C E R C E T Â 'R I

mută acmsă
n
D ESPRE

l i i i m fittii
DE

ŢEODOR y . j B lU R A D A

(Cu o charta in text).

J01S L 1O X E G A
ooeVM*NTArvA

I A Ş I
TIPOGRAFIA n a ţ io n a l ă , s t r a d a
> a l e x a n d r i, II-

1895.
 CERCETĂRI
d esp re

R O M Â N I I DIN I N S U L A V E G L I A
— ----------------- ------------------------------------- -—
 C E R CE TĂ R I
DESPRE

ROMÂNII DIN 11 Ml
DE

Ţ e ODOR Ţ , j3 U R A D A

( Cu o chartă in text).

I A Ş I
T IP O G R A F IA N A Ţ IO N A L Ă , S T R A D A A L E X A N D R I, 11.

1895.
 \

£ ./ / / .
* 3155($)
 CERCETĂRI

Despre Romînii din insula Yeglia

S c h i ţ ă Geograf ică
Insula Yeglia (Velia) aparţin e A ustriei şi face p arte
din provincia I s t r i a ; ea să află în golful de Q uarnero, a-
re o lungime de 33 kil. şi o lăţim e de 22 kil. cu 18,089
locuitori 1). T eritoriul ei conţine in cea mai m are p a rte
m unţi de p e a t r ă ; vegetaţiunea e slabă, să face ceva co­
m erţ cu vite cornute şi cu cai. C apitala insulei e Yeglia,
care are o episcopie, mai multe a u to rităţi, o m ănăstire
Franciscană şi un castel pre frumos, să fac bîlciurî unde
să adună m ultă lume din comunele de prin p reju r. Popu-
laţiu n ea acestui oraş, e de 6815 locuitori.

C ălătorind în mai multe rîn d u ri în Istria , peninsulă

din m area A driatică, spre a cerceta pe rom înii ce locuesc
acolo, în p artea num ită de ei Vlasia, la poalele m untelui
M aggiore, avui prilejul a vorbi cu mai m ulţi bătrînî, şi
despre a lţi rom ani ce s-ar fi aflînd respîndiţi în afară de
peninsulă ; ei îmi spuseră că ştiu foarte bine, că nim eri
(români) erau odinioară şi în insula Yeglia, cari vorbeau
Vlaschi (rom âneşte), şi că nu să poate ca să nu să mai
afle nimene acolo, care să nu grăiască acea limbă. N erăb­
dător a cerceta şi eu acea insulă, pe care Ioan M aiorescu
o cercetase în anul 1856, şi despre care ne spune că o

1) Vezi c h a rta la finele a c e s te i scrieri.

 — 6 —

m are p a rte (lin b ă trîn ii insulei îl in cre d in ţa să , că mai de

m ult să vorbea rom îneşte în m ai m ulte locuri, mai cu sa ­
mă în com una P oglizza (P o liţa) m-am p o rn it şi eu spre a-
cea insulă pe la sfîrşitu l lunei N oem vrie 1891. şi ajun-
gînd la m arg in ea U n gariei, în p o rtu l Fium e, pe golful de
Q u arnero, am c ă u ta t mai în tâ i să mă în tîlnesc cu lib ra ru l
M. Polonia B albi, pe c a re ’l cunoşteam încă din toam na a-
nului 1S90, cînd fusesem p e n tru în tîia şî d a tă în Is tria ,
şi în trîn d în vorbă cu el despre rom înii ce s-a r fi aflînd
în insula Y eglia, m e-a spus, că ştie fo arte bine, ca unul
ce tră ise mai m ult tim p acolo, că în m ai m ulte locuri şi
m ai cu sam ă în com una P oglizza (P o liţa) şi cătunele ei,
erau m ulţi rom îni, c a ri vorbeau cu to ţii vlaski (rom îneşte),
precum vorbesc şi astă z i n im e rii (rom înii) din Y lasia, de
la poalele m untelui M aggiore, cari în vechim e av eau în
Iessenovic com una pe deplin rom înească, o b iserică greco-
o rien tală, tra n sfo rm a tă apoi în biserica catolico-rom înă -)
şi un preot anum e I e ru la care predica nu de m ult ch iar
vlask i în biserica din com una S u s n e v iz z a ; apoi îmi m ai spuse
că un bun al său Griovani, ştiea vlaski, a ră tîn d u -m i şi o
cărticică în care să aflau două ru g ăciu n i în lim ba rom îno-
istria n ă , de pe c a re acesta să închina, şi care ru g ăciu n i să
şi ceteau în biserică. C a rte a era i n t i t u l a t ă : B revi cenni
storici etnografici sull isola di Veglia, fă ră d a tă şi fă ră să
fie a r a ta t locul unde a fost tip ă r ită , cuprinzind în to tul
14- pag. în B-o.
I a tă acele doue ru g ăciu n i în lim ba ro m în o -istrian ă :
Pater noster
C iacia n o stru k irle ieşti in cer
N ekase sv e ta num ele tev,

