Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VI STA
I STORICA
ROMANA
Ji
t 11
7
p 7
A
MCMXLVII
VOL. XVII FASC. I-II 4)
www.dacoromanica.ro
'tt
REVISTA ISTORICA ROMANA
ORGAN AL INSTITUTULUI Da ISTORIE NATIONALL DIN RUCURESTI
SECRETARI DE REDACTIE:
D. BODIN C. GRECESCU
CONFERENTIAR LA UNIVERSITATEA PROFESOR LA 6C0ALA DE AREIVISTICA
DIN BUCURESTI
CUPRINSUL Pagina
I. Articole I-114
Const. C. Giurescu, Relatiile economice dintre Ronani i Rusi I 53
Const. Grecescu, Istoria Tdrii Romdnesti dela 1688 incoace . 54 69
D. Tudor, Jupiter Zbelsourdos 4 Drobeta 70 79
Nestor Camariano, Un manuscris al unui eterist despre eveni-
mentele dela 1821 din Moldova 80 97
Dan Alex. Berindei, Cuza V odd si ordinul < Unirii * . . . 98-106
Const. C. Giurescu, In legdturd cu intemeierea Tdrii Romdnesti 107-114
II. Miscellanea 115-157
G. T. ICirileanu, Fabrica de tier a logoldtului C. Conachi (1844) 115-119
Z. Pic14anu, Uncle a tost voevodul romein al cronicei lui Ottokar
de Styria? 119-121
I. D. Suciu, tiri romdnesti privitoare la revolutia Sdrbilor
din 1848 . I21-130
G. T. Ionescu, In legdturd cu Drdgdestii-Ungureni din jud
Thimbovit a 130-138
D. Sandru, Indreptdri la 4 Bibliogratia Romdneascd Veche » 138-156
K. Horedt, 0 contribulie preistoricd la pdsunatul in Carpalii
sudici 156-157
III. Addenda et corrigenda 158-163
Ilie Corfus, Indreptdri la documente din colectia Hurrnuzaki 158-161
G. T. Ionescu, Despre pisania bisericii Sfiintul Eletterie din
Bucuresti 161-163
IT. Recenzii I 64-177
Alex. Blian, Die byzantinischen Studien in Rumeinien (Const.
C. Giurescu) 164-165
P. P. Panaitescu, Invdtdturile lui Neagoe Basarab (Const. C
Giurescu) 165
www.dacoromanica.ro
Pagina
ABONAMENTUL
In tail: . ' In sträitatate:
Pe an . . * 450 lei I
Pe an I 000 lei
Pentru institutii . . . .2.000 lei
Pentru studenti . . . 400 lei
0 fascicolä 120 lei
Fascicolele si volumele vechi pret dublu
Cererile de abonament se vor trimite pe adresa: Radu Perianu,
B-dul Kalinderu, 18, Bucuresti ; iar plata abonamentului se va face
la C.E.C., cont nr. 12.563.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE
DINTRE ROMANI SI RUST
PANA LA REGULAMENTUL ORGANIC
Introducere. Relatiile economice dintre Romani si Rusi au fost
foarte putin cercetate 'Ana acum. Nu exista nicio monografie asupra
acestui subiect 1, iar in cadrul lucrarilor generale, abia dacä gasim ca-
teya scurte pasagii, id si colo 2. Referindu-se la epoca de dupa tratatul
dela Kiigiik-Kainargi (1774), adica tocmai la epoca in care schirnburile
comerciale ruso-romane sunt yii, una din aceste lucrari generale, da-
torità lui N. Iorga, afirma chiar « cu Rusii nu face= aproape niciun
negot, decat doar cu ceya yin yandut de negustorii Cazaclii... 3 » Iar, in
altà lucrare, referindu-se la aceiasi epoca i comentand tirile asupra im-
portuhii de produse rusesti, acelas autor adaoga. : 4 Panzele din Moscova
§i fierariile din Tula au existat numai in imaginatia candidatului au-
1 Lucrarea d-lui V. Borcea trateazA Relafiile economice romdno-sovietice
(Bucure§ti, 1946, 68 p. in L0), cercetAnd * modul in care s'au desf4urat schim-
burile comerciale i colaborarea economicA sovieto-romAnA in decursul pri-
mului an de aplicare a acoraurilcr din 8 Mai 1945 *; asupra epocii anterioare
nu insistA. Vezi i recenzia ce i-am fácut in Revista Istoricd Ron2rind, XVI (1946),
p. 300.
2 WA ateva din lucrdrile generale mai insemnate: I. Nistor, Die auswdr-
ligen Handelsbeziehungen der Moldau int XIV. XV. und XVI Jahrhundert,
Gotha, 1911, XX + 240 p. in 80; I. Nistor, Handel und Wandel in der Moldau
bis zum Ende des x6. Jahrhunderts, CernAuti, 1912, XVI + zoo p. in L° ; N.
Iorga, Istoria comerfului ronidnesc, vol. III, Valenii de Munte §i Bucure§ti,
1915 0 1925, 339 + 210 p.; St. Mete4, Re1aiile comerciale ale Tdrii RomaneU
cu Ardealul peind in veacul al XVIII-lea, Sighivara, 1921, 273 p. in 8° ; N.
Bogdan, Din trecutul comerfului romdnesc tnoldovenesc fi mai ales al celui iesean,
Ia0, 1925, 188 p. in V); G. Zqne, Economia de schimb in Principatele romiine,
Bucure§ti, 1930, 465 p. in 80.
3 N. Iorga, Istoria Rontlinaor prin cdhItori, editia a doua, vol. II, Bucureti,
1928, p. 208.
1
www.dacoromanica.ro
2 CONSTANTIN C. GIURESCII
www.dacoromanica.ro
RELATIILE EcoNomicE DINTRE ROMANI I RU$1 3
www.dacoromanica.ro i
4 CONSTANTIN C. GIIIRESCV
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I Rug 5
1 Ibidem p. 662.
2 Cuviritul e iniprunnitat din lintba polonA: tkanwlia, un fel de ingtase
turceascAp (3/1. Cbstdchescu, o. c, II, p. 633).
3 Ibidem p. 633, not5.
Ibidem p. 633.
5 Const. C. Giureseu, Istolia RomdMlor, II, editia a patra, p. 548.
6 M. CostlehesCll, 0. C., II, p. 792.
7 Ibidem p. 635.
8 Ibidem, p. 634.
www.dacoromanica.ro
6 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
8 CONSTANTIN C. GIURESCU
din Tara Româneasca, fic piper, fie land.' sau orice, sà pateased pentru
12 cantare u o jurratate de rublä de argint n Bacau i o rubla intreaga
la vama principala din Suceava 1.
Dela Braila puteau cumpara negustorii din -Wile lui Vladislav
Jagello si a lui Vitold inteadevar orice, fiindcá, asa cum ne spune,
la inceputul secolului al KV-lea, germanul Schiltberger, aveau ad « de-
pozit » (« Niederlegung ») « cocele » (sau corabiile mai mici) i galerele
care aduc marfa din strainatate » 2 Prin urmare se puteau gäsi la Bra-
ila, tot felul de marfuri orientale ti sudice, precum i marfuri locale
muntene i mdrfuri brarvene, domnii Tarii Romanesti ducand o po-
litica vamala care urmarea tocmai sà ajute desvoltarea marelui port
dunärean 1i sa atraga ad negustori din toate partile 3.
0 parte din postavul i marfurile aduse de negustorii lioveni i po-
doleni trecea in Transilvania. Tratatul din 1408 specified vama care
se va pati pentru acest postav. Ea este, pentru marfurile destinate
Biqtritei, de trei grosi de grivna. la Suceava si de cote un gro i ju-
matate de grivna la Baia 0 la Moldavita. Pentru cele destinate Bra-
sovului, e de asemenea de trei grosi de grivna la Suceava si de unul
si jurnatate la Bacau 0 la Troths. Cand se intorc cu marfa din Transil-
vania, vama este de 4 grosi de fiecare povara 4.
Postavul s polonez » (« de stamine polonicali ») figureaza printre
marfurile ce se importau in Transilvania 0 in privilegiul de comert din
21 Julie 1412 acordat de voievodul Ladislau Apor orasului Bistrita 5.
El e mai ieftin decal postavul de Flandra douà varietati: Ypres
si Louvain sau cleat cel de Colonia, aduse toate de aceiasi negustori
« din toata tara Rusiei si a Podoliei ».
Negustori ru§i prin Otte romane§ti. Tot din timpul domniei lui
Alexandru cel Bun avem primele mentiuni despre negustori din Kiev
care strabat Moldova. Ele se datoresc ieromonahului nis Zosima ; acesta,
povestind calatoria sa spre Muntele Athos, Constantinopol i Ierusalim,
spune: 4 Dela Kiev, cu negustorii i boierii am mers 30 de mile, era o
mila 5 verste... si am ajuns la un fluviu mare ce se numeste Bug ».
De aci, mergand alte 50 de mile, a ajuns la Nistru, la « granita voloha »
adica moldoveneased. 4 Din cealalta parte continua Zosima Vo-
lohii tidied plata pentru trecere, iar din aceasta parte o ridied pentru
1 M. CostAchescu, o. c., II, 634.
Schiltbergers Reisebuch (Kriegsgelangen in Vorderasien von 1394 (sic)
x425), Leipzig, f. a., Insel Biicherei, nr. 2 19, p. 55 : Und eine Stadt, die ist
genaimt Ibrail (Braila), die liegt auf der Donau, da haben die Koggen und
Galeeren, die die Kaufmannschaft aus der Heidenschaft bringen, ihre Nieder-
legunv.
3 Const. C. Giurescu, o. c., I, p. 419-20.
4 M. CostAchescu, o. c., II, p. 634-5.
5 Hurmuzaki, Documente, XV, 1, p. 7-8.
www.dacoromanica.ro
RRIATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI *I RII$I 9
www.dacoromanica.ro
IO CONSTANTIN C. GIURESCU
Prezenta acestor negustori ru§i, din Galiia, din Podolia, din Ucraina,
in ora§ele moldovene§ti 0 dela Dunarea de Jos ne da poate expli-
catia acelui controversat pasagiu din cronica lui Nestor, intitulat « Lista
ora§elor ruse ». Lista mentioneaza, intre altele, ora§ele: « Belgorod (Ce-
tatea Alba), Cern (Cernauti ?) Askai Torg (Ia0), Romanov Torg (Roman)
Nemeci (Neamt), Korociunov Cameni (Piatra lui Craciun adica Piatra-
Neamt), Sociava, Seret, Bania (Baia), Neciun (Tetina?), Hoten (Hotin). 1
E vorba, dupal parerea noastra, de ora§e in care negustorii ru§i faceau
afaceri, desfaceau marfurile lor, cumparau altele, aveau, adeseori, 0
a§ezari stabile, cum am vazut eà era cazul Sucevei. Prin aceasta expli-
cape intelegem dece lista cuprinde i o suma de a§ezari dela Dunare
0 dela Marea Neagra 0 din Bulgaria, ca Vidinul, Tarnova, Darstor,
Varna, Cavarna, etc., unde nu poate fi vorba de o populatie importanta
ruseasca.
www.dacoromanica.ro
RELATIII,E ECONOMICE DINTRE ROMANI 5I RU5I II
www.dacoromanica.ro
I2 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE =ON0MICE DINTRS ROMANI $1 RIJI 13
www.dacoromanica.ro
14 CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Vezi Const. Giurescu, Istoria Romeinilor, II, ed. a patra, p. 204-5. Intre
altele, L'apusneanu fixeazd i patru iarmaroace pe an in targul Trotus, pentru
negustorii brasoveni (Gr. Tocilescu, 534 documente istorice, Bucuresti, 1931,
P. 543).
I N. Iorga, Studii ci Documente, XXIII, p. 425.
3 Le relationi universali di Giovanni Bolero, Bergamo, 1596, p. 165: 41e mer-
eantie... consistono in grani et vini che si portano in Russia et Polonia >>.
4 N. Iorga, Istoria cornerfului, I, p. 212.
5 Hurmuzaki, Documente, XIV, p. 97-8. La 31 August 1587, Pascal
si loan de'Marini Poli scriu din Bucuresti Doamnei Marioara Vallarga, la
Venetia: a Despre bland pentru Domnia Ta... voi vorbi la vremea potrività,
dar samurul aici e cu mult mai scump decdt la Venetia si spindrile de bland
acolo e mai bine O. le cumperi >. (N. Iorga, Scrisori de negustori, Bucuresti,
1925, P. 33).
6 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p. 284-6.
7 G. Bezviconi, o. c., p. 37.
www.dacoromanica.ro
16 CONSTANTIN C. GIUR.ESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTIZE ROYANI $1 RIT$I 7
tovski fi literatura romdneascd vcche, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., S. 3,
t. VIII (1938), p. 170 204.
5 I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografiz romdneascd veche, I, Bucuresti,
1903, p. 120. Printre numeroasele traduceri din limba rusA, trecute in Biblio-
gratia rorndneascd veche, amintim lucrarea Pre scurtd ardtare s, apArutâ in ro-
mAneste la 30 August 1784 si al cArei autor este S arhiepiscopul cetAtii noao
din Moscova, Theofan Procopovici (Bibliogralia, II, p. 294).
2
www.dacoromanica.ro
18 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATHLE ECONOMICE DINTRE ROMANI $1 RIT$I 19
1648 adica anul rascoalei ; este limpede deci ca atunci au trecut negus-
torii sarhorodeni in Moldova. Multi s'au asezat in Iasi unde constatam
in a doua jumatate a veacului al XVII-lea o u11(d ruseascd (vezi mai
sus, p. 9). Un Ioan Adam, « negutator. . . din Sarhorod », impreuna
cu sotia sa Ecaterina, iezesc un helesteu pentru manastirea Bisericani
in 1650 1. Tot ei ii mai daruesc, inainte de 1661, data pomelniculiti
in care sunt trecuti, 100 ughi, 12 paturi si un covor 2. In Suceava,
intalnim pe « Enache Sarhorodeanul »; impreuna cu sotia sa Maria, el
inchina, la 14 Julie 1669, o evanghelie unei biserici din localitate ; in
Ianuarie 1676, constatam ca nu mai era in vieata 3. La o deosebitä
vazà si notorietate ajunge Rustea negutatorul din Sarhorod, pe care
voevodul Eustratie Dabija (1661-1665) 11 numeste « prietenul nostru ».
El isi avea resedinta in Galati. Dupa mai multe tribulatiuni trebuise
sà paraseasca si Vara la un moment dat, se pare sub Gheorghe Stefan
(1653-1658) el se reintoarce in portul dunarean si obtine la 5 Apri-
lie 1662 un privilegiu prin care i se fixeaza därile ce are de platit anual.
Izbutise sá stranga o avere frumoasa ; la 22 Martie 1662, cu cateva
zile deci inainte de a obtine privilegiul domnesc, isi cumparase cu
o nouà sute de lei bah* * ocine in satele Sandreni si Danceni din Vinutul
Covurluiului 4.
Multi din acesti negustori sarhorodeni au ramas pentru totdeauna
in Moldova. Au cumparat pamant, au intrat in legaturi de rudenie
cu bastinasii si s'au asimilat. Ca exemplu, putem cita cazul lui « Nica
Sarhorodeanul * al carui ginere « Gheorghita. negutatorul » cumpara o
vie de doua falci, in valea -Socolei, in anul 1716 5.
www.dacoromanica.ro
RELATIII.R ECONOMICE DINTRE ROMANI I AU% 2I
www.dacoromanica.ro
22 CONSTANTIN C. GroRESCu
aci prin Moldova drumul obisnuit, prin Polonia, era nesigur spre
tinuturile cazacesti 1 Alteori, se aprovizionau din 'Wile noastre, bine
cunoscute pentru sarea gema de calitate excelenta pe care o produ-
ceau. Cálatorul englez Bargrave, vizitand in 1652 Moldova, afirmh ea'
sarea de ad « este cea mai bunä pe care a valzut-o sau a gustat-o vreo-
data, atat in privinta gingasiei coloarei cat i prin finetea, curatenia
gustul ei 2 >>. Se trimetea atat de multà sare peste hotare Inca, in am-
bele principate, existau i drumuri ale gni ». In Muntenia, ele raspun-
deau, plecand dela Telega i Ocnele Mari, la porturile dela Dunäre ;
in Moldova, plecand dela Troths, la diferite puncte de pe Nistru; unul
din ele trecea prin Iai i e amintit in documente inainte de 1675 3.
Pentru yin avem douà marturii directe din a doua jumatate a vea-
cului al XVII-lea ; celelalte sunt anterioare sau posterioare acestei
epoci. Prima in ordine cronologica, dela inceputul veacului, este a fran-
cezului Joppecourt; acesta releva abundenta vinului in Moldova ceea
ce ingaduie ca, pe lângä acoperirea consumului intern, si se si ex-
porte « in Podolia si in celelalte taxi vecine » 4. Vine apoi o scrisoare
ucrainiana, din 16 Noemvrie 1678, in care se spune ca « negustorii de
vinuri sosind din I a4i » au adus stiri despre rechizitiile ordonate de
Sultan pentru armata turceasca 5. Urmeaza a doua marturie directä,
extrasa dintr'o scrisoare din 1686 a lui Constantin Cantemir, voievodul
Moldovei. Acesta comunica marelui vizir ca trimisese spre Moldova
un spion sub infatisarea unui Oran care duce spre vanzare un vas
de vin. Drumurile fiind oprite, taranul n'a putut ajunge Oita. la Kiev ;
a vandut insa vinul unui nobil care i-a dat unele stiri 6. Ceea ce inseamna
ca aparitia unui transport de vin moldovenesc pe drumurile rusesti
era un fapt banal de vreme ce un spion se foloseste de aceasta ipostaza,
spre a-si realiza scopurile. Avem in sfarsit marturia lui Dimitrie Can-
temir ; el afirma in n Descriptio Moldaviae », ca ieftinatatea vinului
moldovenesc « aduce negustori rusi, poloni, cazaci, ardeleni i chiar
unguri care transporta in tara lor cantitati mari de vin ... »7. Este
Faptul cA aceste 900 de care sunt retinute in Moldova o stim din re-
1
www.dacoromanica.ro
24 CONSTANTIN C. GIURESCli
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I RUI 25
a peri, s'd fie mild Impardtiei sd-1 erte. i atunce Impdratul 1-au ertat
de cap »1.
Un mare cumpdator de bldnuri scumpe rusesti a fost Constantin
Brâncoveanul, voievodul Tani Românesti (1688-1714), iar pilda sa
a fost urmatà de boierii àrii. Ni s'a pdstrat condica de venituri i chel-
tuieli anuale ale vistieriei acestui voievod; in ea sunt trecute i va-
lorile respective ale hainelor de bland ddruite, asa incdt putem sd ne
dam seama la ce sumd se tidied acest capitol. Am luat la intamplare
un an, anul 1694; constatdm, potrivit condicei, cã s'au fãcut in 27
de randuri daruri de bldni sau haine cdptusite cu bland chte una
sau mai multe in valoare totald de lei sau taleri 22.721 2 ; cum chel-
tuielile totale ale vistieriei insumeazd in acest an 499.412 lei, sumele
afectate bldnurilor pretioase reprezintd 5,05°0 cUn buget. i trebue
sa se noteze câ aci nu sunt trecute nici bldnile destinate uzului per-
sonal al Domnului, Doamnei i membrilor familiei domnesti, nici
acelea destinate boierilor dela Curte sau din Vara i familiilor acestora.
Se poate conchide asa dar cà importul acestui articol rusesc era insem-
nat i cdi sumele necesare achizitiondrii lui reprezentau o cotd apre-
ciabild in visteria tärii, a Domnului si a nobilimii mari, in genere. Iatä
cui s'au dat blänuri i haine cdptusite cu bland, de cdtre Brancoveanu
in cursul anului 1694: lista intereseazd nu numai prin aspectul ei po-
litic si social, dar i tehnic, prin termenii de specialitate pe care-i cu-
prinde: 1) Lui So lco Mustafa Aga dela Camenita, venit sä incaseze
o datorie veche, 4 o pacea de samur » taleri 100 ; 2) Lui Mehemet Aga
al Vizirului care a luat banii destinati garnizoanei din Camenita, o
pacea de samur » taleri roo ; 3) (< Kdriei sale Vizirului », « o bland de
samur » taleri 1000; 4) « Trei pacele de samur care s'au dat la Poartd. » ;
taleri 300 ; 5) « Un contesu cu pacea de samur * lui « Sandru Gasparu
cand au venit sol dela Tekeli », taleri 1721/2; 6) « Un contesu cu pacea
de satnur » lui « Hagi-Ali, cdpitanul de seici, când au venit dela oasteo,
taleri 153 ; 7) « Pentru cheltuiala contesilor carii s'au imbrdcat boiarii
când au venit dela Odriiu cu socoteala haraciurilor », taleri 1.420/2;
8) « La un contesu si la alte daruri care s'au dat lui Gavril vel Agd
cand au venit sol la Moldova », tal. 205 ; 9) « 0 pacea de samur ...
lui Dumitrasco Racovitd Post. când au venit dela Moldova sol », tal.
Poo ; ro) « 0 haind cu spinare de samur lui « Bairam Aga, Sileatn Agasi
al Mdriei Sale Vizirului, când au venit cu caftanul de mucarer », tal.
750 3 ; n) « 0 pacea de samur ce s'au trirnis Hasnadar-Basii o Ha-
www.dacoromanica.ro
26 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATTILE ECONOMICE DINTRE ROMANI *I 1111*I 27
www.dacoromanica.ro
28 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI I RIT$I 29
foi », 18 florini.
8. « 0 piele de lup moscovit », 2 florini.
9. « Cdpttqeli de lup moscovit, partea de pe pantece i grurnaz, in
doua foi », 13 florini.
ro. « 0 sutd de cop: de pdnzd moscovitd in dungi », florini ro.
II. « Oca de rdddcini de rhubarbd moscovitd, 15 florini ».
La aceste produse care sunt sigur rusesti, cum o arath adiectivul de
«moscovit » care le insoteste in tariful vamal sau caracterul lor special, se
pot adaoga Inca cloud, din acelas tarif :
12. « Oca de iarbd de ceai (« Occae Herbae Thee »), 10 florini.
13. « Pielceaua de miel cref persan brumariu sau negru », I florin.
Totusi ultimele douà articole n'ar fi exclus sã fi venit i pe altà cale
anume ceaiul prin Venetia sau Turcia, iar pielceaua de Astrahan
caci aceasta inseamna pielceaua de miel cret persan de asemenea
prin Turcia.
Tariful din 1732, Iunie 28 este, in genere, o repetire a celui din 1727,
«Cainilor albi» li se spune aci i « de padure » («sylvestri »). Panza in dungi
mai e numità « cazaceasca * (« muscoviensis vel Kozaciensis »). Se adao-
ga ffi o pdn2d de in moscovità sau cazaceasca, in genul celei de Olanda,
inflorate numite Kittel, dar ingusta. Tot nouã este o bogasie de Mos-
cova lustruith i neteda, lath de trei sferturi de cot si numith « kutijka ».
www.dacoromanica.ro
30 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIII.E ECONOMICE DINTRE ROMANI I RU1 31
si in alte orasre ale Ucrainei. Alii, in sfarsit, erau Aromâni, Bulgari sau
Sarbi. Ca Aroman 1-asi socoti pe Vasile Zaharia din Sa Ionic, sosit in
Rusia la 1752 si care, impreund cu fratele sau Sterie, exportau din Nejin
in Principate tot felul de produse rusesti. Nu stiu carui neam apar-
tineau cei doi Alexeev din Ianina, until Ksanusto sosit in 1755, cu
marfa moldoveneasca i turceasca, altul Ion care aducea yin muntean.
Tot asa, e greu de definit nationalitatea lui Dimitrie Dimitrievici din
Nicopole care aducea prune si nuci din Muntenia, sau a lui Dimitrii Iva-
novici din Gostin care aducea, tot din Muntenia, yin si ceara 1 Ei pot
sa fie sud slavici, dar i Greci sau Aromâni. Vorbind toti greceste
limba internationala a negotului in sud-estul european, nu e de mirare
ca erau cuprinsi iarasi cu totii sub calificativul de Greci, desi apartineau
la neamuri diferite.
Acesti negustori din Nejin importau produse romdnesti: vin in primul
rand, apoi prune uscate, nuci, ceara, etc. si produse turcesti, in special
coloniale, mirodenii, pielarie, etc. In schimb, trimeteau in Principate
fier i obiecte de fier i otel: lacdte, cuie, bricege, foarfeci, etc. apoi pan-
zeturi i blanuri.
Un precursor al « Grecilor » din Nejin poate fi socotit « Panaioti ne-
gutitorul » care facea drumul Moldova-Kiev-Nejin-Moscova ; el cerce-
teaza in 1722 « in Moscu * pe The Abaza, refugiat odata cu Dimitrie
Cantemir 2. Un urmas al lor este acel Nicolae Tzigaras care inainte
de 1783 se duce din Moldova « la Moscova si la Nijna Rusiei », apu-
candu-se de negot 3.
Pela 1780, un Ionità Abaza armas se plange Domnului Moldovei
« pentru saracia i strambatati ce mi sa tragi dispre socrul mieu Ianachi
lamandi Cazacliu, ce este dus la Nejna... Acesta din urma « mi-au scris
un rävas ca sa eu moo lei de la un Dumitrii Melinca, tovaras lui, ce ye-
nise cu blani dela Nijna », dar banii i-a luat soacra-sa. « Acuma sunt cinci
ani adaoga jaluitorul el dela Nejna nu mai vini, i eu sint om ne-
voesu, cu bir ». Cere deci in schimb viia lui Ianachi, dela Odobesti 4.
