Anul al 100-lea Nr.

2 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 6 Ianuarie 1937

Semnul electoral al

»Frontului R >u â n esc1

B E D A C Ţ IA şi ADM INISTRAŢIA „...Dau mulţumită lui Dumnezeu că ne*a învred­

ft&AÇOV, STBA D A LUNGA Nr. 5.
— Telefon 226 —
Abonam ent anual 200 Iei
FORDAÏi Li 1838 Ci GHEOBGHEBARIÎHi nicit ca, în timp ce în alte părţi, crucea este batjo­
corită, la noi suflul sănătos al neamului reînvie o
P e n tru strein&tete 500 lei vieaţă bună Bisericii“.
P en tru amtorifâţ; f:00 iei
âj&anţuri, recJaiiie, dup& ta ii Apare de trei ori pe săptămână Patriarhul MIRON la recepjia de Anul nou la Patriarhie

CUVINTE REGALE
Declaraţiile d acă nu oă place denumirea de
Front Rom ânesc, pentruca ast­
fel, mână în mână, s ă lucrăm
Cuvântul Regelui de Anul Nou de Annl non al Conducătorului cu puteri sporite pentru realiza­
rea unui program unic în fron ­
tul o itorului guvern.
M. S. R egele a adresat către Ţarâ, prin radio, din Sinaia,
ín noaptea Anului Nou Í937, următorul m esaj : D-1 Vaida pentru un guvern de solidaritate naţională* P o litic a e x te rn ă .
A d e v e n it un o b ic e i, c a r e Îm i p la c e , d e a în tre b u in ţa
a c e s t n o u m ijlo " , c a fn a c e s t e p rim e c lip e a le N oulu i Air, Conducătorul Fr. R om ânesc mai mare simpatie, dar trebue Oricât ne-am zbate, oricât
s ă p o t sp u n e în treg u lu i M eu p o p o r „La m ulţi a n i ! , * s â -i d l Dr. Alexandru Vaida-Voe- să constat că d 1 Cuza nu oferă ne*am înfrica şi oricât ne-am
a d u c u r a r e a M ea c a ld ă de d r a g o s te , c a an ul c a r e în c e p e ood primind la Cluj de Anul ca realizare un program de gu­ încuraja reciproc cu virtuţile
a cu m , 1937, s ă a d u c ă Ţ ă rii ş i p o p o ru lu i p r o s p e r ita te , p a c e nou o delegaţie numeroasă a vernământ. războinice ale rasei, o mobili­
ş i v o e bu n ă. Fr. Rom . şi mulţumind d lui Liberalii, cari revendică pe zare perfectă vom realiza abia
C u to t d ra g u l, c a în to ţi an ii, M ă v o i stră d u i c a Ţ a ra prof. unio. D r. E m il H aţieg an u , seama lor naţionalismul şi s ’au atunci când vom avea o admi­
n o a s tr ă , cu a ju to ru l o a m e n ilo r d e b in e ş i s p r ijin it p e d ra ­ fo s t ministru pentru urările de afişat cu deviza „prin noi în­ nistraţie cinstită cu funcţionari
g o s t e a ş i c r e d in ţa tu tu ro r, s ’o p o t d u c e s ă fa c ă u n p a s Anul nou, d s a a rostit o im­ şine*, au ap!icat-o mai mult pen­ bine plătiţi, care s ă nu fie siliţi
în a in te p e c a le a p r o g re s u lu i, p e c a l e a p r o p ă ş ir e ! ş i a portantă cuvântare politică, din tru noi înşine. Regret că un să recurgă la expediente; cu o
b in e lu i. care redăm în résumât părţile om de t B <Ha d lui Tătărescu, pe ordine în toate compartimentele
A m s ig u ra n fa c ă d r a g o s te a , c a r e is v o r ă ş te din su fle - mai esenţiale: care îi aşteaptă încă decepţii şi respective, de la ritmul de de­
tul M eu c ă tr ă p o p o ru l M eu, va fi p rice p u tă şi Mi s e va îmi amintesc azi greutăţile e* înălţări, se află în situaţia tristă filare al tunului şi al soldatului,
r ă s p u n d e cu a c e i a ş d r a g o s te ş i cu to a tă în c r e d e r e a . norme din mij’orul carora am că aie iui ele se primare poli­ până la ultima curea de bocanc.
T o a tă m u n ca M ea, ş i to a tă v o in ţa M ea su n t p u se pornit la luptă în 1935. Am fost tice au fost prea mult influen­ Spun acestea pentru că în
p e n tru a fa c e b in e ş i p e n tru a c o n d u c e a c e s t p o p o r, c a r e atacat de toi:te partidele. ţele de entuziasmul liberal. ultima vreme ne-am agitat mult
îm i e s t e a ş a d e d ra g , la d e s tin e le s a le n a tu ra le Când după un timp oarecare, N ouă 'n e tr e b u e u n p r o ­ pe chestiunea revizionismului.
D in a d â n c u l s u fle tu lu i M eu şi cu to a tă n ă d e jd e a In adverserii noştri şi-au dat seama g ra m co m u n , dând m â n a cu In cadrele Ligii Naţiunilor revi­
z ile b u n e ş i fe r ic ite , sp u n tu tu ro ra : că prin atacurile lor ne fac o to ţii p e n tru a s a n a r e a s u fle ­ zuirea nu se poete pun decât
„La m ulfi a n i ! “ propagandă gratuită, au schim- te lo r , p en tru c a îa a c e s t fe l dacă o c e ie unanimitatea sta­
bat tactica, inaugurând o cam­ să eju n g em la a s a n a r e a in - telor membre. D acă am fi nu­
panie a tăcerii, care cu mici in* stitu ţiu n ilo r d e viaţă p u b lic ă , mai noi în cauză, am ti în de-
Primind în ziua de Ar ul neu la Palat felicitările guvernului termifei-ţe, durează încă. M işca­ s c ă p â n d ţa r a d e r â ia p a r ti­ savantaj prin faptul că România
şl ale bi seri cei prin graful d Iui Tăferăscu şi al I. P. S. S. Patri­ d e lo r p o litic e . In lo c d e a- este o unitate mică.
rea noastră a progresat. Ade­
arhul Mircn, M ajestctea Sa Regele, după ce le-a mulţumit, a spus : c e s s t a , văd c ă d e o c a m d a tă Eu am cerut totdeauna ca în
renţii noştri întrec în număr su­
«... Cori oor putea f i realizările anului 1957 , nu este locul to ţi su n tem fr o n tiş ti p e d i­ materie externă să avem o po­
tele de mii ale unor partide
s'o spunem aci. Ştiu totuşi c ă sunt tre i comandamente superioare‘ v e r s e fro n tu ri d e la C u za litică reală, conformă cu inte«
stipendiate. Frontul Rom ânesc
cari oor cere pentru ţa ă orice sacrificii : este o ş tir e a , sunt d ru ­ p â n ă la A rg e to ia n u . T o ţi au resele ţării. In timp ce prin po­
care nu este un instrument de
m u rile şi este s ă n ă ta te a p u b lic ă . ciu p it din id e ile F ro n tu lu i
ieftină demagogie, un mecanism litica sancţionistă noi ne-em
A cestea, cu toate m ijloacele restrânse p e care le coem la R o m â n e sc , o fe rin d u -m i-se compromis debuşeurile din Ita-
de vântură ţară pentru guri a-
tndemâră, s e oor put ya înfăptui în parte, d acă la chiverniseala s a tis fa c ţia d e a v e d e a p e c e i l a, Iugoslavia a încheiat o s e ­
vide de caşcaval şi pentru urechi
b r oa sta a c el spirit d e s tr â n s ă ş i cu m in te g o s p o d ă r ie . c e m ’a u co m b ă tu t e r i, c ă a z i rie de convenţii bune, pe urma
de acustică electorală, a ajuns
Atât guvernanţilor de astăzi, cât şi celor cari, în decursul m ă s u p ra lic ite a z ă . cărora a profitét.
vremurilor, oor fi chem aţi s ă conducă a cea stă ţară, le dau acest la acel stad u de desooltare
când s e simte în stare s ă Eu am propus pe vremuri în Franţa, pentru care noi avem
s fa t : d acă oor s ă păstreze un renume, d a c ă oor s ă jie iubiţi de comitetul executiv al part dului
a c ea stă fară şi d acă oor, c a Eu , c a S u v e ra n , s ă le d au to i schim be mentalitatea, sistemul toată veneraţiunea, toată admi­
de gândire şi ideologia colecti­ naţional ţărănesc numai patru raţia şi o infinită recunoştinţă,
s p rijin u l, pe c a r e fre b u e s ă -l d au g u v e rn e lo r M ele, a c e a s ta amendamente, pe care le cu­
v a d e p in d e în a in te d e to a te, d e a s tă z i în a in te , n u m ai ş i nu ­
vitâ ţi româneşti. este a ceea a iui Clem enceau,
C ă îmi va fi dat mie să văd noaşteţi cu toţii. C ele privitoare a lui Foch şi Poincaré, Franţa
