Anul al 100-lea Nr.

3 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 10 Ianuarie 1937

1«W
KMl
REDACŢIA şi ADMINISTBAŢ1A
#»AŞO V , STBADA LÜNGA Nr. 6.
— Telefon 226 — F O M Î i U 1838 1)1 jMORGHE BARIIIU. Puterea nu se smulge şi nici nu se cerşeşte. Ea
se primeşte dacă se oferă şi dacă ai convingerea că
Abonament anual 200 lei
P án tra strein à te te 500 lei
poţi fi de fo!os ţării.
Pentru autorităţi 5C0 lei
Anunţuri, reclame, după ta ii Apare de trsl ori pe săptămână M a re şa lu l A v e r e s c u .

vm
P r o b le m e d e la G ra n iţa d ° V est, Tot astfel cu comentarea şi D in d e c la r e tile d e la C lu j
în general publicarea evenimen­

Spre povârniş? telor exterue. Cu deosebirea, că

aici se s mt mult mai în largul
lor. Scorniturile oficinelor pe la
La sfârşit de guvernare
Budapesta, precum şi ale agen­ Complectăm, după notele s te­ rectiuni diferite, pe d nii Miha*
Intram într'al optsprezecelea vincii locuite pe de-antregul de
ţiilor de dubioasă cinste profe­ nograf ic e, imper tan tele declara- lache, Lupu şi Maniu, infierbân*
en, de când pronia cerească, români. Tot aşa şi celelalte
sională inspirate şi întreţinute fiuni ale d lui D r. A l. V aid a (aţi de alte patimi, multe şi mă-
osârdia marilor înaintaşi şi vi­ centre.
făţiş sau camuflat de Internaţio­ V cev o d , din n-rul trecut al zia­ runie. Toate se îa'âonplâ ia ,a *
tejia soldaţ'lor români de din­ Industria şi comerţul româ­
nala comunisiă, sunt totdeauna rului nostru, cu următoarele a devăratul berbec najlcna!* în
colo şi de dincoaci de Carpaţi, n esc sunt nule. C ei câţi bruma
binevenite în coloanele acestei mănunte, în c e priueşte unele numele antfrevizionis'nuiui, care
au trasat irevocabil linia de gra­ de indus riaşi şi comercianţi ro­
prese. Evident, între astfel de măsuri recente, luate de actua­ a fo s t etres est fe l în noroiul
niţă ce ne desparte de Unguri. mâni, cari au avut curajul pa­
împrejurări nu e mare lucru să lul guvern, la sfârşit de regim, ca politicianismului.
Duşmanii noşiri milenari igno­ triotic să încarce ore-cari în­
constaţi ravagiile pe cari ea le şi părerile d iui Vaida în ma Dar procesul furtului de idei
rând însă pecetea faptului îm­ jghebări româneşti pe aceste
plaiuri, au terminat ca agenţi face în viaţa roastră publică. terie de politică externă, cari II găsfm şi Ia liberai, în ziarul
plinit, încremeniji într’o tragică
Picurând oră de oră, zi după au caracterul unei confesiuni: grupului ,H * — »Naţionalul
incapăţm ere, nu pregeta a în­ aserviţi firmelor evreo-maghiare,
zi, lună de lună, ani întregi în Toate măsurile guvernului — Neu“, — care îşi permite ime-
cerce să întoarcă cursul v ăm i­ cari abea de se îndură să i lase
suflete otrava înstrăinării de tot a ma! spiis d 1 Vaida — sunt ori sâ atace partidul cu tiv â n i
lor. Răsboiul de aproape două să tră as~J.
ce e românesc de ce ne-am menite reclam ei pentru viitor, supralicitarea în sâsui iui. De-
decenii, pe care Budapesta îl Din partea statulu nici un
mira, că populaţia minoritară a- ele constituind în câmpul dema seoper m In acest ziar un arti­
duce cu îndârj re pe toate caile sprijin serios. Nici credit indus­
tât cea rurală cât mei ales cea gogii i o ret^a de sârmă gh’m col In care ni se educe la cu*
şi uzând de tooie m ijloacele trial, nici credit comercial. Ni
urbană este doar’ mai străină pată. C e aita însemnează modi* noştintă, cë d 1 Vaier Pop, sim­
contra tratatului de la Trianon, mic, nimic, decât faim oasele go­
astăzi de sufletul românesc, de­ ficarea legi! făcută de d 1 M ha paticul nostru ardelean — ş* nu
continuă cu fur/a primei zile. goşi politice sforăitoare şi de­
cât acum 47 ani. lt ehe, prin care loturile obţinute spun acest lucru cu ironie, căci
Fera sorţi de izbândă finală, plasate pe la întrunirile publice
C eea-ce e tot atât de grav, prin expropriere puteau fi îostrăi* este bine să fie şi sămânţă de
este totuş de netăgăduit, că a* de ocazie.
este fenomenul straniu, că în m ie de c liră proprietarul cere ardelean în guverr, pe ntrucS
valanşa de atacuri pornită în De credit agricol nici nu mai
lipsa organelor de presa locale nu ave a poftă să le m uncească? chiar aşa de proşti nu Mudem,
speciei contra noastră produce pomenim. Ţăranii îoinâni biho-
româneşti, majoritatea publicului D e ce Ie declară din nou gu­ ca să nu atingem bunăoară ir a-
unele efecte dăunătoare stin- reni, celebri în marea lor m ajo­
român din centrele de pe fron­ vernul liberei inalienabile, câ . d sura Iui Petre C ro z i Ia timpul
gheiindu-ne consolidarea mai ritate din cauza negrei mizerii,
tieră se constitue tributară a* este şiiut că mulţi ţaran*, cari tău, — a ordonat verificarea
ales la grsnita de Vest. Aceasta care le-a săcătuit vlaga veacuri
cestor focare de miazme anti­ au abia un petec de păn ân‘, proporţionnUtăţii elementului ro­
este o realitate, a cărei consta* de-arândul, aşteaptă şi ei cu o-
naţionale sprijinindu-le cu banul sunt siliţi să-l părăsească, pen­ mânesc. Liberalii au evoluat
tare s’a repetat mereu până la chii inject iţi de cram pele foa­
lor. Observăm, că nici fraţii noş­ tru a-şi găsi o posibilitate de prin i r mure dela »prin noi în­
plictiseala. mei, ca să se sature măcar o-
tri din vechiul regat nu se lasă trai, ca meseriaşi ori ca lucră* şine* la p r o p o rtio n a iifa te .
Ofensiva maghiară de o ro- dötä acum în tara lor.
busteţă surprinzătoare este as* Deocamdată singurul avantaj mei pe jo s în aprecierea slovei tori de fabrici? Daţi mi voe să Jr e c oee&i fapt
iudeo maghiare. Cu o sârguinţă C e alta însemnează legea ban în matricola activelor »Frontului
tăzi mai plină de avânt, ca ori con crtt, de care se bucură, este
demnă de o cauză mai bună cară, prin care se încearcă aca­ Rom ânesc*. S ă rămână d 1 Va*
când. D acă nu i s au ident ficM cà li s e încasează impozitele
isbutesc şi ei copăcel-copăcel pararea unui compartiment e co ­ 1er Pop- nVnistru, căci dacă nu
până acum în lumina realităţ i româneşte şi pe de-asupra cu cu­
să buclerisească binişor în limba nomic cât mal mare pe seama face ceva efectiv, cei puţin nu
efectele, ce ţâşnesc deocamdată noscutul fîscalism escesiv român.
lui Arpad. cointeresăriler d lui Dinu Bră strică, dacă nu cumva verifica­
In mod sporadic, dar violent, Intre astfel de împrejurări nu
Şi tutuş par’că n’ar fi tocmai ttanu? D e sgu r, va primi şi d-sa rea aceasta este tot o platformă
este a se muijumi în primul e de mirer?, că la graniţa de
de mirare. o muscul ţ% dar dat fiind carac în vederea opoziţiei.
