S. S. N.

Autonul dionisti Folino Jure. 42 (

2
Titlur dirti Ist. Generala
adece

Vol. Dulap Nr. 9

19
"
Editia Port Nr.
NVO raft
307
Anul
1879 Inv, Nr.

Editura

Cărțile între cari este aşezată :

Stånga:

Dreapta:

< 36640493160016

< 36640493160016

k
 W6

ISTORIA GENERALA

DA CIEI,

SAŬ A TRANSILVANIEŤ, TEREI MUNTENESCŤ ŞI A MOLDOVEŤ.

DE

DIONISIU POTIVO,

traducere de

GEORGE SION ,
ఎక్కడ
ార్గంలో
మఆను

TOMULŮ II.

BUCURESCŤ.
Imprimeria Națională a lui losef Romanov et Companie.
1859 .
 Bayerische
Staatsbibliothek
Mononen

I 188 150 2021

 ISTORIA GENERALA

TIEREI MUNTENESCI ȘI A MOLDAVIEI.

PARTEA A PATRA .

Epoc'A IV.

CAPITULŮ

Domnii ſerei Muntenesci.

Tóte nõrgile. anroniete de Donúre, k8 målgi ani mai

nainte, eraš s8n8se la înkálkúrile mi strikblivnile barbarilorð,
ne kariş niti vekii Romani n'aš ngtotě su-i uins 88b domi .
narea lorð, niyi Romaniſ Orientälgi n'aš n8t8tš 86 - i învings
kg totolš ui 86-1 sänge . Leara Monteneaskı ui Moldova,
ne la sekolxlš XIII eraš în stare de stingere , nreksmš în
tomolx I alš acestei istorii s'a s11888. Dar d8016 atsta koderi
mi renvieri, d8nú atáta înkorgeri wi sgferinge, dont o a
nomalie de mai målgi sekoli, în fine gerile aueste wi-að lo
ată o fain de organisare ssb kármú de domni astoktoni:
Leara Mønteneaskú av8 de gel8 întáis Domně ne Rads Ne
gr8 Bassarabă, iar Moldova, k8 xně sekolă mai tárzið , ne
Dragouš Vods .
4 ISTORIA DACIEŤ

DOMNULU I.

Radu Vodă 1 Negru Bassarabů .

D. Chr. Domněl auesta , din katsele zise la tomelő I,

1241.
Jarofitundă de okásičnea venirei Mogelilorš Syigi în
8ngaria, ne la angl $ 1241 dxná Kristě s’a rudikată din Tran
silvania kr tótt kasa sa, ks boeriſ seř, ką dregátori, k8 os
tamī, ko nonorð de tóte trentele, ko feme, ky koniſ, gei
mai melyi ortodoksì, mi kugi- va Saksoni Latini, mi trekundē
Karnayii desnre meazı zi , a intrată în Heara Monteneasks;
s'a onritš ne arrólie de obóriuia (sorgentele) rixlvi Dómbo
viya, într'oně kumně întinsă, nsmită în limba ytranilorš Kum
118-18ngě, iui s'a aurezatš akolo fiindở ku lokxlă acesta mi
mai înainte era nronrietatea sa, ka nn8l8 ye era mai mare
ui mai tare de kõtš togji ye -l-alyž domnitori ai nómintslxi
Dauikš . Altfelis, intrarea lți ne lok8lš ayesta mi amezarea
sa, ar fi fostă înnedekats; fiindő kú în gearš ne atxnye eraš
ni alui domnitori , kari, de mi eraš kg 18terỉ mať inferiocər
totě însı s'ar fi 118tstě alia înarevnt sure a onri treyerea lxi
Rado neste Karnaui. Dar awezarea lsi, vedemš ku s'a fi
kati fъхъ үъrsare de sъnge шi kѕ lіnіute, fъхъ niчi o оп8
nere ui grestate, fiind ; kò era nronrietari8 lok8lsì anestsia .
Ama dari mezundă mai målại ani în lok&lš ayesta, de fri
ka Szigilorð, nú ye ei s'aš întorsă din ångaria , a rudikatš
nii korte , saš nalată domneskg, wi biseriku süb ngmele de
Adormirea Nóskútórei de D-zeš, kare essists mi nunt as 1
tozi. În ayeasti biseriku se aflt nortretolš seš, înfugiuon
ds-lü kѕ dіademъ пе kапй , k8 vеѕtminte kas8te kѕ firї пъпъ
la nigjore, k8 nastöri la nientě , ky brúš arritě, nårtándš ne
deasånra xně vestmöntő blonitš ne din luontr8 mi ne már
gini înurejörð kr blant neagrú, ko statxlă înaltš , kg faga
smeadh, k8 barbú , mi nårtundě în münú miniatyra beseri
giữ. Asemine mi Dómna lxi a fókstě o biserik) angsans,
qe essistú nono astozï, pentr8 tonordlě katoligilorð ni nen
tr8 dönsa ; kuri ea era katoliks, mi maĩ tórziš se zive ku
g'a botezată .
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 6

Dont nlekarea Sriyilor8 din 8ngaria, s'a în-/ p. Chr.

1245.
tårnată ui regele Bela la reuedingja sa mea devas
tatu . Atsnye a nlekatě mi Rado-Vódó în nurgile de giost
ale Lerei Monteneuti, mi okonándé tóte kotenele, a s8n888
ui ne stólánitorii nlaisrilorš, kari ng f & serv în stare a i se
ongne. Iar nonor8l8 kare venise k8 dóns8lč , s'a rásnon
ditѕ іn tоtе пъціlе din Karпаді пъпъ in Dan.rе, шi din
Oltě nánd în Siretir.
D84 areasta, Rado îmi n8se tóth silingja mi struduin
ya ka sú înfrxm8segeze wi sú îmnongleze o ijearú atátó de
fremóst, ale küreſa látvrť desire Dentre eraš mai deserte ;
totš odats , ko ajstori8l; boerilorð ye venisert ko dunselē,
întrodsse bxna l'indsealt mi armonia în tóte ramxrile. A
fondată oramele Titeutií, Argemy, Turgovirutea (kare din
vekime se zicea Trifalš, saš Tirisky, dx114 komš zige La
zis), Båkøremtiſ ui altele ; asemine a rúdikată din noð ye
tatea Giorgię, kare de katrs Romani se ngmea Sant Geor
gis, adeks Søntslē George ; mi strömstund8- mhỉ tronglő de la
Kumus - långě la Argenuš , a fokstš mi akolo kurte , mi bise
riks domneasko totě ssb ngmele de Adormirea Nuskutóre
de D-zeš, în kare se aflb ibnb astăzi în neristilă (nridvorš )
wi statsa lgi de neatră, însı sförämath .
Ile timu8 ] ě ayesta, Banatolč Kraiovei era no- Dinnicele
Chro
nglatě mi bine konstitxatě sxb gåvernglĚ Domnilorð Tierei
nümunteni din familia Bassarabilorð !. Banglở de atrnge, vb
Zundě amezarea lxi Rado- Vodó în tótó întinderea Lerei Mån
tenemtî, mi preferandë ka ne sně Domně ana de tare si
18 aibó mai bine amik; wi anbrátor18 de kötš inemikš jui

1 Se vede kó familia Bassarabilorð se înyene mai de la Traiană, fiind8 kb

ne timn8l8 strömstórei koloniilorð de kötrü Agrelianš în Mesiſ, era în
semnötóre ; kúyi oraw1818 în kare ei að lokxitě s'a ngmitě Bassaroviya ,
kare mi- a nástratě tl'ind astázy ngmirea a yeasta. Familia ayeasta se vede ku
s'a fostă îmbruită în dom : xna, kare s’a fostě anezatě în Mesia, din ka
re . s'aš trasē Banii Kraiovei ; wi yea l-alto kare a fostě rámasă în Tran
silvania, wi din kare s’aš trasă Domnii Fúgbraw8lxi, wi nrin xrmare
Rad8, sønransmită Negrx rientro kolórea fegjeſ, kbui era negr8. Dar mi
Bonfinix îl; nxmeute Bassarabě.
(Din kroniyile veki ale Serbieſ Engörewti.)
6 18TORIA DACIEŤ

veginð ameningstoris, a venită în regnú kx boerii se mi

înkinunde- se lvi Rads, i s'a s8n8s8 de bånú voe mi ko kon .
digioni ka sú-i fie sxn8sš mi totădeasna aliată, însı astono
Din Chro. mě, ka mi stromomii sei, în kurmsirea gelorš ging
Serbescu. Ijxdege, ført si se amesteye Domnolț în nimika. A
tonye Rado- Vodó l'a onoratě ko titl8l8 de Veliyš, adeks
nremedinte alš konsili8l8i Domneskg, ui ko vargo de ar
giatử ; dem adasta Banatel & Kralovel s'a sokotit8 ka lok8
8808s8 Lerei Mäntenenti, mi s'a ngmitš ui Romania miks.
Iar Domnelš a rómasš domnindš tótó Leara Monteneasks,
îmnrerns kg zele yinyi jødene ale Kraiovei, de la Donbre
nons în Siretis, nóstrundě mi domnia sa mea dintii din Tran
silvania, nrekrmě se vede d806 titlorile sale în kóryile mi
krisovele de ne timn8l8 seš , kare din krvántă în k8vánt
Chronol. (astfelix ziks : „ În Xristost Demnezeslē nostre drentă
Tierei. Jykredinuřoss , yinstitš mi isbitorio de Xristosš, sin
„ gerð învingătoris , Noi Rado Negro Voevod k8 mila lvi D8
„ mnezeð Domnš neste tóth Leara Romaneaskı , din 8nga
„ ria ? venitě , mi Xerrogð Almam8lxì mi alš Fagaramglgi.“
Asemine mi Domniſ xrmátorý lxi arin moutenire molto
timuið að stóránitě ayesteauì lokori.
Rad8-Vodı , adskundě kg sine mi ne Eniskondl8 F1
gbramu8lxi, l'a fikstě arxieniskonš neste tóth Leara Monte
neasko, mi a organisatě nrin elš mi kler&lš biserigeskó .
Choniat. Ile timn8l8 Domniei l87 Rado era în ibrată la
D. Chr.
1263. Kostantinonole Baldvině II Körtenais, mi la Nitea
Mixael ; Ilaleolog8, karele a Isatš Konstantinonole din muna
Franvilorð, dxulu ye aš fostě stbusnit'o 57 ani.
Munsteru Iar în Serbia era Samoderjegě, saš Desnotě, Ste.
in chronol.
Serbiei."Sfang I fii8lē lxi Nemang, ne grmu fišklē ‘atestgja Mi.
18te, karele se zivea ui Stefaně 8rs ; iar în Bolgaria era
desnotš Konstantině, flislě Tix8. IIe timnxlő ayesta s’a
nýskötě mi Otmană, întemeetorixlš îmusrügiei Otomane.

1 8ngaria îngelege Transilvania ; mi skriitorii Románi adeseori konfondo

Transilvania ks 8ngaria , fiind ; kt. n8 erað ne atonge destrúrgite.

1
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 7

Domnind8 Rad8- Vods anì 23 în mage wi în linimte,

a înfiingató molte orawe, netági, mónýstirì, bisericiſ Chronol.
vece a
mi tárgårŤ. Kundě era ne anrone sú mórt , a 15- Tierei.
satě ksyuntš kstri Eniskonì mi boeri ka si proklame prin
alegere de montenitorix ne xn8l8 din fiii saš din fragii 181;
wi mxrindo s'a înmormantată în biserika fokxti de elă la
Argemě.

DOMNULU II.

Michaiū 1 Bassarabů .

Dånú mórtea lsi Rad8 - Vodu, boeriſ aš alesở D. Chr.

1264.
Domnš ne fratele seš Mixai. Desare anesta se vor
bemte în kronologia gerei, înst ko gremeals de dats, ka
mi desire venirea fratelsi seš din Transilvania. În timnělš
anestria a trekst; faimosxlš Kordoksba, nsmită
katrs de
Greti Laxanas (sað vórzarixls ), neste Donere de al Istoria
Bizant.
bútstě ne Spiyği Nogai ni a okrnatě Bxlgaria 89i
gündě ne Desnotolš ei Konstantinð fii8l8 lxi Tixx . (Vezi
Tomål; I Iartea III, Capu XVIII.) Dar Mixai, fiind ; omš
nagifikš, mi mai måltě bátrúng, s’a okonată de îmbånútági
rea mi kórmsirea gereř, mi n'a 18atš narte la azele lxkrxri;
de ayeea nini n8 se zige altă peva desare elă de kotě ko
a domnitě ani 19 mi a morit .
În zilele ayestria era îmobratš la Konstantinonole An
dronik8, fii8l8 lxi Mixail& Ilaleolog8.

DOMNULU III.

Danů I Bassarabů.

Agesta era fii8ld lxi Rado - Vodó Negr8, nreksm/ D. Chr.

1283 .
se arats mi în munistirea Komnr - long8lxi, onde se
aflt nortretslě seš. Dar kronologia perei gremente mi la
data acestdia : kbti ne tato ilț are la angl8 1215, lar ne fiis
8 ISTORIA DACIEŤ

la 1333 ; mi nrin xrmare n8 este kg 118tinga ka d8116 118

ani de la venirea tatblsì si fi domnitř fiislš . Înst din kro
nika istoriei Sürbeuti se vede k elš a domnitě ne
Simeonŭ.
ſla kanıtålš sekolxlxi XIII , în srma snkielrī seš Mi 1
хай ; kъчi se zive kъ не аtѕпче, avvnds rъsbois Mixail Kra
18lš Bolgarieỉ ks Sisma Despotolč Serbiei, a kemată în ali
anys ne Dang - Vodí , ui în resbelölš atela f8 xgisă de k
trz Serbị la anslě 1298 . Danš- Vodu, prek8m8 mai josă se
va stigne, era sokr8 lxi Mixai Krairlő, mi a domnitě ani 15.
Dorib mórtea sa, boerii aš alesš Domně ne fiķelš seð Ste
faně Mailatě .

Honiat. IIe timuelš ayesta îm brugia la Konstantinonole

Andronikő IIaleologs. Ile sora ayestria Ešdokia (v5
d8vu ), a vergt'o Mixai& Krafølţ de sogie , nromijjandš a fi
118rgrea amikő Romanilorð ; dar Exdokia niyi într’sně king
n'a urimitě, nentrs kovántelg ku Mixailô mai fåsese de trei
ori însgratě, ui a matra înserătoare i se ilirea nelegigitá.
Din chro- lîntrs adevărð Mixai Krařslť føsese întúi înseratě kr
Serbici. Sfata lsi Danš Domnolf Lerei Montenemti, ini ne fe
meea sa, d8nh mórtea tatblåị ei að lenddato mi a trimis'o
în natria sa : anoỉ lease ne o komnată a fratelxi seš ; anoi
Ibrásindš mi ne areasta , lxase ne fata lxi Sfendoslavě, xně
boeri8 din Bolgaria, ne kare o lenádase ka stearns, ui vo
indă mai alesš o redire mai nobild . Awa dar Exdokia, ne
voindă a merge denú elš , mi îmuuratslt dorindő amivia lți
Mixai Kraiålš, nentre ka sú se liniuteaskı desure sobrari
le qe - i fb'lea, 1- a dată de sogie ne o neróti a sa Simonida,
o konilo de yinyi ani ; dar fiindě ky elő avea virsta de na
tr8 - zeyi ani, i - a qerstě ka sú o respekteze non la vörsta
legiðitt ; barbarslš însă n'a krogat'o de kõtš nunt la alš
ontslea aně , din kare karsı niui n'a fókstě konii . Je tim
nölš atesta îmuúrógia ui Otman I, saš Osmanš, întemeetorialš
imпъгъціеї Тахчешti, dеѕirе kаrе trеbѕе ѕъ yorbimй чeva :
Chron. Tgruiſ sąð Tórkomanii, derivátori din Syitia, se
Francu. ftragg din Xxnii kari lýkreač din vekir în nartea a
yeea. ( Vezi Tomål ; I. ) Ei eraš desnurgiyi în molte sumingjiž,
mi fie kare îmi avea ngmele d8nm kunetenia sa . Eỉ, ang
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1.

kundě o mare narte din imnerixlš Kalifilorð, qe konstitxase

Moametš, aš nrimitš mi religixnea lxi. Ile xrm) , în-S Cantemir
vingondose de køtre faimosvl8 Gengiskaně,uioboron -l
d8 -se Illax Sxleimană Domnelč loră, fiixlš arestvia Ortoglor
bei a alergată la Aladin Soltanolš Ikonixlxſ, kare i-a dată
lokš de lokxită în Frigia , îmurexnú kr ómeniſ kari se gi
neaţ de elš . Akolo merindă în anslě 1278 , fițsl8 sex Ot
man , saš Osmang , a ajxnsš su fie nelš întáis înte - Eugeniu.
Bulgar.
meetoris alš imneri8l8i Otomanilorð.
Ayesta arăta din konildrie semne de mărime de sofletě.
Fiindë dolie, generosš, mi ksragiosť, (era idolsl ama zikundē
alš s808milorð sei) , a fostă în outire s8b Aladině Soltanelš, ka
rele l'a fostă onorată area moltă ; iar dålt mórtea 1x Alading
s'a fbkxtě s8kqesorolš seš , ko titls de îmnáratě, mi wņa a
mezatě tronglă la Akra , Iltolemaida veke a Siriei. Ano, 8
nindo -se ky maſ målyi alți Emiri (astfelị8 se nomeaš kóne
teniile semingiilorð ) mi astfelis murindo - se , a fokotě ne na .
wionaliỉ se sb ng se nomeaskı Tårı , kövăntš veſHoniate din
Bizantida.
însemna selbati'ſ ui barbari, qi sb-mi ziku dono
ngmele 18ỉ Osmanliĩ. Ayesta ne grmu a s8n858 Bitinia ni
wi-a mstată țarúm tronglộ la Bressa ; în fine la anglě 1303
s'a ngmitš stubnitori8 ales; al Otomanilorð, d806 kare, din
karsa intrigilorð mi sfumieriloră din lugntre ale Romanilorð,
rexmi a kryeri ko sabia sa mai molte orame de ale lor8 din
Orientě mi de ne Marea Neagrú, nrekom8 Sinone în Gala
tia, Angora în Frigia , Sebastia în Kanadogia , ii altele mai
molte . S'a bátxtš ' ini k8 Andronik ; Ilaleologs, neſCantemiru .
kare învingándo - lš l'a nesš ile fsgb. În fine a moritš *1325.
în vörstă de 69 ani, kịar în zioa kundě s'a náskstě, îmus
rúyindš 26 ani, ui s'a îmormóntată la Bressa, ende se vede
mormantalš seň llunt astızỉ într'o yetate veke .
Istoria signe desore elš , ku era atátă de geleEugeniudin
Bulgaria.
nerosš mi fokstoris de bine, în kată de molte orĩ xm
bla ne sligile Brøssei mi striga în gåra mare : „ ksi e fó
„ me, sað sete, sağ altó nevoe are, sú vie la kasa mea .“
D8nh mórtea sa n8 s'a gbsită în tesaxrile sale niyi
agrð , niyi argintš, nigi netre skomne . Täryiſ atita venerare
10 ISTORIA DACIE

aš nentro memoria lxi, în kútě totědearna kundě se redi

ky sně noš îmabrată îlē greazı ka si aibo virtsyile lxi
Otmang.

DOMNULU IV .

Stefanů I Mailatů Bassarabů.

D. Chr. Agesta în kronologia Terei n8 se amintemte :

1298.
Jdar kronologia sorbeaskú zive ku elč a adxsš ea
rъші in bаn stare domnia Fagъхашаlѕі, renoind8 ші че
Chronolog..tatea de akolo . A avstš mi resbelē kr Andrei III,
Serbiei.
regele 8ngariei, ko kare, d80b ye l'a învinsă,
fokstě naje .
lle timnolă domniei agestria aš venitě mrlyime de Suigi
din núrgile boreale, mi s’að revărsată asonra Ilirikxlxi ni
altor irovingii Slavone . Stefang, Desnotold Serbiei, avund /
destålt nøtere, wi ko ajstor8l8 lxi Mailatš , s'aš dåsš asonra
Szigilorð, i- að învinsš mi i-að alongatš. At8nye Desnotölő Ste .
faně a fbkůtě fağmósa muustire Deja în Serbia, sob ng
mele sunt& lri Nikolae, arróne de rixlő Bistrija.
Stefaně, domnindř 27 ani , mi întărindo- mi geara în kon
tra veyinilor, a moritě . IIe timn8l8 seš domnea la Konstan
tinonole Andronikg Ieleolog8 yelš túnörš, iar la Bressa Or
kang, fii8l8 lgi Otmang.

DOMNULU V.

Ioană Bassarabů I.

D. Chr. Niyi agesta în kronologia Dereſ ng se vede . Iar

1325.
Sdxnú kronisele Ongørilorš mi ale Serbilorð se vede
ku elš , din Band al Kraiovei, s'a rudikată Domně, urin a
Munster legerea Mitronolitölší mi a boerilorð . Mixailố Kra
Serbiei" Jislě Bvlgariei, karele ginea ne Simonida, sora îm
Olbratolsi de atenye AndronikĚ Ilaleologo janele , sxb kován të ka
86 rosbåne demiterea botrán8l8ĩ Andronikš, în anslě 1328 a ke
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPÖ 1. 11

mată în ajstoris de Bassarabš mi ko målts obtire de Ro Bizantida.

moni, ( ae kari Grenii îi ngmeas Suiyi) kåtriera mi já
fsea orainele Romanilorš . Jenele îmitry.tě Andronikš, ko tóte
kú n8 avea omtire kanabils de låntı, s’a deyisš să se bats ;
mi emind; din Konstantinonole , îmbele asterỉ s'aš 1888 fa
gu ' n fagt. Atange Desnina, mama imbratslsì mi sókra
Kraſxlsi, temundo-se atátě nentr8 fi18 kot mi mentr8 ginere,
s'a 1888 la mijlokš mi l- a îmoukată . Donu ageasta fiekare
s'a dosš la ale sale . Bassarabš inst n'a statě måltổ timus
în liniute : niute küldgóri fanatiui, trimimi de llana Ioan ,
að îndsnlekatě ne regele 8ngariei Karolš Robertě ka sú
strige narea k8 Bassarabă, fiindš ku auesta n8 -i lúsase a nro
naga nanismolš în geara sa . Atænge Karolă s'a skålatě kg
mare ngtere în anslě 1330, mi forý niyi sně k8vántě kól
kundě tratatele, a kúlkatě qele yinti jodege ale Kraiovei,
anxkundě wi yetatea Severinolri. Bassarabě, adonándě 18
terile sale, mi kázándě asynra lgi Karolš, k8 atáta tărie l'a
bátětš , în kötš a desfiingatš outirea ngěreasku. Învinselő
Karolð, skimbată în vestminte, abia a nåtålš skóna nrin mengi
de dreanta resbonare a învingstori8l8i. Iar külögórii, kari
se gineaš de tabăra 8ngereasks, ka agiybtori ai res Simeon .
belxlsi, föru geimi mi strivigi ką tiomegele de kb- Gospodar .
tru Romuni, ka niute läni tärbayi.
Ayestě Domně se gásemte ui în romelnilk8l mons
stirei Kümn8l8ng8lxĩ întresnú kr Dómna lxi Mörgárita. Elš
a domnită 15 any, d80% kare a meritě .

DOMNULU VI.

Vladislaŭ I Bassarabů.

Anesta era frate ko Domn8l; Bassarabš . Doubl. D. Chr.

1340.
kronologia Verei, ngmele anestrịa ng se vede, dar
d80b gng Xrisově alš lxi Miryea Vody karele se atlo la Mb
nástirea Tismana se arats ; kuu zire ku ne la anglš Chronolgia
ayesta era Domně snkiolš seš Vladislaš. Totě oda- l Ungariei.
12 ISTORIA DACIEŽ

to din kronologia Ongereaskó se vede ku Lgdovikš, regele

8ngariei, sængindă ne Laſotá Domn8lă Moldovei, s'a bótstě
mi kx Domnolē Monteneskš Vladislaš, dar nerzonděl chronol.
Vechia
bátaea s'aš retrasă . Dar ne atxnze Laſot ng era Serbésca.
Domně în Moldova , îi în Maramdruš; kúy kronologia
Serbier lemgritš zige ki în anglě 1342 nxmitolš Lařotě Vods
din Transilvania, avundě sxilbrúrị din partea lxì Lodovikš re
gelgi Ongarieň mi din nartea Tartarilorð din Bassarabia , a
kemată în alianiji ne sokrxlš seš Stefaně Desniotolț Bosniei,
kare stubnindă mai totě llirikolš, mi întinzando- se non în
Maqedonia, avea mare nøtere. ( Auesta, în gnire kų nei l-alyi
Domnï aſ gerilorð Slavone, aš gonitš nání într'onglě ne 18
deiß ge eraš ne akolo . ) Ama daru desnotolš Bosnež, viindő în
trs ajſstorslš ginerelsì seš, a învinsă ne Tartari ni 1-a go
nită din Transilvania ende netrezea; de doi ani ; iar ky On
ggriſ n'aš netstě nimika sú faku, kuni, viindě Lodovikš ass
nra lorð k8 mai molte nxteri, i-aš înfruntă, ui ne Laiots l'a
fókstă s8n8să , iar ne Ştefaně l'a alxngată . Lådovikš d816
ayeasta, renezind8 - se ui asxara lsi Vladislaš Domnolš Lereſ
Montenenti, se fiks batilie mare la Bran8, în jodeuglē Mou
Telxldi, ende învingerea a rúmasš a Románilor, mi Lodovikő
s'a întors8 rguinată . Danı yinyi anſ de domnie, Vladislaš
a merită .

DOMNULU VII .

Alessandru I Bassarabů .

D. Chr. Ayesta înki að fostă frate alš Domnilorð Bas

1345.
Isarabě uni Vladislaš .În timn8lă Domniei sale, Vh
Zund8 -se ui elš ameningată de Lådovikš regele 8ngariež,
1
a kemată în alianiji ne Xanelč Tartarilorš din Bassarabia,
mi în anslå 1347, intrundă în Transilvania ne dou ubrgi, aš
karsată marī strikbuixni în Engaria, în kötě að silită ne L8
Chronol. \ dovikš sú fakú naye . În anglğ xrmátorix a közstă
Serbiei.
atúta mxlyime de lbk8ste neste Transilvania ui 8n
garia, în kutš aš strikatě totolš în kørsš de trei ani, mi a
 PARTEA IV. EPOCA IV, CAPŮ I. 13

grmată mare fómete . acesta a strømstatě mi

Ile timo8l ;
Dragonuš Vodu kolonia Dako Romanilorš din Maramgrumuš
în Șgueava Moldove , mrekomě ağðrea se va sušne mai nre
largš . Alessandry, domnindă ani 11 , a myritš.

DOMNULU VIII .

Nicolae I Bassarabů .

Agesta era fii8 lxi Alessandrs Bassarabě. Del D. Chr.

1356 .
ni în kronologia Dereř n8 se vede trekstă, dar la Mb- l
năstirea Komu8lsng8lxi este zxgrávitě ka ktitorš, gündš bi
serika în munt ; de xnde se îngelege ku ssb Domnia lxi s'a
renaratě saš s'a înoită biserika . De la Domn8l7 aresta se
afis mi xrisove, k8 data veke din anglš 6860, adiks 1356 .
Ile timuelš atesta, s8b îmbrágia lxi Ioan Kantaks
zenš la Konstantinonole, a trekotě neste Elestiontě mi Sol
taně Såleimanč I, wi întinzándo - se în Edrona, nono la Ma
qedonia mi Bölgaria, ng ngint striktnirne a fókstě . Chronol.
Atsnye Domnitorii Bxlgarieř, frayii 8ngle mi Kraxl | Serbiei.
að yer8tě ajstorgli lui Nikolae-Vodt ; auesta à trimisă do86
mii de kölbreyỉ, kari , nesosindă la timně ui aflondě desire
desfagerea Bölgarilorð, s’að întorsă îndurútg. Soltan ; Cantemir .
Soleimanš (kare era fiſelš lxi Orkaně, ) întorkúndo-se
în Asia, a meritě, mi în loks- s'a fbkstă îmitratě Sultang
Mgradě 1.
Nikolae Vodu, domnind; anî zene, a merită mui s'a în
mormintatš la Monastirea Komu8lsng8lxř, ende nuiſ Inscripțiun.
mormentul.
neatra mormóntslåī seš nunú astăzi se vede kg area
stí inskrinyirne : ,,Aige zaye Nikola Vodu, fii & lš lxi Alek
„ sandrs - Vods ; an8lě 1366. “ Desnre auesta vorbente mi xně
xrisově al Mónóstireň Komn8l8ng8lgi dată de Matei Vods .
14 ISTORIA DACILY

DOMNULU IX .

Radu II Bassarabů .

D. Chr. Anesta era frate ko Vladislaš . În kronologia

366.
Llerei
Blue ng este arttatš ; dar Mircea Vodó într'onš xri
sově qe se afla la Mönöstirea Tismana, ( însı forý dato )
vorbeute desnre tatálě seš Rady Vodt. mi desure xně frate
alš seð Danš - Vodá . Kútă desnre Miryea, kronika Werei s 8
ne ku a domnitě, în angl8 1383, iar desore tato Iš seš Rado
mi desnre fratele seš Dang, nimika ng sngne . Dar
Anonimu.
8ně fragmentš vekig slavoneskč konrinde ki : d8ns
ge a trek8tě Soltan Mgratš I Elesnontolš mi kulka Mage .
donia mi gele-l-alte provinyii, Desnotelě Bxlgarilorð Magro
krakovikes, mi Kražsiš Serbie Bålkaseng, înnrednú kg fra
tele seð Yngles, nregátindose de resbois în kontra Trruilorð,
að gerstă ajístorš atátó de la imntratslē Ioan Ilaleologs
kötš mi de la Rads - Vodó Domnolš Lerei Monteneuti, ka
rele a trimisš are însemi fiſslš seð kr omtire de ajonsš. A.
veutia toyi, adonándo - se în Bxlgaria, mi komusindš o 118
tere însemnötóre, aš nlekatě kútre Maqedonia , ka de akolo
85 goneaskı ne Tørri ; dar nengtándo- se ongne srgiei dom
nezeemti, førú învinnide kütre Trryi, mi domnitorii Bolga
rilorð mi aſ Sørbilorð fårs gqimi. Abia Daně-Vodo a sku
natě . kg foga, mi întorkúnd8 - se în eart, d8nú moartea ta
tölvi seš (karele domnise zege ani) fx alesš Domně .
Ayesta a înkeeatš mi Monóstirea Tismana, în genets
de tatălš seš, desnre karele, vorbindă în xrisovsl8 xbrózi .
rilorð Mánustireş, îlš nomeute Rads - Vodó Negro. Dont a
geasta gnii din Domnii xrmátorì lxi Rado I wi- aš însemitě
kxvántolš de Negro ka titlo, saš ka enitetš ; de aqeea în köte
va xrisove vekî, xnde este nomele de Rads, grmeazú ui n8
mele de Negr8. De aige a venitš mi nenotrivirea kronolo
giei Domnilorð, köti kronografii, lxundo - se dxnú xrisove, aš
sokotitě ne Rado II drent; Rado 1. Asemine wi Io alš ve
kilorð Domnï, kare însemneazó Noi, moderniſ l'að lţată drentă
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPÖ 1. 16

nome pronri8 de long, mi l'aš adaos; la îngen8t818 titlorilorð

domnemti aunt astuzi..
Ile timo8l8 ayesta mi Soltaně Morat ; I, filol # lsi Or
kanš mi fratele lsi Saleſmans, a lvată Adrianonole, ui 0
tomanii, rástlundindose neste tóte nrovingiile, stirneaš kre
mitindtatea kr fokš mi ko sabie . De areea a urovenitě mi
mare fómete în Románia mai alesở în Serbia ni Bölgaria.
Kremtiniſ kógi skónaš de sklávie mi de mórte, mereaš de
fómete. Davastarea era ama de mare, în kotě ng se a8zia
nrin sate nigi kokomš, niyi nronkő, niqi frakts, nivî vitt,
niчi kaтпъгъtoris, niчi vъuzъtori8 ; n8 ѕе аrъta niчi boeri8
niui dregátori8, niui anbrátorị8 ; nonor8l8 îmirsutieatë, ka
törmele de loni, rútórea îngrozitě, nrin mongi, nádori ni
runy, fóru surijině mi manguiere ; inimile bürbațilorð se fb
kosers mai debile de kutý ale mgerilorð ; ge ye trueað fe
riyeaš ne nei morgi, wi zei ze mxreað se bine-k8vántað .
TIeste ngging imorginándo- se srgia domnezeeasks, s'a rádi
katě Desnotě neste Serbia ni Samoderjegš neste Ilirikg, Knea
z8l; Lazarð în anglě 1372, karele arin eroisoglš seš, kora
gišlē, îngelenyirnea mi nietatea sa, a mai readonatě mi a
mai mungbetš ponordl8 desaeratě, 8w8rondě Levoile tele
mari din Serbia ui din o parte a Bolgariei.

DOMNULU X.

Dană II Bassarabů.

Agesta, areksmš ziserbmð, era fiſs lgi Rads) D. Cbr.

1376.
Vodu II wi frate k8 viitorixlš Mircea. Els era gi-l
nere nrensmitglxi Lazarš Samoderjegel8 Ilirikxlxi mi alš Ser
biei. Istoria Serbéskú ziye ku arestē Lazarð eral Chronolog.
înseratš kx xna Miliga, din familia marelvi Samo-| Serb.
derjeyš Nemang Xomilatě, din kare a náskstă doi fiĩ, Ste
fanš mi Bolks, mi ninyi fete ; figlő seš Stefaně, a rómasă
momtenitorix tatálxi adiká Samoderjegš alš Albanie , Bosne,
Kroagiei, Sklavoniei, mi alš Mesiilorš, iar Bålks, ne îns8–
16 ISTORIA DACIEŤ

rándose, a morită fóru momtenitorý; fetele însă le -a müri

tatě : ne mea întář kg Kneaze Bålk8 Brankoviqi generalissi
molš Ilirikxlsi mi alš Mesiilorð ongariei; ne a doa ks Knează
Baos Voevodolě Albaniei; ne a treſa kg Sismanš krařxlő Bol
gariei; ne a natra kr Danš Domn8l7 Lerei Mänteneuti 1 ;
mi a uingea, nrinzándose de kutru Torti, se foks femee lsi
Müratš I.
Danš - Vodb, dans o domnie de mése ani, a merită.

DOMNULU XI.

Mircea I Bassarabů .

D. Chr. Ayesta a fostă fii8 lxi Rado Vodt , karele s'a

1382.
\lfskot
frukstě denlinš domnitoris alš lIerei Monteneuti, a
Chronolog.
Tierei." Jdekú atötě neste rele 13 jødege ( înarexnú k8 ală
Bruilei ) kotě mi neste rele 5 ale Banat&lri Kraſoveỉ de ne
ste Oltě . IIe timn8l8 domniei lä , Soltang Mxrată I, nle
kundě kg mare 18tere asxara Serbiei , Samoderjengl Lazarš,
de mi avea destelš ajstori8 de outire mi de la Miryea -Vo
dă , însı, nebizxind8 - se a se másåra kr målgimea nekomna
rabili a Trruiloră , a întrebginijată o stratagemu . Sně Surbš,
nsmitš Milo Kombils , droš învúilátora lại, se nrefuko ka
fågaris , intru în tabura täryeaskı , fr înfógimată la Soltanglš ,
mi anroniindåse de elš nentr8 ka só i se înkine, l'a lovitě
kr krgitslē în inimh . Søltanolš mxri ne lokš, dar ni Milo
fx îndatú tóétă în bokoyi. Atenye Lazarð kúz8 asgnra o

1 Istoria Sörbéské ne atestă Domně îlg ngmemte Neag8, kundě d8fu niti
o altó kronologie, niyi d8f1b xrisove, n8 se vede sú fi fostě ne atelč
timuš vre xně Domně k8 ngmele de Neag8. Ama dar în istoria Serbé
skú este vederati grewalb, nrovenită saš din greskriere, saš din alts in
túmulare. Křar xnii din kronografii Romani s'aš 18atě død asemine eró
re, atribgindă aiestea lxi Neagr - Vedú ktitor8l7 Münzstirei Argew8. A
devăr818 însă este ku ne fata lxi Lazară a yinst'o Daně Vodb, iar Nea
g8 Vods a statě d8nh vre o s8t1 de ani Domně, mi ayela a pingtě ne
fata gngi altě Kneazţ din Serbia 8ngereaskó k8 ngmele Desnina, fiindă
ku Serbia Meiei era atånne s8b T8rii, iar n8 s&b Lazarð.
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 17

wtirilorš Otomane la lokolš qe se kiamu Kassově, mi gb

sindo - le în neorúndsealb d805 întómolarea 8888 zisy, omorî
o målgime de Terri, kari în fine îmi aflarł muntsirea în
f8g , d8kundě ko sine kadavrgl8 lxi Amxratě nentry ka st
lţ îngróne la Brgssa. Dgnu a reasta , nrokiemund8- se îmns
ratě Baiazetě, nomitě mi Ilderimš, kare ne torgie Cantemir.
însemneazó følgerš arzatoris , ayesta mai întbis a
trekstă în Asia ini a liniutitě torbxrorile kare se radikasers
akolo ; ne xrmı, întorkund8-se în Esrona, s'a dgső asonra lxi
Konstantinš Markokraloviqi Desnotxlě Bxlgariei, ne karele
învingindo - lé, l'a gyisă înnrednú kg Dragau în bătae . Do
Ilu ayeea , devastándě Bxlgaria , s'a anronieată de Istoria Uni
marginile Dynárei, katru Nikonole . Akolo 1-a emitę versala
fr ésa a
3-a ed.
înainte Sigmondě Domnols Transilvaniei, mi gene
ralissimolš regelxi 8ngariei Sigismondě , ko målgime de o
mtire komn8s1 din ngxri, Transilvani, Germani, ni dos miſ
nobili din Franga, kari veniserý ko komitele de Neversă în
ajstori8. Dar Baiazetě, neîngrozindo- se, a kúz8tš asxnra lorð,
ni atota vörsare de sănge a fúkytě, în kută a sförimată
kr totală omtirile aliate, mi Sigmondš abia a skánatš ko o
barks пъskөreask . 1
Miriea, vázándě triomf8l ; Tërqilorð în ateastá bítálie
mi, temundo- se ka sú n8 vie wj asgora gerei sale, s'a dvső
de bons voe la Sxltanglő ni înkintnd8- se i-a nromiső a-i fi
881888 wi a- i da ne fie -kare anð kúte 3000 de banī romii,
înss ko tokmele, ka Weara su fie astonomy, Törzii sú n8
aibó niqi o ngtere sağ amestekš în ea, mi altele. Kronolo
gia Derei snene ku kaniteltyisnea lsi Mirtea s’a fókstă în
angl8 1383, dar bátulia la Nikonole a grmatš la 1393 % ; nrin
ormare donú angIš atesta Mirgea a îvkinatě Leara la Törzi,
nrekomě sngne kronologia Serbiei .

1 A yeastı bütülie, d8ns Illinkai, (karele adoye o mxlyime de martori) se

vede kó a xrmată la angl8 1396, wikų a fostě însgui regele Sigismondo
în resbelē, karele a skúratš ne o korabie la Konstantinonole.
( Nota Tradskolorislst.)
2 IIIinkai kở mártoriile lxi Torogie, Bomfinie, IIetro de Reva, Kalvisie mi
Engelš , arats ku resbel8l8 de la Nikonole a xrmată la 1396.
(idem ) 2
18 ISTORIA DACIEŤ

Chronolog. Dar d8nı doi ani Baiazetě, kulkundě tokmele

Tiereille, a verstă de la Mirgea zene mii de galbeni mi
yinyi sste koniĩ ne aně . Domnolē, nenlekúndo- se la ayeasta ,
à nreferată a se bate. Degi Baiazetě, nlekundă de la Adria
nonole kå målgime de óste mi trekondě Donárea ne la Si
listra, mi- a fókstě tabura în jedeysl8 Ialomiga, ne lokalš ne
se kiamu Rovine, mi de akolo a îngenstě a strika împrejr
rimile. Domnxlő a trasš nonor8l la monyi ', mi-a adonatě

1 Dintre ldkritorii trami de Miryea la mångŤ, kögi-va að fögită în Tran

silvania, nii að rægatš ne govern818 de akolo (kare resida la Sebemi) s6
le dea loksri, Iromiuond a reminea e tot8deasna akolo: Aventsnds
le-se yererea, le s'aš datě mi xrisově, ne kare -18 renrodryemă aige nen
tr8 koriositate,
„ De la Jydegglở Magistrat8l8i Sebemě.
„IIrin ayestě înskrisš alš nostrv, kare-1ě domě la múĩnile refçgiyi
„lorð strúini din Valaxia aiye în Ardealč, Vladislaš Klokoyoqeang, Mate
„ Vitejesky, Vlado Sokolč, Toma Dorobungesk8, Dragomirš Vorniyels,
„ L8118 Súb58 ] , Onrimeang Soldbesky, din neamolč Bakuš, mi la totó
„neam8l8 lorð, se fage könoskytě ko din kapsele moltorð sembrari ale
„veyinilorð de neste Dgnúre mi a deselorð nrádbygni din narte Tarta
„ rilorð, 18migii, rúrósindš geara lorð ui ne Miriea-Vods, Domn8l8 lorð,
„ að fægită în ismántölő nostro, mi viindĞ la jodeu8l8 nostr8 s’að rggato
„ka sú le domě sure lökringu lokð forð strum8tare ; Noi îns ; donu qe
„ le-am rъзпаnѕ8 kv n8 поtѕ f пriimiці пъпъ na vors da fъgъdsingъ de
88018nere veyỉnikó la abiezumintele mi legile nostre ka Yele- l -alte sate,
„að venitë earumî neste doš zile înaintea Magistrat8lxi, de bonú voea
„ lorð, ko kanetele nlekate, wi s8nxindo - se stáh'ónire nóstre, að fókötő
„ d8117 datinú mi j8lámántolð, dondě la muna nóstru kg legátoru tare,
„ ui înskrisš alkūtrire. Asemine mi nož, în ngterea zis8lgi legumántě
„înskrisg, Je-amă dată voie ka sb-mi gaseaskú lokš sure Iskringi dgns
„ albierea lorð ; ei k8 målijómire mi-að ales; lokolð kare se ngmemte
„Kolmea Dealrlxl8i Kseniſ, anróne de mängi ; iar lok8l8 este nekultivată
„ mi nlină de nádåre, ne kare d8nh qe-lč vorð körbui ini-18 vorð låkra ko
„ silinga mi ostenéla lorð, só ng nót: alyii sa-i dea afaro de akolo ; ſar îm
„Trejyrð suntě jád8rì fremóse mi noene largi dentr8 følgne, mi fúnegge
„ Dentr8 ngtrirea vitelorð ; kare lokš fiindở ku este domneskg, iar ng boere
„ skě, l'am8 dată lorð kg totě xotar8l ; wi kg mongii 18ỉ ka 86-18 stdobnea
,, skó în rernetxitate. Dar fiindở ki að venitě ko totolš miserị, ngmai kg
„ korniðrile lorð, mi ne -að rågat ; ka sú le dámě mi bani îndr8mxtě, k8
„kavъnti kа ѕъ ne-i intоrk rъndаrі тъndari, dапъ че se vors aшeza ші
„ mi se vorð konrinde k8 monka lorð, mentr8 ka sá fimě sigxri de sta
„torniyirea lorð , le-am8 qerðtě înskrisele nismuntolgi lorð de moutenire
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1.. 19

tóte 18terile, ui s'a nregutitš, orekomě terea nevoea, nen

trg bátae . În fine fókund8 -se bátália, Románii k8 atsta e
roismš s'aš nårtatš , în
kutš aš rengrtatšo viktorie stráls
gitt mi aš 89is8 o mulqime de Torri. Baiazetě, kx rumuni
ga outirei sale, a trekstě ks rguine Donbrea , dar Miryea
gonindo - lě nónu la Adrianonole, ng n8ğint striktyisne i-a

„ye aveaš mi stánunea8 în Leara Monteneaskı, mi kare mai înainte se

„ ngmea Kliv8l; iar aksma Klokotſogglă , apróne de ana Oltölgì mi de
„ tárg8l7 Slatina, nrek8mě se arató din ngmitele înskrise, între kare amě
„ V_z8t7 wi dogs skrisori fórte învekite ni ngtrezite, desore neamXlð aye
„ storð ómenī, din kare n'amš ' 118t8tě sá kynómtemě nini neregile, niyi
„ data (se vede kú eraš de'naintea strömstureĩ Dako-Romanilorð în Me
„ sia sxb îmbratrlĚ Agreliang), yi nomai n8ylne amě deslegată din zele
„ skrise, kare n’am8 sokotită de koviingú a le tøyea; mi xn8l7 din aneste
„ konrindea ermøtórele în limba latins :
„ Die -yi dómð tótó nøterea de a&toritate, mi mai ką seams fui or
„don.mй sъ пъzeuti kavъntsl8 че аi datї, kа ѕъ na te arъцi kа mai
„ [18ying nlekare nentr8 nomöntalš natriei tale, de kötě gloriomii Ro
„ mani stromouii tář, din kare te tragi, kari s'aš trimisš ko koloniile Ro
„ mane dintre tronele Italieſ, snre anvrarea anestri lokő, de kötre Yesa
„r8l8 Traiană, a kúrxia memorie neneritóre se nástrézó winnú a
„ stázi... Karele kở însemi voea sa, ui kổ neînvinsa nxtere a îmuurb
„ giei sale, împărgindő asmántslě nentr8 natria nažiei Romane, l'að 16
„ sată de moutenire sure semně nemgritorio alš marilorð sale trofee ; pre
„komě în muna nóstiú a dată. gloriosở ordinð ka sú yinemě nentr8 totě
„ dearna în s8n8nere mi s8b jægð ne Geyi mi ne Dayi .... Iar akoma,
„ fiindở kú að slábită îmbrayii nomtri, wi doumani s'að împlyitš, de
„ mi n8 18temš resista în kontra fortoneĩ, trebge însb ka învingstori
„ nentr8 natrie sú morimě, mentre ka sł ng bxk8rámě d8umapii nostri
„ Wi sú kanete mai m8lt8 la inimg . “
„ Iar gela- l-altă înskrisở konrinde otarble momieỉ ngmit. Kliv8l8 lon
„ go riðlš Oltě, mi törg8lš Slatina ; ne lungs ayeste, lagdb ne ostami,
„ kare în dos mari nenoroviri ale ierei, k8 vitejia lorð að afbrată de
„ vasta totals a alumuntxlsi natriei lorð. “
Ama darú, fiindő kú amð 18ată din măinile ngmigilorð înskrisele ve
le aveaš, amš gösitě ko kale a- i însemna k8 deskrierea fortslời lorð, ka
re este deosebită de alš zelor-l-alījí ómeni, fiind ; ku în lokở de kb418lb
nórtó kivere de nele négrú , iar xaïna de deasonra este tóts de lóns né
grb wi mai långt de gengnkĩ, kg mönigele arxnkate îndórátě, kare a
jongě nánd la kulkîe ; nádragii lorð nono la gengnki largì, mi în josở
stromyi, d8ab grosimea ninioarelorð ; oninyile din nigiórele loră învolu
truite nuns la gengnkis ; brúele lorð yes'te de luni, mi infbu8rándě *
20 ISTORIA DACIEŤ

mai fbkötš ; mi astfelis a rúmasš Valaxia earúmi neatbrnats

mi liberi nind la Lařotě - Vodó , körså de 67 ani, în kare
timně, kų tóte ku Otomanii n'aš înzetată de a törbora Lea
ra , herundš totădearna nåmitolš tribotš, dar Domniſ se l8n
tað vitezeite, fóru a se s8n8ne la asemine gereri.

de mai molte ori mijlokol8 lorð ; iar în zile de serbátori îmi împodobesko
kanetele k8 nene långi alese.
S'a găsitš ką kale ne lungs altele só adbogómě mi noi aiye kste
mtimě desnre neam8l8 Romanilorð, kare aš [bkxitě în ayeste båne treỉ
yerī, adikt Ardeal8l8 nostr8, Moldova mi Valaxia.
Marele Trañang, Yesar8l8 Romei, dônių învingerea mi sförumarea to
tals a Dayilorð, a ad88ð fórte molte kolonii din Italia în ayeste trei gerŤ,
kg kare viindð singörð, le- a lasată în deosebite lokori, mi de aige d8
kund8 se, a lbsatě mi målte inskringigni ne netre wi ne stányi, din ka
re gele mai molte s'aš nistratě aiye în Ardeal8 måltě timuš ; iar în Va
laxia a fbkåtě ne Dynáre sně mingnatě nodě de neatrı, kare mi kỉart
la Roma fr admirată ; anoi îmgbruindô la koloniile Romane moutenirea
Dayilorð drentě în trei nurgi, a awezatě ui skaðnglě stálsnirei lorð în
ayelami lok; ende mai nainte era ska8n8lő îmbrayilorð Dagiei, aige a
Trºne de ri8l8 Mereu8 ; kare lok8, findở ks Ismonthl8 era mal rodak
tivă , din vekime kørøyitě mi nonvlatě, sta mi governa din nartea Ro
mei o angme agtoritate, kare körmåea mi yele - l- alte doz Obryſ a yeri
lorð de jos; Moldova mi Valaxia. Astfelis dará se staráneað gele trei
nroving iſ de køtre Romani; mi s'aš zidită în ele mi retsgi din temelii
în lokori de asilě nentr8 timi18ri de nevoe, din kare se alórað k8 sign.
rangs. Dar dårz qe s'aš întemeétě koloniile Romane, mi vnite ko ar
toktoniſ Dayi mi Gegi, ajonsers la måltó astere, xně torbårátorī8 din
Ibryile Moldovež, a înrengtě a ayiya ne nonorð, mi a îndemna sniritele
simnle la reskólt, ko køvinte kú arð nätea singøri 86-ui atzeasks 11 %
mántolš, mi îndemna kb 85- mị rádiye domnie neatárnató mi axtonoms.
Dxnú kare mi s'aš fokotě torbårare între douii ; dar a liniutit'o stá
nónirea de aiye k8 asterea outilorð, mi k8 ajetorišlě trimisă de kör
mxitori8l8 Valaxieſ. Doris tregere de timně înst, ſarumi s'aš rádikatě
mai molte mi mai dese neîngelegeri mi ruskóle, n8 ngmai în Moldova ,
dar mi în partea Oltõlgi kare se întide non la rixl; Tissa . Tentry
arstatele neorundgele mi törb8rørị, körmxitorii ne mai netánd8 - se ongne
doumanilorð lorț de arin nrejisrð, að strumstatě ne Románii løköitori
desnre kümniſ de nea parte de Donáre în Mesia ; ne xrmó s'a ilgstiit :
mi nartea de monte a Moldovei, wi viindő lökritorii aiye în Ardealš, s'að
amezatě ne lungs ri8lă Moremě. Din ayeasta 18undě inims Gogii, aš
kulkată gerile aneste mi að fókötě mari striksyirdi. Ng måltě d8nu a
qeea, skolánd8 -se 8ngørii ( sað 8nii) mi koborund8-8e de la rixl8 8ngre
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 21

Rъmъindi dапъ aчeasta Mirчea Vodъ in паче шi in

liniute, a ziditě ni Münástirea Kozia în jedeyslē Völyei,
lungs riglă Oltš, mi strum8tánd8 -mi trongló de la Körtea de
Argemš, vara netrerea la Turgoviuute, art earna la B8kxre
uuti, fokandš în amundou lokxrile nalatori mi biseriyi. Age
sta s’a bótstš mi kx Igga Vodu din Moldova , wi învingon

din Suitia mare, aš gonitě ne Gogi din förgile lustritene sore llbryile
anxsene ale arestorð yeri, kurora atxnye le s'að kassată de a doga órd
strikógirne mi devastare. Ne grmu, înmolgindo - se Bölgarii lükgitorị ne
lungs ri8l8 Bolga din Syitia, að venitš asynra 8niloră, devastándő mia
yestia üürile, mai alesš Leara Monteneaskú, ai kóreſa luksitori se truse
serý în mongii Karaagi, de onde i-að nomitě Monteni, fiindở ký în Mol
dova atrnye s'a fbk8tě nästiire totalb , trekundă în Ardealš mi ageỉ qe
mai remasesers de la vea întóī strumxtare. Asemine ni M8ntenii din
kaysa növblirei Bölgarilorð, að trek8tš aige la fraîiſ lorð Romanî din År
dealš, mi ng îngeta; de a andra libertatea lorð millbmontslē , lorg de
moutenire; mi gneori se stánunea ; de kztre 8ngørŤ, alteorĩ nrofitándő
de okasione, skotgrað jxg8l ; sxnxnerei, nentr8 kare totõdearna între
8ngsri wi Románi era dxumónie, naná kundě Bolgarii mi Sürbii anie
zayỉ în Mesii, aš nriimitě kredinga krewtineaskó; atgnye înnskund8-se
între ei, að kostată din peam8l7 Sorbiloră mi domnš ne Bassarabổ *,
karele reskamnorundở de adora óró k8 molib võrsare de songe patria
sa, atstő elő kötě mi grmatorii lxi aš gmnlrtñ earsmi donantolő ayesta
de Romani vii Møntený, onde lbkresk ; aunt astuzi ; dar adevõragii veki
Montepi söytě ldkritoriſ de astózî de dinkolo de Oltě din Valaxia miku ;
posteritatea anoi îmmxlyindo - se, s'að întinsă ui în totě jsmántolĞ Ar
deal8l8ì, fóru niti o deosebire saš esyenyirne din frații lorð Ardeleni.
De areea mi ne Møntenii veniyi akomě la skaðnglő nostr8, i- amă nrii
mitě ka astoktoni, mi le- amg datě de momtenire nernetz, lok8l; arstatě
în înskrisglě nostrs, dood kovántöl8 de s808nere kare ei ne-að dată nob,
de bont voea lorð .
Dar daka ne înyetatele amestekötvrť lokale, mi molta îmbiluggare a
xnora , a fókstě ne nei mai můlui din Romanii de aici ìobagi, saš sklavž,
nirek8mě în Valaxia ne Románī, mi în Moldova ne Veyinî, adikó veginii
boerilor, Domnia nóstri însă n8 le do arestē nome, yi îi îndatoremte
nomai su grmeze donú konrinderea înskrisxlxi legimuntě nentry ageste .

* Fiindg ký neamålē Bassarabemtilorð, înnrexnú kų koloniile Dako - Romane strömstate de

Axreliang în Mesia de sxsē, nomiti mai ne grmo Serbia, lbk8ea de lok8l8 kare astozi
se kiam's Bassarabiga, sağ Ilassarovigg, ångsrii moderni ni alţii s'aš 18ată a zige kb
Bassarabii se tragð din Serbi. Dar ngmirea lorð arată mai urobabilē, ku ei se trögeað
din Bassarabia , kú de akolo að venitě în Dagia, mi apoi s'aš strumstatě ko než-l-alui în
Mesia .
 22 ISTORIA DACIEŤ

d8 -lă a lsatě qetatea Kilia. Dar d8ná o domnie gloriósó de

18 ani, a trekstă la altı viagjá.
Kronigile Bizantidei zikő kú Domn8l; a gesta ar fi fostě
în regnú kg Søltanš Moratě II mi asxnra Konstantinonole ,
dar greweskě k8 ngmele ; kuyi Morată a înnbrögitě k8 21
ani dei mórtea lxi Miryea, kare sa întumnlatě în zilele
Soltan8l8i Soleiman; II. Iar arela ne a fostě aliată kx Sol
taně Mgratš II, a fostě Vlad -Vodu Denemě . (De la Domnělš
atesta essist. xrisove ky vekea datı 6896 , 6898, 6902
mi 6907. )

DOMNULU XII .

Vladů I Tiepesiu Bassarabă ! .

D. Chr. Ayesta era fiſs 18Ť Miriea - Vodu, karele nentr8

1400 .
lo insælti ne aš fbkxtě boerii din Turgovimte ensia
}
din fragii sei, mi-a rusbonatě ko kindlă aresta .
În zioa de llamti, ne kundē yer bátrani se dedaš la
veselia mónkóreĩ, iar tinerii mi tinerele la danyš, de odatı
înkonjsrundš k8 outirile ne toiji boerii, i-a nrinsš ko gru
mada ; ui ne yeỉ bátrúni 1- a 11888 în geni în rejsrålš orang
lx , d8n kare l'aš ngmitš Llenemi, adek) înjenatoris ; iar
ne nei tinerị, în regnú kr femeile mi kx fetele lorð, nre
komš se aflað împodobiqi de zioa lominats, - a trimisă ne
togi la IIoenarî, în jsdeggel8 Ialomiteſ, mi i - a 118sé sú mon

Skrisxs'a kartea areasta nrin utirea domniei la Magistrat & l8 din Sebenıð
la anglở de la Kristě 1396 în låna Noembrie.
Marko I, ministr8. Ioană Barong.
„ Georgie Aleksievě. „Toma Sebemě.
„ Martinš, inspektorš domniei .
„ Illi eě translator8l8 ayestri înskris ; Nikolae Dimitrieviqi din tør
g8l7 Sidiging *, adevereskč.
„ Ierodiakongl& Nagmě Klokogoueang din Banatě, adeverezš ko este în
„ tokmai konie d8h original818, kare l'amở nreskrisổ însgmi ko muna mea."
* Oare sš ng fie Sigeding ? ( Tradokstorisl8 .)
1 N8mele arooris al atestoſa a fostě . Mlxail ; nentr8 qe i s'a zisă Vlad ng
se mtie.
 PARTEA VI. EPOCA VÍ. CAPŬ 1 . 23

yeasku la yetatea kare o zidea atynte ; ui astfelis ka ne

kriminali 1-a menyitě Obnú kundě að 18trezitš xainele ne
dónmii, de aš rumasš goli ngmai ką kornsrile, ini nxmai ds
Ilb aqeea 1-a ertatě .
Ile timnolő kondě se svise arestă Domně ne trong,
Timxrleně Illax8l; Ilersieſ a urinsă robě ne Ilderim Baſa
zetš, karele în anslě alš treilea ( snii zikš ku denk 8 lxni)
alš robie lsi a mi mxritě . Ilderimě , lisundě zése fiy, xn8lš
din eĩ, ngmită Mgsa, a trekstš Marea Neagrı ne la Sinone
ini a venită în Ieara Románeasks. Aige Vladě Vodt l'a
grimitš kr tótt onórea wi l'a lisatě în tót libertatea ka

85 netrékú arin IJears. Mesa, nxind8- se în în elegere ko sa

trапії шi kѕ mаi mariї imпъъцiel de пeste Dsn.rе, a in
genstě s adone outiri, mi ks ajstort &lš lxi Vladě Vods
trekúndš Istrålš , a mersð asgnra Adrianonoleỉ, mi szigundš
ne M8s8rmanš fratele seš, mi- 8 lxatě trongló rbringeskg .
Ayestě Domně a ziditě Mánustirea Snagovš în jødegålš
Ilfov8lxi, nrekomš se vede din xrisovelč Mönbstirei. Auesta
ne srmy a tök8tě narte în esnedigignea l8i Soltaně Moradě
II fiislš lsi Meemet; I asgnra Konstantinonolei, în kontra
lsi Ioans Ilaleolog8, ende butundo - se întrexns ką Toruii
în kontra Romanilorð, se ruise în alš 23 - lea ang alš dom
niei läi . ( De la atestě domně suntš xrisóve : la Snagově
ko data 6920 ; la Kotmana kg data 6926; wi la Kozia altelš
kg data 6927. )

DOMNULU XIII şi XIV .

Dragulŭ 1, fiiulů lui Mircea Bassarabă și

Vladů III, fiiulă lui Vlădă Ţepeşi..

Aj8ngúndă în Learb utirea despre mórtea lại Vladě

Denetuš, boerii að alesš Domnš ne fii8l8 lxi Mirtea D. Chr.
1423.
ngmitš Drag8l7 !. IIe atånze sně fiig bastardě, alš Istor. Bi.
lgi Mirtea, nsmitš ui elš Dragglő , (kuyř Mirzeal zantina.

1 Istoriyii nostri ne atestă Domně îlộ ngmeskő Drak8, saš Drakola .

24 ISTORIA DACIEŤ

trbindš kam desfrunată avea mai melyi fii) aflándose lüngs

ksrtea loi Ioang Ilaleolog8 în servigel; ostóweskg, se adona
în tóte zilele k8 yei mai tineri mi mai boni reşbeligi ; a
flandose tõtš odată mi kógi-va boeri fxgarī în Konstantino
nole, mi agzindă de mórtea lxi Vladě Lenemi, aš 18atě kg
dónmi ne nsmitală Drag8, mi trekundó la netatea Albu, saš
Akermanglă de astăzi, að înyengtě a adona în tóte zilele os
tami vredniui, în kotě að fókotě o tabúri mare ni tare ; fi
ind & ki neamdlň Románilorň a fost totědeagna nestatornikő
wi gata a se îndonleka snre reskóló în kontra Domnilorð
lorð . Între ateste mi xně fiis alš lxi Vladš - Vodt llenemi,
nsmită Daně, karele se afla în tabăra lți Amgratě , dolls 8
viderea tatblsi seš în resbel8l8 kg Romanii , a fxgită de la
Tsrti mi a intrată în Konstantinonole ; akolo s'a înfugimatš
la îmbibratolš, ui fiindř bine nrimitě , a 18atě warte kg Ro
maniſ în kontra Trryilorš , arttındě minsni de eroismš. A
mgratě , radikundě assedixlă în kare de trei lænỉ ginea Kon
stantinonole, ngmitolš Daně s'a rågată de îmbratelš ka sü’i
dea voe a se întórze în natria sa. Îmatratělš, 118rtándose
kötru elš k8 yea mai mare generositate, l'a trimisở ko o ko
rabie mare ne Marea Neagró la netatea Albá . Akolo komš
l'aš víz8tě boerii kari foksseri outire ssb stindardslg fis
lại bastardó alš 181 Mirgea, îndatı l'aš arokỉemată Domně,
mi ne Drag8 l'að syist . Astfelis, ne kundš Dragðlă , fii8lš
legitimă alš lxi Mirzea domnea ne o narte a lerei Monte
netti, ne alto parte domnea în rexnú ko boeriì fogari Daně
fii8l8 lxi Vladě Lenemi , (de la kare s’a gösitě mi sně xri
sově din anglě 1427 în satslē Briwóra de la Loviya în jo
deu8lš Argen8lxi) . Danš a trimisš solš la Amsrată versudě
85-18 amere mi S5-18 ajate, lears ge Amaratỳ a urimitā f
indở ký era omš bong ui blondă . Dar Dragy-Vodó, fókundē
rúsboi8 lsi Danš ui învingándolš i -a tiétě kanslg . De area
sta axzin dě Amsratě ui moniindåse, a trimisă kx outire ne
8ně altă frate al siis8lxi Daně (nire kare - lš avea kr sine)
în Valaxia . Dar Dragg - Vods dundsi rösbois mi anestdia, a
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 25

sfbrumatš mi omtirea mi ne elš l'a tuétš, rumunundš singert

Domnš alš Lerei Romúneuti, la anglě 1427 , 1
În anslỏ xrmátorị8, nre kundē Amgrată era só treaks
în Asia asxnra domnitorixlsi Karamaniei, Drag8- V0-) Istoria
Turciei.
dó, 18ándě kúgi - va notabili de ai seĩ, a trek8t8 lal
Adrianonole, mi înkinondo - se lxi Amyratě, i s'a datš 88
1858, îndrentugindo -se nentr8 gele ye fokose, mi tromion
d8-i ko de arš voi sú treakb ' în ängaria, elő îi va fi ks
118sú mi înainte mergutori8 nbnú în Germania mi în Rosia .
Amoratě, b8kgrund8 - se de asemine aromiterĩ, l'a n8sš la
ması ko elš, anoſ xmulund8-18 de darxri ne elš ui ne ai
sei, kari eraš neste trei säte, a fúkåtš naye ko elš, mi a
trekstă în Asia.
IIe timn8l; ayesta a moritě ui fii & lő lxi Lazarš Ste
fanš Samoderjeg8lš Serbiei, karele neavănd; mo D. Chr.
1433 .
mtenitoris , a losată în lok8 -i ne desnotslē lirikxlxi Cronolog.
Serbiei
mi alš Serbieſ Engørewti, George Brankoviyř, kare- lUnguresci.
le-ſ era nenotě, din Maria sorg- sa mi Brankoviqi Vålkg. Dar
întorkúnd8-se Amsratě din esnedizionea ye fokose as8nra
lxi Karaman; la Adrianopole, ni agzindă de mórtea Despo
t8lxi Serbiei ne a kúrxi soro o avea de soyie, a trimisă soli
la Desnotělě George gerund8-i Serbia întreagi, ka momte
nire a femeei sale. Brankovigi atxnye, vázándň kú nlanglš
18ì Amsrată era ka sú konrinzu mi Serbia mi Bolgaria, a
Triimită de soli k8 onore, mi le-a nrongső sú dea îmubra
txlxi ne fiỉkt - sa de soulie, ko o narte din Serbia del Cantemir.
zestre, mi ko mare kötögime de arrš ui de argintă .
Amoratě a nrimitě nrongnerea mi a főkötě naye ko kondi
givni jxrate ; mi snre mai moltı înkredingare, Desnotolč
George i-a datš ne doi fii ai seſ ka ostatezi (zblogg), ne Ste
faně mi ne Lazúrð , ne kari îi fókose k8 Irina, sora îmily

1 În totě körsål8 domniei a gestxỉa mólyi fii bastarzi ai lxi Miryea baš
skolatš în deosebite lokori din Leara Monteneaskı, mi að 18atě titlxl8
de Domny, mrekomě Vladislaš, de la kare este mi yng xrisově din anglő
6940, la Mönbstirea Kozia ; ni alt8l8 Aleksandrs, k8 xrisově din 6943,
mi Rad8 kg (105 xrisove, 81818 din 6952, mi altelộ din 6953, ni aigiſ.
Dar ne togi 1-a nerdgtě adevărat8l8 iis al8 181 Miryea Drag818 .
26 ISTORIA DACIEŤ

ratølgi IIaleolog8 ; dar ni George a kúnstatš drentelő sú faks

getatea Smedrova longo Dondre .
Istori'a Amgratě anoi, nregátindo - se a merge asenra 8n
Bizantina
Sgariež, a trekstě Donárea de la Nikonole , ende l'a
nriimită Drag8-Vodu kr ojatirile sale ; den ayeasta að tre
kotě Torgii kondomui de Románi în Transilvania, ne kare aš
gósito deuiértı, köyi 8ngørii að strömstatě topi luksitorii
пe la чetъці. Dечi mergъnd & assura Sibiislѕі, чеtъцеnії , fъ
ru a deskide noruile, - að întimninat; ka ne doumani, mi að
89is8 målgi din ei. Amgratš atxnye, vázundě ne de o mar
te ku omtirea sa n8 era destålă de ngmeróst, mi ne de alta
nefiindš tokmai sigxr; de krediniga lxi Drags - Vods, s'a în
torsš wi a trekstě neste Donáre .

Cantemir. U În anglš srmátoris, fokundő estedigione asonra

Serbiei, ni dominánds - o, s'a întorsš iarúmi la A
drianonole, ka sú erneze akolo , adxkundě ko sine mi ne
Istoria sně fiiť alš Desnot8l8i Serbiei Grigorie, ne kare l'a
Bizantina.ſgtsită la ksyerirea Smedrovei. Akolo viind; Dragg
Vodi ka sá- lš salsteze , Amgratš , kurgia favoritslē ses Fa
delax8 fĩ su8sese kb area de kegetử a-l8 trida Kond8 il8
kondstea în Transivania, l'a trimisă la Kalignole ; akolo gi
indo-lă mai molte zile în tårně, 1-a ier8tě Sb -i dea ostateyi
ne fiii sei. Drags -Vodó atrnye mi-a datě konjiỉ, kari erag
inku nematsrì, mi Amorată î- a trimisă la o petate din Asia,
ngmit . Nimfeš, iar lți -a datě libertate a se întórie în gea
ru , 18undó de la elš mi jgrúminte de a fi kredinyjost .
La angl8 d&us ayeasta s’a dosš mi îmbratrl / Ioaně
Ilaleolog8 în Italia , nentr8 xnirea biserigilorð.
Desnotrl : Serbiei George Brankoviui, vázándš ku mi- a
Istoria nerdotě domnia, rúmtindă niemai ką nogine yetuiji,
Serbiei.
ne le studinea în Italia, a venită la Regina Engariei
kg lakrúmi, mi a verstă ajetorik. Anésta, îndenlekúnd8 - se
de røgumingile lgi George , a ordonatě faimosxlxi Sniadš,
Domn8l8 Transilvaniei wi generalissimolš ngariei ka sb-i
dea aji& torxlš nåntinuïosg . Sniadě, adxnándő ka 25 mii ku
löregi ini sugetátor , kr keltselele lsi George, karele era
fórte bogată, mi trúgundš în aliangú mi ne Drago-Vods, að
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ I. 27

trekstě neste Dxnsre ; ne akolo înaitindo - se renede arzando

ші пъdъndї пъръ anroпe de Sofia, s'as onrіtѕ intre пъd8
rile kare sontě între Filinonole ni Sofia . Akolo i- að întim
ninatě Amxratě kr owtirile ne i-að venită de la rusărită în
nrednú kr Skender -Bei, Domnxlē Enirslţi mi alš Albaniei 1 .
Dru mai molte Xúrgxiri miui, în fine s’a fukstě býtálie
generals ende, ajstaji de desertarea lgi Skenderð -Bei, 8n
gørii aš rengrtatě o viktorie strálsuits , robindă noi mai målgi
Ilami generali töryemti . Atenye Amoratě, strömtoratě a ne
re naye, a întorsă 181 Brankoviqi tóte lokgrile loi în Istoria
Serbiei.
nregnú kr Smedrova, nrekomě mi koniiſ lxi, din ka
ri ne Grigore mi ne Stefană îi orbise, mi ne fiii lxi Drag8
Vodb ; nentrs kare a trimisă soli în Ongaria , ui s'a înke
eatě narea la anglě 1440 kg tokmele ka niyi Torgii să mai
treakú Donárea în kontra 8ngørilorð, niqi Yngvriỉ în kon
tra Tsruilorð . Dar generalissimol ; Sniadě n'a fokxtš jaru
müntě, zikúndě kú elő ng domnemte, zi se domnelte.
Kotre anxlš 1443, Ladislạš regele 8ngariei muiſ Istoria
Bizantina.
alē IIoloniei vázundě nrogresele Otomanilorð, mi în .
demnónd8- se de kútre Ilana snre a n8ne stavilo nekredin
giomilorð, a adonatě ks sirggings outire ka sú se drku a
sxara lxi Amgratë tui só restatornigeaskı mue George Bra
goviqi în drentarile lxi asonra Serbiei. Sniade, Domnoló
1 Ayestă mare bárbatě s'a nöskotě în oraui8l7 Kruña , kanitala de atonge
a Albanieỉ ; aroi a fostě kreskgtă în kørtea 18i Amorată, fiindë ku tatăl8
seð Ioaně Kastriotolở, ilg dedåse ostatekš, d86 tokmeala ge avgsese ko
Amoratš. Irin talentele ui eroism.8lš seš, ajonse a fi ixbită de Amgratě
mi înaintită la rangě de generalissimț ; lxundě nartea la mai molte e
soedigioni, Txruiĩ, dyrı geni8l8 kare-18 avea, îlộ ngmiru Skenderð - Bei,
adikó Marele Aleksandr8 . Dar în resbel8l8 kr 8ngørii elš nrofité de
timoš ka só deserteze, mi să se tragó în Albania kľ omtirea köté 1-a
ramaső kredingiósd, alongöndở de akolo ne toui Törgiì mi deklarond8
se singsrð störspitorð . D8nb ayt asta Amoratě, gerkündő felixrī de ki
nori ka 86-18 înnaye, n'a 18t8t8 ; în fine a mlekatě k8 200 mii outire
asonra 18ī, iar George nema ko 18 mii ómení a yingtě ontš-zeyi mi
do85 de l ate, ui a fostě n8rgrea învingătorio atátě asonra lgi Amgratë
kötě ni asgnra lxi Meemetě, moutenitori8lš seš. Nomai dgnh mórtea
181 Georgie, Baiazetě III a nåtåtě kryeri Albania, mi a o inkorngra k8
imneri818 Otomang .
28 ISTORIA DACIEŤ

Transilvaniei, a onitš mi elš osterile sale, nrekomě mi D8

gele Børgendieĩ, Venegieniſ wi Genovezii, îndemnöndě mi nie
Skenderð . Bei la alianji . Astfelir omtirea kremtinilorð se
komnenea de 40 mii ómeni armagi, afar ; de a lsĩ Sken
derð-Bei kare nromisese a veni kr 30 mii, ui karele însú
fx înnedikată de Desnotolě Brankoviqi, nelusund8 -l; a treye
nrin lokorile 181.
Sniade, nsmitš de kytre rege generalissimš neste tótá
Cantemir armata, oreginită treyerea sa neste D&nbre, mi ko
Honiatu .
Jrenejsne ajanse la komnia Varneĩ, xnde de o dató
întimning omtirea lxi Amoratě, kare se komn8nea de 150
miſ de ostami. Dezi tukunds - se botulia, la înnenstă în
vingerea nirea a fi a kremtinilorš , dar apoi, din kassa a doſ
generali mari kremtini, neesnerimentažji în arta strategiko,
intómulond8 - se o neorundreals , ea s'a întorsă în partea Oto
manilorð. Kreutinii se váz8ru de o dată înksnjsragi de
målgimea Töryiloră din tóte bruile ; însgui regele Ladis
lað fr xrisă din kassa imietositágei sale, mi abia Sniade, k8
nggine remmige din atáta omtire, a skunată ajstată de nó
nte mi a trekstě Dgnárea în Heara Románeasku . Aige Dra
g8 Vodı, evind8-i înainte, l’a nrinsă mi l'a arenkată în înki
sóre, nentro kovántolš ku gniade-i 18ase ko n8yină mai na
inte Almamol , Figuramolě mi alte lokxri din Transilvania ,
ne kare le aveaš Domnii Románi. Dar în fine, Sniade , nro
migundě a i le întórue, l'a liberată ; îndati însó qe a in
trată în Transilvania , mi-a adonatě omtire, a venită în Lea
ra Romъnevskъ шi aajansй гъпъ la Tirmora, in jsdeusl8
IIraxoveỉ. Akolo fokundsse mare butólie , Sniade a învinsă
mi rrinzundě ne Drags -Vodi i- a tueatě kanglõ !.
Ayesta a domnitě 21 ani ; elš a ziditš munóstirea Tri
sorglţi în jgdegålš IIraxoveſ.

1 Anestě Sniade se nomea Ianomð mi lank8. Era de viij Roming, atstě

din mamo krytě mi din tatu . Tatálě seř, karele se nomea
Cosmogra
fia Munster . Botě, arútándě într'o bátólie mare bravórð, Sigmondě regele
Chonologia
Serbésca . Transilvniei i-a dorgitě o zetate ngmită 8nedóra . De area 8n
ggrii de fii818 seð l'aš nomitě Botě - 8niad -Ianomě. A gestě ma
re omš, ajans ; la ranggl7 de generalissimš mi la Domnia Transilvaniei
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 29

DOMNULU XV.

Vladislaŭ II Bassarabů .

K8 tóte ku kronologia Transilvaniei zive ku Sniade,

d80b de a gqisổ de Drag8 - Vodb, a ailezată în troně/ D. Chr.
de 8n8 órekare Daně-Vodt , ini dgns areea sa în - Pomfin.
torsš în Transilvania , însı niyi boerii n8 l'aš nrimită, nici
ngmitxl8 a domnitě , qi nrin îngelegere generalú að alesổ
Domnš ne Vladislaš, nenotě lsi Mirzea - Vods ; iar ne Daně
l'aš xiis la Tîrworð în anslo 1445 .
Ile timni8l atesta a nlekată ci Xniade asxnra 18i Sol
taně Mxratš , dar învingönd8 -se mi întorkond8 - se nrin Chronol.
Serbiei.
Serbia în Ongaria, George Brankoviqi l'a nrinsă ui l'al
înkisg. Kovántolš seð fæse, ko Gniade, d80b yelő întbis ajo
torð ye- i dødsse în kontra Torgiloră, îmi anronriase tute lokorile
lui George lsate de la Torui. Brankoviqi dar îlš ging înkist
пъръ kvnds i-а пъtits tote keltselele ші паgsbile, ші апої
l'a liberată. " De ageasti okasisne grofitó wi Domn8lă Ro
moneskě, kuni atynge 18se stúlónire die lokorile kare le 18
ase Sniade d8nu býtaea kr Drag8 - Vodu. Anestě Domně a
ziditě mi biserika Domneaskt de la Meriboi. Dar skolon
dåse ne xrmu Rads -Vodu, fii lš lxi Drag8 -Vods Bassarabě,
nsmitě velš fromosš, mi bütándose ko elš în mijlokolğ Tîr
mori8l8i, îlẽ xuise , dgas zeze ani de domnie .
Kronologia gereỉ gremeute zikundě kú elő a domnitš
ne la anglě 1427 ; kóyi dồná data ongi xrisově alš seš, gs
sită la satxl Bbmóra sağ Loviitea, în jedegel8 Argemu8lxi, ko
anxlš vekig 6959, mi d8uh data inskringirnei de ne mor
muntxlš seš aflítoris la Montstrea Dealslxi de lungi Turgovi
inte lbmxritě se doveute ku a domnitš la angl8 1445, iui kú
la 1455 s'a syisă . În timnoló domniei auestsia s'a întsm

ngmai arin virtägile mi eroism8l8 seg, de mése ori a bát8tě ne Soltano

Moradě la assedi8lg Beligrad8lxi; ni ko tóte aneste kundě a morită, la
angl8 1457, Amoratě l'a nlánsổ, zikund8 kb ng a mai römas8 gine 95-18
fakó a -ni esseruita koragirl8 wi talentele sale ostbwemti.
30 ISTORIA DACIE

ulată mi lxarea Konstantinonolei de kútre îmnbratölš Ota

manilorð Soltan8l8 Moametě II la anglő 1453 Mais 29.

DOMNULU XVI.

Radu Vodă III Bassarabů, celă Frumosů .

Ile timöglă domniei agestria a venitě Stefang -Vodă n8

D. Chr. Imită mai törzis Yelš Mare , fii8lš lxi Bogdang-Vodu
1455.
Igonită de lletr8 Aroně Domnelš Moldovei, mi a ye
r8tă ajstorix de la Rad8-Vodb . Ayesta, dondo- i omtire de a
jensg , Stefanš - Vodó a intrată în Moldova , mi gonindě ne
letrs s'a aluezată în tronglš seš velš nüringeskč .
Ayestě Rad8 - Vodi a ziditě mi Monostirea Tîngang în
jadegel& Ilfov8lxì; iar d8115 o domnie de yinyi ani, a muritě.

DOMNULU XVII.

Vladů Vodă II Bassarabů , pronumită Laiotů .

Ayesta a fostě frate k8 Rad8 yel8 Fråmosš , feuiorglš

D. Chr. 18i Drags Vodъ шi neпoti lai Mirчеа чеlѕ bъtr.nї.
1460.
Chronolog.
vechie a Kxmě s'a amezatě ne troně , vuzundš învingerile lsi
Tcrei. Soltaně Moametě II, 1xarea Konstantinonolei, kıderea
total a imneri8lxì Romană , frika ni gróza Erronei întregi,
s'a konsultatě k8 Mitronolitol mi ko boierii, mi aš gásitš
Istoria ks kale ka sú înkine ieara de alš doilea la órta
Bizantina.
Otomans. Deri danı qe s'a întorsă Moametš din e
spedizionea ye fikåse în Ilelononesš, Iliria, Livadia ai alte
nrovingiĩ, mi oprindo- se la Adrianonole a sakrifikatě ne no
tabiliſ ngmitelorð nrovingii ne kari- i adgsese kų sine, atrnye
Chronolog . a trimisă mi Laſotě Vodu kriji- va din boierii mai de
Tierei.
(fronte ko dargrỉ ni i-að oferită sångnerea gerei (la
anglě 1460) ko tokmealt ka gjeara si dea, sob nome de tri
botě, köte zeze mii galbeni ne aně, sú fie sob nrotekgignea
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 31

IIorgei; dar ayeasta sú ng yearú mai moltě nigì sá se ame

stege de felis în körmsirea gerei, ui ea sú fie ko totxlš li
berъ шi astonomy . Fъkynda- se aчeste tokmеlе, dапъ чеrе
rea boerilorš s'aš întăritě mi ko Xatimerifé, adeku xrisově
îmaúrsteskå. Atenye mi Sultanglš a onoratě ne Domně, tri
migund8 -i dob txirri, saš kóde de kalš (dar are gradě de
trei txirri ka ui Vizirii, fiindở ký are astoritate nemúrgini
tă în domnia löy) ; i-a mai trimisă înky mi xains îmuúrótea
skú, karele se nomeute kabanija, (vezi la Tom8l; III de
sure întronarea Doninilorð, Ilartea VII.) Sangeakš, adiks
stems, sabie ni tongzó (bezdągang .)
Dar dxní doi ani, la 1462, a trimisă Soltan8l7 ording
Domn8lxi ka sú meargt kårundă la elš snre înkinare mi
Sb-i dokú înorexnú kg tribåtölă angalð mi yinyi syte konii,
nre kari Soltaniſ maĩ de molte ori îĩ qergserá de la prege
desoriữ lai Vlad8 tui nhi khoaser . Atenze Domnelẽ a PE
signsš , ku banii este gata a- i rúsnende, iar konüit ko neng
tinis , ui kú maſ k8 nenstings înku - i este ka sú meargó în
S8mĩ să i se înkine . Ageste rásirnsgrì aš întărîtatě fórte tare
ne Sxltanglă , dar dominánd8-mi monia nentr8 kassa ernei ne
se anronia, a trimisă sb -i cears ngmai tribstälš anualš , trimi
ulund8 -i resnensš ku vientr8 yele - l - alte se va gundi mai turzið.
Trimiuii Soltanglxi ajangındě în Leart, að sngsð Domnolri
uele qe le se ordonase ; dar Domnolț a 1888 îndatí de i-a
trasš ne geank, mi förú a derde timně s'aš skålatě k8 outirea
köté avea, a trekstě Donárea mi a jefsitě nýryile Dristei, de
onde urinzándă mai målgỉ robi de conorð nrostě, le -a anli
katě ayeeami nedenisb, d8nú qe s'aš înternată în gears .
Dar xně generalš alč Saltanglxì nemit ; Xadimě| Chronolog.
llaura, aflando -se desire trgile Dentrei, mi voinděl Serbiei.
a - mi artta vitejia, a trekgtš ks zene mii de Tørri în Deara
Mårtenésku. Vladš atsnye 1- a euită înainte, mi, dónd8 -i ru
sbois, a xrisš omsluime de Txrqì, mi ne kugi aš nrinsă
vii în resný ko komandatălở lorð, ne togi i-a syisš nrin
цеапъ ..
Komš a agzită de ayeasta Soltanglő , a adonatě neste
o s8th yinyi zeni de mii de outire, wi emindă din Adriano
32 ISTORIA DACIEI

nole, a ajansă la Donbre ende .a fókstě tabórú , amten

tondě sb - 1 vit tóte trånele. lar Domnolě a strømstatě tots
målgimea luksitorilorš kötre mongii Karnagi arin ádsri
wi lokvri grele de rásbótstě, lösundě kömniile ks totală
18stii de ómenī ui vite .
Între aneste, trekúndš ui Soltanolš Dontrea, à fbketš
kale de mente zile fort sú întálneaskı nigi omš, nigi vitá ,
fors su giseaskó nici de munkată, nivî de bu8tš ; dar ajen
gündă la o kómnie mi vázándă mii de geni nlıne ko tronåri
de morgi, în mijlokrlð kórora sta ne o geand mai naltı Xa
dim - Ilaua îmbrokatě k8 rows, s'a smolată de întristare la
vederea gnei suene atátó de tragiye mi neamtentate , mi a
rúmasă în xịtare . Vladš , folosindo -se de o nónte întsnekóst,
a einită în linimte din pudori kr omtirea sa , mi kázándě ne
arina dreantú a outirei Otomane, a fokotě sně móvel; înfri
kошаti, kъчі dапъ іnkherare , kiar Tarчії ѕе ячіdеаѕ ei in
trei eſ, nekrnoskundš ne dxumanii lorð . Druh ye s’a fb
kstš zioł, Romúniſ s'aš retrasă ſarsmi la stúnile lorš , ar
Soltanol ; Moamets , konrinzando -se de snaims, s'a întornată
kr råmine neste Donáre, mi s'aš dåsg drentă la Adrianonole.
Dxnú areasta, Domnolš înnrernu k8 nonorglě, kobo
rund8-se earbui la lokorile sale, geara a venită în starea sa
de mai nainte, bokrrándo-se de naye mi neatórnare. Vladó a
morită in alš 8 - lea ang als domniei sale .
De la Domn8l; ayesta se află dog xrisóve : gn8l7 la
Münóstirea Kozia k8 data veke din angl8 6974, mi alt8lă din
ansls 6975 .

DOMNULU XVIII..

Vladů Vodă II Tiepeluşiu Bassarabi.

Ayesta a fostă fii8 lsi Daně Vodó IV ini stránenotě loi

D. Chr. Vladě Vodí Lenemuš. D8nu qe s'a alesš Domně, els
1468 . s'a dxső în nersónu la Soltangl & Moametš, karele se
Chronolog.
Serbiei." Jîntorsese la Adrianouole învingutorý8 din esneditis
nea qe fókose asgira Enegilorð în Esrine, mi înkinond8 -se
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŮ I. 33

i -a oferită sxnxnerea Lerei wi aliangga sa, în anolš 1470.

Sxltanglé, bxkgrund8 -se forte de aceasta , a dorsitš mi alte
nrivelegiðri gerei nrin alš doilea Xatixxmairmě îmnbryteskg.
Dar Stefaně, Domnglă Moldovei, agzindă de legátora lời Vladš
kr Soltanglě ui , nrenxind; ka ng komva sú vie assora 18,
s'a sökotită a loa mysxri de sigoranys ; deti skolándo- se ko
destölt 118tere de ostawi, a intrată în Leara Montenéský,
nrádındě mi jefrindă o mare narte de lokš. Vladš Vods,
adonund8 - mi mi elő ouitirile, 1- a emită înainte mi întálnin
d8-1š în jødeglš Slam -Rîmnikš , ne valea riølți de asemine
ngmire , s'a fókstě o bütülie înverignatá mi ko maltó vár
sare de sönge . D8116 areasta, fókúnd8 -se înks mai molte
bütálii între ageuti Domni, în fine Stefaně a învinsă mi rrin
zándš ne Lenel8mĩ Vodų 1-a tbeatš kanslš, d80b o domnie
de ménte ani. Atrnye Stefaně, ngindě stborúnire ni ne ka
nitala Bxk8remtilorš , a avrezată Domně ne sně Vladě nomitë
Külsgbrxlš, mi s'a întorsă la Moldova. Dar Rads, fital8 lář
Lenelymui, karele dårt stbrumarea tatálxi seð aflase azilš
neste Dxnsre la Törni, kuontándš ajstorio de la Soltanglă,
a intrată în years, onde ajstándo -se mi kr küte-va omtiri
namîntemti, s'a botstš mi a învinsš ne Rads, gonindo - lě a
farú din years d80 o forte skyrtı domnie .
Ачest& Vlads Vodъ Цепеlаші a inчепаti a zidi Mъпъ
stirea Glavayiokslē în jsdey8lš Vlamka, kare însó s'a termi
natě s8b fii & lš seš Rado Vods , în angl: 1496 .

DOMNULU XIX .

Radu Vodă IV , numită celă mare .