m a i d e se n tim e n tu l a b s o lu t d e g o s p o d ă r ie ş i d e u tilitate la proporţionalitatea în întreprin­
p u b lic ă . acest lucru, că voi ajunge mă­ creştină de totdeauna, regatul
car să particip Ia punerea pie­ deri şi la organizarea culturală spiritual al omenirei 1
Ţara aceasta şi întreg poporul Meu, s ă Jie convinşi că din au determinat ruptura. Azi, par­
trei fundamentele sub raport in­ Iugoslavia ere totdeauna mai
a c es t loc, unde Mă g ă s e s c prin ooinţa Celui A tot puternic ş! tidul naţional ţărănesc şi le-a
dividual îmi este eg» l. Am cre­ mult simţ practic. ^Călătorind la
prin ooinfa poporului Meu, Eu sunt acela care ooi sta strajă ne­ dinţa fermă că din generaţia însuşit pe tocte luptând atât îm­
clintită, p en tru c a a c e s t d e z id e ra t a l M eu şi a l Ţ ării, s ă s e Roma regentul Ungariei, Horthy,
tânără oa răsări rândul de o a ­ potriva trusturilor cât şi pentru a răspuns Banului din Zagreb,
în d e p lin e a s c ă cu s fin ţe n ie . proporţionali late şi pentru for­
meni super ori, cari oor valori- eşit la gară să 1 salute, în iimba
S u n t s ig iir c ă to ţi a c e ia , c a r i au, c a ri v o r a v e a , s a u ma ea unei elite intelectuale
v o r s ă a ib ă , o r ă s p u n d e re în a c e a s tă ţa ră , M ă v o r p r ic e p e .
jic a p e deplin roadete luptei croată. Iugoslavii cumpără arme.
noastre . naţionale din copii de ţărani. bune dela Cermani, noi însă îi
Ca pretutindeni, sunt şi la noi unii mai optimişti, iar alţii Adoersării noştri oăd c ă trebue
m ai pesimişti , A stăzi ooi fa c e apel la c ei pesimişti, căci cu cât Azi vedem cum răsar pe ur­ şicanăm mereu pe germani cu
ma acţiunii Frontului Românesc s ă adopte pentru o eoentuală toate că neamţul enticomunist,
crezi c ă lucrurile merg mai rău, cu atât trebue să-fi dai silinţa guvtrnare baza program atică a
c a ele s ă m eargă mai bine ; d e a c e ia a p e lu l M eu la u n ire , o serie nesfârşită de organizaţii ne poate oferi marfa ieftină pen­
de breaslă constituite pe criterii Frontului Rom ânesc . De c e nu tru ţărănimea noastră.
a p e lu l M eu ia c o U b o r a r e s u fle te a s c ă , p e c a r e râ n d p e râ n d t or însă s ă recunoască c ă au
ş i zi d e zi 1 am fă c u t c o n d u c ă to r ilo r a c e s t e i ţă ri, s e în ­ naţionaliste. Toate acestea se Ei bine, eu nu pot trece cu
anihilează reciproc prin sep ara­ greşit şi c ă Vaida a văzut mai grandelocvenţa peste existenţa
d re a p tă a s tă z i c ă tr e a c e ia c a r e văd m ai m ult rău d e c â t bine decât ei c ă numai în felul
b in e ş i c a r e d e c i tr e b u e s ă p r ic e a p ă c ă o r iş ic e p atim ă tism. Nici una nu esfe preocu­ poporului german, dela care mai
pată de interesele totalităţii nea­ propus de ei s e oa putea r e a ­ avem încă de învăţat.
p e r s o n a lă tr e b u e lă s a tă 1a o p a r te ş i c ă n u m ai s a tis f a c e r e a liza adeoăratul „Stat ţărănesc",
in t e r e s e lo r ţă rii p o a te s ă în d e p ă rte z e ră u l, pe c a r e * l văd ei. mului şi trebue să declar că e Ne trebuesc prin urmare pacte
un abuz şi o profanare a ideii nu din banii lui Auschnit, ci din cu state cari au interese iden­
U rân d Ţ ă rii ş i p o p o ru lu i M eu u n a n n o u fe r ic it, plin propria putere a ţărănimii.
d e p r o s p e r ita te şi d e lin iş te , îm i r e în o ie s c fă g ă d u in ţa c ă contrabanda frauduloasă pe cere tice cu noi aşa cum a formu-
o realizează aceste organizaţii D e c e n u v o r s ă z ic ă c ă iat-o d. Mussolini,
v o i fi A c e la c a r e , fă ră p rih a n ă ş i fă r ă o d ih n ă , v o i s ta d e a s o s it m o m en tu l d e a r e ­
v eg h e, c a a c e a s t ă lin iş te s ă s e p ă s tr e z e ş i a c e a s t ă p r o s ­ cari, în loc să se încadreze în Linia Berlin* Roma trebue să
Frontul Românesc, caută privi­ fa c e p a rtid u l v e c h i în c a ­ fie bulevardul fortificat al orien­
p e rita te s ă s e în tă r e a s c ă . d r e le F ro n tu lu i R o m â n e s c ,
A şa s ă n e a ju te D u m n ezeu ! legii. Toluşi am satisfacţia să tării rorrâneşti.
constat că, deşi contribuţia mea o fe rin d M. S . R e g e lu i u n in ­ S ă fim prudenţi ca să nu ne-o
este frustrată, mereu partidele stru m e n t p u te rn ic p en tru s a l­ ia alţii din nou înainte, împreună
v a re a ţă r ii ?
De Anul nou D im is io n â n d m in is tru l c e ­
ru lu i d-1 C a r a r fiî, a fost in
politice şi presa se inspiră azi
din ideile Frontului Românesc. S ă vină şi d-1 Tetarescu să-şi
cu toate Statele Balcanice, cu
Polonia şi cu Mica Antantă, plus
Experienţa trf citului re -a în- s i j cinat cu Interimatul ecfslu i Este acesta un fapt caracteristic dea contribuţia la această operă. Ungaria, care are aceleaşi in­
vlţet, că nici m ptrlid nu po­ minister d l Gh. Tătărescu. penlru egoismul şi pentru me­ Formula „prin noi înşine*, atâta terese.
sedă mc cop ol asupra înţelep todele de luptă din ţara noastră. vreme cât ea reprezintă în cifre Sub acest raport trebue să ne
ciupii şl ce numai cea mei per­ S itu a ţia în S p a n ia . Agenţia D e ce ţin să fac aceste con­ 9 5 % capital industrial stră'n, unim într’un angrenaj ele mare
fectă solidarité te ne poate as! D, N. B. anunţ* că g e t ere lui statări ? Nu e vorba de un bre­ din care jumătate este provenit putere pentru apărarea împotriva
gura existenţa şi garanta vii­ reçu Man gad a din Madrid a în* vet, pentru că nu există brevele din surse iudeo-budapestene şi pericolului dela răsărit.
torul. ce put negocieri pentru predarea în politică. Aşi fi fost fericit abia câteva procente sunt ca ­
De c ceea în momente grele oroşului. G en era lii Frenco a dară ideile de bază ale Fron­ pital liberal, este m asca sub S itu a ţia in te rn ă .
şi de cri2 ö, îrtretg a naţiune cerut capitulare tbsolută şi flră tului Rom ânesc ar fi fost semă< care se ascunde scurgerea din
ci ndiţii. nate în sufltte şi în conştiinţe ţară a banilor storşi prin su­ Revenind la chestiile noaslre
in tue să J ir r r e z e m fr o r t u n e interne, îmi exprim, în pragul
ş i pilem ic, d o tă voim s ă tn- de oricine altul. doarea românului.
Cinstiţi B iserica şi Ş c o a la ,’ D-1 Cuza activează pe teren Domnilor M ihaloche, Tătă­ acestui.nou an, speranţa că poate
jtunUm cu su cces primejdiile, va lumina Dumnezeu Neamul
t a r e ne ameninţă. cetăţile de rezistenţă ale nea­ naţionalist de 40 de ani, iar eu resc u, Aver eseu, Cuza , Ooga ,
mului, îm potrva necredincioşi­ încă pe vremea când eram stu­ Gheorghe Brătianu ! Fiţi vred­ rom ânesc şi va face ca toţi c o m
Acesta tsfe rosiul şi menirea rifeii lui s ă abdice dela politi­
.Frontului Rom ânesc*. lo r şi a c e lo r c e urm ăreec sur­ dent la Viena îi citeam artico­ nici de situaţia p e care o aoefi
parea proprietăţii, desfiinţarea lele econom ice c tri apăreau în şi solidarizaţi-vă într’un unic cianismul care ne distruge .
Dr, A ir e l Vlad. familiei şi distrugerea tradiţiei »Arhiva* de la Ieşi. I-em trmă- organism de construcţie şi re­ C e se va întâmpla în cazul
şi a libertăţilor naţionale. rit totdeauna activitatea cu cea fa c e r e căruia să-i zicem altfel, unei schimbări de guvern ? Toatg
 Pagina 2 OAZBTA TRANSILVANIEI Nr, 2 -1 9 3 7