rând miopiei tembele dedublate vest nu s’a putut înfiripa încă
acea zonă de vii fortăreţe,
C ăci ţin s ă fixez aci o rea­ terul străin a! capitalului indus
de un egoism venal şi feroce P ro p o r ţio n a lita te lib e r a lă
de zidul cărora să-şi sprijine
litate, insultător de umilitoare tria>, porumbiţa friptă oa reveni
al politicianilor perindaţi la
cârma ţării. Pe de allă parte, sdraven călcâiul soldatul român,
pentru prestigiul rom ânesc : tot Budapestei. Liberalii însă au adoptat pro'
In Oradea, oraş cu o populaţie porfionalitatea şi în materie de
stăm în permanenţă sub obse­ când va trebui să şi îndrepte — A n tire v iz io n ism u l — a rm ă
atât de vsstă, important punct consilii d e administraţie. L% vre­
sia unei orientale supraevaluări într’o supremă încordare — ba­ p o litic ia n is tă
de contact al ţării noastre cu mea sa eu am declarat franc,
a propriilor noastre posibilităţi ioneta înspre Soare Apune, pen­
Occidentul clv.Uzat, apare un că am făcut parte din trei con­
sulevaluând totodată primejdiile, tru a demonstra răspicat, că Mulţumesc d iui Aurei O ocl
sin g u r z ia r r o m â n e s c ane­ silii, ?n cari rotam făcut dstorla
cari ne stau în faţă. „Pe-aici nu se trece I1* man, prezent aici, pentru activi
Ar fi timpul să ne trezim la • miat şi acesta până la atrofie t t ;a prodigioasă pe care a de realizând »Numerus Valahicus"
în urma unei totale lipse de la respectivele întreprinderi. D o­
realitate şi să se ia în fir e mă­ P e de altă parte, unul dintre pus o în cadrul Ligii Aatirevizio
sprijin oficial binech'bzuit, —
suri pentru o efectivă acţîut e cei mai puternic* factori reci* niste din A rd e ţi; dar îl întreb vadă: ancheta care s’a iăcuria S o ­
fată de 9, zi şi numără noua
de prevenire a răului. Să înţe­ pienţi ai acţiunei de propa- să mi spună, pe câţi dintre ro* i ciété tea Româno Americană. Eu
legem cu o clipă mai curând, * gandă ungurească la hotarele
cotidiane evreo-maghiare, cari mânii ardeleal a trebuit ca dîn am cerut însă, ca să nu m aille
huzuresc în belşug. La aceste revizionişti să-l facă ent revizio nimeni membru în zece cri două­
c ă a trecut epoca reveriilor ro- dinspre Apus ale ţării, este p resa
se mai adaugă alte vre-o 15
m anlier, când şapte vieţi cuira- eoreom aghiară. A ceasta îşi în ­ nişti ? Ardealal este ori când zeci de consilii de administra­
sate într’un piept de arair ă e- tinde tentacole nenumărate peste
publicaţiuw periodice ungureşti, gata să sară până la un singur ţie, cum a fost răposatul Bosm bS
rau suficiente pentru ori ce e- întreagă provincia contaminând toete în plină prosperare. om pentru apărarea integrităţii şi cum azi sunt atâ|ia. Perfidul
Nu-i vorbă, mai epare din an hotarelor. Dubite z însă că în alte n&tional-tărănesc, se zice, că şi a
ventualitate, până şi satele pur româneşti f
* în Paşti şi înronrâneşte câte-un ţinuturi ale tării se t flă mai buni obligat fruntaşii ca să şi dea di-
de*aiungul graniţei. Dispunând j
buletin informativ cu preieu\ie £ misia din consilii. Cunoaştem
Paragina, în cere a fost lăsată de m ijloace materiale miraculos patrie)! decât ce i de dincoace
de gazetă sub auspiciile diferi- de mu nil. D acă este vorba de* »Catoni* de felul acesia şi noi,
graniţa de vest încă de ia în­ de îmbelşugate, această p rfsa
teior pa*tide politice. Acestea spre apărarea frontierelor, cred cari nu lucrează nimic, dând im*
ceputul erei acttâneşti, prezintă creşte, se desvoltă, se răspân­
însă contează prea puţin, apa­ c ă o acţiune d e anvergură a presta că trăesc din aer. (Ueri>
un mediu maî M it, decât favo­ deşte, invadează inundând adânc
rabil pentru pfipaganda de­ toate ramurile vieţii publice. riţia sau dispariţia lor depinzând Ligii ar sconta efecte infinit mai taie). Eu nu sunt invidios şi dacă
exclusiv de dispoziţiile digestive nrnri la Răsărit, în B asarabia, cer proporţionalitatea în consilii,
mentă de peste hotare. Elemen­ Ea se ridică — prin însa-şi
tul române sc în general şi mai construcţia ei — zid puternic, ale şefilor ori finansatorilor Dar este un lucru şi mai cu* admit chiar şi aceea ca 9 9 %
respectivi. rios : antirevizionismul Ligii este din românii figurant! să fie libe­
a le s clasele producătoare au de nepătruns, în faţa aspiraţii­
Cam aceea ş e situaţia — dacă expropriat la iei de partidele rei?, căci partidele politice şi-eu
fost complect abandonate. lor româneşti de a pune în con­
nu şi mai rea — şi în celelalte trăit traiul* Important este în pri­
Structura social-culturală, in­ cordanţă naturală interesele bine- politicei la fel cu »Numerus Va
dustriala, financiară şi econo­ pricepute ale cetăţenilor români centre de pe graniţa, ca : Si- iahicus" şi programul „Frontului mul rând, că banii vor rămâne
ghet, Satu-Mare, Salonta şi Arad. Rom ânesc41. Evident, nici d i în mâini româneşti.
m ică a centrelor importante de minoritari cu interesele legitime
p e linia ce demarchează gra­ ale Statului Român. Ajunge o In acesta din urmă se mai men­ Stellen Pope seu, şi nici colabo Este clar prin urmare că pu­
ţine cu chin cu vai un inimos raforii d sale nu au brevet. Noi nând în prsctică idei ale
niţa de vest, ca: Satu-Mare. O- simplă ochire fugitivă asupra
radea, Salonta şi Aradul chiar, ori cărui ziar din puzderia de cotidian — am numit „Ecoul“, to|i suntem antirevizionişti. Dar, »Frontului Rom ânesc4*, d 1 V a­
— dar nurrai graţie curajului cum er putea cineva să zică, c i le riu Pop face pregătiri penlfu
a rămas complect străină de tot cot diant», câte apar în ungu­
Ce e rom ânesc. temerar el directorului său, care numai el este antirevizionist. opoziţie, ca să poată imputa la
reşte de-alungul frontierei, pen­
Şi mai ales Oradea. Ajunge, tru a-ţi forma convingerea des­ s’a specializat în a răbda foame, D acă e vorba de o paternitate, vremea sa viitorului guvero, că
pentru ca să-şi poată plăti ti­
ca să rătăcească vre-un străin pre lealitatea evreo-maghiară. am putea spune, ce l mult, că liberalii au flcu t legea, ori au
pografia.
în ziua de Yomkipur (ziua lungă) Evenimente importante de or­ d-1 Stellen Popescu este t&tâl, dat ordinele; dar ele nu se exe-
în acest oraş cu aproape 100,000 din infern — esceptând cele în Am ţinut, ca în rândurile de d-1 Gocfmen aici în Ardeal este cută. D acă liberalii ar f i J n a •
de locuitori, pentru ca să a- dauna prestigiului nostru — sunt mai sus să ridicăm, măcar în fiul, ier conştiinţa naţiunii întregi decar sinceri. ar f i pus înşişi
linii generale, vălul de pe o si­
jungă în situaţia d a nu*şi pu­ tratate în mod superficial, con* duhul sfânt. Dar acţiunea par* în aplicare strictă legea pentru
tea procura nici măcar o pe­ sacrându-le doar câteva rânduri tuaţie, cere nu mai poate dăinui. Udului naţional ţărănesc în acec- revizuirea cetăţenilor streini,
Ne rezervăm pentru viitor o stó materie îmi aminteşte de a- luând măsuri drastice îmootrioa
reche de şireturi de ghete. Şi de mântuială, de cele mai multe
să nu se uite că acest oraş era ori igne rându-le, când nu le pot scrutare mai amănunţită a dife­ cea firmă la Ploeşti, numită »La funcţionarilor corupţi, cari şi-au
ritelor ramuri ale vieţii publice berbecul national*, pe care un fâout un sistem de câşVg fraw
tin mare centru com ercial, in­ comenta după plac. In schimb
dustrial şi financiar chiar în re- ori ce întâmplare banală de din acest părăginit colţ de tară» concurent a supralicitai o cu in di ios din eludarea ti* (Âp!a ize)
nădăjduind, că cei chemaţi vor
laţfuni internaţionale. Ori, astăzi „dincolo“ ( odoatrói) ia proporţii ecripţia: »La adevăratul b eib ec A ltă p la tfo rm ă d e m a g o g ică ,,.
acest puternic centru perzân* respectabile în coloanele a ces­ lua aminte. national“. Sub această etichetă
du-şi debuşeul din spre Dobri- tor ziare, fiind com entată cu o Laurenfiu Popescu-Hălmâgel. însă, descoperim lege)] Ia staul, Ua alt ordin, ds aceeaşî na­
Jin , suge vlaga unei vaste pro* cucernicie demnă de tabu. încercând să se elibereze în di tură, al guvernului, este acela
 Pagina 2
prin care cere zierelor minori-
tare, bunăoară lui .K rön stälter
Zeitung", să şl schimbe numele
tn „Braşove? Zeítuoü*. De ce
aceasta măsură lipsită de sens?
