MIHAI VITEAZUL ÎN IS TORIOGRAFIA ROMÂNĂ

DIN TRANSIL VANIA (PÎNĂ LA 1918)

NICOlAE EDROIU

Personalitatea strălucită a lui Mihai Viteazul, succesele m ilitare şi

politice, de răsunet european, obţinute de ţările române sub conducerea
�a împotriva turcilor, unirea politică de la 1 600 a celor trei ţări româ­
n eşti realizată sub sceptrul domnului muntean, au lăsat u rme dintre
cele mai adînci în gîndirea politică şi istoriografică românească din pe­
noada următoare. Mai ales unirea politică din p ragul acelui veac al
XVII-lea va fi apreciată tot mai mult în istoriografia românească, argu­
mentîndu-se urmările mai îndelungate în timp, pers'Pectiva istorică des­
chisă de m omentul Mihai Viteazul pentru evoluţia politica-naţională d
poporului român în epoca m odernă 1 •
Domnia ş i acţiunile politice şi militare ale domnului muntean uni­
ficator reţin, de aceea, destul de timpuriu atenţia istoriografiei române
din Transilvania. Mai întîi prin cronica protopopului Vasilie din Braşov.
al cărui tată fusese colaborator al diaconului Coresi; e martor ocular al
u nor evenimente petrecute în Braşov şi Ţara Bîrsei în vremea lui Mihai
Viteazul şi Radu Şerban. Cronica lui ( redactată între anii 1 628-1633)
nu dovedeşte încă prea multă înţel egere faţă de acţiunea lui Mihai în
Transilvania2.
In a doua jumătate a sec. XVII istoriografia î n limba română din
Transilvania pătrunde semnificaţia acţiunii :politice româneşti de la
1 GOO. Gheorghe Brancovici în a sa Cronică românească din 1 686 fixează
;momentul Mihai Viteazul în istoria politică a românilor: "Cu v itejie
vreadnică ocărmuind, au lăţit puterea neamului rumănesc şi cu fericire
�tăpînind măriia sa cîte trei ţări, adecă Ardealul, Moldova şi Ţara Româ-

1 D. Prodan, S upplex Llbeltus Va!achorum, ediţie nouă, refăcutA, Bucureşti, E!d. Ştiinţifică.
I!Ni7, p. 85-98 (MomentUl Mthat Vtceatul} ; Şt. Pascu, Mcirea Adunate N11Jional4 de la Alba
IUlia, Clui, 1968, p. 21-29.
2 N. Sulică. Crotlica protopopului Vastlie din Braşov, In .,Anuarul Tn5titutulul de Istorie Na­
\ională"". IX, 1943-1944. p . 331-343 : I. Lupaş. Cronicari şi istorici, ed. II-a, Craiova, (1941) , p.
1�20.

