Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(coordonator)
Romanizarea.
Impunere i adeziune
n
Imperiul Roman
CUPRINS
Introducere
ALEXANDER RUBEL (Iai) .......................................................................... 7
Romanizarea ca provocare
Problema romanizrii n contextul romnesc.
Situa ia actual i perspective noi
ALEXANDER RUBEL (Iai) ........................................................................ 13
Romanizarea Italiei. Noi perspective: o nou problematic
FEDERICO SANTANGELO (Newcastle) ...................................................... 28
Integratio humiliorum. Despre impunerea dreptului roman
n perioada imperial
SEBASTIAN SCHMIDT-HOFNER (Heidelberg) ........................................... 40
O elit militar a Imperiului? Senatorii n serviciul
mpratului i termenul viri militares
JOHANNES M. GEISTHARDT (Konstanz) ................................................... 73
Studii de caz n orbis romanum
Romanizare sau rezisten celt? Considera ii despre oraele
mici din nord-vestul Spaniei
FELIX TEICHNER (Frankfurt/Main) .......................................................... 99
Romanizare? Despre influen a roman n Germania Magna
n epoca imperial
MICHAEL MEYER (Berlin) ..................................................................... 117
Problema aa-numitului teritoriu militar n provincia roman
Germania Inferior
NORBERT HANEL (Kln) ........................................................................ 134
Batavii i politica Romei de organizare a limesului renan
IULIAN GRIGORA (Gala i) ..................................................................... 147
Copiii Zenobiei. Ct de roman era Orientul roman?
MICHAEL SOMMER (Liverpool) ............................................................. 170
Lumea daco-roman
Ge ii i dacii fa cu hellenizarea i romanizarea
VASILE LICA (Gala i) ............................................................................ 181
Romaniza i i romanizan i n Dacia.
Studiu de caz privitor la constituirea civiliza iei daco-romane
RADU ARDEVAN (Cluj-Napoca) ............................................................ 192
Importuri provincial-romane i romanizare
n hinterlandul provinciilor romane Dacia i Moesia Inferior
ALEXANDRU POPA (Frankfurt/Main) ..................................................... 201
Cteva aspecte privind elitele i raporturile urban-rural
n provincia Moesia Inferior
DAN APARASCHIVEI (Iai) ..................................................................... 222
Aspecte ale romanizrii n mediul rural din Scythia Minor
(sec. II-III p.Chr.)
OCTAVIAN BOUNEGRU (Iai) ................................................................. 233
Aspecte lingvistice ale romaniz rii
Fondul latin al romnei. Romanizarea i apari ia unui
nou sistem lingvistic
ANA-MARIA MINU , LUMINI A BOTOINEANU (Iai) ........................... 245
Faza timpurie a rela iei Romania-Germania reflectat la nivelul
elementelor lexicale vechi germanice pstrate n limba romn
ADRIAN PORUCIUC (Iai) ....................................................................... 255
Bibliografie ........................................................................................... 277
Sanie 2001.
Privind retrospectiv spre anii petrecu i la Iai n calitate de bursier al statului romn, nu
pot s nu amintesc aici colegialitatea i atmosfera prietenesc manifestat de ctre
colectivul Institutului de Arheologie a Academiei Romne Filiala Iai, fapt pentru care
in s mul umesc cu sinceritate tuturor colegilor de atunci!
3
Daicoviciu 1960; Protase Suceveanu 2001.
4
Pentru o scurt analiz critic asupra celor dou tratate de istorie a Romniei vezi
Babe 2009, 11.
2
202
La elaborarea studiului am utilizat materiale arheologice din teritoriile dintre Carpa ii Orientali i Nistru, respectiv dintre Carpa i i Dunrea
de Jos. Ne aflm n zona care realizeaz legtura ntre stepele prepontice,
Europa de nord i peninsula Balcanic. Din punct de vedere geografic se
disting n acest teritoriu patru unit i de relief distincte: montan, submontan, silvostep i step.
Din punct de vedere cronologic, cercetarea noastr se ncadreaz
ntre ultimele decenii ale secolului I a.Chr. i secolul I p.Chr., cnd sursele scrise atest primele ncercri ale romanilor de a-i stabili influen a n
zona Dunrii de Jos, i nceputul celei de-a doua jumt i a secolului III
p.Chr. Este o perioad caracterizat prin evenimente decisive de natur
istoric i cultural, intervenite odat cu pregtirea i transpunerea n via
a ceea ce istoriografia numete prsirea Daciei. n acelai timp are loc
migra ia popula iilor germanice spre zona Mrii Negre, modificndu-se n
mod categoric imaginea cultural i etnic a popula iei i, respectiv,
natura rela iilor acesteia cu Imperiul Roman. Din punct de vedere
arheologic, n teritoriile aflate n discu ie se constituie mediul cultural al
dacilor liberi5 i cultura sarma ilor6.
n introducere, ne propunem s enun m defini ia unor termeni
folosi i. Primul dintre acetia este termenul romanizare. Ce nseamn
romanizare? Care este sensul cu care istoricii i arheologii din Romnia
au utilizat acest termen? Prima constatare este faptul c romanizarea nu
are o defini ie unic i clar. Fiecare dintre cei care i-au aplecat condeiul
asupra acestui subiect au propus o semantic deosebit a termenului7. A.
Diaconescu observ diversitatea sensurilor termenului de romanizare a
Daciei, n func ie de rolul preponderent fie al culturii materiale, fie al
limbii latine n acest proces8. Suprema ia culturii materiale se distinge
vizibil mai ales n defini ia formulat cu mai mul i ani n urm de
N. Gudea: proces istoric foarte complex, de o anumit durat, n continu dezvoltare, prin care o popula ie barbar (din punctul de vedere al
romanilor), trind n condi iile economice, social-politice i spirituale ale
imperiului roman, a preluat formele vie ii economice, cultura material,
Pentru o prezentare succint a stadiului cercetrii i principalelor probleme de cercetare
a se vedea Ioni 2001.
6
O descriere sintetic cunotin elor actuale despre sarma i i cultura sarmatic a se
vedea Brc Symonenko 2009 cu bibliografia mai veche.
7
Pentru o trecere n revist a n elesurilor termenului romanizare, utilizate n literatura
arheologic din Romnia, a se vedea mai ales Diaconescu 2004 i Opreanu 2008.
8
Diaconescu 2004, 112. Tot acolo vezi i o enumerare a defini iilor romanizrii n Dacia.
5
203
organizarea social, politic i cultura spiritual de tip roman i le-a nsuit. Locul cel mai important n acest proces dialectic l ocup via a material, care condi ioneaz toate celelalte aspecte ale procesului9. Acestei
defini ii i se mai adaug factorii (administra ia, armata, veteranii, colonitii, oraele i dreptul) i trei etape ale romanizrii (pre-, din perioada
existen ei provinciei romane n regiune i post-). Esen a celuilalt grup de
preri poate fi exemplificat printr-un pasaj dintr-o lucrare mai nou de
doctorat, sus inut recent la Iai, unde se men ioneaz c principala
consecin a romanizrii ca fenomen de congruen ntre popula ia
local i cea roman a fost asimilarea limbii latine i a unor importante
elemente de civiliza ie roman10.
Un derivat mai rar ntlnit al termenului discutat este cel de romanizare indirect. Cunoscut sub formele de romanizare petrecut n teritorii necucerite de romani i romanizare n perioada premergtoare ocupa iei romane, aceasta a fost presupus, alturi de Dacia, i n Gallia11.
Supozi ia conform creia romanizarea n complexitatea pe care o presupune defini ia citat mai sus, sau a altora cunoscute n literatura romneasc de specialitate12 s-ar putea petrece fr impactul direct i
nemijlocit al elementului roman propriu-zis se bazeaz n mare parte pe
teoria lui Klose13 i Luttwak14 despre structura sistemului de exercitare a
puterii romane, raportat la grani ele imperiului15 (fig. 1). Teritoriul
cercetat de noi s-ar pozi iona n aceast schem la limita aa-numitei
zone aflate sub influen roman, astfel nct romanizarea popula iei
din aceast zon s-ar putea petrece, la modul ideal, doar sub ac iunea
influen elor romane venite de peste grani a imperiului.
Un alt termen care trebuie amintit aici este cel de limes i/sau
grani . Folosim acest termen n sensul din Scripta Historiae Augusta
(vita Hadriani 12, 6), adic de linie de demarca ie ntre zonele romane i
neromane, linie care putea fi marcat ntr-o form sau alta, vizibil sau
9
204
invizibil la ora actual. Mai ales pentru cititorul din afara Romniei
trebuie amintit faptul c spre deosebire de limesul provinciilor Raetia,
Germania Superior sau Britannia n Dacia nu este semnalat un sistem
continuu de demarcare a grani ei provinciale, ci doar o serie de puncte
fortificate, pozi ionate la poalele mun ilor, n interiorul provinciei. n
acest fel, constatm c grani a de est a provinciei Dacia, cu care se mrginete teritoriul de care ne ocupm, reprezint o linie imaginar care
unete ntre ele castrele romane cunoscute.
Pentru a putea verifica aplicabilitatea termenului romanizare la fenomenul de interac iune a popula iei din barbaricum cu civiliza ia provincialroman, este obligatoriu de discutat cine sunt, din punct de vedere istoric,
aceti barbari i care sunt realit ile arheologice ce limiteaz zona de
lucru n aceast perioad (fig. 2). n aceast ordine de idei insistm asupra
unei deosebiri ntre culturile arheologice identificate n regiune i grupurile de popula ie amintite aici de sursele antice. Cultura sarmatic, de
exemplu, este un termen arheologic modern care este aplicat unui grup de
morminte de inhuma ie16. Identificarea acestor morminte cu popula iile de
16
Pentru caracteristica acestei culturi arheologice a se vedea lucrrile lui V. Brc: Brc
2006.
205
nomazi sarma i, migra i din estul Europei, ni se pare aventuroas i adeseori lipsit de argumente credibile17. Numeroase incertitudini strnesc
identificrile culturii Lipi a cu neamul Costobocilor18, a aezrilor de tip
Mologa II cu aa-numi ii sci i trzii sau a purttorilor culturii Etulia
cu popula ia de origine slav a vene ilor19.
17
206
Fig. 3. Resturi de evantaie cu mnere de bronz (apud Popa 2009, 100, fig. 6).
20
207
208
Popa 1997.
n primele publica ii ale autorului despre situl de la Sobari (Popa 1997; Popa 2001) nu
am exclus posibilitatea ipotetic de identificare a construc iei de la Sobari cu un
edificiu de cult, eventual cu o bazilic paleocretin.
209
210
25
Pentru o prezentare sumar a descoperirilor monetare din aceast zon a se vedea Popa
Ciobanu 2003.
26
Jarovoj 1990, 195198 Ris. 88.4; Meljukova 1962, 203 Ris. 6.1.
27
Bhme-Schnberger 1998, 363365.
28
Vnukov 2003.
211
Vornic Telnov Bubulici 2004, 4647. Telnov Vornic Bubulici 2003, 76.
erbakova 1988, 96 ris. 5.
212
213
Omogenitatea tipologic a grupului de amfore datate n prima jumtate a secolului III p.Chr. indic n mod sigur un trafic intens de mrfuri,
ajunse n lumea barbar de la nord de Dunrea de Jos. Putem admite c
amforele de origine provincial-roman, respectiv con inutul acestora, au
atins zona noastr de cercetare drept urmare a unei re ele de aprovizionare
bine organizate. Ca tip este vorba de amfore din argil de culoare deschis
i cu gt alungit, cunoscute n literatur drept tipurile elov C i elov
D. Celelalte tipuri de recipiente grele din aceast perioad au jucat un rol
mult mai redus n economia acestei regiuni.
Dup cum am men ionat anterior, aprovizionarea zonei cercetate cu
produse livrate n amfore nu a avut un caracter temporal continuu. Nu
putem discuta aici dac este vorba despre schimbarea gustului cumprtorilor sau de perturba ii n procesul de produc ie, dar una dintre cauzele
posibile ar fi chiar schimbarea caracterului rela iilor dintre Imperiu i
vecinii si de la Dunrea de Jos pe parcursul celei de-a doua jumt i a
secolului II p.Chr. i n perioadele ulterioare.
Ceramic fin. O a doua categorie de vase romane descoperite n
zona investiga iilor noastre este ceramica fin. n cadrul studiului am
reuit identificarea a 174 de descoperiri de acest gen, provenind din 93 de
situri (fig. 10). La baza clasificrii materialului am pus n primul rnd
func ionalitatea vaselor i abia apoi forma lor, ceea ce ne ofer posibilitatea unei analize comparative ntre zone geografice i culturale diferite,
indiferent de cantitatea de material cunoscut.