Vezi pentru toti acestia N. A. Bogdan, Din ireculul comolului moldovenesc
0 mai ales al celui iqean, Iai, 1925, p. 61-62. Articolul cercetatorului rus
V. Sawa despre negustorii din Nejin la care trimite N. A. Bogdan, nu mi-a fost
accesibil, iar indicatia pe care o da in legatura cu acest articol: I Arhiva, Ia§i,
1923 * e greitá. In Arhiva pe anii 1923-4 nu se afla nimic referitor la Nejin
§i negustorii de acolo.
2 N. Iorga, Studii ci Documente, XVI, p. 108-109.
3 Ibidem, XIX, p. 224: el% M6axocv xal NI.vccv st; Pcoaata.4.
I bidem, VII, p. 332-3. La s Nijna * a fost'ingropat unul din membrii de-
legatiei care se ducea in 2769 din Moldova la St. Petersburg, anume logofhtul
Paladi. Stirea o luam chiar din jurnalul de drum al delegatiei: vezi Arhiva
Romdneascd, I, p. 253: # Au venit D. Spatar Enakaki, inset dupd ce au ingropat
la Nijna pe D. Logofhtul Paladi *. E o dovada mai mult cá Nijna n'are nicio
legatura cu indepartatul Nijni-Novgorod.
www.dacoromanica.ro
32 CONSTANTIN C. GIURESCli
1 In sVama cea mare s, adidi in tariful vamal moldovean din 1761, citim:
« Bute cu vin de tail care trece in Tara C5z5ceasc5, de bute 2 lei vechi, ai c5te
leu de bou sau de cal s. Iar pentru vinul « din Tara Turceasca §i din Tara
Munteneasca in tranzit prin Moldova, 4 lei in total. (Arhiva Romeineascd
II, p. 243; cf. p. 257: Alte tocmele ale Cazacliilor... : vinatele ce merg in Tara
C
Cazáceasca sa ea eke 2 lei de bute i cate un leu vechiu de bou sau de cal... *).
2 Traditia spune cd banii cu care s'a ridicat biserica s'ar fi strfins e printr'o
colecta fácutd de ziva Crucii ziva culesului in toamna anului 1776 n (I. C.
Tcodorescu, Viile noastre, Bucure§ti, 1935, p. 2 2) .
3 Când am vizitat biserica, in primávara acestui an, mai avea cAteva icoane
imparate§ti, cu inscriptii slave §i grece,ti.
4 C. I. Teodorescu, o. c., p. 2 2 .
5 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, XI, p. 443.
Arhiva Romdneascd, II, p. 257.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECOMMICE DINTRE ROmANI I RU$1 33
1 Istoria Tdrii RonidneVi de Fralii Tunusli (sic !), tradusa de G. Sion, Bu-
cure§ti, 1863, P. 39-43.
2 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, IV, p. 236-7.
Krmann Daniel superintenden.; 1708-1709 Kisoros,d(i ut jdnk leirdsa
Rözlik. Mencsik Ferdinand es Kluch Janos, in Monunienta Hungariae Historica.
Scriptores, XXXIII, Budapesta, 1894, p. 576.
4 N. Iorga, Istoria Romdnilor prin cdldtori, III, p. 79.
5 Ibidem, p. 84.
e De Vitra prdsent et de l'avenir des Principautds de Moldavie et de Valachie,
Paris, 1839, p. 228.
7 Andreas Wolf, Beitrdge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des
www.dacoromanica.ro
34 CONSTANTIN C. GIURESCU
actuel de ces deux provinces, Paris, 1781, p. 163 : 4 Le plus grand commerce
des vins se fait en Pologne et en Ukraine ; on en transporte meme jusqu'h.
Moscow ».
2 Nouvelles observations sur la Valachie, sur ses productions, son commerce,
les moeurs et les coutumes des habitans, et SUY son gouvernement, Paris, 1822,
p. 6: sLe via est le plus grand objet de commerce qu'ils aient. Ils en cnt un de-
bouche stir pour la Bessarabie, l'Ukraine et Odessa ; on transporte du yin de
Valachie jusqu'à Niezen (Nejin !) en petite Russie et metric jusqu'à Moscow >.
3 Reinsta Istoricd, XXI (1935), p. 85.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI *I RIII 35
evaporate, din lacurile sarate aflätoare intre Ki lia 0 Cetatea Alba. Adao-
gam insa ca o buna parte din sarea exportata. in Rusia provenea din sa-
linele dela Tg. Ocna (jud. Bacau), saline pe care le mentioneaza de altfel
si Parrant. 1. Peste un an, in 1799, consilierul rus Sumarokov, fa:child o
calatorie prin sudul Rusiei, ajunge si la Ovidiopol, la gura Nistrului,
unde afirma el « locuitorii sunt mai toti Moldoveni si Greci, numai
putini Rusi. Tori sunt negustnri de sare, marld adusd dela A kerman (Ce-
tatea-Alba) si pe care o valid cu castig cumparatorilor veniti din Po-
dolia ». 2
1 Ibidem.
2 C. I. Karadja, Un martor rus al etnografiei romlinefti a malurilor Nistrului
in anul 1799, in Rev. 1st., XIV (1928), p. 356.
3 Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, III, r, editia a doua, p. 291-2.
4 Hacauet's neueste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788-89
und go durch die Dacischen und Sarmatischen oder nordlichen Karpathen, vol. II,
Niirenberg, 1791, p. 64.
5 Istoria Tdrii Romrinepi, trad. Sion, p. 38.
6 Fr. J. Sulzer, Geschichte des transalPinischen Daziens, III, p. 430.
3*
www.dacoromanica.ro
36 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
38 CONSTANTIN C. GITJRESCU
pile, dupà care citim: « foarfeci i bricege de Rusia ». S'ar putea insa
&à fie si de provenienVä austriacd, din Styria sau dela Viena.
36. « Balâcdis 1, dinte de pete, oca » 16 bani
37. « Berbuti de saci, suta » 100 o
38. « Cacomul, sorocul » 36 o
39. « Latica 2, sorocul a 10 »
40. « Crasac 3 (sic !) taneaua » 4 5
41. « Vulpe alba, taneaua » 712 ,
42. u Purda 4 de samuri, oca » 400 »
43. « Pacele i picere de samuri, oca a . 200 *
44. 4 Pantece de samuri, parechea » 6 a
45. « Coade de samuri, una » V2
Fata de tariful din 1792, cel din 1795, Iunie 12, dat in traducere
franceza, nu cuprinde lucruri noi. Se mergioneazà i aci, intre blànile
pretioase, < vulpea neagra » («le renard noir ») care e taxata, perechea,
cu 360 de aspri. E cea mai scumpa dintre blani, mai scumpa chiar
cleat samunil, deoarece o pereche de « beaux sammours de Russie
(martre zibeline) » costa numai 18o de aspri, deci pe jumatate.
Grupandu-le pe categorii de marfuri i rezumand, constatam ca se
importau deci fesdturi (phnzeturi, postavuri, abale, covoare) fire (ao,
sfoara), metale i obiecte de metal, bldnuri, coloniale, bduturi i plante
medicinale. Cele mai importante sunt blanurile, panzeturile, rnetalele
ai obiectele de metal 5.
Dar tariful muntean din 1792 nu este complet. El nu cuprinde
absolut toate articolele care se importau. De aceea, la sfarsit, se si
adaoga: « lard pentru cate nu se cuprinde inteaceasta tarifa, sa pla-
teased trei la sutà.. . 6 ». Din alte izvoare aflam ea' se mai importa din
Rusia tutun, rachiu O., la vreme de nevoie, de foamete, si grdne.
1 Etym.: turc balic+dis: dinte de peste: vezi si mai sus, p. 7; cf. L. Sli-
neanu, o. c., II, p. 11.
Un fel de blang alba, semi-pretioasa ; in tariful din 1795, citim: a fausse
hermine (Laska), les 40 morceaux... 10 aspres* (Ibidem).
3 Blaná de a vulpe tAtAraseá o; i se mai spunea i carsac. Cf. tariful vamal
din 1795, Iunie 12: a Carssak (sorte de fourrure) l'un ... 30 aspres *. (Hurmu-
zaki, Documente, XVI, p. 648). Termenul e de origine tatáreasc'd: v korsak, re-
nard de Tartarie a (L. S'aineanu, o. c., II, p. 42) ; dela 'Mari el a trecut la Poloni
si la Rusi, iar dela acestia, odata cu blana respectivA poate insa si direct
I-am luat noi.
Furclà = ramasita, calitate inferioara ; etym.: a turc hurda, fragment
miette o (L. $5.ineanu, o. c., I, p. 176).
5 Cf. cele spuse de viceconsulul francez din Iasi, Parrant, in raportul slu
din 1798, funie II : « la quincaillerie, le fer, la bijouterie sont ordinairement
fournis par les Russes ainsi que une grande quantité de fourrures de tout genre *
(Hurmuzaki, Documente, Supl. I, 2, p. 187).
6 V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, IV, p. 249.
www.dacoromanica.ro
40 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMA.NI I RU5I 4r
al Märii Negre ; prin tratatul dela Iasi (1792), ea ocupd portiunea din-
tre Bug si Nistru (Iedisanul) devenind astfel vecina nemijlocita a
Moldovei, dupã ce mai inainte, in 1783, ocupase Crimeia i Tauria iar
in 1774 regiunea Chersonului, intre Bug si Nipru. In partea de apus a
acestui litoral de miazdnoapte, pe locul satului de pescari Kagi-Bey, se
intemeiaza portul Odesa, menit unei repezi desvoltari. Intreg hinter-
landul de nord al Marii Negre este chemat la o vieata nouà ; agri-
cultura ia, in stepele Ucrainei, un avant deosebit ; mdrfurile si pro-
dusele Podoliei, incep sà aflueze spre Odesa care, sub guvernotorul
Richelieu (1803 1814), ajunge primul port al Ka:Hi Negre 1.
Prin ocuparea litoralului, cu Marea de Azov si cu estuarele marilor
fluvii, Rusia devine stapana pe o bogata regiune piscicola ; rezultatul
este cã exportul de peste sdrat din Moldova spre regiunile rusesti ince-
teaza in a doua jun-fa...tate a secolului al XVIII-lea ; in tariful amal
dat in Iasi la 1761 e vorba de pestele sarat pe care il duc « Armenii
de Tara Leseasca », prin Cernauti in Polonia 2. Se poate ca o parte
din care sa fi mers, la aceasta data, si in Podolia ; spre sfarsitul sevolului
insã orasele ucrainiene se aprovizioneaza direct, din pescariile dela
vdrsarea fluviilor si dela tarmul mãrii, devenit acum rusesc. Sarea
continua sä se exporte din Moldova in acest rastimp. E adevarat,
din cand in cand, guvernul imperial opreste intrarea acestui articol,
asa cum s'a intamplat sub Paul I 3 0 in 1825 4. Pe de altà parte, se
adaogä acum i produca sarii scoase din lacurile saline din Crimeia,
Tauria i, dup5. 1812, din Basarabia, intre Chilia i Cetatea Alba 5.
Totusi, nevoia de sare e Inca simtita. in Ucraina si de aceia sarea mol-
doveneasca continua sa alba cdutare. D. Philippide, autorul unei « Geo-
grafii a Romaniei », aparuta. la Leipzig in 1816, arata ca acest produs,
exploatat in cantitati mari in Tarile noastre, « se trimite in partile
de dincolo de Nistru i Dunare si la Constantinopol, prin Galati 6 ».
In 1822, din cele 8 milioane de oca de sare moldoveneasca exportatd,
numai 3 milioane au mers in Turcia, restul de 5 « in Polonia i Rusia,
poate si in Ardeal ». Un raport consular din Iasi, datat 14 Februarie
1826, arata cä exportul de sare in Basarabia era « considerabib in ulti-
mul timp ; o anumita cantitate trebuia livratà chiar la un pret fixat ;
deodata insä continua. raportul « Rusia a gdsit cu cale sd inter-
e Jules de Hagemeister, Memoirs sur le commerce des ports de la Nouvelle
Russie, de la Moldavie a de la Valachie, Odessa-Simpheropol, 1835, P. 6-12.
2 Arhiva Romeineascd, II, p. 25r.
3 Vezi mai SUS, p. 34.
* Hurmuzaki, Documents, X, p. 338.
5 Vezi, pentru aceste lacuri saline, Jules de Hagemeister, o. c., p. 24. Hage-
meister afirmA: t Care fdrá de numar se indreaptä in fiecare an spre aceste
locuri pentru a transporta » sarea.
6 D. Philippide, realypoccptot Tijg `Poup.ouvlo4, Leipzig, 1816, p. 77.
7 N. Iorga, Prefata la Hurmuzaki, Documents, X, p. XXV.
www.dacoromanica.ro
42 CONSTANTIN C. GIURESCI3
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMAN! $1 Rtx5I 43
www.dacoromanica.ro
44 CONSTANTIN C. GIURESCLI
www.dacoromanica.ro
RELATIILE ECONOMICE DINTRE ROMANI 51 RU5I 45
www.dacoromanica.ro
46 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RFLATITLE ECONOMICE DINTRE ROMANI $1 Rt*I 47
Iar mai departe se adaoga: « Fierul rusesc, desi mai scump, ar fi adesea
preferat fata de cel englezesc, pentru calitatea sa superioad, dad forma
lui ar fi mai bine adaptata intrebuintarii ce i se (là i daca ar sosi in
bare mai putin groase ». De fapt, dupa cum am vazut, se importa
de multa vreme « her muscalesc ». Pentru icrele negre altadata un
articol de export moldovenesc avem i o marturie direcd: in 1809,
un branzar care dusese la Odesa 10.000 de oca de cascaval, vine de
acolo cu <<marfã », intre care 0 « z poloboace de icre negri »; ele-i sunt
oprite insä amanet la vama, in contul unor taxe mai vechi 2.
Dar pe langa comertul de import si export, trebue sa amintim
comertul de tranzit. Continua sa tread prin tarile noastre « marfa de
Rumele », « cumasurile » de Misir, « mes'inele » sau pielaria subtire,
stofele « de Mesina sau Venetia », venind din spre miazdzi i mergand
spre « Ora cazaceasca ».(vezi si mai sus, p. 32). De asemenea, continua
sa tread negustorii cazaclii peste Dunare. La acestia se adaoga acum
si negustori din Bucovina care trimit prin Moldova, mard: la Odesa
sau aduc de acolo. E cazul, de pilda, a mai multor Evrei care, la 27
Martie 1799, sosesc in Iasi cu. 48 de « vase » cu marfuri diferite, in va-
loare de 100.000 de guldeni imparätesti. Prin Cetatea-Alba ei se in-
dreapta spre Odesa ; cu un an mai inainte, facused un transport
asemanalor 3.
0 mentiune merid i marchitanii sau negustorii ambulanti care
apar documentar in aceasta epod, la inceputul veacului al XIX-lea.
Ei purtau marfa in car* cu cai sau in coropce, un fel de dulapuri
pe care le duceau in spate; acestora din urma li se spunea i corop-
cari. Putandu-se deplasa usor, la balciuri i targuri, ei puteau insoti
se armatele in mars ; in timpul razboiului din 1806-1812 ii gasim pe
langa otile rusesti, furnizand cele necesare. Dionisie Eclisiarhul po-
vesteste cà soldatii « bea horeld dela marchitani, -macar sa fi fost
ocaua un galben », dar continua el era cu indestulare la mar-
chitani de toate, ca facea mare negustorie ca la un balciu mare si
castiga bani » 4. In alt loc, descriind cucerirrea Rusciucului i marea
prada ce s'a luat atunci, acelas Dionisie adaoga « Muscalii cerea la
marchitan o pane i o oca de vin §i-i arunca un galbin » 6. E de notat
de altfel ca atat termenul marchitan cat i termenul coropcd sunt de
origina ruseasd. 6 si s'au introdus la noi tocmai in legatura cu repe-
1 I bidem.
2 Th. Codrescu, Uricaria, t..XIV, p. 241.
N. Iorga, Documente privitoare la f amilia Callirnachi, vol. I, Bucureti,
1902, p. 127.
Dionisie Edisiarhul, C onogralul Terei Rumeine0i, ed. C. Nicolaescu-
Plop9or, R. VAlcea, 1934, p. 179.
5 Ibidem p. 173.
6 H. Tiktin, o. c., p. 950-1 §i 418.
www.dacoromanica.ro
48 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
RELATELE ECONOMICS DINTRS ROMANI I EIJ4I 49
www.dacoromanica.ro
RELATIME ECONOMICS DINTRE ROMAN/ SI RITSI SI
I.
www.dacoromanica.ro
HARTA RELATIILOR ECONOMICE DINTRE ROMANI I RIJI
D
CONSTANTIN C. GIIJRESCU
&Ladoga
a
G
0 1w0 200 300 4C3 500 Km
Petersburg
Novgorod
41k
Psicov Vol9a
Riga Twer
"t.
Nijni
Mink Moscova Novgorod
Kovno
Vilna Smolensk 0
Tula , A
58tu
Varsovia 9 mot \
..--?.. Breslau
-0
r,
V L 00 Cernigov
L Lublin
o Alejin
Cracovia Luck
Lvov Kiev
(Liov) Oleczko 0Charicov
0
KPOSI70 Poltava
\'Nrift\rf
0 K rernenciug
amenet -PodolsktCaknend4
00/0Med , oUrnan
' 417.. .oSarthorod
H'ifig fey, 110,917ila Ecaterinoslav
Buda Pesth o
Suceava
0 A Balla
I si Taganrog
.
rg Warne .,
Cluj 4. 0 'o N'colaev Rosrov
Bici'l 4'71 O.& Aclg, rif Oceak v
Odesa Gherson
m,,,:litvAlvi nv,c2.747aml Caus5ini
? '..I Cet Ala
Mbar/ 07.4
Bka kov'
,-..
R,si,v:::3 . CInba
-1IF
Beigrad Pli-1*
''..6., \/%1.,, EASC 1 Ozfra
(\Int,
Craiova
TATO"
o '0-- \0
8ucuresti -) KLisfendge
J.
0 Nis
Tirnova garea Nea 9 r
rianopol 0
Swope Baturn
Salonic uonstarrinn
Scalar, Trabzon (Trapetuntf
TOM A
.C4
M. EgeL N
P Polon e
www.dacoromanica.ro
REDATIH,E Eco Nomicz DINTRE ROMANI $r RU*I 53
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII ROMANESTI
DELA 1688 INCOACE
In Mag. ist. p. Dacia, tom. 5, pe 1847, p. 93-183, s'a publicat o
cronica ce incepe expimerea cu domnia lui Constantin Brancoveanu §i
intrerupe aceastá expunere incidental in clomnia lui Stefan Cantacuzino
(Aug. 1714).
Redactorii Mag. istoric au dat acestei opere istorice un titlu ad-hoc:
Istoria Tdrii Rormineqti dela anul 1689 incoace, continuatd de un anonim,
iar cercetatorii mai noi, unii i-au spus pe scurt: Cronica Anonima, iar
alVii Memoriile lui Radu Popescu.
Dela publicare, din 1847, ins acestei cronice a disparut §i disparut e
§i astazi, dupa o suta de ani, pentru istoria literaturii romane§ti. Ceva
mai mult: in afarà de manuscriptul dupä care s'a publicat cronica n'a
mai fost descoperit niciun alt ms in bibliotecile publice sau particulare 1.
Studiile ce s'au intreprins, luand in considerare textul cronicei a§a.
cum §i cat a fost publicat in Mag. istoric, au socotit aceastä opera,
pentru tendinVele manifeste, o continuare a Istoriilor domnilor Tdrii
Romdneqti §i de ad izvorul discutiilor cu privire la autorul acestei cronice.
Vom vedea mai d.eparte cat sunt de indreptatite fiecare din aceste pareri.
De vreo patruzeci de ani cercetarile asupra Cronicei Anonime sunt
staVionare. Se cuvine deci sa amintim pe scurt stadiul cuno0intelor de
acum patru decenii.
Trei sunt invatatii romani care au adus un punct de ved.ere nou in
cercetarile lor cu privire la aceastä cronica : I. G. Sbier a, N. Iorga
§i Const. Giurescu.
Primul, in ordine cronologicl, e I. G. Sbiera 2 care a atribuit Cronica
Anonima lui Radu Popescu Vornicul. El considerä aceasta cronicá un
fragment dintr'o opera mai intinsa, care, dat hind spiritul in care e scris
1 Cartojan N., 1st. lit. romdne vechi, fasc. 3 (1946), p. 26o, col. I.
3 I. G. Sbiera, Mifcdri culturale fi literare la Rorndnii din stdnga Dundrii in
rdstimpul dela 1504-1714, Cernauti, 1897, p. 206.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII nomArnEtsTI DELA x688 INCOACE 55
www.dacoromanica.ro
56 CONSTANT pREcEscu
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII ROMAIIESTI DELA 1688 INOOACE 57
www.dacoromanica.ro
58 CONSTANT C.R.SCSSCIT
www.dacoromanica.ro
6o CONSTANT GlinCESCII
www.dacoromanica.ro
62 CONSTANT GRECFSCU
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII ROMAN-ROI DELA x688 INCOACE 63
www.dacoromanica.ro
64 CONStANT .GRACESCU
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII ROMANESTI DELA T688 INCOACE 67
Cele patru mss descrise mai sus formeaza doua grupe. In prima
grupa intea. ms B, dupà care s'a publicat in Mag. istoric Cronica Ano-
ninfa ; iar in a doua grupg inträ mss ce se afla in B.A.R. notate de noi
cu siglele ALS.
Aceastá grupare poate fi observatà de oricine urm'areste aparatul
variantelor, ineat nu mai starui pentru a reproduce din nou elemente
de deosebire si de asemanare care justifica aceast5. impArtire.
Ms B care intra in prima grup5., desi o copie mai noua cleat A si L
prezintá un text cu mai patine greseli, ceea ce denota ea n'a circulat
mult, ca e cel mult a doua copie dupà ms original.
In a doua grup51 a mss ALS, ordinea alfabetid e si ordinea vechimii
bor. Trebue stabilit insa dad vreunul din ele a fost original celorlalte
doug.
Ms. S fiind cel mai nou, cu limba modernizata si cu dese omiteri,
n'a putut fi original pentru A si L. Ms L insusi avand o limba moldove-
nizat5., nu poate fi original pentru A si S. Sa vedem dad A, ins cel
mai vechi din aceasta grupa, a putut fi originalul mss LS.
Comparand in eateva paragrafe aceste mss spre a stabili dad. A a
fost original pentru LS, gasim o serie de omisiuni si lecturi deosebite in
A, care omisiuni si lecturi nu exista in LS si nici in B.
Aflam astfel unele lecturi identice in BLS, iar in A aceste lecturi
s'aut deosebite. Lecturile deosebite- ale ms A, fat5. de LS, ne fac sä
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TARII ROMAICESTI DULA x688 INCOACI: 69
conchidem cal de0 A e cel mai vechi ms. din grupà, totuq n'a servit
ca original mss LS.
Alte exemple ne due la concluzia ca' mss LS s'ânt mai apropiate
intre ele in raport cu A.
In urma acestor observatiuni se cuvine s'el stabilim 0 grafic ra-
portul intre manuscriptele Cronicei Anonime, sau, cu alte cuvinte, sel
.intocrnim sterna acestor manuscripte.
Am velzut mai sus cel avem douà grupe de mss.: prima grupel
formatä din ms B si a doua grupel din ms ALS. Niciunul din aceste
mss nu este autograful cronicarului.
Am observat c5. B se claseazel de o parte, ALS de altel parte 0
apoi LS sunt mai aproape intre ele. Cu X vorn nota mss necuno-
scute din care deriVA ABLS.
X
\
X2
X3
B A
A
L S
Sterna manuscriptelor
CONST. GRECESCIJ
www.dacoromanica.ro
JUPITER ZBELSOURDOS A DROBETA.
A l'occasion d'un nouvel inventaire que le Musée National des
Antiquites de Bucarest prepare pour son lapidarium, nous avons re-
examine un bas-relief fragmentaire en calcaire, d'ailleurs peu connu.
II s'agit d'un fragment d'une dalle longue de 40,5 cm, haute de
26 cm et épaisse de 12 cm (fig. I). Notre fragment a été découvert
pendant les annees
1894-1890, a l'occa-
sion des fouilles de
Gr. Tocilescu, dans
le camp romain de
Drobeta (Turnu Seve-
k
., rin) . Tocilescu ne pro-
,t
céda pas a une pub-
I lication systématique
de ce monument. Il
se contenta de co-
.' muniquer seulement
l'inscription et une
vague description de
la sculpture aux
Fig. 1. Drobeta. Le fragment Tocilescu éditeurs du Corpus.
(Musée Nat. d. Ant. a Bucarest). A. von Domaszew-
ski l'insera dans le
CIL.M.14.216, 1, oil, a côté du texte épigraphique, on mentionne que,
in castris Romanis rep. ; pour la description sculpturale: protome
radiata (au dessus), manus sagittam tenens (a gauche) et hracchium
sagittam tenens. Heureusement, dans les notes de Tocilescu conservées
l'Académie Roumaine de Bucarest, nous avons trouve une pre-
cieuse indication sur le lieu de la découverte de notre fragment 1.
