:

, .
lÌ""'"---,
;.
-

www.dacoromanica.ro
 LUI
ALEXANDRU
MARGHILOMAN
OM A GIU
CU PRILEJUL UNEI
INDO ITE ANIVERSARI

PRIETENII 1

ADMIRATORII LUI

MCMXXIV

www.dacoromanica.ro
AL. MARGHILOMAN, Fotografie din 1923

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU MARGHILOMAN
DE

Alexandru M auzit vorbind, pentru

DE Intaia data in 1872, s eram elev in liceul Sfantu
Saya, pe profesorul Antonin Roques, de care putini din generatia
mea i§i mai amintesc. Pentru acest venerat profesor, admiratorul
marilor romani, cari ne-au dat o Romanie neatarnati, fostul sau
elev era un model-tip. Ceva mai tkziu, numele lui Marghiloman a
fost pus in circulatie in cercurile politice, de unde din cand in c and
ajungeà pana la urechile mele. Nu-mi dadeam insa searna de
valoarea politica' a omului, fiindca drumul ce-mi alesesem in legi-
unea servitorilor tarii nu ma ingaduià. Dar, din spusele gazetelor,
imi formasem parerea ea fostul elev favorit al lui Roques avea
un cult prea exagerat pentru Franta, care depa§ià mult mijlocia
admisa de prietenii qi neprietenii sai politici din generatiunea
batrina §i dintea sa, cu toate CA pe acel timp francomania
era stapana in Romania pe sufletul clasei politice qi intelectuale.
Eu Inca nu cunoteam deck din auzite pe Alexandru Mar-
ghiloman, de# intrase de mult in luptele politice, deql tanarul
filo-francez devenise un om influent in cercurile noastre po-
litice, de§1. ministrul Marghiloman incepuse sà-§i dee masura
capacitatii sale de om de Stat qi a devotamentului sau pentru
binele public. Ii cuno§team numai scrisul, pentruca avea obi-
3

www.dacoromanica.ro
 ceiul de a-mi raspunde prin cateva cuvinte de primirea scrie-
rilor mele, ce i le trimiteam cum le trimiteam §i altora pe
care-i interesau armata tarii §i pasurile ei.
Si au mai trecut apoi multi ani pana sa am prilejul de a-1
cunoa§te §i de a-i vorbi. Prilejul mi I-a dat, in 1912, marele
nostru invatat, patriot §i om de Stat, Titu Maiorescu, care, nu
§tiu prin ce proces de judecata, a ajuns sa ma cheme alaturi de
el in Cabinetul format in Octombre 1912, cand intaiul räsboiu
balcanic incepuse §i ne amenintà granitele. Atunci in sala Con,
siliului de Mini§tri, am vazut deaproape pe Alexandru Mar-
ghiloman §i i-am auzit pentru intaia data glasul. Pe al lui Takg
Ionescu Il cuno§team de mult, inca dela Sfantu Saya, unde am
invätat carte in acela§ timp cu el.
In Cabinetul lui Maiorescu, Alexandru Marghiloman era mi-
nistru de finante.
Deaci inainte voiu vorbl de ministrul Marghiloman, cu care
am avut prilejul de a ma gasi pe aceea§ banca' ministeriala in
1912-1914 §i in 1918; §i cuvantul meu va fi crezut, fiindca in
imprejurarile grele, in cari s'au aflat ambele aceste guverne, re-
latiunile ministrului de rasboiu cu ministrul de finante, §i apoi
cu prezidentul Consiliului, au fost atat de stranse incat din ele
se poate ajunge la cuno§tinta omului care poarta raspunderea
marilor interese ale tarii. Si, in tot ce voiu spune, nu voiu atinge
nici sentimentele dilo-franceze», cum se pretindeà inainte de
1914, nici sentimentele «filo-germane», pe cari le-au atribuit
unii §i le atribuesc §i azi omului politic, ci voiu vorbl numai de
sentimentele unui bun roman qi unui desavar§it servitor al tarii,
care a fost §i este Inca, din mila lui Dumnezeu, Alexandru Mar-
ghiloman.
* *
4

www.dacoromanica.ro
 Räsboiul balcanic ajunsese la inceputul anului 1913 in stadiul
In care o hotArire trebuià luati pentru a ne garantà interesele,
eärora viitoarea prefacere a hirtii peninsulei balcanice le puteA
da o grea lovituti. Dar crezul politic al ministrilor nu et-A ilia
inchegat. Unii din noi credeau 6 chestiunea macedoneanii nu in-
gkluià sä fim agresivi cu Bulgaria; altii,printre cari si prezidentul
Consiliului, credeau cA Bulgaria va cedà si va admite revendi-
ckile noastre sub presiunea Marilor Puteri. Singuri, Marghi-
loman # Filipescu, cereau mobilizarea armatei ca mijloc de a aduce
Bulgaria la sentimente mai bune. In Consiliul dela 12 Ianuar,
tinut sub prezidentia Regelui Carol, chestiunea intervenirii
noastre efective in conflictul balcanic a fost pusà astfel; si, cele
douil pkeri, cari imp*Artiau pe miniqui in trei grupuri, fiind
discutate in plin, Regele a hotkit sA urmeze drumul mijlociu
indicat de Maiorescu: stabilirea minimului revendiCkilor noastre
si continuarea tractatiunilor cu Bulgaria; si, numai and aceasta
va refuzà, va urrnA ultimatul si risboiul.
Dar desl guvernul a admis aceastà solutiune mijlocie, Regele
mi-a declarat ca cunoaste curentele din Minister si din afar-A, 6
stie cà Filipescu si Marghiloman impingeau spre fäsboiu; cA mai
stie cä" Petre Carp declarase d-lui Blondel, ministrul Frantei, cà
In curand fásboiul european va incepe provocat de România.
Regele ing nu voià sà desprindà räsboiul fiindcA unii fruntafi
politici, i chiar niste generali,11 asigurase a armata nu erà pre-
gkità de fásboiu. Ad ì e locul sä spun cà desì armata erà lipsità
de multe, totus ea erà des.tul de pregkità pentru r5sboiul bal-
canic, mult mai bine chiar cleat armatele balcanice, cari intrase
dejà in fisboiu. Aceastà afirmatiune o sprijin pe mkturisirile
tuturor corespondentilor militari ai presei strEne. Deci, nu
trebuie sA se confunde pregatirea arrnatei noastre din iarna si
5

www.dacoromanica.ro
vara anului 1913 cu lipsa de pregätire materialà i tehnic5 din
vara anului 1916.
E adevkat cä pregkirea materialä trebuiä continuatà in alt
Chip deck cel admis Odd' in x911 de guvernele cari detinuse
puterea. Aceastä trebuintä erà recunoscutä de Rege, care a cerut
ministrului ski de räsboiu sä continue desvoltarea qi inzestrarea
armatei §i sä creeze o flotei de mare. Dar, pentru indeplinirea
mai grabnicä a acestei grele sarcini, se cerek intre toate, bunä-
vointa ministrului de finante. Sprijin afirmarea ce fac prin
faptul cä fostul ministru de finante, refuzase creditul ce i se
ceruse pentru marina de räsboiu. De data aceasta insä,
ministrul Marghilornan a deschis cassa cu bani a tkii qi
a acordat ministrului de räsboiu toate creditele ce i-a cerut,
nu numai pentru nevoile cari trebuiau satisfäcute de indatä sub
presiunea evenimentelor din Balcani, dar i pentru altele in
vederea unui räsboiu europenesc. i astfel, gratie spiritului
larg qi dreptei judecäti a ministrului de finante, s'a putut
comandà 26o.000 arme de infanterie, tunuri, obuziere, muni-
tiuni de artilerie i de infanterie, carabine i pistoale auto-
matice, mitraliere; s'a putut transformä artileria de asediu §i
artileria mobilä a cetatii Bucure§ti, s'a märit stocul munitiuni-
lor de räsboiu a artileriei de cetate §i a escadrei de Dunäre;
In fine s'au putut face importante cumpkkuri pentru
organizarea serviciilor administrative §i sanitare, cari fuseserà
läsate in parasire. Tot atunci s'a pus qi baza organizärii puterii
noastre maritime prin comanda la qantierele dela Neapole a
4 mari destrugkoare, de tipul cel mai desävär§it, cari insä nu
au fost aduse in apele noastre panä in toamna anului 1914, ci
au fost läsate marinei italiene, care le-a intrebuintat in Adriatica,
uncle au fost considerate ca cele mai bune unitki ale flotei din
6

www.dacoromanica.ro
acea mare. In fine, tot in 1913, s'a pus temelia organizarii aero-
navigatiunii militare in Romania.
Dar, nu s'a marginit ad concursul dat de ministrul de finante
armatei, pentru a-i satisface nevoile. Mai erau altele, cari pri-
viau corpul ofiteresc. Legea soldelor si legea pensiunilor apasau
foarte mult asupra bunei recrutari a cadrului, a carui valoare erà
In necontenita descrestere. D-1 Alexandru Marghiloman, con-
vins de aceasta stare §i de cauzele cari au provocat-o, a admis
noul tarif al pensiunilor militare, propus de ministrul de rasboiu
si care s'a infiptuit, cum admisese §i noua lege a soldelor mili-
tare; retragerea guvernului Maiorescu, inainte de timp, nu a in-
gaduit si realizarea ei.
Pe timpul pregatirii armatei 1912 §1 1913 - Ministerul de
Räsboiu a avut sa intampine mari neajunsuri din partea Sindi-
catului Industriei Militare Germane, care gasindu-se fara con-
curente, considerà Romania ca o Tara cucerita economiceste.
Coarda intinzandu-se prea mult, ministrul de Rasboiu s'a gasit
In mai multe randuri in conflict cu acel Sindicat si implicit cu
reprezentantul diplomatic al Imperiului German. El a fost silit
sa denunte un contract incheiat cu Casele coasociate cu Krupp
pentru o mare cantitate de proiectile de artilerie, si in acelas timp
a chemat industria franceza la concurenta pentru furnituri de
armament si de munitiuni.
Ministrul de finante, avand cunostintä de acest conflict si de
pretentiunile industriei militare germane din Rhenania si Ruhr
de a detine monopolul armamentului in Romania si fiind caTau-
zit de inalte motive politice, s'a hotärit sa facä un imprumut de
300.000.000 franci, destinat in mare parte armatei, in Franta. Pen-
tru a-1 realizà, Alexandru Marghiloman a mers la Paris, dar
dupa ce a bätut in zadar la usile marei finante si ale Ministerului
7

www.dacoromanica.ro
de Finante din Paris, a fost silit sa se adreseze din nou
numai finantei germane, care a facut Statului conditiuni mult
mai avantajoase.
Insemn o alta amintire de pe acele timpuri. Pe la inceputul
lui Octombre 1913, am primit in douà randuri, la Minister §i
acasa, pe colonelul Silvius von Herbay, din rezerva armatei
austro-ungare, roman de origina §i luptator nationalist desa-
var§it dupa informatiunile date de ataqatul militar roman, la
Viena. Scopul urmarit de el era: sa inlesnim pätrunderea ro-
manilor din Ardeal §i Banat, in numar cat mai mare, in cadrul
activ al armatei austriace, qi ajungerea lor pana la cele mai inalte
grade, dandu-le mijloace suficiente ca sä se instrueasca qi sä
treacä prin invatamantul *coalei Superioare de Rasboiu din
Viena. Ca sa se poata atrage tineretul roman spre cariera mili-
taxi, colonelul cerea ca Statul Roman sa acorde anual ce! putin
20 de burse. Dupa ce am injghebat impreuna un plan de actiune,
am pus pe Herbay in contact cu d-1 Alexandru Marghiloman,
pe care 1-am rugat sa-i dea toata atentiunea §i, de va gasi opor-
tuna qi folositoare pro punerea, si o supuna cunwintei Regelui,
care singur poate hotari. Ministrul de finante, primit in audienta
de Rege, i-a expus proiectul nostru, al carui scop era pregcltirea
intereselor noastre In Buco vina, Transilvania fi celelalte tdri romd-
nefti din Ungaria.
Regele Carol, convins de ministrul ski de utilitatea pro-
iectului, 1-a admis §i 1-a autorizat sa-i dee curs qi sä prevada
mijloacele necesare, cu conditiune numai ca nimenea altul
din tara deck Alexandru Marghiloman §i eu sa nu-I
cunoasca, iar din Transilvania numai qeful Partidului National
Roman. Evenimentele cari s'au desfäqurat in scurt timp
dupà aceea, au facut ca proiectul nostru s4 nu aiba nici o
s

www.dacoromanica.ro
urmare; dar am rämas cu credinta ci qi urma§ii no§tri la guvern
1-ar fi adoptat.
Cred ea in aceste douä din urmä imprejurki, Alexandru
Marghiloman nu s'a gandit deloc cä face vreun act de franco-
filie sau de austro-fobie, ci numai cA-§i indeplinià o strictà datorie
de român aflat in serviciul Tärii.
Incheiu ad amintirile mele asupra legAturilor ce au existat
intre cei doi mini§tri din guvernul primului conflict balcanic,
cari au folosit atat de mult armatei i tärii. Gratie ministrului
de finante, eu am putut inzestrà armata cu multe din cele ce-i
lipsiau, qi läsà, and guvernul a trecut puterea altora, comande
de armament §i echipament de sute de milioane, cari trebuiau
sä intre in tail in cursul anului 1914, sä-i umple depozitele i
magaziile, §i sä-i dee mijloace de a trece prin noui incercAri, pe
cari Regele §i consilierii säi le simtiau apropiindu-se. Tot cu
tirea ministrului de finante §i din indemnul lui Take Ionescu
con§tiinta imi impune sä märturisesc am läsat la Minister
urmaului meu un proiect de cheltueli de circa 55o milioane lei,
Cu cari trebuià sa se completeze lipsele constatate in räsboiul
trecut §i s'ä se sporeaseä dotatiunea armatei pâna la efectivul de
55o mii de oameni, aceasta fiind a doua etapà a desvoltärii arma-
tei noastre.
Ce continuare s'a dat mäsurilor luate de noi ca sä desvoltäm
pregatirea materialà a armatei ? Dupà plecarea guvernului con-
servator, cea mai mare parte din creditele deschise ministrului de
räsboiu au fost anulate de noul ministru de finante, cea mai mare
parte din materialul de räsboiu comandat in sträinätate, nu a
fost adus in tali nici panä in 1916. Am spus ce s'a intimplat
cu destrugätoarele marinei, comandate la Neapole. Amintesc ad
qi soarta avutä de obuzierele de calibru mare, comandate in
9

www.dacoromanica.ro
Franta, cari, in loc sä ne foloseascä, au folosit armatei franceze,
dreia i-au adus servicii reale in luptele de pe frontul din Flandra.
Dar, ceeace umple mäsura neprevederii, e urmAtorul fapt.
In ziva de 15 (28) Iuniu 1914 au fost asasinati la Sarajewo
mo§tenitorul tronului austro-ungar §i sotia sa. Toti vedeau in
aceasta o crimä politicA cu urmäri grave pentru pacea abià in-
cropitä in Balcani. Daeä nu un räsboiu general, cel putin un
nou räsboiu balcanic aveA sä izbucneascä. In fata acestui gray
eveniment, ce mäsurà a luat guvernul Çàrii, ca sä zoreascä com-
pletarea celor ce lipsiau armatei ? in ziva de 7 (2o) Iuliu,
ministrul de räsboiu convoacA la Sinaia consiliul inspectorilor
generali ai armatei ca sä le facA cunoscut repartitiunea creditului
de 107 milioane lei, pe care ministrul de finante s'a indurat abià
acuma sà-1 deschidà pentru nevoile 'armatei; dar se vede CA
aceste nevoi nu sunt urgente, cäci se impune restrictiunea fermä
de a nu se cheltui decez't in patru ani, adicA de a nu se ordonantà
In fiecare an deck o pätrime din credit. Mai mult incA, in re-
partizarea acestei ridicule sume, se preväzuse cheltueli i pentru
constructiuni noui (cazarme, stabilimente de artilerie, etc.). i, pe
and inspectorii armatei luau cuno§tintä de ceeace aveA sä se
facA cu dinarul aruncat särmanei... armate, conflictele dela granita
Dobrogei se intetise, intreaga Europà a§teptà izbucnirea räs-
boiului de azi panä maine, iar Sir Grey declarà cA,dacei reisboiul
nu se localizeazei intre Austria §i Serbia, Europa va trece prin cea
mai grozavii catastrofä, de care va vorbi istoria omenirii.
In adevär, peste 7 zile (28 Iulie st. n.) räsboiul popoarelor a
inceput.
Dacä astfel s'au petrecut lucrurile, §i dacA patriotismul oame-
nilor politici trebuie mäsurat dupà actele lar sAvAr§ite ca factori
räspunzatori, de sigur cá Alexandru Marghiloman e singurul

www.dacoromanica.ro
vrednic sa poarte numele de bun patriot. Da, dar eu nu grupez
oamenii no§tri politici in buni, buni§ori i rai patrioti, caci ii
consider pe toti drept buni patrioti, ci ii judec dupä alte insu§iri:
capacitate, harnicie, prevedere, cinste (de§1 toti oamenii politici
ar trebul sa aiba mainile curate), fiindca nu toti, Cali se pretind
buni patrioti le poseda; §i deaceea eu am retinut, ca un titlu de
glorie pentru guvernul lui Maiorescu, cuvintele pe cari bätranul
Rege le-a rostit, din adâncul convingerii sale, la deschiderea
Corpurilor Legiuitoare (15 Noemvrie 1913): «Multumitei pre-
vederii guvernului Meu, armata,pregatita§i inzestratá cu cele tre-
buincioase, a fost pusa in mi§care la momentul nimerit §i a trecut
iara§ Dunarea, dadu-ne puterea de a impune in Balcani pacea
mult dorita de Europa intreaga §i asigurând tot deodata limitele
Dobrogei prin intinderea lor pana la Apus de Turtucaia §i la
Miazazi de Ekrene».
Da. In 1913 armata tarii a deschis portile Romäniei-Mari,im-
pingänd mai departe granitele ei ciuntite in cursul veacurilor din
urma. Da. Tot in acest an, armata §i guvernul tarii au facut
pe d-1 Clemenceau, ilustrul om de Stat francez, sa scrie in
#L'Homme Libre»: «Din acest moment România se impune
Europei ca putere morala tot a§à cum se impune ca putere ar-
mata».
*
* *

Dela retragerea guvernului Maiorescu-Marghiloman pana la

iqirea noastrà din neutralitate au trecut aproape trei ani. Ce nu
s'ar fi putut face in acest rástimp pentru pregatirea materiala
§i tehnica a armatei §i pentru pregatirea con§tiintei nationale,
daca toate elementele armatei, pricepute, muncitoare, corecte §i
patrunse de con§tiinta datoriei, ar fi fost intrebuintate cu rost
IX

www.dacoromanica.ro
qi la locul lor; dac5 ministrul de finante ar fi pus la dispozitia
armatei la timp mijloacele necesare §i dac5 intrebuintarea lor ar
fi fost deaproape qi sfäruitor controlatA; dacà invidia, gelozia qi
egoismul nu ar fi surghiunit in insula Serpilor dreapta judecatà
a fact'orilor noqtri aspunzkori, fàrá de care le-a fost cu nepu-
tintà s5 tinsá cumpkia intre scopul ce urmkiau i mijloacele ne-
cesare pentru infäptuirea lui.
Si cump5na neputindu-se face, tara noastrà a fost sortità sA
treacA prin timpuri de r5striqte din vara anului 1916 panA la sfk-
§itul lui 1918, cand furtuna a incetat §i cerul s'a inseninat.
*
* *

Anul 1918 incepe cu griji §i cu necazuri pentru noi qi aliatii

no§tri §i pare a ne-ar cere noui sacrificii §i noui suferinte. In
Franta, prezidentul Senatului face urmatoarele mkturisiri:
(Anul 1917 a mai impus Frantei, afarà de suferintele ingrimà-
dite asupra ei, o nou'd sarcinsä grea de mizerie §i de jale. Fatà
de ajutorul Americei de Nord stà defectiunea Rusiei, care im-
povkeazA Franta in 1918 cu indatoriri tot atât de grele ca cele
din 1914; qi, dupà trei ani plini de jertfe, i se cere repetarea
eroismului dela Marna §i Verdun»...
Puterile apusene, ckre cari se indreaptà toat5 nklejdea noastrà
In viitor, aci asazi ele nu ne pot intinde nici o mânsi de ajutor,
se gandesc cu groazA la povara jertfelor ce le impune anul nou.
Si noua ni se impun jertfe mari, i energia noastrà rnoralà nu e
ina secatà. Grija noastr5 ins5 este CA nu vom mai aveà cu ce ssá
ne heänim puterile fizice, puse acurn la grele incercki, cari par
c5 vor tine ina mult timp, aci insu§ Clemenceau, arAtând trista
situatie in care se g5sqte Italia dupà infrângerea dela Isonzo,
Tagliamento qi Piave, scrie in ziarul sàu «c'ä pierderile suferite
12

www.dacoromanica.ro
de armata italianà dau inapoi cu dousasprezece luni posibilitatea
unei victorii hotAritoare a Intelegerii».
Apdar pacea nu va venì cleat in 1920?
Ca sa mai apropie pacea, Puterile Mari se gandesc sa reduca
din conditiunile, cari pot fi o piedeeä pentru incheierea ei. Si
a§a se face ca Mari le Aliate nu se mai incumeteazà a garanta
satisfacerea tuturor conditiunilor prevä'zute in conventiunile in-
cheiate: realizarea acestora pare acum cä atarna nu atat de re-
Zultatul rasboiului cat de dreptul popoarelor de a dispune de
soarta lor.
In aceste grele zile, Romania se g5se§te in cea mai anevoioasa
situatie din cate a trecut panà acum. Rupa in dou5: jumkate
sa sub piciorul armatelor vraima§e, iar jumAtate mica Mol-
dova, dela Siretul inferior in sus, tinua Inca' de vainica noastra
armaa, nu §tie ce soara va avea maine, cad vràjmavul nu-i stà
numai in fatä, pe granita apuseanä, ci vi alkuri vi la spatele ei.
Armata rusà, care ne fusese aliatà vi luptà alAturi cu noi, vi-a
pkisit pozitiunile de lupa, s'a retras inauntrul arii, §i, de ad.,
padand §i jefuind sat ele i ora§ele, i§i deschide drumul spre
Basarabia. La finele lui Ianuar, relatiunile dintre guvernul
revolutionar rus §i guvernul nostru sunt rupte. Armata noastrà
are acum in sarcina nu numai apararea granitei apusene a Mol-
dovei, ci §i sarcina de a scoate din Moldova trupele ruse§ti, pre-
facute In bande anarhice armate, de a le impinge peste Prut §i
apoi de a cuati intreaga Basarabie, in care revolutiunea de peste
Nistru iqi revarsase tot puhoiul ei. A§adar, la inceputul anului,
armata noastra aveà aface cu doi vaima§i: unul la apus, care
tinea granita Moldovei §i linia Siretului de jos, §i al-
tul la Räskit, care ne fusese pana mai ieri aliat, iar
acum ne pustia tara §i se ostenia ca sä asvrateasc5 popo-
13

www.dacoromanica.ro
rul i armata impotriva legilor, rinduelii sociale §i domnitc-
rului tärii.
Starea aceasta e cunoscutà strä'inàtätii. kLe Journal de Genève»,
ziar al Marilor Aliati, scrie: «România e ruinatä. D-1 Bratianu
trie§te in groazä. Politica Ron niel a fost imprudentei. Intre
politicianii dela Ia§i sunt neintelegeri. Prima aliantà cu Rusia
(1877) s'a terminat cu amärkiune. A doua amenintä s5 se ter-
mine cu sange»...
In aceste triste §i incurcate imprejufäri guvernul Bfätianu pà-
rAse§te puterea. E aceasta o dosire dela datorie in fata vràjma-
§ului, ori un act reflectat fäcut in folosul tärii, sau in al celor
cari nu aveau curajul sá scrie ultima filà a jalnicei trzgedii ? Cu
timpul toate se vor §ti.
Moldova se gasqte la inceputul lui Februar in plinä crizà
de guvern. «La Gazette de Lausanne» scrie cä: «România e de-
finitiv invinsä §i nenorocita tarà nu are altà scäpare deck sä de-
punä" armele». In fine criza se terminä. Generalul Averescu e
insärcinat cu constituirea noului guvern. Acum presa sträin5 e
incredintatà ca România va incheià pacea. «Le Matin» spune cä:
«Nu mai e ingàduit Intelegerii sà-§i fac5 iluzii asupra atitudinii
viitoare a României... Situatia noului guvern din Iai e extrem
de grea». In adevär cä e grea crucea, pe care fostul guvern a
pus-o in spinarea celui nou ca s5 urce drumul pkii, cäci se pare
CA conditiunile ce ni s'au impus pentru pace erau atunci cunoscute
la I4: «România poate aveà pacea in conditiunile cunoscute
guvernului din Ia§i... Dad insä se crede la Ia§i c5 se poate con-
tinuà jocul neclar §i echivoc, atunci va trebui sa inceteze armisti-
tiul, sub favoarea diruia armata romand s'a putut reculege fi a
putut deveni instrumentul unor noui planuri politice» (extras din
«Bukarester Tagblatt»).
14

www.dacoromanica.ro
 Se §tià dejà ci Bulgaria cereA Dobrogea pentru clAnsa. In
Ianuar ministrul Rizow publicase la Berlin un studiu pentru
a stabill drepturi istorice asupra Dobrogei, iar in Februar,
inainte de a plecA la conferinta dela Brest-Litowsk, Radoslavof
proclamase CA toatA Bulgaria reclamA Dobrogea. D-1 Marghi-
loman cu ajutorul profesorilor Onciu §i Mehedinti redacteazA
un protest pentru a dovecil din punct de vedere etnic §i istoric,
netemeinicia pretentiunii Bulgarilor, §i pentru a demonstrà ce
gre§ealA politicA s'ar comite cedAnd acestei cereri. Memoriul
este remis mini§trilor Kahlmann §i Czernin §i mare§alului
Mac kensen.
Misiunea guvernului Averescu e foarte grea. El trebuie s'A in-
cheie pacea provocatA §i doritA de fostul guvern §i, in acela§
timp, sA opreascA furtuna care vine din Rusia §i amenintA, fu-
rioasA, sA treacA Prutul. Datoria lui e s'A scape Moldova de un
dezastru desAvAr§it.
In ziva de 2 (r5) Februar sose§te in Bucure§ti prima dele-
gatiune din Ia§i pentru a conferì cu mare§alul v. Mackensen in
privinta prelungirii armistitiului. AceastA delegatiune are §i o
misiune politicA: s'A iee contact cu grupul lui Petre Carp §i cu
partidul conservator de sub §efia lui Alexandru Marghiloman.
Din partea acestuia, delegatiunea prime§te sA ducA la Ia§1 urmA-
toarea declaratiune: ((Partidul ski nu a urrrArit nici rAsturnarea
dinastiei, nici abdicarea Regelui, §i e strAin de agitatiunile cari
se fac in tarA pe aceastà chestiune. Germanii vor cere doui
gajuri: plecarea din tall a misiunilor straine §i indepArtarea
d-lor BrAtianu Take Ionescu. Vor mai stArui ca Regele
§i familia regan s'A se absenteze pAnA la pacea generan. Voiu
luptà din toate puterile ca aceasta s'A nu fie. SA se facA
once sacrificiu ca sA se pAstreze armata intactA, cAci numai
15

www.dacoromanica.ro
prin ea ne mai putem sprijinì ca sä scäpäm de dezastru putinul
ce ne-a ma' Limas».
In vederea tratativelor de pace, al dror inceput e iminent,
aliatele vrAjmase isi spun pe fatä pretentiunile: «Tägliche Rund-
schau» scrie: «...România trebuie sà fie gata ca sä sufere urmärile
completei sale infrängeri (sic). 0 pace cu statu-quo e exclusä.
In special nu se poate discutä o retrocedare a Dobrogii din partea
Bulgariei» (Berlin, 22 Febr. st. n.). Pentru a ne consolä, ziarele
franceze, ca: «Le Journal», «Le Petit Journal», etc., ne trimit con-
doleante, fiinda, «se asteapta cA, la tratativele pkii, Puterile
Centrale vor fi neinduplecate cu noi»; iar «Le Temps» recunoa§te
«ca ultimele iluzii asupra puterii de rezistentä a Românilor s'au
spulberat; a Intelegerea se aflä in fata faptului sdrobitor de a
pierde ultimul sprijin in Orient: armata românei reorganizateí de
ofiterii francezi». (Ad ì deschid o parantezi:Eu stiu a armata tärii,
and s'a retras in Moldova, nu fusese nici distrusä, nici dezorga-
nizatä, nici nu-si pierduse cadrele, cum se intämplase bravei,
dar nenorocitei armate sarbe§ti, and s'a refugiat in Albania.
Daa guvernul BrAtianu a fost adus sä recurgi la ajutorul ofi-
terilor francezi pentru «a reface si a reorganizà» armata, atunci
sä-mi fie ingäduit a-1 intreba indurerat: «Oare, ce ai fäcut cu '
legiunile noastre ?»)
In ziva de 3 Marte, pacea intre Rusia i Puterile Centrale a
fost semnatä la Brest-Litowsk.
In ziva de 5 Marte (st. n.), tractatul preliminar de pace a fost
semnat la Buftea intre plenipotentiaru! romän §i plenipotentiarii
celor patru puteri aliate. Prin tractat s'a stabilit, mai intaiu, un
nou armistitiu de 14 zile, in care timp trebuie sei se incheie pacea
definitivd. Bazele pAcii sunt: «România cedeaz5 puterilor aliate
Dobrogea pänä la Dunäre; ele vor ingriji sä ni se asigure o cale
16

www.dacoromanica.ro
comerciali la Mare; România e gata sä acorde Austro-Ungariei
rectificiri de graniti (deci nu simple rectificiri strategice); Ro-
minia accepti, in principiu, mäsuri corespunzcitoare situatiunii pe
teren economic; Guvernul Romin va demobilizi deocamdati
8 diviziuni de armatä, lar restul se va demobilizà indati ce pacea
intre Rusia §i România va fi restabiliti; Rominia va ajuti din
toate puterile ei transportul trupelor germane citre Sudul Rusiei».
Notez cä delegatiunea rominä a sosit la Castelul Buftea, dela
Ia§i, unde se dusese pentru a primi instructiuni, in dirnineata de
5 (st. n.), qi ci pini seara tractatul a fost semnat aproape färi dis-
cutie. El fusese deci prealabil admis de guvernul dela Ia§i. Sacri-
fic`area Rominiei e consumati. Ea qi-a plecat capul in fata vointei
inimicilor no§tri.
In acest tractat nu se vorbwe nimic de Basarabia. Misterul
ni-1 di o §tire din Berlin veniti la 7 Marte (st. n.): Chestia
Basarabiei trebuie rezolviti de Romania cu Rusia. Puterile
Centrale lasi si se intrevadi ci vor aprobà alipirea ei la România
daci o vom cucerì §i daca din ea vom face un tirg de compen-
satiune cu Dobrogea, care va fi anexati Bulgariei.
Mirturisirile de simpatie §i condoleantele ne vin de pretu-
tindeni. D-1 Bonar-Law, ministru, face urmätoarea declaratie
in Camera Comunelor: «In momentul când Rusia a fost exclusä,
poporul §i armata români au fost puse inteo situatie tragici.
România mai are astäzi o armati in stare de a luptà, qi oricine
a urmärit faptele petrecute pe cimpul siu de risboiu qi cunoa§te
luptele eroice date de Romini, va manifesti bucurcs poporului
romin qi armatei sale simpatie adânci §i bunivointi. Pentru
moment se urmeazi transactiunile de pace intre România qi
Puterile Centrale. Nu ar aveà nici un rost sä facem altceva decit
si ne manifestim inci odatä simpatia pentru acest popor §i sa
17

www.dacoromanica.ro
regretà m di imprejureirile indiferente de vointa noastra nu ne-au
permis sa venim in ajutorul acestui aliat».
*
* *

Intre timp d-1 Alexandru Marghiloman fusese chemat la I*

de M. S. Regele, dar cei insarcinati sa-i comunice vointa Regelui,
uitand sa o. faca, el nu a luat cuno§tinta decat mai tarziu, and
i-a fost comunicata printeun curier special.
In ziva de 1 (m) Marte, d-1 Marghiloman intorandu-se dela
Iai, face cunoscut ca a fost insarcinat de Rege sa formeze un
nou guvern in locul guvernului Averescu demisionat. Seful
noului guvern a formulat Suveranului conditiunile sale, cari
i-au fost primite, dar nu a luat nici un angajament
inainte de a avea o intelegere cu delegatii Puterilor Centrale,
cad nu va primi sarcina ce i s'a dat daca nu va puteà
obtine dela ei o indulcire a conditiunilor impuse prin tracta-
tul preliminar. Comitetul Consultativ ii da completul ski
asentiment.
Presa din Bucure§ti comenteaza imprejurarile cari au provocat
retragerea guvernului Averescu: Se spune CA d-nii Bratianu §i
Take Ionescu ar fi revenit asupra angajamentului de a sprijini
acest guvern, in sarcina ce luase de a incheià pacea, §i au cerut
continuarea rasboiului. De sigur CA altul a fost adevaratul mo-
tiv, caci continuarea rasboiului nu s'ar alai fi chemat nici rasboiu <(à
outrance», nici cel putin o sublima' nebunie, ci o simplä nebunie <oi
outrance>>.Fo§tii prezident §i viceprezident ai consiliului de
mini§tri liberal §tiau bine ca rasboiul nu mai era cu putinta,
CA armata tarii era impra§tiata la cele patru vanturi i incer-
cuita de armatele du§mane, CA se vorbise trupelor de de-
mobilizare, care i incepuse de cateva zile ca nici in depo-
18

www.dacoromanica.ro
zitele armatei,nici in intreaga Moldova nu se mai gasia hrana nici
pentru oameni, nici pentru animalele armatei.
Nu, retragerea sprijinului promis generalului Averescu ascun-
dea un scop nemärturisit, pe care toti Il cunosc insä astäzi: d-1
Bratianu povatuia in acest Consiliu de Coroanä pe Rege CA, daca
este vorba sa se faca pace, sa se cheme #cei din Bucurwi qi in
special d-1 Marghilomaro.
#Marghiloman §i partidul conservator sa fie sacrificati ca sä
incheie pacea invinsului!»
In ziva de 6 (19) Marte nouii mini§tri depun jurämântul
vor fi credinciqi Regelui ;i vor face datoria ditre tara, §i
acest juramant nici unul din ei nu 1-a calcat.
Guvernul Marghiloman a fost adevarat un guvern de sacri-
ficiu. Venit la putere in cele mai grele imprejuräri prin cari a
trecut vreodata Romania, and Regele nu mai aveà cui sa in-
credinteze soarta tarii, cand cei cari avusesera datoria de a o
salva o parasise, Alexandru Marghiloman, cu prietenii säi de-
votati, raspunde la chemarea Regelui §i, cu conqtiinta de sacri-
ficiul ce avea sä faca, merge unde datoria 11 chema. Ultima re-
zerva, de care Romania mai dispunek e astfel mobilizata.
Care era starea tarii in teritoriul ocupat i neocupat ?
In Muntenia, Cvadrupla Alianta seca pämantul çàrii, golia
casa romanului, §i impunea. intregei Romanii o pace oneroasa
§i umilitoare. Marea fi muntii trebuiau terqi de pe harta ce ni-o
lasase domnitorii nowi §i intaiul Rege al Romaniei. In Mol-
dova, ne pierea neamul, secerat de board' §i de lipsa de hrana §i
de imbracaminte; iar armata numara zilele de hrana pe care o
va mai puteà gasi in depozitul ei. Cäile ferate, fära vagoane §i
locomotiv4 §i fära combustibil suficient, abia i§i mai duceau
zilele qi iqi ateptau sfar§itul apropiat. Basarabia, abia ocupata
19

www.dacoromanica.ro
de trupele noastre, isi stingeä focul aprins de bolsevici si de
bandele armate, pe cari fostii nostri aliati le revärsase pe IA-
mântul ei; drumurile ei de fier dezorganizate si ruinate erau ser-
vite de un personal, pe care bolsevismul 11 molipsise si-1 abätuse
dela datorie; agricultorii, mari si mici, alungati din proprieeätile
lor, gospodäriile mosiilor distruse si jefuite, iar pämäntul läsat
In mare parte in päraginä...
Noul guvern, dându-si seama de datorie si cunoscând starea
in care se gäsiä intreaga tali, trebuiä, färä zgbavä, sä" iee mäsuri
pentru a indreptà prezentul si a asigurà viitorul.
In Basarabia, mai intäiu de toate, a trebuit sä se la mäsuri de
indreptare adm inistrative si de sigurantä publicä si sä i se dee
ajutorul armatei pentru a se lucrà pämäntul läsat In päraginä si
a impiedecA continuarea devastärii proprietätilor rurale.
Apoi sä se adueä in Moldova, prin Serviciul Etapelor, tot ce
se puteä gäsI acolo pentru a asigurà panä la noua recoltä hrana
populatiunii si a armatei.
A doua chestiune In Basarabia, care cereä o grabnic5 deslegare,
erà chestiunea cäilor ferate. Ministrul de räsboiu, dupä o prea-
labia' Intelegere cu prezidentul consiliului, a delegat la 8 (21)
Marte pe directorul general al cgilor ferate ca sä incheie cu gu-
vernul din Chisinau o conventiune pentru trecerea cäilor ferate
basarabene sub administratiunea centralà, prevenindu-1 6, dacä
din cauza unor consideratii locale, nu se va semnä imediat con-
ventiunea, ministrul de räsboiu va fi silit sä rechizitioneze in-
treaga retei de C. F. pentru a nu da prilej comandamentelor ger-
mane si austriace ca sá punä stäpânire pe ea, cum isi manifestase
dejà intentiunea. Dupà multe dificultäti, guvernul local a semnat
conventiunea prin care caile ferate basarabene, cu toatä zestrea
si avutul lor, trec la Directia Generali a Cäilor Ferate Române.
20

www.dacoromanica.ro
Guvernul nostru a considerat acest act ca un inceput oficial al
unirii Basarabiei cu Romania.
*
* *

In ziva de 9 (22) Marte, delegatul militar al guvernului dela

Congresul Pacii a trimis ministrului de rasboiu protocolul pri-
vitor la demobilizarea armatei noastre. Nu 1-am gasit acceptabil
§i 1-am inapoiat spre modificare. In forma lui definitiva proto-
colul nu ne ingaduià sa pästram sub arme decat 134.000 oameni,
§i aceasta, chiar, numai pana la pacificarea Basarabiei qi asigurarea
granitelor ei, dar guvernul m'a ingäduit sa tin 176.000 oameni,
cari ne erau absolut necesari pentru siguranta §i buna randueala
din Basarabia qi pentru exploatarea economica a Basarabiei qi
Moldovei, fara, de care hranirea populatiunii Moldovei nu s'ar
fi putut face, iar serviciile publice ar fi fost suspendate.
Cu toate ca protocolul impunea desfiintarea tuturor corpurilor
de trupa §i forrnatiunilor cari nu figurau in budgetul armatei din
1916, am pastrat, cu §tiinta §i aprobarea primului ministru, In
mai mult: regimentul Vanatorilor de Munte i toate regimentele-
cadre de infanterie, io batalioane de Pionieri, regimentele de
Artilerie grea, formatiunile de etape, administrative §i sanitare.
Apoi, am mai adaugat un regiment de Graniceri, iar primul-
ministru care erà §i ministru de interne, printeun decret-lege,
a intreit efectivul Jandarmeriei Rurale, ceeace a mai contribuit la
sporirea efectivului nedemobilizat.
De sigur ca toate aceste nu s'au putut face fara a atrage aten-
tiunea Comandamentului Mackensen, care prin serviciul sau de
legatura din Iaqi aveA mijloace licite §i mai ales ilicite ca sa
controleze actele noastre. Totu, Ministerul de Rasboiu §i Gu-
vernul nostru au gasit mijlocul sä faca fata protestarilor reiterate
21

www.dacoromanica.ro
ale acelui comandament,s5 mentina intacte masurile luate pentru
trecerea armatei pe picior de pace (1 Iulie), qi sá tina trupele de
ocupatiune din Basarabia pe picior de rasboiu pail:A la 24 Oct., mä-
suri de prevedere cari ne-au folosit mult §i dupa intrarea aliatilor
no§tri in tara qi in timpul mi§carilor bolqevice diii Ukraina.
Dar tractatiunile pentru incheierea pacii merg acum foarte greu,
fiindca victoriile Germanilor pe frontul apusean ingäduie Pu-
terilor Centrale sa ne impuna noui obligatiuni greu de admis §i
si fie ireductibile in vointa lor. i vremurile sunt foarte grele.
Dupa un recensamant al rezervelor de hranä se crede cá popu-
latiunea din Muntenia nu va mai avea paine §i mamaliga decat
pana la finele lui Maiu. i, nici Moldova nu sta mai bine. Toata
nadejdea noasträ e acum in Basarabia.
In ziva de 20 (2) Marte, sosind din Bucure§ti d-nii Alex.
Marghiloman §i C. Arion, se tine un consiliu de mini§tri, in care
ei expun mersul greu al tratativelor de pace. Ei au facut tot
ce omeneqte e cu putinti ca sa scape tara de dezastrul in care
a dus-o guvernul din 1914-1917 §i ca sa obtina o pace atat de
onorabila cat Ii ingaduie situatia noastra de dnvinqi» fata de pu-
tenle adverse, §i de dzolati» fata de aliatii no§tri. Dar, greutatea
guvernului nu e numai ca sä lupte cu strainii, cari tin sa ne pe-
de,pseasca, dar §i cu cei dinlauntru tartufi incorigibili
cari ne-au adus tara la marginea prapastiei §i sä prefac
astazi in martiri §i mantuitori ai ei. Fariseii au reinviat
in Romania.
* *