Din statistica descoperirilor, se observ faptul c mai mult de jumtate din ceramica fin face parte din categoria vaselor de but, iar circa
18% sunt opai e. Rspndirea acestora cu preponderen n apropierea
Oltului se explic prin vecintatea cu grani a provinciei. 16% din totalul
descoperirilor de ceramic fin reprezint vasele pentru mncare. Vasele
din categoria celor de toalet, folosite pentru unguente, parfum sau uleiuri
de corp, nu joac un rol semnificativ din punct de vedere statistic. Pentru
circa 7% din descoperiri nu s-a putut stabili func ionalitatea sau forma
vaselor.
Ca forme, ceramica fin este reprezentat de un spectru relativ larg
de vase (fig. 11).
214
Grup funcional
Vesel de mas
Vase de but
Unguentarii
Form de vas
Cupe
Pahare
Cni
Urcioare
Varia
Farfurii
Boluri
Unguentarii/ Balsamarii
Opai e
215
216
217
32
218
219
220
221
Bibliografie
Abascal Espinosa 1989: J. M. Abascal, U. Espinosa, La ciudad hispano-romana:
privilegio y poder (Logroo 1989).
Adams 2003: J. N. Adams, Bilingualism and the Latin Language (Cambridge 2003).
Adams 2003: J.N. Adams, The New Vindolanda Writing-Tablets, ClQ, 53, 2003, 530
575.
Alarcon tienne 1977: J. de Alarcon, R. tienne (eds.), Le architecture, Fouilles de
Conimbriga 1 (Paris 1977).
Albertos 1990: M. L. Albertos, Los Topnimos en -briga en Hispania, Veleia 7, 1990,
131146.
AlbMaior 2003: P. Damian (ed.), Alburnus Maior I (Bucureti 2003).
AlbMaior 2004: M. Simion, V. Apostol, D. Vleja, Alburnus Maior II. Monumentul
funerar circular. The Circular Funeral Monument (Bucureti 2004).
AlbMaior 2008: P. Damian (ed.), Alburnus Maior III/1. Necropola roman de incinera ie
de la Tul Corna (Cluj-Napoca 2008).
Alcock 1993: S. Alcock, Graecia capta. The landscapes of Roman Greece (Cambridge
1993).
Alexianu 2004: M. Alexianu, La situation linguistique de la province romane Scythie
Mineure. Repres dune recherche, n: S. Santelia (ed.), Italia e Romania. Storia,
Cultura e Civilit a confronto, 145156 (Bari 2004).
Alfldi 1940: A. Alfldi, Daci e Romani in Transilvania (Budapesta 1940).
Alfldy Witte 1997: G. Alfldy, P. Witte, Die Bauinschrift des Aquduktes von
Segovia und des Amphitheaters von Tarraco, Madrider Forsch, 19 (Berlin 1997).
Alfldy 1969: G. Alfldy, Fasti Hispanensis (Wiesbaden 1969).
Alfldy 1973: G. Alfldy, Flamines provinciae Hispaniae citerioris, Anejos A EspA 6
(Madrid 1973).
Alfldy 1977: G. Alfldy, Konsulat und Senatorenstand unter den Antoninen.
Prosopographische Untersuchungen zur senatorischen Fhrungsschicht (Bonn 1977).
Alfldy 1987: G. Alfldy, Rmisches Stdtewesen auf der neukastillischen Hochebene.
Ein Testfall fr die Romanisierung, AbhHeidelberg 1987, 3 (Heidelberg 1987).
Alfldy 1987a: G. Alfldy, Die Generalitt des rmischen Heeres, BJb 169, 1969, 233
246. Wiederabdruck n: G. Alfldy (ed.), Rmische Heeresgeschichte. Beitrge
19621985, MAVORS 3, 318 (Amsterdam 1987).
Alfldy 1992: G. Alfldy, Die Inschrift des Aquduktes von Segovia. Ein Vorbericht,
ZPE 94, 1992, 231248.
Alfldy 2002: G. Alfldy, In omnes provincias exemplum: Hispanien und das Imperium
Romanum, n: G. Urso (ed.), Hispania terris omnibus felicior. Premesse ed esiti di un
processo di intergrazione. Atti del convegno internazionale, Cividale del Friuli, 27
29 settembre 2001, 183199 (Pisa 2002).
Alfldy 2005: G. Alfldy, Romanisation Grundbegriff oder Fehlgriff ? berlegungen
zum gegenwrtigen Stand der Erforschung von Integrationsprozessen im rmischen
Weltreich, n: Z. Visy (ed.), Limes XIX. Proceedings of the XIXth International
Congress of Roman Frontier Studies held in Pcs, Hungary, September 2003, 2556
(Pcs 2005).
278
Bibliografie
279
Aricescu 1972: A. Aricescu, Unit ile militare n procesul romanizrii din teritoriul
Dobrogei, SCIV, 23, 581589.
Arvinte 1980: V. Arvinte, Die Rumnen. Ursprung, Volks- und Landesnamen (Tbingen
1980).
Arvinte 2002: V. Arvinte, Raporturi lingvistice romno-germane. Contribu ii
etimologice (Bacu 2002).
Arvinte 2006: V. Arvinte, Studii de istorie a limbii romne, Editura Universit ii
Alexandru Ioan Cuza (Iai 2006).
Ashcroft et al. 2007: B. Ashcroft, G. Griffiths, H. Tiffin (eds.), Post Colonial Studies.
The Key Concepts (Londra 2007).
Atlas 2003: Atlas antroponmico de la Lusitania romana (Bordeaux 2003).
Augusta-Boularot Seigne 2004: S. Augusta-Boularot, J. Seigne, La vie civique de
Gerasa de la Dcapole / avec la collaboration d'Abd el Majjid Mujjali, MEFRA 116,
2004, 481569.
Ausbttel 1988: F. Ausbttel, Die Verwaltung der Stdte und Provinzen im sptantiken
Italien (Frankfurt/Main 1988).
Avram 1984: Al. Avram, Observa ii cu privire la autonomiile rurale din Dobrogea
roman (secolele I-III e.n.), StCercIstorV, 35, 1984, 2, 158169.
Avram 1986: Al. Avram, Zur Einstehung der regio Histriae, Dacoromania, 6, 113126.
Avram 2007: A. Avram, Fonologia limbilor romanice i excentricitatea romnei, n:
Limba romn, limb romanic. Omagiu acad. Marius Sala la mplinirea a 75 de ani,
Editura Academiei Romne, 1724 (Bucureti 2007).
Babe 1993: M. Babe, Die Poieneti-Lukaevka-Kultur - Ein Beitrag zur
Kulturgeschichte im Raum stlich der Karpaten in den letzten Jahrhunderten vor
Christi Geburt. Saarbrcker Beitrge zur Altertumskunde, vol. 30 (Bonn 1993).
Babe 1998: M. Babe, Archologie und archologische Denkmalpflege in Rumnien,
Archologisches Nachrichtenblatt 3, 1998, 2, 129132.
Babe 2002: M. Babe, Archologie und Gesellschaft am Anfang des 21. Jahrhunderts,
n: Mitteilungen des Humboldt-Clubs Rumnien, 6, 2002, 712.
Babe 2007: M. Babe, Die rumnische Archologie und die Versuchung des
Nationalismus vor und nach der Wende, n: S. Rieckhoff, U. Sommer (eds.), Auf der
Suche nach Identitten: Volk - Stamm Kultur Ethnos, Internationale Tagung der
Universitt Leipzig vom 8.9. Dezember 2000, (BAR S1705), 193195 (Oxford
2007).
Babe 2009: M. Babe, Arheologie, societate i politic n Romnia, nainte i dup
1989, n: Studii i cercetri de istorie veche i arheologie 5960, 515.
Bagnall 2004: R. Bagnall, Womens Petitions in Late Antique Egypt, n: La ptition
Byzance, D. Feissel, J. Gascou (eds.), 5360 (Paris 2004).
Ball 2000: W. Ball, Rome in the East. The transformation of an empire (Londra 2000).
Balla 2000: L. Balla, Studia Dacica. Collected Papers (Debrecen 2000).
Barata 2001: Ma. Filomena Barata, Mirbriga Runas romanas, Roteiros da
Arqueologia Portuguesa 7 (Lisabona 2001).
Barghop 1997: D. Barghop, Schwierige Kommunikation: Gabentausch im frhen
Prinzipat. Senecas de beneficiis und die Therapie der Patronage, n: E. Chvojka et
al. (eds.), Neue Blicke. Historische Anthropologie in der Praxis 5170 (Viena 1997).
280
Barnea 1969: Al. Barnea, Trei altare inedite de la Tropaeum Traiani, StCercIstorV, 20,
1969, 4, 595609.
Barnes 1992: T. Barnes, Praetorian Prefects, 337361, n: ZPE 94, 1992, 249260.
Bartoli 1927: M. Bartoli, La spiccata individualit della lingua Romaena, n: Studi
rumeni, I, 1927, 2034.
Bartoli 1945: M. Bartoli, Saggi di linguistica spaziale, Rosenberg & Sellier (Torino
1945).
Baumann 1983: V.H. Baumann, Ferma roman din Dobrogea (Tulcea 1983).
Baumann 1984: V. H. Baumann, Piese sculpturale i epigrafice n colec iile Muzeului de
istorie i arheologie din Tulcea, Peuce, 9, 223242.
Baumann 2004: V. H. Baumann, The Gothic Church. n vol. Cojocaru, Spinei 2004,
249258.
Brbulescu 2001: M. Brbulescu, Cultur i religie, n: D. Protase, Al. Suceveanu (eds.),
Istoria romnilor II. Daco-romani, romanici, alogeni, 225257 (Bucureti 2001).
Brbulescu 2001a: M. Brbulescu, Via a rural n Dobrogea roman (sec. I-III p. Chr.)
(Constan a. 2001).
Brc 2006: V. Brc, Istorie i civiliza ie. Sarma ii n spa iul est-carpatic (sec. I a. Chr.
nceputul sec. II p. Chr.) (Cluj-Napoca 2006).
Brc Symonenko 2009: V. Brc, O.V. Symonenko, Clre ii stepelor. Sarma ii n
spa iul Nord-Pontic (Cluj-Napoca 2009).
Beaucamp 2007: J. Beaucamp, Byzantine Egypt and Imperial Law, n: Egypt in the
Byzantine World, Roger Bagnall (ed.), 271287 (Cambridge 2007).
Beck 1989: H. Beck (ed.), Germanische Rest- und Trmmersprachen (Berlin 1989).
Becker 2001: M. Becker, Bekleidung Schmuck Ausrstung, n: S. Frhlich (ed.),
Gold fr die Ewigkeit. Das germanische Frstengrab von Gommern, 127147 (Halle
2001).
Becker 2001: M. Becker, Fazit Der Tote von Gommern, ein mitteldeutscher Frst
des 3. Jh. n. Chr., n: S. Frhlich (ed.), Gold fr die Ewigkeit. Das germanische
Frstengrab von Gommern, 204214 (Halle 2001).
Becker 2008: M. Becker, Das germanische Frstengrab von Gommern, n: Roma und die
Barbaren. Europa zur Zeit der Vlkerwanderung, 8491(Mnchen 2008).
Bemmann Schmidt 2008: J. Bemmann, B. Schmidt, Krperbestattungen der jngeren
Rmischen Kaiserzeit und der Vlkerwanderungszeit Mitteldeutschlands. Katalog.
Verff. Landesamt Denkmalpfl. u. Arch. Sachsen-Anhalt, Landesmus. Vorgesch. 61
(Halle an der Saale 2008).
Bemmann Vo 2007: J. Bemmann, H.-U. Vo, Anmerkungen zur Krpergrabsitte in
den Regionen zwischen Rhein und Oder vom 1. bis zur Mitte des 5. Jahrhunderts n.
Chr., n: A. Faber, P. Fasold, M. Struck, M. Witteyer (eds.), Krpergrber des 1.3.
Jahrhunderts in der Rmischen Welt. Internationales Kolloquium Frankfurt am Main
19.20. November 2004. Schr. Arch. Mus. Frankfurt 21, 153183 (Frankfurt/Main
2007).
Benabou 1976 : M. Bnabou, La rsistance africaine la romanisation (Paris 1976)
Bender Jrgensen 1991: L. Bender Jrgensen, North European Textiles until 1000 AD
(Copenhaga 1991).
Benea 2003: D. Benea, Istoria aezrilor de tip vici militares din Dacia roman
(Timioara 2003).