A gesta, komš s'a seitě ne tronxl8 nbringesk8, a voitě

86 rusbone mórtea tatblți seš . Deri adonandě 0- D. Chr.
1475.
mtire kotú a n8t8tš, külgtundß ui ajatoris de la
Tergi, a avxtě neîngetatě resbel8 kr Stefaně Domn8l; Mol
doveſ, mi abia d8nb moltı vursare de sange mi daxne uen
tr8 ambe nurgile (arek8m8 mai nre largð se va suvne la
3
34 ISTORIA DACIEŤ

biografia Ixi Stefanš Domn8lš Moldovei) s'aš îmnúkatë, 18

ondě Stefaně Vodu ui de soujie ne fata Rado Maria, ne ka
re ' o grinsese róbú mai nainte .
Întimulándose a mxri SoltanglĚ Moametě II, wi fukón
d8- se împarată Saltang Baiazetě II, Rad8 Vodt s'a d8s8
în nersónu la Konstantinonole , ka să se înkine Soltanslåi,
mi sú înocaskú Xatix&maismerile nentrg nriveligixrile gerei.
Dar între ateste Ilatriarxalš Nifoně , aflándose in înkisórea de
la Adrianonole dort grgia îmbuteaskı , mi istoria agestria
referándo - se moltš ko domnia lxi Rado Vods, arekomě ui
k8 ayeea a xrmam8lri seš Negrg-Vodt , amš gusitš ko kale
Só o deskriň aiye .
A testě Nifonð era nativă din IIelononesă, din ibringi
avegi, kxviomi wi din familie strálsyith . Dorindă a îmbri
ima viaga monakalı , mi-a lasatě nýringiữ mi, d8kundose la
mgntele Atos, în körúndě s'a fókstě mi nreotă în mbusti
rea llantokratorð. Întomulindåse sí móri eniskondl8 din
Tessalonik loksitorii de akolo, kxnoskundě virtægile ai în
gelengiðnea lxi Nifoně, s'aš dxsš la elő mi ko mari røgs
mingi l'aš îndonlekatě sú nrimeaskı eniskonatslở lorð . Anoi
dxnú mórtea Ilatriarxxlxi Simeong , fukundese kongilis de
Arxierei rusbriteni ui anxseni nentr8 kasæri eklisiatine în
Konstantinonole, nrin votš gnanimš mi urin Xatimerif ; im
nerialš , Nifoně se fúky alš zeyelea llatriarxě d8nlk lgarea
Konstantinonolei . Nifoně, karele fóru de voe nrimise ase
mine demnitate , nredika kg neobosire lsmina adevár8lxi ka
8n8lš qe era din yei mai învúgagð ómenî de ne timnårile
agele , Dar fiind ku onrea ne niute klerini de la fantele
wi ngrturile gele nekoviingióse ui rele, ageutia isbotirá nes
te korundě a-lở destitsa förs k8yuntě urin firmang îmnúrb
teskč. Nifons, for nici o trere de rúð , retrogundose într'o
inšplu din Marea Neagrú în faya ko. Sozotole, îmi netregea
vịaija în liniute . N8 türziš îns , rekemat; de kütre kon
qilis, a venit: earumi kx ording imperialš la tronxlš natri
arkalš, mi în fiekare zi se fúnea mai folositoris tormei sale
urin învăght & rile lți yele îngelente mi kovioase.
Într'o zi , d80k ne a fokstě letargia la o biseriku de
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ I. 35

narte de Ilatriarcie, întorkándo -se akası kulare, s'a îtálnit

foro de veste mi fóru a avea timaš sá deskaleye kx Solta
nelč, karele avándě natimb asxnra 18i din alte karse de mai
nainte, gosi nretekstě k'u ng jui- a pozitě datoria , mi detronun
d8-18 kg firmang, l'a osanditě a sta înkisă la Adrianonole
ne totú viaya.
Faima virtsuilorð mi învígitore ayestri barbat : ri
soundindose nun mi în Ieara Monteneaskı, kundě a tre
kötě Rado Vodi la Konstantinonole, nirekomě s'a zist, a
isbotitš, arin darxri kütre lozitori a se întálni ky llatriar
x8lă înnrexnú ks boerii de avca kr elš . Radr înkinándo- se
k8 smilingi mi súrstund8'i múna, -a zisă : „ IIreasfinte, Ils
rinte ! de molts doream š su mu învrednigeskč a kvašta bi
nekovántarea vóstrí . Mélyümeskš lxi Domrezeš ku mi- a
îmnlinită doringa denú komě l'amš fostě rggatš ; dar moltă
îmi nare rúš de natimile ye te îmuresórð.“ IIatriarxxlš, mely8
mindr'i, i - a sn8s8 målte kxvinte montsitóre ini folositore . Aton
ye Domnolě 1-a uronost ko de voeute a veni în Ileara Roms
neaskı ka sú orindxiaskı kanónele mi legile kredinge la Ro
món , elšva verka sú kadete liberarea sa de la împăratelš, nro
miyánd8'i tóte onorile mi îndemünürile nentr8 linimtea vienei.
Îndxulekond8- se Ilatriarxxið kävintelorš Domn8lxi, mi
Rad8, isbotindó a köníta graziarea sa, l'a adxs8 kr sine în
Ileara Románeaskú. Atsnye urimind8-18 togi, ka ne anosto
18lě 181 Kristě, k8 restrektš mi ko b8kgrie, Domnolš i - a zisč :
II reasfinte Ilurinte ! de astăzi înainte te avemě învágjátoris
wi nóstori8 ka sú îngrijemti nentr8 muntxirea nóstró såfle
teask) ; igi dámě nøtere ui astoritate asonra totě kler8lš
Dompiei nostre, mi ne vomš sångne la tóte rundgelele vó
stre sniritgale 1.4 Iar IIatriarxxlě 1- a resnensở : „ Dú’mi maſ
întúi Mária Ta krvántă înaintea lsi Dsmnezeð ký veř názi ko
neabatere kanónele bisericei, mi k'o de se vorð kúlka kiar
Müria Ta să fii 881858 la nedensele sniritsale, fürs ongne
re, wi atenge nromitě mi eš sa împlineskở hele werxte de

1 Se vede ku Metronolia gereſ ne atånre era vád8V5 , fiindg ku despre

Metronolitě pimiks 18 se ziqe.
36 ISTORIA DACIEI

kredingi wi de biseriks ; kuyi daku Domnolš se va ongne

la legile kredinge, togỉ s8118mii se strikı, fiindš ku óme
nii mai lesne se abată la rele, kundš vorš avea esemnlslē
Domnxlxi . “
Domn8l8 , nromigándě a se spagne la tóte aneste, a
ordonată îndată si se fakó adonare generals de klerigi mi
laini. Dgnó qe s'aš adxnatě toui biserikawii mi boerii , de
fagt k8 Domnolă, a în genistě latriarxxlš s6 fakó xně kg
vunts de moraló kare a îndxiomatš ne toui bnb la lakrimi ';
ne xrmt, întorkundě krvintolš kútru Domnolš a zisg ; , Fi
isle Radxle ! to kare ai n8terea în muni, tỏ trebțe să dai es
semala la toụí s8I18ii thi : teme - te de D - ze , resinekteaZ5
qele sakre, názemte suntele ordine, yine legile kredinge ,
milaeute пe sъrачі, пъzeute пe чei tarbarъtori, i8betе по
nor8lš tóð ui jødekú fóru konsiderare de norsóny drenta
tea, kuyi jødekata este a lxi D - zeč, d806 süntelă Evan
gelið . “
D8ilk ayeasta desfókundě adonarea, a onritě löngu si
ne ne arximandriyii, egemenii ui nreogii venigi de departe,
gentrs ka st’i învege rúndgelele biserirei ui kanónele zele
drente ale kredingei. Togi målydmeað lxi D-zeš ku le - aš
trimisš asemine înváljátorý8 wi pustoris, ka ne sně altă Gr
ré -de - arrš, nentrs ka sb'i Ismineze ui s'i doku la muntr
irea sxfletxlsì.
Elx fouea litorgie în tóte sørbøtórele ui dominerele,
mi nredika neîngetată în kontra relelorg natim mi deurin
derî kare erað înrudúyinate în nonorð . Els a xirotonitě mi
ne Eniskonii de Brzúš ni Rîmnikš : ne lungs ayestea a kon
d8s8 mi ne Domng ka sú ameze fonkgirnile domniei d8016
orandseala îmnsrayilorð Konstantinonoleſ, dóndě la xnele mi
nomiri, kare essistú mi jná astbzï, arekomě Snatarixlš, Ve
stiarišlo, Logotetslě, Komis8lē , mi altele.

1 E korios ; kó astori8l8 no ne sngne în ge limbs að n8t8tě sú vorbeas

ku Ilatriarx8l8, dentro ka să fie îngeles; de n8blikő ; kúti este intiště
ky qe timnxlő ayesta limba gregeasky n8 drea era konosköts Romi
nilor .
( Nota Tradskotorislot.)
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 37

Ile timaxlő azela, sně boeris desfrunată de la Moldova

venise în L'éra Monteneasky, alongată de Stefaně Vodó de
akolo din kassa måltelor; sale skandalsri. Elă îmi lusase a
kolo sogia mi konii, ką tóte aneste Rady Vodó voi a-i da
ne soru - sa c! e sogie în kontra kanónelorš biserice , ks kare
lš mi kxnxnú . Sonia Moldovean8lxì, axzindă de aceasta , a
skrisš Mitronolitolsĩ töngxind8 - se desnre nelegirirea barbats
seš . Mitronolitslē atsnye îlš kiems mi esnxinds -i mürimea
nákat&l i , îlš îndemnt, si vie în noktinut mi sú se întórks
la sogia rea legigitu. Anesta însı alergy la Domně , în a
kórsia favóre mi intimitate era întărită . Ilatriarxalš rerse
wi elő la Domně ; îi arată skrisórea ve urimise de la gea în
túi sogie a ngmitólsi, mi - lš konjáró sú n8 se onge kanóne
lorð biseriyei. Domn8lš, arxnkündě tótá maska nietógei ka
re mai nainte îi arstase, îi zise ke farie . 12, No emti în drentă,
librinte , a mi te onone nono la attta ; ar trebri sú ažbi ye
ya maſ måltě resnektī nentr8 Domnia mea. De demåltă
voeamţ sh -gỉ sn8n ; kò n8 mai notě sgferi skimbarea run
dselelorš mi a datinelorð nóstre, kare le - ai întrod8sš dålig
komð yì - a nluk8tš . Dar de astăzi înainte niui învágátorile
tale ng mai voimš , niui ' rundselele tale ng mai nrimimš, kuyi
suntem ő ómenī de lome mi ng maĩ n8temě soferi mzsxrile
kare no le im118i. “
Ilatriarxolš, ne autentándo-se si askölte asemine lim
bagix, îi resnende ko amúróyixne: „ Ayeste autentamă s'as
koltē, nrea înályate Dómne; atesta suntš nromisisnile te
mi - ai datě kundě ai venită de dos qui de trei ori în înki
sóre regunds-mt sá við aire mentre sefleteskålš vostr8 fo
loső ? arato -mi kare datine mi rundgele båne le - amě prefb
kötě eš, dont voea mea, înrele ? Vai ! akyma krnoskó ká
are sú vie mare xrgie D -zeeasks asynra vóstru : mu întris
tezš nentro s8fletele vostre iar n8 nentr8 mine, kui sne
ranga mea este în azela ne kare amă ixbită din konilárie
mi uentre a körsĩa dragoste, de va trebri, vursš ką bækgrie
mi kịar singele með . Aflt, Doamine, ku nxterea mea sto
în kredinga biserivei, mentre kare Domnolő meš a vărsată
nirea suntă singele seš, ka sú o kåruge oi sa o sfingéskú
38 ISTORIA DACIEŤ

шi kа ѕъ опъzeask karatъ шi neintinatъ пъпъ lа kапъ

tolš sekolilorð . “
Ayeste s8nxindš, a emită din nalatě, s’a desở la biseri
kö mi a zisš să tragı klonotele ka sú adxne nonor8lš ; a
noỉ ngindš vestmintele arxiereuti, mai întti a predikatě mo
rala la togỉ, ne srmú a afsrisitě ne nelegiritslg Moldoveaně
karele se afla akolo în regnú kr konkrbina 18ĩ, ne kariſ a
ordonatě sb -i dea 1 afarú din biseriks , ka külkýtori de lege
wi anostaji kütre kredinijk. D84 ayeasta rrezikundě re
lele kare aš su vie neste gearb, prekomě mi stóruitólš nelč
ráð ye - o sú aibu Domnolš mi Moldoveanalš, s'a dezbrúkatš ,
a dengső vestmintele ne súnta mass, ne kare a sbr& tato ,
mi a emitě . Domnolă , aflund aneste , a dată ordině asnrs
în totš oranırlš, ka nimene niui s'b -1š ngmeaskı , niqi Su -1
dea onórea de arxiereř ; nimene nini sá - lě îngrijeaskı, niqi
Sá-lě nrimeaskó în kasa sa ; wi yine se va afla kú ì-aš dată
ubine sağ altyeva de nevoe , sú se nedenséský kở mórte , mi
averea sa su se konfisye în favórea domniei. Iar Ilatriar
x8lð dúndě lokš srgieſ, a euită din oraviš ui s'a dåsă în
tr’xně satě, Yerundě mi kántándě asilš la o kasi nróstú ;
akolo xně fiis de boieris din seminuia Bassarabilorš , ang
me Neag8, îi adorea ne askånsă în tóte zilele, elð singerð,
munkare mi qele de nevoe ale vienei .
Rado Vodú mať törzið, viinds -mỉ în kgnomtinijh mi în
grozindo-se de blestemele Ilatriarx8lxi kare ar fi n8t8tě a
done vre o xrgie qereaskı asgnra sa, a trimisš ui l'a aflată
mi kronóre l'aš ad8s8 la sine , zikundrŤ : Iurinte nrea
sfinte mi area îngelente ! eartámú de kite ka omš gi -amš
gremitě, nentre ka sú kanegi mi sfiingia ta de la mine er
tare pentr8 kúte ai låkrată în kontra mea. Te rogě , n8 -mi
voi ru8lš, mi-lĩ vois da banỉ, vesminte, ori ye- gi va trebxi;
ni te vois trimite k8 onore ende vei nofti iui norgngi, mi
ori xnde te vei dete igi voix trimite uele trebsitore . Iar
kotě desure femeea Moldoveanglộ, ng te mai s8fbra, kuri
elő a grimitš karte de ertare de la Sinodolő din Konstanti
nonole : eartı - o mi Ireasungia ta akoma. “ Ilatriarxxlš s8s
ninundě din adonkolš asflet8lxi, i- a rásagns8 : „ Radgle! Ra
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 39

dole ! N8 amă nevoe niqi de banii tăi, nigi de vestmintele

tale , nigi de onorile tale .Ad8-yi aminte îns kg ye kiasri
m'ai îndxnlekatě ka sú við aige s’ învágš ne nonorð kován
tală lxi D -zeš . Arató -mi qe înválltári amš fikåtě eš în kon
tra legei mi a kredingei ? Dak, amă învăgată rúð, sagne- mi
ru8lš ; eţ de D - zeš amš fostě rondritř ka sú fxg8 de forb
de lege, ni astăzi su kazš în nelegixire ? To singørš m'aſ
adgsă aiye, wi tr akoma mú gonewti. Má dokš, dar so utii
kú în mar7 s8feringe mi doreri ve msri ; mi malte nevoi aš
85 kazú asgnra gerei tale ; mi atonge mu vei kusta, mi ng
veỉ ngtea afla ende mú gaseskð. “
Ayeste zikundě Natriarx8lš a nlekatě . Neag8, fiixlă seš
qelš søfleteskě, agzindå de aneste, s'a dvsố la elš , dar lla
triarxxlg i - a zisă : „ Fiiolš meš, aflu ku mare srgie are so
kazı asxnra gereſ ayesteia, mi vei sxferi mi to molte îngré
8n5 kg tótó súmingia ta . Dar të dakı vei grma zele ye
te-am ; învágjatë , D - zeš ng ngmai te va feri mi te va skrti
de ori qe întúmulare kontrarib, qi te va înúlya ni la mare
treantú , mi nomele túš se va faye faimosš în tóte îmnrej8
rimile. Atonye kartu sb -gỉ ad8ni aminte nui de mine, abrin
tele táð sxfleteskë, mi eš vois koteza a mi råga pentr8 ti
ne kátru Domnolš . “ Ayeste susindo- l'a binek8vántată ini
l'a lasată în nlonsete nemăngbete . D80h a reasta 18undě ko
sine ne doi disgenoli ai sei Makarið ni Ioasafé, a trek8tă în
Maqedonia, mi de akolo la letolia , nredikundě kxvántólă di
ving, mi întărindě ne kredigioui la nietate . IIe xrm) ajan
gündš la montele Atos, f8 nrimită de katre nøringii de la
Monóstirea Vatonedělxi kg mare b8kgrie mi venerare .
D8ih nlekarea Ilatriarxxlxì din Leara Romíneask ,
s'a intómnlat8 moltí neorundxealt mui neînjgelegere între
klerð mi boerỉ : ſar în andl ayesta a srmatš målte enidemii,
mare seyetú mi mare fómete, ka nimte adevúrate flagele
( bine) Domnezeewtî, întokmai dgnh nrezigerea Ilatriarx8lxi.
Domnolē atxnye a trimisă în tóte bruile su kaste ne 0
målă, din ale kórgia blesteme konowtea ko aš vėnitě aye
ste rele ; dar 1-a fostă în dewertě, kógi Ilatriarxslē trbindš
ka eremigii în ' møntele Atos , mi ajøngundě la kolmea vir
40 18TORIA DACIEI

togeĩ, trekgse la lukawele zele eterne . Iar lxi Rado Vods

i- a venitě o latimu komoliti iui nevindekabils , gugrindgi
se totě korurlő mi karsándoi- se o n8tóre nessferită în ku tš
nimeni ng se ngtea auroniea de elő ; în fine, dxos komnlíte
dåreri ui s8feringe, mi- a datš søfletolt. ElĞ a domnitě 33
ani, mi fx înmormantată în monastirea Dealslsi de lngs
Túrgoviwtea, kare ş'a terminat; de katrú elő însgui.
Arestě Domně, ka målgi din Domnii vekî, mi- a lratě
ngmele de Rado ka titlo ; iar din botezš se ngmea Vladě,
mi dintr8 îngenstě sú ngmea Vladě sin (adeku fižolš) Vladě
Lenelowị, urekomš se vede în xrisávele rimase de la elč
din anii 6986, 6987 , 6991 , 6996, 6997 , 6998 mi 7000 ; iar
dørú anii ayeutia se ngmea Rado sin Vladě Venel& mui, ore
komš ae vede în Xrisovele din anii 7011 , 7012, 7013, 7014
mi 7015 ; mi se krede kb tot; elš a fostš, fiindš ko Lene
18wi Vodt nxmai 8ně fiſs a fostě avstě .

DOMNULU XX .

Michnea Vodo I celú reŭ .

Avesta era fiiglở lxi Drazi Armauırló de la Minelti

D. Chr. din jgdegglě Sukgenií. D80 mórtea lţi Rads Vo
1508.
Din mai | dъ, еlѕ а п888 mvna пe trоnѕ fъхь аlеgеrе din пar
multe chro -ſtea gerei, qi nrin nxterea outirei kare o tráşese în
cale . İfavoarea sa. Agesta à liersekstatě mi a syisă o mol

gime de boieri, mai alesš ne Bassarabemti ; nomai Neag8, fiioló

ssfleteskš alš latriarx8lxi Nifoně, ko mare greš a skúnată
de gyidere wi a trekstě neste Donáre în Serbia ende s'a în
sgratš k8 Desnina, fiika kneazxlsi Lazarš , nenotu Desnogi
lor; Serbiei. Asemine wi familia Ilurvsleutilorš, trekundš
neste Dsnúre, aš lsatě ks ei ne Rads , fii8l8 lxi Rads Vodt
qe, morise, ai ne kare îlộ ngmeaš mi Vlád8gb, ka nenotě
marelsi Vladě Vodó Lenelowi. Ayemtia trekúndě la Kon
stantinonole ui mijlogindš ka IIórta si ngmeaskı ne Vlb
degi Domně, s'aš întorsă la Kraiova mi akolo adanındš o.
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 41

mtiri aš venită asynra 18i Mixnea Vodó wi l'aš alongată din

trong, d816 o domniede gng anš mi kuteva läni. Mixnea d8uk
ageasta að fægitš la Sibii în Transilvania, unde întálnind8-18
într'o zi, într'o biseriks katoliku, xně fiir bastardó alš lsi
Lenelxmi Vodó ngmită Dupui8k8, akompaniată de xně 8n
gørð Domitry Iaskı , l'aš assasinată ; dar yeỉ qe se aflað de
fаць і-ай ячіѕ8 ші пе aчeutia kѕ aчeeaшi mörte.

DOMNULU XXI.

Radu Vodă V, numită Vlăduță.

Agesta abia n8t8 domni rně ană în naye de trondl;

libringeskg. Xnð fið alš lx Mixnea Voda nomitë D. Chr.
1510.
Mirtea, karele smblase mai måltă timně fågaris in
mongii Transilvanieņ, truindš nekoneskstě între obstorì, (dr
ob kare se nomi vii Tiobangls), mergúndš la onggri wi ks
obtindă ajatoris , a venită asgnra lsi Vlıdøgb . Ayesta l'a
întimninatě kr omtirea sa la Gergiga, în jødeggl7 Ilfovoldi
mi fokúndo -se o bütálie îrveruirnath, nrin kxragixlő mi e
roismelš Iltrvxlemilorš, Románii învinsert mi 8nggrii se
sfúrómarú kg totxlš , în kotě abia nggini aš skunată kx fs
ga ; ſar Mirgea, trekúndš neste Donúre, s'a dosš la Konstan .
tinonole . Vládogu Vodo ko tóte ageste n'að rómasš moltă
timně în linimte, kuyi boerii din Turgovimte, desureggiyi
fiindă de Domng ka skandaloni mi înmelbtorſ, nårtaš nati
mi asxnra lvi mi køgetað sb - ini rusbane. Domnelš, sim
gindő nlangrile lorð , 8mbla sú-i nedeniseasks; dar ei aš lrată
înainte mi að fögitě neste Dxnúre, ende gásind ne Neag8
Bassarabă în Serbia, temundo -se a intră în geară, l'aš nro
kiemats de Domnš . Fökündă alianiju atrhye kg Otomanulē
Mixailš - bei saš Mixalogls, ( karele se afla ko ontirile ne
malorile Den rei), aš trekstě la Kraiova, ende aš adsnatě
mi altă owtire románeaskó ; onindo- se ko ei wi Banglě Kra
iovei, að venită la Brkyreuti, ende s'aš fbk8tě butálie ma
re ko molts virsare de sănge . IIrin trúdarea gnora din
42 ISTORIA DACIEŤ

boerî, însgmi Vládogú Vodó f8 nrinsă við mi deskunbginată,

d80lm o domnie de doi ani wi kõteva lånî. Atsnye ko b8
körie generals, mi ko alegerea tätorora, se prokiemu Dom
ng Neag8 Vodu Bassarabš.
De la Vládogu Vodo essist, eng xrisově din angl 7020.

DOMNULU XXII.

Neagu Vodă 1 Bassarabū.

Ayestě Domnă a fostă din natsra sa generosš, filantrong

D. Chr. wi miserikordiosř . În zilele lxì að linsitš din gears
1513.
După chro- resbóele ui intrigile boerilorð. Krmě s'a fókstě
nologii lo
cale . JDomně, elš mi- a adxsă aminte de konsilivrile sniri
txal8lri seð jörintele Nifon , mi de nrezigerile kare-i snøsese,
kare tóte se realizaserv ; de aceea elš s'a întărită în teme
rea de Domnezeð mi s'a degisở sá adokh mómtele ayestai
om suntě , ka sú kanete nonorglē bine kxvántarea sa mi sú
yearú mi ertare nentr8 Rado Vodt , karele era søb afgrise
nia lxi. Ama dary a trimisš doi din egemení mi doi din
boerì la Monastirea lxi Dionisis din Montele Atos, ko skri
sori Domnemti , ką daryri 'wi kg røgumingi kútre bringii
de akolo ka sú le dørveaskı rummuiyile ayestri omš sfin
gitě nentro ka sú le adskú în Leara Romíneask . Trimi
mii, ajengundě la santală Monte , nøringii le - að arutatš km
ng käteazı 84 118e muna ne mormóntglğ xn8i omš attta de
kxvioső . Atxnye xnxlă din trimimi, kustundě voe a suna,
a îngengtă vii de odată s'aš rásn'hndită o resoflare de mi
rosš nrof mótoris, kare a gimitě ne togi. Dört areea sko
yindš kornglě, l'aš 18să într'xně sikriš, karele að statš mai
molte zile afarı rientr8 målgimea nonorðlgi ne venea So i
se'nkine . Atongi monaxii de akolo n’aš voită să dea sakre
lе rъmъшіце dе kъtї пе пromisisne kъ le yorї аdѕче еа
rumi înderátě ; d81ų kare doi din ibringii de akolo le
að akompaniatě u le-aš adost în Jeara Románeasku . Dom
nglě înutiingund8 - se, aš ewită înainte în marginea Turgo
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ I. 43

virutei înnrernú k8 ponorelč, ks boieriſ uni kx înaltelę klerð,

tmi aš nriimitš sakrele rámujuige kg tóti onorea kồvenitá,
ansıı orti nd8- le la Mónastirea Dealslxi mi awezándo-le ne
mormantslē lxi Rady Vodb .
În yea dintzỉ nónte, fókund8 - se r8gblixni zui nrevegie
re nentr8 mönigirea mi ertarea lxi Rado Vodb, Domnolš a
adormită în tronglě seš . În somnolě seš atonge a váz8tě ký
-s’arð fi deskisš mormintelő ui ar fi emitě Rado Vodó golš,
ranitš mi ks kornål : negre ini ngtgross ; i dørl's r8g6418
nile Domn8lxi atonge s'arð fi deskisš sikri8lă suntxlxi, kare
emindš aš sublat; k8 mbinile sale koru8l lxi Rads Vods,
пъпъ ' a karъціtї шi l'a fъksti sѣпъtosй ; dапъ aчeea sър
tålš s’arð fi întors; wi kútre Neag8 Vodă ui i -ar fi zisš : ea
tó , fotelč mřeš, amš asköltatš r8gblixnea ta, mi amě ertatě
пе Radѕ ; iar t8 пъzeute sъntele пoranчі шi fiї in паче k8
nonor8lš táð ; kornålš meš însú trimite-lš la Mónóstirea mea
sure mónguerea konfragilorð mei, kuri akolo îmi nlage mie .
Ayeste zikúndš, ar fi intrată earunui singårð în sikriolš seš .
Domn8lš atxnye deutentindo-se, a fákůtě seminð ka so
îngete osalmodiile ; dụns aveasta a snøsă în agzdlž třtërora
visxlš seš , ui totš nouorslē a dată lasdó lxi Domnezeš qui
sántölgi fokstoră de minoni. Istoria zige ka areste sakre rá
mömiye að fókstě målte mingni, vindekúndó felirrite bóle mi
natimi la ayer kari veneař kr kreding's ka să i se înkine . Dom
noló a ordonatě si se serbeze memoria lți în zioa de 15 A8
gostě, kundě a fostă adormitš Sántölš ; anoi fókundě sně sikriš
le argintě, bótatě ko netre pregióse, a z8grávitš ne Sønts dea
38лга, ші апої kа voea пъringilоrѕ a l8ats kanal8 ші тъпа
Søntslxỉ, dondx-le în skimbě kansl & sunt lsi Ioan Botezi
torislš, kg karenýringi s'aš întornats la sintolš Monte ,
ende anoi Domanglň a trimisă mi a fókstă o biserikt ne ng
mele Suntol8i Nifong, xúrázund8 - i tóte înzestrările mi ve
nitorĩ însemnate, trimiyundě totě o dată mari mile mi zelor
l-alte Monastirî de akolo .
Acestě Domnð fógea în tóte zilele köte o fantá gene
rósı, ajatundš ne strani mi ne orfani; a fokstš mať moltei
Monastirì, skitørì mi biseriui ; a renarată monástirea Kozia, mi
44
ISTORIA DACIE

Tismana ne kare a mai murit'o wi a akouerit'o k8 olgmbo :

asemine ui monastirea sántölvi George de la Monyelš , kó
reia 1-a Xbrúzitě mi fokstórea de mingnì ikónt a llanto
krator8lri (Lliitor8lě a tóte), ne kare vózind8-0 nrin visš å
trimisš mi aš ados'o de la Konstantinonole ; a mai fúkolš
biserika síntálsi George de la Turgovimtea ; a înoită din
temelii Metronolia din Tõrgovemtea, onde a strúmgtatě tro
nolš Metronoliež, kare ihnú atrnye era la Kärtea de Argemš .
Atsnye, k8 voea natriark8lxì eksmenik ; Ilaxomis , a xiro
tonitš ne Makaris Metronolitě ngro - Vlaxiei, fiindš ku d8
nu mórtea suntálgi Nifoně, Metrouolia rumusese vádovú. A
mai ziditä ші чea max framosъ beserikъ а Мъпъstirei Kartea
de Argemě, snikó în Leara Románeasks nentro stil8lő mi
eleganya sa mea mingnatı . Agestă edifiyiš l'a terminată la
anglě 1518, ui nentrổ sungirea sa a noftitě ne arximandri
giſ mi egemenii Monastirilor ; de la Süntel Mänte, ne IIa
triarxxl8 Teolints de la Ianina mi ne Metronolinii de Varna,
Seri, Vizie mi Elenonole, în kütš atemtia ui ky klerxlă din
geará se ridika la ngmörő de 1000 . D # dil ne s'a termi
natš ueremonia súnyirei, kare a frelsngitě trei zile mi trei
nougi, la 17 ale lți Argestě , Domnoló a fókstă o mxlyime
de dargri la Monastirile din year'ı mi la Yele de la santélš
Mønte, la arxierei wi la klerini ; a îmbibruitě mile la sár
mani, vidove mi orfani; a gratifikatě ne boîerii mari ini mini
kg dregstorii mi ko dargrĩ, ui a rúsnubditě assora tätorora
grayii ui generositzui.
Atanче ахъхъzita kansl8 ші тъna svntalsi Nifon . Мъ
пъstirel de la Kartea de Argешћ , 8nde se afъ ші пъпъ а
stözi. Arestě Domně jsdeka drentě mi d8116 legỉ, ui kür
maea цeаrа kа пъrinte аdеvvratї . Къzъnds la bolъ grеа, ші
nrevázundě ku i se anronie kanátolš viegei, a noftitš ne
Metronolitolš, ne Eniskoni uni ne boîerî, wi a nsmită de mo
jutenitoris tronglsi ne fiislš seš Teodosio, karele fiindš înks
nevárstnikở l'a lusatě sgb tstela fratelxi seě Ireda. Dxn
o domnie, de ontě ani s’að dåsš kutre Domnsló , mi s'a în
mormóntatě în fağmósa Münástirea Argemøldi, onde se vede
z8grávitě uni nunt astăzi, în luontr8 beserigii despre 8106 '
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 45

uiind : Monostirea întresnú kg Dómna sa Desnina. D86

nortretslě seš se vede kú era burbatš bine konstitsatě, în
naltă la statě, k8 aerš belikosš ni vigxrosš, kx brɛlɛ blondě
wi ko uletele lisate nn ne smeri ; îmbrákatě kr vest
mintě militarð 8ngøreskš, k8 xlamidó saš manta ne deas8
nra k8s8tú kg firš, mi ne kaně ko stema de agrð .
De la Domn8lă aresta esists ontğ xrisóve din anii
7021, 7022, 7023 , 7024 , 7025 , 7026 , 7027 , 7028 mi 7029 .
D805 mórtea sa n8 s’a gasită în kassa sa nigi xně bang
de arrš sağ de argintă, niyi o nétrú nregiós ; koyi totě qe
avxsese aš keltsitš kg faverea Mónóstirilor; ui a biseriyi
lorð, atátě aige kutš mi la sontalčMonte, ks înzestrurile ye
le - a dată, mi kx farerile de bine kare le résoundea k tre
togi. Se ziqe ku la atáta nevoe ajansese kundě zidea M5
pastirea Argeu8lxi, în kitš Dómna mi- a vándotě ng nomai
toaleta sa чea преції въ dаr kiarї ші чеrчеії..

DOMNULU XXIII.

Teodosiu Vodă, cu unchiulă seň Preda.

D80 mórtea lsi Neag8 Vodi, rumsinds fratele seš

IIreda kurmsitorð alš domniei wi enitronð alš ne D.1521. Chr.
1
Vürstnikxlxi - Teodosis, boierii de la Bozuð, avındě{ diverse
Din
natimų în kontra lsī aš arokſeinată ne Rado Vodol locale .
ngmitš Kulogur8lš. Ilreda a gerstě surijinal8 lxi Stefano
Vods yelő tánörg de la Moldova uri a loi Meemető-Bei kór
msitorslă de la Nikonole, dar neviind8- i ajstortálě la timnoš,
ui avándě nrea nxgine optiri ne kúpdě Rado Vodi avea
mai molte, bátólia se xotóró în favórea ayestri din xrms.
Rads, nrinzandš ne IIreda, îi trit kan8l8 în rexný k8 xn8lš
din boieri nsmită Datkr ; iar Teodosis a fogitš la Konstan
tinonole, unde înbolnăvindo - se, nieste nøying a mi msritš .
46 ISTORIA DACIEŤ

DOMNULU XXIV.

Radu Vodă VI, numită Călugărulů.

Aulezándo - se Rads Vodu ne trong, n'a trekstě måltě

D. Chr. ui a venitě asgnra loi Meemetš-bei de la Nikonole,
1521 . don't kare fókundo - se bátólie la Turgovemte , ne
Din diverse(Rado l'aš nrinsš viš . Atrnye, dorit îndemn8lē snorð
chronice
locale. Jboerî nartisani rusbonurei ruis8lri IIreda, Meemetš
bei a trimisă . outire la Bozbě ko ordině s tirade tótá
пartea aчeea .. Txrgii atsnye nrinsers o molgime de ómeni
în robie, lxarç o målgime de vite iui se întorserá la Tor
govimte. Totě atonge a venitš mi de la Moldova Stefaně
Vodt nunu la Tîrmorð, ende aflundă destre vele întămnlate,
n'a kotezatě sú meargó înainte la Turgoviute să bată ne
Meemető - beï ; mai alesở ku se resnündise vorba kú elš ve
nise nrin utirea IIoryei în Leara Románeaskó, fiind ; k'ı
amezase mi sembami, adiku enistanji otomani în tóte satele .
Ama dar Stefaně Vods , întorkund8 - se în Moldova , a jefsitš
wi elở lokorile arin kare a trekstē . Iar Meemető -bei neste
n8ying s’a întorsš la Nikonole, dxkundě k8 sine ui ne Ra
dr Vodı, ne kare xně boer18 anome Bódika, vörð nrimari8
lxì IIreda, l'a yerstă de i- a tzétě kauglð snre rösbånare.
Meemetš-bei dent a'eea s’a grubită a skrie la Kon
stantinouole kütre ai svi ka sú mijloveaskó sá-lở ngmeaskú
ne donsel8 Domně , sxb k8vántě ku l'ar yere geara. Atenye
însk aflond8 - se la Konstantinonole kangkexaea, saš agentă
alš gerei, xně boeri8 anome Stoika Mare Logofútě, ne din
fayo a datě sånlikų la IIórtă din nartea gereş, yerindš kú
Domnělš sá se aleag ; de boeri, dont kxurinderea firmang
rilorð ; iar ne sob askonsš a krissš boeriloră din gjearý ka sú
nrokieme krátě mai köründă de Domně ne Rado de la Afr
magi, mai înainte de a angka a xotári Devletölš veva. Bo
erii din gears nrimindă înutiingarea , s'aš gröbită a orokie
ma пe Domnй, ші а чеrе intъire de la Поrtъ ..
 PARTEA IV. EPOCA iv. CAPŬ 1. 47

DOMNULU XXV.

Radu Vodo vii de la Afumați.

Atesta a fostě ginere lxi Neag8 Vodu Bassarab8 . Dr

dlm ye s’a nrokiematě Domnš, Ilórta ne de o narte D. Chr.
a trimisé înttrirea sa d8nu yererea boerilorš , iar ne Din
D 1521,
chroni
de alta a skrisš ne askånsở lxi Meemet-bei ka sú cele locale .
meargs asånra lsi k8 orutire. Rado Vods, enind8-i înainte
kx outirile lokale mi dúndr -i războis la satölš Lombavĩ,
l'a învinsg ; dar Meemet-bei a venită de a doa óró k8 outi
re mai molto , ui fokundese mare býtölie la satolx Klejani,
dårú moltó vörsare de sănge, Rad8 Vodó iarúmi l'a învinsg.
Meemet-bei era în retragere ; dar dånı ye a obrósitš kám
n1818 18ntei , simgindš ku Rado a olekatě kütre residinga sa,
s'a întorsă nóntea ui a külkatě fóru de veste tabúra romb
neaskó kr fyrie, xyigándě o målgime de ostawi mi kịar ne
englă din boerî nomitě Benga. Rada Vodъ atanче въzyn
dsse fort outire , a trekstă în Transilvania kľ o narte din
boerï ; ¡arú Meemet- bei, rúmbiņdš singerð stórunitoris, mi
amezunds în tóte satele mi orawele sembarui , a trekstă la
Nikonole. Rado Vods însó no s'a desksragiată, yi adonund
outiri în Transilvania, a intratš în vart mi a trek8tš s8b
sabie ne togi sxmbami Otomani. Agzind: Meemet-bei de
snre areasta, a trekstě earumui kr omtire în Leara Romb
neaskı mi lovindåse ky Rads Vodó la satelễ Giromagii, s'a
fókstă o botálie învervignatú k8 moltı vursare de sănge din
ambe ndryile ni în fine viktoria a rămasă a Románilorð.
Atonie Meemet-bei a alergată la stratagema sa mea dintbi,
s'a fúkgtš ku føge ui se retrage, dar ne srmă întorkándose
fors veste, a közötě ko tótó [18terea asxara kremtinilorð mi
le-a fókötă mare strikóyisne ; atònye s’a syisă ui Neag8 Sno
tarixlő mi Stunilt vortarxlő . Radx Vods, brásindš geara

a trekstă în 8ngeria mi a yer8tă ajstorix de la regele Lodo

vikš. Auesta, kompimtimind ; de sorta kremtinilorð, a rádi
kată trei zeqi de mii de outire wi nxindåse însgui în från .
tea ei, k8 Rado Vodó din are8nh, a trekgtă în Leara Møn
48 ISTORIA DACIEŤ

teneaskı ile la mentele Rxkals, mi a táborîtš la orainglő

Ilitemtỉ. Meemet bei, komš a arzitě ký vine atáta n8te
re asxnra sa, s'a grubită a treye Dxnárea wi a losa geara
in паче .
Druh ayasta, regele Lodovikš, arimindð mörteriile de
amicie din partea lxi Rado Vods, s'a întorsă la ale sale , ſar
Domn8l8 kr boerii, întorkúņd8 -se k8 veselie la Türgoviutea
ni kibzxindo - se - komě sú skoteaskı yeara desore növülirile
viitóre ale Törqilorð, að gositě kg kale su se dokú la Kon
stantinonole, ka să arate sångnere mi sb se înkine Soltang
lxi. Deyi dokund8 - se mi dondě sönlik'ı imbratălți, n8
ngmai ki multě n'a nrim.tě resnensă , îi de o datu afla ko
Soltansls, denú intrigile lxi Meemet-bei, a dokretată destit
irea sa mi rundsirea la domnie a sngi Vladislaš Vods, ka
re se afla la Knstantinonole netrekúndă de mai moltě timuš.

DOMNULU XXVI.

Vladislaŭ Vodă.

Ayesta, doni qe a venită de la Konstantinonole, boeriſ

D. Cbr. ui Banglš Kraiovež, ko tóte kú mai nainte avea; de
Dupe chro- kogetě sú n8-lš irimeasks, temánd8 -se ka ng ksm
nic. locale .
va sh - mi nérzı nrivilegiorile, dar de o kamdatí s'aš
nrefikstě kb - 1š nrimeskš k8 bækyrie, ini að venitě ko togii
86 i se'nkine . BanglĚ Ilurvs, viindš kg gng nomorš de os
tami alewi, i-a lösată afarú de oratuš, mi elš a intratš ng
mai kr boierii. Domnslě urimindš mi vb26nds kindlg mi
nortælš seš velš ostumesks, a înzenstě Sb-i zikó în bátae
de jokš ku ng i se piede lți asemine dregstorie ui ku vo
emte a-lă întrebæinga în trebæingele kasei sale, d&as kare a
mi norgngitř ka su se aweze în kasa sa mi sú rundreaskı
Banš ne sně altólš . Dar Bangl8 Ibrys, nes ferindă asemine
ins & ltı, komě a înontatě, a emită afarú din orauiš wi l8unds - mui
ostamii s’a întorsš renede assura lsi Vladislaš. Agesta, ne
avundě deståls artere nentrs ka su se misore, abia a skú
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1, 49

natě kr föga neste Dontre, ui a trekstě la Konstantinonole,

neaiskundě a domni niqi mükar xng aně întregš. Dru a
qeea boerii . að trimisă la IIórtá lui að verðtă de Domnă ea
rúmi ne Rado Vodb . IIórta s’að îndonlektă, mi Rads, ka
rele mai nainte domnise abia xně aně, a venitě ko a doa
domnie.

A doa domnie a lui Radu Vodă de la Afumați.

D8116 sxirea arestxia de a doa ori ne domneskôlš seš

trong, geara s’a b8korată de naye în korsở de we D. Chr.
I
se ani. D806 ayeasta , doi boeri angme Neagg Vor- 152 Dupe3 .chro
nik8 ui Drágang IIostelnikxlš, nrin îngelegere k8 (nice locale .
Vladislaš Vodo de la Konstantinonole , înkingind8 -mi o omti
re, s'að skålată assura lsi Rad8 Vodó . Ayesta , nefiindš ga
ta de bátae, a nlekatě sá fxg6 înpresnú ks fiiolš seš Vladš
la Banx Isrve din Kraiova ; dar la Eniskonia Rîmnikals ,
ngmigii konspiratori i- að ajxnsă ui le- að túétě kanetele la
amandoi, mi anoi -að înmormontată la münastirea Arge
mxlsi.
Rado Vods, mentre a doa órú a domnită mése ani. De
la elő esists xrisove din anii 7034, 7035, 7036 mi 7037.
Elě a zegrávit ; wi mönöstirea Kyrgii de Argenš a sokra
lxi seš , în angl8 1529, kare føsese nezxgrivitá nán'atsnye .

DOMNULU XXVII.

Moise Vodă.

Dxní mórtea lxi Rado Vodt , IIórta a rándrită domně,

foru alegerea boerilorð, ne Moise fielš lgi Vladislaš Þ. Chr.
Vods, karele se afla la Konstantinouole . . 9 chro
AgestalDupe
152 .
komě a venită în gears , a tuétě kanetele lxi Nea- (nice locale .
g8 Vornikxl8 mi lvi Drágang Ilostelnikxlð, s8b kovántă de
rusbonare pentrs syiderea nredeyesorglsi seš, ko tóte ku ei
fåseserų îndemnagi la areasta de tatulš arestxia , Vladislaš
50 ISTORIA DACIEŤ

Vods. Dar nei -l-alui boerỉ, îngrijindåse sú ng nearzá nri

vilegierile gerei, s'aš skålată în mare ngmörš mi dxkundo
se la Konstantinogole, aš fbk8tě Terere la Iórtı ka su le
dea domnă ne Vladě Vodu , kare le s'a wi akordatš.
Moise Vodó, d8011 o domnie abia de xně aně, vázán
d8- se destitratě , a fegită în 8ngaria.
De la elő essist 8ně xrisově din anglě 7038 .

DOMNULU XXVIII.

Vladů Vodă III.

Abia se awezase Vladě Vodu ne troně, mi neste dos

D. Chr. 18ni a venită Moise Vods as8nra 187 kr outire xn
1530.
Dupe Chrouggreasks. Fukundo - se bátólie la Viimeara, Moise
Tierei JVodu fx suisă, iar 8ngerii învinmi mi f &görigi. Dar
dont alš treilea ang de domnie Vladě se înnek't din întám
olare în Dombovillu.
De la Domnolő ayesta essist. dos xrisóve : xnxlă din
anglở 7039 ui anslă din 7040.

DOMNULU XXIX .

Vintilă Vodă de la Slatina.

Înnekund8- se Vladě Vodb, boerii aš alesš Domnă ne

D. Chr. Vintils Vodó de la Slatina. Agestš Domnš s’a arb
1533.
tatě fórte asnr8 mi vórsátoris de sănge, köyi a 8
qisš melyi boerî. Dar ne la alš treilea ang alš domniei sa
la , mergundă la Kraiova, mi emindă într'o zi la vundtóre
kr boerii în abryile de s8s8 a nbru8lxi Jiis, se n8sese la
vorby ko instromentele rústugei sale ka sú mai omóre o
seamú de boerñ. Dar boerii, nenstundě să mai sefere krg
zimele sale, aš gasitě okasione a - lš nemeri ui a- lš suide de
malorile Jiislsi.
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 51

Ayestě Domně a zidită mi mánóstirea, kare se keams

Vintils Vods .

DOMNULU XXX .

Petru Vodă I, numită și Radu Paisie Bassarabů .

Dxný syiderea lời Vintils Vodb , viind ; boerii la Kör

tea de Argemš, að alesš Domnš ne starigelő munt- D. Chr.
stirei , arximandritel: Iaisie , ka bărbatš kg minte mi Din vechile
chronice
de familie însemnatt , skimbund8 - i ngmele nelš ko- locale.
18gbreskš mi ngmindr- lš Rads. Aresta, komě a luată fru
nele governdlxi, a deskunbinatě ne bang Toma de la Kra
ſova mi ne marele Logotátě Vlaiks, ka revolgyionari mi
terberátori. N'a trekstě înst måltě mi nimte boerị fagari
în Transilvania din zilele lsi Moise Vodu , anxme Stroe , Ma
noli ji Mixalgea , alegándă Domně ne xně Laſotě Bassa
rabě , aš venitš kg óste de Sngxri Xaidoyi assnra lxi Rado
Vodt . Deri fokund8 -se bütálie, Lařotě Vodu a învins8 mi
a konrinsă Turgoviuitea, iar Rado Vodă îmnregnú kr boe
riť að fægitš la Nikonole, ende, adxnăndă mai molto omtire
tsryeask) , neste dou loni a venitš asvura lxi Laiotš Voda,
mi dúnd8 -i rusbois la Fontana Liganglsi în jsdegslě Dom
boviyei, l'a învinsă mi l'a riisš îngresnú ks boerii sei Stroe,
Manoli wi Mixaluea .
0 kroniky mai no8h a Derei Monteneuti zive ku a
gestě Domně a domnită rně aně , donú kare arð fi domnitš
xně lletr8 Vods uénte ani ; ui snre dovadı ad8ye dintiyele
ministirei Misla, kare zikš ku ngmitgl8 Iletr8 Vodu a zi
dită monástirea areasta înnrerni k8 figlě seš Marko la a
n8lă 1537 . Asemenea mi la Mitrouolia Türgoviutei este
skrisš, ku ayeasta rmrindš negata de la Neag8 Vodh , s'a
terminatě s8b lletr8 Vods wi fiislš seš Marko la anglě 1538.
Dar altı kroniko mai veke, ziqe ku Rads Vodí a domnitš
gini ani ; ks els era boeris, ºnserat8 mi se namea IIetro,
mi ku dgnú moartea sogiei sale kológúrindo- se la mönöstirea
Argew8lsi s'a ngmită Iaisie , aj8ugundš mi egemenš alš
 52 ISTORJA DACIEŤ

monastireỉ ka xnxl8 ue se trugea din familia strúlogith a

ktitorilorð Bassarabi, ui era nenotě 181 Miryea Vods. Iar
despre altă Iletr8 Vods , nimiki ng se vede niyi în rna din
kron qele mele veki ale nerei Montenenti. Din areasta dar
se vede ku ayestě letrô era mui Iletry Vody wi Ilaisie , ui
Rads , wi ktitorð alš monástire Misla ini terminátoris alš
Mitronoliei din Turgovinte, kuyi enitetslå de Rads i s'a a
dogat8 nămai ka Ironsme. D808 ye a domnitš ginyi ani
wi küte-va luni, ko drentate mi nare, IIórta kibmund8-18 l'a
destitxat ; ui l'a essilată la Eginetě, xnde a mi misritē .

DOMNULU XXXI .

Radu Vodă VIII, fiiulŭ lui Radu de la Afumați.

Ayesta, viindš de la Konstanttnonole, d8nı yererea bo

D. Chr. erilor; la domnia gerei, dxnú treyere de xně aně,
1541.
Dupe chro að îngengtě a treze de neste Dontre Torviſ în geara
nice locale. Monteneaskı s8b felýsrite preteste , (xnii zikš ks d8
Ná norynka sekretó a lorgei ) mi okonándå netágile Bruila,
Torng uri Giorgis, le - að smelt; de sob stúllanirea Domni
lorð yerei. Rady Vodı, nenotándo-se ongne, din kaysa in
trigilorð boerilorð, s’a nlekat; wi förú de voe a se destur
gi konrinsælš ngmitelorð petugi mi sú rómee de viitorš s8b
stъпъnirea imlerislui Otomanї. Къ se stъпъneas aчeste чe
tugi núnú atonge de kütre domni, este sně adevărš netiga
drită : ayeasta se vede kỉară dintr’sně xrisově alš nxmitolri
domně qe este în eniskouia Bązu8lxỉ, karele zige ko age
sta durgente jodegolő Bruilei Eniskoniei Bxzb8lxi; în arestă
xrisově se arató wi ngmele boerilor; de atsnye, marele Bang
alš Kraiovei Teodosie mi marele Vornikở Kóds, kari að de
slúrgită înkxnjxrurile neturilorš mi að 11888 netrele xotars 1 .

1 Lórta Otomans de de m&lt avea okii ne yetupile aneste, nii astă datı ,
din kassa intrigilorð boerenti mi a slúbiyixnei domnenti , mi-a îmolinit
skondl8 . Atonge Torgii okolánd; yetatea Bruilei k8 o mare narte de
lok8 împrej8r8 , rea - l - altı qarte de jodegě s'a linitě kütre jødey8lt d
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 53

D8nb o domnie de natr8 ani, Rado Vodo se destitsi, nrin

konlskrarea lsi Mircea . De la elš se guseskỏ xrisove din
anii 7050, 7051, 7052 mi 7053 .

DOMNULU XXXII.

Mircea Vodă II.

Ayesta era fiĩală 181 Mixnea Vodó Drayi. Kom a ve

nită de la Konstantinonole ko domnia , neste dogs D. Chr.
1545 .
sъпътърі ай ячisй пе Kodъ Vornikslї, пе frаtеlеkpape
nicelechro
lo
seš Komisåls , ne Drag8 Stolnike, ne Stroe Sosta- 1 cale.
ri8lš, ne Vintilo Kuminariolă , mi ne alyi målgi boſerị, ne
kari mai întóì l-a kingitě ko diverse kasne ka su le ſea a
verile , mi anoi le - a thétě kanetele . Külli-va din boieri að
skónată în Transilvania, mi akolo, adonund8 - mhì omitire 8n
gereaskı, neste doi ani aš intratš ne la IIraxova în geara
Monteneaskı , mi býtándo -se k8 Mirgea Vodó la sat8l; Ile
riurii, dựrit molts výrsare de sănge din amándo85 nbrgile,
a învinsš Mirgea Vodo . Îa agea botolie a közstě Xdrimtea
marele Vistieris wi Teodosie marele Banš . Boerii rebeli aš
fagită earbui în Transilvania, aš nrokỹematě Domnš ne xnx
Rado ngmitě Iliamko , mi lxundő ajstoris de ointiri Engg
remti aš intrată earúmi în gearb . Atonge botándo -se la satslē
Münerti ko destålı vursare de sange, în fine a învinsă Rado
Iliamk8 Vodu, iar Mircea a skónată la retatea Giorgio :
Ayesta a domnitě yinyi ani ; de la elš essistú xrisove
din aniỉ 7054, 7055, 7056 , 7359 mi 7060.

DOMNULU XXXIIJ.

Radu Vodă IX Iliaşiu.

D8nu föga lxi Miryea Vods, Rad8, în regnú kr boeriſ

Slam8 - Rimpik8. Asemine ok8nundě Giorgirl8 wi Törngli , jxdeg8l8 s'aš

mikworată fórte.
64 ISTORIA DACIEŤ

D. Chr. fogari að 1888 stállónire ne gearb. Dar Mircea Vo

Dupe chro- dı , adanındě outir Töryemti, kiemundo totš o dats
nicele lo
cale . Jîn ajstorið mi ne Xanglš Krumelxi, aš venitě as8nra
181 Rad8 Vodb, mi nrinzond8-1ě l'a xyiso . Elě domnise a
bỉa xně ang ; ar boierii, nartisanii sei, að fægitš earbui în
Transilvania.

A doua domnie a lui Mircea Vodă .

Dupe Chr. Miryea Vodă , domnindě nentr8 a doa óró în na

1551.
Dupe chro - qe trei ani, se destitxu foro nigi xně kövöntő de kb
nicele lo
cale. tre IIórtú ; d8nu kare s'a dosš la Konstantinonole .

DOMNULU XXXIV .

Pătraşcu Vodă celů bună .

D8nu destitsirea lxi Mirgea Vods, IIórta, donú qererea

D. Chr. boerilorð, a trimisš Domnš ne Ilutamko Vodú yelő
Dupe
nicelechro-
lo bong, karele se afla la Konstantinonole agentă re
cale . nrezentată din nartea yerež. Ayesta a fostě tató a
trei domni: Stefaně Vodu II, Aleksandrs Vodu III wi Mixai
Vodi Viteaz8lš. În anglő alš treilea aló domniei sale, dånt
norgnkó îmubroteasks, s'aš dost în Transilvania ka sú in
staleze ne regina Elisabeta, sağ Isabela, în stúdónirea aye
steľ urovingiſ. D8nú mórtea regelsi #ngariei Ioanne Zano
lia, sað Sigismondě , 8ngaria venise sb stbrunirea lɛi Fer
dinandš I arxid8yele Agstrieſ, iar Transilvania rumusese do
IIb testamentē reginei Isabelei sowieỉ lxi Zanolia, kare era
fiſkú regelri IIolonie Zigmondš ; dar Zanolia, din karsa ne
îngelegerei de avea ko arxidxuele Ferdinandě, mnú sú vie
fižolo sogiei sale în várstí , lisase enitronš ne Soltaně Spler
maně, karele din karsa ayeasta avrse maĩ målte bútálii kr
Nemgii. Dar Ferdinandš isbotise a îndenleka ne Isabela ka
86-1 lage lxi Tracsilvania, ui ea sú ueazú mi su se lini
Diteaskó în dokatělě Silesieſ, kari i-lỏ dase.
 PARTEA IV . EPOCA iv. CAPŬ 1. 55

Dar Soltaně Såleimaně okolündă mai ne rrmó mare

narte din ångaria, a norvnyitó Domn8lvi yörei Montenemti
sú intre în Transilvania wi să restaðreze ne Isabela în dom
nia ei . Atsnye Istramky Voda , intrando mi okrnándě Klag
semborg8lš , saš Klasdionole, a trimisă soli la Leonoldš , ( Li- .
ovš, sağ Lembergš) noftindă ne Isabela de akolo, unde ne
trerea înnrexnú kg fižolš eỉ , (ure karele Ongøriĩ l'aš ngmitš
Stefang.) Donú ye a venită regina, mi a amezato la Klar
dionole, s'a întornată în gearb , mi a merită în alš natrålea
aně alš domniei 1 .
De la atestă Domnš essistú xrisóve din anii 7063,
7064 wi 7066 .

A treia domnie a lui Mircea Vodă II.

D8lb mórtea löi IIxtramuky Vodí , IIórta a trimisă

Domns earъші пе Mirчea Vodъ . Ачеаstа kаmѕ a ve D.1558. Chr.
nitě la Domnie, a trimisš resnsnsš boerilor; emi- Dupe
nicelechro
lo
graži din Transilvania , ka su se întórkó în matrial cole.
lorð, nromiigando-le ko järúminte amnistie totals . Boerii se
înkrezxru Domnxlsì, karele le fikr bånú nriimire, kg tóte
kú în spfletölš seš nstrea mlangrị komolite . Aflund8 - se ear
na la Bšksremti, Domnělš a morgngitš su se fakı adonare
de boeri mi de klerigi nentry ka st . kibzxeaskó óre -kare
moskry generalb. În zioa de 3 Martie, Stăniky Vornikg ini

1 La biografia arestăi Domně, astori8l8 are köteva erori sað neajongerị,

10 N8 surne alš kai filo este este Istramk8 ; Winkai dovedemte
ku elő a fostě fii8 18Ť Rady Vodu Ilaisie .
2.lé. Ko la espedizionea fbk8tó în Transilvania a loatě narte mi
Domnxl8 Moldovei Aleksandrs Lundmneang k8 12000 ostawi, künd8 Ilb
traoke lease ngmai 8000 ỏmeni.
3- lé. Înaintea reginež, la Lembergð, að fostě trimisg sol8 Vornik8l8
Sokolő, karele mai ne grmó ar fi otrávitě n6 Ilstramky Vodo, ko skonš
ka si se fakt elă domně.
4-lé. К. Пъtramka Vodъ а ауѕtѕ dоi fії ; пе Пеtra Чеrvel8 ші пе
Mixai Viteaz818 . Irin xrmare ng utir de unde skote ne Stefang II m
ne Alessandr8 III.
(Nota Tradsko torišlsk).
56 ISTORIA DACIEI

kr toyi gei - l-alyi boerî din emigrayi, doi eniskoui, togi e

gsmenii, arximandriyii ui o melyime de kul8góri se adona
ro la nalată . Atrnie de odată intrarý sbiriĩ tiran8lxi k8 Sb
biile góle.'ni að mbyelatě ne toyi mari ni miui, vinovagi
mi dievinovagi, fóru deosebire !. Miryea Vodo danú ayeasta
à mlekatě a svira lsi Stefaně Tomma Domn8l Moldovei, ko
skonš ka sb ja mi tronšíř Moldovei . Stefang 1- a emită înainte
k8 omtirile re avea la îndemını , mi dund8 - i rusbois , d8116 0
bútálie sangerósb. ne malorile Milkov8lxi, la învinsš kr to
tölč. Miriea, doit asemine katastrofá, se întorse, mi ng turzið
mori. În intervalslē ayesta, Mirxea nxmai xně aně a domnitě .
Mgrindă, se înmormántó în biserika Kärtea veke, kare fs
sesę zidité de donsslgº.

DOMNULU . XXXV .

Petru Vodă Il Schiopulă , numită și Petrutiu, înpreună

cu mumă- sa Kiarina.

Dønn tregerea din viagı a lxi Mirtea Vodó, að rú

D. Chr.
1562. masă la moutenirea domniei fiislě seř Iletrs înare
Dupe:chro
nologia 85 k3 mxmu - sa Dómna Riarina, saš Kiajna. IIg
locală şi
Serbă. ginĨ boeri ne aš fostě skunatě kg toga neste Kar
nagi, komě.aði agzitě . desnre areasta, aš venită din Ardealš
ko óste mi,bütünd8-se la satslē Románeniti ko boierii lại

1 Dont Engelt, n8 tòyi boierii. emigrayi s'a întorsở în gearb , yi o seams

s'aš dosổ la Konstantinonole 'st years sekxritate în kontra krözimelor ;
187 Miryea. Soltanglë inss i -a argnkată în mare. Se mai însemnézy ko
sbirii kari að fókötő mbyelxlx ayela: înfrik owato , erað Torri; kóyi Miryea
Vodu se vede kt avea o gardé de Törgi ntimigi.
(Nota Tradskotorislsi).
2 La enisodpl8 bátálie lxi Miryea kg Stefang Tomua, astorixlţ de siggrð
ku se înwealt. Mai intsi kó în Moldova, de timn8l8 187 Mirzea, era
Downð Aleksandro Lónomneang ; mi Tomma, kare donú kronologia dom
nilorg Moldovei skrist de Fotino, aš domnită la 1564, adiko k8 mése
Lanī dgnú mórtea'lsĩ Mirgea. Ile lungs aneste, IIIinkai, karele a xrms
ritš tojji istorinii ne að skrisš despre Romári, n8 signe nimika despre
ageastă bátálie . (Nola Tradskotorislsi ).
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŮ I. 57

Miriea Vodb, 1- að învinsă . Avemtïa að skónată la Givrgi8

mi s'aš înkisš, ſar Dómna k8 fiýslš ei Iletr8 að trekstě la
Romyřsks, de ande , kunstundř n8tere teryeaskı, s'aš întorsă
mi s'aš bütötš ko boieriſ emigraji la Ilerbönemtĩ. Emigra
pii asti datu færu învinui: Badea Klägerislě mi alyi boeri
for xyinì, iar yei mai mälgi að skunată kx fåga. Dómna
k8 Iletrx Vodo dxud ayeasta s'aš întorsă în Båkåreuti.
Dar n'a trek & tš o sántómánd, mi alyiĩ din božeriſ emi
gragì, avándě în fronte ne Stónikó Bengea, Matei Moge, Ra
ds Logofbts mi Volkang , að venită de neste Oltě kg outire;
dar Iletro Vodb, avundě omtire de ajenst Töryeaskú, le-a
euită înainte la satolš Noeana, mi akolo býtánd8 - se kr în
vermånare, le-a syisš a mxlyime de ómeni mi ſ- a gonitš. A.
tonge að venită lxi lletr8 Vodo de la Konstatinonole mi sem
nele Domniež, kare le-a adosš Marele Logofutó Stefaně, run
dsită de Tlórtó a- fi mi enitroně dbnb va veni în Vursto.
Atsnye s'a mai muritě mi tribstolš qe se da la Mórtá, mai
adbogʻundo - se ķ8 yinyi miſ galbenž. Dån o domnie de 9
ani mi köteva lånỉ, Iletry Vodí se destitxu de kútre llórtó
mi se essilt dinkolo de Marea Neagrú în Asia înnrednú kg
maiku -sa, kare a mi merită akolo . Mai turzið, kunstundě
ertare, se dose la Konstantinonole . Iar la Domnie , dxum ve
rerea boerilorð, se rundsi' fratele seš , Aleksandrs Vods .
De la acestě Domnă essisté xrisove din anii 7069,
7070, 7071 , 7072, 7073, 7074, 7075 ui 7076 .

DOMNUL XXXVI .

Alessandru Vodă ll.

Ayesta, komš s'a rändrită Domně, a skrisš boerilorð

emigrayi în Transilvania sú se întórkó în patria lor ( D. Chr.
aromigund8 -le amnistio totalt. Boeriſ, înkrezánd8 -se Dupe chro
s'aš întorsă la B8kgreuiti, s'aš înkinatě domn8lxì mil locale.
að fostă în naye. Dar neste dou lånỉ, Alesandro Vodó a 8
vist snsnrezeye boerỉ mari; ne Rado Logofbts de la Drugo
58 ISTORIA DACIEŤ

etuti, ne Mixvill de la Búdeuti, fiỉslě vornikxlxi 8driute,

ne Todorð Brkobš, ne Vladš Kani, nellstramky, ne Ka
lott, ne Staně filslě lxi Drugglesk8 de la Boldeuti, ne Ra
do fii8lě vornikxlçi Sokolő , mi ne alıii din boerii mai mici.
Ile la alš uingelea ang alš domniei lxỉ, kuittándă fra
tele seð lletrs domnia Moldovei, mi trekúndě urin yeara
Mänteneaskı , 1 - a euită Alessandrs Vodă înainte la satrlő Ko
llbieniſ, vnde aš wezstă înarexnú la mask ui s'aš veselitě .
Dar fiindő ki kx köteva zile mai nainte Stefaně Vodo a
fostă trimisă resurnsở boeriloră din Moldova ka sú vie la
Fokmani si- lš urimeaskı, a nlekatš Vornikxlš Dombravú
ko togi boerii domniei wi ko oste de ajonsở, ni sosindă la
Fokwanț aš trekstě înainte sob k8vántě kú vorš să îrimea
skú ne Doinn ;; dar anroniindo - se de Koubyenì mi gýsindă
ne amandoi domniſ în veselie, aš kuz8tă de odati asonra
lorð mi le -aš ruist o målgime de ómeni. * Ile Iletro l'aš go
nitř nunt la Brzila, onde aš skunată în metatea torgeasks;
ĩar Alesandrs Vodí að skónatš la oramelo de Flori în jg
dezolš lalomiyei. Întorkúnd8 - se anoï la Fokwanî, Moldove
nii að alesš domně ne sně boieris angme Ionauk8. Ayesta
atsnye a trimisă în yeara Monteneaskú Domně ne xně Mol
doveaně ansme Vintilt Vorniks, karele , însogită de outire
ngmerést , a intrată în B8kxremti. ' Dar Alessandrs Vodă , în
nrernú ko boerii sei Dragomirš Vornikälš, Mitrea komis8lă,
Brado laxarnikxlš , ui Ioanš Ilurkólabælš , adonunds outire
að mersš asonra lsi Vintilu Vornik8lš Moldoveanglő, mi don
dx'i rusbois l'a învinsă mi l'a reiss ; iar ne boerii Moldoveni
rusinind8'i, s'a restatorniyitě ne tronglě domniei. Ачesti
Domně a skosở o dare qe se nomea Oaea- seaks .
D8011 o domnie de ontě ani ni kõteva läni ! , Alesan
drų Vodu a merită , lösundě montenitoris ne fiolš seš Mix
nea. Anesta nirefokstš din noš Mónóstirea Rado Vodo

1 Mironě Logofotxlở nône domnia lxi Alessandr8 de nou anì mi o long.

Anonim8l8 Romanesk8 înky zige kú elt s'a fbk8tă Domně în 5168 ;
asemene zige mi Engel8, însemnandě kỉar zioa de 7 maig .
Nota Traducelorğului.
 PARTEA IV . EPOCA IV , CAPŬ 1. 59

din Bąkåreutĩ în analš 1574 ; ui a awezatě o krrie de

Teatru ne dealslg Ilitewtilorð .
De la atestă Domnš esistú dos xrisóve din anii 7077
mi 7079.

DOMNULU XXXVII .

Michnea Vodă II, Turcitulů .

Romsindš mouutenitorix tronxlxi Mixnea fii8l8 lxi Ale

sandrs, a trimişš la Konstantingnole ne marele Vis. D. Chr.
1577.
tieris Mitrea mi 7-að kúh'statě insigniile ( steagxls ) Dupe chro
domniei. Ayesta a skornită în geará o dare karel locale.
se ngmea Güleata. Boerii Mexedingeni, nevoindě a- lg reks
nómte , aš irokỹematš sně altă Domně , angme Rads - Ila
na, asynra kórgia viindř Mixnea Vodó k8 outire mi bb
tindo -se la Krašova , a emită învingstorĩ8 ; nei mai melyi din
boerì aš fostě snimui, iar domnolț alesš a f & gitě la Timilió
ra. Dar dgnt o domnie de mése anț, lórta destitôt die
Mixnea Vodó, mi- lē essilo la Trinole . Ayesta a fokotě mi
monastirea Tstana . De la elg essist . xrisove din anii 7087
7088, 7089, mi 7090.

DOMNULU XXXVIII.

Petru Vodă II Cercelů .

Den yererea boerilorð, s'a rundsitě Domně Iletr8 Vo

di Yergelě 1. Agesta a tbeatě kanetele a trei boerï ( D. Chr.
1583.
mari : alẽ lsi Dragomirš Banglě Kraiovei, alš 18ì Mi- Dupe chro
xailé Vornikolš, mi alš lți Konga Ilaxarnikglő . Elš locale
a skosš mi o dare nogu ni grea ngmité Goutinu , kote

1 Touğ istoriqii de ayestě Metr8 Bodø îlộ ngnð ka al8 IV . Fotino gre
weute, kuyi qel8 I Iletr8 a fostě Rad8 Ilaisie Bassarabě ; yelő alẽ II
Ilatramk8 pelē bånð ; gelg alổ III Tetro IIIkion8 , mi al8 IV-lea Yergelg .
Aiчо astoriuls earъшi greшete zikЪnds k s'a rъndѕitѕ dапъ чеrеrеа
60 ISTORIA DACIEŤ

0 oae din zече : a ziditš mi biserika domneaskı din

Turgovimtea. Dar nenotolš seš Mixnea, fukundo - intrigi
la Konstantinonole , l'a destitratš doni doi ani de domnie ;
d8n6 kare elš înnrernu k8 nartisanii wi ko kasniqii sei s'a
retrasă în Transilvania.

A doua domnie a lui Michnea Vodă, Turcitulů .

Viind; earówi Mixnea Vodó la domnia gerei, a n888

D. Chr. ne gears o målgime de dóri grele : a îndoitš Dej
1535.
Dupe chro- muritolţ , l8undă de la stäni kote doi la zere în
locale. Jlokš de xnxlš ; a 1888 la dare treanta ostamilorð , ng
migi Romiſ, nui o alto dare asonra ºnlågarilorð ngmité Gu
leata, mi altele . Ile lungi ayeste a tbeatš kan8l7 wi Ma
relsi Logofútě Stanyřslē . Boerii, ne mai møtándš soferi a
tite rele , s'aš dxs8 kg nlangeri la IIórtó, druh kare desti
txundo - se s'a dos8 la Konstantinonole . Akolo , temundo- se
ka ng kumva Törzii si-18 omóre , nentr8 ka s5-1 ſea avg
yiile, a ubrusită de bånú voe legea Kremtint mi a îmbră
giuatě ne vea Moametann . Voindš însă a koneri kytru Txrqi
skon8l; pentr8 kare a preferită a- mi skimba kredinga, a
în genotě a sngne ku vede visioni noktårne , în kare însemni
Moametě í vorberute . De areasta Tårzii se bøköra fórte,
ni mai ales8 Seltan818 Marat8 III ng ng ai ko la imbro
kată kx kabaniya sa (adekı xlamida, saš saſna nea de a
dgora), dar a skosš kiarš xangerålē yelő bútøtš ko netre
skomne de la brú8lš seš, mi l'a nosš la bruxlő renegatölçi
nentro ka 86-1š onoreze ; d8nb ayeasta la fókotě ni Ilaws
de Xaleng .
De la atestă Domnă essistú xrisove din anii 7095 ,
7096 , 8097, 7098 mi 7099.

boerilorð. Pertelð era filxl8 18ì Ildtramık8 ; servise mai moltš timně în
armia frantezo, mi doriú mizlogirea regelrī Franyieſ, IIórta destitoj ne
Mixnea mi-18 rondgi ne elš. (Vezi IIinkai pag. 237.)
Nota Traducătoriului,
 PARTEA IV . EPOCA iy. CAPŬ 1. 61

DOMNULU XXXIX .

Stefanů Vodă Il Surdulů .

Destitvindåse Mixnea Vodb, d80b yererea boerilorð s’a

rundsită Stefaně Vodt Sordålš, fii8l8 lgi Tótraukx( D. Chr.
Vodă . De la auesta IIórta a yergtă mare kötime{ Dupe chro
nicele
de bani mia adaos; la tribstolč gerei, nrekomš ve- l lacale.
rose mi de la Domnslở Moldovei Iletr8 Vod' Vodo mkio
axlă. Dar nigì xnoló dil Domnii ayeutia n8 s'a s8n8s8 la
asemine yerere . D8n1 aycasta rustágile mi snýrárile din
partea Torgilorð að înyengtě a se îmmglji, fóru sú nótá
Domn8lă a se I18ne vre o stavil), fiindő kú de natyra sa
era blondš mi liniutitš . De ayeea boerii, Yerundš ne fra
tele seš Alesandro, ne atesta IIórta l'a destitxată , d8nb 0
domnie de rně aně .

DOMNULU XL.

Alesandru Vodă III fliulă lui Pătrascu.

Domnolš atesta, ka wi frateseš, n'a n8t8tš să îmiede

qe neorunddelele Trruilorš, kari din zi în zi se fb- D. Chr.
1592.
yeaš mai s80brátori . Atenye boerii, konsoltándo -se Dups chro
че sú fakt, að trimisă r8gúminte ka sa le deal locale.
Domně ne Mixai Viteaz8lš, karele ne atxnye se afla la
Konstantinouole; d8ns kare Alessandrs Vodi vigi a an8
kată să domneaskı eng ang , ui s'a destitsatě .

DOMNULU XLI.

Michaiu Vodă II Viteazulů .

Mixair Viteaz8lă a fostě fii8l lxi Ilstramk8 )Dupe Chr.

Vodb yelt bonš !. Ile kundě s'a fókst: elš Domně, / 1592.

1 Astfelio afirms kroniyile lokale mi streine; dar xn8 istorikð streině zinu
kj de timp8l8 domniei l8i Ilotrauko Vodb o femee fromósó vád8Vb; a
vand8 la kasa ' da ne gn8 grekš bogat8 , karele era beilikyř8 (ama se n8 •
62 ISTORIA DACIEI

Dupe chro- geara se afla înglodat'ı în nevoỉ : Tvrziñ de ne lungo

nic, locale,, Dentre o înkórkase de datoriſ, fügea neînyetate ne
Moldovene
Polone, Torundgele, wi într8 atá ta se întinseseră în ku tě se
şi Turcesci ) gsteaš sú zideaskt mi Moskele , adiku temulgri
moametane în years .
Mixaiš Vodó mai întăi a trimisă r8gumingi la IIórtó
ka st. fakı sú înceteze asemine neorundsele ; ne vrny, vh
zándš ku n8 kanáti nigì xnš res ltatš , a adonatě ne togi
boerii wi s'aš konsåltatě qe sú faku. Atånue s'a yösitš ko
kale ku nentro ka sú skane peara de tirania Törgilorð , tre
brea să alerge la arme . Dar fiind ; ku nxterile Románilorð

meað ómeniſ kari eraš însbruinagi sb strings oi din Moldova di Veara

Monteneasks entrѕ imръхъціа sryeasks ) s'a 1xbitě kr elð mi a rs
masš grea. Beilikgirl8, avandă a se dove la Konstantinonole, i- a dó
rgitě onð inelă de o setó de galbeni, ui i-a s118s8 kt de va' naute fiis,
kundě va veni în vurstó 86-18 trimiya la Konstantinoniole su karte ne
tatu - seš, wi drentă semně sb - ſ arste inelxl8. Nomita temee a násk8t8
bøeatē, karele kreskundě, s’a linită în servių81š xnxi boeri8 mare, ne
lungs kare în skårtě a uti8tě a se însingi mi a ajxnge la feliyrite dre
gátorii zivile. Dompolš Netr8 Yeryelő, d81) de a tbeatě kan818 18i Do
bromirt Banělě Kraioveſ, a trimisă le Mixař8 lokotenentă alĚ Bbnieř.
Akolo d8kúnd8- se, s’a loyitě vorba kú elð era fii8l8 lxì IIštrauky Vodb;
de ayeasta agzindő Domn8l mi intrundă în felari de bángele, a trimisg
îndată kx xrgie Armsmei de la 18lukurie ka s6-18 adskú uni 86-18 8 .
Tizb . Armámeii, adxkund8-18 în Brkøremti kỉar în zioa sfintelvi Niko
lae , ui trekúndě ne longo biserika ngmit8lxi sfunt; ye se ngmente bi
serika Albъ пе поdѕls Kaliції, Міхаіs s'a rugatü de Armъшей kа ѕъ -і
dea voe só se înkine ; aremtia înd8ulekúnd8 -se, elő intrś în biserik; mi
k8 inimu înfruntó mi k8 okiſ lukrámátori se'r8gś inainte süntei ikóne,
giarend8 kb de -lẽ va skba de nastea kare se afla , va zidi o mb
nástire în ngmele lsi . Dört ayeasta , înfógiwándåse înaintea Domn8l87
mi întrebándo'l8 daka era fii8l8 18i IIštrauks Voda, elő a negatě k8 j8
rámuntě ký niyi este, niyi a vorbită, niyi mtie de onde a emitě aseme
ne vorbe; anoi dondě ui înskrisš în faya Domn8lxi ui a adopýrii bo
erilorð , f8 liberată . IIe xrm) de frik'ı xotbundě sú nlege din years ,
moms- sa ķ-a s11898 sekretolě nauterii sale, mi i-a dată inel8l8 kr kare so
karte ne tatălš seš. Atrnye mergundő la Konstantinonole, a găsită ne
tats - seð în stare n8tinte ii kx inflyingi ne lungs IIórta Otomanz. Ta
tulð seð l'a nri mitě kg b8kgrie, mi kundě boerii din gears að gerst ;
skóterea 181 Alessandro III, a isbotit; nrin agent818 gerei lenakaki,
kare -i era amik ; intimě, sú fakú a-18 gere îi a -1š rándxi Domně.
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1 . 63

ng eraš în stare só se músóre kở ngterea îmbrogiei, Mi

xair Vodó a trimisš soli cui la domniile verine yerandě a
lianga lorð ; Kl8gericlă Rado Børkónesk8 f8 trimisă la Si
gismondo Batori Domnolš Transilvaniei, kare atonge era s8b
sxzeranitatea Iloloniei : iar Stolnikal; Stroe Brzesks la Aa $
ronš Vods. Domnglă Moldovei . Deyi fakund8 -se tratatě de
alianyi între tøstrei Domnii ka su fie kg jerumuntě nede
sobrgigi in tótó întimularea, Batori a trimiső sně korně de
olutire Transilvans s8b kombnd818 181 8rbank Mixailỗ ni a
18i Istvanfi, ſar Aaroně Vodí sně altē kornš sxb komandxlx
Xatmanglsi Moldoveỉ. Ayeste kornårị, xnind8- se k8 omtirile
románewti, aš közötă de odat asynra Txruilorš qe se aflað
în Båköremti mi 1-að syisē ne togi. A gésta a xrmată în zi
oa de 5 Noemvrie 1594. Atsnye s'a ránitš mi Stroe Brze
ska la mъna dreantъ . Dапъ че s'as 8чіѕ5 ші в'ax gonits
togi Tertii din gears , Mixais a trimisă o narte din outire
mi asxnra yetigiĩ Givrg8lxi, ne kare înkongierund'o mi bh
tándo k8 tångrile molte zile , n'aš n8txt'o 18a, fiindë ku se
nrovisiona neîncetatě kg omtire mi kg frodåkte ne la R8
11148kš ne Dgnöre . Såltaně Můradě III , agzindă desnre re
skålarea 18i Mixais Vodu, a trimisă ftrú întorziere ne Fe
ratš Mostafa Ilama kr o melyime de outire wi k8 Alesan
dry Vody III kb 85-18 nse în lok8l8 lxi Mixais . Auemtia,
sosindă la Rowy18ké, aš înrengtě a se pregăti să treakú rieste
Dontre . Mixair Vodt, adonandy - tui tóte nxterile, a nlekatě
kútre D nóre în zioa de 8 Iangarið ; dar sosindă la satelš
IletriurglĚ xnde se nregătea sú treakı Donbrea ka sa batı ne
Mostafa Iaua kịar în yara sa, a l& atě mtire ku owtirea To
tóraskı de la Krîmě a intratš în years ne la Galagị mi a în
menstě a greda wi a robi. Atonte s'a întorsă din drömulg
Dondrii mi mi- a amezatě tabora la satxlě Xxlibemtii ; de a
kolo a trimisš, ka avangardó, 8nð korng de outire aleass
s8b komandxlở lxi Rado Brzesk8, a fratelsì seš Ireda Stol.
nikolš , a stolnik8lsi Stroe, mi a lxi Rads Kalofiresk8 . Are
mtia, întolnindsse ks avan - garda Tstarilorš la satslē IIxti
neii, að közstě asxnra ei kg førie mi aš nimiuit'o ko totolo,
fokundě mi o mxlyime de nrisonieri.
64 ISTORIA DACIBI

Xanxlč Krımxlxì, karele era snită kx Feratě Mostata

Ilawa, a trimist xně altă korniš de outire mai mare s8b ko
mundolš nenotolri seš , kare , înaintándo- se unu la satrlő
Stönentiſ, s'aš întálnitě ko tabora Bozentilorð. Ayeutia a
tonye îſ nriimiru ko tóte n8terile lorð, mi isbotiró a sføri
ma tótó målqimea Tatarilorš mi a deskunugina kiarš ne ne
notolš Xanxlxi. În intervalslå anesta Mxstafa Ilama ks Xa
n8lš mi kx Alessandrs Vodu trekåseru Donárea wi töbörb
será la satölă Illerböneutii. Mixaſg a trimisš ons altă kornő
de outire sæb komanda lgi Mixaltea Banglš Kraiovei, kare
a strikată mare iarte din omtirea tørgeaskt. Însuldimon
tündo -se Mostofa Iaua de nxterile Románilorš, a trekstě D8
ndrea înduratš la Rxsyjski , xnde Xaneiš Króm8lxi, agzindš
de sforumarea omtirei sale , s'a desilurgit ; de Mostafa Ilama
mi s'a întornată la ale sale . La 21 Iangarið a anglsi 1595,
Mixai Vodú treye Dsnórea, kalks outirea inemiku, o sfóra
mъ 2, шi Mustafa Паша ks Alessandrs Vodъ ilgi kat skъпа
rea în f8gb. Dålib ye a arsš Rosy18krlč , Mixais Vodi de
starte oiutirea sa : onarte s8b banglở Mixalqea o trimite a
sonra Silistrei, uii o altă parte sdb marele Surstaric IIreda
asara Xъrsovei. Ачеѕtе dоъ чеtъці, ѕаfеrіndѕ ѕоrtа R8ѕчі8
kаlѕі, Міхаіs Vodъ, dапъ че a jefsits marginele Tarчешti
desnre Donrre s'a întorsă trismfrtori8 în Båkeremti la ska
xnolš seš . Atenye, sonbrando - se ne komandauii Transilvani
8rbaně mi Istfanvi, i - a trimisš înano la Batori, karele a tri
misš în lokols loră te Kelerð Benda . Ile ayesta , innregns
k8 Banglă Manta, Mixair Vodó 1-a trimisš asonra yetugei
Brbila, kare înku se yinea, mui trekundě s8b sabie o målgi
me de Turчі, ай ѕurat'о пъпъ la temelii .
Sigismsdě Batori, vuzundě s8kyesele lxi Mixais în fo
lossl8 kretinotter, a internet8 a- l % invidia li a kegeta
komě sn - 1ě îmgedige mi komě sú fakó ka su-lở xmileasks wi
S5-18 s8I8e ordinelorõ sale . Misala Vods 1- a inueles8 sko
n8l; wi ko tóte ku ară fi a8t8tě sb- tu rösbåne, îns , anre
yxindš îmurejärvrile timu8lxi mi interesele gerei, a sokotită
sú suikxleze timn8l7 . De areea a trimisă la elő ne Mitropo
litölt Eftimi, îngerxný ko doi din eniskoni, ko Vornikxlš Mi
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ I. 65

trea,ko Logofotolš Isarš, k8 Vorniko Dimitrie, ko Rado

Brzesk8 mi algi boerĩ, ka sú-i înkine geara , k8 ayeasta ka
Mixail Vodo su fie lokotenent8lš seň. Batori ariimind; am
bassada ko b8kxrie, s'a arutatš prea målysmitě, mi a run
drită doi- sare - zege din boeri ka enitronì kurmxitori ai Dom
niei, ui 880181 ordinelorð sale.
În timnxlš ayesta Arons Vods , d806 alianna kare kon
traktase ko Mixail Vodó, ne de o narte i a trimisă outiri
în Lleara Mønteneaskı s8b Andriem; Ilerj8, i -ar ne de alta
se bátea neîngetatě mi ko burbugie kr Kazanš Girei Xa
n8lš Króm8lxi. Dar inemiyii se l'aš intrigatš kútre Batori
k8 nbra kú voeute su se sneaskú kg Torniſ, în kontra loi ;
d8nh kare Batori a trimisă förú de veste în Moldova yně
korně de omtire, kare sårnrizánd8-lě, l'a rádikată înnrernú ko
Dómna, ui ko tótı kasa sa, cui l'aš - 11888 la înkisóre; totě
odatú gyizóndš molyî din boerž, a ngmită Domně ne Ivaně,
karele era Agy alš lxi Aroně Vodb. Agestea arzindo-le
Mixais Vods, s'a întristatě fórte.
Între aveste msrindo Saltan Mgrad/ III, fii & lš seš Me
emet8 III, Swindl -se ne tron8, a ales8 e Sinan8 IIama Se
raskerxlš mi k8 mai målgi algi Ilami, wi i-a trimisă asgara
lxi Mixais Vods, ko o outire de 80 mii ómeni '. Agentia,
trekúnd8 Donárea ne la Rosyi8kš, ax táborită la satělě Ks
logúreniſ, în jodegalš Vlamkuſ, de onde aš îngenstě a arıda
latgrile. Mixais Vods, karele înutiingase ne Batori mi ne
Domn8lă Moldovei desure venirea Tåruilorð, vázándš ku a
jstorgl8 de la auemtia n8 mai sosemte, a adonată owtirea ku
tá o avea ni kutú a ma 18t8tě rekrsta, mi la 13 Argåstě
1595 le-a emită înainte la Vadelě Kulogtrenilorð, ne ri8l8
Neajlov8 . Akolo înyingönd8-se o botólie înfrikoinatı, kare
a ginštă de dimineaga nání seara , Mixaĩ Vodi a arstatě
fante de enš eroismš estraordinaris ; vórsarea de sănge a
fostă atita de mare, în kitš ana ubru8lxì kærgea amesteka
t : kr . Sünge .

