Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BULETINUL
COMISIUNII
MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICA TIUNE TRIMESTRIALĂ
,
1 Q 4 O
C UPR INSU L
T E X T:
N. IORGA I Vederi ardelene in cartea unui Engles . 1
VICTOR BRATULESCU I Inscripţii de curAnd descoperitt: 5
D. TUDOR: Castra Daciae Inferioris . 18
G. T. KIRlLEANU: Schitul Cozla 34
PREOTUL C. MAT ASĂ: Săpături de prelstorie în Judeţul Neam ţ . 38
GHEORGHE BEZVICONI: Comunicari 43
Resumat frances 48
ILUSTRA TIUNI I
,
Pagina
V�d,ri ardelene în cartea unui Engles. Fig. 14. Biserica din Brâtieni-Argeş. Piatră de mor-
mânt
Fig. 1.
12'
- Vedere din Ardeal 1
Fig. 1 5. Brâtieni-Argeş Piatră de mormânt .
Fig. 2. - Fete de Iăngă Sibiiu
13
2
Fig. 1 6. - Brâtieni-Argeş. Cruce de mormânt . 13
Fig. 3. Bi sericâ sâsească 2
-
Fig 17 Brâtieni-Argeş. Cruce de mormânt 14
Fig. 4. Biserică româneascâ 2
Fig. 1 8. Din biserica din Valea Orlei-Chitorani,
Fig. 5. Româncâ din Ardeal 3
Prahova
Fig. 6.
14
Ruinele Cârţei 4
Fig. 19. Din biserica din Valea Or1ei-Chiţorani,
Fig. 7. Biserica din Agnita 4
Prahova 15
Fig. 20. - Jiblea. Cruce 15
Inscripţii d, curlind descoperite.
Fig. 2 1 . - Cruce de la biserica Sf. ILie Gorgani 16
Fig. 1. Biserica Sf. Vineri, Târgovişte. Pisania 6 Fig. 22. Cruce de la biserica Sf. Ilie Gorgani 16
Fig. 2. Ruinele bisericii de la Suslâneşti·Muscel 7 Fig. 23. Cruce de la biserica Sf. lIie Gorgani 17
Fig. 3. Schiţa ruinelor bisericii din SusIăneşti-Mus-
cel cu aşezarea pietrelor mormântale .
Castra Daciae in[erioris.
6
Fig. 4. - Biserica din Suslăneşti-Muscel. Piatra de Fig. 1. Castrul roman de piatră din B umbeşti-
mormânt a lui Negre; 1 558 • 7 Gorj 19
Fig. 5. Biserica din Suslâneşti-Muscel. PIatra de Fig. 2. Secţiune in şanţul zidului şi valul castrului 20
mormânt a Stancâi, soţia lui Pârvul; i562 8 Fig. 3. Zidul castrului, faţa interioară 21
Fig. 6. - B iserica din Suslăneşti-Muscel. Piatra d e Fig. 4. Şanţul castrului 22
mormânt a lui Pârvul, mort intre 1 572 Fig. 5. Zidul castrului 23
şi 1579 8 fig. 6. Valul castrul ui 24
Fig. 7. - Cruce de drum de la S uslâneşti-Muscel 9 Fig. 7. Poarta de Sud 25
Fig. 8. - Biserica din Suslâneşti-Muscel. Piatra de Fig. 8. Pragul porţii de Sud 26
mormânt a lui Stoica 9 Fig. 9 Castrul Bumbeşti, vedere spre râpa Jiiului 27
Fig. 9. Biserica din Suslâneştl-Muscel . 10 fig. 10. - CIăd·irea interioară, la N. de via dec�mana 28
Fig. 10. Biserica din Suslâneşti-Muscel • 10 Fig. 1 1 . - Clădirea i n terioară, la S. de via decumana 29
Fig. 11. - Biserica din Sus!ăneşti-Muscel. Uşa 11 Fig. 12. - Baia castrului Bumbeşti 30
Fig lJ. - Biserica din Suslâneşti-Muscel. Cadru de fig. 13. - Praefurnum 31
piatrâ cu inscripţie • 11 Fig. 14. Obiecte descoperite in 1897 32
Fig 1 3. - Bise{ica.din Brâtieni-Argeş • 12 Fig. 15. - Inscripţie dedicată lui Caracalla 3�
http://patrimoniu.gov.ro
\
I
VEDERI ARDELENE IN CARTEA UNUI ENGLES
DE N. IORGA.
-- 0--
Una din cele mai preţioase carţI despre hadiei, din causa Băilor Hercula ne. Se dă
A rdeal, bogată, imparţială, plină de senti descrierea costum ului femeiesc in Banat
ment uman, e a lui Charles Boner, Ar (pp. 28 9) (fig. 2, 5).
dealul, ţara şi oamenii, publicată in limba De aici Boner Întră în Ardeal, spre Haţeg
englesă, a autorului, şi tra dusă în cea ger şi Orăştie. Capitolele IV şi V au, nu numai
mană, la Lipsca, in 1 868. o frumoasă descriere a Sibiiului, dar si două
A vând relatii cu cărturari ardeleni, el splendide planşe (la pp. 54, 72). Din nou ,
poate intrebuinţa materialul ce i s'a dat în varianta lui de aici, e descris costu mul
de profesorul u ngur Finaly, din Cluj, ar femeilor noastre, lângă al Săsoaicelor (pp.
cheolog, de bunul său prieten sas, Johann 58, 71). Nu lipseşte nici înfăţişarea u nui
Karl Schuller. de cu noscutul cercetător portal de biserică apuseană (p.68). Câteva
geografic şi etnografic, de aceiaşi naţiune, pagini despre găzduire, pentru a trece la
Albert Bielz, pentru cărţi. Dar i lustraţiile, arta ardeleană (cap. VI I). În al VIII-lea
pe _care le reproducem, in mică parte, capitol sânt " imigranţii". A decă istoria
aici, vin de la Friedrich Mliller, pe atunci colonisării săseşti, care se continuă şi î n
rector săsesc, şi, mai ales, de la baronul cel următor, foarte pe larg. Se vorbeşte
Blasiu Orban. apoi de Biblioteca Bruckenthal, şi din nou
A vem o călătorie pe Dunăre, pormta costumul românesc îl atrage pe călător, cu.
de la Viena. U n capitol e consacrat .Me- " în velitura " ("volutura ") (pp. 1 4 1 -2).
http://patrimoniu.gov.ro
2 BULETINUL COMISIUNI I MON1.jMENTELOR I S TO R I C E
http://patrimoniu.gov.ro
VEDERI ARDELENE ÎN CARTEA UNUI ENGLES 3
http://patrimoniu.gov.ro
4 BULETIN 'L COWSIUl\1I MOl\mlEXTELOR ISTOmCE
Iulia (biserica veche; pp. 546-50) , Agnita " Adevaru l îşi gaseşte pretutindeni calea
(biserica; p. 555), Cârţa (p. 562; fig. 6), cartea cuprinde adevăr, n imic decât a
şi
l n idoara şi Deva, Abrudul (cu D.:!tu nata, devăr, păna la j udecata asupra Valahilor,
la pagina 540; "Cetatea", p. 58 1 ). care, în amănunte care se aduc inainte
Urmeaza observaţii politice (cap. XXXV). pentru confirmarea ei, este oricum j usta,
Se revine la peisagiu cu Moţii pp. 625-8). dar mie cel puţin, pe temeiu l cun oştinţii
mele de persoane şi de lucruri, nu
mi se pare i ntemeiata in conclusia
ce se leaga de acolo cu privire l a
naţiune ca atare. Pe lâ ngă acea sta ,
nu găsesc n ici multele circumstanţe
atenuante, a căror ţinere în sama
si ngură per mite o dreaptă j udecată.
Î mi lămuresc această infatisare, ce
'
mira, faţa de privirea d-tal� pătru n
zătoare in concepţia 'îID.prej urărilor
ardelene, prin împrej urarea că ai a vut
a face cel mai puţin cu Valahii şi
ca ai aj uns sa auzi la Unguri şi Saşi
j udecăţi de (l potriva de nefavorabile,
care iese d i n lu nga obişnuinţa de a
privi pe aceşti oameni ca pe nişte
paria şi, j uJecaţi învierşunate prin des-
-
Fig. 6. Ruinele Cârţei.
baterile Dietei. De alminteri, iti voiu
mai marturisi ca sânt singurul de a
U n capitol u ltim resuma totul. ceastă parere asupra acestei parţi din
Românii sânt maltrataţi şi i n ce pri veşte frumoasa d-tale carte, nu n umai intre
pe cei din Principate. E nglesul îşi râde U t1guri, ci şi î ntre conaţionalii miei" (deci
de originea romana pe care şi-o atribuie autorul e Sas). "Se pare deci că greşeala
aceşti " parveniţi", de organisarea in l e
giuni a luptatorului d e la 1 848, de
portul lor de parada (p. 9, nota 1 ).
Dar e atâta adevar i n aceasta rară
l ucrare, incât, de şi Ungurii, carora li
doria sa' iasa din isolare şi sa co
laboreze cu Austria, s'au suparat, Bo
ner a menţionat in ediţia germana
criticile l a adresa lor. Iar, pentru
Români, scrie aşa: " Tot aşa ca pentru
U nguri şi Saşi, am căutat a fi drept
cu Românii; despre dânşii n u s'a spus
nimic care sa n u fi fost supus prea
labil u nei încercări temeinice. Dar mi
se scrie i n aceasta privinţa cele ce
urmează din Ardeal, şi, de oare ce
a ceastă manifestare vine de l a u n o m Fig. 7 . Biserica din Agnita.
http://patrimoniu.gov.ro
\) INSCRIPŢII DE CURÂND DESCOPERiTE
-- 0-- DE VICTOR B RATUL ESCU.
PIETRELE DE MORMANT DE LA
II.
luna Octomvrie, zile 31, la anul 7071 s":
I n locul braţelor crucii, î n vârful acesteia.
SUSL A NEŞTI-MUSCEL.
apare u n ornament in forma a două tri
O cercetare î ntâmplătoare pe mosia de unghiuri ce se Întretaie (Fig. 4).
;la Suslăneşti a d-lui Chiriacescu a d us la 3. Piatra de mormânt a lui Pârvul' soţul
Stancăi.
1 N . ·Iorga. InsCT. ipţii, 1 , p . 109. ------
., Bul. Corn. Mon. 151., an. XXIV. p. 47. • 1558.
o, 1528. I 1562.
http://patrimoniu.gov.ro
6 BULETI NUL COMIS IC\'I ! ?lIO::'\DIE::'\TELOn lSTOlUC E
1,
:n
'Y-l
:-"
to
0;'
g
.,n'
-�
�
:::l
3.
".
>-1
ci3
o
.a.
� ()
"
""O �
'"
.,
0;'
s.
"
http://patrimoniu.gov.ro
INSCRIPŢII DE CURÂi\'D DI::SCOPERITE 7
http://patrimoniu.gov.ro
8 BlLETH'UL ;\ION '�rEXTELOR ISTORlCE
Fig: 5. - Biserica din Suslăneşti-Muscel. Piatra de mormânt a Stancăi, soţia l u i Pârvul; lD62.
L__
Fig. 6. - Biserica din Suslâneşti - M uscel. Piatra de mormânt a l ui Pârvul, mort i ntre 1572 şi 1579.
http://patrimoniu.gov.ro
INSCRIPŢII DE CURÂND DESCOPERITE 9
Ioa n Simion Jumărescu, boer de neam, din iar zugrăveala s'a terminat la 20 Iulie 1 859.
Suslăneşti, şi de soţia sa, Ana, născută Ioan Iar acu m, la a n u l 1 93 1 , ' s'a mai reparat
BIII. COlii. MOTl. isi. - Fasc. 103, 1940. 2
http://patrimoniu.gov.ro
10 BULETINUL CmUS IUNII MOXDIEXTELOR ISTORICE
http://patrimoniu.gov.ro
......
Z
(j)
n
:;o
-
."
�8
t:J
M
n
C
:;o
�>
Z
t:J
t:J
M
{fJ
n
O
."
M
:;o
>-<
'--l
M
http://patrimoniu.gov.ro
12 BULETl�CL CmI lS lL'XII M O�m[E:\TELOR ISTORICE
.atclt fa zugrăveală cât şi legatu cu fer prin Din bisericuţa veche de pe coastă n'a
sLiruinţa d-Iui Nicolae Cojea n u". mai rămas astăzi decât a ltarul acoperit cu
Ctitorii sânt î n haine nemtesti. şindrilă şi păstrân d frescele de la începutul
Lângă tată, "Gheorghe, fiul cl-ior". secolului trecut. Cimitirul satului s'a intins,
pănă în uşa acestei clădiri în faţa căreia
mai stăruie astăzi două pietre de mormânt
ale ctitorilor, de sigur din secolu l al
XVIII- lea (Fig. 1 3).
Una cu inscripţie romănească, mâncată
de pământul grămădit de�asupra, a lta, cu
ins:ripţie slavă, mai bine păstrată. Mai
către stânga se inalţă o cruce de piatră,
cu i nscripţie slavonă, cu mult mai veche
decât cele două pietre.
Inscripţia de pe piatra de mormânt,
săpată 10 romăneşte, are carI) următorul
cuprIns :
"Să se ştie că aice zac oasele dum
nealui răposatului robului Dumnezeu jupan
Gherghe, robul lui Dumnezeu... (probabil
un alt n ume, după care urmează o serie
de cuvinte ale căror litere sunt mâncate
de pământ) . . să fie pomenit". Rân dul al
.
http://patrimoniu.gov.ro
INSCRIPŢII DE CURÂND DESCOPERITE 13
adecă:
Pomeneste, Doamne
Pe Mih �ea, Anca şi Şerban.
Pe laturea de Nord:
OHC I\\CLl,d Scris i n luna
WKfII &pi'E Octombre
Fig. 1 5. - Brăti en i-Argeş. Piatra de mormânt.
& 2
AH ... . & ... zile. La anul
Cu vrerea Tatălui /\"k fii" 7093.
P I
Şi cu aj utorul Fiului 3 4
http://patrimoniu.gov.ro
14 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
(1)
"
c
n
(1)
o..
(l)
......
!Xl
I
9.
p
u
�.
http://patrimoniu.gov.ro
z
Ul
n
�
;:a
-j
-
t:!
M
n
C
�
>,
z
t:!
t:!
M
Ul
n
O
'ii
M
�
;::j
M
http://patrimoniu.gov.ro
16 BULETINUL CmnSI NIl M O�mIE�TELOR I STORICE
http://patrimoniu.gov.ro
INSCRIPŢII DE CURÂND DESCOPERiTE 17
VI.
Pe faţa:
t Această sfântă auce s'au radicafu-s'au (sic
dă l'Obul lui Dumnezeu Radul logofatu
za Divan în zilele Mariei Sale Costandin
Vodă Mavroc01'datul. cu blagoslovenia
Prea Sfinţiei Sale părint[elui m]itr[o]
(Fig. 2 1).
Pe laturea dreaptă:
... politulu(i) ţarii chiriu chir Grigorie 1,
sţ're cinstea sfântului şi marelui iemrhu
Neculae de robii lui Dumnezeu Radu,
-
Mira, lamandi, Bălaşa, Stoica (Fig. 22). Fig. 23. Cruce de la biserica Sf. I l i e Gorgani
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACIAE INFERIORIS
1.
CASTRELE ROMANE DE LA BUMBEŞTI-GORJ
DE D. TUDOR
-- 0--
D upă ce terminase desgroparea şi editarea Ro mâni şi Turci n i dau cea mai sigură dovadă
monu mentului de la Adamclisl, Tocilescu şi-a despre importanţa strategică a regiun i i. Pentru
o rganisat un plan larg d e săpături şi cercetări stăpânirea porţii de la Bumbeşti, s'au dat l u pte
arheologice, în O l tenia. Campania de lucru începu învierşunate Între armatele n oastre şi Germani.
d u pă o Îndelungată visită în lungu l şi latul La ieşirea Jiiului d i n m unţi, se găsesc trei
provinciei, unde cercetă mai toate staţiunile cu lagăre, dintre care, numai două sânt roman e :
urme preistorice, romane şi medievale 1. Intre Vârtopul şi Bumbeştii4. Celelalte întărituri, Înşiruite
anii 1 894 şi 1 902, fură săpate, rân d pe râ nd, r u i nele pe defileu, sânt dace sau medievale.
romane de pe Olt, D u n ăre şi Jiiu. Conducerea Cercetări şi săpături. Castrele din Bu mbeşti ,
săpăturilor au avut· o n umai asistenţii săi de l a ca mai toate aşezările vechi, au fost scormonite
Museul Naţio n al d e Antichităţi . din B ucureşti , în primul rând de obişnuiţii căutători de comori .
d intre cari cel mai folosit 'şi priceput a fost d. Pri mele săpătu ri sistematice fură făcute, cu aju
inginer Pamfil Polonic. Î n afară de i nscripţii 2, To toru l arm atei, Î n tre 8 l ulie-1 7 August 1 897, de
cilescu nu a publicat mai n imic asupra săpă ar. Tocilescu. Cond ucerea l ucrări lor fu încred in
iurilor din Oltenia. In schimb, ni s'au păstrat, în ţată d-lui i n giner topograf P. Polonic, care ni-a
manuscrisele sale d e la Academia Română, n u lăsat opt rapoarte de săpături, î nsoţite de schiţe 1.
m eroase rapoarte d e săpături , schiţe şi plan uri, Tocilescu a făcut doar \) scurtă com u n icare în
care presintă un mare i n teres şti i n ţi!ic. Faţă d e şedinţa de la 30 Mar! 1 898 a Acade miei Române,
importanţa l o r, ni-a' m propus a l e cerceta ş i şi ea n u s'a tipărit 2.
a culege material pentru o serie de monografii Cercetările ş i săpăturiie au fost reluate î n 1 937
asupra castrelor romane din Oltenia. Acestea vor de d. N. Plopşor. S'a d esvelit cea mai mare
mai fi însoţite de cercetările făcute de alţii, sau parte d i n zidăria castrului de piatră, complec-
personale, î mbogăţite de obişnuitele descrieri to
pografice şi interpretări de material documentar 3.
• Fortificaţ i a de pe pârăul Po rceni are formă de castru
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACI A E INFERIORIS 19
tând u-se datele din 1 897, ŞI s'a descoperit o serie spre Nord. O şosea n aţion ală, construită prin
de obiecte 3. anii 1880-1 890, d e ingin erul Costescu (fratele lui
Teodor Costescu), î l taie pe mij loc, î ntre kilo
A. CASTRUL DE PĂMÂNT PE PÂRĂUL
VÂRTOP. m etrul 82 şi 83.
E aşezat pe malul stâng al Jiiului, î n locul Forma l u i e aproape pătrată, cu laturile lungi,
u n d e pârăul Vârtop se î m preu n ă cu acesta. Faţă de 126 m. (direcţia lor N.-S.) şi cele scurte,
/i
!... o
.�,/
Fig. 1. - Castml roman de piatră din Bumbeşti-Gorj. Il caslro romano di Bumbeşti-Gorj (Romania).
http://patrimoniu.gov.ro
BULETINUL COMISIl:NII i\IONCMENTELOR ISTO RICE
'păstrat pe o Î n ăl ţime de 0,50-2.00 m. Are Î n V. a u foat complect distruse. Zidăria lor s'a pră
faţă u n ş a n ţ l arg de 1 1 m., ş i a d â n c d e 0.50- 1 . 00 m. vălit î n apa jiiului, plin cu cărămizi, ţigle şi
Cu m cea mai mare parte din cetate a fost piatră de construcţie, pe o d i stanţă d e câţiva
distrusă de pârăul Vârtop şi prin construcţia kilometri.
şoselei n a ţionale, n u se mai poate p recisa decât Forma lagărului era puţin n eregulată. Nu putem
locul porţilor de N. şi V. şti dad era dreptunghiu lară sau pătrată, dar
La o d epărtare de 30 m. spre S. de acest avea colţu rile mult rotunj ite. D i n ceia ce s'a
castru , d. Polon ic menţionează d o u ă ziduri antice, păstrat azi, se poate vedea uşor că ' u nghiul d e
p aralele, groase de 0.60 m., şi Î ntre ele au fost l a colţul de S . E. e m a i m i c decât cel de l a N .
găsite cărămizi, ţigle, olane s parte şi u rme de E . Neregularitatea a resultat prin faptu l că, laturea
arsură. Se pare că În acest loc a fost o in stalaţie de S. nu a mai u rmat traseul vechiu l castru de
termală, similară ca aşezare ŞI funcţie cu cea de pământ şi a fost retrasă m u lt spre interior.
la castrul Bu mbeşti. Această modificare a avut u rmări şi asupra or
ganisării interioare a fortificaţiei (Fig. 1 ).
B. CASTRUL DE PI ATRĂ DIN BUMBEŞTI. Şanţul ce Î ncunjură castrul (!ossa), era larg
Aşezarea castrului este dintre cele mai nemerite de 15 m. şi adânc de 2 m. Panta din spre zid
din punct de vedere strategic. E situat tot pe e m ai pron unţată decât cea d i n afară, iar fundul
malul stâng al Jiiului, între satele B umbeşti şi Bâr era oval şi nu ascuţit. Adâncimea, dispro porţionată
leşti. Şoseaua naţion ală Târgul-J iiului-Pietroşani faţă de lăţi me, se d atoreşte n estabilităţii solului.
rece la o depărtare de 35 m . , faţă de laturea Şanţul putea fi u m plut cu apă adusă printr'un
Fig. 2. - Secţ i u n e in şanţul zidului ş i v a l u l castrului. Sezione delia fossa, m uro e vaI I o d e l castro !Polonic).
de Răsărit a castrului. Tn faţa l u i , e marcat km. canal d in matca jiiului. Se p are că, de-a lungu l
82. Pân ă î n gura deîileului Lainici sânt n u mai laturilor N . ş i V , şanţul de încunj u r n u exista, şi
3 kilometri. protecţia o Î n d e plin ia albia adâncă a ]iiului. De
EI a fost ridicat În câmp d eschis, lângă o apă altfel, castrul era ridicat pe un tăpşan Î ncunjurat
curgătoare şi cu vederi l argi în toate părţile. pe două părţi de jiiu, a cărui roadere a survenit
D atorită acestui fapt, putea fi ferit d e atacuri În urma schimbării cursului apei (Fig. 2 şi 4).
date asupra lui prin surprindere, dacă în j urul D i n fundul şanţului s'au scos multe caramlZl
lu i ar fi existat acoperiri. Tn această p rivinţă, şi p i atră de con strucţie, căzute din zid (Fig. 2).
a vea o situaţie strategică 'şi geografică asămă Berma nu a fost p recisată. De altfel, ea pare
n ătoare cu a celui de l a J idava, lângă Câmpu că n ici n u a existat, sau era aşa de m ică, Încât
l u n g-Mu scel'. e greu de a o stabili pentru a d o u a fasă a
Starea de conservare a castrului e foarte sl abă. lagărului, când a fost cu p rin s prin fundaţia zi
Jiiul a năruit mai m ult d e j umătate din su prafaţa d u lui ridicat Î n 201 p. Chr., î ntre şanţ şi �val.
lUI. Roaderea şi p răbuşirea au fost grăbite de Zidul castru lui e gros de 1 .30-1 . 40 m. şi se
n atura solului pe care e situat, format d i n alu păstrează p ână la Înălţimea de 3 m., socotită d e
viu ni cu pietriş, depuse de râu . .. l a temelie. F u n d amentul a r e adâncimea de I ni.,
Se p ăstrează î ntreagă n u mai laturea d e E., restul de 2 m. se menţine î n afară d e vechiul
lu ngă de 1 67 m., iar din cea de la S. mai rămâne n ivel al pământului. 1 s'a d at o temelie adâncă,
un fragment de 88 m. (fig. 1). Laturile de N. şi fiindcă îi Iipsia berma şi era prea apropiat de
şanţ. (Fig. 2).
1 Tudor, Gastrele romane de l a ]idava, p. 2 şi urm. O caracteristică a acestui zid o formează o
http://patrimoniu.gov.ro
CASTR A DA CI A E I l FERIORIS 21
' serie d e ieşituri, l ungi d e 1.30 m . ş i groase acesta pare a fi lost exclus d i n construcţie_
numai de 0,25 m., aşezate la o depărtare î ntre Valul din spatele zidului (vallum), înalt azi ca
.-ele, de 5.50-6.50 m ., ce S P. observă r; u mai pe şi acesta, are la basă o lăţim e d e 5 .80 m. El a
linia interioară a l aturii de Est (Fig. 3). Fiind resultat din săpătura şanţu l u i pri m u l ui castru d e
înfipte în val, aveau misiunea de a contribui la păm ânt şi, până î n 201 p . Chr., când i s'a adaus
stabi l itatea zidul u i �. Pe laturea de S. , aceşti colţi în faţă z i d u l d e piatră, nu ştim dacă era răzimat
de zid n u au lost construiţi, fii ndcă, aici, se p e u n gard de hârne sau palisade. Săpăturile
. crease o bermă prin retragerea acesteia. n u ni-au putut da n imic nici despre " drumul
Zidul e construit din bolovani de râu ş i l espezi de ron d " al valului, şanţu l d e scurgere d e l a
'nelasonate, l egate prin mortar de var (opus poala lui, via sag ularis, etc. (fig. 2 şi 6).
incerium). Partea superioară, sau cel puţin cre Turnuri în zid, afară de ale porţilor, au exi stat
nelele (pinnae), le va fi avut z i d ite în cărămidă. numai la colţuri l e lagăru lui. S'a săpat şi d eter
Nu mai astlel II i putem explica m ulţimea cără minat bine numai cel de la colţul d e S. E.
mizilor aflate, căzute în şanţul din faţă -(fig. 5 şi 7). Acesta nu are temeliile l a acelaşi n ivel cu zidul
î nălţimea zidului, î m p reună cu crenelele, cal cetăţii, şi a fost construit d e-asu pra val ului c e
· <:u l ată d e la nivel u l pământului, nu trece de 4 m . exista în 20 1 p. Chr., dându·i-se o mică t e m e l i e
Nu putem precisa dacă acesta avea în exterior de p iatră. Constructorul a fost silit la acest com
ŞI un parament de blocuri (opus quadratum), promis de grosimea şi tăria valului, mult mai
pentru protecţie 1. Din causa l ipsei d e spaţiu, mare la colţurile castrul u i d e pământ, unde s e
crease o platîormă I ată pentru aşezarea maşi
I In niciun cas n u pot fi atribuite unui pod de lemn nilor balistice (Fig. 1).
·ce inlocuia valul interior, fiindcă a u o grosime i nsufi
cie�tă : acesta există şi le i ngroapă com p l ect. Atari ziduri Forma turnul u i e aproape p ătrată, cu zidurile
cu misiunea de a susţi n e a (in locul valu l ui) u n pod de i nterioare groase de 0.80 m . 1• Î ntrarea, ce va f i
bâr � e s'au găsit la Că şei ; 'P anaitescu, Castrul roman lost pe l aturea opusă colţului castrul u i , nu s'a
· de la Căşei, p. 8 şi urm. extr. din A n u a ru l Co mis. Mon. stabilit î n săpătură. Camera sa era de mări mea :
Isi. Transilv. , Cluj 1 930) ; Bivolari, Titeşti şi Copăceni
3.30 X 3.90 m. Î n interior, zidul lagărul u i p resintă
p e Olt ; cL, pentru ambele, Tocilescu, Mss. Ac. Rom.,
o ultimă ieşitură de stabilitate, similară cu cele
voi: 5133, p . 95 ş i u r m . ş i p. 64.
I Ca l a Micia ; Daicoviciu, Micia, 1 , p. 20 (extr. din A n. constatate pe l aturea E. Acest turn ar fi trebuit
Comis. Mon. Ist. Transilv., Cluj 193 1) şi .Jidava (Tudor, s ă aibă zidul din spre inamic m u lt îngroşat, c a
o . c., p. 1 1). Dată fiind i m p o rtanţa strategică şi ingrijirea
·cu care a fost construit, se pare că .ş i castrul Drobeta I Asămănătoare la Bologa ; ef. Macrea, in A n u a r.
·era protejat cu această hainl. Comis. Mall. lst. Trallsil., IV (1932- 1 938), p . 219.
http://patrimoniu.gov.ro
22 Blj L E Tll\UL C m fI S I XII :\ IONU.\[ E X TE L O R I S TO R I C E
la toate castrele roman e din acea vre me. Dar din prici na li psei unei berme normale. Ziduri le'
tot lipsa de spaţiu intre şanţ şi val I - a determinat d e către f lancul Întrări i au grosi m e a d e 1 .30 m .,
p e constructor să ren unţe Ia această normă. ce era cerut21 d e greutatea bolţii d e cărămi d ă
(Fig. 1 ). ridi cată între c e l e d o u ă turn u ri ş i de-asupra
Fii n d construit pe r.oama val ului, turnul n u porţilor.
p utea avea d ecât o Încăpere rid icată d i n bârn e I n ruinele porţii d e E. f u aliată inscripţia d e
p e fundamentul d e piatră constatat. înoire a lagărul u i, făcută î n an u l 20 1 p . Chr.
Cum, la colţu l de N. E. al lagărul u i, cercetările (C f. L . III, 1 4485, a). Acest fapt i - a determinat
n u au putut precisa u rmele u n u i turn simi lar, e pe Tocil escu şi apoi p e d. Pl opşor să creadă că
d e bănuit că fusese l ucrat numai d i n lemn şi Întrarea se i d e n ti lică deci cu p orla pmeioria. Din
tot de- asupra val u l u i ; fiin dcă regula cerea pentru m otive ce se vor expune mai jos, identificăm
t oate colţuril e acelaşi mecan ism de apărare. această poartă cu porfa decumana.
Portile descoperite sânt în număr d e două, Ca mărime, forrnă şi construcţie, poarta d e p e
câte u na pe fiecare lature ră masă. (Fig. 1 ). laturea d e S . apare identică, asHel, cu cea descrisă
Cea d e pe laturea d e E. cad e exact pe mij mai sus. Are deo sebit numai laturile m ici de către
l ocul acesteia ş i e largă d e 4 . 50 m. E ila ncată interiorul ca s t rn l 1 1 i î n gr o ş a t e ('a ş i zid u l exterior
,
de două turnuri, cel d e N. fiind d i strus d e son şi prevăzute cu două ieşituri pentru fixat ţiţina unei,
dagiile căutătorilor de comori. Au o formă mult porţi. Ea nu cădea pe mij locu l latu rii respective.
alungită spre interior, determin ată d e existenţa La ambele Întrări Închiderea se va fi Iăcut
val ului vechiu, ce n u a lost tăiat d ecât puţin, prin porţi duble 1 . Turnurile lor aveau un etaj
d a r până la vechiul nivel al pământului, încât zi dit în cărămidă şi erau acoperite cu ţiglă, găsită
p orţilor li s'a dat aceiaşi adâncime a tem e l i i l or, în mare număr căzută pe l ângă poartă. Intrările
ca şi z i d u l u i castrului 1. (Fig. 7). erau pavate cu l espezi d e piatră aştern ute pe u n
Un turn m ăsoară În exterior : 9.75 X 3.90 X 6.60 strat d e pământ gal ben, bine bătut. U n p rag d e
m. şi camera ce Închide e de mărime a : 7.25 X piatră obişnuit a fost de scoperit in situ d e d.
1 .80 m. I n faţa din s p re inamic, zidul lor are o Plopşor (Fig. 1)).
grosim e excepţională (care e şi a celui mare) Pretoriul sau clădirea centrală (praetorium) e
de 1 .70 m. Îngroşarea s'a făcut spre interior, tot păstrat foarte puţin !. D i stru s d e J ii u, a mai fost
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACIAE INFERIORIS 23
răscolit şi de căutătorii de comori. Faţă de poarta s patele clădiri i (oecus) 1 , deci ai::i n u avem · faţa
răsăriteană e la o distanţă de 4 5.40 m. (Fig. 1 ). ei (atrium).
Zidurile i se menţin pe o Î n ălţime de 0.50 m.; Pe laturea d e S. a pretoriului se observă alte
sânt d e 0.80 m. grosime . două fragmente de ziduri ce iese Î n afară, şi, fiind
Compartimentul rămas din pretori u e lung de prea apropiate, formau o cameră (armamen
28.65 m., format d i n două zid uri p aralele ce fac tarium f).
colţ cu un al treilea şi sânt la o depărtare de D i n ruinele pretori u l u i s'a scos Î ntre alte
8.60 m. Zidul d i n afară are o Întrare largă d e obiecte o inscripţie dedicată lui Caracallll (v. mai
a proximativ doi metri ş i terminată la stân ga c u j os) şi nu meroase fragmente de bronz, rupte
u n uşor de cărămidă. De aici şi p â n ă la colţul dintr'o statuie i mperial ă !.
d i n stânga l ungimea z i d u l u i este de 1 2. 7 5 m Magazii pentru provisii alimentare (horrea)
Î n acest cas, lăţimea p retoriu lui nu trecea de se pot stabili după ruinele vecine pretori u l u i . La
28 m., socotind că această Î ntrare cădea pe S., d. Polonic a desgropat resturil e u n ei clădiri d e
m ij locul laturii. zid depărtată d e corpul pretori ului c u 1 4.20 m.
Către colţurile clădirii se observă două ziduri, şi lată d e 1 3 m. tn exterior edificiul presintă o
l ungi de 4 şi 2.80 m . (dar groase de 0.50 m.) s erie de contraforţi, aşezaţi din 4.50 Î n 4.50 m.
D u p ă locul ce-I o c u p ă În arhi
tectură se i dentifică, sigur, cu o
magazie (horreum sau grana
rium) 3. (Fig. 1).
La N. de pretoriu s'a mai găsit
i n 1 �97 un colţ de clădire cu
z iduri fragmentare de 4 m. lun
gime, dar aşezate p e aceiaşi linie
cu a magasiei precisate Î n partea
o p u să. Se pare că şi aceasta era
tot o magasie, similară celei des
crise (Fig. 1 ).
Mai e de observat 'că aceste
g ranaria nu stau pe aceiaşi l i n i e
cu Î ntrarea preto riul ui, ceia ce
ar fi trebuit să existe, dacă Î n
această parte a r f i fost faţa l u i .
Clădiri interioare stabi l e, î n
n umăr de d ouă, se pot precis �
î ntre p retoriu şi poarta . decumană
(Fig. 1 ).
Fig. 5. -
Zi d u l castrului. I l murs d e l castro.
Cea mai mare e Î n dr.:apta
Î ntrării, de al cării fron t i nterior
(turnuri) e l a o d istanţă de
c e cad perpendicu lar pe linia Întrării . E probabil
I C ăşti, ef. Panaitescu, o . c . , p . 1 2 ; Răca ri, F l o rescu,
că aceste ziduri, ce n u au o legătură cu altele Casirul roman de la Răcari-Dolj, p. 14 (Mem. Inst.
ca s ă formeze camere, susţineau o streaşină A rch. Olteniei, Craiova 1 931 ) şi Jidava ; Tudor, o. C.,
fixată p e stâlp i de l e m n î n faţa întrării. p . 18.
• Ca l a R il cari, TQcilescu, Fo u illes, p. 1 40. La Drobeta
La stânga Î ntrării şi În i nterior, s'a d esgropat
se păstrează u n soclu (in situ) pentr u una ecvestră
o cămăruţă, Î ntărită la colţuri cu zid de cărămidă,
(observaţie proprie) .
. ş i în exterior d imensiunile : 2.35 X 2.95 m. Era 3 N u m i tă de 'archeologii 'germani Pfeilerball. Cf. Fa
pavată cu cărămizi mari, pe care s'au găsit resturi bricius, Das Kasiell Urspring, pp. 20-2 şi pl. I-l1 ; care
de foc, burlane de pământ şi stâlpi de cărămizi citează ş i alte exemple de pe Iimesul german (O. R. L.,
pentru susţinere (suspensurae), elemente ce do no. 65 a, Heidelberg 1905). In Dacia I nferioară , la J idava ;
-v edesc că aici exista u n obişnuit sistem de În Tudor, o. C., Răcari, Tocilescu, Mss. Ac. Rom., 5133,
p . 1 78, şi Drobeta, u nde sânt două, dar n e precisate în
călzire (hypocaustum). t n construcţia pretoriilor, să p ăturile şi planurile ridicate castrului de Tocilescu, d
.locul acestui siste m de Î n călzire e tot d eaun a Î n Bărcăcilă şi florescu.
http://patrimoniu.gov.ro
24 BULETJ 'eL C m l ISIlNII MOI\G:\IEI\TELOR I S TORICE
7.50 m. Clădirea e lungă de 3 1 .60 m. şi Iată d e pretori u l u i (atrium) trebuia să fie m ai largă. D u pă:,
9 . 70 m . Zidurile, făcute d i n p i atră, sânt groase d e resturi le d e z i d ărie ce o tIan chează, ea mai avea
0.60 m . ş i conservate p e o înălţime d e 0040 m . în faţă şi un fel de straşin ă cu prispă, element
Conţine trei cam ere n eegale, ale căror d imen· neobiş nuit l a î n trarea de onoare.
siuni, începând cu cea de Răsărit, sân t : 5 . 1 0 X Cele d o u ă magasii, la toate castrel e romane
9.5U m. ; 1 1 . 20 >, 5 . 1 0 m. ş i 9 . 7 0 X 9.70 m. Colţul au faţad a p� aceiaşi linie cu a pretoriului, ceia
de S. E. a l camerei pătrate era î ntărit cu cără ce n u e casul la Bumbe:;; t i.
m i d ă. Tn faţa camerelor mici existeţ o prispă Iată Imediat î n faţa î n trării, în l oc să găsim o curte
de 3.35 m., care se spriji n i a p e stâlpi de l e m n pătrată (atrium) , d ăm, la o depărtare de 8.60 m . ,
î ntre colţul d e cărămidă şi zidul prelu ngit î n d e u n zid ce î nchide d rumul. Deci sânt d e
f o r m ă d e L al primei camere. (Fi g. 9 ). reconst i tuit între ce l e d o u ă ziduri paralele o
A d o u a clădire, de aceiaşi l u ngime şi lăţime serie d e camere d u p ă sistemul celor ce se ridicau
ca şi cea d e mai sus, e î n faţă cu d e aceasta, cu în spate l e pretoriului (oecus).
faţa tot spre via decumana, dar cu laturea de Puţu ril e cu apă potabilă se situează n u î n faţa
Răsărit p e aceiaşi linie cu extremităţile turn urilor pretoriului (praefentura), ci î n a poia l u i (reten/ura)
p orţii decumane. E formată d i n trei cam ere egal e sau pe laturi (fatera praeiorii).
(5. 1 0 X 9.70 m.), cu o prispă similară î n faţă Dacă prelungim axul drumului ce pornia de
( Fig. 1 1 ). la poarta d e S., constatăm c ă n u trece paralel şi
E sigur că acel e d o u ă clădiri aveau n u mai prin faţa pretoriului, ca să·1 putem d enumi via
temeliile d in piatră ; restu l era l ucrat în
lemn. Desti naţia ce au avut-o nu se poate
stabili cu ce rtitu d i n e. Pot fi socotite ca barăci
pe n tru soldaţi (hibernacula) , e dificiil e u nor
colegii m i l itare, d eposite pentru materiale
ş . a. m . d .
Î n tre aceste cl ădiri ş i l ângă dru m u l d e
cumanei, s'a dat peste u n puţ d e apă roman
(puteus). Era u m p l u t cu d ărâmături, cenuşă,
cărb u n i cioburi, gunoiu, etc., cu care fusese
astupat încă din vremea roman ă 1 . S'a săpat
până l a o adâncime d e 1 0 m., fără a i se
da de fund. (Fig. 1 ).
N u mai prin examinarea restu rilor pretori u l u i principalis, ci se opreşte în zidurile celor d o u ă
ş i a celorlalte clădiri interi oare poate fi lăm urită construcţii i nterioare
această p roblemă. (Fig. 1 ). I n sfârşit, d acă poarta pretoria ar fi fost I a E. , .
D u p ă cum am amintit, cercetătorii acestui acest l u cru n u se împacă n ici cu prescripţiile
castru l.au orientat spre Răsărit, şi î n acest cas scriitorilor m i litari antici, cari cer a o situa î n
p o arta d e Est ar fi praetoria. Această orientare spre pu nctul d e u n d e n e putem aştepta l a u n ·
nu convine, şi i se pot aduce obiecţii sigure. atac d uşman 1 . Un atac trebuia să vie asupra ·
Nici o d ată o i n stalaţie de h i pocaust n'a fost castrul u i d e la Bu mb eşti numai pe valea Jiiului,
d escoperită l ângă întrarea principală a u n u i pre deci d e l a N. sau S.
toriu, ş i î n călzirea î şi avea o î ncăpere î n spatele D i n aceste constatări resultă că· aceia ce mai ,
cl ă d irii. rămâne azi d i n pretoriu n u e faţa l u i (atrium),
intrarea constatată e prea mică î n raport cu ci spatele (oecus): Comparti m entul p ăstrat era
lăţimea construcţiei, căci cea care dă î n curtea
1 Vegetius, 1, :!3, şi Hygi nus, de m u n iiione castro TllI1l,
I fusese căptuşit cu bârne de lemn (Ho lz brunnen), c. 56 , p o ria praeto ria semper hosfem speciare debet.
şi n u cu piatră. Când a putrezit, lemnul a fost părăsit Regula nu e respectată totdeauna ; ef. fabricius, o . c . , .
Şi astupat, săpându-se altul, într'alt loc, ce n u s'a pre p . 3 şi n·o. 2. La Turnul-Severin poria p raeto ria e s p re S.
cisat. Pentru atari tipuri de fântâni, ci. H. ]acobi, Die (in l oc de N-), fiind în legi!tură cu podUl roman şi cu ,
Be- u n d Entwiisserung llllserer L imeskastelle, pp. 5-7 cerinţe de estetioă; ef. Florescu , în Re v. Isi. Ro m., I I I .
(firi an şi l o calitate). (1933), p.. 38.
http://patrimoniu.gov.ro
CAS TRA DACIAE INFERIORIS 25
reservat pentru biurouri (tabularia), cabinetul, cu o gură de Încălzire (praejurnium), l a rgă de 0.60
locuinţa coman dantului, capela (sacellum), etc., m. şi lunge de 2 m. Gura cuptoru lui, zidită În
de u n d e şi necesitatea de a le Încălzi 1. cărămidă, e formată din două bolţi, cea din afară
Poarta păstrată e decumana, iar praetoria, dis l u ngă de 1 .20 m., Înaltă de 1 .40 m., iar cea in
trusă de J i iu, se aiia la V., d eci către pasul Lainici. terioară l u ngă ş i În altă de 0.80 m. La Întrare e
Poarta păstrată pe latura d e S. nu e o principalis, Ilancată fiecare cu d o i stâl p i d i n cărămizi etaj ate
ci una secundară, care da În via quintana din (Fig. 1 3). O gură de Î ncălzire va fi avut şi că
spatele pretoriului, i ar cele două părţi principale măruţa semicirculară, neprecisată În săpătură.
(sinistra şi dextra), care dau În dru m u l cu acelaşi Camerele mari de l a Întrare au pardoseala cu
n u me din faţa pretoriu lui, trebuiesc socotite ca un metru mai rid icată decât vecinele l or. Ambele
d istruse de J iiu. sân t pardosite cu un strat de cim ent, gros de
Inscripţia de relacere a castrului (e. 1. L., III . 0.22 Ill . , Iăcut din var bine legat cu cărămidă şi
1 4.485 a), s'a p u s d e-asu pra p orţii decumane , aşternut p e o pătură de lut galben. Cum sub
fiindcă drumul roman trecea prin faţa ei. Nu solul lor n u are instalaţie proprie pentru Î ncălzire,
este de asemenea i m p osibil ca fiecare din por- vor fi pri m it căld ura de la camerele vecine prin
ţile mai de samă ale lagărul ui să fi avut câte o ţevi d e pământ (tubuli) , ori p e supt o reţea d e
copie după această in scripţie. cărămizi c u colţi (Iega/ae mammaiae), fixate p e
C. TERMEL E .
păreţi. Camera c u Î ntrare e de mărimea : 6.90 X
6.50 m . , iar vecina e i : 6.90 X 7.80 m . Una d i n
o interesantă şi bine conservată instalaţie pentru
ele, dacă n u ambele, servi a c a vestiariu pentru
. cei
baie, legată de viaţa castrului, a lost desvelită În ce se îm băi a u (apodyteriam).
1 897, de supt un strat de pământ gros de 1 .50 m. D intre camerele cu h i poca ust lu să pată siste
Baia e situată la S. de lagăr şi la o depărtare matic cea de l a colţul de S.·V. al termelor, I ; � ă
de 45.70 m. ( Fig. 1 2). d e 4.50 m. ş i Iată de 3.40 m. Pavimentul ei e
Corpul clădiri i termale e l ung de 1 5.90 m. şi construi t di ntr'un strat de prundiş amestecat cu
lat de 1 3.75 m. 1 s'a precisat numai o Întrare, cărămidă spartă, slab legat cu mortar de var,
pe latura de N. Are cinci Încăperi mari şi două peste care se Întin de u n alt strat, d e beton pu�
ad iacente (Fig. 1 2). Cele trei camere mari d e la ternic, compus din ' var, pietriş şi cărămidă pisată
S. conţin urme de hipocaust, având fiecare câte (opus signinum). Pe acest p avaj s'au ridicat
1 Asupra denumirii şi destinaţiei acestor î n căperi, la
stâlp i (pilae), Înalţi de 0.50 m., depărtaţi unul d e
Cagnat, s. v . p raetadum, în Dict. a n tiquites, IV , 1 , p. 640. altul c u 0.30 m. şi formaţi l a basă d intr'o cără·
http://patrimoniu.gov.ro
26 B 1J L E T I N U L C O MI SI U K I I i\lON U M E .\" TELOR ISTORICE
midă p ătrată (0.20 X 0.20 m.), peste care se etaj au puternic încălzite şi dau apă cal d ă (caldada).
alte şapte cărămizi (0. 1 4 X 0.14 m.), legate cu Cămăruţa pătrată, legată de cea d i n m ij loc,
mortar. Stâlpii sânt aşezaţi cam neregulat, d e lungă de 3.50 m., lată de 2.90 m., n'are sistem
grosimi puţin d iferite. Unii sânt d u b l i şi aşezaţi de încălzire, e adâncită ş i alcătuia un basin be
alăturea, alţi i sânt din cărămizi circulare, ridicaţi ton at, în care se aducea apă rece (frigida
în felul unor coloane sau din cărămizi fragmentare dum).
de toate tipurile, probabi l reparaţii u lterioare. Alături, stă o cămăruţă semicirculară, lungă
I n sfârşit, mai găsim în l ocul acestor stâlpi, de 2.50 m. şi Iată d e 1 .50 m. Era ş i ea betonată
tuburi de argilă, perforate sau cu gura d .:: j os ca un basin, adânc de 1 . 1 0 m., dar prevăzut cu
deschisă, a căror misiune era de a Îndruma hipocaust înalt de 0.75 m. Un tub fixat În p ă
căldura, prin reţele d e tuburi sau cărăm izi cu retele basinului servia pentru scurgerea apei după
colţi, la cam erel e vecine. Peste capetele stâl pilor întrebuinţare. î n acest basin, apa se incălzia
e ra aşternută o nouă pardoseală, groasă de 0.30 puternic, d ân d vapori. Aburul p utea fi Întărit şi
m. Era alcătuită d intr'un pat de cărămizi mari prin aru ncare de bolovani înfierbântaţi î n foc.
(0.40 X 0.40 X 0.07 m.), peste care urma un strat Este sigur un laconicum.
Fig- 8_ - Pragul porţii de Sud. La soglia del ia porta sul lato Sud_
d e beton obişnuit (opus signinum), dar bine D. O BIECTE DESCOPERITE ÎN sAp A TURL
lustruit la suprafaţă 1 . I ntre stâl pii h ipocaustului
era un strat de cenuşă gros de 0.30 m. î ncăperea 1 . Monetă de argint. Aver. Imp. Sept. Geta
descrisă se identifică cu o cameră cu aier cald Caes. Rev. Princ. Iuventutis. M. N. A.
2 . Manetă mare de bronz, mult oxidată şi
pentru uscare (tepidarium) .
Sistem e similare de Încălzire erau ş i în cele descoperită în pretoriu. Se ceteşte b i n e inser.
două camere vecine, dar î l l afară de planul lor : PHILl PPVS. M. N. A.
-rapoartele d e săpături n u dau descrieri amă 3. Vârf de pilum, din fier. M. N. A. (Fig. 1 4).
n u nţite. Basinele ce vor fi fost din ciment erau 4. Vârful u n e i săgeţi de formă triunghiul ară
şi cu v ârfurile îndoite, lucrată în fier. M. N. A .
(Fig. 1 4).
1 Sistem obişnuit pe ntru încălzire ; ci. Thedenat, s . v. 5. Catara mă d e bronz din pretoriu. M. N. A.
.
hypocaustum, î n Dict. Ant., I I I , 1, pp. 345-50 ; pentru 6. Placă fragmentară d i n bronz, lungă d e 6
-cele militare, J acobi, Das Rămerkasteli Saalb u rg,
Homburg v. d. Hohe, 1 897. p.250 şi urm. şi fig. 37-8,
cm. şi pe care e schiţată în relief o mână.
Pentru cel mai bun exem plu din Sudul Daciei, la J i dava, Găsită în pretoriu. M. N. A. (Fig. 1 4).
Tudor, o. c., pp. 17- 1 9. 7. Două chei de fier aflate î n pretoriu. M. N. A.
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DA CI A E INffiRIORIS 27
Fig 9. - Castrul B u m beşti, vedere spre râpa J i i u l u i . La ripa delia Jiiul colla distruzione del castro.
1 3. Sarcofag de calcar, fără capac, lung de stinus. legat. aug. pro. pr.
1 .07 ITI . , lat de 0.50 m. şi Înalt de 0.68 m. M. Şt. 1 0. proVlnciae. daciae.
1 4. Statuetă de marmoră cu partea de sus . MERITO. O Edicavit.
pierdută. In altă de 0. 1 8 m. şi cu soclul lung de Numele lui Caracalla, fmpărat, căruia i se face
0.20 m. tnfăţişează pe zei a Venu s ieşind din dedicaţi a, se întregeşte fără de n icio dificultate,
lac, întovărăşită de doi Amoraşi, cari· i presintă ca şi titlurile de glorie, care, nu n u mai În această
hain ele şi oglinda. Lucrare aleasă şi de import. inscri pţie, dar în mai toate ce i se ridică după
M. Şi. anii 2 1 3-2 1 4 p. Chr., se trec regulat. (e. 1. L.,
1 5. Fragment dintr'un relief de marmoră de III, 5 1 85 ) .
d icat zeului Mithra. Din repertoriu se mai văd Rândul 6 se întregeşte pe basa celor ce-i
şarpele şi scorpionul de supt pântecele taurului. urmează. Mijlocul i nscripţiei nu ni s'a păstrat,
Pe u n câmp netezit, e o inscripţie fragmentară, încât se poate ca aici să mai fi fost loc pentru
cu l itere inalte de 0.02 m., ce se Întregeşte :
Deo Soli lNVICto Mithrae. 1 O publicare sistematică a ei se p oate face numai
Cultul l u i Mithra era necunoscut la Bu mbeşti. văzând originalul.
.
http://patrimoniu.gov.ro
28 BULETIN L COMI S I C 1\ I I MON C M E S T E LOR I S TO R I C E
două-trei rând uri, din care făceau parte şi l iterele locale (e. J. L., III, 1 4485 a) ; de aceia dedicaţiile
L V din rândul 7. acestuia trebuiau î ndepărtate '.
Literele . .. I VS.SE..., după cum o bservă şi To
cilescu, într'o notă marginală de pe raportu l d e E. CONSIDERA Ţ I I STRATEGICE,
şantier, suggerează n u m e l e legatu lui provi nciei ISTORICE ŞI TEHNICE.
Dacia, Caius lulius Septimius Casiinus, care, La Bumbeşti se găsesc două castre romane,
pentru merite d eosebite atribuite Î mparatului, v a unul d e p ă m ânt ş i altul de piatră, regulă obser
fi p u s dedicaţia. vată în multe staţiuni militare ale D aciei I nfe
Castinus e un personagiu destul de bine cu rioare 2. Cel de pământ (Vârtop), de şi mai vechiu
noscut. După o carieră strălucită, aj unge supt e sărac în urme romane, f i indcă pare a fi fost
Caracalla guvernator al Daciei, u n d e e pomenit folosit mai mult ca u n deposit de materiale,
d e o i nscripţie (e. 1. L., III, 7638). Cum î l arată f u raje, graj duri d e v-ite, etc.