u n e a mă informează că „vine es*e o ruşine, doar este o ne­ lu cru ri, fă ră a ţin e s e a m ă d e ş! jU ea mat adâncă, desnădef- se clădeşte cu je r tf i de sânge
Vaida la pufere .“ norocire. a ta c u ri ş i c r itic i. S ă sa lv ă m dea noas! á şi m ii lipsită de Meşterul Manóié — n a putut
S e vede că sunt din nou Ia S ă ştiţi, d o m n ilo r, c ă p e n ­ ţa r a d e p a c o s t e a p o litic ia ­ ori-ce luminiş. term ini Mănăstirea de Argeş
modă. tru a fa c e c e v a , n e tr e b u e s c n ism u lu i. A c e a s ta e s t e c a le a , Şi totuşi avem un cuvânt de până c e de vie n a îngropat pe
In toate cuvântările mele cari le g i s in c e r e , r e fo r m e r a d i­ p e p a r c u r s u l c ă r e ia u rm ă rim mftagSere. Eroii în război — cei soţia sa !n zidur le Mănăstire!,
le am ţinut dela înfiinţarea ,Fron- c a le , n e tre b u e s p ir it d e je r tfă lo z in c a d e f o c : „N aţiune ş i mai sfinţi eroi mo ţi pentru pa­ Dumnezeu a voi’, ca la clădi*
tului Rom ânesc“, am insistat tot­ ş i d e d is c ip lin ă s ă înfăp tuim , R e g e p en tru p a tr ie ş i le g e “ trie dispar deodată ia plină rea măreaţă a bis ricei şi pa*
deauna să-şi ţaca fiecare da­ d a c ă vom fi ch e m a ţi, a c e s t e sănătate — de cele mai multe-ori triei noastre să aducem a c e a it i
toria, sa nu aştepte caşcaval , să neavâad nici chiar timpul de a j^ tfa de maarts a unui erou
nu aştepte nu ştiu c e consi­ simţi durerea.. Moartea părintelui fără de pr h >nă. R isplata este
deraţii. Brânzea, consumându-se in fie­
D a c ă » F ro n tu l R o m â n e s c “ La moartea Párintelyi I. Brânzea ce zi ca o făclie sfântă — p en ­
tru şcolarii săi, pen'r j neam şi
in cer şi ia inimi, că ci bunul
D-zeu U primeşte ’n rai, iară
noi îi vom păstra amintirea a*
va p re lu a g u v e rn a re a , o a ­
m e n ii p e c a r i îi va p u n e e l de D r. M ir c e a S u c i u S b i a n u pentru biserica noastră orto­ dane săpată ia inimile noastre.
în p o s tu r i d e ră s p u n d e re , doxă — const t ie cel mai nobil F ie i tirana uşoară 1
Am văzut ca medic în războ­ Hz* din idealuri 13 , cari ţi- u în­
tr e b u ie s ă fie cu ra ţi d e sp u z a fel de crjism . O ri-ce lucru mare I
iul mondial, căzând atâţia buni sufleţit visurile tinereţe! si ş c o ­
d e m a g o g ie i ş i p o litic ia n is ­
c&marezi în jurul meu încât tre­ larităţii, că fericirea neexistând
m ului. buia să* mi pun întrebarea: „De in fiaţe, sä ntci nu mai aţtepţi
Partidul naţional ţărănesc, or­ ce oare lasă Dumnezeu să se s-o poţi reeHza, căci scopul Pentru construirea Palatului
ganism puternic încă, nu poate prăpădlască tocmai cei mai buni, vieţii nu este fericirea, ci desă­
avea şanse de succesiune um- cei mai cureţi, ce ! mai cinstiţi vârşirea. Municipiului Braşnf
brit cum este de comunismul oameni?*..« Bine, cu durere în inimă
— trebuind să rer uj*ţ?m la P e r c e p e r e a u n o r ta x e s p e c ia le
doctorului Lupu, de moralismul Sunt un mare admirator al o-
d'lui Maniu şi de şiretenia d-lui rânduiri Damneze eşti, dar măr* fericirea visată — iscăli n şi noi
Primăria Municipiului Brasov, se vor intfodace ş! percepe texelc
Mihalache, cere cr< de că trimiţân* turlsesc sincer — cutropit de du­ această cugetare de mancă şt
Serviciul Financiar, N*. 56.974 ûrevézute de regulamentul de
du-] pe d. Maniu în străinătate rere la moartea acestui scump resemnare, dar atunci, câ»id de
din 1936. publică următorul co­ taxi sp eciile pentru construirea
va putea aranja, în lipsa cen* pretin — îmi vinepe buze aceeaşi dimineaţa pâ ă seara cioplind
municat : Pliatul ai Primăriei Municipiului
zorului suprem, succesiunea. întrebare, la care eu nu pot da mereu lâ sufl tul tău, ai ejuns
In cos fermitate cu d>cizrunea Braşov, 13 ari. 3 prin aplicarea
D. Cuza nu ljs ă nimic din un răspuns: mOare de c e a voit desăvârşirea buuăăţei, a cură*
Camisîunei interimare Nr. 3 890 d i tui.b^e şi ani»me :
progr&mul d-sale. Domnul s ă ia la dânsul p e cel teniei, a cinstei, a d tjr ls i îm­
din 22 De^emvr e 1936, iuàté 1 Lei 2 de jia ca 'e act înre•
Ar mai urma de a fi analizată mai bun, cel mai curat* c el mai plinite într’u» m o l idetl, si încă pe b iZ3 dispozijiunUor R ig iij*
situaţia Frontului Românesc. cinstit dintre noi?* pe deasupra datoriei, o gră nedS g strat la Primărie şi serviciile
mentatui da t x? s p e c i e pentru s d : cu r gstratu i sep:rf.ti.
Un filozof american Emmerson de elte îndatoriri Iu st -ă în m î i
Aici vă rog să mă credeţii construirea P d tului M .n ctpiu- 2 i 20 taxă de urgenţă pe
benevol asupri tî, d. cx cor a
mă aflu înlr'o situaţie hamletică susţine o groaznică teorie: „O lul B raşov aprobat de Ministe foaîü actîie p> crrî pct ţion-.rul
mul să fie înainte de toate un riie bisericii, exorhţii şl confe­
(aplauze) rut de Interne şi întoc nit cu dor» «te a le rezol »a î i termen
bun animai*. Cum ? Adacă să rinţe, atâîe«* societăţi şi atâtea
M'am întâlnit la Bucureşti cu respectarea tuturor formelor le­ de 24 ore, Iar în ca?ul când
aibă dreptate acest f iozof praa îndrumări duhovniceşti, făcând g ile , d e l3 1 laiu arie 1937 Pti
d. Cuza. D sa a început să*mi atât ia servicii preţioase ş! to ­ a> tui urmează să fia soluţionat
realist şi cine trăeşte sufleteşte, măria va introduce taxe obligi- prîïï decizie de Consiliu Comu»
face obiecţiuni în privinţa pro* tuşi nepiăt te b sericei şi nea
cine îşi spiritualizează prin con* tor ii p 3 toate a stele ce intră şi r>a, Delegiţia permanentă sau
porţionalităţii. D. C u îa mi-a re ­ mulul tău — cum aceesiă desă­
tinue preocupări sufleteşti eşa s e rez o h ă de către Primărie şi Comisia Interim.uă când se cere
plicat că e mai bine dacă ră­ vârşire sufl tească să fie ră s*
viaţa, încât viaţa corporală este serviciile s ile anexe,
mâne în opoziţie un partid mai plătită cu moartea ? a i* soiuţioiat îa primi şediaţă
restrânsă la cea mai simplă Scopvl pentru care ecesiá
extremist, care să stimuleze me­ îmi via iavoiunUr pe buze dela t ifa înregistrării actului.
formă, dovedind de alifel ceea' taxe eu fost îafiioţcta e s t e a s e l*
reu guvernul versurile nemuritoare ale iul 3 Lçi 5 pentru orice fel de
c e a tăcut şl Mânt aitorul divie, de a putea ridica în un i n t r d
Cu d. Iorga, căruia îi păstrez cS si fl îtul tiehue să primeze a- V iăh u ţă: cerîjf cf,t eliberat d i Primărie
de timp cât mai scurt Palatal
o stimă pe care o preţuiesc mult, supra corpului — corpul fiind D aca Doam ne eşti drept, pulernic şi prin sErvicîile sale centrale sau
Municipii, d î care pa zi ce
nu em vorbit despre viitorul gu­ necesar numai în măsura în nem ărginit de bun, autonome, cu excepţia c^rifica»
Spune pentru ce adesea lovitura ta-i trece se simte tot mai m iitl telor de Ofiupsrtiti’.
vern. care ascultă îndemnurile nobile nedreaptă ? nevoie atât din cauza serviciilor
D acă ar fi vorba numai de ale sufletului Cum ? Această P en tru ce ne surpi cred m ta’n jude­
4 Lei 2 pe cert fic&t el berat
îa deplina desvoltare, cât şi dia
crearea unor majorităţi, em pu­ sfâiîtè definiţie a s nuilui v cţU cata ta ’nţeieapiă? de Direcţiunea Abatorului Muni­
cauză că P/i oăria pan î azi ne
tea începe gavernarea, în orice să fie raslurseié, rămânând De ce — fulger cazi pe-un templu, cipiului şi de serîiciul Veterinar
spinteci bolta ta sfinţilă dispunând de o clădire a sa
moment, chiar lîps'ţi de popu­ triumfătoare concepţia filozofului M n'cipal.
Şi-n ţăndări crâpi icoan a Maicii Dom ­ proprie, ci f jn ţionâiid îu un
laritatea „Frontului Rom ânesc," arm rJcjn ? nului frăsnifă, locel cu r-hri«*, n j a putut adepta 5 Lei 60 pentru autorizaţiils
căci în atmosfera politicianista îmi pare, că prin dispariţia De ce aşferui omătul eniii peste floa­
ac uala ciedîre necesiţi ţi/o? ser de fan ţionare ccrut« de msrile
rea lui April
de acum, zestrea electorală a nem leasă a Părintelui Brânzea Ş ’un lioţoliu pe obrazul visătorului viciilor, ceri din a esi raotiv su­ îr trepr nderi industriale şi co ­
celor laşi, nehotărîţi şi slabi de nu moare un om, nu ne dis* copil ? feră. De&semeri luând în con­ m e rc ia l.
minte, ar asigura ori cui celé pare un pretin iubit, un tată a- siderare şi latura repr^zent^t v % L i 30, id im p?îîtfu întreprin­
40 la sută. dorat, ua fiu, în cere părinţii îş! Doamne iartă-i pe aceia, cari încep să BitşDVîil cu trecutul seu istsr c d eri« mici.
Problema care ni se pune pun toate speranţele, un frate se’ndoiască nu poits rămâne în ştirea da AoeeMù tdxS se va percepe
nouă este însă : putem schimba la cari surori iubite se lâtiu ca Bunt dureri prea grele adesea pentr’o
azi, cu atât mai Riult. cu efet da­ prin Consiliul d^ ig ien j el Mu*
ter tă acestui fapt şi a Htuefl niciplutui.
inim’om enească.
noi metodele politicianiste în Ia un iu c e d ir, un conducit^r
metode ce urmăresc scopul mare scump al Oastei Domnului, pe La vârsta de 32 de ani nu sala exoepji îHiale e*t« z!!nb vi‘ 6 2 5 0 °/0 amţjra valorii fa c -
al intereselor comune prin in* care greu îi poţi înlocui, un *ra si preotul noiiru k b it o ztat de fiarie ţariste deiega- tmii 'r s m o^donanf lor de plată
staurarea ordinei în interior, şi profesor de religie corn dela fbare da Apr 1 ? T?ebu?a să’i ţiunf. comis i şi exems unl of « emise şi achit st s de Pri.năria
printr’o politică externă de asi­ Fàgîhàÿianu lu co ic e n a m ,i a* serbă m m âne cum s * cuvine şi c e i e s ’râine, pe ceri Pí i mări a Muni ipiuiuî Braşov şi serviciile
gurare a intereselor noastre pri­ vui liceul no&tfu... dar am senza­ cum m ír t a zîtia criomastîcă de nu le poete primi astfei cum o sal-"* aut )ii; me.
mordiale, lipsită de foc bengalie ? ţia, că se d.struge in mine o Sf taan şi no*.. ehernem omătul re:e?e s tuaţia sa isto i:e , eco A c o s t ă t.x â s 1 percepe
Azi, parafrazând un adagiu înr^agă concepţie d ; vi* ţa. eraii paste corpul loi neînsufl » nom-că şi turişti n i s: 1 asupra fum t r lor eimse
evreiesc, ne aflăm într’o astfel E o vorbă frumoasă ni di ales ţii, par’câ ar fi vo t dest^ül orîn del a 1 lingerie 1937
această cran^ă ironie, sä »e f »ca T a x e l e 7. la x a după a u t o r zafiuni d e
de situaţie, încâl pot spune că pentru vremurile noastre t rburi
*n ţara aceasta a fi valah, nu — când aşa de puţin poţi rea* lacrimile moi ferbiaţi, durerea Cu ziua de 1 ianuarie 19 j 7 construcţie şi / jlosinţâ. a ) Lei