Yei mai molyi istoriyi sn8n8 ks omtirea tvryeaskó era de 180 de mii ;
ng notě krede de kötő o grewalt de tinari8 saš o skönare din vedere
în testolš astorixl8i. ( Tradskotorisli.)
66 ISTORIA DACIEŤ

Atance Sinanї Паша, үъzъnd8 kb n8 поtе оrопъші

mi ku trebția si se întórkú kg rgmine, a adonată nre togi
Ilaui mi generaliỉ de ssb dansxlš, mi le - a fókstě kvintă
kъ пе а dosa zi sъ se fakъ bvtъlie generalъ, kа otъгъre kъ
sað sú învingú sað sá se narzí mi elg. Mixais Vods ase
menea, aflund8 de otururea Torgilorð, a adxnatě nre toui bo
erii mi kunitanii sei, mi konsaltando - se, a mlekat; elš zelo
din tõi asgnra inemigilorš kr tótt outirea sa ; faria sa a
fostě ama de mare, în kútě zele dintáī8 wirxri tsryemtỉ le- a
sforumatš kr totålš , riizundě kg însequi muna sa kiarš nre
Viteaz8l ; Karimanš Ilawa. ları Románii, lxntándo - se k8 xně
eroismš neas munatě , ryideaš ne Tory ka ure vrúbii, saš
îi înekað în norois, are kundě onii din ei se înekað singøri
în ubráð . Sinanš lama, Vázándě atsta strikárixne în ar
mata sa, a nörtsitě kumngl; de bétae ui s'a retrasă kx rg
mine ; iarú Mixais Vodu a dobanditš o molgime de tăngri,
stindarde mi urovizioni de resbelő . Mixais kg tóte aste , Vá
zándě ngijinătatea owtirei sale , întărzierea ajøtórelorð me a
utenta de la aliaqi sú , mi mslgimea inemigilorš kare din
zi în zi se înmldgeaš kg owtiri nrósnete , neste nónte, d8nú
învingerea atesta, að fókstě konsiliš ks boerii seĩ, mi a gb
sitš ko kale su se retrags unt - i vorš sosi ajstórele . Ama
dará s'aš trasš kntre lokxrile de sesš din jodey8l8 IIraxo
vei, trimijındě ure Dumna ui nre fiiclă seš în Transilvania .
Sinanй Паша, а dosa zi vъzyndi mlekarea Romъnilorъ ші
aflındě k'ı eraš 118gini, a nrinsă la inimú mi merg'undě în
nainte a angkatš fóró ongnere, Torgovimtea trimiijındă totě
d'odatú mi o narte din outire , kare a okrnatš Bxkgreutii
mi a fókstě întăritări de siggranit, anoi s'a întinsă neste
totї пътъntslї цеrеі..
Mixair n8 în teta kr tóte acestea a lovi în tote zilele
tabora yea mare a inemirilorð . Întriona din zile, Románii
trúgundě nre Tory kg înwelsyigne într'sně lokš xmedosš iui
bultosš, s'aš renczitě asgnru - le kr fyrie, aš tăiată o målgime,
að lsată mi iatro tonåri kx köteva stindarde . În înkxıkt
tsra aчeea, Sinanї Паша , khstъnd& a imnedika пre Tarчі
de la f8gb, wi bútándě nre målgi kų ton8z8lš, a közstă de
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ I. 67

ne kalð în norois , în kötě k8 mare greš l'að skosš yeỉ qe

eraš nre lungs donsolē, dar în kuderea areva Lai - að gerdstš
doi dingi. ? Atrnyi, böngid de trúdare nre Alessandrs Vo
d . III, karele se afla în tabăra tørrésku ka rundgitě nentr8
domnia yereỉ, l'a siibnzgratě kịarð în vewmintele dompeuti,
kx kare se îmbráka la zile marì.
Mixais, retrágándo - se iarúmi la mengi, a trimisă de a
kolo ſarswi mtire la aliagi ka sú grúbeaskı a-i trimite a
jstore. Sigismondě Batori, ky tóte ku se kongnase kịarš a
tänye kg sora înnoratălți Axstriei, a járásitš nlbgerile non
gjei mi s'a otörîtš sú nleve în ajstorixlč kremtinilorð. Lr
undě ko sine 2000 de kalórejî, 32000 de infanterie mi 54
de tångrĩ, a venitš mi s'a snitě kx outirea lsi Mixais , kare
ng ngmbra mai moltă de 8000 ómeni. În intervalsló aye
sta Stefaně Vodu, domn8lă Moldovei, a nlekatě mi elš kg
omtirea sa în ajistor8l8 lxi Mixais, trekúndă în Leara Mon
teneaskt grin Transilvania ; kr tóte kú, nire kundě elš se
xnea ko aliagii , Ieremia Movily k8 ountiri IIolone okrna tro
n8l seě în Iami.
Tåstre Domnii snindo -se , aš nlekatě asxnra Torgilorð
innregns la 7 Oktomo , a an8l8i 1596. Targii, a8zind8 kb
vine atáta agtere as8nra lorð, n’aš av8tě kdragiolă a sta ne
lokš : Sinanš Ilawa, lussundš ne Ali - Lama ko o parte din
outire ka su Iltzeaskı Türgovimtea, s'a trasš k8 yeea-l-altó
omtire la Brkgreuti. Aliagjiž, viindš mai întăi la Túrgovi
wte, s'aš 118s8 a o bate , ini dgn mai målte nóvulirî în fine
að lsat'o ko armelo în món), nrinzandở kịarš ne Ali - Ilama,
nre kare l'aš trimisš la Klxjš. Aceastú intire a înfrikomată
ne Sinan - Ilama, mi l'aš fokstě sú Obróseaskt runede Bxk8
remtii ka să se retragu în vetatea Giorgixlxì; iar ne kale
întámolándo - se sá se strive rótele de la köteva trngrị, le-a
1ъsatї пе къmn8.
Aliagii, vázándě fåga lxi Sinan - IIaua, s'aš 1888 a- 18

1 Nemgritorixlš N. Bólyesk8, kare a deskris; enisodglő ayesta k8 mörts

riele mai moltor ; agtorņ, snxne ký bátólia asta s'a întámnlatě totě la Ku
18gъreni, fari nа dапъ че Tarчії аѕ lsats Тъrgoviштеа шi Bakurеѕчії..
*
68 I STORIA DACIEI

8rmári: dar fiindở ký qea mai mare narte din outire treko
se Densrea la Restirkš , ei að kúz8tě as8nra gardei din 8r
mi, kare era de vre o 15 mii ómeni ni kare transnorta ja
forile din gears wi nrovisionile outirei, mi i- að tókötš o
strikátirne nedeskrintibils ; kuii, strikund8 - le nodolă desnre
Dentre , unii kudeaš s8b sabiile kremtinilorš , iar alıyii de
snerayř se arxnkað ka orbii în flsvis de se înekaš. Astfelis
s'aš nerdstě k8 totală 16 miĩ Tôryſ, s'aš nrinsă mése mig de
kare k8 provisioni, mai tóte tongrile, mi s'aš liberată vrlo
yingi mii de kreutini nrisonierî. . D8nu ayeasta, s'a dată
eng assaltă generală retugei Giorg8l8i, kare s’a mi lsatě ,
trekúnd8- se sob sabie 1400 de Torri, kari o názeag. Aton
he Batori , vázándš mi rekonoskundš eroismelš ui genisl8
lxi Mixais Vodu, i-a fókstě kongesigne de drentsrile de 88 .
veranitate ue-mi însguise asgnra Lerei Montenenti, ui s'a
întorsă în geara sa. Asemine mi Stefang Vods, nriimindo
moliyamirile lxi Mixair Vods, s'a întorsš în Moldova.
În ayésta bütálie, Mangstirea lţi Rado Vodó din B8
kаrешti, пе kare Sinan-Daшa ofъkѕѕе magazinї de пъfъ
rie, 18undě fokš, s'a fórumatš núnú în temelii.
Dar dønt alekarea aliaţilorð, Mixair Vodă n'a rămasă
în nel8krare . lle o narte a trimisš ne Aga Farkamš ' k8 o
parte din ojatirea románeaskú la Vidině , iar qe de alta a
trekstě elă însemi Donárea la Nikonole, ui de akolo jefs
ind; tóte laterile Dentreſ mi neturile nuns la Vidině , s'aš
întorsš farbuị în gearb. În anglš viitorid 1597 maig 4, ia
rumi a trimisă ne Velitko k8 omtire la Toba-badi (Babadai
de astăzi), karele sfórúmunds - lš se întorrea învingstorỉ8 kg
o molgime de jaforŤ. Dar astă dató Tsruii, adxnándo -se
de orin tóte obrgile, aš ajonsš ne Velitkr la lokolő kare se
kiams Komiss, i - að tbeatš trekítorile, mi dgns o lonté de

1 Agesta fäsese nreotě mireaně mi se ngmea Ilona Stoika, din satrlő Far .
kamě, j8deg8l8 Romanayiſ ; dar l8undě narte în resboe de bons voe, mi
arstundð talente ostumemti, Mixair Vodó l'a tonsở , l'a ngmitš Ago mi
l'að fókstě kuaitan neste gedestrime. A gestě Domnă a arstatě mai
molte aseminea essemale, fiind ; ku era amikxl8 eroism8l8ì, mi înainta
de ori wi yine fóru a întreba de ne professione sağ familie este .
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 69

trei zile omtirea romuneaskı s’a sförúmatš, Valitko s'a g.

yisổ, mi jaforile s'aš lgată. Ayeastú katastrofi a îndemnată
пе Міхаіs Vodъ kа ѕъ trіmіtъ farъші пе Aga Farkашй la
Vidině kg 8n8 korně de outire aleası, snre a rúsbona ner
derile lgi Velitk8. Aga Farkamš, trekúndě Donbrea neîm
nedekatě ne la lokalš ne se kiamu Zdegla , dar de odată
kúz8 în kørsele Tsriilorð, kari, înksngiðrúnds - 1š în mare
nombrð, að sfúrómatš kr total outirea Románt, în kutš
abſa að skánatě ngijini kų fåga. Ageastú întömnlare a în
tristatě fórte ne Mixais qui l'a fókstě ka sú ia másxr7 mai
serióse nentr8 asemine întreninderi ne viitorī8 . De areea a
îngenstě . Sú adrne din noš outiri mi a înfiinga legióne de
IIoloni mi de Kazayî, nentro ka sú nótă întimnina ori-ne e
ventgalitate. Între aneste , óre - kare intriganyi îlš 11brúru la
Batori kú elő arð fi nekredin yioső aliangei mi kú s'ar fi 8
nită în sekretī k8 Torgii în kontra lxì. Assemine norm în
ssflı lsi Batori cele mai mari îngrijiri, mi elš în yeng a se
konsålta ky baronii sei qe sú faks. Dar Mixais Vods, a8
zindă de ayeasta, 1-a trimisš resnsnsš ku are su vie la elő
ks ksgi- va din boierii sei ka sb-i vorbeaskú în carte . Ba
tori s'a boksrată fórte, wi dont ne a trimisă într8 întimnina
rea sa ne togi baronii wi boerii sei, l'a nriimită la Beligra
dalš Ongariei kx mare nomnú mi onore. Akolo aš netre
k8tě îngresnú zege zile mi að întărită alianza lorț mai moltă
de kъts era пъръ atanче . Dапъ aчeea, finds k Batori e
ra sá se dokú sare întómninarea îmbrat8lxi Axstriež, a tri
misš wi Mixair Vodó în rexná k8 elš ne Banglě Mixaltea
ka sh- i sônge omagisrile din nartea gereſ, mi s'a întorsš în
gears ko molto b8kxrie ui veselie .
N'a trekstě måltš, mi Soltangl8 Moametě III, rádikundē
tóte outirile sale rósbritene ui augsene, frek8m8 wi ore
Tutarii de la Kromě, a alekată asonra 18i Rodolf ; îmnóra
tolš Adstrieſ. Ajongóndě la Belgradolš Serbiei, i- aš emită
înainte outirile Adstriei mi ale ngariei, seb komundvlč Ar
gidøyelsi Massimilianě, fratele îmibrat&lxi, wi alš lxi Sigis
mandă Batori, mi s'a fokstě bütálie mare mi süngeróst ka
rе а ціnѕtѕ чinui zilе ші чіnчі попцi, dапъ kаrе Твечії f8
70 ISTORIA DACIEŤ

rъ invinші. Atance Tarчії risiniцi, ай treksti Dunyrea ші

að înyengtě a jefri marginile Lerei Romúnemti. Mixais Vo
dó, adonánd8 -mi owtirile, a nlekatě kutre Torn8, ka de a
kolo sú treaks la Nikonole. Avangarda Romuns, întálnindă
xně korns de Tsrqi ne rixlš Teleormang , karele jefsſa mi
nrindea lukritorið, kg o lovire rünede l'a sfbrúmatě ni l'a
Irinsă kg totxlă . Mixail Vodo k8 yea-l-altó obtire a k8
nrinsở yetatea Tårnålxì mi a ars’o . Dar ne kundě se gb
tea sú treaks la Nikonole, a urimitě mtire ku Täryiſ s'aš
fókstě învingstori; kóri, de mi mai nainte fåsese bátägi, dar
doit ayeea Germaniſ, d8h fireaska lorð lúkomie nesúgiósú,
s'aš 118s8 a nróda lokorile Torgeuti mi a se rásnandi fóru
Su mai askolte de kaniſ lorð. Tortii atenge s'aš întorsă, aš
kúz8tě asynra lorð ui mi- að rúskymiibratš nerderile ; în kotě
generaliї аѕѕtrіачi abia aй пѕtst skъпа kа kъteva rъmъші
ge din outirea lorð, mi atstě Massimilianš kitš mi Batori,
s’að întorsš onolţ în Xngaria ni yela-l-altă în Transilvania.
De aneste løsndě utire Mixair Vods , s'a întristatě fó
rte mi s'a koorinsă de mare temere iui îngrijire. Dar fóru
a se retrage, a statě ne lokš mi a înyengtě a trota desore
naye kg Täryiſ nrin mijlouirea Ilaneſ de la Nikonole . În
timně de yinyi zile, a mi isbotitš sú fukt паче,, ko mare
mälusmire din partea Tsruilorš, înkeindă la 7 oktomvrie
a anslåi 1598 ui tratatxlē, dårt kare trimigundě îmntrato
lți mai molte darxrĩ, s'a întorsă linimtită la skaðnglě seš .
Între aueste, Sigismyndě Batori, obosită de neînnetatele
esnedigirni mi resbóe în kontra Trryilorš , a înkinatě nrin
ginatålš seš înubratölsì Agstriei. Îmudratelš , trimiyundě în
Transilvania doỉ komisarî mi trei Eniskoni înnrexnı kx fi
ixl8 lxi Istvanfi, aš nrimitě kórma gåvernolri ui jerumintele
de s8718nere ale Baronilorð . Iar Batori s'a retrasă la o ye
tate kare i - o dase îmulbratslğ sare liniutea sa .
Soltans Meemetě, neobosită pentrs întinderea kryeri
rilorð sale, a trimisă earbui ne Meemet Iania Vezirazim k8
ngmerósı outire de Txrgi ui Tótarī asynra Agstriei. Aton
qe Batori, resgundindose de abdikarea sa, a emită într'o nón
te din yetatea în kare se afla, mi viindē în Transilvania, aš
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 71

kematš ne Baronii gerei, ui agepitia kr bækørie l'aš rek8

noskѕtѕ earъшi dе пrinчіпе. D8nú ayeasta, grinzandě ne
Komisarii îmobráteuti wi legundo'i, i-a trimisă lxi Mixais
Vodъ ші ' а поftitа kа ѕъ se gie de alianца шi amiчia de
mai nainte . Mixais Vodó a nrimitř kr bokyrie irongnerea ,
mi d80b yererea l8i Batori, i-a trimisă 3500 de ostami a
lemi s8b komándolš lvi Aga Loka, de ajetorið în kontra i
nemikxlxi seš .
Între aveste, IIórta a trimisš governatorid la Viding mi
пe titъ marginea Danvreї пе Xadim Паша . Ачesta, avъnds
natimu ne Mixais Vodó, komě a sositš, a skrisă lxi Mee
met - Ilama de la Silistra sú nleye kở outire în Leara Møn
teneasko wi so okone Brköremtiỉ. Meemetě trege Donárea
mi îngere a jefxi loksrile arin kare se arată. Dar Mixa18
Vodu trimite asgnru - i ne Vornikolš Domitrs , karele întom
ninindg k8 omtirea romuneasks ne Tärgi la satslě Kasele
intii, s’a n8s8 a-1 bate ui a isbotită a-i înfrunge k8 totxl8
wi a- i înninge îndorbatš neste Donúre. Vornikxlě Domi
tr8 atunye a loatš mi doś stindarde de la Toruì, ne kare
le-a trimis ; la Mixais Bods, karele atente se afla la Kara
kalč. Mixais Vodb, îmbúrbótată de învingerea ayeasta, se
gsteute a sleka ins8III ke outirea as8Ira lai XadimắIIaIua .
Degi trekúndě Donárea, s’a lovitš kx Toryiſ apróne de Ni
konole , vnde rengrtındě o viktorie kompletu, a nrinsš tóte
tаnѕrіlе turчешti. Xadim - Папа aflъ skъпаrе пrin fsgъ ші
mi intru la Nikonole în vetate . Mixais Vodó jefgemte în
prejxrimile, anoſ assedieazı qetatea : o bate mai molte zile,
îï di maimolte assaltori; dar n8 o note lsa , fiindő ku Torgir
neste nónte dregea tóte snörtärile kare se fbyeað neste zi.
În fine Mixaix ubrusesute assediolš mi uleakı asgnra Vi
dinglsi. Beitlš, karele abzia zetatea ageasta , agzindĞ de ve
nirea lxi Mixair, advnt omtirile disnonibile de nrin nrejörð
mi ese înaintea Románilorð. Bútúlia gine mai molte zile,
dar în fine omtirea románu învinge ne Txrqi ui-i rásinente
în tóte bruile . Mixais Vods, karele în ama îngrejorări se
výra ni els singørš în fokš, 185ndš narte mi în bütália a
yeasta, într'onš lokš, se întálni k8 xně Tørkš fanatikš, ka
72 ISTORIA DACIEI

rele se renezi asgnrb - i sá-lš strungngu ko skliya ; Mixais

angký såliga ko muna ui o abate, dar o regine ko atsta
tórie în kötě Torkolš ng ngtea niqi só o tragu niti sú o
înningu. În awa 0856418ne aš statě amandoi mai moltē timně
fóru a se ngtea bate . Atenye fragii Brzewti, IIreda ni Stroe,
Vázándě ne Domn8l8 lorð în nerikoló , s'aš renezitř ka fol
gerðlš mi að múrelatě ne Torkš în kliat. Mixais Vods,
ne grmó, totă de rna le mürtsrisia agestora ko le era da
torig k8 viagja. Netrekúndă mai moltă de zege zile în asse
di8l8 Vidin8lxi, doni qe a arsš mi a jefsitě tóte lokërile de
sure Donure , Mixais Vodt îngresnú k8 outirea ui ks togi
boeriſ, la 5 noemvri 1599, s’að întorsš ko veselie la Tür
goviutea.
Sigismondě Batori, káindsse earumî ku aš lvatě Dom
nia Ardealxlxi, a skriső fratelxi seš Andrei Batori, karele se
atla în IIolonia , irongindo -i sú abdiye în favórea sa. An
drei, nrimindó uronxnerea a venită în Transilvania ui a ari
mitě jsrumintele Baronilorð mi ale nobililorš ku -i vorš fi
kredinuioni ; iar Sigismondó s’a retrasă într'o vetate în IIo
lonia ka so se odixneasks . Atonge fiindě Domně în Mol
dova leremia Movili, a skrisš lsi Andrei Batori noftind8 -lš
ka sú se lege în alianyi mi sú skótú de Mixais Vodă din
domnia Herei Monteneuti. IIrimindxse uromonerea, aš tri
misg amandoi domnii kute xně boeris la Mixais Vodi ko
nrongnerea kú sá se tragt de bonú voľe din domnie, miku de
n8 va voi, ei îlě urinde ka mi-lš vorš da ne muna Trryilorð .
Mixail Vodt s'a întristatě, Vázándose ameringată ast
felis de doi inemigi veyinī ; kg tóte aneste, adonándě boe
rii, s'aš kibzgitě komš sú náraliseze nlangrile lorð. Ama
dars, ne de o parte a învengtě a adona owitre qui a se gb
ti de răsbois, įar ne de alta a skrisš lxi Rodolfo îmntrats
18i Axstrieſ kó Andrei Batori s'a gnitě ky Toryiſ ka su le
dea Leara Románeasks, wi kú tentr8 ama skonš voente su
lš skótó din domnie ; nentre kare a rggatš ne Rodolfš ka
86 -i dea aj toris mi sně împrgm8t ; de bani, aromigondě sú
oksne Transilvania in nomele im bratxlsì. Rodolfg sa b8
korată de ayeasta, ui, trimiyundo'i bani, i-a resnensở ki se
 PARTEA IV . EPOCA iv . CAPŬ 1. 73

målgsmette kg ori ye ar faye ; totš odato l'a ngmită mare

walš. Mixail Vods, ko baniſ ne kábtase, adonú renede omtire
mi komorne snð korně de 30 miſ ómeni; ko asemine 18
tere, mi kr 18 tongrî, a mlekatě fóru întórziere mi a tre
kotě neste mengi în Transilvania, ende a táborîtă anróne
de vetatea Stefanonole , saš Bramově. Akolo, înainte de a
îngene vre - o onerbygne, notabilii yets.gei mi astoritágile, te
mond8 - se de vre - o sernrindere, aš venitš kg dargri mi s'aš
880xsй . Міхаіs Vodъ, үъzъnds inkinarea чetъцей kѕ аtъta
înlesnire, s'a b8kgratě fórte, mi îndatí a skrisš lxi Rado Br
zesko mi Bangl8i 8drea, ka sú nleye nui e kr ouitirile de
la Kraiova mi Mexedingì, ui să intre în Transilvania ne de
geea - l - altı narte, ka su se întálneas ko k8 elě la Sibiř8 .
Andrei Batori, agzindě mi elš desnre intrarea lại Mi
xais kr omtiri, mi - a adonată ui elð outirea, mi a mlekatě
ko grab'ı kútre Sibiis , ende sosindă mi - a amezatě tabara a
faró de retate înkønjorandr'o kở mangsri. N8 türziš s’a a
donat; wi outirea románeasks, awezándose în rándreals de
bátólie. Andrei Batori , temándose a se másåra k8 erois
mxlă 181 Mixais, a trimisă la elő soli, înrirexnú k8 Nxnyirls
Папеi, kа ѕъ trаtеze desire паче. Soliſ, viindă la Mixais,
1 - að snåsở ký ui voinga îmübratxlxi era ka sú n8 se ba
tu ; ne löngu aneste Nxnyi8lš nromitea kó va îndenleka ne
Batori su se dasnartó de Trryi. Mixais, îngelegúndš ku a
geste eraš nomai nimte vorbe amúgitóre, a onritě ue Nụngir
la sine, wi ne soli i- a trimisš so snge lţi Batori kú, de va
abdika de la severanitatea Transilvaniei, va mijlogi so ka
nete ertútisne de la îmnsratsl8 . Andrei Batori, nesgisin
dose la areasta , Mixais fr silitš a - i faye rusbois . Awa da
rý îngingándose bütália, îmbe nurgile s’að bötötš måltě timně
k8 xnð eroismš neasemunată ; în fine, învingerea xotáron
d8-se în nartea Románilorš, Ongörii ni Transilvanii að în
torsš dos8lš sore fågb, lüsündš ne kumn8l; bútálieĩ tóte
provisionile lorð, natrs - zeri mi gingi tongrî, mi natrx mii
de 8yimi.
Andrei Batori, d806 sfbrumarea omtirei sale, a 18ato
la fågt sore Ilolonia. Înontondě, a intrată într'o nbdsre ma
74 ISTORIA DACIEŤ

re, ngmith Kodrðlš N8k8lsì, în kare nerzbndš kalea, s'a ró

túyitš, ſar de la xně timně, de fóme ui de sete, a kúzstě,
brúsitě kg totålg de nisteri. A treia zi, doi vinátorĩ, xn88
8ngørš mi velb - l-altě Rom’ung, dándě neste elš , mi aflúndš
kỉar de la elš ku era Andrei Batori Domnolf Transilvanie , l'aš
dxsš la kasa lorð ; dar, în lokš sb- i dea de múnkare, l'aš riist
mi, 185nd8 -i kan8lš, l'aš dxs8 la Mixai Vods . Domn8l s'a
întristatě fórte de areasta, ui a trimist îndată de 1- aš adosš
wi kornslě ne kare l'aš trimisă la Beligradě, de l'aš îngro
natë ko mare nomnú mi onóre în biserika Regilorð ; ſar ne
syigami i-a rúsalbtitě kg mórtea. Doon ayeasta Mixais Vo
di a l & atě Alba Regalú, mi anoŤ Klašdionole (Kl8jgl8 ), xn
de a arătatě mare astrime döndě morgei o samá de Baroni
mari, пеntrѕ kаrе ші-a atrasй жra пoпorѕlаі ; пе 8rmъ а
18atě Osts , ende eraš avggiile lți Andrei Batori; în fine a
konrinsổ Transilvania tótó, mi a intrată în kanitala Belgra
d8l81, 8nde s'a întronată .
Între aueste Sigismxndě Batori, karele se afla în llo
lonia, îndemnată ne de o narte de Tyrii, iar ne de alta de
Baronii Transilvani ka sh vie sú- uì ſa earúmi domnia , a a
donat; köteva outirŤ IIolone mi a venită la Moldova, îndem
nándš ne Ieremia Vodo $h-mỉ întreneaskı ngterile . ka sú
bat ne Mixa18 . Ayesta, komš á aflată de miukūrile аче -
ste, s’a skålatě k8 o mare narte de outire mi , trekúndó mon
gii, a intrată în Moldova, însı kg måltó grestate din karsa
linsei netreyxlsi. Für'a nerde timnš s'a renezitš asgnra llo
lonilorð mi a Moldovenilorð, mi kx at ta førie -a lovită , în
k'útě Batori a skönatě kr föga în llolonia, ſar Ieremia Vo
dó, ko nerdere de ontě mii de ostawi, s'a înkisă în getatea
Xotinglți. Mixais Vods, botándě zetatea trei zile ui ne
axtınd'o l8a, a lasată o parte de owtire ka sú o zie în as
sedix, iar elš a venită în Iawi, ende era skarnslě Domni
lorð . Dar Ieremia Vodu din Xoting, grofitundă de întone
rekslę snei nousi mi de nebugarea de seamú a înkxnjxráto
rilorð, a fögitě k8 toyi boerii sei ui a trekstă în Ilolonia.
Dotib ye a s88888 ni Moldova, Mixair a înyen8tš a se în
titola Domně a trei gerĩ, adeks alš Derei Mønteneuti, alš
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ I. 75

Moldovei ui Ardealxlsi. Îmasratsl Rodolfå i- a trimisš rus

ni8ns8 km învoenite domnia Moldovei fiixlxì seš gelsi mai
mare Nikolae ; dar Mixail Vodó , sokotindă nematoritatea
fiislți seš, mi amenințbrile inemiyilorð sei, a rundvitě ne
8drea Xatman8lš, ne Vistieri8l8 Andronaki, ne Armaw8l8
Sava, mi ne Snatarixlš nelš mare lokotenengi ai domniei.
D811h ageasta Mixais s’a întorsă în Transilvania, ne sheran
цъ kv va rъm.nea ssb stъпъпirea sa ші цеara aчeasta , ka
fråktă ală eroismxlxỉ seě. Dar înăbratxlč a trimisš ne ge
neralissimolš outirilcrš axstria e George Basta, ka sú ia Tran
silvania în possesione. Agesta viindš, a fortifikatë qetugile
Sivar, 8sts, Linka, mi altele. Mixais Vodó s'a sxnératš fórte
de o asemine nårtare a îmnáratölgi kötru dînsælč mi kundš
trimisxlx îmnuruteskă îi arıta norenka ka su trudea neara
generalisim8lxi Basta, elč ssb diverse rreteste întărziea.
Basta, voindă a arofita de gra nonor8lxi Transilvaně
аѕ8пra lui Міхаів, а otъгъti sъ ја цеаrа din stъпъnire k8
n8terea . Awa darb, skolándose ko ointire, a întálnitě ne Mi.
xa18 Vodó anróne de Kl8jš, ni fóru a-i da timně ka sá se
nregiteaskı de bátae , a kúzstě k8 atyta sölbýtóvigne asy
nra låž, în kotě - a sfúrómată la ninyi mii de ostami. Mi
xa18 Vodă , flbrúsindă nrovisionile mi dob -stre zone tyngri,
a nlekatě sú treakú în leara Monteneasku ; dar în kalea sa
se întálnemte ks Sigismondě Batori, k8 n8gint outire ne
mai avea, se bate mi ko ayesta, dar norokolš mi astă dati
îlš obrósente. Atonyi, amórátó de atite kalamitági, se în
tórye la Basta mi se rógu ka sb- i kanete grazia îmobrats
lxi. Dxou areasta, urin mijlocirea lxi Basta, i s'aš dată voe
sb se întálneaskú kr Arvidxuele Massimilianš , mi su se do
kú kỉar la IIraga sá se înfógimeze la îmubratslē Arstriei
Rodolfo .
Transilvanii, kari niti o datı n'aš 118t8tš soferi såverani
tatea Germany, að konvokată la Klavdiogole adonare, wi, des
linindo - se de 88018nerea kútre îmnbratslă, aš ales; de a treia
óró de domně ne Sigismondě Batori, karele se gusia în Moldo
va. Basta a kutatě sb- onreasks ; dar Transilvaniſ að trimisở
soli kútre îmabratsl8 ka sá se jestifiye de areastú arefaye
76 ISTORIA DACIEŤ

re ; iar îmobratslē n'a voitš nini sb-i nrimeasku. Mixais

Vodó, d805 tóte intrigile mi akostrile lxi Basta, av8 dibu
yia a se ngne atátă de bine kütre îmbratalš, în kötě aye
sta 1-a dată xně nrinzinatě în Silesia în drental8 Transilva
niei; iar fiialš seð Nikolae netregea la kørtea îmobráteaskú
înnrednú kr Dómna sopia sa , kare se aflase în Transilvania .
Dónu ayeasta, vázándě ku Basta ng astea înku sú goneaskú
ne Batori din Transilvania, îmntratölă a dată lxi Mixais o
utirị wi bani ka su se doká sú ſa narte la onerózisnele
resbojxlxi. Deyi sosindă Mixais în Transilvania mi xnin
d8 -se k8 Basta, aš nlekatě amándoi ni mi-að amezatě tabe
rile la Moitirð. Batori, avándš în ajstorislš seš Trryi, Ta
tari uri Moldovenī, era în kau8lš snei omtiri de trei -zeyi mii
de ómeni ; ky tóte aneste, rivaliſ sei, nrin taktika mi erois
molš lorš, de ini k8 oomtire moltă mai miks, lovindo -lš
ko forie, îlš învinseru k8 totslě mi trek8rb s8b sabie neste
ontě mii de ostami; în kotě abia k8 o rámúmigo de outire
a gъsits skъпarea in fsgъ, пъгъsindї пе къmnsl & de bъtъlie
urovisirnile mi txngrile.
Dxnú ateastá viktorie strálnyith, s'a rudikatš între Ba
stà ui Mixais o gelosie, kare a ajønsă la doumanie. Basta,
dапъ че а пъгъtї пе Міхаіѕ kv avea ingelegеri sekrete k8
Trriii, a xotirátě ka sá-lš ui aresteze ; deri trimigindg 86
18 nofteask'ı la konsiliš , mi Mixaņš nevoindă a veni , a no
rænuită la kögi-va Nemgi ka sú înkonjóre kortslě seš, mi
86-1š irrinzu við, saš sá -l8 omóre. Mixais Vodó, vázánd8
se astfelis sørnrinsš, a skosš sabia mi a ránitě ne xn8l8 din
sbirii 18ì Basta, dar sně altslě stránengund8-18 kg s8liga în
nuntere, l'a trúntită la numontš, mi i-a theat kanglě .
Ayeasti xgidere infami a lxi Mixais Voda n8 fr anro
batı de nimene la kærtea îmuluratslsi Rodolf & ; kuni Mixais,
într8 adevărð , fókose serviçxri reale îmübrügiei mi-i arătase
atstea probe de devotamentě mi de kredings. K8 tóte aye
stea, mórtea sa f8 în korándě sìtats, ui kassa nentre kare se
18ntase remase ko totxlš nerdsto .
Mixais Voda a domnitš ontě ani. În timasló domniei
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1. 77

181 a fókstě Monastirea kare se kſami Mixair Vods în B8

kåremti.
Doná ve s'a agzită de 8giderea l8i Mixais Vods, s'a
skolatš Simeong Vods Movili karele domnea în Moldova,
mi trekundě ks outirea în Leara Monteneaskó, a okonată
kanitala mi a gonitě ne lokotenenyii lxi Mixais ; totě odató
a nrádatě Mónóstirile mi a jefrită tóth geara kg mare krg
zime wi neomenie . Atgnye fragii Brzeuti, nenstundě sú
sefere atáta îmnilare, aš trekstě neste Oltě, lui rádikonds
ouitirile Mexeding8lxí, s'aš întorsð ka su kazı asgnra lxi
Simeonš Vods . Ayesta, l8undő utire, ui nebizsind8-se a se
ongne k8 ngterile ye avea, a emită din Tărgovimtea, mi mi
a lvată drxmxlš kútre Moldova ! Dar Bezentii, l8undo-se
ks isgeals dont el8 , l'aš ajonsš dinkóre de Fokwanì la xně
lokš ne se kſamı Valea mare saš Krätea Komisóeai; akolo
lovindš ne Moldoveni kr forie, le - að fókötă mari striktnisnī,
mi le- aš . 18atě tóte urúzile kare le adonaser ) din Leara
Monteneasku; iar Simeonš Moviló, fågondě kg area nogini
ómeni, abia a skönatš în Moldova. De atrnye valea nomi
ti în kare a srmatš botolia, Monteniſ aš ngmit'o mi Kokata .
Între aneste, mi boerii lxi Mixaix Vodb , d & um mórtea
Domn8lxi lorð , s'aš întornată din Transilvania kr trei kor
n18rỉ de outirì, mi intrundă ne la Köineni în gears, wi- aš
amëzatě tabúra la satel; Stoneutiſ din s8s7 de Monóstirea
Argemålsi. Atonge întorkund8-se mi Bozemtii învingători,
s'aš snitš mi að tókstă adonare generals mentre alegerea 8
n81 Domně k8 minte mi kanabilă. Astfelis konsåltándo-se
kg togii, ka din isnirare domnezeeask , aš alesš într'onš
votě ne gn8l7 din boeri a ngme IIIerbană, din familia Bas
sarabilorð, ne karele l'aš advsš la Türgovimtea ui l'aš în
tronatě k8 mare bxkyrie wi ferigire.

1 De la acesta essist : 8n8 xrisově din angl8 7110.

1
78 ISTORIA DACIEŤ

DOMNULU XLII.

Șierbanů Vodă 1 Bassarabů.

Ayesta era ginere lxi Mixais Vodi Viteaz8lš, mi bör

Pic01. batš kg måltó îngyelenyisne, blondege mi marinimie.
Din diverseÎndati qe s'a svitš ne trong, elč a trimisš kögi- va
altele." Jboeri la Konstatinonole ka sú dokú sxnxnerea gerei
ſarúmi la IIórta Otomanu , nromijındě sú dea tribstolš a
nxalš ka mai nainte, ngmai só se resnekteze nrivelegiðrile ei.
Îmubratölă de atonne, Soltană Moradě III, a nriimitš ko ma
re bökerie ambassada mi a assigåratě vererile ei. D8пъ а
Yeasta Illerbaně a kutată de s’a îmiokat ko togi veginii ,
wui s'aš înternată la erma lorð togi boerii emigranii ; arı
geara a înrengtš a se feriui wi a gåsta dolgeaija notei
mi a liniutei . Dar ateasti stare de 18kr8rĩ n'a gingfð
måltă . Sekeli , nringinele Transilvaniei , a nornită ui a
sxnra Derei Monteneuiti fúrt nizi xně kovántă . Iller
baně , dolu ye în dewertš s'a îngerkată a se feri de res
bois , a adonată omutire wi , înainte de a lusa ne inemikš
86-1 kalye otarble a trekstă în Transilvania mi a sdrobito
omtirea lsi Sekeli , 89izund8-1š mi karš ne donsolš ; în
tоrkvnds - sе апої іn yearъ , n8 s'a bakaratX Xarъшi multї
timnă de naye wi a trebritš sú întimiine ne Simeong Mo
vils Domnglő Moldovei , mi ne Xanglě Kromelsi , kari intra
será kr outiii în years . Asto datu resbel8l8 f8 înfrikomatš :
bütölia generals se fbko ne valea Teleaján8lxi mi ying trei
zile k8 målth ' võrsare de sünge . IIreda Brzesko arutó mi
ngni de eroismš ; kg muna sa tõib ne însemi nenotolš Xa
nolvi ; dar mi elě kulaté o nlagt nerikxlósu la kanš, nen
tr8 a kúreia vindekare s’a desš la Bramovš ; dar mediziĩ ne
18tınd8-18 skuna, a mxritt . În fine Illerbanš Vodí a în
vinsă ui a gonitě ne inemiyii sei nunu qe aš emită din xo
tarble gerei , fukund8 -le mare strikóyisne .
D n'b ayeasta s’a skålată iarbwi Domn8l; Transilva
niei Batori Gaborð mi a intratš fbry de veste în gears.
Illerbană Vodó, aflundr - se nenregátitě mi nebizgindo- se a
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 79

sta la batae k8 omtirea koti o avea , a trekxtš în Moldova,

d8115 o domnie de nos ani. Ayesta a fókstě wi Monóstirea
Kotmeniſ mi Kombirg . Batori Gaborš, d816 emirea lxì Iller
bang din gearı, a okrnatě Túrgoviutea ui tótú geara ; iar
omtirile lxi aš nrádatš mi aš jefsitš ne lukritori maì rúš de
kută ori kundę . Bierii înst að fókstě, ne sxb mint, kono
skotě Norgeſ wi s'aš regatě sú le trimiya kõtš mai körúndě
Domně ne Rads fii8l ; lxi Mixnea Voda Torgitslở.
De la Illerbană Vodó essist . xrisove din anii 7112,
7113 , 7116, 7117 ui 7118 .

DOMNULU XLIII.

Radu Vodă I Mirnea .

Ayesta a venită în gearú k8 outire Töryeaskú mi a

dxnándš mi omtirile nómöntene, a datě rusbois lxi ( D. Chr.
1610.
Batori Gaborð, l'a învinsš wi l'a gonitš ką r8line. După chro
Atxnye Illerbang Vodb, karele se afla în Moldova, cale,
resciUngu
şi
aszindő ku Batori fx învinsă , a adopatř ko grabó 0 altele .
intiri din Moldova mi din Ilolonia, mi - intrundă în Transil
vania , a töbárátš mi elő asgnra lxi Gaborð, ne kare bütün
d8-18 anróne de Bramovš mi învingindo - lš , mi -a lgatě Dóm
na iui koniii, ( te kari Batori îi fókose nrisonierî kundě kul
kase fóru veste Veara Monteneaskj .) Dýnu ayeasta Iller
baně , voindš sú intre earsui în gearú mi în kredijándo- se
ku Rado Vodt avea ne lungủ sine outire målts de Tutari
mui Tory , a trekstě ky tóth kasa sa în Axstria la Viena,
onde îmubratălš Rodolfě l'a nriimitš nrea bine, ründsindo-i
mi nensione angalú, de kare s'a b8kgratě nunu la morte.
Rad8 Vodă, døllu ye a venită în Turgovimte ui mi-a
lxatě tronglő, a trimisă îndurútš outirea terveaský mi pea
tótáraská . Drab ayeasta adxnándě omtirea ilómúnteaskú mi
ne boerị, le - a qerstí sú denne jordmøntě ku-i vorš fi ko
krediniji mi ki vorš trui in enire . Ayeasta a fokst'o din
kaðsú kú era mare neîngelegere între diversele klase ale
80 ISTORIA DACIA

societuge. N'a trek8tě m8lt8 timnš însı mi xnxlţ din boeri

angme Berka, Stolnik; mare , din satol; Merimanii, jødegglő
Teleormană, a fókstě sně komnlotě ko algi ontě boeri ka
sa omóre ne Rado Vodi mi sú nrokieme Domně ne nn8l
Mixais Kombrauglč. Konjxrayii veniserá la ayeastá xotu
rire, din kaysa ki Rado Vodt rundsise în dregătoriile sta
tglxi målgi Greqi stršini. Dar Rad8 Vodó , simylndă desnre
komulotă , îndată 1-a nrinsš mi le-a táétě kanetele în nor
ta körgei, sare essemals txtorora ; dorių kare a îngengtě sú
domneaskú in naye .
Ile timg8lă aresta se afla în mare neorundgeals Tran
silvania, din kaxsa intrigilorš nobililorț de akolo . Din kas
sa grei te aveað nomuntenii asonra Nemyilorð , aš ajansš ku
xniſ vereað ajutorgló Ilolonilorð, algii alš Tutarilor mi algii
alğ Torgilorð . A yeasta ad8yea îndesite skimbări în kurmg
irea anestei geri. Totě odată, fiindň kú Domnii Derei Mån
tenenti adese eraš în dommánie ką governdl; de akolo, n8
îngetað la yea mai miko okasixne a se rádika ky rásbois
asånra lorð . Astfelis mi Rads - Vods, nrinzandt de utire kú
Batori Gaborš adxnú outiri ka sú vie earúmi în Leara
Monteneaskı, s'a îngelesš în sekret ; k& Basta generalisimolš
A8striakš, mi a járátě la IIórtó ne Batori kú voemte sb-lš
kalge ; 08116 kare Ilórta 1.a ordonată atstš lgi kută wi Dom
n8l8i Moldovei ka sa intre în Transilvania . Dar Baroniſ ini
boerii Transilvanie , komš að váz8tě ku Domnii Romuni að
n8ryesă assura yerei lorš mi ku totă odată se mimkó mio
mtirile a8striayemti að ruisš ne Batori Gaborð, mi astfelig
að înlótgratš karsa rúsboigloi; d806 kare Domnii s'aš întors8
fie - kare în geara sa.
Între aueste, nemolizmindo -se Terviſ de nrogresele lsi
Basta, aš intratš în Transilvania mi înkyngiðrúndó getatea
Alba Ixlia, d8jú moltı vursare de sange mi nerdere din
partea kremtinilorð, að 18at'o. Atrnye ko ajetorixlš Tørri
lorð mi kr snrijin8lē Baronilorð, Moise Sekeli se ngmi IIrin
gine ; yar Basta, fiind ; ku n8 avea n8tere de ajansš, mi fiindă
ku Transilvanii în genere , detestaš severanitatea Agstriks,
s'a silitš su se retragu la Zegmarš. Moise Sekeli, în linsa
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ I. 81

18ì, arinzándő la inims, avundě mi ajstoris de la Torgi mi

Totarî, a sångsš Klsjålš, mi anoi a înkonjgrátě Bramov8lš.
În intervalslg agesta , Rady Vodo , dont îndemndl; lsi
Basta , s'a skolată fóró våetě k8 o outire minsnatá ini a
trekstě în Transilvania. Akolo, într'o nónte a közstš asg
nra Tatarilorð ; ayemtia, nenstundě soferi færia Romsnilorð,
s'aš întorsð sá fögé nui aš datš neste Tørri, karií sneriin
d8 - se , aš îngengtš a se rásini mi a fogi fóru a se mai 18
tea nxne în rundreals . Atönte Rad8 Vodu , s’a renezită á
sxora lsi Moise Şekeli, karele, k8 tóte ku se on8se n8ter
nikő, dar în fine f8 învinsă mi syisă îngresná k8 vre - o fia
tr8 mii de ostami. Astfelis Rad8 Vods, a angkată tots
provisignea , mi a urinsš vre - o s8tı yingi- zegi de stindarde,
ne kare le- a trimisš la IIraga Aruidogelsi de akolo ka semně
de viktorie . Agzindă de ayeasta Basta , a nlekatě kr outi
rea sa de la Zekmar ui, intrundă în Transilvania, a bátstě
не Tarчії ші Тъtariї че mаi remъseserъ , шi sansind& tote
orawele a adxsă earum tóti Transilvania s8b stúllónirea
împárat : lgi Axstriakš . Iar Rado Vodu , sa întors ; la skar
nglň domniei sale.
Acestă Domnă a orenoitě mi munustirea Rado Vods
din Bxkxremti în anglě 1614 , kare se sforumase din kaysa
arderei uroforiei lsi Sinanš Ilaua, ne timnxlš lxi Mixais
Viteaz8, mi ne kare o fbkgse strumousl sex Alessandro
Vods în anxlă 1575 . D806 ó domnie de tése ani, elă a
abdikată în favórea fii8lxi seð Alessandr8, mi s'a dosš la
Konstantinonole.
De la ayesta essistú xrisove ko data din anii 7120 ,
7121 , 7122, 7123 ni 7124 .

DOMNULU XLIV.

Alessandru Vodă IV .

D806 qe s'a fókstě ayesta Domně , n'a tre- , D. Chr.

16 iu .
kotě måltě mi Søltanglő Meemetě III, 1-a ordonat& { Dupe chro
nic . locale .
85 adone omti mi să meargi în revný ko Skender
6
82 ISTORIA DACIEŤ

Ilawa ass8nra Iloloniei. Domnolš, norðngindē sa se adone

outirea afart din Turgoviutea în tabórz , a îngenxtě sá se
rregsteasks . Dar boerii din gears , ne mai n8tándě sofer
lokomia ui ab888rile boerilorð Greqi, aš komnlotatě ka sb-1
viidu. Domn8l , simgindš, se gătea 8b - i înfrungu. Dar ni
ei , simgindố nlangrile Domn8l8i, að fægitě în Transilvania,
avăndă în kanš ne laxarnik8lă L8n8 Mexedingeang ; iar
kugi aš mai rămasă að nlekatě zerbigea mi s'aš înkinată
Domnxlsi .
Alessandrs Vodu, d8a1 ayeasta, a ulekatě kg Skender
Ilajua, mi trekundě Nistrxlš, aš táborită înaintea Kame
niuger. Akolo , d80% ne s'að bát8tš k'teva zile fort niqi
xné resoltată definitivă , s'a fókotě nage între Ilolonia mi
Iórta Otomanú , mi s’a intors8 fiekare la ale sale. Ales
sandro Vodó , întorkúnds-se la Turguviutea, a tuétě kapslå
marelvi Vornikš Xristea ; voia sa mai tae kanslě mi altora ,
dar se temea de Skender Ilania karele se afla înkú de 16
mántolš gerei Romúnenti. N'a trekxtě måltă însh , mi i- a
venitš uitire kó Ilaxarnikal L8n8 , kg gei- l- alui boeri emi
grangi, a intratš în gear . kg målti omtire 8nggreaskı mi
ko vine assnra 18i Alessandr8 Vods. Atsnye a kiematš ks
lъrimea mi infantеriа kаrе era mai anrопе, ші а пromis8
ostawilorš ku de se vorš bate k8 krediniji mi ks inimu,
le va oloti leafa îndoitu . Ostawiĩ însı að rúsn8nsš, ku fi
ind; ko le mikworase mai denainte leafa , mi føsese siligi
a-mỹ vinde armele ka sh- mï .konrinzú trebåingele mi nevoi
le kornorale, n8 aveaš kg we se bate ; în fine, arstundă
Domn8l8ì ko inimigii sei se anroniaš, îlš îndemnaš $ h - mui
karte muntsirea în fogt. Domn8lš atsnye le- a målgumită
de sinqeritate, mi dond8- le bani ka sú îmnaris între ei, a
nlekatě s6 f8gb. Ileste korundě a sositš mi laxarnikal8
L898 mi a îngengtě 85 89izá nie borii Greyi k8 mare krg
zime , nekr8gundě nici de serviſ lorð . Abia kögi-va ko ma
re nevoe aš n8t8tě neste nónte su f8gb. Iar Alessandrs
Vods, fagond % { naresno ka Domna, hi temuda- se SE ne-18
ajongs dommanii, de la xně lokš a brusito mi a fogitš ku
lare kätre Bruila, ende k8 mare greš a skunată ; iar Dóm
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPV I. 83

na a skónată la Giorgis, mi de akolo a trekstă la R80418kš,

ende neste korundš gösind'o Alessandrs Vodó , a lsat'o mi
s'a dosš la Konstantinonole, d8ná o domnie de trei ani.
Ilaxarnikělă L8n8, înkredingund8- se kó Törgii se ad8
nú ka sú treaka în geara Monteneaskú kr noglš nsmită
Domnă de kistre lIórtú , totă odato neavandă bani ka s6
nlüteaskú lefele omtirei 8ngeremti, kare o adxsese ko dun
solš, a venitě la o másgró estrems : ne de o narte a 1888
o dare as8nra neggyitoriloră din Targovimtea mi Brkåreuti
ka sa albteaskı o însemnato kotime qe bani ; iar ne de alta
a înstruinată ne sně kunitang Brzdoganě, omð krydž mi a
sars , ka sú sidó ne togi negegitorii Greyi kógi va gusi
mi sú le konfisye averile . Dar între aneste, a sosită ui Dom
nxlă ngmită de Ilortu Gavrilă Vods Movilb.

DOMNULU XLV.

Gavrilů Vodă Movilă .

A festa era originarð boerị8 din Moldova . IIrin mijlo

girea omenilorð însemnayi de la împúrbyie, kønh- D . Chr.
tundě domnia gereř Montenemti, a venitř kr omtire Din chro
nologia
torreasky mi a intrată kx nxtere în Turgovimtea . locală .
Ilaxarnikxlš L8n8, nesokotindo - se în stare a se ongne, s'a re
trasš kg omtirea mea 8rggreaskı kütre mængi. Dar Gavrilă
Vods, ingredingends -18 k nghi va fage nimika , elẽ a dat8
drgm8l ngxrilorš mi a venită de s'a 880888 Domn8lxi.
Între aneste, urimindš ordină de la lórtı ka sł nleye ks
Skenderð - Ilama earumi asxnra IIolonieſ, mi avundě kr outi
rea Rom.neaskъ пе Пахаrnik818 Lзпя, ші пе Къuitansli
Brzdoganě, Gavrilă Vodó s’a îngelesš ko Ilama Tørkš mi
arinzando- 1-a trasš în geanu. Dar în körsålő linsirei lxi
Gayrilš Vodo din years, boerií að trimisă arzš (alángere,
doleanys ) asxara lxi la IIórtı, kare l'a mi skimbatě do ho
domnie abia de zege läni. Gayrilg Vods n'a voită sú se
84 ISTORIA DACIEŤ

mai întórku la Konstantinonole, vi s'a dosš în 8ngaria, xn

de a mi moritě .
De la dönsål7 esisto eng xisově din anslğ 7127 ,

A doua domnie a lui Radu Vodă I Mirnea.

Destit8ındě ne Gayrilě Vodu Movils , IIórta a trimisă

D. Chr.
1619. nentrs a doa óri Domnš ne Rado Vodu Mixnea, ta
nologia toló 187 Alessandro Vods . Anesta, astó dato, a dom
Dupe chro-
lacală . nită în naye kg blundege mi ko drentate. La 1621
merse k8 ouitirea Románeaskı în srma l8i Sxltană Osmang
I asrnra IIoloniei. De aceasta, în alš natrålea ang alš
domniei sale, s'a strúmstată la domnia Moldovei ; iar în gea
ra Monteneask s’a rondrită Domnă earbui de alš doilea
fiirls seš Alessandrs Vodı .

A doua domnie a lui Alessandru Vodă IV .

A gestă Domně, ko tóte ku înks era prea tónörš , înst

D. Chr.
1623. kurta trebile Domniei k8 -moltı Xürnitie mi skom.
Dupe chro
nicele Ilutate . Iar nroyesele mi neîngelegerile dintre no
locale şi
Moldave. norš mi boeri le jodeka kg mare drentate mi ne
Obrtinire , nentrs kare mi-a atrasă îxbirea n8bliks . Domnia
lxi f8 liniutitú mi mayinik), dar kg tóte atestea av8 köte
va sg8dsirỉ tari. Külüramii din Tórgovimte, nenstundě 88
feri disciplina la kare aš voită a-1 söngne, s'aš skålată din
Gergiga, Illoeuti ui Rouiſ de Vede, ui adonándo- se la
Mónemti, s'aš xotárátě sú vie asonra Domn8lxi wi sá-lš go
neaskı din trong. Boerii, komš að axzitě desnre a yeasta ,
s'aš adonată togi îmnrejxrxl8 Domnělši. Avesta, lound8-i ne
lungs elš întresnú kr ostamii ye eraš ne longs Kartea Dom
neaskú ui kg dregitoriſ, s'aš dås8 la Múneuti mi að közötě
foro de veste asonra rebelilorð . Kolbrauii forý în mare
ngmurš syimi ni risiniyi, iar Domnolš se întorse învings
tori8 la Turgoviutea. N'a trekotě moltă timně d81 % area
sta , mi s'að skålată luksitorii de ne lungi rixlē Lotro de
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 85

neste Oltă, nrokiemunds Domnš ne eng óre kare Ilaisie .

Domnolţ îndató a trimisở outire asgnra lorð, kare i-a bb
txtš mi 1 -a rústnitě, xiizándě kịarš ne Domn8l7 lorð.
În intervalxlš atesta Domn8lš , fiindă vád8vě, a voitě
86 se însóre ks fiſka xnxi omš infisentă din Konstantinonole,
a nome Skarlatě Beilik yixlš. Tats-seě, din Moldova, l'a nof
titě si vie si fakó ngnta la Tekxgì. Domn8l; sa d8s8 kg
mare nomní ui s'aš serbatě kongniele de faqjú ks togi Ar
siereiſ mi boerii din Moldova mi geara Monteneaskı ni að
nrelongitě veseliile mai molte zile ; dont kare sa întorsš fie
kare la ale sale .
Alessandr8 Vodu a terminată de 18kr8 mi monástirea
Rado Vodb, ne kare însengse a o arenoi tatb -seš. În ayea
stá biseriky a adxső elš kornålš tatúlsi seš, dxnú ye a m8
rită în domnia Moldoveř. În zilele lsi að venită foro de ve
ste o melyime de Títarĩ, kare nrıdandă nui jefsind ; geara
II_06 în Oltš, s'aš întorsš, 18ándå ko ei mi o molgime de nri
sonieri. Elě a domnitě ménte anſ, mi morindă , f8 înmor
muntată în münbstirea Rady Vodá a tatălxi seš din B8kg
reruti.
De la elš se gasesk ; xrisove din anii 7133, 7134,
7137 wi 7138 .

DOMNULU XLVI.

Leonů Vodă Tomșa .

D80m stórsingele omenilorð ínflringi din Konstantinole,

în grma morgeſ lxi Alessandro Vods, a küllstatě ( D. Chr.
1630.
Domnia Leong, figlő lxi Stefaně Vodo Tomwa din Dupe chro
nicele
Moldova. Asesta a argnkată asxara gereſ mai molte locale.
dori, centrs kare boerii, fóru de niyi xně res& ltatš, se táng8ea8
la Llórth. Ne mai axtándě biegii lbkxitori sú întimnine a
tota grestate de dórý, s'aš împrumtieată în jsdegele de nie
ste Oltě , fegindă fie - kare înkotro 18tea . Iar Domnxl8 , nrin
Aurozi, silia te boerỉ sú nlmteaskı denling durile fågarilorð,
în kötě strámbótatea ajansese revoltătóre.
86 ISTORIA DACIEŤ

Atænge snål din boerî ' anome Mateř, ko rang8lă de

Agb, fiſolš Vornikxlxi Danyig, koborstori8 din familia strs
18gitu a Bassarabiloră, din satelš Brúnkovenií, jsdeggl8 Ro
managii, neste kare elð era kórmxitorix , ne mai ixtindă $ 8
feri atitea abxsxri wi îmnilor , s'a rádikată înnrednú kr
Aslaně Vornikolš, Dorganě Snatarýclő , Barbs IIredesky Ila
xarnikolf, Mixail Kogofanú Sattaršelš, Dimitrie Filiwang
Slågerịxlč , Mitrea Vistierixlš mi alyi boerỉ, mi að trek8tă în
Transilvania nrin alaislš Volkanš . Domnolē Ardealslsi Geor
ge Rakoni, Baronii mi Nememiſ, i- aš priimitš k8 mare onó
re wi le - aš datě osnilitatea rea maĩ kordials. Leonš Vods
le- a skrisă de dos mi de trei ori ka si se întórko mi sú
se liniuteaskı ne la kasele lorð, înkredingund8-i nrin jart
minte ku n8 va sånbra ne niminŤ într8 nimika . Boeriſ n'aš
voită sú - 1ě kreazó mi að statě ne lokš . Leoně Vodó a tri
misă de a natra órá la ei ne Teofilă Eniskondlő Rimnikxlxi
mi ne Vornikglő Xrizea, ka sh-i îndemne s5 se întorkú în
natria lorð ; dar strúrxinga ayeasta að fostă în depiertă . Emi
grayii, kustándó xně korně de omtire 8nggreaskó de la
Rakoui, aš emrită din Transilvania totě ne la nlaisl8 Volka
n8, mi s'aš koborútš la Torgglě Jiřxlvi. Akolo, adonundě ui
altı outire de geari din treanta Romiorilorð, að ngruesă
sure Brksreuti, nxindă avangarda såb Barbs Iredesko Ila
xarnikglš , ui Mixair Koyofang. Leoně Vodo , kxmě s'a în
mtiingată de ayeasta , ne de o marte a trimisë ka avangards
înaintea lorð ne Mix8 Subtarixlš k8 o narte de outire , iar,
ne de alta mi-a trimisă Dómna kr tóte kokónele la Girr
gis ; dois ageasta, kg omtirile de mai avea, a mersš ibnu la
satslē IIersiteniñ. Akolo , fíkındě konsilio generală ks bo
eriſ wi ko kani outireſ, maĩ înthi a trekstă armata în re
vistí , anoi a albtitš lefile txtxrorð Dorobangilorð, mi dônib
azeasta s'a întorsă earumi la B8kgremti, amezund8 - mi tabs
ra din jos8 de Monastirea Mixais Vodu .
Mix8 Subtarixlš, fóru a nuti de mimkúrile loi Leong
Vodı, s'a întalnitš k8 avan -garda rebelilorð la satel: 8ng8
reii, mi stundě la butae se învinse mi abia skót kg fåga.
Dond ayeasta, viindš mi Aga Mateřs k8 qer- l- alyi boeri stre
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ ]. 87

BXksrewti, s'aš lovitě kg Leong Vodt gelš frikosš . Botolia

fr singeróst , ging ontš ore, mi se stisert målgi mi drintr'o
narte ui din alta ; dar în fine viktoria rămase în martea lxi
Leoně Vodb . Dintre rebeli se nrinsert vii IIreda Brúnko
veanslẽ, xnki8lš lți Aga Mateis mi Rad8 Logofbts, kare
ne srms ko dare de målgi bani mi-að komnúrată libertatea
mi viaga. Adam; Banglě mi Itreda Florikoislě se tueari în
mijlokolš tabereř ; IIrengmorš Armamelě fo trasš ne yeans ;
ĩar natrgzeii de Yngørị din vei nrinmi se trimiserá la Kon
stantinonole . Dårld areasta se foko ( gróið mare lungo
dromě în kare se arenkarı kornsrile yelorð kóz8yž în bb
tae, mi de asonra se fbko o movilu mare. Aga Mateis, wi
boerit kъці аў пѕtѕtѕ ѕkъпа kа rъръшіца ошtirei, s'a re
trasš dinkolo de Oltă . Dar Leoně Vodo, a trimisở dựns
donuii ne komnatslē seš Banglő Bog mi Nedelky Boteang k8
ouitire . Avemtia , gonind8-i mi ajgngönd8 -i la monóstirea
Tismana , ende se înkiseseri, s'aš löntată trei zile, dar near
tündó isziruvi nimika, s'aš întorsg . Aga Mateis, agzindš kú
vine outire mai moltı asgnra 187, a emită din Tismana wi
s'a trasš în myngi; în fine, gromodit de outire ssb komin
dalš lsi Kunitan Giorma, a trekstě earumi în Transilvania .
În intervalslē agesta , aflund8 - se gåbernatoris margini
lor ; Dontrei Meemnetě Abaza llama, mi agzindă de vele în
túmulate în gears din kassa lxi Leoně Vodó mi a Gregilorð,
s'a întristatě fórte. llentrs ayeasta s’a xotárátě sb statornigea
skú de Aga Mateis Domně, ka ne xn8l8 qe-18 kgnoutea de
omě kanabilă ui virtxosð . De aceea ne de o parte a ra

nortată la îmbrogie desore tele întömnlate, iar ne de alta

a trimisš ne protoiereglă din Şilistra Ignată în Transilvania
kútre Aga Matei k8 skrisorſ, ka si vie kátě mal korundš
foro de teamb la dónsslă . Totš odati mi Leonš Vodu a tri
misš ne Mitronolitolš Grigorie, ne Ivankr Vornik : mi ne
Grigori Komisslē ks skrisori atitš kütre boeri noftindo -1 st
vie mi oromigond8 -le amnistie ni favori, kútš , wi kotre Ra
koyi noftind8-18 Sh-i îndemne a se întórge în natria lorð.
Aga Mateřs mi kugi- va din boeri ng s'að îndonlekată ; iar
Filiman8, Kogofan , IIredeks8, Iletre Slogeriglě, Barbs de
88 ISTORIA DACIE

la lloeana, ui Ionanık 8 de la Gaea, s'aš întors în gears

mi s'aš înkinată Domnolri, karele 1 - a înaintată îndată în
dregátorii . Drah ayeutia a venitě ni Aslanš Vornikglě, ne
kare Leonš Vodo l'a fókötě Bang la Kraiova.
În intervalulē atesta nriimindă ni Jórta ranortsl; lsi
Abaza Ilama, a destitsatě ne Leong Vodi mi l'a adosš la
Konstantinonole nrin xně Kanggið îmbróteskě, rondrindă
Domně ne Rads Vodó fiirlő lxi Alessandr8 Ilieuš karele e
ra atunye Domně în Moldova. Dar boerii din geara að skrisở
îndatı lgi Aga Mateis ka grubeaskú a veni fóru întár
ziere . Ayesta îndatú nui- a lrată zioa bồnú de la Rakoui,
karele a orondritě sá-lě netreaks k8 onori mi kx noms
пъпъ la marginile verei, arъtъnds- i urin aчeasta rekano
utings nentr8 servigsrile ye-i frukose kundě veniserý Nem
gii asgura lsi Tokai. Komă a ajonsš Aga Mateis la Roma
nagi, s'aš adonată înarej8r8lě seš toui boeriì mi omtirea mi,
fókundě Adonare generali , aš xoturată într'aně k8vántó sú
ng uriimeaskt ne Rado Vods ; kóri að jødekatě kí Rads
Vods , 18undă domnia ko dare de bani, uli adskundě earsmi
molgime de Greqi ne langs elš , va adsye earumî geara în
datoriſ ui în nevoi . Ama darí urokỉemandě Domnă ne A
ga Mateix, wi l8und8-lš fóró de voe, l'aš drsă la Nikonole la
Meemetě Abaza Ilawa. Ayesta, ariimind8-18 kg mare onore
mi kx Meterxané, saš moziká domneasks, l'a îmbrykatš kg
blant domneaskı mi l'a felizitats de Domng. Anoi l8undē
anafora din nartea boerilorð ko gerere de a se înkoviinga
alegerea, ui trimigóndo'o la Konstantinonole ko skrisori din
nartea sa, a trimisă ne Matei Vodó la trongIě seš în B8kg
reuti ko o ngmerósá omtire Tvryeaskı sare ajstorý8.
De la Leoně Vodo essisté dos xrisove k8 data din a
niſ 7139 wi 7140.
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ I. 89

DOMNULU XLVII.

Mateiu Vodă Bassarabů.

Acesta era burbatě nlinš de esneriinit, îngelenyisne

mi kxragi8 ; ne longu aneste era drentě, miserikor- 1 D. Chr .
diosē, nietosš , mi dotatě kg målte alte virtegi givige Din diverse
chronice
mi morale. loc. şi altele
Kögi- va din boerĩ , ureksmš Nikolae Vistiert& lē, Dimi
trie Dodesk8, Ilanna Logofitel : de la Grez , Mixx Snita
rixlē, Katargis Stolnikolš, Vasilaki Aga mui algii, axzindš kb
la Nikonole se îrokſema Domně Aga Mateix, s'aš dosš la
Moldova nentr8 ka su se întórks kr Rad8 Vodó qe venea
de la Kontstantinonole. Rads Vodu, arzindă de gele întám
alate în gear, ne drømš , a trekötš Donárea la Obloyiga mi
s'a enitř ko nartisanii sei, kariſ adonasert kötüya omtire
núimită la Slams - Römnikš. Matei Vodó, aszindă desnre a
geste, a trimisă sně kornă de omtire la B8zóð k8 Mixais
Kogofanú mi Rado Dademě . Boeriſ, ks Rads Vodı, atsnye
s'aš retrasš la Movilt , în marginea Siretřxlxi. De akolo doi
boerî, skimbóndo - se în xaine nróste, s'aš dost în tabúra sl8
jitorilorð Mønteni ni s'aš perkată a- i îndemna su deserteze
de la Mateis Vodi . Slxjitoriſ, denarte de a le da askelta
re, i- að nrinsă mi i- aš adest la Mateis Vods. Agesta ķ- a li
beratš mi i-a trimisă îndórátš sú snge kamarazilorð ka sú se
intоrkъ in цearъ, пromiцъnds k ns le faчe niчi o sau.rare .
Dar Rad8 Vods ui ko boeriï emigrayi, kbbtándă ajstoris
de outire de la Domnolš Moldovei, mi de la Tutarii din
B8geakš, kari eraš sxb komundalš lxi Skiemnš Agasi , a
intrată în years , nårtándă înainte Tgiori wi steme torqeuti,
tui anskundě dromslå kútre Brkörenuti nrıda wi jefsia ne
fericita gearb kr qea mai mare kräzime mi neomenie .
Mateis Vodt a adonatě mi elở outirea sa, ui imobr .
gindo - o în dom kornsri, ne xnxlð l'a amezată în marginea Br
korentilor ; destre Dedemti, ui ne rea - l- altă în kare se afla
elă însemi kx boeriſ sei, lung nodrl8 Obilemtilorð la Ko
lintina, din josš de inónástirea Vornikxlxi Daně . Ama da
90 ISTORIA DACIEI

rb ,la 25 Oktombre în anglě 1633, întálnindo- se avan -gar

dele îmbelorð núrgi din josš de monastirea IIlembaita, mi
înkserándo -se în lønts ko mare învertgnare, se învinse
aqeea a 187 Rad8 Vodo mi se retrase kg mari nerderi. A

doa zi de dimineais, outirile îmbilorð Domni se n8serý în

rondseals de bótae : Matei Vodi a awezatě în dreauta ne
Todosi Santarišlě fitxlă 181 L8n8 Ilaxarniky k8 agterea ka
valerieľ, kom 18S de korn8l7 Kuluramilorš,> alg Skrtelnigi
lorð, mi alš Surogeilorð ; în stunga a 11888 ne Ivamky Vor
nikolš ui ne Buleang, kg kornglš Külsregilorð Rowiorï mi
k8 xně kornš terreskó s8b komándolš xnsi Ags alš lorð ; iar în
mizlokš sta tóth 18terea nedestru, în kare se afla goš ko
lonelš alš lxi Abaza lama kr Tårui , Ilaxarnikolš IIredesko
ko Dorobangi, Aga Onrea ko Tulnii sui Kuzauiì, saš llede
stramii, mi kx Kunitang L8n8 kr Seimenii sui Vonitorii; în
dosolš atestora anoſ, s'aš aliezată mi arierð - garde, împur
gite în diverse kornåri ' . Iar stindardelš, kare sta înaintea
owtirei , avea z8grávitě ne Arxangel8l Mixailš ko sabia
góly întinst . Rady Vodu asemine în dreanta a 18s8 ne To
tarī sxb komándolš a doi Mórzani ? ; în stänga kúlórimea
Moldovei sxb konándolở Xatmanglsi Moldovenilorð mi a doi
boer Mänteni, Mix8 Subtarislš mi Xrizea Vornikală ; iar în
mijlokš tótó infanteria Moldovenilorð Seimeni, mi a Slojito
torilorš ko kunitanii lorð, ssb komándolš boerilor ; Manteni,
Dimitrie Viştierixlč Dxdesk8, Nikolae Vornikolē, Ilana Lo
gofats, Aga Vasilaki uui Katargis Stolnikxlš . Iar în fronte
stá stindardxlš îmusróteskš mi Txirrile k8 Skiemn-Agasi.
Astfelis amezindo - se omtirile amindot ne kumngl8 D8
demtilorð, Domnii aš dată semnal8l8 de bútae . Atonge s'ax
renezitě Týtarii kg mari strigste asonra Rowiorilorð ui a
Töryilorð. Rouiorii, desnúryindo-se în dob, að n888 ne To
tari la mijlokš mi i- að lsată între dos fokori. Dar kuls
rimea Moldovenilorð, sosindă în ajxtorialš Tótarilorð , mi areea

1 Desnre kornsrile ateste de outire, vezi tomålă alg II deskrierea te

se faye aentro organisarea lorð.
2 Mbrzani se nomea boeriſ Tstarilorð kari erað koborstori din familia X8
pilorð .
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 91

a Külsramilorð în ajstori8l8 Rouiorilorš, s'a fókstš o ame

stektori înfrikomatı ini nedeskrintibilb . Asemine omtirile
nedestre, viind 8 nentă la nentě, ko atsta minie mi înver
118nare se lontaš, în kotě ori qe komundă de retragere saš
îngetare, ar fi fostě kg nengtiniji de a fi ask&ltată . Era în
tr8 adevórš xně spektatolš straniš s yazı yineva xně res
bel : yivilě între Mønteni mi Moldoveni, între Románi de a
ceeami familie, mrekomě mi între Tvry wi Tytari, kond8s8
de o ambitivne mi xně entssiasmš fóru essemula. IIe kundē
sně korně de outire înksnjëra ne altölš, karele de o dató
era îúkonjorată de kútre altălă , se vedeað kịar Domniſ aler
gündš ko neobosire în tóte obrgile mi 18ýndě rarte în lønts
kiar în zentral8 bátóliei, în nerikolxl8 qelš mai mare . To
tariſ, kg renezile lor; atakörì , að fók8të mælti striksyisne
Rowiorilorš ui Törgilorð ; dar mi azerutia, ajstagi de Kult
ramy ui algii, mi-að resbonată mai ko ayeeani másårb . 0
mtirea Románeaskú earúmi de yingi ori a întorsš dosxlē, ne
18tundě ssferi nornirile Moldovenilorð, mi de yinti ori ea
romí s'a întorsš la bátae . În fine, dxná o botae neîntrerg
nto de ontš óre , de dimineaija mi nunt în searú, învinge
rea s'a nrongniată în nartea lxi Matei Vodu . Møntenii, vá
Zund8- se învingători, de mi obosigi fórte, gonirs kịar în sea
ra aчeea пе Тъtari i Moldoveni пъпъ la Stefъneuti .. Ra
d8-Vodb, nlină de snaïms, mi fogîndě ko kan8lő golě, abia
a skunatě kg 18yeala kal8l8i seð la Afgmayi; de akolo, ko
neyine rommige din omtirea Moldoveneaskú mi Totorasku,
a trekötă în Moldova. D8116 donsolă s'aš doső mi boe
riĩ rebeli, din kari Nikolae Vistierixlš ui Ilana Logofotelč
að rúmasš morgi ne komiðlš rusboixlsĩ. Mateis Voda înst
nrinzündě ne kugi va din ei, 1-a trimisš ne la kasele lorð ,
förú sø le faks nici o s8fbrare ; asemine ne Skřemn -Agasi
k8 stindardol îmbroteskở l'a adxsš kg kgviingt în Bxk8
remti. În ayeastă batălie aš koz8tš nei doi Mirzayỉ T6t6
remti, mai m8lgi kunitani însemnagi Moldoveni mi Mänteni,
ші ай rъmas & din imbе пъцile пe kътпаlѕ b.tъlieї пеѕtе чіnчі
miſ de kadavre ; iar rönigi, din cei mai însemnagi, aš fostě
Ivauky Vornikg, IIredesks Ilaxarnikslě mi Büleandlă .
92 ISTORIA DACIEŤ

D86 areasta , viindă Matei Vods în Brksremti, a fb

kstă r8gb yixni de molysmitó lxi Domnezeě nentro învinge
rea strálsnitt ge a rengrtatš . Atonge a sosită ui de la Ilór
tu xně Imbroxorð îmiráteskg, anome Solimang Aga, ka
rele i- a ad8s8 firmană mi stemele de domnie, dens mijlovirea
Isi Abaza - Ilama. Dar Matei - Vods, înkingindo - ni ku Ales
sandrs Vodu din Moldova, ks fiislš seš Ráds, ko boerii fr
gari mi ko Grezij, vorš xrma a- i faqe intrigi ni nîri la
IIórtó, a gasitě kg kale să se děkú în nersónu la Konstan
tinonole. Deyi, losindš la trong ne Dómina lsi Elena , a
lxatš ko sine ne Imbroxor8l; îmbróteskě, ne Mitronolitolo
Grigorie, ne Teofilă Eniskon8l8 Rîmnikxlxi kg mai molgi
nreoцi, boeri mi kъпitani de Къlъraшi, Roшiori iшi Doro
bangi ; k ageutia, trekundě ne la Silistra ne la Abasa - Ila
ma, s'a dosš la Konstantinonole, ende sosind ; a trasă la na
latålš nronrið alš gerei Romuneuiti ngmitš Vlax - Seraň. Ile
ste trei zile s’a înfbyiuată la marele Vizirš, karele l'a nri
mitš k8 onére, mi îmbrúkınd8-1š ko Kaftaně, l'a trimisš la
kasa sa.
Atenye aš sosită mi boerii emigrani de la Mol
doaa, înnrednú ks kuiva boeri Moldoveni, adskundě ku
tri IIórti skrisori de rekomandirisne de la Alesandrx - Vo
du. Ayeuitia, snindo -se mi ko boexiſ Greui din Konstantino
nole , aš datě ulingere la îmubratolš asxnra lxi Matei Vodu ,
argi kundě asenra lţi o målgime de înkriminári. Îmobratslă
a ordonată sá se jødere in nersónu kg Domnolš la Divandl;
împúrótesk8 înaintea Vizirxlsi. Astfelis srmándo -se, Matei
Vodó s'a jostifikată înaintea Divanglxi, iar akysatoriſ lţi að
emitě k8 r8wine.
1806 ayeasta , Mitronolitolš Grigori kr Eniskon8lš Rim
nikolri mi ko boerii Románi, að fókstš alungere kötru Sal
tanglă în kontra boerilorð Greyî, zikundě ku ei aš iránt
ditš geara kr strómbótuyile, ky korxogixnea mi ko intrigi
le lorð. Atgie Soltandlă a întorită din nož domnia lxi Ma
tei Vods, mi noftindo - lš să i se înkine în nersónu, l'a o
noratš ko semnele domneut don'ı datin , iar ne boeriſ seſ
i-a îmbrúkatě ne togi ko kaftane mi astfelix i-a trimisă a
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPỞ 1. 93

kast kr o nomnis kare n8 s'a rnaſ fókötõ altri Domnš 1 .

Atsnyi Moldovenii mi Greqii boeri s'aš fukstš nevú28 de
friky ui de rguine ; iar boerii Mønteni, viind8 kg togii la
Domně, að kúz8tă la nigñórele 181, herund8'i ertare. Dom
nolē, ko generositatea sa rea fireaskú îi ertz mi îi trimise
îndatú în rexnú kr Arxiereiſ ui k8 mei - l -alıú boeri în gea
rъ , Ileste trei -zeni de zile, de la 1 marte 1634 a venitě
mi Matei Vodt. Omslgime de nonorð , wi togi boerii , aš
emită între întimuinarea sa la malxlš Don rii ; mi drents
semnă de boksrie wi feriyire, nonor8lă îuì desbruka xainele
mi le auternea la nómantă, de a venită Domnxlă areste e
le nóný în Båksreuti kõlare.
No turziš Soltang Mgradš IV , deklarınds resbel : IIo
loniei, a ordonatě lxi Mateř8 Vodb nii lxi Moise Vodó din
Moldova ka sú ia marte în estediyivne, înurexnı ky Abaza
Ilama mi kx Tutarii de la Brgeakš . Ayeste nøteri întry
nite, trekondě Nistr8lð , að îngenstě sú batı yetatea Kame
nigei ; dar, înainte de a o lxa, s'a rásnýnditě o mtire minui.
nóst kl vine målgime de éste kuzhyeaskt asonra lorš , d81
kare , însnúimuntund8 - se Abaza - Ilama, s'a retrasă îngresnú ko
Domnii Románi. Dar kozundă bungeala asonra 187 Moise
Vodó kő utirea area minyíðnóst ar fi fostă o stratagemá
trúdotóre din martea sa , Ilórta l'a destitratě mi a rЪn
pritě în loko -ĩ ne Vasile Vodt . Ayesta, ksmě a sosită în
Moldova, krezándő kú va 18tea nåne te fii8lě seð Domně
în geara Mønteneasky , a gbsitš uretestě -ui a nlekatě kg 0
Ditire asonra lxi Matei Vodb . Könütündő mtire kó að ajonsg

1 De atonge s'a fbkxtě datina ka sú inbrare la IIórtó ne 12 boerị kg kaf

tane la fiekare domnie no8b : wi fiindở ký boerii 187 Mateis Vods erað
kunitani de omtire, din kare yelă întúið era kunitang de Dorobangi, de
ayeea ne yei întsi boerì ai domniei IIórta îſ nomeute boerî de Doro
bърдie.
De atonye s’a fernetsatě ini datina ks , kundě este su se înfbgime
ze Domng lộ la Soltan8l8 , în zioa aqeea de dimineayu se d8ye la mala
txl8 îmöbröteskč ko boeriĩ vui g8sto din kazan8l8 ką giorbó a Ieniyeri
lorð, 18kr8 qe însemneazı ky se înskrie în n8mbr8l8 lorð ka komin
dantě alở omtirilorð. Dåní ageasta se faye yeremonia înfúgiusrei, nre
komě se va arăta nre largð în tom8l8 al8 III -lea.
94 ISTORIA DACIEI

nóný în jodegxlš Bozu8l81, Mater Vodó ng nerde timně mi

leaks assura li ka toto ourtirea re area i k8 0 Meate de
Engårị, kare - i trimesese Rakoyi în ajstori8. Vasile Vodb , vb
zhndš noterile l’i Matei, wi nebizdindo- se a se mostra ko
elš , s'a întornatš îndbruntš ko mare remine , alongatš lóns
la IIxtna. Dånú ayésta, de akolo a dată drgmolš 8ngerilorð,
kariſ a trekötă în Ardealī nrin Trotami, nrudondě tóte lo
körile urin kare s'aš strekgratš, dar Matei - Vodí s'a întorsă
la Turgoviutea .
Vasile -Vodt ui de a doa óró a intrată în geara Mon
teneaskı ko Tótari wi Moldoveni; dar Matei-Vods, ko 18
Ejeala lxi yea nateralt emindo -1 înainte la satslē Nenimorg
ne longu Iélomiqi, wi lovind8-18 kg færie, 1- a sfbrumată mai
tótt outirea, în kötă Vasile Vodu abia a skónatš. ks kugi
va ómeni la Brăila . Dar d81b ayeasta , ngindose la mijlokš
nimte amiui, s'aš îmuškată Domnii ; mi în memoria ayestei
îmulárisirĩ, Mateřs Vodu a fókstă la Türgovimtea, ko kelts
elele lxi Vasile Vodo o biserikó kare esistú mi nánú astăzi,
ngmit. Stelea , în kare se vede marka Moldovei ; iar Vasile
Vodó a fókstě asemine în Moldova ks keltseala lxi Mateis
Vods, monástirea Soveja.
Пачеа intъrit intre aчeuti doi Domni a fnчеnѕtѕ а fi
ráð vázstá de IIórtı ; mai alesš norokolố lưi Mateřs Vods .
în bütölii, îi însofla mari îngrijiri. Ama darb, uløngindă
sfórúmarea nxteriloró lo , Ilórta a ordonată în aşkons the
núrxlxi Sinan - Ilawa de la Isakgea ka sú intre kr omtire wi
81 loveasks de Matei Bodu . Sinan - Ilawa intró fori de ves
ste, mi auroniindose de Bxkgreuti, mi- a desnúrgitš omtirea
în dou tabere, awezundě ne xna deasxara Kotrogenilorš, wi
ne qea - l -altı din josở de Vbkõreati la Vitani. Mateis Vods,
adonándomi outirea ko isgeald la Brkgretuti mi înarmundš
nonordlă , a înkonjoratě ka kx xně mbrete totě orawolč ; dar
în awa nosiyisne , s'a mürginită a se ginea în defensivá mi
a observa zi mi nónte miokürile lsi Sinan - Ilawa Agesta ,
krezondě nute ku nxterile sale ng suntă îndestålbtóre , s'a
temstě a l8a . ofensiva ; qi a trimisš resnensš în sekretš lsi
Mateis Vodt ki elő a venitš d81b îndemnxrile lxi Vasile
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 95

Vodó, dar kú, konoskundě nedrentatea, se întórye fóru a-i

faqe niqi o strikó gisne. Sinan - Ilawa, în adevărš , nrimindă
darori de la Mateis Vodu, a trekřtě îndbrúntě neste Dont
re . IIórta, denb aneasta , a întrebšinyatě în sekretš o alti
strategemú : a ordonată lxi Sinan - Ilalba su adone outirï mi
86 stea la Oblxgiga, ne de altă parte a skrisš atátě 18i Ma
teis Vodu kutě mi lsi Vasile Vods ka sa vie k8 owtirile lorð
la Akermaně, saš yetatea Albá, mi sú stea akolo ibnú la
ală doilea ording . Mateis Vodu atsn ye , bonsind ku într8
adevórð trebre su fie vre xně ulanš askånsă din partea 18ì
Vasile Vodu, mi temund8-se ka ng kxmva sú vie între dos
fokårĩ, a refszatš de a emi din gearú , mi a trimisš la IIór
to jsstifikúrile sale . Totě odată, spre a-mĩ resbona ne Va
sile Vodı , s'a 1888 în alianga ko Georgi Rakoyi, ko karele
se afla în relayixni intime , wi s'a îngelesš ka sá-lă dea jos8
din troně . Ilentr8 ayeasta s'aš adresat; kötri xně boeris
din Moldova , a nome Logofotolš George de la Bokorisni, qui
urorixind8-i domnia, l'aš îndemnată sa ia parte în komnlotě .
Druh areasta, omtirile Domnilorð aliagħ, intrundě firo de
veste în gears wi avundă în kanslở lorš ne ngmitslě boe
ris, karele se mi urokiemase Domně , aš kolkat; kanitala
Iawi . Dar Vasile Vodó , de mai nainte gesindš timnš a - mì
rádika kasa wi a se retrage la ginerele seš Timomið, fiiclč
lţi Xmelniski Xatmanglě Kaza zilorð, lásundrini akolo Dóm
na ko koniii, s'a întorsă îndató ko ginerele seš mi kg mol
yime de Kazayî, mi dóndě resbois lui George Stefaně Vodo
îlš goni din gear ) wi-mi 185 earuwỉ tronxlš. George Ste
faně Vodo atxnye se retrase în Transilvania , jar outirea Mon
teneaskı se întorse în years .
Vasile Vodó, dedu areasta , a voită a - mi rusbona ne
Mateis Vodn , nentre kare a wi intrată în geara Montenea
skú kr owtirea qe o avea mi ko ginerele seš Tim8uð. Ma
teir Vodo a trimisă înaintea lxi ne Deik8 Snštarixló k8 xně
korng de kavalerie , karele , botondose la Fokmani, f8 in
vinsă mi rásinitě . D80% ayeasta a mai trimisă gng koruð
de Seimeni nedestri kg tôngri mi sadoqi kölbri, kari earumi
førý învinui la IIIonlea ne Teleajung. Atxnye Matei Vodó
96 SITORJA DACIEI

se skåló însxwi ka togi boerii wi outirea kare-i mai rúms

sese ui ewi în kalea lxi Vasile Vodó la satslě Finta, ne ana
Ialomigeĩ, xnde se întări k8 wangsri wi ko alte întăriri de a
пъrare . Ашezъnds- шi tabvra, a kiematї пe boeriї ші пе kvni
tanii de outire mi le - a zist : „ O braviſ mi vitejii mei ostawi!
„ rågagi ne Domnezeš sú vś întbreaskó în bátólia ageasta , ka
,, în atste altele de mai nainte . IIregătigi- vb, kúri eaka dow
„ manglỏ vine . Ví rogě însá so ng kare komva din voi să se
„ afle ko xotáróre mi ko køgetě îndoitě ; yi togi într'o kre
„ dings, într'onš kogetě , într'o xotbrîre, într'o singsrý dra
ngoste kötru Iisgsš Domnezerlš nostrs, kótrú yeara yea moltě
„ isbitt mi kötru mine Domnolő vostr8, sú stani kg armele
„ în muni înaintea doumanilorð kr statornicie mi ko kora
„ gi8, nrekgmš adeseori api statě mi voi , mi nbringii vostri.
„ Igayi seama ka sú ng înmormántayi ne ritmántölš aresta
„ faima yea strál8uits a nomelxi vostr8, köyi atonge ko nimi .
„ ka n8 vú vegi folosi .“ Ayeste zikándš , a dată fokš sngi
t8n8 ka semnš de bátae , fiindň kú în momentxló ayela se
vedea anroniind8- se Vasile Vodó ko ginerele seš mi k8 0
mtirea , kare se sokotea de douzegi de mii de ómenỉ, ne
kundě ayea Mänteneasko abia n8mára ontě mi .
Amezando - se îmbele outiri în linie de bátae , a în re
agtě bátólia arin fokslě tongrilorð mi a 118mtilorð, k8 ma
re i8geals din amándou mbryie . Dintr'xng kanytó alš ta
berei lxi Mateis , rgmuundose eng korně de outire , a trekstě
Jalomiga mi a f8gitš. Atšnye Matei Vodó, vázundě kt 0
utirea sa s'a înfrikoniatě mi s'a îmngyinată , s'a îngrijitě ka
ng kumva sú fie învinsă, îi a înyengtă să alerge nrin tóte
mirsrile îmbúrbótondd - le mi zikúndš : „ Bravii mei ostami !
„ figi kx inimu, kuni vozš ks darxlš lxi Drmnezeš este dea
, 881ra nóstrı. Amě statornikó kredini's ki o sú învingemš
în körändě, uii o sú gonimž ne doumang k8 reuine . “
Kävintele Domn8lxi aš îns8flegitš inimile txtxrora : Ro .
mõnii dxilh ayeasta að înyengtě a faye ataköri înfrikoma
te ; d8tit, qe - iui sloboziaš armele gele de fokš, îmi sko
teaš subiile, se arxnkaš asonra demmanilorð, mi se báteas
пеntѕ lа пеntѕ . Maï ks seams boeriſ yei mai mari ką fiii
 PARTEA IV . EPOCA IV , CAPŬ 1. 97

lorð rei de alš doilea 1 wi k8 trentele servitorilorð wi ale

8818milorð lorš ļ, arenkond8 -se kg entxsiasmă în uentrol ;
dommanilorš, îi tseaš ko subiile góle mi -i goneaš în tóte aur
gile. Atonge mi Mateis Vods, virund8 -se în desiinea yea
mai mare a bátóliei, a köostatě o olagu la gen nki8lš nigro
r8lxi dreută de la o lovire de nouku ; dar kg tóte batrine
gele sale , ng sa înfrikomată, ui a srmată a se bate ko în
88fleyire tinereaský mi kx o bravery neasemonats . Lonta
se în yen8se de dimineagh, mi nunt la no8b óre 3 înky n8
se xotirîse viktoria. Atgnne grð evenimentē neamtentatě a
assigsratš învingerea în nartea Mäntenilorð . Ile kundě by
taea se afla în ferbingeala yea mai mare , s’a rudikată de
odată desare anxsš xně norš negro ni desš ko o fortånd
înfrikoruatı, kare, adskundě sně nrafă teribilă, a silită ne
îmbele nürgi só se retragu mi su se desnargı, fiindg ký ng se
mai vedea omð ko omš. D80 ageasta nor8lē , viindă geste o
wtirea Moldo -kózáreaskú, a în genstě a se r8тпе шi , dапъ
o grindinú deası ui grósı, a rúvársa o aloe înfrikomati,
în kotě tt búra loi Vasile Vodí se prefiks într'anš elemter
de norois , în kare soldagii stað în nicióre fóru a se 118
tea miuka. Dar aqeastă nlóe. deloviósý a trekötě ne lon
gz tabúra Monteneaskó , fúró a se rúvársa de felis asx
nra ei. Ayeastă întsmalare Matei Vodó a renresentat'o ka
o mingni qereaskı kátri ostawii sei, kari atxnge înssfie
yindsse s'aš renezitě asonra doimmanilorð ka niute 18ni tör
bagi, mi găsind8 -i vdagi, tremxrxtori mi fóru n8tere, aš în
wengtě a- i thea kr nekrogare mi a -i nrinde . Trixmfxl8 Mxn
tenilorš a fostă atátă de mare, în kotě Vasile Vodi mi ko
Tim8mš Xatmanglš, kg irea igini kulöregi abia aš sku
natě kr föga, ajstayi de întenerekålš nongeỉ, mi aš trekstě
în Moldova. Iar Mateis Vodu , rómbindě stállóně ne tabóra

1 Se vede km boeriſ yei mari ne atenye ng l8að la batulie ne fii lorð yei
intъi ръsk8ці, чі пе чей mai mічі.
2 Agentia erað Snútbreii, Vistiereiſ , Loslelnigeiï, Komimeiſ, Iströreiſ, Kb
mörumeiĩ cui alyiĩ, destre a körora ordine se va vedea la tom8l8 III.
3 Adeks kr . trei ore înaintea an888l81, dånd yeasornikxlð tærnesk8.
( Tradskotoriels ).
7
Bayerischo
Siautsbibliothok
wünchen
88 ISTORIA DACIE

inemiki , ne provisionì mi ne armele ei, sa întorsš adoa zi

în Turgovimtea învingutoris nii trixmfitori8, unde aš fbkště
r8gi de målgúmitu lxi Domnezeð. le grmu a ordonată sú
adxne kadavrele morgilorð, d8rb kare , ne ale Moldovenilorð,
în nomorš ka de trei mii , le-a argnkată într'o grónu de a
sånra köreia aš fókstě o movilu ky o krgue de neatru , ka.
re se vede ui astăzi lungi satelē Finta ; iar ne ale Kazayi
lorð, kare eraš mai ngmeróse , le-að arðnkată în altă grond
mi aš rudikată o altó movily din joss de Turgovimtea în
drømxIš mare. Doni areasta, ne toni yei irinwi în bütálie
sað fågari, adonándo'i din diferite mürgi, i-a skosš afaro din
Turgoviutea , ui tüindole kanete-le , 1- a îngronatě søbo
altı movilu .
Mateis Vodu , din kassa nlage ye nrimise la niciorš ,
Zákx måltă timnš în natš , mi soferi molte doreri . Seterin
gjele sale se adtogarı mi ko o ruskóló neamtentată din par
tea ostamilorð . Elš, d8116 fireaskı sa brnýtate, fúkrse de
demoltă gremeala de aš nrimită în nombr8lě ostawilor ; mai
mxlyi Súrbi mi străini kari veniserá só se înskrie, ne so
kotealt ká nóte só aibú odată nevoe de dónmiſ. Agesti a
ventärarĩ, îmolgind8- se mi rodind8 - se ka Dorobangii, ks Sei
menii ni k8 Romiorii, se dedeserú · la totě felirl8 de ru8–
tügyi mi ajonseseru a fi kg totoló nes&bordinagi. Adeseori
intraš în kortea domneaskı, mi lund ; txnerile , le skoteaš
afarz la kömně. Sneori intraš nóng ni în apartamentele
Domngloi, wi -i sngneaš ko ibráznijie ky ei aš învinsă ne
Kazayi ni Moldoveni, mi ký nrin xrmare trebxea să le în
trevaskı leafa, sař de n8, amerinyað kú vorš kolka kịarð
kamara sa mi vorð rani baniĩ din ea . Alteori îi ziceað fáry
rguinare kb, fiind8_kú að ajonsở bótrúng wi în dóga ko
niilorð, era bine su - muì lase tronxlš ni să se fakú kuldgórð .
Ayeste tóte aš resoltată din karsa a doi ómeni înrástágigi,
anome Vistieri8lš Ginea ' nomitě mi Olari8lš sağ Yikals, mi

1 Ayesta era din Romelia, omě prostě ui neînsemnată , de meserie ferari8 .

Venitř de fórte jone in years , wi fikúnd8 - i avere, se însårá la satolo
Бrъtъшеnії, lъngъ Olteця, іn jadeusl& Romanagii. K8 viklenia sa чeaө
iskosită, ajøngøndě a se înainti în dregstoriile givile, mi anroniind8-8
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 99

Rado Armam8 ngmitš mi Varzary8l8 1. Ayemtia, avındt în

muni kurma stat8lxi mi înkrederea absolstú a Domn lsi , fb
gear ab8s8rile mele mai revoltante. Boerii, ajongóndě firs
n8tere mi vázánd8 -mỉ viegele în măinile agestor doi tiks
loui . sxfereað tóte în tüyere ; xnii din ei înst, arofitandă
de bátrúneyele mi slúbizionea Domnolri, ayîijaš ne askånsở
sniritele ostamilorð íui ajonseru a-i faye ko totoló nes8n8mi
mi a fare, ssb k8vántă de andrarea dentarilorð n8bliye, te
livrite aretensioni . Într8 xna din zile Dorobangii îonrexní
kx Seimeniſ, dxkándo- se în neorundrealu la kårtea domnea
sku , aš înyengtě Sb- gearú kr strig-bri mi kx xrlete su
le dea îndatz ne Yikalo mi ne Várzari lě, zikundě ku ei
sunt; fontxitoriſ tgtörorð relelorð din gear wi ku ei onresk;
ne Domně de a le móri lefele. D8116 areasta aš növblitě
ka fiarele în subtórie ni în nalatě, mi în fine, gisind8-i
askoniui în kamera în kare Domnolš zivea boluavě, i - að skos;
afarı , i- aš desbrúkată în niele, i -að bútåtš ; anoi, skogúnds'i
afarú din orauð , ende erað tóte owtirile adxnate, i-að gyisở
k8 mórte teribilu . Ile grms, întorkúnd8-se la kasele lorð, le

adese de Domnă, îi zirea totědeagna 86-18 fakú ne elo Vistieris, mi - i

nromitea kų va afla mijlóge su- snoreaskó venitærile, în kötő sz nóts
koprinde mi alte ueri. Mateis Vodb,, ajồngundě la býtrúnege a se do
mina de ideea înavguirei mi de içbirea de argintă, l'a krez8tě mi la fb
kotě Vistieri8 nleninotentě. Aviesta îndats a lensdatě nelea miel8l87, mi
se arätó în adevărð 18n8 : trimitea în tóteilbrgile mi desbrúka omenii
kx felgrite kovinte ; inventa feliori de dóri ui de ab888ri, kare ajonse
seri a înegri faima wi ngmele relő glorios; alš Domn8lxĩ, tokmai la zi...
lele de bvtrъреце..
1 Agesta er i Romúně din Illoemti, fiſ8l/ 8n8i grádinaris karele költiva
Varza, de ayeea ilš mi ngmiru Várzaršrlă . Ajongóndă din tîjeregse a
înainti în dregutoriile zivile, se fuko mi Armauð, mare, odatú kr Yi
kals , kundě s'a fbk8t8 Vistierig . Înzestratě kg xně sxfletě ru8tárioso
mi neomenosš, îndato qe a ajonsổ la nost8l8 ayesta, a înyengtě a revársa
assara tstarora veninal rъ8tъgei sale; niчi boeri8, річі пreotї, na skъпа
nesenbratổ wi nejefrit ; de 18terea 18ý. Omoria omenii nrin kasele lorð ,
I18nea de -i îngrona în lok8rī nekorate. Altora le tuea trekile wi nas8
rile, mi-ſ nårta astfelis ne slige, mi anoi îi trimitea la Okne. În
skortě ng Ibsa omě nejefrită de dóns818, mi neameningată în fie kare
zi k8 nerderea vienei..
100 ISTOŘIA DACIEI

aš jefsitš mi le-að lgatš tóte avogiile. Atsn'e aš ryist wi

ne marele klogeris Kornbeang karele se afla înk , bol
navš, jefxinda'i mi kasa.
lleste kotě va timaš însánátouind8- se Domnoló, a e
mită în kulstorie la Argemš, De akolo întorkandsse la Tor
govimtea, Dorobangiſ mi Seimeniſ að înkisš norgile zetügii
mi 1 -að refszată intrarea, zikundě ku n8 vorš sá- lš mai ai
by Domně, mi ks, saš sá se demissioneze de bånú voe, saš
85 se dækt la o monastire si se kulögăreaskı sure a se
linimti. Trei zile aš statě Mateis Vods ks boerii sei, îm
aedekată de a intra în zetate, de onde nini makar de món
kare ng lisa ka sb-i adskú de la galatålš seš; în fine, nro
migtnd8 -le bani mi snorire de lefi, i- aš datš drxm8lē . Aton
ne s'a trekotě din viajı mi Dómna lvi Elena, în anelš 1653
wi s'a îmormántatě ko mare uomið uii yeremonie în bise
rika domneaskú din Tórgovimtea. Dar Dorobangii mi Sei
meniž, ko tóte kú Domnolš le mürise lefele, no se astóm
пъхай : чi jef8eas mъпъstiri, 8чіdеаѕ boeri, шi fъчеай tels
rite rustági în tóte zilele . Domnolš, nemtiindă ne sú mai
fakı tentry ka sb-1 înfruneze, a adonat& boerimea în kon
sili8 sekretă , ui a gasitě ko kale ka de nrimávarú si ado
ku ne askånsă trei-zeui miſ de Tütari uni 8ngøri, mi sb snər.
gú kríbolš rebelilorš . N'a ajens8 înst Su - mi 118e nlanslă
în 18krare, ksqỉ de molts întristare mi ambrayirne såfle
teaskı, a merită . Astfelis , dont 21 ani de Domnie mi în
Výrstá neste 70 ani , trekúnd8- se din viayi , se înmormántó
în biserika domneask fokot1 de dónsælă în angl8 1654.
Mateis Vodă , în körsålš Domniei sale , molte ameze
minte mi fante framóse a fókstě . Ayesta a tradxsă în lim
ba Románeaskú mi IIravila. Målte monistiri mi biserici a
fokytă din noő wi a arenoitě . A greftkště din temelii mb
ngstirea lsi Rado Negro de la Komi18-18ngě . A fuk8tě o bi
serikó la lliteuti . A fukstě mínóstirea Súngilorš Arxangeli
la Slobozie , a ktreia biserikt ko sně tornš o fukåse sně
I[ trigrodeang Enake Karagea, ne kare elš îlš avese Ilostel
nikó. A mai fbkotě o biserikų la nodolš Kūlogtrenilorð,
alta la Gergiga, muntstirea Sadova de neste Oltš , monós
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1. 101

tirea Motro la gåra Motrolsì, monóstirea Külggbrilorð Din

tran8 - Lemnỗ la Volvea, monostirea Arnota, biserika dom
neasko la Kraiova, obeseriku la Karakalš, musstirea Brun
kоvеnії, тѣпъstirea Negoeutії lъngъ Argemй, mъпъstirеа
ПІъt.reutii, mъръstirea Brebs, mъпъstirеа Къldъ8шаnії,
muntstirea Tîrworx. o biseriko la IIloenti, manastirea Mak
sinenii anróne de Siretř8 , munustirea Eniskoniei B8Z68lxi, mi
alte monastirî mi biseriyi, în nomorš de 39, asemine mi
monustirea Súrindarii din Bxkxremti, k8 Sørbarea Ador
mirei Maiyei Domn8lxi. le long's ageste a dedikat ; molte
amezuminte monástirilors de la lergsalimš, de la mentele
Atos , qui altora. Ayesta a renarată din temelii wi qetatea
Türgoviiutei in anglě 1634 .
IIe timin8lă domniei adestria , nelš întář8 Kantakozeně ,
Kostantină Ilostelnikolš , s’a însgratě kg Domniga Elena, ne
nótó a lxi Mateis Vodu , wi flïkó a loi Illerbană Vodo I
Bassarabě , karele avrsese mése fii : Drugigi Snatarixlš,
Hierbanš Vods, Konstantinš Vornik8l8 (tató alš lxi Stefang
kare ne xrmó s'a fókstă Domně) , Mixais Suatarixlš, Mateis
Aga (mai ne xrms Domně) , mi George Snatarixlš .
De la Mateis Vodi esistı xrisove de la anglš 7141
non la anglõ 7162.

DOMNULU XLVIII.

Constantinů Vodă ( Bassarabů , Cărnuló .