şi numele, era Înrudit cu i mpăratul , p e l ângă Cel puţin acest l agăr ia viaţa odată cu insta
c are avea şi mare trecere. Dar î n rudirea şi fa l area stăpânirii romane in O ltenia, deci prin ani i
voarea de care se bu cură îi aduc disgraţia după 1 0 1 - 1 02 p . Chr. Prin posiţia l u i domina cheia
asasin area l u i Caracalla (2 1 7 p. Chr.). Macrin, sudică a trecătorii VâIcanului şi drumul cel mai
noul Tmpărat, î l înlocui d e la conducerea pro scurt spre capitala dacă. Din pri mele timpuri,
vinciei cu Marcus Agri ppa, fiindcă, d u p ă cum Romanii îl vor fi prevăzut cu o puternică gar
spune Dio Cassius (LXXVIII, 1 3) , se temea de n isoană, fiindcă prin această trecătoare o armată
sentimentele şi amiciţia lui p entru Caracalla 1 . dacă ataca u şor, pe Jiiu în j os, basele de luptă
Se pare că, o dată cu înlocuirea lui Castinus, fu . şi aprovisionare ale trupelor romane adunate pe
distrusă ş i această in scripţie. Din rapoartele să linia Dunării sau în cele două ,Moesii.
p ăturilor unele fragmente s'au aflat folosite în Cu al doilea războiu, rolul strategic al punctulu
ziduri ale p retoriului, refăcute fără m ortar d e
var. N u m e l e lui Caracalla şi al guvernatorului 1 Obiectele descrise mai sus se găsesc azi î n Museul
său aveau mare p opularitate î n sinul garnisoanei Naţional de A ntichităti din Bucureşt i (M. N. A ) sau în
Museul Ştefulescu din Târgul-Jiiului (M. Şt). Vom reveni
asupra lor de îndată ce ni va fi posi b i l a le vedea şi
I Cf. J ung, Fasten de, Provinz Daciell, Innsbruck 1 894 ; a avea l a î n demânA fotografii sau de. enme.
p . 32; Dessau, Prosop. Imp. R om . , Il, Berlin 1897, p p . 2 1 3-4. i Islaz p e O l t, Romula, Băneasa, Urlueni, Săpata-de
·no. 368, şi H ohl, s. v. C. Julius Septimius Castillus, Jos şi J idava (ultimele p atru situate pe limes u l tran
in Pauly-Wissowa, Realencvcl., X I X , col. 803-5. salutan).
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACIAE INFERIORIS 29
Bumbeşti se măreşte T . Armatele romane trec transformări, de H adrian, Antonin Piui şi M arcu
Dunărea pe la D robeta (Turnul-Severin), ş i grosul Aureliu, p e când, la Bumbeşti, aceste măsuri se
ior taie Oltenia în diagonală spre Turnul- Roşu. ieau n u mai la începutul secolului al III-lea p. Chr.
Î n acest moment, o armată dacă, tri misă prin Septimiu Sever şi apoi Caracalla reîntăresc
d efil eul Jiiului, ar fi putut cădea în flancul stâng paza pe J iiu, fiindcă acu m încep m ari mişcări
al Romanilor şi ar fi putut compromite cu totu l barbare la graniţile de Nord şi Răsărit ale D a ·
reuşita războilllui. Probabil cu această ocasie, ciei. D acă atacurile barbare ar fi venit d i n spre
paza fu dublată prin ridicarea unui nou castru O lt, trebuia ocrotită Sarmisegetuz a de o even
tot de pământ (Bumbeşti), mai mare, fiindcă tuală invasie pornită pe Jiiu în sus. In ipotesa
situaţia militară n u permitea zidirea u n uia din că barbarii s'ar fi mişcat d in spre Nord, prin
piatră. După cucerirea Daciei, numai castrul cel Transilvania, p ătrunderea lor p este Carpaţi tre
mare devenia sediu al garnisoanei, iar celui mic buia stăvilită la Olt şi Jiiu, singurele porţi deschise
i se putea da destinaţia amintită mai sus. spre Balcani.
Pe cât de importantă fusese stăpânirea pasului D e şi, din p u nct de vedere general al apărării
Lainici în epoca războaielor d e cucerire, pe atât Daciei, B u m beştii au un rol secundar în seco l u l
Fig. 1 1 . - Clădirea interioară, l a S . d e via decumana. Casa aUo S delia via decumana.
de neînsemnată devenia în tot secolul al II-lea al II-lea p. Chr., o garnisoan ă romană şI-a avut
p. Chr. Transilvania şi Oltenia erau ocupate în aici un sediu permanent.
\Î ntregime, pericolul îndepărtat, şi la un atac d at Odată cu ocuparea Olteniei, la 1 0 1 p_ Chr.,
'Prin surprindere, pe valea Jiiu lui, cu u n drum se stabileşte la Bumbeşti cohors IV Cypria. Să
puţin practicabi l , folositor mai mult localnicilor, păturile n i-au d at, din ambele castre, n u m eroase
care Îl cunoşteau, nu se aştepta n imeni. Bum cărămizi şi ţigle cu stampila acestei u nităţi, i m
beştii rămâneau În afara zonei d e războiu a l i m e p rimată retrograd 1 . Tru pa, al cării nume oficial
-s ului alutan, d e unde atacurile barbare porniau era cohors ITI Cypria civium Romanorum, par
pe Olt î n jos, sau În Sudul Daciei. Nu mai astfel ticipă la războaiele l u i Traian cu D ecebal. In
ni putem explica de ce în întreaga D acie I nfe anii 1 03- 1 07 p. Chr., o diplcmă m i l itară o men
rioară se executa l ucrări militare, reparaţii şi ţionează Între armatele . Moesiei Superioare co
mandate d e L . Herennius Saturninus !. Ea staţiona
t Descrierea geografico-mil itară şi l a Ştefulescu, In
·urcare asupra i,;lo riei Târgul-Jiiu lui, Bucureşti 1 899 ; 1 C . 1 . L .. II I, 1 42 1 6 27 ; ci. Toci l escu , A rch.-epigr.
p. 9 ; Teohari Antonescu, Columna Traiană, I aşi 1 9 1 0, Mitlh., X I X ( 1 896), p. 85, ŞI Mss. Ac. Rom., voI. 5 133,
p p . 192-194. care face greşeala de a vedea la Porceni p. 1 28.
'un castru roma·n, iar de Bum beşti se îndoieşte. • C. 1. L., XVI, Dipl. no. 54.
http://patrimoniu.gov.ro
30 IlCLETINUL Cmf I S I NIl :'IJOKC:'IIE:\ITELOR ISTII R I C E
• • • • • # 0 • • • • •
, . . . . . . . • . . •
... . . . .. . . . . . . . . .
ţi • • • • O . . . . . . . . . .., . . • • • • • • •
• • • • • 0 • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • •
Numai astfel se pot explica cărămizile găsite în 1 29 p. Chr., n u o cun oaşte între trupele Daciei,
castrul de piatră, p e care e imprimată stampila : Inferioare 3. Dar acest document n u e hotărîtor
llegio} V Mac{edonica] 1. pentru p l ecarea e i în t i m p u l l u i Hadrian din
I n a n u l 1 1 0 p. Chr., cohorta IV Cypria ţinea
d e armatele Daciei şi staţiona tot l a B umbeşti. I C. 1. L., X V I , Dipl. n o . 5 7 = C . 1. L . , I II, Dipl. no.
XXXVI f.
1 Bărcăcilă, i n B ll l . C o m . Mon. Ist., XX ( 1 927), p. 44 • C. 1. L . , XVI, Di pI. no. 75 = C. 1. L. I I I , Di pl. no-.
şi u rm. XLVI.
http://patrimoniu.gov.ro
CA STRA DACIAE INFERIORIS 31
Dacia Inierioară, de oare ce n u sânt menţio nate Cohorta mai e cunoscută şi d intr'o inscripţie
decât unităţil e ce au făcut concedieri de veterani. p usă la Salonic în onoarea lui M. Aurelius Cas
Urma ei se pierde Ia Bu mbeşti 4. sianus, praeses provinciae Daciae Malvensis, de
La 2 0 1 p. Chr. staţiona Ia Bumbeşti cohors 1 fiii � ăi M. Aurelius Philippicus şi Cassianus, care
F/avia milliaria Brytfonum. Din ordinul legatu lui era trib(unus) coh(or:tis) 1 F(laviae) (milliariae)
im perial al celor trei D acii, ea transformă vechiul Bryftonum Malvensis 4. Inscripţia se d atează, cred,
'lagăr de pământ într'unul d e piatră 1 . I n cinstea d u p ă Caracalla, şi unitatea şi-a reluat vechea
lui Caracalla, cohorta îşi i a pe această piatră d e n umire. Epitet u l Malvensis face alusie la pro
,e pitetul de A urelia Antoniniana. vincia u n d e staţiona (quae est in Dacia Malvensi) ,
Cu toate că ea a întreprins l a Bu mbeşti o î n spre a o deosebi de alte trupe de Brittoni 1 .
:sem nată construcţie, pana acum nu s'au găsit Staţiunea romană d e la Bumbeşti era şi un
·cărămizi stampilate cu numele ei. i n schimb, centru d e legătură al mai multor drumur i romane
cu caracter strategic ş i economic. O arteră sco
bora pe Jiiu, d i n Transilvania până la vărsarea
râu.lui 2, alta venia de la Drobeta, prin castrele
de la Puţinei-Cătune-Rovinari, iar a treia p leca
din Bumbeşti, pe supt m u nte, către Olt, prin
aşezările romane de la Ezureni-Glodeni-Săcel 3_
Pol ovraci.
De şi materialul pentru construcţie era la
îndemână, sarci na cohortei 1 FI. Britlonum n u
a fost a ş a de uşoară. Folosindu-se elementele
d eiensive ale castrului existent, trebuiau resolvate
Fig. 13. - Praefuro um. mai m u lte probleme tehnice pentru transiormarea
lui î n lagăr d e p iatră. Din această causă, cetatea
'stampilele ei s'au d escoperit la Boroneasa, pe
are o serie de caracteristici şi neregu larităţi, ce
'O lt 2 , şi Dierna 3 (O rşova), localităţi u n d e pare a
i ese din normele clasice 4 .
.fi stat mai înainte de a veni la B u mb eşti.
Constructorul a trebuit să ţie samă, I n primul
•
Pentru istoricul ei : Jung. o . e., p. 1 1 7 ; Ştefulescu. rând, d e valu l existent (muri cespiiicii) , care se
'0 . e.,
p . 8; Cichorius. s. v. cohors, in Pauly-Wissowa, Î ntărise d e vechime t. Zidul a fost îniipt pe panta
Realencyel., IV, col. 277 ; Christescu, 16toria militară a
Daeiei Romane, Bucureşti 1 937, p. 1 86, şi Tu dor, Oltenia • lbid., 1 3704= Dessa u , T. L . S. , 9009.
Romană (supt tipar). I Cichorius, o. c. , col. 262 şi urrn. ; Mom msen. În
I C. T. L . , I II, 1 4485, a : I mp(era t o r) Caes(ar) L(ucius) A reh.- epigr. Mitth., X V I I ( 1 894), p. 1 1 7 şi urm. ; Ri tter
.Sevems Pius Pertinax A ugustus, A ra bie[lls], A dia l ing, Arch.- ep. Mit/h., XIX ( 1 896), p . 84, no. 15, şi C hris
b(enicus), Part(hic us) Maximus. p o n tifex maxinws, t ri tescu, o. c., p. 1 84.
·b(unicia) pot(estate) Vllll, imp(erat o r) XI e[t] imp(era • In defi leul J i i Lilui, Ştefulescu, G orju l isto ric şi pito
t o r) C(aesar) M (a rcus) A u r(elills) A ntoninus Pills Felix resc, Târgul'Jiiului 1904, p. 83 şi urm., ar fi găsit săpate
Aug(ustus), t rib(unicia) p ot(estate) I/lI, !nuros ces pe stânci inscripţii rom ine ca : centu rio Kaeso, sau
.p[it](icios) castro[ru]m coh(o rtis) 1 A u reliae Britto centario q u artae e o hortis, d e sigur Cypria.
num (milliariae) A nt o niniana(e) vetust( ate) dUa[psos] I La Glodeni se p are a fi u n castru roman care a dat
. lapide eos restituerant, per Octavium Iulia n u m leg(a ţigle stampila te ; cI. I. Moisil, În A . O . , V ( 1 920), p. 1 26.
tum) ipso[ ram] pr(o) Kornemann, Klio,
p r( aeto re). In Săcel, pe lâ ngă un castru, sânt instalaţii termale pentru
VI! ( 1 907), p. 1 05, n o . 6, crede : lapideos in loc de lapide ape sulfuroas e ; cf. Ştefulescu, o . c . p. I V.
·eos. Inscriptia măsoară : 0,86 X 3.37 m . , e Încadrată cu • Cagnat, s. v. castra, în Dict. A llt., r, 2, pp. 9 4 1 -58 ;
ornamente scul ptate ; era ruptă Î n patrus prezece bucăţi D o m aszewski, s. v. castra, În Realeneycl. , I I I . col
şi a fost dusă de Tocilescu la B ucureşti. O fotollrafie sau 1 762-6 ; Cagnat-Ch a pot, Mafllul ti'a reh. romaine, 1, Pans
desemn al ei nu a oublicat. CI. Tocilescu, Mss. Ac. Rom., 1 9 1 6, p p. 252-64. Pentru cele din Dacia în afdră de cele
5 1 33, p. 1 2 3, şi Fa uilles , p. 1 38, no. 4. Legatul O c ta vius citate, mai vezi ; Christescu , o. e . , p p. 1 28-33 ; acelaşi,
Iulianus e cunoscut Şi din i nscriptii ; C. 1. L., I I I , 876 ; 1 308 in Dacia, V V I ( 1 936), pp. 435-47 (Săpata-de-J os) ; Băr
-
'şi 1393. Cu Începutul secolului al I I I-lea, n u se m ai zi desc căcilă, Une viile aae o - romaine : Dru beta, B ucureşti 1938,
castre nouă, ci �e transformă în p i llră cele v echi, ruin ate, p p. 20-8 ; Toc.ilescu, Mss. A c. Rom.. voI. 5 1 33-4 1 ;
sau d i n pământ ; el. Kornemann, 1. e. Nu se m a i res pectă -
Gh. Ş tefan, i n B u l. Straja Ţării, 1938, n l e . 1 1 1 2 p p . ,
armonia şi arhitectura lor din secolul a l I I - lea, folosin 65-70, şi a mea Oltenia rom a n ă. Publicaţiile germane,
du-se mult vechiul material ; ef. Cohausen, Die Befesti O . R . L . , şi austriece, R . L . O . , n u mi-au îost l a îndemână,
. gu ngsweisen der Vo rzeit und des Mittelalters, Wies l i psind i n cea mai mare p a rte d i n bibliotecile de l a
,bade a 1 898. p. ·12 1 . Huc ureşli.
• C. 1 . L., I II, 142 16 25• 1 I n semnările de să pături nu apun dacă valul castelului
http://patrimoniu.gov.ro
32 BULETINUL COMISIUNII MONUl\IE�TELOR I S TORICE
d i n afară a valului, î lltr'un spaţiu restrâns, şi caţii l e geografului antic, e de I o.calisat u n deva
p e n tru siguranţa stabilităţii l u i i s'a dat o. temelie în Sudul Daciei. Identificarea Arcinnei cu Bum
adâncă, i ar, În unele I o.curi, Co.lţi de zidărie Î nfipţi beşti e arbitrară. I n urma u nor săpături recente
în val. U n d e n evo.ile reclamau, Îngro.şarea l ui s'a ş i desco.peririi u n e i i n scripţii, se pare că Arci n n a
făcut n u mai spre interio.r 1. To.t acest val sili p e l u i Ptalemeu e r a d e fapt la Cioroiu- Dalj.
arhitect a da turn u rilo.r d e l a Întrare a fo.rmă Ultima mo.netă d esco.perită în castru e de . I a
alungită, tăindu-se p uţin d i n val. Dar la co.lţurile Filip Arabu l (244-249 p . Chr.). Părăsirea l u i are
l agărului nu mai era Po.sibil acest lucru, valul l o c n u mult d u p ă aceia, pro.babil l a începutul
do.mniei lui Gallus (25 1 · 253 p. Chr.).
1 CASTR I R O M A N I
DI BUMBEŞTI-GORJ (ROMANIA)
(RIASSUNTO.)
http://patrimoniu.gov.ro
CASTR A DACIAE INFERIOR IS 33
A Bu mbeşti esistono due castri, u no i n terra La porta che si trova nel mezzo del lato E.
(Vârtop) ed altro i n pietra (Bumbeşti). (porta decumano) e munita C O I l due torri rettan
golari (9.75 X 3 . 7 5 m). L'altra porta, sul lato S.,
Il castro di Vdrtop.
cond uceva nella retentura del castro. Le porte
Era una fortificazio n e d i terra, situata presso i l avevano doppie chiusure, la larghezza d i 5 m . ,
'fiumicino Vârtop ed a I km. d i B umbeşti. La ed erano coperte con volte di m at!oni (Fig.
sua forma quad rata mişura 1 1 5 X 1 26 m. E 1, 7 e 8).
orientato S. N., colla porta pri nc ipale verso l a O e i pretorio si con serva solamente la p arte
va lle d i Surduc. G l i scavi falti nel 1 897 si l imitaron o posteriore (oecus) , n e l l a quale sono state preci
a stabilire l a s u a origine romana. sate una entrata ed u n o hypocaustum (Fig. 1 ).
Un val/um d i terra ( 1 4 m . spessore) ed u n a Nelle rovine del pretorio furono scoperti sette
jossa ( 1 1 m . l arghezza) 1 0 circondavano. Negli frammenti ap partenenti ad u n a inscrizione d edicata .
scavi furono scoperti matton i e ceramica romana. al I'imperatore Caracalla (2 1 7) a cura del gover
n atore Caius Septimius Castinus (Fig. 1 5, e no. 1 6).
Il castro Bumbeşti. Due horrea fiancheggiavan o il pretorio (Fig. 1 ).
Situato tra i villagi Bu mbeşti e Bârleşti, sulla Tra i l pretorio e la porta decuma n a furono
sponda sinistra d e l J iiu, si vede a 35 m. vicino scavate due costruzioni simili (9.70 X 3 1 .60), cias
al km. 82 delia vi·a Târgul-J iiu-Pietroşani. cuna con tre stanze per abitarvi nell'inverno
La metă settentrio nale d e l castro e stata d is (hibema c ula). Fra loro si trova u n pozzo romano.
truUa dai fiu m e. Si conservan o il lato E., l u n go A 50 m. dai castro fu scoperta un istalazione
d i 1 67 m. ed u n frammento d e l lato S., l u n ga termale che misura al esteriore : 1 3.75 X 1 5.90 m .
d i 88 m . (Fig. 1 ). (Fig. 1 2). La casa possedeva setle stanze : d u e
Anzitutto, si fissano due periodi per questo grandi all'entrata (apodyterium) , tre che si ris
castra : il p ri m o fu costruito di terra, al quale fu caldavano bene (tep idarium e caldarium), u n a,
sostituito nel 201 p . Chr. un altro di pietra (C. quadrata, con acq u a fredda (jrigidarium), ed u n a
1. L., III, 1 4485, a). Il secon d o castro n o n ha semicircolare, c h e poteva essere riscald ata forte
sţguito fidelmente i l contorno del vecchio castro mente (laconicum). Le terme avevano tre prae
di terra. Sul lato E., il m uro di p ietra e stato jurnia, per gli hyp ocaus/a d e l bagno caldo_
costruito innanzi al vecchio vallo, ma, sul l ato S., (Fig. 1 3).
questo fu ritirato e costruiti u n a Iluova fossa ed Gli oggetti scoperti nel 1 897 sono stati per
un altro val/um. duti (Fig. 1 4).
La fossa era profonda di 2 m . e larga d i I due castri i n terra di Bumbeşti furon o cos
1 5 m. (Fig. 2 e 4). truiti n el tempo delle guerre di Traiano contro i
La berme n o n si pua stabil ire. Lo spessore D aci.
del muro e di 1 .30 m.- 1 .40 m . ; alto di 3 m. e La prim a guarnigione dei castri e stata l a
costruito i n opus incer/um. Il l ato E. possedeva cohors l V Cyprfa re. 1. L., III, 1 42 1 6 27 ; C. 1. L.�
sulla faccia i n teriore piccole proeminenze ( 1 .30 X XVI, Dipl. no. 54 e 57).
0.25 m.), fissate nel vallo. Le pinnae erano d i Ne) 20 1 p. Chr. soggiorn ava a B umbeşti l a
mat!oni (Fig. 2, 5 e 7). cohors 1 A urelia Brittonum milliaria Antonin1ana.
Sul muro poggia il vecchio agger, alto oggi Questa coorte ha sostituito i l vecchio ca stro d�
di 2-3 m. e larga in basso di 5.80 m. (Fig. 2 e 6). terra con uno di pietra (e. 1. L., III, 1 4485, a, e).
Negli angoli del castro le torri furano costruite II n o m e antico delia stazione romana di B u m
colla fondazion e sopra i l vallo. La stanza di u n a beşti rimane per noi scon osciuto.
torre misura : 3.30 X 3.90 m. Il piano superiore L'ultima m o n eta romana scoperta n el castro ee
fu costruito in legno. d i Filippo 1 (244 249 d. Chr.).
http://patrimoniu.gov.ro
J SC H I T U L C O Z L A
UN SCUMP ODOR DE ARTĂ BISERICEA SCĂ
D E G. T. K [RILEAN U.
-- 0 --
lmprejurul oraşului Piatra, din Ju deţul Neamţ, pă dure ce· a mai rămas din vestitul codru care
este o bogată salbă de sfinte lăcaşuri pe care îmbrăca toate coastele dealUi ilor, şi spre frumoa
ni le-au lăsat inima şi credinţa strămoşilor noştri . s ele fâneţe de supt poala de codru verde a
Cu multă trudă le-au înălţat ei în m ij locul poie dealului Mintiana, din d rumul spre Gârcina_ Tot
nilor din codrii seculari, Iărgind locul pentru fâneţe î n faţă este deall.il Ţicla şi Fundătura, cu vechiul
şi pomi roditori, pentru prisăci , heleştee cu peşte drum pe la Vatra Balaurului, spre Căşăria Dobre
şi mori, întemeind astfel o sănătoasă viaţă de nilor, unde este un loc aşezat, despre care legenda
muncă şi de evlavie, care a durat pănă a c u m spune că acolo a căzut un balaur în vremea un�j
şaizeci-şaptezeci de ani. groaznice furtuni. Iar, m a i În dreapta, în dosul
Tntre aceste sfinte lăcaşuri strălu cesc pănă astăzi , biseri cii din .Dărmăneşt i, se vede Movila, . şi -mai
prin vechimea şi măreţia lor, mănăstirea Bistriţa,
cu mormântul ctitorilor săi, Alexa - dru-cel- Bun ş i
Ana D oamna, biserica Sf. Ioan Domnesc a lU i
Ştefan-cel-Mare, din oraşul PÎatra,. apoi cele ajunse
în părăsire, ca mănăstiriie B isericani şi Pângăraţi,
şi, ceva mai departe, mănăstirea Tazlău, z i d ită de
Ştefan-cel-Mare în drumul spre valea Trotuşului
c ătre Ardeal.
Alăturea cu aceste mănăstiri avem schituri mai
m o deste de lem n , în locuri ascunse, pentru tre
buinţile sufleteşti şi m ângâierea credincioşilor
creştini.
Vom spune câteva c uvinte despre unul din
acestea, anume Schitul Coz/a, cel mai apropiat
de oraşul Piatra, ca lămurire pentru călătorii cari
ar dori să se b ucure de rămăşiţile artei bisericeşt i
din trecutul nostru şi ca un călduros îndemn
pentru păstrarea cu sfinţenie a acestui preţios
odor artistic.
Ascunsă fii n d de privirile călătorilor neştiutori şi
n ecunoscută chiar d e mulţi Pietreni, vechea săhă
strie a muntelui Cozla, zisă şi schitul Draga, după Fig. l .
numele poienii î n care este aşezat pe partea de departe în fund dealul Vulpea, care, într'o hotar,
răsărit a Cozlei, dincolo de parcul oraşului, de nică de la Începutu al XIX,lea, se numia dealul
l
asupra malului drept al Cuejdiului, ajungi ia el cu Ne deii, unde, după vechea datină, se va fi adunat
greutate din satul Dărmăneşti, pe prundul fără la zilele de iarmaroc lumea d i n satele vecine.
drum, peste o pu nte îngustă a Cuejdiului şi pe Aj ungând l a schit, printre numerosii pruni cari
coasta râpoasă de supt poiana Draga. au mai rămas de la călugări, rămâi uimit de arta
Răsplata sufletească o ai Însă cu priveliştea din desăvârşită a b iseri cuţii durate din lemn de stejar,
faţă spre dealul Balaurului, încununat cu puţina Împodobită cu un pridvor deschis, având stâlpii
http://patrimoniu.gov.ro
SCH lTUL COZLA 35
lucraţi În strung şi de-a supra u n privaz c urbat Forma biseri cii este în chip d e cruce, cu sânuri
de stej ar, cu frumoase săpături, iar în j urul teme pentagonale l a strana cântăreţilor şi l a altar.
liei de stejar şi în lemnăria de supt streşină vezi Lungimea este de 8 metri altarul şi naosul , 2
felurite flori săpate în lemn. Inainte vreme păreţii metri tinda femeilor şi 2.60 m etri pridvorul deschis.
de stejar ai biseri cii e rau de scoperiţi, aşa că s e Lăţimea e ste d e 4.30 m., iar l a stranele cântă
vedea puternica bârnuială încheiată, d ar, l a repa reţilor de 7 m etri.
raţiile făcute, păreţii a u fost acoperiţi c u dulapi Uşorii de la Întrare sânt d e stejar, împodobiţi
de brad, tămânjiţi cu boia urîtă, care a acoperit c u frumoase săpături În lemn (doi balauri cu
frumoasa coloare a lemnului învechit. Pănă şi floarea în gură). D e o parte şi de alta a uşii, la
mi nunatul pridvor, care la început era deschis, a mijlocul păretelui este un brâu încolăcit, săpat
fost închis cu scân6l uri d e brad (fig. 2, 3, 5), d e în lemn, care Încingea toată biserica, dar care
a fost cioplit când au fost acoperiţi păreţii cu
, scânduri. De-asupra uşii este inscripţia următoare
(fig. 4), frumos săpată în lemn de stejar :
" Aciastă sfântă şi dumnezăiască biseri c ă care
să chIamă săhăstrie În muntele Coz l a , În poiana
D raga ot Dărmăneştii Neamţului. Şi s'au ridicat
în numele Sfintii Troiţe, cu osteneala şi cheltuiala
robului lui D umnezeu Vasile schimnicul săn San
dului şi a călugăriţii Varvari ot mănăstirea Soveji.
Şi s'au făcut Întru ertarea păcatelor lui şi a tot
neamul lui, întru vecinica lor pomenire în v e cii:
vecilor, amin, În zilele Mării Sale 1 0 G rigori e
Calimah V oevod, şi M itropolit fiindu chir Gavril,
voleat 7272, Maiu 1 0 (1 764 ) " .
Î n mijlocul inscripţiei era zugrăvită i coana hra
mului Adormire a Mai cii Domnului, care a fost
stricată de ploaie, rămânând numai o mică parte
din zugră"eaIă.
Din pridvor Întri în tinda femeilor, unde ico
nostasul e ste c u o arcadă d e lemn sculptat şi cu
două arc a d e mai mici la cele două icoane mari
din dreapta ş i din stânga.
Din tinda femeilor este scară pentru suişul în
c lopotniţă, tre când printr 'un i ntere sant balcon cu
săpături În lemn. I n pod se vede că a fost o
ascunzătoare pentru păstrarea d e cereale.
In naos este o boltă mare, cu nervuri săpate
În l emn, asămănătoare cu r.ele de piatră din b olţile
goti ce. Basa bolţii are şi ea săpături În lemn . In
altar, la proscomi d i e , la diaconicon, la cele două
fig. 2.
sânuri ale "aosului şi la tinda femeilor sânt altfel
d e bolte.
către acei cari n'au mai fost în sta re să preţuiască
frumuseţa d e la î n ceput. A coperem ântul e ste cu Se păstrează în bună stare vechiul pomelnic al.
şindilă în solzi. Pănă acum câţiva ani, turnul de la s chitului Cozla, de l emn de teiu, cu două uşi, pe
clopotniţă, aşezat la mijlocul p ăretului d e Apus ' şi care este zugrăvită i coana Bunei VestiTi, iar înlă
ri dicat c eva mai sus c a d e obiceiu, era în armonie untru sânt zugrăvite, pe trei coloane, cu slove
,c u toată clădirea. D a r, la re paraţia făcută supt tiparnice, n u m ele ctitorilor şi ale celor ce au dat
fostul protoiereu G heorghe Popovici, s'a săvârşit şi ajutoare la înfiinţarea schitului.
această faptă rea a înlocuirii turnului vechiu al Lungimea . pomelnicului este de 80 cm., iar
schitului printr ' u n turn mai înalt, cu totul nt pO lăţimea de 40 cm. Uşile au solide balamale de fier.
trivit, şubred şi u rît boit. Pe coloana d e la mijloc este pomelnicul ctito-
http://patrimoniu.gov.ro
36 13 U L E T I N l l L CmJ l S J I'( 1 I � lO�L;lIE:\ TELOR I S TOR I C E
Fig. 4.
fig. 3.
http://patrimoniu.gov.ro
SCH I T U L COZLA 37
;a tot neamului nostru. Iar cine o ar înstreina, ori din stejar de pe loc. Se poate vedea şi acum piciorul
neamul nostru ori d intr'alţii streini, vrănd ca s t ă] de stejar al sfintei mese, frumos cioplit in formă
ia aciastă carte de la aci a sfăntă măn ăstirea de vas mare şi împodobit cu săpături în lemn.
ce s'au numit mai sus, acela om să fie n eertat şi De sigur că el este făcut din stejarul menit pentru
blăstlimat de Domnul Hs. şi de Maica vieţii şi altarul bisericuţii.
de 1 2 Apostoli şi de 3 1 8 părinţi sfinţi c are au Ajutătorii schimnicului Vasilie se văd În fru
aşezat lege pravoslavnică, şi să aibă parte lui cu mosul pomelnic de scris mai sus. lntre ei este
Iuda văndzătoriul şi cu trec1etul Ariia în veci. Lt. Dediul şi ciobanul său Gheorghe, care s'ar putea
7275, lan. 21 dnă " . să fie acel Moş Dediu, Mocan ardelean aşezat în
P e păretele cărţii, c u scriere mai slabă : Vânătorii-Neamţului, despre care vorbeşte David
" Acestu sf[ă]nt Triod iaste a sf[ă] ntului schit Creangă din Pipiri g, în Amintirile nepotului său,
Cozla, unde să prăznuiaşte Adormi rea Preacuratii şi marele Dovestitor Ion Creangă, după cum s'ar
pururea fecioarii Marii ; icromonah Serafim naci putea să fie acel Dediu Ţintea, Bârsan, care a
alnic ; 1 777, M art 1 4. făcut danie un clopot la mănăstirea Râşca, în
D intre manuscriptele care s'au copiat în schitul anul 1 779 (N. Iorga, Inscripţii din bisericile
-CozI a vom aminti pe acel care se află a cum la României, 1, p . 55).
Academia Român'ă, supt nr. 49 1 , cuprinzând : Mân Intreaga clădire, cu înfrumuseţările ei, a fost
iuirea Păcătoşilor, Viaţa şi minunile lui Vasilie făcută cu multă râvnă, bun gust şi ingrijire, d e
cel Nou, Vederea înfri coşatului judeţ, Vieţil e cuvi asemenea şi înzestrar�a cu toate cele trebuin
oşilor părinţI. Tn însemnarea de la sfârşit se spune : cioase la o biserică. Trăinicia şi frumuseţa celor
" Şi s'au scris de mine, smeritul şi m u l t păcă ce n i-au rămas pănă astăzi sânt îndestulă dovadă.
iosul şi mai micul între iermonaşi Serafim i ero Şi, dacă acoperemântul bisericuţii ar fi fost reparat
diacon, nacialnic ot schitul Cozla, ţinutul Neam- şi înlocuit la timp, ea ni s'ar fi păstrat în cea
iului , şi cu toată cheltuiala robului lui D u m n ezău mai bună stare, precum dovedesc părţile neatinse
Gheorghe Nădeaj de ot TârguI Pietrii. Şi s'au de stricăciunile ploii. Din nenorocire, sânt unele
i nceput acest sfânt lucru la Noemvrie în 1 7, şi părţi care a u putrezit din cauza p loii, iar temelia
au l uat sfârşit la Martie în 24, că şi n o aptea o s'a lăsat pe m ulte locuri, cu lemnărie cu t!;>t,
am făcut în loc d e zi. Scrisu-s'au în anul 7289 amenin'ţând cu stricarea păreţilor, mai ales la altar
( 1 78 1 )". şi la sin urile naosului. Acoperemântul făcut la
*
ultima reparaţie este d e tot putred, iar turnul
* *
nepotrivit, făcut de curând, trebuie înlocuit cu
După cele arătate mai sus, putem s p u n e că a ltul întocmai după forma celui d'intăiu, al căruia
înfiinţarea schitului Cozla se datoreşte s c h i mn i schelet se vede aruncat mai la vale de biserică.
cului Vasilie ; fiul Sandului şi al călugăriţii Varvarei Părintele Gh. Crivăţ, actualul paroh al Dărmă
de la mănăstirea Sovej ei, din ţinutul Putn e i , care n eştilor, însufleţit de multă râvnă pentru buna
pe la anul 1 76 0 . purtat de flacăra mistic ă a cre stare a sfintelor lăcaşuri din parohia sa, îşi dă
dinţii, a venit în valea Bistriţii, către c e l e mai toate silinţile pentru strângerea sumei trebuincioase
vechi mlintstiri, spre a găsi un loc potrivit unde cu care să se p o ată începe repararea temeliei şi
să c1ădească u n lăcaş dumnezeiesc pentru petre a acoperişului bisericuţii de la Schitul Cozla, în
cerea vieţii sale de schivnicie. In Înţrlegere cu care scop a cerut şi ajutorul din partea Comisiei
boierul Costin D arie, stăpânul de pe atunci al Monumentelor Istorice.
moşiei Dărmlineşti de lângă TârguI Pietrii, a ales Să sp erăm că înaltele autorităţi din oraşul Piatra,
o poiană numită D raga, din vecinătatea Dărmă precum şi toţi bunii creştini iubitori ai sfintelor
n eştilor, aşezată pe coasta muntelui CozI a, lângă lă caşuri ce ni-au lăsat strămoşii, vor întinde o
a pa Cuej diului : a lărgit poiana, tăind p ădurea, mână de ajutor pentru buna păstrare a acestei
după vechea datină a curăturilor, care urma să adevărate comori pentru arta săpăturilor în lemn,
- fie proprietatea acelor ce au curăţit l o cu l de decât care aici, f n valea Bistriţii, numai m ăiestrele
. pădure, şi a i nsemnat locul unde va fi a ltarul şi strane din mănăstirea lui Vod�-Barnovschi din
. unde a clădit apoi sfântul lăcaş din l em nul de Buhalniţa sânt mai presus.
(Din ziarul A v d n lul, d e la Piatra Neamtului.)
http://patrimoniu.gov.ro
SĂPĂTURI DE PREISTORIE ' ÎN JUDEŢUL NEAMŢ
DE P R E OTUL. c. MĂ TASA
-- 0--
Fig. 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
SĂpATURI DE PREISTORI E iN J U DEŢUL NEAMŢ 39
�--- ---- -
Fig. 2.
1
I
fig. 3
http://patrimoniu.gov.ro
40 BULETIN "L CmIISIUNII i\IO� m [ E �TELOR ISTORICE
I .
http://patrimoniu.gov.ro
sAp A TURl DE PREISTORIE ÎN JUDEŢUL NEAMŢ 41
Fig. 6.
Fig. 9.
Fig. 7.
Fig. 10.
Fig. 8.
http://patrimoniu.gov.ro
42 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR IS TORICE
la Turtureşti, pe dealul bisericii. unde am cons 4 infăţişează un bol mare pictat, tricrom, intregit,
tatat urmele u nei drăcăcioase aşezări din La Tene iar fig. 5 un b ol mai mic, împodobit cu meandre
�i, mai spre Nord, ceramică de stiI B. în trei colori. Fig. 6 arată o splendidă cupă lus
Tot în această zi am săpat la Oirov, găsind un truită şi pictată pe ambele părţi. Fig. 7 arată un
b ogat strat cu ceramică stil B. idol-pas ere. Fig. 8 un idol animal, iar fig. 9 un
La 1 9 am visitat Războienii, şi am săpat la idol pictat, având capul făcut în relief. E lţnica
Rădeni, unde am găsit un strat cu material d i n piesă de acest fel găsită până a cum la noi, în
L a Tene ş i , în imediată vecinătate, urme bogate ţară. Fig. 1 0 ni d ă trei pintadere, care serviau la
şi foarte interesante din medi eval. împodobirea pieii cu văpsea. Afară de cele de
La 20 Maiu am adus şi aşezat la Museu dol mai sus am aşezat în mus eu încă alte obiecte, tot
menul găsit la Brăşăuţi (Fig. 1). atât de i nteresante.
In ziua de 1 9 şi 20 Iulie am început săpături La 26-30 Iulie, d. R. Vulpe a săpat la Izvoare
sistematice pe Cetăţuia Frumuşica de pe malul tot pentru museul nostru şi din fondurile noastre.
Cracăului, săpături ce le·am continuat la 6 şi 7 Materialul scos e n epreţuit.
I ulie, scoţând un foarte interesant material di!l Cu cel mai deosebit respect.
c ultura ceramicei pictate stil A, foarte bine păstrat. D elegat, preotul C. Mătasă.
Fig. 2 arată un frumos ulcior cu două rânduri
de torţi şi . pictat cu roşu şi brun pe fond alb. Domniei Sale
Fig. 3 dă, la mijloc, un interesant vas-suport c u Domnului Ministru al Cultelor şi Artelor,
lustru, iar, de o parte ş i de alta, două cupe. Fig. B ucureşti.
http://patrimoniu.gov.ro
C O M U N I C Ă R I
DE GHEORGHE BEZVICONI.
-- 0--
tembre 1 8 57). " Aci se odehn eşte mtru sfârşit ca roua dimineţii ") ; Locotenent-Generalu l Nicolae
Iordache Balşa. Şi vei ved-ea pe Fiul Omului ŞI. Chişinschi, 1 81 4 - 1 8 Novembre 1 868� Ana ŞI.
şezând de-a dreapta puterii " . Leonard , măritată Chişinschi, 1 7 lanuar 1 8 3 6 - 25-
Bilicenii, biserică de lemn zidită d u p ă 1 750. Mart 1 890 ; Ecaterina N. Chişinschi, 3 Mart 1 868-
Bleştenii, sat. Volodeni, biserică zidită în 1 830 1 7 Ianuar 1 890 ; gentilommul Curţii Imperiale
de Stoian Solom o n . Pavel Şt. Leonard, 10 April 1 837 - 8 Iulie 1 89 1 ;
Bocanii, şat. Burghelea-Soci, b iserică zidită de generalul de corp d e armată î n artilerie Pavel Ilie
Con stantin Burghelea în 1 830 ; este înmormântată Bulgacov, 3 August 1 8 )6 - () Mart 1 9 1 9 .
familia Ian u şevici. Cuhneştii, biserică zidită î n J873 d e Ai. Bodescu,
Bolotina, biserică z idită în 1 849 de Mihail Sat. B isericani, b iserică zidită în 1 859 de boieru I
B ădărău, î n mormântat acolo. Bădărău şi alta, tn 1 896, de d o n a general Rosalia
Borosenii-Noi, sat. Pârjota, b iseridă zidită î n Clocaceov ; ctitorii Bodescu (Al exandru şi Elena)
1 863 d e 1 . ş i D . A . Ciolac. Sânt înmormântaţi ş i Cl ocaceov (cu fiul ei Pavel) sânt în mormân taţi
Dimitrie Anastase Ciolac, t 29 Februar 1 874, în pe lângă biserici le de ei zidite .
vrâstă de şaizeci şi trei d e a n i ; soţia sa ; Maria l. Duca, sat. Pepeni, biserică zidită î n 1 867 d e
Gheorghe . . , t 5 Iulie 1 888, î n vrâstă d e cinci
.
moşierul Cheşco.
zeci d e a n i ; Elena Dim. Ci 01 ac, măritată Ciuhu Făleştii, sânt î n mormântaşi : D i m . D. Ciolacog lu
rean u. 1 848 - 1 906 ; Nic. D . Ciolacoglu, 1 88 4 - 1 905 :
Brătuşenii, biserică zidită î n 1 873 d e Petre V. Nic. Ioan Nicopol, t 1 895 ; - Ecaterina Dim . ,
Cuzmin schi, înmormântat aco l o cu familia. măritată Calvocoresi, t 1 903 ; Nicolae Bu harin , t
Călineştii, biserică zidită în 1 862 din îndemnul 1 907 ; Ana Oim., măritată Semigradov, 1 880- 1 9 1 1 .
epitropului moşiilor Si. Mormânt, arhiman dritul Hasnaşenii-Mari, b iserică zidită î n 1 874 d e
Nicodim, mai pe urmă Patriarhul Ierusalimului Mihail Hasnaş şi Hristofor Tolomuzi ; sânt în
( 1 883-90). morm ântaţi Hristofor, Ana ş i Anatol Tolomuzi,
http://patrimoniu.gov.ro
44 nULETlI\TUL COMISIUNII MONUMEN'TELOR ISTORICE
Constantin Pisarjevschi, Serghie l evreinov, ş. a. 1 866, în vrâstă d e şaptezeci şi cinci de ani ; Ste
Hechiul- Vechiu, sat. Ţipleşti, biserică zidită în l ian Const. Stremiade din Rendina ( 1 832- 1 876) ;
1 790 d e .colonelul Gheorghe H âj dău. Spiridon C. Strcmiade ( 1 826- 1898) ; Elena Ioan ....
Limbenii- Vechi : sânt în mormât:Itaţi mai m u lţi măritată Stremiade ( 1 841 ... 1 9 1 0) : " Supt această
represintanţi ai familiei Leonard. Apoi : locote piatră zace u n ul ce au fost nenorocit mai multu
nentul Vasile Leonard, t 1 9 Februar 1 876 ; fiica de câte toată l u mea, şe câte vremea ceasul au
lui, Elena MicIos, t 1 0 Iulie 1 873, în vrâstă de trăit e î ntru nenorocire, acest feliu sau osendit
d o u ăzeci şi şase de ani, şi fiul lui, Constantin în mormântul seu se zacă ca unul ce au fost
Leonard, t 4 Iunie 1 879, în vrâstă de treizeci şi d e norocu, osendit am venit, a m văzut şe m'am
doi d e ani ; Nicolae Leonard , t 4 lanuar 1 890, d usu : robul lui Du mnezeu Di mitri Ioann Ciola
şi N icolae Leonard, 1 888 · 1 902. coglu din oraşu l Rendin a Thessaliei. Au murit
MăIăieştii, sat. GăIăşeni, biserică zidită d e Iere in vrâstă d i şaptezeci di ani la 1 5 Ianuar 1 867".
mia Ciuhureanu , înmormântat acolo cu soţia sa Stolmcenii (gara). sat. Floreşti, biserică zidită
şi cu Gh. Bacalu. în 1 809 de Teodor Bradabur, iar la Buciu meni ,
Mdlldreştii, este Înmormântată Elena Şt. Stârcea, În 1 822, d e medelnicerul Ioan (Ienachi Consl.
1 8 1 3- 1 873. Cristian) şi soţia sa Maria. Sânt înmormântaţi
Obreja- Veche, biserică zidită În 1 864 de Cons la Buciumeni : Smaranda Ioan B răescu, soţia lui
tantin Buznea, a cărui familie e înmormântată Dim. Gh. Caramoscu, decedată la 9 August
acolo. 1 89 1 , în vrâstă d e cincizeci şi cinci de ani ;
Ochiul-Alb, biserică zidită În 1 874 d e Mihail medelnicerul Ioan (t 1 829) ; Maria Manoi! Buznea,
D. Sturdza. t 15 August 1 839, În vrâstă d e d ouăzeci de ani ;
RlJdenii- Vechi. Există un m onu ment al prin Const. Corloteanu şi soţia sa Ana. La ' Floreşti :
ţului Gr. AI. Potemchin. Ecaterina Manole, 1 802� 1 8 49, ctitoara bisericii ;
Râşcanii, sânt Înmormântaţi : Iordachi Matei registratorul colegial Manoi! B uznea, 1 780 - 1 0
Râşcanu, Gheorghe Leopold R âşcanu-Deroj i n schi, Iulie 1 850 ; Maria Şutovschi, n ăscu'tă Brăescu,
Ioan Gh. şi Vladimir Gh. Râşcan u· Deroj i n schi. 1 825 - 2 August 1 850; Ecaterina, soţia boieru l u i
Sângerea, biserică zidită În 1 870 d e Vasile Gh. Nicolae Buznea, fiica l u i Ioan Scordeli, născută
Cal muţchi. S'a păstrat un obiect din vechea bi la 16 Mart 1 829, decedată la 7 Septembre 1 85 1 ;
serică, purtând nu mele lui Ioan Cheşco şi anul Nicolae, fiul l u i Andrei Buşilă şi al soţiei lui,
1 806. Sânt Î n mormântaţi : Vasile Gh. Calmuţchi, Maria ; Nicolae Nic. Oafencu, 27 Iulie 1 839 -
5 Februar 1 823-1 4 lanuar .1 888 ; Gheorghe Cal 6 D ecembre 1 888.
m uţchi, t 1 5 Mart 1 85 3, În vrâstă d e şaizeci şi Sturzenii, biserică zidită de Gheorghe Scutaru·
<l oi d e ani. " Mihail Cal m uţchi, fiul d e veci stă Hâj dău, în mormântat acolo.
pânitor moşiei aceasta Sângerei , n ăscut la anii Vara/icul, sat. Horodiştea, biserică zidită în
<le la Hristos 1 829. După ce au îngropat pe 1 9 1 5 de Ioan Burschi, înmormântat acolo.
soţia sa, Ana, născută Le'&ndari, şi pe fiul, Neculai, Zaicanii, biserică zidită în 1 872, ca şi în sat.
la biserica SI. Gheorghe pe moşia Ciuciulea ş i Poci umbenii, În 1 904, de V. Stroescu.
aicea pe a lui d o i fii Gheorghe şi Elena, scârba Zgărdeştii, sat. Cozeştii, sânt î n mormântaţi :
pentru pierderea a toată familia, În curgerea de Maria Sava... , mama l ocotenentulu i În reservă
d ouăzeci şi nouă de ani ridicându.i viaţa, la Nicol.ae Const. B ocancea, decedată la 30 O c
1 848 s'au săvârşit în oraşul Chişinău, împreună tombre 1 8 9 1 , În vrâstă d e ş aizeci şi patru d e ani ;
cu alţi doi fii : aice odihneşte". Mardare Bocancea, t 20 Iulie 1 892, şi soţia sa,
Slobozia Măgura, e Înmormântată BăI aşa Leon Maria, t la 1 Octombre 1 830, precum şi ginerele
d ari, t 20 Februar 1 82 1 . lor, Lupu Andron ovici, t 1 Octombre 1 844 ;
Sofia, biserică zidită în 1 87 5 d e Ioan D. Grigore Luchianov, 1 823- 1 888, şi soţia sa Alexan
Hasnaş, Î n mormântat acolo. dra Ioan ...
Sofrâncani-Lambu, biserica SI. Gheorghe, zidită
în 1 867 de G. D. Lampo şi nepoţii săi, Sp. şi Au mai răspuns comunel e : Alexandreni, Bălanu.
St. Stremiade. Printre ctitoarele bisericii din satul Baraboiu, V. Brătianu, Caj ba, Catranic, Ciolacul
Stolniceni sânt E l i sa Stroescu şi Elisa Chişinschi Vechiu, Chişcăreni. Corn eşti, Coşcodeni, CUbani,
soţul căreia, Petru N. Chişinschi, este înmormântat Danul-Vechiu, D răgăneşti, Fundu ri-Vechi, Gaşpar.
pe lângă fostul lor conac. La Sofrâncani-Lambu Ghiliceni, Glingeni, Glodeni, Grinăuţi, Hâj dieni;
sânt înmormântaţi : Gheorghe Dim. Lampo din Harceşti, lablona·Nouă, Mărăndeni, Mihăilen i , Nă
sat u l Rendina din Tesalia, decedat la 1 7 Iulie pădeni, Năvârneţ. Nicoreni, Parcova, P ăr1iţa· de-
http://patrimoniu.gov.ro
COMUNICĂRI 45
Sus, Părliţa-Târg, Pelin ia, Pravila-de-Sus, Rădoaia, 1 864 - 20 Octombre 1 91 7 ; Grigore Doliva- 00-
Recea, Stâneşti, Sărata-Veche, Scumpia, Strâmba, brovol schi, sublocotenent în gardă, 1 821 - 1 9 Iulie
Sturzeşti, Todireşti, Valea-lu i - Vlad, Zăbriceni, 1 87 1 . La Mălăeşti : Ioan Ignate Peretiatcovici,
Zazulen i · Vechi. t 22 lanuar 1 857, în vrâstă de şaizeci şi patru
,
de ani ; so'ţia sa, Elena, născută Nicolae Vârcolici,
J U D EŢUL CETATEA-ALB Ă. t 16 April 1 872, în vrâstă d e şaizeci şi şapte
o sută douăsprezece chestionare, care presintă de ani ; studentul V ictor I. Peretiatcovici, 1 833 -
puţin interes. Bisericile" cele mai vechi nu se 1 855 ; Leon- I . Peretiatcovici, 1 838- 1 886 ; nepoata,
ridică decât până la 1 808. Altele sânt zidite Elena Lozinschi, 1 858-9 ; profesorul u n iversitar
mai târziu, în p arte şi de coloniştii b ulgari şi din O desa, d octor în istorie, Gheorghe 1. Pe
germani. retiatcovici, 26 Novembre 1 840 - 7 August 1 9U8.
Comuna Parcarii, două p ietre de pe morminte Cdzăneştii, biserică zidită de Mihail Avgus
din secolul al XVIII-lea. tovschi, î n mormântat acolo îm preună cu familia
Palanca, resturi de amtore ; au m ai existat şi
Uvaliev.
pietre funerare, distruse în 1 9 1 8. Chipercenii, sat. Voroteţ, biserică zidită d e
Tatar-Bunar, urme de cetate şi cişmele tătăreşti. Nicolae Donici. Sânt înmormântaţi l a Chipercen i :
Seimenii, ruinele criptei prin ţi!or Volconschi colonelul Luca Laşcu, t 1 907, şi preotul Vasile
foştii proprietari ai moşiei, transportaţi şi îngro Laşcu, t 1 893, iar l a Voroteţ, Alexandra Donici,
paţi l a biserica b ulgară din Cetatea-Aibă. t 1 874.
Cinişeufii, biserică zidită d e Matei Ziloti în
Şabolat, mormintele l u i Vladislav şi Mihail
Oculici. 1 826 ; l a Echimăuţi biserica d istrusă a fost zidită
Budachi, bişerică z idită de Pavel Demidov, . a de ' lenachi Lazo ( 1 800), iar acea nouă. de Ioan
şi Victoria Lazo ( 1 862), înmormântaţi acolo. La
-c ărui familie e înmormântată acolo.
Turlachii, biserică zidită de colonelul regi men- Mincenii·de-Jos sânt înmormântaţi Eudochia Co
1ului Cazacilor de Don, Daniil Alexei Hoperschi, . truţă şi pruncii Alexandru şi Varvara.
răposat l a 9 februar 1 88 1 şi î n m ormântat acolo' Crăsnăşenii, biserică zidită de Ion I. Ţangulea.
• w Sânt înmormântaţi boierii Panait Ţangulea, t 1 0
I mpreuna cu contesa Eugenia N icolaevna Morcov'
decedată la 3 Decembre 1 874. Mart 1 848 ; Const. Ţangulea. t 8 Apri! 1 852 ;
Stam ata Ţangu lea, t 1 2 Septembre 1 85 1 .
J UD EŢUL ISMAIL. Criulenii, sânt înmormântaţi moşierii Hristofo r
D . Dimo, t 1 856, şi Hristofor Mihail Trembo·
Şaizeci şi două de chestionare.
veţchi, t 1 896.
Bolgrad. Catedrala din 1 838 ; mormântul gene
Cuizovca, sat. Cogîlnicenii, biserică zidită de
ralului 1. N. Inzov ( 1 768- 1845) în biserica Si.