1) V ezî m ai p r e la r g . I t in e r a r în I s t r ia de I. M a io re s c u Iaşi. 18744

p a g in a 7 4 şi u rm a t.
2) V ezî d e s p re a c e a s ta şi V . C om bi. T o rta o r ie n ta le s tiv n n a . A nno I I I
(1859) p ag . 101, 115, c ita t de A sco li, în S tu d j c ritic i. M ii an , 1861, T . I. p a g
9 — 79
 Neka venire kragliestvo to,
Neka fie voglia ta, kassi este în cer
Assasi pre pemint.
P ire nostra de sakazi da ne astez,
Si las ne delgule nostre kassi si noj lessara al
desniga noştri
Si nun lessaj în ne nepasta
Nego ne osloboda de rev. Assasifi.
Salutazione angelica
Sora M aria pliena de milosti. Domnu cu tire.
Blagoslovit est tu in tra m ulierle, si blagoslovitui
ploda della utroba ta Isus.
Sora M aria, Majulo Domnu roghe Domnu za noj,
acmoce şi în vraim e de m ortea nostu. Assasifi ■ ’)
Din acea cărticică, relativ la insula Yeglia, mai ex­
tragem urm ătoarele : Două locuri principale erau în aceas­
tă insulă, Fulfiuium (Castelmuschio) şi Curiccum (Veglia).
In Veglia să aflau Decurioni, o specie de m agistraţi cari
representau Senatul din Roma. Legile şi C onstituţia, p re ­
cum şi ritu l prim itiv a bisericii a fost rom ane. Se pare că
Romanii s-au stabilit în insulă, mai mult dealungul coas­
tei occidentale, fiind că la Polizza, să găsesc rem ăşiţele u-
nui dialect, care seam ănă cu acel Daco-romîn sau vaiete de
astăzi, Doco-romano Valacco.
3) Cu o caziu n ea că lă to rie i mele la ro m în ii din Is tria , am cules şi eu
din g u ra lor, ace ste două ru g ă c iu n i care să deo seb esc p u ţin in tre ele ; I a t ă l e :

T a tă l n o str u
C iac ia * ) n o stru ca rie esti în cer
S e c a se sfe te num ele teu
N e k a v e n ire k ra g lie stv o to,
F ie volia ta cum e in cer
A şa şi p re pem in t
P ă r e a n o a s tra de sa k a zi da ne astazi
Si las n o stra p e c a ta ca si noi lessam a n o stra dujnk.i
Şi nu ne duce in n a p a sta
i i ne sb a v est de r tv . A şa si fi.
R u g ă c iu n e a sfin te i M a r ii
S o ra M aria, p liră de m ilosti. Dom nul cu tire . B lagoslovit est tu in tru
m u lierle şi b lag o slovitui p lo d a de la u tro b a **) ta Isus.
S o ra M aria, M a ia Dom nu, voga D om nu z a n oi acm oce şi in vrem e de
m o rte a n o stru . A şa si fi.
*) Se zice si t ia ti a şi ta ta în u n e le lo cu ri d in V lasia.
**) P ân tece.
 8 —