D8nh inmormantarea lxi Mateis Vods, la kare a zele

bratě ni Ilatriarxxlă Antioxiei, s'aš adsnată Mitro
D. Chr.
nolitolš ( Ignatië ), Eniskonii, boeriſ mi ostamii, mi Dupe 1654.
isto
konsoltándo- se aš alesš, ko nirerea ni voinya ge - ricii pămîn
teni și alții.
neralı, Domnš ne Konstanting Surdarixlă, fiixl lsil
IIIerbanš Voda I Bassarabě, nenotě runosatxlxi Mateis Vo
do , mi frate alš Domnigei Elene, sogieỉ lvi Konstantinš Kan
takšzing. Den ayeasta að fókstě îndato konoskrtă la Ilór
t Soltan8lxi Meemető IV mi Vizirxlxi Dervimš -Meemet ;
102 ISTORIA DACIEŤ

Ilama, røgünd8 - se ka su se trimigi stemele Domniei aless

88187 gerei .
Soltansls, nriimindš Arz - Magzaržel; ( anaforaoa, netiyi
8nea saš ranortelg ) gerei, ko kare aš fostă trimimi kugi-va
din boeri mi din küritanii de Rowiori wi klerigi, a întărită
dompia lgi Konstantinš; mi trimiyundē ne sně fonkgionaris
tørkt M8stafaga Skiemně -Agasi k8 stemele Domniei der
datint, i-a emitš Konstantině Vodó înainte la nodělě mu
nýstirei IIlombsita, ko togě boeriỉ mi ks omtirile. Akolo
Konstanting Vodu , nriiminds stemele îmbryteuti , a intrată
în Brksreuti k8 mare qeremonie mi s'a auezatě ne trong.
D81 ayeasta, nregstinds tribstolţ angalš mi darsri kutre
Soltanolš ui kútre ómenii inflrengi de ne lungs Iórth , le - a
trimist ks nemitsl8 Skỉemně -Agasi. IIe xrms, legindš a
micie ks Domnitorii vegini , ureksmš k8 XanglĚ Krúmslxi,
ko Rakoui Domn8l8 Ardeal8lri mi ko Stefaně Vodt alš Mol
dovei , a assigsratě nayea wi linimtea gerei.
Domnia loi Konstantină Voda a fostă într8 adevărš
llbringeasks. A n8blikată amnistie generals dentr8 togi. A
ulotită îndată lefile ostawilorð . A ertatě darea gerei ne o
trilunie . A dorgitš Dorobangilorš mi Kulórajuilorð sksteals
de dejmýritě wi oeritš , irekomě ui de zeqireala din stäni,
maskorì wi oi. A îmbrákatð outirea kr xaine bone ; ſar ne
kunitani ( adiku koloneli) mi ne Isz - barui (sxtam) kr xaine
de motase , onorándo- a medea' wi kỉarš la masa sa.
Konstantinš Vodo era xně omð fórte dreută la jode
kógi, fórte dålye la vorbó , fórte komastimitoris kütre gei
strani, mi fórte blúndě nentry togi . El n8 k geta de kotě
la fericirea wi la binele komång. De aceea vázándë ku Sei
menii ajanseseru a fi îngrozitori în gears nentro neorunds
elele lorð , a kugetatě są körege korn8lš loră de omenii în
rúrtágigi wi sú goneaskı ne Súrbiž, kari eraš karsa ness
bordinbuisnei lorð . Degi, adonandš ne kunitanii Dorobangi
lorð mi ai Slăjitorilorð, le- a komsnikată ideea sa . Auentia
s'aš arutatě ku se zneskš kx Obrerea Domn8l8i , dar apoi,
eunindo de la elš , aš deskonerită ulanglő kútre Seimeni, kuni
eraš rådiyi în felixrite kingrị ko ei. A doga zi, xnindo-se
 PARTEA IV. EPOCA IV , CAPŬ 1. 103

amundon kornsrile Seïmeniloră, s'aš skolată în revolté de

kỉarató , jui að îngenstě a guide ne boerị, ne kare komě îi
gusia, s8b k8vántš ku ei nåně la kale ne Domně nentr8 a
semine xotórirî. Doh ayeasta s’að revársatě , ka nimte loni
törbagi în tóte nõrgile: að kýlkată Vistieria domneaskó, de
að lgató toyi banii kúgi að aflată ; aš jefsitš kasele boeremuti,
monástirile qui beserigele , rúnindš sakrele odóre , kandelele,
vestmintele nreogemtſ ui ornamentele nregióse de ne la i
kóne, nekr8gundš niui obiektele de ne sakrele mese din al
tarie ; aš xgisš ne marele Bang Gỉorma, ne Drágang fižolš
lxì Ilana Vistierixlš Grereang, ne George Karida Vistieriglă ,
ne Ilana figl8 lsi Ireda Vornik/ Brúnkovang, ne Xristea
fiiglě Kl89eri8l8i Sokolő Kornøyelő , ne Xdrea Slxgerixlš
Doineska, ne IIreda Benga de la Maia, ne Sava IIIçfari Kg
vitrean8, ne Domitrauks Frizsreans, ue Domitro Kosma fi
18l8 Iitarixlxi Mitra Stănesks , ne Mixair Yioxodarxlš , ne
kunitană Gida, ne kuuitaně Ivaně, ne kaitan ; lanks Koli
nesk8 , mi algii mai mului; în kotě, kari din boerñ nstea
skóna , fågea saš neste Dontre la R sqi8kš , saš neste mangi
în Ardealš , saš în Moldova.
Domnoló , rámúindă singørš , mi ajengundó de bajokora
rebelilorš, a kutatš mijlóve, de a skúlată fögindš neste D8
Dure la Rowyičko. De akolo a dată utire la Soltansl; Me
emetě IV ni Vezir8lxì Meemetě Kì8nrgli. Soltandlă a or
donată Domn8lxi Transilvaniei Rakogi mi Domnxlxi Moldo
vel de ax intrat & in gearъ kѕ оutіrі. Ачешti Domni, пъшinda
de amandou obrgile totš odats, s'aš înts Inită la sat8l8 Tio
nlea , snde viindš ini Konstantină Vodı k8 omtire tørteask ,
s'aš îngreunată kx toyii ui aš îngengtš a xrmuri ne Dorobangi
mi ne Seimenī. În skårtš timuš owtirile aliate aš isbotit ;
a sforuma tote bandele , a le risini , a le nimigi , mi a resta
torniqi ne Konstantină Vodă în tronglő seš . Dar, d8lb qe
aliagii aš emită din gears , s'a întorsš xně kornš , kare în
timn8lš nersekotării fxgise în Ardealš, mi gnindo - se k8 rb
mumigele rebelilorð, að în yengtš earúmi a se faye ameninys.
torî liniutii n8blige. Konstantină Vodt atonge a trimisă ass
nira lorg ne Vornikglg IIreda Brunkoveang mui ne Stolnlkxls
104 ISTORIA DACIE

Rad8 Forkboang, kariſ, sororinzond8-9 la Törg8l; Bengi,

mi dond8 - le rusbois, aš siisš o melyime din ei, nrinzandš
wi kiarš ne Shittari8l8 Xrizea ge era în frontea lorð , ne ka
rele denú molte kingrĩ l'aš ryisţ îngresnú kr topi komali
qiſ sei. K8 tóte aneste, skólundă înkú kógi va din rebeli,
ng în getað de a faqe torboruri ni reskóle. O asemine stare
de 18krðri skandalóse ajøngundě la kồnointinga IIorgei, a
qeasta a destitxat; ne Konstantině Vodt mi a trimisš Domně
ne Mixnea Vodo III ; iar Domnolğ közötě treko ko tótá fa
milia sa în Transilvania .
Konstanting Voda a fbk8tě Mitronolia din Bxkxremti,
ne o movilt mare , ks sórbýtórea Sünyilor ; Konstantině mi
Elena, ko störsinga marelsi Logofbtă Rado Nodeskg. Iar
Dómna lgi . Bulawa a frukstě Mónustirea Zetrean8, din josở
de Kraiova auróne de rižolš Jiř8lxì ; asemine mi rakla mó
uitelorð Sunt8l8i Grigori Dekanolitr, qe se aflu la Mónástirea
Bistriga de la jsdegslě Valgei; 4 mai trimisă mi melte odó
re oregióse mi mile bonenti la mönöstirile de la Atost.
De la acestě Domnš essistú xrisove din anii 7163,
7164, 7165 mi 7166.

DOMNULU LIX .
XLIX.

Mirnea Vodă III.

Agesta era fii8l; ungi Romang angme Iene Sårdg. Fi

D. Chr. indš înkt urea jone , s’a dosš ta Konstantinonole,
Dupe chro-
nicele . & nde, nrin relagiðni infame k8 Toruii, se lini de jo
locale Inele Sinan - Ilama arstándo -se ka fii alš lxi Rads
Vodu I mi nenotě 187 Mixnea Vodu II. Sinang - Ilama, gs
sindó okasirnea destitstrei lx Konstantinš Vodu Bassarabě ,
mijloyi să i se dea domnia Derei Montenenti. Venirea lsi
se însemnt urin kalamitsi de totă felisl8 ; koyi adskunds
kg sine målgime de Trryi wi Tutari, ayeutia s'aš vnitř kg
Dorobanyiž mi ko Seimenii mi ng ngmai kú að nrıdatě tots
geara furu krogare, dar aš mi robitě o målgime de luksi.
tori nevinovagi. Mixnea Vodu , ka 8n8lš qe nstrea în safle
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1 . 105

tolš seš nlangrî de apostasie, n8 nxmai kú ng kústa Sb - i

înfroneze, îi înk statornici earum ordinxlš Dorobangilorð
în n8terea sa de mai nainte . Ile long aieste a îngen8tš sú
se anrovizione ne askons; ko tongrị, nrafš mi bombe , a mai
kiema ómeni søb arme, ui a înálga întăritari înnrejørslē
monastirei Rado Vodí, donds -i nxtere de resistingjú ka xnei
Letsyl.
În dekorselē aresta, Ilórta destitxundš ue George Ste
fanš Vodó din Moldova, a trimisở în lok8 - i ne Georgie Vo
do Gika I. Destitxatxlă Domnš trek8 în Transilvania , ni l8
undă ajstorị8 de xngxri de la Georgi Rakoyi, a intrată în
Moldova ks xotórúre su goneaskı ne Gika Vods. Dar a
festa a trimisš ne fiislš seš Grigori kx outire, mi întulnin
d8-1ě s’a bátxtě mi l'a învinsă la lokolš kare se kſamı Stron
ga ; în kutš Stefaně Vods, ko area ngyini Inggri, a nxtstš
sú se întórkó în Ardeală . D8ná ageasta Rakogi, deklarándš
kú voeute a se skståra de sszeranitatea loryei Otomane,
îmbratslē a trimis ; asxord -i ne Vizir8l ; Meemetš -Kisorgli,
ordonundě totă o datı Xanglxi de la Kromě mi Domnilorð
Románi ka 85 ja narte în esgedigione . Atgnye Mixnea Vodó a
kiematš ne boeri mi le-a deskoneritě nlangls seš zikund8-le
ko era timnš sá se sneaskı kg Rakogi mi sú skotsre jog8l8
torgeskě . Boerii, utiindē 18terea Yea mare a Torgilorð ng s'aš
enită kx Domn8 ]ð . Mixnea Vodu d8nb areasta adoni ne ku
nitani wi ne Ixs -bainii ( xiliarxii, kolonelii) , ui dgnó qe î
8808ne la jorámántě, le deskonere nlanglě seš ; dar mi aye
wtia n8 s'aš grimită . K8 tóte areste, fóru a divslga niti
ref8z8lš boerilorð, niti alš kunitanilors, elš komandă aleka
rea neste Karnagi, ky kovántă de a merge assura lvi Ra
kogi în akordě k8 Trryii, iar ko nlaně ka, trekúndě akolo,
Sá se sneask. k8 elš mi sú întorkú armele în kontra Torgilorð.
Dar ajongóndo la satxlš Lirem8, de ende trebre só îngeans
a sxi montele Krai8l8i, de odató gniſ din boerì ilð úrb
sesk8 mi se întorkš la Brkgreuiti, iar algií kr omtirea se în
torkš la Satelč Tonlea ne apa Teleaján8lsi, onde era arróne
tabúra torgeaskó s8b Kadirš - Ilawa.
Mixnea Vodъ, үъzhndі kъ a rъmas namai kѕ omъ
 106 ISTORIA DACIEŤ

nú de ómeni, wi ko alandl; seð era SL se deskonere , s'a

întorsš ui a közsts la nigiórele 18i Kadirg - Ilama, mi don
d8-1 darxri frenióse , l'a fókstě a krede ko boerii sei îlă în
demnaš la anostasie . Atente îndatú að tbeatš kanxlš ma
relxi Snútaris Ibrv8 Búrkánesky , marelxi IIostelnikő Istrati
Gindesks, Agúi Rad8 Berseks, kunitanglxi de Romi Vintils,
mi lxi Badea Votafxl7 de Ilyukúrie . Totš odata trimiyunds
ne Dinkó Sárbolš Armauglš zelš mare kg nosta, a syisă ne
inorentol8 Bană IIreda Brúnkovans, ne kare - l8 losase loko
tenentă la Turgoviwtea .
Ile timu8lš atela bótrúnglő IIostelnik ; Konstanting
Kantakszeně, k8 tótó kasa sa mi ko ginerile seš Saštarixlš
Ilan Filinesks , netregea ks astorisarea formalá a Domng
18ì la mouria sa Müggrenii auróne de mångi ne valea Ira
xovei. Elě dúdose nomai ne doi din fiii sei ne löngs dom
nie : ne Dráganš Logofótålš mi ne Illerbang Hostelnikolš ;
dintre kari ne Drágang ilš trimisese solš în Transilvania ,
ĩar ne IIIerbană îlš avea de longt sine ka . Ilostelnik ; mare.
Mixnea Vodó, determinádr -se a nerde ne top boeriỉ kari
mitieaš ilanglő seg de aniostasie , ui arensinds ko Kantakszeně
mi ginerile seš trebxea sú utie areasta de la Drágang mi Iller
bang , a ordonată lxi Kunitang Tsdorš su se doká k8 ostatnii de
la Turgovitte mi ks IIlseauiſ de la Ialomiga mi 8b-i nrinzi
fóró de veste . La 13 Aurilie 1658 kunitang Tsdoră alea
ku ; dar nánu a ng sosi, bátronglő Kantakozeně , simgindo,
se rudiko ko tótó kasa sama ko ginerile seě, kx femei mi ko
kопії, шi , dапъ че е пеtrеkѕtѕ dоv zilе шi doт попці пrin
nádorile mele dese ale B89e4i8l81, nrin notiqi lotgraue mi
nexmblate , a trekstě în fine la Bramově. De akolo 18undo
ne fiielš seš Drugang, karele se afla sol$ (saš agentš, ) a
trek8tš kr tótó kasa la Moldova ; ano , skriindš mi fiialgi
seð Illerband, l'a adosš vi ge elő akolo. Fåga atestorš bo
erì a sultratě fórte ne Mixnea Vodb ; dar kuinya sa era
area întörziath .
Tsruiſ , trekúndš în Transilvania mi smulándo-se de
jafæri, s'aš întorsš în geara lorš neste Dentre. Kr ei s'a
întorsă ui Mixnea Vods . K8 tóte areste elă totě nstrea
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 107

nlan8lš anostasieſ, mi ne de o narte avea îngelegeri sekrete

ko Rakonji, Ÿar ne de alta se arvta fórte s81858 IIorge . A
îngenstě ne îngetoló a adona oitirî, înırxmstópd8 -se ko bani
de la Tsruii yei bogaji din Konstantinonole mi de la ye de
пе lъngъ Danvre. Intrе vоlаntirii че kiymа sub arme, erай
mi kiarš T8rgi, kórora le arăta konsiderare mai deosebită ,
sngindo-le ku elš ne askonsš este adoratoris alš religigner
18i Moametš . Atånge yea mai mare narte din boerii emi
gragi, obosipi de nevo le struinstogei, a venită de i s'aš în
kinată ; qui elš le-a dată ertare ui i- a lusată în naye . Dar
bútrungl8 Kantakozeně ko ginerile mi k8 fiii sei nevoindš a
se întórge în gear ) , Mixnea Vodo a trimisă la IIórt ) . de i-a
пъгъts kv s'ай хаіnіtї шi kъ khsta sъ türbure , am ndoъ це
rile. Vizirixl ; Meemetš -Kisnrsli a trimješ doi Kanggi-bami
la Moldova, mi, 18ándă ne Kantakozeně, l'a ad8s8 la Kon
stantinopole . Mixnea Vodu a trimisă totă odat ne kloge
rislå Kolua Doiyesky, ne Nikslai Sofialir mi algi boeri kg
darxri de bani la Vizir & lš, ka 85 mijlogeaskó 86-18 konda r
ne mi sb-18 syiz . Kantakszenš fukx anelē la xbirea de
dreutate a Divan8lxi, ende înfbijimónd8 -se de faył ni ko
Vizirglě se deskolai zikundě ký elă a fostě englă din gei
întói karele a nriimită mi s'a arstatě s88888 187 Mixnea Vo
do kundě a venită în gearb ; ku Domn8l; l'a fostš onorată
kr rang8l8 de mare Logofotš mi ne fiii sei k8 alte rangøri;
ku, fóru a da yelš mai mikš semně de xainie, a f gitš la
Moldova nomai nentro ka s5- mỉ skare viagja, ne mi-o vedea
ameningató ka a altoră boeri. Atrnye agengii lxi Mixnea
Vodí se konfyndari de totě ui se retraseri din Divaně kg
rguine, iar Kantakozenš emi ko onore mi liber8 de ori qe
îngrijire.
D8117 118ījině timně seflet8l yelő înru8tágitě alš lxi
Mixnea Vodu osindi la neire o m8lqime de boeri; elš guise
ne Vornikxlă Rads Gindesk8 , kr doi frayi ai sei Negoils
mi -Moise, ne marele Șnýtaris 8drintea, ne Klägerislě Dii
k8, ne marele Stolnik ; Rads Forkowang, ne marele Ilostel
nika Fъrkъшаnѕ, ne marele Пostelnik Dvnilъ Пъгъians ,
înnrexnú k8 fiielš seš IIreda Logofotelš , ne marele Komisă
108 ISTORIA DACIEŤ

Badea Komúnean8lš, ne Kl8ueri8l ; Stroe Berseskö, ne ma

rele kunitang Vasilie Komaineang , vi alyi mai melyi
din boeri. Kadavrele atestora se ar8nka de ne fere
strele Körgei Domneintí afarú în xligi, iar Dorobangii, le
und8 - le , le töraš ne strade, le kúlkað în niqióre, nui, refs
zundă de a le da rådelolš sore înmormóntare, le argnkað în
lokgri nekxrate. Agenti sbiri violaš nona ni femeile -boe
rilorð, s8n8ind8- le la felíori de kinxrì mi nrıdando- le fort
niqi o omenie . Ayeste krozimi Mixnea le îndesi kundě se
determinó a nåne în låkrare ilanglš seš de aniostasie . A.
tänge , nemolytmitě kg sángele kutš vársase , îmi adxnú 0
utirea, wi ko kulbrimea înkonjoru Türgovimtea, iar nede
strimea o 18se sa dea núvaló în orauð mi sú treaky s8b sabie
ne togi lbk8itorii kúgi mai remüseserú . Don't ageastí tra
gikó vitejie. îmi îmburgi outirea în doc koruxri , ne kare le
trimise de bători, arserá mi nródaru Bruila , Giorg8lš uitó
te marginele Dontrei, trekondě s8b sabie ng nomai ne Tyrii,
dar mi ne kreuitinî, fóru nici o jødekat . Sað mostrare de
kogetš. Iar dentro asemine braveri înılga la rangøri de
Къпitani шi de boeri пе Dorobanції че rоuti , kvrora le
dete mi kostxm8l Snaxiilorš sure a-i fare mai îngrozitorý.
Aszindở de ateste Soltanol se omnls de múnie ; iar
Vizir8lě Kixnrgli ui yei-l-alyi Tyrgi mari se miraš komš
de s'a revoltată om8l8 agesta, fúró fi sxferitě kötă de
ngying sobrare din partea Iorge . Deri að trimisă ne Ks
nitaně llama Seraskỉer8l ; k8 outiri asxnra yerei Roms
neniti. Agesta, sosindă fori întărziere la Routi8kš, a fb
kxtš nodš neste Dxnúre mi, trekúndă, mi -a amezatě tabura
afará de Gisrgi8, întărind'o kg manggerì. Mixnea Vodd, a
donandr-mi outirea, înainte de a nuui asynra Tyrgilorë, s'a
rъпеzit mai intъi пъпъ la xotarsl & Transilvaniei la Rakъей,,
onde s'a întálnitš kg Rakogi wi s'a legatë ko jarumäntă în
aliangi nedesnúrgitu. Xotirund8 - se între altele, ka sú go
neaskú mi ne Georgi Gika din Moldova wi só (18e în loka'i
ne Konstantinš Vodu Bassarabě, karele se afla emigrants
în Ardealð, að loatě mustrile srmátóre : Konstantinš Vodo,
sú meargı su konrinzu Moldova, Rakogi su meargs asonra
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 109

Tåruilorš qe intraserá mi ne la Bonată, iar Mixnea sú 1b

measká asonra gelora qe többriserá la Giorgir. Ama darb,
Konstantinš Vodb, nlekúndš kx mése mii de omtire 8ngs
reask 88b komándolš xnxi kunitang, lui intrundă în Mol
dova, a býtøtš mi a învinsš ne Gika Vodb ; dar ayesta , a
lerg'indš la Krimě, a venită kx outire tutáreaskı, mi atı të
de tare a bátstě ne nggri, în kötš Konstantins Vodı, k8
Tirea n8gini ómeni, s'a întorsš în Transilvania. Atonye T6
tarii aš arinsš ne Vornikolě George Büleanolš mi l'aš dosť
skavě la Kromě. de ende skudundă mai torziš, sa întor
nată în geara Monteneask . Iar George Gika Vods, dont
ge mi-a 18atě domnia nerdsto, a urimită ording st, usmaská
îngresná k8 Tatarii as8nra lgi Mixnea.
Rakoiji, ne langs outirea te dedese lsi Konstanding
Vods , dete mi lsi Mixnea eng koraš de omtire s8b komun
dolš lxi Könitanð Gartě . Ayesta, ulekondă din Turgovi
utea înuresnú ks Románii asonra Torgilorg , întimniná sně
korně de Torgi la satoló Froteutiſ, asynra kürora runezin
dx.se kr forie, i- a sførømatš kr totålš mi a gonitě ne kogi
skъпaserъ пѣns in tabvra lоrѕ чea mare ..
În nórtea aceea , Mixnea Vodú nriimi utire ku Rakogi
fr bátxtă în Banată de kütre Tsrui , ku Konstantinš Vodo
fx asemine învins ' de Tótari în Moldova , mi ku Gika Vodt
vine înurexná kx Soltaně Galga asonra lți. Ayeste l'aš în
SOĐịnuntatš fórte mui l'aš fukstě să se retragu la Türgovi
utea mi si se înkiza în îetate spre a se ajúra . Dar Do
robanyii se vorbiro sá - lě nrinzı ui sá-lă dea ne múna Tör
yilorð. Mixnea , simţindő komnlotålă, trase arin bani kógi
va Dorobangi în favórea sa mi euindš nóntea din Turgo
viutea , trekx în Ttransilvania , Ende neste korándě ui mori.
Iar Tåruiỉ mui Tutariỉ, revursund8 -se ka torente asonra ye
rei, aš jefsit'o wi að irödat'o furu krögare ; donú kare, lx
andă în robie ui o målgime de kremtinì, se întorserb.
Mixnea Vodi domnise abia doi ani; de la elš se gb
seskở xrisó ve din anii 7167 mi 7168.
110 ISTORIA DACIEŤ

DOMNULU L.

George Vodă Gica I.

D8nb fxga 187 Mixnea Vodı, a venitš George Vodo

D. Chr. Gika k8 rxtere de Tstari mi s’a instalată la 20
1660.
Noemvrie . Dort anuezarea sa, a kongediatě ne Srl.
taně Galga, kolminánd8-18 kg darxri wi kg meligsmiri. Gika
Vods , gusinds geara într'o stare miserabili mi mai deser
tó, a trimisă în tóte ndryile mi a adonată ne la vetrele lorð
ne loksitorii fågari. Anoi a în gengtš ko generositate a se
îngriji de interesele generale, a organisa omtirile, mi a mán
gbea familiile yelorð miseri, saš kuz8gi în butulii, skxtindo
le de darea angaló kütre statě. Dar liniutea sa ng dvini
prea mxltě . Konstantinš Vodu Bassarabš karele se afla în
Transilvania , îngelegond8 - se ne askönså kr Dorobangii, ko
Seimepii mi kň qei- l- algi ostawi, s’a rádikatě kr 118gint 0
utire de Yngøri ui a trekstă förú de veste în gearú de la
Kvinen . Gika Vods , în rerná kr boerii sei, abia av8 timně
Sú f8gb mi só se retragú la Giorgir în zetatea täryeasks .
Konstantinš Vodo intri în Brksrewti la 1 Maii wi primi
88n8nerea loksitorilorð mi a obtirilorð. Dar Dorobangii ,
Seimenii шi Roшiorii as invеnѕtѕ earъші a s8пъra цeara k8
rúgtágile mi ko hradbyisnile lorð : strikaš mi róneaš uro
døktele semönsteriloră de ne momiile boerilorð, wi fugear
în tóte zilele ekuestrị kriminale . Întro sna din zile , ne
kundě boerii fxgigi ks Gika Vodı , se aflað kr femeile mi
ko koniii lorð în înnrejörimile Giorgiolri, o yeati din a
geuti ómeni înrurtúgigi s'a renezitě as8nra lorð ka fĩare tör
bate mi ne xniſ að urýdatš , ne algii að grinsă , ne algií að
fågórită luni 'i - aš înekată în Denure, -d8nú kare anoi s'aň
întorsă earbuì la Båkåremti .
IIórta, axzindă de ayeste neorondsele, a xotárátě st
trimijú omtiri de Torui pui de Tătari, sú nearzı ne toui Ro
minii ui su dekỉare geara de Ilargalikš. Dar Gika Vodó ,
kr boeriť kúgi avea ne lungi sine, aš fúkytă regiminte la
Îmbratslē ka s6 ng se îndsre de dørerile nevinovat8lxì no
 PARTEA VI. EPOCA VI . CAPŬ 1. 111

norš kreuting , yi să le dea ajstori8 ka ngmai sb goneasks

ne Konstantinš Vodu Bassarabš. Soltanolő, vijndš la kom
obtimire , a trimisă ve Aslan - Ilawa mi ne Sinan - Ilawa ko
omtire terveaskú nrekomš, mi ne At - Mürza kr Totari, ka
sb statornizeaskı ne Gika Vods în donnie. Agewtia , vi
indš mi înnregnándo -se la Giorgir, að ņlekată la 21 maig
sare Brköremti. Konstantinš Vodí, nebizxindose a se 0118
ne, a fagită înnredná ky koui va ómeni de kredings neste
mgnyi mi a trekåtă în yeara Kazayiloră, lusundr -mi sogia
în Transilvania .
Astfelis statornigindo - se earbui ne troně Gika Voda,
Tarчії ші Тъtariї че veniserъ kѕ еlѕ treksrъ la Raшava,
ende , înnrednándo -se k8 Bxda - Ilamasi mi kr Sexdi Ali- Ilama,
nlekarz asånra lời George Rakoçi în Transilvania. Akolo
din josở de Klxjš , ne ana Samom8lxi, se fbko o butólie în
frikowatt, n8 însk ko arme de fokš, yi k8 sabia în munt
wi nentă la nentă. Învingerea înst rúmase a Tyruilorð,
kuni eraš mai moltă de 40 miĩ, kundě ngxrii eraš abia 8
mii . Atänye mi Rakoui , arxnkundo - se ko sabia în munu
în mijlokelč Tøruilorð, nriimi o loviterá de morte la kang ;
ng kúz8 însă în munile inemiyilorš , yi fægi la Oradia ma
re, ende zák8 ui mxri d8f1b o domnie de 29 ani .
George Gika Vodă , domnindă în geara Monteneasku,
ordonú sú adxne dorile sore a trimite la Ilórtó tribåtölő
dxnl, datins . Dar loksitoriſ, saš din neavere , saš din vi
klenie , se ongsers k8 xotărîre; xnii se askondeaš ne toks
te ; algii se adonaš grómezí mi deklaraš ks strigste kú n8
se sxnxně ; iar algii înyendrá a komnlota kiar asonra vieger
Domnglsi. Sosindă însı mi trekúndő terminolă trimiterei
tribåtålsi, s'a munieată Vizirixlš Kisnrgli mi a ordonat; gi
nerelsi seš Mostafa - Ilama de la Silistra de s'a doső fori de
veste ko dos mii de Torgi la B & k8remti mi rádikundě ne
Vodó Gika, l'aš adxsă la Konstantinonole sb - lui dea seams
nentry neregolaritatea saš nekanaritatea sa .
Îngresno k8 Vodi Gika lub dikarb mi je Ilostelnikolš
Konstantinš Kantakszeně, ne kare- lg adxseru la Andriano
nole, onde se afla Vizirglě netrekundě îngresnú kg Solta
112 ISTORIA DACIEŤ

nglĚ Meemetě. Vizirvlč , kiemundo lộ ne ayesta înaintea sa,

îlš m8stró qentrs nes808nerea gerei la trimiterea tribåtålsi
wi -i snøse kó a skrist ginerelsi seð ka sú ſa kórmxirea ge
rei, redskunds - o la Ilawalîkš.
Konstantinš Kantakszeng ulinse amarš , mi kazundă
la niuiórele Vizir8lxi îlš røgb kg lakrúmi sú.i fie mils de
biata yearı , mi se nëse ne sine kezawoš kú va nlbti geara
tribetslš , kú va rúsnende la tote vererile în brügiei, nomai
sú retragt de astă datı xrgia sa. Vizirxlg , karele kxno
wtea de mai nainte ne Kantakszenš mi- l onora nentrg în
gelenuignea ui nentre virtægile sale, se îmblonzi , revoks
ordingl8 dată lxi M8stafa Ilawa wi erté de morte kỉar ne
Gika Vods .
Vizir8l8 Kirnirgli avea atáta înkredere jui resnektă în
Kantakszent , în kátě , k8 okasixnea întornbrei la Konstan
tinonole a Soltanoloi adxkund8-18 uui ne elš , ilš însúrgins
Sb-i nronde ne yine va sokoti kanabil; ka st'i dea domnia
gerei. Atonye sú fi váz8t8 yineva ne. Greuii Ubrigrúdeni
komě se rogač de Kantakozeng, komš i uromiteað , komš
îi trongneað mari seme de bani, komš îlě linggmšaš , komš
îi sørgtað muna, nomai ka sú aronge de englţ din ei nen
tr8 domnie. Dar Kantakszeng , kxnoskundē nofta lors de
înavggire, lukomia lorð nea neîndestolatı, mi anlekarea lorð
qea neînvinsă kútre nedrerităgire sui rúnire, n8 s'a îndonle
katě niyi într'ong kině ka sú uronse nire vre 8n8lă din ei,
Dentro ka sú ng jefgeaskó earsti geara . Intre komпеці
torii de domnie se afla wi Beizade Grigori fiislı lxi George
Vodó Gika , karele råga ne Kantakozeně ui nromitea ku- i
va fi s8n1888 ka xnxí ubrinte wi kú no va ewi din konsilig
rile sale. Kantakozeně se îndonleku a-lô nrefera ne aresta ,
ka ne englă ne fiindő nöskätă în Moldova l'a sokotitš kr
inimă mai románeaskā ui mai ks dorere nientr8 binele lo
kritorilorð ui alš gerei. Deni , lööndš de la elő jørtmántă
mi îndatorirî în skrisă , îlă rekomandă de domně ka.din nar
tea gerei ; d8115 kare , înfuziwund8 -se la Soltanrlő nrin Vi
zirxlš , nrimi stemele Domniei mi nleku forý înturziere sure
 PARTEA IY . EPOCA IV. CAPŬ I. 113

geara Romsneasks. Iar Ilostelnikolš Kantakozeneš rúmase

la Konstantinonole .

DOMNULU LI.

Grigore Vodă I Gica II.

Leara se afla în starea yea mai tángxibils. Din kar

sa rúgtágilorš omenemti, kịar xrgia lxi Domnezeš se D. Chr.
1661.
koborî as8nra eỉ : mai întsis robirea , nrekomě s’a Din vechile
chronice
zisš mai în xrms ; auoi bólo de yigmă în trei anil locale.
dearundols ; anoi doi ani de fomete înfrikomatı, în kută
ómenii se yineaš ko rádtyinele arborilorð ; ano enidemii de
mórte, dintre kare sně felis de bobe ko flogosis, kare ads
yeað mórtea mai repede de kütš girma, ini kare erað în
kxibate mai måltš în Brköremti uni în Turgovimtea ini mai
k8 seama între Dorobangi mi Seimeni. Ile lungs areste,
neferitigii loksitori sofereað vele mai komolite s8nbruri din
nartea Tsroilor desore Donbre: xnii se îmargmxtaserá de
la ei k8 bani, alyii k8 orodokte în timn8l8 fómetei, mi, ne
fiindă în stare a le întórue, se söngneaš la tóte jafxrile ini
maltratórile .
Grigori Vods Gika, viindš în years la 6 Dekemvrie a
anglsi 1660, în amá neferivită stare a gásitě Románia . Ye
le întzig îngrijiri ale sale aš fostě nentry ka sb siusreze
datoriile loksitorilorð kútre Torni; nentr8 ayeasta a între
bgingatě ng ngmai venitorile Vistieriei, dar kịar mi ne ale
sale. Dåns asemine mássri generóse, însemi Demnezeš a
trimisă bine -k8vántarea sa as8nra gereſ : nomántölő a de
skisš tesadrele sale ; frøktelewi arodsktele s'aš fokxtě k8
îmbilugare ; vitele s'aš înmolgitě kg ferivire. Togi loksi
toriſ într'ong k8vántă að îngen8tă a resnira albgerile viene
în mare, în liniute wi în fericire. Iar Ilostelnikälš Kon
stanting Kantakszeně, întorkúnd8 -se în years , primi de la
Domnš molte molyumiri mi gratifikörĩ, nreksmš se vede din
xrisovelе че аз rътasй пъпъ astъzi ; ref88ъ insъ ori че dre
gbtorie givils qe - a nronx58 Domnglğ.
8
 114 ISTORIA DACIE

Întímalándo -se sí móri Meemetě Kisnrxli Vizirslğ,

Soltanslț a ngmitš în loks'ſ ne fixlx sex Axmet- Kionråli
Zade, mi neste korundě îlš trimise k8 owtiri asxnra 8nga
riei, agtorizánd8-18 a 18a k8 sine mi ne Domnii din Moldo
va ' wi din geara Monteneasku . Awa darb, nlekándo mi
Grigori Gika k8 ошtirea Rom.neaskъ, 18ъ пе lъngъ ѕine
mi ne trei fii ai lgi Kantakozeně : ne Drágiui Ilaxarnikglě ,
ne IIIerbanš Logoft&lg alš doile , ui ne Konstantinš IIostel
nik8l8 alš doile , kariſ serveaš ne Domnå kr kredingi mi
kg dragoste. Iar bátrúnglğ Kantakszenš rúmase akası, 0
kriándo-se ky fante kävióse , nentr8 kare se sokotea sin
gör8l omš fericită în geara Románeaskı , nui kasa lxi se
ngmea kasa 187 Avraamš .
Dar invidia , kare ng note sxferi virtstea , ródikó de
doi boerî asonra virtxos8lxi Kantakozenš : xn8l8 nomitě Vor
niks Stroilt Lexrdeang Románg , mui altslở Vistierixlă Dr
mitirauks Konstantinonolitang. Atemtia amandoi, rimsindă
kõimskami în lipsa Domnolsì, isbatirs a faye. ne Dómna
Maria a se sni kx ei sure a nerde ne Kantakszeně, karele
era ka o stavilt în kontra anlekárilorð lorð snre ab8z8ri.
IIentry areasta skriserá Domn8lxi ku aresta îlő nîrbuute ko
tre Tsrчi kа inemikй аlü imпъгъцiei, k n8 rеѕпеkteazъ річі
de komě ne Dómna Maria , ko’mi báte jokš de ea, kú în
törîté ne nonorš a n8 albti dsrile, mi altele de aneste, de
kare inocentalğ Kantakozeně ng avea niti o idee.
Întorkándose Grigori Vodu din esnediyixnea asenra On
garieĩ, ngmigii intrigangi ii emiri înainte, ui , ne lungs gele
ye- i skrisesers, îi mai siseru o molgime de alte mingigni.
Domnělš Gika, ritundě jorámántolš înskrisš ve dedose lxi
Kantakszeně, ritándă datoria de rekonomtinus ye avea ku
trú elš , rītándš kịar resuektalğ qe treb & ea sú aibu katrs
onš børbatě kare fbkose atáte serviyðri gerei, fóru a farie
къts de пaцinъ чеrчеtаrе sаrе a ѕе іnkredinga de adevъүй,
trimise Dorobangî, kare- lš rádikaru ne la mezglě nonge din
kaşa sa, mi la 20 Dekem . a anslåì 1662 îlē dåserá la Mb
nastirea Znagovolți. În zioa areea, fiinolš domineka sýnts
18i Ignatě , venerebilelš bátrúně se dose la biseriks mi, dr
 PARTEA IV . EPOCA IY , CAPŬ I. 115

nu askoltarea sýnteſ litergii, se komsniku kų sakrele taine;

donu ayeasta, seara, ne la miez8lš uongeş, Dorobangiſ îlš
adåsert în Tranezariðlš Monostireſ, wi akolo îlš gyisers.
Domn8lš, agzind8 de areasta, s'a dewtentatě ka dintr'o le
targie mi a îngengtě a nlonge amară zikundě Mitronolitolsi
Stefanš mi boerilorð ku mórtea 181 Kantakszen ; s'a fbk8tš
fóru de utirea sa, mi blestema neîngetatš ne Vornik8l Stros
ils Leordeang ni ne Vistier8l ; Dimitraukr, kari að sneltitš
asemine nelegigire.
Elena, sogia neferiuitslgi Kantakszenš, în rexn't kx fii
sej Drugiui, IIIerbang, Konstantině, Mixais, Mateř8 mi Geor:
ge, kъпъtъnds kornаlѕ rъпosatѕlsi, ili dsserъ la Mъпъstirеа
lorð Múrgineniſ iui- lš înmormuntarú kg tóte onorile krvenite .
Tóth geara în adevórš a nlonsš desore nerderea sngi stološ
atátă de nregiosš, kare fokose atsta servigorĩ n8blige mi în .
timninò atste nevoi generale. Illongeaš nevoewiß mi súr
manii de nerderea natron8lxi mi a binefokstorglxi lorð ; nlun
geaš vidovele ui orfanii de nerderea nrotektorslxi mi a llb .
rintelxi lorš ; nlongeaš mi înssini Tergii de la Konstantino
nole kari kxnosksserb nersonală ne ayestě býroatš meritosở
mi nling de virtägi. Tóth Ismea osindea nortarea vea in
grats a Domn8lxì mi infamia ayelorð doi înrörtügigi boerì ;
utiindă mai k8 seamú k ne Leordeang îlő muntxise Kan
takszen ; de la morte, mi-i era kịar rådó, káni ne fiżka lți
Leordeang o ginea IIIerbang, fixið lxi Kantakszenš : ¡ar Di
mitrauuko Vistieri8l ; era nenotă de sort lưi Kantakozeně, mi
ayesta- lě kreskąse de mikš konilă în kasa sa mi- lở înainta
se în trentele dregătoriilorð stat8lxi.
În anglě 1664 IIórta , xotirándo -se a fare o no8h esne
digiene a$8nra ängariei, nrimirú ordine atátě Xanel; de la
Kromě kotě ui Domnii Romani ka sú ſa narte . Ama da
r Exstratie Dabija Domnolă Moldovei ui Grigori Vods
Gika , se xniru kx Vizirxlē wi k8 Xxzeim - Ilana de la Vi
dině , ui intrundš în Ongaria, înyeugró a bate qetatea Le
viz . Dar 8ngerii, kunýtindă ajatoris mare de óste Nem
geaskı s8b komundalš general8l8i Soškem, înfrunsers ko
totalš ne Tsrui, le lsarı tóte tenxrile, tóte korterile, neste
116 ISTORIA DACIEŽ

natrs mii de kars k8 nrovisioni mi månigisný; în kotě Tor

qii ni Roniunii abia fågeað kg kornsrile lorð, alongagi uri
botøyi neînnetată de kötru ngeri. În botslia aceea Gri
gori Vodí nerds målts outire, mi din boeri ne Konstanting
Ilaxarnikxl8, fii lg 18i Rads Arman18 Varzariklš, ne marele
Logofъts Пred. Bakшъmеаnѕ, пе Ivauks Чепаrisli, ші пе
algii melyi.
Outirile înfrunte, întorkúnd8 -se ne muntel& tørgesks,
Domnii Romuni arimirt ordine ka sá se onreaskó la Bel
gradxl Sørbeskg. Exstrati Dabija rómase , dar Drigori Gi
ka s’a skolatě foro de voe mi a venită la skaxnolš seš ; a
kolo, îndato qe sosi, 8n8 fii8 alš seš ixbită kúz8 bolnavš mi
mori. Denú ageasta se bolnăvi wi elš , wi abia se însunt
tomó fisiyemte ; moraligeute însă era monuită de dos rele
înfrikomate : întbis mostrarea de køgetš nentr8 omorárea 181
Kantakszenš, mi alš doilea temerea de a n8 - ti atrage srgia
îmbrăteaskó II ntr8 kú að fægită de la Belgradě ko omti
rea , fóru voea Vizir8lxỉ. Dominată mai tare de ayeasti te
mere, în fine mi-a lsatě Dómna kr koniii mi k8 tótó kasa
mi a trekstě în Transilvania ; de akolo a trekstă în Ar
stria, mi neste ning s'a koborstě la Venegia.
Grigori Gika a domnitě trei ani mi ksteva läni. De
la elš se guseskổ xrisove din anii 7171 , 7172 mi 7173 .

DOMNULU LII.

Radu Vodă XI, prenumitů Stridas.

D86 mlekarea lxi Grigore Vods Gika, kúgi va boeri

D. Chr. s'aš doső la Konstantinonole, k8 yerere din partea
Dupe Chro.( gerei ka sú le dea Domnš ne Rad8 fiislộ lxi Leong
nicele
locale şi Vods Tomwa. . llorta akordó qererea gerei. Leong
altele : Vods, komě veni, arxnks asxara gereſ ng ngmai kel
tselele domniei dar mi datoriile sale urivate ; ne longi aye
ste adese ko sine mi mai mælgi boerĩ Gregỉ, kari, koorin
Zѣnds dregъtoriile nаbliѕе fъчeas nrъdъчisnile шi ekvesari
 PARTEA IV . EPOCA iy. CAPŬ 1. 117

le cele mai nessferite. Astfelis în terminol ; de trei ani ne

kare i se dase domnia, Rady Vodó 18 nomai ku se albti
de datorii, dar se mi înavxụi fórte, mi ne lungs elš togi
Grevii se îmbțibart de rúniri mi jefsiri. Înkeindo - se termi
n8l7 Domniei, Rado Vodó a kúz8tě ko ' r8güminyi la boeri
ka sh vie k8 elš la Konstantinonole qui sb-18 years earbui
ne dönsels Domnš , ---- nromiyundš ko joruminte ku în vii
toris n8 va faye niyi gn8 nasš în kontra voinyei mi obrerei
lorš , kú va îndestola ne toji boeriỉ d8nú karakterglě lorð, ky
va fi bong mui drentě kötrü Sürayj, ky va 8118ra kotě se va
n8tea durile din gari, uni ku va goni ne togi Greqii afars
de kámáraju8l8 yelõ mare mi yioxodarii sei. K8 asemine nro
miteri mi momele, a îndonlekatě ne boerî ka sb- 18 years ea
rúmi Domně . llentrs areasta, înainte de a aleka kütre Kon
stantinonole , aš trimisă înainte ne Vel Snatarixlf Drógini
Kantakozeně, ka sú 18e la kale lxkrxrile prin llaviſ mi ó
menii inflsengî de ne lung : Ilórtó, kx kari elð era konos
kötš înku de kundă fåsese k8 tatălš seš . Ayesta, în ade
Výrð, ngse lxkrxrile la kale nreksmå fåse înstruinată, mi
kundě veniru boerii ką Rado Vodu, tóte eraš gata, – în kötš
a ginyea zi se înfsyimarú mi la îmntratölē kg tótu rándo
eala mi nomra kövenits .
D8nu ne s'aš terminatě tóte veremoniile, Drugigi Spa
tarjolš mi kg neỉ- l -algi boerì aš adosš Domn8lsi aminte de
nromisignea datú kú n8 va ad89e Greqi ko sine în gears, wi
mai kr seams ne Nikolae Sofiali mi ne Balasaki Ilaxarnikolš,
kari se fbkxsert néssferiyi în yearú k8 yra mi natima ye
aveaš în kontra Románilorð. Atemti miserabili însı, komě
að îngelesš nrigonirea ve le se faye, afları mijlokš mi în
veninars ne neferiyital Kantakszeně, alš korxia korně se
ad8se în gará de kötre fratele seð Ullerbang Snatarixlš mi
se ' înmormántó în monástirea Komanilorð .
Don't a reasta Rads Vodt veni în gears , adskundš kx
sine mi ne grigami löi Kantakszenš, kari îngenxrs earumi
a se nårta d80b datina lor ; desbrú kundě ai jefsind ; geara ,
Iar Domnglă, în lokš su se îndrente sore bine, se konrin
se de nofta yea terbat : a runirei mi a îmbogugireï Sure
118 ISTORIA DACIEŤ

a-mi îndestola asemine nofts 18 ngmai kó adozga durile

generale, dar alerga mi kịar la mijloane de violare. Dakú
mería boeris saš egemeng, arximandritš saš kolegórš sim
als, negribtoris saš meseriamo, avetš sað miserð, bærbatě
sağ femee, Domnglě se deklara morutenitoris, nenea mána ne
ori qe avere reması , mi o vindea în folosklě sú8 . Dåtid kon
silierile miserabililorð sei sateliyi, elě se întinse nbns ui a
s8nra 18krorilor.š sakre . Mai întói a trimisă ui a adonată
tite orodsktele semъръtsrilor mъпъstirешti, шi le - a vyn
d8tš ; anoi a 1888 wi a desbrúkată biserigile de vasele ne
le de argintă , din kare uni - a fbk8t vase nentro kasb , nre
komš mese, blide, ornamente nentro kaž, mi altele ; asemi
ne a lsată wi dos inele de agrð k8 netre fórte gregiose de
la degetele móutelorð sántolgi Nikodimě, ye se afl’b la mi
nóstirea Tismana . Atsnge mi Vornikxlš Stroils Lesrdeans,
xnindo -se k8 Balasaki ni Sofiali, aš 18să la kale ne Domně
ka sú suidú mai m8lui din boeri, învinováyinds'i ku ei kom
uloteazı mi ad8nú outiri ne søb askonső ka sa se reskole
asrnira Domn8lxi ui a Greqilorð.
Sure realisarea agestri nroektă infernalš , în lona De
kemvrie la anglě 1668, aš noftitě ne tog boeriſ la korte,
ende erað 1801 Greyi mi Slăjitori înarmayi wi ko ording ka
86-1 nearzu ne toyi. Dar boerii, komš að simīgită de area
sta, að alergatš kg togiì la Mitronolie, ende, k8 tragerea
klonotelorð, aš adonatě nonorxlš mi omtirile din orams, mi
le -aš s8s8 alanxrile Domn : lsi ui ale Greyilorð. Iloqorxlš
a strigată într'o voye ku n8 va lösa sú nearzu boerimea Ge
rež, mi kb - i va da ajstorið întry alongarea Grevilorð . Aton
4e ewindš ko togii din Mitronolie, boerii mari mi mini mi
ostawii, s'aš dosở la satelš Kotrouenit. Akolo , konsoltándo
se, aš gusitě ko kale ka si meargs ko nlangere la Kon
stantinonole, asgnra Domn8l8i. Drus ayeasta mai målgi bo
eri mi kunitani de omtire , în nomorš ka 600 , aš emnită din
gears ui aflúndě ku Soltanglě se afla la Larissa, xnde se
gitea sú treakı la insæla Kreta ka si o kxnrinzı, s'aš dysg
akolo ui aš arutatě nlangerile gerei. Såltanslă îndată a de
stitxatě ne Domnš, ai ko ording asorg á xotorită deuúrtarea
 PARTEA ly. EPOCA 1V . CAPŬ 1. 119

Ilbrigrădenilorð din gears ; totš odat: d8nı gererea boeri

lorð, að datě domnia sngi boerð bátráně angme Vornikxlg
Antonie, de la satxlš.IIonenti din jedeyslộ IIraxova, karele
îndato a ini venită în geará.
Agestě Rad8 Vodi domnise reste totě natr8 ani wi doh
Ioni De la elš se gosesk ; xrisóve din anii 7174, 7175 mi
7176.

DOMNULU · LIII.

Antonie Vodă.

La 9 Anrilie s'aš instalat: Antonie Vodb, iar la 11 a

le agelſauſ lgni fiindă zioa de Ilawtî, d8ld yelebrarea / D. Chr.
süntei Învierĩ, a fokgtš jgromántš, ne suntel$ Evan- Dupe
nicelechro
lo
cale.
gelið kó va abstra mi va sxsginea drentorile gerei,
kú va fi dreatě kútre togi s8n8miĩ, fóru distinkgigne de ma
re mi mikš, mi ky va 18bi ko sinqeritate ne boerĩ, dondě
fie - kurgia qe i se kovine. Boerií asemine s’að járatě kú
vorš fi kredinuiomui Domnitorixlsi, ký vorš fi drengi în dre
gatoriile qe le se vorš înkredinga, kú vorš rīta tóte nati
mile wi grile dintre ei, mi togi ka natriogi ni kremtini
se vorð loita dentro lege, natrie mi Domně júpu la morte
Acestě jsramuntš, fokund8 - se mi în skriss, s'a den888 sure
Ilustrare în súnta Mitropolie .
Dапъ aчeasta Antonie Vodъ а іnvеnѕtѕ a kѣrmui geara
kr blundege wi drentate. Atonge mi Elena, sogia mort& lrſ
IIostelnik & Konstanting Kantakszens, în regnú ky fiii sei , vu
ſundo kú Dómnezeň a trimisă gerei xně Domnă drenitě, a ve-,
nitě mi a dată alongere la Domnie qerándå rúsbånarea asonra
Vornikxlxi Stroils Lexrdeang sentr8 mórtea soyxlsi ei . Înfb
gimando -se kaysa înaintea Domn8lsi, mi a Divanxlxì generalš
de Arxierei mi boeri, Lexrdeang a în gengtě a nega, zikundě kú
n'a fost & eli kulпешћ шi kъ n8 avea niчi o utiinцъ desire aчea
sta . Dar kokóna Elena a înfógimată trei skrisori agtografe me
Lesrdeang adresase komnligelsì seš laxarnikxlxi Konstanting
fiixlš Armaui8lxi Rado Varzarixls, mi kare arıtaš ku el8 a
120 ISTORIA DACIEI

0888 la kale xyiderea botránglxi Kantakszenš. Ageste már

tarii konfandarъ пе kаlnешћ, kъчi toцi kanoskarъ skriѕirеа
sa ni nini elở ng mai n8t8 nega adevăr8lš. Atrnie Dom
nglš, konsaltando - se kg totě Divanxlč, osindirá nie Lesrdea
ng la nedeansa morgei ; se mi dete ordinð marelrī Armauð
alš IIxukóriei ka sá- lš omóre . Dar kxkóna Elena k8 fiii
sei, înfiorund8 - se de krgzimea gnei ama osinde , se regard
Domn8lxi ka sb-l; erte de la morte, vi st-1ě trimiya la o
Münistire sú · lő köl& gbreaskh, lúsundě nedeansa în jødekata
lxi Demnezeš . Atonge Domnolš ordonú mi- i legarı de gotě
skrisorile qele de dovadı, ui agindo -lš ne xnx karš ks doi
boî, jsmötate desbrákată, îlộ nårtar ) ne sliye mi anoi îlő
dåser la Mönöstirea Zoagovolri. Akolo îlš külggbrirá mi-lš
îmbrskars k8 rast, nginds - i ngmele Silvestro ; iar elš stri
ga : „ Dómne, Dómne , fóru de voia mea mi fakš kurgurð !
de kuts Silvestr8, mai bine Meemető “ .
K8 asemine essemnile de dreptate, Antonie Vodó kúr .
moea geara, ixbindě mi trúgundó isbirea nonorglsi wi a bo
erilorð. Dar ageast naye mi liniute din fatalitate ng ging
m8lt8. O parte din boerỉ, mi a ngme Vornikglě George Bu
leans, ginerile seš Xrizea Vistiertelš, Ilaxarniks Staiks de
la Teleormang, Rado IIItirbei, mi algii mai miqi, adxnándo
se nongile la kasele 18i Brleans, komalotað sú niérzu ne trei
boerĩ, ne marele Banš Mareuš, ne marele Logofitš Rado
Kreyolesks mi ne Sustariglő Illerbanč Kantakszenš. Sra
konsniratorilorð nrovenea din kaxsú ka ayeuti trei boerñ erað
totědeasna natronii nonorgl8i, nrotektorii drentsgei mi stálnii
neklintigi ai natriei; mi mai kg seamı din kaxst kó ayeuntia
eraš bine váz8gi de togi Domnii, okonaš dregátoriile cele mai
însemnate, mi , îmbogtyindo - se, îuì bóteaš jokš de togi nei
lalgi. Mai mare vru însı avea George Büleans, fiindăi ku
qer8se Bónia Krašovei, mi din kařsa lorð no o notgse koosta ,
Dar vei trei boerŤ, simgindở komplotslē, alérgará la Domně
mi trasero ae konsniratori înaintea jodeksgei Divanglsi. A
kszajii n8 aveaš drentă deskålrare de kötě kovintele mai
8888 zise . Atrogea Domnolg , mániindo-se, i skóse din dre
gitoriile ye aveaš, mi le ordonó $ se d8kb 85 meazó ne la
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPV 1. 121

momiile lorð, ka în essilč. Mesté n8gină înss, îi erti wi-i

18se earúmi în nostorile loră de mai nainte.
Între aneste , înnlinind8 -se trei ani ai domniei lxi An
tonie Vodu, nleks înnrednú ks togi boerii la Andrianouole
onde se afla Sxltanglě , nentr8 ka sú kanete eartwi domnia.
Akolo însá se afla wi Grigori Vodó Gika, karele se îndreath
gise kütre IIórtó nentr8 föga sa în Asstria, mi pundea sú ka
nete earumi domnia . Atænge, desbinund8 -se kugi va din boeri
4e eraš ne longt Antonie Vodu, mi angme Xrizea Vistie
rislš, Stoika Ilaxarnikxlš, Rad8 IIItirbei ui algi din fatria
lorї , inчөпarъ а чеrе пе Gika, kvnds чеi -l - ali чеrеаў пе
Antonie. Jokolở banilorð viindă la mijlokš, isboti a faye
ka îmubratelš sú aleagh ne Grigori Vodó Gika. Atsnye,
komě a lxată semnele domniei, að mijlogitě ne löngu IIórtó
de aš nrinsă nie banglő Mareruš, ue Vornikolš George, so
krølg lsĩ Aga Mateix Kantakszenš, ne Logofótålš Rado Kre
ggleskg, ne Giayu Kl8yeri & lš mi ne Stoika Komisålă, wii-að
1888 la înkisóre . Nomai Sastarislě Illerbang Kantakszeně
aš skunată de nrinsóre ko fåga ; dar Grigori Vodu a zisš
de aš nrinsă ne fragii lxi, Konstanting, Mateř8 mi George,
mi 1 : a adoső k8 elă în gears.
Ilöní a n8 veni Grigori Gika Vodb, g'usi timnš Mateig
fiislg VornikxlxŤ Stroilu Lexrdeanx, ui morse kg kagi-va 6
meni de muntsi ne tatolš seš de la múnóstirea Znagov8l8i;
treko k8 elő în Ardealš, ni, kundě agzi de venirea 18i Gria
gori Gika Vodu, se întorse în gears nesentrată de nimeni,
iar tatalo seš lentda ngmele mi rasa de kuldgórð.

A doua domnie a lui Grigore Gica.

Grigori Vodi Gika intrundš în gears la 20 Martie a

angl8ì 1672, deboto k8 imaxnere de dóri nogi miſ D. Chr.
1672.
grele. IIe boeriſ qe-i înkisese îi kingea nerundě na Dupe chro
nicele
trg søte de rengi de bani !, s8b k8vuntg ký atsta al locale.
1 Tererea ng era modesth . IIatro sste de a8ngi fbgeað 200 mii de lei,
kare astazi arð faze neste 2 milióne. ( Traducătoriulu .)
122 ISTORIA DACIEŤ

keltvită din kassa lorš ne longs Torai. În fine nefericiyii

ómeni, temund8 -se su 18- ti nearzı ui kanetele, îmi vándo
rú mowiile kg ybraniĩ mi ko uiganiſ, ni nlátirá glóba ye le
se Yerea. Totš odat boerii partisani ai Domn8lx , xnindo
se ks Grечії че mаi Yeniserъ пе lъngъ ela, anskaй пе чей
l- alyi boeri ne kari-i mtieað kó að lomasš k8 qeva avere,
wi desbrúkúnd8-i s8b felisrite pretekste, îmbrgeaš banii între
ei. Dar natima lorð yea mai mare era asxara kasei Kanta
kazenilorї, de aчeea шi voeas sъ пеаrzъ, 18 namai пе tоці
fragii dar mi tótó familia lorð ; mentr8 ayeasta skrieaš ne
s8b askönså la Tsruii de la Adrianonole, nromigund8-le målgi
banī, ka sú omóre mi ne IIIerbang. Ayesta însb , simgindă
wi konoskundě lokomia täryeaskú, fögi la Moldova .
Ilersekstarea aceasta se întinse asnú mi assora Mitro
nolitolxi Teodosiš , fiindš ko se trugea din familia Kantaks
zenilorg . Domnglă, d806 îndemn8l ; boerilorš, akszánd8-18
ko feligrí de kalomnii, îlš destit8 ks îndeståls bajokorv wi- lš
trimise la înkisóre la muntstirea Kozia , ngindă în lok8-i ne
Varlaam ; Eniskondlš Rimnikxlxi, karele se gnise la tóte ne
legisirile de ayeast fire. Asemine trimise la Oknele mari
ne George Vornikxlš , sokr8lő . lxi Mateřs Kantakxzeně, ne
Gịajá Klönerislš, sokr8l8 lsi IIIerbang, mi ne bótrúngl8 Lo
gofótě Stoika Dodesky, kare era omg de kası alě Dostelni
kxlxi Konstantinš Kantakszenš ; iar ne Banglo vel8 mare
koskrxlē lsi Konstantinš Kantakszeně, k8 Logofotrlő Rads
Kregglesk8 ginerile lxi, tui ne Mixais, Konstantině, Matei ui
George, fii ai botránglxi Kantakozeně, i -aš înkisš în banka
8nxi tårně ; ne Ilostelnireasa Elena Kantakszenš a înkis'o în
tr'o monástire; iar ne alte røde din familie, globindo- le, le - a
liberată din înkisori.
În intervalsl8 ayesta Sxltansl ; Meemető , mergund8 a
sonra Iloloniei, kiemu mi ne Gika kx omtirea Románeasks.
În lokslă Domn8lxi rómsindő kaimakami Vornikxlš George
Bülean8, ginerile seš Xrizea Vistierixlš , ui Vorpikolš Stro
il. Lesrdean8, neferigita familie Kantakszeně rúmase în sór
ta чea mai dеѕпеrаtъ . Ачешti trei mіѕеbili trіmіѕеrъ пе Ar
mamålš velš mare Drosolğ Mexedinyanglš ni skogindă ne
 PARTEA IV . EPOCA 1v . CAPV 1. 123

înkimî, în tóte zilele îi butea mai întsi la talne, anoi îi

subnzgra kr fringii de muni mi - i kusnea ko kinorile nele
mai infame kare xně sxfletě kr8dě rote -mi înkingeasks .
Grigori Vods Gika, în timu8lš kútě se afla la botulie,
kurta ko molto îngrijire ne Illerbaně Kantak zenš , dar din
norouire n8-1 n8t8 da de xrm . Dgnó întóryerea sa în gears ,
arzindg de kasnele ne deders înkimilorg, arstz kaimakami
lorð sei mare nemxlygmire ; ei înss , ka ómeni fóru de kg
getš, întáritað ne Domnš ka sh -i mi sgids, mi-i arstað 16
rere de roš ko ng 1-að syisă în lipsa sa.
Ullerbang Kantakszenš, axzindå de krgzimele ne sxferea
familia sa, a lisatš Moldova, unde troea askonsở , mi a tre
kstě la Andrianonole. Akolo, dondě nlongere îmnbratelsi,
mijloni, nrin konontingele ye avea, de se trimise yně Ka
nggi- bama înadinsă kx firmană în geara Románeask). Grigori
Gika, vázándě ne trimisolš Soltan8lxì viindă foro de veste ,
Vázándš mi firmanslě îmbruteskš, s'a kxurinsă de grózu mi
torbårare. Denk areasta , liberándo - se arestaţii, sob nrotek
gixnea lgi Kanxgi-bama trekoru ko togi la Konstantinonole .
K8 okasionea ayeasta skólh din înkisóre mi Gịay . Kl8ye
rislě mi treko inorexnú kï familia Kantakozineaskı neste
Dxnúre. George Vornikolš mi Logofotel Stoika Dodesk
rúmaserá totă la okná ; ſar Banglă Maremě, imbolnăvinds
se akolo , fg addsă akası mi neste korundš mxri.
Grigori Gika, kxurinsă de teams, a trimisă Vizir8lsi
600 nôngi de bani rientrx ka só gyizó familia Kantakozi
neask . Vizirală nriimi banii, dar ng voi a- mi munji k8
getölš k8 sünge inorentě, qi ne Logofútrlő Rado Kregglesk8,
ne Kantakozineutii Illerbańš ii Konstantino , i trimise în e .
silă la insela Kreta ; iar ne mxma lor; Elena a losato ness
Ibrato la Konstantinonole în regnú kg fiii sei cei mai mizi
Mixair , Matei8 ui George. Grigori Vodt atsnge skóse din
Okno ne George Vorniks, sokrslē lxi Kantakszeng, nreksmě
mi ne Logofats Stoika Dodesky : Wi - Ť înkise la monastirea
Tismana ; dar d8nk qe afló k8 Vizir8lš.a nriimită banii, qe -i
trimisese, 84ise de Vornikolš George.
Karamanš Xyseinð Iawa Sarăsker8l8 nlekundě kg 0
124 ISTORIA DACIEI

mtirile tärgemti în IIolonia, a lsatě k8 sine mi ne Grigori Vo

do Gika k8 outirea Romaneaskı ui a táborútš la Xoting .
Sobieski, regele IIoloniei, veni ag8nra lorš mi fokando -se
xně resbelo - înfrikowatš, ostea torqeasku se sfórómu. Karal
manš llama abia f & gi ko kogi- va ostami, iarš zea mai mare
narte de Torui se înekú în Nistr8. Grigore Gika, skúšodě
pii elš împreồn , k8 învinwiž, n'a kötezatě sú mai vis în gears ,
yi a f & gitš neste Dxnsre în Tsruia . Atsp tỉ mui Lórta, de
stitsond8-18, elš treks la Konstantinonole ende ni msri. În
astí a dog domnie elő a fostě ne troně nema sně aně mi
ontě loni.
Ilostelniks Mixais Kantakszeně , kare se afla la yetatea
Babadagð, îndatú qe aš axzită de destitoarea lgi Grigori Gi
ka, s'a dosš la Kionrgli -Zade Vizirxlš , iui Meemetš llama
Kaimakamolš wi, kózándě, la niyórele lorð se r8gb sú run
dreaskó Domnš ne Drka Vodu, kare de korundě fåsese de
stitxată din Moldova. Rogámintea lxi Kantakszeně se a
skölté mi Vizirxlš i dete ordinile îmbriteuti wi armele
domniei. Doka Voda, kare nici n8 utia de a résta , se 8m
nls de b8kxrie wi nromise Kantakszenilorð k va îmbru
piwa familia lorš, kų va nlbti datoriile lorð, mi kú în tim
n8lš domniei lxi vorš avea totš sprijinglě ve le va astea da.

DOMNULU LIV.

Duca Vodă.

Illekundě Doka Vodó din Konstantinonole în regnú k8

D. Chr. Aga Mateis Kantakozenš ni k8 nenotală seš Logo
1671.
Dupe chro- futål larve, figlě Snitarixlsi Drógini Kantakozeně,
nicele
locale. Jtrimise înainte în gears ko firmanglě împúróteskð
ne Slogeri8l; Konstanting, fiðlő Logofttxlxi Stoika Dsdesky
ka sú ſa kórma governglxi dono datins. Darð Kaſmaka
mii 18i Grigori Gika, George Baleans, ke ginerile se8 Xri
zea, Vornikolš Negoigs Sóksiang, BanglĚ Rad8 Nóstsrelă mi
Ilaxarnik Staiko Merimians, l'aš 1188š la înkisóre ko lan
 PARTEA IY. EPOCA IV . CAPV 1. 125

përi zikándå ku minte : anoi înkredigándo -se ku în adevõrg

vine Doka Vodt ko domnia aš înyengtš a fegi snre ( bruile
de såsố ale jødeg8l8i Argew8 ; ajongóndă la Monóstirea Ar
gemxlsi, aš liberată ne Slægerglš Konstanting, nire kare -lo
lxarı k8 ei ; anoi Buleang, Xrizea mi Negoigt að trekötš
la Sibiř8 în Transilvania ; iarš Rado Nástěrelő ks Staiks
Ilaxarnikolš s'aš askonsở nrin mengi.
La 6 Dekemyrie anglě 1671, instalînd8 - se Drka Vodb,
mai întáis a liberată ne Logofoto Stoika Dodesky kare de
doxì ani sxferea osandele lsi Grigori Gika, mi ano a înre
a8tě a se okrna de interesele yörii în nage ui în linimte.
IIeste näging a venită ui Ilostelniky Mixaſ Kantakszeně ko
semnele domniei nreksmš mi tóte gele-l - alte rode esilate la
Kreta mi la Konstantinonole îngresns k8 mxma lor; Elena.
Domnolš îi nriimi k8 molts onóre mi le dete tstörora dregó
torii drum komš li se krvinea . Dar Doka Vodu, fiinds de
natsra sa lakomě ni i8bitorš de argintě, kúgta ómeni kari
86-1 serveaskú în asemenea oringini. Îndats skrise lxi Geor
ge Büleang ni ginerelsi seš Xrizea, mi altora kari emigra
serb, ka sú vie în garš nromiyund8 - le amnistie nentrx tó
te. Agentia veniră îndatı mi, kilstundă în korándě în
krederea Domn8lxi , în generó a - lš konselta ka sú skótí dori
no81, nronxneri notrivite kr nringiniile loi Drka Vodá. Dx
ab anésta, kúrbtöndš mi servigisri nisbliye, îngen8rb a jefti
neferiyfta цеаъ wi à airnka diverse kalomnii asonra boeri
iorš qe n8 eraš de karakter8l; lorð , mi mai alesš asonra
Sostari8lri IIIerbang Kantakozeně mi a fragilorð l8i, kare
niqi ng se gandeaš la intrigele qe li se nonea .
Între acestea , fiindš ku llorta earboi a trimisă omtiri
asgnra Iloloniei, se dåse mi Döka Vods la batólie k8 outi
rea Románeasks. Dar neste korundě fukundo -se nage , s'a
întorsă în gars wii în dr8mxlă ses s'a oprită pentr8 köteva
zile la satrlš Kokorántii din Grindă la kasa komis8lxi Vladě.
Akolo George Büleang k8 ai ssi a îmulgtš de minzioni ne
Dxka Vods asgara Kantakszinemtilorð, îndemnunido - lở k8
tóte kinxrile ka 86-1 omóre.
Domnală trimise îndată ostalu kredingowi ko ording
126 ISTORIA DACIEŤ

85 mérgó sá 18e mána ne familia nersekötatu . Ostamiſ tri

mimi, ajongóndš la Drágánemti kiarț în ajxnxlš Sf. Nikolae
kútró sérs, gásirá ne Snútarixl Illerbană în biseriks snde
se înkipa, îlš nrinseri mi-lš deseró la monastirea Snagov -
187, xnde eraš sb-lš gyizó ka ne tatulš seš seb Grigori Gi
ka Vodá. Alyỉ ostami s'aš d888 la mowia Mürgineniſ, mi
urinzundě ne Snatari8l Mixais ką fragii lời Mateřs ni Geor
ge, mi ne komnatolš lorð Barb8 Vistierislě, - að 1858 ne sně
karš ka sh-i dxk . la Kokoreinti; dar, îmbótund8 - se ostamii
ne drømš, arestagii nrofitar ; de okasione mi skónarú neste
mengi la Braunově . Aš mai urinst ne Stolnik818 - Konstan
ting Kantakszenš, ne Vistierolē Barb8 Förkbuang ginere
Snatarixlsi Mixais, ne Rado Kreyolesko ginere 18i Konstan
ting Kreggleskg , -- kari togi se aflað la Kokorútiti ; anoi a
děkundě mi ne Snatarixlă Illerbanš de la Znagovš, i-aš în
kis; ne togi într'o kameró la Kokoreuti. Dar înainte de
a nroyede la vreo fergetare saš la rostirea vre enei sen
tinge, Domnelš, vázándé kų nei trei fragi Mixais, Mateř8
mi George aš skupatě, mi temundo- se de vre o resbånare
din martea lorð, mi- að skimbată de odati ngrerea ; ui ad8
kondě ne Illerbanš în regnt kx gei- l -algi arestazi inaintea
sa, le-a snigső kú ne. viitoris ng vorš avea nivi o s8fbrare
din partea sa, d816 kare 7-a mi liberată ne toui .
Ile tima8l; anela Vizirxlš Meemet - Ilawa ko tóti n8te
rea teryeaskú a mlekată asgnra Kazayilorð . Kemată fiiindă
mi Dxka Vodó, a lusatš kurmsitorš în loks-1 ne George
Büleang, ne kare l'a fbkxtě Banš , ne Vornikolš Stroil . Le
grdeano , ne Logofttolě Illerbang Kantakozeně, ne Xrizea
Vistierislsi, mi ne Ilostelnikolē Laskarake Koubreskv. Geor
ge Büleanelš, kg tóte ku se arsta de din fayi întiškatě kr
Kantakszinemtii, n8 linsĩa înst a ubrî mereš ne Terbans
mi a - lš kalomnia kr feligrî de kävinte nerfide ; în kútě Dr
ka Vodó venise la xoturire ku, îndatı qe va veni în years,
S -lē nearzu . le longo Domnă ,înst, aflundr - se Stolnikxlš
Konstantině Kantakszeně, anesta aflo de intrigile Büleang
lxi mi skrise fratelsi seš Illerbang ka si se iluzeasks. Iller
banš, komš aszi km Dxka Vodu se întórue, îmi 18+ sozia ,
 PARTEA IY. EPOCA IV. CAPŬ 1. 127

konji mi tótó kasa ni se trase la momia sa la IIoeana ; de

akolo , 18undš ne momh - sa, ne fratele seš Mateř, mi ne vele
l-alte røde, se koborî la Giorgir, de snde, trekúndě Dons
rea, 18% drsmåló kötre Adrianonole . În kale întilnemte ne
Soltansls Meemetš , karele kr tótó körtea mi ssita îmbra
teask) se întoryea de la Silistra. Atonge Illerbang, fors a
nerde timně , dá ulangere de tote såferingele sale Vizir & lri,
kx karele se konontea de mai nainte, wi yerg komastimire
mi drentate. Vizirelš îi zise su vie dont elš la Adrianonole ;
akolo vorbindåse k8 îmbrat8lš , aš xotorátě sú dea domnia
lgi IIIerbană.
Doka Vodu , viindš în gearī ui afløndě desnre emi
grarea familiei Kantakozenilorð, a trimisă îndati d81 ei ne
Vornikxlš Neag8 Sukseans, ne Ivauks fii8lx lxi Büleans,
ші пе Хrizea Vistierislѕ , kа ѕъ- і 8rmъreaskъ шi sъ чearъ
nedensirea lorð . Dar trimiuii, sosindă la Adrianonole, afla
ri ku ne Doka Vodó l'aš stram8tată la Moldova ui ku în
lok8- i s'a rändritř Illerbană. Atrnye aš mersă de s'aš în
kinată Domnolgi, afaro de Staiko laxarnikolš mi Ivauks
Büleang, kariſ að fægitš îndată la Moldova.
D8I5 ms88ra leath, Viziral8 trimise 88 fontgionarie
tärkš înarerny ks Konstantinð Brúnkoveang, nenotě lgi Iller
banš Vodo, mi rúdikındå ne Drka Vodó din domnia gerei
Mrutenewtî, îló reauieza la Moldova .
De la atestă Domnă essisté xrisóve din anii 7183,
7184, 7185, 7186 i 7187 .

DOMNULU LV.

șierbană Vodă II Cantacuzénă .

Venirea lgi IIIerbang Kantakozeně la domnia gerei, s'a

D. Chr.
privitš ka o întsmulare de cea mai mare feriuire , 1679.
kare a ad8s8 bokorie ui veselie în inimile txtsrorð . Din diverse
Telă întáis aktř de drentate la kare Illerbang Vo - chronice.
du a kogetatš, a fostă liberarea Mitronolitxlxi Teodosis, ka
rele se afla arestatě ui sitată în mónustirea Tismana. Ane- ;
128 ISTORIA DACIEŤ

sta, a dată îndató alungere la Domně nentro strumbótatea

qe i s'a fókstě , mi Domn8l8 a trimis'o la Konstantinonole
la Ilatriarx8l8 Dionisiš sore xotărîre . Iatriarxxlă trimise
îndat : ne Mitronolitxlx de la Maronia mi ne Logofotol : Ila
triarxiei Enaki. Domn8l8 atonge adgns Divaně mare din
arxiereiſ, arximandrigii, egsmenii ini topi boerii gerei, ende
se înfugiwarı amandoi Mitronoligii, Teodosiš mi Varlaamš.
D8nb jydekata grmatt, Varlaamš, nenstond8 - se jestibka, a
dengső înaintea Domn8lri kúrja, saš toeag8lě nastoreskg , mi
a alekatě . Iar Illerbang Vods, l8und'o , o dete lxi Teodosið
wi -l7 instalt în Mitronolie .
Veara aflando - se în mare miserie din kaysa ab8sori
lorð Domniloră de mať nainte, a boerilorš mi a Torilorð
de пe lъngъ Danyre ( kari fъчеай mil de ѕвоъгъri loksito
rilorš sýteni, îmargm8tánd8'i ko banỉ, anoi skogóndo- mi ba
niſ k8 agtoritatea loră , anoi leándo-le vitele vii proděktele
dапъ areцarile чe le пaneaй ei ) , чea intъis grijъ a Domn8
lxi a fostě ka sú se okone a farie óre kare îndrentori mi
ngneri la kale. No av: înst timnð ka sú realiseze tote
nroektele sale , kuni la anglš 1680 IIórta, deklarondě res
bel; Agstriei, l'a kemată wi ne elă întrexný ko Doka Vo
du din Moldova. D8n ayeasta mergandě amandoi Domniſ,
steterý kr omtirile loră în 8ngaria 18krundă la o yetate de
nomuntă ; iar dạnú terminarea ayestri lskrg, kunstart voe
su se întórk .
IIe atonge s'a doső mi Hostelniųeasa Elena, mrma låi
IIIerbană Vods, ko fižolš seš Mixais mi kx fiſe - sa Stanka la
Iergsalimě ; mi d8th qe s'a înkinată la síntolč Mormóntă ,
ni la tóte monistirile , d8nm ne s'a svitš ui ne mentele și
nais , mi a îmnúrgitě målte mile wi dargrĩ, s'a întorsš în
years . Fii8lš seš 1-a emită înainte kg totš kler8lě mi kr
boeriž, mi aš ados'o k8 mare qeremonie iono la biserika
domneaskó , ende s'a fuk8tě doksologie ( tedeum) ui apoi
earumì k8 nomi a dos'o la kasa sa .
În anslě 1682 a nlekată înssui Soltandló Meemetš gia
98nra lvi Leonoldš îmusratslg Asstrie . Sosindă la Belgra
delő Serbeskř, elš ko ksrtea sa a rómasš akolo ; dar vi
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ I. 129

zir8l8 Kara Mästafa, k8 Xanxlă de la de la Krúmě k8 tóte

omtirile, ks IIIerbang Vodó din geara Románeaskı , ko
Doka Vodu din Moldova , ks Amnali Mixailă din Transilva
nia ni k8 grafolš Tekeli anostatslē 8ngariei, aš nlekatě a
sxora xotarúlorð Austriare. Ajxngundě nuns la Viena kr
240 mii ostamy, wi înkồngiðránd’o, að bútoto în timně de
63 zile. Dar ne kundě zetatea era anróne sa kanitxleze,
a venită în ajstori8lő ei Sobieyki regele Ilolonieſ, karele ,
bútándo se ko Txryiĩ, ng ngmai kö i -a silită a obrósi ase
dixlă, dar l - a învinsă kx totslă , în kötš Vizirelő s'a întorsg
ks rguine . Dxnú ayeasta Trryiĩ, olekúndě asxnra Iloloniei
ka su -mi resbåne, aš mersš drtit e mi IIIerbang Vods , ko
oastea sa, dar namai пъъ la Iaшi, kъчi de akolo a kъпъ
tatě voe so se întórku.
Îmbratxl; Asstrieľ, srmbrindó smilirile Txruilorð, 186
din mána loră cetatea Brda, kanitala 88gariei ( angl8 1686)
în kare s’aš nerdotě 40 mi Ienigerî. Dený ayeasta a mai
18atě zetatea Segedin de lungs Tissa, ką mare nerdere din
gartea Trryilorð. La ageste lønte se afla ks omtirea Ro
máneaskı ui Spatarixl8 George Kantakszeně, ka generală
alš lsi IIIerbaně Voda , dar se întórse ky n8gine rúmumige
de ómeni .
Între ateste a morită ui Ilostelniteasa Elena, moma
Domnxlrñ. IIIerban Vodó ko frayii sei wi tótt familia, ko
klerðlš , ko boerimea mi k8 ostawii, netrekort koroglő er
пъъ аfаrъ de Bakаrеnti.. De akolo Domnglě se întorse
in kanitalb, yar kortegialš merse non la móngstirea Mor
gineniĩ, xnde densseru kornxl8 rúnosatei albtori kr a gela alë
memorabilxlxi ei sogg. Totě în ansl8 ayela a moritě wi
Aga Mateis , fratele Domnxlvi. Kornelš ayestria îlš dengse
ru în biserika mun stirei Kotrogenii, ne kare o fbk8se din
temelii IIIerbang Vods, într'ong lokš xnde e o nødsre deası .
Akolo, în timnii nersekötöriloră familiei sale, Illerbanš Vo
do mez8se askons ; trei zile Nóng gótsi kině sá fagy mai de
narte ; wi atente, nromijjándě Maiteſ Nýskttórei de Dum
nezeš ko de va skóna de nerikolš va ridika xně sontě lo
9
130 ISTORIA DACIEŤ

kamš , mi - a îndenlinită kxvántölš îndată de a ajansš la

Domnie .
În anglě 1687 Soltanš Meemető iarsmi a trimisă 0
itiri asxnra îmjáratxlxi Asstriei. Dar învingindo -se mi
astú dats , Soltanglě nedensi ko mórte ne Srleimang - llama
Vizirxlg . Don't aceasta , revoltınds-se lenigerii, aš desti
tratě ne Soltaně Meemetě în alš natrg-zegelea aně alš îm
nbrügiei sale, mi að rádikată la trong ne fratele seš Sxlei
mană IV. Atsnye IIórta a trimisă, nrin xně fxnkyionaris
tärkš, lxi Illerbang Vodó mskarelē, saš înoire de domnie.
În anglğ xrmátori 1688 Ulerbană Vods a müritată
ne fiie - sa Manda kx Grigorauko, fii lš Logofotelți Ivauks
Büleans . În allevórð rea mi demnú de osîndó a fostě sra
Bülenilorš as8nra familie Kantakszineintilorð, dar Domne
zeš nedensise în destålš fantele lorð . Ivauks, d8nh ngmi
rea lx Illerbaně Vodu la domnie, se trusese la Moldova ;
akolo îlš srmase ni sogia sa k8 fiii wi fiigele sale ; anoi,
marindš Ivauks, kasa sa se trase în Transilvania, mi trsea
akolo k8 mare strömtorare . Illerbanš Vods , ormandă nre
yentelorð Evangelige de a resolúti ko bine yelorð ye i- að
fúk tš rúð, trimise ui adåse familia lvi Ivauk8, mi-i arutú
tót îmbrugimarea Irinteask . Anoi, vázundě ku figlě 18i
Ivauko era xně jsne inteligentš mi kx kalitugi eminente,
rari ne timn8lš auela , xit relele tatălxi wi ale bån8lgi seš ,
ni- lě fuko ginere ; 18kr8 de kare tótu 18mea se mira ni a
nlasda . Ileste nxging însı neferigita Manda mxri , în xrma
xnei bóle grabnige, wi o înmormóntaró la monástirea Ko
trogenii ko mare onóre mi yeremonie, kg assistinga ui a
natriarxalxi Dionisiš de la Konstantinonole, karele atrnye se
întómrlase su fie în Böksreiti.
Totě ne atonge Soltang Sxleimană a trimisă ne Iaszğ
Ilawa Seraskerxlē wi ne Xangls de la Kromě ks mælgime
de ountiri asxnra îmubratslţi Axstriei, wi bátund8 - se din 8888
de Belgradolš sørbeskó, löngu obru8lő Driva, føru învinui
kg totalš . Asstriayii, dxnú ayeea, aš býtůtě Beligrado, ui,
fókundě o výrsare de sönge nedeskris ), neste 32 de zile
îlš tui Isari. Anoi, la 6 Asg8stě 1688 mai 1xarı Kokolva
 PARTEA IV. EPOCA 1v , CAPŬ 1. 131

rglé , anoſ Sebem8lš , Logow8lš, Ormava mi Kladova ; ne xr

mú eng korně de Axstriauí, s8b generarglš Veteranš treks
în geara Monteneaskú vui töbörî la Tårnål; Severin8lxŤ A- !
tonge Ierbanš Vodu a trimisă îndată nie nenotolš seš , Lo
gofotelő Konstantinš Brunkoveanglo , ko darsrí la generalolš
Veteraně , røgúnds - lå ka 36 se retrag , din gearı rentry kú
ng k8mva IIórta si bungeasku ky geara s’a xainitě mi sú
"
trimigi Tótarii kg fokš mi ko sabie asonra Romínilorð. Ge
neralxl ; Avstriakš, nriimindē dargrile , se radiká de akolo ,
dar se amezu ko tabúra sa desire nartea mångilorð la Kum
118-18ngě. IIIerbană Vodi trimise earum ile frate -seð Sny
tarixlš Mixai8 ui ne ginerile seš Konstantină Bölbreang , ni,
gösindř ne Generalölă Veterană la Kumns -långě , ende ne
trezea kr Brúnkovean8, l'aš rogatš earswi ka si east k8
totslē din gears . Generarslă Veterană în fine se îndxaleks
mi trekg kg tóti óstea neste mångi la Bramově . Atonge
IIIerbang Vodm ranortit la llúrts ki a isbstitš a faqe ne
Nemgi sz east din geará , mi Soltanolš s’a bæksrată fórte
wi a lb8datš nårtarea sa .
Assigårándo se astfelis desure Tørri, Illerbaně Vodo
se kons lth . k8 boeriſ mi xoturist trimis o dengthyis
ne la Viena kitre îmitratslē Lconoldě, k8 råguminte ku ,
daka kæmð va Domnezeð îi va ajrta să învingi mi sú go
neaskъ пе Tarчі, апої ѕъ fіе цеаrа ssb апъrarea sа , пеntr8
kare mi ea va fi s8n8sú ordinelorð sale . IIentry areasta a
trimisš ne fratele seš Sustarklě George Kantakszeně, ne gi
nerile seš Konstantină, Bulüyeans, ne nenot8lš seš Komisslă
Illerbanč Kantakszeně fiislě Snstarixlxi Drugizi Müggreang,
mi ne Komisšlē Ierbană , fiislš Vistierixlxi Ibrvxlš Vlide
sko de la Anenosa. Dar d816 nlekarea arestora, Domnělš
kīzs bolnavă . Atsnye, simgindo- mi mórtea , a kſematš ne
Arxierei mi ne boeri de mi-a yergt; erthyisne, ini le - a re
komandatě ku dgnú mórte -i sú aleag Domnš ne fielš seš
George. Astfelix , d8nu o domnie fericité de 9 ani mi 10
18ni, mori Illerbană Vodı , tüngrită de tóth geara, mi kor
1818 seš se dense în munostirea Kotrogenii , fukti de els
Illerbang Vods, într8 adevărț, în totš timaslă domniei .
132 ISTORIA DACIEI

sale a statě bárbatě kx minte, drentě, blúndš mi nevindika

tivð. Elě a skógatš geara de molte nevoi, a montgitě ne
biegii luksitori de subrurile ne învetate ale Tsruilorð de ne
lings Donáre , mi a îmbrágiwatě ka bồně nærinte ne toyi.
Elg yelă întáis a fondată wkóla Ellineasks în Båksreuti . Elſ
yelš întúir a ad& să nor8mbolš ( 11b78moislš) kare mai nainte
n8 era krnoskstě . Elě a înfiingat ; yea întúi fabrikó de no
stavě la Afsmagi. Elő a fbkxtě mánastirea Kotrocenii, nre
komě s'a zisă mai în rrms, iui metokolă ei în oraw8lē Br
koreutii, nxmitě Illerbang Vods . IIbnú ne timu8lă domniei
arestria s'a gingtš obigeislğ de a'ng se trimite trib8t8l8 96
rei la Ilórtó, yi de a se da în piiimirea xnxi funkgionară
tärkš, kare venea de - lě 18a wi ano, întovulbuindo -se de
kútre xně boerš dnb la Giorgis, da adeveringú de arimire
wi - lš d8yea elš la îmı'bruggie. El ; avea nrivelegiori mi de
la îmnárat lñ Asstriei.
De la Llerbang Vodó segíseskỏ xrisove mai molte,
de la anslå 7188 nbns la 7196 .

DOMNULU LVI.

Constantinů Vodă Bassarabů Brăncoveanu .