www.cimec.ro
 MIHAI VITEAZUL lN ISTORIOGRAFIA ROMANA 44!':1

nească"3. Pe cronicar 1 -a in teresa t în mod deosebit viaţa şi faptele ro­

nilor în vremea lui Mihai Viteazul, adun înd informaţii despre ele, con­
vi ns fiind că trupul gloriosul u i domn era îngropat în biserica mitropoli­
tană o rtodoxă din Bălgrad-Alba Iulia, unde el însuşi a stat 24 de ani, i n
p reajma fratelui său, mitropolitu l Sava4•
Aceste evenimente le găsim şi la Radu Tempea, în Istoria sfintei
besereci a Scheilor Bra�ovului, la care cărturaru l braşovean a lucrac
pînă în anul morţii sale, 1 742, clar referirile la Mihai Viteazu l au în v e­
dere pasajul respectiv din cronica protopopului Vasilie, veche de un se­
col, de unde şi tonul cunoscut�. Ceva mai tîrziu, tradiţia cronicărească
elin Braşov va înregistra unele progrese în înţelegerea acţiunilor lui Mi­
hai Viteazulo.
Dealtfel, dU1pă mijlocul sec. XVIII istoriografia română din Tran­
silvania va realiza pasul cel mare în cuprinderea domniei lui Mihai Vi­
teazul. Este reţinut mai întîi efectul unirii politice în planul bisericesc,
al o rganizării bisericii ortodoxe române din Transilvania, în acea croni­
că versificată din 1 762-64, Plîngerea sfintei mănăstiri a Silvaşului din
eparhiia Haţăgului din Prislop. Rezidirea bisericii mitropoliei ortodoxe
din Alba Iulia de către " Mihai Voievod Viteazul cel p rea vestit" demon ­
tra "că era o pravoslavie adevărată ( Intru e.ceste trii ţări şi o credinţ ă " ' .
Este încă u n me;-it a l cărturarilor Şcolii ardelene înserierea momen ­
tului Mihai Viteazul î n tr-o istorie naţională. Prin Samuil Micu şi Gheor­
ghe Şincai erau realizate cele dintîi sinteze istorice ale poporului r0-
mân din întreaga noas tră istoriografie. Luptele antiotomane duse de po­
porul român sub conducerea lui Mihai Viteazul şi stăpînirea lui asuprd
celor trei ţări sînt tratate într-o l umină favorabilă. Samuil Micu mai în­
tii î n Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor8, apoi în Istoria şi lucrurile
şi întîmplările românilor�·. şi Istoria bisericii românilor10, glorifica

3 N . Iorga. De s p re ct·onica lui Gheorghe B ra ncovici, în "Revista istorică " , 1917. III. nr. 3-4. p.
l i l . Vezi �i comentariul lui D. Prodan, î n Supplex Libe!!us Valachorum, ediţia citată. p.
95-96.
4 Cf. Silviu Dragon1ir, F1·agn1ente elin cronica sîrbească a lui George B ra nco vi ci , în ,.A nua ­
rul Institutului de istorie naţională", 1 923, III, p. 8.
5 Vezi ednia o. Şchiau, L. Bo t , Radu Tempea. Istoria sfintei biserici a Şchei!or Bt·aşov ulu i ,
Bucureşti. E. L . . 1969. Pentru a ctiv ita t ea lui Radu Tempea vezi Candid C. Muşlea, O din as ­
rie de pre o ţ i şi protopopi Radu Tempea. Şase generaţii de preoţi şi protopopi elin aceeaşi
familie, Braşov, 1939, p . ! 0-1 2 : 1. Pervain, Radu Tempea, în Istoria literaturii romdne, 1, Bu­
cureşti. E.'d . Academiei. 1964. p. 676-677. Manuscrisul original româno-chirilic se păstrează în
E1 iblioteca M uze u lu i Bis. Sf. :.,· \ cola c din Şcheii-Braşovului, nr. 39 (scris între 1716-1742) . f.2.
ti Ştiri despre raportu rile l u i M i h a i Viteazul cu saşii braşoveni în însemnările de cronică dn­
tomte lui Dimitrie Eu s t a cicvici Braşoveanul (Cf. N. Iorga. Insemnări de cronică ale cleric<­
lor din Şcheii B raşov ulu i , in . .Bulc',inul Comisiei istorice a României" 1933, XII, p. 67 ; 1. Lu­
paş, C ro nicari şi istorici, p . XVll) : apoi într-o cronică anonimă a Braşovului c ar e tratea­
ză t rec u tu l românilor din Şchei între 1392-1790 se găsesc informaţii despre domnul rom;;a
unificator şi mitropolia urtodoxă de la Alba Iulia în acel timp. ( Vezi N. Sulică, Inştiinţărt.
Citeva capit ol e din trecutul romcîni!or elin Şcheii Braşovului, Braşov, 1906 ; 1. Crăciun, Cro­
nicil e ro mân eşti ale Transilvaniei şi Ban atulU i, in "A•marul Institutului de istorie din Cluj"',
1958-1 959. 1-11, p. 134-136) .
7 Cronici şi povestiri romaneşti vcrsificate (sec. VII-XVIII), ediţie de D. Si mon e s c u , Bucu­
reşti, Ed. Academiei, 1 9 67 . p. 7 5-7 6 . Despre cronică vezi p. 69-74.
11 Samuil Micu. scurtă c u no şt i n ţ ă a i s t o r i c i romanilor, ediţie de C. Cimpeanu, Bucureşti, Ed .
Ştiinţifică, 1963, p. 41, �5 , 112.
9 Samuil Micu, Istoria şi l u c r u r il e şi întîmplările romanilor, Tom. I. (Blaj. 1801) Ms. in Bibl.
Fii. Clu.l a Academiei, nr. 436, p. 167-179 : Tom. Il, nr. 437. p. 386-395.
10 Samuil Micu, Istoria bisericii. 1·omânilor, constituind Tom. IV din IStorta şi l u cr uri l e şi in!im­
p l ă rl!e romdni !m· Bibl. Fii. Cluj a Aeactcmiei. n r . 439.