Şeptelici-Herţescu.
Mitrofan. Două hrisoave de la Caimacamul Vogo
Curtenii, este înmormântată cneaghi nea Elena
ridi ( 1 858) şi D o m nitorul Alexandru Cuza (1 86 1). ,
. \ ' \'.' "
Cuza. I a 1 85. -
Chilia- Veche, biserica din 1 648.
Daşcova, e în mormântat Costache M i l u .
.f3roasca, în biserică e înmormântat arhiepis
Furcenii, biserică zidită în 1 857 d e Ioan Ilie
'copul Neofit, ctitorul ei.
Russo, care e înmormântat aco l o ; biserica din
Necrasovca- Veche, monumentul m eridional.
satul Păhărniceni, în 1 852, d e Pavel Petru Co
J U DEŢUL CAH UL. hanovschi.
Mănăstirea Hirova, sânt înmormântate călu
Comuna Borceag, biserică zidită de un urmaş găriţa, fiica moşieru l u i Botezatu, şi sora Mitropo
.al lui Ghica-Vodă. l itului Moldovei Gavril CaIlimah.
Izvoare, sat. Pogribeni, biserică zidită d e Har
JUD EŢUL O R H EIU.
tingh. La Izvoare este înmormântată familia D onici.
Şaptezeci' ş i cinci d e chestionare. Leuşenii, sat. Vasieni, biserică zidită de Ioan
Comuna Bravicea, biserică zidită în 1 859 de V. Anghel, t 1 889, înmormântat acolo î mpreu'n ă
m oşierul din satu l Târzieni, Onufrie Grigore 0 0 - cu Vasile Şt. Anghel, t 1 854.
l iva- Dobrovolschi. In satul MăIăeşti, î n 1 900, de ' Lipcenii, sat. Parcani, printre ctitorii bisericii,
Teodor 1 . Peretiatcov,ici. La Bravicea sânt în Nicolae Dimo, t 1 867.
mormânt aţi : Melania Grigore Doliva-Dobrovolschi, Măşcăuţii, biserică zidită în 1 85 1 de Alexandru
măritată Lâcoşin. 1 5 Septembre 1867 - 20 De Panaioti. Este î n mormântată familia fabulistului
-
'cembre 1 9 1 9 ; I polit Gr. Doliva- D obrovolschi • l . Sârbu .
http://patrimoniu.gov.ro
46 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Morozenii, sânt în mormânta ţi : I ordachi Ioan Constantin V. Cristi ( 1 2 Ianuar 1 830 - 1 4 Apri)
MiHo, t 4 August 1 828, în vrâstă de şaizeci şi 1 899), Marghioala Cristi şi Maria Şmidt. I n satul
trei d e ani, ctitorul b isericii de l e m n ; fiica sa, Camencea : Aristia şi copila Natalia (t 1 847).
Maria Faesy, t 1 3 Septembre 1 855, în vrâstă soţia şi fiica lui Andronache Donici : " Aici odih
de cincizeci şi cinci de ani ; nepotul său Alexand ru neşte roaba lui Dumnezeu Aristia Donici, fiica
Faesy, t 1 837, şi Gheorghe Catargiu, t 1 838. Logofătului Nicolae Cantacuzino. Moartea fără
Onişcanii, biserică zidită de Constanti n Herţa, de vreme a răpit-o din braţel e bărbatului său în
înmormântat acolo (14 Maiu 1 836 - 24 Februar anul 1 84 1 , Oct., ziua 3". i n satul Bezin, Nicolae
1 899). Donici.
Ordăşeii, sat. Pistruenii-Vechi, sânt înmor Vaticii, sat. Mana, biserică zidită în 1 845 de
mântaţi Anastase I. Ţambali, t 1 888, şi Ion Cru Con stantin Scordeli.
şevan, t 1 927. Au mai răspuns comunel e : Alcedar, Berezlogi,
Piatra, biserică zidită în 1 774 de Ioan Lazo, Bieşti, Boşcana, Brânzeni, Buşovca, Chiştelniţa,
iar în satul joloboc, în 1 868, de Ioan Russo. Criţcani, Ciocâlteni, Cobâlca, Cornova, Cucuruzeni,
Sânt î n mormântaţi l a Piatra : Ioan Lazo, 24 Au Dereneu, Ghirova, Hârtop, Hogineşti, Horodiştea,
gust 1 824 - 2 Februar 1 869, şi Matilda L:lzo, Ignăţei, Ivancea, Izbiştea, jora, Mârzeşti, Mateuţi,
1 833- 1 893. ' Molovata, Negureni, Olişcani, Oneşti, Oniţcani,
Rdspopenii, sânt înmormântaţi m oşierii An Peresecina, Răculeşti, Rezina, Saharna, Sârcova,
drianov. O p lacă lângă biserica veche : " Aici Sărăţeni, Scorţeni, Seliştea, Suhuluceni, Ţăreni,
odehneşte roaba lui D u mnezeu Ecaterina, soţia Târşiţei, Ţihirica, Trifeşti, Trebuj eni, Vâprova,
lui mare-căpitan de lefegii San du; mă rog : cine Verejeni, Ustia, Zahaicani.
a ceti, să zică : D u mnezeu se o erte, anul 1 822,
Iunie 1 1 (( . J U D EŢUL SOROCA.
Samaşcanii, sat. Pecestea, biserică zidită d e Comuna Bascani, sat. Schineni. Răspunsurile
Luca Ducantoni, înm ormântat acolo. La Samaş sânt eronate. A se vedea revista Din trecutul'
cani este înmormântat Constantin Andrianov cu nostru, I-IV, 1 939, p. 24.
fiica sa, Elisabeta. Ciutuleştii, b iserică zidită în 1 859 d e famiHa
Şoldăneştii, sânt înmormântaţi : colonelul Şu . Casso, Înmormântată acolo.
hanov, t 1 828 ; ginerele său, Petre T. Râşliacov, Coşerniţa, biserid zidită Î n 1 8 1 2 d e Vasile
t 1 864, şi colonelul Eugen P.· Râşliacov, t 1 908 . Anastasiu Sulger" În mormântat aco l o cu soţia sa,
5tetcanii, sat. Micleşti, biserică zidită în 1 802 Zoiţa, fiica Clucerului D răghici.
de Ştefan şi Iordachi Donici, iar în satul Isnovăţ, Coto va, sat. Macareuca, biserică zidită în 1 854
. în 1 8 1 0, de Matei O.:>nici (reconstru.i tă în 1 884 de C. Russo.
de Ioan Russo). La Isnovăţ sânt înmormântaţi Donduşenii, sat. Corbul, biserică zidită În 1902
Matei Donici şi fiii săi, Ştefan şi Alecu. de Alexandra Mavrocordat, înmormântată acolo.
Suslmii : la zidirea bisericii (pe l a 1 8 1 5) a In satul Rediu l-Mare, biserică zidită în 1 864 de
contribuit Postelnicul Măcărescu. Se păstrează AI. Brj ozovschi ; sânt î n mormântaţi : Colo nel u�
u n potir : "Acest si. potir este făcut de vtori Ioan Matei Brj ozovschi, 1 784 - 24 August 1 86 6,.
Postelnic Pavel M ăcărescul, stăpânul moşIeI veteranul războiului din 1 8 1 2 ; soţia sa, Ana
Suslenii-de-Jos şi de Sus, fiul răposatului Vasilie Nicolae Cerchez, 1 800 - D ecembre 1 872 ; Alexan�
M ăcărescul şi a maică-sa Elinca, şi d e soţia sa dru Ioan Brj ozovschi, 23 Ianuar 1 822 - 1 3 Sep
Elenco Măcăreasca, fiica răposatului Sulgeriu tembre 1 895 ; Elena C. Dombrovski (soţia d-Iui·
Şerban Botescul şi a maică-sa Fotini, ce au avut general D o mbrovski).
moşie Suslenii-de-jos, şi fiind dat zestri M ăcă Dumbrăvenii, sat. Vădeni, sânt înmormântaţil
rescului, 1 81 9 " . Manuil Sandu şi Ioan şi Constantin Strajeţchi.
Teleneştii, biserică zidită î n i 8 1 2 de Teodosie Floreştii, biserica Sf. Mitrofan, zidită în 1 85 3
Teodoslu. Sânt înmormântaţi : Teodosie Gh. Teo� d e generalul Simion Starov, d ecedat la 2 7 Maiu
d oslu, n ăscut la Iaşi în 1 758 şi mort în 1 823 ; 1 856, şi soţia sa Varvara, n ăscută Vasiliev, de
Iordachi Teod oslu, 1 0 Apri! 1797 -28 Mart 1 870; cedată la 22 Ianuar 1 872. Mai este înmormântat
Anastasia, soţia lui Iordachi, t 4 Decembre acolo : ştab-rotmistrul Vladimir Dim. Bolgarov,
1 869 ; Gheorghe Iordachi Teodoslu ; Mihail şi nepotul Varvarei Ivanovna Vasiliev, născut la
'
soţia sa Maria Teodosl u . 1 0 Octombre 1 83 1 , t 14 Ianuar 1 869.
Teleşeul, biserică zidită de Ioan ş i Grigore Lunga, b i. serica Sf. Constantin, zidită în 1 83fi..
Cristi ; sânt înmormânteţi : Ioan, Grigore, Vasile, de consilierul de Curte Constantin B otezatu, a_
http://patrimoniu.gov.ro
COMUNICARI 47
-cărui soţie Ecaterin a, n ăscută Panaiot, e î n mor Rădulenii-Vechi, b iserică zidită în 1 842 de mo
mântată acolo (27 April 1 860). şierul Izmană ; sânt î nmormântaţi : Gheorghe
Grdnăuţii, sat. Ruj niţa, biserică zidită în 1 885 Atanase Meleghi, 7 April 1 852 21 Mart 1 894 ;
-
http://patrimoniu.gov.ro
R E S U M E F R A N <; A I S
-- 0--
[leu decouvertes. - Quelques:unes de ces ins Fondation rurale du XVIII-e siecle. Travail soigne
cri ptions (Va lachie) datent du XVI-e siecle. d u bois.
V. TUDOR. - Castra Daciae Injerioris. - Re GEORGES BEZVICONI. - Catalogue des n om
sume en italien. lireuses egl ises de village en Bessarabie.
PR ETRE C. M ĂTASĂ. - Fouilles de p,ehistoire
http://patrimoniu.gov.ro
Pagina Pagina
R E D A C T
,
I A:
http://patrimoniu.gov.ro
PR EŢUL
LEI 120
http://patrimoniu.gov.ro
ANUL XXXIII - FASC. 1 04. ApRIL-IUNIE 1 Q40.
Cota _--1
B ULETIN U L
COM ISIUN I I
MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICAŢIUNE TRIMESTRIALÂ
1 Q 4 O
http://patrimoniu.gov.ro
MINISTERIUL CULTELOR SI A RTELOR ,
C U P R I N S U L
T E X T:
N. IORGA : Ţclri Romăneşti in forma lor de a rtă populară şi rellgioascl . 49
VICTOR BRÂTULESCU : Biserici din Prahova . 68
PREOTUL P A U L M I H A l LOVICI : Un buzdugan vechiu moldovene�c 83
M A RI A GOL E SCU : " Prea put rnicul Samson " 85
AL. BĂRCĂCIL Ă : Câteva icoane cu muc nici şi arhangheli ostaşi căUlreţi 88
Cronici1 94
Resumat frances 96
ILUSTRA nUNI :
,
Pagina
Ţări R om ăneşti în forma lor de artă populară Fig 29. Museul d i n Alexandria, icoa na . 65
şi religioasă Fig. 30 B iserica d i n Comuna Peret, j ud. Teleorman 65
Fig 31 - Casă in stil romanesc la Car?căl 66
Fig. 1. Monumentul ungar l a Poarta-de-lier 49
Fig. 32. - Casă in stil romănesc la Caracal 66
Fig. 2 . - Casă românească din Sarmisegetuza 49
Fig. 33. - Biserica Postel nicu Fim. Craiova 66
Fig. 3. Sarmisegetuza. Cadru de fereastâ 50
Fig. 34. Biserica Postei nicu Firu. Craiova 67
Fig. 4. Biserica cat;:,lică din Haţeg 50
Fig. 35. Şiserica Postelnicu Firu . Craiova 67
Fig. 5. Case romăneşti din Haţeg . 51
Fig. 6. Case romăneşti d i n Ha\eg . 51
Biserici din Prahova.
Fig. 7. Casă romănească d i n Haţeg 52
Fig. 8. Casă romănească d i n Haţeg 52 Fig Biserica d e lemn din Valea Orlel, COID.
Fig. 9. Casă romănească din Haţeg 53 Chiţorani·Prahova. Vedere din spre altar 68
Fig. 10. - Biserica Sf. Maria-Odea 53 Fig. 2. - Biserica d e lemn din Valea Orlei, corn .
Fig. 1 1 . Biserica Sf. Maria Orlea. Uşa d e intrare 53 Chiţora n i- Prahova . Vedere d i n faţă 68
Fig. 1 2. Biserica SI. Maria-Orlea. Bolţile 54 Fig. 3 Biserica d i n Valea Orlei Chiţorani. Coloa-
Fig. 1 3. Biserica �f. Maria- Orlea. Fragmente vechi nele pridvoru l ui. arcurile de lemn şi
i ncastrate 54 coada d e răndunicâ formeaza capetele
Fig. 1 4. Biserica Sf. Maria-Orlea. F ereastă gotică 54 grinzilor 69
Fig. 15. Biserica SI. Maria-Orlea. Grup de copii 55 Fig. 4. - Biserica din Valea OrIei, corn Chiţorani
Fig. 16. Biserica Sf. Maria-Orlea. I nchinarea ! a Si- Prahova. Isus tronând. Icoană împărâ
criu! Maicii Domnului 56 tească . 69
Fig 1 7. Biserica Sf. Maria-Orlea. Un arhiereu 57 Fig. 5. - Biserica d i n Valea Ori ei, corn. Chiţorani-
Fig. 18. Biserica Sf. Maria Or1ea . Apostolii din altar 58 Prahova. Icoană din 1 822 70
Fig. 1 9. !Jiserica Sf. Maria-Orlea. Scena sărutării 59 P l anşa 1 . Planul şi secţia bisericii d i n Valea- Orlei 71
fig. 20. Biserica SI. Maria-Orlea. Scenă religioasă 60 Fig. 6. - Biserica din Chiţora n i - Prahova. Vedere 72
fig. 2 1 . Biserica Sf. fl.1 aria-Orlea. Heruvimii . 60 Fig . 7. - Biserica din Chiţorani-Prahova. Vămile
Fig. 22. Biserica Sf . Marla· Orlea. Cele două sfinte 61 văzduhul ui. Pictură d i n pridvor • 72
Fig. 23. Biserica Sf. Maria- Orlea. Ostaşii 6:1 fig. 8 - Biserica d i n Chiţorani-Prahova. Judecata
Fig. 24. Biserica Sân-Pietru-Haţeg. H un iedoara . 63 din· urmă 73
Fig. 25. - Inscripţia romană d i n biserica de la Sâm- Fig. 9. - Biserica din Chiţora n i - Prahova . 73
pietru . 63 Fig. 10. 74
Fig. 26. - Biserică d i n Băcia 63 Fig. 1 1 . 75
Fig. 27. - Biserică din Băcia 64 Fig. 1 2. 75
Fig. 28. - Parte din turnul bisericii precedente, văzut fig. 1 3. 76
'
din fa�ă 64 Fi�. 1 4. 77
http://patrimoniu.gov.ro
ŢĂRI ROMĂNEŞTI ÎN FORMA LOR DE A RTĂ
POPULAR à SI RELIG IOAS� ,
DE N. I O R G A .
-- 0--
http://patrimoniu.gov.ro
•
-curând, modernisate, cu un
foarte urât turn, care arată ambiţia preo� inegnta sau , la cei mai înstăriţi, cu prid
ţilor şi poporănilor, dar, in acelaşi tim p vorul in arcade elegante (fig. 2), une ori
·cu despreţul datinei vechi, cea mai desă cu fvarte delicate ornamente l ineare i n
vârşită li psă de sim ţ estetic. j urul fereşti lor (fig. 3).
http://patrimoniu.gov.ro
,ŢĂRI ROMĂNEŞTI îN FORMA LOR DE A RTĂ POPULARĂ şr RELIGIOASĂ 51
http://patrimoniu.gov.ro
52 B 'LETl .\f I ' L CmnSI C .\" I I � [ Q '\" "IEi\'fELOH I S T O H l C F.
http://patrimoniu.gov.ro
ŢARI ROMA NEŞTI ÎN FORMA LOR DE ARTA POPULARA ŞI RELIGIOASA 53
Fig. 10. - B iserica Sf. Maria Orlea. FIg. 1 1 . - Biserica Sf. Maria-Orlea. Uşa de intrare.
http://patrimoniu.gov.ro
54
F i g . 13. - Biserica SI. Maria- Orlea. Fragmente vechi incastrate. Fig. 1 4 . - Biserica SI. Maria-Orlea. Fereastă gotică.
http://patrimoniu.gov.ro
Ţ Ă R I ROMĂ NEŞTI î N FORMA LOR DE A R T Ă POPULARĂ ŞI R �LIGIOASA 55
00..
o
u
.,
-o
a.
w
http://patrimoniu.gov.ro
56 B U L E TINUL COMISI NIl MON �M E:\fTE LO R I S T O R r r: E
http://patrimoniu.gov.ro
ŢĂRI ROMĂNEŞTI iN FO R M A LOR DE ARTĂ POPUL A R Ă Ş I R EL I G IOASĂ 57
locul l o r fiin d întinse simple scâ nduri ; o gile l or veşminte purtând pătrate ca î n
refacere ar trebui să o readucă la fru moasa a l tarul Bisericii Dom neşti din A rgeş (fig.
formă veche, din care se păstrează fere�ti 1 3), apoi felu l cum e redată Răstignirea,
gotice (fig. 1 4), întocmai ca acelea pe care grupul copiilor (fig. 1 5), închinarea la si
meşteri saşi din Ardeal le-au dat biserici criul M aicii Domnului (fig. 1 6) , heruvimii
lor moldove ne din e poca lui Petru Rareş. cari zburătăcesc în cutare scenă, arhitec
Planul general e al tu turor bisericilor, şi turile fa ntastice, aseme nea cu acel ea din
Bul. Com. MOIl. lst. - Fa.c. 1 [ 4 , 1 940. 2
http://patrimoniu.gov.ro
58 B U L E T l ::\ L C O M I SI L X I I �l O N n I E K TE L O R ISTORI CE
'.
http://patrimoniu.gov.ro
ŢARI ROMANEŞTI IN FORMA LOR DE ARTĂ POPULARA Şl RELI GIOASA 59
http://patrimoniu.gov.ro
60 BU L E T I N L C O MI S I l\ I I :.'Irol\mI E l\ T E L O R I S TO R I C E
http://patrimoniu.gov.ro
ŢĂRI ROM ĂNEŞ T I Î FORMA LOR DE ARTÂ POPULARĂ Ş I RELI GIOASĂ 61
http://patrimoniu.gov.ro
62 BULETINUL COMISIUNII MONUMEN TELOR IS TORICE
"
Fig. 23. � B iserica Sf. Maria- Orlea. Ostaşii.
http://patrimoniu.gov.ro
ŢA R I ROMĂNEŞTI Î N FORMA LOR DE A RTA P O P U L A RĂ ŞI R ELIGIOASĂ 63
icoane şi mai ales în j urul evangheliştilor un servitor ii întinde "flabelul " ca în vechile
din manuscripte (fig. 1 7), ca şi fald urii reliefuri asiriene (fig. 20), hidosul heru
pânzei I n decoraţia din j os, dar, mai vim, voit caricatural, chipurile prăvălite,
ales, In grup111 de trei-'sfinţi ai altarului : in cu mînile diform de l ungi . (fig. 2 1).
scripţia "Sf.. A ţJsl.. Mathei u , în romdneşte O p uternică. notă occidentală, care ar
{fig. 18). , indiGa un artist străin, e i n, păIăriile ca I n
Dar aici e o al tă, şi foarte ciu,
dată, tradiţie iconografică, pentru
a cării identificare Şl expli-
ca ţie îmi lipsesc elementele, dar cel Franţa secolului al XIV,lea, de pe păretele
cari o pot urmări au acuma documen din stânga (dar, la una din ele, ornamentul
tele înaintea lor. Astfel : scena îmbră de la gât e bizantin) (fig. 22) şi in scena
ţişării (fig. 1 9), grupul celor doi, cărora grupl.!lu i de soldaţi cu un steag, u n pra-
http://patrimoniu.gov.ro
64 BULETIN L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
pur -cu trei prelungici (fig. 23) sămănând tină (fig. 24), a oamenilor fără port tradi
cu balaurul dacic, care o mai fi rătăcit î n ţional e interesantă, nu atât prin câteva
icoa ne mai vechi, totusi rari în aceste
părţi, cât prin inscripţia ' onorifică romană.
:: 1
prinsă i n zidu l faţadei şi prin cea sla
vonă, cuprinzând o închinare, greu desci
frabilă la această înălţime, care s'a zgâriat
stângaciu pe o bucată de marmură an
tică (fig. 25).
(aşa ceva, influenţă a pusea nă, nu se mai care se 'înti nde în valea Dunării din Vlaşc�
află decât în Secuime), biserica modestă, prin Teleorman şi Romanaţi până la va
cu înfăţişare de templu antic, la care s'a dul din jos al Oltului, iar în sus până l a
adaus în faţă un supţirel turn d upă da- Găeşti, A lexandria, Ruşii-de-Vede, cu u Th.
http://patrimoniu.gov.ro
ŢARI ROMA NEŞTI ÎN FORMA LOR DE A R T A POPULARA ŞI RELIGIOASA 65
http://patrimoniu.gov.ro
B U LETINUL COMISI U N I I M ONFMENTELOR I S TOR I CE
http://patrimoniu.gov.ro
TĂRI ROMĂ NEŞTI i N F O R MA L O R DE A RT A POPULARA ŞI RELlGI O A SĂ 67
din secolul a l XV TII-lea (fig. 3 1 , 32), biserica zisa Postelnicul Firu (fig. 33),
unde de au î nceput abia, apOI la u nele înlăturarea tencuielilor vulgare îngăduie sa
.
Fig. 35. ' - ' B i serÎ la Postdnicu' · Tiru .. . Craiova.
biserici � di n Craiova urmau î n . toa mnă, se v ada orna mente flOI' a le (fi g. 34) ŞI, 10
cu învoirea u nor parohi inţelegători, l ari registru 1 de sus, delicate fresce în colori
au găsit u ne ori Şl fonduri : astfel, l a şterse· (fig. 35) . . .
http://patrimoniu.gov.ro
BISERIC I DIN PRAHOVA
DE VICT O R BRÂTULESCU.
-- ::J --
II.
1. BISERICA DE LEMN DIN V ALEA îşi sprijină capetele grinzilor pe două co�
ORLEI. Ioane, scu!ptate, având ca motiv frunze
de stejar. .
http://patrimoniu.gov.ro
BISERICI ' DIN PRAHOVA 69
-a cam parte supenoara este tăiată 1 0 o icoan ă curioasă, lucrată de sigur supt
acolada. i nfluenţa celor ruseşti, cuprinde un n u măr
In cele patru panouri ale UŞll sânt ln� de scene amestecate, al căror rost nu se
http://patrimoniu.gov.ro
70 BU L ET I N U L COMISIUNII :\ION M E N T EL O R ISTORICE
ni este retinută n umaI de două scene mai aprinsă se î ndreaptă spre scena Răstignirii"
deosebite : ' zugrăvită în faţă. Şase sfeşnice aprinse
Scena care î ncearcă a arăta pe Maica stau de o parte şi alta a unei lădiţe, de sigur
Domnului încunjurata de sfinţii apostoli, chivotul legii.
iar, ca pandan t al acesteia, pe Isus legat de r n registrul superior, Buna Vestire l ângâ
mâni şi isola t, fără nicio legătura cu restul Judecata din urmă, Botezul Domnului, .
zugrăvelilor din j ur. Isus Pantocrator şi, lângă u n sfânt a lături
Prin despărţiturile pe care zugravu l l e de o cetate şi de simbolu l evanghelistului
face în icoa nă, cred c a a incercat a reda Ioan, vulturul.
in triptic scene cu un caracter atât de diferit. r n laturea din stâ nga a tripticului astfel
Nu se poate urmări nici concepţie, nici a lcatuit, in registru l de j os, apare o corabie,.
subiect central, n ici ordine logica in ex � alături de u n zid de cetate, apoi Iuda spân-
http://patrimoniu.gov.ro
BISE R I C I DIN PRA HOVA 71
R E L EVEV
o���2���[cARA
"==b
' 1: ·ioo
'�'==���==10 �
tea superioară. pronaosul se desparte de sânt încastrate în ziduri. Î ntr'un iesin d din
naos printr'un părete de scânduri (Pl. 1). laturea nordică, o scară ascunsă d uce la
turla de de-asupra pronaosului.
BI�ERICA DIN'�CHIŢO RA 1.
' :'r
Un brâu rotu nd, care trece pe de-asupra
'. "" " ���' � "" '=:'
't'"
...._, � ,_
La o mică depărtare de Ploeşti, in rând coloanelor, in cinge- biserica şi despa rte ex�
cu Valea Călugărească, este aşezat, i ntre teriorul în cJ ouă zone. Zona inferioară,
vii ren umite, satul Chiţorani. Din pridvo� mai lată, este împărţită în pa nouri drep�
rul primăriei sau din faţa bisericii boierului tunghiulare, prin nişte ban de lucrate din
Cantacuzino, privirea aleargă peste viile cără midă. Zona superioară, care merge de
de pe coastă, peste câmpia verde de pe de-asupra brâului până supt straşină, este
malurile Teleajenului, străj uit de fabrici marcată prin nişte medalioane l ucrate în
ale căror coşuri spintecă văzd uhul şi ale adâncime.
,căror fumuri a lbicioase pătează orizontu l Ferestrele sânt inguste şi împodobite cu
·ca u n rom de fluturaşi a lbi. chenare de piatră. Patu l tudei este de
formă pătrată, turla însăşi prea mică pen tru
1 /bid" proporţiil� bisericii (Fig. 6).
http://patrimoniu.gov.ro
72 BlJ L E T I N U L C OM l S I NIl MO K U M EXTELOR I S TO R I C E
-Zif
�
\
�-- "'
" .
':I .
< �
t,). C1Q
�. �
<>
< I
".
N ro
Q.. ;;; '
c '"
:r- �.
c ()
- "
c
:- 0 a..
'"O :J
�.n
� �
.,. �
o
e:- ;:;
":: . -O
..,
a.. "
< :r
o o
... <
. '"
http://patrimoniu.gov.ro
III!
�
�
?
�
<>
?
;;;-
,....
"r1
.,
'"
!'
�
:.;
�
te
(fi
t'1
;;O
n
�
Z
'1:1
;;O
;J>
......
.......
O
<:
;J>
Fig. 8. - Biserica din Chiţora n i · Prahova. Judecata din urmă. Scena Jadului. Fig. 9. - Biserica din Chiţ.oran i-Prahov;; .
J udecata d i n urmă. Isus ju decător.
of'- �
W
http://patrimoniu.gov.ro
74 B C L E TJ � C L C m l [ S IU � I I :\ I O N _\ I E N T E L O R I S T O m CE
http://patrimoniu.gov.ro
BISERICI DIN PRAHOVA 75
Fig. I l . - Biserica d i n Chiţorani-Prahova. Pilda bogat ului căruia l - a rodit ţarfna. Facerea primilor oamenI.
P i ctură d i n pridvor.
Fig 1 2. - Biserica din Chiţoran i-Prahova. Pilda secerişul u i . A da m şi Eva in Raiu. Pictură i n pridvor.
http://patrimoniu.gov.ro
76 B LETINUL COMISI NIl i\l O N U :YIENTELOR I S TO R I C E
Inscripţia din pronaos este zugravlta, şi diţia epocii, de înflorire a acestei .arte, mai
are cuprinsul următor : ales în ce priveşte decoraţia, a lui Vodă,
" Această sfântă biserică s'au zidit şi Brâncoveanu, iar, ca o continuare a celei,
s'au î nfrumuseţat după cum să vede de lalte epoci de înflorire, a lui M atei Basarab :
du mnealui pan Constantin Cantacuzino a ureolele sfinţilor sânt executate în relief.
VeI. Pah., dinpreună cu soţia dumisale Ferită de fumul l umânărilor, cea mai
[Sm aran] da Cantacuzini, ca să fie pentru bine păstrată este pictura pridvorului, î n
a dumnealor pomenire [şi a părin]ţilor care găsim, p e lângă scenele tradiţionale,
d umnealor, la anul 1 798, Iulie 1 " . u nele elemente adăugite de meşterul zu,
Pictura. Pictura interioară este afumată, grav. Intre acestea este scara ce d uce la
şi pe alocuri înoită. -P ăstrează totuşi tra, cer, prin vămile văzduhului, şi care a-
http://patrimoniu.gov.ro
BlSERICf DIN P R ,\ HOVA 77
-minteşte, în mic, aceiaşi scenă, bogat ex� de a doua venire a lui Isus Hristos. Spre
pusă în pictura exterioară a bisericilor din deosebire de a lte scene de acest fel, scaunul
B ucovina (Fig . 7). de j udecată a l lui Isus este format din em
Pen tru a ilustra ridicarea aceasta spre blemele celor patru evanghelişti, amintind
-ceruri, oarecum simbolică, zugravul s'a o străveche tradiţie (Fig. 9).
-folosit de arcul care susţine cele două
.calote din pridvor şi a n ume de j umătatea i n panourile formate de spaţiul de de-
-din spre Vest, jumătatea de Est fii n d 0- asu pra coloanelor şi dedesuptul calotelor
-cu pată de chipul lui Isus. zugravul nostru a căutat să redea câteva
Judecata din urmei In dreapta i ntram, pilde din Evanghelie, î mplinind pandantivii
'ca de obiceiu, este zugrăvit Iadul, după dintre capitele cu scene din viaţa primilor
_
http://patrimoniu.gov.ro
�
u
......
�
o
f-<
r./)
-
p:;:
o
.....l
>.Ll
f-<
�
>.Ll
�
�
1":
C'
;::i:
......
......
;7,
�
r./)
-
,.."
o
U
.....:1
�
�
......
f-<
>.:..l
.....:1
;::J
�
http://patrimoniu.gov.ro
te
Uî
r-J
;;o
n
�
Z
'U
;;o
:>
::r:
o
<
>-
-..)
10
http://patrimoniu.gov.ro
r...l
u
2
o
E-<
CI)
......
o::
o
.....:l
r...l
E-<
Z
r...l
�
;:J
z
o
�
......
z
';:J
......
CI)
�
o
u.
.....:l
;:J
Z
......
E-<
r...l
.....:l
;:J
c::l �: Î'
Fig. 1 9. - Biserica d i n Chiţorani-Pr,ahoya. Fig. 20. - Biserica d i n Chlţora ni-Prahova
icoană im părăte�scă. Maica Dom n u l u i tronând .. lcoană împâr�tC'asc.i.
http://patrimoniu.gov.ro
B1SER ICI DIN PRAHOVA 81
T n poarta u nei cetăţi, u n bărbat cu o cruce Icoanele. Icoana hramului ferecată în ar
pe umeri se desparte de soţia care plânge gin t este dăruită de ctitori, după cum o
şi de copilul său, ca să urmeze pe I sus, arată i nscripţia grecească de pe rama
alături de alţii cari îşi poartă crucea. De: de j os.
desuptul acestei scene, î n colţul de Sud�Est, Ea înfăţişează pe Sfinţii Stelian şi I oa n
Dumnezeu Tatăl, " câ n d au despărţit l umina Botezătorul , ale căror îmbrăcăminte si '
de întuneric" , iar, în celalt colţ, cel de aureole sânt lucrate in relief. Rama care
Sud -Vest, Dum nezeu Tatăl zideşte pe Adam, închide icoana este împodobită cu orna
care este zugrăvit in colţul alăturat acestuia, mente florale, iar colţurile cupri n d cele
spre Vest. I nscripţia , care trece şi pe zidul patru simbole ale evangheliştilor.
de Vest, are cuprinsul : "Când au zidit I nscripţia grecească are cuprinsul acesta :
Dumnezeu pe Adam" (Fig. 1 0).
Pe zidul de Vest sânt două pa ......
nouri. Cel d'in tăiu înfăţişează pilda
bogatului căruia i�a rGdit ţarina. pur
tând inscripţia : "Sparge-voiu j itniţele
mele " .
Bogatul are chipul ş i îmbrăcămin ......
tea u nui boier român din această
epocă, şi s'ar putea ca zugra vul să fi
luat de model pe însuşi ctitorul bi ......
sericii, pe Păharnicul Can tacuzi n o ; el
stă într'un jeţ, î n acelaşi stil a l epo
cii, şi pri veşte cum lucrătorii dă râmă
j itniţile pentru ca, alături, diavolul
să apară pândind ridicarea sufletului.
Dedesupt, in pandantivul din dreapta,
Dum nezeu face pe Eva din coasta
lui Adam ( Fig. 1 1).
Cel de...... al doilea panou cupri nde
" Pilda secerişului", in care secerătorii
inoată în lanul înalt, culegând spi......
cele. I n colţul din spre Sud al ac�stui
panou, apare un cap de balaur, a
cărui explicaţie stă i n lepătură cu scena
Vă milor văzduhului de pe arcul care
desparte panoul acesta de cel 'descris
mai sus. Depesupt, în raiul ţ; lrmurit
de ziduri, supt pomul cu noaşterii bi /
/
nelui şi răului, pe care s� în colăceşte
şarpele, Adam şi Eva gustă din fruc- fig. � 1 - B isenca e i n Chi ţora n i -Prai1Ov.l Cl O d e l â d i n sec. al X V I : I lea.
tul oprit. Inscri pţia i n soţi toare, scrisă
de o parte şi alta, sună : " l nşălarea lui K/I1'I'J'C7.,lti'1 (1), � 1-l 'l.p 6.·{G'i � 1\.7'/'C7.·W� -() '1 o ·/ 1 7 U r .
Adam" , pentru ca in colţul celalt să ur ...... ·
lII'IY}'JfJ yjn, 'l\Y)� lS, 0 . :% 'C u l> �h io'J � oo -W'I 'C'7."::: :'1W'l
meze "Izgonirea " lor din raiu (fig . 1 2). �OlJ O()t)),W 'I : l(W'IG-'7. 'rrt'lo'J, hWI); z!X: 'CW'I 'Cb"'1Ul'l
Pa noul de Nord înfăţişează pilda celui au'Cw-i : ITpl([Op &O·). �;uzp),6.io'J, :\ (;I.' J.T::: y r:'I�;, · Tswp·( to'J,
http://patrimoniu.gov.ro
82 BULETI NUL COMIS l UNII MONUMENTELOR I S TORICE
Celelalte icoane zugrăvite pe lemn sant spirală, după un cunoscut sistem al ve
de facturi deosebite. Patru dintr'insele, şi chilor clădiri romanesti.
anume : Isus tronand, Maica Domnului, Altarul, de formă se�icirculară inlăuntru,
icoana Sfintilor Dimitrie si Nicolae si o este presintat cu laturi care dau forma
alta, cu M;ica Domnului, ' sânt de factură unui pentago n in exterior (Pi. IL).
populară şi datează de la sfârşitul seco Din odoarele de odinioară, candelele
lului al X VIII-lea, lucrate poate de acelaşi de argint au fost inlocuite cu altele, de
mester care a făcut SI Icoana hram ului metal prost şi de u n gust indoielnic in
sau ' de vre unul di n �cenicii l ui' (Fig. 1 .5, ce priveşte arta. Infrangerea bunului gust
1 6, 1 7, 1 8). tradiţional s'a exercitat supt influenţa ne·
Alte două, înfăţişand pe Isus şi pe Maica fastă a oraşelor apropiate, a căror popu -
� - - - - - - - - - - - � Q.... - - - - - -. - - - - � �
I
I
-r
I
I
I
I
�I
Ht-�,---Ib,.,.....u \91 '
Domnului, san t de factură occidentală, de l a laţie s'a lăsat uşor sedusă de inşelătorii
inceputul secolului a l XIX-lea (Fig. 1 9, 20). străini, de soiul celor cari a u lucrat temeinic
Vechile can dele de argin t urmea ză aceiaşi la pervertirea sufletelor numai . in folosu l
linie tradiţională a epocii brancoveneşti lor şi in dauna onestităţii s pirituale a Ro-
'
·(Fig. 2 ! ). manilor.
Planul are formă de n avă, infăţişand pe O intreagă zestre naţională se cere
laturea nordică, în dreptul pronaosului, o restaurată in drepturile ei, fără de care
ieşitură in care se înalţă scara, alcătuită toată strădania spre mai bine este dintru
·din trepte de stejar, aşezate 10 formă de î nceput condamnată.
http://patrimoniu.gov.ro
v U N BUZDUGAN VECHIU MOLDOVENESC
DE PREOTUL PAUL M IHAILOVICI.
-- 0--
. .
Fig 1
aflat mai multe fragmente, care impreunate feţe ni-ar i n dica-o î ntru câtva. Fata i n tăia
a lcătuiesc un buzdugan. Bucata principală şi a patra o formează zgrir-tori cu d ouă ca
o formează ghioaga , i n patru feţe şi două pete, bizantini. Faţa a doua e formată din
sprezece colţuri, cu nouăsprezece cm. su� tr'u n zgripţor cu un cap şi faţa ' a treia
prafaţă. La mij loc, ghioaga e străpu nsă dintr'u n animal ce pare a fi cal 3. Toate
de un ghivent. Apoi un măner in lungime semnele sânt î ncadrate la margeni cu un
de treizeci si u n u l cm., care se termină cu brâu.
o agăţătoar� larg.i de patru cm., in forma Se ştie câ zgripţor cu un cap î n tâl nim
unei scări ele şea. Mânerul i n ferior e gol, l a bisericile din epoca lui Ştefan-cel-Mare
şi nu mai târziu de Domnia lui Aron-Vodă.
, M i ro n C osti n , Opere complecte, ed. V . . Ure c h i â , tom.
I I , B ucureşti 1888, p. 1 3 1 .
• Ibid., p. 1 35. 3 Parere susţ i n uta de d . I l i e M i nea. care l-a văzut.
http://patrimoniu.gov.ro
84 BULETi N UL COMISIUNII M ONUMEl\TELOR I S TO R I C E
Se ştie de asen .enea că semnul pârcăIăbiei Din informaţiile primite aflu că Museul
Orheiului era calul, astfel că putem pre Militar din Bucureşti n'are exemplare de
supune că acest buzdugan este din veacu- acest fel şi m C I nu e cunoscut un astfel
r
l
I
Fig 2.
riie al XV-XVI- lea , poate chiar din ti mpul de buzdugan : cu atât deci e mal Insem
Domniei lui Ştefan-cel-Mare Ş I aparţinea nat acesta . pentru arta veche militară la
parcălabului de Orheiu. români 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
" PREA PUTERNICUL SAMSON "
DE MARIA GOLESCU
--0--
'
Un pârăiaş numit Geamăoa a rată drumul spre Am întrebat pe urmaşii preotului zugrav de nu
<:omuna D ozeşti din judeţul Vâlcea, unde, În locul ştiu nimic despre o carte cu m o dele de pictură
�is "la M ă năstire" , după p oarta cu turnul-clopot care ar fi rămas de la dânsul, şi au răspuns cil- şi
niţă, se zăreşte bisericuţa care a folosit drept a m i ntesc de un "izvod" cu zugrăveli, luat de un
model urmaşilor Popii Vasile zugravul şi ai diaco unch i u d e-al lor, care moştenise meşteşugul bătrâ
nului Anghel Dozăscul, zugrav şi dânsul, cari a u nilor, dar a cărui urmă s'a pierdut în pribegia
ştiut continua meşteşugul părinţilor ş i moşilor lor răzb oiului din 1 9 1 6. Avem astfel siguranţa că
'În satele învecinate. "Erminia zugravilor" stă la b a sa inspiraţiei popii
Pe a ceastă biserică se cetesc mai multe leaturi, Vasile, determi nând alegerea su biectelor şi com
·cel mai vechiu aflându- se la hramul care repre p osiţia lor. Din acestea din urm ă, am mai reţi nut
'Sintă pe Sfântul Nicolae Între Sfinţii Gheorghe şi un detaliu pitoresc : pe Iuda îl vede m într'una
Dimitrie : este anul 1 828. La fresca interioară, care din scenele Patimilor lui I sus, Întinzân d capu 'n
Înfăţişează pe arhanghelul G avril, se ceteşte : 1 842. timp ce un diavol negru, întra ripat, îl ispiteşte.
Peste " Duciupalul " zugrăvit în afarll, pe tindă,
de spre Miazăzi, s'a scris cu văpsea roşie şi cu
cifre grosolane : 1 842 ; pe i coanele mai vechi : 1 848-
1 868 ; pe o icoană mai nouă .: " Preotu duhov.
Vasilie zugravu, 1 8 6 8 " ; p e iconostas : " Barbu,
Pătru, Sandu, Alicsandru" şi " Când s'au acoperit
biserica, 730 1 ( 1 793)" . Ce deducem din această
suprapunere fără rost de date şi de nume ? Că
neamul de ţărani chiaburi al Dozeştilor a dat
preoţi şi meşteri cari neîncetat şi-au reparat şi
.z ugrăvit biserica. Ultima restaurare se datoreşte
strănepoţilor şi datează din 1 934 ; această repa
raţie a şters unele d i n represintările exterioare şi
a Întărit pe altele, revenind cu văpsea asupra lor.
Părintele V asile, să-i spunem şi lui : Dozescu, .Prea puternicul Sam,on". Cadru de p iatra de la biserica
.z ugravul, care a Împodobit lăcaşul d e la În ceput, Stavropoleos din Bucureşl i .
în anul 1 828, şi care a înviorat cu coloare unele
şoptindu-i la ureche. Să fie şi el luat din izvodul
din scene la o dată mai târzie, a ilustrat, pe
pomenit, sau, mai degrabă, să recunoaştem aici
.zidurile din afară, următoarele teme : fabula lui
o inovaţie p0puiară a părintelui V asile ?
Esop, cu bătrânul care chiamă moartea, cerându-i
Dozeştii d'intăiu erau trei fraţi, toţi zugravi ; de la
a poi, după ce s'a răsgândit, să-i ajute l a ridicarea
dânşii îşi trage mahalaua cătun ului unde-şi aveau
sarcinii de lemne ; calul lui Alexandru Machedon,
." Diciupalul " cu corn în frunte ; o pasăre luată din l ocuinţa, numele de Jugravi, pe care-l p o a l 1 ă ş i azi.
Avem intenţia să ne oprim numai la motivul,
" Fisiolog" ; Roata lumii cea nestatornică ; o horă cu
mai rar întâlnit, al lui Samson ; constatăm Însă că
Iăutarii, pândită d e un balaur Î nchipuind Iadul,
s'a impus, ca de la sine, această situare a lui în
luată poate d i n " Certările bisericii p entru lăutari" ;
cadrul În care l-am descoperit, aşa că ni va fi
"moartea făcătoriior de .rele " , cu coasa în mână,
iertat dacă am repetat unele amănunte pomenite
ieşind din gura altui balaur, călare pe un cal roşu,
şi în altă parte.
a poi, in cele din urmă, � prea- puternicul Samson" ,
l uptând cu l eul căruia îoi deschide fălcile. n Prea-puternicul Samson", cum îl numeşte inscrip-
http://patrimoniu.gov.ro
86 BULETINUL COMISIUNII MONl" �. :=:-�-:-=:"OP. ISTOn r C E
t i a , este represintat călare pe l eul căruia îi deschide unele scene din Testamentul Nou prin scen� din
cu sila fălcile. Eroul-profet e fără barbă, poartă Testament..I l Vechiu, văzând în a cesta din urmă
pletele pe umeri şi este îmbrăcat cu o tunică ale o prevestire a celui d'intăiu. Numeroase scene
cării mâneci largi îi vin la jumătatea antebraţului din Vechiul Testament erau interpretate de către
şi care coboară pănă la genunchi. Scena de care dânşii d rept închipuiri profeti ce ale celui Nou ;
ve rbi m se află zugrăvită pe pridvor, de s pre Miază, ele erau n umite tipi, ş i corespundeau antitipilor,
noapte, între streaşină şi brâul care înconjoară cari represintau îndeplinirea acestor mai d'inainte
b iserica. De o parte a ei vedem fabula lui Esop , vestite închipuiri. Paralelismul celor două Legi
d e cealaltă, o b arză pe cuib. Represintarea lui s'a numit simbolism tiP.o logi c, şi el este adesea
Samson corespunde învăţăturii din "Izvodul lui singurul mijloc de i nterpretare al multor represin
Macarie după ellinogrecie " , adecă traducerea după tări ce ţin de ar-ta religioasa a evului mediu T.
redacţia lui Dionisie din Fuma de către Macarie Acest sistem s'a răspândit pretutindeni în lumea
Arhimandritul din anul 1 805, publicată de profe creştin ă de-a lungul veacului al V-lea, stator
sorul Vasile Grecu, învăţătură aflată şi în alte nicin du-se mai ales în Apus , unde a dăinuit până
erminii. Iată textul : " SamfJson îl omoară pre leul. şi în arta carolingiană. Că el a fost cunoscut de
Stâ n d Sam pson : cu un picior pre leu călcându-1 asemeni şi în Răsărit, se poate găsi mărturie la,
şi cu mânile s a le capul întorcându-i şi zdrobindu-I E pifa n, în Nilus Sin aiticus şi la Ciril din Alexan
pre dânsul " l . Tot cam aşa în manuscriptu l lui Ghe dria 8. Co nform acestui sim bolism tipologic. Samson
rontie, descris şi adnotat d e Ghenadie al Râmni care omoară leul este prevestlrea lui I sus care
cului 2. învinge pe diavol, - ni se lămureşte aceasta d e
Motivul ca atare, eroul învingând fiare sălba către Walafrid Strabo, în a s a Glossa ordinaria.
tece în luptă, ni vine de l a străvechea închipuire de unde şi-au tras artiştii evului mediu de atâte a
răspândită în Asia, în Egipt şi în toată Medite ori i nspiraţia 9. Întocmai precum Samson a s m uls
rana. li găsim întocmai şi în tradiţia clasică a falca leului, a ş a a sfărâmat I sus încuietorile l a
mitului eraclean s. Lege n d a lui Herakles se con âului ; Întocmai precum a desgrădinat Samson
topeşte la un moment dat cu legenda biblică a porţile Gazei, tot aşa a înviat Isus, călcând pe
lui Samson, această sin cretisare făcându-se probabil porţile Tartarului. 'Sfântul Augustin a găsit în a sa
în Alexandri a elenistică, p entru c a să ajungă, în Civitas Dei următoarea formulă : in vefui Tes
cele din urmă, să îmbogăţească repertoriul de lamen to novum latet, in novO vetus patet 10. D i n
teme artistice folosite în primele veacuri ale creş pricina acestei i nterpre t a ri, scenele paralele se
tinătăţii 4 . Pe ţeslHurile copte, atât de minunat alăturau sau se opuneau una alteia în decor aţia
colorate, şi pe mătăsurile bizantine din veacurile bisericească I l.
VI-VIII, ce ni s'au păstrat, motivul luptătorului care Nu mergem până într'acolo să spunem că zu·
deschide fălcile leului se întâlneşte adesea 6. Po gravul de la V alea Mântuirii din DOZf şti era
vestea lui S amson, alături de puţine alte istorii conştient de acest sim bolism formal, el lămureşte
de caracter a n e cd otic luate d i n Vechiul Testament, însă În de ajuns in troducerea acestui motiv În pro
i l ustrează b u căţi alese din Patrologie sau Psaltiri totipul "Erminiei zugravilor", care păstrează cele mai
im periale în manus cri pte împodobite cu miniaturi 6. învechite tradiţii, transmiţându· ni-I şi nouă. De
De ce s'a b ucurat această temă de atâta căutare, al tfel, şi Atosul Înfăţişează p e Samson în luptă cu
menţi nân d u-se vreme îndelungată. atunci când leul În nartexul paradisului de la mănăstirea Sfân
s cenele luate d i n Vechiul Testament se răresc ? tului Pavel, din ! 5 55 I !. Credem că numa i această
Incă de mult, teologii căutaseră să cumpănească alegorie tipolog'ică f' xplică zugr�virea lui Sam son
pe uşa di ntre naos şi pronaos de la biserica din
I V a s i l e G l ecu, Cărţi de p i c t u r ă bisericească bizantină, Cuhea, răspunzând la întrebarea d-Iui Atanasie
Cernăuţi 1 936, p. " 'Il.
Iconografia, Ti pografia Cărţ i l o r Bisericeşti, Bucure,ti,
l'
http://patrimoniu.gov.ro
" PE A PUTERNICUL SAMSON " 87
Popa : "De ce va fi Samson aici, nu ştiu" 1 . Pe tum prudens est. şi drept diavolul în in quantum ve
uşile din b iserici se represintă de obiceiu Buna nenosus est" şi " leul simbol al lui Isus devenind
Ve5tire, cu personagiile secundare, David ŞI So- une ori simbolul diavolului, de pildă când este
101ll0n, cari au prevestit naşterea lui Isus. Dar atât învins de Samson" s.
regele David , cât şi regele Solomon, au fost asă Pietrarul anonim de la Stavropoleos, care, după
muiţi cu Hristos. Dup � simbolismul tipologic, cum spu�e d. Ghika-Budeşti \' pare ;să fie unul
David, care învinge pe G oliat, prevest�şte izbânda din meşterii cari au lucrat la mănăstirea Văcăreşti,
lui Isus asupra Diavolului, iar Solomon, care pri ni înfăţi şează pe Samson cu barbă şi cu plete,
meşte daruri de la regina din Saba, preves(eşte călare pe leul căruia Îi deschide fălcile ; el este
,închinarea crailor de la Răsărit !. Îmbrăcat într'o tunică scurtă strânsă într'un brâu
N'au folosit numai zugravii de la noi din ţară răsucit. Tulpini vegetale cresc şi se Încolăcesc
�upta lui Samson cu leul : tema aceasta a fost să Înflorind prin colţuri, de o parte şi de alta a lup
pată şi de pietrari, cum ni-o d ovedeşte parapetul tătorului, umplând astfel cadrul de piat ră.
ajurat al pridvorului de la biserica Stavropoleos Stilistic, atunci când comparăm represintarea de
dL Bucureşti. Panourile care leagă între ele pie· la Dozeşti cu cea din Bucureşti, avem a face cu
destalele coloanelor reprt' siRtă, cel din mijloc, două tradiţii : prima este vădit orientală sau bi
Jupta lui Samson, iar cele două �in părţi câte un zantină, urmând cu stângăcie un m odel asămănător
leu, care şi el este o figură a lui Isus. Să nu se cu fresca atonită ; cea de-a doua e ste occidentală
vadă aici o contradicţie absurdă în interpretarea şi aminteşte composiţiile de acest fel de pe ca
ofloa stră : ea există în tot simbolismul evuluL mediu, tedralele romanice. Desprindem deci cu acest
fiind adesea o caracteristică a iconografiei ale prilej. Încă odată concIusia, asupra căreia s'a stăruit
gorice din acea vreme. D. L . Reau ni atrage atenţia de �enumărate ori, că arta religioasă s'a ramificat,
că "ac elaşi animal poate fi, după împrejurări, pornind Însă de la acelaşi trunchiu. Noi am putut
ierogliful unor idei diferite şi chiar opuse", dând Întâlni În ţara noastră ultima vegetaţie a amânduror
drept pildă " şarpele luat drept Hristos î n in quan- vlăstarelor.
A n. Cam. Monumentelor Istorice, Secţia pentru Transil • Evoluţia arhitectll rU în Muntenia şi Oltenia, IV, p.
<vania, 1 930-.193 1 , p. 223. 74, fig. 442,
• 1 : Reau, o, C., p. 25.
http://patrimoniu.gov.ro
cATEV A ICOANE CU MUCENI C I S I ARHANGHELl
'
OSTASI CĂLARETl , ,
DE Al. BĂRCĂCILĂ-
-- ' 0--
Una din ce l e m a i vechi r e presint ă r i la n o i a la stânga sf. m u cenic Gheo rghe ucigâ n d balau
u n e i pă re ch i de m u ce nici, ca ostaşi călăre ţi afron r ul , la dre a p ta sf. m uc e nic Mercurie ţi nând stea
t aţi , o ave m în m in u nata o p eră de artă sculp- gul şi pă ş ind călare pt ste cârn pul inflorit 1.