D'un rapport redige par P. Polonic qui conduisait alors les fouilles de
1 Gr. Tocilescu, Mss. Acad. Romdnd, vol. 5135, p. 48.
www.dacoromanica.ro
JUPITER ZBELSOURDOS A DROBETA 71
Drobeta, il en résulte que ce bloc a été trouvé a sur le côté nord du camp
romain, pres de la tour intermédiaire * qui exirte entre la porta decumana
et l'angle, NO. On peut supposer que la pierre brisée en plusieurs mor-
ceaux a été utilisée comme materiel de construction pour les murs
dd camp, probablement a l'occasion de la refection constantinienne, au
IV-e siecle 1.
En examinant l'original, nous avons observe que le texte épigra-
phique ainsi que la sommaire description de la sculpture, mentionnes
dans le Corpus sont incomplets et fautifs. La chose la plus importante,
c'est-a-dire le nom de la divinité pour laquelle a éte érige le monument
a échappé a l'attention de Tocilescu et Domaszewski. C'est pour cette
raison que nous avons decide de republier cet ex voto.
Mais, pendant que nous cherchions des analogies stylistiques dans
le milieu artistique romain de Drobeta, nous avons remarque avec
surprise, que le fragment découvert par Tocilescu se complete par
un autre publié en 1913, par Vasile Parvan 2 (fig. 2). Les deux mor-
ceaux font partie d'un meme monument. Les elements sculpturaux
qui montrent cette attache sont assez visibles sur la fig. 3. En meme
temps nous avons remarque que la description donnée par V. Parvan
pour le fragment publie par lui présentait-elle aussi des omissions. 11
est probable, qu'il n'ait pas eu la possibilité de le décrire d'apres l'ori-
ginal qui se trouvait au Musée archéologique de Turnu Severin et qu'il
se servit seulement d'une mediocre photographie. D'ailleurs, cette
modeste photographie est reproduite dans son ouvrage.
Rapproches ainsi, les deux fragments de Drobeta jettent une nou-
velle lumiere sur l'interpretation religieuse et epigraphique de notre
bas-relief. Malheureusement, celui-ci publie par Vasile Parvan est
aujourd'hui perdu. Pendant la premiere guerre mondiale il a éte vole
du musee de Turnu Severin 3. Nous sommes forces d'utiliser pour l'in-
' Voir pour cette refection, D. Tudor, Oltenia roman& Bucarest, 1942, p. 305
et suiv.
2 V. Pfirvan, 5tiri mud din Dacia Malvensis, dans An. Acad. Rom., Mem.
Secl. 1st., t. XXXVI, Bucuresti, 1913, p. 52, Nr. ii, pl. IV, i = Arch. Ant.,
x913, col. 370, Nr. 8, fig. 5. Cf. aussi le même, Inceputurile vietii romane la gurile
Dundrii, Bucuresti, 1923, p. 176, fig. 84 et Getica, Bucuresti, 1926, p. 639 et
suiv. Le fragment est décrit ausli par Al. BArcáci16, Oragul gi castrul roman
Druheta, dans la revue Boabe de Grdu, II (1931), Nr. rorr, p. 472 ; Monumentele
religioase ale Drubelei cu noi descoperiri arheologice, Craiova, 1934, P. 5, fig. 5
(extr. de Arhivele Olteniei, 1934, nos. 71--73) et Une vine daco-romaine : Drutela,
Bucarest, 1938, p. 33, fig. 23 (extr. de l' A rchdologie en Roumanie). Voir aussi
notre, Oltenia romand, p. 113.
II BArcAcill, Oragul, p. 472. Sur notre demande, Mr. Al. Be'rcAcilá, ancien
directeur du musée de T. Severin, a bien voulu examiner le fragment qui se
trouve b. Bucarest. Son examen a confirmd notre opinion qu'il s'agit d'un meme
monument brisé en deux morceaux.
www.dacoromanica.ro
72 D. TUDOR
rq
F.14471ft33±'W
Fig. 2. Le fragment -Parvan (aujourd'hui perdu).
ployées et dont le bec est tourné vers son maitre. Les dieux celestes
www.dacoromanica.ro
74 D. TUDOR
I Pervan, ceuvr. cites. BArcácill a observe pour la premiere fois les croissants
de la lune, mais l'identification de la déesse avec luno regina-Artemis-Bendis
est tout a fait fantaisiste, cf. Monumentele religioase, p. 5; Ora§ul, p. 47 et Une
vine, p. 33.
2 Quelques rayons de son nimbe sont conserves aussi sur le premier fragment
de notre bas-relief.
3 Dans le Corpus on ne mentionne pas cette tete.
3 Jupiter Dolichenur &sit lui-aussi representé en buste, cf. Dr. A. H. Kan,
J Oiler Dolichenus. Santmlung der Ins( hriften und Bildwerhe mit einer Einleitung,
Leyden, 1943, pl. IV, 6, oa il porte ses attributs caractéristiques dans les mains.
Toutefois, étant donnée la forme de medallion du monument de Drobeta, le
dieu pourrait etre represente debout.
www.dacoromanica.ro i
JUPITER ZBELSOURDOS A DROBETA 75
An[tonius? II
C[ 1
QE
L. I: seule la base d'un D grave plus grand que les lignes qui suivent est
conservée. Les éditeurs du Corpus n'en ont pas essaye une lecture. ttant donne
le caractere votif du monument, nous croyons qu'il faut lire: [I(n) h(onorem)].
d(omus) [d(ivinae)]. L. 2 : le M par sa forme particuliere, nous indique peut-
etre un caractere epigraphique specifique pour le III-e siècle ap. J.-Chr. Entre
/, 0 et M on n'a grave aucun signe d'abreviation. Dans la même ligne, entre M
et B se trouve un petit Z, qui a &é ajouté par le lapicide comme une correction
apres une revision du texte deja grave 2. Nous ne pouvons pas interpreter ce
Z comme un signe d'abreviation (interpunctio), parcequ'il est inusité dans
l'epigraphie latine 3 et qu'on ne le voit pas figurer entre les lettres précédentes.
Ii faut observer aussi que ce Z occupe la moitie de la hauteur de la ligne et sans
doute, qu'il aurait pu etre grave plus grand si l'espace libre entre M et B refit
permis. On s'explique la faute du lapicide par la difficulté de rendre en latin
le son thrice zb ou sb. L. 3: La deuxieme lettre doit etre consider& coname un
N, au lieu de M, parceque h la ligne precedente les pieds de M sont graves
obliquement. La restitution An[tonius] reste d'ailleurs tout a fait hypothetique.
L. 5: apres un bon nettoiement de la pierre on lit tres clairement Q, au lieu de
S, comme on trouve dans le Corpus.
Le repertoire sculptural ainsi que le texte de la dédicace prouvent
que notre monument a été érigé en l'honneur de plusieurs divinités,
dont l'une est Jupiter Zbelsourdos. On peut aussi identifier l'image
de ce dieu dans le deuxieme personnage qui leve la foudre dans sa main
droite. Les savants les plus compétents qui ont étudie la religion de
ce dieu thrace, ont etabli que pour la representation de cette divinité,
les artistes ont en recours a l'iconographie du Zeus Kéraunios Aeto-
phoros. On le représentait jetant la foudre avec le bras droit et portant
l'aigle sur le bras gauche tendu horizontalement. Souvent, on ajoute
devant lui l'autel et le serpent 4. On a vu que ces elements figuratifs
pouvaient etre figures aussi sur le monument de Drobeta.
1 Ou 2b[eithiurdi], Zb[erturdi], etc., voir infra, p. 77 n. I.
3 Cette lettre est rest& incomprehensible pour les editeurs du Corpus, voir
aussi l'index, p. 2665.
3 R. Cagnat, Cours d'épigraphie latine, Paris, 1914, p. 28 et suiv. Un seul
exemple de Sirmium, est consideré douteux par les editurs (CIL. so. 214 et p.
2568).
4 pour l'image du dieu et son culte en general, voir: P. Perdrizet, Le diem
thrace Zbelthiourdos, dans Rev. itud. ancien., I (1899), P. 23 et suiv.; G. Seure,
Les images thraces de Zeus Kéraunos, etc., dans Rev. itud. grecq., XXVI (1913),
www.dacoromanica.ro
76 D. TUDOR
p. 225 et suiv. avec les observations de G. Kazarow, dans Bull. Soc. Arch. Bulgare,
V (1915), p. 230 et suiv. ; G. Kazarow, Nouvelles inscriptions relatives au dieu
thrace Zhlsourdos, dans Rev. arch., 1913, p. 340 et suiv.; le meme, S. V. Thraker
( Religion), dans Fauly-Wissowa, RE., VI, A, coll. 512 et suiv. ; B. Diakdvitsch
Monuments figures de Zeus Zbeltiurde, dans Ann. de la Bibliotheque Nationale
a Plovdiv, 1926-1927, p. I et suiv.; L. Ruzicka, Die Münzen von Pautalia, dans
Bull. Inst. Arch. Bulg., VII (1932-1933), p. 22, NOS. 13, 35, 36, 162, 163, 306,
etc. Cf. aussi Kazarow, dans Klio, VI (1906), p. 169; XII (1912), p. 355 et suiv. ;
le meme dans Bull. Inst. Arch. Bulg., VIII (1934), P. 44, No. 0 et Arch. Ans.,
1927, Mil. 345, No. 28, a; B. Cook, Zeus, vol. II, p. 817 et suiv., Cambridge,
2925 et Parvan, Gelica, p. 156, 158, 639 et 738. Pour le nom du dieu, cf. Jokl,
dans Reallex. der V orgesch., XIII, p. 290 et suiv. et Seure, lieu cit., p. 247 et suiv.
1 A la note précedente, 11 faut ajouter les dernieres découvertes: N. Vulie,
dans Spomenik Acad. Serbe, LmcI (2932), p. 77 (Kaanik, pres de Scupi);
Ann. dpigr., 1935, No. 65 (Haidar, region de Popovo, en Bulgarie) ; Opycxmck., VI
(1935), p. 310 et suiv. (Komotinela Cavalla, dans Rhodope) et Chr. M. Danov,
dans Bull. Inst. Arch. Bulg., XI (1937), p. 201, No. 6 (= Rev. dtud. gr., LII-1939,
P. 479) (le village Kapitan Dimitrievo, region de Pazarel.k).
I Kazarow, Rev. arch., 1913, 13. 344 et suiv., et RE. VI, A, coll. 515, qui
vent l'identifier avec celui sacagé dans les pays des Denthéletes par L. Calpur-
www.dacoromanica.ro
JUPITER ZBELSOURDOS A DROBETA 77
.La plus grancle partie des monuments sont ecrits en grec. En latin,
nous possédons seulement deux dédicaces qui sont sines et ont été
trouvées toutes deux dans la region de Scupi 1. Ainsi, l'ex voto de Dro-
beta est la troisième de ce genre et en même temps le premier monu-
ment érige en Dacie pour le .culte de Jupiter Zbelsourdos. Cette reli-
gion penétra au nord du Danube a l'aide des nombreux contingents
de colons et soldats thraces que les inscriptions nous montrent etablis
en Dacie 2. C'est dans les regions thraces qu'on a découvert la plus
grande partie des monuments dédies a ce dieu 3. Comme dieu local
ii fut assimile même en Thrace au ZeiSc des Grecs. Cette ancienne fu-
sion explique son association avec le Jupiter optimus maximus des
Romains, qui dans le monument de Drobeta est le premier document
d'un tel syncrétisme. De pareils phénomenes religieux sont spécifiques
a la region du Bas-Danube au commencement du III siècle ap. J.-Chr.
Plus complique est le probleme au point de vue religieux et icono-
graphique, avec l'autre dieu, qui trône. La divinité est assise sur un
siege a la maniere classique de Zeus-Jupiter et l'aigle qui se trouve
au dessus ne peut l'identifier qu'avec le pere des dieux. Mais l'attribut
qu'il porte dans la main gauche reste assez inaccoutume, a supposer
que ce füt une lance. La presence des divinités solaires a la partie su-
périeure lui confére aussi un caractere syncrétiste dii aux religions
orientales. Le Soleil et la Lime ont la meme disposition que sur les
bas-reliefs de Jupiter optimus nuzximus Heliopolitanus 4 et de Jupiter
optimus maximus Dolichenus 5.
Ii faut supposer la presence sur le bas-relief de Drobeta, des deux
Jupiter, l'un syncretise avec le dieu Zbelsourdos des Thraces et lfautre
nius Piso, done parle Cicero, in Pisonem, XXXV, 85: 41 A te lovis Uri [corr.
Louis <Svels>uri] fanum antiquissimum barbarorum sanctissimumque direptum
est *. Seure lieu cit., p. 243 est d'autre opinion. V. Pirvan, Dacia. Civilizafitle
strdvechi din regiunile carpato-danubiene, Bucure§ti, 1937, p. 16o voit le centre
du culte, dans la region de Scupi.
CIL. III, 8191 (et p. 2250) = Dessau, 4077 = Seure, lieu cit., p. 243 (mut
découverte a Ljubanze, pres de Scupi: [D]eo Zb[ert]iurd[o], [S]ex. Fl[a]minallts]
[v]. 1 . N. Celle de Kacanik, cf. Vulia, lieu cite, nous A été communiquee par le
collegue I. I. Russu: pbelthiu[rd]i, Sext(ius) Ba[p ?]ecus o[p]t(io). L'inscription
de Lopouchnia (distr. Iskretz) (cf. Arch. epigr. Mitth., XIV 1891 n. 144,
No. 5) reste douteuse pour Seure, ibid.
2 I. I. Russu, dans An. Inst. Stud. (3 IV (1941-1942), p. 207 et
suiv.
* Supra, p. 75-76. et les notes.
,4 R. Dussaud, RE. XV, coll. 52.
5 Kan, op. cit., p. 6 et 27, Nos. 17; 25; 6o, b; 77; 119, a (pl. VI, 8, ab,
VII, 13); x75 (pl. XII, 18), etc.; dans les inscriptions, ibid., Nos. x57; 196 et
x99. La penetration des dieux celestes dans l'iconographie religieuse de l'empire,
commence It la fin du II siècle ap. J.-Chr., cf. Wissowa, Relig. u. .Kultus der
Rômer, Miinchen, 1902, p. 263 et Marbach, RE. II, 3, coll. 906.
www.dacoromanica.ro
78 D. TUDOR
1 C. Cichorius, Die Reliefs der Trajanssaule, Berlin, 1896 et 1900, vol. II,
p. rir et suiv. pl. XXIV, 61.
1 Alfd ldi, ceuv. cit., p. 22. Cf. aussi, Tudor, Olt. rom., p. 135 et suiv. et I. I.
Russu, dens An. Inst. Stud. Clas.-Cluj, IV (1941.-1943), p. 210 (No. 12) et p.
212 (No. 311.
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS AL UNUI ETERIST
DESPRE EVENIMENTELE DELA 1821
DIN MOLDOVA
Despre revolutia greaca dela 1821 s'au scris mai multe opere atat
in limba greaca cat si in cea romang ; din cele grecesti continua sä
ocupe locul de frunte Inca si astazi, prin bogatia informatiilor si docu-
mentelor reproduse, cele douà scrieri ale lui Ioan Filimon: Aoxituov
ta-ropu iiv Tceptl-iig (1300u4q `E'rxt.pi.occ (Manual istoric despre Societatea
Amicilor), Nauplia, 1834 si AoxEli.Lov ta-ro ptx6v rcept sijq i?Ja,vueiic
irravaccrrc'mecoc (Manual istoric despre revolutia greaca), in patru volume,
Atena. 1859-1861. Ioan Filimon chid a dat la lumina Manualul
istoric al Eteriei stia ca opera sa avea lipsuri si de aceea scria in intro-
ducerea sa cä numai cei ramasi in vieata din organizatorii Eteriei ar
putea sä scrie, ca cei mai competenti, istoricul complet al Eteriei. Ioan
Filimon n'a fost printre primii membri ai Eteriei si n'a trait toate
frdmantarile dinainte si din timpul revolutiei grecesti din Rusia, Prin-
cipatele Romane si Grecia, ci, dupa izbucnirea revolutiei, parasind
Constantinopolul, s'a dus in Grecia si a lucrat ca secretar pe langa
Dimitrie Ipsilanti, reprezentantul lui Alexand.ru Ipsilanti in Grecia.
Gratie acestui post de incredere si relatiunilor sale cu familia Ipsilanti,
Filimon a izbutit sä vie in contact cu mai multi eteristi si sä cerceteze
bogata arhiva a familiei Ipsilanti, in care a gasit cea mai mare parte
a documentelor publicate de el. Manualul istoric despre Eterie al lui
Filimon, la aparitia sa, a nemultumit insa pe cativa din fostii membri
fondatori sau marcanti ai Eteriei ca Emanuel Xanthos, Panaiotis Sekeris,
Atanasie Xodilos, etc. Ern. Xanthos avea inteadevar dreptate sä se
revolte in contra lui Filimon, care, sub influenta lui P. Anagnostopulos 1,
until din adversarii lui Xanthos, mi numai cä n'a relevat in mod obiec-
1 Despre activitatea lui Panaghiotis Anagnostopulos in Eterie se ocupa
pe larg compatriotul sau Aghisilaos Tzelalis in lucrarea sa: Havaremg 'Avcc-
yvuxrr6rmaoq 6 (Daock (Eteristul Panaiotis Anagnostopulos), Atena, 1933, 8o p.
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS AL UNIJI ETERIST 8t
www.dacoromanica.ro
84 NESTOR CAMARIANO
Lui Xodilos i s'a dat o diploma de preot, dupà cum se vede din textul
diplomei §i din paralelogramul pus in fruntea textului, care este im-
partit in 16 coloane, avand in partea de sus o cruce inconjurata intr'o
coroana de masline, iar pe marginile crucii doua stindarde intinse,
pe care erau scrise prescurtat cuvintele: eneuveptx , i i ctvoc-co, (sau
libertate, sau moarte) 1.
Textul cifrat al diplomei, transcris in ortografia originalului, este:
Z la TO ovoilet TLC ilaouata amptac
xccOtepovo Leper( (pOrnov xe aptepovo
My0L7ZLV Tar yams e-reptiza
tXl TLV. . .
xeLa TLV trcepaantatv TOV veycOo), teprov
rov cpatv0v TOV aLproXvrcv xtptov OLOGCV.-
UMW/ WOUA.011 =AO 7t014010V ETC'S, TpLaVT-
exeve ertavyallaToa npayuterecrou xe Oepti.-
ov urepocomonv TUT ef3aellovtoccr -rta ra-
TpL8oa xan)t.Oevra xe opxo0ev-ra
nocpep.ou g CTI. TOV (pOrno» moat
tanotO TL met Sexen.ptou.
Iotä traducerea textului in limbo. romana:
In numele mantuirii apropiate consfintesc preot eterist i il lucre-
dintez dragostei Societatii Prietenilor i protectiei marilor preoti
din Eleusina pe concetateanul domnul Atanasie Xodilos din Peloponez,
de 31 ani, de profesie negustor, i infocat apa.rator al fericirii patriei.
A fost catihisit de mine g §i a depus juramantul in fata mea.
Anul al Eteri§tilor donazeci. Ismail 9 Decemvrie.
familia sa. Intr'o scrisoare din 21 Februarie 1821, scria: a mi-au dat
cuvântul aproape cncizeci oameni si multi alti zelosi au inceput sa
cearà pasapoartele lor ; dar aceasta merge incet si este nevoie de rah-
dare ca sa se obtina »1.
Iar intr'o alta scrisoare din 9 Aprilie 1821, scria; « D-1 Gheorghe
sa ne trimeata praful de puscà i gloantele, dupa cum ii scriam ieri ;
obuze pentru tunuri avem destule dela câmpul Romantof, dupà cunt
v'am mai spus de acolo le adunam. In orice caz trebue sa fim aprovi-
zionati, i daca' prevederea din Taganrog nu este sigura sau intarzie
trebue negresit sa se procure de aci, fiindca nu e speranta din altA
parte si praful de pusca i gloantele sunt mai necesare oamenilor de+
painea » a. El cerea i bani: a sd. mi se trimeata numerar ca sä fac fata
nevoilor oastei *3. Contributia lui Xodilos la revolutia greaca dela
1821 se vede bine si din cele scrise si din documentele reproduse in
manuscrisul sau. Xodilos nu numai a muncit cu tot sufletul pentru
eliberarea patriei sale scumpe, ci a cheltuit i averea sa si a trebuit
apoi sa duca o vieata de privatiuni, cum se vede dintr'o scrisoare a
Eforilor greci din Ismail catre Comitetul de rascumparare a prizonie-
rilor din Chis'inau. In aceastä scrisoare intre altele citim: « Domnul A.
Xodilos, s'a luptat din rasputeri in imprejurarile grele ale neamului,
despre aceasta sa judece fiecare concetatean obiectiv, iar in
imprejurarile triste de astdzi este chinuit de foame 0 duce o vieata
de privatiuni, dupà cum poate vedea clan acela care judeca cinstit
lucrurile. El a cheltuit averea sa, dupa cum si noi averile noastre ;
calatoria fortata la Chisinau 4, ceruta de niste compatrioti, este nepo-
trivitä, când este impovarat de o numeroasa familie i lipsit de cele
necesare, i deci orice cheltuiala este acum pentru el grea, i o rasplatä
neasteptata pentru toate luptele sale patriotice » 5.
Comitetul de rascumparare a prizonierilor greci din Hios, Kidonia
d Kasandra, cu sediul la Chisinau, alcatuit din inalt ordin de episcopii
Dimitrie al Chisinanlui, Grigorie al Irinopolei i episcopul Buzaului,
de arhimandritul Partenie i boierul Schinas 6, a chemat pe At. Xo-
dilos la Chis'inau ca, impreuna cu autoritatile locale rusesti, sa-1 con-
vinga sä dea acestui comitet prazile de razboiu luate de eteristi dela
Turci i pastrate de Xodilos in schimbul galbenilor dati de el Eteriei.
Pupa multe discutiuni i presiuni Xodilos a cedat sa predea obiectele
cerute, care apoi au fost vândute la licitatie la Odesa i cumparate
de un negustor italian. Acesta, zice Xodilos, le-a dus in Europa si din
www.dacoromanica.ro
S6 NESTOR CAMARIANO
vanzarea lor a avut un mare castig. Iar mai departe Xodilos adaoga:
« doul mari tunuri de 18 kg, pe care n'au putut sau n'au vrut sä le
ridice, se gasesc ca o marturie &la astazi la poarta casei mele din
Reni, cu insemnarea: « tunuri de ale eteristilor v,I.
§i Elie Potino, nepotul lui Dionise Potino, in al sail. Carnet de in-
semndri, publicat de prof. Victor Papacostea, vorbind de cäsatoria
sa cu Aspasia, fiica lui At. Xodilos, si de zestrea primita dela socrul
Fau, marturiseste ca Xodilos a jertfit averea sa pentru Eterie. 4 Bunul
ei parinte, zice Ilie Fotino, din putinul ce i-a lamas (caci in anul 1821
a jertfit toatä averea sa pentru revolutia greaca), mi-a oferit ca dota
a scumpei lui fiice urmatoarele ... #. In total 400 ruble de argint ca
sa cumpere inelul de logodna, aramaria, de ale patului, etc. 2.
At. Xodilos nu s'a ocupat numai de negot, ci a fost i un iubitor
(le muze, de aceea ii gasim trecut in listele de prenumeranti dela cateva
carp grecesti, ,mre au vazut lumina zilei in prima jumatate a secolului
al XIX-lea. De pilda: Agathon al lui Wieland, tradus in greceste de C.
Cumas (Viena, 1814), Cdldtoria noului Anaharstis a lin Barthelemy,
tradusä de Hrisoverghis Curopalatis (Viena, 1819), Metoda vindecdtoare
a lui Ch. Le Roi, tradusa de Ioan D. Baila (Odesa, 1833), Gramatica
lui Iacob Pigipiu (Odesa, 1894), Epistolar util tuturor, editat de fratii
Christidis (Bucuresti, 1837), Culegere de maxilne i sentinte a lui Chiril
din Lasinita (tucuresti, 1838).
La 1817 Xodilos a cerut sä fie inscris ca membru in Societatea in-
bilorilor de muze C EToupsicc ( no.). Jócro.)v) din Atena. Diploma ce i s'a
trimis din Atena, i pe care Xodilos a tinut s'o reproduca in fruntea
inanuscrisului sau (p. 3). are urmatorul cuprins:
" Lista acestor prazi, cat i corespondenta schimbatil de Xodilos se gasesc
trecute In manuscrisul sau la p. 158-177.