(cu vorbele Iu ): »Gh ţ şo?, mai taiei şi s; fl Ju l de fe m ee î* GhîfŞ trăgea de b r d e ’e sS le

Puterea obişnuinţei
Vipftţa, înşiruirea asta cip ri
cioasă űe evenimente p lă ’ut^
şi »t:plăcute, la prins pe Gh ţa
de g â , cu o dragoste egomo
toasr, de timpuriu, prea de tim
puriu chiar.
Dragostea sgomotoesă fu tâ
năra şi blond a *3 nevastă, Se*
vasiiţa Busuioc.
Dar căruţa e grau pâ^ă se
urm şte, că pe urmă merg a sin-
g iră . C ă merge s c â ţ ă n i , ce
ere a fa c e ? E v o ib :, m? rfl3 1
Ti|e, cum o alinta dumnealui,
pe Sevastiţ^, şade la f tr oaêtrl,
E o zi limpede de Ma?. E cel î
La capătul st ăzii se văd venind
dfela instrucţie un şir de sH daf,
cu praful şl cu câinii d u ,ă e .
Lângă o casă doi c ^-- &’au
aştzat jo s, au sco s ai ş cile din
buzuî.aie şi au început să se
joace', Deod&tă unui dntre ti,
ce l mai mic şi mal slèbancg a
lue i o ia fuge, strigând ; „Pui de
glol 1 Pui de giol î 3 CelălaU s’a
luat după el, ín goană, em n'o*
lând zădarnic,
Două rftndunici s'au aşez&t pe
gardul din faţă şi se giugiulesc
in limba lor.
Tita j e urmăreşte cu mare a*
tepţle. A uîtat de tot c e se pe*
trece pé stradă. Da. Â ia frebuie
s i aştepte ea întotdeauna, fără
b Üstök, te duci acasă la 7 fix,
te duci şi mei de vrema,,, zău
te ducf.. Da ce să ru te daci
Sevastiţia, lupiâadu'se cu som*
nuî, l-a edat şi de dsta acea
s t a ; i*a arăi&t nu nai ceasul
scoată d i pe u m i l, bretelele
se ííitaásau dar eu voiau s i
cadă în |as de loc, Ia cele din
să scoată o vorbă de nemulţu­ a c e s l de vre ti * ? Iü ê i Ifi împaci c u e iiídíca nici mai malt nici artîiă .asudst şi c boşii, G ifţă
mire. In schimb, să robotească nevasta, apoi îţi î opaci burta, mal puţin de l i ore noaptea. s*a culcat.
prin casă, ziulica întreagă, până îi tragi o mamă iui de somn şl Ghiţă în seara asta insă are ■La fel fácu «I Sivasflţa, dar
cade frântă de oboseala, să aş eşti bun de serviciu pe urmai.. un miros toarte ciudat, P rcé somnul, tsbă?i orut tuturor ne ca*
lepte un an, doi, nouă.,.. Şi ba­ Nu ţ» spui eu în fiece zi ace ar veni dela o şcoală de dans. zuriijr, amăgitorul refugiului de
rem dacă inima ei de înger laşi lucru ; mă Gh’ţă îa arătate î E mai revenţios, m i plin de vis, p^târzia d i m ia esta să
(gândeşte dumneaei) er găsi n Capul ăsta ştie c e g â id e ş te d şi atenţii. Din buzunarul hainei a vină.
M egeree, dacă ar gUsi calmul e cap de gimaestlc. C^oul ă it j s :o s o cutie mică de bomboane, Prifiriie S ev ad lţd ră n ă s e s e r i
de cer^ are n evoel ş le să dea un síat. U te aşa. iegstă cu findă roşie. A întrat fixate asupra hd nei iui Ghiţă,
S î înserează. S e face noapte» G ira înhaţă sf Ju l ca papag Iul la dorm tor, s’a apropiat de pei unde, în buzunarul del^ piept
Altă aşteptare, ies stele pe cer» biletul cu prorocirea viitorului şi deodată s’a iă*at moaie de&* se i |ea un colţ de scrisoare
pusdarie. Tâ z u vine şi Gaiţă ş ii dă drumul.,. Dar tu eşti l e ­ curmez ?ui, peste aşternutul alb, roiă, E a scrisoare ? Na era ?
se ep 'esca ceremonios din ^ale,’ neş, eşti cam leneş şţ nu 1 prinzi cu mâinile în lături. b f rnj îi făcea tic taa cu o bă*
airesându I apo\ acelaşi compii l-s timp. Totuşi o se-i pri nzi sm’m Tiţa, rămasă în urmă ca sâ taie puternica ! Ah ! D acă ar
ment, de care s’a săturat, după sigur c ’o să-l prinzi... Şt să ţi închidă uşile, Si zise sp&riată de dormi e il S a r d i binişor din
Jâ ta vreme : »Frumuseţii laie spui d rce o să ! prinzi. Mai în­ cum dădu cu och i d<s ej f pat ş atunci, repede, ar înfăşca
do imsă, un trubadur se închină 1* tâi fiindcă nevasta ta e un giu­ - .C e ei G h iţă? C e e i? * scrisoarea : hat 1 N i Tar S3ula,
À ?a e îns^ ea, bună. Nu i a vaer, e o m nu 2 e de femeie, D ir el cu gura înfundată în S;gur că nu Tar scula I Dimi-
zis nlcioda ă nimic. Nu l-a cer­ care pe tângS f umuseţe. nu e cearceaful moale : »Tijule, asta oo ţ î insă i ar ti lutins, plocon,
tat deşî aprospe întotdeaună aşa,., noi ca oamenii... nu te e ulii na figură de gimnastică pe pe la m scrisoarea :
area un miros suspect, deose* ceartă desigur.,, că tu nu cu* cere m’a învăjat Gilgore». Şi eu — „Pvf im iubiiuh l Credin*
bit după blutara pe care o con noşti pe nevasta m ea. Al doilea, acum vreau să slăbesc*... ciosuie 1 G ari spartă I“
sumane (şi nu în cantitate mică). libertatea ta nu e ştirbit! de ni* Sdvastîţa ei a insă sigură că Ghiţă s’a siârcoli în pat când
Astăzi însă s'a săturat. I*a a* men', pricepi Ghiţă ? Ş ai trei­ e aoroape beat. pe o psrte, când pe alta, dar
funs p ân l aie), uite aşa. Ghiţă lea, nu mi dai voe să strig să E i l-a lăsat in pace şi a tre­ cu toată oboseala somnul nu se
ublă ca năuc. D egeaba sfat, de* mă audă o lume (fcfară de ne* cut sa se culce. prindea de £eh Nu se prindea
g aba orice intervenţie. vastă-m^e) că nevasta ta e o Cu câtă trudă, cu ce eforturi de el cu toată toropeala ca re
L s 'l Tit şorule, că de mâine fericire ? de a*şi rrasca ce e a ce nu era de ît cuprinsese. Întredeschise ochif
în c o o ia 7 fix sunt acasă. Sa S ă te duci de vreme mă, să mascat, s'a culcai Ghfţă. şl ca printr’im păienjeniş văzu
mor eu dacă profesorul (prefâ* te duci în sânul nobilei tale. T ţa 1 a privit pe sub gene, pe SdVastiţa ui coate.
sarui era Crigore« gras şi rç case... ia 7 fix*,.. cum aplecat în jo s şi-a sco s Pnv reu i obosită, grozav de
tund ca o minge şi totiţşi p ro ­ S ă mor eu dacă nu mi*a spus gh stele. obosită, urmărea leneşe privirea
fesor de gimnastică !) .. să mor aşa : „La 7 fix să fi acasă ! Ia C e l mai greu i a fost la scoa* ei. O^hii ii căzură pe colţul de
eu dragă, acum, tu momentul, p a t să fi, mă l Culcat I In somn terea hreteleidr. „Dracul s i le plic roz. JDa, pe colţul de plic
acesta, d a c i nu mi a zis aşa să fi i Să pre|uieşti şi tu liber ial* E s rădea pe înfundate. roz. O boseala & pieri ca pria
 Nr. 2—1937 C AZETA TRANSILVANIEI Pagina S

25 pentru case parter. 6) Lei 50

pentru ca se cu eta], c) Lei 200
pentru case cu două etaje, d ) Lei
500 pentru ca se cu p elte două
e ta je . T ex* de lei 25 se va per*
c e p e şi pentru o rice c o n s tru c t
anexe pentru care se cere au­
torizaţia Primăriei.
8. la x a p e copii de autorizaţii
şi planuri: o) Lf i 10 pentru con*
struct!i parier, b ) L ti 20 pent u
construcţii cu m etaj. c ) Lei 50
pentru construe ţ i cu doul etaje.
d) Lei 100 p?ntru construcţii ca
peste două etaje.
9. Lei 40 p e cert rile de re•
cor dare d e apa ş i canal
Com isia Interimară,
BraşDV.
L tn i i te tol i
t furnizează la domiciliu S oc.
Bancu, telefon 1040 Str. M hai
Jalnicii copii anuntS moartea
tatălui lor Viteazul Nr, 26 (fostă Strada
Fabricii).
loan Eremie 1000 kg. lemne crepate Lei
500 # ,
570
290 Indurerafit şi în ved neconsolaţii Marioara soţie,
co m e rcia n t, 1000 „ » blane » 530 Dorica şi G lca fiice, loan şi Maria Brânzea părinţi, M i-
care după lungi şi grele su fe­ 500 * * » . 270 rioara şi Octavia surori, Elena Chifia bunică, precum
rinţe a decedat din viată in ziua şi nenumăraţi unchi, mătuşt, veri şi verişoare au pro­
Cântărire exactă, serviciu con* funda durere de a anunţa încetarea din viată după o
de 3 Ianuarie a. c. in etate de ştienţios.
64 ani.
scur'ă şl chinuitoare suferinţă a scumpului şi neuitata*
25 1 —3 S o c. B an cu . lui nostru soţ, t&tă, micul fiu şi frăţior, nepot şi văr
Rămăşiţele pământeşti ale iu­
bitului nostru tată se va ridica
din paraclisul Bis. Sft. Nicolae,
Prund, şi s e va depune spre
?ecinică odihnă în cimitirul Ca*
Sub firma

„Minerva“ Ionel I. Brânzea

p. Preşedinte : o e k i din Groaveri, Mercur! 6 P r & fe s o r -c a te h tt la L iceu l „Â. Ş a g u n a "« B ra ş o v s i
Dr. N. Stinghe. ianuarie ora 2 p. ro. DRESSNANDT & ADORJÁN d irig in te le c o ru lu i B is . S i A d o rm ire d in
B ra ş o v -C e ta te ,
p. Secretar generel ;
Braşov , 6 Isnuarie 1937. am deschis o societate
Şeful Serviciului : ja ln ic a fam ilie. dă înmormântare, ce st-a dat sufktul în mSftile Creatorului în zorile zilei
de 3 Ianuarie a, c. ora 2 10, în etate de 32 eni.
17 1— 1 A, Precup , înmormântări, transporturi, pe
Inmormântsrea scumpelor rămăşiţe pământeşti va