www.cimec.ro
 N. EDROIU

faptele sale de arme în lU!ptele cu turcii ( , . acesta foarte mare ostaşiu au

; ost şi pre turci i-au bătut " ) , în bătălia de l a Şelimbăr şi campania din
:violdova, îndurerîndu-se l a moartea sa de pe cîmpul Turzii: , .şi căzu
trupul lui cel frumos pe pămînt supt picioarele cailor. Acesta au fos t
�fi rşitul viteazului şi vesti tu lui Mihai Vodă " 1 1 •
L a o cuprindere mai largă a domniei lui Mihai Viteazul s e ajunge
prin monumentala Hronică a românilor a lui Gheorghe ŞincaP2• C roni ­
cari transilvăneni şi străini, informaţii documentare, din fonduri arhi­
Yistice păstrate şi cercetate de savantul ardelean l a Roma, Viena, Pes­
ta - între care şi cele referitoare la vremea lui Mihai - sînt excer p ·
L a ţ i şi transcrise în vastul corpus de izvoare pe care Şincai l - a aşezat
l a fundamentul marii sale opere. Pînă la el istoria anilor 1 593-1 601 . co­
respunzătoare domniei lui Mihai Viteazul, nu mai cunoscuse un aseme­
nea c riticism istoric, atîta grijă pentru adevăr în reconstituirea faptelor
i storice. Sînt apoi dimensiunile rezervate domniei lui Mihai Viteazul în
<;paţiul întreg al cronicii; din acest punct de vedere se poate aprecia că
perioada domniei lui Mihai Viteazul era mai bine aşezată în istoria po­
porului român.
Se întîlneşte însă în Hronicul şincaian, în partea privitoare l a Mihai.
Viteazul, o anumită pru dentă î n exprimarea de aprecieri şi admiraţie
faţă de domnul român, aşa cum ele nu lipsesc pentru v remea lui Ştefan
cel Mare. Au fost, desigur, la mijloc, motive de oportunitate politică.
r l ate fiind r aporturile lui Mihai Viteazul cu împăratul habsburgic Ru ­
dolf al II-lea. Reprezentanţii Şcolii ardelene care scriu în perioada miş·
cării politica-naţionale româneşti sintetizată de Supplex Libellus, erau
si oameni politici. Atît S. Micu, cît şi Gh. Şincai, îşi pun efortul, în sluj ­
ba recon stituirii evenimentelor din acea agitată şi înălţătoare epocă,
restituirii faptelor aşa de m ari ca cele ale lui Mihai Viteazul, retinîndu-ş i
sentimentele, după cum observase şi N. I orga : peste domnia lui Mihai
Viteazul. Şincai ,.trece cu cea mai mare rezervă, fă ră a-şi manifesta mai
prin nimic sentimentele cari fără îndoială I-au agitat cind auzea vorbi n ­
du-i d i n documentele sale martorii acelei neasemănate epopei" 1 3•
Perioada domniei lui Mihai Viteazul o găsim înfăţişată şi în acea
Scurtă cunoştinţă a lucrurilor Dachiei a lui Ioan Monorai ( redactată ln
două variante l atine şi una românească, între anii 1 820-1 822)H, care n u
s e apropie nici c a informaţie ş i nici c a tratare d e S . Micu sau Gh. Şin­
cai, ale căror lucrări probabil că nici nu le-a cunoscu t .
Istoriografia Şcolii ardelene, preocupată ele dem onstra rea romani­
lăţii şi continuităţii, de unde se trăgeau argumentele istorice pentru în­
(i reptăţirea românilor ardeleni la drepturi politice, a reconsti tui t epoca