Vezi Victor Papacostea, Ilie Fotino in Reasta Tstoria Ronand, IX (1939),
p. /16 i 123. D-1 prof. V. Papacostea publica in prima parte a acestui articol
Carne,ul cis ins-mndri al lui Ilie Fotino, unde gasim stiri foarte intercsante
despre familia i viata lui. Ilie Potino spume ca unchiul sáu, Dionisie Potino
1-a adus la 7819 'n Bucuresti ca sa-i dea Pducatia i instruirea necesara, dar nil
pcmeneste nimic de studiile sale, de aceea vreau sa precizez ca la 1820 Ilie
Pot'no urma la 5coala greaca din Bucuresti i co, a fost un elev distins, fiindca
pe un exemplar din opera lui Evghenie Vulgaris 'MaecrxEce 4:13060rog, ce se
:All In posesia noastra, gasim pe o foaie nenumerotata dela inceput urmatorul
autograf: Kcd. T68s wrce v Tag dEXXocg LOÜ 'HXkc (1>canivoii, xcip4 -ht.av
Soeiv nap& T05 8L8fxox&Xou xupLou I'. revccalou acec Tilv kE3coacv p.ou ctg riv
giTaacv. 'Oxro443plou 19, MO (si aceastà carte pe 1.5.nga altele este a mea, a
lui Ilie Fotino, care mi-a fost cláruità de profesorul chir G. Ghenadios pentru
succesul meu la examen. Octomvrie 19, 1820). De asemenea gasim pe aceeasi
carte si acest Putograf al lui Gheorghe Ghenadios, profesor de limba elena la
coala domneasca din Bucuresti: s T nap6v StaoTal aoi. cpEXrccie 'HXkc 0:10. x&pcg
-rtg int.Maeck aou. r. nvas,og*. (Ti se dá cartea de fata, prea iubite Ilie F.,
pentru succesul tau la examen. G. Ghenadios).
www.dacoromanica.ro
UN MANIISCRIS AL IINIII ETERIST 87
www.dacoromanica.ro
88 NESTOR CAMARIANO
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS AL UNUI ETERIST 89
1 Despre lupta dela.Galati ne sunt cunoscute alte doll& descrieri, una com-
pus5. de Iacovachi Rizos Nerulos, iar cealaltA de un anonirn, care a luat parte
la aceastA luptA. Ambele descrieri aunt publicate in Manualul istoric al lui
loan Pilimon, vol. 2, p. 362-400. Prima poartA titlul: rlepeypacri) Toiv Rax&iv
ro roaoctou xoa ExouXeviou Toi.i xocric Tins Kcicv 6x6-iv Toil Ilpo&rou, auyypoc-
cpciacc nap& 'IocxoWtx1 `Mou (Descrierea luptelor din Galati si Sculeni, pe
malul drept al Prutului, compusA de Iacovachi Rizos), iar a doua: 'AXnescrrci-rn
rcepcypacph Tc7r./ Tpgchrrcov ak .rix4 tcriza4 TaXo.Tac..ou, &mu x' Frit mirk aocflov
gipoq (Descriere foarte adevAratA de cele petrecute la luptele din Galati, la care
am luat parte si eu insumi). A doua este mai bogatA in amAnunte, si poste-
rioarti descrierei lui Rizos Nerulos, pe care chiar o citeaz6 undeva. Dorinta lui
Iacosachi Rizos Nerulos a fost sA ne dea o descriere amAnuntitA a luptei dela
Galati, dar, fiinda nu avea la dispozitie materialul necesar, a inskcinat pe
prietenul sAu. profesorul Macris s6 cearA pentru aceasta ajutorul lui Xodilos.
Intr'o scrisoare din 5 Mai < 182r Macris scrte intre altele lui Xodilos:
e 0 ellocpwilg xcct LevOsplio naTpccirrig x6pcoq 'Ickxco(3og 'Plo LtJ Xiyec 6%-c &Ka.
xorAcIlv xat xpilay.ov elq vi yivo vie xocvoAorjOh 8ric TWv keplizepacov h iv rccAcKc
Earl, xat conk eivaSizzorat Tb 134c g vie auveiap rv xOcacv. bac vie yelvn 61.1.cag
pd nverv.a noXt.scx6v xcd arpocrcornxtSv 1-xnRev xpefav TT% PolOsEccg aou, xoct ai
napccxcaoi:Silev vic i4orciang cbcpc(364, scat vic i.cdg &Oka-% AEn-roizepLig, xcuptg rhv
napav.txpicv lircepPokip VolettlAv (6c6Tc .rdc Toccca 6nou, xoct 67:cog xpecoKovrac
riI xplvov.ev ILE iS6i) 6Aoc Tdc Scarpgavra, T6v (ixpcPtij cipt01.46v, dv 8uvarbv xat
Tidy &yew-don', xat Toiv tacxcliv p.ccq, n6aov ,r6 tnnucilv bacripcoOev, rcOcrov 7cgtx6v,
rc6aov vocuTuc6v, -ronoypoc9t.xilig Ay 4iacv '76)1,1 t8cx6iv Elccg, Tie Rip-11 60ev irve .3)
Eta(30,1). T6v dpc0[16v xat T6 ithreOog Troy xocro)tcov, Tbv icpcOlAv T(.7)v 7cea6v-coro
bacripcoOev, Ticg icparreEccg baLaT01) T6Sv lauc6iv Iraq, xoct 6acc Dace xptv-ng ecvayyala,
xcct ropa vie vglm.Taii-ra 6Xo: Crroritm an6 Thy &oxvov xat aktIvcwilv xccp-
81av aou, mat cfp.zOcc s6A7ct4 6-n 6yAtycopa tfic etSop.ev TeXecoptivov T6v 7c6Oov p.aq
xcnvocpeXij, &lac (14 npoebroctixv 8.6Aoi.ccv vie SLocxlptAcqtev Scic rakv-ra 8& Tc7)v
acuOipcov Tijg EUpdm-Ig ipw.eptacov, av otl aecnroUilevat 86,r Tic Sex0c7xn. a rcccpcc-
xcaoriliev 61.,tcog xat rciAcv dig ctvcc yuv 1, ickheeccc (Sincerul i inflAcAratul
patriot domnul Iacovachi Rizos ne spune cA este bine si util neamului sA. se
publice prin ziare lupta dela Galati, si di el ii ia osteneala s6 compunA des-
crierea. Ca s6 fie scrisii insá cu spirit politic si militar mem nevoie de ajutorul
tau, i te rugam sA studiezi bine si 86 ne dai o expunere amanuntitA, fArA cea
www.dacoromanica.ro
.90 NESTOR CAMARIANO
mai mica exagerare sau lipst (fiindcA acestea unde si cum trebue le judecAm
noi aci), despre toate cele petrecute. NumArul exact, elaca este posibil, si al
dusmanilor si alor nostri, cat a fost cavaleria dintr'o parte si din ceala'tA,
cat a fost infanteria, marina, pozitia, din punct de vedere topografic, alor nostri,
locurile pe unde s'a Mut nAvala, numArul i mArimea tunurilor, numArul
celor cazuti dinteo parte si din cealaltà, vitejiile fiecAruia din ai nostri,
si ce mai socoti necesar, i o sA poti sà afli. Toate acestea le cerem
dela neobosita i greceasca ta inimA i suntem plini de sperantA cA in curand
vom vedea doriMa noastrA indeplinità, fiMd de folos tuturor, cad dupA cum
am zis vrem sA le facem cunoscute pentru totdeauna prin ziarele libere ale
Europei, dacA cele asuprite nu le vor primi. Insa te rugam iarAsi sA fie curat
adevArul) (Xodilos, IIp6o8o4, p. 187-188).
Nu stim dacii a trimes i ce material a trimes Xodilos lui Rizos Nerulos
despre lupta dela Galati, dar faptul cá descrierea lui Rizos Nerulos este lipsitA
de amAnunte, ne-ar indreptati s5. credem el Xodilos n'a indeplinit, sau a inde-
plinit in parte dorinta lui Rizos Nerulos, i aceasta probabil fiindcA si-a pus in
gaud Inca de atunci sa publice acest material. Nu stim de asemenea dacA Rizos
Nerulos a publicat, dupA cum avea de gand, descrierea sa despre lupta dela
Galati in ziarele timpului. In orice caz, chiar daca a rAmas inedita, totusi a avut
o circulatie in manuscris. loan Filimon a dat-o la lumina' dupà o copie manu-
scrisA ce s'a pastrat in biblioteca invatatului presbiter l profesor Constantin
Economos (vezi loan Filimon, Manual istoric, p. xy'-x8'). In revista `E(38o[acq
2 (1885), p. 362 382 se publica din nou dupA autograful lui Rizos Nerulos.
O aka copie se easeste intfun manuscris grecesc din Biblioteca Academiei Ro-
mane (vezi Constantin Litzica, Catalogul manuscriselor grecesti, Bucuresti, 1909,
P. 507, or. 760, 49), care a fost tradusA in limba roman& de Constantin Erbiceanu
i548. DacA Nerulos ar fi avut la indemanA tot materialul de care s'a servit Xodilos,
publicata in lstoria tnitropoliei Moldovei i Sucevei, Bucuresti, 1888, p. 539
atunci de sigur ne-ar fi dat o mult mai bunA descriere a acestei lupte, fiindca
Xodilos nu avea nici cultura, nici talentul literar al lui Rizos Nerulos.
Anclronic Dimitracopulos spune cA Rizos Nerulos a scris: Fragmens (sic)
historiques sur les évenemens (sic) tnilitaires relatifs a l'invasion d'Ypsilanty en
Moldavie, Moscou, 1822 * (vezi rIpocMxca xca 8LopOcke4 efq Thy Ncoa)onxip
cpaoXoy(av Mova-ccevrivou Zeck (Aclaogiri i indreptAri la Literatura neogreac5.
a lui Const. Sathas) Lipsca, 1871, p. 118).
(cc) Airrec eiSpEcntovvet pactrr6p.evoc np6g tevikolv Ev ilme.
www.dacoromanica.ro
/411 sni3511N1TH .111 MILLI asnma 16
www.dacoromanica.ro
92 NESTOR CAMARIANO
43cpny6v crag Baal Amoy Kocpo43fav einTei.Ococv, xcd icrT pow.ot 6T, note
vix1 v 0-act pirra ,arcO TO nAsup6v csccq 1.
lath traducerea:
Soldati greci din Galati.
Rasunatoarea trilmbita a faimei a faspandit peste tot victoria voastra dela
Galati si isprävile voastre vitejesti. Patria, eu, toti fratii suntem multumiti
de aceasta stralucita fapta a voastra. Deci sa luptati, fratii mei soldati, si mai
departe cu acelas zel, i cu aceeasi vitejie. Ridicati i alte asemenea trofee de
patriotism si coroane nevestejite se pregatesc sä incoroneze capetele voastre.
Sa aveti tovarasi nedespartiti ordinea i ascultarea fat& de superiorii vostri
4i fata de vrednicul conducatorul vostru Vasile Caravias, i sa fii siguri ea nicio-
data biruinta nu va pleca de l'anga voi S (p. 54-55).
www.dacoromanica.ro
94 NESTOR CAMARIANO
Tc7.)v incepxte6v Toirrono, xod 0-eAco a7ciX07) Ree o rcoAU d ree tepee iMtqa-ri
sjiA nocrpiaoc vac. 'Ev Tocroirrco Uttek etvcc. xcap6g 118/ va: xxOcircAtas-re
&roc 7aoi:oc gxe-re, xod vdc, npovapircre vixpt Bi8LvEou. Kati' 686v SL.
.6acc OOcutucvmec TrXotec eacco-rhcri-re, Ocv v 8uviffirre vet -ree xupLetkre-re
xcd vec Acif3-trre 'vet; noAetaxc'tg &TCOO-Steuk TM), D'asTS Tet Y.CKTO:7COVT(.0-EL
xcd TX. xccacoxixseL. 146; 'Tarring napctrakovreg Tbv no-catAv, nic ply
-rec pip) T5j; BX(xxEce; .9'aETE xlpirrra ilauxiocv xcd. ecTocpaFjoev, 140: Siv
.HAn-re nocpotpAitim, xaviv xcopiov vec ratcrz-n. Eig Si -r6 dpav plpog
&cc bOtatuvotade noMat.Lovra E'EN/at, 0-an-re -re( xctraxoc6aa, 31 Ta xce-rccSot-
yEam, cpuAcirrov-reg 6(.1.64 xcd Ltd, xod poleZre OXouc t'ic rpa.mok, &sot
truxn vc1 xctromoilv &et AU-rez piXot norrpLW-cat. etvc cr. eLpa vet 7pg-13-.7..
&vet) Ccvocf3oXijc, sad do.% pkplaLor. 6-rt. 09 agoc -L4)v Onotocv D'an-re eaco-
xriper. cp0a-c-rov-rocc OXOC T& &VW EipV1AVCC, OWL eivat. ConE&Antns-og
elg OUCCOTOC airova 1
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS AL 'MITI ETERIST 4)5
www.dacoromanica.ro
96 NESTOR CAMARIANO
RESUME
Acest manuscris este amintit de cateva ori de Ilie Fotino in volumul sáu
despre revolutia greacit din Tara RomâneascA (vezi p. 115, 148, 1641. Dela Fotino
a luat cunostinta si loan Filimon, care inteo notA spune: s'Eypoctim xcd. 6
'AOccvciacog Ec8p,oq Tic Tijg MoMccutaq etacxdnapov, eag cciyr6nr% Toktav, xccO'
tarqcoval5n 6 Ilocrpak. &)X& .4 npayi/ccratccv ccirroii o6x anolLev tre (91 Ata-
nasie Xodilos a scris in special despre evenimentele petrecute in Moldova, pe
care le-a Want cu ochii lui, dui:A cum pomeneste cel din Patras < adicA Ilie
Fotino > ; dar lucrarea lui n'am vAzut-o Inca (I. Filimon, AoxElstov LaTopoc6v, vol.
2, p. t).
www.dacoromanica.ro
UN MANUSCRIS AL UNUI ETERIST 97
pleme (pion publie ici meme. Il a éte initié par l'of ficier Demetrios
Calamatianos. Xodilos, membre de la societe des « amis des muses »,
figure aussi parmi les souscripteurs d'un certain nombre de livres
grecs parus dans la premiere moitié du XIX-e siècle.
Le manuscrit du Xodilos date de 1840, comprend 226 pages et est
ntitule « 146(2(4 1-qg 'ETatpiocc ». Il n'a pas été imprimé, faute
de moyens, a. ce qu'il semble, car la situation financiere de l'auteur
est devenue tres difficile a la suite de la revolution. Le manuscrit est
devenu la possesion d'Elie Fotino de Patras, gendre de Xodilos, qui
n'a pu l'imprimer non plus. Il est aujourd'hui la propriété de l'auteur
de cet article.
Xodilos a voulu, ainsi qu'il prend la peine de nous le dire, raconter
des évènements, passes sous silence par les historiens de l'Hétairie, des
evenements qu'il a connus ou auxquels il a pris une part active. Il
rapporte des faits plus ou moins connus et surtout des choses inedites
concernant les événements de l'an 182i passes en Bessarabie et en
Moldavie. L'article, que nous resumons, donne la de.cription de la
bataille de Galatz et les proclamations d'Alexandre Ipsylanti aux
soldats grecs de Galatz ainsi qu'aux u Bien-aimes concitoyens et capi-
taines patriotes de Galatz ». On y trouve aussi de langage chiffre des
hetairistes, reste inconnu jusqul nos jours.
www.dacoromanica.ro
CUZA-VODA SI ORDINUL UNIRII".
0 INCERCARE DE INSTITUIRE A UNEI DECORATII
NATIONALE
Pana in veacul al XIX-lea nu se poate inregistra existenta unor
ordine sau a unor decoratii, in Muntenia sau in Moldova. In urma dublei
alegeri a domnitorului Cuza din 1859 importanta Principatelor creste ;
totusi nici acest domn nu izbuteste sà institue in mod oficial o decoratie
romaneasca. Cuza este creatorul a trei medalii 1 0 a unui ordin ce n'a
putut fi legalizat, desi domnul are intentia de a-I institui chiar dela
inceputul guvernarii sale. Motivul principal al acestei preocupari dom-
nesti este faptul ca din pricina Conventiei, care modificase felul de vie*"
politica a Principatelor, cei meritosi nu mai puteau fi rasplatiti prin
titluri de boerie sau prin sume de bani 2 ; de sigur ca un alt motiv este
si faptul cà prin crearea unui ordin se facea un pas hotaritor spre inde-
pendenta poporulni roman, dreptul instituirii decoratiilor fiind un drept
regalian.
In primävara anului 1859, Vasile Alecsandri cere, intr'o audienta, lui
Napoleon III sa autorizeze pe Francezi o sa poata primi si purta deco-
ratiile ordinului ce Printul Cuza are de gand a institui » 3, ceeace Impd-
ratul, dupa o oarecare sovaire, acceptä. Peste cateva luni, la 30 Decemvrie
I Se pare c5. Barbu Stirbei a creat prima medalie romilneascd in 1851 denu-
mita.' e Destoinicie si Oshrdie ». G-ral Gr. Costandache, Decoratiile ronuine de
rdzboi, in Buleginul Soc. Numismalice Romdne, 1935-1942, XXIXXXXVI,
rit. 83-90, p. 195. Medaliile datorite lui Alexandru Ioan I poartá urmàtoarele
denumiri: o Pro virtute militari * (186o), 4 Devotament si curaj a (1864), 4 Vir-
tutea militará a (1864). Toate aceste medalii au fost distribuite la puline per-
soane, deoarece infiintarea de medalii atingea si ea intr'o masura' oarecare
susceptibilitatea otoman5.. C. Moisil si C. Flondor, Decoraliunile romdnefli, in
Enciclopedia Romdniei, vol. I, p. 90-91.
8 C. Mois1l, Incercdrile lul Cuza Vodd de a instilui decoratii nationale, extr.
din Cronica Numismalicd fi Arheologicd, Bucure9ti, 194o, nr. 117-118, p. 5.
8 V. Alecsandri, Trei convorbiri cu Napoleon III, Ploiesti, 19o8, p. 31-32.
www.dacoromanica.ro
CUZA-VODA $1 ORDINUL I UNIRI!* 99
,d'etre une étoile, plutôt qu'une simple croix, mais puisqu'on ne veut
pas de cela ii n'y a rien a dire. A l'Ambassacle de France on nous a
conseille de tacher d'avoir l'assentiment de la Porte pour la fondation
de cet ordre, sans cela le gouvernement français sera oblige de défendre
aux francais de l'accepter. Les autres Puissances suivront assurement
cet exemple. »1.
Pe de altä parte, loan Alecsandri, agentul Principatelor la Paris ia
el atitudine fata de aceasta chestiune printr'o scrisoare trimisä la 13/25
Octomvrie 1864 lui Baligot de Beyne. In aceasta misivä diplomatul
nu pare prea ingrijorat de riscul acestei instituiri, totu0 el veste0e
pe eful de cabinet al domnului sa se Wepte « a de fortes reprimandes * 2.
Atitudinea sa mai calma, fata de aceasta problema, este lesne de inteles,
el fiind reprezentantul Principatelor in capitala Frantei, ocrotitoarea
Romaniei ; in timp ce Negri 0 Bordeanu erau sortiti a da bàtãliiie diplo-
matice cele mai grele la Constantinopol, avand de luptat cu ingrijorarea
Turciei fata de ridicarea Principatelor i cu spiritul de opozitie constant
al majoritatii reprezentantilor marilor puteri.
In timp ce Godillot calatorea spre Paris, la Constantinopol, in primele
zile ale lui Noemvrie 1864, incepe sa se raspandeasca svonul crearii unui
ordin de catre Cuza-Voda. « Le Journal de Constantinople * publica
Oirea, primitä din Bucure0i, ca la 24 Ianuarie 1865 se va institui
ordinul « Unirii ». Bordeanu anunta acest lucru lui Baligot de Beyne la
28 Octomvrie/9 Noemvrie 1864 cere ca Negri &à fie autorizat sa
negocieze chestiunea « ainsi que nous nous &ions convenus lorsque le
Prince Regnant était a Constantinople »3. Deci planul instituirii ordi-
nului fusese discutat de Cuza 0 Negri impreuna cu ceilalti cu ocazia
vizitei pe care domnul o Meuse in capitala Turciei pentru msi legitima
lovitura de stat dela 2/14 Mai 1864.
D-1 Prof. C. Moisil crede Ca domnitorul « se decide sa incerce creiarea
unei noi decoratii : Ordinul Unirii » abia « la inceputul lui Septemvrie * 4.
Pasagiul reprodus mai sus din scrisoarea lui Bordeanu din 28 Octomvrie/9
Noemvrie, desminte acest lucru. De altfel i ziarul # Memorial Diploma
tique » din Viena, insemna la 18 Iulie 1864 ca domnitorul ceruse Turdei,
intre altele, dtp. intoarcerea sa din Constantinopol, sa poata infiinta
o decoratie 5. D. Prof. Moisil se indoe0e ca aceasta cerere a fost pre-
zentata Portii 6, totu0 se poate ca Cuza-Voda sä fi avut cu Aali-Pasa
1 Ibid., Ms. 4859, f. 355-356.
Ibid., Ms. 4858, f. 464. Documentul este publicat partial de R. V. Bossy
In Agentia diplomaticd a Romeiniei in Paris p legdturile politice franco-romdne
sub Cuza-Vodd, Bucuresti, 1931, p. 361.
3 Ac. Rom., Ms. 4859, 1. 357.
ulttrioara celei din Ms. 4860, folosità de d-1 Moisil. Redactarea posterioara se
gaseste in Ms. 4862 al Academiei Romane, f. 125-126 si poarta mentiunea:
Copie d'une lettre de S. A. S. le Prince Regnant, adressée a M. Constantin
Negry, Agent des Principautés-Unies, en date du Palais de Bucarest, le 11/23
Nbre 1864 g. Aceasta mentiune ni se pare ca intregeste ins.tmnarea expedierii
scrisorii la it Noetnvrie din prima redactare a misivei aflata in Ms. 4860; dea-
ceea credem cà ea a fost expediata.
www.dacoromanica.ro
CUZA-VODA $1 ORDINUI, e UNIRII 0 I 03
Intre timp, la 4/16 Noemvrie 1864, Bordeanu scrisese din nou lui
Baligot de Beyne cerandu-i instructiuni in chestiunea decoratiei si vestin-
du-1 ca. Negri si cu el fusesera deja interpelati in aceasta chestiune 0 cal
seful sau va scrie chiar in acea zi ministnilui de externe roman pentru
a-i cere instructiuni in legatura cu aceasta problema. El intreaba daca.
Sultanul va fi marele maestru al ordinului, declarand ca si ambasadorul
Frantei, marchizul de Moustier, este de aceeasi parere 1.
Scrisoarea lui Cuza care Negri din 11/23 Noemvrie, merita a fi
analizata cu atentie. Dela inceput, domnitorul ia asupra sa instituirea,
incepand misiva cu cuvintele « j'ai decidé *. Dupa ce arata motivele
care-1 indeamna sà ia aceasta hotdrire, Cuza maga pe Negri sa vesteasca
Portii intentia sa, pentru a se evita astfel svonurile rauvoitoare. In
acelasi timp, domnul subliniaza ca. # il ne s'agit pas. . . d'une négociation
.a. ouvrir *, deci el isi defineste din nou pozitia sa, oarecum independentd,
in aceasta chestiune. In proiectul din Septemvrie 1864 al acestei scrisori
se afla un paragraf in care Cuza solicità favoarea, pe care Negri trebuia
s'o obting dela Poarta, ca Sultanul sà poarte decoratia. Este vorba
probabil de planul instituirii Imparatului Turciei ca mare maestru al
ordinului, plan despre care vorbeste Bordeanu in mai multe din scrisorile
sale. De altfel, chiar in acest proiect scris de Baligot de Beyne si dupa
toate probabilitatile conceput tot de el, paragraful sus amintit poarta
mentiunea laterala « supprime *; se vede ca domnului nu-i convine ca
prima decoratie româneasca oficial instituita sà fie subordonata Portii.
In redactarea scrisorii aflata' in ms. 4862, acest paragraf nu exista.
Inainte chiar de expedierea scrisorii lui Cuza din 11/23 Noemvrie,
inevitabilul prevazut de Negri, in misiva sa care domn din 30 Octom-
vrie/ii Noemvrie, se produce. La 20 Noemvrie Aali-Pasa cere celor doi
diplomati români informatii in legatura cu instituirea de care vorbiserd
ziarele. Raportul lui Negri care Cuza din 10/22 Noemvrie 2 si scrisoarea
lui Bordeanu catre Baligot de Beyne din 11/23 Noemvrie 3 oferà stiri
privitoare la intrevedere. Aali-Pasa reproseazá celor doi reprezentanti
ai Principatelor faptul ca domnitorul Cuza lucra la instituirea unui
ordin fara a consulta pe ministrii Portii, el ii anunta ca Turcia va fi
silità sa protesteze. Negri ii raspunde sustinand, cum de altfel 0 era,
cá nu primise nicio instructiune privitoare la aceasta chestiune ; iar
Bordeanu, care pare a fi sustinatorul ideii ca Sultanul sa fie marele
maestru al ordinului, scrie lui Baligot de Beyne ca i s'a pa:rut cà ministrul
de externe turc nu s'ar opune crearii decoratiei, daca Sultanul ar fi
marele maestru al ordinului.
Scrisoarea domneasca, care trebue sa fi sosit la Constantinopol in
ultimele zile ale lui Noemvrie 1864, nu impresioneaza de sigur favorabil
1 Ac. Rom., Ms. 4859, f. 361.
2 Ibidem, Ms. 4857, f. 513.
3 Ibid., Ms. 4859, f. 363.
www.dacoromanica.ro
104 DAN ALEX. BERINDgI
face o comunicare in care prezintä cinci grade ale asa zisului ordin
Steaua României »1, care, dupà cum vom vedea mai jos, erau inteade-
var insemnele ordinului « Unirii ».