Fig
regii Davi j şi S î l o m o n ; i n partea lor i n fe r i o a r ă , servă - , n - rele 7, ij/ 1 939, alături de art. . Mănăstirea Snago v "
http://patrimoniu.gov.ro
cA T E V A ICOANE MUCENICI ŞI A R H A NGH E L I OSTA Ş I CALĂREŢI 89
Pentru in teresul iconografie ce presintă dăm (fig. 1-3), dctând din pragul veaculu i al XIX- lea ,
aici trei i coane (fig. 4-6) din cole c ţia Muse u lu i l a care pictura pe l e m n , lucrată şi ea cu toate
Regi u nii Porţilor de Fier d i n T urnu - Severin , pro deta l i i le comp o s iţi e i , e ste a c o p erită, c u excepţia
v e nite din judetul M e h e dinţi şi care în pa r t e a c ape t elor personagiilor, d e a c e iaşi icoană cu ace
lor inferio ară , înfă ţ işează , călări şi a frontaţi, fie leaşi elemen te, batută în' argint. Icoana de lem n
p e Sfinţii muceni c i Ghe o rghe şi Dimit ri e , fie pe (fig. 1 ) a su fe ri t mai mult l a poale şi p e latu r i ,
arhanghelul Mihail cu Sf. Ghe orgh e . Pe ntru com d i c causa unui incendiu.
plectarea elemente l o " icon ogra Cice a d ăugăm încă Te bloul c e n t ral înf<'lţişează pe Fe cioara cu prun-
Fig 2.
d o uă icoane, u na înfăţişând, tot în partea ei in cui in b r aţe , impă nHeşte împodobitil, cu coroana
ferioară pe cei d oi mucenici (fig . 1 -3), alta numai sus ţinută de doi a r ha n gheli aşeza ţi pe nouri ,i
a arhanghel ului Mihail ca ostaş vestitor, lu ptător fiecare purtând câte o ramură cu trei flori. De o
şi orâ ndu i tor la a doua ve nire a D o m n ului Hris parte şi de a l ta sânt două sfeşnice cu luminile '
tos I (fig. 7). aprinse ; de de-asupra bine c uvintează D umnezeu
Incepem cu frumoasa icoa n ă a F e c ioa re i M a ria Tatăl, ieşind d in tr'un arc de nouri. Pe latu r i sânt
încadra ti , fiecare osebit, ce i doispreze ce a postoli �
I Prima din aceste două icoane ( fi g . 1 -3) aparţine d-nei supt gru pul Fecioare� se Î nfăţişea za, afront a ţ i şi
tl- f aria ing. C. Dumitrescu din Bucureşti, cea de a doua călări, cei doi mari martiri din ep oca l u i Dio
·(fig. 7) d - nei Emilia de Rey din Buc ureşti. c1etia n , Sfi nţii Gheorghe şi Dim itrie , în fa pte de.
http://patrimoniu.gov.ro
90 BULE TINUL COMISIUNII M O NmIENTELOR I S TORICE
biruitori asupra duhului celui rău (fig. 3). Sfântul creştinul Nestor cu îndţmnul şi binecuvântarg a
G heorghe calcă cu calul şi înfige lancea î n gura Sfâ n tului Dumitru , aflat atunci în inchisoare 1,
balaurului de lângă cetatea Virutului 1 Î n faţa fiicei Această grupare de câte doi călăreţi afron
I mpăratuiui, Alexandra, care în ziua a ceia fusese taţi, ostaşi ai credinţei, este u na d i n realil!ăril e
t r imisă de părinţii ei ca jertfă fiarei necruţătoare 2. a rtistice remarcabil e a l e artei crestine, c u vădite
Alătu ri, despărtţit printr'un stâlp cu ca pitel cu transmite ri şi îm prumutu ri de I� arta păgAnă,
d uble volute, n i se înfăţişează Sf. Dimitrie din a supra cărora n u i nsistăm 2 . Ea revine foarte des
Tessalonic, în gestul d e biruitor asu pra lmpăra ca 'element d e întregire l a diferite icoane, in
tului MaximiC'n, doborît su p t copitele calului. Se partea lor inferioară , vădind puterile biruitoar e
î n ţelege că avem ăici numai înfăţişarea simbo ale credinţe i, - la care Japt se mai adaugă Ş i
l i :ă Il biruinţii credlnţii creştine asu pra încume- satisfac€ fea d orinţei celui ce pune să i se facă
Fig 3
te:'irii puterii pă gâne, birui n ţă vădită prin u c i dereA icoana, de a se figura aceşti sfinţi ca patroni a l
uria�ului ostaş al lui M aximian, lie, de cât re anumitor mem bri a i fa miliei.
Mai sumar se i n faţişează cei doi mucenici in
I Vieţile Sfinţilo r,
luna April, Bucureşti ] 905. Virul jumătatea i nferioară a icoanei din fig. 4, In partea
este forma romănească a .l'echiului oraş fenician Berit superioară a căreia avem p e Domnul Isus Hris
azi Beirlll, i n Siria.
tos si
, pe Sf. Nicol ae. Sf. Gheorghe, pe cal a l b
2 PeDfru aceiaşi scenă, c u eiemente mai complexe, v.
http://patrimoniu.gov.ro
CÂT E V A I COA " E CU MUCEN I C I ŞI A R H A !\ CH E L I OSTAŞI C Ă L Ă R ETI 91
.1
http://patrimoniu.gov.ro
92 I3U L E Tl KUL CmnSI '� I I � I O � D [ E '( TE L O R 1 TORICE
http://patrimoniu.gov.ro
CÂTEVA ICOANE CU MUCENICI ŞI ARH A NGHELI OSTAŞI CĂLĂ REŢI 93
t-.fai deosebită este î mbinarea În arupe similare un pământ nou . . . şi cet.'ltea sfântă, noul Ierusa lim,
'ii a l'hanghelului Mihail din scena a pocaliptică a î m po dobită ca o mireasă ... ; şi unul din cei şapte
,c elei de a doua veniri, cu Sf. mucenic Gheorghe, Îngeri. .. avea o trestie de aur să măsoare cetatea
a cesta in scena uciderii balaurulu i ; primul ocupă şi porţile şi zidurile ei" (ca p. 2 1 , V, 1, 2, 9, 1 5 ).
locul de precă dere din stânga privitorului. Am Această concentrare a proape a tuturor e lemen
bele ic oane ce reproduce m (fig. 5, 6) au, în par telor a pocaliptice la u n singur arhanghel este
tea superioară , la stânga pe Fecioara cu Pruncul , cerută d e n e voia de a presinta dre p t- credincio
l a dreapta pe Sf. Nicolae ; una din ele (fig . 6) şil or i coan a sumară a celei de a doua veniri, de
presintă in plus, în s paţiul cruciform amena jat în la momentul d". groază a l pi� irii lumii de azi pănă
mijlocul e i, pe Hristos răstignit, iar deoparte şi la a ş ezarea u nei noi orân duieli a păcii şi fericirii
de alta busturile Fecioarei şi S f. I oaa ; de-asu pra, veşnice : Pe calui î naripat, roşu ca para focului,
î n acelasi ,
spatiu,
,
Du mnezeu Tatăl binecuvântând. străbate văzduhul peste nouri, având supt e l
Sf. G h eorghe este înfăţişat în gestul cuno�cut a l marea ş i pământul, de- asupra capului curcubeul
uciderii b':llaurului ; la arhanghelul Mihail insă buclumând din trâ mbiţa lui Dumnezeu şi pur
avem concentrate a cţiuni a tribuite în a pocalipsul tând Cădelniţa şi evanghelia cea de veci ; sabia
Sf. Ioan Teologul mai multor Îngeri puternici 'este înlocuită, in icoanele ce re producem, cu o
anonimi, de unde îll g ră mădirea de a tribute. Cele lance lungă cu capătul prăjinei în cruce, cu vâr
mai multe din a ceste atribute a pocali ptice le ful în furcă cu trei dinţi (fig. 7). Cădelniţa este
avem în cealaltă icoană c e re producem (fig. 7) ţinută În aceiaşi mână: fie cu cartea ca în fig. 7,
:şi care înfăţişează p e arhang he lul Mihail sin gur, fie cu lancea ca în fig. 6 ; curcubeul este înfă
străbătând văzdllhul pe calul d e foc înaripat. Usat prin două arce Illliare concentrice (fig. 7),
Aceste atribute corespund următoare lor texte �� u red�s l a � n singur arc punctat (fig. 5). Am
biblice : mai căuta, dar nu se înfăţişează prăjina de aur
Apostolul Pavel, vestind a doua venire a Dom cu cClre "să măsoare cetatea şi porţile ,i zidurile
nului Hristos, spune : ei", una din uneltele de samă a noii orânduiri, în
care ingerul înde plineşte întocmai funcţia agrimen
" .. .Illsuşi Domnul va coborî din cer cu strigăt sorului roman la determinarea pe teren a unui n ou
�Ii! înde mn, cu glas de arhanghel şi cu trâmbiţa oraş pentru coloni, cu zidurile şi cu porţile ·lui. ..
lui Dumnezeu ... " (1, T essaloniceni, cap. 4� V, A vem în această serie de icoane, a nume în
1 6, 1 7) ; iar În A pocal i psul Sf. Ioan găsim : " ... şi partea asupra căreia am stăruit în deosebi, o
ieşi un alt cal, roşu, şi cel care-I căIăria primi concepţie de viaţă cu noi năzuinţî �i cu forme
puterea să alunge pacea de pe pământ ... şi o de re presintare aşa cum ne sânt cunoscute din
sabie mare " (cap. 6, V. 4) ; " .. .veni u n alt înger manifestările de viaţă şi din monumentele de
şi se o pri inaintea altarului cu o cădelniţă de aur... " artă a le pri mehr vea curi ale Imperiului roman,
{ca p. 8, V, 3) ; " . . . Văzuiu u n alt înger puternic..., când s'a născut si , a triumfat crestinismui.
, Asa,
.învăluit de nour ; de- asupra ca pului lui era u n a v e m motivul vechiu clasic a l ostaşului căIă n :ţ
curcubeu ş i chi pul lui era c a soarele. . . ţinea în biruitor, între n enumărate exem ple, pe cutal e
mAnă o carte mică deschisă şi piciorul drept l- a m o n p dă a craşului Tarent din e p oca ocupaţiE i
pus pe mare, cel s tâng p e pământ ... şi mi s'a 'lui Ani bal, revenind aşa de des pe monedele
dat o trestie ca o prăjină de măsurat şi mi s'a împeriale romane, 'în scene de l u ptă de pe
arătat inoerul zicându- mi : scoală-te si ,
măsoară colum n a lui Tra-ian şi de pe arcul de triumf a l
templ
. ul Domnului ş i a ltarul şi pe cei ce se in lui Constantin-cd-Mare, p e monumente funerare ' .
·chină În el ' ... " (cap. 10, V, 1 -'2 ; cap: 1 1 , V, 1 ) ; -Ele vor fi primite în arta bizantină, care le va
." Văzuiu u n alt înger î n zbor ... ţinâ'nd Evanghelia fixa şi transmite de-a lungul veacurilor, introdu
cea de veci spre a o vesti celor de pe pământ" când e lementele proprii ale creştinismu]ui şi a l e
�ca p. 1 4, V, 6) ; " ... Văzuiu a poi un cer noU şi acestei arte.
http://patrimoniu.gov.ro
C R O N I C Ă
-- 0 --
Preotul Ion Sachelare sc u , Din istoria Bucureş (râul d a r) ; p. 7. Nu merita relevată mai puţin.,
tilor, Plumbuita, Bucureşt i 1 940. " probabilitate" teutonică dintr'o prelucrare isto
Parohu l bisericii Plu mbu ita a cercetat bogatul rică recentă, a l cării autor admite si o cetate'
J
m a t f fial din Arc hivelE Statului pe ntru a lumina săs�ascil. Dar se relevă nume vecine în legătură
trecutul acestei vechi mănăstiri o dinioară in mar cu Saşii. Pentru presupusa l istă de oraşe şi ce
genea "Bucureştilor. Prin a cest inedit se ve de (p. tăţi moldovene şti din " secolul al XIV-le a " , aduscJ
37 si , urm.) că a de vilratul ctitor, Petru- Vodă, n u înainte şi d e Xenopol, v. p. 8 şi nota 4.
e Radu Palsie, ci Petru a l Chiajnei ; unele ele ..
* *
mente de scu lptură la jeţul domnesc, evident
a rhaice, au fă cut să se propună cealaltă ipotesil . Preotul dr. Erast Costea (Horliuc) Mănăstirea
Asupra unor etim ologii naive, ca a Colentinei Sânt Ilie, ctitoria Voe·vodului şte!an-cel- Mare
(pp. 22-4), n u e locul să ne o prim. Fresca, azi ( 1 4 88- 1 783- 1 938), Cernăuţi 1 940.
d e sis:lur ca basă, din secolu l a l X VI I-lea . poate P ă rintele Erast Costea, care a scris despre Pa.
fi supra pusă celei din secolul pr.e ce dent : cerce trăuţi , dil o e x pu nere sprijini ta. pe toate izvoarele
tări nu s'au făcut incă ; nimburile în relief arată d e informaţie şi o bogată col� cţie d e documen te,
e poca lui M atei-Vodă .. Interesantă a doua pă privitoare l a mdnăstire a închi nată lângă Sucf ava.
reche d e ctitori : Alexandru - Vodă si E cate rIna de Ştefan-cel-Mare, sfântului trăsnete lor, Sfân tul
(p. 50). Forma primă e destul de �jSibilă şi la Ilie, - se arată p e larg încf fcăril e prin care ea a
chipurile lui Matei Basarab si a Doamnei Elina tre cu t . Am scos la lu mină, mai de mult, pro
( p. (3). rn jl!lrul mănăstiri i I� 1 64 5 erau "coli cesel e pe care au avut să le înd ure călugării.
başi" ( p . 69). De observat şi " dealul M ol d ove Se a daugă şi ştiri nouil , ca aceia, de l a pagIna,
nilor", lângă Bucu reşti, în l e g i:ltură cu luptele 43, despre familia Nacu. S e semnalează o ru-·
dintre Matei şi Vasile Lupu (p. 70). I coana de la găciune d i n " 1 762 " pentru Ecaterina a II-a, fiul
pagina 1 38, cu ctitorii : Alexandru, Ecaterina şi ei şi Mitropolitul Gavriil (Bă nulescu , n u Calli.... ·
fiul lor Mlhnea, e din 1 8 1 7 numlli ca l ustruire ; machi), care n'ar putea să fie decât dl:: o dată m a i,
<
stilul e veneto-creta n de pe la 1 570. târzie. Pe egume nul de Sântilie, Macarie, îl gă
*
sim, în a devă r, la 1 778 (1). 46). Un capitol între g'
* *
arata. situa ţia mă năstirii în Bucovina austriacă, mai,
1. Minea, N. Grlgoraş şi ing. Oh. Cojoc, Din mult după Zie glauer şi d. R. Gassa m r : Macarie
trecutul Cetăţii Neamţului, - în Legătură cu cam trece prin gre l e prigoniri, şi din causa Arme
pania noastra de săpt1turi din vara anului 1939, nilor suceveni cari contestau dreptul m ânăstirii
laş i 1 940. asupra unui pământ : e inchis şi la Lio� şi ju
I ncepând cu consideraţii genera l e asu pra ve decat. Era î n vinuit de o posiţie faţă de nou l regim
chilor cetăţi moldoveneşti şi cu menţionarea lor şi de dinastie . E u n ca pitol in teresant dIn via rll
î n izvoa re, mai ales în M iron Costin , se trece la românească acolo.
Cetatea Neamţului îns4şi, a cării fundaţie de Se va face a poi o cercetare a gestiunii lui Ma
Cavalerii Teutoni ( " crljaci" pentru Moldoveni si carie, însărcinându - se cu aceasta duşmanul lui
şi n u "Nemţi"), a d misă de Hasdeu şi de D. O n� personal, M eletie (p. 66 şi urm.). Constatări le
ciul, e cu dreptate răs pinsă ( nu mele vine de la fură cu totul defavora bile. Episcopul bucovinean
râul vecin) ; regiunea n ici nu intril in raza d e Dosoftei d eclară că egumenu l nu a vea cunoştinţă
expa nsiune a Cava lerilor, c a r i n u veniau decât de carte , ceia ce e absurd, Macarie Foaga fii n d
, chemati, şi regele Ungariei n 'avea niciun drept ş i dichiu al Mitropoliei (p. 7 1 ). Urm ează ştiri
-aiCi pănă la trimeterea lui Dragoş şi a l u i Şog despre deli mitarea mosii . , (� timologia
lor mănăstiresti
dan. Se î ncearcă o etimologie : " N "e a m t" ,,' tăcut"t ' populară de a tu nci : Areni
= = oameni de la arie'
sau m a i bine " mut " , deci ar fI : " fără zgomot" e de sigur bu nă, ( o . 70). Via ţa monahală se urmă
http://patrimoniu.gov.ro
CRONICA 9S
1a Sântilie în 1 783. O " direfie", cu un n d erector" , Tot acolo o sta m pi'! , înfăţtşând pe Cuza-Vodă
iea locul egumenulu i ! strC!bătând, la 1 864, cartierel e inundate ale Bu ...
Se dau şi pagini asupra cul turii la mi'! ni'!stire cureştilor (vederea siluetei unei biserici cu unul
{p. 79 şi urm.), u n d e guvernu l austriac a În voit din fru moasel e turnuri pe care le-a pri!buşit cu
o treci'!toare scoali'!. Viitorul e piscop, Danii 1 Vra-
,
tremurul).
hovici a fost acolo dască I , a poi şi Ardeleanul ..
.. .
Melchisedec Lemeny. S e pomenesc şi manus
o l ungCi listă de Înfăptuiri mCirunte, acu m pier
cripte slavone, două studiate de d. Vli)d Bănăţeanu
dute pe pământul arde l f Q n de curând rCi pit nouă,
de ac o l o (sec. al XVI-lea şi al XVII-lea ; biserica
În frumoasa carte a d- rului Eugen N icoarCi, ră·
" pre poart i'! " e aceia de de- asupra porţii l a Curtea
mas e l însuşi prins la Reghin, Vrednicli mureşene,
<lin Iaşi, p. 82). Ultimul capitol descrie frumoasa
realisări româneşti în judeţul Mureş, 1 920-1 940,
bisericuţă (G. B a lş semnal a portretul vestitului
o sută de imagini, Reg hin [ 1 940j, Sânt şi multe
Mitropolit Varlaam, în pronaos) . O icoană din
biserici in a devCir frumoa se.
Moscova , de la 1 708, e de adaus l a influenţele
*
ruseşti presintate, acum Î n urmă, de d. Gra bar, *
in Archivium Kondalwvianum. " Aierul foarte V f In Forn vdnnen din S to ckholm, 1 940, 4, se re
-chiu dăruit de Voe vodul Petru Rareş", semnalat de produce frumoa sele picturi din biserica de la
parohu l de la Sântilie, Vasile Suciu , (p. 3 1 şi nota Ysane, datorite, l a 1 409, pictorului Nils Hakans
2 ) , va trebui fotografiat şi re produs aici. son. Ele sânt foarte interesante şi prin inovaţiile
Cele mai multe documente sânt re produse din iconografice. Tot aşa cele din aceiaşi e poci! la
.colecţii anterioare. Cel din 28 Octombre lt80 .(no. sfârşitul fasciculului.
XXXIX. pp. 148-9) di'! pe dregători d e la Cotnari. •
.. .
Pavel Ctocârlan, pârcălabul. Sasul Hanas (Hani'!ş,
A a pă ru t Dllnsmarks kirker udg i vet an Na
Han), pivnicer, Ung urui M i'ltiaş Bărcogi (Bar
tionalmuseet. Se descriu, cu ilustraţii, 1 70 de mo
koczy), şol tuz u l Gaşpar, tot străin, cu pârgarii
lor, · preotul Vasile " S t rugi" şi diaconul pro- numente. Lucrarea e arătată ca trebuind a fi mai
10popul [ui] " Nacu. b0gată decât cea, a nalogCi, din Suedia. Deocam
La ascultarea egumenului Macarie sânt rils daM se dAU numai cele din două provincii . .
punsuri care dau despre dAnsul alti'! ideie decât ..
*
http://patrimoniu.gov.ro
(
R E S U M' E F R A N C A I S
- --
. 0--
N. IORGA. - pays ro umains et leurs aris po theme iconographique dans la peinture et dans.
pulaires et religieuses. - I l s'agit de I'art roumaine la scul pture religieuse rou maine.
dans l e pays des n obles Roumains de Transylvanie A L BĂRCĂCILĂ. - Quelques icânes des martyrs'
(Haţeg), Valachi e et Oltenie. et des archanges cavaliers. - ' Saint Demetre et
VICTOR BRĂ TULESCU. - Eglises du district
Saint Georges dans le iolklore iconographique
de Praho va. - Eglise en bois de Valea ariei. roumai n .
Eglise de Chiţorani, fondation de Constantin N. IORGA. - Chronique (sur I'eglise de Plum
Cantacuzene du XVIII-e siecle. Interessantes pein buita, sur les fouill�s de Cetatea Neamţ, sur le
tures, icânes et reliure en argenf d'une icone couvent de Saint Elie, fondation d'Etienne l e
votive de 1 797. Gran d, sur divers publications etrangeres e t rou-·
maines.)
PAUL MlHAILOVICI. Un vieux sceptre mol
-
VICTOR BRA TULESCU. - Chronique (sur I'e
da ve du X V-e ou X V/-e siecle. glise de Zimboru, district de Cluj , tran sportee'
MARIA GOLESCU. - " L e plus fort Samson", â Poiana pres de Braşov.)
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 5. - Biserica d i n Chiţorani- Prahova • 78 " Prea puternicul Samslln".
Fig. 1 6. - 78
Fig. 1 7 . - 79 Fig. 1 . - "Prea putern icul SamsonU pe biserica Valea
Fig. 18. - 79
Mănăstirii, Dozeşti , Vălcea 85
Fig. 1 9. - 80
Fig. 20. - 80
Ct1teva icoane cu mucenici şi arhangheli ostaşi c ăLăreţi
Fig. 2 1 . - 81 � 1. �
Planşa I l - a Biserica din l hiţorani�Prahova 82 Fig. 2. 89
Planşa I 1 - b. Planul bisericii d i n C h i ţora n i - Prahova , 82 fig. S. 90
F ig. 4. 91
Un buzdugan vechi/l m o Ldov enesc.
Fig. 5. 91
Fig. 1 . 83 F�. � 92
Fig. 2. 84 Fig. 7 . 92
R E D A C Ţ I A:
http://patrimoniu.gov.ro
PREŢUL
LEI 120
http://patrimoniu.gov.ro
1ll'.&TiWIU I rBtllWD
. I s rv r-: O R M
BIBLIOTECA
I AV.
B ULET I N UL COMISIUNII
ANUL X XX I I I
F A S C I C O L A 1 0 5
I 9 4 °
http://patrimoniu.gov.ro
IIlST!nmi 1»; fROIi&'WE
I .
.. I S P R O R"
BIBLIOTECA
Inv . ....
_.
B ULET I N UL COMISIUN I I
AN U L X X X I I I
F A S C I C O L A 1 0 5
IULIE - SE PTE M V R I E 1 9 40
1 9 4 °
http://patrimoniu.gov.ro
M INISTERUL EDUCAŢ IUN I I NAŢIO ALE, CULTELOR ŞI ARTELOR
.
C O M I S IUNEA MONU MENTELOR ISTORICE
(
Presedinte : N. IORGA .
http://patrimoniu.gov.ro
Maica Domnului. Icoană din sec. XVI - lea . Muzeul de Artă religioasă.
http://patrimoniu.gov.ro
\j CETATEA H ÂRŞOVA îN LEGĂTURĂ CU D O BROGEA
ŞI C U Ţ I N UTURILE îNCONJ U R ĂTOARE
d e V ICTOR BRĂTULESCU
Călătorul care vine din nesfârsitul Bă care coboară până în matca Dunării ale
răgan, urmând cursul Ialomiţei 'spre ră cărei ape bat de veacuri poalele calcaroase
sărit, vede în zare, în bătăile razelor aSTIn- ale acestei stânci bătrâne. (Fig. 3 , 4).
http://patrimoniu.gov.ro
4 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂ RŞOVA IN LEGĂ TURĂ CU DOBROGEA ŞI CU ŢINUTURILE INCONJuRĂ TOARE 5
strânge un moment
toate apele La un Loc
in dreptuL gurii Ia�
Lomiţei.
Acest roL de cap
d e pod aL -cetă ţii
Carsium d i n s p r e
Scythia către Dacia,
este confirmat pri n
asezarea m i Li t a r ă
din faţă, pe mal ul
-
stâng aL Dunării, La __-_ _ -:s
http://patrimoniu.gov.ro
6 BULETINUL COMISIUNll MONUME TELOR ISTORICE
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA H ÂRŞOVA IN LEGĂ TURÂ CU DOBROGEA ŞI CU Ţ INUTURILE INCONJuRÂ ToARE 7
imperiului, care, potrivit sistemului, se ma, Pentru potolirea populaţiilor din aceste
nifesta fără pripă, cucerind şi întărind pas părţi, deprinse cu libertatea, Romanii au
cu pas noua provincie tracică. Imperiul avut de lucru aici , iar pentru supravegherea
roman se înfigea adânc în Peninsula Bal, lor « au ridicat Sirmium si Servetium » 2 .
canică împingându,şi legiunile spre Portul În acest fel se explică ş i lanţul de cetăţi
Euxin aşa fel încât prin anul 46 după şi castre de pe malul drept al Dunării,
Hristos, Moesia inferioară, deci Dobrogea foarte dese în Dobrogea şi ridicarea, de
noastră, era ţinut roman, pacificat de ar, împăratul Traian, a cetăţilor din Tracia :
matele imperiale ale Romei. Nicopolis ad Istrum, NicopoLis ad M estum,
Suetoniu atribue lui Octavian trei biru, Serdica (Sofia), PantaLia (Kustendil), An,
inţe asupra Dacilor 2 , când, dacă nu ar c h iaLos (Anchialo), BiZ)'e (Viza), Augusta
fi fost marea revoluţie ilirică, Romanii s'ar Traiana (Beroe în antichitate, Stara Za,
fi putut îndrepta împotriva Dacilor, « când gora astăzi), ToPiros, Hadrianopolis, PLoti,
nopolis, TraianopoLis, Oescus (astăzi Gigen)
1 N . Iorga, Istoria RomiÎnilor, Văl e n i i de Munte, 1 936, 1,
p. II, p . 2 5 . 1 Ibid., pp. 50-5 L
2 Ibid., p . 50. 2 lbi d . , p. 5 1 , după Domasze\Vski.
http://patrimoniu.gov.ro
8 BULETINUL COMISIUNIl MONUMENTELOR ISTORICE
aceasta din urmă pe malul drept al Dunării, săpăturile ce am întreprins în vara anului
la confluenţa cu Oltul, cunoscută mai ales 1 939, confirmă cele de mai sus . După dă
sub numele Colonia Ulpia Oescus 1 . râmarea vechei asezări sau din ruinele vre
Pentru a-şi asigura l i bertatea de mişcare unui templu, meşterii au folosit materialul
în părţil e apusene ale Daciei, î n vederea bun, cum au crezut ei mai bine ( Fig. 7 ) .
l uptelor ce a vea să poarte în acele părţi În aceleaşi săpături a m mai descoperit în
pentru a ţinea sub ameninţare frontul răsă laturea de Nord şi o cornişă de piatră
ritea n al Dacilor şi de sigur, pentru a nu fi sculptată care va fi servit de ornament de
surprins de vreun atac în aceste părţi ale colţ al unei frize mai lungi (Fig. 8).
Moesiei, Traian ia măsuri militare î n Do Comertul era aici în floare si vasele de
brogea. El « stabileşte două tabere legio Rhodos in care se aducea v� si untde
nare la Durostorum (Silistra) şi la Troesmis lemn pentru « Dacii noştri }), găsite tot la
( Igliţa), în părţile Tulcii şi fortifică sau Carsium, sprijină cele arătate până aici 1.
ridică cetăţi noi pentru trupele auxiliare, De aici, pe valea Ialomiţei, pe a Buzăului
între care : Ulmetum si Carsi um }). şi pe a Teleajenului, se putea ajunge în
Tot lui Traian « se' datoresc două cetăti inima Ardealului, după cum cel care ar
noi : Tropaeum Traiani şi Marcianopolis » ' 2 fi. coborît din Ardeal, pe aceleaşi drumuri,
(Varna). care se înnodau la gura Ialomiţei, prin
O reţea de drumuri lega aceste cetăţi Carsi um şi « prin Ulmetum, ajungea fără
pentru a asigura mişcarea trupelor dintr'un cel mai mic înconjur de-a dreptul la
punct în altul, pentru aprovizionare şi Histria }) 2.
pentru orice fel de comunicaţii terestre. Iată ce a înţeles politica romană care în
Prin Ulmetum « probabil direct dela fiinţează la 46, vămile Dunării, unde se
Marcianopolis, trecând prin Tropaeum la aşezau vameşii, ale căror rude şi ai căror
Noviodunum, dela Tomis la Carsi um, dela prieteni se aciuiau pe lâpgă aceştia aju
Histria la Capidava }) 3. (PI. 1). tându-i ca mici negustori, zarafi, antrepre
Drumurile Dobrogei erau bine orânduite nori, mijlocitori chiar şi arendaşi 3.
în scop militar şi administrativ. Mai mult decât atât, Traian înţelege im
Un punct principal de legătură, cum vom portanţa tactică şi strategică a punctului
vedea, era Carsi um, Hârşova de astăzi. (PI. I I). din a cărui înălţime poţi supraveghia Du
Dar nu numai Traian, care se dovedeşte nărea pe mari distanţe în sus ŞI m jos şi
un mare strateg şi un admirabil organizator, de unde, în mai puţin de o oră, eşti pe
se foloseşte de punctul strategic dela Hâr ţărmul dacic, la gura Ialomiţei. Aici se
sova, ci însisi Grecii îsi avuseseră aici o ase fixează « garnizoana escadronului al doilea
�are al c ăr � i scop e� a acela de a ocr�ti spaniol al Arabacilor, cari îşi clădesc ce
năvile de comerţ de pe Dunăre, veghind tatea de pază }) 4, în anul 1 03 , anul începerii
asupra atacurilor ce se puteau produce de celui de al doilea războiu al lui Traian
pe celălalt mal, getic, din susul sau din cu Dacii ( Fig. 9).
josul Dunării 4 . Să fi fost în gândul comandantului ro
Drumurile de care vorbeste învătatul man planul unui atac în Dacia şi prin
Roberto Paribeni, pomenit �ai sus, 'e rau acest punct ?
bătute cu mult înainte, de Tomitani-Greci Nu pare probabil pentru mai multe pri
din Tomis - care ajung şi la Carsium, cini si anume :
unde sunt pomeniţi într' o inscripţie greacă, 1 . 'O pătrundere în Dacia prin acest loc
preromană 5 . ar fi însemnat o greşeală asemănătoare cu
O piatră împodobită cu sculptură, pro aceea a lui Darius, de odinioară, căci în
venită dela o altă constructie, aflată în afară de întinsul nesfârşit al Bărăganului,
temelia zidurilor turnului 'principal, în
1 V. Pârvan, Î nceputu1"il e "ieţii roma ne la gurile D u nă1ii.
1 Roberto Paribeni, L'Ordinamento deHa Conquista di Bucureşri, 1 92 2 , p. 5 5 .
Tmiana. Dacia I l, 1 92 5 , pp. 1 6- 1 9. 2 Ibid., p . 1 4 2 .
2 lbid., p. 1 9. 3 Ibid., p. 1 42.
3 Ibid., p. 20. « Ibid., p. 1 62. Vasile Christe!'cu, Istoria militară a Daciei
4 AL Arbore, î nfăfişarea etnogmfică a Dobrogei in a nt i · roma ne, Bucureşti 1 9 3 7 , pp. 1 3-23. Radu Vulpe, Histoil'e
chitate. Dobrogea r878- r 928, Buc. 1 928, p. 1 28. a ncienne de la Dobroudja. La Dobroudja, Bucureşti, pp. 1 40 ,
i; Ibid. 1 60, 1 6 1 , 1 63.
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA H ÂRŞOVA IN LEGĂTUR Ă CU DOBROGEA ŞI CU ŢINUTURILE INCONJuRĂTOARE 9
masivul păduros al Vlăsiei ar fi opus ar evolutia politicei interne a Statului roman.
matelor romane un obstacol foarte serios. Cred 'că aceste cauze pot fi reduse la două
2. Drumul până la Sarmisegetuza era si
, anume :
cam de cinci ori mai lung decât acela pe 1 . Scăderea autorităţii Senatului, prici
care si l-a ales Traian spre a nimici învier nuită de creşterea fără frâu a puterii îm
sunat 'a rezistentă dacă. păratului şi
,
3. Pierderile' si obstacolele armatei ro 2. Amestecul armatei în conducerea tre
mane ar fi fost ' cu mult mai mari. bilor politice ale Statului. Acest amestec
4. Timpul de cucerire s'ar fi lungit cu se datora pe de o parte ambiţiei genera
cel putin doi, trei ani. lilor comandanti de armate cari râvneau
Într,'un singur caz ar fi fost de folos un la roluri mai importante, ca o răsplată
atac pe aici, în cazul unui atac demonstrativ firească pentru luptele purtate întru apă-
care ar fi avut de scop an
gajarea pe două fronturi a
armatelor dace.
Împăratul Traian nu s'a
aventurat în asemenea ata
curi pentru motivele logice
arătate mai sus şi pentru un
alt motiv care se adaugă :
lipsa totală de drumuri si mai
ales Lipsa de cunoastere a
locurilor în aceste Pă�ţi.
Cetatea Carsium a a v ut u n
caracter d efensiv î n vremea
celui de al doilea războiu
dacic. Populaţia amestecată
a provinciei dintre D u năre
şi Mare, ca şi aceea înru
dită, di n imediata aproPiere,
de pe ţărmul stâng al Dunării ,
î ş i va fi căutat Li niştită d e Fig. 4. - Hârşova. Stânca p e care s e află cetatea Carsium.
rosturi, s u b ocrotirea a utori
tăţii romane, în vreme ce în laturea de rarea graniţelor, pe de alta conflictelor
Apus a Daciei se j uca ultima carte a li ber care se iveau des între ei, şi autoritatea
tăţii unui popor vitea z dar cu m ult î napoiatcentrală, deci Senatul, şi în sfârşit concu
faţă de adversarul roman. renţa dintre grupurile de armate, care, fie
Stratagema romană s'a dovedit perfectă. care ar fi vrut ca generalul său să fie îm
Luptele începute în vremea lui Domiţian şi părat roman. Efectul acestor sbuciumări in
continuate de Traian duc la cucerirea Bana terne, cum era şi fir esc, a fost înteţirea
tului, după primul războiu dacic. Înaintarea atacurilor barbare care a dus la compro
pe de altă parte, în Nordul Moesiei inferi misurile cunoscute între Romani şi Între
oare, avea de scop tăierea legăturilor Dacilor barbari, având drept urmare părăsirea pro
cu stepa scitică, de unde Dacii puteau primi vinciilor dela marginile imperiului în seama
ajutor, iar presiunea romană exercitată din barbarilor, şi retragerea, încetul pe încetul,
Sud avea de scop Împingerea spre Nord către centrul imperiului de unde porniseră
a fortelor dace strânse ca în cleste de odinioară cuceritorii lumii vechi.
armat�le romane din Estul şi Vestul Daciei. Lumea intra într'o nouă fază istorică .
Popoarele înconjurătoare începuseră a se
III misca.
EPOCA NĂVLIRILOR BARBARE Cu toată violenţa atacurilor, imperiul
Cauzele care au dus la scăderea autoritătii roman n'a căzut cu uşurinţă ci, precum se
imperiului roman şi la încurajarea barb'a întinsese pas cu pas, tot aşa n'a cedat
rilor năvălitori trebue căutate în însăşi decât pas cu pas pământurile pe care le
http://patrimoniu.gov.ro
10 BULETINUL COM ISIUNIl MONUMENTELOR ISTORICE
civilizaseră în gradul cel mai înalt posibil şi li ucide regele, pe Cannaba udes 1. Por�
pentru acea vreme. Ceva mai mult, ele� neşte Împotriva reginei Zenobia din Pal�
mentele romanizate au asimilat pe năvăli� myra, în 2 7 2 , dar în această vreme
tori în asa măsură încât chiar acolo unde năvălesc în Moesia Carpii, dela care ni�a
limba a ' dispărut, antropologia arată pă� rămas numele munţilor noştri, Carpaţii.
strarea perfectă a tipului roman ; în alte Atunci Aurelian se întoarce pe la Byzanţ,
părţi se păstrează graiul romanic deşi nu Anchialos, Callatis şi ajunge la Torni , ur�
totdeauna tipul este cel romanic. mând drumul de pe marginea Mării Negre,
Cei dintâi barbari cari atacă imperiul pe care umblase cu 6 1 1 ani Înainte Filip,
roman sunt Goţii, de neam germanic, sco� regele Maaedonenilor şi tatăl lui Alexan�
borîtori dinspre Nord din preajma M ării dru cel Mare. Dela Torni, pe unul din
Baltice. Aceştia cuprind podişul Transil� drumurile care duceau spre Dunăre, îsi
vaniei la 260. îndreaptă oştile asupra Carpilor pe cari ii
La 2 68 o coaliţie de neamuri germanice, bate între Carsium şi Sucidava, după cum
în frunte cu Ostrogoţii, cari au iniţiativa, arată o inscripţie de la Durostorum 2.
hotărăsc să atace · imperiul roman din mai Sub presiunea Goţilor, Carpii mai trecu�
multe părţi. Din coaliţie făceau parte Vizi� sera m aceste părţi ale Scythiei Minor,
goţii, Gepizii, Herulii, Peucinii şi Alamanii. în anul 238 d. Hr. , când au devastat
Alamanii sunt bătuţi de împăratul Claudius Histria 3. Romanii, pentru a împiedeca pe
al I I�lea. Ceilalţi veniţi dinspre Nord�Est barbari de a trece Dunărea, Întăresc gar�
se îmbarcă pe 2 . 000 de corăbii, în număr nizoanele de pe marginea ei, după cum
de 320.000 şi atacă Tomis ; alţii debarcă vorbeşte o piatră miliară, găsită la Car�
şi atacă Mancianopolis « j efuind Moesia sium, care datează din timpul împăraţilor
şi Tracia, iar a l ţii Byzanţul şi oraşele de Valerian şi Gallian, fiul său (253 - 60) 4 .
pe coasta Mări i Egee, âj ungând până î n Revenind acuma asupra retragerii lui
Cydade ş i Cypru >) 1. Aurelian în Sudul Dunării, la 275, cu pă�
O expediţie a Goţilor în Moesia infe� strarea capetelor de pod dela Lederata, «
rioară este întâmpinată la Naissus (Niş) de Trierna, Dyobeta , Sucidava, precum şi altele
împăratul Claudius. Gotii ies zdrobiti din din câmpia munteană, ca bunăoară castrul
această luptă în care au ' pierdut 50.000 de dela Barboşi, la gura Siretului >) 5 , consta�
oameni. tăm că Aurelian luase măsurile cerute de
Aici s'a distins comandantul cavaleri ei împrejurări pentru a apăra graniţa Dunării.
romane, Aurelian, care, în anul următor Căderea sub Goţi, la 260, a podişului
(270) urcă treptele tronului împărătesc, în Transilvaniei, Însemna pentru Romani pier�
urma morţii, de ciumă, a lui Claudius. derea unui puternic bastion, rezemat la
În general Aurelian a fost prea aspru Sud şi Est pe lanţul Carpaţilor, la Nord
judecat pentru retragerea sa la Sudul Du� pe ramificaţiile acestora , iar la Vest pe
nării, lăsând în seama Gotilor Dacia. Dacă Munţii Apuseni.
socotim însă că AureliaD a păstrat mai Fără acest bastion, al cărui câmp strategic
toate capetele de pod de pe ţărmul stâng cuprindea Banatul şi Şesul muntean, stă�
al Dunării, atunci ne putem da seama că pânirea romană era iluzorie la Sudul Car�
de fapt tot el era stăpânitorul părtii de Sud paţilor şi în Vestul Munţilor Apuseni.
a Daciei. În afară de aceasta Aurelian trebue De aceea retragerea peste Dunăre, ordo�
să alerge la toate hotarele imperiului pentru nată la 2 7 5 de Aurelian, cu păstrarea ca�
a face faţă duşmanilor cari năboiau prin petelor de pod de pe malul stâng, apare
toate părţile. El luptă împotriva Iutungilor, îndreptăţită din punct de vedere al apă�
de neam germanic, intraţi în Italia, aleargă ranI, în această perioadă defensivă a ar�
în Panonia pentru a se împotrivi Vandalilor, matelor romane.
Sarmaţilor şi Iazygilor. În 2 7 1 se în�
dreaptă contra Goţilor pe cari îi bate la J R. Vulpe, Histoire ancienne de la DobroudJa, Bucureşti,
1 938, p. 3 7 5 .
Dunăre, îi alungă prin Muntenia de astăzi 2 Vasile Christescu, o . c., p. 1 00.
a Al. Arbore, O f ncercare de reconstituhe a trecutal lti
Românilor din Dobrogea. Analele Dobrogei III, 2 , p. 2 3 7 .
1 Vasile Christescu, Istoria militară. a Daciei romane, Bucu 4 R . Vulpe. o . c.
reşti 1 93 7 , p . 95. 5 Vasile Christescll , o. c., p. 1 0 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂRŞOVA IN LEGĂTURĂ CU DOBROGEA ŞI CU ŢINUTURILE I CONJuR ĂTOARE 11
Pentru a supraveghia mişcările din cârn, văzut şi Domnii de mai târziu ai Ţării
pia munteană şi pentru a apăra această Românesti si ai Moldovei.
câmpie, Romanii s'au folosit de soldaţi Dar U; cet�l pe încetul lumea se trans,
adusi' din tinuturi asemănătoare cum sunt formă ; sub presiunea Goţilor, Slavii încep
acei S uri sdgittari i cari « par să fi staţionat a se strecura pe aici, în drumul lor spre
la Luciu pe Ialomiţa sau la Piua Petrei, Balcani încă de prin secolul al I I ,lea pentru
la gura Ialomiţei » 1 . a continua în al J II,lea şi al IV,lea 1.
La început aceşti Suri sagittarii « alcă, Goţi i . Prin secolul al IV,lea apar Hunii
tuiau cete care se conduceau i ndependent; diIl fata
' cărora Gotii ' sunt nevoiti' să se re'
mai târziu s'a u organizat în numeri dintre tragă. În înţelegere cu ProcoPi us, adversarul
care unul avea resedinta într'o localitate lui Vdens, Goţii pătrund în imperiu dar
din Dobrogea, pe ' lân gă gura Ialomiţei, sunt bătuţi de Valens şi colonizaţi pe mar,
poate la Carsium. Rostul acestor numeri
era să a i bă în observatie si apărare câmPia
getică ; făceau, mai 'bin'e zis, un fel de
poliţie. Întocmai ca Maurii şi Palmyrienii,
ei trebue să fi fost căLăreţi 2 . »
http://patrimoniu.gov.ro
12 BULETINUL COMIS lUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Hunii. La 449 împăratul Teodosie IHea din Scythia Minor era Baduarius, iar în
este obligat să încheie pace cu Hunii lui Moesia Inferior, I usti n 1 .
Atila cărora trebue să le plătească tribut. Avarii au trecut şi ei prin Dobrogea
Pe acea vreme şi mai ales după plecarea după ce au părăsit drumul Naissus-Serdica
Vizigoţilor (408) , Dobrogea era slab apărată. (Niş-Sofia), luptând în Dobrogea cu ge
Teodosie nu mai poate stabili vechea auto neralul Priscos al împăratului Mauriciu
ritarte romană, fiind obligat a ceda câteva (582 - 602) 2 .
capete de pod, pe malul drept şi « după În timpul unor prădăciuni făcute de
o i nformaţie fragmentară cetatea Carsium aceşti năvălitori prin părţile Balcanilor, la
fu cedată Hunilor. Situată în faţa vărsării 5 7 1 , un soldat din armata generalului bi
Ialomiţei, la capătul drumului principal zantin Comentiolus, care lupta împotriva
care străbătea stepa Bărăganului, această lor, a rostit « î n graiul ţării », celebrele
localitate era destinată să supravegheze un cuvinte însemnate de cronicarul bizantin :
important punct de invazie » 1. « T orna, torna, fratre ! » 3 .
Din acest cuib întărit Hunii puteau « ame
ninţa necontenit pe federaţii imperiului
din lăuntrul Dobrogei şi din cetăţile pon IV
tice » 2.
Contra lor cari, pe lângă ocuparea ce EPOCA BIZANTIN Ă
tăţii Carsium, mai stăpâneau şi la Novio
d u n um, între domnia lui Teodosie I-iu şi Bulgarii sunt şi ei trecători ca şi ceilalţi
Teodosie al I I -lea, şi contra Goţilor se barbari năvălitori. Ei trec Dunărea din
începe ridicarea valului dintre Tomi şi Onglos în Peninsula Balcanică sub condu
Axiopolis, lucrându-se cu grabă dela am cerea lui Asparuch, la 679, în timpul în
bele capete 3. păratului Constantin Pogonatos care a în
Hunii însă nu rămân aici prea mult şi treprins o expediţie nefericită contra lor 4,
după refuzul împăratului Marcian (450 - îşi aleg de capit?-Iă Preslavul în faţa trecă
45 7 ) d e a l e plăti tributul e i s e îndreaptă torilor care duceau la Constantinpol, înte
spre Apus, răspândind groaza printre na meiază un stat în părţile Balcanilor, fără
ţiunile peste care călcau, până când, în a ajunge să stăpânească cetăţile de pe lito
anul 45 1 , sunt zdrobiţi în bătălia de pe ralul Mării Negre şi nici Scythia M inor
Câmpiile Catalaunice, de generalul roman şi ajung la mare înflorire în vremea ţarului
Aetius, de fel dela Durostorum. Acesta le Simion, care moare în anul 927. După el
cunoştea obiceiurile fiindcă în copilărie fu puterea Bulgarilor scade. Ca să scape de
sese ostatec la Vizigoţii lui Alaric şi la ei, Byzantinii chiamă pe Sviatoslav, un
Huni 4. prinţ rus din Kiev care îi bate în două
Cel care a reluat cu mai n:lUltă energie reprize în anii 968 şi 969, dar nu mai
problema apărării Dunării, linie strategică pleacă înapoi şi se aşează la Silistra 5.
permanentă în preocuparea împăraţilor ro Rusii lui Sviatoslav sunt bătuti de Ioan
mani, este împăratul ]ustinian (527 -565). Tzimiskes la Durostolon (Silistr � ) în anul
Cu gândul la o nouă perioadă ofensivă, el 972 şi sunt alungaţi ; moştenitorul tronului
ia măsuri de întărire a capetelor de pod bulgar este scos din mâna lor şi adus la
« stabilind puncte de sprijin ofensive la Constantinopol unde i se dă un rang no
Dap hne în faţa Transmariscei şi poate la bilitar, Patriarhul de Silistra e coborît la
Barboşi în faţa Dinogetiei. Capul de pod, rangul de Mitropolit şi supus Patriarhiei
care exista în secolul I I şi I I I la gura Ialo de Constantinopol.
miţei în faţa Carsiumului, îşi va fi recăpătat Silistra devine resedinta
'
strategului pen-
valoarea 5 . » tru părţile bulgăreşti 6.
În această vreme, comandantul oştilor
1 N. Bănescu, o. c., p. 2 98.
2 Al. Arbore, O incercare d e reconstitltire a rreculului Ro-
1 R . Vulpe, o. c., p. 3 1 9. mânilor elin Dobrogea. A nalele Dobrogei, an. III, no. 2.
2 Ibid. , p. 3 1 9. S C. Brătescu, Populaţia Dobrogei. Idem, p . 2 1 1.
" Ibid. 4 Ibiel., p. 2 1 1 . N. Bănescu, o. C., p. 298.
, Ibi d . , p. 320. • Ibiel.
" Tbid . , p . 327. G Tbi d . , p. 298.
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂ RŞOVA IN LEGÂ TURÂ CU DOBROGEA Ş I CU ŢINUTURILE INCONJUR ÂTOARE t3
După sfărâmarea puterii Bulgarilor, după Aflăm de aICI despre luptele Bulgarilor
alungarea Ruşilor din părţile Silistrei şi şi Pecenegilor ca şi ale Ruşilor şi Waregilor
aşezarea strategului bizantin la Durostolon, împotriva imperiului bizantin, felul cum
Scythia Minor capată o mai mare depen� se administrau provinciile, prăbuşirea « de
denţă de Byzanţ, iar Silistra capată im� pe tron în Constantiopole a lui Mihail »
portanţa cuvenită unei capitale de ţinut. al V �lea, pierderea coroanei de către Stra�
Strânsă din trei părţi de imperiul bizantin tiotikos, biruinţa lui Kekavmenos asupra
Bulgaria de Vest cade sub loviturile împă� rebelului Isaac Comnenul, acelaşi general
ratului Vasile al I I �lea Bulgaroctonul care, Kekavmenos « care a mai asistat la căderea
la 1 0 1 8, isprăveşte cu ţara lui Samuel, aşe� lui M ihail al VII�lea Dukas şi la aceea a
zând la Scoplje un « strateg (duce, cate� lui Botaneiates » 1.
pano ») al Bulgariei 1.
O nouă împărţire administrativă va că�
păta părţile sud�dunărene ale imperiului
bizantin, care amintea, în această formă,
imperiul lui Aurelian. Ducatul dela Sco�
plje numără patrusprezece duci dela 1026
la 1 185.
În această vreme apare şi ducatul de
Paristrion cu reşedinţa la Dristra (Silistra).
Un alt ducat este cel cu resedinta ' la Adria�
nopol, care toate la un ' loc dădeau ar�
matele trebuitoare pentru luptele ce se
purtau contra Pecenegilor şi Cumanilor
din Nordul Dunării. O ultimă încercare a
Ruşilor de a cuprinde Byzanţul dă greş.
Ei sunt bătuti la intrarea în Bosfor. La Fig. 6. - Hârşova. Spărtură Între stânci cu locul de
întoarcerea p � uscat, Ruşii lui Vladimir coborîre spre Dunăre.
http://patrimoniu.gov.ro
14 BULETINUL COMISIUN I I MONUMENTELOR ISTORICE
în calitate de sef al oraselor si tinuturilor Singuri sau împreună cu fraţii lor, Cu�
dela Dunăre, 'nimiceşte : lângă Varna, pe manii, ei atacă imperiul bizantin. Se pare
Ruşii cari se întorceau pe uscat, după în� că au stat în Borcea multă vreme, de unde,
frângerea suferită în faţa Bosforului în în timpul iernii, treceau Dunărea pe ghiaţă 2 .
1 043, în 1 044 este duce de lberia, în locul La 1 048, în timpul lui Mihail, fiul lui
generalului lasites, destituit în urma deza� Anastasios, duce de Silistra, se produce o
trului suferit în Armenia. mişcare în sânul Pecenegilor cari, în număr
În 1 047 este guvernator al Armeniei, în de 20.000, trec Dunărea sub conducerea
Ani ; în această calitate ajută pe Aaron, lui Kegen, se botează şi se aşează în apro�
comandantul Vaspurakanului, în lupta ace� piere de Silistra, intrând în serviciul im�
stuia cu Turcii Selgiucizi. periului bizantin.
Datorită sfaturilor şi măsurilor pe care Din această pricină Tyrak, şeful legitim
le ia Kekavmenos, armatele bizantine bi� al Penecegilor se răzbună atacând şi
ruesc pe Turci. Sultanul Togrul trimite biruind armatele bizantine 3.
contra Bizantinilor pe lbrahim lnal, numit Pecenegii au fost folosiţi şi în interesul
Abramios de aceştia. Kekavmenos este de râvnitorilor la tronul Bizantului. Romanos
părere să atace pe Turci dincolo de fron� Diogenes, duce de Paristrion, comandă
tierele imperiului, Aaron, celalt general, se trupele bizantine contra Pecenegilor, dar
opune şi în 1 048 se dă lupta de la Gadubru, ca să ajungă împărat la 1067, el provoacă
unde centrul armatei bizantine comandat o răscoală contra lui Constantin al X�lea,
de Lipartes este înfrânt, deşi în cele două Dukas, sprijinit chiar de Penecegi, pe cari
aripi comandate de Kekavmenos şi Aaron, îi combătuse.
armatele bizantine bat pe Turci. Succesele Cumanii. Ca şi Pecenegii, Cumanii for�
nu pot fi exploatate din pricina defecţiunii ţează trecerea în imperiul din Sudul Dunării
dela centru. Se încheie pace apoi între sub Isac Comnenul. Acesta trimite împotriva
Turci si Bizantini. Urmează chemarea lui lor pe Basilios Apokapes, duce de Paraduna�
Kekav �enos la Dunăre, împotriva Pece� vis, deci de Paristrion, căruia îi adugă pe
negilor precum am văzut mai sus. Pacea cu Nikep horos Botaneiates, duce de Scoplje.