n I bid em , Tom. n, p. 395.

12 Gheorl'(he Şincai, Hronica românilor ş i a mai multor neam u r i , ediţia FI. Fugariu, II, Bucu­
r eşti, Ed. Lit., 1969.
1� N. Iorga, Istoria literaturii române in sec. XVIII (1688-1821), II. Bucu reşt i . Ed. Did. şi Ped .
.
1969, p. 189.
H 1. Monorai. Scurtă cunoştinţă a lUcrurilor Da chiei, 1820, Ms. in Bibl. Episc. art. Arad : vari
anta latin>• Brevis Notiţia Rerum Daclcarltm. î n Bibl. Fii. Cluj a Academiei. nr. 3 9. p. 178-
1
130.

www.cimec.ro
 MIHAI V ITEAZUL IN ISTORIOGRAFIA ROMANA 447

lui Mihai Viteazul la dimensiunile ei istorice, oferind material istoric

ideologiei luptei politica-naţionale r omâneşti.
Iniţiativele venite din Transilv ania sînt şi aici de primă manme.
Jn tr-un memoriu românesc din 1 804 ad resat împăratului despre " starea
amărîtă a neamului românesc din Marele Principat al Ardealului " , atri­
buit în vre.mea din urmă de acad. D. Prodan lui Ioan Budai-Deleanu, s e
spune : "Greutăţile acestui Neam văzîndu-le unii prinţîpi al Valahii, Ţă­
rii Româneşti, au venit cu oaste în Transilvania ( Ar deal) şi au supus
tara supt sine pînă la Torda, de unde ( pentru că turcii îi strînge la Du­
năre din dărăpt) s-au întors iară înapoi, rămînînd acest Neam iarăşi supt
jugul robii " 1 5 , aluzie evidentă la acţiunea lui Mihai Viteazul , ea oferind
o soluţie cu care aproape că se ameninţă, dacă situaţia românilor din
Transilvania nu se va îndrepta. Unirea politică realizată sub Mihai Vi­
teazul la anul 1 600 se constituie aşadar, într-un "preţios şi timpuriu pre­
cedent, anticipaţie ideologică a ideilor de unitate naţională, a lup tei
pentru unirea politica-statală a românilor, an ticipaţie ce rp orneşte din
Transilvani a " .
Acţiunea este continuată de cărturarii transilvăneni trecuţi în Ţara
Românească şi Moldova, care vor reaminti mu ntenilor şi moldovenilor
faptele strălucite ale lui Mihai Viteazul, unirea de la 1 600, criticînd sta­
rea politică în care se găseau cele două principate la începutul secolu­
l ui al XIX-lea. Astfel, Gh. Lazăr, spune că Ştefan cel Mare şi Mihai Vi­
teazul s-ar ascunde "în adîncimea pă;mîntului" dacă ar vedea starea de
a lunci a clescendenţilor lor16•
DamaschiJ;J. Bojincă în studiul lui despre Vestitele fapte şi perirea
lui Mihai Viteazul publicat în 1 834 preamăreşte unirea de la 1 600 in
acelaşi scop, de a oferi un exemplu viu oamenilo r politici români ai tim­
pului din ţările româneşti ele la sud şi est de Carpaţi : "Această istorie,
p recum spre mare lauda naţiei s-au însemnat aci, aşa şi spre deschis
Pxemp lu să fie măriţilor boieri de Ţara Românească şi Moldova. Ceteas­
că tot insul acesta cu mîngăiere, văzînd ce au fos t strămoşii lui " 17• Bănă­
ţeanu l D. Bojincă este, dealtfel , p rimul istoric român care ne dă o
l ucrare în limba română închinată exclusiv lui Mihai Viteazul. Are la
bază o serie de izvoare narative, tehnica utilizării lor amintind de Hro­
nicul lui ŞincaP8. Era însă vremea istoriografiei romanti ce, cînd se ope­
rează cu simboluri, persoana domnului muntean fiind elevată la ran­
gul de simbol al unităţii naţionale a românilor, continuîndu-se recurge­
rea la argumentele dreptului istoric.
Transilvăneanul Florian Aron, pătrunzînd şi mai mult semnificaţia
unirii lui Mihai Viteazul pentru românii ardeleni, pentru poporul român
i i l genere, în Idee repede de Istoria Prinţipatului Ţării Româneşti din