Dupã abdicarea domnitorului, din Februarie 1866, làzile cu decoratii
sunt gásite la palat si nu sunt inlaturate ; in preajma rdzboiului inde-
pendentei s'a hoarit modificarea lor 2. Decoratia rezultatä va purta
denumirea de o Steaua României * si va fi instituita prin legea votatà
de Adunarea Deputatilor la 10 Mai 1877 3. Decoratiile ordinului « Steaua
României » provin din modificarea decoratiilor ordinului pe care
Cuza-Vodà a avut intentia sd-1 institue in 1864, cei ce-au scris asupra
acestei chestiuni au sustinut Ca Alexandru Ioan I ar fi creat « Steaua
Romfiniei * 4, dar cã aceasta n'a putut fi legalizat5. pang in 1877. In
adev6r, Cuza n'a creat i nici nu a avut intentia de a institui ordinul
« Steaua României », ci un altul cu un nume mult mai sugestiv pentru
interesele nationale ale epocii sale, ordinul « Unirii* ! De altfel, insusi
aspectul decoratiilor ordinului lui Cuza-Voda inspirà denumirea de mai
sus. Partea esentialä a decoratiei, in afara crucii care a fost mentinuta
pentru decoratiile ordinului o Steaua României », este medalionul din
central ei. Acesta, la ordinul lui Cuza are pe de o parte monograma
domnitorului, iar pe cealaltä « intre cununi de argint, inscriptia 5/24,
data sfânt5. a Unirei Principatelor Române, in 1859 ; de jur imprejur
este scris : genere et corde tratres,frali prin sdnge i sinitiri »5. Färà Indoialä
cä aceastã decoratie simbolizeazä Unirea. Pe de altä parte, in intreaga
corespondentä a cabinetului princiar din a doua jumAtate a anului 1864
si prima jumAtate a anului 1865, nu se pomeneste niciodatà de ordinul
« Steaua Romaniei », dar In schimb se dau deseori informatii asupra
ordinului a Unirii h$, ceea ce aduce o nouà dovadä c5. ordinul De
care Cuza voia sá-1 institue trebuia sà poarte numele de ordinul
« Unirii ».
Deci la 1877, decoratiile din lazile gasite la palat, dupa abdicarea
lui Cuza, au fost modificate devenind insemnele ordinului « Steaua
1 Natalia Marinescu, Cdteva decoratiuni rare la Muzeul Militar National.
.Decoraliunile create de domnitorul Alexandru loan I Cuza, in Buletinul Muzeulut
Militar National, Bucure*ti, 1939I94o, An. III, nr. 5.6, p. 136-141.
5 C. Moisil §i C. Flondor, op. cit., p. 86.
3 V. Iviinceanu, P. Ionescu, P. Sterescu, C. Tânipeanu, Ordine, csuci
medalii romdne. Istoric, legi ei regulamente, Bucure§ti, 1927, p. 25.
4 Dr. C. I. Istrate, op. cit., p, 5; G-ral Gr. Costandache, op. cit., p. 194;
C. Moisil §i C. Flondor, op. cit., p. 86; Natalia Marinescu, op. cit., p. 137; C.
Moisil, Incercdrile lui Cuza-Vodd de a institui decorafii nationale, extr. din Cro-
nice Numis,naticdi Arheologicd, Bucure§ti, 1940, nr. 117-118, p. 6; C. Moisil,.
Renctsterea rnonetei romlinefti, in Arhiva Romdneascd, Bucure§ti, 194r, vol., VI
p. 56-57; C. Moisil, Relicvii dela Cuza-Vodd, in Arhiva Roincineascd, Bucul
re§ti, 1941, vol. VII, p. 355.
5 G-ral Gr. Costandache, op. cit., p. 194.
www.dacoromanica.ro
106 DAN ALEX. BERINDEI
www.dacoromanica.ro
IN LEGATURA CU INTEMEIEREA
TARII ROMANESTI
(Cu prilejul aparitiei studiului: Gheorghe I. BrRianu, 7radilia istoricd despre
intemeierea Statelor romdnefti, Bueurqti, 1945, 263 p. in So'
Asupra acestei lucrdri care atinge probleme din cele mai insemnate
ale trecutului nostru, a apdrut in Revista Istoricd Romiind, XV, 4, o
recenzie, aceea a d-lui Zenovie Paclisanu. Ea rezurda lucrarea i discutd
critic o serie din afirmatiile ce cuprinde. De aceea, noi ne vom mArgini
aci numai la una din problemele atinse i anume la « desalecatul »
Munteniei. 0 facem cu convingerea cä tiinta are numai de cdstigat
dintr'o discutie academia.", din confruntarea conceptiilor si mai ales a
argumentelor.
In legdtufai cu « traditia r, acea traditie care s'a bucurat in antichitate,
in evul mediu i chiar la inceputul epocei moderne, de atata trecere,
spre a fi apoi respins6 principial de criticismul rationalist al veacurior
XVIII si XIX, credinta noastfá este a ea nu merita, in fond, « ni cet
exas d'honneur, ni cette indignité ». Nu se poate formula asupra ei o
judecatà unia, generalä, ci numai judeati particulare, tinand seamã de
fiecare caz in parte, cu elementele lui specifice.
Spre a ne märgini la istoriografia româneasa., este evident a aceasta
cuprinde traditii de tot felul, de origini diferite i de valori diferite.
Aceea, veche de sute de ani, care mita locul unde era ingropat ctitorul
din veacul al XIV-lea al Bisericii Domnesti din Curtea de Arges, si
anume « in partea dreapfa a bisericii, in fata scaunelor arhieresti, langá
stalpul care sustine bolta », s'a dovedit a fi de o remarcabilà exactitate.
Sapäturile arheologice din 1920 au eonfirmat-o in chip stralucit. Tot asa,
unele din traditiile consemnate de Neculce s'au dovedit a reda fapte
istorice. Astfel, de pildg, traditia despre tirul artileriei din cetatea
Neamtului, in timpul asediului lui Mohamed al II-lea, sau aceea despre
interventia boierului Purice in lupta cu Hronot: ambele sunt adeverite
de cronica in limba germanà descoperità la München de profesorul
Gorka. Tot asa, traditia despre calul voevodului Barnovski i o serie in-
www.dacoromanica.ro
o8 CONSTANTIN C. GIURESCU
treaga Inca 1 In schimb, altele, tot la Neculce, nu sunt deal fructul unor
confuzii sau greseli. Citam, de pilda, traditia care arata cal Stefan a luat
Cetatea Alba dela Turci i cl, dupa Razboieni, « s'au asezat Turcii cu
Stefan Vodd si le-au dat hotar i olat Bugeacul .0 au facut pace . . . » 2.
Astfel stand lucrurile, este evident cà traditiile despre intemeierea
Tarilor Romanesti, despre « descalecatul * Munteniei i acela al Moldovei
nu pot fi primite sau respinse « de pfano », ci trebue supuse unor cercetari
speciale, amanuntite, trebue confruntate cu documentele contemporane
probii esenliald trebue raportate la imprejurarile anterioare si
posterioare faptelor la care se refera.
Cu privire la traditia intemeierii Tarii Romanesti i apoi cu privire
la actul insusi al intemeierii, d. Bratianu nu aduce material documentar
nou ; nu public/ vreo versiune noua a traditiei, nici vreun document
necunoscut din arhivele ungare, papale sau apusene. Ci pune din nou
in discutiune traditia i anume nu tradifia populard, ci traditia culta,
aceea consemnata in scris in veacul al XVII-lea. Deosebirea e totusi
foarte importanta Inteadevar, traditia populara munteana stie numai
de un Negru Voda care, dupà ce s'a luptat cu Tatarii, a intemeiat
domnia Tarii Romanesti, a asezat Scaunul la Campulung si a cladit
acolo o biserica pravoslavnica, in timp ce sotia sa Marghita, catolicd,
a cladit biserica papist* sau « cloasterul » din apropiere 3. Aceasta
traditie populara munteana nu stie nimic de un descalecat din Ardeal,
nu cunoaste un descalecdtor venit de peste munti. Faptul este esential
pentru chestiunea care ne preocupà, deoarece traditia populara e mull
mai veche deal cea cultä, alcatuita, aceasta din urma, la vreo trei secolc
d upà evenimentul pe care pretinde ca-1 reda, i apoi fiindca o serie de
elemente istorice ale acestei traditii populare se verified prin acte ci
mdrturii autentice. Inteadevar, intemeietorul Statului, Basarab cel
Mare, poartd lupte cu Tdtarii ; apoi, el figureazd in pomelnicul mänastirii
Negru Voda. din Campulung ca ctitor al acestui ldca.. Sotia lui, potrivit
aceluiasi pomelnic i altor marturii, se numeste Marghita 0 ea este
ctitora lacasului catolic din vecinatate 4. Logic este sa admitem deci ca
adevarat, ca reddnd un fapt istoric, i restul din aceasta traditie populard,
anume acela care se refera la intemeierea domniei Tarii Romanesti.
Mai ales ca asezarea Scaunului domniei la Campulung e confirmata de o
www.dacoromanica.ro
110 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
IN LEGATURA CU INTEMEIEREA TARII ROMANIi5TI I IT
www.dacoromanica.ro
112 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
IN ixGATURA CU INTEMEIEREA TARII R0BIANF4TI 113
CONST. C. GIURESCU
RESUME
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
FABRICA DE FIER A LOGOFA TULUI C. CONACFIII
(1844).
www.dacoromanica.ro
, 18 G. T. KIRILEANU
www.dacoromanica.ro
120 z. pAci,isArna
www.dacoromanica.ro
122 I. D. SUCIU
ieri alt batalion cari mergand pe forspan, astazi vor fi ajuns acolomai
incolo nu stiu ce va fi urmat ».
In ultima parte a scrisorii &à referinte despre instalarea lui Petru
Cernovici: « Astazi dimineata la 8 ceasuri ajunsa faith de veste Petru
Cernovici si strangand indata pe varmeghia0 la congregatie le ceti res-
eriptul imparätesc prin care este denumit de foispan 0 conte al Timi-
sorii, caträ aceea si de comisariu sau ocarmuitoriu intregului Banat cu &
activitate si putere nemarginita nu numai la dvili, ci la militarii de gra-
nita. Acesta, indatä incepu dregatoria sa cu publicarea dreptului statuar ;
iacata-ti despotul ce-1 cerusä Sarbii in Banat ». 1
In 6 Octomvrie 1848, dupg ce Sarbii si-au dovedit vitejia, Petru
Cermena are cuvinte de aleasä admiratie pentru ei: « Ia cata la Sarbi
ce fac pentru natiune ; io pe sarb nu-1 iubesc pentruca nici el nu iubeste
Romanii, dar il cinstesc pentru heroiceasca virtute care il insufleteste
pentru natiune-si ». Iar mai departe completeaza aceste cuvinte in
felul urmator : « spune sanatate domnului Barit cà ma multumeste foarte
cu Gazeta ; precum \Tad eu, el cam tine cu Sarbii si eu aceasta nu-i input
(sic !) de ran pentruca 0 eu am rdspect inaintea lor cd zdu sant viteji
si cà vitejia singura face pe om a fi zeit ».
Scrisoarea se incheie prin stirile privitoare la miscarile Sarbilor si
revolutionarilor maghiari: o Varsetul este iarasi ocolit de Sarbi ; Ielaciö
se trage catre Gör, se spune ca va sà se impreune cu Vindisgret, care, dupà
o stire privata, va sa vie cu 26.000 de Austriaci in Tara Ungureasca ; la
noi [la Timisoara] a venit mai un reghiment cu numele Lainincer si un
divizion de ulani. Inversunarea este atata de mare, din ceas in ceas a--
teptam cravaluri, care sant acum in moda ca 0 musicele de pisica. ». 2
In scrisoarea din 18 Decembrie 1848 da informatii lui Vasici despre
Ielacici: o Serie Dobrian si aceea ca ar fi vorbit cu insasi Ielacici despre
treaba Romanilor si acesta i-ar fi raspuns ca el Inca la curte si pentru
Romani ». i de data aceasta, atitudinea Sarbilor ii stoarce cuvinte de
admiratie mai ales cand face comparatie intre oportunismul lui Saguna
si tinuta lui Raiacici : « Pe cand se pusese Saguna in fruntea miscarilor
romanesti, socoteam Ca acesta va lucra pentru Romani ca 0 cum lucid
Raiacici pentru Sarbi ; dar ia cauta cum ne inseala. nadejdea. Still ce a
scris lui Dobrian ? Cum eh pana acum au perit mai mult de 10.000 ro-
mani, adeca vrea d-lui prin minciuna aceasta a muia inimile regentilor
ca sa. Lea pace in Transilvania intre Romani si Unguri 0 asa sa se su-
puma Romanii iarasi Ungurilor ca sal-i trateze acestia mai ram decat pana
acum, iara dumnealui sa-si Lea nume la Unguri » 3.
Varsetul se afla Inca in mainile revolutionarilor maghiari. De aceea
o toti Sarbii si alte fete insemnatoare fugira la Timisoara pentrucd li se-
www.dacoromanica.ro
1 26 I. D. SUCIU
www.dacoromanica.ro
*TIRI ROMANE§TI PRIVITOARE LA REVOLDTIA SARBILOR DIN 1848 127
1 Idem.
11 Amicul Poporului, a. I (1848), nr. 8 (18/30 Iulie), p. 120.
' Idem.
4 Idem.
5 Idem, p. 122.
Idem, p. 120-121.
7 Amicul Poporului, a. I (1848), nr. 9 (22/3 Iulie), p. 139.
8 Idem, nr. I0 (19/io Iulie), p. 159-16o.
www.dacoromanica.ro
128 I. D. SUC1U
1 Idem.
2 idem, nr. II (5/17 August), p. 173-174.
3 Idem, p. 175-176.
6 Idem, nr. 13 (9/31 August), p. 204-205.
6 Idem, nr. 14 (26/7 August), p. 221-222.
Idem, DX. 15 (2/14 Septemvrie), p. 238.
www.dacoromanica.ro
BTIRI ROMANESTI PRIVITOARB LA REVOLT/VA SARBILOR DIN 194 129
IN LEGATURA CU DRAGAET-UNGURENI
DIN JUD. DAMBOVITA 2
Satul Dragae0i, al carui nume vine, poate, dela femininul lui
Dragu 3 - Draga, Dragaie, sub numele de azi, Drägae§ti-TJngureni 4,
alcatuWe, alaturi de cele trei catune: Mane§tii, Gheboienii i Dragae0i-
Pamanteni, comuna rurala Mane#i 5, din plasa Dealul-Dambovita, in
jud. Dâmbovita. Comuna e awzata la N-V de capitala judetului, pe
ambele maluri ale raului Dambovita, nu departe de oseana care leaga
una din fostele capitale ale Munteniei, Targov4tea, de alta fosta
capitala a Tarii Romane0i, azi, ca0 prima, numai reedinta. judeteana,
Campulungul, inteo regiune de tno0ieni. Chiar aceste catune
sunt la origine awzari mo§nene0i. Afecinatatile comunei sunt: la Est
Sotanga, la Nord Tataranii i Izvoarele, la Vest Bote0ii, iar la Sud
Dragomire§tii 6. La un loc cele patru sate alcatuesc, ca numar de locui-
tori, una din aseldrile rurale de seama ale judetului.
Numele satului, care, pana spre sfar0tu1 sec. al XVII-lea, era simplu
a Dragae0i », sau uneori « Draghe0i », indicand astfel o singura ave-
zare 7, apare in sec. al XIX-lea cu adaosul de « Ungureni » 8, alaturi
www.dacoromanica.ro
IN LEGATURA CU DRAGAZ5TII-IYNGURENI 133
www.dacoromanica.ro
134 G. T. IONESCU
E vestitul boier din Mgrgineni, nelipsit din divanele lui Radii Paisie intre
1535-45. E trimis de donmul sàu de-1 reprezintà la nunta lui Zapolya cu Izabela
aorga N., lit. Rom., vol. IV, p. 392 l nota 1). E socrul lui Radu Serban. Moare
in 1548 In urma Infrangerii ce suferi impreung cu alii, dela Mircea Ciobanul (I.
Bogdan, op. cit., p. 302 dar pt. Mgrgineni la Florescu, op. cit.).
Nu este exclus ca el sA fie ruda lui Mircea Ciobanul lmpotriva crtruia se
revoltä, plàtind aceasta cu capul. Numai era pe vremea acestuia coruis, dacä
el e acela.
8 St. Nicolaescu, Domnia lui Radu Paisie, p. 3.
4 Documentul nu are nici zi, nici lunä, nid an. Credem cä este dela sfarsitul
secolului al XVII-lea, sau poate din primii ani ai celui de al XVIII-lea, mai
precis dintre 1695-1707, pe considerentul dregAtoriei lui Enache Vacrirescu,
care a fost vel ag Intre 1695-1707. In /707, biainte de 22 Iulie, and 11 vizitä
Bfancoveanu la satul VäcAresti *, fusese fäcut pAharnic (Grecianu, Cronica,
p. 176). Pentru documentare I. C. Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, p. 127-122
Grecianu, op. cit., p. 176, 317-9. Inclin sii cred, cl data actului ar putea fi
restransä intre 1695-1703, tinand seama de faptul c. chip& 1703, E. Vacärescu,
e mai mult plecat din tarA pentru treburile i interesele lui Brfincoveanu, mai ales
la Constantinopol (Grecianu, op. cit., p. 122, 142, 145, 150, 159, 162, 165, 170).
Intre 1703 si 1707 a stat prea putin In tarl.
www.dacoromanica.ro
IN I,EGATURA CU DRAGAT1I-UNGURENI 135
boeri sä le aleaga. mosia. Dar dupa, atata vreme, urmasii lui Stan sunt
« niste oameni ramasi i saraci * si, cu totii la un Mc, nu au putere SA
poarte cheltuiala a sase boeri. De aceia ei recurg la un mijloc, poate
nefavorabil, dar mai putin costisitor. S'au dus la postelnicul Constantin
Grecianu si s'au invoit de au « Iuat pa sluga märii sale domnu nostru,
pa Lupu vtorii portar », care, venind la mosia e Draghestilor 0, si
luandu-le seama pe zapisele ce i-au fost aratate, le alege partile fie-
carora.
Lui Lazar, caruia i se delimiteazi bucata cumparata, nu numai
cá i se da scrisoare, dar i se face si asigurarea c5. de s'ar scula cu gal-
ceavd vreunul din mosneni 4 sa fie inchinat domnii cu 300 toege §i
treapadu *1.
Pentru tot secolul al XVIII-lea i primele decenii ale celui de al
XIX-lea, iar nu putem spune, documentar, ceva despre fosta stapanire
a lui Stan. Acum se va fi format a§ezarea e Ungurenilor », care a fäcut
sa. se nosed e Drägaestii-Ungureni », asa cum am aratat. Porniti pe
vandut, mo§nenii urmasi, stapanitori ai averii lui Stan, saraciti mai
rau, desigur cà 0 in aceastä vreme fac sä treaca parti din averea stra-
bunului in mainile altora, destramand-o 0 mai tare. Deaceia noua ase-
zare, 4 Dragaestii-Ungureni », cuprinde in ea toata partea lui Stan 2.
In secolul al XIX-lea, instrainarea pamantului stramosului con-
tinua.. In 1830 3, un Dusa da zapis de vanzare lui popa David pentru
partea lui de tnosie ce i s'o cuveni, nefiind in stare sa restitue la soroc
cei 356 lei ce-i fuseserl imprumutati la pasul lui i pe care-i garantase
cu averea. Ajunsä in mainile unui Tanase Dumittu 4, bucata de Mc
a lui Dusa e vanduta. 0 de acesta, logolatuhti Costache Ivänescu, caruia
ii mai vfinduse Tanase ceva Mc 0 mai inainte vreme 5.
1 Vezi actul dat in anexi. Pentru data lui, vezi p. 134 nota 4.
Aid in Drigiestii-Ungureni locuia Radul Bratul, mosneanul in mAinile
cáruia se gisea actul dela Radu Paisie de mai sus, luat apoi de logofitul Con-
stantin Ivinescu in urma vfinzarii ce vom vedea ci. acesta-i va face. Prezenta
actului la acest mostean arati de sigur ci el era urmasul in lithe directi al lui
Stan, dar si a in ramura lui cizuse inima mociii strivechi sau oricum cea mai
mare parte a ei. Cei nou veniti in partite Drigiestilor nu se puteau aseza decit
pe mosia in care puteau cumpara pamânt i urmasii lui Stan le-au dat prilejul
set devin proprietari.
3 Actul e din 1830 August 17.
4 Documentar, cum a ajuns in mina lui, nu stim. Acesta bask di zapisul
logoratului Costache Ivinescu, pentru 350 lei luati cu soroc pânä la Sfin-Pdtru.
Neputfind si-i rilspundi a atunci si aiba amu stipini locu cu pruni din capul
locului ce i I-am viindut d-lui mai denainte s. Asa s'a si intimplat si pentru
locul luat, se face zapisul pe portiunea goal& a actului din 17 August 1830, la
1871 Ianuarie 20 0, tot acolo si autentificarea de citre Tribunal, la 2 Aprilie
1885.
3 V. nota 4.
www.dacoromanica.ro
136 0..r. IONESCU
www.dacoromanica.ro
IN I,GATURA CU DRAGAEsTII-UNGUREM 137
care o trecu in acelavi mod tot in mainile lui Ivanescu, fostul proprietar
asistand ca martor, aldturi de altii, la reinstrainarea averii sale. Si tct
lui Ivanescu, pornit para.' pentru a strange in aceiavi mana fosta pro-
prietate a lui Stan din 1537, acum la sfarvitul secolului al XIX-lea,
Ilie Dumitru vi cu sotia sa Stana ii valid Inca un pogon din movia lor
Cornevti, la care vanzare Radu Bratu este iar prezent ca martor 1.
Spre a nu ramane mai pre jos, Tanase, fratele lui Ilie, vi cu sotia sa
Maria fac vi ei o noua vanzare, catre Costache Ivanescu, pentru un
codru de pamant, lat de « vapte stanjeni, dupa palma lui Serban Vodd »,
in schimbul a 409 lei 2. Locurile aproape toate sunt unele langa altele,
ava incat uvor au putut deveni un singur corp in maim noului pro-
prietar logofatul Costache Ivanescu.
Iata cum dealungul timpului proprietatea lui Stan din 1537, fail-
mitandu-se mereu prin nedestoinicia urmavilor, ajunge tocmai la situ.-
vitul secolului al XIX-lea, sa devind, macar in parte, iar proprietatea
unuia singur, care nu mai avea insa nimic comun cu strabunul mov-
nenilor Dragaevti.
ANEXA
Movnenii din Draghevti dau scrisoare lui Lazar pentru partea lui de
cumparaturd, aleasa, in urma pricinii dintre ei dar vi cu postel-
nicul C. Greceanu, de Lupu vtori portar, dupa ce divanul dom-
nului Brancoveanu ii dase pe seama agdi Enache Vacarescu.
Se dau hotarele, iar cel ce va calca va pldti treapad vi va primi
toege.
Adeca noi movneni ot Draghevti, anume care mai jos ne vom iscali
dat-am scrisoarea noastra la !liana (hti) Lazar, ca sa fie crezut, vi de
stäpanire, ca sa-vi stdpaneasca toata partea de movie a lui ce i s'au
venitu din Draghevti, dupd zapisele lui cele drepte, care au avutu,
de cumparatoare vi care au fostu aleasä mai din nainte cu vase boieri.
Si acum avandu mare pricind intre noi vi cu dumnealui Costandin pos-
din catunu nostru Ungureni *, incepea s dela capu despre apus, din matu rosu,
dela capu randului de pruni ce este la drumul cel mare *, razorindu-se pe la
miazazi cu mosia lui fratimieu Ilie Dumitru §i ...despre miazatioapte ... cu
mosia preotului Iancu... (ca o ayes)... cumparatA dela Simion Radu *,
www.dacoromanica.ro
I 38 D. ANDR1:7
iNDREPTARI LA
BIBLIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE"
Intr'un articol, Rari1di bibliografice in bisericile nzaramureqene,
publicat in Graiul Maramuresului, nr. 94 din 31 Martie 1935 (si repro-
dus, cu acelasi titlu, de V. Grecu in Codrul Cosminului, IX (1935),
p. 342-344), Dr. Gh. Bran semnaleaza, in diferitele biserici maramu-
resene, existenta unui numar de 75 arti biserice0i vechi, dintre care
www.dacoromanica.ro
. INDREMARI LA BIBLIOGRAFIA ROMANEASCA MEE* 139
www.dacoromanica.ro
14° D. §ANDRU
1 Posibilitatea de orientare, fie dupá an, fie dupii localitate, fiind foarte
usoarA, am crezut cä nu trebue sä mai indickn pagina la care se aflA referinta
respectivA.
www.dacoromanica.ro
INDRBBTARI LA I BIBLIOGRAFIA ROMANEAscA vECHE* 141
www.dacoromanica.ro
112 D. ANDRU
www.dacoromanica.ro
INDREPTARI LA sBIBLIOGRAPIA ROMANEASCA vucmi» 141
1 In lista lui Bran 4 Octoihul, Blaj, 1678 (Valea Porcului) s urmeazA imediat
dup1 Ceaslov Blaj, 1678 (Valea Porcului) deci exact aceleasi date. Aceasta
ne Indreptateste sA presupunem c5., la transcrierea textului, sau la tipar, s'au
tre cut, din gresalA, i pentru * Octoih* scale* indicatii ca i pentru a Ceaslov *
2 Acesta se mai gaseste in Borsa, CAlinesti, Cornesti i Dragomiresti, din
Maramures (vezi I. Birlea, Insemndri. . .) §i in Aciva, jud. SAtmar (vezi Dariu
Pop, Mdrturii strdmosesti).
3 BAnuiala noastrA e Intemeiat i pe constatarea cA « dela 1653-1685 nu
mai intimpinAm nicio carte esitA in tipografia romineascA a Albei-Iulii s (Dr..