Bibliografie
281
282
Bitterli 2004: U. Bitterli, Die Wilden und die Zivilisierten. Grundzge einer Geistesund Kulturgeschichte der europisch-berseeischen Begegnung, (prima edi ie 1976)
(Mnchen 2004).
Biundo 2006: R. Biundo, Le vicende delle propriet municipali tra il IV e il V secolo
d.C., n: Les cits de lItalie tardo-antique (IVe-VIe sicle) institutions, conomie,
socit, culture et religion. Congrs Romae 2004, Massimiliano Ghilardi et al. (eds.),
3751 (Roma 2006).
Blnquez 2002: J. Blnquez Prez, La ciudad de Carteia en poca pnicoromana, n: L.
Roldn Gmez, M. Bendala Galn, Estudios sobre las ciudades de la Btica, 4994
(Granada 2002).
de Blas Villa 2002: M. ngel de Blas Cortina, . Villa Valds, Los poblados
fortificados del Noroeste de la Pennsula Ibrica: Formacin y desarrollo de la
Cultura Castrea (Navia 2002).
Bleicken 1962: J. Bleicken, Senatsgericht und Kaisergericht Eine Studie zur
Entwicklung des Prozessrechts im frhen Prinzipat (Gttingen 1962).
de Blois 2007: L. de Blois, E. Lo Cascio, O. Hekster, G. De Kleijn (eds.), The Impact of
the Roman Army (200 B C A D 476). Economic, Social, Political, Religious and
Cultural Aspects. Proceedings of the Sixth Workshop of the International Network
Impact of Empire (Roman Empire, 200 B. C. A. D. 476) Capri, March 29 April 2,
2005 (Leiden 2007).
Blumell 2008: L. Blumell, Petition to a beneficiarius from Late Third Century
Oxyrhynchus, n: ZPE 165, 2008, 186190.
Bogdan Ctniciu 1983: I. Bogdan Ctniciu, Die Klientel-Bevlkerung in Muntenien,
n Acta Musei Napocensis 20, 6784.
Bogdan Ctniciu 1997: I. Bogdan Ctniciu, Muntenia n sistemul defensiv al
Imperiului roman sec. I-III p.Chr. Wallachia in the defensive system of the Roman
Empire 1st -3th centuries A.D (Alexandria 1997).
Bogdan Ctniciu 2007: I. Bogdan Ctniciu, Daci i romani. Acultura ie n Dacia (ClujNapoca 2007).
Bhme-Schnberger 1998: A. Bhme-Schnberger, Die provinzial-rmischen Fibeln bei
Almgren, n: 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren. Internationale
Arbeitstagung 25.-28. Mai 1997, Kleinmachnow, Land Branderburg. Forschungen
zur Archologie im Land Branderburg 5, 351366 (Wnsdorf 1998).
Boia 1997: L. Boia, Istorie i mit n contiin a romneasc (Bucureti 1997).
Bonfante 1961: G. Bonfante, La place du roumain parmi les langues romanes, n: Revue
des tudes roumaines, 78, 1961.
Boteva 1999: D. Boteva, Corrigenda CIL III 14416 (Cf. ILB 18), n: XI Congresso
Internazionale di Epigrafia Greca e Latina, Roma, 1824 settembre 1997, Atti 2,
513519 (Roma 1999).
Bounegru 1991: O. Bounegru, Aspekte der Romanisierung der lndlichen Bevlkerung
in Scythia Minor (2.-3. Jh. n. Chr.), MnstBeitr, 10, 1991, 2, 89118.
Bowman 1971: A. Bowman, The Town Councils of Roman Egypt (Toronto 1971).
Brandes Haldon 2000: W. Brandes, J. Haldon, Towns, Tax and Transformation: State,
Cities and their Hinterlands in the East Roman World, C. 500880, n G. P. Brogiolo,
N. Gauthier, N. Christie, Towns and their territories between late antiquity and the
early Middle Age, 141172 (Leiden 2000).
Bibliografie
283
Brandon 1993: G. Brandon, Santeria from Africa to the New World: The Dead Sell
Memories (Indianapolis 1993).
Brandt 2001: J. Brand, Jastorf und Latne. Kultureller Austausch und seine
Auswirkungen auf soziopolitische Entwicklungen in der vorrmischen Eisenzeit.
Internat. Arch. 64 (Rahden/Westf. 2001).
Bransbourg 2008 : G. Bransbourg, Fiscalit impriale et finances municipales au IVe
sicle, n: Antiquit tardive 16, 2008, 255296.
Brather 2000: S. Brather, Ethnische Identitten als Konstrukte der frhgeschichtlichen
Archologie, n: Germania, 78, 2000, 139177.
Brather 2002: S. Brather, Ethnische Gruppen und archologische Kulturen. Identitt
und Sachkultur in der archologischen Forschung, n: Das Altertum, 47, 2002, 111
126.
Brather 2007: S. Brather, Rmer und Germanen. Ethnogenesen und Identitten in der
Sptantike, n: J. Tejral (ed.), Barbaren im Wandel. Beitrge zur Kultur- und
Identittsumbildung in der Vlkerwanderungszeit, Spisy archeologickho stavu AV
R Brno 26, 1127 (Brno 2007).
Brather 2008: S. Brather, Archaeology and Identity. Central and East Central Europe in
the Earlier Middle Ages, V. Spinei, A. Rubel (eds.) (Bucureti 2008).
Brlaz 2005: C. Brlaz, La scurit publique en Asie Mineure sous le Principat (Ier
IIIme s. ap. J.-C.). Institutions municipales et institutions impriales dans lOrient
Romain (Basel 2005).
Broadhead 2001: W. Broadhead, Romaes migration policy and the so-called ius
migrandi, Cahiers Glotz 12, 2001, 6989.
Brown 1992: P. Brown, Power and Persuasion in Late Antiquity Towards a Christian
Empire (Madison 1992).
Brunt 1971: P. A. Brunt, Italian Manpower (Oxford 1971)
Brunt 1976: P. A. Brunt, The Romanization of the local ruling classes in the Roman
Empire, n: D. M. Pippidi (ed.), Assimilation et rsistance la culture grco-romaine
dans le monde ancien, 463491 (Bucureti, Paris 1976).
Brunt 1988: P.A. Brunt, The Emperors Choice of Amici, n: P. Kneissl, V. Losemann
(eds.), Alte Geschichte und Wissenschaftsgeschichte. Festschrift fr Karl Christ zum
65. Geburtstag, 3956 (Darmstadt 1988).
Buraselis 2007: K. Buraselis, Theia dorea. Das gttlich-kaiserliche Geschenk. Studien
zur Politik der Severer und zur constitutio Antoniniana, Akten der Gesellschaft fr
griechische und hellenistische Rechtsgeschichte, vol. 18 (Viena 2007).
Burton 1975: G. Burton, Proconsuls, Assizes and the Administration of Justice under the
Empire, n: JRS 65, 1975, 92106.
Butcher 2003: K. Butcher, Roman Syria and the Near East (Londra 2003).
Buzoianu Brbulescu 2008: L. Buzoianu, M. Brbulescu, Albeti. Monografie
arheologic I-II (Constan a 2008).
Caballos - Leon 2002: A. Caballos, P. Len (eds.), Italica MMCC. Actas de las Jornadas
del 2.200 aniversario de la fundacin de Itlica (Sevilla, 8-11 noviembre 1994)
(Sevilla 1997).
Cambi 2002 2008: F. Cambi et al. (eds.), Materiali per Populonia, I-VII (Floren a, Pisa
20022008).
Campbell 1975: B. Campbell, Who were the viri militares, JRS 65, 1975, 1129
284
Campbell 1984: J. B. Campbell, The Emperor and the Roman Army. 31 BCAD 235
(Oxford 1984).
Capogrossi Colognesi Gabba 2006: L. Capogrossi Colognesi, E. Gabba (eds.), Gli
statuti municipali (Pavia 2006).
v. Carnap-Bornheim 1998: C. v. Carnap-Bornheim, Zur bernahme und Verbreitung
innovativer Techniken und Verzierungsgewohnheiten bei germanischen Fibeln eine
Skizze, n: J. Kunow (ed.), 100 Jahre Fibelformen nach Oscar Almgren. Forsch.
Arch. Land Brandenburg 5, 467474 (Wnsdorf 1998).
v. Carnap-Bornheim 2004: C. v. Carnap-Bornheim, Rmische Militaria aus dem
Thorsberger Moor. Fundzusammensetzung, Kontext, Interpretation, n: M. Erdrich,
C. v. Carnap-Bornheim (eds.), Corpus der rmischen Funde im europischen
Barbaricum. Deutschland Bd. 5. Freie und Hansestadt Hamburg und Land
Schleswig-Holstein, 1524 (Bonn 2004).
Casella Fowler 2005: E. C. Casella, C. Fowler (eds.), The Archaeology of Plural and
Changing Identities Beyond Identification (New York et al. 2005).
Cecconi 2006: G. Cecconi, Crisi e trasformazioni del governo municipale in Occidente
fra IV e VI secolo, n: Die Stadt in der Sptantike Niedergang oder Wandel?
(Akten Kolloquium Mnchen 2003), J. U. Krause, C. Witschel (eds.), 285318
(Stuttgart 2006).
Ceclareuil 1911: J. Declareuil, Quelques problmes dhistoire des institutions
municipales au temps de lEmpire romain (Paris 1911).
Chastagnol 1960: A. Chastagnol, La prfecture urbaine a Romae sous le Bas-empire
(Paris 1960).
Chevallier 1974 : R. Chevallier, Cit et territoire. Solutions aux problmes de
lorganisation de lespace, ANRW, 1974, II, 1, 649788.
Chrisomalis 2006: S. Chrisomalis, Comparative Archaeology: An Unheralded Crosscultural Method, n: M. S. Bisson (ed.), The Archaeology of Bruce Trigger:
theoretical empiricism, 3651(Kingston, Montreal 2006).
Churchin 2004: L. A. Churchin, The Romanization of Central Spain. Complexity,
Diversity and Change in a Provincial Hinterland (Londra 2004).
Cimma 1989: M. R. Cimma, Lepiscopalis audientia nelle costituzioni imperiali da
Costantino a Giustiniano (Turin 1989).
Ciornescu 2001: A. Ciornescu, Dic ionarul etimologic al limbii romne, T. andru
Mehedin i, M. Popescu Marin (eds.) (Bucureti 2001).
Circo 2001: El circo en Hispania romana (Merida 2001).
Clavel-Lvque 1984: M. Clavel-Lvque, P. Clavel-Lvque, Villes et structures
urbaines dans lOccident romain (Paris 1984).
Cloud 1993: D. Cloud, Municipal Capital Jurisdiction over Roman Citizens a
Chimaera?, n: Liverpool Classical Monthly 18/3, 1993, 3943.
Coci 2004: S. Coci, Norico-Pannonian brooches from Roman Dacia, n: L. Ruscu et al.
(eds.), Orbis antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, 406425 (Cluj-Napoca
2004).
Coci Olosutean 2002: S. Coci, G. Olosutean, Un nou altar votiv nchinat lui Mercur
la Alburnus Maior, n EN 12, 2002, 167170.
Bibliografie
285
Cojocaru Spinei 2004: V. Cojocaru, V. Spinei (eds.): Aspects of Spiritual Life in South
East Europe from Prehistory to the Middle Ages. Romanian Academy, Institute of
Archaeology of Iai (Iai 2004).
Cojocaru 2005: V. Cojocaru (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and
West of the Black Sea from the Greek Civilization to the Ottoman Conquest (Iai
2005).
Colin 1965: J. Colin, Les villes libres de lorient grco-romain et lenvoi au supplice par
acclamations populaires (Brssel 1965).
Colognesi Gabba 2006: L. C. Colognesi, E. Gabba (eds.), Gli Statuti Municipali (Pavia
2006).
Corbier 1991: M. Corbier, Cit, territoire et fiscalit, n: Epigrafia. Actes du Colloque
dpigraphie latine en mmoire de Attilio Degrassi pour le centenaire de sa
naissance, Romae, 27-28 mai 1988, 629665 (Roma 1991).
Corcoran 1996: S. Corcoran, The Empire of the Tetrarchs Imperial Pronouncements
and Government A.D. 284326 (Oxford 1996).
Coriat 1997: J.-P. Coriat, Le prince legislateur la technique lgislative des Svres et
les mthodes de cration du droit imprial a la fin du principat (Roma 1997).
Cornell 1993: T. Cornell, The end of Roman imperial expansion, n: J. Rich G. Shipley
(eds.), War and society in the Roman world, 139168 (Londra 1993).
Corominas 1967: J. Corominas, Breve diccionario etimolgico de la lengua castellana
(Madrid 1967).