Pecenegii se încheie în 1053 şi generalul Cei doi comndanti încercară zadarnic
se întoarce în Constantinopol. Ajunge apoi să împiedice trecere � Cumanilor. Aceştia
duce de Antiohia unde se cerea un general izbutesc să treacă Dunărea, să bată armatele
energic împotriva Arabilor. Răsturnarea po� . bizantine şi să prindă pe ambii comandanţi.
litică dela Constantinopol aduce rechemare a Fenomenul ridicării celor dela margini
lui, după care se pare că vestitul general împotrivira ordinei centrale se va repeta
s'a ţinut de o parte de orice manifestare, Întocmai ca şi în epoca înălţării generalilor
până la adânci bătrâneti 2 . romani la rangul de împăraţi, cu sprijinul
Pecenegii. În secolel � IX�lea -X�lea îi armatelor de sub comandaloL Cu ajutorul
întâlnim şi în câmpia dobrogeană. Cumanilor sau al altora, cum erau Pecenegii,
duci de Paristrion ajung împăraţi. Este cazul
1 Gustave Sch.lumberger, By:::a nce et Cwisa des. Paris, 1 927, ,)
1 N. Bănescu, " Pa,istrion . U n ducat de granită bizantină
pp. 3 9-40. în Dobrogea de astăzi. AJlalel.e Dobrogei. An. II, no. 3, p . 3 1 5 .
2 N. Bănescu, Un duc byzantin du XI·e siecl e : Kataka!on Idem. Dobrogea, 1 92 8 .
Kekavmenos. B "tletin de la Secrion Historique. Tom. Xl. 2 A l . Arbore, o. c., Analele Dobrogei, I I I, n o . 2 .
Congres de B)'Zelntinologie de Bucarest. Memoires, pp. 6- 1 2 . 2 lbid . ; N. Bănescll, PQlismoJl. Alt. Dobrogei I I, no. 3 .
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA H Â RŞOVA IN LEGÂ TURĂ CU DOBROGEA ŞI CU ŢINUTURILE INCONJuRĂTOARE 15
u
1 N . Bănescu, Paristlio n . Anal,ele Dobrogei, Il, no. 3 .
2 Idem Dltcatul. d e PaI·istlion. Dobrogea. 1 928.
.
1 N . Iorga, Imperiul C1l1nanilor şi Domnia l i Basarabă.
3 lbid. Mem. Acad. Rom. S. T I T , r, VIIT, Mem. 3, p. 5 .
http://patrimoniu.gov.ro
16 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
se creştinează, dând naştere, prin amestecul inclusiv Sofia, erau în mâinile imperiului
cu alte populaţii, Găgăuţilor de astăzi, bizantin 1.
după unele păreri 1. O parte dintr'înşii se Cronicarii francezi ai imperiului latin de
pierd în Bulgaria 2. răsărit ( 1 204 - 1 26 1 ) ca Geoffroy de Ville�
Luptele date de Unguri împotriva lor au Hardouin si Henri de Valenciennes vor�
trecut în legendele zugrăvite pe zidurile besc de A ;ăneşti, iar despre Vlahii şi Cu�
bisericilor catolice din Ardeal 3. manii lui Ionită cari au prins si au în�
chis, pentru c ; mai apoi să�1 o �oare, pe
VLAHI I Balduin de Flandra, « vorbeşte cronica ri�
mată a cuceririi Constantinopolului de că�
D e acum în colo apar în roluri d e frunte tre Frânci, a lui PhiliPpe Mouskes, episcop
Vlahii, al căror număr impresionează şi a de Tournay ( 1 27 4 - 1 282» } 2.
căror valoare militară începe a fi preţuită Despre firea lor şi despre felul cum a ştiut
de imperiul bizantin. Vlahii să înduplece pe împăratul bizantin
Cronicarii îi semnalează la diferite ocazii ni�a lăsat însemnări cronicarul Nicetas Cho�
nu atât singuri cât mai ales alături de alţii niates.
cu cari luptau alături, sau împotriva Bi� El ni�i înfăţişează ca pe nişte adevăraţi
zantinilor, după împrejurări. stăpâni ai ţărmurilor Mării Negre, pescari
Ei vorbesc de Vlahii pontici de pe lângă pe marginea Dunării, plugari între Dunăre
Anc hialos şi Bizye, în anii 1 095 4. Ana şi Balcani, ciobani sprinteni şi destul de
Comnena aminteste prin anii 1 086, 1 09 1 , iscusiti la vorbă pentru a face pe împăratul
chiar d e formati�ni vlahe la Dunăre, sub bizantin să le dea pace şi să se întoarcă la
conducerea un� r căpetenii ca Saccea (de Constantinopol 3 .
unde Isaccea), Seslav, Chalis şi Tatul 5. Ca si cronicarii francezi de mai sus,
Manuil Comnenul îsi ' adună de aici nu� Ansbe;tus, cronicarul expediţiei cruciate a
meroase osti valahe cu care luptă împo� lui Frederic Barbă�roşie, dă ştiri preţioase
triva Ung�rilor în 1 1 66 6. despre « Vlahia lui Asan >) , arătând că Vlahii
Dependenţa Ducatului de Paristrion de se întindeau spre Dunăre până la vărsarea
Byzanţ şi ridicarea oştilor de Vlahi din ei în mare 4.
aceste părţi arată stăpânirea efectivă a Un călugăr numit Vilhelm de Rubruquis,
acestor locuri de către o populaţie româ� trimis în 1 25 3 la Tătari, cu misiunea de a�i
nească, a cărei vitalitate, în această vreme, cerceta, spune că Tătarii stăpânesc Vlahia
în care nu se făcea distinctia între neamuri,
, lui Asan, ca şi Bulgaria Mică, care le
este remarcabilă. plăteşte tribut 5.
Imperiul bizantin pierde sprijinul Vla� Ca să ne dăm seama de teritoriul stă�
hilor, care se ridică împotriva dărilor împă� pânit în acest timp de Vlahi, e bine să
rătesti si
' împreună cu Bulgarii întemeiază ne amintim de Vlahiile din Sudul Dunării
un �ou stat : imperiul româno�bulgar. care erau :
Interpunerea noului stat între ducatul Vla hia Albă , a Asăneştilor, între Balcanii
de Paristrion şi Byzanţ face ca legăturile răsăriteni si O'urile Dunării, Vla hia Mare
b
,
dintre ele să slăbească fără ca să fie rupte în Tesalia, Vlahia Mică în Pind, Vla hia de
cu desăvârşire, mai ales în ce priveşte Jos în Epir, la care se mai poate adăogi
litoralul care putea fi legat de imperiu Vlachia de lângă Salonic, pomenită de
pe cale maritimă. Domnul Zagorei, cum Ansbertus şi Vlahia Neagră dela Nordul
este numit împăratul Ioniţă de cronicarii Dunării.
bizantini, stăpânea partea de răsărit a Bul� Numărul cel mare al Vlahilor, pontlcl
gariei de astăzi, fără cetăţile maritime care mai ales, a impresionat în aşa măsură pe
împreună cu partea apuseană a Bulgariei, împăratul Andronic Paleologul încât acesta,
1 C. Brătescu, Populaţia Dobrogei.. Dobrogea. Cincizeci de
de teamă ca nu cumva Vlahii să se unească
ani de viată
' românească, 1 928, p. 2 1 9.
2 Ibid., p. 2 1 9.
3 Victor Brătulescu, Biselici din Transilvania, Biserici in· 1 C. Brărescll, Populaţia Dobrogei. Dobrogea, p. 2 1 4.
tărite. Bul Corn. Mon. Ist. XXX, fig. 1 4 . 2 Ibid.
• A l . Arbore, o. C . , p . 2 4 7 . 3 Ibid., p . 2 14.
5 Ibid. • Ibid., p . 2 1 7 .
• Ibid. şi N. Bănescu, Paristrion. Analele Dobrogei, II, 3 . 5 Ibid., p. 2 1 8. Idem Analele Dobrogei, a n . I I, n o . 4, p. 509.
,
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA H Â RŞOVA IN LEGĂTUR Ă CU DOBROGEA . 1 CU Ţ I NUTUR I LE INCO JUR ĂTOARE 17
cu Sciţii (Ruşii) sau cu alţi năvălito ri, îm moştenirea lui Dobrotici, în anul următor,
potriva Bizantini 1or, hotărăşte să-i treacă 1 386.
în Asia Mică. Din această pricină se pro În titlul său Mircea este numit şi despo
duce o stare de enervare în imperiu , pa tul ce tă ţii Dârstorului, cum era firesc, după
O'ubele Vlahilor în turme si oameni sunt
b '
vechea titulatură a înaintaşilor săi în acest
destul de mari, până când, cu mari sacri- ţinut.
ficii şi plătind mari sume de bani, izbutesc Titl ul acesta, care e bine a fi repetat,
să-şi răscumpăre dreptul de a rămâne a în mai ales pentru ceea ce încă de atunci re
locurile natale 1. p Tezi ntam noi în aceste părţi \ dovedeşte
orientarea firească î n cursul vă ilor, spre
v mare, a unei puternice şi viguroase na ţiuni,
aceea d i n care facem parte.
EPOCA ROMÂNEASC Ă
http://patrimoniu.gov.ro
iS BU L ET I N L COM IS I U [ [ MO UME THoR ISTOR ICE
din faţă, la vărsarea Ialomiţei, se ridică pe citor, este arătată si Hârşova cu numele
'
locul de odinioară al castrului roman, Ce� Corso v » 1.
tatea de Floci, numită astfel după comerţul « La 24 Octomvrie 1 596 Hanul î şi ridică
cu lână nedărăcită pe care îl făceau aici mo� tabăra dela « Hârstov » sub care am putea
canii ardeleni. Cetatea aceasta putea servi î nţelege Hârşova Folosirea acestui punct
» .
ca adăpost şi punct de plecare pentru acei de către Tătari era cu atât mai îndreptă�
cari, în vreme de iarnă, ar fi atacat Hâr� ţită cu cât numai cu câteva luni mai înainte,
şova pe ghiaţă, după obiceiurile din stră� aici se produsese atacul Românilor.
vechi timpuri. Ştefan cel Mare în atacurile Urmaşul lui Mihai Viteazul, Radu Şer�
date împotriva Muntenilor, ajunge şi la ban, urmează în totul sistemul de luptă al
cetatea de mai sus pe care o arde în 1470 1 . înaintaşului său. El atacă cetăţile de pe
marginea Dunării în Februarie 1 603, înainte
de a se desgheţa Dunărea. După atacul
M IHAI VITEAZUL Silistrei trimite pe Gheorghe Raţ împotriva
Hârşovei, de unde acesta izbuteşte să atace
Dunărea şi cetăţile de pe marginea ei pe Turci cari fug până la Bazargic 2 .
îşi recapătă însemnătatea tactică şi strate� Cu aceasta se încheie perioada de lupte
gică în vremea lui Mihai Viteazul care dintre Români şi Turci pentru stăpânirea
atacă imperiul otoman în mai multe puncte, Dunării. Ele vor fi reluate numai peste
după ce mai întâi pune stăpânire pe cape� aproape trei sute de ani, când Dunărea
tele de pod de pe ţărmul stâng al Dunării. intră, aşa cum e fi r esc, sub stăpânirea noa�
Repeziciunea cu care dă loviturile ulueste stră românească.
pe Turci şi încurajează pe oştenii lui Mihai Vadul dela Hârşova este folosit însă ca
cari răsar acum la Hârşova, acum la Si� şi mai înainte. La 1 69 1 Tătarii lui Calga
listra, acum la Siştov etc. trec pe aici, pentru ca împreună cu Brân�
La 1 0 Decemvrie 1 594 Mihai trimite pe un coveanu, pe care îl întâlnesc la Cetatea de
căpitan al său, pe Albert Kiraly, cu o ceată, la Floci, să pornească în urmărirea genera�
Cetatea de Floci, pe care o arde alungând lului Heissler.
dintr'însa pe Turcii jefuitori ai ţinutului 2 . În perioada de înclestare războinică din�
La 30 Decemvrie acelaşi căpitan atacă tre Ruşi şi Turci, înt�e anii 1 770- 1829,
Siştovul. Măsura aceasta o ia Mihai pentru Ruşii treceau des la Hârşova după pradă.
a opri pe hanul Tătarilor de a trece pe Colonelul rus Domaşev tre-::: e în 1 77} ,
aici, iar trecerea spre Siştov şi atacul de şi se întoarce cu prizonieri şi tunuri. In
acolo este chizbuit pentru a opri năvala 1 773 generalul Romanzoff, după un atac
altor Tătari de peste DWiăre 3. împotrica cetăţii Hârşova, apărată de 10.000
După alungarea Turcilor din Cetatea de Turci, în frunte cu Osman Paşa, izbu�
Floci, la 1 Ianuarie 1 595, în ziua de Anul teşte s'o cucerească destul de greu 3.
Nou, M ihai porunceşte să se atace Hâr� Timp de aproape un secol după aceste În�
şova. Lupta se dă pe ghiaţă în faţa cetăţii, tâmplări, Dobrogea rămâne liniştită dinspre
Românii comandaţi de fraţii Buzeşti, Preda partea răz boaielor. Elementul românesc se
Spătarul şi Radu Comisul, iau prăzi mari. coboară spre mare, înaintând Încetul cu în�
Două mii de Turci sunt puşi pe goană cetul si întărindu�si stăpânil-ea pământurilor.
de 360 de Români 4. Împr�jurările politice din Ţara Românească,
Între cetătile arătate de harta italiană a mai ales, îi fac pe unii să emigreze în aceste
lui Francesc � Tosi, apărută la Florenţa în părţi, iar străvechiul obiceiu al mocanilor
1 595 « anul birui nţii lui M i hai asupra Tur� din Ardeal de a�şi mâna turmele la iernatic,
în aceste regiuni cu climă dulce, nu fac
1 Mihai Costăchescu, A:'derca Târgl<!ui de Floci şi a Ialo
1470, Iaşi 1 935, p. 8.
miţei î n 1 N. Iorga, Ştiri no " i despre sfârşit III sec. a! XVI-lea româ
2 L Sârbul, Istoria ! Iti Mihai Vitea zul, Bucureşti 1 904, I, nesc. Mem. Acad. Rom. Sec. Ist. I II, T. XIX. Mem. 2 , p .
p. 2 1 0 ; . Iorga, IstOlia armatei româ neşti, Bucureşti 1 930, , p l . V.
2
val. r, pp. 1 3- 1 4 . . Iorga, ISloria armatei româ neŞTi, Buc. Ed. II, val. Il,
3 A. Veress, Campania Creştini!or în contra !lIi Sinan p. 9 ; V. Morogna, Războaiele lui Radu Şerban ( 1 602- 1 6 1 1 ).
Paşa. Mem. Aca d . Rom. Sec. Ist. S. TII. L IV. Mem. Acad. Rom. Sec. Ist. S. IL T. VI. Mem. 1 1 , pp. 22-23.
• L Sârbul. o. c., p. 2 10 ; N . Iorga, Istoria l lli Mihai 3 Dan M . Iliescu, Cetatea d e Floci, Bucureşti 1 930, pp.
Vitea �u!, Bucureşti, 1 93 5 , r, p. 1 50. 40-4 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂ RŞOVA IN LEGĂ TURĂ CU DOBROGEA ŞI CU ŢINUTU R ILE INCONJuR ĂTOARE 19
2'
http://patrimoniu.gov.ro
20 BULETIJ U L COM I S I U N I I MO UME TELOR ISTOR ICE
Hărţile din acest secol întregesc cu nume aus den }ahren r 835 bis r 839, Berli n,
proprii prezenţa şi distribuţia elementului r 84 r , p . 1 6 2 , arată că în Hârsova mai ră
românesc în Dobrogea 1. măsese 60 de case. Asupra pustiirilor aduse
Războiaele ruso-turce din a doua J U de războiul Crimeii se poate cita C. Al
mătate a secolului al XVI I I -lea şi din se lard, La B ulgarie orientale, ca şi călugărul
colul al X IX-lea răscolesc şi Bulgaria, de rus Partenie căruia locuitorii români i se
unde pornesc mulţi Bulgari, certaţi cu au plâng de aceste neajunsuri la care se adăogă
toritatea turcească să-şi găsească un re mai apoi ciuma, care pustieşte ce mai
fugiu în Dobrogea, care ajunge drumul de rămâne 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂ RŞOVA IN LEGĂ TURĂ CU DOBROGEA Ş I CU Ţ iNUTURiLE I lCO J URĂTOARE 21
Asupra bogăţiei malurilor Dunării ob� vară pentru strângerea fânului, în vederea
servă Boucher de Perthes, care, zărind zi� iernării.
durile în ruină ale cetăţii Hârşova, amin� Când statul maghiar a luat măsuri să
teste de vechiul Carsi um « în preajma că� nu se mai strice ogoarele, mulţi dintre
reia Rusii si Twcii si�au
' încercat de multe aceşti păstori au rămas în Dobrogea.
ori put;rile' )} . El ma i observă o tabără de NUII1ărui lor se socoteşte a fi fost cam
corturi, herghelii de cai mici dar foarte de 200.000 de suflete.
viguroşi « cirezi de boi şi cârduri de Ei se încuscresc cu Dicienii şi fac agri�
porci » 1 . cultură, pe ruinele vechilor sate întocmesc
Cu toate aceste nenorociri ce se abat altele, ocupă plăşile Hârşova, Medgi dia şi
asupra provinciei « permanenţa )} elementu� Constanta, întemeiază mânăstirea Cocos.
lui românesc se poate constata prin Di� Cam pe la 1 850 numărul oilor acestor ci � �
cieni (plugari români), prin pescarii dela bani se ridică la 1 .000.000 care cutrereau
Turtucaia până la gurile Dunării, pe am� toată Dobrogea n1.ergând până spre Varna.
bele maluri, mult mai vechi decât Lipo� Concluzia care se impune este aceea pe
venii şi Ruşii, prin păstorii ardeleni dela care o trage profesorul C. Brătescu : « Per�
Săcele, Săliştea, Tilişca, Galeş, Răşinari, manenţa elementului româ n în Do brogea
Poiana şi Bod cari veneau cu turmele la în toate timp urile este un fapt real. Această
iernat în Dobrogea, unii rămânând şi peste perma nenţă se explică prin rolul a ntropo�
geografic pe care a trebuit să�1 joace provin�
1 Boucher de Perthes, Voyage a Consta ntinople par l ' Italie, cia faţă de drumurile ce trecea u pri n ea
la Sicilie et la qrece, retour par la Mer NoiT, la Roumelie, la
'
Bessara bie russe, les Provinces danubiennes etc. Paris 1 85 3 .
sau ducea u către ea . Dacă pentru a lte
Traducere d e 1. Cornea. Analele Dobrogei, a n . IV, no. 2 . neamuri cmi au circulat dela Sud la Nord
http://patrimoniu.gov.ro
22 BULETINUL COM ISIUNll MONUMENTELOR ISTORICE
şi dela Nord la S ud, Dobrogea a fost nu� brogea este cetatea din care ţara poate fi
mai o poartă sau o porţiune dintr' u n drum apărată împotriva atacurilor dela Sud şi
mai l ung - pentru Românii d i n Carpaţi, dela Nord�Est.
Dobrogea este î nsuşi termenul final al dru� Din punct de vedere etnic Dobrogea
m urilor lor, care toate se concentrează spre este pământul spre care se îndreaptă, ur�
acest pămâ nt » 1. mând cursul văilor, populaţiile carpatice
Războiul din 1877 pune capăt stăpânirii prisoselnice încă din cele mai vechi tim�
turceşti în aceste locuri cărora li se deschide puri. Ea nu poate fi stăpânită decât de
o nouă eră. aceste populaţiuni carpatice a căror per�
După abuzurile lui Said Paşa care este manenţă n'a fost întreruptă de nicio stă�
destituit pentru ameninţarea cu distrugere pânire străină, oricât de aspră şi oricât de
a oraşului Tulcea, pe baza unui ordin fals, îndelungată ar fi fost acea stăpânire.
este numit paşă la Tulcea, Fahri bei. Acesta Direcţia normală a drumurilor ei este
vine în -ziua de 7 Aprilie 1 8 7 7 , dar pleacă Vest�Est dela uscat la mare ca o conti�
a doua zi din cauza războiului. La 10 Apri� nuare a marilor drumuri de comerţ din
lie Ruşii intră în Măcin, la 1 2 Aprilie sunt Vestul şi Nord�Vestul Europei către Orien�
la Tulcea, iar după un an şi jumătate, la 1 4 tul asiatic.
Noemvrie 1 878, trupele române, comandate Odinioară peninsulă, înconjurată de trei
de generalul Angelescu, iau în stăpânire părţi de apele Mării Negre şi legată de
oraşul, fiind primite cu mare entuziasm Continent printr'un istm, spre cotul Car�
de mitropolitul Nichifor, consulul francez paţilor, apele saline ale Mării Sarmatice
Emil Langle şi de fruntaşii români Costache si�au lăsat urme la Amara, la Lacul Sărat
Boambă, fost judecător sub Turci, Nedelcu şi în alte locuri pe şesul dintre Carpaţi şi
Gâscă, Petre Uzumtoma, Mihalache Pe� Dunăre 1.
trescu, Vasile şi Mihalache Sotirescu, Despre această cetate care este Dobrogea,
precum şi alţii 2 . acel care i�a cercetat cu mai multă compe�
Concluzi i . Cetatea Hârsovei de care ne�am tentă vechile cetăti, Vasile Pârvan, scrie :
ocupat în studiul de faţă, reprezintă prin (/Dobrogea e o ' cetate. Zidurile ei sunt
aşezarea ei un punct strategic la o răspântie mal ul înalt a l Dunării si Mării . Santuril e
de drumuri terestre si fluviale si se înca� e i cu apă sunt Dunăre� şi Mare�. I�r la
drează ca bastion a u�ei cetăti i �ense care Miazăzi râpele adânci, care despart Do�
este Dobrogea însăşi. (PI. ni). După cum brogea noastră de DeIioram nul turco�bul�
podişul Ardealului reprezintă pentru Ro� găresc fac a patra lature întărită a măreţul ui
mâni cuibul de apărare împotriva atacurilor nostru fort de flanc. Ca orice fel de cetate,
din Nordul şi Vestul Ţării, tot astfel Do� veche ori nouă , Dobrogea are un mare
1 C. Brătescu, Mişcări epi.rogenetice şi caractere marfolo·
1 C . Brătescu, o . c . , p. 235. gice i n bazinul Dunării de Jos. Analele Dobrogei, an. 1, no. 4,
2 Anal el e Dobrogei IX, voI. Il, 1 938, pp. 336-338. p. 5 93 .
http://patrimoniu.gov.ro
CETATEA HÂ RŞOVA IN LEGÂ TURÂ CU DOBROGEA Ş I CU ŢI lUTURILE lNCONJURÂ TOARE 23
Lucrul l-au observat şi cei din vechime canul, Cojanul, a u preti ns-o pri n desvoltarea
cari i-au zis Sciţia Mică, iar Romanii au însăşi a necesităţilor istorice » 1. La 1 826,
despărţit-o de Tracia prin valuri, ca şi de înainte de pacea de la Adrianopol, înche
Scitia prin valurile din Basarabia si Moldova. iată în urma războiului ruso-turc cetatea
(/ Domnii Tării româ nesti în' veacul al se prezinta încă destul de bine. Ea a fost
X N -lea si ai xv -l ea a u �scultat de a ceste distrusă de Turci, în 1 829, din pricina
l egi ale pământului sciti c » cuprinzând gu condiţiilor tratatului care îi obliga la
rile Dunării si Sudul Basarabiei. aceasta. (Fig. 10, 1 1 ).
Luptele date de Germani contra noastră Prin grija domnului V. Cotovu, fostul
urmează linia Romanilor cu etapele acestora director al Şcolii primare din localitate,
marcate de valuri » .
Iar pentru rostul Românilor în aceste 1 N. Iorga, Români şi B ulgari in Dobrogea . Câteva simple
locuri regretatul profesor Iorga scrie : observaţii nouă. Dobrogea, Bucureşti, 1 928, p. 2 5 9.
http://patrimoniu.gov.ro
24 BULETINUL COMISIU N I I MONUMENTELOR ISTORICE
s'au adunat cu pietate o mulţime de obiecte elevilor d. Cotovu a asezat ' pietrele vechi.
care dovedes.c trecutul Hârşovei şi al altor în grădiniţa din faţa şc olii. ( Fig. 1 2 ) .
localităţi din împrejurimi. Risipirea acestui Este aici s i traditia lăsată d e tatăl dumisale
muzeu în războiul din urmă nu l,a des, prin a căr� i stă ;uinţă s'a ridicat şcoala
curajat ci l,a îndârjit pe d. Cotovu care încăpătoare si frumoasa biserică a orăse, ,
si,a refăcut colectiile si le,a asezat din nou lului. (Fig. 1'3 ). '
in pri�itoarea d � mis �le casă : Intr' un studiu viitor vom arăta rezultatele
Pentru a servi de îndemn învăţătorilor şi săpăturilor începute în vara anului 1939.
R E S U M E
LE CHATEAU DE HÂR ŞOVA, L'ANTIQUE CARSI U M
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa L
IN
TI M P U L R O M A N I LO R
"'onqa�ALLATIS
[
Drumurile, valurile şi cetăţile Dobrogei în epoca romană.
http://patrimoniu.gov.ro
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa I I I .
11 11)3 _. CUPRIND
http://patrimoniu.gov.ro
http://patrimoniu.gov.ro
v
BISERICI DIN PRAHOVA
BISER ICA D IN VADU-SĂPAT
de VICTOR BR ĂTULESCU
Este aşezată în coasta dealului acoperit de vii, Pla nul are formă de treflă. Pronaosul este prevăzut
pe un tăpşan de pe care poţi vedea până departe cu o calotă sferică, sprijinită pe arcuri laterale
în zare. (Fig. 1 ). spre ord şi spre Sud, angajate în ziduri şi sprijinite
Are formă de treflă, este bine proporţionată prin câte un adaos de cărămidă.
însă a suferit unele modificări la fatadă ' în 1 87 7 , Naos�tl, a cărui boltă este tot o calotii. sferică,
când s'a refăcut pictura. este ceva mai încăpător. Bolta naosului este spri-
Biserica aceasta are hramul Bunei
Vestiri, este numită Mărăşasca, pa
re-se, după numele unui Mareş, ctitor ;
este de zid, cu pridvor sprijinit pe
coloane rotunde de cărămidă, legate
între ele prin arcuri în acOladă.
Pisania este săpată în piatră, în
relief, iar cadrul de piatră al uşii
este înflorat.
Ornamentul florat al uşii constă
dintr' o margine în relief a cărei parte
superioară luând forma de acoladă se
termină deasupra mijlocului laturii
superioare printr'un ornament care I I
este potirul unei flori. (Fig. 2 ).
Din pricina văpsirii pisaniei, literele
se desluşesc foarte greu.
Cuprinsul pisaniei, pe cât se poate
citi, cuprinde hramul şi numele ace
lora cari s'au ostenit cu ridicarea ei,
iar la sfârşit data zidirii, 1 8 1 0 .
Exteriorul este împărţit în panouri
care merg dela soclu până sub stra Fig. 1 . - Biserica din Vadu·Săpat. Vedere din spre Sud.
şină, printr'un sistem de eşituri în
formă de coloane dreptunghiulare, având capi tele jinită pe patru arcuri dintre care unul deschis, cel
ce amintesc vechiul stil grecesc, răspândit în se dinspre pronaos, iar altele trei formând bolţile
colul al X IX-lea, supt influenţa culturii din epocă. absidelor laterale şi a altarului, toate de aceeaşi
Pridvorul a fost închis la aceeaşi reparaţie pentru înăltime.
motivul că trebuia prelungită biserica şi, în acest Ta mpla este de lemn, lucrată în panouri car�
fel, mărit spaţiul. încadrează icoanele şi uşile, simplu sculptată şi
Panta acoperişului a fost modificată când s'a puţin ornamentată. Icoanele tâmplei sunt lucrate
înlocuit vechiul înveliş prin tablă. Turla însăşi, de în stil apusean, la 1 8 5 5 , de un Theodor sau Thoma
formă octogonală şi cu patul de aceeaşi formă, zugravul, cum ne arată initiala şi data pusă pe
s'a acoperit cu tablă din care pricină înfăţişarea ei icoanele împărăteşti :
distonează, deşi este bine proporţionată. ( r 855 e. Zug. ». (Fig. 3 ) .
Pe laturea de Est a altarului s'a aşezat un con Pictura a fost refăcută î n 1 8 7 7 , dacă luăm d e
trafort în vederea proptirii zidurilor şi din cauza bună data pusă p e o icoană d e zugravul ( C. Popescu,
pantei care începe la câţiva metri. r 877 Noemvrie 1 0 » şi dacă judecăm după factura
http://patrimoniu.gov.ro
26 BULETl lUL COM ISI U N I I MO UMENTELOR ISTORICE
acestei picturi. Se mai păstrează . în altar. În restul din mai multe epoci de către sfârşitul secolulu i al
bisericii a fost spoită cu var. Se pare că supt această XVI I I-lea şi începutul celui de al X IX-lea. Sunt două
spoială se păstrează vechea zugrăveală dela începutul icoane împărăteşti de factură �ărănească, de la sfâr-
secolului al XIX-lea. Un fragment din această veche şirul secolului al XVI II-lea, înfă�işând pe Iisus tro
pictură se mai păstrează în pridvor, unde se poate nând între Maica Domnului şi Sfântul Ioan Boteză
urmări hnia vechilor calote stricate şi ele şi înlocuite torul (fig. 4) şi pe Maica Domnului, b aceeaşi
cu un plafon urît, la 1877. atitudine, între arhanghelii Mihail şi Gavriil.
1 coem ele sunt de mai multe facturi şi datează (Fig. 5).
http://patrimoniu.gov.ro
B ISER I C I DIN PRAHOVA 27
De aceeasi factură, însă de altă mână şi cu o Domnului şi pe Sfântul Nicolae. Figurile pline,
vădită influ�nţă rusească în privinţa alungirii cor atitudinea şi linia vestmintelor trădează maniera
purilor, apare icoana Bunei Vestiri (fig. 6), la care apuseană. (Fig. 8, 9, 1 0).
se adăugă aceea a sfinţilor arhangheli Mihail şi La acestea se adăugă scena Bunei Vestiri : un
Gavriil. (Fig. 7 ) . interior cu o măsută cu baldachin. Pe măsută este
De altă factură, din secolul al X IX-lea, supt in aşezată o filacteră pe care stă scris : « Fi e mi � după
fluenţa picturii apusene, sunt o serie de icoane cuvântul tău ).
împărăteşti care înfăţişează pe Iisus, pe Maica Deasupra este zugrăvit Duhul Sfânt, în chip de
http://patrimoniu.gov.ro
28 BULETI UL COM ISIU Il MO UME TELOR ISTORICE
Fig. 4. - Biserica din Vadu - Săpat. Iisus Hristos tronând. Fig. 6_ - Biserica din Vadu-Săpat. Icoana Bunei Vestiri.
Fig. 5 . - Biserica din Vadu-Săpat. Maica Domnului Fig. 7 . - Biserica din Vadu-Săpat. Sf. Arha ngheli
troniind. Mihail şi Gavriil.
http://patrimoniu.gov.ro
BISERICI DIN PRAHOVA 29
Fig. 8. - Biserica din Vadu · ăpat. Iisus Hristos. Fig. 1 0. - Biserica din Vadu-Săpat. Sf. Nicolae.
Fig. 9. - Biserica din Vadu.Săpat. Maica Domnului. Fig. 1 1 . - Biserica din Vadu·Săpat. Buna Vestire.
http://patrimoniu.gov.ro
30 BULETINUL COM ISIU N I I MONUMENTELOR ISTOR ICE
http://patrimoniu.gov.ro
BISERICI DIN PRAHOVA 31
şitu şi O au Î nfrumuseţatu cu a sa osteneală şi chel nului Iisus Hristos. Şi i-mll ruşinat şi i-mn gonit
tuială cinstitul si de bună rudă dumnealui Serban
. den pământul Tărăi. Şi am rădicat aici această
Cantacuzi no v �l Postelnicu. Acum
i n zilele l uminatului Domnit 10 Radul
Leon Voevodu. I ntru pomenirea vea
cni că dum nealui şi părinţilor. Fiind
ispravnicu Neagoe Vătavit l eat 7 I 75
Av (gust) I » .
Literile sunt săpate î n relief iar
partea de jos cuprinde un ornament
din frunze împletite. (Fig. 1 4).
BISERICA D IN GHERGHIŢA
http://patrimoniu.gov.ro
32 BUL ET INUL COMISIUNIl MONUMENTELOR ISTORICE
http://patrimoniu.gov.ro
BISERICI DIN PRAHOVA 33
nesăvărşită î n veci amin. Mai 26 dni (zile) . Văleat B ISERICA DIN CEPTURA D E JOS-PRAHOVA
7I49. ( 1 64:) . (Fig. 16). Inscripţia a fost tipărită şi de
CUTREMURUL D IN 1 83 8
N. Iorga 1. In mijlocul inscripţiei, într'un medalion cu
ramă sculptată în linii împletite, flancat de două orna
mente florale, este sculptată stema tării : vulturul Pe coperta unei evanghelii din 1837, la păr. C.
cu cruce în cioc având deasupra cun�a domnească, Iliescu.
« Leat 1 838 Ghenarie opt zile, Marţi noaptea
de o parte şi alta a căreia apar două stele.
La cealaltă biserică pisania este închisă într'un spre Miercuri la ceasul 8 din noapte s'au cutremurat
cadru în relief, în jurul căruia evoluiază un lujer pământu şi s'au dărâmat mănăstirea pă jumătate
încărcat de frunze şi fllori. amvon şi tinda toată. Şi p entru ştiinţă am i nsemnat
« t Această sfântă şi dum nezeiască beserică zidi
aicea i n sfânta evanghelie ca să să ştie ş'am iscălit
tu-o-ou den temelia ei robul l ui Dum nezeu Preda Ioan sin popa Iordan Duhovnicu ot Ceptura
Căpitanul, feciorul Paraschivie vornicul întru numele
sfăntului şi marelui mucenicu Dimitrie, în zilele prea
luminatului Domnul ui nostru Constandin Băsărabu Pe foaia interioară :
« Această sfâ n (tă) şi dum nezeiască evanghelie
Voivod şi părintelui nostru chir T heodosie Mitropolit
ci şi pe urma noastră care den creştini cu indemnuri s'au cumpărat de robul lui Dumnezeu Teodor po
să de, au mult, au puţin s (ă) fie ctitor caşi noi stelnic î n drepţi lei 46 şi au hărăzit-o sfintei biserici
measeţa Mai în 10 l eat 72I3 » 2. (Fig. 18). Ceptura de Jos, unde să cinsteşte şi prăznueşte hramul
Intrării în biserică a Maicii Domnului şi spre ştiinţă
a celor ce vor ceti am i nsemnat. 1 838 Aprilie 29.
1 N . Iorga, Inscripţii din bisericile României, Bucureşti, 1 90 ,
voI. II, p. 1· .
. 2 1 705 . Cf. şi N. Iorga, o . c .. p. 1 . Popa Gheorghe David ».
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DAC I AE I N FE R I O R I S
II
CASTRUL Ş I AŞEZAREA ROMANA DELA SLĂVENI-ROMANAŢI
de D. TUDOR
A) DESCRIEREA STAŢIUNEI D. A. Sturdza 1 şi Al . Odobescu 2. Singurele săpă
turi, mai mult sondagii au fost începute de Qr.
Drumul roman ce scoboară din munţi, pe malul Tocilescu, dar părăsite după trei săptămâni de lucru,
drept al Oltului, se bifurcă, după ce iese din Ro cu toate că rezultatele obţinute, erau foarte promi
m ula (Reşca-Romanaţi) . Ramura de apus tae în tătoare 3. Ele s'au limitat în a descoperi parţial,
linie dreaptă câmpia romănăţeană şi se termină la porţile praetoria şi decumana, iar în interior, un
Dunăre, în Sucidava (Celei-Romanaţi). Pe malul colţ al pretoriului. Fură găsite multe cărămizi
drept al Oltului continuă ramura de răsărit, ce lega scrise şi înscripţii pe plăci de marmoră, singurele
odinioară aşezările romane civile sau militare dela : publicate de T ocilescu 4. Până acum, o descriere
Hotărani (o suburbie a Romulei), Fărcaşele, SIă sau un plan de situaţie, ale lagărului, nu s'au pu
veni (castru), Qostavă ţ \ Brezuica 2 Băbiciul Epis blicat.
coPiei 3, Scărişoara, Jieni-Rusăneşti 4, Cilieni, Tia Castrul e orientat V - E, cu poarta principală
Mare (castru) şi Izlaz (două castre), pe Dunăre 5. aşezată către drumul roman ce trece printre el şi
(Fig. 1 ). Olt. Orientarea stă în legătură cu apărarea drumului
Ca centru militar şi civil, SIăvenii apar cea mai şi a vadului Oltului, împotriva unui atac dinspre
de seamă statiune romană, între Romula şi Islaz. răsărit.
Fată de Rom�la e la 15 km, iar de Dunăre la 48 km. Aceiaşi dispoziţie se constată şi la cele trei castre
Castrul e situat azi în mijlocul satului SIăveni, din vecinătate, dela Romula.
iar terenul pe care se întinde, fiind expropiat de Măsurat pe linia zidului, castrul avea laturile
stat, e al nimănui. Nefiind protejat (ca mai toate mari lungi de 1 40 m, iar cele inguste de 1 20 m.
cetătile noastre), marginile îi sunt cotropite de Era protejat, în afară , de trei şanţuri şi două valuri,
veci�i , iar pe aria lui, s'au făcut numeroase gropi care se succedau, din incintă spre exterior : fossa
pentru scos material constructiv şi pământ. (Fig. 2). vallum - fossa - vallum - fossa. Acestea urmează
Primele ştiri, asupra castrului şi aşezării civile, fidel linia zidului incintei. M ăsurată pe coama va·
ni le dau VI. de Blaremberg 6, Felix LajaTd 7, A. T. lului celui mai din afară, cetatea are dimensiunile :
Laurian 8 , ziarul CurieTul românesc 9, I. Neigebauer 1 0, 1 67 X 1 98 m.
Un al treilea val se găseşte în interior şi pe el
1 C IL . I I I , 142 16" şi Tudor, în Arh. Olteniei (XV), 1 936,
se reazimă zidul înconjurător. E înalt azi de 2 m,
p. 1 1 4, nr. 1 4.
2 Tudor, o. c., p. 1 1 5 , nr. 1 5- 1 7 .
pe când cele exterioare abia ajung la 1 m. Şanţu
3 CIL. I I I , 1 3802. rile mai păstrează adâncimea de 0,70-1 m. O
• CIL. I I I , 8039 şi 8040. secţiune făcută în 1 893 , prin şanţuri şi valuri, a
5 Pentru drumul şi urmele romane în această regiune,
arătat că pământul lor era amestecat cu numeroase
note importante sunt adunate de Tocilescu în Mss. Ac. Rom . ,
voI. 5 1 3 3 ; 5 1 3 7 şi 5 1 39. Vezi şi Odobescu, Antichităţile j u d . fragmente ceramice, bucăţi de ţiglă, cărămizi, şi
Roma naţi, în Mem. Acad. Rom. , t. X ( 1 8 7 7), p. 1 73 şi următ.
Descoperiri şi cercetări personale, în a mea, Oltenia romanâ 1 Note man uscrise, publicate de Odobescu, o. C., p. 2 3 2 .
(sub tipar). " O. c . , passim ; unde sunt reproduse şi cea mai mare parte
6 în ziarul Mu teu! Naţiona! din 8 Noemvrie 1 8 3 7 . din studiile citate mai sus.
3 Au avut loc dela 10 Oct.- 1 5 Nov. 1 893 şi conduse de
, M e m . d e !'Acad. d e s Inscriptions et Be!!es Lettres, t. XIV
( 1 845), p. 1 7 8 şi La decollverte d u Mithra eum de SIăveni en d. P. Polonic. ce ne·a lăsat un scurt raport în 1. germană : Rap ·
Valachie, în Nouvelles Annales Pllbliees par la section franc;aise P01t aber die Ausgrabungen im riimischen Lager bei S!ăt1eni ; ef.
d e !' Institut arcl1eologique de Rome, t. II ( 1 838), p. 7 şi următ. Tocilescu, Mss. Ac. Rom ., voI. 5 1 3 3 , fiI. 83-88. Cf. dease·
8 Istriana, în Magaz. ist. pt. Dacia, t. II ( 1 845), pp. 88 şi menea, An. Ac. Rom. t. XVI I I , p. lCO-lO l .
următ. • ATch. ePigr. Mitth., XIX, 1 ( 1 896), p p . 80-84, nrs.
9 An. V I I I ( 1 85 7), ns. 46-47 din 2 2 şi 27 Noemvrie 7 - 1 4 şi Foui!!es et TecheTches archeologiques en Roumanie,
(Blaremberg). p. 1 20, Bucarest 1 900 . Cf. şi CIL. I I I ; 1 3799 ; 1 3800 ; 1 3 80 1 ,
.
1 0 Dacien nach. d. U berrest. klas. Altert., p. 1 1 6, Kron· b - d ; 1 4 2 1 6'" ; 1 4 2 1 61 7 ; 1 4 2 1 624 ; 142 1 626 a. b ; 1 42 1 630. 31 şi
stadt, 1 854. 1 4 2 1 63<.39.
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACIAE INFERIORIS 35
dărâmături d e zidărie, ceea c e indică o refacere Faţă de mărimea, forma şi aşezarea acestui turn,
târzie a lagărului, după cum rezultă şi dintr'o bănuim identificarea lui cu nişte terme ale castrului.
inscripţie (C IL. I I I , 1 3800). Exemple similare sunt numeroase în Dacia infe
Zidul i ncintei, distrus în întregime de locuitori, s'a rioară, lângă castrele dela : Bumbeşti-Qorj 1, Săpata
construit numai din cărămidă de mărimea 0,30 X de Jos-Argeş 2, Bivolari 3, Copăceni 4 şi Rădăcineşti 5
O 1 8 m ' bine legată cu mortar de var 1. Cetatea e toate în Argeş, pe valea Oltului).
a�ezată pe un teren slab, format din aluviuni ale În ceeace priveşte descrierea aşezării civile, in
Oltului. Deaceea, pentru a feri zidul de prăbuşire formatiile noastre se reduc numai în a constata
şi crăpături, solul s'a întărit printr'o platformă de prezen:ţa a numeroase bucăti de cărămidă, olărie
beton primitiv, formată din mai multe straturi ,
compuse din pământ frământat cu petriş, nisip,
bulgări de var, cărămidă sfărîmată şi lut cleios,
totul fiind bine bătut. Acest sistem constructiv a
fost bine stabilit la castelul roman dela Săpata de
Jos 2 , şi mai puţin de Tocilescu la castrele Acidava 3
(Enuşeşti-Romanaţi) şi Ioneştii (Jovorii 4.
Lăţimea zidului şi alte detalii asupra lui, ne lip
sesc. Castrul are patru porţi ce se văd şi azi pe
teren : câte una pe fiecare latură şi au lăţimea de
1 0- 1 2 m, mult prea mare, spre a fi socotită a fi
cea primitivă. Ele aveau turnuri pătrate în i nterior,
cu dimensiunile necunoscute.
Porta praetoria cade în mijlocul laturei de E,
către Olt şi spre drumul roman. Fiind la drum şi
intrarea cea mai de seamă, era construită cu grijă şi
toată din cărămidă. Sondagiile făcute în 1 893, au
scos din dărâmăturile ei, 260 fragmente de mar
moră ale unei inscripţii ce pomeneşte refacerea
lagărului (CIL. I I I , 1 3800). Placa de marmoră
fusese fixată deasupra bolţii porţii.
Porta decumana, opusă porţii pretoriene fu cer
cetată cu un singur şanţ şi nu a dat nimic important.
Porta pri ncipalis dextra şi porta princiPalis sini N I COPOLIS
stra nu cad pe mijlocul laturilor respective, ci se
apropie de linia porţii pretoriene. Via pri ncipalis
ce le unea, se distinge şi azi.
In interiorul castrului s'au făcut două şanţuri
de control, numai la praetorium. Forma acestui,;t Fig. 1 . - Castrul dela SIăveni.Romanaţi.
nu s ' a urmărit sistematic. Fură aflate în afară de
ziduri mai multe camere, o curte şi cinci mari baze romană, fragmente de ziduri şi monete de bronz,
de coloane, dintre cari trei erau încă i n situ, în răspândite pe lângă castru şi acoperite de ' sat.
1 93 2 5• Reconstruite, erau lungi de 0,93 m . , înalte de Urmele cele mai bogate sunt de fapt, între castru
0,50 m. şi cu diametrul fusului de 0,520 m. Sunt şi Olt, dealungul şoselei romane, pe ale cărei mar
alcătuite din două plinturi inegale şi alipite cu un gini şi în afară de limitele aşezării civile, sunt multe
disc, ce forma profilul inferior al coloanei corintice 6. movile de pământ, desigur, morminte romane. În
Ca toate monumentele de seamă, arhitectonice, faţa conacului d. dr. Traian Georgescu sunt aduse :
sculpturale şi epigrafice, ale aşezărilor romane din un sarcofag cu capacul fragmentar, o coloană şi o
câmp ia romanăţeană, sunt lucrate în calcar de Vraţa bucată din profilul unui altar 6. Un vast cimitir
(Bulgaria). Coloanele, aşezate pe ele, separau com roman, Însemnat şi cu mici tumuli funerari s'a
partimentul central al pretoriului (peristyllum) de identificat la gura pârâului Caracal, în Viile Stoe
cel dela intrare (atri um ) . Arhitectura impunătoare nestilor.
a pretoriului este arătată de aceste baze. Aşezarea romană dela SIăveni, mai este cuno
La o depărtare de 95 m faţă de un colţ al castrului, scută lumii ştiinţifice şi prin aflarea, în 1837, a
D. A. Sturdza 7 a notat un turn pătrat, lung de 24 m unui interesant templu mithriac. Descrieri şi date
şi lat de 20 m. Temeliile lui nu mai pot fi stabilite, reduse despre acest Mithraeum ne-au lăsat Blarem-
fiind distruse şi acoperite de gospodăriile sătenilor.
1 Tudor, în Bul. Comis. Mon. lst., XXXIII ( 1 940), p. 25
1 Vezi pentru aceste cărămizi, D. A. Sturdza la Odohescu, şi urrnăt.
o. c., p. 2 3 3 şi figura. 2 Christescu, în Dacia V-VI, ! . c.
• V. Christescu, lst. militară el Daciei Romane, p. 1 5 1 . 3 Tocilescu, Mss. Ac. Rom., voI. 5 1 3 3 , fiI. 98. Cf. şi Tudor,
Bucureşti, 1 93 7 şi în Dacia V-VI, pp. 435-447. Castrul şi termele mmane dela Bivolari pe Olt, în Bul. M ut.
3 Mss. Ac. Rom., voI. 5 1 39, fila 40. Militar (supt tipar).
4 Id., p. 44. • Tocilescu, Mss. Ac. Rom ..
voI. 5 1 3 3 , fiI. 1 2-20.
5 Tudor, în BuL. Comis. Mon. Ist., XXVI ( 1 93 3 ), p. 78, a ldem, fiI. 2 1 şi 36.
fig . 5 . • Tudor, în Arh. Olt., XV ( 1 936), p. 1 l4., urs. 1 0- 1 3.
• ldem, p. 7 9 , fig. 6 . Descrierea aşezării şi la mine în Oltenia mmană (sub
, L a Odobescu, 1 . c. tipar).
http://patrimoniu.gov.ro
36 BULETINUL COM ISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
berg, Lajard, Laurian, Curierul românesc şi Odo straşnică, ce seamana că sunt din temelia unui
bescu 1 . portic sau peristil ce slujea ca un fel de intrare la
Templul fusese scobit în malul Oltului, l a o pomenita locuinţă. Pardoseala din lăuntru era dea
cotitură a râului. Hruba fu descoperită de săteni şi semenea de cărămizi » .
din ea se scoaseră două altare dedicate lui Mithra 2, Laurian mai menţionează aflarea unei baze dela
basoreliefuri cu scene din mitul zeului persan, o statuă 1, vase de sacrificii şi câteva piedestale.
precum şi alte lucruri. Banul M i halache Ghica, După Lajard, sculpturile din mitreu (dintre care el
ministru de interne şi mare amator de antichităţi, reproduce numai trei), cu mici deosebiri, repre
achiziţionă aceste obiecte pentru colecţia sa (unde zentau acelaş subiect.
.- - - - - - - - - - - ... _-
----___• .:
'. '.
1:
l '
1 ,
I I
II
l'
III
I ,
I I
LJ
,.
II
1:
I I
II
5 :I
� I I
l
=
I I
� ' 1
1 1
�
'1 1,
�
:'
I ,
, ,
-- ,
------.- .-'"
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACLAE INFERIORIS 37
zoanei locale, ala 1 Hispanorum, care pune şi În castrul dela SIăveni au mai staţionat şi acti
inscripţia de fundaţie . deasupra porţii pretoriene 1 . vat temporar la construcţii, detaşamente trimise
Numele cohortei apare imprimat şi pe o cărămidă, de alte unităţi. Sunt cunoscute aci, cărămizi cu
se pare aăsită în ruinele castrului 2. Din îmbinarea stampila legiunii V Macedonică 1, ale legiunei X I
mai m�l ;or fragmente ale altei inscripţii, găsită în Claudia 2 , ale cohortei 1 Flavia Commagenorum 3
dărâmăturile pretoriului, se vede că lucrul fu exe şi n umerus Surorum sagittariorum 4._ Prezenţa deta
cutat din ordinele legatului imperial al celor trei şamentelor din cele două legiuni, se poate explica
Dacii, care era în 205 p. Chr. , Mevius SurHs 3 . Co prin participarea lor la cucerirea Daciei , sau prin
horta completează aceste fortificaţii supt domnia trimiterea unor vexilaţii pentru apărarea Oltului,
lui Caracalla, când se numeşte şi A nton i n iana 4. în vremea marilor invazii din secolul al I I I-lea
Pentru prima dată, ala 1 Hispanonan e constatată p. Chr. Cohors 1 Flavia Commagenorum şi numerus
în Dacia inferioară de o diplomă militară dată de Surorum sagittariorum au făcut parte din garni
Hadrian la 22 Martie 1 29 p. Chr. 5 • Ea pare a zoana Romulei 5, încât, numele lor, pe cărămizile
se fi stabilit la SIăveni, odată cu supunerea Daciei. dela SIăveni, se explică prin legături de vecinătate,
Sederea ei la SIăveni, poate fi urmărită în tot cursul detaşamentele lor dând mâna de ajutor la con
�ecolului al I I -lea p. Chr. În vremea lui Antonin strucţia castrului sau completând paza regiunii.
Piul, prin anii 1 60 p. Chr., e cunoscut un prae Refacerea castrului dela SIăveni face parte dintr'un
positus al ei, Sextus Iulius Possessor, ce comandase, program de lucrări militare iniţiat de Septimiu
mai înainte numerus-ul de Sirieni din Romula, Sever. El repară sau transformă radical multe castre
îndeplinind, în acelaş timp, funcţiunea de curataT ale Daciei sudice. Pentru a proteja drumul şi aşeză
al oraşului 6. Supt Septimiu Sever şi Caracalla, riIe romane de pe Olt, împăratul împinse graniţa
prezenţa ei pe malul Oltului se precizează din ins mai spre răsărit, creind limesul valachicus sau
cripţiile amintite mai sus. Este foarte probabilă, transal utanus 6. Rezidirea castrului dela SIăveni ce
permanenţa ei la SIăveni, până la părăsirea provinciei. nu mai făcea parte din linia de apărare a graniţei
Nu ştim dacă era milliaria sau quingenaria. Dacă de răsărit şi întărirea lui prin trei şanţuri cu două
nu va fi trimis detaşamente şi în castrele dela Tia valuri, explică importanţa strategică a locului. La
Mare sau Islaz, cel dela SIăveni îi era neîncăpător SIăveni a fost şi e un însemnat vad şi loc de tre
pentru adăpostirea a o mie de soldati căIăreti. cere peste Olt. Dacă limesul transalutan era rupt,
În orice caz , caracterul ei de equitata s � acomoda pe aci se da atacul în inima provinciei. Castrul
foarte bine cu misiunea de a supraveghea partea dela Slăveni constituia şi un avantpost de apărare
inferioară a limesului alutan şi într'o regiune de pentru oraşul cel mai bogat şi mai mare al provin
câmp, cum e cea romănăţeană. ciei : Romula. Dela SIăveni se desfăcea un alt drum
Din săpăturile lui Tocilescu, cunoaştem mai multe roman care trecea în Muntenia, spre noua frontieră
fragmente de tigle şi cărămizi , cu însemnări ale unor creiată de Septimiu Sever.
soldaţi din a�eastă unitate. Întâlnim astfel, pe un Castrele fortificate cu două sau trei valuri şi
Aur[elius] CI . . . us Ma . . . . (CIL. I I I , 142 1 6 3 5) ; mai multe şanţuri, sunt caracteristice castelelor con
un trac M ucia nu[s] . . . . . . i us Cas . . . (CIL. I I I , struite sau refăcute la începutul secolului al I I I-lea
1 4 2 1 6 3 7) ; pe un secretar anonim . . . s librarius p. Chr. În Dacia inferioară le întâlnim numai pe
al[ae] Hispanorum] . ' .' (CIL. I I I , 1 42 1 6 3 1) ; precum limesul transalutan 7.