1:; D. Prodan. !ncă u n Supplex Libellus 1·omanesc. 1804, Cluj . Ed. Dacia, 1970. p . 42.
1 6 Gh. Lazăr. prefaţă la Povăţuitorul său (Cf. N. Iorga, Istoria literaturii romăne în sec. XVIII
(1688-182 ! ) , II. p. 428) .
17 D. Bojincă, Vestitele fapte .� i peri1·ea l u i Mi h a i Viteazul, Prinţipu!Ui Ţdrii Rom/lneştl, in
. . B iblioteca Românească" (Bud a ) . III-IV. lUJO.
1 8 N . Bocşan. Un istoric uita t : Damasclz in Bojincâ (!802-1869 ) , în .,Banatica", 1971. r . p . 295.

www.cimec.ro
 N. EDROnJ

1 H 3 7 , aşa cum va face mai tîrziu şi în Cursul său de Istoria Românilor

de la Bucureştiu', încact rează lupta antiotom ană a lui Mihai Viteazul î n
i storia europeană a epocii, vorbeşte c u entuziasm el e voievodul mun­
tean ( " De la marele Traian şi pînă la el, românii nu s-au norocit ca din
sînul lor să se nască alt om mai mare decî t dînsul : cincisprezece veacuri
au lucrat ca să facă mărirea lui "20, de rolul jucat de ţările române i n
acel sfîrşit de v eac, îndemnîndu-i încă o dată să-i urmeze exemplu l : "Ro­
m ânii aibă a se mîndri cu eroul acesta, care se luptă ca un leu pentru
pricina cea sfîntă a dezrobirii şi a slobozeniei lor. Aducă-şi am inte ele
aceea ce poate face o naţie unită . . . "21 •
Erau tocmai eforturile care anuntau Istoria românilor sub Mihai
Vodă Viteazul a lui Nicolae Bălcescu, în care unirea politică de la 1 600,
d omnia lui Mihai Viteazul în genere, v a fi cuprinsă prin viziunea nece­
sităţilor societăţii româneşti din anii revoluţiei de la 1 848.
Revoluţia de la 1 848 din ţările rom âne, programul ei, lăsase u rm e
adîn ci î n gînd irea politică şi istoriografică românească. Tot m a i m u l L
unirea politico-naţională a românilor este fixată d rept obiectiv funda­
mental al mişcării româneşti. În argumentat.ie este adus aproape întot­
deauna şi m omentul Mihai Viteazu l .
Scrierea l u i N. Bălcescu despre epoca l u i Mihai Viteazul rămînea
cleocam ctată (pen tru un sfert de secol, pînă l a editarea ei), puţin cunos ·
cută istoriografiei româneşti. În l ipsa alto r cercetări de asemenea a m ··
p l oare, nu în registrăm progrese v reme de o jumătate de secol, sintezel e
istorice care apar în acest răstimp încorporînd domnia l u i Mihai Vitea­
zul în istoria naţională la un nivel de info rmaţie mai vechi.
Pentru istoriografia română postpaşoptistă din Transilvania unirea
poli tică ele la 1 600 apărea la dimensiuni dintre cele m ai mari, un p rece­
dent ce t rebuie urmat de naţiunea română, pentru a-şi realiza şi apm
desăvîrşi statul naţional .
Momentul Mihai Viteazul este, după unirea eli n 1859 şi cîş tigarea
independenţei de stat a României, evocat tot mai des, ca argument de n a ­
tură prac tică pentru lupta politico-naţională românească . I n unele dez­
bateri din Parlamentul României, realizarea de sub Mihai Viteazul de la
1 600 apare la dimensiu nile largi, ale luptei pentru desăvîrşirea statulu i
u ni tar (Mihai Viteazul este "erou al întregului neam românes c " , spune
l onaş Grădişteanu în 1 895; Mihai Viteazul "cuceritorul Ardealulu i " ,
statuia l u i elin Bucureşti fiind socotită "simbolul unităţii naţionale " , ele
către Tache Ionescu, ministru, în 1 895, iar doi ani mai tîrziu deputatu l
socialist V. G. Morţun aprecia că " românimea şi-a întrevăzut visul sub
Mihai Vodă " . O serie de manifestaţii au loc l a statuia lui Mihai Vitea­
:w l , •p rintre participanţi fiind şi români ardeleni .