Corts Brcena 2009: C. Corts Brcena, El territorio militar en la epigrafa de la
Hispania romana: los termini pratorum, n: . Morillo, N. Hanel, E. Martn (eds.),
Limes XX. XX Congreso Internacional de estudios sobre la frontera romana, Len,
Septiembre 2006. Anejos de Gladius 13,1, 91101 (Madrid 2009).
Corzo 2002: R. Corzo Snchez, La fundacin de Italica y su desarrollo urbanstico, n:
Valencia y las primeras ciudades romanas de Hispania (Valencia 2002).
Cosack 2007: E. Cosack, Ein sptkaiserzeitlicher Tpferofen mit Drehscheibenware aus
dem Hildesheimischen sowie zur Frage der rmischen Handwerker. Nachr,
Niedersachsen Urgesch. 76, 2007, 5976.
Coeriu 1992 1993: E. Coeriu, Prelegeri i conferin e, supliment al revistei Anuar de
lingvistic i istorie literar (Iai 19921993).
Coskun 2009: A. Coskun, Brgerrechtsentzug oder Fremdenausweisung? Studien zu den
Rechten von Latinern und weiteren Fremden sowie zum Brgerrechtswechsel in der
Rmischen Republik (5. bis frhes 1. Jh. v.Chr.) (Stuttgart 2009).
Cotton Eck 2005: H. Cotton, W. Eck, Roman Officials in Judaea and Arabia and Civil
Jurisdiction, n: Law in the Documents of the Judean Desert, ed. von Ranon
Katzoff/David Schaps, 2344 (Leiden, Boston 2005).
Cotton 2002: H. Cotton, Jewish Jurisdiction under Roman Rule, n: Zwischen den
Reichen Neues Testament und Rmische Herrschaft, M. Labahn, J. Zangenberg
(eds.), 1328 (Tbingen 2002).
Cotton 2003: H. M. Cotton, Survival, adaptation and extinction. Nabataean and Jewish
Aramaic versus Greek in the legal documents from the Cave of Letters in Nahal
Hever, n: L. Schumacher, O. Stoll (eds.), Sprache und Kultur in der kaiserzeitlichen
Provinz Arabia, Mainzer Althistorische Studien, vol. 4, 111 (St. Katharinen 2003).
286
Bibliografie
287
Derks 2009: T. Derks, Ethnic Identity in the Roman Frontier. The Epigraphy of Batavi
and other Lower Rhine Tribes, n: T. Derks, N. Roymans, Ethnic Construct in
Antiquity. The Role of Power and Tradition, 239282 (Amsterdam 2009).
Desideri 1991: P. Desideri, La Romanizzazione dellImpero, n: Guido Clemente et al.
(eds.), Limpero mediterraneo. 2: I principi e il mondo, Storia di Roma, vol. 2, 577
626 (Torino 1991).
Detschew 1976: D. Detschew, Die thrakischen Sprachreste2, DenkschrWien, 14, 1976.
Di Cocco Viaggi 2003: I. Di Cocco, D. Viaggi, Dalla scacchiera alla macchia. Il
paesaggio agrario veleiate tra centuriazione e incolto (Bologna 2003).
Diaconescu 2004: Al. Diaconescu, Romanizarea Daciei; un capitol de istorie a
mentalit ilor abordat dintr-o perspectiv arheologic, n: Studia historica et
archaeologica in honorem magistrae Doina Benea, 111146 (Timioara 2004).
Diaconescu 2004a: Al. Diaconescu, The towns of Roman Dacia: an overview of recent
archaeological research, n W. S. Hanson, I. P. Haynes (eds.), Roman Dacia. The
Making of a Provincial Society, 87142 (Portsmouth RI 2004).
Diculescu 1922: C. Diculescu, Die Gepiden Forschung zur Geschichte Daziens im
frhen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumnischen Volkes (Leipzig 1922).
Diez 1875: Fr. Diez, Romanische Wortschpfung (Bonn 1875).
Dijkstra 1990: K. Dijkstra, State and steppe. The socio-political implications of Hatra
Inscription 79, Journal of Semitic Studies 35, 1990, 8198.
Dinges 2000: M. Dinges, Justiznutzungen als soziale Kontrolle in der Frhen Neuzeit,
n: Kriminalittsgeschichte Beitrge zur Sozial- und Kulturgeschichte der
Vormoderne, A. Blauert, G. Schwerhoff (eds.), 50354 (Konstanz 2000).
Dmitriev 2005: S. Dmitriev, City Government in Hellenistic and Roman Asia Minor
(New York 2005).
Dodge 1990: H. Dodge, The architectural impact of Romae in the East, n: M. Henig
(ed.), Architecture and architectural sculpture in the Roman Empire, Bd. Oxford
University Committee for Archaeology Monographs, 108120 (Oxford 1990).
Dondin-Payre 1999: M. Dondin-Payre, Magistratures et administration municipale dans
les Trois Gaules, n: Cit, municipes, colonies. Le processus de municipalisation en
Gaule et en Germanie sous le Haut Empire romain, 127230 (Paris 1999).
Dorou iu-Boil 1964: E. Doru iu-Boil, Precizri topografice despre unele inscrip ii
dobrogene, SCIV, 15, 128144.
Dorou iu-Boil 1977: E. Doru iu-Boil, Epigraphisches aus Skythia Minor, Epigraphica.
Travaux ddis au VIIe Congrs dpigraphie grecque et latine, 180185 (Bucureti
1977).
Dorou iu-Boil 1980: E. Doru iu-Boil, Zur Romanisierung der thrakisch-getischen
Bevlkerung der Dobrudscha in 1. Bis 3. Jh. u. Z. Eine epigraphische Untersuchung,
Actes du IIe Congrs international de thracologie (Bucarest 9-10 septembre 1976), 2,
279293.
Drexel 19211922: F. Drexel, Ein gyptisches Silberinventar der Kaiserzeit, n:
Mitteilungen des Deutschen Archaeologischen Instituts. Roemische Abteilung 36/37,
3457.
Dumitracu Sfrengeu 2006: S. Dumitracu, F. Sfrengeu, Rela iile interetnice n Dacia
occidental n secolele IV-VI, n: iplic, Purece (eds.), 2006, 195218.
288
Bibliografie
289
Eckstein 2006: A. M. Eckstein, Mediterranean anarchy, interstate war, and the rise of
Romae (Berkeley 2006).
Edmondson 1993: J. Edmondson, Instrumenta Imperii Law and Imperialism in
Republican Romae, n: Law, Politics and Society in the Ancient Mediterranean
World, B. Halpern, D. Hobson (eds.), 157192 (Sheffield 1993).
Edmondson 2002: J. Edmondson, Writing Latin in the province of Lusitania, n: A. E.
Cooley (ed.), Becoming Roman, Writing Latin? Literacy and Epigraphy in the
Roman West, JRA Suppl. 48, 2002, 4160.
Eich 2005: P. Eich, Zur Metamorphose des politischen Systems in der rmischen
Kaiserzeit Die Entstehung einer personalen Brokratie im langen dritten
Jahrhundert (Berlin 2005).
Eisenstadt 1963: S. Eisenstadt, The Political System of Empires (New York, Londra
1963).
Eisenstadt 1987: S. N. Eisenstadt, Allgemeine Einleitung, n: Shmuel N. Eisenstadt (ed.),
Griechenland, Israel, Mesopotamien, Kulturen der Achsenzeit. Ihre Ursprnge und
ihre Vielfalt, vol.1, 1040 (Frankfurt/Main 1987).
Elwert 1989: G. Elwert, Nationalismus und Ethnizitt. ber die Bildung von WirGruppen, n: Klner Zeitschrift fr Soziologie und Sozialpsychologie, 41, 1989, 444
464.
Emmons 1991: G. T. Emmons, The Tlingit Indians (Washington DC 1991).
Erdkamp 2007: P. Erdkamp (ed.), A Companion to the Roman Army (Malden 2007).
Erdrich Vo 1997: M. Erdrich, H.-U. Vo, Die Perlen der Germanen des 1.-5.
Jahrhunderts in Mecklenburg-Vorpommern, Schleswig-Holstein und Niedersachsen.
n: U. v. Freeden, A. Wieczorek, Perlen. Archologie, Techniken, Analysen, 7793
(Bonn 1997).
Erdrich 2001: M., Erdrich, Rom und die Barbaren. Das Verhltnis zwischen dem
Imperium Romanum und den germanischen Stmmen vor seiner Nordwestgrenze
von der spten rmischen Republik bis zum Gallischen Sonderreich. RmischGermanische Forschungen 58 (Mainz 2001).
Erdrich Vo 2003: M. Erdrich, H.-U. Vo, Rmischer Import 2. Archologisches.
RGA 25, 143158 (Berlin, New York 2003).
Ermann 2001: J. Ermann, Ius gladii Gedanken zu seiner rechtshistorischen
Entwicklung, n: ZRG RA 118, 2001, 365377.
Errington 1990: R. M. Errington, A History of Macedonia, 114 u. (Berkeley 1990).
Fanizza 1999: L. Fanizza, Lamministrazione della giustizia nel principato aspetti,
problemi (Roma 1999).
Faria 2001: A. Marqus de Faria, Pax Iulia, Felicitas Iulia, Liberalitas Iulia, R Porta 4(2),
2001, 351362.
Fats Cabeza 1993: G. Fats Cabeza, L. Caballero Zoreda, C. Garca Merino, A. Cepas
Palanca (eds.), Tabula Imperii Romani: Hoja K-30: Madrid Caesaraugusta, Clunia
(Madrid 1993).
Feissel Gascou 1995: D. Feissel, J. Gascou: Documents darchives romains indits du
moyen Euphrate (IIIe s. aprs J.-C.), n: Journal des Savants 1995, 65119.
Feissel Gascou 2004: D. Feissel, J. Gascou (eds.): La ptition Byzance (Paris 2004).
290
Feissel 2004: D. Feissel, Ptitions aux empereurs et formes du rescrit dans les sources
documentaires du IVe au Vie sicle, n: La ptition Byzance, D. Feissel, J. Gascou
(eds.), 3352 (Paris 2004).
Ferguson 1992: L. Ferguson, Uncommon Ground: Archaeology and Early African
America, 16501800 (Washington 1992).
Ferrary 1991: J.-M. Ferrary, Le statut des cits libres dans lEmpire romain la lumire
des inscriptions de Claros, n: Comptes rendus de lacadmie des inscriptions et
belles-lettres, 557577 (Paris 1991).
Fischer 1969: I. Fischer, Istoria limbii romne, vol. II, Editura Academiei Romne
(Bucureti 1969).
Fischer: I. Fischer, Latina dunrean. Introducere n istoria limbii romne, Editura
tiin ific i Enciclopedic (Bucureti 1985).
Flaig 1992: E. Flaig, Den Kaiser Herausfordern. Die Usurpation im Rmischen Reich
(Frankfurt/Main 1992).
Flaig 1992: E. Flaig, Den Kaiser herausfordern. Die Usurpation im Rmischen Reich
(Frankfurt/Main 1992).
Flaig 1997: E. Flaig, Fr eine Konzeptionalisierung der Usurpation im sptrmischen
Reich, n: F. Paschoud, J. Szidat (eds.), Usurpationen in der Sptantike, 1534
(Stuttgart 1997).
Flaig 1999: E. Flaig, ber die Grenzen der Akkulturation. Wider die Verdinglichung des
Kulturbegriffs, n: G. Vogt-Spira, B. Romamel (eds.), Rezeption und Identitt. Die
kulturelle Auseinandersetzung Romas mit Griechenland als europisches Paradigma,
81112 (Stuttgart 1999).
Florescu 1957: R. Florescu, Agricultura n Dobrogea la nceputul epocii romane (sec. IIII e.n.), SCIV, 8, 147165.
Florescu 1958: Gr. Florescu, Capidava. Monografie arheologic, I (Bucureti 1958).
Fournet Gascou 2004: J.-L. Fournet, J. Gascou, Liste des ptitions sur papyrus des VeVIIe sicles, n: La ptition Byzance, Denis Feissel - Jean Gascou (eds.), 141196
(Paris 2004).
Frakes 2001: R. Frakes, Contra potentium iniurias the defensor civitatis and Late
Roman Justice (Mnchen 2001).
Frncu 1999: C. Frncu, Geneza limbii romne i etnogeneza romnilor (Iai 1999).
Freeman 1993: P. Freeman, Romanisation and Roman material culture, Journal of
Roman Archaeology 6, 1993, 438445.