In ziva de 22 (4) Marte e consiliu de mini§tri in care se discuta

chestia unirii Basarabiei cu România. D-1 Marghiloman cete§te
o telegrama, rezultat al lungei conferinte cu d-1 Kiihlmann, prin
22

www.dacoromanica.ro
care ne in§tiinteaza ca Germania admite unirea daca se face prin
autodeterminatie. Talaat-Pa§a §i Radoslayoff fac acelea§i decla-
ratiuni in numele Turciei qi al Bulgariei. Cel din urma vede
chiar cu ochi buni anexarea Basarabiei, fiindca #aceasta va face
sa inceteze once disentiment intre Romania §i Bulgaria» ( ?).
Numai Austria face rezerve, subordonând chestiunea urma-
toarelor doua conditiuni: Romania sa participe cu cel putin un
batalion la operatiunile armatei austro-ungare in Ukraina, §i sa
vancla Austriei 12 baterii de artilerie. Ministrul de Rasboiu nici
nu admite sa se discute aceasta chestiune. Primul ministru §i
ministrul de externe fiind cu totul de aceea§ parere, propunerea
delegatului austriac a fost respinsa.
A doua zi are loc un nou consiliu de mini§tri, la care iau parte
§i delegatii Basarabiei, d-nii I. Inculet, prezidentul Sfatului
Tarii §i al Republicei Moldovene§ti; Dr. Ciugureanu, prezi-
dentul consiliului de mini§tri §i Pan Halipa, viceprezidentul
Sfatului. Mai la parte §i d-1 C. Stere, deputat basarabean,
nascut in Basarabia. Reprezentantii Basarabiei admit unirea,
dar pun oarecari conditiuni; numai Stere se declara pentru unire
fara nici o conditiune. Alexandru Marghiloman comunica dele-
gatiunilor ca integritatea Basarabiei §i mâna libera a Romaniei
ne sunt garantate de delegatii puterilor advetse, afara de contele
Czernin, care a facut oarecari rezerve. El le spune ca incheierea
pacii trebuie &A gaseasca fapt implinit unirea Basarabief, fiindca
de once intarziere sé vor folosi vrajma§ii no§tri ca sa ne impiedece
de a realiza o parte, cel putin, din visul nostru, sau ca sa fad
din Basarabia un obiect de schimb; §i le garanteaza toate a§eza-
mintele interne §i politice la cari ei tin, dar fail* un guvern se-
parat §i fära un parlament, cari trebuesc sa se contopeasca in
guvernul §i parlamentul Romaniei.
23

www.dacoromanica.ro
 Dupà ce mai vorbesc d-nii C. Arion, C. Stere si ministrul de
fásboiu, delegatii Basarabiei admit unirea a§A cum le-a garantat-o
Alexandru Marghiloman.
Aceastà sedintà a consiliului de ministri intrà in domeniul
istoriei României. Ea s'a tinut la Prezidentia Consiliului, in
fostul palat al domnitorului Mihail Sturdza.
Actul unirii trebuind s5 se sàvarseasc5 in capitala Basarabiei,
primul ministru, insotit de ministrul de rgsboiu, au plecat la
Chisidiu in seara zilei de 26 (8) Marte.
In ziva de 27 (9),minitrii sunt la Chisinkt. Dupà amiaz5
Sfatul rärii se intruneqte in Casa Gimnaziului, unde el iqi tine
sedintele, pentru a discutà unirea. La ora 4 p. m., ministrii, dupà
intelegerea avut5, pleac5 spre Casa Sfatului, dar pe drum sunt
opriti de un trimis al Capului Guvernului local, care le comunic5
dorinta Sfatului de a amânà inca o zi votarea unirii, deoarece
mai sunt multe greuati de invins pentru a asigurà o majoritate
compactà unirii. D-1 Alex. Marghiloman in curent cu intrigile
ce se teseau, dându-si seama de urmkile ce ar puteA aveA dac5
li s'ar ing5dul un agaz, iqi continuà drumul. Ajungand la
Sfatul Tärii, mini§trii sunt primiti de membrii guvernului local
qi de biuroul Sfatului. Introdusi in sala sedintelor, primul mi-
nistru al României inteo idált5toare cuvântare, in care darul
vorbei se luase la intrecere cu sufletul marelui patriot, aratà
marele interes ce are Basarabia de a se uni iarä§ cu România,
asiguri pe deputati cà integritatea Basarabiei le este garantaa
sfätueste sä voteze unirea färà nici o intArziere. Dupà aceasta,
miniqtrii României cu insotitorii lor pär5sesc Sfatul qi merg la
Cartierul corpului de Armatà, unde aqteaptà rezultatul votului.
La ora 6,5o p. m., trimiqii adunkii vin sà anunte cà Unirea
a fost votatd. Mergem din nou la Sfat. Un secretar ceteqte re-
24

www.dacoromanica.ro
zultatul votului: pentru unire, 86 voturi; abtineri, 36; in contra
unirii, numai 3 voturi. Imi fac cruce, râcl, plâng, i sufletul meu,
indurerat de tot ce suferise doi ani dearândul dela nedreptatea
omeneasa, multumeqte Celui de Sus csá m'a invrednicit sà" iau
parte la ssávirqirea marelui act istoric, care leag5 din nou Tara
Româneasa cu pàmântul Basarabiei, unde zac de veacuri oasele
strThunilor mei. Unirea se face, dupä cum g15sueqte proclamarea
Sfatului Republicii Democratice Moldovenegi, in puterea drep-
tului istoric qi dreptului de neam, pe baza principiului di noroa-
dele sin gure seili hoteirascei soarta lor, de azi inainte qi pentru
totdeauna Basarabia se uneqte cu mamà-sa RomAnia».
De azi inainte Prutul nu va mai fi 6'111 blestemat din antecele
poporului moldovean, ci apa binecuvântatà care va legà de veci
Moldova cu Basarabia.
In ziva de 30 (12) Marte, se serbeazà in capitala vremelnia
a României unirea Basarabiei. La prinzul dat de Rege in cinstea
oaspetilor basarabeni, d-1 Inculet E &A tirea a Basarabia II
numqte «Regele täranilor» fiinda a dAruit moqiile Coroanei tà-
ranilor de dincoace de Prut. Dupà prânz se incinge «hora unirii»
sub ferestrele Cartierului regesc, casa in care a locuit Domnitorul
Cuza, qi s'a antat pentru intAia datà aceastà hot% in 1859, and
Muntenia s'a unit cu Moldova. Unde qi and se va serba, imi
ziceam atunci, a treia unire...
Serbarea unirii se incheie seara Cu o masA mare datl de primul
ministru la palatul Mitropoliei. Acolo, Dr. Ciugureanu, in cu-
vântarea sa, mkturiseqte c5: #unirea Basarabiei se datorege d-lui
Marghiloman fi Guvernului siiu».
Urmkile imediate ale acestui mare act au fost: suprimarea
«guvernului regional basarabean», disolvarea «Sfatului Tárii», in-
trarea in Guvern a doi basarabeni ca miniqtri de Stat, 9 (22) April,
25

www.dacoromanica.ro
§i dicentiarea trupelor basarabene» (un regiment de Infanterie,
2 regimente de Cavalerie-husari §i o baterie de Artilerie), trupe
cari dealtfel nu aveau nici o valoare militará.
In ziva de 24 (7) April s'a semnat tractatul de pace cu puterile
vrAjma§e. D-1 Marghiloman mi-a spus ate greutäti a avut sá
inving5 ca sä poatà ajunge la incheierea acestei päci. Opozitia
ce i-a fäcut partidul militar german condus de generalul Luden-
dorff §i schimbarea atitudinii d-lui Kahlmann ne-au cauzat mult
räu. Marele nostru vräjma§ a fost cabinetul politic dela M. C. Ô.
al armatei germane, care nu päräsià cele douä postulate ale Sta-
tului-Major : dezarmarea o§tirii §i indepärtarea Regelui.
Aceastä pace, oriat de grea a fost, erà a§teptata cu aceea§
neräbdare in Muntenia ca §i in Moldova, unde toti credeau a
zorii päcii generale nu se vor vedeä 2§A de curand.
In ziva de 25 (8 st. n.) April apare in Monitorul Oficial de-
etul semnat de Rege pentru numirea prefectilor in judetele din
teritoriul ocupat afari de Dobrogea. E primul act de suve-
ranitate al Regelui nostru pe acest nenorocit pämânt dupà in-
cheierea päcii, dar controlul §i autoritatea ocupätorului vor apäsä
ina asupra populatiunii Munteniei, al cärui chin nu s'a sfârsit.
Pacea dela 24 (st. v.) April va purtà in istorie nuxnele de
<(Pacea dela Bucure§ti» §i va insemnà o etapä de suferinte §i de
jertfe in vieata poporului romän. CAtä deosebire intre aceasta
§i cea din 1913, care se chiamä tot <(Pacea dela Bucure§ti». Am-
bele au fost incheiate de un guvern conservator, dar pe and
intaia erà fructul izbAndei unei politici intelepte §i preväzätoare,
a doua e consacrarea gre§alelor qi neprevederii unui alt guvern,
care nu a avut curajul de a trage consecinta actelor lui. Cei cari
umblä dupà glorie fug de adversitate.
Guvernul e informat a trimisul ukranian din Elvetia a in-
26

www.dacoromanica.ro
ceput o campanie ostilà in presa elvetianä impotriva anexArii
Basarabiei. Ministrul de externe va räspunde printeo contra-
campanie, pe care o va conduce d-1 Picleanu, ministrul nostru
dela Berna. C. Arion rAspunde qi adresei d-lui Galagan, tri-
misul ukranian la Iaqi, prin care Statul ukranian iqi formuleazä"
drepturile la sapanirea Basarabiei. Räspunsul stabilwe dreptu-
rile noastre imprescriptibile qi pune in evidentä pretentiunile ne-
fundate ale Ukranienilor asupra unei färi, in care aproape nici
nu existä reprezentanti ai poporului ukranian.
In ziva de 2 (15) Maiu, reprezentantii Puterilor Aliate au
prezentat ministrului de externe dousä note colective, prin cari
protesteazä contra pAcii incheiate cu puterile adverse qi in contra
clauzelor privitoare la Dunke. Ei declarà nule qi neavenite
stipulatiunile pAcii, fiind contrare principiilor a eäror violare a
silit pe Intelegere sä" iee armele. In privinta Dunärii, reprezen-
tantii Intelegerii considersä ca neexistând once angajament fäcut,
In afarà de acele puteri cu privire la navigatiunea pe Dunke,
aceastä chestiune neputându-se rezolvi cleat la pacea generalä.
La aceasfä dublà intervenire, Guvernul prin ministrul de
externe fäspunde: <CA pacea ne-a fost fortaa de o necesitate
inexorabilä, cä ea ni s'a impus dupä ce, fiind läsati la singurele
noastre inijloace, färà nici un ajutor dela aliati, am fäcut cele
mai mari sacrificii, qi dupsä ce ne-am incredintat ea', cu toatii bra-
vura f i devotamentul armatei noastre, tara era in primejdie de a fi
distrusd».
Da. Fatalitatea nu se puteà da in läturi ca s'ä trecem nesupsä-
rati pe lang.1 ea. Nu aveam de ales intre douà drumuri.Recunosc
ins'ä CA protestarea Aliatilor a fost bine venità, cäci singura spe-
rantä ce ne mai rkngsese o pusesem in congresul päcii generale.
* * *
27

www.dacoromanica.ro
 Dela semnarea päcii, vexatiunile qi impilkile, ce ne impun
Germanii, merg tot crescând. Sub pretext cA populatiunea ger-
manä din Basarabia e molestatä de trupele noastre, comanda-
mentul suprem german din Bucure§ti (zis «OKM») a cerut auto-
rizarea ministrului de fäsbdiu s5 trimità in regiunea satelor ger-
mane un detaqament de 1200 oameni, cari sä" inlocueascä trupele
române aflate acolo. In urma intelegerii avut5 cu primul mi-
nistru, aceastà cerere a fost refuzat5. Nemai putând speculà
ni§te vexatiuni inchipuite, «OKM» ne cere autorizarea ca sA tri-
mit5 in aceA regiune grupuri de soldati pentru a luà contact cu
locuitorii qi a descoperi depozitele lor de hranA. Acum se vede
bine scopul urmArit : Infiltratiunea germanA in sudul Basirabiei
qi secarea ei de tot ce se va mai &ì in satele germane. Dar nici
aceasta nu a fost admisà.
0 alti cerere, cu un caracter tot atat de gray, a fost autorizarea
de a incheià o conventiune cu Societatea Ukranian5, proprietara
cAilor ferate Akkerman-Basarabskaia, pentru a exploatà aceastà
linie in interesul accelefärii transporturilor de cereale cumpArate
In Basarabia. Ea a avut aceea§ soara.
Neputând obtine nimic pe aceastà cale, Comandamentul ger-
man recurge la represalii sub pretext c5 Guvernul in special
ministrul de r5sboiu nu respeca clausele conventiunilor. In
teritoriul ocupat el curAtà tot ce se mai gäse§te in bAtAtura qi in
casa românului; dincolo de Siret el ordonA impozite de iisboiu
cu sanctiuni penale. Prezidentul consiliului luptà din rAsputeri
ca s5 schimbe aceastà atitudine du§mAnoasA §i s5 facA pe ocupätor
mai uman. S5 nu se uite csä ne gAsim incA in perioada marilor
victorii germane de pe frontul apusean.
Concomitent cu Germanii vin Austriacii. Ace§tia vor sA ocupe
cu once pret unja ferat5 basarabeara OcnitaB5ltiR5bnita.
28

www.dacoromanica.ro
E infiltratia austriaca, care voeqte sa se intinclä din judetul
Hotinului, pe care-I ocupa, spre sud. Guvernul, in urma ex-
plicatiunilor ministrului de rasboiu, nu admite aceasta cerere,
qi, cand Austriacii au voit sa intrebuinteze forta pentru a ocupà
linia, au fost impiedecati tot prin fortä.
In ziva de 4 (17) Iuniu se deschide sesiunea extraordinarä a
Corpurilor Legiuitoare. Guvernul la contact cu nouii parla-
mentari. Aproape toti sunt stäpaniti de urä impotriva unor
foqti miniqtri din guvernul liberal; qi, ceeace mi se pare mai serios,
e cà cei mai neimpäcati se gasesc in randurile parlamentarilor
din Moldova. Acest curent ostil impinge spre darea in judecata
a foqtiilor miniqtri, raspunzkori de lipsa de pregatire a armatei
i de intrarea ei in rasboiu fail un plan bine alcatuit qi fära un
cadru superior bine constituit.
In Basarabia, elementele straine qi anarhice, cari se infiltreaza
necontenit de peste Nistru, imping populatiunea la agitatii §i
rascoale. Pretextul sunt rechizitiunile alimentelor §i a mijloacelor
de transport, precum qi abuzurile jandarmeriei. Agitatorii se
gasesc in randurile ofiterilor ru§i rama§i in Basarabia, printre
personalul Crucii Ro§ii ruseqti, printre clerul rusificat, §i, in fine,
printre strainii refugiati acolo. Primul ministru, in urma propu-
perii ministrului de rasboiu qi a bunelor referinte ce i-a dat, a
admis ca generalul Arthur Vaitoianu, comandantul trupelor din
Basarabia, sa fie numit «Comisar al Guvernului* in aceastä pro-
vincie. malta sarcina data generalului se impunea pentru a
curmA anarhia administrativa care dainuià de mult acolo, a in-
drumA serviciile publice pe o cale buna, qi a pune capat uneltirilor
anti-unioniste de dincoace de Nistru. Aceasta creatiune a ras-
puns unei necesitati reale, qi proba o face faptul ca, deql a fost
desfiintata de guvernul liberal, care a considerat ca nule qi nea-
29

www.dacoromanica.ro
venite toate actele guvernului conservator, aceeas necesitate i-a
impus ca si o reinfiinteze curand dupa aceea.
*
* *

Celor care-si Inchipuesc ea relatiunile dintre Guvernul tarii si

Comandamentul suprem german din Bucuresti au fost, daca nu
cordiale, cel putin fara frecari, le voiu arninti cateva #chestiuni»,
cari au facut obiectul atator desbateri si discutiuni in consiliul
de ministri si au silit pe primul ministru si pe mult regretatul
C. Arion, ministrul de externe, sa puna la contributiune tot
tactul si finetea lor diplomatica pentru a nu inasprì prea mult
relatiunile, cari devin din ce in ce mai Incordate.
Chestiunea «Lucrarilor de Geodezie si de Topografie», pe cari
Germanii voiau sa le execute in Tara cu concursul personalului
nostru si a <(*coalei de operatori geodezi si topografi», pe care
Serviciul Geografic German voià sa o instaleze la Bucuresti. In-
taia propunere ne-a venit In luna Maiu, dar Guvernul, a amanat
sub diferite pretexte luarea unei hotariri, si deabia la 14 Iuliu
a incuviintat In principiu trimiterea unei delegatiuni la Berlin
ca sa studieze aceasta chestiune. Dupa o indelungata corespon-
denta cu Comandamentul german, ministrul de rasboiu a supus
chestiunea hotartrii definitive a consiliului de ministri tocmai la
29 August (st. v.), care dupa lungi discutiuni a admis-o In anu-
mite conditiuni principala era ca conventiunea sa nu ne lege
dincolo de pacea generala pe cari le vor stabill definitiv mi-
nistrul de rasboiu roman si Comandamentul german. Prin tem-
porizarile aduse discutiunilor cu delegatii armatei germane, tra-
tativele s'au prelungit pana la evacuarea Munteniei de catre
trupele ocupatoare.
0 alta chestiune a fost diudgetul Armatei de Ocupatiune».
30

www.dacoromanica.ro
Dupa tractatul de pace incheiat cu noi, trebuià sá ramâna in teri-
toriul ocupat un corp de ocupatiune germano-austriac, al carui
efectiv a foststabilit de OKM: Germani, 1o3.000 ofiteri qi oameni
de trupa; Austro-Ungari, 6o.000 ofiteri qi oameni de trupä. Bine
inteles ca in realitate nu era sa ramana in tara nici jumatate, dar
budgetul de cheltueli ce ni se impuneà erà calculat pentru aceste
efective.
In Iuniu, OKM ne comunica cà a fixat cheltuelile lunare la
3o milioane marci. Ministrul de rasboiu gasind suma prea mare,
roaga pe primul ministru sa nu acorde mai mult de 15 milioane.
Afacerea a fost tinuta in suspensiune pana la inceputul lui
August, cand comandamentul german ne informeaza ca., departe
de a le reduce, imprejurarile Il silesc sa urce cheltuelile la 6o mi-
lioane lunar. De data aceasta, guvernul deleaga, dupa avizul
ministrului de rasboiu, pe generalul Darvari ca,in unire cu dele-
gatul german, sa stabileascl definitiv efectivul real al corpului de
ocupatiune qi cheltuelile aferente; dar îi recomancla sa intarzie
prin toate mijloacele ajungerea la un acord. Gratie tactului qi
iscusintii generalului, conventiunea nu a fost incheiata 0115 la
24 Octombre (st. v.), deqi presiunile Germanilor erau mari.
Citez o a treia chestiune, in legatura cu tendinta Germanilor
de a se infiltra cat mai mult in sudul Basarabiei qi de a exploata
tot ce vor puteà gasì in acea regiune.
In curs de doua luni Iuniu qi Iuliu OKM a cerut mai
intaiu rninistrului de rasboiu qi apoi direct Prezidentiei Consi-
liului, autorizarea de a instalà la Bolgrad o statiune de avioane,
intermediara intre statiunile finale Bucureqti i Odesa. Pana la
finele lui August, Guvernul nu a acordat cererea. La finele lui
August, OKM, ca sá forteze mana guvernului, care avea mare
trebuintä de oarecari cazarme i de cladiri militare in teritoriul
31

www.dacoromanica.ro
ocupat pentru a instala Jandarmeria, spitale pentru rnilitarii fa-
niti, invalizi qi bolnavi intorqi din captivitate, sau veniti de peste
Siret, liceele fiilor de militari.., a retras autorizarea ce daduse
ministrului de rasboiu de a le ocupa. Acum chestiunea se dis-
cuta in consiliul de mini§tri, care hotara§te ca sa se comunice
comandamentului german CA guvernul admite cererea sub re-
zerva unor anumite conditiuni, cari urmeaza a se stabili de mi-
nistrul de rasboiu. Aceste conditiuni nu au fost stabilite nici
pAna la 24 Octombre (st. v.).
In fuga mai amintesc CA una din cererile, cu cari ocupantii
chinuiau mai mult guvernul, era indepartarea mini§trilor repre-
zentanti ai Aliatilor. D-1 Marghiloman a trebuit sa faca doua
drumuri la Bucure§ti ca sa le notifice refuzul lui categoric. Mij-
loacele de presiune erau teribile: ocupantii inchideau granita §i
miile de soldati demobilizati innebuniau cind erau popriti in
preajma carninelor lor. I-am vazut pleand, puhoiu dela Focpni
la Galati i deacolo luind trenurile cu asalt, pentru a se revarsa,
exaltati, asupra Iaqului.
Aceste cateva exemple ajung pentru a invedera cum apara
guvernul Marghiloman interesele tarii fata de pretentiile ne-
contenit crescânde ale ocupantului.
*
* *

Am ajuns, cercetând in sbor actele savârqite de Guvernul Con-

servator, la ultimul act al gestiunii sale. E bine sa-1 qtie cei ce
nu-1 §tiu, caci cei ce-1 §tiu qi nu-1 marturisesc nu ma intereseaza.
Dar, inainte de a vorbi de el, ma voiu intoarce putin inapoi.
Dupa cum s'a desfa§urat la inceput rasboiul nostru i dupa
dispozitiile initiale, cred 6' planul rasboiului stabilia ne va-
rietur douà puncte: ofensiva in Transilvania prin Carpati,
32

www.dacoromanica.ro
qi o defensiva statornica pe granitele Bulgariei i pe Du-
nare.
Planul acesta ar fi fost acceptabil, daca masurile executiunii ar
fi fost adaptate scopului qi daca ar fi prevazut cel putin in treack
inteun codicil ce trebuià facut daca nu izbutià. La aqà
ceva insa nimeni nu s'a gAndit. Afirm aceasta dupa organizarea
serviciilor hranei qi imbracamintei din zona interioara. Ma
explic.
Toata industria alimentara qi toate marile depozite de apro-
vizionare erau condensate in Muntenia : fabricile de conserve la
Bucure§ti §i Ploe§ti; marile mori la Craiova, Slatina, Bucure§ti,
Alexandria, Braila §i Galati; fabrica de decorticare la Braila; fri-
goriferele pentru conservarea peqtelui la Galati; marile depozite
de aprovizionare ale armatei in Muntenia §i Dobrogea. In Mol-
dova, aproape nimic, ca qi cum rasboiul ar fi fost indreptat in
contra Rusiei §i am fi mers alaturi de armatele austro-
germane.
Tot astfel §i cu industria imbracamintei §i a intregului echi-
pament militar. Douà mari stabilimente militare se gasiau l'inga
Craiova (la Bucovat) §i lânga Ploe§ti (la Targuor); marile ate-
liere militare de imbracaminte, la Bucureqti; din cele cinci ate-
liere i depozite regionale de imbracaminte §i echipament numai
unul cel din Ia§i se gasia in Moldova. Dintre stabilimen-
tele industriei private, care furnisau armata, citez: fabricile de
postav Azuga, Dorobantul (Plow°, Oltenia (Craiova); fabricile
de incaltaminte §i echipament Grigore Alexandrescu, Mandrea,
Seidmann, etc., la Bucureqti, tabacaria Prodanoff la Tulcea...
In Moldova, singura industria postavului §i tabácaria erau re-
prezentate prin fabrica dela Buhuqi §i tabacariile din Bacau.
Cum lesne se vede: aceasta organizare corespundea vechei
33

www.dacoromanica.ro
aliante militare a României cu Puterile Centrale vi erà indreptata
contra Rusiei. E bine sa se vtie.
Dupa dezastrele din Muntenia vi Dobrogea, aproape toate
depozitele vi fabricile acestor servicii au cäzut in stapânirea
armatelor vräjmave.
Curios lucru. Tocmai când operatiunile ofensive ale armatei
noastre in Ardeal s'au transformat in operatiuni defensive, când
apärarea muntilor novtri a inceput sa se clatine, numai atunci
Marele Stat-Major, vi implicit ministrul de rasboiu, vi-au dat
seama de netemeinicia organizarii serviciilor administrative.
Numai atunci gasirn un act oficial, care spune CA #situatiunea
strategica agravându-se, Servicial subsistentelor, ca fi celelalte ser-
vicii ale armatei, urmau set' ja oarecari nuisuri de prevedere». Mäsuri
de prevedere !? Poate de revedere. In ce au constat aceste rnasuri ?
La 3o Septembre (st. v.). Ministerul improvizeaza un proiect
pentru transportarea cu caile ferate, la Braila vi in Moldova, a
40.000 vagoane de grau din judetele Dolj, Romanati, Teleorman,
Vlavca vi Ialomita. S'a putut executà acest project ? Da! 135na
la ocuparea Munteniei s'au expediat in Moldova 700 vagoane.
Restul de 39.300 vagoane, au fost läsate fara plata armatelor
vrajmave inflamänzite.
La 23 Novembre, in ziva când armatele vrajmave ocupau
Bucurevtiul vi Ploevtiul, se elaboreaza un nou plan de prevedere.
De data aceasta e vorba de a se evacua in Moldova 80.000 va-
goane de cereale din judetele Ialomita, Buzau, Braila vi Rimnicul-
Sarat, utilizind caile ferate vi calea fluviala (Canalul Borcei).
aceasta s'a executat ! Din 80.000, s'au putut trimite pe al:4 la
Braila, vi deacolo la Chilia, 3000 vagoane, iar restul, de 77.000 va-
goane, a ramas vrajmavului pentru trebuintele armatelor vi po-
pulatiunilor lui.
34

www.dacoromanica.ro
 Ar fi interesant sä se §tie ce au devenit celelalte depozite de
alimente, ce au devenit colosalele cirezi de vite din Muntenia
§i Dobrogea ? Ar fi, dar ad i nu pot vorbi de toate.
Dar §i pagubele suferite de serviciile imbräcämintei §i echipa-
mentului, and s'a evacuat Muntenia au fost mari, fiindc5 mä-
surile pentru a le transportä in Moldova au fost tärziu luate.
A§A, de pildä, täbäckia dela Bucovät, nu a putut fi evacuatä
cleat in parte; toate pieile crude i uscate §i materialele taninante
au rämas in mainile vràjma§ului; o mare parte din materialul
aflat in Depozitul Central de Echipament a fost la evacuare rä-
acit, sau jefuit, la plecare qi la desckcare; fabricile §i societätile
particulare, cu cari Ministerul de Räsboiu contractase furnituri
insemnate, au rämas in intregul lor neevacuate (Mandrea, Gr.
Alexandrescu, Seidmann, etc.), cu tot materialul de fabricatiune
aflat in ele, §i Statul a pierdut un insemnat stoc de incältäminte,
harnaqament, cojoace, flanele, ciorapi, bidoane, gamele, sobe
pentru §anturi, etc. Dar, mai mult incä, cercetkile fäcute in
1918 au dovedit cä mai in toate statiunile de cäi ferate au rämas
mii de vagoane inarcate cu diferite märfuri atit de trebuincioase
armatei §i populatiunii tkii.
Constat And aceasta, ingAduit sä spun a tot s'a fäcutadicA
ce nu s'a fäcut nu poate fi cleat rezultatul unor mari gre§eli,
cäci nu le pot atribul sentimentelor germanofile ale celor ce aveau
In mäinile lor conducerea armatei §i aspunderea de soarta tärii.
Datorità acestor cauze §i altora, cari nu intrà in cadrul ce
mi-am fixat armata §i populatiunea, ingrämädite in mica
Moldovä, au suferit mult in anii 1917 §i 1918. Si suferintele
fizice au adus cu ele atatea boale, cari au acut pe d-1 Nicolae
Iorga sä strige indurerat: Ne piere neamul.
Când guvernul Marghiloman a luat frânele guvernului, in
35

www.dacoromanica.ro
toate depozitele §i centrele de aprovizionare din Moldova nu se
mai gasiau deck 97 vagoane de fina de grau §i de malaiu,
110 vagoane de grau §i de secara, 45 vagoane de porumb, 21 va-
goane de paine de rasboiu i 15oo mii ratii de galeti; §i aceste
ne amenintà, qi satele erau pustiite de boale i ampiile sterpe,
acoperite cu infirmerii de cai raio§i §i istoviti de foame !
Si depozitele de imbracaminte qi echipament nu erau mai
pline: postav pentru haine nu se mai gasià deck 26.200 metri,
cu cari nu se putea imbräcà nici un regiment; panza pentru rufe,
192.000 metri; panza pentru bluze, 21,000 metri; bumbac pentru
panza, 81.000 kgr.; piele pentru incaltaminte, 20.000 kgr.; cà-
mài trupa, 306.000 bucati; izmene, 33.000; mantale,
550; tunici, 81oo; bluze, 33.000; pantaloni, 6400; bocanci,
6500 perechi; opinci, 405. Se mai gasiau qi ateva mii de efecte
de imbracáminte reparate.
Aceasta erà starea de plans a depozitelor administrative ale
armatei, and inca räsboiul nu se sfaqise. Lipsele erau mari
mijloace de a le inlaturà aproape nu erau, caci granarele Mol-
dovei erau golite, samanta din brazde nu incolta; iar produc-
tiunea fabricilor qi atelierelor, din cauza lipsei de materii prime,
nu el-A in stare sa satisfaca nici cel putin o parte din trebuintele
armatei pe picior de pace, necum cu un efectiv indoit.
Si totu, trebuià sa facem ceva. Guvernul a luat masuri sa se
exploateze sistematic xnijloacele de cari mai dispuneá Basarabia,
sä se impiedece risipa §i sa se puna stavila contrabandei, care
Inca se practicA in Moldova i, in proportii mult mai mari, in
Basarabia. Si astfel, prin ajutorul dDirectiunii Generale a Ali-
mentarii», al <Serviciului Etapelor», al #Organelor de Executiune
Militare», hrana armatei §i a populatiunii a putut fi asigurata in
Moldova pana la plecarea trupelor vrajmw din Muntenia.
36

www.dacoromanica.ro
 Depozitele de echipament i imbrácáminte fiind goale la
Marte 1918, guvernul a fácut, prin Ministerul de Rásboiu,
sá se intensifice lucrul in fabrici, in stabilimente i in atelierele
Statului, armatei si private. Toate acestea au lucrat inteuna,
Odd* la finele lui Octombre, atit at materiile prime aflate in
Moldova si in Basarabia i mijloacele de lucru au ingáduit. Re-
zultatul a fost cá la plecarea guvernului conservator, 24 Octom-
bre 1914, se gisiau in depozitele Diviziilor si ale Ministerului,
imbrácáminte i rufárie pentru o sufá de mii oameni. De folos
ne-au fost i depozitele rusefti rámase in Moldova si in Basarabia.
Impiedeand devastarea lor, care se practia in Marte 1918 pe
o scat-A intinsà, oprind risipa, i punându-le sub paza unui ser-
viciu anume infiintat, aceste depozite ne-au fost de mare ajutor
pentru a face fatá nevoilor neinláturate. Din ele s'a scos tot ce
s'a gásit pentru a completà echipamentul armatei and Regele
a hotárit, prin guvernul Marghiloman, sá ocupe nordul Basa-
rabiei, Bucovina si Transilvania.
Cum a fácut guvernul Marghiloman pentru a asigurà tre-
buintele materiale ì efectivul armatei, tot astfel a fácut pentru
a-i pástrà buna incadrare si a tine neatins prestigiul i autoritatea
comandamentului ei. Amintesc ad ì cá, pentru a apárà inaltul
comandament contra acuzárilor ce i se aduceau in Parlament,
primul ministru, solidar cu ministrul de rásboiu, a preferat
piardà mai multi amici politici. Mai e nevoie oare sá amintesc
desì conventia militará ne obligà sá vársám in depozitele din
Muntenia armamentul infanteriei, cavaleriei i artileriei al uni-
eátilor demobilizate, Ministerul nu a värsat deat material <(scos
din serviciu» adunat din depozitele i parcurile trupelor.
D-1 Alexandru Marghiloman, seful guvernului, constient de
datoria lui, si prevAzAtor din fire, a fácut tot ce omeneste se
37

www.dacoromanica.ro
poate ca evenimentele a§teptate, sau bOnuite, sA nu surprinda
armata färii.

*
* *

Un important consiliu de mini§tri, are loc in ziva de 6 (19) Oc-

tombre. Const. Arion, ministru de externe, expune presiunile
ce se fac pentruratificarea pAcii, mai ales de Germanii cari sperau
sà-§i asigure neutralitatea noastri. Arion nu admite ratificarea
inainte de a se rezolvi chestia Dobrogei §i a Muntilor in sensul inte-
reselor noastre §i de a se revizul toate conventiunile economice.
In ziva de 1 r (24) Octombre, fiind la Bucure§ti, am intalnit
pe Arion care mi-a spus CA delegatul Germaniei 1-a asigurat CA,
dacA ii &A tractatul de pace semnat de Rege, el nu mai cere ratifi-
carea pAcii pOnA and nu se vor admite punctele propuse de gu-
vernul nostru. GAsesc ea' nu erà tocmai fin diplomat d-1 Schwartz-
koppen, loctiitor de §ef de Stat-Major.
A doua zi la Ia§i, comunic d-lui Alexandru Marghiloman con-
vorbirea ce am avut cu Arion privitoare la propunerile lui
Schwartzkoppen. D-sa nu e de pArere ca Regele sA semneze
tratatul de pace.
Raportez §i MaiestOtii Sale Regelui propunerea delegatului
Germaniei §i pkerea primului ministru. Regele declarà, scurt,
CA nu va semna tractatul.
Pe frontul apusean schimbäri mari se produsese ; §i in zilele de 20
Si 21 (St. v.) Octombre, manifestOrile se tin lant in Iaqi §i dau loc la
altercatiuni intre clientii partidelor politice, cari stOruesc sA ia
succesiunea guvernului conservator. M. S. Regele, ternându-se
ca agitatiunile si nu degenereze in dezordine, a cerut primului mi-
nistru sa le impiedece. Acesta, in unire cu ministrul de räsboiu,
au hotkit mäsurile pentru a asigurà ordinea qi lini§tea in Ia§i.
38

www.dacoromanica.ro
 In ziva de 23 (5) fiind informat de retragerea trupelor de ocu-
patiune austriace din nordul Basarabiei, am ordonat, autorizat
de prezidentul consiliului, Comisarului General al Basarabiei ca,
pe mäsurá ce trupele austro-ungare vor evacuà nordul Basarabiei,
trupele noastre sä le inlocueaseä imediat, iar la Hotin sä se in-
staleze autoritätile militare qi. civile.
Dupà amiazá, primul ministru a avut o conferintä cu mi-
nistrul de fäsboiu, la care a luat parte qi §eful Marelui Stat-
Major. Scopul a fost ca sä se stabileaseä mäsurile militare ce
trebuesc luate pentru a ocupà Bucovina in cazul când guvernul
ei legal ne-ar cere intervenirea, dupä cum i se sugerase. La
orele 4 p. m. s'a qi primit la Prezidentia Consiliului telegrama
d-lui Iancu Flondor din Cernäuti, adresatä agentului diplomatic
al Bucovinei, d-1 dr. Bodnärescu: (Situatia din ce in ce mai
critic5 reclamä imperios, neintärziat, intervenirea armatei române.
La din contra, miqcarea bolsevicä desläntuità ar aveä cele mai
grave urmiri pentru chestia româneasc5».
Autorizat.de prezidentul consiliului, ministrul de räsboiu a dat
curs solicitärii: a insärcinat Divizia 8-a ca sä. ocupe Bucovina, iar
comandamentului Corpului IV de Armata i-a dat instructiunile
necesare pentru a aduce la indeplinire másurile luate, dupá ce
vor cäpätà inalta aprobare a Regelui. Dupä ce totul a fost re-
gulat, ministrul de räsboiu s'a dus la Cartierul Regesc pentru a
raportà. M. S. Regele e radios, aprobä toate dispozitiunile luate
de primul ministru i de ministrul de räsboiu pentru ocuparea
Bucovinei i ordonä a li se da imediat curs.
Ca urmare, s'au dat generalilor Petalla §i Zadic ordine de
operatiuni, iar directorilor Artileriei, Aviatiunii, Intendentei §i.
Corpului de Specialitäti ordine ca sä instaleze chiar in cursul
noptii la Burdujeni depozite de munitiuni, de hranä, de echip2-
39

www.dacoromanica.ro
ment i o statiune de T. F. F., §i sa se trimita acolo o sectie de
avioane. Ordinul dat generalului Zadic prescrie ca sa ocupe chiar
in cursul noptii, cu trupe de graniceri qi de cavalerie, Itcanii,
Suceava §i Radautii; iar a doua zi sa indrepteze spre Cernauti
o coloana solida de trupe din toate armele. In acest timp, s'a
redactat o proclamatie catre poporul bucovinean, care a fost tri-
misa Regelui pentru a-i da malta Sa aprobare. Maine dimineata
proclamatiunea aceasta va fi raspandita de avioane pe parnantul
dulcei noastre Bucovine.
Tot azi, ministrul de rasboiu a luat dispozitiuni ca Marele
Stat-Major sa pregateasca ordinele pentru ocuparea Dobrogei
§i intregului teritoriu ocupat, pe rnasura ce trupele vraj-
ma§e se vor retrage. El a mai dispus ca trupele noastre sa
reocupe vechea granita a Moldovei, ocupata de trupele austro-
ungare.
A doua zi (24 Octombre), la ora io dimineata, Prezidentul
Consiliului de Miniqtri primwe o scrisoare, adusa de un ofiter
ungur din Transilvania la Targu-Ocna i trimisa la I4 printeun
curier special. Prin ea (Comandantul Grupului Ardelean Ungar»
ne incunwiinteazà ca, in caz cad s'ar hotari de Puterile Intelegerii
ocuparea Ungariei, aceasta se va face numai de trupele franceze i
engleze. Am inteles ca Ungurii incearca sa previna intentiunea
noastra (manifestata prin ocuparea Bucovinei) de a trece hotarele
Transilvaniei and Comitetul National Roman ar chemA aju-
torul armatei noastre. Dupa o conferinta cu primul ministru
s'a hotarit ca trupele noastre dela granita sa impinga imediat
pana la vechea granita, iar Marele Stat-Major sa pregateasca
totul pentru ocuparea Transilvaniei intocmai cum s'a facut
pentru Bucovina. Primele trupe de ocupatiune vor fi date de
Divizia 7-a (general Mopiu) din Corpul IV de Armata. In fine,
40

www.dacoromanica.ro
s'au luat dispozitiuni ca s5 se pregàteasa ordinele de chemare
a contingentelor de completaqi precum i echiparea lor.
In fine, tot asazi s'au dat ordine ca sa se ocupe Focqanii qi
Baila.
La ora io dimineata s'a primit la Ministerul de Räsboiu ra-
portul generalului Zadic cä* ordinul ce i s'a dat s'a executat, cà."
cele trei localiati din Bucovina au fost ocupate spre ziuà de
trupele noastre, cA populatiunea de toate neamurile multumeqte
lui Dumnezeu qi arrnatei române, cà au scapato de urgia bol§e-
vi cilor.
Dupà Basarabia ne vine Bucovina. Dupà aceasta ne vor veni,
cu ajutorul Celui de Sus, qi celelalte tinuturi româneqti. Visul
nostru de veacuri se preface in aievea. Istoria Romciniei-Mari in-
cepe sei se scrie acum sub domnia fericitului Rege Ferdinand, qi Gu-
vernul Conservator credeà a i se va recunoaqte, qi lui, partea ce
i se cuvine alkuri de celelalte guverne, cari, dela 1912 pan5
asazi, au contribuit la ridicarea României...
Da, dar chiar astazi, Guvernul Conservator demisioneazei dupa
cererea Regelui qi trece puterea unui guvern provizoriu de pen-
sionari qi generali, pe care istoria politia a Romaniei il va numi
<Guvernul de Antegardä al Partidului Liberal». Acesta in curând
va reinta in drepturile sale imprescriptibile...
Cand tara a fost aruncaa in pràpastie de nepriceperea unui
guvern liberal, acesta a paasit pe furiq puterea, 15s5nd altora
greaua sarcinA de a o scoate din papastie. Mild tara a fost
ridicatà de unde azuse qi s'au aatat zilele bune, guvernul careii
fkuse datoria e l'Asat la o parte pentru a da locul celor cari se
dosise. De sigur csá, daa zilele rele continuau, guvernul con-
servator ar fi fost lAsat sà-qi dua crucea pâtià in varful calva-
rului. Dar Istoria dreapa qi nepàrtinitoare va qti sá scoaa in
41

www.dacoromanica.ro
curand adevkul de sub obroc, §i atunci acest guvern de sacri-
ficiu i ilustrul sàu qef iqi vor gàsì ràsplata in sufletul qi recu-
noqtinta unui Intreg popor.
14/1 Ianuar 1924.