1 9 p.
!"\ .
Iorga. cursul d e i s toria românilol" a l l u i Ftorian Aaron, i n . . Revista istorică ''. 1927, X I I I .
2()2-263.
20 Florian Aaron, Idee repede de Istoria Prinţipatului Ţării Homâneşti, II. Bucureşti. 1H37. p.
:nB-319.
21 Ibidem, p . 322.

www.cimec.ro
 MIHAI VITEAZ UL IN ISTORIOGRAFIA ROMANA

Unirea ţărilor române de la 1 600 constituie o prezenţă nu numai l ll

gîndirea politică românească, ci şi în gîndirea militară de la noi. Avînd
la bază deopotrivă experienţa militară din toamna anului 1 599, cînd
Mihai Viteazul cuprindea Transilvania, dar şi a e\·enimentelor de la
1 848-49, cînd românii ardeleni se afirmă ca o puternică forţă militara
în Transilvania, şi cîştigarea independenţei ele sta t în 1 877--78, este
elaborat de către Axente Sever acel Plan strategic pentru cucerirea
TransilvanieF2, el însuşi parcipant activ la revoluţia română elin 1 848.
Gîndirea istorică românească în a doua jumătate a sec. XIX se miş­
că pe aceste coordonate politice. 1n Transilvania, istoriografia româ­
nească proslăvea lupta pentru înlăturarea dominaţiei otomane şi unirea
de la 1 600. Astfel, Al. Papiu-Ilarian in a sa Istorie a românilor din Da­
cia Superioară, care începea în fel u l următor .pasaj ul privitor la Mihai
Eroul : " U n român mare era să pună capă t suferinţelor a toată români­
mea. Acesta fu Mihai - domnul Ţării Rom âneşti - eroul şi gl oria ro­
mânilor, care jurase să scape creştinătatea de turci şi-şi propuse foartf·
ca să unească pe toţi românii din toată Dacia într-un corp naţiona l ,
precum fuseseră oclată "23• Era viziunea revoluţionaru lui ele după 1 848,
cînd se aprecia că societatea rom ânească trebuia să treacă printr -o re­
voluţie naţională şi socială deopotriv ă. Şi nu lipsea nici tonul romantic
î n care era învăluită personali tatea domnului unificato r, a întregii uni ri
politice ele la 1 600: acum, "gloria gintei române ajunse la culmea sa.
Steaua român ilor se părea a fi răsărit, clar ea se arătă n u m ai în s trălu­
cirea ei, şi îndată şi apusese . . . " 2 � .
După trecerea lui în Principate, Papiu-Ilarian realizează acel instru­
men tar ele izv oare care e Tesaurul de monumente istorice pentru Româ ·

