Anul 1918 in Transilvania Si Europa Cent PDF

A NUL 1918 ÎN T RANSILVANIA
ªIE UROPA C ENTRAL -E STICÃ

CONTRIBUÞII BIBLIOGRAFICE ª I ISTORIOGRAFICE
Bibliografia.p65 1 12/5/07, 11:50 AM

V ALER MOGA
Conf. univ. dr., Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Catedra de istorie. Preocupãrile sale
de cercetare vizeazã istoria politicã a mediilor româneºti în secolul al XX-lea, în special istoria culturii
cu finalitate politicã.
Associate professor in the History Department of 1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia. His research
work deals with 20th century Romanian political history, focusing on the history of politically-motivated
culture.
IACOB MÂRZA
Prof. univ. dr., Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Catedra de istorie. Este decanul Facul-
tãþii de Istorie ºi Filologie, specialist în istoria istoriografiei româneºti. A desfãºurat cercetãri în do-
meniul istoriei culturii româneºti din Transilvania în epoca modernã.
Professor in the History Department of 1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia. He is the Dean of
the Faculty of History and Philology, specializing in the history of Romanian historiography. His research
focuses on the history of Romanian Transylvanian culture in the modern era.
SORIN ARHIRE
Asist. univ. drd., Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Catedra de istorie. A publicat arti-
cole ºi studii în domeniul istoriei diplomaþiei din perioada interbelicã, în special în sfera relaþiilor
româno-britanice.
Doctoral student, teaching assistant in the History Department of 1 Decembrie 1918 University of Alba
Iulia. He is the author of several articles and studies dealing with the history of diplomacy during the in-
terwar period, special attention being given to Romanian-British relations.
VASILE CIOBANU
Conf. univ. dr., Universitatea Lucian Blaga Sibiu, ºeful Catedrei de istorie modernã ºi contem-
poranã. A desfãºurat cercetãri pe teme diverse din aria istoriei moderne ºi contemporane, axându-se în
special pe evoluþia comunitãþii saºilor transilvãneni în perioada 1918-1944.
Associate professor at Lucian Blaga University of Sibiu, head of the Department of Modern and Con-
temporary History. His research includes a number of topics pertaining to modern and contemporary his-
tory, focusing especially on the developments experienced by the Transylvanian Saxon community between
1918 and 1944.
MANUELLA K A DA R
Lector univ. dr., Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Catedra de matematicã-informaticã.
Desfãºoarã o activitate de cercetare cu caracter interdisciplinar, valorificându-ºi competenþa din do-
meniul informaticii aplicate ºi al programãrii în proiecte din aria arheologiei ºi istoriei.
Lecturer in the Mathematics and Computer Science Department of 1 Decembrie 1918 University of Alba
Iulia. Her interdisciplinary research work combines applied computer science and programming with projects
in the field of archaeology and history.
DANIEL M IHAI MELINTE
Masterand, bibliotecar în cadrul Universitãþii 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, profesor la Colegiul
Naþional Lucian Blaga din Sebeº. Are preocupãri în domeniul istoriei relaþiilor internaþionale în
secolul al XX-lea.
Postgraduate student and librarian at 1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia, also teaching at
Lucian Blaga National College of Sebeº. His concerns include the history of international relations in the
20 th century.
ANCA MELINDA B REAZU
Masterandã, profesoarã la Grupul ªcolar Industrial Horea din Deva. Aria sa de studiu ºi cercetare
cuprinde relaþiile politice în actualitate, precum ºi istoria politicã a secolului al XX-lea, în perspectivã
internã ºi internaþionalã.
Postgraduate student, teaching at Horea Industrial School of Deva. Her studies and research focus on
current political relations and of the political history of the 20th century, at national and international level.

SORIN ARHIRE MANUELLA KADAR
VASILE CIOBANU DANIEL MIHAI MELINTE
VALER MOGA
ANCA MELINDA BREAZU
(colaboratoare)
ANUL 1918 ÎN TRANSILVANIA

ªI EUROPA CENTRAL-ESTICÃ
CONTRIBUÞII BIBLIOGRAFICE ªI ISTORIOGRAFICE
VALER MOGA ºi SORIN ARHIRE

(coordonatori)
ACADEMIA ROMÂNÃ
Centrul de Studii Transilvane
Cluj-Napoca, 2007

Volum realizat în cadrul grantului multianual (2006-2008) de tip A,
cu finanþare CNCSIS, cod 735, intitulat
Modelul european al autodeterminãrii naþionale.
Societate ºi instituþii în Transilvania anului 1918.
© Academia Românã/Romanian Academy, 2007

Valer Moga, 2007
Toate drepturile rezervate/All rights reserved.
Printed in Romania by
Tipografia Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia,
1 Francisca St., Alba Iulia 510040
Tel. 0258/835727
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Anul 1918 în Transilvania ºi Europa Central-Esticã:
Contribuþii bibliografice ºi istoriografice / coord.: Valer Moga
ºi Sorin Arhire; alþi autori: Vasile Ciobanu, Manuella Kadar,
Daniel Mihai Melinte; colab.: Anca Melinda Breazu.-
Cluj-Napoca: Academia Românã. Centrul de Studii
Transilvane, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-7784-22-3
I. Moga, Valer (coord.)

II. Arhire, Sorin (coord.)
III. Ciobanu, Vasile
IV. Kadar, Manuella
V. Melinte, Daniel Mihai
VI. Breazu, Anca Melinda
94(498.4:4-11)1918'
Ilustraþia copertei/On the cover:

Histoire et Géographie. Atlas général Vidal-Lablanche,
Paris, Librairie Armand Colin, 1936, p. 86-87
Redactor/Editor: VIRGIL LEON

DTP: C OSMINA VARGA
Concepþie graficã/Graphic design: ªTEFAN SOCACIU

C U P R I N S /C O N T E N T S
Valer Moga
A NUL 1918:
U N TRASEU ISTORIOGRAFIC D E NOUÃ DECENII 7
Sorin Arhire
P ERCEPÞII ISTORIOGRAFICE ANGLO - SAXONE
E UROPA C ENTRAL -R ÃSÃRITEANÃ ÎNTRE ANII 1918 º I 1920 21
FAÞÃ D E
Iacob Mârza
S ECVENÞE ISTORIOGRAFICE ROMÂNE ª TI INTERBELICE
ASUPRA ANULUI 1918 33
Valer Moga
U NIREA D E LA 1918 ÎN ISTORIOGRAFIA ANILOR 1945-1967 49
Valer Moga
NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI 85
Valer Moga
T HE Y EAR 1918 : N INE D ECADES OF H ISTORIOGRAPHY 91
Sorin Arhire
C ENTRAL AND E ASTERN E UROPE BETWEEN 1918 AND 1920
IN A NGLO -S AXO N H ISTORIOGRAPHY 107
Iacob Mârza
R OMANIAN I NTERWAR H ISTORIOGRAPHY OF THE Y EAR 1918 119
Valer Moga
T HE U NION OF 1918 IN THE H ISTORIOGRAPHY OF 19451967 135
Valer Moga
EDITORS NOTE 173
L ISTA PUBLICAÞIILOR /L IST OF P UBLICATIONS 179
B IBLIOGRAFIE ROMÂNEASCÃ
ª I CENTRAL - ES T - E UROPEANÃ 187
B IBLIOGRAFIE PUBLICATÃ ÎN O CCIDENT 351
I NDICE DE AUTORI 383

I NDICE DE PERSONALITÃÞI 405

A N U L 1918:
U N T RA S E U I S T O R I O G RA F I C
DE NOUÃ DECENII
Valer Moga
E STE VORBA de un traseu prodigios, cu numeroase schimbãri de perspec-

tivã. Dacã perioada 1918-1945 ºi chiar 1945-1967 oferã un numãr mo-
dest de contribuþii pe tema enunþatã în titlu, pletora istoriograficã a peri-
oadei 1968-1989 constrânge prezenta încercare sã se limiteze la urmãrirea
impactului politicului, în perspectivã internã ºi internaþionalã, asupra scri-
sului istoric. Contribuþiile istoriografice propriu-zise vor fi invocate selectiv,
în mãsura în care ilustreazã poziþia autorilor în relaþia istoriografie-putere.
Având în vedere în primul rând situaþia Transilvaniei ºi a Banatului, con-
statãm cã primii istorici ai Unirii au fost tot acei care au participat la ac-
þiunea politicã din octombrie-decembrie 1918, Ioan Lupaº sau Silviu
Dragomir, Zenovie Pâcliºanu sau social-democraþii Ion Clopoþel ºi Tiron
Albani.
Târziu, în 1965, Mircea Eliade aprecia cã aparþine unei generaþii care,
dupã Primul Rãzboi Mondial, nu mai era condiþionatã de un program
politic naþional. Înaintaºii, scria el, se nãscuserã ºi trãiserã cu idealul reîntre-
girii neamului1. Aceºti înaintaºi nu erau alþii decât cei enumeraþi mai sus
ºi toþi comilitonii lor. Extinzând raþionamentul lui Mircea Eliade, nu putem
totuºi spune cã, odatã realizat statul etnic român, Lupaº, Dragomir ºi ceilalþi
se puteau deroba, în activitatea lor istoriograficã, de programul naþional.
Pe de o parte, naþionalismul rãmãsese o dominantã spiritualã a intelectuali-
tãþilor europene din Est ºi Vest. Pe de altã parte, sistemul de state clãdit pe
ruinele Imperiului Austro-Ungar a avut îndatã de înfruntat contestãri, nu
1. Mircea Eliade, Profetism românesc, vol. I, Bucureºti, Roza Vânturilor, 1990,

p. 11.

8 VALER MO G A
numai dinspre statele cu pierderi teritoriale sau cu ambiþii frustrate, ci chiar

din direcþia unor cercuri politice franceze sau americane2.
Aºadar, restrângând aria de interes la literatura dedicatã anului 1918,
constatãm cã istoricii români au continuat o activitate cu program. Ei
aveau în primul rând misiunea de a justifica realizarea politico-statalã româ-
neascã. Cu alte cuvinte, ei s-au angajat în consolidarea unirii sau, cu o
formulare ºi mai insolitã, în înfãptuirea unirii sufleteºti, dupã cea politicã.
Despre unirea sufleteascã au scris ºi au vorbit adesea Vasile Goldiº, Ion
Agârbiceanu, Dimitrie Gusti, dar ºi Ioan Lupaº sau Nicolae Iorga. Se înþe-
legea prin aceasta crearea unui nou orizont spiritual, care sã atenueze par-
ticularismele culturale ºi de identitate ale românilor din provinciile unite
la 1918, datorate trãirii îndelungate în medii politice ºi culturale strãine.
Pentru atingerea acestui scop, istoria trebuia sã coboare din paginile cãrþilor
ºi sã creeze un panteon naþional adecvat noilor frontiere ale þãrii. Prin ser-
bãri cu o largã participare popularã, Tudor Vladimirescu trebuia sã fie adop-
tat de ardeleni ºi de basarabeni, iar Avram Iancu, în 1924, la centenarul naº-
terii sale, sã-ºi consolideze statura de erou naþional la sud ºi la est de Carpaþi3.
Din reflectarea istoriograficã a acestor fapte transpare totuºi un paradox.
Pe de o parte, o temã a discursului politic românesc de la 1918 prezintã
Unirea drept rodul unei evoluþii istorice îndelungate. Pe de altã parte, Iorga,
Lupaº ºi colegii lor de generaþie resimþeau necesitatea unirii sufleteºti
dupã unirea politicã.
Apariþia primei lucrãri istoriografice româneºti dedicate anului 1918 este
legatã de cel pe care un autor american îl considera exponentul sentimen-
tului antihabsburgic britanic4. Este vorba de istoricul ºi publicistul R. W.
Seton-Watson, care se angajase încã din primii ani ai secolului XX într-o
campanie de susþinere a cehilor, slovacilor, slavilor sudici ºi românilor din
Imperiul Austro-Ungar în acþiunea lor politicã naþionalã.
Vizitând România în 1920, Seton-Watson, cunoscut ºi sub numele de
Scotus Viator pseudonimul sãu literar , a finanþat un concurs în vede-
rea editãrii, în colaborare cu societatea culturalã Astra, a unei cãrþi asupra
2. Vezi Recherches sur la France et le problème des nationalités pendant la Première

Guerre mondiale. Pologne, Ukraine, Lithuanie. Travaux du Centre Histoire des
relations internationales et de lEurope au XXe siècle de lUniversité de Paris IV,
coord. Georges-Henri Soutou, Ghislain de Castelbajac ºi Sébastien de
Gasquet, Paris, Presses de lUniversité de Paris-Sorbonne, 1995.
3. Valer Moga, Astra ºi societatea 1918-1930, Cluj-Napoca, Presa Universitarã
Clujeanã, 2003, p. 181-183, 484-485, 486-490.
4. Arthur J. May, R. W. Seton-Watson and British Anti-Hapsburg Sentiment, în
American Slavic and East European Review, 1961, 20, nr. 1, p. 40-54.

Anul 1918: un traseu istoriografic de nouã decenii 9
anului 1918 în Transilvania. Singurul text prezentat în acest concurs, ºi care

a avut, fireºte, câºtig de cauzã, a aparþinut publicistului ºi sociologului Ion
Clopoþel. Acesta a scris de pe poziþia participantului care îºi justificã anga-
jarea politicã. Atitudinea sa este reprezentativã pentru toþi social-democraþii
români ardeleni care, pendulând între internaþionalismul promovat de pro-
priul partid din Ungaria ºi acþiunea naþionalã româneascã, ºi-au concretizat
în toamna anului 1918 opþiunea pentru aceasta din urmã, fãrã sã se dezicã
totuºi de idealurile lor sociale. În cartea care a vãzut lumina tiparului la Cluj
în 1926, Clopoþel a prezentat Unirea Transilvaniei cu România drept o
completare a programului naþional de la 1848 ºi a subliniat originea bãrnu-
þianã a ideologiei generaþiei de la 1918. În lumina aceleiaºi asumãri, el a
explicat succesul acþiunii româneºti prin eficienþa sentimentului de solida-
ritate exprimat în obiectivul politic al democraþiei þãrãneºti, susþinut de
elitele naþionale5.
Anii aniversari promiteau sã devinã jaloane importante în tratarea isto-
riograficã a anului 1918. Primele trei aniversãri ale Unirii au fost subminate
însã de fenomene de crizã parcã din ce în ce mai acute, iar a patra, în 1948,
nu a mai trezit niciun ecou, datoritã instaurãrii regimului comunist în Ro-
mânia. În 1928, serbãrile Unirii au fost amânate cu patru luni, desfãºurân-
du-se la 20 mai 1929, datoritã unei schimbãri de guvern ºi fiind concurate
de alegerile parlamentare. Ziua de 1 decembrie 1938 a fost umbritã de
împrejurãrile internaþionale tot mai ameninþãtoare pentru þarã ºi de rãzbu-
narea sângeroasã a lui Carol al II-lea pe rivalii sãi legionari. Aºadar, serbãrile
au fost amânate cu un an, desfãºurându-se la 1 decembrie 1939, într-o
atmosferã cu nimic mai încrezãtoare, datoritã faptului cã de douã luni lumea
se afla din nou în rãzboi. La împlinirea primului sfert de veac de la Unire,
în 1943, putea fi vorba cel mult de o comemorare, deoarece pierderile
teritoriale din 1940 ale României fãceau absurdã însãºi ideea de serbare.
În 1928, la împlinirea primului deceniu de la Unire, istoricii români erau
prea acaparaþi de un prezent tumultuos pentru a-ºi oferi timpul cerut de
realizarea unei monografii mai ample a evenimentului. Prezenþa istoricilor
în viaþa politicã de partid era rodul unei tradiþii de asumãri naþionale, dar
ºi expresia unei atitudini pragmatice vizând obþinerea poziþiei ºi a mijloa-
celor necesare atingerii scopurilor profesionale.
România însãºi trãia o stare de derutã politicã, fiind condusã de o Re-
genþã tricefalã care gira ºovãielnic funcþia monarhicã ºi se pregãtea pentru
un transfer al puterii dinspre obositul Partid Naþional Liberal, care, cu mici
5. Ion Clopoþel, Revoluþia din 1918 ºi Unirea Ardealului cu România, Cluj, Socie-
tatea de Mâine, 1926, p. 170.

10 VALER MO G A
întreruperi, stãtuse la guvern din 1914, spre tânãrul Partid Naþional Þãrã-
nesc, aflat pe culmile popularitãþii. Principalii istorici ardeleni, liberalul
Alexandru Lapedatu ºi averescanii Ioan Lupaº ºi Silviu Dragomir, sufereau
efectele marginalizãrii pricinuite de instalarea naþional-þãrãnistului Iuliu
Maniu la preºedinþia Consiliului de Miniºtri.
În 1928, Vintilã Brãtianu, încã ºef al cabinetului, nu-ºi fãcea iluzii cã
liberalii sãi, apãsaþi de povara unor lungi ani de guvernare, ar putea însufleþi
naþiunea în vederea unei largi participãri la serbãri naþionale. El a încuviinþat
ca Astra, organizaþie apoliticã, sã rãmânã în centrul atenþiei ca principal
organizator, socotind cã poziþia modestã ºi generoasã de sponsor guver-
namental ar fi fost singura care sã-l prezinte într-o luminã favorabilã.
În cadrul unui program mai amplu, conducerea Astrei i-a încredinþat
lui Silviu Dragomir preºedinþia unui comitet care sã îngrijeascã apariþia
volumului intitulat Zece ani de stãpânire româneascã în Ardeal. Susþinerea
financiarã a proiectelor instituþiei culturale transilvãnene avea sã vinã prin
Alexandru Lapedatu, ministru liberal al cultelor ºi artelor6.
Silviu Dragomir a fãcut în scurt timp progrese semnificative în aceastã
întreprindere editorialã. A reuºit sã constituie un grup prestigios de colabo-
ratori ºi sã strângã o bunã parte a materialelor. Însã, într-o manierã care nu
constituia o noutate pentru viaþa publicã româneascã, o operaþiune de o
asemenea anvergurã, iniþiatã abia în aprilie 1928, n-a putut fi încheiatã în
ºase luni, iar în noiembrie liberalii au fost nevoiþi sã plece de la guvern.
Lipsit de mijloace, comitetul central al Astrei i-a cerut lui Silviu Dragomir
sã predea toate rezultatele activitãþii pe care o coordonase pânã atunci co-
mitetului naþional-þãrãnist al serbãrilor Unirii, prezidat de Sever Bocu, mi-
nistru al Banatului. Dimitrie Gusti ºi Emanoil Bucuþa au preluat toate res-
ponsabilitãþile editoriale7.
Din aceastã conlucrare impusã de circumstanþe a rezultat o impozantã
sintezã, ediþie in folio, în trei volume însumând 1.583 de pagini ºi 733 de
ilustraþii. Secþiile ºtiinþifico-literare ale Astrei ºi-au menþinut o poziþie
dominantã în realizarea ei. Din cei 75 de autori, 40 erau membri ai secþiilor.
Nu este lipsit de interes faptul cã sumarul conþine nume precum Nicolae
Iorga, Wickham Steed, George Vâlsan, Sabin Manuilã, Sextil Puºcariu,
Liviu Rebreanu etc. Este vorba, în realitate, de o monografie cu conþinut
geografic, economic, socio-antropologic ºi cultural. Valenþele istoriogra-
fice, pe lângã studiile cu un conþinut specific, sunt date de faptul cã domenii
dintre cele mai diverse sunt abordate într-o perspectivã cronologicã scurtã,
6. Valer Moga, Serbãrile unirii, Alba Iulia 20 mai 1929, în Apulum, 1985, 22,
p. 293-303.
7. Valer Moga, Astra ºi societatea 1918-1930, p. 261-262.

de un deceniu. Teza principalã a lucrãrii este aceea cã Transilvania a cunos-

cut progrese semnificative, sub toate aspectele, în intervalul scurs de la
încadrarea sa în statul român8.
La sfârºitul deceniului al treilea s-a petrecut un fapt cu semnificaþie
documentarã, relativ ignorat în deceniile urmãtoare. Iuliu Maniu, fost pre-
ºedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pãstrase, în aceastã calitate,
documentele Marii Adunãri Naþionale de la 1 decembrie 1918. În cadrul
serbãrilor din 1929 a fost inaugurat ºi Muzeul Unirii din Alba Iulia. Iuliu
Maniu a lãsat în custodia noii instituþii credenþionalele mandatele depu-
taþilor , procesele-verbale ale adunãrilor electorale, actele de adeziune ale
unor comunitãþi urbane sau rurale la deciziile de la Alba Iulia etc. S-a consti-
tuit astfel cel mai important depozit documentar referitor la anul 1918 în
Transilvania. De-a lungul anilor, acest fond a fost neglijat, fãcând doar
obiectul unor cercetãri parþiale. În 1989, documentele Unirii au fãcut
obiectul unei ediþii masive, însã nici de atunci ele nu au stat la baza vreunui
program de cercetare care sã le asigure o valorificare globalã9.
În deceniul al patrulea, viaþa intelectualã a României a fost marcatã de
paradigma statului cultural, cultivatã de regele Carol al II-lea ºi sprijinitã,
din convingere sau din oportunism, de un front de specialiºti din toate
domeniile, inclusiv istorici. Numeroase instituþii ºi personalitãþi au susþinut
un amplu proces de reformã socialã, menit sã aducã locuitorii României,
în cadrul statal de dupã 1918, mai aproape de standardele Europei Occi-
dentale. Populaþia majoritar þãrãneascã a þãrii trebuia sã constituie þinta unor
programe de pedagogie socialã sau, în sensul care le-a fost imprimat în Ro-
mânia, de pedagogie naþionalã. Reluându-ºi unele angajãri din tinereþe,
dupã preluarea tronului în 1930, Carol a dorit sã se plaseze în fruntea
acestor preocupãri, ba mai mult, sã se identifice cu ele. Girul monarhic nu
putea fi în sine ceva rãu. La început pe nesimþite ºi în mod evident dupã
instaurarea regimului autoritar carlist în 1938, pedagogia naþionalã a dobân-
dit amprenta unui adevãrat cult al personalitãþii oficiat în favoarea regelui.
Folosind verbiajul specific acestui fenomen, Carol însuºi se prezenta drept
un Constantin Brâncoveanu sau un Ceahlãu al culturii româneºti10.
8. Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 1918-1928, vol. I-III, Bucureºti,
Cultura Naþionalã, 1929.
9. 1918 la români. Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu România. 1 De-
cembrie 1918, vol. VII-X, coord. Ion Popescu-Puþuri, ªtefan Pascu ºi Augustin
Deac, ediþie de Augustin Deac, Ion Iacoº, Nicolae Josan, Valer Moga, Teodor
Popescu ºi Natalia Tampa, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1989,
CLXVIII, 636 p., XCI, 527 p., 295 planºe, LXXIX, 479 p., 258 planºe,
CXXIX, 650 p., 118 planºe.
10. N. Iorga, Memorii, vol. VI, Bucureºti, Ed. Naþionala S. Ciornei, s.a., p. 13.

12 VALER MO G A
În noul context, n-a fost nevoie ca istoricii români sã opereze o modi-

ficare de conþinut în privinþa tratãrii Unirii de la 1918. Ei ºi-au subordonat
scrisul noilor imperative ale pedagogiei naþionale ºi au devenit atenþi la rolul
pe care ºi-l asumase regele. Noua atitudine nu era întru totul incomodã,
deoarece Carol al II-lea a devenit cel mai important mecenat de pânã atunci
al unor ediþii beletristice ºi istoriografice devenite ulterior clasice. Ioan
Lupaº a þinut sã sublinieze într-un cuvânt introductiv cã regele însuºi i-a
cerut în 1934 sã scrie o carte despre Unire. Finalitatea acestei lucrãri, con-
formã tendinþelor culturale ale epocii, este evidenþiatã de editarea ei de cãtre
Fundaþia Culturalã Principele Carol în colecþia Cartea satului. Este
vorba de monografia intitulatã Istoria Unirii Românilor, apãrutã în 1937,
care a oferit un model de interpretare urmat de atunci de mai multe gene-
raþii de istorici. Minimalizând rolul evoluþiilor internaþionale, Ioan Lupaº
a prezentat Unirea de la 1918 drept rodul unei pregãtiri istorice româneºti
de sute de ani. Tot el a fost primul care a construit un amplu discurs istorio-
grafic asupra celor trei uniri ale românilor, între care a stabilit o fermã
legãturã cauzalã. În descendenþa lui Lupaº ºi a cãrþii sale din 1937 s-a con-
sacrat imaginea determinãrilor geografice Carpaþii, osia pãmântului
românesc, Dunãrea, cingãtoare mãiastrã ca premise ale constituirii
statului etnic român la 191811.
Revenind la datele aniversare, serbãrile celor douã decenii împlinite de
la Unire s-au desfãºurat la Alba Iulia, în 1 decembrie 1939, în prezenþa
regelui Carol al II-lea, într-un decor butaforic grotesc, fiind o expresie tipicã
a cultului personalitãþii. Ideea Unirii a avut pentru prima datã parte de o
instrumentare de tip totalitar, fiind convertitã în propagandã pentru uni-
tatea întregii naþiuni în jurul unui suveran cu veleitãþi dictatoriale, în condi-
þiile în care Rãzboiul Mondial ameninþa însuºi edificiul politic de la 1918.
Componenta istoriograficã a evenimentului poartã aceeaºi marcã. Ea se
limiteazã aproape în exclusivitate la un volum îngrijit de social-democratul
Enea Grapini. Realizatã ad usum delphini, cartea începe cu un citat din Carol
al II-lea, prezentat în mod fals drept consolidatorul României Întregite.
Textul a fost supus cenzurii dupã imprimare, deoarece conþinea o referire
la un manifest de solidaritate cu coroana Ungariei semnat în 1917, între
alþii, de episcopul Miron Cristea, care, la data publicãrii cãrþii, era patriarh
al României ºi preºedinte al Consiliului de Miniºtri12.
11. I. Lupaº, Istoria Unirii Românilor, Bucureºti, Fundaþia Culturalã Regalã Prin-
cipele Carol, 1937, p. 3, 8-11.
12. Tiron Albani, Douãzeci de ani de la Unire. Monografie comemorativã a Unirii.
I. Cum s-a fãcut Unirea, Oradea, Grafica, 1938, p. 46.

Lucrarea are în primul rând o valoare documentarã. Conceputã ca o

monografie în mai multe volume, dar din care a vãzut lumina tiparului doar
primul, ea cuprinde, pe lângã paginile scrise de Tiron Albani, texte memo-
rialistice semnate de protagoniºtii evenimentelor de la 1918. Unul dintre
colaboratori, Ioan Lupaº, a reluat o temã pe care o lansase cu zece ani în
urmã ºi care, dupã 1968, a devenit unul dintre laitmotivele literaturii despre
Unire: Dezagregarea monarhiei austro-ungare13.
Unul dintre fenomenele editoriale reprezentative ale deceniilor patru-
cinci îl constituie Revue de Transylvanie. Editatã sub auspiciile Astrei,
publicaþia a apãrut la Cluj (1934-1940), apoi la Sibiu (1941-1945), sub
direcþia lui Silviu Dragomir. Propunându-ºi sã informeze opinia publicã din
Occident asupra realitãþilor politice ºi culturale româneºti, Revue de Transyl-
vanie este martora suprapunerii temei Unirii de la 1918 cu cea a antirevizio-
nismului. În refugiul de la Sibiu, revista a publicat o istoriografie militantã
ºi recuperatoare, dupã ce, în vara anului 1940, ultimatumul sovietic ºi
Dictatul de la Viena au anihilat o bunã parte din efectele teritoriale ale
anului 1918 pentru România.
Tomul VII-IX al periodicului, pentru anii 1941-1943, reprezintã, de-a
lungul a peste 400 de pagini, cea mai importantã contribuþie istoriograficã
prilejuitã de împlinirea a 25 de ani de la Unire. Cuprinzând texte semnate
de George Sofronie, Camil Negrea, ªtefan Pascu et al., volumul este inau-
gurat de versiunea francezã a cãrþii publicate în acelaºi an de Silviu Dra-
gomir, în contextul amintitei comemorãri14.
În Revue de Transylvanie a apãrut, în 1945, ultimul articol cunoscut de
noi despre anul 1918, de dinaintea instaurãrii regimului comunist în Ro-
mânia15. Era un ecou al campaniei inaugurate în 1940, publicat înaintea
refacerii frontierei vestice a þãrii. Din 1948, doctrina biruitoare a internaþio-
nalismului proletar a pus capãt unei epoci istoriografice româneºti în care na-
þiunii i se rezervase rolul de valoare supremã în plan politic, cultural ºi etic.
Câþiva ani, actele politice naþionale ale anului 1918 au devenit subiecte tabu
sau au fost radical distorsionate, conform directivelor formulate de acade-
micianul proletcultist Mihail Roller. Acesta propunea o viziune în care Iuliu
Maniu, liderul de facto al Partidului Naþional Român, ar fi dorit sã trans-
13. Vezi ºi Ioan Lupaº, Prãbuºirea monarhiei austro-ungare ºi adunarea de la Alba-

Iulia, în Transilvania, 1929, 60, nr. 4-5, p. 252-262.
14. Silviu Dragomir, Vingt-cinq ans après la réunion de la Transylvanie à la Rou-
manie, în Revue de Transylvanie, 1941-1943, 7-9, p. 5-36; idem, Un sfert de
veac de la Unirea Transilvaniei, Sibiu, Dacia Traianã, 1943, 30 p.
15. Tudor Drãganu, Les décisions dAlba-Iulia et leur interprétation par les minorités
nationales de Roumanie, în Revue de Transylvanie, 1945, 10, nr. 3-4, p. 52-73.

14 VALER MO G A
forme Transilvania într-o feudã proprie. Reformele democratice proclamate

la 1 decembrie 1918 în Rezoluþia de la Alba Iulia n-ar fi fost decât manevre
întreprinse de burghezie în scopul demobilizãrii maselor radicalizate. În
fine, Iuliu Maniu ºi ceilalþi lideri ai P.N.R. ar fi acceptat alipirea la România
pentru a dobândi sprijin din partea regimului burghezo-moºieresc de la
Bucureºti împotriva frãmântãrilor revoluþionare din Transilvania 16.
Recuperarea istoriograficã a anului 1918 a început târziu, în forme
timide ºi colaterale. Un articol publicat în 1957 trata activitatea sfaturilor
din perioada revoluþiei burghezo-democratice din Ardeal. Încã nu sosise
vremea sã se vorbeascã din nou despre consiliile naþionale române, iar
denumirea de sfaturi era deocamdatã agreatã deoarece nu vãdea o deose-
bire esenþialã faþã de sovietele din Rusia sau din Ungaria 17. În acelaºi an,
referindu-se la evenimentele din toamna anului 1918, o seamã de istorici
erau preocupaþi de situaþia revoluþionarã din România sau de miºcãrile
þãrãneºti din Transilvania, ignorând sau marginalizând în mod intenþionat
componenta naþionalã a acþiunilor politice 18.
Un semn mai concret al redescoperirii ideologiei naþionale interbelice
a apãrut în 1958, când, pentru prima datã dupã un deceniu, s-a scris despre
unirea Transilvaniei cu România. Însã acest pas a fost atât de greu plãtit,
încât efectele sale au fost aproape în întregime anihilate. Articolul în cauzã
a prilejuit punerea în operã a unei adevãrate regii. Desfãºurându-se pe 36
de pagini, el a fost semnat de patru istorici cu poziþii elocvente: un impor-
tant istoric naþionalist integrat în regimul comunist (Constantin Daico-
viciu), un istoric maghiar cu vederi de stânga care nu mai afiºa vederi naþio-
naliste (Ladislau Bányai), un modernist consacrat, de asemenea agreat de
regim (Victor Cheresteºiu), ºi un reprezentant al Institutului de Istorie a
Partidului de pe lângã C.C. al P.M.R. (Vasile Liveanu). Aceastã formulã
voia sã exprime existenþa unui consens deplin sub aspect politic ºi naþional
în interpretãrile conþinute în articol. Este clar totuºi faptul cã textul reflectã
un punct de vedere oficial ºi cã deasupra celor patru se afla o autoritate care
trebuia cel puþin sã încuviinþeze acest punct de vedere.
16. Istoria R.P.R. Manual pentru învãþãmântul mediu, sub redacþia acad. Mihail
Roller, Bucureºti, Ed. de Stat Didacticã ºi Pedagogicã, 1952, p. 508-509.
17. Maya Kertész, Caracterul ºi activitatea sfaturilor din perioada revoluþiei burghezo-
democratice din Ardeal (octombrie 1918 martie 1919), în Studii. Revistã de
istorie, 1957, 10, nr. 5, p. 127-140.
18. P. Matei ºi T. Ion, Despre situaþia revoluþionarã din România între anii 1918 ºi
1922, în Studii. Revistã de istorie, 1957, 10, nr. 2, p. 159-175; L. Vajda, Docu-
mente despre miºcãrile þãrãneºti din Transilvania din noiembrie 1918, în Analele
româno-sovietice. Istorie, 1957, nr. 5, p. 141-151.

În opinia autorilor, Unirea ar fi fost rezultatul luptei revoluþionare de

eliberare socialã ºi naþionalã a maselor populare, aflatã sub influenþa directã
a Marii Revoluþii Socialiste din Octombrie. Elementele burgheze ºi mo-
ºiereºti, precum ºi aliaþii lor social-democraþi, pe care comuniºtii îi mai
numeau încã social-ºovini, n-ar fi fãcut decât sã zãdãrniceascã asocierea
Unirii cu transformãrile democratice dorite de popor. Aºadar, prezenþa în
aceastã adevãratã definiþie a adjectivului naþionalã este contracaratã de
viziunea comunistã asupra democraþiei 19.
În anii urmãtori, studiile publicate au perpetuat teza contradicþiei între
burghezo-moºierime ºi masele populare revoluþionare, în contextul anului
1918 în Transilvania. Nota naþionalistã era însã prezentã cu o frecvenþã ºi
cu o intensitate crescândã. În 1964, pentru Nichita Adãniloaie ºi Aron
Petric, Unirea era rezultatul nãzuinþei de veacuri a poporului român spre
desãvârºirea unitãþii naþionale, o necesitate istoricã imperioasã. Distan-
þarea de un trecut nu prea îndepãrtat era vãditã ºi de o anume expresie
formarea statului naþional român care fãcuse deja o carierã interbelicã
ºi avea sã ºi-o continue într-o formã mai bine codificatã dupã 1968.
Peste un an, Eliza Campus scria despre realizarea la 1918 a aspiraþiilor
seculare ale românilor din Transilvania ºi despre lupta generalã a tuturor
românilor pentru unire20. Raportarea tot mai degajatã la moºtenirea istori-
ograficã a lui Ioan Lupaº anunþa victoria, în 1965, a comunismului naþio-
nal în România.
Consacrarea în 1968 a Unirii Transilvaniei cu Regatul României ca
eveniment fundamental al istoriei naþionale nu a fost rezultatul unei decizii
politice de moment ºi nu a constituit o reacþie ideologicã la intervenþia
militarã a Uniunii Sovietice în Cehoslovacia. Atitudinea lui Nicolae Ceau-
ºescu faþã de reprimarea primãverii de la Praga a putut doar cataliza evo-
luþia destinului public ºi istoriografic al anului 1918, dar antecedentele au
fost mai timpurii.
Cu doi ani în urmã proiectul exista deja, dar era aºteptat anul 1968
pentru ca aceastã revenire în forþã sã poatã fi oficiatã în cadrul unor serbãri
naþionale semicentenare. În 1966, Alba Iulia a ocupat, cel puþin în aparenþã,
19. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cheresteºiu ºi V. Liveanu, Lupta revoluþionarã a

maselor factor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România, în Studii. Revistã
de istorie, 1958, 11, nr. 6, p. 21, 45.
20. Aron Petric ºi Nichita Adãniloaie, Formarea statului naþional român. Lupta
poporului român pentru independenþã naþionalã, Bucureºti, Ed. Politicã, 1964,
p. 37; Eliza Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale roumaine
(1914-1918), în Revue Roumaine dHistoire, 1965, 4, nr. 4, p. 787-788.

16 VALER MO G A
un loc periferic în vizita de lucru a lui Ceauºescu în regiunea Hunedoara,

din care fãcea parte raionul Alba. Dupã oraºele hunedorene a venit ºi rândul
Alba Iuliei, unde ºeful Partidului Comunist Român a vizitat Sala Unirii ºi
Catedrala Încoronãrii. Lexicul unui cult al personalitãþii cu substrat naþio-
nalist exista deja, deoarece articolele din Scânteia, oficiosul P.C.R., compa-
rau vizita sa cu intrarea în cetate a lui Mihai Viteazul la 1600. Ceauºescu
însuºi îºi declara emoþia de a fi vizitat locul în care s-a consumat un act de
uriaºã însemnãtate, fãcând apoi legãtura între tradiþiile istorice ºi con-
struirea socialismului în România21.
A urmat, din 1968, un fenomen istoriografic ºi publicistic fãrã prece-
dent prin amploarea ºi prin intensitatea sa, cu momente de vârf în anii
aniversari. Deºi aparenþele erau cele ale unei campanii propagandistice, nu
toþi cei implicaþi se conformau unei comenzi oficiale. Dupã douã decenii
în care luptele sociale ºi rolul revoluþionar al clasei muncitoare deþinuserã
monopolul în istoriografie, Unirea de la 1918, cu substratul ei ideologic
naþional, reprezenta un domeniu infinit mai atractiv. În consecinþã, repre-
zentanþii mai multor generaþii, conºtienþi cã se conformeazã ºi unei ten-
dinþe oficiale, s-au raportat totuºi la eveniment cu un interes nedisimulat.
Pe de o parte, foºtii delegaþi oficiali ai Marii Adunãrii Naþionale de la
Alba Iulia, dintre care mulþi trecuserã prin închisorile comuniste, constatau
nu numai cã au din nou voie sã vorbeascã despre implicarea politicã a tine-
reþii lor, dar ºi cã li se acordã o importanþã deosebitã, veteranii fiind
personaje importante ale aniversãrilor Unirii. În 1968, la Alba Iulia, la
serbãrile naþionale ale semicentenarului Unirii, Ceauºescu le-a strâns mâna
ºi s-a fotografiat cu ei într-un moment în care se afla pe culmea populari-
tãþii datoritã poziþiei independente pe care o adoptase faþã de intervenþia
trupelor sovietice în Cehoslovacia.
O serie de autori care debutaserã pânã în 1947 ca istorici ai acþiunii
politice naþionale ºi care fuseserã nevoiþi mulþi ani sã renunþe la aceste
preocupãri au revenit în forþã. Reprezentativi în aceastã categorie sunt Vasile
Netea ºi în special ªtefan Pascu.
Reprezentanþii altei generaþii, care primiserã în anii 40 o educaþie naþio-
nalã în familie ºi în ºcoalã, au fost determinaþi, dupã rãzboi, sã trateze cu
discreþie o serie de valori la care nu renunþaserã. De aceea, dupã 1968,
istorici precum Pompiliu Teodor sau Alexandru Zub nu au semnat întot-
deauna din constrângere texte aniversare referitoare la Unirea din 1918.
Fireºte, nu poate fi vorba de un orizont uman cu o atitudine univocã, op-
þiunile pendulând între demnitate ºi oportunism.
21. Scânteia, 36, nr. 7126, 9 octombrie 1966.

Aprecierile de mai sus rãmân valabile ºi pentru exponenþii generaþiilor

de dupã rãzboi, în funcþie de influenþele care le-au marcat educaþia ºi forma-
þia intelectualã.
Nu este uºoarã definirea unor direcþii generale într-o activitate istorio-
graficã ºi publicisticã întinsã, precum cea de dupã 1968 referitoare la anul
politic 1918. Cert este cã doar o micã parte din aceastã literaturã a rãspuns
unor scopuri reale de cercetare ºi de informare.
O personalitate emblematicã pentru acest fenomen este ªtefan Pascu.
Deoarece nu se stinseserã ecourile implicãrilor sale politice ºi istoriografice
naþionaliste din tinereþe, din perioada refugiului sibian al Universitãþii din
Cluj, relansarea naþionalã a anului 1918 a însemnat pentru el vântul din
pupã, oferindu-i o componentã esenþialã a carierei, pentru tot restul vieþii.
ªtefan Pascu s-a identificat cu scrisul istoric despre Unirea Transilvaniei cu
România. Dincolo de numeroasele studii ºi articole pe care le-a publicat
începând chiar din 1968, se impune atenþiei masiva monografie dedicatã
Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia22. Însuºi titlul lucrãrii evidenþiazã
faptul cã autorul s-a alãturat celor care au ales calea deschisã de Ioan Lupaº
în 1937. ªi Pascu a optat pentru o largã cuprindere cronologicã, scriind
despre conºtiinþa romanitãþii ºi a unitãþii, adoptând teza celor trei uniri ale
românilor. Spiritul epocii în care a scris l-a determinat totuºi sã se despartã
de Lupaº care subliniase rolul ortodoxiei luptãtoare în unitatea sufle-
teascã a neamului23 ºi sã asocieze ceea ce el numea lupta permanentã
de emancipare naþionalã cu lupta socialã a poporului, la fel de îndelungatã.
Desprinderea de interpretãrile anilor 1958-1960 este evidentã. Criti-
când ºi el amnezia burghezo-moºierimii faþã de prevederile democratice ale
Rezoluþiei de la Alba Iulia, a apreciat totuºi cã realizãrile pozitive de dupã
Unire, în plan economic ºi cultural, sunt preponderente în raport cu neajun-
surile perioadei. Ca noutate, a situat Unirea într-o succesiune continua-
tã prin înfiinþarea în 1921 a P.C.R. ºi prin victoria regimului comunist în
România.
O nouã aniversare a Unirii i-a oferit lui ªtefan Pascu prilejul ºi mijloacele
de a-ºi reedita cartea într-o formã mai extinsã24. Orientarea ºi interpretãrile
au rãmas în general aceleaºi. De altfel, pãrþi însemnate din prima ediþie au
fost preluate ca atare în cea de-a doua. Dacã în ediþia din 1983 autorul a
22. ªtefan Pascu, Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, încununarea ideii, a
tendinþelor ºi a luptelor de unitate a poporului român, Cluj, Universitatea Babeº-
Bolyai, 1968, 512 p.
23. I. Lupaº, Istoria Unirii Românilor, p. 20-26.
24. ªtefan Pascu, Fãurirea statului naþional unitar român, vol. I-II, Bucureºti, Ed.
Academiei R.S.R., 1983, 432 p., 404 p.

18 VALER MO G A
introdus un subcapitol referitor la Unirea Bucovinei cu România, proble-

ma Basarabiei a rãmas un subiect interzis.
Ambele ediþii se remarcã prin utilizarea unor surse bibliografice ºi publi-
cistice ample ºi diverse. Niciuna dintre ele însã nu reflectã o prelucrare
globalã a fondului documentar consistent al actelor Marii Adunãri Na-
þionale, pãstrat la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
O opinie prin excelenþã oficialã ºi ideologizatã asupra anului 1918 a fost
formulatã în cadrul Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe
lângã C.C. al P.C.R. Sub egida acestei instituþii ºi sub coordonarea lui Ion
Popescu-Puþuri ºi Augustin Deac, a fost realizatã în 1970 o sintezã care a
apãrut în anii urmãtori în încã douã ediþii25. În linii generale, ea nu se abate
de la tezele ºi interpretãrile pe care le oferã monografia lui ªtefan Pascu.
Gradul de ideologizare ºi de instrumentalizare politicã este însã mult mai
pregnant. Se acordã o pondere categoricã finalitãþii comuniste a unui proces
istoric multisecular în care se încadreazã ºi Unirea Transilvaniei cu România.
O evaluare globalã a multitudinii de studii ºi articole publicate în perioa-
da 1968-1989 este practic imposibilã, datoritã diversitãþii ei tematice ºi
calitative.
De departe, cele mai numeroase texte sunt cele aniversare ºi circumstan-
þiale, de la care nu pot fi aºteptate decât incidental valenþe ºtiinþifice.
Anumite teme nu reflectã, la o primã vedere, o intenþionalitate criti-
cabilã. Este cazul unor articole ale cãror titluri cuprind exprimãri precum
recunoaºterea internaþionalã a unirii, ecoul internaþional al unirii, con-
firmarea internaþionalã a unirii etc. Prin frecvenþa lor excesivã, prin faptul
cã sunt semnate adesea de oameni care nu au desfãºurat o activitate de
cercetare în domeniu, ele induc impresia cã fac parte dintr-o campanie
propagandisticã.
Un efect similar îl degajã unele titluri atât de lungi ºi de detaliate, încât
par sã epuizeze întreg mesajul textelor pe care le introduc. Pedanteria lor
pedagogicã trãdeazã obstinaþia de a-l conduce cu orice preþ pe cititor spre
o anumitã concluzie. Unirea de la 1 Decembrie 1918 sunã titlul unui
editorial publicat în 1985 încununare a luptei ºi nãzuinþelor tuturor
românilor de a avea un stat unitar, independent, de a trãi liberi, în pace ºi
colaborare cu vecinii, cu alte popoare.26 Fãrã a epuiza galeria acestor for-
25. Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918, coord. Ion Popescu-Puþuri

ºi Augustin Deac, Bucureºti, Ed. Politicã, 1970, 791 p.; 1918. Unirea Transil-
vaniei cu România, coord. Ion Popescu-Puþuri ºi Augustin Deac, ed. a III-a,
Bucureºti, Ed. Politicã, 1978, 743 p.
26. Vezi Revista de istorie, 1985, 38, nr. 12, p. 1153.

mulãri evident tendenþioase, încheiem cu cele care reflectã intenþia directã

a instrumentalizãrii politice prin combinaþii artificiale: Unitatea tuturor
fiilor patriei chezãºie a edificãrii socialismului ºi comunismului în Ro-
mânia27 sau Semnificaþiile marii Uniri din 1918 la cotele împlinirilor de
azi ale României Socialiste28.
Fãrã sã exceleze prin numãr, contribuþiile istoriografice autentice acoperã
o arie tematicã ce cuprinde caracterizarea contextului internaþional, dez-
membrarea Austro-Ungariei ºi evoluþia statelor succesorale, organizarea ºi
activitatea voluntarilor români din Rusia ºi Italia în anii 1917-1918, revo-
luþia din toamna anului 1918, organizarea ºi activitatea consiliilor ºi a gãr-
zilor naþionale, implicarea politicã a unor instituþii precum biserica, ºcolile,
bãncile, convocarea ºi desfãºurarea Marii Adunãri Naþionale de la Alba
Iulia etc.
În privinþa studiilor referitoare la activitatea partidelor politice româneºti
din Transilvania, se observã manifestarea unei selectivitãþi izvorâte dintr-un
oportunism politic. În timp ce textele referitoare la social-democraþi abun-
dã, aceºtia nemaifiind consideraþi dupã 1968 social-ºovini, cele cu trimi-
tere la Partidul Naþional Român constituie niºte raritãþi.
În ultimul deceniu ºi jumãtate s-a produs o restrângere progresivã a
activitãþii istoriografice româneºti interesate de anul politic 1918. Acest
fenomen nu constituie neapãrat o pierdere, în mãsura în care textele a cãror
pondere a intrat în declin sunt cele aniversare, de circumstanþã sau de co-
mandã politicã. În realitate, dupã 1989 s-au perpetuat aproape toate ten-
dinþele existente în perioada anterioarã, atâta doar cã raportul dintre ele a
început sã se modifice ºi au apãrut abordãri noi.
A câºtigat tot mai mult teren ideea colaborãrii între medii istoriografice
situate altãdatã pe poziþii ireconciliabile. În 1998 s-au desfãºurat lucrãrile
unui simpozion româno-maghiar în trei etape, la Satu Mare, Zalãu ºi Nyí-
regyháza. Deºi a fost vorba doar în parte de un dialog, deoarece partici-
panþii ºi-au etalat tezele tradiþionale, însãºi desfãºurarea unui astfel de eve-
niment constituie un pas înainte29.
Problema cadrului statal al României de dupã 1918 începe sã fie vãzutã
ca o componentã a arhitecturii geopolitice europene de dupã Primul Rãz-
boi Mondial. De fapt, aceasta a fost tema unui colocviu internaþional gãz-
27. Gheorghe Arãdãvoaice, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþio-
nal unitar român, coord. Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 361.
28. Gh. I. Ioniþã, în Forum, 1978, 20, nr. 12, p. 14-27.
29. 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the
Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton;
Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, 578 p.

20 VALER MO G A
duit de Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj, tot în 199830. Nu este lipsitã

de interes nici abordarea sistemului de la Versailles din perspectiva proce-
sului de integrare europeanã31. Sunt tot atâtea cãi prin care anul 1918 în
Transilvania ºi în Europa Central-Esticã îºi poate gãsi o reflectare istorio-
graficã autenticã.
30. La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique

européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Univer-
sitarã Clujeanã, 2000, 355 p.
31. Dumitru Suciu, Anul 1918 în Europa Centralã ºi Rãsãriteanã. Evoluþia ideii de
Europã Unitã. Perspectivã ºi retrospectivã istoricã, Cluj-Napoca, Argonaut, 2003,
303 p.

P E RC E P Þ I I I S T O R I O G RA F I C E A N G L O - SA XO N E
FA Þ Ã D E E U R O PA C E N T RA L -R Ã S Ã R I T E A N Ã
Î N T R E A N I I 1918 ªI 1920
Sorin Arhire
S FÂRªITUL PRIMULUI Rãzboi Mondial, în anul 1918, a însemnat totodatã

ºi modificarea substanþialã a frontierelor în Europa, datoritã dispariþiei
marilor imperii ce dominaserã continentul pânã atunci. Al II-lea Reich a
încetat sã mai existe ca urmare a înfrângerii în rãzboi, Monarhia Austro-
Ungarã ºi Imperiul Otoman s-au destrãmat datoritã miºcãrilor naþionale
ale popoarelor ce existau în cuprinsul lor, în vreme ce Rusia þaristã a fost
desfiinþatã de cele douã revoluþii, din februarie ºi octombrie 1917, precum
ºi de catastrofala înfrângere din rãzboi. Dacã pentru Europa Occidentalã
se poate spune cã modificãrile teritoriale au fost nesemnificative, chiar dacã
Alsacia ºi Lorena mãrul discordiei dintre Franþa ºi Germania au fost
încorporate de statul francez în detrimentul germanilor, nu acelaºi lucru se
poate spune ºi despre teritoriile cuprinse în aºa-numita Europã Central-
Rãsãriteanã1. În acest spaþiu s-au format state naþionale, unele fiind reînfiin-
þate dupã o lungã perioadã de absenþã, altele întregindu-se în mod substan-
1. În perioada interbelicã, sintagma Europa Central-Rãsãriteanã se referea la

þãrile cuprinse între Germania ºi Uniunea Sovieticã, adicã Cehoslovacia, Polo-
nia, Ungaria, Iugoslavia, România ºi Bulgaria, la care se puteau adãuga statele
baltice. Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, aceastã regiune a fost definitã mai
mult ca o entitate politicã decât ca una geograficã, fiind incluse aici statele care
nu au cunoscut procesul de dezvoltare al Europei Occidentale, dar care nici
nu au fost încorporate în U.R.S.S. Alan Palmer, The Lands Between: A History
of East-Central Europe since the Congress of Vienna, Londra, Weidenfeld &
Nicolson, 1970. Apud R. J. Crampton, Eastern Europe in the Twentieth Cen-
tury and After, Londra, Routledge, 1997, p. XI-XII.

22 S ORIN ARHIRE
þial prin dobândirea de noi teritorii, în vreme ce unele construcþii statale,

pur ºi simplu, au apãrut pentru prima datã pe hartã2.
Þinând cont de faptul cã numãrul cãrþilor, volumelor de studii ºi al
articolelor scrise de autori anglo-saxoni despre evenimentele anilor 1918-
1920 din Europa Central-Rãsãriteanã, în cele aproape nouã decenii scurse
de la finalul Marelui Rãzboi3, este foarte mare, vreau sã comunic din start
cititorului acestor rânduri cã prin acest studiu istoriografic nu am deloc
pretenþia cã am menþionat toate lucrãrile apãrute pânã în prezent, deoarece
acest lucru ar fi fost foarte greu de realizat, dacã nu chiar imposibil. Pentru
a mai restrânge oarecum aria de investigaþie, de la început am exclus publi-
caþiile autorilor care nu aparþin lumii anglo-saxone, chiar dacã ei au scris
în limba englezã ºi în reviste prestigioase, precum Journal of Contemporary
History, English Historical Review sau American Slavic and East European
Review. De fapt, am cãutat sã prezint în mod eºantionar modul în care au
fost percepute evenimentele din Europa Central-Rãsãriteanã, de cãtre dife-
riþi istorici americani ºi britanici.
Dintr-un anumit punct de vedere, lucrãrile de istorie ale autorilor anglo-
saxoni despre evenimentele din anul 1918, precum ºi despre urmãtorii doi
ani în Europa Central-Rãsãriteanã, pot fi împãrþite în douã categorii. Pe
de o parte, sunt lucrãri care salutã cu multã bucurie apariþia statelor naþio-
nale, iar, pe de altã parte, sunt alte scrieri care deplâng dispariþia imperiilor,
cu precãdere a celui austro-ungar, datoritã stabilitãþii pe care acestea o confe-
reau Europei. O altã remarcã ce mai poate fi fãcutã este aceea cã numãrul
autorilor ce au simpatizat sincer cu popoarele nou-formate a fost mai mare
în rândul istoricilor ce au fost contemporani cu acele evenimente, comparativ
cu istoricii din ziua de astãzi, care aproape în unanimitate considerã cã
statele apãrute pe ruinele Monarhiei Austro-Ungare au fost dominate de xeno-
fobie, de militarism, precum ºi de cea mai rea formã posibilã de naþionalism.
2. În urma Primului Rãzboi Mondial, Polonia, Lituania ºi Finlanda ºi-au redo-

bândit independenþa, România avea atunci mai mult decât dublul suprafeþei
ºi populaþiei, comparativ cu perioada de dinaintea Primului Rãzboi Mondial,
iar Cehoslovacia, Iugoslavia, Estonia ºi Letonia au fost nou-create. Datoritã
înfrângerii în rãzboi, teritoriile Austriei, Ungariei ºi Bulgariei au fost mult
diminuate.
3. Primului Rãzboi Mondial i s-a dat apelativul de Marele Rãzboi datoritã
faptului cã a fost o conflagraþie cu caracter mondial ºi mai ales fiindcã a fost
prima de acest gen, omenirea fiind ºocatã atât de numãrul mare de victime,
cât ºi de amploarea ºi durata luptelor. Aceastã denumire s-a pãstrat chiar ºi
dupã al Doilea Rãzboi Mondial, în ciuda faptului cã a doua conflagraþie mon-
dialã a depãºit-o pe prima la toate capitolele, în ceea ce priveºte numãrul
victimelor, durata ºi forþele beligerante implicate.

Percepþii istoriografice anglo-saxone faþã de Europa Central-Rãsãriteanã 23
În 1918 s-au format statele naþionale în Europa Central-Rãsãriteanã, dar

recunoaºterea lor internaþionalã nu a venit decât în urma Conferinþei de
Pace de la Paris, prin care marile puteri occidentale ºi-au dat în mod oficial
girul pentru noile construcþii statale. Tocmai de aceea, dacã iniþial am luat
în calcul doar analizarea anului menþionat mai înainte, ulterior am extins
cercetarea ºi pentru urmãtorii doi ani, tocmai din considerentul cã pentru
americani ºi britanici anul 1918 nu a reprezentat nimic altceva decât sfâr-
ºitul rãzboiului în care luptaserã fie timp de peste un an, fie mai mult de
patru. Cu siguranþã, se poate spune cã prefacerile teritoriale din Europa,
ce au urmat Primului Rãzboi Mondial, i-au luat într-un fel pe nepregãtite,
dovadã fiind faptul cã noua ordine a lucrurilor a fost stabilitã prin tratatele
semnate în cadrul conferinþei þinute în capitala Franþei.
Cartea scrisã de Milton G. Lehrer, intitulatã în mod sugestiv Ardealul,
pãmânt românesc (problema Ardealului vãzutã de un american), apãrutã la
Bucureºti, în anul 1944, se situeazã, aºa cum este foarte evident încã din
titlul sãu, în mod net de partea cauzei româneºti, considerând fosta Monar-
hie Austro-Ungarã ca fiind o monstruozitate statalã care dãinuia de atâta
timp în Centrul Europei4. Dedicatã de autor trupelor sovietice ºi române
desrobitoare5, lucrarea este scrisã de pe poziþii clar partinice, ea repre-
zentând un adevãrat rechizitoriu la adresa stãpânirii maghiare din Transil-
vania. Prezentarea convieþuirii dintre români ºi maghiari ca o luptã continuã
ºi de lungã duratã, cu punerea accentului pe conflictele ce au apãrut în mod
inevitabil de-a lungul celor aproape o mie de ani, reflectã ecourile unei
literaturi naþionaliste interbelice ºi prefigureazã oarecum istoriografia regi-
mului comunist, care, aºa cum se ºtie, a scos în evidenþã accidentele ce
au avut loc de-a lungul istoriei conflictele sociale ºi interetnice , negli-
jându-se însã faptul cã perioadele de colaborare dintre români ºi maghiari
au fost mult mai lungi decât cele de conflict. Ceea ce se face remarcat încã
de la început este limbajul extrem de violent, textul abundând în formulãri
virulente, de genul efectele fructuoase ale propagandei deºãnþate, deslãn-
þuite de unguri6, machiavelicul plan de maghiarizare7 sau uneltiri ma-
ghiare8. Evenimentele sunt prezentate începând cu nãvãlirea ungurilor 9
în aceastã provincie ºi sunt descrise pânã la finalul Primului Rãzboi Mon-
4. Milton G. Lehrer, Ardealul, pãmânt românesc (problema Ardealului vãzutã de

un american), Bucureºti, 1944, p. 163.
5. Ibidem, p. 9.
6. Ibidem, p. 214.
7. Ibidem, p. 151.
8. Ibidem, p. 99.
9. Ibidem, p. 15.

24 S ORIN ARHIRE
dial, pentru ca apoi un mic capitol sã fie dedicat celor patru ani de adminis-
traþie maghiarã în nordul Transilvaniei, administraþie ce fusese instauratã
în urma Dictatului de la Viena. Epilogul cãrþii aratã din plin satisfacþia
autorului pentru cã Ardealul este din nou românesc 10, subliniindu-se
încã o datã rolul glorioaselor trupe sovietice ºi al genialului conducãtor
al Rusiei Sovietice11, adicã al lui Stalin12.
Spre deosebire de lucrarea lui Milton G. Lehrer, analizatã mai sus,
A. J. P. Taylor13 are o cu totul altã viziune, deºi cartea sa a fost publicatã
cam în aceeaºi perioadã, adicã în 1948, la Londra: The Habsburg Monar-
chy, 18091918. Concluzia esenþialã la care a ajuns autorul în urma analizãrii
evoluþiei Imperiului Austriac, iar mai târziu a dublei monarhii, a fost aceea
10. Ibidem, p. 315.
11. Ibidem, p. 310.
12. De fapt, retrocedarea nordului Transilvaniei în favoarea României, la 9 martie
1945, a constituit un dar al Uniunii Sovietice faþã de guvernul comunist
condus de Petru Groza, format la 6 martie 1945. Totodatã, aceastã retroce-
dare a constituit ºi subiectul unui ºantaj din partea sovieticilor, în sensul cã re-
instaurarea administraþiei româneºti asupra acestui teritoriu a fost condiþionatã
de venirea comuniºtilor la guvernare. Ioan Scurtu ºi Gheorghe Buzatu, Istoria
românilor în secolul XX, Bucureºti, Paideia, 1999, p. 492.
13. Alan John Percivale Taylor s-a nãscut în 1906, la Birkdale, Lancashire, în
Anglia. A fost dat la o ºcoalã a sectei creºtine a quakerilor, datoritã opoziþiei
pãrinþilor sãi faþã de Primul Rãzboi Mondial, ce era în plinã desfãºurare la acea
vreme. A urmat apoi ºcoala pregãtitoare din Malvern, iar mai târziu Bootham
School, York. În urma acordãrii unei burse de studiu, a ajuns student la Oriel
College, Oxford, unde a fost un adept al Partidului Comunist. În vara anului
1925 a vizitat Uniunea Sovieticã. Întors la Oxford, Taylor s-a dezis de ideo-
logia comunistã, datoritã neimplicãrii partidului în greva din 1926. În anul
urmãtor a absolvit Oriel College, cu diploma de merit clasa I. Atras de repu-
taþia Vienei ca oraº de avangardã al socialismului european, dar ºi datoritã unei
sugestii fãcute de un profesor de la Oxford, Taylor a reuºit sã obþinã o bursã
de studiu în capitala Austriei, unde a cercetat relaþiile anglo-austriece dintre
1848 ºi 1866. A predat la Universitatea din Manchester ºi, de asemenea, a
început sã fie un colaborator constant al ziarului The Manchester Guardian,
denumit ulterior The Guardian. A condus seminarii la Magdalen College,
Oxford. A devenit un apropiat al fostului prim-ministru al Ungariei, Károlyi
Mihály, ce se afla în exil. Acesta l-a fãcut sã înþeleagã mai bine naþionalitãþile
din Europa Central-Rãsãriteanã. A devenit o personalitate bine-cunoscutã în
domeniul istoriei, având numeroase participãri la emisiuni de radio ºi tele-
viziune. A scris peste 30 de cãrþi, fiind cel mai cunoscut istoric britanic din
secolul XX. A murit la Londra, în septembrie 1990. http://www.age-of-the-
sage.org/history/historian/A_J_P_Taylor.html, accesat la 23 aprilie 2007.

cã Habsburgii au fost cea mai importantã dinastie a epocii moderne, iar

istoria Europei Central-Rãsãritene a gravitat în jurul acesteia. Conform
istoricului britanic, dispariþia Monarhiei Austro-Ungare a însemnat acuti-
zarea problemelor Europei Centrale, ºi nicidecum soluþionarea lor14. Statele
ce au succedat monarhiei bicefale s-au confruntat cu o crizã de autoritate
în interior, iar pe plan extern au fost extrem de vulnerabile în faþa puterii
germane, ceea ce a favorizat, mai târziu, aºa-numitul Drang nach Osten al
celui de-al III-lea Reich. În plus, frontierele lor nu erau trasate în mod just,
acest lucru fiind practic imposibil, ceea ce l-a determinat pe Taylor sã punã
serios sub semnul întrebãrii dacã a fost aplicat corect principiul autodeter-
minãrii naþionale, principiu care, în mod teoretic, a stat la baza Conferinþei
de Pace de la Paris. O scurtã privire aruncatã asupra statelor din centrul
Europei, în perioada interbelicã, ne face sã-i dãm dreptate. Cehoslovacia
ºi Iugoslavia reproduceau complicaþiile cu caracter naþional ale Austro-
Ungariei15, prima având în cuprinsul sãu ºapte naþionalitãþi, iar cea de-a
doua, nouã. Românii constituiau un pic peste douã treimi din populaþia
statului român16, iar polonezii mai puþin de douã treimi17. Mai mult decât
atât, principiul autodeterminãrii a fost refuzat tocmai germanilor, atât prin
interdicþia alipirii Austriei la Germania, cât ºi prin lãsarea în cadrul statului
cehoslovac a celor peste douã milioane de germani din Boemia. Maghiarii,
dupã cum observa istoricul britanic, aveau mult doritul stat naþional, dar
acesta nu mai reprezenta decât o treime din Ungaria Sfântului ªtefan, mino-
ritatea maghiarã fiind extrem de numeroasã în România, Cehoslovacia ºi
Iugoslavia18.
Acelaºi autor, într-o altã carte de-a sa, intitulatã The Origins of the Se-
cond World War, publicatã în 1961 la Londra, iar apoi retipãritã în alte 15
ediþii, considerã pe bunã dreptate cã Primul Rãzboi Mondial a lãsat pro-
blema germanã nerezolvatã, ba chiar a acutizat-o, prin cedarea unor în-
tinse teritorii cãtre Polonia ºi Cehoslovacia, cu o puternicã minoritate ger-
manã, fapt care a contribuit din plin la crearea unei atmosfere tensionate.
14. A. J. P. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918: A History of the Austrian

Empire and Austria-Hungary, Londra, Hatmish Hamilton, 1948, p. 252.
15. Ibidem, p. 253.
16. Conform recensãmântului realizat în 1930, din punct de vedere etnic, 71,9%
din populaþia României era de origine românã, 7,9% erau maghiari, 4,1%
germani, 4% evrei, iar 12,1% alte naþionalitãþi. Anuarul statistic al României
1937 ºi 1938, Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1939,
p. 58-61.
17. A. J. P. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918, p. 252.
18. Ibidem.

26 S ORIN ARHIRE
Analizând cauzele care au dus la izbucnirea celui de-al Doilea Rãzboi Mon-
dial, dupã cum reiese chiar din titlul lucrãrii, A. J. P. Taylor scoate din nou
în evidenþã rolul nefast al dispariþiei Monarhiei Austro-Ungare, din punctul
de vedere al relaþiilor internaþionale. În locul unei mari puteri, care con-
tracara puterea germanã la graniþele sale rãsãritene ºi stopa o eventualã ex-
pansiune a Rusiei, au fost create state naþionale toate slabe , care nu au
putut nicicum echilibra Germania în partea rãsãriteanã a continentului.
În Diplomacy, opus magnum al lui Henry Kissinger19, apãrutã în anul
1994, la New York, este analizatã problema trasãrii frontierelor dupã sfâr-
ºitul Primului Rãzboi Mondial, precum ºi modul în care a fost conceput
sistemul de la Versailles, rolul statelor central-rãsãritene în acest sistem, dar
ºi atitudinea pe care Statele Unite ºi Marea Britanie au avut-o faþã de mo-
narhia bicefalã pânã la terminarea rãzboiului, iar ulterior faþã de statele
succesorale ale acesteia. Abordând studierea relaþiilor internaþionale prin
prisma ºcolii realiste, Kissinger a pus accentul pe studierea relaþiilor dintre
state, acestea din urmã fiind privite ca principalii actori ai arenei inter-
naþionale, minimalizându-se rolul organizaþiilor internaþionale, cum ar fi
chiar al Ligii Naþiunilor. A evidenþiat problemele de securitate ºi de strate-
gie, neglijând în mare parte aspectele economice, dar mai ales cele sociale.
Promisiunile teritoriale fãcute în momentele critice ale rãzboiului de
cãtre puterile Antantei, prin care urmau sã se atribuie întinse teritorii în
favoarea românilor, polonezilor, cehilor, slovacilor ºi sârbilor, nu au fãcut
altceva, în concepþia autorului american, decât sã contribuie la distrugerea
ultimelor rãmãºiþe de flexibilitate pe care s-ar fi putut baza diplomaþia20,
ceea ce, practic, a reprezentat semnarea unor cecuri în alb faþã de aceste
popoare. Acest lucru a însemnat de fapt dezintegrarea Monarhiei Austro-
Ungare, deºi, cum se ºtie, anglo-americanii nu au avut deloc acest obiectiv
19. Henry Alfred Kissinger s-a nãscut la Fuerth (Germania), la 27 mai 1923. A
venit în Statele Unite ale Americii în 1938, unde a primit cetãþenia americanã
cinci ani mai târziu. A fãcut parte din Serviciul de Contrainformaþii al armatei
americane, în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. A obþinut titlul de
doctor al Universitãþii Harvard, în 1954. A îndeplinit numeroase funcþii în
diverse agenþii guvernamentale cu aria de activitate în domeniul relaþiilor
internaþionale. Între 1969 ºi 1975 a fost consilier pentru securitate naþionalã
ºi secretar de stat, în timpul administraþiei Nixon. A fost profesor la Harvard.
În anul 1973 i s-a decernat Premiul Nobel pentru pace. A scris multe cãrþi
ºi articole despre politica externã a S.U.A., despre relaþiile internaþionale ºi
istoria diplomaticã. http://nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/1973/
kissinger-bio.html, accesat la 24 aprilie 2007.
20. Henry Kissinger, Diplomacy, New York, Simon & Schuster, 1994, p. 189.

în timpul rãzboiului. De fapt, H. Kissinger, pe baza discursului þinut de

Woodrow Wilson, la 8 ianuarie 1918, vorbeºte despre autonomia mino-
ritãþilor din Imperiul Austro-Ungar, ceea ce în mod indirect însemna pãs-
trarea acestei structuri statale ºi, un aspect mai important, plaseazã acor-
darea acestei autonomii în categoria obiectivelor neobligatorii21.
Lonnie R. Johnson, autorul cãrþii Central Europe: Enemies, Neighbors,
Friends, este de pãrere cã a existat o mare discrepanþã între, pe de o parte,
scopurile ºi motivele pe care statele beligerante le-au avut la începutul
rãzboiului ºi, pe de altã parte, obiectivele ce au fost realizate prin conferinþa
de pace ce a urmat rãzboiului22. Cu siguranþã, se poate spune fãrã a greºi
cã Marea Britanie ºi Statele Unite nu au declarat rãzboi Germaniei pentru
a crea un stat polonez independent, nici pentru a încuviinþa câºtigarea de
cãtre România a unor întinse teritorii ºi, mai presus de toate, nici pentru a
pune capãt existenþei monarhiei duale, ce reprezenta o garanþie a echili-
brului de putere în Europa. Johnson atribuie distorsionarea obiectivelor
iniþiale de rãzboi unor evenimente cu totul speciale, evenimente ce au modi-
ficat radical situaþia postbelicã. Este vorba despre impactul schimbãrilor
politice din Rusia anului 1917, dar ºi de intervenþia americanã în conflict23.
În opinia aceluiaºi autor, în mod corect, este subliniat faptul cã, deºi
Woodrow Wilson ºi V. I. Lenin aveau viziuni complet diferite asupra noii
ordini europene ºi mondiale, ei aveau în comun un concept extrem de
important, ce a fost aplicat în cadrul Conferinþei de Pace de la Paris, mai
precis, autodeterminarea naþionalã24. Spre deosebire de cei mai mulþi isto-
rici, care au considerat Germania ca fiind cel mai mare perdant al Primului
Rãzboi Mondial, Lonnie R. Johnson considerã cã acesta a fost Austro-
Ungaria, iar explicaþia sa este extrem de simplã25. Dacã Germania a conti-
nuat sã existe este adevãrat, cu substanþiale pierderi teritoriale ºi de popu-
laþie , monarhia dualã pur ºi simplu a dispãrut, creând un vacuum de
putere în Europa Central-Rãsãriteanã. Mai mult decât atât, aplicarea parti-
nicã, în mod constant, a principiului autodeterminãrii în defavoarea Aus-
triei ºi Ungariei, în zonele cu populaþie mixtã din punct de vedere etnic,
nu a fãcut altceva decât sã creeze o stare de nemulþumire în rândurile aus-
triecilor ºi maghiarilor, dupã tratatele de la Saint Germain ºi, respectiv,
Trianon, similarã stãrii de nemulþumire pe care au avut-o germanii dupã
21. Ibidem, p. 194.
22. Lonnie R. Johnson, Central Europe: Enemies, Neighbors, Friends, New York,
Oxford University Press, 1996, p. 171.
23. Ibidem, p. 172.
24. Ibidem.
25. Ibidem, p. 191.

28 S ORIN ARHIRE
Tratatul de la Versailles26, ceea ce ulterior a dus la înveninarea relaþiilor

dintre statele Europei Central-Rãsãritene.
Publicatã la doar un an de la terminarea Conferinþei de Pace de la Paris,
cartea lui Charles Seymour descrie problemele cu care s-a confruntat
Woodrow Wilson în aplicarea principiului autodeterminãrii naþionale în
Europa Central-Rãsãriteanã. Pe baza vechiului principiu al învingãtorului,
Polonia, România, Serbia au formulat revendicãri teritoriale excesive, ceea
ce a creat serioase probleme marilor puteri învingãtoare atunci când au
trasat noile frontiere ale Europei27. Pe poziþii similare se plaseazã lucrarea
National States and National Minorities28, scrisã de C. A. Macartney. A fost
publicatã la Londra, în anul 1934, iar punctul de vedere exprimat în rându-
rile acestei cãrþi faþã de ordinea stabilitã la Paris, în anii 1919-1920, reflectã
în mare parte poziþia pe care o avea Foreign Office-ul faþã de aceste pro-
bleme. Dacã în timpul conferinþei de pace ce a urmat rãzboiului britanicii
s-au arãtat aproape la fel de intransigenþi ca ºi francezii faþã de învinºi, pe
mãsura trecerii timpului au început sã se îndepãrteze tot mai mult de acest
punct de vedere. În plus, încã de la început, diplomaþia britanicã a consi-
derat cã frontierele nou-trasate în Europa Central-Rãsãriteanã, spre deose-
bire de cele din partea occidentalã a continentului, pot fi supuse rectificã-
rilor. Aceastã idee a fost exprimatã ºi de Macartney în cartea sa, argumentele
sale fiind de naturã etnicã29. Autorul britanic a constatat, pe bunã dreptate,
cã teritorii întregi locuite de o anumitã populaþie au devenit regiuni cu
populaþie minoritarã într-un stat beneficiar al Conferinþei de Pace de la
Paris, ceea ce ridica mari semne de întrebare asupra corectitudinii fronti-
erelor stabilite dupã Primul Rãzboi Mondial.
Keith Hitchins30, istoric preocupat de cercetarea realitãþilor din Europa
Rãsãriteanã, cu precãdere a istoriei României, face niºte analize interesante
26. Ibidem, p. 192.

27. Charles Seymour, Woodrow Wilson and the World War: A Chronicle of Our Own
Times, New Haven, CT, Yale University Press, 1921, p. 282.
28. Vezi C. A. Macartney, National States and National Minorities, Londra, Oxford
University Press, 1934.
29. Ibidem, p. 428.
30. Keith Hitchins a obþinut titlul de doctor în istorie la Harvard University, în
1964, iar din anul 1969 este profesor la University of Illinois, având specia-
lizarea România ºi Europa de Sud-Est. A scris numeroase cãrþi despre istoria
modernã ºi contemporanã a României, cum ar fi: The Rumanian National
Movement in Transylvania, 17801849, Cambridge, MA, Harvard University
Press, 1969; Orthodoxy and Nationality: Andreiu ªaguna and The Rumanians
of Transylvania, 18461873, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1977;

ale modului în care politica externã americanã din anul 1918 a privit pro-
cesul de formare a statelor naþionale. Autorul american, într-un articol
intitulat Politica americanã ºi unirea Transilvaniei cu România în 1918, a
sesizat faptul cã Woodrow Wilson a avut o atitudine contradictorie în tim-
pul desfãºurãrii rãzboiului31. Pe de o parte, preºedintele american a fãcut
afirmaþii cu caracter general, în care îºi dãdea asentimentul pentru acordarea
dreptului de autodeterminare popoarelor din Austro-Ungaria, iar, pe de altã
parte, ºi-a exprimat refuzul de a sprijini o eventualã destrãmare a monar-
hiei dualiste32. Era de fapt o neconcordanþã ce exista între principiile idea-
liste ale liderului american ºi posibilitatea de aplicare a acestora dupã ce
rãzboiul se va fi sfârºit. Ca ºi alþi autori anglo-saxoni, K. Hitchins considerã
cã Wilson a fost adeptul menþinerii ºi dupã rãzboi a integritãþii teritoriale
a monarhiei dualiste austro-ungare, iar argumentele aduse în sprijinul aces-
tei afirmaþii sunt numeroase: Congresul S.U.A., în aprilie 1917, a declarat
rãzboi doar Germaniei, nu ºi Austro-Ungariei, existenþa unui proiect ce viza
încheierea unei pãci separate ºi, nu în ultimul rând, conþinutul celor Patru-
sprezece puncte, mai precis al zecelea dintre ele, în care era exprimatã do-
rinþa preºedintelui american de a acorda posibilitatea liberã de dezvoltare
autonomã în cadrul unei uniuni federale conduse de casa de Habsburg 33.
Din rândurile aceluiaºi articol rãzbate ideea cã, într-o primã fazã, S.U.A.
erau de acord sã garanteze integritatea teritorialã a României, anularea pãcii
de la Buftea-Bucureºti34, dar nu erau de acord cu unirea Transilvaniei cu
The Idea of Nation: The Romanians of Transylvania, 16911849, Bucureºti, Ed.

ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985; Rumania, 18661947, Oxford, Clarendon
Press, 1994; The Romanians, 17741866, Oxford, Clarendon Press, 1996.
31. Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 8.
32. Ibidem.
33. Ibidem.
34. În condiþiile ieºirii Rusiei din rãzboi, în anul 1917, guvernul român a fost
nevoit sã încheie pace separatã cu inamicul. La 5 martie 1918, la Buftea, a fost
semnatã o pace preliminarã, iar în ziua de 7 mai, la Bucureºti, au fost stabiliþi
termenii pãcii finale, prin care România a fost plasatã într-o stare de depen-
denþã politicã ºi economicã faþã de Puterile Centrale. Se pierdeau teritoriile
de-a lungul vechii frontiere cu Austro-Ungaria, iar Dobrogea ºi Muntenia
intrau sub ocupaþie militarã strãinã. Armata trebuia sã fie demobilizatã, în cea
mai mare parte, iar Germania prelua controlul economiei româneºti, prin
cumpãrarea unor cantitãþi imense de cereale la preþuri avantajoase, precum ºi
prin instaurarea unui monopol asupra industriei petroliere româneºti pe timp
de 90 de ani. De asemenea, germanii preluau controlul navigaþiei pe Dunãre,
al porturilor fluviale româneºti ºi al ºantierelor navale. Keith Hitchins, Ru-
mania, 18661947, p. 274-275.

30 S ORIN ARHIRE
România, deoarece aceasta însemna implicit dezmembrarea Austro-

Ungariei.
Schimbarea de atitudine a administraþie americane este atribuitã de
istoricul american rolului pe care l-a avut Robert Lansing 35, în vara anului
1918. Recunoaºterea Consiliului Naþional Cehoslovac, condus de cãtre
Tomá Masaryk, drept guvern al popoarelor ceh ºi slovac a determinat o
reacþie în lanþ privind recunoaºterea drepturilor politice ºi pentru celelalte
naþionalitãþi din Imperiul Austro-Ungar. Deºi K. Hitchins este conºtient
de faptul cã aceastã schimbare de atitudine a administraþiei americane a fost
rodul mai mult al întâmplãrii decât al unei strategii bine puse la punct, el
a prezentat cu o notã de satisfacþie faptul cã acþiunea lui Wilson a fost mai
întâi de toate un rãspuns la dorinþa [] tuturor popoarelor din imperiul
habsburgic care-ºi luaserã destinul în propriile lor mâini ºi distruseserã
imperiul dinlãuntrul lui36.
O prezentare a istoriografiei anglo-saxone despre perioada imediat ur-
mãtoare încheierii Primului Rãzboi Mondial ar fi avut o mare lacunã dacã
nu ar fi fost menþionaþi Henry Wickham Steed ºi Robert W. Seton-Watson.
Primul dintre ei, un ziarist de mare succes al timpului sãu, a publicat tot-
odatã ºi cãrþi, unele dintre ele având un rol major în modelarea opiniei
publice britanice. Este vorba în special de Through Thirty Years, 18921922:
A Personal Narrative, 2 volume, Londra-New York, 1924, precum ºi de The
Doom of Hapsburg, Londra, 1937. În ambele lucrãri, autorul a fost parti-
35. Robert Lansing s-a nãscut la 17 octombrie 1864, în Watertown, New York,
într-o familie adeptã a presbiterianismului. În anul 1886 a absolvit Amherst
College din Massachusetts. Trei ani mai târziu, a fost admis ca avocat în barou,
urmând modelul tatãlui ºi bunicului sãu. Datoritã socrului sãu, John Watson
Foster, ce fusese secretar de stat, a început sã fie pasionat de problemele glo-
bale, devenind ulterior cel mai cunoscut jurist american în domeniul dreptului
internaþional. La 27 martie 1914 a fost numit consilier al Departamentului
de Stat, pentru ca la 23 iunie 1915 sã fie numit secretar de stat. În condiþiile
izbucnirii Primului Rãzboi Mondial, Lansing a fost adeptul ruperii legãturilor
diplomatice cu Germania ºi al declarãrii stãrii de rãzboi, ceea ce s-a ºi întâmplat
la 3 februarie ºi, respectiv, 6 aprilie 1917. A cãlãtorit la Paris, în calitate de
membru al Comisiei Americane pentru Negocierea Pãcii. Refuzul Congresului
american de a ratifica Tratatul de la Versailles a determinat ºi retragerea sa din
funcþia de secretar de stat. În timpul vieþii a publicat douã cãrþi în care ºi-a
scris memoriile în legãturã cu Conferinþa de Pace de la Paris, iar a treia a apãrut
post-mortem. A murit la Washington D.C., la 30 octombrie 1928. http://
libweb.princeton.edu/libraries/firestone/rbsc/finding_aids/lansing.html, acce-
sat la 27 aprilie 2007.
36. Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 8.

zanul dezmembrãrii Austro-Ungariei ºi al formãrii statelor naþionale pe

baza principiului autodeterminãrii. Ca atare, a susþinut crearea unui regat
al slavilor de sud, dar ºi formarea statului cehoslovac ºi a celui polonez,
precum ºi atribuirea de întinse teritorii în favoarea României. Robert W.
Seton-Watson, un prolific autor de articole ºi cãrþi despre popoarele din
centrul ºi rãsãritul Europei, a fost adeptul, înainte de izbucnirea rãzboiului,
al transformãrii Austro-Ungariei într-o monarhie tripartitã, la care Iugo-
slavia sã fie cel de-al treilea partener, alãturi de Austria ºi Ungaria. Dupã
izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, R. W. Seton-Watson a renunþat la
aceastã idee, fiind un susþinãtor al dezmembrãrii complete a Austro-Unga-
riei, iar cartea sa publicatã la Londra, în anul 1922, The Historians as a Poli-
tical Force in Central Europe, este edificatoare în acest sens.
Statele Unite ale Americii ºi Marea Britanie au fost, la finalul Primului
Rãzboi Mondial, douã dintre cele trei mari puteri învingãtoare, iar liderii
anglo-saxoni, alãturi de cei francezi, au stabilit noua ordine în Europa, ba
chiar în lume, dupã cei patru ani de lupte ce devastaserã continentul euro-
pean. Având în vedere rolul extrem de important pe care cele douã þãri
menþionate l-au avut în crearea noii ordini internaþionale, am considerat
cã este important de aflat modul în care noile realitãþi din Europa Central-
Rãsãriteanã s-au reflectat în scrierile unor autori americani ºi britanici, ºi
aºa se explicã raþiunea scrierii acestui studiu. Desigur, el nu are un caracter
exhaustiv, ci reflectã doar într-o anumitã mãsurã modul în care au scris
istoricii anglo-saxoni despre Europa Central-Rãsãriteanã.

SECVENÞE I S T O R I O G RA F I C E R O M Â N E ª T I
I N T E R B E L I C E A S U P RA A N U LU I 1918
Iacob Mârza
L A APROAPE 90 de ani, de când s-a înfãptuit unitatea statului naþional

român, prin hotãrârea Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia (1 decem-
brie 1918), istoriografia acestui eveniment ne apare, conceptual ºi meto-
dologic, din perspectiva discursului istoric românesc contemporan, drept
o problemã complexã ºi majorã1, marcatã de efortul eroic al racordãrii
mediului intelectual românesc cu cel european ºi de procesul de întemeiere
instituþionalã, în vederea înfiinþãrii instituþiilor administrative, culturale ºi
educaþionale necesare unui stat din Europa secolului al XX-lea, precum ºi
pentru naºterea noilor elite imperios necesare dupã Unire. Pe lângã lucrãrile
de reconstituire a evenimentelor, alcãtuite de istorici participanþi, aºa-ziºi
Teilnehmer-i, la care trebuie adãugate volumele de memorialisticã ori
lucrãrile în care se încearcã legitimarea acestui act istoric, ductul istoriografic
naþional este constituit ºi din câteva formule analitice ºi interpretative mai
noi, care conduc investigaþiile cãtre zona mentalitãþilor colective, în lumea
elitelor româneºti ºi spre comunitãþile sãteºti. S-a încercat, în ultimele trei
decenii, evidenþierea unui complex de împrejurãri interne ºi externe, de
naturã politicã, diplomaticã, economicã ºi culturalã, care a determinat, în
cele din urmã, hotãrârea majorã ºi responsabilã a românilor de la Alba Iulia,
Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Miºcarea revoluþionarã ºi Unirea
1. Pompiliu Teodor, Istoriografie ºi acþiune politicã în preajma marii uniri, în Fa-
milia, 1988, 24, nr. 10, p. 10-11; idem, Istoriografia Unirii Transilvaniei cu
România, în Istorici români ºi probleme istorice, Oradea, Cele Trei Criºuri, 1993,
p. 192. Pentru cadrul general al problemei, vezi: Keith Hitchins, Rumania
18661947, Oxford, Clarendon Press, 1994; Irina Livezeanu, Culturã ºi naþio-
nalism în România Mare 1918-1930, Bucureºti, Humanitas, 1998.

34 IACOB MÂRZA
au fost interpretate, în final, în spiritul unor investigaþii moderne ºi nece-

sare, ca niºte urmãri ale conlucrãrii dintre social ºi naþional, pecetluitã prin
hotãrârile din cetatea Bãlgradului.
O perspectivã contemporanã asupra anului 1918, în formula istorio-
grafiei româneºti actuale, din perspectiva unor contribuþii transilvãnene
interbelice, nu poate omite problematica vastã a unitãþii româneºti. Aceasta
trebuie interpretatã în contextul unor procese evolutive central-sud-est ºi
est-europene. Cãci unirea de la Alba Iulia face parte din suita revoluþiilor
naþionale din Europa, desfãºurate dupã încheierea Primului Rãzboi Mon-
dial ºi finalizate cu o modificare profundã a geografiei politice europene
în general ºi româneºti în special. De fapt, suntem în faþa unei manifestãri
particulare a unei idei europene majore, din deceniul doi al secolului al
XX-lea, bazatã pe principiul autodeterminãrii ºi al integrãrii continentale.
Pornind de la impresionanta paletã bibliograficã asupra Unirii Transil-
vaniei cu România2, o cercetare modernã ºi pe cât posibil detaºatã de
cliºee depãºite ale istoriografiei este imperios necesarã. Investigaþia trebuie
condusã din perspectiva procesului istoric european ºi fãrã constrângeri
ideologice ºi imixtiuni3. Aceasta cu atât mai mult cu cât o astfel de inves-
tigaþie va fi de naturã sã evidenþieze, de la o primã lecturã, previziunile
istoricului în congruenþã cu devenirea naþiunii. Mai mult decât atât, trebuie
sã avem în vedere evoluþia discursului asupra chestiunii, fiindcã: E un
adevãr la îndemânã cã scrisul istoric se înnoieºte cu fiecare generaþie ºi cã
e destul ca trecutul sã treacã prin oameni noi pentru a deveni, dupã remarca
lui N. Iorga, de la sine nou. Altfel citim istoria de fiecare datã. Dincolo de
toaleta faptelor, lectura lor comportã inflexiuni ºi nuanþe noi cu fiecare
nouã tentativã, de aprofundare epistemicã4.
Într-un atare context al cercetãrii, vom sublinia semnificaþia culturalã ºi
politicã a sintezei xenopoliene5, care trimite, pânã la un anumit punct, la
2. Cf., de pildã, ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei
cu România 1 Decembrie 1918, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj,
1968, 11, p. 171-257; Contribuþii bibliografice privind unirea Transilvaniei cu
România, coord. Constantin Nuþu ºi Mircea Tomescu, studiu introductiv de
Ion Popescu-Puþuri, Bucureºti, Institutul de Studii Istorice ºi Social-Politice
de pe lângã C.C. al P.C.R., Biblioteca Centralã Universitarã Bucureºti, 1969.
3. Vezi, pentru preþioase sugestii, Lucian Boia, Istorie ºi mit în conºtiinþa româ-
neascã, Bucureºti, Humanitas, 1997; Al. Zub, Discurs istoric ºi tranziþie. În
cãutarea unei paradigme, Iaºi, Institutul European, 1998.
4. Al. Zub, Istorie ºi istorici în România interbelicã, Iaºi, Junimea, 1989, p. 12-13.
5. A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traianã, ediþia a IV-a, vol. I, Dacia
anteromanã, Dacia romanã ºi nãvãlirile barbare 513 înainte de Hr. 1290, text
stabilit, note, comentarii, postfaþã ºi indice de V. Mihãilescu-Bârliba, prefaþã

Secvenþe istoriografice româneºti interbelice asupra anului 1918 35
eforturile culturii româneºti moderne spre profilul european al proble-

maticii. Þinem seama, înainte de toate, de bogãþia documentaþiei, expu-
nerea sistematicã a istoriei-realitate, tematica de realã diversitate ºi de o
impresionantã vastitate, echilibrul dozajului istoriografic, orientarea spre
noile sensibilitãþi ºtiinþifice europene, pledoaria pentru civilizaþia româ-
neascã în context european, efortul de cercetare intercondiþionatã a istoriei
românilor de pretutindeni, de unde ºi pledoaria, justificatã documentar ºi
politic, pentru împlinirea naþionalã. În aceeaºi zonã a discursului istoric
ataºãm lucrãrile de respiraþie europeanã ale lui Nicolae Iorga, în speþã
Geschichte des Rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen, tipã-
ritã la Gotha, în 1905, în renumita colecþie Geschichte der Europäischen
Staaten6. Este o operã de concepþie modernã, prezentând istoria nu din
unghiul de vedere al personalitãþilor, ci al naþiunii, ºi în conexiunea naturalã
a binomului raporturilor cu vecinii. De la acelaºi istoric este de reþinut ºi
volumul consacrat ideii unitãþii politice la români7, editat zece ani mai
târziu, înaintea împlinirii naþionale de la Alba Iulia. Lucrarea reconstituie
etapele ºi momentele esenþiale ale civilizaþiei autohtone, atrãgând atenþia
asupra cadrului intern ºi extern al celei dintâi uniri, înfãptuitã de Mihai
Viteazul în luna mai 1600, ºi demonstrând, într-un orizont documentar ºi
interpretativ copleºitor pentru deceniul doi al secolului trecut, legitimitatea
ºi ºansele reale ale unui îndelungat proces istoric, al cãrui corollarium va
fi aºezat, în numele românilor, în anul 1918.
Pentru aceeaºi perioadã, remarcãm ºi contribuþia teoreticã a omului
politic ardelean de orientare democratã, unul din conducãtorii Partidu-
lui Naþional Român din Transilvania, Vasile Goldiº, asupra evenimen-
telor politice, economice, sociale ºi culturale care au favorizat procesul
unificãrii naþionale. Concentratã în lucrarea Problema naþionalã în Unga-
ria. Privire istoricã 8, respectiv în densul text Despre problema naþionalitã-
ºi studiu introductiv de Al. Zub, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,

1985, p. 8-32 (Prefaþã, Sinteza xenopolianã). Cf. ºi Pompiliu Teodor, Evoluþia
gândirii istorice româneºti, Cluj, Dacia, 1970, p. 226.
6. Vezi N. Iorga, Istoria poporului românesc, ediþie îngrijitã de Georgeta Penelea,
Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985.
7. N. Iorga, Dezvoltarea ideii unitãþii politice a Românilor. Lecþii fãcute la Univer-
sitatea din Bucureºti, Bucureºti, Ed. Casei ªcoalelor, 1915. Cf. ªtefan Pascu
ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, nr. 10-13, 44-
48, 75-80, 189-190, 296-299, 609.
8. Vasile Goldiº, Scrieri social-politice ºi literare, ediþie îngrijitã, studiu introductiv,
tabel cronologic ºi bibliografie de Mircea Popa ºi Gheorghe ªora, cuvânt-
înainte de acad. ªtefan Pascu, Timiºoara, Facla, 1976, p. 90-102.

36 IACOB MÂRZA
þilor9, viziunea sa istoricã ºi politicã abordeazã chestiunea naþionalã din-

tr-o perspectivã europeanã, pe care o vom întâlni ºi în proiectul de rezoluþie
privind unirea Transilvaniei cu România (citit la 1 decembrie 1918). Pentru
cel care parcurge cu atenþie aceste texte este un fapt de domeniul evidenþei
cã între ideile majore ale acestora ºi activitatea, participarea efectivã, teore-
ticã ºi practicã, a lui Vasile Goldiº la înfãptuirea Unirii, asumarea unor
demnitãþi politice ºi publice membru în Consiliul Naþional Român Cen-
tral (1918) ºi în Consiliul Dirigent (1918-1920) se aflã o indisolubilã
legãturã. Unitatea etnicã ºi culturalã a românilor; individualitatea lor naþio-
nalã; dinamica politicã europeanã favorabilã formãrii unor state naþionale
noi, dupã încheierea Primului Rãzboi Mondial; particularitãþile conceptului
de naþionalitate la români; viitorul naþiunii române, în condiþiile prãbuºirii
Imperiului Austro-Ungar º.a. sunt câteva din ideile dezbãtute, în cunoºtinþã
de cauzã, de fostul om politic ºi publicist, interesante ºi din perspectivã
istoriograficã actualã. Mai mult decât atât, însãºi suita de argumente pre-
zentã în hotãrârile Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia unde se
observã nu numai evidenþierea factorilor istorici interni ai unitãþii româ-
neºti, ci ºi o atenþie specialã acordatã anului 1859 (Unirea Moldovei cu
Þara Româneascã, eveniment istoric care a înregistrat un nebãnuit ecou la
românii transilvãneni) este încãrcatã de conotaþii istoriografice10.
Dupã înfãptuirea Unirii de la 1918, istoriografia naþionalã a acumulat,
în concordanþã cu fenomenul similar la scarã europeanã, mai multe contri-
buþii teoretice în care se propunea o legitimare politicã ºi culturalã a eveni-
mentelor revoluþionare ºi a desãvârºirii statului naþional român din anul
1918, într-o viziune de ansamblu asupra istoriei românilor. Amintim aici
importantele contribuþii ale lui Ioan Lupaº, elaborate în spirit critic (cu
reminiscenþe ale discursului romantic, dar ºi cu accente legitimatoare) asu-
pra evoluþiei unitãþii politice (de la momentul Mihai Viteazul pânã la Uni-
rea din 1918; relaþiile dintre românii de pretutindeni; evenimentele istorice
care au pregãtit Unirea Transilvaniei cu Regatul României etc.). Istoricul
analizeazã procesul de formare ºi evoluþie a naþiunii, vãzând în Transilvania
un centru vital al românismului; descrie cãderea Imperiului Austro-Un-
gar, eliberarea Transilvaniei ºi Adunarea de la Alba Iulia; de asemenea, nu
9. Vasile Goldiº, Despre problema naþionalitãþilor, cuvânt-înainte de acad. Andrei

Oþetea, studiu introductiv de Hajós József, Bucureºti, Ed. Politicã, 1976.
10. Vasile Goldiº, Cuvântare, în Marea Adunare întrunitã la Alba Iulia în ziua de
1 Decembrie 1918. Acte ºi documente, Cluj, 1929, p. 7-10, apud Pompiliu Teo-
dor, Istorici români ºi probleme istorice, p. 184; cf. ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban,
Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, nr. 180, 465-466, 506.

uitã sã sublinieze rolul personalitãþilor: preotul Vasile Lucaciu, Vasile Goldiº,

vestitorul libertãþii ºi unitãþii naþionale11 etc. O încununare a acestor
notabile contribuþii este sinteza consacratã unirii românilor12, editatã de
Fundaþia Culturalã Regalã Principele Carol, în cunoscuta colecþie de
popularizare a istoriei naþionale Cartea satului, având peste 400 de pagini.
Profilul cãrþii, scrisã dintr-o comandã politicã (adresa nr. 1118 din 4 mai
1934, de la direcþia Fundaþiei Culturale Principele Carol), dar ºi ideile
directoare din Cuvânt despre urzirea acestei cãrþi rãmân definitorii pentru
mesajul istoriografic al discursului, care viza în ultimã instanþã, într-un
vocabular accesibil marelui public, prin trecerea în revistã a principalelor
momente ºi etape din istoria românilor din epocile medie, modernã ºi
contemporanã, legitimarea documentarã ºi istoricã a Unirii. Definitorie
este, din acest unghi al investigaþiei, structura efectivã a volumului, marcatã
de ºase cãrþi: Temeiurile Unirii românilor; Înfãþiºarea Þãrilor Române pânã
în preajma celei dintâi Uniri; Întâia Unire a Þãrilor Române 1599-1601; De
la întâia Unire la a doua Unire 1601-1821; A doua Unire 1822-1866; Unirea
a treia ºi cea din urmã 1866-1918. Consultarea cãrþii lui Ioan Lupaº ne
îndreaptã cãtre o singurã concluzie, vizând contextul, textul ºi subtextul
discursului: istoria, domeniu distinct al cunoaºterii trecutului neamului,
îndeplinea pe mai departe statutul de instrumentum regni.
La astfel de producþii istoriografice trebuie sã adãugãm lucrãrile de po-
pularizare ale unui publicist ºi om politic, participant la evenimente, mem-
bru al Partidului Social-Democrat ºi secretar al Sindicatului Presei Române,
11. I. Lupaº, Factorii istorici ai vieþii naþionale româneºti, în Anuarul Institutului de

Istorie Naþionalã, 1921-1922, 1, p. 19-45; idem, Epocele principale în istoria
românilor, ediþia a II-a, Cluj, Ardealul, 1928; idem, Un episod istoric din anul
1917, Bucureºti, Universul, 1932; idem, La chute de la Monarchie austro-
hongroise et la libération de la Transylvanie, Bucureºti, Imprimeria Naþionalã,
1934; idem, Vasile Goldiº, în Revue de Transylvanie, 1934, 1, 1, p. 133-136;
idem, Un tribun du peuple roumain de Transylvanie: le prêtre Vasile Lucaciu, în
Revue de Transylvanie, 1936-1937, 3, 2, p. 167-178; idem, La désagrégation
de la Monarchie austro-hongroise et la libération de la Transylvanie, Bucureºti,
Imprimeria Naþionalã, 1938; idem, Vasile Goldiº, 1862-1934, în Studii, confe-
rinþe ºi comunicãri istorice, vol. III, Sibiu, Cartea Româneascã, 1941, p. 280-
285; idem, Importanþa istoricã a Transilvaniei ca centru vital al românismului,
Sibiu, Cartea Româneascã din Cluj, 1943 etc.
12. I. Lupaº, Istoria Unirii Românilor, cu o reproducere în culori dupã o pânzã
de D. Stoica ºi cu multe alte chipuri ºi vederi, Bucureºti, Fundaþia Cultu-
ralã Regalã Principele Carol, 1937, p. 3-4 sq. Vezi ªtefan Pascu ºi Marcel
ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, nr. 20-21, 50-51, 83,
311, 389-391, 471-472, 558-561.

38 IACOB MÂRZA
Ion Clopoþel (1892)13. În acest caz, observãm o conjuncþie beneficã între

efortul de reconstituire a trecutului istoric, alcãtuit din o serie de evenimente
la care a participat autorul, ºi meditaþia sociologului, rezultând o imagine
de ansamblu asupra naþiunii române. I. Clopoþel ne oferã, în baza unor
surse ºi îndreptãþiri, prin volumele consacrate evenimentelor care au
marcat anul 1918, interpretate din unghiul Primului Rãzboi Mondial ºi din
perspectiva revoluþiei, determinante pentru Unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia, o operã istoriograficã în care experienþa gazetarului ºi sociologu-
lui îºi spune cuvântul, un coup dil asupra istoriei vãzute ºi trãite, în tim-
puri eroice care au deschis drumul cãtre democraþie în România interbelicã.
Tot aici ºi acum, meritã sã includem câteva texte semnate de Tiron Albani,
membru al Partidului Social-Democrat ºi activ în Consiliul Naþional Ro-
mân Central de la Arad, ales în Marele Sfat Naþional Român, politician care
a avut ºi preocupãri de abordare scripticã a trecutului, la graniþa dintre
istorie ºi memorialisticã. Memoriile sale, cosmetizate de istoriografia din
perioada dictaturii comuniste, sunt un izvor istoric narativ particular, din
acest unghi al abordãrii. Albani analizeazã cauzele care au contribuit la
prãbuºirea Imperiului Austro-Ungar, pornind de la viaþa ºi activitatea poli-
ticã a lui Vasile Lucaciu, oferind ºi mai multe pagini comemorative asupra
Unirii din 1918, dupã 20 de ani de la evenimentul de la Alba Iulia, pe care
este tentat sã-l explice din perspectiva anumitor cauzalitãþi interne ºi ex-
terne 14 (pe baza unor texte semnate de Nicolae Iorga, Ioan Lupaº, Ion
Clopoþel, Septimiu Popa, Ion Flueraº, Eugeniu Sperantia º.a.).
Într-o epocã în care cultura românã a cunoscut realizãri remarcabile
(cum ar fi, de pildã, sinteza asupra istoriei civilizaþiei naþionale) 15, s-au
13. Cf., în mod selectiv: I. Clopoþel, Însemnãri pe rãboj. Jertfe româneºti în rãzboiul
neamurilor, Arad, 1915; idem, Frãmântãrile unui an 1918, Cluj, Cosânzeana,
1919; idem, Lupta pentru democraþie în România de la actul Unirii încoace,
Braºov, Gazeta Transilvaniei, 1921; idem, Revoluþia din 1918 ºi Unirea Ardea-
lului cu România, Cluj, Societatea de Mâine, 1926; idem, Notã introductivã
Vasile Goldiº, Cluj, Ardealul, 1934; idem, Amintiri ºi portrete, Timiºoara, Facla,
1973. Descrieri bibliografice la ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia
Unirii Transilvaniei cu România, nr. 147, 278, 361-363, 451-453, 538.
14. Tiron Albani, Leul de la ªiseºti. De ce s-a prãbuºit Monarchia Austro-Ungarã,
Oradea, [1936]; idem, Douãzeci de ani de la Unire. Monografie comemorativã
a Unirii. I. Cum s-a fãcut Unirea, Oradea, Grafica, 1938; idem, Memorii. Din
contribuþia clasei muncitoare la desãvârºirea statului naþional român unitar. 1
decembrie 1918, prefaþã de prof. univ. Miron Constantinescu, Bucureºti, Ed.
ªtiinþificã, 1969. Cf. ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transil-
vaniei cu România, nr. 342-343, 525-526.
15. E. Lovinescu, Istoria civilizaþiei române moderne, ediþie ºi studiu introductiv
de Z. Ornea, Bucureºti, Minerva, 1997 (ed. princeps 1924-1925).

depus eforturi de organizare sistematicã a cercetãrii istorice la nivelul Ro-

mâniei întregite. Organizarea Universitãþii Regele Ferdinand I la Cluj,
întemeierea Institutului de Istorie Naþionalã (în acelaºi oraº), graþie efor-
turilor unor personalitãþi de talia lui Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaº ºi
Silviu Dragomir, reorganizarea Universitãþii din Cernãuþi, apariþia unor noi
publicaþii de profil (unele în limbi strãine) ºi reorientarea celor mai vechi
etc. au fost câteva direcþii în amplul ºi necesarul proces de instituþionaliza-
re înregistrat de cultura românã modernã. Erau, în fond, create condiþii fa-
vorabile pentru apariþia unei istorii a Unirii16.
Din acest punct de vedere, profundele texte (multe dintre ele concen-
trate din punctul de vedere al dozajului informaþional) ale lui Alexandru
Lapedatu, istoric al românilor de pretutindeni, dar ºi al istoriei istoriogra-
fiei naþionale, consacrate condiþiilor interne noi de evoluþie a discursului
istoric naþional, raportãrii scrisului istoric din Ardeal la viaþa politicã a
românilor din afara arcului carpatic, aruncã o altã luminã asupra însemnã-
tãþii Unirii ºi a consecinþelor ei multiple pentru dezvoltarea culturalã a
românilor. Mai trebuie adãugate, în contextul aceluiaºi discurs care ilus-
treazã plenar sintagma historia militans, unele articole, comunicãri ºi studii
(câteva tipãrite în limbi strãine) consacrate diferitelor evenimente ºi fapte
istorice, politice ºi culturale care au premers ori au urmat Marii Adunãri
Naþionale de la Alba Iulia (raporturi etnice în spaþiul geopolitic al românilor
din Transilvania ºi Ungaria; rãzboiul naþionalitãþilor; unitatea naþionalã
ºi neutralitatea; propaganda politicã naþionalã în strãinãtate; amintiri de la
Unirea cea Mare din Alba Iulia; Banatul ºi Maramureºul în hotãrârile
Unirii; graniþa româneascã de nord-vest; Transilvania ºi teritoriile româneºti
din Ungaria; românii ºi drepturile minoritãþilor reclamate de delegaþia Un-
gariei la Conferinþa de Pace de la Paris etc.)17.
16. Pompiliu Teodor, Incursiuni în istoriografia românã a sec. XX, Oradea, Cele Trei
Criºuri, 1995, p. 7-26.
17. Al. Lapedatu, Nouã împrejurãri de dezvoltare ale istoriografiei naþionale, în Anu-
arul Institutului de Istorie Naþionalã, 1921-1922, 1, p. 1-18; idem, Istoriografia
românã ardeleanã în legãturã cu desfãºurarea vieþii politice a neamului românesc
de peste Carpaþi. Cuvânt rostit în ºedinþa solemnã de la 2 Iunie 1923 sub presi-
denþia Maiestãþii Sale Regelui [...]. Cu rãspuns de Ioan Bianu, Bucureºti, Cultura
Naþionalã, 1923. Vezi ºi ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii
Transilvaniei cu România, nr. 195, 304-307, 381-387, 468-470, 508-513,
556; Pompiliu Teodor, Incursiuni în istoriografia românã a sec. XX, p. 35-44,
45-57. O radiografie a discursului la Dan Mazãlu, Divergenþe ºi interferenþe în
scrisul istoric românesc din perioada interbelicã: Alexandru Lapedatu, referat de
doctorat, ms.

40 IACOB MÂRZA
Evoluþia istoriografiei naþionale cunoaºte, pe tot parcursul deceniului

trei, câteva programe de cercetare, în cadrul organizat al Academiei Române
ºi al instituþiilor de profil care funcþionau pe lângã universitãþi. Încãrcat de
semnificaþii politice, fenomenul se va solda cu profunde consecinþe spiri-
tuale pentru societate, ale cãrei rãdãcini trebuie cãutate în dezvoltarea cultu-
ralã a Transilvaniei dupã Unire. Totodatã, dupã un deceniu de la Marea
Adunare Naþionalã din Alba lulia, istoriografia româneascã se îmbogãþeºte
cu noi lucrãri, individuale ºi colective, dintre care se detaºeazã impunã-
toarele trei volume Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 1918-
192818. Cu tot caracterul lor aniversar, aceste volume poartã, nu o datã, ºi
amprenta istoricului-participant la evenimente, rezultând o impresionantã
restituire a faptelor ºi momentelor istorice, dar ºi o privire de ansamblu
asupra dezvoltãrii economice, politice, sociale, culturale ºi religioase a Tran-
silvaniei, unitã cu Vechiul Regat. Împãrþit în patru mari ºi destul de echili-
brate, sub raportul documentãrii ºi al informaþiei, capitole (Cadrul istoric,
Cadrul cosmologic, Viaþa economicã, Cadrul etnografic ºi viaþa socialã adminis-
trativã), primul volum debuteazã cu un text penetrant, din care nu lipsesc
conotaþii culturale, istorice ºi politice, semnat de Nicolae Iorga ºi intitulat
Ce a primit ºi ce a dat Ardealul. De fapt, suntem în faþa unui eseu fermecãtor
ºi inspirat, care trece în revistã principalele etape ºi momente din istoria
þãrilor române, cu insistenþe asupra rostului Transilvaniei în Unirea cea
Mare, din perspectiva binomului acceptio et donatio. Garanþia ºtiinþificã a
discursului este asiguratã de numãrul impresionant al colaboratorilor ro-
mâni ºi strãini, redutabili specialiºti: Romul Boilã, Valeriu L. Bologa,
Al. Borza, P. A. Chappius, Robert Ficheux, N. Ghiulea, Gustav Adolf
Klein, Ion I. Lapedatu, Sabin Manuilã, Em. de Martonne, Simion Mehedinþi,
V. Motogna, Frantiek Jir¡i Noska, Em. Panaitescu, Emil Petrini, I. Popescu-
Voineºti, Victor Stanciu, Wickham Steed, D. Tomescu, Emil Þeposu,
G. Vergez-Tricom, G. Vâlsan, R. Vuia19 º.a. Panorama asupra realizãrilor
româneºti în sfera spiritului este cuprinsã în al doilea volum, datoritã unor
texte (care ar trebui sã intre în circuitul ºtiinþific al istoriografiei contempo-
rane) semnate de: Zaharia Bârsan, Emanoil Bucuþa, N. Colan, I. Geor-
gescu, Onisifor Ghibu, George Kristóf, ªt. Meteº, I. Muºlea, Victor Pãcalã,
Coriolan Petranu, Horia Petra-Petrescu, Valeriu Puºcariu, Sextil Puºcariu,
Liviu Rebreanu, P. Roºca, Victor Roth, Rudolf Spek, Z. Strãjanu (Pâcli-
ºanu?), Max Tschurl, Victor Vâlcovici º.a. Capitolul V, Viaþa culturalã, inclus
18. Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 1918-1928, vol. I-III, Bucureºti,

Cultura Naþionalã, 1929.
19. Ibidem, I, passim.

în acest volum, care este înzestrat ca ºi precedentul cu un foarte bogat

ºi variat material ilustrativ, dezbate diferite formule culturale din primul de-
ceniu al României întregite, pornind de la istoria instituþionalã, situaþia
bisericilor din Ardeal, inclusiv starea învãþãmântului teologic, învãþãmântul
românesc, maghiar ºi german preuniversitar ºi universitar, dezvoltarea lite-
raturii din perspectivã etnicã, muzeele, monumentele ºi artele plastice, arta
popularã la români, unguri ºi saºi, viaþa muzicalã cultã ºi popularã, situaþia
turismului20 etc. În sfârºit, al treilea volum din serie, intitulat Întregiri,
îndreptãri, indice, ne apare, din perspectiva redacþiei, dar mai ales a conþi-
nutului, eterogen: impresii asupra Transilvaniei anilor 1906-1907; con-
tribuþia ardelenilor din Regat la pregãtirea Unirii; perspectiva europeanã
asupra luptelor de emancipare ale românilor din Transilvania; rãzboaiele
împãratului Traian cu dacii ºi cucerirea Daciei, ilustrate de monede; rostul
Þãrii Fãgãraºului în viaþa politicã a românilor ardeleni; zonele naturale ºi
unitatea Banatului21. O astfel de tematicã a fost dezbãtutã în textele semnate
de Victor Cornea, Constantin Moisil, Iuliu Moisil, George Moroianu, R. W.
Seton-Watson, G. Vergez-Tricom.
Într-un climat democratic ºi politic nou, oferit la scarã europeanã de
deceniul patru al secolului trecut, când unele evenimente istorice contem-
porane marcheazã definitiv ductul istoriografic, pe firul sintagmei instru-
mentum regni, se observã o diversificare a cercetãrilor în domeniu, din care
nu lipseºte efortul de analizã ºi de sintezã22. Ne gândim, în aceastã ordine
de idei, la mai multe contribuþii, între care se impun acelea semnate de
Aurel Decei, Ioachim Crãciun º.a. Aceasta cu atât mai mult cu cât lucrãrile
lor n-au fost menþionate în bibliografia evenimentului de la 191823. Subinti-
tulat, cu modestie, O caracterizare bibliograficã, studiul lui Aurel Decei
consacrat realizãrilor istoriografiei româneºti din Transilvania pe parcursul
a douã decenii petrecute de la Unire, publicat în cunoscuta revistã Gând
românesc (nr. 7-9, 1939), valorificã, la cote superioare, direcþiile de cercetare
trasate în câmpul istoriografiei ardelene de Al. Lapedatu24. Contextul eco-
nomic, politic ºi cultural al discursului istoric românesc; aspecte redac-
20. Ibidem, II, passim.

21. Ibidem, III, passim.
22. Sugestii la Pompiliu Teodor, Neue Richtungen in der rumänischen Geschichts-
schreibung der 30-er Jahren des 20. Jahrhunderts, în Nouvelles études dhistoire,
1985, 7, p. 73-90.
23. ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România,
passim.
24. Aurel Decei, Istoriografia românã transilvanã în cei douãzeci de ani de la Unire.
O caracterizare bibliograficã, Cluj, Cartea Româneascã, 1939.

42 IACOB MÂRZA
þionale ºi problematica de fond a cercetãrilor de profil; lumea istoricilor

reprezentativi din cele douã decenii (Ioan Lupaº, Silviu Dragomir, Ale-
xandru Lapedatu, ªtefan Meteº, Zenovie Pâcliºanu, Teodor V. Pãcãþianu,
Nicolae Drãgan, Ioan Mateiu, Onisifor Ghibu, Axente Banciu, Gheorghe
Ciuhandu, Elie Dãianu, Iulian Marþian, Victor Motogna, Aurel A. Mure-
ºianu, Coriolan Petranu, Virgil ªotropa º.a.), majoritatea din ei având con-
tribuþii ºi la bibliografia Unirii de la Alba Iulia; aspecte ale organizãrii
instituþionale (Institutul de Istorie Naþionalã Cluj, Institutul de Studii
Clasice, Muzeul Limbii Române, Institutul de Istorie Universalã); publi-
caþii de profil (Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã, colecþia Biblioteca
Institutului de Istorie Naþionalã, Anuarul Institutului de Studii Clasice
etc.); cercetarea istoriei românilor ardeleni sub cupola Academiei Române,
a Astrei º.a.; campaniile de sãpãturi arheologice vizând Antichitatea daco-
romanã; proiectul unui corpus cu documente interne ºi externe privitoare
la istoria Transilvaniei; direcþii ºi realizãri în valorificarea istoriei politice,
economice, bisericeºti ºi culturale; monografii consacrate unor personalitãþi
culturale din viaþa bisericeascã ºi din domeniul învãþãmântului; investigaþii
asupra artei româneºti; paleta variatã a revistelor româneºti de profil din
Ardeal; lipsa acutã a unei istorii a Transilvaniei româneºti25 etc. rãmân câteva
din chestiunile istoriografice ridicate, în mod justificat, de eminentul istoric.
O investigare asupra istoriografiei române ardelene din deceniul patru,
în care putem identifica importante contribuþii sub raport cultural ºi ºtiin-
þific26, raportabile ºi la istoriografia evenimentului de la 1918, nu poate sã
ocoleascã cuprinzãtorul ºi densul text al lui Ioachim Crãciun, pe atunci
conferenþiar suplinitor la Facultatea de Litere de la universitatea clujeanã.
Publicat iniþial în volum, în colecþia Bibliotheca Bibliologica, 3, extras
din lucrarea Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, 1920-1930. Primul
deceniu de activitate al Universitãþii româneºti. Serbãrile jubiliare din 20 ºi 21
Octombrie 1930, studiul prezintã mai multe aspecte din activitatea ºtiinþificã
desfãºuratã de slujitorii universitãþii clujene27 în anii 20. De fapt, începând
cu deceniul trei, Ioachim Crãciun a semnat mai multe studii în domeniul
25. Ibidem. Pentru profilul istoricului, activ în planul diplomaþiei ºi politicii inter-
belice ºi postbelice, cf. Enciclopedia istoriografiei româneºti, Bucureºti, Ed. ªtiin-
þificã ºi Enciclopedicã, 1978, p. 121-122.
26. Cf. ºi Ovidiu Pecican, Identités et stratégies: historiens transylvains de lentre deux-
guerres (1918-1945), în Transylvanian Review, 1992, 1, nr. 1, p. 104-126.
27. I. Crãciun, Activitatea ºtiinþificã la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj
în primul deceniu 1920-1930, Cluj, Cartea Româneascã, 1935. Vezi ºi Liviu
Zgârciu, Istorici în perioada regimului comunist. Ioachim Crãciun, în Apulum,
2006, 43/2, p. 393-404.

bibliografiei ºi istoriografiei, în care a cuprins ºi contribuþiile referitoare la

etape ºi momente din procesul desãvârºirii statului etnic român 28.
Cu tot caracterul sãu bilanþier, articolul lui Ioachim Crãciun se impune
prin spiritul sintetic. Spulberând ideea de inferioritate culturalã, cu care
a fost etichetatã naþiunea românã, autorul trece în revistã: profesorii Univer-
sitãþii Regele Ferdinand I (a cãror activitate ºtiinþificã este prezentatã ºi
prin apelul la statisticã, comparativ cu situaþia universitãþii maghiare);
periodicele de specialitate româneºti ºi strãine în care s-au publicat contri-
buþii ºtiinþifice; gruparea lucrãrilor ºtiinþifice pe specialitãþi (bizantinologie,
etnografie ºi folclor, domenii în care au excelat Nicolae Bãnescu ºi Romulus
Vuia; istorie naþionalã, cu tipãrituri apãrute sub egida Institutului de Istorie
Naþionalã ºi sub îndrumarea directorilor Al. Lapedatu ºi I. Lupaº; activi-
tatea profesionalã a Institutului de Studii Clasice, sub conducerea lui Vasile
Pârvan ºi Emil Panaitescu) etc. Trecerea în revistã a activitãþii ºtiinþifice a
slujitorilor universitãþii clujene are, indiscutabil, ºi un caracter justificativ,
cu trimitere la consecinþele prin culturã ºi ºtiinþã ale Unirii de la Alba Iulia29.
O investigare a istoriografiei româneºti din deceniul cinci, în care am
putea identifica însemnate contribuþii sub raport cultural ºi ºtiinþific 30,
atrage atenþia asupra unei lucrãri de excepþie alcãtuite (ºi în limba francezã)
de fostul secretar al Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia, Silviu Dra-
gomir. Cartea analizeazã ºi explicã realizãrile multiple ale românilor dupã
Unire, fapt care ajutã la înþelegerea sub raport istoric a evenimentelor, în
spiritul democraþiei europene31, cu atât mai mult cu cât autorul a îndeplinit
cu cinste calitatea de istoric participant32. Experienþa istoriograficã antece-
dentã a lui Silviu Dragomir, care a însumat mai multe contribuþii teoretice
28. Cf., în acest sens: Istoriografia românã în 1921 ºi 1922. Repertoriu bibliografic,
în Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã, 1923, 2, p. 405-506 (în colaborare
cu I. Lupu); idem, Istoriografia românã în 1923 ºi 1924. Repertoriu bibliografic,
în Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã, 1924-1925, 3, p. 773-988; idem,
Istoriografia românã în 1925 ºi 1926. Repertoriu bibliografic. Cu un studiu intro-
ductiv asupra Bibliografiei la români, în Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã,
1927, 4, p. 481-729; idem, Bibliografia Transilvaniei româneºti. 1916-1936,
Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1937 º.a.
în primul deceniu 1920-1930, p. 3-16 sq.
30. Ovidiu Pecican, Identités et stratégies, p. 104 sq.
31. Silviu Dragomir, Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei, Sibiu, Dacia Tra-
ianã, 1943; idem, Vingt-cinq ans après la réunion de la Transylvanie à la Rou-
manie, Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1944.
32. V. consideraþiile lui Sorin ªipoº, Silviu Dragomir istoric, prefaþã de Ioan-Aurel
Pop, Cluj-Napoca, Fundaþia Culturalã Românã, Centrul de Studii Transilvane,

44 IACOB MÂRZA
asupra problematicii Unirii (românii ardeleni în ajunul miºcãrii de renaºtere

naþionalã; un proces istoric; publicarea documentelor Marii Adunãri Naþio-
nale de la Alba Iulia; românii din Transilvania ºi minoritãþile etnice; atitu-
dinea lui Tisza István faþã de români; ungurii ºi problema Transilvaniei;
opinia englezilor asupra situaþiei românilor ardeleni; ediþia de texte politice
ale fruntaºului politic Ioan Mihu, inclusiv corespondenþa sa cu Vasile
Goldiº, în prelungirea binomului elite-popor; politica minoritarã a Rega-
tului României între 1918 ºi 1940; liderul politic Vasile Goldiº33 etc.),
explicã, în bunã mãsurã, mesajul exemplar ºi raþionalist al istoriei ilustrat
în sus-citata carte, care nu este scutitã de limitele literaturii aniversare.
Unele din textele istoricului trebuie raportate ºi la anumite fenomene poli-
tice interne ºi externe, din deceniile 4-5 ale secolului trecut, cum ar fi, de
pildã, mai multe manifestãri ale iredentismului maghiar.
Formule istoriografice cvasisimilare putem întâlni ºi în cazul istoricului,
diplomatului ºi funcþionarului superior Zenovie Pâcliºanu, ºi el istoric
participant la evenimentele care au premers ori care au urmat Marii Adu-
nãri Naþionale de la Alba Iulia34. În seria scrierilor încadrabile în istorio-
grafia naþionalã interbelicã a Unirii35, câteva dintre ele se remarcã prin forþa
2002. Vezi ºi Pompiliu Teodor, Silviu Dragomir, istoric al unitãþii naþionale, în

Tribuna, 1985, 29, nr. 49, p. 2.
33. Vezi Silviu Dragomir, Un proces istoric, în Þara Noastrã, 1928, 9, 42-44, p.
1305-1311, 1346-1352, 1369-1375; Adunarea Naþionalã a Unirii, 1 Decem-
brie 1918. Cu un cuvânt înainte de Silviu Dragomir, Sibiu, Krafft & Drotleff,
[1929]; Silviu Dragomir, La Transylvanie roumaine et ses minorités ethniques,
Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1934; idem, La Hongrie
et le problème de la Transylvanie, în Revue de Transylvanie, 1934-1935, 1, nr. 3,
p. 334-354; idem, Le comte Étienne Tisza et les Roumains de Transylvanie, în
Revue de Transylvanie, 1935-1936, 2, nr. 4, p. 439-474; idem, Vasile Goldiº.
Luptãtorul ºi realizatorul politic, Sibiu, Ed. Asociaþiunii, 1936; Ioan Mihu,
Spicuiri din gândurile mele politice, culturale, economice, Sibiu, Tiparul Tipo-
grafiei Arhidiecezane, 1938; Silviu Dragomir, Opinions anglaises sur le problème
de la Transylvanie, în Revue de Transylvanie, 1938, 4, nr. 1-2, p. 90-108; idem,
Les Roumains de Transylvanie à la veille du mouvement de résurrection nationale,
Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1938; idem, La politique
minoritaire de la Roumanie entre 1918 et 1940, Bucureºti, Monitorul Oficial,
Imprimeria Naþionalã, 1944 etc.
34. Cf. Iacob Mârza, ... a întãrit cu fapta ceea ce a scris..., în Astra, 2000, nr. 5
(20), p. 37-40; idem, Discurs istoric contemporan: Zenovie Pâcliºanu (1866-
1957), ms.
35. ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România,
nr. 231-232, 480-481, 570; Iacob Mârza, The Union of Alba-Iulia Was Not the
Whim of a Moment, în Transylvanian Review, 2001, 10, nr. 4, p. 81-91. Cf. ºi

evocatoare a discursului, prin efortul de sintezã ºi de respectare a adevãrului

istoric: istoria oraºului Alba Iulia; atitudinea guvernanþilor unguri faþã de
dezvoltarea culturalã a românilor ardeleni; poziþia autoritãþilor transilvã-
nene faþã de miºcarea memorandistã; aniversarea Unirii Ardealului cu Ro-
mânia, într-un moment tragic pentru þarã (Dictatul de la Viena, august
1940); viaþa ºi activitatea omului politic Ioan Raþiu; cultele minoritare în
România interbelicã36 etc.
La formulele istoriografice bilanþiere interbelice, cu trimitere directã la
consecinþele pe tãrâm cultural ale Unirii, trebuie sã adãugãm cartea lui
Olimpiu Boitoº, editatã ºi în limba francezã37. Consacratã realizãrilor cultu-
rale din Ardeal, dupã Unire, respectiv între anii 1918 ºi 1940, sinteza fostu-
lui secretar ºtiinþific al Institutului de Istorie Naþionalã din Cluj, scrisã la
Sibiu, în epoca de bejenie pentru Alma Mater Napocensis, nu exceleazã
prin originalitate conceptualã. Textul vizeazã mai mult o îmbrãþiºare, în
esenþã, a tuturor datelor cunoscute, decât o originalitate de concepþie ºi de
expunere38. Autorul cãrþii nu uitã sã prezinte, pe scurt, învãþãmântul mi-
noritar ºi sã analizeze activitatea Consiliului Dirigent (întâiul guvern ro-
mânesc al Transilvaniei, care a asigurat cadrul administrativ legal de dez-
voltare), pe parcursul unui demers cultural dens, din care nu lipsesc
conotaþii politico-naþionale39.
Efort istoriografic care a evoluat în consonanþã cu tendinþe ºi curente
de idei încetãþenite la scarã sud-est-europeanã40, relativ unitar sub raport
textul Cum s-a fãcut Unirea Transilvaniei cu România?, 30 noiembrie 1945, pãstrat
în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Bucureºti, dosar 77/P-120, 1923.
36. Zenovie Pâcliºanu, Alba Iulia, în Alba Iulia, 18 nov./1 dec. 1918; Z. Strãjanu
[Pâcliºanu?], Cultele minoritare în Transilvania, în Transilvania, Banatul, Criºa-
na, Maramureºul 1918-1928, vol. II, Bucureºti, Cultura Naþionalã, 1929, p.
835-844; Zenovie Pâcliºanu, Guvernele maghiare ºi miºcãrile culturale ale româ-
nilor ardeleni, în Revista Fundaþiilor Regale, 1934, 1, nr. 1, p. 114-132; idem,
Guvernele ungureºti ºi miºcarea memorandistã a românilor din Ardeal, în Revista
Fundaþiilor Regale, 1934, 1, nr. 5, p. 337-358; nr. 6, p. 85-110; nr. 7, p. 104-
126; idem, Unirea Ardealului (1 Decembrie 1918), în Cultura Creºtinã, 1941,
21, nr. 1-3, p. 9-17; idem, Dr. Ioan Raþiu [1828-1902], în Cultura Creºtinã,
1943, 23, nr. 1-3, p. 52-60 etc.
37. Olimpiu Boitoº, Progresul cultural al Transilvaniei dupã Unire, Sibiu, Cartea
Româneascã, 1942; idem, Le progrès culturel en Transylvanie de 1918 à 1940,
Bucureºti, Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1944.
38. Olimpiu Boitoº, Progresul cultural al Transilvaniei dupã Unire, p. 5.
39. Ibidem.
40. Cf. Georges Lefebvre, La naissance de lhistoriographie moderne, Paris, Flam-
marion, 1971, p. 315-320; Ernst Breisach, Historiography: Ancient, Medieval
& Modern, Chicago, Londra, The University of Chicago Press, 1983, p. 248

46 IACOB MÂRZA
redacþional, dar ºi din punct de vedere al problematizãrii, discursul asupra

anului cardinal din istoria contemporanã a românilor, care a marcat Unirea
Transilvaniei cu România, a beneficiat de contribuþiile unor autori (foarte
eterogeni sub aspectul pregãtirii intelectuale, de la istorici pânã la oameni
politici, ziariºti, sociologi º.a.) participanþi la evenimente politice, sociale
ºi culturale care au culminat cu Unirea de la Alba Iulia. La acestea se adaugã
o serie de cãrþi, articole, studii ºi comunicãri, multe dintre ele cu caracter
aniversar (de unde ºi nu puþine licenþe în ceea ce priveºte concepþia ºi
metoda istoricã), ce au justificat, politic, juridic ºi cultural, actul de la 1
Decembrie 1918 ºi, în sfârºit, texte care ilustreazã, din multe puncte de
vedere, resurecþia subiectului în cauzã dupã evenimentele tragice din au-
gust 1940, când nordul Ardealului a fost cedat Ungariei, prin arbitrajul
germano-italian.
Dacã sub raport ºtiinþific ºi istoriografic deceniul cinci ar fi trebuit sã
corespundã, dupã anumite previziuni culturale ºi ºtiinþifice interbelice, cu
etapa sintezei asupra Revoluþiei din 1918 ºi a Unirii Transilvaniei cu Ro-
mânia, proces specific Europei Centrale ºi de Est, întrunind calitãþile unui
veritabil proiect general-european, istoria României a înregistrat, prin in-
staurarea dictaturii comuniste, o întrerupere pentru aproape 50 de ani a
regimului democratic. A fost o perioadã în care dogmatismul ºi antinaþio-
nalismul ºi-au pus amprenta, cu câteva notabile excepþii, asupra discursului
istoric41 (deruta majoritãþii slujitorilor zeiþei Clio în anul 1947; discursul
istoric între rezistenþã ºi compromis, în anii socialismului real etc.). Astãzi,
când multe din temele majore ale domeniului istoriei naþionale pot fi ºi
trebuie reinterpretate42, Unirea Transilvaniei cu România, expresie parti-
cularã a ideii europene, în spiritul principiului autodeterminãrii ºi integrãrii
continentale, rãmâne un exemplu major al acestui nou stadiu istoriografic43.
Secvenþele istoriografice româneºti interbelice asupra Unirii de la 1918,
comentate mai sus, au fost concepute ca o etapã dintr-o mai amplã inves-
tigaþie. Într-un timp în care istoricul trebuie sã-ºi asume, poate mai mult
sq.; Karl Kaser, Südosteuropäische Geschichte und Geschichtswissenschaft, Viena,

Köln, Weimar, Böhlau Verlag, 2002, p. 173 sq.; Christian Simon, Historio-
graphie, Stuttgart, Verlag Eugen Ulmer, 1996, p. 196 sq.
41. Cf. Al. Zub, Orizont închis. Istoriografia românã sub dictaturã, Iaºi, Institutul
European, 2000; Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România de-
mocrat-popularã, Bucureºti, Albatros, 2003; Florin Müller, Politicã ºi isto-
riografie în România 1948-1964, Cluj-Napoca, Nereamia Napocae, 2003.
42. Al. Zub, Clio sub semnul interogaþiei. Idei, sugestii, figuri, Iaºi, Polirom, 2006,
passim.
43. Sugestii de cercetare datorate conf. univ. dr. Valer Moga, cãruia îi mulþumesc.

ca altãdatã, statutul lui Janus Bifrons44, secvenþele istoriografice de pânã

acum dovedesc pentru a câta oarã? cã avem de-a face cu o veritabilã
historia transylvanica militans, care trebuie eliberatã de constrângeri
ideologice ºi de imixtiunile politicului.
44. Al. Zub, În orizontul istoriei, Iaºi, Institutul European, 1994.