şi alte fragmente epigrafice 7. Ultima monetă găsită în castru, e dela Gordian I I I .
Celelalte descoperiri mărunte s e vor publica separat.
1 CIL. III, 1 3800 : [1]m[p. Caes.] L. Sept. Sever[us] Pert.
Aug. 1 [Ar]ab. Ad[iab.] Pa7th. Max. Trib. Pot. XlII I , [im.o]era
torT] X I, cos. III. p.p. et 1 [imp.] Caes. M. [Aur. A] nt[o] ni[n]us IL CASTRO ROMANO DI SLĂ VEN I
Pius Aug. Cos. III I [p]ontif. max. [trib. pot.] XIII. Alae I ROMANAŢI (ROMANIA)
Hispanor. 1 a [fundaj m[entis] fecerll[nt]. Începutul T. 5 este
scris peste P. SEPT. GETA. NOB. CAES. martdat. Cf. şi (R lASSUNTO)
Tocilescu în Arch. epigT. Mitth, 1 8 96, p. 80, nr. 7 ; Fouilles,
p. 1 20 şi An. A ca d . Rom , XVIII, 1 (figura). La stazione militare di Slăveni e situata sulla
" Acum în colecţia prof. ILie Constantinescu -Caracal, ef. sponda destra dell'Oltul . Essa difendeva la via che
Tudor, Quelques monuments inedits d e la 1)acie i nferieure,
conduceva a Romula ed il limes Alutan us. ( Fig. 1 ).
nr. 7, în Dacia VII (sub tipar).
3 CIL. I I I, 1 4 2 1616 = 1 380 1 : I[mp. Caes. L. Se]ptim[io Gli scavi di Tocilescu, fatti nel 1893 no sono stati
Severa Pio Per]t. Au[g. Arab. Adiab. Panh. max. tr. p]ot. [XIII, pubblicati sistematicamente.
imp.] XI, co[s_ III. p.p. de]dic. Me[vio S ura, leg.] A u[g. PT. pr.].
Legatul e cunoscut în Dacia, CIL. 111, 1 3 7 7 , 7647 şi 7 74 1 . 1 CIL. I I I , 1 4 2 16".
• CIL. III, 142 16". Tot astfel la Bwnbeşti-Qorj, castrul e 2 Inedită, în Tocilescu, Mss. p. 84. Cărămizi ale legiunei
refăcut în 20 1 p. Chr. când cohors I A lIre!ia Brittonum mil şi la Romula, cf. Tudor, În Bal. Comis. Mon. Ist., XXX ( 1 937),
liaria are şi epitetul Antoniana, cf. CIL. III, 1 4485, a. Si acolo
' p . 1 1 7, nr. 300 şi TociJescu, Mss. Ac. Rom., voI . 5 13 3 , fil. 7 7 .
avem in pretoriu, o dedicaţie pusă lui Caracalla (Tudor în Btd. 3 CIL. I I I , 1 4 2 1 6. 2•
Comis. Mon. Isr., 1 940, p . 2 7, nr. 1 6). Toate inscripţiile stau în , CIL. III, 1 4 2 163 ' - 3 1.
legătură cu campania de refortificare strategică a provinciei, 5 Tudor, Paza Romulei şi a imprej urimi/or ei, în Arhivele
începută de Septimiu Sever şi continuată de Caracalla. Olteniei, XII ( 1 933), pp. 228-2 3 7 şi Christescu, Ist. milit.,
• CIL. XVI, 75 = CIL. I I I, XLVI. p p . 1 85 şi 1 99.
6 CIL. II, 1 1 80 : S ext[o] Iulio Sex[ti] f[iUo], Q uir[ina] [tri bu], 6 Christescu, în Istros J , 1 ( 1 934), pp. 73-80 şi Tudor,
Possessoli, praef[ecto] coh[ortis] III Qallor[wn], praeposito n u CastJ'ele roma ne dela Jidaua lângă Câmpalung-Musce!, în
meri Syror[wn] sagittarior[um], item alae Plimae Hispanor[wnJ, Bttcureştii, II ( 1 936) pp. 89-1 1 7 .
"tratori civitatis Romulensium, etc. Cf. şi Cichorius s. v. ala • Valea UTl uii, Q hioca (Crâmpoia) , Isbăşesti, Bă n easa,
în RE, 1, col 1 247 şi următ. Url ueni şi Săpata de Jos, cf. Tocilescu, Foui!!es, pp. 1 2 1- 1 3 3
• CIL. I I I : 1 4 2 1636 ; 1 4 2 1 63 ; 1 4 2 1639 şi Tocilescu, Mss.
8 şi Christescu, î n Dacia V-VI, 1 . c . P e limesul german : O.R.L.
Ac. Rom. voI. 5 1 33, p. 85 şi 86. V, 42 ; VII, 2 9 XVI, 75, XXXI, etc.
http://patrimoniu.gov.ro
38 BULETINUL COM I S I U N I I MONUMENTELOR ISTORICE
Il castra fu costruito in mattoni e orientato V-E, A SIăveni soggiornava nel second o e terzo secolo
ha la forma quadrata e misura : 1 2 0 X 1 40 m. d. Chr. L'ala 1 Hispanorum. Questa ala costruisce
Tre vaUi di terra e tre fosse la circondavano. il castra, forsse coll'aiuto delle altre guarnigioni.
(Fig. 2). Nelle rovine della porta pretoria e nel Negli scavi Furono trovati mattoni appartenenti alle
pretorio stesso, frammenti epigrafici travati nel legioni V Macedonica, Xl Claudia, coorte l Flavia
1 893 , mostrano che il castra attuale fu costruito Commagenorum e numerus Surorum sagittariorum.
sotto Settimio Severo e Caracalla, nel 205 d. Vicino il castra e nella sponda dell' Oltul e stato
Chr. scoperto, cento a=i fa, un grande mitreo.
http://patrimoniu.gov.ro
Sf. Ilie. Icoană din sec. XVIII·lea. Biserica Sf. llie Gorgaru. Bucureşti.
http://patrimoniu.gov.ro
UN ZUGRAV ROMÂN NECUNOSCU T DIN VEACUL
AL XVI II-LEA (1750-1838)
de Pr. I. POPOVICI
Existenţa zugravului necunoscut din veacul al Dintre ambele ctitorii, cea mai greu încercată şi
XVII I -lea, despre care scriem, este dovedită prin expusă tuturor nenorocirilor, a fost aceasta din
însăşi lucrarea rămasă dela dânsul şi care se află Burdujeni, deoarece ea este aşezată la întâlnirea
în ctitoria Movileştilor din Târgul Burdujeni. tuturor drumurilor ce leagă ţara cu fosta capitală
Aici, zugravul acesta şi-a lăsat numele pe două Suceava 1 .
icoane din catapeteasmă. I n această situaţie, n u o singură dată a fost arsă
Lipsa pronumelui, a făcut, vreme îndelungată, şi prădată de avutul său, de către cei ce căutau
aproape imposibilă obţinerea de lumini asupra să atace oraşul şi marea cetate. Nu mai departe,
originei sale şi nici posibilităţi de identificare cu privească-se desfăşurarea evenimentelor cu luptele
persoane mai cunoscute. de succesiune la tronul Moldovei dintre 1 608
Intâmplarea făcând să pot prinde firul unor cer şi 1 6 1 2 , apoi celelalte lupte de până la Miron
cetări fructuoase şi văzând că zugravul -rămas uitat Barnoschi, apoi cele ale Cazacilor lui Timuş
şi necunoscut este Român, am găsit de cuviinţă HmeInischi ca şi cele din timpul lui Sobieschi 2 .
să dau la iveală lucrarea de faţă, cu scopul de a-l In anul 1 664, ajunsă în stare rea, marele cronicar
pune în discuţia specialiştilor, spre a fi studiat şi Miron Costin, care ţinea în căsătorie pe Ileana fiica
cunoscut precum, pe tot dreptul, merită. Căci lui Ioan Movilă, urmaşul ctitorului fondator, în
zugravul acesta nu numai că este neaoş Român calitate de ctitor o închină la Sfântul Munte, lavra
dar este totodată un om cu vaste cunoştinţi şi Sfântului Pavel Tebeul 3 .
pionul introducător al genului italian în iconografia Evenimentele dintre 1 762- 1 7 7 5 , care au precedat
română. pierderea Bucovinei, o aduseseră într'un aşa hal
de suferinţă încât Turcii o prefăcuse în grajd pentru
1 caii lor, după ce mai întâi îi scosese şi distrusese
frumoşii uşori de piatră dela ferestre.
In comuna Burdujeni j udeţul Suceava, se află Aşa că se cerea o restaurare radicală atât internă
actualmente ca biserică parohială a parohiei Târ cât şi externă.
gului Burdujenl, vechea ctitorie a Movileştilor Restaurarea aceasta s'a făcut în 1 785 cu o atenţie
- fosJa monastire de călugări (, Pantocrator » cu şi un lux excepţional, aşa precum se şi cuvenea
patronul Inălţarea Domnului, zisă mai târziu « Mă
Poate că astăzi, când visul Movileştilor s'a impl init şi
năstirea Teodoreni » . intTegirea neamului s'a înfăptuit - lucru curios, chiar prin
Această biserică este zidită în anul 1 597 şi este braţUl unui glorios descendent în linie femenină din Movi
socotită ca a doua ctitorie movilească. Cea dintâi leştii ctitori_ (Marele Rege Ferdinand 1 este în a l 3 -a generaţie
din Ieremia Movilă ; Albina, ziarul Fondaţiei Regale, luna VI,
fi ind (, Mănăstirea Suceviţa » zidită prin 1 582-84 1.
tr. I l, 15 Iunie 1 934, pp. 8-9) - se va găsi nimerit a se pune
cuvintele inscripţiei sorocite atunci acestor două ctitorii, ce
revin de drept şi de fapt ctitoriile actualei Coroane Regale
1 Lucru curios că ambele ctitorii, niCI pana azi nu-şi au a României.
inscnpţie_ Suceviţa are numai lespedea - însă goală - iar 1 Pe timpul lui Ştefan cel Mare 1 4 5 7- 1 504, aici era cea
aceasta din Burdujeni are numai locul unde avea să fie pusă. mai puternică zamcă (fortăreaţă) care servea, dimpreună cu
Legendele spun că Movileştii voiau să vadă mai întâi înfăptuit alte două, la apărarea marelui pod de peste apa Sucevei. în
pe deplin gândul lor de {( reînviere a gloriei străbune unil'e şi ea fusese internată, pentru o vreme, însăşi Domniţa Maria
reî nălţare a neamului românesc de pretutindenea ,) şi apoi soţia lui Radu cel Frumos, cu fiică-sa Maria-Vochiţa ( 1 4 72).
să i mortalizeze evenimentul prin inscripţiile ce aveau a fi puse. Fortăreaţa a fost distrusă în 1 4 76,
Şi cum evenimentul n'a avut loc complet - pe timpul lor - 2 Cronicele României le numără pe toate. Vezi şi in In
nici inscripţiile dorite nu s'au mai pus. Ba ceva mai mult, sc>ipţii de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina, partea 1
constrânşi de împrejurări, Ieremia şi Simion au renunţat de S. FI. Marian, Suceava 1 900, p, 45-5 2 .
formal, aşa că prima ctitorie cu hramul Învierea a rămas pe 3 Acrul d e inchinare s e află în : Marian, Portretul l u i Miron
numele Mitropolitului Gheorghe, iar a doua ctitorie cu hramul Costin, Buletinul Academiei Române din a. 1 900 ; idem, I n
înălţarea, a rămas pe seama lui Teodor Postelnicul, de unde scriPFiuni . . . , p. 5 2 ; Melchisedec, Notiţe de p e l a 48 mona
i s'a zis Mănăstirea Teodoreni. stiri d.in ţară, a. 1 885 . Miron Costin, Opere complete.
http://patrimoniu.gov.ro
40 BULETINUL COMISlUN II MONUMENTELOR ISTORICE
la o ctitorie domnească. Numai ferestrelor nu li Cruce - este în stil bizantin j cei doisprezece apo
s'au putut repune la loc uşorii de piatră prţcum stoli tot în stil bizantin, în fine uşile laterale de
le avusese dintru început j ci li s'au pus uşori de nord şi sud cum şi două icoane dela despărţitura
lemn de stejar, simpli şi ferestre cu saltare care a doua a naosului, în genul neo-grec.
să se poată deschide pe jumătate pentru aerisire. Cu toate aceste varietăţi de stiluri şi genuri,
Pictura, atât cea de pe pereţi cât şi cea de pe cata departe de a produce vreo nepotriveală, totul este
peteasmă, s'a făcut toată din nou, deoarece. din deplin armonic şi se cunoaşte că a lucrat peste tot
cea dela întemeiere ( 1 597-1 604) nu se mai putea aceeaşi mână.
păstra nimic : cele câteva petece erau imposibil Două însemnări scurte de tot, aflătoare pe două
de menţinut - şi nici de reconstituit nu se putea 1 . icoane din catapeteazmă, dau numele al acestui
Actuala pictură, deci, este cea din veacul al maistru : pe o icoană cu data de 1 785 Iulie 25
XVI I I -lea odată cu restaurarea din anul 1 785, restau semnează « Veniamin irodiacon zugraf » , iar pe alta
rare făcută de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Anania cu data de 1 783 îşi strecoară, tot acest nume,
al Sevastiei, precum se dovedeşte cu cele din printre florile şi înfrumuseţările perinuţei de sub
inscripţia frumos executată pe catapeteasmă, cu picioarele Mântuitorului ca Arhiereu.
caractere mari slavone 2. Iar ca o sintetizare a celor arătate până aici,
Ca să fiu complet, adaog că în anul 1 864 i s'au precizăm că :
secularizat acestei foste mănăstiri absolut toate 1 . Pictura din biserica Movileştilor dela Burdu
bunurile şi a fost lăsată ca simplă biserică pentru jeni este cea din 1 785 de pe timpul restaurării
popor. Reparaţii nu i s'au făcut în stil mare. Aşa făcută de Mitropolitul Anania al Sevastiei j
că pictura din interior şi catapeteasma nu au suferit 2 . Că este opera 'u nui « Veniamin irodiacon zu
nicio schimbare. graf » între 1 783 şi 25 Iulie 1 785.
2 3
http://patrimoniu.gov.ro
UN ZUGRAV ROMÂN NECUNOSCUT DIN VEACUL AL XVlIl ·lea ( 1 750- 1 83 8 ) 41
Arhimandrit al sfintei durnnezeeşti ş i împărăteşti c) Dar, din cele ce se descriu mai departe acolo
Lavre Pecerski, Chiriu Chir Zosima )} arată că, el, în revista Biserica Ortodoxă Română pp. 5 8 1 şi
Amfilohie, « a fost cinstit cu darul arhiereesc, cu 583 în biografia Episcopului Amfilohie, referitor la
voia şi ştirea Patriarhului Ţarigradului, prin mânile a absenţa sa din eparhie între anii 1 769 şi 1 7 7 2 ,
trei sfinţi Arhierei, câte şi trei Mitropoliţi : deci îndată după încheierea anului 1 768 şi dovada
Anania al Sevastiei făcută că în acest timp Episcopul Amfilohie era în
Partenie al Durostorului şi Italia, de unde s'a reîntors abia în Decemvrie 1 7 7 2 ;
Daniil al Brăilei, stăpânul său 1 . apoi, din întrebarea nedumeritoare ce şi-a pus-o
Să retinem
' deocamdată lucrul acesta că - docu P. S. autor că adică « ce teologie ortodoxă putea
mentat se probează - cum că pela anul 1 767, învăţa în şcolile papistaşe . . . )} fără de voie alu
Episcopul Amfilohie a fost hirotonisit Arhiereu necăm cu mintea la opera lui « Veniamin irodiacon
de cei trei Mitropoliţi, dintre care, primul pe care zugraf )} din 1 785 dela Burdujeni, în care abundă
îl enumeră în scrisoarea sa este Anania al Sevastiei, stilul şi genul decorativ italian ; şi ne întărim în
adică exact aceeaşi persoană, care peste 18 ani - în convingerea că această lipsă de trei ani consecutivi,
anul 1 785 - a făcut restaurarea ctitoriei Movile se vede că Amfilohie o făcuse în interesul « fratelui
ştilor din Burdujeni. Din această enumerare, se său după truP )} care nu-i altul decât « Veniamin
reliefează şi însuşi raportul de o deosebită dragoste irodiaconul zugraful )}, îndată după isprăvirea şcolii
ce trebue să fi existat între Episcopul Amfilohie şi de zugrăvie din Rusia. Lucrul pare a vorbi dela sine.
Mitropolitul Anania 2. Aşa că, nu singur Amfilohie - şi de-o simplă plim
b) Tot din aceiaşi sclisoare din 10 Ianuarie 1 768, bare - s'a dus prin Italia cei trei ani j ci ambii
mai găsim ca post scriptum : fraţi împreună, şi încă cu scopuri superioare
« Mai înştiinţez pe Sfinţia Ta şi mă rog că, având precise : Veniamin pentru desăvârşirea studiilor de
noi . un după trup frati ci l-am dat acum cinci ani zugrăvie şi arhitectură - iar el, Amfilohie, ca fratele
sunt, acolo la zugrăvie în mănastire în Pecerska, la deplin matur, pentru a-l ajuta pe încă nevrâstnicul
zugraful Vartholomei, în şcoala mănăstirii şi mă frăţior printre străini, la priceperea studiilor şi
rog milii Sfinţiei-Tale, ca să nu-l treci cu vederea nepărăsirea ortodoxei credinţe, cum şi pentru a
când vei lua sama au doară va hi învăţat şi va hi se ocupa chiar el însuşi, printre timpuri, cu ştiinţele
pomenire Sfinţiei-tali )} 3. reale neteologice, traducând şi prelucrând operele
P. S. Arhiereu Veniamin Pocitan Bârlădeanul, vi sale cunoscute.
carul Sfintei Episcopii a Huşilor, autorul studiului, Aceasta nu mai poate fi o taină sau · o simplă
publicat în Biserica Ortodoxă Română adaogă : presupunere astăzi ; deoarece opera lui « Veniamin
« lată şi un frate a lui Amfi l ohie, care învăţa de zugraful » de aici dela Burdujeni, o dovedeşte cu
cinci ani la şcoala de zugrăvie dela Mănăstirea prisosinţă. Căci, dacă numai pentru cei doispre
Pecerska de lângă Chiev la zugravul Vartholomei. zece apostoli din catapeteazmă, la care se observă
Acasta ne arată că Amfilohie era în strânse raporturi distinct genul rusesc al Pecerskăi, se capătă oarecum
cu Rusia, unde trimisese pe fratele său, care trebue uşor o lămurire - că doară în Rusia la şcoala lui
să fi fost tot călugăr, ca să studieze arta de a zu Vartholomei învăţase acest gen - apoi şi pentru
grăvi )}. restul operei avem nevoie de căpătat lumini. In
Să reţinem şi acest al doilea lucru - docu mentat acest caz apar inevitabilele lntrebări : de unde cuno
probat - cum că Episcopul Amfilohie avea, prin ştinţi la artistul acesta ca să închipuiască o catape
anul 1 767-1 768, un « frate trupesc )} dat acolo la teazmă atât de neobişnuită cu aspectul de rococo ?
şcoala Pecerski, de cinci ani ( 1 763) pe mâinele lui de unde tablourile murale în genul decorativ
Vartholomei, să înveţe zugrăvia. italian ? 1 De unde chiar crucifixul din altar pentru
Din cele spuse până aici - chiar dacă n'am dis scos în seara de Joia-mare, pe care, ca la romano
pune şi de alte dovezi în plus - încă parcă ar fi catolici, Mântuitorul are picioarele suprapuse . şi
un motiv de presimţire şi am zice : n'ar fi o imposi prinse cu un singur piron ? 2 De unde însăşi technica
bilitate ca acest « Veniamin irodiacon zugraf în şi coloritul pur italian, admirabila peisagistică cu efect
1 785 )} să fie una şi aceiaşi persoană cu anonimul şi de aproape şi dela distanţă ? De unde ? Răspun
« cel d upă trup frati » al lui Amfilohie din 1 768, sul se capătă numai prin cele afirmate mai sus
« dat acum cinci ani )} (deci în 1 763) « la Vartho că între 1 769 şi 1 7 7 2 « Veniamin irodiacon zugraf în
lomei spre învăţătura zugrăviei. Sentimentele de 1 785 )} a făcut studiile sale de perfeCţionare în Italia.
prietenie între Episcopul Amfilohie şi Mitropolitul Aşa că, de data aceasta, însăşi opera mâinilor sale
Anania al Sevastiei, restauratorul din 1 785 , dă loc de aici dela ctitoria Movileştilor din Burdujeni îi
posibilităţii faptice unei asemeni identificări .
1 ltalianul Ioachim Giacomelli - venit în România ca
maistru de făcut schele, când cu construcţia monumentalei gări
1 Scrisoarea din 10 Ianuarie 1 768, publicată în Biselica Burdujeni, şi rămas apoi definitiv la Burdujeni căsătorindu·se
Ortod. Rom. pe luna Septemvrie 1 932, p. 5 7 7. aici cu O Româncă - cum locuia chiar la poarta bisericii,
2 Acest Anania venise în ţară odată cu fostul Mitropolit venea adesea la această biserică şi.i admira cu nesaţ pictura,
al Salonicului, Gavriil Calimachi, cel care a fost imediat asezat o{tând. întrebat odată de mine de ce oftează când priveşte la
Mitropolit Moldovei la anul 1 758. Anania era poate �hiar pictură, mi·a dat acest răspuns : îmi trece dorul de ţara mea
o rudă a familiei Calimachi, măcar cineva bine văzut al acestei privind·o. Aceasta este o pictură curat italiană . Vorbele lui,
case. În documentele familiei Calimachi, publicate de marele spuse prin anul 1 904 mi s'au părut glumă. Astăzi descoperirile
istori c Nicolae Iorga, se vorbeşte despre acest prelat. făcute, confirmă complet adevărul.
a Scrisoarea, în originalul ei, a fost scrisă în limbp. română 2 Iconografia ortodoxă reprezintă pe Mântuitorul crucificat
de Amfilohie - lucru ce ne interesează şi serveşte mult la având fiecare din picioare câte un piron. Iconografia. Tip. Căr·
deslegarea misterului. ţilor Bisericeşti, ed. Bucureşti 1 903, p. 260.
http://patrimoniu.gov.ro
42 BULETINUL COMIS lUNII MONUMENTELOR ISTORICE
dovedeşte identitatea acestui « Veniamin irodiacon Data când :a mers şi timpul cât a stat în Sfântul
zugraf » cu anonimul « după trup frati » dat prin Munte, nu-l putem preciza exact. Atâta doar putem
1 763 la zugravul Vartholomei, Pecerska, Rusia. spune că înainte de 1 783 - deoarece între 1 783 şi
Identificarea, deci este probată şi aşa precum am 1 785 a executat lucrarea din Burdujeni
fost afirmat-o la începerea acestui paragraf. Credem aă aceste ultime două şcoli, el şi le-a
Totodată mai este probat - din cele de până făcut prin mijlocirea fratelui său Amfilohi către
aici - că în anul 1 7 7 2 , Veniamin făcuse două Mitropolitul Anania sau poate chiar şi a însuşi
şcoli : Mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi, fost
1 . Cea din Rusia între 1 763-1 769 şi al Salonicului. De asemenea credem că, în tot timpul
2 . Cea din Italia între 1 7 69- 1 7 7 2 . cât a durat studierea, nu s'a depărtat de Sf. Munte
ci a rămas locului acolo până la terminare. Cum
va fi dus-o, atât pe acolo cât şi prin Rusia şi prin
5 Italia, şi ce doruri de ţară 1-0 fi pălit, numai el
singur le ştie. Numai el singur ştie şi cauza pentru
1 ncă alte două şcoli. care a pus în graiul părinţilor săi măcar singurele
Am arătat că opera lui « Veniamin irodiacon acele două cuvinte - Isus nevazut - pe prima sa
zugraf » are toate celelalte icoane din catapeteasmă operă ! De asemenea numai cât el ştie ce-i va fi
în stilul pur bizantin genul panselinian din Sfântul simţit sufletul, când, după moda timpului, trebuia
Munte al Atonului şi că numai uşile laterale dela să pue în greceşte sau în slavoneşte inscripţiunile
altar, cum şi două icoane din nartica bisericii sunt ce se cereau, iar în româneşte niciuna . . . Va fi
în genul neo-grec şcoala din Corfu a timpului. suferit, de sigur ; dar s'a reîntors în ţară cu cel mai
Vin dela început cu afirmarea că a făcut şi şcoala bogat capitol de cunoştinţe în cele ale picturii,
de pictură bizantină, pe motivul că ambele notiţe, sculpturii, arhitecturii. etc. Privitorul atent se con
despre care am vorbit, sunt puse numai pe icoanele vinge uşor din minuţiozitatea şi migălositatea cu
în stil bizantin. care-s executate aceste icoane în stil curat bizantin,
Se întreabă numai - când - şi unde a făcut şi de gradul de perfecţiune la care a ajuns, cât de
aceste şcoli ? stăpân era el pe mâna sa, pe penelul pe care-l
Judecând după genul stilului bizantin panseli mânuia, pe ochiul său de adevărat artist, pe po
nian, nu greşim a spune că şcoala aceasta şi-a făcut-o leitul pieselor şi toate secretele iconografice 1 - pe
la Sfântul Munte al Atonului, unde ctitoria Movi toate le ştia, şi limbi streine !
leştilor din Burdujeni, ştim că era închinată încă
din 29 Februarie 1 664, de către Miron Costin 6
cronicarul. Acolo în Sfântul Munte era renumita
. şcoală de zugrăvie în stilul bizantin panselinian. Timpul cât a lucrat la B urdujeni.
Arta picturii acesteia este cultivată şi până azi de Dacă ne conducem după datele puse la acest
călugării atoniţi. La această şcoală, deci, trebue să zugrav pe cele două icoane, ar urma că el şi-a în
fi învăţat şi el. Genul icoanelor sale îi destăinuesc ceput lucrarea în anul 1 783 şi că a terminat-o în
sursa culturală şi aici ; aşa precum şi cele în genul anul 1 785 Iulie 2 5 . Deci cam doi ani de zile i-au
italian i-au dovedit şcoala italiană. Cât priveşte trebuit pentru această operă. Dar el a stat mai
pentru genul neo-grec, poate tot acolo la Sf. Munte mult timp în Burdujeni şi anume cam până ce s'au
îl va fi învăţat ; dar nu-i exclusă şi posibilitatea terminat refacerile tuturor clădirilor şi transformarea
şederii unui timp chiar în Corfu. Genul icoanelor vechiului palat domnesc al Movileştilor în palatul,
din nartica bisericii cum şi uşile laterale ale cata după moda şi cerinţele vremii, al stăreţiei ; apoi
petesmei probează că a făcut şi această şcoală. facerea a o mulţime de alte binale � fie aici la
Constatăm deci, că Veniamin a făcut încă două Burdujeni fie pela celelalte moşii pe care le avea
şcoale. Şi mai constatăm că lucrul său nu era un mănăstirea pe atunci 2.
lucru de mântuială cum obişnuesc astăzi aproape De mai bine de un veac şi jumătate, această operă
toţi maiştrii 1. a acestui uitat « Veniamin irodiacon zugraf » , for
mează obiectul de admirare neîntreruptă. Parte cu
1 Cele cinCI Icoane mari ale catapetesmei - Mântuitorul parte satură aviditatea ochiului şi a sufletului în acelaşi
ca proroc, Maica Domnului, Înălţarea (a hramului) şi Sf. timp, deopotrivă. Pe vremea de atunci nicăeri prin
Proroc Ioan precum şi cea din centrul catapetesmei, Mântui împrejurimi nu era o altă biserică mai mândră ca ea.
torul ca Arhiereu - au în partea de jos a lor semnătura auto·
grafă a lui Anania mitropolitul Sevastiei. Neştiutorul ar putea Ba ceva mai mult, nu cunosc biserici zugrăvite prin
crede la prima vedere că ele sunt zugrăvite de mâna celui ce epoca aceea, care, în loc de « biblia pauperum »
le semnează. Lucrul se lămureşte însă, de îndată ce - în urma cum se obişnuia, să fie ca o adevărată sală de ex
unei cercetări atenre - găsim strecurat cu o desăvârşită artă,
poziţie, cu o măestrită îmbinare a tuturor genu
printre înfloriturile periniţei de sub picioarele Mântuitorului
ca Arhiereu, numele lui (, Veniamin zugraf 1 783 )\ aproape de rilor picturale. Bătrânii, deprinşi cu moda veche
autosemnătura lui Anania. Aceasta înseamnă că Anania a
semnat cele cinci icoane mari pe carele-a plătit el cu din 1 Monogramele şi îngeraşii scoşi pe fonduri de aur, prin
banii săi proprii. coloare, cu vârful de ac, dovedesc o răbdare excepţională pe
I l . Tot la icoana din centrul catapetesmei, lucru curios, care numai omul îndrăgostit de artă sau evlaviosul călugăr
din fălduraşii şi incretiturile artistic executate pe garnitura o are. El le avea pe amândouă.
de aur a hainelor Maicii Domnului si ale Mântuitorului, 2 Tot de dânsul a fost dat şi planul velnitei şi al morilor
apare dela distanţă - pe româneşte - c� caractere amestecate, de vânt şi cai. Şi chiar dacă a mai avut şi alte lucrări prin alte
latine şi slavone, cuvintele « Isus nevozut ,). Faptul acesta părţi, tot venea din timp în timp chemat de Mitropolitul
destăinueşte, în plus. origina românească a lui Veniamin. Anania, care locuia aici.
http://patrimoniu.gov.ro
UN ZUGRAV ROMÂN NECUNOSCUT DIN VEACU L AL XVI I I -lea ( 1 750- 1 83 8 ) 43
picturală, văzând,o pe aceasta, o considerau ca o timpuriu lăsând în urmă unele tablouri. Tot din
minune a timpului şi ziceau că figurile « par' că-s Burdujeni, un tânăr Const. Şoiman, urmând şcoala
vii şi par'că vorbesc » . normală din Botoşani, unde avusese profesor pe
Dintre rezultatele obţinute pri n renovarea şi Victor Galin, s'a amorezat de această artă, a făcut
pictura din 1 785 , enumăr numai două : studiile de diferenţă la şcoala de Belearte Iaşi şi
L Insăşi înfiinţarea târgului dela Burdujeni, la ajunsese profesor prin Bucovina, dar iarăşi a murit
anul 1 786, cu hrisov în toată regula - nici după prea de timpuriu 1 .
un an dela sfinţirea bisericii ; ceea ce înseamnă Iată ce' frumos buchet de profesori şi artişti,
că datorită afluenţei vizitatorilor s'a înfiinţat, iar prin tulpina lor « Panaite Curcă » toţi originari din
vizitatorii erau atraşi de luxul şi frumuseţea Ctitoriei Burdujeni, s'au trezit cu dragostea şi gustul picta
restaurate 1 . tului datorită operei din ctitoria Movileştilor, de
Îi mersese curând vestea pretutindenea. După către cel ce se semnează « Veniamin irodiacon
spusele aceloraşi bătrâni, la . epocile fixate, prin zugraf . . . » 1 783 sau 1 785 Iulie 25 .
hrisovul domnesc din 1 792, a iarmaroacelor anuale, . . . . Astăzi, mai cu seamă după focul din ziua de
se adunau atâtia oameni la mănăstire, încât nu Luni 1 1 Septemvrie 1 9 1 7 , din timpul războiului
mai încăpeau n'ici în curtea bisericii 2 ; iar de Ipas, nostru de întregire, ctitoria Movileştilor din Bur·
la hram, era un adevărat pelerinaj . dujeni este o adevărată jale. Împrejurul clădirii
2 . A născut un curent nou artistico-pictural, care bisericii - care a scăpat ca prin minune - sunt
a culminat prin înfiinţarea Şcoalei de Belearte şi numai ruine. . . printre care au crescut : plopi,
Pinacotecei din Iaşi. Bine-cunoscuţii Gheorghe mesteacăni, sălcii şi ruguri de mure. O coincidenţă
Panaiteanu, întemeietorul şi directorul Şcoalei şi fatală şi neexplicabilă a făcut ca realipirea Bucovinei
Pinacotecei dimpreună cu nepotul său Emanoil să o găsească, aproape exact, în aceiaşi stare în care
Baltazar îşi au originea de aici din Burdujeni. Pronu o lăsase la deslipire. In biserică pătrunde ploaia şi
mele lor adevărat era Curcă. Panaite Curcă, tulpina, deteriorează această aleasă pictură 2.
a avut între alţii pe Ştefan, pe Gheorghe şi pe o
fată Maria. Gheorghe este Gheorghe Panaiteanu ;
n'a fost căsătorit la tinereţe şi n'a avut copii_ Ştefan II.
a fost căsătorit şi a avut între alţii pe Emanoil,
care şi-a luat numele de Baltazar ; a fost purtat I RODIACONUL VENIAMIN ZUGRAF ÎN 1 785,
prin şcoli de moşul său Gh. Panaiteanu ; a avut IDENT I FICAT CU VENIAMIN ARHI MAND RI,
un fiu Rafael, care a murit prin străinătate cu pri, TUL Ş I IGUMENUL DIN 1 838
lejul studiilor, şi două fete. Maria, din căsătoria
sa, a avut, între alţi copii, o fată Anica, pe care a Dela început afirmam că acest maistru zugraf şi
ţinut,o în căsătorie Petrache Galin fiul preotului irodiacon în 1 785, trăia încă, şi era deplin sănătos
Iordache Galin din Burdujeni. Din această ramură în luna Iulie 1 838. Dar acuma el era Arhimandrit
femenină din Panaite Curcă, avem astăzi pe profe, şi Igumenul Mănăstirii Zagavia din apropierea Hâr,
sorul pictor Victor Galin din Botoşani şi pe fiul Iăului.
său Rafael actualmente pictor şi profesor la Hotin. Documentul ce,l vom da mai departe, nu numai
Afară de aceşti pictori cu şcoală, tot prin Gheorghe că dovedeşte această afirmaţiune, dar desleagă tot,
Panaiteanu (Curcă) dela Burdujeni şi,au făcut edu, odată şi o altă chestiune interesantă precum vom
caţia artistică pictorii : Stahi (Iaşi) şi Dăceanu vedea.
(Galaţi) ; iar ca simpli practicanţi mai sunt de nu,
1 Iată ce-mi spu�ese paracliserul Petru Galin prin anul
mărat : un Ioan zugraf ot Feteşti ; un Bartolomeu 1 903 ca informaţii asupra ierodiaconului Veniamin. El imi
zugraf ot Siminicea ; Ponici ot Dumbrăveni etc _ , spusese că era Român - şi nu l-am crezut ; el îmi spusese
dela care a u rămas lucrări. Unii mi,au mai spus că despre acel Panaite Curcă şi copiii săi . . . curioasă dispo
însuşi pictorul Tătărăscu autorul picturilor dela ziţie artistică 1.n copiii săi - despre ajutorul ce i s'au dat din
partea superiorilor mănăstirei lui Gheorghe Panaiteanu ca să-şi
catedrala mitropolitană din Iaşi, tot după îndemnul facă studiile artistice prin şcolile din apus ; că pictura aceasta
lui Gh. Panaiteanu să se fi devotat artei, studiind din ctitoria Movileştilor a deşteptat gustul artistic intr'o
prin diverse centre din apus. Din Burdujeni mai mulţime de tineri care au mers apoi prin străinătate să înveţe
arta ; că picturei acesteia se datoreşte şi însăşi înfiinţarea
plecase şi absolvise şcoala de Belearte din Iaşi
Pinacotecei şi Scoalei de Belearte din Iaşi şi n'am crezut.
Dimitrie Vasilescu dar acesta a murit prea de Astăzi în urm.. cercetărilor şi rezultatelor căpătate văd că se
adeveresc. Panaite Curcă fostul băeţandru de aj utor la frecatul
colorilor - tulpina atâtar artişti !
1 Hrisovul domnesc de întemeierea oficială din 1 7 92, face 2 Eu, după priceperea mea, am muncit două veri consecu
menţiune despre cel din 1 786, probabil neconform cu Sobor tive şi am ridicat aproape toate schiţele' de planuri : situaţie . . .
nicescul Hrisov din 1 785_ Planul târgului a fost elaborat tot elevaţie . . . seqiuni longitudinale şi traversale - biserică şi
de Veniamin irodiaconul, în loturele cu bezmăn, după legile clopotniţă ; apoi aceleaşi lucrări şi pentru fostul palat de vară
uzuale de pe atunci, şi condiţiuni fixate de Hrisov. al Movileştilor devenit palatul stăreţiei ; incinta cu crenelurile ;
2 Curtea bisericii între 1 785 şi 1 864 nu era ca astăzi, ci celelalte clădiri foste în curtea bisericii ; am reconstituit schiţa
mult mai mică. Pe lângă zidul incintei erau clădiri : arhon foastelor ferestre cu uşorii de piatră sculptată condus după
daricul spre apus lângă clopotniţă (a servit şi pentru şcoală bucăţile întâmplător găsite azi ; am copiat ceea ce mi s'a părut
primară o vreme după secularizare) ; spre Sud erau cămările de mai mare interes din interior : parchetul dăruit de Ecarerina
şi droşcăria ; spre Est erau graj durile cu cei şaisprezece cai împărăteasa Rusiei . . . schiţa catapetezmei . . . schiţa repar
de lux ; în colţul de Nord-Est era moara de cai (în cazuri de tizării tablourilor murale . . . etc. Lf. arăt vizitatorilor ca probă
asediu şi bombardări) ; în partea de Nord-Vest palatul dom a interesului depus şi mă mângâi cu gândul că poate vor folosi
nesc al stăreţiei ; în jurul bisericii o zonă pentru mormintele cândva. Parte din aceste schiţe au fost împrumutate şi
de elită separată printr'un grilaj de lemn prins în stâlpi şi serviciului arhitectonic de pe l ângă Mitropolia Bucovinei spre
temelii de piatră. a fi copiate.
http://patrimoniu.gov.ro
44 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Din cele câte cunoaştem, se pare că atât Ve «• •moartea birueşte pre coroană, pre mitră şi
•
niamin zugraful cât şi fratele său Amfilohi Episcopul, pre toate ale omului » . Mai este şi azi încă un rest
n'aveau obiceiul a-şi da pronumele - ci numai din prima lespede de piatră ce fusese pusă prin
simplu numele cu rangul eclesiastic ce-l aveau. 1 800 când a murit. Biserica din Zagavia este o bise
Aşa, Amfilohie se iscăleşte cu mâna « Amfilohi rică de piatră, zidită, cum arată inscripţia, la 3 1
episcop Hotinului » sau chiar « Amfilohi Hotiniul » j Maiu 1 830, în locul uneia vechi de lemn din 1 624,
iar în pecetea sa, stă scris « Amfilohie smerit episcop dara mată » .
Hotinului » . Veniamin, aşa precum cunoaştem : Ve Am transcris aceste lungi citate pentru a scoate
niamin irodiacon zugraf 1 783 şi 1 785 sau Ve în relief cele ce ne interesează şi anume :
niamin Arhimandrit, 1 838 Iuli 1 . Aceasta, poate 1 . Că Amfilohi, când s'a retras, a venit la Iaşi
mai mult după datina călugărească - adică cel nu în altă localitate.
călugărit s'a lepădat de toate cele ale lumei. Pe 2 . Că îşi alesese locul de stabilitate la Zagavia,
noi ne interesează foarte mult pronumele, fiindcă unde este şi înmormântat.
prin acesta îşi arată omul viţa şi neamul din 3. Că dela Zagavia venea adesea la Iaşi, săvârşea
care se coboară. Pronumele ajută constituirei unui felurite servicii bisericeşti etc.
arbore genealogic şi înlesneşte mult cercetările 4. Că Mitropolitul Iacov Stamati îl avea ca pe
biografilor. Documentul ce-l vom da la locul mâna sa cea dreaptă.
său, dându-ne şi însuşi pronumele, ne-a dat po 5 . Că există o coincidenţă între data restaurării
sibilitatea de a stabili o controversă istorică de bisericii din Burdujeni 1 783-1 785 cu data când
până azi asupra obscurităţii originei lui Amfilohi figura în contul milelor domneşti 1 784-1 785 , lucru
episcopul Hotinului 1 7 67-1 780, făcând lumină ce explică însăşi constrângerea de a-l fi recomandat
pe viitor. pe fratele său Veniamin zugraful către Anania al
Iată seria de probe : Sevastiei să fie preferat.
A ) Referitor la Amfilohi : 6. Că data de 3 1 Mai 1 830 când a fost sfintită
Din acelaşi studiu asupra vechei episcopii a Hoti biserica din Zagavia confirmă adevărul depli�ei
nului, în Biserica Ortodoxă Română pag. 583, găsim identificări după datele ce le vom da curând, culese
scris aşa : din alte surse.
« • Când şi din ce împrejurări Amfilohi se
• • B ) Referitor la Veniamin :
retrage dela Hotin, nu cunoaştem. Dintr' o scrisoare Trecem acuma şi la cele referitoare asupra fra
a Mitropolitului Ioachim al Proilaviei, cunoaştem telui său Veniamin, pe care le culegem din Revista
că la 23 Iuli 1 780 Amfilohi se afla la Iaşi j iar Epis Moldovei, care apare în Botoşani în anul 1 926.
copia Hotinului o administra Ioanichie Mitropo În această revistă, în numerile 2 şi 3 anul
litul Proilaviei, care se întitula « şi al Hotinului » V, 1926, sunt publicate articolele referitoare la
(Frăţiman op. cit., p . 77-78). La 9 Dechembrie Istoricul Monastirei Agafton de lângă Botoşani.
1 782, ia parte la ipopsifierea episcopului Iacov Articolele sunt datorate părintelui Alexandru
Stamati al Huşilor împreună cu episcopul grec Matei Simionescu, protoiereul judeţului Botoşani. Isto
al Mirelor şi cu Leon Gheuca episcopul Romanului, ricul acesta întocmit numai pe baza documentelor
iar a doua zi, în 10 Decembrie la hirotonia lui, aflătoare în arhiva veche a protoieriei, arată că
împreună cu aceiaşi episcopi, în biserica episcopiei marele Mitropolit Veniamin Costache, pela 1 803 ,
de Huşi (Melchised. Cronica Episcopiei Huşilor, p. când cu înfiintarea Seminarului clerical dela So
345 şi C. Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei, p. cola-Iaşi, a sc� s maicele de acolo dela Socola şi
37). Pela 1 784-1 785, îl aflăm trecut în milele _ le-a repartizat pela alte monastiri, unde fuseseră
domneşti (Iorga, Studii şi Documente, V, p. 6 1 ). până atunci călugări j iar pe călugări i-a trecut pela
La 1 787 stetea la Zagavia, comuna Bădeni, judeţul alte mănăstiri de călugări. Cam pe la 1 8 1 4 , a trans
Iaşi, pe lângă stareţul Daniil. Dintr' o însemnare pe format şi acest schit de călugări a lui Agafton,
care o găsim la Melchisedec, episcopul Romanului, în schit de călugăriţe. Pe atunci schitul Agafton
aflăm că Antonie, fost episcop de Roman între 1 787 avea o mică bisericuţă de lemn. Venind maicele
şi 1 796, foarte rar liturghisea, de aceea, adeseori în număr mare şi mai târziu grupându-se şi cele de
chema pe Amfilohi Hotiniul dela schitul Zagavia de pela schiturile desfiinţate din împrejurimi, nu mai
liturghisea la Episcopie în locul său (Cronica Ro aveau loc în bisericuţa schitului j aşa că se simţea
manului, I I , Bucureşti, 1875, p. 1 59). Prin urmare nevoia de o a doua biserică mai mare. Cum pe
se ştiia de toţi că-şi alesese locul de retragere la atunci erau călugăriţe nu numai din poporul de
Zagavia (Pr. C. Bobulescu, Schitul Zagavia în Rev. jos ca în prezent, ci şi din cele mai nobile familii,
M iron Costin, VII, 1 9 1 9, Chişinău, p. 39-45, dă ca : Pisoschi, Bosie, Dabija, Moscovici, Holban,
date interesante despre acest schit). De aici venea Dimachi, Tăutu, Codrescu, Iuraşcu, Curt etc. ,
adesa la Iaşi pe lângă Mitropolitul Iacov Stamati, stariţele erau alese dintre acestea d e viţă nobilă,
la a cărui hirotonie ca episcop de Huşi luase parte care erau cu trecere mare în fata tuturor autorită
şi care-l avea ca mâna dreaptă a sa. La Iaşi săvârşea ţilor - nu ca astăzi . Aşa pe la 1 8 1 4 , la Agafton era
felurite servicii bisericeşti (Şedin ţele sf. Sinod se Stariţă Magdalena Pisoschi j iar pe la 1 828 Agafia
siunea toamnă, an 1 9 1 3 , Bucureşti , p. 79). La Za Curt - ambele cum vedem din familii boereşti
gavia şi-a petrecut el ultimile zile. Aici a închis renumite. Agafia Curt, era burdujeneancă şi avea
ochii şi a fost înmormântat » . aici în Burdujeni frate pe Nihotar Curt care ţinea
La pag. 585 din Biserica Ortodoxă Română în arendă moşii de ale mănăstirii bezmănul şi
mai găsim că pe mormântul său din biserică este chiar vama. Documentat se ştie că această sta
scris : reţă - Agafia Curt - cu învoirea Mitropolitului
http://patrimoniu.gov.ro
UN ZUGRAV ROMÂN NECUNOSCUT DIN VEACUL AL XVIII -lea (1 750-1838) 45
Veniamin, adunase o parte de material şi mai aduna Velişcu, şi nu altul - prin priceperea sa adusese
încă, în vederea construirii nouei biserici. La 1 838 ctitoria ruinată la atâta înfrumuseţare încât atrăgea
fiind adunat material îndestul, tot această staretă lumea de pretutindeni şi că, se cauzase prin
dimpreună cu soborul maicelor, cer Mitropoii lucrările sale şi însuşi înfiinţarea târgului. d ) Ba
tului Veniamin pe « Preacuviosul Arhimandrit Ve mai ştia că şi bisericii de piatră dela Zagavia, ter
niamin igumenul mănăstirii Zagaviei » să le fie po- minată la 3 1 Mai 1 830 tot el îi închipuise planul.
vătuitorul şi închipuitorul planului _ _ _ etc_ Iar Mi- e) Şi mai ştia că - ceea ce nu fusese un altul
tr�politul le satisface de urgenţă dorinţa dând acesta avusese o mulţime de lucrări importante pe
cuvenitul ordin - prin care, spre surprinderea mâna sa, precum bunăoară palatul mitropolitan din
noastră, ne dă pronumele acestui Veniamin. Iaşi făcut din îndemnul Mitropolitului Iacob Sta
Iată acel ordin : mati ; şi că fusese consultat la închipuirea planului
« Prea Cuviosului Arhimandrit Veniamin Velişcu, măreţei Catedrale Mitropolitane de c,ătre însuşi
Igumen Mănăstirei Zagaviei. - Arhiereiască blago Mitropolitul Veniamin Costache. f) Il ştia şi-i
slovenie trimitem Prea Cuvioşiei Tale. - Stariţa avusese cuvântul său încă cu 1 0- 1 5 ani mai înainte
dimpreună cu soborul dela Schitu Agafton, ni-a - de când începuse a strânge materialul - când
făcut aratare că în urma blagosloveniei ce mai acesta îi şi dăduse o însemnată sumă bănească
înainte li s'au dat, puind în lucrare, au adunat drept ajutor 1 .
materialul trebuincios pentru facerea unei din nou Ea conta pe promisiunea lui - că d e v a trăi,
biserici la acel Schit, cerând ca spre a avea oarecare le va face şi planurile necesare, după materialul
povăţuire la începerea şi facerea acestui dumne de care vor dispune. Aşa că acum, la 1 838 deşi
zeesc lăcaş, să fii Preacuvioşia Ta rânduit. După avea vârsta de aproape 87-88 ani, îi avea cuvântul
cum vei lua pliroforisire din alăturata lor jalobă, că nu le va refuza concursul când i-l vor cere. I
în urmarea căreia scriem Prea-Cuvioşiei-Tale şi te l-au cerut şi i l-au şi căpătat. Iar el, în pUţin timp
însărcinăm ca să mergi la aratatul Schit, şi făcând a rând uit toate celea, pornind şi zidirea.
chemarea calfelor de meşteri, vei închipui şi planul Iată, în plus, că şi dintr'acestea se probează că
după împrejurări, adecă de ce mărime să fie şi ce el a fost « irodiaconul zugraf » care nu-şi pusese
proporţie să aibă. După care de va fi material dea pronumele ci numai numele - Veniamin - pe
juns, îţi dăm blagoslovenie a să pune temelia şi a icoanele de care a fost vorba în capitolul I. Stareţa
se începe lucrarea, dându-le tot felul de poveţuri Agafia Curt - burdujeneanca - le ştiia foarte bine,
întru aceasta şi odată cu înştiinţare de urmare să având şi ea o vârstă destul de înaintată : aproape
ne trimiteţi şi planul aici spre a-l videa. Al preacu 70 de ani.
vioşiei tale părinte, blagoslovenie : Veniamin Mi Al doilea. Alt lucru care se desprinde din docu
tropolit Moldovei. No. 69 1-1838 Mai 3 -Eşii » . mentul sus citat este că şi Veniarnin zugraful de
O însemnare din dosul acestui document, făcută care ne ocupăm, îşi avea, prin urmare, sediul său
de însuşi Arhimandritul Veniamin Velişcu, ne arată tot la Mănăstirea Zagavia ca şi fratele său Amfilohi.
că, în adevăr, în ziua de 1 Iulie 1838, s'a pus Ba, poate, chiar aceasta îl motivase pe Episcopul
temelia bisericii, faţă fiind şi Protopopul ţinutului Amfilohi de şi-a ales locul la Zagavia, unde nădăj
Ioan Iconomul. Iată şi acea Însemnare : duia că nu va fi fără căutare pe patul de moarte.
« După porunca Înalt Preasfinţitului nostru Mi În adevăr, Veniamin, făcând biserica de piatră la
tropolit din 3 Mai 1 838, aratată pe faţa hârtiei, 1 830, a avut grijă şi de mor mântui prea scumpului său
astăzi 1 Iulie s'au pus şi temelia bisericii pomeni frate, puindu-l alăturea cu stareţul lustin cel mort
tului Schit, cu punerea temeliei după tipic, când la anul 1820 şi după care, poate era el acuma stareţ,
s'au şi început zidirea, faţă fiind şi Protopopul ţinu ca unul ce era cel mai vechiu şi mai destoinic 2.
tului Iconomul Ioan 1 838 Iuli 1 . Veniamin Arhi Dintr' o altă sursă mai aflăm că Veniamin Arhi
mandrit » 1 . mandritul, era la 1 7 Iunie 1 830 şi ca « Dichiu li
Din analiza acestui document, desprindem pentru Mitropoliei de Iaşi » unde ţinea sama Ţiganilor
teza ce sustinem următoarele trei puncte : Mitropoliei 3.