D8nú mórtea lvi IIIerbang Vods s'aš adonatě togi bo

Dupe Chr.jerii mari mi mizi, înnresng k8 Mitronolitolč Teodo
Dape chro- siš mi ko eniskonii , la Körtea Domneaskı, mi nof
nice locale
și streine. Itindă só assisteze mi ne latriarx8lé Dionisiš de la
Kontantinouole, karele atonge se afla în gears, asemine ai
ne sně Kanggi - bawa otomanč karele se afla venitě nentry
alte trebi imпъгъteuti. Пe lъngъ aчeutia s'aй adanat8 ші
kunitanii mui sstamii diverselorð kornsri de omtiri, wi frxn
tamii negriitorilorð ui altorš trente. Areastú adinare, kon
soltınd8 - se nentre alegerea Domnolsì, n'a nststě sá se în
voeaskı ka sú aleagt ne fiielš rugosatslxi Domně , nreksmě
elő rekomandase boerilorð , din karst ky era area tánörš
mi ng-lở krezory kagabilă pentrx niute timni awa de grei
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPỞ 1. 133

Toni înst într'ong k8vántă s'aš vnitř ka st alégt ne marele

Logofótš Konstantině Bassarabě Brúnkoveang, karele era ne
notě 181 Mateis Vodu Bassarabě. Atsnye arxiereiſ wi boerii
að gerst; wi durerea îmbróteskolsĩ Kanggi-bawa, komě st
fakı ka ng k8mva så kazı yeara în vreo s8nbrare. Acesta
a rúsnsnsă în aszálě tytärora ku trebæinga yere ka ne domně
86-1ě întroneze îndats, mai nainte de a se doge utirea din
years afarı , mi totă o dato si înmtiingeze ne Iórtá, yerond:
investitora. Elă nrongnea mijlokolğ ayesta, nentro ka se ska
ne geara din intrigile omeniloră mari de la Konstatinonole ,
de inflringele ráš voitóre ale struinilorð, mrekxm8 wide kor
sele Greqilorð nrekånegi, kari mundeskở tronxrile - gerilorð
románewti .
Atsnye togi gromadó s'aš dosť la Mitronɔlie, aš kie
matš outirile, nii le - aš snxs8 desnre alegere. Ostamiſ, mol
ilumindo - se, aš aprobată în gåra mare ngmirea. D8115 area
sta, aděkundě ne Konstantinð Brúnkoveang, karele rómsse
se la Kärtea Domneaskı, ne kalš Domneskš la Mitropolie,
i s'aš înkinată toyi, atátě klerðlě mi boeriſ, kútë ini nonorglő
mi ostamiſ. Ile grmú enindă de akolo, s að drsš ko orun
dsealt mai întóir la beserika Domneaskt ende dois dok
sologie (tedeum ) l'aš nrokſematš , mi anoi la korte, onde
l'a instalatš Kanggi- ' ama zelf împóréteskš între kontenele
mozikale ui între salve de 118lti mi de tonårì.
Atenye Dómna Maria, sogia lsi IIIerbang Vodu, kare
didxse mslgi bani ne la xnii din boeri mi ne la ostami ka
86 fakı ile fiielš seš Domně, vázandó ká n8 mi -a îmnlinită
skonglo, a olekatě k8 tots kasa sa în Transilvania, onde
s'a awezatě.
Boerii îndatu dorit ayeasta að frukstă . Arz -magzarš, saš
ranortš kútre IIórts, arútándă mai întáis mórtea lsi Iller
banš Vodó, anoi nevoea kare 1-a silită sú aleagm Domnš fb
rý voea îmutrsteasks, anoi alegerea fukstu în nersóna xn8i
koboritoris din familia stršl8yitó a Bassarabilorð mi nenotě
alš kredinciosglsi imbrogiei Mateřs Vods Bassarabš ”, înke
1 Familia Brankovenilorð este alta mi a Bassarabilorð alta. Kon-| Dupe chro
stantină Vody era fij8 lxi Brunkovean8, dar, fiindở ko era ne- nolog.Serb .
134 ISTORIA DACIEI

indă kx rogámintea de a - lă întori mi kg înkezóusirea de a

fi kredinciosš ordinelor; înaltei IIorgi. Asennine aš skrisă
Vizirelli lui Seraskerelli, karele se ala dinkolo de Denre :
Druh ayeasta að trimisă boeri înadinsš k8 aktele aceste la
Konstantinonole, la Adrianonole wi la Babadagg, snde se a
fla Seraskerxlg .
Konstantině Vodb, d8nh qe a 18ată fronele governoldì,
a trimisă kxrieri ka sú întórkó te boerii, qe-i trimisese
Illerbang Vodo soli kütre îmabratxlă Agstriei . Din ageia
trei s'aš întorsă în gearb ; ar Aga Konstantină Bulbyeang,
ginerile lsi IIlerbană Vodó , remtindő în Transilvania , s'ali
nită ne lungi sně visionaris generală asstriakš a nome Xa
slerð, karele- mi înkingea ko k8 natr8 mii de ostauli va 18
tea sköna geara Monteneatkı de tirónia torgeasks. Konstan

110t7 de sorá 181 Mateř8 Bassarabă , d80b qe s'a fókstě Domnă , mi-a
însguitš mi enitetslở de Bassarabě ka nn8lő te era mai kxnosk8tě llor
gei Otomane mi domniilorð vegine, nrekomě mi ma isbită de gearb ;
n'a lenádată înso Ironomele familiei sale Obringemti, orekomš se vede
atátě ne sigil818 seš, kötő mi ne monetele de ne timn8l8 seð inskriogi
8nea : „ Konstantinš Voevodě Bassarabš Brankoveans . “ Irongmele gel8
nronrið s'a 18atš dxná mowia Brúnkovenii, a kórgja origins dáteazu de
la Sürbiſ Brankoviqi. Istoria este astfelĩ8 :
În angl8 1372 mgrind8 Lazurð yelő întsi Samodersk8 (ar
Simeonī .
chronolog: Stokratš) alĚ Serbieſ mi alš Ilirik8l8i, a rămasš doi fii : Stefang,
Serbă .
karele a 18atě trongl8 nbringesk8, mi Války, karele a rimasă
forý konii. Lazarð înst avrsese mi dos fete, din kare ne yea întbi o
yingse Dang I Bassarabě, alễ treilea Domnš alš gerei Monteneati, iar
ne a doxa Kneaz8l8 Výlky Brankoviqi, generalissimol Voevodě alț Iliri
k8l8ī ui alð Serbiei xngxremti. (Vezi biografia 18i Daně Vods I Bassa
rab8 .) Stefană fiixlē 18i Lazbrð, dört qe Toryii að lratě Ilirikxl8 , a rb
masš domnitorið ngmai asonra Serbiei ; dar dxná mòrtea sa, în an8l8
1428 , a lbsată momtenitori8 ne George Brankoviui, fii8l8 lxi Válko mi
alt gåroreſ sale, fiindð ko ng avea alui grmami.
George Brankovinì, însogind8-8e ko Irina, sora îmobratölgi Haleolo
g8 , a avstă trei fii : Stefaně, Grigori mi Lazarš, din kari gei doi dintsi
að fostě orbigi de kútre Soltan8l8 Mgradě II. Donú mórtea 18ĩ George
Brankovigï, la anglő 1461 , a rimas ; moutenitorig fiſ8lri seð Lazarð ,
karele, s'a însgratě kr Elena, fiika lvi Toma llorfirogenito Ilaleolog8, De
snotrlð vekei Ilatre din IIolononesở. Lazarð avr dos fiſge, din kare ne
Angelia a dat'o de soyie 187 Stefanš Domnolğ Bosnei, iar ne Desnina loi
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ I. 135

ting Vodi, axzindă de ayeasta mi vázund8 yeara înkanje

rató de xna sets mii Torqi mi neste vingi- zeni mii Tótari,
a skrisă de dos ori 18ì Bölbreang ka sú abandoneze asemi.
ne nlang, kare ng 18tea si adskú de katř strikógirne mi
neire gerei; a skrisš asemine mi generalslsi X islerð, ars
tund8-i ko alandlő seg este nerealisabilă mi ku konsilierile
Buloqeanslåſ eraš nesokotite.
Între ageste Konstantině Vodi nrimeute ordino de la
Serasker8l8 Dontrei ka să meargt înnrexnú kr Ali - Ilawa
kútre nargile din 8888 ale D &nbrei. Atsnye elộ ne de o
narte skrie lgi Ali - Ilawa ka sú grúbeasko a se drye sore
Ternegi, îar ne de alta do ne askånsổ de utire generalxlxì
Xaslerð ka sú east înainte la Yerneui să întămnine mini
karea Torgilorð . Ayesta îndatú se skóló k8 nägina outire

Neag8 Vodu Bassarabă, înainte de a se faye Domně. Mgrindă Lazarð,

ginerile seð Stefang, kg drent; de momtenire d8nly souie, a domnitě mi
neste Serbia 8nggreasks. Stefaně, d80b mórte, lost doi fiĩ, George mi
Ioans : din ayemtia George, kül8gbrind8 -se, a 18atě ngmele de Massimo
mi a ajonsở Metronolitě alš Sirmioloi ; iar Joaně, karele s’a ngmitš mi
loanonolă a rómasš singørš domnitori8 neste Serbia 8og8reaskú în a
n818 1465; dar mgrindž în angl8 1469, 8nggriſ að 1888 domnire neste
yea mai mare narte a gereĩ, ni nomaſ o miku narte að lýsat'o în sea
ma lxi Naglộ Brankovinī (vurð al8 lxi Ioanonolg), karele -mi avea tronglë
în Timiuióra, sağ Temem varðlg Banat lri din Serbia 8ngøreasks. Ayesta
se întitola : Kneazš Naslš Brankoviui, Bang alš Timiwóreč mi alš to 18
rorð Serbiloră de ne longa Morowš ui Tissa .“
Tar Massimě Brankoviqi, d8nú mórtea fratelyî seš, ne mai n8tándo
se ongne kabalelor ; ye i se fbeea din partea zelomilorð Hanimtï, mì-a
Obrusitě lIatriarxia mi, 18undő ko sine ne m8mm-sa Angelia, a venitě în
geara Romaneaskų ne timoglě 18i Rado Vodu velg mare , karele dørvin
dr - i o momie sore luksinys, d8nb ngmele låĩ, se vede, satölộ 185 ngme
le Bronkovenä . Mai törzið közöndő mi Banat8l7 Timimórei în munile
Trryilorð, að fögitě togi stránenogii Kneaz8lxĩ Brankoviyi în Transilva
nia , de onde d80% nøvblirile Tutarilorð að trek8tă în geara Monteneasks,
anezond8 se totš la sat8l8 Brunkovenii, kare le venea de montenire d8
Ilm Massimě Brankokiyi.
Massimě, zelő întáis , fuko akolo o biserik8yb, în kare se mi înmor
month. D81 ) aqeea , familia Brankovigilorð 18$ ngmele de Brankoveni
d8ris nomele sat8l8i; kuyi prekomě d80b Súrbemte Brankoviui yré sú
zikó fiſxl8 18i Brank8, asemine d80 Romsdemte Brankoveans vré sa
ziko lukritoris de la Brankoveni.
136 ISTORIA DACIEŤ

agstriak ye avea s8b komanda sa la Bramovš , treze la Yer

negi, se bate ko Törzii, dar se învinge ui se retrage k8 rb
muwigele obtirei la Romava. Dar dinkolo de Donöre Ba
dens , generalissimxlő Adstriakš, înnrernu k8 generalxlš Ve
terang, rensrundš o viktorie însemnatu asonra Torgilorš, d8
Il ye aš lxatš Kladova mi Vidinglš, aš venită la Yernegi.
Atonte Konstanting Vods trimite kuui- va boerý sú róge ne
generalissim8l8 Asstriak ; ka sú treakú în Transilvania nen
tr8 kb 08 komva sú vie Toryii în mai mare ngmárõ wi sá
truteze ne Románi ka aliayi ky elő . Dar generalolš Badens
ng s'a îndonlekatě , qi lásándě ne Xasler ks sně mare ng
mörg de omtire ka sú erneze la Mexedingi, a trek8tš în an
garia .
Ileste näging að venitš Serasker8l8 Fondok - Ilama, mi
Kryiškš Xangl Krúmslgi ini ağ tábórátă la satelě IIotlogii.
Akolo s'aš întrænitš mi Grofælč Tekeli, apostatölš 8ngariei,
karele avea kutiva outire komn886 din Ongeri desertori.
Agentia, kondom de ómeniť lxi Konstanting Vods, aš tre
kstă fóru de sgomotš ks owtirile lorð în Transilvania orin
moppii R8körslåi. Akolo að koz8t de o dată asrgra Ars
triarilorð, kari, de ui moltă mai nsgjině ngmerowi, s'aš 180
tatě kg måltz bárbógie. În gele de ne simt Torgii, aš fostě
învingstorự; nerderile lorš însă n'aš fostě mai neginč însem
nate , kúyi înssin Serasker8lš Fondskg - Ilama a fostš siis8 ,
qui ne longó ayesta a mai köz8tš Tekeli (qe fåsese menită
nentro domnia Ardealslxi) mi Aga Konstantinš Bulbueang .
Din partea A8striariloră, îmnregnú kr melt omtire nerdrtí ,
a közstě urinsă mündrælð generală Xaslerð. Iar Konstan
tině Vodu, karele din vørforile monyilorð se sita la kum
n8l; resboi8lxi, vázándě ko Txruii að învinsš, s'a koborstă
mi mai întáig a kustatě kornål lxi Boloqeap8, mi l8und8-i ka
nolē , l'a trimisă în gears de l'aš îngronată în mormóntală
Obringilorð sei . D8011 ayeasta s'a îndrentatě kotró Şibiņ8, 8n
de a adonatě ne boerii Transilvaniei ka sú orundreasks g8
vernómöntslå gerei. Ardelenií, vázándě k8 bokgrie sfúróma
rea outirilorš Agstriane, s'aš adonatě ko grabs în rejsr8lë
18i Konstantinš Vodt vii se grteag a - lš arokřema Domnš .
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 137

Dar aчeastъ idee n8 ansky a l8a konsistingъ, kъчі a venits

mtire ku generalissimxlš Badens vine k8 moltı outire ags
triaky, dřou kare Törgiſ mi Totarii s’að întorsš wi að tre
k8tš neste Donáre , far Konstantinš Vodí a rumasš în aa
ge wi liniute în skarnslē seg.
La anslě 1691 , mrrindă Soltanrlš Soleimană IV ui
rúdikúnd8 -se la îmatrügie S & ltanð Axmetš II, aresta kútrý
grimsvara anglxi 1692 s’a skålată să meargó k8 owtiri ea
rbui asgnra Avstriei. Atonge mi jxnele Vizirš Mostafa -IIa
ina Kirurglir a skrisă lxi Konstantinš Vodó ka sú meargó
kr owtirile sale să iluzeaskú trekútorile din mongii Ardea
18l8i. Konstantině Vodt s'a 1888 la nostorile ende i s'a are
skrisš, jar Vizirală a olekatě kr tótó n8terea så katru Be
ligradě. De akolo Vizirelě s’a renezitě asxara Axstria qilorð
qe se aflað între Sovarð ui Semlinð sgb generalissim8l8 Ba
dens ; dar de la rea întsi zioknire, közöndă Vizirxlg, outi
rile täryemti s'aš întorsổ earum la Beligradě. Donú ayeea
wi Konstantinš Vodí a abrósitě naza mengilorð , mi întor
kándose la tronglý ser a mòritatě ne fiks - sa Stanka kr Ra
do fiixlš 18i Ilie Vod's Domnolă Moldovei, karele se trügea
din lletrg Vods Raremš.
În kørseló anglsì 1693 aš trekötă o molgime de To
tari prin Moldova în Transilvania mi dol's ye aš fbkxtě m8l
te strikóiignſ s'aš întors ; kr o melyime de ómeni robiyi.
Totš odatú între Domnol Moldovei mi azela alš gerei M8n
tenenti se întárátase o mare Teartó , kare s'ar fi terminată
kĩarð kr vórsare de sănge , dakú nrin gerile arestea n8 s'arš
fi strekgrată neînyetate omtirî töryemti în lonté asynra A
8striei mi a lloloniei.
Dar Konstantinš Vods Brunkoveany isbxtise a faye st
se rundveeská Domně în Moldova Konstantinð fiỉsl lxi Dr.
ka Vods, donú kare logodise ne Maria fiika sa. No anska
se însă a faye nonta, roi a nrimită ording ka si oregstea
sk . nrimirea Vizirxlsi Briskli Mostafa - Ilawa mi a l8i Salin
Gereỉ xan8l8 Krom8l87, kari voea; si treakú kg omtiri în
Transilvania . Dåný ayeasta ponta de o kam dati a rămasă ;
dar mai ne grmó a trimisš ne Dómna sa k8 fiſka sa, înnre
138 ISTORIA DACIEŽ

8n6 k8 mai målte kokóne mi boerſ, de a fokotě ponta förs

assistinga sa .
Ile la ansl8 1695 mxrindă Soltang Axmetě II s'a svitš
ne tronš Soltanš Mostafa II . Agesta, alekundē ks omtiri
asonra Avstriei, în regnt kr Şilan Gereỉ xanslě Kromslxi, a
fukotě nodě neste Don'bre în drentelš Beligrad8lxi mi tre
kündš în Banată la Logomš, a sftrimată omtirile a8stria
ue, ruigundš în bitulie kỉar ne generalissimslě Veteranš.
Konstantină Vodt atsnye a primiið ordinš sú meargs la Yer
negi k8 owtirea sa mi sb stea akolo nentr8 ka sú iluzeaskó a
ng se sållbra de kütre A8stria qi transnortsrile qe se fbyeað
ne Dunúre snre Beligradš în trebțingele outirei Törreuuti.
Пe lъngъ aчeasta avea ordinx kа ѕъ пrokarъ ші цеаrа по
dokte, vite , kare, mi alte îndestålørī nentro tabúra otoma
nb , - 18krg qe ad8yea mare sånbrare mi grestate atátě Dom
nglsi kötě mi gerei, mai aleså fiindở ký în andl; agela era
earna fórte mare . D8nly ayeea a venifě altá norðnks , ka
St renareze qetatea Kladovei, kare fåsese sförämato de kó
tri Axstriari. Abia s'a terminată lxkrxl8 agestei zetupi, wi
Konstantinš Vodo nrimi ording ka sb,lase kógi va din bo
eri snre naza Yernegilorð, iar elě sú meargu k8 outirea sa
85 luzeaskı trekútorile mængilorš desnre Transilvania , nen
tr8 ka n8 kvmva sa vie Arstriazii ne akolo. Atonge Dom.
nglă a lusată la Yernegi ne Banslå Kornea Bruilois, iar els
s'a d888 la monyi orekomš i s'a nreskrisă , de onde abia ku
try tómnu sa întorsă la Turgovimtea.
La anglě 1696 Soltaně Mostafa, învingöndě omtirile
a8striaчe, ѕе іntоrчеа пrin geara Romъneaskъ, пe la Чər
negi, kütre Konstantinonole. BanglĚ Bruilo18, karele se a
fla la n8nktålă aresta de mazs , temándose de vre xně felis
de respondere, a fagită de akolo nóatea. Domnelš, krmě
a axzită de ayeasta, a trimisă mai întáis ae Ilostelnikxlă
Karamanld8 înainte , ka gn8l7 qe utia limba töryeaská ; anoi
ne Ilant Armamelš, ne IIostelnikolš Mixais Korbeanglé , i
ne marele Kunitang Iletrea Obedeans, ka sú fakú nregátirile
neanbrate nentry tregere. Dånú ayeasta s'a d88ð mi elð în
$ 8111 , nentro ka sú n8 -ti atragó 8rgia Saltanglxi. Akolo,
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 139

înfúgiuándo-se mai întáis la Vizirglă , f8 mgstraiš mi ame

pingatš tare ; dar anoi îndrentugindo -se, a konstatě voe de
a etuită înaintea îmokratxlxi kg natrs- zeyi de kulöreni . A
jångöndě la kortegislğ ye mergea înaintea Saltanglxỉ, s'a
dată ne josš vii a mersă înaintea Trigrilorð , ka kulu8zg,
non't în marginea Dxnúref . Srindo - se în barku, imusratslē
a îmbrókatě kg kaftaně ne Konstantină Voon, karele dxnik
a yeasta s’a întorsă la tronglě seš din Torgoviutea. Atsnye
a osundită la înkisóre ne sně boerix a nome slægerålě Kon
stantinð IIItirbeſ, mentr8 rúnirile mi abszxrile ye frksse în
Albrgile Kraiovei; era st - lš nedenseaskı kiar k8 mortea gen
tr8 ayeasta, dar doab regimingile sogiei sale kare era r8db
kr Domn8lă, l'a ertată, dar l'a osindită sú nlăteaskó îndoitě
jefsirile ne fokyse.
În nrimsvara anglxi 1697 earsmi a nlekatě Såltangl8
Mostafa asxara Asstriei ; trekúndě nrin Beligradě la Temim
varš, s'a bátåtš kr Axstriaxii, dar urin ginele Esgeniš , ka
rele -i komunda, învingönd8 - lš, sa înternată la Adrianonole
k8 mare nerdere wi rxwine.
În anglě 1698 aflondo - se Konstantinš Vods earbui ko
omtire la Yernegi, a venitš akolo de la Konstantinonole mi
Skarlată fiřulě 181 Aleksandrs Dragomansló Torgei Otomane
karele ky okasionea aqeea se însxr5 kg fiżka Domn8l8i ng
mité Irina . Atrnye s'a fókstě la Karlovigi mi nayea între
Axstria mui IIórta . Ny angkı însı Konstantinš Vodo a se
b8k8ra de feriyirea llbrei, ui de odată se VÁZ8 sørnrinsă
de ang imbroxorš imubrótesks , rudikată furs de veste mi
d8să la Adrianonole, unde se afla Soltansl ; Mxstafa . Karsa
tótó era ku marele Mxftið, saš învbyutorialš religixnei oto
mane , fiindš favoritš alš îmnáratolx, a qerstă de la agen
nii yerei Romăneluti yinyi- zeyi de rengi de bani, s8b k8
Vuntě kú elő fåsese. nrofesoră în konilorie lsi Konstantină
Vodá . Domn8lă nrimise utire despre această reklámáy18
ne, noi era st’i ' dea banii kở tóte ký ng se utia datorš , dar
Banglỗ Kornea Breitoi8 i algi boerĩ n8-18 losars a se s8
ligne la xně awa nretekstě arbitrari8, kare ar fi servită de
ráð essemnls nentr8 viitoris .
140 I STORIA DACTEY

Konstantină Vodó fx 0888 la înkisóre furu sú aibh voe

a se întálni ko nimeni ; albti glóba kare i se gerea ni fb
kr mi alte keltsele molte , dar ng n8t8 sköna de kútě ads
ogándě 240 nôngi ne lungi trib8t8l8 angalš . K8 asemine
kondigisne, kultú kaftaně mi înoire de Domnie , mi se în .
tórse în geara Monteneasks.
În angl8 1703 révoltando - se Ienigerii, að destitsatě ne
Soltaně Mostafa, wi að rádikată la trong ne fratele seň S8l.
tanglă Axmetě III.
D8nb atite evenimente fåneste pentr8 gerile Romune,
liniwtindo - se lxkrxrile, Konstantinš Vodt s'a întorsă la tro
n8lš seð brkorándose, în regnú kg geara, de fericirea nogeỉ.
Într8 adevórð: ngini din Domniſ timnglsi seš se aflað în
1886 yixne atátě de , främósk. Soltan8l8 Axmetě îi dedese
xatimerifě nrin kare îi întăria domnia ne viají. Îmubratölš
A8striei îlš krease nringine mi - i dedese privilegiorĩ însem
nate. Nimikš mai bgn n8 avea qe dori : era învăgată , sni
ritrosă, avště , sánátos; nui bárbată bine fikåtš. Avea o fa
milie nombrós kare -lč inkonjera ko dragoste ari kredings;
avea natr8 fii, din kare înserase ne dož, wi mante fete ne
kare le müritase de tóte, wi kare adtogea fericirea sa.
Atestě Domně a fostě nelă întáis karele a skosở da
rea Vukürit8lxỉ, kare imionea trei-zeyi de bani nentr8 fie
kare vitó.
În anglě 1711 deklarınd8 - se resbois între Trryia mi
Råsia, s'a koborátě lletrô qelă mare în Moldova kr o mare
118tere de outire. Marele Vizirš Baltagi Meemetš Ilama tre
kundě Donárea kr 100 mii de ómeni, a ordonatě mi Dom
nilorð Románi ka sú ſa narte la rösboỉ8 . Dimitrie Kante
mirš , Domnolš Moldovei , krezındě ku akoma era timnolă
ka sú skane geara de Torri, s'a aliată fugiuš ko îmbra
tslē lletrg 1. Konstantină Vod. Brúnkoveans, a intratš mi

1 Kantemirš a fokstě tratată formalg k8 Iletre gel8 mare. Kondigirnile,

d80% komě mörtörisemte istorikçið Engelð, að fostă grmstórele : „l-ið.
Moldova să se mürgineaskı, komš a fostě mai de demoltă, ui să fie s8b
grotekuignea Rosieſ; 2-lea. Domn8l8, boeriỉ ni togji Moldovenii sú jyre
kredidys îmitratölçi Tetrs , kötõ va sta atesta în Moldova ; 3-lea outi
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPỞ 1. 141

elở în sekretă în ayeastá aliangu, dar fbyimš se arăta a fi

kredingiosš Ilorye Otomane. De ayeea kundó veni timnxlš
läntei, Konstantinš Vodí se trase k8 omtirea sa la satolő
8rlagii din jxdeg8l8 Söksenii, amtentundg ka sé vie Römii
din Moldova wi ngmai în kază de viktorie só se sneaskı k8
ei, saš sb stea nestr8 nlond va ,vedea resoltat lă.
Atrnye Toma Kantakozeně, xnkỉ8l8 uni favoritslē Dom
n8lri mi mare Sabtarig neste obtire, în kontra voingei 18i
Konstantinš Vodó s'a dosš la lletrô qelă mare, oferind8 - se a
servi kassei sale. Îmobratölă ia dată ontš mii de ostami
sôb komándolš xngi generalš ngmită Rene, kų karii Sirata
Titl8 Toma viind8 la Brila, a betatºo tui a leato. Aveasts
fanth , fromósú nentrs Kantakyzeně mi mentr8 kassa kremti
nu, atrase mare nenorovire ne kau8l7 lsi Konstantinš Vodo
wi ne tótá farnilia Brúnkoveneask .
Îmubratxló lletre, alekundě ne valea IIrstålxi înnrerný
k8 Domitrauk8 Vodi Kantemirš , karele se deklarase rebelő
în kontra Ilorgei, aš venită obný din josở de IIrgtš. Ako
lo l'að înkxnjxratě Tyruiſ din tóte bryile, wi în atáta neri
kolț îl: adrseserú în kütě fx nevoitě, dxnlb îndemnalš Ka
terinei soniei sale , 86 fak naye ko folosålš Tsruilorš , în
torkúnd8 -le Azakölē, lakolě Taganrokolxi, Bruila ui alte
чеtъці. D8116 a leste mi generalslå Rene , ko Snatari8lš
Toma Kantak8zenš , s'aš trasă de la Bruila ! . Atsnye mi
Konstantinš Vodó s’a întorss de la grlagi la Túrgoviitea.
Atổnye intrigile uii nenorogirile înyen8ru a se rõdika asr
nra löi ; însxwi ynkii sei Snatarixlš Mixais qui Snatari8l8
Konstantinš, fraui Kantakszenemti, - însemi verii sei, Sna
tarixlš Stefaně wi Komisslě Rado, nie kari'i avea ka ne ni
wte frayi, se n18sert a-lě intriga kūtri Txryſ, nentre ka

le Moldovene sá se îmgresne k8 yele Rosemti mi sú meargu asgnra Tor

uilorð ; 4-lea. Domp8l8 de aksma mi mostenitorii lxi sa aibb rxtere
absolgt în gears ; 5 -lea . Domnia Moldovei să fie de wowtenire a Kan
temirentilorð . ( Nota Tradskotorislsi ).
1 Enisod818 botiliei Torpilorð ky lletr8 gel8 mare, astorixlő il8 deskrie
qeva mai are largð la istoria Moldovei din tom8l8 III.
(Nota Tradskatorislst).
 1
142 ISTORIA DACIEŤ

Sb- rense kan8l8. Ayewtia að trimisë maſ întóir la Sna

tarixlš Mixais Kantakszeně , karele se afla emigrantš la Bra
mově , mi að fukxtš akolo neyegile txtsrorð boerilorð ; k8
areste s'a fukotě Arz-magzarð kötru Iórtá arbtítoris kú
Konstantină Voda Brúnkoveano era nekredingiosš Îmobra -
giei, ko elš , fiindă îngelesở k8 Rouiſ, a trimisõ la ei ne Sna
tarixlğ Toma karele läase Brbila, mi altele. Asemene aktă
îl 18. Xatmapel Demitrauką Rakovigi, ginerele Snatari8lxi
Mixais Kantakozeně, mi- l dose la Konstantinonole la Mi
xais Vodí Rakovits, karele se afla akolo destitsată din dom
nia Moldovei. Avesta nrofito de okasixne, mentrs ka sh
поtъ kъпъta domnia цerei Manteneuti ; iarъ Tsrчії , пrimindї
lúra ky bokorie , Ibzirú kötš se note mai sekretă , nentr8
ka ng komva simindš Konstantinš Vodí , sú f8gb din gea
ru . Brúnkoveanglở însă, ka xnxló qe ng avea niqi o idee
desore asemine infernale intrigi, se nregstea să însóre nie
fiislš seš Ridskang kx fiika lsi Antioxš Vodu Kantemiră ,
fost & lš Domnă ală Moldovei ; nentr8 ayeasta mi trimisese la
Konstantinonole ne ginerele seš Aga Manolaki kx fiỉks -sa
Domniца Въlaшa ka sъ adskъ пе mіrеаѕъ.
IIórta , kare nrimise nürile arătate mai s8să, ayógató
mai kr seamt de Seit -Gin - Ali- Ilama, karele avea deosebită
natimi asgnra 18i Brúnkoveans, a trimisă ne marele Im
broxorš ks xnš Kanggi-bawa nsmitě M stafaga, ks ordină
sekret; ka sú vie wi sú rádiye ne Konstantină Vodó ko tó
tó familia . Atentia sosindă la Giorgis, Kausgi-bama a nle
kată înainte la Brksremti, iar Imbroxorxlě a rimasš nentro
ka S5 vie ka oilitire, kare So- lô nót s8sLine , ân kas8 kbndở
Domn8lš ar voi a se ongne. Kansgibama a intrată de - a
drentelă în kørtea Domneaskt, mi înfbyitándose la Domně
ſa arıtatě firmangls de destitrare, wi , furu a - l'usa tim ng
de a se n8tea dosi, l'a arestată . În zioa de Joea mare a
venitš mi Imbroxorslo k8 400 de Tyrgi . Boerii -að ewitě
înainte kg Släjitorii mi l'aš adosš ko mare onore non's la
kasa ye i se aregătise . Akolo Imbroxorðlč le ordonó kó
adoa zi să se adxne toui la elő .
Kantakozinemtii tótú nó
atea að smblată adonundă bani, nentr8 ka sú komnere nə
 PARTEA IV. EPOCA iy. CAPŬ I. 143

Imbroxorð mi ne Kanggi-bawa snre a-i faqe sú dea dom

nia Snatari8lxi Stefanš Kantakozeně, fii8l; Stolnikxlxi Kon
stanting.
Adoa zi viindă înaintea Imbroxor8l8ſ mi a lxi Kanggi
bama Mitronolitolš Antimě kg Eniskoniĩ, Bangl8 Konstan
tinð IIItirbei, Kantakozinewiſ Mixa18 wi Stefaně, Vistierslă
Illerbaně Bxjoreang wi ye-l - alți boerĩ, întrebarı yine este
din ei Șnatari8l7 ? Snatarixlě Mixais arsti ne Stefaně . A
tänye Imbroxor8l; a gerstě kaftanë ka sh - 18 îmbrane, dar
neaflándose, Kanggi-bawa a skosš kontemplě seš mi að îm
brákatě na Saatarixlě Stefang. Druh' ageasta skógundě fir
manglă îmjöráteskë, trekgrú în elð nemele lxi Stefaně (fi
indš ku lokxlš ngmelți era înadinsă deskisg) mi anoi ils
yetiri în agz8l8 totorora . Ieste neginč sosindš mi kafta
n8lš Vizirxlxi k8 qele - l- alte serone ale domniei, Stefanš Vo
du merse la kårtea Domneaskı k8 tótó qeremonia obiqng
itu , mi se awezú nie tronă în zioa de 25 marte 1714 .
Ip zioa de Vinerea mаrе Кап gi -baшa, rъdikyndї пе
Konstantině Vodó îngrexn'ı k8 Dómna şa, k8 natrg fiſ, ko
xnš nenotš înku urxnkš, k8 natr8 gineri uri algi boerï mi
servitorĩ, - a dosš ne toui la Konstantinopole ende i - að in- ,
kisă în englă din hele wente tårnäri kare se nomea Edi 3
kole . Iar tótó averea lorð deklarándose de îmbroteask ),
se srmúri kx'atáta skåmottate în kötě se kosto mi sob vest
mintele Dómnei , ale nxrorilorð mi ale fetelorš ei, lxkrx kg
totålš neobiungită la Txrui . Iar Stefaně Vods , ritándě a
tátě fauerile de bine kotě ui redirea ge - 18 lega ko Konstan
ting Vodi , întrebrinut kindrile gele mai estreme pentr8 ka
su deskonere averea Brúnkoveanglo , ne kare , sob kovántă
de a o da imuuluuiei, o îmbrgia kx Imbroxorxlč . IIe lon
gb areste adorrea ko sila sýteni de örin years , wi nrin 18
nerea la kale a yelor -l-alui Kantakxzeni , arvta imbroxorr
1
lri ko Brunkoveandlð era lakomě , nedrentě , jefsitorið mi
dxamană , îmuúrógiei , mi alte nîri kalomniatúre , kg kare
Imbroxorslē s'aš întorsš la Konstantinonole . Totě odats
Stefang Vodi a trimisš ne Bangl ; Konstanting IIItirbei mi
te komnat &lg seš Rado Dsdesks , ne kare îlộ fukyse mi Lo
144 ISTORIA DACIE

gofotă mare , k8 bani ni kg neukemeri (darxri) la Konstan

tinonole, ka sú mijloveaskı întáis întărirea domniei uni als
doilea ka sú nersekste luns la morte ue Konstantin Vodó
innrern k8 fiiì sei, lentrg kà ng k8mva, skönündě vre
8n8l8 din ei, Sb - uị rásbåne ne rrms as8nra familiei Kan
takszineinti.

Ajongind nomiyii la Konstantinonole wi îngelegund8

se k8 ómenii inflringi ai lorgii ni kx Vizirxl8 , Soltandl;
dekretí mórtea lxi Brunkoveang mi a fiilor sei. În zioa de
15 Asgästs, aflando -se Soltanrl8 la nalatels de lungo Mare,
ngmită Giali- Kioski, aš adosš ne Konstantin Vodt, ne fiii
sei Konstantins , Stefang , Rado mi Matei, mi ne ginerele seš
Kl8yerglở loanš Výkóresko, wi le-að tbeatě kanetele ; iar
kadavrele lorð , d8nú ge aš statš asolo tótu zioa , neste nónte
le - að argnkată în mare. Îar Dómna Maria, ko norosa mi
kr xně urgnkš alš lxi Beizade Kotsantinš ( karele nrin di
bъчia doiчei a skъпats de mirte) , kѕ fikъ - sa Domniца Ва
lama, k8 yinyi gineri ai sei, nui ko algi boeri ini servitori,
se essilarú într'o într'o qetate a Asiei, ngmité Kirtaea , ånde
este wi kanitala Frigiei, longs marea Egee ? Trimimiſ lời
Stefanš Vodb , d8n6 asemine ispravú , mai adbogándo la

1 Istoriksl8 Delkiaro, igi algiĩ ne kari-ì yiteazu Winkai, deskrið mai mol
te ambrøntgrĩ desnre azeasta tragiks întímnlare, kare diferesk ; geva de
aчeste чe se vъdü in istoria de fадъ. Dапъ ачешtia , n8 паtr8 чі 8
mai trei fii ai lxi Brúnkoveang se théarú : Matei, yel8 mai tînárð, Ra
d8 mirele helg nefericită, aii Stefanš. Ie lîngă ateste feriorilor / 18ì Kon.
stantin8 le - að nron888 sb-mi aleagó între moarte mi törtie ; iar tatul : le
sognea : „ Fiii mei! Amě nierd8tě tóte avogiile, sú n8 ne nerdemở înkai
sofietele ! Stagi tare mi børboteute, dragii mei ! ng vá xịtați la morte,
yi vb addregi aminte de Xristos8 Mîntgitori8lš, kare måltă mai kom
nlitó mórte að soferitš nentrs noi ; deyi kredegi wi moriyi în kredinga
Obringilorð vostri . “ Dond azeasta se adaoge ku kanetele similorð le -að
nortatg în spligje ne stradele oram8l8i; ks koraðrile lorð deild ye s’að
argnkatě în mare, s'að skosở de kütre kremtini, uni s'aš îngronată în sc
kret ; la Manastirea Kalxi.

( Nota Traducétoriului. )
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 145

trib8tålš garei înkó 60 n8ngi de bani , s'a întorsš în geara

M8nteneasko 1
Konstantină Vods a domnitě 25 ani mi 6 luni. Elg
a fъkstü mаltе іmbвръtъgirl in цearъ, biseriчi, mъръstiri ші
altele. Elš a fúkat ; biserika sýntölvi George din Bxkxremti,
ne kare a înkynjsrat'o k8 mxri de qetate . Asemine mi fai
mósa monustire Xorez; din jedeyslở Võlge, mi alte mai
molte biseriqi.
De la elő að rúmasš molte xrisove, de la ansl8 7198
nóný la 7222 .

DOMNULU LVI.

Stefanů Vodă III Cantacuzenů.

Ayesta era fiixlě Stolnikxlxi Konstantině Kantakozeně

mi nenotš lsi Llerbanš Vodb II . Atītă în fante Piz Chr.

kötš ui în kävinte , era om8lš qelă mai nestatornikš, Din diverse
chronice
wi atátó de anlekată la rúnire mi nedrentate , în locale.
kotě n'a rúmasă preotš saš mireană , boer18 saš komeryjantă ,
mare s’að mikó , fúró a fi jefuitš sač strúmbótigită. Mai alesở
ómenii lxi Konstantinð Brúnkoveang s’að stînsă kx totolg
88b nersekstürile lxi qele teroristine . N'a nedensită înst ne
nimeni ko mórte , kuri kiar de arš fi voitš n'a 18t8tě mi
niqi a avště timnă , fiindš ku domnia sa niyi era asigåratá
bine la Iórtá , mi nisi a gingtě moltă . Agesta no askelta
de konsilirlš nimirsi , afará de kuts de îndemnurile hele
înrüstugite ale tatúlri seš . Elš ng se mxlyxmea sú serveaskú
ngmai ne IIórta Otomanı, yi se korespondea mi kx körnile
Rosieſ ni Axstrieſ, nie kare ko diverse intrigi le agiya la
rusbois în kontra Trryilorð , ky skonš ka 86 -mi afle nrotek

1 Istoria Bulbieneaskı, yitats de Llinkai adaoge: „Fost'að în domnie fe

rigitě (Konstantině Vodb) , dar n8 mi lbxdatě, nentro kú að adaosở xa
raqi8l; wi din 250 de 18ngi ( 125,500 lei ) s’að svită la 520 n8ngi
(260,000 lei) mi släjitorimea , de la kare se skotea xarayigl , að înulijito
nrin satele sale wi ale Kantakozenilorð, mi tótt grestatea að arðnkat'o
пе цеаrъ. “
10
146 ISTORIA DACIEŤ

torð, Dar tóte memteusgirile lţi din norovire 18 servir

la nimikở .
În intervalsló ayesta Tarvii de la Bruila, avandš nati
mi ne Romuni din kaysa Snitarixlsi Toma Kantakozeně
karele venise ko Romiß mi le lxase yetatea, aš îngengtě 85
se întinzó neste xotarxlš lorð nou în jsdeg8l7 Ialomigei la
orau8l7 de Flori, konrinzandă mai molte sate, rundsindă
neste ele sxbami tergenti, nriimindš zetsiala urodoktelorð
mi folósele neskrit8lxi din bólgile Dentrei. Stefaně Vods,
tungsindo - se la IIórtó , s'a trimist sně fonkgionarš tørkš
k8 firman ka Sh yeryeteze mi sú mürgineaskú otare
le ka maſ nainte. Atante aš rundvitě mi Domnolă din
nartea gereỉ trei boerĩ, ne Stolnikxl8 Neago Tonlineang, ne
Medelniųerixlš Dráganě Strumbeans mi ne Vornikxlš Rado
IIonesko, kari , adonándose înaintea kadi8lxi ( jedekutori8lš
torieskx ), s'aš disnstatē forte k8 Türgi Bruilen . În fine
d8nú stórsingele boerilorð Mönteni , kari aveaš ui drentate în
nartea lorð , s'aš awezatě xotarele akolo onde eraš maî nainte ,
mi s’að dentrtată din tóte satele sobamiĩ törzemti. Agestě
Domně a rádikatě ko totxlă nrin karte Domneasko darea
Vákuritelsì, a Monastirilorš ui a nreogilorð.
Ile timu8l; ayesta a intrată mi Vizirxlē Gin - Ali - Ilawa
în IIolononesă , sař Morea. De 24 de ani nsterile tryemtſ
bátea, ne mare ini me sskatš , faimosa tetate Naxnle, kare
era în muna Venegianilorð mi sta înaintea Otomanilorš ka
o kee a lelononesxlxi. Astă dată xně Korfiotě, ngmită Sa
la , karele era intendantelš forteregeſ, vánzánd8 -se Trruilorð ,
a astonată într'o nónte tóte tgnorile sia s8n8să la servitate
Ilelononesxlš întregš . În lokslē Viziralsì la Konstantinonole
rumusese lokotenentě Rekelő Imbroxor8lš , amikolš intimš
alš lxi Stefanš Vods, karele fåsese în geara Monteneasks
nentr8 destitxarea Brúnkoveandloř. Vizirxlš , întorkándo se
trixmftoris, a rundvitě ne nomitělě llamó la retatea Ben
derslsi ui neste 118ging l’a wi deskúláginatš, förs 85 se
konósku karsa. Ageasta a însnúīmántatě fórte ne Stefaně
Vods , kuri irin Rekelě se fokose Domnă , mi în elš avea
totě reazemolš seš .
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 147

Sattarixlő Mixais Kantakozeně, xnki8l8 Domn8l8ī, ka

omš neastămnsratš mi isbitor; de skandalorſ, atsnye aš în
gengtš sá skrie 18i Mixais Vod's Rakoviji la Konstantino
nole , nrin ginerile seš Xatman8l Dimitrauką, karele era
frate kg Mixais Vodó , îndemnõndo-lě sú yerye ko dare de
bani ni ko ori ve altă mijlokš ka sa kanete domnia gerei.
Mixais Vods & gerkată , dar n'a 18t8tě regui, kuni Selta
n8lš , avundě a veni kx outiri la Belgradě, a nsmită Domng
de Nikolae Mavrokordată ce era Domnš la Moldova, iar ne
Stefaně Vodu , dovedind8-1ě ka inemikš alț îmubrurgie , l'a
destitratě mi rádikund8-18 înarexnú k8 Dómna Iluxna, ko
konüi mi ko tatılš seš, l'a trimis : la Konstantinonole, ende
1 -aš relegată ne togi în înkisóre. Smútarxlš Mixais Kanta
kozeně , kxmě a aflată desure areasta, s'a skolată de la mo
mia sa Koslegiſ, onde se afla, mi a dată só fogó în Tran
silvania ; dar IIlbemiſ nuzitorii mongilorð, urinzınd8-18 , l'aš
ad8s8 la Båkøremti. Ileste nägine zile að venitě skrisori
de la Nikolai Vods , orin kare randsea ne Santarišlš Mixais
lokotenentă alš seš, abnb va sosi ; totě odată skriea nui qe
lor - l- algi boeri ka st aibu sperange båne mi su se boksre
de venirea sa. lar kundě a venită de la Moldova, aš emitě
înaintea sa la Fokuani o molgime de boerí Mynteni k o
mtirea Slxjitorilorð, ui adxkundr-18 la Båkåreuti k8 qere
monia krvenits, l'aš awezátě ne tronglő seš .
Vizir8lē Gin -Ali-Ilama, avundš natimú asonra familieſ
Brúnkovenilorð ui a Kantakozenilorš, a ordonat& de aš 88
grsmatš ne Stefanš Vodu , mi ne tatıld seč în înkisore , mi
tuindo-le kanetele , le-aš n8s8 în nórta . Bax-X8maign:lsi,
saš a tokslsi osindei. Avggia lorð, konfiskund8 -se în folosxlg
imпъгъцiei, s'a yьndst ; fаr Domna Пъ8na, rъmъindi mi
será mi nenorozití , skunt ko doi fii ai sei Rady mi Kon
stantinš la Starrodromi de la Galata , xnde introndš într'xně
vast Veneggiang, a trekstě la Venezia. Ile lsngt ateste , nrin
Zundo -se în gearı Saútarxlš Mixais Kantakozenš ui marele
Logofótě Rads Dodesk®, it addserá mi ne atentia la Kon
stantinozole, le tueart kanetele mi le konfiskart averile .
148 ISTORIA DACIEŤ

Asttelig se foks rozbånare nrovidențials Kantakszenilorð mi

lsi Dxdesks, dentre süngele inouentă alț Brúnkovenilorð.
Stefan ; Vodă a domnitř nomai sng aně ni nos loni ;
de la elő a rómaső ngmai sně xrisově k8 data din anglă
7223.

DOMNULU LVII.

Nikolae Vodă I Maurocordatử .

Ayesta a fostě nelă întvis Domně din Greyi, karele s'a

D. Chr. rъndѕitѕ dапъ vоinga fmuъгъцiei, iar n8 dапъ ale
1716.
Dupe
nicelechro-
lo gerea mi voinya boerilorš gerei . Yea întăi fantı de
cale. Jkare sa anakat5, d835 ve s'a statornigit8 e tronố,
a fostě ka sú nersekste ne Stefaně Vods wi ne tótó familia
Kantakxzenilorš, temándo -se ka ng kxmva ayemtia, reviindă
la ngtere , só se întórkó a-lě nerseksta ne elő . Keltrindă
neste o mie de nangi de bani , a resmitě a nerde ne Stefaně
Vodu , ne Mixais Kantakozeně mi ne ginerile ayestria Rado
Dxdesks, nrekomě s'a zisš mai s8£ ð . Duuъ aчeasta a пer
sekstatš ko o struunigie krødt ne mai melyi boerỉ, báncigi
de martisani ai Kantakozeniloră , ne kari d816 ye-i nrindea ,
îi yinea în înkisorſ, îi globea wi îi libera .
Itentry ka sú trbeask's în na'se ky Txuzii de ne malo
rile Dönüreỉ, le-a datš voe să se întinzó în tóte îndrej8rimi
le yetugilorš mi sú konrinză lokori mentre Ibuixnatslă ui
ernatolš vagilorð ui a tormelorð lorð . De atynyi s'að înt
rövitě Toryiſ a kulka izeara mi a fare, s8b felirrite nre
teste , atsta rele în kötő lökritorii se aflað într'o grózú neîn
getat ; mi ng ngmar Domnii ei mai de ue xrmi dar niqi
însumi Nórta n’a fostă în stare ka sü’ſ goneaskı sağ $h-i
mürgineasko de la rústigile lorð .
Între ateste deklarándo - se resbois între Asstria mi
IIórta Otomans, aš venitě Nemui ui að 11888 domnire ne
Tele yinyi jedeye ale Krašoveň. Domnelš se afla în mare
snaimś mi friks. Într’sna din zilele lxì Axgxstě, viindš o
Itire Trinity to vin8 Nemii ka Sºl8 Trinzo, a fagit8 este
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1. 149

nónte komě a n8t8tě ko boerii sei Greri la Giorgis. Dort

ye a netrek8tě akolo kuteva zile, mi a aflatě ký mtirea era
neîntemeeató, a xotárátă să se întórku la Brksrenti. Boerii
Mynteni i- að enită înainte la fontópa lxi Rady Vodá . Dom
nxlš s'a arstatě fórte nornitš as8nra lorð : a tbeatě kandlă
Vornik8lxi Ištraukx Brezoeang, mi a îngenstă eartu su
arxnye ile boeri în temniye . Atsnge fiislě 18 Dodesk8 kg
mgmb- sa Maria Dodeaska, fiika Stolnikxlxi Konstantinš Kan
takozeně ui soru kr Stefanš Vodu , înnrexnú mi ko algi boeri
að fögită în Transilvania.
La 14 Noemvrie eng kunitaně Axstriakš a nxme Iliov
da, k8 o outire gmóró de katane , avándš kg sine ne Súr
darixlš Barbs fiixlš lxi Kornea Bruilois ui algi boerî de ne
ste Oltš, mi kond8s8 de Sostarīslē Golesk8 , a kúlkatě ne
ste nónte Bxkxrewtii ui , înkxnjxrundě kørtea domneaskı ,
aš prinsă ne Nekolaſ Voda nui l'aš dxs8 înnrexnú ko togi
kasniqiſ sei la Sibiřglở Transilvaniei. D8111 areasta , tre
kundě ne togi Torui din Brkorenuti sb sabie , s'aš întorsš ;
dar neste o sántámúnd a venitš earbui sně generalë ' mare
Axstriakš k8 mai målte omtirì, mi aš nezstă trei zile în
Båkøreuti, mint s'aš pregatită boeriſ kg tóti averea lorð
mimktóre de aš trekstă în Transilvania . Iar Austrianii,
d80b qe að fukstě o målgime de jófsiri în Brkgreiti, ka
într'xně lokš nearbrată de nimeni, aš lsatě mi tönerile küte
le- að gásitš, mi s'aš întorsõ kütre mængi , xnde aš rudikatě
întăritări în formă de yetugi atátě la muntstirea Mürginenii
kotě mi la Kum18 - langě.
În mijloksl$ ayestorð fatale evenimente, afltnd8 -se la
Bokrrenti IIatriarx8l8 Aleksandriei, ui vázándă starea tin
gribilt a gereğ, a skrisš Ilawiỉ de la Giorgi8 desnire nele
întömnlate ; d815 kare IIórta a trimisă Domnă ne loang Mag
rokordatš , karele era mare Dragomanš mi frate alt lsi Ni
kolae Vods .
Nikolae Vodu astă dato a domnitš abia xně aně . De
la elš se guseskš xriséve din anii 7226 mi 7227 .
150 ISTORIA DACIEŤ

DOMNULU LVIII.

Ioanů Vodă II Maurocordatủ .

Ioanš Vodb , viind ks domnia, a adsså k8 sine mi gng

D. Chr. Пашъ ks zeчe mii de Tsrчі къlъi шi omslime
1717.
Dupe chro de Arnórgi mi Totari. Dar ayemtia, dånú treyere
nice locale.) de o suntmánd, nrádóndě mi jefxindo, s’að întors8
înduratě. Tutarii að lsată iui o m8lqime de robỉ, d8n da
tina lorš. Domnolš , aszindš de ayeasta, aš euitš înaintea
lor; la Ilodslă de Ileatrı, mi dondě bani mi dargrĩ ne la
kuneteniile lorð , i- að möntxitě . D80ų ageasta întorkúndo-se
la Bøksreinti, a trimisă doisnrezere boeri la Konstantinonole
ka sъ dskъ ѕѕпїnerea цereї къtre imпъгъцie. Intre aчeшti
boerñ eraš marele Vistierð Mateis Fulkoſan , mi marele
Banš llanı , fratele Dómnei lxi Konstantină Vodú. Avemtia
înfugiuondo -se la IIórtó, îmulbratölš s'aš b8kgrată fórte, i-a
îmbrokatě ne togi ko kaftane, mi i - a trimisă îndbrátě kr
xně fonkżionaris tärkš karele adsse kaftanělě mi firmanglš
Domn8lxị, Ioang Vods . Fiindš ku atynye era mare fó mete în
цеаrѕ, a adasй mults grъй de пe ai8rea шi аnѕtrіtѕ по
nor8lš .
În timu8l8 ayesta s'a înkeeatě mi napea între Axstria
mi Tsreia la Hassarovigš, la kare a kontribsitš mi Domn8lš .
Agstrianii, fiindă învingótori vereað tóth yeara Monteneasks ;
dar Ioaně Vodo , de mi era nleninotentě mi nistea sú akor

1 Ilayea s'a înkeeată la 21 Iglie 1718. Ivanš (sað Enaki) Vodó fåse 8
ņ818 din delegayi Iloriei ne 18š varte la fagerea tratatălți de naye. 18
ný kondigirnile ayelți tratatě, s’að liberatě rrisonierii dintr'o narte mi
din alta . Atongi eliberánd8 -se mi Nikola Vodu qe era arestată în Tran
silvania, frateseš a trimisă la marginea gerei mai mælgi boeri kariſ l’að
nriimitě ko geremonie . Nekol į Vodu d8n6 ge a netrekstě mai molte
zile la frateseš, a mlekatě mi s'aš dosổ la Adrianopole. Totě 1816 kon
digionele abgei a rómasổ ka qele gingī jödeye de neste Oltă adik: Ba
nat8l7 Timimóreſ mi Banatolő Kraſove , só treakú s8b domnirea Nemui
lorð . IIrin xrmare förü de kovántě axtorirl8 atribge 187 Ioang Vods me
rit8l8 kó a skónatě tótt yeara din werbirea Nemgeasks.
( Tradskaloriels ).
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 151

de yererea Axstrieſ, isboti a fage nazea dondě nomaſ gele

gingi jødege.
Ayestě Domně a skosš earúmi darea Vbkürit8lxi (küte
20 Harale de vity) kare fesese slurimate ke jeromonthl8 lai
Stefaně Vodo mi alš arxiereilorð . Te longó ayeasta a mai
skosš o dare qe se kema Ilezetlxita, adiká kúrgi ne nåmele
fie -kurgi individē, kare ng eraš mať nainte. Elě a mijlovitě
la IIórtó ka sú dea ui Itlakš - firmang, adiko karte de gra
giare, Dómnei lgi Konstantină Vodu Brunkoveang, kare , li
berund8 - se din esil8l7 de la Křxtaea, sa întorsă în gears
Ti a intrată în stórlúnirea averilorð sale nemilkstóre 1 .

D80) o domnie de doi ani mi uatro länī, loaně Vodo

s'a bolnúvitš greš . Atgnge , kiemándě ne Mitronolitolě kr
Eniskoniſ mi ko boerii, le-a yerstă mai întáis ertare de ge
le qe le - ar fi gremitě, anoi le- a s1188ť ku yine este îndow
munitř k8 frate - seš Nekolai Vodí si se tragi din geara
Monteneask'ı , fiindő ká elš are sú vie Domnš. D8 ayea
sta mgrindă , îlă înmormontarú în Metronolia Brkgremtilorð .
De la atestă Domnš essist . xrisove din anii 7226 wi
7227 .

1 Ayeasta drne mórte a losată fetelorð sale tots averea mimkõtóre, iar ne
notxlxì seě qea nemiukátóre. Doris aqeea , prin moutenire , averea a
rămasă la familia Brúnkovenilerð, alš kurora koboritorio astăzi este ve
nerabilxlĚ boerị8 Bangl8 Grigori Brúnkoveang *.

* Bangl& Brunkoveans a merită de la 1832. Ayesta a fostě velg de ne grmu koboritoris din
familia asto veke mi ilgstrs în istoria Románilorð. Elő fåsese înseratē ko fiika Logo
foto ð Yi8nts Balouð din Moldova, familie earumi fórte veke. Ne avándě koniſ mi vo
indő a nernetga nomele seš, adontarb ne Dómna Zoe sopia fost8lxi Domnð Bibesko (ka
re era nenótá de soró a Dómnei Brúnkoveang, fika Logofótgl8ì Aleko Mavrokordată
din Moldova) dundě nomele de Brúnkoveang telri întúr nöskotě fižo alð ei. Astfelio
qelš întbio fijo alš Domnglxi Bibesko se nomi Brúnkoveano, mi ne longu însemnata a
vere ne dersonalš a momtenitě, a rómasð gerantě nleninotentă assora avereſ destinato
пеntrѕ aшezъmіntеlе dе bіnе fачеrе usblikъ.. Ayeste alezóminte konsists în snitalsri
wi Münbstirĩ. Venitorile lorð se rádikó la 80 mii galbeni ne ang .
( Nota Tradskotorisl87).
152 ISTORIA DACIEŤ

A doua domnie a lui Nicolae Vodă Maurocordatů .

D8 [16 nagea de la IIasaroviqš, liberánd8 -se Nikolai Vo

D. Chr. di de la Axstriayi , a trekstă la Konstantinopole , mi
1719.
Duipe chro- d8ní mórtea fratelxi seě a kuubtatš earvui domnia.
nicele
locale. Astă dată s'a arstatě blondő kútre boerï, miserikor
diosở kútre vei strauj mi drentě kútre nonorð ; dar a skosở
earbui darea Vukuritëlsì, a adaosš Ilogonuritelš, a fókstě
earъшi kърці пeчetlѕіtе , ші аў пѕѕ dаrе пе Мъръstiri ші
пе преоці, durỉ kare s'aš fostě desfiingatš sgb Stefans
Vodu Kantakszenš . Elț a fókstě wi faimosa Monastire V5
koreuti anróne de Båkåreuti. Dar avundě natimi asgara
Mitronolitålsi Antimě l'a rudikată din skačnglĞ Mitronoliei
mi zikundě ku -lš trimite în esilě neste Danbre, a datš or
dins sekretă de l'aš înekată trekunds Donbrea . Dxn 11
ani wi 2 lånî de domnie în mare mi liniute, Nikolae Vodó
a morit; ne tronglň seě în anglě 1730 wi f8 înmormóntatě
în Monastirea Vákurewtij.
Ile timu8lš ayesta, fukúnds -se o revolgyirne la Kon
stantinonole , în kanslē kúreỉa era xně Albaneză nsmită lla
trona wi sně altölš ngmitě M8slxxš, s'a destronatě Soltanolš
Axmetě III mi s'a înulgată la îmóbrúyie nenotolš seš S8l
tan; Maxm8tě V.

DOMNULU LIX .

Constantină Vodă III Maurocordată .

Merindš Nikolae Vodó Magrokordată, IIórta , donú re

D. Chr. rerea kịarš a boerilorð din geará , a dată domnia fi
1739.
Dupe chro-íslxi Konstantină. Dar abia domni natrs låni, wi dr
nicele
locale. nu intrigele lsi Mixais Rakovigs , se destit8s.
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 153

DOMNULU LX.

Michaču Vodă III Racovitză .

Acesta se 18mea ui Yexaně . Ko molto dare de bani

el; destitxase ne Konstantină Vods ; dar abia dom- ( D. Chr.
ni xně aně , mi rivalxlě seð îi lot earsjui domnia . Dupe chro
nicele lo
Din timnxló ayesta a înuenstě a se mýri darea ks cale .
tre IIórtá , mi domnii a se skimba mai desă.

A doua domnie a lui Constantinů Maurocordată .

A gesta , rekunótundr- mi tron8l8 kr molts dare de banî ,

ui viindă în gears, a fókstě Mónóstirea veke a sún D.1732. Chr.
txlxi Shiridong în Båkåremti . Dar abia donani xně Dupe chro
nicele
ang, mi Lórta îlő måtá la domnia Moldovei, trimi locale.
gundš în lok8 -i ne Grigori Vods Gika, Domn8lă de akolo .

DOMNULU LXI.

Grigori Vodă II Ghica .

Ayesta ko dare de bani, a mijlouitě 86-18 strúmgte la

domnia gerei Montenewtî, fiindó ký areasta era mai ( D. Chr.
1733.
mánós . Elő a muritš výmile, kare bunú atonyi e- Dupe chro
nicele lo
rað fórte miyř ; din ayeasta a res8ltată mi urefaye cale .
rea în venitsrile Munustirilorš, kare dxnik xrisovele Domni
lorð de mai nainte erað skotite de vams . Dar dgan o dom
nie de doi ani, IIórta earbui l'a strömstată la Moldova.

A treia domnie a lui Constantină Vodă Maurocordatů .

D8Is stromstarea 18i Grigori Vods Gika, Iorta a tri

154 ISTORIA DACIEI

Dupe Chr. ) misă de a treia óró Domně ne Konstantinš Magro

1735 .
Dupe chro- skordatš . Atånge , deskizándo- se resbois între Axstria
nicele lo
cale . mi Töruia a intrată în geara Románeaskı gnð ge
neralš kg xně nsmýrð însemnată de outire. Konstanting
Vods , kam a Búzstě kó Nemziſ s'anronie de Torgovewtea,
a fegitš neste Donáre în Tertia ; far boeriĩ að statě ne lokč .
Ile srmú viindě Konstantino Vodo k8 mare ngmörg de Trryi,
Arstrianiỉ, vázánd8- se în nombrð inferiorð , s'aš retrasš kötre
mongŤ. Trruiſ s'aš 18ată d8nb ei, ni ajongónd8-i î-að bótstě
la liteuuti mi la Ilieruinarš, mi i- að învinsă . Dout acea
sta 1- aš mai bøtxt; ui în alte lokgrĩ, nous ye 1- að skosg
mi din zele yinyi jødege de neste Oltě. IIe grmb, fókund8
se naye la anslě 1739 , Banatslē Kraſove s’a lsată în sti
llunirea Torgilorð. Ayeastú gearú în kors; de 18 ani aflon
d8- se sb stbounirea Axstriei s'a g8vernată doit legile ge
reỉ, ko Divanolš ini orándgelele sale de mai nainte. Kon
stantină Vodú mai advogundě 100 mii lei ne lungi trib8
tålš gerei, mai dóndě anoſ mi darxri la Toryſ, à isbotitě a
inkorniora earumi Banat&lg k8 yeara Románeaskú , rúndsindo
Banš ne Mateis Kantakszenš . lar boerii Mönteni , kugi se
aflað desore mengi að trekstě kr Axstria ziſ în Tranailvania,
ĩar geï desire kómnie aš venită la Konstantină Vodı. Dom
nglț mai torziš a skosš Itlakš - firmang, sa š karte de erta
re îmuuriteaskı , drus kare tog emigraiii, înmtingindo - se
de kütre Lakoviqš komandirxlš Transilvaniei, s'aš întorsš în
деаrъ , nеѕ8пъкаці шi fъгъ іngrijire.
D84 ayeea, konsoltánd8 -se Domnolě ko Mitropolitolo ,
ko Euiskondlš ui kx boerii , nrin koment îngelegere aš fb
kxtš Reforma, saš nrefazere generalı în tóte rundvelele ge i
rei . Arъdikats de la Мъръstiri mi dvrilе kаrе lе dа, ші
milele kare le nrimeaš d8116 xisove , înfiinlandě mi o eni
tronie asgnra lorð . Boerilorš ', l8undo le venitori e kare le
avea ne din afarb, le - a regalat; lefi d8nu treanta mi karak
terglở loră . A regolată wi gradërile boerilorð , ngmindă ne

1 Irin kovántöl8 Boeri se îngelegeað fonkgionariſ în aktivitate .

( Nota Tradskotorislsi.)
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 155

ageỉ ye ajgnsese la dregstorii mari mi nrimise rangøri Ve

liui, iar ne ageỉ qe se trügeað ngmai din boeri mi ng ajøn
sese la dregstorii neamsrž, nie kare i-a skřtitě mi de dori.
IIe boerii mini, adeks ne gei de starea a treia 1-a nemitě
Mazili, skatinda- i de Vinuritš mi Dejm britš. A organisak ;
tóte gele - l - alte professioni, mi a rudikatě tóte dorile vele
vekî, urekrmě Birslă, Sama miko, Ilokonsl; steagsls , lleveuile,
llogonoritslš, Vokoritsliš ; iar în drentolš ayestora tóte a xoti
rátě ka fie kare Románg 1 si dea kúte 2 %, lei la fertă
( trilonie ) saš zene lei ne ang ; a muritě însı zehiselele nro
doktelorð , afarú de Overitš, Vinoritš, mi Dejmoritš, ne kare
le-a lusatě ka maſ nainte .
Iloni ne timuxlš atesta , eraš sate întregi de Románi
boeremti mi de robi (Higani sklavi] monostirenti, kari ng
al teað darea de o notriva kr Románii liberî. Domn8l; i-a
liberat8 ші пе aчeшtia, пе 8nii k8 voea пe alції fьrъ үoea
stbobnilorð lorð ; ſar snre möngterea Mönöstirilorð mi a boe
rilorš le -a datě nentre serviuš Skrtelnizimi IIosleunigi.
[Vezi aiuezámántoló ayesta nre largă la tom8l8 III.]
Ayestě Domně a înfiingatš ukoli nentr8 limba Elins,
Italianý mi Slavonú sağ Rømøpeask ”, a amezatě ránddele
nentr8 feli lě jsdekúgilorð mi a adxsš geara la storire mi
la îmbonátágire. Dar Domnii maziliyi de la Konstantinono
le , rivnindő b805 - starea în kare ajxnsese geara , aš suorită
darea gereỉ kútre îmbrogie, nentrs ka su kanete Domnia.
Dxnú areasta, flindš ko Konstantinš n'a voită sú dea atita
sömu kötš alyii, IIórta l'a destitxatě, dånı qe a domnitš 6
ani wi 2 lånį.

1 IIrin kovántolš Romonš astori8l8 îngelege ne püranglỏ sóteaně, köyi,

ng ngmai ne timn8l8 astori8lxi, dar mi kiar astăzi, molyi din boeri se
rsuineazъ а-шi zive Pom.ni, referъudü a f fъъ паціоnаlіtаtе dе kъt $
a se käf8nda k8 nromtii de Romani.
( Nota Tradskotorislsi).
2 E korioső komě astorislē konfondu limba slavons ky qea romuns.
(Tradskotoriels)
156 ISTORIA DACIEŤ

A doa domnie a lui Michažu Racoviţâ.

Mixair Vodí Rakovigt, aflîndo -se datorð ko bani la

D.Chr. Devletš ( adiku la îmbruglib ) mi la mai mxlyi oa
1741 .
Dupe
nicelechro-meni
lo inflringi, mi aflîndě ku venitarile gørii s'aš sno
cale. Jritš, a nromisă sb - ui olóteaskú datoriile arin sosta
r8l; Manolake kare era Kanr -Kexaia, îndato qe i-ar da dom
nia. K8 assemenea nrongnerị, snorindă totě d'odatú mi tri
betölő, aš konstatě qeea qe doria . Viindă în цаrъ , wi vb
zîndë ku ko darea de zene lei de kaně, ye era amezati de
Konstantină Vodn , n8 [18tea să ikonomiseaská alata datorii
lor; sale , aš skosš mai molte sfertëri ( trilonii) de kötě na
tr8, wi o dare ne vite, pomit Vukóritě. Assemenea gre8
tate de dóri að fókstě kú neste 15000 de loksitorĩ, atîtă de
neste Oltš kitš mi de dinkóre , að fögitě neste Dsure . A
tänyi Boerii, dxkîndo -se la Konstantinonole, aš dată nlîngere
la IIórtá , Aneasta, dårló stórvingele oamenilorð inflyingi de ne
lîngs ea, kari aveaš daraveri böneuti ko domn8lš , aš în
tîrziată destitsarea lại nînd la îmolinirea termin8lxì de trei
anî, ne kare i se dase domnia, mi nentro kare n8 avea de
kátě trei lsni înks. Din timasló a gesta að îngenstě a se
da domniile ne kîte trei ani, mi deosebită de ayeasta a se
da ne fie -kare ang mgkarels , saš înoire de domnie , pentr8
kare se trimitea firmană îmnúrótesk8 kg xnð fænkuionară
tärkš, mi se srmaš o målgime de keltdeli. De atsnyi wi
nxterea domnilorš s'a mikuorată, fiindě ks ei n8 se foyeaš
dout alte merite sağ konsideragioni, de kîtě nxmai nrin 18
terea baniloră , mi prin mijlovirea Kangkexaielelorš, în mîna
kurora sta toats n8terea.

A patra domniâ a lui Consiantinů Maurocordată .

Atesta, kbnbtîndă domnia nentr8 a natra oarú k8 m8l

D. Chr. tó dare de bani, a gerkatě sú grmeze a adona do
1744 .
Dupe chro- rile d8116 kin8lš awezúrilorð loi de reformú de mai
nicele
locale . Inainte . K8 kindl; acesta înst , nenätîndě so'mi alb
teaski datoriile, s'a întorsă la sistemele ls) Mixais Vodo
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPV 1. 157

Rakovigú, mi donu o domnis de trei ani mi nou lani se

destitxu.

A duoa domniâ a lui Grigorie Ghica.

Ачesta , kъпъtind & iarъшi kѕ bаnї пеntrѕ а dоя бъ

domnia, mi viindă la trong, a grmatš adonarea du- i n. Chr.
1748.
rilorð d806 sistema lxi Konstantină Magrokordată ; a { Dupe chro
mai adtogată uni la Oeritš kite xně banš ui jomsta - l locale.
te de fie - kare oais , dentre kare nînú atonyi se alotea yinyi
narale. Agesta a fbk8tó mónýstirea sfintxlxi llanteleimong
afari din B8kåreunti, în kare a fondată wi xně snitalš me
nitě a se ginea kr fondsrile Monastireř.
Întîmnlînd8 - se a mxri Grigore Vodó Ghika, boerii að
trimisă îndatı xně krrieră la Konstantinonole k8 Arzš, sað
sönlikı, kütre lloartó ka sú le dea domně nre fii8lő súð Bei
zadea Skarlatě . Totă d'odatt aš alekatš mi kîgi-va boer
ka sá se nlîngu la llórtó asxnra grestigii dvrilorð , as8nra
keltxelilorš mgkarelxlxi, assura îmnietsrei Tergilorð, wi ass
nra altor srbiekte votimitoare yörii, wi mai kr seams a
sonra deseſ skimbări a domn8lxi.
Aflund8 -se atxnyi Kanskexaia al domniei xně boeră a
nome Bawa Mixalonols , sokrxlš lxi Beizadea Mateis Gika, ka
rele era mare dragomanč alš Ilorgei, aresta , komš aš ori
imită Arz8lă trimisă de boerỉ, a greftkště nxmele din nú
gntr8 mi a 1888 ngmele ginerelsi síš , mi astð felš nrin mij
locirea amicilorð súi infisingi ne lîngt lloartó mi nrin dare
de bani, s’a fókstě domně ginerele súš Matei Gika . Agesta,
nlekúndě są vie în garš, se întîlni în kale ko Boerii e ve
niaš kg însörginarea arătatt maĩ sxsë, ni sngindo le kö ello
va îndrenta nevoile gørii, i-a îndonlekată de s'aš întorsă.

DOMNULU LXII.

Mateiu Vodă 1 Ghica IV .

Ayesta, viindă în years , a fokstě målte neajonssri Boe

158 ISTORIA DACIEI

D. Chr. rilor ; kare ulekaserá la Konstantinonole kx olîngeri.

1752.
Dupe chro- Ageutia, ne mai 8tỉnd saferi assririle lef, a8
nicele
locale. Jtrimisă asynra 18i doleanib la lloarth . IIoarta a 0
rindsitä пе 8ns Kaпagi- baшa, kа insъечіnаrе kа ѕъ чеrче
teze lskrsrile la B8kxremti . Domnxlš a orundsitš nozitori
nentry ka sú ng meargi nimeni la dînsolš so se tîngreasku.
Dar în zioa de sfints Konstantinš, ne kînd8 Domnolš se a
fla la Mitronolie la biseriks, aflîndo -se moltě nonoră adonatě,
s'aš skålatě kg togii k8 strigóri mi ko sgomotš mi lsîndě ne
Mitronolitolš înainte în uresný kr boerii, s'aš dos8 la Kanggi
bawa mi ì-að datš spalika în kontra Domn8lxi. Ayesta tri
migînds - o la Konstantinouole, Iloarta destitst ne Mateis Vo
dъ dапъ noъ lani de domni...

DOMNULU LXIII.

Constantină Vodă IV Cehanu .

A gesta era fižolš lxi Mixais Vodó Rakoviljú. Mai na

D. Chr. linte fåsese Domně la Moldova, ui astă datt d80
1753.
Dupe chro- mijloyirea Snútarxlxi Mixalake, kare era Bauš - Kan8
locale. Kexaiа, а къпаtаtѕ domnia цъxei Ram.neti . Vi
indă în gart, elš a orundvitě Kantimals , saš adonútorš de
bani , ne ginerile súš nostelnikolš Geanetě . Domn8l8 , fiindă
datorš nosigixnea sa ayestorš d8o ómeni mi stánunindo - se
de kútre ei, srma ka stringerea durilorš mi gåvernålš 82
rii só se faký dolá voia mi kondgyerea lorð . Boeriſ , V -
zundě ku 18krorile din ye în ne mergð mai rúě, s'aš kon
soltată între ei wi að skrisă în sekretă la Kraiova . Eni
skon8lš mi kg togi boerii de akolo aš nlekată la Konstan
tinonole . Domnoló , komě a simgită de aueasta , s'a însoni
muntatě , mi kemundě ne boerî, a stată la învoial's ks dón
miſ mi le - a promisổ ka st ng ſa din gears mai moltă de
trei mii de a8ngi de bani ne ang, só goneaskú nie Ilostelni
kolě Geanetă din gearı ui să se trimigi xně boerð románg
ka Kang -Kexaſa la Konstaitinonole. Boerii målg8mindo - se,
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 159

að trimisă îndató ni ajongóndă ne Eniskonglõ Rómnikxlxi

k8 Kraiovenii la Andrianonole , i- að întorsř . K8 ayeste în
învoiele s'aš arutată de odată målggmitš uui Santarxlš Ma
nolake, kаrе era Вашй Кап8 - Kexaia ; darъ пе 8rmъ, пrin
dare de bany, aš skos8 firmanţ înnuruteskő, ky kare a esi
lată la Yinrs de doſ boerŤ Vukureuti, mi að gonită din
Konstantinonole ne boerxlă románă trimisă ka Kans - Kexaia,
nientry ka sú îngrozeaskı nre nei din gearú mi sb -mi îmnlinea
skú skonårile. Domnolē, îngrijindo - se ka sú ng se mai dea
nlüngeri asxnra lxi la IIórth , a mijlovită de s'a strúmgtatš
jarumi la domnia Moldoviñ, d80b ye a domnitě ani trei ani.
În anglő 1754 , adikó în alš droilea ang alš domniei lgi, a
msritš mi Srltangl Maxm8t8 V mi în lok8 - i s'a 1858 frate
le seě Soltaně Osmaně III.

A cincea domnie a lui Constantinů Vodă Maurocordată .

K8 toate ku ayesta avea mare trenere la IIórtó, dom

nia însł n'a 18txt'o kulta de krtě arin dare de D. Chr.
1756.
bani. Viindở kg domnia, elš a xrmată a adxna d6- Dupe chro:
nicele
rile d8ny modelš adontată de uredenesorii săi, nen locale .
tr8 întömninarea keltrelilorð sale . Dar geara, vázándo-se
îngováratá , s'a nlánsă asgnra lxi la IIórtó, kare l'a mi des
stitxată dxoi dgoi ani mi wése lxni de domnil . În angl
alš droilea alš domniei ayestria a merită wi Sxltanslě Os
man ; III, mi s'aš fb kotě îmotratě Soltaně Mostafa III, figlő
l8i Axmetš III wi varð lxi Osmanð III.

DOMNULU LXIV.

Scarlatů Vodă I Ghica V.

Ayesta era fiš al lsi Grigore Vodó Gika mi frate kg Mateis

Vodo Gika. D8011 qe a fostă mai întá18 Domnă alší D. Chr.
1758.
Moldovei, s’a strumstată la Domnia gerei Monteneuti, Dupenicelechro
însı kg måltó dare de bani. A gesta , ko tóte ku strán locale .
gerea durilorð o fbko dxud orundseala Domnilorš qe- lš ure
160 ISTORIA DACIEŤ

yedase, totdui a arătatě nlekare ka sú faký mi bine gerei.

A datě sgilikó la IIórtú asonra ab8sgrilorš joi a întinderei
Tåruilorð în gearb , mi, keltvindš neste catre søte mii lei,
a isbotitě si se rondseaskó enš Mxvela Efendi, sně Kanggi
bara mi eng Teftigiš, karií að gonitš ne Tvryi îngresnú ko
vitele lorš neste Dentre, — ì- að múrginită de a mai kolka
geara, a n8 ngtea veni de kötě kögi -va kananlsi konoskogi,
arin utirea mai învoirea Domnxlsi ka si kxmnere zaxerele
ka ban tokmealъ пеntrа trеbѕіnga imпъгъціеі, — orъndsea
lъ kаrе ѕе пъzeute ші пъъ astъzi.
Kr tóte norturile sale uele bene kotró boerĩ, kg tóte
servigisrile ce a fókstě gerei, k8 tóte kú ng s’a datš nini o
alongere asxnra lsĩ, IIórta însı d8nm înulinirea de trei ani
de domnie l'a destitxatš foru nini xný kovántě .

A șésea domnie a lui Constantinŭ Maurocordată .

A gestă Domnă, de ui ka omš era orea bonš mi blondě,

D. Chr. dar fiindở ký mi astă datu dudose målgi bani ka sú
1761.
Dupe chro-sia domnia, wi fiindở ku fókose målte datoriſ la Kon
nicele
locale ,
stantinonole, a fostă nevoită să însbruineze geara k8
molte felsrî de dori. Ile longó ayeste, fiindở ku avea boe
rii greqi doi Kang - kexaſa din dot deosebite fatrii, mi fiindă
datoris ko bani la amándoi, eraš verte neînvetate între ei ,
kuni qelă mai vekir gretindea să fie albtită mai nainte, mi
gelě ma noš asemine. Daum.niile dintre Кап8- kexaele
fúkyrı fatriſ ui între boerii din gears, kari îngendrá a se
nerseksta uni a se munka xnii ne algii. Folosindo - se de as
semine intrigi Bama Mixalou8lx, agentelš lxi Konstanting
Vodó Yexanš , a fukstă de a venitš kuji -va din boeri la
Konstantinonole ne førimě ko nlongere asxnra lți Mašro
kordatš. IIórta , dondě kredingt boerilorð ayestora, a voitě
sú le fakt drentate ; dar, nentro ka si n8 simili Kanx -ke
xaelele lsi Mašrokordats, s'a arătatš fbyimš ký n8 krede
alongerile boerilorð, mi a trimis ; sně Kanggi- baina kở xně
firmană de întărire wi kở xně altă firmană sekretă de des
 PARTEA IV. EPOCA IV . capŬ 1. 161

titxare.Domn8l; a emită înaintea lxi Kanxgi-bawawi l'a

nrimitě k8 mare qeremonie. Tørkålğ veni la Kyrtea dom
neasks ; geti mai întáis firman8l8 de întbrire ; ne grmt skóse
førý veste ne ayelă de destitsire, mi donú retire arestt ne
Domnš mi konfiskt tóte averile sale ; dồný kare- lx lx6 kg
elš la Konstantinonole , dont sně anš mi ontě loni de Dom
nie.

A doua domnie a lui Constantinů Vodă Cehanu.

A gesta , viindš ko domnia , a l'osatš Kang - kexaja ne

Bawa Mixalonslo ; dar øně Snatarisl« Stavraki ( eel Dincolo
se zivea ui Stavrakogls) avóndě inflxing la Iórtb Din chro
nicele
ni la îmbrat& lr , isboti să se faks Kaur -kexaia wil
86 essileze ne Mixalorglo . Agesta , mîrîndă la IIórt ) nie
boerii din geary kú vinš adese ko alüngeri minginóse ass
nra domniloră, a trimisă enš Kanxgi-barue k8 firmans de a
arestată în nguukória de xogi ne o mxlyime de boeri, ue ka
ri il kinѕеа, пъпъ qe kurtaj so skane ko dare de bani.
Ayestea le foyea înadins ; nentro ka sú slúbeaskó ne boerñ,
mi sb- i îngrozeaskı, nentrs ka sú ng mai vie kg alongeri la
IIórtó asxnra dorilorš mi a absztrilorð Gregilorš fanariogi.
Dar abia domni Konstantinš Vodó zeye lani mi ont-snre zege
zile, ui din karst ku bea molti melissé ni alte lykruri
snirtóse, mori mi se înmormántó la Mitronolia din B8k8
reuti.

DOMNULU LXV .

Stefaní Vodă Racovitză .

Ayesta era frate 181 Kostantině Vody Yexaně . K0b

tondš domnia arin orea ngterniksl8 Stavrakoglx , xr- ( D. Chr.
ma s7 askölte tóte 118nerile lxi la kale ka ordine . Dupe chiro
nicele
Stavrakoglo într8 altele îlš n8se la kale ko , ka s6 lorgle.
îngrozeaskı ne boerī, sb siibnzere ne doi, nentro kare îi ui
sk se 80 frman8 i i - 18 dete Ile ask8n88 . Viinds Dom
11
162 ISTORIA DACIEŤ

nxlă în gearú , komš intra kr yeremonie în Båkåreuti , a

dată , ording îndată de aš nrinsñ ne yně Stolnikxlă Stefauaki
mi ne George Búzesko mi 'i- aš sninzeratě ne xnxlő în nór
ta din søsš mi ne altelă în yea din josš a körgei Dom
nemti. Ayeasta sa întimulată în zioa de 26 Aurilie. D8016
azeasta a înyengtě a skóte o målgime de duri grele ne gea
ru . Iresim indš însı ki að sú dea nlangere assura lsi la
IIórth, a skrisă de 1- a mai venitš xně firmaně, kr kare a
arestată o molgime de boerî mari. Ачei kъці аў rъmasї
liberî, înfrikound8 - se de ceea qe s'a întúmulat yelorlalui,
ng kotezará a rosti niyi køvántă desnre nevoile gerei. Dar
nonorglő, ne mai nøtándě seferi grestsgile, s'a revoltată, mi
în gen’ındě a trage klonotele gerea liberarea boerilorð 1 ші
îmnogjinarea dorilorð . Stefaně Vodó, derá axnerile la kale
ale omenilorð lxi Stavraki qe avea ne lungs elš , trimise o
sta i înarmayž mi rosini nonorelč, seizundě mi trei ómeni.
Ilamiſ din qetsgile torrenti, aflandó despre ateste, aš skrisă
la Konstantinonole ku tóte nekyviiniele aneste se fakš din
kaxsa 18i Stavraki . Aflondo - se totă odată la Konstantino
nole ui Xanglă de la Krúmš, s’a imnresionată mi elă de
relele yere ui a stórsită la îmnursyie de s'a snanzgratš
Stavraki înaintea kasei sale ; iar Stefaně Vods s'a destitratě
ko mare orgie , konfiskúndgi-se tóte averile, dând o domnie
de 8n8 an8 li Iése lani.

A doua domnie a lui Scarlatů Vodă Ghica .

De mi domniile ajanseserá a se da ne banī, totswi

D. Chr. kundě vea mai miku ilungere a gerei ajengea la
1765.
Din chono- axz8l8 îmibratslåi, se fúzea alegerea mai bønt. Ast
nologiele
locale. ) felš astú dató , könoskxtă fiindē Skarlatě Vodó Gi

ka ka omš anlikată la virtste, i s'a dată domnia k8 mai

negint dare de bani. Agesta , vázánd ; ku o nronrietate a

1 Se vede ki ne atonge boerji eraš prea bonì rartiogi, de se skola no

porglő în favórea lorð . ( Traducătoriulu .)
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 163

xnei Soltane Sofia , ngmité Odaia Vizir8l8i, fiindg anróne

de Bruila, ad8yea yerei mare raggbú mi striksyisne , s'a
tokmitš k8 nomita Soltan, ka sh - i dea kõte 25 mii lei ne
aně , wi nronietatea sú rámúe a statxlxi. Areastí tokmeals
se názeute willönt astuzi 1. Anestě Domně a tökötă mi
Monóstirea suntálsĩ Sniridonă în Brkxremti; dar d8 o dom
nie jaunikį wi liniutits de xnš aně mi wése lxnỉ , mxrindő
ne troně , s'a înmormîntată în ayeastă biseriks.

DOMNULU LXVI.

Alessandru Vodă Ghica VI.

D806 mórtea lxi Skarlatě Vods , înainte de a se da

nici o mtire desare aveasta la Konstantinonole, s’aš ( D. Chr.
adonatš Mitropolitolš mi boerij , d8nt îndemnxlč { Dupe nicelechro
Dómnei, qui aš fbk8tš yerere la Tórtó ka să le deal locale.
domně ne Aleksandrs Vods, fii8l ; mortxlxi. D8 stórsin
ga mi a Kats-kexaeleloră de la Konstantinonole, IIórta i-a
trimiső semnele domniei . lleste doi ani, înst. Ilórta, dekla
rîndě resbo18 Rosie (în anelš 1768) ni bóngindå ku Ales
sandrs Vodu, fiindă urea jone , n'ar notea kúrmi geara ko
vrednigie , l'a destitratě foro niti sně kovîntě mi a rundsitš
ne virxlš seš Grigori Vodı Gika.

1 Trryii, în bütáliile k8 Ilolonii, nrinzándě adese ori robị din nbruile llo
lonieſ, að statorniyitě o kolonie în lokolț arătatē , kare s’a nomitě Odaea
Vizir8l8i, iar Torgeuite Vizir. Kislasi. Vizir8l; arrela, avundở de souie o
Soltanı ngmity Sofia, 1806 mórte a lósatě nronrietatea ageasta sopiei
sale, kare o stánînea kr Bostangii törni. Lokslð ayesta, sob nrotekųir
nea nomitei Srltane, se fokyse adunostrlở txtxrorð fokátorilorð de rele,
kari ешias de akolo i fъчeas feliarite inkаrgеrі ші пrъdъчisni in im
Trejsrimi. Ientr8 asemine karse, Domn8l8 s’a învoitě kr Soltana, nre
komě s'a arutată mai 8888.
164 ISTORIA DACIEI

DOMNULU LXVII.

Grigore Vodă III Ghica VII.

Ayesta era fiķelš marelvi dragomans al IIorgei Alessan

D. Chr. drg Gika , rui nenotě lxi Grigore Vod Gika. Aflîn
1768.
se mi avesta mai înainte mare dragomanš wi
nicelechro- dr -
Dupe
locale . Domnă în Moldova , ko inflringja ye avea ne lîngs
IIórtó a konstatě domnia gerei Montenerati. Ile timnolő a
qela, aš lratě Rxwi qetatea Xotinglxi mui tót : Moldova . La
Fokwani viinds sně Ilolkovnikš Nazarie Karezing k8 ointiri
8móre , adeks Kazayî, Volintiri ui Iegóri, a trimisă ne Vo
lintirî nanú în jedegele IIraxova mi Ialomiga ka sú ourea
sk's ne loksitori a se s8n8ne Domn8lxi . Atgnte boerii qe
era în sløjbele domnieř, retrógîndr - se , Domnolš a înrenstě
St-i mostre, zikunds ku sîntă îngelemi kx Rxwii , mui le - a
ordonatě sob amerintare de xrgie îmnubteaskı ka să mear
gh sú rúsningt ne Volontiri . Boeriſ atrnye se konsgltará
mi trimiseru ne xnxlš din ei la Kolonel8l8 Nazarie só se ré
ge rentr8 ayeasta . Kolonel8lă însu ne le dete niyi o askol
tare , flindở ko l8ase utire komě kr 8rfa Valisi , karele se a
fla la Galagi kx 12 mii ortire, naiua de la Brbila kr 15 mii
mi Grigori Vodu kr 5 miĩ, ulonxeað să vie sá - lš lovenský
de odată din trei nõriji. Ama darb , lisundě 800 Volintiri
ka sú tae drømålš lți Grigori Vodb , eli s’a snitš ką Kaza
qii mi lagării de venise sab IIolkovnikolš Fabriziỏ quạ-a
nlekatě sure Galagi.
Volintirii, înaintîndose sure Båkårenuti , la 7 okt, a a
n8lxi 1769 în zori de zioj aš intrată în oramë ft.ru nini o
îmnedekare . Ilonorsls , krezonda ko outirea reseaskt vine
86-1 dea drentarile nerdste, libertatea dorits mi müntxirea
nevoilorð , se xni kx Volintirii mi, kx nollins lent , toyi Tor
uii din Bskyreuti fyrú ximi sas fsgtripi. Totě odată aš
arinsš mi ne Domně, ks toni boerii Greri de ne lîngo elč
( afará de Doamna ne kare o lisase la Konstantinonole ko
koniii) mi l'aš trimisă la Moldova , de ände anoi fs trimis
la lletersbyrgð Donú areasta Marexualel8 Romiangovš run
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 165

dxi gåvernatori8 ne Suatar8lš llbryg Kantakozenš. Atsnye

að trimisở din nartea jereſ la lletersborgě mi dengtayi ne
Vistier8lă Grigorie , ne Vistierglě Mixair Kantakozeně mi ne
marele Logofitš Nikolae Brunkoveang.
Nazarie mi kx Fabrigiš, bátindă nie Orfa Valisi la Ga
lagi, l'aš învinsă mi l'aš îmoinsă reste Dentre . Akolo að
urinsš mi ne Konstantinš Vodu Mačrokordatě , karele era
de a matra óri Domnă în Moldova, ui l'aš trimisă la lami ,
onde a 'wi meritš . Donú areasta Nazarie , întorkund8 - se la
B8keremtî ks Kazaziņ, ende ajensese mi Maiorelč Andrakš
kr 418 legtrì, aš alekatě kutre Gixrgix. În kale a întul
nitě sně koruð de ojutire Töryỉ, kare nxmera neste 14 mii
ómeni . Ko nggina outire qe avea , nebizxindo - se a se bate
kg Taruiſ, s'a înkisš în Monistirea Komana, mi a trimisă
resnensš lxi Andrakš ui Suatarslsi II rv8 Kantakszenš ka
86-1 vie într8 ajstorð. Asediată de Turui , s'a zingtă trei zi
le . La 11 Dekemvrie kutru searb, arntándo -se oitirea ye
venea întry ajetorix , Tyryiſ aš töbörîtă asxura ei ui, ką n8
mörälă lörð velă mare , aš sforsmat'o, syizîndă ui ne Maio
r8l7 Andrakš mi ne Suatarxlő Ilbryg . Atenie a venită la
Båksremiti general8l Zametině, kx xně korsió de omtire re
gxlatı, desnre kare agzindě Tsruiĩ, að nýrásitš assedislě Ko
manei mi aš fsgitš la Gixrgis . Kx kiu8lő ayesta að skurată
IIolkovnikolš Nazarie, ui Romi aš konrinsă vele 12 jsdege
ale Rominiei mari . Txruii, kari uineaš înki Banatsiš Kra
ìovei, aš irokematš Doinnš ne llostelnikolš Manolaki Ros .
seti , karele se afla Kaimakamš akolo . Ayesta, skolîndo se ko
outire tvryeaskı ka sú vie la Brkgreuti, s'a bútstě ko ge
neralxlš Zametinš, mi romzindă învinsă , a trekstě neste Do
nure . Zametině a statě în Brkårenuti l'uns rie la înyengtôlň
18i Mais 1770 ; ii are kîndě se jirenara ka sú se loveaskú
ko Töryjſ în butae generáld , urimi ordinð st se retrags kg
tóte outirile loi în Bassarabia . Boerii din Bškyreuti atente,
komaromimi nientr8 devotamentală ne aš fostš arītatě ku
tre Reini, aš kustatě st fegi de 8rgia tårteaskó : enii að
trekstă în Transilvania , alqi s'aš desš denn Moskali în Mol
dova. Ayeastu , utire kuttînd'o Manoli Vods, s’a skolată
166 ISTORIA DACIEŤ

îndatı k8 Råmeli Valisi , mi trekundě kr outire în geara

Monteneaskı, að venitš în Brksreuti .

DOMNULU LXVIII.

Manoli Vodă Rosseti, după muma.

Avesta , kom a intrată în Brkgreutĩ, a skrisă îndată

boerilor mi lukritorilorð kari eraš emigrayi, îndem
1770.
Inunds- i să se întórkó la kuminele lorð . Dar în kg.
rundă veni wtire kb, den viktoria reagrtată de Feld -ma
rewalolš Romianijovš în Bassarabia la Gora -Kalslsĩ, xně ge
neralš Mažorš nomitě Xlebě a l atě Bruila, mi ku Brigadi
rxlš Grdoviyi vine aserra Bxkxreitilorð . Atynyi Rorneli
Valisi k8 outirea a trek8tě neste Donúre , iar Manoli Vodó
neste Oltě la Kraiova.

DOMMIA RUȘŞILORU.

Guvernulū Divanului.

Intrundă outirile Råsenti de a doxa óró în Bąkorenuti,

D. Chr. (Romiangově a amezatě sně Divang , saš adonare de
1770.
Jboerỉ númînteni, nentrs kurmsirea gerei ! Koman
dirgl8 Generală Oligě s'a dosë k8 o narte de outire asxnra

1 Mai întó18 s'a uctítě 8ně skasở, sağ ording imperials, atstě kötre
klerð kötě mi kötre ſonorð , kare konrindea ko , nun) 18 se va fage
naye mi n8 se va nåne yeara la bænu orondgeals, ouitirile imperiale ng
vorš linsi din years , mi în totě kärs8l8 aresta se va llúzi båpa orun
d8ealb mi drentatea mentr8 touị. Totě odată s'a rádikat ; darea ne kang,
romîindă a se strînge ngmai durile Komorei , kare eraš destinate dom
niem, adeks Vsmile, Oknele, Vieritel8, Vinoritelẽ mi Dejmsritel8 Tori
lorð mi al8 Albinelorð. Iar Divan8l8 st îngrijeaskı nentre îndestglarea
ouitirilorð dóndğ yele trebringſóse din yeará , nrek8mð gróð, orzš, no
r8mbg, föně, karre rentr8 transnortäri , lemne nentr8 kasarmii mi Sni
taldrī, ui salaxori nentr8 redxte wi pentr8 renaratxra yetugilorð Braila
mi Giorgir .
 PARTEA IV , EPOCA IV . CAPŬ 1. 167

Gisrgixlxi, mi l'a lsată ; d8u kare msrinds , s'a înmorman

tată la Mitronolie. Ileste näging Generalvlě Kriyenie s'a
dxsố la Krašova ui a gonitě ne Manoli Vods, karele se afla
akolo . Dxnu ayeasta, retregundo - se generalslš Krigenie stre
B8kgremti, Törui að venitë earumn1 kg Manoli Vodł mi að
okrnatř vele ginyi jxdege de neste Oltă . Mai törzið rándo
indo-se generalglĚ Ilotemkin ; ko altă omtire, a trekötě Ol
txlš mi a tábórítě auróne de Törns , ende aš ajansổ ni ge
neralölő Godě kg o altı ouitire . lle lungs atentia a mai

La 18 Noemvrie 1771 , s'a ngmitě Brigadir&lĚ Mederð , Treniedinte

mi membr8 al Divanxl8i , k8 însóryinare de a se koresnende k8 Feld
maremal8l8 ui a n8 se mai lxa deslegóri mi ordine de la Komandir818
omtirilorš, qi de a drentxl8 de la Feld -maremalč . lar Divangl ; era kom
1887 ast felis .
Doi Vorniqi marſ, kari aveaš Denartamentě senaratě nentry anel818
nroyesselorð jødekate ori uentr8 ka sú n8 se fakú nedrentate în trib8
nalele din j8dege.
Snstarixlē , kg îngrijirea asgnra menzilorilorð domniei, asonra tibiei
fokstorilor ; de rele, asxnra întreginerei nodgrilorð ni a drömgrilorð.
Marele Vistieris, kg îngrijire de a adona venitærile stat8lxi, mi a da
seamú la înkierea anglți de întrebringarea lorð. Keltdelele zele ordina
re se fbyeað d8n5 ordine søbskrise de togi boerii Divanglxi mi de Bri
gadirý; iar vele estraordinare dený deslegarea Feld -marewal8l8i.
Marele Logofbtě, marele Kl& quri8 , marele Iaxarnik8 mi alui hoeri,
aveaš însăryinbri diverse nentro servių grile yüreſ mi nrovisionarea on
tirilorð. Marele Logofbtě înst nårta kanyelaria Divanglxi . Iar ne löngu
yei doi Vorniqi se rundvise mi algi boeri ka ajxtori.
IIontr8 ori ne neîngelegere mi nedômirire, se adgnað togi boerij Di
vanglxì, de tagú k8 Brigadir8lš mi k8 Mitronolit8l8 , k8 totě kler8l8 e
klesiastikň (druh datina veke ) nientro ka sb- mi dea ibrerea fie -kare.
Aga, avea îngrijirea oral8l8i B8kgremti ka maĩ nainte .
Isnravniчii de jadeцe, fъчeaй analogia чelorї че ѕе чеrеax dim цеа
rъ dапъ ordine , fъх ” а se abate într8 nimikő fóli mtirea boerilor ; Di
vangloi.
Feld -maremal8l8 a datě mi rangøri de Bani, Vorrigi, Logofegì, San
tarì, Vistieri, wi altele, însá fóró kaftangri. Rundgirile în nostori se fb
geað nrin natente tinurite, sað urin ordine kütre Divanš mi kötre Bri
gadirự; ul fie -kare fonkųionari8 avea mi venită d8n6 nostölő mi gra
d8l7 858 .
în låna Noemvrie a anglxi 1773 , boerii að trimis & Dengtayi kötre
Feld-maremalolš karele se afla la Fokmanž, k8 gererea grmstórelorð în
drentári în rondgeala Divanxl87 , adeks :
168 ISTORIA DACIEI

venit; wi IIrinyinele Renning , karele s'a rundsitě komandirg

în lokxlx lxi Oliyš . Torvii de neste Donăre, aflundě ku Mo
skalii ye nizea ; Giorgiolă eraš ngmai vre o s8tó , aš trekötš
în nxmurš mai måltă de 50 mii ; iar Rouiſ, don'b o mik
resistinus , aš brusită ietatea de bona voe .
Kneazxlš Reuniaš, agzindă de ayeasta, a lasată la Tør
ng ngmai ue IIotemking , ui elš ks tei - l -aliji generali mi
k8 owtirea mea mai mare s'aš întorsă în Bxkxremti. Txrgii
înaintase ubnd în marginea kanitalei la Munistirea Vukt

Mitronolitrlě mi nei loi Eaiskoni su fie nelinsigi la Divaně .