I
lângă preturi extraordinar
avea loc Miercuri la 6 Ianuarie ora 15 îa cimitirul Bis.
CONVOCARE de cftine.
K a rl D re s s n a n d t
Sf. Nicolae Braşov. Cortegiul va porai din sala festivă
a Liceului A Şaguna.
In conformitate cu dispoziţiunlle din statute şi legea coope Strada luliu Maniu 52
rafiei şi potrivit hotărlrei consiliului de administraţie, se aduce la 11 2—2
cunoştinţa membrilor Bănce) Populare «Braşovul* din comuna
Braşov, că sunt convocaţi in
ADUNARE GENERALA EXTRAORDINARA
In ziua de 31 Ianuarie 1937, ora 11, în localul Primăriei (la S f t din
Piaţa Libertăţi) din comuna Breşov, pentru a discuta şl hotărî
asupra chestiunilor prevăzute in ordinea de zi. f l
D acă în această zi nu se va putea întruni majoritatea merrv
briicr cum prevede art. 62 din fetatut, şedinţa adunărei generale
Corpul profesoral al liceului ort* rom* „A. Şaguna“ din B raşov
I
se va amâna pentru ziua de 14 Fevruarie 1937 ora 11, tn acelaş
local, cu aceiaş ordine de zi şi când se va tine cu ori câfi mem­ anunţă, cu nespusă durere, m oartea neuitatului coleg
bri vor f prezenţi.
O R D I N E A DE Z 1:
Aprobarea noilor statuie, puse
cooperaţiei dîn Martie 1935.
de acord cu noua lege s Preot IOAN BRÂNZEA
Preşedinte. Contabil, întâmplată în 3 Ianuarie 1937, fiind în anul al 31*lea al etăţii şi al 6 lea
I. M u răro iu . I F in i hiu. al activităţii sale rodnice în serviciul liceului*
Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-l învrednicească de lu­
mina vieţii celei vrednice.
Un cadou excepţional

I
B r a ş o v , în 3 Ianuarie 1937.
Reprezentanta pentru Roraâ ia a cunoscutei u*
zlne vieneze EUMÍO — In dorirea de a stimula
propaganda radiofonici — oferă de sărbători Corpul Profesoral.
: : g ratuit un a p a r a t EUM 1G î
în următoarele cendiţiunl:
Ia birourile reprezentanţi se vor întocmi liste cu tc|i
cum săritori de eparaU E ?mig — ori j e model — dela re-
tâ n z s iorii din întreaga tata, îft interval dela 1 —31 De­

99 NOVY
cemvrie 1936. Odată cu aparatul, fiecare cumpărător va R E P R E Z E N T A N Ţ II : 99
primi us iîu r.gr de ordine, cu care va paiticipa apoi ia o RADIO
i/â.'jcre Iá sorti cere va e??a Ioc ia sediul şi sub pafro*
najuî reviste» RADIO UNIVERSAL. Cumpărătorul norocos
iBgelen-Sachsenwerk - Lorenz
B R A Ş O V
rí cŞrtii sume va li iüüicat de tragerea ia sort5, Dum necă
3 Ianuarie 1937 — va primi integral înapoi suma cu cere Körtiog-HornypliíD-ÜIíramar Prundul R o z e lo r
f — 99 T elefo n 1 — 99
19

a plătit aomdul. A m a t o r i ! Toţi câţi aveţi intenţia să 718 7—5

vă praceröii un nou acaret, »u pierdeţi aeeat prilej excep*
:— ; t'oaai de a obţine gratuit un aparat de radio. :— :
I n g . W. Biitermann
Strada de Mijloc 26.
698 Telefon Nr. 6 Telefon Nr, 6 2 —2