Cu aceste n o tiţe şi cu acele scrise de Ioan M aiorescu

în c a rte a sa : Itin e ra r în Istria , despre care am v o rb it mai
sus, am p o rn it pe la 10 oare d im ineaţa cu un vaporaş din
F ium e spre insulă, şi tre c â n d p rin golful de Q uarnero, am
ajuns în p o rtu l Castelmuschio, de acolo m ergînd to t în ain te
pe la 12 oare, eram în p o rtu l M alinska, unde oprinduse v a ­
poraşul, m-am d a t jos, şi am poposit p u ţin la o sp ă tă ria lui
V entini, apoi încălecând pe un cal ce mi-1 aduse Iu re Bo-
govici am p o rn it cu acesta spre orăşelul P oglizza (P o liţa).
D upă o călă to rie de o o a ră şi ju m a ta te , p rin nişte căi ne
mai pom enite de rele, p rin bolovani şi h u ceag u ri, tre c în d
p rin satele Bogovici, M ilcetici, Z id ă riei şi T u r d e i, am ajuns
in Poglizza. Acolo am fost în g azdă la în v ă ţă to ru l slovac,
de la şcoala m ixtă, F rancisco Zetz, cu acesta am convor­
bit în lim ba ita lia n ă , despre dialectul cel vechili ce să v o r­
bea odinioară în insulă. E l m e-a spus că să povestea din
b ă trîn i, că în tim p u rile vechi, să g ră ia o latina rustică.
M ergînd apoi cu el p rin com ună, spre a m ai cerceta obi­
ceiurile locuitorilor de acolo, din întîm p lare, num ai ia tă că
am a tla t pe un b ă trîn , anum e A ntonio U dine, cel de pe
u rm ă care m ai ştia cîte ceva din acel vechiu dialect, care
p a re a ii o am estecătu ră de ita lia n ă cu la tin ă , şi care este
deosebit de d ialectul rom în o -istrian , după cum să poate ve­
de aceasta din c o m p araţia ru g ăciu n ei, T atăl n ostru , spns
de acest b ă trîn pe care-1 reproducem m ai la v ale, cu cel
c o n ţin u t în cărticica, ce mi-o a ra ta s e Polonio B albi în F iu ­
me, despre care am vo rb it m ai sus, şi cu acel cules de mi­
ne personal în Is tria . I a tă acel T a tă l n o stru , spus de b ă­
trâ n u l U din e:
„ T o a ta nest, che voi saite în ne ciel, şi sanctificat il
„nani tu, e vin ia la re g n ia tu, şi fa t la v o lu n ta tu, co i
„za în ciel e co i za în ta r a , du a te dil puom quote-
„duom, e rem etia in mes d ib itu a r e non sin d u a r nel la
„tentacion, e della mul, cosi sa ic w.
 — 9

B ătrân u l Udine pe lângă acest Tatăl nostru, îmi mai spu­

se cîte ceva, din acel vechiu d ia le c t: baselca-biserica, iarba-
iarba, maissa-masa, prienz-prînz, carbaun-ckrbnne, sapaun-
sopon, viard-xerde, iualb-alb, ruas-roş, m?<ar<-mort, m /-
m iant (vestm înt, jw arc-porc, im - e ri, ewow-cîne, altramente-
altm iutrele, ionda-unda, (^Vm/-dinte, cMome-carne, fru a n t-
frunte, sudcnir-mdosLre, yY«?r/»a-apa, ve<fm»w,bătrîn. tot tiam p-
tot timpul, sta nuat-astă noapte, la cal segaura-cajleă si­
gură, tote la jacqua jo i glazait-toată apa a îngheţat, /Vm-
un, doi-doi, tra trei, ^we^er-patru, cienc-cinci, se-şease,
•sapife-şepte, oc/o-opt, etc.
Mai cercetînd apoi, a tît pe acest b ătrîn , cît şi pe a l­
ţii, precum şi pe înv ăţăto ru l Zetz, dacă nu cumva afară de
dialectul slav, ce să vorbeşte astăzi în insulă, nu se mai
vorbeşte şi vlaski (romîneşte), şi dacă nu se găseşte cineva,
care se cunoască acea limbă, cu toţii îmi răspunseră, că
ştiut este că în Veglia, capitala insulei, şi în comuna Do-
başniţa, se vorbea în vechime vlaski, dar că acuma nu se
mai află nimene acolo, care să cunoască acea limbă.
Că trebui să fi fost romîni în veglia, bine observă şi
D r. Cnciî, cînd ne spune că s-ar găsi acolo, numele de
Tacul, şi în îm prejurim ea oraşului, Boc iul, Cocini, nume care
sună a cuvinte rom îneşti. 5) Tot de la aceştia am mai aflat, că
pe la anul 1882 mai tră ia u în Poglizza, Anton Baicici în
v rîstă de 97 ani, şi femeia acestuia, de 92 ani, cari mai
ştieau ceva vlaski, şi că aceştia, cînd se închinau la bise­
rică, ziceau vlaski , Tatăl nostru şi Orăfiunea angelică; tot
vlaski zicea aceste rugăciuni şi C aterina, văduva lui Gia-
ccomo Baicici, toţi aceştia acum reposaţi. In comuna
Besca nova, se afla pe atunci şi bunul lui P e tru Iu ran i,
care cuvînta vlaski (grăia romîneşte). R ăm as-a astăzi nu­

5) F r. M iklosich U b er h ie W a n d e ru n g e n d e r R um unen in den D alraa-

tisch e n A lpen und K a rp a th e n W ien. 1879. pag. 8.
 — 10

m ai M ichele B aîcici în y rîs tă de 70 de ani, care mai ştie

câte ceva vlaski, din T atăl nostru şi Orapiimea angelică, şi
cu acest b ă trîn , se stinge ultim ele ră m ă şiţi de lim bă ro-
m înă în această insulă. A ceastă c o n sta ta re de dep erire a
g ra iu lu i poporului vlah care să află în insulă încă de pe
la anii 1450, 6) aceste ultim e accente d in tru n dialect ce
se perde, constitue un fa p t fo arte in te re s a n t,— m o artea li­
nei lim b i.— A stăzi am bele dialecte de o rig in ă la tin ă , au
d isp ă ru t cu to tu l, copleşite de lim ba c ro a tă, care a cu­
prins to a tă insula.
în v ă ţă to r u l Z etz m i-a m ai spus, că de şi nu se m ai
v orbeşte vlaski în P oglizza, cu to a te aceste locuitorii din
acest orăşel, precum şi acei din satele M ilohnici, Băicici şi
N enadici sînt num iţi şi astăzi vlahi, de c â tră locuitorii din
com unele : M alinska, Castelmuschio, S a n ta Fosca şi Doboşniţa.
D orind a face cu n o ştin ţă şi cu p reo tu l de acolo A n­
ton Turanici, am fost la el acasă, însă nu l-am aflat, e ra
dus la b iserică să în v eţe pe copii catehism ul, m ergînd a-
poi şi eu acolo, l-am g ă sit în tr-o cam eră m are, alip ită de
biserică, în v ă ţîn d pe copii, catehism ul şi rugăciunele, în
lim ba slavă. D upă ce a m în tu it de în v a ţa t copii, m-am
dus la S finţia sa acasă, unde am fost p rim it fo a rte bine,
ospătîndu-m ă şi găzduindu-m ă bucuros, apoi m -a în tre b a t
că, de unde sînt, de unde vin, şi ce caut p rin acele lo­
curi, şi spuindu-i locul de unde vin şi scopul călătoriei
mele, acela de a cerceta vechile dialecte ce să vorbeau în
acea insulă, el m i-a spus, că din c e rc e tă rile făcute în di­
fe riţi scriito ri, şi din spusa b ă trîn ilo r, se vede că în in ­
sula Veglia, şi anum e în com una P ogtizza, precum şi p rin
îm prejurim i, s’a v o rb it cînd-va, un dialect aşa num it latino