Ilentr8 fie - ye kazð sá se faks mai întúir kibz8ealb între boerſ, mi
ei sú dea sentingja înskrisă . Iar kindő va fi desbinare, kasxlð só se j8
deye de Mitropolitąlð, de Eniskoni mi de Brigadiri, d811ų kare Brigadi
r818 86-18 xotáraskó în regnú k8 ynglő sağ doi din boerĩ.
Ordinele Divanglxi sú se faký nrin Logofotelő gel8 mare, iar ale
Visteriei prin Vistierig, d8nb xoturîrea Divan8l8i.
Yele trebritóre outirilorð sí se dea ngmaĩ d806 ordinglă înskriső
al Feld-maremal8l87, sağ al yelorð doi mari komandanui, ye se afló în
цara Rom.neaskъ..
Iar desnre saruinele boerilorð, að verstě srmútórele rundgele :
Vornitii îngresnú kg kolegii lorð sú observese rrotesele la Denar
tamental8 lorð, sz ażby îngrijire de nlaigri, rundxindě mi denórtándo
ne Võtavĩ prin utirea Divanxlxi.
Logofotölő zelo mare so skrie xotórîrile Divangl8i , rekomande
88nligele de la Denartamente d815 komě se kovine, ui alte lökröri
korente de atrib8girnile 181.
Sustar8l8 sú îngrijeaskı menzilorile, nodgrile , dr8mgrile ni altele
ye se ging de fonkyionea sa .
Vistierolð sá faký uislele, sağ analogie ne jedeye pentr8 vele ye se
чеr& din gearъ, dапъ otъгirea Divanslai; sъ adane venitarile, Sъ цie so
kotelele mi sú dea semi la înkeerea anglxi.
Kl8qer8l; gelő mare sb ia însemnare de la Visterie desnire zaxereaoa
kötü treb &eute, urin muna sa 86 se dea sob adeverinus , ui să fie rus
18nzătorð mentre strømbutatea ye s’ar faye ybranilorð la m48815 , dondě
seamb Visteriei.
Aga si îngrijeaskó de nodorile Båkgrewtilorð, de rundveala oraw8 .
lxi, de naza fokxlxi, mi altele.
Marele Komáramně sú nrivigeze vánzarea mi morfærile neg8ystori
lors , ui nrin elð sá se komsniye ordinele Divanglxi la neg8gbtori .
Serdar818 să aibó 88b insnekyixnea sa karele mi salaxorii, dxná in
semuarea Visterieỉ, mi ayesta să le trimiti ne gnde se rerð kr adeverings.
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 169

reutii, dar lovind8- i Romi ko forie rui învingudr-i, s'aš re

trasă . DX16 ageasta Kneaz8l8 Reuning, rekřemund8- se în
Rosia, a rómas; Komandantă la B8k8remti generalolš Es
senă , iar la Kraiova Iotemking, karele înky se afla la Txr
18. Generalxlě Essent, olekúnd; as8nra Giorgixlxſ, se year
ki a lsa qetatea ; , dar se întórne fóru sykuesă la B8kgremti.
Måsånaglă, seraskersli generalš , rumbinnd la Giorgia, tri
mite asxnra Brkorewtilorð ne Xagi -Meemetš- IIama. Dar
Rxwii, ewind8- le înainte ui dónd8 -le xně rösbois generală,

Slåger818 86 nriimeasky vitele d811 însemnarea Visteriei mi sa le

disaxe la lokorile însemnate, s8b adeverings .
Armaw8l8 zelf mare só adone axr8l8 de la vigani wi birðrile lorg,
mi sú urevegeze înkisorile kriminalilorð .
Kl8yer8l8 de arie su rrevegeze mosgrötórea mi nriimirea fünglxi
88b adeverinyó, dóndo - mni seamú la Visterie; wi să fie resn8nzátori8 daks
s'ar strъmbъtъці цъxanii..
Ispravnikolț de korte sú îngrijeskú de kvartire mi sú aïbb nreve
gerea dörvarilorð nentr8 ka sú dea fie -kare köte dou kare de lemne ne
suntámons la fie - kare kass ånde såntě dayi ostami.
8ně boeri8 si se rúndreaskó Komisaris neste suitalsrị, kórgia Sub
tar8l8 mi Aga sh- i dea släjitori mentr8 îngrijirea suitalgrilorð.
De dos ori ne sšatámînt nesmintitě sá se adxne Divanx18 în kom
olektī nertr8 ka sú orundreaskó gele neyessariſ ventr8 ouutire, sb ter
yeteze 18krurile de imnortanył neanáratá , xotirîrile jsdekátoremti mi
sentingele kriminale.
Tóte discosigirnile ageste s'aš întărit8 de Feld marewalgl8, mi ast
felix s'aš grmată .
Ile lungs ageste s'aš orundvitš wi 1050 skotelnigi nentr8 Mitrono
lie, mentr8 Eniskoniſ mi Mónástiri. Boerilorð le s'aš dată în jämötato din
kógi aveaš în timu8 de nate; aseminea mi kokonelorš vádxve. Jar yer
|-algi skutelniчi s'ай імпъruitѕ dопъ analogie пe la boeriї че еrаѕ dапъ
rangerî. Divan818 , ini kari n8 aveað venitorị, mi je la boeriſ mazili qe
eraš fblu de rangerî mi fóru venitori în serviçorile Divan8lxi.
Ile longó ateste s'a xoturîtě ka fie -kare lökritorð sú dea kîte eng
metfertě ( 98 oka) grúň , xn8l8 de orz8 , 8n8l8 de meir mi ynglở de 10
rombổ , afars de skotelniqi, noslrunniyi, släjitory, dörvarī, sörögiſ ui sa
Jaxori, kari að rúmasš skrtigi. Afars de ayeasta, kare, salaxori, fokš mi
lemne d8115 întămnlátórele trebxinge ale outirei.
IIentr8 tóte Yele de mai s888 , s'aš fúkåtě ordine din nartea Feld
maremalo lgi Romianyjově, kare s'aš essekotatě nuns s’a fúkytě naye.
170 1STORIA DACIEŽ

îi învingă . Trryii atenye, nbrösesk8 Gixrgialš mui trekš ne

ste Dxnáre. Manoli, vázándő emekxrile Txruiloră , trece la
Sibiš în Transilvania . Generalslg Ilotemkinš, totě în anslă

ayela, bate ne Tsruii din Kraiova, îi goneute mi nåne stá

nónire ne vele yinyi jxdege de neste Oltg. Feld - marewal8l7
Romianyjově organiseazú la Kraiova xně Divanš întokmai
ka yelő din Bokorewtî, mui deosebită nomai ientr8 governa
rea jøderelor ; de neste Oltě Astfelis tótú ueara Románea
a rúmasš s8b stbildnirea Romilorð , afará de getatea Tårn8
lxì, kare nr se n8tea 18a din kaosa töngriloră de la Niko
pole , kare buteař mui dinkolo de Torn8.
Între aueste Mxsxnoglo se faye Vizirš . IIóra , vázándě
atótea învingerị din nartea Romilorð, vázándő kó a nerdotě
Krumelš , Bassarabia, Moldova, geara Monteneaskı , mi tóte
чеtъцile desire Danyre, a sokotits a se nleka la пaчe . Fъ
kunds- se armistiga (în yetare de bztae ), s'a provokatě ně
Kongresă . Din partea Rosie se nomi komitele Orlofó, mi
generalelš Obregkofš; din partea Iloruei Osman -Efendi mi
8n; altxlg . Între agentia venirt wi mediatori Ambassado
rxlš Axstriei mi avela alš Irgsiei. Avemtia togi , adsnīndo
se la satslē Goleuitii din jødegålě Slanıš -Rimnikó (în anslå
1772) mi nenstund8 -se oni as8nra byei, s'aš îmiršutiatě .
Armistijolš s'a resnektatě nenu la kan tålẽ lxi Asgåstå. Ilór
ta yer8 de a doua órb Kongresš tui armistijg de 6 lgnì. A
tänye s'a xotárátš si se adxne la B8kåreuti . Din nartea
Rosiei a venită generalölt Obreykofš ; din martea Ilorgei Re
iz -Efendin - Abdrrazakš. Întrevorbirile s 'aš &rmatš nono la
9 martie ; dar nenstundő veni la niyi xně res& ltatš, Reiz - E
fendi a trekstě neste Dxnsre, îar Obregkofš la Iamnī, mi re
sboirlě s'a înrengtă în dat) .
Romianyjově trene Dontrea ne la Silistra , bate ui in
vinge ne Txrii, mi assedieazı ne Vizirxlő la IIIxmla . Komi
tele Soltikofě asemine treye Dgnürea ne la Giorgio ui taie
komsnikbuisnile, în kotě ng se mai notea drye Tyruilor; în a
jstorglő Illxmlei niui de la Nikonole, niyi de alte nurgi. A
trnie Vizirxlő , vázunds - se atită de stromtoratš , s'a olekatě
la llaye , kare s'a înkeeată la 1774. Doná kondiyirnile sti
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPỞ I. 171

nrlate Rosia a întorsă [ Iorgeş Otomane yeara Møteneasks ,

Moldova , Bassarabia wi tóte yetugile lorð.
În angló ayela a moritš mi Sultanglő Mxstafa III wi
ne tronglð seð s'a înályatě fratele seð Soltaně Abd8lxa
midă I.

DOMNULU LXIX .

Alessandru Vodă V Ipsilanie.

Fökund8- se aayea între Txryi mi Rxwi, s'aš adonată

boerii la Brkøreutſ wi, konsoltándo- se pentr8 dom D. Chr.
's 1774.
nie, rnii að alesš Domně ne xně boerig Stefaně IIri–Dupe note
skoveană, iar alựii að gositě ko kale sú yearú nel din feară.
Manoli Vodu Rosetš . Îmbele mürgi aš trimisă r8gáminte la
IIórtó ka sú întăreaskı ne kandidayii loră, dar niyi xna n8
Къпъtъ aчeea че чеr8.. A tönre aflando - se mare Dragomang
Alessdndrs Insilante ( fiis xngi boerð jörigrădeană nomitě A
ga loaně) mi avundě mare infixingt ne longu IIórtá , a is
bgtits de a kballtatě domnia . În Brksreuti se adonasers
togi boerii, atvtš auei emigragi în Transilvania kútš ini
ачеї че mblаsеrъ пе lъngь Manole Vodъ urin Taria, a
fará de snälš singørš BanglĚ Mixais Kantakszenš , karele
se dåsese la lletersborgð, ende îmulárdteasa Ekaterina ilš
fokose generalš Maſort. Domn8lð nriimi ne toyi boerii ko
dragoste ui ko ksviinys , fóru deosebire de simgirile mi i
deile lorš nolitine, ui le dete posteri mi drogátoriſ done me
ritele mi kananitatea lorð . D811h ayeasta stórgi so se kon
serve nrivelegiorile yereĩ, done nrinuiniile tratatălxi de nare,
onrindă ne Torri de a mai intra în years, mi skózándå din
tribstě sema ye se da mientry Odaea Vizir8l8i . Mai turzið
veni de la lletersborgð Generalslě Mixaig Kantakszeně, nii
Vanzındă Domnxisi averile miwktóre mi nemiwkátoe te
avea în gearb , se dåse în Rosia. În låna Argestš 1775, tre
kundě urin [jearb Kneaz8l ; Renning , karele era rändrit; am
basadorš la Konstantinouole, Domnolě -a fbkotă mari onori
ini yeremonii atită la intrare kotě mi la emire.
 172 ISTORIA DACIE

Alessandrs Vodí a dompitě wente ani în naye wi în

linimte . În atestă restimuš komerg8l; a kreskstě, luksito
rii s'að konrinsă, mi tótú gjeara a gestatě kr feriyire, søb ong
gavernx blъnds iшi dreuts , dalчеада въчей. Domnia aчeasta
a fostě ka o enokú mi sně sekolă de agrš nentr8 geara a
ceasta , kare dxib atutea în rejsruri grele, fåse $811851 la a 1
túte grextuji.
Ayestě Domnă a fókötě målte mi båne întokmiri în
цеаrъ .. El8 a 1888 în rundsealt tribrnalele , legile mi jade
kutoriï ; a alezats venitærile rangerilors ; a fukstě mkoli mi
le-a dotatě k8 venitori, între kare ui ne ayeea din Suntală
Sava ; a întrod8s8 felirrite rundrele de meserii ; a înfiingată
kxtiea milelorð ; a regolató lefele lånare ; a organisatě korurlš
Slajitorilorð ; a skimbatě zferterile durilor ; den altı sistemu,
kare s’a yinstě mi de domnii ye l'aš xrmată , mai m8ltă saš mai
пвцinї пъпъ astъzi ; a fъkstѕ nеѕѕu8шi lа dаrе пе rеоці
ші пе Мъпъstiri, dvnda sna xrisovй 1 angme nentrở ayeasta .
Ayesta a fokotě Kårtea no8h, saš nalatålă domneskš ming
nată din 8888 de Monistirea lxi Mixais Vods ; a fókstě mi
kası Beilikš nentro fænkuionari Torqi ye veneaš la Boks
relati ; a fikstě kase domneuiti la Afsmani; a fokotě o or
fanotrofie la Munóstirea txtsrorð Sfingilorš, nginde'o sebo
enitronie îndatorité a da sémí de venitsri wi keltsele ; a
renaratš mi a înfrxmxseriatě Monastirea de la Mürksija, în
zestrondo - o k8 xnð Xaně mi urbyblii ne aš fókstě ne IIO
d8l lgi Rado Vodó ; a fókotě målte yiumele ( füntóni) de a
nú în oramă , ui alte mai molte îmbånstugiri. Dómna Eka
terina , sogia sa , kare era fiiki lsi Konstantinš Vodo Morszi
de la Moldova, a takots sně Xanš arróne de Mónóstirea
Suntei Ekaterine , metokš alt montelsi Sinais , ne kare l'a
dedikatě nsmitei Munistiri .
Ile la kanstålš anestei feriyite domnii, doi fii ai sei,
dorindă să vazú gerile Edronei, að fægitš în kontra voin
Hei tatálsi loră în Transilvania . Domnolš , karele se îngri
jía ka ng komva ayeasta su dea bungele lIorgei în kontra

1 Vezi la Tom8l7 III a festő xrisově ,

 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPV 1. 173

18ì, s'a întristatg fórte . Awa dari ne de o parte a trimisă

la Konstantinonole skrisori înkredingstóre desnre devota
mentälě seš , iar pe de alta a trimisš ne Mitronolitrlő mi ne
kugi- va boer den fiii se în Transilvania ka sb - i întórks .
Dar fiindå ká Beizadelele trekyse la Viena, a trimisă don't
ef ne doi boeri, între kari era ynglţ Ioană ( sag Enaki) V5
kóresk8, qui avemtia ky mare greš ķ-að îndonlekatě sá - fa
ku a se întorie. Dar atsnye IIórtó fóru niyỉ sně k8vántě
ilă destitxu don's ye a dompitě 7 ani mi 4 låni. Destitxa
tolă Domnš a trekstě k8 tótı kasa sa la Konstantinonole ,
onde neste mése loni að venită mi fiii sei de la Viena,

DOMNULU LXX .

Nicolae Vodă III Caragea .

Anesta era fižolő snxi boeri8 yörigrădeaně , ngmitš Kon

stantinš Karagea, Dragomanulx îmubrogiei. IlrinſDape 1782. Chr.

mijlouirile tatălți sú8 kbnbtase domnia , dar fiindē Dupe note
ka dxna tatils seš se firkuse Dragomanč Mixaï8 S8-1 din fierà .
98 , arresta , nrin dare de bani destitxt ne Nikolai Vodu , do
0% o domnie de xně aně mi mése loni .

DOMNULU LXXI.

Michaiu Vodă IV Suțu .

A y esta înkó era dýrigrideană, fli8l8 snei boerið ng

D. Chr.
mitě Konstantinš Søys . În domnia sa s’a arstatě 1783.
blondš , bxně mi drentě kıtre togì mi mentr8 tóte , mi Dupe note
locale.
yeara s'a b8kgrató de ferijirea albei mi a liniutei.
Dar d8cú doi ani mi ontě loni, ne la kanetrlő lxi ixnie, se
destitxu din kassa xrmátóre .
Konitan-lJaua de atenye alš armiei Otomane , nsmits
Gezaerli Xasan IIapia , favorită intimš alš Soltan8lxi Abdel
174 ISTORIA DACIEŤ

Xamid , Yerea kr sttråinjjú sú fak . Domnă în geara Myn

teneaskı ne Dragomanulš Mérei Albe , Nikolae Marrogeni,
ne karele- lě 18bea nentre diversele servigxri qe-i fbkose.
Dar Taranxanagiglo IIorgei, adeks insuektor8l8 Monetérie
imgeriale, nsmitš Yelebi Iletraki, karele era ne atsnge în
mare ngtere mi inflyingú ne lîngó Ilórti, se onxnea straui
nikē la riererea lgi Könitan - IIama : zigea ui striga ku ng
se note să se fakú Domnš gn8 Turbană (sað engre ; astě
felč Utrigrúdeniĩ ngmeskš ne insælari) fárú ngme wi fami
lie 1 mi sú se fakú strúmbótate la atste beizadele de neamă
strálsuitě, kari se vitú kr dorð mare la aneste dom domnii.
Atsnte Gezaerli- Xasan - IIamami Vizirxlē 18sxfé - Ilama, se
deseru la Îmbratsló mi , ka xnii ye avea inflxinus nartik8
laró as8nra sniritslxi
seě, îlš îndxnlekarú a da domnia loi
Mayrogeni wi pentr8 Yelebi Iletraki a da kalte - firmaně, a
dekó ording de deskunógînare . Astă fel : kịarš în zioa kîndě
Masrogeni nrimi seinnele domniei, mi se întornea de la Sa
rais la kasa sa, dxumanglě seš seferi tuerea kan8lxi în 8
liцъ; iar averile sale se kontiskarъ, rъmъinds - i koniii sъхачі
wi fóru reazámg.

DOMNULU LXXII.

Nicolae Vodă IV Maurogeni.

Ayesta a statě sně Domnă fórte asnre ui esyentrikš ,

D. Chr. ko karakterš bizarš mi kx angkátori de tots korió
1786.
Memoriale se . Kütre nonorð se arvta urotektorð ui generos8
contimpu:
rane ale ( iar kütre boerî desareggitorix wi tiranë . Kütre Tðryi
autorului.
se arăta tårkolatr8 wi Moameto-latr8, dar în narte
îmui batea jokš ui de ei mi de religia lorð . În skørtš es
singa snirit8lxi seð era o amestekótyrú de idei mi de fan
tasiſ kare se konfonda ko prejdegele cele mai stranii mi
k8 bigotismolš qelš mai komåně . Adese ori snenea kiarš
<

1 Nikolae Marrogeni era filr gnxi neggyitoris obskörð , ngmitĚ Iletrs , dintr'o
ins8ls a Márei Egee.
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPV 1. 175

în Divanš kú vede ximere wi ku a visat: 18kræri estraordi

nare ; asemene 18krðri mai k8 seam le inventa kundě voea
Sb - mi batu jok; de boeri sağ de külögbri, saš kundě voea sú
ja mită de la cineva. Astă felis sure a- mi bate jok; de kaf
tangri wi de boeri, a îmbrákatě ko kaftaně ne sně kală alš
sex, ne se nomea Talambawa , wi - a datě titlo de Klogerix.
Dar elš 18- mi býtea jokš ngmai de boerĩ, dar kịar mi de
Ilanii Tørri , kari se afla în Brksreuti ne timn8lă resbois
lxi, nrekomě se va sngne mai denarte ; ni aueste le fogea
fbrú niti o teamh, bizxind8 - se în favorile 187 18s8f- Ilawa mi
a lsi Konitan - Ilaura Gezaerli . Ayestě omš , urivită dx15
esteriorð , se artta ku era originalš saš nebeng ; dar nrivitš
d8nt interiorð , se vedea kú n8 era omš fóru minte wi sni
rit8 , find8 ko era förte gietos8 kitre Hele sake ni forte
drents ktre nonorð ; mai alesē , în rusboisló re a grmată
mai törzið , s’a arštată adevtratš nrotektorð ui muntxitoris
al gerei, kъчі a onritї пе Turчі dе lа пъdъчisnile , jъfsirile
wi robirile ye voea; a fare în years .
La 3 a8g8stě 1787 s'a deklarată resbelš între IIórta
Otomans wi Rosia ; ui în nrimăvara anglxi 1788 Vizirxlš
18s8f- Ilawa a ulekatš k8 mare n8tere aspira lokorilorț din
sxsť . Atænge vi Nekolai Vodó gási okasirne ka să se lege
de boeri. Srb iiretestě k'ı eraš xaini, saš nekredingomi
kútre IIórtó , îi înkidea mi ameringand8 - i k8 mórtea îi stor
gea de narale. Ire frayii Brúnkoveni Nikolae mi Manoilă ,
nie fragii Gik &leuiti Konstantină wi Skarlatě, ne Dimitrie Ra
koviq , ne Ioang Morozi, ui ne loans Vákóresky kx físlă
seš Aleksandrs 1-a essilatě kr firmană îmubröteskở la insela
Rodos : ne bătrîn8l ; mare Bană llant Filinesk8 kg doi fii
ai sei Nikolai wi Konstantinš , ì-a essilată la Munóstirile sun
txlxi Mynte ; ¡ar familiile lorở te snele le - a trimisă la Kon
stantinonole, mi ne altele neste Dentre în Bolgaria.
D8116 mése loni s'a rádikatx ni Axstria, în alianib k8
Remii, asenra Ilorier Otomane , nlekındă în esnedivisne în
sxtui Îmbratxlš Iosifě . Atsnyea ni Mavrogeni a ad8să la
Bxkxreati neste 30 mii de outiri Töryewtî k8 mai moly
Ajani ші Паші . Пe lъngъ Turqi aadanatї шi volontiri de
176 ISTORIA DACIEŤ

Albanezi, Sorbi wi Bölgari , în kută ouitirea tóti se trka

la 100 mii ómeni în tótú geara. Ileste aneste trone elð era
Seraskeris , saš generalissimě aleninotentă ; mi kr tóte kú
era kremiting, îns: Ilawiſ, Aïanii wi togi Toruii atáta se te .
meaổ de dans8l7, în kötě tremoraš kundě se înfógiwað îna
intea 18ì; Yar el8 adese î maltráta , i ginea în nigióre mi-i
m8stra .
Avstro-Rowii, ajangondě la Moldova , Domn8l ; Mavro
geni a trimisї пе frадії Каntаkаzineurti , пе frації Къmni
peni , ne Kúrlova mi ne algii, k8 orutirî de Volontiri lui de
Tergi, ka sú stea ka avan - guardó la B8z5š mi sú orreaskı
treyerea doumanilorð în gara Románeaskh . Dar în acestě
intervaló, la 7 aurilie 1789, merindó Soltanuló Xamidš , s'a
sgitě ne tronglě täryesk; nenotslð seð Soltanš Selimă III,
onš jone în vürsti de 27 ani. Domnoló Mavrogeni atångea
arin Vizir8l8 Ixs8fð llama ng îngeta de a agiya simgemin
tele resbelize în sniritelě jsnelxi Seltanš, ui a - i representa
ko era xworš uii de nevoe a goni ne Arstro-Rxwi din Mol
dova. Terkarea însá fók8 ne Tsryi sz konóskú kg fürs 118
teri mai mari ni förk nresinya marelgi Vizirš , întrenrinde
rea no se 18tea realisa. Romii se întinseserb la ríš !,
xui 8n8 korH8 de 6000 sgb general8l8 Kanenskoi a nekat8
a88nra Galagilorð , ende se afla xně korut de Terri , kari e
raš gata sú umask ' înlzentrală Moldovei, drob îndemnalš
ui konsilivrile lxi Mavrogeni. În ouutirea töryeask'i de la
Galați se afla uii Manoli Vodt , destinată de llortu nentr8
domnia Moldovei, ti sně Eniskonš trimisă de Mavrogeni ka
SL se aweze Mitrouolită în lok8l mortxlxi Mitronolitš de
akolo .
Între ageste generalslĚ Kamenskoi, sosindš la Galagi,
gosi tabura töryeaskú anbrată de wanyårỉ ni întărituri. Se
îngene wi se srmeazh lvata kr învermignare; în gele de ne
xrmu Remii învingă, miyeleaza o målgime de Torui , nrindă
oně Ilaub Albanezš, mi o melyime de nrisonieri, angkı nro

1 Agtori8l8 n8 soone nomele rîslov; dar de sigerð kö era Ilrstslē .

( Nota Tradskotorisisk ).
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1 . 177

visionile, tonårile mui tótó tabúra , mi dondx orau8l în nra

da soldagilorð, að dată mai întúi de mtire kreutinilorð ka s6
east , mi anoi aš datě fok ; törg8l8i, ka sú ng mai nitó ser
vi de asil ; Torgilorg , kari arš mai veni de neste Donore.
Dar înainte de a se efektga areasts koperire, Manoli Vodt,
hrevázánd / 18krsrile mi temándose ka ng kxmva innredni
kr Tsruiĩ sá se nerikxleze mi elő . s’a føriwafě ko nxgjini
din kasnivii sei mi a emitě din tabára terveasks; s'a d888
la Iawi mi s'a s8n8s8 Feld -maremalolsi Romiangovš, kare
le, fokund8 - i o densigne ansaló de niease miĩ råble, l'a tri
misõ la Xersonð ka sú se linimteasks . Astă -felis a lsatě ka
listë esnedigirnea tea mare a Törzilorð, drmati d8ot kon
silisrile lụi Mašrogeni . D8h areastú învingere, Torgii s'aš
îmarsmtiatš neste Dxnsre, iar Kaza qi að okrriatě Bassara
bia. Ile de altă narte nrinuinele Arstriei Kob8rgð amerin
ya din nartea sa geara Romuneasks.
Între aneste aš venitš kõte-va korp8ri de omtirý ags
triaye ori að angkatě obrgile despre Karnagi ale gerei Ro
minemti . Mavrogeni, k8 outirile -qe le avea , av8 norokol
a renårta kate- va învingeri asxnra Axstriayilorš , atštš la
Monóstirea Sinaea kută mi la Monastirea Kozia de neste
Oltš, mi în alte lokxri. Agele lovirĩ, de mi ng fåseserá de
kútă nimite miqi xarge, totxmi Magrogeni kútre Törgi le re
Пrеѕеntа kа bvtъlii mari; шi mъпъstirilе lе numea чetъці
întbrite, întitolándo-le Sinaia -Kalesi, Kozia - Kalesi, mi altele.
Ilentr8 asemine søkgese, Soltanelš 'i-a trimisă Kiligg- Kaf
taně, adeki sabie îmbryteasks , mi xažnú k8 felisrite lag
de ini bine - k8vîntı rỉ.
Iar marele Vizirš , nlekîndă din sure Bolgariea wi Ser
biea, a intrată în numîntorile xngxreuti nînd la Temimbar.
Akolo býtînd8 -se mi învingîndš outirile axstriaye, aš robitš
teste 70,000 sxflete de oameni, aš arxdatě toate laturile, uni
anoi s'aš trasở kátre Serbiea, ni de akolo kotre IIIxmla în
Bölgariea . Între anestea n8 înseta mi domnxlő Maxrogeni
a'mi xrma vitejiile sale, onrindă tot- d'a - sna intrarea Axstri
ayilorð în geara Monteneasks; ni ageasta n8 era onð mikő
serviqš nentro Ioarta Otomans, mai alesš fiindš ku dônib
12
178 ISTORIA DACIEI

toate skrisorile te trimitea la Konstantinonoli ng'i venea niqi

keltsele nentrs rusbois, niqi agistorsri de omtire ; qi toate
le întîmnina kų mijloarele gerii. În ayestě intervalš a lratš
utire kó generalisimolš Koborg intra în gearú kg natr8-zeyi
de mii Austrianì. La o astere awa de formidabilo ng rámî
nea 187 Mašrogeni niqi xně mijlokš de artrare sag de o
ngnere, fiind ki mi lloarta ng rásn8ndea nimik; desire ar
tikol8lă banilorð. Tot odatú întîmnlîndo-se su kazı din Vi
ziriat îrotektor8lð seð I8s8f Ilama, s’a rîndsită în loka'i
Vizirї пе Saxin Ali Паша . Atanчеа doi din konsiliaris inпъ
rigiei aš trimis ko viklenie skrisori sekrete kutre Mašro
geni nrin kare îi skrieað ka sú ng mai stórgeaskú a anbra
geara , fiind ku Iloarta ng are de gîndě sb- i trimiija niyi bani,
nigí agiðtorš , niyi rekenomtinijh ; nentro ayeasta ' l agnea/
la kale ka mai bine sb'mi karte mîntsirea trekîndě neste
Dentre . Kibzxindo - se atongea Mašrogeni, a lusată în gears
Kaimakamě ne xn8l8 Dimitrie Tårnavits, omš prostě ui ig
norantë, ne kare însı elš îlš stima mi'lt întrebginga în toate
fiind kv i ѕе аѕетъna in ideї ші апякъtari ; iаr dапъ aчea
sta a trekxtš neste Donáre la Rowgi8kš .
D8rú areea Generalisimolš IIringine Kobergs , intrîndo
în geara Romuneaskı , a fostě griimită de kútre boerii de
la Bxz5ð ye fåsesert trimimi de Mašrogeni ka avan - Gardó,
mi a intratě ko ei în luontr8 yerií. Anroniindo- se do Br
korect, Tyriii kîgi er uð în oratuð að fægitš îndată , ear Mi
tronolitolš ko boerii, emindă într8 întîmminarea lor, ui înkre.
dingînd8'i destre kredinua lorð , aš intratě wi að okonată
kanitala în låna Oktomvrie a anglxi 1788 . D8пъ aчeasta
Axstriayii að nlekatě asxnra Llisrgi8l8i, dar nengtîndo'lě 18a,
' ini að fókötě tabăra în anroniere , ne kîndă Vizirxlő îmi a
vea tabăra de yeea narte la Rxuyiškš. Trekond8 -mi înst
astă - felis timu8lé Asstriatii ne lungs Giorgis, mi krezondě
kú outirea terucasks din qetate era nägins, n8 18neaš nizi
o îngrijire asxnra miuksrilorð lorð. Tøruiſ , bugündă de sea
mu la negligenza lorë , într8 xna din zile aš deskisš noruile
чеtъціlе , ші ешind * doъ mii de oneni аlешi, s'as rъпеzits
kr fyrie asxnra taberei, rúsgîndindő mórtea ui snaima. Totě
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 179

odatъ rъпеzinds-sе шi Tarчії de la Rяшчisk k8 malbimea ,

mi profitınd ; de neorundgeala în kare se aflaš Agstriani ,
að înyengtš a- i bate mi a-i fogári nînú ve aš trekotě ana
Argenxlxi. Akolo abia aš n8txtě Axstriayiſ a se adxna ni a
se restrînge din amegeala în kare eraš nentr3 ka su se no
tъ апъra , dar insъ аз lъsat titъ Пrovisisnea ші аrtіleria чea
grea in myna Tarчіlorї . Dапъ aчeastа kа tote k. Turчії
n'að kstezatě sú treak . Argemelš, Axstriayii înst mi loksi
torii Bækgremtilor ; îngrijind8-se de jefsirile mi rusbonarea
lorð, se gsteað sá fægt în genere. Din norocire înst a so
sitě generalgl Sovarovš ką natre mii de ostawi Romi mi
að întrematš kvragislš Nemžilorð . Atenyi Torgiř, vázándšku
Kazayii se întindă nînú anróne de Giorgir, ka nertagi de
vántori, s'aš trasš kr togii la Giorgi8.
N8 tórzið fókund8 - se armistigš , Rouiſ s'aš trasš la Mol
Moldova , Torgii að trekxtě neste Dxnsre, iar Axstriarii að
rúmasš în gjeara Monteneasky , gåvernánd8-0 kg Divanš de
boerĩ númînteni.
Domnolő Matrogeni, aflándo - se neste Dxnúre , se nre
8mbla de la o petate la alta , ka xně generalissimě nrea 118
ternik; ko tótá demnitatea sa mea domneaskú , mi adxna olu
tire de Bälgari mi Sürbi, ka sú fakó o irengjisne în geara
Monteneasks. Atgnyi a 18atě utire ku Vizirxlč a közstě, kú
în lokx-i s'a fókstě nrotektor8l8 ses Gezaerli - Xasan -Kani
tan - IIama, mi kú în korundš soseute la III8mla . Masro
geni s’a grubită a merge întrở întîmninarea sa, mi mergındě
la III8mla kịar în zioa kîndě a sosită Vizirelš, sa înfugi
matš la elš . Ayesta arutînd8 - i mirarea ko - lě vede akolo , mi
întrebund8-1ě komě de a lúsató geara în ama împrejerare ,
Marrugeni a rúsn8ns8 ks a fostă îndemnată a treye neste
Danvre de skriѕоrіlе че uriimise de la konsiliaris imпъгъцieї ..
Vizir8lő , Vázundě skrisorile mi konfrontánd8.le k8 astoriſ
lorð , kari se aflað în tabăra de la IIIxmla , a 1887 îndată
mi le- a theatě kanetele. Mayrogeni d8n6 ayeasta fx ordonată
a trege kr outire în years , dar trekúndě Donbrea ne la Ka
lafatě mi bátánd8 - se k8 Agstriayii în jedeyelš Mexedings
lgi în mai molte lokori, a fostě învinsă mi resninsă earumi
180 18TORIA DACIEI

neste Dontre . Vizirală , avundě ording imnurstesk8 ka ng

mai de kötě sú faks naye ko amándou kvrgile însá fóru
nagoba mi rguinea Iorgei, mi vázándě kb 18 ngtea isboti,
s'a otrávitš mi oeste nxging a mi moritě. IIórta ngmi în lo
kölő lgi Gezaerli de Vizirš ge Yelebi-Xasan - llama- Rxmy18
klislš . Atesta, avandš rý veke mi neîmnskatt asonra lsi
Maxrogeni, a trimisă donú elš mi gösindo-lš la satelĚ Ile
lina, anróne de Sistovš, ’i að tbeatě kan8lš fürs nici o jo
dekatz . Astă - felis de kanátš mi rásnlató a avotě omglğ ka
rele fuk8se Toryei Otomane atste servigsrị mi -i arátase a
tita zelš mi kredings.
Se zive ku Marrogeni nrinsese de utire desnre veni
rea sbirilorð sei ui ku kúgi-va din kasniqi sei ilš ngneað
la kale so f8gb in vre o parte a Exroneſ, ende só trueasko ko
onóre mi konsiderúyigne , dar a refosată pentr8 ka ng k8 a
geasta sú ad8kú despreyð asgora txtxrorð Kremtinilorð mi sú
bangeaskı Tervii în viitorš ku togi Domnii vorš fi nekredin
yiomi mi inimigi ; ni ks tóte kú a nrevázstě mi a arezisš
sfìrmitolš seš , dar a nlekatš gerbiyea ka mielolš la înjongiere .
Este asemine lxkrg nes8n8s8 la îndoealt ku firmanglð hentr8
tuerea kan8lri seð era min girnos8 fóru mtirea îmbrogiei,
fiindë ku fağmosolš Valide-Ketxxdasi ( intendantslš momei
?
După notă îmnárat& lri Ixs8fő -Kriuš] karele atente era Taran
a marelui xana- Eminisš (ministry Tesagrériei imperiale) ka
Iacovachi >rele fiindš inemikš alš ayestvi Domně , a mijlovitě
Rizu, carele
s'a
de ocupată
acestă mórtea sa nrin Sala Maxmodě qe fåsese kreskóto
istoriă. rislř lxi S8ltaně Selimě . “ IIli kồ tóte ko Vizirxlő a
trimisă la Konstantinonole kan8l8 lxi Masrogeni deskri
indě koloa ye a qer8tă inórtea sa, dar Soltanolš s’a 38
Obratš fórte ; nentr8 ayeasta niyi averile lți n8 s'aš vándotě
în folosålš xaznelei îmntratemti, d811 obigeis, i s'aš lt
satě Dómnei mi koniilorð sei.
Domnolš Marrogeni domnise trei ani mi 8 lxni . Don't
.
mórtea sa , de mi geara era înkı okraatz de Nemgi, înst
IIórta a rindgitě Domně ne Alessandro Magrokordatš, ka
rele se zivea ni Deli -bei, ne kare l'a mi trimisă la tabúra
Viziralsi.
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 181

Între aneste, IIórta vázandš atstea viktorii mi kryeriri

din nartea Romilorð, vázándě loarea getögei Akermanš a
Bassarabiei wi a Moldovei, - vuzundě sterile sale sforb
mate atátě ne gskatš kotě mi ne mare, – Vázándě ko R8
шій ѕе fъkaserъ stъпъni ne Marea Neagrъ шi Nemції пе А
driatika, în kötă ameningað kỉarð Konstantinonole , — vázandš
în fine ko n8 mai avea n8tere a se ongne la do8 18teri a
wa de marỉ, s'aš nlekatě a faye naye mai întáī ko Avstria .
Deti kiemundo- se din amandoxu mürgile Meraxawi (ambas
sadorị nleninotengi ui întrenind8- se neste Dontre la Sis
tově, doch målte desbateri mi negribri, abța într'oně aně s’a în
keſatš nayea. Dens kondigirnile stinglate , la 1 Oktomvrie a
anglxi 1791 , nrin yinele Koborgs s'aš rádikată kx tóte ointi
rile sale mi a trekstă în Axstria, lusundě yeara Monteneasks
în strunirea Iorgei Otomane .
Domnglx Masrogeni a fostě fokxtă în marginea Brks
rewtilorð o beseriks în nxmele Nóskstórei de Domnezeð wi
a izvorxlxi dutttoris de viajı, în nrejerðlš köreia a ftkætš
kỹosk8ii mingnate mi a adonatš ane de izvore, kare essists
mi ni astăzi, însı neîngrijite mi mai în reine !

A doua domnie a lui Michaču Vodă Sulzu .

De mi se randsise Domnš Alessandrs Mavrokordată ,

nreksmš s'aš zisš mai în xrms, dar IIórta, dxrið mi- l D. Chr.
jlovirile ómenilorš inflrengi de ne löngy îmitrbie , 1791 .
mi dau stórsingele boerilorð Romuni kari geraš ne fostxlo
Domnš Mixais Sxg8, l'a rändritě ne atesta, karele a mi ve
nită în gears ne la Sentenvrie.
IIeste nøyině s’a fókstă mage wi între Rosia ką Iór
ta , dаn kаrе rъmъindї шi Moldova in stъпъпіrеа Поrцей,
s'a rundsitš îndată mi akolo Domnš ne Alessandrs Morszi,
karele ne lungs inflxinga sa nersonalb avea ui ne aneea a fra
1 Ayeste, de mi no le ngmemte lokolő astori xlš, dar suntă negreuitě ane
le de la Filarető, mi biserika qe este în anroniere de ele ne kósta dea
18181. ( Nota Traducătoriului.)
182 ISTORIA DACIEŤ

telți seð Beizade George kare era mare Dragomanš ne långt

IIórth . Atesta , dorindă domnia gerei Montenenti, a låkrată
wi a isbotită a skimba ne $88 la Moldova mi a -18 rundsi
ne elð în lokš. Astfelis Mixais Vodó S8g8, dorit o domnie
de xně aně mi yingi loni, în lgna langari a anglxi 1793 a
trekstě kx domnia la Moldova.

DOMNULU LXXIII .

Alessandru Vodă VII Moruzi.

Ayesta era fiì8 1ři Konstantinš Vodu Mörgzi, wi fåsese

D. Chr. Imi mare Dragomanš ne longu IIórta Otomans. În
1793.
domnia sa a governatě geara fórte bine : kútre boeri se
nårta ko dragoste mi kx înkredere, onoránd8 -ỉ kr rangerì d806
merite ui ajotundă ne fie -kare dorių karakter8lš seš ; ar kútre
nonorð se arsta ko blondegtui k8 drentate, ka nimeni altelő.
K8 tóte ku în timu8lš seš s'aš întămnlatě dos mari flagele
în gearb, adikó foamete mi nisms, dar elš s’a stródritë ka
sb adskú tóte 8l8ringele astingiose, A fókötš afarú de B8
köremti xně snitalš înktostori8 nentr8 yirmamii din oramš ,
în kötő a fukstě mi o biseriku destinats a avea Sárbarea
Sontslxi Alessandrs. Dar în ajanslē zilei kundě era sú o
sfingyeaskú, în ajxn8lš sárbútoreſ ngmitglsi Sfontě, kútre sea
rú , a sosită destitxarea sa . Astfelis, d8% o domnie de trei
ani mi mése loni, fokundě lok; altria, s'a dosš la Konstan
tinonole .

A doua domnie a lui Alessandru Ipsilante .

Destitxarea lgi Alessandrs M8r8zi fsse ka o konseks

D. Chr . ingú a destitsirei fratelți seš din Dragomúnie, kare
1796.
Jle furi de niqi sně kovántě se ui essilt la insgla
Yinr8 mi neste korundě se mi rise în flórea vústeſ, dont
jokolš intrigiloră de la Fanaris. Atenye Alessandrs Vodt
Insilante, dundě målgi banî ne la ómenii inflyingi ne lungo
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 183

Tórtó, a kbustatě domnia gerei Rominemti. Dar astú da

to ng 18t8 só ikonomiseaskó 18krerile yerei ka ma na
inte . Nevoitě ka sh-ui nloteasks datoriile qe fm kose nen
try ka sú kanete domnia, a trebritš sú înm8lgeaskó ni du
rile în gearb. IIe lungs aueste reskoala lxi Ilasvantogls, lla
ma de la Vidină, era fatalo ng ngmai nentry IIórtó, dar mi
пеntra цeara Rom.neaskv, kъчi Tarчії treчeas DanЪrea orin
tóte mbryile mi foyeař vele mai komplite ekyesorí. Solta
nglğ Selimš, d811m qe în kärsă de trei ani se nerkase forb
niчi sns rеѕѕltati sъ s8пяе пе rebelsl8 Пашъ, in чеlе dе пе
grmu se determinó a faye asonra lți o espedizione serióst,
rundvindš kịarš ne favoritolš seš ministrs de rusbois, Kuni
tang - Ilawa-K8ri8k8 -X8seing. Agesta îns), qeröndě ko stórgin
gb ka sú fakú Domně în geara Mynteneaskú ne Dragoman8l/
seš Konstantinð Xangerli , IIórta, a destitxat; fóru vins de
Alessandr Vodó lnsilante , karele dxná o domnie de sně aně
wi trei lånî, s'a întorsă la Konstantinopole.

DOMNULU LXXIV .

Constantinů Vodă Hangerli.

Ayesta era fii & lš ongi medik; George Xangerli. Tatálě

seš , fiindš favoritš alš $ xltanei Valide, mgma Împárat: lsi,
isboti , nrin mijlocirea ayeutia, a faye ne fiislš seš mai in
túi Dragomană în lok8l8 lxi Stefanaki, nenotål lxi Maxroge
ni, i auoi, xin mijlovirea lei Kitan-IIama K8I8k8-08
seing, Domně în geara Románeaskı . La domnia ayeasta
însă a kontribxitě måltě mi revolta lsi IIasvantogls, kbyt
îmnbrúgia, voindă a- lš s8n8ne, a trimisă mai de molte ori a
sxnra lgi outiri kr Remeli-Valisi wi ko alyi lamỉ, kari s'aš
intorsš învinui mi rguinagi, — mi în cele de ne xrms, Tiór
ta, fokundě din nevoe generositate , îlð ertase s8b kovántě
ko ar fi statě mijlozitorio Alessandro Vods Mårszi Dar

1 Bån8l7 18ī Iasvantoglo era originarš din Bosna, omở nrostě mi ordina
rib. Ayesta , fiindg abzitoris oran8lxi Sofia (dxulu kare s’a mi ngmită
184 ISTORIA DACIEŤ

S&ltanslă Selimš , nenstundě soferi moltě timnð r8tuinea a

rútati, mi voind; ka sb-mi rösbone, a adonatě omtirî mai
ngmeróse mi a rundvitš seraskeri8 nentr8 ayeastă esnedigi
one ne favoritxlě seř Ministro de marina Xxsein - IIama. Sob
ayesta eraš Ilawi kở trei txirri: Ali - Ilama Remeli -Valisi,
Ali- IIamia Tenelenli, Kisrdě Osmang - Ilama, ni Giorgi Os
mant - Ilama; ſar Ilami köte ks dou trigrỉ mai moltă de ze
qe , mi aroi o mälgime de Bei ui Aſani, din kari mai urin

ama, fiind 8 ks lasvantogls va sú zîky naznik8), s'a întömnlat8 st în

tîmnine ynð fokš, karele amerinya strikáriðni mari. Atynyi întámalun
dr-se Vizir8l8 akolo, din kaysa resboî8lxì qe avea lorta kg îmbry
teasa Ekaterina, l'a onoratě ką titl8l8 de Serden -Gieul- Agasi, kare va sú
ziku nobil8. aye.:sta, amezándo-se la getatea Vidindiri , mi a fb
kötő óre-kare stare, vi se påmára între Agale. Fiſxlg ayestria, dobón
dindở ko ngmele nbringeskě o nosiyirne mi o stare mai bons, a fostě
ajons8 su fie xn8l8 din zei întúi Aſani. Ayesta avund doi fii, 8n8l8 din
ei, a 18me Osmang, a aratată din konilárie spiritš mare mi eng kora
gir deosebită . Osmang, d80b mórtea tatălți seš , ajởngundě urin felis
rite kindri a se îmbogógi, a trasš în partea sa maſ målgi lenigeri mi
s'að deklaratē de grotektorð alð drentărilorð lorð. În cele de ne grms
a 11858 stbusnire ne vetatea Vidin8l8i, a gonitě ne llaura de akolo mi
s'a fókotě stánáně neste tótó Orovingia .
Ne îndestglatě ką atita, a înyen8tě 85 batá mi latorile vegine nen
tr8 ka su le s8n8e. lle atrnyi SoltanglĚ Selimš, voind; a întrodsye Ni
zam- Gedită adeks ründ8eala erronean) in obtire , mii a desfiin ga Ieni
Yerimea, a îngetată de a da lefele ne la garnizonele yetugilorð. lasvan
toglo a nrofitat ; de nemxlysmirile leninerilorð, s'a deklarat ; grotektor8l8
lorð mi onosant ; reformei pe voea sú fakó îmbratrlă în omtire . K8 a
чеѕtѕ kinў а аjansй a se faчe inѕпъimъntъtorї пеntrѕ fmпъгъцie , kъчі
Ienigerii de la Belgradě mi de nrin alte lokgri, adgnánd8- se îngrej8rxl8
seš, elč s’a výz8tš in korundě în kanslě snei outiri alese de trei -zegi
mii de ómeni mi a snei netgi mari mi tarì. IIórta a trimisš asonra 18i
Lami ka sá-l7 s8nxe , dar n'a isnrávitě nimika; agoi a trimisă ne R8
meli Valisi ko alui weante Ilami, dar mi ne atentia 'i a învinsš mi 'i
a resninsă.
Soltan8l8 Selimš, vázánd8 ks n8-18 note învinge, a înyenště a kö8
ta kõvántē ka de o kam-dato Sb- l7 erte. Atongi 'i að venitě dos Arz
magzarxri (netiyixni) xna din gartea gerei Romunemti trimis ; de Aleks
sandrs Vodo Morozi , nrin kare se gerea ertarea lxi, arútándě ko este
omš drentă ui folositori8 nentr8 years , mi alta din nartea Mitroneli
tolxi Grigorie de la Vidině, karele în regnh ko toggi Kremtinii se 18ga
86-18 erte, arstind8-18 de omš drentă mi anbratori8 înfokatě al8 18t8
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPÖ 1. 185

ginali era8 : Kara Osmang - Zade, Yeazanoglo mi Sarigioglo, ko

omtiri alese de la Anatolč ; iar Aſani de ne lîngh Dynbre eraš :
Tersenikli, Ilikogl8, Satoglo, mi alyii mai målyî, ko owtiri din
alúrgile angsene. Astă felš , nrekomš mai s8s8 s'a zisă, Se
raskerglĞ K849xkš Xxsein - Ilawa, kondě a voită sú alege kr
esnediyisnea, a verytě sú aibu în domn8l8 gerei Montenenti
xně omš devotatš mi ko konfiingi, karele sú- 1 nrokrre în
lesnirile krvenite ne Donúre , wi karele ng n8tea sú fie al
tslț de kutě Dragomanglě seš George Xangerli.

rorð raelilorð îmbrøyieſ. D805 areste sguliye, Soltan8l8 Selimoš s'a fb

k8tě kd-18 eartú , ko kondiyioni ku el8 su fie nel; intáið körmxitori8
alë qetsgei , dar însó în aetate sú vie mi gng altă llamú kở xn8 18
mörg de ómeni xotörítě, totě odată elð sá trimit : wi venitările ordinare
ale îmabrúyiei. Astă - felð , fókund8 -se naye ką Iasvantogl8, îmnáratol8
l'a onorată wi k8 rang8l8 de Imbroxorð, mi s’a liniutit8 .
De aire a înyen8tě neorundreala general ) wi ongnerea Türgiei E8
ronene. Aſanii mi Namai diverselorð urovingiĩ, vázándě konyessionile qe
Ilórta s'a îndonlekatě a fage lxi llasvantogl8 , að înyen8t8 a-lš imita mi
a se revolta în kontra Nizam -Geditglxi : fie -kare se înkomuta a se fage
indenendentă în nrovingia în kare era gåvernatoris; mi mai alesố nomi .
ції Къrjalil (o sъminbie Tarчeaskъ) чe lъkseaй dеѕurе mаngii Trачіеі,
radikándo -se în mai målte mii, bandele lorš kotrieraš mi jefreaš toats
Trayia mi latorile veyine, fors só pótí ìmobrúgia nigi de k8m8 86-1
strgneasks .
llasvantoglo avea stat818 de mijlokš, faga smolito, okiſ säri, barba
galbens - înkiss ; de natvra sa era iste mi kr8dě, îndórstnik ; la kågetare,
koragiosổ la s8fletõ, sirgritori8 la fante, imnetrosổ la mimköri , intili
gentă la viklenii, nrevázátori8 nentr8 fiitoris, gata pentr8 bátólie ui g
giderì, ambigiosở, liberal8 ui generos ; la müns , ne i8bitorio de vani
tate, stómabrată la albieri , mi móreg în tóte; mai înainte de tote, a
vea minte mare wi sniritě înaltă , l8kr8 rarð la nagignea töryeasku.
Dar nayea qe fókose ko Soltanglě n'a pingtě måltě timně; kbyi ne
lama ne fåsese trimisă la Viding, el8 l'a îngrăditě ka într'o înkisóre ,
ſar gerei Montenemti a ingenstě 86-ì fakú felívrite s8fbrýri fóru de kg
vuutě, gerúndě în tóte zilele de la Insilante banỉ, zaxerele, nrodokte
vite, entě, mi altele. Ile longó ayeste se lønta neînsetatě kr Aianiſ de
arin urejörð, mi mai ales8 kg Tersenikli Aianglț de la Romyi8k8 , ka
rele, dåns ordinele sekrete a le îmbrügieſ, il8 xbryrea neîngetatš mi -18
îngedeka de a se întinde. Ko tóte ageste, Soltan8l8 Selimš, v zund ks
elg din zi în zi se fb9ea mai nerikglos8 , a xotărîtš su trimiył asynra
18ì tóte noterile de uerskatě mi de ne mare, 8gb komándol8 lxi K8 -
gi8k8 Xxseině Kbaitang . Lama.
186 ISTORIA DACIEŽ

Ayesta, viindš în gears ne la lona Noemyrie a anglsi

1797 , f8 nrimitš k8 mare b8kxrie miveselie de kútre boeri
ni nonorð , ka xn8lš qe era konoskrt; de togi a omš bong,
îngıdxitor88, veselă mi dotatě kr melte virtąpi rari ui frg
móse . D815 qe s'a ainezată în domnie , în adevărš s'a a
rătatě kg måltu blundege mi drentate , mi ekonomisea komě
n8tea trebţingele omtirilorð îmnulmtemti ue se anronieas de
Viding . Dar în vele de ne srmú , sob kovîntă de a întom
nina keltselele resbel8lxi, fx îndemnată a skóte o dare nos
în wears , nomité Gomtina, dont kare se lsa nentr8 fie - kare
vitu mare köte doi lei mi mentr8 gea miks küte doſ zlogi.
Boerii ubmînteni se ongserá la ayeasta, arútöndă Domn8lxi
kú asemene dori eraš rádikate din gearī ko jxrúminte mi
kx afsrisenii; dar kasnivii seỉ, ómeni tikblom ( Greqi de Fa
nari8 !) destrumagi mi furu sayjič, nekdgetund : de kută ne
mai komš si se îmbogbeaskı ko desbrukarea súrarilorð,
inflringarú sefletslå seg velg mládioső, mi- lă determinará la
areastú asånrire, kare advse mare grestate nonorxlsi mi sně
kanátě fórte tragikš Domn8l81, nreksmð se va sngne mai
nainte. Astă felš srmándě lxkrxrile în geara Monteneasku,
að ajansš ui ouitirile îmjöráteuti la Vidinš. IIIente sare
zeye Iami, ko outirele de sæbt ei, að înkonjsratě getatea
desire 8skată , iar desore Donáre s’a anezatě o flotilo ng
merósó de malxne kanoniere, ko børbagi esseruitagi la län
tele navale, avîndă între ei bombardiri mi ingineri Errone,
sxb komandolš s8b -admiralxlri Inggem- be . Înyengru deui a
bate qetatea, iui în tóte zilele a fare növülirî ka sú o ſa k8
sforga, însă tóte erað fóru s8kgesă . Iasvantoglo nrev_z8
se 18krorile de mai nainte mi se îngrijise a aweza în geta
te ng mai moltă de yinyi snre-zere miſ ómeni, însú togi bár
bayi alemi mi xotbrîtorĩ ; totš odati se înkingise ko urovi
signữ îndestalttoare, nentrs ka sú nótá seferi assedislě zelo
mai îndelongată. Iar ne Ilawa, karele se afla în cetate d8
nb norðnka îmbrăteasky, nentrs krvántă de sømegie mi
nentr8 nrendsở de trådare, l'a gyisă.
Îl tre aneste lønta se srma în fie -kare zi mi ort kr în.
verurnare. Yei de afară argnkaš ne înyetatě bombe anrip .
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 187

zátóre, iar cei din luontro le stingeaš îndatu ko nei sdate.

Ilasvantogls a strúmgtatě ne togi loksitorii Vidin8lxi în 88
teranele de ssb mariї чеtъцеi, iarъ пе slige aшezase omal
gime de lozi, nline ko anú mi ks nelgele (în lins de 16
tori saš obsle) mi n8sese mai melyi ómeni de atzeaš ne
lungs streminele kaselorð, în kotě , îndato qe vedeaš ku ka
de o bombu , alergaš ui argnkaš asonra ei o dele xdatú ka
re o stingea fórú nótá nlesni . K8 kin8lš ayesta în totě
körsålš resbelvlsĩ n'a arsš de kütš o geamie mi o kasb . As
sediatorii amezaseru boteriſ într'o ins8ló de ne D8ntre qe
venea în fayjú k8 Tetatea, nrekomě mi la Kalafatš ne nb
muntel gerei Romúneuti , mi astă felis bombardarea se fb
tea mi de ne sskată vii de ne and ; dar assediayii se ginea
kx eroismě, tăngrile lorð flyeaš mari striksyisni ni bátear
k8 nemerire пъпъ din kolo de Danvre . Dаr dапъ olantъ
ne întrerentó de yinyi lsni întregi, în kare mi o parte mi
alta arătað mingni de eroismš , assediatorii înyen8ra a se fa
qe kamš negligenyi. Bugînd de seamu la ayeasta lasvan
toglo, întrở xna din zile a emită förú de veste din yetate ko
toyi ómeniſ vei mai alevi ai seỉ, wi közöndš ne outirea
îmitráteasku ka niute fiare sólbatiye, aš îngengtě a faze
xně móvelt înfrikomatš ; k8 o renejene nesnesh , að snartš
tótı tabăra gea mare , aš angkatě tóte nrovisionile , tångrile,
kortsrile, stindardele , non mi kortxls lxi Kunitan - Ilawa
kr tóte absgiile wi lxkrærile nregióse kare se afla în elš.
Könitan- lama fågtrită, îustibimîntatě ui mai golě, a tre
kåtă la Raxova mi s’a n8s8 în anbrare kg 18ginele mi sla
bele rъmъшіце dе оutіrе че ай skъпats de fsria lai Паs
vantogl8. De akolo a skrisă îndatı îmubratxlxi desure ye .
le întîmplate, mi i- a arutatě ku altă kinš ng este de kötš st
se trimiti ertare rebelxlxỉ . Sxltanglå Selimš, asksltındě kon
silixlš favorit8lxì seš , a trimisă firmanš lxi Ilasvantogls, nrin
kare ne löngu ertare îi da rang8l; de Ilawin kg trìxrỉ trei wi
demnitate de Vali, gaš domnă alš Vidin8lxi.
Kotě a nezatě Konitan - lawa la Raxova, avea kr sine
mi ne Ali- Ilawa Romeli, ne kare- lở trota ka amikš singerð
mi - lč întrebæinga în tóte kasvrile . Aflînd8 -se într'o seara do
188 ISTORIA DACIEI

116 yinú amundoi singøri într'o kamerú, mi trúgîndr -mi gir

b8yele d8nh datina torgeaskt, de odatı X8sein - Ilama sare
ko nistólele asonra 18i Ali, mi slobozind8 -le, îlš röneute de
mórte. Ali - Ilama, fiindă de natsra sa vojniks, skóte xan
ger8lă din teakú mi se runede asxnra xgigamålsì seš : dar
fiind ; ku slobozitora nistolelorð lxi Xxsein stinsese lsmont
rile , fiind ; ku ranele lsi Ali eraš grele, fiind 8 kb n8 avea
ne nimeni din aſ sei ne arróne ka s6-18 ajxte, fiind ; ko din
kontra ómeniſ lsi Xxsein túbörîse asonra lxi, n'a 18t8tě Sb-oi
fakı rusbånare. Karsa ayestri assassinată era nekanoskstu:
ne grmu îns se aflı ku Koy18kš Xxsein - Ilawa, nentrs ka
su se deskolneze de neisb8tirea estedigienei, skrisese îm
nbratslåi ku Ali era îngelesš ks Tlasvantoglo mi ku din ka
88a lgi ng s’a a8t8t8 18a Vidinală, wi don'b asemene nîrs
kurátase firmanë ka su- tae kandlă . D81) ayeasta Kuuitan
Ilawa trimise kan8l8 lxi Ali la Konstantinonole, mi anoi
trekg la Rebuixkð , onde srma só se pregbteaskú de întoar
qere la nostolš seš .
Dar Rigealglš , saš konsilixlš împóráteskt, kósta su a
rønne aşxnra lți Xxseing - Ilama tóte gremelele esnedigirnei,
kare se fokr kr atáta perdere wi retine . llentr8 aceasta
xnii din membrii Devletölší að skrisš în sekretě lại Xanger
li Vodó, kó Könitană- Ilawa xrmeazó su kazh sob orgia îm
Albráteaskı, ku elš , sire a -mi asigxra rosigisnea, trebsea sú
ranorteze ia kontra lvi . Domn8lő , ritándě rekonomtinga qe
era datori8 nrotektor8lxi seš , totă odată mi dragostea ge a
vea îmnbratslē as8nra lxi Xxseing - Ilama kare îlš fb yea ne
880888 la niqi xnš felig de rásnondere saš prigonire, se a
låneka mi skrise felori de kalomniſ asxnra 18ì. Din întsm
nilare nrovindenziali însı, skrisorile lxi Xangerli Vodí að ku
z8tě în muna ómenilor lxi Xxseinš Ilawa ni în lokš sb
meargó la Devletě s'aš onritě la Rxc418kš. Xxseing- Ilama,
arimindă asemine dovezi nekontenite, a wi 18să în läkrare
alandl; rusbånbrei sale : fórý sú fakt niyi xně vsetă , fors
sú snge nimürgi, skrie la Konstantinonole mi yere destitxa
rea lsi Xangerli. Ayesta, vázund8 - se ne neautentate kozště
furt Su -mi înkinreaskı kîtă de neginč kassa, s'a kenrinsă de
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPV 1. 189

grózó : atonge skrie lxi Xxseing - Ilawa, rågondo - lĚ sú mijlo

qeaskı a - 18 rindri Domnă la Moldova . Xxseing - Ilama ir
rъзпаnde ka пolitецъ, fъгъ къts de пaцin, dеѕnlъчеrе, къ
va faqe qe va astea ka sb-i înalineaskı gererea. D80 % a
qeasta Xangerli amtenta kg siggrangi domnia Moldovei .
L8kr8 de mirare este kų ghraniſ, kg måltă timo8 mai
înainie , mreziyeað în gåra mare wi în tóte nörgile ku asonra
Domnxlsi are să vie orgie îmnbroteasks wi ký are so i se tae
kançlš . Domn8lš, dxud ye s'a destitxatš, a datě govern8l8 în
mina Kaimakamglri no8lsi Domně, karele înurexnú kg Di
vanglő boerilorð kórmsea trebile gerei ; iar elě wedea în li
niшte la Kartea Domneaskъ ші- шi fъчеа препаrаtіvеle de
alekare. Dar într'o zi ( vineri 18 frevxarie ) ne la gingi ore
a intrată la elð sně Tørkš Ilemkirgiš alš Vizirxlxi, ngmită
X8seině, xrmată de xně Aranš ui de doi servi înarmagi.
Tørkål; ayesta avea firmană gentr8 ka sú tae ne Domně,
wi mai nainte de a intra la elš se înfúgimase la Divanš mi
îi dudose skrisuri din nartea Vizirxl8i în felisrite trebî, fb
rý sú sige nimika desnre firmaně . Domnxlă mai întář n8
voea sá-lš urimeaskı, zikundë ku e bolnavă , dar mai ne xr
mú kvindo- se , a trimisš wi l'a noftită . Iemkirgixlš , komě
intri, îlš salsts , mede longó elš, mi- i dó în munt o skri
sóre de la Xxseing - Ilawa kare ksnrindea o kaxsı simalt
mi salgtöri amikale ; iar Arabolš , înarmată, wedea înaintea
lorð în nigjore. Temukirgišlš, ne kundě imi lva qi8b8kxlš
wi kafeoa, a îngengtš 81-i tremore mõna, Sb-mi skimbe fa
na mi si se xỉte desă la Arabě. Domnolč, observándě fig8
ra yea sólbateká a Arab8lxi, a zisť îngetš kútre serviſ sei
ka SD -08 skknb afarb mi so - 1 dea kafea, kỉ nresenua lai
îlg s8dbru . Servii îlš nofteskš afars ; elš rusnonde : iste
memš, adiku ne voie. Domnglõ atonge s'a torborată la 88
fletš mi, arxnkund8 - tuì okii kõtre komóram8lě seš , îi zice
su vado dako breuii (adik Bxlxkbamit ni Arnúgyi) suntě
afars, ui să le snge să intre îndată akolo . Komă a ewitě

kömüraw8lă, Arabolč, karele îngelegea greuemte , se întórye

kütre Neukirgiš, mi-i ziye k8 Voye solbateks : ne dersrsong
sað ve amtenui ? zikundě ayeasta , skóte din sund o fringie
190 ISTORIA DACIEŽ

mi o argnky la gótålš Domn8lxi ; frungia kade înso la ni

qióre ... Domn8lš vrea sú se rádiye ... Arabală, strigondě
davranma (adikó ng te ongne) îi deskarkı sně nistolš în
nentě , ni Domn8lš kade jsmótate mortă . Atånge se arxnks
mi Ilemkirgišlš asxnra sa mi îngene a-i gugri kr xangerølš
nentslð , kg tóte ku Domnolő era mortă de la pea întúi lo
vitori de ristolg .
Din întúmulare niqi 8n8lă din ómenii înarmagi ai Dom
n8lxĩ ng fåseseri în momentělě acesta ne longó elő , afaru
de Kafegii mi de doi Inžoglani, karii, vázándě suena ayeea
tragiku, aš trgitě ko grózu . Afarı, în sala Korge , eraš o
molgime de ómeni, adonagi nentro deosebite trebi qe aveaš
la kúrmsire ; mi nini ómeniſ, niui boeriĩ, ng utieaš nimikš
de vele întimulate Yei doi tyrui , servi ai Ileukirgislsi, te
mundo- se ka ng kumva sú vie nonor8l; asxara lorð mi sb -1
syidá, að slobozitě doš nistóle în sala Kårijeỉ, mi atonge totě
nonorglě a învengtă a f8gi kare în kotro . Iar Arabolš, des
brъkynda пe Domnї, пъъ аnѕ i se rъчі transla , i - a tъeats
kansl8 ka S5-18 trimis dails datins la Konstantinozole. Ile
xrms, törundš kornslg fórs de resnektă de niqióre, l'a skosš
din salele Kårigeſ non la skarb, gnde l'a sobnzeratš ka ne 1
xně stórv ; de kõne, ui anoỉ l'a arxnkatš în mijlokalš Kør
цей пе zъпаdъ golї шi fьrъ dе kапй, ѕПrе іnѕпъimъntarea
wi înfiorarea 18blikxlxi arivitori8.

Vai ! komě este låmea asta kr8do wi înwelátoare !

Ye årsitú are omolš kúte- o dať amúgitóre !
Fericire mi dørere, tóte sně amestekš sýnts ,
Illi de tóte se înmalú meritorisliš ne númîntă !
Onde este Domn8] š kare alunú eri kg móregie ,
Sta ne tronglő gerei mîndrs , k8 notere de domnie ?
Eatá - lš astăzi zaye ' n sünge, furu kanð, fóru vestmántš,
AsҮъrlitѕ fъхъ 'ndаrаrе kа 8ns kъine пе пъmintї ! 1
1
Ende- i kabaniya óre ? xnde - ì kxka yea donineaskú ?
Onde e meterxaneaoa ka makar sb - lš tunggeasku ?
O ! demartı kryds lxme ! o desting înwelutorg !
Tóte 'n vántě se d8kš ka rrafxl7 mi ka fåmålő sb8rátorir ;
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 191

IIIi onore, m'avxgie, mi morire, mi nxtere,

De odată se stingă tóte, kịar ka visolš kare nere .
Nxmai farerea de bine mi virtsgile mai suntă,
Kare lası köte- o grmi ne anestě minuirnosở ilmontó 1.

Tótú zioa ayeea a rimasš kornålở longită în kørtea

nalatslxi Domneskg . Ileste noute, ómenii kaseỉ l'aš lsată
ne askånsš mi l'aš înmormantată în biserika gea no'b a sun
t8l8i Sniridons ; ui astě felis, dxná o domnie de xně aně mi
natrở låni, Xangerli Vedú a datě kaustě viegei sale .
Boerii Divanxlxi, atsta se însusimántasers de terórea
ayestei tragediĩ, în kută se înnrúmtiearú fogundě kare în
kotrú mi dóndğ xnolš neste altxlš. Dar Ileukirgi8l8, viindă
în sala Divanglói, a trimisă de î-a vestitě ne touji ka sú vie
la kørte, ameringúnd8 - i k8 grgia îmubráteask ) . Boeriſ de
frikó að venitě . Neukirgi8lē atgnie le- a uitită flrman8lš
nentr8 tuerea kau8l i lxi Xangerli Vods ; dont areasta a în
yen8tě só desbrane nalatelě , adekò averea domn8l81. Tóte
avogiile kasniyiloră, r8delorð ui totgrorð yelorð ye loksiaš
în nalatě se konfiskað în favoarea îmulbruggiei. Dóm -
na чea пenorovitъ a lai Xangerli Vodъ , пе lъngъ sfъшierile
inimii sale nentre syiderea sogxlxi seš , a trebšitě si mai
nriveaský mi kxmě o desbrakú de totě qe avea. Beizade
lele, sbrindš ne ferestre, aš skunatě ne slige laterale în ka
sa lxi Manoilě Brúnkoveang. Boeri Greyỉ se n18será la în
kisóre wi la tortåre nientro ka sú arúte averea Domn8lri,
ui mai aleső ka să dea seams desore adonarea banilorð
Gomtintritölsì, de kare se kredea ko se vorš gusi mai mol
te milióne . Astá datt ei îmi trugeaš nokatölš, adeku rus
albtirea Domnezeeaská, rientro întrodxgerea snei dóri kare
fåsese desfiingató k8 j8ruminte mi afgriseniñ. IIórta ko ki
n8l; ayesta kurta só se desdugneze de 40 mii nrngi de bani
ne keltsise în resbelslē kx IIasvantogl8 ; de ayeea, oe lungu

1 Done a yeste versëri se note vedea ki mi astori8l8 mi trad8kötorglð að

fostě noepi. IIoesia, in originală, este mai långh. Tradokátorýglě, nen8
tond8 fare de kötě o imitsgirne , a trebritš sú o mai skörteze.
(Nota Tradskotorislsi).
192 ISTORIA DACIEŤ

averea lxi Xangerli, a konfiskată mi- se aqeea a kasnigilorð

sei iui a Kang -kexvilorð sale de la Konstantinonole . N8 era
tortore mi înkisori teribile konoskote, kare so n8 se fi în
trebšingatě nentrx atáte såflete nenorocite, dentro ka sa le
iа mi aчeea чe n8 18teaй ayea..
Пe lъng"ь ачeste Xssein - Паша аdаse пe snї George
Lanati, karele era Kaimkamš alš lgi Xangerli la Kraiova, rui
bonsinds - lğ ki a skrisš ks mõna sa ubrile Domn8lxi asg
nra sa, i-a tbeatě kan8l8 . Denih ageasta a alekată la Kon
stantinonole .

A doua domniâ a lui Alessandru Vodâ Muruzi.

Donú mórtea lxi Xangerli, s’a fókstě Domnš dentr8 a

D. Chr. doa oaró Alessandrs Vody Mxrxzi. Înainte de a i se
1799.
Ida txirrile ui semnele Domniei, elš nrimi ording ka
sú vie runede la skasně , fiindå ku Ilasvantoglo sentra neînce
tatě geara kr felsrite yererị tárú de krvántš . La intrarea sa
în Brkgremti, nonor8l8 l'a primită kx bxkrrie mi entzsiasmš, mi
elš s'a îngrijită a kúrm8i geara k8 blondege mi drentate .
IIórta, vázándě nos8a8nerea ni întinderile loi Ilasvan
togls, ai mai alesš søteringele gerei Románenti, a trimisă
firmang sekretš l8i Tersenikli Aſanglă de la Rowni8kš mi
181 Ibraim 8 Nazirs, kx ording ka sú adrne omtirile de ne
lungs Dgntre mi sú gie ne Iasvantoglo înkxnjxrată din afa
ru , în kútě si n8 se cotó întinde mai moltš mi mai denar
te ka mai înainte.
Nemigii, înmirundš o parte de outire ne dinkolo de
Donáre , aš adxsở o altı narte ne dinkóye nrin jødegele de
neste Oltě , nentrs ka sú înkizu ne lasvantogl8 din tóte
Türgile, mi sú ng nótá lsa de nikbire nrovisisni mi altele
sare îndestolarea omtirei sale. Illangl aresta însı, în lokő
de a le isboti, f8 sare nageba nevinovateľ yere Romaneuti.
Ilasvantoglo, vázándš mitukürile aneste, a trimis & ne sn8l8
din Agaliſ sei, angme Kara - M8stafa, ko o mie de kulöregi
Vidinlií aleinì mi voiniui, de aš trekstě Donúrea . Atemtia ,
gisinds kuile deskise (fiind ; kò outirile îmuitrútenti se de
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1. 193

dase la netreseri) að sb8ratě ka yerbii ni s'aš îndreutatě

katre Kraiova , ko alang ka so nrinză ne Kaimakamolš de
akolo Nikolai Zagore8lč. IIItirea ajengundă la Kraiova, s'aš
skolată de îndató Arnb8gii Krentini qe se aflað akolo in
aresnú k8 o parte din Tóryii îmulbrátenuti, mi að eruită în
naintea Ilasvantliiloró la ana Jiislxi, ka sú le onreaskú tre
gerea. Akolo îngenund8 - se lonta ko molto animositate wi
eroismě , Kremtinii se vázgru înorowkayi a8 ngmai de d8m
inaniſ qe aveað înaintea lorð , dar mi de Trryii îmnbryteuti
ye eraš în grma lorð . Atypyea a îngengtě a frgi tie - kare
în kotro nstea gusi lok; de skönare, mi în zele de ne srms
llasvantliii îmi deskiserá drsmålš neimnedekagi kütre Kraio
va. Lokxitorii din oramš , konrinui de gróza nenorovirei
ye-i anutenta , aš înyengtě a - mi kurta muntsirea viegei nrin
f8gъ : чех че аrеай trъsari , l8arъ че пѕtаrъ kѕ ѕinе шi ta
giro ; iar qeſ qe n8 aveaš înkinxire de nlekare, mai alesš
neggpjátorii, îmi frungeað munile de desperare, vázund ; ku
ng notš rudika nimikš mi ku ne lungs avogie aveaš 86 - IAŤ
nearzı mi viegile . Lasvantliii, viindš ko sobiile góle ni
kázándě asxnra oraw8lxi kg førie sólbatek), deterú fokš
kaselorð, arbdarú qe n8t8rb uni trekårú 880 sabie totě qe le
къz8 la mъпъ .. Lxmina sorelxi se întænekase de fomě, ae
rxlő rássfla ngmai Alakuri wi sköntei, ini atmosfera resona
nomai zinete mi vaete . În skørtš , snektakolslå era atátě
de dorerosš wi însošimántátort , în kötě n8 e muno kare
86-1š nótá deskrie.
IIItirea desure nenorogirile din Kraiova s'a lugit în
tóte abrgile. Atonge Ibrailš Nazar8 a olekats ko Kozarii
Zanorogeni ' ui o parte de omtire îmabrüteaskı qe avea sxb
dönselš, ka sú meargs asånra Vidindiilorð. Sosindš însa la
Kraſova , a gásită intrările înkise. Kasele qe skbrasero de
flakóri, mi avregiî ye mai eraš în nicióre, servea; de în
turitsri mi metereze nentr8 llasvantlii; karii, avand winro

1 Ayemti Kozayi se ngmesk de kütre Torgi Giepat-Kazaklar, adeks Ka

zari fögarſ, fiindở ký að fægită mai molte mii de la Romi mi s’að a
mezatě ne marginile imnerixldi täryeskg, ne lungs fibrae . Täryii le-a8
dată nrivilegiorĩ, nentro kare în timng de rusbois , daš ómeni de öste.
13
194 ISTORIA Daciei

visioni în lbxntro, se gineaš mi se læntað eroiyente . În fine,

yei de afará auðkundě mi ei kate-va kase , s'aš întbritš mi
s'að 188ð ne bátae.
Ile de alto narte, komš aš ajonsð utirea la Brkgreinti ,
Domnolě a alergată la Slatina k8 Arpbrījiſ kremtini qe a
vea în serviuglě seš . Bxkxreruteniſ atsnyî, însabimîntagi vo
eað sú fogó, dar Domnxlš k8 ameningóri asare i - a înuede
kată, înkredinyjánd8'i ku n8 vorš ajange dømmanii n'ont
aige. Sosind 8 la Slatina, îndats a înturitě strúmtorile, mi a
1888 ggarde ne marginea Oltslgi ka. ng lase só treaky
nimeni. Totš odată a trimisă ne Arnsegi la Kraiova, ko or
dině ka înnrernánd8- se kr Torgii îmbratemti de akolo s6
onereze în kontra Ilasvantliilorš , aromiyunds - le ko le va
rosalbti komě meritr, 18krg qe a mi fbk8tě ko molto gene
rositate .
Nominii Arnasgi, komš aš ajonsš la Kraiova, s'aš 8
nitš ks outirea lsi Ibrailē Nazir8, ko ayeea a lsi M8sliaga
qui a Bosniakxl8i , în krutě aš formatš sně koruš formidabilă.
Atsngi bátália a înyentă a se face serioast, Torgii, Arn58
nii wi Kozayiĩ, în tóte zilele føyear núvblirĩ fyrióse. K8 tó
te arreste 118gint strikósirne føyeaš dxiumanilorð, fiind ; kó
areuitia býtea ; de la metereze ko sigeraniu, iar wei - l-algi
îmi deiertaš armele mai moltă în vántě . Te lungs ayeste,
intrınds do imónie între krenutini mi moselmani, agenti de
ne xrmų, kundě se dorea la bótae, xvideað ne kamarazii
lor; ne din dörbtě miweleute . Nåmai singerð Ibrailš Nazirs,
ks Kozari ui Arntsgii Domnxlxi, se lonta în kontra dgn
manilorð kx zelő mi ko bonú krediniju, ko tóte ku era nis
mxită de T'sryi.
D805 mai molte zile de lenti , înkxnjxragií, vázándě
kı [ 11- aš istrávitš nrovisispile, aš îngengtš a gundi kæmš
sú f & gb. Lskrælă îns) era greš de essekotată : în konjsrátorii
erað måltě mai nsmeromi de kutě donui . Atsnií að înye
n8tě a se îngelege ne såb münt k8 xnii din kuneteniile 0
itirilorð îmbrsteutti , mi mai alesš kr Bosniakxlg , karele
era vekir amikš alš lsi Ilasvantoglą. Astă - felis ngindo-se la
kale, ui nrofitündò de întenerekolš spei nongi, aš ewită sîn
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 195

tre ggarde din yetate; mi ajangöndš nóný la Tioroix, sego

teaš so se aweze mi sá se întáreaskh. Dar Ibrailš Nazirs,
18ándo - se deas ei ky Kozarii seỉ, 1-a fogbritš wi 1- a fókstě
81 ansye kalea kutre Vidině . Drah Ibrailă Nazir8 însă , vi
ind ; wi Toruii, de mi ng area ko bonz inims , jufgeaš uvi
ardeaš břetele sate kute skonsert de llasvantlií. Ayeutia
în fine trekorú de zeea narte la Vidině kr o målgime de
jafxrị, vite ni proděkte . Întro adevírš komnlits a fostě ka
tastrofa areea nentre Kraſova ui rentr8 j8degele de neste
Oltă în kørsă de trei låni. Ilasvantliii aveaổ de skoně sú
viu wi kiar la Brkorewti , dar nxmai músërile mele energi
ye ale Domn8lxi aš fbkxtă de aš skunată oraw8lă de neirea
neandratı ye- 18 autenta .
D80ų atite kalamitogi mi nekazeri me soferea geara
din kassa lsi IIasvantoglx , Domnulš nerd sneranga de a
îmiaka 18krerile mi a domni în linimte: kbhi dakı s'arð fi
alekată la zererile lxi llasvantogls, s'arš fi konsideratě ka
trádátoris kitre IIórts; iar la din - kontra, s'arš fi aflată ne
înuetată în nerikolš atátě elš kötš mi yeara. De ayeea a fb
kotě tóte kinorile, mi karš grin mare dare de bani, de s'a
demisionată ; wi astă - felis , dont o domnie de doi ani urinos
lsni, a trekrið la Konstantinonole .

A treia domnie a lui Michaiu Vodă Sutzu.