nia, î n care primul tom e aproape în întregime consacrat editării unor

surse istorice de primă mărime relative la perioada domniei lui Mihat
V iteazul. Acum sînt publicate cronica lui Baltazar Walter referitoare la
d omnia lui Mihai , a lui Ioan Bisseli, partea privitoare la dom nul român
din Istoria lui J . Aug. de Thon, memorialul lui Mihai Vi teazul către Ru­
dolf II, cronica versifcată a lui Stavrinos despre Vitejiile prea piosului
�i prea viteazului Mihai voevod2;;, unele documente emise de Nico l a e
Pătraşcu ş i ale altor urmaşi de-ai lui Mihai Viteazul , inscripţiile ele pe
piatra de mormînt a domnului de la Dealul şi de la Cozia a mamei sa lt�
I eofana�0• În tomul III al Tesaurului sînt publicate documente relati\·e
la M ihai Viteazul culese elin arhive berlineze2 7. Toate precedate ele u li­
l e studii introductive şi întinse note critice.

2 2 V. Curticăpeanu, Un plan militaire, ci l a fin d u XIX si ecle, p o u r la l i beration de la Tmn-

sylvanie, în "Revue Roumaine d'Historie" , 1968, VII, n o . 6, p . 949-963.
23 Al. Papiu Ilarlan. Istoria rom(inilor In Dacia Superioară. Tomul 1. Viena. !852. p. 4 5 .
24 Jblrl em, p. 46.
25 Tesauru de monumen te istorice pentru Româ n i a , Tom. r. B u c u reşti. 1862. p , 1-334.
2 6 Ibidem, p, 385-396.
27 Ibidem, Tom. III. Bucureşti. 1864. p. 55-72.

�9 - File de istoric. Voi. IV.

www.cimec.ro
-kiO N. l:.'DROIU

Pentru Papiu I larian acţiunile lui Mihai Viteazul devin şi argumen­

t e ele domeniul politicului, sînt discutate în cunoscutul memoriu intitu­
lat Independenţa constituţională a Transilvaniei înaintat p rincipelui Al .
T . Cuza.
In mediul şcolar de la Blaj figura g l o riosului domn român a fost cul­
t i nttă cu ardoare. Găsim aprecieri calde referitoare la unirea de la 1 600
î n Compendiul de Istoria Transilvaniei cu distinctă privire la români a
l u i Ioane V. Rusu ( tipări t la Sibiu î n 1 864) , care se foloseşte mult de sin­
tezel e lui Papiu Ilarian şi a lui A . Treb. Laurian28• Aprecierile lui 1 . V.
Rusu asupra diferitelor momente ale domniei lui Mihai Viteazul sînt
conforme dezideratelor luptei politica-naţionale româneşti din a doua
j u măta te a sec. al X IX-lea. Este înfăţişată cu multă căldură ,.bătaia me­
m o rabi l ă de la Călugăreni, în care Michaele dede nouă documente de
qen eralita tea şi ştiinţa ar tei belice"2n. Subliniază aspectele politica-mi ..
J i lare care au ct u s la in trarea lui Mihai Vi teazul î n Transilvania, succe­
s u l român ele la Şelimbă r : , . această victorie face pre Michaele domn
peste Transilvania. El veni la Alba Iulia şi în 1 novembre 1 599 intra cu
triumf în această capitală a ţării":w . Iar în anul următor, ,.la Iaşi se sui
pre scaunul d omniei. De aici î nainte şi lua titl u l de p rincipe a Rom ani ·
e i . Mol da\·iei şi TransilVan iei u :JJ .
O investigaţie a periodicelor româneşti d i n Transilvania din a
doua jum ătate a v eacului trecut şi începutul secolului nostru - avem
în vedere Gazeta Transilvaniei, Familia, Foaia pentru minte mărtu­ -

risesc un constant interes fată ele istoria domniei lui M ihai Viteazul . I s ­
t o rici t ran si l\·ăneni d a r ş i elin Rom d.nia, ca Haşdeu, G r . Tocilescu, scriu
studi i asup ra acestei epoci pe care le înc redinţează periodicelor arde­
l ene:;2 .
A stfel, fap ta i s torică deosebită realizată sub Mihai Viteazul la 1 600,
cind cele trei ţări române s-au aflat pen t ru prima dată u nite sub o sin­
�m ră ocîrmuire politică, se consti tuie tot mai mult într-un argument de
nutură istorică, componentă a prog ramu l u i ideo logic al luptei politica­
naţionale româneşti, care avea să triumfe curînd, la 1 decembrie 1 9 1 8 ,
cinci , prin hotărî rile istoricei adunări d e la Alba Iulia s e desăvîrşea sta­
tul naţional r o m â n unitar.

2 a I o an V. R us u . Con1pencliu c/C! Istoria Tra n s i l va n ie?i C l l d i s t i n clă jJrl vire la ro m tini, Sibiu,
186�. p. 274-300.
:.19 Ibidem, p. 282.
30 Ibidem, p. 293.
3 1 1 bidem, p. 295.
32 ln revista "Familia" de pildă, Gr. Tocilescu publica studiile Familia !ui Mihai Viteazul. S t u ­
< l i u crittc (1875, p. 12D-l23, 133-135, 144-14ă) : O relaţiune contemporană despre b4t41ta de la
Gor4sălu 1601 (1876. p. 373-375 ) : N. Densuşianu, O scriere ge rman ă despre Mlhat Viteazul
! r ecenzie critică asupra lltcrăr·ii lui \"1. St. Teutschlacnder. Viena. 1879, in .,Familia", 1879,
p. 3-t:n c t e .

www.cimec.ro
 MI HAI VITEA Z u L lN ISTOR I O G R A F IA ROMANA 4:)1

M i HAI VITEAZU L IN DER RUMĂNI SC HEN GESCH ICHTSSCHREIBUNG

SIEBENBO RGENS (bis 1 9 1 8)
ZUSAMJVIENFASSUNG

Die Herrschcdt und die politischen Ak tionen des f'i.i rsten, der dic
erste V ereinigung der mmanischen Lănder , ·ollbwcht hal, 'v\'wden in
der rumanischen Geschichtsschreibung ohne U nterbrechu ng darges­
tellt; seine Handlungen wurden zum Symbol und Argument des Kam­
pfes der Siebenbiirger Rumanen iiir na tionale Einheit. Die rumanischc
>Geschich tsschreibung aus Siebenbiirgen halt die Taten des Herrschers
rech t friih, schon im 1 7. Jahrhundert in den Chroniken des Erzpriesters
V asilie c1us K ronstodt (Braşov) und der Ru ma nischen Chronik des Gheor­
ghe B rancovici lest.
Die Siebenbiirgische Schule (Şcoola A rdeleană) betrachtet die Herr ­
schaft f\lichaels aus der Perspektive des Kampfes der twnssylvanischen
Ruma nen um politische Rech te, aufgrund einer brei ten, kritisch ge­
sich teten Dokumentation aus Chroniken und Archiven. Im 1 9. Jah rhun­
dert wird die Herrschaft Mihai Vi teazuls ertsmals monographisch be­
hande/t: der B cwa ter Damaschin Bojincă widmet ihm das Werk "Die
beriihmten Ta ten und der Untergang des Mihai V i teazul (Ves titele fap­
te şi peri rea lui Mihai Viteazul). Aaron Floricw s tellt die Persănlichkeit
des rumO.nischen Fiirs ten i n den allgemeinen Zusammenhang des anti­
ottomanischen Kampfes C H I S Emopa.
Das rumănische historische Denken m 1s der zweiten HO.lfte des 1 9 .

.Jahrhunderts bring t unter dem Einfluss der roman tischen Geschich tscl l ! ­
fiassung n e u e Beitrăge i n denen Mihai V iteazul a/s Symbol des Kamp­
fes des rumănischen V o/kes fiir UnabhO.ngigkeit und na tionale Einheit
<tngesehen wird.

www.cimec.ro