UNIREA DE LA 1918
Î N I S T O R I O G RA F I A A N I L O R 1945-1967
Valer Moga
T IMP DE mai bine de ºapte decenii, pânã în 1989, anul 1918 a fost tema
unei istoriografii în care presiunile politice ºi-au schimbat adesea sursa ºi
finalitatea, dar nu au lipsit niciodatã. Îndatã dupã consumarea evenimen-
telor acestui an ºi dupã încheierea lucrãrilor Conferinþei de Pace de la Paris,
noul cadru teritorial al Europei Central-Estice a devenit þinta unor con-
testãri care s-au grupat cu timpul într-o campanie revizionistã. Automat,
istoriografia româneascã a anului 1918 s-a constituit ca o istoriografie mi-
litantã, antirevizionistã. Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, era greu de aº-
teptat ca, sub regimurile comuniste din zonã, anul 1918 sã beneficieze de
un traseu istoriografic exonerat de deformãri ºi instrumentalizãri cu sub-
strat ideologic.
Intervalul propus pentru acest studiu este motivat de douã schimbãri
radicale de perspectivã. Pânã în 1945, Unirea de la 1918 fusese pentru
opinia publicã ºi politicã cheia de boltã a edificiului naþional românesc, fapt
reflectat de literatura istoricã a vremii. Dupã acest an, Unirea, ca fapt politic
ºi temã istoriograficã, a fost marginalizatã, pendulând între interdicþie ºi
alterarea semnificaþiei. Începând din 1958, în mai multe trepte, s-au mani-
festat semnele revenirii Unirii în atenþia ºi în interesul puterii de la Bucu-
reºti. 1968 a fost anul unui reviriment masiv, tema Unirii inundând pur ºi
simplu publicistica româneascã, de la cea istoricã pânã la cea culturalã, de
informare cotidianã sau dedicatã celor mai surprinzãtoare domenii, precum
pedagogia, medicina, marina, aviaþia etc.
Perioada 1945-1967 nu mai reprezintã de mult o patã albã în istoria
scrisului istoric românesc, chiar dacã lucrãrile de referinþã nu respectã în
întregime încadrarea cronologicã propusã aici. Prima contribuþie în acest

50 VALER MO G A
sens se datoreazã unui istoric care a schimbat condiþia de reprezentant al

sistemului comunist cu cea de inamic al acestuia. Cercetãtor la Muzeul
Româno-Rus din Bucureºti (1959-1963), universitar în S.U.A. ºi în Ro-
mânia, Vlad Georgescu1 a trecut în rândurile disidenþei politice ºi a emigrat
în 1979. Din 1983 pânã în 1988 a condus Departamentul român al postu-
lui de radio Europa Liberã. Între lucrãrile pe care le-a publicat în strãinã-
tate se numãrã Politicã ºi istorie. Cazul comuniºtilor români 1944-1977, apã-
rutã în douã ediþii la editura münchenezã Jon Dumitru (1981, 1983).
În 1991, volumul a cunoscut ºi o ediþie româneascã.
Vlad Georgescu a oferit prima reconstituire obiectivã a unui proces care
a cuprins restructurarea Academiei Române, a facultãþilor ºi a institutelor
de istorie, implicit înlãturarea profesorilor ºi a cercetãtorilor care fãcuserã
carierã în deceniile anterioare, iar în plan ideologic, impunerea marxismului,
excluderea naþionalismului, minimalizarea rolului personalitãþii în istorie.
Frontul istoric, realitate a anilor 50, a devenit în cartea sa un concept
politic cu utilizare istoriograficã2.
În ordine cronologicã, urmeazã contribuþia unui istoric preocupat sã
facã comprehensibile pentru un public academic american realitãþi sud-est-
europene, în special româneºti. Este vorba de Frederick Kellogg, profesor
la University of Arizona, din Tucson, care a publicat în 1990 o lucrare meni-
tã sã ofere un tablou cuprinzãtor asupra unei întregi istoriografii naþionale3.
Kellogg considerã cã, prin selectivitatea lor tematicã ºi interpretativã, isto-
ricii reflectã reperele ºi opþiunile epocii în care trãiesc4. Oprindu-se ºi asupra
perioadei istoriografice 1944-1989, el i-a dat metaforica denumire de
Vârsta de mercur, tocmai datoritã abundenþei derutante a inovaþiilor ºi
a schimbãrilor de perspectivã pe care le-a prilejuit. O explicaþie convenabilã
o poate oferi chiar simbolistica acestui element atipic, metal lichid, care
exprimã regresiunea la o stare nediferenþiatã5. Ducând mai departe analiza
lui Vlad Georgescu, Kellogg a surprins preocuparea frontului istoric
dominat de Mihail Roller pentru refacerea pro domo a ediþiilor de izvoare,
1. Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989. Scriitori,

reviste, instituþii, organizaþii, Bucureºti, Compania, 2003, p. 332-334.
2. Vlad Georgescu, Politicã ºi istorie. Cazul comuniºtilor români 1944-1977, Bucu-
reºti, Humanitas, 1991, p. 9-50.
3. Frederick Kellogg, A History of Romanian Historical Writing, Bakersfield, Cali-
fornia, Charles Schlacks, Jr., 1990, VIII, 132 p.
4. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române, Iaºi, Institutul European,
1996, p. 13.
5. Jean Chevalier ºi Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri, vol. II, Bucureºti,
Artemis, 1995, p. 292-293.

Unirea de la 1918 în istoriografia anilor 1945-1967 51
în scopul susþinerii unei istoriografii noi, dominatã de ideologia marxist-

leninistã, preocupatã aproape în exclusivitate de relevarea exploatãrii omu-
lui de cãtre om ºi a luptei de clasã. Schimbarea petrecutã în jurul anilor
60 prin revenirea unor istorici mai vechi Andrei Oþetea, Constantin
Daicoviciu, C. C. Giurescu, David Prodan la o atitudine (pânã la ce punct?)
mai independentã ºi prin afirmarea altora mai noi Dinu C. Giurescu,
Hadrian Daicoviciu, Gheorghe Platon et al. l-a determinat pe istoricul
american sã priveascã cu interes a doua parte a Vârstei de mercur. În mod
surprinzãtor, el a creditat activitatea unor autori situaþi fãrã echivoc pe linia
ideologicã a P.C.R., precum Mircea Muºat ºi Ion Ardeleanu, care nu puteau
întruni aprecieri pozitive decât prin comparaþie cu Roller sau Petre Con-
stantinescu-Iaºi6.
Evident, o lucrare asemãnãtoare celor citate mai sus n-ar fi putut apãrea
în România înainte de 1989. Unul dintre primele repere istoriografice în
acest sens este datorat istoricului Alexandru Zub7. Asumarea acestui demers
l-a pus, în aparenþã, pe autor într-o situaþie paradoxalã. Istoricul dãdea curs
provocãrii de a întreprinde o judecatã criticã asupra unui mediu cãruia îi
aparþinea. Detenþia politicã din tinereþe ºi distanþa permanentã pe care a
pãstrat-o faþã de presiunile ideologice ale regimului i-au conferit autoritatea
moralã necesarã. Dimensiunile restrânse ale textului ºi succesiunea vertigi-
noasã a secvenþelor ne pun mai degrabã în faþa unei introduceri la o abor-
dare istoriograficã mai amplã. Alexandru Zub s-a arãtat sensibil la toate
temele specifice perioadei: oscilaþia istoricilor între compromis ºi rezistenþã,
proiectul manualului unic promovat de Mihail Roller, proscrierea gradualã
a operelor ºi a autorilor acestora, restructurarea instituþionalã a istoriografiei
româneºti etc. O deschidere spre tema centralã a studiului de faþã o oferã
subcapitolul intitulat Deznaþionalizarea istoriei, care evocã paºii fãcuþi de
regim în scopul unei schimbãri radicale vizând identitatea naþionalã: încura-
jarea istoricilor oficiali ºi a oportuniºtilor de a promova modele institu-
þionale ºi umane, paradigme de cercetare de inspiraþie sovieticã.
Realizãri mai aplicate aparþin unor istorici dintr-o generaþie tânãrã.
Florin Müller a obþinut în 2001, la Universitatea Babeº-Bolyai, un docto-
rat în istorie cu o tezã privind impactul politicului asupra scrisului istoric
în România anilor 1948-19648. În acelaºi an, Andi Mihalache, cercetãtor
6. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române, p. 84-90, 96.

7. Al. Zub, Orizont închis. Istoriografia românã sub dictaturã, Iaºi, Institutul Euro-
pean, 2000, 200 p.
8. Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 1948-1964, Cluj-Napoca,
Nereamia Napocae, 2003, 364 p.

52 VALER MO G A
la Institutul de Istorie A. D. Xenopol din Iaºi, a publicat o carte în care

este tratat discursul istoriografic din România democrat-popularã9.
Documentaþia consultatã i-a adus în atenþie lui Florin Müller binomul
naþionalism-internaþionalism, care a animat disputele ideologice ale stalinis-
mului românesc. În centrul acestor dispute s-a aflat adesea Unirea de la
1918, pe care comuniºtii nu ºi-au permis s-o ignore, dar s-au strãduit sã-i
deturneze esenþa ºi sensurile 10.
Cartea citatã a lui Andi Mihalache, aºa cum o prezintã titlul, este un
demers de analizã de discurs, aplicat pe istoriografia româneascã din anii
democraþiei populare, 1948-1965. În perspectiva prezentului studiu,
lucrarea extinde investigarea dezbaterii stalinism-naþionalism din anii 50-
60, desfãºuratã între adepþii lui 7 noiembrie 1917 ºi cei ai lui 1 decembrie
1918 repere de sfârºit sau început de epocã. Autorul este preocupat de
semnificaþia recuperãrii, mai degrabã a instrumentalizãrii unei viziuni etni-
ciste din partea comuniºtilor români, în anii 1954-1955. Tot el propune
o viziune mai nuanþatã asupra frontului istoric din anii 50, care a fost
departe de a reprezenta o structurã monoliticã. Dincolo de nucleul tare din
jurul lui Mihail Roller, observã Mihalache, istoricii români, mulþi dintre ei
cu decenii de activitate în spatele lor, dãdeau curs pornirii de a cerceta ºi a
scrie în virtutea unor convingeri aflate în rãspãr cu directivele rolleriene11.
Acest excurs bibliografic nu poate fi încheiat fãrã consemnarea unui text
memorialistic al istoricului literar Pavel Þugui12. Lucrarea oferã o infor-
maþie abundentã referitoare la evoluþia istoriografiei româneºti în perioada
1955-1960, evidenþiind poziþiile divergente faþã de naþionalism ºi faþã de
Unirea de la 1918 temã centralã a dezbaterilor ideologice ºi istoriografice
din epocã. Tonusul naþionalist al educaþiei primite de Pavel Þugui în familie,
în ºcoala urmatã în comuna Vicovu de Sus, Suceava, ºi la Liceul din Cer-
nãuþi a fost amendat de convingerile comuniste dobândite treptat, dupã
1945, datoritã noilor sale studii ºi funcþii politice. În februarie 1955, când
Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi Gheorghe Apostol aveau nevoie de un ºef
pentru nou-înfiinþata Secþie de ºtiinþã ºi culturã din cadrul Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc Român, au gãsit în Pavel Þugui omul
9. Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã,

Bucureºti, Albatros, 2003, 310 p.
10. Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 1948-1964, p. 16, 62-63.
11. Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã,
p. 63-75.
12. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile
unui fost ºef de secþie a CC al PMR, Bucureºti, Ed. Ion Cristoiu, 1999, 304 p.

potrivit: un comunist cu vederi naþionaliste. Prin funcþia deþinutã, dar ºi

prin convingerile sale în plan politic ºi naþional, acesta a deþinut o poziþie-
cheie în interacþiunea dintre conducerea partidului ºi diversele personalitãþi
ºi curente ale frontului istoric românesc13.
Numirea lui Þugui a avut loc pe fondul tendinþelor manifestate în Ro-
mânia dupã moartea lui Stalin, survenitã în 1953: pe de o parte, conser-
varea de cãtre Gheorghe Gheorghiu-Dej a unor forme staliniste ale puterii;
pe de altã parte, între altele, un oarecare dezgheþ în planul ideologiei naþio-
nale, constând în reabilitarea unor istorici naþionaliºti Constantin Daico-
viciu, C. C. Giurescu ºi, nu în ultimul rând, Andrei Oþetea, care, împãrtã-
ºindu-le ideile ºi sentimentele în plan naþional, era, încã de prin anii 30,
adeptul unei istoriografii materialiste14.
*
* *
Pânã spre sfârºitul intervalului abordat în acest studiu, poziþia oficialã a
P.C.R. (P.M.R. din 1948 pânã în 1965) a fost marcatã de prevederile în
problema naþionalã ale Rezoluþiei Congresului al V-lea al formaþiunii, des-
fãºurat la Moscova în decembrie 1931. Reluând unele teze ale Congresului
al IV-lea, din 1928, forumul din 1931 considera edificiul statal românesc
de dupã 1918 drept o structurã artificialã, deoarece Transilvania, Banatul,
Bucovina ºi Basarabia ar fi fost locuite de o populaþie preponderent nero-
mâneascã, fapt care ar fi infirmat justeþea tratatelor încheiate în cadrul
Conferinþei de Pace de la Paris, din 1919-1920. Sub pretextul înlãturãrii
asupririi naþionale ºi al luptei pentru egalitatea în drepturi a naþionalitãþilor,
13. Fiu al unui fost ºef de organizaþie localã a P.N.Þ., Pavel Þugui s-a înscris totuºi,
în mai 1945, în Frontul Plugarilor, pentru ca douã luni mai târziu sã devinã
membru al P.C.R. În 1947, ºi-a întrerupt studiile de drept de la Universitatea
din Iaºi ºi s-a înscris la ªcoala Superioarã de Partid ªtefan Gheorghiu din
Bucureºti, unde, între altele, a audiat cursurile de istorie ale lui Mihail Roller,
Miron Constantinescu ºi Vasile Maciu. În 1951 a fost numit ºef al sectorului
de literaturã ºi artã din Secþia de propagandã ºi agitaþie a C.C. al P.M.R., iar
în 1953, adjunct al Constanþei Crãciun la conducerea nou-înfiinþatei Secþii de
literaturã ºi artã a C.C. al P.M.R. Dupã 1960, nu a mai ocupat funcþii politice
importante. Vezi Pavel Þugui, Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Cãlinescu
(Dosare literare), Bucureºti, Floarea Darurilor, 1998, p. 5-18; idem, Acade-
micianul fãrã operã, interviu cu Cristina Diac, în Jurnalul naþional, 13 mai
2007.
14. Vladimir Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politicã a comu-
nismului românesc, Iaºi, Polirom, 2005, p. 177, 335 (nota 7).

54 VALER MO G A
Congresul al V-lea al P.C.R. a lansat, în Rezoluþia sa finalã, lozinca auto-

determinãrii pânã la despãrþire15.
În Raportul politic al C.C. la Conferinþa Naþionalã a Partidului Comunist
Român, din octombrie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej aprecia cã al V-lea
Congres are marele merit de a fi pus ordine în viaþa internã de partid ºi de
a fi luat poziþie în problemele politice fundamentale. Invocând principiul
marxist conform cãruia un popor nu poate fi liber dacã asupreºte alte
popoare, el ºi-a asumat obiectivul luptei pentru egalitatea complectã în
drepturi a naþionalitãþilor conlocuitoare, din punct de vedere economic,
politic ºi cultural16. Pozitivã în formã, aserþiunea lui Dej nu fãcea decât sã
relanseze dezideratul cominternist din 1931, ostil statelor naþionale care
apãruserã în 1918 la frontiera vesticã a Rusiei Sovietice.
În iulie 1946, pe fondul elaborãrii proiectelor tratatelor de pace cu sta-
tele foste satelite ale Germaniei naziste, între care ºi România, Gheorghiu-
Dej a redescoperit revizionismul maghiar. El a salutat faptul cã Aliaþii occi-
dentali au declarat nul ºi neavenit Dictatul de la Viena, considerând cã
aceastã decizie nu face decât sã confirme justeþea liniei politice a Comi-
tetului Central faþã de problema naþionalã17. Totuºi, în cuvântãrile sale din
anii 1945-1950, Dej nu s-a referit niciodatã la Unirea de la 1918; în pri-
vinþa Basarabiei ºi a Bucovinei, se ferea sã trezeascã susceptibilitãþile Uniunii
Sovietice, iar în privinþa Transilvaniei, se ferea sã pomeneascã un eveniment
care consacrase gloria principalului sãu inamic politic, Iuliu Maniu.
În întreaga perioadã comunistã (1945-1989), evocarea evenimentelor
istoriei României se fãcea pe trei paliere (cultivându-se adesea iluzia cã
acestea nu comunicã între ele): consemnarea în documentele de partid,
manifestãrile publice (adunãri populare, serbãri, simpozioane etc.) ºi tra-
tarea în studii istoriografice propriu-zise. Creditând locuþiunea verba vo-
lant, manifestãrile publice dãdeau oratorilor, întotdeauna desemnaþi sau
aprobaþi de partid, o libertate controlatã faþã de adevãrul istoric, imunitate
faþã de rãspunderea în privinþa oricãrei exagerãri sau instrumentalizãri poli-
tice la care s-ar fi pretat. Între orator ºi auditori se instala un complot al ipo-
criziei reciproce, oratorul acceptând sã falsifice, auditorii condamnând în
forul lor interior falsificarea, dar încuviinþând-o pe faþã ºi chiar aplaudând-o.
Prezentã arareori, din 1945, în manifestãrile publice, Unirea de la 1918
a pãtruns, din 1955, în dezbaterile ºi în scrierile istoriografice, dar nu ºi-a
15. Ibidem, p. 92, 94; Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-
Dej, p. 20.
16. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ºi cuvântãri, Bucureºti, Ed. Partidului Munci-
toresc Român, 1951, p. 13-14.
17. Ibidem, p. 73.

gãsit locul, ca fapt istoric pozitiv, în documentele P.C.R. decât din 1966,
sub Nicolae Ceauºescu. Începând de atunci, istoria ºi valorile naþionale au
devenit componente de bazã ale ideologiei oficiale.
Spre sfârºitul anului 1945, conducerea P.C.R. era conºtientã de inten-
sitatea tonusului naþionalist al populaþiei þãrii, la doar câteva luni de la
restabilirea administraþiei româneºti în Transilvania de Nord. În aceste
condiþii, aniversarea Unirii Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1945,
putea sã se transforme într-o campanie ostilã regimului de democraþie
popularã. Pentru a contracara aceastã ameninþare, comuniºtii s-au hotãrât
sã preia ei organizarea, implicit controlul acþiunilor aniversare din întreaga
þarã. Înþelegând cã propriile cadre n-ar putea face faþã unei asemenea sarcini,
ei au decis sã rezolve problema în cadrul coaliþiei de guvernãmânt, Frontul
Naþional Democrat. În acest scop, la 27 noiembrie 1945 s-a desfãºurat o
ºedinþã a biroului F.N.D. În cadrul acesteia, Vasile Luca, reprezentantul
P.C.R., a propus organizarea unor demonstraþii în centrele mai importante
din întreaga þarã, în scopul combaterii manevrelor reacþiunii, în condiþiile
în care singurii oponenþi activi erau legionarii, maniºtii ºi brãtieniºtii
fiind încã destul de panicaþi18.
În cele din urmã, la 1 decembrie 1945, P.C.R., beneficiind de girul
F.N.D., care promitea o susþinere popularã mai largã ºi posibilitãþi de mo-
bilizare mai extinse, s-a limitat la a organiza un miting pe stadionul Giuleºti
din capitalã. Substratul ideologic al evenimentului este oferit de conþinutul
discursurilor ºi al articolelor publicate cu acest prilej în oficiosul comunist
Scânteia. Unirea Transilvaniei cu România a fost prezentatã drept rodul
sângelui vãrsat în comun de popoarele român ºi maghiar împotriva feuda-
lismului reacþionar ºi ºovin. P.C.R. fiind prezentat drept singura forma-
þiune care a înþeles semnificaþia realã a actului de la 1 decembrie 1918,
partidele istorice au fost acuzate de subminarea Unirii Ardealului cu Ro-
mânia, prin încãlcarea prevederilor Rezoluþiei de la Alba Iulia. Protagoniºtii
mitingului din Bucureºti au ajuns la un consens în a combate reacþiunea ro-
mâneascã, dar ºi cea maghiarã19. Favorizaþi de o confuzie terminologicã, le
era la îndemânã sã respingã revizionismul. În limbajul epocii, conceptul
desemna ºi atitudinea celor care puneau la îndoialã linia oficialã a învãþã-
turilor lui Lenin ºi Stalin.
18. Arhivele Istorice Naþionale Centrale, fond C.C. al P.C.R. Cancelarie, dos. 116/
1945, filele 2-5, apud Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 1948-
1964, p. 347-350.
19. Ibidem, p. 62-63.

56 VALER MO G A
*
* *
De fapt, urmãrirea drumului parcurs de anul 1918 în istoriografia româ-
neascã a perioadei 1945-1967 permite o deschidere de orizont spre însuºi
destinul unei istoriografii naþionaliste sub regimul comunist sau, în altã
perspectivã, spre atitudinea politicã ºi istoricã faþã de ideea naþionalã. Ul-
tima expresie a literaturii angajate interbelice a fost un articol publicat în
1945 de juristul Tudor Drãganu20. A urmat deceniul internaþionalismului
comunist atotbiruitor, când din literatura istoricã româneascã a dispãrut
orice referire la naþiune ºi la valorile acesteia. Începând din 1955, naþiunea
ºi-a fãcut reintrarea în istoriografie, mai întâi prin vocea ºi apoi prin scrisul
lui Andrei Oþetea, Constantin Daicoviciu, Vasile Maciu et al. În anii care
au urmat, în centrul disputelor între inamicii ºi susþinãtorii valorilor naþio-
nale s-a aflat tema caracterului participãrii României la Primul Rãzboi
Mondial ºi al Unirii de la 191821.
O trãsãturã a vieþii politice româneºti din anii 50 ºi 60 o constituie
relativa indiferenþã a vârfurilor puterii faþã de potenþialul ideologic al isto-
riei. Dupã douã sute de ani în care ideologia naþionalã îºi cãutase cu predi-
lecþie argumentele în istorie, marginalizarea ºi chiar proscrierea naþionalis-
mului au fãcut ca destinul public al ºtiinþei istorice sã urmeze aceeaºi cale.
Comuniºtii români nu puteau fi însã total indiferenþi în faþa unuia dintre
cele mai importante suporturi ideologice ale inamicilor naþional-þãrãniº-
tii, liberalii, legionarii ºi antonescienii , care, deºi încarceraþi, reprezentau
un pericol potenþial. În perioada 1945-1948, nesiguri pe o putere abia do-
bânditã ºi interesaþi sã atragã adeziunea poporului, ei au mimat interesul
naþional. Au înþeles apoi cã, inutilã deocamdatã ca instrument ideologic,
istoria trebuie controlatã ºi adusã sub umbrela ideologiei marxist-leniniste.
Acesta a fost momentul intrãrii în scenã a lui Mihail Roller.
Determinãri biografice din tinereþe aveau sã facã din Roller omul po-
trivit pentru misiunea ideologicã pe care a îndeplinit-o timp de un deceniu.
El s-a nãscut în 1908 în familia unui rabin din Buhuºi, dacã ar fi sã-i dãm
crezare lui Pavel Þugui22. A absolvit liceul la Bacãu ºi a urmat apoi studii
de istorie la Universitatea din Bucureºti. Dupã Primul Rãzboi Mondial,
efervescenþa extremelor politice, implicit a antisemitismului, l-a motivat sã
20. Tudor Drãganu, Les décisions dAlba-Iulia et leur interprétation par les minorités
nationales de Roumanie, în Revue de Transylvanie, 1945, 10, nr. 3-4, p. 52-73.
21. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, passim.
22. Pavel Þugui, Academicianul fãrã operã; Enciclopedia istoriografiei româneºti,
coord. ªtefan ªtefãnescu, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1978, p.
282-283.

se înroleze în miºcarea comunistã. Activitatea politicã clandestinã, soldatã

cu anchete ºi arestãri repetate, l-a împiedicat sã-ºi încheie studiile în capitala
României ºi i-a inspirat soluþia plecãrii în Uniunea Sovieticã. Aºadar, ca
formaþie intelectualã ºi convingeri, trebuie sã vedem în el rezultatul studiilor
absolvite la Universitatea din Moscova. S-a întors în þarã dupã 23 august
1944, probabil odatã cu Ana Pauker. Aceasta l-a sprijinit sã-ºi gãseascã un
loc în structurile puterii comuniste care tocmai se nãºteau în România. În
1948, a devenit adjunct al lui Leonte Rãutu la conducerea Secþiei de agitaþie
ºi propagandã a C.C. al P.C.R., responsabil cu sectoarele ºtiinþã ºi învãþã-
mânt. În acelaºi an, propus de Petre Constantinescu-Iaºi, a devenit membru
titular al Academiei R.P.R., apoi vicepreºedinte al instituþiei.
Cariera lui Roller a intrat în declin în 1955, an în care Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej a luat primele mãsuri pe linia iniþierii unei politici naþionale, în
scopul delimitãrii de Hruºciov, liderul reformist al Uniunii Sovietice. Faza
acutã a dizgraþierii sale politice s-a consumat în 1958, când, în cadrul Plena-
rei C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie, a fost acuzat de fracþionism. Complet
izolat în plan politic, a murit la o sãptãmânã dupã încheierea lucrãrilor
plenarei23.
Scopul urmãrit de Roller, respectiv de conducerea P.M.R. prin acesta,
a fost impunerea totalã ºi definitivã a concepþiei marxist-leniniste în istorio-
grafia româneascã. Principalele mijloace subordonate acestui scop au fost
manualul unic de istorie ºi frontul istoric, în cadrul cãruia cercetãtorii ºi
profesorii trebuiau sã se conformeze fãrã abatere învãþãturii materialist-
dialectice, în forma sa stalinistã. Tot mai cucerit de proiectul comunismului
naþional, Gheorghiu-Dej însuºi a repudiat acest program, referindu-se în
1955 la monopolul ºi dictatul lui Roller în domeniul istoriei. Analistul
politic Vladimir Tismãneanu considerã cã Roller a întruchipat cea mai
agresivã formã de jdanovism românesc24.
23. Pavel Þugui, Academicianul fãrã operã; idem, Istoria ºi limba românã în vremea
lui Gheorghiu-Dej, passim; idem, Amurgul demiurgilor, p. 12; Frederick
Kellogg, O istorie a istoriografiei române, p. 84-88; Vladimir Tismãneanu,
Stalinism pentru eternitate, p. 342, nota 36.
24. Vladimir Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 342, nota 36; Pavel
Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 7-8. Andrei
Aleksandrovici Jdanov (1896-1948), unul dintre cei mai importanþi ideologi
ai Uniunii Sovietice, promotor al unui stalinism inflexibil. Lui i se datoreazã
în principal introducerea realismului socialist în domeniul culturii ºi istorio-
grafiei. Vezi Roy Medvedev, Oamenii lui Stalin, Bucureºti, Meridiane, 1993,
p. 204; Jan Palmowski, Dicþionar de istorie universalã contemporanã de la 1900
pânã azi, vol. I, Bucureºti, All, 2005, p. 481-482.

58 VALER MO G A
Cine s-ar putea aºtepta ca Mihail Roller sã fi publicat vreun studiu dedi-
cat Unirii de la 1918? Modul în care evenimentele româneºti ale acestui an
ºi problematica Unirii îºi gãsesc locul în modelul istoriografic pe care l-a
creat el în perioada în care era, de facto, istoricul oficial al P.M.R. poate fi
urmãrit în ediþiile succesive ale manualului unic. În 1947, a apãrut prima
ediþie a cãrþii, intitulatã Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a
medie. La abia un an, lucrarea a fost reeditatã în forma sa iniþialã, iar în
1952, a apãrut ediþia a treia, revizuitã25. La primele douã ediþii, pe pagina
de titlu apar ºi numele autorilor: Gh. I. Georgescu, Dumitru Tudor, Vasile
Maciu ºi Mihail Roller.
Probabil, ediþia din 1952 a fost realizatã, în linii generale, de aceeaºi
echipã. Este de presupus, de asemenea, cã partea referitoare la Primul Rãz-
boi Mondial ºi la Unirea din 1918 a fost scrisã de modernistul Vasile Maciu
ºi amendatã ideologic de Mihail Roller. Dupã 1955, Maciu s-a alãturat
susþinãtorilor revenirii la o istoriografie naþionalã Andrei Oþetea, Con-
stantin Daicoviciu et al. , despãrþindu-se astfel definitiv de coordonato-
rul manualului unic26.
Roller a formulat directive de interpretare istoriograficã într-o lucrare
dedicatã în mod special acestui scop, publicatã în epocã în mai multe
ediþii27. În ea, precum ºi în introducerea la ediþia a treia a manualului unic,
el ºi-a prezentat principalul îndreptar ideologic, ghid de aplicare a mate-
rialismului dialectic de facturã stalinistã, Cursul scurt de istorie a Partidu-
lui Comunist (bolºevic), apãrut, dupã 1945, în mai multe ediþii româneºti.
Cursul propunea bine-cunoscuta împãrþire a istoriei omenirii în cele cinci
epoci, respectiv sisteme sociale: comuna primitivã, epocile sclavagistã, feu-
dalã, capitalistã ºi socialistã. Cheia cu ajutorul cãreia putem studia legile
istoriei societãþii cita Roller din manualul stalinist trebuie cãutatã []
în modul de producþie practicat de societate în fiecare perioadã istoricã
datã în economia societãþii.28
În aceastã perspectivã, fireºte, Primul Rãzboi Mondial ºi reconfigurarea
frontierelor Europei în 1918-1920, ca jaloane între epoci, pãleau în faþa
revoluþiei bolºevice din 1917. Evenimentele din 1917-1923 din þara noas-
trã scria tot Roller s-au desfãºurat sub înrâurirea nemijlocitã a Marii
25. Istoria R.P.R. Manual pentru învãþãmântul mediu, sub redacþia acad. Mihail
Roller, Bucureºti, Ed. de Stat Didacticã ºi Pedagogicã, 1952.
26. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 40.
27. Mihail Roller, Probleme de istorie. Contribuþii la lupta pentru o istorie ºtiinþificã
în R.P.R., ed. a III-a, Bucureºti, Ed. Partidului Muncitoresc Român, 1951.
28. Ibidem, p. 10.

Revoluþii Socialiste din Octombrie.29 Nu întâmplãtor, reforma istorio-

graficã orchestratã de Mihail Roller a constat ºi în introducerea unei noi
periodizãri a istoriei.
Procesul inovativ pe care l-am putea numi interpretatio rolleriana, dato-
ritã impactului masiv ºi de duratã pe care l-a avut asupra istoriografiei
româneºti, s-a desfãºurat în paralel cu evoluþia regimului politic din Ro-
mânia acelor ani, reflectatã de regimul constituþional. Constituþia din 1948
mai pãstra încã rudimente din legile fundamentale anterioare, ale regimului
burghezo-moºieresc. Ea mai proclama unitatea, independenþa ºi suvera-
nitatea statului român. În articolul 2, se postula cã Republica Popularã
Românã a luat fiinþã prin lupta dusã de popor, în frunte cu clasa mun-
citoare, împotriva fascismului, reacþiunii ºi imperialismului. Dincolo de
lozincile de inspiraþie sovieticã, era avut totuºi în vedere rolul determinant
al factorului intern în instituirea noii forme de stat. În Constituþia din 1952,
conceptele de rezonanþã naþionalã nu ºi-au mai putut gãsi locul. R.P.R. era
prezentatã ca rezultat al victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fas-
cismului german ºi a eliberãrii României de cãtre glorioasa Armatã So-
vieticã30.
Aceastã semnificativã concesie de suveranitate poate fi identificatã ºi în
schimbãrile din ediþia de la 1952 a manualului unic, faþã de cea din 1948.
Totul porneºte chiar de la titlu. În 1948 a fost publicatã Istoria României,
în 1952, Istoria R.P.R. Este interesant faptul cã autorul textului din 1948
Roller sau istoricul care a lucrat sub coordonarea sa a folosit adesea
forme verbale la nominativ plural, exprimare care mai conþine o conotaþie
rudimentarã de ataºament naþional: tratatul secret de alianþã care ne þinea
legaþi de Puterile Centrale, Antanta ne cere sã intrãm alãturi de Aliaþi,
burghezia noastrã etc.31 În ediþia din 1952, aceste formulãri au dispãrut.
În 1948, a mai fost consemnatã motivaþia naþionalã majorã a grupãrii
proantantiste, anume idealul întregirii þãrii prin alipirea Transilvaniei. Este
vorba de o preluare ad litteram din discursul istoric naþionalist al anilor
1914-1918, perpetuat în perioada interbelicã. Autorul de la 1948 a þinut
totuºi sã se distanþeze de aceastã poziþie, explicând cã este vorba de un
obiectiv politic fluturat în faþa opiniei publice de adepþii intrãrii României
29. Ibidem, p. 174.

30. Ioan Muraru ºi Gheorghe Iancu, Constituþiile României. Texte. Note. Prezentare
comparativã, ed. a III-a, Bucureºti, Regia Autonomã Monitorul Oficial,
1995, p. 113, 133.
31. Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie, redactor responsabil
Mihail Roller, Bucureºti, Ed. de Stat, 1948, p. 530-531.

60 VALER MO G A
în rãzboi de partea Antantei. În 1952 avem de-a face cu o autocenzurare

neglijentã, deoarece este introdusã o fraza trunchiatã: O altã parte a bur-
gheziei ºi moºierimii, legatã de anglo-francezi, agitã în favoarea Antantei.
A dispãrut tocmai partea incomodã care arãta ce agitã proantantiºtii32.
Roller ºi colaboratorii sãi se situau pe o poziþie dificilã. În cadrul nego-
cierilor secrete cu Guvernul României, în vederea încheierii unei pãci sepa-
rate, diplomaþii sovietici admiseserã încã din 1943 reintegrarea Ardealului
de Nord în teritoriul statal român. Acest punct de vedere s-a reflectat în
Convenþia de armistiþiu cu România, semnatã la Moscova în 12 septembrie
1944, ºi în textul Tratatului de pace cu Puterile Aliate ºi Asociate, parafat
de delegaþia românã la Paris, în 10 februarie 1947. Realitatea juridicã astfel
consemnatã presupunea faptul cã Uniunea Sovieticã nu mai contestã inte-
gritatea Transilvaniei româneºti, implicit nici Unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia. În plus, comuniºtii de la Bucureºti nu puteau risca sã irite ºi mai
mult opinia publicã româneascã ignorând poziþia protectorilor lor sovietici.
Nu putem scãpa din vedere nici reminiscenþele unei educaþii familiale ºi
ºcolare naþionaliste, care nu aveau cum sã se fi ºters în mod absolut din
conºtiinþa comuniºtilor români. Este greu însã de conceput ca Roller sã se
fi pronunþat în termeni pozitivi faþã de Unirea din 1918, care constituia un
titlu de glorie pentru aripa ardeleanã a P.N.Þ. Autorii manualului unic
nu puteau depãºi acest impas fãrã sã le scape unele inadvertenþe greu de
camuflat.
Un alt indiciu al deplasãrii interpretãrii spre o viziune de inspiraþie sovie-
ticã îl constituie importanþa sporitã acordatã în ediþia din 1952 definirii
caracterului Primului Rãzboi Mondial ºi în special a caracterului participãrii
României la conflagraþie. Mai întâi, prin invocarea tezelor lui V. I. Lenin,
autorul capitolului în cauzã a formulat demonstraþia cã rãzboiul din 1914-
1918 nu numai cã a fost unul prin excelenþã imperialist, indiferent de tabãra
beligerantã, dar guvernanþii capitaliºti au urmãrit în mod explicit sã obþinã
prin el dezbinarea ºi înºelarea naþionalistã a oamenilor muncii, în vederea
slãbirii miºcãrii revoluþionare a proletariatului. Angajatã în cadrul uneia
dintre taberele imperialiste, România nu putea duce decât tot un rãzboi
imperialist. Dar, din motivele arãtate mai sus, autorul nu ºi-a dus raþiona-
mentul pânã la capãt; referindu-se la ofensiva armatei române în Transil-
vania, el n-a mers pânã la a condamna o invazie militarã într-un teritoriu
strãin. N-a manifestat însã aceeaºi reþinere în cazul Basarabiei. Dacã în 1948
faptul a fost tratat mai sumar, ediþia din 1952 prezintã intervenþia trupelor
române în Basarabia, în ianuarie 1918, drept o componentã a intervenþiei
32. Istoria României, 1948, p. 529; Istoria R.P.R., 1952, p. 490.

imperialiste împotriva revoluþiei socialiste din Rusia. Niciuna dintre edi-

þii nu conþine vreo referire la Rezoluþia Sfatului Þãrii, adoptatã la Chiºinãu
în 9 aprilie 1918, vizând Unirea Basarabiei cu România 33.
Evenimentele din octombrie-decembrie 1918 sunt asamblate într-un
scenariu care nu diferã prea mult, sub aspect factologic, în 1952 faþã de
1948. Ca interpretare însã, ultima dintre ediþii reflectã o despãrþire mai
tranºantã de literatura interbelicã ºi, în ultimã instanþã, de adevãrul istoric.
Poate fi ignoratã inadvertenþa care situa a doua ofensivã în Transilvania a
armatei Regatului României în ianuarie 1919, ºi nu în noiembrie 1918.
Manualul nu s-a împiedicat însã de amãnuntul derutant cã Unirea Transil-
vaniei cu România a fost decisã la 1 decembrie 1918 sub presiunea arma-
telor române care au pãtruns în Transilvania în ianuarie 191934.
De la început, manualul distinge desfãºurarea a douã tendinþe de acþiu-
ne, deosebite ºi chiar potrivnice. Pe de o parte, frãmântãrile revoluþionare
care au cuprins masele populare din provincie, pe de altã parte, acþiunea
naþionalistã ºi reacþionarã a burgheziei grupate în Partidul Naþional Român.
Nimeni nu poate omite influenþa revoluþiei bolºevice din Rusia ºi a
revoluþiei din Ungaria asupra miºcãrii care încã în epocã a fost numitã
revoluþia din Transilvania; tot astfel s-a vorbit ºi se vorbeºte despre miºcãrile
revoluþionare ale cehilor, slovacilor et al. Dar aceste revoluþii, pe lângã
componenta lor socialã, aveau o ºi mai solidã componentã naþionalã, care
decurgea dintr-un program politic ce i-a animat pe slavii ºi pe românii din
imperiu încã din secolele anterioare.
În fine, revenind la scenariul din manual, reþinem de acolo cã liderii
P.N.R. prezidat de Iuliu Maniu35 au adoptat decizia de a decreta autonomia
provinciei, pe care doreau s-o transforme într-o feudã proprie. Ei au
constituit în acest scop Consiliul Dirigent, cu sediul la Sibiu. Un direc-
toriu alcãtuit din reprezentanþii burgheziei române a convocat pentru data
de 1 decembrie 1918 o adunare la Alba Iulia. Sub presiunea maselor ºi a
frãmântãrilor revoluþionare, Consiliul Dirigent a cuprins în Rezoluþia adu-
nãrii o serie de principii democrate36, citate ad litteram în manual, în scopul
ca, apoi, guvernelor româneºti interbelice sã li se poatã reproºa cã le-au
33. Istoria României, 1948, p. 542-543, 549; Istoria R.P.R., 1952, p. 494, 498,
506-507.
35. Iuliu Maniu a preluat preºedinþia P.N.R. abia în 1919, dupã moartea lui
Gheorghe Pop de Bãseºti, care condusese formaþiunea din 1903.
36. Rezoluþia a fost adoptatã în 1 decembrie, iar Consiliul Dirigent a luat fiinþã
a doua zi.

62 VALER MO G A
ignorat, în special pe cele referitoare la drepturile minoritãþilor etnice. Se

omit însã cu desãvârºire tocmai finalitatea adunãrii de la Alba Iulia ºi
esenþa Rezoluþiei adoptate acolo, anume proclamarea Unirii Transilvaniei
cu România.
Concluzia privind Unirea însãºi este ambiguã. În ambele ediþii, deºi în
formulãri diferite, se susþine cã P.N.R. a renunþat la autonomie ºi a acceptat
Unirea Transilvaniei cu România pentru a dobândi, prin armata acestui
stat, un aliat împotriva revoluþiei care cuprindea mase tot mai largi ale
populaþiei.
O omisiune semnificativã a scenariului constã în trecerea sub tãcere a
faptului cã directoriul, de fapt Consiliul Naþional Român Central, înfiin-
þat la 31 octombrie 1918, era compus, la paritate, din reprezentanþi ai
P.N.R. ºi ai secþiei române a Partidului Social-Democrat din Ungaria. Au-
torii manualului voiau sã lase toatã rãspunderea acþiunii contrarevolu-
þionare pe seama naþionalilor ardeleni. În altã ordine de idei, în bunã
tradiþie ideologicã leninistã, cultivatã în forme specifice ºi de Stalin, social-
democraþii erau consideraþi social-trãdãtori, datoritã susþinerii obiecti-
velor politice naþionale care au dus la declanºarea Primului Rãzboi Mondial
ºi datoritã disponibilitãþii lor de a colabora cu partidele burgheze în cadrul
unor regimuri democrate.
Viziunea manualului unic asupra caracterului participãrii României la
Primul Rãzboi Mondial ºi al Unirii de la 1918 a evidenþiat eºecul lui Mihail
Roller de a constitui un front istoric monolitic.
Dacã ar fi sã-i dãm crezare lui Pavel Þugui, prima contestaþie a venit din
partea sa, la un an dupã preluarea funcþiei de ºef al Secþiei de ºtiinþã ºi
culturã de pe lângã Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român.
În 1956, o expunere a lui Þugui în cadrul Societãþii de ªtiinþe Istorice ºi
Filologice a atras reacþia lui Roller, care a organizat o discuþie la sediul
Institutului de Istorie a Partidului, cu participarea lui Petre Constantinescu-
Iaºi, Victor Cheresteºiu, Vasile Maciu, Valter Roman, Leonte Tismãneanu
et al. Cu acel prilej, Valter Roman s-a disociat de poziþia lui Roller, apreciind
Unirea de la 1918 drept o piatrã de hotar în istoria modernã a Româ-
niei, un act progresist. Lui Roman i s-a alãturat Vasile Maciu, ceilalþi par-
ticipanþi rãmânând pe o poziþie indecisã37.
La Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, din decembrie
1955, a fost iniþiatã o cale naþionalã în construirea comunismului în Ro-
mânia. Gheorghe Gheorghiu-Dej, reales în funcþia de prim-secretar al C.C.
37. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 40.

al P.M.R.38, ºi-a manifestat atunci în mod public interesul pentru istorie.

El a trasat sarcina realizãrii unui tratat de istoria României, care sã reconsti-
tuie trecutul þãrii, de la formarea poporului român pânã la epoca contem-
poranã, rezolvându-se ºi problemele de periodizare, pe baza învãþãturilor
marxist-leniniste39. Directiva sa a determinat organizarea unui lanþ de dez-
bateri menite sã defineascã periodizarea istoriei României, structura pe
volume a tratatului ºi cuprinsul acestora.
Pe acest fond, în revista Studii a apãrut în 1958 un material care începea
cu o frazã ºocantã la prima vedere40: Pe câmpul lui Horia, pe platoul de
deasupra cetãþii de la Alba-Iulia, s-au întrunit la 1 decembrie 1918 peste
o sutã de mii de oameni, în majoritate þãrani, muncitori, meseriaºi ºi inte-
lectuali pentru a hotãrî unirea Transilvaniei cu România, în cadrul unui stat
democratic. Cititorul ar fi ispitit sã creadã cã se aflã în faþa unui text scris
de Ioan Lupaº sau de Silviu Dragomir. La o privire mai atentã însã, se poate
observa cã dintre categoriile sociale consemnate lipsesc industriaºii, ban-
cherii, comercianþii, marii proprietari de pãmânt, adicã burghezia ºi moºie-
rimea. De asemenea, sintagma stat democratic trimite mai degrabã la o
accepþiune specificã anilor democraþiei populare, adicã ai comunismului
incipient.
Cum a fost totuºi cu putinþã sã vadã lumina tiparului în 1958 un studiu
consistent asupra Unirii Transilvaniei cu România? 1958 este anul împli-
nirii a patru decenii de la Unire. În acelaºi an murise Mihail Roller, istoricul
care ar fi fãcut totul pentru ca un astfel de eveniment publicistic sã nu aibã
loc. În 1958 a fost obþinutã retragerea trupelor sovietice din România, dar
puterea de la Bucureºti a luat mãsuri compensatorii, constând într-un regim
de rigoare ideologicã menitã sã preîntâmpine manifestarea oricãrei opoziþii
interne. În cadrul Plenarei C.C. al P.M.R. din 9-13 iunie 1958, a fost adop-
tatã o decizie vizând interzicerea oricãrei abateri de la linia oficialã a parti-
dului, a oricãror idei ºi manifestãri naþionaliste sau idealiste. Efectele ple-
narei asupra cercetãrii istoriografice nu s-au lãsat aºteptate. Leonte Rãutu,
ºef al Direcþiei de propagandã ºi culturã a C.C. al P.M.R., le-a dat un aver-
tisment istoricilor înclinaþi sã promoveze teze nemarxiste sau antipartinice.
La rândul sãu, Petre Constantinescu-Iaºi, de curând numit redactor-respon-
sabil al revistei Studii, a propus o reorganizare a periodicului, în scopul
38. Dupã ce aceastã funcþie fusese exercitatã de Gh. Apostol (1954-1955).

39. Vlad Georgescu, Politicã ºi istorie, p. 18.
40. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cheresteºiu ºi V. Liveanu, Lupta revoluþionarã a
maselor factor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România, în Studii. Revistã
de istorie, 1958, 11, nr. 6, p. 21-56.

64 VALER MO G A
eliminãrii abaterilor ideologice constatate în lunile anterioare în publica-

þiile de istorie41.
Apariþia într-un asemenea an a unui studiu dedicat Unirii nu poate fi
expresia unei lipse de vigilenþã din partea cenzorilor regimului. Dimpotrivã,
ne aflãm în faþa unui act deliberat, care indicã o reorientare ideologicã
semnificativã a cercurilor puterii. Dupã preliminariile mai puþin explicite
din 1955, constând în numirea lui Pavel Þugui, comunist cu vederi naþio-
naliste, într-o funcþie ideologicã cu impact asupra cercetãrii istorice, iatã cã
tot istoriografiei i-a fost dat sã ofere un semn concludent al debutului
simbiozei dintre comunism ºi naþionalism.
Leonte Rãutu, Petre Constantinescu-Iaºi, Pavel Þugui ºi, nu în ultimul
rând, Gheorghe Gheorghiu-Dej nu aveau cum sã ignore persistenþa Unirii
de la 1918 în mentalul colectiv al românilor. Împlinirea a patru decenii de
la eveniment le-a oferit mobilul aducerii la luminã a noii direcþii ideologice
într-o manierã, considerau ei, lipsitã de ostentaþie.
Semnificaþia ºi motivaþia politicã a studiului sunt evidenþiate de faptul
cã redactarea lui este rodul unei adevãrate regii. Totul porneºte de la autori.
O astfel de sarcinã editorialã ar fi apãsat prea greu pe umerii unei singure
persoane. În plus, componenþa echipei trebuia sã sugereze opiniei publice
un gir multiplu, o solidarizare a mai multor categorii de intelectuali în jurul
unei idei.
Constantin Daicoviciu era un fost istoric naþionalist devenit tovarãº de
drum, situat dincolo de orice suspiciune. În plus, nu i se tocise puternica
personalitate, cãlitã timp de mai mulþi ani în încercãrile de a recupera valo-
rile naþionale în orizontul ideologiei comuniste. El oferea astfel o contra-
pondere la deja incomodul Roller ºi venea în întâmpinarea noilor intenþii
politice ale puterii, pe care le ºi inspirase într-o oarecare mãsurã.
Dupã revoluþia anticomunistã din Ungaria, care constituise în 1956 o
ameninþare serioasã ºi pentru regimul de la Bucureºti, Gheorghiu-Dej ºi
colaboratorii sãi erau atenþi la atitudinile etnicilor maghiari din România,
ferindu-se sã-i irite printr-o reabilitare lipsitã de precauþii a Unirii. Aºa cum
s-a arãtat mai sus, ºi în 1945 propaganda comunistã româneascã prezenta
ziua de 1 decembrie ca pe un prilej de afirmare a solidaritãþii dintre popo-
rul român ºi maghiar42. În 1958, cel care trebuia sã aducã girul acestei
41. Vladimir Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 201-203; Pavel Þugui,

Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 149-150; Andi Mihalache,
Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã, p. 136-138.
42. Arhivele Istorice Naþionale Centrale, fond C.C. al P.C.R. Cancelarie, dos. 116/
1945, filele 2-5, apud Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 1948-
1964, p. 347.

solidaritãþi era Ladislau Bányai. Militant comunist încã din anii 30, el a avut
o evoluþie politicã ºi profesionalã ascendentã dupã al Doilea Rãzboi Mon-
dial. La data apariþiei studiului, era profesor universitar ºi rector al Univer-
sitãþii Bolyai din Cluj. În cercetarea sa istoricã, îl preocupase tema con-
vieþuirii paºnice dintre români ºi unguri.
Echipa era întãritã de modernistul Victor Cheresteºiu ºi de contem-
poranistul Vasile Liveanu, deopotrivã orientaþi ideologic ºi bine situaþi
profesional. Ultimul era, în 1958, ºef al sectorului de istorie contempora-
nã la Institutul Nicolae Iorga43.
Titlul se conformeazã aceleiaºi regii. Conþine un enunþ proscris în presã
timp de un deceniu: unirea Transilvaniei cu România. Dar pentru ca teza
studiului sã fie comunicatã de la prima vedere, se specificã: Lupta revolu-
þionarã a maselor factor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România.
Fapt mai puþin obiºnuit pânã atunci, studiul conþine o adevãratã definiþie
prin care este proiectatã asupra Unirii teza postulatã în titlu: Unirea a fost
rezultatul prãbuºirii imperiului austro-ungar, ca urmare a luptei revolu-
þionare de eliberare socialã ºi naþionalã a maselor populare, desfãºuratã sub
influenþa imediatã a Marii Revoluþii Socialiste din Octombrie, în condiþiile
înfrângerii militare a puterilor centrale. Elementele burgheze ºi moºiereºti,
precum ºi social-democraþii reformiºti care au condus adunarea, au zãdãr-
nicit însã ca unirea Ardealului cu România sã aducã ºi transformãrile de-
mocratice dorite de popor44.
În continuare, de-a lungul a 36 de pagini, studiul reprezintã, în linii
generale, o dezvoltare a acestei teze. Sunt intercalate însã date ºi demon-
straþii preluate din istoriografia naþionalã interbelicã. Este reiteratã, de pildã,
sintagma statul naþional român, realitatea pe care o acoperã fiind consi-
deratã un act progresist care corespunde unei necesitãþi istorice în dezvol-
tarea socialã a poporului român. Unitatea limbii, cea a culturii ºi a obi-
ceiurilor sunt recunoscute ca premise ale Unirii; tot astfel ºi conºtiinþa
unitãþii poporului român, care ºi-a gãsit o expresie clarã în operele croni-
carilor din secolele XVII-XVIII. Pe urmele a numeroºi intelectuali antrenaþi
în pledoariile pentru formarea statului etnic român sau în susþinerea viabili-
tãþii acestuia, autorii utilizeazã argumentul cã munþii Carpaþi nu au format
niciodatã un zid despãrþitor între ramurile naþiunii române. În acelaºi re-
gistru, Unirea este prezentatã ca o încununare a unei îndelungate evoluþii
istorice. Dar dacã, în cãutarea rãdãcinilor îndepãrtate ale Unirii, Ioan Lupaº
îndrãznea sã pãtrundã în trecut pânã la neamul tracilor ºi la sinteza daco-
43. Enciclopedia istoriografiei româneºti, p. 44-45, 93-94, 199-200.

44. C. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, p. 21.

66 VALER MO G A
romanã45, autorii din 1958 au evocat doar legãturile economice dintre Þara
Româneascã, Moldova ºi Transilvania în Evul Mediu ºi colaborarea lor în
lupta antiotomanã. Gândirea materialist-dialecticã pãtrunde în argumen-
taþia naþionalistã atunci când intervine aprecierea cã apariþia capitalismului
a creat baza economicã necesarã constituirii unui stat al tuturor românilor.
În secolul al XIX-lea, intelectualii ardeleni stabiliþi în principate, apoi paºop-
tiºtii, existând o preferinþã aparte pentru Bãlcescu, au contribuit la dezvol-
tarea conºtiinþei naþionale sau au susþinut cu entuziasm ideea unitãþii. Uni-
rea Principatelor Române în 1859 a fost invocatã ca premisã a Unirii din
1918, dar Constantin Daicoviciu ºi colegii sãi n-au mers mai departe pe
urmele lui Lupaº, care scria la 1937 despre Întâia unire a þãrilor române
1599-1601. La 1958, Mihai Viteazul nu mai era un simbol naþional, fiind
considerat un exponent al boierimii exploatatoare46.
Argumentaþia naþionalistã apare însã ca un corp strãin pe fondul inter-
pretãrii dominante a studiului. Se specificã de la început faptul cã în aduna-
rea de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, s-au conturat douã tendinþe
diametral opuse. Pe de o parte, aspiraþia pãturilor largi ale poporului spre
crearea unei Românii democrate ºi republicane. Pe de altã parte, egoismul
burgheziei naþionaliste, care dorea doar sã-ºi asigure posibilitãþile de a
exploata poporul român de pretutindeni ºi minoritãþile naþionale. Studiul
desfãºoarã o pseudodemonstraþie asupra evoluþiei convergente a burgheziei
române de pe ambii versanþi ai Carpaþilor spre trãdarea misiunii sale isto-
rice: ardelenii grupaþi în Partidul Naþional Român prin compromisurile cu
clasele dominante maghiare ºi austriece, burghezia din Vechiul Regat prin
compromisul cu moºierimea, spre angajarea României în rãzboiul impe-
rialist, întreaga burghezie româneascã prin înãbuºirea valului revoluþionar
generat de Marea Revoluþie Socialistã din Octombrie.
La Alba Iulia, la 1 decembrie 1818, cei 1.228 de deputaþi oficiali nu
reprezentau decât o adunare restrânsã, desemnatã pe baze nedemocrati-
ce, în cadrul cãreia reprezentanþii burgheziei, ai moºierimii, ai clerului îi
copleºeau pe cei câþiva delegaþi ai muncitorimii. Autorilor nu le putea scãpa
faptul cã minoritãþile naþionale nu au beneficiat de niciun fel de reprezen-
tare. Prevederile democratice din Rezoluþia Unirii s-ar fi datorat doar pre-
siunii exercitate de masele largi populare, cei 100.000 de participanþi,
þãrani în mijlocul cãrora se aflau muncitori din Valea Jiului, de la Reºiþa,
Brad, Zlatna, Uioara, Arad, Timiºoara etc.
45. Ioan Lupaº, Istoria Unirii Românilor, Bucureºti, Fundaþia Culturalã Regalã
Principele Carol, 1937, p. 13-19.
46. C. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, p. 22-23; Ioan Lupaº, Istoria
Unirii Românilor, p. 105-152.

Sursele, mai ales prin modul de utilizare, îºi au propria relevanþã în

economia textului. Autorii nu au dus lipsã nici de cunoaºtere, nici de poten-
þial în acest sens. Sunt citate, de exemplu, fonduri documentare pãstrate la
Arhivele Statului din Bucureºti sau Arad, la Biblioteca Academiei R.P.R.
din capitalã sau la biblioteca filialei din Cluj a instituþiei. Nu au fost igno-
rate nici ziarele apãrute în preajma ºi în timpul Unirii Drapelul, Adevã-
rul, Telegraful Român, Népszava, Kolozsvári Újság sau scrieri memoria-
listice, editate sau în manuscris, rãmase de la Alexandru Vaida Voevod,
Tiron Albani, Dominic Stanca, Apáthy István. Aceste surse sunt citate
totuºi sporadic, lãsând locul operelor lui Lenin sau Gheorghiu-Dej. Carac-
terul lucrãrii face ca ele sã fie subordonate argumentãrii unor teze pre-
existente. Conþinutul genereazã impresia cã autorii au consultat în mod di-
rect lucrãri interbelice dedicate Unirii, poate Istoria Unirii Românilor a lui
Ioan Lupaº ºi nu numai aceasta. Constrângerile politice specifice epocii au
fãcut însã mai prudentã trecerea sub tãcere a acestei linii de informare.
Studiul din 1958 are încheierea cu care ne-au obiºnuit mai toate scrierile
oficiale referitoare la Unirea din 1918, pânã în 1989: Partidul Comunist
Român a fost singurul partid care a luptat cu consecvenþã pentru transfor-
marea democraticã ºi pentru independenþa naþionalã a þãrii, pentru înfãp-
tuirea deplinei egalitãþi în drepturi a minoritãþilor naþionale, pentru reali-
zarea nãzuinþelor revoluþionare ale maselor populare47.
Prin studiul realizat de Constantin Daicoviciu ºi de colegii sãi, anul 1958
a reprezentat un reper important în istoriografia Unirii de la 1918. Aceasta
însã nu prin recuperarea tradiþiei istoriografice interbelice sau prin des-
chiderea unor perspective de cercetare autenticã. Necesitatea resimþitã de
Gheorghiu-Dej ºi de tovarãºii sãi de a se delimita de ameninþãtorul refor-
mism hruºciovist a generat soluþia comunismului naþional. Istoricii ofici-
ali ai regimului au valorificat în acest scop semnificativul potenþial propa-
gandistic pe care-l oferea Unirea Transilvaniei cu România. Ei au pãstrat
majoritatea argumentelor ºi a interpretãrilor lansate cu un deceniu în urmã
de Mihail Roller. Au mers însã pânã unde acesta din urmã nu ar fi acceptat
în ruptul capului sã meargã, au pus naþionalismul în serviciul comunis-
mului, alterându-i în felul acesta esenþa.
Conducerea centralã a P.M.R. percepea dezgheþul poststalinist drept o
ameninþare, o tendinþã care ar fi putut antrena ºi în România importante
dislocãri de forþe. Puterea de la Bucureºti nu putea ignora însã în întregime
valul reformist care, iniþiat de la Moscova, s-a propagat cu viteze diferite
în întreg blocul sovietic. Era mai precaut totuºi sã se încuviinþeze compro-
47. C. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, p. 54.

68 VALER MO G A
misuri la niveluri de o importanþã secundarã. De pildã, deschiderea spre

Occident a constat ºi în reapariþia cercetãtorilor români la forurile ºtiinþifice
internaþionale. În 1955, o delegaþie de istorici a reprezentat România la
Congresul al X-lea Internaþional al ªtiinþelor Istorice, care a avut loc la
Roma. Situaþia s-a repetat în 1960, cu prilejul Congresului al XI-lea Inter-
naþional de ªtiinþe Istorice, desfãºurat la Stockholm. În vederea acestui
eveniment, a fost editat volumul al doilea al lucrãrii Nouvelles études dhis-
toire, din cuprinsul cãruia fãcea parte ºi un amplu text dedicat Unirii Tran-
silvaniei cu România48. Dupã cei doi ani trecuþi de la apariþia studiului
din 1958, ar fi fost de aºteptat ca mediilor istoriografice occidentale sã li
se prezinte o marfã de export. Deºi din echipa de autori lipsea Vasile
Liveanu, studiul din 1960 nu era decât o traducere uºor abreviatã a celui
din 1958: aceeaºi interpretare stalinistã pe care fuseserã grefate preluãrile
dintr-o literaturã naþionalistã interbelicã, în scopul fundamentãrii istorio-
grafice a comunismului naþional. Textul prezentat la Stockholm în limba
francezã a beneficiat însã, sub aspect stilistic, de o redactare mai îngrijitã.
Anul 1918 se identificã în memoria colectivã într-o asemenea mãsurã cu
Unirea, încât cititorul neavizat poate crede cã titlul unei cãrþi apãrute în
1960 face introducerea la prima monografie masivã dedicatã formãrii sta-
tului etnic român la sfârºitul Primului Rãzboi Mondial49. Autorul, Vasile
Liveanu, a operat însã o încadrare cronologicã ºi tematicã mai cuprinzã-
toare, începând cu situaþia socialã, economicã ºi politicã a mediilor româ-
neºti din primii ani ai secolului XX în preajma Marii Revoluþii Socialiste
din Octombrie, cum specifica el într-un titlu50 ºi încheind cu evoluþia
miºcãrii socialiste ºi muncitoreºti în anii 1918-1919. Scara de valori în
funcþie de care autorul ºi-a structurat informaþia ºi interpretãrile de-a lun-
gul a 680 de pagini face ca Unirea de la 1918 sã ocupe un loc subordonat
faþã de reperele cãrora le-a acordat prioritate.
Cea mai masivã lucrare de istorie contemporanã din anii democraþiei
populare, cartea impresioneazã prin bogãþia ºi diversitatea surselor. Spre
deosebire de ceea ce s-a scris pânã atunci despre participarea României la
Primul Rãzboi Mondial ºi despre Unirea din 1918, volumul se remarcã
prin aparenta lipsã de restricþii în utilizarea presei ºi a literaturii burgheze,
48. C. Daicoviciu, L. Bányai ºi V. Cheresteºiu, La Transylvanie pendant la première
guerre mondiale et son union avec la Roumanie, în Nouvelles études dhistoire.
Publiées à loccasion du XIe Congrès des sciences historiques, Stockholm, 1960, vol.
II, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1960, p. 541-566.
49. V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revoluþionare din România, Bucureºti, Ed.
Politicã, 1960, 680 p.
50. Ibidem, p. 19.

a arhivelor rãmase de la instituþii de stat din deceniile doi ºi trei ale amin-
titului veac. Aceastã constatare nu reflectã un fapt pozitiv, deoarece pânã
în 1989 ºi chiar dupã aceea au apãrut cãrþi bazate pe o documentaþie la care
istoricul de rând nici nu putea visa sã aibã acces. Vasile Liveanu a consultat
în perioada 1955-1958, la Arhivele Statului din Bucureºti, fondurile docu-
mentare ale Ministerului de Interne, Ministerului Forþelor Armate, Preºe-
dinþiei Consiliului de Miniºtri ºi Consiliului Dirigent al Transilvaniei, apoi
Arhiva Ministerului Afacerilor Strãine, fonduri ale unor instituþii locale
pãstrate la Arhivele Statului din Brãila, Buzãu ºi Arad. Autorul însuºi a
declarat criteriile de selectivitate care l-au orientat prin aceste depozite
arhivistice. Interesat de luptele revoluþionare ale maselor, a socotit cã
acestea intraserã în competenþa organelor de represiune ale regimului
burghezo-moºieresc ºi de aceea ºi-a îndreptat în special atenþia spre docu-
mentele provenite de la autoritãþile poliþieneºti, judiciare ºi militare51. Chiar
în fondul Consiliul Dirigent, istoricul s-a interesat cu preponderenþã de
constituirea ºi activitatea gãrzilor naþionale din Transilvania, pe care le
socotea organe de represiune ale consiliilor naþionale române, îndreptate
împotriva a ceea ce el numea acþiunile revoluþionare ale muncitorilor ºi
þãranilor52.
În vederea realizãrii lucrãrii, Vasile Liveanu a consultat aproape tot ceea
ce se putea vedea din presa apãrutã de la sfârºitul secolului al XIX-lea pânã
prin 1920, gazete independente, foi de partid liberale, þãrãniste, averesca-
ne, naþionaliste, socialiste, publicate în Vechiul Regat, Transilvania, Ungaria
sau la Paris, în limbile românã, maghiarã sau francezã. El a mai avut acces
la jurnale ºi scrieri memorialistice, în manuscris sau editate, semnate de
Alexandru Vaida Voevod, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga, Alexandru
Marghiloman, regina Maria, Roman Ciorogariu, episcop ortodox al Ora-
diei, Ioan I. Nistor et al. Stilul polemic utilizat de cei mai mulþi dintre aceºti
autori la adresa rivalilor politici i-a oferit lui Liveanu argumente în criticarea
regimului burghezo-moºieresc.
Nici lista scrierilor cu conþinut istoriografic sau politic citate în cartea
din 1960 nu este mai puþin reprezentativã. Autorul a consultat sintezele de
istorie ale lui Nicolae Iorga ºi C. C. Giurescu, scrierile axate pe Primul
51. Ibidem, p. 15.
52. Într-o activitate de documentare de altfel laborioasã, V. Liveanu a mai con-
sultat, în intervalul ºi în scopul amintit, documente din arhiva centralã a Insti-
tutului de Istorie a Partidului, din secþiile de documente ºi manuscrise ale
Bibliotecii Academiei R.P.R., ale Bibliotecii Centrale Raionale din Sibiu
fostã bibliotecã a Astrei, ediþii precum Documente din istoria P.C.R. 1917-
1922, ed. a II-a, Bucureºti, E.S.P.L.P., 1956 etc.

70 VALER MO G A
Rãzboi Mondial sau Unirea de la 1918, semnate de Constantin Kiriþescu,

Ion Clopoþel, Tiron Albani, masiva monografie apãrutã la Bucureºti, în
1929, intitulatã Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 1918-1928,
volumul VIII din Cartea de aur sau luptele politice naþionale ale românilor
de sub coroana ungarã, culegere de documente publicatã de istoricul ardelean
Teodor V. Pãcãþian în opt tomuri, în perioada 1904-1915, scrierile în care
Aurel C. Popovici ºi-a conturat doctrina naþionalistã ºi proiectul Statelor
Unite ale Austriei Mari, de fapt, federalizarea Imperiului Habsburgic pe
principii naþionale etc.
Vasile Liveanu a reuºit sã se sustragã pericolului pe care-l reprezentau
pentru un istoric comunist meandrele naþionaliste din lucrãrile citate mai
sus. I-au folosit ca îndreptar ideologic scrierile lui Marx, Engels, Stalin ºi
mai ales Lenin, care au revenit cu o constanþã neabãtutã în aparatul critic
al cãrþii sale. În 1960, probabil pentru a-ºi crea un instrument în vederea
elaborãrii volumului referitor la anul 1918, Liveanu a publicat un mate-
rial dedicat studierii problemelor româneºti în lumina scrierilor lui V. I.
Lenin53. El a preluat de la pãrintele revoluþiei bolºevice concepþia cã Revo-
luþia Rusã din 1905 a impulsionat popoarele vecine Imperiului Þarist, între
care ºi românii, în a-ºi constitui state naþionale independente ºi unitare.
Acest proces ar fi fost favorizat de faptul cã Austro-Ungaria, imperiu ana-
cronic ºi abuziv, era deja o uniune slab închegatã ºi cu zilele numãrate. În
viziunea lui Lenin însã, autodeterminarea trebuia sã aibã o semnificaþie
politicã, asigurând astfel egalitatea etniilor în statele naþionale nou-for-
mate54. Învãþãturile lui Lenin îl îndemnau, aºadar, pe Liveanu sã vadã în
Unirea de la 1918 un proces pozitiv în esenþã, dus la îndeplinire pe cãi
reprobabile.
Format la ºcoala lui Mihail Roller, Vasile Liveanu i-a urmat cu fidelitate
directivele, despãrþindu-se de acestea doar prin viziunea politicã ºi istorio-
graficã asupra Unirii de la 1918, inauguratã în 1958. Anul 1918 a fost
pentru Liveanu în principal nu anul Unirii, ci anul care a consacrat creº-
terea uriaºã a greutãþii specifice a clasei muncitoare în viaþa politicã ºi socialã
a României55. În centrul vieþii internaþionale din primul sfert al secolului
al XX-lea nu s-a aflat Primul Rãzboi Mondial sau reconfigurarea frontie-
relor europene, ci Marea Revoluþie Socialistã din Octombrie. Întreg
53. V. Liveanu, Unele probleme privind România în timpul primului rãzboi mondial
în lumina lucrãrilor lui V. I. Lenin, în Studii. Revistã de istorie, 1960, 13, nr. 2,
p. 45-76.
54. Ibidem, p. 46-48.
55. V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revoluþionare din România, p. 646.

intervalul 1900-1919, considera autorul, a constituit un preambul la înfiin-

þarea Partidului Comunist Român, viziune care fãcea din Unirea de la 1918
un fapt politic marginal ºi subordonat.
Cu îngãduinþa maeºtrilor sãi ideologici, Liveanu a acceptat ideea cã
Unirea Transilvaniei cu România a constituit o împlinire a nãzuinþelor de
lungã duratã ale maselor populare din ambele pãrþi ale Carpaþilor, dar aceste
mase ar fi dorit ca Unirea sã se datoreze unei revoluþii care sã ducã la abo-
lirea regimului burghezo-moºieresc, sã instaureze republica ºi sã înlãture
posibilitatea asupririi minoritãþilor naþionale. Proletariatul, aprecia autorul,
reprezintã forþa principalã a luptei pentru eliberare naþionalã56.
Vasile Liveanu nu a avut, ca numeroºi alþi istorici de dinainte de 1989,
reþineri în a scrie despre alipirea Basarabiei57 ºi a Bucovinei la România:
Capitaliºtii ºi marii proprietari funciari îºi definea însã Liveanu teza cu
o asprime partinicã au izbutit vremelnic sã constituie «România Mare»,
stat burghezo-moºieresc dependent de marile puteri imperialiste, stat bazat
pe crunta exploatare a maselor populare româneºti, pe necruþãtoarea asu-
prire a minoritãþilor naþionale, pe anexarea unor teritorii strãine (Basarabia,
Bucovina de Nord, Cadrilaterul)58.
În capitolul intitulat Eliberarea Transilvaniei ºi a Bucovinei de sud de sub
stãpânirea habsburgicã prin lupta revoluþionarã a maselor populare, el a urmãrit
pas cu pas, mai ales în privinþa Transilvaniei, evenimentele din toamna
anului 1918 care au dus la adoptarea deciziilor politice privind cuprinderea
numitelor provincii în statul român. Interpretarea evenimentelor s-a datorat
însã unei radicale rãsturnãri de valori operate de autor pe baza gândirii
marxist-leniniste. Naþiunii, ca valoare supremã, i s-a substituit proletariatul,
înãlþat deasupra determinãrilor etnice. Aºa cum în România de dinainte de
rãzboi se vorbea ºi se scria despre geniul naþional, Liveanu a scris despre
geniul revoluþionar al maselor. Mãsura în care tezele sale se potrivesc cu
realitatea o vãdeºte faptul cã formarea statului etnic român la 1918 a fost
rezultatul aplicãrii unui program politic naþionalist care a antrenat România
în Primul Rãzboi Mondial, în scopul obþinerii Transilvaniei ºi a Bucovinei,
ºi a determinat direcþia acþiunii elitelor politice româneºti din Transilvania,
în lunile octombrie-decembrie 1918.
Amploarea demersului de documentare ºi interpretativ întreprins de
Vasile Liveanu în 1960 ne determinã sã credem cã el a fost eminenþa cenuºie
a direcþiei marxist-leniniste din activitatea grupului care a realizat studiul
56. Ibidem, p. 477, 535, 648.

57. Ibidem, p. 167.
58. Ibidem, p. 652.

72 VALER MO G A
de la 1958, aºa cum direcþia naþionalã, cu amendamente de stânga, s-ar fi

putut datora lui Constantin Daicoviciu.
1964 a marcat o etapã nouã în traseul istoriografic postbelic al anului
1918. Schimbãri semnificative de ton s-au produs cu prilejul participãrii
unei delegaþii româneºti la Conferinþa de la Budapesta a istoricilor, din
4-9 mai 1964, destinatã abordãrii ultimelor douã decenii din istoria Im-
periului Austro-Ungar. Repunerea în discuþie a Tratatului de la Trianon în
mediile istoriografice maghiare, est-germane ºi occidentale, într-o manierã
care nu convenea oficialitãþilor de la Bucureºti, a determinat conducerea
Partidului Muncitoresc Român sã acorde toatã atenþia evenimentului de la
Budapesta59. La conferinþa din capitala Ungariei, românii au prezentat cinci
teme pregãtite de colective cuprinzând nu mai puþin de 22 de istorici.
Comunicãrile au fost publicate ulterior in extenso, la Bucureºti60. Volumul
ca atare reflectã o regie cu care ne-a obiºnuit deja studiul din 1958, analizat
mai sus61. Cei doi coordonatori, Constantin Daicoviciu ºi Miron Constan-
tinescu, ofereau garanþii în acelaºi timp ºtiinþifice ºi politice.
În economia ediþiei, locul central îl ocupã textul intitulat Cu privire la
problema naþionalã în Austro-Ungaria (1900-1918). Numãrul de pagini,
selecþionarea colectivului de autori ºi mesajul conþinut în discursul istorio-
grafic sunt argumente în sprijinul acestei ipoteze. Comunicarea ca atare a
fost susþinutã la Budapesta de Miron Constantinescu, prezentat ºi ca redac-
tor al textului în forma publicatã. Comunist încã din anii 30, Constanti-
nescu fusese exclus din Biroul Politic al C.C. al P.M.R. dupã ce, în 1956,
59. Lucian Nastasã, Studiu introductiv, în Minoritãþi etnoculturale. Mãrturii docu-

mentare. Maghiarii din România (1956-1968), coord. Lucian Nastasã, Cluj,
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã, 2003, p. 62.
60. Destrãmarea monarhiei austro-ungare 1900-1918. Comunicãri prezentate la
Conferinþa istoricilor din 4-9 mai 1964 de la Budapesta, coord. C. Daicoviciu
ºi M. Constantinescu, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1964, 263 p. Volumul
cuprinde urmãtoarele texte: ªt. Pascu, C. C. Giurescu, I. Kovács ºi L. Vajda,
Unele aspecte ale problemei agrare în monarhia austro-ungarã la începutul secolului
al XX-lea (1900-1918), p. 11-91; M. Constantinescu, L. Bányai, V. Curticã-
peanu, C. Göllner ºi C. Nuþu, Cu privire la problema naþionalã în Austro-Un-
garia (1900-1918), p. 93-189; A. Oþetea, D. Berindei, E. Campus, N. Fotino
ºi C. Mureºan, Situaþia internaþionalã ºi politica externã a Austro-Ungariei în
primele douã decenii ale secolului al XX-lea, p. 191-215; E. Deutsch, N. N.
Constantinescu, A. Negrea ºi A. Negucioiu, Unele aspecte ale dominaþiei capita-
lului financiar în Transilvania în primele decenii ale secolului al XX-lea, p. 217-
230; A. Deac, I. Cicalã, A. Egyed ºi V. Liveanu, Miºcarea social-democratã din
Transilvania în primele douã decenii ale secolului al XX-lea, p. 231-262.
61. Vezi nota 40.

pe fondul dezgheþului poststalinist, formulase critici severe la adresa liniei

politice promovate de Gheorghiu-Dej. Competent în plan ideologic, dar
lipsit de experienþã în planul luptei pentru putere, el nutrise atunci iluzia
cã s-ar putea autopropulsa pe locul numãrul unu în partid. Totuºi, din
1957, pentru Miron Constantinescu munca de jos la care fusese trimis
a însemnat Institutul de Cercetãri Economice al Academiei ºi Institutul de
Istorie Nicolae Iorga. Se impusese ca sociolog marxist, fost student ºi
apoi colaborator al lui Dimitrie Gusti. În 1964, prestigiul sãu de intelectual
comunist îi conferea credibilitate în cercurile istoriografice est-europene ºi
occidentale întrunite la Budapesta. În plus, reminiscenþele unei educaþii
primite în adolescenþã în contact cu mediile intelectuale ale Aradului îl
fãceau apt sã susþinã un discurs naþionalist, proiectat, fireºte, pe fondul
ideologiei marxist-leniniste pe care o îmbrãþiºase din tinereþe62.
Prin alte douã semnãturi, Ladislau Bányai ºi Carol Göllner, comunicarea
îºi aroga pretenþia cã întruneºte adeziunea celor mai importante minoritãþi
etnice din România. Ultimii doi autori, Vasile Curticãpeanu ºi Constantin
Nuþu, depãºiserã vârsta tinereþii, dar erau în 1964 niºte nume noi în istorio-
grafia româneascã.
Desfãºurându-se pe 96 de pagini ºi fiind structurat în cinci capitole,
textul semnat de cei cinci poate trece cu greu drept o simplã comunicare.
La Budapesta, Miron Constantinescu n-a putut, desigur, prezenta decât o
sintezã rezumativã. În introducerea la întregul volum, Constantin Daico-
viciu îl numeºte raport, termen care-i confirmã caracterul de material
oficial.
Sub aspectul surselor, au fost menþinute cãile utile deschise de autorii
studiului similar din 1958 ºi mai ales de Vasile Liveanu, în masivul volum
dedicat anului 1918. Sunt citate, de pildã, gazetele româneºti ºi maghiare
de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi din primele douã decenii ale celui
urmãtor, documente conservate la Institutul de Istorie din Cluj, la Biblio-
teca Academiei R.P.R. ºi, nu în ultimul rând, fondurile documentare ale
unor consilii naþionale române din Transilvania, pãstrate la Arhivele Sta-
tului din Bucureºti.
Fiind vorba de o lucrare supusã atenþiei ºi criticii din partea unor istorici
strãini, autorii s-au pus la punct cu bibliografia occidentalã a temei, citând
autoritãþi în domeniu, precum austriacul Robert A. Kann, francezul Jacques
Droz sau americanii Victor S. Mamatey ºi Sherman David Spector. Venind
62. Andi Mihalache, Pe urmele lui Marx. Studii despre comunism ºi consecinþele sale,
Iaºi, Alfa, 2005, p. 39-57 (cap. intitulat Miron Constantinescu breviar bio-
grafic); Vladimir Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 296.

74 VALER MO G A
de pe o poziþie ideologicã diferitã, Miron Constantinescu ºi colegii sãi

s-au raportat cel mai adesea polemic la istoricii burghezi contemporani.
În alt registru, nevoia susþinerii unei interpretãri materialist-dialectice a
impus recursul statornic la scrierile lui Marx, Engels ºi Lenin, la studiile
unor istorici sovietici. O tratare mai nuanþatã ºi-au atras austro-marxiºtii
Otto Bauer ºi Karl Renner, social-democraþii români Enea Grapini ºi
Tiron Albani, criticaþi în mãsura în care dezavuau revoluþia din toamna
anului 1918 sau apreciaþi în mãsura în care susþineau idei politice de
stânga. Austro-marxiºtilor li se reproºa cã au încercat sã deturneze lupta de
eliberare naþionalã a popoarelor spre obiectivul parþial al autonomiei cul-
turale într-un Imperiu Habsburgic revigorat.
Ca ºi pentru Vasile Liveanu, pentru grupul de autori ai materialului
referitor la chestiunea naþionalã din Austro-Ungaria în perioada 1900-
1918, interpretarea ca atare nu constituia o problemã. În special scrierile
lui Lenin ofereau rãspuns la cele mai multe din întrebãri. Teza centralã a
studiului era aceea cã la începutul secolului al XX-lea, Imperiul Austro-
Ungar intrase în faza imperialismului, fapt care exacerba contradicþiile
sociale ºi naþionale63. În consecinþã, edificiul statal central-european, ete-
rogen ºi lipsit de coeziune, se afla în pragul descompunerii. Dezastrul ge-
nerat de Primul Rãzboi Mondial a acþionat ca un catalizator, iar Marea
Revoluþie Socialistã din Octombrie a oferit un model ºi a deschis per-
spective pentru o lume nouã. De altfel, toate tulburãrile sociale din Austro-
Ungaria, începând din 1905, sunt prezentate ca rezultate ale influenþei re-
voluþiei burghezo-democratice ºi apoi a celei socialiste din Rusia. În lexicul
marxist preluat de autorii români, deznodãmântul de la sfârºitul rãzboiului
era o necesitate legicã.
Dând curs în continuare învãþãturilor leniniste, autorii au prezentat
acþiunea politicã vizând crearea noilor state naþionale pe ruinele Imperiului
Habsburgic drept o fazã a revoluþiei burghezo-democratice, declanºatã la
1848 ºi aflatã încã în desfãºurare. A scrie astfel însemna pentru ei a asigura
o înþelegere ºtiinþificã a situaþiei central-est-europene.
Lenin le-a oferit ºi posibilitatea de a aplica la problema naþionalã o
interpretare care sã nu intre în contradicþie cu naþionalismul politic ºi isto-
riografic antebelic. Încã din 1913, viitorul pãrinte al revoluþiei bolºevice
proclamase dreptul naþiunilor la autodeterminare, pânã la desprinderea de
statul considerat opresor, prin formarea unui stat naþional separat sau prin
alegerea liberã a statului din care ar fi voit sã facã parte64. Iatã, prin urmare,
63. M. Constantinescu et al., Cu privire la problema naþionalã în Austro-Ungaria
(1900-1918), p. 94.
64. Ibidem, p. 166.

cã, vorbind despre cãile care se deschideau naþiunii române la sfârºitul

Primului Rãzboi Mondial, Miron Constantinescu ºi colegii sãi o puteau
face invocând învãþãturile leniniste. Este vorba de un sofism de naturã sã
creeze falsa impresie cã evoluþia lumii se conformeazã teoriei lui Lenin,
oferindu-le totodatã autorilor confortul ºi securitatea de a scrie despre lu-
cruri altfel interzise de ideologia comunistã româneascã.
Referindu-se la principalul promotor al autodeterminãrii naþionale de
la sfârºitul Primului Rãzboi Mondial, ei au opus ideile leniniste ale auto-
determinãrii naþiunilor programului diversionist al lui Wilson65. Di-
versionismul preºedintelui S.U.A. ar fi constat în faptul cã autonomia
ºi autodeterminarea preconizate de el ar fi urmat sã se aplice în cadrul unui
Imperiu Habsburgic supravieþuitor Primului Rãzboi Mondial, proiect
care ar fi contravenit aspiraþiilor naþiunilor central-est-europene de a-ºi fon-
da state naþionale independente.
Lenin le-a oferit autorilor români de la 1964 posibilitatea de a se referi
la burghezia românã de la începutul secolului al XX-lea într-o formã mult
mai nuanþatã. De altfel, considerãm cã aceasta este principala schimbare de
ton din discursul lor istoriografic faþã de interpretãrile precedente. Autorii
studiului din 1958, pe urmele lui Roller ºi neatenþi la subtilitãþile tezelor
leniniste, prezentaserã burghezia românã din Transilvania drept o clasã
socialã în bloc reacþionarã, egoistã, trãdãtoare a propriei misiuni istorice ºi
care a acceptat unirea cu România numai ca pe o alianþã contrarevoluþio-
narã sub coroana Hohenzollernilor strãini de neam. În 1919 însã, angajând
o polemicã cu Buharin, pe care îl admonesta cã ia dorinþa drept realitate,
Lenin considera drept stãri de fapt situaþii din þãrile vecine Rusiei. În aceste
teritorii, aprecia el, prin naþiune trebuie sã se înþeleagã burghezia împreunã
cu proletariatul, forþã angajatã în revoluþia burghezo-democraticã, bene-
ficiarã a dreptului la autodeterminare66.
În perspectiva leninistã, autorii studiului Cu privire la problema naþionalã
în Austro-Ungaria (1900-1918) aveau în vedere o burghezie stratificatã, ce
trebuia tratatã diferenþiat, cu alte cuvinte, o burghezie bunã ºi o burghezie
rea. Exista, pe de o parte, un nivel format din burghezia mijlocie ºi mica
burghezie, ce cuprindea ºi intelectualitatea burghezã. Deºi oscilant ºi incon-
secvent, considerau autorii, acest nivel exercita o mare influenþã asupra
þãrãnimii. Odatã cu intrarea Regatului României în Primul Rãzboi Mon-
dial, reprezentanþii acestei burghezii au îmbrãþiºat proiectul înlãturãrii do-
minaþiei austro-ungare ºi al unirii cu România. Cauza luptei pentru unitate
65. Ibidem, p. 171-172.

66. Ibidem, p. 167.

76 VALER MO G A
naþionalã era consideratã de autori drept una justã, în pofida faptului cã

beligeranþa statului român avea un sens imprimat de caracterul general
imperialist al conflagraþiei.
Categoriile socio-profesionale descrise mai sus erau reprezentate, în
viziunea autorilor, de grupãrile de centru ºi de stânga ale P.N.R ºi ale so-
cial-democraþiei româneºti, care ar fi constituit factorii principali ai convo-
cãrii Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia. Exponent al burgheziei
angajate într-o acþiune politicã pozitivã era considerat în primul rând Vasile
Goldiº. Asistãm astfel la momentul promovãrii sale ca personalitate prin-
cipalã a Unirii, în detrimentul reacþionarului Iuliu Maniu. Argumentul
principal era acela cã, în 1918, Vasile Goldiº reprezenta platforma cea mai
largã în care-ºi puteau regãsi ideile ºi aspiraþiile atât majoritatea P.N.R.,
cât ºi majoritatea secþiei române a Partidului Social-Democrat din Un-
garia67. Efectele deturnãrii se regãsesc în istoriografia româneascã pânã în
1989, cu ecouri ce depãºesc acest an. Goldiº însuºi contribuise involuntar
la conturarea acestei imagini, prin afinitãþile sale de stânga din tinereþe ºi
prin veleitarismul sãu politic care îl împinsese în 1925 sã încerce sã ia locul
lui Maniu la conducerea Partidului Naþional Român. În plus, mort încã din
1934, comuniºtii puteau liniºtiþi sã-i uite declaraþiile anticomuniste din
anii 20.
La celãlalt pol este situatã marea burghezie ardeleanã, aliatã cu moºie-
rimea din provincie. Dacã la începutul rãzboiului clasele româneºti reac-
þionare pactizaserã cu monarhia austro-ungarã, în 1918, dupã prãbuºirea
acesteia, s-au aliat cu burghezo-moºierimea din Regatul României în a
promova contrarevoluþia ºi agresiunea împotriva Republicii Socialiste
Ungare. Aºadar, în privinþa marii burghezii, nimic nou faþã de Roller
în atitudinea istoricilor români din 1964. În vârful reacþiunii burghezo-
moºiereºti ardelene ei situau gruparea Maniu Vaida Voevod, cãreia îi
asociau nume precum Teodor Mihali ºi Aurel Vlad. De fapt, opinia oficialã
a partidului proiecta asupra anului 1918 animozitãþile politice de la sfârºitul
celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, când Iuliu Maniu ºi Alexandru Vaida
Voevod, deºi separaþi politic, deveniserã niºte personalitãþi-simbol anti-
comuniste.
Acelaºi procedeu de tratare diferenþiatã, cu aceleaºi motivaþii din actu-
alitate, fusese aplicat asupra liderilor secþiei române a Partidului Social-
Democrat din Ungaria. Social-democraþii de dreapta, Ioan Flueraº ºi Iosif
Jumanca, dezavuaþi de comuniºti încã din 1919, de la înfiinþarea Cominter-
nului, erau acuzaþi în 1964 de atitudine capitulardã în faþa burgheziei.
67. Ibidem, p. 184-186.

Colegii lor situaþi mai la stânga, Tiron Albani ºi Enea Grapini, reabilitaþi
politic la data scrierii studiului, erau apreciaþi pentru faptul cã la 1918
militaserã pentru o Românie democraticã, republicanã, iar scrierile lor
memorialistice erau apreciate ca surse utile de Miron Constantinescu,
Ladislau Bányai et al.
Urmãrind în general evoluþia problemei naþionale în Imperiul Austro-
Ungar în perioada 1900-1918, studiul coordonat de Miron Constantinescu
se încheie cu capitolul intitulat Unirea Transilvaniei cu România veche. Inter-
pretãrile propuse de autori îºi pierd orice valabilitate în afara cadrului ideo-
logic al epocii. O excepþie constã însã în recunoaºterea parþialã a rolului
elitelor burgheze ºi intelectuale în constituirea statelor naþionale din Europa
Central-Esticã. De asemenea, în capitolul amintit, a fost întreprinsã cea mai
sistematicã urmãrire de pânã atunci a succesiunii evenimentelor care au dus
la organizarea Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia ºi la adoptarea
Rezoluþiei privind Unirea Transilvaniei cu România.
Scopul prezentãrii rezultatelor acestei cercetãri în ipostazã de comu-
nicare ca ºi a celorlalte patru comunicãri româneºti la Budapesta, în mai
1964, a fost acela de a contracara anunþatele critici la adresa sistemului de
la Versailles ºi a Tratatului de la Trianon.
Un prim studiu de autor dedicat Unirii Transilvaniei cu România a
fost semnat de Ladislau Bányai în 196568. Nu trebuie sã-l vedem însã pe
acesta cucerit de ideile naþionalismului românesc în curs de recuperare.
Promovat în sferele de conducere, în plan politic ºi profesional, Bányai
cultiva cu fidelitate tezele predilecte ale partidului cãruia îi datora poziþia
privilegiatã. De altfel, în titlul studiului sãu a avut grijã sã aducã amen-
damente de stânga ideii naþionale. A scris cuvântul Unire cu majusculã,
dar lupta politicã din timpul ºi de la sfârºitul Primului Rãzboi Mondial
a fost, în concepþia sa, una revoluþionarã, de eliberare în primul rând socialã
ºi abia dupã aceea naþionalã.
Teza conþinutã în primul paragraf al textului, într-o manierã deja clasicã,
reflectã o formulare foarte apropiatã de standardul care s-a perpetuat în
literatura istoriograficã ºi politicã româneascã pânã în 1989: Prin unirea
Transilvaniei cu România s-a desãvârºit procesul de fãurire a statului naþio-
nal român, proces început încã în 1859 prin unirea Moldovei cu Þara Ro-
mâneascã. Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia, convocatã de Consiliul
Naþional Român, compus din delegaþii Partidului Naþional Român ºi ai
68. L. Bányai, Lupta revoluþionarã de eliberare socialã ºi naþionalã în Transilvania

ºi actul Unirii, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaºi cu prilejul împlinirii a 70
de ani, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1965, p. 569-575.

78 VALER MO G A
Partidului Social-Democrat Român din Transilvania, a proclamat la 1 de-

cembrie 1918 unirea cu România, precum ºi «principiile fundamentale» cu
conþinut burghezo-democratic, care trebuiau sã stea la baza «alcãtuirii nou-
lui stat român»69.
Acest scurt citat suscitã interpretãri multiple. Ne vom limita totuºi sã
observãm cã sintagma finalã, constituþionalã, recuperatã dupã 1968 din
legea fundamentalã adoptatã în 1923, este aceea de stat naþional unitar
român, iar prima unire a românilor a fost consideratã, înainte de 1945
ºi dupã 1968, nu Unirea Principatelor, din 1959, ci unirea lui Mihai Vitea-
zul, de la 1600.
Ceea ce frapeazã în primul rând la textul din 1965 al lui Ladislau Bányai
este intensitatea recursului la autoritate, în cazul acesta la tezele leniniste,
dar nu numai. Maniera utilizatã de istoricul român de etnie maghiarã ne
duce cu gândul la o teorie a lui Mircea Eliade, care includea comunismul
în categoria misticilor inferioare70. În calitate de ideologie a unei extreme
politice, comunismul pretindea mai degrabã un crez politic decât o ade-
ziune raþionalã, grefându-se astfel pe structuri psiho-mentale de esenþã
religioasã. Se împlinea previziunea istoricã a lui Engels scria Bányai
care arãta cã dupã cãderea þarismului rusesc nu poate sã supravieþuiascã
mult nici monarhia habsburgicã. Sau: Se adevereau astfel cele arãtate de
Rosa Luxemburg ºi confirmate de V. I. Lenin în iunie 1913, cã «lichidarea
Austro-Ungariei nu este din punct de vedere istoric decât o continuare a
destrãmãrii Turciei ºi aceastã destrãmare constituie o necesitate a procesu-
lui istoric de dezvoltare»71.
Aºadar, transformãrile politice din anul 1918 constituiau o împlinire a
profeþiilor lui Engels sau Lenin, tot astfel cum faptele Noului Testament
constituiau o împlinire a cuvintelor profeþilor din Vechiul Testament.
Totuºi, recursul la autoritate nu asigura întotdeauna coerenþa interioarã
a discursului istoriografic sau politic al lui Bányai. El cita, de exemplu, un
alt text în care Lenin aprecia drept pozitivã lupta burgheziei naþiunii asu-
prite împotriva burgheziei naþiunii asupritoare. Trei paragrafe mai jos,
autorul încuviinþa un manifest al P.S.D. din Vechiul Regat, din 1917, în care
oligarhia de la Bucureºti era acuzatã cã a decis beligeranþa României nu
pentru a realiza unitatea poporului român, ci pentru a-ºi consolida do-
minaþia de clasã. Este vorba de o apreciere eronatã a motivaþiei esenþiale
69. Ibidem, p. 569.

70. Mircea Eliade, Fragmentarium, Bucureºti, Humanitas, 1994, p. 154-157.
71. L. Bányai, Lupta revoluþionarã de eliberare socialã ºi naþionalã în Transilvania
ºi actul Unirii, p. 569-570.

care a dus la semnarea, în 17 august 1916, a Tratatului de alianþã a Româ-

niei cu Antanta. În aceeaºi ordine de idei, cel puþin din noiembrie 1918,
elitele politice româneºti din Transilvania ºi guvernanþii României des-
fãºurau împreunã, în mod explicit, proiectul vizând Unirea.
Un studiu apãrut în 1965 i-a asociat, ca autori, pe P. Constantinescu-
Iaºi ºi Ladislau Bányai72. Nivelul marxist-leninist al interpretãrii nu prezintã
elemente de noutate faþã de contribuþiile ultimilor doi ani. Atrage însã
atenþia faptul cã cei doi autori au compus, dupã rãzboi, cea mai completã
viziune milenaristã asupra procesului finalizat prin Unirea de la 1918.
Pornind de la sinteza daco-romanã, din care, la 1965, nu putea lipsi comple-
tarea slavã, ei au consemnat existenþa poporului român la sfârºitul primului
mileniu, pentru ca dupã încã aproape o mie de ani statul naþional român
sã devinã o realitate. Prin urmare, dupã primul secol al erei creºtine, desfã-
ºurarea unui fir roºu a strãbãtut veacurile pentru a conduce neîntrerupt spre
încununarea reprezentatã de Unire. La prima vedere, nimic nou faþã de
viziunea lui Ioan Lupaº de la 1937. Pe parcurs apar însã elemente care
individualizeazã discursul istoric de la 1965. De pildã, se considera atunci
cã, în aceastã perspectivã multisecularã, rolul maselor populare a fost decisiv,
chiar dacã aspiraþiile lor sociale nu fuseserã încã în întregime satisfãcute.
Parcurgând secolele, P. Constantinescu-Iaºi ºi Ladislau Bányai au ajuns
la ceea ce C. Daicoviciu ºi colegii sãi nu putuserã încã sublinia în 1958,
anume, prima unire a þãrilor române la 1600, sub Mihai Viteazul. Consem-
narea a fost însã amendatã cu observaþia cã, în interesul claselor dominante,
domnitorul muntean a sacrificat aspiraþia maselor populare de a scutura
apãsãtorul jug feudal73. Un alt element de noutate îl constituie referirea
indirectã la Biserica Greco-Catolicã, din sânul cãreia s-a ridicat, în secolul
al XVIII-lea, o pleiadã de cãrturari care, sub impulsul ideilor iluministe ºi
prin activitatea lor istoricã, filologicã ºi literarã, au contribuit la dezvoltarea
conºtiinþei naþionale a românilor de pe ambii versanþi ai Carpaþilor. Ostilã
ca realitate confesionalã, Biserica Greco-Catolicã începea sã fie toleratã ca
realitate istoricã, la 17 ani de la desfiinþarea ei.
Conºtiinþa naþional-religioasã la Horea ºi solidaritatea politicã a româ-
nilor din principatele danubiene la Tudor Vladimirescu sunt urmãtorii paºi
spre Unire în studiul din 1965, dupã care este relevatã maturizarea ideii de
unitate în cadrul Revoluþiei de la 1848 ºi fireºte, în cadrul acþiunii politice
pentru constituirea statului modern român la 1859.
72. P. Constantinescu-Iaºi ºi L. Bányai, Le rôle des masses populaires dans la consti-

tution et le parachèvement de lÉtat national roumain, în Revue Roumaine dHis-
toire, 1965, 4, nr. 3, p. 577-596.
73. Ibidem, p. 577-578.

80 VALER MO G A
Pentru definirea semnificaþiei finale pe care istoricii de la 1965 inten-

þionau s-o dea Unirii de la 1918, nu era suficientã evocarea miºcãrii memo-
randiste de la 1892-1894. Se impunea ca evoluþia naþionalã sã fie împletitã
cu miºcarea muncitoreascã ºi socialistã. Urma, în consecinþã, un alt cliºeu
arhicunoscut, anume cã dezvoltarea industrialã de dupã obþinerea inde-
pendenþei de stat la 1877 a determinat creºterea numericã a proletariatului,
a conºtiinþei de clasã a acestuia, rãspândirea marxismului ºi înfiinþarea Parti-
dului Social-Democrat al Muncitorilor din România, la 1893; acestea,
desigur, ca premise ale Unirii de la 1918. Autorii au omis însã realitatea cã
P.S.D.M.R. a fost un partid al intelectualilor, foarte slab frecventat de pu-
þinii muncitori ai þãrii. În paralel cu sprijinul acordat acþiunii naþionale
româneºti din Transilvania de partidele de guvernãmânt din Vechiul Regat
sau de societãþi precum Liga Culturalã, autorii au þinut sã sublinieze ºi
susþinerea venitã din partea social-democraþilor din România. În final, ei
au adoptat o atitudine concesivã faþã de susþinãtorii români ai Austri-
ei Mari federalizate. Pânã atunci criticaþi fãrã rezerve, li s-a acordat cir-
cumstanþa cã proiectul la care aderaserã nu reprezenta decât o etapã în obþi-
nerea unei depline libertãþi naþionale.
Construcþia intelectualã de mai sus, care a fost vehiculatã în deceniile
ulterioare în diverse ipostaze, în funcþie de schimbãrile de direcþie ale ideo-
logiei oficiale, este mai mult o mitologie naþional-socialã decât o panoramã
istoriograficã autenticã. Ea era subordonatã scopului de a ilustra ideea
unirii ca încununare a luptei multiseculare a poporului român. Rapor-
tându-se la Unire, regimul însuºi urmãrea sã obþinã pe aceastã cale o legi-
timare istoricã.
Pentru contextul nemijlocit al realizãrii Unirii, studiul semnat de Petre
Constantinescu-Iaºi ºi Ladislau Bányai introduce, în premierã dupã 1945,
sintagma statul naþional unitar român, care a fãcut carierã dupã 1968 ºi
ale cãrei elemente se regãsesc în constituþiile de dupã 1989 ale României74.
Autorii perpetueazã însã ideea utopicã ºi tendenþioasã cã Unirea ar fi trebuit
înfãptuitã prin revoluþia maselor populare, ºi nu prin rãzboiul imperialist.
Spre deosebire de studiile anterioare, care se limiteazã la a condamna pro-
iectele lui Woodrow Wilson vizând perpetuarea Imperiului Habsburgic, ei
apreciazã recunoaºterea de cãtre preºedintele S.U.A., la 6 noiembrie 1918,
74. România este stat naþional, suveran ºi independent, unitar ºi indivizibil (Art.
I, alineatul 1 al Constituþiei din 1991, revizuitã în 2003). Vezi Ioan Muraru
ºi Gheorghe Iancu, Constituþiile României, p. 185; Mihai Constantinescu, Ioan
Muraru ºi Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituþiei României. Explicaþii ºi
comentarii, Bucureºti, Rosetti, 2003, p. 5.

a dreptului românilor de a-ºi realiza unitatea naþionalã75. O intervenþie

semnificativã se referã la însãºi Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia.
Pânã atunci nu fusese contrazisã în mod explicit teza lui Mihail Roller care
opunea adunarea democraticã ºi revoluþionarã a celor 100.000 de parti-
cipanþi adunãrii celor 1.228 de delegaþi oficiali, constituitã pe baze nede-
mocratice. Studiul din 1965 recupereazã opinia politicã naþionalã de la
1918, preluatã de istoriografia interbelicã, anume cã delegaþii oficiali
care compuneau adunarea deliberativã erau mandataþi de populaþia româ-
neascã din toate colþurile Transilvaniei.
Finalul studiului conþine un model explicativ determinist care a revenit
sistematic în discursul oficial referitor la Unirea Transilvaniei cu România,
pânã în 1989. În descendenþa Unirii de la 1918 sunt prezentate eliberarea
patriei la 23 august 1944 ºi edificarea socialismului în Republica Popu-
larã Românã, stat naþional, unitar ºi independent76.
În aceastã serie de contribuþii a apãrut, tot în 1965, un studiu cu o
poziþie într-o bunã mãsurã atipicã, semnat de Eliza Campus77. Datoritã
surselor utilizate ºi anumitor concluzii ale autoarei, textul sãu se sustrage
categoriei lucrãrilor oficiale. În deceniul anterior, Eliza Campus fãcuse parte
din opoziþia istoriograficã angajatã în dislocarea atotputerniciei lui Mihail
Roller. S-a confruntat din partea acestuia cu atacuri ºi critici, între altele
pentru faptul cã nu considera participarea României la Primul Rãzboi
Mondial drept o angajare imperialistã78.
O ieºire din tiparul interpretativ al deceniului ar fi pus-o pe Eliza Cam-
pus în imposibilitatea de a-ºi publica studiul. Apar ºi în textul ei interpretãri
teziste, de esenþã fie marxist-leninistã, fie naþionalistã. A apreciat, spre pildã,
cã contradicþiile dintre statele mici nou-formate ºi marile puteri, în cadrul
Conferinþei de Pace de la Paris, din 1919-1920, fuseserã în primul rând
expresia unei ascuþite lupte de clasã. În alt registru, a scris ºi ea despre
lupta secularã a naþiunii române din Transilvania pentru eliberare ºi uni-
tate naþionalã79. Ca ºi în privinþa autorilor citaþi mai sus, trebuie sã avem
75. Prin mesajul secretarului de stat Robert Lansing.

76. P. Constantinescu-Iaºi ºi L. Bányai, Le rôle des masses populaires dans la consti-
tution et le parachèvement de lÉtat national roumain, p. 594-595.
77. Eliza Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale roumaine (1914-
1918), în Revue Roumaine dHistoire, 1965, 4, nr. 4, p. 765-790.
78. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 72, 89.
79. Eliza Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale roumaine (1914-
1918), p. 778, 788.

82 VALER MO G A
ºi în cazul sãu în vedere nu numai prudenþa faþã de cenzori, ci ºi existenþa

la originea unor astfel de aprecieri ºi formulãri a unor opinii personale.
Caracterul distinct al studiului din 1965 al Elizei Campus este dat în
primul rând de natura surselor utilizate. Pentru autoare, lucrarea a fost în
primul rând un prilej de a valorifica potenþialul informativ al Arhivei Minis-
terului Afacerilor Strãine. Acest important patrimoniu documentar a mar-
cat în mod pregnant atât tematica studiului, cât ºi semnificaþiile politice ºi
istoriografice reþinute de autoare. Ea a urmãrit, de pildã, evoluþia statelor
membre ale Antantei ºi a Statelor Unite ale Americii de la intenþia menþi-
nerii Imperiului Habsburgic la decizia sacrificãrii acestuia, în scopul satis-
facerii aspiraþiilor naþionale ale popoarelor central-est-europene. În cadrul
acestei teme, Eliza Campus a pus în circulaþie, pentru prima datã în mediul
istoriografic românesc, date importante asupra negocierilor secrete iniþia-
te de diplomaþia austro-ungarã în vederea încheierii unei pãci separate.
*
* *
Acestea au fost principalele contribuþii istoriografice referitoare la Unirea
Transilvaniei cu România, dupã 1945, pânã în ajunul lui 1968, an în care
noul interes politic acordat temei a fãcut ca ea sã devinã omniprezentã în
activitatea publicisticã ºi editorialã româneascã. În ultimii doi ani ai inter-
valului abordat, 1966 ºi 1967, ca ºi când istoricii ar fi intrat într-un proces
de refacere a forþelor pentru asaltul din 1968, nu cunoaºtem sã mai fi apã-
rut studii semnificative dedicate în mod special Unirii. 1966 ºi 1967 au
fost însã martorii conturãrii categoriei articolelor aniversare apãrute în re-
viste culturale80.
*
* *
Paginile de mai sus dezmint teoria schematicã ºi facilã cã Unirea Transil-
vaniei cu România, ca temã istoriograficã, trecutã în adormire la 1945,
a cunoscut o revenire subitã ºi amplã abia în 1968. Unirea a avut, ºi dupã
instaurarea regimului comunist, un traseu politic ºi istoric neîntrerupt,
deºi sinuos ºi inconstant. În 1945, conducerea P.C.R. a înþeles cã, lãsatã la
îndemâna inamicilor politici, sãrbãtorirea zilei de 1 decembrie ar fi putut
deveni o manifestare popularã ameninþãtoare pentru guvernul prosovie-
tic abia instalat. În consecinþã, comuniºtii români au fãcut totul pentru a
80. C. Daicoviciu, Împlinire, în Familia, 1966, 2, nr. 12, p. 1, 15; Ion Bratu,
Unirea, în Familia, 1966, 2, nr. 12, p. 15; idem, 1 Decembrie 1918, în Familia,
1967, 3, nr. 11, p. 1, 17; Vasile Netea, 1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei,
în Argeº, 1967, 2, nr. 12, p. 3.

prelua aniversarea ºi a-i da o turnurã favorabilã lor. Deceniul 1948-1958

a fost într-adevãr o perioadã de tãcere în privinþa Unirii. Erau încã puternice
ecourile Congresului al V-lea al P.C.R., de la Moscova, din 1931, care
pusese o etichetã negativã asupra actelor politice naþionale din 1918. Aceas-
tã direcþie ideologicã a favorizat ceea ce însuºi Gheorghiu-Dej a numit
monopolul ºi dictatul lui Roller în istoriografie. Totuºi, Unirea a fost
prezentã în ediþiile succesive ale manualului unic de istorie a României,
coordonate de Mihail Roller, chiar dacã numai pentru a fi contestatã.
Anul 1955 a marcat începutul declinului dominaþiei istoriografice exer-
citate de Roller. În cãutarea unei contraponderi la ameninþãtorul refor-
mism hruºciovist, Gheorghiu-Dej a adoptat proiectul comunismului na-
þional. Liderii P.M.R. au abandonat atitudinea de indiferenþã faþã de istorie,
fiind interesaþi dintr-odatã de potenþialul ideologic al acestei discipline.
Unirea de la 1918 constituia în continuare o prezenþã distinctã în menta-
lul colectiv al românilor, inclusiv în reziduurile de educaþie naþionalã care
îi marcau încã pe liderii comuniºti români. În consecinþã, din 1955 ºi mai
pe larg dupã 1958, Unirea a devenit epicentrul unui proces care a cuprins
desfãºurarea unor dezbateri, publicarea unor studii, o restructurare institu-
þionalã ºi de cadre a istoriografiei româneºti. Dar dacã problema Transil-
vaniei era una despre care se putea discuta, Basarabia ºi într-o bunã mãsurã
Bucovina rãmâneau subiecte tabu sau, cel mult, teritorii strãine anexate de
statul burghezo-moºieresc român.
Schimbarea de la jumãtatea anilor 50 a constat în recuperarea nu numai
a unor idei, ci ºi a oamenilor care le susþineau. Mai mulþi istorici ºi-au
redobândit statutul profesional ºi dreptul de semnãturã, ceea ce a lãsat în
epocã impresia unei relaxãri ideologice.
Semnificaþia acestui reviriment decurge în ultimã instanþã din finalitatea
sa. Studiul de faþã a avut în atenþie întrebarea dacã activitatea istoriograficã
iniþiatã în 1958 pe tema Unirii reprezintã recuperarea unei tradiþii sau
inventarea unei legitimitãþi naþionale pentru regimul politic din România
acelei vremi.

NOTÃ A S U P RA E D I Þ I E I
Valer Moga
V OLUMUL DE faþã reprezintã un moment distinct într-o serie de preocupãri

bibliografice desfãºurate într-o perioadã de ºapte decenii. Semnalul de
pornire l-a dat Ioachim Crãciun, întemeietorul ºcolii bibliologice la Univer-
sitatea Daciei Superioare din Cluj. Într-o lucrare care-ºi pãstreazã ºi astãzi
valoarea de instrument1, el propunea pentru istoria contemporanã un conþi-
nut ºi o încadrare cronologicã marcate de imperativele naþionale ale timpu-
lui. Acest interval constituia pentru autor ºi pentru contemporanii care-i
creditau opinia Perioada înfãptuirii succesive a unitãþii naþionale pânã la
încoronarea primului rege al tuturor Românilor la Alba Iulia (1792-
1922). Aºadar, pentru Ioachim Crãciun, istoria contemporanã a români-
lor decurgea din miºcarea Supplexului ºi se încheia cu încoronarea lui
Ferdinand I, regele care-ºi identificase imaginea cu edificiul politic româ-
nesc de la 1918.
Într-o viziune situatã în orizontul politic al generaþiei sale, Ioachim
Crãciun a instituit pentru istoria contemporanã domenii tematice precum
Rãzboiul pentru întregirea poporului românesc ºi ocuparea Budapestei
(1914-1919), Unirea Transilvaniei (1918), fapte ºi procese aflate în
succesiunea cauzalã a Revoluþiei de la 1848 ºi a miºcãrii memorandiste.
Dincolo de semnificaþia pur ºtiinþificã, demersul bibliografic al lui
Ioachim Crãciun este consubstanþial cu programul antirevizionist al perio-
dicului Revue de Transylvanie. Dupã 1937, conjuncturi neprielnice de naturã
politicã sau militarã au indus o lungã perioadã de stagnare în bibliografia
1. I. Crãciun, Bibliographie de la Transylvanie roumaine 1916-1936, în Revue de

Transylvanie, 1937, 3, nr. 4, 366 p.

86 VALER MO G A
istoricã româneascã. Dupã 1945, cea mai afectatã de interdicþiile ideologice

tematicã a fost cea legatã de anul politic 1918. Dupã unele indicii mani-
festate în anii anteriori, consemnul a fost ridicat abia în 1968, în condiþiile
recuperãrii istoriografice ºi propagandistice a Unirii Transilvaniei cu Ro-
mânia. Noile condiþii l-au favorizat pe ªtefan Pascu, cel care se formase ca
tânãr istoric în atmosfera naþionalistã de la Revue de Transylvanie ºi de la
Universitatea din Cluj, aflatã în refugiu la Sibiu dupã Dictatul de la Viena.
În 1968 a fost publicatã la Cluj cea mai amplã bibliografie de pânã atunci
a Unirii de la 1918, apãrutã sub semnãtura lui ªtefan Pascu ºi a lui Marcel
ªtirban2. Lucrarea a constituit ºi unul dintre semnele revenirii în activitatea
ºtiinþificã a lui Ioachim Crãciun, dupã douã decenii de interdicþie motivatã
politic. Autorii îi mulþumeau acestuia pentru contribuþia sa la revizuirea
tehnicã a textului. Experienþa în domeniu a lui Ioachim Crãciun ar susþine
însã ipoteza cã rolul sãu a depãºit nivelul unei simple expertize morfologice.
Bibliografia clujeanã din 1968 a repertorizat literatura istoriograficã a
ultimului deceniu, textele semnate de Ladislau Bányai, Victor Cheresteºiu,
Miron Constantinescu, Vasile Liveanu et al., care prezentau Unirea de la
1918 drept rodul luptei revoluþionare a maselor, opusã intereselor meschine
ale burgheziei române din Transilvania ºi din Vechiul Regat. Autorii n-au
avut vreo intenþie nemãrturisitã de a proceda altfel. Nu este însã vorba de
un aspect imputabil, deoarece o bibliografie trebuie sã ofere o panoramã
cât mai completã, orice excludere pe criterii ideologice fiind contrapro-
ductivã. Cuprinsul lucrãrii reflectã relansarea unei viziuni istoriografice
interbelice cultivate iniþial de Ioan Lupaº ºi de colegii sãi de la Institutul
de Istorie Naþionalã din Cluj. Unirea de la 1918 este prezentatã drept
finalizarea unui proces îndelungat, în care se regãsesc într-o înlãnþuire cau-
zalã formarea naþiunii române, evoluþia conºtiinþei unitãþii etnice, relaþiile
dintre þãrile române din Evul Mediu pânã în epoca modernã, lupta pentru
emancipare socialã ºi naþionalã a românilor transilvãneni, în fine, destrã-
marea Monarhiei Austro-Ungare.
Bibliografia prezentatã este expresia relativei liberalizãri ideologice
care i-a favorizat apariþia. Autorii ei au putut consemna personalitãþi isto-
riografice ºi politice trecute printr-o lungã perioadã de ostracizare, multe
dintre acestea nemaifiind în viaþã la data publicãrii textului: Lucian Blaga,
Gheorghe Brãtianu, Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaº,
Iuliu Maniu, Zenovie Pâcliºanu et al. Nu este mai puþin adevãrat cã princi-
2. ªtefan Pascu ºi Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România

1 Decembrie 1918, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1968, 11, p.
171-257.

Notã asupra ediþiei 87
palul autor, ªtefan Pascu, ºi-a dobândit încã de pe atunci o poziþie repre-
zentativã pentru o anumitã categorie care ºi-a perpetuat existenþa în isto-
riografia românã pânã în 1989. Pentru a crea o iluzie de libertate inte-
lectualã, conducãtorii regimului comunist din România ºi-au recrutat un
front restrâns de autori verificaþi sub aspectul fidelitãþii ºi care aveau voie
sã abordeze în textele publicate de ei personalitãþi sau teme inaccesibile sau
greu accesibile tuturor celorlalþi istorici.
Tot în contextul aniversãrii semicentenarului Unirii de la 1918 a vãzut
lumina tiparului, la Bucureºti, o bibliografie mult mai amplã, pentru care
rãmân valabile o parte dintre aprecierile formulate în privinþa contribuþiei
analoge clujene3. Noua lucrare poartã girul Institutului de Studii Istorice
ºi Social-Politice de pe lângã C.C al P.C.R., ca principal editor, secondat
de Biblioteca Centralã Universitarã din Bucureºti. Pentru a se elimina orice
echivoc în privinþa acreditãrii politice a cãrþii, aceasta a apãrut cu un studiu
introductiv semnat de istoricul ºi militantul comunist Ion Popescu-Puþuri,
director al amintitului institut.
Girul ºtiinþific al lucrãrii era asigurat de numele celor doi coordonatori:
Mircea Tomescu, istoric literar, director al Bibliotecii Centrale Universitare,
mort pe parcursul pregãtirii ediþiei, ºi succesorul sãu la conducerea B.C.U.,
istoricul Constantin Nuþu, care, din 1964, semnase o serie de studii ºi cãrþi
referitoare la Unirea Transilvaniei cu România.
În spatele acestui blindaj ideologic ºi ºtiinþific, bibliografia din 1969 lasã
impresia cã nu a existat vreun autor sau vreun titlu pus la index. Din punctul
de vedere al textelor publicate, lucrarea ilustreazã o accepþiune mai largã a
activitãþii bibliografice, repertorizând, între altele, sute de articole publicate
în ziare româneºti, maghiare sau germane apãrute în Transilvania ori în
Vechiul Regat, în primul deceniu al secolului XX, în timpul Primului
Rãzboi Mondial, în perioada interbelicã, apoi într-un interval extins pânã
în 1968.
Sub aspect cronologic ºi tematic, bibliografia bucureºteanã este mai
restrictivã decât contribuþia similarã apãrutã la Cluj, evitând referirile la
premise produse cu secole în urmã, consemnând cel mult atitudini ire-
dentiste din România sfârºitului de veac XIX ºi acþiuni politice naþionale
româneºti din Transilvania aceleiaºi epoci. Urmeazã secþiunile centrale re-
feritoare la Primul Rãzboi Mondial ºi la evenimentele politice interne ºi
3. Contribuþii bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, coord. Con-

stantin Nuþu ºi Mircea Tomescu, studiu introductiv de Ion Popescu-Puþuri,
Bucureºti, Institutul de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al
P.C.R., Biblioteca Centralã Universitarã Bucureºti, 1969, 648 p.

88 VALER MO G A
externe din anii 1918-1920, apoi la aniversãrile Unirii, pânã în 1944. Dupã
capitolele intitulate Generalia ºi Personalia, cartea se încheie consemnând
Lucrãri apãrute cu prilejul aniversãrii semicentenarului Unirii, secþiune ce
prefigureazã tendinþele unui traseu istoriografic desfãºurat pe mai bine de
douã decenii, cu luminile ºi cu umbrele sale.
Bibliografia din 1969 reflectã douã tendinþe. Pe de o parte, prin stu-
diul introductiv ºi prin nota asupra ediþiei, ea indicã nivelul la care a putut
ajunge destinderea politicã bine temperatã care a permis apariþia lucrã-
rii ºi tendinþa recuperãrii paradigmei Unirii în cadrul noii ideologii naþio-
nal-comuniste. Pe de altã parte, rezultatele profesionismului autorilor fac
din carte un instrument indispensabil pentru orice studiu vizând Unirea de
la 1918.
În 1998, Marcel ªtirban a revenit cu un demers menit sã treacã în revistã
principalele contribuþii istoriografice asupra anului politic 1918 în mediile
româneºti, apãrute în deceniile scurse de la apariþia bibliografiei clujene
semicentenare, al cãrei coautor fusese4.
*
* *
Pe fondul evaluãrii realizãrilor bibliografice de pânã acum, vor fi prezen-
tate în cele ce urmeazã intenþiile ºi opþiunile care au dus la realizarea pre-
zentei ediþii.
Pentru a se evita suprapunerile majore cu bibliografiile anterioare, a fost
avutã în vedere activitatea istoriograficã din perioada 1945-2006. Subdivi-
ziunile celor douã secþiuni au fost organizate în funcþie de ordinea alfabe-
ticã a autorilor sau, dupã caz, a titlurilor. Doar în categoria intitulatã Texte
publicate în România ºi în alte þãri din Est în perioada 1957-1967, datoritã
faptului cã ilustreazã primii paºi în recuperarea istoriograficã a anului 1918
sub comunism, a fost preferatã ordinea cronologicã, pentru sporirea re-
levanþei.
Prin conþinutul lucrãrii, s-a urmãrit sublinierea faptului cã edificiul poli-
tico-statal românesc s-a încadrat în procesul global de reconfigurare a
frontierelor Europei Central-Estice, consecinþã a Primului Rãzboi Mondial,
respectiv a dezmembrãrii Imperiului Austro-Ungar. Aºadar, prima secþiune,
4. Marcel ªtirban, 1918. Istoriografia româneascã a ultimelor 3 decenii. 1918. Az

utolsó 3 évtized román történetírás bibliográfiája. 1918. Romanian Historiography
Concerning Last 3 Decades. Bibliography, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel
Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean,
1998, p. 547-578.

Notã asupra ediþiei 89
intitulatã Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã, deºi dominatã de

o literaturã româneascã, prezintã ºi lucrãri apãrute în Ungaria, Iugoslavia,
Cehoslovacia5 ºi Polonia. Cealaltã secþiune, Bibliografie publicatã în Occi-
dent, vizeazã atât studiile editate pe continentul european, cât ºi cele apã-
rute în S.U.A. ºi Canada. Conceptul de Occident este marcat aici de
realitatea geopoliticã de dupã al Doilea Rãzboi Mondial, incluzând Aus-
tria ºi Germania6, state central-europene.
O separare netã între cele douã secþiuni constituie o sarcinã anevoioasã,
datoritã existenþei unor lucrãri care au cunoscut ediþii ºi în Est, ºi în Vest
ºi datoritã faptului cã istorici maghiari, polonezi, cehi, sârbi et al. ºi-au pu-
blicat cãrþile în S.U.A. sau în Europa Occidentalã.
În rest, în privinþa organizãrii materialului, autorii ediþiei se supun jude-
cãþii cititorilor, în condiþiile în care relevanþa multiplã a multora dintre
studiile prezentate face, practic, imposibilã o distribuire tematicã perfectã.
Spre pildã, sub titluri precum Documente: editãri ºi comentarii sau Aspecte
locale se pot regãsi texte cu trimitere la aproape toate celelalte diviziuni
tematice. De asemenea, nu este uºor de definit frontiera între Texte ani-
versare ºi de circumstanþã, pe de o parte, ºi Lucrãri generale: studii, articole,
volume, de cealaltã parte. Anii aniversari au prilejuit ºi apariþia unor studii
rezultate din cercetare, nu numai a textelor cu finalitate de popularizare ºi
propagandã. Acestea din urmã pot fi identificate, dincolo de conþinutul ºi
de dimensiunile lor, prin faptul cã au apãrut în periodice destinate publi-
cului larg sau fãrã o legãturã directã cu cercetarea istoriograficã.
În special în privinþa bibliografiei româneºti, s-a încercat o cuprindere
cât mai largã, prin citarea unei publicistici care depãºeºte sfera cercetãrii
propriu-zise, dar care a putut avea, într-o perioadã sau alta, un impact
asupra formãrii opiniei publice. A fost evitatã orice selecþie sau excludere
pe criterii ideologice, pentru a se evidenþia fenomene precum instrumen-
talizarea istoriei în scopuri neistoriografice sau reflectarea problemati-
cii anului 1918 în mentalul politic al diferitelor momente ale perioadei
1945-2006.
În vederea realizãrii bibliografiei, autorii au þinut seama de contribu-
þiile anterioare în domeniu, operând însã verificãri minuþioase ºi actuali-
zãrile de rigoare. Debutul documentãrii l-a constituit consultarea bibliotecii
5. Evident, dupã 1989, în statele rezultate din dezmembrarea Iugoslaviei ºi

Cehoslovaciei.
6. Pânã în 1989, Germania de Vest. Concomitent, textele apãrute în fosta Repu-
blicã Democratã Germanã se regãsesc în Bibliografia româneascã ºi central-est-
europeanã.

90 VALER MO G A
Muzeului Naþional al Unirii din Alba Iulia, care conþine cel mai important
fond bibliografic românesc referitor la anul 1918. Activitatea a continuat
în Biblioteca Centralã Universitarã Lucian Blaga din Cluj-Napoca, în
biblioteca Institutului de Istorie George Bariþ din acelaºi oraº ºi în Bi-
blioteca Academiei Române din Bucureºti.
Pentru lucrãrile publicate în Occident au fost preluate informaþii impor-
tante din Bibliothèque de la Sorbonne. A fost utilã consultarea cataloagelor
digitale publicate pe internet ale unor instituþii precum The Library of
Congress din Washington, Bibliothèque Nationale de France (Opale plus)
ºi Central European University din Budapesta. Pe aceeaºi cale a mai fost
obþinut accesul la Questia Online Library, cea mai mare instituþie de acest
fel din lume, ºi la Jstor the Scholarly Journal Archive, care oferã textul in-
tegral al studiilor din peste 700 de anuare de specialitate, dintre care 50 de
istorie, provenind în special din lumea anglo-saxonã.
Coordonatele oferite de cataloagele, bibliotecile ºi bazele de date digi-
tale au fost preluate numai dupã ce corectitudinea informaþiei conþinute de
ele a fost verificatã prin consultarea a douã sau trei surse.
*
* *
Adresãm mulþumiri membrilor colectivului bibliografic de la Institutul de
Istorie George Bariþ ºi de la Biblioteca Centralã Universitarã Lucian
Blaga din Cluj-Napoca condus de cercetãtorul principal Stelian Mândruþ
, preocupaþi în clipa de faþã de realizarea volumului XI al Bibliografiei
istorice a României. Datoritã sprijinului lor colegial, lucrarea noastrã a putut
fi actualizatã cu apariþiile editoriale cele mai recente.