Aug. Bunea, Episcopii P. P. Aron fi Dionisiu Novacoviciu, Blaj, 1902, p. 354 ;
vezi, de asemenea, N. DrAganu, Histoire de la littérature roumaine de Transyl-
vanie des origines a la fin du XVIII-e siicle, in La Transylvanie, Bucarest,.
1938, 11 644-645)
Exemplare din acesta se gasesc in numeroase biserici maramuresene (vezi
nr. 3).
www.dacoromanica.ro
1 4 I. 5ANDRU
www.dacoromanica.ro
INDREPTAIU LA I BIBLIOGRAPIA ROMANEASCA VECHE * Y45
www.dacoromanica.ro
INDREpTA.RI LA i BIBLIOGRAFIA RomANEASCA VECH 147
www.dacoromanica.ro
INDREPTARI LA BIBLIOGRAFIA RomANE,AscA VECHE* 149
1 Bxemplare din 1760 se mai gasesc in Aciva, jud. Satmar (vezi Dariu Pop,
1. c.), in Meziad i Cornesti, jud. Bihor ezi Titu Rosu, Insemndri i inscrinii bi-
horene, I), in Globul Craiovei, jud. Severin (vezi N. lorga, Observalii )ci probleme
bandiene, p. 75) si In Dragusenii Vechi, Milestii Mari, Paulesti, Singera i Tipala,
toate din jud. Lapusna (vezi D. Balaur, 1. c.).
2 Nu 0 in cea din Calinesti, cum spune Bran, unde se gaseste o Evanghelie,
Blaj, 1776.
3 In t. IV e semnalata, dupa Bran, la p. 82.
www.dacoromanica.ro
I50 D. ANDRU
www.dacoromanica.ro
INDRPTARI LA a BIBLIOGRAPIA ROmANEASCA VECHE a 35
www.dacoromanica.ro
352 D. $ANDR
29. Par. Birlea, apoi Bran, arata ca in bisericile din Vad i Mamas-
tirea Moisiei se gaseste un CATAVASIER, tiparit la Blaj in 1776 care
nu e cunoscut Bibl. rom. vechi 1. Presupunând ca ar putea fi i aci o
gresala de data, 1776 in loc de 1777, atunci ar trebui sä admitem ea
este Catavasierul tiparit tot la Blaj insa in 1777, care e cunoscut Bibl.
rom. vechi (vezi t. II, p. 221) 0 care se mai gaseste si in alte biserici
din tara 2. Dar, prin faptul el Par. Birlea indica exemplarul din 1776
in douà biserici maramuresene diferite nu este exclus sa avem de a
face cu o editie sau un tiraj nou, facut la 1777 dupà cel din 1776. Ches-
tiunea va putea fi lamuritä numai atunci cind vom avea descris, ama-
nuntit i exemplarul din 1776.
30. Oh. Bran, luand informatia din Insemndrile lui Birlea, indica in
biserica din BArsana, un PENTICOSTAR, tiparit la Blaj in 178(1
Bibl. rom. veche, reclactatä de Bianu i Hodos, nu cunoaste o atare
tiparitura (e semnalatä, acum in urma, in t. IV, p. 93, dupa Bran).
Cunoaste insd un « Penticostar (Bucuresti), 1780, tiparit de Mitropolitul
Grigorie » (vezi t. II, p. 269), pe care-1 semnaleazä dup5. Episc. Melchi-
sedec, Schife biografice din vieata Mitropolitului Ungro-Vlachiei. Filaret
II-lea, 1792, in Biserica orthodoxd. XI (1887-1888), P. 8.
Penticostarul semnalat de Bianu i Hodos ca aparut in 1780 la Bucu-
resti subliniem ca localitatea e trecuta in paranteza a fost tiparit
in realitate la Blaj, in acelasi an. Dovada ne-o da indicatia imediat ur-
matoare : o tiparit de mitropolitul Grigorie ». Acesta este Mitropolitul
Grigorie Maer dela Blaj, o Vladica Fagarasului si a toata Vara Ardealului *,
in timpul caruia s'au mai tiparit, la Blaj, intre 1776 si 1780, i alte carti
bisericesti (vezi Bibl. rom. veche, II, p. 214: Evanghelie, Blaj, 1776, p.
220: Catavasier, Blaj, 1777, p. 225: Ceaslov, Blaj, 1778, p. 269: Psaltire,
Blaj, 1780, etc.).
Deci, indicatia data, cu oarecare rezerve, de Bibl. rom. veche, II,
p. 269 cà Penticostarul din 1780 a fost tiparit la BucureVi trebue refacuta
in sensul ca el a aparut la Blaj.
31. In Poeni-Maramures este semnalat, atit de Birlea cit si de Bran
i dupg acesta de Bibl. rom. veche, IV, p. ioi un LITURGHIER
tipärit la Bucuresti in 1787.
Se pare ca o astfel de carte nu a aparut niciodata la Bucuresti, ci la
Rimnic pentru care (vezi Bibl. rom. veche, II, p. 316) 3.
1 E inregistrat acum in urm6., dura indicatiile lui Bran, in t. IV, p. 92.
www.dacoromanica.ro
INDREPTARI LA BIBLIOGRAFIA ROMANEASCA vEcni 153
32. Bran, plecind si de data aceasta dela indicatiile liii B:ir lea,
semnaleaza in biserica din Iapa un APOSTOL, Blaj, i8oi, care este
necunoscut Bibl. tom. vechi. In schimb, clasica lucrare a lui Bianu-
Hodos cunoaste un Apostol tiparit la Blaj in i8o2 1 Banuim cá data de
i8oi e redata gresit de Birlea i apoi de Bran i, dupa el de Simonescu
(t. IV, p. 116).
www.dacoromanica.ro
154 D. *ANDRU
www.dacoromanica.ro
INDREPTARI l.A . BIBLIOGRAPIA ROMANEASCA VECHE 1.55
www.dacoromanica.ro
156 K. 110REDT
pentru ca, atit cartile tiparite, cit §i manuscrisele de care se mai gasesc
multe in bisericile noastre, sä fie salvate dela pieire 1
D. 5andru
2 3 5
www.dacoromanica.ro
0 CONTRIBUTIE PREISTORICA LA PAWNATUI, IN CARPATII SUDICI 157
K. Horedt
' Cf. harta 1: 75.000 a Societacti Carpatine din Transilvama, Foaia I, Munii
Cibinului. Ananuntele acestea le datorez descoperitoarei d-na E. Hann-Sibiu.
2 M. v. Kimakowicz, Iforrbl. d. Ver. t. sieb. Ldkde, 36, 1913, p. 15 urm.
a Muzeul Brukenthal-Sibiu, nr. inv. 3489. Lungime 4,9, 14ime 4,6, grosime
3,3 Cm.
4 I. Andrie§escu, Bul. Com. mon. ist., 8. 1915. 154-169. Eberts, Reallexikon,
vol. XI, pl. 36.
www.dacoromanica.ro
ADDENDA ET CORRIGENDA
INDREPTARI LA DOCUMENTE DIN COLECTIA
HU RMUZAKI
Stint cunoscute imprejurarile care purtara prin domnia Tarii Roma-
ne§ti pe Simion Movila, fratele lui Ieremia, domnul dela Moldova.
Prin infrangerea lui Mihai Viteazul in toamna anului thoo, Po Ionia,
intr'o complicata rivalitate cu Austria 0 in dauna Turciei, i§i impinse
pajurele hegemoniei ei politice pana la Dunarea romaneasca. Atunci fu
instalat Simion in scaun la Targovi§te 0 lásat in paza unei garnizoane
polone, ca sa domneasca peste o Vara ostila 0 adanc framantata.
Nu trecu anul 0, la inceputul lui Iunie thoi, izbucni rascoala Bu-
ze§tilor, iar Simion, ajuns la discretia unor trupe ce nu-1 ascultau, fugi
in Moldova. Fu proclamat din nou domn Mihai Viteazul, ce trebuia
insà sa-§i implineasca destinul pe campul dela Turda, in timp ce Simion
nazuia iar5.0 spre Vara, care ki alesese insà alt domn 0 anume pe Radu
Serban. In toamna lui thoi Simion tinea din nou scaunul jinduit de
Radu Serban, vasalul imparatului, 0 de Radu Mihnea, omul Turcilor.
El se mentinu, luptand cu ei, pana in vara anului urmator, cand fu
alungat de Radu Serban. Patima stapanirii dacà nu desnadejdea infran-
gerii il facu sa apeleze la Mari, care, neputand atrage 0 pe Poloni cu ei,
nu putura sa-1 reinstaleze cu toate luptele, pierdute, la Ogretin 0 Teiu-
§ani in Septemvrie 1602. Simion trebui sa ia pentru a treia oara.
drumul Moklovei, pentru a nu se mai intoarce in taxa, peste care tinuse
SA obladuiascä fie 0 sub cerul luminat de focurile calaretilor dela Cram.
ii§a se lichida efortul polon la Dunäre, odata cu planurile lui Za-
moyski, cel ce se purtase cu gandul sa a§eze in scaunul tarii, dupà
moartea lui Mihai, chiar un voevod polon.
Pentru Simion 0 grupul de boieri munteni, in frunte cu mitropolitul
Eftimie, ce-1 insoteau in Moldova, incepu atunci epoca apelurilor la
straini. Un lung memoriu, scris in polone§te, purtand. pecetea aplicata,
cu o frumoasa semnatura a lui Simion, 0 care constitue o adevarati
istorie a sbuciumatei sale domnii scrisä de el insu§i, precum 0 o alta
www.dacoromanica.ro
INDREPTARI LA DOCUMENTE DIN COLECTIA HURMUZAKI 159
instructie din partea boierilor pribegi, ambele trimise prin Vasile clucerul
si. Voicu vistiernicul in Octomvrie 1602 regelui Poloniei, le-am aflat pe
vremuri in Arhiva Principala (Archiwum Gl6wne) din Varsovia si
le-am publicat, cu traducerea in romaneste, in Documenle polone privi-
toare la domnia lui Simion Movild in Tara Romaneascd1.
Regele, in raspunsul sau, le recomanda sä ramana in Moldova pan&
la primirea instructiunilor sale, care insa n'aveau sä soseasca thciodata,
cu toate staruintele lor, repetate in cursul anilor 1603 si 1604, pe Maga
rege si. cancelar 2
Astfel stand lucnnile, pribegii munteni se adresarä si comisarilor
imperiali din Transilvania, pentru a interveni la imparat sa dea domnia
lui Simion in dauna lui Radu Serban. Jalba lor, scrisa in romaneste,
am aflat-o in Biblioteca Academiei Romane intre documentele ce-si
asteapta inventarierea. .
www.dacoromanica.ro
160 n,IE CORPUS
1 Documente, IV, partea I, p. 382-384. CI. i raportul lui Basta atre arhi-
duccle Matei din 6.XI.16o4, ibidem, p. 401.
3 Ibident, p. 418-419.
a I. Bogdan, In Hurmuzaki, Documente, Supl. II, vol. II, p. 340-341- Seri-
soarea boerilor fu trimisä impiiratului la 12.X.16o4, cf. Hurmuzaki, Doc., IV,
P. I, P. 397-
www.dacoromanica.ro
DESPRE PISANIA BISERICIL SPANTUI, ELEFTERIE DIN BUCURESTI 16r
Pisania
1. -I. litia/cYrk C4Sk(11)Tk WA AS(AOHOBERt(C)Kk RHCHIKh Kap§ Ck I
2. npk(c)nSewe npe enLnene mama el) AnStuninc riw(p)rn:
3. 111H 4 411(H)TS4S(H) C*11111110M8WHHIC 1 enUIST1010 CA(S) ()NANKAI% I
4- MN CA(S) SHAFIT Ak(H) TEMMHA HM mu CA(S) p SAMSceitai no
5. Ks(m)ck um KS Ke(n)Tthana pknocrrus(u)manK(H)Ko(c)Ta(H)AH(H)1
6. C11(11)MAKCH(N)KSHE(t) npn(n) o(c)T oluna n cH(H)u,FITSAS(H)
MHT(10110 I
www.dacoromanica.ro
DESPRE PISANIA BISERICII SFANTUI, ELEFTERIE DIN BUCUREBTI 163
lie
www.dacoromanica.ro
RECENZII
Alexandra Elian, Die byzantinischen Studien in Run:dna:en. Bemerkungen
und Erg4nzungen zu einem ailbeiss der rumdnischen B yzantimstik *, in Balcania,
V, i (1942), Bucuresti, 1947 P. 33-78. Autorul pleaca dela lucrarea pro-
fesorului V. Grecu Abriss der run a iischen Byzantinistik, apáruta. in revista
Siidostlorschungen, 7 (1942), p. 164-201, pe care o comenteaza 5i completeaza
cu o serie intreaga de lucrari i autori ce nu fusesera pomeniti de predecesorul
salt. In legátura cu Than Comnen, trebue mentionat i studiul meu despre Harta
stolnicului Constantin Cantacuzino, aparut in Revista Istoricd Romiind, XIII,
(1943), i extras, Bucuresti, 1943, 27 p. in 80; de asemenea, In legatura cu
Alexandru Ipsilanti i cu harta lui Rhigas Velestinliul, celálalt studiu Canalul
ui Alexandru Vodd Ipsilanti, apárut tot in Revista Istoricd Romdnd, XIXII
(1941-1942) si extras, Bucuresti, 1943, 8 p. In so. Cum poate fi calificata comu-
nicarea lui N. Iorga, la Academia Romana : Cele dintdi cristaliari de stat ale
Ronanilor, drept i bahnbrechend ? i. Cercetarile mai noi i citain in primul
rand teza de doctorat a d-lui C. Necsulescu au dovedit ca ea se reduce la o
ipotezl s't aceea fara, temei. E adevarat ca a produs mult sgomot, ca a prilejuit
din partea altora o serie intreaga de * contributiuni e, comentarii i reveniri,
dar, din nefericire, tot zgon otul a fost pentru nimic, daca, e vorba de cele dintai
cristalizari de stat ale Romanilor la Dunarea de jos. Ni se pare cä inteo expu-
nere critica de felul acesteia a d-lui Elian, calificativele trebue sá fie in functie
de rezultatele cd§tigate pentru Oiirild ale contributiilor respective, iar nu de valva
provocata.
Ii legatura cu fenomenul de simbioza turco-crestin, de sincretism religios
care se produce in imperiul bizantin in timpul cuceririi turcesti i dupl aceea,
credem c ar fi trebuit O. se mentioneze i articolul Livres turcs imprimés a
Bucarest (t7ot et 1768) al subsemnatului, aparut in Revista Istoricd Ronand,
XV (1945 , p. 275-286; el intereseaza si in privinta relatiilor noastre cu
mares -manastire dela Sitmela, din partile Trapezuntului, cu privilegii dela
imparatii bizantini precum i In privinta tipariturilor grecesti din tarile
noastre.
Desigur, e soarta lucrarilor bibliografice de felul acestora a d-lor Grecu
si Llian sti nu fie niciodata complete ; dovada insusi studiul d-lui Elian i recenzia
prezenta ; nici nu se poate pretinde de altfel un asemen ea lucru. Aceste lucrári
constitue insa instrumente de lucru foarte folositoare, a zice chiar indispen-
sabile. De aceea, se cuvine sa fie laudaa ravna d-lui Elian care a izbutit sá
www.dacoromanica.ro
nqvATATuaILE I,UI NFAGOE BASARAB 165
www.dacoromanica.ro
106 RECENza
www.dacoromanica.ro
DESPRE RRIAVII,R I,UI NICOIAR ALEXANDRU CU UNGURII 167
www.dacoromanica.ro
168 RgcENZII
www.dacoromanica.ro
ERDELY SZABADSAGHORC.A 169
www.dacoromanica.ro
I7O RECENZII
mA insA cA un conducator sas i-ar fi promis lui Barnutiu ro.00n fiorini si altora
sume diferite conform importantei lor. De astfel de daruri sasesti ear ti impart&
sit si Saguna, caruia Ii place sil cheltuiasca mai mult cleat ca§tigA *. Rostul
acestor cadouri ar fi fost ca numitii conducatori sa-i convinga pe Romani ca.
Maghiarii luptand pen tnx unirea Transilvaniei, lupta pentru desfacerea th imps-
ratul. La p. 72 reproduce apoi declaratiile unui deputat roman din parlamentul
Kossuth-ist, Alexandru Buda, care spunea ca adunarea dela Blaj a fost convo-
catd de guvernul ardelean, care stA la ordinele Vienei, si cA acei din membrii adu-
nArii cari au lost contra unirii cu Unguria au lost PO cumpdr0 cu tarri de cdtre
Habsburgi i numarul galben-negru (colorile Habsburgilor) se sinifea pe ei (pe
Romani curnparati 1) de departe .
Sentimentele prietene§ti ale conducatorilor revolutiei maghiare fatA de Ro-
mani spar la fiecare par. Ministrul de Interne SLemere vorbea la 20 Main 1848
In instructiur.ile trimise comisarului special baronul Sigismund Perenji de nece-
sitatea castigarii Rominilor, carora trebuie sa li se dea cea mai mare atentiune,
crutare i ingrijire, frvntasii preotimei lor trebuesc castigati, chiar i cu sacrificii.
Urmeath apoi apelul catre Romani al secuiului Dozsa Daniel (p. 4o-441, declara.
iile facut de Kossuth in camera ungara la 22 Septembrie 1848 despre prietenia
romano-maghiara, (p. 44-45), dialogul dintre deputatul roman Ion Dragos
Kossuth privitor la aceea§ prietenie (p. 50-52), apelul adunarii secuiesti dela
Agyagalva catre Romani, (pp. 52-53), manifestul lui Bem catre popoarele Tran-
silvaniei, care vorbe§te in numele guvernului revolutionar maghiar, despre ega-
litate i fratie, (p. 55). Urmeaza apoi o multime de fragmente din corespondenta
lui Balcescu cu Ion Ghica, care arata eforturile fAcute de marile idealist si visa-
tor pentru a statornici o colaborare intre Romani si Maghiari contra tiraniei aus-
triace (p. 56-58, 6o, 74, 79-80, 82-87).
Reactiunea l Viena a zadarnicit totul ; eliberarea Transilvaniei adicii unirea
ei cu Ungaria si Inktifirea romano-maghiara. Cuod erat demonstrandum I
Lucrurile sunt putin mai complicate si eau petrecut mai altfel decal apar ele
din proaspata publicatie maghiara dela Cluj si din documentele ei aiese in vede-
rea unei anumite teze.
Este adevarat ca Romanii ardeleri, in totadtatea lor, au luptat In cursul ani-
lor 1848/49 impotriva Maghiarilor. Explicatia pe care 13828di o cla acestui
incontestabil fapt istoric este foarte simplista si complet falsa. Dansul spune
documentele re care le tiparesta lasa sa se inteleagl ca aceasta atitudine
se datora reactionarismului unora din conducatori i amestecului Vienei, care
cumparase pe altii. Motivele care au detenninat pe Romanii ardeleni sa se opting
cu armele in mana unirii Transilvaniei cu Ungaria au fost cu totul de alta natura.
Inainte de toate trebuie 85 accentnam cA Maghiarii nu urmariau eliberarea
Transilvaniei, cum afirmil editorii publicatiei clujene, al carei titlu Lupta pentru
independenfa Transilvaniez, insus este gresit; ci urmareau scoaterea ei de sub
stapanirea habsburgica, care-i asigura a larga autommie si unirea cu Ungaria,
adica desfiintarea completa a autonomiei pe care provincia a avut-o, in diferite
forme, din cele mai indepartate timpuri. Problema care se impune Romanilor
era aceasta: care situatie garanteaza mai bine interesele nationale romanesti,
mentinerea Transilvaniei ca principat autonom supus direct Casei domnitoare
ori contopirea ei in regatul ungar 7 Cad ceea ce-i interesa pe Romani in primul
rand, era natiunea kr i soarta ce i ear creia si inteun caz si in celalt. Dupa in
temeinic examen al realitatilor 0 al experientelor, dansii eau pronuntat pentru
www.dacoromanica.ro
ERDELY SZABADSAGHORCA i7 1
www.dacoromanica.ro
I 72 RECENZII
www.dacoromanica.ro
UN PRETINS VISIGOT IN CAPIDAVA DOBROGEANA 173
www.dacoromanica.ro
174 REcENZII
Chiteseu N., 0 disputa dogmaticd din veactd XVII la care au luat parte Dositei
al Ierusalimului, Constantin Brancoveanu i Antim Ivireanu, Bucuresti, 1945,
36 p. in 80, extras din revista Bierica Ortodoxii Romalui, LXIII (1945), nr. 7-8.
Este vorba de cunoscuta polemica ce s'a iscat la sfirsitul secolului al XVII-lea
intre Ioan Cariofil, mare logofat al Patriarhiei din Constantinopol i patriarhul
Dositei al Ierusalimului despre unele chestiuni dogmatice, la care polemica
au intervenit, pentru impitcare, i domnitorul Constantin Beancoveanu i mitro-
politul Antim Ivireanu.
Antorul discuta pe larg cauzele demiterii lui Ioan Cariofil din postul situ
de mare lofogat al Patriarhiei din Constantinopol si se opreste asupra parerilor
a doi istorici : D. Russo si C. Erbiceanu. Dornnia sa discuta ipotezele Russo si
www.dacoromanica.ro
MOTIVE DE ANIMALE TN SCULPTURA DECORATIVX 175
www.dacoromanica.ro
176 RECENZII
www.dacoromanica.ro
MOTIVE DE ANIMALE *I SCULPTURA DECORATIVA 177
www.dacoromanica.ro 12
NOTITE BIBLIOGRAFICE
I. BIBLIOGRAFIE
r. Nano ladle Teodor N., Bibliogratia Mitropolitului Veniamin Costache, in
Biserica Ortodoxd Ronvind, LXIV (1946) P. 545-600. D. Teodor Manolache
a compus cu prilejul implinirii a o suta, de ani dela moartea Mitropolitului Ve-
niamin Costache o bibliografie, care vine sa completeze cele existente. Materialul
bibliografic privitor la Veniamin Costache se imparte in trei categorii: A) Scrieri
originale i traduceri, tiparite si in manuscris, opere tiparite cu cheltuiala,
ajutorul, blagoslovenia, indemnarea, sub povtltuirea, din oranduirea, din porunca
sau cu invoirea lui Veniamin Costache. B) Documente (decrete, gramate, ana-
forale, scrisori, interventii, jalbe i C) Scrieri despre Veniamin Costache sau in
legator& cu persoana lui.
Bibliografia a fost lucrata cu multa truda i constiinciozitate i va fi de
mare folos cercetatorilor.
Avem de observat ca autorului i-a scapat o pretioasa not& bibliografica
data de Mihail Kogalniceanu in revista sa: Foaie ftiinWicd ci literard, I (1844)
nr. so p. 80. In aceasta nota bibliografica, care poate fi socotita drept cea dintili
ce a fost publicatit de un cercetator Inca pe cand traia Mitropolitul Veniamin
Costache, se afla o lista de opt carti tiparite de V. Costache i una de sase scri-
eri ramase in manuscris i * care toate se afla depuse in biblioteca Seminarului
Veniamin s. Titlurile operelor din cele douà liste sunt date foarte prescurtat.
In prima lista gasim douà opere, care nu sunt trecute in bibliografia d-lui Mano-
lache i anume: a Indianul i filosolu 1 * I s Meditatiile St. Augustin *. In a
douajista gasim o singura opera ramasa necunoscuta d-lui Manolache, anume :
Tdlcuirea psaltirii de Nicodim A ghioritul. In nota sa bibliografica M. Kogalni-
ceanu mai aminteste cà se ail& sub tipar Pidalion i Peatra scandalului, care au
vazut lumina zilei in 1844. Nestor Camariano
II. PREISTORIE
2. Ambrojeviei C., Raport asupra cercetdrilor arheologice din cuprinsul Buco-
vinei, in A nuarul Comis. Mon. Istorice pe 1942, Bucuresti 1943, P. 171-173.
Autorul comunica rezultatele siipaturilor facute in statiunea paleolitica Za-
mostea I, pe Ceremus (cf. si R. I. R. X, 1)40 p. 414, no. r s). Statiunea aparOnc
paleoliticului superior, in ultimele faze ale Aurignacian-ului. Urme ale aceluias.
paleolitic au fost identificate la Clocucica i Bila langa Cernauti.
www.dacoromanica.ro
PREISTORIE '179
www.dacoromanica.ro
PREISTORIE 18 I
lucrate i unul de tip La Quina. AfarA de acestea s'au mai gAsit i cAteva oase
de ursus spelaeus. Donn Popescu
zo. Szab6 Gy., A korondi bronzlelet (Der Bronze fund von Korond), in Tfekle-
mények-Publications, II, Cluj, 1942, p. 78-80 si 8z (rcz. german), en 7 fig.
Obiectele descrioe se aflA in Muzeul dela Cluj si au fost gasite la Corund, in jud.
Odorhei. In acelasi muzeu se mai gAsesc dintr'o descoperire anterioarA dela
Corund o verigh de bronz i un fragment de brAtml de bronz. Descoperirea
const& din dou& topoare de bronze a douille * de tip ardelean, o secerA * I
crochet * i fragmentele altor don A, precum i un frumos ciocan de brorz cu
gaura de inmAnusare tot vertical:1. Pentru topoare autorul citeaz& analogil
dela Bar cu, SpAlnaca Uioara, Gusterita i dinteutt loc necunoscut din jud.