farmec. Cu toate acestea con Sevastiţa sco ase un picior dim

iinuă să rămână cu ochii !is*
chişt,
— „Dacă d tcşfe m vaâtăm ea
scrisoarea ? . Nu e nimic corn
promiţător d .r aşa cam e ee...
Şi mai ales că scrisoarea nu
poartă nici o adresă4...
Ne?a%ta profesorului G*îgore
îi dăduse scrisoerea roza pen*
ira un f 'a ’e al ei şi prieten cu
Ghifă. In scrisoare — îşi aminti
ei — scria doar atât.
Dragai meu,
Noi te aşteptăm oricând cu
drag. Când pofi s ä oii nu pre>
g eta. Grig ore e totdeauna oesel
cân d te vede.
Cu d agostea noastră ,
Dora.
Nici o adresă pe scrisoare 1
Adecă dacă Sevastiţ j ar fi cetit
scrisoarea ar fi crezut, Doamne
fereşte că el ? ! ..
Ghi}ă s e uită din nou la ne*
▼astă sa. Ea se prefăcea d l
doarme şl aştepta să-i audă sfo-
ră n d , ca să puie mâna pe scri­
soare.
O încordare continuă ti stă*
pânea pe amândoi. Ghiţă, chiar
el lupfa ero ic ca sS blrue acum
sotnnui, care era gata, gata să*l
supue şl aştepta doar doar o
«formt Tlfeu]
plapumă, intent s îi era să se Consiliul judeţean Braşov anun[ă încetarea din viată a destoini­
dea jo s. Dar Gh’fS tr» ez facă
s ? răsu t îptr’o parte. E ; se co*
cului şi neobositului său colaborator
coloşi îs dată, ca adormită.
Şi asa se spionară flecare
p£nă când emandol au adormit.
A doua zi dimiaetefâ G h lfi fu
LEONTE TAUS
satlat din somn de bălai îâ u ş ă . consilier judeţean, inspector şcolar
Era fratele nevestei lui Grig ere
care-i spuse din uşe tare ca s i
audă şi Sevastita deşteptată şi după o scurtă şi grea suferinţă, în etate de 57 ani.
ascunsă între p ern e: înmormântarea va a v ea loc Miercuri 6 Ianuarie a. c*, ora 14 în
— „Nene Ghlţă, Iaacu mi«a
spus că em o scrisoare la dum­ com una Ţânţari, judeţul Braşov.
neata, delà Dora... Dă*mi o 1“
Ghiţă s’a răsucit şi a sărit ca Dumnezeu să-l odihnească în Pace.
un prisnei, a luat scrisoarea roz
ş! a dat o cu un adânc suspin
de uşurare...
După c e uşa s a închis, vă*
România lui de serviciu pe anul 1936/37 cini, fără înaintare de mostre.r
zându-o pe Tija cu ochii d es­
Prefectura judeţului Braşov şl anume : câte 15 perechi psn« Furnitur l e se vor oferi cu pre
chişi, i a spus : »Eÿti o femeie
Serv. Finanţelor şi Contabilităţii. t Ion3, vestoaae, capele, 8 man­ {uri pentru câte un costum sa u
minunată. Mi*a spus-o şi Cri*
tale de iarnă, precum şi pentru mantaua complectă.
gore, dar n’am crezut. Nici cu ­
Nr. 16.335/936 confecţionarea a 15 psrechi ghe* O fertele se vor depune în s o ­
rioasă nu eşti ! Deacum încolo
te negre box calf. ţite , de garant a provizprie d e
la 7 fix sunt acasă. Tiţişorule,
Ia 7 fix !*.„ Publicatiune. Licitaţia se va fine conform 5% * tn plic separat, C e i intere-
art, 88^ -lÎO din legea contabl* safi se pot adresa pentru Infor»
A doua zi Ghftă a venit acasă S e aduce la cunoştinţa gene» lităţii publice şi regulamentului maţiuni serviciului financiar ş t
ţa ziuă, beat turtă. raţă că, în ziua, de . 1 1 ianuarie Oficiului central de licitaţii^ cu de contabilitate judeţean.
E lis a b e ta H en ţiu . 1937, ora 11, se va ţine la Pre­ respectarea caetului de s »cin i- p. Prefect :
fectura judeţului Braşov, etaj 11 tip, publicat în Monitorul Oficial
Cetiţi fi răspândiţi Nr. 44, a doua licitaţie pentru Nr. 105/931, astfel c ă vor oferi > ion Mircea
asigurarea stofelor şi furniturilor calităţile dé stofe şi furnituri p. Ş ef. Serviciului
Gazeta Transilvaniei n ecesare uniformelor personalu­ prevăzute de a ce l caet de sar­ 13 1 - 1 Taa*
 ffii« 4 GAZETA TRANSILVANIEI
Un omagiu „Gazetei Transilvaniei*
La o sută de ani
G azeta Transilvaniei, cel mai
vechili ziar românesc, a trecut
pragul unui veac de existentă.
Un seco l de muncă, de lupte
ş i jertfe, vine să adauge la pa*
frimoniul nostru national o par*
ficlcă de bogăţie românească,
vie şi strălucitoare, sădită şi ere*
scu fă în sufletul Ardealului nos-
stru. Trecutul C azetei, plin de
nemumăr te sacrificii aduse pe
altarul sfânt al patriotismului,
prin luptele duse pentru împli-
nirea idealului milenar^ România
întregită, este o pildă vie a iu
b irei de neam şi de tară, ce a
însufleţit pe conducătorii Gazetei,
iar prezentul închinat luptei pen*
Ira repunerea Românilor în drep­
turile lor fireşti, este un nobil
imbold pentru naţia română, ce
înţelegând u şi menirea, vrea să
tră ia scă liberă şi demnă intr’o
Românie românească...
Cercetătorii, vremurilor viitoa­
re, c e vor veni să răsfoiască
paginele de glorios trecut ale
G azetei, vor afla în secolul exis­
tente! sale o împletitură nesfâr-
şită de zbucium, durere şi sufe­
rinţe, de bucurii şi speranţe...
In slovele ce, luminând adâncuri
«le suflet, au încălzit prin pute­
re a vie a dragostei de neem şi
de glie, inimile româneşti vor
g ă si toate vitregiile trecutului
duşmănos şi toate mizeriile v eţii,
su b povara cărora, bucuroşi, de
la Bariţfu pană la actuali redac­
tori, întreaga pleiadă de strălu­
ciţi ziarişti şi-au jertfit viaţa în­
chinând* o idealurilor naţionale.
Alături de ecourile durerei ce
răzbăteau prin zidurile închiso­
rilor din Vacz şi Seghedin vor
g ăsi în paginele Gazetei explozii
de entuziasm şi freamăt sonor
de adâncă si rr ţi re In zile de
izbândă şi bucurie rom ânească..
Icoană a vieţii şi a luptelor
nationale din Ardealul subjugat
G azeta Transilvaniei prin vred
nicii cărturari ce-au condus-o un
se co l a înscris cu litere de aur
în Istoria poporului român o pa*
gină de grăitoare şi veşnică
glorie prin luptele eroice ce a
purtat contra călăilor spre a ne
păstra neştirbit tezaurul credin­
ţelor noastre româneşti.
Frontul Românesc“
în judeţul Târnava-Mare
Dum 'necă 13 Decemvrie 1936
«an deplasat îa comuna Soroşul
ja d . Târnava Mare d-nii ing. Ion
Balm uş, ing. Eugen Msnollescu,
D r. S . Crăciun şi învăţător Tec fii
Dumitru din A el, pîntru a avea
consfătuiri cu şefii organizaţiei
Frontului Rom ânesc locale.
La vestea sosirei lor s’a adu*