T H E Y E A R 1918:
NINE D E C A D E S O F H I S T O R I O G RA P H Y
Valer Moga
T HE LONG historiography on this subject in indeed prodigious, with nu-

merous shifts of perspective. While between 1918 and 1945, and even be-
tween 1945 and 1967, we find a fairly small number of texts dealing with
this subject, the plethora of such titles published between 1968 and 1989
forces us to limit our present analysis to the impact of political factors upon
historical discourse, in a foreign and domestic perspective. The actual his-
toriographical contributions will be approached selectively, depending on
the manner in which they reflect their authors position with regard to the
relationship between historiography and the powers that be.
If we are to look first at the situation in Transylvania and Banat, we
notice that the first historians of the Union were the actual protagonists
of the political events of OctoberDecember 1918, people like Ioan Lupaº
or Silviu Dragomir, Zenovie Pâcliºanu or the social-democrats Ion Clopoþel
and Tiron Albani.
Much later, in 1965, Mircea Eliade saw himself as the member of a gen-
eration which, after World War I, was no longer conditioned by a national
political program. The forerunners, he wrote, had been born and had lived
with the ideal of achieving national unity.1 These forerunners are none
others than the people listed above and the other militants who shared their
cause. To continue with Eliades reasoning, we could say that once the
Romanian nation-state had become a reality, Lupaº, Dragomir, and the
1. Mircea Eliade, Profetism românesc, vol. 1 (Bucharest: Roza Vânturilor, 1990),

p. 11.

' VALER MOGA
others were free to put behind the national agenda in their historiographical
activities. That was not to be. On the one hand, nationalism remained a
spiritual dominant with both Eastern and Western European intellectuals.
On the other hand, the system of states that rose from the ashes of the
Austro-Hungarian Empire was soon challenged, not only by the states who
had lost territories or seen their ambitions unfulfilled, but even by French
or U.S. politicians.2
Thus, by limiting our area of interest to the literature on the year 1918,
we notice that Romanian historians continued to work in keeping with the
previous agenda. Their mission was first and foremost to provide a justi-
fication for the establishment of the Romanian nation-state. In other
words, they proceeded to consolidate the union or, to put it differently,
to achieve the spiritual union after the completion of the political one.
This spiritual union was often mentioned by Vasile Goldiº, Ion Agârbi-
ceanu, Dimitrie Gusti, and even by Ioan Lupaº and Nicolae Iorga. By this,
they meant a new spiritual horizon likely to diminish the differences in
terms of culture and identity defining the Romanians from the provinces
acquired in 1918, who had lived for very long periods of time in foreign
political and cultural environments. In order to achieve this goal, history
had to take to the streets and come up with a national pantheon devised
in keeping with the new borders of the country. Through grandiose popular
celebrations, Tudor Vladimirescu was to be adopted by the people of
Transylvania and Bessarabia, while Avram Iancu was promoted as a na-
tional hero south and east of the Carpathians in 1924, on the centennial
of his birth.3
The historiography of these events remains somewhat paradoxical in
nature. On the one hand, a common topic of the Romanian political dis-
course of the year 1918 was the Union as a outcome of a lengthy histori-
cal process. On the other hand, Iorga, Lupaº, and the other members of
their generation felt the need for a spiritual union after the political one.
The publication of the first Romanian historical study on the year 1918
is related to the name of a scholar seen by an American author as the main
2. See Recherches sur la France et le problème des nationalités pendant la Première

Guerre mondiale. Pologne, Ukraine, Lithuanie. Travaux du Centre Histoire des
relations internationales et de lEurope au XXe siècle de lUniversité de Paris IV, ed.
by Georges-Henri Soutou, Ghislain de Castelbajac, and Sébastien de Gasquet
(Paris: Presses de lUniversité de Paris-Sorbonne, 1995).
3. Valer Moga, Astra ºi societatea 19181930 (Cluj-Napoca: Presa Universitarã
Clujeanã, 2003), pp. 181183, 484485, 486490.

The Year 1918: Nine Decades of Historiography 93
representative of British anti-Habsburg feelings,4 historian and publicist

R. W. Seton-Watson. Since the early years of the 20th century, he had been
involved in a campaign supporting the national political actions taken by
the Czechs, the Slovaks, the Southern Slavs and the Romanians living in
the Austro-Hungarian Empire.
During a 1920 visit to Romania, Seton-Watsonalso known under his
penname, Scotus Viatorfinanced a contest for the publication, in co-
operation with the Astra cultural association, of a book on the year 1918
in Transylvania. The only text submitted for the contest, and which of
course won the prize, was sent by publicist and sociologist Ion Clopoþel.
His discourse is that of a protagonist justifying his political involvement,
while his attitude is typical for all Romanian Transylvanian social-demo-
crats who, caught between the internationalism promoted in Hungary by
their own party and the demands of the Romanian national movement,
finally chose in favor of the latter in the autumn of 1918, without discard-
ing their social ideals. In the book published in Cluj in 1926, Clopoþel
presented the Union between Transylvania and Romania as the final com-
pletion of the national program of 1848, and saw in Bãrnuþiu the origi-
nator of the ideology of 1918. In keeping with the same approach, he as-
cribed the Romanian success to the efficiency of the feelings of solidarity
expressed in the political objective of a peasant democracy, advocated by
the national elites.5
Anniversary years promised to become landmarks in the historiography
on the year 1918. However, the first three anniversaries of the Union came
at times of increasingly acute crisis, while the fourth anniversary, in 1948,
stirred no echoes because of the establishment of the communist regime
in Romania. In 1928, the celebrations of the Union were postponed for
four months and only took place on 20 May 1929, because of a change in
government and of parliamentary elections. In 1938, December 1 came at
a time of threatening international developments and was further marred
by the bloody retaliatory measures taken by Carol II against his far-right
rivals from the Legion of Archangel Michael. Consequently, the celebra-
tions were postponed for another year and took place on 1 December
1939, still in an atmosphere of great uncertainty, as a new war had started
two months earlier. In 1943, 25 years after the Union, one could at beast
4. Arthur J. May, R. W. Seton-Watson and British Anti-Hapsburg Sentiment,

American Slavic and East European Review, 20, no. 1, 1961, pp. 4054.
5. Ion Clopoþel, Revoluþia din 1918 ºi Unirea Ardealului cu România (Cluj: Socie-
tatea de Mâine, 1926), p. 170.

'" VALER MOGA
talk about a commemoration, as it would have been ludicrous to celebrate

the Union after the territorial losses suffered by Romania in 1940.
In 1928, ten years after the Union, Romanian historians were too busy
keeping track of current events to have time for a more comprehensive
monograph on the Union. The active involvement of historians in party
politics came with the long tradition of national engagement, but it also
reflected a pragmatic attitude meant to secure the position and the means
required for the achievement of their professional goals.
Romania itself was experiencing increased political confusion, under a
hesitant regency triumvirate that was preparing to transfer the power from
a tired National Liberal Party which, with small interruptions, had been
in government since 1914, to the young and extremely popular National
Peasant Party. The major Transylvanian historians, Alexandru Lapedatu
(liberal) and Ioan Lupaº and Silviu Dragomir (supporters of Averescus
party), were marginalized after Iuliu Maniu, of the National Peasant Party,
became chairman of the Council of Ministers.
In 1928, Vintilã Brãtianu, still the leader of the cabinet, realized full well
that his liberals, exhausted after many years in power, would not be able
to convince the people to join in national celebrations. He agreed to leave
the Astra, a non-political organization, in charge of the organization,
considering that the modest but generous position as governmental spon-
sor would be the most advantageous for him.
As part of a greater plan, the leadership of the Astra put Silviu Drago-
mir in charge of a committee for the publication of a volume called Zece
ani de stãpânire româneascã în Ardeal (Ten years of Romanian rule in Tran-
sylvania). The funding required by the projects set up by the Transylvanian
cultural institution was to be provided by Alexandru Lapedatu, the liberal
minister of arts and religious affairs.6
Silviu Dragomir made quick progress in his editorial task. He managed
to gather a group of reputed contributors and received a lot of submissions.
However, as expected for a Romanian public initiative, an undertaking of
this magnitude initiated only in April 1928 could not be completed in only
six months, and in November the liberal government had to resign. De-
prived of any financial means, the board of the Astra asked Silviu Drago-
mir to hand everything over to the committee set up by the National Peas-
ant Party and put in charge of the celebrations of the Union, committee
6. Valer Moga, Serbãrile unirii, Alba Iulia20 mai 1929, Apulum, 22, 1985,
pp. 293303.

led by Sever Bocu, minister for Banat. Dimitrie Gusti and Emanoil Bucuþa
accepted to coordinate the editorial activity.7
The outcome of this forced cooperation was an impressive synthesis, an
in folio edition in three volumes amounting to 1,583 pages and 733 illus-
trations. The scientific and literary sections of the Astra played a domi-
nant in the completion of the project, as 40 of the 75 contributors were
members of said sections. It is also interesting to notice that the table of
contents features the names of people like Nicolae Iorga, Wickham Steed,
George Vâlsan, Sabin Manuilã, Sextil Puºcariu, Liviu Rebreanu, etc. In fact,
we are dealing with a monograph covering a multitude of fields, such as
geography, economy, socio-anthropology, and culture. Apart from the
purely historical studies it came to include, its historiographical relevance
also has to do with the fact that the most diverse of fields were approached
from the limited chronological perspective of barely a decade. The main
idea of the book is that Transylvania had made spectacular progress at all
levels in the years following its union with Romania.8
An event of documentary relevance occurred in the late 1920s, but it
was relatively ignored in the decades that followed. Iuliu Maniu, the former
chairman of the Ruling Council of Transylvania, had received custody of
the documents of the Great National Assembly of 1 December 1918. The
festivities of 1929 also saw the opening of the Union Museum of Alba
Iulia. Iuliu Maniu transferred to the new institution the credentials pre-
sented by the delegates, the minutes of the electoral meetings, the docu-
ments expressing the support of various urban and rural communities for
the decisions made in Alba Iulia, etc. The result was the most important
collection of documents on the year 1918 in Transylvania. Over the years,
the collection was largely neglected, being the object of just a few partial
investigations. In 1989, the documents of the Union were published in a
massive volume, but even on that occasion they were not included in a
research program meant to turn them to full account.9
7. Moga, Astra ºi societatea 19181930, pp. 261262.

8. Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 19181928, 3 vols. (Bucharest:
Cultura Naþionalã, 1929).
9. 1918 la români. Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decem-
brie 1918, vols. 710, coord. by Ion Popescu-Puþuri, ªtefan Pascu and
Augustin Deac, ed. by Augustin Deac, Ion Iacoº, Nicolae Josan, Valer Moga,
Teodor Popescu, and Natalia Tampa (Bucharest: Ed. ªtiinþificã ºi Enciclo-
pedicã, 1989), CLXVIII, 636 p., XCI, 527 p., 295 plates, LXXIX, 479 p., 258
plates, CXXIX, 650 p., 118 plates.

'$ VALER MOGA
During the 1930s, Romanian intellectual life was shaped by the para-
digm of the cultural state cultivated by King Carol II and supported, out
of conviction or out of opportunism, by a number of specialists in all fields,
historians included. Many institutions and personalities became involved
in a comprehensive process of social reform meant to bring the citizens of
Romania closer to the standards of Western Europe. The largely peasant
population of the country was to be targeted by programs of social peda-
gogy or, in the sense given to them in Romania, of national pedagogy. Re-
turning to some of his earlier concerns, after taking the throne in 1930
Carol II wanted to put himself at the forefront of this process and even
identify with it. In itself, royal sanction was not a bad thing. Tentatively
at first and then, after the institution of the authoritarian royal regime in
1938, in an open fashion, national pedagogy became a cult of personality
in celebration of the monarch. Using the verbiage specific to this pheno-
menon, Carol styled himself a Constantin Brâncoveanu or a Ceahlãu
Mountain of Romanian culture.10
In the new context, the Romanian historians were not forced to change
their approach to the Union of 1918. They wrote in keeping with the new
demands of national pedagogy and paid attention to the role assumed by
the king. The new position was not entirely uncomfortable, with the king
willing to sponsor to unprecedented levels the publication of literary and
historical works, many of which later became true classics in their fields.
In an introductory study, Ioan Lupaº indicated that in 1934 the king him-
self had asked him to write a book about the Union. The purpose of this
text, in keeping with the cultural tendencies manifest at that that time, is
indicated by the fact that it was published in the Village Library collec-
tion of Prince Carol Cultural Foundation. The monograph in question,
Istoria Unirii Românilor (History of the Romanians Union), appeared in
1937 and remained the reference work for several generations of histo-
rians. Minimizing the role of international developments, Ioan Lupaº pre-
sented the Union of 1918 as the outcome of Romanian preparations that
lasted for hundreds of years. He was also the first to structure a compre-
hensive historiographical discourse on the three unions of the Roma-
nians, which he brought together in a causal relationship. It was in the
wake of Lupaº and of his 1937 book that the geographical elementsthe
Carpathians, axis of Romanian land, the Danube, magic beltbegan
10. N. Iorga, Memorii, vol. 6 (Bucharest: Ed. Naþionala S. Ciornei, n.d.),

p. 13.

to be seen as premises of the establishment of the Romanian nation-state

in 1918.11
Returning to anniversary dates, the celebration of two decades since the
Union took place in Alba Iulia on 1 December 1939, in the presence of
King Carol II, amid grotesque decorations telling of a shameless cult of
personality. It was for the first time that the idea of the union was celebrated
in a totalitarian context and turned into propaganda for the unity of the
whole nation around a dictatorial sovereign, at a time when the World War
threatened the very achievement of the Union of 1918. The historiographi-
cal component of that event bears the same hallmarks. It is almost exclu-
sively limited to one book edited by social-democrat Enea Grapini. Put
together ad usum delphini, the book begins with a quotation from Carol
II, falsely presented as the one who has consolidated United Romania.
The text was censored after the first printing, because it included a refer-
ence to a manifesto of solidarity with the Hungarian Crown signed in
1917, among others, by Bishop Miron Cristea, who, at the time the book
was published, was Patriarch of Romania and chairman of the Council of
Ministers.12
The book is mainly of documentary value. Planned to be a monograph
in several volumes, only the first of which was actually printed, it includes,
apart from the pages written by Tiron Albani, eye-witness accounts writ-
ten by the participants to those events. One of the contributors, Ioan
Lupaº, returned to a topic he had introduced ten years prior and which,
after 1968, became one of the leitmotifs of the literature on the Union: the
disintegration of the Austro-Hungarian Empire.13
One of the most representative publications of the 1930s and the 1940s
is the Revue de Transylvanie. Edited under the auspices of the Astra, it was
published in Cluj (19341940) and then in Sibiu (19411945), its direc-
tor being Silviu Dragomir. Meant to inform Western public opinion on the
political and cultural situation of Romania, Revue de Transylvanie reveals
how the subject of the 1918 Union combined with the issue of anti-revi-
sionism. During its exile in Sibiu, the review published a militant histori-
ography as a consequence of the fact that, in the summer of 1940, the
11. I. Lupaº, Istoria Unirii Românilor (Bucharest: Fundaþia Culturalã Regalã Prin-
cipele Carol, 1937), pp. 3, 811.
12. Tiron Albani, Douãzeci de ani de la Unire: Monografie comemorativã a Unirii.
I. Cum s-a fãcut Unirea (Oradea: Grafica, 1938), p. 46.
13. See also Ioan Lupaº, Prãbuºirea monarhiei austro-ungare ºi adunarea de la
Alba-Iulia, Transilvania, 60, no. 45, 1929, pp. 252262.

'& VALER MOGA
Soviet ultimatum and the Vienna Diktat had largely annihilated a sizable
part of the territorial gains made by Romania in 1918.
Volume 79 of the periodical, covering the period between 1941 and
1943 and more than 400 pages-long, is probably the most important piece
of historiography published on the 25th anniversary of the Union. With
texts by George Sofronie, Camil Negrea, ªtefan Pascu, et al., the volume
opens with the French version of the book published that same year by
Silviu Dragomir, also in the context of the aforementioned commemo-
ration.14
The same Revue de Transylvanie published, in 1945, what we believe is
the last piece written about the year 1918 before the establishment of the
communist regime.15 The article in question was an echo of the campaign
that had begun in 1940, and was published right before the restoration of
the western border of Romania. After 1948, the triumphant doctrine of
proletarian internationalism ended an era of Romanian historiography
during which the idea of nation had reigned supreme in politics, culture,
and ethics. For a number of years, the national political initiatives of the
year 1918 became taboo subjects or were radically distorted, in keeping
with the directives issued by the proletkult academician Mihail Roller. In
his interpretation, Iuliu Maniu, the de facto leader of the Romanian Na-
tional Party, was seeking to turn Transylvania into his own feudal domain.
Also, the democratic reforms included on 1 December 1918 in the Reso-
lution of Alba Iulia were only an attempt by the bourgeoisie to deceive and
demobilize the radical masses. Finally, Iuliu Maniu and the other leaders
of the Romanian National Party had allegedly accepted the union with
Romania in order to gain the support of the bourgeois regime in Bucharest
against the revolutionary turmoil in Transylvania.16
The historiographical recovery of the year 1918 began late, tentatively
and in an indirect fashion. An article published in 1957 focused on the
activity of the councils from the time of the Transylvanian bourgeois-
democratic revolution. It was still to early for one to speak about the
Romanian national councils, but the simple form council was accepted
14. Silviu Dragomir, Vingt-cinq ans après la réunion de la Transylvanie à la

Roumanie, Revue de Transylvanie, 79, 19411943, pp. 536; id., Un sfert
de veac de la Unirea Transilvaniei (Sibiu: Dacia Traianã, 1943), 30 p.
15. Tudor Drãganu, Les décisions dAlba-Iulia et leur interprétation par les
minorités nationales de Roumanie, Revue de Transylvanie, 10, no. 34, 1945,
pp. 5273.
16. Istoria R.P.R.: Manual pentru învãþãmântul mediu, ed. by Mihail Roller (Bu-
charest: Ed. de Stat Didacticã ºi Pedagogicã, 1952), pp. 508509.

because it showed no radical difference as compared to the soviets of Russia

or Hungary.17 During the same year, a number of historians also referred
to the events of 1918, but focused on the revolutionary situation in Roma-
nia or on peasant movements in Transylvania, deliberately disregarding or
marginalizing the national component of the political actions of that time.18
Signs showing a rediscovery of the interwar national ideology began to
appear in 1958 when, for the first time in ten years, people could once
again read about the Union between Transylvania and Romania. The price,
however, was so high that the positive effects were almost completely can-
celled. The article in question had required an incredible choreography. 36
pages-long, it was signed by four historians assimilated by the regime: a
major nationalist historian later integrated within the communist system
(Constantin Daicoviciu), a leftist Hungarian historian who had discarded
his nationalist views (Ladislau Bányai), a modernist also accepted by the
regime (Victor Cheresteºiu), and a representative of the Institute of Party
History of the Central Committee of the Romanian Workers Party (Vasile
Liveanu). The formula was meant to indicate the presence of full political
and national consensus on the interpretations featured in the article. Quite
obviously, however, the text reflected the official point of view on the
matter, and was clearly approved for publication by a higher authority.
According to the authors, the Union was the result of the revolutionary
struggle for social and national freedom of the popular masses, under the
direct influence of the Great October Socialist Revolution. The bourgeois
and the landlords, plus their social-democratic allies whom the communists
still called social-chauvinists, had only worked to prevent the implemen-
tation of the democratic changes desired by the people at the time of the
Union. Thus, we see that the presence in the definition of the adjective
national was counteracted by the communist perspective on democracy.19
The studies published in the years that followed continued to highlight
the alleged differences of opinion between the bourgeois and the landlords,
17. Maya Kertész, Caracterul ºi activitatea sfaturilor din perioada revoluþiei

burghezo-democratice din Ardeal (octombrie 1918martie 1919), Studii.
Revistã de istorie, 10, no. 5, 1957, pp. 127140.
18. P. Matei and T. Ion, Despre situaþia revoluþionarã din România între anii
1918 ºi 1922, Studii. Revistã de istorie, 10, no. 2, 1957, pp. 159175;
L. Vajda, Documente despre miºcãrile þãrãneºti din Transilvania din noiem-
brie 1918, Analele româno-sovietice. Istorie, no. 5, 1957, pp. 141151.
19. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cheresteºiu and V. Liveanu, Lupta revoluþio-
narã a maselorfactor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România, Studii.
Revistã de istorie, 11, no. 6, 1958, pp. 21, 45.

VALER MOGA
on the one hand, and the revolutionary popular masses, on the other, dur-
ing the events of 1918. The nationalist overtones, however, were increas-
ing in intensity. In 1964, Nichita Adãniloaie and Aron Petric described the
Union as the product of the centuries-old desire of the Romanian people
to achieve their national unity, an imperious historical necessity. The
separation from a not so distant past was also indicated by a certain
phraseformation of the Romanian nation-statewhich had been re-
current in interwar historiography and was to resurface in a better adapted
form after 1968.
One year later, Eliza Campus was writing about the fulfillment in 1918
of the century-old aspirations of the Romanians from Transylvania and
about the general Romanian struggle for unity.20 The increasingly noncha-
lant recourse to the historiographical legacy of Ioan Lupaº heralded the
victory of national Romanian communism, which came in 1965.
In 1968, the Union between Transylvania and the Kingdom of Roma-
nia officially became the fundamental event of our national history. The
decision was not made on a political whim and was by no means an ideo-
logical response to the Soviet military intervention in Czechoslovakia.
Nicolae Ceauºescus position with regard to the suppression of the Prague
spring only speeded up the change in the public and historiographical
perspective on the year 1918, for the process had begun earlier than that.
The project had been perfected two years earlier, but a decision was
made to wait for the semi-centennial of 1968 before it was made public.
In 1966, Alba Iulia was or at least appeared to be a secondary stop dur-
ing the visit made by Ceauºescu to the Hunedoara region, which also in-
cluded the raion of Alba. After visiting the cities of Hunedoara proper, the
leader of the Romanian Communist Party also stopped in Alba Iulia, where
he visited Union Hall and the Cathedral of the Coronation. The discourse
of a cult of personality with nationalist overtones had already been per-
fected, as the Scânteia, the official newspaper of the Romanian Commu-
nist Party, compared his visit to Michael the Braves arrival to the city in
1600. Ceauºescu himself professed emotion at having visited the venue of
a tremendously important historical event, and continued by mention-
ing the connection between historical traditions and the construction of
socialism in Romania.21
20. Aron Petric and Nichita Adãniloaie, Formarea statului naþional român: Lupta
poporului român pentru independenþã naþionalã (Bucharest: Ed. Politicã, 1964),
p. 37; Eliza Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale rou-
maine (19141918), Revue Roumaine dHistoire, 4, no. 4, 1965, pp. 787788.
21. Scânteia, 36, no. 7126, 9 October 1966.

The historiographical and editorial activities following the year 1968

were indeed unprecedented, and they peaked during anniversary years.
While the form was that of a propaganda campaign, not everyone involved
was officially commissioned. After two decades during which social struggle
and the revolutionary role of the working class had held the center stage
in historiography, the Union of 1918, with its national ideological under-
current, represented an infinitely more appealing field. Consequently, the
representatives of several generations of historians, secure in the thought
that they were not going against the official line, approached the event in
question with genuine interest.
On the one hand, the former delegates to the Great National Assem-
bly of Alba Iulia, many of whom had been thrown into the communist
prisons, realized that all of a sudden they were allowed to talk about the
political activities of their youth and were even given particular attention,
the veterans becoming important fixtures during the anniversaries of the
Union. In 1968, while in Alba Iulia for the semi-centennial of the Union,
Ceauºescu shook their hands and kept them for a photo opportunity, at a
time when his popularity ran high following the independent position he
had adopted with regard to the Soviet intervention in Czechoslovakia.
A number of authors who had published until 1947 as historians of the
national political struggle and who had been forced to abandon the sub-
ject for many years could presently make their comeback. Quite represen-
tative in this respect are Vasile Netea and, especially, ªtefan Pascu.
The representatives of another generation, those who had been given
a national education at home and in school during the 1940s, had been
forced, after the war, to stay away from a set of values they still felt as their
own. Consequently, after 1968, historians like Pompiliu Teodor and
Alexandru Zub did not have to be coerced into writing anniversary texts
on the Union of 1918. Of course, their attitudes were hardly univocal,
usually moving between dignity and opportunism.
The same observations apply to the representatives of the postwar gen-
erations, according to the influences that shaped their education and in-
tellectual background.
It is very difficult to see a general pattern in the rich post1968 histo-
riographical and editorial activity on the political year 1918. The fact re-
mains, however, that only little of it truly met the requirements of valid
research and information.
Emblematic for this phenomenon is the figure of ªtefan Pascu. As in
his youth, during the Sibiu exile of Cluj University, he had cultivated a
nationalist political approach in his study of history, the reinterpretation of

VALER MOGA
the year 1918 presented him with an excellent career opportunity which
he would pursue for the rest of his life. The name of ªtefan Pascu became
synonymous to historical writing on the Union between Transylvania and
Romania. Apart from the large number of studies and articles published
beginning with 1968, worthy of attention is his comprehensive monograph
on the Great National Assembly of Alba Iulia.22 The very title of the book
indicates the fact that the author decided to join those who had taken the
path opened by Ioan Lupaº in 1937. Pascu himself favored the same wide
chronological perspective, discussing the sense of unity and of Romanian
identity and adopting the thesis of the three unions of the Romanians. Still,
the context of his time made him keep his distance from Lupaºwho had
written about the role of militant Orthodoxy in achieving the spiritual
union of the nation23and associate between what he called the constant
struggle for national emancipation and the equally long social struggle of
the people.
The separation from the interpretations of 19581960 is quite obvious.
While criticizing the disregard shown by the bourgeois and the landlords
towards the democratic provisions in the Alba Iulia Resolution, he never-
theless considered that the positive economic and cultural developments
in the wake of the Union more than surpassed the shortcomings of the
period in question. As a novelty, he placed the Union in a historical suc-
cession followed by the creation in 1921 of the Romanian Communist
Party and by the victory of the communist regime in Romania.
A new anniversary of the Union gave ªtefan Pascu the opportunity and
the means to publish an expanded version of his book. 24 The overall pers-
pective and the interpretations remained largely the same. In fact, sizable
fragments from the first edition were reproduced as such in the second.
Even if the 1983 edition included a subchapter dealing with the union
between Bukovina and Romania, the issue of Bessarabia remained a taboo
subject.
Both editions drew on a rich bibliography. Still, neither came to include
a complete analysis of the large collection of documents on the Great Na-
tional Assembly hosted by the Union Museum of Alba Iulia.
22. ªtefan Pascu, Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, încununarea ideii, a
tendinþelor ºi a luptelor de unitate a poporului român (Cluj: Universitatea Babeº-
Bolyai, 1968), 512 p.
23. Lupaº, Istoria Unirii Românilor, pp. 2026.
24. ªtefan Pascu, Fãurirea statului naþional unitar român, 2 vols. (Bucharest: Ed.
Academiei R.S.R., 1983), 432 p., 404 p.

The official and ideologically biased point of view on the year 1918 was
formulated within the Institute of Historical and Social-Political Studies
of the Central Committee of the Romanian Communist Party. Under the
coordination of Ion Popescu-Puþuri and Augustin Deac, in 1970 this in-
stitution published a synthesis that saw two additional editions in the years
that followed.25 By and large, it endorsed the theories and the interpreta-
tions found in ªtefan Pascus monograph. However, the ideological and
political overtones are much more manifest here. Considerable weight was
given to the communist finality of a century-long historical process which
also included the Union between Transylvania and Romania.
It is practically impossible to perform comprehensive analysis of the
plethora of studies and articles published between 1968 and 1989, given
their thematic and qualitative diversity.
By far the most numerous are the anniversary and circumstantial texts,
and in their case scientific relevance is the exception rather than the rule.
At a first glance, certain topics seem to be free from bias. This is the case
of articles whose titles include phrases like the international recognition
of the union, the international echoes of the union, the international
confirmation of the union, etc. Still, their unusually large number and the
fact that they were written by people with no prior research activity in the
field seems to indicate that they were part of a propaganda campaign.
Similar suspicions are raised by those titles that are extremely long and
detailed to the point of exhausting the whole message. Their pedagogic
verbiage indicates the firm intention of leading the reader to a particular
conclusion. For instance, the title of an editorial piece published in 1985
was Unirea de la 1 Decembrie 1918, încununare a luptei ºi nãzuinþelor
tuturor românilor de a avea un stat unitar, independent, de a trãi liberi, în
pace ºi colaborare cu vecinii, cu alte popoare (The Union of 1 December
1918, crowning achievement of the struggle and of the aspirations of all
Romanians for a unitary and independent state, for a life of peaceful co-
operation with their neighbors and with other nations).26 Also from the
long list of such tendentious formulas, we shall conclude with those clearly
indicating the intention of political hijacking by way of artificial associa-
tions: Unitatea tuturor fiilor patrieichezãºie a edificãrii socialismului ºi
25. Unirea Transilvaniei cu România: 1 decembrie 1918, ed. by Ion Popescu-Puþuri

and Augustin Deac (Bucharest: Ed. Politicã, 1970), 791 p.; 1918: Unirea
Transilvaniei cu România, ed. by Ion Popescu-Puþuri and Augustin Deac, 3rd
edition (Bucharest: Ed. Politicã, 1978), 743 p.
26. See Revista de istorie, 38, no. 12, 1985, p. 1153.

" VALER MOGA
comunismului în România (The union of all the sons of our nationa

guarantee of the construction of socialism and communism in Romania),27
or Semnificaþiile marii Uniri din 1918 la cotele împlinirilor de azi ale
României Socialiste (The significance of the great Union of 1918 in light
of the current achievements of Socialist Romania). 28
While relatively few in number, the relevant historiographical contribu-
tions deal with topics such as the international context, the dissolution of
Austria-Hungary and the development of successor states, the organization
and the activity of Romanian volunteers in Russia and Italy between 1917
and 1918, the revolution from the autumn of 1918, the organization and
the activity of national guards and of national councils, the political involve-
ment of institutions such as the Church, the schools, the banks, the orga-
nization and activity of the Great National Assembly of Alba Iulia, etc.
In what concerns the studies dealing with the activity of Romanian
Transylvanian political parties, quite striking is the selectiveness dictated by
political opportunism. While the texts devoted to the social-democrats
abound, as after 1968 they were no longer seen as social-chauvinists,
those on the Romanian National Party are very few and far apart.
The past fifteen years have seen a gradual reduction in the of Romanian
historiography on the political year 1918. This is not necessarily a bad
thing, as the decrease in question mostly affected the anniversary, the cir-
cumstantial, or the politically-commissioned texts. In fact, virtually all of
the earlier tendencies continued to be reflected after 1989, the change
affecting only the balance between them and the appearance of new ap-
proaches.
Increasingly frequent has been the idea of a cooperation between his-
toriographical circles once situated on irreconcilable positions. In 1998, a
Romanian-Hungarian conference was organized in three stages, at Satu
Mare, Zalãu, and Nyíregyháza. While it was only partially a dialogue, with
participants usually sticking to their traditional theses, the very organiza-
tion of such an events represents a major step forward.29
The issue of Romanian statehood after 1918 is beginning to be per-
ceived as a component of the European geopolitical architecture after World
27. Gheorghe Arãdãvoaice, in 1918. Triumful marelui ideal: Fãurirea statului naþio-
nal unitar român, ed. by Ilie Ceauºescu (Bucharest: Ed. Militarã, 1988), p. 361.
28. Gh. I. Ioniþã, in Forum, 20, no. 12, 1978, pp. 1427.
29. 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvégkorszakkezdet. The End and the
Beginning of an Era, ed. by Cornel Grad and Viorel Ciubotã (Zalãu: Lekton;
Satu Mare: Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998), 578 p.

War I. In fact, this was the topic chosen for an international conference
hosted by Babeº-Bolyai University of Cluj, also in the year 1998.30 Equally
interesting is the interpretation of the Versailles system from the vantage
point of the European integration process.31 By way of such approaches,
the events occurred in 1918 in Transylvania and in Central and Eastern
Europe may indeed be given an authentic historiographical interpretation.
30. La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique

européenne, ed. by George Cipãianu and Vasile Vesa (Cluj-Napoca: Presa Uni-
versitarã Clujeanã, 2000), 355 p.
31. Dumitru Suciu, Anul 1918 în Europa Centralã ºi Rãsãriteanã. Evoluþia ideii de
Europã Unitã: Perspectivã ºi retrospectivã istoricã (Cluj-Napoca: Argonaut,
2003), 303 p.

CE N T RA L EASTERN EUROPE
AND
B E T W E E N 1918 A N D 1920
IN A N G L O -S A XO N H I S T O R I O G RA P H Y
Sorin Arhire
T HE END of World War I, occurred in 1918, brought with it substantial

changes of European borders, following the disappearance of the great
empires that had previously dominated the continent. The Second Reich
ceased to exist after its defeat in the war, Austria-Hungary and the Otto-
man Empire disintegrated as a consequence of the national movements of
peoples living on their territory, while Tsarist Russia ceased disappeared
after the revolutions of February and October 1917 and following its di-
sastrous defeat in the war. While border changes in Western Europe were
practically insignificant, even if Alsace and Lorrainethe apple of discord
between France and Germanywere lost by the Germans to the French,
the same could not be said about the borders within the so-called Central
and Eastern Europe.1 The region saw the emergence of nation-states, some
resurrected after a long absence, others substantially expanded with the
addition of new territories, and some newly created.2
1. During the interwar period, the phrase Central and Eastern Europe desig-
nated the countries situated between Germany and the Soviet Union, that is,
Czechoslovakia, Poland, Hungary, Yugoslavia, Romania, and Bulgaria, plus
maybe the Baltic states. After World War II, the region was seen more as a
political unit than as a geographic one, and included the countries that failed
to develop in synchrony with Western Europe, but which were also not inclu-
ded in the Soviet Union. Alan Palmer, The Lands Between: A History of East-
Central Europe since the Congress of Vienna (London: Weidenfeld & Nicolson,
1970). Apud R. J. Crampton, Eastern Europe in the Twentieth Century and
After (London: Routledge, 1997), pp. xixii.
2. Following World War I, Poland, Lithuania, and Finland got their indepen-
dence, Romania more than doubled its surface area and population as com-

& SORIN ARHIRE
Given the large number of books, collections of studies, and articles

written by Anglo-Saxon authors about the events of 19181920 in Cen-
tral and Eastern Europe during the almost nine decades passed since the
end of the Great War,3 we want to state from the very outset that this his-
toriographical study is by no means meant to be exhaustive, for that would
be extremely difficult, if not downright impossible. In order to somewhat
limit the scope of our investigation, we began by excluding the texts of
authors who do not belong to the Anglo-Saxon world but who neverthe-
less published in English in distinguished reviews such as the Journal of
Contemporary History, the English Historical Review, or the American Slavic
and East European Review. In fact, our intention was to present a sample
of the manner in which various British and U.S. historians perceived the
events that took place in Central and Eastern Europe.
From a certain point of view, the historical studies devoted by Anglo-
Saxon authors to the Central and Eastern European events of 1918 and of
the two years that followed could be divided into two categories. On the
one hand, we have those texts that warmly welcome the emergence of
nation-states, and, on the other, the texts that mourn the demise of the
former empires, chiefly of Austria-Hungary, seen as a source of stability in
Europe. Another observation is that the number of authors who sincerely
sympathized with the newly created independent nations was larger among
the contemporaries to the events in question than among the authors of
today, who are nearly unanimous in thinking that the states that rose from
the ashes of the Austro-Hungarian Empire were driven by xenophobia,
militarism, and by the worst kind of nationalism.
The year 1918 saw the emergence of nation-states in Central and East-
ern Europe, but their international recognition only came after the Paris
Peace Conference, where the great Western powers gave official sanction
to the creation of the new countries. Consequently, even if initially we had
intended to focus exclusively on the aforementioned year, in a later stage
pared to the pre-war situation, while Czechoslovakia, Yugoslavia, Estonia, and

Latvia were created as independent countries. Defeated in the war, Austria,
Hungary, and Bulgaria saw their territories diminished considerably.
3. The First World War was also called The Great War because it reached all
corners of the world and especially because it was the first war of this kind,
shocking humanity with the number of casualties and with the magnitude and
duration of the fighting. The name remained in use even after World War II,
despite the fact that the latter far surpassed the former when it came to the
number of victims, to the length of the conflict, and to the size of the forces
involved.

Central and Eastern Europe between 1918 and 1920 in Anglo-Saxon Historiography 109
we expanded our investigation to cover the two years that followed, think-
ing that for the British and the Americans the year 1918 was but the end
of a war they had fought for more than four years and for more than one
year, respectively. Without a doubt, we could say that the territorial changes
in Europe following World War I took them somewhat by surprise, as
indicated by the fact that the new order was established by the treaties
signed during the conference hosted by the French capital.
The book written by Milton G. Lehrer and suggestively titled Ardealul,
pãmânt românesc (problema Ardealului vãzutã de un american) (Transylvania,
Romanian land: The issue of Transylvania as seen by an American), pub-
lished in Bucharest in 1944, clearly sides with the Romanians and de-
scribes the former Austria-Hungary as a state abomination that had sur-
vived for a long time in Central Europe.4 Dedicated by its author to the
liberating Soviet and Romanian troops,5 the book is obviously partisan,
a lengthy condemnation of the Hungarian rule over Transylvania. The
Romanian and Hungarian coexistence is presented as a constant and
lengthy struggle, with the focus on the conflicts that unavoidably appeared
over a period of nearly a thousand years, coming thus to reflect the ech-
oes of a nationalist interwar literature and somewhat foreshadowing the
historiography of the communist regime which, as we very well know,
highlighted the accidents occurred in the course of timesocial and in-
terethnic conflictsdisregarding the fact that the periods of cooperation
between Romanians and Hungarians were far longer than the periods of
conflict. One of the first things that we notice is the extremely violent dis-
course, as the text abounds in inflammatory statements like the sizable
effects of the violent propaganda unleashed by the Hungarians, 6 the
Machiavellian Hungarization plan,7 or nefarious Hungarian plans.8
Events are presented stating with the Hungarian invasion9 of the pro-
vince and continuing until the end of World War I, a small final chapter
being devoted to the four years of Hungarian administration in Nor-
thern Transylvania following the Vienna Diktat. In the epilogue, we no-
tice the authors satisfaction with the fact that Transylvania is Romanian
4. Milton G. Lehrer, Ardealul, pãmânt românesc (problema Ardealului vãzutã de

un american) (Bucharest, 1944), p. 163.
5. Ibid., p. 9.
6. Ibid., p. 214.
7. Ibid., p. 151.
8. Ibid., p. 99.
9. Ibid., p. 15.

SORIN ARHIRE
one again,10 and his renewed praise of the glorious Soviet forces and of
the brilliant leader of Soviet Russia,11 Stalin.12
As opposed to Milton G. Lehrer, A. J. P. Taylor13 approaches the mat-
ter in a radically different manner, despite the fact that his book, The Habs-
burg Monarchy, 18091918, was published in London during roughly the
same period, namely, in 1948. After examining the history of the Austrian
Empire and then of Austria-Hungary, the author essentially concludes that
the Habsburgs were the most important dynasty of the modern era, and
that the whole history of Central and Eastern Europe revolved around
them. According to the British historian, the disappearance of the Austro-
10. Ibid., p. 315.

11. Ibid., p. 310.
12. In fact, Northern Transylvanias return to Romania on 9 March 1945 was a
Soviet gift to the communist government led by Petru Groza, sworn in on
6 March 1945. This return was also used by the Soviets to blackmail the
Romanians, in the sense that the reinstatement of the Romanian adminis-
tration over this territory was conditioned by the establishment of a commu-
nist regime. Ioan Scurtu and Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX
(Bucharest: Paideia, 1999), p. 492.
13. Alan John Percivale Taylor was born 1906 in Birkdale, Lancashire, England.
He was sent to a Quaker school, as his parents were opposed to the First
World War, which was ongoing at the time. He later attended the Malvern
preparatory school, and then Bootham School of York. He managed to obtain
a scholarship with Oriel College, Oxford, where he became a supporter of the
Communist party. He visited the Soviet Union in the summer of 1925. Upon
his return to Oxford, forswore the communist ideology, following the partys
refusal to become involved in the strike of 1926. The following year he gra-
duated from Oriel College, with class I honors. Drawn by Viennas reputation
as the home of the socialist European avant-garde, but also at the suggestion
of an Oxford professor, Taylor managed to secure a scholarship in the Austrian
capital, where he studied Anglo-Austrian relations between 1848 and 1866.
He taught at Manchester University and became a regular contributor to The
Manchester Guardian, which later became The Guardian. He also taught semi-
nars at the Magdalen College in Oxford. He became closely acquainted with
the former Hungarian prime minister, Mihály Károlyi, who was at the time
living in exile. The latter helped him better understand the nations of Central
and Eastern Europe. He became a reputed historian, invited to participate in
many radio and TV broadcasts. He published more than 30 books, being the
best-known British historian of the 20th century. He died in London, in Sep-
tember 1990. http://www.age-of-the-sage.org/history/historian/AJPTaylor.
html, accessed on 23 April 2007.

Hungarian monarchy only worsened the problems of Central Europe. 14

The successor states faced an internal authority crisis, while externally they
remained vulnerable to German influence, a thing which later led to the
so-called Drang nach Osten of the Third Reich. Besides, their borders had
not been fairly set, as that would have been practically impossible. Conse-
quently, Taylor openly wondered whether the principle of national self-
determinationwhich had theoretically underlain the Paris Peace Con-
ferencehad been correctly implemented. The developments experienced
by the countries of Central Europe during the interwar period prove that
he was right. Czechoslovakia and Yugoslavia reproduced the national com-
plications of Austria-Hungary,15 as the first was home to seven nations and
the second to nine. The Romanians amounted to a little over two-thirds
of the population of the Romanian state,16 and the Poles represented less
than two-thirds of the population of Poland.17 Furthermore, if we consider
the interdiction to unite Austria and Germany and the two million Bohe-
mian Germans living in Czechoslovakia, we realize that the principle of self-
determination was denied to the Germans. As indicated by the British
historians, the Hungarians had the much wanted nation-state, but it ac-
counted for only one third of St. Stephens Hungary, with sizable Hungar-
ian minorities presently living in Romania, Czechoslovakia, and Yugoslavia.18
In another book, The Origins of the Second World War, published in Lon-
don in 1961 and reprinted in 15 successive editions, the same author right-
fully considers that World War I left the German problem unsolved and
even worsened it, as Poland and Czechoslovakia took control of large ter-
ritories inhabited by a strong German minority, a thing which only served
to increase tension in the region. Analyzing the causes behind the outbreak
of World War II, as indicated by the very title of the book, A. J. P. Taylor
once again highlighted the unfortunate consequences of the disappearance
of Austria-Hungary from the vantage point of international relations. In-
stead of a great power to counterbalance German might on its eastern
14. A. J. P. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918: A History of the Austrian

Empire and Austria-Hungary (London: Hatmish Hamilton, 1948), p. 252.
15. Ibid., p. 253.
16. According to the census of 1930, in ethnic terms 71.9% of Romanias popula-
tion was of Romanian origin, 7.9% were Hungarians, 4.1% Germans, 4%
Jews, and 12.1% belonged to other nationalities. Anuarul statistic al României
1937 ºi 1938 (Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1939),
pp. 5861.
17. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918, p. 252.
18. Ibid.

SORIN ARHIRE
borders and likely to check the possible expansion of Russia, Central Eu-
rope was presently home to nation-statesuniformly weakutterly unable
to counteract German actions in the eastern part of the continent.
In Diplomacy, the opus magnum of Henry Kissinger19 published in New
York in 1994, the author discusses the setting of borders in the aftermath
of Word War I, the manner in which the Versailles system was designed,
the role of Central and Eastern European states within this system, as well
as the attitudes of Britain and the United States with regard to Austria-
Hungary until the end of the war and later with regard to its successor
states. Approaching international relations from the vantage point of the
realist school, Kissinger focused on the investigation of relations between
states, seeing the latter as the main protagonists in the international arena
and minimizing the role played by international organizations such as the
League of Nations. He paid attention to matters pertaining to security and
strategy, largely disregarding the economic and especially the social aspects.
According to the American author, the territorial promises made in the
critical moments of the war by the Entente powers, advantageous for the
Romanians, the Poles, the Czechs, the Slovaks, and the Serbs, only con-
tributed to the destruction of the last remnants of flexibility that diplomacy
may have counted on,20 amounting practically to blank checks issued to
these nations. In fact, this translated into the demise of Austria-Hungary,
although the British and the Americans had never intended this during the
war. In fact, in the speech held by Woodrow Wilson on 8 January 1918
Kissinger found references to the autonomy of minority groups living in
the Austro-Hungarian Empire, which indirectly meant the preservation of
this state entity. More importantly, he indicated that the granting of this
autonomy was among the non-mandatory objectives of the U.S. 21
19. Henry Alfred Kissinger was born in Fuerth (Germany), on 27 May 1923. He
went to the United States in 1938, and became a U.S. citizen five years later.
During World War II, he joined the Counterintelligence Service of the U.S.
Army. In 1954 he obtained a doctoral title at Harvard University. He held
several positions in a number of government agencies dealing with interna-
tional relations. Between 1969 and 1975 he was Nixons adviser on national
security and Secretary of State. He taught at Harvard. In 1973, he was awar-
ded the Nobel Peace Prize. He wrote many books and articles dealing with
U.S. foreign policy, with international relations, and with diplomatic history.
http://nobelprize.org/nobel_prizes/peace/laureates/1973/kissinger-bio.html,
accessed on 24 April 2007.
20. Henry Kissinger, Diplomacy (New York: Simon & Schuster, 1994), p. 189.
21. Ibid., p. 194.

Lonnie R. Johnson, the author of the book Central Europe: Enemies,

Neighbors, Friends, considers that there was a huge discrepancy between the
objectives of the belligerents at the beginning of the war and the objectives
achieved through the peace conference that marked the end of the conflict.22
We could say, without fear of being wrong, that Great Britain and the
United States did not declare war on Germany in order to create an inde-
pendent Polish state, or to approve of Romanias annexation of vast terri-
tories, or, above everything, to bring about the demise of Austria-Hungary,
which had previously guaranteed the balance of power in Europe. Johnson
argues that the initial objectives of the war were distorted by a number of
special developments which radically altered the postwar situation, namely,
the political changes occurred in Russia in 1917 and the American involve-
ment in the conflict.23
The same author rightfully argues that although Woodrow Wilson and
V. I. Lenin had radically different ideas about the new world and European
order, they had one important element in common, national self-determi-
nation, which was taken into account during the Paris Peace Conference.24
As opposed to most historians, who saw Germany as the great loser of
World War I, Lonnie R. Johnson believes that Austria-Hungary was hard-
est hit, for one simple reason. 25 While Germany continued to existde-
spite substantial losses in territory and populationAustria-Hungary sim-
ply disappeared, creating a void of power in Central and Eastern Europe.
Furthermore, the systematically partisan implementation of the self-deter-
mination principle, to the disadvantage of Austria and Hungary, in the areas
with an ethically mixed population, only created discontentment among
Austrians and Hungarians, after the treaties of Saint Germain and Trianon,
respectively, a discontentment similar to the one felt by the Germans after
the Treaty of Versailles26 and which later poisoned the relations among the
countries of Central and Eastern Europe.
Published one year after the end of the Paris Peace Conference, the book
signed by Charles Seymour describes the problems faced by Woodrow
Wilson in the implementation of the national self-determination principle
in Central and Eastern Europe. Based on the old principle whereby the
victor gets all the spoils, Poland, Romania, and Serbia expressed excessive
22. Lonnie R. Johnson, Central Europe: Enemies, Neighbors, Friends (New York:
Oxford University Press, 1996), p. 171.
23. Ibid., p. 172.
24. Ibid.
25. Ibid., p. 191.
26. Ibid., p. 192.

" SORIN ARHIRE
territorial claims, causing considerable trouble to the great winning pow-

ers when it came to setting the new borders of Europe.27 A similar perspec-
tive can be found in the book National States and National Minorities,28
written by C. A. Macartney and published in London in 1934. When it
comes to the new order set in Paris in 19191920, what we find in this
book largely coincides with the position of the Foreign Office on this
matter. While during the peace conferences that came after the war the
British had been just as intransigent as the French when it came to the
defeated powers, as time went by their position began to change. Besides,
from the very beginning, British diplomats had considered that the new
borders within Central and Eastern Europe could be later revised, as op-
posed to the borders within Western Europe. The idea also appears in
Macartneys book, supported by arguments that are essentially ethnic in
nature.29 The British author rightfully considered that entire territories
inhabited by a certain population became regions with a minority popu-
lation in the states that benefited from the Paris Peace Conference, casting
serious doubts on the fairness of the borders set after World War I.
Keith Hitchins,30 a historian specializing in Eastern European issues and
especially in the history of Romania, performed an interesting analysis of
the manner in which the U.S. foreign policy of 1918 perceived the emer-
gence of nation-states. In a study called Politica americanã ºi unirea Tran-
silvaniei cu România în 1918 (American politics and the 1918 union
between Transylvania and Romania), the American author contends that
Woodrow Wilson had a contradictory position throughout the entire war.31
27. Charles Seymour, Woodrow Wilson and the World War: A Chronicle of Our Own
Times (New Haven, CT: Yale University Press, 1921), p. 282.
28. See C. A. Macartney, National States and National Minorities (London: Oxford
University Press, 1934).
29. Ibid., p. 428.
30. Keith Hitchins received a Ph.D. in history at Harvard University in 1964.
Since 1969 he has been teaching history at the University of Illinois, specia-
lizing in Romania and Southeast Europe. He wrote many books on the mo-
dern and contemporary history of Romania, such as: The Rumanian National
Movement in Transylvania, 17801849 (Cambridge, MA: Harvard University
Press, 1969); Orthodoxy and Nationality: Andreiu ªaguna and The Rumanians
of Transylvania, 18461873 (Cambridge, MA: Harvard University Press,
1977); The Idea of Nation: The Romanians of Transylvania, 16911849 (Bu-
charest: Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985); Rumania, 18661947 (Ox-
ford: Clarendon Press, 1994); The Romanians, 17741866 (Oxford: Claren-
don Press, 1996).
31. Tribuna, 12, no. 48, 1968, p. 8.

On the one hand, the U.S. president made general statements, supporting
the idea of self-determination for the peoples of Austria-Hungary, and, on
the other, he refused to endorse the possible disintegration of the dualist
empire.32 In fact, it was a clash between the idealistic principles of the
American president and the possibility of actually implementing them once
the war was over. Just like other Anglo-Saxon authors, K. Hitchins believes
that Wilson supported the preservation after the war of the territorial in-
tegrity of Austria-Hungary, finding considerable evidence in this respect:
in April of 1917, the U.S. Congress only declared war on Germany, and
not on Austria-Hungary, the presence of a plan for a separate peace, and,
last but not least, the Fourteen Points, mainly point number ten, which ex-
pressed the U.S. presidents desire to grant the possibility of free autono-
mous development within a federal union led by the House of Habsburg.33
The same article suggests that, in an early stage, the U.S. had agreed to
guarantee the territorial integrity of Romania and accept an annulment of
the Peace of BufteaBucharest,34 but had refused to accept the idea of a
union between Transylvania and Romania, as that would have involved the
disintegration of Austria-Hungary.
The American historian ascribed the eventual change in the U.S. posi-
tion to the role played by Robert Lansing35 in the summer of 1918. The
32. Ibid.
33. Ibid.
34. As Russia left the war in 1917, the Romanian government was forced to
conclude a separate peace. A preliminary peace treaty was signed in Buftea
on 5 March 1918, and the final terms were agreed upon in Bucharest, on May
7. Romania became politically and economically dependent upon the Central
Powers. It also lost the territories situated along the old border with Austria-
Hungary, while Dobruja and Wallachia came under foreign military occu-
pation. The army had to be largely disbanded, and Germany took control of
Romanian economy, purchasing huge quantities of grain at bargain prices and
gaining monopoly over the Romanian oil industry for the coming 90 years.
The Germans also came to control navigation on the Danube, plus the Ro-
manian river harbors and naval yards. Hitchins, Rumania, 18661947, pp.
274275.
35. Robert Lansing was born on 17 October 1864 in Watertown, New York, in
a Presbyterian family. In 1886 he graduated from Amherst College of Massa-
chusetts. Three years later he was called to the bar, following in the footsteps
of his father and grandfather. Under the influence of his father-in-law, former
Secretary of State John Watson Foster, he became interested in international
problems, later becoming the leading American expert in international law.
On 27 March 1914 he became an adviser with the State Department, being

$ SORIN ARHIRE
recognition of the Czechoslovakian National Council led by Tomá Ma-

saryk as the rightful government of the Czechs and the Slovaks triggered
a chain reaction regarding the recognition of political rights for the other
nationalities living in the Austro-Hungarian Empire. Although K. Hitchins
was perfectly aware of the fact that this American change of heart was ac-
cidental rather than deliberate, he was happy to indicate that Wilsons
action was first and foremost a response to the desire . . . of all nations living
in the Habsburg Empire, which had taken control of their own destiny and
had destroyed the empire from within.36
A presentation of the Anglo-Saxon historiography on the period imme-
diately following the end of World War I must necessarily take into account
the contribution of Henry Wickham Steed and of Robert W. Seton-Watson.
The former, a reputed journalist of that time, also published a number of
books which largely influenced British public opinion. Most relevant here
are Through Thirty Years, 18921922: A Personal Narrative, in 2 volumes,
published in LondonNew York in 1924, and The Doom of Hapsburg, pub-
lished in London in 1937. In both books, the author supported the disin-
tegration of Austria-Hungary and the creation of nation-states on the ba-
sis of the principle of self-determination. Consequently, he supported the
creation of a Slavic state in the south, but also the establishment of Poland
and Czechoslovakia, also endorsing the annexation of vast territories by Ro-
mania. Before the war, Robert W. Seton-Watson, a prolific author of books
and articles on the peoples of Central and Eastern Europe, had advocated
the transformation of Austria-Hungary into a tripartite monarchy, with Yu-
goslavia the third partner alongside Austria and Hungary. After the out-
break of World War I, R. W. Seton-Watson changed his position and be-
gan advocating the complete disintegration of Austria-Hungary, and the
book he published in London in 1922, The Historians as a Political Force
in Central Europe, is quite illustrating in this respect.
appointed Secretary of State on 23 June 1915. When World War I broke out,
Lansing advocated a cessation of diplomatic relations with Germany and a
declaration of war, which actually took place on 3 February and 6 April 1917,
respectively. He traveled to Paris as a member of the American Commission
at the peace negotiations. The refusal of the U.S. Congress to ratify the Treaty
of Versailles made him give up his position as Secretary of State. During his
lifetime he published two books of memoirs regarding the Paris Peace Con-
ference, and a third one was published after his death. He died in Washington
D.C. on 30 October 1928. http://libweb.princeton.edu/libraries/firestone/
rbsc/finding_aids/lansing.html, accessed on 27 April 2007.
36. Tribuna, 12, no. 48, 1968, p. 8.

At the end of World War I, the United States and Great Britain were
two of the three victorious great powers, and their leaders, alongside the
French ones, established the new European and world order after four years
of devastation on the European continent. Given the important role played
by the two countries in the creation of the new international system, we
considered it important to determine the manner in which the realities of
Central and Eastern Europe were reflected in the writings of British and
American authors, this being in fact the rationale behind the present study.
Of course, it is far from exhaustive, coming to reflect only to a limited
extent the manner in which Anglo-Saxon historians chose to write about
Central and Eastern Europe.

R O M A N I A N I N T E RWA R H I S T O R I O G RA P H Y
O F T H E Y E A R 1918
Iacob Mârza
A LMOST 90 years after the union decreed by the Great National Assem-
bly of Alba Iulia (1 December 1918) marked the completion of the Ro-
manian nation-state, conceptually and methodologically, from the vantage
point of contemporary Romanian historical discourse, the historiography
of this event remains a major and extremely complex issue, 1 defined by the
heroic efforts to bring the Romanian intellectual environment in synchrony
with the European one and by the process of institutional development
meant to provide the country with the administrative, cultural, and edu-
cational institutions needed by a 20th century European state, as well as with
the new elites so necessary after the Union. Apart from the accounts left
by the historians who actually participated in the events in questionthe
so-called Teilnehmerand from the memoirs or the texts that sought to
justify this historic act, the national historiography also includes a number
of more recent analyses and interpretations, focusing on aspects such as the
collective mentality, the Romanian elites, and the rural communities. Over
the past three decades, attempts were made to highlight a set of internal
and external circumstancespolitical, diplomatic, economic, and cultural
ultimately responsible for the major decision taken by the Romanians gath-
1. Pompiliu Teodor, Istoriografie ºi acþiune politicã în preajma marii uniri,

Familia, 24, no. 10, 1988, pp. 1011; id., Istoriografia Unirii Transilvaniei
cu România, in Istorici români ºi probleme istorice (Oradea: Cele Trei Criºuri,
1993), p. 192. For the general context of the topic, see: Keith Hitchins,
Rumania 18661947 (Oxford: Clarendon Press, 1994); Irina Livezeanu, Cul-
turã ºi naþionalism în România Mare 19181930, trans. (Bucharest: Huma-
nitas, 1998).

IACOB MÂRZA
ered in Alba Iulia, a decision whereby Transylvania joined the Kingdom

of Romania. Eventually, the revolutionary movement and the Union were
interpreted, with the mandatory help of modern interpretative tools, as the
consequences of social and national cooperation, sealed by the decision
reached in Alba Iulia.
A contemporary historiographical perspective on the year 1918, from
the vantage point of interwar Transylvanian contributions, cannot disre-
gard the comprehensive issue of Romanian unity. The latter needs to be
interpreted in the context of a general evolution experienced by Central and
Southeastern and by Eastern Europe. This because the Union of Alba
Iulia is but an episode in the series of European national revolutions oc-
curred in the aftermath of World War I and which profoundly altered the
political geography of Europe in general and of Romania in particular. In
fact, we are dealing here with the particular manifestation of a major Eu-
ropean idea from the second decade of the 20th century, based upon the
principle of self-determination and continental integration.
Starting from the comprehensive bibliography on the Union between
Transylvania and Romania,2 we begin to see the imperious need for a mod-
ern investigation, deprived of the traditional historiographical clichés. This
investigation must be conducted from the vantage point of the European
historical process and in the absence of all ideological constraint and of any
other such influence.3 In point of fact, such an investigation will be able
to highlight, at a first reading, the congruence between the predictions of
historians and the process of national development. Furthermore, one will
have to pay attention to the changes occurred in the discourse on this
matter, because It is an age-old truth that historiography is renewed with
every generation, and that, as indicated by N. Iorga, the past renews itself
when contemplated by new people. This is how we read history, each and
every time. Beyond the surface of facts, with every new attempt, their read-
ing presents a new angle of epistemic investigation.4
2. Cf., for instance, ªtefan Pascu and Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transil-
vaniei cu România1 Decembrie 1918, Anuarul Institutului de Istorie din
Cluj, 7, 1968, pp. 171257; Contribuþii bibliografice privind unirea Transilvaniei
cu România, ed. by Constantin Nuþu and Mircea Tomescu, introductory study
by Ion Popescu-Puþuri (Bucharest: Institutul de Studii Istorice ºi Social-Politi-
ce de pe lângã C.C. al P.C.R., Biblioteca Centralã Universitarã Bucureºti, 1969).
3. For pertinent suggestions, see Lucian Boia, Istorie ºi mit în conºtiinþa româ-
neascã (Bucharest: Humanitas, 1997); Al. Zub, Discurs istoric ºi tranziþie: În
cãutarea unei paradigme (Jassy: Institutul European, 1998).
4. Al. Zub, Istorie ºi istorici în România interbelicã (Jassy: Junimea, 1989), pp.
1213.

Romanian Interwar Historiography of the Year 1918 121
In this context, we would like to point out the cultural and political
significance of A. D. Xenopols synthesis,5 which in a way foreshadowed
the efforts made by modern Romanian culture to adopt the European
approach to this matter. Worthy of notice are his rich documentation, the
systematic presentation of historical facts, the diversity and magnitude of
his topics, his balanced discourse, his familiarity with European scholarly
trends, his desire to see Romanian civilization approached in a European
context, his efforts to highlight the historical connections between all Ro-
manian communities, and his pleahistorically and politically motivated
in favor of national unity. The same category of historical discourse
includes the texts written by Nicolae Iorga, chiefly his Geschichte des Ru-
mänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen, published in Gotha in
1905, in the reputed collection Geschichte der Europäischen Staaten. 6
His method is indeed modern, approaching history not from the vantage
point of its great personalities, but from that of the nation, focusing on the
relations with neighboring communities. The same historian left us with
a book devoted to Romanian political designs,7 published ten years after
the former and a few years before the Union of Alba Iulia. The book sur-
veys the main stages and the key moments in the history of the local civi-
lization, examining the internal and external context of the first union,
achieved by Michael the Brave in May of 1600, and demonstratingin an
approach which in terms of documentation and interpretation was far
ahead of its timethe legitimacy and the prospects of a lengthy historical
process that would culminate with the events of 1918.
To the same period belongs the contribution of the democratic Transyl-
vanian politician Vasile Goldiº, one of the leaders of the Romanian National
Party of Transylvania. He examined the political, economic, social, and
cultural events that led to the national unification. In Problema naþionalã
5. A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traianã, 4th edition, vol. 1, Dacia
anteromanã, Dacia romanã ºi nãvãlirile barbare 513 înainte de Hr.1290, ed.
with notes, commentaries, afterword and index by V. Mihãilescu-Bârliba,
preface and introductory study by Al. Zub (Bucharest: Ed. ªtiinþificã ºi Enci-
clopedicã, 1985), pp. 832 (Preface, Xenopols Synthesis). Cf. also Pompiliu
Teodor, Evoluþia gândirii istorice româneºti (Cluj: Dacia, 1970), p. 226.
6. See N. Iorga, Istoria poporului românesc, ed. by Georgeta Penelea (Bucharest:
Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1985).
7. N. Iorga, Dezvoltarea ideii unitãþii politice a Românilor: Lecþii fãcute la Univer-
sitatea din Bucureºti (Bucharest: Ed. Casei ªcoalelor, 1915). Cf. Pascu and
ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, nos. 1013, 4448,
7580, 189190, 296299, 609.

IACOB MÂRZA
în Ungaria: Privire istoricã (The national issue in Hungary in historical

perspective)8 and in the comprehensive Despre problema naþionalitãþilor (On
the issue of nationalities),9 he approached the national issue in a European
perspective also manifest in the draft resolution on the Union between
Transylvania and Romania (read on 1 December 1918). Quite obvious here
is the connection between the ideas found in these texts and the actual
theoretical and practical contribution to the achievement of the Union of
Vasile Goldiº, who accepted to become a member of the Central Roma-
nian National Council (1918) and of the Ruling Council (19181920).
Among the issues pertinently approached by the former politician and
publicist and still relevant for contemporary historiography we find: the
ethnic and cultural unity of Romanians; their national individuality; the
European political dynamics, favorable to the formation of new nation-
states after World War I; the features of the concept of nationality with the
Romanians; the future of the Romanian nation after the collapse of the
Austro-Hungarian Empire, etc. Furthermore, the series of arguments found
in the resolutions passed by the Great National Assembly of Alba Iulia
focusing not only on the internal historical factors underlying Romanian
unity, but also on the events of 1859 (the union between Moldavia and
Wallachia, an event with considerable echoes among the Transylvanian
Romanians)is extremely rich in historiographical references.10
After the Union of 1918, like elsewhere in Europe, the national histo-
riography expanded with a series of theoretical attempts meant to highlight
the political and cultural legitimacy of the previous revolutionary events and
of the Union itself, in a general approach to Romanian history. Relevant
in this respect are the texts of Ioan Lupaº (written in a critical spirit, with
traces of the old Romantic discourse but also with a legitimizing intent)
concerning the evolution of political unity (from Michael the Brave to
1918; relations between the various Romanian communities; the histori-
cal events that prepared the union between Transylvania and the Kingdom
8. Vasile Goldiº, Scrieri social-politice ºi literare, ed. with an introductory study,

chronological table and bibliography by Mircea Popa and Gheorghe ªora,
foreword by Academician ªtefan Pascu (Timiºoara: Facla, 1976), pp. 90102.
9. Vasile Goldiº, Despre problema naþionalitãþilor, foreword by Academician An-
drei Oþetea, introductory study by Hajós József (Bucharest: Ed. Politicã,
1976).
10. Vasile Goldiº, Cuvântare, in Marea Adunare întrunitã la Alba Iulia în ziua
de 1 Decembrie 1918: Acte ºi documente (Cluj, 1929), pp. 710, apud Teodor,
Istorici români ºi probleme istorice, p. 184; cf. Pascu and ªtirban, Bibliogra-
fia Unirii Transilvaniei cu România, nos. 180, 465466, 506.

of Romania, etc.). The historian analyzed the emergence and the develop-
ment of the nation, seeing in Transylvania a vital center of Romanianism,
described the fall of the Austro-Hungarian Empire, the liberation of Tran-
sylvania and the Alba Iulia Assembly, and discussed the part played by
various personalities, such as father Vasile Lucaciu, Vasile Goldiº, the
harbinger of freedom and national unity,11 etc. His crowning achievement
is the more than 400 pages-long synthesis devoted to the Union,12 pub-
lished by Prince Carol Royal Cultural Foundation in its popular history
collection called Cartea satului (The village library). The nature of this
politically commissioned book (address no. 1118 of 4 May 1934 of the
directorate of Prince Carol Royal Cultural Foundation) and the ideas in the
Cuvânt despre urzirea acestei cãrþi (On the writing of this book) remain
illustrative of the historiographical message of his discourse, essentially
meant to present the general public with an accessible survey of the main
moments and stages in Romanian medieval, modern, and contemporary
history likely to give historical and documentary legitimacy to the Union.
Relevant in this respect is the actual structure of the book, with its six sec-
tions: Temeiurile Unirii românilor (The reasons behind the Romanian
Union); Înfãþiºarea Þãrilor Române pânã în preajma celei dintâi Uniri
(The Romanian countries prior to the first Union); Întâia Unire a Þãrilor
Române 15991601 (The first Union of Romanian countries, 15991601);
De la întâia Unire la a doua Unire 16011821 (From the first Union to
the second, 16011821); A doua Unire 18221866 (The second Union,
18221866); Unirea a treia ºi cea din urmã 18661918 (The third and
11. I. Lupaº, Factorii istorici ai vieþii naþionale româneºti, Anuarul Institutului
de Istorie Naþionalã, 1, 19211922, pp. 1945; id., Epocele principale în istoria
românilor, 2nd edition (Cluj: Ardealul, 1928); id., Un episod istoric din anul
1917 (Bucharest: Universul, 1932); id., La chute de la Monarchie austro-hon-
groise et la libération de la Transylvanie (Bucharest: Imprimeria Naþionalã,
1934); id., Vasile Goldiº, Revue de Transylvanie, 1, 1, 1934, pp. 133136;
id., Un tribun du peuple roumain de Transylvanie: le prêtre Vasile Lucaciu,
Revue de Transylvanie, 3, 2, 19361937, pp. 167178; id., La désagrégation
de la Monarchie austro-hongroise et la libération de la Transylvanie (Bucharest:
Imprimeria Naþionalã, 1938); id., Vasile Goldiº, 18621934, in Studii,
conferinþe ºi comunicãri istorice, vol. 3 (Sibiu: Cartea Româneascã, 1941), pp.
280285; id., Importanþa istoricã a Transilvaniei ca centru vital al românismu-
lui (Sibiu: Cartea Româneascã din Cluj, 1943), etc.
12. I. Lupaº, Istoria Unirii Românilor (Bucharest: Fundaþia Culturalã Regalã Prin-
cipele Carol, 1937), pp. 34 sq. See Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii
Transilvaniei cu România, nos. 2021, 5051, 83, 311, 389391, 471472,
558561.

" IACOB MÂRZA
last Union, 19661918). In terms of its context and message, the book
signed by Ioan Lupaº leads us to a single conclusion: history, the knowl-
edge of a nations past, was still fulfilling the role of instrumentum regni.
Also worthy of attention are the popularization works belonging to a
participant to the events in question, publicist and politician Ion Clopoþel
(1892),13 a member of the Social Democratic Party and secretary of the
Romanian Press Union. He combined the effort to piece together the his-
torical past through a survey of the events directly witnessed by the author
with a sociological approach, the outcome being an overall image of Ro-
manian society. Drawing on various sources and documents, I. Clopoþel
left us with a number of books devoted to the events of 1918, in light of
the First World War and of the revolution, books in which his experience
as a journalist and sociologist had a considerable part to play, a coup dil
on the events he witnessed and experienced and which led to the establish-
ment of a democratic interwar Romania.
Then come a number of texts signed by Tiron Albani, a member of the
Social Democratic Party who was very active within the Central Romanian
National Council of Arad, elected for the Great Romanian National Coun-
cil, a politician whose writings about the past lie somewhere between a
historical account and a memoir. This is the reason why his writings, dis-
torted by the historiography of the communist period, remain a unique
narrative historical source. Albani analyzed the causes that led to the fall
of the Austro-Hungarian Empire, presented the life and political activity
of Vasile Lucaciu, and wrote several commemorative pages on the Union
of 1918 20 years after the event in question, seeking to explain it in light
of certain internal and external causes14 (drawing on texts belonging to
13. Cf., selectively: I. Clopoþel, Însemnãri pe rãboj: Jertfe româneºti în rãzboiul

neamurilor (Arad, 1915); id., Frãmântãrile unui an1918 (Cluj: Cosânzeana,
1919); id., Lupta pentru democraþie în România de la actul Unirii încoace
(Braºov: Gazeta Transilvaniei, 1921); id., Revoluþia din 1918 ºi Unirea Ar-
dealului cu România (Cluj: Societatea de Mâine, 1926); id., Notã introductivã
Vasile Goldiº (Cluj: Ardealul, 1934); id., Amintiri ºi portrete (Timiºoara: Facla,
1973). Bibliographies also in Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii Tran-
silvaniei cu România, nos. 147, 278, 361363, 451453, 538.
14. Tiron Albani, Leul de la ªiseºti: De ce s-a prãbuºit Monarchia Austro-Ungarã
(Oradea, n.d. [1936]); id., Douãzeci de ani de la Unire: Monografie come-
morativã a Unirii. I. Cum s-a fãcut Unirea (Oradea: Grafica, 1938); id., Me-
morii: Din contribuþia clasei muncitoare la desãvârºirea statului naþional român
unitar. 1 decembrie 1918, preface by Miron Constantinescu (Bucharest: Ed.
ªtiinþificã, 1969). Cf. Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei
cu România, nos. 342343, 525526.

Nicolae Iorga, Ioan Lupaº, Ion Clopoþel, Septimiu Popa, Ion Flueraº,
Eugeniu Sperantia et al.).
At a time or remarkable achievements in Romanian culture (such as, for
instance, the synthesis on the history of national civilization),15 efforts were
made to systematically organize historical research across united Romania.
The establishment in Cluj of King Ferdinand I University and of the In-
stitute of National History, through the efforts of people like Alexandru
Lapedatu, Ioan Lupaº, and Silviu Dragomir, the reorganization of Cernãuþi
(Chernowitz) University, the presence of new specialized periodicals (some
in foreign languages) and the reorganization of the older ones, etc., were
but a few milestones in the lengthy institutionalization process experienced
by modern Romanian culture. In fact, the context had become favorable
for the publication of a history of the Union.16
In this respect, the remarkable texts (many of them packed with factual
data) written by Alexandru Lapedatu, a specialist in Romanian history but
also in the history of national historiography, focused on the new context
of the national historical discourse and related Transylvanian historiogra-
phy to the political life of the Romanians in the Old Kingdom. He cast new
light on the significance of the Union and discussed its multiple conse-
quences upon the cultural development of Romanians. Also part of this
historia militans discourse are a number of articles, notes, conference pa-
pers, and studies (some published in foreign languages) concerning vari-
ous historical, political, and cultural events and actions prior to or following
the Great National Assembly of Alba Iulia (ethnic relations in the geopo-
litical space of the Romanians from Transylvania and Hungary; the war
of nationalities; national unity and neutrality; national political propa-
ganda abroad; recollections from the Great Union of Alba Iulia; Banat
and Maramureº in the Union resolutions; the northwestern border of Ro-
mania; Transylvania and the Romanian territories in Hungary; Romanians
and the minority rights claimed by the Hungarian delegation to the Paris
Peace Conference, etc.).17
15. E. Lovinescu, Istoria civilizaþiei române moderne, ed. with an introductory
study and notes by Z. Ornea (Bucharest: Minerva, 1997) (first edition, 1924
1925).
16. Pompiliu Teodor, Incursiuni în istoriografia românã a sec. XX (Oradea: Cele
Trei Criºuri, 1995), pp. 726.
17. Al. Lapedatu, Nouã împrejurãri de dezvoltare ale istoriografiei naþionale,
Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã, 1, 19211922, pp. 118; id., Istorio-
grafia românã ardeleanã în legãturã cu desfãºurarea vieþii politice a neamului
românesc de peste Carpaþi: Cuvânt rostit în ºedinþa solemnã de la 2 Iunie 1923 sub
presidenþia Maiestãþii Sale Regelui . . . Cu rãspuns de Ioan Bianu (Bucharest:

$ IACOB MÂRZA
During the 1920s, research programmes were set up by the Romanian

Academy and by the specialized institutions operating within Romanian
universities. This politically significant development would have a major
impact upon Romanian society. Also, a decade after the Great National
Assembly of Alba Iulia, Romanian historiography came to include new
titles, individual and collective, chief among them being the three volumes
of the book Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 19181928 (Tran-
sylvania, Banat, Criºana, Maramureº 19181928).18 Even if they were
meant to celebrate the anniversary of the Union, we find in these volumes
texts written by historians who participated in the events in question, the
outcome being an impressive presentation of those moments and actions,
but also an outlook on the economic, political, social, cultural, and religious
development of Transylvania after the Union. Divided into four balanced
chapters from the point of view of documentation and information (His-
torical Framework, Cosmological Framework, Economic Life, Ethno-
graphical Framework and Social-Administrative Life), the first volume
begins with a text signed by Nicolae Iorga and extremely rich in cultural,
historical, and political references, entitled Ce a primit ºi ce a dat Ardealul
(What Transylvania received and what it gave in return). This charming and
inspired essay surveys the main stages and moments in the history of the
Romanian countries, focusing on the role played by Transylvania in the
Great Union in terms of acceptio et donatio. The other texts in this vol-
ume belong to an impressive number of Romanian and foreign contribu-
tors, all distinguished specialists in the field: Romul Boilã, Valeriu L. Bolo-
ga, A. Borza, P. A. Chappius, Robert Ficheux, N. Ghiulea, Gustav Adolf
Klein, Ion I. Lapedatu, Sabin Manuilã, E. de Martonne, Simion Mehedinþi,
V. Motogna, Frantiek Jir¡i Noska, E. Panaitescu, Emil Petrini, I. Popescu-
Voineºti, Victor Stanciu, Wickham Steed, D. Tomescu, Emil Þeposu,
G. Vergez-Tricom, G. Vâlsan, R. Vuia19 et al. The second volume investi-
gates the developments in Romanian culture and includes texts (worthy of
Cultura Naþionalã, 1923). See also Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii
Transilvaniei cu România, nos. 195, 304307, 381387, 468470, 508
513, 556; Teodor, Incursiuni în istoriografia românã a sec. XX, pp. 3544, 45
57. An analysis of the speech in Dan Mazãlu, Divergenþe ºi interferenþe în
scrisul istoric românesc din perioada interbelicã: Alexandru Lapedatu,
unpublished doctoral progress report.
18. Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 19181928, 3 vols. (Bucharest:
Cultura Naþionalã, 1929).
19. Ibid., 1, passim.

attention from the part of contemporary historiography) signed by Zaharia

Bârsan, Emanoil Bucuþa, N. Colan, I. Georgescu, Onisifor Ghibu, George
Kristóf, ª. Meteº, I. Muºlea, Victor Pãcalã, Coriolan Petranu, Horia Petra-
Petrescu, Valeriu Puºcariu, Sextil Puºcariu, Liviu Rebreanu, P. Roºca, Victor
Roth, Rudolf Spek, Z. Strãjanu (Pâcliºanu?), Max Tschurl, Victor Vâlcovici
et al. The fifth chapter of this volume, Cultural Life, accompanied, just
like the previous one, by a wealth of illustrative material, discusses various
cultural formulas present during the first decade following the Union, in-
cluding institutional history, the situation of Transylvanian Churches, the
situation of theological education, Romanian, Hungarian, and German
pre-university and university education, the development in literature from
an ethnic perspective, museums, monuments, and fine arts, Romanian,
Hungarian, and Saxon folk art, musical life, the situation of tourism,20 etc.
Finally, the third volume in the series, entitled Întregiri, îndreptãri, indice
(Addendum, references, index), is essentially heterogeneous, especially
when it comes to its content: impressions of Transylvania from 1906
1907; the contribution to the Union brought by Transylvanians living in
the Old Kingdom; the European perspective on the struggle for eman-
cipation of Transylvanian Romanians; Trajans wars in Dacia and the con-
quest of Dacia, illustrated by coin finds; the Land of Fãgãraº and the poli-
tical life of Transylvanian Romanians; natural areas and the unity of Banat.21
The texts in question belong to Victor Cornea, Constantin Moisil, Iuliu
Moisil, George Moroianu, R. W. Seton-Watson, G. Vergez-Tricom.
In the new political and democratic European context of the 1930s,
when contemporary historical developments were leaving their mark upon
historiography, especially when it came to its relevance as instrumentum
regni, we notice a diversification of investigations in the field and the pro-
duction of both analyses and syntheses.22 Among the relevant writings of
that time we find those signed by Aurel Decei, Ioachim Crãciun et al., texts
that were not included in the bibliography of 1918.23 Bearing the modest
subtitle of O caracterizare bibliograficã (Bibliographical characteriza-
tion), Aurel Deceis survey of the Transylvanian historiography in the two
decades passed since the Union was published in the reputed periodical

22. Suggestions in Pompiliu Teodor, Neue Richtungen in der rumänischen Ge-
schichtsschreibung der 30-er Jahren des 20. Jahrhunderts, Nouvelles études
dhistoire, 7, 1985, pp. 7390.
23. Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, passim.

& IACOB MÂRZA
Gând românesc (no. 79, 1939). Decei24 brilliantly pursued the directions
in research opened in Transylvanian historiography by A. Lapedatu, focus-
ing on topics such as: the economic, political, and cultural context of Ro-
manian historiography; editing and aspects of historiographical research;
the representative historians of the two decades in question (Ioan Lupaº,
Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, ªtefan Meteº, Zenovie Pâcliºanu,
Teodor V. Pãcãþianu, Nicolae Drãgan, Ioan Mateiu, Onisifor Ghibu, Axente
Banciu, Gheorghe Ciuhandu, Elie Dãianu, Iulian Marþian, Victor Mo-
togna, Aurel A. Mureºianu, Coriolan Petranu, Virgil ªotropa et al.), most
of them with texts on the Union; aspects of institutional organization (the
Cluj Institute of National History, the Institute for Classical Studies, the
Museum of Romanian Language, the Institute of World History); special-
ized publications (Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã [Institute of
National History yearbook], the collection called Library of the Institute
of National History, Anuarul Institutului de Studii Clasice [Yearbook of
the Institute for Classical Studies], etc.); the investigation of Transylvanian
Romanian history under the aegis of the Romanian Academy, of the
Astra Association, etc.; the excavation campaigns concerning Dacian-
Roman Antiquity; the project of a corpus of foreign and domestic docu-
ments regarding the history of Transylvania; directions in research and
publications in the field of political, economic, ecclesiastical, and cultural
history; monographs dedicated to cultural and ecclesiastical personalities;
investigations of Romanian art; surveys of the specialized Romanian pe-
riodicals in Transylvania; the absence of a history of Romanian Transyl-
vania, etc.25
A survey of the Romanian Transylvanian historiography of the 1930s
meant to identify the most important cultural and scientific contributions26
relevant for the historiography of the 1918 Union must also include the
text written by Ioachim Crãciun, at the time a substitute senior lecturer at
the Faculty of Letters of Cluj University. Initially published in book for-
mat, in the collection Bibliotheca Bibliologica, 3, but actually an excerpt
from Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj, 19201930. Primul deceniu
24. Aurel Decei, Istoriografia românã transilvanã în cei douãzeci de ani de la Unire:
O caracterizare bibliograficã (Cluj: Cartea Româneascã, 1939).
25. Ibid. For a portrait of this historian so involved in interwar and postwar
diplomacy and politics, cf. Enciclopedia istoriografiei româneºti, ed. by ªtefan
ªtefãnescu (Bucharest: Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1978), pp. 121122.
26. Cf. also Ovidiu Pecican, Identités et stratégies: historiens transylvains de
lentre deux-guerres (19181945), Transylvanian Review, 1, no. 1, 1992, pp.
104126.

de activitate al Universitãþii româneºti. Serbãrile jubiliare din 20 ºi 21 Octom-

brie 1930 (King Ferdinand I University of Cluj, 19201930. The first de-
cade in the activity of the Romanian University. The jubilees of 20 and 21
October 1930), the study presents a number of aspects pertaining to the
scientific activities carried out by the professors of Cluj University in the
1920s.27 In fact, beginning with the 1920s, Ioachim Crãciun published a
number of studies in the fields of bibliography and historiography, also
focusing on the texts dealing with the events leading up to the Great
Union.28
Ioachim Crãciuns survey is an impressive display of critical spirit. De-
molishing the idea of the alleged cultural inferiority of the Romanian
nation, the author writes about: the scientific activity of the professors of
King Ferdinand I University (making statistical comparisons with the Hun-
garian university); the Romanian and foreign periodicals that published
their studies; a classification of scholarly studies, by fields (Byzantine stud-
ies, ethnography and folklore, with the contributions of Nicolae Bãnescu
and Romulus Vuia; national history, with materials published by the In-
stitute of National History under the guidance of directors A. Lapedatu
and I. Lupaº; the professional activity of the Institute for Classical Stud-
ies, led by Vasile Pârvan and Emil Panaitescu), etc. His survey of the schol-
arly activities of Cluj professors was obviously meant to demonstrate the
cultural benefits of the Alba Iulia Union.29
A survey of the Romanian historiography of the 1940s, meant to iden-
tify the most important cultural and scientific contributions,30 makes spe-
cial reference to the exceptional book written (also in French) by the former

în primul deceniu 19201930 (Cluj: Cartea Româneascã, 1935). See also Liviu
Zgârciu, Istorici în perioada regimului comunist: Ioachim Crãciun, Apulum,
43/2, 2006, pp. 393404.
28. Cf. Istoriografia românã în 1921 ºi 1922: Repertoriu bibliografic, Anuarul
Institutului de Istorie Naþionalã, 2, 1923, pp. 405506 (in cooperation with
I. Lupu); id., Istoriografia românã în 1923 ºi 1924: Repertoriu bibliografic,
Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã, 3, 19241925, pp. 773988; id.,
Istoriografia românã în 1925 ºi 1926: Repertoriu bibliografic. Cu un studiu
introductiv asupra Bibliografiei la români, Anuarul Institutului de Istorie
Naþionalã, 4, 1927, pp. 481729; id., Bibliografia Transilvaniei româneºti,
19161936 (Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1937), etc.
29. Crãciun, Activitatea ºtiinþificã la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj în
primul deceniu 19201930, pp. 316 sq.
30. Pecican, Identités et stratégies, p. 104 sq.

! IACOB MÂRZA
secretary of the Great National Assembly of Alba Iulia, Silviu Dragomir.

The book analyzes and explains the multiple achievements of the Roma-
nians in the aftermath of the Union, facilitating the historical understanding
of those events in the spirit of European democracy,31 especially since the
author himself had been a participant in those events. 32 The previous his-
toriographical experience of Silviu Dragomir, who had published several
theoretical studies on the Union (Transylvanian Romanians before the
national revival movement; the publication of the documents of the Great
National Assembly of Alba Iulia; Transylvanian Romanians and ethnic
minorities; István Tiszas attitude towards the Romanians; Hungarians and
the Transylvanian issue; the British opinion on the situation of Transyl-
vanian Romanians; the publication of the political texts written by politi-
cal leader Ioan Mihu, including his correspondence with Vasile Goldiº, and
relevant for the relationship between the elites and the common people;
the policy on ethnic minorities of the Kingdom of Romania between 1918
and 1940; political leader Vasile Goldiº,33 etc.), largely accounts for the
rationalist and exemplary message of the book in question, despite the limi-
tations imposed by its publication as an anniversary volume. Some of the
31. Silviu Dragomir, Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei (Sibiu: Dacia Tra-
ianã, 1943); id., Vingt-cinq ans après la réunion de la Transylvanie à la Roumanie
(Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1944).
32. Cf. Sorin ªipoº, Silviu Dragomiristoric, with a preface by Ioan-Aurel Pop
(Cluj-Napoca: Fundaþia Culturalã Românã, Centrul de Studii Transilvane,
2002). See also Pompiliu Teodor, Silviu Dragomir, istoric al unitãþii naþio-
nale, Tribuna, 29, no. 49, 1985, p. 2.
33. See Silviu Dragomir, Un proces istoric, Þara Noastrã, 9, 4244, 1928, pp.
13051311, 13461352, 13691375; Adunarea Naþionalã a Unirii, 1 Decem-
brie 1918. Cu un cuvânt înainte de Silviu Dragomir (Sibiu: Krafft & Drotleff,
n.d. [1929]); Silviu Dragomir, La Transylvanie roumaine et ses minorités eth-
niques (Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1934); id., La
Hongrie et le problème de la Transylvanie, Revue de Transylvanie, 1, no. 3,
19341935, pp. 334354; id., Le comte Étienne Tisza et les Roumains de
Transylvanie, Revue de Transylvanie, 2, no. 4, 19351936, pp. 439474; id.,
Vasile Goldiº: Luptãtorul ºi realizatorul politic (Sibiu: Ed. Asociaþiunii, 1936);
Ioan Mihu, Spicuiri din gândurile mele politice, culturale, economice (Sibiu:
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1938); Silviu Dragomir, Opinions an-
glaises sur le problème de la Transylvanie, Revue de Transylvanie, 4, no. 1
2, 1938, pp. 90108; id., Les Roumains de Transylvanie à la veille du mouvement
de résurrection nationale (Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã,
1938); id., La politique minoritaire de la Roumanie entre 1918 et 1940 (Bu-
charest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1944), etc.

texts signed by this author must also be related to certain foreign and do-
mestic developments of the 1930s and the 1940s, such as, for instance, the
manifestations of Hungarian irredentism.
A fairly similar approach is that cultivated by historian, diplomat, and
high official Zenovie Pâcliºanu, himself a participant in the events prior to
or following the Great National Assembly of Alba Iulia.34 Belonging to the
national interwar historiography of the Union,35 his evocative writings are
a testimony to his synthetic spirit and scholarly honesty: the history of Alba
Iulia city; the attitude of Hungarian authorities towards the cultural de-
velopment of Transylvanian Romanians; the position of Transylvanian
authorities with regard to the Memorandum movement; the anniversary
of the Union between Transylvania and Romania, at a tragic time for the
country (the Vienna Diktat of August 1940); the life and activity of poli-
tician Ioan Raþiu; minority religions in interwar Romania,36 etc.
Another interwar study regarding the cultural consequences of the
Union is the book signed by Olimpiu Boitoº, also published in French.37
Devoted to the cultural development of Transylvania after the Union,
namely, between 1918 and 1940, the synthesis written in Sibiu, during the
exile of the Alma Mater Napocensis, by the former scientific secretary of
the Cluj Institute of National History does not excel when it comes to its
34. Cf. Iacob Mârza, ... a întãrit cu fapta ceea ce a scris..., Astra, no. 5 (20),
2000, pp. 3740; id., Discurs istoric contemporan: Zenovie Pâcliºanu
(18661957), unpublished.
35. Pascu and ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu România, nos. 231
232, 480481, 570; Iacob Mârza, The Union of Alba-Iulia Was Not the
Whim of a Moment, Transylvanian Review, 10, no. 4, 2001, pp. 8191. Cf.
also Cum s-a fãcut Unirea Transilvaniei cu România?, 30 November 1945,
in the Foreign Ministry Archives (Bucharest: file 77/P120, 1923).
36. Zenovie Pâcliºanu, Alba Iulia, Alba Iulia, 18 Nov./1 Dec. 1918; Z. Strãjanu
[Pâcliºanu?], Cultele minoritare în Transilvania, in Transilvania, Banatul,
Criºana, Maramureºul 19181928, vol. 2 (Bucharest: Cultura Naþionalã,
1929), pp. 835844; Zenovie Pâcliºanu, Guvernele maghiare ºi miºcãrile
culturale ale românilor ardeleni, Revista Fundaþiilor Regale, 1, no. 1, 1934,
pp. 114132; id., Guvernele ungureºti ºi miºcarea memorandistã a românilor
din Ardeal, Revista Fundaþiilor Regale, 1, no. 5, 1934, pp. 337358; no. 6,
pp. 85110; no. 7, pp. 104126; id., Unirea Ardealului (1 Decembrie
1918), Cultura Creºtinã, 21, no. 13, 1941, pp. 917; id., Dr. Ioan Raþiu
[1828-1902], Cultura Creºtinã, 23, no. 13, 1943, pp. 5260, etc.
37. Olimpiu Boitoº, Progresul cultural al Transilvaniei dupã Unire (Sibiu: Cartea
Româneascã, 1942); id., Le progrès culturel en Transylvanie de 1918 à 1940
(Bucharest: Monitorul Oficial, Imprimeria Naþionalã, 1944).

! IACOB MÂRZA
conceptual originality. The text is essentially meant to survey all known
data, without aiming to bring an original contribution in terms of its struc-
ture or presentation.38 The author of the book also gives a succinct pre-
sentation of minority education and analyzes the activity of the Ruling
Council (the first Romanian government of Transylvania, which provided
the legal administrative framework for its development), in a densely fac-
tual approach not deprived of political-national overtones.39
In keeping with the trends manifest at Southeast European level40 and
relatively homogeneous in terms of editing and of the approached topics,
the discourse on the crucial year of the Great Union benefited from the
contributions of a number of authors (people of various backgrounds,
historians, politicians, journalists, sociologists, etc.) who participated in the
political, social, and cultural events that led to the Union of Alba Iulia.
Alongside their writings, we find a number of books, articles, studies and
conference papers, many of them anniversary in nature (and therefore
rather lax in terms of the historical method and approach) meant to pro-
vide a political, legal, and cultural justification to the event of 1 Decem-
ber 1918, as well as a number of texts that come to illustrate, from many
points of view, the revival of the topic in question after the tragic events
of August 1940, when Northern Transylvania was ceded to Hungary follo-
wing the German-Italian arbitration.
According to certain interwar cultural and scientific predictions, the
1940s should have seen the publication of a synthesis on the Revolution
of 1918 and on the Union between Transylvania and Romania, a process
typical for Central and Eastern Europe and showing the features of an
authentic general European project. Following the establishment of the
communist dictatorship, democracy ceased to operate in Romania for
nearly 50 years. During this time, with a few notable exceptions, dogma-
tism and anti-nationalism left their mark upon historical discourse 41 (the
38. Boitoº, Progresul cultural al Transilvaniei dupã Unire, p. 5.

39. Ibid.
40. Cf. Georges Lefebvre, La naissance de lhistoriographie moderne (Paris: Flam-
marion, 1971), pp. 315320; Ernst Breisach, Historiography: Ancient, Medie-
val & Modern (Chicago and London: The University of Chicago Press, 1983),
p. 248 sq.; Karl Kaser, Südosteuropäische Geschichte und Geschichtswissenschaft
(Vienna, Cologne, Weimar: Böhlau, 2002), p. 173 sq.; Christian Simon,
Historiographie (Stuttgart: Eugen Ulmer, 1996), p. 196 sq.
41. Cf. Al. Zub, Orizont închis: Istoriografia românã sub dictaturã (Jassy: Institutul
European, 2000); Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România

confusion experienced by most historians in 1947; historical discourse

between resistance and compromise, in the years of real socialism, etc.).
Today, when many of the major aspects pertaining to our national history
can and must be reinterpreted,42 the Union between Transylvania and Ro-
maniaparticular expression of the European idea, in keeping with the
principle of self-determination and continental integrationremains a
major example of this new stage reached by our historiography.43
This survey of the Romanian interwar historiography of the Union of
1918 is part of a greater project. At a time when, maybe more than ever,
historians must assume the status of Janus Bifrons,44 the historiography
presented so far demonstratesas often beforethat we are dealing with
an authentic historia transylvanica militans, which must be set free from
ideological constraints and from political influences.
democrat-popularã (Bucharest: Albatros, 2003); Florin Müller, Politicã ºi

istoriografie în România 19481964 (Cluj-Napoca: Nereamia Napocae, 2003).
42. Al. Zub, Clio sub semnul interogaþiei: Idei, sugestii, figuri (Jassy: Polirom, 2006),
passim.
43. I would like to thank Senior Lecturer Valer Moga, Ph.D., for these research
suggestions.
44. Al. Zub, În orizontul istoriei (Jassy: Institutul European, 1994).

THE UNION OF 1918
IN THE H I S T O R I O G RA P H Y O F 19451967
Valer Moga
F OR MORE than seven decades, until 1989, the year 1918 was dealt with
by a historiography affected by a political pressure which remained ever
present, despite the frequent changes in its origin and purpose. Right af-
ter the events of that year and after the Paris Peace Conference, the new
territorial structure of Central and Eastern Europe became the object of
fierce contestations, which gradually coalesced into a revisionist campaign.
In response, the Romanian historiography of the year 1918 emerged as a
militant anti-revisionist historiography. After the Second World War and
under the pressure of the newly-established communist regime, one could
hardly expect the year 1918 to be approached by a historiography free from
any ideological bias.
The period considered in the present study was chosen in light of two
radical changes in perspective. Until 1945, for the public opinion and for
the political class, the Union of 1918 had been the cornerstone of the na-
tional Romanian edifice, as indicated by the historical literature of that
time. After the year in question, the Union became a marginal political
event and historiographical topic, vacillating between a complete ban and
the distortion of its significance. Beginning with 1958, in several stages,
we see a return of the Union in the attention of the ruling circles in Bu-
charest. The year 1968 brought with it a significant revival, and the issue
of the Union became omnipresent in Romanian publications, be these
historical or cultural, of general information, or dedicated to otherwise
unrelated fields such as education, medicine, the navy, aviation, etc.
The period between 1945 and 1967 has long ceased to be a blank page
in the history of Romanian historiography, although reference works do

!$ VALER MOGA
not fully observe the chronological framework considered by us. The first
contribution in this respect belongs to a historian who turned from a rep-
resentative of the communist regime into its opponent. A researcher with
the Romanian-Russian Museum in Bucharest (19591963), university
professor in both Romania and the United States, Vlad Georgescu1 became
a political dissident and emigrated in 1979. Between 1983 and 1988 he
led the Romanian Service of Radio Free Europe. Among the titles he pub-
lished abroad we find Politicã ºi istorie: Cazul comuniºtilor români 19441977
(Politics and history: The case of Romanian communists, 19441977),
released by the Munich publisher Jon Dumitru (1981, 1983). A Roma-
nian edition came out in 1991.
Vlad Georgescu was the first to objectively discuss a process that in-
cluded the restructuring of the Romanian Academy, of the faculties and
institutes of history, implicitly the sacking of the professors and of the re-
searchers who had built their careers in the previous decades. At an ideo-
logical level, the process in question saw the imposition of Marxism, the
exclusion of nationalism, and the minimization of the role played by indi-
viduals in history. The historical front, a reality of the 1950s, became in
his book a political concept of historiographical relevance.2
Next in chronological order comes the work of a historian who sought
to present American academics with the realities of Southeastern Europe
and especially of Romania. We are talking about Frederick Kellogg, a pro-
fessor at the University of Arizona in Tucson, who published in 1990 a
book meant to present a comprehensive picture of an entire national his-
toriography.3 Kellogg believed that the manner in which historians select
their topics and structure their interpretations fully reflects the dominant
trends of their period.4 In connection to the historiographical interval be-
tween 1944 and 1989, he used the metaphor of the Quicksilver Age,
precisely because of the incredible abundance of innovations and changes
of perspective witnessed during the period in question. A simple explana-
tion is offered by the very symbol of this atypical element, a liquid metal,
1. Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc 19451989: Scriitori,

reviste, instituþii, organizaþii (Bucharest: Compania, 2003), pp. 332334.
2. Vlad Georgescu, Politicã ºi istorie: Cazul comuniºtilor români 19441977 (Bu-
charest: Humanitas, 1991), pp. 950.
3. Frederick Kellogg, A History of Romanian Historical Writing (Bakersfield, Ca-
lifornia: Charles Schlacks, Jr., 1990), VIII, 132 p.
4. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române, trans. (Jassy: Institutul Eu-
ropean, 1996), p. 13.

The Union of 1918 in the Historiography of 19451967 137
expressing regression to an undifferentiated state.5 Continuing the analy-

sis begun by Vlad Georgescu, Kellogg identified the interest shown by the
historical front led by Mihail Roller in the pro domo revision of the col-
lections of sources in order to support a new historiography, dominated
by the Marxist-Leninist ideology and almost exclusively concerned with the
issue of class struggle and of exploitation. The changes occurred in the
mid-1960s, when older historiansAndrei Oþetea, Constantin Daico-
viciu, C. C. Giurescu, David Prodanbecame (somewhat) more indepen-
dent and a new generationDinu C. Giurescu, Hadrian Daicoviciu,
Gheorghe Platon et al.began to emerge, made the American historian
consider with renewed interest the second part of the Quicksilver Age.
Surprisingly enough, he praised the work of some authors fully commit-
ted to the ideological principles set by the Romanian Communist Party
(R.C.P.), such as Mircea Muºat ºi Ion Ardeleanu, who could be seen in a po-
sitive light only when compared to Roller or to Petre Constantinescu-Iaºi.6
Obviously, a text such as the one mentioned above could not be pub-
lished in Romanian before 1989. One of the first historiographical con-
tributions in this respect belongs to historian Alexandru Zub.7 His choice
of topic apparently put the author into a paradoxical situation. The histo-
rian faced the challenge of passing critical judgment upon an environment
to which he himself belonged. The years of his youth spent in the politi-
cal prisons and the constant distance he had kept with regard to the ideo-
logical pressure of the regime gave him the necessary moral authority. The
limited size of his text and the rapid succession of episodes tell more of an
introduction to a more comprehensive historiographical approach. Alex-
andru Zub paid attention to all of the aspects pertaining to the period in
question: the position of historians between compromise and opposition,
the project of the Common Textbook promoted by Mihail Roller, the gradual
ban on historical texts and on their authors, the institutional restructuring
of Romanian historiography, etc. A doorway into the central topic of the
present study is the subchapter called The denationalization of history,
which presents the measures taken by the regime in order to radically
alter national identity: regime historians and other opportunists were en-
couraged to promote Soviet-inspired institutional and human models or
research paradigms.
5. Jean Chevalier and Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri, trans., vol. 2 (Bu-
charest: Artemis, 1995), pp. 292293.
6. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române, pp. 8490, 96.
7. Al. Zub, Orizont închis: Istoriografia românã sub dictaturã (Jassy: Institutul
European, 2000), 200 p.

!& VALER MOGA
The more directly relevant texts, however, are those belonging to the
historians of the younger generation. In 2001, Florin Müller obtained a
Ph.D. title at Babeº-Bolyai University with a thesis concerning the politi-
cal influences upon the Romanian historiography of 19481964.8 In the
same year, Andi Mihalache, a researcher with A. D. Xenopol Institute of
History in Jassy, published a book dealing with historiographical discourse
in democratic-popular Romania.9
The bibliography consulted by Florin Müller drew his attention to the
binomial pair nationalisminternationalism, which animated the ideologi-
cal disputes of Romanian Stalinism. The Union of 1918 was always at the
center of these disputes, and while the communists could not ignore it, they
sought to distort its meaning and essence.10
The aforementioned book by Andi Mihalache is, as indicated by its title,
a discourse analysis applied to the Romanian historiography produced
during 19481965, the years of the popular democracy. In what concerns
its relevance to the purposes of the present study, the book expanded the
investigation of the Stalinismnationalism debate of the 1950s and the
1960s, occurred between the supporters of 7 November 1917 and those
of 1 December 1918, dates marking the beginning or the end of an era.
The author talks about the recovery rather than the definition of a new
nationalist perspective with the Romanian communists of 19541955. He
also offers a more complex picture of the historical front of the 1950s,
which was anything but monolithic. Apart from the hard core centered
around Mihail Roller, Mihalache noticed that Romanian historians, many
of them with decades of activity, continued to investigate and write in keep-
ing with a set of beliefs contrary to Rollers directives.11
This bibliographical survey cannot overlook the historical memo-
rial written by literary historian Pavel Þugui.12 The text in question offers
a wealth of information about the developments in Romanian historiog-
raphy between 1955 and 1960, stressing the differences of opinion on the
issue of nationalism and of the Union of 1918a topic central to the ideo-
8. Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 19481964 (Cluj-Napoca:

Nereamia Napocae, 2003), 364 p.
9. Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã
(Bucharest: Albatros, 2003), 310 p.
10. Florin Müller, Politicã ºi istoriografie în România 19481964, pp. 16, 6263.
11. Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã, pp.
6375.
12. Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej: Memoriile
unui fost ºef de secþie a CC al PMR (Bucharest: Ion Cristoiu, 1999), 304 p.

logical and historiographical debates of that time. The nationalist overtones

of the education given to Pavel Þugui by his family and in the school of
the Vicovu de Sus village of Suceava or in the Chernowitz high school he
attended were later counteracted by the communist beliefs he gradually
acquired after 1945, given his new studies and his political positions. In
February 1955, when Gheorghe Gheorghiu-Dej and Gheorghe Apostol
were looking for someone to put in charge of the newly-established Sci-
ence and Culture Section of the Central Committee of the Romanian Wor-
kers Party (R.W.P.), they found the right man in the person of Pavel Þugui:
a communist with nationalist views. His position and his political and
national beliefs turned him into a key figure in the interaction between the
party leadership and the various people and directions manifest within the
Romanian historical front.13
Þuguis appointment came amid the tendencies manifest in Romania
after the death of Stalin, occurred in 1953. On the one hand, Gheorghe
Gheorghiu-Dej preserved certain Stalinist forms of authority. On the other
hand, we see a certain thaw at the level of national ideology, involving the
rehabilitation of certain nationalist historians like Constantin Daicoviciu,
C. C. Giurescu, and especially Andrei Oþetea who, while sharing the na-
tional ideas and feelings of the others, had been advocating a materialist
approach to history since the 1930s.14
13. The son of the former leader of a local organization of the National Peasant
Party, in May 1945 Pavel Þugui nevertheless joined the Ploughmens Front
and two months later became a member of the Romanian Communist
Party. In 1947 he interrupted his studies in law at the University of Jassy and
enrolled in the ªtefan Gheorghiu party School of Bucharest where, among
other things, he studied history with Mihail Roller, Miron Constantinescu and
Vasile Maciu. In 1951 he was appointed head of the literature and arts division
of the Propaganda and Agitation Section of the Central Committee of the Ro-
manian Workers Party, and in 1953 he became Constanþa Crãciuns deputy
in the newly-established Literature and Arts Section of the Central Com-
mittee of the Romanian Workers Party. After 1960 he no longer held any
major political positions. See Pavel Þugui, Amurgul demiurgilor: Arghezi,
Blaga, Cãlinescu (Dosare literare) (Bucharest: Floarea Darurilor, 1998), pp.
518; id., Academicianul fãrã operã, interview by Cristina Diac, in Jurnalul
naþional, 13 May 2007.
14. Vladimir Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate: O istorie politicã a comu-
nismului românesc, trans. (Jassy: Polirom, 2005), pp. 177, 335 (note 7).

" VALER MOGA
*
* *
Until roughly the end of the period considered in the present study, the
official position of the R.C.P., dubbed R.W.P. beginning with 1948, was
dictated by the stipulations regarding the national issue found in the reso-
lution passed during the 5th Party Congress held in Moscow in December
1931. Reiterating some of the theses of the 4th Congress, held in 1928, the
1931 gathering ruled that the Romanian state established after 1918 was
an artificial structure, because Transylvania, Banat, Bukovina, and Bessa-
rabia were allegedly inhabited by a dominantly non-Romanian population.
The treaties concluded during the Paris Peace Conference of 19191920
had therefore been unjust. Under the pretext of fighting national oppres-
sion and for equal rights for all nationalities, the 5th Congress of the RCP
included in its final resolution the slogan self-determination and even
separation.15
In the Raport politic al C.C. la Conferinþa Naþionalã a Partidului Co-
munist Român (Political report of the Central Committee at the National
Conference of the Romanian Communist Party), presented in October
1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej declared that the 5th Congress had brought
internal order to the party and had formulated an official position on a
number of fundamental political issues. In keeping with the Marxist prin-
ciple whereby a nation cannot be free as long as it oppresses other na-
tions, Dej declared his intention to fight for fully equal rights for the co-
inhabiting nations, in economic, political, and cultural terms.16 Seemingly
positive in nature, his statement only reiterated the Comintern desideratum
of 1931, hostile to the nation-states established in 1918 on the western
border of Soviet Russia.
In July 1946, when peace treaties were being drawn up for the former
satellites of Nazi Germany, Romania among them, Gheorghiu-Dej redis-
covered Hungarian revisionism. He welcomed the fact that the Western
Allies had declared the Vienna diktat null and void, considering that the
decision in question had come to confirm the justness of the political line
adopted by the Central Committee on the national issue.17 Still, in his
speeches of 19451950, Dej never mentioned the Union of 1918. In what
15. Ibid., pp. 92, 94; Pavel Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-
Dej, p. 20.
16. Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ºi cuvântãri (Bucharest: Ed. Partidului Munci-
toresc Român, 1951), pp. 1314.
17. Ibid., p. 73.

concerned Bessarabia and Bukovina, he feared that he might annoy the

Soviet Union, and when it came to Transylvania, he avoided talking about
an event that had brought glory to his political enemy, Iuliu Maniu.
Throughout the entire communist period (19451989), the events in
the history of Romania were approached on three levels (allegedly sepa-
rate from one another): in party documents, during public events (popular
gatherings, festivities, conferences, etc.), and in actual historiographical
studies. As verba volant, during public events the speakers, always appoin-
ted or approved by the party, took certain liberties in regard to historical
facts, as they could not be held accountable for any exaggeration or po-
litical distortion of the truth. Speaker and audience became accomplices in
a plot of mutual hypocrisy, with the speaker willing to falsify the truth and
with the listeners privately aware of the distortion but overtly apprecia-
tive of it.
Seldom present in public events after 1945, after 1955 the Union of
1918 made its way into historiographical debates and texts. In party docu-
ments, we find positive comments regarding it only beginning with 1966,
during the regime of Nicolae Ceauºescu. From that moment on, national
history and values became basic components of national ideology.
By late 1945, the leaders of the R.C.P. had become aware of the intense
national feelings of the population, as only a few months had passed since
the return of the Romanian administration to Northern Transylvania.
Under these circumstances, the anniversary of the Union between Tran-
sylvania and Romania, on 1 December 1945, was likely to turn into a cam-
paign hostile to the popular democracy. In order to prevent such a thing
from happening, the communists decided to organize and implicitly con-
trol the anniversary celebrations across the nation. Realizing that their party
workers would have been unable to cope with a task of this magnitude, they
decided to solve the problem within the ruling coalition, the National De-
mocratic Front (N.D.F.). To this end, a meeting of the N.D.F. bureau was
called on 27 November 1945. During the meeting in question, the R.C.P.
representative Vasile Luca proposed the organization of public rallies in the
major urban centers, in order to counteract the maneuvers of reactionary
forces, at a time when the only active opponents were the far-right legion-
naires, the National Peasant Party and the National Liberal Party being still
quite frightened.18
18. Central National Historical Archives, fund C.C. al P.C.R. Cancelarie, file 116/
1945, fols. 25, apud Müller, Politicã ºi istoriografie în România 19481964,
pp. 347350.

" VALER MOGA
Eventually, on 1 December 1945 and with the support of the N.D.F.,

which guaranteed wider popular support and the mobilization of more
participants, the R.C.P. only organized a single rally, on Giuleºti Stadium
in Bucharest. The ideological connotation of the event can be seen in the
speeches and in the articles published on this occasion in the party news-
paper Scânteia. The Union between Transylvania and Romania was pre-
sented as the outcome of the blood shed by both the Romanian and the
Hungarian people in their struggle against reactionary and chauvinistic
feudalism. With the R.C.P. presented as the only political organization to
have understood the real significance of the events occurred on 1 Decem-
ber 1918, the traditional parties were accused of having undermined the
Union by violating the Resolution of Alba Iulia. The participants at the
Bucharest rally decided to fight both the Romanian and the Hungarian
reactionary forces.19 Favored by a terminological confusion, they decided
to reject revisionism. In the language of that time, revisionism also de-
scribed the attitude of those who questioned the official line of the teach-
ings of Lenin and of Stalin.
*
* *
In fact, the treatment of the year 1918 in the Romanian historiography of
19451967 reveals the very destiny of nationalist historiography under the
communist regime or, in a different perspective, the political and histori-
cal attitudes of that time in regard to the national idea. The final manifes-
tation of the engaged interwar literature was an article published in 1945
by jurist Tudor Drãganu.20 The following ten years were a time of trium-
phant communist internationalism, and all references to nation or to its
values disappeared from Romanian historical literature. Beginning with
1955, the national issue resurfaced in historiography, first in the statements
and then in the texts published by Andrei Oþetea, Constantin Daicoviciu,
Vasile Maciu, and others. In the years that followed, at the center of the
debates between the opponents and the supporters of national values stood
the nature of Romanias participation in World War I and of the Union of
1918.21
A characteristic feature of Romanian political life in the 1950s and the
1960s was the relative indifference of the top political echelon in regard
19. Ibid., pp. 6263.

20. Tudor Drãganu, Les décisions dAlba-Iulia et leur interprétation par les
minorités nationales de Roumanie, Revue de Transylvanie, 10, no. 34, 1945,
pp. 5273.
21. Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, passim.

to the ideological potential of history. After two centuries during which the
national ideology had chiefly taken its arguments from history, the margi-
nalization and actually the complete ban on nationalism made it so that
historical science shared the same fate. Still, Romanian communists could
not remain completely indifferent to one of the main ideological weapons
of their opponentsthe supporters of the National Peasant Party, of the
liberals, of the Legion, or of Antonescuwho, although imprisoned, re-
mained a potential threat. In 19451948, insecure in their newly-acquired
position of power and interested in gaining popular support, they feigned
devotion to the national cause. Later on they realized that, although still
useless as an ideological instrument, history had to be kept under control
and brought under the umbrella of Marxist-Leninist ideology. This was the
moment when Mihail Roller took the center stage.
The biographical circumstances of his youth made Roller the right man
for the ideological mission he carried out for a whole decade. He was born
in 1908 in the family of a rabbi from Buhuºi, if we are to believe Pavel
Þugui.22 He finished high school in Bacãu and went on to study history
at Bucharest University. After the First World War, the increased activity
of extremist and implicitly anti-Semitic groups made him join the commu-
nist movement. His underground political activities, resulting in police
investigations and repeated arrests, prevented him from completing his
studies in the Romanian capital and forced him to leave for the Soviet
Union. Consequently, in terms of his intellectual background and beliefs,
we should consider him a product of the education received at Moscow
University. He returned to Romania after 23 August 1944, probably at the
same time with Ana Pauker. The latter helped him find a place in the struc-
ture of the communist power that was beginning to take shape in Roma-
nia. In 1948, he became Leonte Rãutus deputy at the head of the Agita-
tion and Propaganda Section of the Central Committee of the R.C.P., in
charge of the science and education division. That same year, at the pro-
posal of Petre Constantinescu-Iaºi, he became a full member of the Acad-
emy of the Romanian Popular Republic, and then its deputy chairman.
Rollers career began its decline in 1955, when Gheorghe Gheorghiu-
Dej started to implement a national policy in the desire to keep his distance
from Khrushchev, the reformist leader of the Soviet Union. His fall into
political disgrace culminated in 1958 when, during the plenary session of
the Central Committee of the R.C.P., held on 913 June, he was labeled
22. Þugui, Academicianul fãrã operã; Enciclopedia istoriografiei româneºti, ed. by

ªtefan ªtefãnescu (Bucharest: Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1978), pp.
282283.

"" VALER MOGA
a factionist. Completely isolated at political level, he died one week af-

ter the end of the plenary session.23
Rollers aim, or rather what the leadership of the R.W.P. wanted him
to do, was to fully and finally impose the Marxist-Leninist ideology in Ro-
manian historiography. The main means to this end were the common
history textbook and the historical front, with researchers and professors
forced to follow dialectic materialism to the letter, in its Stalinist form.
Increasingly seduced by the project of national communism, Gheorghiu-
Dej himself rejected this program, speaking in 1955 about Rollers mono-
poly and dictatorship over history. Political analyst Vladimir Tismãneanu
wrote that Roller represented the most aggressive form of Romanian
Zhdanovism.24
No one could expect Roller to publish a study devoted to the Union of
1918. The manner in which the Romanian events of that year and the is-
sue of the Union were approached in the historiography shaped by him
during the years in which he was de facto the official historian of the R.W.P.
could be seen in the successive editions of the common textbook. The first
edition of the book in question appeared in 1947 under the title Istoria
României: Manual unic pentru clasa a XI-a medie (The history of Roma-
nia: Common textbook for the 11th grade). A year later, the book was re-
published in the original form, and a third revised edition was released in
1952.25 In the case of the first two editions, the title page also features the
names of the authors: G. I. Georgescu, Dumitru Tudor, Vasile Maciu, and
Mihail Roller.
Quite possibly, the 1952 edition was the product of largely the same
team. We can also assume that the chapters dealing with World War I and
23. Þugui, Academicianul fãrã operã; id., Istoria ºi limba românã în vremea lui
Gheorghiu-Dej, passim; id., Amurgul demiurgilor, p. 12; Kellogg, O istorie a
istoriografiei române, pp. 8488; Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p.
342, note 36.
24. Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 342, n. 36; Þugui, Istoria ºi limba
românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, pp. 78. Andrey Alexandrovich Zhdanov
(18961948), one of the most important ideologists of the Soviet Union, the
advocate of inflexible Stalinism. He is largely responsible for the introduction
of socialist realism on culture and historiography. See Roy Medvedev, Oa-
menii lui Stalin, trans. (Bucharest: Meridiane, 1993), p. 204; Jan Palmowski,
Dicþionar de istorie universalã contemporanã de la 1900 pânã azi, trans., vol. 1
(Bucharest: All, 2005), pp. 481482.
25. Istoria R.P.R.: Manual pentru învãþãmântul mediu, ed. by Mihail Roller (Bu-
charest: Ed. de Stat Didacticã ºi Pedagogicã, 1952).

with the Union of 1918 were written by Vasile Maciu, who specialized in
modern history, and supervised for ideological conformity by Mihail Roller.
After 1955, Maciu joined those who advocated a return to a national his-
toriographyAndrei Oþetea, Constantin Daicoviciu et al., thus taking
his final distance from the coordinator of the common textbook.26
Roller issued a number of directions regarding historiographical inter-
pretation in a book dedicated precisely to this matter and which was pub-
lished in several editions at that time.27 It was in this book, and also in the
introduction to the third edition of the common textbook, that he defined
his main ideological guidelines. Entitled Cursul scurt de istorie a Partidului
Comunist (bolºevic) (A brief course in the history of the Communist (Bol-
shevik) Party), his guidebook for the implementation of Stalinist dialectic
materialism saw several Romanian editions after 1945. The course book
operated the well-known division of human history into five eras, corre-
sponding to five social systems: the primitive era, the era of slavery, the
feudal period, the capitalist period, and the socialist period. The key that
would allow us to investigate the laws of social history, quoted Roller from
the Stalinist textbook, must be sought . . . in the means of production
employed by human society in every given historical period. 28
In keeping with such an approach, the First World War and the redefi-
nition of European borders in 19191920 were far less of a landmark than
the Bolshevik revolution of 1917. The events of 19171923 occurred in
our country, wrote the same Roller, took place under the direct influence
of the Great Socialist October Revolution.29 It was not by accident that
the historiographical reform engineered by Mihail Roller also involved the
adoption of a new periodization of history.
This innovative processwhich we could call interpretatio rolleriana
given its considerable and lasting impact upon Romanian historiography
occurred in parallel with the development of the political regime of those
years, as reflected by the constitutional changes. The Constitution of 1948
still preserved a few rudiments from the earlier fundamental laws which had
once regulated the regime of the bourgeoisie and of the landlords. It still
spoke about the unity, the independence, and the sovereignty of the Ro-
manian state. In its article 2, it stated that the Romanian Popular Repub-
26. Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 40.

27. Mihail Roller, Probleme de istorie: Contribuþii la lupta pentru o istorie ºtiinþificã
în R.P.R., 3rd edition (Bucharest: Ed. Partidului Muncitoresc Român, 1951).
28. Ibid., p. 10.
29. Ibid., p. 174.

"$ VALER MOGA
lic was the outcome of the peoples struggle, spearheaded by the working
class, against fascism, reactionary forces, and imperialism. Beyond the
Soviet-inspired slogans, it nevertheless recognized the essential role played
by internal factors in the establishment of the new regime. All references
to national factors were eliminated from the Constitution of 1952. The
Romanian Popular Republic was seen as the product of the historic vic-
tory of the Soviet Union over German fascism and of the liberation of
Romania by the glorious Red Army.30
This significant concession in terms of sovereignty can also be seen in
the changes suffered by the 1952 edition of the common textbook, as com-
pared to the 1948 one. They actually start from the very title. While in 1948
it referred to the History of Romania, in 1952 we are dealing with a His-
tory of the Romanian Popular Republic. Interestingly enough, the author
of the 1948 textRoller himself or a historian working under his super-
visionoften used the first person plural, whose connotations suggest
some rudiments of national awareness: the secret treaty of alliance that
kept us bound to the Central Powers, the Entente asked us to join the
Allies, our bourgeoisie, etc.31 Such phrases could no longer be found
in the 1952 edition.
The 1948 book also spoke about the dominant national motivation
behind the actions of the pro-Entente group, namely, the ideal of com-
pleting the territory of the country with the addition of Transylvania. The
phrase was taken ad litteram from the nationalist historical discourse of
19141918, preserved as such during the interwar period. The author of
the 1948 text nevertheless took his distance from the position in question,
explaining that it was a political objective waved in front of the public
opinion by those who thought that Romania should enter the war on the
side of the Entente. The 1952 text is a case of sloppy self-censorship, in-
dicated by the truncated phrase Another part of the bourgeoisie and of
the landlords, with ties to the British and the French, stirred the people in
favor of the Entente. Whats missing is precisely the inconvenient element
indicating what the pro-Entente groups were using in order to stir the
people.32
30. Ioan Muraru and Gheorghe Iancu, Constituþiile României: Texte. Note. Pre-
zentare comparativã, 3 rd edition (Bucharest: Regia Autonomã Monitorul
Oficial, 1995), pp. 113, 133.
31. Istoria României: Manual unic pentru clasa a XI-a medie, ed. by Mihail Roller
(Bucharest: Ed. de Stat, 1948), pp. 530531.

Roller and his collaborators found themselves in a rather delicate situ-

ation. During the secret negotiations with the Romanian government con-
cerning a separate peace, the Soviet diplomats had accepted ever since 1943
the return of Northern Transylvania to Romania. This position was re-
flected in the Armistice Agreement with Romania, concluded in Moscow
on 12 September 1944, and in the text of the Peace Treaty with the Allied
and Associated Powers, signed by the Romanian delegation in Paris, on 10
February 1947. The terms of these treaties indicate the fact that the Soviet
Union no longer challenged the integrity of Romanian Transylvania, and
implicitly the Union between Transylvania and Romania. Besides, the com-
munists in Bucharest could not take the risk of further angering the Ro-
manian public opinion by ignoring the position of their Soviet protectors.
Also relevant here are the remnants of the nationalist education received
at home and in school, which must have been still present to some degree
with the Romanian communists. Still, one could hardly have expected
Roller to speak in positive terms about the Union of 1918, which had made
the glory of the Transylvanian wing of the National Peasant Party. The
authors of the common textbook could not overcome this impasse with-
out manifestly distorting the truth.
Another indicator of this shift towards a Soviet-inspired perspective is
the increased importance given in the 1952 edition to the nature of the First
World War and especially of Romanias involvement in it. First of all, draw-
ing on the theses of V. I. Lenin, the author of the chapter in question la-
boriously demonstrated that the war of 19141918 was a fundamentally
imperialist one, regardless of the side, and that the capitalist rulers had
explicitly sought to use the war in order to divide and nationalistically
deceive the working class, in an attempt to weaken the revolutionary mo-
vement of the proletariat. Supporting one of the imperialist sides in the
conflict, Romania could only have fought an imperialist war of its own.
However, for the aforementioned reasons, the author did not pursue his
demonstration to its logical conclusion. When speaking about the Roma-
nian military offensive in Transylvania, he refrained from condemning it
as a military invasion of foreign territory. This restraint cannot be seen,
however, in the discussion concerning Bessarabia. While in the 1948 edi-
tion the events in question are only briefly referred to, the 1952 book pre-
sents the intervention of Romanian troops in Bessarabia, occurred in Janu-
ary 1918, as part of the imperialist intervention against the socialist
revolution in Russia. Neither edition included any references to the reso-
lution passed by the Country Council and adopted in Chiºinãu (Kishinev)

"& VALER MOGA
on 9 April 1918, which provided for the union between Bessarabia and
Romania.33
The events of OctoberDecember 1918 were fitted together in a sce-
nario whose broad coordinates changed little between the 1948 and the
1952 editions. In terms of their interpretation, however, the latter marked
a more radical separation from interwar literature and, in the long run, from
historical truth. One might disregard the inaccurate reporting of the date
of the second offensive in Transylvania undertaken by the army of the
Kingdom of Romania, which was reported as January 1919 instead of
November 1918. Still, no one saw a contradiction in the statement where-
by the Union between Transylvania and Romania was decided on 1 De-
cember 1918 under the pressure put by the Romanian armed forces which
entered Transylvania only in January of 1919.34
From the very beginning, the textbook identifies two directions of ac-
tion, separate and even opposed to one another. On the one hand, the
revolutionary turmoil among the popular masses in the province and, on
the other, the nationalist and reactionary actions taken by the bourgeoisie
represented by the Romanian National Party (R.N.P.).
No one can disregard the influence exerted by the Bolshevik revolution
in Russia and of the Hungarian revolution over the movement which even
at that time was called the Transylvanian revolution, and the same can be
said about the revolutionary movements of the Czechs, of the Slovaks, and
of others. However, apart from their social component, these revolutions
had an even stronger national component, deriving from a political agenda
shared by the Romanians and the Slavs living in the empire since the pre-
vious centuries.
Finally, returning to the scenario depicted in the textbook, we read that
the leaders of the Romanian National Party, whose chairman was Iuliu
Maniu,35 had decided to decree the autonomy of the province, which they
sought to turn into their own feudal domain. To this end, they set up
the Ruling Council, with its headquarters in Sibiu. A directorate com-
prised of representatives of the Romanian bourgeoisie organized a gath-
ering in Alba Iulia, on 1 December 1918. Under the pressure of the popu-
33. Istoria României, 1948, pp. 542543, 549; Istoria R.P.R., 1952, pp. 494, 498,
506507.
35. Iuliu Maniu became chairman of the Romanian National Party only in 1919,
after the death of Gheorghe Pop de Bãseºti, who had led the organization
since 1903.

lar masses and of the revolutionary turmoil, the Ruling Council included
a series of democratic principles in the resolution of the gathering.36 The
principles in question were quoted ad litteram in the textbook, as later on
the governments of interwar Romania were accused of having ignored
them, especially when it came to the issue of minority rights. What the
authors completely left out was the very aim of the Alba Iulia gathering
and the essence of the resolution passed there, namely, the achievement of
the Union between Transylvania and Romania.
Even the conclusions on the matter of the Union are ambiguous. In
both editions, despite the different wording, it is claimed that the Roma-
nian National Party abandoned the idea of autonomy and accepted the
Union between Transylvania and Romania because the army of the latter
was a potential ally in the fight against the revolution of the popular masses.
Another significant omission has to do with the fact that the director-
ate in question, in actual terms the Central Romanian National Council
created on 31 October 1918, included equal numbers of representatives of
the R.N.P. and of the Romanian section of the Social Democratic Party in
Hungary. The authors of the textbook wanted to blame only the Transyl-
vanian nationalists for the counterrevolutionary activities in question. At
the same time, in the good tradition of Leninist ideology, cultivated un-
der specific forms by Stalin himself, the social democrats were seen as so-
cial traitors who had supported the national political objectives respon-
sible for the outbreak of World War I and had been willing to cooperate
with the bourgeois parties in the new democratic regimes.
The interpretation given in the common textbook to Romanias partici-
pation in World War I and to the Union of 1918 demonstrates Mihail
Rollers failure to set up a monolithic historical front.
If we are to believe Pavel Þugui, he was the first to challenge Rollers
principles, a year after his appointment as chief of the Science and Culture
Section of the Central Committee of the R.W.P. In 1956, a presentation
made by Þugui in front of the Historical and Philological Scientific Asso-
ciation drew the attention of Roller, who organized a debate hosted by the
Institute of Party History and attended by Petre Constantinescu-Iaºi, Victor
Cheresteºiu, Vasile Maciu, Valter Roman, Leonte Tismãneanu et al. On this
occasion, Valter Roman distanced himself from Roller and described the
Union of 1918 as a landmark in modern Romanian history and a pro-
36. The Resolution was adopted on December 1, and the Ruling Council was
established the following day.