Întâiul. Că stariţa Agafia Curt, cerându-l direct La acea dată, unul din Ţigani purtându-se necu
Mitropoliei, în mod special, pe Arhimandritul viincios cu Dragomanul Grigore Boţan dela Con
Mănăstirii Zagavia şi nu pe altul indiferent care, sulatul Prusienesc, acesta a reclamat poliţiei cazul
trebue să fi avut motive temeinice. Acele mo şi Mitropolitul Veniamin Costachi, care nu i-a
tive nu pot fi altele decât următoarele : a ) Ca
una ce era burdujeneancă - avea cunoştinţă
1 În adevăr, Între subscriitorii din fruntea listei figurează :
completă despre ctitoria Movileştilor, restaurată de
întâi ea, Agafia cu 7000 lei, al doilea Arhimandritul Nicon
Mitropolitul de Sivas, Anania, în 1 785. b) Avea Mironescu cu 3000 lei şi al treilea, el Arhimandritul Veniamin
ştiinţă completă şi despre actualul « Arhimandrit Velişcu cu 1000 lei, apoi Ioan şi Maria Sorocianu cu 1000 lei
Veniamin igumenul Mănăstirii Zagavia » - care pe etc. Rev. Mol d., 3, p. 1 7_
2 Rămâi adânc impresionat de-o aşa dragoste frăţească :
la 1 785 pe când era irodiacon, zugrăvise atât de
Amfilohi depusese o râvnă atât de mare pentru educaţia şi
frumos interiorul bisericii şi dăduse toate planu sprijinirea fratelui său nevrâstnic încât şi-a lăsat şi eparhia timp
rile de restaurare ale tuturor binalelor şi însuşi de trei ani, spre a fi lângă dânsul în Italia ; iar Veniamin, drept
palatului stăreţiei. c) Avea ştiinţă că, el, Veniamin recunoştinţă, i-a zidit biserică pe mormântul său şi i -a înfru
muşeţat sălaşul de veci cu lespedea pe care să steie scris
« moartea birueşte pre coroană, pre mitră şi pre toate ale
1 în Revista Moldovei Nr. 3, pp. 1 6-17, an. 1 926, Boto omului .).
şani. Acesta este documentul la care am făcut aluzie când 3 Istoria Mitmpoliei Mol dovei de C. Erbiceanu, p. 460 şi
am Început capitolul II. 463-464.
http://patrimoniu.gov.ro
46 B U LET INUL COM IS I U N I I MONUMENTELOR ISTORICE
putut răspunde imediat, « tiindcă Preacuvioşia Sa 2. Se va şti că începutul culturii trebue să şi-l
Arhimandritul Veniamin carele a trebuit a răspunde fi făcut în Iaşi.
la cele coprinse în scrisoare a avut neaparată tre 3. Că studiile imediat superioare - cel puţin
buinţă într'aceiaşi zi a porni la mănăstirea sa pentru Veniamin şi le-a continuat la Chiev.
osebite pricini, unde a zăbovit până la 1 2 a aceştia, 4. Că - cel pUţin Veniamin - şi-a făcut studii
a urmat întărzierea » 1. de perfecţionare în Italia.
Iată cum se completează izvoarele şi ne lămuresc 5 . Că fratele « Zugraf » şi-a îmbogăţit cultura de
apoi tocmai ceea ce ne interesează. « Dichiul Veni specialitate făcând şi şcoala de pictură bizantină
amin Arhimandritul » era, deci, acelaşi cu « Arhi dela Sfântul Munte al Atonului.
mandritul Veniamin Velişcu din 1 838 Iunie 1 » 6. Că fratele mai mare a ajuns Episcop Hotinului
către care se trimisese ordinul No. 69 1 din 3 Mai. şi mare cărturar al timpului său ; iar cel mai mic,
Al treilea. Tot din documentul dela 3 Mai 1 838, deşi numai Arhimandrit, igumen şi dichiu mitro
vedem clar că zugraful nostru « Irodiaconul Venia politan dar a fost - sui generis - poate unicul
min 1 785 » - era Arhimandrit în 1 838 şi-i zicea exemplar, unica figură din veacul al XVI II-lea,
« Prea Cuviosul Arhimandrit Veniamin Velişcu igu unicul om din clerul monahal cu o cultură atât de
menul Mănăstirei Zagaviei » . Deci viţa şi neamul vastă în specialitatea sa : care să cunoască desăvârşit
din care se coboară « Veniamin irodiacon zugraf în toate amănunţimile, cele ale artei picturale şi
1 785 Iulie 25 » precum şi « Amfilohi smerit episcop arhitectonice de pe atunci.
Hotinului » 1 767- 1 780 este Velişcu 2 • 7. Că datorită smereniei cinului din care a făcut
În lipsă d e alte colecţiuni d e documente, cerce parte cum şi vitregiei timpurilor în care a trăit, el,
tând Istoria Mitropoliei Moldovei de C. Erbiceanu, omul cu atâtea şcoli a rămas în umbră, dat uitării,
am găsit la pag. 3 7 , că la anul 1 760 August în 28, ignorat de autorii de manuale didactice-ştiinţifice
exista un « proin protopop Velişcu la biserica cea atâta vreme.
albă din Iaşi, unde este hramul Naşterea (Sf. Ioan 8. Că el este pionul care a introdus în icono
Botezătorul) Domnului şi Mântuitorului nostru grafia modernă şcoala decorativă italiană.
Isus Christos » 3. Iată-I adus la lumină, pus în discuţie şi reco
La 1 7 60 zugraful Veniamin avea cam 1 0- 1 1 ani, mandat tuturor : El este initiatorul
' introducerii
iar fratele său Amfilohi cam 33-3 5 . Precis n'am picturii italiene la noi.
avut de unde afla 4. Doritorii cari dispun de timp şi au posibilitatea
Se prea poate, deci, ca « proin protopopul Ve de a cerceta pretutindeni, vor da, de sigur, de mul
lişcu » să nu fi trăit mai mult, aşa că fratele mai ţime de alte documente, din care vor putea culege
mic a rămas complet în grija celui mai mare. Cum date cu mult mai complete şi vor putea broda o
între ei era diferenţă de peste douăzeci de ani biografie şi un studiu precum merită un asemenea
vârstă, uşor se explică interesul depus de fratele autor.
« matur » pentru cel încă « nevrâstnic » pe care în Se va mai şti, în fine, că pictura ctitoriei Movi
1 7 68 Ianuarie 10, îl găsim « acum cinci ani » dat la leştilor din Burdujeni, nu este o pictură a unui
învăţătura zugrăviei la Vartholomei - având cam mâzgălitor de rând, ci primul fruct al celui mai
17 ani - şi intervine cu rugămintea ştiută. mare cunoscător pe care l-au avut, în veacul al
Dar ceea ce interesează mai mult şi încă mult XVI I I-lea, Românii moldoveni - clerul monahal.
de tot, este constatarea faptului că el - Zugraful Locul, ce trebue să-I ocupe această figură distinsă,
Veniamin - « Velişcu » este de origină român ; nu-l pot fixa eu. Eu, cel mult, pot face un apel
născut în oraşul Iaşi din părinţi romam ; viţă călduros către toţi onoraţii domni, cari se ocupă
de cleric distins cu rangul de « Protopop » - cu probleme de felul acesteia, să aibă în cercetare
slujitor al altarului « Sfintei Mitropolii ! » . Cine a cu o deosebită atenţie toate lucrările picturale şi
ştiut, sau măcar presupus lucrul acesta ? ! . . Cine arhitectonice dintre anii 1 780 şi 1 840, spre a se
a ştiut că el este fratele Episcopului Amfilohie ? ! 5. vedea « de care dintre ele se leagă numele lui
1. Se va şti pe viitor, că aceşti doi fraţi - Amfi
lohi episcopul Hotinului ( 1 767-1 780 şi Veniamin teşte probabil ce Purnean � ceea ce nu este exclus, ştiute fiind
irodiaconul zugraf, 1 785, ajuns Arhimandrit şi vechile legături între Hotin şi episcopia Rădăuţilor. Alţii îl
cred « moldovean » poate chiar din Basarabia. Vezi Biserica
egumen mănăstirei Zagaviei în 1838 - erau fiii Ortodoxă Română pe Septemvrie 1 932, p. 5 7 7 .
proin protopopului Velişcu dia 1 7 60 dela Mitro Iată deslegarea rururor nedumeririlor şi întrebărilor puse
polia din Iaşi. Se va şti că sunt Ieşeni, născuţi şi asupra cauzei pentru care Amfilohi, când s'a retras, prin 1 7 80,
crescuţi în Iaşi. dela Hotin. a venit la Iaşul său scump : Era Ieşan ! Venea la
rudele şi cunoscuţii săi . . . venea ca la el acasă, şi . . . poate
chiar la el acasă. S'a stabilit la Zagavia - loc liniştit - unde
1 Adică la Zagavia cu ocazia sfintirei - căci inscriptia dă mai era şi fratele său cu metania şi unde se putea ocupa
data de 3 1 Mai 1 8 30, cum ştim - şi acolo a zăbovit până în linişte cu ştiinţele, care-i pLăceau foarte mult, şi, ca Român
la 1 2 Iunie. cu dragoste de tot ce este românesc, să lucreze cărţile şi tra
2 De aici inainte se uşurează mult cercetarea datelor dorite. ducerile atât de necesare şcolilor.
3 Adică biserica pe locul căreia s'a ridicat mai târziu mă · Iată şi deslegarea misterului cu sprijinul ce li se dădea amân
reaţa catedrală a lui Veniamin Costachi, care este actual durora din partea ruturor Mitropoliţilor - începând cu
mente Mitropolia din Iaşi. Gavriil Calimachi, continuând cu Iacob Stamati şi isprăvind
4 Aproximaţia vârstei lui Amfilohi am făcut-o 1n raport cu marele Veniamin Costachi : căci tatăl lor fusese om cu
cu vârsta canonică cerută pentru Arhierie ; iar pentru Veniamin, vază, protopop al Mitropoliei pe timpul marelui naţionalist
care la 1 763 era dat în Rusia la zugrăvie, i-am dat 1 2- 1 3 ani. « lv1itropolirul Iacob I Purneanul ,) care la 1 75 2 a adunat
5 Despre Amfilohi în anul 1 9 3 2 atâta se ştia : Că este sin· Sinod şi a hotărît cu blăstăm să nu se mai facă Mitropolit
gurul episcop român, cunoscut sub numele de Hotiniul. grec în Moldova. Vezi Istoria Mitropoliei Moldovei de C.
Obârşia şi vieaţa lui nu ne este cunoscută. D·l Iorga îl soco- Erbiceanu, p . LIX.
http://patrimoniu.gov.ro
UN ZUGRAV ROMÂN NECUNOSCUT DIN VEACUL AL XVIII ·lea ( 1 750-1838) 47
Veniamin Velişcu ,) - fie că poartă semnătura Prin aceasta se curmă orice controversă istorică
numelui său, fie că nu o poartă. Al doilea, aş asupra originei obscure a Episcopului Amfilohi
dori ca să se găsească persoane care să copieze Hotiniul ( 1 767-1 780).
în colori, sau măcar în fotografie, întreg tezaurul 6. « Veniamin irodiacon zugraf 1 785 » a fost dus
operilor sale, parte cu parte şi-n ansamblul lor şi la şcoala mănăstirei Pecersca în anul 1 763 la zu
apoi să-I editeze în volum aşa precum fac alte na graful Vartholomei.
ţiuni pentru oamenii lor. Aceasta cu atât mai mult, Dovadă. Rev. Bis. Ort. Română, p. 580. (Emit
cu cât se răspândise odată părerea că arta noastră este părerea să fi avut 1 2- 1 3 ani. deci în acest caz
lucrată toată de artişti streini şi că Românul nu-şi s'ar fi născut pela 1 750- 1 7 5 1 ; iar la 1 838 era aproape
are propriile sale valori decât cu începere din veacul de 88 ani. Când a murit nu se ştie exact). Acolo
al XIX-lea încoace. în Rusia a învăţat el pictura în genul rusesc.
Oare cine fa face aceasta ? şi când ? Iar în Istoria 7. Reintors în ţară, acum fratele său era Episcop
artelor : pomeni-i-se-va măcar numele şi această de Hotin.
primă operă a sa dela Burdujeni ? 1 .
ANEXĂ
Precizări documentate
http://patrimoniu.gov.ro
48 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTOR ICE
Munte Atos, unde a studiat atât stilul bizantin « Palatului Movileştilor » în <. Palatul stăreţiei » , palat,
cât şi cel neo-grec. care a ars, precum se ştie, dar totuşi datorită Ieono
10. La Burdujeni şi-a sintetizat şi imortalizat el, mului Ioan Popovici, avem planul acestui palat pe
prin opera sa, aproape totul cât învăţase. Aici a care îl locuia în anul 1 904, fiindcă ţinea loc de
executat : casă parohială (şi pe care l-aţi găsit zugrăvind atunci
catapeteasma, icoanele catapetesmei, uşile laterale când, în anul 1 904, aţi vizitat pentru prima oară
din catapeteasmă şi cele două icoane din biserică. biserica din Burdujeni.
Afară de aceasta, tot el - lrodiaconul Venia Dovadă. Sate şi Mănăstiri de N. Iorga, p. 1 6,
min - a dat planul de restaurare şi prefacere a ed. I I .
R E S U IVI E FRANCAIS
http://patrimoniu.gov.ro
TABLA DE MATE R I I
Pagina
p
Fig. 10. - Biserica din Vadu -Săoar. Sf. Nicolae 29
Fig. 1. - Hârşova. Vedere de peste Dunăre 3
Fig. 1 1. - Biserica din Vadu-Să at. Bun 1 Vestire . . 29
Fig. 2. - Hârşova. Vedere generală . In fund turnul
Fig. 12. - Biserica din Vadu -Săpat. Sf. Treime . . . 30
comandantului 5
Fig. 1 3. - Biserica din Vadu-Săpat. Icoană din 1 8 7 7, a
Fig. 3. - Cetatea Hârşova. Vedere de peste Dunăre 7 lui Constantin zugravul . . . . . 30
Fig. 4. - Hârşova. Stânca pe care se află cetatea Carsium 9
Fig. 5. - Hârşova. Colţi de stâncă şi urme de ziduri î n
laturea de Sud 11 Biserica. d i n Drăgă n e şti -Prahova
Fig. 6. - Hârşova. Spărtură Între stânci cu locul de
Fig. 1 4 . - Biserica veche din Drăgăneşti -Prahova. Pisania 31
coborîre spre Dunăre 13
Fig. 7. - Hârşova. Piatră sculptată, Încastrată la temelia
Biserica. di.n G herghiţa -Pra hova
zidului turnului comandantului 15
Fig. 8. - Hârşova. Friză de colţ. Sculptură romană în Fig. 1 5 . - Biserica veche din Gherghiţa -Prahova. Vedere 31
piatră, descoperită în săpăturile din 1 939 17 Fig. 1 6. - Biserica veche din Gherghiţa -Praheva. Pisan'.a 32
Fig. 9. - Hârşova. Zidul de miazăzi care face legătura Fig. 1 7 . - Biserica Sf. Dimitrie din Gherghiţa-Prahcva.
Între două stânci 19 Pisania 32
Fig. 10. - Hârşova. Vederea cetăţii la 1 826. După o
stampă contemporană 20
Castra Daciae 1"f",·io,.is
Fig. 1 1 . - Hârşova. Vederea cetăţii la 1 8 26. După o
stampă contemporană 21 Castrul şi aşezarea romană dela Sl;;.veni-Romanaţi
Fig. 1 2 . - Hârşova. Pietre romane 22
Fig. 1 3 . - Hârşova. Vedere. In fund şcoala şi biserica 23 Fig. 1 . - Castrul dela SIănni-Romanaţi 35
Fig. 2. - Castrul SIăveni . . . . . . . 36
PI. 1. -Drumurile, valurile şi cetăţile Dobrogei În
epoca romană Un z u g ra v roman necunoscut din v eac u l al XVI I I -lea
P I . I I . - Drumurile ş i cetăţile principale În epoca romană.
( 1 750-1838)
PI. I I I . - Hârşova folosită ca punct strategic În decursul
6mpurilor. Fig . 1 . - Cadru de fereastră pentru biserica d i n Burdujeni 47
http://patrimoniu.gov.ro
Redacţia :
http://patrimoniu.gov.ro
>REŢUL 120 LEI. c. 6 8 . 1 3 4 .
http://patrimoniu.gov.ro
, I�lnm lE fBOII:WI
:/
"I S P F! O RM
B lBLIOTECA
; ,I V• •. _____
B UL ET I N UL COMISIUN I I
A N U L X X X I I I
F A S C I C O L A 1 0 6
OCTOMVRIE - DECEMVRIE 1 94 0
1 9 4 0
http://patrimoniu.gov.ro
1ll8T1'lllTVt M rOOIliAl
.I S P � O R"
B tBLlOTECA
InV .
• ...__ _
___
C ta ___ ---I
B ULETI N UL COMISIUNI I
M O N UM E N TELO R I STO R I CE
A N U L X X X I I I
F A S C I C O L A 1 0 6
1 9 4 0
http://patrimoniu.gov.ro
MINISTERUL EDUCAŢIUN I I lAŢIONALE, CULTELOR ŞI ARTELOR
http://patrimoniu.gov.ro
t N. I O R G A
1 87 1 -194 0
A pierit di ntre noi, i n chip năpmznic Grija deosebită pe care o p urta vechilor
şi neaşteptat, acela care a fost preşedi ntele noastre Iăcasuri de credintă si rugăciune,
Comisiunii Monumentelor Istorice de la truda pe ca;e a depus-o 'intr; u n l u ng şir
1 92 3 şi până la 28 Noembrie 1 940. de a ni, răscolind depozite î ntregi de material
t N. Iorga.
Pri n numeroasel e sale cercetări întreprinse documentaT, străbătâ nd pe orice fel de vrem e
în câmpul vec hei noastre arte religioase, drumuri anevoioase, până la aşezările din
m ulte d i n ele apărute in această p u blicaţie funduri de văi, de pe plaiuri de munţi şi coaste
sau pri n îngrijirea Comisiunii Monumentelor repezi de dealuri, il aşează în râ ndul marilor
Istorice, profesorul Nicolae Iorga era socotit ostenitori pentru sfintele ctitorii românesti.
şi aici, ca şi în alte domenii istorice, o Învătat ca nimeni altul, deschizător 'de
înaltă a utoritate. drumuri Şl cercetător neobosit, sfătuitor
http://patrimoniu.gov.ro
4 BU LETI U L COM I S I UN i l MONU M ENTELOR ISTORICE
ascultat, a fost pentru Comisiune u n nepre ţuit de Istorie, la Zurich, î nvă ţatul germa n
îndTumător, iar pentru monumentele istorice, Holtzmann, Nicolae Iorga a coborît în
de pe întTegul cUpTi ns al ţării, un aprig l umea um brelor inainte de vreme.
ocrotitor. CongreseLe i nternaţionale de istorie şi de
ÎL VOT pomeni în Tugile lor slujitoTii biza ntinologie vor fi l ipsite de acum incolo
biseTicilor si mânăstiriloT românesti a căror de strălucitoarea lui i nteligenţă, iar locul
apărare a 'l uat�o cu vorba şi cu ' scrisul, Ia prins de el in atât ea ramuri de cercetare,
toate prilej uTile, işi vor aminti cu d uioşie in câmpul românesc al şti inţelor istorice,
acei caTi a u cercetat în tovărăsia lui vechile va Tămânea vreme indeLungată vă duvit de
mânăstiTi şi au intârziat alături de el, la o covâr şitoare personalitate.
l umina slabă a l umânării, în ceasuri târzii O pioasă ami ntire pentru toţi acei cari
de noapte, ca să descifreze o i nsnipţie l�a u cunoscut si u n crestinesc. Dumnezeu
st earsă de VTeme sau un document invechit. să�l ierte şi să �l odihne �scă.
, « ComoaTă nesecată de i nformaţi i » ,cum
l�a numit la ultimul Congres i nternaţional V. B .
http://patrimoniu.gov.ro
Sf. 'icolae. Icoana lui 'eagoe Basarab.
http://patrimoniu.gov.ro
A �
V M AN A ST I R E A POLOV R A G I
de V ICTOR BRĂTULESCU
http://patrimoniu.gov.ro
6 BULETtNUL COM I S I UN I I MONUM ENTELOR ISTORICE
tului Maicii Domnului din faţadă, prid, p ustie ani 50. Iar cându au fost l eatu
vorul a fost adăugit la 1 7 1 2. 3PlJH 1 dăruit,au Dumnezeu cu stema tării
Casele din laturea de Vest, cu pridvor de domnie pre bunul creştin Ioan Cos�an,
pe şase coloane, cu pivniţa boltită cilindric, din B. 2 B . 3 Voevod a fi Domnu a toată
arată că sunt contemporane cu biserica Tara Românească şi zidi sfânta mânăstire
şi în stilul epocii, multă vreme păstrat la dela Vrezi (sic), pre aceale vremi. Şi fiind
constructiile de orice fel, ca rod al unei năstavnec (sic) la Vrezi chir Ioan ar ( hi,
îndelung �te experienţe tehnice care avea mandrit) carele văzându de pustie 4 această
în vedere climatul tării si al regiunii, spre casă aşa de tot stricată şi părăsită adus,au
deosebire de vrerill i e n � astre. amente cu îndemnare şi cu multă rugăci une
Hramul bisericii (Adormirea Maicii Do, cătră al său Domnu si marile ctitor Ioan
mnului) este arătat de inscripţia zugrăvită Costa ndi n Voevod ŞI i �bitori u de H (risto) s
Domnu ; tocmeală
au făcut cu prea
sfin ţitul patriar,
hul al Ierusali,
mului Dosothei
de au dat această
părăsită casă pre
s e a m a Măriei
Sale. Si Măria Sa
o au ' dat sfintei
mă n ă s t i r i dela
Vrezi meto h iar
Măria Sa a u dat
în locul aceştii
case la sfa nt (ul)
Ierusalim 3 p ungi
de bani cu care
bani s'au făcut
-
Fig. 1 . Mână stirea Polovragi. Vedere generală. odăile de la
S (fe ) ti Gheorghe
în pronaos, deasupra intrării, inscripţie din den Bucureşti. Iar de pe dori nţa acestui pă,
care se deduce şi istoricul bisericii, înce, rinte Ioan câştigâ n d u această părăsită case
pute de jupân Danciul Pârâianul şi termi, asa s'au îndem nat si ca de i znoavă toată
nată de Ioan Arhimandritul, egumenul Hu, l�,au ridicat şi c u ' î nfrămuseţarea zugră,
rezilor, în vremea lui Brâncoveanu. velii o a u împodobit şi slomnul acesta al
Pisania zugrăvită în pronaos, deasupra besearicii l,au făcut ca î ntru pomenire să
intrării are cuprinsul următor : aibă în veaci nesfârşiţi. Şi cei ce au început
« Acastă sfentă şi dumnezeiască besea, şi cei ce au cumpărat şi cei ce în urmă au
rică ce într' î nsa se preznuia Adormirea prea isprăvit Î ntru slava lui Dumnezeu şi î ntru
sfintei Stăpânei noastre Născătoare de Dum, pohvala Maicii Sfinţiei sale. Şi s'au isprăvit
nezeu şi pururea Fecioarei Maria, care be, la leat 3CR'j 5, Msţa 6 Sep. in zile. (Fig. 6).
searică fostu,o,au zidit den temelia ei j u, Se adaugă în greceşte numele zugravilor.
pan Danciul Pârâianul marele post (elnic) , ŢW\J SAIY..XSC;,'TWV Avo ps� G'lJfLWV H(J'Ţ pIY..'TS
în zilele l uminatului Domnu Ioan Matei X p IY..V'IJ 'T �wY PIY.. CPoC;, 7 .
B (asarab) Voevod şi n'a apucat a o isprăvi Alte inscripţii. Deasupra scenei de pe
nici a o împodobi şi o au fost şi închinat faţadă inscripţia lui Costandin zugraful din
aşa negătită la Sfă ntul Ierusalim şi părinţii
de acolo până la o vreame o căuta iar de l 7 1 98, adică 1690.
pe vremi î ntâmplându,se în ţara acasta 2
:1
Basarab.
Brâncoveanu.
multe întâmplări şi primejdii de alte l imbi I Purure la Ştefulescu.
streine aşa i ,au venit l ucrul aceştii sfinte 5 7 2 1 2 , adică 1 703.
G Luna Sept. 1 1 zile.
cas e de s'au părăsit de tot de au stătut , Dintre cei mai mici Andrei. Simion, Hranit, zugravi.
http://patrimoniu.gov.ro
I Ă NĂ STlREA POLOVRAGI 7
1 7 1 2 : « Toată nădej dea mea o pui cătră Piatra de mormânt a lui Andrei Scorei,
tine Maica lui Dumnezeu păzeşte�mă suptu este împodobită cu un ornament vegetal.
acoperământul tău » iar dedesubt, « Con� În partea de sus, o cunună închide o
standin zugr. 7220 » 1 . mână ce poartă sabie şi iniţialele S.A. De
La intrarea în pronaos, deasupra uşii o parte şi alta numele :
este scrisă o inscripţie slavă al cărei cu� Sco rei
prins este troparul Adormirii Maicii Dom� A nd rei
nului, hramul bisericii, zugrăvit deasupra
inscriptiei : t « Ai.cea supt aciastă piatră se odi hneşte
« Înt1:u naştere fecioria ai păzit, Întru ador� robul l ui Dumnezeu A ndrei Scoreai i sni
mire l umea nu ai părăsit Născătoare de ego Toma, EUsafta, de când au murit l eat
Dumnezeu, mutatu�te�ai la viaţă maică 7200 1 li 3'b.n'b. ego 2 Ioa n Bengescu. Aceştia
fiind vieţii şi c u rugăciunile
tal e izbăveşte din moarte suflteLe
noastre » .
L a proscomidie, p e zidul de
Nord o inscripţie zugrăvită :
H Il
KB.
Zugravii pomeniţi de inscripţia dela pros� aici WAdIU. la sfâ nta mânăstire a u dat » .
comidie au lucrat şi icoanele dela tâmplă Pe icoane Sf. Apostoli Petru şi Pavel.
însemnându�şi numele, precum urmează : « Aceste sfinte icoa ne s'au făcut pri n
Pe marginea de jos a icoanei împărăteşti osărdia şi cheltuiala dumnealui maril e pitari
înfăţişând pe Iisus se citeşte Însemnarea : Petru Qheorghiu PeLoponisiu din j udeţul
« Istratie zugr. l eat 72 1 3 » 3. Lac hedemoniei Spartiatis şi le�au dăruit sfânt
Cealaltă icoană împărătească, a Maicii schit Polovragi r 847 I ulie 1 2 . De Q heorghie
Domnului, poartă însemnarea : zugrav » .
« Hra nit zug. leat 72 1 3 » . Pe icoana Sf. Nicolae.
Icoana hramului Adormirea Maicii Dom� Cu rosu :
nului, aşezată în dreapta, la tâmplă, arată « Zugră�itu�s'au aceste sfinte şi dumne�
pe acel care a plătit, pre arhimandritul zeeşti icoane de mine Q heorghie zograf şi
Ioan dela Hurezi : cântăreţ al sfintei mânăstiri Horezu r 846
« Aceste d (ouă) i coane făcutu�le�am e u Iulie r2 ».
smeritul Ioan egumenul dela Hurezi, l a l eatu Mai jos, cu alb :
3C3 . . • 4. « Aceste sfinte icoane s'au făc ut pri n
osârdia ş i c heltuiala a marelui pitar Petru
I 1 7 12.
" 1 703.
3 1 705. 1 1692.
• 7 2 1 7 adică 1 709. 2 Şi ginerele său.
http://patrimoniu.gov.ro
BULETIN L COMISIU li MON U M ENTELOR ISTORICE
http://patrimoniu.gov.ro
MÂNÂST IREA POLOVRAGl 9
Pictura . Judecând după datele dIn inscrip, sease figuri. În. dreapta Maicii Domnului
ţiile de până aci şi după inscripţiile scenelor, �i un înger izolat .
unele greceşti, altele româneşti, pictura , Spre deosebire de bisericile din împre,
interiorului a fost executată de cei patru jurim i, în pridvoru l cărora se zugrăveşte
dintre care unii erau Greci sau de scoală
grecească, probabil Simion şi And�ei al
căror nume nu e pomenit de nicio inscrip,
tie românească, precum am văzut că sunt
pomenite numele celorlalţi doi, de inscrip,
ţiile de pe icoanele împărăteşti.
Pridvorul. Deasupra uşii de intrare în,
tr' o lunetă, este zugrăvită scena Adormirii
Maicii Domnului, dedesubtul căreia in'
scripţia slavă reproduce troparul Ador,
.
mirii. (Fig. 7 )
Un ornament floral împodobeşte arcul
care încadrează scena, pornind de deasupra
inscripţiei, iar un altul, tot fl o ral, format -
Fig. 6. Mânăstirea Polovragi. Pisania.
de lugere subţiri şi frunze stilizate acopere
fata arcului, în formă de semicerc. scena judecăţii din urmă, obişnuită în acest
'Deasupra, pe arcul de Est al boltei, loc, aici, la intrare, de o parte şi alta este
M aica Domnului, într'un medalion sprijinit zugrăvit Sfântul Munte, cu inscripţiile :
«( M untel e Sfetagorii despre amiazăzi )} , în
stânga şi « M untele Sfetagori i despre răsărit )} ,
în dreapta. (Fig. 8 şi 9).
Printre vârfuri muntoase apar bisericile
din Muntele Atos, pentru a căror urmă,
rire, am întocmit un plan . (PI. I II). Într'o
parte şi în cealaltă a intrării apare numele
Athon iar pe diverse coline mână stirile cu
numele lor :
1 1 . Rusicon, 1 2 . Costamonit, 1 3 . Pa vel,
14. A nna , 15. Simopetra, 16. Xiropotamu,
1 7 . Dionisie, 1 8 . Între ele apare chipul unui
călugăr, « Mardarie ispravnic )} , 1 9 . Dochiar,
20. Xenofon, 2 1 . Qrigorie. S'ar părea că acest
Mardarie ar fi fost ispravnicul pridvorului
zugrăvit în 1 7 1 2 , de Constantin zugravul,
dacă nu cumva se referă la ispravnicul
vreunei mânăstiri din Sfântul Munte.
În registrul de dedesubtul acestor mâ,
năstiri sunt zugrăvite ţărmurile cu intrările
şi marea pe care plutesc două corăbii mai
mari şi una mai mică. ( Fig. 8).
Pe laturea din dreapta acolo unde in'
scripţia arată « M untele Sfetagorii despre
Răsărit )} , se însemnă numele mână stirilor :
-
Fig. 5 . Mânăstirea Polovragi. Px:idvorul bisericii.
25. Panaghia, 26. Cot l umuz, 2 7 . Filofteia,
28. Ilie, 29. Zugraf, 30. Iverul , 3 1 . Casal ,
3 2 . Caracal , 3 3 . Lavra, 34. Hilantar (sic),
de doi îngeri, este flancată de două · gru 3 5 . Pantocrator, 36. Stavronic hita, 3 7 . Va,
puri ocrotite de câte un înger. toped, 38. Semenu.
Grupul din stânga, dinspre Nord, · are În registrul inferior apar ţărmurile şi
cinci personagii, cel dinspre Sud cuprinde intrările cum şi marea pe care plutesc
http://patrimoniu.gov.ro
10 BULET I U L COM ISIUNll M O U M ENTELOR ISTORICE
două corăbii mari si una mai mică, întocmai amintind culmea împădurită din dosul
ca în cealaltă la ture. Printre colinele pe mânăstirii. ( Fig. 8 şi 9).
care se află mănăstirile curg râuri iar par, Pictura bolţii pridvorului. În fundul ca,
tea superioară este acoperită de copaci, lotei este zugrăvit Isus Emanoil înconjurat
http://patrimoniu.gov.ro
MÂNÂSTlREA POLOVRAG l l 1
de patru cete îngereşti, zugrăvite pe cercul patru aripi punctate cu alb, ţinând în
înscris în figura pătrată formată de cele mâini ripide şi doi serafimi cu câte şase
patru arcuri care susţin calota. Între ce anpl. În fruntea cetelor îngereşti se gă
tele' îngereşti apar doi heruvimi cu câte sesc trei îngeri purtând într'o mână c âteun
http://patrimoniu.gov.ro
12 BU LETINUL COM I S I U N I I MONUM ENTELOR ISTOR ICE
glob pe care stă însemnată iniţiala H (Hri� iar Eva se desface din coasta lui Adam,
stos), iar în cealaltă o sulită. care doarme. În colţul dinspre Nord « Şar�
În cele patru colţuri, ' în medalioane, peLe a u înşelat pă (sic) Eva de au mâ ncat
sunt zugrăvite simbolurile celor patru evan� meare » .
ghelişti purtând evanghelia. Deasupra fie� Arcul e bogat decorat prin motivul ve�
cărui simbol este scris numele evanghe� getal care desvoltă frunza şi lujerul încărcat
listului. ( Fj.g. 10). de crengi si floricele.
Pe cele aouă arcuri laterale sunt zugră� În semi�erul de deasupra, alte martirii
viţi opt prooroci, patru pe arcul de Nord, de s finţi : Apostolul Toma este ucis cu suliţi,
patru pe cel de Sud, precum urmează : Apostolul Simon este răstignit. Alături un
({ Prooroc M i heea » , « Prooroc Sofo n i.a » , păgân, purtând în dreapta o floare, iar
« Prooroc ILisei » , ({ Prooroc Ammos » , (fig. în stânga o suliţă, păşeşte spre cruce.
1 1 ), « Prooroc Mala hia » , ({ Prooroc Ioil » , Apostolul « Marco » este târît pe jos, legat
« Prooroc Avvadih » , « Prooroc Anghia » . ( Fig. cu frânghii de picioare, · de care trag doi.
1 2). În planul superior un alt apostol poartă
Deasupra arcurilor ce leagă între ele co� în mâini o icoană. ( Fig. 14).
loanele pridvorului se formează panouri în Pe laturea de Nord, în unghiul format
forma unui semicerc în care se zugrăvesc de cele două coloane apare : « Qonirea lui
scene din martiriul apostolilor. Feţele ar� A dam d i n ra iu » , iar în semicercul de de�
curilor sunt decorate cu motive vegetale asupra martiri zarea apostolilor Matei, Bar�
brâncoveneşti. tolomeu, Filip şi Iacov. Matei este ars pe
U nghiurile din capul coloanelor cuprind rug, Bartolomeu răstignit pe cruce, Filip
scene din vieaţa primilor oameni. spânzurat cu capul în jos de un copac,
Pe laturea de Sud « Zidirea lui Adam » . Iacov ucis cu ciomegele. (Fig. 1 5 ).
Scena aceasta e de factură dogmatică, zu� Pronaosul. Pictura pronaosului este în�
gravul ţinând seamă de cele trei ipostase chinată Maicii Domnului, al cărui acatist
ale lui Dumnezeu : TatăL, Fiul şi Sf. Duh, se desfăşură pe zidurile de Nord şi de Sud
cari au apărut sub chipul celor trei îngeri în registrele superioare. S'ar putea pune în
la stejarul Mamvri. Adam este zidit aici legătură cu locul femeilor. Registrul de
de unul din cei trei îngeri, închipuind jos cuprinde chipurile ctitorilor, zugrăvite
însăşi Dumnezeirea : îngerul tânăr poartă pe cei patru pereţi. Peretele dintre pro�
aur oală şi o cunună în colţuri, un atribut naos şi pridvor cuprinde patru registre :
al Tatălui iar Adam, ca deşteptat din somn, primul prezintă pe ctitori, al doilea un rând
se trezeste. Amănuntul acesta este sufi� de sfinţi despărţiţi în două grupe spre
cient pe�tru a demonstra că zugravul era Nord si spre Sud, cei doi din fruntea fie�
gre� sau avea şcoală grecească . cărei grupe purtând filactere. În registrul
In spaţiul din semicercul de deasupra al treilea alte două grupe de sfinţi, la fel
este zugrăvit martiriul apostolilor : Pavel despărţite în faţa unei intrări cu turnuri,
Petru si Andrei. pare a fi intrarea în raiu. Dintr'o parte şi
Celui dintâi i se taie capul, Petru este alta se desfac ziduri în zig�zag, având în
răstignit pe cruce, cu capul în. jos, după colţuri turnuri de apărare şi închizând
dorinţa sa şi spre deosebire de Învăţătorul o grădină în mijlocul căreia Maica Domnu�
său Iisus, care, fiind răstignit cu capul lui, purtând în braţe pe Isus, tronează
spre cer, a mers mai întâi la Iad şi apoi înconjurată de sfinţi, cari se grupează caşi
s'a urcat la cer. Apostolul Andrei este răsti� în celelalte două registre inferioare. ( Fig. 16).
gnit tot cu capul în jos, însă pe un copac. Pe zidul de Est, dintre pronaos şi naos ,
Apostolul Ioan este ridicat spre cer de deasupra uşii de intrare, este zugrăvită
doi îngeri. (Fig. 1 3). Maica Domnului, tipul Platitera, flancată
Pe arcul dela intrarea în pridvor sunt de doi îngeri. În registrul superior Sf.
zugrăvite scenele dela crearea primilor oa� Constantin şi El e na urmaţi de grupe de
meni, în ordinea si locurile arătate mai sfinti, de o parte si alta a crucii.
sus : « Zidi Dumne � eu pe Eva den coasta Î� registrul de' deasupra acestuia, în
lui Adam » . Acelaşi chip de înger, din centru, un înger cu o carte, flancat de
scena anterioară, binecuvintează cu dreapta Adam şi Eva îngenunchiaţi şi urmaţi · de
http://patrimoniu.gov.ro
MÂNÂSTIREA POLOVRAGI 13
de simbolurile celor patru evanghelişti şi lmnul Acatist începe din colţul de Sud�
fl a ncat de Maica Domnului şi Sf. Ioan Est din registrul superior, se continuă pe
http://patrimoniu.gov.ro
14 B L ET I N L COM I S I U N I I MO U M E TELOR ISTOR ICE
http://patrimoniu.gov.ro
s:
;J>.
Z
;J>,
CFl
>-1
�
;J>
'"O
O
r
O
<
iXl
;J>
O
Fig. I l . - Mânăst irea Polovrag i . Proorocii l l i se i , Amos, M i hea, Sofo n i R . Fig. 1 2 . - Mfl iliistirea Po lo v ra g i . Prooroci i Avadih, Anghia (sic),
Picturi p e arcu r i l e pridvor u l u i . M a l ah ia, l o i I .
VI
http://patrimoniu.gov.ro
16 B U L ET I N U L COM I S I U N I I MONUME TELOR ISTOR ICE
Fig. 1 3 . - Mânăstirea Polovragi. M artirisarea apostolilor Pavel, Petru, Ioan şi Andrei. Crearea lui Adam.
întâlneşte pe Sf. Elisabeta mania sfântului « Toată (fir ea îngerească s'a minunat de
Ioan Botezătorul. ( Icos 3). lucrul cel mare) . (Condac 9). Iisus îmbrăcat
Scena următoare care cuprinde îndoiala în haine albe şade pe scaun înconjurat de
lui Iosif, este însoţită de inscripţia : îngeri.
« Vifor de gânduri necred (incioase având Al treilea şi cel din urmă registru din
înlău ntru înteleptul Iosif) » . (Condac 4). imnul acatist prezintă în capul rândului
« (Auzit-a � păstorii pre Îngeri Iăudând pe Maica Domnului însoţită de mulţi
venirea lui Hristos în trup) » Însoţeşte . . . mile îngenunchiate.
Naşterea lui Hristos. (Icos 4). « Făcl ia cea primitoare de lumină » . ( Icos
Magii merg după steaua luminoasă despre 1 1 ). În scena următoare Iisus stă în mijlocul
care pomeneşte cond acul 1 5 . mulţimilor îngenunchia te, având inscrip
( ( Steaua cea cu dumnezeiască mergere ţia : « Vrând a da dar datoriil.or celor de
văzându-o î ntel eptii) » . demult » . (Condac 1 2).
În registrui inf�rior scenele următoare : « Câ ntând nasterea ta te laudăm toti »
'
« Arată făptura nouă arătându-l zidi- ( Icos 1 2). Maic a Domnului ţine pe Ii� us
toriu »• • • în braţe, înconjurată de călugări.
http://patrimoniu.gov.ro
MĂNĂSTIREA POLOVRAG I 17
pe cei patru pereţi, sunt zugrăviţi ctitorii De cealaltă parte a intrării, către zidul
si ostenitorii. de Sud sunt zugrăviţi « Bunul şi înţeleptul
, . Pe zidul care desparte pronaosul de naos si mult IăudatuI Ioan Costandin B (asarab)
sunt zugrăviţi, începând dinspre Nord « Ju� B (râncovea nu) Voevod şi Doamna sa Maria » .
Fig. 1 4 . - Mânăstirea Polovragi. Marririsarea apostolilor : Toma, Simon, . . . . . ; Marcu. Crearea Evei.
Şarpele ispiteşte pe Eva.
pan Danciul PârâianuI vel post ( elnic) » , Brâncoveanu poartă coroană domnească,
bătrân, cu capul gol, păr scurt, barba şi deosebită, ca împodobire, de a lui Matei
mustaţa albe. Poartă pe umeri o haină Basarab. În mâna dreaptă ridicată, ţine o
îmblănită cu guler îngust, pe dedesubt cruce, iar în stânga biserica, al cărui ctitor
un anteriu înflorat, cu mâneca strânsă a devenit prin terminarea lucrărilor. Man�
şi îmbodobită cu bumbi. Peste mijloc e tia de stofă bogată, pe care o poartă pe
încins cu o cingătoare care face nod în umeri, este îmblănită şi garnisită cu un
faţă. guler lat de blană albă, punctată cu negru.
Cu mâna dreaptă ţine bisericuţa, iar Anteriul de stofă bogată, ce poartă pe
pe cea stângă o ţine în brâu. dedesubt, se încheie la piept prin bumbi
În faţă stă « Bunul creştin şi pUTurea şi are mâneci înguste ale căror manşete se
pomenit Ioan Matei Bas (arab) Voevod » . încheie cu bumbi si sunt înflorate.
Poartă pe cap coroană domnească, cu barba Doamna Maria 'în costum domnesc,
şi mustăţile albe, pe umeri având mantie bogat împodobit caşi al lui Brâncoveanu.
de stofă bogată, împodobită cu guler lat Pe zidul de Sud urmează cei patru fii ai
de blană ; pe dedesubt anteriu împodobit lui Brâncoveanu « Şi coconii lor Consta nti n
Buletin/Il Comisi u n ii Monl4mencelor Istorice. 2
http://patrimoniu.gov.ro
J8 B U L ET I NU L CO l-- t IS I U N l I 10 U M EJ TELOR I STOR I C E
Fig. 1 5 . - Mânăstirea Polovragi. Martiri�area apostolilor Matei, Vartolomeu, Filip, Iacov. Izgonirea din Rai.
http://patrimoniu.gov.ro
M ÂNÂSTLREA POLOVRAG l J9
:J
C
E
o
o
"
"
1-.
http://patrimoniu.gov.ro
20 BU LET I UL COM IS I UN I I M O U M ENTE LOR 1 TO R I C E
însotită de o bandă decorată floral tot în acestor sfi n ţi, în panoul de forrna senlicer
forr�ă de acoladă. Motivul flOl-al este des- cului şi sub arcul de Vest care susţine
http://patrimoniu.gov.ro
MÂ ÂSTIREA POLOVRAGI 21
mărginit de ziduri, cu intrări şi turnuleţe. zugrăvite trei scene din vieaţa lui Iosif, toate
De o parte şi alta, câte şase apostoli în însoţite de inscripţii precum urmează :
atitudini de mişcare dau vieaţă scenei ; « Văzâ n d u fraţii l ui Iosif » . « Silindu,l
:§U)
.,
>
B
U)
"r;
'"
u
«
:o
-o
v,
C
«
c
2
o.
deasupra, în medalion, Sf. Duh. ( Fig. 24). muiarea l ui Pentifie şi,au lăsat ha ina ŞI au
În spaţiile dintre acest arc şi pereţii laterali fugit » . « Iosif s'au pus Domn » . . . « ţara
sunt zugrăviţi David, spre Sud şi Isaia spre Israel itului » ( ?). « Pentefie a u băgat pe
Nord. În registrul de deasupra acestuia sunt Iosif în temniţă » .
http://patrimoniu.gov.ro
22 B U L ETrNUL COM I S I U N I l MONU M E TELOR ISTORICE
vi
o
ce
c
e
o.
"E
o
Z
::J
-el
N
"
o.
2
u
c;:
zidul despărţitor dintre naos şi pronaos. cioare, Za hei în smochin, Sf. QovdeLa e (sic).
Pe arcul acesta şi începând dinspre Sud, Sâ nul de Nord are patru registre. Cel de
sunt zugrăvite scenele si sfintii ce urmează : j os cuprinde următorii sfinţi începând din�
Sf. Iacov Persul , Ca 'un l e�L adormit, I isus spre Vest :
http://patrimoniu.gov.ro
M ÂNÂSTlREA POLOVRAGl 23
« Sf. Teodor Stra-titat, Sf. Nistor (sic). Sf. Femeile la mormânt, prin atitudinea lor,
Areta, Sf. Trifon, Sf. Artemie, Sf. Boni� par a vorbi cu îngerul aşezat pe piatra de
fatie (sic) şi Maica Domnului sus, în glaful mormânt răsturnată.
primei ferestre. Sf. Dimitrie, între ferestre, Învierea lui Lazăr şi Intrarea în Ierusalim,
Sf. Victor, Sf. Vechentie (sic), Sf. Ermolae, cuprind nmlte amănunte de mişcare. În
Sf. Pantelimon, Iisus
Hristos sus, în glaful
ferestrei a doua. Spre
altar Maica Domnului
tronează între arhan�
ghelii Mihail şi Ga�
vriiI.
Decoraţia vegetală
a scaunului aminteste
pe aceea a poale ior
de icoane, de pe tâm�
pla de aici, de pe
cea dela Hurezi, dela
Surpatele şi de la Ar�
nota. Atitudinea prun�
cului Iisus este puţin
rigidă şi capul prea
pronunţat pe spate.
Aureolele în relief
amintesc vechia tra�
diţie din vremea lui
Matei Basarab. ( Fig.
26).
În registrul supe�
rior sunt zugrăvite
scene din ciclul Pa�
timilor lui Iisus : Răs�
tignirea, Coborîrea de
pe cruce, Punerea î n
mormânt, Ostasii stră�
j uesc mormânt�l, În�
gerul Ş l femeile la
mormâ nt.
Cel de al treilea în�
cepe cu scena în care
Iisus i ntră î n casa lui
Lazăr, urmată de În�
vierea lui Lazăr, In�
tra-rea î n Ierusalim
Fig. 20.
Cina , Buna Vestire. - Mânăsrirea Polovragi. ]upan Oanciu\ Parâianul ş i Matei Basarab.
Pe bolţile sânului,
formând ultimul re�
gistru este zugrăvită Sc himbarea la fa ţă » . colţul dinspre altar, Arhanghelul Gavriil
Scenele înşirate mai sus au mult vieaţă, într'o poziţie de mişcare, foarte bine alea�
multă mişcare şi caută a reda sentimentele să, este însoţit de proorocul David care ţine
personagiiloL Printre acestea se înscriu în mână o filacteră.
« Pogrebania lui Hristos » , în care bocetele Sc himbarea la fată cuprinde întreaga
femeilor mironosiţe sunt însoţite de ge� boltă a acestui sân ;1 naosului. În mijloc
sturi de mare durere . pe un vârf de munte, într'un medalion
http://patrimoniu.gov.ro
24 BULETINUL COM ISIU II MONU M ENTELOR ISTORICE
este zugrăvită o stea în patru colţuri iar În registrul de jos, începând dela altar,
deasupra acestei stele chipul lui I isus, îm� găsim scenele şi sfinţii ce urmează : Deisis
brăcat în alb. La poalele muntelui şi ale (Iisus tronând între Maica Domnului şi
celor doi care flanchează pe cel din mijloc , Sf. Ioan Botezătorul). Scena aceasta co�
apostolii cad mirati. respunde cu cea de pe peretele de Nord,
în care Maica Dom�
nului tronează între
cei doi arhangheli.
Aureolele personagii�
lor sunt în relief. ( Fig.
2 7 ) . În glaful primei
ferestre ca si în al
celei de a d�ua sunt
zugrăviti câte doi sfinti
de o p�rte şi alta, i�r
d e a s u p r a Domnul
Savaot, deasupra pri�
mei ferestre si I isus
E m a n o i l d�asupra
celei de a doua.
Sf. Cosma, Sf. Da�
mian, Sf. Serghie, Sf.
Bacho (sic). Între fe�
restre apare Sf. Q he�
orghie, în glaful celei
de a doua : Sf. Nichita,
Sf. P�aton, Sf. M er�
curie, Sf. Leontie, iar
sus Iisus Ema noil . Pe
spaţiul ce mai rămâne
sunt zugrăviţi Sf. Pra�
copie şi Sf. Teodor
Tiran.
Registrul superior
cuprinde : Spă�area pi�
cioarelor, din care nu
se mai vede decât un
fragment ; « R ugăciu�
nea L ui Hristos » în
care sunt zugrăvite
siluete de munţi la
poalele cărora stau
şi dorm grămădiţi,
-
Fig. 2 1 . Mânăstirea Polovragi. Radu ş i M atei, fiii lui Constantin Brâncoveanu apostolii lui Iisus, în
şi Ioan arhimandritul, egumenul Hurezi lor. timp ce El primeşte
dela înger vestea su�
ferintelor simbolizate
În cele două vârfuri proorocii Moise şi prin crucea, sulita si trestia pe care acesta
ILie. (Fig. 25). le poartă în mâ�ă.'
Pictura absidei de Sud. Ca si cea de Nord « Vâ nzarea l ui Hristos » . În laturi si�
cuprinde patru registre, cel ' de jos având luete de munţi, în fund ziduri de cetate
sfinţi în mărime naturală, iar celelalte trei în fata căreia multime de soldati înarmati
superioare, scene din vieaţa lui Iisus, pline şi în�oţiţi de Evrei, prind pe Iisus. I ud�,
de mişcare şi de vieaţă. z ugră vit cu aureoLă , se apropie de Iisus.
http://patrimoniu.gov.ro
MĂNĂSTIREA POLOVRAGl 25
http://patrimoniu.gov.ro
26 BU LET I N U L COM lSlUNl1 MONUM ENTELOR lSTO R l CE
pandantiv este zugrăvit un Evanghelist având Maica Domnului Între doi îngeri în cost ume
între ei simbolurile : u n leu, u n bou , u n a lbe, Iisus în medalion, susţinut de doi în
vultur ş i un înger. geri, Soborul apostol ilor, Iisus î n temp l u ,
Pictura altarului a fost executată de doi Sf. Neofit, Sf. Iacov, fratel e Domnului.
meşteri unul Român şi altul Grec sau cu Registrul de jos al altarului cuprinde
şcoală grecească. sfinţii obişnuiţi, având aureole în relief
şi inscripţii greceşti. La pros
comidie apare Crucea răstignirii ,
Răstignirea l ui Iisus, având d e o
parte pe 11aica Domnului, de
cealaltă pe Sf. Ioan, iar dede
subt inscripţia grecească cu
numele zugravilor iar în faţă
figura lui I isus . Urmează, în
mărimea obişnuită, Sf. m'hidi
acon Ştefan, Sf. Spiridon Tau
maturgul, Sf. Grigore Dialogul,
Sf. Grigore Teologu l , Sf. Ioa n
Gură de A ur, în fereastră sus :
Iisus prunc în potir, simboli
zând prefacerea împărtăşaniei
in trupul lui Hristos, străjuit
de două laturi de câte un arhan
ghel cu ripidă. Sf. Vasile cel
Mare, Sf. Atanasie a l A lexan
dri ei Sf. Chiril aL ALexa ndriei,
S.f, Andrei Critis, Sf. Roma nos.
Deasupra registrului urmează
o bandă ornată iar scenele şi
lTledalioanele de pe bolta şi
arcurile altarului sunt însem
nate cu inscripţii româneşti .
Registrul al doilea cuprinde
« Impărtăşirea apostol ilor », bolta
centrală înfăţişează pe Maica
Domnului tronând, arcul ur
mător, marcat la capete cu
David si cu Scena nasterii' Sf.
Fecioar � la naştere, în făţişează
sase medalioane cu chipurile
iui Daniil, David, Moise, Aron,
SoLomo n si Iacov.
Arcul bolţilor de lângă tâmplă
Fig. 2 3 .