6) V ezî A c ta C ro a tio a . pag. 97, c it a tă de M ik lo sic h in U b e r die W a n -

d e ru n g e n d e r R u m u n e n in d en D a lm a tisc h e n A lp e n u n d d e n K a r p a th e n . p a g .
5, p e c a re s ă in te m e e a z ă . s p u n în d u -n e , că e s te s ig u r c ă v la h ii d a te a z ă în in ­
s u la V e g lia cam d e pe la a n ii M 5 0 .
 — 11 —

rustic, şi că astăzi de şi acei locuitori vorbesc limba cro­

ată, aii g ră it nu aşa de mult şi un a lt dialect, num it .vla h ;
căci m ulţi locuitori din Poglizza cînd să închinau în bi­
serică, ziceau V la s h (romîneşte) rugăciunele : Tatăl nostru
şi Oraf-iunea angelică ; a ra ta re cam confusă, care amestecă
ambele dialecte latine, vorbite cînd-va în iusula Veglia, a
căror deosebire am constatat-o mai sus în reproducerea ru-
găciunelor T atăl nostru şi O raţiunea angelică 7)
E l me-a spus că în tim purile vechi, alfabetul care a
fost în insulă, era acel glagolitic 8) şi c-irilic, arătîndu-m î
şi mai m ulte cărţi tip ă rite cu litere glagolitice şi cirilice.
A stăzi de şi în insulă locuitorii sunt slavizaţi cu de-
săvîrşire, cu toate aceste nu au în scrierea lor alfabetul
slavilor, acel cirilic în deobşte, ci acel latin, în gimnasii
însă, se în v ăţă a tît alfabetul glagolitic cît şi acel cirilic.
Ca curiosiate, de oare ce lucru nu pre e cunoscut,
arătăm în tabela ce urm ează vechiul alfabet glagolitic, în
com paraţie cu acel cirilic cunoscut la noi, a ră tîn d în acelaş
timp şi numele fie-cărei buke (litere). I a t ă l :

7) D o cto ru l G iam b atista Cubicii, v o rb in d d e sp re d ia le c te le ce să vor­

b e a u în tim p u rile vechi în in su la V eglia; ne S|iune în c a r te a s a : N o tizie n a ­
tu ra li e sto rich e su ll Iso la di V eglia C ap. X.T. T rie s t, 1874, c ă : . . . „K eca-
p itu lin d cele zise p a n ă acum a, este dovedit că o rig in e a vechiului d ia le c t din
Veglia, n u este a ltu l de cît acel la tin o -r u s tie , pe ca re -1 vorbeau G alii, p o ­
p o r C eltic, m odificat în p a rte p rin c o a ta c tu l zilnic, m ai în tăiu cu S 'av ii apoi
cu Ita lie n ii, p recu m şi p rin re la tiu n ile p o litice ca re in tim p de a tîţa secoli au
a n e x a t in su la, m ai în tâ i im p a ra ţilo r O rien tu lu i apoi V en eţien ilo r.
E s te de m ira t cum p u ţin e fam ilii ro m an e, au în te m e e t în o raşu l V eglia
u n d ia le c t o rig in a l, ca re s’a m enţinut n e -a tin s tim p m ai b in e de o p t secole,
m ai este în c ă de m ira t cum s -a g ă s it la o m ică d ista n ţă urm ele u n u i a lt d ia ­
le c t care cu to a te că pro v in e din la tin e şte , to tu şi se d e o se b e şte cu d e se v ă rşire
de acel d ialect d e sp re care am v o rb it p â n ă acum . D in ac>'l d ialect nu ne m ai
re m în e acu m a d e c ît doufi ru g ă c iu n i fo a rte p o p u la re : T a tă l n o s tr u şi Sa lu ta -
ţiu n e a a n g elică, a ş a d u p ă cum n e -a u fost com unicate de R e v eren d isim u l p a ­
ro h şi d ecan din V erb en ico , d. P ie tro V o la ric h .11 R u g ăciu n ele de m ai sus co­
m u n icate de a c e s t p aro h , fiind în to c m a i ca şi acele pe ca re le-am v ăzu t in
c ă rtic ic a ce m i-o a r ă tă Polonio B alb ii în F ium e : B r e v i cenni sto rich i e tn o g ra ­
fiei su ll isola d i V eg lia , am g ăsit de p riso s a le m ai a r a t a aici.
8) A lfabeticul g lag o litic îşi a r e n um ele de la a p a tr a b uke, pe ca re
slav ii o num esc glagole sau glngolie ; d esp re o rig in a ac e stu i alfa b e t sîn t m ulte
o p in iu n i, u n ii p re su p u n că ne vine de la G oţi, a lţii ca a fost in tro d u s de că-
t r ă Sf. H iero n im , ap o sto l al D alm aţiei, a lţii că a r fi fost in v e n ta t de c ă tră
T ru b e rio , a lţii că a r ave asem ene ca şi ru n e le o o rig in e fo arte veche. (V ezi
d esp re a c e a sta m ai pe larg , D r. G iam b atista C ubich loc. cit.)
 — 12 —

1 1
L ite r ile j L ite r ile N u m e le L ite r ile L ite r i l e N u m ele
G la g o litic e C ir iliie L ite r ilo r G lag o litice C iiilic e L ite r i l o r

+ H Az T T verdo
&
E E B uki Oy Uc
rn
V fi Vede $ F ă r ta
w
% r Glogoli X H er
A)
A Dobro Q Ot
m
9 6 E stî IP Ş ta
0
g*o ÎK Jiv ie te ti Ţi

V 3 Zîelo C ierv
bQj

Od 3 Zem lîa LII Şa

$
X H Ije rh Ie r (ior) .

8 I I QTflS rhl Tdf Ie ră

M t D je h Ie ri
c8
;■ K K ako A 11 Ia ti

<R JI L iudie p> K) Iu

M M âslitie € A Iaco

■P II is aş (y, Ia

3 0 On IA Ie a

f U Pocoî IX Ius
b F R îţă 'O1 # F ita

fi' G Slovo s Y I ji ţa 4)

4) D e s p re a lfa b e tu l G la g o litic v e z i : V jek N o v o tu i „ S lo v n ic a je z i k a s ta -

ro slo v e n s k o g a " u Z a g re b . 1876. —şi D r Iv a n B roz. „ O b lic ije z ik a s ta ro g a slo v en sk o g
s d o d a tk o m o p o s ta n ju o b lik a je z ik a h r v a ts k o g a iii srb s k o g a z a V II i V IU
r a z r e d g im n a s ija “ u Z a g re b u . 1889.
 în ain te de a părăsi insula, vroind a-mi lua răm as
bun, şi a mulţămi acestui cucernic preot, care cu a tîta
bună voinţă m-a găzduit, îmi spuse, că vrednic de vfizut
sînt m ormintele din n ău n tru bisericei, unde sînt în gropaţi
din tim purile vechi, preoţii şi alte feţe bisericeşti, precum
şi cim itirul.
In trîn d în biserică am vezut acele morminte frumoase
si de o sim plicitate ra ră , acoperite numai cu lespezi de
p eatră ca şi m ormintele ce să află încă din tim purile vechi
prin bisericele noastre, după aceea ne-am dus la cim itir,
nu departe de biserică, şi care e foarte curios la vedere.
In trîn d în acel cim itir nu se găseşte nici o lespede mor-
m întală, nici o cruce care să te facă să crezi că acolo este
locaşul vecinic a acestei lumi trecătoare. In loc de m or­
minte nu se află decît hrube adînci, săpate în pâm înt şi
petruite, acoperite cu lespezi m ari de p eatră, lipite cu var
de ju r îm prejur, ca să nu p ă tru n d ă aerul, petrele ce a-
copăr acele hrube, sînt însăm nate cu literele a lfa b e tu lu i:
A B O D E F etc. în acele hrube să arunca succesiv li­
nele peste altele tru p u rile m orţilor, fă ră ca să lie pusă în
sicriu, începînd de la hrubă însem nată cu litera A, şi aşa
mal departe, pănă la ce de pe urm ă literă a alfabetului.
Vroind apoi a părăsi această insulă, preotul să în­
toarsă că tră mine şi-mi zise : sub aceste petre m orm întale
zac de sute de ani oasele a mii de romîni, nimic astăzi nu
mal am inteşte esistenţa lor în aceste locuri, această frîn-
tu ră a neamului romînesc s'a stîns pentru veclnicie, căci
aşa e scris, ca această insulă trebui să fie curat slavă, şi
că nici o naţiune a lta n ’are dreptul de a pretinde să se
afirme acolo, ci trebui să cedeze tendinţelor slavizatoare a
le croaţilor.
 — 14 —