Freeman 1997: P. Freeman, Mommsen through to Haverfield. The origins of
Romanization studies in late 19th century Britain, n: D. J. Mattingly, S. Alcock
(eds.), Dialogues in Roman imperialism. Power, discourse and discrepant experience
in the Roman Empire, Journal of Roman Archaeology supplementary series, vol. 23,
2750 (Portsmouth 1997).
de Frutis 1992: M. de Frutis Barreguero, poca y conservacin del acueducto de Segovia
(Madrid 1992).
Gagos van Minnen 1994: T. Gagos, P. van Minnen, Settling a Dispute Towards a
Legal Anthropology of Late Antique Egypt (Ann Arbor 1994).
Galsterer 1971: H. Galsterer, Untersuchungen zum rmischen Stdtewesen auf der
Iberischen Halbinsel. Madrider Forsch. 8 (Berlin 1971).
Bibliografie
291
292
Bibliografie
293
Gomolka-Fuchs 1999: G. Gomolka-Fuchs, Glser der Sintana de Mure-ernjachovKultur aus Rumnien und der Republik Moldavien, n: G. Gomolka-Fuchs (ed.), Die
Sintana de Mure-ernjachov-Kultur. Koll Vor- u. Frhgesch. 2, 129142 (Bonn
1999).
Gonzales 1986: J. Gonzales, The Lex Irnitana: a New Copy of the Flavian Municipal
Law, JRS, 76, 1986, 147243.
Gonzlez Echegaray Solana Sainz 1975: J. Gonzlez Echegaray, J. M. Solana Sainz,
La Legin IV Macednica en Espaa. HispAnt 5, 1975, 151203.
v. Gonzenbach 1963: V. v. Gonzenbach, Die Verbreitung der gestempelten Ziegel der
im 1. Jahrhundert n. Chr. in Vindonissa liegenden rmischen Truppen. BJb 163,
1963, 76150.
Gosden 2001: C. Gosden, Post-colonial archaeology: issues of culture, identity and
knowledge, n: I. Hodder (ed.), Archaeological theory today, 241261 (Cambridge
2001).
Gostar 1965: N. Gostar, Cultele autohtone n Dacia roman, n: Anuarul Institutului de
Istorie i Arheologie Iai 2, 1965, 237254.
Gostar 1972: N. Gostar, Etudes pigraphiques III, AMold, VII, 1972, 259267.
Gostar 1973: N. Gostar, Longinus. Dio Cassius LVIII, 12,15I, n Anuarul Institutului
de Istorie i Arheologie A.D. Xenopol 13 (1973), 63.
Gostar 1980: N Gostar, tudes pigraphiques IV, Dacia, N.S., 24, 301324.
Gostar Lica 1984: N. Gostar, V. Lica, Societatea geto-dacic de la Burebista la
Decebal, 30 (Iai 1984).
Gotter 2001: U. Gotter, Akkulturation als Methodenproblem, n: S. Altenkamp et al.
(ed.),
Posthumanistische
Klassische
Archologie.
Historizitt
und
Wissenschaftlichkeit von Methoden, 255280 (Mnchen, 2001).
Goudet 1976: J. Goudet, La Romanit orientale: considrations mthodologiques, n:
Dacoromania. Jahrbuch fr stlische Latinitt, III, 1976, 197218.
Graur 1954: Al. Graur, ncercare asupra fondului principal lexical al limbii romne,
Editura Academiei Romne (Bucureti 1954).
Groot 2008: Groot, M., Animals in Ritual and Economy in a Roman Frontier
Community Excavation in Tiel-Passewaaij (Amsterdam 2008).
Gudea 1975: N. Gudea, Cteva aspecte i probleme n legtur cu procesul de
romanizare n Dacia (I), n: Apulum 13, 1975, 95111.
Gudea 1978: N. Gudea, Cteva aspecte i probleme n legtur cu procesul de
romanizare n Dacia (I), n: SCIVA 29, 1978, 2, 231240.
Gudea 1979: N. Gudea, Despre importan a colonizrii n Dacia, n: SCIVA 30, 1979, 3,
393398 .
Gudkova 1999: A. V. Gudkova, 1.-4. vv. v Severo-Zapadnom Priernomore (Kultura
osedlogo naselenija), n: Stratum Plus (Chiinu) 4, 235406.
Gustavs 1989: S. Gustavs, Werkabflle eines germanischen Feinschmiedes von KleinKris, Kr. Knigs Wusterhausen. Verff. Mus. Ur- und Frhgesch. Potsdam 23,
1989, 147180.
HA 1: M. Blech, M. Koch, M. Kunst et. al., Hispania Antiqua. Denkmler der Frhzeit
(Mainz 2001).
HA 2 : W. Trillmich, Th. Hauschild, M. Blech et. al., Hispania Antiqua. Denkmler der
Rmerzeit (Mainz 1993).
294
Bibliografie
295
296
Bibliografie
297
298
Keay Terrenato 2001: S. Keay, N. Terrenato (eds.), Italy and the West. Comparative
Issues in Romanization, 1110 (Oxford 2001).
Kelly 1957: J. Kelly, Princeps Iudex Eine Untersuchung zur Entwicklung und zu den
Grundlagen der kaiserlichen Gerichtsbarkeit (Weimar 1957).
Kelly 2004: C. Kelly, Ruling the Later Roman Empire (Cambridge Massachusetts 2004).
Kennedy 1982: D. L. Kennedy, The Date of the Arabian Governorship of L. Marius
Perpetuus, ZPE 49, 1982, 284286.
Kienast 1973: D. Kienast, Philipp II. von Makedonien und das Reich der Achaimeniden,
(Mnchen 1973).
King 1995: A. King, Secondary urban centres in Gaul, n: A. E. Brown, Roman Small
Towns in East England and Beyond, Oxbow Monographs 52, 183192 (Oxford
1995).
Kiss 1987: A. Kiss, Das Weiterleben der Gepiden in der Awarenzeit. n: Die Vlker
Sdosteuropas im 6. bis. 8. Jahrhundert, 203218, H. Bernhard (ed.), Sdosteuropa
Jahrbuch, vol. 17.
Klose 1934: J. Klose, Roms Klientel-Randstaaten am Rhein und an der Donau. Beitrge
zu ihrer Geschichte und rechtlichen Stellung im 1. und 2. Jahrhundert n. Chr.
Historische Untersuchungen 14 (Breslau 1934).
Kokowski 1997: A. Kokowski, Schlobeschlge und Schlssel im Barbaricum in der
rmischen Kaiserzeit und der frhen Vlkerwanderungszeit. Klassifizierung,
Verbreitung, Chronologie (Lublin 1997).
Kolendo 1994: J. Kolendo, La relation ville/campagne dans les provinces danubiennes.
Ralit et son reflet dans la mentalit, n: H. Bender, H. Wolff (eds.), Lndliche
Besiedlung und Landwirtschaft in den Rhein-Donau-Provinzen des Rmischen
Reiches. Vortrge eines Internationalen Kolloquiums vom 16.-21. April 1991 in
Passau, vol. 1, 87 99 (Espelkamp 1994).
Krlin Gechter 2003: G. Krlin, M. Gechter, Rmischer Bergbau auf dem Lderich Vorbericht ber die Grabungen 20002002, n: Th. Stllner (ed.), Man and Mining
Mensch und Bergbau. Studies in honour of Gerd Weisgerber on occasion of his 65th
birthday. Der Anschnitt Beih. 16, 237248 (Bochum 2003).
Kossack Baessler 2001: G. Kossack, H. Baessler, Ein Speicherbau aus rmischer
Verwandtschaft in Archsum (Sylt). n: M. Meyer (ed.), ... trans Albim fluvium.
Forschungen zur vorrmischen, kaiserzeitlichen und frhmittelalterlichen
Archologie [Festschr. A. Leube]. Stud. honoraria 10, 327335 (Espelkamp 2001).
Kramer Hagedorn 1982: B. Kramer, D. Hagedorn, Zum Verhandlungsprotokoll P. Col.
VIII, 175, n: ZPE 45, 1982, 229241.
Kramer 1990: B. Kramer, Liste der Syndikoi Ekdikoi und Defensores in den Papyri
gyptens, n: Papyrologica Florentina 19 Miscellanea Papyrologica in occasione
del bicentenario delledizione della Charta Borgiana, 305329 (Floren a 1990).
Krmer 1958: W. Krmer, Manching, ein vindelikisches Oppidum an der Donau, n:
Neue Ausgrabungen in Deutschland., 175202 (Berlin 1958).
Krause 1987: J.-U. Krause, Sptantike Patronatsformen im Westen des Rmischen
Reiches (Mnchen 1987).
Krause 1996: J.-U. Krause, Gefngnisse im Rmischen Reich (Stuttgart 1996).
Bibliografie
299
Krause 2006: D. Krause, Eisenzeitlicher Kulturwandel und Romanisierung im MoselEifel-Raum. Die keltisch-rmische Siedlung von Wallendorf und ihr archologisches
Umfeld. Rmisch-Germanische Forschungen 63 (Mainz 2006).
Krefeld 2002: T. Krefeld (ed.), Spazio vissuto e dinamica linguistica. Variet
meridionali in Italia e in situazione di extraterritorialit, P. Lang (Frankfurt/Main
2002).
Krencker Zschietzschmann 1938: D. Krencker, W. Zschietzschmann: Rmische
Tempel in Syrien, vol. 12 (Berlin 1938).
Kreuz 2004: A. Kreuz, Landwirtschaft im Umbruch? Archobotanische Untersuchungen
zu den Jahrhunderten um Christi Geburt in Hessen und Mainfranken. Ber. RGK 85,
2004, 97292.
Kropotkin 1970: V.V. Kropotkin, Rimskie importnye izdelija v Vostonoj Evrope.
Arheologia SSR. Svod arheologieskih istonikov D127 (Moscova 1970).
Krger 1982: Th. Krger, Das Brett- und Wrfelspiel der Sptlatnezeit und rmischen
Kaiserzeit im freien Germanien. Neue Ausgr. u. Forsch. Niedersachsen 15, 1982,
135324.
Kbler 1926: B. Kbler, Locus, RE XIII.1, col. 957964.
Kuhoff 2001: W. Kuhoff, Diokletian und die Epoche der Tetrarchie. Das rmische Reich
zwischen Krisenbewltigung und Neuaufbau (284313 n. Chr.) (Frankfurt 2001).
Kulikowski 2004: M. Kulikowski, Late Roman Spain and its Cities (Baltimore 2004).
Kunow 1987: J. Kunow, Das Limesvorland der sdlichen Germania inferior. BJb 187,
1987, 6377.
Kurzmann 2006: R. Kurzmann, Roman Military Brick Stamps: A Comparison of
Methodology. BAR Internat. Ser. 1543 (Oxford 2006).
Laffi 1989: U. Laffi, Le funzioni giudiziarie dei senati locali nel mondo romano, n: Atti
della Accademia Nazionale dei Lincei Rendiconti Classe di Scienze morali,
storiche e filologiche 44 (1989), 7386. (= n: id.: Studi di storia romana e diritto,
481502) (Roma 2001).
Laffi 1994: U. Laffi, Osservazioni sul testo dellinizio del capitolo <LXIX> della Lex
Irnitana, alla luce di un nuovo frammento della lex Villonensis, n: ZPE 103 (1994),
147153 (= in id., Studi di storia romana e diritto, 503512 (Roma 2001).
Laffi 2004: U. Laffi, Osservazioni sulla lex municipii Tarentini, RAL s. 9, 15 (2004),
611640 (= in id., Colonie e municipi nello Stato romano, 191232 (Roma 2007).
Lamberti 1993: F. Lamberti, Tabulae Irnitanae Municipalit e Ius romanorum
(Napoli 1993).
Lamoreaux 1995: J. Lamoreaux, Episcopal Courts in Late Antiquity, n: Journal of Early
Christian Studies 3, 1995, 143167.
Langhammer 1973: W. Langhammer, Die rechtliche und soziale Stellung der
Magistratus Municipales und der Decuriones in der bergangsphase der Stdte von
sich selbstverwaltenden Gemeinden zu Vollzugsorganen des sptantiken
Zwangsstaates (2.4. Jh. der rmischen Kaiserzeit) (Wiesbaden 1973).
Laniado 2002: A. Laniado, Recherches sur les notables municipaux dans lEmpire
protobyzantin (Paris 2002).
Laniado 2006: A. Laniado, Le christianisme et lvolution des institutions municipales
du Bas-Empire lexemple du defensor civitatis, n: Die Stadt in der Sptantike
300
Bibliografie
301
Historia 3 (1955), 464488 (= id., Studies in Roman Government and Law, 6798
(Oxford1960).