# VALER MOGA
gressive act. Roman was supported by Vasile Maciu, while the position
of the other participants remained ambiguous. 37
The 2nd Congress of the R.W.P., held in December 1955, saw the be-
ginning of a national approach to the construction of communism in Ro-
mania. On that occasion, Gheorghe Gheorghiu-Dej, reelected Prime Sec-
retary of the Central Committee of the R.W.P.,38 publicly expressed his
interest in history. He demanded a treatise on Romanian history that would
present the countrys past, from the creation of the Romanian people to
the contemporary period, and also solve the issue of periodization in keep-
ing with the teachings of Marxism and Leninism.39 His directive led to the
organization of several debates meant to define the periods in Romanian
history, the division of the treaty into volumes, and their structure.
Under these circumstances, in 1958 the Studii review published a text40
which began with a seemingly shocking phrase: On Horeas Plain, on the
plateau overlooking the fortress of Alba Iulia, more than a hundred thou-
sand people, mostly peasants, workers, craftsmen and intellectuals, got
together on 1 December 1918 to decide on the union of Transylvania and
Romania into a democratic state. Readers might believe that they are
dealing with a text written by interwar historians Ioan Lupaº or Silviu
Dragomir. Upon closer scrutiny, however, one notices that the categories
of people listed in the text do not include the industrialists, the bankers,
the merchants, the great landowners, that is, the bourgeoisie and the landed
gentry. Also, the phrase democratic state should be understood in the
fashion typical for the years of the popular democracy, that is, the years
of early communism.
But how was it possible to publish in 1958 a comprehensive study deal-
ing with the Union between Transylvania and Romania? The year 1958
marked the anniversary of four decades since the Union. It was also the year
of Rollers death, and thus the historian who could have prevented the
publication of such a text was no more. Also, in 1958 the Soviets agreed
to withdraw their troops from Romania, but the authorities in Bucharest
compensated by introducing a regime of ideological rigor meant to stifle
any internal opposition. On 913 June 1958, during the plenary session
37. Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, p. 40.

38. The position had been previously held by G. Apostol (19541955).
39. Georgescu, Politicã ºi istorie, p. 18.
40. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cheresteºiu, and V. Liveanu, Lupta revoluþio-
narã a maselorfactor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România, Studii.
Revistã de istorie, 11, no. 6, 1958, pp. 2156.

of the Central Committee of the R.W.P., a decision was passed forbidding

any deviation from the official party line, any nationalist or idealist ideas
or manifestations. Leonte Rãutu, the head of the Propaganda and Culture
Section of the Central Committee of the R.W.P., issued a warning to his-
torians against the promotion of ideas contrary to Marxism or to the party.
In his turn, Petre Constantinescu-Iaºi, recently appointed editor-in-chief of
the Studii review, suggested a reorganization of the periodical in order to
avoid a repetition of the ideological deviations identified during the pre-
vious months in historical publications.41
The publication that same year of a study dealing with the Union could
not be interpreted as indicative of reduced vigilance on the part of the re-
gime censors. On the contrary, we are dealing with a purposeful action
reflecting a major ideological reorientation within the party leadership.
After the less obvious preliminary actions of 1955, which saw the appoint-
ment of Pavel Þugui, a communist having nationalist views, in an ideologi-
cal position of considerable influence over historical research, historiogra-
phy was once again allowed to give a conclusive sign of the new symbiosis
between communism and nationalism.
Leonte Rãutu, Petre Constantinescu-Iaºi, Pavel Þugui, and even Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej were fully aware of the continuing presence of the
Union of 1918 in the collective imagination of the Romanians. The anni-
versary of four decades since the event in question gave them the oppor-
tunity to introduce a new direction, in what they believed was a less os-
tentatious manner.
The significance and the political agenda behind the study are indicated
by the fact that its preparation was carefully choreographed. It all started
with the authors. Such an undertaking would have been to much of a
burden for one person to carry alone. Besides, the structure of the team had
to suggest to the public opinion that several categories had gathered around
the same idea and given it their support.
Constantin Daicoviciu was a former nationalist historian who had later
joined the communist regime and put himself above all suspicion. Besides,
he had managed to maintain completely intact a strong personality, streng-
thened by the constant struggle to recover national values in the framework
of the communist ideology. Thus, he came to offer an alternative to the
nuisance that Roller had become and was better suited to fulfill the new
41. Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, pp. 201203; Þugui, Istoria ºi limba
românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, pp. 149150; Mihalache, Istorie ºi prac-
tici discursive în România democrat-popularã, pp. 136138.

# VALER MOGA
political agenda of the authorities, an agenda for which he was himself

somewhat responsible.
After the anti-communist revolution in Hungary, which in 1956 had
appeared as a serious threat for the regime in Bucharest, Gheorghiu-Dej
and those around him paid increased attention to the attitude of the Hun-
garian nationals living in Romania and sought not to anger them by care-
lessly rehabilitating the Union. As indicated above, in 1945 the Romanian
communist propaganda had presented December 1 as an opportunity for
the expression of the solidarity between the Romanian and the Hun-
garian people.42 In 1958, the one chosen to illustrate this solidarity was
Ladislau Bányai. A communist militant since the 1930s, he had gained a
good political and professional reputation in the aftermath of World War
II. At the time of the publication of the study, he was a university profes-
sor and the rector of Bolyai University of Cluj. In his historical studies he
had chiefly dealt with the topic of the peaceful coexistence of Romanians
and Hungarians.
The team was further strengthened by the presence of Victor Cheres-
teºiu, a specialist in modern history, and of Vasile Liveanu, who specialized
in contemporary history, both ideologically sound and with a good pro-
fessional reputation. In 1958, the latter was in charge of the contemporary
history division of Nicolae Iorga Institute.43
The title followed the same scenario. It included a phrase banned from
the written press for more than a decade: The union between Transylvania
and Romania. However, in order to make the meaning of the study per-
fectly obvious, its final form was Lupta revoluþionarã a maselorfactor
hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România (The revolutionary struggle
of the masses, a decisive factor in the union between Transylvania and
Romania).
In a manner rather unusual for that time, the study included a defini-
tion which applied to the Union the thesis postulated in the title: The
union was the outcome of the fall of the Austro-Hungarian Empire,
brought about by the revolutionary struggle for social and national libera-
tion of the popular masses carried out under the direct influence of the
Great Socialist October Revolution and after the military defeat suffered
by the Central Powers. Elements of the bourgeoisie and of the landed gen-
42. Central National Historical Archives, fund C.C. al P.C.R. Cancelarie, file 116/
1945, fols. 25, apud Müller, Politicã ºi istoriografie în România 19481964,
p. 347.
43. Enciclopedia istoriografiei româneºti, pp. 4445, 9394, 199200.

try, as well as the reformist social democrats who led the gathering, nev-
ertheless prevented the union between Transylvania and Romania from
bringing about the democratic changes desired by the people.44
Thus, throughout its 36 pages, the study broadly elaborated upon this
thesis. However, it also came to include many elements taken from inter-
war national historiography. For instance, we find once again the phrase
Romanian nation-state, describing a reality seen as a progressive act
corresponding to a historical necessity in the social development of the
Romanian people. The unity of language, culture and traditions was seen
as a premise of the Union. The same applied to the awareness of Roma-
nian unity, clearly expressed in the chronicles of the 17th and of the 18th
century. In the wake of many intellectuals who had supported the estab-
lishment of the Romanian ethnic state and had striven to maintain it as
such, the authors argued that the Carpathians had never been a partition
wall between the branches of the Romanian nation. Along similar lines,
the Union was presented as the outcome of a lengthy process of historical
development. However, if a historian like Ioan Lupaº had sought the dis-
tant roots far back in time, with the Thracians and in the Dacian-Roman
synthesis,45 the authors of 1958 merely referred to the economic contacts
between medieval Wallachia, Moldavia, and Transylvania, and their coop-
eration in the anti-Ottoman struggle. Dialectic materialism made its pres-
ence felt in the nationalist argumentation, where we read that the devel-
opment of the capitalist system created the economic premises needed for
the establishment of a single Romanian state. In the 19th century, the Tran-
sylvanian intellectuals who had emigrated to the Romanian principalities,
and then the militants of 1848 (with a marked preference for Bãlcescu),
had contributed to the rising of national awareness or had enthusiastically
supported the idea of the Union. The 1859 Union of Romanian princi-
palities was mentioned as a premise of the Union of 1918, but Constantin
Daicoviciu and his colleagues did not go further in the wake of the same
Lupaº who, in 1937, had written about Întâia unire a þãrilor române 1599
1601 (The first union of the Romanian countries, 15991601). In 1958,
Michael the Brave was no longer a national symbol, being seen instead as
a representative of the oppressive boyars.46
44. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, p. 21.

45. Ioan Lupaº, Istoria Unirii Românilor (Bucharest: Fundaþia Culturalã Regalã
Principele Carol, 1937), pp. 1319.
46. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, pp. 2223; Lupaº, Istoria
Unirii Românilor, pp. 105152.

#" VALER MOGA
The nationalist argumentation actually stands in sharp contrast to the

overall interpretation found in the study. From the very beginning, we are
told that two radically opposed tendencies were manifest during the Alba
Iulia gathering of 1 December 1918. On the one hand, the desire of the
popular masses, who wanted a democratic and republican Romania. On
the other, the selfishness of the nationalist bourgeoisie, interested only in
creating additional opportunities for itself and in exploiting the Romanians
everywhere, as well as the national minorities. The study includes a pseudo-
demonstration concerning the convergent evolution of the bourgeoisie on
both sides of the Carpathians towards their ultimate betrayal of their his-
toric mission: the Transylvanians of the Romanian National Party had made
compromises with the Hungarian and Austrian ruling classes, while the
bourgeoisie in the Old Kingdom had joined forces with the landlords and
dragged the country into an imperialist war. Furthermore, the entire Ro-
manian bourgeoisie was guilty of stifling the revolutionary turmoil stirred
by the Great Socialist October Revolution.
On 1 December 1918, the 1,228 official delegates sent to Alba Iulia
were but a small group, selected in a manner contrary to democratic prin-
ciples and in which the representatives of the bourgeoisie, of the landed
gentry, and of the clergy were far more numerous than those of the work-
ing class. The authors did not fail to notice the fact that the national mi-
norities were not represented at all. Allegedly, the democratic provisions
featured in the Resolution of the Union were only the outcome of the
pressure exerted by the popular masses, the 100,000 participants, peas-
ants and workers from the Jiu Valley, Reºiþa, Brad, Zlatna, Uioara, Arad,
Timiºoara, etc.
The sources and especially the manner in which these were used are
particularly relevant in the overall economy of the text in question. In this
respect, the authors lacked neither knowledge nor possibilities. For in-
stance, references are made to collections of documents kept in the state
archives of Bucharest and Arad, the R.P.R. Academy in Bucharest, on in
the library of its Cluj division. Attention was also paid to the newspapers
published during and around the time of the UnionDrapelul, Adevãrul,
Telegraful Român, Népszava, Kolozsvári Újságand to various memoirs,
published or in manuscript format, left by Alexandru Vaida Voevod, Tiron
Albani, Dominic Stanca, and István Apáthy. However, these sources are
only sporadically quoted, which cannot be said about the writings of Lenin
or of Gheorghiu-Dej. The very nature of the study subordinated them to
a predefined thesis. The content gives the impression that the authors were
directly familiar with the interwar historiography of the Union, maybe with

Istoria Unirii Românilor (A history of the Union of the Romanians) by

Ioan Lupaº, but also with other titles. Still, the political reality of that time
demanded a safer course of action, and no references were made to this
literature.
The 1958 study features the ending that would remain, until 1989, the
norm for nearly all official studies dealing with the Union of 1918: The
Romanian Communist Party was the only party to unabatedly struggle
for the democratic change and for the national independence of the country,
for the achievement of full equality in rights for the national minorities,
for the achievement of the revolutionary aspirations of the popular
masses.47
The study published by Constantin Daicoviciu and by his colleagues
turned the year 1958 into a landmark in the historiography of the Union
of 1918. This, however, not because it restored the tradition of interwar
historiography or because it opened an authentic direction in research. The
desire of Gheorghiu-Dej and of his entourage to separate themselves from
the threatening reformist tendencies evinced by Khrushchev led to the
solution of national communism. To this end, the official historians of the
regime exploited the significant propaganda potential of the Union be-
tween Transylvania and Romania. They preserved intact most of the argu-
ments and interpretations produced a decade earlier by Mihail Roller. Still,
they took a step Roller had always refused to even consider, namely, they
put nationalism in the service of communism, thus altering its very core.
The leaders of the R.W.P. saw the post-Stalinist thaw as a threat, as a
tendency likely to foster dissent in Romania as well. The authorities in
Bucharest could not remain fully ignorant of the reformist wave which,
starting from Moscow, was spreading at different speeds across the entire
communist bloc. Still, caution suggested that compromises should only be
made on secondary matters. For instance, the opening towards the West
ensured the participation of Romanian scholars in international events. In
1955, a delegation of historians represented Romania at the 10th Interna-
tional Congress of Historical Science, held in Rome. The same happened
in 1960, at the 11th International Congress of Historical Science, hosted
by the city of Stockholm. The second volume in the Nouvelles études dhis-
toire was published in preparation for this event, and it included a sizable
text dedicated to the Union between Transylvania and Romania.48 Two
47. Daicoviciu et al., Lupta revoluþionarã a maselor, p. 54.

48. C. Daicoviciu, L. Bányai, and V. Cheresteºiu, La Transylvanie pendant la
première guerre mondiale et son union avec la Roumanie, in Nouvelles études

#$ VALER MOGA
years after the publication of the 1958 study, one would have expected the
material presented to Western historians to be export-rated merchandise.
Although the list of authors no longer included the name of Vasile Liveanu,
the 1960 study was a only a slightly abridged version of the 1958 text: the
same Stalinist interpretations peppered with elements taken from the na-
tionalist interwar literature in order to provide a historiographical foun-
dation to national communism. Stylistically speaking, however, the text
presented in Stockholm in the French language showed considerable im-
provement over the older piece.
In the collective memory, the year 1918 is so strongly identified with
the Union that the unwary reader might believe that the title of a book
published in 1960 actually refers to the first massive monograph on the
issue of the establishment of the Romanian ethnic state after the end of the
First World War.49 In fact, its author, Vasile Liveanu, expanded the chro-
nological boundaries and included additional topics, starting from the
social, economic and political situation in the Romanian environment
during the first years of the 20th centuryaround the time of the Great
Socialist October Revolution, to quote one of the titles50and finishing
with an analysis of the socialist and workers movements in 19181919.
The system of values underlying the structure of the 680 pages-long book
and the interpretations therein made it so that the Union of 1918 was less
important than the elements the author chose to favor.
Being the most comprehensive text on contemporary history published
during the years of the popular democracy, the book drew on an impres-
sive diversity of sources. As opposed to anything written before about
Romanias involvement in World War I and the Union of 1918, the book
seems to indicate no restrictions in terms of referring to the bourgeois
literature and press or to using documents kept in the archives and dating
back to the 1920s and the 1930s. This observation must be taken, how-
ever, with due caution, because until 1989 and even afterwards it was not
uncommon to see the publication of books based on a documentation
completely inaccessible to common historians. Between 1955 and 1958,
in the Bucharest State Archives, Vasile Liveanu examined the collections
of documents belonging to the Ministry of the Interior, to the Ministry of
dhistoire. Publiées à loccasion du XIe Congrès des sciences historiques, Stockholm,

1960, vol. 2 (Bucharest: Ed. Academiei R.P.R., 1960), pp. 541566.
49. V. Liveanu, 1918: Din istoria luptelor revoluþionare din România (Bucharest: Ed.
Politicã, 1960), 680 p.
50. Ibid., p. 19.

the Armed Forces, to the Presidency of the Council of Ministers and to the
Ruling Council of Transylvania, before moving on to the of the Ministry
of Foreign Affairs and to the collections belonging to a number of local
institutions and kept in the state archives of Brãila, Buzãu, and Arad. The
author himself stated the selection criteria that guided him in his investi-
gation of these archives. Interested in the revolutionary struggle of the
masses, he considered that it had been the province of the repressive
apparatus of the bourgeois-landlord regime, and therefore directed his
attention especially towards the documents found in police, judiciary, and
military archives.51 Even in the documents of the Ruling Council he sought
mostly data concerning the creation and the activity of the Transylvanian
national guards, which he saw as the repressive agents used by the Roma-
nian national councils against what he called the revolutionary actions
of the workers and of the peasants.52
In preparation for his book, Vasile Liveanu read almost everything that
was available from the press material published between the late 19th cen-
tury and approximately 1920, independent newspapers, newspapers be-
longing to the liberals, to Averescus party, to the National Peasant Party,
to the nationalists, to the socialists, published in the Old Kingdom, in
Transylvania, in Hungary or in Paris, in Romanian, Hungarian, or French.
He also had access to manuscript of published memoirs and diaries belong-
ing to Alexandru Vaida Voevod, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga, Alex-
andru Marghiloman, Queen Mary of Romania, Roman Ciorogariu, Or-
thodox bishop of Oradea, Ioan I. Nistor, and others. The polemic style
employed by most of these authors against their political rivals offered
Liveanu plenty of arguments in his criticism of the bourgeois-landlord
regime.
Also highly representative is the list of historiographical or political texts
cited in his 1960 book. The author consulted the historical syntheses of
Nicolae Iorga and C. C. Giurescu, the texts dealing with World War I or
the Union of 1918 and signed by Constantin Kiriþescu, Ion Clopoþel, Tiron
Albani, the massive monograph published in Bucharest in 1929 under the
title Transilvania, Banatul, Criºana, Maramureºul 19181928, volume 8 in
51. Ibid., p. 15.
52. Laboriously documenting his work, during the period in question V. Liveanu
also studies a number of documents from the central archives of the Institute
of Party History, from the documents and manuscripts collections of the
Library of R.P.R. Academy, of the Sibiu Central District Librarythe former
library of the Astra, editions such as Documente din istoria P.C.R. 1917
1922, 2nd edition (Bucharest: E.S.P.L.P., 1956), etc.

#& VALER MOGA
the Cartea de aur sau luptele politice naþionale ale românilor de sub coroana
ungarã (The golden book or the national political struggle of the Roma-
nians in the Hungarian monarchy)a collection of documents published
in eight volumes by Transylvanian historian Teodor V. Pãcãþian, between
1904 and 1915, the texts in which Aurel C. Popovici outlined his na-
tionalist doctrine and the design of the United States of Greater Austria
(actually, a federalization of the Habsburg Empire in keeping with the
national principle), etc.
Vasile Liveanu managed to avoid the danger represented for a commu-
nist historian by the nationalist overtones featured in the aforementioned
texts. His ideological approach came from the writings of Marx, Engels,
Stalin, and especially of Lenin, to which he systematically referred in his
book. In 1960, probably in order to devise an instrument for the work on
the book dedicated to the year 1918, Liveanu published a material in which
he investigated Romanian matters in light of V. I. Lenins texts.53 From
the father of the Bolshevik revolution, he borrowed the idea that the Rus-
sian revolution of 1905 had stimulated the peoples from the neighboring
countries, Romanians among them, to establish independent and unitary
nation-states. The process had allegedly been favored by the fact that Aus-
tria-Hungary, an obsolete and abusive empire, was already showing signs
of disintegration and its days were numbered. According to Lenin, how-
ever, self-determination was supposed to have a political character, grating
equal rights to the ethnic groups in the newly-formed nation-states.54 Con-
sequently, Lenins teaching made Liveanu see the Union of 1918 as a fun-
damentally positive process, but which had been carried out in a condem-
nable fashion.
Trained in the school of Mihail Roller, he faithfully followed the direc-
tives of his mentor, separating himself from Roller only when it came to
the political and historiographical approach to the Union of 1918, inau-
gurated in 1958. Liveanu did not see the year 1918 as mainly the year of
the Union, but rather the year that consecrated the tremendous increase
in the participation of the working class in the political and social life of
Romania.55 The central international event of the first quarter of the 20th
century were not the First World War and the drawing of new European
53. V. Liveanu, Unele probleme privind România în timpul primului rãzboi

mondial în lumina lucrãrilor lui V. I. Lenin, Studii. Revistã de istorie, 13, no.
2, 1960, pp. 4576.
54. Ibid., pp. 4648.
55. Liveanu, 1918: Din istoria luptelor revoluþionare din România, p. 646.

borders, but the Great Socialist October Revolution. According to the

author, the whole period between 1900 and 1919 was a preamble to the
creation of the Romanian Communist Party, and therefore the Union of
1918 was a marginal and subordinate event.
With the approval of his ideological masters, Liveanu accepted the idea
that the Union between Transylvania and Romania was the fulfillment of
an old desire of the popular masses on both sides of the Carpathians, but
he argued that the masses in question would have liked the Union to be
part of a revolution meant to end the bourgeois-landlord regime, create
a republic, and eliminate the oppression of national minorities. The pro-
letariat, contended the author, was the main force in the struggle for na-
tional liberation.56
As opposed to many other historians before 1989, Vasile Liveanu did
not hesitate to write about the union of Bessarabia57 and Bukovina with
Romania. The capitalists and the great landowners, argued Liveanu with
ideological pathos, succeeded for a while in establishing Greater Roma-
nia, a bourgeois-landlord state dependent upon the great imperialist powers,
a state based upon the fierce exploitation of the Romanian popular mas-
ses, on the ruthless oppression of the national minorities, on the annexa-
tion of foreign territory (Bessarabia, Northern Bukovina, Cadrilater).58
In the chapter entitled The liberation of Transylvania and Southern
Bukovina from the Habsburg rule through the revolutionary struggle of
the popular masses, he followed step by step, especially in the case of
Transylvania, the events from the autumn of 1918 which led to the even-
tual political decisions regarding the inclusion of certain provinces in the
Romanian state. However, the events in question were interpreted in light
of a reversed system of values, devised by the author in keeping with Marx-
ist-Leninist thought. The supreme value was no longer the nation, but the
proletariat in general, regardless of ethnic distinctions. Just like before the
war there had been much talk in Romania about the national genius,
Liveanu wrote about the revolutionary genius of the masses. The actual
credibility of his theories is not hard to determine, considering that the
establishment in 1918 of the Romanian ethnic state was the outcome of a
nationalist political program which had taken Romania into the First World
War in pursuit of Transylvania and Bukovina and had dictated the actions
of the Transylvanian Romanian political elites in OctoberDecember 1918.
56. Ibid., pp. 477, 535, 648.

57. Ibid., p. 167.
58. Ibid., p. 652.

$ VALER MOGA
The massive documentation and the comprehensive interpretations pro-

duced by Vasile Liveanu in 1960 lead us to believe that he was the éminence
grise behind the Marxist-Leninist direction in the activity of the group that
produced the 1958 study, just like the national touches, with leftist amend-
ments, were most likely the contribution of Constantin Daicoviciu.
The year 1964 marked the beginning of a new stage in the postwar
historiography of the year 1918. Significant changes in the general ap-
proach occurred during the participation of a Romanian delegation to the
Budapest conference of historians, held on 49 May 1964 and which was
dedicated to the last two decades in the history of the Austro-Hungarian
Empire. The fact that the Treaty of Trianon was being questioned in Hun-
garian, East German, and Western historiographies in a manner that dis-
pleased the officials in Bucharest made the leadership of the R.W.P. pay in-
creased attention to the event in Budapest.59 At the conference in question,
the Romanians presented five topics prepared by teams amounting to no
less than 22 historians. The papers were later published in extenso in Bu-
charest.60 The book thus produced shows the same choreography as in the
case of the aforementioned 1958 study.61 The two coordinators, Constantin
Daicoviciu and Miron Constantinescu, guaranteed the professionalism and
also the ideological soundness of the studies.
The central pieces was the one entitled Cu privire la problema naþionalã
în Austro-Ungaria (19001918) (On the national issue in Austria-Hun-
59. Lucian Nastasã, Studiu introductiv, in Minoritãþi etnoculturale. Mãrturii

documentare. Maghiarii din România (19561968), ed. by Lucian Nastasã
(Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã, 2003), p. 62.
60. Destrãmarea monarhiei austro-ungare 19001918: Comunicãri prezentate la
Conferinþa istoricilor din 49 mai 1964 de la Budapesta, ed. by C. Daicoviciu
and M. Constantinescu (Bucharest: Ed. Academiei R.P.R., 1964), 263 p. The
volume includes the following studies: ª. Pascu, C. C. Giurescu, I. Kovács,
and L. Vajda, Unele aspecte ale problemei agrare în monarhia austro-ungarã
la începutul secolului al XX-lea, p. 1191; M. Constantinescu, L. Bányai,
V. Curticãpeanu, C. Göllner, and C. Nuþu, Cu privire la problema naþiona-
lã în Austro-Ungaria (19001918), pp. 93189; A. Oþetea, D. Berindei,
E. Campus, N. Fotino, and C. Mureºan, Situaþia internaþionalã ºi politica
externã a Austro-Ungariei în primele douã decenii ale secolului al XX-lea, pp.
191215; E. Deutsch, N. N. Constantinescu, A. Negrea, and A. Negucioiu,
Unele aspecte ale dominaþiei capitalului financiar în Transilvania în prime-
le decenii ale secolului al XX-lea, pp. 217230; A. Deac, I. Cicalã, A. Egyed,
and V. Liveanu, Miºcarea social-democratã din Transilvania în primele
douã decenii ale secolului al XX-lea, pp. 231262.
61. See note 40.

gary, 19001918), as indicated by its size, by the composition of the autho-

rial team, and by the message underlying the historiographical discourse.
The paper as such was presented in Budapest by Miron Constantinescu,
also acknowledged as editor of the text in its published form. A commu-
nist since the 1930s, he had been excluded from the Political Bureau of the
Central Committee of the RWP because, in 1956, amid the post-Stalinist
thaw, he had harshly criticized the political line followed by Gheorghiu-
Dej. Ideologically competent but inexperienced when it came to vying for
power, at that time he had naively believed that he might become the lead-
ing personality in the party. Still, his punishment merely involved a trans-
fer to the Institute of Economic Research of the Academy and to Nicolae
Iorga Institute of History, beginning with 1957. He had gained reputation
only as a Marxist sociologist, having been the student and then a collabo-
rator of Dimitrie Gusti. In 1964, his reputation as a communist intellec-
tual gave him credibility with the Eastern European and Western histori-
ans gathered in Budapest. Besides, the education received as a teenager,
under the influence of the intellectual circles in Transylvania (Arad), made
him perfectly capable of delivering a nationalist speech devised, of course,
in the framework of the Marxist-Leninist ideology he had embraced as a
young man.62
The presence of two other authors, Ladislau Bányai and Carol Göllner,
suggested that the ideas in the paper were endorsed by the two major ethnic
minorities in Romania. The last two authors, Vasile Curticãpeanu and
Constantin Nuþu, while far from young in 1964, were nevertheless fresh
names in Romanian historiography.
Amounting to 96 pages and structured into five chapters, the study
signed by the five researchers in question hardly appears as a mere confer-
ence paper. Naturally, in Budapest Miron Constantinescu could only pre-
sent a brief synthesis of the ideas therein. In the introduction to the entire
volume, Constantin Daicoviciu dubbed it a report, thus confirming its
nature as an official release.
In what concerns the sources, the authors turned to good account the
documentation used in the earlier study of 1958 and especially in Vasile
Liveanus comprehensive book on the year 1918. References are made, for
instance, to the Romanian and Hungarian newspapers of the late 19th cen-
tury and from the first two decades of the 20th century, to documents pre-
62. Andi Mihalache, Pe urmele lui Marx: Studii despre comunism ºi consecinþele sale
(Jassy: Alfa, 2005), pp. 3957 (the chapter Miron Constantinescubreviar
biografic); Tismãneanu, Stalinism pentru eternitate, p. 296.

$ VALER MOGA
served in the Cluj Institute of History, in the Library of the Academy of

the Romanian Popular Republic, and, last but not least, to documents is-
sued by the Romanian national councils in Transylvania and preserved in
the Bucharest State Archives.
As the paper was meant to be presented and most likely face the cri-
ticism of foreign historians, the authors also consulted the Western bi-
bliography on this topic, quoting leading authorities in the field such as
Robert A. Kann of Austria, Frenchman Jacques Droz, or the Americans
Victor S. Mamatey and Sherman David Spector. Given their different ide-
ological position, more often than not Miron Constantinescu and his col-
leagues criticized the statements of the contemporary bourgeois his-
torians. At a different level, the need to support a materialist-dialectic
interpretation compelled them to systematically refer to the writings of
Marx, Engels, and Lenin, as well as to the studies published by Soviet
historians. An intermediate position was occupied by the Austro-Marxists
Otto Bauer and Karl Renner and by Romanian social democrats Enea
Grapini and Tiron Albani, who were criticized for their condemnation of
the revolution occurred in the autumn of 1918 but praised for their sup-
port of leftist ideas. The Austro-Marxists were accused of having sought
to divert the peoples struggle for national freedom towards the partial
objective of cultural autonomy in a renewed Habsburg Empire.
Just like in the case of Vasile Liveanu, the interpretation as such was not
an issue for the authors of the study concerning the national matter in
19001918 Austria-Hungary. Lenins writings were already there to pro-
vide the answers to most questions. The central argument in the study was
that at the beginning of the 20th century, the Austro-Hungarian Empire had
entered its imperialist stage, exacerbating social and national contradic-
tions.63 Consequently, this Central European geopolitical construct, hetero-
geneous and lacking in cohesion, was on the brink of disintegration. The
disaster generated by the First World War acted as a catalyst, and The Great
Socialist October Revolution provided a model and opened the perspec-
tive towards a new world. In fact, all the turmoil experienced by Austria-
Hungary beginning with 1905 was presented as the consequence of the
bourgeois-democratic revolution and then of the socialist revolution from
Russia. In the Marxist language adopted by the Romanian authors, the
events occurred in the aftermath of the war were a processual necessity.
63. Constantinescu et al., Cu privire la problema naþionalã în Austro-Ungaria

(19001918), p. 94.

Following to the letter the teachings of Lenin, the Romanian authors

presented the political actions meant to establish new nation-states on the
ruins of the Habsburg Empire as a stage in the bourgeois-democratic revo-
lution which had begun in 1848 and still had some momentum. Such an
interpretation meant to them a scientific understanding of the situation
in Central and Eastern Europe.
Lenin also gave them the opportunity to comment on the national is-
sue in a manner that would not clash with the interwar political and his-
toriographical nationalism. As early as 1913, the future father of the Bol-
shevik revolution had proclaimed that nations right to self-determination,
even through a separation from the oppressive state followed by the cre-
ation of a separate nation-state or by the free choice of the state of adop-
tion.64 Consequently, Miron Constantinescu and his colleagues could non-
chalantly discuss the alternatives available to the Romanian nation in the
aftermath of World War I by drawing on the teachings of Lenin. This soph-
ism was likely to create the false impression that the history of the world
obeyed Lenins theory, and also provided them with a comfortable and
secure position from which they could write about things otherwise banned
by the Romanian communist ideology.
Talking about the main advocate of national self-determination at the
end of World War I, they opposed the Leninist ideas of national self-de-
termination to the diversionist agenda of Wilson.65 Wilsons diversionist
strategy allegedly had to do with the fact that the autonomy and the self-
determination envisaged by him were to operate after the First World War
within a surviving Habsburg Empire, running thus counter to the desire
for independent nation-states expressed by the nations of Central and East-
ern Europe.
Lenin provided the Romanian authors of the 1964 study with the pos-
sibility of a subtler approach to the Romanian bourgeoisie of the early 20th
century. In fact, we believe that this is actually the main change experienced
by the historiographical discourse on this topic. In the wake of Roller and
ignorant of the subtler nuances of Lenins theses, the authors of the 1958
study had presented the Transylvanian bourgeoisie as uniformly reaction-
ary, selfish, ready to betray its own historic mission and willing to accept
the Union with Romania only as a counterrevolutionary alliance under the
aegis of the foreign Hohenzollern rulers. However, in 1919, in a dispute
with Bukharin, whom he accused of wishful thinking, Lenin had accepted
64. Ibid., p. 166.

65. Ibid., pp. 171172.

$" VALER MOGA
as facts of life the situation in the countries neighboring Russia. In these

territories, he argued, the nation included the bourgeoisie together with
the proletariat, as a force committed to the bourgeois-democratic revolu-
tion and entitled to self-determination.66
In a Leninist perspective, the authors of the 1964 study in question
talked about a stratified bourgeoisie which required a more discriminating
approach. In other words, there was a good bourgeoisie and a bad bour-
geoisie. On the one hand, there was a group that included the middle and
the petty bourgeoisie, plus the bourgeois intellectuals. Although hesitant
and lacking determination, argued the authors, this group exerted consid-
erable influence over the peasantry. Once Romania entered World War I,
the representatives of this group supported the liberation from Austro-
Hungarian rule and the union with Romania. The cause of the struggle
for national unity was seen by the authors as a just cause, despite the fact
that the belligerent attitude of the Romanian state had derived from the
general imperialist nature of the war.
The aforementioned social and professional categories were represented,
according to the authors of the study, by the centrist and leftist groups of
the Romanian National Party and of the Romanian social democrats, who
were allegedly the driving force behind the Great National Assembly of
Alba Iulia. The main representative of the bourgeoisie committed to posi-
tive political actions was Vasile Goldiº. This is the time when he began to
be portrayed as the main architect of the Union, replacing the reaction-
ary politician Iuliu Maniu. The main argument was that in 1918 Vasile
Goldiº represented the broadest platform, favoring a convergence be-
tween most of the supporters of the Romanian National Party and of the
Romanian wing of the Hungarian Social Democratic Party.67 This distorted
interpretation left its imprint upon Romanian historiography until 1989
and even after the year in question. Goldiº himself had unwittingly con-
tributed to the creation of this interpretation, given the leftist sympathies
of his youth and his political ambition which, in 1925, had made him seek
to replace Maniu as leader of the Romanian National Party. Besides, as he
had been dead since 1934, the communists found it easier to disregard the
anticommunist statements he had made throughout the 1920s.
At the opposite end we find the great bourgeoisie of Transylvania and
the landlords. If at the beginning of the war the reactionary Romanian
social categories had supported the Austro-Hungarian monarchy, in 1918,
66. Ibid., p. 167.

67. Ibid., pp. 184186.

after the fall of the empire, they joined forces with the bourgeoisie and the
landlords from the Kingdom of Romania and promoted the counterrevo-
lution and the aggression against the Hungarian Socialist Republic. Thus,
we see that when it came to the great bourgeoisie, the Romanian histo-
rians of 1964 were still abiding by Rollers principles. In their view, the
leading bourgeois and landowning reactionaries in Transylvania were those
of the ManiuVaida Voevod group, which also included people like Teodor
Mihali and Aurel Vlad. In fact, the official party interpretation read the
events of 1918 in light of the political animosity felt in the aftermath of
the Second World War, when Iuliu Maniu and Alexandru Vaida Voevod,
although in separate political camps, had become the leading symbols of
the anti-communist opposition.
The same differential treatment caused by reasons of contemporary rel-
evance was applied to the leaders of the Romanian wing of the Social
Democratic Party of Hungary. Rightist social democrats like Ioan Flueraº
and Iosif Jumanca, condemned by the communists ever since the establish-
ment of the Comintern in 1919, were accused in 1964 of having yielded
to the bourgeoisie. Their colleagues situated a little more to the left, Tiron
Albani and Enea Grapini, politically rehabilitated at the time the study was
drawn up, were praised for the fact that in 1918 they had militated for a
democratic and republican Romania, and their memoirs were considered
to be valuable sources by Miron Constantinescu, Ladislau Bányai, and the
others.
Generally focused on the development of the national issue in the Aus-
tro-Hungarian Empire between 1900 and 1918, the study coordinated by
Miron Constantinescu ended with a chapter entitled The Union between
Transylvania and Old Romania. The interpretations suggested by the
authors are of relevance only in the ideological context of that time. How-
ever, on exception has to do with the partial recognition of the role played
by the bourgeois and intellectual elites in the creation of nation-states in
Central and Eastern Europe. Also, in the aforementioned chapter we find
the most detailed presentation to date of the events leading up to the Great
National Assembly of Alba Iulia and to the Resolution regarding the Union
between Transylvania and Romania.
The results of this investigation were presented as a conference paper
in Budapest in May of 1964 in an attempt to counteracttogether with
the other four Romanian papers presented therethe previously announ-
ced criticism of the Versailles system and of the Treaty of Trianon.
The first study dedicated to the Union between Transylvania and
Romania and signed by a single author was the 1965 one of Ladislau

$$ VALER MOGA
Bányai.68 It would be a mistake to see him as seduced by the recently re-

covered ideas of Romanian nationalism. Promoted to the party leadership,
in his political and professional activities Bányai remained thoroughly faith-
ful to the official line of the party to which he owed his privileged posi-
tion. In fact, in the very title of his piece he was careful to give a leftist bend
to the national idea. He did spell Union with a capital U, but, accord-
ing to him, the political struggle during and following the First World
War was first revolutionary, in pursuit of social freedom, and only secondly
national.
In an already conventional manner, the thesis stated in the first para-
graph of the text cultivates a formula that remained present in Romanian
political and historical literature until 1989: The Union between Transyl-
vania and Romania was the final stage in the formation of the Romanian
nation-state, a process which had begun in 1859 with the Union between
Moldavia and Wallachia. The National Assembly of Alba Iulia, summoned
by the Romanian National Council which included delegates of the Ro-
manian National Party and of the Romanian Social Democratic Party of
Transylvania, proclaimed on 1 December 1918 the union with Romania
as well as the bourgeois-democratic fundamental principles meant to rep-
resent the foundation of the new Romanian state.69
This short fragment can lead multiple interpretations. For the time
being, we shall merely say that the final constitutional formula recovered
after 1968 from the Constitution of 1923 was that of Romanian unitary
nation-state, and the first Union of all Romanians was considered, be-
fore 1945 and after 1968, not the 1859 Union between Wallachia and
Moldavia, but the union achieved by Michael the Brave in 1600.
Particularly striking in the case of Ladislau Bányais 1965 text is the
systematic recourse to a higher authority, mostly Lenins theses, but not
only. The approach cultivated by the Romanian historian of Hungarian
origin reminds us of one theory devised by Mircea Eliade, who had in-
cluded communism among the form of lower mysticism.70 Being the
ideology of a political extreme, communism demanded political faith rather
than rational endorsement, thus structuring itself on mental structures that
were essentially religious in nature. The historical prediction of Engels,
68. L. Bányai, Lupta revoluþionarã de eliberare socialã ºi naþionalã în Transilva-

nia ºi actul Unirii, in Omagiu lui P. Constantinescu-Iaºi cu prilejul împlinirii a
70 de ani (Bucharest: Ed. Academiei R.P.R., 1965), pp. 569575.
69. Ibid., p. 569.
70. Mircea Eliade, Fragmentarium (Bucharest: Humanitas, 1994), pp. 154157.

wrote Bányai, who had said that the Habsburg monarchy would not sur-
vive long after the fall of the Russian tsars, was thus vindicated. Or: One
saw the truth of what Rosa Luxemburg had stated and of what V. I. Lenin
had confirmed in June of 1913, namely, that from a historical point of view,
the annihilation of Austria-Hungary only came to continue the process that
had seen the disintegration of Turkey, a disintegration which is a necessity
inherent to the process of historical development.71
Thus, the political changes of 1918 were but a fulfillment of the proph-
ecies made by Engels or by Lenin, just like the facts of the New Testament
were but a fulfillment of the words of the Old Testament prophets.
Still, the recourse to a higher authority was not always likely to ensure
the internal coherence of Bányais political or historiographical discourse.
For instance, he quoted another text, in which Lenin had commented in
positive terms the struggle of the bourgeoisie belonging to the oppressed
nation against the bourgeoisie of the oppressor nation. Three paragraphs
later, the author expressed his approval of a 1917 manifesto issued by the
Social Democratic Party in the Old Kingdom, in which the oligarchy in
Bucharest was accused of dragging Romania into the war not in order to
achieve the unity of the Romanian people, but rather in order to consoli-
date its class domination. This way, he completely misunderstood the es-
sential motivation behind the signing, on 17 August 1916, of the Treaty
of Alliance between Romania and the Entente. Furthermore, at least be-
ginning with November of 1918, the Romanian political elites in Tran-
sylvania and the leading politicians in Romania had explicitly joined their
efforts in achieving the Union.
A study published in 1965 was signed by both P. Constantinescu-Iaºi
and Ladislau Bányai.72 The Marxist-Leninist interpretation brought no new
elements when compared to what had been published in the previous two
years. Interesting here is the fact that the two authors put together the most
comprehensive postwar millenarian perspective on the process that had
culminated in the Union of 1918. Starting from the Dacian-Roman syn-
thesis which, in 1965, still required the addition of the Slavic element, they
mention the existence of the Romanian people at the end of the first mil-
lennium of our era, contending that the Romanian nation-state came into
71. Bányai, Lupta revoluþionarã de eliberare socialã ºi naþionalã în Transilvania

ºi actul Unirii, pp. 569570.
72. P. Constantinescu-Iaºi and L. Bányai, Le rôle des masses populaires dans la
constitution et le parachèvement de lÉtat national roumain, Revue Roumaine
dHistoire, 4, no. 3, 1965, pp. 577596.

$& VALER MOGA
being a thousand years later. Consequently, after the first millennium of the
Christian era, a process continued unabated throughout the centuries un-
til it culminated in the Union. At a first glance we are dealing with a mere
repetition of the thesis formulated by Ioan Lupaº in 1937. Here and there,
however, we find elements typical for the historical discourse of the year
1965. For instance, it was believed that the role of the popular masses had
been decisive within this centuries-long process, although their social
aspirations had not yet been completely fulfilled.
Advancing along the centuries, P. Constantinescu-Iaºi and Ladislau
Bányai came to what C. Daicoviciu and his colleagues had been unable to
mention in 1958, namely, the first union of the Romanian provinces
achieved by Michael the Brave in 1600. However, the two authors com-
mented that, in the interest of the ruling class, the Wallachian ruler had
sacrificed the desire of the popular masses to eliminate the heavy burden
of feudal oppression.73 Another element of novelty is represented by the
indirect references to the Greek-Catholic Church which had produced, in
the 18th century, a number of scholars who, under the influence of Enlight-
enment ideas, had increased the national awareness of the Romanians on
both sides of the Carpathians by way of their historical, philological, and
literary activities. Perceived with hostility as a religious institution, the
Greek-Catholic Church was beginning to be tolerated as a historical real-
ity, 17 years after its suppression.
The national-religious awareness at the time of Horeas Uprising and
the political solidarity of the Romanians in the Danube principalities dur-
ing the period of Tudor Vladimirescu were seen as the following steps in
the direction of the Union by the authors of the 1965 study, who contin-
ued by highlighting the developments experienced by the idea of the Union
during the revolution of 1848 and, of course, at the time of the political
actions taken in 1859 towards the establishment of the modern Romanian
state.
In order to define the final significance with the historians of 1965
sought to give to the Union of 1918, one had to do a lot more than just
mention the Memorandum movement of 18921894. It was also neces-
sary to relate the national movement with the socialist one of the working
class. Consequently, we come across another stereotype, namely, the state-
ment whereby the industrial development following the 1877 War of In-
dependence had led to the numerical growth of the proletariat and to an
increase in its class consciousness, to the dissemination of Marxism and to
73. Ibid., pp. 577578.

the creation in 1893 of the Social Democratic Party of Romanian Work-

ers. These, of course, were seen as premises of the Union of 1918. The
authors decided to ignore the fact that the party in question had been a
party of intellectuals, with little appeal among the otherwise scant Roma-
nian proletariat. Alongside the support given to the Romanian national
struggle in Transylvania by the ruling parties in the Old Kingdom or by
associations such as the Cultural League, the authors of the study insisted
on the support offered by the Romanian social democrats. Finally, the
adopted a more tolerant position with regard to the Romanian supporters
of a federal Greater Austria. Previously condemned without any reserva-
tion, presently it was accepted that the design they had embraced had been
yet another stage in the movement towards complete national freedom.
The intellectual construct outlined above and which was taken up un-
der various forms in the decades that followed, according to the changes
in direction seen by official ideology, was essentially a national-social my-
thology rather than an authentic historiographical analysis. It was basically
meant to demonstrate the idea of the Union as a crowning achievement
of the centuries-long struggle of the Romanian people. By using the
Union in this fashion, the regime was seeking to gain historical legitimacy
for itself.
In what concerns the actual circumstances of the Union, for the first
time after 1945 the study signed by Petre Constantinescu-Iaºi and Ladislau
Bányai included the phrase Romanian unitary nation-state, which became
the norm after 1968 and whose components can also be found in the Ro-
manian constitutions adopted after 1989.74 The authors advocated the
utopian and tendentious idea that the Union should have been achieved
though a revolution of the popular masses and not following an impe-
rialist war. As opposed to the earlier studies, which merely denounced
Woodrow Wilsons plans concerning a preservation of the Habsburg
Empire, they positively commented on the fact that, on 6 November 1918,
the U.S. president had recognized the Romanians right to national unity.75
Another significant comment regards the Great National Assembly of Alba
Iulia. Until the publication of the study in question, no one had explicitly
74. Romania is a sovereign and independent, unitary and indivisible nation-

state (Art. I paragraph 1 in the 1991 Constitution, modified in 2003). See
Muraru and Iancu, Constituþiile României, p. 185; Mihai Constantinescu,
Ioan Muraru, and Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituþiei României: Expli-
caþii ºi comentarii (Bucharest: Rosetti, 2003), p. 5.
75. In the message of State Secretary Robert Lansing.

% VALER MOGA
contradicted Rollers thesis which distinguished between the democratic

and revolutionary gathering of the 100,000 participants, on the one hand,
and the undemocratic assembly of the 1,228 official delegates, on the
other. The 1965 study returned to the national political interpretation of
1918, also circulated by our interwar historiography, according to which
the official delegates to the deliberative assembly had been mandated by
the Romanian population from all corners of Transylvania.
The end of the study features an unrealistic connection which became
a recurrent presence in the official discourse regarding the Union between
Transylvania and Romania, at least until 1989. Thus, the Union was seen
as leading to the liberation of the country on 23 August 1944 and to the
establishment of a socialist regime in the Romanian Popular Republic, a
unitary and independent nation-state.76
The same year 1965 also saw the publication of a somewhat atypical
study signed by Eliza Campus.77 Because of its sources and due to some
conclusions drawn by the author, the study cannot be said to belong to the
series of official interpretations. During the previous decade, Eliza Cam-
pus had been part of the historiographical opposition that was seeking
to put an end to the abuse of Mihail Roller. The latter had repeatedly criti-
cized and condemned her, among other things, for the fact that she did not
saw the Romanian involvement in World War I as part of an imperialist
agenda.78
A complete separation from the interpretative guidelines of the decade
would have made it impossible for Eliza Campus to publish her study.
Therefore, her text also features a number of stereotypical interpretations
of Marxist-Leninist or nationalist extraction. For instance, she considered
that the differences of opinion manifest during the Paris Peace Conference
of 19191920 between the newly-established smaller states and the great
powers had been the expression of acute class struggle. At a different
level, she also spoke about the centuries-old struggle of the Romanian
nation in Transylvania for liberation and national unity.79 Just like with the
other authors discussed above, in her case as well we need to consider not
76. Constantinescu-Iaºi and Bányai, Le rôle des masses populaires dans la cons-
titution et le parachèvement de lÉtat national roumain, pp. 594595.
77. Eliza Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale roumaine
(19141918), Revue Roumaine dHistoire, 4, no. 4, 1965, pp. 765790.
78. Þugui, Istoria ºi limba românã în vremea lui Gheorghiu-Dej, pp. 72, 89.
79. Campus, La lutte pour lachèvement de lunité nationale roumaine (1914
1918), pp. 778, 788.

only the mandatory caution in regard to the regime censorship, but also
the presence of some personal opinions at the origin of such statements and
interpretations.
The particular nature of Eliza Campuss study derives from the very
sources she used. For the author, the study was first and foremost an op-
portunity to turn to good account the documents in the Archives of the
Ministry of Foreign Affairs. This significant collection of documents left
its imprint both upon the topic of the study and upon the political and
historiographical aspects highlighted by the author. For instance, she ex-
amined the manner in which the Entente states and the United States of
America had moved from the initial desire to preserve the Habsburg Em-
pire to the decision to sacrifice it in order to meet the desires of the Cen-
tral and Eastern European nations. In the framework of this topic, she
presented for the first time in Romanian historiography a number of sig-
nificant pieces of information regarding the secret negotiations initiated by
Austro-Hungarian diplomats in pursuit of a separate peace.
*
* *
These were the main historiographical contributions concerning the Union
between Transylvania and Romania published between 1945 and the
events of 1968, the year when the new political interest in the topic ren-
dered it omnipresent in the activity of Romanian publishers and editors.
In the last two years of the period in question, 1966 and 1967, seemingly
gathering their strength for the onslaught of 1968, historians refrained
from producing other significant pieces explicitly devoted to the Union.
Still, 1966 and 1967 saw the publication of numerous anniversary articles
in various cultural reviews.80
*
* *
The pages above come to contradict the schematic and simplistic theory
according to which the Union between Transylvania and Romania, as a
historiographical topic rendered dormant in 1945, experienced a sudden
and significant revival only in 1968. Even after the establishment of the
communist regime, the Union had constantly remained in the attention of
both politicians and historians, despite the changes in intensity and angle
80. C. Daicoviciu, Împlinire, Familia, 2, no. 12, 1966, pp. 1, 15; Ion Bratu,
Unirea, Familia, 2, no. 12, 1966, p. 15; id., 1 Decembrie 1918, Familia,
3, no. 11, 1967, pp. 1, 17; Vasile Netea, 1 Decembrie 1918: Unirea Transil-
vaniei, Argeº, 2, no. 12, 1967, p. 3.

% VALER MOGA
of approach. In 1945, the leaders of the R.C.P. had understood that, if left
in the hands of their political opponents, the celebration of the Union was
likely to become a popular rally threatening the newly installed pro-Soviet
government. Consequently, the Romanian communists did everything in
their power to control the anniversary and use it to their advantage. The
decade between 1948 and 1958 was indeed a period of silence on the topic
of the Union. One could still hear the strong echoes of the 5th Congress
of the R.C.P., held in Moscow in 1931, with its negative labeling of the
national political actions of 1918. In historiography, this ideological direc-
tion favored what Gheorghiu-Dej dubbed Rollers monopoly and dicta-
torship. Still, the Union was present in the successive editions of the com-
mon textbook of Romanian history coordinated by Mihail Roller, even if
it was there only in order to draw criticism.
The year 1955 began to see a decline in the historiographical domina-
tion exerted by Roller. In search of countermeasures against the threat of
Khrushchevs reformism, Gheorghiu-Dej adopted the project of national
communism. The leaders of the R.W.P. developed a new interest in history,
suddenly interested in its ideological potential. The Union of 1918 was still
strong in the collective mentality of the Romanians, and its echoes were
also felt in the remnants of the national education received by the commu-
nist leaders themselves. Consequently, beginning with 1955 and especially
after 1958, the Union became the epicenter of a process that included
scholarly debates, the publication of studies, as well as an institutional and
personnel restructuring of Romanian historiography. But, while the issue
of Transylvania could be talked about, Bessarabia and to some extent Bu-
kovina remained taboo subjects, only mentionable as foreign territories
annexed by the Romanian bourgeois-landlord state.
The changes occurred in the mid-1950s involved not only the recovery
of certain ideas, but also of the people that advocated them. Many histo-
rians regained their professional status and the right to publish, giving the
impression of a certain ideological relaxation.
The significance of this revival ultimately resides in its purpose. Thus,
the present study was meant to answer the question whether the historio-
graphical activities on the topic of the Union which began in 1958 did
indeed represent the recovery of a tradition, or merely the fabrication of a
national legitimacy for the Romanian political regime of that time.

EDITORS NOTE
Valer Moga
T HIS BOOK is but one stage in a series of bibliographical projects carried

out over seven decades. It all started at the initiative of Ioachim Crãciun,
the founder of the bibliology school within the University of Dacia Supe-
rior of Cluj. In a work that still maintains its relevance,1 he suggested that
contemporary history be given a content and a chronological framework de-
fined by the national imperatives of the moment. For the author in ques-
tion and for his followers, this interval coincided with the Period of the
gradual achievement of national unity, leading up to the coronation of the
first king of all Romanians, in Alba Iulia (17921922). Thus, for Ioachim
Crãciun, contemporary Romanian history began with the Supplex and
ended with the coronation of Ferdinand I, the king who had identified with
the Romanian political edifice erected in 1918.
Influenced by the political views of his generation, Ioachim Crãciun
structured contemporary history in keeping with topics such as The war
for the unification of the Romanian nation and the occupation of Buda-
pest (19141919), The Union of Transylvania (1918), and facts and
processes resulting from the Revolution of 1848 and the Memorandum
movement.
Beyond its purely scientific significance, the bibliographic work of
Ioachim Crãciun perfectly echoed the anti-revisionist agenda of the peri-
odical Revue de Transylvanie. After 1937, unfavorable political or military
circumstances led to a period of stagnation in the field of Romanian his-
1. I. Crãciun, Bibliographie de la Transylvanie roumaine 19161936, Revue

de Transylvanie, 3, no. 4, 1937, p. 366.

%" VALER MO G A
torical bibliography. After 1945, the topic most affected by ideological re-
strictions was precisely the one concerning the political year 1918. The ban
was lifted only in 1968, following some signs detected in the previous
years, at a time when the Union between Transylvania and Romania was
being reassessed for both historiographical and propaganda purposes. The
new context favored ªtefan Pascu, who had completed his apprenticeship
in the nationalist environment of the Revue de Transylvanie and of the Uni-
versity of Cluj, exiled to Sibiu following the Vienna Diktat. The most com-
prehensive bibliography of the 1918 Union to date was published in Cluj
in 1968, under the signature of ªtefan Pascu and Marcel ªtirban.2 The
publication of this text also marked Ioachim Crãciuns return to scholarly
activities, after two decades of political persecution. The authors in ques-
tion thanked Crãciun for his assistance in revising the text. However, given
Crãciuns previous experience in the field, we might assume that he did a
lot more than just proofread the manuscript.
The Cluj bibliography of 1968 inventoried the historiography of the
previous decade, including texts such as those belonging to Ladislau
Bányai, Victor Cheresteºiu, Miron Constantinescu, Vasile Liveanu, etc.,
which presented the Union of 1918 as the outcome of the revolutionary
struggle of the masses, opposed to the petty interests of the Romanian
bourgeoisie from both Transylvania and the Old Kingdom. The authors
of the bibliography had no intention of approaching the matter otherwise.
Still, one can hardly blame them, as a bibliography must be as comprehen-
sive as possible and avoid exclusion of any ideological grounds. The con-
tent of the bibliography indicates the revival of the historiographical ap-
proach initially cultivated during the interwar period by Ioan Lupaº and
by his colleagues from the Cluj Institute of National History. The Union
of 1918 was seen as the final episode in a lengthy process, which brought
together in a causal relationship the emergence of the Romanian nation,
the rising awareness of ethnic unity, the relations between Romanian coun-
tries from the Middle Ages to the Modern Era, the struggle for social and
national emancipation of the Transylvanian Romanians, and finally the
disintegration of the Austro-Hungarian Empire.
The publication of the bibliography in question was made possible by
the relative ideological relaxation of that time. Its authors were free to re-
fer to historiographical and political personalities that had long been os-
2. ªtefan Pascu and Marcel ªtirban, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu Ro-

mânia1 Decembrie 1918, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 11, 1968,
pp. 171257.

Editors Note 175
tracized, many of whom were no longer alive at the time the bibliography
was published: Lucian Blaga, Gheorghe Brãtianu, Silviu Dragomir, Alex-
andru Lapedatu, Ioan Lupaº, Iuliu Maniu, Zenovie Pâcliºanu, and many
others. It is also true that the main author of the bibliography, ªtefan Pascu,
occupied then a representative position for a certain category of Romanian
historians, a category which remained in existence until 1989. In order to
create the illusion of intellectual freedom, the Romanian communist leaders
recruited a small number of demonstrably loyal historians and allowed
them to write about characters or topics otherwise denied to all the other
researchers.
Also on the occasion of fifty years since the Union of 1918, a much
more comprehensive bibliography was published in Bucharest. Many of the
observations above, concerning the Cluj bibliography, also apply to this
publication.3 It was edited by the Institute of Historical and Socio-Politi-
cal Studies of the Central Committee of the Romanian Communist Party,
seconded by the Central University Library of Bucharest. In order to elimi-
nate any doubts as to the ideological soundness of the text, the book ap-
peared with an introductory study signed by communist historian and
militant Ion Popescu-Puþuri, the director of the aforementioned institute.
The scientific supervision of the book was provided by the two coor-
dinators: Mircea Tomescu, a literary historian and the director of the Cen-
tral University Library, who died before the actual publication of the book,
and his successor to the directorship of the Central University Library,
historian Constantin Nuþu. Beginning with the year 1964, the latter had
also published a number of books and articles concerning the Union be-
tween Transylvania and Romania.
With such ideological and scientific safeguards, the 1969 bibliography
gives the impression that no authors or titles were still banned. In terms
of the listed titles, the book shows a broader approach to bibliographical
work. Among other things, it includes hundreds of articles published in
Romanian, Hungarian, or German newspapers from Transylvania or the
Old Kingdom during the first decade of the 20th century, during World War
I, during the interwar period, and until 1968.
Chronologically and thematically speaking, the Bucharest bibliography
is more restrictive than the Cluj one, avoiding any references to the cen-
3. Contribuþii bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, ed. by Cons-

tantin Nuþu and Mircea Tomescu, introductory study by Ion Popescu-Puþuri
(Bucharest: Institutul de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al
P.C.R., Biblioteca Centralã Universitarã Bucureºti, 1969), 648 p.

%$ VALER MO G A
tury-old premises of the Union. At best, it alludes to the irredentist atti-

tudes present in Romania around the turn of the century and to the national
political actions undertaken during the same period by the Transylvanian
Romanians. Then come the central sections regarding World War I and the
internal and external political developments of 19181920, and the celebra-
tions of the Union until 1944. After the chapters called Generalia and
Personalia, the book ends with Studies Published on the Semi-Centen-
nial of the Union, a section sketching the coordinates of two decades of
historiography, with all of their ups and downs.
The 1969 bibliography indicates the presence of two tendencies. On the
one hand, its introductory study and editors note show the level of tem-
pered political relaxation that made possible the publication of the book,
and also the tendency to revisit the Union in light of the new national-
communist ideology. On the other hand, the professionalism of its authors
turned the book into a fundamental tool for anyone seeking to investigate
the Union of 1918.
In 1998, Marcel ªtirban surveyed the historiography concerning the
events of 1918 in the Romanian environment and edited during the de-
cades passed since the publication of the semi-centennial Cluj bibliogra-
phy, which he had co-authored.4
*
* *
Following this presentation of previous bibliographical publications, in
what follows we shall discuss the intentions and the choices made by the
editors of this book.
In order to avoid repetition, we considered only the historiography of the
period between 1945 and 2006. The subdivisions of the two sections were
structured taking into account the alphabetical order of authors or, as the
case may be, of titles. Still, for the section entitled Texts Published in
Romania and in Other Eastern European Countries between 1957 and
1967, which illustrates the manner in which the events of 1918 were reas-
sessed during the communist period, we preserved the chronological order
of their publication so as to better illustrate the progression in question.
4. Marcel ªtirban, 1918. Istoriografia româneascã a ultimelor 3 decenii. 1918.

Az utolsó 3 évtized román történetírás bibliográfiája. 1918. Romanian Histo-
riography Concerning Last 3 Decades. Bibliography, in 1918. Sfârºit ºi început
de epocã. Korszakvégkorszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, ed.
by Cornel Grad and Viorel Ciubotã (Zalãu: Lekton; Satu Mare: Ed. Muzeului
Sãtmãrean, 1998), pp. 547578.

Editors Note 177
The structure of the content is meant to highlight the fact that Roma-
nia was part of the global process that saw a reconfiguration of the bor-
ders in Central and Eastern Europe, as a consequence of the First World
War and of the disintegration of Austria-Hungary. Consequently, the first
section, entitled Romanian, Central and Eastern European Bibliography,
although consisting mostly of Romanian titles, also includes texts published
in Hungary, Yugoslavia, Czechoslovakia,5 and Poland. The other section,
Western Bibliography, includes studies published both in Europe and in
the U.S. and Canada. The West is here the geopolitical area emerged af-
ter World War II, including the otherwise Central European states of Aus-
tria and Germany.6
It was rather difficult to separate between the two sections, as some
books were published both in the East and in the West, and because some
Hungarian, Polish, Czech, Serb historians, etc., published their books in
the U.S. or in Western Europe.
Apart from this, in what concerns the organization of the material, the
editors will leave the readers be their judges. This because, in very many
cases, the multiple relevance of the presented studies renders impossible a
perfect thematic classification. For instance, in books such as Documents:
Editions and Commentaries or Local Aspects one could find texts be-
longing to almost all thematic categories. Also, it is difficult to separate
between Anniversary and Circumstantial Texts, on the one hand, and
General Texts: Studies, Articles, Books, on the other. Anniversary years
also saw the publication of actual scholarly studies, and not only of pro-
paganda or popularization texts. Beyond their content and size, the latter
can be identified because of the fact that they were published in general
periodicals or in periodicals having nothing to do with historical research.
We tried to be as comprehensive as possible, especially when it came to
the Romanian bibliography, by also listing titles somewhat less related to
scholarly research, but which, at one point or another, may have had an
impact upon the public opinion. We avoided any selection or exclusion on
ideological grounds, precisely in order to show how history was hijacked
or how the issues pertaining to the year 1918 were reflected in the politi-
cal mentality of the period between 1945 and 2006.
5. Obviously, after 1989, in the countries resulted from the break-up of Yugos-
lavia and Czechoslovakia.
6. West Germany until 1989. At the same time, the texts published in the former
G.D.R. are listed in the first section, Bibliografie româneascã ºi central-est-
europeanã (Romanian, Central and Eastern European bibliography).

%& VALER MO G A
In compiling this bibliography, the authors took into account the pre-
vious attempts in this respect, checking their accuracy and updating the
information as necessary. The initial documentation was prepared in the
library of the National Union Museum of Alba Iulia, home of the richest
collection of Romanian studies devoted to the year 1918. The work con-
tinued at Lucian Blaga Central University Library of Cluj-Napoca, at the
library of George Bariþ Institute of History of the same city, and at the
Bucharest Library of the Romanian Academy.
For the titles published in the West, a significant source was the Biblio-
thèque de la Sorbonne. Also useful was the consultation of online catalogs
belonging to institutions such as The Library of Congress in Washington,
Bibliothèque Nationale de France (Opale plus), and the Central European
University of Budapest. The internet also gave us access to Questia Online
Library, the largest institution of this kind in the world, and to Jstor the
Scholarly Journal Archive, which features the complete text of the studies
published in more than 700 specialized yearbooks, 50 of them devoted to
history, chiefly from the Anglo-Saxon environment.
The information found in online catalogs, libraries, and databases was
included in the book only after it was corroborated by two or three other
sources.
*
* *
We would like to thank the bibliographical team from George Bariþ Insti-
tute of History and from Lucian Blaga Central University Library of Cluj-
Napocaled by head researcher Stelian Mândruþ, currently involved in
preparing the 11th volume of the Historical Bibliography of Romania. Their
support made it possible for us to include references to the latest publica-
tions in the field.

L I S TA P U B L I C A Þ I I L O R
/L I S T O F P U B L I C AT I O N S
Academica, Bucureºti, 1993, 1994, 1996, 1998, 1999, 2000, 2001.

Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapesta, 1977.
Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1980, 1981-1982, 1990-1992, 2001-
2003.
Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca, 1968, 1977, 1980, 1982, 1983, 1984,
1985-1986, 1987-1988, 1989-1993, 1994, 1997.
Acta Musei Porolissensis, Zalãu, 1978, 1980, 1981, 1983, 1984, 1985, 1986,
1987, 1988, 1990-1991, 1992, 1993, 1995, 1996, 1998, 2000, 2005.
Acta Universitatis Debreceniensis de Ludovico Kossuth nominatae. Series Histo-
rica, Debreþin, 1986.
Acta Universitatis Szegedinensis de Attila József nominatae. Acta Historica,
Seghedin, 1961.
Aetas, Seghedin, 1993.
Aletheia, Oradea, 1995, 1996, 1999, 2000, 2002.
Alma Mater Porolissensis, Zalãu, 2001.
Almanah Viaþa Româneascã, Bucureºti, 1984.
Altarul Banatului, Timiºoara, 1990, 1993, 1994, 1995, 1996, 1999, 2000,
2004; Mitropolia Banatului, 1968, 1978, 1983, 1985, 1986, 1987,
1988.
The American Journal of International Law, Washington, 1976.
American Slavic and East European Review, New York, 1948, 1960, 1961.
Anale de istorie, Bucureºti, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980,
1982, 1983, 1985, 1987, 1988; Analele Institutului de Studii Istorice ºi
Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R., 1966, 1968; Analele Institutului
de Istorie a Partidului de pe lângã C.C. al P.M.R., 1964.

& Lista publicaþiilor
Analele Academiei ªtefan Gheorghiu, Bucureºti, 1977.

Analele Banatului. Arheologie-Istorie, Timiºoara, 1993, 1994, 1996; Analele
Banatului. Istorie, 1981.
Analele Bucovinei, Rãdãuþi, 1994.
Analele româno-sovietice. Istorie, Bucureºti, 1957.
Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Filosofie, Iaºi, 1987.
Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Istorie, Iaºi, 1977,
1978, 1984, 1987, 1988, 1994-1995, 2000-2001, 2002-2003.
Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Istorie. Filologie, Iaºi,
1968.
Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie, Bucureºti, 1969, 1971, 1988; Analele
Universitãþii Bucureºti. Seria ºtiinþe sociale. Istorie, Bucureºti, 1968.
Analele Universitãþii din Craiova. Seria ªtiinþe sociale ºi economice, Craiova,
1989.
Analele Universitãþii din Oradea, Oradea, 1993, 1994-1995, 2001.
Analele Universitãþii Spiru Haret. Seria Istorie, Bucureºti, 1998.
Angustia, Sfântu Gheorghe, 1996, 1998, 1999, 2001, 2004.
Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia, 1997, 1998-
1999, 2002, 2004.
Annales Universitatis Scientiarum Budapestiensis de Rolando Eötvös Nomi-
natae. Sectio Historica, Budapesta, 1981.
Anuarul arhivelor mureºene, Târgu-Mureº, 2002, 2003.
Anuarul Institutului de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, Sibiu, 1994, 1995.
Anuarul Institutului de Istorie George Bariþ Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,
1999-2000, 2003, 2004; Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca,
1993, 1994, 1995; Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-
Napoca, 1975, 1978, 1980, 1985-1986, 1987-1988, 1989; Anuarul
Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj, 1971, 1972; Anuarul Institutului
de Istorie din Cluj, 1958-1959, 1967, 1968.
Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, Iaºi, 1968,
1972, 1976, 1978, 1980, 1981, 1982, 1983, 1985, 1986, 1987, 1988;
Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol, 2005.
Apulum, Alba Iulia, 1969, 1972, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980,
1981, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990-1993, 1994, 1996, 1997,
1999, 2000, 2001, 2002, 2004.
Aradul Cultural, Arad, 1994.
Argessis, Piteºti, 2003, 2004.
Argeº, Piteºti, 1967, 1968, 1988.
Arhiva someºanã, Nãsãud, 1973-1974, 2003.
Arhivele Olteniei, Craiova, 1981, 1986, 1989, 1993.

Lista publicaþiilor 181
Arhivele Prahovei, Ploieºti, 1998.

Astra, Braºov, 1968, 1978, 1983, 1987, 1988, 1998.
Ateneu, Bacãu, 1988.
Aurora, Oradea, 1993.
Australian Journal of Politics and History, Queensland, 1999, 2003.
Austriaca. Cahiers universitaires dinformations sur lAutriche, Rouen, 1984.
Austrian History Yearbook, Houston, 1968-1969.
Banatica, Reºiþa, 1977, 1981, 1987, 1995.
Biblioteca ºi cercetarea, Cluj-Napoca, 1984, 1989.
Biserica Ortodoxã Românã, Bucureºti, 1978, 1989, 1990.
Bucureºti. Materiale de Istorie ºi Muzeografie, Bucureºti, 1997.
Buletinul Asociaþiei Oamenilor de ªtiinþã din România. Filiala Iaºi, Iaºi, 1990.
Buletinul cercurilor ºtiinþifice studenþeºti, Alba Iulia, 1995, 1999.
Bulletin of the Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 1995.
Buna Vestire, Beiuº, 1995, 1996.
Caiete de Antropologie Istoricã, Cluj-Napoca, 2005.
Candela Moldovei, Iaºi, 1993.
Carpica, Bacãu, 1977, 1979, 1983, 1990, 1993, 2003.
Cele Trei Criºuri, Oradea, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996,
1998.
Cercetãri istorice, Iaºi, 1978-1979, 1999-2001.
Cetatea Bihariei, Oradea, 1992, 1993, 1994.
Codrul Cosminului, Suceava, 1996, 2000-2001.
Contemporanul, Bucureºti, 1983, 1985, 1997.
Convorbiri literare, Iaºi, 1997, 1998, 2005.
Corviniana, Hunedoara, 2000.
Crisia, Oradea, 1975, 1976, 1978, 1979, 1980, 1983, 1987, 1988, 1990,
1999.
Cronica, Iaºi, 1968, 1977, 1978, 1980, 1983, 1987, 1988, 1993.
Cumidava, Braºov, 1968, 1979-1980, 1989, 1996, 1998-2000, 2003.
Cutezãtorii, Bucureºti, 1968.
Dacoromania, Alba Iulia, 1999, 2000, 2001.
Danubius, Galaþi, 1972-1973, 1984-1985.
Destin românesc, Bucureºti, Chiºinãu, 1995.
Dezbateri istoriografice, Iaºi, 1983.
Document, Bucureºti, 1999.
Der Donauschwabe, Aalen, Württemberg, 1964.
Dosarele Istoriei, Bucureºti, 1998, 2000, 2001, 2003.
Drobeta, Drobeta-Turnu-Severin, 1980, 1985.
East European Quarterly, Boulder, Colorado, 1972, 1985, 1987, 1994, 2000.

& Lista publicaþiilor
English Historical Review, Oxford, 1988.

Era socialistã, Bucureºti, 1972, 1977, 1978, 1980, 1981, 1983; Lupta de
clasã, 1968.
Ethics, Chicago, 1967.
Europa, Iaºi, 1992-1993.
Familia, Oradea, 1966, 1967, 1977, 1978, 1983, 1985, 1986, 1987, 1988,
1990, 1998.
File de istorie, Bistriþa, 1976, 1988.
Finanþe ºi credit, Bucureºti, 1968.
Flacãra, Bucureºti, 1968.
Flamura Prahovei. Supliment, Ploieºti, 1968.
Forschungen zur Volks- und Landeskunde, Sibiu, 1966, 1977, 1978, 1981,
1984, 1988.
Forum, Bucureºti, 1978, 1983, 1987, 1988, 1990, 1993.
Glasul Bisericii, Bucureºti, 1979, 1983, 1985.
Hermannstädter Zeitung, Sibiu, 1968.
Hierasus, Botoºani, 1978, 1979, 1981, 1986.
LHistoire, Paris, 1999.
Historia, Bucureºti, 2003-2004, 2006.
História, Budapesta, 1980.
History Today, Londra, 1997.
Iaºul literar, Iaºi, 1968.
International Socialook, New Delhi, 1988.
Ioan Neculce, Iaºi, 1996-1997.
Istros, Brãila, 1980, 1992.
Journal of Contemporary History, Londra, 1968, 1969, 1971, 1976, 1980,
1982, 1999.
The Journal of Modern History, Chicago, 1947, 1954.
Karpatenrundschau, Braºov, 1968, 1977, 1978, 1980, 1983.
Korunk, Cluj-Napoca, 1968, 1983, 1988, 1991.
Lucrãri ºtiinþifice, Oradea, 1968.
Lumea, Bucureºti, 1968.
Magazin istoric, Bucureºti, 1968, 1969, 1976, 1978, 1979, 1981, 1983,
1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994,
1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2004.
Manuscriptum, Bucureºti, 1983, 1991.
Maramureº. Vatrã de istorie milenarã, Cluj-Napoca, 1997, 1998.
Marisia, Târgu-Mureº, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981-1982, 1985-1992,
1994, 1996.
Marmaþia, Baia Mare, 1978, 1979-1981.

Memoria Antiquitatis, Piatra-Neamþ, 1974-1976 (1981), 1977-1979 (1985).

Memoriile secþiei de ºtiinþe filologice, literaturã ºi arte. Academia R.S.R., Bucu-
reºti, 1983-1984.
Memoriile secþiei de ºtiinþe istorice ºi arheologice. Academia Românã, Bucureºti,
1992, 1993; Memoriile secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã, Bucu-
reºti, 1978, 1980, 1987, 1983, 1988, 1990, 1998.
Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, Iaºi, 1967, 1968, 1978, 1983, 1984.
Mitropolia Olteniei, Craiova, 1979.
Munca în sindicate, Bucureºti, 1968.
Mðvelødés, Cluj-Napoca, 1983, 1993.
Muzeul naþional, Bucureºti, 1976, 1978, 1981, 1982, 1994, 2003.
Neue Literatur, Bucureºti, 1978, 1983.
Neuer Weg, Bucureºti, 1983.
Oltenia, Craiova, 1981.
Orizont, Timiºoara, 1975, 1977.
Parameters, Carlisle, Pennsylvania, 2001.
Patrimoniu, Chiºinãu, 1991.
Patrimonium Apulense, Alba Iulia, 2003.
Presa noastrã, Bucureºti, 1968, 1978, 1982, 1983, 1984, 1985, 1988,
1989.
Pro Unione, Baia Mare, 1999, 2000, 2003.
Ramuri, Craiova, 1968, 1983, 1985.
Revista Arhivelor, Cluj-Napoca, 1968, 1978, 1983, 1987, 1988, 1990,
1991, 1994.
Revista bibliotecilor, Bucureºti, 1968.
Revista Bistriþei, Bistriþa, 2000.
Revista Comisiei Naþionale a României pentru UNESCO, Bucureºti, 1988.
Revista de filozofie, Bucureºti, 1968, 1978.
Revista de istorie militarã, Bucureºti, 1990, 1992, 1996, 1997, 1998, 1999,
2000, 2003; Lupta întregului popor, 1985, 1988, 1989.
Revista de istorie ºi teorie literarã, Bucureºti, 1968, 1978, 1984, 1988.
Revista de pedagogie, Bucureºti, 1968, 1978, 1983, 1987, 1988, 1989.
Revista de statisticã, Bucureºti, 1969.
Revista de Teorie Socialã, Bucureºti, 1999.
Revista economicã, Bucureºti, 1977, 1978, 1984, 1985, 1988.
Revista istoricã, Bucureºti, 1990, 1993, 1994, 1996; Revista de istorie, 1976,
1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1985, 1987, 1988.
Revista Învãþãmântului Superior, Bucureºti, 1968.
Revista muzeelor ºi monumentelor. Monumente istorice ºi de artã, Bucureºti,
1983.

&" Lista publicaþiilor
Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, Bucureºti, 1977, 1980, 1983,

1986, 1988, 1989; Revista muzeelor, 1968.
Revista românã de drept, Bucureºti, 1968, 1983, 1988.
Revista românã de studii internaþionale, Bucureºti, 1969, 1978, 1984, 1988,
1993.
Revista teologicã, Sibiu, 1998; Mitropolia Ardealului, 1970, 1977, 1978,
1979, 1982, 1986, 1988.
Revue des Études Sud-Est Européennes, Bucureºti, 1979, 1982, 1985, 1986.
Revue roumaine, Bucureºti, 1983.
Revue roumaine des études internationales, Bucureºti, 1984, 1988, 1993.
Revue roumaine des sciences économiques. Romanian Economic Review, Bucu-
reºti, 1993.
Revue roumaine des sciences sociales. Série des sciences économiques, Bucureºti,
1988.
Revue Roumaine dHistoire, Bucureºti, 1965, 1966, 1968, 1969, 1970,
1977, 1978, 1983, 1985, 1987, 1988, 1989, 1991, 1992, 1994, 1996,
1997.
Revue Roumaine dHistoire de lArt. Série Théâtre, Musique, Cinéma, Bucu-
reºti, 1984.
Romanian Civilization, Iaºi, 1993, 1995, 1999-2000.
România literarã, Bucureºti, 1968, 1983, 1986, 1988, 1993.
La Roumanie daujourdhui, Bucureºti, 1968.
Roumanie. Pages dhistoire, Bucureºti, 1981, 1982, 1983, 1984, 1987.
Sargeþia, Deva, 1970, 1977, 1979, 1981, 1982-1983, 1984-1985, 1988-
1991, 1992-1994, 1995-1996, 1997-1998, 1999-2000, 2001-2002.
Scânteia. Supliment, Bucureºti, 1968.
Siebenbürgische Semesterblätter, München, 1992, 1993, 1998.
Siebenbürgisch-sächsischer Hauskalender, München, 1982.
Silvania, Zalãu, 2002.
Slavic Review, Chicago, 1968, 1977, 1983, 1985, 1992.
Societate ºi culturã. Noua alternativã, Bucureºti, 1993.
Steaua, Cluj-Napoca, 1968, 1969, 1973, 1982, 1983, 1985, 1986, 1987,
1988, 1990, 1991, 1993, 1997, 1998, 2001.
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, Cluj-Napoca, 1958, 1968, 1978,
1980, 1988, 1989, 1992, 1993, 1998.
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Jurisprudentia, Cluj-Napoca, 1979, 1990.
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Psychologia-Paedagogia, Cluj-Napoca, 1973.
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Series Philologia, Cluj-Napoca, 1968, 1971.
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Series Theologia graeco-catholica varadi-
nensis, Cluj-Napoca, 1999.

Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Theologia Orthodoxa, Cluj-Napoca, 2004.

Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, Arad, 1993, 1994, 1998,
2002.
Studii de istoria Banatului, Timiºoara, 1981, 1982, 1983, 1986, 1988,
1992, 1997-1998.
Studii. Revistã de istorie, Bucureºti, 1957, 1958, 1960, 1966, 1968.
Studii ºi articole de istorie, Bucureºti, 1968, 1969, 1975, 1978, 1987, 1988,
2000, 2002.
Studii ºi cercetãri ºtiinþifice (ªtiinþe sociale), Bacãu, 1970.
Studii ºi comunicãri, Sibiu, 1980.
Studii ºi comunicãri. Arheologie-istorie, Sibiu, 1981.
Studii ºi comunicãri de etnografie ºi istorie, Caransebeº, 1977, 1979.
Studii ºi Comunicãri de Etnologie, Sibiu, 1998.
Studii ºi comunicãri de istorie, Caransebeº, 1979.
Studii ºi comunicãri. Muzeul Câmpulung-Muscel, Câmpulung-Muscel, 1984.
Studii ºi Comunicãri. Muzeul Curtea de Argeº, Curtea de Argeº, 1992.
Studii ºi Comunicãri. Satu Mare, Satu Mare, 1969, 1975, 1980, 1996,
1998-1999.
Studii ºi materiale de muzeografie ºi istorie militarã, Bucureºti, 1973, 1978,
1983.
Südostdeutsche Vierteljahresblätter, München, 1969, 1971, 1985, 1989,
1995.
Südostdeutsches Archiv, München, 1966, 1967.
Südost-Forschungen, München, 1995.
Századok, Budapesta, 1972.
Székelyföld, Miercurea-Ciuc, 1998.
ªcoala noastrã, Zalãu, 1993.
Terra, Bucureºti, 1977.
Tibiscum, Caransebeº, 2000, 2003.
Tibiscus, Timiºoara, 1979.
Tomis, Constanþa, 1969, 1978, 1985, 1988.
Transilvania, Sibiu, Braºov, 1975, 1978, 1980, 1981, 1983, 1985, 1986,
1987, 1988.
Transilvania. Historisch-Literarische Zeitschrift, Essen, 1990.
Transylvanian Review, Cluj-Napoca, 1992, 1993, 1995, 1996, 1998, 1999,
2001, 2003; Revue de Transylvanie, 1991.
Tribuna, Cluj-Napoca, 1968, 1978, 1980, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987,
1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1995.
Tribuna României, Bucureºti, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989.
Þara Moþilor. Studii, articole ºi comunicãri, Abrud, 1974, 1977, 1978, 1987.

&$ Lista publicaþiilor
Új élet, Bucureºti, 1968.

Ungarn-Jahrbuch, München, 1977, 1992, 2000-2001.
Utunk, Cluj, 1968.
Vanderbilt Journal of Transnational Law, Nashville, 2001.
Vatra, Târgu-Mureº, 1979, 1980, 1981, 1983, 1984, 1985, 1986, 1988,
1990, 1991, 1993.
Viaþa medicalã, Bucureºti, 1979, 1987.
Viaþa militarã, Bucureºti, 1968.
Viaþa Româneascã, Bucureºti, 1966, 1968, 1983, 1988.
Viaþa studenþeascã, Bucureºti, 1968.
Viitorul social, Bucureºti, 1978, 1983, 1988.
Volk und Kultur, Bucureºti, 1983.
Vrancea. Studii ºi Comunicãri, Focºani, 1981.
World Policy Journal, Cambridge, Massachusetts, 1994.
Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Weimar, Köln, Viena, Böhlau,
1971, 1978, 1979, 1986, 1987.
Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde vereinigt mit Siebenbürgische
Semesterblätter, Köln, Weimar, Viena, Böhlau, 2003.
Ziridava, Arad, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1981, 1987, 1993,
1996, 1998, 2000, 2002.

B I B L I O G RA F I E R O M Â N E A S C Ã
ª I C E N T RA L - E S T - E U R O P E A N Ã

L U C R Ã R I G E N E RA L E :
S T U D I I , A RT I C O L E , VO LU M E
1. 1 Decembrie. Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România. 1918-

1968, coord. Teofil Buºecan, Cluj, s.n., 1968, 86 p., ilustraþii.
2. 60 de ani de la desãvârºirea unitãþii de stat a României. Material docu-
mentar în sprijinul cadrelor didactice ºi catedrelor de ºtiinþe sociale, ediþie de
Pompiliu Teodor ºi Nicolae Bocºan, Bucureºti, Academia de ªtiinþe Sociale
ºi Politice, 1978, 104 p.
3. 60 de ani de la fãurirea statului naþional unitar român, coord. Matei
Vlad, I. Gheorghiu ºi Ioan Scurtu, Bucureºti, Universitatea din Bucureºti,
Facultatea de Istorie-Filozofie, 1978, 291 p.
4. 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and
the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton;
Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, 578 p.
5. 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar român,
coord. Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, 488 p.
6. 1918. The Triumph of a Great Ideal. The Making of the Romanian Uni-
tary National State, ediþie de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988,
408 p.
7. 1918. Unirea Transilvaniei cu România, coord. Ion Popescu-Puþuri ºi
Augustin Deac, ed. a III-a, Bucureºti, Ed. Politicã, 1978, 743 p.
8. Adãniloaie, Nichita, Formation of the Rumanian National State, Bucu-
reºti, Meridiane, 1968, 104 p.

' Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
9. Adãniloaie, Nichita, Iordache, Anastasie, Oprescu, Paul, Porþeanu,

Alexandru, Stan, Apostol, Unitatea naþionalã a românilor în epoca modernã
1821-1918, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1985, 278 p.
10. Agrigoroaiei, Ion, Desãvârºirea unitãþii de stat ºi consolidarea indepen-
denþei României, în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi.
Istorie, 1977, 23, p. 39-45.
11. Agrigoroaiei, Ion, Arguments pour un acte historique nécessaire: lunion
de la Transylvanie à la Roumanie, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie A. D. Xenopol, 1986, 23/1, p. 45-54.
12. Agrigoroaiei, Ion, Unirea Transilvaniei, Banatului, Criºanei ºi Mara-
mureºului, în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu,
Bucureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, p. 173-197.
13. Agrigoroaiei, I., Cristian, V., Iacob, Gh., România de la independenþã
la Marea Unire (coordonatele ºi strategia dezvoltãrii), Iaºi, Universitatea
Al. I. Cuza, Facultatea de Istorie ºi Filosofie, 1989, 384 p.
14. Albu, Corneliu, Luminã din trecut. Aspecte din lupta Transilvaniei
pentru independenþã ºi unitate naþionalã, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1992,
339 p.
15. Alexandrescu, Vasile, Unitatea ºi independenþa obiective istorice fun-
damentale ale poporului român, în 2500 de ani de luptã eroicã pentru libertate
ºi independenþã, Bucureºti, Ed. Militarã, 1987, p. 219-227.
16. Ardeleanu, Ion, Lupta maselor populare pentru formarea statului naþio-
nal unitar român, în Viitorul social, 1978, 7, nr. 4, p. 631-644.
17. Aspecte ale luptei pentru unitate naþionalã. Iaºi 1600-1859-1918, coord.
Gh. Buzatu, A. Kareþchi ºi D. Vitcu, Iaºi, Junimea, 1983, 410 p.
18. Atanasiu, Victor, Pe drumul dintre uniri (1859-1918), Bucureºti, Ed.
V. Cârlova, 1995, 124 p.
19. Berindei, Dan, Libération nationale et formation dun État unitaire,
în Revue des Études Sud-Est Européennes, 1979, 17, nr. 4, p. 730-733.
20. Berindei, Dan, Semnificaþia formãrii statului naþional român, în Revis-
ta de istorie, 1979, 32, nr. 1, p. 21-30.
21. Berindei, Dan, Premisele istorice ale desãvârºirii unificãrii statale a Ro-
mâniei, în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu,

Lucrãri generale: studii, articole, volume 191
22. Cândea, Virgil, Temeiuri istorice ale Unirii. Domnitorii munteni ºi

moldoveni în viaþa Transilvaniei, în Steaua, 1969, 20, nr. 4, p. 71-77.
23. Ceauºescu, Ilie, Din cronica luptei poporului român pentru unitate ºi
independenþã (1878-1918) (II), în Anale de istorie, 1979, 25, nr. 2, p. 92-
115.
24. Ceauºescu, Ilie, Historical Roots of the Romanians Great Union of
1918, în 1918. The Triumph of a Great Ideal. The Making of the Romanian
Unitary National State, ediþie de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã,
1988, p. 17-45.
25. Ceauºescu, Ilie, Rãdãcinile istorice ale Marii Uniri a românilor din
1918, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar
român, coord. Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 17-44.
26. Chereji, Christian-Radu, 1919 Cronica unei uniri dinainte anunþate,
în Studii de istorie a Transilvaniei. Specific regional ºi deschidere europeanã,
coord. Sorin Mitu ºi Florin Gogâltan, Cluj, Asociaþia Istoricilor din Transil-
vania ºi Banat, 1994, p. 179-185.
27. Cicalã, Ioan, Desãvârºirea unitãþii de stat în 1918 încununare a luptei
seculare a poporului român pentru independenþã ºi suveranitate naþionalã, în
ªtefan Meteº la 85 de ani, Cluj-Napoca, Arhivele Statului Cluj-Napoca,
1977, p. 367-369.
28. Ciutã, Ioan, Caracterul plebiscitar al actului Marii Uniri, în Carpica,
1993, 24, p. 189-193.
29. Curculescu, Marian, Spiritul de jertfã ºi idealul Marii Uniri (1916-
1918), în Studii ºi articole de istorie, 2002, 67, p. 205-210.
30. Curticãpeanu, V., Formarea naþiunii române ºi a statului naþional uni-
tar român, Bucureºti, Ed. Politicã, 1974, 95 p.
31. De la independenþã la Unirea cea Mare, coord. Vasile Mircea Zaberca,
Reºiþa, Ed. Eftimie Murgu, 2003, 156 p.
32. Deac, Augustin, Procesul social-istoric al realizãrii statului naþional
unitar român, în Anale de istorie, 1974, 20, nr. 1, p. 140-148.
33. Deac, Augustin, 1918: Marea Unire, în Revista Arhivelor, 1978, 55,
nr. 4, p. 386-400.
34. Deac, Augustin, Toacã, Ion, Lupta poporului român împotriva cotropi-
torilor. 1916-1918, Bucureºti, Ed. Militarã, 1978, 359 p., ilustraþii.

35. Deaconu, Luchian, Momente din epopeea fãuririi statului naþional

unitar român, Craiova, Scrisul Românesc, 1988, 256 p.
36. Desãvârºirea unificãrii statului naþional român. Unirea Transilvaniei cu
vechea Românie, coord. Miron Constantinescu ºi ªtefan Pascu, Bucureºti,
Ed. Academiei R.S.R., 1968, 522 p., ilustraþii, 1 hartã.
37. Dobre, Cezar, 1918, înfrângeri ºi victorii, Bucureºti, Sylvi, 2003, 248 p.
38. Dumitrescu, Emil, Stãnescu, Adrian, Consideraþii privind lupta pentru
fãurirea statului naþional unitar român, în Muzeul Naþional, 1981, 5, p.
275-280.
39. Edroiu, Nicolae, Semnificaþiile istorice ale unirii româneºti din 1918,
în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu, Bucureºti,
Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, p. 437-448.
40. Fãuritori ai unitãþii ºi independenþei naþionale, coord. Florian Geor-
gescu ºi Elena Pãlãnceanu, Bucureºti, Muzeul Naþional de Istorie, 1983,
359 p.
41. Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu,
Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, 416 p.,
planºe.
42. Gheorghiu, Ion, Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie 1918,
în Analele Universitãþii Bucureºti. Seria ºtiinþe sociale. Istorie, 1968, 17, p.
9-17.
43. Gheorghiu, I., Nuþu, C., Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia. 1 de-
cembrie 1918, Bucureºti, Ed. Politicã, 1968, 128 p.
44. Gheorghiu, I., Nuþu, C., A gyulafehérvári nemzeti gyú´lés. 1918 decem-
ber 1 [Adunarea naþionalã de la Alba Iulia. 1 decembrie 1918], Bucureºti,
Ed. Politicã, 1968, 125 p.
45. Homer, Radu, Fãurirea statului naþional unitar român etapã nouã
în dezvoltarea României, în Pagini de istorie (Studii ºi comunicãri ºtiinþifice),
vol. I, Bucureºti, Facultatea de Istorie, Societatea de ªtiinþe Istorice din
România, 1990, p. 210-216.
46. Jiga, Aurel, Desãvârºirea unificãrii statului naþional, nãzuinþa între-
gului popor român, în Studii ºi materiale, 1972, 3-4, p. 421-436.
47. Lãudat, I. D., Unirea Transilvaniei cu România, Iaºi, s.n., 1978, 80 p.

48. Loghin, Aurel, Un moment de mare însemnãtate în istoria poporului

român desãvârºirea unitãþii naþionale, în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii
Al. I. Cuza din Iaºi. Istorie. Filologie, 1968, 14 p.
49. Lupaº, I., Istoria Unirii Românilor, Bucureºti, Fundaþia Culturalã
Regalã Principele Carol, 1937, 407 p.; Scripta, 1993, 304 p.
50. Lupta pentru unitate ºi independenþã naþionalã. Solidaritatea militantã
cu toate forþele revoluþionare, progresiste ºi democratice, Bucureºti, Ed. Politicã,
1977, 295 p.
51. Marea Unire din 1918 corolarul înfãptuirilor de unitate naþionalã la
români, în Anale de istorie, 1987, 33, nr. 6, p. 77-86.
52. Marea Unire ºi idealurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de
Mâine, 1993, 491 p.
53. Marinescu, C. Gh., Epopeea Marii Uniri, Galaþi, Porto-Franco, 1993,
424 p.
54. Marinescu, C. Gh., Din lupta pentru independenþa ºi unitatea de stat
a românilor. Studii, Iaºi, Centrul de Istorie ºi Civilizaþie Europeanã, 1998,
443 p.
55. Mândruþ, Stelian, Legãturile românilor transilvãneni cu patria-mamã,
în Cele Trei Criºuri, 1995, 6, nr. 7-8, p. 5.
56. Mihoc, Blaga, Preliminarii ale unitãþii naþionale, în Cele Trei Criºuri,
1990, 1, nr. 2, p. 14.
57. Moisuc, Viorica, Anul 1918 în istoria românilor. Puncte de vedere, în
Revista de istorie, 1981, 34, nr. 5, p. 853-881.
58. Moisuc, Viorica, Caracterul plebiscitar al Marii Uniri a românilor din
1918, în Revista românã de studii internaþionale, Bucureºti, 1984, 18, nr. 2,
p. 174-175.
59. Moraru, Anton, Negrei, Ion, Anul 1918. Ora astralã a neamului
românesc, Chiºinãu, Civitas, 1998, 224 p.
60. Munteanu, Ion, Statul naþional unitar român. Istorie ºi realitate, în
Revista de istorie militarã, 1998, nr. 6, p. 17-21.
61. Muºat, Mircea, Lupta poporului român pentru libertate, unitate ºi inde-
pendenþã naþionalã permanenþã a istoriei patriei, în Anale de istorie, 1976,
22, nr. 5-6, p. 3-8.

'" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
62. Muºat, Mircea, Lupta pentru independenþã permanenþã a istoriei

poporului român, în Carpica, 1977, 9, p. 29-33.
63. Muºat, Mircea, Marea Unire din 1918 expresia cerinþelor istorice de
dezvoltare ºi afirmare a poporului român, în Era socialistã, 1977, 57, nr. 22,
p. 22-25.
64. Muºat, Mircea, Unitatea statalã ºi independenþa naþionalã obiective
fundamentale ale luptei poporului român de-a lungul evoluþiei sale istorice, în
Anale de istorie, 1980, 26, nr. 4, p. 33-64.
65. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, De la statul geto-dac la statul român
unitar, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1983, 727 p.
66. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, La Grande union de 1918, în Româ-
nii în istoria universalã, vol. III/1, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu ºi
V. Cristian, Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1988, p. 599-607.
67. Muºat, Mircea, Zaharia, Gheorghe, De la Dacia lui Burebista, la Marea
Unire din 1918, în Anale de istorie, 1978, 24, nr. 5, p. 20-47.
68. Muºat, Mircea, Zaharia, Gheorghe, România, în Afirmarea statelor
naþionale independente, unitare din centrul ºi sud-estul Europei (1821-1923),
coord. Viorica Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed. Academiei
R.S.R., 1979, p. 13-43.
69. Neagoe, Stelian, Istoria Unirii românilor, vol. I, De la începuturi la
Cuza Vodã, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1986, 695 p.; vol.
II, De la Cuza Vodã Întemeietorul la Ferdinand I Întregitorul, Bucureºti,
Diogene, 1993, 396 p.
70. Neamþu, Gelu, Momente zbuciumate din lupta românilor pentru reali-
zarea Dacoromâniei 1848-1918, Cluj-Napoca, Argonaut, 2005, 416 p.
71. Netea, Vasile, Obedinenie Transilvanii s Rumyniej [Unirea Transil-
vaniei cu România], Bucureºti, Meridiane, 1968, 63 p., 11 planºe, 1 hartã.
72. Netea, Vasile, Réunion de la Transylvanie à la Roumanie, Bucureºti,
Meridiane, 1968, 67 p., 13 planºe.
73. Netea, Vasile, La unión de Transilvania con Rumania, Bucureºti, Meri-
diane, 1968, 64 p., 11 planºe, 1 hartã.
74. Netea, Vasile, The Union of Transylvania with Romania, Bucureºti,
Meridiane, 1968, 64 p., 11 planºe, 1 hartã.
75. Netea, Vasile, Die Vereinigung Transsilvanien mit Rumänien, Bucu-
reºti, Meridiane, 1968, 64 p., 11 planºe, 1 hartã.

76. Netea, Vasile, O zi din istoria Transilvaniei. 1 decembrie 1918, Bucu-

reºti, Albatros, [1970], 208 p., 31 planºe; [ed. a II-a] de Valentin Borda,
Bucureºti, Þara Noastrã, 1990, 192 p.
77. Netea, Vasile, Pe drumul unitãþii naþionale. Studii ºi evocãri, Cluj-Napoca,
Dacia, 1975, 279 p.
78. Netea, Vasile, Spre unitatea statalã a poporului român. Legãturi politice
ºi culturale între anii 1859-1918, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,
1979, 607 p.
79. Ogãºanu, Dumitru, Cadrul istoric ºi semnificaþia înfãptuirii Marii
Uniri de la 1918, în Aletheia, 1999, 10, p. 20-24.
80. Panait, Panait I. Lupta pentru libertate, unitate ºi independenþã con-
stantã a istoriei românilor, în Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1977,
14, nr. 7, p. 12-21.
81. Pascu, ªtefan, Desãvârºirea unitãþii de stat a poporului român, în Anu-
arul Institutului de Istorie din Cluj, 1968, 11, p. 79-134.
82. Pascu, ªtefan, The Idea, the Tendencies, the Struggles and the Realiza-
tion of the Union of the Romanian People, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai.
Historia, 1968, 13, fasc. 2, p. 3-26.
83. Pascu, ªtefan, Ideea, tendinþele, lupta ºi desãvârºirea unitãþii naþional-
politice a poporului român, în Studii ºi articole de istorie, 1969, 13, p. 7-24.
84. Pascu, ªtefan, Momente din lupta poporului român pentru formarea
statului naþional unitar, în Magazin istoric, 1976, 10, nr. 2, p. 2-9.
85. Pascu, ªtefan, Desãvârºirea unitãþii naþionale a poporului român ex-
presie a dreptului de suveranitate a naþiunilor, în Suveranitatea ºi progresul,
coord. Nicolae Ecobescu, Bucureºti, Ed. Politicã, 1977, p. 107-127.
86. Pascu, ªtefan, Formarea statului naþional unitar român, în Naþiune,
suveranitate, independenþã. Studii ºi comunicãri, coord. Ion Mitran ºi Nicolae
Lotreanu, Bucureºti, Ed. Politicã, 1977, p. 381-395.
87. Pascu, ªtefan, Marea Unire din 1 decembrie 1918 împlinire a as-
piraþiilor multiseculare de unitate naþionalã ºi integritate teritorialã a româ-
nilor, în File din istoria militarã a poporului român. Studii, vol. X, coord. Ilie
Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1982, p. 386-405.
88. Pascu, ªtefan, Fãurirea statului naþional unitar român, vol. I-II, Bucu-
reºti, Ed. Academiei R.S.R., 1983, 432 p., 404 p.

'$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
89. Pascu, ªtefan, Înfãptuirea marelui ideal al poporului român: desãvârºirea

unitãþii naþional-statale în 1918, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie Cluj-Napoca, 1987-1988, 28, p. 21-38.
90. Pascu, ªtefan, The Making of the Romanian Unitary National State
1918, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1988, 279 p.
91. Pascu, ªtefan, Desãvârºirea statului naþional unitar român, în Istoria
României. Pagini transilvane, coord. acad. Dan Berindei, Cluj-Napoca,
Fundaþia Culturalã Românã, Centrul de Studii Transilvane, 1994, p.
365-382.
92. Petrescu, Niculae, Mãrturii ale unei hotãrâri istorice, aºteptatã de o mie
de ani..., în Muzeul Naþional, 2003, 15, p. 300-310.
93. Platon, Gheorghe, Desãvârºirea unitãþii de stat principal obiectiv al
politicii româneºti, în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea ºi la începutul
secolului al XX-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D.
Xenopol, 1978, 15, p. 233-242.
94. Platon, Gheorghe, 1 Decembrie 1918. Desãvârºirea unitãþii naþionale.
Între conjuncturã politicã ºi împlinirea destinului naþional, în In memoriam.
Mitropolitul Andrei ªaguna 1873-2003, Cluj-Napoca, Renaºterea, 2003, p.
373-390.
95. Plãmãdealã, Antonie, Unirea din 1918 împlinire ºi speranþã, în Uni-
rea din 1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru Culturã al
Judeþului Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1994, p. 3-8.
96. Pleºa, Ioan, Actul Unirii Transilvaniei cu România expresie a voinþei
maselor largi populare, în Apulum, 1986, 23, p. 359-364.
97. Rauº, Nicolae, 1918 expresie a nãzuinþei de independenþã a poporului
român, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã
C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 6, p. 32-45.
98. România. 1918. Marea Unire, coord. Vasile Puºcaº, Cluj-Napoca,
Studia, 1998, 87 p.
99. Roz, Alexandru, Rãzboiul întregirii României ºi Marea Unire, în Stu-
dia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, 1993, 3, p. 4-11.
100. Sadagurschi, Elisabeta, Premisele constituirii statului naþional român
unitar, în Acta Moldaviae Meridionalis, 2001-2003, 22-24/1, p. 308-326.
101. Scurtu, Ioan, Anul 1918 în istoria românilor, în Marea Unire ºi idea-
lurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine, 1993, p. 105-122.

102. Scurtu, Ioan, Anul 1918 în istoria românilor, în Analele Universitãþii

Spiru Haret. Seria Istorie, 1998, nr. 1, p. 9-17.
103. Starea naþiunii. 1918-1996. Concluzii ºi opþiuni pentru România de
mâine, pentru viitorul poporului român, Bucureºti, Ed. Fundaþiei România
de Mâine, 1996, 143 p.
104. Statul naþional român factor esenþial al progresului social, coord.
Ovidiu Trãsnea, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, 255 p.
105. Suciu, Dumitru, From the Union of the Principalities to the Creation
of Greater Romania, Cluj-Napoca, The Romanian Cultural Foundation,
Center for Transylvanian Studies, 1993, 159 p.
106. Suciu, Dumitru, Monarhia ºi fãurirea României Mari, Bucureºti,
Albatros, 1997, 325 p., 10 planºe.
107. Sultan, Dumitru, Preliminarii ale fãuririi statului naþional unitar
român, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1984, 152 p.
108. Sultan, Dumitru, În avanposturile unitãþii naþionale ºi securitãþii
europene. Durerile facerii ºi apãrãrii României Mari (1918-1920), vol. I,
Bucureºti, Golgota Libertãþii-Dumitru Sultan S.R.L., 2004, 775 p.
109. ªtirban, Marcel, Problema unirii Transilvaniei, Banatului, Criºanei
ºi Maramureºului cu România (octombrie noiembrie 1918), în D. Prodan.
Puterea modelului, coord. Nicolae Bocºan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior,
Aurel Rãduþiu ºi Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Fundaþia Culturalã Ro-
mânã, Centrul de Studii Transilvane, 1995, p. 267-271.
110. ªtirban, Marcel, Din Istoria României. 1918. Desãvârºirea unitãþii
statului român. Omagiu generaþiei Marii Uniri la împlinirea a opt decenii
(1918-1998), vol. III-IV, Târgu-Mureº, Universitatea Ecologicã Dimitrie
Cantemir, 1998, 347 p., 206 p.
111. Torrey, Glenn, The First World War and the Union of 1918, în Transyl-
vanian Review, 1998, 7, nr. 3, p. 3-12.
112. Tudor, Corneliu Vadim, Cartea de Aur, Bucureºti, Ed. Fundaþiei
România Mare, 2003, 735 p.
113. Unification of the Romanian National State. The Union of Transyl-
vania with Romania, ediþie de Miron Constantinescu ºi ªtefan Pascu, Bucu-
reºti, Ed. Academiei R.S.R., 1971, 368 p., ilustraþii, 1 hartã.
114. Unirea din 1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru
Culturã al Judeþului Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu,
1994, 216 p.

'& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
115. Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918, coord. Ion

Popescu-Puþuri ºi Augustin Deac, Bucureºti, Ed. Politicã, 1970, 791 p.
116. Unitate ºi continuitate în istoria poporului român, coord. D. Berciu,
Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1968, 463 p.
117. Zaharia, Gheorghe, Muºat, Mircea, Lupta pentru independenþã ºi
unitate statalã permanenþã a istoriei poporului român, în Anale de istorie,
1975, 21, nr. 1, p. 58-80.
TE XT E P U B L I C AT E Î N ROMÂNIA
ª I Î N A LT E Þ Ã R I D I N EST ÎN P E R I OA D A 1957-1967
118. Kertész, Maya, Caracterul ºi activitatea sfaturilor din perioada revo-

luþiei burghezo-democratice din Ardeal (octombrie 1918 martie 1919), în
Studii. Revistã de istorie, 1957, 10, nr. 5, p. 127-140.
119. Matei, P., Ion, T., Despre situaþia revoluþionarã din România între anii
1918 ºi 1922, în Studii. Revistã de istorie, 1957, 10, nr. 2, p. 159-175.
120. Vajda, L., Documente despre miºcãrile þãrãneºti din Transilvania din
noiembrie 1918, în Analele româno-sovietice. Istorie, 1957, nr. 5, p. 141-151.
121. Daicoviciu, C., Bányai, L., Cheresteºiu, V., Liveanu, V., Lupta revo-
luþionarã a maselor factor hotãrâtor în unirea Transilvaniei cu România, în
Studii. Revistã de istorie, 1958, 11, nr. 6, p. 21-56.
122. Kovács, József, Az Erdélyi parasztság támadása a tøkésföldesúri hata-
lom helyi szervei ellen 1918 novemberének elsø felében [Ofensiva þãranilor din
Transilvania împotriva organelor locale ale regimului burghezo-moºieresc
în prima parte a lunii noiembrie 1918], în Studia Universitatis Babeº-Bolyai.
Historia, 1958, 3, fasc. 2, p. 125-144.
123. Cheresteºiu, V., Pãtrunderea ideilor Marii Revoluþii Socialiste din Oc-
tombrie în masele din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj,
1958-1959, 1-2, p. 241-282.
124. Gáll, János, Transilvãnenii în miºcarea revoluþionarã a prizonierilor din
Rusia (1917-1919), în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1958-1959,
1-2, p. 283-301.
125. Kovács, Iosif, Date cu privire la lupta þãrãnimii din Transilvania în
toamna anului 1918, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1958-1959,
1-2, p. 313-344.

Texte publicate în România ºi în alte þãri din Est 199
126. Daicoviciu, C., Bányai, L., Cheresteºiu, V., La Transylvanie pendant

la première guerre mondiale et son union avec la Roumanie, în Nouvelles études
dhistoire. Publiées à loccasion du XIe Congrès des sciences historiques, Stockholm,
1960, vol. II, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1960, p. 541-566.
127. Liveanu, V., 1918. Din istoria luptelor revoluþionare din România,
Bucureºti, Ed. Politicã, 1960, 680 p.
128. Liveanu, V., Unele probleme privind România în timpul primului rãz-
boi mondial în lumina lucrãrilor lui V. I. Lenin, în Studii. Revistã de istorie,
1960, 13, nr. 2, p. 45-76.
129. Gulya, Károly, Az erdélyi nemzetiségi kérdés megoldására irányuló
törekvések 19181919-ben [Tendinþe de rezolvare a chestiunii naþionalitãþilor
din Transilvania în 1918-1919], în Acta Universitatis Szegedinensis de Attila
József nominatae. Acta Historica, 1961, 9, p. 3-17.
130. Constantinescu, M., Bányai, L., Curticãpeanu, V., Göllner, C., Nuþu,
C., Cu privire la problema naþionalã în Austro-Ungaria (1900-1918), în
Destrãmarea monarhiei austro-ungare 1900-1918. Comunicãri prezentate la
Conferinþa istoricilor din 4-9 mai 1964 de la Budapesta, coord. C. Daicoviciu
ºi M. Constantinescu, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1964, p. 93-189.
131. Destrãmarea monarhiei austro-ungare 1900-1918. Comunicãri pre-
zentate la Conferinþa istoricilor din 4-9 mai 1964 de la Budapesta, coord.
C. Daicoviciu ºi M. Constantinescu, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R.,
1964, 263 p.
132. Galántai, József, Magyarország az elsø világháborúban 19141918
[Ungaria în timpul Primului Rãzboi Mondial 1914-1918], Budapesta,
Gondolat; Franklin Nyomda, 1964, 380 p.
133. Mocanu, C., Cu privire la problema caracterului ºi sarcinilor revoluþiei
în România, oglindite în documentele miºcãrii muncitoreºti din anii 1916-
1918, în Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângã C.C. al
P.M.R., 1964, 10, nr. 5, p. 37-50.
134. Oþetea, A., Berindei, D., Campus, E., Fotino, N., Mureºan, C.,
Situaþia internaþionalã ºi politica externã a Austro-Ungariei în primele douã
decenii ale secolului al XX-lea, în Destrãmarea monarhiei austro-ungare 1900-
1918. Comunicãri prezentate la Conferinþa istoricilor din 4-9 mai 1964 de la
Budapesta, coord. C. Daicoviciu ºi M. Constantinescu, Bucureºti, Ed. Aca-
demiei R.P.R., 1964, p. 191-215.
135. Pascu, ªtefan, Giurescu, C. C., Kovács, I., Vajda, L., Unele aspecte
ale problemei agrare în monarhia austro-ungarã la începutul secolului al XX-lea

Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
(1900-1918), în Destrãmarea monarhiei austro-ungare 1900-1918. Comu-

nicãri prezentate la Conferinþa istoricilor din 4-9 mai 1964 de la Budapesta,
coord. C. Daicoviciu ºi M. Constantinescu, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R.,
1964, p. 11-91.
136. Petric, Aron, Adãniloaie, Nichita, Formarea statului naþional român.
Lupta poporului român pentru independenþã naþionalã, Bucureºti, Ed. Poli-
ticã, 1964, 72 p.
137. Adãniloaie, Nichita, Formation de lÉtat national roumain, Bucureºti,
Meridiane, 1965, 112 p.
138. Bányai, L., Lupta revoluþionarã de eliberare socialã ºi naþionalã în
Transilvania ºi actul Unirii, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaºi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Bucureºti, Ed. Academiei R.P.R., 1965, p. 569-575.
139. Campus, Eliza, La lutte pour lachèvement de lunité nationale rou-
maine (1914-1918), în Revue Roumaine dHistoire, 1965, 4, nr. 4, p. 765-790.
140. Constantinesco, Miron, Le message de V. I. Lénine aux ouvriers et aux
peuples dAutriche-Hongrie (le 3 novembre 1918), în Revue Roumaine dHis-
toire, 1965, 4, nr. 2, p. 287-303.
141. Constantinescu-Iaºi, P., Bányai, L., Le rôle des masses populaires dans
la constitution et le parachèvement de lÉtat national roumain, în Revue Rou-
maine dHistoire, 1965, 4, nr. 3, p. 577-596.
142. Österreich-Ungarn in der Weltpolitik 1900-1918, Berlin, Akademie
Verlag, 1965, VIII, 292 p.
143. Adãniloaie, Nichita, Petric, Aron, Formarea statului naþional român.
Lupta poporului pentru independenþã naþionalã ºi pentru progres social, în Mo-
mente din istoria poporului român, Bucureºti, Ed. Politicã, 1966, p. 102-174.
144. Bratu, Ion, Unirea, în Familia, 1966, 2, nr. 12, p. 15.
145. Constantinescu, Miron, Date noi cu privire la Unirea Transilvaniei
cu România, în Viaþa Româneascã, 1966, 19, nr. 12, p. 140-143.
146. Constantinescu, Miron, Mesajul lui V. I. Lenin cãtre muncitorii ºi
popoarele din Austro-Ungaria 2/3 noiembrie 1918, în Studii. Revistã de
istorie, 1966, 19, nr. 1, p. 115-127.
147. Daicoviciu, C., Împlinire, în Familia, 1966, 2, nr. 12, p. 1, 15.
148. Deac, A., Miºcarea muncitoreascã ºi Unirea Þãrilor Române, în Ana-
lele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R.,
1966, 12, nr. 1, p. 101-109.

Texte publicate în România ºi în alte þãri din Est 201
149. Göllner, Carl, Die Stellungnahme der Siebenbürger Sachsen zur Verei-
nigung Transsilvaniens mit Rumänien, în Forschungen zur Volks- und Landes-
kunde, 1966, 9, nr. 2, p. 29-38.
150. Hensel, Witold, La naissance de la Pologne, Wroc³aw, Zak³ad Naro-
dowy Im Ossolińskich; Wydawnictwo Polskiej Akademii Nauk, 1966, 253
p., ilustraþii, hãrþi.
151. Maciu, Vasile, Netea, Vasile, Lunité nationale dans la préoccupation
de lAcadémie Roumaine (jusquen 1918), în Revue Roumaine dHistoire,
1966, 5, nr. 6, p. 937-962.
152. Basarab, Mircea, Conºtiinþa originii române ºi a unitãþii naþionale în
opera mitropoliþilor Varlaam ºi Dosoftei, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei,
1967, 43, nr. 9-10, p. 605-611.
153. Bratu, Ion, 1 Decembrie 1918, în Familia, 1967, 3, nr. 11, p. 1, 17.
154. Enea, Constantin, Valea, Mircea, Frãmântãrile þãrãneºti din luna
noiembrie 1918 din fostul judeþ Alba, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai.
Historia, 1967, 12, fasc. 1, p. 101-115.
155. Galántai, József, Magyarország története 19141918 [Istoria Unga-
riei 1914-1918], Budapesta, Tankönyvkiadó, 1965; 1967, 141 p.
156. Isaiu, Ion, Alba Iulia. 1 decembrie 1918. Relatãrile unui partici-
pant la marele eveniment istoric [Tiron Albani], în Cronica, 1967, nr. 48,
p. 2.
157. Netea, Vasile, 1 Decembrie 1918. Unirea Transilvaniei, în Argeº, 1967,
2, nr. 12, p. 3.
158. ªtirban, M., Acþiuni þãrãneºti în fostele judeþe Alba ºi Hunedoara din
noiembrie 1918-1919, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1967, 10,
p. 253-269.
D OCUMENTE: E D I T Ã R I ª I C O M E N TA R I I
159. 1918. Bihorul în epopeea Unirii. Documente, coord. Ioan Chira, Ora-
dea, Comitetul de Culturã ºi Educaþie Socialistã al Judeþului Bihor, Arhivele
Statului Bihor, 1978, 476 p., 16 planºe.
160. 1918 la români. Desãvârºirea unitãþii naþional-statale a poporului
român. Documente externe 1879-1916, vol. I-II, coord. Ion Ardeleanu,

Vasile Arimia, Ionel Gal ºi Mircea Muºat, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enci-
clopedicã, 1983, 1344 p.
161. 1918 la români. Documentele Unirii. Unirea Transilvaniei cu Româ-
nia. 1 Decembrie 1918, vol. VII-X, coord. Ion Popescu-Puþuri, ªtefan Pascu
ºi Augustin Deac, ediþie de Augustin Deac, Ion Iacoº, Nicolae Josan, Valer
Moga, Teodor Popescu ºi Natalia Tampa, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enci-
clopedicã, 1989, CLXVIII, 636 p., XCI, 527 p., 295 planºe, LXXIX, 479
p., 258 planºe, CXXIX, 650 p., 118 planºe.
162. Abrudan, Paul, Documente inedite privind desfãºurarea evenimentelor
politico-militare din Transilvania dupã Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia,
în Acta Musei Porolissensis, 1985, 9, p. 441-489.
163. Abrudan, Paul, Documente inedite privind unirea Transilvaniei cu
România la 1 decembrie 1918, în Transilvania, 1986, 15, nr. 11, p. IV-VI.
164. Abrudan, Paul, Mãrturii documentare, în Transilvania, 1987, 16, nr.
11, p. 11-13.
165. Abrudan, Radu, Documente privind lupta poporului român pentru
fãurirea statului naþional unitar român, la 1 decembrie 1918, în Altarul Bana-
tului, 1990, 1 (40), nr. 11-12, p. 91-100.
166. Anghel, Gheorghe, Josan, Nicolae, ªerban, Ioan, Documente ale
Unirii, în Era socialistã, 1972, 52, nr. 5, p. 41-43.
167. Apostol, Cornelia, Dumitrescu, Emil, Valoroase documente din patri-
moniul naþional evocatoare ale Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, în Muzeul
Naþional, 1994, 8, p. 97-102.
168. Aradul în lupta pentru eliberare socialã ºi naþionalã. Documente, vol.
I-II, ediþie de Andrei Caciora ºi Nicolae Roºuþ, Arad, Arhivele Statului
Arad, Muzeul Judeþean Arad, 1978, 336 p.; 1980, 300 p.
169. Arimia, V., 60 de ani de la fãurirea statului naþional unitar român.
Documente, în Revista Arhivelor, 1978, 55, nr. 4, p. 401-416.
170. Basarabia, Bucovina, Transilvania. Unirea 1918. Documente, ediþie
de Viorica Moisuc, Bucureºti, 1996, 629 p., 12 hãrþi.
171. Báthory, Ludovic, Faur, Viorel, Iancu, Gheorghe, Un important
document (din 1919) despre activitatea militantului bihorean pentru unitate
naþionalã Dr. Aurel Lazãr, în Crisia, 1990, 20, p. 359-369.
172. Bodea, Gheorghe, Un document de excepþie, în Steaua, 1985, 36,
nr. 12, p. 9.

Documente: editãri ºi comentarii 203
173. Botoran, Constantin, Matichescu, Olimpiu, Documente strãine despre

lupta poporului român pentru fãurirea statului naþional unitar, Cluj-Napoca,
Dacia, 1980, 335 p.
174. Bulgãr, G., Mãrturii despre Unirea de la Alba Iulia 1 Decembrie 1918,
în Steaua, 1968, 19, nr. 11, p. 111-115.
175. Cartea Neamului. Marea Unire din 1918. Documente istorice, ediþie
de Vasile Arimia, Ion Ardeleanu ºi Constantin Botoran, Bucureºti, Globus,
1993, 288 p.
176. Caþavei, Victor, Aradul anului 1918 în imagini fotografice, în Ziri-
dava, 1978, 10, p. 843-848.
177. Chiorean, Ioan, Rezoluþia de la Alba Iulia ºi însemnãtatea ei istoricã,
în Vatra, 1988, 18, nr. 12, p. 213 B-213 C.
178. Constantinescu, Miron, New Data and Sources of Information Re-
garding the History of the Union of Transylvania with Romania, în Revue
Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 975-987.
179. Constantinescu, Miron, Date ºi izvoare noi privind istoricul Unirii
Transilvaniei cu România, în Apulum, 1969, 7/2, p. 61-73.
180. Dan, Petru I., Documente privind participarea plenarã a slujitorilor
Bisericii ºi ai ºcolii confesionale la lupta pentru fãurirea statului naþional unitar
român, la 1 decembrie 1918, în Mitropolia Ardealului, 1988, 33, nr. 6, p. 45-
51.
181. Decei, Aurel, Acte privind Blajul în lunile Unirii, noiembrie ºi decem-
brie 1918, în Apulum, VII/2, 1969, p. 237-281.
182. Demºea, Dan, Douã texte inedite despre socialistul Ioan Flueraº (1882-
1953), în Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, 1994, 4, p. 37-39.
183. Desãvârºirea unitãþii naþional-statale a poporului român. Recunoaº-
terea ei internaþionalã. 1918. Documente interne ºi externe, vol. III-VI, coord.
Ion Ardeleanu, Vasile Arimia ºi Mircea Muºat, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi
Enciclopedicã, 1986, CXIV, 813 p., XXVIII, 548 p., XX, 596 p., XIX,
528 p.
184. Din lupta poporului român pentru libertate ºi unitate naþionalã [I-II],
în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr. 1, p. 141-192; nr. 2, p. 177-244.
185. Documente, în Revista Arhivelor, 1988, 65, nr. 4, p. 376-398.
186. Documente ale Unirii (1600-1918), coord. Constantin Cãzãniºteanu,
Bucureºti, Ed. Militarã, 1984, 503 p.

" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
187. Documente strãine despre români, coord. Ionel Gal, Bucureºti, Direc-
þia Generalã a Arhivelor Statului, 1979, 343 p.
188. Dumitrescu, Gabriela, Iuliu Maniu O. Goga ... în serviciul dezro-
birei ºi unirei unui întreg neam, în Manuscriptum, 1991, 22, nr. 2-4, p.
12-17.
189. Dumitriu-Snagov, I., Documente strãine inedite despre 1 Decembrie
1918. Aspiraþia legitimã a românilor, în Magazin istoric, 1988, 22, nr. 12,
p. 28-32.
190. Dumitriu-Snagov, Ion, Alte noi pagini din arhiva Marii Uniri docu-
mente din Vatican, în Revista Arhivelor, 1988, 65, nr. 4, p. 399-413.
191. Emandi, Lucian, Documente arãdene despre Unirea cea mare, în Mi-
tropolia Banatului, 1983, 33, nr. 11-12, p. 754-768.
192. Faur, Viorel, Lupta bihorenilor pentru unire. Documente, în Familia,
1985, 21, nr. 11, p. 4.
193. Faur, Viorel, Declaration of National Independence: Oradea, October
12, 1918, în 1918. The Triumph of a Great Ideal. The Making of the Roma-
nian Unitary National State, ediþie de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Mili-
tarã, 1988, p. 259-272.
194. Faur, Viorel, Declaraþia de independenþã naþionalã: Oradea, 12 octom-
brie 1918, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar
195. Faur, Viorel, Documente despre dr. Aurel Lazãr, în Cele Trei Criºuri,
1991, 2, nr. 11, p. 9.
196. Faur, Viorel, Documente bihorene inedite din decembrie 1918, în Cele
Trei Criºuri, 1992, 3, nr. 11-12, p. 3.
197. Faur, Viorel, 75 de ani de la Marea Unire Documente bihorene ine-
dite, în Cele Trei Criºuri, 1993, 4, nr. 11-12, p. 7.
198. Faur, Viorel, Noi mãrturii documentare despre evenimentele din Bihor,
în perioada noiembrie 1918 aprilie 1919, în Cele Trei Criºuri, 1996, 7, nr.
5-6, p. 5.
199. Faur, Viorel, Grad, Cornel, Noi mãrturii documentare despre contri-
buþia românilor din Criºana la fãurirea statului naþional unitar român, în
Crisia, 1983, 13, p. 255-275.
200. Fãurirea statului naþional unitar român. Contribuþii documentare
bãnãþene 1914-1919, coord. Ioan Munteanu, Bucureºti, Academia de ªtiin-

þe Sociale ºi Politice, Direcþia Generalã a Arhivelor Statului, 1983, XLVIII,

255 p.
201. Ghita, Ieremia B., Nicolaeviciu, George, Document inedit privind
evenimentele premergãtoare Unirii din 1918, în Mitropolia Banatului, 1978,
28, nr. 10-12, p. 714-717.
202. Goldiº, Vasile, Discursuri rostite în preajma unirii ºi la Asociaþiunea
culturalã Astra, Bucureºti, Cultura Naþionalã, 1928, 150 p.; [ed. a II-a] de
Vasile Popeangã, Timiºoara, Helicon, 1994, 163 p.
203. Goldiº, Vasile, Scrieri social-politice ºi literare, ediþie de Mircea Popa
ºi Gheorghe ªora, Timiºoara, Facla, 1976, 323 p.
204. Goldiº, Vasile, Válogatott írások [Scrieri alese], Bucureºti, Kriterion,
1978, 240 p.
205. Goþia, Dorin, Extrase din actele oficiale referitoare la participarea
þinutului Sibiu la actul Unirii ºi în perioada Consiliului Dirigent, în Unirea
din 1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru Culturã al
Judeþului Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1994, p. 83-
114.
206. Grad, Cornel, Rapoarte ºi memorii privind activitatea consiliilor ºi
gãrzilor naþionale române din comitatele Sãtmar, Sãlaj, Bihor ºi Arad (decem-
brie 1918-martie 1919), în Acta Musei Porolissensis, 1981, 5, p. 507-555.
207. Hulea, Eugen, Documentele Unirii, în Apulum, 1969, 7/2, p. 301-314.
208. Ivãnescu, D., 65 de ani de la Marea Unire. Mãrturii documentare,
în Cronica, 1983, 18, nr. 41, p. I, IV.
209. Ivãnescu, D., Unirea în documente ieºene, în Anuarul Institutului de
Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 251-262.
210. Josan, Nicolae, Documentele Marii Adunãri Naþionale de la Alba
Iulia, strãlucitã mãrturie a caracterului plebiscitar al actului de la 1 Decembrie
1918, în Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1988, 25, nr. 10, p. 7-21.
211. Josan, Nicolae, Sfatul Naþional Român din Câmpeni. Documente
inedite (noiembrie 1918-ianuarie 1919), în Apulum, 1988, 25, p. 455-476.
212. Josan, Nicolae, Consilii ºi gãrzi naþionale româneºti din Munþii Apu-
seni. Documente inedite (noiembrie-decembrie 1918), în Apulum, 1997, 34,
p. 539-559.
213. Lungu, Corneliu Mihail, Fãuritori ai Marii Uniri. Mãrturii docu-
mentare, Bucureºti, Elion, 2003, 295 p., ilustraþii.

$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
214. Lungu, Corneliu Mihail, Noi mãrturii documentare despre Marea

Unire, în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu,
215. Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþio-
nal unitar român. Documente. 1848-1918, ediþie de Viorel Ciubotã, Bujor
Dulgãu, Doru Radosav ºi Sergiu Vasil-Marinescu, Bucureºti, Direcþia Ge-
neralã a Arhivelor Statului, 1989, 576 p.
216. Lupta românilor din Þara Silvanei pentru drepturi politice ºi fãurirea
statului naþional unitar român (1905-1918). Culegere de documente, ediþie
de Ioan Tomole, Cluj-Napoca, Dacia, 1985, 244 p., 12 planºe.
217. Luºtrea, Rucsanda, Tiron Albani documente mai puþin cunoscute,
în Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, 1994, 4, p. 39-41.
218. Maniu, Iuliu, Când a sosit ceasul mântuirii, selecþie ºi prezentare de
Ioan Lãcustã, în Magazin istoric, 1993, 27, nr. 12, p. 13-19.
219. Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã. Docu-
mente 1848-1918, ediþie de Vasile Cãpâlnean, Ioan Sabãu ºi Valeriu Achim,
Bucureºti, Direcþia Generalã a Arhivelor Statului, Filiala Arhivelor Statului
Judeþul Maramureº, 1981, LXXIII, 414 p.
220. Marin, Elisabeta, 1918 în câteva documente braºovene, în Cumidava,
1998-2000, 22-24, p. 203-204.
221. Matei, Al., Contribuþii documentare la istoria zonei Reghinului. Chi-
herul ºi împrejurimile la 1918, în Marisia, 1979, 9, p. 347-382.
222. Mãrturii privind lupta românilor din pãrþile Aradului pentru pãstrarea
fiinþei naþionale prin educaþie ºi culturã (1784-1918). Documente referitoare
la Episcopia Ortodoxã a Aradului, ediþie de Vasile Popeangã, Arad, 1986,
411 p.
223. Mihoc, Blaga, Vasile Lucaciu, militant pentru realizarea statului
naþional unitar român. Contribuþii documentare, în Crisia, 1979, 9, p.
451-539.
224. Minoritãþile naþionale din România 1918-1925. Documente, coord.
Ioan Scurtu ºi Liviu Boar, Bucureºti, Arhivele Statului din România, 1995,
784 p.
225. Novac, Vasile, Câteva documente inedite privind lupta pentru fãurirea
statului naþional unitar român, în Studii ºi Comunicãri. Muzeul Curtea de
Argeº, 1992, 4, p. 172-182.