- Mânăstirea Polovragi . Jupăn Preda vei căpitan şi Stanca înfătisează I ntrarea în biserică a
soţia sa, sora lui Danciul Pârâianul. Ma{di DomnuL ui, Vindecarea
ceL ui î ndrăcit, Vi.ndecarea sLă
Registrul întâi cu sfinţi, având aureole bănoguLui, Dumineca OrbuLui, Dumi neca
în relief, poartă inscripţii greceşti, cele Samarinencii si Nasterea Maicii Domnului.
lalte scene au inscripţii româneşti. TâmpLa î m'preu� ă cu u şi l e împărăteşti
Pe arcul de sustinere al tudei Pantocra este din epocă şi este sculptată după mo
torului, dinspre a itar, sunt zugrăviţi sfinţii delul celor mentionate mai sus. Icoanele
şi scenele ce urmează, începând de pe la împărăteşti sunt 'închise în colonete sculp
turea nordică : tate cu capitele care susţin. o bandă în
Sf. Nicolae, Sf. Fotie, Dumineca Tomii, gustă, de asemenea sculptată.
http://patrimoniu.gov.ro
MĂNĂSTIREA POLOVRAGl 27
Deasupra acesteia o friză mai lată şi Sculptura celor două panouri de jos
bogat sculptată închide un număr de me� converge tot spre un punct central care e
dalioane grupate în jurul lui Iesei, motivul o floare. Din cele patru colţuri pornesc
principal al acestei frize, care arată genea� spre centru patru frunze de stejar iar din
logia lui Hristos. cele patru mijlocuri de laturi, patru or�
Urmează prăznicarele, mărginite de co� namente în forma unor boboci. Ramele
lonete sculptate, apoi o friză lată sculptată, uşilor şi pilastrul, până sub scena Bunei
icoanele apostolilor despărţite prin colo� Vestiri, sunt sculptate floral : un lujer şer�
nete ce susţin arcuri cari form.ează corona� puind în forma unei linii ondulate umple
mentul icoanelor ŞI fac parte dintr'o friză spaţiile libere cu ornamente florale. Rarna
deosebită. Ultimul rând de medalioane, icoanelor Bunei Vestiri este dintată iar
cuprinzând pe prooroci, susţine o altă şu� pilastrul este sculptat în torsadă, î� cepând
viţă sculptată, având în mijloc Cina de dela jumătate în sus .
tai nă deasupra căreia se înalţă crucea În vârful lui un spaţiu în formă de cruce
răstignirii, mărginită de cele două icoane : înfăţişează un sfânt zugrăvit, având în capăt
a Sfâ ntului Ioa n ceI Jal nic si a Maicii un serafim sculptat. Marginile de sus ale
Dom n u l ui, cu ramele sculptat� . (Fig. 29). icoanelor şi vârful pilastrului sunt îm�
U şite Împărăteşti sunt lucrate în două brăcate de ornamente sculptate floral. ( Fig.
canate cu câte trei rânduri panouri : două 30).
sculptate iar cel de sus pictat cu scena Bu nei MobilieruL Stranele sunt din epocă, scau�
Vestiri . Între acest rând, cu scena Bunei nul zis al lui Danciu Pârâianu aproape ruinat
Vestiri şi între cele de jos se interpune o a fost restaurat în atelierul Comisiunii
bandă sculptată floral. Al doilea rând de Monumentelor Istorice.
panouri este sculptat în benzi împletite, În fata altarului iconostasul mic numit
punctate şi având în mijloc o floare sculp� şi tetrapod este zugrăvit cu scene din ciclul
tată. icoanelor Maicii Domnului.
http://patrimoniu.gov.ro
28 BULETlNUL COM lSlUN l l MONUM ENTELOR ISTORICE
Pe laturea de Sud este zugrăvită scena de pe acea vreme, PârvuL M utu şi ai lui
ridicării la ceruri a Maicii Donmului pe Constantin zugra vul. Acesta lucrase la para,
faţă « CortuL mâ ntuirii iar pe laturea de
» , clisul dela Hurezi a lui Constantin. Brân,
Nord Maica DomnuLui tro nâ n d în slavă coveanu 1 şi la biserica cea lTlare a Coziei
Între îngeri şi sfinţi aşezaţi în registre. 1 C. Bobulescu, ZlLgravii Pârvul MtltlL, Constanti.nos Greclii
( Fig. 3 1 ). ( z 682-I735) şi Nifon l drescu starepl! mânăstirii Secu!"i
M eşterii zugravi ai bisericii mână stirii ( z 657- 1 76 5 ) , cu aurobiografia lui Ghenadie Pârvulescu Arhi·
mandritul (22 Ocrolllvrie 1 805-6 Septemvrie 1 8 7 3 ) . în Ar·
Polovragi sunt ucenicii vestitului zugrav hit'Q Româ �ească, V, 1 940, pp. 1 0 3 - 1 5 6 .
http://patrimoniu.gov.ro
�
?:'
z
)-,
;:j
!;d
�
,.,..,
O
r-
O
<
�
)-
O
Fig. 26. - Mânăstirea Polovra'(i Maica Dom n u L u i rronând. Fig. 2 7 . - Mânăstirea Polovragi . Deisis. Scenă în
Pictură muraIă în naos . naosul biscri.cii.
IV
\el
http://patrimoniu.gov.ro
30 13 U L ET l U L COM I S I U I l MO U M E NTELOR ISTOR ICE
"TI
;::
U)
Cred că acela care sen1l1ează frumoasa narel� de piatră ale ferestrelor care « a u u n
scenă de pe frontonul pridvorului dela arc în vârf >} 1 .
Polovragi, în 1 7 1 2 , să fie însuşi acest Cons
tanttll zugravul căci pe ceilalţi îi întâlnim I N . Ghika-Budeşti, Evoluţia Arhitecturii i n M tl nreniu şi
şi la Hurezi . O l tenia, In, p. 5 3 .
http://patrimoniu.gov.ro
MÂNĂSTIREA POLOV R A G I 3\
După tipul de plan, biserica Polovra al legăturilor de alt ordin cu trecutul este a
gilor intră în rândul celor cu plan trilobat, se cerceta cu folos monografia Întocmită de
cu turlă pe naos, cu pronaosul un patrat 1 . Al. Stefulescu care s'a devotat trecutului
Din punct de vedere al documentelor şi între gului ţinut al Gorjului 1 .
1 Grigore Ionescu, Istoria Arh itecturii Romaneşti, Bucu ·
reşti, 1 93 7 , p. 1 7 5 . 1 A I . ŞtefulesCll, Po! o � 'ragii, Tg. Jiu, 1 906.
http://patrimoniu.gov.ro
32 BULET I N U L COM IS I U I I M ONUMENTELOR ISTOR ICE
Fig. 30. - Mânăstirea Polonagi. Uşile împărăteşti. Fig. 3 1 . - Mânăsrirea Polovragi. Tetrapod.
http://patrimoniu.gov.ro
MÂNĂSTI REA POLOVRAGI 33
Sfântului Munte.
În despărţitura, perfect închisă, rezervată Motivele principale sunt l inia î n zig�zag,
femeilor, ei au zugrăvit Acatistul Bunei din care derivă triunghiul şi linia şerpuită
Vestiri, de sigur, tocmai pentru motivul dată de lujerul unei plante care se arcueşte,
că scenele din viaţa Maicii Domnului sunt amintind un alt motiv străvechiu : sPirala.
Câteodată lujerul plantei
este reprezintat ca o tulpină
dreaptă, încărcată de frunze
şi flori bogate prin codiţe,
iar din loc în loc o frunză
bogat desvoltată, adusă în
forma unui boboc de floare
care 'începe a se deschide.
Elemente de folclor cum
este acela în care Iisus sfarmă
zapisul lui Adam, în momen�
tul când se botează în Iordan
arată puternica influentă a
credinţelor p o p u l a r e : în
această epocă.
Sculptura este bine repre
zintată prin uşile împărăteşti
şi tâmplă cum şi prin scaunul,
Fig. 33. -
Cheile OIteţului spre Peştera Polovragi.
zis al lui Danciul Pârâianul
despre care a fost vorba
mai potrivite scopului pentru care s'a făcut mai sus. Pentru usurinta cercetătorilor si
despărţitura aceasta. pentru pictorii bi�erice'şti am crezut n � �
Bogata decoraţie din pridvor, minunata cesar să dau o împărţire a scenelor, în
îmbinare a elementelor decorative vegetale, desfăşurarea lor în biserică. (PI. I , I I, I I I,
care limitează spaţiile pictate, împodobesc IV , V , VI).
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 3
http://patrimoniu.gov.ro
R E S U M E
LE MONASTERE D E POLOVRAGI
Au bord de l'Olteţ, a cote de la grotte rent les eleves du celebre peintre de l' epo�
du meme nom fut bâti au XVI�e siecle que de Br�ncovan, Pârvu le lv1 uet ainsi
le monastere de Polovragi. que Const�n.ţin le peintre et ses eleves qui
Au siecle suivant l' eglise fut refaite par travaillerent il cett� eglise.
un boyard de Matei Bassarab, du nom de Les proportioI\ş <;le l' architecture, la pe�
Danciul Pârâianu, qui ne put la terminer, inture de l' eglise, ' ainsi que la decoration,
Constantin Brancovan la finit cinquante la sculpture en bois. eţ en pierre, rappellent
ans plus tard. une magni:fi.que epoque de floraison de l'art
D'apres les dernieres recherches, ce fu� roumain au XVI I�e et XVI I I�e siecles.
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa 1.
� rl"t!TQ;':.I\!'lTVI'I..
http://patrimoniu.gov.ro
Plan şa l i .
..::J
, lH;;'!LL fAT'" ..
M . Ut<,.. L� .
:�����i
�...
l�:� ��:-
\.=i,�� � UH/"�ru-",
�?;�;����. ��� ;�':�
'l ..tlU�
(!�:.:.�-:-
·�u- .
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa I l ! .
6 l
l'ROmo� \'\tOQR(l� 1"1\'01\01:. Pî,OORQ<;
� . �THOH .
\>.. ATI10ti .
i O . \-o\'\s'l-li\:;\." 5i�!:ORii lIi�PR� I\ril1\�i 10. M1HlTGI.� �T�MRii niti�?Rt R�SARi-r.
1... .
\I . IWS'��H •
2S.!·�\I"'"ti\A .
��QI'.Mil\t.� 2.' COT\.'O'\-I'jj ' •
l1.. ţQ STi\\10\1\"1. 2.1 . r i t.OTHd .
\� . ri1V"I. . M . Mţ.\\'\�\.'6i .
\" . i\lIt\.1\ .
30.\'VtlWI... . oi I:.A5A L. .
3". HiL.�HnAR .
\• .:x.iRQPQT�H . 32. ţ �\1.�"'''L. .
:>3J.J\VRA .
H . �i�1"I\�\"
2.\ ţR\�QR'S .
socw .
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa IV.
1.
M . 1:'I OM N � L)) 1
� . .
- - - - - - - - - - - - - -
. .
S O E ()\'\� L S fI N'TttJ)1\ .
,
2. .
3 .
� o t\.:� . 5 C � 1.:� .
. . .
R�YART1\\i\
,
���t-\ţ,L()R �� f l \':,T�Rl .
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa V.
t.
• V . •
I S. H S . 1 H H I H B D 5 t.LOKl � .
. . '
. .
. .
. .
l.
. . . .
RI S . M - R\:. l fOl.OV R J.Cl , Yf,\\t;nn.\", \)� � 5T J..L y \\�t\j.\()��l.� l .
l\\:.r.Al\T\Ţi.A 5Cr.H\'.1.. () \\ c� 'fiC'r�H�\ .
Peretele de Est al pronaosului . Distribuţia picturilor.
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa V I .
1.
a.
.. . . . .
VA�.AHt> f R AT I \ L� ' l O S \ f .I OSif S'A�
. l'�5. l> O I-\� 1 1-\ ŢARA
SitiHIl�-L M'lSifRf.A l:� \ \�"'Â\\..\1'� I.�\ .
I'tl'\Tirit; A� LiI.�lI" \-\Ri\-\A �i
. f'f:t'nif\� A� EĂt.AT Pe iosif i H
f>.� f��i'1' . -reMt\i,?, .
3 ,
PROfeT DAV I D .
�. , .
� o Ct..� .
. .
\\�'f'AK\11 \i\ 5t,1',H�LOR c:.� f \ "T � 1\ \ •
http://patrimoniu.gov.ro
C A S T R i\ D A C I A E I N F E R I O R I S
I II
CASTRU L RACOVIŢA-ARGEŞ
de D. TUDOR
A ) S ITUAŢ i A GEOGRA FICĂ jate de Qr. Tocilescu şi conduse dela 9 Mai- 1 Sept.
1894, de asistentul său, d-I P. Po/.onic. Rapoartele
In defileul Oltului, 1 2 km mai jos de Câineni şi schiţele luate pe şantier se păstrează la Academia
şi la 40 km spre miază-noapte de R.-Vâlcea, se Română 1. Tocilescu a dat atentie numai materia
deschide în stânga râu lui, larga depresiune geo lului epigrafic ; dar face marea g�eşeaIă, că îl arată
grafică a Titeştilor. Mărginită la intrare de masi descoperit la Racoviţa-Copăceni , în realitate,
vele Măgurei şi CărbunariloT, valea închide nume fiind n umai din ultima localitate, unde e un castru
roase sate, ca : Racoviţa, Copăceni, Bmtovoeşti, de altă natură 2 .
Bumbueşti, Titeşti, Boi�oara, etc.
Un drum roman secundar se desprindea din
C) DESCRIEREA CASTR U L U I (Fig. 2 )
şoseaua Oltului ce urma malul stâng al acestuia,
trecea râul şi se îndrepta spre ră! ărit printre castrele
dela Racoviţa şi Copăceni. Calea se oprea în castrul Fomla lui, e aproape pătrată, cu colţurile rotun
dela Titeşti, aşezat în capul văii . Dela Titeşti se jite şi poarta pretoria deschisă spre răsărit. Latu
desfăceau alte două ramuri de comunicaţie ce rile mari au lungimea de : 1 1 2 , 29 m cea de Nord,
mergeau paralel cu Oltul şi în sens deosebit. Una 1 1 2 ,41 m cea de Sud ; iar laturile înguste sunt
se îndrepta spre Nord prin Boişoam-Qăuşani, Qră lungi de 1 00,92 m cea de Vest şi 1 0 1 , 1 0 m cea
bleşt i şi se lega cu castrul dela Câi neni. A doua de Est. Suprafaţa cetăţii se apropie de 1 , 1 3 ha.
lua direCţia spre Sud, prin Cucoiul-Perişani-Pri Şan ţ înconjurător (fossa) la acest castru nu a
poarele-Sudoiu-Dăngeşti-Rădăci neşt i (castru ro existat şi nici o altă râpă, care să-I înlocuiască.
man) J3erisIăveşti-Jiblea-Călimdneşti, pe Olt
-
Zidăria castrului, în interior şi pe margini, e
(castru). Castrele şi drumurile secundare con făcută cu piatră spartă legată cu mortar de var
struite de Romani în aceste văi din stânga Oltului , (opus i ncertum) şi scoasă din numeroasele cariere
unele supt Hadrian, dovedesc prezenţa unei nu ce se constată pe văile Clocotişului 'şi Băiaşului.
meroase populaţii autohtone şi o i mportantă Cărămida, greu de fabricat din pământul local,
regiune strategică pentru apărarea văii Oltului . pietros sau nepotrivit la ardere, s'a folosit în mică
(Fig. 1 ). cantitate la colturile
.
zidurilor. Ea are mărimea
Castrul dela Racovi ţa e aşezat la 500 m spre 0,30 X 0,40 m.
răsărit de malul stâng al Oltului , în locul nunlit
la Cetatea l u i Decebal. Pe supt el se scurge pârâul 1 VoL 5 1 3 3 , fiI . 1 0-36 : P. Polonic, Lagdnd roman dela
Clocoti ş, care i zvorrtşt:e de lângă Titf'şti, străbate Racoviţa. Rezumatul lor s'a publicat de V. Christescu, Istoria
în lung depresiunea amintită şi se varsă în Olt. m i l ital'd a Daciei mmane, Bucureşti, 1 93 7 , pp. 1 44- 1 4 7 .
Săpăturil e a u fost vizitate şi Îndrumate d e generalul v. Sarvey,
Castrul roman stă în gura văii , fiind orientat V.-E.,
unul din conducărorii lucrărilor de pe Lmesul germano·reric.
cu misiunea de a bara atacurile populaţiilor dace 2 C IL . I I I , 1 3 795 ; 1 3 796 ; 1 3 7 97 ; şi 1 42 1 6, 40. Cf. şi
semilibere, din ţinutul muntos al Argeşului şi Tocilescu, în A,·c". ePigr. M iu h . , XVI I ( 1 894), pp. 2 2 4-2 25 ;
Muscelului . Rolul lui era asemănător cu al lagă X IX ( 1 896), pp. 84-85 ; acelaş, Monumentel e ePigrafi ce �i
relor dela Copăceni , Titeşti şi Rădăcineşti : apă sculptura l ; a l e MHZ. Na ţ . de Antichitd ţ i , Bucureşti, 1 902,
p. 2 2 6 şi Fo u i l ! es e t recherches archeologiques e n ROtl1nanie,
rarea marei artere de comunicaţii de pe Olt. Bucarest, 1 900, p. 1 28. Asupra acesror săpături, Tocilescu
(Fig. 1 ). face comunicări la AcadeJnia Romană în şedinţele dela 9 şi
16 Dec. 1 894, cf. An. A c . Rem. Ser. I l L Tom. XVll ( r 89-1-
B) SĂPĂTURI ŞI CERCETĂR I ARHEOLOGICE 1 895) , pp. 2 7 , 2 8 , 82 şi 83, rezumate în câteva rânduri în al
său Raport as upra l ucl'ărilol' de expLoata re f ntreprinse la Limes
Cetatea e cunoscută încă dela începutul veacului Al uta nus din A n . Ac. Rom. Ser. I I I. Tom. XVIII, 1 ( 1 896),
pp. 1 0 7 - 1 08 . Tocilescu nu a participat la săpături . De aci,
trecut fără a i se fi putut stabili originea. Primele confuzia Între materialul epigrafic al celor două castre, precum
şi singurele săpături în castrul Racoviţa, fură anga- şi n erezolvarea problemelor .stratigrafice sau crono]ogice.
http://patrimoniu.gov.ro
36 BULETINUL COM I S I " MONUMEJ TELOR ISTO R ICE
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA Of\ C I A E IN FER IOR IS 37
porţii e d e 4,77 01, iar uşorii d e cărămidă, bine de al celui dela . -V . în faţa turnurilor, z idul pre
precizaţi măsoară 0,60 X 1 , 1 7 m j încât poarta zintă o Îngroşare pe o distanţă de 5 , 7 0 m. Golul
propriu zisă făcută tot din lemn era largă de 3,57 dintre ele, e larg d e 4,78 m şi flancat cu doi uşori
m. Vor fi fost tot două uşi ce se deschideau fiecare din cărămidă ce au, acum, mărimea : 1 ,30 X 0,83 X
dealungul unui turn. Către front, zidul turnurilor 0,40 m. Lăţimea porţii de lemn ajungea la 3 , 1 2 m .
pe o lungime de 6,00 m are grosimea de 1 ,62 m. Zidurile din interior, Întărite c u cărămidă l a colţu ri
1, I
I
- - - ---- 1
- ' - ' - - . - - - - _. _.- _ . - -,-
. ,
-
. ,
i li
Pe din afară, cele două turnuri măsoară : dealungul se păstrează pe o inălţime de 0,40-1 m. În exte
porţii, 5 m j către interior, 4,50 m şi spre flancurile rior, corpul turnurilor măsoară : 5 , 2 5 m, în lungul
interioare, 4,38 m. Zidurile din interior, Întărite intrării , 4,85 m, spre interior şi 3 , 5 2 m către col
cu cărămidă la colţuri, sunt groase de 0,80 m şi ţurile castrului. Camerele din ele nu au fost săpate.
păstrate pe o înălţime de 0,40-0,80 m. Fu săpat (Fig. 4, I II ) .
complet numai turnul de Sud , a cărui cameră e Prin faţa acestei porţi trecea u n drum roman
lungă de 3 , 20 m şi lată de 2 ,45 m. Dărâmăturile ce venea dela Olt şi continua până în castrul deja
ridicate nu prezentau nici o urmă de foc sau obiecte Titeşti.
romane. (Fig. 4, II). Parta pri ncipalis si nistra e situată pe laturea nor-
Parta principaLis dextra cade pe latura de Sud . 9 ică, faţă în faţă cu dextra , dar nu pe acelaş ax.
Turnurile ei sunt la o depărtare de 34,82 m de Intre turnurile ei şi cele dela colţurile cetăţii aflăm
turnul din colţul de S.-E. al castrului şi cu 5 5 ,90 m o depărtare de 58,20 m (la V.) şi 33 , 1 3 m (la E . ) .
4'
http://patrimoniu.gov.ro
38 B U LETINU L COM ISIU N I l MONUMENTELOR ISTORICE
Lărgi"mea totală a porţii, e de 4,75 m şi i se păstreaz� Via pri nciPaLis ce lega poarta de Nord cu cea
un singur uşor de cărămidă ce are mărimea 0,80 X de Sud, precum şi via praetoria, nu au fost căutate.
1 ,70 m. Îngroşarea zidului turnurilor spre front Pretoriul (praetorium) e la o depărtare de 5 2,90 m
se vede pe o lungime de 5 , 70 m. Dimensiunile faţă de frontul intrării porţii pretoria, la 38, 1 3 m
zidurilor din interior, păstrate pe o înălţime de de al porţii decumane şi la 43,25 m de al porţii
0,55-0,80 m, sunt : 5 m, pe lângă intrare ; 4,70m principale, din dreapta. Clădirea e lungă de 28 m,
spre interior şi 3 ,3 5 m către colţurile lagărului. lată de 2 1 ,38 m şi are o intrare largă de 6 m deschisă
Nu s'au golit camerile turnurilor. (Fig. 4, IV). spre răsărit. Zidurile îi sunt lucrate din aceeaşi
Valul (vallum) din spatele zidului nu a fost găsit piatră şi mortar, la colţuri şi uşi întărite cu cărămidă.
fiindcă nici nu fusese ridicat. De obiceiu, el rezultă Au o grosime variabilă între 0,60-0,90 m şi se
din săpătura pământului şanţului din jurul castrului păstrează pe o înălţime de 0,50-1 m. (Fig. 5).
şi această, înainte de a se construi zidul incintei. Compartimentele pretoriului imită cele trei părţi
distincte din aranja
mentul interior al casei
,/ romane.
/
TI /
./
pală
La intrarea princi
e o curte (atrium) ,
/
/ lungă de 19,85 m şi
/ lată de 1 0 , 1 0 m. Zidu
" ./
' .
/ rile păstrate pe o înăl
"
" / ţime de 0,50 m au o
" /
/
grosime mai mică decât
"
.
/ restul pretoriului, fiind
"
numai de 0,60 m. In
trarea e puţin deplasată
spre stânga, latura zi
dului din dreapta fiind
de 7 , 78 m, iar a celui
din stânga de 6,85 m.
La alte castre se
" găsesc pe laturile în
" guste ale acestei curţi,
"
,
mai multe cămăruţe în
'.
care se păstra arma
, mentul (armamentaria) .
, Dacă existau şi la Ra
' .
'----- covita fuseseră cons
truit� din lemn ce a
putrezit fără urme.
Din curtea pretc
riului se trecea în sala
sacră situată la mijlocul
clădirii (peristyll um) ,
o 2. :S t,. 5 T 9 10 lungă de 1 9,8Ş m şi
E
I EE31=31�=E 1 =:E I=:E=E I =E:3I�31 1'\.. lată de 9,70 m. Zidurile
ei, au grosimea de 0,85
fig. 3 . - Turnurile dela colţurile castrului
-0,90 m şi se păstrează
până la înălţimea de
1 ,05 m. Uşile dintre
Cum ambele lipsesc, se vede că s'a lăsat săparea curte şi sala sacră nu s 'au găsit, deşi vor fi fost
lor pentru ultimul moment. În planul de construcţie cel puţin două. Una pare a fi indicată prin câteva
va fi fost prevăzută ridicarea mai multor şanţuri cărămizi rămase prinse de zid, material folosit,
şi valuri de protecţie pentru castru, cum găsim la după cum am văzut numai la colţuri de zid şi la
SIăveni, Băneasa, :ăpata de Jos şi Va l ea Url uii, intrări . O uşă a sălii, largă de 2 ,38 m, Încadrată cu
unde avem castele din aceeaşi epocă (secolul I I I). zid de cărămidă, ce da în afară de pretoriu s'a
În acest caz , pământul primului şanţ de lângă stabilit lângă colţul de Sud-Vest.
zid nu se mai aruncă în incintă şi se folosea la ridi Două sondagii făcute în latul acestei săli, până
carea primului val din afară. la adâncimea de 1 ,20 m au scos numai bucăţi de
Valul interior alăturat zidului incintei putea fi ţiglă, material cu care fusese acoperit pretoriul l.
înlocuit cu un pod de lemn aşezat pe stâlpi bătuţi
în pământ sau pe picioare de zid, ca la castrele
Bivolari, Copăceni, Titeşti şi Căşei. I Au fost găsite şi două schelete îngropate, în parte, peste
S'au făcut sondagii în faţa celor patru porţi, dar zidul de Sud. Sunt morminte târzii şi În gura unuia, Tocilescu
arată că s'a aflat o monetă de argint ungurească din secolul
nu s'a descoperit inscripţia de fllndaţie sau alt al X I I I-lea. O altă monetă tot de argint şi din aceiaşi vreme nu
material arheologic . s'a putut descifra.
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DAClAE lNFERIORIS 39
Deasupra nu exista un alt etaj şi ea era înaltă cât piatră cu mortar, alternează cu rânduri de caramIZI.
şi etaj ele vecine. Se ştie, că în subsolul acestor capele (necercetat
Ultimul compartiment (oecus) , situat în spatele la Racoviţa) se păstra tezaurul şi alte obiecte pre
clădirii e format din trei camere, cu ziduri groase ţioase ale garnizoanei.
1
r-----�--T1 - - - - - - - -"----��-
D
r--�----Tl - - - - - - - - IT----�---,
r--
�----l - - - - - - ----IT----�-__..
\ '------,
I
- _ !.. _ - - - - - - '--
de 0,80-0,85 m şi păstrate pe o înălţime ce ajunge Camera din stânga capelei (S.) e de manmea :
în unele locuri la 1 , 30 m . 6 X 5,90 m, cea din dreapta (N.) de 6 X 6,03 m.
Î n mijloc, e o încăpere d e mărimea 6,83 X 6,08 Fiecare avea câte o uşă largă de 1 ,02 m deschisă
ce nu are intrare. Aici e locul cape/ei a cărei par spre sala sacră. Cum în aceste încăperi nu s'au
doseală va fi fost mai ridicată şi în loc de uşi va găsit sisteme de încălzire ( hypocaustum) ca la
fi avut o largă boltă închisă cu draperii sau para alte pretorii, vor fi servit ca birouri. Marea
vane de lemn. Spre deosebire de camerele vecine, cantitate de dărâmături aflate în cele trei camere
capela are zidurile mai bine legate şi straturile de dovedeşte că deasupra lor există un etaj, acoperit
http://patrimoniu.gov.ro
40 B U LET I N U L COM I S I U N I l M O N U M ENTELOR ISTORICE
tot cu ţiglă, loc rezervat locuinţei comandan� 1 . Fragment de cărămidă găsit la poarta de Sud,
tului. pe care se mai vedea dintr'o stampilă, litera . . . . 0 . . .
. ITY. POTC : .
I
. 1 A. . . .
I
i
I 4. Patru săgeţi de fier (pretoriu).
I 5. Stil de fier ascuţit la un cap şi la celălalt bom
I bat. Pe corp prezintă trei rânduri cu profile circulare .
http://patrimoniu.gov.ro
CASTRA DACIAE lN FERIORlS 41
ars, fiindcă nu era terminat, iar o apărare a lui 10 spessore e di 1 , 7 5 m. Davanti alle porte 10 spes
împotriva barbarilor, era inutilă, prin lipsa valurilor sore e di 1 ,62 m. (Fig. 3).
şi şanţurilor. Le quattro parte munite ciascuna con due torri,
Epoca ridicării castrului Racoviţa nu poate fi. sono simili, ma non uguali fra loro, e situate sullo
stabilită cu certitudine . Ne putem gândi numai stesso asse. Avevano la larghezza di 4,75-5 , 7 3 m,
la ultimii ani ai stăpânirii romane în Dacia, sau la con una soIa chiusura. (Fig. 4).
completa evacuare a tuturor punctelor fortificate, Il pretoria misura 28 X 2 1 ,38 m, coi muri esterni
de Romani pe malul stâng al Oltului. di 0,60-0,90 m (in spessore). La sua pianta presenta :
u . cunoaştem nici garnizoana ce l-a ridicat. il cartile (1 9,85 X 1 0, 1 0 m), con una entrata di 6 m ;
Poate că a fost tot de numerHS burgariarum et vere
dariarunl constatat în vecinătate la Copăceni, supt
Hadrian (CIL. I I I : 1 3 795 ; 1 3 796 şi 1 4 2 1 64°). Rolul
castrului Racoviţa era de a întări pe cel dela Copă
ceni mai vechi şi neîncăpător.
În numeroasele sale scrieri, Tocilescu urmat şi
de alţi învăţaţi , identifica aşezarea romană dela
Racoviţa-Copăceni cu Praetari Hm din Tabula lui
Peutinger. Verificând distanţele date de TabH1ă cu
realităţile de pe teren, am ajuns la concluzia, că
în acest loc cade Pons Vetus, iar Praetarium e lângă
Cozia (la Bivolari). Hotărîtoare pentru aceasta e şi
situaţia geografică a depresiunei Titeşti, care trebuia
legată cu un Pod Vech i u de malul drept al Oltului .
Înainte de Hadrian, drumul pe Olt, din Transil
vania şi până la Dunăre, urma numai malul drept
al râului. Supt acesta şi Antonin Piul, şoseaua fu
trecută şi pe malul stâng al OItului între (jura Văi i
(castru) ş i Câi neni (castru). P e această distanţă se
cunoaşte în unele locuri a fi săpată în stâncă după
procedeul folosit în regiunea Dunării, la Cazane 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
v C o M U 1 C Ă R 1
B 1 S E R 1 C A D 1 N Ţ E L E Ş T I - C O S Ţ E Ş T I, A R G E Ş
La biserica veche din satul Ţeleşti-Costeşti jud. Se găsesc în biserică cincisprezece candele de argint,
Argeş, pe o placă de lemn, este săpată următoarea împodobite cu ornamentul vegetal, foarte răspândit
inscripţie, a cărei descifrare este îngreuiatâ de ca motiv, în secolul al XVI I I-lea, ca o continuare
puţina ştiinţă de carte a celui care a săpat-o in a epocii brâncoveneşti, l.al eaua.
anul 1 77 3 . Patru candele mari în faţa altarului, cinci în naos,
Ea cuprinde numele sătenilor ş i sumele c u care două mici la iconostas, trei mici în pronaos, una
au ajutat la ridicarea bisericii. mică în altar.
t Pisat 1 cine au dat la biserică păntru
şindrilă. S'a dat taleri 76. A dat Con
sttLndin i Barbu 20 tal eri. Căpi (tan) Stan
13 taI eri, Stan i . . . . . . . . 6 taI eri, Toder
(sic) 4 taleri, lonu 2 taleri, D Llmitraşcu
2 taI eri, Ion 1 tai er, Preda 3 tal eri, Pătru
. . . . . . . . 3 tal eri , Voinea . . . . taleri ,
Pop (a) Arsene 23 tal eri, Costea 3 taleri,
Voicu 4 tal eri, Sta n dă 1 tal er, Pop (a)
Stan 4 tal eri, Dragu Kir 1 taleT Pop (a)
Voicu I tal er, Nedelea Voicu a pIă (tit)
2 tal eri. (Fig. I ) .
. . . . şi şindril it (ta!eri 22. A u dat
Pop (a) Arsene 1 5 taleri, M i hai Căpita n
4 tal eri, Costandi n 1 taleT, Stan I taler, Fig. 1 . � Biserica Teleşti·Costeşti, Argeş. Inscripţie.
V/adul I tdler,. Văleat 728I 2. (Fig. 2) .
BISERICA UDRICANI D I N
BUCU RE ŞT I
În altar s e păstrează o veche evan�
ghelie ferecată în argint.
La proscomidie pe o piatră cu litere
în relief, pomemicul scris pe două
rânduri, în stânga :
Pome/nicul PoPii Nicolae Zogravu ctitor
cel vechi u care au dat bisericii casele care
Fig. 2. _ .
Biserica Teleşti ,Costeşti, Argeş. Inscripţie.
sântu in dosul altarului şi o prăvălie i n
carele cu peşte ş i toate cărţile bisericii :
Nicolae i erei, Ecaterina ereiţă, Theodosie eromona.h, Pe unele profesorul Iorga a cetit inscripţia în
Radu, Mirica, Iane. greceşte : « Timoteiu episcop al Troadei ; 1 847 ) 1 .
În dreapta : Pomelnicul j upânesei Mari i a Pita
rul ui Ioa n, care au dat bisericii şase pogoane de vie COLECŢIA D r . H . SLOBOZIANU
la CerT' ăteşti : Ioan, Maria, Iordache, Marica, litco, Pe un potir, aflat la d-l dr. Slobozianu, inscripţia
Neaga, Manda, Bălaşa, Patraşco, Ecaterina, erei săpată pe marginea de jos, cuprinde :
Enache, Preda, Corda 3 ( ?). C H I 4,' UJ ,' C��I'i:iiK I H H " Ii H C T '" K (''') .\\" H C T H I'·" " " 1'1\"
IlImC"HH tlclm"'/i\ IiN.. �/\\"Tfl'f K(-") 3f/\\J\-k ,\\MĂ"K
c"Ni T p :i:i) ĂM\'" H H "�UJT�,\\'" ',rtl/\\f H ,' 1 7 56 r",\"
I Scrie.
2 1 7 73. Ăf",'lil'b\\ 16 4 H C"".
3 Cu mici deosebiri la N. Iorga, Inscripţii din bisericile
României, Bucureşti, 1 90 5 , p . 2 9 1 . 1 Ibid. p . 2 9 1 .
http://patrimoniu.gov.ro
COM U N ICĂR I 43
http://patrimoniu.gov.ro
44 B U L ETINUL COMIS I U N l I MONUMENTE L OR ISTOR ICE
Interiorul foarte mic şi întunecos. va da, ca să-i fie lui tot satul Bră niştari din Măgura,
Catapeteazma e de zid. cu tot hotarul din câmp şi din apă şi din pădure
Dedesuptul picturii în ulei, se află o alta în şi din vadurile de moară şi cu vii, de oare ce a
frescă. Ctitorii sunt la locul cuvenit. cumpărat sluga Domniei Mele, Dumitru ban, dela
Figurile ctitorilor sunt aproape şterse, se citesc toţi megiaşii din sat, anume : popa Oprea şi fratele
însă bine inscripţiile cu numele lo� în greceşte lui Stoica şi Radul şi Golea şi Dude şi Radul şi
« Zamfirachi cămăraş şi Elena » . Stan şi Neagoe şi Iuga şi Stoica şi Dorin şi Stănimir
Pisania acestei biserici este inedită, scrisă în şi Oprea şi Manea şi Stoica şi Radul şi Tudoran şi
greceşte în versuri şi anume în 1 2 hexapodii iam Stanciul şi Zăbavă şi Luţcan şi Bobe şi Dobrişan,
bice . anume stânjeni 6 1 6 pentru 1 4.000 aspri gata şi a
mai cumpărat sluga Domniei Mele Dumitru ban
1 . ' ETCl. T�z!.6.vou x p 6.v'ro poc; KUlvcr'r<X'I'rtVOU şi altă ocină aleasă şi hotărâtă dinspre Brăniştarii
K <xl. r p'!)Yo p [ o u O uyy pO OM/(UlV TCOLfLEVO<;
din Măgură alţi stânjeni 1 1 2 dela Andreicu şi dela
�dfL<XV70 V<XO'I ,0'1 TC<XPOV'r<X 2X (36.8 PUlV
Stoica din Ioneşti pentru 1 1 20 aspri gata . . . ».
'O X<XfL<X P 6.()IJ C; 'rWV OX'IWV ZC(fL<pZLP6.X'!)<; (Moşia Ioneasca proprietatea fraţilor Panait şi
5 . " n'l h TC<X'r p [OOC; , A p O<X'IL'rO/(Ul plou
Costantin Vartiade din comuna Uzunu-Călugăreni
K<xt .� cruvzuvoc; -ro u oe: -ro U 'IOfL' ' EMv'!)
vecină cu Brăniştarii din Măgură).
E tc; 'r'�v os 06;<xv 'rW'I 'r p LWV 2'1 &ylOLC;
După trecere de 3 1 de ani, în a doua domnie a
Toi) JLxoMou 'rOU 0e:ouow p o u afL<X
lui Alexandru Vodă Iliaş, 1 628, Dumitru dvornicul
.'\ EYUl 'ro U T u pUlVOC; x<xl. ye: 'ro U �-:-'!)AL<X'IO i)
din Mogoşeşti face zapis de iertăciune de rumănie
1 0, ' AA' tXE�e:Ue:, 'rW'I oOfLY)'r0 P UlV ie: pt
în schimbul de 2.000 de aspri gata Popei Opri şi
T P L,xO' &Y[<X'I, '� 'r p Lac; 'rWV &ytUl'J
cu frate-său Tudor feciorii lui Stan şi lui Stroe vărul
1 7 6.3 M<xfou 5.
lui Stan din Brăniştarii dela Măgura. Actul este
Stan isprăvll icd întărit mai apoi peste 9 ani şi de Matei Basarab
Voevod la 26 Iulie 1 63 7 , căci între timp se ridicase
5. ' .A), O<XVLTOlUl ? [OU, 6 cr<xuzuvoc; ' ECl.AEV'!) , 7 cu pâră la divan Pătraşco Postelnicul şi jupâneasa
" (j'l) 'rUl'I, 1 1 -:- P LcX.C;) pb:c; . . lui Zamfira, cum că ei n'au fost rumâni ai lui Du
mitru D vornic, ci au fost rumâni ai jupâniţei lui,
Trad ucere Zamfira. Si a dat Matei Basarab Voevod lege 1 2
boeri să j�re, să spargă cărţile acelor oameni, iar
Pe vremea domnitorului Constantin Cehan şi ei îndată n'au putut să apuce de lege, ci au rămas
păstorind Grigorie al Ungrovlahilor, au clădit de lege şi de judecată. (Arhivele Statului, secţia
această biserică din temelie cămăraşul ocnelor Zam copiilor, pachet 3, nr. 2770).
firachi, având ca patrie Arvanitohori şi soţia ace Urmaşii acestora şi-au păstrat ocinile lor până
stuia cu numele Elena, întru slava celor trei întru în zilele noastre, numindu-se satul lor Brăniştari
sfinţi Nicolae, Teodor Tiron şi Stelian. Ci roagă Moşteni, iar ei la 1892 erau aceştia : Popa Dumitru
tu treime de sfinţi, pe sfânta Treime pentru ctitori. sin Vlad Buricea, Dumitru Panait, Marin Panait,
(Colaţionarea este făcută cu d-l Alexandru Elian, Preda Panait şi alţii, zidind şi biserică la 185 1 , cu
profesor de Paleografia greacă la Arhivele Statului). hramul Sf. Nicolae.
Inscripţia de pe clopot : « Acest clopot s'a turnat De unde vine numele de Măgura din documentele
cu ajutorul obştii locuitorilor corn. Balot�şti şi vechi al comunei Brăniştari ? În harta austriacă
a d-lui Ioan Lahovari Ministru agriculturii şi al din 1 790 găsim satul Brăniştari aşezat pe o muchie
Domeniilor şi soţia d-sale Zmaranda Emma, năs de deal, i ar biserica satului pe o măaură înconjurată
cută Mavrocordat în zilele M. S. Carol 1 Regele de ape. Această măgură a fost făcută de oameni,
României şi a 1. P. S. S. Iosif Georgian Mitropolit fiindcă se cunoaşte scobitura în deal de unde s'a
al Ungrovlahiei Primat al României în anul mân cărat pământul.
tuirii 1 906. Alex. Spireanu clopotar 80 kg » . Despre această măgură găsim lămuriri şi într 'o
insemnare făcută pe o evanghelie (1 704) a bisericii
din Brăniştari. Iată acea însemnare :
BISERICA S FÂNTUL GHEORGHE D IN « Această evanghelie este a bisericii cei de lemn
COMUNA BRĂNI ŞTARI-VLAŞCA ce s'au aflat clădită din vechime pe măgura din vale
ce-a fost în mijlocul apelor, împrejmuită de sălcii
Cea mai veche amintire despre comuna Brăni bătrâne şi plantată cu mulţi peri altoiţi şi nuci tot
ştari, ce am putut găsi până acum este dela sfâr bătrâni, cari toţi au fost distruşi din pământ şi
şitul veacului al XVI-lea şi anume într'un docu măgura s'a fărâmat de răul şi necredinciosul pro
ment dela Mihai Viteazu din 26 August 1 597, prin prietar Necula Pupa albanez din Macedonia ( 1 905),
care .megieşii acestui sat se vând rumâni de bună profanând şi osămintele strămoşilor noştri, cari au
voe lui Dumitru B m . Din acest act cunoaştem şi fost înmormânta ţi împrejurul bisericii cu hramul
numele locuitorilor, dar şi numele satului de atunci. sfinţii . mucenici Gheorghe şi Dimitrie ale cărora
Iată în traducere după originalul slavon partea icoane se păstrează şi acuma în podul actualei bi
care ne priveşte : « Cu mila lui Dumnezeu 10 Mihail serici c e s'a zidit de cărămidă d e fericitul proprietar
Voevod şi Domn a toată Ţara Ungrovlahiei fiul de pe atuncia, pitar Iordache Grecescu, la anul 1 840,
marelui şi prea bunului Pătraşcu Voevod, dă Domnia în satul Brăniştarii din deal. Şi slujind pe rând
Mea această poruncă a Domniei Mele slugii Domniei pe această evanghelie preoţii Ioan, mort la 1 820,
Mele Dumitru ban şi cu feciorii câţi Dumnezeu îi Matei, mort la 1 843 Aprilie 20, Cristea , mort la
http://patrimoniu.gov.ro
COMUNICĂRI 45
1 857, Gheorghe Dărăşteanu, mort la 1 873 şi eu care Gheorghe Muşeţeanu, fiul preotului Dumitru Mu
scriu 1875-1 908 Septemvrie 8. Preotu Sachelarie şeţeanu <t 1 920) în fiinţă şi astăzi.
Dumitru G. Muşeţeanu din satul Singureni, fiul lui Căqi vechi sunt : o evanghelie din 1 784 şi un
Gheorghe Muşat şi Neaga. Penticostarion din 1 785.
Această însemnare lămureşte în parte şi zidirea
bisericii din Brăniştari, a căreia pisanie sună :
(, Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce să
prăznueşte hramul sfântului Gheorghe şi al sfân
tului pitaru Iordache Grecescu în zilele Prea lnăI
ţatului Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevod
la leat 1 840 Iunie 1 0 » .
Î n pronaos erau ctitorii zugrăviţi la locul lor cu
inscripţia : (, Pitaru Gheorghe Grecescu, Cocoana
Elenca » .
În altar, la proscomidie, pe o piatră este scris
pomelnicul ctitorului : (, Vii : Gheorghe, Elenca,
Eftimie, Costache, Maria, Efrosina, Maria, ]oiţa,
Casandra, Manolache, Bălaşa, Petrache) Ştefan,
Uţa, Costache, Catinca, Arsache. Morţi : Dumitru,
Neacşa, Nicolae, Ioan, Casandra, Nicolae, Seva
stiţa, Dănăilă Ieromonah, Gheorghe, Caliţa, Ur
sache, Gheorghina, Tudorache, Maria, Anton,
Gheorghe, Petre » .
Biserica s ' a dărâmat î n anul 1932 ş i s ' a ridicat
o alta pe aceleaşi temelii, însă deosebită ca formă.
Fig. 1 .
Fotografia ce dăm înfăţişează vechea biserică cea
zidită de Grecescu. (Fig. 1 ).
La această biserică, pe lângă preoţii amintiţi se Şi în sfârşit o icoană a Sf. Ilie Tesbiteanul cu
pomenesc şi următorii cântăreţi : Iordache Popescu însemnarea : (' Această sfântă icoană s'a plătit de
sin popei Cârstea <t 1 85 7), Ghiţă Stoica Cioroacă Dobre Muşat şi fiica sa Ioana, 1 882 Iulie 10 » .
zet popei Gheorghe <t 1873), Ioniţă Logofătu ce
cânta după plăcere pe lângă cei doi cântăreţi şi Pr. IOAN MUŞEŢEANU
http://patrimoniu.gov.ro
c R o N 1 c Ă
1. BARNEA
G. A. SOTIRIU, KZ�fl'�A�CX TOU mxoUfLzv�XOu TI cx ( M �ZCX'�A) K:; ( KwvcrTCXVT[VOU) �T ( �-ou p�cx) 1 ) B- B
-p�cxpZdo u : TI CXT P�CXpX�XOe; VCXOe; XCX� �Xe:UOqJUA.xXWV, ( Bozooocx) (cu emblema domnitorului în mijloc).
1 14 pag. + 64 planşe şi 30 fig. şi schiţe în text. IT poe; TOV -CXTCWIO'I M'l)TPOTCOAlT'l)V BZ ( - B��u"I) e; ) ,
Athena, 1 938 - este una dintre ultimele lucrări ale .!.l A ( - Llcxv�"�), ; ) TI TM ( - T I .x ;flwv) 1 795 O), (p. 43).
cunoscutului profesor şi academician din Athena . Un epitrahil din catifea roşie, cusut cu fir de
Deşi târzie, anunţarea ei aici o cer câteva date şi aur, înfăţişază un ornament din domeniul vege
odoare ce ne interesează, amintind legăturile noa talelor, de artă apuseană, patru cruci în chenar
stre din trecut cu Patriarhia ecumenică. şi la gât, un vultur bicefaI. In partea de jos, inscripţia
Astfel, uşa din mijloc ce dă din nartică în naosul în metru antic ;
bisericii reînnoită în 1 720 poartă inscripţia ; (iMv�cr8'l)T� « T60E EmTpcxX-fJ)'wv 0z<{) &qJ�zpw8'l) EV Tii fl e:y.x),"n
xup�e: TOU OOUAOU cro u KWVcrTCXVT[VOU XCXTCO UXZXGl.Y�iY. TOU X p �crTOU c1.yl� EXXA"I)cr[� II cxTp�cx PxouvToe; &
T�e; MOAOO OACXX[W;, oi) TO�e; E�6oo�e; &v'l)YEp8'l) 'li P lcrTCX -o u IIcx'lcxy�wT.xTou KUTC P�CX'lou -ou .&CXUflCXcrTo u
TCCXpOUcrCX TC ))'"1) he:� 4 'P' K ». (ef. şi M . re:ozwv, TOU TCPW"I)V Kcx�crcxpdcxc; �cxp o.xvep KO:TCXXOU�'l)v<{)
« X pov�xo: TO U TICXTp�cxPZlXOU o'Cxo u xcxt TOU vcxou », B o p'JLxep 't"<{) flZy.xAep de; ECXUTOU flV1Jflocruvov XCXt
Constantinopol, 1 884, p. 87, nota 1 68 - 1 70). In auyyzvwv c1.TC.xV't"WV. 1 7 0 8 ». (p. 48, pI. 32, l' în
scripţia de deasupra intrării din nartică în nava stânga).
dreaptă a bisericii aminteşte de acelaşi « x u p Kwv Ajungând la colecţia perdelelor uşilor împără
crTCXVT[VOU TC p<fJ"I)V XCXTCt xe:zcxy�iY. O UYYPO OACXX[CXe;, teşti, autorul notează ;
..;\'Y K ( 1 7 2 0 ) Llzxe:flOP(OU �'l) » . (p. 1 2,1). « Dintre cele folosite ca perdele pentru uşile
In faţa tronului patriarhal din dreapta navei tâmplei altarului, Scherofilakiul Patriarhal deţine
de mijloc, se află tronurile în care şedeau, când o serie întreagă de tot atât de frumoase perdele
se aflau în Constantinopol , voevozii Ţărilor Ro din catifea roşie, provenind din donaţia casei
mâne (p. 1 5 ). fanariote a Ipsilanţilor, cu emblemele casei dom
Tronul patriarhal, din lemn incrustat cu fildeş, neşti a Ungro-Vlahiei, ajunsă în Schevofilakiu din
e una din cele mai de seamă podoabe ale bisericii mănăstirea Kamariotissa, reînnoită de Ipsilanţi.
Patriarhiei. Vătămat de Turci, a fost reînnoit pe O perdea dintre acestea alăturăm şi noi aici
vremea patriarhului Iacob, cu cheltuiala voevodului (pI. 45). Aceasta e împodobită cu o cruce înaltă
moldovean Dumitraşcu Cantacuzino. O spune cusută în fir de aur, având patru raze la încrucişarea
inscripţia de pe frontonul de lemn ; . braţelor şi fiind aşezată pe emblema casei domneşti
'O �cxp Oâpwv flEV (i)AZcrz .&povov x6AOe; a Ungro-Vlahiei, cu cunoscuta înfăţişare a pasării
Tou �w;:oovocx T' cxi) TCo80e; Ll'l)fl'l)TP.xcrXOU phoenix, ce renaşte din propria-i cenuşe ; marginea
Kcx(v�crz TOUTOV KCXTCXXOUrl)vou �EWV perdelii e împodobită cu o coardă de viţă şi alte
XPOVOTP l O O UVTOe; TCo�flEVOe; T' , I cxxw oou. � X TI ( 1 680) ornamente cusute în fir de aur. Dedesubtul emble
( 1 680), - pag. 1 9, pI. 6 cx . mei, numele donatoarei ; « Ab�CXTe:p[VCX Ll6flvCX » : soţia
Printre odoarele Schevofilakiului Patriarhiei , un voevodului Alexandru Ipsilanti, voevod al Ungro
omoforiu datează din 1 795 (pI. 29a, în mijloc). De Vlahiei. Din descrierea a nouă astfel de perdele
format mare, acest omofor e confecţionat « din ştofă de către Bartolomeu Cutlumuşanul ( ' YTC6flV"I)flCX
ţesută în fir de argint şi are cusuţi pe el patru poli tcrTO p�XOV TCZpt T'lj ; XCX-rZ 't" �'I X�AX1J I Mov'ijc; T'ije;
în formă de cruce, pe care sunt înfăţişate cu pietre 0<:OT6xou, Constantinopol, 1 346, p. 73 sq.) , cunoa
verzi şi mărgăritare, după modele apusene şi ruseşti, ştem că acestea au fost confecţionate în Germania,
simbolurile celor patru Evanghelişti (inger, leu, bou, la comanda Doamnei Ecaterina, care « răpită de
vultur) şi la gât pe Hristos ridicând crucea. Dede
subt sunt cusute patru râuri cu inscripţia ; « Llw pov 1 Subsemnatul cred că mai curând e vorba despre Mihail
OW P'l)8EV TCCXPO: TO U ' Y 'f''l)AOT.xTOU I Q( .xvvou) MX Şuţu :Eou�ou ca domnitor al Moldovei ( 1 793- 1 795).
http://patrimoniu.gov.ro
C RON ICĂ 47
moarte mai înainte, n'a apucat să le vadă » ; au kiului Patriarhiei ecumenice, pe care autorul le
fost însă dela început afierosite mănăstirii Kamar descrie făcând, unde e nevoie, şi foarte importante
iotissa, în anul 1 805, August, de către soţia lui consideraţiuni critice, regretăm împreună că odoa
Alexandru ». rele păstrate sunt foarte puţine faţă de cele odi
Trecând peste celelalte odoare (tron patriarhal, nioară existente, îi mulţumim pentru seviciul ce
amvon, icoane în mozaic şi zugrăvite, veşminte ne-a făcut şi-i dorim totdeodată ca, după trecerea
liturgice, cruci sculptate în lemn, vase sfinte, acestor zile grele, să dea cât mai curând luminii
manuscrise ş. a . ) - t:nele de foarte mare impor tiparului şi bogatul material strâns cu prilejul vizitei
tanţă artistică şi istorică ale bisericii şi schevofila- la Muntele Sinai.
http://patrimoniu.gov.ro
RESUME F R A N C; A I S
V i e t o r B r ă t u 1 e s e u, Le mo nastere Pr. 1 . M u Ş e ţe a n u, I nscriptions des di,
de Polovragi (v. p. 34). verses eglises de viUages d u distric
D. T u ci o r, Castra Daciae I nferioris III. d' Ilfov et du district de Vlaşca.
Resume en italien.
V i e t o r B r ă t u 1 e s e u, I nscriptions de CHRONIQUE
l' eglise en bois de Tel e şti,Coste şti d u
d istrict d'Argec he, de l ' eglise de Udri, 1. B a r n e a, S ur un l i vre de monsi e ur G.
can i (Bucarest) et d ' u n cal ice. A. Sotiriu, Athenes, 1 938.
http://patrimoniu.gov.ro
TABLA DE M ATER I I
Pgaina
http://patrimoniu.gov.ro
Redacţia :
http://patrimoniu.gov.ro