AD 14, 451470 (Leiden, Boston 2008).
de Ligt 2008: L. de Ligt, The Population of Cisalpine Gaul in the Time of Augustus, n:
L. de Ligt, S. J. Northwood (eds.), People, Land, and Politics. Demographic
Developments and the Transformation of Roman Italy, 300 BC Jones 1955: A. Jones,
Imperial and Senatorial Jurisdiction in the Early Principate, n: Historia 3 (1955),
464488 (= id.: Studies in Roman Government and Law, 6798 (Oxford1960).
AD 14, 139183 (Leiden, Boston 2008).
Linder 1987: A. Linder, The Jews in Roman Imperial Legislation (Detroit, Jerusalem
1987).
Lintott 1993: A. Lintott, Imperium Romanum politics and administration (Londra
1993).
Litewski 1968: W. Litewski, Die rmische Appellation in Zivilsachen (Vol. IV), n:
Revue International des Droits de lAntiquit 15, 1968, 143351.
Litewski 1982: W. Litewski, Die rmische Appellation in Zivilsachen (Ein Abri)
Principat (Vol. 1), n: ANRW II.14, 6069 (Berlin, New York 1982).
Liz 1988: J. Liz Guiral, El puente de Alcntara. Arqueologa e Historia (Madrid 1988).
Lund Hansen 1987: U. Lund Hansen, Rmischer Import im Norden. Warenaustausch
zwischen dem Rmischen Reich und dem freien Germanien whrend der Kaiserzeit
unter besonderer Bercksichtigung Nordeuropas. Nordiske Fortidsminder B 10
(Copenhaga 1987) .
Lund Hansen 1995: U. Lund Hansen, Himlingje - Seeland Europa. Ein Grberfeld der
jngeren rmischen Kaiserzeit auf Seeland, seine Bedeutung und internationalen
Beziehungen. Nordiske Fortidsminder B 13 (Copenhaga 1995).
Lund 1992: H. S. Lund, Lysimachus. A Study in Early Hellenistic Kingship (Londra
1992).
Luttwak 1976: E. N. Luttwak, The grand strategy of the Roman Empire from the first
century A.D. to the third (London 1976).
Luzzato 1965: G. Luzzato, Processo provinciale e autonomia cittadine, n: Journal of
Juristic Papyrology 15 (1965), 5164.
MacMullen 2000: R. MacMullen, Romanization in the time of Augustus (New Haven
2000) .
Macrea 1969: M. Macrea, Via a n Dacia roman (Bucureti 1969) .
Maggio 1995: L. Maggio, Note critiche sui rescritti postclassici I. I c.d. processo per
rescriptum, n: Scripta et Documenta Historiae et Iuris 61, 1995, 285312.
Maggio 2003: L. Maggio, Note critiche sui rescritti postclassici II Lefficacia
normativa dei rescritti ad consultationes e dei rescritti ad preces emissa, n: Atti dell
Accademia Romanistica Costantiniana 14, 2003, 359380.
Mannino 1984: V. Mannino, Ricerche sul defensor civitatis (Milano 1984).
de Marini Avonzo 1996: F. de Marini Avonzo, I rescritti nel processo de IV e V secolo,
n: Atti dellAccademia Romanistica Costantiniana 11, 1996, 2939.
Marshall 1980: A. Marshall, The Survival and Development of International Jurisdiction
in the Greek World under Roman Rule, n: ANRW II.13, 626661. (Berlin, New
York 1980).
Martin 2001: J. Martin, Sptantike und Vlkerwanderung (Mnchen 42001).
302
Bibliografie
303
Migl 1994: J. Migl, Die Ordnung der mter Prtorianerprfektur und Vikariat in der
Regionalverwaltung des Rmischen Reiches von Konstantin bis zur
Valentinianischen Dynastie (Frankfurt/Main 1994).
Mihescu 1960: H. Mihescu, Limba latin n provinciile dunrene ale Imperiului
Roman, Editura Academiei Romne (Bucureti 1960).
Mihescu 1993: H. Mihescu, La Romanit dans le Sud-Est de lEurope (Bucureti
1993).
Mihailescu-Brliba Mitrea 1978a: V. Mihailescu-Birliba, I. Mitrea, Le trsor de vases
romains de Muncelul de Sus, n: Dacia, N.S. 22, 201212.
Mihailescu-Brliba Mitrea 1978b: V. Mihailescu-Brliba, I. Mitrea, Tezaurul de vase
romane de la Muncelul de Sus, n: Carpica 10, 163177.
Mihailescu-Brliba 2004: L. Mihailescu-Birliba, Individu et socit en Dacie romaine.
tude de dmographie historique (Wiesbaden 2004).
Mihailescu-Brliba 2006: L. Mihailescu-Birliba, Les affranchis dans les provinces
romaines de lIllyricum (Wiesbaden 2006).
Millar 1977: F. Millar, The Emperor in the Roman World. 31 BCAD 337 (Ithaca, New
York 1977).
Millar 1992: F. Millar, The Emperor in the Roman World (Londra 1977, 1992).
Millar 1993: F. Millar, The Roman Near East. 31 BCAD 337 (Cambridge
Massachusetts 1993).
Millar 2006: F. Millar, Re-drawing the map?, n: The Greek World, the Jews and the
East, Rome, the Greek World, and the East, vol. 3, 487510 (Chapel Hill 2006).
Miller 1916: K. Miller, Intineraria Romana (Stuttgart 1916).
Miller 1983: F. Millar, Empire and city, Augustus to Julian Obligations, excuses and
status, n: JRS 73, 1983, 7696.
Miller 2006: F. Millar, A Greek Roman Empire Power and Belief under Theodosius II
(408450) (Berkeley 2006).
Millett 1990a: M. Millett, Romanization: historical issues and archaeological
perspectives, n: T. Blagg, M. Millett (eds.), The Early Roman Empire in the West,
3543 (Oxford 1990).
Millett 1990b: M. Millett, The Romanization of Britain (Cambridge 1990).
Mirtchew 1968: M. Mirtchew, Epigraphische Denkmler aus der Pontuskste, IzvVarna,
4 (19), 1968, 145182.
Mitchell 2005: S. Mitchell, The Treaty between Romae and Lycia of 46 BC (MS 2070),
n: Papyri Graecae Schoyen Papyrologica Florentina XXXV, Rosario Pintaudi
(ed.), 163250 (Floren a 2005).
Mcsy 1967: A. Mcsy, Zu den Prata Legionis. n: Studien zu den Militrgrenzen
Romas BJb Beih. 19, 211214 (Kln 1967).
Mcsy 1970: A. Mcsy, Gesellschaft und Romanisation der rmischen Provinz Moesia
Superior (Budapesta 1970).
Mcsy 1972: A. Mcsy, Das Problem der militrischen Territorien im Donauraum.
ActaAntHung 20, 1972, 133168.
Modrzejewski 1952: J. Modrzejewski, Private Arbitration in the Law of Greco-Roman
Egypt, n: Journal of Juristic Papyrology 6, 1952, 239256.
Mommigliano 1934: A. Mommigliano, Philippo il Macedone,11 (Firenze 1934) .
304
Bibliografie
305
306
Palol Guitart 2000: P. de Palol, J. Guitart, Clunia 8,1. Los grandes conjuntos pblicos.
El foro colonial de Clunia (Burgos 2000).
Panzram 2002: S. Panzram, Stadtbild und Elite: Tarraco, Corduba und Augusta Emerita
zwischen Republik und Sptantike, Historia Einzelschr. 161 (Stuttgart 2002).
Prvan 1912: V. Prvan, Cetatea Tropaeum (Bucureti 1912).
Prvan 19121913: V. Prvan, Descoperiri nou n Scythia Minor, AARMSI, ser. II, 35.
Prvan 19121915: V. Prvan, Cetatea Ulmetum 13, AARMSI, ser. II 3437.
Prvan 1974: V. Prvan, nceputurile vie ii romane la gurile Dunrii (Bucureti 1974).
Peachin 1996: M. Peachin, Iudex vice Caesaris Deputy Emperors and the
Administration of Justice during the Principate (Stuttgart 1996).
Pena 2002: M. J. Pena, Problemas histricos en torno a la fundacin de Valentia, n:
Valencia y las primeras ciudades romanas de Hispania, 267278 (Valencia 2002).
Peppe 1988: L. Peppe, Sulla giurisdizione in populos liberos del governatore provinciale
al tempo di Cicerone (Milano 1988).
Pergami 2000: F. Pergami, Lappello nella legislazione del tardo Impero (Milano 2000).
Pergami 2001: F. Pergami, Centralesimo e decentramento nellattivit giurisdizionale
della tarda antichit, n: Atti dellAccademia Romanistica Costantiniana 13, 2001,
175190.
Pergami 2007: F. Pergami, Amministrazione della giustizia e interventi imperiali nel
sistema processuale della tarda antichit (Milano 2007).
Pesando 2006: F. Pesando, Le residenze dellaristocrazia sillana a Pompei: alcune
considerazioni, Ostraka 15 (2006), 7596.
Petit Magin 1994: J.-P. Petit, M. Mangin, Les agglomrations secondaires: la Gaule
Belgique, les Germanies et lOccident romain (Paris 1994).
Petolescu 1987: C. C. Petolescu, Die Reorganisierung Dakiens unter Marcus Aurelius,
Germania 1, 1987, 123134.
Petolescu 1995: C. C. Petolescu, Scurt istorie a Daciei romane (Bucureti 1995) .
Petrae: J. M. Iglesias A. Ruiz, Epigrafa romana de Cantabria. Petrae Hispaniarum 2
(Bordeaux 1998).
Petrescu-Dmbovi a Vulpe 2001: M. Petrescu-Dmbovi a, Al. Vulpe (eds.), Istoria
romnilor I, 501 (Bucureti 2001).
v. Petrikovits 1967: H. v. Petrikovits, Die rmischen Streitkrfte am Niederrhein. Kunst
u. Alt. Rhein Nr. 13 (Dsseldorf 1967).
v. Petrikovits 1979: H. v. Petrikovits, Militrisches Nutzland in den Grenzprovinzen des
rmischen Reiches. n: D. M. Pippidi (ed.), Actes du VIIe Congrs International
dpigraphie Grcque et Latine, Constan a 9.15.9.1977, 229242 (Bucureti 1979).
v. Petrikovits 1981: H. v. Petrikovits, Die Canabae legionis, n: 150 Jahre Deutsches
Archologisches Institut, 18291979, 163175 (Mainz 1981).
v. Petrikovits 1960: H. v. Petrikovits, Das rmische Rheinland. Archologische
Forschungen seit 1945. ArbeitsgForschung LandNRW, Geisteswiss. 86, BJb Beih. 8
(Kln 1960).
Pfeifer 1993: W. Pfeifer et al., Etymologisches Wrterbuch des Deutschen (Berlin
1993).
Pintado 2004: J. A. Pintado, Edictum, Municipium y Lex Hispania en poca Flavia
(6996 d. C.) (Oxford 2004).
Pippidi 1967: D. M. Pippidi, Contribu ii la istoria veche a Romniei (Bucureti 1967).
Bibliografie
307
308
Poruciuc 1990: A. Poruciuc, Lexical Relics (Romanian teafr, German Zauber, English
tiver): A Reminder of Prehistoric Red-Dye Rituals. The Mankind Quarterly, 30, 205
224.
Poruciuc 1997: A. Poruciuc, O propunere de re-introducere n domeniul elementelor
vechi germanice pstrate n limba romn. Analele tiin ifice ale Universit ii Al. I.
Cuza din Iai, Lingvistic Omagiu profesorului Vasile Arvinte cu ocazia mplinirii
vrstei de 70 de ani, Tom XLIII, 207226.
Poruciuc 1999: A. Poruciuc, The Significance of Old Germanic Elements Preserved in
Romanian, n vol. Eurolinguistik Ein Schritt in die Zukunft. Beitrge zum
Symposion vom 24. Bis 27. Mrz 1997 im Jagdschlo Glienicke (bei Berlin), 175
189 (Wiesbaden 1999).
Poruciuc 2000: A. Poruciuc, Probleme ridicate de vechi germanisme pstrate n romn
cazurile bard i bud. Studii i cercetri lingvistice (SCL) Omagiu lui Gheorghe
Mihil, la a 70-a aniversare, LI, 2, 395417.
Poruciuc 2004: A. Poruciuc, Roma. bordei ca vechi germanism, n vol. Spa iul lingvistic
i literar romnesc din perspectiva integrrii europene, 326336, D. Mnuc (ed.) et
al. Academia Romn, Institutul de Filologie Romn A. Philippide (Iai 2004).
Poruciuc 2005a: A. Poruciuc, Romanian gman explained through Gothic gaman and
English german, n vol. Tradition, Modernity and Postmodernity International
Conference, Iai, 2629 March, 2003, 340345.
Poruciuc 2005b: Lexical Elements that Reflect Close Contacts between Old Germanic
and Autochthonous Populations in Southeast Europe, n: Cojocaru (ed.) 2005, 369
381.
Poruciuc 2007: A. Poruciuc, Dou vechi germanisme din limba romn (ateia i
brndu) confirmate de corespondente din alte limbi romanice, n: H. Cruu (ed.)
2007, 317332.
Poruciuc 2008a: A. Poruciuc, Historical Implications of a Romanian Lexical Family of
Old Germanic Origin (ban, banat, bni, bnui, bntui). The Mankind Quarterly
(Washington, D.C.), Vol. 48, No. 3, Spring, 353395.
Poruciuc 2008b: A. Poruciuc, Two Romanian terms (tureci and cioareci) based on Old
Germanic designations of leg-coverings. The Journal of Indo-European Studies
(Washington, D.C.), Vol 36, Numbers 1 & 2, Spring/Summer, 163184 .
Poruciuc 2008b: A. Poruciuc, Problema vechilor germanisme pstrate n limba romn,
n Saramandu et al. (eds.) 2008, 105130.
Poruciuc 2008c: A. Poruciuc, from Old Germanic gd-spd to Slavic gospod and
Romanian gospod. Analele tiin ifice ale Universit ii Alexandru Ioan Cuza din
Iai Limbi i Literaturi Strine, Tomul XI, 117126.
Poruciuc 2009: A. Poruciuc, An Opening to Remember: Meyer-Lbkes Outlook on Old
Germanisms of Romanian. n vol. Das Rumnische und seine Nachbarn, 217231.
Poruciuc 2009a: A. Poruciuc, Linguistic-Historical Implications of an Old Germanic
Loan Romanian gard fence, enclosure, weir, garden. The Mankind Quarterly
(Washington, D.C.), Vol. L, Nos 1&2, Fall/Winter, 2570 .
Poruciuc 2009b: A. Poruciuc, Vechiul germanism fara pstrat n romn i n alte limbi
sud-est europene, n: Saramandu et al. (eds.) 2009, 167180.
Bibliografie
309
310
Revell 2009: L. Revell, Roman imperialism and local identities (Cambridge 2009).
Reynolds 1982: J. Reynolds, Aphrodisias and Romae Documents from the Excavation
of the Theatre at Aphrodisias, conducted by Professor Kenan T. Erim, together with
some related texts (Londra 1982).
Riha 1994: E. Riha, Die rmischen Fibeln aus Augst und Kaiseraugst. Die Neufunde seit
1975. Forschungen in August 18 (August 1994).
RIT: G. Alfldy, Die rmischen Inschriften von Tarraco, Madrider Forsch. 10 (Berlin
1975).
Robert 1989 : J. Robert, Claros Dcrets hellnistiques (fasc. 1) (Paris 1989) .
Rder 1974: J. Rder, Rmische Steinbruchttigkeit am Drachenfels. BJb 174, 1974,
509544.
Rodger 1990: A. Rodger, The Jurisdiction of Local Magistrates Chapter 84 of the Lex
Irnitana, n: ZPE 84, 1990, 47161.
Rodrguez 1992: Ma. del C. Rodrguez Pulgar, El puente romano de Alcntara:
Reconstruccin en el siglo XIX (Cceres 1992).
Roldn 2006: L. Roldn Gmez (ed.), Estudio histrico-arqueolgico de la ciudad de
Carteia (San Roque, Cdiz) 19941999, Arqueologa monografas Memorias 24
(Sevilla 2006).
Roldan Hervs 1974: J. M. Roldn Hervs, Hispania y el ejrcito romano. Contribucin
a la historia social de la Espaa antigua (Salamanca 1974).
Romaero Carnicero Carretero Vaquero 2007: V. Romaero Carnicero S. Carretero
Vaquero, Rosinos de Vidriales, n: . Morillo J. Aurrecoechea (eds.), El ejrcito
romano en Hispania. Gua arqueolgica, 375385 (Len 2007).
Rorison 2001: M. Rorison, Vici in Roman Gaul. BAR Int. Ser. 933 (Oxford 2001).
Rosellar 2009: S. T. Rosellar, References to Gracchan Activity in the Liber
Coloniarum, Historia 58, 2009, 198214.
Rosell Bordoy 1983: G. Rosell Bordoy, Palma romana. Nuevos enfoques a su
problematica, n: Pollentia y la Romanizacin de las Baleares. Symposium de
arqueologa. XXI Centenario de la fundacin de Pollentia, Alcudia, Julio 1977, 141
149 (Palma de Mallorca 1983).
Rosetti 1964 1966: Al. Rosetti, Istoria limbii romne, 6 vol., Editura tiin ific
(Bucureti 19641966).
Rosetti 1968: Al. Rosetti, Istoria limbii romne de la origini pn n secolul al XVII-lea,
Editura pentru Literatur (Bucureti 1968).
Rosetti 1986: Al. Rosetti, Istoria limbii romne. Vol. I.: De la origini pn la inceputul
secolului al XVII-lea (Bucureti 1986).
Rostowtzeff 1955: M. I. Rostowtzeff, Die hellenstische Welt I, 325 (Stuttgart 1955).
Roth 2007: R. E. Roth, Styling Romanisation. Pottery and Society in Central Italy
(Cambridge 2007) .
Rothenhfer 2005: P. Rothenhfer, Die Wirtschaftsstrukturen im sdlichen
Niedergermanien. Untersuchungen zur Entwicklung eines Wirtschaftsraumes an der
Peripherie des Imperium Romanum. Klner Stud. Arch. rm. Provinzen
(Rahden/Westf. 2005).
Rouech 1998: C. Rouech, The Functions of Governors in Late Antiquity, n: Antiquit
Tardive 6, 1998, 3136.
Bibliografie
311
Roug 1985 : J. Roug, Droit romain et sources de richesses non foncires, n: Ph.
Leveau (ed.), Lorigine des richesses dpense dans la ville antique, Actes du
colloque organis Aix-en-Provence par lU.E.R. dHISTOIRE, les 11 et 12 Mai
1984, 161175 (Aix-en-Provence 1985).
Le Roux 1982: P. Le Roux, Larme romaine et lorganisation des provinces ibriques
dAuguste a linvasion de 409. PubCPierre Paris 8 (Paris 1982).
Rowton 1973: M.B. Rowton, Urban autonomy in a nomadic environment, Journal of
Near Eastern Studies 32, 1973, 201215.
Rowton 1974: M. B. Rowton, Enclosed nomadism, Journal of the Social and Economic
History of the Orient 17, 1974, 130.
Rowton 1976a: M. B. Rowton, Dimorphic structure and the problem of the apiru-ibrim,
Journal of Near Eastern Studies 35, 1976a, 1320.
Rowton 1976b: M. B. Rowton, Dimorphic structure and the tribal elite, n: F. J. Thiel
(ed.), Al-Bahit. Festschrift Joseph Henninger zum 70. Geburtstag, St. Augustin,
1976b, 219257.
Rowton 1976c: M. B. Rowton, Dimorphic structure and topology, Oriens Antiquus 15,
1976c, 1731.
Rowton 1977: M. B. Rowton, Dimorphic structure and the parasocial element, Journal of
Near Eastern Studies 36, 1977, 181198.
Roymans 2004: N. Roymans, Ethnic Identity and Imperial Power. The Batavians in the
Early Roman Empire (Amsterdam 2004).
Roymans 2005: N. Roymans, Ethnic Identity and Imperial Power. The Batavians in the
Early Roman Empire (Amsterdam, 2005).
Rubel 2008a: A. Rubel, Die untere Donau in der Antike. Schifffahrt, Wirtschaft und
materielle Kultur, n: D. eicu I. Cndea (eds.), Romnii n Europa Medieval (intre
orientul Bizantin i occidentul Latin). Studii n onoarea profesorului Victor Spinei,
6380 (Brila 2008).
Rubel 2008b: A. Rubel, Eine Besitzermarke aus Moesia Inferior und die rmische
Militrprsenz in Ibida (Slava Rusa), n: Archologischer Anzeiger, Heft 2, 2008, 1
8.
Rubel 2009a: A. Rubel, Romanisierung als theoretisches Forschungsproblem.
Vorberlegungen zu einer rumnischen Romanisierungsdebatte, n: Arheologia
Moldovei 32, 2009, 5771.
Rubel 2009b: A. Rubel, Die konomische und politische Bedeutung von Bosporos und
Hellespont in der Antike, n: Historia 58, 2009, 336355.
Rubel 2011: A. Rubel, Die rmische Siedlung Ibida (Slava Rus) in der rumnischen
Dobrogea (Dobrudscha). Migration und Akkulturation aus archologischer Sicht, n:
L. Mihailescu-Birliba, O. Bounegru (eds.), Migration und Akkulturation im Osten
des Mittelmeerraumes in hellenistischer und rmischer Zeit, 131143 (Wiesbaden:
Harassowitz 2011) sub tipar.
Rudorff 1852: A. Rudorff, Arcifien und Territorien, n: F. Blume, K. Lachmann, Th.
Mommsen, A. Rudorff, Die Schriften der rmischen Feldmesser, 251252 (Berlin
1852).
Rger 1968: Ch. B. Rger, Germania inferior. Untersuchungen zur Territorial- und
Verwaltungsgeschichte Niedergermaniens in der Prinzipatszeit. BJb Beih. 30 (Kln
1968).
312
Bibliografie
313
Scherrer 2004: P. Scherrer, Princeps civitatis - ein offizieller Titel lokaler Autoritten?,
n: Orbis antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, 132142 (Cluj-Napoca 2004).
Schierl 2005: Th. Schierl, The new silver bullets? Anmerkungen zu Nicola Terenatos
eilte negotiation, n: Schrner 2005, 7386.
Schierl 2010: T. Schierl, Die Kelten in Portugal. Kleinfunde und ihre historische
Deutung am Beispiel latnoider Fibelformen im Sdwesten der Iberischen Halbinsel,
n: T. Armbruester M. Hegewisch (eds.), Beitrge zur Vor- und Frhgeschichte der
Iberischen Insel und Mitteleuropas. Studien in Honoraria Philine Kalb, 165186
(Bonn 2010).
Schiller 1971: A. Schiller, The Courts Are No More, n: Studi Volterra I, 469502
(Milano 1971).
Schlumbohm 1997: J. Schlumbohm, Gesetze, die nicht durchgesetzt werden ein
Strukturmerkmal des frhneuzeitlichen Staates?, n: Geschichte und Gesellschaft 23,
1997, 647663.
Schlter 1998: E. Schlter, Hispanische Grabstelen der Kaiserzeit. Eine Studie zur
Typolologie, Ikonographie und Chronologie. HBA Werkstattreihe 2 (Hamburg
1998).
Schmale 1997: W.Schmale, Archologie der Grund- und Menschenrechte in der Frhen
Neuzeit Ein deutsch-franzsisches Paradigma (Mnchen 1997).
Schmidt 1969 (1941): L. Schmidt, Die Ostgermanen (Mnchen 1969).
Schmidt 1986: Chr. Schmitt, Zur Latinitt des Rumnischen, n: G. Holtus, E. Radtke
(eds.), Rumnistik in der Discussion: Sprache, Literatur und Geschichte, Tbinger
Beitrge zur Linguistik (Tbingen 1986).
Schmidt-Hofner 2006: S. Schmidt-Hofner: Die stdtische Finanzautonomie in der
Sptantike, n: Staatlichkeit und politisches Handeln in der rmischen Kaiserzeit, H.U. Wiemer (ed.), 210248 (Berlin 2006).
Schmidt-Hofner 2008a: S. Schmidt-Hofner, Die kaiserlichen Regesten der Jahre 364 bis
375 n. Chr., n: ZRG RA 125, 2008, 98602.
Schmidt-Hofner 2008b: S. Schmidt-Hofner, Reagieren und Gestalten Der
Regierungsstil des sptrmischen Kaisers am Beispiel der Gesetzgebung
Valentinians I. (Mnchen 2008) .
Schmidt-Hofner 2010: S. Schmidt-Hofner, Staatswerdung von unten. Justiznutzung und
Strukturgenese in der rmischen Kaiserzeit, n: P. Eich, S. Schmidt-Hofner, C.
Wieland (eds.): Der wiederkehrende Leviathan. Staatlichkeit und Staatswerdung in
Sptantike und Frher Neuzeit (2010 n curs de apari ie).