Odorhei. Pentru seceri dela . SpAlnaca, Uioara i Ticud. Cunoaste lucrarea des-
pre seceri a lui Roska Marton, care le numeste dui:a Hampel tot de tip ardelean,
in timp ce Tallgren le consider& un tip de stepA, ele fiind raspandite pAnA in
Caucaz. Pentru ciocan autorul cunoaste o singur& analogie dintr'un loc necu-
noscut din Ardeal, pastratA tot in Muzeul din Cluj. Obiectul servea pentru orna-
mentarea plAcilor de bronz 0 de aur. Intreaga descoperire este datatA dull/
Aberg in perioada III a lui Montelius. Dorin Popescu
ri. Vulpe Radu, Raport asupra sdpdturilor arheologice dela Izvoare-Neatnt,
in A nuarul Conzis. Mon. Istorice pe 1942, Bucuresti, 1943. Se dau rezultatele
sApAturilor f Acute la Izvoare, in toamna anului 1942, in transeele G si H. In
stratul cel mai adAnc, Izvoare I-Precucuteni, cum il denumeste autorul, s'a
constatat aceeasi ceramicA ca in sApAturile anterioare, caracterizatA prin pasta
bine arsA i lustruitA, de culoare cenusie sau brunA. Se foloseste tehnica inciziei
pi exciziei i cu * pieptenul * decorarea este fAcutA cu linii care se intretaie, cu
spirale sau uneori cu motivul tablei de sah. Arareori apar fragmente de ceramic&
pietata, dar intr'un stil diferit celor cucuteniene ( ? !). Vase intregi nu s'au
gAsit. CAtiva idoli de aspect cucutenian. D. R. V. aminteste, in legAturA cu acest
aspect nou de civilizatie adus la cunostinta publicului inc& din 1936 la al doilea
congres international de Preistorie dela Oslo (vezi 0 Eurasia, Sept. An. XI,
p. r34b 146), cA se mai cunosc statiuni Izvoare I, la Tarpesti (jud. Neamt),
la Darabani (jud. Hotin), la RAdeni (13Alti, vezi Be. Vulpe, Rapon de activitate
fiiiktitica al Muzeului National de Antichitali pe anii 1942 0 1943, Buc., 1944,
p. 83).
Stratul Izvoare II-Cucuteni A, a dat la iveall vase mici intregi, idoli zoo-
pi antropomorfi, dalti de mamA, cAteva fragmente de silex, chirpic ars, vetre
(sub una s'a gAsit o grAmAjoarA de alune carbonizate) i un mare vas, probabil
de tinut apa, bitronconic, cu urechiuse, pAstrat intact. Din metal eau gasit
2 ace de cupru cu capul spiralat.
In sApAtura H, intrus in stratul de ceramicA pictatA a fost dat la iveal&
un mormant din secolul IV p. Chr., al cArui schelet era inconjurat de un bogat
inventar funerar : 9 vase cenusii de facturA geto-romanA, lucrate la roatA, o
cataramA i probabil o aplica de bronz. Astfel de morminte au mai apArut la
Izvoare, dar destul de rar, comparativ u marele numAr de morminte medie-
vale crestine. Astfel numai in cele 2 transee din care sunt date rezultatele, au
fost descoperite 13 schelete, imediat stb stratul de vegetatie. Din cauza Upset
totale de inventar nu se pot data, par insl sA apartie asezArii medievale, cons-
tatatA pe dealurile din imediata vecinAtate a punctului de sApAturA.
Vlad Zirra
www.dacoromanica.ro
182 NOME BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR DUPA INTEMIUEREA PRINCIPATELOR 783
www.dacoromanica.ro
184 NOTIrg BIBIJOGRAFICg
18. Ceban I., Despre legdturile dintre Moldova 0 Statul Moscovit din sec.
XVX VIII, in Analele Romdno-Sovietice, I, (1946), Octomvrie, 13. 76-84.
Se infAtiseazA relatiile moldavo-ruse incepand cu domnia lui Alexandru cel Bun
si terminfind cu anul 1812.
Studiul are un caracter sintetic. La bibliografie se inseamnI si cercetAri
romanesti interesand tema desbAtutl. Se cuvin laude conducerii A Analelor s
cA au luat initiativa traducerii nnor stare cercetari ale studiosilor rusi, pentru
a le pune, astfel, la indemana istoricilor romani, care nu cunosc, eventual,
limba rusk sau nu au putinta sä dispunA de publicatiile rusesti respective.
Ar fi de dorit InsA ca traducerile O. redea studiile alese in intregimea lor si nu
presArate cu rezumarea unor pasagii din ele (p. 76, 79, 81, 83). .D. B.
19. Hag! Panteli George V., Cateva documente de drept din Muntenia 0 Mol-
dova, Bucuresti 1944, 50 p. + 2 planse. Porunca lui Const. Brancoveanu
din 20 Iunie 1704, cAtre egumenul Coziei, cuprinde scutirea de dAri a fiilor
popei PAtru din Dalai°. (3), urmeazA o viinzare de moarl de pe apa Boisoare,
(Arges) la 1746 (4), apoi anaforaua epitropilor spitalurilor din Martie /800
in pricina dintre locuitorii din Jiblea si m-rea Jiblea, arAtfindu-se obligatiile
sAtenilor clAcasi (5-8), urmatA de hotArirea doinneascA (9-12). Acte din 1825
si 1826 se referg la pricinile satelor Jiblea, SAlAtrucel si SerbAnesti (Arges)
cu m-rea Cozia si cu vechilul lor, Chiriac (13-22). 0 intinsA hotArnicie din 3o
Dec. 1850 a mosiei Finta-DAmbovita, stapanitA de Ion BAlAceanu, intocmitA
de inginerii Paladi si Stravolca (23-44). Actele nu prezintA aspecte juridice
prea interesante, sunt lucruri comune, pe care cei prea putin informati nu le
pot observa. Toting publicarea lor este bine venitA. La sffirsit, cilteva note
fArA importantA si un indice de nume proprii. I. Ioncipu
20. Lupa$ 1., Doi precursori ai lui Horia In audienfd la curtea iinpdrciteascd
din Viena, in An. Acad. Rom., Mem. Seel. Ist., ser. III, tom. XXVI, mem. 14,
p. 395-486. Autorul aratA activitatea lui Oprea MiclAus din SAliste si a
popei MAcenic din Sibiel, ea precursori ai lui Horia, in lupta dusA de Romfinii
din Transilvania in timpul stApanirei austriace.
Oprea MiclAus si tovarAsul sAu de actiune, Moise MAcenic, intre 1744-1752
au bAtut toate cAile care i-ar fi putat duce la impAratul Austriei, pentru asigu-
rarea succesului luptei duse de ei contra unirii cu catolicii.
Interesant cuprinsul procesului-verbal redactat cu prilejul anchetei vieneze
dela 14 si 15 Aprilie 1752, gAsit in arhiva cancelariei aulice transilvane din
Viena, care, de altfel, a si determinat pe autor sA scrie acest studiu, privitor
la miscarea provocatA de cei doi romani.
Anexe 32, documente dintre 1744-1784, pe care autorul le-a mai folosit
in lucrarea sa Studii, ainlerinfe 0 comunicdri istorice, vol. IV, Sibiu, 1943.
G. T. lonescu
21, Neamta Alexandra, Un capitol din relafiile Tdrii Romlinoti cu Transilvania
in veacul al XVI-lea, in Anuarul Institutului de Istorie Nafionald, X, (1945),
Sibiu, p. 350-376. In acest articol, care vrea sh fie un capitol dintr'o mono-
grafie completd asupra lui Neagoe Basarall, lucrare ce o planuise si T. C. Bulat
incA de acum 2 decenii, autorul infAtiseaz5. relatiile politice, si comerciale
ale voevodului muntean cu Sibiul.
Curios insA cA se pAstreazA numele sotiei lui Neagoe VodA, Despina Milita
(1)- 354, 373, 37 4 gi 376) sau Mamma Despina (sub, art. p. 372) and este stiut
www.dacoromanica.ro
BIOGRAFII '185
cg se numea Elena (vezi Const. C. Giurescu, Isl. Rom., II, r, ed. IV, Buc. 1943,
p. z55) 1,1 cá Despina insemna tot doamni, that de despot.
Fl. D. Stdnculescu
22. Nistor I. L, Condica Andronestilor. Contributii la Istoria Tarii Rornanesti
din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, ill An. Ac. Rom., Mem. Sect. 1st. s. III,
t, XXVIII (1946), P. 419-445 0 scurtg prezentare a ms. rom. 3682 dela
Academia Romanä cuprinzand insemngri privitoare la istoria Tani Romfinesti,
dela sfarsitul sec. XVIII-lea i inceputul sec. XIX-lea.
Autorii acestei condici sint fiul i nepotul protopopului Andronic: Stolnicul
*erban i fiul sgu Serdarul Grigore.
Condica este prefatatä de izvodul domnilor munteni dela Radu Negru in-
coace. Serban ii incepe inseinnArile cu domnia lui Nicolai Mavrogherd (1786)
si le duce pang la 1799, cand moare.
Serdaiul Grigore este cel care le continua pang la 1841.
Paul Pdltdnea
23. Stineseu Constantin, Loviturile de Stat din Romdnia (Extras din Curierul
Judicirr Nr, 16-17, 1945), Bucuresti, 1945, 23 p. 0 foarte sumarg enume-
rare si descriere a loviturilor de stat dela 2 Mai 1864 pang la 23 August 1944,
bazatg pe noug carti cunoscute. A . P. Todor
2. DISCIPLINE AJUTATOARE
24. Popesen Victor M., preot, Formule calendaristice, In Biserica Ortodoxd
Rondind, LXV (1947), 1-3, P. 97-105. Se incearcg: r. Aflarea datei Pastelor
prin calcul; 2. S Aflarea datei crestine a Pesasului iudaic prin calcul to; 3. Ran-
duiala evangheliilor i glasurilor 1.12 duminicile unui an oarecare 9. Calculele sunt
fAcute clupg formulele autorului fArA alte explicatii. Se dau exemple. La sfarsit
un tablou in care se insirg *datele tuturor Duminicilor anului A *, cu scopul de
* a aseza evangheliile Liturghiei s. Dupg. un tablou iscgleste autorul far& sA
uite a aminti el e *profesor de matematici s, poate pentru a da mai multa
greutate formulelor. G. T. Ionescu
3. BIO GRAPH
25. Ann Cornelin, Alezandru Papiu Ilarian, Bucuresti, 1945, 20 p. Se
expune in mod limpede viata i activitatea omului politic si istoricului ardelean
A.P.I., insistandu-se asupra caracterului democratic al activitgtii sale publics.
I. D. Suciu .
26. Bod Peter Oneletirdsa (Autobiografia lui Petru Bod), Cluj, 1945, P. 135
in re. Colectia Erdelyi rithasagok (Raritati ardelene) publicg in a doua
editie in traducere maghiarg autobiografia lui Petru Bod (1712-1768), fost
pastor reformat in Ighiul nostru (jud. Alba) si cel mai activ scriitor al vremii
sale. Trgind atata timp intre Romani, si-a indreptat atentiunea I asupra stu-
diului vieii acestora, scriind foarte pretioasa lucrare, rAmasg. in manuscris,
Brevis Valachorum Transylvaniam incolontium historia. In afarg. de marele
numgr de documente privitoare la trecutul bisericii romanesti ardelene in veacul
al XVII-lea, care au fost tipArite de aci, mai tarziu de T. Cipariu in al sgu Archiv
pentru filologie 1 i istorie, lucrarea despre Romani al lui Petru Bod dg informa-
tiuni extrem de utile privitor la obiceiurile lor asa cum le-a vgzut i cunóScut
autorul. Avem astfel informatii despre episcopii roman!, protopopii, preotii si
cAlugarii romani, despre sarbgtorile la Romani si alte multe detalii.
www.dacoromanica.ro
186 NOT= B/BLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
BIOGRAXII 187
www.dacoromanica.ro
;88 NOME BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ECON0M1CA 189
4. ISTORIA SOCIALA
48. Georgeseu-Buzau Gh. I.. Aspertul affrar al revoluliei din 1848 In Main-
fenia, Bucuresti, Editura Partidului Comunist Roman, 1946, 195 p. cu ro
tratii. Expunere informath, justh $ in termeni potriviti a problemei impro .
priethririi clAcasilor la 1848. Se porneste dela analiza cuprinsulvi art. 13 din
Proclamatia dela Islaz, se infatiseath desbaterile din sedintele Comisiei Pro-
prietatii si se consemneaza biruinta boierimii latifundiare fath de cererile ca-
torva fruntasi pasoptisti si ale norodului, care reclamau pAmant pentru cei
ce-1 munceau. Dar, peste cfiteva decenii, problema ayes sa se repunA cu mai
multi sorti de izbandA. i pe aceasth cale se va ajunge panA la rezolvarea ei
radical& Aduc laude d-lui Georgescu, i nu-i meritul cel mai rine al lucrArii
si pentru cAldura cu care a scris paginele sale care se adreseath unor largi cer-
curi de cititori. D. B.
5. ISTORIA ECONOMICA
49. Biro Vence!, Az erdelyi udvarhdz gazdasdgi szerepe a XVII szdzad mdsodik
fetChen, Cluj 1945, 37 p. in 8°. (Rolul economic al conacelor ardelene in jumAtatea
a doua a sec. XVII). Vieata economicA a Transilvaniei s'a desfAsurat, pani
tarziu dupl ajungerea provinciei sub Habsurgi, in jurul vechilor conace. Jute-
meiat pe an bogat material inedit autorul arath organizarea vietii acestor conace,
care erau tot atatea centre gospodAresti, de unde pornea organizarea muncilor
agricole, cu tot ce era legat de dansa. Pentru noi lucrarea lui Biro Vencel are
valoare numai intrucat fixeath cadrele in care se desfAsoath vilata si a satelor
romane,ti legate de conacele amintite. Z. Pdclisanu
www.dacoromanica.ro
Jgo NOTITE BIBIJOGRAPICE
50. Dimitriu Gabriel, lug., Navigalia fn sectorul Poqi lor de Fier .si a catarac-
telor, in Bulletin sciencifique de Vico le polytechnique de Timipara, tome 12 (1945),
1-2, p. 114-124. Autorul area., la inceputul articolului, Incercarile de
amenajare a Portilor de Fier in trecut i infaptuirile din ultimele decenii, care
au avut ca obiect crearea unei navigatii regulate prin acest punct.
Se dau.apoi sugestii pentru canalizarea acestei portiuni din cursul DunArii,
ceeace ar constitui o mare opera de constructie rezervata viitorului.
Aurora Dies
5r. Lupa I., Intre Sibiu si Bucuresti, in Revista Economicd, XLVIII, Nr.
48-50, 25 Dec. 1946, p. 080-086. Se arata Imprejurarile in care s'a putut
fnfiinta sucursala din Bucuresti a band( Albina din Sibiu, un capitol important
din istoricul relatiilor economice romanesti. A. P. Todor
52. Potra George, Dr., Un neguldtor din secolul XVIII : Antonie Nicolantin
din Rdmnicul Vellcea, In Buletinul Camerei de comer; si de industrie din Bucuresti,
LV (5946) nr. 3-4, p. 1-31. D. G. Potra, care cu o rabdare pilduitoare cer-
ceteaza de ciltiva ani dearandul materialul prafuit dela diferite biblioteci refe-
ritor la trecutul comertului romfinesc din Principatele Romane si Transilvania,
ne prezinta in articolul de fata pe negtitatorul Antonie Nicolantin din Ramnicul
Valcea, care era reprezentantul vestitei firme din Sibiu Hagi Constantin Pop
in Oltenia.
Autorul se ocupá pe larg de familia lui Antonie Nicolantin, care dupfi nume
ar parea strain de origine, dar probabil este un localnic cu numele italienizat,
de legaturile lui familiare i comerciale cu Hagi Constantin Pop, de marfurile
ce primea dela firma Hagi Pop spre a le desface in Oltenia, precum V de mar-
furile ce trimitea Nicolantin centralei din Sibiu. Un capitol special este rezervat
datornicilor care nu voiau sa. plateasca i sileau pe Nicolantin sa alerge la Jude-
cata, cerfind Dreptfitii sa-i execute. De multe on judecata pornita in Oltenia
ajungea in Bucuresti la Divanul velitilor boieri i chiar inaintea Domnitorului,
care era Curte de Casatie pentru acele vremuri.
In corespondents lui Nicolantin autorul a gasit i cfiteva stiri istorice refe-
ritoare la evenimentele petrecute intre 1770-1778, pe care le reproduce in
ultimnl capitol.
D. G. Potra, pe baza unui bogat material documentar, ne-a dat o pretioasii
pagina din istoria comertului romanesc din secolul al XVIII-lea.
Nestor Camariano
53. Biduleseu N. AL, Aspectul geogralic al comergului intern romdnesc, In
Lucrdrile Seminarului de Geografie Economicd, 1941-2-946, dela Academia de
Inalte Studii Comerciale i Industriale din Bucuresti, p. 5-35, cu 13 harti in
text. Se cerceteaza sub aspect de indicatii generale comertul vechf
romfinesc* i comertul modern romanesc*, pornindu-se nu de la cronologie
ci dela a formele* comertului, dealtfel epoca la care se refer& studiul este actua-
litatea. Cateva glose la amanunte: negustorie e colectiva s in sensul voit de
autor fac V 5 varariis din Closanii Mehedintilor (p. 6) , grupele de curcani
nu se chiama turme ci a carduri* (p. 10) , Virg* si C balci s a ajuns In
unele parti ale Orli s5. designeze 2 lucruri cu nuante deosebitoare targul*
fiind saptamanal V a balciul * anual (Mehedinti) (p. 12) ; nu totdeauna nedeile
inseamni targ (p. 15), Turnu-Severin are un targ I saptamanal (p. 17) ;
definitia: 0 ceeace deosebeste orasul de targul periodic e faptul cA negustorii
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BISERICII 19I
aunt stabili i cei care se deplaseazA sunt numai cumpArAtorii * (p. 22) e necom-
pieta pi neadeviirat5. , aunt doar st orape cu targuri periodice. Tau*, studii
de acest fel, referitoare la regiuni mai restranse, e de dorit sA se mai flick
D. F.
54. Tuiescn Victor, Stuiri economice regionale oglindite In evoNia oraselor
noastre, in Lucrdrile Seminarului de Geogralie Economicd, 1941-1946, dela
Academia de Inalte Studii Comerciale i Industriale din Bucurepti, p. 36-48,
cu 4 figuri in text. Autorul face o serie de observatii cu caracter economic
asupra .evolutiei orapelor romfinepti tinand seams, in deosebi, de legatura lor
cu regiunea in care se desvoltá, de gradul lor de industrializare pi de reteaua
rutierit in care. sunt incadrate. D. B.
6. ISTORIA DREPTIMUI I ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
55. Ridulescu Andrei, Influenfa franceed asupra dreptului rowan pand la
1864, in Anal: Acad. Rom., mem. sect. ist., ser. III, tom. XXVII, mem. 15,
25 p. Autorul marturisepte cii. din cauza lipsei de material trebuincios e
nevoit sä dea o schitft pi nu o lucrare completA.
Deosebepte doug perioade: una pane: pela 1830 si a doua dela 1830 ptinA
la 1864. Influenta francezA incepe a fi constatatA de abia in secolul al XVIII-lca
In timpul Domnilor fanarioti, care au avut o culturA apuseanA. Pe timpul acestor
Domni, cultura apuseanA pAtrunde din ce in ce mai mult in Principatele Ro-
mane. Autorul aratA cum influenta francezA se manifestA In Manualul lui An-
dronache Doniciv Condica lui Calimachi, Legiuirea lui Caragea, Proectut de
Constitufie deld 1822. r
7. ISTORIA MILITARA
56. Buzincu Emil, General, Contribufia arrnatei ronttine la victorie, Cluj,
1946, 36 p. (ARLUS, Sectia militarA Cluj). Expune operatiunile Armatei
I-a pi IV-a in Transilvania, Ungaria i Cehoslovacia intre 23 August 1944-12
Mai 1945, pierderile avute l rezultatele obtinute in date precise.
A. P. Todor
57. Popiti Gr., Malor, 0 pagind din istoria Banatului rorndnesc. Generalul
Papilla, ostapul ridicat din popor pi organizator al armatei valaho-banatene,
in Romdnia Militard, LXXXIII (1946), nr. 3-4, 13. 1-6. 0 scurtA biografie
a generalului Papilla, organizatorul i comandantul regimentului graniceresc
valab. El este cel care organizeazI granita valaho-bahateana pi tot el este cel
care se opune la colonizarea strAinilor pi mutarea Romanilor din sateke strA-
mopepti. Paul Pdlitinea
. 8. ISTORIA BISERICII
58. Chitulescu Tralan, Biserica jostei mdndstiri Berea, In Bul. Com. Mon. Ist.,
fasc. 119-122, Ianuarie-Decembrie 1944. Posta manastire Berca se gia
situatA in judetul BuzAu pi a fest inaltatil la sfiirpitui sec. al. XVII-Iea, pentru
cAlugAri. Autorul dA pisania i un studiu arhitectonic intemeiat pe planuri pi foto-
grafii limpezi. I. D. S.
www.dacoromanica.ro
192 NOTITE 'BIBIJOGRAPICE
9. ISTORIA ARTELOR
67. Stoia-Udrea Ton, Insemndrs despre plasticaromaneaccd din Banat, In Vrerea
(Timisoara), VII (1946), nr. 11-12 (Nov.Dee.), p. 5-4. Autorul face
o sinteza a evolutiei picturii romanesti din Banat, insistand asupra picturii
bisericesti. Informatia este foarte limitatä i lipsa culturii de specialitate
se resimte. Vom face cateva precizari in legatura cu cele afirmate de d. S. U.
t. Nu poate fi considerata ca 4 cea mai veche amintire scrisa * de arta reli-
gioasa mánastirea lui Optum din Morisena, deoarece cronica nu specific& daca
acea biserica a fost pictata. Putea foarte bine sa fi ridicat lacasul fara a-I
zugravi.
2. Manastirea Vodita nu a fost in Banat, deci nu poate fi incadrata In patri-
moniul artistic al acestei provincii.
3. Intre mánastirile zidite in secolul al XV-Iea trebue amintita neaparat
si man. Hodos-P,odrog, despre care avem dovezi sigure cà exista in acel secol
(v. studiul parintelui Victor Vladuceanu, despre acest monument).
4. Eu cred el *singurele ramasite de pictura ce ne-au ramas din evul mediu
nu se pot reduce la cele din biserica Lipovei, ci sunt mult mai nuineroase. Din
nenorocire ne lipseste cercetatorul priceput care sa le descopere. Ce poate des-
coperi un cercetatcr priceput s'a dovedit cu ocazia studierii bisericilor i mAnAs-
tirilor din Ardeal de care profesorul I. D. Stefanescu, care a descoperit lucruri
surprinzatoare atat pentru istorie cat i pentru pictura. Aceeasi parere o mentin
si in ceeace priveste urmele de pictura din timpul ocupatiei turcesti. 0 cerce-
tare atenta i priceputa ar da rezultate impresionante.
Partea a doua a studiului, privitoare la pictura bisericilor I manastirilor,
dupa 5716, contine date mai precise luate dupá cercetarile lui I. Miloia.
Si In acest domeniu, al picturii bisericesti, ca in toate problemele trecutului
1;)&natean, vor trebui 81 munceascà multi oameni priceputi pentru ca adevarul
sä iese la lumina. Pana atunci nu vedem rostul unor asemenea studii de sintezd.
I. D. Suciu
13
www.dacoromanica.ro
194 NOTITE BIBLIOGRAFICE
68. titehineseu I. D., Portretele lui Petru MoviM, in Biserica Ortodoxel Romdtvi,
LXV f;947)t nr. 1-3, p. 4-8. Datorita priceperii. sarguintei, si sta.-
daniei cu care a scotocit i scotoceste mereu in ungherele cele mai ascunse
ale izvoarelor marturisitoare de trecutul nostru, din care scoa,te lumini noui
in domeniul istoriei artel romanesti, in care a deschis un adeNarat drum, si nu
norocului, credem noi, cum cu rnodestie o spune, autorul identificA pe peretele
de apus in naosul manastirii Sucevita *, in 5 calugarul ingenunchiat la spa-
tele mitropolitului %Aril, Gheorghe Movila, pe Petra Movila. Dup a. descrierea
succinta si vie a postretului in care Petru e infatisat in genunchi, sunt amintite
alte doua portrete ale mitropolitului roman dela Kiev, cu care se face asema-
narea ce da posibilitatea identificarii, fiindca portretul dela Sucevita nu poartA
nici o indicatie scrisa.
Cel de al doilea portret este cel executat in 1630, de pe care se pastreazA
la Sucevita o copie din 1824. Al treilea, cad trei aunt de toate, cu care ase-
manarea se poste face mai indeaproape, este descris de asemenea. it El se ga-
seste reprodus un manastirile Moldovei, in palatul patriarhal din Bucuresti,
si a mai fost publicat*. G. T. Ionescu
www.dacoromanica.ro
cuvruntax, VARIA 1'95
Rezident_ Regal al Tinutului Dunarea de. Jos precizez cl din totalut 4-ioo
monete de aur, to le-am daruit Acaderniei Romfine, to Casei Regale, x a r&ina5
lit colectiile ReTidentei, trecand apoi in patrimoniul Prefecturii, In sfarsit intreg
restul de 85 a revenit Muzeului National de AntichitAti.