www.dacoromanica.ro
 1

AL. MARGHILOMAN, Ministrn de Justitie, 1888

www.dacoromanica.ro
 UN OM, UN PROGRAM
DE

C. MEISSNER

de multa vreme minunata capodopera din

biserica Augustinilor din Viena, dedicata arhiducesei
CUNOSTEAM
Cristina a Austriei §i datorita daltei celebrului sculptor italian Ca-
nova. Mare-mi fu mirarea and, vizitând biserica dei Frari din
Venetia, revazui aceea§ lucrare de arta, cu singura deosebire a
uria§elor proportii ce le avea ad, inaltata in acest sfant laca
In memoria numitului artist de catre §colarii §i admiratorii lui.
Ace§tia fusesera de parere CA nu se poate cinsti mai vrednic
marele Canova deck prin reproducerea propriei sale opere ne-
muritoare.
Poate ca chipul cel mai nimerit de a ne manifesta dragostea
§i admiratia scumpului nostru sarbatorit de astazi, d-lui Alex.
Marghiloman, ar fi fost, dupa pilda de mai sus, adunarea, in
volume, a acelora din stralucitele cuvântari tinute de d-sa in
parlament, in intruniri publice, in ocaziuni solemne, cari Inca
n'au fost adunate la un loc. Ce comoara de cuno§tinte, inva-
taturi, intelepciune, cate pagini de impecabila frumusete lite-
rat% cate dovezi de inalta moralitate politicä §i de cinste ne-
prihanita, am fi daruit noi posteritatii, strângand inteun ma-
nunchiu discursurile, a§à de impra§tiate astazi, ale acestui in-
semnat barbat de Stat al Romaniei !
43

www.dacoromanica.ro
 Dacá ne incumetám sà-i prezentärn omagiile noastre prin cu-
vinte si gänduri proprii, caa sá imbrátisám, fiecare in sfera sa
de activitate si de preocupári, probleme, prin tratarea cárora
sá incereäm a aduce un cit de mic prinos interesului obstesc;
astfel vom onorá pe acela care o vieaiä intreagá si-a inchinat-o,
pan5 la jertfire de sine, numai si numai binelui public.
* * *
Multe si variate sunt, In zilele noastre, problemele dela a
cáror rezolvare grabnicá si pricepueä se asteaptá de toati sufla-
rea româneascá o revenire la o stare mai normará de lucruri.
Budget cät de putin echilibrat,un leu cu oaresicare putere de achi-
zitie, märirea productiei si imbunátátirea ailor de comunicatie,
regularea mai rationalá a exportului, azi asá de redus, si a im-
portului, azi asá de umflat, etc. etc.; toate aceste chestiuni in
stransá legáturá cu deplorabila noastrá stare financiará si eco-
nomicá sunt necontestat vitale, prin insemnátatea lor, pentru
asigurarea bunului mers al treburilor, ba chiar pentru linistea
in tari. Când o categorie asá de numeroasá de oameni ca aceà
a membrilor corpului didactic de toate gradele, and paná si
aceastá elieä intelectualä, respectuoasá prin firea ei de legi si
regulamente, reprezentând elementul de ordine prin excelentà,
se dedal-A gata s'A se retra0 In massá din inváfämänt pentru
cuvântul c5 nu poate trál, pe scumpetea de azi, cu ceeace-i
serveste Statul drept salarii, e limpede ca lumina zilei cá cuti-
tul a ajuns la os, si csä e vremea ca toti oamenii de bine sá cugete
serios la ceeace este de fácut.
Dar oricat de covarsitoare ar fi insemnátatea problemelor
financiare si economice, ele constituesc fenomene treceitoare din
vieata noastrá si mai curand sau mai tärziu, date fiind bogátiile
naturale de care avem parte, dificulatile momentului vor fi in-
44

www.dacoromanica.ro
vinse: se vor gäsi oarmuitori cari, punind interesele generale
mai presus de once alte interese, sä readucä tara la o mäcar
relativa prop5§ire materialà.
Cu mult mai gray se prezintä viitorul din punctul de vedere
al ridickii noastre culturale §i morale, al räspandirii luminii
prin §coli de sus pânä jos qi in deosebi jos, in päturile adânci ale
poporului, precum §i din punctul de vedere al unitatii suflete§ti,
al frätiei tuturor Românilor de pe tot intinsul României-Mari.
Peste opt sute de mii de viteji §i-au dat vieata pentru infäp-
tuirea visului milenar al unirii tuturor Românilor. Aceastä
unire politicá, singura ce ne-au putut-o da cei cari s'au jertfit,
este acum un fapt indeplinit. Nu se poate afirmA acela§ lucru
despre unitatea, inchegarea sufleteasca a acelora§i Romini. A
ajunge insä la aceastä solidaritate, la aceastä infrätire, este tinta
finalà cätre care toti suntem datori sá tindem. Acesta este noul
ideal; mortii no§tri Il impun.
Realizarea acestui ideal insä cere pe de o parte timp indelun-
gat, pentrua nu se poate ajunge la ea deat prin educatie,
§coalä §i cultur5; mai cere §i conlucrarea tuturor, dela mare
la mic, dela vrädia la opined'.
Evident: rezultatele nu se pot pipäl de azi pe mane. Dar
cu muncä incordatà, ca räbdare inteo actiune de a§A lungä
duratà, cu focul sacra ce multe inimi va inc514 pentru aceastä
cauzä sfânta, nu ne indoim de izbandä.
lar aceastä izbandà e neapArat necesarä pentru asigurarea
viitorului României intregite.
* *
A trecut vremea and se credeà cá spre a stäpanì massele,
este nimerit ca ele sä fie mentinute in ignorantä. Chiar dacä
pe ici-colea s'ar mai gäsi un om de moda veche, care sä sus-
45

www.dacoromanica.ro
pine dupa ((sanatoasele» principii din trecut, rar ar avea curajul
sa se rosteasca verde: #nu-i trebuie poporului invatatura». Facem
abstractie de faptul ca asemenea adoratori ai vietii patriarhale,
Ku o turma' §i un pastor», nu prea ar avea motive de Canguire,
dat fiind inca, la noi, inspaimântatorul procent de analfabeti
fata de cel din tarile occidentale, ba chiar din unele din tarile
vecine noua, marea lipsa de invatatori trebuitori numarului de
copii in vArstä de qcoala inteleg invatatori anume pregatiti
pentru misiune lipsa mare de localuri §colare, de material
didactic, §. a. m. d.
Cert e insa ca toata lumea cugetatoare se intrece intru a recu-
noa§te nevoia raspandirii luminii peste tot.
De and cu introducerea votului universal, trebuie sa amu-
teasca definitiv once gind contrar. Vot universal §i analfabe-
tism sunt doua notiuni ce principial se exclud. Cine vrea sincer
ca massele sa fie chemate sa se pronunte asupra directivelor
vietii politice, nu poate admite totodati necuno§tinta de carte
§i absoluta ignoranta in tot ce priveqte tocmai aceasta vieata
politica. Altcum, votul universal nu duce cleat sau la subju-
garea vointei alegatorilor de catre guverne, sau la exaltarea spi-
ritelor §i a poftelor de catre demagogi. Pericol mare §i tntr'un
caz §i'n altul.
Raspindirea invataturii 0115 §in cel din urma cätun se
impune: e singura pavaza contra excrescentelor votului universal.
Ea se mai impune qi din alta insemnata consideratie.
Nu se poate trece u§or cu vederea asupra turburarii provo-
cate in suflete de chestiunea evreeasca. Netagaduit cà antisemi-
tismul in România 4i are in buni parte obar§ia in proportia
marelui numar de evrei, ora§eni mai cu seama, fata de popu-
latia autohtona. Netagaduit deasemenea CA, din punct de vedere
46

www.dacoromanica.ro
economic, comertul, industriile, meseriile s'au concentrat in mai-
nile evreilor, .in deosebi in Moldova intregita cu Bucovina qi
Basarabia. Netagaduit in fine CA se intrezare§te acum o concu-
rentä puternica a elementelor evreeqti fata de cel autohton §i
pe taramul intelectual i politic. De cand cu puternicele agitatii
studentwi de cari m'am ocupat inteun articol publicat in
ziarul erimpul» din 3 Marte 1923 desvaluindu-se marelui
public faptul cà la unele din Facultäti numarul studentilor
evrei covaqe§te cu mult pe acel al studentilor creqtini, s'a des-
chis o noua perspectiva: Daca intelectualii sunt meniti a con-
duce tara de maine qi nu poate fi altfel ce vedem in viitor ?
Nimeni nu ne poate cere, nici chiar evreii, sa nu ne oprim cu
toata seriozitatea cuvenitä la aceasta problema atat de impor-
tanta.
Leacul ?
Plecam dela considerentul, pe care nu-1 pot nega nici cei
mai inverqunati dintre antisemiti, cá trebuie sa convietuim cu
evreii impamanteniti i cu cei deveniti supui romani, potrivit
art. 7 din Tratatul dela Paris din 9 Decemvre 1919, qi ca prin
urmare interesul general este de a tral in intelegere §i armonie,
iar nu in vqnica hartueala cu acqti concetateni de religie mo-
zaieä, Dead concluzia CA chestia evreeasca nu se poate rezolvì
In nici un caz prin mijloace violente, ca batai, scandaluri, spar-
geri de geamuri, devastari, nici, cum s'a intamplat pe aiurea,
prin expulzari in massa sau pogromuri.
Pe motive constitutionale §i de respect pentru tractatele cu
marii noqtri Aliati, nici numerus clausus nu e cu putintä §i nu
constitue o solutie.
Singura solutie rationala a adancului diferend este acea de a
inzestra elementul de bwina cu armele necesare luptei. leale,
47

www.dacoromanica.ro
concurentei, atat pe täramul economic, cat qi pe cel intelectual
§i politic. Adevkat cá de mult, foarte de mult, trebuià inceputä
aceastä actiune de elementarà prevedere.
«Dacd lucrurile au ajuns kind aici» scriam in articolul men-
tionat «set* ne credem aproape invirui pe tdrdmul economic fi
«totodatd primejduiti pe cel intelectual i politic, sei recunoagem
«cd vina e, in primul rdnd, a piturii conducdtoare de pad acum,
«a acelora cari au guvernat mai mult in aceastd lard.
«Doard de fase decenii incoace se puted preveded cu sigurantd
«matematicd cd va venì vremea ca toti evreii sd fie impdmdn-
«tenifi. Indoealei in aceastii privintd nu putea fi.
«Dacd este Wc i afd este datoria cea mai elementard a
«cdrmacilor erd de a pregda continuu cu stdruintd de fier, prin
«rdspandirea luminii, elemen tul autohton, pentru lupta ddrzei pe
«toate teirdmurile. N'au fdcut-o... N'au lucrat astfel ca massele
«sd poatd concurd i rezistd cu vrednicie in lupta Stiu tei ca inevi-
«tabild».
Ceeace nu s'a fäcut la vreme, urmeazä sä se indeplineasc5
cel putin acum. Elementul in care ne e toatä nädejdea, tkanul
roman, are insu§iri trupeqti qi suflete§ti neintrecute de nici
unul din neamurile de pe continentul european; cu un asemenea
element, a§à de bine inzestrat de Dumnezeu §i totodatä a§à de
numeros cum e peste 8o0/0 din populatia noastrà putem
privi cu toatä seninkatea in viitor. Täränimea constitue izvorul
nesecat de continua reimprospätare a puterilor noastre.
Dar nu este altà cale de a se face apel la fortele vii ce zac
inteinsa decat cum spuneam mai sus vrin räspandirea
dnvätäturii panä §i 'n cel din urmä ckun».
De voim cu adevkat sä utilizäm toate elementele sänätoase
din straturile profunde ale poporului, de voim cu adevärat ca
48

www.dacoromanica.ro
aceste elemente sà sträbatà mai departe pentru reimprospAtarea
atmosferei mai mult sau mai putin viciate din oraqe, de voim
cu adevarat sà* dà'm elementului curat românesc posibilitatea
ascensiunii pânä in sferele superioare ale intelectualitsátii, ca
tie cumpäna altor factori ce ne copleqesc, nu putem decit
aprobAm in totul tendinta din anii din urmA de a pune qi §coale
secundare de toate categoriile cit mai la indeminA sätenilor.
Nu ca fericim pe ei, pe sàteni, tinem la aceastà endos-
mozà; inclinAm spre ea pentrucA avem adânca convingere
interesul general al Statului este ca elementelor de valoare, ori
de unde ar fi ele, nu numai sä" nu li se inchidà calea, ba din
contra s5 li se deschia larg portile toate.
Mai avem adânca convingere cà in chipul acesta se va face
o operà de adevArat qi serios conservatorism national.
Cei grAbiti ssá asiste cit mai curand la prefacerea dorit5 nu
se vor imp5cà cu o aqà de lungA a§teptare. Zadarnic. Cu violente
fie de limbaj, fie de fapte, nu se pot obtine rezultate. Singura
sperantà e aceea a recurgerii la nouile elemente indicate, dar
pentru ridicarea lor trebuie timp, qi iar timp.
O altà obiectie ce se poate face este aceea cà chiar de li star
inlesni nouilor aspiranti la culturà superioarà ajungerea in uni-
versitAti, din pricina sàrAciei ei tot nu vor putea sustine lupta
fatä de cei dispunând de mijloace mai multe de traiu, adia
ei tot in stare de inferioritate s'ar aflà in raport cu colegii lor
evrei.
E admisibil sà se creadà c5 toti sau aproape toti studentii
de religie mozaica ar fi feciori de bani gata ? Dar se va zice
poate cà ace§ti studenti, dacà n'au mijloace proprii, totu pot
studià multumità ajutoarelor din partea semenilor lor. Cred
este aqa. Dar aceastà solidaritate face cinste evreilor qi con-
49

www.dacoromanica.ro
stitue chiar forta lor. N'avern deck &A imitärn pilda ce ne-o
dau i pe toti cei vrednici qi pauperi sa-i ajutam §i noi. Statul
a qi inceput sa faca jertfe mari In favoarea studentimii prin
Infiintarea caminelor qi a cantinelor qi ar trebui sa meargi mai
departe in directiunea aceasta, facand tot felul de inlesniri de
traiu precum qi de Inlesniri de studii. Proteguind astfel pe stu-
dentii de valoare §i lipsiti de mijloace, 1§i asigura Statul pro-
pria-i prop4ire temeinica.
Parcimonie and e vorba de §coala nu se incape, intocmai
cum nu se incape and In joc este armata. Aceasta din urma
asigura existenta fizica a Statului; cea dintaiu pe cea morala.
Prin armata ne aparam contra dumanilor externi; prin §coala,
invatatura, cultura, contra celor interni. Ba prin §coala, care
are a fi inainte de toate un institut de educatie sufleteasca qi
civica, dela treapta cea mai de jos §i pana la cele mai inalte
studii academice, ne invingem pe noi in§ine, caci ea ne deprinde
sa ne infranam poftele bolnavicioase, ea ne indeamna &A apre-
ciem pe aproapele nostru, oricare ar fi el, ea ne invata a ne
iubi patria qi neamul, ea pregate§te otelirea caracterelor. Foloa-
sele armatei sunt vizibile imediat qi deaceea nimeni nu precu-
peteqte mijloacele ce i se pun la dispozitie; foloasele §colii cer
timp spre a fi valorificate qi deaceea darnicia fata de nevoile
ei e mult mai restransa. NeInchipuit de mare Insä e gre§eala
ce se savar§eqte, in aceasta privinta, de cate ori se afla la ordi-
nea zilei o chestie de invätamant, de cultura superioara sau de
satisfacerea trebuintelor acelora cari au menirea de a forma
sufletele tineretului. Gre§eala nciertata, caci e doar lesne de In-
teles ca viitorul unei täri atarna in ultima analiza de ceeace
vor fi In stare sa produca §coalele §i a§ezamintele de cultura
In genere.
50

www.dacoromanica.ro
 Clad §coala, prin firea ei, nu poate intitiO roacle imediat
palpabile, oastea din contra chiar in vremea de pace ar fi in
stare s5 dea rezultate practice incalculabil de insemnate, daca i
s'ar atribui rolul de armatd constructiva' preconizat cu o insu-
fletire demna de talentul sàu de apreciatul nostru prozator I.
Brätescu-Voinqti. S'au §i fAcut inceputuri, ce e drept numai
sporadice, in directia aceasta, bunkarà qoselele §i podurile efec-
tuate in Basarabia de dou5 regimente de Pionieri, dac5 nu ma
in§el, lucr5ri de reali valoare i de o utilitate necontestabia.
Minuni star puteA face intinzandu-se acest cerc de activitate
practicA pin5 la constructii de tot felul, cari cu at Ata greutate
se infiptuesc ast5zi când mina de lucru e a§à de enorm de
scumpà. Idea numitului scriitor merità si fie adâncità de c5tre
militarii no§tri distinqi, cari singuri se pot rosti in deplinä cu-
no§tinta de cauzA asupra chestiunii dac5 destinatia armatei de
a fi «constructivb in timp de pace n'ar d5unA cumva menirii
sale adevarate, care in nici un caz, intru nimic nu trebuie
§tirbitä.
Ierte-mi-se digresiunea i sA revenim la considerentele dela
cari am plecat.
Pentru regenerarea pkurilor noastre intelectuale §i conducà-
toare destinate a se indeletnid fie cu profesiunile libere, fie cu
comertul, industriile, agricultura, etc., intelegem si pompàm
elemente noui §i vrednice din massele adânci ce ast5zi zac incä
In intuneric nepkruns. La aceasta nu se ajunge ins5 cleat
dându-li-se, prin invatsäturà, putinta de a strThate vgul de
ignorantä ce le inconjoar5. Dead urmeazà ea' §coala primarà,
§coala multimii, are a fi unitara la tail ca §i la ora§e.
Muhl cernealà s'a cheltuit, la noi, pe vremuri, in discutia
aprinsi a chestiei egalizarii sau nu a programei §colii primare
'I

www.dacoromanica.ro
 rurale cu acea a qcoalei primare urbane. N'o voiu mai rede-
schide aici, dar nu mä pot abtine de a o rezuma cat de pe scurt.
Formula pa. rtidului conservator concretizatä in legea asu-
pra invipmantului primar qi normal-primar din 1893 era cä,
pentru motive de ordine practieä, egalizarea acestor douà pro-
grame ar constitui o imposibilitate de fapt. Nu se poate cere
afirmau sustinkorii legii ca un singur invätkor sä obtie
In cinci ani durata qcolii rurale identic aceleaqi rezul-
tate, pe cari le obtin 4 institutori in 4 ani. Pe and institutorul
lucreazä cu o singurà categorie de qcolari, cari cu totii sunt
continuu in aceeaq lectie, invOtätorul are in fata sa in acelaq
timp 5 clase, adica cinci serii deosebite de qcolari. *tiut mai e
CA situatia invätkorului e ingreuiatà in comparatie cu aceea a
institutorului urban, qi prin faptul CA materialul cu care lucreazá
cel dintaiu e, la inceput, mult mai putin desvoltat cleat cel
din °rage. Cum 6 neinscrierea la vreme la inceputul anului
qcolar, frecventarea extrem de neregulatà a elevilor, skicia care
impiedecA pe multi de a-qi procurà cOrtile qi ustensilele necesare
fac qi mai anevoioas5 indeplinirea sarcinilor invafatorului sà-
tesc, se intelege dela sine. Pentru aceste puternice cuvinte
legea din 1893 impärtise qcoalele rurale in 3 categorii: qcoale
de csátun, qcoale primare inferioare qi qcoale primare superioare.
Invafämantul primar complet, egal aceluia din qcoalele primare
urbane, nu se da, potrivit acelei legi, deck in qcoala ruralä
superioarà, cu 2 invOtsátori qi un numOr de peste 8o de copiii.
coalele rurale superioare formând, fireqte, exceptia, se fäcea
uqor socoteala cä imensei majoritáti de copii de skeni nu i se
acorda invät5tura primara completà qi deci i se inchidea calea
spre invOtaturile mai inalte. Aceast5 organizare tocmai din pricina
aceasta era taxafá de adversari drept o opera* pur reactionarà.
52

www.dacoromanica.ro
 Aceqti adversari erau in primul rand liberalii. Contra mini-
strului conservator, autorul impärtirii qcoalelor rurale in 3 cate-
gorii, se desläntui o adeväratà furtunä de protestäri. De geaba
se replicà cä legiuitorul e dator sá tie seamä de posibilitäti, CA'
«afirmarea sgomotoasä a unor desiderate nerealizabile» nu folo-
seqte la nimic. De geaba. Egalizarea deplinä a qcolii rurale cu
cea urbanä se proclamA drept un principiu sacro-sanct, o dogmä
dela care nici o abatere nu puteä fi toleratà. In consecintä,
schimbandu-se regimul, dispärit din lege diferentiarea qcoalelor
rurale. Guvernul liberal, imediat urmätor, suprima in 1896
deosebirea i reorganizeag §coala primarà ruralà ag fel ca
once copil cu sigura exceptie a celor din coalele de cätun
cu mai putin de 40 de copii in virstä de §coalä sä poatà
cäpätà exact aceeaq invätäturä ca la qcoalele urbane. D-1 Poni,
absolut consecvent cu sine însu i fidel credintelor partidului
gu, aratá in expunerea de motive proiectului gu de lege, CA
dupä sistemul legii din 1893, «copiii dela tag sunt sistematic
«inaturati din invätämäntul complet qi prin aceasta in imposi-
«bilitate de a aspirà la o culturä mai inaltä* qi CA «ratiuni de o
«ordine ma,: inala impun Statului datoria de a da aceeaq sum5
«de cunoqtinte primare tuturor copiilor din tag, fie ei näscuti
«in oraqe sau sate, in sate avute sau grace, in targupare sau
«cätune*.
Principiul egaligrii a fost astfel salvat. Dificultätile ing de
neinvins pentru punerea ei in aplicare §i relevate mai sus, rä-
maseri in picioare.
In 1899, revenind la arma Statului guvernul conservator,
intentiunea ell de a 'TWA firul intrerupt prin reintroducerea
diferentierii anulate de liberali. 0 nouà vijelie se desläntuqte,
iar luptätorul de cäpetenie contra acestei tentative qi pentru
53

www.dacoromanica.ro
#mentinerea invkämântului integral pentru toatá lumea» este
insuq Haret, fost §i viitor ministru de instructie. Prin graiu qi
prin scris a intervenit pentru strivirea orickei másuri osandi-
tOare a fiilor de säteni de a nu p41 mai departe pe calea iii-
vätáturii.
Pácat numai cá spre a se face posibilä de fapt egalitatea pro-
clamatá de drept, nu numai ca aproape nici o másurä nu s'a
luat, nu numai CA dificulatile au continuat a rämâne acelea§i
in deosebi aceea ca un singur om s'i Led' la tará ceeace patru
oameni fac la ora q dar situatia s'a mai i ingreuiat mult
prin nouile directive foarte judicioase dealtfel date de
insu§i Haret in timpul ministeriatelor sale din 1901-1904 qi
1907-1910. Acest bárbat, necontestat unul din cei mai de seamá
mini§tri de instructie ce i-am avut, constatând CA qcoala pri-
mará ruralá ciá copilului <inumai cunqtinte teoretice, fárá a-i
da in acela timp vreo pregátire deosebità, anume in vederea
chemárii lui viitoare de cultivator de pámânt», i cá #instructiu-
nea primará ruralá fusese alcátuitá pe acela plan ca cea urbani
§i se pare ca acest plan avusese in vedere mai mult pregátirea
pentru liceu deck pentru vieatá»l) se pronuntá hotárit CA #acest
invátämânt curat teoretic trebuie sá inceteze» §i. CA ventru
aceasta, in coalele primare rurale, se introduce invátämântul
practic agricol»2).
Punându-se astfel inainte un nou obiectiv i anume CA' §coala
ruralä are a pregáti in chip practic pe copil pentru vieata lui
de viitor plugar, mai având in vedere deciziile §i dispozitiile
aceluia ministru, potrivit cárora se impuneau inváfAtorului
tiutele numeroase indatoriri extra-colare, iar orariul rural se
1) Raport adresat M. S. Regelui asupra activitAtii Ministenilui Instrucliunii Publicc
9i al Cultelor de Spiru C. Haret, ministru. Bucuresti 1903; pag. 6.
a) Ibid. pa. 19.
54

www.dacoromanica.ro
reduceA la junfätate de zi, in loc de o zi intreag5, evident CA,
°rick se a§terna pe hârtie principiul intangibil al egalizärii
§coalelor rurale cu cele urbane, diferentiarea dintre aceste douà
feluri de §coale mergeà accentuAndu-se din ce in ce mai mult.
Cel ce scrie a-ceste randuri a fost, in tineretile lui, neclintit
sustinkor al qcolii primare egalitare la tarsi. ca §i la ora, cu
conditia ing ca principiul s5 qi fie aplicabil. Nimeni nu tre-
buie s5 se multumeasca cu forma in loc de fond. In acest sens
m'am pronuntat categoric, cu 22 de ani in urm5, trite° confe-
rentà tinueä la 30 Ianuar 1902 cu prilejul serbkii patronului
§colii normale de invátatori Nasile Lump> din Iai. Spuneam
atunci:
oPlecCind din punctul de vedere di colii primare rurale tre-
obuie data' o directie practica, pregatitoare pentru vieata de sa-
«tean, vieatei cu totul deosebita de aceea a or4eanului, se vend-
«leazei idea de a renuntala egaliza rea pro gramelor celor cloud cate-
ogorii de f coale primare urbane i rurale a mentine actuala
«programer- teoreticei pentru orc4eni, ca fiind mai potrivita lor, i
«a da o cu totul alai' alcd tuire programei fcolii rurale. In aceasta
«din urma fcoald sci se reducii inviitatura teoretica la un minimum
oposibil, iar cunogintele i indeletnicirile practice sci ocupe locul
de frunte: lucrul manual, pomiculturd, horticulturci, agricultura,
ostuparit, sericiculturei, iata ce-i trebuie sateanului.
«Nu ma Impac cu aceasta idee. Nu ma pot impcica cu ea, pentrual
«am adeinca convingere ca once turd, fi in deosebi o lard- mica ca
«a noastra, trebuie sci utilizeze toate fortele, ori din ce pätura
osociala ar fi ele. Cei ce fac marirea intelectualci i morala a unei
«teiri, sunt oamenii de talent f i de caracter i este In interesul tdrii
«ca talentele sei iasci la ivealii.

55

www.dacoromanica.ro
 «Cu toate di solutia diferentierii pro gramelor nu-mi convine de-
«loc, totub dacei af crede un sin gur moment cii alt mijloc spre a
«pune pe inveiteltor in situatia de a lucrà mai cu inlesnire este im-
«posibil de geisit, declar di n'cq ezitel sei mii inscriu in numeirul
«sustindtorilor ei . . . N'ar fi lucru cinstit din parte-mi set' sustin
«mentinerea aceluiaf program, f tiind bine cd invciteitorul nu poate
«implinì ceeace i se cere. .57 sunt, in adeveir, prea convins di, cqez
«cum e organizateí coala rurald asteizi ;i mai cu seamei de ceind
«se accentueazei de celtre autoriteitile f colare directia practiceí in
«Koala', leirgindu-se totodateí activitatea inveita-torului in afarei de
«Koala', situatia nu poate cleiinui, Ariz' a condamnd pe «apostolul»
«nostru la o muncei sterild.
«Alai solutie trebuie deci geisitei; o solutie, prin care sei se im-
«pace cele trei cerinte ale noastre, atat de opuse in aparentei,
«anume:
Punerea inveiteitorului in posibilitate de a lucrà cu spor;
Desvoltarea directiei practice in inveiteimântul primar;
Mentinerea, la bazei, a identiteitii programelor fcoalelor
urbane f i rurale».
Solutia propusa de mine cu aceeaq ocazie era, in rezumat,
urmatoarea: Impartirea intregului invatämant primar obligator
in douà cursuri distincte, din care unul elementar (teoretic),
acelaf pentru invatamantul rural qi urban, celalalt superior
(practic), diferit dela ora q la sat, ba chiar dela ora q la ora,
dela sat la sat.
Primul curs aveà sa cuprinda acele cunoqtinte elementare
care formeaza baza tuturor invataturilor, mai cu seama ceti-
rea, scrierea §i calculul qi care nu pot fi cleat aceleaqi pentru
toti. S'ar mai adauga rugaciuni, desen, cant §i jocuri gimnastice.
Acest curs ar avea o durata de trei ani la ora, §i patru ani la
56

www.dacoromanica.ro
tara, lar programa ar fi astfel alcatuiti incat el sa constitue un
ciclu complet.
Cursul superior, suprapus celui elementar, obligator ca si el,
ar aveà menirea .de a pregati pe orasean pentru vieata lui de
viitor meserias, mic industrias sau comerciant, etc., iar pe
skean pentru vieata lui de viitor plugar. Programa ar diferi
dela localitate sau regiune la alta, dupa nevoile deosebite.
Acestui curs i-ar corespunde ultimele clase primare de acum
si durata lor ar fi de 2 ani. Invatatura ar constà din comple-
tarea cunostintelor capatate in cursul elementar si din adau-
girea de notiuni de Istoria Romanilor, geografie, stiinte natu-
rale, fizice si agricole; in fine si mai cu seama din lucrarile
practice horticole, agricole, de lucru manual, s. a., ce s'ar sta-
bill prin programa analitica. Cunostintele teoretice star predà
mai mult in lunile de iarna, iar lucrarile practice in cele de vara.
Invatatorii ar lucrà jumatate de zi, cu scolarii din cursul ele-
mentar, jumatate cu cei din cursul superior.
Legea ar hotari modalitatea trecerii din invatamantul primar
In cel secundar, in ceeace priveste varsta ceruta scolarilor; la
examenul de admitere in clasa I secundara nu star cere alte
cunostinte deck cele din cursul elementar.
Aceasta solutie satisface cele trei postulate, enuntate mai sus:
punand pe invatator in situatia ca munca-i RI dea roade,
&and scoalei primare atat urbane cat si rurale, in cursul
superior, o directie cu adeviz'rat practioi, pregcititoare pentru
vieatà, c) mentinand totus, la bazá principiul identiteitii pro-
gramei, singurul salvator al regenerarii prin noui elemente sa-
natoase a paturilor conducatoare de maine.
Aceasta propunere facuta, dupa cum am aratat, in 1902, a
fost studiata amanuntit si desvoltata in anul 1912 de o comi-
57

www.dacoromanica.ro
siune numita ad-hoc de catre ministrul de instructie deatunci, mult
regretatul nostru fruntaq C. C. Arion, comisiune din care au fäcut
parte d-nii S. Mehedinti, I. Paul, qi altii. Lucrarea comisiunii avea
sa fie transformata inteun proiect de lege §i supusa unei largi dis-
cutiuni a corpului didactic, inainte de a se depune in parlament.
Evenimentele lucru normal in istoria partidului conserva-
tor s'au desfäqurat aqa fel ea qi aceasta incercare bine inten-
tionata, a ramas, ca atatea altele, oprita in drum.
Departe de mine gandul CA solutia propusa e impecabila,
singura cu putinta. Poate ca altii sa fie mai norocoqi qi. sa poata
da solutiuni mai potrivite. Cert e insa ca problema pusa nu poate
fi inläturata : nodul gordian existei qi e vremea sa-1 desfacem.
* * *
Alt nod gordian, tot din punctul de vedere al vietii noastre
sufleteqti, e cel privitor la lipsa de unitate, de solidaritate din-
tre ffii patriei.
Mai intaiu, lipsa de unitate qi solidaritate, in vechiul regat,
dintre sateni qi oraqeni. Intre aceste doua categorii de cetateni
intre taranime qi oraqenime, clainueqte inci o adanca prapastie.
Surtucarul dispretueqte inca oopinca», iar opinca n'are incre-
dere in ((surtucar». Este totuq in interesul propaqirii normale a
tarii, ca aceste doua elemente sa ajunga a se apropià, a se inte-
lege, a pricepe unul mentalitatea qi sufletul celuilalt. Prin votul
universal, care le va pune din ce in ce mai mult in contact
direct qi le va contopi, deocamdata cel putin vremelnic, intru
urmarirea unor scopuri comune; apoi prin coala, institut de
educatie, care va sti sa infiltreze in copiii spiritul de solidan-
tate cu toti locuitorii de pe pamantul romanesc prin largirea
orizontului lor, lamurindu-le cum vieata Statului e strans le-
gata de existenTa orasului din vecinkate, iar vieata acestui oraq
58

www.dacoromanica.ro
 01.10Teed

MUNICIPIULUI
de aced a natiunii hare e ac9te
5 aouà al se poate nadajdui
ca adânca deosebire si ma sea, iar bariera dintre acesti
doi factori sà dispara, O conditie esentiala insa: propovadui-
torii luptei de clasa trebuie sa inteleaga ca actiunea lor este
deadreptul protivnicl apropierii dintre fiii tarii.
In al doilea rind, lipsa de unitate i solidaritate dintre noi
Romlnii din provinciile alipite. Nu e oare un fenomen ce
da mult de gAndit faptul a, inainte de a fi uniti politiceste,
ne simtiam sufleteste mai apropiati unii de altii deat acum?
Sub inraurirea Ligii Culturale ne intindeam bratele cu dragoste,
caldura i entuziasm inteo vreme and reintregirea Romaniei
nu era deat un vis frumos. lar astazi, and, multumitä enor-
melor jertfe fäcute i naruirii a doua mari i puternice impa-
ratii, Romlnii se vad strânsi laolalta, sa nu fie cu putinti ca
unitätii politice sa-i urmeze unitatea sufleteasa ? Daca dra-
gostea care a fost, §i Inca sinceri i profundä, astazi a sleibit,
vina trebuie autati ca intotdeauna and s'au ivit neintelegeri
fie si in vieata privata 'hare indivizi in anzeindoud partile.
C5nd unii tind la o centralizare excesiva care nu era potriviti
nici micului vechiu regat, necum tarii intinse ce se chiama
România-Mare, iar altii urmaresc o atit de larg5 autonomie,
inat nici sa nu se mai intrevada legatura cu intregul vina e
trite° parte si in alta. Cand unii i altii ar vol sa-si impun5
reciproc legiuirile, institutiile i traditiile lor, in loc ca sä con-
vie sa-si imprumute unii altora ceeace au mai bun vina e
inteo parte si 'n alta. Când unii inteleg sä administreze sama-
volnic provinciile alipite, prin oameni nevrednici deasemenea
insarcinari, iar alçii privesc principial cu ochi rai pe cei veniti
din regat chiar atunci and nu dispun, la ei, de oameni pregä-
pentru miele resorturi vina e inteo parte si 'n alta. De
59

www.dacoromanica.ro
voim sá cimentám legiturile sufletwi, a§A de §ubrede astázi,
sá ne silim a vedd fiecare barna din proprii no§tri ochi.
In al treilea rind, lipsa de coeziune intre Românii din pro-
vinciile alipite: luandu-se dup. A tristul model dela noi, vedem
qi 'n Transilvania §i 'n Bucovina §i 'n Basarabia, deci peste tot
In aceste provincii, lupte duqmáne§ti intre ei, primejdioase mai
cu seamá prin aceea 6, in asemenea främântári, numai minori-
titile rsämin compacte §i omogene.
Aceste minoritáti, relativ numeroase, populatii deosebite de
autohtoni prin religie §i nationalitate, alcátuesc. ind un izvor
de sbucium intern, de neintelegeri §i discordii, de nu vom §ti
si ni le apropiem. Fatá de ele Statul e dator sá le asigure drep-
tate §i administratie cinstità, sá le asigure respectarea culturii §i
religiei lor. In schimb, ace§ti ceateni nuli vor putd indeplini da-
toriile lor fatä de Stat dedt dad vor pled dela deplina convingere
6 pe veci sunt chemati a trái Cu noi impreuná in România-Mare.
Indeplinindu-se aceste conditiuni de o parte §i de alta,intelegerea,
armonia, pe care o dorim, este posibia §i chiar probabilá.
In sfâqit, dureros de bogatá contributie aduc la frAmanfi-
rile noastre interne luptele dintre partidele politice, a§à cum se
practid la noi. Calomnia, injuria, ura, patima, aroganta §i.
apudturile despotice caracterizeazá aceste lupte fratricide. lar
and se prezinti in arená un bárbat de Stat, ale cárui singure
arme sunt idea §i cuvântul intelept §i cumpánit, lupta se bite-
tete cunoscutele unelte intrá i mai cu vigoare in actiune ...
lar noi contintam sà vigm de unitate sufleteasd qi de soli-
daritate intre fiii patriei ...

000

www.dacoromanica.ro
 O PROBLEMA
DE

LASCAR ANTONIU

puneA tarii noastre _o problema deli-

RASBOIUL european
cata. De o parte: politica veche in constelatiunea
Triplei Aliante.
De alta parte: comunitatea latina cu Franta, care erà sufletul
Antantei.
Idealismul necontestat al cauzei aliatilor §i legimitatea drep-
tului de aparare fata de scopurile agresiunii germane.
De o parte: idealul panslavist, cu telul marturisit: Constan-
tinopole si litoralul Marii Negre; neclaritatea situatiei politice
In Rusia; imprejurarea delicata, CA legatura noastra cu aliatii nu
se puteA face deck prin Rusia.
De alti parte: armamentul qi munitiunile noastre de prove-
nienta germanä,sistemul de aparare al tarii &Rift contra Rusiei,
legatura economica aproape exclusiv numai cu Puterile Centrale.
Dar mai presus de toate:
Ardealul qi Bucovina la apus; Basarabia la Räsarit.
Once hotarire pripita, fata de atat de numeroasele fete ale
problemei, ce ni se puma, puteà sa aiba consecinte dezastruoase
mai cu searna ca rasboiul, cum s'a vazut mai tarziu, nu s'a
limitat la un duel de arme numai. De modul cum se rezolvA
problema atitudinii noastre, fata de rasboiul ce izbucnise, de-
61

www.dacoromanica.ro
pindea realizarea idealului nostru national si insas existenta
noastri ca Stat.
Deaceea, la Sinaia, sub prezidentia defunctului Rege Carol,
Consiliul de Coroana decise neutralitatea.
Si in timp ce se caqtiga un ragaz, problema pusa de rasboiu
cata si fie rezolvati, In cuprinsul urmatoarelor patru puncte de
rep er :
Idealul national 11 intelegem integral.
Interesele, sau idealurile, viitorilor nostri tovarasi de arme,
nu ne pot fi contrarii atat in ce priveste realizarea idealului
national, cat §i in ceeace priveqte integritatea teritoriala a ve-
chiului regat.
Armata trebuie pregatiti, In raport cu Invatimintele ras-
boiului.
Ne alegem momentul cel mai prielnic, pentru intrarea In
actiune, and interventiunea noastra va fi apreciata in justa ei
valoare, i ca atare idealul national, cat si interesele noastre vor
fi pe deplin realizate.
Fiecare partid politic a facut, pe aceasta baza, politica sa proprie.
Partidul conservator a fost categoric in atitudinea sa:
In Septembre 1915, d-1 Alexandru Marghiloman spuneA In
Senat:
«Atunci cand o tara' ca Romania urmareste un ideal, acela de
«a aduce sau a readuce in sanul patriei elementele romane, cari
«astazi sunt deslipite de dansa, sau cari au fost rupte dinteansa,
«se uiti si la Romanii dela miazanoapte §i dela apus, dar si la
Romanii dela rasarit, unde nu mai e o singura scoali roml-
measca».
lar defunctul C. C. Arion, la aceeaq data, completi pe seful
nostru:
62

www.dacoromanica.ro
 «Am afirmat-o totdeauna: idealul national, ideal catre Ardeal,
«ideal cätre Basarabia, ideal integral §i ideal ireductibil, acesta
«este adevaratul ideal. Eu unul am spus-o totdeauna: prefer
«Ardealul: sunt mai multi Romani acolo. Ardealul e citadela
«naturala a neamului nostru; Ungurii ar fi redu§i, Ungurii, cari
«ne urasc, pe cari îi uram».
«Nu putem, insa, Inchide ochii i astupà urechile, ca sä nu
«vedem, sa nu auzim glasul fratilor nowi de peste Prut, Basa-
«rabia, care §i ea este os din osul nostru, sange din sangele
«nostru».
Pregatirii, cat mai serioase, i cumpanirii, cat mai atente a
momentului, §eful nostru le dedeä o deosebita atentiune, Intru-
cat spuneä la Maiu 1915:
«Din tempesta europeana, Romania trebuie sa iasa sporita;
«ea trebuie sà iasá sporita ca teritoriu, sporita ca populatiune,
«deci marita ca autoritate».
D-1 Alexandru Marghiloman nu faceä In aceste clipe actiune
de §ef al unui partid de opozitiune. Nu se complaceä In critica
negativä; credeä din contra ca momente atat de mari, in vieata
unei natiuni, sunt o povara foarte sensibilä §i grea pe umarul
oricarui guvern.
Raspunderea unor asemenea vremuri o au toti oamenii po-
litici.
Atitudinea d-lui Alexandru Marghiloman precizà adevarata
politica conservatoare.
Partidul conservator este, doar, partidul traditiei. El repre-
zinta principiul continuitatii In vieata politica a tarii §i trateaZa
evenimentele dela inaltimea acelei conceptiuni, care peste pa-
timile momentane, socoate Statul drept legatura nedestructibila,
care une§te o generatie de alta, lar pe omul politic slujitorul,
63

www.dacoromanica.ro
care in rnarginile pe care le schiteazä o vieati de om, pizeste
aceasti legituri si predi urrnasilor neatinsi mostenirea pe care
a primit-o.
Si in timp ce conducitorii porniau cu prevedere si calcul,
marile rnasse populare incepuseri si se miste.
Opinia publici devenià din ce in ce mai neribditoare. Sufe-
rintele românilor cari luptau sub steag striin, brutalititile de pe
frontul de apus, frica de o lupti decisivi, care ar puta fi porniti
si terminati inainte de interventiunea noastri, crea in opinia
publici, cireia nici guvernul si nici un om politic, cu constiinta
ciará a rispunderii, nu-i puta vorbi deschis, o legitimi enervare.
Sentimentul national cereà satisfactia imediati, iar cu-
vântul curnpinit nu gisià ascultarea pe care ar fi trebuit si o
aibi.
Pentru unii oameni politici prilejul le pireà favorabil, ca cel
putin de data aceasta, si dea lovitura partidului conservator,
ciruia Cu toate incercirile, nu reusise si se impuni.
Guvernului i se gäsià scuza situatiunii sale oficiale; partidului
conservator insi, care pistrà atitudinea rece si calmi,i se rezervau
toate atacurile.
Au fost si conservatori sinceri si entuziasti cari cizuri in
cursi.
Adversarii partidului conservator incepuri opera de destrimare.
Tactica erà: ponegrirea partidului conservator In fata opiniei
publice pe de o parte si sdruncinarea increderii partizanilor fa-0
de sef de alta.
Nici o armi n'a rimas neutilizati. Calomnia ca si violenta de
limbaj, insulta grosolani ca si insinuarea perfidi.
Armele nu erau alese. Ambitia nesatisficuti giseste ciile cele
mai tirite de risbunare.
64

www.dacoromanica.ro
 Cum erà prività aceastä campanie ? Edificatoare sunt in aceastä
directie constatärile ziarului oficios al guvernului liberal «Vii-
torul»:
«Campania care porna dela anumite desiderate nationale,
«fatä de care nici o inimä româneasa nu puteà rimâne indife-
«rentä s'a dovedit curand cä ascunde sub haine de purpurk
«trupul schilodit al politicianismului, märunt §i fitarnic».
*i mai departe :
«La noi, insä, din pricina unei prea pronuntate tendinte de
«arivism, sau temperamentului nefast al d-lui N. Filipescu, s'au
«säpat qi mai mult granitele intre partide, in timpul and lupta
«de partide ar fi trebuit sä inceteze; la noi s'a putut infiripà o
«campanie federalistä, care sä porneasa de la idea cuceririi
«Ardealului, pentru ca foarte curänd ea sä degenereze in atacuri
«calomnioase contra adininistratiei Ministerului de Räsboiu; in
«atacurile personale, sau in criminale atacuri contra Dinastiei
«Tronuluic
Loviturile au dat gre§.
In fata lor se ridia intreg §i drept eful partidului, d-1 Ale-
xandru Marghiloman.
Cu energia pe care i-o &Ada atitudinea sa cinstità §i patrio-
ticä, cu puterea ce i-o insuflà doctrina in numele areia vorba,
el a reu§it sä inläture adversarii qi sä mentinä partidul conser-
vator in cadrul ce i-1 fixaserä inaint4i i la inältimea pe care
conceptia politia §i metoda de guvernare 11 ridicaserä.
In congresul din Maiu 1915, cu 206 voturi din 325 membri
prezenti, partidul conservator aproba atitudinea §efului sätt.
Marea majoritate intrunità provocä o nouä furie in rândurile
adversarilor.
Agitatorii aduseri acuzatiuni de necinste congresului. Ele
65

www.dacoromanica.ro
fura inlaturate cu dovezi, dar acei cari formulasera nu mai
puteau rämäne in familia conservatoare.,
Situatiunea fusese limpezita.
Cu o telegrama d-1 Al. Marghiloman aviza organizatiunile din
provincie despre cele intamplate.
Telegrama care rezumä evenimentele se incheià cu urma-
toarele cuvinte:
<Sper ca toti conservatorii ma vor aprobAh.
Tot ce a fost conservator adevarat a limas la postul sail.
Partidul conservator fusese la grea rasp ântie.
Invinsese una din cele mai grozave crize prin cari a trecut
vreodata.
Nurnai datoritä §efului säu partidul conservator ramaneä
vechea citadelä de cinste §i dezinteresare pana la sacrificiul
propriei persoane, a acestei tari.

000

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI 5 I FAPTE
DE

B. CATARGI

JUBILEUL unui om politic este o comemorare. Pentru

prieteni personali qi politici el este i o rememorare.
Daci urc coasta anevoioas5 a amintirilor, gäsesc CA prima
mea intalnire cu d-1 Alexandru Marghiloman a avut loc in anii
188o-1881 pe terenul sportului hipic.
In acele timpuri urmam càlare pe un poney al5turi de IA-
rintele meu, care fusese un stralucit ofiter de cavalerie, ral-
lypaper-ule, ce aveau loc peste câmpiile §i prin p5durile din
jurul Bucureqtiului. Se ficeau pe atunci asemenea vinkori
cAlki, la care unul din càareti infiti§à vânatul, iar ceilalti
11 goniau pâtià 11 prindeau.
La acele intruniri sportive d-1 Marghiloman participà regu-
lat, contribuind la reu§ita lor cu aceà nAscânda pasiune pentru
cai, cu acea veselie de sigur innäscutà a firii sale, rod al darurilor
cu care soarta il inzestrase qi mai ales a acelor insu*i proprii
pe care le intrebuintase in mod stfälucit in -liceu, in universi-
tate, in magistraturà, in barou. Rar m5nunchiu de imprejurki
qi de califiti ce ineá din tinerete desàvaqesc in om acel echili-
bru care ii inague sà soarbi fàri mustrare din pricerile vietii.
Revkl §i acum cu emotiune grupul numeros al acelora care
erau nelipsiti dela acele petreceri sportive. Erau intruniri alese
67

www.dacoromanica.ro
prin situatiunea pe care participantii o ocupau in societate si
In treburile publice. Vieata de societate dainuià Ind pe atunci
si imbrAd in diferitele ei manifestäri o nuantä bine lämuritä
de cuviintä si de elegantä.
Mai toti bärbatii maturi de atunci cunoscuserä in Franta
vremurile de strälucire ale Imperiului, si societatea bucure-
steanä erà vädit sub influenta cam romantid a acelor tim-
puri.
Reväd in grupul doarnnelor pe d-nele: Mihail 1.1.tu, Leon
Paciurea, Scarlat Ferekyde näscutä Marghiloman, General
Arion, si altele. Väd pe domnii: Alexandru Florescu, fratele
Generalului Ion Em. Florescu, cälärind un cal mare roib, dar
al lui Don Carlos; fraul nu erà de piele, ci impletit cu fire de
mätase albasträ. Väd pe d-nii Scarlat Ferekyde, totdeauna cä-
lare pe un cal bälan, pe Nicu Racovitä, care a pästrat cultul
dläriei pânä la cele mai adânci bAtrânete, pe Colonelul Bla-
remberg, intemeietorul curselor de pur sange, pe fiul ski Vla-
dimir aproape de aceeas virstä cu mine, pe Sacha Blaremberg,
pe Costicä Isvoranu, Cneazul Alexandru Moruzi, pärintele
meu Alexandru Catargi, Ion Lahovary, Dimitrie Manu, Co-
lonelul Vlädoianu, Dimitrie Bärdnescu, si atatia altii dintre
care singur d-1 Alexandru Marghiloman le mai supravietu-
este astäzi.
Doamnele urmäriau cu echipajele lor desfäsurarea vinkoa-
rei si asteptau apoi pe cäläreti in poenele din pädurea
Bäneasa, unde se servià o gustare bogatà si se inchinA un pahar
de sampanie in cinstea Inving5torului, care mai intotdeauna erà
o doamnä, cäci cäTäretul urmärit aveà eleganta sä se predeà
In cele din urmä unei doamile.
Se poate zice cu temeiu d strälucita carierà a d-lui Alex.
68

www.dacoromanica.ro
Marghiloman, de indrumator §i conducator al curselor de pur
sange, ca crescator qi proprietar de cai de pur sange, 1§i
are in o buna parte obar§ia in vankorile calari din acele
timpuri.
Este cu neputinta s'A se expue pe scurt opera monumentala
sAvarqita de dansul pe terenul crescatoriei nationale a pur san-
gelui englez. Daca Colonelul Blaremberg a fost intemeietorul
curselor de pur sange, Alex. Marghiloman le-a organizat, des-
voltat, vulgarizat. Decenii dearandul le-a sustinut aproape, sin-
gur, cu munca, cu priceperea, cu sacrificiile sale bäne§ti.
In lungi ani de rastri§te multi ar fi fost poate dispu§i s'A re-
nunte la o munca ce o credeau zadarnica §i costisitoare. Singur,
neclintit in atingerea scopului ce-1 urmarià, Alexandru Marghi-
loman a staruit.
Instalatiunile m'arete §i desavar§ite ca tehnica sportiva, stra-
lucirea exterioara a intrunirilor dela Baneasa, progresul realizat
pe terenul imbunatatirii rassei de pur sange* raspandirea gustu-
lui pentru sportul hipic, immultirea atat de doritá §i in sfar-
§it pe cale de realizare a crescatoriei nationale de pur s'auge,
sunt opera aproape exclusiva a harniciei lui Alexandru
Marghiloman. Acelorni staruitoare calitati nepretuite se da-
toresc §i urmele neqterse ce le-a lasat in toate administratiunile
caritabile sau private pe cari le-a condus in bogata sa cariera.
Sunt printre aceia care au asistat la grele inceputuri ale mi-
nunatei re§edinte sale de vara de ranga Buzau. Tot ce farmeca
astazi privirea, toate comorile naturii cari patrund acuma pana
In cutele cele mai adanci ale sufletului, sunt rezultatul sfortärii
neobosite a mintii §i adesea a palmelor §i a uneltei manuite cu
dibacie de mana acestui devotat prieten al naturii. Acolo la
Albatros se afla renumita herghelie de pur sange. Un adevärat
69

www.dacoromanica.ro
oras, mandria proprietarului, leaganul pur sangelui ro-
man. Din acele grajduri, boxe, paddockuri, tasneste sail-
gele generos al pur sangelui pentru a se revarsä apoi asupra
tarii.
El-A deci firesc ca un bärbat impodobit cu atatea insusiri sä
paseasca spre vieata largi a politicii unde dupa abià 4 ani
de ucenicie ca deputat, la varsta de numai 34 ani, fu desemnat de
cei mai de seama conservatori spre a sta alaturi de ei in guvern.
La 1888, in primul minister conservator care a urmat lungei
domnii a lui Ion Brätianu, Alexandru Marghiloman a fost che-
mat la Ministerul Justitiei. Nasii sai politici se numiau Teodor
Rosetti, Petre Carp, Titu Maiorescu, Al. Stirbei. Afara de Ale-
xandru Lahovary, nici un om politic nu s'a putut fall cu o ori-
gine ministeriala atat de stralucita.
Se stie 6 Ministerul Teodor Rosetti, din Martie 1888, fusese
incredintat acelei fractiuni conservatoare care in tiriapul luptei
opozitiei impotriva guvernarii liberale pastrase o atitudine strict
constitutionala participand la lucrärile parlamentului si refuzand
sa intre atat in coalitia opozitiunii unite cat si in organizarea
nou creata a partidului liberal conservator, condus de Lascar
Catargi si George Vernescu. Aceasta atitudine erà conforma
cu miscarea de primenire a mijloacelor de lupta si de infap-
tuire politica practica inceputä in anul 1881 de gruparea con-
servatoare zisa junimista si conclusa de Petre Carp. Dela aceA
data, timp de 30 ani vieata politica a Romaniei precum si
desfäsurarea evenimentelor in sanul conservatorilor a stat sub
influenta neintrerupta si covarsitoare a prestigiului moral si
intelectual al acestei grupari conservatoare.
Grupareajunimista urmaria parasirea vechilor metode de lupta,
cari consumau fara folos pentru tara puterile partidului conser-
70

www.dacoromanica.ro
vator. Ea nazuià sä aseze partidul conservator pe terenul unui
program de reforme imediat realizabile, si sa-1 indrumeze spre
o politica constitutional conservatoare. Pentru o astfel de con-
ceptie conservatoare si pentru infaptuirea unei politici care se
rezuma in intarirea ideei de disciplina si de erarhie in Stat con-
comitent cu o politicä de largi reforme sociale, Alexandru Mar-
ghiloman se impunea nu numai prin taria cunostintelor sale
. .
juridice, prin agenmea mintii sale, prin talentul sau de ora-
tor dejà bine cunoscut, si prin tinuta sa publica si privata,
dar mai ales pentruca evolutia sa politica ce ajunseSe acum la
maturitate facuse din el un conservator cu convingeri ce nu se
rezimau pe nimic alt deck pe puterea rationamentului.
Cäci el nu avusese, ca majoritatea vechilor conservatori,
inlesnirea sa se trezeasca la vieata conservatoare fara cea mai
usoara sfortare a mintii. Doctrina conservatoare el nu a ga-
sit-o nici in leaganul de nou nascut, si nici n'a mostenit-o dela
parinti. El a avut norocul sa-si aleaga singur calea pe temeiul
judecatii sale de om liber. Aceasta intocmire a credintei sale
a alcatuit felul si puterea convingerilor sale, precum tot
dansa i-a castigat din prima zi si pentru totdeauna increderea
desavarsita a tuturor conservatorilor. Si tot asa se explica de
ce el s'a alipit de aceà grupare conservatoare la care domnia
cultul cugetarii si deci al adevarului in politica.
Pentru cercetatorul care ar vol sa adanceasca cauzele reale,
iar nu cele aparente, ale divergintelor adesea atat de adanci,
urmate apoi de acorduri atat de bogate in rezultate, ce au in-
sotit vieata vechilor conservatori si a junimistilor in cursul
acestor 40 de ani din urma, personalitatea politica a lui Ale-
xandru Marghiloman talmäceste de minune aceasta perioadä de
sbucium si de glorie.
71

www.dacoromanica.ro
 Vechiul partid conservator condus de Lascar Catargi, nu
mai erà, prin anii 188o-189o, nici destul de bogat in elemente
de realizare politicO practia, nici destul de numeros pentru
a tine piept liberalilor. La dreapta lui stAteau junimi§tii care
cu Carp, Maiorescu, Rosetti i altii contribuiserA in chip atAt de
larg la stfälucirea guvernOxii conservatoare din anii 1871.-1875.
La stinga se aflau elementele de originA liberará tislete,
fieä program, lupatori energici dar dezordonati; grupul ver-
nescan pe atunci, alte grupki mai tOrziu. De pe urma greutà-
tilor unei asemenea pozitiuni centrale bietul partid conservator
a suferit cumplit in tot cursul sbuciumatei sale existente,
incepand cu anii 1881 sub Lascar Catargi qi mai tarziu
sub George Cantacuzino, Petre Carp, Titu Maiorescu §.1
Alexandru Marghiloman. 0 alternare a douà conceptii: cand
o conceptie conservatoare bine cugetaa qi consecuent urrtä-
rità, cOnd o confuziune de principii, de persoane §i de
mijloace de luptä; când nOzuinta spre o guvernare rod-
nia pe temeiul unor reforme imediat realizabile, cand preo-
cuparea de a combate partidul advers numai prin cre§terea
fortei numerice; la unii doctrina conservatoare, inchegaa In
jurul unei uniati de cugetare §i de simtiminte, la ceilalti
nOluca democratizArii prin introducerea de elemente neconvinse
§i neasimilabile.
Dar chiar pe acest teren amOgitor al democratiei, adevArul
se afli de partea grupArii junimiste, cOci aristocratia intelec-
tualä, ca qi democratia politic5, nu ingOdue ridicarea unei alte
aristocratii cleat aceA a mintii.
In generatia sa Alexandru Marghiloman a intrupat prima
conceptie; altii din aceea§ generatie au infAti§at pe a doua.
Guvernele conservatoare dela 1871-1875, 1891-1895, unde
72

www.dacoromanica.ro
dupä cum scrie Titu Maiorescu 1), Lascar Catargi a avut des-
tulä abnegatie de sine §i destulä pretuire a valorii oamenilor
pentru a se apropià de junimi§ti, a prim' ideile lor §i a scrie cu
ei impreunä ultima paginä insemnatà in cartea vietii sale, au
fost lungi §i intelepte, pe and celelalte guverne lipsite de cola-
borarea acestora, au fost scurte §i chinuite cu toate intentiunile
curate ale unui patriot §i suflet mare ca George Gr. Cantacu-
zino, care le prezidà.
0 chi* in Decembrie 1910, conservatorii au putut sperà cA
noua conlucrare, intre conservatori §i junimi§ti, in guvernul din
care Alexandru Marghiloman fäceá qi de astädatà parte, va
reinvià timpurile fericite din 1871-1891. Dar aceastä iluzie n'a
fost cleat o crudà amAgire. Vechea luptà de intaietateintre con-
servatori §i junimi§ti se complicase dela moartea lui Lascar
Catargi cu chestiuni de rivaliati personale. Partidul con-
servator devenise un amp de bätälie in care incoltirea
ideilor §i selectiunea valorilor erá cu neputintä. Astfel se pra-
bu§i in curand al treilea §i ultimul guvern conservator alatuit
In spiritul celor dela 1871 §i 1891.
Din protagoni§tii acelor vremuri, singur Alexandru Marghilo-
man supravietue§te astäzi. Dupà Mihail Ferekyde el este cel
mai vechiu fost ministru in vieatà, ceeace la vársta sa consti-
tue un adevärat record. Parta la toate evenimentele poli-
tice insemnate, el a desfä§urat paralel cu actiunea pentru izbanda
doctrinei sale o bogatä operà de realizare practicA §i o strälu-
citi activitate parlamentará. La Ministerul Justitiei, unde in anii
tineretii a avut timpul i lini§tea sä gindeasci qi sä infäptueasc5,
el a asat urme ne§terse. AveA i prestigiu §i pricepere. Ränd pe

1) Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare. Vol. W. pag. 61.

73

www.dacoromanica.ro
rand ministru la toate departamentele insemnate, spiritul sau
cercetator i repede pricepator al chestiunilor celor mai diferite
i-a ingaduit sa gaseasca intotdeauna solutiile adevarate. In par-
lament, unde a fost ales fara intrerupere dela 1884-1914, el
a stapanit din primul an tribuna.
Alexandru Marghiloman este un orator. Nici retor, nici lim-
but, ci orator, dupa vorba lui Maiorescu.
Daca genul sau oratoric nu se indeletnicqte atat de mult cu
expunerea ideilor generale, cu atat mai puternica este argumen-
tarea sa asupra faptelor. Prin iuteala mintii qi siguranta memoriei
el este un adversar deopotriva de primejdios, atat In atac cat §i
in aparare. Vorbirea 'îi este atat de curata Incat adesea auzi Inca
acum la el cuvinte, ce nu le tie nimeni. Forma Ingrijita ca qi
fondul ii sunt sprijinite de o tinutä distinsa. Din and In cand,
sub imboldul unei imprejurari grave, glasul acoperit de un val
de emotiune face sa tresara inima, iar o imagina mareata prin
simplicitatea ei sgudue imaginatiunea.
Si totu astazi, and cu prilejul jubileului sau, se serbatore§te
personalitatea politicä a lui Alexandru Marghiloman In bucu-
ria prietenilor sal, se amesteca qi un pic de amaraciune.
Soarta n'a fost dulce cu el.
Lui Alexandru Marghiloman, caruia i-au fost haräzite atatea
daruri, soarta i-a refuzat acea scânteie de noroc care la alti a im-
plinit atatea goluri, qtergand atatea gre§eli.
I-a fost ursit sa traeasca In epoca cea mai sbuciumata a
partidului conservator. Acolo, In acele lupte sterpe pe care le
dispretuia energia, talentul, setea lui de vieafa libera i de im-
plinire pana in varf cu fapte folositoare tarii sale, el nu qi-a gasit
multumirea deplina. Cei mai frumc* ani ai maturitatii politice,
anii 1895,-191o, i-a trait In opozitie, jertfind unei idei, unei cre-
74

www.dacoromanica.ro
dinte pentru un om talentul §i puterea sa de munca. lar and tala-
zul pornit din fundul Marii s'a revarsat §i asupra Romaniei, el
a fost chemat de unanimitatea oficialitatii romanesainaptueasca
opera de conservare a Statului roman pentru ca apoi aceea§ ofi-
cialitate sa-1 arunce prada rautatii opiniunii publice asmutite.
Stranie §i mi§catoare amintire, insa nu lipsita de farmec, §i
dand personalitatii ornului politic o infati§are §i mai seduca-
toare.
Caci daca este adevarat ea in politica ca§tigul cel mare sta
In numarul du§manilor, §i ci acesta singur consfinte§te valoarea
omului, atunci Alexandru Marghiloman u§or §i dinteodata s'ar
despagubl de toate clipele de amaraciune; dar morala sa este prea
sanatoasa pentru ca el sa nu-§i caute multumirea, lini§tea §i incre-
derea in viitor numai In credinta §i dragostea prietenilor sai, in
mandria unei vieti politice unitare, §i mai ales In sentimentul ca
nimic nu leaga pe om mai steins dealt datoria Implinitä catre
sine insu§, §i Ca' prin implinirea ei, fie ea uneori cat de grea,
omul gusta senin pläceri tainice in vieata.

www.dacoromanica.ro
 ARA NOUA A
MEDIO CRITATII
DE

I. A. BASSARABESCU
In vremurile de obscurantism de astazi ca
Efoarte greu
faima unui om superior sau a unei valori reale si fa's-
bata intunecimea masselor.
Printre catastrofele pricinuite de rasboiu, trebuie s'o punem
§i pe aceasta: ca a räscolit intunericul, a pus drojdia In fierbere,
a dat spuma la fund, §i luand carma din mana carmacilor a
pus-o in mana corsarilor §i a precupetilor de vorbe goale.
Dupi epoca eroilor, epoca pescuitorilor in apa turbure; dui:4
epoca de aur, epoca de lut. Furtunile mari au in5ltat totdeauna
la cer pleava §i pulberea.
E drept ca natura a facut din fiinta omeneasca unica flack-a
luminatoare a planetei noastre. Dar n'a dat tuturor oamenilor
aceea§ putere de a straluci. Printre atatea mii de candele, rasare
ici-colo §i sclipirea eterna a stelelor, cari daca nu pot pätrunde
besna de azi, vor ramaneà sa lumineze peste veacuri deapururea.
Triste timpuri, and lumanarea ajunge sa pretinda ea e soare,
§i chibritul radium ! Cand...
#Tot ce e perfid §i Iacom, tot Fanarul, toti ilotii
Toti se scurseri aicia §i formeaza patriotii
Incat fonfii §i flecarii, gagautii §i gu§atii
Balbaiti cu gura stramba sunt stapanii astei natii».
76

www.dacoromanica.ro
 Mare napasta de capul unui neam, cand ajunge pe mana rne-
diocritatii. Toleram prostia fiindca ea are meritul de a fi adesea
creatoare. I se cuvine un omagiu: hazul. Dar mediocritatea e
fari sare, incolora, suparatoare prin prerogativele pe cari §i-le
aroga, prin parodia nesuferita cu care päteaza marile inspiratii
qi marile genii. Pe mediocritate n'o impresioneaza nici poezia
lui Eminescu, nici muzica lui Beethoven, nici madonele lui Ra-
phael, nici darul oratoric al lui Maiorescu. Ea poate scrie, com-
pune, zugravi §i vorbi oricand, daca nu mai bine, dar cel putin
la fel cu cei mai mari mae§tri. Piara toti titanii gandirii... ea ii
poate inlocui numaidecat cu o miie altii.
Ora mediocritatii a sunat. Rasboiul uciga§, care a pus cenu§e
peste atatea fiinte §i lucruri de pret, pe ea a inviat-o, a des-
mortit-o, i-a dat brevet de capacitate §i puteri discretionare. Azi
traim in plina teroare a mediocritatii. Epoca de azi se va putea
numi cu drept cuvant, candva in istorie, Epoca mediocriteilii, a
acestei pecingini greu de lecuit, altoitä pe toate ramurile activi-
tatii Romaniei-Mari de azi, prevestitoare de cine §tie ce sguduiri
ce vor sa vie...
$i iata cum e firesc ca un neam sa cacti in pacatul de a lasà
anii sa treaca peste valori §i talente fara sa utilizeze puterea lor
de munca §i conceptie in folosul ob§tesc, in aceste vremuri
poate cele mai grele pe cari le strabatem.

DOD

www.dacoromanica.ro
 UN FENOMEN
DE

I. A. BASSARABESCU

unui distins general, fost ministru, care nu

tine de partidul d-lui Marghiloman, cä vom särbätori in
SPUNAND
curând a saptezecea aniversarä a sefului Partidului Conser-
vator-Progresist, d-sa mi-a fäcut plin de sincerà admiratie
urmAtoarea dreaptà märturisire:
«D-1 Marghiloman e unicul taneir, care implinefte azi in Romcinia
f ap tezeci de ani!»
0 adopt si subliniez cu toatä inima.

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AGRARA
DE

NICOLAE C. BUD WTEANU

VA propunem tot pAmAntul de care aveti

nevoie; si vi-1 propunem de azi.
Al. Marghiloman
(Discurs rostit in sedinta Senatului dela
12 Martie 1914)

eä partidul conservator e cel care a recunoscut

SOCOTIM formal, inaintea tuturor, 6 in Rominia este disproportie
intre proprietatea mare §i proprietatea mica, §i CA s'ar sàvâql
§i o operà sociaa dac5 s'ar scádeà, din ce in ce mai mult, aceastà
disproportie.
Astfel vedem pe Petre Carp, la 1888, trecind in xnainile tà-
ranilor o insemnat5 intindere de párnânt de-al Statului, cind
pán5 atunci mo§iile rnari ale Statului treceau in miinile favo-
ritilor.
Gäsim alai tarziu, dupá 1907, pe Ion Lahovary, agitând idea
expropriatiunii partiale, pentru «impàckiunea generará». lar
mai apoi, infàptuind ca xninistru, aceastà idee, prin legea de
expropriere a pàxnânturilor de xnânà moara.
In 1914, cand se propuna revizuirea Constitutiei, d-1 Mar-
ghiloman, in numele partidului conservator, in edinta Senatului
dela 12 Marte 1914, a expus doctrina conservatoare in rnaterie
79

www.dacoromanica.ro
de reformä agrara, Cu aca competintä care-i este caracteristica,
sustinând idea cà trebuie mers «pe cäi intelepte §i farà sä distru-
gem productiunea §i economia generalä a Orii».
Atinge apoi toate chestiunile mari ale unei asemenea extrem
de insemnate reforme:
«Ce faceti cu acest pämänt ? Care este regirnul la care 11 su-
puneti ? Cum credeti cä Il puteti intrebuintà de azi pe mäine
In favoarea fdranilor ?»
Sustineà ca alAturi de Casa Ruralà, care urrna sà-§i continue
rostul ei, reforma agrarä, aceastä mare operà, nu poate fi deck
ori opera' de mutualitate, ori opera' de Stat, §i desemnä Casa Cen-
&aid- a bäncilor populare, cu modificArile ce se vor crede de
cuviintä organ de Stat sä cumpere§i In favoarea ei, sä exer-
cite dreptul de preemtiune, pe care-I cereà printr'o lege specialä,
asupra pämäntului In circulatie.
Alega acest organ, fiindcä ava «marele merit de a asocia
toatei activitatea tardneasca, cooperatiunea ei, la opera aceasta de
transformare a proprietätii». Tot Casa Centralä ar fi fäcut §i
operatiunea baneascd, prin ernisiuni de obligatiuni, cu modul
acesta se lasä absolut intacte resursele proprii ale Statului; cre-
ditul lui, nu va fi direct angajat.
Cera. selectiunea Improprietäritilor, cAci Cu nevolnicul, care
vegeteazä de lipsä de cuno§tinte, putere, sau capacitate, pe lotul
lui, se atrofiazä acest lot, spre paguba economiei generale.
&à de pärere cA numai printeo anchetcl, star puta. §ti cari
sunt necesitätile reale, §i cum trebuie sä fie acomodatà reforma
dupä fiecare localitate, «cAci d-v. và gänditi numai la numärul
de hectare, §i nu tineti debe seamä de valoarea pe care o dau
pämäntului circumstantele».
«Proprietatea este intruparea cea mai eminentä a activitätii
8o

www.dacoromanica.ro
 initiativei omenwi. Societatea o consacrä in interesul socie-
tätii, adicA: al tuturor. Proprietatea este näscutà odatä cu omul
intrat in stare socialä. Ea na§te din vointa colectivä, din in-
stinctul omenirii. Deaceea, traditiunea de proprietate trebuie
sä rätnAie intreagb.
Pe aceste baze, voià sä infiinteze institutii viabile, fiind pkruns
cä: dnstitutiile viabile ale unei societäti, se desvoltd prin ele in-
sc4, prin traiul normal al societätii. Desvoltarea lor este intelept
s'o ajuti, s'o indrumezi cätre progres, prin progres inteleg in-
tinderea tot mai mare §i mai adâncä a participatiunii poporului
la harul civilizatiunib.
*
* *
Când mai tirziu la I*, in 1917, s'a votat expropriatiunea
generalä, prima lege organic5 adusä in Parlaxnent, a fost o lege
conservatoare, pre§edinte al Consiliului fiind tocmai d-1 Alex.
Marghiloman.
Cu toate dificulatile §i anomaliile momentului, cu toatä starea
de spirit i nevrozä a timpului, aceA lege n'aveà deck un singur
defect, päckuià prin titlul ski, sinceritatea conservatoare numià
§i atunci lucrurile cu adeväratul lor nume. Arendarea obliga-
torie, nu erà deck inceputul rational al exproprierii, operatie ce
s'a condus apoi la fel, din punct de vedere operator numai, sub
un alt nume insä.
Selectiunea improprietkitilor, pe care o cereA d-1 Marghilo-
man in 1914, erà asigurata prin aceA lege.
Se mentineau obftiile, dându-le ca conduckor un agronom,
pentru ca cu sfatul säu de tehnician, §i 'povet le sale in chestiu-
nile administrative, ob§tiile sä-§i poatà indeplinl rolul covAr§itor
ce le erà destinat, asigurând desvoltarea initiativei individuale,
§i pregätind pe tkan cu mijloace de culturi §i exploatare tehnid.
81

www.dacoromanica.ro
 Se improprietáriau i agronomii. Prin §coala care se practica
In vederea §i apropierea satenilor li s'ar fi fäcut educatia agricola
§i econornica. Acele loturi ar fi devenit §i puncte de regenerare
pentru seminte selectionate, specii alese de vite, ma§ini potrivite,
etc.
Agronomii ar fi devenit indrumatorii i carmuitorii intregei
activitatii economice §i agricole dela sate.
Pentru operatiunea baneasca, se crea. Banca Agrarei.
Se rnai facea un lucru mare, se a§eza pe baze sanatoase §i ade-
värate, repartitia proprieteitii, asigurand nuflociei proprietáti locul
ce i se cuvine, §i dandu-i posibilitatea de a se desvoltà. Si nici
a se putea altfel, caci la 3o Maiu 1918, la marea §i prima in-
trunire publica tinutä la Barlad, unde se grarnadià lumea din
toate partile, ca sa afle un cuvant de u§urare, in nevroza ce
cuprinsese pe toti, dela cel pe care-1 adusese ca un salvator al
timpului, jaca ce ziceà §eful conservatorilor : (41\Tu voirn in Ro-
mania o clasa de tarani toti proprietari, dar toti nevoia#, putand
abià duce o vieata ofilita pe un petec de pamant neinde-
stulator.
((Visam o clasa de teirani instdriti, avand tragere de inima
pentru pamant, o clasä taraneasca, care sa fie adevarata talpa
a tarii, in sensul cel adevarat, iar nu in sensul numai literar al
cuvantulub.
Pentru a efectua o asemenea opera, trebuia o epoca de tran-
sitie, fara nici o indoeala; o lege a arendarii obligatorii, era cea
alai indicatä. Procedând altfel, se vede raul ce s'a fäcut.
* * *
S'au schimbat imprejurarile, au venit gälagio§ii, dernagogii,
legea cea burla, a fost anulata prin lovitura de Stat; i s'a schimbat
titlul, punandu-i altul cu rasunet; s'a mai luat din ea ce se cu-
82

www.dacoromanica.ro
vena pentru orientare, *i s'a completat pentru reclarnä, qi astfel
cu decrete-legi, apoi cu altele modificate §i in fine prin lege
votatà prin Parlament, s'a ajuns, dupä mai bine de cinci ani, sä
se propunä o serie de reforme, imperios necesare, ca s'o apropie
putin de conceptia legii conservatoare din 1918.
In adevär, la congresul agricol din Februarie anul acesta,
deschis sub prezidentia M. S. Regelui, la care au participat toti
agronomii din tarä, insemnati econom4ti, cultivatori luminati de
pämânt, qi persoane politice distinse, s'a afirmat de M. S. Regele
#c'ä täranul trebuie indrumat la muna xnultä qi at mai producl-
toare, qi deaceea trebuie si-1 convingern, cä numai printr'o
muncä rationald §i intensa', poate ajunge qi el i tara la pro-
pä§ire».
S'a cerut sub diferite forme, organizarea agricultorilor, pentru
ca astfel cooperatia sä ajungä sa inlocueasa obfaile desfiintate.
S'a cerut Improprietarirea agronomilor, elementul cel mai ne-
cesar in mijlocul plugarilor.
S'a cerut infiintarea de institutiuni de credit. E de prisos sä mai
amintim de modul cum s'a plátit pämântul, cu rentä de 5o la
sutä.
S'a afirmat CA descregerea productiei agricole e datoria: Aras-
miteírii proprietatii mari, tara ca cultura intensiva' set' fi apdrut;
§i faptului ci impropriefärirea s'a fácut numai dupà criteriu
social qi politic, päräsind idea de selectiune.
Se mai constatä <icä avem aceeaq lipsa de o clasa mijlocie, pe
care de fapt trebuie sä se sprijine civilizatia §i puterea econo-
mica». «Politica noastra agrarci trebuie sä untäreasc5 desvoltarea
acestei clase».
Amintesc c5 s'a mai cerut reorganizarea Ministerului de Agri-
cultura', qi infiintarea Camerelor de comert. Asemenea proiecte de
83

www.dacoromanica.ro
legi fusese dejà depuse in parlamentul conservator dela Ia§i,
In 1918.
Congresul agricol din 1924 a dovedit ca se regreta anularea
brusca a operei conservatoare din 1918, §i se propune indreptari,
ca sä se poata aiunge cat mai repede §i cat mai bine la ea.
Unde am fi fost, daci se aplici deatunci, cu modificarile de
cifre cari star fi putut schimbA aceasta opera de progres, cu
care se savar§ià cea mai cinstita, cea mai chibzuitä §i cea mai
desavar§ita infaptuire democratica, ce s'a facut vreodati in tara
romaneasca a§ezand in acela§ timp intreaga agricultura a tarii
pe adevaratul ei teren, al agriculturii rationale?!

www.dacoromanica.ro
 CEI ZECE ANI
DIN URIVIA
DE

A. CORTEANU

trecut s'au
ANULconservator implinit zece ani de and partidul
a trait ceasurile lui cele mai glorioase.
Räsboiul balcanic, preludiul rasboiului mondial, a fost proba
suprema pentru partidul conservator. Tara a ie§it plina de glorie
§i cu teritoriul marit din framantarile balcanice, numai gratie
tactului, rabdarii §i perseverentei conducatorilor partidului.
Dar stralucirea conservatoare din 1913 erà destinata sa fie in-
ceputul calvarului acestui partid.
Titu Maiorescu, §eful partidului, vazand pe de oparte vio-.
lenta atacurilor liberale, tocmai pe chestia politicei externe §i a
rasboiului, care marise tara §i. o facuse pentru un moment ar-
bitra in politica orientala, iar pe de aka' parte, agitatia pe care
liberalii o pornise in tarsi pe chestia reformei agrare i a celei
electorale, ca o revan§a in contra succesului conservator, a in-
teles a lupta intre cele douà partide devenia foarte grea, in
urma evenimentelor din 1913, qi deaceea, cedand arma tarii
liberalilor pentru a potoli agitatia pe chestia reformelor, a trecut
qefia partidului d-lui Alexandru Marghiloman, cel mai indicat
la aceasta situatiune dintre toti fruntaqii partidului, din cauza
energiei lui neobosite, a talentului lui oratoric, §i mai ales a
85

www.dacoromanica.ro
tactului qi abdkii lui neintrecute in desfäwrarea luptelor po-
litice.
Tactica lui Maiorescu, dui:4 calculele lui, trebuià sä ducä la
uzura liberalilor prin neputinta lor de a realizä reformele,
cum le anuntau ei, numai din spirit de revan§i in contra con-
servatorilor, iar pe de ala parte prin §efia lui Alexandru Marghi-
loman, conservatorii deveniau un partid de o putere neegalatä
niciodatä in trecut in jurul steagului conservator.
Dar partidele politice, ca toate organizatiunile omene§ti, §i ca
§i oamenii fiecare in parte, au soarta lor legatä de imprejurki
superioare i independente de vointa qi de puterea lor.
Calculul lui Maiorescu erà exact. Liberalii veniti la putere
nu se mai intelegeau asupra reformelor de introdus qi nu a§teptau
deck o ocaziune de a scäpà de obligatiunea, pe care qi-o luase
in opozitie, atät in chestia agraa, cât i in cea electoralà.
Partidul conservator cu d-1 Marghiloman in frunte, erà acum
la largul lui sá atace qi sä baa pe liberali, prin insu spiritul lor
demagogic.
Izbucnirea asboiului mondial, a venit insá in ajutorul libe-
ralilor, cäci el le-a dat putinta de a amânà problema reformelor
fkä termen, §i de a devenì guvern necesar pentru continuitatea
In politica exterta.
Si pe când liberalii gäsiau in evenimentele mondiale o acope-
rire neaqteptaa i inexpugnabin a situatiunii lor, in lagkul con-
servator deosebirea de pareri asupra politicei externe, ducea la
ruptura partidului, iar §eful conservatorilor, atotputernic panä
atunci, gäsià adversari ireductibili, chiar intre fruntgii par-
tidului §i el, initiatorul politicei de neutralitate armaa po-
liticä pe care a adoptat-o in mod oficial guvernul liberal §i a
practicat-o timp de doi ani erà acoperit de adversarii lui vechi
86

www.dacoromanica.ro
§i noui Cuacuzatiunea de germanofilie, din cauza reervei lui
ireductibile fata de Rusia.
Aceasta rezerva, trebuia aduca mai tarziu satisfactiunea
suprema, aceea de a prezida ca reprezentant al Romaniei umilite
qi infranta de germani pe timpul guvernarii liberale, la unirea
Basarabiei cu Patria-Muma la inceputul succeselor nationale,
cari au dus la Romania de astazi.
Aceasta satisfactiune, de o valoare istorica fara pereche, in-
semna i atunci qi va insemna totdeauna pentru Romania-Mare,
baza constructiunii noului Stat roman, dar ea pentru partidul
conservator §i pentru eful ei, nu insemna un succes, care sa-i
consolideze situatiunea in politica interna.
Deplasarea puterii electorale, savar§ita prin introducerea
sufragiului universal, impins la ultimele limite sub influenta re-
volutiei rusqti, dada conservatorilor, ca i liberalilor dealtfel,
o loviturä extrem de grava, din care ei nu s'au putut reculege
pana astazi.
Liberalii au pierdut ca qi conservatorii contactul cu massele
electorale, prin introducerea sufragiului universal, dar ei, pur-
tandu-se ca benefician i ai victoriei aliatilor contra germanilor §i
aruncand asupra conservatorilor oprobiul germanofiliei, au
pastrat legaturile vechi cu Coroana §i au putut fi remorcati la
carma in contra nouilor formatiuni politice, ie§ite din intro-
ducerea sufragiului universal.
Sacrificiul suprem al conservatorilor qi in special al §efului lor,
de a se fi devotat pentru salvarea tarii §i a dinastiei in momentul
in care nu mai era nici o alta ieqire, cleat capitularea in fata
germanilor, nu a fost rasplatit decat a§a cum se rasplatesc toate
sacrificiile mari: printeo ingratitudine colectiva, am putea zice
nationala.
87

www.dacoromanica.ro
 D-1 Marghiloman, intelegind rolul dureros ce i-a fost re-
zervat de soarta in imprejurarile dramatice necesare pentru ca
tara sa poata ajunge unde este astazi, nu s'a plans niciodata in
contra soartei, ci a primit toate loviturile ce i s'au dat i ce i se
mai dau Inca, cu o demnitate §i o seninatate cu adevarat filo-
zofica.
Martirul pe care 1-a suferit el in aceasta perioada, 11 pune in
rândul tuturor exemplelor clasice de <Tasplatä nationalä* pentru
servicii nepretuite aduse Patriei.
*
* *

Noi cei mai tineri, cari n'am luat parte la epoca de glorie §i
de putere a partidului, ci am intrat in rândul armatei conserva-
toare tocmai in momentul cand soarta o destinA sa fie decimata,
nu avem nimic de regretat, caci in aceasta perioada grea de zece
ani, luptând alaturi de §eful partidului §i imit And pilda lui, am
invatat sa cunoa§tem aceasta virtute politica rarä, a luptei pentru
o idee, fall perspectiva beneficiilor §i fára satisfactiunea ono-
rurilor.
Am ramas putini, ce e drept ; unii au cazut, foarte multi s'au
retras intimidati de violenta luptei, iar multi s'au alipit de du§-
manii no§tri, socotind partida noastra pierduta §i jertfa noastra
inutila.
Acum in al unsprezecelea an de calvar, avem impresia ca greul
luptei 1-am trecut. Este evident, ca nu putem Inca strigà victorie
pentru partidul nostru, dar atitudinea noasträ demna §i ata§a-
mentul nostru pentru ideile conservatoare, stranse in programul
nostru qi intrupate in §eful nostru, impun stima pentru noi ad-
versarilor no§tri, §i creeaza in opinia publica punctul de razim
pentru viitor.
88

www.dacoromanica.ro
 Guvernarea liberala se apropie de sfar§it; promisiunile lor
s'au dovedit deqarte, incercarile lor de a reface tara pe terenul
economic §i financiar, s'au dovedit neputincioase, opozitia este
impartita qi nehotäritä, atat ca idei politice cari sa inlocueasca
sistemul liberal, cat §i ca mijloace de lupta in contra liberalilor.
In haosul politic de astazi, §eful conservatorilor este singurul
punct stabil i singura garantie, ea in urma incercarilor infruc-
tuoase ale liberalilor de a reface economia §i finantele tarii, nu
se va introna revanp extremista a partidelor, cari au fost in-
departate cu forta dela carma prin falsificarea alegerilor, de catre
liberali.

www.dacoromanica.ro
 UN OM DE STAT
DE

AL. KIRIACESCU

cei patruzeci de ani de vieati politia ca reprezentant in

IN Adunàrile Legiuitoare, ca membru in guvern, ca §ef de
partid sau ca §ef de guvern, d-1 Alexandru Marghiloman a dovedit
reale §i incomparabile insu§iri de om de Stat.
El a intrupat, in mod admirabil, ceeace Diderot ziceà aqà de
bine: «Rien de plus rare qu'un homme qui soit homme de
toutes pikes*. In capul tuturor ministerelor ce a detinut,
aaturi de marile figuri ale partidului conservator cu care a im-
p5rtit greaua sarcinà a puterii, in fruntea acestui partid, in toatä
actiunea lui politic5, d-1 Alexandru Marghiloman a fost acel om
intreg care a fäcut dinteinsul prin atitudinea sa, prin directivele
date, prin expunerea ideilor sale de guverdämânt, mai mult un
om al patriei cleat un om de partid.
Crescut la §coala dezinteres5rii politice i a binelui public,
d-1 Alexandru Marghiloman aveà ca unicA preocupare morala po-
liticà §i actiunea unui partid in folosul Statului. Intärirea Sta-
tului, apärarea drepturilor lui, organizarea lui administrativà §i
economicA, ridicarea prestigiului Justitiei, consolidarea creditului
In tarA ca §i in gal% stabilirea de raporturi normale qi cordiale
intre toti fii acestei Ori, respectarea cuvântului Statului §i de-
zarmarea, pe once cale, a acelor cari ar incercà sA despoaie o
9.

www.dacoromanica.ro
clasa sociala in folosul alteia, formau punctele de capetenie ale
crezului säu politic.
In toata actiunea lui, d-1 Alexandru Marghiloman, in decursul
celor patruzeci de ani de vieati publicä, intalnim aceea§ dorinta
de conciliatiune, acela§ spirit de moderatiune, dar §i aceea§ grija
de a aparà demnitatea partidului sau §i interesele Statului.
Parta la marea Opera de organizare economica §i sociala a
intreprinsä de guvernele conservatoare cari s'au succedat
dela 1891 qi panä azi, el a adus, la Ministerul Justitiei legea
inamovibilitáçii magistraturii, redand justitiabilului increderea in
instantele judecatore§ti al caror simtimant de dreptate scazuse
sub presiunea unei prea lungi guvernari liberale. A completat
organizarea Justitiei prin largirea competintei judecatorilor de
pace, a modificat legea falimentelor qi a dat tarii un cod de
comert care aveä sà corespunda mai bine necesitatii de aparare
a acelui insezisabil cuvant numit ((credit>.
Trecand la Ministerul Lucrarilor Publice el pune acolo te-
melia podului peste Dunare qi intinde astfel un brat de aparare
Dobrogei qi o mare artera de comunicatie spre portul Con-
stanta qi spre marile apusene. In aceeaq calitate reguleaza pe
cale de conventiune, chestiunea drumurilor de fier din Moldova,
punand sechestru pe liniile companiei LembergCernautiIa§i,
iar ca ministru al Afacerilor Straine aplaneaza, prin autoritatea
cu care vorbià in numele çàrii, conflictul cu Bulgaria.
Activitatea d-lui Alexandru Marghiloman la Ministerul de Fi-
nante se manifesta insa in toate directiunile unde se simtià nevoie
de ajutorul Statului. El nu se gande§te numai la aplicar ea
stricta a budgetelor pentru a inregistrà excedente; el acorda
tuturor departamentelor largi credite pentru infiintare de §coli,
pentru constructiuni de linii ferate, pentru completari de uti-

www.dacoromanica.ro
lajuri, in porturi, qi in deosebi pentru indestularea armatei §i
pentru apärarea nationala. El acorda Ministerului Instructiunii
Publice cel mai mare credit ce i s'a dat vreodaa: 500 milioane
pentru constructiuni §colare. Guvernul liberal, care a succedat
conservatorilor, a anulat acest credit, pentru a-i da o aka' desti-
natie. Si tot ca ministru de Finante vine in ajutorul singurei
institutiuni de credit la dispozitia marilor cultivatori agricoli
caci d-1 Alexandru Marghiloman, voià sa punä Banca Agricola la
adapostul unor prea grele presiuni din partea finantei liberale
ii acorda, prin lege, privilegiul de a emite obligatiuni de a-§i
sporl astfel capitalul in interesul producatorilor agricoli §i al
culturii nationale.
In 1913, dupa rasboiul balcanic, d-1 Alexandru Marghiloman, ca
ministru de Finante,vede primejdia care ameninta Statul nostru
care era tributarul, in chestie de datorie publica, unei singure
piete: piata germana. El fu cel dintaiu ministru §i om de Stat
roman care se gin& sa caute in Franta o contrabalansare a in-
tereselor finantelor noastre. Solicita direct qi personal la Paris
un imprumut extern de 3oo la 400 milioane. Finanta francezi
ni l'a refuzat. Un document autentic, dar confidential, o dove-
de§te: La 18 Decembre 1913, d-1 Al. Em. Lahovary, ministrul
Romaniei la Paris, adresa, in aceasta privinta, lui Titu Maio-
rescu, prim-ministru §i ministru al Afacerilor Straine, un raport
din care extrag urmatoarele randuri:
Monsieur Doumergue est au courant des progris merveilleux que la Roumanie a réalisés
ces derniéres armies sur le terrain économique et les sacrifices qu' elle prépare à faire pour
parachever l'oeuvre de l'outillage national. 11 regrette la façon malhabile dont les Banques
françaises ont procédé au moment oil notre Ministre des Finances, Monsieur Marghiloman,
s'adressait à elles pour le dernier emprunt; il espére qu cet insuccis auquel le gouvernement
français est tout à fait étranger ne nous découragera pas et que, aussit6t que nous le pour-
rons, nous nous adresserons au marché de Paris pour le grand emprunt qui nous sera nécessaire,
emprunt échelonné sur plusieurs exercices.
92

www.dacoromanica.ro
 Dar aläturi de actiunea sa economica deStat, d-1 Al. Marghiloman
mai avea i una pe terenul initiativei private. Cu mult inainte
de enuntarea formulei prin ((mi in§i-ne», d-1 Al. Marghiloman
figura, cu insemnat aport personal, printre marii intemeietori
ai Bancii Agricole, apoi, aläturi cu Emil Costinescu, printre
fondatorii Bancii Generale Romane §i printre marii subs criitori
ai societatii ((Generala* de asigurare.
Increzator in bogatia noastra nationala, nu pregeta o chi:a
de a duce aportul ski banesc §i luminile sale acolo unde capi-
talul national sau strain il solicitau pentru un interes de pro-
pa§ire nationala, iar nu pentru o opera exclusiva de partid.
Dead §i toga munca depusa de d-1 Al. Marghiloman pana azi,
ca §i aceea ce o depune neincetat, zi cu zi, ceas cu ceas, tinde
la mentinerea autoritatii morale a partidului ski la nivelul
ridicat ce 1-a avut in istoria neamului. D-1 Al. Marghiloman a dat
§i da partidului sau nu o organizatie bancara, intemeiata pe
cointersare, pe dividende, pe jetoane de prezentä, ci o organizatie
moralä intemeiata pe dragostea comuna, pe dezinteresare, pe nevoia
binelui public, pe sacrificii materiale, a§à cum au facut totdeauna
conservatorii, pentru sustinerea §i raspandirea unor idei sana-
toase, pentru apararea Statului.
In aceasta lupta fara preget d-1 Al. Marghiloman a trecut prin-
teo adevarata drama sufleteascä. El a suferit cea mai mare durere
a vietii sale, cea mai cruda, cea mai nemeritata, aceea de a incheià
pacea invinsului. Dar d-1 Al. Marghiloman a fost totdeauna omul
hotarit in actiune §i nimeni nu-i va puteà vreodata tagadui
aceasta mare insu§ire a omului de Stat : hotarirea. Hotarirea este
cu deosebire demna de admirat la oamenii politici, pentru ca
ea este ceva rar. Atmosfera politica este o atmosfera de laitate
§i multi, foarte multi, in locul d-lui Al. Marghiloman s'ar fi dat
93

www.dacoromanica.ro
la o parte, autând sä menajeze imprejurärile si oamenii, si nu
si-ar fi luat sarcina incomparabil de grea de a salvA tara, armata
si Coroana cu pretul propriei lui popularitäti. El stià mai bine
ca oricine cA erà chemat si acopere prin propria sa räspundere,
räspunderea lasitatii; el mai stià cä nu se puteä vindech dinteo-
datä anarhia moralä ce o läsase lipsa de autoritate a guvernului
din Moldova. Dar ceeace ii fAceà sarcina si mai grea, erà faptul
cà din cauza imprejurärilor el nu puteä märturisì in fata tärii,
In parlament, greutätile ce le intimpinä in negocierea päcii; el
nu puteä destäinui secretele tuturor intrevederilor, tuturor tem-
porizärilor.
Din durerile fiecärui ceas d-1 Al. Marghiloman nu läsà sä
se intrevadi decat ceeace nu puteä compromite negocierile
In curs. Cäci d-1 Marghiloman aveà de negociat mereu, zi Cu
zi, clipä cu chi* pentru liberarea prizonierilor, pentru hrana
populatiunii din teritoriul ocupat, pentru mentinerea efectivului
trupelor dincolo de Milcov, pentru demobilizare, pentru o pa-
trulä româneascA care treceä prea aproape de liniile dusmane,
pentru o ciocnire dintre populatiunea civilà si armatele de ocu-
patiune, pentru budgetul, mereu crescând, al intretinerii acestor
armate, pentru tot si pentru toate, având aface cu un vrajmas
darz si meticulos in procedeele sale, cu un invingkor mândru
si cu o opozitiune care, prin atitudinea ei, mai curând slàbià
actiunea guvernului cleat sä ajute drepturile Statului. Astfel, pe
and d-1 Marghiloman negocià cu puterile centrale chestiunea
Dobrogei, opozitia, prin presa dela Iasi, declarà eä guvernul
trebuià sä renunte la intreaga Dobroge, ca o protestatiune contra
unei päci impuse.
In mijlocul acestor multiple greutäti d-1 Marghiloman se
sbäteä cu marea sa putere de muncA, cu vointa sa neintrecutà,
94

www.dacoromanica.ro
cu luciditatea sa de spirit, cu inepuizabilul ski simt patriotic,
din care fäcuse scut contra nenorocirii.
lar and negocierile ii ingaduiau o clipa de odihna, el o intre-
buintà in conferinte cu mini§trii, cu generalii, cu qefii de serviciu,
cu reprezentantii bancilor, cu toti acei oameni folositori cari pu-
teau sa-i dea o povata §i un sprijin, §i pregatià cu ei solutiunea
celor mai grele probleme ce se puneà in acele vremuri de durere
sau... temporizarea lor. Il gasiai pretutindeni, in cercurile di-
plomatice, in administratie, in parlament, in comisiuni, tratand
cu totii §i guvernand cu cuvantul §i cu fapta. Preocuparea lui
de capetenie era: Coroana i armata. Le cuno§tea, le iubià, le
aparase neincetat in contra actiunii laturalnice a partidelor §i
a guvernelor. El urmarià o singura tinta: de0 Romania fusese
invinsa, ea trebuià sa ramani cu fiinta ei de Stat, cu dinastia ei,
cu independenta ei politica i financiara, inteun cuvant cu dem-
nitatea intreaga in nenorocire.
Si in toata actiunea lui de patriot adevarat §i de om de Stat
luminat i intelept, opozitiunea nu-i crutà nici cuvintele inju-
rioase, nici banuelile groaznice.
Negociatorul pacii necesare §i inevitabile in ceasul sacrificiului
suprem, el trebuià sä fie reparatorul dezastrelor ce le prevazuse.
Deaceea, ca ef al guvernului din 1918, d-1 Al. Marghiloman
a fost un mare patriot, care §i-a pus toata inteligenta, toata in-
telepciunea, tot sufletul, toata energica sa vointa in serviciul
Patriei de doua ori lovita: prin dezastrul pricinuit de rasboiu, §i
prin la§itatea tuturor acelor cari nu voisera sa poarte raspun-
derea Oda' la sfar§it.
lar and, mai tarziu, patimile politice i§i dadeau mana pentru
a lovi cu rautate in el, d-1 Al. Marghiloman se ridica mai presus
de nemernicia lor. Cu aceà senitate de con§tiintä, §i cu incom-
95

www.dacoromanica.ro
parabila bunkate a sufletului sau, el le raspunda infiintând
societatea Filarmonica, cea mai mare orchestra instrumentala
nationala ce a avut România vreodata, §i refuzA prietenilor, cari
ii solicitau cu staruinta publicarea memoriilor sale pline de do-
cumente compromitatoare pentru toti galagio§ii §i impostorii
de dinainte §i de dupa rasboiu.
Azi d-1 Al. Marghiloman sti neclintit in fata adversarilor s Ai :
el 11 umbre§te cu marea lui personalitate, §i ii umilwe Cu prea
marea bunatate a sufletului ski.
Bunatatea, iata singurul mare cusur al maretelor sale
insu§iri.

0D0

www.dacoromanica.ro
AL. MARGHILOMAN, Prim-Ministru, 1918

www.dacoromanica.ro
 BANATEANUL
SI IDEA
CONSERVATOARE
DE

Dr. LIVIUS LINTIA

din Timi§oara din 28 Octombre 1923

MANIFESTATIA
a partidului conservator-progresist a deschis un nou
amp de atac contra personalifätilor din fruntea partidului qi in
deosebi contra d-lui Al. Marghiloman.
Pentru ochiul obiectiv al istoricului ziva aceasta insearrná de
sigur un triumf al ideii conservatoare; dar acest triun-4 are te-
meiuri mult mai vechi, mult mai adánci, cleat le pot bánul
superficialii politicei.
Acela, inteadevár, care cunoqte cugetul i simtul tkanului
bánátean-român, care in cursul sbuciumatelor epoce de evolutie
i-a urmàrit, prin firul istoriei, toate tendintele, toate faptele;
acela, care s'a coborit in mijlocul massei táränqti-bsánátene §i
In alte zile, deat zilele alegerilor, i cu alte scopuri, cleat
cele demagogice, acela trebuie sá márturiseascá, cá idea con-
servatoare la fáranul bánátean nu e o importatie de ocazie, sau
de speculà electoralá, ci e convingere a lui; idea conservatoare
este in caracterul lui.
Idea conservatoare la noi românii nu este o problemá cu so-
97

www.dacoromanica.ro
lutii neclare, ci e pur i simplu o adevAratA manifestatie roma-
neasc5.
Vom lAmuri aceaseä afirmatiune mai de aproape:
«Doctrina conservatoare este aceea, care tine drept un adevär
istoric, CO progresul real, durabil nu se poate face prin salturi;
CA el nu poate fi cleat rezultatul unei legAturi armonioase a tre-
cutului cu prezentul»... «Ea nu pierde niciodatA din vedere doui
lucruri: intaiu InvätAmântul trecutului: traditiunea qi al doilea,
starea realA a t Arii: realitatea» ne-a invAtat d-1 Marghiloman.
AO este. Elementul principal al doctrinei conservatoare e
traditionalismul, care traditionalism o face sa fie o politicA re-
ligioasil §i o politicA de apArarea propriettitii.
De ce aqa?
Foarte simplu. Religia e o legAturà sufleteascä, care totdeauna
a fost §i este qi astOzi un scut de apkare.
SA lusám poporul evreesc. Pentru poporul evreesc religia a fast
forul, unde se ascundea ori de cate ori era periclitatA existenta
lui, iar comunitatea bazatA pe religie, a reprezentat intotdeauna
o fortA formidabia. Aceasta o qtim §i noi Romdnii. In luptele
contra turcilor, ostaqul roman nu era numai un apOrAtor al teri-
toriului national, ci totodaa era i apArAtorul unei religii, pe-
riclitatA in existenta ei de invazie. Ce urmare a avut aceast5
luptA a Romanilor, astfel privia? In primul §i cel mai principal
rand: unir ea sufleteascd indestructibilA.
Numai a0 ne putem explica de ce catehismele calvine ale
Ungurilor au inundat la un moment dat intreg Ardealul. Era
ultima incercare de desbinare intre fratii impr4tiati; era ne-
contestat o armA odioasi, dar puternica; asemenea arme nu se
utilizeazA deck numai in momentele supreme, cand eficacitatea
altora e neindoios inlAturatà. De sigur, cA de acest adevAr au
98

www.dacoromanica.ro
fost patrunsi i conducatorii nostri, cad dacä ne intrebam. ieniru
ce prima literatura editata in Principate a fost cea religioasa, cu
drept cuvant putem zice, cà inteo parte cat de mica' motivul
a fost si contrabalansarea literaturii calvine importata de dus-
manii nostri.
Privindu-1 pe taranul nostru din tinuturile vestice românesti,
vom gasi cu toata siguranta o convingere nestraMutata in religie;
nu numai pentruca religia e o filozofie populara, care explica
unele manifestatiuni sociale, ci pentruca prin religie s'a nutrit
idea noastra nationala; cu ajutorul ei ne-am al:drat tot ce a fost
romanesc, ne-am aparat existenta; in fine fiindca ne-a format
sufletele asà, incat tot ceeace azi particularizeaza sufletul roma-
nesc, e format prin credinta, prin misticism, cu un cuvant
printeo religiositate.
Sa trecem acum la notiunea de proprietate. Ce era pentru
poporul nostru banätean si chiar pentru cel ardelean, sau re-
gatean proprietatea ? Era numai un patrimoniu individual, sau
un lucru colectiv, un lucru national? In starile acelea, prin cari
noi Banatenii am trait, patrimoniul individual a insexnnat tot
ace'eas ca cel national. Once petec de pamant, cat de neinsemnat
se gasia in mainile unui roman, el era de fapt al tuturora,
claci deci proprietatea implicá in sine si notiunea de patriotism;
atunci prin politica de aparare a proprietatii trebuie neaparat
intelegem insas tendinta generarä de aparare a patrimoniului
national. A apära proprietatea asa, cum trebuie intzleasa doc-
trina conservatoare inseamna aceà tendinta nestramutata, de a
face cat mai imaginara ocupatiunea nedreapta a inamicului si de
a apari tot ceeace e al nostru in contra tuturor tentativelor sub
once forma a ocupantilor.
Dar ceva mai mult:
99

www.dacoromanica.ro
 «Principala parghie a conservatorismului de pretutindeni, a
fost prestigiul, de care s'au bucurat institutiile §i principiile
iqite din experienta trecutului»...«Omul politic din apus ori §i ce
ideal ar fi avut, a trebuit sA tinà seamà de conceptia conserva-
toare, fiinda cetàlenii, inaintea arora el vorba, nu ar fi tolerat
o injurie direct5, necum un blestem contra credintelor
politice ale inainta§ilor ssai» spune d-1 Ráciulescu-Motru
In opul su: «Conceptia conservatoare §i progresub. Daca
acestea formeaz5 inteadevär parghia conservatorismului, atunci
putem spune, a poate niairi nu a existat un prestigiu
mai puternic fatà de institutiile trecutului, deat in Ba-
nat. Erà §i explicabil. Ele ne erau icoana unor timpuri,
spre cari trebuià ssá tindem, dar tot ele ne erau qi for-,
matiunile noastre de luptà pentru unire. *i cum aceste in-
stitutii erau ie§ite numai dinteo experientà a trecutului,
care le-a determinat formatiunea qi le-a dictat e3dstenta, iati
Ina un punct care ne serveqte fàrà ind,oealà sá arAam a
perfect logia e aceastà nuantà conservatoare a poporului bA-
n5tean.
Cuvintele d-lui Rädulescu-Motru par'a ar simbolizA chiar
trecutul sfärii de fapt al vietii bànàtene. Cine nu star fi
revoltat atunci, and cineva ar fi cutezat si atace tot fru-
mosul trecut al eroilor no§tri? Toti ! Cu oarecare durere
trebuie ssá constat5m aici, §i ssä recunoaqtem, a am fost
mai uniti in acele timpuri turburi, deck suntem asfäzi.
Am fc)st atunci conservatorii unei traditii, care ne-a dus
la apoteoza unirii tuturor Românilor, in timp ce astgzi, pen-
tru a ne simtl comod inteo luptà de pasiuni, suntem in
stare si adopeäm cele mai utopice doctrine sociologice §i
sä comitem cele mai oribile infractiuni ale bunei educatiuni
I00

www.dacoromanica.ro
politice, ca sä firn laolaltà cu aqA numitii revoltati ai unui trecut,
de care trebuie sä tim, CA nu ne putem despArtl, CA el ne ordonä
once act al vietii publice cu o singurà conditie, ca acel, care 1-a
formulat, sau 1-a aplicat, sä porneascA cu inima curatä la o operl
nationalà.
A fi liberal nu e greu. Dar sa ne intrebAm, putem träl azi
färä a fi liberali ? E lucru cert, CA libertatea a§à cum decursul
timpului a modelat-o, e indispensabil oricArei ratiuni luminate
qi mai ales, ea e a timpului. Intrebarea e, a fi liberal in sensul
§tiintific al cuvântului, inseamnä oare totodatä a fi liberal in
sensul politic al cuvAntului ? Nici nu incerc5m sä räspundem,
tinem insä s'A preci4m, cA nu trebuie sä confunam notiunea
cu un titlu §i mai putin cu un partid.
A fi conservator, e ceva mai greu. Dar un lucru este adevärat,
§i anume, cA noi bänätenii toti suntem cu sau färä §tirea noastri
conservatori. Cunoa§tem, sau nu cunoa§tem doctrina, e irele-
vant, ea insä e in noi, fiindcA ea ne este trecutul, §i trecutul e In
viitor, dupd cum viitorul nage din trecut. *i dacä manifestatia
din 28 Octombre a atins culmea, pe care o a§teptam, aceasta se
datore§te numai conservatorismului poporului bänätean, care
a intruchipat in omul ce este d-1 Marghiloman sentimentele tra-
ditionale.
Una din nuantele caracteristice ale sufletului bänätean e:
patriotismul. In once actiune, oricAt de neinsemnatA, e impo-
sibil sä nu-§i trädeze aceastä calitate, c5ci in toatà vieata lui nu
a fost cäläuzit de altceva, cleat de o puternicä conqtiintä natio-
nalä. Deci se nate intrebarea: E aceasta o caracteristicA a ideei
conservatoare ? Un moment nu putem ezità sA afirmärn, cä
da. Incepând cu galeria glorioasä a oamenilor din trecut,
cari au fost conduckorii acestei grupäri §i cari au pus
101

www.dacoromanica.ro
temelia Rom aniei de ieri terminand cu acei, pe
qi
cari li vedem astazi intre noi qi cari au pus in mare parte
piatra fundamentalä a Romaniei de astazi nu e unul,
caruia i star putea atribul cea mai mica incorectitudune in
aceasta latura.
Interesul Statului a fost totdeauna scopul principal. Cand el
a fost in joc, once gura s'a inchis, once divergenta a in-
cetat.
Deaceea in recentul discurs din Timiqoara, d-1 Marghiloman,
care inainte de a fi conservator, e un bun Roman, a putut afirma
dela inältimea situatiei sale politice, ca: #atunci, and rasboiul
national e declarat, trebuie sa taca once opiniune se-
paratä».
lar noi Bänatenii, cari am trait peste o frontiera oricat de arti-
ficiala ar fi fost ea, dar care era totuq o frontierk ceeace ne-a
ajutat sä fim cat se poate de obiectivi la judecarea faptelor tu-
turor acelora carora le place si se numeasca ocreatorii Romaniei-
Mari» daca am dat uneori verdicte despre unele atitudini, ele
erau straine de once pasiuni.
Aqa d-1 Alexandru Vaida-Voevod, and a numarat printre
patriotii neamului pe conservatori §i printre cei trei mari bar-
bati de Stat pe d-1 Alexandru Marghiloman, aceasta de sigur
nu a fost o declaratiune de oportunitate politica, ci o constatare
sincera, adevarata.
Rasfoiti paginile istoriei partidului conservator qi studiati
obiectiv aportul pe care el I-a adus prinos Romaniei, qi nu
veti gasi o abatere cat de neinsemnata dela aceasta religie care
pune interesul Statului mai presus de tot. Cand qtii bine aceasta
qi spui contrarul, cum au facut-o liberalii cu d-1 Marghiloman,
numai pentru a-vi astamparà o pasiune, e de sigur ceva con-
102

www.dacoromanica.ro
 damnabil, dar este §i ceva care-ti aduce desgust pe buze pentru
CA probitatea este una, in vieata politicg ca §i in vieata so-
cialg !
Nu am intentie sg insist asupra problemei pusg in luming de
manifestatia spontang dela Timi§oara. Patriotismul necontestat
al Bgngteanului s'a ggsit de indatg in concordantg cu idea con-
. servatoare. Infiltratiunile trecutului lui i-au predispus mintea la

imbati§area de plano a ideei conservatoare prin care spergm sg

putem ajunge la consolidarea doritg. Ea singurg ne poate ajutà
sg biruim inexplicabila crizg moralg, in care de cinci ani ne
sbuc-iumgm. &intern inteo targ märitg; ea trebuie sg deschidg
largi orizonturile in viitor.

www.dacoromanica.ro
 DEPRECIEREA LEULUI
DE

LEONIDA MAVROJANNI
Trebuie s lucelm serios. Si nu facem cea mai detestabill politicI
acei a partizanilor §i a partidului.
Ne trebuie un guvern. Suprimarea imoralitätii §i a sinecurelor.
Ne trebuie o politia financiari sInStoasa Economii.
Compresiunea cheltuelilor, Incepánd Cu reducerea Ministerelor.
Impozite drepte, moderate, intelepte.
Dar ne mai trebuie s IndreptOm starea econonomicA a tirii.
Leul nostru scade, cl n'am putut stabill balanta comercialä : este inega-
litate Intre import §i export.
Restrictiune la import, intensificarea exportului.
Intensificarea productiunii In toate ramurile de activitate.
Libertatea comertului §i a exportului.
Refacerea clilor noastre ferate.
O politici externi cumpAtatl, fin fanfaronada.
Portile deschise capitalului strlin fin s stânjeniri i färA §icane.
Si ficând astfel vom cApOti stima §i respectul lumii, elementele pre-
cursorii ale creditului.
Alex. Marghiloman
Ia§i, 30 Octombre 1921

inceputul anului 1922, lira italiana cotA la Paris 5o cen-

LA time; astazi lira italiana este egalä cu francul.
Pentru ca sä ajunga la acest rezultat, Mussolini, abstractie
facand de fasc4tii lui, s'a pus serios la munca.
A pornit dela principiul egalitatii impozitelor, moderate, la
cari a impus pe toti locuitorii tarii, inclusiv 1.35o.000 proprietari
agricoli; and a luat franele guvernului a gasit 16 taxe, asupra
D4

www.dacoromanica.ro
 veniturilor, le-a redus la trei si anume: taxä pe venitul agricol,
taxa pe venituri imobiliare si taxä pe cele mobiliare.
A intensificat productia in general, a provocat importul
capitalurilor straine. Ca s'A atraga aceste capitaluri, incurajand
activitatea economica a Italiei, a suprimat nominativitatea ac-
tiunilor, transformandu-le pe toate la purtator, a desfiintat im-
pozitul pe venitul acestora.
A reorganizat complet toate serviciile Statului, asteapta mo-
mentul ca sa" le concesioneze industriei private.
Telefonul l-a si concesionat.
A suprimat sinecurele acolo cu mult mai reduse decât la
noi a suprimat ministere, ce eace a produs o economie, in
primul an, de 3 rniliarde.
Anul acesta a putut sa-si echilibreze budgetul. lar ca
masuri sociale, a restabilit ordinea, a incurajat munca, a
remediat criza de locuinte usurând mijloacele de constructie
si altele.
Rezultatul 1-am spus mai sus, lira italiana a ajuns francul
francez.
La noi:
La inceputul anului 1922 La 5 Februar 1924
Pentru o coroana cala lei 2,- lei 5,70
ft un franc elvetian fi 27,50 ft 34,50
tt o lira sterlina ff 570, ft 85o,
un dolar , r 132,- ft 200,-
t, o lira italiana ft 6, ,, 8,75
Pentru ce ?
Pentru ca am facut politica de partid si pentru partizani. Nici-
odata sinecurele n'au fost mai multe si imoralitatea politica mai
scandaloasa de cum este acum.
105

www.dacoromanica.ro
 Subredà politicä financiará: impozitele nesábuite fac ca nu-
merarul dacsá rämâne in tará, sá fie ascuns.
Cheltueli fárá rost: infiintarea de noui tninistere.
Starea economicä detestabilá: dezorganizarea serviciilor pu-
blice.
Deraieri, blocki, suspendki de trafic pe cäile ferate. Tele-
graful qi telefonul in halul in care-1 §tim. Po§ta ca in timpul
diligentelor. Tot felul de prohibitiuni §i amestecul Statului in
productiunea nationalä.
Prohibirea exportului, reglem. entarea comertului petrolului
qi a derivatelor, a lemnelor §. a.
Tot felul de §icane la transport, imoralitate publicä de sus
panä jos.
Legiferarea neplátii datoriilor noastre in stráinkate. Goaná
dupä tot ce este capital sttiin. Nationalizarea subsolului. Ex-
proprierea pádurilor. Predilectia guvernului de a transformá
actiunile in nominative. Infiintarea centralei de devize, drept
consecintä, restrângerea circulatiei monetare.
altele, fárá ca sä omitem exproprierea i modul cum s'a
fácut ea.
Iatá pentru ce, nefiind considerati §i respectati de nimeni,
n'avem nici un credit in stráinátate.
Faptele vorbesc dela sine, §i ne lipsesc de once comentarii.

www.dacoromanica.ro
 PRE$EDINTELE
CRUCII ROSH
DE

DOCTORUL METZULESCU

focul n5praznic al räsboiului arsese trei sferturi din

CAND tarà, and sangele cel mai nobil al eroilor no§tri inro§ise
Jiul, Oltul, Argequl, Dunärea §i se oprise la Siret, zid fácut din
otelul piepturilor bravilor §i scumpilor no§tri osta§i, se
ridia mai luminoasä, mai mândrä §i mai româneasa ca nici
o altä, personalitatea marelui patriot d-1 Al. Marghiloman.
Eram pe front §i atunci and inamicul ne fugära, in urma
ordinelor primite, spitalele se goliau aproape instantaneu: cei cu
räni mai u§oare §i puteau plea o luau pe jos, cei mai greu in
trenuri, iar cei greu de tot färnâneau tintuiti de paturile lor de
eroi martiri.
Cáci martiri ai neamului au fost §i ati din ei de durere la
gänd a vor adeà in mâna inamicului nu §i-au dat vieata, pini
a se orândui ingrijirea lor, pânä a se hofäri soarta lor.
In acele cupe mai dureroase ca oricari altele, o vointä de fier,
o muna de titan, un suflet bun §i bländ §i dornic de binele
tärii sale, se ridia in därämäturile §i vAlvätaia focului mistuitor,
ce rämâne dupà lupte, §i strigä ca §i acel mare Isus rästignit pe
cruce pentru dreptate, bine §i adevär §i care zicea <<L5sati copiii
sä vinä la mine*. Tot astfel §i d-1 Alexandru Marghiloman spuse
107

www.dacoromanica.ro
tuturor : voi raniti, ostatici, prizonieri, nu disperati, sunt adl
intre voi, nadajduiti in mine §i tot ce vom puteA omeneqte
ajutà, vom ajuta, o jur pe sufletul meu. *i aqA a fost.
Furnicar de maini catifelate, blande doardne nobile, suflete
cinstite de adevarati patrioti, ca o adevaraeä cohorta de matroane
romane, stranse in jurul sau, ajuta, se sbat in timpul de urgie,
atunci and calcaiul german apasa rnai greu, protesteaza, sa
roaga qi ajuta, ajuta mereu.
Tot ce este suferinta §i. durere 4i gase§te alinarea ad. Sfanta
Cruce Roqie Romaneasca in teritoriul ocupat, gaseasca adl
prinos de recuno§tinta din partea unui Medic, care a avut de
paza §i. ingrijire efectiva pe front o divizie, a 15 parte din ceea
ce se numià in 1917-1918: «Brava Armata Romana care fact).
Maraqe§tii qi Munceluh.
Cand muncii tale ti se recunoa§te meritele §i ai la intervale
bucuria neuitata a victoriilor, te intremeaza, te imbie la munca
§i mai rodnica §i alai tenace.
Ce mari insa sunt sufletele cari in cerc de fier, and du§manul
dicteaza in casa ta, and totul e spionaj, tradare §i durerea in-
frangerii, cand lacrimile sunt de sange §i durerea e in carne,
In oase §i in suflet, fara preget, luminos, cu o vorba buna fie-
carui, din noapte pana in zi qi din zi 'Dana in noapte, lucreaza,
ajuta §i n'are astampar §i nici odihna sa faca bine qi iar bine,
iatä ce fu preqedintele CruciiRo§ii Romane din teritoriul ocupat
d-1 Alexandru Marghiloman.
Intre 1 Aprilie 1917 qi 31 Martie 1918, sunt 18 spitale ale
Crucii Roqii cari lucreaza in Bucure§ti, iar pe masura ce inamicul
se masoarä cu voinicii no§tri, mai ales atunci and le-au spus
CA ve aicia nu se trece»,tinitii qi bolnavii no§tri sunt evacuati din
"aceste spitale, spre a face loe acelor cari doriau sa cunoasca,- cum
ios

www.dacoromanica.ro
Romanii in conditiuni de armament egal, §tiu sa lupte, un Roman
contra 3 Germani §i tow§ sa invinga.
Si au ramas nuxnai 6 spitale sub conducerea Crucii Ro§ii Ro-,
mane, iar restul de 12 a trebuit a fi date armatelor cotropi-
toare.
Si sub grija Crucii Ro§ii, In tot acest tin-4) s'au ingrijit 12.659
bolnavi, din cari spre cinstea celar ce au ingrijit bolnavii no§tri
au murit numai 279. Un procent deci nurnai de 2,2% ceeace
singur face, sunt sigur, fericirea §i tisplata acelor ce au muncit
cu atata ravna §i dragoste pentru bravii no§tri ostaqi.
Si au fost 545.712 zile de cautare In spitalele Crucii Ro§i in
acest interval.
Suflet trudit pentru binele altuia, nu gäsia odihna §tiind pe
prizonierii no§tri §i rau hräniti §i fara haine §i fara §tiri dela ai
lar, murind cu miile in tari straine §i au pornit la lupta, la
sfanta cruciada a binelui.
Prin comitetul de doamne campus din doamnele: principesa
Caterina Ghica, principesa Alexandrina Cantacuzino, Zoe Gr.
Ramniceanu, Lisetta P. Grecianu au ingrijit de buna stare
sufleteasca a prizonierilor din lagarele din teritoriul ocupat:
gratie Crucii Ro§ii li s'au dat acestor prizonieri, alimente, I'm-
bracaminte, incaltaminte, primeneli §i asistenta medicala, and
chiar supliment de hrana In lagare unde alirnentarea era in-
suficientä.
Pentru prizonierii din lagarele du§mane, se intervine catre
Guvernatorul xrilitar german, rugandu-1 staruitor sa inlesneasca
trimiterea de bani §i corespondenta pentru prizonieri. S'a
raspuns, la ro Februarie 1917, 6 corespondenta sa fie adresatä
Crucii Ro§ii din Berlin, iar relativ la trirr2iterea de bani s'a re-
fuzat pentru un moment, abia la i Maiu 1917 s'a perrnis ex-
709

www.dacoromanica.ro
pedierea de bani prin Crucea Ro§ie pentru prizonierii aflati in
Germania, iar la 31 Maiu s'a permis adunarea de daruri pentru
prizonieri, tot prin Crucea Ro§ie.
Ganditu-s'a cineva la sufletul acelui mare Roman, cat a sän-
gerat and i s'a refuzat la inceput i posibilitatea de a face bine?
Cand totul era cerc de fier, izolati de restul lumii, i cand prin
ordonante speciale, adrninistratia germana le interzisese sub pe-
deapsa,orice corespondenta custrainätatea s'au chiar cu teritoriul
ocupat, fàrà autorizatiunea autoritatilor militare germane !
Càci Crucea Ro§ie in acest timp nu putea avea §tiri nu numai
dela Crucea Ro§ie din Iaqi dar nici dela Comitetul International
din Geneva.
La 31 Maiu I9I7, Crucea Ro§ie instituie sub conducerea
doarnnei Ecaterina G. Cantacuzino 4 sectiuni de ajutoare In
toate directiunile a ofiterilor §i soldatilor romani, cu atribu-
çiunile armatoare:
Sectia pentru strangeri de fonduri.
Sectia 2-a, pentru strangerea de donatiuni in natura i cum-
parari de alimente, imbracaminte, etc.
Sectia 3-a, pentru primirea darurilor in natura qi a pachetelor
individuale la sediu i supravegherea depozitarii lor, fie la sediu
fie la depozitul central qi incarcarea in vagoane.
Sectia 4-a, pentru ingrijirea prizonierilor din lagarele din tara.
sub ingrijirea Crucii Roqii, al carui suflet era d-1 Alexandru
Marghiloman,.nu s'a crutat nici truda, nici cheltueala, spre a se
da ajutorul priincios prizonierilor no§tri, ofiteri i trupa, atät
celor internati in lagarele straine, acolo unde s'a putut ajunge
pana la dan§ii, cat §i a celor ce se gasiau in lagarele din Bucure§ti
§i din intreg teritoriul ocupat; ajutorul a constat in bani, ali-
mente, rufärie, imbracarninte, incaltaminte; trimiterile se fa-
!I0

www.dacoromanica.ro
ceau sau din stocul ce Crucea Rovie aveä In depozitele ei, ori
din ofrandele adunate de sectiunile instituite in acest scop.
S'a dat intre ioo-200 lei ofiterilor cu titlul de imprumut,
iar gratuit imbräckninte, incältäxninte, rufärie, alimente ori de
ate ori s'a cerut.
Soldatilor vindecati ieviti din spitale vi. trimivi in lagärele din
tarä sau Statele inamice li se da bani vi Cite o traistä ce contineä
alimente, rufärie vi obiecte de toaletä.
Prizonierilor, internati in lagärele sträine li s'au trimis bani,
lädite cu alimente, imbräcäminte, primeneli, cärti, etc., iar
acelor ce-vi aveau familii, a inlesnit trimiteri din partea familiei
lor, trimiteri cari constau din pachete individuale cu alimente
vi rufärie. S'a inlesnit vi facerea de abonamente pentru alimente
vi rufärie la Geneva vi Berna.
Mai tärziu, gratie demersurilor personale ale d-lui Alexandru
Marghiloman §i o indelungaa corespondentä cu comandamentul
bulgar din Bucurevti vi Crucea Rovie din Sofia, s'a putut obtine
permisia de a se trimite bani vi alimente prizonierilor români
internati in Bulgaria.
S'au trimis 17 vagoane cu 16.538 lädite cu alimente, 280 lädite
cu rufärie vi cantiati xnari de alimente, haine, rufärie, tigäri,
tutun, etc., din cari 9372 lädite cu alimente., 98 lädite cu rufärie
vi diferite alimente, imbräcäminte, in 7 vagoane in Germania;
4910 ladite cu alimente, 1 i6 riclite cu rufärie vi osebit xnerinde,
imbräcäminte, rufärie, tigäri, In 5 vagoane in Austro-Ungaria;
vi 2256 lädite cu alimente, 66 cu rufárie si alimente in 5 transpor-
turi In Bulgaria. Din acestea nu au ajuns la destinatie circa
4000 lädite.
S'a intervenit ca abonamente sä" se poata face si trimite prin
Comitetul International din Geneva, care transmite cererea
III

www.dacoromanica.ro
 agentiei Crucii Rosii Române din Berna si la 4 Iunie 1917
Crucea Rosie din Bucure§ti prin d-1 contra-arriral Gratoski este
anuntatà 6 aceste abonamente se pot face prin Berna, insä
trebuie mai intaiu sä obtinä autorizatia autoritätilor germane
din teritoriul ocupat ca sä poatà trimite bani.
Lucti In Geneva un comitet Incä din Aprilie 1917 pentru
ajutorarea prizonierilor rornâni sub presedintia de onoare a
doamnei Emma loan Lahovari si un alt comitet pentru Bucu-
resti fAcut din initiativa principesei Martha V. Bibescu, compus
din d-sa si d-na Caterina Ghica.
Imediat ce s'a dat voie a se face abonamente comitetelor din
Geneva si Berna,li s'au pus la dispozitie ate 4000 franci elve-
tieni de due Crucea Rosie din Bucuresti, ca prirri bani, din
cari sà se faci abonamentele.
Numärul abonamentelor fäcute la Geneva pânä la 13 Martie
1918 au fost de 6516, reprezentând 15.997 pachete cu alimente,
tool pachete cu rufärie, pentru o valoare totalä de 122.027 franci
elvetieni.
Crucea Rosie a ficut din fondurile ei proprii abonamente
pentru ofiterii si soldatii lipsiti de mijloace, pentru o sum5 de
12.000 franci elvetieni.
Cu toate multiplele bunevointe ale celor ce lucrau pentru
prizonierii nostri, germani cari socotiau campania din România,
ca si campania de aur, csáci mälaiul täranului nostru erá In patria
lor cozonac veritabil, cu tot jaful ce a fäcut prin trimiterea
läditelor lor In patrie, au fAcut sä disparä sau mai parlamentar
sä nu ajungA la destinatie 4000 ladite cu alimente, rufärie, etc.,
trimisä prizonierilor nostri de c5tre Crucea Rosie din Bucuresti
si sä ajung5 la destinatie numai 2686 pachete abonatilor, din
cele 828o pachete cáte au fost expediate.
112

www.dacoromanica.ro
 Raportul Crucii Ro§ii din Bucure§ti din care extrag aceste
date, pecetlue§te pentru totdeauna bunsávointa viitorilor amici
bulgari, pentru care vor rämlne ne§terse In sufletul Romanilor,
barbariile comise contra prizonierilor dela Turtucaia; a läditele
ori banii,adresati prizonierilor din Bulgaria fie dela noi, fie din
abonamente acute la Geneva parveniau foarte neregulat, ba In
unele lagäre niciodatä.
Crucea Ro§ie din Bucure§ti a intervenit a se trimite §i bani
prizonierilor din Bulgaria prin Banca Natioanalà Bulgarà din
Bucure§ti, dar §i ad ì din 40.573 leva expediati, au ajuns la desti-
natie nuxnai 17.619 leva, cu mari intarzieri.
0 activitate nu mai putin rodnici a fost corespondenta
prizonierilor de easboiu rnai ales and ocupantii au dat
aceastä permisie §i. Crucea Ro§ie nici ad ì nu a crutat
osteneala.
Invalizilor, Crucea Ro§ie le-a dat pe lingä imbra'aminte, In-
altäminte, aparate ortopedice, alimente de cate ori s'a cerut.
Li s'a dat chiar lunar panä la 30 lei, ca ajutor fiecärui invalid
care nu avea vreo slujbä, din fondul ce Ministerul de Finante
l-a pus la dispozitia Crucii Ro§ii.
Pentru invalizii din Bucure§ti s'a infiintat o §coalà de meserii
inteadins pentru ei, unde au putut Invätä me§te§uguri dupä
starea infirmitatii lor §i de cari sa poatà profità In viitor.
S'a fäcut ateliere pentru rogojini, co§uri, pre§uri, saci pentru
ambalaje, in fine tot ce se pute a confecticn A din papur5; ateliere
pentru lucratul rächitei, confectionandu-se coquri, etajere, cutii,
mäsute, valize, etc.
A functionat o sectie de cismärie, altele pentru facerea pan-
tofilor, papucilor cu tälpi de covor, de paslä, ori de sfoarà.
Deasemenea a functionat o sectiune de lemnärie i taniplärie,
113

www.dacoromanica.ro
precum qi o sectie pentru lucrarea margelelor. Munca invalizilor
era platita.
Toate acestea au functionat sub malta directiune a principesei
Irina Mavrocordat.
S'a ajutat de Crucea Roqie invalizi cari treceau din Moldova spre
caminurile lor cu tot ce se putea ca: alimente, imbracaminte, etc.
Nu mai putin s'a avut in vedere ostaticii, pentru cari s'a inter-
venit foarte mult qi din nenorocire foarte rar cu efect.
Si lor li sia trimis alimente, imbrackninte, etc., ajungandu-se
la posibilitatea de a li se trimite lunar cate 300 lei pentru intre-
tinere.
La demobilizarea armatei in Gara de Nord, Crucea Roqie a
infiintat o cantina care servià masa tuturor cari o solicitau, atat
demobilizatilor veniti din Moldova precum qi prizonierilor ro-
mani reintorqi in tara din lagarele straine. Ca sa incheiu acest
articol de omagiu, acestui bun Roman, care se numeqte Alexandru
Marghiloman, este destul a spune a activitatea Crucii Roqii din
Bucureqti, al carui pre§edinte era, este atat de vastä, atat de
complexa qi atat de bine executata, in cele mai triste cupe, prin
cari a trecut vreodata neamul nostru, qi pentru singura, numai
aceasta activitate, are dreptul la admiratia noastra.

www.dacoromanica.ro
 LUI AL. MARGHILOMAN
DE

N. MIHAESCU-NIGRIM

ce a scapat °data' tara de ultimul dezastru; fostului

CELUI prim-ministru sub a cärui obladuire s'a alipit Basarabia de
Tara-muma, prin a carui dibacie nu s'a ratificat umilitorul tratat de
pace; omului de Stat dezinterosat i incercat democrat,
In Intelesul bun al cuvantului, dispretuitor al demagogiei anar-
hice ; oratorului elegant, neasemuitor; omului distins §i cu o
rara bunatate sufleteasca inchina subsemnatul amintirea ce-
. lor optsprezece ani de devotament politic.

DOD

www.dacoromanica.ro
 MORALA
IN POLITICA
DE

M. N. PANU

0 MUL este o fiintà sociabilà, zdon politicbn, cum zi-

ceau Grecii; adic5 nu poate träl nici prop41 deck
In grupare i in solidarizare cu semenii s5i.
Multe sunt organismele sociale. Cel mai insemnat §i mai corn-
plet este Statul sau reunirea, mai mare sau mai mic5, a unor
oameni liberi, locuitori a unui teritoriu anumit, sub cdrmuirea unui
suveran fi Cu un singur sistem de legi. Dincolo de aceastà sfer5,
este umanitatea intreagd, raporturile dintre Stat la Stat, cari i
ele se diriguesc aproape de aceleaqi principii.
Stiinta i arta de a conduce un Stat se chiamà Politica, dela
pais, cetate, Politiki Téchni, meqtqugul de a ingriji de trebile
publice ale oamenilor grupati in ceteiti, in State.
Politica Este i ea o rartura a Moralei, zdica a tiintei conduite
omenwi, ca §i Dreptul, Higiena i alte ramuri inrudite; este
Morala sociald, care reguleaz5 raporturile superioare intre oameni.
In aceste raporturi, negrqit, nici cetatenii simpli nu trebuie
s5 se abatà dela comandamentele moralei; cu atat mai vktos
se cere aceasta dela conduckori, dela ckmacii, cari mânä barca
Statului.
Ir6

www.dacoromanica.ro
 Cu mahnire insa constatam CA, din ce in ce mai mult, prinde
la noi credinta gresita cum 6, in politicä, nu se aplica regulele
din Morala comuna; ea, in aceasta materie, ori§ice este permis,
mtjloacele sunt indiferente, totul este scopul, ore scuzei mijloacele.
Teoria nu este noua; ea poarta numele de machiavelism, dela
autorul ei florentinul Macchiavelli (1469-1530), care a formu-
lat-o intaiu spre a justifica tirania. Insa toti moralistii, educa-
torii si conducatorii adevarati de indivizi si de popoare, au de-
testat-o, ca contrara justitiei si umanitatii, ca bazata pe perfidie,
falsitate si lasitate.
Nu se cuvine si nu poate fi folositor nici individului nici so-
cietatii de a i se face chiar binele prin tiranie, hrapire, nedreptate,
asasinate, minciuna si alte mijloace de acestea. Precum nu este
iertat hotului, ucigasului, sperjurului, etc., de a rap' averea,
onoarea si vieata altuia, fie chiar in scopul de a face biserici,
scoli si spitale; tot asa nu este iertat tiranului sa ridice vieata
si onoarea cetateanului, sa-1 exileze, sa-i confisce averea, sa-i
violenteze libertatea si tot ce are mai scump, sub cuvant ca
voeste sa faca bine altora dintre supusii &Ai.
Si, dadiin interesul tuturor nu se poate face aceasta, cu atilt mai
putin in interesul propriu al agentului infractor de morald.
In afara de aptitudinile mintale, de experienta si de simtul
realitatilor, trei sunt insusirile morale mai de capetenie, cari
trebuie sa impodobeasci persoana unui om politic: probitatea,
consecventa §i urbanitatea.
Cu privire la probitate, marele barbat de Stat roman, rapo-
satul P. P. Carp, fostul sef al partidului conservator, a formulat
In mod lapidar, curn stia el s'o faca, calitatile unui om politic:
curat in vieata privata , dezinteresat in vieata publica'.
Acelas adanc cunoscator de oameni si de lucruri a spus re-
"7

www.dacoromanica.ro
lativ la nestatornicia in politia urrnkoarele nepieritoare cuvinte:
«Talentul nu justified toate incarnatiunile, precum frumuseta nu
justified toate prostitutiunilo.
Maximele acestea, privind insu§ fondul sufletesc al omului,
invedereaz5 adevärul a, in vieata publick ca §i in cea privatà,
persoana omeneasa nu poate fi deat aceeaq. Dac5, in parti-
cular, faci zilnice transactiuni cu con§tiinta §i demnitatea ta in-
dividualà §i familialà; daa e§ti neconsecinte qi versatil, azi aperi
o cauzà, máine alta cu totul antipodä; de sigur tot a§à v. ei fi §i in
vieata publia, in armuirea tärii sau a oriarei societäti, in frun-
tea areia te gäse§ti.
Ba noi mergem mai departe. Socotim a armuitorii publici,
cu at sunt mai sus pu§i, cu atat trebuie sä se disting5 mai
mult prin vieata lor moral:A sub toate punctele de vedere. La
urma urmelor, particularului i se iartà sä fie putin mai egoist, nu
In intelesul räu al cuvântului, ci inteatAta, intruat el este acela
care, in principal, trebuie sä aibsä grijä de persoana sa. Pe and
omului public nu i se ing5duie Cu nici un chip sä sacrifice intere-
sele ob§te§ti, ale mandantilor säi, inaintea intereselor particulare.
Ar fi atunci purtare de mandatar infidel, de neonestitate politied.
Intru aceasta, tot un vestit fost §ef al conservatorismului ro-
min, un martir al convingerilor sale politice, neuitatul Barbu
Catargi, a chintesentiat altruismul qi puritatea moralä in po-
litic5 prin sublima maximä : ((Toni/ pentru lard, nimic pentru nob.
$i cum cäaqä au fost in realitate armuirile conservatoare, stä
dovadi adevärul istoric cä' mai nimenea dintre membrii acestui
partid nu s'a imbogätit din politia; cei bogati §i-au mai pierdut
din averile lor, iar cei säraci tot a§A au rämas qi dupà retragerea
dela putere. Deasemenea, in conducerea tärii, internä qi exterdä,
a domnit cea mai mare probitate qi demnitate.
Ia

www.dacoromanica.ro
 In ce privqte urbanitatea, adica bun& maniere in manifestárile
vietii, este fära contestare a tot conservatorii au tinut qi tin re-
cordul §i ca simpli particulari §i ca oameni publici.
De and e lumea §i cat va fi, cei putini, capabili si buni vor
conduce popoarele. Totul este ca conducerea sa fie In favoarea
tuturor sau meicar a celor mai multi, iar nu pentru cei putini sau
chiar numai pentru asd pretinsii conducdtori.
Multimea are dreptul sfant sa-§i spuie cuvantul; dar sa vi-1
spuie in mod luminat i con§tient.
Aceasta o sustine nu un boier sau un om de vita boiereasca,
ci un fiu de teiran roman basarabean, care de patruzeci de ani
lupta in partidul conservator, inteun partid zis oligarhic unde
insa n'a vazut nimic protivnic poporului muncitor in genere,
§i taranului in deosebi.
*
* *
Nu se poate ceirmul un Stat, ca fi once societ ate si individualit ate
omeneascd, Pei moralitate privatei si publicei. Si aceastei conditie
se cere cu atata mai mult, Cu cat cineva este mai sus in
scara sociald.
Dintre toate partidele noastre politice, cel ce a tinut mai mult
seama de aceasta regula, este partidul conservator. Puritatea
moravurilor, bunatatea §i afabilitatea qefilor acestui partid, in
frunte cu cel care l-a condus mai mult, cu fericitul intru amin-
tire Lascar Catargi, au fost recunoscute de toti. Deasemenea
capacitatea, patriotismul §i probitatea in tratarea trebilor publice.
Aceasta in trecut. Dar azi ? Azi vechiul partid conservator
poarta numele de conservator-progresist. In realitate calificativul
al doilea este de prisos, caci totdeauna acest partid istoric a fost
factor de progres cuminte §i real pentru tara. Nemuritorul
Mihail Eminescu, genialul poet al neamului romanesc, unul dintre
I 19

www.dacoromanica.ro
doctrinarii cei mai autorizati ai partidului conservator, defina
astfel, Ina de acum peste 40 ani, natura acestui partid:
«Marele mister al existentei consistei in improspeitarea continuci
a fondului, prin peistrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea
nou iatei ce este conservatorismul».
*
* *
*i. cine este eful acestui partid eminamente priceput qi cinstit,
eminamente doritor de bine pentru Neam, Tara §.i Tron?
Cel mai intelept, mai experimentat, mai curat fi mai apropiabil
beirbat de Stat din Romänia-Mare, d-1 Alexandru Marghiloman.
Prea iubitul fi streilucitul nostru fef a implinit 70 de ani de yid rstei.
Nici una din insu#rile frumoase ale vietii private fi publice nu-i
lipsesc. Puritate cregineascei in credintii # moravuri, inaltei fi bo-
gatci culturci, talent oratoric exceptional, patriotism luminat, simtul
realitcitilor cel mai desvoltat, probitate necontestatà fi elegantei in
cuveint fi faptei ca la nimenea altul, iatii treiseiturile de ceipetenie
ale d-lui Al. Marghiloman.
Invidia f i coalitia numerofilor seii adversari nu 1-au putut abate
niciodatei dela calea cea dreaptei fi moralei .
Dumnezeu set' ni-1 tie Inca" ceit mai mult inzilit, intreg, seiniltos f i
fericit, spre binele scumpei noastre Patrii fi buna conducere a par-
tidului conservator-progresist.

00O

www.dacoromanica.ro
 SPRE TARANISMUL
CONSERVATOR
DE

RADULESCU-MOTRU

Visul nostru nu e un Oran säracit pe

un pamânt slàbanogit. Visul nostru e un
;Aran activ, muncitor, cate si se poata
sa poati devenl ciprios, un taran
care prin cumparaturi poati largl
lotul lui i si poati ajunge la 5o roo
hectare, adica la proprietatea aceea tnijlocie
care face puterea economica a tuturor
Statelor.
AL. MARGIIILOMAN
Mature la congresul particlului conser-
vator progresIst.
8 Maltz 1920

romini este chemati, prin noua Consti-

tutie, la o noui vieati politici. Ea a ciqtigat dreptul
TARANIMEA
t si-§i aleagi mandatar in corpurile legiuitoare, in mod
direct qi proportional cu numirul populatiei; acest numir este
covirqitor fati de celelalte categorii de cetiteni, ea va puteA in
consecinti, sili impuni vointa, qi si faci din interesele sale
centrul spre care si graviteze intreaga politici a tirii. Noua
Constitutie aduce o schimbare radicará in politica noastri de
pini ad. Aduce ea qi o regenerare? Aceasta atirni de con§tiinta
cu care tirinimea iqi va intelege rolul.
Daci ea se va lisA tiriti de vorbele politicianilor necinstiti,
121

www.dacoromanica.ro
schimbarea adus5 de noua Constitutie va fi mai curând o scá-
dere : istoria nationalà va aezA atunci färänismul zilelor noastre
pe aceea treapa de imoralitate cu fanariotismul, ciocoismul §i
politicianismul.
Dacá táránimea insá va rezistà ispitelor §i lqi va exercità drep-
turile c4tigate cu conqtiinta fäspunderii fatá de viitorul nea-
mului românesc intreg, atunci regenerarea a§teptatá nu va in-
arzià sá vie. Nimeni nu are, deocamdatá, cuvant ssä se indoeascá
de puterea de rezistentä a táránimii.
Imprejurárile istorice nenorocite prin care a trecut, sunt in
tot cazul o garantie 6 sufletul ei este otelit ca sá poaeä luptà cu
succes. Cu toate acestea qi ispitele sunt puternice. Politicianii
necinstiti au gura aurità de promisiuni. Ei fac apel de orgoliul
celor atá't de umiliti pe nedrept in trecut, §i acest apel merge
drept la mima multora. Ei §tiu apoi sá falsifice cu mqtqug
adevárul care se impotrivqte scopurilor lor, i mai ales au di-
bácia s'A se dea drept victime ale iubirii lor pentru popor. Bunul
simt al táränismului este pus la o grea incercare. Grea este §i
situatia intelectualilor cinstiti, cari tfäesc in mijlocul táránimii,
,
i cari, in mare parte, sunt ie§iti din rândurile acesteia. Intelec-
tualii satelor: preotii, invátätorii, functionarii in genere trec prin
o adevárafä crizá sufleteascá. Ei nu pot rámâne spectatori
dezinteresati la o luptá, in care se hotaráqte §i soarta lor.
De o parte le stà inainte perspectiva unui succes lesnicios in
politicá, obtinut printeo popularitate ieftin cumpáratá cu pro-
misiuni; de ala parte respectul de ei inqiqi §i implinirea datoriei.
Nenorocitä cumpáná ! CAti n'au trecuf in ultimii ani prin tor-
turile ei ?
De aceastá lupti nu pot rámâne stráini nici ceilalti intelectuali
români.
122

www.dacoromanica.ro
 Deaceea mi§carea färOnisa trebuie pe deplin lAmurit5, inainte
de a fi combkua sau impAra§ia; 15muria, färä urà §i fOrà pAr-
tinire.
Cu aceasa intentiune au fost scrise mai multe articole
publicate de mine, in cursul anului 1923. Cetitorul va Os1 in
ele consideratii asupra psihologiei §i religiei färanului, asupra
politicei de partid a täeänimii, §i asupra rolului pe care 11 au
intelectualii de indeplinit in vieata satelor; consideratii cari n'au
nici o legOtua cu organizatia actualului partid politic fianist,
ci sunt izvorite din o judecaa obiectivO asupra intregei sari
de fapt a tkinimii a§A cum ea se prezintä.
0 organizare definitivä de partid, tOanimea noasta nu are
pentru moment. Täränismul este deabiä la inceput. Putinii ani
cari s'au scurs dela na§terea sa politicsä n'au aiuns g-i dea o
conqtiintà definitiv5 in politica färii. Organizarea politic5, pusä
asazi sub conducerea d-lor Mihalache §i. doctor Lupu meria
negre§it toaa atentia, dar ea, cu tot numele ce §i-a luat de
partid aanist, este departe de a fi organizarea intregului pa-
nism. Ea este canalizarea numai a primelor izbucniri politice
flane§ti; organizarea definitiVä a mi§ckii tOaniste In partid po-
litic va venl in urm5. Ca toate partidele menite sä aibä o vieatä
lungä, acest partid färOnesc, and va veni, nu se va mOrginl sà
proclame articole de program §i sà-§i constitue comitete de di-
rectie; partidele politice nu sunt socieati comerciale ca ssá ia
fiinfä deodaa cu depunerea statutelor qi cu inscrierea firmei la
Tribunal ci ca toate partidele mari §i durabile partidul Oa-
nesc viitor va fi concretizarea idealului pe care 1'1 poara in el
sufletul tkinimii, ideal izvorit din traditia §i din conditiile de
vieatà ale täranilor. Partidul definitiv va yen" and tkini-
mea va aveA colqtiinta 15murità a idealului ce are de indeplinit
123

www.dacoromanica.ro
 La intärirea acestei con§tiinte suntem datori sa contribuim Cu
totii. Si, in primul rand, sunt datori si contribue insaq membrii
partidului actual täranist. Articole sunt destule in Programul
acestui partid. Sunt chiar prea multe qi de provenienta diver-
genta. Aceea ce lipseqte insa este legatura cu sufletul täranesc;
caci setea de pamant, pe care o cultivä programul, nu este un
suflet, ci o pofta. Din setea de pamant ies cateodata vijelii pu-
ternice, dar aqeziminte politice durabile, niciodata. Un partid,
cat de violent ar fi in actiunea lui, moare curand, daca trae§te
din simpla atatare a poftelor. Pe ruine traesc numai pasarile
de prada. Suntem convini CA aceasta au inteles-o toti frunt4i
tarani cari urmeaza pe d-nii Mihalache §i doctor Lupu.
Sä inlesnim dar taranimii cunoa§terea de sine. Cu cat aceasta
cunoa§tere va yenì mai repede §i va fi mai completa, cu atat §i
regenerarea vietii noastre politice va venì xnai repede qi va fi mai
adanca.
*
* *

Concluzia la care ajung articolele noastre nu difera prea mult

de caracterizarea pe care a primit-o taranimea §i la alte popoare.
Pretutindeni a fost recunoscut adevarul, ca taranimea este re-
ligioasä, traditionalista §i conservatoare. La noi adevarul acesta
ar fi qi mai u§or de recunoscut traim doara toata lumea in
atmosfera taraniseä daca n'ar fi tirania unor cuvinte, ca «fiber-
tatea» §i #democratia», pe cari generatia pa§optista a reuqit s'o
impuna in coala §i in presa noastra, ori de cate ori este vorba
sa se judece fapte in legatura cu politica.
Generatia dela 1848 ne-a obi§nuit sa credem ca tot ce este
nobil §i frumos este o aratare a libertatii §i a democratiei. Daca
sufletul taranimii este dar de o fire aleasa, atunci el trebuie sa
fie numaidecat liberal qi democrat. Cum au ajuns reprezen-
124

www.dacoromanica.ro
tantii generatiei dela 1848, adica vlastarele boierilor mari §.1 mici,
la o a§à conceptie nu este greu de ghicit. Generatia dela 1848
a fost prima generatie de Romani care a venit in atingere dea-
proape cu civilizatia apuseana. Mintea ei era nepregatita pentru
a pricepe fondul acestei civilizatii, dar mima ei era dornica de
progres. In asemenea conditii s'a petrecut la ea urmatorul proces
de logica sociala, pe care il vedem petrecându-se in toate ocaziile
asemänatoare. Cuvintele, prin cari omul nou se initiaza in
cunoa§terea unei civilizatii, sunt luate drept fortele magice cari
au produs civilizatia ins5§. Libertatea qi democratia, in loc sa
fie cuvinte prin cari se rezuma in mod sumar deprinderile ca§ti-
gate de popoarele apusene, dupa urma evolutiei lor sociale §i
politice, devin semintele insä§ din cari rasare progresul se-
minte u§or de transportat, fiindca n'au alta greutate deck acea
a sunetelor vocii. Generatia dela 1848, revenitä in taxi, avù gu-
vernul pe mana. In loc de a trezi fortele morale ale poporului
roman spre o evolutie progresiva, ea instala tiranía vorbelor.
Toate se facura dead inainte in numele libertatii §i a democratiei;
in numele numai, caci de fapt lucrurile ramaseri ca §.1 mai
inainte. Cei mai vrednici din aceasta generatie i§i detera chiar
osteneala sa documenteze, ca.incà dela coloni§tii lui Traian, sa-
manta libertatii §i a democratiei fusese transportata in Dacia!
Mentalitatea pa§optista trae§te §i astazi la noi. In §coala,
pentru multi dintre profesorii no§tri, popoarele se in§ira in linie
dreapta de progres ca pe un urcu§ de deal: unele in frunte ajunse
sa respire din libertate §i din democratie; altele mai la coada,
dar avand gatul intins spre a sorbl din aceea§ fericire. Relati-
vismul istoric, baza §tiintelor sociale §i politice de astazi, nu a
ajuns si fie cunoscut decat de prea putini. *coala noastra ofi-
ciala este convinsa ea progresul merge pe o singura linie la toate
125

www.dacoromanica.ro
popoarele; Ca' toata lumea, fie dela ecvator, sau dela polul nord;
fie de o rassä sau de alta; fie cu un trecut bogat, sau fie fara
trecut, ca luciul ochilor de copil, toatä lumea este politiceqte la
fel: Anglia ca i Turcia, Franta ca qi Rusia, Germania ca qi
China, sufar and n'au legi liberale §i democratice, jubileazä and
au scapat din fiarele traditiei. CA sufletul unui popor poate sa
se acomodeze qi sa prospere in conditiile pe cari altul nu le poate
tolera, ca republica Turciei este departe de monarhia Angliei;
o a§a afirmare postulatul dela care pleaca ori qi ce istoric qtiin-
tific contimporan este pentru qcoala noastra oficialä, un pa-
radox. Pentru presa noastra este ceva mai mult: o aqa afirmare
este un scandal. Cu deosebire intelectualii evrei cari o conduc
in buna parte, nu vor in ruptul capului sa admita relativismul
istoric. Mersul omenirii este pentru ei unul §i absolut. Incepe
nebulos, dar sfar§eqte cu democratia.
Ce este democratia ? Uncle s'a realizat vreodata adevarata
democratie ? Acestea sunt intrebari secundare. Principalul este
CA democratia trebuie sä fie. Adica trebuie sa ne inchinam in
numele ei. Numele este totul. Realitatea fizica poate fi relativa;
In politica, democratia ramane absoluta.
Sub influenta unei a§a mentalitati, bine inteles, nu se poate
cerceta cu obiectivitate sufletul taranimii romane qi principiile
politicei tarane§ti. Tirania cuvintelor sfinte, pa§optiste, inlaturä
ori qi ce regula de logica. Pentru a fi pe placul presei §i a §colii
noastre trebuie numaidecat si gasim ca sufletul taranului aspira
la democratie qi la libertate, §i ca politica lui este tot aqà. Acest
<itrebuie», te condamna la sterilitate. Cad ce poate sa insemne
cuvintele de libertate §i de democratie, pentru cunoaqterea firii
taranului roman §i pentru caracterizarea politicei lui ? Nimic
alta deck o ipocrizie, din partea celui care le spune. Täranul
126

www.dacoromanica.ro
roman este departe de a fi intrat in posesia drepturilor inscrise
pentru el in Constitutie; incat a spune, CA el aspira la altele mai
liberale, este a minti pur §i simplu.
Cel mai mare revolutionar in Tara RomaneascA, ar fi acela care
ar aplicà in mod cinstit Constitutia. Pan5 acum nu a fost nimeni.
Apoi ce insemneaz5 Oran democrat ? Nimic alta, deck CA ta-
ranul este pentru un regim politic in care toate puterile Statului
eman5 dela popor, dela natiune, in care se cuprinde qi el. Dar
acesta este primul articol din Constitutie. Taran democrat este
ca §i cum star zice: Roman romanizat. Din momentul ce toate
puterile Statului emana dela intreg poporul, atunci este bine in-
teles CA toti cati fac politic5 in Romania sunt democrati fiindcA
sunt constitutionali. Dar nu sunt toti sinceri constitutionali!
Unii da; altii, nu. Cei dintai sunt democrati, ceilalti oligarhi
deghizati.
SA vedem insA cum se petrec lucrurile in realitate. La noi
toatà lumea politic5 este democratà fo§tii boieri se intrec in
democratie, ei intre ei adic5 toate partidele promit s'A aplice
sincer Constitutia, qi cu toate acestea aceea§ lume politic5 este
de acord s5 constate csá nu se aplicA sincer Constitutia. Prin
urmare, in Tara RomaneascA, ai dreptul s'A te fudule§ti in po-
litic5 cu numele de democrat, promitand aceea ce e§ti numai
dator sA faci toti Rom Anii sunt datori s'A respecte Constitutia
iar dupA ce ai promis, ai facultatea totu§ s'A nu te Pi de cu-
vant; probabil, pentru a ava motiv s'A continui §i pe viitor
4udulia de-a democratul».
In once caz, a fi democrat, in Tara Romaneasc5 inseamnA,
a binevol sA promiti, CA fiind la guvern vei da mana cu poporul...
0 a§A politicA este prea subtire pentru mintea tAranului nostru.
Taran neao§ roman, care s'A se fuduleac5 «de-a democratul»,
127

www.dacoromanica.ro
n'am vgzut Inca. Am vgzut, in schimb, foarte des pe negustorii
de oras, pe staini mai ales, fgcând paradg de spirit egalitar fatg
de musterii, pentru a-i atrage din stradä in pavälie. As puteg,
chiar, din observatii numeroase, afirmg, cg este un semn carac-
teristic al aranului nostru sentimentul sgu de distinctie. Nu
este, in Europa, o a doua argnime ca a noasträ, in care sg se
pgstreze atitea diferentieri sufletesti intre membrii sgi. Dife-
rentierile de imbacgminte si de locuina, pe cari le vedem
inteun sat, sunt cele superficiale. Adevgratele diferentieri,
sunt acelea sufletesti cari nu se vgd. Acestea vin din tre-
cutul familiei, din neam; si sunt singurele respectate de intreg
satul. A da mina cu un taran de neam au, in fata unui tgran
de neam bun este pentru acesta din urna ofensa cea mai gravg.
A da mina cu toti, färä alegere, este in ochii obstei unui sat,
chiar si in ochii täranilor, cari ar trebui sg se sima naguliti, un
fapt de rAs. In oras trecutul familiei nu intereseazg pe nimeni,
deat doar pe iubitorii cronicei scandaloase. Relatiile comer-
ciale sunt ad sfintite de Tribunal; relatiile politice si sociale sunt
sfintite de cluburi si de saloane (dacg nu de cafeneg). In sat,
trecutul familiei hotgaste totul. Sunt tgrani cgrora li se cere
sfaturi, si tgrani pe cari nu-i intreabg nimeni. Sunt tgrani cre-
zuti pe cuvint, si tgrani cari trebuie si dea garantii. In oras
fiecare ceatean are dreptul sg aila o pgrere; in sat, pgreri nu
au decgt citiva tgrani, dupg cari se impart ceilalti din sat. Dacä
ar fi lgsate in voia lor, satele românesti ar fi modele de aeZA-
minte conduse in spirit traditional.
Dar in voia lor nu sunt läsate satele. Legea autonomiei co-
munale, adicg legea care ar fi inlesnit argnimii sä se ridice la
o politicg realg, desvolandu-si prin exercitarea drepturilor
fondul ei propriu sufletesc; lege pe care o ggsim schitaa In
128

www.dacoromanica.ro
vechile intocmiri ale tárii, n'au votat-o vlAstarele boierilor mari
§i mici dela 1848. S'au ferit sA o voteze §i urma§ii lor. CAci
tuturor acestora le trebuiA politica democratiei de vorbe, iar nu
de fapte reale.
TArAnimea a fost tinuti departe de educatia traditiilor sale,
pentru ca rolul democratilor de ora § si fie cu atAt mai mare.
Astfel sufletul tArAnimii in loc sA se arate a§A cum este, religios,
traditionalist qi conservator,11 gAsim botezat cu etichete de im-
port: liberal §i democrat.
In programul partidului conservator, consecvent traditiei,
autonomia comunalA este prevAzutA inäuntrul descentralizArii
administrative. Seful acestui partid n'a pierdut niciodatA ocazia
sA arate marea ei importantA in politica generalA a tärii. Din
nenorocire, falsa democratie a celorlalte partide i-au impiedecat
raizarea.
* * *

Autonomia comunalà and va devenì fapt, nu and

se va votà pe hArtie va da tArAnimii posibilitatea sA--§i
inceapA politica sa proprie. Atunci vom vedeA care este
programul politic real al tArAnismului. Programele cari se
publia acum, in numele tArAnismului, in cazul cel mai bun,
sunt bune intentiuni. CAteodatA nici atAt. In programele
cari se publia acum se simte preocuparea, nu atAt de inte-
resele reale ale tArAnimii, at de interesele celor cari vor
guvernA in numele tArAnimii. Astfel in ultimul dintre ase-
menea programe, publicat in Bucure§ti la 1922 (de vAnzare la
tipografia <Reforma Socia15», Pasajul RomAn 20), oricine
poate sA constate cA legiferarea autonomiei comunale nu
ocupA deck ateva randuri; §coala §i credinta poporului, ateva
rAnduri; productia agricolà este invAluitä in consideratii generale
129

www.dacoromanica.ro
sociologice, când nu este pus5 in legOturà directä cu principiile
socialiste; sAnOtatea i apOrarea tärii, deaserr enea sunt privite
prin prisma unui vag sentimentalism, asa cum ar face cetitorul
unui ziar socialist; in schimb, COCA precizie i bogOtie de aliniate
in partea care priveste: organizarea bOncilor, si a Bäncii Natio-
nale mai ales; asigurarea desvolfärii industriei, in ramura petro-
lului, a ckbunilor, a gazelor naturale i cklerilor de apä, prin
incurajäri directe si faciliati de transFort pe apä si pe uscat;
catä solicitudine pentru cooperative, pentru valutà i finante,
cite aliniate despre tot ce ar puteA interesà pe un constiincios
membru al numeroaselor consilii de administratie atAt de in-
dispensabile capitalismului României Mari ! Nu zicem, cà ase-
menea prevederi ar fi inutile inteun program politic. De sigur,
ele sunt foarte utile. Ni se pare insá cà star fi putut gOsi altele
legate de sufletul täfänimii, si pe cari tarOnimea le asteaptä cu
mult dor.
Autonomia comunal5, and va devenì fapt, va da posibilitatea
Ofänimii sà punsä In valoare si munca intelectualilor iesiti din
sAnul ei. Astàzi, acesti intelectuali alear0 spre orasele mari,
fiindc'ä numai acolo isi gOsesc un rost. In sate nu se construeste,
nu se face nimic, sau rareori and se face ceva este numai cu
voia prefectultii de judet. Intelectualii satelor sunt dar constrânsi
sà roeasc5 in jurul capitalei, intocmai ca fluturii in jurul felinaru-
lui. Cu autonomia comunalà lucrurile se vor schimbà. Multi
fii de skeni se vor preg5t1 in vederea imbunkAtirilor proiectate
In comunA, pe care pkintii lor le hotOräsc. Va vedeà atunci
ori si ce Oran CO' prin scoala munca devine productiv5.
Dar rezultatul cel mai insemnat al autonomiei comunale va
fi punerea in activitate a selectiunii politice, scoala cea mai ne-
cesarà pentru intkirea tärOnimii, si de care aceasta a fost
130

www.dacoromanica.ro
Ora' acum. Administrandu-si gospodaria lor proprie comunala,
taranii se vor deprinde cu prevederea cu raspunderea in ma-
terie politica. Va inceti atunci absurditatea, in care traim
astazi; aceea de a vedei pe Omni chemati sa hotarasca asupra
intereselor mari ale neamului, i in acelas timp declarati incapa-
bili sa hotarasca daca satul lor are nevoie sa-si repare un turn de
biserica.
Täranul orrea pamant» zice politicianul demagog, cre-
zand ca in aceste cuvinte a formulat tot idealul täränesc. Vrea
pamant, deci improprietarire la nesfarsit.
Taranul vrea pamant din desnadejde fiindca altfel el n'ar
avei din ce sa-si agoniseasca cele trebuincioase vietii. Stapanii
sai de pana acum n'au ingrijit sa-i cultive creierul pentru ca
bratele lui si poatä face si alti munca, in afarà de cea primitiva
care cere pamant intins. Mestesugurile nu exista pentru el.
Industria agricola' are nevoie de spirite de initiativa si de munci-
tori calificati: taranul nici n'o cunoaste. Nimeni nu-1 ajuta sa
se ridice i si patrunda in diferitele profesiuni pe care le creeaza
tehnica civilizatiei moderne; toti constata cresterea lui, ca po-
pulatie, dar utilizarea acestei cresteri nimeni nu gandeste s'o
faci in mod prevazator. Orasele noastre gem de meseriasi
comercianti straini. La sate populatia creste. In loc ca taranii
sa fie selectati i inarmati pentru a primenì vieata oraselor, ei
sunt condamnati sa ramana lipiti de pamant. Cu fiecare gene-
ratie noua de tärani, loturile de pamant la tara devin mai mici
si mai sarace. Pani cand va merge aceasta politica nechibzuita ?
Plna cand taranul va avea constiinta de sine, si îi va urma
politica sa proprie. De aceasta sunt sigur.

DOD

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI
DE

DOCTORUL RIEGLER

de ziva de astäzi pentru apune in evidenta, ca cu

PROFIT
toate ca nu sunteti moldovean, totu§ sunteti un mare
fiu al acestei pärti a României-Mari.
Era in anul 1911, cind in calitate de ministru de interne,
m'ati numit efor al Piezamintelor §i spitalelor Sft. Spiridon din
Ia§i. Am primit atunci o scrisoare din partea I. P. S. Sale Mitro-
politului Pimen, prin care imi atrase atentia asupra starii de
ruina in care se aflau atunci gezamintele mari ale Casei Sfan-
tului Spiridon. Imi descrise intre altele trista stare a mänästirii
Rasboieni din judetul Neamt, un monument istoric, zidit de
Stefan cel Mare, dead' aproape 5oo ani in urma qi ridicat de
marele viteaz in memoria luptei sangeroase dela Valea-Alba,
ca rid Mahomet cu o§tirile lui venise in aceste manoase parti ale
Tarii Moldoveneti, pentru a le cuceri.
Am intervenit atunci la d-voastra, domnule Marghiloman, §i
primind, prin stäruinta d-voastra aprobarea d-lui I. Kalinderu,
prqedintele Societatii pentru restaurarea Monumentelor istorice,
am refäcut gratie interventiunii d-voastra aceasta manastire,
care sta astazi mandrä in mijlocul padurilor dela Valea-Alba.
Asile!, datorit bunavointei d-voastra, d-le Marghiloman, acest
monument istoric a ramas fala manastirilor seculare din Moldova.
132

www.dacoromanica.ro
 O altà .operà insemnatä care se datore§te asemenea bunä-
vointei d-voasträ, d-le Marghiloman, este introducerea luminii
electrice .in biserica Sfântului Spiridon, lucru care pentru in-
täia§ datà se auzise in Moldova, §i lupta ce o duceam pentru
realizarea acestui scop erà mare, cäci ni se opuse argumentul ca
inovarea noasträ el-A anticanonicä. In urma interventiunii
I. P. S. Sale Mitropolitului Pimen am reu§it in sfarqit de a
introduce lumina electricä in biserica Sfântului Spiridon, prin
care i s'a dat o deosebitä splendoare. In urmä, I. P. S. Sa
Mitropolitul Pimen a introdus lumina electricA §i la Mitropolia
din Ia§i.
Tot sub auspiciile d-voasträ, d-le Marghiloman, am con-
struit azilul de bAtrani din Ia§i, clädire admirabil situatà in
Galata. S'a completat atunci §i pictura turnului, §i multe alte
constructii ale Caselor Sfântului Spiridon. S'au infiintat ase-
menea unele clinici, precum clinica terapeutic5, etc., prin care
s'a dat o nouä indrumare studiului practic al medicinei.
Tin prin aceste amintiri ale rodnicei sale diriguiri in ani grei,
sä aduc un omagiu särbatoritului de astäzi, dorindu-i incä
multi ani pentru propà§irea §i fericirea tärii.

www.dacoromanica.ro
 CREDINTA
CONSERVATO ARE
DE

AUGUST SCRIBAN

v5d din and in and ate un ner5bd5tor pkisind

CAND
rândurile partidului conservator-progresist §i In scriindu-se
acolo unde sper5 c5-i va fi mai bine (Ubi bene, ibi patria!), am
aceea§ impresiune pe care o am and, deschizand ziarul, \tad o
cruce deasupra nurnelui unui fost prieten ori cunoscut, §i-mi zicF
ancA unul, skacul !» Apoi mä gandesc: <(De ce au pkisit par-
tidul ace§ti oameni and, mai top, aveau dejà situatiuni inalte ?»
Si tot eu imi fispund: ((Minded' n'au avut caracter conservator,
fiindc5 Intamplarea i-a adus intre conservatori §i fiinda nu §i-au
iubit niciodatà §eful».
Acela care are inim5 conservatoare, chiar indiferent de treapta
social5 din care provine, timane pe toat5 vieata devotat parti-
dului §i §efului, dela care nu a§teaptä nimic sub forma de r5s-
plat5, ci numai sub formA de misiune ! Aceast5 nerThdare a fu-
garilor imi aduce aminte de aceastà parabo15, care poate chiar
sA fi fost adevkatà:
Un boier, skicind, §i-a chemat toti servitorii §i le-a zis: d\Tu
mai am cu ce s5 VA plkesc ! Iac5t5 fieckuia dreptul lui! Puteti
s5 plecati unde v5 trage mima §i interesul !»
Toti servitorii, veseli c5 li s'a dat toatà leafa, au plecat s5--§i
134

www.dacoromanica.ro
caute alt sapAn care sá le dea mai mult. Numai unul singur a
amas ginditor färà ja banii §i fOrà sä zicà nimic!
Cu toate cä* nu erh, decat un biet servitor nebOgat in seamsä
(fiinda nu se infigeA niciodaa ca sà-1 tot vadà sapânul) §i cu
toate cà baq4urile cari curgeau in casa boierului in timpurile
cele bune nu ajungeau pinäi la el, el iqi iubià cu adevOrat
sapanul chiar fOrà ca acesta s5 observe ! El nu erà, ca multi
servitori, duman plOtit, ci adevArat servitor !
Väzindu-1 ja banii i CA nu pleac5, saptinul 1-a in-
trebat :
#Nu-ti iai banii?»
lar el, intristat, i-a rOspuns:
«Eu te voiu servi inainte qi n'am nevoie de bani acuma».
Atunci sapinul, foarte turburat, zise:
«Bine !»
luând banii, se retrase repede in odaia lui §terse in
ascuns lacamile care-i innecase fata ca o ploaie näprasnia de
varà. RámAsese uimit de atata nobletä din partea unui servitor
§i se mirà cum n'a observat 0115 atunci ce fel de slujitor aveà.
Incepit sà" se gandeascà dacA nu 1-a ocArit pe nedrept vreodatà §i fu
cuprins de o mare cäintà a nu 1-a bOgat in seam5. 'Dina atunci.
Dar toate erau zadarnice acuma: trecutul nu se mai puteà
§terge. Atunci el se gandi ce sà" faa pentru ca, de acum inainte,
sà-1 cinsteasa dupà cum merità. Dupà* ce se lini§ti §terse
lacamile ca sA nu vadà nimeni c'a plâns, i§i chemA nevasta §i
copiii §i le spuse cum s'a purtat servitorul cel credincios. In in-
telegere cu toti, hoari ca de acum inainte servitorul sà* §eadO la
rnassá cu ei impreun5.
Putin inainte de mas5, porund servitorului sá puie un tacim
mai mult, Servitorul se supuse crezind cá a§teapa un musafir.

www.dacoromanica.ro
 Cand sosi ora mesei, §i servitorul aduse bucatele, pe cari acum
le pregatise chiar cocoana, stapanul ii zise:
<41Ta§teptam nici un musafir. Acest loc e pentru tine §i te
rugam toti sa-1 ocupi fiindcä-1 meriti pentru marele devotament
pe care ni l-ai aratat !*
Acum servitorul, §i mai turburat deck boierul adineaori,
simti qi el lacramile rostogolindu-i-se fierbinti pe obraz qi zise:
#Nu merit atata cinste !*
El, care-§i inchipuià 6 nimeni nu va observa gestul lui §i care
nu dorià nici o rasplata, ci numai saii vada stapanul fericit,
simtise o mare emotiune vazandu-se bagat in seama.
In sfaqit, dupä multa staruinta, indrazni sä se puie la masa
la un loc cu stapanii lui,pe care-i servi credincios pana la moarte.
A pleca dela ace§ti stäpani erà pentru el ceva ruqinos !
AO trebuie sa fie §i soldatul conservator !
Functiuni ? Situatiuni ? Decoratiuni ? Pentru inima conserva-
toare, acestea sunt fleacuri ! Dar pentru altii, a fi deputat, se-
nator, ministru, mare cruce §i rascruce e lucru mare ! Chiar
daca s'au intolit prin ajutorul partidului §i au ajuns la situatiuni
nesperate («Da-mi, Doamne, ce n'am gandit, sa ma mir ce m'a
gasit»), cum au simtit (adica §i-au inchipuit) ca <(boierul a sa-
racit», §i-au §i aratat arama, caci nu erau in intregime de argint
(ca adevaratii conservatori), ci de ararna suflata cu argint, ca
vestitii bani de odinioara.
Astfel, caracterul conservator nu se uita nici la raspläti, nici
nu se teme de ura plebei. Conservatorul sluje§te tara §i face bine
poporului chiar farä ca acesta sa observe, a0 cum un drumet
singuratic, gasind un bolovan pus cu gand rau pe calea ferata,
11 cla la o parte §i se departeazä fericit c'a salvat atatea vieti, iar
cilatorii cari trec pe urma cu trenul urmator i vad poate mai
136

www.dacoromanica.ro
incolo un drumet cu traista 'n bat, nici nuii inchipuie ce pri-
mejdie i-a amenintat §i nici nu se gandesc cine e drumetul acela.
Drumetul cela, care nu doreqte recuno§tinta contimporanilor
§i care nu se turbura de ura neputincioasa a nimanui, e farul de
a carui temelie se sfarama talazurile i spre care se indreapta
ochii corabierilor in noapte. Spre acel drumet salvator s'au in-
dreptat ochii tutoror Românilo (mari §i mici !) implorandu-1 sa
le lumineze calea in marea primejdie care-i amenintà in noaptea
cea grozavä !
Noaptea aceea a trecut ! Cerul s'a inseninat ! Soarele stralu-
ce§te iar ! Serviciile aduse de acel drumet s'au uitat ! Unii i§i
inchipuie ea nu vor mai avea nevoie de el! Tuturor acestora sol-
datul cu caracter conservator le raspunde:
Arom vedeA b>
Cat despre gandul de pärasit partidul pentruca <mu e bagat
In seama>> ori <mu poate sa-§i desvolte energia*, soldatul con-
servator nu se simte cat de putin sguduit in credinta lui i nu
e niciodati nerabdator sa fie invitat la ((situatiuni», ci munce§te
pentru patrie §i fära aceste #situatiuni», cari pe cei facuti din
arama suflata cu argint ii emotioneaza grozav i ne fac sa zicem
din and in cand: ((Inca unul, saracul!»

ODD

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU MARGHILOMAN
CA ORATOR
DE

H. STAHL
SINGURUL in vieata din marea generatie a oratorilor de
rassä: Alex. Lahovary, T. Maiorescu, B. Delavrancea,
Take Ionescu, a ramas d-1 Al. Marghiloman.
Stapan absolut pe sine, demn, elegant §i afabil, d-1 Marghi-
loman este acela§ astazi ca §i acum 25 de ani, acela§ in con-
vingeri, in prestanta, in tinerete parta.
Vorbe§te limpede §i precis, inteo forma' impecabila, intrto
frazä turnata in bronz. nrà impetuozitate oratoria, fara a-§i
impune brutal vointa, fara a cer§1 aplauzele massei prin ridicarea
me§te§ugita a vocii dupa o perioada invatata pe de rost, capti-
veaza prin eleganta expunerii, convinge prin claritatea ideilor,
prin argumentarea logia ce i-o inspira o sänatoasa experienta,
o intuitiune puternica a realitatilor. Expunerea e atat de simpla
incat o intelege once om cu bun simt; e sustinuta Cu o atat de
constanta tenacitate, incat solutiunile se impun ca adevaruri
elementare, se copiaza fati indicare de autor de adversari
§i au darul sa inspire masselor o incredere atat de absoluta in
cinstea desavar§ita, in inalta garantie mona a vorbitorului,
incat ai siguranta deplina a putintei de infaptuire, prin acel
om, a dorintelor de bine ale unei tari.
138

www.dacoromanica.ro
 Prin puterea patriotisrnului sau, gata oricand la sacrificiul
popularitatii, este in aparenta impasibil la atacurile patima§e,
la calomniile ce le inspira gelozia, ce i le svarla tocmai cei mai
vulnerabili, prostituatii politicianisrnului, acei cari folosesc pe
rand partidele ca o trambulina pentru a sail mai sus In partidul
care dä mai mult; simte Insa adanc jignirea §i n'o iarta, §i dea-
ceea, in mijlocul unei fraze elegante, te surprinde o riposta
care vine ca o lovitura de crava§5.
In haosul galagios al Parlamentului votului universal, in pe-
nuria mare de oameni In toate domeniile a zilelor de astä'Zi,
cand, in loc ca toti cei ce simt romane§te, sa formeze un bloc
pentru mantuirea tärii, vezi cu mahnire cá oamenii politici nu
se pot grupà nici macar pentru a rasturna un guvern, necum
In jurul unui prograrn; and ambitiile marunte de §efie sunt
mai puternice cleat patriotisrnul sincer al unora, boicotarea
d-lui Marghiloman, neutilizarea unei rezerve de inalta cinste §i
moralitate, este o mare gre§eala. 0 regreta indurerat erice ob-
servator impartial, care-§i dal searna ca In clipa tragica a nesigu-
rantei viitorului, care a precedat intrarea In actiune, a trebuit
sä se gaseasca un om destul de patriot, pentru a primi sa atragä
asupra-§i hula, dar sa faca tarii serviciul ca, cu pretul
pierderii popularitatii sale, sä se arunce In cealalta parte a
balantei.
Marea afluenta a celor ce vin la intrunirile publice anunIate
de d-1 Marghiloman, la o conferintä, ca cea tinuta la Institutul
Social, te face sa crezi ca opinia publica incepe sa inteleaga
marimea sacrifiului acestui om. Daca un reviriment fati§ nu se
face insa, este dinteo lipsa de curaj, la cei xnai multi, de a afirma
o parere care tot mai adanc se sapa In suflete. Si astfel, din la§i-
tate cinicä, opinia publica se lasa terorizata de cei cari au tot
139

www.dacoromanica.ro
interesul ca Marghiloman s5 nu poat5 vorbi, §i cari saruie
Intrto oper5 de cioclu, ii inchid sistematic usile parlamentului,
se silesc s5 ingroape de viu un om nedrept5tit f5r5 s5-i dea
m5car putint5 s5 spulbere calomniile, s5 fac5 dovada deplin5
a profundului s5u patriotism.
0 asemenea cooperare de gelozie si urà este o greseali cu
atat mai mare cu eat d-1 Marghiloman, cu toatà vigoarea fru-
moaselor sale b5trâneti, a atins virsta de 70 de ani.
Iatä ad5nca convingere a unui om care nu face politic5.

www.dacoromanica.ro
 ENIGME ISTORICE
DE

M. THEODORIAN-CARADA

Xenopol a intitulat 40 enigma medievala»,

ALEXANDRU
una din cele mai interesante din lucrarile ce a publi-
cat In frantuze§te. Socotia o adevarata enigma, odstenta State-
lor romane in evul-mediu, si se incerca sa o deslege cu mijloa-
cele ce aveA la indemana, cum i se pareà lui.
0 multime de imprejurari au contribuit sa tese istoria Ro-
manilor cu cimilituri, Inca dela descälecarea lui Traian §i Oda'
In zitia de azi. Pentru trecut vitregia timpurilor a facut sa dis-
para documentele cele mai pretioase. Adversarii neamului ro-
manesc au cautat sa se foloseasca de saracia documentelor, ca
sa faureasca teorii fantastice. Romanii au combatut voinice§te
poveqtile injghebate in scopul de a tägaduì continuitatea exi-
stentei lor in Dacia. In lupta asta, uneori qi istoricii romani au
pierdut din vedere realitatea istorica. Unii dintein§ii nu aveau
pregatirea ceruta pentru a fi ziditorii acelui mare monument,
ce se chiama istoria unui popor. Altii nu se gandiau atat la
cladirea istoriei romaneqti, cat mai ales sa sdrobeasca pe cei ce
cautau sa falsifice istoria in paguba românismului. Si i-au sdro-
bit. Romanimea intreaga datoreaza o veqnica recuno§tintä,
pentru. tot ce oamenii acetia au facut in directia asta.
Numele lor ramane nemuritor, printre romani. Dad nu au
141

www.dacoromanica.ro
infaptuit mai mult, pricina este cá au fost stapaniti de idea CA
istoria nu este atat o §tiinta, cat mai ales §coalä 'de morala
de patriotism. Chipul cum se incumetau strainii sa insaileze
istoria Romanilor, Ii indreptätia sa considere cal inteadevar a
scrie istorie nu ar fi altceva decat sa pledeze in favoarea unor
anume teze politice sau nationale.
Pana la nkuirea imparatiilor europene, diplomatia se
slujià inca de invechitul drept istoric, ca sa rezolve conflic-
tele dintre State i natiuni. Azi, slava Domnului, dreptul
istoric a fost a§ezat in rafturile Muzeului de antichitati.
De acum inainte, soarta popoarelor nu mai depinde de inter-
pretarea cronicilor prafuite i a hrisoavelor roase de §oareci ori
falsificate. A dat Dumne7eu, de am ajuns in sfar§it sa vedem
chiar pe diplomatii de moda veche, inchinandu-se cu respect
In fata principiului nationalitatilor. Principiul acesta porun-
ce§te ca toate natiunile sa" traeasca propria lor vieata, stapa-
nind politicwe intreg teritoriul geografic in care ele formeaZa
o majoritate.
A§à fiind in Dacia veche, in Romania de azi Romanii sunt
indreptatiti sá domneasca, pentruca ei constituesc majoritatea
In intreaga regiune ce formeaza Romania cu granitele ei actuale.
In temeiul acestui principiu intreg Banatul trebuià atribuit Ro-
mâniei; i impktirea Banatului intre Serbia i Romania este
o flagranta violare a principiului pentru biruinta ckuia a san-
gerat omenirea. Dar, bun e Dumnezeu! i °data admis in
dreptul international, principiul nationalitatilor, mai curand
sau mai tarziu Banatul intreg va revenì Romaniei. Dealtfel
ciopartirea Banatului, constitue o enigma a istoriei contemporane,
de care nu ne ocupam aici. Mai ales ca azi uneori se me§te§u-
geqte istoria contemporana, nu atat din cuvinte patriotice, ci
142

www.dacoromanica.ro
 din interese politice, sau de partid. Dar inckdat5, nu e vorba
aici de istoria contemporana.
Pe noi ne preocupa enigmele mai vechi. Si pretindem ci
renuntand la idei preconcepute, spunând lucrurile a 0 cum sunt
si cercetându-le la lurrina zilei in acord cu istoria lumii in-
tregi o sumä de civatenii ce incurc5 trecutul Românilor se
-desleagà singure, in chip firesc. Cerem dar celor ce desgroapà
trecutul sa nu se mai gândeasca la altceva, decAt cum pot mai
bine sä-1 zugfäveasca exact a0 cum a fost.
Pus In adev5rata lui lumink trecutul Romanilor se vede mai
frumos §i mai imbArbàtätor, deck §i-au inchipuit bkrânii
noqtri.
Este lesne de inteles pentru ce istoricii ardeleni, au primit
ca o dogmA legenda ce spunea CA Traian a distrus pe toti Dacii
qi a Imp5nat Dacia numai cu Romani getbeget. Azi se §tie insa
c'ä Dacii au r5mas pe moqia lor dupà uciderea lui Decebal,
ca §i atunci and Aurelian trecù peste Dunke, wirea si auto-
ritatile roinane. Cä nu avem elemente dacice in limba românà
este natural, intrucat Dacii cu secole inainte de cucerirea Da-
ciei de càtre Traian, erau in contact cu Romanii, ca un popor
dela granità, ce-§i pierduse limba qi vorbià latinqte. Enigma s'a
deslegat prin urmare, qi legenda nu mai are ce Cäutà in istorie.
AO se explicI dela sine toate dificult5tile, §i continuitatea exi-
stentei elementului autohton latinizat in Dacia, este foarte
fireaseä.
Tot a§à a fost qi Cu istoria increqtinkii Daco-Romanilor. Se
ajunsese la solutiuni fantastice. Creqtinismul din Dacia, nu erà
nici de originà apusean5, nici de obar§ie r5skiteatfä. Daco-Romanii
primiserà creqtinismul din loc, färà nici o legkura cu erarhia
apostolic5. Creqtinismul in Dacia se nAscuse dela sine, erà un
143

www.dacoromanica.ro
fel de generatiune spontaná. Este meritul ráposatilor d-1 Onciu
§i N. Dobrescu, §i al d-lui Pârvan, de a fi distrus basmele astea
din istoria Românilor. Azi se §tie a pe Daco-Romani i-a cre§tinat
In secolul IV, Sf. Nichita, episcopul Remesianei. Istoricii cu-
nosc in sf5r§it a in bisericile din Dacia, domnià ritul oriental,
§i cu limbá liturgia, latinä. Biserica daco-romaná a fost sub
directa jurisdictie a Papei, partá ce o au supus bulgarii erar-
hiei bulgäre§ti. Paná atunci insá Daco-Rornanii, nu au atárnat de
alt patriarh, cleat de Patriarhul Romei. $i enigma, aceasta s'a
deslegat.
In istoria Românilor din evul-mediu, enigtnele se immultesc,
§i deslegarea lor intarzie. Cauza acestei intirzieri, trebuie
autatá in faptul a istoricilor no§tri nu le vine sá spuie lucrurile
pe §leau, sunt stápâniti de prejudeati §i and studiazá epoca
aceasta nu tin seama de mentalitatea vremii, nici de organi-
zatia ce domnià in Europa din timpul acela.
Fustel de Coulanges aratá insä a regimul feudal nu este
nici roman, nici german. Diocletian impártind Imperiul Roman
In augusti §i cesan, a semánat feudalismul. Constantin cel Mare
1-a resädit. In Bizant s'a cristalizat mai intaiu regimul feudal,
§i deacolo s'a imprá§tiat in tot Imperiul Roman. Barbárii co-
tropitori au gásit regimul acesta, in toate provinciile Imperiului
ce se däruii; §i I-au pástrat, modifiandu-1 potrivit cu vremile
§i cu interesele lor. Feudalá a fost prin urmare organizatia
tuturor Statelor europene, din evul-mediu. Feudalá a fost aqadar
organizatia Statului bulgar ce stápanì Dacia ateva secole. Bul-
garii instalará atunci in Dacia cnezii, banii §i voivozii, ce lati-
ne§te li se ziceA barones, comites, duces, adia baroni, conti §i
duci. Toatá boierimea aceasta a fost la inceput bulgáreasa;
tocmai a§A cum cavalerimea din care ie§irá seniorii, contii qi
144

www.dacoromanica.ro
ducii din Franta, a fost frana. Pe vremea aceea Daco-Romanul,
ca qi Galo-Romanul, erà cucerit i armuit de cuceritori, sau mai
exact se veda cotropit de sfäpanirea barbará, impotriva cáreia
nu se putuse opune din pricina cáderii autoritátilor im-
periale.
In Galia, Romanii increstinati de mult, culti, civilizati, având
o erarhie bisericeasa puternicA, convertirá ei pe Francii pà-
gâni. Prin bisericä, ei latinizará pe Franci, se contopirá cu ei,
formará poporul neolatin din Galia, pe Francezi. Daco-Romanii
de curand crwinizati cäzuti sub cArmuirea unui popor mai
barbar ca Francezii, dar care nu primirà creqtinismul dela Daco-
Romani ci dela Slavi, dela Sf-tii Metodiu i Chiril, apostolii
Slavilor. Bulgarii creqtini qi stápanitori ai Daciei, impuserá bi-
sericilor din Dacia paleoslova ca limbá liturgick qi prin ei pä-
trunse slavismul in biserica Daciei.
Autoritatea regilor Bulgari, nu a dáinuit prea mult insá in
Dacia, i mai niciodatá in stinga Dunärii, ei nu au putut ceva.
Boerimiea bulgará, a trebuit prin urmare sá tie seamá de po-
porul autohton, de Daco-Romanii numeroqi qi foarte rezistenti
and erà vorba de limbá §i nationalitate. CAderea regatului bul-
gáresc, a pus la grea incercare pe voivozii, banii i cnezii din
Dacia. Ca sà-qi poatá pástrà autoritatea, dupä ideile in curs in
evul-mediu, told ducii, contii qi baronii trebuiau sa fie in legá-
turá cu un rege, cáci autoritatea lor purcedeà din autorltatea
regará, ce inlocuise in mintile oamenilor legitimitatea pe care
altádatá o dadeà Impáratilor, Senatul, qi pe care Impáratul o
impártAqià dregátorilor din provincii. Ca ssä-qi legitimeze dar
autoritatea §tirbia prin peirea Regelui Bulgariei, voivozii din
Dacia intrará in legaturá cu Regele Ungariei. AO s'a náscut de-
numirea de Ungro-Vlahia, adicá Vlahia in legáturi feudale cu
145

www.dacoromanica.ro
Ungaria, in deosebire de Moldo-Vlahia, ce apare mai tarziu §i
In legaturi mai slabe cu Regele Ungariei.
Tot aqa cum ducii, contii qi seniorii, cu tot regele franc ce
aveau in frunte nu au putut distruge latinitatea Galiei, voi-
vozii, banii qi cnezii din Dacia, lipsiti de un rege efectiv, tre-
buirä sa se latinizeze ei §i sa formeze impreuna cu autohtonii
cu cari se contopira poporul roman. Forta vitala a Daco-Roma-
nilor a fost aqa de mare, incat chiar in Transilvania boierimea
bulgara in majoritate, prefera sa-qi piarda privilegiile feudale
deck sa se desparta de poporul de care se alipise. Putini au fost
relativ cei ce spre a-qi salva privilegiile s'au maghiarizat.
Dealtfel qi nobilimea maghiara, ce cotropi atunci Ardealul, de
mult star fi romanizat, de nu ar fi avut secole dearandul un
sprijin puternic din afara, aqà cum s'a romanizat toata boieri-
mea din Tara Romaneasca qi Moldova. Nu din sila, ci de buna-
voie in chip firesc.
Adevarul este insa ea romanizarea boierimii bulgare, s'a facut
pe indelete, in veacuri. In timpul acela populatia baqtinaqe, Ro-
manii au dus-o greu. Ei au fost acel Romanus, pe care legea
burgunda il deosebià de Burgund, qi cea galica de Franc, de
cavalerul cotropitor. Pe atunci in Dacia boierul nu era Roman,
qi deatunci colonului roman, clacaqului, i-au zis Ruman. Din
pricina asta #numele de ruman, ajunge un termen aproape de
ocara, insemnand o clasa decazuta», cum zice Xenopol.
AO se explica atat continuitatea Romanilor in Dacia in evul-
mediu, cat qi rostul expresiunii de Ruman. Se desleaga doua
enigme deodata. In acelaq chip se intelege §i ce a fost descale-
catul lui Radu Negru qi al lui Drago. Nu mai e nevoie de pre-
supuneri ce nu pot rezistà unei critici serioase.
S'a crezut un moment ea anumite persecutiuni religioase, au
146

www.dacoromanica.ro
pricinuit descälecarile acestea. Dar atat in Moldova, cat si in
Tara Romlneasca, inainte de descalecare existau numai episco-
pli latine, ce au dainuit inainte, sprijinite de voivozii descäle-
catori, si ultimile descoperiri dela biserica Domneasca din
Curtea de Arges, dau 'Inca o lovitura legendei. Cronica anonima,
spune lamurit CA dn cursul anilor 6798 (129o) fiind in Tara
Ungureasca un voivod ce l-au chemat Radu Negru, Mare
Herzog de Almas si Fagaras, ridicatu-s'au deacolo cu toata
casa lui si o multime de noroade, Romani, papistasi, Sasi si de
tot felul de oameni, pogorandu-se pe apa Dambovitei, incepu-
t-au a face tara noua».
Nu stim ce or fi papistasii ca nationalitate, dar Sasii in seco-
lul XIII, erau catolici si ei; asà 6 de sigur ea nu din pricina
ca Regele Ungariei proteguià Biserica lor, au trecut ei Carpatii.
Apoi azi se stie ca in Muntenia si Moldova, existau atunci cateva
voivodate, mai mult sau mai putin legate de Regele Ungariei.
Domnii Tärii Romanesti, au limas si ei, chiar dui:4 descale-
care herzogi de Almas si de Fägaras adica duci sub suzerani-
tatea Regelui Ungariei.
Nimic mai firesc insa in regimul feudal, deck ca un duce
sau conte chiar, sa caute a-si intinde posesiunile in dauna suze-
ranului ski sau a altora. AO vedem pe ducele Normandiei, desca-
lecand in Anglia si ramanand in legaturi feudale cu Regele
Frantei. Ceva la fel a facut si ducele Fagarasului, and a trecut
Carpatii si a supus alti duci mai mititei si mai släbanogi. Contele
Severinului, a fost bucuros sa treaca de sub directa suzerani-
tate a Regelui Ungariei, sub aceea a unui duce de aceeas origine,
si inrudit cu el, sub un Basarab ca si el. AO se latnuresc lucrurile
logic si natural.
In evul-mediu nu erà deloc ceva extraordinar, ca un mare
147

www.dacoromanica.ro
senior puternic, sa se ciorovoeasc5 Cu suzeranul ski, i s'A caute
a se desface pe calea armelor de unele obligatiuni feudale.
Ducii de Burgundia §i. cei de Normandia, contii Tuluziei au
ràsboit din cauza aceasta, cu Regele Frantei. Cuvinte la fel,
au indemnat pe voivozii Prii Romine§ti s5 se batA cu Un-
gana. Tot a0 a fost §i descAlecatul Moldovei, §i ciocnirile din-
tre Unguri §i Moldoveni.
$i fiindc5 venì vorba de Moldova, Xenopol, istorisind rAs-
boaiele lui $tefan cel Mare cu Polonia, spune cA «aducând la
cuno§tinta Ungurilor tratatul dintre Vladislas cu Regele Polo-
niei, Domnul Moldovei izbuti sA-i Led' a vedeA cu ochi rAi
politica Regelui lor». Tot el ne aratà cum «nobilii polonezi in-
cepurA a murmurà bänuind pe Regele lor». Cetitorul nu inte-
lege ins5, pentru ce Ungurii §i Polonezii, nu erau multumiti
cu politica regilor lor. Istoricii polonezi pretind cA Albert-Regele
Poloniei, se intelesese cu fratele s'Au Vladislas Regele Ungariei,
s5 intemeieze in folosul fratelui lor, Sigismund Iagello, regatul
Daciei. In acest scop Regele Ungariei i-ar fi cedat Transilvania
pe datà ce Sigismund, sprijinit de amândoi izbutià, s'A ajungi
Domn al Moldovei qi al Prii Române§ti. AO star explicA qi
opozitia Ungurilor, §i sprijinul ce $tefan affA cu ocazia aceasta
la Radu, Domnul Tárii Romine§ti §i la Turci. S'ar pricepe
atunci de ce Polonezii nu erau toti incântati s'A se lupte inteun
scop dinastic, ei ce tineau la republica lor cu rege electiv. Isto-
ricii români se feresc sä vorbeasc'A deschis, de planul dinastic
al Iagellonilor. PreferA sA lase o enigmA in istorie. Le este
teamA sä" cerceteze afirmaTiunile istoricilor polonezi. Cu toate
astea ar fi de §tiut dac5 prin diplomatia §i vitejia sa, din interes
dinastic, Stefan nu va fi int Arziat patru sute de ani unitatea
nationalà a Românilor. Ar fi chiar interesant.
148

www.dacoromanica.ro
 Deslegarea descendentei lui Mihaiu-Viteazu, inc5 ar fi de
dorit sä. fie °data luatä in cercetare qtiintificeqte. CA in secolul
XVI s'au putut fluri genealogii fantastice, pentru ca sá se
justifice inältarea lui pe tronul lui Mircea, nu e de mirare.
Dar in ziva de azi, lui Mihaiu, Domnul Tärii Româneqti, al
Ardealului qi Mol dovei, nu i se cere numai decAt sá fie cocon
domnesc qi mama lui boieroaicA din naqtere. Dimpotriv5, azi
valoarea omului ar crwe de s'ar dovedi c'ä nu a fost cleat
fiul destoiniciei qi al vitejiei lui proprii. In once caz, enigma
naqterii lui Mihaiu de acum inainte trebuie deslegatà färä altà
preocupare cleat aceea de a se cunoaqte adevArul.
Aceasta trebuie sá fie unica preocupare a istoricilor români
de acum inainte. Ei vor trebui sà puná politica bkrânilor noqtri
Domni, in concordantä cu sfortärile Statelor creqtine din Apus,
de a izgoni pe turci din Europa. Din pricina ci pânà acum
istoricii noqtri au trecut cu vederea politica Europei crqtine
fatä de Turci, miqcarile qi räsboaiele noastre cu Turcii par niqte
aventuri nesocotite, i nu a fost aqà. Necontenit Românii, au
fost anturi de .creqtinismul european, qi in contra semilunei.
Asta este cinstea politicei Domnilor români, qi asta a fost cauza
c5, atunci and au putut, Turcii au trimis in Principatele Ro-
mâne pe fanarioti.
Din gindul de a infä'tiqà once miqcare politieä româneaseä,
ca un act propriu qi exclusiv românesc, nici revolutia lui Horia
nu este lipsità incá de un caracter enigmatic. Densuqianu, cel
ce a studiat-o mai serios, a preferat sä admità eä 41oria a inqelat
pe Români spunând CA are sprijinul lui Iosif II.» Cu toate astea
ultimul cuvânt nu s'a spus ineä; qi cei ce vor cercetà arhivele
secrete din Viena, acum mai accesibile, nu este zis CA nu vor
Osì urme de asmutire a Românilor in contra Ungurilor qi de
z49

www.dacoromanica.ro
tradarea lor. Ceva la fel cu politica Habsburgilor fata de Romani,
dela 1848 si pana la caderea lor.
5i miscarea lui Tudor Vladimirescu nu e Inca bine studiata,
mai ales in ce priveste relatiunile lui Vladimirescu cu straina-
tatea. Persistenta istoricilor romani in de a povesti i explica
trecutul romanesc, fará ca sa priveasca imprejur i fara &A lege
evenimentele intre ele, este, o repetam, pricina cea mai de seama
ce face istoria romanilor nebuloasa.
A venit insa vremea sà renuntam cu totii la chipul acesta
de a scrie istoria. D-1 Iorga, altadata, a fost ispitit de ambitia
de a ne darui o istorie romaneasca intreaga, sincera i frumoasa.
Ar fi putut izbuti; a preferat imparti activitatea in
mai multe directiuni. Academia Romana, prin adunarea i pu-
blicarea a mii de documente, a facut primul pas in directia cea
sänkoasa. Gratie documentelor Academiei, ceata a inceput sa
se risipeascä. Tot acest asezamant va trebui sà grabeasci intoc-
mirea unei istorii romane, intemeiate pe documente si pe ade-
varul curat; sprijinind tot mai mult pe cei ce muncesc serios si
fara alt g and, deck cel de a descoperi i desvalui adevärul istoric.
Istoria este o stiinta foarte grea, asigura Fustel de Coulanges.
Când vorbia astfel, invatatul dascal se gandia la greutatile ce
decurg din cercetarea izvoarelor. Si mai grea este istoria, de
cugetam, CA ea este stiinta menita sa reinvie trecutul, luptan-
du-se cu pasiunile i prejudecatile, ce incearca sa tina in mor-
mant multe si interesante lucruri. Lupta aceasta in folosul ade-
varului face insa tot farmecul i toata insemnatatea ei. 5i desle-
garea enigmelor ce incarca istoria romana, dela Traian i pana
la iscalirea ultimului protocol diplomatic, merita sa pasioneze
pe tinerii ce iubesc trecutul i dreptatea. Faca-si dar datoria,
muncind cat mai mult, cat mai cinstit.

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU
MARGHILOMAN
DE

PANAIT VIZANTI
social ingrijorat de noua indrumare a
pENTRUobservatorul
societätii româneqti, criza materialà i haosul moral care o
främäntä, sunt douä tfäsäturi esentiale.Repercusiunea sguduirilor
economice qi a dezorientärii spirituale de pe continent, a influen-
tat adanc poporul românesc, a§à CA, in granite intregite, se
pun pentru noi probleme de cari atirnit insu viitorul nea-
mului.
In intreaga Europà e o infrigurare .qi o nesigurantä cari im-
ping *He cele mai bogate in resurse economice, fie ele inving5-
toare ori invinse, pe povärniqul ruinii. Un val de urä s'a abätut
asupra continentului care ar puta sä provoace ruina culturii §i
a civilizatiei europene.
Prini in angrenajul sguduirilor economice §i sociale cari tur-
burä Europa, ne resimtim de acelea§i simptome ale crizei gene-
rale §i vom compromite adânc interesele noastre vitale dac5 nu
incercäm sä le remediem la timp.
In asemenea conditii e de datoria noastrà sä fixAm in linii mar-
cante, portretul spiritual §i moral al unuia din cei mai de frunte
conduckori ai societätii române§ti, care din prima clipà s'a pus
In curmeziqul pantei pe cari alunecAm.
151

www.dacoromanica.ro
 Alexandru Marghiloman e spiritul care incarneaza doctrina
conservatoare. La aceasta epoca a vietii sale, dui:a o munca
rodnica de peste 40 de ani in folosul ob§tesc i al patriei, apolo-
gistul doctrinei conservatoare ar fi avut dreptul la o odihna bine
meritata.
Tineretea lui sufleteasca inepuizabila, puterea creatoare a
mintii lui, con§tiinta crizei adanci prin care trecem, 1-au retinut
insa in arena vietii publice la postul datoriei. In cursul ultimilor
ani de sbucium §i dezorientare, Alex. Marghiloman, credincios
ideei conservatoare §i sigur pe experienta pe care i-a dat-o con-
ducerea de Stat, a predicat cu pasiune credintele lui, indicand
solutiile remediatoare pentru vieata noastra economica §i pentru
criza finantelor noastre. Cuvantul lui mult timp a sunat in de-
§ert, astazi toti, unii dupa altii, ii adopta ideile. Suferinta lui
fata de gre§elile iremediabile ale aventurierilor politici, era fara
de seaman. Dar suferinta lui erà creatoare, caci din suferinta
se nasc lucrurile mar: §i viabile. Din jertfa popularitatii lui, din
jertfa vietii lui sufletqti, s'a inchegat Romania de astazi, in
granitele ei etnice §i cu temeiurile sociale infaptuite prin impa-
mantenirea taranilor i votul ob§tesc.
Incredintat a patura cu adevarat conservatoare din aceasta
tara este patura taraneasca, Alexandru Marghiloman a cerut
ca proprietatea mare sa fie expropriata in limitele nevoilor eco-
nomice §i ale echilibrului social, pentru a se da insa adevaratului
taran muncitor al pamantului i a-1 ridica prin propria expe-
rienta economica §i invatatura de carte, la rostul pe care impre-
jurarile de dupa rasboiu i 1-au creat in vieata noastra publica.
0 societate nu trae§te numai prin echilibrarea platonica a in-
tereselor diverselor categorii sociale. Fiecare categorie repre-
zinti o entitate culturala §i economica. Prin contributia speci-
152

www.dacoromanica.ro
fici a fiecarei clase se insdravenejte intreg organismul social.
Deaceea cel dintaiu Alexandru Marghiloman a preconizat ca
solutie a crizei economice pe care o träim, intensificarea pro-
ductiei in toate domeniile §i valorificarea energiei române§ti la
maximum.
O randuire perfecta a productiei, o sigura §i temeinica ran-
duire a muncii qi o distribuire cumpätata a productiei, obtinuta
prin munca iata cele trei linii regeneratoare ale crizei noastre
economice.
$i ca un suflu vivificator al vietii noastre in genere: o economie
generala §i severa in finantele Staiului ca §i in gospodariile par-
ticulare, iata cuvântul de evanghelie pe care propavaduit
Il propavadue§te inca Alexandru Marghiloman. Dar cum civili-
zatia româneasca mai cere pe lânga un mecanism economic
cronornetric i o educatie cultura% Alexandru Marghiloman,
patruns de acest adevar, prin cuvántul lui inaripat a cerut ca
rascolind instinctele adânci §i sanatoase ale poporului, el sa fie
chemat prin reforma §colara la lumina culturii. lata de ce cand
roste§ti astazi numele lui Alexandru Marghiloman nu-1 poti
desparti de aceasta indoita hipostaza de reformator econornico-
social §i reformator moral.
Bogatia mintii lui s'a proiectat continuu ca un balsam bine-
fäcator asupra vietii românqti. Adversarii i-au prins luminile
dar, totdeauna, cinici au tainuit izvorul adevarului. Cu o seni-
natate perfecta, fara nici un semn de revolta, Alexandru Mar-
ghiloman s'a bucurat inlauntrul con§tiintei lui, cà relele se pot
currná qi indreptà §i de altii prin indrumarile lui. Vieata patriei
se inspirà din lumina cugetului sàu i el el-A multumit.
Un erou moral al vremurilor noastre, un erou care a infruntat
pieptiq toate patimile, toate prejudecatile, toate ratacirile socie-
153

www.dacoromanica.ro
tAtii romaneqti, necrutand nimic pentru a o readuce pe cärkile
vietii sAnAtoase.
Cuvantul lui va mai tisuna incA.
Fiecare frazA o cugetare; fiecare gand o solutie practicA.
SA ne pAtrundem de miezul problemelor qi stApaniti de logica
mintii sA-i urmAm invAtAturile.
<Spiritul conduce universul», zice un poet latin. Spiritul lui
care a pAtruns toate problemele actuale ale vietii de Stat ne va
lumina semAnand binefacerile lui tAmAduitoare peste criza cate
a pus stApanire pe Romania de astAzi. .

Cuvantul lui sA fie un IndreptAtor pentru toatA lumea.

Uneori oamenii patimaqi qi mid nu i-au dat dreptate: Vremea,
totdeauna obiectivA, ii va da-o deplinA.
Maine, Alexandru Marghiloman va figurà la locul de onoare
In Pantheonul mintilor romaneqti.
Mai mult se va putea spune; niciodati InsA, mai putin.

www.dacoromanica.ro
 FRAGMENTE DIN
DISCURSURILE LUI
AL. MARGHILOMAN

Nu mai sunt vremurile cand din tactici de partid, poate

legitimi, dar totdeauna egoisti, puteai si a§tepti ca timpul
si uzeze pe adversarii dela guvern, sau chiar ca furtunile si-ti nete-
zeasci drumul ca si revii la putere pe ciriri line. Astizi, a ateptà
§i a nu-ti spune tot gandul este dupi mine o dosire dela datorie.
Noi, cel putin, nu vom da pilda acestei dezertiuni.
* * *
Experienta vietii m'a invitat ci in Romania sä cercetezi i sä
stabileqti rispunderile este o intreprindere himerici, la care ca
om preocupat numai de rezultate practice trebuie si renunti
cum in decursul vietii renunti la multe visuri generoase ale
tineretii.
*
* *
Este timpul reculegerii §i al reflectiunii. Altfel multimea zà-
piciti, pentruci suferi, va cauti ea singuri siii giseasci calea
citre ce crede ci este mai bine. Istoria insi ne invati ci de
cate ori multimea a ciutat prin ea insi§ indreptare, ea a depi§it
tinta pe care voià s'o atingi, §i ceeace speri ea s'a devini o evo-
lutiune repede, a devenit o convulsiune.
* * *
Noi trebuie si urmirim cu sinceritate unja generali a politicei
aliatilor nowi §i de cate ori vom fi poftiti si ne spunem cu-
I55

www.dacoromanica.ro
vântul, sau sa ne alipim la actiune, cuvântul României, actiunea
României, nu trebuie sa mearga deat acolo unde ai siguranta
ca contribui la stabilirea unei paci leale qi durabile in Europa.
Trebuie pace, pace fara de care omenirea nu se pune pe munca;
pace fara de care mintile desarcate nu reintra in rostul lor; pace
fati de care gandirea omeneasci nu se poate avântà spre lanurile
imbunätätirii sociale; pace fara de care activitatea comerciala §i
industriala nu pot intreprinde nimic; pace cu deosebire fara de
care noi, popoarele mici, nu dobandim independenta noasträ
economia.
*
* *
Chestiunea agrara dupa mine erà in principiu tranqata in ziva
cand partidul conservator §i-a dat adeziunea la exproprierea
proprietatii pentru utilitate sociala, qi spre cinstea marilor pro-
prietari, nu este unul care prin actiune individuala sau prin o
actiune coalizata sa fi cautat sa zadarniceasa indeplinirea acestei
reforme. *i astazi and se vorbwe a mai este nevoie de noui
parnanturi pentru ca sa se indeplineasca fägadueala data la Ia§i
täranimii, noi conservatorii cei dinfai zicem: luati tot ce va mai
trebuie pentru a tine o fagádueala care nu poate fi nici retrac-
tata, nici §tirbitä.
*
* *
Fall o politica economia bine definita comertul nu poate in-
viorà; valuta noastra nu se poate indrepta. Cea dintaiu tinta pe
care nu trebuie cu nici un chip s'o pierdem din ochi este in-
dreptarea valutei, pentruca valuta unei tari este garantia sol-
vabilitatii ei.
*
* *
Nu sfatuesc pe nimeni sa se mai gandeasca la o tarifare de
impozite excesive. Impozitele crude n'au dat nicairi xezultate.
156

www.dacoromanica.ro
 Dupa cum valuta este garantia solvabilitatii tarii, tot astfel
bugetul este unitatea cu care se masoara creditul care se poate
face tärii.
Pentru strainatate un budget sincer este singurul mijloc de
a ridica creditul nostru. Pentru tara bugetul este singurul
mijloc de a infrana cheltuelile.
* * *
Toate partidele sunt calificate astäzi pentru a veni la putere.
Nu inseamnä nimic CA un partid este sau nu este in parlament;
nu inseamna nimic ca un parrid este trantit la pämânt in lupta
electorala. Partidele sunt orgahisme cari nu se pot desfiinta
deck and ele se disolva; altul nu le poate distruge. Partidele
sunt ca Anteu; cu cat dau mai mult cu umerii de pämânt, cu
atat iau puteri noui §i se otelesc mai tare. Nu are dreptul un
om politic sa proscrie pe un alt om politic, sau este cel putin
o nerozie s'o creada. Nu poate un partid sa pronunte ostracismul
contra altui partid. Favoarea momentana de care se bucurä
unul, trebuie sa fie un imbold pentru ceilalti.
* * *
Istoria dovede§te acest adevar netagaduit CA popoarele cari se
immultesc dar cari saracesc nu se pot xnentine la nivelul de
civilizatie pe care l-au avut. Mai suntem noi oare astäzi in gradul
de civilizatie la care ajunsese micul vechiu regat roman ?
* * *
0 politica a graului are §i o latura sociala pe care trebuie s'o
privim: daca descurajam pe Oran, D. indrumam spre ora§e i
tentatiunea oraelor are dejà prea mult farmec pentru unii
dintein§ii.
Sunt dejà prea multi fii de tarani cari,prin mirajul 6 ora§ele
duc la grade i demnitäti, au parasit perspectivele sana-
157

www.dacoromanica.ro
toase ale lanurilor intinse, pentru a ajunge la o existenti
intre patru ziduri al unei cancelarii, sau in aerul mefitic al ate-
lierului.
Trebuie prin toate mijloacele, cu deosebire printeun regim
economic rational, si impingem populatiunea rurali la cultura
intensivi, caci a0 va pasta iubirea de pämint, aceA tainica
putere care a permis Rominiei sä stabata toate greutätile §i
si inlature toate piedecile.
*
* *
Coroana a ieqit foarte mariti din acest risboiu; e foarte pu-
ternica pentruca pe deasupra -puterilor mari ce i le confea
Constitutia, a venit splendoarea risboiului. Coroana trebuie si
sima Ca disociindu-se toate puterile vii ale Rominiei, daci este
papastie pentru România este §i primejdie pentru Coroani.
* * *
Tiranía politica o supora poporul; opresiunea economici n'o
poate supora.
Tiranía politica izbe§te pe om in partea ideala a vietii lui;
tiranía economica il izbe§te in interesele materiale, 11 jeneaza in
toate mi§carile lui. Si atunci zic guvernelor: <Titi Intelepti, nu
pregatiti tarii acesteia o reactiune violenta care nu ne poate duce
decit la convulsiuni regretabile».
* * *
Atotputernicia este primejdioasi. Este primejdioasi intSiu
pentru cei care o practica, pentruca el pierde simtimântul legali-
tatii. Neingradit prin nici o ala vointa, atotputernicul uitä ce
i se cuvine qi uiti ce se cuvine celorlalti. Atotputernicia este
cu deosebire primejdioasa pentru cel care o sufera, pentruca §i
el pierde notiunea realiatii. Dar cu deosebire atotputernicia
este odioasa când ea se practica sub valul anonimatului
158

www.dacoromanica.ro
 oLIOTEci

unei Camere si al un ihligNal-n-Ww Inregistreaza dar nu

4etic,,,E5-0,
discuta.
*
* *
Comertul nu traeqte deck din discretiune i credit. Nu este
nici un comert serios care sa permitä imixtiunea unor ochi in-
discreti ai unui ash. zis <Comisar al guvernului* care va duce
poate la rivalul din fata secretul industriei §i tainele comertului
tau. Aceasta nu se poate.

D00

www.dacoromanica.ro
 O PAGINA DE ISTORIE
COMITETUL care a luat initiativa publickii prezentului vo-
lum cu prilejul aniverskii naterii d-lui Al. Marghiloman
§i a unirii Basarabiei cu Patria-Mum5, a hot5rit, in semn de omagiu
adus särbAtoritului, sä" reproducA ad marele discurs rostit de Seful
partidului conservator-progresist la banchetul ce i s'a oferit in
aceastà imprejurare, discurs care va ramâne o adev5ratä pagin5
de istorie nationa15.

0O0

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANIVERSAREA UNIRII
BASARABIEI
DISCURS ROSTIT DE D-L AL. MARGHILOMAN
LA BANCHETUL DELA ATHÉNÉE PALACE

adunat ca sä cinstim data, pentru totdeauna me-

NE-AM morabilà, de 27 Martie 1918, când Basarabia a reintrat
in sAnul Patriei-Mume. Dacà prin prisma luminoasà a acestui act
mket zkiti si pe pionierul care a netezit caile si-i faceti caldele
urki pe cari le-ati rostit odinioati, va exprim si eu, din adâncul
inimii, profunda mea recunostintà.
Ce a fost unirea Basarabiei cu Moldova in clipa cand ea s'a
produs ?
Nu uitati ca a fost prima zare de luminA care strAbäteà cerul
negru si mohorit care de 18 luni apäsà peste intreaga Românie.
A fost picAtura de rouä care a càzut pe buzele fripte de fri-
guri ale României sangerânde. *i a fost mai presus de toate
vestirea resurectiunilor totdeauna posibile.
Da, domnii mei. Gaud inteun neam de o sut5 de ani des-
pktit de ai s5i, in mijlocul pr5busirii catastrofale a unui mare
imperiu, pe un pämânt batkorit de dezertori cari fug de pe
front, pe holdele pustiite de banditisme, in mijlocul nàruirii
tuturor autorifätilor, un popor, la prima chemare a vremurilor,
isi regàseste simtul national, se adunà, nechemat de nimeni, si,
din clipa dintaiu, isi proclamà legitimitatea lui moldoveneascd,
când un fenomen de felul acesta se petrece, toatà Românimea
161

www.dacoromanica.ro
poate sä ADO incredere, oricari ar fi ceasurile ma§tere, in vii-
torul ei. Si and, astAzi, un imperialism sovietic vorbele rad
cateodatO de a se gasì astfel asociate and un imperialism
sovietic contestä Basarabiei legitimitatea ei moldoveneasc5, con-
testA temeiul actului prin care ea s'a alipit de Patria-Muma, ar
fi fost bine ca sO ne gAsim toti laolaltä, acolo la Chi§inkt.
DacA a§ fi avut cinstea s'A fiu in guvern, cel dintaiu gand al
meu ar fi fost s'A rog pe Mo§tenitorul Tronului El, care re-
prezinti perenitatea monarhiCA in Romania care trebuie sä
meargO de frunte cu perpetuitatea alipirii Basarabiei de Patria-
Mum'A §i l-a fi rugat sa fie in fruntea noastrà la s'Arb'Ato-
rirea deacolo, §i a§ fi intins o manä, nu prezidentilor de Con-
siliu, dar tuturor oamenilor cari au contribuit la eliberarea §i
unirea Basarabiei. M'a§ fi adresat tuturor partidelor §i le-a§ fi
zis : pentru 48 de ore nu mai suntem in granitele unui partid poli-
tic, ci suntem in limitele Romaniei-Mari. Si acolo, la Chiqin'Au,
in fata amenintArilor am fi putut afirmä solidaritatea noasträ:
dinastie, factori fAspunatori §i popor, solidaritate care ar fi
inspirat respect tuturor, dar care, cu deosebire, ar fi dat o che-
zO§ie puternic5 noroadelor diverse din Basarabia cä ceeace s'a
fäcut, s'a fAcut pentru eternitate.
Eu unul, domnii mei, nu m'am oprit la putina delicatetà a
protocolului intrebuintat, §i n'am pus cleat o singurà conditie:
s'O-mi fie ingOduit mie sO raspund lui Cicerin §i lui Krestinski.
Mi s'a refuzat acest drept. Guvernul, intelept cum 11 §titi,
§i preväz'Ator, cum ml cunoa§teti, a judecat CA erà bine ca
s'ArbAtoarea de acolo s'A fie o simplO s'ArbAtoare a familiei li-
berale.
E bine CA e a§à. Se cuvine ca aceia cari, cu mana lor, au
subscris fOrà nici o ezitare pecetluirea pentru vecie a Basa-
162

www.dacoromanica.ro
rabiei in impärätia ruseaseä, ca aceia cari, dupä ce Basarabia
s'a liberat, n'au fäcut §i nu fac nimic pentru dânsa, se cuvine
ca numai membrii acelei familii, smeriti, sä se ducA sä skute
pragul sälii in care s'a fäptuit marele act al realipirii Basa-
rabiei.
lar noi, domnii mei, cari n'avem de fäcut nici un act de
contritiune, e bine sä särbätorim aniversarea eliberärii Basarabiei
aici, in sanul familiei care niciodatà, in gändirea ei politicA, n'a
despärtit Basarabia de Ardeal.
Nu sunt numai vorbe, qi trebuie sä reamintese faptele:
Erà in 1915. A venit la mine un profesor, d-1 Alexis Nour
nu §tiu pe unde se gäse§te, cäci aq fi fost foarte fericit sä-1
väd aici. El alcatuise o hartà admirabila a Basarabiei unde, in
forma cea mai plastic5 qi servindu-se numai de documente
ruse§ti insist: numai de documente ruse§ti ajunsese sà
stabileascä cä in Basarabia sunt 2 milioane de Moldoveni fatà
de 85.000 Ru§i §i 210.000 Ucraineni; restul felurite neamuri
pânä la totalul de 3 milioane.
Harta aceasta, aprobata de Societatea de Geografie, n'a putut
sä fie editatä cu ajutorul nici unei institutiuni oficiale de culturä
din România. Si eu, simplu particular, din fondurile mele, am
editat harta; iar deatunci ea a fost pe mesele tuturor conferinte-
lor, se gäse§te in toate cancelariile §i harta aceea este documentul
cel mai temeinic pentru acei cari vreau sä descurce problema
nationalitätilor in Basarabia.
Mai tärziu, la 1915, in Decembre, in Senatul României, când
se intrezärià politica pe care i.-o croià guvernul, dela tribuna
Senatului am avut curajul sä spun c5 dacA s'au descris suferintele
Ardealului de ce nu ne gändim i la suferintele Basarabiei ? Noi
lomänii avem revendicäri spre Apus dar le avem §i spre Räsärit.
163

www.dacoromanica.ro
Fäceam apel la toti si le spuneam: glasul care nu se mai aude
nu cumva a incetat de a fi un glas care geme ?
Si trebuià curaj ca sä spui aceasta, domnilor, pentrucä, pe
vremea aceea eram dejà «trädätorul»!
lar cAnd, dupà intrarea in räsboiu a Turciei, a trecut prin
Bucuresti ambasadorul rus dela Constantinopol si impreunä cu
el un simpatic ministru au venit la mine si mi-au pus chestiunea
drept: «Socotesti, d-le Marghiloman, cA idealul României se
poate oare infaptuì färä victoria Antantei ?» Eu am intrebat:
«Care ideal ? pentrueä România are un ideal si peste Prut si
peste Carpati 1»
Atunci mi s'au zis vorbele amare: «Despre Basarabia nu mai
e de vorbit; s'a pecetluit soarta ei». Cuvintele acestea au räsunat
multà vreme in inima mea ca clopotul mortilor si poate cä
amintirea acestor clopote mi-a dat mai tärziu vioiciunea si
agerimea cu care am imbrätisat chestiunea Basarabiei.
Da, domnii mei, am crezut noi cä nu e incompatibilitate
intre diferitele aspiratiuni ale tärii si am crezut cá putem cäpätà
si din stänga si din dreapta färä sä sacrificärn dreapta in profitul
stängei.
Si ad msä explic cu fratii Ardeleni fatä de cari asà de mult
s'au denaturat ideile mele, cä multà vreme ei au väzut in mine
un adversar, iar nu un frate luminat.
Dacà erau de seriat aspiratiunile noastre, nu mä ascund:
intAiu alergam spre Basarabia si mai pe urmä spre Ardeal.
Pentru ce? In Ardeal, o limbA care nu se stinge, o culturà
care, gratie admirabilei preotimi si invätätorilor deacolo, in-
flora; in Ardeal, un popor economiceste viguros cu institutiuni
bine construite, un popor care ajunsese sä cotropeascA el eco-
nomiceste pe Unguri si sá puie el tärmuire la impiefärile säsesti.
164

www.dacoromanica.ro
Un popor ca acela, putea inca aqtepta, daca era o absoluta ne-
cesitate, sfar§itul unei domnii imperiale, pe and Basarabia nu
mai putea weptà !
In Basarabia, de ioo de ani clasa conducatoare absolut rusi-
ficata. Cu tristeta, un patriot, Ioncu, spunek la un congres in
Kiew, ca toate capeteniile Basarabiei ajunse in Duma sau in
Consiliul imperial, cheme-se Krupenski, Puri§kievici, erau cei
mai aprigi sustinatori ai politicei imperiale pentru desnationali-
zarea Basarabiei. Comertul Basarabiei, in mana de straini. Si
cari straini ? Straini de aceia pe cari din and in and pravo-
slavnica Rusie, pe cale de pogromuri, Ii aduceà la smerenia
voitä pentru ca totdeauna ei sa fie un instrument in mainile
politiei. lar poporul de jos, singurul care mai pastrase intact
talismanul limbii §i al bisericii, erà pe cale de a le uità i p e acestea
pentruca, una cate una, i se smulgeau din bis erici cartile romanqti
pentru a fi inlocuite cu carti ruse§ti. Lucrul, domnii mei, ajun-
sese pana acolo incat, atunci ca' nd s'a prezentat in Dumä o lege
pentru nationalizarea coalelor, in cele 12 natiuni pomenite,
Basarabia nu era cuprinsa ! Da, era o credinta absolutä in cer-
curile de sus ale Rusiei, a nu mai exista limba, nu mai exista
culturä, nu mai exista biserica moldoveneasca in Basarabia.
Si cand, domnii mei, tara aceea era cu sufletul pe buze,
credeti-ma, nu era impietate fata de idealul nostru and gandiam
CA, inainte de toate, trebuie sa luptam pentru Basarabia! In caz
de primej die, care este copilul care cel dintaiu alearga la poalele
mamii sale ca sa se apere ? Este copilul cel slab, copilul ce! crud
§i numai pe urma vine baietandrul, flacaul. Copilul bolnav,
Basarabia, trebuià intaiu ajutat pentruca flacaul Banatean, fläc'Oul
A rdelean aveau puterea inca sa astepte.
Domnii mei, ce s5 mai rasfoim trecutul? A fost o pronic
163

www.dacoromanica.ro
 cereascä mai inteleaptä decAt conceptiunea oamenilor, care a in-
vartit asA evenimentele secolului cä deodatà s'a realizat visul
celui mai visätor patriot si deodatà am avut in bratele noastre
si Ardealul, si Banatul, si Bucovina, si Basarabia.
DacA am reamintit acest trecut este numai ca sä afirm ad.
cä, in chestiunea Basarabiei, noi avem precädere pentru a o
särbätorl, noi avem precädere pentru a restabill adevärul istoric.
Cum s'a realizat unirea ? E de un viu interes astäzi, când tot
procesul e din nou adus la bara lumii, ca sä i se cunoasci toate
fazele si sä se räscoleascA toate filele.
Cäzuse imperiul. Guvernul treeätor al lui Kerenski se clätink
erà Rusia in ajunul evenimentului bolsevismului. Deodatà,
asupra initiativei unui soviet moldovenesc din Odesa, se adunä
la Chisinäu, in Octombre 1917, congresul tuturor Moldovenilor
din toatä Rusia. 0 miscare pornitä dela popor.
In congresul acesta in care erau reprezentate toate breslele,
toate armele, toate clasele, prima gändire a congresului a fost
sä reià numele de «moldovenesc» si sä proclame Basarabia auto-
nomä politiceste si ca teritoriu.
Este foarte interesant sä stiti cum s'a motivat aceastä rezo-
lutiune:
«Având in vedere cultura nationalà a neamului moldovenesc,
trecutul säu istoric; plecând dela principiul proclamat de re-
v olutiune cA fiecare popor are dreptul de a dispune de soarta
sa pentru a realizà o unire mai stransä a poporului moldovenesc,
primul congres al Moldovenilor din toatä Rusia in unanimitate
a decís: Basarabia se bucurà dead inainte de autonomie teni-
tor ialä si politicä».
Acesta este, domnii mei, prologul alipirii Basarabiei.
Acest vot al unui popor, neinfluentat de nimeni, incälzit
166

www.dacoromanica.ro
numai de simtimantul national, contine in germeni desfa§urarea
istorica a tot ceeace s'a petrecut deatunci. i cand te gande§ti
ca. Cicerin §i Krestinski tagiduesc spontaneitatea alipirii Basa-
rabiei de Moldova, a§ zice ea' nu cunosc istoria contimporana
a tarii lor, ori atunci pacatuesc contra adevarului.
A doua grija a acestui congres a fost de a convoca un Sfat al
Tärii care sa ocarmueasca treburile Basarabiei.
Cu card intelepciune acest congres dozeaza reprezentanta In
Sfatul Tarii ! El hotati§te CA vor fi 120 deputati: 68 din partea
Moldovenilor, restul reprezentanti ai tuturor minoritatilor etnice.
Exact, proportiunea dintre neamuri. *i co ngresul acesta, de§1
ie§it din revolutiune, proclama mai sus decat oricine dreptul
tuturor minoritatiler sa participe la vieata comuna. El rezerva
to locuri §i pentru Moldovenii de peste Nistru.
Se aleg deputati din toate breslele, din toate partidele; comune,
zemstve pana §i Liga culturala a femeilor au reprezentantii lor.
In Novembre, acela§ an, se aduna Sfatul la Chi§inau.
*edinta inaugurala a Sfatului Tärii a fost o solemnitate fati
de seaman: episcopul rus din Cetatea-Alba, Gavril, ii da bine-
cuvantarea in limba tr oldoveneasca; se face slujba in limba
moldoveneasca pentru intaia data!
La §edinta inaugurala, cel dintaiu care saluta congresul este
d-1 Inculet care pana atunci era Comisar ajutor trimis dela
Petrograd pentru ca sa precipite revolutiunea in Basarabia.
Vorbesc pe rand Ucrainenii, Moldovenii; se roste§te partidul
socialist-revolutionar, se roste§te partidul socialist-democrat, se
roste§te reprezentantul cooperatiunilor, se roste§te doamna
Alistar, reprezentanta Ligii culturale a femeilor; vorbesc un
Armean, un Grec, un German, un Evreu, un Polonez. Toate
breslele, fara exceptiune, toate, intrfrun singur glas proclama in-
167

www.dacoromanica.ro
dependenta, autonomia §i dreptul la o vieatà liberà a Ba-
sarabiei.
lar d-1 Inculet, care pAnA atunci erà qampionul rknânerii in
sanul federatiunii ruse§ti, el insu§ e aqA furat de avântul general,
ea acceptà sá prezideze el acest Sfat al Prii.
Sfatul Prii a inceput organizarea tkii. A constituit un guvern
in capul c5ruia erà d-1 Erhan, Oda' atunci prezident al grupului
táränesc. Dar, lipsit de armat5, lipsit de bani, in mijlocul v51-
toarei pe care o provocA plecarea de pe front in massA a regi-
mentelor ruse§ti, cu fugan i cari constituiau tot felul de comitete,
cu bande cari se clädeau la tot felul de atentate, starea acestui
guvern provizoriu a inceput sà fie de o precaritate neliniqtitoare.
Dead inainte incepe sä se lege istoria Basarabiei de istoria
Moldovei. Tin Insà sä \TA atrag atentia a atat la adunarea con-
gresului din Octornbre, at §i la constituirea Sfatului Tkii, noi,
din regat, n'am avut nici un amestec. Cu toate fortele incordate,
cu toatà atentia pironità asupra frontului, Moldova cäutà numai
sà-§i apere existenta ei contra bol§evisxnului care dezorganizase
un front §i arnenintà sä'-i dezorganizeze tara. Astfel a nici un
picior de dincoace de Prut nu erà in Basarabia in momentul
and ea, dela dânsa singurà, a constituit §i congresul §i pe urrnà
Sfatul Prii.
Ca baz5, este imposibil s'a" gAse§ti, la toate adunkile cari au
constituit Statele independente ie§ite din Rusia, cheme-se ele
Finlanda, Estonia, Lituania, cum voiti, niairi nu veti gäsi
o adunare avand la bazA liberul arbitru cum I-a avut
Sfatul Prii, democratia cea mai perfectA, cum a avut-o
Sfatul Tkii.
Când ordinea s'a primejduit pâtià la cataclism, doi din di_
rectori, Christi §i Pelivan, au fost la Ia§i. Cel dintâiu gand al
168

www.dacoromanica.ro
lor a fost sa ceara ajutor §efului armatei ruse§ti, general Cerbacief.
Bietul om insa, pe v'remea aceea era in a§a hal, incat trupele ro-
mane trebuiau sa-1 pazeasca contra trupelor ruse§ti.
Dupa lungi desbateri in Sfatul Tärii, dupa multe sbuciumari
s'a hotarit o cerere formala, care a fost iscalita de directorul dela
interne §i de directorul pentru afacerile straine de a se da un
regiment ardelenesc §i guvernul roman a dat ordin ca i000 de
ardeleni, cari erau pe drum, prizonieri. schimbati, liberi, §i cari
trebuiau sä reintre in Romania, sä se opreasca la Chi§inau pentru
a fi la dispozitia Sfatului Tarii.
Ce s'a petrecut cu aca miie de Ardeleni ? Sunt §i astäzi in Bu-
cure§ti, la Camera §i Senat, oameni cari pot spune: fa:a sa §tie
pentru ce, dezarmati fiind, aproape treziti din somn, revolutio-
narii, cari pusesera mana pe Chi§inäti, i-au atacat cu pu§ti, cu
mitraliere, i-au necistit §i i-au facut prizonieri.
A fost o clipa teribila atunci in Chi§inau: jumatate din di-
rectorat a trebuit sa se ascundä, jumatate sa fugi in Moldova.
Ramasese singuri, fiindci ei nu faceau parte din blocul moldo-
venesc, d-nii Inculet §i Erhan. Atunci n'a mai fost ezitatiune
§i s'a chemat armata romana sa protejeze guvernul legal al tarii
§i sa scape tara de pradaciunile bol§evismului.
Asa s'a facut: au intrat vanatorii, condu§i de generalul Bro-
§teanu, §i cand, la 1 5 Ianuarie, generalul Bro§teanu s'a infati§at,
In Sfatul Tärii, a fost aclamat §i salutat de unanimitatea adu-
narii. Atunci, la adapostul ordinei restabilite de armata romana,
s'a facut un pas inainte §i s'a proclamat ((Res publica» demo-
cratiei rnoldovene§ti, la Chi§inau.
lata, domnii mei, care era situatiunea and am fost chemat
deaici, la Ia§i. Supunandu-ma unui angajament pe care-1 luasem
dupà Consiliul de CoroanA dela Cotroceni, m'arn dus la Iaqi
169

www.dacoromanica.ro
chemat de M. S. Regele, qi am primit cruda sarcinA sA desbat
§i sA iscAlesc pacea invinsului.
PArta§i la aceasti chemare au fost de sigur in primul rand acei
cari pe urmA au pretins CA am fost desemnat de Mackensen.
Am minuta procesului verbal al unui Consiliu de Coroana tinut
cu guvernul Averescu, cu reprezentantii guvernului BrAtianu
§i cu §efii militari, in care d-1 BrAtianu a sfAtuit ob§te§te pe
M. S. Regele, cA #dacA este sA se incheie pace, ar fi bine sA se
cheme cei din Bucure§ti §i cu deosebire d-1 Marghiloman». i
s'a invocat ca justificare c5 voate cei din Bucure§ti vor obtine
conditiuni mai bune §i, in once caz, nu vor putea critica pe
urmA pacea pe care Romania ingenunchiatA era silitA s'o incheie».
VA inchipuiti CA, ajungand la Ia§i ca sA consum acest holo-
caust, cu catà evlavie m'am uitat la aurora care lumina ori-
zontul din spre Basarabia, and am fost pus in curent cu mi§carea
nationalA care se produsese.
IndatA ce Basarabia a constatat cá gratie armatei romane s'a
restabilit ordinea qi CA prin ea, o vieatA normalA a reinceput
spontaneu, in toate unghiurile. S'au produs mi§cAri pentru unire :
la BAlti, zemstva in unanimitate a proclamat unirea cu Romania
§i a cerut-o in scris; o altA delegatie a tuturor frunta§ilor, fo§ti
demnitari ai Rusiei, mari proprietari, negustori, preoti, fusese
deja la Ia§i s'A cearA formal unirea cu Romania; la Soroca,
breslele intrunite au cerut §i ele unirea cu Romania; se anuntase
meetinguri de acela§ fel la Orhei, Bender, ChiqinAu §i mi§carea
era a§a de mare, vantul bAtea a§a de tare, CA directorii au fost
siliti s'A impiedece unele intruniri tocrnai ca s'A nu se accelereze
mi§carea aceasta cAtre Romania.
N'am pierdut o secundA din vedere Basarabia. Aveam douà
cAi de ales : ori sI iau act de toate mi§cArile populare cari se
170

www.dacoromanica.ro
produsesera i sa fac ca §i celelalte sa se poata rosti, ori sa iau
calea cea mai grea : sa ma Inteleg cu Sfatul Tarii.
Calea erà cea mai grea, pentruca §tiam, ca acolo toate intrigile
puteau prinde, acolo erau toti adversarii cari trebuiau convini,
acolo erau rusofilii ireductibili cari trebuiau redu§i.
Cand mi-am ales odatä calea, am venit la Bucure§ti pentruca,
de, domnii rnei, faptul eliberarii Basarabiei nu se poate examina
fära sa se tie ce se petrecea pe celelalte hotare ale Romaniei
la epoca aceea. Nu uitati CA, pe temeiul preliminarilor dela
Buftea, Germanii trecusera dejà prin sudul Basarabiei, ca. ei 1§i
dadusera mana cu Ucraina, ca Ucraina era considerata absolut
ca o provincie germana pentruca acolo guvernul Golubovici nu
traià dear sprijinit pe carjile pe cari i le daduse Germania, iar
Austriacii, gratie pacii facute cu Ucraina, patrunseserä pe la
Nord, dealungul Nistrului, ajunsesera 'Dana la Bender. Basarabia
era intr'un clqte care, daca s'ar fi strans, tot ce am fi edificat
noi la Ia§i sau la Chi§inau era edificat In vant.
am venit la Bucurwi sa negociez.
Negocierile le-am dus 5:titre 14 §i 18 Marte, intaiu cu d-1
de Kiihlmann.
Atmosfera nu era prielnica. Arion §i cu mine nu acceptam for-
mula pentru petrol §i era o stare de iritatiune in tratativele noastre
care faceà foarte grea introductiunea chestiunii Basarabiei. Am
avut o clipa de fericire: a fost rivalitatea intre aliati pe chestiunea
petrolului; un moment de descordare s'a produs qi am putut
scapà cu o formula vaga de promisiune. Am strecurat atunci din
nou cererea Basarabiei la care ni s'a raspuns in fine : mina libera,
cu o conditiune : sa nu aduc complicatiuni cu Ucraina.
Cu Austriacii, cu contele Czernin, a fost negociatiunea mai
grea. Contele Czernin formulase o conditiune : ca armata romana
I7I

www.dacoromanica.ro
si puje la dispozitiunea aliatilor pe frontul de Sud-vest un ba-
talion pentru ca sa adevereasca asà CA guvernul din Iasi a rupt
definitiv cu Antanta. Asta era ultima conditiune pe care o 15-
sase, plecând, in scris, contele Czernin. Din fericireinlocuitorul
lui, d-1 de Koerner, era un om care a inteles si ineleganta cererii
si imposibilitatea morala pentru Romania de a o accepta. Si,
incetul cu incetul, fagaduind o mica rectificare de granita basa-
rabeana, la io km. spre Apus de Hotin, am obtinut si dela cei
cari se coborisera pe marginea de Nord a Basarabiei mâna libera.
Cu aceste doui gajuri in mana am sburat la Iasi.
Nu intrebuintez un termen exagerat fara sa-mi dau seama :
trebuia sa sbor, domnii mei, pentruca deja situatiunea lui Kahl-
mann se slabise; atacat cu violenta de partidul militar, in special
de Ludendorff, care-I acuza ca a cedat diplomatiei romane
asupra celor doua puncte la care tinea mai Inuit statul-major
german, adica: plecarea regelui din tarä panä la pacea generala
si dezarmarea armatei; atacat pe aceasta chestiune, Kühlmann,
maine putea sa cada, cum a si cazut si, daca partidul militar
dadeA pe succesorul lui, tot ce putusem &A& in privinta Basa-
rabiei ar fi fost cladit pe nisip. lar pentru Czernin izbucnise
dejà scandalul cu scrisorile principelui Sixt de Bourbon si
toata lumea simtià ea Czernin, dintr'o clipa intealta, se va
retrage neputând admite ca pe deasupra capului lui sa se
faca negocien i and el, care aveà raspunderea, nu stia nimic.
Ca succesor al lui se desemna deja un maghiar si-mi ziceam:
daca maghiarul va fi succesorul lui Czernin, once aranjaxnent
binevoitor pentru Romania in privinta Basarabiei era si
el caduc. Deaceea eram grabit, domnii mei. Trebuià sa fie fapt
implinit !
Cum am *xis la Iasi m'am pus in contact cu Inculet qi cu
I'7

www.dacoromanica.ro
Ciugureanu, care inlocuise de curând pe Erhan In capul di-
rectoratului, §i cu bunul Pantelimon Halippa. Conferinta
noastrà a fost lungä. Ciugureanu §i-a dat mina indat5 cu noi;
Halippa, foc qi inim5 pentru natia lui, a fost §i mai lesne in
curentele noastre. Ie§it din popor fiu al democratiei, Halippa se
temeà numai de un lucru: ca nu cumva noi, cari reprezentam
partidul conservator, sä dAram5m bazele democratice ale a§ezà-
mântului f5cut la Chi§inAu, §i-mi cerek ca probä, s5 admit
votul femeiei. Ne-am impacat lesne angajAndu-ne c5 nu ne vom
atinge de drepturile politice ale femeilor in ceeace prive§te adu-
n5rile provinciale. InsA d-1 Inculet rezistà, §i atunci, am fäcut
apel la d-1 Stere. Sangele lui basarabean, cultura lui rar5, sufe-
rintele tineretii lui, îi dAdeau un prestigiu neasem5nat in Basa-
rabia §i a§ fi fost un mare culpabil dac5, hotArit sä nu brutalizez,
hofärit sA nu intrebuintez, nici o impunere nici moralä, nici
material5 pentru ca Sfatul Tärii s5 se pronunte in deplinä
libertate, a§ fi trecut pe ling5 un asemenea auxiliar fär5 s5 fac
apel la d5.nsul,
In ziva de 23 Marte, am tinut un Consiliu de miniqtri,
iarৠcu cele trei personaje basarabene §i cu d-1 Stere §i am ie§it
din acel Consiliu man5 in mânà jurand c5 suntem frati pentru
vecie.
Au plecat imediat pentru Chi§inäu Inculet, Halippa, Ciugu-
reanu, Stere. Erà hoarit CA la rindul meu voiu sosì acolo pentru
ziva de 26.
In ajun primesc depe§5 c5" nu e nimic ineä terminat qi s5 mai
aman plecarea. Eu, care aveam temeiurile mele ca s5 fiu gräbit,
eu care §tiam cä bietul popor basarabean nu fusese ioo de ani
sub domnia ruseasc5 f5r5 sá contracteze boala nehofäririi, am
r5spuns telegramei cá viu imediat §i am qi plecat. Am plecat cu
173

www.dacoromanica.ro
Mitilineu, ministru de justitie, cu generalul Harjeu, cu Gar-
lesteanu, Corteanu Í cu generalul Mircescu care s'a alipit pe
langä noi neavand insa nici un comandament in Basarabia. Am
sosit in dimineata de 26 la Chisinau. Pe peronul garii membrii ,
directoratului in afara de d-1 Inculet care a venit la sfarsit.
Arhiepiscopul Gurie ne-a iesit inainte. Pe urma, cu generalul
Harjeu, am trecut pe frontul intaiu al escadronului de cavalerie
basarabeana pe care 1-a prezentat generalul Braescu, ministrul
de rasboiu basarabean, pe urma pe frontul batalionului de liana-
tori roman.
Ziva de 26 a fost toata intrebuintata in conferinte. Ce puteam
face eu, era numai la suprafatä; cine lucrà in paturile adanci
erau Stere, Cazacu, Costin, Nita Serghie, profesorul Cadere.
Stere, ziceà glumind, ca a facut kilometri de vorbärie. Fapt
este, ca a tinut 28 de cuvantari i, dui:a propria lui expresiune,
Land cu nebunii pe mai nebunul cleat clansii. Insa spre seara
se desemna tot mai mult vointa blocului moldovenesc, pe care-1
conducea Halippa, de a impune parerea lui de unire definitiva
Cu Romania.
In dimineata zilei de 27, dupa ce vazusem in ajun preotimea
basarabeanA, reprezentantii comunitatilor, reprezentantii nobi-
reprezentantii comertului, dupa ce avusesem conferinte cu
conducatorii, in dimineata de 27 nu mai era decat o singura
rezistentä, aceea a d-lui Tiga.nko,cand din intamplare, se raspan-
deste svonul fals cä avem intentiunea de a restabill pe proprie-
tari, pamanturile expropriate in favoarea poporului §i deodata
se produce iaräs spartura in blocul taranesc i Savenco ne face
o IntreagA fästurnare a situatiunii. A ajuns insa cuvantul meu,
ca vom respecta legile tarii, ca sa putem procede la formularea
conditiunilor pe baza carora se puteà alipi Basarabia de Romania.
174

www.dacoromanica.ro
 La 3 ore ma duc la Sfatul Tarii. Am precautiunea sa patrund
numai cu prietenii civili cari erau pe langa mine. Nici o uni-
forma nu s'a vazut In Sfatul Tkii, nici o uniforma imprejurul
Sfatului Tärii. Intru in sala de §edinte. Sala ma prime§te in
picioare, afara de grupul rezistentilor care, ca demonstratiune,
nu s'a sculat. Iau cuvântul ca sa ark ce beneficii pentru Ba-
sarabia, ce mântuire pentru neamul intreg daca unirea se
va face.
Am pus, domnii mei, toata cäldura de care sunt capabil, tot
darul de convingeré §i vedeam cum cuvintele mele prind, caci
unul cite unul rezistentii se sculau §i la sfir§itul cuvântarii mele,
toatá sala era in picioare.
Am declarat atunci, dupa ce am depus pe masa biuroului con-
ditiunile formulate In dimineata aceea cu reprezentantii grupu-
rilor, ca, pentru a läsà Sfatului Tarii deplina lui libertate de ju-
decatä, ma retrag impreuna cu toti prietenii veniti din regat.
Si de fapt ne-am dus la Cercul militar unde am a§teptat rezul-
tatul discutiunilor.
La Cercul militar ni s'a facut o primire calda, dar clipele
pareau zile, orele luni, trecea timpul §i nu vena nici un rispuns.
Sfatul Tkii deliberà dupa obiceiul de acolo: fiecare partid aveä
sala lui §i discutà cu infinita aprindere. Se face 5, se face 6,
ajungem la 7, se intuneca §i nici un raspuns dela Sfatul Tarii,
Va Inchipuiti ce infrigurare erà pe noi la idea CA ceva necunoscut
a putut aduce surparea conferintei, and apare colonelul Con-
deescu din jandarmerie. Venise in fuga mare sä anunte ca
majoritatea se rostise In favoarea motiunii blocului taranesc.
Cea dintaiu batalie se daduse pe chestiunea votului §i anume:
daca se va votà pe fata §i cu apel nominal sau nu, §i majoritatea
oránduise votul pe fata. Batalia erà astfel c4tigata, intrigi nu
175

www.dacoromanica.ro
se mai puteau produce, acei cari trägeau pe dedesubt itele nu
mai puteau exercità arta lor si eram sigur de astadatà CA votul
va fi asä cum 11 asteptam. De fapt, ni se spuse 6, cu mare ma-
joritate, Sfatul Tarii, cu apel nominal, a votat unirea cu Ro-
mania.
Domnii mei, plecam de astadatä In cortej pompos oficial
catre Sfatul Prii. Cu noi, toti generalii, ofiterii superiori, escorta
de cavalerie basarabeana in cap, escorta lancierilor romani In
spate. Ajungem la Sfatul Tarii. Cel dintaiu pe care-1 intalnesc
e Stere. MA duc la dansul sa-1 felicit. Atat a putut sa spuie:
«S'a votat» si mi-a cazut In brate In clocote de plans. Minute
intregi n'a putut rostl un cuvant.
Mai departe, pe scara, doctorul Cazacu, de obiceiu atat de
stapan pe dansul cu vorbirea aspra si ascutitä pe care o cu-
noasteti, In imposibilitate de a rosti o vorba, ochii lui plini de
lacr:mi, graind ceeace nu puteä sa spuie cuvantul lui, iar gene-
ralul Harjeu, In care se desteptase vechiul sange basarabean,
stergand lacrimi furtive, m'a imbratisat multumindu-mi ca i-a
fost dat &A träeasca alaturi de mine aceste cupe nemuritoare. Nu
vä mai spui, domnii mei, in ce stare eram eu: cu clestele nu
mi-ai fi putut smulge o vorba,
Ganditi-vä: eu, tradatorul, aveam norocul sa iau de mana
Basarabia, s'o duc la Patria-Mumä !
Intram, oficialitatea romana, inteo sala mica unde trebuie sa
a§teptä'm ca sä se facä din nou randueala. Apoi suntem introdusi
in Sfatul Tarii si raportorul ne comunica ca Sfatul Tarii a votat
unirea prin 86 voturi pentru, contra fiind 3 si abtinuti 3o. E cel
mai mare numar de votanti care vreodata s'a rostit In Sfatul
Tarii in tot timpul cat a fost in sesiune.
Am luat atunci cuvantul. Sala se schimbase; toatä lumea era.
176

www.dacoromanica.ro
In picioare, ciorchini omene§ti pe toate marginile salii. Si atunci,
am rostit urmätoarele vorbe:
«In numele poporului romanesc §i al Regelui Romaniei, cu
adancä emotiune i cu falnicä mandrie, iau act de hotärirea
quasi unanimä a Sfatului Tärii. La randul meu, declar, cä de
astäzi inainte, Basarabia este pentru vecie unità cu Romania.
«In aceste cupe mari s'ä ne inchinam cu smerenie in fata
geniului rassei noastre care dupà o despärtire de un veac §i mai
bine gäseste singur calea fireasc5 sä o clued la mantuire, calea
fireaseä arkatä de istorie. Sä ne unim cu totii inimile §i sä
strigam, impreunä §i cu cei ce s'au abtinut, Träeasca Romania
una §i nedespärtità !»
In salà, explozia unei emotiuni ne mai pomenite. Nu mai erà
bucurie, era. delir : generalii no§tri cAdeau in bratele deputatilor,
soldatii särutau pe ofiteri; iar noi träiam ni§te cupe de fericire
nespusä.
N'a mai fost cortej, domnii mei, n'a mai fost paradà, a fost o
multime in delir, ca un potop, se duceà spre catedralä. lar in vasta
bisericä din Ch4inäu, luminatà ca inteo semi de Pa§ti, episcopul
Gurie proclamä pe Regele Ferdinand §i pe Regina Maria,
Domni stäpanitori ai Basarabiei §i oficiazA un Te-Deum solemn.
Domnii mei, in multimea aceea, in care erau oameni din toate
clasele, de toate religiunile, a§à de unanim a fost sentimentul
national c5 nu s'a inregistrat o vorb5 de contestatiune; nu s'a
exprimat un gest de opunere.
Si astäzi, domnii mei, profit de aceastä ocaziune ca sä mä
inchin cu slavä inaintea mode§tilor deputati din Sfatul
Erau acolo oameni de multe ori cu culturä rudimentarà; erau
acolo oameni aproape särmani, iqiti din popor; unul, dar unul
nu precupetit v otul !
177

www.dacoromanica.ro
 Si-au aparat Cu cerbicie convictiunile, au limas, unii dintre
dansii, ireductibili; pe altii i-a rupt apa dar n'a fost unul care
sä fi negociat ceva pentru dansul, nu a fost unul caruia sä-i fi
putut face necinstea cineva propuna ceva.
Ei, dom,nii mei, and eliberarea Basarabiei s'a facut pe baz5
de liber arbitru, de rostire democrata §i printr'un act curat ca
apa de cristal, nu mai poate nimeni sa-i tagadueasca legitimitatea
§i procesul este pentru totdeauna inchis.
AO s'a savir§it, dornnii mei, actul sfant al unirii Basarabiei.
Cu dansul, cand am fost silit sa m5 retrag, la sfar§itul anului
1918, puteam sa-mi incheiu activitatea politica §i a§ fi facut-o
voios daca a§ fi fost tratat nu cu recuno§tinta, pentruca nu cer
firii ornene§ti sentimente extraordinare, dar daca a§ fi fost tratat
cu decent5.
Dar nu trecuse o lunä dela retragerea mea, domnii mei, §i
cand am vazut ca puhoiul calomniei a rupt once zagaz, cand am
constatat caineala cu care toti acei cari au tremurat odinioara
pentru raspunderile lor, ma atacau, and am constatat cá toti
cari au pacatuit, prin fapti sau lipsä de prevedere, cautau sa
ma incarce cu toate pacatele pe cari ei aveau sä le ispa§easca,
am ridicat capul, mi-amincordat nervii, §i am ramas la postul meu.
Nu aveam sa ma apar pe mine, §tiam ca istoria nu istoria
pe care o fac polemicile de partid, dar istoria pe care o sal:a
realitatea faptelor ace4 istorie imi va da dreptate; dar
aveam de aparat, domnii mei, cinstea partidului meu care nu
trebuià o clipa macar s5 poata fi banuit &A a suportat in fruntea
lui un om care, inteun anilme moment, a slujit alte interese
deck interesele tarii lui.
Si astazi, domnii mei, lumina e facuta; soarta mi-a dat revan§a
care mi-o datorà.
178

www.dacoromanica.ro
 Cu toate acestea n'a sunat ceasul cand poti sa zici: sloboade,
Doamne, pe robul tau.
Da, domnii mei, tara noastra a crescut, dar vaza ei nu a
cres cut. Prin vina noastra, n'am tiut sa ne adaptam vremurilor
noui. Am ramas incalciti in politica ingusta de partide, cu pole-
micile de persoane cu pismuirile ei. A rezultat deaici o slabire
generala a actiunii de Stat. Avem pe granitele noastre vecini
cari ne pandesc §i ar fi mare päcat daca' star acredità ca corpul
acesta al Romaniei este slabit, cum ar fi tot a§à de mare pacat
daca ar trece drept adevar CA coruptiunea in Romania falsifica
toate ruaj ele actiunii de Stat. i, cum dorim, domnii mei, o tara
puternica, o tara randuitä, la care puterea morala sa fie egala
cu puterea materiala, nu ramane decat sa indemn pe toti acei
cari, prin actiunea lor politica sau prin vieata lor privata, pot
statornicì pilde in tara aceasta, ca toti acei cari, prin experienta
lor pot fi Inca puncte de razim pentru reconstituirea de forte,
sa ramaie in popor; §i pentrucä eu cred, domnii mei, ea' suntem
In stare de a aduce aceasta contributiune tarii, aici, in mijlocul
unor oameni de bine, eu nu pot ridica decat un toast §i ca o ul-
timä rugaciune catre Atotputernicul, care a fost a§a de bland,
a§à de darnic, a§à de ocrotitor cu Romania: sa dea oamenilor
mintea cea buna,§i ridic paharul meu, domnii mei, inteo stran-
gere la un loc a oamenilor de bine, pentru intremarea Patriei
noastre.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina

ALEXANDRU MARGHILOIVIAN de General Härjeu 3

UN OM, UN PROGRAM de C. Meissner 43
0 PROBLEMA de Lascar Antoniu 61
AMINTIRI $1 FAPTE de B. Catargi 67
ERA NOUA A MEDIOCRITATII de 1. A. Bassarabescu 76
UN FENOMEN de I. A. Bassarabescu 78
REFORMA AGRARA de Nicolae C. Budigeanu 79
CEI ZECE ANI DIN URIVIA de A. Corteanu 85
UN OM DE STAT de Al. Kiriacescu go
BANATEANuL 5 I IDEA CONSERVATOARE de Dr. Livius Lintia 97
DEPRECIEREA LEULUI de Leonida Mavrojanni 104
PRE$EDINTELE CRUCII RO$11 de Doctorul Metzulescu 107
LUI AL. MARGHILOMAN de N. Mihdescu-Nigrim "5
MORALA IN POLITICA de M. N. Panu ix6

SPRE TARANISMUL CONSERVATOR de Reidulescu-Motru 121

AMINTIRI de Doctorul Riegler 132
CRED1NTA CONSERVATOARE de August Scriban 134
ALEXANDRU MARGHILOMAN CA ORATOR de H. Stahl 138
ENIGME ISTORICE de M. Theodorian-Carada 141
ALEXANDRU MARGHILOMAN de Panait Vizanti 151
FRAGMENTE DIN DISCURSURILE LUI AL. MARGHILOMAN 155
0 PAGINA DE ISTORIE 16o
ANIVERSAREA UNIRII BASARABIEI, Discurs rostit de d-1 Al. Marghiloman la
Banchetul dela Athena Palace 16 r

www.dacoromanica.ro
 TIP ARIIL
CVLTVRA NATIONALA
BUCURE$TI
1924

CLI$EELE MARVAN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro