Nume: CIORICARU NICOLAE-VLAD

PAUL CERNOVODEANU , PAUL BINDER

CAVALERII APOCALIPSULUI
CALAMITĂȚILE NATURALE DIN TRECUTUL ROMÂNIEI
(PÂNĂ LA 1800)

Prima idee pusă în lumina este moartea domnului Mihai Viteazu si in următoarele
fragmente ne sunt prezentate sumar fenomene extreme si catastrofe care au avut loc in urmatorul
secol in coltul sud-estic al Europei si mai ales in Romania fie ca vorbim de Transilvania ,Tara
Românească sau Moldova. Avem foarte multe grafice ceea ce ne duc cu gândul la doua lucruri
majore, există o evoluție din punct de vedere al tehnologiei fata de secolul precedent si faptul ca
interesul de a observa schimbările fie ele de natura climatologica ,economica demografica sau
sociala creste in rândul cetățenilor. Observam ca si sursa principala folosita in demonstrația
acestui autor ,scrierile cronicarilor si alte statistici legate de numărul morților de la vremea
respectiva ,in anumite zone ale tarii fiind chiar vorba de antropofagie.1

Sunt prezentate si apariția ciumei din cauza foametei ,mizeriei si alte elemente
,majoritatea informațiilor ne sunt prezentate ca fiind extrase din diferite izvoare scrise ale vremii
precum istorisirile cronicarului Borsos sau informațiile aduse de catre misionarul Iohannes
Argento si chiar Hrisovul de la Radu Voda ,28 Decembrie ,1603 despre înmormântarea doamnei
Stanca.

Molima s-a răspândit destul de rapid din Transilvania in Tara Românească scrie
demnitarul polon Ioan Potocki catre regele Sigismund al III-lea fiind mai departe prezentata
părăsirea tronului de catre Ieremia Movila din cauza bolii care se răspândise aproape peste tot

Efectele negative ale ciumei (1633-1637) au fost surprinse si in lucrurile dietelor stărilor
transilvane .Aici fiecare dintre aceste calamitați, observam apar in diferite zone combinate având

1Sau canibalism ,hrănirea cu carne de om.

efecte si mai dezastruoase asupra populației ,vedem informatii dintr-o sumedenie de surse fie mai
mult sau mai puțin credibile. Este de reținut ca autorul privește anumite dintre aceste surse cu
puțin scepticism deoarece unele ca de fiecare data in istorie chiar si in cazul celor mai mari
istoriografi se observa anumite exagerări.

“Sursa noastră principala de informare rămâne in continuare a fi constituita din mărturiile

călătorilor străini, care, in pofida unor date contradictorii ne îngăduie, cat de cat, sa tragem unele
concluzii”2 .Mai departe vom vedea anumite schimbări destul de exponențiale când vine vorba de
statisticile legate de numărul de calamitați in urmatorul secol. Tabelele grafice sunt o sursa foarte
importanta pentru a ne putea forma o opinie despre situația de la acea vreme.

Problema principala in acest secol începând cu anul 1710 este poziția noastră si conflictele dintre
cele trei imperii absolutist vecine, Otoman ,Țarist si Habsburgic, deoarece aduc noi pierderi si in
rândul populației ,nu dintr-o implicare directa cat din efectele cauzate de catre luptele dintre
acestea. Problemele legate de ciuma încep treptat sa dispară pana in anul 1720 ,cu toate ca in
Transilvania cifrele legate de numărul de decese cauzate de aceasta molima este înfricoșător ,de
exemplu in Ciuc este aproape 85% din numărul de locuitori.

Concluzia putem spune ca ne este in mare oferita de grafice deasemenea deoarece

observam fluctuația evenimentelor catastrofice din secolele XVII-XVIII. Vedem la rândul nostru
ca există o fluctuație continua care se desfășoară in raport cu evoluția in acea perioada
,procesatul acesta nu este unul constant ,însă nu putem spune ca informațiile nu sunt adevărate
,in acest document ne dam seama ce valoarea are viața de zi cu zi despre care știm prea puține in
favoarea evenimentelor importante si a războiului sau doar a faptelor unor personaje cu un nume
răsunător.

2 CALAMITATILE NATURALE DIN TRECUTUL ROMANIEI (PANA LA 1800),PAUL CERNOVODEANU,PAUL BINDER,SILEX –

Casa de Editura, Presa si Impresariat S.R.L. ,București 1993 ,p. 104.