226. Pascu, ªtefan, Cãtre popoarele lumii, în Tribuna, 1988, 32, nr. 46,
p. 1-2.
227. Pascu, ªtefan, Avanpremierã: Documentele Marii Uniri, în Tribuna,
1989, 33, nr. 38, p. 1-2; nr. 39, p. 2; nr. 40, p. 2.
228. Pentru libertate ºi unitate naþionalã. Documente hunedorene. 1848-
1920, Bucureºti, Direcþia Generalã a Arhivelor Statului, 1989, 443 p.
229. Popa, Mircea N., Pe marginea unor documente germane din anii
1917-1918 referitoare la situaþia politicã ºi la viitorul României [I-II], în
Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie, 1971, 20, nr. 1, p. 137-151; 1972,
21, nr. 1, p. 141-151.
230. Popovici, Ioan, Evenimentele din Bihor între 1 decembrie 1918 ºi 20 apri-
lie 1919. Contribuþii documentare, în Cele Trei Criºuri, 1994, 5, nr. 5-6, p. 8.
231. Porcescu, Scarlat, Un important document istoric cu privire la unirea
tuturor românilor într-un singur stat (Iaºi 1917), în Cronica, 1987, 22, nr.
49, p. 6.
232. Porþeanu, Alexandru, Documente privind lupta revoluþionarã a maselor
populare din judeþul Bistriþa-Nãsãud pentru unirea Transilvaniei cu România
(din arhivele Consiliului Naþional Român, 1918), în Arhiva someºanã, 1973-
1974, 2, p. 108-145.
233. Porþeanu, Alexandru, Lupta revoluþionarã a maselor populare din Bi-
hor pentru Unirea Transilvaniei cu România (Documente din arhiva Consiliu-
lui Naþional Român, 1918), în Crisia, 1975, 5, p. 185-243.
234. Porþeanu, Alexandru, Lupta revoluþionarã a maselor populare din jude-
þul Caraº-Severin pentru unirea cu România (Documente din arhivele Con-
siliului Naþional Român, 1918), în Banatica, 1977, 4, p. 317-354.
235. Poºtãriþã, Emilia, Tot neamul românesc din hotarele vechii
Dacii Mãrturii din arhive strãine, în Manuscriptum, 1983, 14, nr. 4,
p. 63-66.
236. Ranca, Ioan, Noi contribuþii documentare privind unirea Transilvaniei
cu România, în Revista Arhivelor, 1987, 64, nr. 3, p. 286-292.
237. Rãileanu, C., Rezoluþiunea de la Alba Iulia, în Mitropolia Bana-
tului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 712-713.
238. România. Documentele Unirii 1918. Album, coord. Ioan Scurtu,
Bucureºti, Arhivele Statului; Ed. Fundaþiei Culturale Române, 1993, 174
p., 1 hartã.

& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
239. România 85 (1918-2003). Documente ale Marii Uniri, Alba Iulia,

Muzeul Naþional al Unirii, 2003, 74 p.
240. Roºu, Titus L., 1918-1919. Documente ºi amintiri, în Familia, 1990,
26, nr. 11, p. 3.
241. Roz, Alexandru, Consiliul Naþional Român Central ºi gãrzile naþio-
nale române din Arad. 1918. Acte ºi documente, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia,
1993, 295 p.
242. Schatz, Elena Maria, Momente ale Marii Uniri într-un manuscris
inedit din colecþiile Bibliotecii Centrale de Stat, în Biblioteca ºi cercetarea, 1989,
13, p. 73-78.
243. Scurtu, Ioan, Alba Iulia. 1 Decembrie 1918, Bucureºti, Ed. Sport-
Turism, 1988, 184 p.
244. Sesiunea solemnã a Parlamentului României la Alba Iulia. 1 decembrie
1990. Documente, ediþie de Viorel Faur, Bucureºti, Parlamentul României,
1992, 111 p., 32 planºe.
245. Sida, Viorel, Un document poºtal ºi militar din anul 1918, în Ziridava,
2002, 23, p. 569-574.
246. ªara, Marin, Mircea, Leon, Documente ºi mãrturii privind Unirea
Transilvaniei cu România 1 Decembrie 1918 în zona Reghinului, în Ma-
risia, 1978, 8, p. 359-380.
247. ªora, Gh., Cuvântarea istoricã a lui Vasile Goldiº, în Tribuna, 1988,
32, nr. 48, p. 10.
248. ªora, Gheorghe, Ideea de unitate, suveranitate ºi independenþã naþio-
nalã a românilor transilvãneni, oglinditã în patru documente din toamna
anului 1918, în Sargeþia, 1982-1983, nr. 16-17, p. 417-424.
249. ªora, Gheorghe, Declaraþia de la Oradea, în Familia, 1983, 19, nr.
11, p. 10.
250. ªora, Gheorghe, Un document istoric: cuvântarea solemnã ºi festivã a
lui Vasile Goldiº la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Ziridava, 1993, 18,
p. 285-296.
251. ªora, Gheorghe, Declaraþia de la Oradea din 12 decembrie 1918, în
Acta Musei Napocensis, 1997, 34/2, p. 311-324.
252. ªora, Gheorghe, Cuvântarea solemnã ºi festivã a lui Vasile Goldiº la
Alba Iulia. 1 Decembrie 1918, în Sargeþia, 1997-1998, 27/2, p. 423-436.

253. ªora, Gheorghe, Cuvântarea istoricã a lui Vasile Goldiº la Alba Iulia
din 1 Decembrie 1918, Arad, Gutenberg, 2000, 228 p., ilustraþii.
254. ªtirban, Marcel, Problema desãvârºirii unitãþii naþional-statale în
unele documente ale Marii Uniri, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. His-
toria, 1988, 33, fasc. 2, p. 42-60.
255. ªtirban, Marcel, The District of Arad and the Year 1918 in the Sur-
vey of Astra. Documents, în Revue de Transylvanie, 1991, 1, nr. 1, p. 160-182.
256. ªtirban, Marcel, Judeþul Arad ºi anul 1918 în chestionarul Astrei
(documente), în Revue de Transylvanie, 1991, 1, nr. 1, p. 112-132.
257. ªtirban, Marcel, The District of Sibiu and the Year 1918 in the Sur-
veys of Astra. Documents, în Transylvanian Review, 1992, 1, nr. 2, p. 116-143.
258. Teodor, Pompiliu, Un manifest al democraþiei româneºti, în Steaua,
1993, 44, nr. 2, p. 1-3.
259. Timbus, Mircea, Din documentele Unirii, în Ziridava, 1996, 19-20,
p. 365-369.
260. Tomoni, Dumitru, Nord-estul Banatului ºi Marea Unire. Contribuþii
documentare, Timiºoara, Mirton, 2003, 208 p., ilustraþii.
261. Þenchea, Ion, Un document inedit privind hotãrârea Marii Adunãri
Naþionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 [I-II], în Altarul Banatului,
1994, 5 (44), nr. 4-6, p. 126-132; nr. 7-9, p. 118-127.
262. Vaida, Mircea, Marea Unire. Glose ºi documente inedite [I-III], în Tri-
buna, 1986, 30, nr. 49, p. 6, 10; nr. 50, p. 6; nr. 51, p. 5.
263. Zainea, Ion, Aspecte ºi consideraþii noi privind conferinþa ºi declaraþia
de la Oradea, în Analele Universitãþii din Oradea, 1994-1995, 4-5, p.
146-158.
MEMORII CORESPONDENÞÃ
264. Abrudan, Paul, Din consemnãrile participanþilor la lupta pentru uni-

rea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, în Acta Musei Porolissensis,
1983, 7, p. 295-307.
265. Abrudan, Paul, Din consemnãrile participanþilor la lupta pentru uni-
rea Transilvaniei cu România, în Transilvania, 1983, 12, nr. 11, p. 20-23.

266. Abrudan, Paul, Mãrturii memorialistice privind lupta poporului român

pentru desãvârºirea unitãþii naþionale, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr.
6, p. 85-91.
pentru desãvârºirea unitãþii naþionale, la 1 decembrie 1918, în Transilvania,
1988, 17, nr. 12, p. 42-43.
pentru fãurirea statului naþional unitar la 1 Decembrie 1918, în Filologie ºi
istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de
ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 329-336.
269. Albani, Tiron, Figuri de la Alba Iulia. 1918, în Steaua, 1968, 19, nr.
11, p. 63-65.
270. Albani, Tiron, Memorii. Din contribuþia clasei muncitoare la desãvâr-
ºirea statului naþional român unitar. 1 decembrie 1918, Bucureºti, Ed. ªtiin-
þificã, 1969, 120 p., ilustraþii.
271. Albani, Tiron, Unirea. Amintiri, în Apulum, 1969, 7/2, p. 285-291.
272. Am fost la Alba Iulia..., în Flacãra, 1968, 17, nr. 705, p. 13-14.
273. Am trãit mãreþia acelei zile. Amintiri (Tiron Albani, Tiberiu Bredi-
ceanu, Dr. Dominic Stanca, Dante Gherman, Dr. Laurenþiu Oanea, Dr. Aurel
Cosma, prof. Aurel Popa, general în rezervã Vasile V. Barbu), text redactat de
Livia Dandara, în Magazin istoric, 1968, 2, nr. 11, p. 16-25.
274. Barbul, Lucreþia, Amintiri despre România Mare [I-VIII], selecþia
textului Gheorghe Neacºu ºi Marian ªtefan, în Magazin istoric, 2004, 38,
nr. 1, p. 5-8; nr. 2, p. 53-58; nr. 3, p. 24-28; nr. 4, p. 46-52; nr. 5, p. 81-
85; nr. 6, p. 85-88; nr. 7, p. 81-84; nr. 8, p. 77-80.
275. Bãran, Coriolan, Am fost la Alba Iulia, în Mitropolia Banatului,
1978, 28, nr. 10-12, p. 640-641.
276. Bologa, Valeriu L., Veteris vestigia flammae, în Steaua, 1968, 19, nr.
11, p. 12-15.
277. Borza, Alexandru, În preajma zilei de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia,
în Apulum, 1969, 7/2, p. 283-284.
278. Botiº, Emil, Un cronicar al evenimentelor din toamna anului 1918
Dr. Teodor Botiº, în Þara Moþilor. Studii, articole ºi comunicãri, 1974, p.
92-98.

Memorii corespondenþã 211
279. Burlacu, Ioana, Iuliu Maniu ºi tratativele de la Arad (13-14 noiembrie

1918) în lumina unor documente memorialistice, în Sargeþia, 1995-1996, 26/
2, p. 319-324.
280. Burlacu, Ioana, Amintiri ale lui Dumitru Antal despre Marea Unire,
în Angustia, 1999, 4, p. 325-327.
281. Chiorean, Ioan, Mãrturii despre Unire, în Vatra, 1981, 11, nr. 12,
p. 2.
282. Ciura, Aurel, Am trãit evenimentele din Abrud, 1918, în Þara Moþilor.
Studii, articole ºi comunicãri, 1978, p. 42-51.
283. Clopoþel, Ion, La Alba Iulia, 1918, în Steaua, 1968, 19, nr. 11, p.
15-17.
284. Clopoþel, Ion, Unirea Transilvaniei cu Þara, în Steaua, 1982, 33, nr.
12, p. 8.
285. Clopoþel, Ion, Notre volonté a triomphé, în Roumanie. Pages dhistoire,
1984, 9, nr. 2, p. 59-64.
286. Coman, Vasile, Toþi s-au gândit la Unirea cea Mare [memoriile lui
Roman Ciorogariu], în Cele Trei Criºuri, 1993, 4, nr. 9-10, p. 5; Magazin
istoric, 1986, 20, nr. 12, p. 12-14.
287. Corespondenþa lui George Moroianu (1891-1920). Scrisori primite, în
limba românã, vol. I, ediþie de ªerban Polverejan, Cluj-Napoca, Dacia,
1981, 339 p., 16 planºe.
288. Corneanu, Nicolae, Amintiri despre anul 1918 în Caransebeº, în
Studii ºi comunicãri de etnografie ºi istorie, Caransebeº, 1977, 2, p. 477-480.
289. Cosma jr., Aurel, Amintiri ºi mãrturii de la unirea din Alba-Iulia, în
Mitropolia Banatului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 642-650.
290. Dr. Alexandru Vaida Voevod. Corespondenþã 1918-1919, ediþie de
Horia Salcã ºi Florin Salvan, Braºov, Transilvania Expres, 2001, 610 p.
291. Dumitraºcu, Gheorghe, Lascu, Stoica, Mãrturii de epocã privind
solidaritatea românilor în miºcarea de unitate naþionalã, în Revista de istorie,
1988, 41, nr. 10, p. 943-959.
292. Dumitrescu, Constantin, Din lunga timpului bãtaie. Anul 1918 în
amintirile unor martori oculari, Cluj-Napoca, Dacia, 1978, 280 p.
293. Dumitrescu, Constantin, Ziua cea mare, în Steaua, 1985, 36, nr. 12,
p. 8-9.

294. Dumitrescu, Constantin, Sã crezi în ceasul de dreptate. Liceeni, stu-

denþi ºi profesori în amfiteatrele Marii Uniri, Cluj-Napoca, Daco-Press, 1994,
207 p.
295. Dumitrescu, Constantin, Sima, Ioan, Când ceasul bate mai presus de
vreme. 1918. Pagini memorialistice din anotimpul Marii Uniri, Cluj-Napoca,
Daco-Press, 1993, 249 p.
296. Eftimiu, Victor, Unirea cu Ardealul, în Steaua, 1968, 19, nr. 11, p.
9-10.
297. Evuþianu, Sabin, Alba Iulia în amintirea generaþiei din 1918, în Mi-
tropolia Banatului, 1968, 18, nr. 10-12, p. 585-593.
298. Faur, Flaminia, Documente memorialistice: Plasa Beliu în evenimentele
din anii 1918-1919, în Cele Trei Criºuri, 1993, 4, nr. 1-2, p. 3.
299. Faur, Flaminia, Contribuþii istorice studenþeºti. O scrisoare ineditã a
lui I. Suciu (din 24 decembrie 1918), în Cele Trei Criºuri, 1994, 5, nr. 1-2,
p. 7.
300. Faur, Viorel, O corespondenþã a militantului naþional dr. Ioan Ciordaº,
în Cele Trei Criºuri, 1990, 1, nr. 1, p. 10.
301. F[elea], Romulus, Din amintirile unui erou din Abrud al epopeii de
la Mãrãºeºti despre Marea Adunare de la Alba Iulia Titus Fodor, în Þara
Moþilor. Articole, studii ºi comunicãri, 1978, p. 59-60.
302. Hãrãguº, ªtefan, Amintiri din decembrie 1918, în Steaua, 1988, 39,
nr. 12, p. 14.
303. Hulea, Eugen, Evocare: Unirea în retrospectiva semicentenarului, în
Apulum, 1969, 7/2, p. 11-21.
304. Hulea, Eugen, La 1 decembrie 1918, în Transilvania, 1975, 4, nr. 5,
p. 30-31.
305. Hulea, Eugen, Alba Iulia în zilele marii Uniri din 1918, în Apulum,
1978, 16, p. 439-465.
306. Huminic-Teclean, Maria, Un important izvor istoric: memoriile perso-
nale, în Hierasus, 1979, p. 342-349.
307. Ioniþã, Elisabeta, De pe Dealul Secului, la Alba Iulia, în Magazin
istoric, 1988, 22, nr. 12, p. 19-22.
308. Iosif, Ioan, 1918 în Þinutul Cohalmului, în Astra, 1968, 3, nr. 4, p. 7.

309. Isaiu, Ion, Cu delegaþia românilor din Budapesta la Alba Iulia, în

Vatra, 1988, 18, nr. 10, p. 211 A.
310. Isaiu, Ion, O mãrturie de la Marea Unire, în Vatra, 1988, 18, nr. 11,
p. 212 C.
311. În iarna anului 1918 avea treizeci de ani [Ana Rusu din Miheºu de
Câmpie, jud. Mureº], consemnat de Vasile T. Suciu, în Vatra, 1986, 16, nr.
1, p. 178 D.
312. Laþa, Mãrioara, Entuziasmul popular prilejuit de înfãptuirea Marii
Uniri, oglindit în mãrturiile participanþilor, în Marisia, 1985-1992, 15-22,
p. 579-586.
313. Lãcustã, Ioan, De la o Unire la alta, memorie sau memorialiºti, 1859-
1918, Bucureºti, Albatros, 2005, 358 p.
314. Lãudat, I. D., Unirea românilor de peste munþi cu Patria Mamã (1
Decembrie 1918). În amintirea contemporanilor ºi a presei vremii, în Mitropolia
Moldovei ºi Sucevei, 1978, 54, nr. 9-12, p. 676-684.
315. Limbeanu, Gheorghe, De vorbã cu scriitorul Ionel Pop, unul din foºtii
secretari ai Adunãrii Naþionale de la Alba Iulia, în preajma aniversãrii zilei
Unirii, în Transilvania, 1983, 12, nr. 11, p. 24-26.
316. Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia a fost pentru noi, românii
din Maramureº, o mare bucurie ºi speranþã, Voicu Lãscuº în dialog cu Lucia
Mihalyi, în Tribuna, 1988, 32, nr. 47, p. 6.
317. Marea Unire a românilor în izvoare narative, ediþie de Stelian Nea-
goe, Bucureºti, Eminescu, 1984, 788 p.
318. Martor ocular al marii Uniri [Petru Suciu], consemnat de Vasile T.
Suciu, în Vatra, 1984, 14, nr. 12, p. 165 B.
319. Mãrturia unor participanþi la Adunarea de la Alba Iulia [I-II], în
Vatra, 1983, 13, nr. 10, p. 151 A, 151 C; nr. 11, p. 152 A-152 B.
320. Mârzescu, Gheorghe Gh., Fapte ºi impresii zilnice (1917-1918), Bu-
cureºti, Curtea Veche, 2004, 408 p.
321. Miºcuþia, Ilie, ªi eu am fost la Alba Iulia, în Mitropolia Bana-
tului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 651-654.
322. Naghi, Gheorghe, Însemnãri contemporane bãnãþene din timpul Uni-
rii, în Ziridava, 1978, 10, p. 793-798.

323. A nagy esemény tanúi: Eugen Hulea, Virgil Cucuiu [Martorii marelui
eveniment: Eugen Hulea, Virgil Cucuiu], în Új élet, 1968, XI, nr. 22, p.
6-7.
324. Nagy napok emléke. 1918 december 1. Visszaemlékezések és dokumen-
tumok [Amintirea unor zile mari. 1 decembrie 1918. Rememorãri ºi docu-
mente], Bucureºti, Kriterion, 1988, 196 p.
325. Nazare, Daniel, 1918-1998. Momente din anii desãvârºirii unitãþii
naþionale, în Astra, 1998, 1, nr. 2, p. 46-48.
326. Neamþu, Gelu, Evenimentul de la 1 Decembrie 1918 în mãrturii ale
participanþilor, în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan
Scurtu, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, p.
207-232.
327. Neamþu, Gelu, Vaida-Voevod, Mircea, 1 Decembrie 1918. Mãrturii
ale participanþilor. Ioachim Crãciun. Documente la un sfert de veac de la Marea
Unire, vol. I, Bucureºti, Ed. Academiei Române, 2005, 386 p.
328. Neº, Teodor, La rãspântia istoriei, 1918, în Steaua, 1968, 19, nr. 11,
p. 115-116.
329. Neº, Teodor, Amintiri..., în Familia, 1978, 14, nr. 5, p. 8.
330. Nistor, Ioan Silviu, Marea Unire. În mãrturiile participanþilor, în
Steaua, 1990, 41, nr. 11-12, p. 6-7.
331. Oanea, Laurenþiu, Aºa a hotãrât poporul, în Viaþa militarã, 1968, nr.
11, p. 7.
332. Pascu, Valeriu, Vrem sã ne unim cu þara, în Viaþa militarã, 1968,
nr. 11, p. 7.
333. Pe aici nu se trece! Mãrturii. Amintiri (despre primul rãzboi mondial
ºi Unirea din 1918), ediþie de Constantin Cãzãniºteanu ºi Dorina Rusu,
334. Perfil, Pavel, Ecouri peste timp. Martor ocular, în Tribuna României,
1988, 17, nr. 377, p. 6-7.
335. Petraru, ªtefan, De vorbã cu Ion Clopoþel, în Astra, 1998, 1, nr. 1,
p. 79-80.
336. Pop, E., Roºca, D. D., Birtolon, Ani, Neuitatul an 1918 în amintiri
[I-II], în Magazin istoric, 1978, 12, nr. 7, p. 18-21; nr. 8, p. 27-31.

337. Printre cei 100 000. Anchetã-reportaj în rândul unor participanþi la

marele act al Unirii de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în Scânteia. Supli-
ment, 1968, nr. 6, p. 2, 4-9.
338. Ranca, Paulina, Izvoare memoriale mureºene privind Unirea Transil-
vaniei cu România de la 1 Decembrie 1918, în Marisia, 1978, 8, p. 343-357.
339. Retrãind pagini de istorie... [Traian Cavassi], interviu de Stelian Vasi-
lescu, în Familia, 1986, 22, nr. 3, p. 11, 14.
340. Rosetti, Radu R., Din zilele Marii Uniri [I-III], prezentare ºi selecþie
de Gabriela Dumitrescu, în Magazin istoric, 1993, 27, nr. 11, p. 3-7; nr.
12, p. 26-31; 1994, 28, nr. 1, p. 3-6.
341. Rus, Dorin Ioan, Evenimentele de la Reghin premergãtoare ºi din
timpul zilei de 1 Decembrie 1918 vãzute de dr. Ioan Popescu, în Apulum, 2000,
37/2, p. 145-151.
342. Sadoveanu, Profira, Sadoveanu ºi Decembrie 1918, în România lite-
rarã, 1983, 16, nr. 47, p. 13.
343. [Slev, Gheorghe], Am fost la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, în Ziri-
dava, 1993, 18, p. 305-306.
344. Speranþia, Eugeniu, Un rãsãrit de soare, în Steaua, 1968, 19, nr. 11,
p. 18-20.
345. ªandru, Ilie, Binecuvântatã a fost clipa...!, în Transilvania, 1988,
17, nr. 11, p. 41-43.
346. ªara, Marin, Mircea, Leon, Din memoriile unor participanþi la marele
act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Zona Reghinului, în Marisia, 1980, 10,
p. 361-381.
347. ªora, Gheorghe, Vasile Goldiº în corespondenþã, în Sargeþia, 1977, 13,
p. 433-439.
348. Tilea, Viorel V., Cum s-a creat România Mare [I-VI], prezentare ºi
versiune româneascã de Dorin Matei, în Magazin istoric, 2000, 34, nr. 2,
p. 11-15, 57; nr. 3, p. 19-23; nr. 4, p. 63-67; nr. 5, p. 65-68; nr. 6, p. 51-
54; nr. 7, p. 48-52.
349. Þincu, Bucur, Neuitata zi de 1 Decembrie 1918. Convorbire cu prof.
George ªerban, în Tribuna, 1980, 24, nr. 49, p. 1, 6.
350. Unirea Ardealului cu Þara. Mãrturia ziaristului militant Tiron Alba-
ni, în Vatra, 1983, 13, nr. 9, p. 150 A, 150 D.

351. Vaida Voevod, Alexandru, Memorii, vol. I-II, ediþie de Alexandru

ªerban, Cluj-Napoca, Dacia, 1994, 320 p., 8 planºe, 1995, 352 p., 4 planºe.
352. Vaida-Voevod, Alexandru, Scrisori de la Conferinþa de Pace. Paris,
Versailles 1919-1920, ediþie de Mircea Vaida-Voevod, Bucureºti, Multi Press
International, 2003, 607 p., ilustraþii.
353. Zainea, Ion, Sibiu-Paris 1919-1920. Iuliu Maniu în corespondenþã cu
Alexandru Vaida-Voevod, în Acta Musei Porolissensis, 2005, 27, p. 237-250.
I S T O R I O G RA F I E ª I B I B L I O G RA F I I
354. Benditer, J., Le parachèvement de lunité de lÉtat national roumain,

reflété dans les ouvrages de quelques historiens étrangers, în Revue Roumaine
dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 1129-1143.
355. Berindei, Dan, Lhistoriographie roumaine et le problème de lunité
étatique, în Revue Roumaine dHistoire, 1970, 9, nr. 4, p. 745-765.
356. Bocºan, Nicolae, Istoriografia Unirii, în Tribuna, 1985, 29, nr. 48,
p. 1, 6.
357. Boia, Lucian, Ioan Lupaº, istoric al unitãþii româneºti, în Memoriile
Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia R.S.R., 1980, 5, p. 95-101.
358. Buzatu, Gh., Historiographical Implications of National Struggle in
East-Central and South-East Europe, în Anuarul Institutului de Istorie ºi
Arheologie A. D. Xenopol, 1980, 17, p. 57-61.
359. Buzatu, Gh., 1 Decembrie 1918 în istoriografia strãinã, în Cronica,
1988, 23, nr. 48, p. 8.
360. Buzatu, Gheorghe, Marea Unire a românilor reflectatã în istoriografia
strãinã, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 42-44.
361. Contribuþii bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România,
coord. Constantin Nuþu ºi Mircea Tomescu, Bucureºti, Institutul de Studii
Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R., Biblioteca Centralã
Universitarã Bucureºti, 1969, 648 p.
362. Curticãpeanu, V., Oglindirea procesului de unitate naþional-politicã a
românilor în istoriografia modernã, în Unitate ºi continuitate în istoria popo-
rului român, Bucureºti, coord. D. Berciu, Ed. Academiei R.S.R., 1968, p.
381-394.

Istoriografie ºi bibliografii 217
363. Duicu, Serafim, Cãrþile fundamentale ale Unirii, în România literarã,

1988, 21, nr. 48, p. 4.
364. Ene, Virgiliu, Teodorescu, Ileana, Contribuþii bibliografice la perma-
nenþa ideii de unitate naþionalã [I-II], în Revista bibliotecilor, 1968, 21, nr.
9, p. 543-548; nr. 10, p. 603-611.
365. Georgescu, Titu, Unitatea naþionalã a românilor în scrierile cãrtura-
rilor ºi oamenilor politici strãini (1848-1918), în Analele Universitãþii Spiru
Haret. Seria Istorie, 1998, nr. 1, p. 71-81.
366. Grad, Cornel, Goron, Doru E., Contribuþii sãlãjene la istoriografia
problemei Marii Uniri, în Acta Musei Porolissensis, 1990-1991, nr. 14-15, p.
341-345.
367. Gyémánt, Ladislau, Istoriografia strãinã despre unitatea românilor, în
1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar român, coord.
Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 218-230.
368. Lupta românilor pentru fãurirea statului naþional unitar în istorio-
grafia internaþionalã contemporanã, Bucureºti, Academia de ªtiinþe Sociale
ºi Politice, 1983, 331 p.
369. Marinescu, C. Gh., Unitatea românilor vãzutã de istorici ºi publiciºti
din Anglia, în Cronica, 1977, 12, nr. 3, p. 8.
370. Mândruþ, Stelian, Anul 1918 în viziunea istoriografiei marxiste ma-
ghiare (deceniile 7 ºi 8). Az 1918-as év a magyar marxista történetírás szem-
pontjából (a 7-ik és 8-ik évtized). Hungarian Marxist Historiography about
Year 1918 (Decades 7 and 8), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég
korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad
ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean,
1998, p. 533-546.
371. Mârza, Iacob, Perspective contemporane asupra anului 1918 în istorio-
grafia românã, în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 1998-
1999, 2-3, p. 79-85.
372. Mihalache, Cãtãlina, Rãzboiul care a ajuns Unire. Anii 1918-1919
în manualele de istorie a românilor, în Anuarul Institutului de Istorie A. D.
Xenopol, 2005, 42, p. 603-625.
373. Moisuc, Viorica, Lan 1918 dans lhistoire des Roumains. Points de vue
dans plusieurs ouvrages étrangers et quelques précisions, în Roumanie. Pages
dhistoire, 1981, 6, nr. 3-4, p. 172-227.

374. Pascu, ªtefan, ªtirban, Marcel, Bibliografia Unirii Transilvaniei cu

România 1 Decembrie 1918, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj,
1968, 11, p. 171-257.
375. Pop, Ioan Aurel, Repere istoriografice transilvãnene în epoca formãrii
statului naþional român unitar, în Transilvania, 1980, 9, nr. 12, p. 15-16.
376. Popiºteanu, Cristian, Bibliografia istoricã a Marii Uniri, în România
literarã, 1988, 21, nr. 49, p. 20-21.
377. Porþeanu, Alexandru, Consideraþiuni asupra istoriografiei româneºti
privitoare la anul 1918. Az 1918-al foglalkozó román történetírás. Conside-
rations about Romanian Historiography Concerning 1918, în 1918. Sfârºit ºi
început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of
an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare,
Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, p. 27-36.
378. Porþeanu, Alexandru, Istoriografia referitoare la întregirea României
moderne. Consideraþii introductive, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 46-47.
379. Poºtãriþã, Emilia, 65 de ani de la Marea Unire. Contribuþii editoriale
ale Arhivelor Statului, în Revista Arhivelor, 1983, 60, nr. 4, p. 373-389.
380. Simionescu, Paul, LUnion de la Transylvanie avec la Roumanie
1918. Contribution bibliographique, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7,
nr. 6, p. 1201-1212.
381. Smârcea, Virgil, Fãurirea statului naþional unitar în dezbaterea istori-
cilor români, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe
lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 6, p. 94-109.
382. Suciu, I. D., Semicentenarul unirii Transilvaniei ºi Banatului oglindit
în istoriografia românã, în Studii. Revistã de istorie, 1969, 22, nr. 4, p. 761-777.
383. Szász, Zoltán, Korszakváltás és történetírásaink. Scrierile istorice ºi
schimbãrile de epoci. Period Changes and Historical Writings, în 1918. Sfârºit
ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning
of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare,
384. ªtirban, Marcel, 1918. Istoriografia româneascã a ultimelor 3 decenii.
1918. Az utolsó 3 évtized román történetírás bibliográfiája. 1918. Romanian
Historiography Concerning Last 3 Decades. Bibliography, în 1918. Sfârºit ºi

Istoriografie ºi bibliografii 219
385. Teodor, Pompiliu, Silviu Dragomir, istoric al unitãþii naþionale, în

Tribuna, 1985, 29, nr. 49, p. 2.
386. Teodor, Pompiliu, Istoriografie ºi acþiune politicã în preajma marii
uniri, în Familia, 1988, 24, nr. 10, p. 10-11.
387. Vasile, Al. D., Scrieri consacrate unirii Transilvaniei cu România, în
Revista românã de studii internaþionale, 1969, 3, nr. 1, p. 131-141.
388. Vesa, Vasile, 1 Decembrie 1918. Noi deschideri istoriografice, în Tri-
buna, 1986, 30, nr. 49, p. 1, 3.
IDEEA UNITÃÞII NAÞIUNII ROMÂNE

Î N I S T O R I O G RA F I E
389. Bodea, Cornelia, Ideea de unitate ºi continuitate în conºtiinþa popo-

rului român, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe
lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 2-3, p. 135-153.
390. Bodea, Cornelia, Lidée dunité et de continuité dans la conscience du
peuple roumain, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 853-876.
391. Bodea, Cornelia, The Romanian National Idea Thought and Ac-
tion, în Revue des Études Sud-Est Européennes, 1982, 20, nr. 4, p. 401-405.
392. Brãtianu, Gheorghe I., Originile ºi formarea unitãþii româneºti. Prele-
geri þinute la ªcoala Superioarã de Rãzboi, Bucureºti, Ed. Academiei de Înalte
Studii Militare, 1994, 226 p.
393. Brãtianu, Gheorghe I., Originile ºi formarea unitãþii româneºti, Iaºi,
Ed. Universitãþii Alexandru Ioan Cuza, 1998, 340 p.
394. Cãzãniºteanu, Constantin, Florescu, Marin, Promovarea ideii unirii
naþionale în miºcarea socialistã din România (sfârºitul secolului al XIX-lea),
în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al
P.C.R., 1968, 14, nr. 4, p. 3-18.
395. Cioculescu, ªerban, Conºtiinþa unitãþii de neam la cronicarii moldo-
veni, în România literarã, 1983, 16, nr. 48, p. 10-11.
396. Corbu, C., Poziþia socialiºtilor din vechea Românie fatã de problema
unitãþii politice a poporului român, la sfârºitul secolului al XIX-lea, în Unitate
ºi continuitate în istoria poporului român, coord. D. Berciu, Bucureºti, Ed.
Academiei R.S.R., 1968, p. 315-322.

397. Coºeriu, Eugenio, Unitatea limbii române planuri ºi criterii, în

Destin românesc, 1995, 2, nr. 1, p. 24-29.
398. Dan, Mihail, Teodor, Pompiliu, Rãduþiu, Aurel, Ideea de unitate a
poporului român oglinditã în istoriografie, în Anuarul Institutului de Istorie
din Cluj, 1968, 11, p. 25-57.
399. Datui, Camelia, Galea, Aurel, Evoluþia ideii de unitate la români, în
Angustia, 1999, 4, p. 307-313.
400. Delavrancea, Barbu, Chestiunea naþionalã, ediþie de Emilia ªt. Mili-
cescu, Bucureºti, Ed. Fundaþiei Culturale Române, 1993, 203 p.
401. Dorinþa înfãptuirii unitãþii naþionale exprimatã de personalitãþi mar-
cante în perioada 1915-1918 (selecþie de Ioan Strãjan), în Dacoromania,
2000, nr. 5, p. 21-28.
402. Eftimie, episcopul Romanului ºi Huºilor, Referiri ale Episcopului
Melchisedec la unirea ºi unitatea românilor, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei,
1978, 54, nr. 9-12, p. 661-667.
403. Fuiorea, Nicolae, Opiniile unui general þarist despre unitatea naþio-
nalã a românilor, în Revista istoricã, 1994, 5, nr. 3-4, p. 341-344.
404. Gheorghiu, Mihnea, Permanenþa ideii de unitate în cultura poporului
român, în Memoriile secþiei de ºtiinþe filologice, literaturã ºi arte. Academia
R.S.R., 1983-1984, 5, p. 71-74.
405. Giurgiu, Dorin, Ideea de unitate naþionalã în ºcolile populare româ-
neºti din judeþul Alba (1867-1918), în Apulum, 1996, 33, p. 125-132.
406. Goia, Vistian, Ideea marii uniri în elocinþa transilvanã, în Steaua,
1991, 42, nr. 11, p. 8-9.
407. Grecu, Victor V., Conºtiinþa latinitãþii conºtiinþa unitãþii, în Anua-
rul Institutului de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1995, 2, p. 191-197.
408. Ionescu, Toader, Ideea unitãþii naþionale reflectatã în gândirea econo-
micã din Transilvania 1848-1918, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã,
1983, 291 p.
409. Ionescu, Toader, Pinczés, Iuliu, Permanenþa ideii de unitate în gân-
direa economicã din Transilvania (1848-1918) [I-IV], în Revista economicã,
1984, nr. 4, p. 26-27; nr. 5, p. 24-25; nr. 6, p. 22-23; nr. 7, p. 20-21.
410. Manolescu, Nicolae, Ideea unirii la români, în România literarã,
1983, 16, nr. 48, p. 14.

Ideea unitãþii naþiunii române în istoriografie 221
411. Manolescu, Nicolae, Paºoptismul ºi unitatea naþionalã, în România

literarã, 1988, 21, nr. 49, p. 9.
412. Micu, Dumitru, Conºtiinþa unitãþii naþionale, în România literarã,
1983, 16, nr. 48, p. 15.
413. Mitrea, Ioan, Rãdãcinile Marii Uniri din 1918, în Carpica, 1990,
21, p. 95-101.
414. Moldoveanu, Gheorghe, Unitatea de neam ºi limbã a românilor, în
Codrul Cosminului, 1996, 2, p. 176-185.
415. Nedelcea, Tudor, Geneza ideii de unitate naþionalã, în Ramuri, 1983,
nr. 11, p. 2, 14.
416. Negrilã, Iulian, I. L. Caragiale ºi idealul unitãþii naþionale, în Fa-
milia, 1988, 24, nr. 12, p. 11.
417. Netea, Vasile, Conºtiinþa originii comune ºi a unitãþii naþionale în
istoria poporului român, Bucureºti, Albatros, 1980, IX, 254 p.
418. Nicolae, Mitropolitul Ardealului, Continuitate ºi unitate, în Mitro-
polia Ardealului, 1977, 22, nr. 1-3, p. 37-99.
419. Niculescu, Alexandru, Unitatea lingvisticã a românilor, în România
literarã, 1983, 16, nr. 48, p. 19.
420. Nistor, Ioan Silviu, Unitatea naþionalã permanenþã a istoriei popo-
rului român, în Tribuna, 1985, 29, nr. 49, p. 3.
421. Pascu, ªtefan, Idealul unirii în conºtiinþa poporului român, în Studia
Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1978, 23, fasc. 2, p. 3-9; Manuscriptum,
1978, 9, nr. 4, p. 6-11; Ziridava, 1979, 11, p. 47-56.
422. Pascu, ªtefan, Lupta pentru unitate permanenþã a istoriei poporului
român, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia R.S.R., 1978, 3, p.
57-66.
423. Pascu, ªtefan, Conºtiinþa unitãþii naþionale, în Cronica, 1980, 15,
nr. 18, p. 1-2.
424. Pascu, ªtefan, Ideologia Luminilor ºi lupta pentru unitate naþionalã
a poporului român, în România literarã, 1986, 19, nr. 48, p. 14-15.
425. Pascu, ªtefan, Petric, Aron, Ideea de unitate naþional-statalã în con-
ºtiinþa poporului român, în Anale de istorie, 1973, 19, nr. 6, p. 3-23.
426. Pãcurariu, Mircea, Unitate ºi continuitate în istoria poporului român,
în Glasul Bisericii, 1979, 38, nr. 11-12, p. 1175-1187.

427. Penelea, Georgeta, LUnité nationale des Roumains. Prolégomènes, în

Revue Roumaine dHistoire, 1989, 28, nr. 4, p. 349-355.
428. Permanenþa ideii de unitate la români. Întâlnirile Tribunei. Invitat:
Camil Mureºanu. Participã: Nicolae Bocºan, Vasile Puºcaº, Vasile Sãlãjan,
Marcel Constantin Runcanu, Ion Arcaº, în Tribuna, 1986, 30, nr. 49, p.
5-6.
429. Platon, Gh., Unitatea românilor. Opinii ºi orientãri metodologice, în
Studii ºi articole de istorie, 1987, 55-56, p. 101-118.
430. Platon, Gh., Unitatea idee ºi acþiune în epoca modernã, în Carpica,
1990, 21, p. 103-121.
431. Platon, Gheorghe, Forþa ideii de unitate în istoria românilor, în Dez-
bateri istoriografice, 1983, 1, p. 1-15.
432. Platon, Gheorghe, Ideea unitãþii idee-forþã în istoria românilor, în
Apulum, 1987, 24, p. 315-323.
433. Platon, Gheorghe, Libertate, unitate ºi independenþã în istoria moder-
nã a României. Între enunþ teoretic ºi valoare politicã, în Buletinul Asociaþiei
Oamenilor de ªtiinþã din România. Filiala Iaºi, 1990, 1, nr. 1-3, p. 19-23.
434. Popescu, Aurelian I., Ideea de unitate naþionalã în viziune popularã,
Craiova, Scrisul Românesc, 1980, 220 p.
435. Rãduþiu, A., Teodor, P., Ideea de unitate politicã la români, Bucureºti,
Ed. ªtiinþificã, 1968, 120 p.
436. ªtefãnescu, Laurenþiu, Ideea de unitate naþionalã în anii 1914-1918,
în Acta Moldaviae Meridionalis, 1990-1992, 12-14, p. 509-512.
437. ªtefãnescu, ªtefan, Unitatea româneascã idee ºi faptã, în Marea
Unire ºi idealurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine,
1993, p. 24-40.
438. Vârstele Unirii. De la conºtiinþa etnicã la unitatea naþionalã, ediþie de
Dumitru Ivãnescu, Cãtãlin Turliuc ºi Florin Cântec, Iaºi, Fundaþia Acade-
micã A. D. Xenopol, 2001, 231 p.
439. Vechimea, permanenþa ºi unitatea poporului român în scrierile socialiº-
tilor. Texte ale socialiºtilor români scrise între anii 1872-1919, Bucureºti, Ed.
Politicã, 1980, 295 p.
440. Zaharia, Gheorghe, Fãurirea statului naþional unitar idealul mul-
tisecular al poporului român [I-III], în Magazin istoric, 1978, 12, nr. 4, p.
2-5, 19; nr. 5, p. 18-22; nr. 6, p. 33-37.

Ideea unitãþii naþiunii române în istoriografie 223
441. Zãpârþan, Liviu, Ideea unitãþii naþionale, în Tribuna, 1986, 30, nr.
21, p. 6.
IDEI POLITICE ªI JURIDICE
442. Berciu, Adina, Stepenescu, Ion, Temeiuri filozofice ale concepþiei despre
naþiune ºi unitate naþionalã la Vasile Goldiº, în Studii ºi comunicãri. Arheologie-
istorie, Sibiu, 1981, 21, p. 221-228.
443. Bocºan, Nicolae, Autodeterminarea naþiunii române în toamna anu-
lui 1918, în Ateneu, 1988, 25, nr. 11, p. 2.
444. Bocºan, Nicolae, Autodeterminarea ºi Revoluþia (atitudini ºi compor-
tamente mentale), în Tribuna, 1990, 2, nr. 48, p. 4.
445. Bocºan, Nicolae, Ideile politice ale actelor fundamentale ale unirii
Transilvaniei cu România, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia,
1992, 37, fasc. 1-2, p. 141-158.
446. Bocºan, Nicolae, Political Ideas in Fundamental Acts of Transylvanias
Union with Romania, în Transylvanian Review, 1993, 2, nr. 3, p. 5-23.
447. Botezan, Liviu, O comparaþie între discursurile rostite de Vasile Goldiº
ºi Iuliu Maniu la Marea Adunare Naþionalã din 1 Decembrie 1918 de la Alba
Iulia, în Acta Musei Porolissensis, 2005, 27, p. 225-235.
448. Ciupercã, I., Autodeterminarea trãsãturã fundamentalã a istoriei
Europei la sfârºitul primului rãzboi mondial, în Marea Unire din 1918 în con-
text european, coord. Ioan Scurtu, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Aca-
demiei Române, 2003, p. 25-70.
449. Constantinescu, Miron, Tendinþe social-politice ºi curente de idei în
Transilvania în anii luptei pentru unire, în Lupta de clasã, 1968, 48, nr. 11,
p. 29-39.
450. Copoiu, Nicolae, Ideile marxismului biruitor ºi lupta popoarelor pentru
autodeterminare în anul 1918, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi
Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 6, p. 46-57.
451. Costea, ªtefan, Vasile Goldiº sociologia naþiunii ºi naþionalitãþilor, în
Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, 1994, 4, p. 4-8.
452. Curticãpeanu, Vasile, Generaþia Unirii de la 1918 ºi doctrina naþio-
nalã de esenþã burghezo-democraticã, în Revista românã de studii interna-
þionale, 1984, 18, nr. 2, p. 180-182.

453. Demºea, Dan, Semnificaþia juridico-politicã a actelor Unirii de la 1

Decembrie 1918, în Ziridava, 2000, 22, p. 137-143.
454. Drãganu, Tudor, Natura juridicã a hotãrârilor de la Alba-Iulia, în
Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 5.
455. Duculescu, Victor, Noi vrem sã ne unim cu Þara. Implicaþii politice
ºi juridice ale marelui act de la Alba Iulia, în Viaþa Româneascã, Bucureºti,
1983, 78, nr. 9, p. 1-8.
456. Duþu, Mircea, Dimensiuni ºi semnificaþii juridice ale actului istoric de
la 1 decembrie 1918, în Revista românã de drept, 1988, 44, nr. 12, p. 8-13.
457. Firoiu, Dumitru V., Rezoluþia de Unire expresie a profundului demo-
cratism al actului de la 1 decembrie 1918, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai.
Jurisprudentia, 1979, 21, fasc. 1, p. 3-12.
458. Firoiu, Dumitru V., Natura politico-juridicã a Adunãrii Naþionale de
la Alba Iulia ºi a rezoluþiei adoptate, în Acta Musei Porolissensis, 1984, 8, p.
459-466.
459. Goldiº, Vasile [Goldis, László], A nemzetiségi kérdesrøl, Arad, 1912,
67 p.; Despre problema naþionalitãþilor, Bucureºti, Ed. Politicã, 1976, 152 p.
460. Isaiu, Ion, Semnificaþia juridicã a actului istoric de la Alba Iulia, în
Contemporanul, 1983, nr. 46, p. 6.
461. Liveanu, V., Limitele aplicãrii clauzelor agrare ale Declaraþiei de la
Alba Iulia, în Revista de statisticã, 1969, 18, nr. 5, p. 23-32.
462. Maior, Liviu, Unirea de la 1 Decembrie 1918 sau victoria principiului
autodeterminãrii, în Tribuna, 1991, 3, nr. 49, p. 1, 3.
463. Medeleanu, Horia, Manea, George, Însemnãri despre gândirea poli-
ticã a lui Vasile Goldiº, în Ziridava, 1974, 3-4, p. 133-137.
464. Mureºanu, Camil, Autodeterminarea popoarelor ºi Marea Unire de la
1918, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 4-5.
465. Mureºanu, Camil, Convergenþe spirituale în Unirea de la 1918, în
Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã, 1998, 23, p. 127-130.
466. Nuþu, Constantin, La désagrégation de la Monarchie austro-hongroise
et le problème de lautodétermination des peuples en 1918, în Revue Roumaine
dHistoire, 1978, 17, nr. 4, p. 609-630.
467. Ogãºanu, Dan, Consfinþirea de drept internaþional a Unirii Transil-
vaniei cu România, în Aletheia, 2002, 13, p. 290-297.

Idei politice ºi juridice 225
468. Ogãºanu, Dumitru, Rezoluþia Adunãrii Naþionale a românilor din 1

Decembrie 1918 Actul juridic de bazã al marii uniri, în Aletheia, 2000, 11,
p. 67-77.
469. Ogãºanu, Dumitru, Semnificaþia juridicã a declaraþiei de la Alba Iulia
din 1 Decembrie 1918, în Analele Universitãþii din Oradea, 2001, 11, p. 229-
238.
470. Ogãºanu, Dumitru, Legitimitatea Marii Uniri. 1 Decembrie 1918,
Oradea, Ed. Universitãþii din Oradea, 2002, 183 p.
471. Panã, Virgil, Câteva consideraþii privind întregirea neamului românesc
ºi principiul naþionalitãþilor, în Marisia, 1994, 23-24, p. 425-434.
472. Pascu, ªtefan, La proclamation du droit à lautodétermination des
Roumains de Transylvanie, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p.
1037-1049.
473. Pavel, Teodor, Statul democratic opþiune ºi componentã a Marii
Uniri, în Apulum, 1990-1993, 27-30, p. 535-541.
474. Pavel, Teodor, Romanian-Russian Relationships between 19171918
and the Right of the Central and Eastern European Peoples to Self-Determi-
nation, în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture
géopolitique européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Na-
poca, Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p. 31-44.
475. Poenaru, Emil, Unele principii ale Declaraþiei de la Alba Iulia, în
Cumidava, 1968/2, p. 225-231.
476. Pop, Adrian, Post-Versailles Wishful Thinking: Two Case Studies, în La
fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique
européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa
Universitarã Clujeanã, 2000, p. 127-130.
477. Popescu, Emil, Aspecte politico-juridice ale unirii de la 1918, în Cro-
nica, 1983, 18, nr. 48, p. 3.
478. Roºuþ, Nicolae, Vasile Goldiº gândirea social-politicã, în Ziridava,
1979, 10, p. 369-381.
479. Stiger, Simona, Dreptul de autodeterminare în documentele unirii
Transilvaniei cu România, în Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria
A, 1998, 8, p. 141-142.
480. ªora, Gheorghe, Idei bãrnuþiene în opera lui Vasile Goldiº, în Acta
Musei Porolissensis, 1986, 10, p. 642-650.

481. ªora, Gheorghe, Concepþia lui Vasile Goldiº referitoare la programul

naþional ºi la tactica activistã [I-II], în Acta Musei Napocensis, 1987-1988,
24-25, p. 731-738; 1989-1993, 26-30/2, p. 607-611.
482. ªora, Gheorghe, Godean, Florica, Istoria ne cheamã la fapte
Vasile Goldiº despre dreptul la autodeterminare al poporului român din Transil-
vania ºi unirea lui cu România, în Familia, 1987, 23, nr. 11, p. 1, 10.
483. Tãtar, Octavian, România ºi principiul naþionalitãþilor (1918-1920),
în Revista de istorie militarã, 1997, nr. 5-6, p. 15-18.
CONTEXTUL INTERNAÞIONAL
484. Agrigoroaiei, I., Poziþia marilor puteri faþã de România. 1914-1918,

în Românii în istoria universalã, vol. I, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu
ºi V. Cristian, Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1986, p. 448-480.
485. Agrigoroaiei, Ion, În slujba luptei pentru recunoaºterea internaþionalã
a Unirii din 1918, în Acta Moldaviae Meridionalis, 1981-1982, 3-4, p. 157-
167.
486. Agrigoroaiei, Ion, Marea Unire ºi activitatea diplomaþiei româneºti
în vederea recunoaºterii sale internaþionale reflectate în presa din Iaºi, în Anu-
arul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 91-
116.
487. Agrigoroaiei, Ion, Contextul intern ºi internaþional al înfãptuirii
Marii Uniri, în Carpica, 1990, 21, p. 123-129.
488. Agrigoroaiei, I., Calcan, G., Strugariu, M., Atitudinea marilor puteri
faþã de România la Conferinþa de Pace de la Paris reflectatã în presa ieºeanã
(1919-1920), în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol,
1981, 18, p. 317-331.
489. Ardeleanu, Ion, Înfãptuirile maselor populare din 1918 ºi recunoaºterea
lor internaþionalã, în Carpica, 1979, 11, p. 29-40.
490. Ardeleanu, Ion, Confirmarea internaþionalã a fãuririi statului naþio-
nal unitar român în memorabilul an 1918, în Revista muzeelor ºi monumen-
telor. Muzee, 1983, 20, nr. 10, p. 25-31.
491. Ardeleanu, Ion, Confirmarea internaþionalã a Marii Uniri româneºti
din 1918, în Lupta întregului popor, 1988, nr. 4, p. 50-53.

Contextul internaþional 227
492. Ardeleanu, Ion, Muºat, Mircea, Confirmarea internaþionalã a Marii

Uniri din 1918, în Revista de istorie, 1981, 34, nr. 8, p. 1423-1444.
493. Arimia, Vasile, Popiºteanu, Cristian, 1914-1918: la Paris ºi Washing-
ton, la Roma ºi Londra pentru cauza Marii Uniri, în Magazin istoric, 1983,
17, nr. 12, p. 45-49.
494. Barabás, László, A német konzervatívok és a Trianoni békekötés. Con-
servatorii germani ºi încheierea pãcii de la Trianon. German Conservatives and
Signing of Peace from Trianon, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég
1998, p. 495-516.
495. Barata, Manuel Freire Themudo, LEurope de maître à partenaire
dun nouveau pouvoir mondial siégé sur lAtlantique, în La fin de la Première
Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coord.
George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã,
2000, p. 163-169.
496. Boia, Eugene B., A Neglected Issue in Romanian Historiography: The
Diplomatic Struggle over the Banat, 19141920, în Revue Roumaine dHis-
toire, 1994, 33, nr. 1-2, p. 43-61.
497. Bojan, Ioan, Ecoul internaþional al luptei poporului român pentru
unire [I-II], în Tribuna, 1968, 12, nr. 47, p. 1, 6; nr. 48, p. 8.
498. Bold, Emilian, Dobrinescu, Valeriu Florin, Conferinþa de pace de la
Paris (1919-1920), în Românii în istoria universalã, vol. I, coord. I. Agrigo-
roaiei, Gh. Buzatu ºi V. Cristian, Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1986,
p. 481-495.
499. Botoran, Constantin, La Roumanie dans le système des traités de paix
de Paris (1919-1920), în Roumanie. Pages dhistoire, 1987, 12, nr. 4, p. 136-
145.
500. Botoran, Constantin, Consacrarea internaþionalã a formãrii statului
naþional unitar român, în Revista Comisiei Naþionale a României pentru
UNESCO, 1988, 30, nr. 4, p. 53-57.
501. Botoran, Constantin, Ecoul internaþional al Marii Uniri din 1918,
în Tribuna României, 1988, 17, nr. 377, p. 12. În limba englezã la p. 10;
în limba germanã la p. 11.
502. Botoran, Constantin, 1919-1920: O mare nedreptate a fost repa-
ratã, în Revista de istorie militarã, 1990, nr. 4, p. 4-6.

503. Botoran, Constantin, Calafeteanu, Ion, Campus, Eliza, Moisuc,

Viorica, România ºi Conferinþa de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful
principiului naþionalitãþilor, Cluj-Napoca, Dacia, 1983, 416 p.
504. Calafeteanu, Ion, La Reconnaissance internationale, în Revue rou-
maine, Bucureºti, 1983, 37, 11-12, p. 147-158.
505. Calafeteanu, Ion, Échos par lopinion publique roumaine lors de louver-
ture de la Conférence de Paix de Paris (1919-1920), în Revue roumaine des
études internationales, 1984, 18, nr. 2, p. 193-195.
506. Calafeteanu, Ion, Ecouri ale opiniei publice româneºti la deschiderea
Conferinþei de Pace de la Paris (1919-1920), în Revista românã de studii
internaþionale, 1984, 18, nr. 2, p. 178-180.
507. Calafeteanu, Ion, Opinia publicã din România ºi consacrarea interna-
þionalã a Marii Uniri, în Probleme de politicã externã a României 1918-1940.
Culegere de studii, vol. III, coord. Viorica Moisuc, Bucureºti, Ed. Militarã,
1988, p. 17-66.
508. Calcan, Gheorghe, Agrigoroaiei, Ion, România ºi Conferinþa de Pace
de la Paris, 1919-1920. Studii ºi documente, Ploieºti, Prahova, 2001,
152 p.
509. Campus, Eliza, Recunoaºterea pe plan internaþional a desãvârºirii uni-
tãþii statale a României, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21, nr. 6, p. 1165-
1183.
510. Campus, Eliza, Frontières politiques, frontières culturelles (1918-1947),
în Revue Roumaine dHistoire, 1996, 35, nr. 1-2, p. 79-85.
511. Cernatoni, Alexandru, Lidéal de la grandeur et la grandeur de lidéal:
la Roumanie à la Conférence de Paix de Paris, în Revue des Études Sud-Est
Européennes, 1985, 23, nr. 1, p. 69-73.
512. Chiorean, Ioan, Mãrturii strãine inedite despre miºcarea naþionalã a
românilor din Transilvania în anii primului rãzboi mondial, în Vatra, 1993,
23, nr. 273, p. 12-13.
513. Chiper, Ioan, Atitudinea Germaniei faþã de problema unirii Transil-
vaniei cu România (1918-1919), în Revista de istorie, 1978, 31, nr. 11, p.
2065-2074.
514. Ciobanu, Vasile, Activitatea diplomaticã a lui Alexandru Vaida Voevod
la Paris (1918), în Anuarul Institutului de Istorie George Bariþ din Cluj-
Napoca, 2003, 42, p. 401-406.

515. Cipãianu, George, Dilemmes, options et risques dans les relations inter-
nationales de la Roumanie pendant la Première Guerre mondiale, în La fin de
la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne,
coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã
Clujeanã, 2000, p. 13-30.
516. Ciupercã, I., Romania Facing Recognition of Its National Unity, în
Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p.
23-57.
517. Comºa, Ioan, Trei sferturi de veac de la Declaraþia Lansing, în Ro-
mânia literarã, 1993, 26, nr. 44, p. 3.
518. Constantiniu, Florin, La reconnaissance internationale de la Grande
Union de 1918, în Revue roumaine des études internationales, 1988, 22, nr.
6, p. 563-570.
519. Constantiniu, Florin, Recunoaºterea internaþionalã a Marii Uniri din
1918, în Revista românã de studii internaþionale, 1988, 22, nr. 6, p. 527-533.
520. Constantiniu, Fl., Stanciu, Ion, Sprijinul ºi lupta românilor din strãi-
nãtate pentru cauza unitãþii româneºti (1914-1918), în Revista de istorie,
1976, 29, nr. 12, p. 1873-1887.
521. Craciuc, Traian, Ecoul internaþional al Marii Uniri, în Marea Unire
ºi idealurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine, 1993, p.
123-132.
522. Cucerzan, Eugen S., Raportul naþional-universal la 1 Decembrie 1918,
în Tribuna, 1988, 32, nr. 48, p. 6.
523. Denize, Eugen, Documente diplomatice spaniole referitoare la unirea
Transilvaniei cu România, în Revista istoricã, 1993, 4, nr. 9-10, p. 901-908.
524. Denize, Eugen, România Mare ºi Ungaria sovieticã, în Omagiu istori-
cului Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed. Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii
Internaþionale, 2003, p. 90-106.
525. Dobrinescu, Valeriu Florin, La reconnaissance internationale de
lunion de la Transylvanie avec la Roumanie, în Revue Roumaine dHistoire,
1987, 26, nr. 1-2, p. 3-15.
526. Dobrinescu, Valeriu Florin, Diplomaþia României ºi Marea Unire din
1918, în Vatra, 1988, 18, nr. 11, p. 2-3, 212 C.
527. Dobrinescu, Valeriu Florin, Din diplomaþia Marii Uniri, în Arhivele
Olteniei, 1989, 6, p. 86-94.

! Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
528. Dobrinescu, Valeriu Florin, Romanias Diplomacy and the Great

Union of 1918, în Transylvanian Review, 1993, 2, nr. 3, p. 55-62.
529. Dobrinescu, V. F., România ºi sistemul tratatelor de pace de la Paris
(1919-1923), Iaºi, Institutul European, 1993, 126 p.
530. Dobrinescu, Valeriu Florin, Transilvania la cele douã Conferinþe de
Pace de la Paris (1919-1920 ºi 1946-1947). Erdély a két Párizsi Békekon-
ferencián (19191920 és 19461947). Transylvania at the Peace Conferences
from Paris (19191920 and 19461947), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord.
Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului
Sãtmãrean, 1998, p. 487-494.
531. Dobrinescu, Valeriu Florin, Ciobanu, ªtefan, Recunoaºterea interna-
þionalã a unirii Transilvaniei cu România, în Analele ªtiinþifice ale Univer-
sitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Istorie, 1987, 33, p. 33-43.
532. La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopo-
litique européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca,
Presa Universitarã Clujeanã, 2000, 355 p.
533. Fotino, Nicolae, Calafeteanu, I., La consécration internationale de la
Grande Union, în Revue Roumaine dHistoire, Bucureºti, 1978, 17, nr. 4, p.
631-649.
534. Galántai, József, Trianon és a kisebbségvédelem. A kisebbségvédelem
nemzetközi jogrendjének kialakítása, 19191920 [Trianonul ºi protecþia mi-
noritãþilor. Elaborarea cadrului juridic naþional pentru protecþia mino-
ritãþilor, 1919-1920], Budapesta, Maecenas; Debrecen, Alföldi Nyomda,
1989, 228 p.
535. Galántai, József, A trianoni békekötés 1920. A párizsi meghívástól a
ratifikálásig [Tratatul de pace de la Trianon 1920. De la convocarea Con-
ferinþei de la Paris pânã la ratificare], Budapesta, Gondolat; Debrecen,
Alföldi Nyomda, 1990, 235 p., ilustraþii.
536. Galántai, József, Trianon and the Protection of Minorities, Budapesta,
Corvina, Filmsetting Centre; Szekszárd, Szekszárdi Printing House, 1992,
X, 177 p.
537. Gheorghiu, Mihnea, Un vif écho à létranger, în Roumanie. Pages
dhistoire, 1984, 9, nr. 2, p. 69-77.
538. Ghica, Dimitrie, Nu vã faceþi griji. Veþi avea cu siguranþã Transil-
vania ºi Basarabia, în Magazin istoric, 1993, 27, nr. 7, p. 19-24, 39.

539. Glodariu, Eugenia, Opinia publicã internaþionalã ºi aspiraþiile româ-

nilor reflectate în ziarul La Roumanie (1918), în Acta Musei Napocensis,
1989-1993, 26-30/2, p. 297-304.
540. Gyémánt, Ladislau, Ideea europeanã la sfârºitul primului rãzboi mon-
dial, în Anuarul Institutului de Istorie George Bariþ din Cluj-Napoca, 2003,
42, p. 407-418.
541. Györfi, Dionisie, Mãrturii documentare strãine despre Marea Unire,
în Tribuna, 1985, 29, nr. 50, [supliment] Alba Iulia, nr. 10, p. 3.
542. Hlihor, Constantin, România în geopolitica marilor puteri europene
(1918-1919). Románia az Európai nagyhatalmi geopolitikában, 19181919-
ban. Romania in Geopolitics of the Great European Powers in 19181919, în
1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the
Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, p. 155-164.
543. Hlihor, Constantin, Romania and the Geopolitics of the Great Powers
of Europe between 19181919, în Romanian Civilization, 1999-2000, 8, nr.
3, p. 25-33.
544. Hurezeanu, Damian, Ecouri în presa apuseanã la actul unirii, în Ma-
gazin istoric, 1968, 2, nr. 11, p. 13-15.
545. Iacob, Gheorghe, Locul României întregite în noua Europã, în Marea
Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu, Bucureºti, Ed.
Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, p. 277-289.
546. Iancu, Gheorghe, Pregãtirea Marii Adunãri Naþionale de la 1 Decem-
brie 1918 ºi opinia internaþionalã, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Aca-
demia Românã, 1990, 15, p. 125-129.
547. Iancu, Gheorghe, Contextul internaþional al pregãtirii Marii Adunãri
Naþionale de la 1 Decembrie 1918, în Istoria României. Pagini transilvane,
coord. acad. Dan Berindei, Cluj-Napoca, Fundaþia Culturalã Românã,
Centrul de Studii Transilvane, 1994, p. 346-364.
548. Ioan, Gr., Presa ieºeanã ºi recunoaºterea internaþionalã a Unirii din
1918, în Cronica, 1983, 18, nr. 48, p. 10.
549. Iordache, Anastasie, Ion I. C. Brãtianu la Conferinþa pãcii de la Paris
din 1919, în Revista istoricã, 1993, 4, nr. 9-10, p. 817-839.
550. Jurca, Nicolae, Recunoaºterea internaþionalã a Marii Uniri, în Tran-
silvania, 1988, 17, nr. 11, p. 18-20.

551. Koulieri, Olga, The Pan-Europe of R. N. Coudenhove-Kalergi and the

Geopolitical Perception of A. Papanastassiou, în La fin de la Première Guerre
mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coord. George
Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2000,
p. 157-162; Transylvanian Review, 2000, 9, nr. 3, p. 129-134.
552. Lache, ªtefan, Diplomaþia întregirii României. 1914-1916, în Analele
Universitãþii Spiru Haret. Seria Istorie, 1998, nr. 1, p. 29-43.
553. Lãzãrescu, Dan A., Premisele reîntregirii neamului în cadrul marii
politici europene, în Revista Comisiei Naþionale a României pentru UNESCO,
1988, 30, nr. 4, p. 48-52.
554. Lu Xianggan, 1918. Marea Unire ecouri chineze. Similitudini ºi
legãturi fireºti, în Magazin istoric, 1996, 30, nr. 12, p. 9-10.
555. Maior, L., Din lupta emigraþiei române pentru desãvârºirea unitãþii
naþionale, în Tribuna, 1968, 12, nr. 42, p. 6.
556. Maior, L., Opinia publicã internaþionalã ºi unitatea naþionalã româ-
nã, în Steaua, 1988, 39, nr. 11, p. 7.
557. Manea, Mihai, Atitudinea marilor puteri la Conferinþa de pace de la
Paris (1919-1920) faþã de unitatea naþional-statalã româneascã, în Pagini de
istorie (Studii ºi comunicãri ºtiinþifice), vol. I, Bucureºti, Facultatea de Istorie,
Societatea de ªtiinþe Istorice din România, 1990, p. 173-181.
558. Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu, Bu-
cureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, 448 p.
559. Marinescu, C. Gh., Lupta românilor pentru Marea Unire ºi opinia
publicã europeanã, în Românii în istoria universalã, vol. I, coord. I. Agrigo-
p. 420-436.
560. Marinescu, C. Gh., Ecoul internaþional al luptei românilor pentru
înfãptuirea Marii Uniri, în Cronica, 1988, 23, nr. 48, p. 8.
561. Marinescu, C. Gh., Europa ºi cauza Unirii tuturor românilor în anul
1918, în Europa XXI, 1992-1993, 1-2, p. 89-101.
562. Matichescu, Olimpiu, Ecoul internaþional al fãuririi statului naþional
unitar român, în Studii ºi comunicãri de istorie, Caransebeº, 1979, p. 411-416.
563. Matichescu, Olimpiu, Amplã recunoaºtere internaþionalã a aspiraþiilor
de unitate ale poporului român, în Contemporanul, 1985, nr. 48, p. 9.

564. Mâciu, Mircea, România Un stat de necesitate europeanã, în Aca-

demica, 1993, 4, nr. 1, p. 8-9.
565. Mészáros, Károly, Der ungarische Friedensvertrag vor dem Obersten
Rat und der Konferenz der Aussenminister 1920, în Annales Universitatis
Scientiarum Budapestiensis de Rolando Eötvös nominatae. Sectio Historica, 21,
1981, p. 313-334.
566. Mocanu, Vasile, Prodan, Costicã, The Solidarity of the Romanians
Everywhere in the Struggle for Unitary National Statehood, în International
Socialook, 1988, 15, nr. 3 (Special supplement on Romania), p. 33-37.
567. Moisuc, Viorica, Tratatul de la Trianon consacrare internaþionalã
a legitimitãþii Unirii Transilvaniei cu România, în Anale de istorie, 1976, 22,
nr. 3, p. 44-57.
568. Moisuc, Viorica, Les traités de paix des années 1919-1920 et 1947: le
principe des nationalités, în Revue roumaine des études internationales, 1993,
27, nr. 3-4, p. 237-245.
569. Moisuc, Viorica, Tratatele de pace din 1919-1920 ºi 1947: principiul
naþionalitãþilor, în Revista românã de studii internaþionale, 1993, 27, nr. 3-
4, p. 209-216.
570. Moisuc, Viorica, România la Conferinþa de Pace de la Paris, în Marea
571. Mureºan, Camil, Unirea de la 1 Decembrie 1918. Naþional ºi univer-
sal, în Tribuna, 1985, 29, nr. 49, p. 1-2.
572. Mureºanu, Camil, Recunoaºterea oficialã pe plan internaþional a înfãp-
tuirii unitãþii naþionale a României, în Marea Unire din 1918 în context
european, coord. Ioan Scurtu, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei
Române, 2003, p. 261-276.
573. Muºat, Mircea, Înfãptuirile maselor populare din România din anul
1918 ºi confirmarea lor pe plan internaþional, în Anale de istorie, 1976, 22,
nr. 2, p. 60-72.
574. Muºat, Mircea, Marea Unire din 1918 ºi confirmarea ei pe plan inter-
naþional, în Anale de istorie, 1977, 23, nr. 1, p. 144-159.
575. Muºat, Mircea, Marea unire din 1918 ºi confirmarea ei internaþionalã,
în Revista Arhivelor, 1978, 55, nr. 4, p. 417-424.

!" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
576. Muºat, Mircea, Unirea din 1918, un deziderat ºi un drept istoric al

poporului român. Recunoaºterea internaþionalã a Unirii, în Revista românã
de studii internaþionale, 1978, 12, nr. 4, p. 487-500.
577. Muºat, Mircea, Confirmarea internaþionalã a fãuririi statului naþio-
nal român unitar în memorabilul an 1918, în Contribuþii la studierea istoriei
contemporane a României, Bucureºti, Ed. Politicã, 1980, p. 27-42.
578. Muºat, Mircea, Internal and International Signification of the 1918
Great Union, în 1918. The Triumph of a Great Ideal. The Making of the Ro-
manian Unitary National State, ediþie de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed.
Militarã, 1988, p. 292-317.
579. Muºat, Mircea, Semnificaþia internã ºi internaþionalã a Marii Uniri
din 1918, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar
580. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, Fãurirea statului român unitar ºi
confirmarea sa internaþionalã, în Anale de istorie, 1983, 29, nr. 6, p. 21-37.
581. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, The Making of the Romanian Uni-
tary National State. International Acknowledgement, Bucureºti, Ed. Militarã,
1985, 127 p.
582. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, Recunoaºterea internaþionalã a Marii
Uniri din 1918, în Românii în istoria universalã, vol. II/1, coord. I. Agrigo-
p. 595-606.
583. Neguþu, Mariana, Propagandã în Suedia pentru unirea Transilvaniei
cu România, în Muzeul Naþional, 1994, 8, p. 93-96.
584. Netea, Vasile, Lupta emigraþiei transilvane pentru desãvârºirea unitãþii
de stat a României, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21, nr. 6, p. 1145-
1163.
585. Netea, Vasile, Semnificaþia istoricã a tratatului de la Trianon (1920),
în Revista de istorie, 1981, 34, nr. 10, p. 1813-1838.
586. Nicolescu, Gheorghe, Dobrinescu, Valeriu Florin, Românii din
Italia în lupta pentru cauza naþionalã în anul 1918. Az Olaszorsági románok
a nemzeti ügyért 1918-ban. Romanians from Italy in the Fight for National
Cause, in 1918, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszak-
kezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel
Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, p.
127-134.

587. Oancea, Gh. I., Situaþia internaþionalã a României în perioada anilor

1918-1920, în Ziridava, 1977, 7, p. 283-293.
588. Oancea, Gheorghe, Din lupta românilor de pretutindeni pentru fãuri-
rea statului naþional unitar român, în Ziridava, 1987, 15-16, p. 209-218.
589. Opinii ale unor personalitãþi politice ºi militare strãine privind parti-
ciparea României la Conferinþa de pace de la Paris, în Tribuna, 1988, 32, nr.
48, p. 16.
590. Opinii ale unor personalitãþi strãine despre dreptul la unitate naþionalã
al românilor (selecþie realizatã de Ion Calafeteanu), în Revista Comisiei Na-
þionale a României pentru UNESCO, 1988, 30, nr. 4, p. 82-85.
591. Oprea, Ion M., Activitatea politico-diplomaticã pentru recunoaºterea
internaþionalã a Unirii Transilvaniei cu România [I-II], în Revista de istorie,
1987, 40, nr. 11, p. 1111-1125; nr. 12, p. 1193-1203.
592. Oprea, Ion M., La Roumanie à la Conférence de paix de Paris (1919-
1920), în Roumanie. Pages dhistoire, 1987, 12, nr. 3, p. 198-212.
593. Opriþescu, Mihai, Simpozionul ºtiinþific 70 de ani de la confirmarea
internaþionalã a fãuririi statului naþional unitar român. Apãrarea suvera-
nitãþii ºi integritãþii teritoriale a þãrii, în Revista istoricã, 1990, 1, nr. 11-12,
p. 1027-1029.
594. Ormos, Mária, From Padua to the Trianon 19181920, Budapesta,
Akadémiai Kiadó, 1990, 409 p., 1 hartã.
595. Pascu, ªtefan, Marinescu, C. Gh., Rãsunetul internaþional al luptei
românilor pentru unitate naþionalã, Cluj-Napoca, Dacia, 1980, 436 p.
596. Pascu, ªtefan, Marinescu, C. Gh., LOpinion publique internationale
et le problème de lunité nationale et politique des Roumains, Bucureºti, Ed.
Academiei R.S.R., 1988, 210 p.
597. Pãiuºan, Radu, O paginã din presa românã din emigraþie în slujba
Marii Uniri, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 45.
598. Penea, Ionel, Ecouri ale actului unirii în presa vienezã, în Acta Musei
Porolissensis, 1978, 2, p. 241-248.
599. Ploeºteanu, Grigore, Ecouri ale unirii din 1918 în strãinãtate, în
Vatra, 1979, 9, nr. 12, p. 12.
600. Pop, Nicolae, Contribuþia pe plan extern a Dr. Vasile Lucaciu pentru
înfãptuirea Statului Naþional Unitar Român 1 Decembrie 1918, în Pro
Unione, 1999, 2, nr. 1 (2), p. 13-16.

!$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
601. Popescu-Puþuri, Ion, Anul 1918 în Europa, în Lupta de clasã, 1968,

48, nr. 11, p. 70-77.
602. Popiºteanu, Cristian, Salut neîntârziata realizare a unitãþii naþio-
nale a României, în România literarã, 1983, 16, nr. 48, p. 20-21.
603. Preda, Dumitru, Marea Unire ºi românii de peste hotare, în Tribuna
României, 1987, 16, nr. 353, p. 6, 11.
604. Preda, Dumitru, Sub zodia Marii Uniri. De la Balticã la Egee, în
Magazin istoric, 1992, 26, nr. 12, p. 3-8.
605. Preda, Dumitru, Cum s-a negociat harta României Mari, în Magazin
istoric, 1996, 30, nr. 5, p. 39-42.
606. Prodan, Costicã, Corespondenþã diplomaticã româneascã privind reflec-
tarea situaþiei politico-militare a þãrii în media europeanã (noiembrie 1918-
mai 1919), în Revista de istorie militarã, 2003, nr. 4-5, p. 38-51.
607. Puºcaº, Vasile, Marea Unire din 1918 ºi contextul internaþional, în
Tribuna, 1987, 31, nr. 48, p. 1, 8.
608. Racoviþan, Mihai, Racoviþan, Radu, Recunoaºterea internaþionalã a
Marii Uniri, în Dacoromania, 1999, nr. 1, p. 24-29.
609. Raicu, Constantin, Popa, Vasile, România Mare între deziderat na-
þional ºi consacrare internaþionalã, în România în ecuaþia pãcii ºi dictatului,
Piteºti, Bucureºti, Braºov, Cluj-Napoca, Paralela 45, 2001, p. 241-251.
610. Roz, Alexandru, Contextul internaþional al înfãptuirii Marii Uniri
din 1918, în Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria A, 2002, 12, p.
24-30.
611. Scurtu, Ioan, Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 în presa mondialã
a vremii, în Contemporanul, 1985, nr. 48, p. 8-9.
612. Scurtu, Ioan, Actul unirii românilor în context european, în Omagiu
istoricului Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed. Institutului de ªtiinþe Politice ºi
Relaþii Internaþionale, 2003, p. 70-77.
613. Spector, Sherman David, Romania at the Paris Peace Conference. A
Study of the Diplomacy of Ioan I. C. Brãtianu, Iaºi, Romanian Cultural Foun-
dation, Center for Romanian Studies, 1995; 1998, 355 p., ilustraþii, 1
hartã.
614. Spector, Sherman David, România la Conferinþa de Pace de la
Paris. Diplomaþia lui Ion I. C. Brãtianu, Iaºi, Institutul European, 1995,
384 p.

615. Stan, Constantin I., Contribuþii ale românilor aflaþi peste hotare la
înfãptuirea idealului naþional, în toamna anului 1918, în Acta Musei Porolis-
sensis, 1988, 12, p. 621-634.
616. Stan, Constantin I., Activitatea românilor aflaþi în strãinãtate în lupta
pentru dreptatea cauzei româneºti în timpul conferinþei de pace de la Paris
(1919-1920), în Acta Musei Porolissensis, 1992, 16, p. 437-448.
617. Stan, Constantin I., Acþiuni în sprijinul recunoaºterii unirii Banatului
cu România la Conferinþa de Pace de la Paris (1919-1920), în Ziridava, 1993,
18, p. 331-339.
618. Stan, Constantin I., Activitatea românilor aflaþi peste hotare, în timpul
întreruperii operaþiunilor militare pe frontul românesc (noiembrie 1917-mai
1918). A külföldön tartózkodó románok tevékenysége a katonai akciók megszün-
tetésének idején a román fronton (1917 november 1918 május). The Activi-
ty of Romanians from Abroad During Interruption of Military Operations on
Romanian Front (November 1917 May 1918), în 1918. Sfârºit ºi început de
epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era,
coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed.
Muzeului Sãtmãrean, 1998, p. 89-126.
619. ªtefãnescu, ªtefan, 1 Decembrie 1918. Întregire naþionalã ºi spirit
european, în Dosarele Istoriei, 2003, 8, nr. 11, p. 11-13; Revista Arhivelor,
2003, 80, nr. 1-2, p. 42-47.
620. Tãnasã, Gheorghe, Lupta românilor pentru unitate naþional-statalã
în conºtiinþa opiniei publice internaþionale, în Tribuna, 1989, 33, nr. 19, p. 8.
621. Velichi, Constantin, Les émigrés et la formation des États nationaux,
în Revue des Études Sud-Est Européennes, 1979, 17, nr. 4, p. 777-782.
622. Vesa, Vasile, România ºi Conferinþa de pace [I-III], în Steaua, 1986,
37, nr. 3, p. 4, 15; nr. 4, p. 14, 49; nr. 6, p. 6.
623. Vesa, Vasile, On Romanias Relations with the Allies in 1919, în Studia
Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1988, 33, fasc. 2, p. 23-32.
624. Vesa, Vasile, Tratatul de pace de la Trianon, în Tribuna, 1990, 2, nr.
24, p. 3.
625. Vese, Vasile, Poziþia internaþionalã a României dupã Marea Unire,
în Marea Unire din 1918 în context european, coord. Ioan Scurtu, Bucureºti,
Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003, p. 419-436.
626. Zaharia, Dumitru, Simion Mândrescu ºi Italia, în Carpica, 1979, 11,
p. 41-47.

!& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
627. Zub, Alexandru, Sistemul de la Versailles. Consideraþii istoriografice,

în Convorbiri literare, 2005, 138, nr. 2, p. 22-26.
ATITUDINEA PU T E R I L O R O C C I D E N TA L E
628. Ardevan, Radu, Liga Naþionalã Românã din America, în Tribuna,

1978, 22, nr. 27, p. 7.
629. Bariéty, Jacques, Le comité détudes du Quai dOrsay et les frontières
de la Grande Roumanie, 1918-1919, în Revue Roumaine dHistoire, 1996,
35, nr. 1-2, p. 43-51.
630. Bobango, Gerald, Stanciu, Ion, Romanian-Americans and the Union
of 1918, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1980,
23, p. 345-362.
631. Bodea, Cornelia, Pentru cauza dreaptã a românilor, în Magazin isto-
ric, 1989, 23, nr. 11, p. 20-26.
632. Bodea, Cornelia, Seton-Watson, Hugh, R. W. Seton-Watson ºi româ-
nii 1906-1920, vol. I-II, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1988,
1001 p.
633. Bodea, Cornelia, Seton-Watson, Hugh, R. W. Seton-Watson: 1916-
1920 Pentru cauza dreaptã a românilor, în Magazin istoric, 1990, 24, nr.
12, p. 4-9, 31.
634. Borcan, Ion, Le Conseil National de lUnité des Roumains, în Revue
635. Botezan, Liviu, Contribuþia lui Vasile Lucaciu la câºtigarea opiniei
publice europene ºi americane pentru desãvârºirea procesului de înfãptuire a
statului naþional unitar român, în Ziridava, 1977, 7, p. 171-186.
636. Buzatu, Gh., Românii americani ºi Marea Unire, în Tribuna Româ-
niei, 1988, 17, nr. 377, p. 12; în limba englezã la p. 10.
637. Cipãianu, George, La rãscruce (toamna anului 1917 primãvara lui
1918). Marea Britanie ºi încheierea de cãtre România a unei pãci separate. At
the Crossroad (Fall 1917 Spring 1918). Great Britain and Romanias Ma-
king of a Separate Peace, Oradea, Cogito, 1993, 312 p.
638. Cipãianu, G., Iancu, Gh., Témoignages français sur le parachèvement
de lunité roumaine (1918-1919), în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Histo-
ria, 1989, 34, fasc. 1, p. 71-78.

Atitudinea puterilor occidentale 239
639. Clark, Charles Upson, România Unitã, Bucureºti, Malasi, f.a., 375
p., ilustraþii, anexe.
640. Clark, Charles Upson, United Roumania, Bucureºti, 2002, 420 p.
641. Cook, Bernard, The United States and Romania during World War
I and the Peace Settlement: Divided Counsels, în La fin de la Première Guerre
p. 45-61.
642. Dascãlu, Nicolae, Diplomaþia francezã ºi unirea românilor din 1918
[I-II], în Revista de istorie, 1988, 41, nr. 11, p. 1099-1112; nr. 12, p. 1185-
1197.
643. David, Aurel, Militarii francezi: Trãiascã România Mare!, în Re-
vista de istorie militarã, 1992, nr. 3, p. 9-17.
644. Davier, Alexandre, Emmanuel de Martonne ºi România Mare, în
Magazin istoric, 2001, 35, nr. 8, p. 19-22.
645. Deaconu, Luchian, Documentele elaborate de românii aflaþi în Franþa
în anii 1916-1918 despre unitatea statalã ºi statutul naþionalitãþilor din Româ-
nia întregitã, în Oltenia, 1981, 3, p. 175-187.
646. Diculescu, Vladimir, Românii din America ºi desãvârºirea unitãþii
statului naþional român, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-
Napoca, 1980, 23, p. 335-344.
647. Dobrinescu, Valeriu Florin, Anglia ºi România în timpul Conferinþei
de pace de la Paris (1919-1920), în Acta Moldaviae Meridionalis, 1980, 2,
p. 353-374.
648. Dobrinescu, Valeriu Florin, România ºi Statele Unite ale Americii
1918-1947, în Sorin Pârvu, Romanul comportamentului, Iaºi, Universitatea
Al. I. Cuza, 1989, p. V-XCVI.
649. Dobrinescu, Valeriu Florin, Pãtroiu, Ion, Marea Unire din 1918 în
documente diplomatice americane, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 321-338.
650. Dobrinescu, Valeriu Florin, Pârvu, Sorin, The Romanian National
Mission in the United States of America (19171918). Some Contributions,
în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1982, 19, p.
141-151.
651. Documents diplomatiques français sur lhistoire du bassin des Carpates
1918-1932, ediþie de Magda Ádám, György Litván ºi Mária Ormos, Buda-

pesta, Akadémiai Kiadó, vol. I, Octobre 1918 Août 1919, 1993, LXX, 864
p., 4 p. de hãrþi; vol. II, Août 1919 Juin 1920, 1995, XLII, 676 p.; vol.
III, Juillet 1920 Décembre 1921, 1999, XCVI, 804 p.; vol. IV, Janvier 1922
Décembre 1927, 2002, LV, 632 p.
652. Dudaº, Vasile, Activitatea desfãºuratã de cãtre emigranþii ardeleni ºi
bãnãþeni din S.U.A. în vederea constituirii unei legiuni române, în Analele
Banatului. Istorie, 1996, 4/2, p. 128-143.
653. Dumitraºcu, Sever, Lupta românilor din America pentru fãurirea
României Mari, în Cetatea Bihariei, 1993, 2, nr. 1, p. 1, 8.
654. Florea, Virgiliu, Cãrturari englezi în apãrarea Marii Uniri, în Anua-
rul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1989, 29, p. 545-551.
655. Florescu, Gheorghe I., Idealul naþional ºi propaganda româneascã în
America: dr. N. Lupu, în Relaþii româno-americane în timpurile moderne, Iaºi,
Ed. Universitãþii Al. I. Cuza, 1993, p. 185-210.
656. Florescu, Gheorghe I., America unui român. Dr. N. Lupu între fasci-
naþia cãlãtoriei ºi exigenþele patriotice. Prima experienþã americanã, în Dr. N.
Lupu, Prin lume. Jurnal american, Iaºi, Institutul European, 1995, p. 7-70.
657. Florescu, Gheorghe I., Românii americani ºi Unirea cea Mare, în
Convorbiri literare, 1998, 132, nr. 8, p. 34.
658. Fotescu, Diana, Queen Maria in Paris and London (1919): A Di-
plomatic Event, în Romanian Civilization, 1993, 2, nr. 2, p. 24-30.
659. Gârdan, Gabriel-Viorel, Lupta românilor-americani pentru unitatea
naþionalã, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Theologia Orthodoxa, 2004,
nr. 1-2, p. 231-238.
660. General Henri Berthelot. Jurnal ºi corespondenþã 1916-1919 [ediþie de
Glenn Torrey], ediþie românã de Gheorghe I. Florescu, Cluj-Napoca, Presa
Universitarã Clujeanã, 2000, 390 p.
661. Grandhomme, Jean-Noël, Le soutien de la France à la cause transyl-
vaine jusqu à lUnion dAlba Iulia (août 1916 décembre 1918), în Revue
Roumaine dHistoire, 1997, 36, nr. 3-4, p. 223-240.
662. Grandhomme, Jean-Noël, Le général Berthelot auxiliaire de la diplo-
matie française en Roumanie (1922-1930), în La fin de la Première Guerre
p. 107-126.

663. Guelton, Frédéric, Larmée française et la nouvelle architecture poli-

tique et militaire de lEurope 1919-1921, în La fin de la Première Guerre
p. 309-320.
664. Hitchins, Keith, Politica americanã ºi unirea Transilvaniei cu Româ-
nia în 1918, în Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 8.
665. Hitchins, Keith, Woodrow Wilson ºi Unirea Transilvaniei cu România
1917-1918 [I-II], în Tribuna, 1986, 30, nr. 49, p. 10; nr. 50, p. 8.
666. Lascu, Gheorghe, Les voyageurs transylvains en France avant la
Grande Union de 1918, în Transylvanian Review, 2003, 12, nr. 1, p. 35-55.
667. Lazãr, Eugen, Românii din America în sprijinul luptei poporului nostru
pentru unitate naþionalã, în Crisia, 1980, 10, p. 633-648.
668. Lehrer, Milton G., Ardealul, pãmânt românesc. Problema Ardealului
vãzutã de un american, Bucureºti, s.n., 1944, 319 p.; ed. a II-a, Bucureºti,
Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1989, 432 p.; [ed. a III-a] de Edith Lehrer
ºi Ion Pãtroiu, Cluj-Napoca, Vatra Româneascã, 1991, 576 p.
669. Lojkó, Miklós, Meddling in Middle Europe. Britain and the Lands
between 19191925, Budapesta, New York, CEU Press, 2005, X, 377 p.
670. Loucas, Ioannis, La pensée géopolitique anglo-saxonne au temps des
Conférences de la Paix (1919-1922), în La fin de la Première Guerre mondiale
et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coord. George Cipãianu
ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p. 141-156.
671. Mihãilescu, Lidia, Personalitãþi culturale franceze în sprijinul luptei
poporului român pentru unire, în Manuscriptum, 1983, 14, nr. 4, p. 60-62.
672. Miloiu, Silviu, Activitatea desfãºuratã de Vasile Stoica în S.U.A. pentru
cooperarea naþiunilor central ºi sud-est europene (1917-1919), în Cercetãri
istorice, 1999-2001, 18-20, p. 449-461.
673. Moraru, Nicolae, Tribuna Bihorului: despre prezenþa generalului
francez Henri Berthelot la Oradea (29 decembrie 1918), în Cetatea Bihariei,
1993, 2, nr. 2, p. 4.
674. Munteanu, Ion, 1 Decembrie 1918, în Revista Arhivelor, 67, nr. 4,
1990, p. 349-353.
675. Munteanu, Ion, Românii din America ºi Marea Unire, în Revista
Arhivelor, 1991, 68, nr. 1, p. 75-78.

676. Neamþu, Gelu, Marea Unire în presa românilor din S.U.A., în Steaua,
1990, 41, nr. 11-12, p. 8-9.
677. Neamþu, Gelu, Un preludiu al Marii Uniri Adunarea Naþionalã
a românilor americani din 9-10 martie 1918 de la Youngstown, Ohio, în Anua-
rul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, 1994, 33, p. 157-169.
678. Neamþu, Gelu, Din ecourile unirii Transilvaniei cu România în presa
americanã (decembrie 1918), în Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca,
1995, 34, p. 333-346.
679. Neamþu, Gelu, În America pentru unirea Transilvaniei cu România,
Cluj-Napoca, Dagerom Impex, S.R.L., 1997, 288 p.
680. Neamþu, Gelu, Geneza notei lui Robert Lansing din 5 noiembrie 1918
privind aspiraþiile de unitate ale României, în Acta Musei Porolissensis, 1998,
2, p. 623-628.
681. Oancea, Gh. I., Emigraþia românã din Italia ºi Franþa ºi rolul ei
în fãurirea statului naþional unitar român, în Ziridava, 1979, 11, p. 489-
501.
682. Pâslaru, ªtefan, S.U.A. susþin idealul naþional românesc, în Revista de
istorie militarã, 1992, nr. 4, p. 12-14.
683. Plãmãdealã, Antonie, Românii americani anticipeazã Unirea din
1918, în Biserica Ortodoxã Românã, 1978, 96, nr. 11-12, p. 1302-1305.
684. Popa, Mircea, O. Goga, Seton-Watson ºi lupta pentru unitate naþionalã
din Transilvania, în Ziridava, 1977, 7, p. 323-342.
685. Popiºteanu, Cristian, Matei, Dorin, Doi mari istorici britanici: R. W.
Seton-Watson, H. W. Seton-Watson ºi cauza unitãþii naþionale a românilor, în
Tribuna României, 1989, 18, nr. 387, p. 11.
686. Preda, Dumitru, Generalul Henri Mathias Berthelot un susþinãtor
consecvent al Unirii românilor din 1918, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p.
47-48.
687. Prodan, Costicã, Iulie, 1917: America vã admirã curajul, în Revista
de istorie militarã, 1992, nr. 4, p. 14-15.
688. Puºcaº, Vasile, American-Romanian Relations: The Diary of an Ame-
rican Expert on His Journey to Romania (1919), în Transylvanian Review,
1998, 7, nr. 3, p. 28-40.
689. R. W. Seton-Watson and His Relations with the Czechs and Slovaks.
Documents 19061951, vol. I-II, ediþie de Jan Rychlík, Thomas D. Marzik

ºi Miroslav Bielik, Praga, Martin, Ustav T. G. Masaryka; Matica Slovenska,

1995, 648 p., ilustraþii; 1996, 241 p., ilustraþii.
690. R. W. Seton-Watson and the Yugoslavs. Correspondence 19061941,
vol. I-II, ediþie de Hugh Seton-Watson, Christopher Seton-Watson, Ljubo
Boban, Mirjana Gross, Bogdan Krizman ºi Dragovan epić, Zagreb, Uni-
versity of Zagreb, 1976, 474 p., 468 p.
691. Saint-Aulaire, contele de, Confesiunile unui bãtrân diplomat, Bucu-
reºti, Humanitas, 2003, 264 p.
692. Salvan, Florin, Activitatea lui Octavian Goga în cadrul emigraþiei
române din Paris pentru unirea Transilvaniei cu România, în Apulum, 1975,
13, p. 479-493.
693. Sandu, Traian, Lappui contesté du général Berthelot aux revendications
roumaines au sujet de la Transylvanie et du statut dallié, décembre 1918-avril
1919, în Revue Roumaine dHistoire, 1997, 36, nr. 3-4, p. 241-248.
694. Sbârnã, Gheorghe, Universitarii români în sprijinul unitãþii naþionale
în Franþa ºi Italia (1917-1918), în Analele Universitãþii Spiru Haret. Seria
Istorie, 1998, nr. 1, p. 45-52.
695. Schramm, Tomasz, La France et la Pologne resuscitée prémices des
relations, în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture
géopolitique européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca,
Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p. 75-94.
696. Stan, Constantin I., Activitatea lui Vasile Stoica în S.U.A. în sprijinul
Unirii (1917-1918), în Acta Musei Napocensis, 1984, 21, p. 293-305.
697. Stan, Constantin I., Aspecte privind activitatea românilor americani
în sprijinul înfãptuirii Marii Uniri, în Românii în istoria universalã, vol. III/
1, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu ºi V. Cristian, Iaºi, Universitatea
Al. I. Cuza, 1988, p. 651-666.
698. Stan, Constantin I., Generalul Henri Mathias Berthelot sprijinitor
al cauzei naþionale româneºti, în Sargeþia, 1992-1994, 25, p. 769-782.
699. Stan, Constantin I., Neamþu, Gelu, Din activitatea românilor ame-
ricani în sprijinul înfãptuirii Marii Uniri, în Acta Musei Napocensis, 1989-
1993, 26-30/2, p. 269-296.
700. Stanciu, Ion, Opinia publicã din Statele Unite ºi Unirea (1914-1918),
în Transilvania, 1978, 7, nr. 12, p. 40-43.
701. Stanciu, Ion, Theodore Roosevelt, Vasile Stoica ºi cauza unitãþii româ-
neºti, în Revista de istorie, 1988, 41, nr. 12, p. 1199-1209.

"" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
702. Stanciu, Ion, Aliaþi fãrã alianþã. România ºi S.U.A., 1914-1920,

703. Stanciu, Ion, Ion I. C. Brãtianu, Statele Unite ºi noul front politico-
diplomatic, 1917-1919, în Revista istoricã, 1993, 4, nr. 1-2, p. 103-107.
704. Streza, N., Contribuþia românilor din Statele Unite ale Americii la
Unirea Transilvaniei cu România, în Mitropolia Ardealului, 1978, 23, nr. 10-
12, p. 781-789.
705. ªerban, Ioan I., Emigranþii ºi prizonierii români din Franþa (1917-
1919) în lupta pentru întregirea statalã a României [I-II], în Apulum, 2004,
41, p. 541-551; 2005, 42, p. 357-366.
706. Ungureanu, Gh., Unirea Transilvaniei cu România. Noi cercetãri în
arhivele pariziene, în Cronica, 1968, 3, nr. 48, p. 3.
707. Velter, Tiberiu, Albionul la porþile Orientului. Repere diplomatice
româno-britanice, 1914-1918, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã,
2004, 196 p.
708. Vesa, Vasile, The Receiving Accorded to President Wilsons Principles
in Transylvania, in the Fall 1918, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. His-
toria, 1980, 25, fasc. 1, p. 32-38.
709. Vesa, Vasile, Interferenþe spirituale româno-americane în conþinutul
actelor fundamentale ale Marii Uniri din 1918, în Civilizaþie medievalã ºi
modernã româneascã. Studii ºi articole, ediþie de Nicolae Edroiu, Aurel Rãdu-
þiu ºi Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Dacia, 1985, p. 288-295.
710. Vesa, Vasile, Romanian American Spiritual Interferences in Funda-
mental Acts of the Great Union of 1918, în Transylvanian Review, 1993, 2,
nr. 3, p. 24-31.
711. Vesa, Vasile, Les rapports entre les généraux Henri Mathias Berthelot
et Louis Franchet dEspérey durant lhiver 1918-1919, în Revue Roumaine
dHistoire, 1996, 35, nr. 1-2, p. 53-57.
712. Vesa, Vasile, La réception du Wilsonisme en Europe Centrale. Le cas
de la Transylvanie, în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle
architecture géopolitique européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa,
Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p. 133-140.
713. Vesa, Vasile, Dobrinescu, Valeriu Florin, Anglia ºi Marea Unire a
românilor, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol,
1987, 24/2, p. 191-205.

714. Vesa, Vasile, Dobrinescu, V. F., On the British-Romanian Relations

during the Conclusion of the Peace Treaty in Paris (19191920), în Româ-
nii în istoria universalã, vol. III/1, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu ºi
V. Cristian, Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1988, p. 385-398.
715. Vitcu, Dumitru, Bãdãrãu, Gabriel, Political Implications of the Roma-
nian Emigration to America up to 1918, în Revue Roumaine dHistoire, 1992,
31, nr. 3-4, p. 255-273.
716. Watson, David, French Intervention in South Russia 19181919, în
La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique
A USTRO- UNGARIA ª I S TAT E L E S U C C E S O RA L E
717. LAffirmation des États nationaux indépendants et unitaires du cen-

tre et du sud-est de lEurope 1821-1923, coord. Viorica Moisuc ºi Ion Calafe-
teanu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1980, 362 p.
718. Afirmarea statelor naþionale independente unitare din centrul ºi sud-
estul Europei (1821-1923), coord. Viorica Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucu-
reºti, Ed. Academiei R.S.R., 1979, 279 p.
719. Bakić, Ibrahim, Jugoslovenstvo od ideje do ostvarenja [Iugoslavismul
de la idee la realizare], Belgrad, Privredno-finansijski vodic¡, 1985, 226 p.
720. Bakić, Jovo, Ideologije jugoslovenstva izmeðu srpskog i hrvatskog nacio-
nalizma 1918-1941. Socioloko-istorijska studija [Ideologia iugoslavismului
în naþionalismul sârbesc ºi croat 1918-1941. Studiu sociologico-istoric],
Zrenjanin, Gradska narodna biblioteka Z ¡ arko Zrenjanin, 2004, 599 p.
721. Balla, Tibor, Az Osztrák-Magyar Monarchia utolsó katonai erøfeszítése
az elsø világháború olasz frontján. Ultimul efort militar al Monarhiei Austro-
Ungare pe frontul italian în perioada primului rãzboi mondial. Last Military
Effort of Austrian-Hungarian Monarchy on Italian Front during the First
World War, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet.
The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã,
Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, p. 143-154.
722. Bányai, L., Destrãmarea imperiului austro-ungar condiþie a Unirii,
în România literarã, 1968, 1, nr. 6, p. 23.

"$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
723. The Birth of Czechoslovakia. Seminar on the Founding of the Indepen-

dent Czechoslovak State, ediþie de Sharon L. Wolchik ºi Ivan Dubovicky,
Praga, Set Out, 1999, 111 p., ilustraþii.
724. Botoran, Constantin, Bulei, Ion, Calafeteanu, Ion, Finaluri fãrã
glorie, în Magazin istoric, 1983, 17, nr. 12, p. 57-63.
725. Botoran, Constantin, Moldoveanu, Milicã, Cehoslovacia, în Afir-
marea statelor naþionale independente unitare din centrul ºi sud-estul Europei
(1821-1923), coord. Viorica Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed.
Academiei R.S.R., 1979, p. 145-176.
726. Botoran, Constantin, Stan, Constantin, Acþiuni comune ale româ-
nilor, cehilor ºi slovacilor în lupta pentru fãurirea statelor naþionale unitare ºi
independente ºi pentru recunoaºterea lor internaþionalã (1916-1920), în Re-
vista de istorie, 1988, 41, nr. 11, 1083-1098.
727. C¡ ada, Václav, 28. ¡ríjen 1918. Skutec¡nost, sny a iluze [28 octombrie
1918. Realitate, vise ºi iluzii], Praga, Mladá fronta; Nae vojsko, 1988, 301
p., 32 planºe.
728. Campus, Eliza, Austria. Ungaria, în Afirmarea statelor naþionale
independente unitare din centrul ºi sud-estul Europei (1821-1923), coord.
Viorica Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1979,
p. 177-201.
729. Cazan, Gheorghe Nicolae, Lupta revoluþionarã a popoarelor. Prãbu-
ºirea monarhiei austro-ungare (1914-1918), în Analele Universitãþii Bucureºti.
Istorie, 1969, 18, nr. 1, p. 73-94.
730. Chelbowczy, Józef, Mie²dzy dyktatem, realiami, a prawem do samos-
tanowienia. Prawo do samookreś lenia i problem granic we wschodniej Europe
Środkowej w pierwsej wojnie światowej oraz po jej zakończeniu [Între dictat,
realitãþi ºi dreptul la autodeterminare. Problema autodeterminãrii ºi a fron-
tierelor în estul Europei Centrale în timpul Primului Rãzboi Mondial ºi
dupã sfârºitul acestuia], Varºovia, Państwowe Wydawnictwo Naukowe,
1988, 613 p.
731. Chiorean, Ioan, Geneza ºi sfârºitul Imperiului Austro-Ungar, Târgu-
Mureº, Mica Doris, 1995, 271 p.
732. Chiper, Ioan, Roumains, Tchèques et Slovaques et la fin de la double
monarchie: les sources roumaines, în Revue Roumaine dHistoire, 1988, 27, nr.
4, p. 273-283.

Austro-Ungaria ºi statele succesorale 247
733. Cicanci, Olga, La formation des États nationaux du Sud-Est européen

Aspects historiques, în Revue des Études Sud-Est Européens, 1982, 20, nr. 4,
p. 397-400.
734. Cipãianu, George, Un épisode de lamitié roumano-tchecoslovaque, în
Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1987-1988, 28, p.
593-599.
735. Ciupercã, I., Din istoria contemporanã a unei idei: confederaþia econo-
micã danubianã, în Românii în istoria universalã, vol. III/1, coord. I. Agri-
goroaiei, Gh. Buzatu ºi V. Cristian, Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1988,
p. 667-684.
736. Constantinescu, Miron, Dezintegrarea Imperiului habsburgic, rezul-
tat al luptelor sociale ºi de eliberare naþionalã, în Viaþa economicã, 1968, 6,
nr. 48, p. 8-9.
737. The Creation and Changes of the Internal Borders of Yugoslavia, ediþie
de Stanoje Ivanović, Belgrad, Ministry of Information of the Republic of
Serbia, 1991, 103 p.
738. Czubiński, Antoni, Powstanie wielkopolskie 1918-1919. Zarys dziejów
[Insurecþia din Marea Polonie 1918-1919. Schiþã istoricã], Warszawa,
Poznań, Państwowe Wydawnictwo Naukowe, 1983, 547 p., ilustraþii.
739. Czubiński, Antoni, Walka Józefa Pi³sudskiego o nowy kszta³ t polityczny
Europy Środkowo-Wschodniej w latach 1918-1921 [Lupta lui Józef Pi³sudski
pentru o nouã formã politicã a Europei Centrale ºi de Est în anii 1918-
1921], Toruń, Wydawnictwo Adam Marsza³ek, 2002, 443 p.
740. Deac, Augustin, Spãlãþelu, Ion, Prãbuºirea imperiului austro-ungar.
Formarea statelor naþionale unitare din centrul ºi sud-estul Europei, în Revista
de istorie, 1979, 32, nr. 3, p. 449-479.
741. Enea, C., Aspecte ale descompunerii armatei austro-ungare (dezertãri
ºi rãscoale ale soldaþilor din Transilvania 1914-1918), în Acta Musei Napo-
censis, 1968, 5, p. 275-291.
742. Erényi, Tibor, A politikai hatalom jellege Magyarországon (1918.
október 31. 1919. március 21.). Caracterul puterii politice în Ungaria (31
octombrie 1918 21 martie 1919). The Nature of Political Power in Hungary
(October 31, 1918 March 21, 1919), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Sãtmãrean, 1998, p. 165-178.

"& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
743. Fischer, Ferenc, Magyarország a (nagy) hatalmak erøterében. Tanul-

mányok Ormos Mária 70. születésnapjára [Ungaria în sfera de influenþã
a (marilor) puteri. Studii publicate cu ocazia celei de-a 70-a aniversãri a lui
Ormos Mária], Pécs, University Press Pécs, 2000, 703 p.
744. Galántai, József, A Habsburg-monarchia alkonya. Osztrák-magyar
dualizmus 18671918 [Crepusculul monarhiei habsburgice. Dualismul
austro-ungar 1867-1918], Budapesta, Kossuth, 1985, 386 p.
745. Galántai, József, Oszkár Jászis Conceptions on Federalism during the
First World War, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1975, 18 p.
746. Galántai, József, Die Österreichish-Ungarische Monarchie und der
Weltkrieg, Budapesta, Corvina; Gyoma, Kner Nyomda, 1979, 406 p.,
ilustraþii.
747. Galántai, József, Hungary in the First World War, Budapesta, Akadé-
miai Kiadó, 1989, VIII, 334 p.
748. Galántai, József, Der Österreichisch-Ungarische Dualismus 1867-1918,
Budapesta, Corvina, Franklin; Viena, Österreichischer Bundesverlag, 1990,
185 p.
749. Galántai, József, Háború és békekötés 19141920 [Rãzboi ºi înche-
ierea pãcii 1914-1920], Budapesta, IKVA, 1991, 165 p.
750. Galántai, József, Magyarország az elsø világháborúban 19141918
[Ungaria în timpul Primului Rãzboi Mondial 1914-1918], Budapesta,
Akadémiai Kiadó, 1974, 452 p., ilustraþii, hãrþi; Budapesta, Korona; Gyør,
Széchenyi, 2001, 385 p., ilustraþii, hãrþi.
751. Gergely, Jenø, Magyarország története 1919 øszétøl a II. világháború
végéig [Istoria Ungariei din toamna anului 1919 pânã la sfîrºitul celui
de-al Doilea Rãzboi Mondial], Budapesta, IKVA, 1992, 124 p.
752. Gerø, András, Utódok kora. Történeti tanulmányok, Esszék [Epoca
succesorilor. Studii istorice, eseuri], Budapesta, Új Mandátum, 1996,
167 p.
753. Ghiºa, Alexandru, Convorbiri româno-ungare la sfârºitul primului
rãzboi mondial tratativele de la Arad dintre Consiliul Naþional Român ºi
Consiliul Naþional Ungar, 13-14 noiembrie 1918, în Banatica, 1995, 13, nr.
2, p. 355-372.
754. Ghiºa, Alexandru, Discussions roumano-hongroises à la fin de la pre-
mière guerre mondiale (Arad, 13-14 novembre 1918), în Transylvanian Re-
view, 1996, 5, nr. 1, p. 69-89.

755. Ghiºa, Alexandru, The Relations Between Romania and Austria-Hun-

gary before and during World War I [I-II], în Transylvanian Review, 2001,
10, nr. 1, p. 130-141; nr. 3, p. 87-98.
756. Ghiºa, Alexandru, România ºi Ungaria la început de secol XX. Stabi-
lirea relaþiilor diplomatice (1918-1921), Cluj-Napoca, Presa Universitarã
Clujeanã, 2002, XI, 254 p., hartã.
757. Ghiºa, Alexandru, Romania and Hungary at the Beginning of 20th
Century. Establishing Diplomatic Relations (19181921), Cluj-Napoca, Ro-
manian Culture Institute, Center for Transylvanian Studies, 2003, XI, 286 p.
758. Glodariu, Eugenia, Stan, Constantin I., Congresele naþionalitãþilor
asuprite din Austro-Ungaria ºi rolul lor în lupta pentru independenþã ºi unitate
naþionalã (1918), în Acta Musei Napocensis, 1994, 31, nr. 2, p. 161-172.
759. Glück, Eugen, Formarea statului naþional român vãzutã de la Praga,
în Tribuna, 1991, 3, nr. 49, p. 3.
760. Hajdú, Tibor, Függetlenség vagy területi integritás: a magyarság di-
lemmája az elsø világháborúban. Independenþã sau integritate teritorialã:
dilema maghiarã din timpul primului rãzboi mondial. Independence or Terri-
torial Integrity: Hungarian Quandary in the First World War, în 1918. Sfârºit
ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning
of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare,
761. Hajdú, Tibor, Indépendance ou intégrité territoriale: le dilemme des
Hongrois pendant la Première Guerre mondiale, în La fin de la Première
Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coord.
George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã,
2000, p. 191-199.
762. Iancu, Gheorghe, Toamna popoarelor, în Vatra, 1983, 13, nr. 12, p.
153 A-153 C.
763. Jászi, Oszkár, A Habsburg-monarchia felbomlása [Destrãmarea mo-
narhiei habsburgice], Budapesta, Gondolat, 1983, 597 p.
764. Jelavich, Charles ºi Barbara, Formarea statelor naþionale balcanice
1804-1920, Cluj-Napoca, Dacia, 1999; 2001; 2006, 400 p., hãrþi.
765. Jovanović, Vladan, Jugoslovenska drz¡ ava i juz¡ na Srbija 1918-1929.
Makedonija, Sandz¡ ak, Kosovo i Metohija u Kraljevini SHS [Iugoslavia ºi
Serbia de Sud 1918-1929. Macedonia, Sandz¡ak, Kosovo ºi Metohia în
Regatul Sârbo-Croato-Sloven], Belgrad, INIS, 2002, 457 p.

# Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
766. Jugoslavija 1918-1984. Zbirka dokumenata [Culegere de documen-

te], ediþie de Branko Petranović ºi Momcilo Zecević, Belgrad, Izdavacka
radna organizacija Rad, 1985, 1144 p.
767. Jugoslavija 1918-1988. Statistic¡ ki godinjak [Iugoslavia 1918-1988.
Anuar statistic], Belgrad, Savezni Zavod za Statistiku, 1989, 438 p., 4
planºe.
768. Jugoslavija 1918-1988. Tematska zbirka dokumenata [Iugoslavia
1918-1988. Culegere tematicã de documente], ediþie de Branko Petra-
nović ºi Momcilo Zecević, Belgrad, Izdavacka radna organizacija Rad,
1985, 1445 p.
769. Krizman, Bogdan, Hrvatska u prvom svjetskom ratu. Hrvatsko-srpski
politicki odnosi [Croaþia în Primul Rãzboi Mondial. Contribuþii politice
croato-sârbeºti], Zagreb, Globus, 1989, 418 p.
770. Kural, Václav, Konflikt anstatt Gemeinschaft? Tschechen und Deutsche
im tschechoslowakischen Staat 1918-1938, Praga, Ústav mezinárodních
vztahu° , 2001, 358 p., ilustraþii.
771. Lazãr, Dan, Necesitate ºi compromis în constituirea statului sârbo-croa-
to-sloven. Câteva consideraþii, în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I.
Cuza din Iaºi. Istorie, 1994-1995, 40-41, p. 79-87.
772. Lazãr, Dan, Iugoslavi ºi români în faþa unui proces istoric: dezmem-
brarea Imperiului Austro-Ungar, în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii
Al. I. Cuza din Iaºi, 2000-2001, 46-47, p. 161-169.
773. Litván, György, A magyar demokrácia és gyøztesek. Ungaria democra-
ticã ºi puterile învingãtoare. Democratic Hungary and Victorious Powers, în
774. Litván, György, La Démocratie hongroise de 1918 et les vainqueurs,
în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique
775. Maciu, Vasile, Formarea Iugoslaviei (cu prilejul semicentenarului ei),
în Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie, 1969, 18, nr. 1, p. 95-111.
776. Maior, Liviu, Habsburgi ºi români. De la loialitatea dinasticã la identi-
tate naþionalã, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2006, 284 p.

777. Metropole und Provinzen in Altösterreich (1880-1918), ediþie de Andrei

Corbea-Hoisie ºi Jacques Le Rider, Viena, Böhlau; Iaºi, Polirom, 1996,
312 p.
778. Moisuc, Viorica, Iugoslavia, în Afirmarea statelor naþionale indepen-
dente unitare din centrul ºi sud-estul Europei (1821-1923), coord. Viorica
Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1979, p. 74-110.
779. Moisuc, Viorica, Sfârºitul imperiului habsburgic [I-II], în Magazin
istoric, 1981, 15, nr. 12, p. 13-17; 1982, 16, nr. 1, p. 28-32.
780. Moisuc, Viorica, Les Roumains dans la lutte de libération des peuples
de lempire des Habsbourg, în Roumanie. Pages dhistoire, 1982, 7, nr. 4, p.
81-97.
781. Moisuc, Viorica, Victoria principiului naþionalitãþilor ºi sfârºitul Impe-
riului habsburgic, în Din cronica relaþiilor poporului român cu popoarele vecine,
vol. I, coord. Ion Popescu-Puþuri ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed. Mili-
tarã, 1984, p. 238-254.
782. Moldoveanu, Milicã, Polonia, în Afirmarea statelor naþionale indepen-
dente unitare din centrul ºi sud-estul Europei (1821-1923), coord. Viorica
Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1979, p.
202-227.
783. Die Nationalstaaten Südost und Mitteleuropas in den Jahren 1821-
1923, ediþie de Viorica Moisuc ºi Ion Calafeteanu, Bucureºti, Kriterion,
1983, 413 p.
784. Nation-Building and Contested Identities. Romanian and Hungarian
Case Studies, ediþie de Balázs Trencsényi, Dragoº Petrescu, Cristina Petrescu,
Constantin Iordachi ºi Zoltán Kántor, Budapesta, Regio Books; Iaºi, Poli-
rom, 2001, 384 p., 2 hãrþi.
785. Neamþu, Gelu, Uniunea Democraticã a Europei Centrale ºi Unirea
Transilvaniei cu România (1918), în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie Cluj-Napoca, 1985-1986, 27, p. 203-222.
786. Neamþu, Gelu, The Democratic Union of Central Europe and the
Union of Transylvania with Romania, în Romanian Civilization, 1995, 4, nr.
1, p. 21-38.
787. Nouzille, Jean, La Hongrie et la défense de son intégrité territoriale en
1918-1919 daprès les sources françaises, în La fin de la Première Guerre mon-
diale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, coord. George Cipã-

# Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
ianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p.

251-299.
788. Pajewski, Janusz, Odbudowa państwa polskiego 1914-1918 [Recon-
stituirea statului polonez 1914-1918], Poznań, Wydawnictwo Poznańskie,
2005, 353 p., ilustraþii.
789. Penea, Ionel, Activitatea Legiunii Române din Praga, în Acta Musei
790. Pollmann, Ferenc, Katonai összeomlás a Balkánon 1918 øszén. Prãbu-
ºirea militarã a Puterilor Centrale în Balcani, la finele anului 1918. Military
Failure of Central Powers in Balkan at the End of 1918, în 1918. Sfârºit ºi
791. Polonia restituta. LItalia e la ricostitutione della Polonia. 1918-1921,
Milano, Bucureºti, Anima, 1992, 240 p.
792. Prodan, Costicã, The Relation between Diplomatic and Military Fac-
tors at the End of the First World War in Central and Eastern Europe, în La
fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique
793. Rewindykacja Pomorza i Wielkopolski 1920 r. Wybór dokumentów
wojskowych [Revendicarea Pomeraniei ºi a Poloniei Mari în anul 1920. Cule-
gere de documente militare], ediþie de Bogus³aw Polak, Koszalin, Poli-
technika koszalińska, 1999, 286 p.
794. Rojek, Wojciech, Territorial Changes in the North, Middle and South-
East Europe after World War I (19171924), în La fin de la Première Guerre
p. 171-189.
795. Roºu, Titus L., O telegramã a lui Jászi Oszkár cãtre prefectul din Arad
(din 7 noiembrie 1918), în Crisia, 1980, 10, p. 649-651.
796. Saizu, I., Românii ºi cehii în lupta pentru idealuri comune, în Românii
în istoria universalã, vol. I, coord. I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu ºi V. Cristian,
Iaºi, Universitatea Al. I. Cuza, 1986, p. 437-447.
797. Stan, Constantin I., Mutaþii privind situaþia politicã a statelor din
Europa Centralã ºi de Sud-Est în anul 1918, în Sargeþia, 1988-1991, 21-24,
p. 499-512.

798. Stanković, Ðorðe Ð., Nikola Paić i Hrvati 1918-1923 [Nikola

Paić ºi croaþii], Belgrad, BIGZ, 1995, 502 p., ilustraþii, hãrþi.
799. Suciu, Dumitru, Anul 1918 în Europa Centralã ºi Rãsãriteanã. Evo-
luþia ideii de Europã Unitã. Perspectivã ºi retrospectivã istoricã, Cluj-Napoca,
Argonaut, 2003, 303 p.
800. Suciu, Dumitru, Transilvania în procesul democratizãrii principiilor
de stabilire a frontierelor de stat în Europa Centralã ºi Rãsãriteanã ºi Sistemul
de la Versailles, în Anuarul Institutului de Istorie George Bariþ din Cluj-
Napoca, 2004, 43, p. 211-242.
801. Suciu, Dumitru, Mitteleuropa ºi elvetizarea monarhiei Habsburgice,
în Historia, 6, 2006, nr. 56, p. 72-78.
802. Szabó, Dániel, A magyar háborús lelkesedés az elsø világháború kitöré-
sekor. Entuziasmul maghiar în primul rãzboi mondial. Hungarian Enthusiasm
during the First World War, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég
korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi
Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998,
p. 75-88.
803. Szarka, László, Jászi Oszkár kisebbségpolitikájáról [Despre politica faþã
de minoritãþi a lui Jászi Oszkár], în Mú´velødés, 1993, 42, nr. 11, p. 37-39.
804. Szarka, László, A Jászi-féle nemzetiségi minisztérium mðkødése 1918
októberétøl 1919 márciusáig. Activitatea Ministerului Naþionalitãþilor sub
conducerea lui Jászi Oszkár (octombrie 1918 martie 1919). The Activity of
Nationalities Ministry in October 1918 March 1919, în 1918. Sfârºit ºi
805. Szász, Zoltán, Ungarn in Oktober 1918, în Acta Historica Academiae
Scientiarum Hungaricae, 1977, 23, nr. 1-2, p. 1-41.
806. Tuþu, Dumitru, 1918. Ostaºi români apãrã tânãrul stat cehoslovac
atunci când avea cea mai mare nevoie, în Lupta întregului popor, 1989, nr.
1, p. 52-53.
807. Unc, Gheorghe, Zaharescu, Vladimir, Din cronica relaþiilor româno-
ungare în anii 1918-1920, în Din cronica relaþiilor poporului român cu popoa-
rele vecine, coord. Ion Popescu-Puþuri ºi Ion Calafeteanu, vol. I, Bucureºti,
Ed. Militarã, 1984, p. 255-290.
808. Vasile, Gheorghe, Aspecte ale colaborãrii româno-cehoslovace în timpul
rãzboiului ºi în primii ani dupã Marea Unire, în Filologie ºi istorie. Omagiu

#" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice

din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 209-216.
809. Vesa, Vasile, Prãbuºirea monarhiei austro-ungare ºi Marea Unire, în
Steaua, 1988, 39, nr. 12, p. 5-6.
810. Vznik C¡ eskoslovenska 1918. Dokumenty c¡eskoslovenské zahranic¡ni poli-
tiky [Fondarea Cehoslovaciei 1918. Documente privind politica externã a
Cehoslovaciei], ediþie de Antonín Klimek, Helena Novac¡ková, Milada
Polienská ºi Ivan Stovíc¡ek, Praga, Ústav Mezinárodních Vztahu° , 1994,
439 p.
V O L U N TA R I I ROMÂNI DIN RUSIA ªI I TA L I A
811. Agrigoroaiei, Ion, Primirea voluntarilor transilvãneni (iunie 1917),

în Cronica, 1983, 18, nr. 48, p. 10.
812. Bârlea, Eugenia, Atitudinea prizonierilor ardeleni din primul rãzboi
mondial faþã de corpurile de voluntari, în Acta Musei Porolissensis, 2000, 23/
2, p. 167-178.
813. Delureanu, ªtefan, Voluntari români în Italia ºi idealul reîntregirii
naþionale, în Tomis, 1988, 23, nr. 8, p. 13.
814. Dudaº, Vasile, Voluntari bãnãþeni în armata românã în anii primului
rãzboi mondial [I, II], în Analele Banatului. Arheologie-istorie, 1993, 2, p.
308-326; 1994, 3, p. 395-397.
815. Dudaº, Vasile, Voluntarii Marii Uniri, Timiºoara, Augusta, 1996,
225 p.
816. Enea, Constantin, Organizarea ºi acþiunile prizonierilor români tran-
silvãneni din Rusia (1917-1918), în Studii ºi articole de istorie, 1968, 11, p.
153-183.
817. Goron, Doru E., Victor Deleu, la 8 iunie 1917, la Iaºi, în Acta Musei
818. Goron, Doru E., Voluntarii români ardeleni ºi bucovineni în lupta
pentru desãvârºirea statului naþional român unitar (1916-1918), în Mar-
maþia, 1979-1981, 5-6, p. 312-323.
819. Hulea, Eugen, Despre contribuþia voluntarilor români la înfãptuirea
Unirii, în Apulum, 1976, 14, p. 343-363.

Voluntarii români din Rusia ºi Italia 255
820. Ivãnescu, Dumitru, Victor Cãdere ºi misiunea sa în Siberia (1920-

1921), în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi, 2002-
2003, 48-49, p. 133-148.
821. Locovei, Rãzvan, Activitatea misiunii militare române în Siberia
(decembrie 1919-mai 1921), în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I.
Cuza din Iaºi, 2002-2003, 48-49, p. 119-132.
822. Lovin, Minerva, Câteva aspecte privind voluntariatul românilor arde-
leni prizonieri în Rusia reflectat în memoriile vicarului Iacob Popa (1917-
1918), în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1998, 43, nr. 1-2, p.
123-131.
823. Maior, L., Din lupta voluntarilor români pentru Unire, în Tribuna,
1968, 12, nr. 43, p. 6.
824. Nicolescu, Gheorghe, Dobrinescu, Valeriu Florin, Românii din Ita-
lia în lupta pentru cauza naþionalã, în anul 1918. Az Olaszországi románok
a nemzeti ügyért 1918-ban. Romanians from Italy in the Fight for Natio-
nal Cause, in 1918, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszak-
127-134.
825. Nistor, Ioan, Dobrenaru, M., Acþiunile emigraþiei ºi prizonierilor
români, în Tribuna, 1978, 22, nr. 27, p. 6.
826. Pascu, ªtefan, Declaraþia de la Darniþa. Prima declaraþie oficialã de
unire cu România a provinciilor locuite de români din Imperiul austro-ungar,
în Tribuna, 1968, 12, nr. 25, p. 1, 6.
827. Pascu, ªtefan, Sosirea voluntarilor la Iaºi 8 iunie 1917, în Tribuna,
1968, 12, nr. 26, p. 1, 6.
828. Pãiuºan, Radu, Contribuþii privind rolul voluntarilor ardeleni din
armata românã, în lupta pentru unitatea naþionalã, în Ziridava, 1981, 13,
p. 167-174.
829. Pâslaru, ªtefan, Voluntarii ºi emigraþia românã susþin marile idealuri
naþionale, în Revista de istorie militarã, 1990, nr. 6, p. 10-12.
830. Popeangã, Vasile, Voluntarii bãnãþeni în lupta pentru înfãptuirea
Marii Uniri, în Ziridava, 1993, 18, p. 217-253.
831. Puºcaº, Vasile, Manifestul de la Darniþa, în Tribuna, 1978, 22, nr.
27, p. 5.

#$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
832. Rus, Traian, Contribuþii privind lupta românilor transilvãneni ºi buco-

vineni aflaþi în Rusia ºi S.U.A. pentru unitate naþionalã, în Revista Arhivelor,
1988, 65, nr. 4, p. 368-375.
833. Stan, Constantin I., Octavian C. Tãslãuanu ºi Corpul Voluntarilor
Români din Rusia, în Angustia, 1996, 1, p. 223-230.
834. Stan, Constantin I., Goron, Doru E., Contribuþii aduse de voluntarii
români transilvãneni ºi bucovineni la realizarea unitãþii naþionale româneºti
(1916-1918), în Acta Musei Porolissensis, 1987, 11, p. 331-345.
835. Stãnescu, Marin C., Roz, Alexandru, Prizonieri ºi voluntari români
din primul rãzboi mondial ºi Marea Unire din 1918, Arad, Vasile Goldiº
University Press, 2003, 301 p.
836. Stãri de spirit ºi mentalitãþi în timpul Marelui Rãzboi. Corpurile de
voluntari români din Rusia, coord. Alexandru Zub, Iaºi, Junimea, 2005,
275 p.
837. ªerban, Ioan I., Istoricul Legiunii române din Italia (1918-1919), în
Apulum, 1980, 18, p. 495-528.
838. ªerban, Ioan I., Din lupta voluntarilor transilvãneni pentru unire.
Senatul Central al ofiþerilor ºi soldaþilor români din Viena ºi Legiunea românã
de la Praga, în Sargeþia, 1981, 15, p. 269-286.
839. ªerban, Ioan I., Primul corp al voluntarilor transilvãneni ºi bucovi-
neni din Rusia [I-II], în Apulum, 1988, 25, p. 429-454; 1989, 26, p.
533-559.
840. ªerban, Ioan I., Despre contribuþia voluntarilor ardeleni ºi bucovineni
din Rusia la emanciparea naþionalã a Basarabiei (1917-1918), în Apulum,
1996, 33, p. 133-148.
841. ªerban, Ioan I., Din activitatea desfãºuratã în Vechiul Regat de volun-
tarii ºi refugiaþii ardeleni ºi bucovineni în slujba idealului naþional (iunie 1917-
ianuarie 1918), în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 1997, 1,
p. 101-111.
842. Teleagã, Petre, Contribuþia voluntarilor români din Transilvania,
Banat ºi Bucovina la lupta pentru desãvârºirea unitãþii statului naþional român,
în Studii ºi materiale de muzeografie ºi istorie militarã, 1973, 6, p. 136-162.
843. Tuþu, D., Voluntarii români din Transilvania în lupta împotriva Pute-
rilor Centrale, pentru eliberare naþionalã ºi unitate (1916-1918), în Studii.
Revistã de istorie, 1968, 21, nr. 6, p. 1125-1143.

Voluntarii români din Rusia ºi Italia 257
844. Tuþu, Dumitru, Voluntari români din Austro-Ungaria în lupta pentru

unitatea statalã, în Revista românã de studii internaþionale, 1984, 18, nr. 2,
p. 171-173.
845. Þucã, Cornel, Nicolae, Nineta, Repatrierea de cãtre Misiunea Mili-
tarã Românã în Siberia a Legiunii de voluntari transilvãneni ºi bucovineni
(1920), în Argessis, 2004, 13, p. 437-450.
846. Vatamaniuc, D., Voluntarii bucovineni în rãzboiul pentru întregirea
þãrii, în Analele Bucovinei, 1994, 1, nr. 1, p. 23-27.
847. Vitcu, Dumitru, Episodul Darniþa în epopeea întregirii naþionale.
O reevaluare, în Codrul Cosminului, 2000-2001, nr. 6-7, p. 267-277.
848. Vlad, Ioan, Voluntari transilvãneni ºi bucovineni, în Astra, 1987, 21,
nr. 9, p. 8-9.
849. Zaharia, D., Aspecte ale luptei prizonierilor ºi a refugiaþilor români
aflaþi în Italia pentru realizarea unitãþii de stat a României, în Studii ºi cerce-
tãri ºtiinþifice (ªtiinþe sociale) Bacãu, 1970, p. 247-253.
850. Zaharia, Dumitru, Constituirea legiunii române din Italia, rolul ºi
importanþa sa istoricã, în Mãrãºti, Mãrãºeºti, Oituz 1917-1977, Bacãu, Con-
siliul Judeþean Bacãu de Educaþie Politicã ºi Culturã Socialistã, 1979, p.
105-128.
R E VO LU Þ I A D I N T O A M N A A N U LU I 1918
851. Bányai, Ladislau, Bodea, Gheorghe I., Lupta antihabsburgicã a ma-

selor din Transilvania, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice
de pe lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 5, p. 3-20.
852. Botezan, Liviu, Enea, Constantin, Situaþia þãrãnimii din fostul judeþ
Turda ºi lupta ei pentru eliberarea socialã ºi naþionalã între anii 1914-1918,
în Apulum, VII/2, 1969, p. 211-236.
853. Botezan, Liviu, Enea, Constantin, Acþiuni revoluþionare ale þãrãnimii
din judeþul Arad în preajma Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia, în
Ziridava, 1977, 7, p. 221-247.
854. Egyed, Acaþiu, Vajda, Ludovic, Miºcãrile þãrãneºti desfãºurate în
Transilvania în anul 1918 ºi rolul lor în destrãmarea puterii locale de stat
austro-ungare, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe
lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 6, p. 11-21.

#& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
855. Felea, Romulus, Contribuþii la istoria anului revoluþionar 1918 în

Munþii Apuseni (oraºul Abrud), în Þara Moþilor. Studii, articole ºi comunicãri,
1978, p. 52-58.
856. Gergely, Jenø, A magyarországi forradalmak 19181919 [Revoluþiile
din Ungaria 1918-1919], Budapesta, IKVA, 1992, 109 p.
857. Kende, János, Az MSZDP az 191819-es forradalmakban. Social-
democraþia în timpul revoluþiei din 1918-1919. Social Democracy During
Revolution from 19181919, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég
1998, p. 255-260.
858. Kovács, I., Popeangã, V., Lupta þãrãnimii din Transilvania din toam-
na anului 1918 pentru unirea cu România, în Studii. Revistã de istorie, 1968,
21, nr. 6, p. 1071-1087.
859. Moisa, Gabriel, Între bolºevism ºi România Mare. Bolºevicii orãdeni în
perioada octombrie 1918 februarie 1919, în Arhiva someºanã, 2003, 2, p.
409-420.
860. Nagy, Zsuzsa L., Válság és kiútkeresés. Az 1918-as forradalom az elsø
kisérlet. Crizã ºi cãutãri de soluþii: revoluþia din 1918 prima experienþã. Crisis
and Searching for Solutions: Revolution from 1918 the First Experience, în
861. Ogãºanu, Virgil, Structura puterii revoluþionare româneºti din Transil-
vania în toamna anului 1918, în Acta Musei Porolissensis, 2000, 23/2, p.
179-188.
862. Pavel, Teodor, România, Rusia Sovietelor ºi Puterile Centrale la finele
anului 1917 ºi începutul lui 1918: un proiect controversat de insurecþionare a
românilor, în Studii Istorice. Omagiu profesorului Camil Mureºanu la împli-
nirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 1998,
p. 411-421.
863. Pölöskei, Ferenc, Hungary after Two Revolutions (19191922), Buda-
pesta, Akadémiai Kiadó, 1980, 148 p.
864. Pop, Vasile, 1918. Miºcãrile revoluþionare ale þãrãnimii din Bandul de
Câmpie, în Studii ºi materiale. Târgu Mureº, 1972, vol. III-IV, p. 409-420.

Revoluþia din toamna anului 1918 259
865. Popeangã, V., Destrãmarea aparatului administrativ în Banat în tim-

pul luptei pentru unire (toamna anului 1918), în Studii ºi articole de istorie,
1969, 13, p. 53-61.
866. Siklós, András, A Habsburg-birodalom felbomlása 1918. A magyar-
országi forradalom [Destrãmarea Imperiului Habsburgic 1918. Revoluþia
ungarã], Budapesta, Kossuth, 1987, 338 p.
867. Siklós, András, Revolution in Hungary and the Dissolution of the Mul-
tinational State 1918, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1988, 172 p., ilustraþii.
868. Szász, Zoltán, Revolution und Nationalbewegung nach dem Sturz der
Monarchie (1918-1919), în Kurze Geschichte Siebenbürgens, coord. Béla
Köpeczi, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1990, p. 649-653.
869. ªchiopu, Vasile, Botezan, Liviu, Enea, Constantin, Pavel, T., Contri-
buþii la problema miºcãrilor þãrãneºti din fostul judeþ Bihor în anul 1918, în
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1968, 13, fasc. 1, p. 97-119.
870. ªerban, Ioan I., Miºcãrile revoluþionare din toamna anului 1918 ºi
pregãtirea Unirii Transilvaniei cu România în þinutul Orãºtiei, în Apulum,
1976, 14, p. 365-391.
871. ªerban, Ioan I., Pleºa, Ioan, Miºcãri revoluþionare ale maselor din
judeþul Alba în noiembrie 1918, în Apulum, 1975, 13, p. 495-517.
872. Tomole, Ioan, Aspecte ale revoluþiei populare din toamna anului 1918
în Sãlaj, în Acta Musei Porolissensis, 1984, 8, p. 445-447.
873. Varga, Lajos, Garami Ernø az 1918-as demokratikus forradalomban.
Garami Ernø în revoluþia de la 1918. Garami Ernø in Democratical Revolu-
tion from 1918, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet.
The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã,
874. Vörös, Boldizsár, A forradalom panteonja. Panteonul revoluþiei. The
Pantheon of Revolution, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég kor-
szakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi
Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998,
p. 477-486.

CONSILII ªI G Ã R Z I N A Þ I O N A L E R O M Â N EªT I
875. Abrudan, Paul, Din activitatea Senatului militar român central, for-
mat la Viena, în 31 octombrie 1918, în Studii ºi materiale de muzeografie ºi
istorie militarã, 1978, 11, p. 265-278.
876. Arimia, V., Gãrzile naþionale în lupta pentru înfãptuirea unitãþii de
stat a României, în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr. 2, p. 153-164.
877. Arimia, Vasile, Petreanu, Nicolae, Consiliile naþionale române ºi rolul
lor în pregãtirea ºi înfãptuirea unirii Transilvaniei cu România, în Analele
Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R.,
1968, 14, nr. 6, p. 22-31.
878. Bocºan, Nicolae, Rolul consiliilor naþionale, în Steaua, 1985, 36, nr.
12, p. 7-8.
879. Bodea, Valentin, Dreptul la autodeterminare ºi Consiliul Naþional
Mixt al Comitatului Braºov, octombrie-noiembrie 1918, în Cumidava, 2003,
26, p. 174-215.
880. Brãtescu, Constantin, Consiliile naþionale române din sudul Banatului
ºi contribuþia lor la fãurirea României Mari, în Revista Arhivelor, 1994, 71,
nr. 2, p. 192-198.
881. Ciubotã, Viorel, Consiliul Naþional Român Comitatens Satu Mare
în perioada decembrie 1918 ianuarie 1919. A Szatmár vármegyei Román
Nemzeti Tanács az 1918 december és 1919 januárja közötti idøszakban. County
National Romanian Council from Satu Mare During December 1918 Janu-
ary 1919, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The
End and the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã,
882. Comºa, Daniela, Consiliul Naþional Român din comuna Gheja, jude-
þul Mureº, în Acta Musei Napocensis, 1982, 19, p. 501-507.
883. Comºa, Daniela, Ardevan, Radu, Senatul Naþional Român din Ar-
deal [I-II], în Acta Musei Napocensis, 1983, 20, p. 647-662; 1984, 21, p.
637-639.
884. Consiliul Naþional Român din Blaj (noiembrie 1918-ianuarie 1919)
protocoale ºi acte, vol. I-II, ediþie de Marcel ªtirban ºi Viorica Lascu, Cluj-
Napoca, Dacia, 1978, 228 p., 16 planºe; 1980, 240 p., 20 planºe.

Consilii ºi gãrzi naþionale româneºti 261
885. Costea, Dumitru Dan, Constituirea Comitetului Naþional Român ºi

a Gãrzii Naþionale locale în comuna ªeitin, comitatul Cenad, în Ziridava,
1998, 21, p. 217-221.
886. David, Gheorghe, O scrisoare privitoare la garda naþionalã din Abrud
ºi la comandantul ei, Vesa Avram, în Þara Moþilor. Studii, articole ºi comu-
nicãri, 1987, p. 63-64.
887. Dumitrescu, Mihai, Consiliul Naþional Român Central ºi activitatea
lui pentru unirea Transilvaniei cu România, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr.
40, p. 6.
888. Faur, Viorel, Consiliile ºi gãrzile naþionale române din Bihor dupã 1
Decembrie 1918 [I-V], în Cele Trei Criºuri, 1990, 1, nr. 6, p. 3; nr. 8, p. 4;
1991, 2, nr. 1-2, p. 3; nr. 3, p. 3; nr. 4, p. 3.
889. Faur, Viorel, Mãrturii despre situaþia Gãrzilor Naþionale Române din
Bihor (1918-1919), în Cetatea Bihariei, 1992, 1, nr. 2, p. 3; nr. 3, p. 3;
1993, 2, nr. 1, p. 3.
890. [Felea, Romulus], Iagãr Gheorghe, comandant al gãrzii naþionale din
Abrud-Sat (1918), în Þara Moþilor. Articole, studii ºi comunicãri, 1978, p.
61-62.
891. Filip, Mihaela, Consilii ºi gãrzi naþionale române în comitatul Solnoc-
Dãbâca, în Anuarul arhivelor mureºene, 2002, 1, p. 181-184.
892. Ghiºa, Alexandru, The Romanian National Council of Transylvania
between the Disintegration of Austria-Hungary and the Union with Romania
in 1918, în Transylvanian Review, 1998, 7, nr. 3, p. 13-21.
893. Ghiºa, Alexandru, The Romanian National Council of Transylvania
between the Dissolution of Austria-Hungary and the Union with Romania in
1918, în La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture
géopolitique européenne, coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca,
Presa Universitarã Clujeanã, 2000, p. 201-211.
894. Gligor, Mihai, Activitatea consiliilor naþionale din judeþul Alba în
slujba desãvârºirii unitãþii statale româneºti la 1918, în Buletinul cercurilor
ºtiinþifice studenþeºti, 1995, 1, p. 205-211.
895. Grad, Cornel, Goron, Doru, Wagner, Ernest, Consilii ºi gãrzi naþio-
nale române în Sãlaj în anul 1918. Contribuþii documentare, în Acta Musei
Porolissensis, 1988, 12, p. 469-619.

896. Grad, Cornel, Goron, Doru E., Wagner, Ernest, Consilii ºi gãrzi
naþionale române în Sãlaj în anul 1918 [I-II], în ªcoala noastrã, 1993, 3, nr.
3, p. 40-51; nr. 4, p. 59-69.
897. Hurmuzache, ªt., Adam, I., Consiliile naþionale române în lupta
pentru unirea Transilvaniei cu România, în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr.
2, p. 133-151.
898. Iancu, Gheorghe, ªtiri privitoare la formarea de consilii ºi gãrzi naþio-
nale în Munþii Apuseni (noiembrie 1918), în Þara Moþilor. Studii, articole ºi
comunicãri, 1977, p. 123-127.
899. Lascu, Viorica, Protocolul agendelor Consiliului Naþional Român din
Blaj, 1918-1919 (Cronica revoluþiei din Blaj), în Apulum, 1977, 15, p. 541-
549.
900. Magas, Gheorghe, Exercitarea puterii de cãtre Consiliul Naþional
Român Caransebeº în perioada noiembrie 1918-august 1919, în Banatica,
1981, 6, p. 319-323.
901. Maior, Liviu, În gãrzile naþionale româneºti din Transilvania. Luptã-
torii pentru pace ºi libertate, pentru limbã, lege ºi moºie, în Lupta întregului
popor, 1988, nr. 4, p. 47-50.
902. Manea, George, Activitatea consiliilor ºi gãrzilor naþionale române din
judeþul Arad, în Cele Trei Criºuri, 1991, 2, nr. 10, p. 11.
903. Mihoc, Blaga, Unele aspecte ale activitãþii consiliilor naþionale române
în Baia Mare ºi împrejurimi (noiembrie 1918-februarie 1919), în Muzeul
Naþional, 1976, 3, p. 449-457.
904. Mihoc, Blaga, Din activitatea consiliilor naþionale române în Baia
Mare ºi împrejurimi (noiembrie 1918-februarie 1919), în Familia, 1978, 14,
nr. 10, p. 10.
905. Nicoarã, I., Sfatul naþional din Þara Bârsei, în Astra, 1968, 3, nr. 8,
p. 4.
906. Nistor, Ioan, Consiliul Naþional Român al judeþului Mureº-Turda, în
Vatra, 1979, 9, nr. 3, p. 11.
907. Ogãºanu, Dumitru, 80 de ani de la Marea Unire din 1918. Consiliile
naþionale române locale organe ale puterii revoluþionare, în Cele Trei Criºuri,
1998, 9, nr. 7-8, p. 7.

908. Ogãºanu, Dumitru, Constituirea Consiliului Naþional Român Cen-

tral ºi actele elaborate în vederea pregãtirii unirii Transilvaniei cu România,
în Aletheia, 1999, 10, p. 74-82.
909. Pavel, Teodor, Documentele conferinþei de constituire a Consiliului
Naþional Român din Oradea ºi Bihor (3 noiembrie 1918), în Lucrãri ºtiinþifice,
1968, 2, p. 372-379.
910. Pavel, Teodor, Consideraþii asupra activitãþii, rolului ºi caracterului
consiliilor naþionale române din Bihor (nov.-dec. 1918), în Apulum, 1969, 7/
2, p. 423-435.
911. Pãiuºan, Radu, Constituirea Consiliului Naþional Român din judeþul
Timiº, în Studii de istoria Banatului, 1992, 16, p. 227-245.
912. Pleºa, Ioan, Formarea ºi activitatea consiliilor naþionale din judeþul
Alba, în luna noiembrie 1918, în Apulum, 1969, 7/2, p. 385-410.
913. Pleºa, Ioan, Colaborarea consiliilor naþionale române din comitatul
Alba Inferioarã cu Consiliul Naþional Român Central din Arad pentru pregã-
tirea Adunãrii Naþionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Ziridava,
1977, 7, p. 249-265.
914. Pleºa, Ioan, Constituirea ºi activitatea Consiliului Naþional Român
din Cugir în perioada noiembrie 1918-martie 1919, în Apulum, 1978, 16,
p. 467-475.
915. Pleºa, Ioan, Un document al Consiliului naþional român din Sibiu
referitor la Unirea Transilvaniei cu România, în Transilvania, 1986, 15, nr.
11, p. 25-27.
916. Pleºa, Ioan, Constituirea ºi activitatea Consiliului Naþional Român
din Sebeºul Sãsesc, în Dacoromania, 2000, nr. 5, p. 17-20.
917. Popa, Luana, Constituirea ºi activitatea Consiliilor (Sfaturilor) ºi a
Gãrzilor Naþionale Române din Braºov, în Astra, 1988, 23, nr. 11, p. 5-6.
918. Popa, Luana, Constituirea ºi activitatea Consiliilor (Sfaturilor) ºi a
Gãrzilor naþionale române din actualul judeþ Braºov (1918-1919), în Cumi-
dava, 1989, 14, p. 213-258.
919. Poporogu, Ion, Blaj, Traian, Din activitatea Sfatului Naþional Ro-
mân din Petroºani, în preajma Unirii Transilvaniei cu România, în Sargeþia,
1970, 7, p. 175-180.

$" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
920. Porþeanu, Alexandru, Documente despre activitatea consiliilor ºi gãr-

zilor naþionale române din judeþul Arad (noiembrie 1918-februarie 1919), în
Ziridava, 1976, 6, p. 407-439.
921. Ranca, Ion, Chiorean, Ion, Date privind activitatea consiliilor naþio-
nale române ºi miºcãrile þãrãneºti din fostul judeþ Mureº-Turda în noiembrie
1918, în Apulum, 1969, 7/2, p. 411-421.
922. Roz, Alexandru, Constituirea ºi activitatea consiliilor ºi gãrzilor naþio-
nale româneºti din judeþul Arad, în Ziridava, 1987, 15-16, p. 185-208.
923. Roz, Alexandru, Consiliul Naþional Român Central ºi acþiunea sa
pentru unirea Transilvaniei cu România, în Magazin istoric, 1988, 22, nr. 12,
p. 15-22.
924. Roz, Alexandru, ªedinþa Consiliului Naþional Român Central din 27
octombrie/9 noiembrie 1918, în Studia Universitatis Vasile Goldiº Arad. Seria
A, 1994, 4, p. 30-33.
925. Rus, Traian, Consideraþii privind caracterul plebiscitar, democrat al
alegerii ºi activitãþii consiliilor naþionale române, în Sargeþia, 1982-1983, 16-
17, p. 425-442.
926. Rus, Traian, Atitudinea democraticã a consiliilor naþionale române în
perioada octombrie-decembrie 1918, în Revista de istorie, 1988, 41, nr. 11, p.
1067-1082.
927. Stoia, Mircea, Mãrturii despre activitatea ºi importanþa Consiliului
Naþional din Sibiu în anul 1918, în Aradul Cultural, 1994, nr. 1, p. 39-43.
928. ªerban, Ioan I., Înfiinþarea comandamentului suprem al gãrzilor na-
þionale române din Transilvania (11 noiembrie 1918), în Apulum, 1979, 17,
p. 597-607.
929. ªtefãnescu, Barbu, Gãrzile naþionale româneºti din Bihor în lupta
pentru unirea Transilvaniei cu România, în Crisia, 1979, 9, p. 795-806.
930. ªtefãnescu, Barbu, Legãturile Gãrzilor Naþionale Române din Bihor
cu armata românã (1 decembrie 1918-20 aprilie 1920), în Cetatea Bihariei,
1994, 3, nr. 2, p. 5.
931. ªtirban, Marcel, Din activitatea consiliilor (ºi gãrzilor) naþionale ro-
mâne constituite în comitatele Alba ºi Târnava Micã (pânã la 1 Decembrie
1918), în Apulum, 1972, 10, p. 553-562.
932. ªtirban, Marcel, Consiliile naþionale româneºti ºi rolul lor în pregãtirea
unirii, în Tribuna, 1983, 27, nr. 48, p. 7.

933. ªtirban, Marcel, Consiliile naþionale româneºti din toamna ºi iarna

anului 1918 ca forme de solidaritate naþionalã, în Civilizaþie medievalã ºi
modernã româneascã. Studii istorice, ediþie de Nicolae Edroiu, Aurel Rãduþiu
ºi Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Dacia, 1985, p. 368-379.
Marii Uniri, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã, 1988,
13, p. 113-119.
Marii Uniri, în Ateneu, 1988, 25, nr. 11, p. 3.
936. ªtirban, Marcel, Elita Blajului oamenii Bisericii ºi ai ºcolilor. Activi-
tatea Consiliului Naþional Român de la Blaj (4 noiembrie 1 decembrie 1918).
Balázsfalva elitjei egyházi és iskolai személyiségek. A balázsfalvi Román
Nemzeti Tanács tevékenysége (1918 november 4 1918 december 1). Elite of
Blaj-People of Church and Schools-Activity of National Romanian Council from
Blaj (November 4 December 1 1918), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Sãtmãrean, 1998, p. 231-254.
937. ªuiaga, Victor I., Consiliul Naþional Român din Deva. 1918-1919,
Deva, 1994, 141 p., 24 planºe.
938. Tutula, Vasile, Gãrzile naþionale din Transilvania, în Aletheia, 1995,
5, p. 24-32.
939. Þibrea, Vasile, Rolul Gãrzilor Naþionale Române în pregãtirea ºi desfã-
ºurarea Marii Uniri, în România în ecuaþia pãcii ºi dictatului, Piteºti, Bucu-
reºti, Braºov, Cluj-Napoca, Paralela 45, 2001, p. 102-110.
940. Unc, Gheorghe, Consiliul Naþional Român Central ºi activitatea lui
pentru unirea Transilvaniei cu România, în Ziridava, 1978, 10, p. 15-29.
941. Unc, Gheorghe, Formarea comandei supreme a gãrzilor naþionale
române arãdene ºi rolul ei în Unirea Transilvaniei cu România, în Ziridava,
1979, 11, p. 57-78.
942. Unc, Gheorghe, Deac, Augustin, 1918. Gãrzile naþionale române din
Transilvania, Bucureºti, Ed. Militarã, 1979, 231 p.
943. Zainea, Ion, Consiliul Naþional Român din Oradea-Mare ºi Bihor ºi
rolul sãu în înfãptuirea Marii Uniri, în Analele Universitãþii din Oradea,
1993, 3, p. 109-116.

$$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
MAREA ADUNARE NAÞIONALÃ

DE LA ALBA I ULIA
944. Bãdescu, Emanuel, 1 Decembrie 1918 în imagini. Alba Iulia, Bucu-

reºti, Bucureºti, Ed. Fundaþiei Pro, 2002, 95 p.
945. Deac, Augustin, Caracterul constituant, plebiscitar al Marii Adunãri
Naþionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Contribuþii la studierea
istoriei contemporane a României, Bucureºti, Ed. Politicã, 1980, p. 9-26.
946. Deac, Augustin, Caracterul constituant ºi plebiscitar al Marii Adunãri
Naþionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe
istorice. Academia Românã, 1988, 13, p. 121-133.
947. Demény, Ludovic, Alba Iulia în presa maghiarã, în Ramuri, 1968,
5, nr. 11, p. 8.
948. Florescu, Gheorghe I., Adunarea Naþionalã de la Alba-Iulia (1 De-
cembrie 1918). Implicaþii ºi semnificaþii, în Memoria Antiquitatis, 1974-1976
(1981), 6-8, p. 301-312.
949. Kovács, I., La presse hongroise au sujet de lAssemblée nationale dAlba-
Iulia du 1er décembre 1918, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p.
1075-1085.
950. Netea, Vasile, Alba Iulia, oraºul desãvârºirii unitãþii de stat a poporului
român, în Revista muzeelor, 1968, 5, nr. 6, p. 485-490.
951. Netea, Vasile, LAssemblée dAlba Iulia, în Revue Roumaine dHis-
toire, 1968, 7, nr. 6, p. 1051-1074.
952. Pascu, ªt., Adunarea de la Alba-Iulia, 1 decembrie 1918, în Unitate
ºi continuitate în istoria poporului român, coord. D. Berciu, Bucureºti, Ed.
Academiei R.S.R., 1968, p. 395-416.
953. P.[ascu], ªt., Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia. 1 Decembrie
1918, în Acta Musei Napocensis, 1968, 5, p. 1-17.
954. Pascu, ªtefan, Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, încunu-
narea ideii, a tendinþelor ºi a luptelor de unitate a poporului român, Cluj,
Universitatea Babeº-Bolyai, 1968, 512 p., ilustraþii.
955. Pascu, ªtefan, Însemnãtatea ºi semnificaþia Marii Adunãri Naþionale
de la Alba Iulia ºi a desãvârºirii Unirii, în Anuarul Institutului de Istorie ºi
Arheologie Cluj-Napoca, 1978, 21, p. 7-30.

Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia 267
956. Popescu-Puþuri, Ion, Marea Adunare Naþionalã Constituantã de la

Alba Iulia for parlamentar voteazã Unirea Transilvaniei cu România, în
957. Szász, Zoltán, Gyulafehérvár, 1918 [Alba Iulia, 1918], în História,
1980, 2, nr. 3, p. 25-28.
958. Sendrulescu, Ion Gh., Importanþa istoricã a hotãrârilor adoptate de
Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în Studii
ºi articole de istorie, 1978, 37-38, p. 85-89.
ASPECTE LOCALE
959. 1918-1919. Secvenþe istorice bihorene, Oradea, Direcþia Judeþeanã

Bihor a Arhivelor Naþionale; Muzeul Þãrii Criºurilor, 1998, 32 p.
960. Abrudan, Paul, Documente inedite privind participarea sãlãjenilor la
revoluþia din 1918 ºi unirea Transilvaniei cu România, în Acta Musei Porolis-
sensis, 1981, 5, p. 473-506.
961. Abrudan, Paul, Contribuþia Sibiului la unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia, în Repere sibiene. Studii ºi referate, vol. III, Sibiu, Comitetul de
Culturã ºi Educaþie Socialistã al Judeþului Sibiu, 1982, p. 163-185.
962. Abrudan, Paul, Arãdeni militanþi pentru unire, în Altarul Banatului,
1995, 6 (45), nr. 7-9, p. 144-146.
963. Abrudan, Paul, Stoia, Mircea, Contribuþii hunedorene la desãvârºirea
unitãþii de stat a României, în Sargeþia, 1981, 15, p. 261-268.
964. Aradul ºi Unirea, în Tribuna, 1983, 27, nr. 47 [supliment], p. III-IV.
965. Bãnescu, Marcu, Graniþa bãnãþeanã ºi Unirea din 1918, în Mitro-
polia Banatului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 586-601.
966. Bilþ Ursu, Viorica, Lupta populaþiei din judeþul Satu-Mare pentru
Unire (toamna anului 1918), în Studii ºi Comunicãri. Satu Mare, 1969, 1,
p. 149-158.
967. Bistriþa-Nãsãud ºi Unirea, în Tribuna, 1983, 27, nr. 47 [supliment],
p. I-II.
968. Bizerea, Flaviu, Marea Unire din 1918 ºi sudul Banatului, în Studii
de istorie a Banatului, 1988, 14, p. 153-169.

$& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
969. Blajul ºi Marea Unire, Blaj, Ed. Astra Despãrþãmântul T. Cipariu,
2003, 20 p.
970. Bosoancã, Traian, Mureºenii ºi Marea Unire, Cluj-Napoca, Ardealul,
2000, 255 p.
971. Bucur, Dorica, Legãturi culturale între Braºov ºi Bucovina ºi contri-
buþia lor la realizarea idealului naþional, în Cumidava, 1998-2000, 22-24,
p. 147-156.
972. Bud, Vasile, Marele act al Unirii de la 1918 în conºtiinþa locuitorilor
din zona Câmpeniului, în Þara Moþilor. Articole, studii ºi comunicãri, 1978,
p. 37-41.
973. Buta, Sanda-Maria, Mureºenii precursori ai Marii Uniri, în Cumi-
dava, 1998-2000, 22-24, p. 141-146.
974. Buzaºi, Ion, Contribuþia Blajului la Marea Unire din 1918, în Steaua,
1998, 49, nr. 11-12, p. 5-6.
975. Caþavei, Victor, Reprezentanþii Ineului la Marea Adunare Naþionalã
de la Alba Iulia, în Ziridava, 1978, 10, p. 423-430.
976. Cãpâlnean, Vasile, Maramureºenii participanþi activi la înfãptuirea
unirii (1918), în Marmaþia, 1978, 4, p. 197-209.
977. Cãrpiniºanu, Radu, Participarea locuitorilor din Sebeº la înfãptuirea
Unirii 1 decembrie 1918, în Dacoromania, 2001, nr. 8, p. 14-16.
978. Ciocian, I., Sãlajul ºi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în Transil-
vania, 1988, 17, nr. 11, p. 39-41.
979. Ciocian, Ioan, Goron, Doru E., Participarea sãlãjenilor la Marea
Unire, în Alma Mater Porolissensis, 2001, 2, nr. 6, p. 8-11.
980. Ciubotã, Viorel, Anul 1918 în judeþul Satu-Mare, în Tribuna, 1986,
30, nr. 9, Pagini sãtmãrene, nr. 1, p. 1.
981. Ciubotã, Viorel, Lupta românilor sãtmãreni pentru unire (1918-1919),
Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 2004, 583 p., ilustraþii.
982. Clopoþel, Ion, Crâmpeie din lupta bãnãþenilor pentru unitatea naþio-
nalã în 1918-1919, în Mitropolia Banatului, 1968, 18, nr. 1-3, p. 56-64.
983. Comºa, Daniela, Glodariu, Eugenia, Jude, Maria M., Clujenii ºi
Marea Unire, Cluj-Napoca, Ministerul Culturii, Muzeul Naþional de Istorie
a Transilvaniei, 1998, 203 p., 13 planºe.
984. Contribuþii someºene la triumful unui ideal, Culegere de studii ºi
documente alcãtuitã de Augustin Pãdurean, Dej, s.n., 1991, 198 p., 1 hartã.

Aspecte locale 269
985. Cozma, Aurelia, Ideea de unire în rândul populaþiei judeþului Sibiu

în timpul primului rãzboi mondial, în Unirea din 1918 împlinire ºi speranþã,
Sibiu, Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului Sibiu; Institutul de Cerce-
tãri Socio-Umane Sibiu, 1994, p. 77-81.
986. Crãciun, Pompei, Aspecte din lupta maselor populare din judeþul Bistri-
þa-Nãsãud pentru Unirea Transilvaniei cu România (1918), în File de istorie,
1976, 4, p. 390-399.
987. Demºea, Dan, Locuri legate de lupta poporului român pentru libertate
ºi unitate naþionalã pe teritoriul judeþului Arad, în Ziridava, 1978, 10, p.
823-842.
988. Diaconu, Ana-Felicia, Þineghe, Cristina, Cum s-a unit Maramureºul
cu Þara, în Magazin istoric, 1999, 33, nr. 12, p. 22-26.
989. Dolga, Aurora, Contribuþia românilor bãnãþeni la Unirea din 1918,
în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1968, 11, p. 59-71.
990. Dragoº, Vasile, 1918, pe Mureº în sus, în Marisia, 1975, 5, p. 383-
385.
991. Drecin, Mihai D., Noiembrie 1918-aprilie 1919 Eliberarea oraºului
Oradea în aprilie 1919, în Cetatea Bihariei, 1992, 1, nr. 1, p. 8.
992. Dudaº, Vasile, Banatul prezenþã activã în lupta pentru fãurirea
statului naþional unitar român, în Muzeul Naþional, 1981, 5, p. 295-300.
993. Dudaº, Vasile, 1 Decembrie 1918 în Banat, în Studii de istorie a Bana-
tului, 1983, 9, p. 105-112.
994. Dulca, Mircea, Consideraþii în legãturã cu integrarea Bihorului în
România Mare, în Cele Trei Criºuri, 1994, 5, nr. 9-10, p. 6.
995. Duþu, Tatiana, Situaþia Banatului la sfârºitul primului rãzboi mondial,
în Revista istoricã, 1996, 7, nr. 3-4, p. 191-204.
996. Faur, Flaminia, Cronica evenimentelor din comuna Finiº (noiembrie
1918 aprilie 1919), în Cele Trei Criºuri, 1992, 3, nr. 11-12, p. 9.
997. Faur, Viorel, Aspecte ale luptei românilor din Criºana pentru afirmare
culturalã între 1849-1918, în Revista de istorie, 1980, 33, nr. 5, p. 873-887.
998. Faur, Viorel, Bihorenii la Alba Iulia, în Familia, 1988, 24, nr. 11,
p. I.
999. Faur, Viorel, Bihorul în bãtãlia pentru unire, în Familia, 1988, 24,
nr. 6, p. I; nr. 9, p. I.

% Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1000. Faur, Viorel, Participarea bihorenilor la Marea Adunare Naþionalã

de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, în Revista muzeelor ºi monumentelor.
Muzee, 1989, 26, nr. 2, p. 51-65.
1001. Faur, Viorel, Bihorul în martie ºi aprilie 1919, în Cetatea Bihariei,
1994, 3, nr. 2, p. 3.
1002. Frãþilã, Ion, Ionaº, Vasile, Aportul populaþiei din judeþul Hunedoara
la Unirea Transilvaniei cu România, în Sargeþia, 1979, 14, p. 465-474.
1003. Ghita, Ieremia B., Bãnãþenii din districtul Mehadiei în lupta pentru
Marea Unire, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6, p. 48-51.
1004. Ghita, Ieremia B., Polgar, Fabian M., Tot Banatul este în flãcãri.
Aspecte ale luptei pentru Marea Unire, în Altarul Banatului, 1990, 1 (40),
nr. 11-12, p. 76-78.
1005. Gligan, Valer, Moþii la Unire, în Tribuna, 1988, 32, nr. 50, p. 8.
1006. Glück, Eugen, Rolul Aradului în înfãptuirea actului de la 1 Decem-
brie 1918, în Transilvania, 1988, 17, nr. 11, p. 37-39.
1007. Glück, Eugen, Pãrþile arãdene în istoria anilor 1918-1919. Arad-
vidéke az 191819-es történelmi években. The Region of Arad in Historical
Years 19181919, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszak-
261-278.
1008. Grad, Cornel, Goron, Doru E., Dezintegrarea administraþiei ma-
ghiare ºi constituirea noilor structuri de putere româneºti în judeþele Sãlaj,
Sãmar ºi Bihor (noiembrie 1918-aprilie 1919). A magyar közigazgatás felbom-
lása és az új román hatalmi rendszer kialakulása Szilágy-, Szatmár- és Bihar
megyékben (1918. november 1919. április). Disintegration of Hungarian
Commisariat and Forming of New Power Structures in Counties Sãlaj, Sãtmar
and Bihor (1918 November 1919 April), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Sãtmãrean, 1998, p. 279-338.
1009. Grad, Cornel, Goron, Doru E., 1918/1919. Contribuþii sãlãjene la
Marea Unire, Zalãu, Limes, 2000, 303 p.
1010. Greffner, Otto, Acþiuni cu caracter naþional ºi social, în anul 1918,
în judeþul Arad, în Ziridava, 1974, 3-4, p. 177-185.

Aspecte locale 271
1011. Hãgan, Trofin, Mureºan, Ioan S., Achim, Valeriu, Cãpâlnean,

Vasile, Maramureºul ºi Unirea, Baia Mare, Muzeul Judeþean Maramureº,
1968, 200 p.
1012. Herban, Adela, Participanþi hunedoreni la Marea Unire, în Sargeþia,
1984-1985, 18-19, p. 309-313.
1013. Husar, Dumitru, 1918 pe Valea Gurghiului, Bucureºti, Ed. Didac-
ticã ºi Pedagogicã, 1995, 60 p.
1014. Iancu, Gheorghe, Cipãianu, George, Prezenþa militarã francezã ºi
administraþia Banatului (noiembrie 1918 august 1919). A francia katonai
jelenlét és a bánáti közigazgatás (1918. november 1919. augusztus). Mili-
tary French Presence and Administration in Banat Region (November 1918
August 1919), în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszak-
383-398.
1015. Isaiu, Ion, Participanþi bihoreni la Marea Unire, în Familia, 1988,
24, nr. 11, p. IV.
1016. Ispas, D., Aportul Beiuºului la fãurirea României Mari, în Buna
Vestire, 1995, 3, nr. 12, p. 14-15.
1017. Ivãnescu, Ion, Sãlãjenii în Marele Sfat al Þãrii ºi în Consiliul Diri-
gent, în Acta Musei Porolissensis, 1984, 8, p. 455-457.
1018. Josan, Nicolae, Contribuþia moþilor la Marea Unire, în Tribuna,
1988, 32, nr. 47, p. 7.
1019. Josan, Nicolae, Cãrturarii judeþului Alba în slujba Unirii Transil-
vaniei cu România, în Apulum, 2000, 37/2, nr. 2, p. 187-199.
1020. Josan, Nicolae, Românii din Munþii Apuseni, de la Horea ºi Avram
Iancu la Marea Unire din 1918, Alba Iulia, Altip, 2001, 467 p.
1021. Josan, Nicolae, Pleºa, Ioan, Reprezentanþii românilor din Comitatul
Alba Inferioarã la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia din 1 Decembrie
1918, în Apulum, 1990-1993, 27-30, p. 543-559.
1022. Kovács, I., Lupta maramureºenilor pentru unirea cu România în
toamna anului 1918, în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr. 2, p. 165-176.
1023. Lascu, Nicolae, Evenimentele din toamna 1918 într-un sat de la
poalele Munþilor Apuseni, în Acta Musei Napocensis, 1989-1993, 26-30, 2,
p. 647-650.

% Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1024. Lazãr, Ioachim, Participarea hunedorenilor la lupta pentru înfãptu-

irea României Mari, în Corviniana, 2000, 6, p. 296-306.
1025. Lazãr, Ioachim, Evenimentele revoluþionare desfãºurate în judeþul
Hunedoara în toamna anului 1918, în Ziridava, 2002, 23, p. 263-269.
1026. Luchescu, Gheorghe, Momente din lupta politicã pentru Unire în
Banat, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu,
Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p.
169-178.
1027. Maramureºul ºi Unirea, în Tribuna, 1983, 27, nr. 46 [supliment],
p. I-II.
1028. Marin, William, Munteanu, Ioan, Radulovici, Gheorghe, Unirea
Banatului cu România, Timiºoara, Muzeul Banatului, 1968, 302 p.
1029. Matei, Al., Clujul ºi Unirea din 1918 [I-V], în Tribuna, 1988, 32,
nr. 41, p. 1-2; nr. 43, p. 3; nr. 46, p. 3; nr. 47, p. 3; nr. 48, p. 11.
1030. Mãrcuº, Graþian C., Vetiºanu, Vasile, Sãlãjenii în luptã pentru dezro-
bire ºi unirea din 1918, în Mitropolia Ardealului, 1978, 23, nr. 10-12, p.
760-771.
1031. Mândrea, Ioan, 1918 în Þara Fãgãraºului, în Cumidava, 1979-
1980, 12/1, p. 281-304.
1032. Mândrea, Ioan, Lupta de emancipare naþionalã purtatã de românii
din Þara Fãgãraºului între 1848 ºi 1918, în Revista istoricã, 1993, 4, nr. 11-
12, p. 1047-1060.
1033. Munteanu, Ioan, Alegerea delegaþilor bãnãþeni pentru Marea
Adunare Naþionalã din 1 Decembrie 1918, în Tibiscus, 1979, 5, p. 349-
354.
1034. Munteanu, Ioan, Caracterul democratic al actului Unirii Banatului
cu România, în Apulum, 1979, 17, p. 609-616.
1035. Munteanu, Ioan, Miºcarea naþionalã din Banat 1881-1918, Timi-
ºoara, Antib, 1994, 340 p., planºe.
1036. Munteanu, Ioan, Situaþia Banatului la sfârºitul primului rãzboi
mondial, în Apulum, 1997, 34, p. 567-579.
1037. Munteanu, Ioan, Zaberca, Vasile M., Sârbu, Mariana, Banatul ºi
Marea Unire. 1918, Timiºoara, Ed. Mitropoliei Banatului, 1992, 416 p.

Aspecte locale 273
1038. Mureºenii la marea împlinire de la Alba Iulia [I-II], grupaj realizat

de Vasile T. Suciu, în Vatra, 1980, 10, nr. 12, p. 2-117 C; 1981, 11, nr. 1,
p. 118 A-118 C.
1039. Mureºianu, Ion B., Pregãtirea Marii Uniri în Banat: antecedente,
în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6, p. 21-32.
1040. Musca, Ioan, Contribuþii sãlãjene la Marea Unire, în Tribuna, 1987,
31, nr. 47, p. 8.
1041. Negrea, Romeo, Marea Unire ºi românii covãsneni, în Angustia,
2004, 8, p. 167-171.
1042. Nicoarã, Ion, Aspecte privind contribuþia braºovenilor la lupta pentru
desãvârºirea unitãþii naþionale a poporului român (1918), în Studii ºi articole
de istorie, 1968, 11, p. 185-210.
1043. Nicoarã, Ion, Braºovul ºi actul Marii Uniri de la Alba Iulia, în Astra,
1978, 4, nr. 3, p. 4-5.
1044. Nistor, Ioan Silviu, Contribuþii mureºene la Marea Unire din 1918,
Cluj-Napoca, Dacia, 1981, 280 p., 16 planºe.
1045. Nistor, Nicolae I., Contribuþii sibiene la desãvârºirea unitãþii naþio-
nale ºi de stat, în Transilvania, 1988, 17, nr. 11, p. 34-36.
1046. Oancea, Gheorghe, Unirea din 1918. Contribuþii bãnãþene (1848-
1918), Timiºoara, Academia de ªtiinþe Sociale ºi Politice; Universitatea din
Timiºoara, 1988, 220 p.
1047. Orga, Valentin, Viaþã româneascã în Orãºtie pânã la Unirea din
1918, în Studii de istorie a Transilvaniei. Omagiu Profesorului Pompiliu Teodor,
coord. Valentin Orga ºi Ionuþ Costea, Cluj-Napoca, Accent, 2000, p. 96-
112; Revista Bistriþei, 2000, 14, p. 96-112.
1048. Pãiuºan, Radu, Bãnãþenii în lupta pentru unitate naþionalã. 1830-
1918, Timiºoara, Institutul de Studii Socioculturale ºi Educaþie Permanentã
Timiº, 1983, 224 p.
1049. Pãiuºan, Radu, Participanþi bãnãþeni la lupta pentru unitate naþio-
nalã, în Revista de istorie, 1988, 41, nr. 12, p. 1165-1175.
1050. Pãiuºan, Radu, Bãnãþenii la Alba-Iulia, în Revista istoricã, 1993, nr.
11-12, p. 1101-1105.
1051. Pãiuºan, Radu, Miºcarea naþionalã din Banat ºi Marea Unire 1895-
1919, Timiºoara, Ed. de Vest, 1993, 237 p.

%" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1052. Pãiuºan, Radu, Participanþi bãnãþeni la lupta pentru independenþã

ºi unitate naþionalã. 1830-1918, Timiºoara, Eurostampa, 2003, 399 p.,
ilustraþii.
1053. Pleºa, Ioan, Contribuþia românilor de pe meleagurile Albei la reali-
zarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918, în Revista Arhivelor, 1990, 67,
nr. 4, p. 371-379.
1054. Poncea, Traian-Valentin, Aspecte privind lupta românilor din fostul
comitat Mureº-Turda pentru fãurirea statului naþional unitar român, în Mu-
zeul Naþional, 1981, 5, p. 287-294.
1055. Popeangã, Vasile, Aradul în noiembrie 1918, în Catedra. Culegere
de studii, coord. Vasile Popeangã, Ioan Lucaci ºi Maria Tomov, Arad, In-
spectoratul ªcolar Arad; Casa Corpului Didactic Arad, 1973, p. 294-316.
1056. Popeangã, Vasile, Aradul, centru politic al luptei naþionale din perioa-
da dualismului (1867-1918), Timiºoara, Facla, 1978, 312 p., ilustraþii.
1057. Popeangã, Vasile, Mureºianu, Ion B., Aradul cultural în lupta pen-
tru înfãptuirea Marii Uniri (1908-1918), Arad, Ed. Episcopiei Ortodoxe
Române a Aradului, 1991, 416 p., 12 planºe.
1058. Popescu, Dan, Contribuþii bãnãþene la Marea Unire din 1918, în
Studii ºi articole de istorie, 1988, 57-58, p. 99-108.
1059. Racoviþan, Mihai, Matei, Pamfil, Sibiul ºi Marea Unire. 1 Decembrie
1918, Sibiu, Cercul Militar Sibiu, 1993, 168 p.
1060. Radosav, Doru, 1918 ºi comunitãþile locale, în Annales Universita-
tis Apulensis. Series Historica, 1998-1999, 2-3, p. 73-77.
1061. Radosav, Doru, Ciubotã, Viorel, 1918 în Sãtmar, Cluj-Napoca,
Presa Universitarã Clujeanã, 1996, 199 p.
1062. Roºu, Titus L., Sãtmarul în lupta pentru libertate ºi unitate naþio-
nalã 1918-1919, în Mitropolia Ardealului, 1978, 23, nr. 10-12, p. 772-775.
1063. Roºu, Titus L., Sãtmarul în lupta pentru libertate ºi unitate naþio-
nalã, în Familia, 1983, 19, nr. 11, p. 9.
1064. Roºuþ, Nicolae, Contribuþia Aradului la pregãtirea ºi înfãptuirea
unirii Transilvaniei cu România, în Studii privind istoria Aradului, Bucureºti,
Ed. Politicã, 1980, p. 209-233.
1065. Roºuþ, Nicolae, Contribuþii arãdene la dezvoltarea gândirii social-
politice din Transilvania în preajma Unirii, în Studii privind istoria Aradului,
Bucureºti, Ed. Politicã, 1980, p. 175-208.

Aspecte locale 275
1066. Roz, Alexandru, Aradul în timpul primului rãzboi mondial, în Ziri-

dava, 10, 1978, p. 367-395.
1067. Roz, Alexandru, Aradul ºi Marea Unire, în Familia, 1988, 24, nr.
11, p. II.
1068. Roz, Alexandru, Aradul cetatea Marii Uniri, Timiºoara, Mirton,
1993, 385 p.
1069. Roz, Alexandru, Aradul vatrã de istorie ºi culturã româneascã ºi
leagãn al Marii Uniri, în Ziridava, 1993, 18, p. 201-215.
1070. Roz, Alexandru, Arãdeni corifei ai Marii Uniri, Timiºoara, Mirton,
1995, 28 p.
1071. Roz, Alexandru, Noiembrie 1918. Aradul capitala Transilvaniei,
Arad, Vasile Goldiº University Press, 2002, 342 p.
1072. Sabãu, Ioan, Noi date privind lupta populaþiei din judeþul Satu Mare
pentru Unire, în Studii ºi Comunicãri. Satu Mare, 1980, 4, p. 213-224.
1073. Satu Mare ºi Unirea, în Tribuna, 1983, nr. 46 [supliment], p. III-VI.
1074. Sãlajul ºi Unirea, în Tribuna, 1983, 27, nr. 45 [supliment], p. I, II.
1075. Stoi, Dimitrie, Chitichãzenii ºi Marea Unire, în Ziridava, 2000, 22,
p. 133-136.
1076. Stoia, Mircea, Mãrturii inedite despre desfãºurarea evenimentelor din
1918 la Sibiu, în Transilvania, 1986, nr. 11, p. 23-24.
1077. Stoian, Emil, Participarea brãnenilor la Marea Unire, în Cumidava,
2003, 26, p. 160-173.
1078. Suciu, I. D., Banatul ºi unirea din 1918, în Studii. Revistã de istorie,
1968, 21, nr. 6, p. 1089-1104.
1079. Suciu, I. D., La lutte des Roumains du Banat pour la réalisation de
lunité de lÉtat, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 989-1005.
1080. Suciu, I. D., Unitatea poporului român. Contribuþii istorice bãnãþene,
Timiºoara, Facla, 1980, 188 p.
1081. Suciu, Vasile T., Bosoancã, Traian, Participanþii mureºeni la Marea
Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Vatra, 1988, 18, nr. 11, p. 212 A.
1082. ªtirban, Marcel, Mica Romã în zilele lui noiembrie 1918, în Tribuna,
1992, 4, nr. 46-47, p. 1-2.
1083. ªuiaga, Victor, Hunedoara la Marea Unire, în Mitropolia Bana-
tului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 635-639.

%$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1084. ªuiaga, Victor I., Hunedorenii la Marea Unire. 1 Decembrie 1918,

Deva, s.n., 1993, 109 p., planºe.
1085. Tomole, Ioan, Atitudinea populaþiei sãlãjene faþã de actul unirii
Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, în Acta Musei Porolissensis,
1978, 2, p. 249-255.
1086. Tomoni, Dumitru, 1918 în nord-estul Banatului, în Studii de
istorie a Banatului, 1997-1998, 21-22, p. 151-160.
1087. Tutula, Vasile, Cum a fost eliberat Maramureºul în 1918-1919? Uni-
rea Maramureºului cu Patria Mamã, în Maramureº, vatrã de istorie milenarã,
1997, 2, p. 133-137.
1088. Þurcanu, Boris, Muntean, Vasile V., Lugojul în timpul ºi dupã Ma-
rea Unire, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6, p. 52-55.
1089. Varga, Rozalia, Semnificaþia lui 1 Decembrie 1918 în conºtiinþa ma-
ramureºenilor (1918-1938), în Societate ºi civilizaþie. Profesorului universitar
dr. Marcel ªtirban la împlinirea a ºapte decenii de viaþã, ediþie de Cãlin Florea
ºi Ciprian Nãprãdean, Târgu-Mureº, Ed. Dimitrie Cantemir, 2002, p.
341-354.
1090. Vasile, episcopul Oradiei, Luptãtori bihoreni pentru împlinirea idea-
lului de unitate naþionalã, în Mitropolia Ardealului, 1978, nr. 4-6, p. 219-230.
1091. Viºinescu, Valentin, 1 Decembrie 1918 la Turda, în Tribuna, 1988,
32, nr. 50, p. 7.
1092. Vlad, Ioan, Intelectualii braºoveni ºi Marea Unire: Aurel Ciortea
(1872-1929), în Cumidava, 1996, 20, p. 239-247.
1093. Vlad, Ioan, Biserica Sfântul Nicolae din Braºov în etapa finalã a
luptei pentru Marea Unire (1914-1918), în Cumidava, 1998-2000, 22-24,
p. 179-184.
1094. Zaberca, Vasile Mircea, 1 decembrie 1918. Delegaþia Caraº-Severi-
nului la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Banatica, 1987, 9,
p. 439-449.
1095. Zaberca, Vasile Mircea, Românii din Banatul iugoslav ºi Marea
Unire. Alba Iulia, 1 Decembrie 1918, Timiºoara, Hestia, 1995, 160 p., 20
planºe.
1096. Zainea, Ion, Pregãtirile bihorenilor pentru Marea Adunare Naþio-
nalã de la Alba Iulia, în Apulum, 1999, 36, p. 461-467.

Aspecte locale 277
1097. Zbuchea, Alexandra, Românii bãnãþeni în anii Marii Uniri, în

Analele Universitãþii Spiru Haret. Seria Istorie, 1998, nr. 1, p. 59-70.
PERSONALITÃÞI
1098. 1918 85 de ani 2003. Dicþionarul personalitãþilor Unirii. Trimiºii

românilor transilvãneni la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, coord.
Ioan I. ªerban ºi Nicolae Josan, Alba Iulia, Altip, 2003, 308 p.
1099. Achim,Valeriu, Socolan, Aurel, Dr. Vasile Lucaciu, luptãtor pentru
drepturile românilor ºi unirea Transilvaniei cu România, Baia Mare, Comi-
tetul pentru Culturã ºi Artã al Judeþului Maramureº; Muzeul Judeþean Baia
Mare, 1968, 264 p., 1 planºã.
1100. Ancu, Damian, Pãunescu, Emil, Nicolae Droc-Barcian personalitate
a luptei românilor pentru propãºire ºi unitate naþionalã, în Angustia, 1998,
3, p. 159-164.
1101. Anghel, Gheorghe, Samoilã Mârza, fotograful Unirii 1886-1967,
în Apulum, 1969, 7/2, p. 361-374.
1102. Bãnescu, Marcu, Un poet, Iosif Delaglob, militant al Marii Uniri,
în Mitropolia Banatului, 1985, 35, nr. 11-12, p. 790-796.
1103. Bellu, ªtefan, Ilie Lazãr cel mai tânãr semnatar al actului Marii
Uniri de la Alba Iulia, în Maramureº, vatrã de istorie milenarã, 1998, 4, p.
289-294.
1104. Biþu Sârghie, Anca, Preocupãrile lui Septimiu Albini privind eman-
ciparea ºi unitatea naþionalã a românilor oglindite în epistolarul sãu, în Filologie
ºi Istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de
1105. Bocºan, Nicolae, Vasile Goldiº, doctrinarul, în Tribuna, 1991, 3, nr.
49, p. 3.
1106. Bogdan, Doru, Vasile Goldiº ºi unele probleme ale epocii sale, în Ziri-
dava, 1978, 9, p. 207-218.
1107. Boilã, Romul, Viaþa ºi opera lui Iuliu Maniu [I-V], în Vatra, 1991,
21, nr. 247, p. 9, 19; nr. 248, p. 9; nr. 249, p. 11; 1992, 22, nr. 250, p.
12; nr. 251, p. 18.

%& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1108. Bologa, Petru, Preotul Dr. Vasile Lucaciu, luptãtor pentru cauza
unitãþii neamului, în Trepte vechi ºi noi de istorie. Culturã ºi viaþã bisericeascã
în Eparhia Oradiei. Mãrturii, evocãri, coord. Traian Blajovici, Augustin
Lucian, Teodor Savu ºi Gheorghe Liþiu, Oradea, Ed. Episcopiei Ortodoxe
Române a Oradiei, 1980, p. 436-441.
1109. Borza, Stelian, Cionchin, Ionel, Preotul Atanasie Conciatu un
martir al luptei pentru Marea Unire, în Mitropolia Banatului, 1987, 37, nr.
6, p. 76-79.
1110. Bosoancã, Traian, Personalitatea protopopului Ariton Marian Popa,
participant la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Apulum, 2000,
37, nr. 2, p. 177-185.
1111. Bosoancã, Traian, Avocatul dr. Adrian Popescu participant la Marea
Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Apulum, 2001, 38, nr. 2, p. 155-163.
1112. Botiº, Emil, Un cronicar al Adunãrii Naþionale de la Alba-Iulia din
1 Decembrie 1918: dr. Teodor Botiº, în Altarul Banatului, 1993, 4 (43), nr.
10-12, p. 116-127.
1113. Braica, Gheorghe Dragoº, O scurtã privire peste ani, în Tribuna,
1988, 32, nr. 48, p. 7.
1114. Brãtescu, Constantin, Un luptãtor pentru unirea Banatului cu Ro-
mânia: învãþãtorul Damaschin Daicoviciu, în Acta Musei Napocensis, 1977,
14, p. 523-526.
1115. Brãtescu, Constantin, Activitatea episcopului dr. Miron Cristea între
1910-1918 pentru apãrarea fiinþei naþionale ºi fãurirea României Mari, în
Angustia, 1996, 1, p. 209-212; Altarul Banatului, 1996, 7 (46), nr. 4-6,
p. 110-114.
1116. Bucur, Nicolae, O personalitate harghiteanã în lupta pentru unire
Octavian C. Tãslãuanu, în Angustia, 1996, 1, p. 217-221.
1117. Burlacu, Emil, Poetul tribun al Unirii, Octavian Goga, în Sargeþia,
1997-1998, 27/2, p. 437-452.
1118. Buzatu, Gh., Pricop, Adrian, Florescu, Gh. I., Vatavu, Mihai, Saizu,
I., Mari luptãtori pentru desãvârºirea unitãþii de stat a României (Nicolae
Iorga, Nicolae Titulescu, Vasile Goldiº, Mihail Sadoveanu, Barbu ªtefãnescu
Delavrancea, Traian Vuia, ªtefan C. Pop, Octavian Goga, Vasile Lucaciu), în
Cronica, 1983, 18, nr. 48, p. 4-5.
1119. Caþavei, Victor, Dr. Ioan Suciu luptãtor pentru libertate naþionalã
ºi socialã (1862-1939), în Ziridava, 1978, 10, p. 631-642.

Personalitãþi 279
1120. Ciupea, Ioan, Valeriu Literat (1885-1972) un nume prea puþin

cunoscut, în Acta Musei Napocensis, 1985-1986, 22-23, p. 685-687.
1121. Coman, Vasile, Roman Ciorogariu, martor ºi cronicar al Unirii de
la 1 decembrie 1918, în Trepte vechi ºi noi de istorie. Culturã ºi viaþã bisericeascã
în Eparhia Oradiei. Mãrturii, evocãri, coord. Traian Blajovici, Augustin
Lucian, Teodor Savu ºi Gheorghe Liþiu, Oradea, Ed. Episcopiei Ortodoxe
Române a Oradiei, 1980, p. 411-414.
1122. Cornea, Lucia, Un militant pentru unire: Gheorghe Tulbure, în Fa-
milia, 1978, 14, nr. 10, p. 10-11.
1123. Corneanu, Ioan, Moiº, Vasile, Pãrintele dr. Vasile Lucaciu, un apostol
al Unirii Neamului Românesc, Satu Mare, Solstiþiu, 1999, 184 p.
1124. Coroamã, Radu, ªtefan Cicio Pop (1865-1934), în Fãuritori ai uni-
tãþii ºi independenþei naþionale, coord. Florian Georgescu ºi Elena Pãlãncea-
nu, Bucureºti, Muzeul Naþional de Istorie, 1983, p. 251-255.
1125. Cotoþiu, Constantin, Horja, Gavril, Vasile Lucaciu, tribun al luptei
pentru drepturile ºi unitatea românilor, în Revista de istorie, 1982, 35, nr. 7,
p. 793-806.
1126. Cristea, Floarea, Fãuritori ai Marii Uniri Vasile Goldiº, în Dacoro-
mania, 2001, nr. 8, p. 17-19.
1127. Criºan, Eugenia Irina, Stan, Constantin I., Activitatea lui Ghiþã
Popp pentru înfãptuirea, consolidarea ºi apãrarea României Mari, în Angustia,
1998, 3, p. 165-172.
1128. Curta-Voina, Eugen, Samoilã Mârza fotograful Unirii, în Steaua,
1988, 39, nr. 12, p. 59.
1129. Dãrãban, Valentin, Goron, Doru E., Personalitãþi sãlãjene. Deleu.
O familie de luptãtori naþionali din Sãlaj [I-II], în Acta Musei Porolissensis,
1980, 4, p. 705-726; 1981, 5, p. 707-735.
1130. Dobre, Alexandru, Vasile Goldiº militant consecvent pentru unitatea
naþionalã a poporului român, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia
Românã, 1978, 3, p. 67-70.
1131. Dobrescu, Nistor, Ion Clopoþel (1892-1986) reporterul Unirii din
1918, în Altarul Banatului, 2000, 11, nr. 4-6, p. 154-156.
1132. Dr. Vasile Lucaciu, luptãtor activ pentru Unirea românilor. Texte alese,
vol. I-II, ediþie de Ion Iacoº ºi Valeriu Achim, Cluj-Napoca, Dacia, 1988,
448 p., 12 planºe; Baia Mare, Gutinul, 2000, 323 p., 22 planºe.

1133. Dumitrescu, Emil, George Pop de Bãseºti (1835-1919), în Fãuritori

ai unitãþii ºi independenþei naþionale, coord. Florian Georgescu ºi Elena
Pãlãnceanu, Bucureºti, Muzeul Naþional de Istorie, 1983, p. 317-321.
1134. Dumitrescu, Emil, Vasile Goldiº (1862-1934), în Fãuritori ai unitãþii
ºi independenþei naþionale, coord. Florian Georgescu ºi Elena Pãlãnceanu,
Bucureºti, Muzeul Naþional de Istorie, 1983, p. 269-274.
1135. Dumitriu, Mircea, Vasile Lucaciu (1852-1922), în Fãuritori ai uni-
tãþii ºi independenþei naþionale, coord. Florian Georgescu ºi Elena Pãlãn-
ceanu, Bucureºti, Muzeul Naþional de Istorie, 1983, p. 307-312.
1136. Emandi, Lucian, Suciu, Viorel, Dr. Ioan Suciu luptãtor pentru
unire, în Ziridava, 1974, 3-4, p. 125-132.
1137. Faur, Viorel, Dr. Aurel Lazãr, importantã personalitate a vieþii noastre
politice ºi culturale, în Familia, 1978, 14, nr. 10, p. 11.
1138. Faur, Viorel, Un militant pentru unire: Nicolae Zigre, în Familia,
1978, 14, nr. 5, p. 8, 10.
1139. Faur, Viorel, Dr. Aurel Lazãr remarcabil luptãtor pentru înfãp-
tuirea statului naþional unitar român, în Trepte vechi ºi noi de istorie. Culturã
ºi viaþã bisericeascã în Eparhia Oradiei. Mãrturii, evocãri, coord. Traian Blajo-
vici, Augustin Lucian, Teodor Savu ºi Gheorghe Liþiu, Oradea, Ed. Episco-
piei Ortodoxe Române a Oradiei, 1980, p. 442-445.
1140. Faur, Viorel, O importantã lucrare a militantului naþional Dr. Aurel
Lazãr, în Cele Trei Criºuri, 1990, 1, nr. 7, p. 4.
1141. Fãtu, Mihai, Cu pumnii strânºi. Octavian Goga în viaþa politicã a Ro-
mâniei (1918-1938), Bucureºti, Globus, 1993, 297 p.
1142. Florea, Ileana, Emil Monþia luptãtor pentru Unire, în Ziridava,
1978, 10, p. 657-666.
1143. Florescu, Gh. I., Octavian Goga ºi afirmarea idealului naþional, în
Ateneu, 1988, 25, nr. 11, p. 2.
1144. Gal, T., Onisifor Ghibu militant fervent pentru unirea Transilvaniei
cu România ºi protagonist al istoriei Universitãþii Daciei Superioare din Cluj,
în Revista de pedagogie, 1983, 32, nr. 11, p. 56-61.
1145. Gãlteanu, I., Fotograful Marii Uniri [Samoilã Mârza], în Tribuna,
1988, 32, nr. 47, p. 8.
1146. Gãvãnescu, Ed. I., Momente din activitatea politicã a lui ªtefan Cicio
Pop, în Ziridava, 1974, 3-4, p. 147-155.

Personalitãþi 281
1147. Grapini, Florea, Enea Grapini ºi Ziua cea Mare, Bucureºti, Fundaþia
Constantin-Titel Petrescu, 1999, 212 p., ilustraþii.
1148. Guþan, Ilie, Sub flamura unei idei [Octavian Goga], în Viaþa Româ-
neascã, 1988, 83, nr. 11, p. 24-29.
1149. Husar, Al., Octavian Goga ºi Marea Unire. Plebiscitul Ardealului
[I-II], în Cronica, 1988, 23, nr. 47, p. 1, 5; nr. 48, p. 4.
1150. Iacoº, Ion, Vasile Lucaciu ºi unitatea naþionalã a românilor: 1917-
1918, în Marmaþia, 1978, 4, p. 175-196.
1151. Josan, Nicolae, Iuliu Maniu, orator al Marii Adunãri Naþionale de
la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Acta Musei Porolissensis, 1993, 17,
p. 319-329; Apulum, 1990-1993, 27-30, p. 561-574.
1152. Josan, Nicolae, Consideraþii pe marginea prezenþei lui Iuliu Maniu
la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Anna-
les Universitatis Apulensis. Series Historica, 1998-1999, 2-3, p. 29-41.
1153. Lazãr, Ioachim, Dr. Petru Groza ºi Marea Unire de la 1 Decembrie
1918, în Sargeþia, 1984-1985, 18-19, p. 315-321.
1154. Lupºan, Simion, Rusu-Sãrãþeanu, Ioan, Victor Oniºor, militant de
seamã pentru Unirea Transilvaniei cu România, în File de istorie, 1988, 5, p.
134-146.
1155. Macavei, Elena, Onisifor Ghibu ºi educaþia naþionalã-patrioticã
în slujba Marii Uniri, în Filologie ºi Istorie. Omagiu Marii Uniri, coord.
Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala
Sibiu, 1990, p. 291-297.
1156. Maior, L., Silviu Dragomir istoric ºi luptãtor pentru unitatea naþio-
nalã, în Steaua, 1988, 39, nr. 4, p. 40.
1157. Maior, Liviu, Gheorghe Pop de Bãseºti, în Tribuna, 1984, 28, nr. 8,
p. 6.
1158. Maior, Liviu, Alexandru Vaida-Voevod. Între Belvedere ºi Versailles
(însemnãri, memorii, scrisori), Cluj-Napoca, Sincron, 1993, 296 p.
1159. Mãrie, George, Un participant la Unire, în Tribuna, 1990, 2, nr.
48, p. 8.
1160. Mihalache, C. N., Un participant la unirea de la 1 decembrie 1918:
Sabin Evuþian, în Orizont, 1977, 28, nr. 48, p. 3.
1161. Mihoc, Blaga, Dr. Nicolae Bolcaº, un erou al luptei pentru unire, în
Familia, 1978, 14, nr. 3, p. 10-11.

1162. Mureºan, Augustin, Traian Popoviciu, delegat la Marea Adunare

Naþionalã de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în Ziridava, 2000, 22, p.
125-132.
1163. Negrilã, Iulian, Martiri ai Marii Uniri, în Ziridava, 1993, 18, p.
323-330.
1164. Netea, Vasile, Octavian Goga, poetul unitãþii naþionale la 100 de
ani de la naºtere, în Muzeul Naþional, 1982, 6, p. 317-322.
1165. Nica, Melente, Þãranul Nicolae Lãzãrescu luptãtor pentru libertate
ºi unitate naþionalã, în Ziridava, 1978, 10, p. 667-676.
1166. Nistor, Ioan Silviu, Emil A. Dandea în slujba înfãptuirii ºi consoli-
dãrii Marii Uniri, Cluj-Napoca, Sedan, 2000, 147 p.
1167. Pascu, ªtefan, Un luptãtor ºi un martir: dr. Ioan Ciordaº (1877-
1977), în Familia, 1977, 13, nr. 12, p. 9.
1168. Pavelea, Traian, Un militant activ pentru cauza Unirii (prof. Simion
C. Mândrescu), în Tribuna, 1988, 32, nr. 39, p. 7.
1169. Pãiuºan, Radu, Generalul ªtefan ªt. Stoika luptãtor pentru indepen-
denþã ºi unitate naþionalã, în Ziridava, 1978, 9, p. 383-411.
1170. Pãiuºan, Radu, Personalitãþi bãnãþene în lupta pentru unitate naþio-
nalã, în Studii de istorie a Banatului, 1981, 6-7, p. 59-79.
1171. Pãiuºan, Radu, Generalul bãnãþean ªtefan ªt. Stoika luptãtor pentru
independenþa ºi unitatea naþionalã..1848-1928. Caiet documentar, Timiºoara,
Institutul de Studii Socioculturale ºi Educaþie Permanentã Timiºoara, 1982,
183 p.
1172. Pleºa, Ioan, Câteva prezenþe notabile ale lui Iuliu Maniu la Alba
Iulia, în Acta Musei Porolissensis, 1993, 17, p. 311-317.
1173. Pleºa, Ioan, Mera, Laurenþiu, Stegarul Ioan Arion martir al Marii
Uniri, în Apulum, 1996, 33, p. 161-170.
1174. Ploeºteanu, Grigore, Vasile Lucaciu ºi George Bariþiu sau continui-
tatea luptei pentru drepturi naþionale a românilor transilvãneni, în Studii ºi
comunicãri. Satu Mare, 1975, 3, p. 97-109.
1175. Ploeºteanu, Grigore, Cãrturarul Andrei Ghidiu, în Vatra, 1990,
20, nr. 234, p. 9, 15.
1176. Pop, Dumitru, Un mare patriot: George Pop de Bãseºti, în Tribuna,
1987, 31, nr. 9, p. 6.

Personalitãþi 283
1177. Popeangã, V., Onisifor Ghibu, luptãtor pentru realizarea unitãþii

naþionale a românilor, în Ziridava, 1978, 10, p. 347-366.
1178. Popeangã, Vasile, Stan, Constantin, Sever Bocu, luptãtor pentru
realizarea unitãþii naþionale, în Apulum, 1990-1993, 27-30, p. 521-534.
1179. Popiºteanu, Cristian, Un mare luptãtor pentru Unire: Ioan Ursu, în
Tribuna României, 1988, 17, nr. 359, p. 4.
1180. Puºcaºu, Petre, Petre Dulfu om al ºcolii ºi cântãreþ al Unirii de la
Alba Iulia, în Forum, 1983, 25, nr. 12, p. 56-58.
1181. Puºcaºu, Petre, Un poet al Marii Uniri: Petre Dulfu (1856-1953),
în Forum, 1988, 30, nr. 12, p. 55-60.
1182. Rabinovici, Herbert, Participarea dr. Petru Groza la Marea Adunare
Naþionalã de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, în Sargeþia, 1982-1983, 16-
17, p. 443-455.
1183. Racoviþan, Mihai, Alexandru Vaida Voevod între Memorand ºi Trianon
(1892-1920), Sibiu, 2000, 255 p.
1184. Racoviþan, Mihai, Strãuþiu, Eugen, Alexandru Vaida Voevod diplo-
matul Marii Uniri, în Sargeþia, 1997-1998, 27/2, nr. 2, p. 395-403.
1185. Radosav, Doru, Gheorghe Pop de Bãseºti, omul politic, în Tribuna,
1978, 22, nr. 48, p. 8.
1186. Roºuþ, Nicolae, ªtefan Cicio-Pop militant pentru drepturi sociale
ºi naþionale ºi luptãtor pentru unire (1865-1934), în Ziridava, 1978, 10, p.
599-630.
1187. Roz, Alexandru, Vasile Goldiº un eminent pedagog patriot, luptãtor
înflãcãrat pentru înfãptuirea Marii Uniri, în Revista de pedagogie, 1988, 37,
nr. 11, p. 62-64.
1188. Rus, Traian, Vasile Stoica, în Transilvania, 1978, 7, nr. 11, p. 32.
1189. Salcã, Horia, Legãtura lui Alexandru Vaida Voevod cu Loja Ernest
Renan din Paris ºi rolul jucat de francmasonerie în consacrarea Marii Uniri,
în Cumidava, 1998-2000, 22-24, p. 213-216.
1190. Sãlãjan, Dorin, George Pop de Bãseºti ºi idealul unitãþii naþionale, în
România literarã, 1986, 19, nr. 49, p. 13.
1191. Sendrulescu, Ion Gh., Contribuþia lui ªtefan Cicio Pop la Marea
Unire din 1918, în Studii ºi articole de istorie, 1988, 57-58, p. 91-98.

&" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1192. Sofronie, Mihai, Contribuþia poetului Octavian Goga la desãvârºirea

unitãþii statale, în Transilvania, 1981, 10, nr. 3, p. 16-17.
1193. Sofronie, Mihai, Octavian Goga ºi unitatea naþionalã, în Muzeul
Naþional, 1982, 6, p. 323-328.
1194. Sorohan, Elvira, O conºtiinþã a unitãþii naþionale: Octavian Goga,
în Cronica, 1983, 18, nr. 47, p. 1, 4.
1195. Stan, Constantin I., Contribuþii privind activitatea lui Onisifor
Ghibu pentru realizarea desãvârºirii unitãþii naþionale, în Acta Musei Napo-
censis, 1987-1988, 24-25, p. 755-765.
1196. Stan, Constantin I., Din activitatea lui Iuliu Maniu pentru reali-
zarea ºi recunoaºterea internaþionalã a marii Uniri (1918-1920), în Acta
Musei Porolissensis, 1993, 17, p. 331-345.
1197. Stan, Constantin I., Activitatea lui Pompiliu Nistor pentru desã-
vârºirea unitãþii naþionale româneºti, în Angustia, 1999, 4, p. 315-320.
1198. Sutac, Gheorghe, Preotul dr. Petru Fleºeriu (1884-1940), participant
la Marea Unire de la Alba Iulia, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6,
p. 79-84.
1198. ªora, Gheorghe, Vasile Goldiº, luptãtor pentru drepturile ºi dreptatea
poporului român din Transilvania, în Sargeþia, 1979, 14, p. 475-510.
1200. ªora, Gheorghe, Vasile Goldiº, militant pentru desãvârºirea idealului
naþional. 1 decembrie 1918, Timiºoara, Facla, 1980, 276 p.
1201. ªora, Gheorghe, Douã interviuri ale lui Vasile Goldiº din 1918, în
Vatra, 1983, 13, nr. 12, p. 153 A.
1202. ªora, Gheorghe, Omagiu lui Vasile Goldiº, în Cele Trei Criºuri, 1993,
4, nr. 11-12, p. 1, 3.
1203. ªora, Gheorghe, Vasile Goldiº gânditor ºi om politic european, în
Ziridava, 1993, 18, p. 449-468.
1204. ªora, Gheorghe, Vasile Goldiº o viaþã de om aºa cum a fost, Timi-
ºoara, Helicon, 1993, 560 p.
1205. ªora, Gh., Ardelean, P., Vasile Goldiº luptãtor democrat pentru
unirea Transilvaniei cu România, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Histo-
ria, 1968, 13, fasc. 2, p. 41-51.
1206. ªora, Gheorghe, Ardelean, Petru, Vasile Goldiº, luptãtor pentru ideea
de unitate naþionalã, în Revista de pedagogie, 1968, 17, nr. 10, p. 80-86.

Personalitãþi 285
1207. ªora, Gheorghe, Creþ, Cristian, Biografia unui mare luptãtor: Vasile
Goldiº. Compendiu, Arad, Universitatea de Vest Vasile Goldiº, 1994, 162
p., 20 planºe.
1208. ªora, Gheorghe, Unc, Gheorghe, Figuri luminoase ale Marii Uniri.
Vasile Goldiº, în Magazin istoric, 1979, 13, nr. 12, p. 17-20.
1209. Tanco, Teodor, Notarul Marii Adunãri Naþionale, în Tribuna,
1988, 32, nr. 48, p. 7.
1210. Tãnase, Al., Vasile Goldiº ºi problema naþionalã, în România literarã,
1983, 16, nr. 45, p. 8.
1211. Teodor, Pompiliu, Vasile Goldiº, în Tribuna, 1984, 28, nr. 6, p. 5.
1212. Toºa, Viorel, Alexandru Lupeanu-Melin (1887-1937). Încercare de
schiþã monograficã, în Acta Musei Napocensis, 1987-1988, 24-25, p. 767-788.
1213. Þârcuº, Gheorghe, Toma Pop din Hãlmagiu delegat la Marea Adu-
nare Naþionalã de la Alba Iulia, în Ziridava, 1993, 18, p. 297-303.
1214. Þincu, Bucur, Luptãtori pentru unire: Vasile Stoica [I-II], în Transil-
vania, 1985, 14, nr. 12, p. IV-VI; 1986, 15, nr. 1, p. V-VI.
1215. Ursu, Ioana, Preda, Dumitru, Luptãtori pentru Marea Unire: profe-
sorul Ioan Ursu, în Tribuna României, 1985, 14, nr. 305, p. 4.
1216. Ursu, Ioana, Preda, Dumitru, Biografia unei conºtiinþe. Ioan Ursu,
Cluj-Napoca, Dacia, 1987, 296 p., 20 planºe.
1217. Vlad, Ioan, Ioan ªenchea, martirul Ardealului. Lupta naþionalã la
Fãgãraº pentru Marea Unire, Braºov, Pastel, 2004, 623 p.
1218. Vlasiu, Marina, Silviu Dragomir (1888-1962) credinþa în viitorul
patriei române întregite, în Revista Comisiei Naþionale a României pentru
UNESCO, 1988, 30, nr. 1, p. 66-68.
ELITE S O C I E TAT E
1219. Axenciuc, Victor, Contribuþia cãrturarilor transilvani la unitatea

naþionalã a românilor, în Academica, 2001, 11, nr. 9-10, p. 35-36.
1220. Bolovan, Ioan, Transilvania între Revoluþia de la 1848 ºi Unirea din
1918. Contribuþii demografice, Cluj-Napoca, Fundaþia Culturalã Românã,
Centrul de Studii Transilvane, 2000, XXXI, 267 p.

&$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1221. Boºca-Mãlin, E., Juriºti ardeleni, precursori în lupta pentru marea

unire, în Revista Românã de Drept, 1968, 24, nr. 9, p. 74-83.
1222. Bucur, Marius, Aspects Regarding the Participation of the Students
in Preparing and Carrying Out the Union of Transylvania with Romania, în
Transylvanian Review, 1995, 4, nr. 1, p. 107-111.
1223. Corbu, Constantin, Contribuþia þãrãnimii la fãurirea Marii Uniri
din 1918, în Anale de istorie, 1988, 34, nr. 5, p. 36-52.
1224. Demºea, Dan, Delegaþii arãdani la Adunarea Naþionalã de la Alba
Iulia antecedentele biografice ale unor categorii socio-profesionale, în Ziridava,
1993, 18, p. 271-283.
1225. Dudaº, Vasile, Românii în armata austro-ungarã (1867-1918), în
Studii de istoria Banatului, 1992, 16, p. 209-226.
1226. Dumitrescu, Constantin, Clipa ºi istoria. Convorbiri. Liceeni în ano-
timpul Marii Uniri, Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., 1997,
131 p.
1227. Florescu, Gheorghe I., Generaþia Marii Uniri [I-II], în Revista de
istorie, 1983, 36, nr. 10, p. 959-976; nr. 12, p. 1189-1208.
1228. Gerø, András, Modern Hungarian Society in the Making. The Un-
finished Experience, Budapesta, Londra, New York, CEU Press, 1995, XII,
276 p., ilustraþii.
1229. Giurgiu, Natalia, Populaþia Transilvaniei în perioada Unirii, în Anu-
arul Institutului de Istorie din Cluj, 1968, 11, p. 73-78.
1230. Grecu, Ioan, Zanc, Ioan, Medici ºi farmaciºti luptãtori pentru înfãp-
tuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Tribuna, 1992, 4, nr. 48, p. 8.
1231. Hulea, Eugen, ... ºi studenþimea, în Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 2.
1232. Iacoº, Ion, Intelectualitatea componentã organicã a miºcãrii naþio-
nal-populare pentru Unire, în Anale de istorie, 1988, 34, nr. 5, p. 53-71.
1233. Karády, Victor, Nastasã, Lucian, The University of Kolozsvár/Cluj
and the Students of the Medical Faculty (18721918), Budapesta, CEU Press;
Cluj, Ethnocultural Diversity Resource Center, 2004, 385 p., ilustraþii.
1234. Lascu, Viorica, Tinerimea studioasã din Blaj în toamna anului
1918, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1987-
1988, 28, p. 583-591.

Elite societate 287
1235. Lascu, Viorica, Tineretul în întâmpinarea Unirii. Din legãturile

tinerilor severineni ºi transilvãneni, în Apulum, 1989, 26, p. 561-570.
1236. Maior, Liviu, Contribuþia studenþilor clujeni la realizarea Unirii, în
Tribuna, 1968, 12, nr. 44, p. 6.
1237. Maior, Liviu, Românii în armata habsburgicã. Soldaþi ºi ofiþeri uitaþi,
Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2004, 215 p.
1238. Marin, Florea, Contribuþia medicilor, în Tribuna, 1983, 27, nr. 48,
p. 10.
1239. Marin, Florea, Medici, studenþi în medicinã ºi farmaciºti participanþi
la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Tribuna, 1985, 29, nr. 49,
p. 3.
1240. Marin, Florea, Contribuþii la cunoaºterea medicilor care au asigurat
asistenþa sanitarã la Marea Adunare Naþionalã din 1 Decembrie 1918 de la
Alba Iulia, în Viaþa Medicalã, 1987, 34, nr. 7, p. 329-333.
1241. Marin, Florea, Rolul studenþilor români în cultivarea conºtiinþei na-
þionale, în Tribuna, 1988, 32, nr. 49, p. 6.
1242. Marin, Florea, Medici ºi farmaciºti din comitatul Alba, participanþi
la Marea Adunare Naþionalã þinutã la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie
1918, în Apulum, 1989, 26, p. 585-593.
1243. Marin, Florea, Medicii ºi Marea Unire, Târgu-Mureº, Tipomur,
1993, 312 p.
1244. Marin, George, Departe de þarã, dar gravitând pe orbitele nãzuinþelor
ei de unire. Societãþi studenþeºti române din strãinãtate care au militat pentru
statul nostru unitar, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr. 41, p. 8.
1245. Matei, Al., Oprea, M., Aportul tineretului la lupta pentru înfãptui-
rea statului naþional român, în Ziridava, 1977, 7, p. 49-65.
1246. Oroian, Teofil, Militarii români din armata austro-ungarã ºi ideea
naþionalã, în Revista istoricã, 1993, 4, nr. 11-12, p. 1107-1115.
1247. Oroian, Teofil, Militari români în armata austro-ungarã, în Revista
de istorie militarã, 1996, nr. 3-4, p. 13-15.
1248. Pascu, ªtefan, Josan, Nicolae, Mãrturii inedite privitoare la parti-
ciparea maselor la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia din 1 Decem-
brie 1918, în Apulum, 1989, 25, p. 477-519.

&& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1249. Pavel, Teodor, Tineretul universitar în lupta pentru unire, în Transil-

vania, 1983, 12, nr. 11, p. 12-15.
1250. Pop, Ioan Aurel, Contribuþii studenþeºti la miºcarea pentru unirea
Transilvaniei cu România (1918), în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Histo-
ria, 1978, 23, fasc. 2, p. 63-69.
1251. Stan, Constantin I., Contribuþii ale studenþilor români la Marea
Unire (1916-1918), în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D.
Xenopol, 1988, 25/2, p. 227-236.
1252. Stoia, Lidia, Stoia, Mircea, Mãrturii despre lupta pentru unitate na-
þionalã a sodalilor sibieni (1867-1918), în Crisia, 1980, 10, p. 145-154.
1253. Szakály, Sándor, A Magyarországi tanácsköztársaság vörös hadsere-
gének tisztikara 1919. Corpul ofiþeresc al Armatei Roºii maghiare 1919. Of-
ficers from Red Army of Hungarian Republic Council, în 1918. Sfârºit ºi înce-
put de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era,
1254. Szász, Zoltán, Az erdélyi román polgárság szerepérøl 1918 øszén [Des-
pre rolul burgheziei române transilvane în toamna anului 1918], în Szá-
zadok, 106, 1972, nr. 2, p. 304-335.
1255. Tãnãsescu, Florian, Forþele sociale ale Marii Uniri din anul 1918
analizã sociologico-politicã, în Viitorul social, 1988, 81, nr. 9-10, p. 401-412.
1256. Vâlcu, Natalia, Tãnãsescu, Alexandru, Premise ºi acþiuni studenþeºti
pentru unire, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr. 41, p. 9.
1257. Vultur, Marcela, Despre situaþia socialã ºi profesionalã a semnatarilor
Marii Uniri, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1993, 38, nr. 1-
2, p. 169-174.
1258. Vultur-Sãlãgean, Marcela, The Social Status and the Profession of the
Great Union Signatories, în Transylvanian Review, 1998, 7, nr. 3, p. 22-27.

Comunitãþi etnice din Transilvania: maghiari, germani, evrei 289
COMUNITÃÞI T RA N S I LVA N I A :
ETNICE DIN
M AGHIARI, GERMANI, EVREI
1259. Armbruster, Adolf von, Jaeger, Herbert F., Über die Einstellung der
Deutschen Bevölkerung Siebenbürgens und des Banats zur Vereinigung von
1918, în Revue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 1087-1097.
1260. Balogh, Edgár, Unirea ºi naþionalitãþile, în Tribuna, 1968, 12, nr.
48, p. 3.
1261. Balogh, Júlia, Az erdélyi hatalomváltás és a magyar közoktatás 1918
1928 [Schimbarea de putere în Ardeal ºi instrucþia publicã maghiarã 1918-
1928], Budapesta, Püski, 1996, 204 p.
1262. Bárdi, Nándor, Impériumváltás Székelyudvarhelyen 1918/1920
[Schimbarea imperiului la Odorheiul Secuiesc, 1918-1920], în Aetas,
Szeged, 1993, nr. 3, p. 76-120.
1263. Báthory, Lajos, Korszerðsítési folyamatok a román társadalomban az
egyesülés után [Procese de modernizare în societatea româneascã dupã
Unire], în Korunk, 1988, 47, nr. 10, p. 732-734.
1264. Bãdãrãu, Gabriel, Unirea Transilvaniei cu România ºi naþionalitãþile
conlocuitoare, în Cronica, 1983, 18, nr. 48, p. 2.
1265. Berindei, Dan, Die Grosse Vereinigung und die Siebenbürger Sachsen,
în Tribuna României, 1988, 17, nr. 377, p. 11.
1266. Bodea, Gheorghe I., Adunarea naþionalã de la Alba Iulia ºi proble-
ma naþionalitãþilor conlocuitoare, în Transilvania, 1975, 4, nr. 5, p. 31-32.
1267. Bodea, Valentin, Ideologie, mentalitãþi ºi atitudini ale ungurilor din
Braºov privind drepturile naþionale ºi unitatea românilor, în 1 Decembrie 1918.
Studii ºi evocãri, ediþie de Florin Salvan, Braºov, Transilvania Expres, 1998,
p. 75-116.
1268. Brandsch, Ingmar, Mediasch im November 1918, în Hermannstädter
Zeitung, 1968, 1, nr. 44, p. 8.
1269. Bucur, Marius, Considerations on Certain Political Options of the
Magyars in Romania, 19181920, în Bulletin of the Center for Transylvanian
Studies, 1995, 4, nr. 1, p. 1-19.
1270. Ciobanu, Vasile, Die Haltung der siebenbürger Sachsen zur Friedens-
konferenz von Paris (1919-1920), în Forschungen zur Volks- und Landeskunde,
1981, 24, nr. 2, p. 56-63.

1271. Ciobanu, Vasile, Fii ai aceleiaºi patrii, în Transilvania, 1988, 17, nr.
11, p. 15-17.
1272. Ciobanu, Vasile, Rezoluþiile de unire din 1918 ºi adeziunea naþiona-
litãþilor conlocuitoare la fãurirea statului naþional unitar român, în Filologie
ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de
1273. Ciobanu, Vasile, Adeziunea saºilor la Unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia, în Convergenþe transilvane, vol. II, Sibiu, Forumul Democrat al
Germanilor din România, 1994, p. 29-51.
1274. Ciobanu, Vasile, Adunarea Sãseascã de la Mediaº (8 ianuarie 1919),
în Liceul Stephan Ludwig Roth. Fragmente istorice, vol. I, Bibliotheca Histo-
rica Mediensis X, ediþie de Helmuth Julius Knall, Mediaº, Crisserv, 2004,
p. 48-62.
1275. Ciobanu, Vasile, Vlaicu, Monica, Germanii din România ºi Marea
Unire, în Unirea din 1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru
Culturã al Judeþului Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu,
1994, p. 123-212.
1276. Dascãlu, Nicolae, Le statut des nationalités cohabitantes depuis le
parachèvement de lunité dÉtat des Roumains (1918) jusquau second diktat
de Vienne (1940), în Revue Roumaine dHistoire, 1978, 17, nr. 4, p. 709-
727.
1277. Dascãlu, Nicolae, Unirea din 1918 ºi minoritãþile naþionale din
România, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol,
1983, 20, p. 51-67.
1278. Demény, Lajos, A moldvai csángók az egyesülés korában [Ceangãii
moldoveni în timpul Unirii], în Székelyföld, 1998, 2, nr. 4, p. 50-59.
1279. Dörner, Eilhart, Saºii ºi Unirea din 1918, în Tribuna, 1990, 2, nr.
48, p. 5.
1280. Drãganu, Tudor, Les décisions dAlba-Iulia et leur interprétation par
les minorités nationales de Roumanie, în Revue de Transylvanie, 1945, 10, nr.
3-4, p. 52-73; Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Jurisprudentia, 1990, 35,
fasc. 1, p. 3-16.
1281. Eisenburger, Eduard, Habt kluge Augen, in die Zeit zu sehen
Zeitdokumente über die Haltung der Sachsen und Schwaben im Vereinigungs-
jahr 1918, în Karpatenrundschau, 1980, 12, nr. 48, p. 5-6.

1282. Eisenburger, Eduard, Cauza românilor este ºi cauza noastrã!, în Era

socialistã, 1983, 63, nr. 22, p. 16-17.
1283. Eisenburger, Eduard, In unserem Haus hat jeder Herrenrecht, în
Karpatenrunschau, 1983, 16, nr. 48, p. 3.
1284. Eisenburger, Eduard, Saºii, fãrã echivoc, pentru unire, în Astra,
1983, 17, nr. 11, p. 1, 4.
1285. Eisenburger, Eduard, Zeitgenössische Quellen zur Vereinigung von
1918 [I-IV], în Karpatenrundschau, 1983, 16, nr. 44, p. 6; nr. 45, p. 6; nr.
46, p. 6; nr. 47, p. 6.
1286. Eisenburger, Eduard, Ladhésion de la nationalité allemande, în
Roumanie. Pages dhistoire, 1984, 9, nr. 2, p. 65-68.
1287. Fogarassy, László, Adalékok a székely hadosztály és az erdélyi kérdés
történetéhez (19181919) [Contribuþii privind istoricul diviziei secuieºti ºi
al problemei transilvane (1918-1919)], în Acta Universitatis Debreceniensis
de Ludovico Kossuth nominatae. Series Historica, 41, 1986, p. 59-93.
1288. Gáll, János, Munkásharcok Erdélyben és az Egyesülés [Luptele mun-
citoreºti din Transilvania ºi Unirea], în Korunk, 1968, 27, nr. 11, p. 1589-1062.
1289. Glück, Eugen, Contribuþii cu privire la integrarea evreilor din Tran-
silvania în viaþa politicã ºi religioasã a României (1918-1922), în Studii ºi
comunicãri. Satu Mare, 1996, 13, p. 219-228.
1290. Göllner, Carl, Semnificaþia adunãrii saºilor din Mediaº, în Astra,
1968, 3, nr. 11, p. 2.
1291. Göllner, Carl, Semnificaþia adunãrii de la Mediaº a reprezentanþilor
saºilor (ianuarie 1919), în Studii ºi articole de istorie, 1969, 13, p. 63-66.
1292. Göllner, Carl, Tage geschichtlicher Entscheidung. Die Bedeutung der
Beschlüsse von Mediasch (8. Januar 1919) für die Vereinigung mit Rumänien,
în Neue Literatur, 1978, 29, nr. 12, p. 7-9.
1293. Göllner, Carl, Die Sachsen anerkannten die innere Rechte der Ru-
mänen auf Vereinigung und Staatenbildung. Meinungen und Standpunkte zur
Vereinigung Siebenbürgens mit Rumänien, în Neuer Weg, 1983, 35, nr.
10736, p. 4.
1294. Göllner, Carl, Die Stellungnahme der Siebenbürger Sachsen zur Verei-
nigung Transilvaniens mit Rumänien, în Neue Literatur, 1983, 34, nr. 11,
p. 8-11.

1295. Göllner, Carol, Poziþia naþionalitãþilor conlocuitoare faþã de desã-

vârºirea unitãþii naþionale a poporului român, în Transilvania, 1983, 12, nr.
11, p. 15-16.
1296. Göllner, Carol, Kovács, Iosif, Deac, Augustin, Aderarea naþionali-
tãþilor conlocuitoare la actul Unirii Transilvaniei cu România, în 1918. Unirea
Transilvaniei cu România, coord. Ion Popescu-Puþuri ºi Augustin Deac, ed.
a III-a, Bucureºti, Ed. Politicã, 1978, p. 635-667.
1297. Hausleitner, Mariana, Die nationale Frage in der rumänischen Arbei-
terbewegung vor 1924, Berlin, Verlag der Staatsbibliothek, Preußischer Kul-
turbesitz, 1988, 529 p.
1298. Heiss, Susana, Adeziunea populaþiei germane la Unirea din 1918,
în Vatra, 1983, 13, nr. 12, p. 6.
1299. Hochstrasser, Gerhardt, ªvabii bãnãþeni ºi Marea Unire, în Mitro-
polia Banatului, 1988, 38, nr. 6, p. 56-63.
1300. Iancu, Gheorghe, Majoritãþi ºi minoritãþi în Transilvania la sfârºitul
primului rãzboi mondial, în Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca,
1993, 32, p. 207-214.
1301. Iancu, Gheorghe, Die politische Haltung der Banater Schwaben im
Jahre 1919, în Kulturraum mittlere und untere Donau: Traditionen und
Perspektiven des Zusammenlebens. Spaþiul cultural al Dunãrii mijlocii ºi infe-
rioare: Tradiþii ºi perspective ale convieþuirii, Reºiþa, Muzeul de Istorie al
Judeþului Caraº-Severin Reºiþa, Institut für donauschwäbische Geschichte
und Landeskunde Tübingen, Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca,
1995, p. 199-209.
1302. Iancu, Gheorghe, The Position of the Ethnical Minorities towards
the Union of Transylvania with Romania, în La fin de la Première Guerre
p. 213-228.
1303. Ivan, Adrian, La Transylvanie et ses nationalités à la fin de la Première
Guerre, în Studii de istorie a Transilvaniei. Omagiu Profesorului Pompiliu
Teodor, coord. Valentin Orga ºi Ionuþ Costea, Cluj-Napoca, Accent, 2000,
p. 263-272.
1304. Ivan, Adrian Liviu, La question des nationalités de Transilvanie. Une
histoire des idées en ce qui concerne la problematique des nationalités transyl-
vaines et le processus de la construction de lidentité chez les Roumains, les Hon-

grois et les Allemands (de XVIIIe siècle jusquen 1919), Cluj-Napoca, Napoca
Star, 1999, 148 p.
1305. Ivan, Adrian Liviu, La Transylvanie et ses nationalités à la fin de la
Première Guerre, în Revista Bistriþei, 2000, 14, p. 263-271.
1306. Kroner, Michael, Vereinigung Siebenbürgens und des Banats mit
Rumänien, în Sächsisch-Schwäbische Chronik. Beiträge zur Geschichte der
Heimat, ediþie de Eduard Eisenburger ºi Michael Kroner, Bucureºti, Kri-
terion, 1976, p. 146-149.
1307. Kroner, Michael, Bekenntnis zu rumänischen Vaterland. Der vierte
Sachsentag von Schässburg (1919), în Karpatenrundschau, 1977, 10, nr. 48,
p. 7.
1308. Kroner, Michael, Zur Geschichte der rumäniendeutschen mitwohnen-
den Nationalitäten, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 1977, 20,
nr. 2, p. 5-22.
1309. Kroner, Michael, Besonders lehrreiches Erlebnis. Lutz Korodi: Erin-
nerungen an den Consiliul Dirigent, în Karpatenrundschau, 1978, 11, nr.
43, p. 6.
1310. Kroner, Michael, ... um einander zu verslehen Nicolae Iorga über
die Eingliederung der Sachsen und Schwaben in den rumänischen National-
staat, în Karpatenrundschau, 1978, 11, nr. 44, p. 7.
1311. Lengyel, Zsolt K., Az elnapolt alternatíva. Paál Árpád és az erdélyi
magyar autonómia 1919/1920 [Alternativa amânatã. Paál Árpád ºi problema
autonomiei maghiarilor din Transilvania 1919/1920], în Korunk, 1991, 2,
nr. 10, p. 1265-1269.
1312. Madaras, Lázár, Patria noastrã, România, în Astra, 1983, 17, nr.
11, p. 1, 4.
1313. Magyari, András, Az együttélø nemzetiségek és az Egyesülés [Naþiu-
nile conlocuitoare ºi Unirea], în Korunk, 1983, 42, nr. 11, p. 838-841.
1314. Maksutovici, Gelcu, Minoritãþile naþionale ºi Marea Unire, în Dosa-
rele Istoriei, 2000, 5, nr. 6, p. 10-12.
1315. Marin, William, Neue Daten über die Einstellung der Schwaben zur
Vereinigung des Banats mit Rumänien, în Forschungen zur Volks- und Landes-
kunde, 1978, 21, nr. 2, p. 27-34.
1316. Marin, William, Unirea din 1918 ºi poziþia ºvabilor bãnãþeni, Timi-
ºoara, Facla, 1978, 172 p., ilustraþii.

'" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1317. Marin, William, Kurze Geschichte der Banater Deutschen. Mit beson-
derer Berücksichtigung ihrer beziehungen zur rumänischen Bevölkerung und
ihrer Einstellung zur Vereinigung von 1918, Timiºoara, Facla, 1980, 246 p.,
ilustraþii.
1318. Marinescu, Constantin Gh., Unitatea naþionalã, forþa motrice a
progresului social, expresie a rezolvãrii democratice a problemei naþionale, în
Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Filosofie, 1987, 33,
p. XIV-XIX.
1319. Mihãilescu, ªtefania, Adeziunea tuturor cetãþenilor României, fãrã
deosebire de naþionalitate, la marele act al Unirii din 1918, în Anale de istorie,
1988, 34, nr. 5, p. 72-90.
1320. Mikes, Imre, Erdély útja Nagymagyarországból Nagyromániáig
[Drumul Transilvaniei din Ungaria Mare în România Mare], Sfântu Gheor-
ghe, H. Press, 1996, 270 p.
1321. A monarchia romjaiból újjászülettünk. A magyar értelmiség képvi-
seløinek nyilatkozata 1918. November 3-án [Am renãscut din ruinele monar-
hiei. Declaraþia reprezentanþilor intelectualilor maghiari de la 3 noiembrie
1918], în Új élet, 1968, 11, nr. 22, p. 10.
1322. Muºat, Mircea, Tãnãsescu, Florian, Naþionalitãþile conlocuitoare în
statul român întregit în 1918, în Anale de istorie, 1982, 28, nr. 5, p. 49-64.
1323. Ormos, Mária, A nemzeti tanácsok jogi és politikai helyzetérøl 1918
november 1919 február [Despre situaþia politicã ºi juridicã a adunãrilor
naþionale, noiembrie 1918 februarie 1919], în Studii ºi comunicãri. Satu
Mare, 1998-1999, 15-16, p. 359-370.
1324. Pál-Antal, Alexandru, Consiliul naþional maghiar din Târgu Mureº
ºi atitudinea sa faþã de Unirea Transilvaniei cu România, în Marisia, 1979,
9, p. 383-398.
1325. Pál-Antal, Alexandru, Aspecte privind atitudinea populaþiei maghiare
faþã de Unire, în Vatra, 1983, 13, nr. 12, p. 8.
1326. Panã, Virgil, Rezoluþia Marii Adunãri Naþionale de la Alba-Iulia ºi
interpretarea ei de cãtre minoritãþile etnice din România, în Acta Musei Porolis-
sensis, 1996, 20, p. 371-377.
1327. Panã, Virgil, Consideraþii privind Articolul III al Rezoluþiei de la
Alba Iulia ºi interpretarea sa de cãtre minoritãþile naþionale din România, în
Acta Musei Porolissensis, 1998, 22, p. 639-650.

1328. Philippi, Maja, Dem neuen Vaterland unsere ererbte Tüchtigkeit. Vor
50 Jahren entschieden sich die Siebenbürger Sachsen für Rumänien, în Karpa-
tenrundschau, 1968, 1, nr. 48, p. 7.
1329. Raffay, Ernø, Erdély 19181919-ben. Tanulmányok [Transilvania
1918-1919. Studii], Budapesta, Magvetø; Szeged, JATE, 1988, IV, 389 p.
1330. Sipos, József, Parasztpártok és az impériumváltás Erdélyben. Partide
þãrãneºti, reformã agrarã, schimbare de imperiu. Peasant Parties and Changes
of Political Power in Transylvania, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszak-
vég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord. Cornel
Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu, Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmã-
rean, 1998, p. 209-230.
1331. Vlaicu, Monica, Die Sachsen und die Vereinigung Siebenbürgens mit
Rumänien im Jahr 1918, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 1978,
21, nr. 2, p. 23-26.
1332. Vlaicu, Monica, Nussbächer, Gernot, Aspecte privind adeziunea
saºilor la actul din 1 Decembrie 1918, oglindite în presa germanã din Transil-
vania, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988/
2, 25, p. 237-243.
P A RT I D E L E POLITICE ROMÂNEªTI
DIN T RA N S I LVA N I A
1333. Ardeleanu, Ion, Muºat, Mircea, 1918. Socialiºtii români în fruntea

luptei maselor populare pentru încheierea procesului de formare a statului naþio-
nal unitar, în Anale de istorie, 1975, 21, nr. 6, p. 45-57.
1334. Avramescu, Constantin Gheorghe, Contribuþia social-democraþiei
româneºti la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, în Contemporanul, 1997,
7, nr. 52, p. 6-7.
1335. Badea, M., Niculae, V., Ideea desãvârºirii statului naþional unitar în
teoria ºi practica miºcãrii socialiste din România, în Revista de filozofie, 1968,
15, nr. 12, p. 1363-1379.
1336. Bányai, L., Porþeanu, Al., Lupta miºcãrii muncitoreºti transilvãnene
pentru fãurirea statului naþional unitar, în Lupta de clasã, 1968, 48, nr. 11,
p. 40-48.

'$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1337. Báthory, Lajos, A zsilvölgyi munkásság és az Egyesülés [Muncito-

rimea din Valea Jiului ºi Unirea], în Korunk, 1983, 42, nr. 11, p. 845-847.
1338. Cicalã, Ioan, Desãvârºirea unitãþii politice factor important al înche-
gãrii forþelor proletariatului român, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj,
1968, 11, p. 135-157.
1339. Copoiu, Nicolae, Unitatea naþionalã a poporului român în teoria ºi
activitatea practicã a miºcãrii muncitoreºti ºi socialiste din þara noastrã, în Anale
de istorie, 1983, 29, nr. 6, p. 38-55.
1340. Cosmescu, Ioan, Mârza, ªtefan, Fãurirea statului naþional unitar
român în gândirea economicã a social-democraþilor din epoca modernã, în Filolo-
gie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea
de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 179-188.
1341. Criºan, Vasile, Clasa muncitoare în lupta pentru desãvârºirea unitãþii
statului naþional român, în Transilvania, 1985, nr. 12, p. II-III.
1342. Criºan, Vasile, Social-democraþia românã din Transilvania în lupta
pentru desãvârºirea unitãþii statului naþional român, în Filologie ºi istorie.
Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe
Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 189-195.
1343. Deac, Augustin, Miºcarea muncitoreascã ºi socialistã factor impor-
tant al luptei pentru formarea statului naþional unitar român, în Analele
Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R.,
1968, 14, nr. 6, p. 3-10.
1344. Deac, Augustin, Contribuþia clasei muncitoare la fãurirea statului
naþional unitar român, Bucureºti, Ed. Politicã, 1986, 152 p.
1345. Deac, Augustin, Clasa muncitoare factor activ în lupta pentru
înfãptuirea statului naþional unitar român, în Anale de istorie, 1988, 34, nr.
5, p. 17-35.
1346. Don, Ioan, Pârvulescu, Gheorghe, Miºcarea muncitoreascã din Ro-
mânia ºi lupta pentru fãurirea statului naþional unitar român, în Ziridava,
1977, 7, p. 81-95.
1347. Dudaº, Vasile, Miºcarea muncitoreascã din Banat ºi Marea Unire din
1918, în Analele Banatului. Istorie, 1981, 1, p. 89-92.
1348. Gáll, Ioan, Lupta muncitorimii din Transilvania factor de seamã
în pregãtirea înfãptuirii unirii de la 1 decembrie 1918, în Acta Musei Napo-
censis, 1968, 5, p. 293-309.

Partidele politice româneºti din Transilvania 297
1349. Gheorghiu, I., Coman, I., Contribuþia miºcãrii socialiste din Transil-
vania la pregãtirea ºi desfãºurarea Adunãrii Naþionale de la Alba Iulia din 1
decembrie 1918, în Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie, 1969, 18, nr. 1,
p. 113-120.
1350. Grapini, Florea, Socialiºtii ºi Marea Unire, în Magazin istoric, 1998,
32, nr. 12, p. 17-18.
1351. Hãgan, Trofin, Contribuþia socialiºtilor români la înfãptuirea unirii
Transilvaniei cu România, în Acta Musei Napocensis, 1968, 5, p. 609-617.
1352. Hãgan, Trofin, Unirea: ... ºi poziþia socialiºtilor români, în Tribuna,
1968, 12, nr. 48, p. 2.
1353. Ilovan, Vasile, Tanco, Teodor, Atitudinea social-democraþiei ºi a popu-
laþiei sãseºti din judeþul Bistriþa-Nãsãud faþã de actul Unirii Transilvaniei cu
România, în Acta Musei Napocensis, 1980, 17, p. 323-337.
1354. Ionescu, Vasile, Miºcarea socialistã forþa viguroasã în slujba idea-
lului unirii, în Studii ºi articole de istorie, 1988, 57-58, p. 109-114.
1355. Ioniþã, Gh. I., Fãurirea statului naþional unitar român în menta-
litatea socialiºtilor români, în Civilizaþie medievalã ºi modernã româneascã.
Studii istorice, ediþie de Nicolae Edroiu, Aurel Rãduþiu ºi Pompiliu Teodor,
Cluj-Napoca, Dacia, 1985, p. 280-287.
1356. Ioniþã, Gh. I., Sur la pensée des socialistes, des militants du parti ré-
volutionnaire de la classe ouvrière au sujet du parachèvement de la formation
de lÉtat national unitaire roumain, în Revue des Études Sud-Est Européennes,
1986, 24, nr. 2, p. 145-153.
1357. Isaiu, Ion, Contribuþia socialiºtilor români din Austro-Ungaria, în
Tribuna, 1978, 22, nr. 48, p. 4.
1358. Ivan, Tache, Osiac, Vladimir, Contribuþia miºcãrii socialiste ºi munci-
toreºti la desãvârºirea unitãþii naþionale, în Analele Universitãþii din Craiova.
Seria ªtiinþe sociale ºi economice, 1989, nr. 20, p. 28-32.
1359. Jurca, Nicolae, Contribuþia socialiºtilor la fãurirea statului naþional
unitar român, în Transilvania, 1983, 12, nr. 11, p. 8-10.
1360. Jurca, Nicolae, Unirea din 1918 în conºtiinþa ºi acþiunea socialiºtilor
români, în Transilvania, 1986, 15, nr. 11, p. 17-20.
1361. Jurca, Nicolae, Miºcarea muncitoreascã ºi socialistã din România în
lupta pentru înfãptuirea idealului unitãþii naþionale, în Transilvania, 1988,
17, nr. 11, p. 12-15.

'& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1362. Jurca, Nicolae, Contribuþia socialiºtilor la înfãptuirea Marii Uniri,

în Unirea din 1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru Cul-
turã al Judeþului Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1994,
p. 115-122.
1363. Liveanu, Vasile, Miºcarea socialistã ºi unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia, în Lupta de clasã, 1968, 48, nr. 11, p. 49-59.
1364. Mihu, Achim, Unirea în ideologia socialismului românesc [I-IV], în
Tribuna, 1983, 27, nr. 44, p. 1, 3; nr. 45, p. 8; nr. 47, p. 1, 6; nr. 48, p. 14.
1365. Muºat, Mircea, Activitatea Partidului Naþional Român din Transil-
vania în preajma ºi în primii ani dupã desãvârºirea fãuririi statului naþional
român, în Apulum, VII/2, 1969, p. 327-360.
1366. Nistor, G., Tiron Albani martor ºi militant socialist pentru unire,
în Steaua, 1983, 34, nr. 11, p. 23-24.
1367. Nuþu, Constantin, Partidul Naþional Român din Transilvania ºi
problema unirii, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21, nr. 6, p. 1009-1037.
1368. Oprea, Marin, Socialiºtii români ºi Marea Unire, în Tribuna, 1988,
32, nr. 48, p. 11.
1369. Petreanu, Nicolae, Clasa muncitoare ºi fãurirea unitãþii naþional-
statale, în Era socialistã, 1983, 63, nr. 22, p. 10-11.
1370. Poenaru, Emil, Miºcarea socialistã ºi principiile declaraþiei de la Alba
Iulia, în Astra, 1978, nr. 4, p. 7.
1371. Popescu-Puþuri, Ion, Lidéal de lunion dans la conscience de la classe
ouvrière, în Roumanie. Pages dhistoire, 1984, 9, nr. 2, p. 37-42.
1372. Porþeanu, Al., Miºcarea muncitoreascã din Transilvania ºi desãvâr-
ºirea unitãþii statului naþional român, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21,
nr. 6, p. 1039-1069.
1373. Porþeanu, Alexandru, Lapport du mouvement ouvrier et socialiste de
Transylvanie au parachèvement de lunité de lÉtat national roumain, în Re-
vue Roumaine dHistoire, 1968, 7, nr. 6, p. 1007-1036.
1374. Porþeanu, Alexandru, Les socialistes roumains dans la lutte pour lin-
dépendance, la souveraineté et lunité nationales, în Revue Roumaine dHistoire,
1977, 16, nr. 3, p. 423-438.
1375. Porþeanu, Alexandru, Partidul Naþional Român din Transilvania
factor de seamã în lupta pentru fãurirea Marii Uniri, în Revista de istorie,
1988, 41, nr. 11, p. 1043-1065.

Partidele politice româneºti din Transilvania 299
1376. Puºcaº, Vasile, Socialiºtii români ºi unitatea naþionalã, în Tribuna,

1985, 29, nr. 49, p. 2.
1377. Stoica, Adrian, Degan, Vasile, Lupta maselor muncitoare din Transil-
vania pentru unire, în Tribuna, 1968, 12, nr. 47, p. 6.
1378. Stoica, Adrian, Degan, Vasile, Socialiºtii români ºi desãvârºirea unitã-
þii naþionale, în Tribuna, 1968, 12, nr. 37, p. 1, 6.
1379. Suciu, I. D., Aspecte ale colaborãrii Partidului Naþional Român din
Transilvania cu miºcarea socialistã, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21, nr.
1, p. 89-102.
1380. Tãnãsescu, Florian, Miºcarea muncitoreascã din România ºi unirea
naþionalã, în Analele Institutului de Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã
C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 5, p. 21-32.
1381. Totu, Maria, Unitatea o datorãm poporului muncitor, în Magazin
istoric, 1983, 17, nr. 12, p. 50-56.
1382. Tudoran, Georgeta, Unirea Transilvaniei ºi concepþia socialiºtilor
români, în Cronica, 1968, 3, nr. 48, p. 10.
1383. Tudoran, Georgeta, Socialiºtii români în confruntãri politice (1918-
1921), Iaºi, Junimea, 1982, 308 p.
1384. Unc, Gheorghe, Aportul miºcãrii muncitoreºti ºi socialiste la Unirea
Transilvaniei cu România, în Ziridava, 1977, 7, p. 67-80.
1385. Vlad, Radu Dan, Miºcarea muncitoreascã ciment al Unirii din
1918, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr. 41, p. 5.
BISERICA
1386. Apetrei, Partenie, Cinstirea fãuritorilor Unirii din Decembrie 1918

în Arhiepiscopia Iaºilor, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, 1978, 54, nr. 9-12,
p. 722-724.
1387. Bellu, ªtefan, Biserica românã ºi Marea Unire, în Pro Unione, 2003,
6, nr. 1-2, p. 45-47.
1388. Bogdan, Ioan Mircea, Participarea preoþilor ortodocºi din Arad la
pregãtirea ºi realizarea Unirii din 1918, în Mitropolia Banatului, 1978, 28,
nr. 10-12, p. 627-634.

1389. Bosoancã, Traian, Contribuþia preoþimii mureºene la realizarea Marii

Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Marisia, 1996, 25, p. 303-316.
1390. Bosoancã, Traian, Marea Unire ºi preoþimea ortodoxã românã din
judeþul Mureº, în Angustia, 1999, 4, p. 321-324.
1391. Bosoancã, Traian, Aportul preoþilor ºi protopopilor greco-catolici din
judeþul Mureº la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Sargeþia,
2001-2002, 30, p. 593-598.
1392. Brãtescu, Constantin, Biserica strãmoºeascã din Banatul de sud ºi
contribuþia sa la fãurirea României Mari (1867-1918), în Tibiscum, 2003,
11, p. 353-380; Altarul Banatului, 2004, 15, nr. 4-6, p. 81-92.
1393. Cazan, C., Slujitori ortodocºi din eparhia Romanului ºi Huºilor în
lupta pentru reîntregirea pãmântului strãbun, în Mitropolia Moldovei ºi
Sucevei, Iaºi, 1978, 54, nr. 9-12, p. 715-721.
1394. Cea mai sfântã aspiraþiune a neamului Grupaj realizat de
V. Avram ºi M. ªtefan, în Magazin istoric, 1998, 32, nr. 12, p. 12-16.
1395. Ciocian, Ioan, Lupta Bisericii Române Unite din Sãlaj pentru drep-
turi naþionale ºi fãurirea statului naþional unitar român între anii 1848-1918,
în Acta Musei Porolissensis, 1992, 16, p. 417-433.
1396. Ciurea, Al. I., Rolul clericilor, teologilor ºi cãrturarilor români în epoca
fãuririi statului naþional unitar român, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei,
1983, 59, nr. 10-12, p. 681-685.
1397. Copãceanu, Emanuel, Alba Iulia simbol al unitãþii româneºti ºi ce-
tate a ortodoxiei, în Mitropolia Banatului, 1968, 18, nr. 10-12, p. 572-584.
1398. Cosma, Aurel, Biserica românã din Banat ºi unirea de la Alba Iulia,
în Mitropolia Banatului, 1968, 18, nr. 10-12, p. 594-611.
1399. Dumitriu-Snagov, Ion, România ºi Vaticanul. Relaþii diplomatice.
1918, Bucureºti, 1993, 26 p.
1400. Galántai, József, Egyház és politika 18901918. Katolikus egyházi
körök politikai szervezkedései Magyarországon [Bisericã ºi politicã 1890-1918.
Organizãrile politice ale cercurilor bisericii catolice din Ungaria], Buda-
pesta, Kossuth Kiadó, 1960, 258 p.
1401. Gergely, Jenø, Az egyházak az 1918-as forradalom és köztársaság
alatt. Bisericile în timpul revoluþiei din 1918 ºi al republicii. Church During
Revolution and Republic from 1918, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Kor-

Biserica 301
szakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era, coord.

Sãtmãrean, 1998, p. 441-458.
1402. Ghinea, Nicolae, Preotul Avram Imbroane, un luptãtor bãnãþean
pentru Unirea de la 1 Decembrie 1918, în Biserica Ortodoxã Românã, 1978,
96, nr. 11-12, p. 1314-1316.
1403. Ghita, Ieremia B., Biserica ortodoxã bãnãþeanã în rândul luptãtorilor
pentru unirea Þãrii cu Þara, în Mitropolia Banatului, 1983, 33, nr. 11-
12, p. 744-753.
1404. Greuceanu, Eugen, Contribuþii privind participarea clerului arãdean
în pregãtirea mãreþului act de la Alba Iulia, în Mitropolia Banatului, 1988,
38, nr. 6, p. 41-47.
1405. Herban, Adela, Recunoaºterea Marii Uniri de cãtre Vatican, în Sar-
geþia, 1995-1996, 26/2, p. 431-435.
1406. Ionescu, Ion, Acþiuni ale Bisericii ortodoxe române din Transilvania
pentru consolidarea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în Glasul
Bisericii, 1985, 43, nr. 5-6, p. 387-401.
1407. Iova, Zaharia Gh., Episcopul Ioan Meþianu al Aradului, precursor
al Marii Uniri, în Mitropolia Banatului, 1986, 36, nr. 6, p. 95-99.
1408. Ispas, Dan, Biserica Ortodoxã Românã ºi Marea Unire. Aspecte din
Bihor, în Buna Vestire, 1996, 4, nr. 12, p. 16-17, 20.
1409. Lascu, Viorica, Crainicul Unirii: Dr. Iuliu Hossu, în Apulum, 1990-
1993, 27-30, p. 575-583.
1410. Lãcãtuºu, Ioan, Episcopul Iustinian Teculescu, militant pentru unita-
tea naþionalã a Românilor, în Apulum, 1994, 31, p. 407-414.
1411. Liþiu, Gheorghe, Rugãciunea de la Alba Iulia, în Mitropolia Bana-
tului, 1968, 18, nr. 10-12, p. 683-688.
1412. Mihail, Paul, Preoþi luptãtori pentru limba românã pânã la desãvâr-
ºirea politicã a statului naþional unitar român din 1918, în Mitropolia Mol-
dovei ºi Sucevei, 1983, 59, nr. 10-12, p. 674-681.
1413. Mitrofan, Ioan, Contribuþia Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-
Catolicã, la desãvârºirea unitãþii naþionale româneºti, în Studia Universitatis
Babeº-Bolyai. Series Theologia graeco-catholica varadinensis, 1999, 44, nr. 1-
2, p. 209-212.

1414. Munteanu, Ioan, Contribuþia protopopului Lugojului dr. George Popo-

vici la miºcarea naþionalã din Banat, în Sargeþia, 1988-1991, 21-24, p.
473-481.
1415. Mureºianu, Ion B., Mãrturii din lupta pentru unitatea politicã. Un
secol de la înfiinþarea tipografiei arhidiecezane, în Mitropolia Banatului, 1985,
35, nr. 9-10, p. 648-656.
1416. Naghi, Gheorghe, Preoþii din Banat în evenimentele anilor 1914-
1918, în Mitropolia Banatului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 602-612.
1417. Neamþu, M., Clerici craioveni în slujba idealului unitãþii naþionale
înfãptuitã la 1918, în Mitropolia Olteniei, 1979, 31, nr. 4-6, p. 313-319.
1418. Nicolescu, Gheorghe, Dobrescu, Gheorghe, Nicolescu, Andrei,
Preoþi în lupta pentru fãurirea României Mari 1916-1919, Bucureºti, Europa
Nova, 2000, 488 p.
1419. Oltean, Vasile, Faust, Remus, Biserica Sf. Nicolae din ªcheii Braºo-
vului în vâltoarea luptei pentru desãvârºirea unitãþii naþionale (1918), în
Mitropolia Ardealului, 1978, 23, nr. 7-9, p. 438-444.
1420. Pãcurariu, Mircea, Contribuþia Bisericii la realizarea actului unirii
de la 1 Decembrie 1918, în Biserica Ortodoxã Românã, 1978, 96, nr. 11-12,
p. 1250-1263.
1421. Pãcurariu, Mircea, Biserica ºi neamul în istoria noastrã, în Unirea din
1918 împlinire ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului
Sibiu; Institutul de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1994, p. 9-23.
1422. Pãcurariu, Mircea, Biserica ºi Marea Unire, în Academica, 1998, 9,
nr. 1-2, p. 12-14.
1423. Pãcurariu, Mircea, Biserica ºi Marea Unire, în Revista teologicã, 1998,
8, nr. 4, p. 172-188.
1424. Pãcurariu, Mircea, Slujitorii Altarului ºi Marea Unire. Ostaºi ai
Domnului ºi ai þãrii... [I-II], în Magazin istoric, 1998, 32, nr. 12, p. 21-
23; 1999, 33, nr. 1, p. 35-38.
1425. Petroman, Cornel, Clerul român ºi cadrele didactice din Banat în
lupta pentru unirea Banatului cu România, în Altarul Banatului, 1999, 10,
nr. 10-12, p. 119-123.
1426. Plãmãdealã, Antonie, Nicolae Bãlan, înainte ºi în zilele Unirii din
1 Decembrie 1918. Momente mai puþin cunoscute din necazurile ºi activitatea
sa, în Mitropolia Ardealului, 1988, 33, nr. 6, p. 22-38.

Biserica 303
1427. Popeangã, V., Roman R. Ciorogariu, personalitate marcantã a ge-

neraþiei unirii, în Roman R. Ciorogariu (1852-1936). Studii ºi documente,
Oradea, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1981, p. 35-102.
1428. Popeangã, Vasile, Activitatea preoþimii bãnãþene în lupta pentru
înfãptuirea Marii Uniri, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6, p. 33-40.
1429. Porcescu, Scarlat, Contribuþii aduse de slujitori bisericeºti din Arhie-
piscopia Iaºilor, în anii 1916-1918, pentru fãurirea statului naþional unitar român,
în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, 1978, 54, nr. 9-12, p. 685-714.
1430. Rãileanu, C., Reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române din Banat
la Alba-Iulia, în Mitropolia Banatului, 1978, 28, nr. 10-12, p. 613-618.
1431. Sofronie, M., Colaborarea prof. Nicolae Bãlan la Gazeta Poporului
în sprijinul desãvârºirii unitãþii naþionale (1918), în Mitropolia Ardealului,
1982, 27, nr. 10-12, p. 631-636.
1432. Spiru, Ioan, Contribuþia clerului ortodox la înfãptuirea Unirii din
anul 1918, în Glasul Bisericii, 1983, 42, nr. 9-12, p. 575-579.
1433. Stan, Constantin I., Elie Miron Cristea ºi prezentarea actului Unirii
regelui Ferdinand, în Angustia, 2001, 6, p. 145-152.
1434. Stãnciulescu-Bârda, Al., Un manuscris inedit al teologului Onisifor
Ghibu privitor la Marea Adunare de la Alba-Iulia 1 Decembrie 1918, în
Biserica Ortodoxã Românã, 1989, 107, nr. 11-12, p. 31-50.
1435. ªtefãnescu, Barbu, Un militant pentru unire Roman R. Cioro-
gariu, în Familia, 1978, 14, nr. 6, p. 10-11.
1436. ªtirban, Marcel, Drumul spre Marea Unire a trecut prin faþa alta-
relor ºi catedralelor, în Tribuna, 1990, 2, nr. 48, p. 2.
1437. Teoctist, arhiepiscop ºi mitropolit, Mitropolitul Pimen Georgescu,
sprijinitor al luptei pentru întregirea ºi unitatea neamului, în Mitropolia Mol-
dovei ºi Sucevei, 1983, 59, nr. 10-12, p. 512-522.
1438. Totoianu, Radu, Un luptãtor pentru desãvârºirea unitãþii naþionale
a românilor, preotul Ioachim Totoianu din Miceºti, în Patrimonium Apulense,
2003, 3, p. 227-235.
1439. Voicu, Constantin, Biserica strãmoºeascã din Transilvania în lupta
pentru unitatea spiritualã ºi naþionalã a poporului român, Sibiu, s.n., 1989,
344 p.

1440. Vornicescu, Nestor, Desãvârºirea unitãþii noastre naþionale funda-

ment al unitãþii bisericii strãbune, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei, 1988,
668 p.
INSTITUÞII DE ÎNVÃÞÃMÂNT
ªI C A D R E D I DAC T I C E
1441. Cerchez, Claudia, Câteva consideraþii privind activitatea cadrelor

didactice din þinutul Sibiului în lupta pentru realizarea unitãþii naþionale a
României, în Studii ºi comunicãri. Arheologie-istorie, Sibiu, 1981, 21, p. 229-235.
1442. Feºteu, Maria, ªcoala ºi slujitorii ei în pregãtirea ºi înfãptuirea Marii
Uniri, în Marisia, 1994, 23-24, p. 435-441.
1443. Giurgiu, Dorin, Contribuþia corpului didactic din judeþul Alba la
pregãtirea marelui act de la 1 Decembrie 1918, în Ziridava, 2000, 22, p.
117-124.
1444. Giurgiu, Dorin, Participarea corpului didactic din comitatul Alba de
Jos la pregãtirea ºi desfãºurarea marelui act de la 1 Decembrie 1918, în Apu-
lum, 2002, 39, p. 527-540.
1445. Jurca, Nicolae, Pentru un învãþãmânt în slujba idealului naþional,
1446. Lupu, Viorel, Dascãli hunedoreni, militanþi ai Unirii Transilvaniei
cu România între anii 1916-1918, în Sargeþia, 1999-2000, 28-29/2, p.
387-390.
1447. Manolache, Anghel, Pârnuþã, Gh., Dezvoltarea unitarã a învãþã-
mântului în Þãrile Române premisã a înfãptuirii idealului Unirii, în Revista
de pedagogie, 1989, 38, nr. 1, p. 55-58.
1448. Munteanu, Ioan, Contribuþia cadrelor didactice din Banat la reali-
zarea Marii Uniri, în Revista de pedagogie, 1988, 37, nr. 11, p. 58-61.
1449. Neamþu, Gh., Fãrcaº, A., Din contribuþia învãþãtorilor ardeleni la
lupta pentru desãvârºirea unificãrii statului naþional român, în Studia Uni-
versitatis Babeº-Bolyai. Psychologia Paedagogia, 1973, 13, p. 125-133.
1450. Neamþu, Gh., Fãrcaº, A., Din lupta dascãlilor ardeleni pentru înfãp-
tuirea unirii Transilvaniei cu România [I-II], în Revista de pedagogie, 1978,
27, nr. 10, p. 53-58; nr. 11, p. 12-17.

Instituþii de învãþãmânt ºi cadre didactice 305
1451. Neamþu, Gh., Fãrcaº, A., Dascãli ardeleni militanþi pentru Unire,
în Steaua, 1988, 39, nr. 12, p. 8-9.
1452. Popeangã, Vasile, Lupta corpului didactic din Transilvania pentru
realizarea unirii de la Alba-Iulia, în Revista de pedagogie, 1968, 17, nr. 9,
p. 100-106.
1453. Popeangã, Vasile, ªcoala româneascã din Transilvania în perioada
1867-1918 ºi lupta sa pentru unire, Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã,
1974, 224 p.
1454. Popeangã, Vasile, Lupta pentru Unire a educatorilor transilvãneni
din unitãþile de voluntari, în Revista de pedagogie, 1987, 36, nr. 6, p. 56-59.
1455. Popeangã, Vasile, ªcoala româneascã din Transilvania factor de înfãp-
tuire a unitãþii naþionale, în Revista de pedagogie, 1988, 37, nr. 9, p. 58-61.
1456. Stanciu, Ion Gh., Contribuþia ºcolii româneºti la fãurirea statului
naþional unitar, în Revista de pedagogie, 1968, 17, nr. 12, p. 3-12.
1457. Zaberca, Vasile Mircea, Dascãli români din Banatul sârbesc delegaþi
la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, în Annales Universitatis Apu-
lensis. Series Historica, 2002, 6/1, p. 197-199.
PRESA DIN T RA N S I LVA N I A
1458. Antip, Constantin, Marea Unire din 1918 oglinditã în presa vremii,
în Presa noastrã, 1984, 29, nr. 12, p. 23, 27-29.
1459. Antonescu, Nae, Itinerar revuistic transilvan [I-II], în Tribuna,
1987, 31, nr. 48, p. 8; nr. 49, p. 6.
1460. Baron, Mircea, Ardealul (1917-1918), ziar al luptei pentru unita-
tea naþionalã a românilor, în Sargeþia, 1994, 21-24, p. 513-522.
1461. Bivolaru, Mioara, Ziare româneºti în slujba unitãþii naþionale. Ro-
mânia Mare Kiew 1917, în Tibiscum, 2000, 10, p. 363-371.
1462. Bizerea, Flaviu, Opinca gazetã bãnãþeanã militând pentru re-
publica democratã în perioada unirii cu România, în Mehedinþi istorie ºi
culturã, vol. I, Drobeta-Turnu-Severin, Centrul Judeþean de Creaþie Popu-
larã Mehedinþi, 1978, p. 119-124.
1463. Bonta, Crãciun, Ziariºtii arãdeni în avangarda luptei pentru unitate
naþionalã, în Presa noastrã, 1988, 32, nr. 11-12, p. 58-59.

1464. Brandsch, Ingmar, Poziþia ziarului Mediaº [] Mediascher Zeitung

faþã de unirea Transilvaniei cu România, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii
Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din
România, Filiala Sibiu, 1990, p. 165-168.
1465. Braniºte, Valeriu, De la Blaj la Alba Iulia. Articole politice, ediþie de
Valeria Cãliman ºi Maria Elena Simionescu, Timiºoara, Facla, 1980, 484
p.; Ed. de Vest, 2003, 376 p.
1466. Cãlugãr, D., Unirea Transilvaniei cu România oglinditã în paginile
ziarului Telegraful Român din 1918, în Mitropolia Ardealului, 1970, 15,
nr. 7-8, p. 510-515.
1467. Ciobanu, Vasile, Die rumänische Presse über die Zustimmung der
Deutschen aus Rumänien zur Großen Vereinigung von 1918, în Forschungen
zur Volks- und Landeskunde, 1988, 31, nr. 2, p. 5-18.
1468. Ciobanu, Vasile, Presa româneascã despre adeziunile germanilor din
România la Marea Unire din 1918, în Anuarul Institutului de Cercetãri
Socio-Umane Sibiu, 1994, 1, p. 78-89.
1469. Ciocoi, Mihail, Presa maghiarã ºi germanã din Braºov despre Marea
Unire, în Cumidava, 1998-2000, 22-24, p. 205-212.
1470. David, P. I., Presa bisericeascã în sprijinul desãvârºirii unitãþii de stat
a românilor, în Biserica Ortodoxã Românã, 1990, 108, nr. 11-12, p. 88-94.
1471. Dodu Bãlan, Ion, Publicistica lui Goga ºi unitatea naþionalã, în
România literarã, 1988, 21, nr. 40, p. 12-13.
1472. Emandi, Lucian, Contribuþia presei arãdene la afirmarea gândirii
social-politice a generaþiei unirii, în Ziridava, 1975, 5, p. 63-79.
1473. Faur, Viorel, Tribuna Bihorului [I-III], în Familia, 1978, 14, nr. 1,
p. 10; nr. 2, p. 10; nr. 3, p. 10.
1474. Faur, Viorel, Fleisz, Ioan, Periodicele maghiare din Oradea despre
momentele luptei românilor bihoreni pentru unire (oct.-dec. 1918), în Crisia,
1988, 18, p. 251-265.
1475. Firczak, Gheorghe, Marea Unire reflectatã în presa maghiarã hune-
doreanã, în Sargeþia, 1997-1998, 27/2, p. 463-473.
1476. Firczak, Gheorghe, Preliminarii ale Marii Uniri reflectate în presa
maghiarã hunedoreanã, în Ziridava, 1998, 21, p. 185-198.

Presa din Transilvania 307
1477. Giosu, Mircea, Ideea de unitate naþionalã a românilor oglinditã în

presa bãnãþeanã (ziarul Drapelul din Lugoj), în Studii ºi comunicãri de
etnografie-istorie, Caransebeº, 1979, 3, p. 385-391.
1478. Giura, Lucian, Domºa, Maura Geraldina, Presa sibianã despre actul
Unirii de la 1 Decembrie 1918, în Apulum, 1999, 36, p. 469-479.
1479. Goþia, Dorin, Actul Unirii din 1918 reflectat în publicaþiile Astrei,
în Anuarul Institutului de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1995, 2, p. 105-119.
1480. Grecu, Victor V., Idealul unitãþii naþionale în presa româneascã,
Cluj-Napoca, Dacia, 1996, 203 p.
1481. Gronschi, Melania, Pregãtirea ºi desfãºurarea Marii Adunãri Naþio-
nale de la Alba Iulia oglinditã în ziarul Unirea din Blaj, în Apulum, 1981,
19, p. 349-358.
1482. Iacoº, Ion, 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România. Presa
ºi unirea, în Presa noastrã, 1968, 13, nr. 9-10, p. 52-57.
1483. Iercoºan, Sara, Presa în slujba Marii Uniri, în Tribuna, 1988, 32,
nr. 48, p. 14.
1484. Ioniþã, Mioara, Publicaþia România Mare (1917) ºi problema volun-
tarilor români din Austro-Ungaria, în Acta Moldaviae Meridionalis, 2001-
2003, 22-24/1, p. 368-372.
1485. Jiman, Lucian, Ziare româneºti sibiene în slujba desãvârºirii unitãþii
naþionale, în Presa noastrã, 1988, 32, nr. 11-12, p. 61-64.
1486. Josan, Nicolae, Presa româneascã despre unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia. A román sajtó Erdély egyesülésérøl Romániával. Romanian Press about
Union of Transylvania and Romania, în 1918. Sfârºit ºi început de epocã.
Sãtmãrean, 1998, p. 419-440.
1487. Kovács, Margareta Venera, Conºtiinþa unitãþii naþionale reflectatã
în paginile Amicului Poporului, în Ziridava, 1993, 18, p. 147-151.
1488. Marin, William, Die Temeswarer Arbeiterzeitung Volkswille und die
nationalen Rechte der Rumänen (1893-1918), în Forschungen zur Volks- und
Landeskunde, 1984, 27, nr. 2, p. 46-48.
1489. Matei, Alexandru, Documente despre Marea Unire: Glasul vremei,
în Arhiva someºanã, 1973-1974, 2, p. 80-107.

1490. Moldovan, Florian, 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România.

Spicuiri din presa bãnãþeanã a vremii, în Presa noastrã, 1968, 13, nr. 9-10,
p. 58-59.
1491. Moldovan, Vasile, Presa româneascã în primele rânduri ale luptei
pentru unitatea naþionalã, în Presa noastrã, 1988, 32, nr. 1, p. 41-43.
1492. Nãdãban, Teodor, Evenimentele din anul 1918 oglindite în presa
religioasã din Banat, în Mitropolia Banatului, 1968, 18, nr. 10-12, p. 678-683.
1493. Negrilã, Iulian, Presa literarã româneascã arãdeanã ºi Marea Unire,
Arad, s.n., 1993, 216 p.
1494. Nicolescu, Gheorghe, ªtefan, Marian, România (1917-1918)
un organ de presã în slujba unitãþii naþionale ºi de stat, în Anuarul Institutului
de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 303-320.
1495. Nistor, G., Idealul naþional în paginile revistei Luceafãrul contri-
buþii de istorie literarã, în Aurora, 1993, nr. 1, p. 76-78.
1496. Nussbächer, Gernot, Mãrturii ale presei de limbã germanã, în Astra,
1978, nr. 4, p. 8.
1497. Nussbächer, Gernot, Presa germanã din Braºov despre adeziunea
saºilor la Unirea Transilvaniei cu România, în Anuarul Institutului de Istorie
ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 243-249.
1498. Oancea, Gh. I., Locul ºi rolul Drapelului în lupta poporului român
din Banat pentru libertate ºi unitate naþionalã (1914-1918), în Studii de istorie
a Banatului, 1982, 8, p. 130-138.
1499. Odaie, Sanda, Literatura Telegrafului român în slujba afirmã-
rii culturale româneºti, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord.
Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala
Sibiu, 1990, p. 45-53.
1500. Parusi, Gh., 1 decembrie 1918 în presa vremii. Conºtiinþa unirii, a
unitãþii noastre naþionale, în Presa noastrã, 1982, 27, nr. 12, p. 29, 39.
1501. Pavel, Olimpia, Contribuþia ziarului Drapelul la lupta poporului
român, pentru fãurirea României Mari (1901-1920), în Studii de istorie a
Banatului, 1986, 12, p. 99-110.
1502. Pavel, Olimpia, Rolul presei progresiste în lupta românilor bãnãþeni
pentru înfãptuirea idealului naþional la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi înce-
putul secolului XX, Timiºoara, Universitatea din Timiºoara, 1986, 147 p.

Presa din Transilvania 309
1503. Pãiuºan, Radu, The România Mare Journal and Its Role in the
Struggle for National Unity, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie
A. D. Xenopol, 1985/1, 22, p. 57-86.
1504. Pãiuºan, Radu, Gazeta România Mare, tribuna luptei pentru re-
alizarea unitãþii naþionale, în Ziridava, 1987, 15-16, p. 159-184.
1505. Petraru, ªtefan, La biroul de presã al Marii Adunãri, în Astra, 1988,
23, nr. 11, p. 6-7.
1506. Popa, Corneliu, Lancea, Silviu, Aportul gazetei Adevãrul, organul
de presã al socialiºtilor români din Transilvania, Criºana ºi Banat, la pregãtirea
Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia, în Pagini de istorie (Studii ºi Co-
municãri ºtiinþifice), vol. 1, Bucureºti, Facultatea de Istorie; Societatea de
ªtiinþe Istorice din România, 1990, p. 162-168.
1507. Popeangã, Vasile, Roºuþ, Nicolae, Românul din Arad în lupta
pentru desãvârºirea statului naþional român, în Ziridava, 1974, 3-4, p. 162-176.
1508. Presa româneascã ºi ideea naþionalã. Antologie de articole politice ºi
poezii patriotice, cronologie ºi dosar critic, coord. Mircea Popa, Alba Iulia,
Aeternitas, 2006, 434 p.
1509. Publicaþiile Unirii, în România literarã, 1988, 21, nr. 49, p. 21.
1510. Puºcaº, Vasile, Înfãptuirea unitãþii depline a statului naþional român
reflectare în presa româneascã interbelicã din Sãlaj, în Acta Musei Porolis-
sensis, 1978, 2, p. 257-269.
1511. Sarafolean, Gavrilã, Marea Adunare de la Alba Iulia reflectatã în
presa vremii, în Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1983, 20, nr. 10,
p. 19-24.
1512. Socol, Gheorghe, Spiridoneanu, Mircea, Lupta pentru unitate na-
þionalã reflectatã în presa vremii, în Revista Arhivelor, 1978, 55, nr. 3, p. 350-
362.
1513. ªerban, Ioan I., Gazeta România Mare, organ de presã al corpului
voluntarilor români din Rusia (iulie-decembrie 1917), în Annales Universitatis
Apulensis. Series Historica, 2004, 8, p. 175-182.
1514. ªerbãnescu, Rodica, Presa românã, factor de seamã în înfãptuirea
unitãþii naþionale, în Presa noastrã, 1983, 18, nr. 10-11, p. 31-36.
1515. ªtefãnescu, Barbu, Presa româneascã interbelicã din Oradea despre
Unirea din 1918, în Crisia, 1978, 8, p. 229-252.

1516. Tatu, Constantin, Marea Unire, operã istoricã a poporului român. 1

Decembrie 1918 în presa vremii, în Presa noastrã, 1985, 29, nr. 12, p. 6-8, 23.
1517. Tatu, Constantin, Valeriu Braniºte, remarcabil ziarist, militant
pentru unitate ºi demnitate naþionalã, în Presa noastrã, 1989, 32, nr. 2, p.
20-23.
1518. Toda, Augustin Gh., Platforma economicã a ziarului Românul din
Arad, în sprijinul luptei pentru desãvârºirea unitãþii naþionale, în Ziridava,
1979, 11, p. 425-451.
1519. Turcuº, Aurel, Gomboº, Constantin C., Marea Unire reflectatã în
presa româneascã din Banat (1918-2002), Timiºoara, Excelsior Art, 2003,
224 p., planºe.
1520. Unc, Gh., Naþiunea românã [] una, în Magazin istoric, 1986, 20,
nr. 12, p. 8-11.
1521. Ungureanu, Arnold, Atitudinea presei sãseºti faþã de unirea Transil-
vaniei cu România, în Cumidava, 1979-1980, 12/1, p. 305-317.
1522. Unirea Transilvaniei cu România în presa arãdeanã. 1918. Biblio-
grafie selectivã, Arad, s.n., 1968, 57 p.
1523. Vasile, Vasile, Presa vremii în lupta pentru Marea Unire Musa
Românã (Blaj), în Vatra, 1988, 18, nr. 10, p. 211 B.
1524. Vasilescu, Stelian, Ziariºti orãdeni ºi Unirea din 1918, în Familia,
1983, 19, nr. 9, p. 5.
1525. Vasilescu, Stelian, Presa transilvanã în pribegie, în Familia, 1988,
24, nr. 9, p. II-III.
1526. Vatamaniuc, D., Adunarea de la Alba Iulia în presa transilvãneanã
a vremii ºi în scrierile unor participanþi la ea, în Steaua, 1983, 34, nr. 11, p.
22-23.
1527. Viºinescu, Victor, Câteva trãsãturi ºi etape în procesul de pregãtire
a Marii Uniri din 1918 reflectate în presã, în Biblioteca ºi cercetarea, 1989,
13, p. 1-11.
1528. Ziarul Românul ºi Marea Unire, ediþie de Iulian Negrilã, Bucu-
reºti, Ed. Politicã, 1988, 484 p.

Aspecte ºi implicaþii culturale 311
ASPECTE ª I I M P L I C A Þ I I C U LT U RA L E
1529. Abrudan, Paul, Activitatea culturalã a Astrei în anii primului

rãzboi mondial premisã a fãuririi statului naþional unitar român, în Revista
de istorie, 1981, 34, nr. 5, p. 935-947.
1530. Achim, Dan V., Contribuþia Asociaþiunii ASTRA sibianã la realiza-
rea Marii Uniri din 1918, în Pro Unione, 2000, 3, nr. 3-4 (7-8), p. 20-22.
1531. Achim, Valeriu, Nord-Vestul Transilvaniei. Culturã naþionalã fina-
litate politicã 1848-1918, Baia Mare, Gutinul, 1998, 537 p.
1532. Albu, Corneliu, Rolul culturii în lupta pentru realizarea unitãþii
naþionale, în Forum, 1990, 32, nr. 11-12, p. 66-73.
1533. Antologia unirii 1918-1983. Versuri, Bucureºti, Ed. Cartea Româ-
neascã, 1983, 416 p.
1534. Apetroaie, Ion, Literatura Marii Uniri, în Cronica, 1988, 23, nr.
48, p. 4.
1535. ASTRA în slujba Marii Uniri, Sibiu, Biblioteca Astra Sibiu, 1990,
40 p., 16 planºe.
1536. Avram, Mircea, Astra acþiuni premergãtoare ºi pregãtitoare ale
unirii, în Biblioteca ºi cercetarea, 1984, 8, p. 1-7.
1537. Bãlãeþ, Dumitru, Cãtre romanele Marii Uniri, în România literarã,
1988, 21, nr. 48, p. 5.
1538. Bellu, Nicolae, Scriitorii ºi ideea Unirii, în Steaua, 1988, 39, nr. 11,
p. 6.
1539. Borza, Enea, Cântecele Marii Uniri, în Tribuna, 1988, 32, nr. 48,
p. 15.
1540. Bota-Damian, Cristina, Cântecele Marii Uniri, în Steaua, 1988,
39, nr. 12, p. 58.
1541. Bulgãr, Gh., De la unitatea de limbã ºi culturã la statul naþional
unitar, în România literarã, 1983, 16, nr. 47, p. 14-15.
1542. Buzaºi, Ion, Ion Agârbiceanu ºi Marea Unire, în Transilvania, 1983,
12, nr. 11, p. 42-43.
1543. Buzaºi, Ion, Aspiraþia spre unitate naþionalã în poezia Transilvaniei
(De la Andrei Mureºanu la Octavian Goga), în Familia, 1998, 34, nr. 12,
p. 8-14.

1544. Caþavei, Victor, Mureºan, Augustin, Drapelul gãrzii naþionale ro-

mâne a marinarilor de la Pola, în Crisia, 1987, 17, p. 345-351.
1545. Câmpeanu, Vasile M., Contribuþia secþiunii istorice a Astrei în
realizarea lucrãrilor ºtiinþifice referitoare la lupta pentru unitatea naþionalã
a poporului român, în ASTRA în slujba Marii Uniri, Sibiu, Biblioteca Astra
Sibiu, 1990, p. 25-37.
1546. Constantin, Clemente, Un cântãreþ al Unirii de la Alba Iulia, în
Orizont, 1975, 26, nr. 51, p. 6.
1547. Constantinescu, Miron, Curticãpeanu, Vasile, La culture au service
de lunion de la Transylvanie à la Roumanie, în La Roumanie daujourdhui,
1968, nr. 12, p. 10-13.
1548. Cordoº, Nicolae, Filmul ºi Unirea Transilvaniei cu România, în
Steaua, 1998, 49, nr. 11-12, p. 6-7.
1549. Cosma, Gheorghe, Idealul unirii oglindit în artele plastice, în Era
socialistã, 1978, 58, nr. 22, p. 20-22.
1550. Curticãpeanu, V., Astra ºi idealul unirii, în Magazin istoric, 1968,
2, nr. 12, p. 11-14.
1551. Curticãpeanu, V., Miºcarea culturalã româneascã pentru unirea din
1918, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1968, 288 p., ilustraþii.
1552. Curticãpeanu, V., Le mouvement culturel pour le parachèvement de
lÉtat national roumain, Bucureºti, Ed. Academiei, 1973, 264 p., 1 hartã.
1553. Curticãpeanu, V., Die Bildung der rumänischen Nation und des ein-
heitlichen rumänischen Nationalstaates, Bucureºti, Ed. Politicã, 1974, 87 p.
1554. Curticãpeanu, Vasile, Rolul ºtiinþei ºi culturii în lupta românilor
pentru libertate ºi unitate naþionalã, în Era socialistã, 1981, 61, nr. 20, p.
26-29.
1555. Dascãl, Natalia, Mureºan, Augustin, Steagul delegaþiei studenþilor
de la Institutul Teologic din Arad purtat la Marea Adunare Naþionalã de la
Alba Iulia, în Ziridava, 1993, 18, p. 307-312.
1556. Dávid, Gyula, Literatura maghiarã sub zodia Unirii Transilvaniei cu
România, în Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 6.
1557. Diaconescu, Speranþa, Unitatea naþionalã oglinditã în plãci memo-
riale din Bucureºti, în Bucureºti. Materiale de Istorie ºi Muzeografie, 1997,
12, p. 250-255.

1558. Dogaru, Anton, Cântecele Marii Uniri, în România literarã, 1983,

16, nr. 48, p. 18.
1559. Dogaru, Maria, Însemne ale societãþilor naþional-culturale româneºti
reflectând lupta pentru desãvârºirea unitãþii de stat, în Revista de istorie, 1978,
31, nr. 4, p. 679-685.
1560. Dunãreanu, Elena, 1 Decembrie 1918 în iconografia Bibliotecii
Astra, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu,
Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p.
383-384, 12 planºe.
1561. Duþu, Alexandru, Însemnãri despre rolul cãrþii în realizarea statului
unitar naþional român, în Revista bibliotecilor, 1968, 21, nr. 11, p. 662-663.
1562. Elaº, Leonid, Ecoul unirii în arta plasticã, în Tribuna, 1968, 12, nr.
48, p. 7.
1563. Fanache, V., Semnificaþia Unirii în literatura transilvanã, în Studia
Universitatis Babeº-Bolyai. Philologia, 1968, 13, fasc. 2, p. 3-11.
1564. Fanache, V., Unirea ca motiv poetic, în Tribuna, 1968, 12, nr. 48,
p. 3.
1565. Fanache, V., Marea Unire ca motiv literar, în Studia Universitatis
Babeº-Bolyai. Philologia, 1984, 29, p. 3-6.
1566. Faur, Viorel, Mãrturii despre contribuþia societãþilor culturale din
Criºana la consolidarea unitãþii naþionale (1848-1918), în Revista muzeelor
ºi monumentelor. Muzee, 1980, 17, nr. 10, p. 57-66.
1567. Faur, Viorel, Istoria steagului naþional al românilor din Oºorhei, în
Cele Trei Criºuri, 1990, 1, nr. 3, p. 9.
1568. Fola, Nicolae-Victor, Activitatea asociaþiei culturale ASTRA în
zona Târnavelor ºi contribuþia sa la lupta pentru desãvârºirea unitãþii naþionale
româneºti în perioada 1867-1918, în Marisia, 1985-1992, 15-22, p. 285-293.
1569. Goci, Aureliu, Trilogia Unirii, în România literarã, 1988, 21, nr.
49, p. 11.
1570. Goþia, Dorin, Astra ºi 1918, în Transilvania, 1983, 12, nr. 11,
p. 4-5.
1571. Goþia, Dorin, Din activitatea Astrei de sprijinire culturalã a soldaþilor
români în primul rãzboi mondial, în Marisia, 1983-1984, 13-14, p. 305-327;
Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Socie-
tatea de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 337-347.

1572. Grecu, Victor V., Contribuþia cãrþii vechi româneºti la unitatea de

limbã în perspectiva unificãrii politice, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii
Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din
România, Filiala Sibiu, 1990, p. 18-25.
1573. Grecu, Victor V., Idealul unitãþii naþionale în cultura popularã, în
Studii ºi Comunicãri de Etnologie, 1998, 12, p. 5-10.
1574. Holhoº, Ion, Nistor, Nicolae, Contribuþia Astrei la realizarea
unitãþii naþionale, în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr. 2, p. 91-103.
1575. Iercoºan, Sara, Lintégration des Roumains de Transylvanie dans la
vie culturelle et littéraire de la Roumanie, în Transylvanian Review, 1999, 8,
nr. 1, p. 23-38.
1576. Ioniþã, Elisabeta, Mãrturii muzeistice privind adeziunea maselor
populare la înfãptuirea marelui act al unirii naþionale din 1918, în Sargeþia,
1979, 14, p. 721-725.
1577. Lupescu, Ioan V., Monumentele Unirii, Bucureºti, Sport-Turism,
1578. Manu, Emil, Carmen Transilvaniae, în Steaua, 1968, 19, nr. 11,
p. 48-53.
1579. Manu, Emil, Literatura unitãþii naþionale, în Revista de istorie ºi
teorie literarã, 1978, 27, nr. 4, p. 475-489.
1580. Marile evenimente istorice ale anilor 1848 ºi 1918 ºi muzica româ-
neascã, ediþie de Michaela Roºu, Bucureºti, Ed. Muzicalã, 1979, 272 p.
1581. Mariº, Ioan, Despãrþãmântul Sãliºte al ASTREI în consolidarea uni-
tãþii politice ºi culturale, în Filologie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord.
Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea de ªtiinþe Filologice din România, Fi-
liala Sibiu, 1990, p. 373-381.
1582. Mocanu, Virgil, Artiºtii ºi Unirea, în România literarã, 1983, 16,
nr. 49, p. 18.
1583. Mocanu, Virgil, Imaginea Unirii, în România literarã, 1988, 21,
nr. 49, p. 18.
1584. Mult iscusita vremii slovã. Poeþi transilvãneni cântã Independenþa ºi
Unirea, ediþie de George Togan, Cluj-Napoca, Dacia, 1978, 165 p.
1585. Mureºan, Augustin, Douã steaguri tricolore din timpul Marii Uniri
a românilor de la 1918, în Crisia, 1988, 18, p. 747-750.

1586. Mureºan, Augustin, Istoria drapelului Gãrzii Naþionale Române a

marinarilor de la Pola, în Patriotism ºi culturã. Studii ºi evocãri, coord. Ioan
S. Mureºan, Timiºoara, Helicon, 1992, p. 62-70.
1587. Mureºan, Augustin, Inscripþii aflate pe steaguri tricolore din timpul
Marii Uniri a românilor de la 1918, în Ziridava, 1996, 19-20, p. 419-424.
1588. Mureºanu, Camil, Literatura românã ardeleanã ºi idealul Unirii, în
Anuarul Institutului de Istorie George Bariþ din Cluj-Napoca, 1999-2000,
38-39, p. 159-164.
1589. Netea, Vasile, Curticãpeanu, Vasile, Contribuþia societãþilor cultural-
patriotice româneºti la realizarea unitãþii naþionale, în Analele Institutului de
Studii Istorice ºi Social-Politice de pe lângã C.C. al P.C.R., 1968, 14, nr. 2-
3, p. 154-173.
1590. Nistor, Ioan Silviu, Cultura românã modernã ºi idealurile naþionale.
Nãzuinþe, momente, accente, împliniri, Bucureºti, Ed. Didacticã ºi Peda-
gogicã, R.A., 1997, 279 p.
1591. Nistor, Nicolae I., Asociaþiunea Astra din Sibiu purtãtoare a
idealului de unitate naþionalã (1861-1918), în Transilvania, 1983, 12, nr.
10, p. 4-5.
1592. Oniºoru, Violeta, Un album cu autografe din vremea Marii Uniri,
în Ioan Neculce, 1996-1997, 2-3, p. 197-200.
1593. Pascu, ªtefan, Contribuþia Astrei la realizarea unitãþii naþionale
a românilor, în Transilvania, 1981, 10, nr. 11, p. 7-9.
1594. Petraru, ªtefan, Astra ºi Marea Unire, în Astra, 1983, 17, nr. 11,
p. 3.
1595. Pop, Dumitru, Folclorul ºi Unirea Transilvaniei cu România, în Stu-
dia Universitatis Babeº-Bolyai. Philologia, 1968, 13, fasc. 2, p. 13-21.
1596. Pop, Dumitru, Folclorul în slujba Unirii, în Studii ºi comunicãri,
Sibiu, 1980, p. 7-15.
1597. Popa, Anghel, Societatea academicã Junimea ºi Marea Unire.
Pentru ziua mare a reaflãrii noastre, în Magazin istoric, 1994, 28, nr. 4,
p. 7-9.
1598. Popa, Mircea, De la unitatea culturalã la unitatea politicã. ªezãtorile
literare din anii premergãtori Marii Uniri expresie a unitãþii culturale a
poporului român, în Anuarul Institutului de Cercetãri Socio-Umane Sibiu,
1994, 1, p. 146-154.

1599. Porþeanu, Al., Rolul culturii în realizarea unirii, în Revista biblio-

tecilor, 1968, 21, nr. 12, p. 707-709.
1600. Radu, Lucia, Societãþi culturale nãsãudene ºi unitatea naþionalã a
românilor, în Biblioteca ºi cercetarea, 1989, 13, p. 18-22.
1601. Râpeanu, B. T., Filmele Unirii, în România literarã, 1988, 21, nr.
49, p. 17.
1602. Românii toþi s-adunã... Alba Iulia. 1 decembrie 1918, ediþie de Gh.
Bulgãr, Bucureºti, Ed. Militarã, 1977, 111 p.
1603. Salade, Nicolae, 1 Decembrie 1918 în filatelia româneascã, în Filo-
logie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea
de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 399-400, 4 planºe.
1604. Scurtu, Ioan, Premisele Marii Uniri. Consideraþii privind rolul cultu-
rii, în Forum, 1988, 30, nr. 12, p. 43-46.
1605. Simionescu, Dan, Bunurile spirituale n-au cunoscut hotare în trecu-
tul istoric al românilor, în Revista bibliotecilor, 1968, 21, nr. 9, p. 540-543.
1606. Sofronie, Mihai, Reflectarea situaþiei politice asupra activitãþii Aso-
ciaþiunii Transilvane (Astra) pânã la 1918, în Unirea din 1918 împlinire
ºi speranþã, Sibiu, Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului Sibiu; Institutul
de Cercetãri Socio-Umane Sibiu, 1994, p. 53-76.
1607. Teodor, Pompiliu, Din antecedentele culturale ale Unirii, în Tribuna,
1978, 22, nr. 48, p. 2.
1608. Toboºaru, Ion, Hypostases de lidée dunité nationale dans le théâtre,
în Revue Roumaine dHistoire de lArt. Série Théâtre, Musique, Cinéma,
1984, 21, p. 39-42.
1609. Todoran, Eugen, Aici, la Alba Iulia, în România literarã, 1988, 21,
nr. 49, p. 6-7.
1610. Toma, Ion, Limba românã ºi marea unire, în Forum, 1987, 29, nr.
12, p. 53-56.
1611. Þibulcã, Adriana, Mãrturii medalistice ale Independenþei ºi Marii
Uniri în colecþia dr. Constantin Teodorescu, în Acta Moldaviae Meridionalis,
2001-2003, 22-24/2, p. 807-813.
1612. Þoca, Mircea, Marea Unire în artele plastice, în Tribuna, 1988, 32,
nr. 48, p. 15.

1613. Ursu, Traian, Monumentele memoriale pentru martirii din Târgu

Lãpuº, în Acta Musei Porolissensis, 1995, 19, p. 491-504.
1614. Vârgolici, Teodor, Idealul unitãþii naþionale în literatura românã
[I-II], în România literarã, 1983, 16, nr. 45, p. 12, 14; nr. 46, p. 12-13.
1615. Vârgolici, Teodor, Conºtiinþa literarã a marii Uniri, în România
literarã, 1988, 21, nr. 49, p. 14-15.
1616. Vârgolici, Teodor, Scriitorii români ºi unitatea naþionalã, Bucureºti,
Eminescu, 1988, 248 p.
1617. Vlad, Florin, Unirea din 1918 oglinditã în literaturã, în Revista
muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1983, 20, nr. 10, p. 32-36.
IMPLICAÞII ECONOMICE
1618. Axenciuc, Victor, Prémisses économiques de la création de lÉtat na-

tional unitaire roumain, în Revue roumaine des sciences sociales. Série des sci-
ences économiques, 1988, 32, nr. 2, p. 99-116.
1619. Axenciuc, Victor, Interdependenþa economicã între þãrile române
premisã de bazã a unitãþii naþiunii române, în Marea Unire ºi idealurile naþio-
nale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine, 1993, p. 77-104.
1620. Axenciuc, Victor, Tiberian, Ioan, Premise economice ale formãrii
statului naþional unitar român, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1979,
333 p.
1621. Axenciuc, Victor, Tiberian, Ioan, The Making of the Unitary Ro-
manian National State. Economic Premises, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R.,
1989, 303 p.
1622. Constantinescu, N. N., The Great Unification Viewed within the
Economic Development of the Romanians, în Revue roumaine des sciences écono-
miques. Romanian Economic Review, 1993, 37, nr. 2, p. 131-135.
1623. Drecin, Mihai, Factorul economic element fundamental al unitãþii
noastre, în Familia, 1988, 24, nr. 10, p. 10-11.
1624. Hinescu, A., Contribuþia ºcolii transilvane de gândire economicã ºi
politicã la înfãptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia, în Þara Moþilor. Articole,
studii ºi comunicãri, 1978, p. 33-36.

1625. Ionel, N., Adam, I., Rolul factorilor economici în unirea Transilvaniei
cu România, în Finanþe ºi credit, 1968, 14, nr. 11, p. 3-14.
1626. Ionescu, Toader, Ideea fãuririi statului naþional unitar în gândirea
social-economicã româneascã, în Probleme economice, 1968, 21, nr. 11, p. 23-33.
1627. Ionescu, Toader, Unitatea economicã a þãrilor române reflectatã în
presa din Transilvania. 50 de ani de la desãvârºirea statului naþional unitar
român, în Viaþa economicã, 1968, 6, nr. 45, p. 7.
1628. Liveanu, V., Origine des clauses agraires de la déclaration dAlba Iulia
et leurs conséquences pour lévolution de la grande propriété foncière, în Revue
1629. Nechita, Vasile C., Premise ºi consecinþe economice ale Marii Uniri,
în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi. Istorie, 1984, 30,
p. 65-71.
1630. Nicolae-Vãleanu, Ivanciu, ªcoala transilvanã de gândire economicã
ºi social-politicã animatoare a pregãtirii spirituale a Marii Uniri [I-III], în
Revista economicã, 1978, nr. 34, p. 22-23; nr. 36, p. 22-23; nr. 37, p. 22-23.
1631. Puiu, Alexandru, Independenþa ºi fãurirea statului naþional unitar
factori fundamentali ai dezvoltãrii economiei româneºti, în Revista economicã,
1985, nr. 17, p. 6-7, 18.
1632. Saizu, Ioan, Les Fondements économiques, în Revue Roumaine, 1983,
37, nr. 11-12, p. 42-47.
1633. Tiberian, Ioan, Premise economice ale desãvârºirii statului naþional
român unitar, în Lupta de clasã, 1968, 48, nr. 11, p. 60-69.
1634. Tiberian, Ioan, Premise economice obiective ale desãvârºirii unitãþii
statului naþional român, în Analele Academiei ªtefan Gheorghiu, 1977, 7,
p. 49-51.
1635. Tiberian, Ioan, Premise economice ºi sociale ale formãrii statului naþio-
nal român [I-II], în Revista economicã, 1977, nr. 3, p. 18-19; nr. 4, p. 22-
23, 26.
1636. Tiberian, Ioan, Permanenþa legãturilor economice dintre þãrile ro-
mâne premisã a formãrii statului naþional unitar, în Anale de istorie, 1988,
34, nr. 5, p. 3-16.

Vechiul Regat: atitudini ºi implicãri 319
V E C H I U L R E G AT : AT I T U D I N I ª I I M P L I C Ã R I
1637. Agrigoroaiei, I., Calcan, G., Strugariu, M., Unirea din 1918 ºi presa
din oraºul Iaºi, în Cercetãri istorice, 1978-1979, 9-10, p. 451-464.
1638. Aiftincã, Marin, Academia Românã ºi idealul unitãþii naþionale în
anii primului rãzboi mondial, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia
R.S.R., 1987, 12, p. 65-71.
1639. Alexandrescu, Vasile, Adeziunea armatei la idealul fãuririi statului
naþional unitar român, în Armata ºi societatea româneascã, coord. Al. Gh.
Savu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1980, p. 107-119.
1640. Amarandei, Gh., Aspecte ale contribuþiei fostului judeþ Dorohoi la
înfãptuirea Marii Uniri din 1918, în Hierasus, 1986, 6, p. 163-166.
1641. Anghel, Eugenia Rodica, Buzatu, Gh., Universitatea din Iaºi ºi
unirea Transilvaniei cu România, în Cronica, 1983, 18, nr. 45, p. 2.
1642. Antonescu, Victor, File neºtiute din istoria Marii Uniri. Misiune
temerarã. De la Salonic la Iaºi, cu mesaje de la Aliaþi [I-II], prezentare ºi
selecþia textului Ion Mamina, în Magazin istoric, 1998, 32, nr. 11, p. 14-
18; nr. 12, p. 6-11.
1643. Arimia, Maria, Marea Unire din 1918 ºi rolul activ al botoºãnenilor,
în Hierasus, 1978, 1, p. 21-30.
1644. Armata românã ºi Marea Unire. Contribuþii la realizarea Unirii ºi
la consolidarea statului naþional, ediþie de Teodor Pavel ºi Nicolae Ciobanu,
Cluj-Napoca, Daco-Press, 1993, 384 p., 11 hãrþi.
1645. Avram, Cezar, Activitatea parlamentarã a lui Nicolae Titulescu pri-
vind Marea Unire, interesele pãcii, suveranitatea, independenþa ºi drepturile
României, în Arhivele Olteniei, 1993, 8, p. 95-118.
1646. Avram, Valeriu, 1918. Aviaþia românã ºi înfãptuirea idealului naþio-
nal, în Revista de istorie militarã, 2000, nr. 5-6, p. 69-71.
1647. Avram, Valeriu, Misiuni aeriene în slujba Marii Uniri, în Dosarele
Istoriei, 2001, 6, nr. 10, p. 46-50.
1648. Avram, Valeriu, Pilotul uitat, în Magazin istoric, 2001, 34, nr. 12,
p. 17-20.
1649. Baboº, Alexandru, Armata ardeleanã, parte componentã a armatei
române, în apãrarea Marii Uniri, în Sargeþia, 1995-1996, 26/2, p. 377-386.

1650. Baboº, Alexandru, Constituirea armatei ardelene, parte componentã

a armatei României Mari, apãrãtoare a Marii Uniri din 1 Decembrie 1918,
în Apulum, 1996, 33, p. 171-183.
1651. Baboº, Alexandru, Armata ardeleanã în apãrarea Marii Uniri,
Sibiu, Ed. Academiei Trupelor de Uscat, 1997, 174 p.
1652. Baicu, Ion ªt., O evocare: Take Ionescu ºi marea unire a românilor,
în Arhivele Prahovei, 1998, nr. 3, p. 34-39.
1653. Bejenaru, Ionel, Ardealul ne cheamã, cu inima plinã de dor
Botoºanii ºi Marea Unire, în Hierasus, 1986, 6, p. 151-155.
1654. Bejenaru, Ionel, Botoºanii ºi Marea Unire a românilor din 1918,
Botoºani, Inspectoratul pentru Culturã al Judeþului Botoºani, 1998, 26 p.,
10 planºe.
1655. Berindei, Dan, Academia Românã ºi Unirea, în România literarã,
1983, 16, nr. 46, p. 14.
1656. Buculei, T., Aspecte ale contribuþiei brãilenilor la lupta pentru în-
fãptuirea Unirii din 1918, în Istros, 1980, 1, p. 429-445.
1657. Burlacu, I., Rus, Tr., Contribuþii documentare privind rolul Ligii
culturale în înfãptuirea statului naþional unitar român, în Revista Arhivelor,
1968, 11, nr. 2, p. 105-119.
1658. Buzatu, Gh., Activitatea lui N. Iorga pentru desãvârºirea unitãþii de
stat. Noi contribuþii, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D.
Xenopol, 1972, 9, p. 81-105.
1659. Buzatu, Gh., Din activitatea lui N. Iorga pentru desãvârºirea unitãþii
de stat a României [I-II], în Cronica, 1978, 13, nr. 36, p. 1, 3; nr. 38, p. 1-3.
1660. Ciocoiu, Ana, Iaºul ºi Marea Unire. Mãrturii din presa vremii, în
Biblioteca ºi cercetarea, 1989, 13, p. 59-66.
1661. Cucu, Mihai, Rolul hotãrâtor al armatei române în înfãptuirea Marii
Uniri din anul 1918, în Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 31-34.
1662. Deica, Dumitru, Raidul echipajului locot[enent] av[iator] Niculescu
Vasile cãpitan Precup Victor, în Vatra, 1985, 15, nr. 7, p. 172 C.
1663. Dicu, Paul I., Visul nostru secular... a devenit realitate, în Argeº,
1988, 23, nr. 12, p. 5-7.
1664. Dinu, Alexandru, F., Presa din Oltenia ºi unirea Transilvaniei cu
România, în Drobeta, 1985, 6, p. 215-222.

1665. Dogaru, Mihai, Nicolae Iorga militant pentru înfãptuirea idealului

unitãþii naþionale, în Muzeul Naþional, 1981, 5, p. 315-320.
1666. Dorcu, Aurel, Contribuþia lui Nicolae Iorga la desãvârºirea unitãþii
naþionale a României, în Hierasus, 1981, 4, p. 197-200.
1667. Drãgãnescu, Mihai, Academia Românã simbol al Unirii, în Memo-
riile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã, Bucureºti, 1990, 15, p.
95-97.
1668. Dumitraºcu, Gh., Dobrogea ºi desãvârºirea statului naþional unitar
român, în Tomis, 1978, 13, nr. 4, p. 3.
1669. Dumitraºcu, Gheorghe, Lascu, Stoica, Românii dintre Dunãre ºi
Mare, solidari cu dezideratul înfãptuirii unitãþii naþionale a tuturor românilor,
în Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1983, 20, nr. 10, p. 37-42.
1670. Faur, Viorel, Bihorenii aºteptau armata românã eliberatoare (1918-
1919), în Cetatea Bihariei, 1993, 2, nr. 2, p. 6.
1671. Faur, Viorel, Informaþii primite de cãtre Marele Cartier General al
Armatei Române cu privire la situaþia din Bihor (decembrie 1918), în Cetatea
Bihariei, 1993, 2, nr. 2, p. 5.
1672. Felea, I., Socialismul din 1918, în Presa noastrã, 1968, 13, nr. 9-
10, p. 63-66.
1673. Florescu, Gh. I., Unitatea naþionalã în dezbaterea Parlamentu-
lui de la Iaºi (1916-1918), în Vrancea. Studii ºi Comunicãri, 1981, 4, p.
201-239.
1674. Florescu, Gheorghe I., N. Iorga ctitor al Marii Uniri, în Vatra,
1990, 20, nr. 236, p. 11-12.
1675. Florescu, Gheorghe I., Ferdinand I ºi Marea Unire, în Convorbiri
literare, 1997, 130, nr. 7, p. 20.
1676. Florescu, Gheorghe I., Bain, Donald E., Iaºii ºi Unirea cea Mare
a românilor din 1918, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D.
Xenopol, 1987/1, 24, p. 359-364.
1677. Georgescu, Titu, Academia ºi Universitatea în slujba Unirii, în Arhi-
vele Olteniei, 1981, 1, p. 135-140.
1678. Gheorghiu, Ion, România ºi problema Unirii Transilvaniei în anii
1914-1916, în Unitate ºi continuitate în istoria poporului român, coord.
D. Berciu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1968, p. 323-343.

1679. Grigorie, Toma, Ecouri ale Marii Uniri în presa olteanã, în Ramuri,
1983, nr. 12, p. 2.
1680. Groza, Liviu, Date inedite despre participarea generalului Ion Dra-
galina la realizarea unitãþii naþionale, în Drobeta, 1980, 4, p. 213-216.
1681. Iliescu, Octavian, 1916-1919: La Roumanie et la réalisation de lidéal
national (le témoignage de la médaille), în Revue Roumaine dHistoire, 1991,
30, nr. 3-4, p. 277-282.
1682. Ioanid, Silvia, Contribuþia universitarilor din Bucureºti ºi Iaºi la
Unirea Transilvaniei cu România, în Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie,
1969, 18, nr. 1, p. 51-72.
1683. Ionescu, V. G., Socialiºtii ploieºteni ºi unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia, în Flamura Prahovei. Supliment, 1968, p. 11-12.
1684. Lascu, Stoica, Noi mãrturii de epocã privind solidaritatea brãilenilor
cu înfãptuirea idealului unitãþii naþionale a românilor, în Istros, 1992, 6, p.
177-192.
1685. Leon, Aurel, Studenþimea ieºeanã în acea toamnã memorabilã, în
Cronica, 1968, 3, nr. 48, p. 3.
1686. Liu, Nicolae, Lupta pentru marea unire din 1918 reflectatã în activi-
tatea ºi corespondenþa lui Nicolae Iorga, în Revista de istorie, 1983, 36, nr. 11,
p. 1104-1119.
1687. Liu, Nicolae, Nicolae Iorga ºi Unirea, în România literarã, 1983, 16,
nr. 47, p. 4.
1688. Marinescu, C. Gh., Aportul societãþilor Carpaþi ºi Liga culturalã
din Galaþi la lupta pentru unirea Transilvaniei cu România, în Danubius,
1972-1973, 6-7, p. 227-241.
1689. Mitrea, Ioan, V. Pârvan un militant al cauzei naþionale împlinite
în 1918, în Carpica, 2003, 32, p. 173-178.
1690. Miu, Marieta, Rolul Ligii Culturale ºi al lui Nicolae Iorga în lupta
pentru unitate naþionalã a tuturor românilor, în Pagini de istorie (Studii ºi
comunicãri ºtiinþifice), vol. I, Bucureºti, Facultatea de Istorie; Societatea de
ªtiinþe Istorice din România, 1990, p. 146-150.
1691. Mutiº, Cristian, Dobrogea în contextul Marii Uniri, în Buletinul
cercurilor ºtiinþifice studenþeºti, 1999, 5, p. 213-215.
1692. Netea, Vasile, Marinescu, C. Gh., Liga Culturalã ºi unirea Tran-
silvaniei cu România, Iaºi, Junimea, 1978, 376 p.

1693. Niculae, Vasile, 14 mai 1919. Academia Românã omagiazã Marea

Unire, în Magazin istoric, 1991, 25, nr. 12, p. 9-12.
1694. Niculescu, Vasile, La Blaj, în Apulum, 1969, 7/2, p. 293-300.
1695. Oroian, Teofil, Academia Românã ºi Marea Unire, în Revista de
istorie militarã, 1992, nr. 6, p. 12-13, 31.
1696. Oroian, Teofil, Acþiunea militarã ºi Marea Unire, în Document,
1999, 2, nr. 1, p. 11-14.
1697. Otu, Petre, Oºtirea, apãrãtoare a actelor de unire, în Revista de istorie
militarã, 1998, nr. 6, p. 2-5.
1698. Panait, Panait I., Bucureºtii Marii Uniri, în Pagini de istorie, vol. I,
Bucureºti, Facultatea de Istorie; Societatea de ªtiinþe Istorice din România,
1990, p. 169-172.
1699. Paraschiv, Constantin, Parlamentul român ºi pregãtirea Marii Uniri,
în Revista de istorie, 1987, 40, nr. 1, p. 38-49.
1700. Pascu, ªtefan, Academia Românã ºi unitatea naþionalã, în Studii ºi
articole de istorie, 1975, 29, p. 5-10.
1701. Pãltãnea, Paul, Contribuþii gãlãþene la desãvârºirea unitãþii naþionale,
în Danubius, 1984-1985, 11-12, p. 167-186.
1702. Pãun, ªtefan, Contribuþia locuitorilor fostului judeþ Vlaºca la fãurirea
statului naþional unitar român, în Studii ºi articole de istorie, 1987, 55-56,
p. 209-218.
1703. Petrescu, Nicolae C., Cu tricolorul la catarg. Comandanþi ai Ma-
rinei Militare în Rãzboiul pentru Întregirea României, Piteºti, Europroduct,
2002, 162 p.
1704. Popa, Anghel, Universitatea din Iaºi solidarã cu Marea Unire, în
Candela Moldovei, 1993, 2, nr. 11-12, p. 6.
1705. Popa, Petre, Relaþii ale zonei Argeº-Muscel cu Transilvania. Contri-
buþii argeºene la Marea Unire din 1918, în Studii ºi comunicãri. Muzeul
Câmpulung-Muscel, 1984, 3, p. 9-14.
1706. Popa, Petre, Contribuþii argeºene la Marea Unire (Drumuri comer-
ciale, drumuri ale unitãþii) [I-II], în Argeº, 1988, 23, nr. 11, p. 5; nr. 12, p. 5.
1707. Popescu, Eufrosina, Ecoul unirii Transilvaniei cu vechea Românie în
presa de dincoace de Carpaþi, în Unitate ºi continuitate în istoria poporului
român, coord. D. Berciu, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1968, p. 417-428.

! " Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1708. Preda, Dumitru, Alexandrescu, Vasile, Prodan, Costicã, În apã-

rarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Bucureºti,
Ed. Enciclopedicã, 1994, 336 p., 24 planºe.
1709. Preda, Dumitru, Alexandrescu, Vasile, Prodan, Costicã, La Rou-
manie et sa guerre pour lunité nationale. Campagne 1918-1919, Bucureºti,
Ed. Enciclopedicã, 1995, 464 p., 24 planºe.
1710. Prodan, Costicã, Revenirea armatei române în þarã, dupã conflictele
româno-ungare din 1919. A román hadsereg visszavonulása 1919-ben a román-
magyar összeütközés után. Return of Romanian Army in the Country after
Romanian-Hungarian Military Actions in 1919, în 1918. Sfârºit ºi început
de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era,
1711. Radu, Gheorghe, Marea Unire ºi judeþul Neamþ, în Acta Moldaviae
Meridionalis, 2001-2003, 22-24/1, p. 373-375.
1712. Roman, ªtefan, Contribuþia presei craiovene la lupta pentru unitatea
naþionalã a tuturor românilor, în Revista de istorie, 1978, 31, nr. 7, p. 1237-
1242.
1713. Rusu, Dorina N., Academia Românã ºi unitatea naþionalã, în Aca-
demica, 1994, 4, nr. 3, p. 26-27.
1714. Rusu, Dorina N., Academia Românã ºi unitatea naþionalã, în Re-
vista de istorie militarã, 1998, nr. 6, p. 12-16.
1715. Rusu, Dorina N., Academicieni pe frontul reîntregirii naþionale, în
Academica, 1998, 9, nr. 1-2, p. 28-30.
1716. Rusu, Dorina N., Academia Românã în lupta pentru desãvârºirea
Statului Naþional Unitar Român, în Revista de Teorie Socialã, 1999, 3, nr.
2, p. 17-30.
1717. Rusu, Dorina N., Marea Unire din 1918 ºi Academia Românã, în
Omagiu istoricului Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed. Institutului de ªtiinþe
Politice ºi Relaþii Internaþionale, 2003, p. 78-89.
1718. Saizu, I., Marea Unire în gândirea socialiºtilor ieºeni, în Cronica,
1983, 18, nr. 40, p. 1-2.
1719. Sandachi, Paul, Moghior, Neculai, Un zbor pentru unire, în Revista
de istorie militarã, 1990, nr. 5, p. 3-5.

1720. Scurtu, Ioan, Regele Ferdinand ºi Marea Unire, în Magazin istoric,

1994, 28, nr. 6, p. 3-6.
1721. Sibechi, Gheorghe, Unirea Transilvaniei cu România reflectatã în
presa pietreanã, în Memoria Antiquitatis, 1974-1976 (1981), 6-8, p. 221-228.
1722. Teodorescu, Virgiliu Z., Dr. Constantin I. Istrati, militant pentru
unitatea naþionalã, în Acta Moldaviae Meridionalis, 2001-2003, 22-24/1,
p. 333-352.
1723. Tudor, Vasile, Unul dintre aviatorii Marii Uniri, în Argessis, 2003,
12, p. 507-513.
1724. Turc, Corina, Regina Maria ºi Marea Unire, în Cele Trei Criºuri,
1995, 6, nr. 3-4, p. 12.
1725. Turliuc, Cãtãlin, Comunitatea universitarã ieºeanã ºi realizarea Ro-
mâniei întregite, în Vârstele Unirii. De la conºtiinþa etnicã la unitatea naþio-
nalã, ediþie de Dumitru Ivãnescu, Cãtãlin Turliuc ºi Florin Cântec, Iaºi,
Fundaþia Academicã A. D. Xenopol, 2001, p. 205-210.
1726. Tutula, Vasile, Idealul Marii Uniri în strategia politico-militarã româ-
neascã, în Aletheia, 1996, 6, p. 28-31.
1727. Tuþu, Dumitru, Les actions de larmée roumaine en Transylvanie au
cours des années 1918-1919, în Revue Roumaine dHistoire, 1985, 24, nr. 1-
2, p. 101-123.
1728. Tuþu, Dumitru, Acþiuni ale României în 1918-1919 pentru apãrarea
Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, în Arhivele Olteniei,
1986, 5, p. 138-156.
1729. Þurlea, Petre, Aspecte din opera ºi activitatea lui Nicolae Iorga rela-
tive la lupta pentru independenþã ºi unitate naþionalã, în Muzeul Naþional,
1978, 4, p. 649-654.
1730. Vãtavu, Mihai, Barbu ªtefãnescu-Delavrancea, luptãtor pentru desã-
vârºirea unitãþii naþionale [I-II], în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie A. D. Xenopol, 1976, 13, p. 192-202; 1983, 20, p. 69-76.
1731. Voinea, Radu P., Academia Românã ºi problema unitãþii naþionale,
în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã, 1988, 13, p. 95-100.

! $ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
UNIREA DUPÃ UNIRE
1732. Agrigoroaiei, I., Unirea din 1918 începutul unei noi etape în dez-
voltarea istoricã a României, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie
A. D. Xenopol, 1978, 15, p. 257-276.
1733. Agrigoroaiei, Ion, La Transylvanie dans le cadre de la Roumanie
réunifiée, în Roumanie. Pages dhistoire, 1987, 12, nr. 3, p. 213-223.
1734. Agrigoroaiei, Ion, Marea Unire din 1918. Noile coordonate ale evolu-
þiei economice, în Analele ªtiinþifice ale Universitãþii Al. I. Cuza din Iaºi.
Istorie, 1988, 34, p. 11-28.
1735. Agrigoroaiei, Ion, Consecinþe economice ale Marii Uniri, în Marea
1736. Agrigoroaiei, Ion, Iacob, Gheorghe, Noul cadru de afirmare a cul-
turii. Învãþãmântul, în Marea Unire din 1918 în context european, coord.
Ioan Scurtu, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã; Ed. Academiei Române, 2003,
p. 347-382.
1737. Agrigoroaiei, I., Saizu, I., Formarea statului naþional unitar român
ºi reformele democratice din primii ani postbelici, în Analele ªtiinþifice ale
Universitãþii Al. I. Cuzadin Iaºi. Istorie, 1978, 24, p. 69-76.
1738. Aniversarea a 70 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România 1
Decembrie 1918 1 decembrie 1988, Alba Iulia, Episcopia Ortodoxã Alba
Iulia, 1989, 32 p.
1739. Baboº, Alexandru, Consiliul Dirigent al Transilvaniei ºi apãrarea
Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, Sibiu, Ed. Academiei Trupelor de Uscat,
1997, 119 p.
1740. Bãrbulescu, Elena, Bãrbulescu, Constantin, 1 Decembrie la Cluj-
Napoca (1949-2004). Anatomia unei sãrbãtori, în Caiete de Antropologie
Istoricã, 2005, 4, nr. 1, p. 293-312.
1741. Bold, Emilian, Consolidarea unitãþii naþional-statale româneºti. Mã-
suri legislative, economice, politice ºi sociale (1918-1940), Iaºi, Universitatea
Al. I. Cuza, 1987, 179 p.
1742. Caþavei, Victor, Aniversãrile Unirii Transilvaniei cu România, în
Ziridava, 1979, 11, p. 503-519.

Unirea dupã Unire 327
1743. Cimponeriu, Ecaterina, Dezvoltarea industriei metalurgice din Tran-

silvania dupã unirea cu România (1919-1939), în Studii. Revistã de istorie,
1968, 21, nr. 6, p. 1199-1212.
1744. Ciobanu, Vasile, Ecouri în presa strãinã la aniversãrile statului naþio-
nal unitar român, în Transilvania, 1983, 12, nr. 11, p. 16-17, 36.
1745. Cipãianu, George, Iancu, Gheorghe, Nouvelles contributions concer-
nant linstitution de ladministration roumaine dans le Banat (1919), în Anu-
arul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1985-1986, 27, p.
457-474.
1746. Curculescu, Marian, Mentalitatea colectivã în România dupã Marea
Unire, în Studii ºi articole de istorie, 2000, 65, p. 105-124.
1747. Duþu, Alexandru, Schipor, Ilie, Însemnãtatea Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918 pentru dezvoltarea ulterioarã a României pe drumul progre-
sului ºi civilizaþiei, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional
unitar român, coord. Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p.
305-323.
1748. Florescu, Gh. I., 1 Decembrie în dezbaterile Parlamentului român
(1919-1938), în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol,
Iaºi, 1980, 17, p. 243-254.
1749. Florescu, Gheorghe I., Unirea cea mare ºi parlamentul României
(1919-1938), în Cronica, 1993, 28, nr. 22, p. 2.
1750. Galea, Aurel, Unele aspecte ale activitãþii Consiliului Dirigent în
Transilvania, Banat, Criºana ºi Maramureº în perioada 2 decembrie 1918-10
aprilie 1920, în Ziridava, 1977, 7, p. 267-282.
1751. Galea, Aurel, Activitatea Consiliului Dirigent privind aplicarea rezo-
luþiei Marii Adunãri Naþionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în
Marisia, 1996, 25, p. 317-338.
1752. Galea, Aurel, Formarea ºi activitatea Consiliului Dirigent al Transil-
vaniei, Banatului ºi þinuturilor româneºti din Ungaria (2 decembrie 1918
10 aprilie 1920), vol. I, Târgu-Mureº, Tipomur, 1996, 563 p.
1753. Giurgiu, Aurel, Implicaþiile Unirii asupra creditului bancar transil-
vãnean, în Studii de istorie a economiei ºi gândirii economice româneºti, Cluj-
Napoca, Dacia, 1979, p. 77-97.
1754. Hurezeanu, Damian, Unirea ºi problema reformelor din 1918-1923,
în Analele Universitãþii Spiru Haret. Seria Istorie, 1998, nr. 1, p. 53-58.

! & Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1755. Iancu, Gheorghe, Din preocupãrile Consiliului Dirigent pentru orga-

nizarea administraþiei româneºti în Transilvania, în Anuarul Institutului de
Istorie ºi Arheologie Cluj, 1971, 14, p. 195-213.
1756. Iancu, Gheorghe, Problema desfiinþãrii Consiliului Dirigent, în
Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie Cluj, 1972, 15, p. 373-391.
1757. Iancu, Gheorghe, Preocupãrile Consiliului Dirigent în vederea orga-
nizãrii justiþiei în Transilvania (1918-1920), în Anuarul Institutului de Istorie
ºi Arheologie Cluj-Napoca, 1975, 18, p. 213-228.
1758. Iancu, Gheorghe, Din procesul de uniformizare instituþionalã a Tran-
silvaniei cu vechea Românie în timpul Consiliului Dirigent, în ªtefan Meteº
la 85 de ani, Cluj-Napoca, Arhivele Statului Cluj-Napoca, 1977, p. 371-374.
1759. Iancu, Gheorghe, Consideraþii cu privire la rolul ºi locul Consiliului
Dirigent în primii ani dupã Unire, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheo-
logie Cluj-Napoca, 1978, 21, p. 51-65.
1760. Iancu, Gheorghe, Acþiuni ale Consiliului Dirigent în vederea regle-
mentãrii exploatãrii gazului metan din Câmpia Transilvaniei (1919-1920),
în Marisia, 1979, 9, p. 399-406.
1761. Iancu, Gheorghe, Contribuþii la cunoaºterea activitãþii dr. Aurel
Lazãr în timpul Consiliului Dirigent (1918-1919), în Crisia, 1980, 10, p.
165-184.
1762. Iancu, Gheorghe, Preocupãrile Consiliului Dirigent în domeniul
comunicaþiilor, în Marisia, 1981-1982, 11-12, p. 373-390.
1763. Iancu, Gheorghe, Contribuþia Consiliului Dirigent la consolidarea
statului naþional unitar român (1918-1920), Cluj-Napoca, Dacia, 1985, 316
p., 16 planºe.
1764. Iancu, Gheorghe, Consiliul Dirigent, organism democratic al socie-
tãþii româneºti, în Tribuna, 1990, 2, nr. 48, p. 5.
1765. Iancu, Gheorghe, The Ruling Council. The Integration of Transyl-
vania into Romania 19181920, Cluj-Napoca, The Romanian Cultural
Foundation, Center for Transylvanian Studies, 1995, 255 p.
1766. Iancu, Gh., Cipãianu, G., La consolidation de lunion de la Tran-
sylvanie et de la Roumanie (1918-1919). Témoignages francais, Bucureºti, Ed.
Enciclopedicã, 1990, 337 p.
1767. Josan, Nicolae, Povestea veteranilor Marii Uniri din 1918, vãzutã
de la Alba Iulia, în Apulum, 2001, 38, nr. 2, p. 237-248.

1768. Lungu, Cornel, Consiliul Dirigent de la Sibiu prima piatrã la te-

melia Marii Uniri, în Historia, 2003-2004, 2, nr. 26, p. 60-64.
1769. Moga, Valer, Serbãrile Unirii. Alba Iulia 20 mai 1929, în Apulum,
1985, 22, p. 293-303.
1770. Moldovan, Silviu B., România Mare: iluzia situaþiei ireversibile,
în Dosarele Istoriei, 2003, 8, nr. 11, p. 52-55.
1771. Mureºan, Maria, Coordonate ale dezvoltãrii economiei româneºti din
perspectiva Marii Uniri [I-III], în Revista economicã, 1988, nr. 18, p. 22-23;
nr. 19, p. 24-25; nr. 21, p. 24-25.
1772. Mureºanu, Camil, Marea Unire ºi dezvoltarea ulterioarã a României
moderne, în Memoriile secþiei de ºtiinþe istorice ºi arheologice. Academia Ro-
mânã, 1992, 17, p. 129-135.
1773. Nistor, Ioan Silviu, Lunification institutionnelle et administrative
de la Roumanie parachevé, Bucureºti, Ed. Academiei R.S.R., 1985, 15 p.,
[extras din] Nouvelles études dhistoire. Publiée à loccasion du XVIe Congrès
international des sciences historiques, Stuttgart, 1985, p. 129-143.
1774. Nistor, Ioan Silviu, Constituirea sistemului instituþional ºi admi-
nistrativ unitar al României întregite, în 80 de ani de administraþie româ-
neascã la Cluj-Napoca, vol. I, coord. Dan Brudaºcu, Cluj-Napoca, s.n.,
1999, p. 7-20.
1775. Ogãºanu, Dumitru, Marea Unire ºi urmãrile realizãrii unitãþii na-
þional-statale a românilor, în Aletheia, 2002, 13, p. 298-304.
1776. Orzac, Dorina, Mândria unui trecut glorios ºi multã sãrãcie. Inte-
grarea Maramureºului în România Mare, în Dosarele Istoriei, 2003, 8, nr.
2, p. 32-38.
1777. Pãun, Nicolae, The Impact of the Great Union on Romanias Inter-
war Economic Development, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia,
1988, 33, fasc. 2, p. 33-41.
1778. Pop, Marin, Manifestãri culturale ocazionate de sãrbãtorirea zilei de
1 Decembrie, în ªimleu Silvaniei, în primii ani dupã unire, în Silvania, 2002,
1, nr. 4, p. 23-27.
1779. Pop, Marin, Satul sãlãjan dupã Marea Unire (1918-1921), în Ziri-
dava, 2002, 23, p. 271-279.
1780. Porchet, Alain, Le cas roumain... 20 ans après, în La fin de la Pre-
mière Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne,

!! Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
coord. George Cipãianu ºi Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Presa Universitarã

Clujeanã, 2000, p. 343-355.
1781. Pralea, Mihaela, Impactul Marii Uniri asupra instruirii contingen-
tului 1921, în România în ecuaþia pãcii ºi dictatului, Piteºti, Bucureºti, Bra-
ºov, Cluj-Napoca, Paralela 45, 2001, p. 197-202.
1782. Rusenescu, M., Les fêtes du cinquantenaire de lUnion de la Transyl-
vanie avec la Roumanie, în Revue Roumaine dHistoire, 1969, 8, nr. 1, p.
179-185.
1783. Sachelarie, Ovid, Georgescu, Valentin Al., Unirea din 1918 ºi pro-
blema unificãrii legislaþiei, în Studii. Revistã de istorie, 1968, 21, nr. 6, p.
1185-1198.
1784. Schipor, Ilie, The Importance of the Great Union of December, 1918
for Romanias Subsequent Development on the Road to Progress and Civiliza-
tion, în 1918. The Triumph of a Great Ideal. The Making of the Romanian
Unitary National State, ediþie de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã,
1988, p. 318-336.
1785. Scurtu, Ioan, Principalele trãsãturi ale evoluþiei României în primul
deceniu dupã Unirea cea Mare, în Memoria Antiquitatis, 1977-1979 (1985),
9-11, p. 385-390.
1786. Scurtu, Ioan, Stãri de spirit dupã Marea Unire. România Mare ºi
nouã, în Magazin istoric, 1994, 28, nr. 4, p. 3-6.
1787. Scurtu, Ioan, Integrarea provinciilor româneºti unite în 1918 în ca-
drul statului naþional român. A Román állam egyesült tartományainak inte-
grálása 1918-ban. Integration of United Provinces in Romanian State in 1918,
în 1918. Sfârºit ºi început de epocã. Korszakvég korszakkezdet. The End and
the Beginning of an Era, coord. Cornel Grad ºi Viorel Ciubotã, Zalãu,
Lekton; Satu Mare, Ed. Muzeului Sãtmãrean, 1998, p. 47-74.
1788. Scurtu, Ioan, Viaþa politicã în România în anii 1918-1923, în Marea
1789. Simion, Natalia, Saizu, Ioan, Judecãþi în favoarea modernizãrii
României dupã Marea Unire, în Anuarul Institutului de Istorie ºi Arheologie
A. D. Xenopol, 1988, 25/2, p. 117-127.
1790. ªora, Gheorghe, Aspecte din activitatea lui Vasile Goldiº la consoli-
darea ºi dezvoltarea României (1918-1934) [I-II], în Crisia, 1976, 6, p. 145-
169; 1977, 7, p. 205-242.

1791. Zainea, Ion, Unirea din 1918 ºi procesul instaurãrii administraþiei

româneºti în Criºana (1919-1921), în Crisia, 1999, 29, p. 169-186.
TE XT E A N I V E R S A R E ª I D E C I RC U M S TA N Þ Ã
1792. 1 December 1918, Alba Iulia. The Decision of the Union of Transyl-
vania with Romania, în Transylvanian Review, 1993, 2, nr. 3, p. 3-4.
1793. 1 Decembrie 1918 supremul act de voinþã al întregului popor român,
în Anale de istorie, 1985, 31, nr. 6, p. 3-11.
1794. Agrigoroaiei, Ion, Marea Unire ºi amplificarea progresului general
al societãþii româneºti, în Cronica, 1988, 23, nr. 49, p. 6.
1795. Albu, Corneliu, Unirea idealul constant al poporului român, în Fo-
rum, 1988, 30, nr. 12, p. 47-54.
1796. Almaº, Dumitru, Hronicul Unirii, în Cutezãtorii, 1968, 2, nr. 62,
p. 3-5.
1797. Almaº, Dumitru, Pe-al nostru steag e scris unire!..., în Viaþa mili-
tarã, 1968, nr. 11, p. 3-4.
1798. Almaº, Dumitru, Unire pentru toate veacurile, în Lupta întregului
popor, 1988, nr. 4, p. 32-34.
1799. Anghel, Gh., Expresie a unei lupte seculare, în Era socialistã, 1983,
63, nr. 22, p. 14-16.
1800. Antip, Constantin, Apoteoza unei lupte de veacuri, în Magazin isto-
ric, 1968, 2, nr. 11, p. 2-12.
1801. Ardeleanu, Ion, Marea unire n-a fost darul nimãnui, ea este produsul
legic al dezvoltãrii noastre istorice, în Astra, 1978, nr. 4, p. 6.
1802. Ardeleanu, Ion, 65 de ani de la fãurirea statului naþional unitar
român, în Revista muzeelor ºi monumentelor. Muzee, 1983, 20, nr. 9, p. 3-9.
1803. Ardeleanu, Ion, Limportance historique de lédification de lÉtat na-
tional unitaire roumain, în Revue Roumaine dHistoire, 1983, 22, nr. 4, p.
287-291.
1804. Ardeleanu, Ion, Marea Unire din 1918 încununare a luptei secu-
lare a poporului român pentru unitate ºi independenþã naþionalã, în România
literarã, 1986, 19, nr. 48, p. 12-13.

!! Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1805. Ardeleanu, Ion, Un Jour pour tous les siècles, în Roumanie. Pages
dhistoire, 1987, 12, nr. 4, p. 122-135.
1806. Ardeleanu, Ion, Recunoaºterea dreptului istoric, în Magazin istoric,
1988, 22, nr. 12, p. 27-32.
1807. Ardeleanu, Ion, Muºat, Mircea, Arimia, Vasile, Miºcarea românã
pentru Unire este o miºcare popularã [I-VIII], în Contemporanul, 1983, nr.
42, p. 6; nr. 43, p. 8-9; nr. 44, p. 5; nr. 45, p. 7; nr. 46, p. 7; nr. 47, p. 5;
nr. 48, p. 5; nr. 49, p. 11.
1808. Badea, Marin, Unirea nãzuinþã de veacuri a poporului român, în
Flacãra, 1968, 17, nr. 705, p. 10-12.
1809. Bányai, László, 1918. December 1, în Új élet, 1968, 11, nr. 22, p. 3.
1810. Batalli, Ionel, 1 Decembrie 1918 corolar al procesului de formare a
statului naþional unitar român, în Studii ºi materiale de muzeografie ºi istorie
militarã, 1983, 16, p. 15-20.
1811. Báthory, Lajos, Az egész nép, az egész nemzet mðve volt 19181983
[A fost opera întregului popor, a întregii naþiuni 1918-1983], în Mðvelødés,
1983, 36, nr. 10, p. 3-4, 36.
1812. Bãlan, Coriolan, Cel mai mare act din istoria neamului. Tinerii cer
lãmuriri lui Maniu, în Magazin istoric, 1993, 27, nr. 12, p. 20-21.
1813. Bãnescu, Marcu, Aere Perennius, în Mitropolia Banatului, 1988, 38,
nr. 6, p. 16-20.
1814. Berindei, Dan, 1 Decembrie 1918 rezultatul unui proces legic, în
Revista românã de studii internaþionale, 1984, 18, nr. 2, p. 164-166.
1815. Berindei, Dan, Marea Unire: 1918. De la conºtiinþa de neam la
conºtiinþa naþionalã, în Academica, 1996, 7, nr. 2, p. 16-17.
1816. Berindei, Dan, 1918 anul unitãþii naþionale, în Revista de istorie
militarã, 1998, nr. 1, p. 6-11.
1817. Berindei, Dan, 1918 un an al miracolului naþional!, în Academica,
1998, 9, nr. 1-2, p. 1, 3.
1818. Berindei, Dan, 1 Decembrie 1918, act final al unui proces milenar,
în Revista de istorie militarã, 1999, nr. 6, p. 1-3.
1819. Berindei, Dan, Bilanþul unei împliniri istorice, în Academica, 1999,
9, nr. 3, p. 4-5.

Texte aniversare ºi de circumstanþã 333
1820. Boia, Lucian, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, încununare a

evoluþiei milenare istorice româneºti, în Tribuna României, 1984, 13, nr. 281,
p. 4; în limba englezã la p. 10.
1821. Boicu, L., Unirea cea mare (1918-1968), în Anuarul Institutului
de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1968, 5, p. 5-9.
1822. Borcea, Liviu, Mãrturii ale statorniciei..., în Familia, 1988, 24, nr.
10, p. 11.
1823. Boroº, Daniel, Semnificaþia zilei de 1 Decembrie 1918, în Anuarul
arhivelor mureºene, 2003, 2, p. 191-194.
1824. Botoran, Constantin, 1 Decembrie 1918, dorinþa românilor de-a fi
uniþi pe vatra locuitã de-a lungul istoriei, în Magazin istoric, 1987, 21, nr.
12, p. 15-18.
1825. Buzatu, Gh., Marea Unire a Românilor, în Mitropolia Moldovei ºi
Sucevei, 1978, 54, nr. 9-12, p. 668-675.
1826. Buzatu, Gh., Alba-Iulia, 1 decembrie 1918, în Cronica, 1983, 18,
nr. 48, p. 6-7.
1827. Campus, Eliza, Contribuþii la Unire, în Lumea, 1968, nr. 48, p.
22-33.
1828. Cartea Unirii. Volum omagial dedicat împlinirii a 65 de ani de la
fãurirea statului naþional-român, Alba Iulia, Centrul de Îndrumare a Crea-
þiei Populare ºi a Miºcãrii Artistice de Masã Alba, 1983, 185 p.
1829. Ceachir, N., Sofronie, Mihai, Dumitraºcu, Gh., Bodea, Gh., Pagini
din epopeea unitãþii naþionale, în Tomis, 1969, 3, nr. 11, p. 1-2.
1830. Ceauºescu, Ilie, Transilvania de la daci la 1918. Douã milenii de
luptã ºi muncã pentru menþinerea ºi apãrarea fiinþei ºi demnitãþii naþionale,
în Anale de istorie, 1978, 24, nr. 6, p. 69-84.
1831. Cheresteºiu, Victor, Erdély Romániával való egyesülésének évfordulója
[Jubileul Unirii Transilvaniei cu România], în Utunk, 1968, 23, nr. 48, p. 1.
1832. Chronique de la Grande Union, în Roumanie. Pages dhistoire, 1983,
8, nr. 4, p. 140-191.
1833. Cinci decenii de la unirea Transilvaniei cu Þara. 1 decembrie 1918
1 decembrie 1968, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, 1968, 44, nr. 11-12,
p. 609-616.

!!" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1834. Cipãianu, George, Sã se facã voia mulþimii..., în Steaua, 1988, 39,

nr. 10, p. 2.
1835. Ciurea, D., Unirea Transilvaniei imperativ istoric, în Anuarul Insti-
tutului de Istorie ºi Arheologie A. D. Xenopol, 1983, 20, p. 47-49.
1836. Condurachi, E., Alba Iulia, symbole de lunité nationale, în La Rou-
manie daujourdhui, 1968, nr. 8, p. 12-15.
1837. Constantinescu, Miron, Un eveniment de importanþã istoricã. Uni-
rea Transilvaniei cu România, în Lumea, 1968, nr. 49, p. 12-14.
1838. Constantiniu, Florin, Gânduri despre Marea Unire din 1918, în
Academica, 2000, 11, nr. 1-2, p. 9.
1839. Cosma, Ioana, Colocviu de istorie, în Tribuna, 1986, 30, nr. 49, p. 7.
1840. Cristian, V., 1 Decembrie 1918: fãurirea unitãþii statului naþional
unitar român, în Iaºul literar, 1968, nr. 12, p. 18-24.
1841. Cristian, V., Profunde semnificaþii istorice (1918), în Era socialistã,
1983, 63, nr. 22, p. 20-21.
1842. Cronica Marii Uniri [I-II], în Magazin istoric, 1978, 12, nr. 11,
p. 1-63; nr. 12, p. 5-32.
1843. Daicoviciu, C., 1 Decembrie, în Steaua, 1968, 19, nr. 11, p. 3-4.
1844. Daicoviciu, Constantin, Marea Unire, în Viaþa Româneascã, 1968,
21, nr. 11, p. 3-5.
1845. Daicoviciu, Constantin, Unirea necesitate istoricã, în Astra, 1968,
3, nr. 11, p. 1-4.
1846. Deac, Augustin, Hazánk történelmének fontos eseménye [Evenimen-
tele importante ale istoriei patriei noastre], consemnat de Sandu Naumescu,
în Új élet, 1968, 11, nr. 22, p. 2.
1847. Deaconu, Luchian, 1918-1985. Voinþã a întregului popor, în Ra-
muri, 1985, nr. 12, p. 1, 3.
1848. Diaconescu, Mihail, Unirea cea Mare, în Transilvania, 1988, 17,
nr. 11, p. 28-29.
1849. Dima, A., La cincantenarul Unirii, în Revista de istorie ºi teorie lite-
rarã, 1968, 17, nr. 4, p. 575-577.
1850. Dodu Bãlan, Ion, Statornicia unui ideal: Unirea, în Marea Unire
ºi idealurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine, 1993, p.
411-424.

1851. Dohotaru, Adrian, Unirea cu þara, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr.

41, p. 1, 6.
1852. Edroiu, Nicolae, Unirea ca ideal ºi necesitate obiectivã la români, în
Steaua, 1988, 39, nr. 11, p. 4-5.
1853. Edroiu, Nicolae, 1 Decembrie 1918 în istoria poporului român, în
Academica, 2001, 12, nr. 1-2, p. 5.
1854. Epure, Gh., Semnificaþia istoricã a unirii Transilvaniei cu România,
în Revista de filozofie, 1978, 25, nr. 6, p. 687-691.
1855. Faur, Viorel, În spiritul unui profund democratism, în Familia, 1983,
19, nr. 11, p. 1, 6.
1856. Faur, Viorel, Tricolorul, simbolul mândru al suveranitãþii naþionale,
în Familia, 1988, 24, nr. 1, p. 6.
1857. Faur, Viorel, Reconstituirea istoriei trãite, în Cele Trei Criºuri, 1994,
5, nr. 1-2, p. 3.
1858. Fãurirea idealului naþional. Unirea Basarabiei cu România. Unirea
Bucovinei cu România. Unirea Transilvaniei cu România, în Academica,
1998, 9, nr. 1-2, p. 24-25.
1859. Firoiu, Dumitru V., A románok Nagy Egyesülését szentesítø jogi ok-
mányok [Documentele juridice care sancþioneazã Marea Unire a românilor],
în Korunk, 1983, 42, nr. 11, p. 847-849.
1860. Floca, Ioan N., Formarea statului naþional unitar român, în Mitro-
polia Ardealului, 1978, 23, nr. 10-12, p. 790-797.
1861. Florea, Vasile, 65 de ani de la fãurirea statului naþional unitar ro-
mân, în Carpica, 1983, 15, p. 7-20.
1862. Florescu, Gh. I., Desãvârºirea unitãþii naþionale expresie a voinþei
întregului popor român, în Carpica, 1979, 11, p. 49-55.
1863. Florescu, Gh. I., Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia corolar al
Unirii, în Cronica, 1988, 23, nr. 46, p. 1-2.
1864. Florescu, Gh. I., Unirea cea Mare: implicaþii ºi semnificaþii, în Cro-
nica, 1988, 23, nr. 43, p. 1-2.
1865. Galeriu, Constantin, 1 Decembrie 1918. Afirmarea istoricã a unitãþii
noastre naþionale dintotdeauna, în Glasul Bisericii, 1983, 42, nr. 9-12, p.
569-574.

!!$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1866. Georgescu, Titu, 1 Decembrie 1918 corolar al luptei pentru uni-

tatea deplinã a statului naþional român, în Viitorul social, 1978, 7, nr. 4, p.
645-654.
1867. Gheorghiu, I., Fãurirea statului naþional unitar rezultat al luptei
îndelungate a poporului, a întregii naþiuni române, în 60 de ani de la fãurirea
statului naþional unitar român, coord. Matei Vlad, I. Gheorghiu ºi Ioan
Scurtu, Bucureºti, Universitatea din Bucureºti, Facultatea de Istorie-Filo-
zofie, 1978, p. 155-176.
1868. Gheþie, Coriolan, Un itinerar istoric spre Alba Iulia, în Almanah
Viaþa Româneascã, 1984, p. 7-13.
1869. Gheþie, Coriolan, Limpezimile de la Alba-Iulia, în Revista Comisiei
Naþionale a României pentru UNESCO, 1988, 30, nr. 4, p. 63-67.
1870. Goia, Vistian, Elocinþa româneascã în slujba marii Uniri, în Steaua,
1988, 39, nr. 9, p. 8-9.
1871. Grecu, Victor V., Unirea permanenþã a istoriei românilor, în Filolo-
gie ºi istorie. Omagiu Marii Uniri, coord. Victor V. Grecu, Sibiu, Societatea
de ªtiinþe Filologice din România, Filiala Sibiu, 1990, p. 11-17.
1872. Hajdu, Gyøzø, La Alba Iulia, Timpul, Istoria au luat o dreaptã
decizie, în Marea Unire ºi idealurile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România
de Mâine, 1993, p. 269-277.
1873. Iacoº, Ion, Pregãtirea ºi oglindirea istoricului eveniment de la 1 de-
cembrie 1918, în Presa noastrã, 1978, 23, nr. 11, p. 27-30.
1874. Ionel, Nicolae, Încununarea fireascã a nãzuinþei ºi luptei seculare
pentru unitate a poporului român, în Revista de filozofie, 1978, 25, nr. 6, p.
679-687.
1875. Ionel, Nicolae, The Accomplishment of the Century-Old Dream of All
Romanians to Live United within the Confines of the Same Country, in a Single,
Free and Independent State, în Revue roumaine des sciences sociales. Série de
philosophie et logique, 1984, 28, nr. 1, p. 7-15.
1876. Ionescu, Cristian, Unirea de la 1 Decembrie 1918 proces istoric
obiectiv, rod al luptei românilor pentru libertate ºi progres social, pentru desã-
vârºirea unitãþii statale ºi naþionale, în Revista românã de drept, 1983, 39,
nr. 12, p. 3-12.
1877. Ionescu, Matei, Permanenþa patriotismului. Jubileul unirii, în Ra-
muri, 1968, 5, nr. 11, p. 4.

1878. Ioniþã, Alexandru M., 1 Decembrie zi de calendar, datã istoricã ºi

sãrbãtoare naþionalã, în Biserica Ortodoxã Românã, 1990, 108, nr. 11-12,
p. 6-9.
1879. Ioniþã, Gh. I., 50 de ani de la desãvârºirea formãrii statului naþional
unitar român. Pagini din lupta dusã de universitarii din România în anii
1918-1944 pentru apãrarea unitãþii statului, a independenþei ºi suveranitãþii
sale, în Revista Învãþãmântului Superior, 1968, 10, nr. 11, p. 5-21.
1880. Ioniþã, Gh. I., Semnificaþiile marii Uniri din 1918 la cotele împlini-
rilor de azi ale României Socialiste, în Forum, 1978, 20, nr. 12, p. 14-27.
1881. Ioniþã, Gh. I., 1918 lannée historique de la fondation de lÉtat na-
tional unitaire roumain, în Analele Universitãþii Bucureºti. Istorie, 1988, 37,
p. 3-10.
1882. Istrate, G., Împlinirea marelui vis, în Iaºul literar, 1968, nr. 12, p.
16-18.
1883. Ivãnescu, D., Constituirea statului naþional unitar român, în Cro-
nica, 1978, 13, nr. 35, p. 3.
1884. Joiþa, Virgil, Adeziune deplinã la hotãrârile Marii Adunãri Naþionale
de la Alba Iulia, în Ramuri, 1985, nr. 12, p. 3.
1885. Josan, Nicolae, 1 Decembrie 1918 ziua Marii Uniri, în Revista
1886. Josan, Nicolae, Deputaþii Marii Adunãri Naþionale, în Tribuna,
1988, 32, nr. 48, p. 7, 16.
1887. Josan, Nicolae, Spicuiri din documentele Marii Adunãri Naþionale
de la Alba Iulia, în Transilvania, 1988, 17, nr. 11, p. 32-34.
1888. Josan, Nicolae, La 75 de ani de la actul istoric din 1 Decembrie 1918.
Repriviri ºi precizãri, în Apulum, 1990-1993, 27-30, p. 11-22.
1889. Lazãr, Emil, Marea Adunare de la Alba Iulia, în Tribuna, 1988, 32,
nr. 48, p. 10.
1890. Loghin, Aurel, Fãurirea statului naþional unitar român, în Cronica,
1968, 3, nr. 48, p. 1, 11.
1891. Lunca, I. N., Naþiunea românã sã hotãrascã singurã aºezarea ei
printre naþiunile libere, în Tribuna, 1978, 22, nr. 27, p. 8.
1892. Maior, L., Soldaþi români în lupta pentru înfãptuirea unitãþii naþio-
nale, în Steaua, 1988, 39, nr. 10, p. 3.

!!& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1893. Maior, Liviu, Împlinirea unui deziderat secular, în Steaua, 1987, 37,
nr. 12, p. 16.
1894. Maior, Liviu, Înfãptuirea statului naþional român, în Tribuna, 1990,
2, nr. 48, p. 3.
1895. Maksutovici, Gelcu, 65 Jahre seit der Bildung des einheitlichen rumä-
nischen Nationalstaates. Der Beitrag der Kulturschaffenden, în Volk und
Kultur, 1983, 35, nr. 11, p. 3-4.
1896. Mamina, Ion, Niculae, Vasile, Nous voulons la Dacie telle quelle
fut, în Revue roumaine, 1983, 37, nr. 11-12, p. 142-147.
1897. Marea Unire de la 1 decembrie 1918 ºi aniversarea zilei Republicii,
în Mitropolia Ardealului, 1986, 31, nr. 6, p. 3-8.
1898. Marian, T., Unirea de la 1918 rezultatul unui proces istoric legic,
al luptei seculare a maselor, în Þara Moþilor. Articole, studii ºi comunicãri,
1978, p. 31-32.
1899. Matei, Al., 1 Decembrie 1918 piatrã de hotar în istoria noastrã
multimilenarã, în Tribuna, 1980, 24, nr. 48, p. 1.
1900. Mârza, Iacob, De la Galtiu la Alba Iulia, în Magazin istoric, 1998,
32, nr. 12, p. 19-20.
1901. Mârza, Iacob, The Union of Alba-Iulia Was Not the Whim of a Mo-
ment, în Transylvanian Review, 2001, 10, nr. 4, p. 81-91.
1902. Mârza, Iacob, Unirea de la Alba Iulia n-a fost capriciul unei clipe,
în Steaua, 2001, 52, nr. 7-8, p. 25-26.
1903. Moisuc, Viorica, De la visul împlinit la visul spulberat. 1918 ºi 1940
în istoria românilor, în Dosarele Istoriei, 1998, 3, nr. 12, p. 6-13.
1904. Munteanu, N. G., Semicentenar, în Munca în sindicate, 1968, nr.
12, p. 36-39.
1905. Mureºan, Camil, Az 1918-as Egyesülés jelentéstartalmai [Cuprinsul
declaraþiilor de unire de la 1918], în Korunk, 1983, 42, nr. 11, p. 833-835.
1906. Mureºan, Camil, Convergenþe spirituale în unirea românilor din
1918, în Academica, 1999, 9, nr. 3, p. 9.
1907. Mureºanu, Camil, Unirea din 1918 ºi semnificaþiile sale în dezvol-
tarea României moderne, în Viitorul social, 1983, 76, nr. 11-12, p. 495-499.
1908. Mureºan, Ovidiu, 1 Decembrie 1918, în Steaua, 1973, 24, 16-31
decembrie, p. 4, 35.

1909. Mureºan, Ovidiu, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în Steaua,

1985, 36, nr. 12, p. 4.
1910. Muºat, Mircea, 1918 moment de rãscruce în dezvoltarea ºi afirma-
rea naþiunii române, în Forum, 1978, 20, nr. 11, p. 6-13.
1911. Muºat, Mircea, Decembrie 1918: vrem sã ne unim cu þara! Asupra
unirii, toþi românii de o pãrere, în Culturã ºi civilizaþie pe pãmântul României,
vol. I, Bucureºti, Universitatea Cultural-ªtiinþificã, 1978, p. 31-45.
1912. Muºat, Mircea, Unirea este sufletul poporului, glasul României, în
1913. Muºat, Mircea, Lupta românilor din Transilvania pentru libertate ºi
unitate naþionalã, în Era socialistã, 1983, 63, nr. 21, p. 15-20.
1914. Muºat, Mircea, Rãdãcinile istorice ale unirii din 1918, în Revista
1915. Muºat, Mircea, La Réunification, în Revue roumaine, 1983, 37, nr.
11-12, p. 117-141.
1916. Muºat, Mircea, 1 Decembrie 1918 o zi pentru eternitate, în Anale
de istorie, 1987, 33, nr. 5, p. 3-20.
1917. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, 1 Decembrie 1918: istoricul act de
dreptate naþionalã, în Magazin istoric, 1983, 17, nr. 12, p. 19-44.
1918. Muºat, Mircea, Ardeleanu, Ion, La Roumanie patrie de tous les
Roumains, în Roumanie. Pages dhistoire, 1983, 8, nr. 4, p. 43-86.
1919. Neagoe, Stelian, 75 de ani de la încheierea procesului unitãþii Sta-
tului naþional român. România de la Rãzboiul Întregirii la Marea Unire
din 1918, în Societate ºi culturã. Noua alternativã, 1993, nr. 6, p. 20-25.
1920. Neamþu, Gelu, Miºcarea naþionalã a românilor din Transilvania
între 1849-1918, în Steaua, 1997, 48, nr. 9-10, p. 41.
1921. Negru, I., La aniversarea a 60 de ani de la marea Unire. Însemnãrile
chirurgului Vasile Bianu din rãzboiul pentru întregirea patriei, în Viaþa medi-
calã, 1979, 26, nr. 2, p. 93-95.
1922. Negulescu, Alexandra, Cu gândul la acel 1 Decembrie 1918, în Ma-
gazin istoric, 1969, 3, nr. 3, p. 75-78.
1923. Netea, Vasile, Acum 50 de ani Transilvania se unea cu România, în
Flacãra, 1968, 17, nr. 705, p. 6-7.
1924. Netea, Vasile, Unirea deziderat secular al poporului român, în Lu-
mea, 1968, nr. 47, p. 20-21.

1925. Ogãºanu, Dumitru, Actele elaborate de Consiliul Naþional Român

Central în vederea pregãtirii unirii Transilvaniei cu România, în Convorbiri
literare, 1998, 131, nr. 9, p. 34-35.
1926. Ogãºanu, Dumitru, Contextul naþional ºi internaþional al realizãrii
Marii Uniri, în Convorbiri literare, 1998, 131, nr. 6, p. 33.
1927. Pascu, ªt., 1 Decembrie 1918, în Revista Arhivelor, 1968, 11, nr. 2,
p. 3-10.
1928. Pascu, ªtefan, Le 50e anniversaire de lunion de la Transylvanie à la
Roumanie, în La Roumanie daujourdhui, 1968, nr. 11, p. 2-6.
1929. Pascu, ªtefan, Desãvârºirea statului naþional român unitar încunu-
nare victorioasã a unei lupte seculare, în Lupta de clasã, 1968, 48, nr. 11, p.
17-28.
1930. Pascu, ªtefan, Pregãtirea ºi desfãºurarea adunãrii de la Alba-Iulia,
în Tribuna, 1968, 12, nr. 48, p. 1, 5.
1931. Pascu, ªtefan, Act de dreptate istoricã: desãvârºirea unitãþii naþionale
a poporului român, în Revista de pedagogie, 1978, 27, nr. 11, p. 2-4.
1932. Pascu, ªtefan, 1 Decembrie 1918. Împlinirea unui mare ideal. De la
naºterea ideii la înfãptuirea idealului [I-IX], în Tribuna, 1983, 27, nr. 38,
p. 3; nr. 41, p. 1, 5; nr. 42, p. 1, 5; nr. 43, p. 1; nr. 44, p. 1, 6; nr. 45, p.
1, 8; nr. 46, p. 8; nr. 47, p. 1, 8; nr. 48, p. 2.
1933. Pascu, ªtefan, Apoteoza secolelor de sacrificii ºi jertfe: desãvârºirea
Unirii, în România literarã, 1983, 16, nr. 48, p. 12-13.
1934. Pascu, ªtefan, Din cartea unirii [I-XIII], în Contemporanul, 1983,
nr. 37, p. 5; nr. 38, p. 5; nr. 39, p. 5; nr. 40, p. 9; nr. 41, p. 5; nr. 42, p. 6;
nr. 43, p. 8; nr. 44, p. 5; nr. 45, p. 7; nr. 46, p. 7; nr. 47, p. 5; nr. 48, p. 5;
nr. 49, p. 11.
1935. Pascu, ªtefan, La Romania e lItalia e la creazionne del loro stato
nazionale unitario, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia Românã,
1983, 8, p. 45-57.
1936. Pascu, ªtefan, Împlinirea unui mare ideal, în Biblioteca ºi cercetarea,
1984, 8, p. I-VIII.
1937. Pascu, ªtefan, LUnion de 1918 uvre du peuple roumain tout
entier, în Roumanie. Pages dhistoire, 1984, 9, nr. 2, p. 52-58.
1938. Pascu, ªtefan, 1 Decembrie 1918. O zi pentru toate veacurile, în
Lupta întregului popor, 1985, nr. 4, p. 4-7, 39.

1939. Pascu, ªtefan, Visul s-a împlinit, în Tribuna, 1986, 30, nr. 49, p. 1, 6.
1940. Pascu, ªtefan, The 1st of December. Epoch-Making Event of the Multi-
millenary Past of the Romanian People, Attainment of Lawful Aspiration, în
International Socialook, 1988, 15, nr. 3, p. 43-46.
1941. Pascu, ªtefan, Coloanele de susþinere ale unitãþii naþional-statale a
poporului român, în Viaþa Româneascã, 1988, 83, nr. 11, p. 3-23.
1942. Pascu, ªtefan, Constituirea statului naþional unitar român. Marea
Unire de la 1 decembrie 1918, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia
Românã, 1988, 13, p. 101-111.
1943. Pascu, ªtefan, The Great Union of 1918 Crowning of the Roma-
nian Peoples Century-Old Efforts to Achieve State Unity, în 1918. The Triumph
of a Great Ideal. The Making of the Romanian Unitary National State, ediþie
de Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 273-291.
1944. Pascu, ªtefan, Lupta pentru unitate naþional-statalã, constantã a
istoriei româneºti. 70 de ani de la Marea Unire, în Revista de istorie ºi teorie
literarã, 1988, 36, nr. 3-4, p. 5-8.
1945. Pascu, ªtefan, Marea Unire din 1918 încununare a eforturilor
multiseculare ale poporului român pentru realizarea unitãþii sale statale, în
1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea statului naþional unitar român, coord.
Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 263-279.
1946. Pascu, ªtefan, Marea Unire din 1918, opera întregului popor român,
în Lupta întregului popor, 1988, nr. 4, p. 40-46; Revista Comisiei Naþionale
a României pentru UNESCO, 1988, 30, nr. 4, p. 9-13.
1947. Pascu, ªtefan, O hotãrâre istoricã, în Tribuna, 1988, 32, nr. 41, p.
1-2.
1948. Pascu, ªtefan, Le Parachèvement de lunité nationale du peuple rou-
main, în Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1988, 33, fasc. 2, p. 3-11.
1949. Pascu, ªtefan, Preluarea Imperiului de românii din Transilvania,
în Tribuna, 1988, 32, nr. 44, p. 2.
1950. Pascu, ªtefan, Revoluþia a învins, în Tribuna, 1988, 32, nr. 43,
p. 3.
1951. Pascu, ªtefan, Semnificaþia ºi însemnãtatea fãuririi statului naþional
unitar român, în Tribuna, 1988, 32, nr. 49, p. 3.
1952. Pascu, ªtefan, Zarurile au fost aruncate!, în Tribuna, 1988, 32, nr.
45, p. 2.

1953. Pascu, ªtefan, Zilele apoteotice ale dreptãþii poporului român [I-II],
în Tribuna, 1988, 32, nr. 47, p. 1-2; nr. 48, p. 6.
1954. Pascu, ªtefan, Ziua cea mare a poporului român, în România literarã,
1988, 21, nr. 44, p. 12-13.
1955. Pascu, ªtefan, Efectele benefice ale Marii Uniri, în Tribuna, 1989,
33, nr. 5, p. 2.
1956. Pascu, ªtefan, Împlinirea unui vis secular: 1 Decembrie 1918, în
Memoriile secþiei de ºtiinþe istorice ºi arheologice. Academia Românã, 1992, 17,
p. 119-128.
1957. Pascu, ªtefan, De la Unirea cea Micã la Marea Unire, în Memoriile
secþiei de ºtiinþe istorice ºi arheologice. Academia Românã, 1993, 18, p. 57-64.
1958. Pascu, ªtefan, Împlinirea unui vis secular, în Marea Unire ºi idealu-
rile naþionale, Bucureºti, Fundaþia România de Mâine, 1993, p. 1-23.
1959. Pascu, ªtefan, De la Unirea cea micã la Marea Unire, în Academica,
1994, 4, nr. 3, p. 22-23.
1960. Pãcurariu, Francisc, Orizontul Marii Uniri, în România literarã,
1983, 16, nr. 47, p. 12-13.
1961. Petric, Aron, Moment crucial în lupta maselor populare pentru liber-
tate ºi progres, în Era socialistã, 1978, 58, nr. 22, p. 5-8.
1962. Pimen Suceveanul, Unirea visul de aur al românilor, în Mitropolia
Moldovei ºi Sucevei, 1984, 60, nr. 10-12, p. 691-693.
1963. Platon, Gheorghe, Fãurirea statului naþional român unitar expresie
a voinþei ºi luptei îndelungate a poporului, în Era socialistã, 1980, 60, nr. 22,
p. 19-22.
1964. Platon, Gheorghe, De la Unirea din 1859 la Marea Unire din 1918,
în România literarã, 1983, 16, nr. 48, p. 10-11.
1965. Platon, Gheorghe, 1 Decembrie 1918 o zi înscrisã în eternitate, în
Cronica, 1988, 23, nr. 48, p. 1-2.
1966. Platon, Gheorghe, Permanenþe istorice româneºti: unitatea ºi inde-
pendenþa [I-II], în Magazin istoric, 1989, 23, nr. 2, p. 2-4, 8; nr. 3, p. 4-6.
1967. Platon, Gheorghe, Spre desãvârºirea unitãþii naþionale. De la Uni-
rea cea Micã la Marea Unire, în Memoriile Secþiei de ºtiinþe istorice. Academia
Românã, 1990, 15, p. 115-124.

1968. Platon, Gheorghe, Desãvârºirea unitãþii naþionale a statului român.

Consacrare internaþionalã ºi împlinire a aspiraþiilor naþionale, în Academica,
1998, 9, nr. 1-2, p. 37-41.
1969. Platon, Gheorghe, 1er Décembre 1918. Parachèvement de lunité
nationale, în Transylvanian Review, 1999, 8, nr. 1, p. 39-54.
1970. Plãmãdealã, Antonie, Trepte spre Marea Unire, în Mitropolia Ardea-
lului, 1988, 33, nr. 6, p. 39-44; Vatra, 1988, 18, nr. 12, p. 213 A-213 B.
1971. Poenaru, Emil, Un principiu fundamental al declaraþiei de la Alba
Iulia, în Argeº, 1968, 3, nr. 11, p. 6-7.
1972. Polgár, István, Gyulafehérvár az ünnep eløestéjén [Alba Iulia în ajun
de sãrbãtoare], în Új élet, 1968, 11, nr. 22, p. 4-5.
1973. Popa, C., Sub semnul marii Uniri, în Steaua, 1983, 34, nr. 11, p. 2.
1974. Popa, Mircea, Visul milenar al Unirii, în Tribuna, 1988, 32, nr. 48,
p. 14.
1975. Popescu, Florentin, Alba Iulia 50. Reportaj solemn, în Viaþa studen-
þeascã, 1968, nr. 41, p. 3.
1976. Popescu-Puþuri, Ion, Marea Unire ºi semnificaþia ei istoricã, în Ana-
le de istorie, 1983, 29, nr. 6, p. 3-20.
1977. Popiºteanu, Cristian, Mãrturii ºi documente, în Lumea, 1968, nr.
48, p. 20-21.
1978. Popiºteanu, Cristian, 1 Decembrie 1918. Marea Unire a românilor.
Visul unui neam ºi împlinirea lui, fapte ºi documente istorice, în Tribuna Ro-
mâniei, 1986, 15, nr. 329, p. 6-7.
1979. Porþeanu, Alexandru, Monumentala Unire de la 1 Decembrie 1918,
în Revista muzeelor ºi monumentelor. Monumente istorice ºi de artã, 1983, 14,
nr. 2, p. 3-5.
1980. Preda, Dumitru, 1 Decembrie 1918 piatrã de hotar în devenirea
istoricã a poporului român, în Viitorul social, 1988, 81, nr. 9-10, p. 387-400.
1981. Protopopescu, George, Împlinirea marelui ideal: Alba Iulia, 1 De-
cembrie 1918, în Acta Musei Napocensis, 1983, 20, p. XI-XX.
1982. Racoviþan, Mihai, Unitatea naþionalã tendinþe, aspiraþii, luptã,
împlinire, în Mitropolia Ardealului, 1979, 24, nr. 10-12, p. 793-797.

!"" Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
1983. Racoviþan, Mihai, 70 de ani de la Marea Unire. Lupta poporului

român pentru independenþã ºi unitate naþionalã, în Transilvania, 1988, 17,
nr. 11, p. 10-12.
1984. Rãdulescu, Adrian, 1 decembrie 1918 încununare a aspiraþiilor
seculare, în Tomis, 1985, 20, nr. 11, p. 2.
1985. Scurtu, Ioan, Marea Unire din 1918 opera fundamentalã a maselor
populare, în Forum, 1978, 20, nr. 12, p. 6-9.
1986. Segãrceanu, Ion, Alba Iulia 50, în Viaþa studenþeascã, 1968, nr. 42,
p. 1-2.
1987. Sesiune ºtiinþificã pe tema: Fãurirea statului naþional unitar român
moment crucial în lupta maselor populare pentru libertate ºi progres, în Anale
de istorie, 1978, 24, nr. 6, p. 35-55.
1988. Smãrãndescu, Vasile, Pe traseele Unirii, în Magazin istoric, 1988,
22, nr. 10, p. 38-39.
1989. Soarele de la Alba Iulia, în Mitropolia Banatului, 1988, 38, nr. 6,
p. 3-8.
1990. Sofronie, George, Voinþa hotãrâtã de Unire, în Magazin istoric,
1997, 31, nr. 12, p. 4.
1991. Stanciu, Ion, Operã a eforturilor unite ale românilor de pretutindeni,
în Era socialistã, 1983, 63, nr. 22, p. 17-19.
1992. Stoian, Mihai, Alba Iulia. Sfânta cetate de nãdejde ºi de slavã a nea-
mului românesc, în Familia, 1988, 24, nr. 11, p. II-III.
1993. Stoian, Mihai, 1 Decembrie 1918. O duminicã binecuvântatã de
Dumnezeu, în România literarã, 1993, 26, nr. 46, p. 12-15.
1994. Strãuþ, Irimie, Marea carte a Unirii, în Argeº, 1968, 3, nr. 11, p. 5.
1995. ªerbãnescu, Niculae, Lupta românilor pentru unitatea naþionalã,
permanenþã a istoriei patriei noastre. Cu prilejul aniversãrii a 65 de ani de la
fãurirea statului naþional unitar român 1918-1983, în Glasul Bisericii,
1983, 42, nr. 9-12, p. 559-568.
1996. ªtefãnescu, ªtefan, Marea Adunare de la Alba Iulia proclamã..., în
Flamura Prahovei. Supliment, 1968, p. 4-6.
1997. ªtefãnescu, ªtefan, Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România,
în Magazin, 1968, 12, nr. 582, p. 2.

1998. ªtefãnescu, ªtefan, Treptele istorice ale Marii Uniri, în Memoriile

secþiei de ºtiinþe istorice ºi arheologice. Academia Românã, 1992, 17, p. 83-96.
1999. ªtefãnescu, ªtefan I., 75 de ani de la Marea Unire: 1918. Biruit-a
voinþa poporului român, în Forum, 1993, 35, nr. 11-12, p. 4-9.
2000. ªteiu, Nicolae, conºtiente de dreptul recunoscut de istorie, în
Transilvania, 1986, 15, nr. 10, p. VIII.
2001. ªtirban, Marcel, Bine aþi venit în sfânta cetate de durere ºi slavã a
neamului românesc, în Tribuna, 1993, 5, nr. 47, p. 1-2.
2002. ªtirban, Marcel, La Alba Iulia în ziua Unirii Celei Mari, în Studia
Universitatis Babeº-Bolyai. Historia, 1993, 38, nr. 1-2, p. 139-168.
2003. ªtirban, Marcel, Început de drum spre Marea Unire, în Tribuna,
1995, 7, nr. 14, p. 1, 9.
2004. Teoctist, arhiepiscop al Iaºilor ºi mitropolit al Moldovei ºi Sucevei,
Mãreaþã zi, înãlþãtoare zi, în Mitropolia Moldovei ºi Sucevei, 1978, 54, nr.
9-12, p. 655-660.
2005. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Darul libertãþii ne
cheamã la unitate, în Biserica Ortodoxã Românã, 1990, 108, nr. 11-12, p.
3-5.
2006. Teodor, Pompiliu, Premisele fireºti ale Marii Uniri, în Era socialistã,
1983, 63, nr. 21, p. 13-14.
2007. Teodor, Pompiliu, 1 Decembrie 1918, în Tribuna, 1986, 30, nr. 48,
p. 1-2.
2008. Teodor, Pompiliu, A románok közös eredetének tudata és az egység
megvalósítása [Conºtiinþa originii comune a românilor ºi realizarea unirii],
în Korunk, 1988, 47, nr. 10, p. 727-731.
2009. Þibrea, Vasile, 80 de ani de la Unirea Basarabiei, Bucovinei, Bana-
tului, Criºanei, Maramureºului ºi Transilvaniei cu Þara Mamã România,
în Maramureº, vatrã de istorie milenarã, 1998, 4, p. 129-156.
2010. Unc, Gh., O încoronare a tuturor unirilor, în Magazin istoric,
1985, 19, nr. 4, p. 18-20.
2011. Unc, Gh., Naþiunea românã într-un singur stat, în Magazin
istoric, 1988, 22, nr. 12, p. 11-14, 33.

!"$ Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
2012. Unirea de la 1 Decembrie 1918 încununare a luptei ºi nãzuinþelor

tuturor românilor de a avea un stat unitar, independent, de a trãi liberi, în pace
ºi colaborare cu vecinii, cu alte popoare, în Revista de istorie, 1985, 38, nr. 12,
p. 1153-1156.
2013. Ursu, Ioana, Unirea Transilvaniei cu România pentru toate veacurile,
în Magazin istoric, 1984, 18, nr. 12, p. 18-20.
2014. Vereº, Nicolae, 1 Decembrie 1918 moment epocal în istoria popo-
rului român, în Marisia, 1978, 8, p. 9-21.
2015. Vesa, Vasile, Din necesitatea adâncã a poporului român, în Steaua,
1983, 34, nr. 11, p. 8-9.
2016. Vesa, Vasile, Încoronarea unui efort multisecular, în Steaua, 1985,
36, nr. 12, p. 6-7.
2017. Vesa, Vasile, Expresia unui profund democratism, în Familia, 1988,
24, nr. 10, p. 1, 6.
2018. Vesa, Vasile, A Nagy Egyesülés demokratikus jellege [Caracterul de-
mocratic al Marii Uniri], în Korunk, 1988, 47, nr. 11, p. 807-809.
2019. Vlad, Ioan, Dreptate ºi necesitate inexorabilã, în Astra, 1988, 23,
nr. 7, p. 6.
2020. Voinea, Radu P., Þinta noastrã unitatea naþionalã, în Magazin
istoric, 1989, 23, nr. 1, p. 25-29.
2021. Zaharia, Gheorghe, Lupta multisecularã a poporului român pentru
unitate naþional-statalã, în Statul naþional român factor esenþial al pro-
gresului social, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 9-98.
2022. Zaharia, Gheorghe, Muºat, Mircea, Lupta pentru independenþã,
suveranitate ºi unitate, permanenþã a istoriei poporului român, în Culturã ºi
civilizaþie pe pãmântul României, vol. I, Bucureºti, Universitatea Cultural-
ªtiinþificã, 1978, p. 16-30.
2023. Zãrnescu, Constantin, Ziua cea mare, în Tribuna, 1988, 32, nr. 48,
p. 9.
INTERPRETÃRI COMUNISTE
2024. Aprecierile secretarului general al Partidului Comunist Român tova-

rãºul Nicolae Ceauºescu cu privire la semnificaþia istoricã a fãuririi statului

Interpretãri comuniste 347
unitar naþional 1918-1983, Bucureºti, Academia de ªtiinþe Sociale ºi Poli-

tice, 1983, 55 p.
2025. Arãdãvoaice, Gheorghe, Unitatea tuturor fiilor patriei chezãºie a
edificãrii socialismului ºi comunismului în România, în 1918. Triumful marelui
ideal. Fãurirea statului naþional unitar român, coord. Ilie Ceauºescu, Bucu-
reºti, Ed. Militarã, 1988, p. 361-378.
2026. Ardeleanu, Ion, Conceptul de unitate naþionalã în gândirea tovarã-
ºului Nicolae Ceauºescu, în România literarã, 1988, 21, nr. 49, p. 12-13.
2027. Ceauºescu, Nicolae, Cuvântare la adunarea popularã de la Alba
Iulia cu prilejul festivitãþilor consacrate semicentenarului unirii Transilvaniei
cu România 28 noiembrie 1968, în România pe drumul desãvârºirii con-
strucþiei socialiste. Rapoarte, cuvântãri, articole. Ianuarie 1968 martie 1969,
vol. III, Bucureºti, Ed. Politicã, 1969, p. 696-704.
2028. Ceauºescu, Nicolae, Expunere la ºedinþa jubiliarã a Marii Adunãri
Naþionale consacratã sãrbãtoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu
România 29 noiembrie 1968, Bucureºti, Ed. Politicã, 1968, 61 p.; [ºi] în
România pe drumul desãvârºirii construcþiei socialiste. Rapoarte, cuvântãri,
articole. Ianuarie 1968 martie 1969, vol. III, Bucureºti, Ed. Politicã, 1969,
p. 705-752.
2029. Ceauºescu, Nicolae, Expunere la Sesiunea solemnã comunã a Comite-
tului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naþional al Frontu-
lui Unitãþii Socialiste ºi Marii Adunãri Naþionale consacratã aniversãrii a ºase
decenii de la fãurirea statului naþional unitar român. 1 decembrie 1978, Bu-
cureºti, Ed. Politicã, 1978, 64 p.
2030. Ceauºescu, Nicolae, Unirea rezultat al luptei necurmate a maselor
largi populare, a întregului nostru popor, în Magazin istoric, 1978, 12, nr. 12,
p. 1-4.
2031. Ceauºescu, Nicolae, Expunere la Adunarea festivã consacratã sãrbã-
toririi a 65 de ani de la fãurirea statului naþional unitar român. 1 decembrie
1983, Bucureºti, Ed. Politicã, 1983, 32 p.
2032. Ceauºescu, Nicolae, Fãurirea statului naþional unitar român, Bucu-
reºti, Ed. Politicã, 1983, 143 p.
2033. Coman, Ion, Comrade Nicolae Ceauºescus Work on One of the Car-
dinal Achievements of the Romanian People: The Completion of the Making of
the Romanian Unitary National State, în 1918. The Triumph of a Great Ideal.
The Making of the Romanian Unitary National State, ediþie de Ilie Ceau-
ºescu, Bucureºti, Ed. Militarã, 1988, p. 1-16.

!"& Bibliografie româneascã ºi central-est-europeanã
2034. Coman, Ion, Opera tovarãºului Nicolae Ceauºescu despre una din
împlinirile cardinale ale poporului român: desãvârºirea procesului de formare a
statului naþional unitar român, în 1918. Triumful marelui ideal. Fãurirea
statului naþional unitar român, coord. Ilie Ceauºescu, Bucureºti, Ed. Mili-
tarã, 1988, p. 1-16.
2035. Expunerea tovarãºului Nicolae Ceauºescu la sesiunea solemnã comunã
a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului Naþional
al Frontului Unitãþii Socialiste ºi Marii Adunãri Naþionale consacratã sãrbã-
toririi a ºase decenii de la fãurirea statului naþional unitar român. 1 Decembrie
1978, în Anale de istorie, 1978, 24, nr. 6, p. 3-31; Revista de istorie, 1978,
31, nr. 12, p. 2137-2168.
DIVERSE
2036. Agrigoroaiei, Ion, Opinie publicã ºi stare de spirit în vremea Rãzbo-

iului de Întregire ºi a Marii Uniri. Iaºi, 1916-1918, Iaºi, Ed. Fundaþiei AXIS,
2004, 303 p., 16 planºe.
2037. Caþavei, Victor, Conducãtorii Gãrzii Naþionale Române a Mari-
narilor de la Pola, în Ziridava, 1993, 18, p. 255-260.
2038. Cântec, Florin, Eºecul patriotismului constituþional la 1918, în Vâr-
stele Unirii. De la conºtiinþa etnicã la unitatea naþionalã, Iaºi, Fundaþia Aca-
demicã A. D. Xenopol, 2001, p. 211-219.
2039. Cosma, Ghizela, Abandonarea rezistenþei pasive, în Tribuna, 1990,
2, nr. 48, p. 6.
2040. Cristureanu, Al., Din lexicul faptelor ºi actelor Unirii (1918), în
Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Series Philologia, 1971, fasc. 2, p. 109-118.
2041. Faur, Viorel, Calvarul acelor zile trãite, în Cele Trei Criºuri, 1994,
5, nr. 5-6, p. 5.
2042. Faur, Viorel, Tragedia de la Sighiºel (decembrie 1918-martie 1919),
Beiuº, Ed. Buna Vestire, 1995, 48 p., 1 planºã.
2043. Focºeneanu, Ion, Moments de la lutte du peuple roumain pour lac-
complissement de lunité dÉtat, în Revue Roumaine dHistoire, 1969, 8, nr.
1, p. 35-75.
2044. Gociman, Aurel, Mãcelul de la Beliº din 1918, Bucureºti, 1932, 79
p., ilustraþii; Cluj-Napoca, Clusium, 1995, 116 p.

Diverse 349
2045. Ignat, Moise, Manifestãri ale demnitãþii noastre naþionale în lupta

pentru fãurirea statului naþional unitar român, în Transilvania, 1986, 15,
nr. 11, p. 15-16.
2046. Ionescu, Ion, Marinarii români din flota austro-ungarã ºi actul uni-
tãþii naþionale, în Revista de istorie militarã, 1998, nr. 6, p. 28-29.
2047. Josan, Nicolae, Propaganda contra unirii Transilvaniei cu România,
din 1918-1919, în Dacoromania, 1999, nr. 1, p. 21-23.
2048. Josan, Nicolae, Bãtãlia propagandistã din 1918-1919 în legãturã cu
Unirea Transilvaniei cu România, în Ziridava, 2000, 22, p. 145-156.
2049. Mureºan, Augustin, ªerban, Virgil, Valeriu Seredan, comandant al
Gãrzii Naþionale Române a Marinarilor de la Pola, în Ziridava, 1993, 18,
p. 261-270.
2050. Oancea, Gheorghe, Un episod al luptei pentru desãvârºirea unitãþii
statului naþional român, în Orizont, 1977, 28, nr. 48, p. 3.
2051. Plãmãdealã, Antonie, File mai puþin cunoscute din cronica Unirii,
2052. Pleºa, Ioan, Rememorarea numelui ºi a faptelor lui Mihai Viteazul
în perioada realizãrii Marii Uniri, în Dacoromania, 1999, nr. 1, p. 10-12.
2053. Ploeºteanu, Grigore, Argumente pentru Marea Unire, în Vatra,
1986, 16, nr. 11, p. 188 A.
2054. Popescu, Victor, Linia de demarcaþie Berthelot ºi desãvârºirea unifi-
cãrii naþionale, în Vatra, 1985, 15, nr. 12, p. 177 A, 177 D.
2055. Savu, Alexandru, Lupta pentru unitatea naþionalã ºi independenþa
noastrã, oglinditã în operele unor oameni de ºtiinþã români ºi strãini, în Terra,
1977, 9, nr. 1, p. 17-22.

B I B L I O G RA F I E P U B L I C AT Ã
ÎN OCCIDENT

IDEI P O L I T I C E ªI J U R I D I C E .
DREPT I N T E R N A Þ I O N A L ª I AU T O D E T E R M I N A R E
2056. Bóka, Éva, Oszkár Jászi and the Challenge of the Idea of a Democratic
Nation-State, în Ungarn Jahrbuch, 2000-2001, 25, p. 97-116.
2057. Borntrager, Ekkehard W., Borders, Ethnicity, and National Self-De-
termination, Viena, Braumüller, 1999, X, 110 p.
2058. Brierly, James Leslie, The Law of Nations. An Introduction to the Inter-
national Law of Peace, New York, Oxford University Press, 1963, X, 310 p.
2059. Buchanan, Allen E., Justice, Legitimacy, and Self-Determination.
Moral Foundations for International Law, Oxford, New York, Oxford Uni-
versity Press, 2004, VII, 507 p.
2060. Castellino, Joshua, International Law and Self-Determination. The
Interplay of the Politics of Territorial Possession with Formulations of Post-Colo-
nial National Identity, Haga, Boston, Martinus Nijhoff Publishers, 2000,
XXIV, 286 p.
2061. Charney, Jonathan I., Self-Determination. Chechnya, Kosovo, and
East Timor, în Vanderbilt Journal of Transnational Law, 2001, 34, nr. 2, p.
455-467.
2062. Cobban, Alfred, The Nation State And National Self-Determination,
Londra, Collins; New York, Thomas Y. Crowell Co., 1969, 318 p.
2063. Deutschland und das Recht auf Selbstbestimmung nach dem Ersten
Weltkrieg. Probleme der Volksabstimmung im Osten (1918-1922), ediþie de
Richard Breyer, Helmut Neubach ºi Hans-Werner Rautenberg, Bonn, Kul-
turstiftung der Deutschen Vertriebenen, 1985, 134 p., planºe.

!#" Bibliografie publicatã în Occident
2064. Diesing, Paul, National Self-Determination and U.S. Foreign Policy,

în Ethics, 1967, 77, nr. 2, p. 85-94.
2065. Le Droit à lautodétermination. Actes du Colloque international de
Saint-Vincent, Vallée dAoste, Italie, 2-5 décembre 1979, Paris, Presses dEu-
rope, 1980, 208 p.
2066. Gullberg, Tom, State, Territory and Identity. The Principle of Na-
tional Self-Determination. The Question of Territorial Sovereignty in Carinthia
and Other Post-Habsburg Territories after the First World War, Åbo, Åbo
Akademi University Press, 2000, 217 p.
2067. Halperin, Morton H., Scheffer, David, Small, Patricia Louise, Self-
Determination in the New World Order, Washington, D.C., Carnegie En-
dowment for International Peace, 1992, XIV, 178 p.
2068. Hannum, Hurst, Autonomy, Sovereignty, and Self-Determination.
The Accommodation of Conflicting Rights, Philadelphia, University of Penn-
sylvania Press, 1992, X, 503 p.
2069. Identity, Self-Determination and Secession, ediþie de Igor Primoratz
ºi Aleksandar Pavković, Aldershot; Burlington, Vermont, Ashgate, 2006,
VIII, 190 p.
2070. Issues of Self-Determination, ediþie de William Twining, Aberdeen,
Aberdeen University Press, 1991, XVII, 163 p.
2071. Jones, Stephen B., Boundary-Making. A Handbook for Statesmen,
Treaty Editors and Boundary Commissioners, Washington, D.C., Carnegie
Endowment for International Peace, Division of International Law, 1945,
268 p.
2072. Klöden, Otto, Zum Problem des Selbstbestimmungsrechts in Ost-
Mitteleuropa seit dem Ersten Weltkrieg, Stuttgart, Landesverband des BdV
von Baden-Württemberg, 1973, 24 p.
2073. Knop, Karen, Diversity, and Self-Determination in International
Law, Cambridge, Cambridge University Press, 2002, XXII, 434 p.
2074. Lengyel, Zsolt K., Östliche Schweiz und Siebenbürgen. Aus der
Geschichte der ungarischen Alternativvorstellungen zur großrumänischen
Staatsidee, în Siebenbürgische Semesterblätter, 1992, 6, p. 112-130.
2075. Lengyel, Zsolt K., Auf der Suche nach dem Kompromiss. Ursprünge
und Gestalten des frühen Transsilvanismus 1918-1928, München, Verlag
Ungarisches Institut, 1993, XII, 470 p.

Idei politice ºi juridice 355
2076. Lengyel, Zsolt K., Rumänische Rechtfertigung und magyarischer

Revisionismus. Anmerkennung zur siebenbürgischen Frage 1918-1992, în
Siebenbürgische Semesterblätter, 1993, 7, p. 67-82.
2077. McWhinney, Edward, The United Nations and a New World Order
for a New Millennium. Self-Determination, State Succession, and Humanita-
rian Intervention, Haga, Kluwer Law International, 2000, XII, 108 p.
2078. Modern Law of Self-Determination, ediþie de Christian Tomuschat,
Dordrecht, M. Nijhoff, 1993, X, 347 p.
2079. Mosberg, Michael, A Guide to Researching the International Prin-
ciple of Self-Determination, Buffalo, W. S. Hein, 1997, VIII, 46 file.
2080. Musgrave, Thomas D., Self-Determination and National Minori-
ties, Oxford, Clarendon Press; New York, Oxford University Press, 1997,
XXXV, 290 p.
2081. National Self-Determination and Secession, ediþie de Margaret Moore,
Oxford, Oxford University Press, 1998, IX, 285 p.
2082. Nationalism, Self-Determination and Political Geography, ediþie de
R. J. Johnston, David B. Knight ºi Eleonore Kofman, Londra, New York,
Croom Helm, 1988, 229 p.
2083. Ronen, Dov, The Quest for Self-Determination, New Haven, Yale
University Press, 1979, XIV, 144 p.
2084. Schmidt, Jochen, Dakoromanismus vor 1918. Nationalbewegung und
Parteienbildung in Rumänien, în Südost-Forschungen, 1995, 54, p. 161-200.
2085. Schmidt-Rösler, Andrea, Pläne für eine Personalunion zwischen Ru-
mänien und Ungarn 1919-1932, în Ungarn-Jahrbuch, 20, 1992, p. 91-115.
2086. Schmidt-Rösler, Andrea, Der Gedanke einer Banater Autonomie
1918-1920, în Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 1995, 44, nr. 1, p. 55-62.
2087. Secession and Self-Determination, ediþie de Stephen Macedo ºi Allen
Buchanan, New York, New York University Press, 2003, XI, 323 p.
2088. Self-Determination from Versailles to Dayton. Its Historical Legacy,
ediþie de Henry Huttenbach ºi Francesco Privitera, Ravenna, Longo, 1999,
196 p.
2089. Self-Determination in Europe. Proceedings of an International Work-
shop Held at the Akademie Graz, July 56, 1989, ediþie de Konrad Ginther
ºi Hubert Isak, Viena, Böhlau, 1991, 160 p.

!#$ Bibliografie publicatã în Occident
2090. Self-Determination in International Law, ediþie de Robert McCor-

quodale, Aldershot, Ashgate, 2000, XXII, 619 p.
2091. Szarka, László, Nationale Regionen in Ungarn und die Kantons- und
Autonomiepläne von Oszkár Jászi im Winter 1918-1919, în Region und Um-
bruch 1918. Zur Geschichte alternativer Ordnungsversuche, ediþie de Harald
Heppner ºi Eduard Staudinger, Frankfurt am Main, Berlin, Berna, Bruxel-
les, New York, Oxford, Viena, Peter Lang, 2001, p. 24-37.
2092. Szász, Zoltán, Die ungarische Siebenbürgen-Pläne (1918-1920), în
Region und Umbruch 1918. Zur Geschichte alternativer Ordnungsversuche,
ediþie de Harald Heppner ºi Eduard Staudinger, Frankfurt am Main, Berlin,
Berna, Bruxelles, New York, Oxford, Viena, Peter Lang, 2001, p. 108-117.
2093. Theories of Secession, ediþie de Percy B. Lehning, Londra, Rout-
ledge, 1998, XII, 262 p.
CONTEXTUL INTERNAÞIONAL
2094. 1918-1925. Comment faire la paix? Actes du colloque international

organisé à Vincennes les 26 et 27 novembre 1999, coord. Claude Carlier ºi
Georges-Henri Soutou, Paris, Economica, 2001, 348 p.
2095. Ádám, Magda, The Versailles System and Central Europe, Burling-
ton, Vermont, Ashgate, 2003; Aldershot, Burlington, Vermont, Ashgate,
2004, XX, 383 p., ilustraþii.
2096. Aldcroft, Derek, The Versailles Legacy, în History Today, 1997, nr. 29,
p. 8-13.
2097. Baschet, E., 1918. De la guerre à la paix, Paris, E. Baschet, 1978,
159 p.
2098. Baumont, Maurice, La Faillite de la Paix 1918-1939, Paris, Presses
Universitaires de France, 1946, 817 p.
2099. Bethlen, István, The Treaty of Trianon and European Peace. Four
Lectures Delivered in England. November 1933, Londra, New York, Longman,
Green and Co., 1934, XIV, 187 p.; New York, Arno Press, 1971, XIV, 187 p.
2100. Bonsal, Stephen, Suitors and Suppliants. The Little Nations at Ver-
sailles, New York, Prentice Hall, 1946, XVIII, 304 p.

2101. Les conséquences des traités de paix de 1919-1920 en Europe centrale

et sud-orientale. Colloque de Strasbourg, 24-26 mai 1984, ediþie de Pierre
Ayçoberry, Jean-Paul Bled ºi István Hunyadi, Strasbourg, Les Presses Uni-
versitaires de Strasbourg, 1987, 400 p., ilustraþii, 1 hartã.
2102. Dockrill, M. L., The Paris Peace Conference, 1919. Peace without
Victory?, New York, Palgrave Macmillan, 2001, XV, 198 p.
2103. Dunn, Seamus, Fraser, T. G., Europe and Ethnicity. The First World
War and Contemporary Ethnic Conflict, Londra, New York, Routledge,
1996, XI, 218 p.
2104. Essays on World War I. Total War and Peacemaking. A Case Study on
Trianon, ediþie de Béla K. Király, Peter Pastor ºi Ivan Sanders, New York,
Social Science Monographs, East European Monographs, nr. 105, 1982,
XIV, 678 p., hãrþi.
2105. Létablissement des frontières en Europe après les deux guerres mon-
diales. Actes des colloques de Strasbourg et de Montréal, juin et septembre 1995,
sub redacþia lui Christian Baechler ºi Carole Fink, Frankfurt, Berna, New
York, Peter Lang, 1996, XI, 457 p.
2106. Fleming, D. F., The Cold War and Its Origins 19171960, vol. I-
II, Garden City, New York, Doubleday, 1961, XX, 1158 p.
2107. Gaillard, Jean-Michel, Versailles 1919: la paix des vainqueurs, în
LHistoire, 1999, nr. 232, p. 76-85.
2108. Galántai, József, Trianon and the Protection of Minorities, Boulder,
Social Science Monographs, East European Monographs, nr. 352, 1992,
X, 185 p.
2109. Goemans, H. E., War and Punishment. The Causes of War Termi-
nation and the First World War, Princeton, Princeton University Press, 2000,
355 p.
2110. Goldstein, Erik D., New Diplomacy and the New Europe at the Paris
Peace Conference of 1919: The A.W.A. Leeper Papers, în East European Quar-
terly, 1987, 21, nr. 4, p. 393-400.
2111. Hankey, Maurice Pascal Alers, Supreme Control at the Paris Peace
Conference 1919, Londra, Allen and Unwin, 1963, 206 p.
2112. Keylor, William R., The Legacy of the Great War. Peacemaking 1919,
Boston, Houghton Mifflin, 1998, XXIII, 259 p., ilustraþii, hãrþi.

!#& Bibliografie publicatã în Occident
2113. Kovács-Bertrand, Anikó, Der ungarische Revisionismus nach dem

Ersten Weltkrieg. Der publizistische Kampf gegen den Friedensvertrag von Tria-
non (1918-1931), München, R. Oldenbourg, 1997, 318 p.
2114. Langer, William L., The Well-Spring of Our Discontents, în Jour-
nal of Contemporary History, 1968, 3, nr. 4, 191819: From War to Peace,
p. 3-17.
2115. Latour, Francis, La papauté et les problèmes de la paix pendant la
Première guerre mondiale, Paris, Montréal, lHarmattan, 1996, 350 p.
2116. Launay, Michel, Versailles, une paix bâclée? Le XXe siècle est mal parti,
Bruxelles, Paris, Éditions Complexe, 1999, 188 p., ilustraþii.
2117. Lowry, Bullitt, Armistice 1918, Kent, Ohio, Kent State University
Press, 1996, XV, 245 p.
2118. MacMillan, Margaret, Peacemakers. The Paris Conference of 1919
and Its Attempt to End War, Londra, John Murray, 2002, 528 p., 16 planºe,
ilustraþii, hãrþi.
2119. MacMillan Olwen, Margaret, Paris 1919. Six Months that Changed
the World, New York, Random House, 2002, XXXI, 570 p., 16 planºe,
2120. Mantoux, Étienne, The Carthaginian Peace or the Economic Con-
sequences of Mr. Keynes, Londra, Oxford University Press, 1946, XVIII,
210 p.
2121. Mayer, Arno J., Politics and Diplomacy of Peacemaking. Containment
and Counterrevolution at Versailles 19181919, New York, Vintage Books,
1969, 918 p., hãrþi.
2122. Meunier, Fabrice, La paix des vainqueurs en Europe Centrale 1918-
1920. Le Traité de Trianon, une question dÉtat et de nationalités, Paris, Vécu
contemporain, 1995, 78 p., 1 hartã.
2123. Muralt, Leonard von, From Versailles to Potsdam, Hinsdale, Illinois,
Henry Regnery, 1948, 98 p.
2124. Nicolson, Harold George, Sir, Peacemaking 1919, New York, Gros-
set and Dunlap, 1965, 378 p.
2125. Ormos, Mária, From Padua to the Trianon 19181920, Boulder,
East European Monographs, nr. 298; New York, difuzatã de Columbia
University Press, 1991, 409 p., hãrþi.

2126. Romsics, Ignác, The Dismantling of Historic Hungary. The Peace

Treaty of Trianon 1920, Boulder, East European Monographs, nr. 607; New
York, difuzatã de Columbia University Press, 2002, 201 p., hãrþi.
2127. Tracthenberg, Marc, Versailles after Sixty Years, în Journal of Con-
temporary History, 1982, 17, nr. 3, p. 487-506.
2128. Trianon and East Central Europe. Antecedents and Repercussions,
ediþie de Béla K. Király ºi László Veszprémy, Boulder, Social Science Mono-
graphs, East European Monographs, nr. 418; New York, difuzatã de Co-
lumbia University Press, 1995, VI, 321 p., hãrþi.
2129. The Versailles Settlement. Was It Foredoomed to Failure?, ediþie de Ivo
J. Lederer, Boston, D. C. Heath, 1960, XI, 116 p.
ATITUDINEA P U T E R I L O R O C C I D E N TA L E
2130. Bailey, Thomas A., Wilson and the Peacemakers. Combining Woodrow
Wilson and the Lost Peace and Woodrow Wilson and the Great Betrayal, 2 vol.
în 1, New York, Macmillan, 1947, vol. I, p. 326-370, vol. II, p. 370-417.
2131. Bátonyi, Gábor, Britain and Central Europe, 19181933, Oxford,
Clarendon Press, 1999, III, 240 p.
2132. Bell, H. C. F., Woodrow Wilson and the People, Garden City, New
York, Doubleday, Doran and Company Inc., 1945, 392 p.
2133. Bennett, G. H., Lloyd George, Curzon and the Control of British Fo-
reign Policy 191922, în Australian Journal of Politics and History, 1999, 45,
nr. 4, p. 467-470.
2134. Buirette, Olivier, La paix des diplomates. André Tardieu et le rôle des
milieux diplomatiques de la conférence de la paix en Europe Centrale, Paris,
Association pour la promotion de la recherche historique centre-euro-
péenne, Vécu contemporain, 1996, 94 p., 1 hartã.
2135. Buirette, Olivier, La France et lEurope centrale. André Tardieu et
Emmanuel de Martonne, deux visions françaises de lEurope centrale durant
lentre-deux-guerres 1919-1920, 1930-1932, Paris, Association pour la pro-
motion de la recherche historique centre-européenne, 1997, 89 p., 1 hartã.
2136. Calder, Kenneth J., Britain and the Origins of the New Europe 1914
1918, Cambridge, New York, Melbourne, Cambridge University Press,
1976, VIII, 268 p., 1 hartã.

!$ Bibliografie publicatã în Occident
2137. Cavanagh Hodge, Carl, Woodrow Wilson in Our Time. NATOs

Goals in Kosovo, în Parameters, 2001, 31, nr. 1, p. 125-135.
2138. Davies, Norman, Lloyd George and Poland 191920, în Journal of
Contemporary History, 1971, 6, nr. 3, p. 132-154.
2139. Eiland, Murray Lee, Woodrow Wilson, Architect of World War II,
New York, Peter Lang, 1991, 190 p.
2140. Ferrell, Robert H., Woodrow Wilson and World War I 19171921,
New York, Harper and Row; Toronto, Fitzhenry and Whiteside, 1985, XII,
346 p., hãrþi, ilustraþii.
2141. Fest, Wilfried, Peace or Partition. The Habsburg Monarchy and Bri-
tish Policy 19141918, Londra, G. Prior, 1978, XIV, 276 p.
2142. Fromkin, David, What is Wilsonianism?, în World Policy Journal,
1994, 11, nr. 1, p. 100-111.
2143. General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et correspondance
1916-1919, ediþie de Glenn E. Torrey, Boulder, East European Mono-
graphs, nr. 219; New York, difuzatã de Columbia University Press, 1987,
XIV, 247 p., 24 planºe, ilustraþii, hãrþi.
2144. Goyet, Pierre Le, France-Pologne 1919-1939. De lamitié roman-
tique à la méfiance réciproque, Paris, France-Empire, 1991, 396 p., 8 planºe,
hãrþi.
2145. Grumel-Jacquignon, François, La Yougoslavie dans la stratégie fran-
çaise de lEntre-deux-Guerres (1918-1935). Aux origines du mythe serbe en
France, Berna, Berlin, Bruxelles [etc.], Peter Lang, 1999, XXV, 670 p.,
ilustraþii, 1 hartã.
2146. Hanak, Harry, Great Britain and Austria-Hungary during the First
World War. A Study in the Formation of Public Opinion, Londra, Oxford
University Press, 1962, X, 312 p., 1 hartã.
2147. Heater, Derek Benjamin, National Self-Determination. Woodrow
Wilson and His Legacy, New York, St. Martins Press, 1994, XXIII, 225 p.
2148. Heckscher, August, Wilsonianism. A Comment, în World Policy Jour-
nal, 1994, 11, nr. 3, p. 104-109.
2149. Hoover, Herbert, The Ordeal of Woodrow Wilson, New York,
McGraw-Hill, 1958, XV, 318 p.

2150. Kisch, Guido, Woodrow Wilson and the Independence of Small Na-
tions in Central Europe, în The Journal of Modern History, 1947, 19, nr. 3,
p. 235-238.
2151. Knock, Thomas J., To End all Wars. Woodrow Wilson and the Quest
for a New World Order, New York, Oxford University Press; Princeton,
Princeton University Press, 1995, XVIII, 381 p., ilustraþii.
2152. Kovac¡, Miro, La France, la création du royaume yougoslave et la
question croate 1914-1929, Berna, Peter Lang, 2001, X, 398 p., hãrþi.
2153. Kromer, Claudia, Die Vereinigten Staaten von Amerika und die
Frage Kärnten 1918-1920, Klagenfurt, Verlag des Geschichtsvereines für
Kärnten, 1996, XXIX, 276 p., ilustraþii.
2154. Mamatey, Victor S., The United States and the East Central Europe
19141918. A Study in Wilsonian Diplomacy and Propaganda, Princeton,
Princeton University Press, 1957, XVI, 431 p., hãrþi.
2155. May, Arthur J., R. W. Seton-Watson and British Anti-Hapsburg
Sentiment, în American Slavic and East European Review, 1961, 20, nr. 1, p.
40-54.
2156. Miller Unterberger, Betty, The United States, Revolutionary Russia
and the Rise of Czechoslovakia, Chapel Hill, Londra, University of North
Carolina Press, 1989, XIV, 463 p., ilustraþii.
2157. Nelson, Harold I., Land and Power. British and Allied Policy on
Germanys Frontiers 191619, Londra, Routledge and Kegan Paul, 1963,
XIV, 404 p.
2158. Northedge, F. S., 19171919: The Implications for Britain, în Jour-
nal of Contemporary History, 1968, 3, nr. 4, 191819: From War to Peace, p.
191-209.
2159. OGrady, Joseph P., The Immigrants Influence on Wilsons Peace
Policies, Lexington, University of Kentucky Press, 1967, X, 329 p.
2160. Orde, Anne, France and Hungary in 1920. Revisionism and Rail-
ways, în Journal of Contemporary History, 1980, 15, nr. 3, p. 475-492.
2161. The Papers of Woodrow Wilson. The Complete Press Conferences 1913
1919, vol. 50, Princeton, Princeton University Press, 1985, XX, 826 p.
2162. Perlmutter, Amos, Making the World Safe for Democracy. A Century
of Wilsonianism and Its Totalitarian Challengers, Chapel Hill, University of
North Carolina Press, 1997, XVIII, 194 p.

!$ Bibliografie publicatã în Occident
2163. Pomerance, Michla, The United States and Self-Determination: Per-

spectives on the Wilsonian Conception, în The American Journal of Interna-
tional Law, 1976, 70, nr. 1, p. 1-27.
2164. Recherches sur la France et le problème des nationalités pendant la
Première Guerre mondiale. Pologne, Ukraine, Lithuanie. Travaux du Centre
Histoire des relations internationales et de lEurope au XXe siècle de lUniversité
de Paris IV, coord. Georges-Henri Soutou, Ghislain de Castelbajac ºi Sébas-
tien de Gasquet, Paris, Presses de lUniversité de Paris-Sorbonne, 1995, 230
p., ilustraþii.
2165. Les Relations entre la France et les pays yougoslaves. Du dix-huitième
au vingtième siècle. Actes du [2e] Colloque franco-yougoslave des historiens,
Ljubljana, 26 et 27 septembre 1985, Ljubljana, Centre Culturel Charles
Nodier; [Paris], Institut National des Langues et Civilisations Orientales,
1987, 94 p.
2166. Le rôle de la France dans la création de lÉtat tchécoslovaque 1918,
coord. Serge Regourd ºi Alexandre Ort, Toulouse, Presses de lInstitut
détudes politiques, 1994, 126 p., ilustraþii.
2167. Rothwell, Victor H., British War Aims and Peace Diplomacy 1914
1918, Oxford, Clarendon Press, 1971, IX, 315 p.
2168. Salisbury, Christopher G., For Your Freedom and Ours. The Polish
Question in Wilsons Peace Initiatives, 19161917, în The Australian Journal
of Politics and History, 2003, 49, nr. 4, p. 481-500.
2169. Saunders, David, Britain and the Ukrainian Question (19121920),
în English Historical Review, 1988, 103, nr. 406, p. 40-68.
2170. Schild, Georg, Between Ideology and Realpolitik. Woodrow Wilson
and the Russian Revolution 19171921, Westport, Connecticut, Londra,
Greenwood Press, 1995, IX, 173 p.
2171. Schulte Nordholt, Jan Willem, Woodrow Wilson. A Life for World
Peace, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991, VII,
495 p.
2172. Schwabe, Klaus, Woodrow Wilson, Revolutionary Germany, and Peace-
making 19181919. Missionary Diplomacy and the Realities of Power, Chapel
Hill, University of North Carolina Press, 1985, IX, 565 p.
2173. Seton-Watson, Hugh, Seton-Watson, Christopher, The Making of
a New Europe. R. W. Seton-Watson and the Last Years of Austria-Hungary,

Londra, Methuen; Seattle, University of Washington Press, 1981, X, 458

2174. Snell, John L., Wilson on Germany and the Fourteen Points, în The
Journal of Modern History, 1954, nr. 4, p. 364-369.
2175. Walworth, Arthur, Wilson and His Peacemakers. American Diplo-
macy at the Paris Peace Conference 1919, New York, Norton, 1986, XIII,
618 p., hãrþi.
2176. Wandycz, Piotr Stefan, The United States and Poland, Cambridge,
Massachusetts, Londra, Harvard University Press, 1980, IX, 465 p., hãrþi.
2177. Wilson at Versailles, ediþie de Theodore P. Greene, Boston, D. C.
Heath, 1957, X, 114 p.
2178. Woodrow Wilson and a Revolutionary World 19131921, ediþie de
Arthur S. Link, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1982,
VIII, 241 p.
A USTRO- UNGARIA ª I S TAT E L E S U C C E S O RA L E
2179. Adler, Jasna, Lunion forcée. La Croatie et la création de lÉtat yougo-

slave, Chêne-Bourg, Georg, 1997, 414 p., hãrþi.
2180. Andics, Hellmut, Der Untergang der Donaumonarchie. Österreich-
Ungarn von der Jahrhundertende bis zum November 1918, Viena, Molden-
Taschenbuch, 1976, 348 p., ilustraþii.
2181. Die Auflösung des Habsburgerreiches. Zusammenbruch und Neuorien-
tierung im Donauraum, coord. Richard Georg Plaschka ºi Karlheinz Mack,
München, R. Oldenbourg, 1970, 556 p.
2182. Banac, Ivo, The National Question in Yugoslavia. Origins, History,
Politics, Ithaca, New York, Londra, Cornell University Press, 1984, 452 p.,
2183. Belci, Corrado, Quel confine mancato. La linea Wilson 1919-1945,
Brescia, Morcelliana, 1996, 168 p., ilustraþii.
2184. Die Benes-Denkschriften. Die Tschechoslowakei und das Reich 1918-
19, ediþie de Helmut Gordon, Berg, Druffel, 1990, 336 p., hãrþi.

!$" Bibliografie publicatã în Occident
2185. Berend, Iván, Ránki, György, Economic Problems of the Danube Re-
gion after the Break-Up of the Austro-Hungarian Monarchy, în Journal of
Contemporary History, 1969, 4, nr. 3, Urbanism, p. 169-185.
2186. Bianchini, Stefano, La question yougoslave, Paris, Casterman; Flo-
renþa, Giunti, 1996, 191 p., ilustraþii.
2187. Biondich, Mark, Stjepan Radić, the Croat Peasant Party, and the
Politics of Mass Mobilization 19041928, Toronto, Buffalo, Londra, Univer-
sity of Toronto Press, 2000, XI, 344 p.
2188. Bradley, John Francis Nejez, Czech Nationalism and Socialism in
1905, în American Slavic and East European Review, 1960, 19, nr. 1, p. 74-84.
2189. Bradley, John Francis Nejez, The Czechoslovak Legion in Russia
19141920, Boulder, East European Monographs, nr. 321; New York,
difuzatã de Columbia University Press, 1991, III, 156 p.
2190. Brauneder, Wilhelm, Deutsch-Österreich 1918. Die Republik entsteht,
Viena, München, Amalthea, 2000, 368 p.
2191. Bridge, R. F., The Habsburg Monarchy among the Great Powers
18151918, Providence, Rhode Island, Berg, 1990, VIII, 417 p.
2192. Bruegel (Brügel), J. W., Tschechen und Deutsche 1918-1938, Mün-
chen, Nymphenburger Verlagshandlung, 1967, 662 p.
2193. Bruegel (Brügel), J. W., Czechoslovakia before Munich. The German
Minority Problem and British Appeasement Policy, Cambridge, Cambridge
University Press, 1973, XIII, 334 p.
2194. Clark, Charles Upson, United Roumania, New York, Arno Press,
1971, XIV, 418 p., ilustraþii, hãrþi.
2195. Cornwall, Mark, The Undermining of Austria-Hungary. The Battle
for Hearts and Minds, Basingstoke, Londra, Macmillan Press; New York,
St. Martins Press, 2000, XVI, 485 p., ilustraþii, hãrþi.
2196. The Creation of Yugoslavia 19141918, ediþie de Dimitrije Djor-
djević, Santa Barbara, Oxford, Clio Books, 1980, VIII, 228 p., hãrþi.
2197. Czechoslovakia 191888. Seventy Years from Independence, ediþie de
H. Gordon Skilling, New York, Saint Martins Press, 1991, XV, 232 p.
2198. Daruvar, Yves de, The Tragic Fate of Hungary. A Country Carved-
Up Alive at Trianon, München, Nemzetör; American Hungarian Literary
Guild, 1974, 235 p., ilustraþii, hãrþi.

2199. De lunification à léclatement. Lespace yougoslave, un siècle dhistoire,

coord. Laurent Gervereau ºi Yves Tomic, Nanterre, Musée dHistoire Con-
temporaine-BDIC, 1998, 320 p., ilustraþii.
2200. Djilas, Aleksa, The Contested Country. Yugoslav Unity and Commu-
nist Revolution 19191953, Cambridge, Massachusetts, Harvard University
Press, 1991, 259 p., hãrþi.
2201. Dokumente aus den Jahren 1918, 1919, în Siebenbürgisch-sächsischer
Hauskalender, 1982, 27, p. 140-145.
2202. Dolbeau, Christophe, Le panserbisme, cancer yougoslave. Le drame
des peuples non serbes, victimes de la politique impérialiste serbe, Lyon, Chris-
tophe Dolbeau, 1991, 43 p.
2203. Dragnich, Alex N., Serbia and Yugoslavia. Historical Studies and
Contemporary Commentaries, Boulder, East European Monographs, nr.
515, 1998, 199 p.
2204. Durandin, Catherine, Les historiens transylvains roumains et lAu-
triche-Hongrie, în Austriaca. Cahiers universitaires dinformations sur lAu-
triche, 1984, 10, nr. 18, p. 103-126.
2205. Dz¡aja, Srećko Matko, Die politische Realität des Jugoslawismus
(1918-1991), München, R. Oldenbourg, 2002, VI, 317 p., hãrþi.
2206. Dziewanowski, M. K., Joseph Pi³sudski. A European Federalist 1918
1922, Stanford, Hoover Institution Press, Stanford University, 1969, XVI,
379 p., hãrþi.
2207. Economic Development in the Habsburg Monarchy and in the Succes-
sor States. Essays, ediþie de John Komlos, Boulder, East European Mono-
graphs, nr. 280, 1990, VI, 368 p., ilustraþii, hãrþi.
2208. Eördögh, István, Alle origini dellespansionismo romeno nella Tran-
silvania ungherese 1916-1920, Cosenza, Periferia, 1992, VI, 162 p.
2209. Eördögh, István, Geschichte, Gründe und Voraussetzungen der rumä-
nischen Expansion in Siebenbürgen (1916-1920), Bonn, Institut für Kirchen-
geschichte der Universität Bonn, 1993, X, 136 p., hãrþi.
2210. Die Erste Tschechoslowakische Republik als multinationaler Parteien-
staat, ediþie de Karl Bosl, München, Viena, R. Oldenbourg, 1979, 579 p.
2211. Fejtö, François, Requiem pour un empire défunt. Histoire de la de-
struction de lAutriche-Hongrie, Paris, Lieu Commun, 1988, 436 p.; Seuil,
1993, 464 p.

!$$ Bibliografie publicatã în Occident
2212. Feldl, Peter, Das verspielte Reich. Die letzten Tage Österreich-Un-
garns, Viena, Hamburg, Paul Zsolnay, 1968, 366 p.
2213. Fellner, Fritz, The Dissolution of the Habsburg Monarchy and Its Sig-
nificance for the New Order in Central Europe: A Reappraisal, în Austrian
History Yearbook, 1968-1969, 4-5, p. 3-27.
2214. Garçon, Gabriel, Le rétablissement des frontières de la Pologne 1918-
1923, Lille, Rayonnement Culturel Polonais, 1995, 11 file, 2 file de hãrþi.
2215. Gerø, András, The Hungarian Parliament 18671918. A Mirage
of Power, Boulder, East European Monographs, nr. 470; New York, difuzatã
de Columbia University Press, 1997, VII, 228 p., ilustraþii.
2216. Gerson, Louis L., Woodrow Wilson and the Rebirth of Poland 1914
1920. A Study in the Influence on American Policy of Minority Groups of Fo-
reign Origin, New Haven, Yale University Press, 1953, XI, 166 p.; Hamden,
Connecticut, Archon Books, 1972, XI, 177 p.
2217. Gesellschaft, Politik und Verwaltung in der Habsburgermonarchie
1830-1918, ediþie de Ferenc Glatz ºi Ralph Melville, Wiesbaden, Franz
Steiner Verlag; Budapesta, Akadémiai Kiadó, 1987, X, 378 p.
2218. The Habsburg Legacy. National Identity in Historical Perspective,
ediþie de Ritchie Robertson ºi Edward Timms, Edinburgh, Edinburgh
University Press, 1994, X, 242 p.
2219. Hajek, Hanus J., T. G. Masaryk Revisited. A Critical Assessment,
Boulder, East European Monographs, nr. 139; New York, difuzatã de Co-
lumbia University Press, 1983, VII, 195 p.
2220. Haslinger, Peter, Die Rumänen im Königreich Ungarn 1900-1918
in ihrer Auseinandersetzung mit den Magyaren, în Minderheitenfragen in
Südosteuropa, coord. Gerhard Seewann, München, R. Oldenbourg, 1992,
p. 279-295.
2221. Haslinger, Peter, Arad, November 1918. Oszkár Jászi und die Rumä-
nen in Ungarn 1900 bis 1918, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 1993, 180 p.
2222. Hiemesch, Heinz Werner, Betrachtungen über die Beschlüsse von
Karlsburg/Alba Iulia an 1./2. Dez. 1918, în Zeitschrift für Siebenbürgische
Landeskunde, 1986, 9, nr. 2, p. 141-144.
2223. Les historiens des pays succeseurs sur lAutriche-Hongrie. Historio-
graphie autrichienne historiographie hongroise historiens transylvains rou-
mains, ediþie de Jacques Droz, Rouen, Université de Rouen, 1984, 167 p.

2224. Hopwood, Robert F., The Conflict between Count Czernin and
Emperor Charles in 1918, în Austrian History Yearbook, 1968-1969, 4-5, p.
28-43.
2225. Horak, Stephan, Poland and Her National Minorities 191939. A
Case Study, New York, Vantage Press, 1961, 259 p.
2226. Iancu, Gheorghe, Der deutsche Konsul in Kronstadt über die Verhält-
nisse in Rumänien (Dezember 1918-Dezember 1919), în Siebenbürgische Se-
mesterblätter, 1993, 7, nr. 1-2, p. 111-128.
2227. Iivonen, Jyrki, Independence or Incorporation? The Idea of Polands
National Self-Determination and Independence within the Russian and Soviet
Socialism from 1870s to the 1920s, Helsinki, Finnish Institute of International
Affairs, 1990, 334 p.
2228. Das Jahr 1919 in der Tschechoslowakei und in Ostmitteleuropa. Vor-
träge der Tagung des Collegium Carolinum in Bad Wiessee vom 24. bis 26.
November 1989, ediþie de Hans Lemberg ºi Peter Heumos, München,
R. Oldenbourg, 1993, 261 p.
2229. Jasienica, Pawel, The Polish Experience, în Journal of Contemporary
History, 1968, 3, nr. 4, 191819: From War to Peace, p. 73-88.
2230. Jászi, Oszkár, The Dissolution of the Habsburg Monarchy, Chicago,
University of Chicago Press, 1929, XXIV, 488 p.; 1961, XIV, 481 p.
2231. Jelavich, Charles, Serbian Textbooks. Toward Greater Serbia or Yu-
goslavia?, în Slavic Review, 1983, 42, nr. 4, p. 601-619.
2232. Jelavich, Charles, South Slav Nationalisms. Textbooks and Yugoslav
Union before 1914, Columbus, Ohio State University Press, 1990, XVI, 359
2233. Johnson, Owen V., Slovakia 19181938. Education and the Ma-
king of a Nation, Boulder, East European Monographs, nr. 180, 1985,
XVII, 516 p., ilustraþii.
2234. Justice for Hungary 19201970, West Hill, Ontario, Hungarian
Turul Society; Astor Park, Florida, Danubian Press, 1970, VII, 176 p.,
ilustraþii.
2235. Kalvoda, Josef, The Genesis of Czechoslovakia, Boulder, East Euro-
pean Monographs, nr. 209; New York, difuzatã de Columbia University
Press, 1986, VIII, 673 p., 2 planºe, ilustraþii.

!$& Bibliografie publicatã în Occident
2236. Kann, Robert A., Das Nationalitätenproblem in der Habsburger-

monarchie. Geschichte und Ideengehalt der nationalen Bestrebungen vom Vor-
märz bis zur Auflösung des Reiches im Jahre 1918, vol. I-II, Graz, Köln,
Böhlau, 1964, 472 p., 457 p.
2237. Karski, Jan, The Great Powers and Poland 19191945. From Ver-
sailles to Yalta, Lanham, Maryland, New York, Londra, University Press of
America, 1985, XVI, 697 p.
2238. Kirschbaum, Stanislav J., Slovaques et Tchèques. Essai sur un nouvel
aperçu de leur histoire politique, Lausanne, lAge dHomme, 1988, 237 p., hãrþi.
2239. Komarnicki, Titus, Rebirth of the Polish Republic. A Study in the
Diplomatic History of Europe 19141920, Londra, Melbourne, Toronto,
William Heinemann, 1957, XIII, 776 p., hãrþi.
2240. Krizman, Bogdan, Austro-Hungarian Diplomacy before the Collapse
of the Empire, în Journal of Contemporary History, 1969, 4, nr. 2, p. 97-115.
2241. The Last Years of Austria-Hungary. A Multi-National Experiment
in Early Twentieth-Century Europe, ediþie de Mark Cornwall, Exeter, Uni-
versity of Exeter Press, 2002, XII, 228 p., ilustraþii.
2242. The Last Years of Austria-Hungary. Essays in Political and Military
History 19081918, ediþie de Mark Cornwall, Exeter, University of Exeter
Press, 1990, XI, 155 p.
2243. Lederer, Ivo J., Yugoslavia at the Paris Peace Conference. A Study in
Frontiermaking, New Haven, Londra, Yale University Press, 1963, XIV,
351 p.
2244. Leff, Carol Skalnik, National Conflict in Czechoslovakia. The Ma-
king and Remaking of a State 19181987, Princeton, Princeton University
Press, 1988, VIII, 304 p.
2245. Leoncini, Francesco, La Questione dei Sudeti, 1918-1938, Padova,
Liviana, 1976, 512 p., hãrþi.
2246. Leser, Norbert, Austro-Maxism: A Reappraisal, în Journal of Con-
temporary History, 1976, 11, nr. 2-3, Special Issue: Conflict and Compromise:
Socialists and Socialism in Twentieth Century, p. 133-148.
2247. Lieven, Dominic, Dilemmas of Empire 1850918. Power, Territory,
Identity, în Journal of Contemporary History, 1999, 34, nr. 2, p. 163-200.
2248. Low, Alfred D., Austria between East and West: Budapest and Ber-
lin, 19181919, în Austrian History Yearbook, 1968-1969, 4-5, p. 44-62.

2249. Lundgreen-Nielsen, Kay, The Polish Problem at the Paris Peace Con-
ference. A Study of the Policies of the Great Powers and the Poles 19181919,
Odense, Odense University Press, 1979, 603 p., ilustraþii, hãrþi.
2250. Macartney, Carlile Aylmer, Hungary and Her Succesors. The Treaty
of Trianon and Its Consequences 19191937, Londra, Oxford University
Press, 1937; 1965, XXI, 504 p.
2251. Mackenzie, David, Serbia as Piedmont and the Yugoslav Idea 1804
1914, în East European Quarterly, 1994, 28, nr. 2, p. 153-179.
2252. Maior, Liviu, 1 Decembrie. Ziua naþionalã a României, în Transil-
vania. Historisch-Literarische Zeitschrift, 1990, nr. 11, p. 5-6.
2253. Manteuffel, Tadeusz, The Formation of the Polish State, Detroit,
Wayne State University Press, 1982, XXXIII, 134 p., hãrþi.
2254. Marek, Edmond, La Pologne pendant la Grande guerre 1914-1918.
À laube dune résurrection, Lille, Club Polonia-Nord, 1988, 53 p., hãrþi.
2255. Marek, Edmond, La restauration de la Pologne. Il y a quatre-vingts
ans, Toulouse, Club Polonia-Nord, 1998, 20 p., ilustraþii.
2256. Marek, Edmond, À laube dune résurrection. La Pologne pendant la
Grande guerre 1914-1918, Toulouse, Edmond Marek, 2000, 49 p., ilus-
traþii; 2002, 57 p., ilustraþii.
2257. Masaryk, Tomá Garrigue, The Making of a State. Memories and
Observations, 19141918, New York, H. Fertig, 1969, 461 p.
2258. Mason, John W., The Dissolution of the Austro-Hungarian Empire
18671918, Londra, New York, Longman, 1985, XI, 111 p.; 1997, XIII,
126 p., ilustraþii, hãrþi.
2259. May, Arthur J., The Passing of the Hapsburg Monarchy 19141918,
vol. I-II, Philadelphia, University of Pennsylvania Press; Londra, Oxford
University Press, 1966, 864 p., hãrþi.
2260. Michel, Bernard, La chute de lEmpire austro-hongrois 1916-1918,
Paris, Robert Laffont, 1991, 322 p., 8 planºe, ilustraþii, hãrþi.
2261. Miller, Nicholas John, Between Nation and State. Serbian Politics in
Croatia before the First World War, Pittsburgh, University of Pittsburgh
Press, 1997, XIV, 223 p., ilustraþii, hãrþi.
2262. Möckel, Andreas, Bemerkungen zum Aufsatz Die Verwirklichung
des rumänischen Nationalstaates von ªtefan Pascu, veröffentlicht in dieser

!% Bibliografie publicatã în Occident
Zeitschrift Heft 2/1978, S. 170-180, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landes-

kunde, 1971, 2, nr. 2, p. 110.
2263. Mócsy, István I., The Effects of World War I. The Uprooted. Hunga-
rian Refugees and Their Impact on Hungarys Domestic Politics 19181921,
New York, Social Science Monographs, 1983, XIII, 252 p., 2 planºe, ilus-
traþii.
2264. Les nationalités de lAutriche-Hongrie et la paix de 1918-1919. Actes
du colloque franco-autrichien des 1er et 2 décembre 1988 à Paris, ediþie de
Georges Castellan, Paris, Institut Autrichien, 1990, 127 p., ilustraþii.
2265. Noël, Léon, Polonia restituta. La Pologne entre deux mondes, Paris,
Publications de la Sorbonne, Institut détudes slaves, 1984, 288 p., 16
planºe.
2266. Opitz, Alfred, Zusammenbruch und Neubeginn 1917/1918, în Un-
garn-Jahrbuch, 1977, 8, p. 63-113.
2267. Österreich November 1918. Die Entstehung der Ersten Republik. Pro-
tokoll des Symposiums in Wien am 24. und 25. Oktober 1978, München,
R. Oldenbourg, 1986, 293 p.
2268. Pascu, ªtefan, The National Unity of the Romanians and the Breakup
of the Austro-Hungarian Empire, în Austrian History Yearbook, Houston,
Rice University, 1968-1969, 4-5, p. 63-83.
2269. Pascu, ªtefan, Die Verwirklichung des rumänschen Nationalstaates,
Sechzig Jahre nach den Karlsburger Beschlüssen, în Zeitschrift für Siebenbür-
gische Landeskunde, 1978, 1, nr. 2, p. 170-180.
2270. Pavković, Aleksandar, The Fragmentation of Yugoslavia. Nationa-
lism in a Multinational State, Londra, Macmillan, 1997, XII, 222 p.,
hãrþi.
2271. Pavlović, Stevan Kosta, The Improbable Survivor. Yugoslavia and Its
Problems 19181988, Londra, C. Hurst; Colombus, Ohio State University
Press, 1988, XII, 167 p.
2272. Pãcurariu, Mircea, 65 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România,
în Almanahul Vestitorul. Arhiepiscopia Ortodoxã Românã pentru Europa Cen-
tralã ºi Occidentalã, Paris, 1983-1984, p. 177-183.
2273. Perman, Dagmar, The Shaping of the Czechoslovak State. Diplomatic
History of the Boundaries of Czechoslovakia 19141920, Leiden, E. J. Brill,

2274. Porter, Brian A., Who is a Pole and Where is Poland? Territory and
Nation in the Rhetoric of Polish National Democracy before 1905, în Slavic
Review, 1992, 51, nr. 4, p. 639-653.
2275. Pynsent, Robert B., Questions of Identity. Czech and Slovak Ideas of
Nationality and Personality, Budapesta, Central European University Press;
New York, Oxford University Press, 1994, IX, 244 p.
2276. Radan, Peter, The Break-Up of Yugoslavia and International Law,
Londra, Routledge, 2002, IX, 278 p., hãrþi.
2277. Ramet, Sabrina P., The Three Yugoslavias. State-Building and Legiti-
mation 19182005, Bloomington, Indiana University Press; Washington,
D.C., Woodrow Wilson Center Press, 2005, XVII, 817 p., hãrþi.
2278. The Reconstruction of Poland 191423, ediþie de Paul Latawski,
Londra, Macmillan; New York, St. Martins Press, 1992, XIII, 217 p., 1
hartã.
2279. Rees, H. Louis, The Czechs during World War I. The Path of Inde-
pendence, Boulder, East European Monographs, nr. 339; New York, difu-
zatã de Columbia University Press, 1992, VII, 170 p.
2280. Rieder, Heinz, Kaiser Karl. Der letzte Monarch Österreich-Ungarns
1887-1922, München, Callwey, 1981, 403 p., ilustraþii.
2281. Rogel, Carole, The Breakup of Yugoslavia and Its Aftermath, Westport,
Greenwood Press, 2004, XXI, 220 p., ilustraþii, hãrþi.
2282. Roman, Eric, Austria-Hungary and the Successor States. A Reference
Guide from the Renaissance to the Present, New York, Facts on File, 2003,
IX, 688 p., ilustraþii, hãrþi.
2283. Romsics, Gergely, Myth and Remembrance. The Dissolution of the
Habsburg Empire in the Memoir Literature of the Austro-Hungarian Poli-
tical Elite, Boulder, Social Science Monographs, East European Mono-
graphs, nr. 668, 2005, X, 272 p.
2284. Roos, Hans, A History of Modern Poland. From the Foundation of
the State in the First World War to the Present Day, Londra, Eyre and Spottis-
woode, 1966, 303 p.
2285. Ruminski, Krysztof, Bildende Kunst, Politik und Geschichtsbewusst-
sein in Polen. Ein Beitrag zur Erforschung der nationalen Identität Polens ab
der Mitte des 19. Jahrhunderts bis zum Ersten Weltkrieg, Frankfurt am Main,
Berlin, Berna, New York, Paris, Viena, Peter Lang, 1998, 219 p.

!% Bibliografie publicatã în Occident
2286. Rumpler, Helmut, Das Völkermanifest Kaiser Karls vom 16. Oktober
1918. Letzter Versuch zur Rettung des Habsburgerreiches, Viena, Verlag für
Geschichte und Politik, 1966, 96 p.
2287. Schmidt-Hartmann, Eva, Thomas G. Masaryks Realism. Origins of
a Czech Political Concept, München, R. Oldenbourg, 1984, 211 p.
2288. Schmidt-Rösler, Andrea, Rumänien nach dem Ersten Weltkrieg:
Grenzziehung in der Dobrudscha und im Banat und die Folgeprobleme, Frank-
furt am Main, Peter Lang, 1994, 544 p.
2289. Schödl, Günter, Kroatische Nationalpolitik und Jugoslavenstvo.
Studien zu nationaler Integration und regionaler Politik in Kroatien-Dal-
matien am Beginn des 20. Jahrhunderts, München, R. Oldenbourg, 1990,
367 p., hãrþi.
2290. epić, Dragovan, The Question of Yugoslav Union in 1918, în Jour-
29-43.
2291. Seton-Watson, Robert William, The Southern Slav Question and the
Habsburg Monarchy, New York, H. Fertig, 1969, XII, 463 p., 1 hartã.
2292. Sluga, Glenda, The Problem of Trieste and the Italo-Yugoslav Border.
Difference, Identity, and Sovereignty in Twentieth-Century Europe, Albany,
State University of New York Press, 2001, XV, 261 p., ilustraþii, hãrþi.
2293. Spector, Sherman David, Romania at the Paris Peace Conference. A
Study of the Diplomacy of Ioan I. C. Bratianu, New York, Bookman Associ-
ates Inc., 1962, 368 p.
2294. Stachura, Peter D., Poland 19181945. An Interpretive and Docu-
mentary History of the Second Republic, Londra, Routledge, 2004, XII,
221 p.
2295. Stadler, Karl R., The Birth of the Austrian Republic 19181921,
Leiden, A. V. Sijthof, 1966, 207 p.
2296. Stadler, K. R., The Disintegration of the Austrian Empire, în Jour-
177-190.
2297. Stokes, Gale, Czech National Democracy. A First Approximation, în
Slavic Review, 1985, 44, nr. 1, p. 16-19.
2298. Swanson, John Charles, The Remnants of the Habsburg Monarchy.
The Shaping of Modern Austria and Hungary 19181922, Boulder, East

European Monographs, nr. 568; New York, difuzatã de Columbia Univer-

sity Press, 2001, VII, 391 p., ilustraþii.
2299. Szporluk, Roman, The Political Thought of Thomas G. Masaryk,
Boulder, East European Monographs, nr. 85; New York, difuzatã de Co-
lumbia University Press, 1981, 244 p.
2300. Teutsch, Oswald, Der Anschluss 1919 an Rumänien, în Epoche der
Entscheidungen. Die Siebenbürger Sachsen im 20. Jahrhundert, ediþie de
Oskar Schuster, Köln, Viena, Böhlau, 1984, p. 35-44.
2301. Thomas, Trevor Vaughan, Bohumil Smeral and the Czech Question
190414, în Journal of Contemporary History, 1976, 11, nr. 2-3, Special Is-
sue: Conflict and Compromise: Socialists and Socialism in Twentieth Century,
p. 79-89.
2302. Tilleweid, Lutz [Zillich, Heinrich], Die Karlsburger Beschlüsse vom
1.12.1918. Einst eine Hoffnung, längst eine Enttäuschung, în Südostdeutsche
Vierteljahresblätter, 1969, 18, nr. 1, p. 11-13.
2303. Valiani, Leo, La dissoluzione dellAustria-Ungheria, Milano, Il Sag-
giatore, 1966, 512 p.
2304. Verdery, Katherine, On the Nationality Problem in Transylvania
Until World War I. An Overview, în East European Quarterly, 1985, 19, nr.
1, p. 15-30.
2305. Vucković, Gojko, Ethnic Cleavages and Conflict. The Sources of Na-
tional Cohesion and Disintegration. The Case of Yugoslavia, Aldershot, Brook-
field, Vermont, Singapore [etc.], Ashgate, 1997, VIII, 170 p., hãrþi.
2306. Wachtel, Andrew Baruch, Making a Nation, Breaking a Nation.
Literature and Cultural Politics in Yugoslavia, Stanford, Stanford University
Press, 1998, VIII, 302 p., ilustraþii.
2307. Wagner, Ernst, Weitere Betrachtungen über die Beschlüsse von Karls-
burg, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 1987, 10, nr. 1, p. 70-75.
2308. Wandycz, Piotr Stefan, The Lands of Partitioned Poland 17951918,
Seattle, University of Washington Press, 1993, XVII, 431 p., hãrþi.
2309. Wargelin, Clifford F., The Economic Collapse of Austro-Hungarian
Dualism 19141918, în East European Quarterly, 2000, 34, nr. 3, p. 261-288.
2310. Wehler, Hans-Ulrich, Nationalitätenpolitik in Jugoslawien. Die deu-
tsche Minderheit 1918-1978, Göttingen, Vandenhoeck und Ruprecht, 1980,
164 p.

!%" Bibliografie publicatã în Occident
2311. Wehrhahn, Torsten, Die Westukrainische Volksrepublik. Zu den pol-

nisch-ukrainischen Beziehungen und dem Problem der ukrainischen Staat-
lichkeit in den Jahren 1918 bis 1923, Berlin, Weißensee Verlag, 2004, 400
p., ilustraþii.
2312. Wehrlé, Frédéric, Le divorce tchéco-slovaque. Vie et mort de la Tchéco-
slovaquie 1918-1992, Paris, LHarmattan, 1994, 302 p., ilustraþii.
2313. Williams, John, Legitimacy in International Relations and the Rise
and Fall of Yugoslavia, Basingstoke, Macmillan; New York, St. Martins
Press, 1998, X, 220 p.
2314. Wojatsek, Charles, From Trianon to the First Vienna Arbitral Award.
The Hungarian Minority in the First Czechoslovak Republic 19181938,
Montréal, Institut des Civilisations Comparées Sherbrooke, 1981, VI, 229
p., ilustraþii.
2315. Wörsdörfer, Rolf, Krisenherd Adria 1915-1955. Konstruktion und
Artikulation des Nationalen im italienisch-jugoslawischen Grenzraum, Pader-
born, Schöningh, 2004, 629 p., ilustraþii.
2316. The Yugoslav Crisis in International Law. General Issues. Part I, ediþie
de Daniel Bethlehem ºi Marc Weller, Cambridge, Cambridge University
Press, 1997, LVII, 711 p.
2317. Yugoslavism. Histories of a Failed Idea 19181992, ediþie de Dejan
Djokić, Londra, C. Hurst; Madison, University of Wisconsin Press, 2003,
XIII, 356 p., hãrþi.
2318. Zeman, Zbyne¡ k A., Der Zusammenbruch des Habsburgerreiches
1914/1918, München, R. Oldenbourg, 1963, 278 p.
2319. Zeman, Zbyne¡ k A. B., The Masaryks. The Making of Czechoslova-
kia, Londra, I. B. Tauris, 1990, XV, 230 p., ilustraþii.
2320. Zillich, Heinrich, Die Vereinigung mit Rumänien, 1918, în Wir
Siebenbürger Sachsen, coord. Hans Bergel ºi Walter Myss, Innsbruck, Wort
und Welt, 1994, p. 169-173.
2321. Z¡ ivojinović, Dragoljub R., America, Italy, and the Birth of Yugosla-
via 19171919, Boulder, East European Quarterly, East European Mono-
graphs, nr. 2, 1972, 338 p.

Alte state din Europa de Est/Revoluþia din toamna anului 1918 375
A LT E S TAT E D I N E U R O PA DE EST
2322. Avenel, Jean-David, Giudicelli, Pierre, Lindépendance des pays de

la Baltique 1918-1920, Paris, Economica, 2004, 191 p., hãrþi, ilustraþii.
2323. The Baltic States. The National Self-Determination of Estonia, Latvia
and Lithuania, ediþie de Graham Smith, Londra, Macmillan, 1994, XII,
2324. Hovannisian, Richard G., Armenia on the Road to Independence
1918, Berkeley, University of California Press, 1967, VIII, 364 p., hãrþi,
portrete.
2325. Kola, Paulin, The Myth of Greater Albania, New York, New York
University Press, 2003, XVI, 416 p., ilustraþie, hãrþi.
2326. Kuzio, Taras, Ukraine. State and Nation Building, Londra, Rout-
ledge, 1998, 298 p.
2327. Page, Stanley W., Lenin, the National Question and the Baltic States,
19171919, în American Slavic and East European Review, 1948, 7, nr. 1,
p. 15-31.
2328. Page, Stanley W., The Formation of the Baltic States, Cambridge,
Harvard University Press, 1959, X, 193 p.
2329. Pidhainy, Oleh Semenovych, The Formation of the Ukrainian Re-
public, Toronto, New York, New Review Books, 1966, 685 p.
2330. Pirmuju Lietuvos nepriklausomybes metu dokumentai 1918-1920
[Documente asupra primilor ani ai Lituaniei independente], ediþie de
Antanas Buracas, Vilnius, Viltis, 1990, 86 p., ilustraþii.
R E VO LU Þ I A D I N T O A M N A A N U LU I 1918
2331. Broué, Pierre, The German Revolution 19171923, Leiden, Boston,

E. J. Brill, 2005; Chicago, Haymarket Books, 2006, XXVII, 991 p.
2332. Carsten, Francis Ludwig, Revolution in Central Europe 19181919,
Londra, Maurice Temple Smith Ltd.; Berkeley, University of California
Press, 1972, 360 p., ilustraþii; Aldershot, Wildwood House, 1988, 360 p.,
8 planºe, ilustraþii.

!%$ Bibliografie publicatã în Occident
2333. Hitchins, Keith, The Russian Revolution and the Rumanian Socialist
Movement 19171918, în Slavic Review, 1968, 27, nr. 2, p. 268-289.
2334. Hungary in Revolution 191819. Nine Essays, ediþie de Iván Völgyes,
Lincoln, University of Nebraska Press, 1971, XII, 222 p.
2335. Pastor, Peter, Hungary between Wilson and Lenin. The Hungarian
Revolution of 19181919 and the Big Three, Boulder, East European Quar-
terly, East European Monographs, nr. 20; New York, difuzatã de Colum-
bia University Press, 1976, VIII, 191 p.
2336. Region und Umbruch 1918. Zur Geschichte alternativer Ordnungs-
versuche, coord. Harald Heppner ºi Eduard Staudinger, Frankfurt am Main,
Berlin, Berna, Bruxelles, New York, Oxford, Viena, Peter Lang, 2001,
261 p.
2337. Reshetar Jr., John Stephen, The Ukrainian Revolution 19171920.
A Study in Nationalism, Princeton, Princeton University Press, 1952; Man-
chester, New Hampshire, Ayer Company Publishers, 1972, 363 p.
2338. Revolution in Perspective. Essays on the Hungarian Soviet Republic of
1919, ediþie de Andrew C. Janos ºi William B. Slottman, Berkeley, Los
Angeles, Londra, University of California Press, 1971, X, 185 p., 1 hartã.
2339. Revolutions and Interventions in Hungary and Its Neighbor States
19181919, ediþie de Peter Pastor, Boulder, Social Science Monographs,
East European Monographs, nr. 240; New York, difuzatã de Columbia
University Press, 1988, X, 530 p.
2340. Situations révolutionnaires en Europe 1917-1922. Allemagne, Italie,
Autriche-Hongrie. Actes. Revolutionary Situations in Europe 19171922. Ger-
many, Italy, Austria-Hungary. 2e colloque international, 25, 26, 27 mars 1976,
coord. Charles L. Bertrand, Montréal, Centre Interuniversitaire dÉtudes
Européennes, 1977, XI, 251 p.
2341. Tøkés, Rudolf L., Béla Kun and the Hungarian Soviet Republic. The
Origins and Role of the Communist Party of Hungary in the Revolutions of
19181919, New York, Londra, Praeger, 1967, XII, 292 p.

Elite societate/Comunitãþi etnice din Transilvania: maghiari, germani 377
ELITE S O C I E TAT E
2342. Deák, István, Beyond Nationalism. A Social and Political History of

the Habsburg Officer Corps 18481918, New York, Oxford, Oxford Univer-
sity Press, 1990, XIII, 273 p., 10 planºe, ilustraþii, hãrþi.
2343. The East Central European Officer Corps 17401920s. Social Origins,
Selection, Education, and Training, ediþie de Béla K. Király ºi Walter Scott
Dillard, Boulder, Social Science Monographs, East European Monographs,
nr. 241, 1988, XI, 241 p., 6 p. de hãrþi.
2344. East Central European Society in World War I, ediþie de Béla K.
Király ºi Nándor F. Dreisziger, Boulder, Social Science Monographs, East
European Monographs, nr. 196, 1985, XI, 623 p., 5 planºe, ilustraþii, hãrþi.
2345. Gross, Mirjana, Social Structure and National Movements among the
Yugoslav Peoples on the Eve of the First World War, în Slavic Review, 1977, 36,
nr. 4, p. 628-643.
2346. Les sociétés européennes et la guerre de 1914-1918, coord. Jean-Jacques
Becker ºi Stéphane Audoin-Rouzeau, Paris, Centre dHistoire de la France
Contemporaine, Publications de lUniversité de Nanterre, 1990, 495 p.,
hãrþi.
2347. Wiatr, Jerzy J., The Soldier and the Nation. The Role of the Military
in Polish Politics 19181985, Boulder, Westview Press, 1988, XX, 204 p.
COMUNITÃÞI ETNICE DIN T RA N S I LVA N I A :

M AGHIARI, GERMANI
2348. Der Abschliessende Bericht des Deutsch-sächsischen Nationalrat für

Siebenbürgen (5. November 1919), publicat de Harald Roth în Siebenbür-
gische Semesterblätter, 1992, 6, nr. 1, p. 55-65.
2349. Braedt, Arthur, Die Anschlußerklärung der deutschen Volksgruppen
an Rumänien 1918/19, în Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 1985, 34, nr.
1, p. 31-33.
2350. Ciobanu, Vasile, Die Minderheitenfrage in den Programmen rumä-
nischer Parteien während der Zwischenkriegszeit, în Minderheit und Natio-

!%& Bibliografie publicatã în Occident
nalstaat. Siebenbürgen seit dem Ersten Weltkrieg, ediþie de Harald Roth,

Köln, Weimar, Viena, Böhlau, 1995, p. 59-72.
2351. Folberth, Otto, Der rumänische Theissfeldzug gegen Räteungarn
im Jahre 1919 und die Siebenbürger Sachsen, în Südostdeutsches Archiv, 1966,
9, p. 220-228.
2352. Hochstrasser, Gerhardt, Rund um die Banater deutsch-radikale Schwa-
bengruppe des Jahres 1919, în Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 1989, 38,
nr. 4, p. 303-313.
2353. Hügel, Kaspar, Die Banater Schwaben beim Wechsel von der unga-
rischen zur rumänischen Staatszugehörigkeit 1918/19, în Südostdeutsche Vier-
teljahresblätter, 1985, 34, nr. 2, p. 114-119.
2354. Iancu, Gh., Die Haltung der Siebenbürger Sachsen zur Vereinigung
Siebenbürgens mit Rumänien, în Siebenbürgische Semesterblätter, 1998, 12,
nr. 1-2, p. 92-97.
2355. Illyés, Elemér, Nationale Minderheiten in Rumänien. Siebenbürgen
im Wandel, Viena, Wilhelm Braumüller Universitäts-Verlagsbuchhandlung,
1981, 322 p.
2356. Illyés, Elemér, Der Wandel von der Staatsnation zur Nationalität im
Bewusstsein der ungarischen Bevölkerung Siebenbürgens, în Siebenbürgen zwi-
schen den beiden Weltkriegen, coord. Walter König, Köln, Weimar, Böhlau,
1994, p. 207-218.
2357. Kolar, Othmar, Rumänien und seine nationalen Minderheiten 1918
bis heute, Viena, Böhlau, 1997, 584 p., hãrþi.
2358. König, Walter, Haben die Siebenbürger Sachsen und die Banater
Schwaben 1918/19 bedingungslos dem Anschluss an Rumänien zugestimmt?,
în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 1979, 2, nr. 1, p. 101-110.
2359. Krischan, Alexander, Das Schicksal des Banats 1918/20 im Spiegel
der Literatur (Bibliographie), în Südostdeutsches Archiv, 1967, 10, p. 210-233.
2360. Der Leidensweg der Banater Schwaben im zwanzigsten Jahrhundert,
vol. II, ediþie de Heinrich Freihoffer ºi Franz Dürrbeck, München, Eigen-
verlag der Landsmannschaft der Banater Schwaben aus Rumänien in
Deutschland, 1983, 680 p.
2361. Minderheit und Nationalstaat. Siebenbürgen seit dem Ersten Welt-
krieg, ediþie de Harald Roth, Köln, Weimar, Viena, Böhlau, 1995, VII,
219 p.

Comunitãþi etnice din Transilvania: maghiari, germani 379
2362. Die Mitschrift der Mediascher Anschlussversammlung vom 8. Januar

1919, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde vereinigt mit Sieben-
bürgische Semesterblätter, 2003, 26, nr. 1, p. 194-216.
2363. Mökesch, Viktor H., Die sächsische Garde in Siebenbürgen 1918.
Eine Episode der siebenbürgisch-deutschen Volksgeschichte, în Südostdeutsche
Vierteljahresblätter, 1971, 20, nr. 3, p. 159-164.
2364. Oschlies, Wolf, Die Deutschen in Rumänien. Teil II: Die Entstehung
Gross-Rumäniens (1918-1920), în Berichte des Bundesinstituts für ostwis-
senschaftliche und internationale Studien, 1980, 2, nr. 22, 38 p.
2365. Oschlies, Wolf, Rumäniendeutsches Shicksal 1918-1988. Wo Deutsch
zur Sprache der Grabsteine wird, Köln, Viena, Böhlau, 1988, VI, 200 p.
2366. Pomogáts, Béla, Aspirations des Hongrois de Transylvanie vers lau-
tonomie 1918-1921, în Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn.
Festschrift für Attila T. Szabó und Zsigmond Jakó, vol. II, coord. Kálmán
Benda, Thomas von Bogyay, Horst Glassl ºi Zsolt K. Lengyel, München,
Trofenik Verlag, 1988, p. 81-90.
2367. Reinerth, Karl M., Zur politischen Entwicklung der Deutschen in
Rumänien 1918-1928. Aus einer siebenbürgisch-sächsischen Sicht, Thaur,
Tirol, Wort und Welt, 1993, 307 p.
2368. Riedl, Franz, Das Südostdeutschtum in den Jahren 1918-1945, Mün-
chen, Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks, 1962, 54 p.
2369. Roth, Harald, Der Deutsch-sächsische Nationalrat für Siebenbür-
gen 1918/1919, München, Verlag Südostdeutsches Kulturwerk, 1993, 128 p.
2370. Roth, Harald, Politische Strukturen und Strömungen bei den Sieben-
bürger Sachsen 1919-1933, Köln, Böhlau, 1994, 256 p.
2371. Senz, Josef, Auf einer grossn Volksversammlung in Temesburg wurde
(am 10. August 1919) der Anschluss des Banats an Grossrumänien erklärt, în
Der Donauschwabe, 1964, 14, nr. 33, p. 5.
2372. Die Siebenbürger Sachsen in den Jahren 1848-1918, ediþie de Carl
Göllner, Köln, Böhlau, 1988, 448 p., ilustraþii.
2373. Szász, Zoltán, Vom Staatvolk zur Minderheit. Die Ungarn in Sieben-
bürgen während der Zwischenkriegszeit, în Minderheit und Nationalstaat.
Siebenbürgen seit dem Ersten Weltkrieg, coord. Harald Roth, Köln, Viena,
Weimar, Böhlau, 1995, p. 87-97.

!& Bibliografie publicatã în Occident
2374. Tafferner, Anton, Zur diplomatischen Vorgeschichte der Aufteilung des

Banates nach dem ersten Weltkrieg und die Politik des Banater Schwabentums
1918/20, în Der donauschwäbische Lehrer- und Forschungsarbeit, vol. I, ediþie
de Josef Volkmar Senz, München, 1959, p. 22-62.
2375. Tóth, Pál Péter, Hungarians in the Succesor States: From World War
I to World War II, în Nationalities Papers, 1996, 24, nr. 3, p. 425-435.
2376. Vago, Raphael, The Grandchildren of Trianon. Hungary and the
Hungarian Minority in the Communist States, Boulder, East European Mo-
nographs, nr. 258; New York, difuzatã de Columbia University Press,
1989, 297 p.
E U R O PA C E N T RA L Ã , E U R O PA C E N T RA L -E S T I C Ã :
C O N C E P T E ªI R E A L I T Ã Þ I G E O P O L I T I C E
2377. 1917-1918 als Epochengrenze?, ediþie de Holm Sundhaussen ºi

Hans-Joachim Torke, Wiesbaden, Harrassowitz, 2000, 278 p.
2378. Aldcroft, Derek, Morewood, Steven, Economic Change în Eastern
Europe since 1918, Cheltenham, Edward Elgar Publishing Ltd., 1995, 296 p.
2379. Berend, Tibor Iván, Decades of Crisis. Central and Eastern Europe
before World War II, Berkeley, University of California Press, 1998, XXIV,
2380. Bohmann, Alfred, Menschen und Grenzen. Bevölkerung und Natio-
nalitäten in Südosteuropa, vol. II, Köln, Wissenschaft und Politik, 1969,
397 p.
2381. Borsody, István, The New Central Europe, Boulder, East European
Monographs, nr. 366; New York, difuzatã de Columbia University Press,
1993, XIV, 321 p.
2382. Burian, Peter, Ostmitteleuropa 1919. Über das Enstehen einer neuen
Staatenwelt, în Ostmitteleuropa zwischen den beiden Weltkriegen (1918-1939).
Stärke und Schwäche der neuen Staaten, nationale Minderheiten, coord. Hans
Lemberg, Marburg, Verlag Herder-Institut, 1997, p. 1-12.
2383. Central-Eastern Europe. Crucible of World Wars, ediþie de Joseph S.
Roucek, New York, Prentice-Hall, Inc., 1946, 679 p.

Europa Centralã, Europa Central-Esticã: concepte ºi realitãþi geopolitice 381
2384. Constructing Nationalities in East Central Europe, ediþie de Pieter

M. Judson ºi Marsha L. Rozenblit, New York, Berghahn Books, 2005, XX,
2385. Dingsdale, Alan, Mapping Modernities. Geographies of Central
and Eastern Europe, 19202000, Londra, Routledge, 2002, XXIII, 324
p., ilustraþii.
2386. Easton, Stewart Copinger, World since 1918, New York, Barnes &
Noble, 1967, VIII, 424 p.
2387. LEurope centrale dans une Confédération européenne, Geneva,
Centre Européen de la Culture, 1993, 157 p.
2388. Géo-histoire de lEurope médiane. Mutations dhier et daujourdhui,
coord. Béatrice Giblin ºi Yves Lacoste, Paris, Éditions la Découverte, 1998,
2389. Historians as Nation-Builders. Central and South-East Europe, ediþie
de Dennis Deletant ºi Harry Hanak, Londra, Macmillan, 1988, XVI,
245 p.
2390. Hodos, George H., The East-Central European Region. A Histori-
cal Outline, Westport, Connecticut, Praeger Publishers, 1999, X, 168 p.
2391. Homelands. War, Population and Statehood in Eastern Europe and
Russia, 19181924, ediþie de Nick Baron ºi Peter Gatrell, Londra, Anthem
Press, 2004, XIII, 267 p., hãrþi.
2392. Ideas of Europe since 1914. The Legacy of the First World War, ediþie
de Menno Spiering ºi Michael Wintle, Houndmills, Basingstoke; New
York, Palgrave Macmillan, 2002, XIII, 208 p.
2393. Langsam, Walter Consuelo, Mitchell, Otis C., The World since 1919,
ed. a VIII-a, New York, Macmillan, 1971, XX, 743 p., hãrþi.
2394. Masaryk, Tomá Garrigue, The New Europe. The Slav Standpoint,
Londra, Eyre & Soottiswoode, 1918, 74 p.; Lewisburg, Pennsylvania,
Bucknell University Press, 1972, 193 p.
2395. Masaryk, Tomá Garrigue, La nouvelle Europe, Paris, Budapesta,
Torino, lHarmattan, 2002, 222 p., hãrþi.
2396. Nation, Ethnizität und Staat in Mitteleuropa, ediþie de Urs Alter-
matt, Viena, Böhlau, 1996, 172 p.

!& Bibliografie publicatã în Occident
2397. Ostmitteleuropa zwischen den beiden Weltkriegen (1918-1939).

Stärke und Schwäche der neuen Staaten, nationale Minderheiten, coord. Hans
Lemberg, Marburg, Verlag Herder-Institut, 1997, XI, 342 p.
2398. Pegg, Carl H., Evolution of the European Idea 19141932, Chapel
Hill, University of North Carolina Press, 1983, X, 232 p.
2399. Roshwald, Aviel, Ethnic Nationalism and the Fall of Empires. Cen-
tral Europe, Russia and the Middle East 19141923, Londra, New York,
Routledge, 2001, X, 273 p., ilustraþii.
2400. Schlesinger, Rudolf, Federalism in Central and Eastern Europe,
Londra, Routledge; New York, Oxford University Press, 1998, 1945, X,
533 p.
2401. Seton-Watson, Hugh, Eastern Europe between the Wars 19181941,
Cambridge, Cambridge University Press, 1945, XV, 442 p.
2402. Sukiennicki, Wiktor, East Central Europe during World War I. From
Foreign Domination to National Independence, vol. I-II, East European Mo-
nographs, nr. 119; New York, difuzatã de Columbia University Press,
1984, XV, 1228 p.
2403. Wilsonian East Central Europe. Current Perspectives, ediþie de John
S. Micgiel, New York, Pi ³ sudski Institute, 1995, XXIV, 181 p.

INDICE*
AUTORI
Abrudan, Paul 162, 163, 164, 264, 265, Andics, Hellmut 2180
266, 267, 268, 875, 960, 961, 962, Anghel, Eugenia Rodica 1641
963, 1529 Anghel, Gheorghe 166, 1101, 1799
Abrudan, Radu 165 Antip, Constantin 1458, 1800
Achim, Dan V. 1530 Antonescu, Nae 1459
Achim, Valeriu 219, 1011, 1099, 1132, Antonescu, Victor 1642
1531 Apetrei, Partenie 1386
Adam, I. 897, 1625 Apetroaie, Ion 1534
Ádám, Magda 651, 2095 Apostol, Cornelia 167
Adãniloaie, Nichita 8, 9, 136, 137, 143 Arãdãvoaice, Gheorghe 2025
Adler, Jasna 2179 Arcaº, Ion 428
Agrigoroaiei, Ion 10, 11, 12, 13, 66, 484, Ardelean, Petru 1205, 1206
485, 486, 487, 488, 498, 508, 559, Ardeleanu, Ion 16, 65, 66, 160, 175, 183,
582, 697, 714, 735, 796, 811, 1637, 489, 490, 491, 492, 580, 581, 582,
1732, 1733, 1734, 1735, 1736, 1737, 1333, 1801, 1802, 1803, 1804, 1805,
1794, 2036 1806, 1807, 1917, 1918, 2026
Aiftincã, Marin 1638 Ardevan, Radu 628, 883
Albani, Tiron 269, 270, 271 Arimia, Maria 1643
Albu, Corneliu 14, 1532, 1795 Arimia, Vasile 160, 169, 175, 183, 493,
Aldcroft, Derek 2096, 2378 876, 877, 1807
Alexandrescu, Vasile 15, 1639, 1708, 1709 Armbruster, Adolf von 1259
Almaº, Dumitru 1796, 1797, 1798 Atanasiu, Victor 18
Altermatt, Urs 2396 Audoin-Rouzeau, Stéphane 2346
Amarandei, Gh. 1640 Avenel, Jean-David 2322
Ancu, Damian 1100 Avram, Cezar 1645
* Indicii atât cel de autori, cât ºi cel de personalitãþi se referã doar la secþiunea biblio-
graficã, necuprinzând date din studiile istoriografice cuprinse în volum.

!&" Indice
Avram, Mircea 1536 Benda, Kálmán 2366

Avram, Valeriu 1394, 1646, 1647, 1648 Benditer, J. 354
Avramescu, Constantin Gheorghe 1334 Bennett, G. H. 2133
Axenciuc, Victor 1219, 1618, 1619, 1620, Berciu, Adina 442
1621 Berciu, D. 116, 362, 396, 952, 1678, 1707
Ayçoberry, Pierre 2101 Berend, Tibor Iván 2185, 2379
Bergel, Hans 2320
Baboº, Alexandru 1649, 1650, 1651, 1739 Berindei, Dan 19, 20, 21, 91, 134, 355,
Badea, Marin 1335, 1808 547, 1265, 1655, 1814, 1815, 1816,
Baechler, Christian 2105 1817, 1818, 1819
Baicu, Ion ªt. 1652 Berthelot, Henri, 660, 2143
Bailey, Thomas A. 2130 Bertrand, Charles L. 2340
Bain, Donald E. 1676 Bethlehem, Daniel 2316
Bakić , Ibrahim 719 Bethlen, István 2099
Bakić, Jovo 720 Bianchini, Stefano 2186
Balla, Tibor 721 Bielik, Miroslav 689
Balogh, Edgár 1260 Bilþ Ursu, Viorica 966
Balogh, Júlia 1261 Biondich, Mark 2187
Banac, Ivo 2182 Birtolon, Ani 336
Bányai, Ladislau (László) 121, 126, 130, Biþu Sârghie, Anca 1104
138, 141, 722, 851, 1336, 1809 Bivolaru, Mioara 1461
Barabás, László 494 Bizerea, Flaviu 968, 1462
Barata, Manuel Freire Themudo 495 Blaj, Traian 919
Barbul, Lucreþia 274 Blajovici, Traian 1108, 1121, 1139
Bárdi, Nándor 1262 Bled, Jean-Paul 2101
Bariéty, Jacques 629 Boar, Liviu 224
Baron, Mircea 1460 Boban, Ljubo 690
Baron, Nick 2391 Bobango, Gerald 630
Basarab, Mircea 152 Bocºan, Nicolae 2, 109, 356, 428, 443, 444,
Baschet, E. 2097 445, 446, 878, 1105
Batalli, Ionel 1810 Bodea, Cornelia 389, 390, 391, 631, 632,
Báthory, Ludovic (Lajos) 171, 1263, 1337, 633
1811 Bodea, Gheorghe I. 172, 851, 1266, 1829
Bátonyi, Gábor 2131 Bodea, Valentin 879, 1267
Baumont, Maurice 2098 Bogdan, Doru 1106
Bãdãrãu, Gabriel 715, 1264 Bogdan, Ioan Mircea 1388
Bãdescu, Emanuel 944 Bogyay, Thomas von 2366
Bãlan, Coriolan 1812 Bohmann, Alfred 2380
Bãlãeþ, Dumitru 1537 Boia, Eugene B. 496
Bãnescu, Marcu 965, 1102, 1813 Boia, Lucian 357, 1820
Bãran, Coriolan 275 Boicu, L. 1821
Bãrbulescu, Constantin 1740 Boilã, Romul 1107
Bãrbulescu, Elena 1740 Bojan, Ioan 497
Bârlea, Eugenia 812 Bóka, Éva 2056
Becker, Jean-Jacques 2346 Bold, Emilian 498, 1741
Bejenaru, Ionel 1653, 1654 Bologa, Petru 1108
Belci, Corrado 2183 Bologa, Valeriu L. 276
Bell, H. C. F. 2132 Bolovan, Ioan 1220
Bellu, Nicolae 1538 Bonsal, Stephen 2100
Bellu, ªtefan 1103, 1387 Bonta, Crãciun 1463

Autori 385
Borcan, Ion 634 Buzatu, Gheorghe 17, 66, 358, 359, 360,
Borcea, Liviu 1822 484, 498, 559, 582, 636, 697, 714,
Borda, Valentin 76 735, 796, 1118, 1641, 1658, 1659,
Borntrager, Ekkehard W. 2057 1825, 1826
Boroº, Daniel 1823
Borsody, István 2381 Caciora, Andrei 168
Borza, Alexandru 277 C¡ ada, Václav 727
Borza, Enea 1539 Calafeteanu, Ion 68, 503, 504, 505, 506,
Borza, Stelian 1109 507, 533, 590, 717, 718, 724, 725,
Bosl, Karl 2210 728, 778, 781, 782, 783, 807
Bosoancã, Traian 970, 1081, 1110, 1111, Calcan, Gheorghe 488, 508, 1637
1389, 1390, 1391 Calder, Kenneth J. 2136
Boºca-Mãlin, E. 1221 Campus, Eliza 134, 139, 503, 509, 510,
Bota-Damian, Cristina 1540 728, 1827
Botezan, Liviu 447, 635, 852, 853, 869 Carlier, Claude 2094
Botiº, Emil 278, 1112 Carsten, Francis Ludwig 2332
Botoran, Constantin 173, 175, 499, 500, Castelbajac, Ghislain de 2164
501, 502, 503, 724, 725, 726, 1824 Castellan, Georges 2264
Bradley, John Francis Nejez 2188, 2189 Castellino, Joshua 2060
Braedt, Arthur 2349 Caþavei, Victor 176, 975, 1119, 1544, 1742,
Braica, Gheorghe Dragoº 1113 2037
Brandsch, Ingmar 1268, 1464 Cavanagh Hodge, Carl 2137
Braniºte, Valeriu 1465 Cazan, C. 1393
Bratu, Ion 144, 153 Cazan, Gheorghe Nicolae 729
Brauneder, Wilhelm 2190 Cãliman, Valeria 1465
Brãtescu, Constantin 880, 1114, 1115, Cãlugãr, D. 1466
1392 Cãpâlnean, Vasile 219, 976, 1011
Brãtianu, Gheorghe I. 392, 393 Cãrpiniºanu, Radu 977
Breyer, Richard 2063 Cãzãniºteanu, Constantin 186, 333, 394
Bridge, R. F. 2191 Câmpeanu, Vasile M. 1545
Brierly, James Leslie 2058 Cândea, Virgil 22
Broué, Pierre 2331 Cântec, Florin 438, 1725, 2038
Bruegel (Brügel), J. W. 2192, 2193 Ceachir, N. 1829
Buchanan, Allen E. 2059, 2087 Ceauºescu, Ilie 5, 6, 23, 24, 25, 87, 193,
Buculei, T. 1656 194, 367, 578, 579, 1747, 1784, 1830,
Bucur, Dorica 971 1943, 1945, 2025, 2033, 2034
Bucur, Marius 1222, 1269 Ceauºescu, Nicolae 2024, 2027, 2028,
Bucur, Nicolae 1116 2029, 2030, 2031, 2032, 2035
Bud, Vasile 972 Cerchez, Claudia 1441
Buirette, Olivier 2134, 2135 Cernatoni, Alexandru 511
Bulei, Ion 724 Charney, Jonathan I. 2061
Bulgãr, Gh. (G.) 174, 1541, 1602 Chelbowczy, Józef 730
Buracas, Antanas 2330 Chereji, Christian-Radu 26
Burian, Peter 2382 Cheresteºiu, Victor 121, 123, 126, 1831
Burlacu, Emil 1117 Chiorean, Ioan (Ion) 177, 281, 512, 731,
Burlacu, I. 1657 921
Burlacu, Ioana 279, 280 Chiper, Ioan 513, 732
Buºecan, Teofil 1 Chira, Ioan 159
Buta, Sanda-Maria 973 Cicalã, Ioan 27, 1338
Buzaºi, Ion 974, 1542, 1543 Cicanci, Olga 733

!&$ Indice
Cimponeriu, Ecaterina 1743 Cornea, Lucia 1122

Ciobanu, Nicolae 1644 Corneanu, Ioan 1123
Ciobanu, ªtefan 531 Corneanu, Nicolae 288
Ciobanu, Vasile 514, 1270, 1271, 1272, Cornwall, Mark 2195, 2241, 2242
1273, 1274, 1275, 1467, 1468, 1744, Coroamã, Radu 1124
2350 Cosma, Gheorghe 1549
Ciocian, Ioan 978, 979, 1395 Cosma, Ghizela 2039
Ciocoi, Mihail 1469 Cosma, Ioana 1839
Ciocoiu, Ana 1660 Cosma jr., Aurel 289, 1398
Cioculescu, ªerban 395 Cosmescu, Ioan 1340
Cionchin, Ionel 1109 Costea, Dumitru Dan 885
Cipãianu, George 474, 476, 495, 515, 532, Costea, Ionuþ 1047, 1303
551, 637, 638, 641, 662, 663, 670, Costea, ªtefan 451
695, 712, 716, 734, 761, 774, 787, Coºeriu, Eugenio 397
792, 794, 893, 1014, 1302, 1745, Cotoþiu, Constantin 1125
1766, 1780, 1834 Cozma, Aurelia 985
Ciubotã, Viorel 4, 215, 370, 377, 383, 384, Craciuc, Traian 521
494, 530, 542, 586, 618, 721, 742, Crãciun, Pompei 986
760, 773, 790, 802, 804, 824, 857, Creþ, Cristian 1207
860, 873, 874, 881, 936, 980, 981, Cristea, Floarea 1126
1007, 1008, 1014, 1061, 1253, 1330, Cristian, V. 13, 66, 484, 498, 559, 582,
1401, 1486, 1710, 1787 697, 714, 735, 796, 1840, 1841
Ciupea, Ioan 1120 Cristureanu, Al. 2040
Ciupercã, I. 448, 516, 735 Criºan, Eugenia Irina 1127
Ciura, Aurel 282 Criºan, Vasile 1341, 1342
Ciurea, Al. I. 1396 Cucerzan, Eugen S. 522
Ciurea, D. 1835 Cucu, Mihai 1661
Ciutã, Ioan 28 Curculescu, Marian 29, 1746
Clark, Charles Upson 639, 640, 2194 Curta-Voina, Eugen 1128
Clopoþel, Ion 283, 284, 285, 982 Curticãpeanu, Vasile 30, 130, 362, 452,
Cobban, Alfred 2062 1547, 1550, 1551, 1552, 1553, 1554,
Coman, Ion 1349, 2033, 2034 1589
Coman, Vasile 286, 1121 Czubiński, Antoni 738, 739
Comºa, Daniela 882, 883, 983
Comºa, Ioan 517 Daicoviciu, Constantin 121, 126, 130, 131,
Condurachi, E. 1836 134, 135, 147, 1843, 1844, 1845
Constantin, Clemente 1546 Dan, Mihail 398
Constantinescu (Constantinesco), Miron Dan, Petru I. 180
36, 113, 130, 131, 134, 135, 140, Dandara, Livia 273
145, 146, 178, 179, 449, 736, 1547, Daruvar, Yves de 2198
1837 Dascãl, Natalia 1555
Constantinescu, N. N. 1622 Dascãlu, Nicolae 642, 1276, 1277
Constantinescu-Iaºi, P. 141 Datui, Camelia 399
Constantiniu, Florin 518, 519, 520, 1838 David, Aurel 643
Cook, Bernard 641 David, Gheorghe 886
Copãceanu, Emanuel 1397 Dávid, Gyula 1556
Copoiu, Nicolae 450, 1339 David, P. I. 1470
Corbea-Hoisie, Andrei 777 Davier, Alexandre 644
Corbu, Constantin 396, 1223 Davies, Norman 2138
Cordoº, Nicolae 1548 Dãrãban, Valentin 1129

Autori 387
Deac, Augustin 7, 32, 33, 34, 115, 148, Drãgãnescu, Mihai 1667
161, 740, 942, 945, 946, 1296, 1343, Drecin, Mihai D. 991, 1623
1344, 1345, 1846 Dreisziger, Nándor F. 2344
Deaconu, Luchian 35, 645, 1847 Droz, Jacques 2223
Deák, István 2342 Dubovicky, Ivan 723
Decei, Aurel 181 Duculescu, Victor 455
Degan, Vasile 1377, 1378 Dudaº, Vasile 652, 814, 815, 992, 993,
Deica, Dumitru 1662 1225, 1347
Delavrancea, Barbu 400 Duicu, Serafim 363
Deletant, Dennis 2389 Dulca, Mircea 994
Delureanu, ªtefan 813 Dulgãu, Bujor 215
Demény, Lajos (Ludovic) 947, 1278 Dumitraºcu, Gheorghe 291, 1668, 1669,
Demºea, Dan 182, 453, 987, 1224 1829
Denize, Eugen 523, 524 Dumitraºcu, Sever 653
Diaconescu, Mihail 1848 Dumitrescu, Constantin 292, 293, 294,
Diaconescu, Speranþa 1557 295, 1226
Diaconu, Ana-Felicia 988 Dumitrescu, Emil 38, 167, 1133, 1134
Dicu, Paul I. 1663 Dumitrescu, Gabriela 188, 340
Diculescu, Vladimir 646 Dumitrescu, Mihai 887
Diesing, Paul 2064 Dumitriu, Mircea 1135
Dillard, Walter Scott 2343 Dumitriu-Snagov, Ion 189, 190, 1399
Dima, A. 1849 Dunãreanu, Elena 1560
Dingsdale, Alan 2385 Dunn, Seamus 2103
Dinu, Alexandru F. 1664 Durandin, Catherine 2204
Djilas, Aleksa 2200 Duþu, Alexandru 1561, 1747
Djokić, Dejan 2317 Duþu, Mircea 456
Djordjević, Dimitrije 2196 Duþu, Tatiana 995
Dobre, Alexandru 1130 Dürrbeck, Franz 2360
Dobre, Cezar 37 Dz¡ aja, Srećko Matko 2205
Dobrenaru, M. 825 Dziewanowski, M. K. 2206
Dobrescu, Gheorghe 1418
Dobrescu, Nistor 1131 Easton, Stewart Copinger 2386
Dobrinescu, Valeriu Florin 498, 525, 526, Ecobescu, Nicolae 85
527, 528, 529, 530, 531, 586, 647, Edroiu, Nicolae 39, 109, 709, 933, 1355,
648, 649, 650, 713, 714, 824 1852, 1853
Dockrill, M. L. 2102 Eftimie, episcopul Romanului ºi Huºilor 402
Dodu Bãlan, Ion 1471, 1850 Eftimiu, Victor 296
Dogaru, Anton 1558 Egyed, Acaþiu 854
Dogaru, Maria 1559 Eiland, Murray Lee 2139
Dogaru, Mihai 1665 Eisenburger, Eduard 1281, 1282, 1283,
Dohotaru, Adrian 1851 1284, 1285, 1286, 1306
Dolbeau, Christophe 2202 Elaº, Leonid 1562
Dolga, Aurora 989 Emandi, Lucian 191, 1136, 1472
Domºa, Maura Geraldina 1478 Ene, Virgiliu 364
Don, Ioan 1346 Enea, Constantin 154, 741, 816, 852, 853,
Dorcu, Aurel 1666 869
Dörner, Eilhart 1279 Eördögh, István 2208, 2209
Dragnich, Alex N. 2203 Epure, Gh. 1854
Dragoº, Vasile 990 Erényi, Tibor 742
Drãganu, Tudor 454, 1280 Evuþianu, Sabin 297

!&& Indice
Fanache, V. 1563, 1564, 1565 Gaillard, Jean-Michel 2107

Faur, Flaminia 298, 299, 996 Gal, Ionel 160, 187
Faur, Viorel 171, 192, 193, 194, 195, 196, Gal, T. 1144
197, 198, 199, 244, 300, 888, 889, 997, Galántai, József 132, 155, 534, 535, 536,
998, 999, 1000, 1001, 1137, 1138, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750,
1139, 1140, 1473, 1474, 1566, 1567, 1400, 2108
1670, 1671, 1855, 1856, 1857, 2041, Galea, Aurel 399, 1750, 1751, 1752
2042 Galeriu, Constantin 1865
Faust, Remus 1419 Gáll, János (Ioan) 124, 1288, 1348
Fãrcaº, A. 1449, 1450, 1451 Garçon, Gabriel 2214
Fãtu, Mihai 1141 Gasquet, Sébastien de 2164
Fejtö, François 2211 Gatrell, Peter 2391
Feldl, Peter 2212 Gãlteanu, I., vezi Mârza, Iacob
Felea, I. 1672 Gãvãnescu, Ed. I. 1146
Felea, Romulus 855, 890 Gârdan, Gabriel-Viorel 659
Fellner, Fritz 2213 Georgescu, Florian 40, 1124, 1133, 1134,
Ferrell, Robert H. 2140 1135
Fest, Wilfried 2141 Georgescu, Titu 365, 1677, 1866
Feºteu, Maria 1442 Georgescu, Valentin Al. 1783
Filip, Mihaela 891 Gergely, Jenø 751, 856, 1401
Fink, Carole 2105 Gerø, András 752, 1228, 2215
Firczak, Gheorghe 1475, 1476 Gerson, Louis L. 2216
Firoiu, Dumitru V. 457, 458, 1859 Gervereau, Laurent 2199
Fischer, Ferenc 743 Gheorghiu, Ion 3, 42, 43, 44, 1349, 1678,
Fleisz, Ioan 1474 1867
Fleming, D. F. 2106 Gheorghiu, Mihnea 404, 537
Floca, Ioan N. 1860 Gheþie, Coriolan 1868, 1869
Florea, Cãlin 1089 Ghica, Dimitrie 538
Florea, Ileana 1142 Ghinea, Nicolae 1402
Florea, Vasile 1861 Ghiºa, Alexandru 753, 754, 755, 756, 757,
Florea, Virgiliu 654 892, 893
Florescu, Gheorghe I. 655, 656, 657, 660, Ghita, Ieremia B. 201, 1003, 1004, 1403
948, 1118, 1143, 1227, 1673, 1674, Giblin, Béatrice 2388
1675, 1676, 1748, 1749, 1862, 1863, Ginther, Konrad 2089
1864 Giosu, Mircea 1477
Florescu, Marin 394 Giudicelli, Pierre 2322
Focºeneanu, Ion 2043 Giura, Lucian 1478
Fogarassy, László 1287 Giurescu, C. C. 135
Fola, Nicolae-Victor 1568 Giurgiu, Aurel 1753
Folberth, Otto 2351 Giurgiu, Dorin 405, 1443, 1444
Fotescu, Diana 658 Giurgiu, Natalia 1229
Fotino, Nicolae 134, 533 Glassl, Horst 2366
Fraser, T. G. 2103 Glatz, Ferenc 2217
Frãþilã, Ion 1002 Gligan, Valer 1005
Freihoffer, Heinrich 2360 Gligor, Mihai 894
Fromkin, David 2142 Glodariu, Eugenia 539, 758, 983
Fuiorea, Nicolae 403 Glück, Eugen 759, 1006, 1007, 1289
Goci, Aureliu 1569
Gociman, Aurel 2044

Autori 389
Godean, Florica 482 Haslinger, Peter 2220, 2221

Goemans, H. E. 2109 Hausleitner, Mariana 1297
Gogâltan, Florin 26 Hãgan, Trofin 1011, 1351, 1352
Goia, Vistian 406, 1870 Hãrãguº, ªtefan 302
Goldiº, Vasile 202, 203, 204, 459 Heater, Derek Benjamin 2147
Goldstein, Erik D. 2110 Heckscher, August 2148
Göllner, Carl (Carol) 130, 149, 1290, 1291, Heiss, Susana 1298
1292, 1293, 1294, 1295 1296, 2372 Hensel, Witold 150
Gomboº, Constantin C. 1519 Heppner, Harald 2091, 2092, 2336
Gordon, Helmut 2184 Herban, Adela 1012, 1405
Goron, Doru E. 366, 817, 818, 834, 895, Heumos, Peter 2228
896, 979, 1008, 1009, 1129 Hiemesch, Heinz Werner 2222
Goþia, Dorin, 205, 1479, 1570, 1571 Hinescu, A. 1624
Goyet, Pierre Le 2144 Hitchins, Keith 664, 665, 2333
Grad, Cornel 4, 199, 206, 366, 370, 377, Hlihor, Constantin 542, 543
383, 384, 494, 530, 542, 586, 618, Hochstrasser, Gerhardt 1299, 2352
721, 742, 760, 773, 790, 802, 804, Hodos, George H. 2390
824, 857, 860, 873, 874, 881, 895, Holhoº, Ion 1574
896, 936, 1007, 1008, 1009, 1014, Homer, Radu 45
1253, 1330, 1401, 1486, 1710, 1787 Hoover, Herbert 2149
Grandhomme, Jean-Noël 661, 662 Hopwood, Robert F. 2224
Grapini, Florea 1147, 1350 Horak, Stephan 2225
Grecu, Ioan 1230 Horja, Gavril 1125
Grecu, Victor V. 41, 268, 407, 808, 1026, Hovannisian, Richard G. 2324
1104, 1155, 1272, 1340, 1342, 1464, Hügel, Kaspar 2353
1480, 1499, 1560, 1571, 1572, 1573, Hulea, Eugen 207, 303, 304, 305, 819,
1581, 1603, 1871 1231
Greene, Theodore P. 2177 Huminic-Teclean, Maria 306
Greffner, Otto 1010 Hunyadi, István 2101
Greuceanu, Eugen 1404 Hurezeanu, Damian 544, 1754
Grigorie, Toma 1679 Hurmuzache, ªt. 897
Gronschi, Melania 1481 Husar, Al. 1149
Gross, Mirjana 690, 2345 Husar, Dumitru 1013
Groza, Liviu 1680 Huttenbach, Henry 2088
Grumel-Jacquignon, François 2145
Guelton, Frédéric 663 Iacob, Gheorghe 13, 545, 1736
Gullberg, Tom 2066 Iacoº, Ion 161, 1132, 1150, 1232, 1482,
Gulya, Károly 129 1873
Guþan, Ilie 1148 Iancu, Gheorghe 171, 546, 547, 638, 762,
Gyémánt, Ladislau 367, 540 898, 1014, 1300, 1301, 1302, 1745,
Györfi, Dionisie 541 1755, 1756, 1757, 1758, 1759, 1760,
1761, 1762, 1763, 1764, 1765, 1766,
Hajdu, Gyøzø 1872 2226, 2354
Hajdú, Tibor 760, 761 Iercoºan, Sara 1483, 1575
Hajek, Hanus J. 2219 Ignat, Moise 2045
Halperin, Morton H. 2067 Iivonen, Jyrki 2227
Hanak, Harry 2146, 2389 Iliescu, Octavian 1681
Hankey, Maurice Pascal Alers 2111 Illyés, Elemér 2355, 2356
Hannum, Hurst 2068 Ilovan, Vasile 1353

!' Indice
Ioan, Gr. 548 Judson, Pieter M. 2384

Ioanid, Silvia 1682 Jurca, Nicolae 550, 1359, 1360, 1361,
Ion, T. 119 1362, 1445
Ionaº, Vasile 1002
Ionel, Nicolae 1625, 1874, 1875 Kalvoda, Josef 2235
Ionescu, Cristian 1876 Kann, Robert A. 2236
Ionescu, Ion 1406, 2046 Kántor, Zoltán 784
Ionescu, Matei 1877 Karády, Victor 1233
Ionescu, Toader 408, 409, 1626, 1627 Kareþchi, A. 17
Ionescu, V. G. 1683 Karski, Jan 2237
Ionescu, Vasile 1354 Kende, János 857
Ioniþã, Alexandru M. 1878 Kertész, Maya 118
Ioniþã, Elisabeta 307, 1576 Keylor, William R. 2112
Ioniþã, Gh. I. 1355, 1356, 1879, 1880, Király, Béla K. 2104, 2128, 2343, 2344
1881 Kirschbaum, Stanislav J. 2238
Ioniþã, Mioara 1484 Kisch, Guido 2150
Iordache, Anastasie 9, 549 Klimek, Antonín 810
Iordachi, Constantin 784 Klöden, Otto 2072
Iosif, Ioan 308 Knall, Helmuth Julius 1274
Iova, Zaharia Gh. 1407 Knight, David B. 2082
Isaiu, Ion 156, 309, 310, 460, 1015, 1357 Knock, Thomas J. 2151
Isak, Hubert 2089 Knop, Karen 2073
Ispas, Dan 1016, 1408 Kofman, Eleonore 2082
Istrate, G. 1882 Kola, Paulin 2325
Ivan, Adrian Liviu 1303, 1304, 1305 Kolar, Othmar 2357
Ivan, Tache 1358 Komarnicki, Titus 2239
Ivanović, Stanoje 737 Komlos, John 2207
Ivãnescu, Dumitru 208, 209, 438, 820, Koulieri, Olga 551
1725, 1883 Kovac¡, Miro 2152
Ivãnescu, Ion 1017 Kovács, Iosif (József) 122, 125, 135, 858,
949, 1022, 1296
Jaeger, Herbert F. 1259 Kovács, Margareta Venera 1487
Janos, Andrew C. 2338 Kovács-Bertrand, Anikó 2113
Jasienica, Pawel 2229 König, Walter 2356, 2358
Jászi, Oszkár 763, 2230 Köpeczi, Béla 868
Jelavich, Barbara 764 Krischan, Alexander 2359
Jelavich, Charles 764, 2231, 2232 Krizman, Bogdan 690, 769, 2240
Jiga, Aurel 46 Kromer, Claudia 2153
Jiman, Lucian 1485 Kroner, Michael 1306, 1307, 1308, 1309,
Johnson, Owen V. 2233 1310
Johnston, R. J. 2082 Kural, Václav 770
Joiþa, Virgil 1884 Kuzio, Taras 2326
Jones, Stephen B. 2071
Josan, Nicolae 161, 166, 210, 211, 212, Lache, ªtefan 552
1018, 1019, 1020, 1021, 1098, 1151, Lacoste, Yves 2388
1152, 1248, 1486, 1767, 1885, 1886, Lancea, Silviu 1506
1887, 1888, 2047, 2048 Langer, William L. 2114
Jovanović, Vladan 765 Langsam, Walter Consuelo 2393
Jude, Maria M. 983 Lascu, Gheorghe 666

Autori 391
Lascu, Nicolae 1023 Lungu, Cornel 1768

Lascu, Stoica 291, 1669, 1684 Lungu, Corneliu Mihail 213, 214
Lascu, Viorica 884, 899, 1234, 1235, 1409 Lupaº, I. 49
Latawski, Paul 2278 Lupescu, Ioan V. 1577
Latour, Francis 2115 Lupºan, Simion 1154
Laþa, Mãrioara 312 Lupu, Viorel 1446
Launay, Michel 2116 Luºtrea, Rucsanda 217
Lazãr, Dan 771, 772
Lazãr, Emil 1889 Macartney, Carlile Aylmer 2250
Lazãr, Eugen 667 Macavei, Elena 1155
Lazãr, Ioachim 1024, 1025, 1153 Macedo, Stephen 2087
Lãcãtuºu, Ioan 1410 Maciu, Vasile 151, 775
Lãcustã, Ioan 218, 313 Mack, Karlheinz 2181
Lãscuº, Voicu 316 Mackenzie, David 2251
Lãudat, I. D. 47, 314 MacMillan (Olwen), Margaret 2118, 2119
Lãzãrescu, Dan A. 553 Madaras, Lázár 1312
Lederer, Ivo J. 2129, 2243 Magas, Gheorghe 900
Leff, Carol Skalnik 2244 Magyari, András 1313
Lehning, Percy B. 2093 Maior, Liviu 109, 462, 555, 556, 776, 823,
Lehrer, Edith 668 901, 1156, 1157, 1158, 1236, 1237,
Lehrer, Milton G. 668 1892, 1893, 1894, 2252
Lemberg, Hans 2228, 2382, 2397 Maksutovici, Gelcu 1314, 1895
Lengyel, Zsolt K. 1311, 2074, 2075, 2076, Mamatey, Victor S. 2154
2366 Mamina, Ion 1642, 1896
Leon, Aurel 1685 Manea, George 463, 902
Leoncini, Francesco 2245 Manea, Mihai 557
Leser, Norbert 2246 Maniu, Iuliu 218
Lieven, Dominic 2247 Manolache, Anghel 1447
Limbeanu, Gheorghe 315 Manolescu, Nicolae 410, 411
Link, Arthur S. 2178 Manteuffel, Tadeusz 2253
Litván, György 651, 773, 774 Mantoux, Étienne 2120
Liþiu, Gheorghe 1108, 1121, 1139, 1411 Manu, Emil 1578, 1579
Liu, Nicolae 1686, 1687 Marek, Edmond 2254, 2255, 2256
Liveanu, Vasile 121, 127, 128, 461, 1363, Marian, T. 1898
1628 Marin, Elisabeta 220
Locovei, Rãzvan 821 Marin, Florea 1238, 1239, 1240, 1241,
Loghin, Aurel 48, 1890 1242, 1243
Lojkó, Miklós 669 Marin, George 1244
Lotreanu, Nicolae 86 Marin, William 1028, 1315, 1316, 1317,
Loucas, Ioannis 670 1488
Lovin, Minerva 822 Marinescu, Constantin Gh. 53, 54, 369,
Low, Alfred D. 2248 559, 560, 561, 595, 596, 1318, 1688,
Lowry, Bullitt 2117 1692
Lu Xianggan 554 Mariº, Ioan 1581
Lucaci, Ioan 1055 Marzik, Thomas D. 689
Luchescu, Gheorghe 1026 Masaryk, Tomá Garrigue 2257, 2394, 2395
Lucian, Augustin 1108, 1121, 1139 Mason, John W. 2258
Lunca, I. N. 1891 Matei, Alexandru 221, 1029, 1245, 1489,
Lundgreen-Nielsen, Kay 2249 1899

!' Indice
Matei, Dorin 348, 685 Moghior, Neculai 1719

Matei, P. 119 Moisa, Gabriel 859
Matei, Pamfil 1059 Moisuc, Viorica 57, 58, 68, 170, 373, 503,
Matichescu, Olimpiu 173, 562, 563 507, 567, 568, 569, 570, 717, 718,
May, Arthur J. 2155, 2259 725, 728, 778, 779, 780, 781, 782,
Mayer, Arno J. 2121 783, 1903
Mãrcuº, Graþian C. 1030 Moiº, Vasile 1123
Mãrie, George 1159 Moldovan, Florian 1490
Mâciu, Mircea 564 Moldovan, Silviu B. 1770
Mândrea, Ioan 1031, 1032 Moldovan, Vasile 1491
Mândruþ, Stelian 55, 370 Moldoveanu, Gheorghe 414
Mârza, Iacob 371, 1900, 1901, 1902 Moldoveanu, Milicã 725, 782
Mârza, ªtefan 1340 Moore, Margaret 2081
Mârzescu, Gheorghe Gh. 320 Moraru, Anton 59
McCorquodale, Robert 2090 Moraru, Nicolae 673
McWhinney, Edward 2077 Morewood, Steven 2378
Medeleanu, Horia 463 Moroianu, George 287
Melville, Ralph 2217 Mosberg, Michael 2079
Mera, Laurenþiu 1173 Möckel, Andreas 2262
Mészáros, Károly 565 Mökesch, Viktor H. 2363
Meunier, Fabrice 2122 Muntean, Vasile V. 1088
Micgiel, John S. 2403 Munteanu, Ioan 200, 1028, 1033, 1034,
Michel, Bernard 2260 1035, 1036, 1037, 1414, 1448
Micu, Dumitru 412 Munteanu, Ion 60, 674, 675
Mihail, Paul 1412 Munteanu, N. G. 1904
Mihalache, C. N. 1160 Muralt, Leonard von 2123
Mihalache, Cãtãlina 372 Mureºan, Augustin 1162, 1544, 1555, 1585,
Mihãilescu, Lidia 671 1586, 1587, 2049
Mihãilescu, ªtefania 1319 Mureºan (Mureºanu), Camil 134, 428, 464,
Mihoc, Blaga 56, 223, 903, 904, 1161 465, 571, 572, 1588, 1772, 1905, 1906,
Mihu, Achim 1364 1907
Mikes, Imre 1320 Mureºan, Ioan S. 1011
Milicescu, Emilia ªt. 400 Mureºan, Maria 1771
Miller, Nicholas John 2261 Mureºan, Ovidiu 1908, 1909
Miller Unterberger, Betty 2156 Mureºianu, Ion B. 1039, 1415
Miloiu, Silviu 672 Musca, Ioan 1040
Mircea, Leon 246, 346 Musgrave, Thomas D. 2080
Miºcuþia, Ilie 321 Muºat, Mircea 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67
Mitchell, Otis C. 2393 68, 117, 160, 183, 492, 573, 574, 575,
Mitran, Ion 86 576, 577, 578, 579, 580, 581, 582,
Mitrea, Ioan 413, 1689 1322, 1333, 1365, 1807, 1910, 1911,
Mitrofan, Ioan 1413 1912, 1913, 1914, 1915, 1916, 1917,
Mitu, Sorin 26 1918, 2022
Miu, Marieta 1690 Mutiº, Cristian 1691
Mocanu, C. 133 Myss, Walter 2320
Mocanu, Vasile 566
Mocanu, Virgil 1582, 1583 Naghi, Gheorghe 322, 1416
Mócsy, István I. 2263 Nagy, Zsuzsa L. 860
Moga, Valer 161, 1769 Nastasã, Lucian 1233

Autori 393
Naumescu, Sandu 1846 Nuþu, Constantin 43, 44, 130, 361, 466,
Nazare, Daniel 325 1367
Nãdãban, Teodor 1492
Nãprãdean, Ciprian 1089 Oancea, Gheorghe I. 587, 588, 681, 1046,
Neacºu, Gheorghe 274 1498, 2050
Neagoe, Stelian 69, 317, 1919 Oanea, Laurenþiu 331
Neamþu, Gelu 70, 326, 327, 676, 677, 678, Odaie, Sanda 1499
679, 680, 699, 785, 786, 1920 Ogãºanu, Dan 467
Neamþu, Gh. 1449, 1450, 1451 Ogãºanu, Dumitru 79, 468, 469, 470, 907,
Neamþu, M. 1417 908, 1775, 1925, 1926
Nechita, Vasile C. 1629 Ogãºanu, Virgil 861
Nedelcea, Tudor 415 OGrady, Joseph P. 2159
Negrea, Romeo 1041 Oltean, Vasile 1419
Negrei, Ion 59 Oniºoru, Violeta 1592
Negrilã, Iulian 416, 1163, 1493, 1528 Opitz, Alfred 2266
Negru, I. 1921 Oprea, Ion M. 591, 592
Negulescu, Alexandra 1922 Oprea, Marin 1245, 1368
Neguþu, Mariana 583 Oprescu, Paul 9
Nelson, Harold I. 2157 Opriþescu, Mihai 593
Neº, Teodor 328, 329 Orde, Anne 2160
Netea, Vasile 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, Orga, Valentin 1047, 1303
151, 157, 417, 584, 585, 950, 951, Ormos, Mária 594, 651, 743, 1323, 2125
1164, 1589, 1692, 1923, 1924 Oroian, Teofil 1246, 1247, 1695, 1696
Neubach, Helmut 2063 Ort, Alexandre 2166
Nica, Melente 1165 Orzac, Dorina 1776
Nicoarã, Ion 905, 1042, 1043 Oschlies, Wolf 2364, 2365
Nicolae [Mladin], mitropolit al Ardealului Osiac, Vladimir 1358
418 Otu, Petre 1697
Nicolae, Nineta 845 Oþetea, A. 134
Nicolae-Vãleanu, Ivanciu 1630
Nicolaeviciu, George 201 Page, Stanley W. 2327, 2328
Nicolescu, Andrei 1418 Pajewski, Janusz 788
Nicolescu, Gheorghe 586, 824, 1418, Pál-Antal, Alexandru 1324, 1325
1494 Panait, Panait I. 80, 1698
Nicolson, Sir Harold George 2124 Panã, Virgil 471, 1326, 1327
Niculae, Vasile 1335, 1693, 1896 Paraschiv, Constantin 1699
Niculescu, Alexandru 419 Parusi, Gh. 1500
Niculescu, Vasile 1694 Pascu, ªtefan (ªt.) 36, 81, 82, 83, 84, 85,
Nistor, G. 1366, 1495, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 113, 135, 161,
Nistor, Ioan 825, 906 226, 227, 374, 421, 422, 423, 424,
Nistor, Ioan Silviu 330, 420, 1044, 1166, 425, 472, 595, 596, 826, 827, 952,
1590, 1773, 1774 953, 954, 955, 1167, 1248, 1593, 1700,
Nistor, Nicolae I. 1045, 1574, 1591 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1932,
Noël, Léon 2265 1933, 1934, 1935, 1936, 1937, 1938,
Northedge, F. S. 2158 1939, 1940, 1941, 1942, 1943, 1944,
Nouzille, Jean 787 1945, 1946, 1947, 1948, 1949, 1950,
Novac, Vasile 225 1951, 1952, 1953, 1954, 1955, 1956,
Novac¡ková, Helena 810 1957, 1958, 1959, 2268, 2269
Nussbächer, Gernot 1332, 1496, 1497 Pascu, Valeriu 332

!'" Indice
Pastor, Peter 2104, 2335, 2339 Pleºa, Ioan 96, 871, 912, 913, 914, 915,
Pavel, Olimpia 1501, 1502 916, 1021, 1053, 1172, 1173, 2052
Pavel, Teodor 473, 474, 862, 869, 909, Ploeºteanu, Grigore 599, 1174, 1175, 2053
910, 1249, 1644, Poenaru, Emil 475, 1370, 1971
Pavelea, Traian 1168 Polak, Bogus³aw 793
Pavković, Aleksandar 2069, 2270 Polgar, Fabian M. 1004
Pavlović, Stevan Kosta 2271 Polgár, István 1972
Pãcurariu, Francisc 1960 Polienská, Milada 810
Pãcurariu, Mircea 426, 1420, 1421, 1422, Pollmann, Ferenc 790
1423, 1424, 2272 Polverejan, ªerban 287
Pãdurean, Augustin 984 Pomerance, Michla 2163
Pãiuºan, Radu 597, 828, 911, 1048, 1049, Pomogáts, Béla 2366
1050, 1051, 1052, 1169, 1170, 1171, Poncea, Traian-Valentin 1054
1503, 1504 Pop, Adrian 476
Pãlãnceanu, Elena 40, 1124, 1133, 1134, Pop, Dumitru 1176, 1595, 1596
1135 Pop, E. 336
Pãltãnea, Paul 1701 Pop, Ioan Aurel 375, 1250
Pãtroiu, Ion 649, 668 Pop, Marin 1778, 1779
Pãun, Nicolae 1777 Pop, Nicolae 600
Pãun, ªtefan 1702 Pop, Vasile 864
Pãunescu, Emil 1100 Popa, Anghel 1597, 1704
Pârnuþã, Gh. 1447 Popa, C. 1973
Pârvu, Sorin 648, 650 Popa, Corneliu 1506
Pârvulescu, Gheorghe 1346 Popa, Luana 917, 918
Pâslaru, ªtefan 682, 829 Popa, Mircea 203, 684, 1508, 1598, 1974
Pegg, Carl H. 2398 Popa, Mircea N. 229
Penea, Ionel 598, 789 Popa, Petre 1705, 1706
Penelea, Georgeta 427 Popa, Vasile 609
Perfil, Pavel 334 Popeangã, Vasile 202, 222, 830, 858, 865,
Perlmutter, Amos 2162 1055, 1056, 1057, 1177, 1178, 1427,
Perman, Dagmar 2273 1428, 1452, 1453, 1454, 1455, 1507
Petranović, Branko 766, 768 Popescu, Aurelian I. 434
Petraru, ªtefan 335, 1505, 1594 Popescu, Dan 1058
Petreanu, Nicolae 877, 1369 Popescu, Emil 477
Petrescu, Cristina 784 Popescu, Eufrosina 1707
Petrescu, Dragoº 784 Popescu, Florentin 1975
Petrescu, Nicolae C. 1703 Popescu, Teodor 161
Petrescu, Niculae 92 Popescu, Victor 2054
Petric, Aron 136, 143, 425, 1961 Popescu-Puþuri, Ion 7, 115, 161, 601, 781,
Petroman, Cornel 1425 807, 956, 1296, 1371, 1976
Philippi, Maja 1328 Popiºteanu, Cristian 376, 493, 602, 685,
Pidhainy, Oleh Semenovych 2329 1179, 1977, 1978
Pimen Suceveanul 1962 Poporogu, Ion 919
Pinczés, Iuliu 409 Popovici, Ioan 230
Plaschka, Richard Georg 2181 Porcescu, Scarlat 231, 1429
Platon, Gheorghe 93, 94, 429, 430, 431, Porchet, Alain 1780
432, 433, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, Porter, Brian A. 2274
1968, 1969 Porþeanu, Alexandru 9, 232, 233, 234, 377,
Plãmãdealã, Antonie 95, 683, 1426, 1970, 378, 920, 1336, 1372, 1373, 1374,
2051 1375, 1599, 1979

Autori 395
Poºtãriþã, Emilia 235, 379 Roman, Eric 2282

Pölöskei, Ferenc 863 Roman, ªtefan 1712
Pralea, Mihaela 1781 Romsics, Gergely 2283
Preda, Dumitru 603, 604, 605, 686, 1215, Romsics, Ignác 2126
1216, 1708, 1709, 1980 Ronen, Dov 2083
Pricop, Adrian 1118 Roos, Hans 2284
Primoratz, Igor 2069 Rosetti, Radu R. 340
Privitera, Francesco 2088 Roshwald, Aviel 2399
Prodan, Costicã 566, 606, 687, 792, 1708, Roºca, D. D. 336
1709, 1710 Roºu, Michaela 1580
Protopopescu, George 1981 Roºu, Titus L. 240, 795, 1062, 1063
Puiu, Alexandru 1631 Roºuþ, Nicolae 168, 478, 1064, 1065, 1186,
Puºcaº, Vasile 98, 428, 607, 688, 831, 1376, 1507
1510 Roth, Harald 2348, 2350, 2361, 2369,
Puºcaºu, Petre 1180, 1181 2370, 2373
Pynsent, Robert B. 2275 Rothwell, Victor H. 2167
Roucek, Joseph S. 2383
Rabinovici, Herbert 1182 Roz, Alexandru 99, 241, 610, 835, 922,
Racoviþan, Mihai 608, 1059, 1183, 1184, 923, 924, 1066, 1067, 1068, 1069,
1982, 1983 1070, 1071, 1187
Racoviþan, Radu 608 Rozenblit, Marsha L. 2384
Radan, Peter 2276 Ruminski, Krysztof 2285
Radosav, Doru 215, 1060, 1061, 1185 Rumpler, Helmut 2286
Radu, Gheorghe 1711 Runcanu, Marcel Constantin 428
Radu, Lucia 1600 Rus, Dorin Ioan 341
Radulovici, Gheorghe 1028 Rus, Traian 832, 925, 926, 1188, 1657
Raffay, Ernø 1329 Rusenescu, M. 1782
Raicu, Constantin 609 Rusu, Dorina N. 333, 1713, 1714, 1715,
Ramet, Sabrina P. 2277 1716, 1717
Ranca, Ioan (Ion) 236, 921 Rusu-Sãrãþeanu, Ioan 1154
Ranca, Paulina 338 Rychlík, Jan 689
Ránki, György 2185
Rauº, Nicolae 97 Sabãu, Ioan 219, 1072
Rautenberg, Hans-Werner 2063 Sachelarie, Ovid 1783
Rãdulescu, Adrian 1984 Sadagurschi, Elisabeta 100
Rãduþiu, Aurel 109, 398, 435, 709, 933, Sadoveanu, Profira 342
1355 Saint-Aulaire, contele de 691
Rãileanu, C. 237, 1430 Saizu, Ioan 796, 1118, 1632, 1718, 1737,
Râpeanu, B. T. 1601 1789
Rees, H. Louis 2279 Salade, Nicolae 1603
Regourd, Serge 2166 Salcã, Horia 290, 1189
Reinerth, Karl M. 2367 Salisbury, Christopher G. 2168
Reshetar jr., John Stephen 2337 Salvan, Florin 290, 692, 1267
Rider, Jacques Le 777 Sandachi, Paul 1719
Rieder, Heinz 2280 Sanders, Ivan 2104
Riedl, Franz 2368 Sandu, Traian 693
Robertson, Ritchie 2218 Sarafolean, Gavrilã 1511
Rogel, Carole 2281 Saunders, David 2169
Rojek, Wojciech 794 Savu, Al. Gh. 1639

!'$ Indice
Savu, Alexandru 2055 Smith, Graham 2323

Savu, Teodor 1108, 1121, 1139 Snell, John L. 2174
Sãlãjan, Dorin 1190 Socol, Gheorghe 1512
Sãlãjan, Vasile 428 Socolan, Aurel 1099
Sârbu, Mariana 1037 Sofronie, George 1990
Sbârnã, Gheorghe 694 Sofronie, Mihai 1192, 1193, 1431, 1606,
Schatz, Elena Maria 242 1829
Scheffer, David 2067 Sorohan, Elvira 1194
Schild, Georg 2170 Soutou, Georges-Henri 2094, 2164
Schipor, Ilie 1747, 1784 Spãlãþelu, Ion 740
Schlesinger, Rudolf 2400 Spector, Sherman David 613, 614, 2293
Schmidt, Jochen 2084 Speranþia, Eugeniu 344
Schmidt-Hartmann, Eva 2287 Spiering, Menno 2392
Schmidt-Rösler, Andrea 2085, 2086, 2288 Spiridoneanu, Mircea 1512
Schödl, Günter 2289 Spiru, Ioan 1432
Schramm, Tomasz 695 Stachura, Peter D. 2294
Schulte Nordholt, Jan Willem 2171 Stadler, Karl R. 2295, 2296
Schuster, Oskar 2300 Stan, Apostol 9
Schwabe, Klaus 2172 Stan, Constantin I. 615, 616, 617, 618,
Scurtu, Ioan 3, 12, 21, 39, 101, 102, 214, 696, 697, 698, 699, 726, 758, 797,
224, 238, 243, 326, 448, 545, 558, 833, 834, 1127, 1178, 1195, 1196,
570, 572, 611, 612, 625, 1604, 1720, 1197, 1251, 1433
1735, 1736, 1785, 1786, 1787, 1788, Stanciu, Ion 520, 630, 700, 701, 702,
1867, 1985 703, 1991
Seewann, Gerhard 2220 Stanciu, Ion Gh. 1456
Segãrceanu, Ion 1986 Stanković, Ðorðe Ð. 798
Sendrulescu, Ion Gh. 958, 1191 Staudinger, Eduard 2091, 2092, 2336
Senz, Josef Volkmar 2371, 2374 Stãnciulescu-Bârda, Al. 1434
epić, Dragovan 690, 2290 Stãnescu, Adrian 38
Seton-Watson, Christopher 690, 2173 Stãnescu, Marin C. 835
Seton-Watson, Hugh 632, 633, 690, 2173, Stepenescu, Ion 442
2401 Stiger, Simona 479
Seton-Watson, Robert William 2291 Stoi, Dimitrie 1075
Sibechi, Gheorghe 1721 Stoia, Lidia 1252
Sida, Viorel 245 Stoia, Mircea 927, 963, 1076, 1252
Siklós, András 866, 867 Stoian, Emil 1077
Sima, Ioan 295 Stoian, Mihai 1992, 1993
Simion, Natalia 1789 Stoica, Adrian 1377, 1378
Simionescu, Dan 1605 Stokes, Gale 2297
Simionescu, Maria Elena 1465 Stovíc¡ ek, Ivan 810
Simionescu, Paul 380 Strãjan, Ioan 401
Sipos, József 1330 Strãuþ, Irimie 1994
Skilling, H. Gordon 2197 Strãuþiu, Eugen 1184
Slev, Gheorghe 343 Streza, N. 704
Slottman, William B. 2338 Strugariu, M. 488, 1637
Sluga, Glenda 2292 Suciu, Dumitru 105, 106, 799, 800, 801
Small, Patricia Louise 2067 Suciu, I. D. 382, 1078, 1079, 1080, 1379
Smãrãndescu, Vasile 1988 Suciu, Vasile T. 311, 318, 1038, 1081
Smârcea, Virgil 381 Suciu, Viorel 1136

Autori 397
Sukiennicki, Wiktor 2402 Teoctist, arhiepiscop ºi mitropolit 1437,

Sultan, Dumitru 107, 108 2004, patriarh 2005
Sundhaussen, Holm 2377 Teodor, Pompiliu 2, 109, 258, 385, 386,
Sutac, Gheorghe 1198 398, 435, 709, 933, 1211, 1355, 1607,
Swanson, John Charles 2298 2006, 2007, 2008
Szabó, Daniel 802 Teodorescu, Ileana 364
Szakály, Sándor 1253 Teodorescu, Virgiliu Z. 1722
Szarka, László 803, 804, 2091 Teutsch, Oswald 2300
Szász, Zoltán 383, 805, 868, 957, 1254, Thomas, Trevor Vaughan 2301
2092, 2373 Tiberian, Ioan 1620, 1621, 1633, 1634,
Szporluk, Roman 2299 1635, 1636
Tilea, Viorel V. 348
ªandru, Ilie 345 Tilleweid, Lutz, vezi Zillich, Heinrich
ªara, Marin 246, 346 Timbus, Mircea 259
ªchiopu, Vasile 869 Timms, Edward 2218
ªerban, Alexandru 351 Toacã, Ion 34
ªerban, Ioan I. 166, 705, 837, 838, 839, Toboºaru, Ion 1608
840, 841, 870, 871, 928, 1098, Toda, Augustin Gh. 1518
1513 Todoran, Eugen 1609
ªerban, Virgil 2049 Togan, George 1584
ªerbãnescu, Niculae 1995 Toma, Ion 1610
ªerbãnescu, Rodica 1514 Tomescu, Mircea 361
ªora, Gheorghe 203, 247, 248, 249, 250, Tomic, Yves 2199
251, 252, 253, 347, 480, 481, 482, Tomole, Ioan 216, 872, 1085
1199, 1200, 1201, 1202, 1203, 1204, Tomoni, Dumitru 260, 1086
1205, 1206, 1207, 1208, 1790 Tomov, Maria 1055
ªtefan, Marian 274, 1394, 1494 Tomuschat, Christian 2078
ªtefãnescu, Barbu 929, 930, 1435, 1515 Torke, Hans-Joachim 2377
ªtefãnescu, Laurenþiu 436 Torrey, Glenn E. 111, 660, 2143
ªtefãnescu, ªtefan I. 437, 619, 1996, 1997, Toºa, Viorel 1212
1998, 1999, Tóth, Pál Péter 2375
ªteiu, Nicolae 2000 Totoianu, Radu 1438
ªtirban, Marcel 109, 110, 158, 254, 255, Totu, Maria 1381
256, 257, 374, 384, 884, 931, 932, Tøkés, Rudolf L. 2341
933, 934, 935, 936, 1082, 1436, 2001, Tracthenberg, Marc 2127
2002, 2003 Trãsnea, Ovidiu 104
ªuiaga, Victor I. 937, 1083, 1084 Trencsényi, Balázs 784
Tudor, Corneliu Vadim 112
Tafferner, Anton 2374 Tudor, Vasile 1723
Tampa, Natalia 161 Tudoran, Georgeta 1382, 1383
Tanco, Teodor 1209, 1353 Turc, Corina 1724
Tatu, Constantin 1516, 1517 Turcuº, Aurel 1519
Tãnasã, Gheorghe 620 Turliuc, Cãtãlin 438, 1725
Tutula, Vasile 938, 1087, 1726
Tãnase, Al. 1210
Tuþu, Dumitru 806, 843, 844, 1727, 1728
Tãnãsescu, Alexandru 1256
Twining, William 2070
Tãnãsescu, Florian 1255, 1322, 1380
Tãtar, Octavian 483
Þârcuº, Gheorghe 1213
Teleagã, Petre 842
Þenchea, Ion 261

!'& Indice
Þibrea, Vasile 939, 2009 Vitcu, Dumitru 17, 715, 847

Þibulcã, Adriana 1611 Vlad, Florin 1617
Þincu, Bucur 349, 1214 Vlad, Ioan 848, 1092, 1093, 1217, 2019,
Þineghe, Cristina 988 Vlad, Matei 3, 1867
Þoca, Mircea 1612 Vlad, Radu Dan 1385
Þucã, Cornel 845 Vlaicu, Monica 1275, 1331, 1332
Þurcanu, Boris 1088 Vlasiu, Marina 1218
Þurlea, Petre 1729 Voicu, Constantin 1439
Voinea, Radu P. 1731, 2020
Unc, Gheorghe 807, 940, 941, 942, 1208, Vornicescu, Nestor 1440
1384, 1520, 2010, 2011 Völgyes, Iván 2334
Ungureanu, Arnold 1521 Vörös, Boldizsár 874
Ungureanu, Gh. 706 Vucković, Gojko 2305
Ursu, Ioana 1215, 1216, 2013 Vultur (-Sãlãgean) Marcela 1257, 1258
Ursu, Traian 1613
Wachtel, Andrew Baruch 2306
Vago, Raphael 2376 Wagner, Ernest 895, 896
Vaida (Vaida-Voevod), Mircea 262, 327, Wagner, Ernst 2307
352 Walworth, Arthur 2175
Vaida[-]Voevod, Alexandru 290, 351, 352 Wandycz, Piotr Stefan 2176, 2308
Vajda, Ludovic 120, 135, 854 Wargelin, Clifford F. 2309
Valea, Mircea 154 Watson, David 716
Valiani, Leo 2303 Wehler, Hans-Ulrich 2310
Varga, Lajos 873 Wehrhahn, Torsten 2311
Varga, Rozalia 1089 Wehrlé, Frédéric 2312
Vasile, Al. D. 387 Weller, Marc 2316
Vasile, episcop al Oradiei 1090 Wiatr, Jerzy J. 2347
Vasile, Gheorghe 808 Williams, John 2313
Vasile, Vasile 1523 Wintle, Michael J. 2392
Vasilescu, Stelian 339, 1524, 1525 Wojatsek, Charles 2314
Vasil-Marinescu, Sergiu 215 Wolchik, Sharon L. 723
Vatamaniuc, D. 846, 1526 Wörsdörfer, Rolf 2315
Vãtavu, Mihai 1730
Vâlcu, Natalia 1256 Zaberca, Vasile Mircea 31, 1037, 1094,
Vârgolici, Teodor 1614, 1615, 1616 1095, 1457
Velichi, Constantin 621 Zaharescu, Vladimir 807
Velter, Tiberiu 707 Zaharia, Dumitru 626, 849, 850
Verdery, Katherine 2304 Zaharia, Gheorghe 67, 68, 117, 440, 2021,
Vereº, Nicolae 2014 2022
Vesa (Vese), Vasile 388, 474, 476, 495, 515, Zainea, Ion 263, 353, 943, 1096, 1791
532, 551, 622, 623, 624, 625, 641, Zanc, Ioan 1230
662, 663, 670, 695, 708, 709, 710, Zãpârþan, Liviu 441
711, 712, 713, 714, 716, 761, 774, Zãrnescu, Constantin 2023
787, 792, 794, 809, 893, 1302, 1780, Zbuchea, Alexandra 1097
2015, 2016, 2017, 2018 Zecević, Momcilo 766, 768
Veszprémy, László 2128 Zeman, Zbyne¡ k A. B. 2318, 2319
Vetiºanu, Vasile 1030 Zillich, Heinrich 2302, 2320
Viºinescu, Valentin 1091 Z¡ ivojinović, Dragoljub R. 2321
Viºinescu, Victor 1527 Zub, Alexandru 627, 836

Personalitãþi 399
PERSONALITÃÞI
Agârbiceanu, Ion 1542 Droc-Barcian, Nicolae 1100
Albani, Tiron 156, 217, 273, 350, 1366 Dulfu, Petre 1180, 1181
Albini, Septimiu 1104
Antal, Dumitru 280 Evuþian, Sabin 1160
Arion, Ioan 1173
Ferdinand I, rege al României 69, 1433,
Barbu, Vasile V. 273 1675, 1720
Bariþiu, George 1174 Fleºeriu, Petru 1198
Bãlan, Nicolae 1426, 1431 Flueraº, Ioan 182
Bene, Edvard 2184 Fodor, Titus 301
Berthelot, Henri Mathias 662, 673, 686, Franchet dÉspérey, Louis 711
693, 698, 711, 2054
Bianu, Vasile 1921 Garami, Ernø 873
Bocu, Sever 1178 Georgescu, Pimen 1437
Bolcaº, Nicolae 1161 Gherman, Dante 273
Botiº, Teodor 278, 1112 Ghibu, Onisifor 1144, 1155, 1177, 1195, 1434
Braniºte, Valeriu 1517 Ghidiu, Andrei 1175
Brãtianu, Ion I. C. 372, 549, 613, 614, 703 Goga, Octavian 188, 684, 692, 1117, 1118,
Brediceanu, Tiberiu 273 1141, 1143, 1148, 1149, 1164, 1192,
Burebista 67 1193, 1194, 1471, 1543
Goldiº, Vasile 247, 250, 252, 253, 347,
Caragiale, I. L. 416 442, 447, 451, 463, 478, 480, 481,
Cavassi, Traian 339 482, 1105, 1106, 1118, 1126, 1130,
Cãdere, Victor 820 1134, 1187, 1199, 1200, 1201, 1202,
Ceauºescu, Nicolae 2026, 2033, 2034 1203, 1204, 1205, 1206, 1207, 1208,
Charles (Karl) [Carol I], împãrat al Austriei 1210, 1211, 1790
2224, 2280, 2286 Grapini, Enea 1147
Ciordaº, Ioan 300, 1167 Groza, Petru 1153, 1182
Ciorogariu, Roman R. 286, 1121, 1427, 1435
Ciortea, Aurel 1092 Horea 1020
Clopoþel, Ion 335, 1131 Hossu, Iuliu 1409
Conciatu, Atanasie 1109 Hulea, Eugen 323
Cosma, Aurel 273
Coudenhove-Kalergi, R. N. 551 Iagãr, Gheorghe 890
Crãciun, Ioachim 327 Iancu, Avram 1020
Cristea, Elie Miron 1115, 1433 Imbroane, Avram 1402
Cucuiu, Virgil 323 Ionescu, Take 1652
Curzon, George Nathaniel 2133 Iorga, Nicolae 1118, 1310, 1658, 1659,
Czernin, Ottokar 2224 1665, 1666, 1674, 1686, 1687, 1690,
1729
Daicoviciu, Damaschin 1114 Istrati, Constantin I. 1722
Dandea, Emil A. 1166
Delaglob, Iosif 1102 Jászi, Oszkár 745, 795, 803, 804, 2056,
Deleu, familia 1129 2091, 2221
Deleu, Victor 817
Dosoftei, mitropolit 152 Keynes, John Maynard 2120
Dragalina, Ion 1680 Korodi, Lutz 1309
Dragomir, Silviu 385, 1156, 1218 Kun, Béla 2341

" Indice
Lansing, Robert 517, 680 Popescu, Ioan 341

Lazãr, Aurel 171, 195, 1137, 1139, 1140, 1761 Popovici, George 1414
Lazãr, Ilie 1103 Popoviciu, Traian 1162
Lãzãrescu, Nicolae 1165 Popp, Ghiþã 1127
Lenin, V. I. 128, 146, 2327, 2335 Precup, Victor 1662
Literat, Valeriu 1120
Lloyd George, David 2133, 2138 Radić, Stjepan 2187
Lucaciu, Vasile 223, 600, 635, 1099, 1108, Roosevelt, Theodore 701
1118, 1123, 1125, 1132, 1135, 1150, Rusu, Ana 311
1174
Lupaº, Ioan 357 Sadoveanu, Mihail 342, 1118
Lupeanu-Melin, Alexandru 1212 Seredan, Valeriu 2049
Lupu, N. 655, 656 Seton-Watson, H. W. 685
Seton-Watson, R. W. 632, 633, 684, 685,
Maniu, Iuliu 188, 279, 353, 447, 1107, 689, 690, 2155, 2173
1151, 1152, 1172, 1196, 1812 Smeral, Bohumil 2301
Maria, reginã a României 658, 1724 Stanca, Dominic 273
Martonne, Emmanuel de 644, 2135 Stoica, Vasile 672, 696, 701, 1188, 1214
Masaryk, Thomas G. 2219, 2287, 2299 Stoika, ªtefan ªt. 1169, 1171
Masaryks, the 2319 Suciu, Ioan 299, 1119, 1136
Mândrescu, Simion C. 626, 1168 Suciu, Petru 318
Mârza, Samoilã 1101, 1128, 1145
Melchisedec, episcop 402 ªenchea, Ioan 1217
Meþianu, Ioan 1407 ªerban, George 349
Mihai Viteazul 2052 ªtefãnescu Delavrancea, Barbu 1118, 1730
Mihalyi, Lucia 316
Monþia, Emil 1142 Tardieu, André 2134, 2135
Mureºanu, Andrei 1543 Tãslãuanu, Octavian C. 833, 1116
Teculescu, Iustinian 1410
Niculescu, Vasile 1662 Teodorescu, Constantin 1611
Nistor, Pompiliu 1197 Titulescu, Nicolae 1118, 1645
Totoianu, Ioachim 1438
Oanea, Laurenþiu 273 Tulbure, Gheorghe 1122
Oniºor, Victor 1154
Ursu, Ioan 1179, 1215, 1216
Paál, Árpád 1311
Papanastassiou, A. 551 Vaida[-]Voevod, Alexandru 353, 514, 1158,
Paić, Nikola 798 1183, 1184, 1189
Pârvan, V. 1689 Varlaam, mitropolit 152
Pi³sudski, Józef (Joseph) 739, 2206 Vesa, Avram 886
Pop, Ionel 315 Vuia, Traian 1118
Pop, ªtefan Cicio 1118, 1124, 1146, 1186,
1191 Wilson, Woodrow 665, 708, 712, 2130,
Pop, Toma 1213 2132, 2137, 2139, 2140, 2142, 2147,
Pop de Bãseºti, George (Gheorghe) 1133, 2148, 2149, 2150, 2151, 2154, 2159,
1157, 1176, 1185, 1190 2161, 2162, 2163, 2168, 2170, 2171,
Popa, Ariton Marian 1110 2172, 2174, 2175, 2177, 2178, 2183,
Popa, Aurel 273 2216, 2335, 2403
Popa, Iacob 822
Popescu, Adrian 1111 Zigre, Nicolae 1138

Anul 1918 in Transilvania Si Europa Cent PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul 1918 in Transilvania Si Europa Cent PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A NUL 1918 ÎN T RANSILVANIA

ªIE UROPA C ENTRAL -E STICÃ

Bibliografia.p65 1 12/5/07, 11:50 AM

Bibliografia.p65 2 12/5/07, 11:50 AM

ANUL 1918 ÎN TRANSILVANIA

VALER MOGA ºi SORIN ARHIRE

Bibliografia.p65 3 12/5/07, 11:50 AM

© Academia Românã/Romanian Academy, 2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

I. Moga, Valer (coord.)

Ilustraþia copertei/On the cover:

Redactor/Editor: VIRGIL LEON

Bibliografia.p65 4 12/5/07, 11:50 AM

L ISTA PUBLICAÞIILOR /L IST OF P UBLICATIONS  179

B IBLIOGRAFIE PUBLICATÃ ÎN O CCIDENT  351

I NDICE DE AUTORI  383

Bibliografia.p65 5 12/5/07, 11:50 AM

E STE VORBA de un traseu prodigios, cu numeroase schimbãri de perspec-

1. Mircea Eliade, Profetism românesc, vol. I, Bucureºti, Roza Vânturilor, 1990,

Bibliografia.p65 7 12/5/07, 11:50 AM

numai dinspre statele cu pierderi teritoriale sau cu ambiþii frustrate, ci chiar

2. Vezi Recherches sur la France et le problème des nationalités pendant la Première

Bibliografia.p65 8 12/5/07, 11:50 AM

anului 1918 în Transilvania. Singurul text prezentat în acest concurs, ºi care

Bibliografia.p65 9 12/5/07, 11:50 AM

Bibliografia.p65 10 12/5/07, 11:50 AM

de un deceniu. Teza principalã a lucrãrii este aceea cã Transilvania a cunos-

Bibliografia.p65 11 12/5/07, 11:50 AM

În noul context, n-a fost nevoie ca istoricii români sã opereze o modi-

Bibliografia.p65 12 12/5/07, 11:50 AM

Lucrarea are în primul rând o valoare documentarã. Conceputã ca o

13. Vezi ºi Ioan Lupaº, Prãbuºirea monarhiei austro-ungare ºi adunarea de la Alba-

Bibliografia.p65 13 12/5/07, 11:50 AM

forme Transilvania într-o feudã proprie. Reformele democratice proclamate

Bibliografia.p65 14 12/5/07, 11:50 AM

În opinia autorilor, Unirea ar fi fost rezultatul luptei revoluþionare de

19. C. Daicoviciu, L. Bányai, V. Cheresteºiu ºi V. Liveanu, Lupta revoluþionarã a

Bibliografia.p65 15 12/5/07, 11:50 AM

un loc periferic în vizita de lucru a lui Ceauºescu în regiunea Hunedoara,

21. Scânteia, 36, nr. 7126, 9 octombrie 1966.

Bibliografia.p65 16 12/5/07, 11:50 AM

Aprecierile de mai sus rãmân valabile ºi pentru exponenþii generaþiilor

Bibliografia.p65 17 12/5/07, 11:50 AM

introdus un subcapitol referitor la Unirea Bucovinei cu România, proble-

25. Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918, coord. Ion Popescu-Puþuri

Bibliografia.p65 18 12/5/07, 11:50 AM

mulãri evident tendenþioase, încheiem cu cele care reflectã intenþia directã

Bibliografia.p65 19 12/5/07, 11:50 AM

duit de Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj, tot în 199830. Nu este lipsitã

30. La fin de la Première Guerre mondiale et la nouvelle architecture géopolitique

Bibliografia.p65 20 12/5/07, 11:50 AM

S FÂRªITUL PRIMULUI Rãzboi Mondial, în anul 1918, a însemnat totodatã

1. În perioada interbelicã, sintagma Europa Central-Rãsãriteanã se referea la

Bibliografia.p65 21 12/5/07, 11:50 AM

þial prin dobândirea de noi teritorii, în vreme ce unele construcþii statale,

2. În urma Primului Rãzboi Mondial, Polonia, Lituania ºi Finlanda ºi-au redo-

Bibliografia.p65 22 12/5/07, 11:50 AM

În 1918 s-au format statele naþionale în Europa Central-Rãsãriteanã, dar

4. Milton G. Lehrer, Ardealul, pãmânt românesc (problema Ardealului vãzutã de

Bibliografia.p65 23 12/5/07, 11:50 AM

Bibliografia.p65 24 12/5/07, 11:50 AM

cã Habsburgii au fost cea mai importantã dinastie a epocii moderne, iar

14. A. J. P. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918: A History of the Austrian

L ISTA PUBLICAÞIILOR /L IST OF P UBLICATIONS 179

B IBLIOGRAFIE PUBLICATÃ ÎN O CCIDENT 351

I NDICE DE AUTORI 383

duit de Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj, tot în 199830. Nu este lipsitã

14. A. J. P. Taylor, The Habsburg Monarchy, 18091918: A History of the Austrian

The Idea of Nation: The Romanians of Transylvania, 16911849, Bucureºti, Ed.

în acest volum, care este înzestrat ca ºi precedentul cu un foarte bogat

la Institutul de Istorie A. D. Xenopol din Iaºi, a publicat o carte în care

9. Andi Mihalache, Istorie ºi practici discursive în România democrat-popularã,

Congresul al V-lea al P.C.R. a lansat, în Rezoluþia sa finalã, lozinca auto-