DX16 demisionarea loi Alessandrs Vodt Mårszi, llor_

ta a rándxitěnentre a treia óró Domně ne Mixair/ D. Chr.
1801 .
Vods Sxg8, îndatorîndo - lë ka ne de o parte sb drme.
ze rusboislă în kontra lxi IIasvantogls, iar ne de alta sb e
konomiseaskú geara komš va astea. Astš - feli8 Mixair Vudú
S8g8 a venită în uearn ne la lena loi Oktornvrie , uriimitš
k8 mare entrsiasmš mi boksrie , fiinds ku in vele dou dom
nii ale sale de mai nainte se arrtase ko molto blondegi mi
drentate, ka adevíratš norinte mi båně nrotektorš nentre toui .
L8undě mi astă dată frunele gåvernelx, Mixais Vods
a înyengtš a nene tóte la kale, urekitš îmurej8rurile îlšíer
196 ISTORIA DACIEI

taš. Omtirea împoráteaská, kare se afla în gears , îmaúrgin

d'o în mai molte kornsri, að atezato ne longs malsrile Dr
nbrei de neste Oltě nentrs ka sú názeask miss vegieze
asonra mimkörilorš lxi Iasvantogl8 , în kontra körxia de
yeea parte de Vidinš se bátea neîngetată Tersenikli Alanrls
Rxn918kxlxi mi fer- l- alyi Ajani Deli- ormanliỉ. Kotě despre
gyvernålš din løsntr8 alš gerei, ko tóte ky Domnolš s'a ne
voită sá ekonomiseasko 18krorile snre a n8 se îngredea gea
ra , însý fiindš ku elš keltvise målgi bani nentrs ka så ka
nete domnia, fiind ; kò avea însemnötóre keltreli kr omti
rile , ( nentre kare Nórth n8- i trimitea nici o nara de la Xas
neaoa sa, ) a fostě nevoită de la xnš timně a nne mai
målte dóri ne gearb .
Ilasvantoglo, în timnolš resbelxlri qe i se fogea, a tri
misă rásn8nsă Domn8lxì ko dakó voeute su fie în naye, sb
se düzeaskú de a- lě bate mi elő, ui să lase ne Trryii îm
пъгъteti sъ fak , че поtі ші че yoeskй . Domn ls inst ,
kalifikondě rásnxnsxlx ayesta drentă slubigisne, a îndemnată
шi a ajstatї пе Tarчії че еrай ѕаb оrdіnіlе ѕаlе kа ѕъ ia
ofensiva. Atenye Memiuaga mi Taxiraga, nreksmš mi sně
Axmet - geami, trekundě ks outire neste Dansre, as lsatě
kr 18terea Fet - Islamolš mi Kraina ; d80's areasta înkxnjx
condě ui botundă trei løni de zile Negotinelš , l'aš silită sá
kaniteleze kg kondigixni wi að ui intrată în lbsntr8 . Mixaiš
Vodó a raportată la llortu desire søk tesele ateste , arutón
d8-i înko ko k8 voea lxi D-zeð în korándě se va lsa tui
Vidinglở . Nórta 1- a trimisă pentr8 ayeasta firmană împort
teskš ko lagde mi ko o molgime de berhudarola (adeku a
ferim uti bravo ), kare aš boksrată fórte moltă de Domnš.
No törzið înso areasts bøksrie s’a nrefbkxtě în lakrime mi
întristare . Ilasvantoglo, s8abrándo-se forte ile geara Roms
neasky , a trimisš rásn8nsă îndată la faimowii xoyi Körja
lii, kari se aflaš desnre Traria mi Bölgaria, ka sh vie la
Viding , uotrivindă îns ka sú ny utie nimeni desnre a
чеаstа пъпъ in momentsla чels de пe srmъ . Къjaliii n'ax
întorzieată de a veni, mi IIasvantoglo ngindă vre o mie de
kulúreni (din ei) seb komándolš sngia Manaf- Ibraimš, fai–
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 197

mos; nentr8 rustate mi krgzime, i- a trimisă neste Dondre

in geara Románeaská .
S8b kondsgerea rngi Xiotě a nome Xristodolo, în zioa
de 25 Aurilie a anglxi 1802, IIasvantliii aš trekxtš nrin mij
lokalš a dou korngri de outire îmbrateaskı, kare stagio
na în dou sate, Momegeii ui Baklavitš . Se krede ku Ter
nii i -ar fi váz8tě trekúndš, dar ku s'arð fi prefbkötě ku piyi
vedeaš niqi ksnomteaš ne dxumani, fiindš kő eraš synbraui
asonra Domnolsĩ, din karsú ku le îmnoginase lefele wi tai
ngrile ( norgienile de monkare ) ; ui mai ales8 kb xogii de
fonkgionari ai Domnolsi no le dedese lefele de wése loni.
Din nenorogire ni Ibrail8 Nazir8 n8 se gösĩa în gearb , fi
indš neste Dendre la Lomš , mi nemotiindš nimika desore
treyerea Körjaliilorð. Astă - felix, ne kundě era bului8 (iarma
rok ) la satelš qe se ngmemte Klianovš , onde era o m8l
gime de lokgitori rui negdjátori din mai molte fórui, að
közötě Körjaliii de o dató în mijlokolő tárg8lxi kg súbiile
góle. Yine note su deskrie spektakolalš auela înfrikomatš
mi îngrozitori8 kare s’a întomolată ? IIrekomě kundě intro
18nii în oỉ, gître , întindē ui sfawie ks tårbare , ast8 - felis
mi Körjaliiſ tueaš nasgrì mi vrekỉ, kulkaš femei mi koniſ
în niciórele kailorð , ni jefsea totš ne le kódea søb mánu .
8nii din ómeni nevinovagi að rúmasš morgi ne lokš, alyii
grøntigi mi slåtigi, algii lragi în robie , alyií að fægitě kxmš
aš n8t8tš. Komš s'a terminată suena ayeasta tragiku , Kür
jaliiſ að trekötš la Mónástirea Struxaia . Dar Ibrailš Nazir8,
agzindă de aneste, a trekotě îndato Donárea uii a trimisă
resnensš boerilorš de la Torg8 - Jiřxlxi ka si se grubeasky a
nleka îndato, ka n8 kgm-va si vie dxumanii ui s'h-i kalge.
Lukvitorii atgnyea s'aš rádikatš ko mare grabb, lendă fie
yine ko sine qe ngtea; dar abia trekåseri ne la Illai8lš Vîl
kanš în Ardeală , mi Körjaliii aš kolkatě oranırlš mi i- að
dată fokš. A doa zi însé Ibrailš Nazir8 sosi kg vre o mie
de Kozati mui Delii alemi kõlari , kx kari s'aš bútstě neîn
getată în kors8 de gingi zile k8 . mare înveriusnare . A wé
sea zi a emitš mi o narte mi alta la kumuð , ui amestekán
d8 - se în bütálie generals, s'aš løntat8 de ne la ameazı zi
198 1 ISTORIA DACIEŤ

puns în nónte, forý so se xotbraskı sorta bottliei . Înon

tundš , s'a trasš mi o narte mi alta în lot&ri; dar neste nón
te Körjaliiſ að fögitš ko liniute fóru só se simgb, în kötě
a doa zi Ibraimš Nazirslă , voind; a- i fågóri, no utiea ne
ve kale sb - ị xrmbreaskt. Între aueste Körjaliii, mergoodš
Auns la Stúnemti, mi gusindš satelš nxstiš, s'aš d8s8 kugi
va din ei în nádorile de ne agróne mi aš mbrelatě vr'o
$8th yinyi zeyi de seflete bárbagi, femei mi konii , kari se
askynsesers akolo. Jeste lirunš sosindš dom e Ibraimš
Nazirð , se gutea ka sh-i loveaskh , dar ei neste nónte s'aš
tuketě nevízogi. D86 areea s’aš . d888 la Okua mare , ende
earšui að fókstě o melyime de estessri. Totě odatı eng
altš, koraš de llasvantlii s'a arstatš la Karakalš k8 xně befð
vestitš Kosangeali, kari að fókstš atroyitágile cele mai mari:
aš theatš , að yi8ntitš mi aš robitš o melyime de omeni ne
yinovaцi. Dапъ aчeasta nrъdъndї ші пъjolindi kаsеlе, as
lusatě nomai küte.va, în kare s'aš amezatš ui s'aš întoritš,
fiindở k'ı Tårqĩ îmbratemti ng erað ka sh - i îmgedeye.
Între aneste Ibrailš Nazirx, ajạnge la Romnikølă. Vál
yei. De akolo se renede assora Kúrjaliilorð la Okna mare ,
ko kari se bate în korsă de vingi- siire- zeye zile , ne înye
tatě . Atsnye Manaf, vázandó kú tárgxlă Oknei, Monastirea
Govora mi Rūmnikolš se 18stiesert, mi vozandó kú n8 se
mai note yinea, a xotárátě sú fogh. Ibrail; Nazirở înst 18-1
slubeute . Ile tótó întinderea maloloi Oltxlsi, tóte satele s'aš
arsē ui s'aš n8stiitě, kúyi în tóte se srma kõte o lontú în
tre fsgarì mi gonaui. În fine Manaf ajunge la Karakal ; mi
se gnette kg Käsangeali, karele se afla înturitě akolo . I
brailă Nazir8, karele akoma avea o ontire ka de oută mii
de ómeni , (din kare trei mii Arnórgi, yinyi spte Kozayî mi
nei l'algi Tóryi de ne lungi Dentre, ) sosindš doilt ei la
Karakalš, i-a înksnjgratš iui s'a nesš a-i bate.
Dar outirea kare se zinea îmbrăteaskı, futea n8 mai
ngging strikózióne yerei de kutě Ilasvantliii. Agemtia, de
wi eraš între adevórð ómeni alemi mi vožniyi, ks tóte age
ste ouitirea îmnbroteaskó era kr atátě mai måltě ngmeróst,
în kotě arð fi n8t8tš prea lesne wi area korondě sb-i în
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 199

vingú . Dar botuliile în realitate ng se fbreað seriosë, din

dos kasse : întúi ko Txruiſ erač nemslagsmigi nentry kú ng
le se dase. lefele de mease lsnï; al doilea, ku Arnórgii eraš
îngelemi kx IIasvantliii, mi kundě se amestekaš în lontú îmi
dewerta; armele în vántă, iar nongile se îngresnaš mi món
kaš înnredná ka amigi adevărayi. Ientr8 ayeasta lxkrølš
se nrelongea fóru niri enš folosč .
Între aneste nimte Taingii ( saš înubruitori de urovi
siäni ai ortirei) að skrisš Domn8lxì ku Iasyantliii se gb
tesk8 st treakı Oltölš, mi si vie foro de veste su sonrinzi
Böksreptii. Domnoló , nrimindt asemine utire, atsta de ta
re s'a dekonzentratě ui s'a sneriată , în kotě Albrea k'b - iui
nerdsse kan8l8. Atånge adxnándo- se boerii la elð , að înye
n8tě a-ló îndemna ka sú ſa vre o múspri de andrare pentrs
orauð , 1606 a n8 sosi cevastatoriſ ; dar la asemine inizia
tiyá ng se n8tea deterinina din karsa diverselorở konsiliori
qe -i da boerii Greqi, kari-] ě însnúimîntas mai mxltx de kotě
ar fi fostě ksyîntälš ! De ayeea îndati ne a arzitě kd 0- ,
mtirile s'aš revoltatě mi ký qerea; lefele ne gele wése loni
ge ng le nrimiserá , að fókstě konoskstě boerilorð uj txtr
rora ka sú fogó kare în kotro va astea mi si-mi assiggre
ze familiile . D80 areasta a înyengtě tótó lomea a se pre
góti de nlekare kútre Ardealo .
lle la 15 Maix s'aš rádikatě boerii wi lokxitorii din
B8k8reati ko familiile lorð, în nombrð neste meante - zegi mii
sgflete . Toyi îmi înkideaš kasele ui emaš din ele nlon
gündš mi dándo - le adio gelž de ne xrms ; îmi înkórkaš ka
rele komš ngteaš, ni qeea ye ng notea; l&a, losar în 16
rásire . Domnolš u'a nornitš tótó kasa , rumsindř n8mai elg
singarš kr Beizadelele . Ibný în dos zile a rúmasă mai totě
1 Aige n8 notě tb pea adevörðlă , ne kare målgi n8-18 konoskš ui kritiko
ne Domnð föru de kxvîntē . Anestě nenorocită Domně n'a fågită for de
kovántš sağ de bons voea sa. Teea ge l'a îndemnată la ayeasta a fostě
skrisorile ye.i veneaț din Konstantino ole kiar de la ómenii Ilorgii, kare
skriaš ku de va vedea kú vină Iasvantliiĩ sá f8gb îndato în Transilvania.
Ile longs areste îlț mai îndemna ui gng General8 -Maior ; Rosesky, Ba
roui, karele se afla atonge la Brkøremti, mentr8 skongrị kare ne a
tonge n8 erað konosköte.
200 ISTORIA DÄCIRI

oramålt nestiſe de ómeni, mi aš mai statě nemai Mitrono

litslå Dositeis ui Eaiskondl ; Argem8l8i, iar din boerii mari
Banglš Nikolae Brúnkoveang , Banglð Skarlatě Gika mi în
ko kugi - va, gata mi ei a fegi la anronierea nerikolxlsi. Ile 1

lungs ageutia era mi Vistierixlš Konstanting Filiaesk8, ka

rele zonea bolnavă la kærte . O datu k8 ye1-l- alyi loksitori,
se radikaseri wi kopsslii axteritorš streine kx familiile mi
kg kan gelariile loră . Era xně l8krg înfrikoniată de Váz8tě
ageastă emigragie imuosants de nonorð, kare fågea ka ni
ute torme de oi de teama lånilorð , ka sú skane de sfbuie
rea dingilorð mi de mórtea neatbratí qe -i autenta. Drg
målă , în întindere de dos- zeyi de ore, era nrestrată de a
yeastó molyime de ómeni, kare semana a outire 11886 în
stbrómare. Ayi se vedea karete ui botii, inkxnjxrate de
Arnbogi ui de servi, qe treaš ku mergă la areomblare ;
aqi kõte trei rundori de kare înkárkate ks 18krsrì, femei mi
koniỉ : aqi ómeni de tóte kondigirnile kúlóri, aui algii ne
josš , nårtundă ne smeri sarcina lxkrxrilorð lorð. Ajengundš
tótó målijimea la Kümnina, s'aš adonat ; boerii emigrangj ka
S6 se konsålte de trebsia só meargt în nainte sað sá mai
autente albnú qe vorš afla qe s'a netrek8tě la Brkgreuti.
Пъrerea чea de пe armъ в'a gъsits admisibilъ. Dar xnde
su se gaseaskı atute kase ghránenti kare su dea osnitalita
te la atáta gonort ? Ilentr8 asemene nevoe se tábort totě
nonorglš ne viessrile Kamuinei, mi kötš n'a înkál8tš s'a
întins8 sure Komarnikg , Iloeana tui Breaza. 8nii mъ
neað în kars , algií sxb kars , algii ssb kortsri imoro
visate din nonzátori de kast . Snii dormeaš, algii munkaš
mi se veseleaš , iar algii, mai întristaui, îmi îngigjaš ne
kaz8lă în søsnine , form 86 nótı dormi. A doa zi însk eats
ký vine a utire komš ku Ilasvantlüi s'aš desnúrgită în trei
koraxrị , ki xnxl8 din areste a angkată síre månyi , altrlň
snre Bokorenti , iar altelš ký vine snre Komaina ka sa n
nreaskú treyerea emigranjilorð neste monyi în Ardealš .
Ageastă utire, de ui neadevărată, a arxnkatě snažma
qea mare în ómeni niko togii , s’að skålatě ka sú an84e
drxmslå Bramov8lxỉ. Drømplě atesta însı este xn8l; sin
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPÖ 1. 201

gerð, stromtě, stánkosš, neregalatě , pruustiosš, mi ne sne

lokrri însoțimuntátori8 wi nerikolosë. Ile asemine kale mer
gondě nonorxl ; de odatt se înkise drsmålš : sfórómonds - se
koteva karete mi truseri greš înkárkate, se grumsdir try
88rile cele din srmy sna donú alta, ni astfelis, nenstundt
nimeni da niui ne aldtöri, niui înainte, niqi îndórátě, se fb
kr o însušimontare generals, ka künd -ar fi gonitě domma
nii ko sabia mui k8 txnolă . Risetile xnora mi bogetele alto
ra , ginetele omenilorš mi kataraktele atraelorð, fóyeaš ni
mte rússnete fioróse ; kógi, într8 adevărð lok8l8 era atátă de
gerikolosổ, în köté sně nasš gremită alš xnxi animală ar fi urs
Additš o trásgrb, xně nasš gremitě alš xnxi omš l'ar fi kos
tată viaya. În asemine îndrejsrare era de neantrats trebæin
yo só se fi întúmulată ui Demokritë ka sú rodo nung sb nles
neaskı, uni Eraklitš ka sú alongó un 86-1 east okii.
Dont molts nevoe rui bátae de kans, în fine karavana
a trekstě strámtórea ni a ajxnsš la Mönbstirea Sinaea, on
de a netrekotě nóntea. A doxa zi dimineaya veni ears i
o utire mingirnóst km Domn8lő k8 Mitronolitölő mi k8 bo
еrії че rъmъseserъ in Bakureuti se tъеаrъ de kъtre Tarчі..
Yine note deskrie giuetele mi nlonsetele kokonelorg ? K8
Binte de múngbere ng se asteaš gusi. Ilólele msnyilorð, en
de se afls Mbrostirea Sinaea, se fokxse într8 adevărš valea
alógerilorð. Dar ng trek8 måltě mi sosivně kxrierig îna
dinsš da la Brköremti , ko skrisori înkedinyjátóre desnre
sánátatea totorora . Atsnyea întristarea s’a grefbk8lă în
veselie, mi karavana, fóru întărziere , mi-a 18atš drömglő
mi a ajrósš la Stefano ole sağ Bramově . Dar mui
kolo , ende só se goseaskı atótea kase ende $$ înkan'ı
xně nonorð atótă de ngmeroső ? Kỉarš mi gele neantratě
trebsitóre nentr8 viegxire, ajxnsesers la o skymnete nesn885 .
Fie kare atxnge kosta sa se strömtoreaskó mentre quedere
krmě astea , mi gentr8 munkare sú fakı tótá ekonomia 18
tingiós . Dar ng torziš a venită ording îmbráteskč de la
Viena, de la nrea generosalš ima ratě Frangiskő, kátre dre
gátoriile din Bramovš mi Sibiis ka si se dea tóte înlesni
rile nötingióse nentre osnitalitatea emigragilorð, wi sá se 1180
202 1 STORIA DACIEŤ

tarifs ne obiektele de îndestålare ka sú n8 se vánzó mai skymně

de kotě fakš. Atsnye emigragii s'aš mai linimtitš , rong sá
vazú ye se va mai fare în geara Románeasks.
Boerii ye rámúseserá la B8kxremti k8 Mitropolitxlš mi
Eniskonelš , trseaš k8 yea mai mare grozs din kassa înfri
kowateỉ ngstierī. În adevărð era sně qe însndimintátoris .
Llinenie de omš ng se vedea ne sligb; kịarš ibreyii náreaš
87lbateuſ qui fioromi gentr8 gei ge - i vedeað . Din kundă în
kundě se axziaš ngmai xrletele enorš kuni însusimántagi.
Bisericile eraš înkise ; klonotele eraš måte , mi nomai kxk8
vaele ginaš ne klónotnige. Ile slige, de se vedea kute and
om8, treb8ea S5 fe vre 8nk verstoria, sa8 vre 8n8 smin
tită de minte. În urejørølš Körgei saš în lbsntrs, eraš ng
mai kъці - va Arnъ8ці шi Tarчi, kari yочіfеrай чеrъnds - шi le
fele . IIe löngu ayeutia mai viind; wi sně Bimbawa Sava
kreuting] de la Negotinš, reklama wi elš lefile optirei sa
le . Dar onde eraš bani ? uine albtea ? kr neki , adiko forte
bine, le se rusarndea la togi, mi ei rusnendeaš ko kävinte
amare. Iar boeriſ medeað la kasele lorð singsrateri, ko ini
mile tremorútóre de friku. Vázándé ku lskrálă ajansese a
merinyítoris , ku -i autenta xnš nerikolš neautentatě, adese
ori se dryeaš k8 Mitronolitslğ la Korte mui gerkað si înds .
aleye ne Domně ka saš să dea lefile omtirilorð torberate ,
sað sá fogó înurernt ko dönmii ; dar tóte yerkürile lorš e
raš demerte, fiinds ku Greuií , konsiliarii sei , aveaš o
mare astoritate asxnra sniritxlsi seš . În fine se Xbbrirá s6
se dokú ka su se inkizú în Mitronolie mi în zidorile sale ss
se anere în kontra rebelilorð kare-i ameringað mi ne donuii.
Dokándo -se akolo în zioa de 18 Mais, a venită Nikolae Brun
koveang, zikundě ku a nriimitš o skrisóre de la Karakalš kare
808nea ky llasvantliii, trekundă Oltelš, aš angkată drsmålš
sure Brkörenuti. Atonge boerii, însadimontond8 -se, n'aš dor.
mitš tótú nóntea, mi a dosa zi mergundó la Domneiš -aš
zisă : „ Mária ta , ne înmelávione este areasta ? no -gi este
miló de noi, de vrei se ne sakrifiyi ne togi ? Dakó Mária
ta ng vrei sú nlegi, afló kh noi , ng maſ medemě . “ Dom
polš , aszindš, ageste, mai întzi a tökstě kýtva timně , anoi
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ I. 203

deutentándo-se ka din somnš mi k8 okii plini de lakrúmi,

a zisi : „ Daks D - vóstri olekagi ne mine komš de mi 16
sagi ? Eð sunt; gata a vb grma “ . Dånó ayeasta togi s'aš
învoitš ka sú alege îngresnú snre Moldova .
L8undo- se asemine xotbrire, s'a 18s8 la kale, ka boe
rii sú easí la kasa Banglxi Gika de la Kolintina, mi akolo
въ аuteute пъръ va sosi шi Domnsla, ші апої ѕъ апаче in
nregnú drgm8l; snre Fokwani. Astfelir boerii se dåsero la
lokalě nomitě, snde , ne kundě amtetað ne Domnš ne la ora
de gins, a venită Sustar8l ; Anastasaki kx mai mxlyi kolori
zikándě ko la Körte s’að revoltatš ostamii kari vereað lefele
wi ku að mi rgisš ne Domně . Boerii, for'a mai amtenta ss
se înkredingeze dakı mitirea era adevúrats, n'aš mai státötě
86 yineze , ui s'aš skolatě kg renejxne wi að nlekatě sore
Gergiga. Fegundě vnii mai tare mi algii mai înyetš , s'aš resle
gitě snii de algiſ mi din karsa întänereyimei mi- að nerdstě
drsmålš, aš smblatš ratugind8 -se totú nóntea nrin abdori, mi
abia ne la rúvársatölš zorilor; s'aš adonatě kr togii la Ger
giga. Den areea fiindš ku togi simgiaš trebringa de món
kare, se onrirá de uránzirá mi adostará nání doart vorg
ariimi jui vre o utire de la Brkyreuti. Ile kondš se gătiaš
86 se nge la mass , eat ki soseskă doi Greqi Dompeiuti
kulbri în fåga mare , kari, întrebaui fiind ; de ende vinš mi
че шtiй , ай rъзпnsї къ in nоntеа пreчedentъ Aruъзії ші
kr Tøruiî, înyelegándx -se între eỉ, s'að în regnatš mi aš ve
nită la Ksrtea Domneaskı , xnde aš îngenstě a yere k8 ma.
re tårbårare ui k8 ameringare lefele ye aveař a 18a ; dar
emindš Beizadea Grigori i - a fókstš ko k8Vánt; ka sú se li
nimteaskı. Dxnú ayeasta Domnoló , kiemand ne Bimbama
Sava, îlă îmbráku ko kontuluě, îi dorgi xně kalš minxnată,
ii dete trei mii lei ini.i zise ku - 18 last lokotenentě, s'aš kai
makomš, îndatorándo - lš sb [bzeaskı oraw8lš ne ngging
timně kotě are să easú la xně sată în anroniere ; ne langs
ageasta i -a zisš ký neste doš zile sb vie wi ostawii la Tor
worš rientrs ka sb-mi arimeaskı lefile. Dånu ayeasta Dom
nelš , s8ind8-se în kareth ks beizadelele sale Grigori mi l
oanў, ші жrmatѕ dе tоці бmenii Kargei sale klъті, а ешitї.
 204 18TORIA DACIEI

la Kolintina. Akolo , negosindă ne nigi onală din boeri, dr

ab komě îmi dase kovántålš, a ordonată Viziti8lxi seš 86 a
184e drxm8lň kútre Válenii de Monte de onde este drxmxlő
kútre Transilvania .
Mitronolitolš mi boeriſ, komš aš agzitě aneste amáron
yimi, s'aš însnúimontată grozavă , dondě ko sokotealb ký
Domn8lő este grmúrită de anróne, de bon órz qe mi-a
skimbatě nlan8l8 de a alekatě sure Ardeală în lok; so vie
sare Moldova , ureksmš le dase krvántölš ; wi nreksmă erað
gata ka sá se nse sá mönunge , ag lasată masa ne lok; wi
a înven8t8 fie -kare a fegi, angkunds fie - kare köte xně drsmě
deosebită . Giksleutiì, ajengondě la Văleni, eraš su mai stea
ka só mai vazú ye note só se întămnle , mai alesš ko ako
kolo se mai aflað neste do8b-zeri de mii de B8keremteni,
neggyitori mi nonorð , ka într'onš lokš mai sigorš mi ness
11887 nerikolxl8i, Dar Domn8lš, komě a vázstě ku vinš bo
erii, fors a nerde timně, intrt în trásra sa kr beizadelele,
l8undě ko sine ui ne marele Banš Dimitrie Gika (ne longs
karele înrețns mi eš, astori8l; Dionisið, má aflamě mi mai
nainte ui mai ne srms nedesotrgitě în tóte evenimentele )
a olekată renede kotre xotarxlš Transilvaniei mi a trek8tě
de yeea narte . Boerii . vázándé fxga Domnxlxi, ui løkxito
riſ ne ayeea a boerilorð, s'aš skålatě ui ei ka vazele ui að
înxenxtě a fxgi ka rrrevinitare. În kalea ayeea este sně mxn
te mare qe se kiamu Várfxlč - Krai8lxi, ko frontea olem8V
wi #skatu, koneritš kx norĩ, mi ne sne lokori ko ninsore.
Voindě jineva sm treakó de la Sloně în Ardeală , trebxe sk
treakı d'a drentelš neste várfolg seš, ka sá se koboare de reea
narte . Drsmålă este fórte reš , strt mtě , netrosš wi uerikxlos,
атъnda пe de lъturi urъпъstii adърчі . Пеntrа kа ѕъ meargъ чі
neva de la Sloně abný dinkolo de Iloeana Fetii , trebre să fakt
kale de zege ore. lle lokalě a qesta trasgrile ng lotš grka fors
80 se tragu ko boi . Ientrs agésta, de mi venisert målgi ybrani
ko boi (ne ulatu) , însá 18 eraš de ajxnsă, mi mslgi førý devoiyi
a -mi si truserile ko kaii lorð irivagi, iar femeile mi koniji
lorš a merge ne josš . Dont ye målgimea ómenilorš se sgi
ne uodiw8lă montelxi , se rosolundi ne earbs verde ka su se

1
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPV I. 206

odixneask ) . Din înálgimea areea se vedea mai tótó întin

derea gerei Monteneuti a Moldovei ui a Transilvaniei, ne
kötš note okirlộ sá se întinzt. N8 angkara bine a se odix.
ni, ini de odată veni o nloae reye, amestekatú kr ninsore.
Ne fiindă nigi eng arbore de adsnostš, seferirá togi nloaea
k8 múinile în sing , mi din karsa ayeea målgi konii mi ó
meni bolnavi måriri. În fine trekund8 nloaea, karavana în
qen8 a se kobory ni, ajongóndš, netrek8 nóntea akolo ko
toate inkomoditugile ai nevoile înkingite. A dosa zi målgi
mea treks mi ajonse la Bramovš. Nomai Domn8lg ko bei
zadelele rimaserá la vams , autentándě ko neastimabrg
sosirea familiilorð lorð kare veniaš k8 Snistarxlő Anastasa
ki. Nigi o idee înss ny avea ; desnre gele qe se netregeax
în rrms . Bimbama Sava , karele rumusese Kaimakamš, d8
ab ye a nlekatě Domn8lš, vázánd8 km a fostă înuelatě mi
kú elš a fegitě ka sú skane de nlata lefelorð, a dosa zi se
185 dgnh dánsolš ko kugi-va din ómenii sei. Dar în lokš
85 ajongó de Domně , în Vortel Krai8lxi dete neste familia
domneaskı , în kare era Sabtarislě mi llostelnikxlă kx fil
gele Donn8lxi. Atsnye Bimbawa Sava kartó su kariete qe
va n8tea, mi , gosindš o ltdigi ko skåle mi netre skymne
че предвias kа чірчі zечi mi lei, o l8ъ ші апої le dete
drømplă . Astfelis familia Domneaskt, ordats mi maltrata
to, ajanse la vama Brzu8lxi mi înarexnund8-se k8 Domnold,
treky la Bratovš . Akolo kreditorii Domn8lsi, avándě a lva
vre o dos mii de nồngi de baný, aš datš s8oliku la îmns
ratxlẽ ka sb - 18 ionlineask . No tórziš înst veni ording im
brutesk ka Domnolš sú meargs la Sigensborgě, ko învo
ire kú , de va voi só treakó în Trryia, 86 fie liberð .

Epoc'a desperațilorů.

Fügundo Governdls , nreksmš s'a zisš, a rimasă ora

w8l8 Bxk8remti n8stiis mui fori nini sně felis de rundxeals.
Atånge aš îngen8tě a domni ómenii desnerayi ni fóró kó
notiņa, kari se ngmeskő în limba nonorslší krai. Aremtia,
206 ISTORIA DACIEŤ

intrundă în Kärtea Domneasku , ne kundě mi Bimbaua Sa

va linsia , o jáfsirá de tóte , fort a lbsa niti mukar qrafalš
arin kase . Gusindă akolo semnele Domnieſ, adeku täisrile
mi stindardele, se nrexmblaš, ko ele ne tóterligele orams
18i. Iar kunitangl8 lorš nomitě Melamos , de vigy Arnóstě
mi de rirofesione Bokreagið, se pregmbla kg koka domnea
skъ пе kапй. Ачешtia, sfъгъmъnd8 8шile k.ruismelorї ші
ale nivnigelorð , intraš mi se dedeaš la orgiile cele mai skór
bose, frъ niчi snü frъй шi fът. nічі о museru . Ачent
miserabili se arenaraš a da wi fok ; oramu8lxi, nentrs ka sú
însemneze memoria lorg arin rxine . Din norogire Betlea
ga Ibraimě Bosniakalš , karele se afla la Kotroveni ko kagi
va ostawi, simgindă 18kr8l; aresta, veni în orauiš ui înye.
118 a subnzgra mi a nedensi ne tikúlowị, în kutě se fbk8rá
mai togi ney z8gi. În liris's de boerŤ elš a fokště Snitaris
ne xně Goliano boeris mikš înst desfrunatě mi krais, iar Agt
ne sně sárakĚ IIolkovnigelolă Ionigh, omở onestš ui inteli
gentă . Doob ayeea a ados ; múyelari wi brstarĩ, ni a mai
addnatě peva din omenii fågigi ye eraš ne anróne, resta
tornigindx bona orondseals în orang.

Domnirea Turciloră .

Axzindă desare gele întúmulate la Brksremti, Xasan

Aga Ilama de la Nikonole mi Tersenikli Aſanolē Romixk8
lx , s'aš îngelesš wi að olekată îndató ka sú д8ns fn rъn
dsealt løkrerile din gearb. Deyì sosindă în Brkorewti, aš
invenstѕ a 8чіdе пе хоці ші пе fъkъtori de rеlе , ші ай fъ
kutš ku în korándě að îngengtš a se adona fågariſ ne la
kasele lorš mi a se okrna fie - kare în liniute de trebile sa
le . N8 torziš însı veni utire kó IIórta ertase ne rebelsló
Giargi Osman Паша шi k aчesta vine Пашъ la Silistra .
Ачeastъ шtіrе a ѕmnlѕtѕ dе grozъ пе Alanii de пe lъngъ
Donăre, fiind ; ku se temea ; de elč ka de følger8ló lại Dsm
nezeš . De areea, gitándě tóte qertele dintre donmii, s'aš
adonată îndato la Brkøremti togi Aſanii, nrekomš Ilikogl8,
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPV 1. 207

Batalaga, Satogls, Aslanoglo, Xagi Omerogls, Meemet - Ali-Bei,

Giarrš Imamš, Tirnoglo , Xasan Bairaktarīg , ui algii mai
målgi. Ageutia, sob nremedinga lsi Tersenikli, se kons8l
tará uni xotáráru ka só se nxe kx tóte n8terile lorš mi so
28 nrimiasku ne sně asemene inemik; în kanslở lorð, uinen
tr8 ayeasta si se lånte ilunt la dea de ne жrmъ nikъtarъ
de sönge. D806 ayeasta , înkirixindở xně koroš de outire
ka de dos - zegi mii de omenii, aš ulekatě o seam ) din ei
ka 86-9 ayie kalea la tregerea Balkanilorð .

Rebeliunea lui Giurgi Osman Paşia .

Agesta era din Asia, de viga Gixrgið , omš kanabilă

wi kötezátorš , însă ui fbrý karakterð. Fiind : llaus la Si
listra, elš se bztese de molte ori kr Iasvantogla, dar nen
tr8 måltele sale ab8sxri ui mai alesš nentr8 88nbrurile ye
foksse gerei Rominewtî, llorta-lă destitxase mi-l trimise la
8nš namalîkš în Asia mikt. De akolo trekx in Torria Ex
roneann , îmi fúky o armató ka de trei zeyî de mii de Kör
jalii wi Arnheup , wi, deklarınd8 - se rebelő , merse sá bató
Adrianonole . Nimika însb ng resmi , kuri neste 60 mii lb
kritori înarmagi aš esuitš k8 armele înaintea lxỉ. Donu a
yeasta merse assura Filinonolei; niui akolo însă ng føk8 ni
mika, fiindš ku orumanií mi dregstorii i s'aš ongstko vred
niчie.. De akolo înyen8 a kotriera Mayedonia mui Tragia
mi a rúsnundi în treierea sa, fokš gyidere ui nrúdúvigne
fleste tóte satele mi orauele qele mai miui. În fine , 118r
tondo - se astă - felis ka enš kometš de nenorovire, ajxnse arró
ne de Konstantinonole, în kale ka de mése ore , în kută în
88mi loksitoriſ kauitalei îngendrá a tremora de friks. Astă
felis, ne kond: în geara Roninneasky se netregea evenemin
tele fioróse de kare s'a vorbită , totă într'onš tim nið vui în
imgerixlă Otomanš se netreuea mai asemine terorismš . Ile
kundě Bxkxremtenii îmi kýtaš muntsirea emigrınds în Tran
silvania, Übrigrúdeniſ se guteað sá emigreze ui să se asi
gøreze de ceea parte , la Skåtari.
208 ISTORIA DACIEI

Soltan8lš Selim corneute aspira rebel8l8i ne Kruisko

Xxsein Kagetan llama generalissimš. Atesta k8 o armats
ka de mése zeyi mii ómeni, Ienigeri, Galionuigi mi soldagi
rеgulаgi dапъ nоsа sistemъ Европеаръ , а ешitѣ аfаrъ din
oramă la xně lokš qe se kema Dast- Ilama, mi a 1888 om
tirea în rondsealt de botae. llun' a p8 ingene însa ostilitá
yile, elð gerks sb adskú lxkrxrile la dage, fiindē ku ne de
o narte voea să înksnjere rusboixlš vivilă , iar ne de alta
se îngrijea de vre gng res8ltatš nenorovitš, Astă - fel ; isboti
a îmnúka de rebelš , dond8-1 dos mii de nôngi de bani, ft
kund8-se ku- 18 eartú , mi restabilind8-18 llamó la Silistra,
prekomě yerea elš .
Ayeasta era kaysa ki se însošimóntaseri Aſanii din
tre Balkani wi Donbre. Ei se îngrijiaš de rásbånarea anes
tri omš , ko kare se lontaserá de atúta ori mi kútre kare
se arătaserá dowmani neîmabkagi. Deyi trimizandš obtire
in kontra l81, nrekomš s'a zisš mai 8888 , mi onrind8 - i tre
kutorile Balkanilorð , Giorgi Osman Ilama rengnys de la
Ilamualikxl8 Silistrei mi se întorse la xně altr Ilanaliks, des
ure kare vomě vorbi mai denarte .

Urmare istorier Romănesci.

Tersenikli, koině a sosită în Brkorewti , îndată a tri

misš vre o dos miſ de ómenſ alemi la Karakalš, ka 86 se
sneasku k8 ayei ye eraš s8b Ibrailă Nazirg mi so bat ne
Ilasvantlii. Avemtia, sosind; akolo, se îngen8 bátaea mai k8
nistere . Ilasvantliii eraš înkxnjxragi la Karakal ; de zeye zile,
mi k8 tóte ku isorsyisers grovisionile de munkare , însá se
bateaš k8 desnerare. În gele de ae xrmb, vázandó kő ng se
mai notš ginea, mi- að lýsatš akolo rániţii, ui într'o noan
te s'að rúnezity wi aš trek8tě nîntre assediatori kóstánd8-wi
skönarea nrin fxgs. D806 ayeea, desnúrgindo-se . Manaf I
braimš a angkatš snre Kalafată iar Kosangeali sure Tårns ,
ko nlang ka sb6-18 ja mui su se înkizó în petate . Amundoi
însa n8 mi að skosš nlangl8 la kanstă , fiind 8 ku owtirile
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 209

îmnórsteiuti ng le da timně ni ori unde se ar tað î îmnrow

kaš kg søkresă . De ayeea, vázánd8 - se strömtoragi, s'aš re
Trezită ui að trekstě neste Donáre la Vidině . Dak gona.
mii i-ar fi lovitě ne kindš trezeaš Donárea , nègremitě ks
n'ar fi skónatě nigi 8n8lš mi ne togì -ar fi kxfondată; dar
este adevórð nroverbală ku korbš la körbš ns skóte okii.
La Boksremtii se afla neste ontě mii de outire tör
yeaskı , dar cea mai bønt, orundreals se stabilise. Terseni
kli mi kx Xasan Aga lama, loundě mtiings ku marele Bang
Nikolae Brankoveang se afla la Fokmani, i- a skriső îndată
de a venită la Brkoreuti. TIeste n8ging a vénitě mi Di
mitrie Xangerli, trimisă ka Kaimakamă de kútre Domn8lš
Moldovei Alessandro $88. Ayeutia aš în gengtě îndată a
se okrna de îndreptarea gerei wi de bona orondseals nibns
va sosi rundsital8 Domn8 de la Moldova .

DOMNULU LXXV .

Alessandru Vodă Sutzu .

Anesta aflund8 - se Domně la Moldova mi agzindg de

foga xnkỹslxi sex în Transilvania, a skrisš îndatı lal D. Chr.
1802.
Devletě, yerúndě ka sú i se dea domnia gerei Mon
tenemti. IIórta, între aneste, dødsse ertare lți lasvantoglo,
d8ns mijlosirea lời Xasanš Aga Ilama; d8nb ageasta, ari
mindš vererea lgi Alessandro Vodu Sxg8, îi dete kurmsirea
îmbelorð gúri, areskriind8 -i nrin Xatixxmaism ; împúróteskg
84 vie îndatú în geara Monteneaskı, 86 readone nonorslē
emigratš, só reaineze bona orundgealá, sú ruf& easky mi sú
altteasko lefele ountirilorð torgetti wi anoi sú le dea dry
molš ka su se întórkt neste Dentre; iar d8nt ageste anoi
so aibu a-mi alege xna din cele dou Domniſ mi sú skrie
Devletölçi nentrs ka sb- 18 întoreasks akolo xnde-i va aloqea.
Astă - felis Alessandro Vodo S8gr , fóru a nerde timns,
veni în B8kgreuti, mi îngeng a îndrenta 18krgrile deniz kötš
murejerprile- lẽ erta8. Mai întóir înst s'a surgxitě kasb
14
210 ISTORIA DACIEI

imblynzeaskъ пе imпъгъціе шi sъ kапеtе аnѕ firmanї пеn

tr8 grayiarea 8nkřglsi seš . Atenge Mixais Vodi S8g8, rádi
kõnd8- se ky tótó familia sa din Sigensborg , veni în geara
Románeasks . De aigea se dose la Konstantinonole, onde fi
indă ordinð ka sú nlbteaskú datoriile ye avea, i se vándoro
tóte avsgiile, atátě agele ye avea ne lungi sine , kotě mi a
qele nemirkötóre qe avea în geara Románeasks . Ileste 18
ging, strivită de atita nekazari ni nenorogirì, abtronsš , de
starea de miserie în kare ajansese, koorinsš mi de bătru
nege totě odatı, treko la lukalldrile nele eterne.
Între ateste Alessandrs Vodí a skrisš Mitromolitolsì,
Eaiskopilorð wi altorð boerî qe se aflað la Braiově ka sú
se întórks în geará la ale lorð. Agentia însu se opriri de
a veni nentr8 dou krvinte : întáis , kui kredeaš komš ku ,
îndată ne arð veni, Domn8lš mi kg Tersenikli Ilama, i - ar
sili ka sú oloteaský datoriile lxi Mixais Vodu kütre outiri
le îmbrátemtï; alš doile , kuni aveař idee komě kú Dom
n8l; avea skonš sú osîndeaskı ne kúgi-va din boerị nen
tr8 f8ga lorð, ko skonð só deskålne ne snkielě seš. Ilbre
rile aceste îns eraš gremite , fiind ; ku ne boerii, kógi s'aš
întorsă în Transilvania, Domn8lă „-a nriimitš k8 mare dra
goste , mi , denarte de a le faye vre o sånbrare, ia mungs
eatš mi i - a onoratě kr rangeri mi dregstorii.
La Sibiřxlš Transilvaniei se aflaš Mitronolitolo Dositeľs
kr Eoiskoniĩ, Banglă Dimitrie Gika k8 fiii sei, Manole Bran
koveang , Dimitrie Rakovigi, Rado Golesk8, Skarlatě Kom
nineang, Isaak Ralletě, ni algi maſ målgi boeri din Kraiova.
Avelutia, kibzxindo - se asgnra 18krgrilorð gerei , aš trimisă
Arz -Magzar ( sønlikó) kútre Înalta IIórti ; ui arutunds - da
rerile ui nenorouirile karele le ssfere geara în ontš ani ne
întrerxagi, aš qerstě ka sú le dea Domně ne jxnele Iasi
lante Konstantinš Vodu , karele fåsese mai nainte Domnš în
Moldova mi se arbtase blondš , boně mi drentő kútre gearb.
Пe lъngъ aчeasta se ragarъ kа ѕъ fie skstitъ цеara пe anї
anț de tribotě , în arivirea miseriei la kare ajønsese. Sonli
ka ageasta, înfbyimónd8 -se împbratålsi, d8n6 störringele am
bassadorxlxì Rosiei de atsnye wi ale bátrúngloi Alessandrs
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 211

Vods Insilante, av8 resaltatslē gelă mai feriuitě . Ileste 18

ging boerii din Ardeală nriimiri enš Xatix maigmě îmit
ruteskë , karele întbrea ng ngmaſ ayele qe le qersseri boe
rii, dar înky mi altele mai molte , adeks : lýkřitoriĩ sá rs
mbe nes nbrayi în kørsă de xpš ang mi liberi de ori ne ser
vigið îmbritesk8 ; Domnxlă su fie ne mente anſ ; Domn8l8
St ng fakú nimika fort mutirea ni învoirea Mitronolitolsì mi
a boerilorð; sú ng dea fonkgirnile gerei la boerii Greyir ; ve
yini Ilawi, Nazirî mi Aianii sú n8 aibu niyi xně amestekš
în yearъ, mi altele, nrekrmě se va vedea la vel; de ne rr
mu tomă ală acestei istoriĩ .
Donó ayeasta îndată a venitš mazilia (destitsirea) lți
Alessandro Vods Sxyx, kare , domnindă abia trei läni, s’a
întorsă earúmi la Moldova . Dar mi akolo ng rúmase înts
rită prekgmě sniera mi nrekomě i se îromisese ; kuyi boerii
din Moldova, Ambassadorslå Ryseskő mi fostii Domni M8
r8zi wi Iasilante, kari se aflaš la Konstantinonole , urigo
nind8-18 kg stórsingy, mi akxsınd8-1š kú arš fi din fatria
Franzesilorð , isbxtiró a'lț destitsa wi a trimite, o dató k8
Konstantinð Iasilante , ne Alessandrs Vods Mårszi la dom
nia Moldovei .

DOMNULU LXXVI.

Constantin Vodă Ipsilante .

Boeriſ din Transilvania, d8b ge aš váz8tă întărirea

wi înkoviinuarea vererilorð lorð , mi mai alesš run D. Chr.
1802.
drirea doritt, de tojí a lxi Konstantině Vodu Insi
lante, s'aš xmnlstš de mare b8kgrie mi veselie mi s'aš skr
latě sú vie în géarú ka su arıte fericirea lorð kítre noglő
Domně . Den eminds -i înainte la Donbre , în zioa de 14 ok
tomvrie, vinerŤ, ilở nriimirú mi îndatú nlekarı kútre Bxk8
remti. Dar la satrl ; Radvaniſ, a marelvi Banš Skarlată Gika ,
Domn8lš se ouri pentrs ka su se odixneaskú nægjině mi sú
fakú konomtinys ko boerii gerei . Atgnie děkund8- se k8 to
giï la biseriks dentro ka 85 målgimeaskú lxi D - zeš, *de o
212 ISTORIA DACIEI

dats a învenistă a se kotremera immuntslē kg o tărie kare

ng s’a mai nomenitě , înkátě tót 18mea a equită din bese
riks, dondě snii neste algii, nlini de spaimi wi mai fóru
simyire . A doa zi Domn8l a nlekatě sore Bækgreuti. Aiye ,
gosindš Ksrtea Domneasky stronyinati de kstremsrolă în
frikomatě ve srmase , s'a alezată la Ministirea Vuktremtii,
пъъ s'a reпaratї пalatsli Domneski . Dапъ че s'a aшezats
în tronglš seš , Konstantině Vodú îndati se îngriji ka sú ols
teaskı lefele ouitirilorð töryewtî, nentro ka sú le dea kon
gediš sá se d8kú deste Dønúre, sire a skúna geara de ne
kaz8rile ye s8feria din nartea loră . Odató k8 outirile , a

1 Agea zi se uinea minte, era mare sírbátóre,

Zioa Santei Ilaraskeve de mingne føkötóre.
S'a kstremeratě námántölő într'ong kinð înfrikowato ;
Dar din mare norocire lxkrxlē zioa s'a 'ntumalatě .
Dako se întsmala nóntea awa mare grozávie ,
Yine óre era 'n stare mukarð mintea si -mi o yie ?
Kotú stángere de ómenī, atrnyi, vai ! se mai fbgea ?
IIli kugỉ ómeni de neire viaga lorð îmi muntgea ?
Era astă -felir de sălbatekở voetx18 kare venise,
Ko kỉar fearele selbateyi note ku inkremenise.
De kstremgre fismántól8 dese ori a fostě vertatë,
Dar atsta de k8mulite nini odată s'a ' otómplatě .
Globxlő narkó era 'n aerð, saš ne ane mari de mare,
Ka o fronzu, ka o mans, în a vántxlxi sxflare.
ZidirŤ marĩ, veki mi mürege, kare sekoli înfrontað,
Sg8dxite nbnú 'n base , röstörnando - se kudeač .
Iar asmántölň pretstindenỉ, de a sa nenorovire
Søsninándð ka o fiinyi îmbrákats ko simgire,
A krbnată în molte lokori mi din sîng-i a výrsată,
Lakorị, rîorî solfåróse, ka kundě arð fi lokrúmatě .
Tårnålg velg înaltă alț Kolyei, kare ' n Bokårenuti domnemte
Ileste gele-l -alte tårnårì, mi de- o s8tý ani troente,
Asti dato nleak, kar818, n8 mai note resista ,
Se restogoleute, geme und 'n temelia sa .
N8 mai zik; despre biseriyi mi klourotniķi mi nalate,
Veki mi noi, marī mi fromóse , kare se restorně sfórmate ...
Astori8l8 maĩ nrelongemte vers818, vrundě să demostre ku kotre
mor8l8 era o gertare nrovidenţials rentr8 years. Tradokátor8l8 insa ,
neonindo- se ko ayeastă idee, trege înainte.
( Nota Tradskotorislsi).
 PARTEA IV. EPOCA iy. CAPŬ 1. 213

netrekotě k8 mari onori ni eremonii ui ne Xasan Aga

Iama, karele, trekúndě neste Dønöre , s'a dåst la Beligradě .
Dan, aчeasta neferiчita цearъ Rom.neasky rъmъinds in li
niute wi naie , mi sob xně Domně ne drentě zisă nýrinte
alš natriei, a înyengtě si simys ku faye din zi în zi ' kite
xně nasš sare îmbonátogire juisnre vindekarea komolite
lorð rane de kare suferia . Iar Domn8lš , druh ye s'a mai
linimtită , fokundě kibzxire urin konsilislě boerilorš gerei ,
a fokstě tóte kingrile de a mlátitš datoriile , ko kare se în
sbrainase geara din timnii Domnilorð Søgemti Mixai wi A
lessandro, mi mentre kare se nltteaš dobunzi grele ne la
Trryii din Konstantinonole .
Ile lungi aveste , gisinds ko kale a se mene bine k8
neîmjókat lë d iumang alš omenirei, Iasvantogls, ri a-i
stumbra setea lui qofta ye avea ka su senere geara, a tri
misă la Vidinš ne marele Ilostelnikš Konstantinš Karagea
kg dargri ni ko bani , yeründx -i aminia . IIasvantogls s'a a
rotată fórte malgsmită de maniera Domnělxì , mi i - a aro
misš amigie sinqeru . Iar Konstantině Karagea, întorkúnd8
se de la Viding ko resoltatolš misionei sale, fx nsmitě Kai
makamă la Kraiova .
Astă felis de prefazere fókund8 - se în geara Mäntenea
sku, aš înrengtě a se deda togi Rominii la veseli mi la
netreyerị, ui în tóte ntryile n8 se agzia de kötš semne de
foriuire, jokxrī ui bankete . Kote ngngi boereoti avea să
se ermeze, ui se îmniedekase din kaysa evenimentelorð ye
s'aš deskrisă , aksma að îngenstě a se faqe kg tóth manifi
yingua dei datinile ierei, “mi la Kortea domneaskó se fb
qeaš neîngetată balsri wi ksngnii , la kare îns8mĩ Domnělš
lva narte ko inima yea mai deskish . Dar liniutea Domng
lgi ng minh melt8 : larvantogle inter18 ear IIIf a - 18 s8IIbra
k8 felisrite zereri wi nretensioni. Nemålgomitě k8 nre
sentsrile kare Domnolț din kundě în kundă îĩ trimetea, nre
komš karete, betyi ui altele, dar de o dată trimite sb - mai
gears fóru de nini xnš drentă saš krvăntš o mie de nồngi
de bani. Domn8l; atxnye vede kr. ayeasta n8 e semnă de
amiчie, шi kъ in karъnds are sъ inчеапъ earъші аlе ѕаlе ;
214 18TORIA DACIEŤ

kg tóte aneste, sokotindo -se komš sú întimnine nevoea, a

fbkxtě tóte kinxrile de i-a trimisš o narte din sema yergth .
K8 trimiterea banilor; acestora a însbruinată de Divan - E
fendisi ' ui i - a sigsť ka, mergúndš la Vidině, sú stådieze
miukúrile lsi Ilasvantoglo mi sú deskósú nlangrile sale .
llasvantogl8, nriimindă banii, a arătatě mare målyúmire ;
totě odatí a sn8s8 lxi Divan Efendisi kú domnolő kato sú
îngrijeaskı a-i trimite mi restolš kotě de korundă , fi
indở ký mai törzið are sh-i skrie ka su- i mai trimigi ni
altele.
Divans - Efendisi, nrimindå mörtsrisirile de mglyumire
mi de amicie din martea lưi Ilasvantoglo, se întorse, fóru a
artea deskoneri niyi xně semně desnire alangrile kare ame
ringað gara. Dar abia ajense la Kraiova, mi lasvantoglo
n8se în 18krare skonärile sale askonse .
În anglő ayela, fiindõ earnt asnrú mi fórte grea , Dxpb
rea era îngiegată . La 18 lansarie, se váz8 fürs de veste tre
kunbš Donirea ne la Ostroveni outirea lxi Ilasvantogls, în
nxmorš ka de mése mii de ómenŤ, ko o målgime de tonårì,
88b komandxlx Faimos8l8i Manaf Ibraam , Kosangeali, Xagi
Mimimogle, Yililogls ml alui doi Bei Albanesi. Atemtia zi
yeaš ký aš intratě nentr8 ka sú treakú ne dinkóye de Do
náre sú ſa Nikogole, ama arekomě ne dinkolo tregerea e
ra mai grea ; dar ne grms s'a doveditě ko skondl8 loră în
realitate era altxlő .
Astă felis, ne kundš biegii lokxitori kredeaš ku mi- aš
subsitš (esniats) bkatele nrin seferinyele trekste, de kundě
sneraš ku se vorš bøksra de liniutea lorð yea moltă dorits,
întorkúndxse fie - kare ne la vetrele sale mi angkındåse de
trebile sale , VÁZund de odati viindš atsta obtire asonra
lorð, s'að konrins ; de snaim . generals mi aš înyen8tě a se
îmnrbutia kare în kotro 18tea . Dar earna era ama de grea ,
ninsorea ama de mare , gerglě ama de tare , în kútë biegii
fogari se kofyndað în troene (nemegi) ka în anele de mare ,

1 Ayesta se vede ky era vre rně boerið notabil8 din Divaně .

( Nota Tradskolorislsi. )
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1 . 215

ịar lånii, velnile mi grmiſ emia; la drsmori ka orbí mi tör

bagi de sfumieaš mgerile mi konüiſ qe le kodeaš în kale.
IIItirea ageasta, sosindš mi la Brkgremti, a rásnúnditě
ng mai nøyint grózó ni în ortwani. În adevărš ng nätea
86 n8 se sodimunteze de o omitire de xogi, kare n8 avea
niqi o lege mi niqi o rondgealb, utiindă mai alesở ke fiindă
îngegate ntraele mi neaflund8 -se omtire snre a le se ongne,
kalea lorð era neîmnedekatá mi n8tea si soseaskú kótă de
renede . Între aneste Manafó mi gei -l-alui kani Ilasyantliſ
skriea; Kaimakamgloi de la Kraiova ku ei trekš ka amini
mi ka su le trimigó kötă mai korándě zaxerele (nrovisioni)
nentro ottire, sú le pregateaskı konakgrî (kase de osnita
litate ), nrekomš ni nrovisioni de kafe, zaxarš , kanotori ni
blane de samgrð, kontúre mi malvarĩ, ni telegari nentrs
transportelš tongrilorð ; mi nentrs tóte aneste skrieað ka sú
se fakú fóru întorziere mi smintealb , ameringand8-18 kg ne
deansı form deskôloare. Kaimakamgl; a raportatě Domng
lxi kg deambrøntelš desire tóte ayeste, Domn&lg, denarte
de a se ameyi, s’a arytată întry areasta kg kxmaúnirea mi
kxragislỏ xnxi korb bierig esnerimentatš la fortunele mi ta
lazerile murilorð . Elñ a rosn8nsš îndatı Kaimakamglsi ka
86 fakó Ilasvantliilorð tóte înlesnirile ngtingose 'mi 8b in
destaleze tóte vererile lorg . Totš odata a îngengtě a 18a
mosari de airare nentre kauitals ; re o Larte a I8s8 streji
ka sú ng lase ne nimeni să eası din oramš ; ſar ne de al
ti a trimist în jodegele deşnre mynte mi de neste Oltă de
a adanats nlъеції Grvniчeri ші Паndаrії, (strъреподії ошti
rilorð Rominemti ne kare Konstanting Mavrokordată le des
fiingase ) nentry ka sú improviseze o outire. În adevarš, re
krstándě sně ngmbrð însemnútorý8 de ómeni, i- a îmbrókată
k8 mintene, ko notărî, kg königlige sniforme, ne xnii în kr
lori romii ne algii în kolorỉ verzi. Ile lungs atentia, a or
donată tstarorð trentelor ; de negsgitori de s'aš alesš dintre
ei cei mai tineri, mai kredingiomi mi mai vredniui, vii s'a
organisată în outire ngmité Orumenii. Totě odată a trimisă
de a ad8s wi seamo de Kazazi, kari se întsmalasers 86
se gúseaskı anróne de Moldova . A ad8s8 tønari esneri
216 ISTORIA DACIEŤ

mentaui, de aš nregătită tonsri wi tóte zele-l-alte trebritóre.

Într'xně krvántă a înfiingată o omitire nou ka de natr8 mii
ómenỉ, kari , în rexnú k8 algi ontš mii ye fåseserı s8b arme
de maî nainte , s'að 118s8 ne niyoră de bátae la relă întáis
semnalo alš Domn8lxi. D80% tóte uregátirile ayestea, fikste
mai köröndó de kötă în dob suntumóni, a trimisă yinyi 88
te de kъlъхеці аlеші шi vojniчi ka ordinü kа ѕъ шеazъ иі
tigi ( taniliyi) prin satele de ne lungi Giorgis, mi , kundě
vorš vedea ne Ilasvantlii viind; snre Bokgreuti, sb-i srmá
reaskú de denarte fóró sá se arute , mi nomai kandă vorš
vedea ko yei din Brkgreuti înzeně a - i lovi, atrnye să în
qeanit wi ei a - 1 bate ae din , dhrántă .
Dre kundě Domnolě 18a disursu zignile aneste, Iasvan
tliii înaintaš însá fórte învetš din kassa grextuge drømslsi
mi asnrimei erneř. În satele de ne longu Törng s’aš onrită
ka so se odixneaskú mai molte zile. Ageastú înţárziere n8
se lovia nini de komě kg vorba lorð ko adiko voľaš su trea
ku la Nikonole . Daka în adevõrš voeað sú fakó ayeasta ,
s'arð fi grobitš sú ajongs mai köründě 11bnb a n8 se desge
ца Danvrea ші пъпъ аns lъsa. lui Tersenikli tіmn kа ѕъ
se pregateaskı ko omtiri mi ks întăritori. Dar în realitate,
ulanglở lorð era ka sa loveaskú Brköremtiſ, sú nrade ora
18l8 jai anoi -i dea fokš. La areasta înst, -a împiedi
katš deosebite înurejeruri: întúi ku löase mutire komš kú
Domnolő adonase outire moltá, ku întárise oram8l8 wi ku avea
de gündš ka sá se onge ; alš doilea fiindő ku aflase kxmš
ks în ointirea Domnxlxi se afla mése mii de Kazazi, (de mi
n8 eraš de kõtš vr'o natrx sgte de Moldovenī îmbrokagi ks
Zbyemte) de kari ei se temeað fórte ; alš treilea fiindě kt
s'aš iskatě gerte mi neîngelegeri între ei nentr8 nånerea în
låkrare a nlangrilorš lorð , mi alš natrxlea, fiindě kullas
vantoglr le trimise ording ka sá se întórkó la Viding ; kuq
Domnold, îndatí ue a fostě vizstě kullansvantliiì intrase
în gears , s'a grubită de a ranortată la Devletě, prekrmě iui
la ambassadoriĩ Rosie mi Agstrieỉ, kari að skriső lxi Ilas
vantoglo k8 ameningbri ka sú se retragó din geara Roms
neaskı. Llentr8 ageasta nemgritorixlő Domnă ini- a atrasš
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPV 1. 217

ng ngmai bine krvántarea 18ĩ Domnezeð dar ui mörtäriile

1
de rekonomtingi din nartea gerei întregi.
Don't treuerea erne yei grele mi a nevoilorš deskrise,
viind ; timnolš zelő dolye alš nrimáverei, tóte s’að întursă
în veselie mi fericire. Monyii ni kümniile aš lauenstě a
înflori mi a înverzi în tóte nargile, în kötě utrea k'o însuu
natsra s'a înssflegită . Lukoitorii að învenstě a se deda ko
melyúmire la ok8nbyisnile lorð , bøkerándo - se de nayea wi
linimtea doritz. Donın8l s'a apskată de körmxitě trebile
gerei kg îngrijire, ko zelš mi kx drentate ka xnš adevtratě
Obrinte . Iar geara dúrgita ko o rekoltu bogató mi münósb ,
resefla o bokorie wi o veselie nesn8st . Ersita gelósú însb,
dolu datina eſ, n'a voită si lase moltš timuš b8kgria ni ve
selia generalı neatinsé de dårerſ mi de lakrime. La 28 A
8gxstă, în alš doilea aně alš anestei domnii, înainte någing
de angs8l; sórelsi, lööndš fokš o anoteko (snigerie ) kare se
afla în mijlokslě oranı8lxi, dintr'o klae de foně qe avea în
körte, s’a rústunditš flakúrile, nårtate de vontě , aserra ora.
108lri k8 o renejsne înfrikomatu . Inyendixló (išrjolålš) a yi
notě mai dou -sure-zere ore ; abia a doga zi dimineaga s'a
stins ; ko mare ostenealb din nartea Domn8l8i wi a boeri
lorð , mi s'aš okasionată darne de trei-zegi de mii de nôngi
de bani mi maĩ bine . D8111 ayeastú katastrofs nenorozito,
Domn8l8 a 1888 la kale ka sá se zideaskó ora018lă din noč,
kr xligi mai largi mi mai regolate ; dar abia neste xně ang
s'að koneritě kg kase lokärile nxstiite de flakórī.
Dont de a trekstě ui nlaga (rana) ayeasta, în alš tre
ilea ang alš anestei domnii, ne la låna lxì Ixlie, a venită mi
altı nenorozire. O revărsare înfrikomari de ane, a ine
katě komuiile mi a stóruitě sumunotorile ui n'bmxnile wi
a kaxsatě dagne nedeskrintibile. Dar fiind ; ko mu înfiio
rezổ de a mai deskrie nenorovirile bietei gerei Romunemti,
n8 mu mai întindă în ambronte, qi xrmezš a istorisa în skortš
evenimentele cele mai importante.

1 Aiye astorị8l8 skrie spb imnresionea timnilorð ; stil8l8 seš seaináns måltă
k8 ayela alð rúnosayilorð Karkaleki mi Asaki.
(Tradikatorials )
218 ISTORIA DACIEŤ

În alš natrólea anš aló domnei anestsĩa, adikó în angl8

1806 , s'a întimulatš mi foga naradoksalú a 181 Konstanting
Vodó lasilante, kare a kassatě simire mi törbärare generals.
În adevórð, vázánd8 -se föru de veste kú Domnelš se gate
mte de fogú k8 ama nreyinitare , înnrednu kg totó familia
ini k8 togi boerii Greqi, ka kundě îlš gonia dommanii ko
subiile skúse, lgmea avea kovántš si intre în îngrijirile ne
le mai mari. K8 köteva zile mai nainte faimos8lš Aiană ală
Rosyiskolri Tersenikli se assassinase urin trudare ko mtirea
Ilorue . Domnolš , karele era amikolš seš intimš , agzindă de
ayeasta, intrase în îngrijire mi mentrs kanslě seš . De areea
kỹemţ îngrejxr8lš seš vre o natrs søte Xarvagi, ne kari-i în
trebšinija ka garzi-de-kornš; nisse în tóte marginile oratu8lxi
vedete (struji] kredinuióse . Ile longó ayeste adåse mi sně
korng de Kazayi din Moldova, ne kare i-a 1888 88b komun
dolš onsĩ óre kare ngmitš Korti, originari8 din Krašova, ni
i- a orundgitě sú meazú în marginea orau8lsi. Nimine înss
ng nrengnea altă - neva din aneste, de kötě ki Domnolš îi
noftise nentr8 mai molt sigåranys.
În zioa de 16 Arg8stă, în desearí , se váz8 de o dati
trúgundo -se la skara Keruii kareta Domneaskı mui mai mgl
te radvane ni alte trásårŤ, kare arštaš koratě semne de fågb .
Domnolă în momentsl; agela a dată de utire boerilorð it
mînteni ka sú vie la elš . Boeriſ, adxnándo - se , aš gásitě ne
Domnš în nigióre . Atesta , komš i-a váz8tě, að în gengtš sú
le snge føri vorbe långi ku ne donselő nevoea-lô kỹamú sú
se retragó nentro kúti - va timně din Bąkåremti, mi nu se va
întórye, ei su gie kurma gåvern8lxi yerei. Dgne areste nägine
vorbe , Domnol a tókstě mi s'a mi koborstă nie skórĩ, de
s'a ssitě kr Dómna mi ky koniii în karett ; ini dxnú elš togi
kasniuii sei se ssiro în gele-1.alte trusgră. Atsne , înksnja
rată de Kazazi kr såligile întinse, arenedată de Xarvagi k8
sbbiile góle, avandă în grm ne Arnb8gi ko Txfekui -bawa,
Delibama, Gisleraga, Bålsk-bami ni Tonyi-bama ko trei
tangri miyi, togì külürŤ, în nomorš ka mente sste inui, Dom
nolš a nlekatě în fåga mare, ni ajongóndě la Afsmagi, s'a
onritš nánu a doga zi.
 PANTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 219

Ileste nónte aš sosită akolo mi boeriſ Greyì, gata de

drømš , irekomě s'aš n8t8tš înkingi . Iar boeriſ Greyî yei mai
migi kari rumusesero la Kärtea Domneaskı , neîngelegundě
kaxsa anestei fogỉ nrinite, ui intrundă în felisrite bunseli,
að venitě într'o ameyitdru grozavú , nemtindš kare mi komš
su fågú mai körúndő , mi komš sb - mi doseaskı lxkrxrile ye
aveaš . Domnolš a doxa zi dimineayı a nlekatě kr togì ai
sei, mi a ajønsă seara la Montstirea Sinaia. De akolo, skr
lands.se dimineaga, a trekötš xotarglě mi s'a koborstă la
Bramovš . K8 sine a lgatě ngmai ne Kazayì; iar ne Xar
vagi i - a întorsă la Brkoreuti kiară de la xotarš. Ietre
kundě köteva zile la Bramovš ka si se odižneaskt , s’a 16
dikatě anoỉ ko tótó familia sa mi a 'trekstă de-a drent8l; la
Lletresbyrgð. Dómna însų kg konji mi ko kasa a rămasă
la Kiovš , onde este oramț mare, k8 getate tare, kanitala
Ilalatinatglxi Skranieĩ, ne marginea ri8lxi Boristene saš Ni
nrs, ende s'a amezatě . $b revenimț înst la kaysa fsgei
Domn8l8ì.
Konstantinš Vodó Iasilante, înku de kundě fåsese ma
re Dragomanš alš IIorgei Otomane, intrase în relayisni in
time ko Rosia . Mai törzið, fókundo - se Domně la Moldova
mi înveyinándo - se kr Romiĩ, nentr8 mai molte împrejsrári
mi karse, s'a întăritš în intimitatea lorð, mi inklinirea lsi
kútre Romi ajansese a fi kỉarš natsrals . K8 tóte areste fi
inds kv era пaчe intre Rasia шi Tarчia, fiindi kъ Domnals
era în mare konsidórbygne ne lungo togi ómeniſ inflsingi
de la Lórtó ini kxnoskytě kịarš de Soltanglě Selimš, ka omš
k8 målte talente rari mi ka kredinyſosở servitorð alš îmnt
rogiei, Törviſ n8 aveaš niyi xně fel ; de bonsealt sað îngri
jire desore intimitatea lxì kg Rxwi. Dar d80k me a lsatě
domnia gerei Monteneuti, întúmulondo - se a se revolta Sør
biſ în kontra Ilorgei, s’a lügjité vorba kú elő iar fi agjgată
la areasta , kx tote kú niyi o probabilitate temeiniks, ui nini
o dovadú nositivı ng era, mi niyi o imnortangi seriósú ng
se atribxea arestorð axziri. Ile la în gen8t8lš anglsì alš na
trålea alš domniei sale, se întámoló kb Nanoleoně Bona
narte, îmnáratölă Frangei, voindě a rudika ne IIórtă în kon
220 ISTORIA DACIEŤ

tra R sieſ, a trimisă ambassadorš la Konstantinonole ,ne ge

nerar8l8 Sebastiani . Agesta a venitě nrin geara Rominea
sk . Domn8l; l'a iriimitě k8 onorile gele mai deosebite .
Generalslå Sebastiani , îngelegund8-18 ku era nartisans, k8
kora8lě mi kx sxfletölš, alš Romilorš , s'a yerkatě k8 totš fe
lixlă de aromiteri ka sb - 1ě skótă din konvikuisnile sale wi
86-18 îndxulene a se lini de nolitika franyes . Insilante ro
mase statornikš mi rúsnense ku-i era reste 18tinis a se
rgmne din nartitolš Rosiei. Atsnye Sebastiani îi snose k8
ratš ku , mergúndó la Konstantinonole, are so - l7 densnge la
Devletě mi are só se kbeasku ; ni k8 tóte kú Domnolő ne
lungs onorile ye i - a fokstě, i - a datě mi darxrì în malxrī
mi netrą skomne] ka de do8n søte de mii de lei , ko sneran.
7b ka doars - 18 va abate de la xotbrirea sa, Sebastiani însă
remase nestrı m8tatě ui , mergındē la IIórtı, îlš deskrise ko
kglorile vele mai negre, ka filo - raiss, ka amestekată în re
volta Sürbilorð, mi ka onosant ; txt loră intereselor ; îmórt
giei. IIórta, dunt asemine deskonerirì, a nroektatš destits
irea mi siiderea sa ; dar a prelongitš timnxlš , nentrs ka ng
ksmya su afle ci sú fxgb.
Ayeste tóte simginds -le Alesasndro Vodó Insilante ka
rele se afla la Konstantinonole, a skrisă fii8lri seð îndată , a .
rútund8-1 komš inemiyiỉ sei îl înegreskš sgb irotekųirnea
ambassadorælsi Frangieĩ , wi kons8ltınd8 - lč ka st - tui trimit
demisixnea kõtă mai korundě, mentrở ký ko ayeasta să înye
teze nrigonirile ui nrengsårile ne suntě asgora sa. Dar Kon
stantină Vods n'a nrimitš nrongnerea tatălsi séð, îi a stórg
ită în nosigirnea sa , ne krvintě kr i se dedese domnia ks
Xatix& maigmě îmnúróteskổ , me termen; de weante ani, l8un
d8-11ỉ másxri ka, în kasă de a se vedea în nerikolš, sú a
lerge îndată în Rosia. De ayeea a înrengtš , mai moltă de
kötě întbis, a se koresnende ko Kortea R8seaskı nentr8 hla
ngrile ui nroektele sale, mi mai k8 seamú k8 marele Drye
Konstantinš Ilavlovigi, k8 karele se afla în intimitate , wi ks
Italinski ambassadorsl8 Rosesk8 din Konstantinonole kare -l7
Tirotegea fóuiuiš ko tóte n8terile sale . Ile lungs aueste, ko
tóte kú Domnělě se îngrijise tare de Ilorth , don't origoni
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 221

rile fugime ale lsi Sebastiani wi ale altorð inemiyi ye avea,

însı fiindš ku ne de o narte era strunsă legată kx künete
nia Súrbilouš Kara-Geòrge Yernea nentr8 ajçtórele de totě
felisl8 че-i da ne sub mъпъ, iar ne de alta k8 Tersenikli
Aianglě Rosyi8kxlxi nentry kagse mai sekrete, dentr8 a
yeasta , zikš, n8 - tui nerdea de felis köragialš. IIórta, aflandš
desure tóte relagirnile aneste ale lsi Insilante, negremitě kh
a avgtš krvăntš să intre în felorị de bøngele ; de ayeea a
mi n8ső la kale de a assasinatě ne Tersenikli nrin muna xngi
kasnikő alš seš, fóru só se utie alta de kötš kb 8 yiderea s'a
fokstă din întomolare, iar niqi de kxmě nrin utirea saš kg
noutinga îmbrogiei.
Dar mórtea loi Tersenikli a ad8să în s8fletxl8 lsi In
silante o înfrikoware nesagsb. Mintea 18ị ng avea nini eng
momentă de liniute : zi wi nónte ng göndea de k'ı të komě
Sb- mi anere viaga mi komě su se găteask'ó de f8gb. IIentro
areasta elš ui adåsese, arekomě s'a zisš, ne Kazani ka sá-i
file de пazъ nónó va urtea sú f8gb. N'a linsită însı de a
skrie mi tatılri seš la Konstantinonole , kú are de gündě sú
treakı kg tótó familia în Rssia, konsoltándo- l7 totă o dato
mi ne elő ka sb -mi ia familia mi rådele wist treakı în
vre o marte de years Erroneans, onde su fie sigåră de via
üb . Dar tatáló a iomasš nemiukatě la îndemnýrile fixlxi.
D8n5 astă - felix de îmarej8röri, ajøngöndě 18krorile la
kolmea lorð, s'a xotărîtă destitsirea lxi Konstantină Vodó în
lsna Arg & stě a anglxi 1806 , dxná o domnie de trei ani mi
8nstrezeye låni. Ile löngu firman8l8 destitvirei însb, se dase
mi sně firmană sekretă pentr8 ka só i se tae kanglš , ko
kare s'a însbruinats xně fonkgionarš îmibrátesks, ko ording
ka si vie degxisatě ( skimbată în xaine) nentre ka sh 18
simis Insilante st f8gb. Dar Ambasador8l8 Roseskš Italin
ski, simuindă despre firmandlă aresta , a skriső îndată Dom
n8l8i kr însgui mõna sa, mi a trimisš skrisórea k8 8n8 kr.
rierís Tótarš alš Kang -Kexaialilorð 18i Alessandrs Vods M8
rezi , karele atonge domnia în Moldova, fiindå rundvitš akolo
ko domnia o dat : ks Insilante în geara Mønteneasks.
Ngmitelš Tótarš, ajöngundě în Brksremti k8 skrisórea
222 ISTORIA DACIE

ambasador8lvi în trei zile mi trei nonyi, a dato în muna Dom

n8lsĩ înainte de ani8s8l8 sorelsĩ în zioa de 16 Aggxstě. D8rb
a reea îndatı xrmó foga Domnglxi, nrekomě s’a zisă mai în
8rmъ. Se ziче къ , пе kүnds Domnsl8 ешia пe o barierъ, пе
alts barieri intra tørkxlg k8 firmanxlg nentrx tuerea ka08
l8i ; dar elč, vázándš ku i-a skupatě nrada din mind, a s8s
ninată din adonkolă inimei mi s'a întorsă îndató, fóru a se
mai arăta arin Båkåreuti.
În lokölỏ lời Insilante s’a rondrită Domnð Alessandrs
Vodo S8g8, iar la Moldova, în lokolš lsi Märgzi , s'a ng
mitě Skarlatě Vodi Kalimaxě. Dar nbný sú vie Kaimaka
molš no8lxi Domně , boerii din gears, înnregnú kr Mitrono
litslē mi ks Eniskoniỉ, s'aš okonată kurmsirea gerei dr
ab orundgeala mi legile statorniuite . Între aceste , ambassa
dor8lő Roseskó la Konstantinonole se obrnea tórte moltă la
numirea Domnilorš mi gerea kr stórginija ka sú rómde Dom
nii de mai nainte, kari d86 Xatixgmaigmxlš de mai nainte
îi întărise ne wénte ani . Dar fiind ; kò nrerogativa îmobra
gilorð Otomani de 8pfi (sað ama vois) a zrekomašnitě , Dom
nii uoỉ rundsigi að mi nlekată din Konstantinonole , Kali
maxð la Moldova wi $ 8g8 la geara Monteneasku .
Totă o dată IIórta Otomans, kemě a agzită de föga lți
Konstantině Vodó Iasilante în Rssia, îndato a argnkată în
înkisórea kriminalilorð ne tatılš seš Alessandrs Vodu , în
nre8nó ko ginerele seð Alessandrð Mang , karele era mare
Logofotš mi bauð - Kanskexața (agentě ) alš Domnie. Dont
aneasta, ne Aleksandrs Vodu d8117 qe l'aš tortsrată kx ki
I8rile vele mai komnlite ui mai tiraniye mai molte zile, în
fine ¡.aš tueatě kansló , konfiskúnds - i tótó averea miukátó
re mi nemiuıkátóre; iar ne ginerile sağ, Logofótålš Mang,
d8nh qe l'aš ginstě mai moltă timně înkisă , abia y-aš do
rxitě viagja, desbrúkund8-18 înst de avere mi losund8 - lĚ în
kaligie .
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 223

A doua domnie a lui Alessandru Vodă Sutzu.

Ayesta, viinds de a doa óró ko domnia în geara Ro

máneaskó, a statě abỉa xnsurezeye zile wi îndato al D. Chr.
1806.
fostě rekſematš la IIórtá mi destitsatš . Aqeasta în
si s'a fókstě donu îmnrej8rtrị k8 totalš grave. Domn8l8
Insilante, krmě a ajonsš la lletersborgě mi s'a întúlnitš kg
îmulbratsl& Alessandrs, att ta de molts a agîljatě rusboislš
în kontra Törzieĩ , în kõtš, förú niyi a deklara rösbořelš, a
ordonată generalxlxi Mixelsong ka sú intre în Moldova ks
owtirile Rosemti. Mixelsong , gisind ; geturile Xotingl8 mi
Bendergl8 deskise, fóru niyi o îngrijire saš urovisionare, în
datt le a mi okrnatř . Dooh ayeea o narte din omtirî a tre
kxtš asxnra İsmail8lxi sxb generalglő Meendortă , iar alta a
intrată în Moldova, sxb generalslě Dolger8ki . Atựnge Skar
latě Vodá Kalimakš , karele abia sosise în Iami, a fxgită în
durants k8 moltě nekază mi torbårare.
Miakarea ayeasta neautentati a Romilorð : a adxső tör
borarea rea mai mare la Konstantinonole . Horta Otomans ,
Vázándo - se ast8 -felis sirnrinss i furu nici o nregitire, s'a
întorsă a mággli lökrörile , nriimindă nrongnerea ambassado
rälsi Roseskš atingutóre de domniile qurilorð. Astě -felis, re
kiemándš ne Alessandro Vodó Søge, a edatš xně firmang
înoitori8 nentr8 domnia l8i Konstantině Vodó Lasilante . A
yesta , întorkúnd8- se de la Tetersborgă la Kiově , akolo a
nriimitě firmanslě mi a wi rondritě Kaimakami nentrg kør
mgirea jereř nánd la întóryerea sa kiar ne gnii din boeriſ
mari diu gearb . IIeste nøyině , venindă în Moldova înıresnú
k8 generalol; Mikelson, boerii Moldoveni deterý senlik, ui
yersry ka să fie totě elő Domně mi în Moldova. Genera
lissimolš Mikelsoně , ka xn8lē ye avea n8teri nemúrginite de
la îmnárat lă , mi krezandš ku Konstantină Vodi va 118tea
rúdika xně mare nomárň de omtire din îmbele geri (are
komš se rromitea) l'a ngmită Domně mi neste Moldova d8
Ilb yererea boerilorð .
Ko tóte aneste owtirile Rosemti n8 s'aš retrasă din Mol
dova. Ambassadorxl8 Roseskš înkı qerea Só se nge xota
224 ISTORIA DACIE

r8lő ne Donore. IIórta, k8 tóte strömtoririle în kare se a

fla, nenstundě st riimeaskı asemine yerere , a ordonată în
dat Aſanilor; de ne lungi Dxnúre să intre ko armele în
muns în jeara Monteneaskú mi sú onreaskú progresele Rr
wilorð. Dxlu aqeea , la 30 Noemyrie , în zioa sunt8lxi Anos
tolě Andreix, se váz8r5 intrundă în : B8kgreuti o mxlyime
de Torqi k8 Aſaniſ ui Bimbanualele lorð, avăndă în fronte
ne Aidin - Ilawa de la Gisrgir mi ne Kiosekexaia de la Rom
yiškš, mi în nomorš ka de zete miſ ómeni ; ni ko tóte ku
aveað asır; disyinlinú vi ordine ka sú n8 se fakó qel8 mai
mikë estesš în orauð, oruwaniĩ însá se konrinserá de mare
snaimi, mai alesš ko ng n8tea nimeni să fögu. Boerii 16
mînteni atonge , ko s8fletxlš torberatě ui însusimántatě, se
îngrijiaš să întîmnine tóte trebæingele omtirilorš, atitš a
yelor; ye veniserú kötš mi agelorð ue se mai autentað . Totě
o dată , nriimindő ordine mi de la Insilante ka sú dregs
teaskъ пrovisisni пеntp8 чіnvi-zечi mii ontiri Baseuti че а
veaš în korándă să vie, biegii boerỉ se váz8rú în nosiyignea
gea mai kritiku wi mai nerikolós . De aceea að trimisă în
dats la Fokwani ne doi boeri, Konstantinš Varlaam ui Bor
könesk8 , søb k8vántš ka sú dregăteaskı nrovisioni nentr8
omtirea Torreaskó, dóndo-le ordine sekrete ka sú vazo de vi
ne în korándě ojutirea Roseasku .
Пe lъngъ aчeste Aidin- Паша ші чеi-l-algi generali Turчі
að îngenstě sú genere ne boerý mi k8 qereri de some mari
de bani. llentry areasta îi onrirá la Ksrtea Domneaska wi
iſ gingru ka s8b arestă, nu - i silirá de rasn8nsert banii,
narte kugi eraš adsnagi în Visterie, narte îmorgmetándo
se , ngmai ka sú nótt skuda de sentrarea че li se fъчеа .
D8ni ayeasta , skogînds-mi voe ka sú east din Bækgreiuti, ko
kovántë ka sh- mi asigøreze familiile la Giorgir saš ne la
mowiſ, kare komě a n8t8tě sköna din oramuš a angkatě k8
grabó sore xotar8lš Transilvaniei. Între aneste, aš îngengtš
mi owtirile Rxseuti din Moldova su intre în gara Montenea
sk . Tyrgii , arzindo de ayeasta , s'aš însoáimúntatě foarte,
mai alesă fiindở ki aflase kn Romiß eraň în nombrg de trei
zegi mii, de mi în realitate ng eraš mai melui de mése mii
 PARTEA IV. ÉPOCA iv. CAP 1. 225

Ile lungi aneste, fiindš ku Torvii se nregsteaš ka sá se onde,

oranıplň kúz8 într'o snažmo generalb . llentr8 ayeasta Mitro
uolitolč Dositeis, ko boeriſ ui negozitorii ne mai rumusese
rb, aš qerstě voe de la llama mi de la nei-l- alyi kan tør
чеuti kа въ easъ попоrаlѕ ѕrе ѕigarangъ пе аfаrъ пе la
Mónóstiri. Voea ayeasta dond8- se fóru nizi o ongnere, a în
yen8tš nonor8lš a ewi ko grumada, mi în korundă a rămasă
orawrlš mai moltš ngstiš mi türgxlš înkist.
Era 13 Dezemvrie. Trryii se pregotea ; sá bombarde.
ze Montstirea Rado-Vodu , în kare se gineað înkiwi Xar
vayi lxi Insilante, în ngmörš ka natrx sgte , mi ne kari de
mai målte zile Torgii kustað sb• fakó a emi nentr8 ka 86-1
dearzá náná 'ntr'onglš. Xarvagiĩ înst , de mi se vedeaš în
konjxragi de yng ngmurš ama de mare de doumani, se gi
neað kr störxings, ne snerangi ku n8 vorð întărziea Romii
a veni . Atånge se mi respondente mtirea k Rxwii aš în
gengts a se ivi ne la Kolintina . Kreuitinii, kari se înkise
sert urin biseriyi, ssind8-se în klonotnige, aš zbritš întrs a
deváró köteva mirori de infanterie regglató, kare venia în
getš , mi karii, dxub rosfröngerea razelorð soarelxi qe botea
în kasuele mi baionetele loră , se arttað de zege ori mai n8
meromi . Agentia atrnyea að înyen8tr a trane klonotele, ka
re agzindo-le Tåruii, s’að skålatě k8 armele în münb, xoth
rigi a trege nonor8l7 s8b sabie, a nróda mi a da fok ; ora
w8lxi. Dar ewindở kugi-va din ei atarı din oraně mi vh
Zundě ku în adevărš Romiſ ving, k Kazagiſ alergað îmurt
mtiegi ne kumnie, miku totš odat . Xarvagii din Monastirea
Rads - Vodó aš rádikatě steagsrile ne zidxri mi að înyengtš
a emi k8 subiile în muni afar , Vázándě aneste, s'aš în- ,
snúimintată grozavă ui að înyengtš a striga giasr -bastia
dekú kvinii ne kalkā. Ka kundě ui ar il nerdotě mingile, aš
îngengtš atxnnca a-mi kuxta fie - kare de muntxire nrin f & gt:
xnii înkblekaš ne kai fóru mele mi frue, algii furu de arme,
algii fóró de 'nkölyöminte, algii ne jemstate desbrúkagi, a
lergað kare înkotro ka sú góseaskú lok; de ewire forú sú
se întálneaskı k8 dowmaniſ. Xarvagii mi nonor8l; de jos8
al kanitalei i syidea kr viomegele ne la toate strömtorile
15
226 ISTORIA DACIEI

mi doserile. În fine, k8 mare greš ni nevoe isbætirá a emi

din orauiš ui a se adona grámadó snre a - tui 18a drgm8lš kütre
Giorgis. Xarvagii mi kx o seam'ı de Kazani, l8undo - se dont
dünuiſ mi ajongánd8 -i la ana Argem8lgi, aš kúz8tš asxara lorð
k8 sábiile wi k8 longile wi að fókstě neste o mie de viktime.
Iar omtirea Roseask , intrundg în kanitalt 58b komındxlg
generalslxi de Plani Miloradoviui, nonorglő a nrimito kg
entosiasmš, arivindă în ea nimte kremtini de aceeami lege
wi müntxitori nentrở îmurejsrarea de fags. Dgnó ayeea s'aš
îmnărgită soldayii ne la kfartire mi s'aš linimtitš tog lo
kritorii. Iar boeriĩ qe mari, kari angkaserí drgmolš sare
Transilvania, qriimindš mtire desnre fxgirea Tsruilorð mi
intrarea Romilorð nrin korieri înainte de a angka su trea
kú xotarslț, îndată s'aš întorsš la Brkgremti. N8 türziš a
sosită ii Konstantină Vodu Insilante , mi în seara zilei a
peia, il8minándo- se oram8l8 d8n; ordinglĚ Domnxlxi, a so
sitš mi generalisimolš Romilorð Mikelson k8 mai melyi alyi
generali mi kornår de omtire . Dxnú ereasta s'a trimisš în
dato la Kraiova general8l Isaiof ko dos nolkxri de Ko
zani ui k8 mai måltó infanterie nentr8 naza j degelorð de
nieste Oltă . Iar d816 venirea lxi Mikelsoně s'a getită în tóti
Geara mi sně skazš (arokiembrione) alţ îmnúratslţi Alek
sandrs, adresată îmbelorð nringigate , în trmýtórea koarin
dere :
„ Noi Aleksandrs . I îmotratě ni astokratš alš tstörorð
„ Rossiilorð, wgl. uyl. Domn8lvi, Mitropoliyilorð, Eniskoni
„ loră, Monaxilorš , preogilorð tätärorš bisericilorð ui Mont
„ stirilorð, nobililorð, kunetenilorð , mi tötarorð din Moldova
„ ui geara Monteneask , salstare . Simgemintele obrintemti
qui îngrijirea neadormith, kare nredeyesorii nostri að ars
„ tată în tóte îmnrejsrurile, mentre sigoritatea mi libertatea
„ biserikamilorš, a nobililorš mi a tstsrorð lokxitorilor ; Mol
„ dovei mui gerei Monteneuti, frekomě mi interesarea kų ka
„ re ei að sprijinitř kondigirnile stinglate nentr8 binele vo
„ stry , að fokstš ks drentă kxvintě ne Monarxi Rxsiei nro
„ tektori ai gerilorð vóstre. Din ora în kare ne - am ssită
nue tronẵ, n8 am & ligsit8 a merge me srmele redexesori
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 227

„ lorð nostri, îngrijindš zi mi nónte nentro konsolidarea lini

, mtii vostre, saš întrebgingúndš drentxrile nóstre konstate ,
„ sað 18krýndš d8nú doringa nóstrí nentry fericirea vóstri .
„ Nimeni din voi ng ne konóute, ku nrivilegiorile kare înke
„ Z6118eað averile mi nersónele vostre, ne kötě erta natyra
„ körmgirei s8b kare agi fostě, a fostě res ltatolš neadormi
,tei nrevegieri a nredeyesorilorš nostri , mi a nóstre. Dis
„ nosigirnile ve de kitš - va timuš a arntatě Ministerixlš Oto
„ maně, fantele sale arbitrare, rensngarea de a resnekta sti
„ I8lbuixnile, aš grobitš venirea optirilorð nóstre în Moldo
va mi geara Monteneasks . IIrin xrmare presenga arestorð
,,outiri vú vorš andra de tóte relele, la kare gerile vostre
„ eraš să fie s8118se, mi vá vorš întări în libera întrebxin
„ gare a religionei voastre, uni în dobóndirea drentorilorð
, Vóstre .
„ Identicitatea kredinge ui a datinelorð, såvenirea a
„ tstorð servige regiarone, cui dorslē atttorð sekoli în fine,
„ Vá vorð faze a nrivi ne eroizii nostri ostamì ka membri
a vostri.
„ Amř n8s8 tótú silinga nóstrý ka sú întimninámě ori
, ne feli8 de ab888ri, kare arš nxtea veni din nartea osta
„ milorð . Generalii nostri mi vei-l - alyi Agengi însóriinagi ko
12, essek starea ordinelorð nóstre , ng vorš linsi a întreginea
bona orundgealb, a se konsalta ku kuneteniile gerei, mi a
„ V'h da în tóte zilele nrobe kó ayeasts espedizione ng are
„ altě skond de kötš antrarea intereselor ; vostre generale .
17, Skoodlă nostre este ka so rámúe în låkrarea fån
„ kyixnilorð lorš tóte astoritágile statorniuite, niresensind ks
„ ele din nartea lorš vorš înlesni miukarea oltirilorð, nre
komě ui l8krurile la kare s'aš orondritě , mi kare nriveskč
„ nomaž konsolidarea nrovingiilorš mi denlina dobóndire a
„ drentărilorð lorð .
Orĩ ui kare arä i res8ltatele, noi Vo Tromitem& a VS
„ faze sú vú bykyragi în tóte îmnrejorurile de înalta Nóstrú
arotekgirne, mi ku întrebringándš mijlógele nóstre nronrii,
„ veyi kontriboi mi voi la basa muntxitóre te proektámě,
kare este ka sú se derurteze de la xotarble vostre ori- qe
 228 ISTORIA DACIEŤ

„inemizi, kari ară voi só tèrbore liniutea vostru , mi vá vegi

, arsta între tote demni de misionea ye vá nregštims .
„ D8nj ordině a nome alš Mórire Sale îmbrat8lxì *tr
, tarorð Rosiilorð . Lassi, 16 Dekemvri 1806.
„ Komundantele-generalissimě alš owtiriloră din Moldo
va ui geara Monteneaskı , Mikelson . “

A doua domnie a lui Constaniir Vodâ Ipsilante sub ocupa

ţiunea Russilorů .