Pentru ca criticând j o eu, să fiu
taxat de rău român ? Sau pen*
tru a manifesta încă odată enti-
germanismul nostru fudul ? Prin
astfel de romanizări de nume,
la ceri nfc! şovinismul maghiar
nu recurgă, crede guvernul că
fşi câştiga titluri de recunoş
Imţă ? E ridicol, domnl’or, la fel
cu procedeul unu! cavaler me
dieval, csre îa loc de at m iră,
ar li îmbrăcat u i elegant cos
tum tricolor?
Apoi, a şa se rezolvă problem a
minorităţilor ? P*1n măsuri de*
ma gogi ce, în baza cărora să
poţi taxa biterul guvern de rău
român ? Românism nu însem*
nesză reclamă, ci prilejuirea de
ocaziuni pentru crearea de m e­
seriaşi, de liberi profesionişti
d e comercianţi, d e industriaşi,
cari s ă p o ită concura şt înlo­
cui cu suc^es p e minoritari.
C eiela te m l suri însemnează de*
magogie Ieftină, legare la ochî,
nch^ari verzi pentru ascunderea
j olului, căci în realitate la lie!-
Despre valoarea tratatelor şi alianţelor
Până «cum foţi stăteam pe
baza pactclor Ligii Naţiunilor, D.
Titulescu, lăudat de unii şi hilit
de alpi, a făcut ia fel în mod
strălucit. D acă eveaimenîele nu
i*8U dat derepta£e lui, satisfacţia
aceasta nu au avut o nici elfii.
Marile ev£??im.;r>t 2 internaţionale,
ceri eu avut ioc la cuisal anu*
lui t ecut, dovedesc suficient a*
cest lucru. In mijlocul grupului
de diplome neajutoraţi, d sa era
ce l puţin unu! dintre capetele
ce le ' '- I luminate ale areopagu­
lui geaevez, ier câte o rază se
resfrângsa permanent şl asupra
ţarii rornâaeşti.
Eu t is ă am cerul totdeauna
ca în materie externă s ă cvsm
o politică re a lă , conformă cu
interesele ţării şi îa aceestă or­
dine de Idei em făcut in tjam na
analul 1935; declareţiile itaîof îe
î i ch?stiufâi a Abisiniel fi iatef
p eltrea către d, Titulescu, în
chestiunea trecerii t updo? ru*
seşti peste t îritoriul României.
Evenimentele mi au d&t suficlea-
tă dreptele, pentru ca ori clr*e
să poată vedea c ă un sfat m c
nu poate avea o cită politică
externă decât pe a c eea a în-
tooârăşird cu state mari, cari
au a c eh o şi interese .
O aneiizâ sumară ne v i ÎS
muri a sjp ra acestui lucru. Tra­
tatele, dacă nu corespund unor
interese reale, sust petece da
hârtie. Italia a stat mal mult de
50 de ani îa Tripla Alfanţ?, dsr
la frântul pâine!, în Í9 Í5 , tre­
cut de partea Antantei, D a c ă ion
BräHönu şl-ar fi făcui scrupule
din f jpîul că în 1881, România
se angajase cu o semnătură se­
cretă faţă de fost * Triplă Alianţe,
atunci Rominia M sre nu ar exis­
ta. Dar un exemplu mai conclu*
deni şi mai apropiat avem In
pactul dela Lacarn", al cărui scop
era împăcarea Germaniei cu
Franţa. Cât ce s'a iaîăriî G er­
mani -, ea a ocupat zona dem!
litarizjtä d a Renanif, începând
construirea liniei d e apărare
Hiflidenburg. C e a mai ră aas d u
pactul dela Locarno?
M a rii n o ş tr i a l i a ţ i . . .
In bsza aceloraşi interese po­
litice ne identificăm şi cu ma; ii
noştri aliaţi, despre ceri pom«*
nim cu fiecare ocaze, Înainte cu
o zi de declaraţiile pe cori ie am
făcut la Bucureşti, nu de mul1,
în fa|a şefilor de organizaţii al
„ f ostului Rom ânesc*, um avut
o conversaţie cu un f<. st titular
la exicrne, care era îa măsură
să cunoască arhiva ministerului
pe care 1 am întrebat :
— Ai d*ta cunoştinţă de existen ta
vre-unui tr a ta t de alianţă al Rom â­
niei ?
— H m . Da, — mi-a răspuns v ag
dânsul.
— C are? Te rog arată-mi şi mie
vre*unul.
OAZE TA TRANSILVANIEI Nr, 5—tvS7
faliile de pe sate îa contai im noaşterea hărţii oferă aceea şi in Spania, pentru recom pensarea pectul exterior al suveranităţi! :
pozltelor, se adjudecă averi mo* clar*viziune ca si cunoaşterea căreia a f )st aflat demn de a If armată, poliţie, drept, confesiuni
biliare t&răoeştl cu 4 0 % redu* topografiei, în art 3 militară. D. trimis la Bucureşti. e tc,
cere Jidanului din sat general Dănllă Papp a rezistat, Id «Uaivarsul* apare zilnic ru ­ In ultimul timp Oermanla ’a
D e minciunile a c es te a , cari s e cu o mână de oameni, Invaziei brica : .cin e sunt*, cu numele dus o campanie intensă împo*
repetă la sfârşit d e guvern ire, ruseşti din Bucovina, pentrucă condamnaţilor din procesul Anei triva iotegrităţii teritoriului ceho­
aproape zilnic, d e a c es t praf cunoştea fiecare colţ de stâncă Pauker. Dar cine sunt aceia, al slovac. S'au putut ceti lucruri d e
care s e aruncă tn ochii 1noştri, al munţilor Carp aţi. căror nume nu apare în ziare? felul acesta (Deutschlands Er­
săi nu vă lăsaţi înşelaţi, mai ales, neuerung, Munich): «Statul ceh
Dacă bate ceasul. Franţa., »I
oo tinerii (Aplauze entuziaste). face să te gândeşti la un polip
D acă guvernul vrea să roma< Să presupunem că R işll avlnd Vizitele dese ale minişdtrilor ce s'ar fi Incrustat în carnea
nizeze sum ele gazetelor, atunci nevoe de odi?er«iune> er înainta noştri de externe se înlrebuin* statului german pentru a săpa
ar fi firesc ca să vină mai târ­ intr’o bună zl p â iă la Prut. Cfne ţeaza obicinuit ca su ccese de f. rjele sale v'taie“. Punctul oe*
ziu cu premisa necesară, titlul ne va apara ? Sau să presusu’ politică externă. La atât se re> vralgic l-sr consbtui ce le trei
scris in eoreeşte, sub numirea nem că după Anchlu3su! f >r- duce palitica noastră extsrnă. mari aerodroame, pe care le ar
rom ânească ca ziarele „Adevă mal, realizet de Germani, ei ar Franţa, pentru care noi avem fi construit anul acesta U iiu n ea
ru\*, »Dlmineafa*, »Lupta* et pune trenurile în miş23re în s^re toată veneraţiunea, toată admi Sovietică în împrejurimile lut
comp. Lc fel să procedeze cu Oradea, şi aş vrea să văd care râţiunea şi o inf n tS recanoştm ţl, j M jïïk ifchevo, 0 ,h > ro d şi Ko
„Bfassoi Lapok* şi cu a'te ztare cantonier ung ir nu er saluţi cu este aceea a lui C em enc*eu, a I sice, cu dest frăţia á* a asigura
evreieşti din A rdeal căci nu toţi mâna la chipiu tă c e r e a acestor lui Foch şi Poiaceré, Frânta înaiotârea rapide • îl jiei aeriene
evreii vor să fie u* g ;ri. trenuri pr n g ări? Şi să ne în­ "reştină d i totdeauna, regatul ruie către Boem ie, traversând
Ia concluzie trebue să mă de* trebăm i ne*ar apăra ruşii ? A poi spiritual al omen’ral. Dar Frânţi R js ia subcarp itsn :.ă şi Slovacia.
clar satisfăcut că dela ocsoretul noi ştim ce însem nează a f i a- de az! ps plan palitlc. este aceea Priw acordul inter )s nit între
guvern şi până la ultimul flîcu ş păsaţi de către R jş i l a lui Leo i Blam. D. Pierre Cot, Germania şi Japonia , blocul ţă­
îeţ, care se agită în câmpul po Mai intereseit er fi cazai unni ea e ne va vizita în cyrâsid, este rilor fasciáte se afirmă fânăr şi
litic, găsesc pretutindeni idei â tîc împotriva C eh as'iorad ei. C i an revizionist filomaghiar. Gu­ viguros, Ialr’adevăr, Japonia este
împrumutate deia »Frontul R a ne o va afuta şi cum ? V sr free s vernul BIuîh nu se poate sus­ a fr ala putere mari Urnă din Ju n e .
m ânesc*, rez jmâadu-mi amară trapele ruseşti pe ruti Tigh'na ţine decât cu sfrijitu l comuniş' 5 i ana izăm pulin raportul de
ciunea doar în a constata laşi­ Chlşiaău-Ce;năuţî şi apoi mai Iilor, despre ca<i presa francezi forţe uiiiiiâre dintre Japonia şi
tatea şi lipsa de curaj, care îi departe cu camioanele, schîm publică documente autentice că Rutia.
îm piedecă p i oamenii noştri po bând Nordul ţării noastre în «ost finanţaţi si Kom!«ternului. Escadra de luptă Japoneză se
litici s ă s e unească întrun unic câm 9 de luptă iar restul ţării Fron|î de azi es!e f jrnlzoarea compuse d/n şase dreadnought-
organism de guvernamâ J . în terilor de rechkiţle musca- de arma a gu m au 'u i îr.3rx’st uri, űíaíre care patru de 29,500
lească. din Sparta şi et inc?, dacă m tone, armate ca i2 tonuri de 355
O s tro w s k i Spania se luptă CivU z^ţia o cci
dentală creştină c u barbaria
vam. şi două cls 32 000 tone cu
8 tunuri d - 406 E complec-
După oaresera pauză dâasu* E b'ne, uiteţi-vă în ziarul pro- marxistă asiatice, de ce pref - iată cu îre? cru-Jşâtoare de iaptă
mi-a răspuns: t'p ealad e! bucureştene, »Le Mo­ r : {•>!« no'îsWii faţă ds una din de 29 500 ton? (nle zi 26 no*
— Cu F ra n ţa ,
ment,* care pub i ;ă de m&t multe ceie d iu ă tabere, nu ar include duri) ärmste cu 8 Íuíiurl de 353
— P ard on , — i-am rep licat eu. D acă ori pe săptămână ch'puî d lui îa ei* şî sotrtd noastră? Oar- mm. Iu p us 6 port ä vioa ie, u-
am avea un astfel de tratat, el a r tre­ Ostrow ki, ta k e doi demnitari m: aia de ce na poai« tutalză lîsle avôad ch ^r 80 aparate.
bui să fie depus la Liga Naţiunilor, români, sau în mijlocul unor cu­ arme Spaniei ? Forţele uşoara «u 12 cru cişă­
căci diplomaţia de azi nu mai este se
cre tă .
coane ahtiate după noutăţi asî- lat?, aci revenim din nou h toare örmste cu înnuii |de 203,
a ic e . Priviţi zâiibd til aüeia raee, lofiun; a po!iti:eî externe reale 25 cr«eişâ?03re de c ie s j 2 a cu
Fostul ministru de externe s’a sigur de sine, care sfidează pri­ despre care vorbeam. J sgos’avii tunuri de 155, 10 torpiloare şi
mărginit a schi fa un gest, care vitorul ş! veţi în‘eiege ce căite campăiă erme bune d is G r 6 s?>bmarine.
îl scutea de un nou răspun*. mare se jo a că acum. Ia zâmbstal m aii. No! însă îl şicanăm mereu, F ad ele navale ruseşti staţio­
R e a lita te a e s te că nu e x i­ lai felin şl smerit de multe ori cu toate că neamţul anticomu­ nează In majoritate în Baltică
s tă ni i un fe l d e tra ta t c a r e vtţi descifra çâsd ii care reca* nist ne psote o î:r î morfé fefthtă şi M a Neagră. Ay 4 dread*
s ă o b lig e f r a n ţ a s ă n e vină
piiule-î z4 :„O ansânJ a m ers la pentru fă inim ea noastră. Ei bine, nought urî şl 7 crucişătoare şi
în a ju to r atu n ci, c â i d am i tjhilofiaâ, pe tiwoul marei reuo eu nu pot ifece cu grasdiluc* vre o 20 de torpiloare. Ia s:him b
a ta ca ţi. O ri, tre b u e s ă r e c u ­
iutii nobuimea fr m ceză **. venţa peste existenţa acestui Rusia srs suDmadne şi aviaţie
n o a ş te m cu to ţii, c ă n i e x i V p apresia ctuaci H ja s t s e l pop ir, d la care mai avem încă atiriíiBö de bombardament de
s tă m a ri alia ţi, fă ră un t r a ­
v aló îre activitatea iui Ostrow kl de înv^ţ xt re l puţ^no sstă deaîii. íemut. In privirii aviafţ i Japo*
tat o b lig a to r de in terv en ţie, a*a cr <2 Í5 0 0 »e eparaie, faţă de
A vem * e e d re p t cu F ran ţa 3000 uie ele Rusiei.
Războiul
u n tra ta t d e a m iciţie , d a r p e «a? ___ ■ Ä B
R pariul dinire forţele terestre
u n d e n e va d a e a a ju to ru l ? se pc :ij fjc s , considerând că
P r in a e r s a u p rin strâ m to ri,
J n a are 90 milioane de oa-
u n d e T u rcia , m ulţu m ită d-fui
111. Am socotit interesant de a irţeiii faţă de 170 öle U dunei
T itu le scu , n e p o ate b a r a o r i SüviU ke
mintii &c*ste declaraţii, ?n mo*
câ n d dru m u l ? Nu av em p rin k f ^ k ^ r e a dmire Anglia şi De sigur îiîsă că Rusiei nu
mântui eâiîd mlai^trui Economie!
u rm are m ari aîiaţi, îtfshes, mîâiispiafS îa ultimele zile, 1-iîf conveni, î -2 situaţia actuală,
itekh*u!ul pune pe primul plan
M ica A n tan tă se pa re că a a?ut darui de a politic — prin t-rficoiul publicat un conflict ca J ironii?, d t o jr e c e
mai linişti opinia publica mon» în revîstd amerieaefi Foreign traass berianui, îung de 7417
in ce e a s e priceşte Mica An - dială în privinţa povbiiltăţii de k.ii, e insuficient peatra desdr*
Affaires — r e v e n d ic ă r i colo-
fantă , nu iie a u să span acum isbucnlre a unei coi flagrcţsi. In- vlrea uns>î armaie puternice şl
«}a'e ale Garmamei. Ci*ă.n:
nici o vorbă despre C h îs 'o fr’adevlr, Anglia m temea —- rapide.
«,,etâ!a t!mp câl probleme co­
vdcîe, unde d nil â e a e $ şl H x lja ca, de altfel, şi Fran^ — să au Bucurtşd, 5 Ian. 1937.
lonială şi deci aceea a materii
be mzü&äc sä inch J e un pad sufvină o in t e g e r e ïütre gene-
lor prime nu va fi rezolvată io n e l M u ră ro iu
de fieagr&sune cu o Germanie, ralul Franco şi Italie, în prifinţa
pentru Oarmania, ea va rămâne
care rămâne rece îa ft>ţa a ces­ cedarti issuVJor Beledre, la fi*
un focar de nelinişte, In ciuda
tor încercări. Fapt este cä M ca ?Oăr-> a Italienilor, Fapta! er fi
dragostei sale pentru pace, oore
Aataniă a fost creetă ca m m însemnat o sch mbare a sitae- R eu m a tism u l v in d e c a t c o m ­
nu o face să reimnţe la spe>
strument da ţiaere In M u a U 1« ţiei teritoriale dia Medlterdna, p le ct- oufereum de mulţi ani de
sr.ii că, cu timpul, problema
g ide!. Aceasta este deftaifla ei. ce ea ce englezii r/ar putea ad colonială va putea fi rezolvată reuiobilsm, a$n încercat multe
Angajarea ei in bloc împotriva mite, căci li s’ar &târ»jeai U mod
pe cele pacifică,...^ medicamente ce sunt indicate
Rusiei este decc^mdötä o iiuz e a vindec a această boală, Însă
serios libî rt iea liniiior de co ­ I^Mal departe, dd Dr. Schacht
Jjgdslavld, care a dovedit un municaţie maritimi, de vitală im* în zadar,
atninieşie câ forţele econom ice
spirit de independenţă, a încheiat pO’tdltţă. După recomandaţia medicului,
ile unei ţări au o importanţă
contract favorabil cu marea In Amestecul statelor streine fn am încercai şi tabletele Togal
extraordinară 'pentru poz'ţia sa
du&trie de ai mame ut din C ar. revoluţia spaniolă devine din c î cu care m’am viaăicat complect,
politică şi că Germania se simte
mani?, cere li fa se în aceiaş îs ce mai accentuat, Sublmiem aşa că îl recomand cu cori^tiinţa
sdrobiiă de d toriile sale cx*
1 mp o fabrică de armament in deocamdată că Germania de* împăcată tuiuror suferiaziior ca
terne şi asfixiată de lipsa de vi*
ţ^ră, în contul devizelor expor ţine actualmente o foarte im ­ cel mai bun şi eficace medica­
zelof şi a materiilor prime. G er
talul în Gsrmania, Italia şl Aus­ portantă parte din comerţul de ment.
rnenia pretinde, în teritoriile co
tria. In timp ce prin politica cabotaj al Spaniei : îafre Vigo,
loniate cerute, administraţie ger­ V. Mihăilescu,
sancţionistă noi ne*am com pro* S tr. Ispirescu 91, Bucureşti^
Sevilla, Huelva, Cadix şi "insu* mană şi monedă germană şi ad>
mis debuşeurile din Italie, Jago ele Baleare, prin campaniile de mite ca cbîect de discuţie es*
siavia a îucheiat o serie de con- aavigaţie maritimă nemţeşti, care
vanţii com erciale bune, de pe au Înlocuit pe ceie spaniole.
urma cörora a prof tat. Politica
In privinţa alianţelor dintre
greşită o plăteşte acum buzu­ ţări. se observă că politica na­ ffIM t
narul nostru, pen rucă aşd süniem ţiunilor, departe de a fi fix l, &e « « «
noi ; patriotisumi nostru antiger- schimbă mereu, fie că e vorba K iY n
liian p a ip tl, cânn m ărfi ie fană de o naţiune fascistă sau de Vf w
í.eaijeü icá ar putea să concu­ una democratică.
reze şi să dlsîiugă trusturile mi­
Din acţiunea bărbaţilor de stat V:
noritare din ţ£ra, ai Angliei şi Franţei se observă
grija lor, că dacă nu pot împie* o b s e r v P m
C e v rem n o i d a r totuşi din ce în ce se înbunătăţeşte
deca răsboiul de a Ubucni în
C e vrem noi în politica ex­ Europa orfe&taiă, să 1 oprească situaţia în ium ea aceasta. P uţină răbdare
si puţin cura] şi deo dată o să o sim ţim
ternă ? Vizite şi voiajuri prin cel puţin de a se întinde şi în si noi. A tunci o să fie iarăşi destul d e
toate capitalele Europei, inter* Occident. íueru si câştig destul. In cazul a ce sta
w'evuri, declaraţii, fotografii la D*1 Eden a declarat recent tre b u e ’ să aveţi însă putere. H ră n iţi-vă
inimii, jurnale de film, ori o po- că în câ*ui us ei agresiuni ne­ deci bine, boii ce cí.te ori aveţi p lă c e r e
\ti că externă reală, in contor* provocate, Anglia va apăra K a lh rs in e r şi F ra n ck cu lapte, aceasta
satură si e3ie în tr' adevăr iefiin.
mite te cu intareseie nos sire de Franţa şi Befgîa. D e asemenea
azi şi de mâine ? Intre Ruşi şi va apăra Egiptul şl Irck ui, pre>
Nemţi cu cine m ergsm ? Vă rog cum şi independenţa Spaniei.
Iscă o dată, nu mai judecaţi La acestca se mai adaogă Ma* SI
problemele politice externe de­ ţorca şi comunicaţiile maritime
w c m a i îk t in t p u r i£ e c s ê c m a i c r i t f c e l
cât cu harta în fafa ochilor , Cu* cu India.
 Nr. 3 —1937
încă unul din ce! tineri ne*a
plecat. D es;urajantă părăsire, în
prag de An Nou. Boala, pariată
p e picioare, putini i-au ştiut-o
prietenului at&t de activ.
Teolog al Sibiului, a venit la
B ra ş î v cu gând hotărât de muncă.
L*am întâlnit cri unde era ceva
de făcut : la b i*e ri:§ , la şcoală,
la »\stra", la »Frăţia ortodoxă*,
la »O astea Do nnului,* ia coruri...
N’am îndrăsnit să bănuiesc
niciodată, că onu l acest s, ia trei
zeci şi doi de an?, îşi va pleca
umilit capul în f jţa sorţ i Iar
când a n avut cert.tuiin ea tristă
a golului pe care 1 lăsa in urma,
penira prim i dată, insistent şi
fără ieftina fílossfíe ad*q a t!
situaţiei, m’au urmărit cu d tta le :
„Cu adevărât deşertăciune sunt
toate.
Nu scontam viitorul esapra a
ceea se er fi putut să re lizeze
prietenul loan Brânzea Ş l nici
sinceritatea scrisului nostru nu
poate fi pusă la încercare prin
acei : »Despre morţi nimic decât
bine.*
Noi ştiu însă două lucruri
despre cel dus : că n’avea de­
cât treizeci şi doi de ani şi că
a muncit cu un dor dă muncă
par’că tot mei rar întâlnit la cei
din generaţia mea. Sunt sufici­
ente pentru toată trisitţea care
ne stèpêneçte.
Moartea timpurie a lui loan
Brânzea e pe linia nedezminţită
a crcdinţe! celor vechi : Fortsina
labilis, care se Îeagă cu adevă
rui dánt : Ca adevărat d eşer­
tăciune sunt toate,
Primejdia bolşevizaru Uin&i
C o n c u r e n fa fo r ţ e lo r a rm a te din E x tre m u l O r ie n '.
întreaga Chină este împânzită
cu agenţi comunişti trimeş! a*
c o lo de Kom'nlein ceri ur oă
f e s 2 c i tenacitate boişevizarea
ei. Aceşti agenţi, in majoritate
evrei, căută pe toate căile să
provoace curente asti* japoneze
in sânul populaţiei ch’ntze şi
să câşllge simpatia fci|ă da co
munî&m şi îa?r?dere f jjă da
S o vi? t île riissşîi. Tendinţele se­
paratiste ele unor generai! di i
diferiţi provin J i sunt îa scopul
acesta incut aj a ta şi sprjlafte
sub toate formele da co.n m şt I
ruşi.
Da?, dacă până ia încheierea
pactului germ aao'japonez în con
tra Kominiernutui a d i vik-t a a
genţi iar comunişti s’a desfăşurat
In mod ient şi cu oarecare pru
denţă, dup! încheierea acestui
pact, comuniştii au început în
mod demonstrativ să grăbească
mersul evenimentelor din E x ’re*
mul Orient.
Revalta mihtiră a generalului
C iang-Sue* Liang d n provincia
Shaensi şi arestarea mareşalului
Ciang Kai-Sh k; dicictarul ds
fapt ai Chinei de Nord, a cărui
politică anti-comunistă şi filo^
jap on eză este bine cunoscută,
a provocat o adevârdă pa ai că
în opinia publică din tExtremul
Orient,
N j poate să fie nici o îndo­
ială, că această rebeliune a fost
opera agenţilor comunişti şi că
generálul Ciang*Sue*Liang era
inspirât de oamenii Sovietelor,
dela cari d .s gur a avui aslgu
fă ri că va fi sprijinit; altfel n'ar
fi riscat situaţia sa militară.
Faptul, că insurgenţi au avui
tendinţe comunista bine pronun­
ţate şi se orientau la M jscova,
dovedeşte că ei au simţit în
spatele lor o forţă oarecare,
care a dat curajul acţiunei. G a-
neralul C ia n g S u e L ia o g a ştiut
foarie b ne, că nu ar ti putut
lupta în contra armatei guver-
nului din Nank'ng şi a forţelor
jap oneze, fără sprijinul material
şi moral al Moscovei. Revolta
dela Sian-Fu din provincia Shs-
en si a fost desigur prima re-
de lo a n C o la n .
In locul rămas vacant, alta
va veni; bun sau rău, n’are in "
port antă. Şi nu va avea Im por
tanţă nici cine va fi acel altul*
Vacanţa ocupat*, lucrurile vor
merge înafnt». Doar cei atât de
mici azi— prea mici să simtă c i
nu mai au tată — atunc! când
cu adevărat vor simţi*o, se vor
trezi printre morminte, căutând
unul, al lor. Şi atunci pe mor*
mântui c e nu va fi decât un
număr îa registrul Bisericii Sft.
Niculae. se va mai aprinde din
nou o luminiţă. Oamenii nu vor
fi nici mai buni, nici mai răi ca
astăzi, Oamenii nu vor îav2|a
nimic dela morţii lor, nimic dela
existenţa cu final f stal tragic.
Ei se vor crede mereu moşteni­
tori legali ai unei vieţi fără sflr-
şit, vor arunca mereu u m b ă a-
supra celor buai dintre ei —
prietenul loan Brânzea era unul
din cei buni — şl niciodată nu
vor evaa destul timp să apro­
fundeze rostul cuvintelor ceri
întregi au rămas în adevărul lor,
peste veacuri : deşertăciune sunt
toate.
Doar atunci, când unul de
treizeci şi doi de «ni, harnic
muncitor în slujba tuturor, se
frânge în elanul primului avânt,
mintea încrem eneşte fără gând,
ochii privesc nedefinit în gol, în
golul care ascund*», pentru fie­
care, crucea uit.muiui bilanţ.
Iar oamenii, ptniru o clipă,
deţin mai buni.
Prietene, loan Brânzes, dormi
n pace,
icţie a Kominternului în contra
pactului germano japon* z.
Nereuşita revoltei generalului
Ciang Sue Lföing şl àr-ester^a a-
cestuia nu va descuraja Komin-
ternul şi Sovietele r -.istşti şi as
tlvilatea lor destract; m dsn Chine
va fi con ’iiîü aK
In faţ * Japoniei sa prezintă o
problemă fosríe merd pent-u in­
teresele s^le din Continentul
jziatic.
Oricât de bine ar fi pregătită
Japania din punct de vedere
nliitar, totu.ïi imensitatea terito­
riului chinez curent ui o s ii el
jopul&ţiei chineze şi vecinătatea
3 uţ«n am ioală a Savietelor ra
seşti, cere prea muite efective
militare in permanent« şi chei-
tueli materiale prea mari, care
n'er putea să dureze mo it timp.
Mai ales, că nici S tatu e Uaite
ale Americei da Nord nu vor
scăpa prilejui potrivit ca să facă
tot posibilul ca să slăbească
prestigiul Japoniei în faţa po­
poarelor az.otice.
D upi informaţia ziarelor sire
Ine, concurenţa forţelor armate
din Extremul Orient se prezintă
astfel; J iponia are pe Continent
17 divizii, din care însă numai
10 divizii er putea fi trimise spre
graniţele sovietici, restul fiind
n ecesare în interiorul Statului
Mangludi*go, C orea şi la graniţa
Chinei de Nord.
Forţele armatei roşie sovie­
tice, situete la graniţa maagiu*
riană, delà gara M sngiuria până
a portai Vladivostok, sunt gru­
pate sub comanda mareşalului
B ü ch er, al cărui Stat major se
<fU la Chobarovsk şi se com­
pun din: 13 divizii de infanterie
şî 2 divizii de cavalerie cu tra­
pele de specialitate oferente a
cestor unităţi. Armata roşie din
Extremul O ient mai are 1.500
de cerâ de luptă, 1070 aero*
plane, 2 regimente de trenuri
blindate etc. M ijloacele de co*
municaţle ale artileriei şi cava»
leriei sunt ^motorizate. In total
armata sovietică din extremul
Orient s e cifrează la 480.000 de
oameni.
GAZETA TRANSILVANIEI
Graniţa ruso-mangiuriană d e
3.000 kilometri lung’me este
apărată prinsuri lanţ întreg de
posturi cu mitr iliere şi artilerie,
situate numai Ia distanţi de
5 0 0 —600 de metri unul de altul.
La distanţa aproximativ de 6 0 —
100 de kilometri înapoia pri­
mei linii de fortificaţie, trece a-
cuma linia ferată dublă, con­
struită de curând cu scop
strategic. In Mongolia exterioară
(în oraşul Ulan-Bator) se a fli
situat corpul 23 de arms ta so
Yietic şi o divizie indigenă
m ocgslă.
Centrul fl;teî aeriene sovie­
tice se afli ia Vladivostok unde
l se găseşte si vasul a vio bază,
| precum şi 50 submarine. Fiola
, aeriană sovfeli :ă din Extremul
Orient cuprinde îatre altele :
60.000 de paraşutişti, 60 avioaae
mort de transport, fiecare pu­
tând transporta câte 70 de oa­
meni, ceea ce k% ca? de războlu,
dă posibihtăte rapidă a lansărei
unui desaut în spatele armatei
jnponeze şl să paralizeze comu­
nicaţia între k> «uleie japoneze
şi Continentul azlatic.
Iată o forjă, care stă îs spi*
taie K sminternului şi a comu­
niştilor chinez1, de care trebuie
să ţină seamă japonia în actus-
i le împrejurări. Dar cu cât pri­
mejdia este mai mare, cu atât
voinţa jăponez ivjr este mai fermă
de a duce iupk pâ ă la capăt
ia contra moli mei com miste, ce j
ameninţă papo? rele aziatice din í
Orientul îndepărta?. I tulüMahrnst, din casele Funda-
J j síin 1. Start
Cinema Capitol
Ruleäzi fümul cu mare succes
Aitotria
ru Willy Forst, R eiate Müller,
Ado f Wuhlb ück, lenny lugo.
R E P R E Z E N T A N Ţ II :
ingeien - Sachsenierk - Lorenz
Köriing-Harnyphm-Uitramar
718 "— 5
Comitelui Aso oiafiunei învăţătorilor din oraşul şi
judeful Braşov anunţă încetarea din via{ă a iubitului şi
neuitatului său colaborator
LEONTE TAUSU
după o grea suferinţă, în etate de 57 ani.
Dumnezeu să-i f că paris de fericirea eternă.
Primăria Municipiului Braşo*
Nr. 37.073 1936.
Serv. Financiar.
Pubiicaţiune
P riv in d im p u n e re a ta x e lo r ş i
im p o z ite lo r c o m u n a le p e an u l
b u g e ta r 1 9 3 7 -1 9 3 8
In conformiia!e cu dispoziţi-
unsle art. 2 3 —220 din Regula
mântui financiar el Primăriei
Municipiului Braşov, întocmit in
baza ieg ’i administrative din
1936, se aduce la cunoştinţă
publică, că declaraţiile pantru
impunerea taxei ar şi impozite
PALPITATII?
1NTEPÀTÙRI LA INIMĂ?
E x istă a e id urie aseüns-
(ln s t a r e nor
m a t ă , nu tre~
(fcue să sim ţiţi I
i n lm a Dv
/«/o din ire fô
p er so an ele ín I--,
v â r st ă peste in
de a v i sunt a-
tinse de arte-
rio-sclerozu
URODONAL
PURIFICA SÂMGELE RE-
INTINEREŞTE ARTERELE
IA
CONCURS
Consiliul parochial al Bîse*
riafi S i Nicolae din Braşov
Şcheli*, publică concurs cu ter
mm de 7 z’le, pentru ocuoarea
postului de d recior al Orfelina
fltmet Dumitru şl Maria Pascu,
Sir Prundului Nr. 47.
Condiţiunile pentru ocyp: r^a
eceaiul post de director ca şi
alte informaţiimf, se pot lua în
Biroul Consiliului parochial,
Pia ja Unirii t.
Braşov, 9 Iau. 1937.
31 1 —3 Consiliul parochial.
99
99 MOVY
Prundul R o z e lo r
1 — 99 T elefo n 1 — 99
ÍS1Í!
ă i
I
inspector şi director şcolar
lor com anale pe anul bugstar
1937—1938 s e depun la oficiul
taxelor comunele cu roluri tn
cursul lum i fanuirie 1957 ,
De clore ţii s ? fa c numai de
contribuabili, ceri pe 1936 nu au
făcut declamaţie şi cari nu au
fast impuşi la texe sau i opozite
comunale, ori 1a cari s’a schim­
bat între timp baza impozab’lă.
la caz însă, când bsza imp a
sabilă a unui contribuabil nu a
suferit nci o schimbare el nu-
mai este obligat să facă deci -
raţie, prâsup^nându se în acest
caz că ş!-a menţinut declaraţia
din anul 1936, deci impunerea
ie face din o fic ii la aceleaşi
impozite şi b x e comunale.
Pagtea I
Sângele care circulă !n to t organism ul
este izvorul însuşi al vîefiî ; inima « s t«
motorul aparatului circulator.
A lterafia sângelui se manifesta p ria #
viscozitate mai mult sau mai poftit ac--
centuatâ. Rezultă atunci arterioseterozar
(întărirea arterelor) conducând I r mot#
inevitabil la stări morbide grave; con»
gestiuni, anghina de piept, parata»«,»
maladii de inimă, uremie. apopiesţ«<?
gută. etc.
Bolnavul se plânge de dureri d e
cap cu syomote in urechi, ameţ&ti,
somnolente după mese, insommi
eu oboseală la trezire, Digest iii#
sunt lungi, penibile, insoţindu ae
adeseori de o bară gastrică, ;un~
ghiuri la inimă, senzaţii de ienă. ■
Mersul devine penibil, ş i în tim­
pul nopţii bolnavul simte frec­
vente nevoi de a urina. Din pairc~
tul de vedere mintal, se notează
o mişcare a facultăţilor intelec­
tuale şi mai cu seam ă a memoriei -
Este deci necesar, mai înainte ca acest«
simptome să devină grave, să recur­
geţi la Urodcnal, care va efectua iw*
drenaj uric, aducând curând o s c âd e rţ
a tensiunii arteriale. Sângele ca re fa t
de acidităfile sale, va deveni mai ufe*v
şi rinichii vor recăpăta p e rm eab ilitate*
şi buna ior funcţionare.
F A R M A C II SI DROGUEFUI
Û8 foc M I t
furnizează la domiciliu S oc.
Bancu, telefon 1040 Str. M fesâ
Viteazul Nr. 26 (fastă Strada
Fabricii).
1000 kg. lemne crepate Lei 57Ő
500 „ * , m 2W
1000 „ ^ blane * 530
500 n „ m » 2 ior-
Cântărire exactă, serviciu co s»
ştienţlos.
25 1 —3 S o c . B a n c it,
R A D I O
B R A Ş O V
19
Toii acei obligaţi Ia deckrarem
obiectelor impozabile, c e ntk mm
face declaraţii în decursul ia s e l
Ianuarie 1937, vor suferi rig(»EU^
legii prevăzute de a r t 220, all«
nettül ultim din regulam ent ifâ*
punerea făcândti*se din oficiu.
Braşov, la 2 Ianuarie 1937.
Comisia Interimară»
preşedinte :
Dr. T. Prişcu.
p. Secretar g eseraf ?
Dr. Ş t P op od ét
In conformitate cu originatai
Expeditor: Reiner,
19 1 — i
 WtÙÊ* 4 CMTFT' TRA'«snvÁViPi Ni. i «î 7

Regele ordonă! elemente izolate şi contradic*

tori, ci ea trebue să fie sinteza
iuiuror forţelor acelei naţiuni.
P r e ş e d in ţii o r g a n iz a ţiilo r co m u n a le a le F ro n tu lu i R o
ir â n e s c - B r a ş o v s a u d e le g a ţii lo r , c a r i au fo s t îm p e d e c a ţt
p â n ă a cu m a s e p re z in tă la z ia ru l » G a z e ta T ra n s i'v a n ie i*
MOTTO: . .„Să iasă izbă­ La baza unirii tuturor forţelor p e n tru a lu a în p rim ire c a r n e t e le d e m e m b ri ş i c ă lin d a r c le
ficativ al Suveranului decât*ceea-
vire de toate răutăţile, tuturor noastre, ordonată de M. S. şi d e p ă re te , s u n t în v iteţi s ă s e ore zin te cel târziu până Vineri,
celor ce vor alerga cu cre­
ce este în realitate: un ordin de
cerută de interesele vitale ale 15 Ianuarie o. c., co m u n icân c u*n z n u m ăru l c a r n e t e lo r ş i c ă -
dinţă*. mobilizare a tuturor forţelor
tării, trebue să se afle nu interese lin d â r e lo r d e c a r i au n e v o ie p e n tr u d is trib u ire .
In împrejurările grele ele noastre pentru apărarea patri­
moniului nofional şi progresul personale, materiale, ci sufletul V e c h ile c a r n e te nu m ai an n ic i o v a lo a re ş i nu m a i
vîefîî, când îngrijorarea obş­ în care sentimentul solidarităţii p o t s e r v i d e le g itim a ţie .
tească a zilei de mâine se ce* neamului. Ş i totuş, cât ci­
nationale româneşti să porneas
leşie în ochii tuturora, cel ce nism în traectoriile politicianis­
că din idealul înfăptuit acum
prin grafia lui Dumnezeu şi vo­ mului decadent«. două decenii, din revolta contra M IN ISTRU A L A V l AŢiEi Ş I
in ţa naţională se află în fruntea
statului, are datoria de a*şi spune
cuvântul»
Să nu cunoască oare aceşti
politicieni nimic din virtutea na*
iionalismului ? S ă fi uitat ei,
politicianismului laş, venal şi ne
gativ, din durerea pentru starea In form aţii AL M ARINEI a fost numit d-l
ing. Radu Irimes?u , fost subse­
cretar de stat.
de mizerie şi umilire în care în m o rm â n ta re a r e g r e ta ta -
P e ste frământările de o clipă oare, trecutul neamului rom â­ ne*a adus elementul străin cu lu i p r e o t ş i p ro f. Io n e l B râ n ­
a le vie ţti, Chem area Celui ce nesc, să nu înţeleagă prezentul tropitor şi din nobila voinţă de
sim bolizează unitatea noastră şi să nu vadă, cât decât, prin a fi realii stăpâni, de drept şi
z e a s’a transformat într’o mere
manifeste tiune de doliu pentru
InaDgararea „Şcoalei
naţională, trebue să fie auzită prisma acestui prezent ceeace
ş i ascultată de tot c e e a c e se ne rezervă viitorul?
de fapt, pe glia şi destinul no­
stru românesc,
Românii braşoveni. Sute de per­
soane, bărbsţi şi femei, tineri şi
Practice de Agriculturi“
cheam ă român, E de necrezut, dar foarte ade­ •
d in c c m u n a S â n p e tru
bătrâni din toate straturile so
Apelul la unire şi colaborare vărat. Politicienii zilelor noastre cietătii s’au perindat în fata si- Mâne, Duminecă, 1 0 Ianuarie
sufletească pe care în atâtea sunt »patrioţii' grandilocvent*, Ş i dacă, în vremuri grele ca
cele de azi, a'âfia »patrioţi*, de criu’ui pşcztt în sala festivă a ora 1 0 , ere loc ia r e ş e d i.^ şcolii
rânduri Augustul nostru Suveran ceri în aceste zile de grea cum­ liceului Şaguna şi s’au înşiruit m din Sânpetru serbarea înaugu°
L*a adresat tuturor factorilor de pănă pentru tară şi de evident dragul intereselor personale sau
ale meschinăriei politicianismu­ cortegiul funerar până la ci rării »Şcoalei P ractice de Agri*
răspundere din această tară, în pericol european, pregătesc,
mitirul Bisericii Sf. Nicolae cultură* din comuna Sân petru,
vremurile de adânci frământări prin dezertare dela datorie şi lui, dezertează dela datoria ce
o au fată de tară, neam şi tron, dând ultimul onor pământesc înfiinţată anul trecut de C onsi­
c a ce le de astăzi, trebue să fie acţiuni negative, trădătoare, prc- omului de muncă neobosită şi liul judetutui Braşov în colabo­
pentru ori ce bun român şi a- b u şrea României întregite, pen­ nesupunându-se ordinului M. S.
Regelui nostru, să nu dispe de o pilduitoare iubire de neam rare cu Camera de Agricultură^
deva rat patriot, care-şi cunoaşte tru care au luptat, au suferit şi şi de credinţă. cu concursul Ministerului de
răm....
datoria pe care o are faţă de au murit atâţia martiri şi sute Un mare sobor de preoţi din Agricultură şi al Apărării Naţio*
fără, neam şi tron, nu o invita de mii de eroi... ...Vor alerga cu credinţă cei
cari văd în izbânda românismului Braşov şi fud*t în frunte cu naie.
Jte benevolă, ci, un ordin. Un Unirea reprezintă esenţa pu­ protoereul dr. B lcga au oficiat La fn eig u rcrca ţcc lii Tcr Ica
*>rdin categoric, milităresc, din terii oricărei naţiuni. Putere,« izbăvirea neamului d e toate rău­
tăţile. prohodul, iar corurile Bisericilor parte autorităţile, membrii Con*
a c e le a care nu se discută, tiu unei naţiuni deci, nu se poate Sf. Nicolae şi Sfintei Adormiri, siliului Judeţean şi poporal a co»
s e analizează; se execută numai. c 0 ncepe ca fiind formată din C . I. O d o r. reunite sub bsgeta dirigenfului munei.
In fata primejdiei evidente un R. A rdelecnj, au impresionat
comandant nu roagă, nu înviiă prin e se ci tarea artistică a cân­ C a le a s p r e tin e r e ţe a v e şn ic fi«
p e subalternii şi soldaţii Săi să
ia armele în mâini. Mareşalul Averesen şl succesiunea tecelor fu nebrle,
In cu?ônt?ri impresionante, Tinereţea veşnică — iată vî®
E l ordonă / rostite de protoereul dr. Blaga. sul, care stăpâaeşte închipuirea
In împrejurările grele de azt,
Oficiosul Periodului Poporalii? o formaţiune de gândire omo
prezid&t de d-l M arrş»l Averescu, genă. Astfel M ojestatea Ta va de directorul iiceilu i /. Aioşoiu, omenirii, de mii de an4. Neplă-
arma pe care o putem opune, de părintele V. Marin în nu c r le treptate ale fâ stei au plă*
c u su cces, tuturor eventualităţi­
zferul „îndreptarea , pentru a m a c e l mai bun guvern şi pe n­
pu ne cepăt diferitelor svonuri îo tru M ojestatea Ta şi pt ntru mele col*g>lor de şcoală, de dr mădit acest vin. Nu |u!em spune
lo r şl pe care ne putem spri­ Suciu Sibiana In numele Oastei că ei a ajuns o realitate, dar în
jin i ori când, este unirea tuturor
legătură cu s h mbarea regimu ţară.m
Domnuiu , de elevul Baciu in orice caz, s’a reuşit să se evite
fo rfelo r noastre , Unirea este lui şt cu persoana d lui Mareşal „Iadreotarea* mai ţine să pre­
numele elevilor liceului Şa guns, multe defecte şi mfzerii ale îtn®
J ne să pre .izeze că d-lM areşei cizez , că tot ce se spune in
chezăşia apărării şi păstrării de s u 1, în teologie Irimie ta băt ânirii- E d e a ju n s s ă n e amin­
Averescu a dat Majestăti Sale alt senz, nu reprezintă gândurile
patrimoniului nostru national, în' numele foştilor elevi şi de d i tim ce b le t^ m era od»nioar&
Regelui In recenta sa audienţi, d lui Mareşal A rerescv, nici ac
credintat nouă de înaintaşii noş- Crizbăşianu in numele corului pentru o am ari guta. Durerile e-
următorul sfet : tfuaiie sete viitoare, d 1 Averescu
1 ri şi tot unirea este forfa care 'ădurit ai Bisericei Sf. N içoise cestei boli sfârUcau org mismuff
„ AIf ge, Sire , p e omul în care r trânând n mod constant la
contopeşte sforţările noastre, — cufâr.târi întrerupte d= iacri v râai p roă să i dbtrugă> Evi*
sp re o existentă mai bună, mai
M ajesîatea Ta are oen moi mare prisuipmi enunţ* t încă dela în
încredern, c ă este loial fo ţă de tr rea 8 3 în viata publică, care ttiiie şi suspinele cuvântătorilor dent diritr’o asem enea stare, nici
desăvârşita, în opere creatoare ca şi ale mare! asistente — s’a un bolnav nu se putea yândi îa
ş i eterne.
interesele C orcarei şi îrt cfară «-sie :
de preocupările electorale faţâ Puterea nu s e smulge şi nici zugrăvit pe larg §ifU tui nobil et lucru ori la îndeplinirea altor
Unirea forfelor noastre este celui plecat atât de timpuriu d atori.
de interesele de Stai ; care re nu s e cerşeşte . Ea s e primeşte
pu terea de viaţă a neamului ro­ dintre noi şi activitatea sa b:ne< De când există însă „ÜRO-
m ânesc. Ţara o cere. prezintă un spirit de autoritate dacă s e oferă şi ai convingerea
şi de ordine , de onestitate şi de că ooţi fi de fo lo s ţării. cuvêntaiâ şi plină de abnega DONAL‘ -uî, omenirea a lost li-
Pentru zilele de acum, apelul t une.... beretă de acest blestem.
n . S. la unire trebue să fie un abnegaţie person tă ; core, în D i aco rd !
sfârşit, p o a fe da, tn acelaş timp, S e îtiserase d eeb in elea când Urodonalul face să dispară
ordin. In numele poporului Său în accentele „Vecinicei poms imediat durerile şi vin decă guta*
E e g e le ordonă ! ţ ni f i ' s’a dat pâmâi)tuiui c e e a c e oricâi de înslntată ar fi boala.
e »I
La actualii politicieni însă CINEMA „A S T R A * a fost a párnántdUii.
Fami ia îndoliată să găsească
sentimentul de unire şi solida*
litate nMionalà pare a fi necu- Azi şi în zilele următoare
o alinare a ioviturei indurate în
iubirea, cu c re defunctul a fj&t S ü Í@ M Poliţiei.
noscut. E nevoe, oare, să amin­ înconjurat în viata sa trecătoare Furtu ri. In noaptea de 5 - 6
O a d e v ă ra tă s e n z a ţie e x tra o rd in a ră U FA 1 şi în amintirea pe care i o vor Ianuarie 1937, auto?) necunoscuţi
tim, aci, numele celor chemat»,
ini acest început de an, de d l
VaIda*Voevod, spre a arăta cât
MARTA E G G E R T H păstra o cei mulţi cari i*eu cu
noscut, respectat şi pretat.
s ’au introdus in cui h a locuitoru­
în c e a ir a i b u n ă c r e a ţie a e i • lui C&t> locn din str. E n té rin a
d e departe de acest sentiment Teodorîu Nr, 14, de unds epoi
A s tr a cu ltu ra lă , angajează au pătruns într’o m&gasie, d u
Regina Valsului
a l unirii şi ai solidarităţii natio­
n a le sunt astăzi corifeii partide în seara zilei de 24 Ianuarie un care au furai carnea unul porc
lo r noastre politice, cari s ’au bal în loc&îitătiie Cercului Mili­ tăiat şi patru g lir i în vt b a r e de
îndepărtat până J a adversitate Cu: JO H A N N E S H E E S T E R S Interpretul prfncipi»! din filmul „Stu tar. Pentru d ne şi d şoare cos lei 2.0C0. Se fac cer .« ţări pen­
<Je unirea pe care de atâtea ori deniui cerşetor", <Ltto T r e s s le r , R u d l f K le in -R o g g e , A lfre d tumul national e obligator. Cu tru descoperirea autorilor.
a ordonat-o M. S. Regele C a­ A b e l, R u d o lf P latte. acest pritej sut t Iu te în pro — Au fost înaln'at* Chesturei
ro l II în numele poporului Său ?! Regla: B ru n o D uday — Com plect«re: Jurnel BA\7ARíA — gr*mul baiului câteva dansuri indivizii Dumifriu Gh. Dumitru
Nu numai că nu s’a înjghebat Muzica: E d m u n d K i k. nationale, îatre cari »Romana*, îa şi Ios f Franc ffră domiciliu,
o unire a politicianiior noştri, vederea cărora au ioc la Casina cari în di^ineat^ ^iiei de 7 Ia-
p e care tara o aşteaptă, dar, Română répétitif, Intrarei lei 80 mierie 1937 au furat două apa-
sta coLduciă principală a sănă*
din contră, chemarea la unire O m u l ş i m a şin a . Oricât de de persoană. reta fotografice deia foto r. fui
tatii omeneşti poafe fi menţinută
adresată politicianiior, de d*l mult a prcgrts&t studiul cor pu Adlrr O scar din str. R eg*le Carol
în buni st re, cu atâta uşurinţă.
Vaida, pare a fi adâncit şi mai lui omenesc, el nu a găsit totuşi E x p 'z ifii. După cum am con­ Nr. 59.
Chiar cazurile neglijate şi grave
mult prăpastia între ei lăsând pâiiă acum jo explicaţie mulţu statat despre expazifüle făcute •
de boii de rinichi ce vindecă
s ă se vede, spre durerea tării, mitoare prin care să arate ce Ia Firma H rcules din Idealitate
prin U odonal. 1— 2 In cen d iu . In ziua d e 7 Ianu­
c â t de acut este negativismul \ este organismul. De cbiceii», bi« înaintea sărbătorilor de Crăciun,
politicianismului orb şi surd. ologie se eerveşte de o en d o ele au fost aranjate de un tâ arie 1937, a isbucnit un iecen»
Citiţi o anumită presă şi vefi gie. Corpul om enesc e com pare t C e i f e r ir ţă . D-l pref. uni?. năr funcţionar al susnumitei diu, arzând plafonul fo :u frt*i lo­
vedea cum în coloane întregi cu o maşină care transformă /. D. ü tefôn escu va conferenffa firme. Expoziţiile au avut mare cuitorului Hîidu Iul u din str»
otrava disoUantă a unităţii na* combustibilul în energie. După mâne, Duminecă, ora I I V 4 a. succes la publicul braşovean, I. G. Duca Nr. 44. Focul a pro­
ţionale se revarsă, fără scrupul, cum la o maşină, conbustlunea m. la liceul Meşota despre »Mo fiind arsnjate cu multă price- venit din coş în cere se efla in­
c u ură, asupra persoanei dlu i este prima cond.^une, pentru ca numente lomâneştl de artă re ii pere şi gutt, ridicânduse dia trodusă o grindă. Incend ul a fost
Vaida*Voevod, al cărui spirit a ea să poată funcţiona b ie -, fot gioasa l i graniţa noastră de ramura obişnuită a reclamelor localizat de pompieri.
d ân c şi atât de cuprinzător nu astfel eliminarea este condiţia Apus“ din localitate.
poate concepe o Românie a esenţială pentru bunul mers al
itam ânilcr decât sub perspectiva ccrpu'ui omenesc. Înainte de L a dureri ti c e d e o r i c e n a tu r ă , g u tă , s c i a t i c ă , şi în bolile asemănă»
Uniri?, singura capabilă să eter* toate funcţionarea rinichilor este toare, tabletele Togal acţionează repede şi sigur. Dacă mii de me?,
mizeze izbânda românismului. de o importa njă covârşitoare. dici prescriu acest medicament şi Dv. puteţi să-l cumpăraţi cu toată
încrederea. S’au obţinut rezultate surprinzătoare, chiar în cazurile
Adevăratul soldat totdeauna Îmbolnăvirea lor ameninţă în­ unde alte medicamente au dat greş. O încercare vă va convinge ş i}
la datorie, d*l Vaida-Voevod, n’a tregul organism. Trebue să mul­ _________pe Dv. Produs elveţian. La farmacii şi droguerii. ____
văzut în apelul atât de semni­ ţumim Uurodcnal-ului, că ec?a*

Azi a sosit simpatia Braşovului TIPIA

„Parisien - X
PATOSINSKI, cântăreaţa.
- P R O G R A M F A MI L I A R , - x -

lipani afla — Bdltura »îipagr&leî Victor bremse® Braşov* Rtdacior-şei şi girant: Victor Branisce,