net In câteva minute U t satul, şi
astfel s'a ţ cut o întrunire dintre
ce le mai fri moaşe.
Domnul irg. Icn Balmuş vor
b eşte despre prcgrairul lansat
d e d l Dr. Alexandru Vaida V ce-
vod, insistând asupra carteluri'
lor şi trusturilor, areiâod conse­
cinţele nefaste ale acestora.
D-l ing. Eugen M aroilescu a
vorbit despre lupta cere o dă
»Frontul Rom ânesc* în contra
străinilor, cari au pus irâna pe
bogăti le tării şi scopul luptei
d e a stăpâni pe români în drep­
turile lor fireşti.
Mal arttă că Frontul Româ
n e sc cere unirea tuturor români­
lor, p e kcând pai tide le politice
îndeamnă ia ură şl vrajbă, astfel
c ă ne>am împărţit in peste 20
d e paitide cere se luptă între
e le în timp c e ttrăinii uniti ne
sap ă la temelie, punând mâna
p e toată vifcţa econom ică a
ţării.
lîoogiaiia »Asfra- Breşa», — Editura »Tipografiei Victor Branisce Braşov*
In adânca înţelepciune a slo­
vei scrisă de conducătorii şi co ­
laboratorii G azetei aflăm pute­
rea cere ne-a învăţat să ne cu­
noaştem trecutul, să ne iubim
înaintaşii şi să trăim încrezători
în destinul neamului nostru.
Izbânda românismului, în Ar­
deal, şi-a avut în Gazetă un real
sprijin şi tot odată o anticipaţie.
In pâcla întunericului aruncată
din înălţimea stăpânirei trufaşe
a asupritorilor şi călăilor nea­
mului rom ânesc din Ardeal asu­
pra pământului nostru Gazeta
Transilvaniei a fost făclia c e a
luminat calea Românilor Arde­
leni spre eternul adevăr, recu­
noscut acum două decenii de
întreaga orrenire. Iar astăzi, des­
cătuşată din cercul brutal al te-
roarei, eliberată din cătuşele
înăbuşitoare ale rraghiarimei şi
liberă de meschinăriile politicia-
nilor, Gazeta Transilvaniei în
continuarea unui veac de exis­
tenţă rom ânească, îşi proectează
viguros spiritualitatea naţionalistă
spre veacul ce vine,.
La un centenar dela începu­
turile ei, Gazeta, a îmbrăţişat
calea luptei pentru conservarea
elementului rom ânesc şi repu­
nerea iui în drepturile lui fireşti,
pregătind generaţia de azi spre
o viaţă nouă.
Organ de luptă naţionalistă,
pentru crearea unui nou suflet
românesc, Gazeta s’a integrat
total în comunitatea spir tuală a
neamului oglindind în slovele
sale tiparul ce va cuprinde vii­
torul ţării noastre. Pornită ?n
lupta de dărâmare a zăgazuri­
lor ridicate de străini, »Gazeta
Transilvaniei* prin trecutul glo*
rios, concretizează azi misiunea
rom ânească şi creştină c e o
are pe pământul României în­
tregite, pe pământul ce-1 vrea
al Românilor.
»..Şi dacă azi, uitată de mulţi,
Gazeta pare îngropată sub po­
vara anilor, să nu ne întristăm...
Veacul d e existentă al G aze -
tei este chezăşia eternă a iz-
bândei românismului p e aceste
plaiuri.
C. I. Odor.
Duminică 20 Decemvrie 1936
Domnul Dr. Dionisie Roman pre­
şedintele «Frontului Rom ânesc*
din judeţul Târnava M?re Jnsoţ't
de d-nii ing. Ion Ba'm uş şi ing
Eugen Manoilescu au ţinut o
serie de întruniri în comunele
Buiat Stenea şi Caluaser .
In comuna Bula s e găseau
delege ţa ni ale organizaţiile r şl
din comunele Mihailenit Moar -
dâş, Salcâu,Mighindoala şi Petiş.
In toate comunele au fost pri­
miţi cu entuziasm şi îa număr
foarte mare de frortiţti.
Au vorbit d-nii Balmuş despre
carteluri, M encilescu despre În­
străinarea oraşelor şl acapara-
rea întregei vieţi econom ice a
ţării de către străini. Rolul Fron*
tulul Rom ânesc este ca să se
ejute şi îndrume ze cltre meserii,
comerţ şi învăţătură naltă copii
româniilor dela tară cu înclinări,
astfel că Intr’o perioadă de c âjva
ani el să poată lua locul o-
cupat de străini.
D-l dr. D. Roman vorbe.te
despre personatiUtea şl lupta
din trecut şl de azi a d lui dr.
Alexandru Vaida Voevod, cori
su&t o chezăşie puternică pentru
viitorul t&rii Şl izbânda luptei
»Froi tuîui Românesc.*
Vorbeşte apoi despre rezul­
tatul politicei partidelor cari au
învrăjbit tara. Arată că «Frontul
Rom ânesc* este peste partide
şi că numai prin unirea tuturor
forţelor româneşti, prin disciplină
şi solidaritate, prin armonia cla
selor sociale şi a generaţiilor
vom putea să ieşim din dezas­
trul moral şi material la care
ne-eu adus partidele.
In a clauzele mulţlmei prezente
îşi încheie d 1 dr. Roman vor
birea sa declarând, că lupta
»Frontului Rom ânesc* numai a*
tunet va deveni victorioasă, nu­
mai atunci va fi reaiiz t »nume*
rus valehicus* când se va tn
făptui cu adevăr*! drepte tea na*
ţională, adică atunci când po­
porul român va avea în mâinile
lui etât conducerea politică cât
şi cea econom ică căci numai
i tanci va fi cu adevărat România
Romanilor şi Românul stăpân în
tara lui, aşa după cum sunt stă­
pâne toate popoarele conştiente
pe destinele ţărilor lor. y C o r.
Bnletlnnl Politiei.
S p a rg e re . In noaptea de 2
spre 3 Ianuerie 1937, ora 1,30,
doi indivizi necunoscut! au spart
chioşcul de ziare şi tutungerie
din str. Gh B a r ţ u din fata li­
ceului Honterus furând timbre şi
tutun. Fiind surprinşi de gar­
dianul din post. au tras focuri
de arme asupra Iui fără însă al
nimeri, apoi au dispărut spre
pădurea Verte.
•
A c c id e n t g rav . In seara zilei
de 31 D ec. 1936, s’a răsturnat
autobuzul Nr. 457 Bv. proprie
tatea lui Jan ctó Mihail din str.
Regina Maria Nr. 40 pe şoseaua
Hreşot Hăl< hUi la 2— 3 ken. de
Braşov, rănindu- se pasagerii :
Leonte Taus inspector şcolar din
Hălciv, foarte grav rănit £lrac-
turându l s e braţul drept. A în­
cetat cri din viată. Moi uşor ră­
niţi : «Raufer loan, Ema Bohn,
Alfred D ien ers, Rudolf Damara
tzky şi alţii. Accidentaţii eu fost
internafi la spitalul Gh. Mâ?zescu
şi sanatorul Dcpner.
• sul generai că adresele scrisa
F u rtu ri Autori necunoscuţi
cu chei pc trivite au intrat în
locuinţa locuitorului Ch rilă Du-
nrtru din str. Basareblei Nr. 20,
de unde au furat un costum de
haine îa valoare de iei 4000.
• tarul. S e recomandă de asem e­
U n iir e n d iu . A izbucnit un
incendiu la o baracă de lângă
hangarele I. A R , proprietatea
Soc. Concordia din Bucureşti
arzând complect şi materialul
t fiat In ea, Pagubele se urcă ia
circa lOO.Of 0 lei.
In strada Carol Nr. 19 voiu
deschide un
Institut Cosmetic
de înfrumseţare
după cea mai nouă metodă
a şcolii vieneze.
CAROLINA WAGNER
736 1— 2
C I N E M A „ASTRA
D e la 6 IAN U A R E
O adevărată senzaţie extraordinară UFA!
MARTA
în c e a m ai b u n ă c r e a ţie a e i
Re gi n a Valsului
C u: JO H A N N E S H E E S T E R S Interpretul principal din filmul »Stu
dentul cerşetor*, U t to T r e s s le r , R u d o lf K le in -R o g g e , A lfre d
A b e ), R u d o lf P la tte.
Regla: B ru n o D u d ay — C om plectare: Jurnal BA V A R IA —
Muzica: Ed round N ick.
In ajannl predării Madridului
U limele ştiri din Toledo anunţă înaintarea victoriocsă p e
ţoale fronturile a trupelor nationaliste.
P e străzile Madridului au Ioc lupte înlre anarhiştii ş! comu­
niştii guvernamentali. Au isbucnit epidemii in sânul populsţei civfie.
INPORM ATIUNI
P e n tru a ju to r a r e a d eţin u ţi­
lo r . D recţiunea Penitenciarelor
face de Anul nou un călduros
apet la tcţi oamenii de bine, ru-
gându I să contribue în limitele
posibilităţi! cu obolul lor, în
bani, lingerie, pânză, postav, în­
călţăminte, săpun, medicamente
şl alimente pentru îmbunătăţirea
situaţiei deţinuţilor. Ofrandele
de orice natură vor fi trimise
administraţiilor de penitenciare
sau vor fi comunicate Direcţiu­
ne! Penitenciarelor din Ministe'
rul J istiţiei (telefon 4 44 00 sau
3 65.98), pentru a se da dispo*
ziţluni să fie ridicate.
Prin aceste ajutoare se va
con'ribuii nu numai la înălţarea
sufletească a acestor obidiţi ai
eoortef, dar mal ales Ia îmbună*
iă lrea stărei lor fizice, ferindu-l
astfel de primejdia atâtor epi­
demii, gata să pătrundă acolo
unde sunt multe lipsuri, justifi­
cate azi prin vitregia vremurilor
ce trăim.
V re d n icu l n o s tr u m aestru *
fr iz e r Z. C r iş a n ne trimite spre
publicare următoarele rândtri :
Din suflzt zic cunoscuţilor şi
onor. mele clientele An nou le-
fie it, în care zi am împlinit 60
de ani. Z. C r ş a n .
La mui|i ani 1
D ire c ţiu n e a g n e r a lă a p o ş ­
te lo r aduce la cunoştinţa publi­
cului că fosrie multe scrisori,
telegrame, colete e|:. nu se pot
preda la destinaţie din cauză
că n’au ad resi complectă sau
au li se * plică în mod suficient
timbrele poştale si de avla|le
conform tarifului. Este în intere*
iilor, coletelcr, mandatelor, tele­
gramele etc. să fie cât mai com ­
plecte, far pentru ce le destinate
in Capitală să se menţioneze
neapărat şi nurcărul sectorlul
poştal unde domiciliază destina­
nea ca timbrele poştale şi cele
de aviaţie să fie lipite de pre­
ferinţă pe fa|a scrisorilor In col*
ţul drept supericr spre a se
putea astfel înlesni controlul
taxelor şi urma stampiiarea şi
e xpedierea fără întârziere Ia de-
stioatie.
Dirigintele oficiului ptt. re şed.
Braşov : R. Găgiufescu .
„M arşul F ro n tu lu i R o m â ­
n e s c : V in e V a id a *, muzică de
Nicoiae Negruţiu, text de H crea
Negri ţ u, a apărut în editura
ziarului »Steagul Nostru* din
Oradla, Palatul Băncii »Victo­
ria*, de uade se poate comanda.
Preţul unul exemplar 5 iei»
E G G E R T H
- 1
Redaetor-şef şi girant : Victor Braafece»
St 2 - 1 0 37
A m â n a re a tâ rg u lu i d e v it e ,.
Primăria Municiciu ui Braşov
aduce !a cunoştinţă generală,
că c in cauza sărbătoare! legale
Sft. loan ce cade în zfua de
Joi 7 Ianuarie 1937, târgul săp­
tămânal de vite se amână pe
ziua de 8 Ianuarie 1937.
*
S o c ie ta te a d e m u zică »Ar­
m o n ia * din Braşov Schela a-
ranjează Săm bă'ă, 9 ianuarie
1937 orele 9 seara, in saloanele
restaurantului Badea din P/und,
un bal mascat, la care cu o-
nosre este invite t onor, public»
M asca nu este obligatoria. Sunt
rezervate distracţii şl suprize.
Intrarea 30 lei de persoană. —
Comitetul.
F a rm a c ii d e s e rv ic iu . D ela
2 Ianuarie până la 16 Ianuarie
1937 fac serviciu de noapte, la
a ral a zi şi Dumineca farmacia
»La Sft. Gheorghe*, C et te,
(lângă hotel C oroana) şi farma*
cla »La Minerva*, Blumen a, C a­
lea Victoriei Nr. 7. (colţ Strada
învăţătorilor.)
Judecătoria ocolului Zârneşti
secţia cf.
Nr. 8 4 9 - 1936 rf.
La acte se va referi
la acest număr
Pubiicaţiune şi con­
diţiile de licitaţie
In cauza de t xecutare pornim
de urm Sri torul Dr. Nicoiae Boe»
riu c oî tra urmërltei Floarea
M ohe Radu 'că sc. Bucerzan la
cererea urmăritorului.
Judecătoria ordonă :
Licitaţi unea e x e ciţ'o o a lă asu­
pra imobilele r inse rise în cf. a
comunei Tohanul vechfu Nr. £ 0 2 *
Nr. top. *1768 arfbil de 233
st. p. cu preţul de strfg 240 lei.
Nr. top. 2816 fânaţ de 260 st.
p. şi nr. top. 2 8 )7 lâna) de 260
s t p. cu preţul de s rig, 600 lei.
Nr. top. 7800 arabil de 3 7 5
st. p. cu preţul de slrig. 600 lei.
Nr. top. 6241/1 arabil de 3 0 $
st. p. cu preţul de strig. 450 lei
pentru încasarea creanţei de
2005 iei capital, interese de 8 %
delà 1 Decemvrie 1932, sp e se
de proces şl de esecutare de
343 Iei, fixate până acum, sp e se
de 300 lei fixate acum pentru
cererra de Kcitaţiune.
F xează termen pentru ţinerea
licltatiunil pe ziua de 22 Ianua­
rie anul 1937 ora 10 în iocalul
primăriei comunei Tohanul vechi.
In baza art, 150 legea LX. din
1881, conditlunile de licitaţie se
stabilesc după cum urmează :
1. Imobilele supuse Ja licita­
ţie nu pot fi vândute cu preţ
mai mic decât preţul strigării.
2. C ei cari voesc să liciteze
sunt datori să depoziteze la d e­
legatul judecătoresc drept g a­
rantie 10% din preţul de stri­
gare în numerar sau în efecte
de cauţie, socotite pe cursul
fixat In art. 42 LX. 1881, ori să
predea aceluiaşi delegat chitanţa
de depozitarea ju d ecătorească
prealabilă a garanţiei şi să sem
neze conditlunile de licitafe.
Dai în Zârneşti la 5 luna Nov.
anul 1936.
Judecător : Director de cf :
88. A. Broşteanu . s?. loanooici,
23 1 - 1