Schmidts (n pregtire): Th. Schmidts, Die zivile Nutzung militrischen Baumaterials,
n: P. Bidwell et al. (eds.), Proceedings of the XXIst International Limes (Roman
Frontiers) Congress, Newcastle on Tyne 1723.8.2009 (n pregtire).
Schmitz 2004: D. Schmitz, Die gestempelten Ziegel des rmischen Kln. KlnJb37,
2004, 223447.
Schrner 2005: G. Schrner (ed.), Romanisierung Romanisation. Theoretische
Modelle und praktische Fallbeispiele, (BAR) British archaeological reports.
International series 1427 (Oxford 2005).
Schrner 2005: G. Schrner, Romanisierung Romanisation. Theoretische Modelle und
praktische Fallbeispiele. BAR Int. Ser. 1427 (Oxford 2005).
314
Schramm 2006: G. Schramm, Ein Damm bricht Die rmische Donaugrenze und die
Invasionen des 5. 7. Jahrhunderts im Lichte von Namen und Wrtern (Mnchen
2006).
Schramm l985 l986 l987: G. Schramm, Frhe Schicksale der Rumnen - Acht
Thesen zur Lokalisierung der lateinischen Kontinuitt in Sdosteuropa. Zeitschrift
fr Balkanologie, 21, 22, 23 .
Schramm 2006: G. Schramm, Destine timpurii ale romnilor Opt teze referitoare la
localizarea continuit ii latine in Europa de Sud-Est (trad. T. Soroceanu) (ClujNapoca 2006) .
Schulten 1894: A. Schulten, Das Territorium legionis. Hermes 29, 1894, 481516 .
Schulze 1980: W. Schulze, Buerlicher Widerstand und feudale Herrschaft in der frhen
Neuzeit (Stuttgart 1980).
Schrer 19731987: E. Schrer et al. (eds.), The History of the Jewish People in the Age
of Jesus Christ (Edinburgh 19731987).
Schwarz 1972: E. Schwarz (ed.), Zur germanischen Stammeskunde Aufstze zum
neuen Forschungsstand (Darmstadt 1972).
Schwarz 1972: E. Schwarz, Die Krimgoten. n: Schwarz (ed.) 1972, 202216.
Scott Webster 2003: S. Scott J. Webster (eds.), Roman Imperialism and Provincial
Art (Cambridge 2003).
Segal 1997: A. Segal, from function to monument. Urban landscapes of Roman
Palestine, Syria and Provincia Arabia (Oxford 1997).
Selb 1967: W. Selb, Episcopalis audientia von der Zeit Konstantins bis zur Nov. XXXV
Valentinians III., n: ZRG RA 84, 1967, 162217.
Sevilliano 2005: . Sevilliano Fuertes, La implantacin urbana en Asturica Augusta
(Astorga-Len), n: Arqueologa militar romana en Europa = Roman military
archaeology in Europe: actas, 197206 (Valladolid 2005).
Sherwin-White 1973: A.N. Sherwin-White, The Roman citizenship (Oxford 1973).
Sieg und Triumpf 2003. Sieg und Triumpf. Der Norden im Schatten des rmischen
Reiches (Copenhaga 2003).
Siglo 1993: L. Siglo, Las inscripciones ibricas de los mosaicos de Caminreal (Teruel) y
Andelos (Navarra), n: Studia paleohispanica et indogermanica J. Untermann ab
amicis hispanicis oblata (aurea saecula 10), 281286 (Barcelona 1993).
Sijpesteijn Worp 1987: P. Sijpesteijn, K. Worp: Ende einer Bittschrift Liste
ausgehndigter Knidien, n: Tyche 2, 1987, 175181.
da Silva 2007: A. Coelho Ferreira da Silva, A cultura castreja no Noroeste de Portugal
(Paos de Ferreira 2007).
Simon 1971: D. Simon, Zur Zivilgerichtsbarkeit im sptbyzantinischen gypten, n:
RIDA 18/3, 1971, 623657.
Simonenko Lobaj 1991: A.V. Simonenko, B.I. Lobaj, Sarmaty Severo-Zapadnogo
Priernomorja v I v. n.e (Pogrebenija znati u s. Porogi) (Kiev 1988).
Simshuser 1973: W. Simshuser, Iuridici und Munizipalgerichtsbarkeit in Italien
(Mnchen 1973).
Simshuser 1989: W. Simshuser, La jurisdiction municipale la lumire de la Lex
Irnitana, n: Revue historique du droit franais et tranger 67/4, 1989, 619650.
Bibliografie
315
Sirks 2001: B. Sirks, Making a Request to the Emperor Rescripts in the Roman
Empire, n: Administration, Prosopography and Appointment Policies in the Roman
Empire, ed. von Lukas de Blois, 121135 (Leiden et al. 2001).
korpil, 1894: H. korpil, Antike Inschriften aus Bulgarien. AEpigrM 17, 1894, 170
224.
Slofstra 1991: J. Slofstra, Changing settlement systems in the Meuse-Demer-Scheldt
area during the Early Roman Period, n: N. Roymans, F. Theuws (eds.), Images of
the past. Studies on ancient societies in Northwestern Europe, Studies in Prae- en
Protohistorie 7 (Amsterdam 1991).
Slofstra 2002: J. Slofstra, Batavians and Romans on the Lower Rhine. The Romanisation
of a Frontier Area, Archaeological Dialogues 9, 2002, 1638.
Slootjes 2006: D. Slootjes, The Governor and his Subjects in the Later Roman Empire
(Leiden 2006).
misko 1935: M. misko, Stanowisko wczesnorzymskie w Kookolinie, pow.
Rohatyski, n: Wiadomo ci Archeologiczne 13, 155164.
Smith 1989: V. L. Smith, Hosts and Guests: The Anthropology of Tourism
(Philadelphia, edi ia a doua 1989).
Sommer 1988: C. S. Sommer Kastellvicus und Kastell. Untersuchungen zum Zugmantel
im Taunus und zu den Kastellvici in Obergermanien und Rtien. FuBeBadWrt 13,
1988, 457707.
Sommer 1988: C. S. Sommer, Kastellvicus und Kastell. Untersuchungen zum Zugmantel
im Taunus und zu den Kastellvici in Obergermanien und Rtien, n: FBVFG 13,
1988, 457707 .
Sommer 2003: M. Sommer, Konstruktion einer Landschaft. Zur Entstehung einer
sakralen Topographie der Bekaa-Ebene (Libanon) in der Konsolidierungsphase
rmischer Herrschaft (1. Jahrhundert n. Chr.), Historia 52, 2003, 209224.
Sommer 2004: M. Sommer, Sakrale Architektur und lokale Identitt, n: A. SchmidtColinet (ed.), Lokale Identitten in Randgebieten des Rmischen Reiches. Akten des
internationalen Symposiums in Wiener Neustadt, 24.26. April 2003, Wiener
Forschungen zur Archologie, vol. 7, 199208 (Viena 2004).
Sommer 2004: U. Sommer, Materielle Kultur und Ethnizitt eine sinnlose
Fragestellung? n: U. Veit et al. (eds.), Spuren und Botschaften: Interpretationen
materieller Kultur, 205224 (Mnster 2004) .
Sommer 2005a: M. Sommer, Romas orientalische Steppengrenze. Palmyra Edessa
Dura-Europos Hatra. Eine Kulturgeschichte von Pompeius bis Diocletian, (Historia
Einzelschriften) (Stuttgart 2005).
Sommer 2005b: M. Sommer, Palmyra and Hatra. Civic and tribal institutions at the
Near Eastern steppe frontier, n: Erich S. Gruen (ed.), Cultural borrowings and ethnic
appropriations in antiquity, Oriens et Occidens, vol. 8, 285296 (Stuttgart 2005a).
Sommer 2005c: M. Sommer, Romas orientalische Steppengrenze, Oriens et Occidens,
vol. 9, (Stuttgart 2005b).
Sommer 2008a: M. Sommer, Bauen an der Grenze. berlegungen zur
Monumentalisierung kultureller Identitten, n: F. Pirson, U. Wulf-Rheidt (eds.),
Austausch und Inspiration. Kulturkontakt als Impuls architektonischer Innovation,
Diskussionen zur archologischen Bauforschung, 202213 (Mainz 2008a).
316
Sommer 2008b: M. Sommer, Der Lwe von Tadmor. Palmyra und der
unwahrscheinliche Aufstieg des Septimius Odaenathus, Historische Zeitschrift 287,
2008b, 281318.
Sommer 2009: M. Sommer, Rmische Geschichte II. Roma und sein Imperium in der
Kaiserzeit (Stuttgart 2009).
Speidel 1994: M. A. Speidel, Riding for Cesar. The Roman Emperors Horse Guards
(Londra 1994).
Speidel 1995: M. A. Speidel, Das rmische Heer als Kulturtrger. Lebensweisen und
Wertvorstellungen der Legionssoldaten an den Nordgrenzen des Rmischen Reiches
im 1. Jahrhundert n. Chr, n: R. Frei-Stolba, H. Herzig (eds.), La politique dilitaire
dans les provinces de lEmpire romain IIme-IVme sicles aprs J.-C. Actes du IIe
colloque roumano-suisse, Berne 12-19 septembre 1993,187209 (Bern 1995).
Sperber Katzoff 1993: D. Sperber, R. Katzoff, On the Office of the Defensor in
Palestine and Egypt During the Third Century CE, n: Saul Lieberman Memorial
Volume, S. Friedman (ed.), 111 (New York, Ierusalim 1993). .
Sprey 1953: W. Sprey, Tacitus over de opstand der Bataven (Groningen 1953).
Stahl 1978: M. Stahl, Imperiale Herrschaft und provinziale Stadt Strukturprobleme der
rmischen Reichsorganisation im 1.3. Jh. der Kaiserzeit (Gttingen 1978).
Stearns 1989: MacDonald Stearns, Das Krimgotische, n vol. Beck (ed.) 1989, 175194.
Steinsapir 2005: A.I. Steinsapir, Rural sanctuaries in Roman Syria. The creation of a
sacred landscape, BAR international series, vol. 1431 (Oxford 2005).
Stoian 1959: I. Stoian, De nouveau sur la plainte des paysans du territoire dHistria,
Dacia, N.S., 3, 385394.
Stoklund 1995: M. Stoklund, Die Runen der rmischen Kaiserzeit. n: Lund Hansen
1995, 317346.
Stolte 2003: B. Stolte, Jurisdiction and the Representation of Power or the Emperor on
Circuit, n: The Representation and Perception of Roman Imperial Power
Proceedings of the Third Workshop of the International Network Impact of Empire
(Roman Empire, c. 200 B.C.A.D. 476) Romae 2002, L. de Blois, P. Erdkamp, O.
Hekster (eds.), 261268 (Amsterdam 2003) .
Strobel 1989: K. Strobel, Die Donaukriege Domitians. Antiquitas, Reihe 1:
Abhandlungen zur alten Geschichte 38 (Bonn 1989).
Strobel 1998: K. Strobel, Dacii. Despre complexitatea mrimilor etnice, politice i
culturale ale istoriei spa iului Dunrii de Jos, n: SCIVA 49 (1998), 6195 (parte
inti), respectiv 207227 (partea a doua).
Suceveanu Barnea 1991: Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine (Bucureti
1991).
Suceveanu Zahariade 1986: Al. Suceveanu, M. Zahariade, Un nouveau vicus sur le
territoire de la Dobroudja romaine, Dacia, N.S., 30, 97115.
Suceveanu 1971: Al. Suceveanu, Din nou despre CIL, III, 14477, Peuce, 2, 145159.
Suceveanu 1974: Al. Suceveanu, La dfence du littoral de la Dobroudja lpoque
romaine (Ier IIIe sicle de n. .), Revue roumaine dhistoire, 13, 215228.
Suceveanu 1977: Al. Suceveanu, Via a economic n Dobrogea roman (secolele IIII)
(Bucureti 1977).
Suceveanu 1985 : Al. Suceveanu, Autour des rcentes discussions concernant le
processus de la romanisation, Thraco-Dacica, 6, 105115.
Bibliografie
317
318
Bibliografie
319
320
Bibliografie
321
Zaccaria 1994: Cl. Zaccaria, Il territorio dei municipi e delle colonie dellItalia, n:
LItalie dAuguste Diocltien, Romae, CEFR, 198, 309327 (Roma 1994).
Zahran 2003: Y. Zahran, Zenobia between reality and legend (Oxford 2003).
Zanker 1989: The Power of Images, n JRS 79 (1989), 157164.
Ziegler 1971: K.-H. Ziegler, Das private Schiedsgericht im antiken rmischen Recht
(Mnchen 1971).
Zugravu 1999: N. Zugravu, Roma. Politic i acultura ie. Introducere la problema
romanizrii (Iai 1999).