Cu inim a sd ro b ită, am a s c u lta t aceste zise a p re o tu ­

lui, şi p a rc ă atu n ci un g em ăt sfăşiito r eşi din fundul pă-
m întuluî, z ic în d u -m i: C ălăto ru le, spune f ra ţilo r tei, că am
fost ne c e rc e ta ţi şi d a ţi u ită rii, că în a g o n ia n o a s tră ni-
m ene n 'a v e n it să ne în tin d ă o m înă de a ju to r !
 P u blicaţiu n i de Teodor T Buradct
1853 . — Deplinile anecdote a lui Balakirev traduse din ruseşte
de Teodor, Constantin şi Mihail Burada. Iaşi 1853. T i­
pografia Buciumului român.
1805 , — These pour la licence en droit. Paris. 1865. Imprim erie
de Pillet fils aîne.
1875. — Almanacli musical pe anul 1875. Iaşi Tipografia Goldner.
1876. — Almanach .musical pe anul 1876. Iaşi Tipografia Goldner.
1877. — Almanacli musical pe anul 1877. Iaşi Tipografia Goldner.
1877. — Discurs rostit cu ocasiunea îm părţitei premiilor anului
şcolar 1876-1877, la conservatorul de musicâ şi decla-
m aţiune din Iaşi in „Lira Rom ână 11 Bucureşti 1880 An.
I . No. 34.
1879. — Bocete populare la Romani, in „Convorbiri L ite rare 11
an. X II şi XIII Iaşi Tipografia Naţională.
1 8 8 0 .— Cântecul cununei ia poporul român din Transilvania, in
„Convorbiri litera re 1', an. XIV. Iaşi Tipografia Naţională.
1880. — Despre crestăturile plutaşilor pe cherestele. Iaşi. 1880.
Tipo-Litografia Goldner.
1880. — O călătorie in Dobrogia. Iaşi 1880. Tipografia Naţională.
1882. — Impresiuni din valea Haţegului, in „Convorbiri literare"
an. XV. Iaşi. Tipografia Naţională.
1882. — Cântece de Miriologhi (Bocete), adunate in Macedonia, in
„Convorbiri lite ra re 14 an. XVI şi XII. Iaşi Tipografia N a­
ţională.
1882. — Datinile poporului romăn la inm orm ântări, Iaşi. 1882.
Tipografia Naţională.
1883. — Biserica Sf. Ioan din Vaslui, în „Revista pentru istorie,
arheologie şi filologie“ an. I. voi' I. Bucureşti, 1883 Ti­
pografia Academiei române.
V883. — Biserica Sf. Apostoli P etru şi Pavel din Huşi a lui Şte­
fan cel Mare; in „Revista pentru istorie, arheologie şi fi­
lologie an. I. voi II. B ucureşti 1883. Tipografia Acade­
miei române.
1883.— Datinile la nunţi ale poporului român din Macedonia, in
„Revista pentru istorie, arheologie şi filologie" an. I. voi.
II, şi in „M acedonia *4 R evista Românilor din Peninsula
Balcanică. Bucureşti 1889. an. II. No. 5 , 6 şi 7 .
1883. — Podul de p eatră zis a lui Ştefan Vodă, din judeţu
Vaslui, in „Revista pentru istorie, arheologie si filologie"
an. I. voi. II.
1884. — O călătorie la m untele Athos. Iaşi. 1884. Tipografia Na­
ţională.
1885. B iserica Buna-V estire din târgul Ocna a lui Răducanu
Racoviţă, in „Revista pentru istorie, arheologie si filo­
logie" an. III. voi. IV. ‘
1885. — D espre c re s tă tu rile Şalgăilor pe clroburile de sa re , in
„R evista p e n tru istorie, arheologie şi filologie*4 an. III.
voi. IV. „
1885. — Poesii p o p u lare a d u n a te in M acedonia in „R evista p e n ­
tru istorie, arheologie şi filologie44 an. III. voi. IV.
1885. — D ocum ente p riv ito are la isto ria rom ână, in „R evista p e n ­
tru isto rie arheologie şi filologie44 an. III. voi. IV.
1887. — E len a A sach i.— S ch iţă biografică— in „C onvorbiri lite r a ­
r e 44 an. XXI. B u cu reşti, 1887. Tipografia Socec.
1888. — C ercetări d espre C onservatorul FiJarraonic-dram atic din
Iaşi. (1836— 1838)— Iaşi, 1888. T ipografia N aţională.
1888. — C ronica M usicală a o raşului Iaşi (1 7 8 0 -1 8 6 9 ); in „C on­
vorbiri lite r a r e 44 an. X X I. B u c u re şti T ipografia Socec.
1890. — C e rcetări d espre şcoala filarm onică din B u cu reşti 1833-
1837), in ^C onvorbiri lite r a r e 44 an. XX IV . B u c u re şti T i­
pografia Socec.
1890. — C e rcetări despre seoalele rom aneşti din T urcia. B ucu­
reşti. 1890. T ipografia „R om ânul44 V in tilă C. A. Iio se tti.
1891. — C ercetări a su p ra m usicei o stă şe şti la R om âni, in „R e­
v ista p e n tru isto rie, arheologie şi filologie" an. III. voi. VI.
1891. — B iserica Sf. G heorghe din o raşul H ărlăn , z id ită de Ş te ­
fan cel m are, in „R evista p e n tru istorie, arheologie şi
filologie" an. III. voi. VI.
1891. — O călăto rie in sa te le rom âneşti din Is tria in „R om ânul44
B u c u re şti an. XXXV. din 5 Iunie 1891.
1892. — C ântecul lui M ihai V iteazul la R om ânii din M acedonia,
in „C onvorbiri lite r a r e 44 an. XXV. T ipografia Socec.
1892. — O biceiurile la n a ş te re a copiilor din M acedonia, in Con­
vorbiri lite r a r e 44, an XX VII.
1893. — O călă to rie in s a te le M oldoveneşti din G ubernia C herson
(R usia) Iaşi. 1893 T ipo grafia N aţională.
1893. — O c ă lă to rie la Rom ânii din B ith in ia (Asia mică,). Iaşi
1893. T ipografia G oldner.
1894. — O călă to rie la R om ânii din M oravia. Iaşi. 1894. T ip o g ra ­
fia G oldner.
1895. — C ondica şire ţilo r. Iaşi Tipografia N aţională.
12 S tu d ii p e n tru violină, ap ro b a te de M inisterul C u ltelo r
şi In stru c ţiu n e i P u b lice p e n tru şcoalele de m usică.

P re ţu l ăO banL