Ayesta , restatorniqind8- se la dompia gerei Mänteuemti

D. Chr. lui avundě totš odată nui domnia Moldovei, arekomě
1806 .
Is'a zisă mai în grms , a lösată la Moldova Kaima
kami nentrs körmsirea gerei, iar în Bokorenti a venită elő
ins8ші пe la lana Dekemvrie, шi a luati пе тъпъ güver
nglő . Mai întó18 s'a angkatě sú adone ostawi din îmbele urin
ginate, mentry ka ss- wỉ îndenlineasko aromisionea dat , îm
Ibratxlsi Aleksandrx, ne kare îmbrákınd8'i wi înarmand8'i
kx multe keltsele , 1- a organisată în felixlš Kozanılorð ; n'a
118t8tă însı si adone nigí a yinyea parte din n8mörglă
nromisă .
Între aneste, atyta friks ni grózó s'a rúvársată în i
nimile Tsruilor ; de ne löngu Donáre , în kotě dakı gene
ralissimxlő Mikelsonč arš fi alekatě asxtra loră îndato ye a
intrată în geara Monteneasks, arš fi 118t8tš sú ia k8 mare
înlesnire yetigile din malolš stingš alš Danórei, fiind ; kó
de odată rámúseserú mať n8stii. Fiindš - însú ku Rowi s'að
întūrzieatě , Torri að kúnstatš timnš mi kxragis , ni s'aš
întorită atátă de bine în kytě að kassată måltı striko
gigne atátš latăriloră de prin nrejsrå, kötě mi obtirilorð
rosemti.
În împrejgrurile aueste, deklarondo - se Torgia aliatí kx
Franga mi Rosia k8 Anglia, în lona Fevrsarie a anglxi 1807
se iviró fóró de veste ensarezere vase mari de rösbois En
glezemti intrundă în Bosforð, kg tótó on8nerea r18terniku
a netbuilors din Dardanele. Ayeste vase ameningándš st
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ I. 229

bombardeze Konstantinonole, dak . Soltanglě ng se va ule

ka a faye naye kg Rouiſ, arsnkaró totě orau18lă într'o gró
z6 înfrikowath. Atonge îmbratrlé, voindž a se nåne în a
Olbrare, a kematš konkorsolš luksitorilorg de tots peamglő
wi de tóte klasele din oraus. La azésts kiemare s'a sky
lată în adevărš totš nonor8l7 Konstantinonolei in nigióre:
Otomanii ostami ui givili aš angkată armele ; kremtinii, ssb
kurmsirea Ilatriarurilorð lorð mi Evreii s8b ayeea a lxi Xa
xambama, lxaš narte zi ni nónte la fa rerea manyxrilorð, la
awezarea tångrilor7 wi la totă felisló de l8krýri mentre întá
ritora îmurejxrimilorð Konstantinonolei, suire întimuinarea a
yestei katastrofe. D8112 aneste Soltansls, dondě înkredin
цъxi inskrise Englezilors kъ пачеа чеrѕtъ k8 R8шii a in
kieat'o odati k8 narea fóksti la Tilsită între Franzesi mi
Rxmi, dřní snsorezege zile aš ewitě vasele din Bosforð.
fъъ a fаче къts de пяціn, strikъчіѕnе оrашаlѕі ; шi ast8
felis a skónatě Konstantinonole de nerikolš .
IIórta , rödikundó la demnitatea vizirialu ne lenigerð
Agasi ngmitě Xilmi- Ibraimě llawa, kundě a voitš a - lě tri
mite în estediyione asxnra Romilorð, a nxmitš ui Domně
Moldovei ne Alessandrs Xangerli , fostelš mare Dragomang.
Agesta, nriimindă învestitora Kaftan8lxi d80b datins, a ve
nită odată kx srdia (tabára) Viziralsi auni la Silistra . Iar
Domnolš rundgită pentrs geara Menteneaskı , Alessandro
Vodó S8g8, se trimisese mai de nainte la IIIxmla . Atsnye a
mai fokstě IIórta Ilawit ne M8stafa Bairaktarš Aianglő Row
9i8kxlxi, moutenitorxlš taimosslri Tersenikli , kórgia 1-a tri
misă ui trisrĩ, ngmind8-18 totš odată mi Dgna - Seraskeris,
adekó generalissimš Donbreang .
Dar Mixelson , generalissimolč outirilorð Rosemti din
Moldo -Romania, alekundă din Brksremti în låna Anrilie a
s8nra Giorgixlvý, înainte de a ajange, wi nriimindő ne dromě
nutinuare ks ontirea Reseasks kare se koborise la Isma
ilš s8b generalslě Meendorfě se afla în posizione neriksló
Sb , a losatě drsmolš Gigrgi8lxi mi a auskatě snre Ismailă .
Atonge în Bxkxreutỉ s’a rásnunditě o grózı nedeskrintibils,
fiindê ku Txrgii se adxnaš neîn getată la marginele yerer,
230 ISTORIA DACIEŤ

mi kr inkorsirnile lorț de tote zilele kagsað synhrári kom

nlite biegilorð Románi de nrin satele înveginate . Generalgl
Miloradovi'ī, karele rómásese lo cotenentă alš lxi Mikelsong
în Båk.greuti, agzindë ku xně kornð ka de yinyi- stre-zege
mii Torqi se adonó la Obileuti, în anropiere de ontě óre
de Brkøremti, s’a xotbrîtě sú meargj asgnra lorð, kở tóte
kú omtirea sa n8 se sxia neste natrs miſ de ómeni. Kons
tantinx Vodъ Insilаntе аtаnче, vъzhndі kv oraшal& rътъne
fóru nici o siggrangs, s'a dvső ui a întrebatě ne generalsl8
Miloradoviqi dakó în linsa sa elő ng rámune în nerikolē.
General8l8 i - a resu8nsk ks nevoea de a se date assura Ter
yilorš este neantrats, iar kótě destre nerikolš ku nóte sú
fie Irobabilẽ find8 kb nh se utie regeltattlẽ rssbol8l8l; a
dvogundě kó ayela ne arš srma donú ointirea sa , note sú
aibu siggrangs, ſar kare n8 , sá se îngrijeaskú de andrarea
sa komě va uti.
Generalolš Miloradoviui, nlekundě asxara Obilemtilorð
în låna Mais a anglxi 1807 , Domn8l; a fägitě ko togi ai
sei la Fokwani mi de akolo la Burladě; iar boeriſ aš înge
118tš a fegi kütre Bramově , ni în korundő oraui8l8. Bxk8
remtilorš a rúmast n8stīs . Dar Generalslě Miloradoviui, lo
vindở outirea targeask . la Obilemti o sførsmi mi o rusini
D80 ayeasta înst ng kåtezó a merge mai denarte, îi aflt
ko kale a se retrage, fiind ; ku loase utire ku Bairaktarxlš
Mostafa Ilama trekgse Donbrea ne la Slobozia Giorgi8lxi kg
o molyime de outire ni ku venia ko grubire as8nra Br
korewtilorð. Dar ekonomia nrovidengials foko ku rîxlš Ar
gemu8lxì s'a xmflată mai måltě de kitě totě -deaxna mi a
aritě tregerea Torgilorð. Miloradoviui înst , întorkundo - se la
Bxkorenti, a îngenstě nonorglð fögitě a se adona eartwi în
orang..
În anglě atesta, mi mai totă în intervalslē aresta , s'a
întömnlată la Konstantinonole o revolggirne mare. Dxnu ne
amtentata isb8knire a rúsboislsi 39estria, mi dxut intrarea
for de veste a vaselorð Englezemti în Bosforț , în tote zi
lele aš inuenstě a se fare neorundsele diferite. Sxltanol;
Selimš, voind ; só întrodskú noga taktiky militaró (nomité
 PARTEA IV. EPOCA iv. CAPŬ I. 231

Nigiam -Geditě ) în omtirea sa, întrebæinga kundě mögslele,

kundě amenințări, kundě baný, nentro ka sú îndsolege ne
konazionaliĩ sei la ayeasta. Tóte gerkörile sale înst eraš
fóru res& ltată, mi trebxea ko sað sé amine ve altı dató
nroektslē , sač 86-18 abandoneze ko tot8lš, fiindở ký în tim
I8rile agele kritive, era neantrată nevoe de konkrrs8l8 sin
qerg alg nonordlxi nentrs konsolidarea îmurugiei. Dar js
dekúndă mai sánátosš, gosi ku tokmai era timoglë ka sh
realiseze proektslē . De aceea a ordonatě ka sá se nregs
teaskt enš mare ngmárt de sniforme reg late mi a însem
natě o zi în kare su se îmbraqe mi elț îns8m1 înnregnú kg
togi fonkgionariſ mei mai înalyỹ, mi astă - feli8 st se arate no
nor8lxỉ snre întărirea voingjei sale împórátemti.
În korundš s'a raspundită în tóte nõrgile utirea des
nre ayeasta, mi glótele aš îngenutě so mormore mi sú ro
sxfle nennslyamiri. Dundă felisrite intrenreturŤ Iskrerilorg,
að înyengtě sá se vorbeaskú în genere kb rusboisl8 nro
klamată era kr totslě nlósmxitš, mi k'o ne sob askånsă este
mlang ka si se desfiingeze țenigerimea, mi sa se înfiingeze
ageast . 1084 outire. D8nb aqeea að îngenstě a konsnira în
tóte nóryile în kontra îmnbruggieſ, mi a se nåne la kale ka
86 se onge k8 tóte 18terile kundě se va faqe vre o mim
kare seriósı nentrs ayeasta .
În netsgile de ne lungo Bosforš, d8nb nroklamarea
rusboi8lri, se awezaserý vre o mie dos sete de ggardimti,
alemi de orin tóte uirgrile omtirei veki. Mai togi acestia
erað . Albanezi mi Lazi, mi între algi kani ai lorð era mi
fostølă eforš (ministr8) alš trebilorš din lugntre Maxmåtě
Efendi, borbatš k8 minte , kstezátoris , nolitik , konosksto
ri8 de limba frangest, ka sn8l8 ge fåsese mi ambassadorğ
alš IIorgeſ Otomane longs kørtea Britaniku. Ayesta, fiindš
ku era partisang alš reformei frangeze în outire, mi gentr8
ageasta ak8sată de filorgsň, kúrta só se rekomande, stórg
indg k8 energie la întrod8terea reorganistrei ayesteia .
În zioa de 13 Mais , trimiubndo -se nxmeróse meniui
gni militare dgni sistema nogu,
s'a dată ording wi ngmits
1sì Maxm8t8 Efendi orekomě mi la cei- l-algi komandangi de
232 ISTORIA DACIEI

sams ko elš , ka sú sileaský kr tóte kingrile ne lenigeri

su se îmbrane. On8lš din komandangi, voindă a esseksta or
dinglš, kiems ne rnii din Ienigerî mi îngen8 a- ỉ taye k8 kg
Vántě ka su se senge la ordinglě îmúrsteskě. Ayewtia 0n8.
indo - se, elš a îngengtě a-i ameninga kr nedense . Atxnge
xnii din Teniyeri að gerätă de odati timuš ka sb - ia de
seamă; iar algii, viindă de a doa óró la vorbe ko koman
dantelš , aš în gen8t; a -lš maltrata , - mi în cele de ne xrms
l'aš mi spisš . Drah areasta að olekatě ka só gyizó mi ne
Maxm8tš - Efendi. Ayesta înst , komě simgi nornirea lorð, se
s8i într'o barkú ui kurti sú skane orin fxgs . Rebelii se
iaỗ d8II dong8l8 i - lẽ ajEngs la B818k - deve, 8nde K58ta a
silț într'o Kasarmó de lenigeri; akolo kadš asxora låī wi-lš
tae în bakugi. Dónu ayeea, ko krtezarea desnerárei, aš în
yengtě a fage alandri mai komalite wi mai kötezutóre .
Ayeste se srmač în 14 Mai8. Întimularea ayeastă tra
giks s'a rúsnunditř ka urin elektrismě . Kĩarð funtsitorii a
lergaš ne xlige, sprindă la tóti 18mea ye aš fukstě qui nro
vokundě ne togi konazionaliſ lorð la revolto fugiuit. Astori
tögile sokotindš 18krålă de la înyenytě ng atita de însemná
toris , n'aš lsată în grini alte mossrî de andrare sağ de sta
vilare, de kötš trimigándě kögi- va ofigerî din ordinea Ieni
qerilorð între eĩ, ko skonið ka 85-i liniuteask) . Insı gnii
din aycutia de friks niui se anronieas ; algii se întoryeaš din
mijlok8l8 drømålsì; algii kreað felívrite înkingirî sore mun
gberea sxneriorilorð ; algii iarúmi mergeaš nóný la eſ , qui se
xneaš ko dunmii ; algii, în lokš St-i îndonlene, se konvertisað
mi se întorreas, n8 nentrs ka si deskonere adevárolš kútre
880eriori , qi nentry ka sb -i adórmu ko diverse momele.
La 16 Mais s'aš adonatě togi rebelii în niaga de la
Brisk-dere, qui nxindo-mi armele la inmuntě aš îngenon
kịatě , d8nú obigeiðló törzeskě, ui s'aš jyratě ka sú gie 8
n8lš ko altxl8. D80s aneste mi-aš datě krvantslă de aleka
re , zikundě kú að jødekatı kg Søltanglă, iar în sekretš aro
ektaundě rostornarea astorithyei. Findă în ngmórš ka trei
mii, s'aš îmnirgitš în dos korogrî, din kare xnxlš s8b ko
manda ensi Albanesš, omš neînsemnată , a auskatš kutre Me
 PARTEA IV . EPOCA IV , CAPŬ I. 233

diterana, ks planš ka só gie kalea tronelorš organisate ds

nu noga disqinlind (kare se nomear Levents -Yiftilikš ) nentr8
ka ng komva sú ſa musert agressive ; iar welt - l- altš korně
88b komanda xngi Lazš, a angkatě ne lungs malal murei la
vale sore sxborbiſ (maxalale ) wi sate.
Mimkarea areasta, avóndě tóte anarinyele snei revolte
deklarate, a rásnýndită o grózú nedeskrisă în tóte kasele
mi în søfletele tstarorð loksitorilorð. În adevarš , vízánds
se ageste bande nedis ginlinate , len dondě fru8l7 s8n8nere
mi alţ asköltöreĩ, tótá låmea se autenta să le vazú fókundě
ekgesele gele mai înfrikomate, wi fie kare køgeta kom sú
fakt 86- assigøreze qe are mai gregiosš mi st -tui kaste
muntsirea nrin fögu. Dar dreaata qea generóss a lsi Dsm
nezeš a fókstě ka tótó torbårarea ayeasta so se redskú la
nimika bi sú n8 se întámole niyi o neorundrealu .
Ilre kundě rebelii xmbla nreksmš s'a sn8s8 , în frentea
fie -kurei bande mergea komandantelš seš, nrenedatš de xnš
krainikő ( eraldš) karele se adresa kütre nonorš , křemündě
ne yei în stare de a låa armele la antrarea drentorilorð lorð ,
iar ne botránī, ne negrybtori wi meseriawi la xrmarea trebi
lorð lor; în naye wi liniute, înkredingsudě ne togi kú
miokarea lorð ng are altě skong de kátě mántxirea mi si
gåranga tätärora mi konservarea nrivilegiorilorš lorš strumo
memuti. De mi în adevórš kogeturile wi olansrile lorð se
krete era kr totxlă altele, însı orĩ ne ende aš xmblată mi
s'aš nårtatš n'aš fbkxtš niti sně rúš nimúrxi, n'aš însub
montatě nigi að înjgratě ne nimeni. Iar køtre mezglő non
gjei aš venitě ko togii la kasarma de la Tonxana, rode aš
пеtreksts in паче rътъшіца попцеі..
Fukupd8 - se zios, að venită în vorbs ko tonarii de a
kolo mi îngelegúnd8 - se între ei, aš skosš kazanele ' ording
loi lorð , mi le-a 18s8 la mijlokš sure semně de alianyi. D8

1 Kazanele suntě kuldbrile în kare se fb9ea giorba leniterilorð . Toyi a

qei ge se înskrieað în ordinx 18 agestei omtiri, trebgea să gåste din Ka
zane mi ayeea se sokotea ka jeronaunt . Însemi domnii Románilorð,
kundě 18a investitora , gestaš mai întsi din ciorba Jenigerilorð, mi se
sokotea ; inskrimi între Ienigeri, ( Tradokstorislš ).
234 ISTORIA DACIEI

ilh areasta, nlekundě kg stindardele ne xliyile de la Galata

ui nrin îndrejörimi, aš mai adonat ; ka zene mii de kama
razi. Atsnye Kaimakamolč, saš lokotenental: Vizir8lsi, voi
sъ intre la imavratal& sъ - i ѕпїe kъ rъsl8 ѕе ingrошъ шi k.,
nientrs ka so se notóle , altš kinð n8 este de kõtš su se de
sfiingeze omtirea din noš organisati. Dar Soltansló ng ng
mai kú n'a voită só askelte, dar niyi voie ka só se înfogi
meze ng i-a dată . Atsnye flakúra s'a anrinsă mai tare . Re
belii, adonandš la Galata ui mai målte vase de rusbois , ko
kare se nåsesers în îngelegere, se disposað sé treak ; de ge
ea narte de Bosforă. Dar aszindở ký akolo suntă mai molte
trgne de omtirea no8b 18se sure anbrararea Bizang8l8i, ni
bunsindở ku suntě n8se nsterị sure a- i onri în tregere , aš
trimisă rásn8nsă nózitorilorð de ceea parte kl voeskň sú
treakı, Ayewtia le - a rosaånsở ko notă veni ori ne ende mi
ori kundě föru a avea kõtă de mikó s8nbrare .
Mimkörile, manifestările mi înyelegerile ayeste, lini
utea nui orundgeala kare se názia, tóte aneste. înkredingað
ne togi kú revolta se fbyea kg îngelegerea nrealabilt a s
norð ómeni însemnagi, îngelengi ui boni nolitiyi.
Soltanslž, nrivindă de la Bizangš kr teleskon8l8 mim
karea nonor8lri nrin mirxrile omtireſ, agzind ; totă odatú mi
strigstele înfiorútóre kare nresångneaš o revolts manifesto,
s'að kynrinsă de îngrijire. Atenge elš n'a 18t8t8 st kogete
wi ss fakó de kotě ayeea ye yine-va nóte sú fakt în asemine
înnrejxrare. Te de o narte a trimist kútre ei parlamentari ss-i
întrebe de kassa reskólei lorš, arútándo -le ka n8 o konómte,
mi nromiyundš ko le va îmolini tóte nronxnerile, nomai só
se astómabre mi sú se linjwteasks. Ile de altz narte a tri
misš nrin orauð în tóte nurgile eralzi vestitorị, kari surneaš
къ Мъrirea Sa пein jarътъnts promite kъ desfiiinueazъ роза
obtire mi ku ridikų darea imn886 nentro organisarea ei. Dar
leniverii, kari mai urimisert fort niyi xně resoltată asemine
aromiterị, ng maikredeaš astă datu . Ilarlamentariſ s'aš în
torsš fúri niyi xně s8kgesš, ui eralzii strigaš fort a fi a
skeltani. IIe lungs ageste îmtitratölš, ordonundě lxi Bos
tangi -bamua ka sú înarmeze ne ggarzii nalatxlxi imnerialš mi
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 235

sú întáreaskú ggardele, nrimente rsnonsở ký togi Bostan

giii að fögitě. Atsnye lisundo.se sirmansl8 în voea sortei
saš în xotórirea rebelilorð , se resign't a sta tremsrundă în
galatålő seš nunt va vedea kanátölő .
Rigealorile [konsiliarii] îmokrátemti, kom að víz8tě ks
rebelii s'aš înkisš la Tonxana, îndatı s'aš adxnatě plini de
saaims la Kaimakamölő ka só se konsålteze k8 qe king arð
n8tea notoli revologjisnea ; dar akolo îndatu le veni mtire kú
rebelii trekở din kóre de Bosforğ. Atsnye snaima lorð s'a
îndoitš ; în desperare aš nerdstě ori ye nlangri de întrenin
dere ; qi lúsund ; xitureỉ mi femei, mi konii, mi kase , mi ori
qe alte interese, s'aš rusinitě kare în kotro , kustánda -mi si
gøranga arin fögb.
Küte adrge întimalarea ! Kute prefagerì kårióse adrge
ne neantentate în låkrorile omeneuti ! Bogagii, mündrii,
nreangternivii, îmbrībayii de strulguire mi de marire, într'o
klind se fakš nevázali, Yerunitori, neînsemnagi mi nekono
skægi! Ayei qe sg8d8eaš imueri8l8 Otomans, de odată se
fakš neritori de fome! Ili agei ne kari ng-1 mai înkánea
lokolš ajongě ka vai de donijſ de se askondě, kare sgb
ströminele bordeilorš, kare în rinele Israelorð, kare în lo
kërile gele mai degradate !
A qinyea zi mi ne la dost ore de zi, rebeliſ s'aš întrg
nită la 8n -Kananš (magazinele de grúne ), ui de akolo s’að
výrátě ks togii în odbile Ienigerilorð. Ei mergeað ko stin
dardele desft migrate , avindš ne kunitaniſ mi eralzii lorð in
nainte. Glótele lorð se îmmälgise de o grámadó de permi
torí mi aventärarĩ, xnii înarmagi, alyiť fóru arme, kare komně
se întömnla . Melyi din aonor8lš atesta ng utiea niyi qe vrea ,
niqi qe faqe, nigi snde merge, niyi onde o sz ajångs. Ast
felix rebelii, inaitándo -se, aš ajønsă nunt la o nagh, rnde
erað máuelóriile lenigeriloră , ngmitt sentr8 areasta At
medaně, mi xnde obigngjaš Ieniyerii de se adonaš totě -dea
8na kundě venea vre o întámolare estraordinari, fiind8 kb
îmurejärglț atestxi lokš eraš mi kasarmele lorð
De aiye a îngengtě revoldgirnea a se fage sistematiku .
Ienigerii að skosť Kazanele lorš mi le - aš n18s8 în mijlokel8
236 ISTORIA DACIĘŽ

niepei. Ayeste kazane la ei se konsiderað ka sakre, mi skó

terea lorš la xně lokš era manifestare de nemxlusmire wi
pretenyioni, nrekomě mi radikarea lorð semnă de îmošks
qirne wi liniute .
D80h ayeasta fokundo -se konsiliš între rebeli, s'a xo
tárátě ka nonorglě nlebeš sú rumbe ne lok în regnú kro
figerii sure naza sakrelorð Kazane ; îar kaniſ Ienigerimei,
loundě ko sine ne ómenii înarmagi, ks stindardele întinse
inainte, s'aš dosš la luksinya IIIeik - Islamgloi (kanglš religi
enei tõrgepiti) mi að înyen8tě sb.i arbte nemålysmirile lorð
mi kaxsele pentrx kare aš rádikatš stindardele rebelieĩ. E
sogindở kg de a morentolš sgferingele loră , arbitraritúyile
mi înwelb qixnile essergate din nartea Soltanglsi wi a gover
n8lxi seš , ab8sxrile mi kulkörile qe s'að fókstă în datinele
ni obiyeisrile lorð nagionale, l'aš întrebată în vele din grms
daka legea învoeinte Soltanglxi a tolera asemine abysxri, mi
daka d806 tóte aceste maï este elš vrednik; ka sú îmbru
geask ). Uleik -Islamåls, saš d8ná lege, saš dont simgirile
inimei sale, saš drau îmorejorýrire estraordinare în kare se
afla, mi-a datš narere de kondamnare. Rebelii nemslismin
dr - se k8 sentinga rostits, að verstă de le - aš dat'o k8 voe fb .
rú voe în skrisở .
Setinga Ileik - Islam8lxi de o kamdatí se askonse , mi
desare Soltan8l8 nimiku n8 se mai vorbi. Dent areasta re
belii Isarı ne Uleik -Islamslg ui ne Kazaskeri ( jodekútorii)
mi merserá la Aga - Kaussi ( eforia Ienigerilorg) Ende se fb
gea adonare generals a tribrnalslri legislatorilorš mi a ka
nilor; Ienigerilorð . Akolo konsiliolă se deskise ssb nreme
dinga IIIeik - Islamglgi, såb assistinya Kazaskerilorð, a lsi Se
imeng-bama karele ginea lokalš lsi lenigerð -Agasi , mi a
arinuinalilorš kunitani militari. Ofigeriſ inferiori wi kanii
rebelilorð stað înainte , înfbuiuundo Konsilislxì gererile mi
nemålgúmirile nonor8lxi. Nimeni înst din konsilixlē imne
rialš ng era fagi, kuri togi fögisert, mi nomai kögi- va se
aflað la Ilawa Kangsi îngrexnú ks Kaimakamolš .
Dxný mai molte arstýri de ab888ri mi arbitraritági, ka
re se ironsneað înaintea konsili8l8ì mi nentre kare se înke
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPV 1. 237

eaš sentinge (ngmite fetfale ), în fine s'aš esnosš ui kestir

nea nošei disyinlini în outire, kare s’a jedekată de kontra
rie religixnei otomane . IIentrs ayeasta ak885nd8 -se ne mai
m8lui konsiliarì ai Soltanolri, i-aš osindită la gedeansa mor
gei wi la konfiskarea averilorð . Nåmele ayestorð ómeni,
kuzeyi viktime nentrs karsa yivilisagisneſ, istoria le- a ss
tratš ; ei sunts :
Memim Efendi, Xalia Kexaia - bei, ministruls afarerilorð
interiore.
Reiz - Efendi, ministr8lğ yeloră din afars.
Bekir -Efendi, Zarnxana-Emini, ministrolă de finange.
Ixs8f -Aga , Valide Kedsedasi, ministrulț îmbruteser
meme .
Omer-Aga, Soltan -Kexaſasi, ministr8l8 sororeſ yei mai
mari a Soltanolgi ini frate lsi Isssf-Aga.
Ibraim Efendi, Sambika Mexaſa- bei, fostă ministr8 ală
afayeriloră din luontr8.
Xagi- Ibraim - Efendi, Tersana - defterdar, ministro kor
gei imneriale ui komandantă alš nxoei outiri.
Fadrlax - Efendi, Karan - Naini, eforð alở magazinelorð .
Sir -Kiatini, sekretarxlš intimă als Soltanolsi.
Axmet - Bei Babeingi, kamardiner8l8 înnorat& lri.
Bostangibawa, komandantelă gxarzilorš imneriali.
Din ayeutia, ne yei trei dintsi i- aš omorstă la 16 Mais
kútru seará la Dama Kangsi, iar te qei -l- alyi, gosind8 -i fo
gari wi askonui în mai molte lokori, i-að syisš ko kinori
krxde mi neomenóse, ilunu la trei ore de nónte. D8ab a
geasta að vestitš Sultanglxi Selim nrin Illeik - Islamslo , kb
este destitxatš, mi radikond8-18 l'aš arestată într'sně nalatš
angme pentr8 ageasta. IIe srmú skogîndě ne võrglě seš
Soltang Mostata , fiſslă 181 Abdxl-Xamid , l'aš uroklamată îm
Obrată, ne la vinui ore mi jsmótate la 17 Maio . Astfelis a
l8atѕ kапъts revolubisnea fьrъ kѣts dе пвціn strikъчisne
nientrg kremtini. Dintre konsiliarii Soltan8lxi kózotě a skó
natě nxmai xnxlš , Yelebi- Efendi Kiosé- kexaia, karele avondě
nonxlaritate între Ieniyeri se fuko eforš als magazinelorš im
238 ISTORIA DACIEŤ

neriale , saš Kanan - Emini; iar Soltandl ; la 18 Mais l'a ft

kotě Tersana - Emini, sað ministro korgeſ imneriale
Totě într'ong timně, la 19 Maig fægind ; wi Iasilante
din Brkåreuti la Búrladš , nrekomš amš zisở, n8 türzið se
întorse la Fokmani. Akolo netrekundě vro dos läpi mi mai
bine, skriea neîngetatš boerilorš te emigrase la Bratovš,
îndemnánd8-1 su se întórkı fürs de frikł în natria lorð. Ei
însă ng s’aš îndorlekatě, mi að statě ne lokš . Domn8lš a
tunge að trimisă lokotenentě alš seð la Bokorewti ne Kon
stantinš Varlaamě. Dar totě odats i se 18b domnia Moldo
vel din mъпъ ; dапъ че guуеrnаse vre ошénte lani, boeriї
dödsserý ulüngere as8nra 18ì nentr8 mai molte kagse, ui de
ayeea elő angký înainte a se demisiona de bons voe .
Generalölő Mikelsong, ngindă în bånd rundgeals outi
rea ye assedia Ismail8lš, s'a întorsš la Fokwanî ne la înge
18t8l8 lsi Aggxstă. Akolo esnlikóndo-se mi Domnelš Insi
* lante kở dáns8lš, d80b neîngelegerea ne fåsese între ei
kúndš s'a întorsở de la assedierea Giorgirl8i, aš venitš a
mundoi la Bškxremti. No torziš însı , Mikelsoně, kázándš
greš. bolnavš, mori , mi rimase în lokalě seš generalslē Mi
loradoviui, nung si vie feld -maremnalelš Irozorovski ye se
nomise generalissimț în ateastá esnedixixne. Dar fiindé kú
Miloradoviyi era inemikš neîmubkată alš lxi Insilante mi se
jorase sú ng mórú militară de n8- mi va rösbona, kom ui- a
datě søfletölš Mixelsoně , Insilante, a fxgitě kr toyi ai se la
Búrladš. Ile longs Miloradoviqi însh , Iasilante avea inemigi
mi ne togi tei-l-algi generali ai omtirei Rosemti ; kaysa era
mai întář kb , Grekš fiinds, i s'a datě stórsnirea gnorð yuri
krterite kg armele lorð, mi alš doile fiindở ký Insilante a
dese ori se oſignea la yererile mi aretenyirnile gele essor
bitante ale Romilorð, kari voeaš, ng ngmai Yele trebţinuóse
pentr8 omtire, dar stórgeað s6 se amesteye ni în venitsrile
gereſ, kontrarið simgimintelor ; astokratslţi Alessandrg.
Ile la kanátslg lsi Sentemyri venise ording imperial ;
ka só se retrags omtirile Rosemti din Moldova mi geara
Mänteneasku, mi sú rómbe gerile astonome, s8b körmsirea
boerilorð uminteni. Arestě ordině se dase, fiindš ku înye
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ 1. 239

tase rúsbořglă dintre Rosia mi Franya, mi fiindš ku dgns

kondigirnile nutei srma si se retragi mi omtirile Frangese
de la Tilsitě. No tórzið însó veni kontra ording ka sú ro
mъe outirile пe lokй .. Atxnye Domnxlă Iasilante a tri
misă la Brkgremti de lokotenentě alš seš ne Ilostelnikxlő
Antonie,
Între aneste se maĩ xrmb o întămnlare tragiku , în tim
081ě îmnbrogiei lxi Soltaně Mostafa . lama de la Rsm498kš
Baſraktar8lš Mostafa Ilama, karele era wi generalissimglo
de ne Drnire, auîuat8 de xniſ din kasnitii lxi Soltană Se
limš kari fxgisers la elő , s'aš îngelesš k8 Vizirxlţ de la
Illgmla Yelebi Mostafa Ilama ka sú obóre nie Soltanglă Mxs
tafa tui S5 8rge ie tron8 earbui ne Seltansl8 Selim8 . DIE
asemine întelegere, în lona Axgxstě a anglxi 1807 a nlekatě
Vizir8lš kr tótó armata asgnra Konstantinopolei, fóró nigi
o deslegare formalt îmihráteasks . · D816 elő a olekată mi
Bayraktarxl8 M8stafa Ilawa ko toni Aſanii de ne longs D8
nóre wi kở o omtire ka zene mii de ómeni. Ajongondě a
mundoi anróne de Konstantinouole la Dastă - IIama, totě 0
ramplă s'a konrinsă de grózú. Soltanglš, nevázándł kinš de
ongnere la o lovitørú atátă de renede, a fokotě nevoea dis
kregione, mi a trimisă îndatı Dalegið ( noftitoris) ka sú in
viteze ne Vizir8l sú intre ko armata sa în orajuð . Vizir8l8,
nrofitundă de deferinga ye i se arsta, intru în orauð, dar
M8stafa Ilama rúmase afară la Dartó Ilaua kõteva zile . A
kolo în tote zilele veniaš konsiliariſ îmbrogiei de- 18 vizitað
mi- ið felicitað. Întrs xna din zile înks veni mi însxmi Sol
tansló ka 86-1ě vazb de køriositate. Într'o altı zi Bairakta
r8l ; Mostafa orándoi ne Aſani ka sú stea ko omtirea 85
Indeasks Ine la IIorgile oral8l8i 5 n8 eass nigeni ; d & II ,
ayeea alease mése søte de kulbreyi înarmagi, mi tntrondě
ne nórta nxmiti Ton-Kangsi, k8 simirea mi snažma tätsrora
ай mеrѕѕ rепеdе пъъ la Пара- Кап & si, fъхъ sъ kuteze niment
a-i sta în kale sağ a-i fare qea mai miks lsare aminte . Ko
areasta s'a îngeles kú elš avrsese de mai nainte îngelege
re k8 Vizirxlš ui k8 nartisanii lxi $ 8ltaně Selimě . Intrönd
la Ilawa-Kangsi, s'a ssitš îndatu ko togi ai sei la Arz -odasi
240 ISTORIA DACIE

(kamera xnde fonkyioneazı Divanxlš îmnbroteskš såb ire

wiedinga Vizir8l8i) . Akolo vázánd8 -lă Vizir8l , s'a sneriatě
de odatı, dar mai ne grmu l'a nrimitš k8 nolite . Måstafa
Ilawa, lundr -mi lokš îndats, înteng a se adresa kútre Vizi
r8lg k8 tonă asorg wi nekyviingios8 . Vizirxlă îlš nofti ka
sú fakú sempš la ai sei să east, ka sú rómbe singøri so se
îngeleagt. Måstafa - Ilawa, fóru a- i rúsnende, se adresu la
englš kare sta lungo Vizirelš ui - lš întrebu ende se afló si
gilslē (aeretea) imubröteskš. Atesta rúsnænse ku se aflt la
Mária Sa, arútönd8-1 ne Vizirð . Mostafa Ilama atonte se
întorse kütre Vizir8lš mi verund8-i sigilolš ko sně tong
sólbatekš , ilg 18 % ; dxud ayeasta rdik ne Vizirš wi- Iš tri
mise la înkisóre .
În intervalslš atesta aš intratě ni Aianiſ kr tóti o
mtirea. Mostafa Ilawa, asindo - se în frentea ei, s'a dosă în
tinsă la nalatală îmbrateskě. Akolo aflundš norgile înkise
ordonú sa le dürüme, zikundě kb voeuta sé vazh ne S8l
tanglš Selimě. D8nb n8gins 0118nere, norgile se deskisers,
dar în nragxlở lorš váz8rá ne Søltanslš Selimš xgiső mi kx
snigme înkt la gårú , sågråmată din ordinel8 lsi Sxltaně M8
stafa. Mustafa Ilawa, vázandš ne mortă a köz8tě assora lxi
шi a investi anlъnge amar шi fъхъ mъngъеrе. Dапъ а
qeea Terindă só vazh ne Soltanš Maxmodš , komě l'a VI
z8tš , s'a argnkată la nitórele lxi wi anoi, l8und8-1š , l'a a
lezatě ne trons ; iar ne fratele seš , Soltanš M8stafa, des
tronándo -lš, l'a 11858 în înkisore . Donu ayeasta, mergándo la
llama -Kangsi, mi - a înssiuită demnitatea de Vizirš , dondo
ordine mi 18unds músprị kg 118tere absolstu , în kotě Sxl
tansló era nxmai 8mbru . Yea întši fantá a sa a fostě de
a nedeusi komórtea ne ryigamii Soltanglxi Selimš ; a mai
88gr8matš o melyime de Arabi tui mxeri din nalat; ka nor
tami la suiderea îmobratxlxi, mi n'a lusatě ne nimeni fors
rusbånare ; a awezatš bona orundgeală în Konstantinonole,
în kútě togi fokátoriſ de rele s'aš krarinsš de friks mi
de grózı. IIe konsiliarii Divanglsi îi trita ko desnreus iui
k8 asurime ka miesme nefolositóre mi strikáróse îmbrbgiei;
iar kútre noga orutire disqinlinatı s'a ar tată , înnrednú kr
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŬ I. 241

Soltanslě, anbrátoris , întorind'o mai molts de kötă înainte ,

nre kundę kstri ordinglő lenigerilorg , se arıta asnr8 mi
nenbrtinitoris .
Ilentr8 tóte ageste însı mi-a atrasă, atátó elš kátě mi
Soltan8lš , gra generals, wi að înyengtě m8rmore de revoltă .
Totă o dată noslĚ Soltaně, îmorerns ky Vizirxlē Bairaktarš
Mustafa Паша , ай іnvеnsti sъ negяцeze dеѕаrе паче kа R8
wii. În Konstantinonole înst a înyengtš ru8l8 din zi în zi
sú kreaskā. Ienigerii alongeað să se revolteze , dar se te
meas de outirea Donbreant ye era ne longs Viziralš . A
zesta, nebøgundă de seamı mermerele ne se axziaš , a în
чепütü a trіmіtе пе аfаrъ ошtirea sa чea kredinчiosъ, о
nrindă nrea negint ne lungi sine. Ianigerii, vázándě ayea
sta , s'aš 1888 la kale sú rádiye stindardxl revoltei în låna
lxi Noemvri . Ientr8 ayeasta, fiindš ki aveaš sú înyears
nóntea, mi-að n8s8 între sine semne de întrebări mi ros
n8nsgrī, ko kare su se îngeleagú nrin întænerekő ; adiko le
niyerålš întreba ko sně krvántă de ording ne ori kare în
tálnia, wi dakı ayela resnándea kg ayelami krvántă se în- .
gelegea ki era kamaradš, iar de ns se syidea. Organi
Sándo - se ast - felis, într'o nónte ač înkonjsratš nalatålš Ila
wa-kangsi mi i-að datš fok ; în tóte nõrgile. Vizirxlš , a
flando - se în minstälš ayela la Xaremålš seš , k8m8 a arzity
desore ayeasta , a ewitš desbrikată afary k8 nistoalele în
múns, srmatš ngmai de niute fete sklave wi de xně bbetš ;
dar vuz'undě ko niyi xnxl8 din kasniqii sei no era ne löngu
elš , agzindă sgomotålš Ienigerilorð , kari srlag, mi flakúrile
kare ko rindeaš nalatölš, s'a întors runede mi s'a kobo
rátě în rexnú k8 fetele wi báetölă în bolta enri tårně , xnde
era denosită de orafg.
Konsemundo- se nalatxlă de flakuri, elő a rúmasš ne
sgpbrată ; nimeni însý ng utiea nimikň desnre elš ; yei mai
m8lgi kredeaš komě kú skönatě, mi se îngrijeaš tare ka
Sú ng se întorkú k8 owtiri.
Tótú nóntea orauxlă se ilgmina de foks, wi flakurile,
xrkund8 - se nunt la nori, konsemaš fort niyo onrire stri
18 itele mi müregele nalatori ale lokxlxi avelsja. lenigeriĩ,
16
242 ISTORIA DACIEŤ

alergaš nrin' tóte vligele oraw8lxì, riizándš mi móvelandē

ne ye qe întálneiaš din ómenii lxi Mostafa Ilawa, nrekomě
mi ne ostawii reformagi. lar a doa zi, adonándo - se mol
gimea Ienigerilorš la At-Meídaně k8 stindardele desf61118
rate, aš skosš earumui Kazanele, d8nh datina lor; în timně
de revolgyirne . Atönre Admiralslē Ramis - Ilawa, karele era
mi elš nartisang alš Nizam- gedit& lgi , înnrednu k8 søbadmi
ralsl & Ingebei, aš trasš din arsenalš kute-va korúbiť în mij
lokslš golfxlxỉ de la Kornelš - de - arrš , ui aš învenstě sú
îmurómite ks tsnærile ne leniteriſ adxnagi în At-Meidang,
sоkоtіndѕ kv inky trъешte Mustafa Паша. Пe de altъ par
te, xnxlš Kadir - Ilama din oyitirea Nizam -geditölçĩ, a intratě
în Bizanuš, onde eraš înkú vre - o zeye mii din armati, mi
s'aš 0888 în anbrare. Ianirieriž, ky tóte ku að fókstă mai
molte núváliri, însă n'að 118t8tš lsa întăriterile. Iar îmatratzlš ,
în mijlokxlš ayestorð îmurejärýri, nerzundě ori ne snerangi
wi nlangrĩ, sta înkisš în lugntrålž zidorilor: Bizanyslå , a
utentándě resoltatrlă întómalorei wi alē norokoloi.
Ile kundě ayeast katastrofi înfrikowatí se netreyea,
a emitě Måstafa Ilawa afar ; de onde era askons;; dar, do
11h yele ye a váz8tě, kázándă în desnerare, sa întorsă ui
a slobozitě sně nistolă în denozitolở nraf lri. Atrnye sb
rindš totš tårnålš în aerš, Ramis - Ilawa, karele vedea de
denarte ayeasta, a sokotitě kó ayeasta era sně semně alš
lxi Mostafa Iamă, nrin kare yere aj& toris de la flotu ; de
ayeea a îngeurtě bombardamentoló kr îndoitó 118tere ui a
faye striktnišni înfrikowate în mirgrile lenigerilorð . Onti
rea regolatı, krezındě asemine, 18% îndoitě ksragio mi se
reneziaš ko atáta færie asånra Ienigerilorð, în kūts areutia
veniserú în desnerare .
A treja- zi Teniчerii, sъпъnds rainile de la Паша - Ка
nosi, ui gýsindě ne M8stafa Ilawa xyisš såb o mare bxkatı
de marmort , i -að skosš kornsl mi, legund8-18 de nitióre,
l'aš törötě ne tóte xligele oranglxi mi anoi l'aš snúnzeratě .
Donj ageasta înbúrbótund8 -se, aš reînven8tš revoldgirnea
ko mai mare înverw8nare. Iar kamaraziĩ lxi Mostafa Ilama,
komš aš aszită de mórtea sa, mi-að nerdötă nui kvragi8l8
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 243

wi snerangele, mi að înyengtă fie -kare so fagu ka sb - mui

skane viagja . Kadir - lama a trekstă în Asia ; Ramis K
nitan lama, Ingebeĩ, xně Kolonelš din outirea no85 , Kiose
kexaja, Armean8l; Mangk ; ', dragomanglở lại Mostafa Ila
ma, -toi areutia, fegindă din Konstantinonole , xnii ne xs
kată , gnii ne Marea Négro , aš ajxnsă la Romni8kš; de a
kolo, trekundě Donárea , að vergtě asil; la Romy , kari i - að
nriimitš ko mare îngrijire. Dar Dragomanglě Mangkš , ko
kasa sa mi k8 pei-l-alui Armenī, aš rúmasš în geara Roms
neasks , wi mai törzið îmnáratrló Aleksandrs l'a onorată kx
kavalerii mi l'a înáljatš la gradelă de generală . Yei- l- algi,
kg Ramis Ilama, fårú trimimi în Bassarabia , iui de akolo
Remis - Ilawa singxrš treko la Ietersburgš, dụnt deslegare
imnerialb .
O dató k8 fxgariỉ ngmigi, að învengtě a se rusini mi
toni nei- l- algi vartisani ai sistemslsi lxi Mostafa Ilama. Ie
nigerii, yuzund8-se skunani de inemiyiſ loră , aš nlekată a
sånra Bizany8lxi. Akolo gūsindš norgile înkise mi ne yei
din luontr8 gata sare anbrare, aš strigató ki að sá nronse
yereri Soltan8lxi. Ayesta, böngindš ku skonglő lorð era ka
86-18 detroneze, a ordonatě sb syido ne fratele seð Mosta
fa (karele fxsese destitxată mi se afla arestats ) wi anoi sú
deskizų noryile. Ayeasta fókundo - se, Lenigerii intrarb, dar
îndató váz8rú kornglð Seltanglxì M8stafa gyisg ; atồnye mti
inds ko din familia îmnuriteaskú n8 mai era nimeni, ne
kare sb - lš nótá nene în lokolở loi Soltaně Maxmodš, aš a
renkats îndati armele ui s'aš înkinată lxi, rengnyundă la
ori- ye máreri saš nretenyirni ară fi avště; ui ewindă de la
nalată în liniute , revoldgirnea s’a stómubrată . Soltanslð dr
alb ayeasta a înyengtš sú 118e tóte în rúndrealo ko sirgsin
Ju mi dreutate; wi totě odati sú intre în negribrì de nale
k8 Rxwi .
Iar în geara Monteneaskı, ne la lona Dekemvrie a a

1 Ayesta era kutě ne ze su se fakı mi Domnă în geara Romaneaskı, fi

ind8 kb era förte i8bitā de Mastafa IIama; i era na namal Dragoman8
dar mi Kexaia - Bei, wi konsiliarš intimě, mi Tesarrari8 ; era într'8n8 kg
vuntě velg intui8 nersonagir donio Vizir8lš. *
244 ISTORIA DACIE

yelsĩaiuſ aně 1807 a venită wi Feld -maremalol IIrozorovski,

dar d8nb ne a netrekötő köte-va zile în B8k8reuti s'a în
torsă la Laui, fiindở ko ne la îngen8t8l; an8lxi 1808 s'a fb
kstě înyetare de arme, ui la Rxwqisk ; s'aš deskisở konfe
ringa nentrs naye între Mgraxamii Forgei Otomane mi am
bassadorxl8 Rosiei Laskarof. D8nb aneste Iasilante, vázun
d8-se mi domnš a gerei Monteneuti ' a trekötő la Kiovš
ui s'a alezată akolo. Iar gerile Moldova mi geara Roms
neaskt að rimasă amundo ssb administrarea Divanelorð
lorð miroarii, komn8se din boerii nomînteni. Ileste aceste
Divanori însó era IIresidentă generală Kosnikof, nsmită de
Îmobratsl8 Roseskg. Ayesta a institxatš în . amundos Diva
norile kõte xně komitetš, komn8sš din Mitronolitolš , onglő
din Eniskопі, ші пatrѕ ѕай чinci boeri inari namiцi dапъ а
legerea sa . Agestě komitetě avea komuetinya a da xotărî
rile yele de ne rrms, ne kare era datoris uii IIrezidental;
a le konfirma; iar atesta ng avea nici o 18tere în nimika
forb konsimilémántolš komitetoldi. Elă a mai rundvitě mi
ne lungo Visterie sně IIresidentš ofigerir råseskě, karele
nrevegia îngresnu k8 Vistierixlă intrörile ui emirile veni
torilorš gerei, nreksmš mi keltselele ce se fb'eaš ko oru
tirile mi kx alte trebringe noblige . În kalitate de Ilresidentă
la Moldova a statě însxwi Krsnikof; iar în yeara Románea
skú a trimisă Vize - IIresidentě alš Divanolgi ne generalglő
Engelxart. Lerile se administraš ko ayeleaui regále mi legi
ka mai nainte : adonarea dúrilorš, jxdekúgile , rundsirile în
nostori , se srmax ka ui în tim118l8 Domnilorð . Boeriỉ komi
tetxlxi, din kari xnxlă era wi Vistier8l; yelõ mare , se n8
mea; de kötre IIresidents de a drentelš ; iar yei-l-alyi fonk
gionari, se alegea ; mai întáis de Mitronolitě , de boerii Ko
mitet8lxi mi de Vive - II residentě , ui anoi se sxnxneaš k8
Note (anaforale saš ranortäri) IIresidentslgi sare întýrire.
Marele Vistier18 ngmea ne Isaravnini kx îngelegerea Vige
IIresidentälxi, iar qei - l-alyi boeri asemine ne søbalterniſ lorð .

1 în timnxl8 domniei sale 88b Romy, Insilante fbgea boeriile kg Ditakgri,

sað dekrete, iar n8 kg kaftangrĩ donc datina Torgilorð , Dar îndato dono
dage, s'að skimbatě tóte.
 PARTEA VI. EPOCA VI. CAPŬ 1. 245

Tóte disnosigirnile în genere atingötóre de trebsingele outi

rilor; se fogeag de kütre komitetš. Tóte nroqesele kare se
de idea la komitetš d8nb legile wi obigeiðrile nómöntälvý,
se s8n8neað nrin anafora IIresident8lxi wi se întáriaš odată
nentr8 totš - dearna. Tóte nostorile wi dregătoriile n8bliye
se grmað ka mai nainte ; nomaſ köte-va , kare era nersonale
ale Domn8lsì mi se da mai ks seamú la Greui, s'aš desfi
inyatš, mi angme: Ilostelnikolš, Kamarauðlš, Kynarisló mi
altele mai inferiore. Dar fiindš ku areste nostori aveaš mi
óre kare venitsrì, s'aš înkredingatš ngmai xngi singørš boe
ris (ui eš amš ckrnatě nostolč auesta xně aně), karele la
împlinirea anglxi da seams Visteriei desnre tóte. Iar sokote
lele Visterie, revisxindo - se de køtre vei-l-algi membri ai
Komitet8lxi mi de katre Vive- IIresidentă , se înaintaš snre
întărire la IIresidentě .
Între aneste , xrmándx- se negrüürile nentre naye la
Romuškš mi neterminando - se akolo , s'aš trimisă la Iawi în
Moldova Mxraxanii din partea Iorgei Otomane, mi andme
Kexalabei Galib - Efendi , Bekirbei IIelononesiakxlg, Ords
Kadisi ( jxdele armatei) ui Beizade Dimitrie Märxzi , ka lo
kotenentă alš Dragomúniei, ko sneranıb ka sú se esnline
mi nersonalš kr Feld -marewalslg desnre kondigirnile nyei.
Dar d8116 dou loni de întrevorbiri s'aš întornatě forý niyi
xně ressltată de îngelegere. Atsnye înkeindo - se ui termi
nelš armistiy8lxì, Marewal8lš Irozorovski a venită la B8
køremti ka sú înueang ostilitbyile. În løna Martie 1809, a
nlekatě generalxlš Miloradoviqi asonra Giorgi8lxi; dar fiindă
kú ( pentrs sgirienia mea mare a Maremalxlxi) n8 avea ko
sine, niti bombe, niui alte instrømente trebritóre nentre as
saltš, s’a întorsš neste korándă ført niyi xně resoltată, ba
înk'ı k8 mari strikárisni în outire wi kg nerderea xngi vi.
tează generală de Xxsary, 18mitš Sabiski.
Dånd areasta a mersš însemi Feld -maremalolő la Brbi
Ja, mi a assediat'o kr 25 mii de outire ; dar dund8-i as
saltă generalš s8b Generalii Kaminski, Kstssof wialgii, n'aš
n8t8t'o 18a, findš ku garnisona tørgeaskú de akolo , ssb ko
mándolğ lxi Axmet Ibrailă Nazir8, i-a resagnsở k8 gerdere
246 ISTORIA DACIEŤ

de zidni mii de ómeni, D8n6 ayeasta, olbrúsindő assedirlš

aresta neferiyitš, s'a îndrentată la Galagi, gnde, fókundě nodě
neste Dönúre, a trekstă de yeea narte în låna Irlie; dar
neste köte-va zile, în zioa de 11 Aggystě a morită arróne
de Maying, la xně lokš qe se kiams IIrotokš, în várstó a
nróne de nos-zeyi ani, ui din karsa ayeasta mai sordě mi
smintită la minte . Koruxlš seð s'a adxső la Galaţi ui de a
kolo s'a trimisš în Rosia . Iar în lokölš seš rundsindo - se ge
neralissimě General8lš langration , karele era de vigt din
Georgia, atesta, îndatı qe a venitě, a trekstě Donbrea lui
nriimind ; armata de la IIrotokš, îndată a loată Mazinglš, ui
anoỉ Xîrsova , kare s'a predată de bons voe. Drib ayeasta ,
hlekundě asonra Silistreỉ , kare era antrato de Ilexlivan
Ilama, de o dati a rengrtatě v viktorie , dar mai ne srms,
învingindo -se, s'a întorsă la Xîrsova kr nerdere de dos mii
ómeni, natr8 tonårì mi ynð stindardě .
În intervalslš atesta , a kanitzlatě Ismailslg din kassa
linsei de nrovisionỉ, donú ye fasese sně aně mi jgmutate în
kisg . Brúila asemine, fiind ; assediató de generalglõ Essen ,
ajgnsese la atsta linss de nrovisioni, în kötõ ómenỉ mán
kaš kai wi alte dobitóre imngre . Axmetě Ibrailở Nazirs,
komě a váz8tě ký s'aš storsð tóte mijlónele de notrire, a
în yen8tě a tráta de kanitolare. Generalslå Essenõ, nriimindo
yetatea kg kondigioni, a enitš kr tótá outirea înarmatú mi
ks togi loksitorii Töryî, femei mi konii, karii, l8undě k8 si
ne tóte qele mijukátóre ale lorð , að trekstě neste Donáre
ui s'aš rúslándită în Torgia. Generalissimolš langration ,
donit qe a awezată înki xně nodš ne Donáre în fagi ko
Xîrsova, a lúsată akolo omtirile s8b komanda gelsi mai ma
re frate din Kamenski nsmită Sergie. Dort areasta , trekúnds
în geara Románeasky, a lsatě Slobozia de longo Giorgis,
kare era fortifikatı mi ginstá de Bosnaks Aga, Aſangl8 Rsm
třxk8lxi. Akolo a gosită la 30 mii kile (kute 300 oka kila )
de grúš mi orzš , ne kare l'a arsš înadinsē, s8b kxvántě kú
n8 ngtea sb-lě rádine în skortă timně mi fiindš ko se 18
tea si vie earúmi Torgii sb - ja Dx0h ageasta a venită la
B8kgreuti ka sú netreaky earna ; dar în 18na Martie a vii
 PARTEA VI . EPOCA VI. CAPŬ 1 . 247

tóre primăveri ( 1810 ) 1 - a venită destitsirea din komanda

sonrem , kare se zipea ky arg fi fostě din kagsú kú a arsš
agea m8lyime de grodåkte de la Slobozia, îrekúndš mi gea
ra wi omtirea avea nevoe mare de obne . În lokolð seð s'a
rundsitě generalissimě fratele gelč mai mikở din Kaminski
Nikolae ! Dxilų ordinele atestăia, fratele seš Sergie a nle
kată kx omtirile de la Xirsova asxara Babadagxlxt, mre ka
re låt.ndo - lë, s'a desă îndată asxara Rasgrad8lxi wi a Kos
ligei. Akolo 'aflondo -se outirea txrricaskı s8b faimosxlg
IIexlivan - Ilawa, s'a xrmată bátólie mare, în kare, d8oh mål .
tá vörsare de sünge, viktoria s’a alesš în nartea lți Kamin
ski. Romiſ, sfbrómóndš k8 tot8lš ne inemigì, að lrată o
molijime de snoliſ, stindarde mi nrisonierị; între auemtia era
insъші Пеxlivan Паша , пrins la Kosliga dапъ оапъrare
eroiks, 8n8 Arang Ilawa, wi Domn8l Skarlatš Vodi Ka
limaxě ? karele se rúnise în bátólie mi se orinsese de ge
neral8l8 Lantof la Rasgrad. He ayeutia, înnrexnú k8 algii,
1 -að trimisă în Rssia .
Generalissimolč Nikolae Kamenski , koborándo -se don't
aceasta la Silistra, a mi îngenstě a o bate ko tóte arterile
sale. Aỉanglě Ilikoglo, karele se afla într’unsa, de mi s'a a
libratě kr måltă eroismš mi s'a gingtă mai molte zile, dar
în cele de ne xrm , vázándo- se fórte strömtorată , s’a nre
daţš ko kondigisnī; mi, emindå din metate k8 outirea mi
ks togi loksitorii, a trekstě neste Balkani. Atenye Kamen
ski , amezindă înkı gnš nodě în drent& lo Silistrei, a trekötő
kg tóte owtirile neste Dondre . D8nb ayeasta, întrernándg
se mi k8 armata kare era s8b fratele seě mi karele se în
torsese de la Babadag mi Rasgrad, a olekatš kr natro.zeyi
mii ómeni mi , trekúndě neste Balkani, a ajansă la III xmla.

1 Între aneste destitsind8- se MitronolitolĞ Dosite18 , îmbratslē Aleksandrs

a trimisă de la Ietersborgð ne Ignatie Mitropolitol8 de la Arta, karele
a fosts in kanals biseriveї пъръ la fnkierea пъчей..
1 Ayesta, viind & d8116 Alessandro Vodó Xangerli la Dragomúnia IIoruei,
mi fokund8 -se îmibratě Såltang M8stafa, ne Xangerli l'a destitrată, iar
ne atesta ngmind8.18 Domng al8 Moldovei, l'aš îmbrukat8 kg kaftang
dont obieeis mi l'að trimisă în tabăra ointirei.
248 ISTORIA DACIEŤ

Yetatea ayeasta era ajárati de o outire destål; de nom

róss , ssb komanda Vizirxlxi Kiorš 1888f IIaiua. Romii o
assediará, înso ng din tóte nóryile din kassa nosigirniloră
sale anormale. Assediolš a gingtă mai dou lsni, în kare
timoš aš fostě molte bátólii ks nerderi din îmbe abrile.
Între alyi generali însemnayi, Romi aš nerdstě ui ne sně
generală - maiorð, ngmită Ianadonglo, barbatš ko talente rari
wi de origins Grekš din Insolele Mbrer Egee, karele a fostě
tungsitš atstă de Roui kotě mi de togi konsîngenii sei.
Generalissimolš Kamenski, vázándě ko ng note ksie
ri yetatea d8nt o apbrare atátă de eroiko din nartea lsi Kior
Isssf - lama, mai alesở ku- i linsia molte din cele trebritóre
nientr8 xně assaltă , s'a întorsở só assedieze Routyiskvlč. Dar
Aianglț de akolo, faimoselě Bosnakš Aga, avándě o ngme
rósł outire aleast, atótă de bine întărise retatea în kutš o
fokose nelsabili . Kamenski, ambigionund8-se a olsa ng
mai de kõtš , se determint a o lovi k8 assaltă. Ama dar,
fókund8 -se tote nrenarativele wi dando- se sempalol ; de as
saltš , s'aš renezitě owtirile din tóte nörgile assora zidxrilorð
netbgjei; dar dois greuala inginerilorš, kari fbkose skúrile
nrea skörte, dono diversele intrigi qe srmaš între generali,
kari ng ngteaš s8feri manierele asnre nui barbare ale gene
ralissimxlxi, det eroika ui neasemanata vitejie ks kare se
andraš Törgii, tóte onintirile uri sakrifigarile Romilorð að
fostě nefroktose . De la yea întái nóvulire s'a syisš sně în
semnată generală de artilerie, a name Siverš ; dont areasta
aš kúzstě, ne lungi zidori iui în wangeri, o melyime de
soldagi , ofiggeri iui generali ; kuni Tortii de ne zidorị n8 se
serviaš ngmai k8 tensrile, k8 subiile mi k8 ngutele , dar mi
ks kóse, k8 seksri , mi alte instrømente omorstore. K8 tóte
ayeste generar8lš Baxmetis totě a rásbótstě kr vre o ontě
sste de soldagi în lugntrs în getate ; dar, ajongóndě nunu
la xně lokš auróde de geamie ini viundo ku ne vine d806
donsslă nimeni karele su-lě sekondeze , ne lungi ayeste vi
zind8 - se îmgroukată de Törqi din tóte abrzile, abia a 18
tstě Sb se întórk , ránită în dos loksri kr lovitori de
1181ks .
 PANTEA IV. EPOCA IV, CAPŬ 1. 249

În anestě assaltă að kúzxtš neste ontě mii de soldayi

alemi, mai mxlyi generali mi koloneli, mi o molgime de o
figeri mai inferiori. Generalissimolš, vázundě ku dolu atb
ta nerdere în armatú n'a n8t8tě 18a yetatea k8 assaltš , a lb.
satě ngmai o narte de outire ka só o yie înkonjärató : dar
k8 yea mai mare narte s'aš dosš din s8s8 de Rowyirkš, la
lok8lỏ qe se nomeute Batini, unde era tabora yea mare tor
qeasku. Akolo era neste natr8 -zeqi de mii de outire kr In
salali Axmetš - llawa, k8 fiii Albanezi ai lxi Ali - Ilawa Tene
lenli mi ko algii ssb Serasker8l; Kosanýš Ali Ilawa. Ro
mii, de mi mai näging nomerowi, núváleskš asxnra omtire
ачешtia mi kапъtъ о invіngеrе ѕtrъlачіtъ. Abia a treia пar
te de outire, sob fiiii lxì Ali - Iama, a nåtåtš skrna kr fö
ga ; o a treia parte a rămasă ne lokš lentándo se пъъ la
qel7 de ne srmb soldatě s8b Serasker8l8 Kxsangg Ali Ila
ma ; iar restolč , s & b Insalali Axmetě llauia , k8 mai melyi o
figerî, s'a trimisă s8b eskortó în Rossia. Dar tóte urovisir
nile , tgnsrile ui strindardele aš kuz8tě în mbinile Rxwi
lorg .
Dxnú ayeastú strálsuits viktorie, Rsmui s'aš 1888 de
aš assediatě tóte netánile de ne lungi Dxnúre , wi a nome
Romyšskolš Giorgirlš, Nikonole, mi Torn8. Singarš Vidinalš
rúmase neassediată, fiindš ku Mola Ilama, karele Isase lo
kolē lxi lasvantogls (ne mxrise de morte fireasky) se n8r
ta ks nolitega kútre Rohĩ, mi fiindå ku ateitia, konoskundă
tória yetugeſ, kýtaš su snikxleze timnolš . Yerkerv însı kg
tóte kiuxrile ka sú ſa qetatea Ada-Kalesi , kare su afls ne
o insoló între kataraktele Donnrei mi este neanroniatú ; dar
k8 tóte aromiterile de fokorú lxi Regen - Aga, karele o ko
munda, nentry ka sú o dea, elš niqi într'aně kině 118 voi a
se îndxuleka.
În intervalslå atesta. a sositš mi fitsig faimosxlxi Sx
varově ks tingi-sare -zeye mii ostami alemi. Avesta, don't
ordinglě generalissimglri, treko neste Donbre; les Illevna
mi se întorse earsui în geara Románeaskó uentro ka sú
netreak earná . Atonge viindš mi generalissimolo Kamen
ski în B8kxremti, a netrekstě tótá earna întrexnú k8 gene
250 ISTORIA DACIEI

ralii mi ko boeriſ numintenſ în jokgri mi veselii neîntrerente .

Dar în arimuvara anglxi 1811 , generalissimolš se nregstea a
trege ko tóte outirile ( în nomórš neste 70 mii) neste Dentre,
ka să loveaskó Adrianonole mi kịarð Konstantinonole, nen
trg ka ko ayeasta sú sileaskı ne IIórta a faye nare, fiindă
ku Rosia era ameningată de rusboixl; Franvesilorð. Înainte
de nlekare însı, ne la kanátslē lţi Fevrsari, a dată xně
banketš mare totsrorð generalilorš mi kaniloră orutirei . IIe
ste trei zile xutbrándo - se a aleka, mentr8 nlanglă nrezisš,
de o dată se bolnăvi mi se oniri . Bóla lxi era nekrnos
kotó nentro mediuì, mi din zi în zi se întérea . S'a böngită
kr înkredingare ki l'ar fi adunatě kr otravú , mi k'ı ayeasta
i-ar fi venită de la fii8l ; lxi Sxvarově, karele era rně omš
nling de rustate mi salbatekš ka xně srsš neîmblonzitě.
Ilentrs areasta îi mi veni rósulatire providengialt, kui n8
tórziš se înekį în ana Rimnikxl8ĩ, kịară în lokal; ende ne
meritorixlš tatălš seš înúlyase trofeele gloriei sale . Dar ne
ferigitslē Kamenski , barbat: lš auela adorabilă mi meritosš ,
faimos& lă generassimš mi lasda îmotratxlxi wi a patriei sale,
simgindš ku i se anronie mórtea, a nlekată să meargó în
Rosia ; dar merindă ne drømě, în mijlokxlš gloriei sale, mi
în vörsta mea mai frgmósó de natrg zeii anî, îi dosers kor
n8l8 sure îmmormántare la Odessa.
În lok & lố lưi Kamenski se rundri generalissimš gene
ralslg Kotssofo, karele sosi în geara Romaneaskú în lgna lți
Martie. Generalolš Krsnikofs, dondr- mi demissionea din
II remedinga uerei, fx înlokxită de Senatorslě Milameviui. A
gesta a nsmită Vize - II residentă mai întui ne generalsl8 Yi
qirofě, anoi ne generalslĚ Steterð, anoi ne generalölă Kom
nino, mi mai törzið ne general8l Renninski .
Napoleoně, îmbratölő Franzesiloră, înkredingönd8-se
k, outirile Ruseuti se intіnsеsеrъ пъъ in чеntrаli Tarчieї
la IIIgmula, a îngen8tš mi elš (kịarð înainte de a îngene ro
sboi&lt ) a- mi miaka ointirile kütre nõrgile IIoloniei sure
Tilsitš . Rosia , Vuzundě mimkurile ayeste, a învengtš ui ea
a - ini trage omtirile din Moldova mi geara Románeaskı ku
 PARTEA IV . EPOCA IV. CAPŬ 1. 251

tre Bassarabia sore Nistro, losundš nrea nägine nentrs na

za qetsgiloră de neste Donure .
Generalissim8l7 Kätssofo , trekundě Dontrea , mi - a ame
zatš tabăra lungi R8 uui8kš . Outirea törqeaskı astı da
t6-17 autenta. Ibrail; Nazirx Axmetš - Ilawa, ngmitš Vi
zirš în lokolš destitsatălți Kiorš Isssfó Ilawa, Teananoglo
Ilawić ks trei txirri, fiii lsi Ali Ilama Tenelenli, M8xtar Ila
ша , Ali Паша шi alці Пашi mаi misli komъndай оошtire
aleasú ka de natrx -zeyi miſ, Anatoliyi, Albanezi, Donúreni
iui Ienigeri. Oatirea lxi Köt& sofő, ks tóte ku n8 nombra
mai moltă de unése mii ómeni, a statě însı afaró de Roll
yixkš mai molte zile wui s'a bitstě. Dar de la xně timoš,
Vázándő ku inemikal; are 18teri mai sgnerióre, soldagi en
tosiasti wi komandangi esnerimentagì, s'aš trasă în luontrols
yetsyei Roma78kxlxi 1 Kotszofě, vázándě ko niyi akolo n'ar
fi n8txtě sá se gie, a voitě sú striye qetatea ; dar neavăndă
timně, a járásit'o n8stie, ui a trekstě ko tótó armata într'o
nónte neste Dentre în geara Monteneasks. Aige mi-a ate
zatš tabura anróne de Giorgi8, fortifikándo - se ky manygri
ЅПrе апъrare . Totě odato a dată ording gelorğ - l- alte kor
паri, че еrаѕ іmрrъutiate пe la чetъцile de пeste Dan.re,
ka si le abandoneze ui să vie korundě în ,ajglorgl8 seš .
Rsuiſ qe okonaš Nikonole, Silistra mi Sistov8l8, sfórumondě
qetágile mi arzung orawele, aš rádikată de akolo nggini 16
kritori kreutini kr dúnuiſ mi að trekstě în geara Montenea
sku. Dar ką tóte kornsrile venite în ajstorolš lgi Kstszofš ,
armata sa ng trerea neste n8mbr8l; de ontě miſ ómeni, ure
kúndě area torgeaskú de neste Donáre în tóte zilele se a
dsogea. Vizirelč , gásindě Roosiskolš demertě, a intrată în
els wi de akolo îwî regxla nlangrile ks înlesnire.
Onarte din outirea teryeaskı, xotirando - se a lsa o
fensiva, a trekstă într'o insglt ye este intre Rx418kš mi
Gixrgir în Dontre, jui kare era anroniats de tabúra rgsea
sku. Întorindo - se akolo, n8 înyeta a lovi ne Rsmi în tóte

1 Ilons aizi astori8l7 n'a sn888 înky întómalarea l & brei Rongigköldi de
kütre Romi. ( Tradskotortslă ).
252 ISTORIA Dacieſ

zilele . Ayeutia de mi se gineað ngmai în defensivá , k8 tóte

ayeste , rúsn8nzándě la fokorile Torgilorš, le fouea simgitó
re strikby18ni. Ketozofó, vázánd8 -se în nosiyirne nerikxló
Sb, a skrisš la Moldová ka su se întórk outirea de akolo
mi sb -ỉ vie în ajstoris. Totě o dată a ordonatě ka su se ri
diye soitalxrile din B8k8remti, mi sú aleye snre Moldova.
Lukritorii kanitalei , vázándě rádikarea snitalxrilorš mi a t8
tërorš anezumintelor ; militare, lxkr8 qe iiresnonea retrage
rea totalú a Rxurilorð , að venită la snaima yea mai mare ;
mi atatš boerii kótě mi målgirnea, að în tengtě a se pregăti
de fögu. Dar între areste a sosită general8lš Markofě din
Moldova k8 xně koruð de outire în ajstorælš generalissimo
18i . Areste întăritorị înst. n8 fåserý în stare ka sú golea
skъ не Tarчі dіn іnѕѕla vitatъ ; шi aчentia, апъraцi de t8
närile mi de bateriile din malxl8lx Remyiškxlxi, treyeaš ne
înuetată în insolo , în kötă nginóroló loró se srea la trei
zeyi mii.
Vizir8lš , k8 tótá outirea ye ad8sese ne ins8l5, ng ko
teza sъ easъ din eа шi sъ пъшeaskъ пе пътъntsl Romъ
neskở . Karsa era nenträ ki se temea sú ng dea neste vre
o korsó de a Romilorð, mai alesở ký vedea în kuteva lo
kori mai din s8s8 konstrxindo-se bóry , l8krg ne lă ngnea
la böngealt ka sú ng i se tae kalea din xrm . De aчeea ,,
lösundš ne Yeananoglx în insolt , a trekstě îndurútě la R80i
hixkš ka sú adskú uri rúmbuiga outirei de akolo , ku awa ,
ko [18teri sigore , să intre, în geara Románeaskı. Illanglő
seš înss , se naralist : tóte werkúrile , qe foksse ka sú îndo
aleye ne fiii lxi Tenenleli la ayeasta , fxseru fóró de folosš ;
ayemtia se refosað kg îndortnivie , zikóndě ku aveað ording
de la tatălë lorð ka si n8 treaks Donárea nini o datb , mi
ko de arð treye ynð rið ama de mare se temě kú ng se
vorš mai întórye .
Kåtszofé , Vázándě nekrtezarea Txrgilor; de a înainta,
simyindă totă o dato ni neîngelegerile dintre Vizir8l; ko
fiii lxi Tenelenli , aflt ko kale ka sú urofite de okasione. A.
wa dart förú a nerde timně , komgnikó general8lxi Markotě
alanslě seš, ui , în întonerek8lš snei nongi, ayesta treye k8
 PARTEA IV . EPOCA IV . CAPŬ 1 . 253

divisisnea sa пe vase de чeea пarte de Dan.rе, чеvа max

din søsă de Rom418kš. Ilanglš anestei esnedigioni era ka
st kalye ne neamteatate tabóra inemiks mi st angge bateriile
kare erač ne mals de anbraš insgla. Lxkrxlă se essekytt
de minxne : tregerea loi Markofě se srmó în liniute, wi tá
were, furu ka Trryiſ so simys mukar yeva desnre o asemi
ne stratagems.
Abia se fokyse ziot, ' wi , non'a n8 rústri sorele, Tørgii
se nomeniru k8 mirsrile Romilorț în auroniere, viindő kg
пашi reпezi, ші пе Kazaчi sbarъndü kа inariпaцi аssаrа tаbеrії
lorð . Snaima mi gróza fx generals : tótü tabúra a kúzstě
într'o amegitaru ne deskrist : 18 se axzea de kutě sberete
mi strigute de Gîasrš bize basti, adeks kõinit ne - aš kolkats,
wi Ale -kare kösta só fågú kare în kotro ka sb-mi afle
mántxirea vieței. Rxwii atynie, leondr- i înainte k8 kava
leria tui ko baioneta , îi monelaš furš krogare saš îi nrin
deaš förú ongnere , Forb måltó întórziere tótá tabára tör
yeask köz8 în nxterea Rowilorð . Ayeiutia nrinsérú tóte nro
visirnile, tångrile, stindardele, mxnigirnile, armele wi kor
txrile, între kare era mui însem kortslē celš bogată alš Vizi
rxlxi ( ne kare l'amě vázxtš mi eš), karele fs trimisă îndată
îmubrat & ldi Alessandr8 . Vizirelš, karele ngmai singer skónase
de ayeastă sørnrindere, fågea snre Illxmla ka vai de kanslš
18i ; ar fiii lxì Ali Tenelenli , aš angkat ; kutre natria lorg,
fara su se mai xjte îndórstă . Kotě ne qe eraš să se urin
zu mi Mxraxamii, Galibě -Efendi wi tei- l-alun k8 Beizade Do
mitrie Mårszi. Atsnge angkınd8 - se mi bateriile, s'aš theată
totă felirl ; de komsnikúrixne dintre Romni8kš kr insæla, mi
Romii, ky tönerile toriemti, s'aš 1858 a bate ne Tyrii din
insglu .
Trryii, în insola ye okonaš , erað ama de bine întárigi
k8 wanyori mi ko kasemate (kasarmiſ ne søb numuntă ) în
kútě totš n8teaš soferi bombardarea kare-i lovea din amón
dos malorile Dxnsrei . Dar ageastă stare de andrare are
længind8 -se mai molte zile, mi neavăndă, arek8mě s'a zisš ,
niqi snð felis de kongnikare, nenstundő kötta de niksiri
nrovisioni de munkare, desnre kare ng føseserų bine kung
254 ISTORIA DACIEI

іці, аjanserъ la аша mare nevoe în kötě îmi munkaš kair.

Din karsa netrimentol8i wi a xmezelež, kare în earna auea
sta era înfrikowatú, s'a înkxibată în tabera lorð o mortali
tate înfrikowati, kare îmngqina ngmbrølă mai renede de
kitš rusboislo .
Vizirxlš, karele lusase tóte în diskrežirnea Romilorð ,
dep ve a ajans8 la III8mla, VEZEndĩ kh ng mai note re
longi rúsboislš, a trimisš narlamentarī de aš qer8tě îngeta
re de arme wi nrongneri de naye. Ile la kanát8l8 lxnei
Noemvrie s'a fókötě armistigelš, mi s'aš deskisš konferinge
în Brkorenuti sare a negouia destre naye . Dar înainte de
aneasta Teananoglo, karele komanda Türgii din ins8ls, do
IIb ye a soferitě natro-zeyi de zile linsa mi nevoile cele mai
mari, în fine a nlekatě qerbiyea mi s’a gredatě. Nenorogi
ції Turчi, dапъ че ай deпasѣ armele, fuserъ аdашi kа пriso
nieri in namъrs anrӧпе dе чіnvi-sure-zeчe mii la Bakаrеnti .
Era xně lxkrx dxrerosở de vízstě starea în kare ajansese
ayeastú omenire soferitóre : omenii semunað ka kundē ar fi
emită din morminte ; nalizi wi vestejigi în kotě no se deo
sebiaš de kadavre ; abia se uineað în niyóre de slubiyišne
wi abia n8teañ arấta ku le e fome. Aqemtia fora triujmi
îndatı ssb eskortă în Rosia , mi gei mai målgi að merită ne
drømš ; iar Yeauanogl8 f8 onrită în Brkgreutỉ, trátatě kg
käviinud mi liberă de a netreze în bont voe dili rangolő
wi karakterXlð seg .
Vizirxlš Axmet - IIama, akysatě kú înadinsš a bugată
owtirea în insxlb, nentr8 ka sú o trádea în muna inemiyi
lorð, fx destitsată. În lokslě seš se nxmi Vizirš Xermid
Паша, kа nleninstingъ kа ѕъ tеrmіnеzе ші пачеа k8 R8
wii . Tóth earna ui nrimăvara anglxi 1812 Mxraxa wiſ se
negxiaš ko generalissimolš rgsesk Kätösof ui n8 se asteaš
învoi, mai kr seamı nentr8 artikol8l8 xotar8lgi. Rxwi ye
reaй цеrile Romъneuti шi Dunyrea dreuts xotarї ; Tarчії
se ongneaţ. În fine ne la låna Anrilie se învoirí ka sú
despart . Moldova în dos, ui să se 18e xotarš ne IIrstš ;
astfelis Basarabia k8 vele gingi jsdegge din ea mi ks yetu
uile täryemtî de ne Nistrs ui Dönüre i'umasery Rosiei, iar
 PARTEA IV. EPOCA IV . CAPŬ 1. 255

Moldova wi yeara Monteneaskú rúmaserb ka mai nainte s8b

domnirea Iloriei.
D80'i akordelă auestorð învoeli însó, Vizirxl8, karele
se afla la IIl8mla , întörziea de a srbskrie aktslă de nane,
mi, fóru a dekiara ongnere, amúna lxkrxlă din zi în zi ko
felisrite nireteste. Karsa era ku Bonanarte îmnbratrlő Fran
qesilorš, nornindě o esuedigione teribilt assura Romilorð,
skrisese ini IIorge îndemnund'o ka sú aibu rabdare mi sú
ng lase armele , nromiyund8 - i kú, de nå se va serne stú
rsingelorð Rosieĩ, elš va inijloci n8 08mai neutirbirea teri
torixlxi seš, dar înki va isboti a- i întórie în korundě ui
Krum8lo .
D80k a yeste îmorejorări, trimiyándo -se mui Vizir&lrý skri
sorile lxi Nanoleong , d8u obiveis, elč întórziea de a da xo
tъrirea definitivъ пеntrа kondivisnile пъчеі. Іar Rasia, vЪzhnd
esnediuixnea franess viind assurd - i, se vedea atat de strom
torit ), în kútě dakó Ilórta arð fi stórsitš, arš fi fokoto sú re
ngnye wi kiară la 18area Bassarabiei, ngmai să înkeie nayea.
De aqeea , vázaudē întárzierea ayeasta, Råsia a arxnkatě tó
ti kolna assnra generalisim8lxi Kötssofé , — ui destitsinds
1š , a trimisă în loko -i ne Admiralsló generalslĞ Yiyjakofš ,
k8 ording ka sú termine narea komở va 18tea wi su se în
tórkı kută mai korundă kx outirile în Rosia.
Kxtszofś s'a ambritš tare de inselta me i se fuea ;
n'a lbsată însı ka xně altslē sú koleagt fråktelő gloriei sale ;
ui , krmě a arzitě ku kabinetols l'a destitsată , în dată a tri
misš la IlI8mla ne generalxlš Baroui kátrú Vizirxlš , skri
ind8 - i deyisivš mi lbmxritě kú saš sú søbskrie kondigirnile
пъчеi, sas sъ rásn8nzh ku n8 voemte, nentre ka sú reîn
чеапъ bъtъlia ; arъtъnds-i tota o datъ kv dakv va treчe in
kú o dat. Donárea, atonge va face uóte învoele k8 totålš
în alte kondigiani de kutš ayeste .
Vizirxlă , neksnoskundă înkt bine temerile Rosie ui
nerik8lii ye o ameningaš d8116 esgedigirnea franyest, nea
Vánd totš odati utire desore skimbarea generalissimxlsi,
Vázándě ne löngó ayeste ku a nerdotě atste outiri mi ats
te yetugi, a sokotitš ki daku K8t8sofě ar mai treye odató
256 ISTORIA DACIEI 1

Donárea, ngtea si adokú totě imnerivlő în nerikolš ; de a

yeea , vitundě nromiterile mi însåffleygirile lxi Nanoleoně , a
rúsnsnsă în skrisă lxi Kxt8sofő ká nánú în yinyi-sare-zeye
zile va avea fory smintealt aktsló de naye ssbskrisš wi ra.
tifikată donú tóte formele ; totš odată a datš mi nresentsri
însemnate general8lxi Barogi , kundě s'a întorsg .
Noslš ngmită generalissimš, Tigeakofš, viindő în laiuì,
a nlekată în dató k8 mare grabı sb vie la Brkøremti. Dar
în ajonglő sosirei sale a sosită ui aktålă de naye , ne la ka
116t8l8 lxnei lxi Mais, karele s'a dată în urimirea fostølgi ge
neralissimš Kötszofs . La 2 Ignie s'a fókstě skimbarea ak
torilorð mi nayea a l ată întărirea definitivă. Între kondi
uixnile stinglate era xně artikolő adontatš , karele kånrindea
ka stánunirea Rowilorð în gerile Románemti su se urelyn .
geaskú lánó la lona Oktomvrie , în kare timně só se re
trags omtirile din gearb , sh se rodine snitatele mi kanye
lariele, su se libereze prisonierii din îmbe iurile, wi să se
róf easkú sokotelele dintre a toritvgile Rosewti mi nümun
tene. Inš artikolš stingla ka Domnii în Moldova mi geara
Monteneaskó su rúmte ne köte uénte ani , mi întária Xa.
tixxmaïsmålő kare se fikåse în zilele l8i Soltană Selimš
nentrs arevilegixrile amındsrorš gerilorð .
D80lb venirea Admiralslxi Yiyeakofě în geara Romh
neasky , Kotesofð s'a întorsă în Rosia. No8lă generalissimě ,
ne mai avándě a se okrna kr trebile militare ( fiindở ku ,
înkeease) a în yengtě a se okraa ky gele zivile.
se înkeease)
nayea se
Elț a desfiingatř másåra întrodåst de senator8l8 Milawieviqi
ka la fie - kare jødegš să fie ne lungi dei doi isnravniui ro
moni mi káte snalš Ros . A desfiingatš mi ne IIresident lš
Visteriei ; iar în lokslĚ Vige - IIresident8lxi de Divaně, a run
dsită eforð (sað ministrs) ne marele Banš Kostaki Gika, ka
rele era sui Generalf -Majorð Roseskš . Astfelo , regalúndě tó
tú administrstignea, mi înkredingund8-0 în múinile boerilorð
Dámînteni, în fine ne la lona Sentemvrie a Nur'usită mi els

yeara. În grma lsi rémüsese ngmai generalvlő Jaltrxinð;

ayesta a redikatě qele de ne rrms outiri rosemti wi a e
witě din years în zioa de 2 Oktomvrie a anglxi 1812. În
 PARTEA IV. EPOCA IV. CAPŮ 1. 257

datu dgnú euirea Rxwilorð, a venită marele Bang, Georgie

Argironolo ka Kaimakamð alš no8lxi Domné rúndsitš , mi
a loatě kórma gerei.
Înurexnú kg Rowiỉ s'aš dosš din gearú tui dou fami
lij din boerii mari, mi anome : marele Vornik; Konstantino
Varlaam mai marele Vornik : Stefanš Burkónesk8 ; ſar Mi
tronolitolš Ignatie wi marele Bană wi General -Mařorš Kos
take Gika að trekxtš la Viena .
Esnediyičnea asta de mése ani a Romilorð în kontra
Tärgiei, a fostš mai måltă de nagybó de kută de folosš nen -
trg donsa, sokotind8-se nerderea omtirilorð mi keltselele ye .
le mari ye a avště . Niti odinióró ka asté dató Rosia n'a
skosš atste outirĩ afard din geara sa . În körssið atestoră
wése ani s'að koborátě neste sna sxtı yinyi-zeyi miſ de ó
meni, din kare qelő näging trei-zeqi miĩ s'aš ' nerd8tă în a- .
sedierile mi asalt & rile zetügilorð mi în bătutiile fuyiwe ye
að avstă ; iar neste gingi-zeyi mii að merită în spitalor de
runi, de tifosš ui de diverse bóle kare le s'aš kaxsată din
nenotrivirea klimatolsi. IIrisonieri înst area n8yini aš ku
z8tě în mbinile Toruilorð. IIrin analogie, wi keltselele fb
kote kå atáte outiri ni în atuta timuš að fostě nrea mari,
kundě kuutig8l8 lorš a statě neînsemnatg . 1
Mare stronyinare înso mi mari grextbyi að soferită lo
kisitorii gerilorð ayestora , din kaysa ab8s8rilorð fbkste de
Rxmi . B8n8l8 mi filantronglộ îmbratš Aleksandrs, ko tóte
kú Vúrsa visteriile sale fort krogare, trimigundě neînge
tată la milióne nentre keltselele outirilorð, kg tóte ku or
dona k8 asurime ka sł ng se asgnreaskú loksitoriſ, mi, ki
nentrs transnortsri, rientrs Iregstirea wi îngrijirea ame
zumintelorž mi nentrs provisionarea artikoliloră de îndeste
lare , só se alsteaskú fie -kürsia ko bani îmbrátewti înda
tu ; ky tóte ateste însă Generalii Romſ, he administrað yea
ra , mi mai alesš fonkgionariſ givili (arekomš Iſresidentălă
Krsnikof, Senatorxlš Milameviyi, Vige - IIresidengiĩ mi alyii

1 Lgarea Bassarabiei astor8lő ng o sokotemte.

( Traducătortuli .)
17
258 ISTORIA DACIEI

de la mare ihno la mik8 ) fiindở dedanji la ranire wi la nesa .

gig, kassað vele mai mari ab8s8ri : banii împórátetti, în lokš
81 se keltseasko ulitindo - se arodsktsri wi transnortorì, tre
yeaš în nôngile lorð nrivate : far ne bieyii lükgitori , kari-i
ariimisert ka kremtini totă de o kredinija ui kari se gró
biaš a - i sorvi întrs tóte ka ne nimte fragi, îi desbrúkað sob
felisrite kinori forú niyi o konutiings, îi înstruinaš ko duri
grele, îi siliaš la låkrårì neste nøtere, förs utirea mi voea
îm obráteaskı, mi kundě se nereaš provisioni de îndestolare
le l8að îndoite wi întreite, mi anoi, întrebřinyund8 - se vele de
nevoe, grisos8l8 îlg vindeaš earbui la lökritori ne bani wi
se înavsyiað . Fonkyisnile n8bliye fint în ' atita se degra
darb, în kstš ajonsesers ka o marfb : le vindeaš ka la me.
zatš, mi le daš ng arelora ge aveað karakterš ui vrednicie
ka so le norte , yi ayelora kari oferia ; mai molto inits . E
nistajii kfartirgrilorð fbyeaš grozáviſ: ne de o parte lraš
kontribsgirne lønari de la fronrietarii de kase, iar ne de
alta grimudeaš soldayii în nomórš mai mare de kötš 18
teaš înktuea în kasele strayilorš qe n8 ngteaš ulúti; ne
lungs areasta îndatoreaš ne gasde a netri ne soldayii din
kfartirs, nentr8 ka ei sb - ui însemeasks jrovisisnile desti
nate ... mi altele de asemine kare n8 se mai uing minte .
Ile lungs areste vei mai melyi dintr înwiỉ trotač ne. lokxi
torii kreutini, boeri saš nrouti, avogi sač strani, ka ne kre
dintomi mi nelegiriiji, nominds.1 ks uorekla Maldavan , ka
re în limba lor; e sinonimă kx barbarš ui mojiks; wi da
kó xnš Rssă întálnea ne xnš Románt , îlš skxjua k8 des
rirejš mi bajokorb, ngmindo - lš Tvreuki - d8x8, adiks spiritš
isrueskš, 18krg qe niyi Trruii niyi Evreiĩ ng întrebšinyjeazú
kütre vei de alto lege ko ei. Dar tóte avestė se føyeað fi
ind8 kb ng era kin8 85 ajeng niuniki la a8Z8l8 urea be
nxlxi ui drentxlxi îmatratš, kui komandirii wi IIresidenyii
prevegiaš ko astirime ka niyi sú nieargó yineva la lleter

1 Asemine lækrgri le - amě váz8tě mi eš k8 okasionea ok8dbygnilorð r8

semuti la 1848 dont la 1850 mi de la 1853 fitná la 1854.
( Tradskolorislš ).
 PARTEA IV. EPOCA IV . CapỞ 1. 269

sb8rgť, nici sa dea vreo sanliku ku tre îmbratelę ; ne lon

y'u ayeste, kịar de foyea yineva xna ka ayeasta , ei aveax
mi ne longu körtea imnerials, kiar dintre konsiliarî , kom
nligi la fautele loră de rugire mi de abyssri.
În fine, fukond8 - se natea , aš skönats bietele perĩ de
nevoi mi grestági, intrındš s8b regimål; de mai nainte ; iar
biegii luksitori að rumasš desbru kayi ini strúmbót gigi.

DOMNULU LXXXVI .

Ioană Vodă Caragea .

Ayesta era fiixlš lxi George Karagea marelvi Drago

manš alš Ilorie Otoniane mi nenotě lxi Nikolaiſ D. Chr.
1812.
Vod's Karagea. D801 8giderea lxi Beizadé Aleks
S88, fukundo -se mi avesta Dragomană în angl & 1708 , föse
destitsats dans sně ană de fonkgionare wi sökredată de Ber
zade Ioaně Karagea. Ayesta morindť neste vre- o trei - zeyi
zile, s'a fuk & tă în lokalš seš Beizade Dimitrie Morgzi , kare
le, în timn8lg rusboixlsì, dxkando se ko Kexaſa -bei Galibě
Efendi mi kx Vezirslă la IIIsmla , fx înloksită de Subtarixlă
Bibika. Dxnh qe s'a inkeeatў пачea, dе a dова беъ s'a
rundvitě Joaně Karagea la Dragománia Iloriei. No törzið
însă llorta , xotbrindo - se a nemi ne Domnii IIrinyinatelorð,
a rondrită la Moldova ne Skarlatš Kalimaxě, karele fxsese
urinsš robě în Rosia, far în leara Monteneaskı ne Ioană
Karagea, karele de trei- zeu zile era Dragomang. Avesta s'a
înfburimatš Soltanxlxi, denim obigeis , la 24 Argsstě, mi ne
la învendtxl8 lxi Oktomvrie a nlekată din Konstantinonole
ka sh vie în gearb . Atonte s'aš deskubinată mi gei doi
fraui Mårszeuti : Beizade Dimitrie, englţ din Meraxamii run
dvigi nentr8 fauerea obye, akxsatě nentrs ko arš - fi störxitě
de s’a datě Bassarabia Rosie, fx theată de kútre Vizirxlš
la III8mla ; ¡ar frate -seš, Beizade llanaiotaki, fx theată în
Konstantinouole, îndatiye adxsesers kan8l8 fratelsi seš .
Kaxsa urinyinalt nentre verderea arestoiš doi fraui, a fostě
260 ISTORIA DACIEI

mai k8 seamă fiinds ko s'aš îngelesš a fi filorxmì. Ilerderea

ayestorð dos persóne strologite a fostă mare nagybų nentr8
némelő nostrx ' , fiind ku, ko karakterolš mi kalitúyiie lor ;
hele rarĩ, aš fúkytă mare onóre nanirnei nostre ; de areea
aš mi fostě alónmi de tótá lxmea.
Ioaně Vodu Karagea, ulekúndă din Konstantinonole,,
s'a onritě kuteva zile la Vizir&lă , ye era la IIlxmla , rentr8
nimte trebî nartikolare ale sale . Ile la kantxlă lxi Noemvrie
a intrată în geara Romaneask' wi în zioa Suntglxi Sniridons ,
la 12 Dekemvrie , a venitš în kanitalt, lui s'a awezatě ne
troně ko tótú geremonia krvenith în bøksria mi veselia ge
neralt. În anslț avela a fostă earna aua de grea , în kött
de mai melyi sekoli note ng se întomnlase : era yeva neste
natörü , în kttă semána a srgie demnezeeasks, înadinsă trimist
nentro ka só se înfhqimeze suena yea mai tragikó mi mai
fbro de essemolx în nxstirrile mele întinse wi nembsvrate a
le Rxsiei. În earna ageasta rebelii kõtre Domnezeš mi îm
пъкаці, іnemiчii komani ai omenirеі , пеriчisnea moralitъцей
nxblige , miesmele neamsrilorš kreintine, s'aš mai bine zi
kundě (dono Teolog8ls ni Evangelistelš Ioang) biyisrile 18
stiirei, lxminani între întsnerikolš aerztre , Franyesiſ, mi-að 16
satš akolo ko touiſ ósele mi s'aš nullustritē , ka în desertolš
Sinairls) Evreii rebeli în kontra låi Drmnezeš gelxi area
înaltă %.
Areast's fyrtont ernateks , domnindg wi în geara Ro
maneaskı, a karsată o målgime de nenoroviri, qerzondš
mii de vite mari mi mizi mi o melqime de ómeni, ne
kari i - a angkată timeslå ne kamniſ mi ne drsmeri. Noslo
Domně a învengtš su se okäne de trebile gerei, sirgxindo
se föri obosire să adskú trebile în orondseala loră de mai
nainte . Mitronolia yerei, fiindš vidxyt , Domnolă , nrin înție
legere wi ko boeriſ, a nomitě Mitronolitš ne Nektarie Eni
skondl; Rimnikxlxi , ngmindă în lokölš ayestria ne egymenols

1 Ai'ie agtorglő vorbeute ka Grekở .

( Traducétoriulů ).
2 Donló aneste enitete mi asemányri se konómte kötă de filor8s8 era bie
txlē artorio , ( Traducătoriulă ).
 PARTEA IV. EPOCA IV. capỞ 1. 261

Manastirei Govora Kir Galaktions . Dar ne la kanátělš 18

nei Dekembri s'a sutimuntatš Domnxlă de aurinderea fors
de veste a Korije Domnemti, kare într'o nónte s'a mistrită
de flakuri. lar de la löna Martie a anslxi 1813 s'a întém
nlatě ui treyerea lxi Ramis - Ilama nrin geara Románeasks,
d8116 kare s'a mi syiss . 1
Ramis - Ilama, dont revolinionea Ienigerilorð ne timn8lš
lxi Sxltang Maxmxdă în kontra lại Bairaktară Mostafa Ilawa
mi a Nizam -Geditxlxi, trekxse în Rosia la lletersborgð . A
kolo îmotratrlš Aleksandrs îi dase tóte îngrijirile uii tote
onorile krvenite, în resnektxlő meritelor; lxi niersonale . Sol
tandlă Maxmodă însı ng inyeta de a-i skrie mi a- lă îndem
na sá se întórks earbu la Konstantinonole, nromigand8 - i
favori mi distinkgirni onorabile . În yele de ne xrm Ramis
Ilama se îndxnleks , mi nleks , lound8 ui skrisóre astografi
din nartea îmbratxlxi Aleksandrs kotre Soltanolč , urin ka
re -lě rekomanda ka kredinyſosš mi kanabilţ de a fi folosi
toris intereselor; îmbriei. Dar tokmai ayeastă rekoman
dъчisne era kontrariъ поlіtічей tarчешti шi fatalь пеntrѕ rе
komíndatš : Soltanglš , ksnoskundő karakterslě mi valoarea
18i Ramis - Maua wi mai aleső antinatia e aveaň în kontra
18i Jeniuerii, ne kare elš îi rusboise în timnolő revoltei lorð,
îndată ye aš axzită de ewirea lți din Rxsia , a trimisă rně
fonkgionaris Deli -baшa kа kъi-va Turчі in geara Romъnea
sku, kx ording ka sú i adská kanxlă . Ramis - Ilawa, sosindo
în lami, fx trútatě kg tóte onorile kovenite de Domnolš Nol
dovei Skarlatě Vorlu Kalimaxx ; wi anoi dont netregere de
käteva zile , a mlekatě sure Båksreuti. Deli-bawa kö Tor
vii sei sta de indú la Ménástirea Kotrovenii, 88b felisrite
nretekste, førú a inti nimeni skoniolă seš : komř a arzită
însh de anrouierea lxi Ramis - Ilaura , 1- a e nită înainte ka snre
întimrinarea din hartea Domn8lxi . Atrnye folosindo - se de
xně momentě kondě imenii lxi Ramis - Ilama se aflað în år .
mb, s’að renezitš asonra lxi mi l'aš syisở kiară în karet kr
köteva lovitori de nistólo ; dont kare Istnd8 - i kanxlš , a
ulekatě .

Între aveste, trekbndø -sc ası : rimca vea ksmulito a er

262 1STORIA DACIEI

nei, desnre kare s'a vorbitē , tóth natsra s'a skimbată prin
întornarea deltei nrimóveri. Kumniile ui dealsrile înverzias;
arborii înfloreas; kodrii rusenaš de mermera yea dolye a ale
lorš; nrivigötərile kontaš ko desfitare în kröngöri; rundenelele
vesele îmi kustaš lokxri ka sm se kribóreasko ; ne inesgrile
nele ' nverzite sbordağ mielxiueii nei tineri; în risrí mi în
bölgi neurtii se jxkaš . De a reea se bøköraš mi ómenii ko
målts veselie, bine krvántándě ne axtorislš lorš de darsrile
natorei ; kóyi, într8 adevără, ori înkotro îmi întoryea om :sič
nrivirile, dönı yeea ye vedea simga ku ise 'nveseleskð sim
uirile : kylórea yea verde a obmontslěř, mirosglé florilorð ,
sbordarea vitelorð , kuntarea n'hsbrilorg, leginstrra eterulri,
strālosirea súrelvi, limnezirea atmosferei, dolyeaia vantsri
lorð , mermera kadenyată a anelorš, îngetarea rasb : cloră , mi
ne lungs ayeste sigxranya .... tóte aueste îndelušaš mi înve .
seliaš simgirile mi sefletele omenilorð, mi fie kare 'mui king .
ta de ale sale kx feriuire . Totě odat , skytindo -se mi pea
ra în korsă de doi ani de tribytě, nrekomě se stin & l:-se în
kondiцiаnilе пъзеі, попоrаlü gösta ші eli dulueaца пъчей пі а
odixnei, dous atste kalamnitbui, nevoi mi nekazkai. N'a fostě
skrisă însă în kartea rrsitei ki ayeastă stare de ferigire sú
zie långă timně în gerile ayeste, mi að trebxitě sz vie kar
so kare su adská earšiui grestui mi nenorociri. Mórta 0 .
tomanb, xotbrándo - sé sú ridine din noš mi sú renareze 18
inele netbuilorš de ne malorile Dontrei, ini- a însxiuitš dren
txlf a se servi kx braujele Románilor ; mi mai tótó gresta -
tea transnortorilor; de materiale wi menka lökrátoriloră a
trebxitě sá kazu mai kö seamı ve yeara Monteneaskı. Do
lá atestă rúš a venită altrlě ui mai mare, bóla yigmei, ka
re a luitě o mxlyime de viene . Ky tóte muserile feritóre ,
kare le loase Domnolš nentre Båkøremti, bóla a risbatatš
шi aiче . Atsnче аў inчен8ts a se rъзпъndi toцi in tute пъr 4
zile mi a fugi ka de sabie mni de fokš : în korundě a ri
masă oraw8l7 desertě , stándă ne lokš namai Domn8lš ko bo
erii de ne lingú elš mi konselatorile ! ; n'a rumasš înst niyi

în timnolš agesta Domin8l8, xrgisundo se asepra a doi boeri mari, a skosš

 FARTEA IV. EPOCA IV. CAPŮ 1 . 263

Körtea Domneasks neatinss , yi að måritě koyi- va, kg tóte

îngrijirile qe erað. Ayeastă bólo era ama de kömnlit), în kotě
moreað kõte o söté de ómeni ne zi , ngmai dintre luksitorii
strinani ai maxalalelorð ye rumóseserú în oraws , tür'a so
koti ne avrei e moria în snitalorile auiezate afară din oramt .
Ayeasti orgiz domnezeeasky a nrelongit maſ xn ang în orauð.
Don'ó ayeasta, învetándó de la sine, aš îngen8tě ómenii a se
adxna ne a kast. Dar yea mai mare nenoroyire f8 ký ea se
întinsese nrin tóte satele ii oramele din gears , ui ne ako
lo a yingtă trei ani anróne ; în kötě se krede kī ar fi morită
anroksimativě neste wieante -zegi miſ lökritori în tótó întin
derea цerei Romъпешti ..
În tine dont' ye a trekstš mi aceastr nedea .st Demi
nezeeaskı, nonor8l; a rómasă în liniiute wi Domnolő s'ac
koratš în naye kx körmsirea mi îmbonátugirea gerei. Iaró
kttre alð vinuilea anš alš domniei lxi ( 1817) ne la kanytálě 18
nei lxi Martie, a essilat; wine marele Bang Konstarting Fi
lincsks ! , înaredno ky tóti familia sa , k8 fiì, ngrori wi ne

firmană înw.brateský mi i - a essilatě : ne marele Vornik8 Konstanting Bb .

I'L'ieang , la Kastoria, wine marele Logofótě (mai törzi8 Ban8 mi Domn8 )
în kasa sa afarú din Brkorewti. N8 türzið însu i -a liberatě ne apibndoi
qui i-a tratată kx onore.
1 Familia areasta a Filineutilor; essisté de vre o patro sute de anì, sob
felisrite nomiri. Tel8 maí vekig kare se kynoute , a fostě 80818 Bxga ,
karele av8se 8n8 fi18 nomitě Drágiyi. Nenouii a testgša , fragii Bangl8
8driwtea wi Vornik8l8 Drogiri, ye se ngmeaš Drugigemti, in anglš
1544 in zilele lxi Rado Vodo VIII fii8l8 lxì Rado Vodo de la Afåmagi,
að zidită la satolš - Marginenii Monzstirea , kare doub ngmele lorð að
nômito Druginemtii. Iar neuolgii ayestora að ngmito Mürgineniĩ, d nb
nxmele satrlri, kare l'aš adontatě ui ei. Iar în angls 1646, în zilele
lời Matei Vodu Basarabě, învekindo - se vomita Monastire, aš fbkoto din
noš Suatarglő llanú Filigesk8, karele era nenotě alš doilea alš Vorniko
181 Filing (de la kare s'a 18ată uingmelc Filigentilorð) fig Banglvi
8driztea , înnrexnú k8 sokrvlð seð IIostelnik8l7 Konstanting Kantakozeně
(ginerele löi Werbang Vods I Bassarabě ), wi îmoreguo ko marele Stolnikő
Domitrauk8, marele Vistier; Exstratie ( fiii Mürginenilorð ), ui eniskonxlg
llartenie, eggmen8lő ayesfei Monóstiri, S8số ngmitolő mare Snatari8
Ilans Filinesko - av8 nenotě ne marele Kl8yerix Grigori Filigeskr ; atesta
av8 fi18 ue marele Baně ladó Filipesk8, tats alő marelvi Bang Kon
stantinð Fi esk8, karele a statě omð venerabilð în tót . Agtereą kxvba
264 I STORIA DACIEI

nouſ, (kari k8 servi ko totě, ko daskóli mi algi ómeni de

kast, nombraš la xna sätý vatro -zeyi seflete ), la o momie a
sa nsmiti Brkovslå , denarte de B8keremti ka 12 ore . Akolo
l'a zingtš arestată în kasa sa meante loni întregi; don'b a
yeasta , întáinalınd8 - se a se bolnăvi bátránylő, Domn8l; l'a
ertată , de s'a întorsš ko tóti, familla la Båksremtĩ, xnde do
dous do8b -zeyi wi qinyi zile a mi mxritš 1

FINELE TOMULUŤ ALŮ DOILEA .

txlvi. Ayesta era naltš mi bine fuk8tă , fórte fråmosở, veselă, afabilš, ko
monikativě , kở înfbituare mireayı, religiosš, osnitalierð , generos ni ni
etosš ka nimeni altölă. Elš a trčitě k8 strølgyire mi ko mýrire ; a fostě
ferbinte anbrátorð alg natriei mi stálně neklintitě alš gereỉ : a fostă în
mante rondgri mare Vistieris ko nistere mare , ui în vele de ne rrms
mare Bavě. Trzindă wai-zeni wi wése ani, a trekötő la lukamele eterne
in 20 Noemvri 1817, nláns8 wi tüngrită de tótó 18mea. Elñ a Itsată
trei fii, marele Vornik8 Grigorie, marele Logofbtě George, Aga Nikolae,
mi dob fijſkie ; iar topi ayeutia að fiſ mi fiyye.
1 llortretölč Domn8l8i Karagea mi alg Dómnei sale se aflb în Kanela Sni
tal8lgi Filantronia lungo B8kgreuti.
( Traducétortulů )
Bayerisch

‫يقع في قرية بانان‬

கைலா
யம்
 1

49 ! ) ben!A

03-6 by Divisiones ?
9 ? Money

x 77 camminoper in osin leikatos enfach

84-5 Riso labiska,tofalinn : loco fineNN
Meris .
i Elias mais la

é ca
sina two ,

+ !: D hci

be
16
eiestes
son
an'anz
1

1
Cornida su ‫ ܝܐ ܐ‬8 ‫ܕ‬،
frare

2
13 . fi

ili

.. ! «
1
1
 91002

204 Diomedie retine B 300 -Cut

\ .
|
‫ےس‬