Cronica bizantinului Dukas despre care profesorul V. Grecu a facut o count-,
nicare Acaderniei, se va tipari de clitre Institutul de Istorie National& din Bucu,
resti; editia va fi ingrijit& de d. V. Green. Din stirile cronicii, relevAm pe
aceea din care rezult& cá, in 1421, Dan II stApiinea tarmul MArii Negre * mult
mai spre sud s ca astAzi.
Tot Institutul de Istorie National& din Bucuresti va publica i crouica tur-
cease& a lui Natiah Matraqci, intitulatA : Fethndme-i Qara Bugddn (Descrierea
cuceririi Cara-Bogdaniei) ; contractul cu autorul editiei, d. profesor Aurel Decei
sedretarul nostru cultural la Ankara, a fost incheiat Inc& din Octomvrie 19431;
d-sa are intocmit i studiul care va insotir ca introducere, cronica respectiva.
C. C. G.
www.dacoromanica.ro
196 NOTITE BIBLIOGRAFICE
77. Mimi, $teian, Thalia romind, Timipoara 1946, 494, p. in 8°. tefats
Marcus, care a avut insupi un important rol In desvoltarea teatrului romanesc
ardelean, d& in cartea apArutit scum o largA istorie a acelui teatru. Autorul
care nu este istoric, ceea ce se vede la fiecare pas, a izbutit totusi printr'o munca
asidu& de multi ani sA strangl un foarte bogat material informativ, indispensabil
oricui va incerca in viitor sa studieze istoria culturii rominepti ardelene. Este
o carte muncia cu rAbdare I cu infinit& dragoste a subiectului, urmArind cele
mai mici detail, care pot arunca o cat de slab& lumina asupra acestui aspect
al vietii ardelene.
TJn indice, avand in vedere bogAtia materialului, ar fi fost necesar.
Z. Pdclisanu
78. Moisescu Gh. I., Bursieri romdni la co ale le teologice din Rusia (1845
z856), in Biserica Ortodoxd Romdnd, LXIV (1946), nr. 4-6, p. 247-257.
Dup& ce in aceeapi revistA (LXIII (1945), nr. 11-12, p. 722-756), autorul
arAtase e imprejurArile in care au invAtat, la pcoalele teologice din Rusia, cei
.papte feciori de preoti, trimisi in toamna anului 1845 cu cheltuiala Mitropoliei
din Bucurepti pi a Episcopiei de Ramnic *, acum incearc& sgi le urmareascA
vieata r cluVand s& infatipam, pe temeiul ptirilor aflate, lucrarea desfisurati
de ei in slujba Bisericii pi a pcoalelor noastre preotepti*, precum singur o spune
(p. 247). Cei papte tineri, ajunpi profesori sunt : Spiridon Bädescu, Nicolae
ComAnescu, Radu Dimitrie, loan Ghernanescu, Gheorghe Ionescu, Dimitrie
Paraianu i Petre Romanescu. Dintre ei numai Gh. Ionescu pi Ion Gherma-
nescu au rAmas in functiune. ComAnescu i Paraianu murirA inainte de vreme,
iar ceilalti trei famaserA, dup& o scurt& vreme, in afar& de catedrA. Pentru
fiecare in parte se clan indicatii biografice i asupra operei. G. T. lonescu
79. Nica Anton, Eplecopul, Misionari streini in Romdnia (1841-1944, in
Prinos 1.P.S. Sale patriarhului Nicoci n, p. 67-73. Studiul urmArepte acti-
vitatea desflpurata. in Romania de misionarii societAtilor scotiene i engleze
pentru convertirea la creptinism a Evreilor, activitate intrerupLA de marele
rAzboiu izbucnit in 1939. Z. Pdclisanu
83. Papadinia Ovidiu, Din inceputurile constiinpi stiintilice la noi, in Ramuri,
42 (1947), p. 146-161. Se infatipeaa, in special, preocupazile ptiintifice ale
periodicelor romanepti din sec. XIX. D. B.
81. Popescu Grixore N., preot, Dsn trecutul semsnarului Nilon Mitropolitul
din Bucuresti, Bucurepti, 1943, 240. p Nifon s'a nascut la 1789 ca fiu al
blanarului RusailA din Castoria (Macedonia), stabilit in mahalaua Otetari din
Bueurepti (16-48). A imbrAcat rasa monahal& la Cernica, in 18o9, iar In 1827
a trecut ca iconom la episcopia Ramnicului, bucuranclu-se de atentia epiqcopului
Neofit, care ocupat fiind la Bucurepti, ii dá lui Nifon atributii largi. In 1850
urea la scaunul mitropolitan pe care-I pastreaza /Ana la moarte (1875). Un
capitol infAtipeazA I activitatea tipcgraficA* a lui Nifou (54.-6o), altul ii aiatA
ca intemeetor pi restaurator de lAcapuri : m rea Zamfira (Prahova), biserica din
Letca Nola (Vlapca), biserica Otetari din Bucurepti (61-67). Se trece la isto-
ricul seminarului Nifon din Bucurepti infiintat in 1872 din averea personall
a mitropolitului, care internee a se accepts vreodatA fonduri dela Stat. Se
aratA marea contributie a seminarului la opera de culturalizare a %Aril Un
mteres deosebit poartA statistica infatipand cariera foptilor absolventi, din care
niese ca 848 s'au preotit, dar 77 s'au flout profesori, 54 avocati, 30 ofiteri, 36
www.dacoromanica.ro
DEMOGRAFIE, ETNOGRAFIE I FOLRLOR 797
magistiati, 18 medici, 104 functionari etc. (p. 77). UrmeazA numele epitropilor,
directorilor i profesorilor (pe obiecte de invAtämlint (96-1o4). Foarte impor-
tant spare tabloul absolventilor din 1876 panA in 1942, cu arAtarea domiciliului,
a profesiei pArintilor si a carierei imbratisate (176-2o6). Se dau cAteva anexe,
(2on-236). I. lonascu
82. Sint() Ilesell Dan, Arta graficd romdneascd. Idei despre evolu0a tiparului
§i a gravieii, in Cdminul cultural, XII (1946), Caiet I, p. r. Se semnaleath
o eerie -le particularitati ale graficei rominesti tipArirea cartilor cu alfabet
cirilic i marele numAr de cArti religioase aparute in epoca 1508-1780. Urmeaza
o lista a principalelor tipografii din tarA si a celor din strAinAtate unde si-au
tipArit Romfinii cartile lor uneori chiar in limba romanA (p. 5).
Autorul evidentiaza ajutorul ronfanesc pentru tiparirea cArtilor religioase,
necesare crestinilor din imperiul turcese.
Articolul se incheie cu o prezentare a evolutiei gravurii in cktile bisericesti.
Paul Pdltdnea
83. Tintileseu Petre, Insemndri pentru o noud rdgie a Liturglzielului, Bucu-
resti, Tip. CArtilor bisericesti, 1947, 57 p. in 8°. Autorul ii caracterizeath
aceastA lucrare ca un i modest studiu de filologie liturgica Sunt *insenmAri »
judicioase i competente rezultate din cercetarile personale atente i documen-
tate ale parintelui profesor asupra unui numAr de chestiuni care se referà la
indreparile ce sunt de fAcut textului Liturghierului romAnesc. Asupra chestiunii
autorul a mai scris i alte studii care i-au permis sA aprofundeze cunoasterea
acestei probleme, ceea ce permite studiului a fie de real lobos. Exemple indestul
sunt aduse de parintele profesor pentru ilustrarea i sustinerea propunerii sale.
G. T. lonescu
12. ISTORIA LIMBII
84. Barbi' N. 1., Sintaxa limbii rormine, dupd metoda istorico-stilisticd, Bucu-
resti, 1945, x8 p. In asteptarea mel gramatice complete, de nivel academic,
a limbii romfine, orice contributie privind preocupAri de asemenea naturA e
binevenitA, a Sintaxa s d-lui Barbu se incadreaza intre atare contributiuni
binevenite, cu atAt mai mult cu cat este intocmitI cu competintl si gust prin
plan, prin exemplele analizate, prin finetea observatiilor, prin incheierile for-
mulat... D. B.
85. Gongenheim G., Roumain 4 talcs, i micd* I petit et latin omica*
miate s, in Romania, LX1X (1946) p. 97tot. Examinand pArerile lin.
guistilor romAni i streini asupra termenului I mic-micA r, autorul, i pe baza
unui text din Amian Marcellin (XXIX, 3, 91, ajunge la incheierile cA le rou.
main mic, mica est... le latin mica qui avait pris une valeur calitative attest&
dans un nom propre féminin i *le mot est devenu adjectif et a eté pourvu
d'une forme masculine r (p. rot). D. B.
www.dacoromanica.ro
198 ./voTtrE BIBLIOGRAFICE
de biseridi 0 in latura a dona a lor, aceea a muzicii. Dadi pan& actim,s'a afirmat
numai ca muzica bisericeasca. a Imprumutat versul sAu colindelor, nu Oa sta.
hilit insa cat de veridica este o asemenea efirmatie si mai ales, in ce consta
nest imprumut, dadi el,exista. Cum corindatul cu motive religioase, desi de
origin& bisericeasca, e format dui:4 modelul colindatului de tip pagan, crede
ett 1 in privinta muzicii lui,. S ttebue s ni se fi transmis i unele melodii, daca
nu aidoma cum s'au cantat la inceput, lcel putin in ceeace priveste structure
lor morals., precum i unele fotmule melodice I titmice, tot din acest tip pagan.
Incercarea autorului in propunerea ce-si face in studiul acesta este urmarita
comparativ pentru a erna e care sunt 1 in ce masurä asemanärile ce exista
intre melodiile colindelor l muzica religioasa. Punctele ce i se par mai impor-
tante si asupra carora se opreste pentru a le stadia sunt. i r. Modul; 2. Anti-
tusul; 3. Cadenteie sau si mai bine zis opririle distinctiilor, ale linhlor
inelodice ; 4. Fortnulele melodice ; 5. Ritmul*. G. T. Ionescu
87. Ionesen Const. D., 0 baladd populard tnehedinteand, in Ramuri, 42 (1947),
p. 130-143. Este vorba despre balada a \Mean*, care cercetata din
punct de vedere al continutului, al valorii estetice si al limbii pare a fi
g mehedinteanii *. Comparatia i .cu alte variante, cleat cele folosite de 4.
loneseu, poate sá intareasca incheierile gale. D. B.
88. Poienaru Titus, Atte pove§ti ndsdudene, Bistrita 1946, 128 p. in 8° Volu-
mul cuprinde 12 povesti si anume ; Vasile-Sdracul, auzita In comuna Feldru;
Cioi, auzitä in comuna Poiana-Ilvei; Bdiefii cu pdru/ de aur, auzità In comuna
Telciu; Crdiasa-Zinelor de pe marea mdrilor, auzita in comuna Feldru; Poveste
Ord nurne, auzita in comuna Telciu; Pdcurarul cu turma de aur, auzita iu
comuna Sebies; Pdpnii cu spdn-fdr'de-Moarte §i Baba-Ciumii, auzit In com.
Veldru; Ileana cea frumoasd §i` Srheul, auzita in comuna Sebis ; Mute- Vifeilor,
euzita in comuna Sebies; Cenuptca, euzita In comuna Feldru; apte ani in
panuint auzit in comuna Telciu; Alte pdienii cu spdnul, anzita In comuna
Poi an a-Ilvei.
Povestile nu' aunt insotite de nicio introducere. Nestor. Cmnariano
ft
www.dacoromanica.ro
200 NOTITa BIBLIO GRAFICE
&ant depuis longtemps le siege d'un év eche catholique, acquit, comme resi-
dence des gouverneurs de Transylvanie, une situation de premier ordre *. Inaint9
de venirea TAtarilor, la care autorul trece indatA, orasul nu era depuis longtemps
resedinta episcopiei catolice, care a fost mutata aci de foarte putina vreme.
Apoi nu era sediul guvernatorilor provinciei, ci a devenit mai tarziu sediul
principilor ardeleni (incepand cu Isabela, sotia lui loan Zapolya).
Mihai Viteazul n'a transformat episcopia romana de ad in mitropolie, ci a
ramas pi dup5. Mihai ceea ce fusese inainte. Tipografia de acolo nu era a epis-
copiei, ci a principelui si nu ad au apArut intAile carti romanesti, ci la Brasov,
in tipografia condusa. de Coresi. In 1690, Transilvania n'a fost de nouveau alipit5.
Austriei, ci pentru intttia oar& La I Ianuarie 1918 nu s'au adunat la Alba Iulia
e les representants autorisés de toutes les regions roumaines de l'ancienne
monarchie austro-hongroise, ci s'au adunat numai reprezentantii Romanilor din
Ungaria. La p. 22 N. Lascu aerie ca. *la cathedrale (catholique) fut occupee
par les reformés au XVI-e siecle et par les calvinistes au XVII-e siecle 0. Reformés
§i calvinistes sunt aceias confesiune, nu dupä cum crede autorul.
Z. Pdclisanu
95. Lam I., Transilvania tinima teritoriulai etnic romdnesc s. Sibiu, 1945,
21 p. in 8°. Lufind ca temA expresia geografului german Theobald Fischer
ca. Transilvania este *insasi inima teritoriului etnic romAnesc * autorul aduce
o serie intreagä de marturii a invAtatilor strAini si romani in legatur& cu pro-
blema transilvana. Concluzia la care ajunge este ca nici sub raportul geografic
nici istoric, nici in domeniul cultural politic, militar sau economic nu se poate
concepe romanism fara Transilvania. Fl. D. Stdnculescu
96. Popeseu-Cilieni I., Preot, Biserici, tfrguri si sate din judeful Gorj, in Renas-
terea, XXV (1946), nr. I-3, p. 43-48. tiri noi, scoase din Catagrafia bise-
ricilor si a preotilor, despre satele Tismana, Godinesti, PArAu, Celeiu si Costeni.
Sunt mentionati ctitorii bisericilor si preotii ce slujeau in anul 1839.
Paul Pdltdnea
97. Popeseu Gh. I.. Tintea, lucrare rnonogralicd cu 8o fig. ftt text, Ploesti,
1945, 146 -I- 2 p. in 8°. Este o monografie a comunei petrolifere Tintea de
lAnge Ploesti, cat se poate de completa. Autorul ne infatiseaz& toate aspectele
vietii sociale, economice si culturale ale comunei Tintea. Cititorul gaseste aci
un istoric al puturilor de titeiu. Prima sondA a pus-o Societatea Orion in anul
1924. Astazi mai toate principalele societAti petrolifere : Colombia, Unirea, Con-
cordia, Astra Romano, si Steaua Romana isi au sondele lor. 0 alta bogatie a
comunei Tintea este sarea. In alte capitole autorul se ocupi cu viata, locuinta
pi portul locuitorilor, cu scoala pi biserica, vista culturala artistica pi morall,
higiena pi asistenta publica pi folclorul. Este o pretioasa monografie in care
autorul a lucrat cu molt& dragoste. Nestor Camariano
www.dacoromanica.ro
ROMANII DE PESTE HOTARE 201
www.dacoromanica.ro
CR ONICA
t Constantin Racovifd. La xr Ianuarie 1947, Institutul de Istorie Nationala
a avut durerea sá piarda pe unul dintre cei mai alesi colaboratori, pe asistentul
Constantin Racovitä.
Nascut la 1917 in Basarabia, a urmat cursul secundar in Capitala, ins-
criindu-se la liceul Gheorghe Lazar. Dotat cu multa putere de munca i inteli-
gent& aleasä, tanärul elev se impune colegilor si profesorilor, in deosebi prin
puterea lui de asimilare, ajungand Inca in timpul studiilor secundare sa cu-
noasca douasprezece limbi streine.
Apreciat de profesorul Alexanclru Graur, care-1 indruma pe calea cea bunk',
Racovittt se specializeaza in filologia slava_ Incurajat in timpul studiilor de
profesorii Rosetti i Giurescu, isi trece licenta si mai apoi doctoratul cu studiul
Inceputurile suzeranildjii Poloniei asupra Moldovei (1387-1432) $, in care
dá dovada de maturitate deplinä In cercetarea istorica si de o cunostiinta pro-
funda a isvoarelor externe completatä cu un deosebit simt critic. Inca din timpul
studentimei publica valoroase studii la Bulletin Linguistique I* de sub condu-
cerea profesorului Rosetti. Concomitent colaboreaza cu recenzii i notite la
Revista Istorica Romdnd de sub conducerea profesorului Constantin C. Giurescu.
Dupa ce-si ia licenta, este numit asistent la Facultatea de litere i in 1942,
profesorul Giurescu 11 numeste, pentru cunostintele lui deosebite, asistent
pe langa Institutul de Istorie Nationalä din Bucuresti. Mai tarziu, este numit
suplinitor al catedrei de Filologie slava dela Facultatea de litere din Bucuresti.
Nu mai are insa ragazul sa-si dea contributia asa cum o asteptam cu totii,
caci in timpul serviciului militar, contracteaza boala nemiloasa care 1-a macinat
zi de zi 'Ana la tragicul desnodamant.
La inmormantarea sa, d. profesor Giurescu, directorul Institutului de
Istorie Nationala din Bucuresti, a rostit urmatorul cuvant:
e In numele Institutului de Istorie Nationala din Bucuresti aduc un ultim
indurerat salut acelui ce a fost Const. Racovita. L-am cunoscut ca student
si am urmarit de aproape, an de an, frumoasa sa desvoltare intelectuall. Spirit
ales, dispunand de o metoda, de cercetare riguroasa, cunoscand mai multe limbi,
in special rusa si polona, C. Racovita era chemat sa aduca cunoscute servicii
nu numai filologiei dar i istoriei romdnefti. Teza sa de doctorat Inceputurile
suzeranitatii polone asupra Moldovei (1387-1432) *, sustinuta cu succes la
Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti si distinsa cu mentiunea maxima,
aráta insusirile remarcabile de cercetator si de creator ale tanarului invatat.
www.dacoromanica.ro
cRONICA 203
www.dacoromanica.ro
204 CRONICA
www.dacoromanica.ro
CRONICA 205
www.dacoromanica.ro
206 citoNIcA
www.dacoromanica.ro
CROXICA toy,
toare la activitatea lui Rftimie Murgu, aratand rolul acestuia folositor Romil-
nilor banateni in timpul de dinainte i dupa revolutie.
La discutie au luat parte d-nii: D. Berciu. C. Secasanu, Const. Serban,
C. Moisil, R. Vulpe, G. Bezviconi, V. Netea, V. Grecu, Z. Pficlisanu, I. Negrea,
I. D. Sticiu, i Const C. Giurescu. A. P. Todor
www.dacoromanica.ro
208 cRcortIcA
www.dacoromanica.ro
CRONICA 211
Astfel i-a sfAtuit sá creadA in mu.ncA, sá fie convinsi a meritul va birui intot-
deauna, sa. fie genero0 si mereu animati de spiritul stiintific, de dorinta de a
cunoaste. Dupä aceasta a urmat cuvantul d-lui Decan al Fac. care a lAudat
initiativa noilor absolventi de a se desparti de profesorii lor intr'un cadru so-
lemn, acesta fiind un gind mai vechi al D-sale pe care I-a arAtat celor ce conduc
A.S.F.L., dar cAruia, cei in mAsurA nu i-au dat nicio nrmare.
Partea a doua a festivitatii a avut loc in sala Seminarului de Istorie Anticil,
unde s'a semnat actul de despartire si reintAlnire peste zece ani gulie 1957
totodatA avand loc si o agapA de despArtire. Solemnitatea a fost urmatA de o
seratA dansantA in sala clubului studentesc al FacultAtic la care au luat parte
studente si studenti din toll anii si dela toate specialitAtile.
Vladimir Gh. Diculescu
Secretar G-ral al Soc. studentilor pentru
studii istorice, dela Fac. de Litere si
Filosofie din Bucuresti
www.dacoromanica.ro
14 °
2 12 CRONICA
S'a mai cercetat catedrala luterana, mai inainte catolicg, uncle a fost ingropat
Mihnea cel Rau, si muzeul Brukenthal cu sectiile: pinacotecg, unde datorità
bungvointei Directorului muzeului, ni s'a argtat, scotandu-se din tezaur, opera
lui Jan van Eyck Necunoscutul », apoi sectia etnograficä si arheologicg.
Am mai vizitat Casa Bonfert din str. Mitropoliei 1 i wide, in 1851, a stat
.c 'Alava vreme I. C. Bratianu si unele strazi cu aspect medieval.
Dupg amiaza am vizitat gradina zoologicg iar seara am plecat spre Alba-
Iulia, unde am ajuns in dimineata zilei de 24.VI.
Aci am cercetat catedrala catolicg, unde e ingropat loan Corvin si Ioan Sigis-
mund cu mama sa Elisabeta ; explicatiile au fost date de d. Dr. Prof. Fr. Farago ;
Casa Guvernatorului, unde a locuit Mihai Viteazul cat a stgpanit Transilvania ;
Institutul Batthyaneum ; Muzeul National Casa Unirii si Muzeul Regional,
unde pe langà urme din vechiul oras roman Apulum sunt si unele piese de istorie
contemporang ca : o copie contemporana dupg Supplex Libellus Valachorum,
cuvantarea lui Vasile Goldis, rostita cu prilejul Unirii, procesele-verbale ale
www.dacoromanica.ro
CRONICA 213
-delegatiilor taranesti din Transilvania, prin care cereau Unirea cu patria mama,
--actele statului-major referitor la ocuparea Budapestei i o interesanta colectie
-de fotografii In legatura cu operatiile din razboiul intregirei. Am mai vizitat
§i inchisoarea celor trei martini ai neamului romanesc Horia, Closca i Crisan.
Seara am plecat spre Cluj, unde am vizitat Universitatea Regele Fer-
dinand I, Colegiul Academic, Institutul de studii clasice, unde explicatiile au
fost date de d. asistent Dobroiu E., Institutul de Istorie Nationala, unde d.
Prof. I. Moga ne-a urat o bun sosit i ne-a dat uncle lamuriri privind istoricul
}i activitatea acestui Institut.
Am vizitat i catedrala catolica zidita de Sigismund dupa infrangerea Tur-
-cilor din 1393-6 i Biblioteca Universitatii, unde au lost date lamuriri de catre
d-nii D. Prodan ti I. Domsa.
Pe tot timpul vizitei am fost insotiti de d. Prof. I. Moga care ne-a dat expli-
-catiile necesare.
Dupa amiaza am vizitat biserica ortodoxa i gradina botanica.
Seara am plecat spre Bucuresti, unde am ajuns in dimineata zilei de 26.VI.
Paltdnea Paul
Presedintele Societatii Studentilor pentru
Studii Istorice
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICAT1ILE INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA DIN BUCURESTI
DIRECTORUL INSTITUTULUI : CONSTANTIN C. GIURESCU
DOCUMENTE:
Maria I. Negreanu, Romdnii din Tg.-Sdcuesc si satele invecinate,
dupd condica bisericii ortodoxe din Tg.-Sdcuesc (178zz898),
Bncuresti, 1943, 115 p. in 80 + 3 planse si 2 h5.4i.
George D. Florescu, Divanele domnesti din Tara Romdneascd, vol.
I, 1389-1495, Bucuresti, 1943, 373 p. in 8° + 2 planse.
Vasile Grecu, Viafa Sfrintului Nifon. 0 redacfiune greceascd ineditd,
Bucuresti, 1944, 195 p. in 80 + 5 planse.
a Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci, vol.
IIIII, publicate de. Const. C. Giurescu, Bucuresti, 1944,
XXVIII + 543 si L + 410 p. in 80.
Dr. Sterie Stinghe, Contribufiuni la cunoasterea trecutului Romdnilor
din Scheii-Brasovului. Vieafa cdpitanului Ilie Birt, cu 181 de acte
(intre anii 1732-1789), Bucuresti, 1945, 343 p. in 8°.
Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova, Bucuresti, 1947,
47 I). in 8.
STUDII:
***, Siebenbilrgen, Bncuresti, 1943, 2 vol., X + 793 p in 40, ell
numeroase ilustratii, Mrti si grafice.
EMU. Micu, Contribufiuni la istoricul Regimentului grdmceresc intdi
valah, Bucuresti, 1943, 119 p. in 80.
N, I. erlD'Anescu, Istoria mandstirii Snagov, Bucuresti, 1944, 22I
p. in 8° + II planse.
***, In amintirea lui Constantin Giurescu la doudzeci si cinci de ani
dela moartea lui (1875-1918), Bucuresti, 1944, 562 p. in 40,
cu 29 reproduceri.
I. D. Suciu, Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viafa si opera lui,
Bucuresti, 1945, 538 p. in 80 + 9 ilustratii.
Zenobie Paclisanu, Le caractère roumain de la Transilvanie vu par
les écrivains hongrois, Bucarest, 1945, 26 p. + 2 HIV.
andru D., Mocanii in Dobrogea Buanesti, 1946, 239 p. in 80.
Matasä C., Frumusica, Bucuresti, 1946, in 4°, 171 p. + LXVIII
pl. + 3 pl. in culori + 33 fig. in text si 4 .. vignete.
Constantin C7- Giuresco, .tes reldions économiques entre les Rou-
mains et les Russes jusqu'au 4 Rdglement Organiques (1832),
Bucarest, 1947, 64 p. in 80 + 1 hartà.
MONITORUL OFICIAL $1 IMPFIMERIILE STATOLIII
IMPRIMERIA NATIONAL'. B Il CU RES T I x 9 4. 7.
C. 42 073
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro