N.

10R6A

ROMANIA
CUM ERA PANA LA 1918

ROMANIA MUNTEANÁ"

ILUSTRATI!
DE

LILIANA IORGA

BUCURE$T1
1939
ILUSTRATULE SANT MAI ALES DUPA FOTOGRAFII
ALE COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
 N. IORGA

ROMANIA
MAMA
A UNITATII NATIONALE
CUM ERA PANA LA 1918

I.

ROMANIA MUNTEANA"

ILUSTRATII
- DUPA FOTOGRAFII -
DB

LILIANA IORGA

13UCURESTi
1939
 PREFATA LA EDITIA I
DIN DRUMURI 1 ORASE"

Santem un popor care nu se cunoafte pe sine

fi nu-fi cunoafte Ora. Dacei le-ar cunoafte, le-ar
prefui f i ar ceipeita o incredere in viitor care, de
fa pi, ii lipsefte.
Oricine e dator sd inUiture pe cat poate aceasta
neftiinfel plinei de urmdri rele. Am crezut deci c(.1
folosesc celor din (ara mea fi din neamul mieu,
vorbindu-li despre Romani f i pdmeintul romanesc,
liber sau supus altora.
Voiu da inteiiu pentru fiecare provincie a Ro-
manimii o descrip0e, o reproducere a intipeiririlor
ce mi-a räsat. inteliu se vor zugreivi drumurile fi
orafele", apoi satele fi mdneistirile". Mi se va ierta
dacd amintiri ale mele, noud sau vechi, mulle-pufine,
vor rdmanea impletite cu vederea lucrurilor. Dacei
am Mutt cartea pentru alfii, am feicut-o, afa, pu fin,
f i pentru mine.
Mai f tiinfif ic se vor infeififa: panca a doua, care
va da o privire geograficei popularei asupra fieceirui
Tinut romdnesc, f i partea a treial consacrald Tre-
cutului, care, pe kingd datoria de pietate farà de
dansul, nu e mort, ci treliefte in alcdtuirea sufle-
telor noastre, &lei via(a unui Po por, schimbandu-se,
se continud 1.

1 Nu le-am mai dat. Dar nici nu mi le-a cerut nimeni ed.

a 2-a) !
N. J.
IV

lncep ca Romeinia; celelalle provincii ale nea-

mului vor fi tratate pe rdrul, dupei insemnOtatea lor.
Thcheiu dorind ca aceastä ceirticicd s'd nu se 1m-
peirt4eascei de indiferenfa ce a primit f i a moor?,
!) allele, ci sel reisbatcl. Nu pentru mine Insumi, ci
pentru binele pe care sant sigur cei, oricum,11 poate
face.

Octombre 1903.
 FREE ATA LA EDITIA I
DIN SATE SI MANASTIRI"
Acesta e al doilea 1 volum din lucrarea ce am
pldnuit asupra Romanilor fi fdrii lor intregi, libere
fi supuse.
Prin el vreau sd fac cunoscut Tinuturile Romeiniei
supt o indoitei infdrifare: aceia a satelor de astdzi
fi a naturii de care sdnt fncunjurate, fi aceia a fru-
musefii istorice, intrupatd in mdndstiri fi biserici,
cea mai scumpei fi rare'', cea mai adevdratei origi-
nald a lor podoabd.
Pentru aceasta am cdIdlorit trei luni de :He,
aproape neintrerupt, clieltuind pretutindeni Mull
mid fi Wei nddejdea unei despdgubiri bdnefli din
partea publicului, care nu va crede poate cel mi se
cuvine mdcar o despdgubire moral&
M'am lntors cu aceastd carte fi ea un sentiment
mai puternic despre insufirile alese ale NM fi po-
porului nostru. Amintirile mele despre oameni scint
mai bate bune, fi, dacd am inteimpinat nepldceri,
aceasta a fost totdeauna la targoveli, la fruntafii
lor, fi nu la seiteni. mire fdrani m'am sinifit'oricdnd
ca mire °amend cei mai vrednici, mai de omenie
i mai gata de ajutor.
Cartea de MN ar trebui sei indemne la celleitorii
in Romdnia pe multi dintre aceia cari cred)rd numai
i Cel d'intAiu e Drumuri ;i orase din Romania, editia a 2-al
PueurLsti, Sum, 1916. V. mat sus.
VI

frumusetile strdindtdfii sant vrednice de vdzut. Cei

ce vor fi ispitifi sd strdbata tara, vor fi multdmiti.
Traiul fi drumul sant ieftene. Dacd se cetesc atatea
plangeri prin ziare, motivul e numai infumurarea
celor mail-multi cdldtori, cari socot cd niciun pat,
nicio mancare, nicio treisurd nu sant vrednice de
nifte oameni afa cum sant ei. Nicdiri poate nu sant
ata tia snobi (adecd oameni cu mofturi) ca la noi.
;I, dacd snobul supdrd pe altii, el Ifi stricd totdeauna
fi lui pldcerea. Firefte cd acel care vine cu gura
mare, forndind cuvinte # batjocurind orice e mai
prejos deceit In Bucurefti, va fi rdu primit fi u#le
se vor inchide inaintea nasului prea mare fi prea
supfire. Dar oricine va veni cu cuviinfd In once
colt al fdrii nu va avea sd se pleingd de ce va in-
tampina. Poporul nostru e bun.
Am scris mai mull pentru acel public care prc-
fuiefte fi folose#e scrierile mele. El nil e strdlucit,
In el nu se Entampind oameni bogati # de neam
mare, cari n'au nevoie nici de ceia ce spun eu, nici
de limba in care spun; in el nu se intampind inte-
lectuali fini, cari cauld sentimente prefdcute, idei
de o falsei originalitate fi cuvinte abcitute de la
infelesul ion obifnuit, cum se afld in beitranele lite-
raturi euro pene: acefti intelectuali fi oameni Env&
(aft nici nu Inkleg felul mieu de a scrie, care e
acela in care s'a scris panel' la introducerea mo-
delor apusene, felul de a scrie al cronicarilor fi
teilmdcitorilor bisericefti, care corespunde felului de
a vorbi al poporului. MI indrept cdtre cei nurlfi,
umili fi sdraci: catre 'Mud fdtorul f i preotul din sate,
catre cetitorul de peste munfi, om cu inima curald,
catre tinerii din fcolile inalte fi catre acei ce le-au
pdrdsit de patina vreme pentru a 'Mira In viafd.
Sant Encredinfat cd aceia ce spun aice e pe infelesul
fi pe inima lot%
 VII

in anul viitor li voiu infdfifa, urmdnd desfdfu-

rarea planului mieu, descrierea Ardealului, a par-
filor ungurefti !oculte de Romdni f i chiar a Buco-
vinei f i Basarabiei. [Vor fi retipeirite tot de editorul
mieu, cdruia ti multdmesc in deosebi pentru ingri-
!Vea sa prieteneascd (1916.)1]
O lucrare de total asupra Tdrii-Romanefti f i po-
porului romdnesc va veni la sfdrfit. [O voili?
(1916.) J

Inscriptiile de la bisericile fi nuindstirile descrise

aici se dau in cartea mea Inscriptii din bisericile
Romaniei (Bucuresti 1905).

i,
i V. mai departe.
Tovará§ei mele de drurn
OLTENIA
 Î.

MEHEDINTI
. .=.

1. Din josul Dunärii spre Severin.

Vidinul corespunde Silistrei, la celalt capät al
DunArii bulgdresti, ca bulevard de supraveghere si
ap6rare al raului. Silistra si Vidinul am autat sá
le ham noi, In marea imp6rtire de pàmânturi tur-
cesti la 1878. Dar n'am putut c'äpAta nici una, nici
altul de la darnicia aliatilor rusi, cu toate ca Eu-
ropa ni-ar fi 15.sat m6car pe cea d'intä'iu. Cu ce
ochi am fost priviti dincolo, când am fi smuls si
oprit aceste Gibraltaruri dunArene, se poate Intelege,
dar vedem iargsi prea bine cu ce ochi santem priviti
astAzi, fdr5. A. le fi luat.
In dimineata zilei de toamn1 cu cerul jos, plum-
buriu, Vidinul Intinde Indoitul ski cheiu alb, dincolo
de care Bulgarii au clklit sau reparat cateva oficii
greoaie, vApsite In colori triste. Pe langà dânsele se
desfac strade, printre case mid. Ceva mai departe,
In sus, o ciudatá bisericA, galbenA si rosie, InfAti-
seaza, isolatl, turnuri multe si mici pe un párete
InaIt. Iar, In alt masiv, cel din urm5., stà, ca un leu
adormit, marea cetate a Vidinului, unde au domnit
Tari separatisti ai vechii Bulgarii, pe unde au trecut
Francesi, Germani veniti In numele Crucii ca a
scape RAsAritul de n5ArAlirea, pe atunci nouà, a Turci-
cilor §i pe care au fost Infipte pe r&nd, de la 1365
la 1369? steagurile cu flori de crin ale regelui Ludo-
4 OLTERIA

vic Ungurul §i bandierele lui Vladislav-Voda Mun-

teanul. Ce framantari de pofte cuceritoare au strans
cu patima aceste ziduri, inaintea cal-ora s'a hotarlt
de4-átatea ori soarta Intregii acestei parti din malul
dreptl La 1877, aproape natru sute de ani In capat
de la cucerirea Indraznetului Voevod din veacul al
XIV-lea, tunuri romane§ti au fulgerat de pe termul
stang spre Vidinul gata vreme stäpanilor, spre cui-
bul de unde purcesera, cu mai putin de un seco!
In urma, jafurile fara numar ale rasculatilor turci
calauziti de Pasvantoglu, stapanul, Impotriva vointii
Impäräte§ti, al Vidinului! O oaste romaneascà s'a
apropiat peste cateva luni de cetatea raufacatoare,
dar n'a putut sá duca a doua oara steagul nos-
tru panä sus pe ziduri. Dupa razboiu, Vidinul, rav-
nit §i mai mult de Sarbi, a ramas al Bulgarilor, cari,
In loe sá darame vechea primejdie a Dunarii, cum
ti lega tratatul ce i-a Infiintat din n.ou ca Stat, au
reparat zidurile, au acoperit cele trei turnuri §i au
cladit alaturi casarmile de la care se vad coperemin-
tele ro§ii de tabla.
Ca un semn al calor din urmà lupte ale noastre
aici, m.alul romanesc Inalta ceva mai In susul apei
un monument. El domina, caci aici malul ne ajuta
pe noi: pentru Intlia cara In acest unghiu oltean
al Dunarii, noi avem
Dar §1 aici 'Imanen:1 Cu livezile noastre, ai caror
arbori, frumo§i Inca, Impodobesc dealul scorburos
§i Wat de dungi. De la aceste doua daruri ale na-
turii, Calafatul, care e vechiu numai ca chele §i
nu, ca ora, I§i capará o parte din frumuseta prie-
tenoasa. lar alta parte i-a dat-o gustul n.ostru pentru
cela ce e elegant, dragu.t. Cele douà biserici sant
frumoase, §i pe malul aparat de cheiuri de piatra
§e yací case p15.cute, vesele, primitoare. Printr'o tale-
 I. - MEHEDINTI 5

turd adancd a dealului, Inainteazd o frumoasd stradd

plantatd cu arbori. Si din mijlocul unei dumbrdvi
prive§te o cdsuld tdrdneascd Inc'dpdtoare §i curatd,
ca o afirmare a vietii de sate, stdpand, de unde por-
nesc Oltenii zdraveni, cu figura nobild, cari a§teaptd
la ponton sau pdzesc mandri petmal, In uniforma
o§tirii noastre.
Mai Incolo numai Imbrdcdmintea verde a copacilor
face o deosebire Intre cele cloud maluri joase, prin
care peste putin raid sose§te, In linie aproape dreaptd,
de la Severin.

Cetate. Cetatea" va fi fost altil datd. Acum e

numai un sat, destul de departe de term, un mare
sat cu o mare bisericd. Dar vaporul austriac se
opre§te aici §i, langá pontonul lui, Inainteazd pon-
tonuf rival al Ru§ilor, cari fac pe Dundre negotul
ce nu se vede, ci se simte. Pe mal e a InvAlmd§eall
de card, a cdror incArcdturd de saci cu grail o strd-
mutá tkanii no§tri pe §lepurile grece§ti, italiene,
ungure§ti, ce se tin Inc& lant de-a lungul malului jos.
In toiul transporturilor, mo§iile vecine ale Doljului,
Gorjului §i Mehedintilor ar trimete la aceastd mare
§chele de grane, cea mai mare, mi se spune, pe toatd
Dundrea, cat sd. Incarce pAnd /a o, mie de §lepuri
ale tuturor neamurilor.
De la Cetate lncolo, pe malul drept se vdd
bdrci §i. o casd cu mai multe randuri, termul
buldresc se suie In dealuri de lut goale, care pri-
vese linia §easd. a Romaniei, mArgenità de pAduri
sau de grupuri rdzlete de arbori.
Acest term drept, pe langd care trece vaporul,
e de o mare frumusetd. Din dealuri ti§nesc pe alo-
curea stanci goale asupra apei. Lanuri vinete, fanete
6 OLTENIA

verzi, §iruri mdiestrite de copad se tot schimbd. In

mijlocul arborilor plini Incd de toatä frunza lor,
gospoddriile ingrämddite, casele de zid cu copere-
minte de tigle fac pe editor sä se gandeascd la Apu-
sul liber de tiranii rurale. Cdci aici exploatatorul,
ciocoiu/, a fost strdinul, Turcul, begul, §i prin
vierea nationald, care a fost i o revolutie sociald,
a fost adesea dat peste granità. Aceasta s'a Intám-
plat+mai mult, §i de mai mula vreme, in Serbia
vecind. Pdcat numai cá aici ace§ti harnici gospodari
de tard n'au putut da In o sutä de ani altd clasd
conducdtoare decat ni§te incapabili fárä. inteligentä
§i cinste, fArä idei conducdtoare §i färà niciun simt
de rdspunderej.
Pe malul nostru, largi intinderi se desfil§oard li-
bere, cu lanuri nemArgenite §i parageni, ceia ce aratä
marea proprietate, care a dat §i satele mai rare §i
mai putin frumoase ale §erbilor de odinioard.
De o parte §i de alta, plutesc mori de lemn pe
vase.

Dupd un lung §ir de frumoase paduri, pe un

mal ridicat, statia vamall Gruia, langà un sat md.-
runtel, presintd Intr'un singur front magaziile ei
§i vama. Tntre §lepuri vdd unul rusesc, Cu numele
Chiliei pe ddnsul, §i, pe bord, un Calmuc unit, cu
degetul In nasul sdu borchinos.
In fatd, cateva case de piatrd Inseamnä pe mal
Raduievatul sdrbese. Doi soldati, unul In uniformd
de infanterist german, celalt in costumul obi§nuit,
albastru, cu bonetà cilindricd de aceia§i coloare,
pazesc la ponton. Dupá ce ai vdzut pe Invinatorii
lor, Bulgarii, ace§ti soldall par frumo§i §1 bine im-
1 Asa era In ultimii ani ai Obrenovicitur, Ce s'a Inlamplat
pe urrnä, stIm cu toVi 1916 .
 f. - MEHEDINTI 7

bracati. Mai In sus se yac.' InsA alte tipuri, care pot

da o parere mult mai joasa.".
Printre paduri, mai dese pe malul nostru, paduri
de toamnä cu verdele stropit de aur §i sange, prin-
tre coaste de aratura proaspata §i de ima§uri ve§-
tede, pe ranga ostroave parasite, spre Severin.
Casele sant rare: dincolo albe supt coperi§ul ro§u,
dincoace ascunse supt caciulile de stuh ale saraciei.
Drumuri se Infunda Inlauntrul tärii, spre culmile
ce se yací In fund, ca un zid cu varful mu§cat, de
un albastru batut de bruma. Apa se face de-odata
Ingusta, §i nisipul ce-i zacuse In fund, prelunge§te
acuma termul. Carpatii se apropie de Dunare, s'o
stanga, §i valurile-i stramtorate se vor lovi dincolo,
Indata, In straja Balcanilor. Mantuirea e numai In
saparea adancului, unde, §i acolo, se Impotrivesc
stanci ascutite.
Mai nerabdatori sant deocamdata Carpatii. Ei scot
mai Inainte stáncile lor, Invelite cu iarba uscata, cu
arburi §i tufi§uri, verzi, ro§cate. Ele se dau Insa.In
laturi, §i un cerc se deschide Intr'un mal mai 'jos.
Pe acesta e prins Severinul, cu nenumdratele-i case
In colori vesele, cu gradina-i strabatuta de turnul"
vechiu, cel mai frumos din ora§ele acestei regiuni
a Dallara
2 De la Severin spre hotarul vechiu.
Ceva mai departe, dincolo de Cladova sarbeasca,
cu case albe risipite, pe cand malul romanesc, mar-
genit de unja trenului, sta In fata lnalt, gol, san!
Portile de Fier. Totu§i malurile nu se strang aici
pentru o Incle§tare, nu arunca 11111 infuriat In adan,
cimi care trebuie sa-i Incapa restri§tea, ci, de o
parte§i de alta, ele au Infati§area lor de mai Inainte.
8 OLTENIA

*Numai cat apa nu mai are acela§i curs pa§nic 'de

puternic drumet farà pripa, ci ea se Inanie pe alo-
carea, se rupe In fa§ii spumegate, se Invarte In ro-
tocoale. Caci stanca din fund malta colturi ascutite
care chiama apa la lupta, iar corabiile la peire.
pe cand micile luntri ale oamenilor dibaci cari lo-
cuiesc malurile, bine cunoscute, ale Dunariil§i &ese
drtunul printre degetele de piatra ale manii raparete,
represintata prin Austro-Ungaria, a des-
chis un larg canal singur, cu adancul supus, pentru
marile cornil care duc bogatiile.
Cand parase§ti apa disciplinatä a canalului, futre
malul sarbesc §i cel romanesc, liber Intaiu, apoi cel
romanesc de supt Ung,uri, un ostrov 1§i inalta din
valuri spinarea malcasa. Ostroave mai sant pe Du-
nAre, dar ca acesta niciunul. In celelalte sant oameni,
pe acesta ratacesc stafiile unui trecut Ingropat pentru
totdeauna. In Ada-Calè pazesc catanele Imparatului
din Viena, Craiu In Buda, dar peste elsutele yechi,
peste gradini §i stradite lnguste, stapfine§te vhful
minaretului. La marile impartiri de pAnanturi, mai
clAunAzi, acest colt de mal dunkrean a fost uitat In
manile Sultanului Indepartat, care nu poate face alta
decat sa-§i trimeata In fiecare an porhana pentru
tovard§ii sai de lege rama§i intre straini. Cealalta
hrana o da contrabanda.
Varciorova a ramas In urma, pe malul nostru, §i.
acum Or§ova Ungurilor I§i oglinde§te casele all?e 1,n
apele raului. Pe stanca din dosul ei, ca o ultima
salutare sau ca un cuvant de Mina venire, o mftn4
pioasa a scris cuvantul de legatura: Romania".
 I. - MEHEDINTI 9

3. Turnul-Severin.
Severin se cherna locul: satul lui Severin, un
mime foarte obi§nuit In aceste pdrti; Turnu e o
amintire a turnului presupus roman pe care-1 cu-
prinde acum o frumoasà grädinit publick ce se co-
board spre Dundre, cu alei, poduri, inscriptii Inca-
drate §i rdind§ite, solid prinse cu ciment ca piatra,
ale unor ziduri Incunjurdtoare din bolovani nere-
gulati §i din bucdti de ciirdmidd, lucru vddit me-
dieval , din care face parte §1 turnul.
Ora§ul e unul din cele mai tinere ale noastre:
frate cu Alexandria, cu Giurgiul §i Brdila, fiu al
Regulamentului Organic §i al gospoddriei bune a
celor trei Domni munteni de dupd 1829. El s'a des-
voltat pe acest teren unde odatd, In vecintitatea ime-
diatd a primejdiosului mal turcesc, nu mai rämdsese
nimic decat Inalta stalled goall a malurilor. Ingineri
au desemnat piata largd, incunjuratti de mari ell-
diri ale Statului, de oteluri moderne §i cafenele pen-
tru Infrdtirea neamurilor, ei au fAcut sá radieze
stradele, care n'au Inaintat, deci, de-a lungul anilor
dupd sporirea gospoddriilor §i initiativa capricioasd
a fiecdruia, ca aiurea. Modelul cladirilor I-a dat
iard§i Statul, Cu oficiile sale administrative, §i colo-
ni§tii strdini, Nemtii, Svabii" din Banat, cari au
creat In acest unghiu romanesc o colonie mdrunticd
a lor, pa§nicd §i zimbitoare, Cu sfioasa ei bisericd
luterand, ldngà care se ridicd acum, din subcriptii
pgivate, o frumoasd bisericd. catolicd. Boierii de prin
prejur §i-au fAcut §i ei case In ora§ul nou, de care
i-a lept ceva mai t'arziu politica unui nou regim
de lupte interne. Primbldri bogate In arbori, 9 grd-
and care stäpfine§te priveli§tea mdreatd. a Dundrii
calatoare, albAl albastrd, trandafirie, surd, dupd ce-
rurile nestatornice, au crescut pe urmd podoaba.
M.ahalalele nu existd, se poate zice, mahalalele
10 OLTENIA

strarnbe, scunde, rgu legate, sat degenerat §i ora.

decazut, care ant caracteristice pentru Intregul
Orient §i pentru o mare parte din tara noastra.
Oamenii saraci sant tarani rataciti, cari §i-au schim-
bat pentru zdrente frumosul lor port. Sarbi trecuti
de peste larga apà de hotar, Tigani cu picioarele
goale, negre mai-mai ca o ciziná rau vacsuitg.
Un liceu impungtor, bine Ingrijit, In mijlocul unui
pare curat. In el, statuia Regelui, cu epigrafe mai
mult cornice, prin care judetul asigura pe Maria Sa
de devotamentul" sau (primiti,vg. rog,Incredintarea
consideratiei mele deosebite"), sau a§a. ceva. In can-
celarie, se poate vedea principele Carol In costum
national, intitulat Carol al II-lea" §i, cela ce e
mai interesant imperator Daciae. 0! veche §coala
de copillrii trufa§e, decal care ar fi mai 'buna
putina munca onesta. Elevii In uniforme, cu grade
la maneci, fac bunà impresie, dar prea par mandri
de dansa §i ar putea crede ca vin la i§coala pentru
§apcg. §i lampasuri. Li placea vorbi prea mult de Tu-
dor Vladimirescu, In privinta caruia toata lumea are
cate o legenda, fire§te ineditg, §i neadevgratg..
Biblioteca e mari§oara. O compun Insà mai mult
dirti frantuze§ti, une ori nefolositoare, ba chiar vgth-
matoare. Literatura romaneasca e mai In coada.
5tiinta, ca vai de capul sau. Gustul de cetit pare
destul de putin raspandit chiar intre profesori, cari
ar trebui sa dea exemplul.
Ici §i colo cate un Evreu, ca un simplom de boalg.
Multi Greci, Sârbi In negot. Dacà nu lipsesc clädiri
frumoase, chiar ale particularilor, praful a§teapta
prea de mult timp o ploaie binefachtoare. Daca de la
Dunare ora§ul se vede foarte frumos, cu turnurile
celor cateva biserici, cu §antierele care cladesc §i
dreg vapoare §i luntri, cu debarcaderul bine pie-
truit, carat §i plin de viatii, dealul ce suie de pe
 I. - MEHEDINTI 11

mal spre ora § e Ind sälbatec si ar trebui Inlocuit

printr'o priveliste mai potrivitä. Cu insemnätatea ora-
sului si cu faptul C. e granità, o Indoitä granitä', spre
Sax-hi si Unguri, si recomandà, prin urmare, [ara.
4. Cernetul. Topolnita.
La vre-o jum6tate de ceas de la Severin, peste
un ses sAm6nat rar cu asärmi si fabrici, e Cernetul,
rAspandit In neoranduialà supt dealuri de lut gá'r-
bove. Azi nu se väd acolo decât c6sute scunde, cAte
o tainitä. de Tigani potcovari, locuri Ingrädite, dar
goale, si trei biserici, dintre care una, cea mai mare,
a fost fAcutä. de Grigore Ghicd In veacul al XVII-lea
ca si dceia din Dragoslave, Infäti§eazA In mai
mic turnul mänästirii din Câmpulung. Pe cdnd se
cosiau 13516rii pe malul unde turnul" räsä'ria de-a-
supra DunArii m6rete, Cernetul era o capilald de
judet. Negustorii tineau präväliile In vale; mai sus,
drumul spart, cu fArdme de caldardm intre curti
pustii, era cuprins de case, de amändouà laturile,
ca la Diiu (Vidin)", spune un bAtrân care a*smai
apucat vremile acelea. Unde e culmea aceia desgo-
ha, se lnältau Curtí boieresti, cäci aici era orasul
pentru boierinasii si boierii mehedinteni, Glogovenii,
Miculestii si atatia altii, Intre cari Tudor Insu§i.
Dar Alexandru-Vodä. Ghica porunci sá se zideascd
Severinul. Cernetul nu mai putu sta alAturi, cum,
prin Evrei, Här15111, vechea capitalá de judet, mai
stä pe läng5. Botosanii cari i-au luat cArmuirea si
bogAtia. Boierii plecará dura resedintd, negustorii
dup5. castigul portului. Casele se Inrosird, se Inegrirfi,
apoi cAzurä'. In gr6mezi de c:Irilrnidä, care se vanduril
pentru cele ce se clädiau in Severin. Azi Cernetul e
o mahalà räzleatä a acestuia, locuitorii n'au Ornant
ca sätenii, si, dacà n'ar fi munca la boierul de
aproape si scutirea de lucrul soselelor, ciobanul ar
12 OLTENIA

trece cu oile acolo de unde s'a sthpanit trei veacuri

unul din judetele
In Cernet rhsunh un cantec ciudat. Flachii, In haine
care nu erau de serbdtoare, ruergeau cate doi, cu
cimpoiul la gull sau bdtand din tobh, ca sà cheme
la nuntd. Ei se chiana cumnali de nidnd i poftesc
necurmat, des de dimineath, din cash In cash, la
serbAtoarea care se face abia duph amiazi.
Nici lntr'un alt judet nu se phstreazh ataLa ca In
Mehedinti viata veche cu toate formele §i datinele ci.
El mi s'a §i phrut cel mai la o parte de cursul schim-
larilor §1 Inoirilor.
Pe valea Topolnitii, care nu se vede, printre pa-
ji§ti §i lanuri de porumb.ltimi gola§e, dealuri
Imphdurite margenesc §oseaua. De-asupra unei cuhni,
chemati de vre-o pradh, vultani plutesc rotindu-se.
Din loe In loe se lad conace mite; conac se chiamd
§i aici, diva cuvantul turcesc, trecut poate prin stir-
be§te, locul unde stà domnul phmantului, Curtea
din Moldova; In Gorj se Intrebuinteazà alt cuvant
tureesc: clad, turn.
Satul Halanga are case bune, printre care se lad
unele coperite cu tigle §i zidite foarte Ingrijit, din
chrhmidh. Hanuri cu §oproane §i cu trupuri, cu piei
de oaie spanzurate. Aici §i mai departe sant multe
chipuri puternice, cu fata mare, avand profilul foarte
curat, ochii bine deschi§i, nasul drept, mic, buzele
fine, bArbia hothrith §i mantuith cu o award gush.
ca In unele profiluri din monedele grece§sti.
Drumul apuch pe coasta dealului Gradet, al chrui
nume inseamnh In graiul Slavilor ce au fost prin
aceste phrti §i cari au rhmas In Serbia: Cethtuie. El
duce la satul Balta. CoborIndu-te Insh In vale, Intal-
ne§ti Indath cursul limpede, ve§nic §opotitor al To-
polnitii, care zore§te pe un pat de prundi§, §i schitul
%sup nu e departe.
 I. MEITEDINTI 13

Mergi spre el, pe pripoare de piatrl, pe pateci ca-

tifelate de iarba, §i nu-1 vezi. In dreapta ai deglul
impadurit, unde ar fi Cetatea lui Mircea-Voda", dupa
spusa locuitorilor, cari §tiu de scarile §i de poarta
ei, ascunse Intre arborii de sus. 0 femeie ne lamure§te
In aceasta privinta, §i vorba ei e pliná de particula-
ritati dialectale §i de cuvinte noua, cum e a tuturora
de aici. Ei zic, ca In Banatul vecin, carce,
parce, pentru. carte", parte", binie pentru bine. Fe-
meia aratä. pe Inältime o padind (rostit: pagina), un
ruf (plaiou). Un mo§neag care alearga de departe ca
sa ni märturiseasca ce viata grea duce, ca om
pamant, supus la dijma, fridoire §i intreire (adeca
sá dea jumatate sau a treia parte din rodul Oman-
tului ce i s'a Incredintat ca s5.-1 lucreze), se mai
plange el, pe langa zile de lucru, atatea la pogon"
(pentru fiecare pogon Incredintat lui), mai dá§i zile
de ciubote (zile pe de-asupra). Acela§i batran ros-
tete: vorbeafte, socotea#e. Birjarul, un Severinean,
spune ca In anume locuri nu e nicio flpdtd (tipenie)
de om. Din acest graiu, ca §i dinilmbracAminte §i
din cladirea caselor, se desface impresia cá aici e§ti
Inteun loe deosebit de cele multe care sant aproape
de o potriva.
Entre un deal portocaliu, desgolit §i cu fata näruita,
§i intre altul se zare§te un turn alb. Peste putin ai
Inainte-ti schitul.
E zidit de CA.'pitanul, apoi Aga Buliga, mart in
biruinta de la Finta a luí Matei-Voda asupra Ca-
zacilor §i Moldovenilor, la 1653. Stilul e acola de la
la Arnota: turn cu zimti, pridvor, ocnite pe laturi;
dar trei muchi räsar din umflatura altarului. Zugra-
veala, buna, e facutá de doi me§teri, cari arata 'ei
In§ii ca au fost unul Grec, altul Vlah". Buliga §i
sotia, apoi o Aka a lui, dorm In pronaos, ¿!are e
despartit de naos printr'un zid steal:Rut de o u§4
14 ottENIA

joasà. Ca In de ob§te Inaintea lui Brancoveanu, too-

doabele In piatrá s5patä lipsesc cu totul.
De jur Imprejurul schitului alb sant rAspandite
ca florile de primAvarä multe oi albe, al aror cio-
ban nu se vede. Supt dealurile verzi §i ro§ii, ' alba
Topolnit5. fuge, In opote, la vale.
5. Spre Virciorova. Ruinele Voditei.
Pe §oseaua, cand rupt5." pe mfirgeni, cand Insem-
natá cu stalpi, care merge de la Severin spre Apus
pe malul DunIrii.
Apa nu pare a curge, ci a luneca dintr'o singurà
mi§care, a lnainta bite° singurá pornire link pu-
ternic5.. In fa§aitura ce Intovärl§e§te aceastà mi§-
care, se amestecä un surd rAsunet al adancurilor.
Dincolo, se vä'd pe rand biserica §i casele Ciado-
vei, turnurile vechilor ei IntArituri. Apoi, aproape
unele de allele, sate frumoase, Intinse, Infipte chiar
pe mal, Intre livezi. Locuitorii lor sant tot Romani,
trecuti peste Dmare In vremuri de restri§te. PAn5.
la Negotin, unde se vorbe§te §i limba noastrk §i pe
valea Timocului se af15. Incá de ace§ti copii rAzleti
ai neamului nostru.
Dincoace se malta sure, intr'un §ir necurmat, stand.
gola§e. Creasta lor e zimtuit5. In forme neobi§nuite:
colo unde se pare cá un om garbov vine spre o
bltraná a§ezata pe p6mant, locuitorii recunosc pe
Mo§ul §i Baba. Alti mo§i" §i. alte babe" au fost langd
dan§ii, dar cu vremea piatra s'a m5.cinat §i a clzut
la vale In a§chii §i färam5turi. Tot acolo sat. crucea
Sfantului Petru, pe care atenii au furat-o inapoi
acum cativa ani, de la protopopul care o adusese
la Severin i 15.sase astfel, dupà pArerea lor, ca
seceta sá cadl asupra Tinutului. E o cruce-pomel-
nic: altele ca dansa nu se mai af15. Msg. In Mehedinti,
unde numai In pArtile de sus vezi cate o cruce de
 I. tfEdEDINTI i5

teriin nevapsita, sprijinind dota crucilite supt un

coperi§ de §indila.
Satele, Schela Cladovei, adeca portul care ras-
punde acelui ora, §i Gura Vaii locul unde o
vale, un rau, iese din munte, sant bogate In gos-
podarii bune, Intemeiate §i cu binefacerile contra-
bandei. Mai departe, Varciorova Intinde strada ei
cu cladiri destul de Ingrijite. Vechiul sat fusese mai
departe spre Or§ova, iar cel de astazi s'a injghebat
In epoca Regulamentului Organic prin sosirea de
oaspeti din multe locuri vecine, §1 chiar din ostro-
vul turcesc Ada-Calè, chiar In fata. Frumoasa gara
nu e Insa potrivita cu acele casute, in cea mai mare
parte putine §i marunte.
Un cor de glasuri copilare§ti, care Inaltá o ruga-
ciune, chiama la o cladire care e §coala. Se Incepe
anul §colar, §i bancile sant iarài pline de fetite
§i blieti, mai curati §i mai murdari, mai bine §i
mai rau lmbracati, dar toti vioi §.1 foarte bucuro§i
ca Incep din nou lucrul pentru luminarea mintii.
Dirigintele, un preot Miran, care e nascut aici §i
conduce de treizeci de anil§coala, pe care el a In-
temeiat-o, tine o scurta cuvantare, §i la sfar§it imnul
regal zboara de pe buzele fragede cu un avant §i
o mandrie care-ti umplu ochii de lacrami.
O strada de sat, apoi o poteca prin pietri§ duce
la o ruina de biserica. Zidurile grosolane, de bolovani
printre cari se amestecà randuri de caramida, facand
§i boltile, stau pe un aman, de-asupra rauletului
limpede, o §uvita de apa sura. In dreapta, In stanga,
In fund sant munti acoperiti cu paduri. Iar, in rata,
malul sarbesc ridica Gevrinul, care se mantuie cu
un ascuti§ de piatra.
Astitzi al/batee ruptg In doul, pentru a procura cA§tig
uaui antreprenor (1939?.
16 OLTENIA

Biserica darâmata e cea d'intaiu ttitorie facuta

de Sf. Nicodim pe pamântul romlhesc, §i tleci cea
d'Intaiu dintre manastirile noastre, Vodita. Intemeie-
torul alese bine acegt loc ascuns §i Imbiel§ugat In
frumuseta, de uncle avea In once clip. Inaintea sa
tara de naltere. Cladirea a avut nouasprezece metri
In lung, iar In lat opt altii. Fail pridvot, ea cu-
prindea un pronaos, despartit de naos printr'un pa-
rete cu u§a Malta la mijloc, o absida §i' un altar,
a carui temelie se mai vede. Vor mai fi 1 föst adaose
§i lucrari In piatra, care s'au ftirat sau tac Inca
acoperite de panAnt.
Vodita n'a avut norocul Tismanei. Inca In cea
d'intaiu jumatate a veacului al XV-lea, Domnii mun-
teni pierdura Tinutul Banatului, In care ea fusese
a§ezata. Ungurii din Severin nu mai avura grija de
biserica ortodoxl. La lnceputul secolului urmatori
Turcii smulserä. cetatea, §i poate tot atunci et fa-
cull un sfar§it §i Voditei, a§a de apropiate. Când
Radu Paisie Inoi Tismana §i Cozia, din Vodita WI
mai era, poate, deaf cam ce se vede §i astazi. Cea
mai veche manastire a RomAnilor 1§i Inchetase viata.
Totu§i vedem calugäri aici destul de tarziu In vea-
cul al XVII-lea.
Poporul n'a uitat Insa pe Nicodim. La Ialevita se
arata In-talta ruina iara§i o ctitorie a lui. lar la
Ponoare, pe acela§i drum al Baii-de-Arama, se po-
veste§te ca locuitorii n'au vrut s5.-1 base a cladi, de
frica sa nu li iea Domnul mo§iile spre a le darui
manastirii celei noul El porni blastamändu-i ea ni-
mic sá nu li rodeasca §i sá fie siliti'a-§i ca.§tiga viata
In rost de cimpoieri, cum s'a §i Intamplat. La ple-
care, ei ar fi pus chiar o gaina in .clesagii sfäntului
§i, facandu-se a-1 prinde cu furt, 1-ar fi §i lovit
Intr'un sat al carui nume aminte§te aceasta Intam-
lilare 1. A§a ar fi trecut Nicodim In Ardeat unde
I Dupa spusa par. protopop Golici.
 I. - MEADINTI 1/

i
1se pune In sama zidirea manastirii Prislopului.
Nicodim §i Mircea n'au perit din con§tiinta Mehe-
dintenilor.
b. Minastirea Strehaia.
Calea ferata spre Strehaia merge Intaiu pe pri-
porul Dunarii, Intr'un valmil§ag de dealuri_ Ea se
Infunda apoi Intr'o vale, margenita de Inaltimi care
peste putin se Imbraca. Intr'un ve§mant de padure
tesuta des. Strehaia se afla aproape de locul unde
aceasta vale Intilne§te cursul, crescut acum, al Mo-
trului, pe care 1-am lasat la coborlrea de pe cul-
mile gorjene.
Marele sat e la vre-un §fert de ceas de la gar&
Il alcdtuie§te un §irag de case, dintre care unele au
tipul gorjean; se vad §i de acelea al caror .parete din
fati Inainteaza pe o lature, mântuindu-se cu o fe-
reasta.
Manastirea de odinioara e acum biserica din mij-
locul Strehaii, biserica foarte bine pastrata §i Ingri-
jita. Pe acest loc, supt dealuri, In mijlocul unor pa-
duri din care au ramas numai pilcuri, un IntAiu
lam§ de rugaciune fu Intemeiat de aceia§i boieri
cari sint ctitorii Bistritii: Craiove§tii de pe la 1500.
Chipurile lor se vad pe paretii bisericii celei noua:
Intaiu, Banul Barbu, de la care se §i chiama Livada
Banului unul din pamanturile Incunjuratoare, care a
fost In zestrea veche a manartirii, apoi fratii lui,
Vornicii-Mari Parvu §i Danciu. Dar, peste vre-o
suta cincizeci de ani, la 1645, Matei Basarab a facut
o noul zidire, Inlaturand §i temeliile celeilalte, care
va fi fost cu totul daramata.
El a pus sa. se Inalte turnuri ca acela, stravechiu
§i neobi§nuit de mare §i puternic, pe care-1 dresese
la Intrarea manastirii din Cimpulung. Unul din ele
stO. li. aici de-asupra Intrarii, celalt e turnul bisericii,
2
i8 OLTENIA

wzat de-asupra pronaosului §i fAcAnd astfel parte

din fatadA. AceastA fatadà a fost apoi tencuitA §i
netezitA, puindu-i-se Inainte, la 1826 poate, cAnd cu
noua zugrAvealk un pridvor deschis, cu arcadele
rAzimate pe zece stAlpi In cinci colturi. Dar pe la-
turi se recunosc Incá acelea§i podoabe de zimti, de
ciubuce simple, de ocnite In dou5. caturi, cele
de sus rotunde, celelalte, pAtrate care se desfac §i
pe turnuri.
In naos se vede, ca la singura BisericA DomneascA
din TArgovi§te, un cafas pentru DoamnA, care as-
culta de la aceastl InAltime slujba. Casele lui Matei
erau lipite pe lature cu biserica: cum vor fi fost
tusk nu se mai poate §ti, cAci dAuniizi s'au ras §i
cele din urmA frAnturi de zid, rAmAind numai beciul
§i o fAntAnA stricatA, unde fusese mai Inainte un
foi§or. Dar puternicul zid Imprejmuiter cu multe
fere§ti de straj5. st5. IncA i astAzi In fiintA, neclintit.
Jos o apu§oarA, Streh5.ita, se scurge In rAu§orul
Inalt §i Inverzit de mucegaiu care se chiamA Uznita
sau Puturoasa.
Azi, e Ziva Crudi, i, cAnd treci de up frumos
sApatA In lemn de un Ghiura Me§terul", care §i-a
Insemnat numele pe +Musa, te gAse§ti ca Intr'o zgo-
motoasA piatà de tArg. Femei In cele mai scumpe
cAmA§i §i opreguri §i zAvelce ale lor stau lingA gri-
mAgioara de struguri, mere, pere, nuci, pinipare
In chip de cruce, lingä sticlutele de vin, Intre care
stA InfiptA o lumAnAricA de cearA. Preotul binecuvin-
teazA grAbit aceste daruri ale toamnei partea,
iar biserica IntreagA rAsunA de desbaterile nevestelor
ce-§i Impart acum prinosul blagoslovit.
In sus, drumul duce spre Baia-de-AramA (cAreia
i se zice aici munai Baia), spre TArgul-Jiiului §i
Severin. Dealurile printre care trece sfint acoperite
 19
t. kEtrtDINTI

cu paduri rnuscate, zdrentuite, oarte Ingustate, sau

se InaIta despoiate. In sesul larg se lntind lanuri
lungi de porumb, care arata ca aici stapaneste pro-
prietarul mare. In dreapta si In stanga, nu In gropi
sau In ascunzatori, ci pe muchi de dealuri, In vi-
leag, se desfasura sate, care n'au nimic deosebit
deck coperisurile de stuh ale unor case. Biserica din
Jirov, de la 1833-5, pomeneste pe Imparatul Nicolae
Pavlovici", cea din Covrigi are un pridVor cu stalpi
frumosi, cea din Corcova, zidita In veacul al XVIII-lea
de Constantin Strambeanu, imiteaza ciubucele rupte
de la Stelea din Targoviste, are ocnite asemenea
Intru catva cu ale Strehaii, zimti si cadre de piatra
sculptata la feresti.
La Tarnita, unde ne asteapta prieteneste familiile
Hargota i Popescu, santem, ni se spune, In locul
celor mai vechi exploatari de arama: s'ar cunoaste
sal:Muffle de atunci, i, de-o parte si de alta a so-
selei, se rasfirá praful pietrei cotlite.
Ar fi fost candva aici o mai Insemnata asezare.
Ziduri de biserica ni se arata In curtea unui skean,
casmaua lui rascoleste scafarlii galbene, rotunde.
Azi Insa casele sant putine, destul de gospodaresti
Insa, dar sarace, cu vetre primitive de lut In odaile
fara gkeala; ceia ce intereseaza mai mult In acest
tip de elkliri din lemn Intretesute i muruite cu lut,
cu acoperisul triunghiular ca o gluga, de sindill sau
de lati, e scara piezisa, care strabate interiorul, du-
cand la randul de sus, scara visibila din gall, cu
margenea ei Impodobita. Bisericuta de pe muncel e
tot ce poate fi mai smerit, cu Injghebarea-i de lemn
abia uns, Cu tampa" ei de lemn i randul de icoane
al mesterului rural de la 1799..
Aici e satul romanesc. La Baia-de-Arama, alaturi,
yezi altceva. Langa aceiasi iute, veseld, 'impede apA.
20 OLTENIA

a Bulbei, care o nApusteste adesea de la un taped

la altul, cAsutele stau IngilmAdite lntre InAltimile
pe care le domink departe, piscurile mari ale Carpa-
tilor, cu piatra" Closanilor si Oslea de Mehedinti,
care nu IntAmplAtor samAni la mime cu Ossa anti-
chitAtii traco-elenice. i aici cele doutt rAnduri, cel
de jos mai solid, din piatrA, celAlalt lnseilat din lemn,
aici lipsa cerdacului, i aici gluga coperisului.
Dar prAvAlia sAmAnatA printre ease are adesea ceva
provisoriu, In neisprAvirea i neIngrijirea ei. Se vede
omul venit de aiurea, dupl cAstig, locuitorul neln-
rAdAcinat.
$i, In adevAr, chiar dacl aceastA Baie, pe
a Moldovei, a MaramurAsului (Baia-Mare), a Crisu-
lui, este foarte veche, de si la lnceput se (va fi lucrat
si mai Incolo, cAtre Tarnita, chiar dacii de aici se
va fi scos arama pentru grosolanii bani dacici, imi-
tAnd pe ai regilor macedoneni i dad. Romanii au
lucrat aici pentru armele lor de bronz, dacA Mircea
I-iu se Intelegea cu un Sas pentru exploatarea gro-
pilor, dacA, In sfArsit, Intr'o vreme mal noul, supt
Matei Basarab, se scotea de aici minereul pentru
a-1 arde, cmn spune cAlltorul sirian Pavel de Alep,
cArciumarii, negustorii, mesterli par a fi venit de
peste DunAre, din SArbime, IncetAtenindu-se apoi In
acest colt muntean de Oltenie. De aici aspectul tArgu-
lui balcanic, care se mentine.
Supt BrAncoveanu, un Blia§" de aici, Mico, ajutat
si de Banul Cornea BrAiloiu, tare a fAcut danii
la Tismana, a ridicat, In multi ani, tu trildA, de la
1699 la 1703, biserica, a aril aleasl kugraveala, In
care se deosebeste mai ales Cink cea de TainA, se
datoreste unui cAlugAr de la Tismana, Partenie. Icoa-
nele de pe catapiteasmA sAnt strAlucite, vrednice de
a fi puse alAturi cu acelea din vestita manastire ve-
cinai uliIa din mijloc, dusá de d. profesor Barca-
 L - MEHEDINTI 21

cilia la Museul din Severin, trebuie neaparat resti-

tuita. si pusa la locul ei.
Ce e mai frumos lnsii decat tät ce a putut da
vechea arta, decat chiar cadrul de natura, asa de
impunator totusi, e portul satenilor muntelui. Vazut
In oras chiar sau In alaiul coborlt de catre Tismana
ori langa izvoarele ce se joaca pe pietre In Valea
Gainii, el da, In neasamanata varietate a florilor si
liniilor de pe oprige, In nesfarsitele variante ale rail-
rilor de la gat, de pe mineci, de pe piept, o pri-
veliste neuitata.
Regalele cusaturi se leagana ritmic, maramele ea
spuma joaca In \rant, fluturi si salbe Isi schimba
jocurile, si de-asupra multimii ciobanul cu caciula
Inala ori cu palariuta rotunda ardeleneasca, ha-
tranul preot de sat cu barba Incalcita, calari, domina
vuietul, stralucirile si scanteierile.
Acesti oameni, framantati cu Mocani de dincolo,
dintre cari sant ctitorii de la Tarnita, au In ei
posibilitati nesfarsite de mai InaIta. civilisatie. In
margenea targului, fara lnvatator si sfatuitor, fall
Indemn si fall carte, mesterul Ioan Tortoreanu si-a
asezat atelierul, cu imensa roata, lucrata de el, care-I
pune In miscare. E caratas, cu tot ce se cere de la
breasla lui, e morar, e tot ce vreti si inai ales tot
ce vrea el. Spune cu mandrie ca are douasprezece
meserii. i bunul Stat roman II Incurajeaza punandu-I
la bir pentru fiecare din ele....
Spre Severin, langà apa neastamparata, curgand
spre Motru, Intre sate mai bine lnjghebate, dar In
care iarasi arta nu e In locuinta, ci In vesmant, Ne-
danova are un sunet slavon arhaic, care mira, ala-
tturi de Gheorghieni, de Balotesti si Calinesti, de
poeticul izvor al Iferzei".
De-odata In stanga, supt Inaltimi se ridica ziduri
Inane, ca de cetate sparta §i langa ele, de-asupra
22 OLTENIA

cAsutelor satului, un 15.ca§ Iiiisericesc care te chiam5

din drum prin simplicitatea liniilor sale a§a de bine
chibzuite, ca §i prin covorul viu al zugrAveli10. E
bisericuta cu hramul Vovideniei, al Ovidenieft', pe
care a ridicat-o la 1818, a Impodobit-o prin talentul
lui Matei, lui Fotache §i lui Constantin zugravii, In
1837, Ion §i fiul sdu Costache, pe oltene§te: Cos-
taiche, Burnaz. Ace§ti Sarbi de neam Intraserà cu
total in viata tArii: ImbrAcati In haine de tAieturit
veche, Ion §i Ana, Costache §i Ruxandra au lângà
ei copii cari poartà cu mândrie uniformele celei
d'intdiu Foil militare in principatul muntean. linul
dintre me§teri a Inf5.ti§at lenea femeilor" In fata
Cu chipul cumplit al Samodivei legendare.
Din Severin apucAm atre satul din care d.
Gomoiu vrea a facä pentru ai sài ceia ce-i dure§te
inima. Drumul aleargà pe culme de-asupra Dun5rii,
care se incolace§te la vale, strälucitor de alba In
rAsfrangerile luminii tari. Tinut de hranti cu a§e-
zAri trainice. Numele aratA vechimea, mime din fa-
milia celor terminate In -ova, care merg de la Or§ova
pAn5. la aceste Hinova, Rogova §i se Intind Inteo
mare parte a Serbiei de Nord; gandindu-te la Ber-
zava dacicl, e o Intrebare dacA sufixul slay nu s'a
a§ternut asupra un.uia dacic, mai vechiu.
Vfinjul-Mare, unde santem a§teptati, Vanjuletul
Ant dincolo de hotarul mandrelor oprege §i al cA-
m5.§ilor Inflorite. Aici, casa a biruit. Si tot ea .domin5
aspectul satelor, cu stalpii de zid solizi, la Via§u, la
PAtulele, unde sufletele bune n'au §tiut ce s5. mai
fac5. pentru a ne intampina. Sufletele bune §i viteze,
In osebirile politice de azi ca §i In luptele eroice
din alte timpuri, aci vecinele sate Ro§iori §i
VAnAtori par a fi vechi 1.
1 Nume interesante: la pârvari (lemnari"), la Plop§or. la
Terpezita (Aiesuta").
 I. MEHEDINTI 23

La Viasu sau Mardastet, Fratostitenii au facut

biserica, de/eel mai frumos tip, si zugravul Petru
din Craiova, cu calfa" sa, lije, ni-a pastrat, Cu
fata si haina lor, tot neamul, Imbielsugat, al pol-
covnicului Radulu, plus un logofät, un abagiu, un
boiangiu, cite un preot ca o preoteasa langa. clan-
sul. Duioasa Intovarasire a unui sat intreg, cu bo-
ierinasul In frunte I
Tot drumul pana la Oltenita e pe lAnga case de
proprietari expropriati, unele pe calea ruinei, in-
datá dup'a plecarea stapanului, pe l'Ongà bogate o-
goare de grail si porumb. Bogatia aceasta o cAra la
Dunare o linie Ingusta facuta de Nemti: acuma,
rusine si scandal!, cine vrea Isi iea vergi de fier
din sine si micutele vagoane ruginesc. Ai impresia
el treci printeo tara total neadministrata. La Ple-
nita, foarte mare sat, s'a dat de curind dreptul de
comuna urbana: atitea altele se asteapta aici ca si
aiurea! Va veni vremea gospodariei, prin politica sau
si In ciuda politicei? Aceste locuri, ca pamant si ca
oameni, sant vrednice de toate ingrijirile.
7. Pe Durare spre granita sirbeasci.
Dincolo de Portile-de-Fier, Dunarea curge Intre
muntii Inchisi ai Serbiei si intre lnaltul mal banatean,
pe care liliecii din dumbrava, persicil si caisii din
gradini desfasura ninsoarea lor alba, rosa. Valuri de
miresme plutesc o chi:a de-asupra apelor line si
se Imprastie iute, ca o ilusie.
In stinga, dupa ce s'a Inchis paretele de stânca
Imbracat cu arbori rari, nicio tipenie de om nu se
zareste; doar cateva capre se calara, luneca, se prind
din nou: conducatorul lor ramine nevazut.Inlauntru,
e miscare si viala bruta, In minele de amnia de' la
Maidanpec; aici, spre apele ce-si Insotesc alergarea
spre stramtori nimic deck calmul maiestos si trist
24 OLTENIA

al coastelor sure, scrijelate, goale. In dreapta riangt

sus pe deal se dischide ogorul, In mersul lin al
boulenilor suri. Dar si In aceasta parte, ca o aMin-
tire dainuitoare a vechilor vremi cumplite, and singe
vasti apele cu lueiu de otel, casa se fereste a iesi la
iveala, para ar sta sa rasara de dincolo, din ascun-
zatori tilharul, piratul de Dunare. O straveche stare
de iresnic razboiu pare sa apese Ina, dupa atittea
sehimbari ì prefaceri, aceste ape despartitoare de
tari i neamuri.
Doar daca Roma si aici a facut, pe vremile ei,
pace, buna pace de muna roditoare. Tablele cu
inscripiile Imparatilor In clare i suptiri caractere
latine sint Ina legate de scheletul stancilor. Soselele
de azi, de-o parte si de alta, sint In legaturli cu
drumurile pe care casmaua romana In mâni voinice
de soldati le-a deschis Intaia oara. Se vad Inca gau-
rile sapate In piata de uneltele lor. Amintiri care
au chemat i chiama la refacerea creatiunilor dis-
plirute.
Intr'un tarziu, la locul unde aul se despia pen-
tru a incunjura un ostrov In care se desteaptit ver-
deata salciilor cu cracile moi, ziduri se Infrunta de-o
parte si de alta. Marea opera a Romei a fost rupta,
pentru totdeauna rupta, i In locul Imperiului
singur sint acum, In evul mediu, regate care se
pindesc si se Infruntl, Mind, In rivalitatea 'or la-
coma, farä stapin i fara folos, imensul, maretul
drum de al:A.
De-o parte, suit cu zidurile-i tari pe trepte co-
roiate de stinca tare, Golubatul, cetatea porumbei-
lor", Columbaciul 1i ridia turnurile acum deserte
Intre pietrele arora pasari de alta speta cleat blin-
dul hulub" II strecoara trupul catre nevazute cui-
buri. Zidirea se tine Inca solid pe malul Ingust de-a-
supra aruia poteci Incalea rnusuroiul pietros.Aici
 I. - MEHEDINTI 25

odatä, acum cinci sute de ani In cal:at, Unguri, dar

si Polonii lui Zawissa cel Negru, ostasi ai lui Vod5.-
Dan Munteanul au Incercat In zadar sA opreasca
mersul 1nainte al trupelor otomane zburind din gl-
oacea de piatrà pentru mai marea glorie a lui Dum-
nezeu proslAvit simplu In religiagslamului.
In fatà, din cetatea lui Laios-Craiu" a 'limas
un dinte stirb de granit, si din ape se ridia altul,
ca si cum 1-ar fi pierdut In cale un urias clAditor
de palate.
MergAnd cAtre acest loe al Inclestdrii ostilor, Du-
'Area freanAtà. Un vAnt iute o biciuieste In lung,
si valurile se Intrec, se ciocnesc, se amesteck se
highit, zvArlind spume, ca In Mare. E o subità mânie
care invAlmIseste totul, de si din cerul primav6ratec
se coboarà raze de luminA proaspätd.
Putin mai departe, malul nostru se umple de c16.-
diri si lume se vede IngrAmAditA la ponton.
Sfintem la Moldova Veche.
 GORJUL

1. Targul-Jiiului.
De la Severin linia drumului de fier urmeaza
aproape unja despartitoare Intre vii, al caror timp
de roada se apropie, si Intre sesul, samanat cu dum-
bravi si sate, care duce pana la Dundre, din 'ce In
ce mai departata In povarni§ul ei spre Miazazi si
Rasarit. La Filias, doul linii laterale se desfac, In
sus si In jos, cautand inuntii §i fluviul, Intre cari
Sc rasfata Oltenia.
Cea d'intaiu se va opri la Targul-Jiiului, fad sa-si
ajunga tinta, pasul Vulcanului, dincolo de care se
Intinde tara Hategului, mima vechii Dacii, a bar-
barilor lui Decebal si a Romanilor lui Traian. Pe
soseaua ce cauta gura de Intrare a Jiiului, In 'pasul
Ingust al Carpatilor celor mai Inclestati, trece numai
diligenta cu putine scrisori si putini drumeti, mai
mult de prin satele muntilor.
Trenul, care nu e de loe grabit, Inainteaza printre
lanuri de aur, ce se scalda In lumina, cresc de dá'nsa
si incep a peri de dansa, si supt dunga 'verde, bine
acoperita cu arbori, a dealurilor. Cerul e desav'àrsit
de albastru, aierul limpede-limpede: toale parcà se
confunda hate° larga fericire luminoasa. Tarzia vara,
obosita, doarme In mijlocul bogatiilor ce a cucerit
de la soare.
Oamenii sant vrednici de aceasta tara si de tre-
cutul ale carui urme le acopar lanurile de porumb,
Inoite au de an timp de douazeci de veacuri. Sant
28 OLTENIA

mandri, puternici, Infa§urati Imparate§te In zeghile

lor albe de Munteni": vad cativa tarani gra§i, ro§co-
vani, cum nu se Intalnesc pe aiurea, batrani cu chi-
mirul plin §i bogatia Intinsa, cari, din porcii ce nu
se mai primesc acum la ve§nica granita de lira §i
din prunele livezilor au facut banii ce pot sprijini
noua viata a satelor. Si portul e mai frumos 'decat
acela ce Imbraca pe Mehedintenii de spre Dunare.
In zare se vad biserici de zid, trainice §i ifrumoase,
ca un semn statornic al harniciei rasplatite a satelor.
Dupa Carbune§tii, tali lnlocuiesc vechiul targ al
Gilortului, ce se mai cherna §i al Bengai, pe timpul
cand era stapanit de boierii Benge§ti, iata targul ce-
leilalte ape, al Jiiului.
Timpurile nouà au adus strade drepte, piata, podul
de fier, care une§te acum bietele §uvite de apa
saraca ale Jiiului Imputinat de ar§ita. Ele au mai
dat frumosul gimnasiu, In odaile caruia se adapos-
te§te o buna §coala de ceramica §i bogata colectie
de pergamente, hartii, monede §i pietre Insemnate
Cu vechi scrisuri romane §i romane§ti, pe care a
strans-o la un loe un om bun, muncitor §i(pricetut,,
institutorul Stefuleseu. Tot aceste vremi de prefacere
au samanat ici §i colo cate un palat al administratiei
sau o§tirii, sau vre-un luxos otel care nu-§i gase§te
antreprenorul In viata lini§tita §i retrasa a celei mai
raici capitale de judet din Romania.
Dar din cel mai nou trecut, al boierimii Jiiului-
de-sus, se mai tin In picioare, In curti largi:sau dupa
gradini mirositoare, case cu pridvoare §i lungi stre-
§ini, care-§i Incalzesc la lumina oasele de piatra, de
atatea ori plouate §i ninse, §i ascund In cutare -col-
turi nelocuite amintiri sfioase. Si, oricat s'ar fi cladit
§i Impodobit, vechiul Targ e Inch' tot al acestor vechi
 ti. toktut
tase, care fac sa nu poata uita pana §i aceia cari
nu-§i Imbogatesc sufletul prin Intrebarea cartilor.
In mijlocul ora§ului, stIttuia lui Tudor Vladimirescu.
Monumettul §i expropridrile locului ar fi costat mai
multe zeci de mii de lei. Nu prea face, "cu toate
gandurile bune. Tudor se razima pe o gramada de
bolovani, sprijinita §i ea de o coloana. Un leu straq-
nic, cu trupul mic §i capul mare, fata de Tudor
insu§i el pare un chien-lion, se Invarte jos, cu
gura deschisa spre ragat. Eroul, fArà asamanare, e
lipsit cu totul de mi§care. Sabia §i-o tine ca
beti§or. Teaca e §i ea desfacuta de trup. Dinteun
oarecare punct de vedere, luptatorul apare ca strik-
batut de o curioasa arma lunga, cu doul tai§uri.
Represintatii teatrale ale unei trupe din Ia§i, care
raspande§te gustul de teatru §i... dialectul. Reteta
mi se spune ca e bunk §i chiar jocul satisface.
Aristocratia" locala (este, §i are trasuri pentru un
ora§el cat o batista) se tine Insa de-o parte. Chiar
cand au ramas In ora§ele noastre de provincie, bo-
ierii nu mai represinta un element de initiativa, de
cultura §i de viata.
Foarte frumoasa grädina publica, vechiul zavoiu.
Viind Ins& lume putina ca sa se primble (fire§te
clasele sociale, Inteun ora§el de 6.000 de oameni,
tin sa nu se amestece), nisipul §i prundul gramadit se
Malta ca §i cenu§a pe coastele Vesuviului. Unii vechi
copaci sant minunati. In adancurile, nestrabatute Inc5
de carari pentru primblare, se tin chiar cerbi §i
ciute.

In fata luxoasei Primarii §i de jur imprejurul

bisericii Sfintilor Apostoli, frumoasa, bine ingri-
ità turnuri inaltate msA prea mult; Inlauntru
 OLTEkbk

picturi ale unui meter bra§ovean de pe la 1830, --

se tine tarp'. Vanzatorii §i vanzatoarele stau a§ezati
pe margenea trotuarului. Tipurile sant energice, fi-
gurile pline, arse de soare; ochii privesc drept, fall
snail. Barbatii poarta panzeturi albe sau lungi man-
tale de postav. Fotele,efcaml§ile cusute ale femeilor
sant dovezi de ingrijire §i de un gust ales. 'Toti par
mai puternici, mai multamiti, cum am zis,decat
vecinii lor, Mehedintenii. Ace§tia din urma au §i
alta infati§are fisica: blonzi, figuri neregulate, cu-
rioase; de sigur ca In ei traie§te alcatuirea vechiului
Dac, pe cand dincoace, pe acest pamant, care, zgariat
la 1ntamplare, da lagare, marmure, vase §i monede
romane, romanitatea biruitoare se mentine §i In
chipuri.
Intre aceste femei frumo ase, Intre ace§ti voinici
barbati, pazesc o ordine care nu se prea tulburA
gardi§tii, foarte curat tinuti In uniformele lor 1mpo-
Klobite cu ro§u. Nici ei nu par frumo§i Insa, I pe
langa maiestria masurata a Imbracamintii taranului.
Dar mai ales ce sant pe lânga (Musa costumele, de
ora, rochiile europene §i palarioarele sau palariu-
tile represintantelor culturiil
In ora § e o colonie mica germana. Ea I§i deschide
acum §coala ei germana, la care §i taranii no§tri
1§i inscriu copiii. Daca Romanii au avut mai mult
ca oricine organisarea de Stat, Germanii sant neln-
trecuti In organisarea lor nationala.
2. Tismana.
Semi oltean pe care-I strabate acceleratul nu sa-
mara cu §esul, revarsat ca o apa, al Tarii-Roma-
ne§ti. Simti cá mergi pe o Inaltime mai mare, §i
necontenit, de amandoud partile, ptimantul se Inalta
 60RitA, §i

Inca. Laicerele, scoitrtele araturilor proaspete, ale

fânetelor verzi, ale putinelor lanuri de porumb chircit
§i uscat se cufunda §i se ridica In linii blânde. Pri-
virea prinde astfel mai bine satele mari, strfins al-
catuite.
rasa e alta, mai huna, mai mandra. Fata, alba,
e u§or ovala; fruntea dreapta, dar nu larga, ochii
mici cu liniile ascutite, nasul putin coroiat, gura
barbia frumos croite tivesc In profil obrazul mare,
Intins, nu bosumflat, nici osos ca al Bulgarilor, cu
urechea fin desemnata; mustata e mica, suptire: un
spic al graului", cum zice In cântece. Cand merg
cfilari cu caciulile Inalte, tot una de late la basa §i
la vid, cu mantiile de abi albe plutind In vint §i
acoperind ca un valtrap spinarea cailor marunti, ti
se pare In adevar cA vezi osta§i de lupte sau de
rascoall, dintre cei ce au facut vestite aceste plaiuri.
Icoana de capetenie tacuta, cu fruntea Incretita §i
buzele strinse, a lui Tudor rasare Inainte-ti, §i pare
ca-1 vezi pornind In ziva de Februar, cu un cer de
plumb, greu ca acesta de astazi, cu vazduhul tot a§a
rece, cer §i vazduh ca §i cugetul lui de om cu
sufletul Inchis, care gramade§te ura §i-§i hrane§te
dintr'Insa setea de rasbunare parca-1 vezi por-
nind, cu cetele norodului, In largi mantale de abi
alba, pentru a-§i Infrunta ursita.
Numai portul femeilor e mai urit decit In dea-
lurile §i In muntii supt ploaie trec ca ni§te
calugarite catolice fetele Infa§urate In broboade, tru-
purile Invalatucite In mantii albe, §nuruite.
Valea Jiiului vine din sus, cu apa larga, ca de
argint topit, §erpuind incet, In falduri grele. E, nea-
parat, mult mai Ingusta decit valea Oltului, dar pare
mai lata, cu dealurile mai joase i arborii mai rari,
grimaditi numai In unele pAfli. Porumbul s'a culesf
g2 cititistiA

si lunca pare pustie supt ploaia care a gonit cio-

banii; Iraltimile sint mai mult goale, cu pAdurile
de mult rase. In aceasti jalnicä zi de SintAmArie,
scAldatA In apele reci, numai unele statii mai aduni
pentru priveliste multimi InfAsurate In mantii 0
zgribulite. Nu Inteleg cum s'au putut aprinde, Cu
oricAtA tuicA, cei ce s'au luat la bAtaie In ,margenea
unei gAri, 0-au spart capetele si strigA cu injurAturi
rAgusite: la PrimArie, la PrimArie!".
Cu toate ceasurile de noapte InaintatA 0 posomo-
rlrea cerului foarte negru, TArgul-Jiiului apare si
acum vesel, bine dal-di% gospodAreste ingrijit, clAdit
strAns si cu rAnduialA, luminos
Spre ziul, coviltirul norilor se rupe In siroaie, care
duduie ca niste multimi sAlbatece aiergand spre
pradA, si dimineata InfAsuratA In neguri se InaltA
cu un zimbet de ghiatA.

Drumul de la TArgu-Jiiului la Tismana se desface

IndatA din largA osea care duce la Severin. E lot
o osea, mai IngustA si mult mai Hu Ingrijitl:.ploile
au cAptusit-o cu un strat de noroiu apos.
De o parte 0 de alta, se vild usoare InAltimi
depArtate; In mijloc, porumbistea cu foile ingAlbe-
nite. IndatA InsA linii de dealuri se ridic5. 'n cale,
.si pAdurea Incepe, ca sá nu se mai opreascA pAnA
la zidurile Tismanei, care e InsAsi mai Inecatii In
pAduri uriase decit once altA mAnAstire a noastrA.
Deocamdatl, stejari tineri se InsirA desi, cu mal-
tele trunchiuri suptiri. Vechea pAdure e sfArsitl, si
pe o culme goall, plin.5. de scAnduri clAdite, fierls-
trAul taie scArsnind trunchiurile mari jupuite. Apoi
vin ochiuri de luminA, perdele usoare de aburi.PAnA
ce, la urmA, stejarii bAtrAni te InfAsurii, doutt ceasuri
Intreoi, cu taina lor umedli. trail au trunchiuri si
 fuly
L W4.41.4 -
=
47,1 pe,dalco I liafiledil:4110
113-
.100,411131g tttttt ..0.01111111111111{11 Itll 111111 ttttttt
 ft. - ORJUL
Crengi tot a§a de copleOte de mu§chiu verde cres-
cut ca o catifea, i dungi albe arata pe aceia dintre
stalpii codrului cari vor incheia in curand supt se-
curea lucratorilor lunga i mandra lor viata, lasand
vlastarelor loc §i lumina.
Prin padurea biltuta de ploaie trec numai putini
drumeti, supt glugi, cu umbrae, calari, i aranii
cilia& au adesea umbrela, sau In carute i trasuri.
Lipse§te mai cu totul scartaitura Inceata a carelor
cu boj. In lumini§uri i prin curaturi pasc oi albe,
Inaintand cu un clatinat u§or al micilor trupuri ro-
tunde, §i vite razlete. Jale§ul, care a numit °data
un judet, se rapède, raulet limpede, supt podi§ca
drumului. Incolo, numai pea Intunecoasa a sobo-
rului de stejari. Pare el e§ti prin codrii Neamtului.
Un singur sat pana la Tismana, Pe§tiganii. Cele
mai multe case sant Incheiate, ca In muntii Moldovei,
mal ales acolo, la Neamt, din barne grele de
lemn aspru cioplit. Cerdacul se razima pe stalpi
tot de lemn. Douà odli alaturate au fiecare cate-o
fereastrá i cate-o u§a In fatá. Adesea ori o garni-
tura cu zimti Impodobe§te spinarea coperi§ului
de-asupra portii mari, une ori sapata. tacolo,
nici zugraveli pe pareti, nici forme de lut In che-
nare la colturi sau In jurul paretilor, nici flori pe
polite, ca In alte parti de muncele i munte. Biserica
din acest sat e de lemn negru, i nici lute() parte
Intinderea verde nu e samanata cu turnuri de zid,
ca la alte biserici. Multi tarani au fata trista, nemul-
tamita; de alminterea §i. tipul nu mai e acel de jos
din margene: vezi obrazuri botite langä capete ro-
tunde, cu parul i ochii negri ca In Muscel. Zavelcile
sant lucrate mai mult In ro§u dungat, Insa cea din
fat& e scurta i Ingusta ca o pestelca.
La§i calea spre Baia-de-Aran* vechiul targu§or
mehedintean, i apuci la dreapta printr'o porumbi§te
;ntins5,
3
34 OLTENIA

De la o vreme, Iniltimi mari, piduroase, se vAd

In fund. Doi zmei par cä se pindesc Inainte de a
se Insfica In ghiarele lor de stânci. Driunul duce
spre dânsii, trecand prin satul româno-tiginesc Tis-
mana, si te cufunzi iarisi In pidure, care aleargiipe
coaste, Incununi culmile si pare cá vrea sh-ti taie
cirarea, pe când crengi se ating de-asupra In arcuri
de triumf mai frumoase deck acelea ce au rAmas
de la o primire oficiali in tot lungul soselei. Aceasti
pidure ckirati si coborili In adincuri, acest vil-
misag de trunchiuri si de frunzis bogat nu se .poate
asimAna cu nimic din ce am vizut rani acum. Apa
Tismanei, negrie, fuge In necontenite virtejuri albe
de spumi.
Printre_yamurile ce Inchid zarea priveste un turn,
cercetinecirarea, apoi el se ascunde iarisi, si numai
WA cá la o cotituri Tismana toatà: turnurile amin-
doui, o poartA de Intrare, zidurile nouà, galbene se
vid, Injgheband o cetate puternici. La picioarele ei,
pornind din jghiaburi ascunse, o trâmbi de api
cristalini tisneste si, arcuindu-se, loveste un colt de
stinci InveHa cu muschiu, pentru a se coborl apoi
pripistuit, ca un sul de argint, spre Tismana in vale,
unde zac ruine rosii, noug. La dreapta, verdeata
se rupe, si un Inalt pirete de piatri suri lace cipi-
Ulu tuturor clidirilor.
In stânca aceasta se arati, tocmai sus, poarta nea-
gri a sihistriei Sfântului Nicodim, acel evlavios ci-
lugir sirbesc care a venit la poi pe la 1370 ca si
Intemeieze dupá normele cu hula randuiali din Atos
viata cilugireasci a Romanilor. Cu cheltuiala sa,
din banii stransi de la bunii crestini, si eu chel-
tuiala Domnului din Scaun, Vladislav-VodA, bunicul
lui Mircea, el clidi In ,acest colt de raiu, unde vara
e striluciti si iarna foarle blândi, cea d'intiiu mi-
 - GORIUL §5

riAstire mare pe pAmânt românese, cea duratä

din zid: Tismana.
Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa, In
felul cum arta bizantina s'a Inparnantenit la Sarbi,
sau chiar In felul lavrelor Sfantului Munte. Aiei se
Ingropa sfantul, pe care-1 aminteste astazi o urlta
lespede de pe la 1840 Inteun meschin grilaj, langa
biserica nou5., si tot aici i celalt ctitor, Vladislav-
Voda. Din pietrele lor de mormant, din odoarele
daruite de dansii, din cladirea Insäsi n'a mai ramas
Insa nimic. Dar la 1541, mantuind In ziva de 14 Sep-
tembre, Radu Paisie, care a &kill bolnita Coziei,
-Men din nou, In acelasi stil, Tismana, cu o usa
Incadrata In flori de crin sculptate i cu pareti
foarte lnalti, de tat sus boltiti pentru ingustimea
basei. Se poate spune ca turnurile de acum, douà
marunte zidiri octogonale, nu sant ale lui Radu,
ci au inlocuit pe acestea, care se vor fi daramat.
Roatele sapate din ocnite, cadréle ferestilor cu flori
cunoscute ar dovedi ca si Tismana a primit o noua
prefacere, dar numai In amanunte, pe vremea lui
Brancoveanu. Glogovenii au fäcut apoi, In veacul
al XVIII-lea, Inca. o reparatie, care li-a dat drep tul,
credeau ei, de a-si zugravi chipurile de familie,
uitand pe vechii ctitori, si sA1i Ingroape mortii In
pronaos. Un pridvor s'a adaus, In sfarsit, la repa-
ratia din zilele lui tirbei. O noua reparatie pentru
cladirile Incunjuratoare s'a facut daundzi, nu pentru
cei cativa calugari cari au mai ramas, ci pentru
un sanatoriu care nu-si poate gäsi ocupantii din
causa umezelii i ramane sa fie camere de inchiriat
pentru vara.
Astfel, pe locul celei mai vechi manastiri roma-
nesti se Inalta astazi o ciao:lire cam desantata pe
din dará, Intr'un cerc de case fall arhitectura. Lip-
s9te verdeata, florile, arborii, miscarea unei manas-
M áLTEMA

tiri. Pe pajistea sAraci zac trupuri mArunte de An-

dunele fulgerate de frigul timpuriu, pe and una
din ele se zbate flAraindl In boltile bisericii, uncle
si-a cAutat un adttpost care-i va Int6rzia moartea.
Pare sufletul nemAngaiat al batranului ctitor....
3. Pe valea jiiului spre hotar.
Cerul e cu totul acoperit and pornim pe valea
Jiiului spre granità. In lumina tristà a diminetii reci,
umede se vede lungul sir al caselor din satul VA-
deni, In care Intri Indatil ce ai iesit dinfrargul-Jiiului.
Tot clAdiri de barne Incheiate, copereminte marl
de sindila, zimti de lemn Inegrit de-asupra casei
si a portii de Intrare, Inalte ptttule de vergi Imple-
tite, movile de fan, coceni si frunzare strfibAtute de
prajini. 1

Apoi, cale de doul ceasuri, Intre dealurile mari

din stinga si cele, mai mici, din dreapta, se lntinde
lunca seasà, aproape cu totul curatità de arbori,
mai mull goall de case si slimanati cu pilcuri de
porumb.
De-odatä un vAntisor se ridia, si sAptituri albastre
se fac rlipede ca prin. minune In pinza ltiptoasii a
norilor. Soarele nu se vede elna, dar spre 115.siirit
e un frAmantat pripit al negurilor de-asupra dealu-
rilor. Departe, tocmai In cellalt capiit al boltii, cos-
t*, vai se auresc usor de raze al aror druzn nu-1
Intelegi; chiar In es, de tot aproape, virfuri de
arbori se lumineaz5. putin.
In sfArsit, un zhnbet sfios patrunde prin norii pe
cari vantul i-a suptiat pe Incetul. Soarele Insusi se
iveste, IntAiu ca un sters disc de lunk apoi ,stApttn
pe Intreaga lui strAlucire. 0 mingAiere caldA atinge
obrazul, si In aceiasi clip& ampul si zArile s'au
preschimbat. Porumbul zdrentos pare InfAsurat In
scutece de aur, focuri rosii, galbene, albastre sa.-
 II. - GORJUL 37

geteazA din roua luminoasA, depArtArile se vAdesc ca

la ridicarea unei perdele, §i tocmai In fund apar
InAltimile albastre, pe care cAlAtore§te o scam5. de
non i destesuti. Cate un cioban tAnAr stà rAzimat In
WA §i se Inchiná puterii de lumink cMdura §i tviatA,
care a biruit §i-§i urmAre§te du§manii pentru a-i
nimici.

Jiiul nu s'a vAzut Inck de §i e foarte aproape,

cAci curge colo, la stAnga, supt acea perdea del Weil,
sarbede, buhoase. OdatA el scAnteie In frAnturi ale
panglicii sale de argint. Apoi iarA§i sAlciile-1 ascund
Cu totul.
Acum, In stânga coasta se vede bine, acoperitA cu
pAduri §i casele satului Porcenii. In dreapta, Bum-
be§tii se de§irA In §es, cu case bune nota §i o fru-
moasi biserica de zid. In fatk munti mari, prAvAliti
In neorAnduialk par cA Inchid drumul, cu zAgazul
lor bogat lmpAdurit.
TrAsura gAse§te InsA necontenit Inaintea ei aceia§i
§osea bunk care se face din ce In ce mai sigurk
mai netedk mai tare, ca timentul" zice bAtrAnul
Geank care mAnA gArbovit, cu un lung tuguiu de
cAciulA ciudoasA pe cap. CAnd s'ar crede cA va atinge
:muntele, ea lunecA pe priporul lui §i stApAne§te
Jiiul. Am lntrat In munte".
De-asupra noastrA e un puternic povArni§ drept,
pe care pAdurea de fagi, plantatiile de nuci au ramas
numai sus, pe alocurea, pe cAnd jos se rostogolesc
bolovani, se scurge pral de piatrA negrie, galbenA,
ro§ie ca sfingele uscat, se Inf5ti§eaz6 lespezi mari
In colori Intunecate sau aprinse. In fatk din potrivk
stAnca surA, care rAsbate numai ici §i colo, e Inve§-
mAntatA Inteo strAlucia mantle de pAduri §i tufi§uri.
PAnA la vamk drum de trei ceasuri, e aceia§i
38 OLTENIA

stramtoare, Cu un parete rupt de dinamitO §i de

cazmale, spintecat In rAni de rugind. §i de arsuri, care
s'a revärsat pe margenea apei In clOddrii sOlbatece,
§i cu celalt pArete drept, nalt, trist, singuratec, cu-
prins de sus pAn5. jos In zalea pOdurii.
!nitre cele clouà cre§tete Inalte, e prins un pelee de
cer, pe care norii s'au prefAcut acum In destrdma-
t-uri ware, lanoase, care se pierd pe Incetul In
albastru. Soarele ta§ne§te de-odatO rotund pe culmea
din dreapta. Sant unsprezece ceasuri, §i la trei el
se va coborl, tot a§a de-odatà, fOrà sá lase niciun
joc de luming. In urma cufundArii sale lini§tite.
Jiiul nu mai este aici senina panglicà de argint
din vale. Umbra pOdurilor prefOcut Inteun §ivoiu
verde-uleios, careli schimbA la fiecare cotiturk la
fiecare pas InfAti§area, duptt toanele patului sdu
pietros. Aici el Inaigteaza iute pe un pravAli§ domol,
mai departe e tAiat de dungi de spumI ca ni§te
coame albe ce falfaie; IndatO el se rupe turbat In
§uvite ce clocotesc nerAbdOtoare, cu un fa§ait de
rdscoala, apoi el lunecá rOpede printre marit bolo-
vani strang de aproape, se rote§te In valtori,
aruncá nisipuri colturate, prelinge apoi lini§tit pà-
retii unei pietre ce nu se poate mica din loe, §i, In
clipa urmAtoare, el se va intinde, aproape lncremenit
In luciul sdu verde, ca o icoan'ä a apelor fail curs
din umbroasa, recea tara a mortilor.
Soseaua frumoasA e mai mult pustie, cAci drumul
acesta de stalled, 'cle §i leag4 douà täri, cu multe
greutAti §i uria§e jertfe, mai ales din partea noastrA,
nu schimbA Intre ele mArfurile lor. Abia a trecut
mamina greoaie, umflatl, strambd, a diligentii, cu
conductorul i galonat, eAlAtorii de toate treptele,
bagaje In toate colturile §i un Magr de la ora § cocotat
In coadd de-asupra sacilor Cu ()yds. Rare ori mai
vezi cate o carutO cu drumeti ce merg dincolo, grit-
 II. - GORJUL 39

maditi cu lazi, pachete, boccelc si burdufurl supt

coviltirele garbovite.Vre-un Oran calare, vre-un biet
cglator sgrac, ce urcg pe jos. Incolo, numai lucrg-
torii de la osea: Romani, Italieni i Nemti, cari dreg
In mai multe locuri drumul prabusit sau muscat de
ruing, cu sinele de fier, roabele, fierariile i Intu-
necoasele cgsute de adapost ce si-au durat, targneste,
din lemne grosolane.
°data, soseaua trece pe malul drept al raului si
se Infunda In pgdurea unde vite par risipite supt
paza unui mo§ zdrentos. Schitul Lainici, o cladire
facutg din bani boieresti amestecati In veacul al
XIX-lea, supt Vodg-Carageg, se ascunde aici: si la
dus si la Intors am vgzut In acest ungher tginuit de
lume mai multe neveste deck monahi.
De la vamg Onà la granita, cale de vre-o jumä-
tate de ceas, muntii, Jiiul si soseaua, de o potriva
de pustii, se prefac Intru catva. Spingrile stancoase
cresc, lespezile sparcuite la deschiderea drumului
sant mai greoaie si amenintgtoare; mesteacanul iea
locul fagului, fiind sgmanat mai rar decat acesta,
si la sfarsit se adauge i bradul Intunecat, care
pateaza Insà numai une ori. Jiiul se zbuciumg acum
tot mai In fund, si, strans mai de aproape Intre
päretii de piatrà cari-1 calguzesc, el nu mai stie
de odihna verzilor ochiuri de liniste. lar soseaua,
cu podurile ei de piatrá bine netezità si cu can-
toanele rosii ca niste castele, e o scumpa podoabg
pentru o tail al carii ban s'a risipit flea crutare.
Dui:A cateva rataciri, ea a ajuns pe malul stang.
Un munte 'Malt, gol, cu fruntea aseutita, rasare
Inainte. Jos, o ghereta si o parghie tricolorà staufIn
fata unui stalp de hotar vgpsit In colorile Unga-
riei, lfingg care pgzeste un functionar cu chipiul
inalt. De acolo Inainte, prin munti §i vale, neamul
romanese nu mai stapaneste tara sa.
40 OLTENIA

La Intors, apusul stralucitor de aur §ters, de rugi-

niu u§or, se desfa§ura cand ie§im din stramtoare.
i, In acela§i timp, In rasaritul siniliu Inflore§te fap
galbena a lunei. Lunca Intreaga, cu umbre mari ne-
gre, pare Inaltata In lumi de tainä.
4. intre Targul Jiiului §i Severin: dota drumuri.
Targul-Mului e legat printr'o osea cu capitala
judetului vecin, cu Severinul. Urmam aceasta osea
Inteo zi de o tristeta blanda, cu pupila lumina rece
strecurata prin panza, a§ternuta de la un capfit pana
la altul, a departatilor non i albi.
Dupa podul peste Jiiu, la capatul zavoiului, care
e gradina ora§ului, §oseaua Inainteaza fara §erpui-
turi, supt dealuri Impadurite, dincolo de care se
vad muntii Inegurati; de ceialalta parte, alte §iruri
de Inaltimi se In§ira Invalurate.
Mili de ploaie, hele§teie In care femei 1§i cuilta
panzeturile, un petec de padure rarita. Incolo, dnim
aproape pustiu, Indata ce te-ai departat de ora,
orumbi§ti ce se culeg, araturi proaspete lnseilate
ici §i colo.
Satele nu sant rare. Pe coastele Inallimilor se ivesc
adesea mari biserici noua, frumos inalbite, biserici
de zid cu cate douà turnuri. Dar casele de barne
sant foarte proaste §i stau mai prejos decat cele
mai rele din Valcea. La multe lipse§te §i varul §i
lutul; fere§tile sant abia cascate §i le acopere cate
o farama de geam celos. Rare ori vre-o poarta sa-
pata; niciodata o podoaba, o floare. Unele sant ade-
várate poieti goale, §i pe d'inuntru §i pe din afara.
Dar casa e mai saraca, mai nenorocita §i trista
decat locuitorul ei. Patulele sant mari, foarte bine
Impletite, nuir'etul de lama al vitelor, coceni §i fan,
sta lnfipt In prajini. Copiii zdrentuiti merg la boi",
§i cirezile, turmele de oi §i de capre pasc In jurul
 - GORJUL 41

caselor. Dintr'o bojdeucd neagrii, räsare o femeie

bine ImbrAcatd, care desfd§urd spre vederea unei
vecine o frumoasd zavelcd nou4. Portul e bun, §i
numai copill sant ldsati In ckne§uici negre sau zac
In casa ca Tiganii. Aici trebuie, nu parnânt, cat Invd-
'Murk lumind, simt de ce este viata §i cum trebuie
&dn. Para §i hanurile, tinute pe aici de tdrani, §i
tu de Evrei ca In Moldova sau de Greci ca
multe pArti muntene, sam'a'nd cu ni§te spelunce nelo-
cuite. Tuicarii 1§i beau prea mult tuica, §i d. Geand,
care ne conduce, e de pdrere cA a§a fac §i
cari ar trebui sA stärpeascà deprinderile rele.
Un deal de lut acoperit cu pklure desparte Gorjul
de Mehedinti, §i de pe vdrful lui se desfd§urd tot
tinutul de coaste §i vdi, cu poteci de verdead, cu
cdritri §i case ce se ivesc departe. DespArtirea aceasta
a judetelor prin spindri de dealuri aratd caracterul
lor neatArnat din vremuri, fiecare avand judele
abia supus Voevodului. Astfel aici se hotdra pdmân-
tul lui Litovoiu de pe Jiiuri de stäpAnirea Mehedin-
tilor, a oamenilor cetAtii Mehadia (h e ca In llama-
radia un adaus oltean). De cealaltd parte, e Ro§iuta,
numità a§a dupd coloarea cArdmizie a lutului pe care
e Intemeiatd. Satul e mai bun deck Värtopul, cel din
urmd sat al Gorjului. Se \Id §i case cu cloud ränduri,
pdreti mai mari cu obloane, boltiri de zid In cerdace;
cdteva sAnt zidite din cArdmidd. Intalne§ti fete fru-
moase, rotunde, cu ochii mari. Dar lungul §ir de case
pe costi§a dealului lasd o Intipdrire neprietenoasd
§i tristd, prin murddria copiilor cu obrajii galbeni,
prin putina Ingrijire a hainelor §i a caselor, prin
mirosul greoiu de baligar ce se ridicd din curtile
mocirloase. A§teptlin sd. se dea hrand cailor, inaintea
unurhan cu geamuri sparte, clàdit tärdne§te, §i supt
un coperi§ limit, unde duhle§te de o parte grajdul,
42 OLTENIA

iar de alta uria§e cazi In care fierbe tuica. O nevasta

cinchita pe un scaunel toaca varza cu toporul In
piuitul puilor de gAina §i grohaitul purceilor, pe
cand In cra§ma ratace§te 'n papuci hangita, care
se chiam5. Alexandrina §i are fata slabl, palida
unei mari boieroaice Intre movilele de baligar. Un
nebun ni tot In§ira de la capat cati copii are §i cu
cine este In legatura. Mo§ lidrea a murit", Incheie
el; dac'al muri §i eu dupa. dansull" lar cati vin la
han, chemati de o femeie grasa cu picioarele goale,
au tuica in cap, zbiark canta §i chiuie.
Motrul curge lini§tit In vale printre sàlcii, lal ca
Ialomita laugh Targovi§te. ti trecem Inteo Impro§-
catura de stropi, §i apucam la stanga prinieun tinut
verde, cu porumburi §i case albe presärate de-a
lungul drumului.
Apoi Incepe un §ir de sui§uri §i cobori§uri prin
paduri §i vai, taind de-a curmezi§ul Inaltimile ce tot
rasar In zare, albastre. Päna Inteun tarziu nu se
mai \Tad sate. Dar §oseaua e foarte mult stràba-
tuta; ea nu ni aduce numai carduri de vite albe,
palcuri de oi blajine ce fug speriate drept Inainte,
pAstori §i pAstorite, unii numai In cama§4, altii cu
sumane, cojocèle, §aluri, ha chiar cu umbrela. El
man6 lnaintea noastra cara, carute, trasuri, ce adue
supt co§uri, covergi §i peteci de aba murdara o
lume amestecatà, In care cei mai multi la numar
sant sateni. Portul lor se deosebe§te intru catva de
al Gorjenilor: nadragii de aba sant cusuti In fata
cu flori §i gaitane negre; caciulile albe, fiegre, sant
mantuite sus cu un triunghiu sau se apleaca la o
parte In moturi, ca vechile caciuli rilzboinice din vre-
mea lui Mihai Viteazul. Pe langa zAvelcile din ju-
detul vecin, mai scurte in fata, se vad fote ce incun-
jura tot trupul ca acelea din Muscel, darse desfa§ura
 II. - GORJUL 43

infoiate §i scurte, ca rochiile tdrancelor ungure§ti;

une ori, un §ort cu acelea§i dungi pe cer ro§u ca §1
fota Impodobe§te §i ImbogIte§te Imbrdcdmintea.
Fruntea e la multe Incinsá cu cate o basma cu flori,
de-asupra cdreia, fArá s'o acopere, e aruncat largul
val alb. Dar toate acestea se vad In cernutul neobosit
al ploii mdrunte ce urmAre§te. Oamenii zac In carille
ude, grdmdditi In mormane greoaie, triste, supt cergi,
sumane §i cojoace cu aptu§ala mitoasd Intoarsd in
afard.
De la o vreme, se vdd iarà§i sate, In §iruri §i
palcuri de case curate §i bine Ingrijite. Locuinta
mehedinteand sttipane§te de acum Inainte: casa albd
Cu o fereastrd In fatd. §i alta pe lature; pe Inaltul,
foarte Inaltul coperemant de §indild neagrd se ri-
dicd un mare tuguiu de ogeag, acoperit cu aceia§i
§indild veche, ca surguciul puternic al unei cdciuli
grele. Multe locuinti au §oproane In fatd, pentru
addpost §i gdzduire, ca la hanuri, care se deosebesc
numai printeo a doua fereastd din fatd, mai bine
deschisd §i Inzestratii Cu obloanc. Multime de card
desjugate a§teaptà supt aceste uria§e umbrèle de
lemn.
Un ultim deal se ridicä In fatd, infä§urat In groase
neguri läptoase. Ele se desfac din larga Dundre, §i
ora§ul, In stradele pline de lapovitd ale cdruia intri
Indatd, e Turnul-Severin, care-§i aprinde luminile In
seara posomoritd, mucedd.

Din alta. parte, Gorjul, sdrac, se anuntd printr'un

nume care treze§te amintiri isto rice. La Tintdreni, ve-
nind din sus, Tudor §i-a a§ezat una din taberele In
care a stat mai multd vreme. Interesant moment din
viata noastra nationald §i interesant nume de sat, care
trimete la un sat de obar§ie, prin cine §tie ce pArti
44 OLTENIA

de ball& Tintarii. Bro§tenii §A'nt §i ei veniti din

jos, aici ca §i In Moldova numele acesta InfAtiOnd:
locuitori de pArti m1A§tinoase; BAltenii, ba chiar §i
Rovinarii, de la rovine" bAnoase, mai departe, au
aceia§i origine. Contra p'Arerii obi§nu'ite, au fost deci
§i colonrsgri de jos In sus. Pe§teana corespunde unui
sat ardelenesc, iar la Ia§, ca §i. la alt Ia§ din Arge§,
se vede cá originea vechii capitale moldovene§ti n'are
nimic a face cu Iazigii, cArora, de fapt, la Unguri
(v. IAsz-berény, centrul lor), ca §i la Slavi, li se
zice: Ia§i. E numele Intemeietorului, ve.chiu mune
ca §i al acelor mo§i" cari au dat numele lor la
VlAduleni §i DrAgote§ti, la Romane§ti, din margenea
TArgului" de pe Jiiu: VlAdulea, DragotA, Roman.
La Olari, e IncA unul din satele, ca Fundenii Prahovei,
Potigraful Ilfovului, care d'Adeau §i dau pAnA astAzi
ceramica In care se IntrupeazA, prin forme §i co-
lori, siratul de frumusetA al poporului nostru.
Acest simt se aratA In asemenea locuri cu casele
mai mult umile, nu In improvisatine hidoase ale
bogAta§ilor, darnici In colori §i. In stucaturi, ci In
admirabilul port al satenilor, al femeilor mai ales,
care Incepe odatA cu muncelele de supt Carpati.
Trupul pare dat Insu§i, In mlAdierea lui ginga§A,
dupA aceste cAmA§i Invoalte, dupà aceste oprege
care strAng, dupá suptirea maramil, alb6 ori gal-
benA, care fluturA. Femeile a§ezate pe margenea cear-
dacului cu furca In mara s'Ant icoane de gratie
patriarhall
TrecAnd prin regiunile de supt munte, a cAror
tragedie In rAzboiu mi-o descrie emotionat un ofiter
al marilor lupte, scriitorul Pamfil Seicaru, revAd
Tismana, care-mi reservl descoperiri: candelele de
argint date In amintirea boierului VlAdut de la sfAr-
§itul veacului al XVII-lea §i, mai ales, In u§a para-
 It. GOlkieL 45

clisului, prefacut din grajd de vite In capela absolut

noul, avánd duioasa nota a vitraliilor daruite In
amintirea fiului, mort de accident, al lui Co§buc,
vechiul privaz de piatra al lui Nicodim ctitorul..
Sant u§oare desemnuri Inflorite, de o linie dura, fartt
nimic din pompa celuilalt cadru de piatra, din seco-
lul al XVI-lea, care duce la biserica cea mare.
De aici, de supt stanca amenintatoare asupra ve-
chi ctitorii, din adancul padurii de stejari §i castani
In care vajaie izvorul §i cascada §i arunca necurma-
tul zbucium, drumul merge spre Apus printr'un tinut
bogat Impadurit, cu Inaltimile stropite de pete §i
strabatute de vine colorate. In fund, amfiteatrul mun-
tilor se vade§te In cele mai delicate colori, o bruma
u§oara parand ca acopere suprafetele sure. Putine
§i rare a§ezari omene§ti, dar cat sant de vechi o
arata numele celei d'intaiu pe care o Intalnim: Celeiu,
corespunzand In sunetu-i dacic Celeiului de pe malul
Dunarii
5. Priveli§ti gorjene.
Congresul Ligii, unit cu serbarile lui Tudor, m'au
adus din nou In Gorj. Serbari prinse de oficialitatea
de partid care a anuntat cinci mini§tri, doi mitro-
politi §i cata alta lume pentru a-i amesteca fará nici-
un rost cu aducerea rdma§itilor Ecaterinei Teodo-
roiu, fiica taranilor din Vadeni, care a aratat ca
§i o copilla de la tara poate lupta pana la moarte
pe ~pille de Mane, pentru cinstea §i aptirarea
tarii.
Ora§ul nu s'a schimbat de loc: aceia§i bulla ran-
duiala curata In hotare care nu se pierd, ca In alte
alcatuiri urbane, prin lungi mahalale urite, infecte §i
nesanatoase. Si astazi negotul e Intreg In mani ro-
mane0i: este §i o colonie de Margineni, din Sali§te,
46 outEMA

care a primit frAteste corul de acasà, cu fachidalele

albe fluturând cochet asupra cantecelor In care se
idealiseazá iubirea gingasà a unui popor cinstit.
Am strAbAtut judetul In mai multe directii. Si cAtre
Tismana, prin straja aproape neintrerupt6 a Inal-
tilor copaci de pAdure cu cea mai ciudatA arhitec-
turà: rIsfirati In 15.turi, suptiati pAn6 la vfirfurile
rotunjite, alatuiti din capricioase izbucniri de4ra-
muri. Cea mai bogatà inflorire de fáneatà acopere
poienele In acest Inceput de Iunie, cand vlaga pri-
mhverii e Ina In toatà puterea ei. lar, seara, la
tutors, scanteile licuricilor sar In iuti cercuri scurte
din mArikinisul desmierdat de lumina lunii care s'a
itiit In craiu-nou la coltul orizontului. \TM din nou
mAnAstirea din fundul codrului, Infipta pe InAltimea
din mAruntaiele areia apa zbucneste cAzand cu zgo-
mot pe pietrele sure. Pe arArile Inguste ale pAdurii
se strecoarà acuma, Ingândurati, refugiatii rusi din
armata lui Vranghel, ducand cu dânsii suprema des-
nAdejde a unei cause poate definitiv zdrobite. Din
splendidele uniforme de odinioarA au rAmas numai
zdrente care devin ridicule; capete Intunecate de o
tristetà mutà apar la ferestile vechilor chilii; ciegan-
tele domnisoare de odinioarl mätur6 terasele cu
crAci rupte din copacii bAtrâni.
Cercetdri mai nouá au arAtat pAná unde se In-
tindeau avile laterale, advoanele" vechii clAdiri In
pur stil sftrbesc al secolului al XIV-lea; pridvorul
actual, Mr/ nici-un sart, tine locul vechii Inaperi
de-asupra cAreia se ridicá un al treilea turn, acuma
dispArut. Supt o cosmagA de lemn, se vede piatra
cu inscriptii din veacul al XVIII-lea, care acoperia
odatà rAm6sitile sffintului izgonit din creatiunea sa:
crucea de plumb singurà, lângà ateva odAjdii, ex-
puse In interior, 11 mai aminteste.
Cadrul de la 1540, ca flori, e deosebit de frumos;
 II. GORJUL

Incunjurand up mai noud, Cu sdpAturi frumoase pe

care le trivialiseazd o zugrAveald tdrcatd. Pictura
pronaosului, pdstratá neatinsd, pe zidul care des-
parte de biserica principald, e de o foarte mare
distinctie. E cea mai frumoasd pe care o infhti§eazd
bisericile muntene, Intrecdnd, prin libertatea mi§cd-
rilor ca §i prin fineta expresivd a figurilor, chipu-
rile §i scenele de la bolnita din Cozia §i de la biseri-
cuta Snagovului. Me§terii biserice§ti, dintre cAlugdri,
lucrau §i la inceputul secolului al XVIII-lea, la tetra-
poade care sânt de toatd frumuseta. Astfel printeo
insemnare In hiere Ingrijit sdpate cunoa§tem nu-
mele sculptorului de la 1740, care continua vechile
traditii alese ale sdpdtorului In piatrá de la inceputul
veacului al XVI-lea.
Un simt deosebit de artá a durat In acest judet al
Jiiului-de-sus pä.nd In zilele noastre. Porturile po-
pulare, din care colectii splendide s'au fAcut cu pri-
lejul serbdtoririi comemo.:ative, au pentru Oltenia
aceia§i strdlucire ca porturile din Arge§ §i Muscel
pentru Muntenia; aceia§i stdpânire triumfdtoare a
ro§ului In romburile care se Imbind In unghiuri,
glar aurul, argintul sdnt mult mai rari, numai pe
niargeni. Oricum, bogälia acestor cdmd§i cu Inflo-
rituri discrete pe umeri, pe mâneci §i la sin, a aces-
tor vdlnice vechi §i a acestor catrinte mai noud pare
a fi In legAturd, §i aici ca §i peste Olt, cu vechile
re§edinti ale Voevozilor, de la a cdror bogdtie s'au
Indemnat §i täranii, despre a cal-or obdr§ie nobild
va fi vorba mai tdrziu. Ar trebui sd se admitd deci
cd aici a fost Scaunul lui Litovoiu Voevod din veacul
al XIII-lea.
Este totu§i, adaug o parentesd, o Intreagd
regiune unde portul are cu totul alt caracter: In
'concurentá a biruit ve§mantul unguresc", cum i
se zice. Negrul §is albul, amestecat cu dungi de fir?
48 OLTEIstiA

11 deosebesc; vAlul acopere capul, ca la SAliqte. De

altfel §i. numele satelor din aceste pArti, sate care,
ca CernAdia, se ascund Intr'un cazan dominat de
dealurile ImpAdurite, au un sunet deosebit. Ca In
aceastA CernAdie, ca In CiocAdia, cu admirabila bi-
sericA de la Inceputul veacului al XVIII-lea, finala
corespunde aceleia din numele CisnAdiei ardelene
lAngii Sibiiu; e de apropiat cred, cu toatA deose-
birea de accent, numele riului ce §erpuie§te, larg
§i alb, printre mArAcini, AmAradia sau HamAradia
(h se adauge In aceastA regiune nu numai odatA
la un a initial).
Vechile origini boiere§ti se vAdesc §i In numArul
satelor de mo§neni, cari tin cu IndArAtnicA mândrie
la traditiile lor, chiar atunci cand, dupg. vechea
glumA, omul, IntinzAndu-se pe pAmAnt, 1§i pune ca-
pul pe o tarinA vecinA §i picioarele pe alta. Datinele
rAzboinice se perpetueazA In vendetta care, ca In
Serbia §i depArtata CorsicA, fAcea ca familii Intregi
sh se nimiceascA, rAsbunandu-se pAnA la distrugerea
totalA un omor prin alt omor. Mi se spune a pAnA
astAzi se urmeazA a§a, fArA ca o asemenea crimA
sA aducA un discredit moral. Se IntamplA §i cite
o cAsAtorie care curmA cumplita urA. Si Cu prilejul
noilor ImproprietAriri capete au fost zdrobite cu
ciomagul pentru simpla IncAlcare" a unui teren
tinut In arendA.
Si Vlädimirii lui Tudor e un astfel de sat mope-
nesc. Numele venind de la VlAdimir, mo§u1" Inte-
meietor, MI sufixul obi§nuit -qti, corespunde nu-
melui Novacitor (de la Novae, cu acela0 fel de deri-
vatie). MuIt din sufletul lui Tudor se explicA prin
ace§ti Inainta0 rAzboinici. De la ei avea mAndria,
demnitatea, cuno§tinta de drept, hotArIrea iute. Cres-
cut In acest mediu de sArAcie darzA, el nu putea Li
Otfel.
 ii. - GORJUL 49

In acest colt de lume, cu delulete Invalma§ite,

supt care lune,cà izvoarele, cu bisericuta In care
se inlirg. sfintii intr'o pictura bunicica de la ince-
putul veacului trecut o urn/ turla mai recenta
ameninta sa darame pridvorul pe stalpi, cari au
crapat supt greutate , locuintile sant meschine.
Nu se mai vede, ca In Ostrovul dintre Scoarta §i
Bibe§ti, casa cu doll/ randuri, cel de jos cuprinzand
depositele, cel de sus, la care duce o scara transver-
sala, incunjurat pe trei parti cu un balcon sprijinit
pe parghii oable, §i nici locuinta buna din Inipreju-
rimile Novacilor. 0 singura clädire, a familiei Gar-
bea, cu acelea§i doul randuri, are cerdacul de zid
cu coloane joase de caramida, legate prin boli cu
Incercuirea slabd. Vechea casa a lui Tudor, mutáta
ceva mai sus pe acelea§i ponoare acoperite cu pomi,
cuprinde, supt coperi§ul, ca de obiceiuinalt, cu §in-
dila mare ca ni§te scandurèle, doua biete odaite care
nu comunica Intre ele, ci dau In acela§i plan smerit
la care duce scarita primitiva. In casa din fata, d.
Aristide Schileru, fiul lui Nea Dincr, §i harnica
lui sotie au organisat o mica expositie In care in-
talnesc, cu o placuta mirare, piese din catapiteasma
Sarindarului din Bucure§li §i o mare icoaná imbra-
catá cu argint a Sf. loan Botezatorul, peste care a
trecut o restauratie de la 1834.
Oamenii sant Intreprinzatori §i mandri. La Cer-
nadia am vazut un tank- satean intors din America,
in punga cu jumatate de milion de lei, pentru a se
1.nsura In satul luí §i a Imbräca vechiul sail port.
Satele se tin stranse In solidaritatea lor de sange §i
nu primesc la horä pe cine se Incurca cu vre-un
strain, vre-o limbotenie. Avantul bäncilor populare,
pornit de la Banca d-lui Gh. Dimitrescu, e Inca
o dovada de perpetuare a vitalitatii gorjene.
Gustul de arta se vede li in ulile de la biserica,
4
50 OLT141.14.

sculptate pe mai multe registre cu chipuri de sfinti.

Una, din veacul al XIII-lea, cu chipurile sfintilor loan
si Paraschiva, e In posesiunea d-lui Schileru, alta,
mdruntd, cu insemnarea In slavoneste, se vedea la
expositia Ligii Culturale. Pe la 1840 cutare pictor de
sate imita in propriul lui desemn vechile antimise
si fAcea pe o bucatd mare de pänzd, dupd diferitele
picturi bisericesti, portretul preotului Rosoga, al preo-
tesei si al copiilor. In acest judet singur s'a incercat
Incà de mult facerea odAjdiilor preotesti, nu din
brocard de cumpArdturd, ci din borangic cusut cu
cruci si flori de land. coloratd. Un gen In care poate
ar fi de lucrat mai departe.
De-a lungul Jiiului soseaua incomparabilä a im-
bdtränit; pare cd poart'd urmele rusinii pe care au
impus-o tdrii nAvAlitorii strdini cari pentru intdia
oard au rdsbä'tut nepedepsiti prin aceste locuri. Ici
si colo parapetul de zid incovoiat In arcuri s'a rupt,
privelistea asupra apei, care Inainteazd In largi unde
cenusii incunjurand de spumà lespezi rotunde cul-
cate ca niste fiáre, e oprità de sdlciile care au cres-
cut pe mal, Imbulzite. Pe stänca din care se rup
fdrämi de piatrd galbend, cresc aldturi micsunele
rosii, clopote albastre pe cotorul Irian suptire; flori
galbene mdrunte se sträng In mAnunchiu; toate felu-
rile de muschiu se unesc pentru a cdptusi pdretele
aspru, in spArturile cdruia isi Infig rAddcinile copacii
cei noi. Feregile mari si mici I.si rdsfatil frageda
frunzd. ferestruitd.
La capdt, spre vama veche, Schitul Lainici a su-
ferit mult de pe urma cuibdririi profanatorilor teu-
pnici. 0 parte din chilii e arsd, egumenul si cei
câtiva cAlugdri se oplosesc abia In cele care au rdmas
In picioare. Bisericuta, cu elegantul turn de piatrd
 - GORJUL 51

§i cu pridvorul pe stalpi, lnchis acum In urrnd de

o ziddrie nedibace, are foarte frumoase picturi In
registrele de sus, unde sq vdd arhanghelii Incunjurand
Scaunul de judecatd ldngd care Adam §i Eva, In
genunchi, I§i a§teaptd soarta.
Inscriptia (Id data de 1819 §i pomene§te pe Vodd-
Garaged, care e §i zugrdvit cu barba albd In rândul
ctitorilor, boieri olteni, mari §i mici: Benge§ti, Brdiloi,
§i alugdri, cdlugdrite; se pare Insd cd a fost adausd
mai tdrziu In locul alteia mai vechi. In altar rdmân
scrijelate numele soldatilor germani cari §i-au a§ezat
caii In cuprinsul clddirii sfinte; ele trebuie pdstrate:
§i In Mima noastrd sdnt scrijelate insultele anilor
grozavi
 III.

DOL ILIL

I. Craiova.
Ne coborim in jos, de spre muncele catre Craieva.
La dreapta, o foarte frumoasa biserica de sat cu
mai multe turnuri. In Imbinarea de colori a lor
se vede acela§i gust care a creat haina de la tara.
Dealurile sant acoperite de ceata prafului rdscolit
de \rant. Statia de Incruci§are de la Filia. Se
intuneca.
Craiova vazuta noaptea la sosire. Ce e vrednic
de laudd, e pavagiul solid §i bine intretinut, strada
larg tdiata. Casele nu se potrivesc intre ele, ca de
obiceiu la noi, unde ora§ele se desvolta din sat,
care, acesta, are bordeiele sau casutele taranilor,
carciuma neingrijitd a Evreului sau a Grecului §i
falnicele curti boiere§ti ale proprietarului, pe langa
care se adaugd la ora § splendoarea cladirilor pu-
blice inaltate sus §i incäpator din adevarata nevoie
sau §i din risipa imprumuturilor §i setea de a parea.
Deci, §i aici, biete casute locuite, vile nelocuite (1u-
mea e Inca la Mi), grilajuri de fier, garduri care
cad, carciume cufundate in pä'mant; un admirabil
Palat Administrativ, mai impunator ca aparenta,
daca nu ca soliditate, decat cutare palat princiar
strain (ca sa nu-1 compar cu modesta casula alba
a reginei Wilhamina din Haga).
54 OLTENIA

Centrul, luminat electric, face o mare impresie.

Se \Tad cartiere de case Inalte, lipite una de .alta, ca
Lipscanii" Bucurestilor. In fata unui admirabil otel
care se termina acuma, gust ultra-modern, faiante
colorate, proportii marete, ma opresc la unul mai
vechiu, dar tot asa de Incapator, unde petrec noaptea
constatand el orasul Craiova are pe stradele sale
bine pavate, care rasuna puternic, paná la ceasuri
Inaintate i apoi des de dimineata, o circulatie destul
de apreciabila pentru cine ar voi sá doarma si nu
poate. Din judetul de tarani i mosneni, de ta-
rani mai mult mosneni si mosneni mai mult tä-
rani, al Gorjului, am venit iarasi Intr'o resedinta
a boierimii, ca Bucurestii, ca

Vazuta ziva, Craiova e cum mi-o inchipuisem.

Doua mari strade se taie crucis. Cea mai mare' cu-
prinde pravaliile mai Insemnate (nu oficiile publice,
care nu sant toate impunatoare si se allá, cele' mai
multe, raspandite, dupá rani nostru obiceiu, prin
unghiuri putin vazute si cercetate de calätori). Sant
pe dansa si case particulare de toata frumuseta, In
genul vilelor cochete, cu gradinita In fatd, pe care
si le doreste tot Romanul si care nu sant 'decal
floarea bogata, de sera, a umilei floricele de camp,
casa taranului. Intre ele se iveste, vesela In mijlo-
cul arborilor, o frumoasa biserica rosiateca, una
din cele trei mari biserici, toate modernisate cam
In acelasi fel, ale Craiovei.
De la un loc caracterul elegant, european al stra4
dei slabeste, cu toate ca pavagiul Ingrijit merge mai
departe. Aici se vad case mici, risipite, magherniti
pe maidanuri goale, locuinti cufundate In pamant,
pral (o! e destul In Craiova easa!), ba (chiar
o rapa cu putina apa iniibusita de un gunoiu /care
 III. - DOLJUL 55

nu miroase frumos. Dar, dincolo de podi§ul peste

aceasta garla, lucrurile se dreg.
La capat e ceva ca o gradina, care nu 'pare sa
fie mare. Cand Insa sträbati mai adanc prin aleile,
din care cu timp'ul, fire§te, va disparea praful inhe-
rent lnceputurilor, atunci Iti dai sama de boga-
tia eleganta a acestei gradini, de sigur unica, de-
semnata de un meter strain cu idei proprii. Fondul
era o veche livadd, cu totul parásita , cam ' ca
partea nedeschisa publicului din zavoiul de la Targul-
Jiiului. Din acest fond batran vin lnaltii, frumo§ii
arbori. Dar Intre ei §i Intre multele plantatii nouà
s'au deschis drumuri mari, carari, poteci; s'au sa-
manat chio§curi §i case de tara, care puteau fi ro-
mane§ti In loc sa fie sviteriene, s'au ridicat podoabe
romantice, s'au deschis perspective. Gradina se In-
funda de nu-i vezi capatul, In campia undulata a
Jiiului, pe care e a§ezala. Craiova: ea trece peste
un lac limpede, peste raul ce porne§te din acesta;
§i, departe, se gäse§te chiar un frumos pod peste
o adancitura a terenului. Ramâne acum ca aceasta
podoabá sa. fie ingrijita dup5. cuviinta, ca drumul
spre dansa sa fie de o frumusetä mai uniforma,
ramane ca garla sa piara. Lucruri u§oare pe langa
cele grele ce s'au facut.
iara§i ramâne ca lumea din Craiova (nu Iumea
buna." din Craiova, ca unitate omeneasca deosebita)
sä. se deprinda cu utilisarea parcului, care va fi
Inzestrat cu tot felul de distractii. Deocamdata copiii
ratacesc pe alei, partii-fine" mi s'au parut ca-§i
aflà laca§ul prin pavilioane, ca In cine §tie ce 'colt
dubios al Parisului, iar oamenii bogati, cu Insem-
//Mate, vin, se primbla §i se due cu trasura Inteo
gradina facuta pentru a fi gustata pe jos. Trasurile
.sant, ce e dreptul, bune, distanta face sA apard
naturale colorile a§ternute pe obraz cu pufurile, ighe-
56 OLTENIA

moniconul strAmo§esc are drepturile sale; In sfar§it,

la Bucure§ti lumea se primblA cu trdsura.
Da, dar In Bucure§ti e osea, pe când aici e
parc, grAdinh, deci alt ceva.
Una din stradele transversale merith atentie §i
procurà o mare bucurie cui 1§i studiazh tara cu in-
teres §i dragoste. Pe ea se Intind, de o parte §i de
alta, pravhlii numai române§ti, tinule, poli zice, de
thrani pentru thrani. Ce curAtenie, ce lihrnicie, ce
Intelegere §i ce cuviinthl Me§terul cojocar 1§i coase
cinstit §iirhbator, cu gust, cojoacele albe impodo-
bite cu cushturi; me§terul c5.ciular tunde pe forml
mitele chciulei. Negustori de acela§i fel stau unul
rángh altul fárá inimh rea, färh sá caute a-§i smulge
mu§teriii, cu gura mare. Cumphrh cineva de unde-i
place. i calfele, curate-curate, bhieti de Oran, voi-
nici, voio§i, cu uithtura a§a de seninA, a§eazh In lAzi
isprdvile me§terului. Inthia (mil mi-a fost dat sh
vhd aici o industrie, un comert românesc izvorIte
din vechi timpuri, din §i pentru viata satelor, Inain-
thnd In vremi moderne §i prosperând. Cine n'a fost
In Oltenia, nu-§i poate da samh de armonia ce se
poate indeplini numai prin puterile noastre, fhrh
nicio infiltratie sträinh, §i de caracterul senin in care
se Imbrach aceasth armonie.
E curios ch In aceastá veche re§edinp. a Banilor
aproape Domni, cu steagul lor, grapa , cu Di-
vanul. lor, Cu pecetea lor poruncitoare, cá In aceasth
semi-capitall timp de trei sute de ani, In care trh-
ie§te §i phnh asthzi un mandru spirit de con§tiinth
localh, In acest loc de adunare §i petrecere a unei
boierimi dArze i aplecate la Impotrivire §i turbu-
rhri, trecutul s'a §ters cu tohil, Ingropal In leme-
 -

;,ga.iii(kietai(la(Affit.e.siWasi4.4tafiV
 III. DOLJUL 57

hile vilelor de stil bucure§tean sau ale masivelor

edificii publice. Bisericile, afarh de cate una sin-
guratech, tristh §i uitath, ca eleganta ctitorie din
veacul al XVII-lea a Obedenilor, par fAcute ieri-
alalthieri §i amintesc numai grija gospodhreasch de
dhunhzi a epitropilor; casele bogate In stre§ini, bh-
tra'nicele cu ochi de ferestre märunte, rAzimate pe
bratele pridvoarelor, s'au dus, §i numai prin cutare
stradh pustie, strimth, §i mai ales foarte strambh,
care aburcá de la Jiiu chtre centrul bine payar §i
luminat, cu otelurite, cofethriile, teatrul §i prAvAliile
sale, se vede, Intre cápitele de frunze ale copacilor,
crescand In voie cate o cash boiereasch, cu geamlacuri
multe Intre privazuri, astAzi ve§tede, a§a cum se
fAceau pe la 1830. Avântul de Intrelere cu capitalele
mari a strivit acum cu totul mo§tenirea 5ubredà a
strhmo§ilor, In care, de altfel, thiase de atatea ori
negre dungi de distrugere cate o raith prAdalnich
a vecinilor Turci din Vidin, prin §esul Ingenunchiat
totdeauna In calea nhvAlitorilor.
2. Bucovätul. Calafatul.
Ie§im din Craiova prin strAdite de mahala, care
n'au Insh, In cea mai mare parte, nici lungimea, nici
murdhria, niel Infäti§area phchtoash a celor ce man-
tuie Bucure§tii. Drumul strAbate un §es intins, foarte
verde duph ata-tea ploi. Din phdurile de odinioark
Incalcite desi§uri de balth, In care stejarul se intal-
nia cu fagul §i cu salcia pleo§tith, n'au rhmas decat
mici pâlcuri. PrimAria Craiovei cauta' sh le prefach
In primbldri, legându-le cu ora§ul prin strAzi §i §o-
sele largi, plantate cu arbori. A§a a fAcut cu parcul
Bibescu, §i vhd cä. tot a§a §i cu crângul de langä.
satul Mofleni. Lhfäiat trandav pe o albie de nisipuri
moi, Jiiul, farh disciplina une albii sigure, se rupe
In cracuri moarte §i arunch din mijlocul lui ostroave
58 OLTENIA

sterpe, goale. Prundisul i bolovanii i-a lasat pe drum

si tot acolo si-a pierdut toata puterea: aici apele lui
se poarta asa de Incet c4 fata suflata de rvant a
unei mlatini. Ii treci pe un pod de lemn, nou, lung
tremurator. In fata, se ridica dealuri destul de
Inane.
In spre Craiova e satul Mofleni, azi n.umai
o mahalà a orasului, care se vede din punctele mai
Inalte, cu livezile, acoperemintele rosii i putinele
turnuri, mici, rotunde, tarcate ale bisericilor sale.
Casele satului stau mai mult In camp, Ingradite cu
pari i vergi; cele mai multe au un nou tip, obisnuit
la yes: In fata, douà ui, dupa un cerdac cu stalpi
scos foarte tare inainte; pe muche, inca doua fe-
resti. Coperemintele sant mai mult de tigle trainice,
aiurea Insa, prin vecinatate, mai rele, de stuh,
dila sau tabla vapsita rosu.
Chipurile sant foarte amestecate: pe langa t'ata
caracteristica, fina, a Olteanului din ses se vad obra-
zuri-umflate de oameni balani, cu croiala grosolana.
Intalnesti si cate un jupan In giubea, stand maret
In fundul carului, dar cei mai multi drumeti poarta
inantaua i potorii de abh, In de obste farà fire-
luri, si inalta caciulà turtita, fara tuguiu, pe care
au facut-o cunoseuta tuturora portretele lui Tudor.
Ei arata oameni cu stare si mandri de neatarnarea
pe care li-o da aceasta. Femeile au fuste scurte
de postav de targ i scurteici: fata e Incunjurata
de un val si, cand ochii sant mari, negri In suptirea
fata alba, ti se pare a vezi din acele Doamne si
jupanese pe care vechii zugravi le Infatiseazá In
randurile ctilorilor.
In Mofleni e vechiul Bucovat, una din cele
mai vrednice de vazut biserici de la sfarsitul vea-
cului al XV-lea. Ctitorul e stefan Banul, din vre-
 III. DOLJUL 59

mea Mirce§tilor, care muri In 1573 §i se ingropd

In zidirea sa. Sotia lui Stefan, Dobra, fiica, Hrisa-
fina, poate fiul, Pârvu, care e §i ddnsul socotit prin-
tre intemeietori, i§i aflard locurile de odihnd, pe
care o presupuneau ve§nicd, tot la Bucovdt. Clddità
In chip de cruce, cu die o ie§ire de zid ascutità
inaintea altarului, impodobitd cu zimti, cu ciubuce
§i cu douà randuri de ocnite, infloritd prin linii de
cArdmidd foarfe ro§ie, perfect coaptd, care rdsar din
tencuiala ce acopere pe celelalte, trainicd §i ingri-
jitd In toate amdnuntele sale, biserica Bucovdtului
1§i ridicd mândrd turnul de-asupra zdvoaielor de
sdlcii argintii ce mArgenesc cursul Jiiului.
Astfel stAtu aproape trei veacuri, §i ruina nu se
putu apropia, dupd acest soroc obi§nuit al clddirilor
vechi, de zidurile ei. Numai In veacul al XIX-lea
egumenul grec Hrisant Penetis, altfel un om bine-
f dcdtor, prinse fried de ndvd.lirile raului vecin §i
pArdsi zidirea lui Stefan Banul. De trei ori el se puse
la lucru, duperisipiri §i cutremure, pand ce izbuti,
la 1840, sà dea gata clddirea mare, stangace §i uritd
a noului Bucovdt, unde venird §i pietrele ctitorilor.
Cel vechiu fu ldsat sd. se (Warne, dar el se InddrAtnici
sá rdindie, a§a gol cum era acuma. Locuitorii, cu
rfivna lor de a-§i tinea In blind rânduiald biserica,
au putut numai A. o strice pe din lduntru printr'un
tdmânjitor, care a zugrdvit din nou §i pe Stefan
Banul, zicându-i Stefan Barbul", §i, neincumetân-
du-se a infAti§a pe Domnul Carol §i pe Doamna
Elisaveta, li-a atarnat fotografiile In naos. Biserica
a§teaptd Inca ingrijirea luminatd a timpurilor mai
bune, ce au sosit 1.

Azi e compleel refacuta de Comisiunea Monumentelor

IstorIce (1939).
60 OLTENIA

Calea ferat5. spre Calafat face sA se van Incl

odatl, pe dreapta, asArmile lntinse, arborii s'i ruina
mestesugit.à a parcului. Ea strAbate apoi o mare
Ryadà verde pe care pase turmele si vite singura-
tece: cea d'IntAiu statie si spune aceasta, prin numele
ei, Livezile. 0 veche mAnastire 15110 un helesteu,
dupà care i se zice mAn6stirea de la Balta Verde".
Apoi ne InfundAm In valuri inalte de nisip rosietec,
pe care cresc pe alocurea pAduri dese. Cänd stran-
soarea lor Inceteazà, se rasfatà mai mula vreme
minunatele lanuri de porumb, de grail tänär, pete-
cele de vie din domeniile Coroanei SAlcuta, o
amintire a sälciilor albicioase, care au perit pentru
a läsa loe grandor hrAnitoare, si Segarcea, cu
una din cele mai luxoase printre glrile care puteau
costa mai putin.
In urmA, sesul cuprinde tot, sesul gras cu pAsuni
si lanuri bune, care dau bogAtie multelor sate rds-
pandite In toate pärtile. Apoi cerul se face cenusiu
si pämantul negru. Din când In and, statii mari
se ivesc In noapte. La BAilesti, clienti grosolani se
luptà pentru tapii" de bere rece. Intr'un arziu un
sir de lumini se vede, apoi mai departe allele ce
tremurA, acolo e DunArea , si sus, si mai de-
parte, un ultim punct strAlucitor, care e pe malul
celalt. Santem la Calafat, si trAsura ne poart.á pr-lin
strade drepte, cu case mari, bune, dar aproape cu
totul cufundate 'n intunerec, oprindu-ne la un mare
otel somnoros, a crtrui listà de oaspell cuprinde
nume de Greci si Evrei, grânari, samsari si ghe-
seftari.
VAzut ziva, Calafatul, o creatiune a lui S tirbei-
Vodà ca si CAhlrasii, la cealaltà parte a DunArii,
se aratä ca un orasel vesel. Stradele drepte, sose-
lele trase dupà un plan cuminte, se desf5.sur5. Intre
elddiri trainice Cu coperemantul de tigle, obisnuil In
 DOLJUL 61

bolj, ca In multe pArti din §esul care a fost vecin

cu Turcii. 0 alee largl e deschisà la mijloc, de la
un capAt al tArgului la altul. Mari magazii de grAne,
iar la DunAre, acum ca §i In Octombre, ca §i In
tot cursul anului, mi se spune, o adevAratA flotilA
de §lepuri cu nume In toate limbile. In mijloc se
desfA§urA o frumoas5. grádiná publick ImpodobitA
cu elegantul pavilion"-cafenea.
Amintirile rAzboiului din 1877 dau un interes deo-
sebit acestui vesel port de provincie. Pe deal, vultu-
rul cu crucea In plisc, cei ce 1-au f Acut par sä
fi uitat c5. aceasta e sterna manteand, §i nu marca
RomAniei, a§ezat pe un obelisc de piatrA, aratA
locul unde trei obuse turce§ti s'au spart lAngl Dom-
nul RomAniei, care supraveghia bombardarea Vidi-
nului. In vale, un alt monument pomene§te pe ser-
gentul Popescu Constantin, cel d'intliu osta§ mort
In rAzboiul pentru neatArnare: In zidArie e prinsá
cununa de bronz pe care i-a Inchinat-o Doamna
Elis aveta 1

Spre Vidinul prigonitor, care a trimes atAta vreme

jaf §i moarte asupra papicelor noastre cAmpii ro-
ditoare ne IndreptAm acuna pe vapora§ul ocrotit
de tricolorul nostru, care face In cAteva minute dru-
mat, printre ostroave de sAlcii, pAn5. la tainita
turceascA a vechilor vremi.
t. De la malul care In§irA debarcaderul pietruit, ceta-
tea , adecA partea dintr'insa care a fost reparatA §i
e astAzi casarm5. §i zAgaz, §i. biserica bizarA ro§ie-
galbenA, care e Sinagoga, se desface o lung5. stradA,
Intru cAtva modernA(aici se zice: alla franca, pentru
a nu se zice: dupá obiceiul romAnesc"). CA'teva case
mari, Mr& gust, §i prAvAlii ca ale noastre; la capht

S'a ridicat apoi i statuia Domnului Independentii (1939).

62 OLTEf4IA

un Inceput de osea plantata. Incolo, locuri nein-

gradite, cu casute murdare §i gramezi de coceni §i
de multe alte lucruri pentru hrana oamenilor §i a
dobitoacelor.
Daca vei apuca In dreapta, hudite cu franturi de
caldaram salbatec te vor duce printre vechi case
povarnite, cojite, prafuite §i stropite de noroiu, prin-
tre §coli cre§tine cu copii murdari stran§i In Inval-
ma§iri zgomotoase, printre §coli turce§ti cu oarecare
demnitate din partea §colarilor In fesuri. Casele aces-
tea pacatoase au ramas din vremea Turcilor", §i
multe sant locuite chiar de Turci, dar, ca oriunde
ei se afla supt jug cre§tin §i amestecati cu necre-
dincio§ii", ace§ti Turci ai Diului, urma§i ai voini-
cilor lui Pasvantoglu, se lasa 'n voia unei peiri des-
trabalate §i mucede. Bazarul cu fere§tile chioare e
un focar de mirosuri grele; oamenii cu fesuri nu
sant mai curati decat ceilalti, femeile lash' sa li se
vada ochii §i nasul §1 gura prin deschizatura valului
ponosit; copiii, altfel frumo§i §i avAnd acea Infati§are
In acela§i timp dragala§a §i caraghioasa a Turculeti-
lor, par scaldati In balta. Piata, de unde pornesc
Bulgari busnati cu fata posomorata §i musteata
groasà pleo§tità a ceartà, Turci somnoro§i i Evrei
(aici s'Ant destuil), purtand In mâni nespAlate cios-
vArte ro§ii, e un scArbos lac de ilia
Cetatea IntinsA zace In mare parte a§a cum au spar-
cuit-o §i rAscolit-o obusele din 1877; poduri de pari
vechi duc peste gropile ei amAnate cu pui de gAintt
striviti i giubele aruncate la gunoiu. SingurA biserica
poate fi prività ca o clAdire mai bunA: Inaintea ei e
un monument pentru unul din ofitern ucip In rAz-
boiul cu Sarbii. PrimAria e o hodoroagA, cAreia i
s'a adaus un cucurig de lemn. Gradina publica, pustie
§i neIngrijita.
Prin potecile acestui Orient 'Angara am vazut
 tít. bobut, 63

§i destui säteni de-ai nostri asezati de mult In acest

Tinut: cei batrani stiu si turceste, tinerii cari au
mers la scoala si au slujit la oaste vorbesc si bulga-
reste; ei se casatoresc numai lntre ei si pastreaza
portul stramosesc, Impestritandu-1 doar cu cate o
caciula-fes sau cu niste ciorapi cu varci colorate ca
ale Bulgarilor. Dar si Mil port i-ai cunoaste dupà
fata lor senina si deschisa, de oameni buni, vrednici
si cuviinciosi.
Acesta e Vidinul. Bulgarii sant multamiti de el,
cum, de la razboiul cu Sarbii, par a fi multamiti de
toate. Cand cu oarecare Impunsaturi de mai daunazi
Intre autoritatile de la granita, ei nu s'au sfiit s'A
spuie cate unuia dintre ai nostri ca nu ne *vom
stampara p'ana nu ne vbr bate cu oastea lor, pe
care o cred mai bulla Oca a noastra. Ei vor crede
ce vor si-si vor pregati viitorul dupa aceasta cre-
dinta, dar eu, calator Mil prejudecati si care nu
laud pe ai miei fiindca sant ai miei, m'am simtit,
trecand din marele Vidin In micul Calafat, ca sosit
intr'o lume de veselie, lumia. si randuiala.
3. Drumuri Doljene : Braloqfita. Filia.
Ce sarac e dnunul care peste costise aproape cu
desavarsire despoiate de paduri si sorindu-si terna
galbena la arsita unui Septembre lnfocat, duce pe
drumece desfundate la Filias! Tinuturi de mare pro-
prietate, care poate sa fi fost miloasa la unul si la
altul, dar in totalitatqa.ei a fost mai mult decat aspra:
nesimtitoare. Si pentru bietii de sateni, asa de buni,
asa de ascultatori, sorbind cuvintele pe Intelesul
lor, cantarindu-le, cari n'au In casutele ce-i ada-
postesc din neam In neam, nici putinta, nici gustul
boierilor" Insisi. Caci de la un grup de gospodari
nacajiti la altul abia daca vre-o injghebare urna? mo-
sa OLTEgiA

dernA se ridia de-asupra coperivurilor de stuf, de

vindilà, de Hdä tablà nota. Preotimea, ca pdrintele
Sur5lanu, din MihAita, care ne primevte cu atata
prietenie caldA, InvAtAtorimea, ca tanArul din Bra-
lovtita, doar daa. reiau astAzi In conducerea satelor
un loc care era odatl al boierimii oltene.
i, totuvi, cand era vorba de Dumnezeu, dregtitorii
cei vechi clutau In pungà vi durau zdravene clà-
diri In care mevterii Mil carte §tiau s5. coboare
canonul nescris al frumusetii vevnice. Nu vtiu clack
la Cotofeni, boierii care poartä acest nume (satul
se chiamg. dui:4 pAsdrile din padure, ca Hurezi)
vi-au piistrat vi astfel aminlirea, la Bralovlita Insà,
in margenea satului, aprove de larga 1?i aici foarte
lina ap5 a Jiiului, vechii Argetoieni, coboratori din
SpAtarul Mihai Cantacuzino, fratele lui Serban-Vodà
vi unchiul Brâncoveanului, Racovitevtii pleaa din
altg. ramur5. feminin5. , au InAltat una din cele
mai bine proportionate vi mai mglestru zugrAvite
din lAcavurile acestor parti.
Pridvorul pe stilpi strAlucevte de aprinsele colori
ale chipurilor vi scenelor sfinte, un brau cu zimti,
bine potrivit, Incinge zidirea, fArà sinuri, cu altarul
pentagonal, cu un turnulet lateral, cuprinzand scara
la clopote, iar turnul cu delicate profiluri tavnevte
ca un potir de floare din mijlocul coperivului odatl
vindilit sau acoperit cu olane, pe care-1 subliniaa
alti zimti. InAuntru, o intreagà semintie defileazà pe
ziduri: Mihai SpAtarul vi sotia, Bhlava, fata lor, pur-
Valid numele fiicei Brancoveanului vi al Doamnei
lui Constantin Basarab, cu sotul, Pitarul Constantin
Argetoianu din Argetoaia, care e aici In fund,
fiul lor, ctitorul bisericii, Serdarul Constantin, cu
jupanita" lui, Elea' a lui Nicola din Slatina. Realis-
mul figurilor aratg. mevtevugul vechiului zugrav din
1761. Aceastà bogAtie de zugrAveli complecteazä to-
 Ili. boLiut. 65

4-
tala lips6 a sculpturii, fere§tile fiind Incunjurate nu-
mai cu privazuri de lemn (sus, allele sant zugra-
vite).
Odata Filia§ul, al carui nume trebuie apropiat
de Cranga§, dar radacina insa§i nu se deslu§e§te,
era un sat smerit ca §i celelalte; boierii Filie§eni sau
Fili§eni joaca un rol In marea mi§care de boierina§i
olteni care aduse la putere pe tovara§ul lor, Aga
Matei din Brancoveni: Matei Basarab. Azi, mo§ia e
a altora, oameni noi, §i o ultima tresarire de ambitie
a acestui nean de luptatori §1 de curteni s'a inche-
gat In marea casa de pe deal, intr'un stil oarecare,
§i In capela pompoasa a cimitirului. Calea ferata
a Intemeiat targul, ale carui case trainice, dar fara
podoabe, ale carui pravalii de toate cele margenesc
§oseaua.

4. imprejurimi craiovene: Cretwii. Varitii.

Tot cuprinsul de dealuri de langa Craiova e aco-
pen it de zapada cojita de ger, care a facut toate de-o
potriva supt plato§a ei, pe care dari de desghet, prinse
din nou In strangerea frigului, scanteie metalic. Pus-
tie e frumoasa 1:6:lure din margenea ora§ului, de
unde zbughe§te doar un nebun speriat, care se apara,
In mi§cari rapezite §i exagerate, de ni§te caul cell
fac de petrecere cu bietul nenorocit gola. Pe drumul
tare vin femei la targ, In fuste invoalte, scurte, de
lana proasta, care Inlocuiesc vechile oprege trai-
nice §i frumoase, §i pe cap cu albe marame, pe care
le pastreaza Inca. Dese chipuri tigane§ti, cum §i este
de a§teptat In Imprejurimile unui Scaun de Bailie,
cu atata boierime §i atatea biserici cu chilii §i ros-
turi de manastiri. Jos, In valea unde un pravali§ §i
o dungà de ghiata presarata cu apad5. mai u§oara
aratà cursul Jiiului, trecatorii cu piciorul au lasat
5
6d oLTENik

o (Mil ce se tot large§te. Necontenit satenii tree de

la un sat la altul peste apa amortita.
La dreapta se vede, mandra In decklerea ei, as-
tazi macar ferita de ruina desavar§itd, acea biserica
din Mofleni, á vechiului Bucovat, cu paretii ro§ii de
caramida sapati In firide. Ne urcam catre Bucovatul
cel Nou din varful dealului, mare §i urn cladire,
unde am spus ca s'au carat pana §i. mormintele.
Sentinele, Imbracate bine macar de hathrul iernii,
pazesc zidurile manastire§ti, care cuprind o tem-
nita. Neaparata carciuma pentru paznici §i. pentru
rudele osanditilor i§i casca u§a In apropiere. Satul,
lung, destul de sarac, cu negre curti noroioase im-
bulzite de co§are, cu copaci netrebnici in, crengile
carora se prinde fanul §i cocenii, e urlt §i trist.
lipsit de viata.
Dup5. ce 1-am strabatut, cotim pe coasta dealului
supt un parete de lut, acum cu totul desgolit, unde
()data, §i. Incá pana daunazi, erau paduri mi-
nunate, care, Intre alte foloase, intariau coasta 1m-
potriva Jiiului nesatios, care se rasfata jos, cerand
tot mai mull pamant pentru malurile sale. intfun
loe care se zice La trei fantani", bunatatea de suflet
a boierilor din vremuri, stapanitori In aceste parti,
au pus la indemana calatorilor trei izvoare ce-vi
preling apele muind in mocirla lutul cleios. Acuma
Insa cursul lor a incremenit, §i. largul rau din vale
el insu§i a prins coaja groasa de iarna, a§a incat
nici n'ai putea banui a acolo, In acea rapa uncle
ghiata e mai neteda §i. zapada mai tare suflata de
vant, curge §i mai departe, In fundul ce nu se poate
vedea, una din apele cele mari ale tarn.
Odata, veniau Ora aici, de poposiau In umbra
copacilor, In susurul izvoarelor, pe cand Jiiul de
jos in freamat de valuri trimetea racoare buna §i
ochiul se pierdea asupra granelor bogate ce aco-
periau §esul intreg, trasurile ce scoteau la prim,-
 ht. boLitiL 61

blare din Craiova lor pe boierii olteni. Acum far-

mecul de padure s'a dus, si numai pe alocurea se
\Tad trunchiurile pe care le Incunjura ca Inteo teaca
de aur muschiul galben uscat, care nu se teme de
iarna.
in capat, drept de-asupra rapei, abia crutata de
naruirea ei, care Inainteazà rapede, se ridica o prea
frumoasa. mina de biserica, vrednicä de locul unde
o minte isteata a pus a o cladeasca. Douà turnuri
de caramida cu arcade prelungi In jurul ferestilor,
zid In chip de cruce, cu firidele pe douà siruri,
despartite printeun ciubuc, acestea se vad Inca
de departe, aratand o zidire care nu poate fi mai
noua deck sfarsitul veacului al XVII-lea. Pe fata
Intoarsa care dealul golas se mai vad unele zu-
'graven frumoase, In cel mai curat stil al epocii
celei bune de pictura. religioasa; Inlauntru, lipsesc
ctitorii, cari au fost desfacuti de pe zidul de call-
mida rosie, stransa tare, si dusi la Craiova, pentru
a impodobi casa unui urmas al acelor evlaviosi bo-
ieri 1. Sfintii au ramas Insa. In locul de unde au fost
smulsi puter-nicii vremurilor: jos, ei sant stersi de
atingerea oamenilor si a dobitoacelor, cari au pre-
facut In grajd biserica de odinioara, sau scrijelati de
iscalituri crestine si necrestine, romanesti si nero-
manesti (cetesc chiar un vive Zola!"). Sus Insa,
ei se pastreaza neatinsi altfel decat prin adanca s'i
amenintatoarea crapatura a paretilor, cari vestese
apropiata ruina desavarsita; In adancul turnului ce
se Inalta de-asupra bisericii centrale, chipurile sfinte
se desfac In colori puternice, ca si cand acesta ar
fi un lacas de Inchinare bine Ingrijit, In care s'ar
mai strange calugarii din chiliile perite Ma urma
si satenii din satele ce s'au risipit. Nu vor trece
totusi multi ani de zile si presentul, sal:4)1R de
grijile politice de partid si de hartuielile personale?
i N, Romanescu.
68
otTtNiA.
de poftele unuia §i altuia, va lAsa ca aceastk scumpk
urmA a vremurilor de artA sA cad/ cu totul In rapa
Jiiului.

Duph amiazA, pornim drept lnainte prin netedul

§es de zApadA. Drumul e acuma pustiu cu totul:
sAtenii §i-au mantuit la targ vanzarea §i cumpArarea,
§i ei sdnt pe la jocuri sau Inchi§i In cAsuiele lor.
Santem singurii cari strAbatem minunatul pod pe
Jiiu, care sluje§te §i trecAtorilor §i ckii ferate,pod so-
lid Injghebat din linii de fier. oseaua care merge la
el §i pleacA de la dansul e mArgenitA, o bucatA de
vreme, pentru a Impiedeca rostogolirea pe povarni-
§ul prApAstuit, de stalpi de piatrA, legati cu lanturi:
cea mai proastA gospodArie, obi§nuitA aproape
oriunde In tara noastrA de mari cheltuieli zAdarnice,
lasA Insl ca piatra sA se desfacA din pAmantul anan-
cat de ploi, atarnand jalnic asupra golului, pentru
ca drumeti rAufAcAtori sA o spargA §i chiar ca bucAti
din lanturi sA fie puse In cArutA de cine are ne-
voie de ele.
Peste putin santem In Podan, un sat foarte risi-
pit, cu multe case sArace §i murdare, din care nu
se ive§te mai nicio viatk Dar In curtea de noroiu
baut Cu pAnu§i a unei colibe cu ferestuicile mArunte
§i cu buhosul coperi§ de paie, stau, la o scandurA
de lemn ce tine loc de masA, mai multi sAteni cari
mAnancA cu poftA; copiii rAu ImbrAcati li carA din
odaia neagrA a colibei vin In ulcele. E un ospAt de
mort? Ai zice, dupA tAcerea mocnitA a flAmanzilor ce
ImbucA; mortul trebuie sh fi fost Msà un biet om
In deosebi prigonit de asprimea soartei, at& de pA-
cAtoase par toate. Peste cateva momente aflAm InsA
cl aceasta e o zi de bucurie pentru zdrento§ii din
bordeiu, cAci ei au serbat o nuntA.
Cotim printre gardurile de rAchitA spre bisericutA,
 III. - DOLJUL 69

unde ne Intdmpind Indatd primarul In sumäna§ alb

de abd, care prive§te cu ochi bAnuitori isprava noas-
trd de a ceti pe pdreti §i prin cdrtile vechi, §i o
sumd de sAteni, cu aceia§i Irnbrdcdminte olteneascd.
Biserica are un pridvor, In fundul cdruia se vdd
obi§nuitele zugrdveli, inspaimanatoare pentru cre-
idincio§i, ale patimii celor ce n'au tinut In viatá
datinile biserice§ti ori §i-au IngMull sd In§ele pe
aproapele, croitoriul" aldturi cu zapcii.i. Pisania de
de-asupra u§ii pomene§te ca Intemeietor pe marele
negustor sarb din Craiova celor d'intdiu ani ai vea-
cului al XIX-lea, Hagi-Mladen Stoianovici, fost pro-
prietar In aceste pdrti. Cliipul Hagiului §i al sotiei
lui, el cu fesul de mai multe colori, ea cu o Old-
riutd dupd moda orientald a timpului, se deslu§esc
Ina. In bisericd, bini§or tinutd; pomelnicul dd rude
de-ale lor cu nume strdine §i, tot °data, pe sätenii
de atunci, cari, cu ce au putut, tinurd sa fi.e ctitori
§1 ei.
De la umila bisericuld fdrd turn, fie mdcar §i de
lemn, voim sd mergem la aceia din VdrIti, despre
care auzisem cá e veche. Ca sá afldm rostul cheii,
mergem la preotul din satul acesta, care abia se
Indurd sd iasd la iveald, trAgänd In pripd anteriul
pe dansul. E un tdndr care vine din seminariile
noastre, din Seminariul Central din Bucure§ti, ni
spune el, dar n'are niciuna din Insu§irile unui om
cult §i nici iubirea pe care de cele mai multe ori
cei fdrd culturd de la sate o pdstreazd pentru ran-
duiald, pentru vechimea sfantd.
La WI-10, mergem greu pe un drum aproape des-
ghetat, In care fo§ne§te zdpada moale. Albe Intinderi
cu totul moarte, rari copaci goi, negri; satul se vede
numai când pdtrunzi In el; adevArat un loc de add-
post sigur al varltilor" de frica Turcului de peste
Dundre, cdci sântem pe drumul Calafatului, sau
70 OLTENIA

de frica zapciului. In cele d'intaiu curti, §i pAn1

departe Inca, vedem numai bordeie. De pe ogeacul
de lut curge fumul In valuri, gainile scormonesc pe
coperi§, iar Inaintea u§ii de Intrare, care iese de-a-
supra pamantului cu triunghiul ei de lemn, sta ne-
vasta, altfel bine Imbracata §i, de multe ori, plAcuta,
prin liniile fine ale fetei albe, cu ochii vioi §i veseli.
Case adevarate se Intind mai incolo, In curtile In-
valma§ite §i rascolite priu care-§i fac cate ceva de
lucru sateni cu fata adormita. Nu se gAse§te vre-o
primarie, vre-o §coala. Numai bordeiele §i cascioarele
ca pe vremea lui Pazvantoglu, cand Carjaliii stra-
bateau In voie prin toate aceste sate nenorocite, cule-
gaud banii de argint lucitori §i fetele frumoase.
.p/De atunci e §i biserica din capat, tinta calatoriei
noastre. Cladita, prin anii 1780, de boieri din neamul
Zatrenilor, ea se deosebe§te prin marele interes ce-1
au chipurile, multe la numar, ale ctitorilor. Pe fon-
dul alb se desfac boierii zugraviti Cu cea mai mare
Ingrijire, amanuntit, In colori tari §i limpezi; fiecare
cuta, fiecare garnitura In podoaba de pe ve§mintele
femeilor, fiecare floare de pe matasurile aduse de
Lipscani sant exact Insemnate, spre placerea ochi-
lor, dar §i pentru marele folos al celui ce voie§te
sa. urmareasca In cursul timpurilor Imbrdcamintea
romaneasca.
In amurpil ce se lasa, scotocim dupa alte urme
ale trecutului, care nu se prea gasesc. Si iata ca'
hainele de aba §i de panzà cusuta ale satenilor ce-§i
tin In mama caciulile Indesate cu fundul mai larg
In pain* umplu tot cuprinsul bisericii lor, de care
sant mandri. Ei deslu§esc cum au strans bani de-o
repara: In adevar coperi§ul scanteie de frumoasa
tabla lucie all* pe care o taie §i o ¡pun prin aceste
locuri sateni, tinichigii mai buni deck Evreii de la
ora§e. Aici nu mai e primarul in frunte, ci un taran
 III. - DOLJUL 71

mai In vastá, pe pieptul cáruia tácánesc medalii

§i din ochii cáruia staluce§te bucuria de tuica Du-
minecii, pe cand limba Indrugit de toate pentru
lámurirea domnului inspector". Din case, din bor-
deiele márgina§ilor, fumul galgAie tare pentru gáti-
rea mámáligii din seara de odihná.
5. Ipinita. Almägiul. Cotofenii. Briclesii.
Ie§irea din Craiova prin partea vechiului ora§
care poartá Incá numele de Dorobántie, fiinda aici
1§i aveau locuintile dorobantii cari apárau odinioará
pe Ban, stápánitorul celor cinci judete de peste Olt.
Astázi, când, pe langá §coala de fete Lazaro-Oteteli-
§anu, se \TM abia ni§te slabe rámá§iti din zidária
mare §i puternick In adar ai mai duta dorobanti
pe aici. Locul lor 1-au luat pa§nici mahalagii, cari
taiesc din plugárie §i din unele In.lesniri electorale.
Biserica lor, Sf. loan, pástreaa., cu toate inoirile,
liniile frumoase de la Inceput: turnuletul alipit la
stanga, pentru pástrarea odoarelor, §1 marele turn
de la mijloc, cu fereasta de mai multe ori sprin-
cenatá.
Lfingá. ni§te tirite ruini, poate de vechi han.uri
din vremea chervanelor de marfk se iese In câmp,
pe larga osea bunk fácutá de VodA-Bibescu, el In-
su§i un Oltean. Deocamdatk Intâmpini fántânile lui
Obedeanu, ddruite de acest boier milos drumetului
Insetat. Odatá, ele se ridicau de-asupra pámântului
printr'o zidArie pecetluità cu pisanie, dar cu timpul
n'au mai amas deat mici grámágioare de cárámida,
din care gálghie Inck harnia, apa §i la care po-
posesc atatea care §i cárute sau aleargá femei cu
ulcioarele mari smáltuite In vechi zugaveli. Cei noi
s'au Incercat a face §i dan§ii fântâna lor, dar n'au
fost In stare s'a dea altceva deat un turnulet httd,
acoperit ascutit Cu tinichea, o inscriptie impotriva
72 OLTENIA

gramaticii, §i, multamita d-lui specialist" Stanisici,

tevi din care nici nu picura.
Pamantul e slab: tot mal alb lasat de ape; In
el se prind mai bine tufele dese de cartofi, pe cand
graul, orzul, ovdsul se ridica abia de la pamânt In
acest Maiu al celui mai Imbiel§ugat an ce se poate
intampla. Nu e §es, ca dincolo, In Muntenia, la
aceasta latitudine, ci hialtimi mari Intinse In dungi
drepte, care alearga In voie pe unde vreau, In loc
sa se randuiasea dupa chipul muncelelor, taie tara
In fa§ii de vai, cu sau fara. rauri In fundul lor.
Apa cea mare ramane Jiiul, can\trece In stanga.
In voia tarnei moi, el se zbeguie cum li place,
§i ochiul 11 prinde prin copacii luncii numai In frail-
turi lucioase, samanate fail randuiala, când ici, cand
colo. Dincolo de dansul, un ultim rand de dealuri
Inchide zarea.
El nu poarta sate. Toate a§ezarile yin din dreapta.
Inainte de4va se atinge patul de nisip, foarte larg, prin
care se poarta §uvitele sarace ale Amarilzii, Inainte
de a trece podul de lemn cu care se *mat' de atatea
ori, rupandu-1 In bucati, nebuna apa crescuta de
ploaie, pe cand nezguduit sta mai incolo inaltul pod
alb de fier al call ferate, care se ive§le de-odata din
mijlocul malului paduros, vezi mo§ia I§alnita.
In casa boiereasca de colo din fund, In mijlocul
vechii gradini dese, locuie§te o femeie care s'a instrai-
nat cu totul de lume, dar §tie sa traiasca pentru cei
saraci §i rama§i In urma pe pamantul ce stapa-
ne§te.
De §i e Dumineca, de §i piata din Craiova e plina
de o multime curata In mari mantali de panura
alba, tivita cu gaitane negre, pe aici pastorul de
vite are haine ca pamantul §i fata se zare§te cruntà
supt scurta caciulita olteneascit fara mot. Dar ace§ti
oameni Intrebuintati ve§nie la o munca. fara einste
 III. - DOLJUL 73

§i fArd pldcere sant printre cei din urmà ai satu-

lui lor.
Mai departe cleat I§alnita, tot pe muchea dealului
din dreapta, care Inchide zarea, se ive§te biserica
de la Alindgiu, cu InfAti§area veche. Dar §oseaua latd
§i netedd, mArgenia une ori de salcdmi noduro§i
cu rdacini uria§e ie§ite In fatà ca ni§te mu§chi
cdzuti, un dar al bunilor boieri din alte vre-
muri, cari stateau pe acasd In satele lor §i, impreund
cu sAtenii, 1§i chutau harnic de tarind §oseaua
duce drept Inainte spre depdrtatul Severin §i spre
granit5..
Inteun Tinut unde supt dealuri se cufundd o mi-
nunatd vale rbtunzitd, plind de cel mai puternic
rdsdrit de suliti ale graului, Intrdm In satul Coto-
fenilor. Un neam de aprigi boieri nelini§titi a M-
ciuit aici, §i unul din ei, Spdtarul Mihai, a luat
parte la lupta cea mare a boierimii romane§ti de
peste Olt pentru scoaterea Grecului Vodd-Leon §i
pentru ridicarea la Domnie a prietenului lor de la
Brancovenii Romanatuluj, Aga Matei.
Boierii cei mai vechi stAteau de vale, unde, In
curtea unui biet om sdrman, argat la un bogdta§
al satului, sé mai inteleg boltirile unor pivniti lu-
crate dintr'o cdrdmidd deasd, prinsd cu ciment tare.
Si biserica va fi fost lang5. aceste Curti. Colo
dedesupt, unde se vede Incd unul din acele turnu-
lete de zid care vddesc In aceste locuri o fantand,
acolo a fost odatä Fantana Spdtarului".
Apoi alti boieri, dintre aceia§i Cotofeni, cari
s'au stalls numai däundzi, au ales un loc frumos pe
culmea de deal, de unde se cuprinde toa1.á aceastd
grddind de spice §i de copaci a vdii mAnoase, §i
au fAcut acolo cula lor cea noud. Strdbatem Incd-
perile Incá locuite: pridvorul rdzimat pe stalpi, ca
Ji bisericd, oddile a cdror bond goticd e inflo-
74 OLTENIA

Ha la capete cu crini, pivnitile bune pentru ascun-

derea armelor i grdmddirea mijloacelor de traiu
In timpul de iarnd i In vremea de primejdie, bu-
cdtdria cu hornul addnc, care poartd scrijelatd data
de 1653. De cealaltd parte a clddirii, alt pridvor
pe stalpi, cdruia i s'a läsat vechea Infdti§are de
cArdmidd goald.
Acuma casa e deal:Ai-tit& in cloud de cei doi pro-
prietari rivali cari au ie§it din desbaterile privitoare
la testamentul sucit al ultimului singur-stdpanitor".
Astdzi nu mai este aici altd luptd decdt aceia
pentru fumul sobelor sau pentru tipdtul copiilor din
amfindoud pdrtile.
Mai noud e biserica de astdzi, lucrata Insá foarte
bine dupä. Techea datind, cu tot rostul ei de pridvor
§i de abside i cu o zugrdveald de toatd frumuseta.
Ea cuprinde mormântul lui Constantin Cotofeanu,
rdposat In 1826; ctitorul i-a fost Insd numai fiul
acestuia, Gheorghe Pdharnicul, care a sdvar§it-o la
1831. Fata lui, Catinca, a fost sotia Polonului Paz-
nanschi, care din ofiter rus ajunse a fi, pe la 1830,
unul din organisatorii o§tirii muntene. Mormfintul
lui, de marmurd albd, se vede afard, In cimitirul
cople§it de buruiand, care a näpAdit §i mormintele;
langä el e locul de odihnd al Catincg, pe 'care ver-
suri curate o aratd:
Sotie credincioasa i muma cu iubire.
Abia s'a mântuit slujba, §i, cu câteva clipe mai
Inainte, Intampin.aserdm cetele credincio§ilor cari se
Intorceau, ldsand pe lespezi frunzele de copaci din
Dumineca Mare §i grAmezile de pfini In forme ciu-
date. De-o parte, copiii, cei mai multi In port de
tara, avand In frunte un mic dorobant foarte chipos.
Apoi femeile, fetele, In lungi cAmä§i cu cusAturi ne-
gre §i multi fluturi ce scanteie, cu eke un cojocel
 In. DOLJUL 75

cusut In flori, cu fuste scurte, In colori vii §i cu

frumoasele marame albe, care se las& lungi pe spate
§i fluturd In urma stolului ce se pierde pe cdrare.
In sfar§it, bä'rbatii, voinici, In mantiile de aba,
ca ni§te rdzboinici gata: fata rotundl, hotdrità, cu
ochii mici ce se rotesc ca la §oimul ce pande§te,
cu musacioara mdruntd, mu§catd rdutdcios de-asu-
pra gurii, Mate hotdrit. E aici mula putere, §1 se
ascunde mula vitejie pentru ceasurile grele.
Indatd ajungi din Cotofeni la Br'äde§ti, unde un
alt vechiu neam oltenesc §i-a avut sdla§ul: §i un
BrAdescu a fost In rdzboiul de cucerire al lui Vodd-
Matei. Satul e Indoit: unul In margenea drumului,
cu case mai buni§oare, altul, cel vechiu, ascuns sus,
In valea Ingustd care se zice a Brdde§tilor, aceastd
din urrad parte sdrAcdcioasd §i umild pänd Inteatata,
Incat nu poli deslu§i bine unde se mantuie Romanul
§i unde incepe Tiganul mdrgina§. Dar In multe cer-
dace garra ldvicere de toatd frumuseta.
Mo§ia e foarte ImbucAtitd §i cdzutd mult In mana
arenda§ilor. D. Mihai Sdulescu, unul din proprietarii
fdramilor, Imi aratd de pe o muche de deal intre
vdi ca acelea din raiu, a§a sant de verzi, de vesele,
de mAnoase §i pline de priveli§ti nea§teptate, blá.'nde
§i patriarhale In pustietatea lor, locul unde a stat
vechea culd, din ardmida cdreia s'a facut o cal.-
ciumd la drumul mare.
4- Biserica a rAmas Insd. Ajungi la dama dupd ur-
carea dealului napddit de copad, de lanuri, cu desi-
§urile mari, lnalte, de iarbd. Inaltd, veseld de ploile
multe ale unui Maiu darnic In unde de ploaie. Din
varf privirea poate urmdri tot ce se Intinde pdnd
la depdrtatele dealuri de peste Jiiu, tot Tinutul trium-
fdtor de primdvard deplin desfd§uratd, prin care sant
sdmanate largile franturi de argint topit ale raului.
 IV.

V ALCE A

1. Ramnicul Vakii.
Drumul catre Ramnic, vechiul Scaun episcopal al
celui de-al doilea Severin (dup. ce Intdiul se pier-
duse cdtre Unguri), se desface din marea artera
de comunicatie a tdrii la Piatra, un insemnat nod
al cdilor noastre de comunicatie. Intre Piatra §i
Slatina se trece Oltul, §i calea feratd spre Ramnic,
care, de catva timp, duce §i mai departe, spre Sibiiul
fratilor no§tri, urmeazd destul de aproape cursul
raului, strecurandu-se Intre lanuri de porumb de
toatd frumuseta. In stânga, câmpiile de aur ruginit
se opresc in dealuri neregulate, ca acelea ale Gorjului,
pe cand In dreapta ele se incurcd In pAdurici cu
inalti arbori suptirateci, sau se pierd In lunci, pe
care pasc turme §i. vite risipite. In fatd, se 'Malta
ondulate, Inchizand raza vederii, frumoasele dealuri
ale Tinutului de peste Olt, ale plaiului arge§ean.
Infdti§area tdrii se schimb'd necontenit aici, In
dreapta, unde ochiul prinde tot lucruri nota, In
mici icoane pe care le Inghite rdpegiunea.
Drägl§anii, cu viile-i Imputinate de board, ale cdror
frunze verde-inchis sant pdtate adesea de albastrul
ardmii prin care se mantuie de peire, cateva case
mari, moderne se desfac din fondul verde prdfuit .
Ilaurenii, cu balciul lor: Imprejmuiri, haine albe
Imprd§tiate pretutindeni, corturi de panza, cara strd-
bdtand §oseaua, pe cand de-asupra invältud§elii plu-
tesc rdgete, sunete de talängi, strigAte de chemare.
 OLTEisTiA

Govora, locul de tamaduire, de la care se vede nu-

mai halta, o carucioarä galbena, un umbrar Incu-
nunat cu un tricolor, terfelit de soare, de ploaie(§i
de pral, §i o §osea, a earl" tinta nu 'se zare§te. Sau,
In mai marunt: mica pastorita pierduta In ierburi,
care se uita la minunea fugare a trenului cu ni§te
ochi mari-mari, limpezi ca ai florilor de camp intre
care se ascunde; ciobanul ursuz §i mitos, umflat In
blana-i de oaie cu parul In gall, Wand A. scra§te
supt opinca-i apasata prundul unui rau uscat, grupe
de tarance cu fotele mai mulf albastru-lnchis, cu
dungi In lung, dar ici §i colo mai vesele, t mai Impo-
dobite, cu fluturi, cu cusaturi romboidale pe un
fond ro§-aprins. Dar satele sant vadit mai sarace;
se vede tipul, pe care Gorjul mai nu-1 cunoa§te, al
casei-pe§tera, cu un singur ochiu de fereastra stramb
supt coperi§ul de stuf, cazand zburlit ca o chica
nepieptanata. Din treacat se prinde o famine, altfel
'curat Imbracata, lucrand la o astfel de locuinta:
gospodarul, suit pe coperi§, prime§te coceni de po-
rumb §i buruiene uscate, pe cari-i a§eaza la picioa-
rele lui. Si tipurile au mai putina vioiciune §i man-
drie: nu °data apar copii palizi, cu o capitá de par
albicios ca fuiorul. Mo§nenii au dainuit aici mai
putin, stran§i de boieri mai multi, mai vechi §i !mai
rai: acest proces istoric apare In toate, §i omul fn'are
aici rara frumuseta a unei naturi alese §i felurite.
Se face seal* cu un soare ro§u, fail raze, 'ce se
lasa In neguri, pe cand cerul vioriu e u§or Invaluit
de praful bogat al drumului, pe care un vant rputer-
nic, un vant avar, de seceta, 11 gonete In non i fu-
murii de pe §oselele albe ce strabat lanurile §i'dum-
bravile. 0 gara. modesta, In care se primblit doamne
In toalete moderne. E Ramnicul.
Mid ai intrat In el, plin de fum §i 'de pra;
 ii:t. ilALCEA 70

rdmai, uimit. Ai placerea de a te gdsi intr'un juvaier

de ord§el, Inteuna din cele mai curate a§ezari ur-
bane din toatd Romania. Trasura merge pe un drum
bine pietruit §i. pe care vantul nu ridicd nimic.l Poate
a plouat? Nu, e stropit, Intelegeti bine: stropit.
Si aflu ca. aici In Ramnicul Iralcii se strope§te tot
§i totdeauna. 0 minuni ale apei §i ale Noului-Severin!
i nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, ce
se Infrdtesc bine Intre ele, frumoase case gospoda-
re§ti, foarte de aproape ingrijite. Autoritatile au ell-
diri de gust, pe care nu le IngAduie sa. se murda-
reascd, necum A. se darame, ca In atatea alte '10-
curi. Arborii cresc din biel§ug aici ca §i In luncd:
drepti, mandri, dand o impresie de viata sanatoasa,
liberd.
La Episcopie e aceia§i Ingrijire, acela§i mediu de
naturd bogata §i prietenoasa. Din verdeatd rasar:
biserica mare, spoita lute() coloare poate prea In-
tunecatd, o biserica mai mica, un paraclis. Palatul
episcopului strdluce§te de alb ce e. La locuinta arhi-
mandritului, care n'are mobile, dar e curata §i ea,
ca §i feciorii In haine tOrdne§ti pe cari-i descopdr,
dui:id lungi cdutdri, undeva In fund, la aceasta
locuinta de cAlugar sdrac se ajunge printr'un drum
Impletit sus cu ramuri, ca bite() arcadd de verdeata
italiand. Si ce putini \TM asemenea colturi de tara,
care malta inima, care varsd In cugetul ranit de
atatea dureroase ciocniri ale unei realitati nevred-
nice, ca un balsam de mangaierel
E adevarat ca, seara, aceste lucruri frumoase nu
se pot vedea In de ajuns la lumina, push' prea sus,
a unor globuri care au exteriorul, dar nu §i cu-
prinsul celor de pe bulevard ele bucure§tene. Dar
ajunge §i cat se poate privi ziva.
Petrec noaptea Inteun otel foarte gospoddresc,
proprietatea -unei frumoase §i vechi biserici. Jos,
80 OLTElslIA

calla musica Intr'o berarie-cofetarie, cu acela§i pro-

prietar. Se vede cà lumea nu prea vine, caci can-
tecul se opre§te Inainte de 9 ceasuri, cand se aud
limpede sunetele de goarne vestind In casarmi cul-
carea.
Biserica episcopala din Ramnic e reparata de ra-
posatul episcop Ghenadie Enaceanu, scriitor §i isto-
ric, om foarte ravnitor pentru gasirea §i ingrijirea
trecutului nostru, de care-1 lega un interes romantic.
In timpul pastoriei sale, el a fä'cut ceia ce facu §i
face In Gorj d. Al. Stefulescu: a cerut preotilor sal
sa-i aducà hartii vechi, le-a cercetat, cautand sa In-
chege din ele o istorie a eparhiei de care .se simtia,
parca, legat pentru totdeauna, a pus sa i se zugra-
veasca. icoanele §i mai ales chipurile islorice din
biserici §i. manastiri, a strans o minunatit colectie
de vechi tipärituri, lasand In loc preotilor de sate
cal* noud, a staruit fall preget pentru ca monu-
mentele altor vremi sa fie pastrate urma§ilor. Pe
up din fata paraclisului, un zugrav 1-a represintat
tiind In mana aceastä bisericá pe care a dres-o §i
Impodobit-o, facand-o din nou a§a cum ie§ise din
manile me§terilor de la 1751. Chipul sau, sapat In
lemn,Infati§at pe panza, se vede pretutindeni In odaile
palatului episcopal, care este astazi aqa cum 1-a dorit
el sa fie. Din lucrarile lui Ghenadie, Notele" lui
de visitatie, editia Condicii Sfinte" vor ramanea,
dar el va straluci mai ales, In istoria episcopatului
roman din secolul al XIX-lea, prin nesfar§ita sa
ravna, prin credinta sa catre Dumnezeu, caruia i
se Inchina, prin munca patriotica §i spiritul de jertfa
pentru Inane ideale1.
Catolicii au la Ramnic o veche biserica, de pro-
portii elegante, Inteo curte cu aspect italian. Parohul
1 0, cate s'au schimbat de glutei acolo, §i nu In bine! (1905.)
 IV. - VkLCgA 81

de origine din Cioplea, un Bulgar care se 'simte

Roman, un frumos om brun cu Infati§area simpatica,
pasional pentru biserica sa, pe care a lnzestrat-o
cu doua clopote ce a§teapta Inca sa fie suite In turn.
Un Evreu galitian, In antereu lung, cu barba §i
perciunii negri-negri, cu ochii visatori de Oriental,
trece ca supt ziduriletplangerii din Ierusalim. Pe
strada se Arad nume ca Rabinowitz, Marcovici. La
restaurant, trei tipuri galbui-ro§cate, picate cu pis-
truie, se a§eaza la masa, privind arept In ochi lumea:
vorbesc nemte§te i sant iarrt§i Evrei. Lotru, mi se
spune, e o adevarata Herta'. Cei mai multi din .func-
tionarii locali n'au vlaga sa organiseze lupta Cu ace§ti
navalitori. Ora§enimea e alcatuita din boierina§i
raci, cu case frumoase, dar fail mijloace suflete§ti
§i materiale, din me§teri i negustori, unii din Ar-
dealul vecin putini, neluminati, necalauziti de
cine s'ar cuveni sa catauzeasca, din cativa Nemti.
Si astfel vlastarele Palestinei galitiene se pot Infige
adanc §i-§i pot mica In voie trompele de supt.
Grädina publica, numita i aici ztivoiu/, e fru-
moasa, cu podoabe de crengi, cu oale de florhprinse
naiv i pitoresc In poarta. Sant alei largi, podi§te,
pavilioane, straturi de flori bine ingrijite. Un monu-
ment incununat cu vulturul muntean purtand cru-
cea aminte§te, Inteo inscriptie Inoita cu litere la-
tine, ca. Voda-$tirbei a dat ora§ului aceasta gradina
larga i frumoasa. Izvoare de pucioasa, In jos
In sus sant doar Govora, Calimane§ti, Olane§tii,
curg negre pe margenea cararilor. Sant §i bfii In
griidina, dar, In cea mai mare parte din an, ele sant
Inchise. Aflu cu o stra§nica mirare ca mai totdeauna
majoritatea zdrobitoare a locuitorilor nu simte ne-
vole de ele,
tc2 stILItklA

Ramnicul are, ca unul ce s'a desvoltat dintr'un

targ, dintr'o strada adeca (Episcopia n'a creat nimic
In gal% de zidurile ei) numai doul artere Tara-
lele. Cea mai mare e si cea mai veche, fara Indoiald,
caci uneste Episcopia cu biserica Mitropolitului Gri-
gore si e In mai stransa legatura cu strada trans-
versala, In care sant pravaliile, lar, mai departe, o
hale& ce se lucreazá acum, hanuri pentru tarani, un
pod peste ram si o osea prafoasa care se Infunda
Inainte, Intre casute. Ici si colo se deschid strade
laterale, Impodobite une ori cu case boieresti fru-
moase, vechi sau Inoite,4-si care au, ca toate
locuintile de aici, flori In fata. Unele arata
zidul mai mult sau mai putin Ingrijit al unei bise-
ricute ca minunea de eleganta, in asa de mic
de lngrijit, de la Inotesti. Pe un deal In Iata se
vede micul lacas de rugaciune al Cetatuii, unde sà-
bille razvratiti au facut sa tasneasca pe
iccAanele sfin.tilor sangele lui Radu-Vodá de la Afu-
mati si al fiului salt.
Azi, de Santa-Maria Mica, e balciu. Taranii au
prins strada präváliilor, cu carale, cu carutele, ha
chiar cu trasurile lor. Unii calari, oameni grasi,
foarte negriciosi, cu fata rotunda, impun. Dar sant
multi gusati, multi schilozi, multe fete palide,
bate, Indobitocite, cu sau fat% slculetul hidos de
supt barbie. N'am vazut niciun om i nicio femeie
In adevar frumosi. Celalt tip, blond, ca nasal, bu-
zele, ochii mici, cu fata suptire, se lnalta si 'el abia
pana la cuviinta trupului i figurii. In acest judet,
la Calimanesti, e, de altfel, cel mai strasnic monstru
din Romania: o figura diabolica de Tigan, cu dintii
ranjiti, ochii umflati, cautarea piezig, de hiena, bo-
tul scos Inainte ca la un chitcan, §i, pe langil toate,
cocosat si idiot,
 1V. VALctA 81

2. Inoteft.ii.
Dincolo de podul de pe rau, Ramnicul se desfa-
§ura In mahalalele papice, cu case marunte, dintre
care mai ra'sar vechi case boiere§ti, solid cladite
dupa dating.. Sant §i biserici. Una, Sf. Loan, e zidita
din nou de negustori §i alti ora§eni din randurile
mai umile: un Dumitrachi Evoiu, adeca Iovoiul (de
la Iova, nume bulgaresc, adus aice cu Compania de
negot a Chiprovicenilor, pe vremea austriaca), un
Ionita Iovipale, mare bogat al Ramnicului din a
doua jumatate a veacului al XVIII-lea §i din cele
dou5. d'intaiu decenii ale celui urmator, un Logo-
fat Ionita al popei Dumitrica"; numele /or se In-
seamna pe o piatra cu slo";Tele frumoase, caci, pana
foarte tarziu, pe aici s'a pastrat me§te§ugul sapatu-
rilor maiestrite §i al liniilor elegante de scrisoare
batrana. Un cimitir banal, cu boierii In frunte, im-
podobiti In locurile lor de odihna cu monumente
fara gust, cruci greoaie, statui §i. fotografii marite,
0 saracimea la o parte, In fundul livezii, unde acum
frunze" moarte au plouat dese asupra grand morti-
lor. Un arest pazit de soldati In halul de murdarie
pe care numai Romania economiilor 11 poate In-
fati§a.
De cealalta parte, zare§ti Indata o tur15. suptira-
teck de zid, cu fere§tile sprincenate de cadre scoase
In relief. Rasare langa o casa de moda veche, intre
cativa copaci singurateci, razimandu-se de o coasta
de deal lucrata In ogoare.
Nu se poate sa nu te simti ispitit a (merge acolo
pentru ca sa. vezi acest juvaier de mare frumuseta
In proportii de o armonie desavar§ita §i. printeo
originalitate care nu poate veni decat din mintea
unui meter mare §i. fin. Daca arati Insa aceasta do-
rinta unui localnic, el Iti va vorbi de porti Inchise,
de cani Ili, de dispositia d-lui proprietar.
84 OLTENIA

Un proprietar la acest schit al Coziei, clAdit de

bunä sam5. In cea d'intAiu jumAtate a veacului al
XVIII-lea, Intru cAtva dupA modelul Bolnitei de
cineva care sà tie inchisA sau deschisA poarta, care
sA aibA In mAnA cheile, care sA poatA ingriji sau
tinea In neingrijire biserica, avind chiar dreptul de
a cherna inteo bunA dimineatA lucrAtorii pentru a
da jos aceste zidiri iesite dintr'o potrivealA cum nu
mai e alta?
Da, aceastA minune s'a sAvArsit In buna tax% a
RomAniei moderne si anticlericale, iar, pe lAngI
aceasta, lipsità de cel mai elementar simt de gospo-
dArie. Statul avea de vAndut pAmAnturi de-ale Coziei,
si le-a Scos la mezat. Pe lAngä coasta dealului, pe
lingà livadA, pe lAngl casa egumenului, Intl-A In
socotea1á si schitul. S'a IntAmplat cá fericitul cum-
pArAtor, pentru suma-de 10.000 de lei, n'a fost;Evreu
sau altA spetà de pägAn, ci un boier dintr'o familie
cunoscutA, asa IncAt zidurile stau Ina in picioare.
Ceia ce nu InseamnA cà vor sta totdeauna, cAci pro-
prielarul... schitului Inotesti e bAtrAn, si In tineri-
mea noastrA bAntuie Incà setea furioasA a inoirilor 1
Bisericuta de la Inotesti are pAreti Inalti, brAu la
mijloc, altar pentagonal. Liniile skit de o nobletA
deosebitA. Dar ceia ce-i face originalitatea si frumu-
seta e cA, In locul absidelor din dreapta si din
stAnga, pentru strane, sAnt doul clAdiri deosebite,
douà bisericute si mai mArunte, si mai gingase, doul
juarii de zid pAtrat. Si au si ele coperisurile lor,
cu stresinA umbroasä de sindilA, si, pentru a duce
si mai departe aceastA sagA de artist, turnulete se
ridicA pe fiecare, turnulete cu coperisul lor deose-
bit, ascutit, cu cruce mititicA In vArf.

1 Astitzi o mo§tenitoare pinta de evlavie i§i Intelege datoria

(1939).
 IV. - VALCEA 85

0 inoire care n'a aflat imitatori §i care face din

zidirea ginga§a a Inote§tilor un tip unic In desvol-
tarea arhitecturii noastre.
Se va gasi cineva care sa. fie mi§cat prin aceste
randuri §i care, printr'o expropriare cinstita, sá re-
dea tarii mica podoabl de arta, c'äzuta, printr'o ne-
ghiobie neiertata, In proprietate particulara?
Intreb: Se va gasi?
Si, Intreband, mà gandesc la trei persoane: la
ministrul de Instructie, la d. Kalinderu, pre§edintele
Comisiunii Monumentelor Istorice, §i la P. S. S. Ata-
nasie, episcop de Ramnic.
3. Lunca Oltului. $erbäne§tii-Dobruqa. Stänesii. Mamul.
Strijeqtii. Drigiqanii.
Trei-patru ceasuri In tren, §i santem la Vraga§ani.
De o parte sant dealurile cu vii, cu case boiere§ti,
cu pepiniere. Jos, e câmpia de lupta In care au fost
striviti eteri§tii greci de la 1821, cari fuglau din ras-
puteri spre Turnul-Ro§u §i Ardealul de mantuire §i
nu cautau catu§i de putin sa-§i dovedeasca eroismul
prin jertfa vietii. Un general grec a pus daunazi o
piatra amintitoare, a carii inscriptie a fost prefacutd
apoi §i In romane§te, dupil. cererea Primariei din
targu§or.
De alta parte, cum ai ie§it din garA, sant strade
curatele §i bine pietruite, cu case mici §i nu tocmai
frumoase, printre care se ridica o §coala cladita de
raposatul Simulescu, care era din Draga§ani, o Pri-
marie, locuinta cutarui mo§ier bogat; Inteo micà
piata e o fântana frumoasa cu bustul In bronz al
aceluia§i Simulescu, Fang/ care se vede un Ion Bra.-
tianu de marmura, care samana lntru catva.
Mergem pe o §osea, apoi pe drumuri de tara spre
satul Stefane§ti, unde ne a§teapta un preol dintre
86 OLTENIA

aceia cari Invata prin exemplu §i calauzesc spre bine

pe tarani, luminatul §i gospodarul parinte Teodor
B ala§el.
Lunca Oltului se intinde larg, cu plopi strangan-
duli toate bratele Intr'un singur avant spre cer,
Cu tufani ra§chirati In ramuri. Satele ce se Intam-
pina: Zlatareii, tefane§tii, mai departe erbane§tii,
samana cu cele din Arge§ prin Infáti§area, de cele
mai multe ori foarte saracacioasa, a locuintilor. Pa-
retii sant Injghebati din loadbe grosolane ce se In-
cheie la muchi; de-asupra e a§ternut un strat u§or
de lut, care une ori nu prime§te nicio Inalbire cu
varul, sau bidineaua gospodinei lasa macar paretelui
din fund urna lui Uta galbuie. Fere§tile sant mici,
cate °data cu un singur ochiu, astupate §i cu hartie,
sau lasate a§a cum s'a Intamplat sa se strice: ciliar
cele mai bune case se multamesc cu douà fere§ti
In fata, dintre care una, dupa obiceiul cel nou, se
deschide chiar In trei: la dreapta, la stanga §i 'In sus,
pe cand cealalta e vechea taietura In zid. Sânt cope-
reminte de §indila, dar de cele mai multe ori Cocéni
mucezi sant aruncati peste cladarii de fan lnegrit,
ca o chica salbateca, scarmanata smulta. Patulele
sant numai de vergi §i se sprijina simplu pe patru
picioare de lemn. Sura, grajdul sant numai ni§te
coperi§uri de paie. Dar Imprejmuirea de ostrete e
mai totdeauna Mina. Cani salbateci se napustesc asu-
pra trecatorului, ranjindu-§i, In latraturi turbate,
coltii lacomi, gata sa sfa§ie.
Oamenii cari strabat §oseaua, sau pornesc din curti
§i cerdace, ori lucreaza Inca la camp, mide se strange
porumbul §i tutunul §i se suie cocenii pe crerigile
sprijinitoare ale tufanilor ra§chirati ca ni§te poli-
candre, sant cu mult mai presus de tainitile lor.
Barbatii poarta o aluna ceva mai lungl decat a
muntenilor de dincolo de Olt, pieptare lucrate cu
 IV. - VALCEA 87

chenare si une ori pantaloni oltenesti ce se lArgesc

jos. Femeile-si Infdsurà capul cu marame albe, pe
care le astern pe frunte ca Tatarcele sau le lask
potrivindu-le la bArbie, s5. game p5n5. la piept, pe
cand Argesencele fac s'a" falfaie v5lul ca la miresele
din orase; unele, la camp, Ii potrivesc cate un tes-
temel colorat, ca un fesisor, pe crestet. Clmasa n'are
de obiceiu arnici, dar e asa de sinilitk tot asa se
face si cu cAmasa bArbatilor Inca se vede de
departe c5. e albAstrie. Fotele, care, cand sant, ca
aici, din doul bucAti, se chiamä zdvelci sail v41-
nice, sant rare ori de coloare deschis5. sau Inflorite.
Valcencele se Imbrac5. In albastru Inchis, in negru
simplu, cu dungi sau cu p5trAte1e mai deschise.
Chipurile nu sant asa de frumoase ca In Arges.
Un tip are ochii Infundati In arcade ciolAnoase
toatà fata Ingustà scoas5. Inainte; altul, cel mai ràs-
pandit, se deosebeste prin fata galbuie, lAtAreatk
de lunA plink In care numai ochii au frumuseta
cAut6turii blande.
Acest judet al VaIca e plin de mAn5stiri cum nu
mai este altul, afara de Ilfov In apropierea Bucu-
restilor. Incep cu Serblnestii, care s'a reparat chiar
acum de Eforia Spitalelor, sapana mosiei d'impre-
jur. E o frumoasA cl5dire, cu dou.a. turnuri de zid,
InAltata de un boier din familia Morunglavu la
1746. Casele iminAstiresti, drese si ele cu multà dib&-
cie In podoabe, asteaptà, se zice, sà." cuprindá un
ospiciu de bAtrani.
Se face seark cu non i grei, pantecosi. Ei atarn'a"
pän5. In hotarul zArii, unde soarele apune, trecand
printre ei raze rosietece asupra celor mai depArtate
coaste de la 115.sArit. Acea zare de Apus e tivia cu
aur supt vântul scArnanat, i ca o flacará tisneste
de-odatà i asupra tristetii amenint5toare a norilor.
La càderea nop%ii, 'Acura de ploaie In bataia foarte
rece a vântului.
88 OLTENIA

Ziva urmatoare se incepe In liltratul furios al cani-

lor cari apara pe cetkenii din Draga§ani. Dulaii
pandesc la toate portile, se liimuresc asupra fiecdrui
trecator §i §i-1 dau In primire. Nicairi hartagul ve-
ghetor al acestor prieteni ai omului" nu poate fi
mai neobosit decat aice.
Trasura ne aduce inapoi spre Stefane§ti, In bataia
unui vânt de ghiata care vuie§te peste campia cu
porumbi§tile §i ima§urile incaruntite de o bruma
Inainte de vreme. Carpatii trebuie sa fi priinit undeva
Invalitoarea de zapada.
Aproape cap la cap cu Stefane§tii e satul Dobru§a,
Janga o garla ce se poate trece cu piciorul. Din jos,
vin casele de Romani pe care le cunoa§tem, mai
Incolo sta o Tigänime scarboasa, In case ca ni§te
poieti; ea n'are alta grija decat hrana sarticacioasä.
§i ciubeica, tutunul de toate zilele.
. Biserica vechii manastiri nu poate fi mai nouii
deck veacul al XVI-lea. Acum te prime§te o cruce
amintitoare de lemn vechiu, de-asupra cáreia se ri-
dica un turn de scanduri Inegrite, pe cand alta A:lata
erau douà turnulete de caramida. Fatada e prefacuth
In chip saracacios, zugraveala e numai din 1771-4,
catapiteasma o scandurica abia säpata. Dar lucrul
din huna caramida aparenta, ocnitile, unghiul ie§it
In afarli de 'naintea altarului arará o vechime mult
mai mare. Biserica a suferit o intaie lnoire la luce-
putul veacului al XVII-lea §i alta peste vre-o suta
cincizeci de ani.
Pe §es pana la o pklure de stejari tineri, cu
trunchiul suptiratec §i frunzele marunte. Indata e§ti
In satul Stane§ti, §i pe nea§teptate te afli In fata
biserici fratilor Buze§ti, al caror nume treze§te amin-
tirea unor credincioase lupte viteje§ti, pentru Domn,
tara §i cre§tinatate.
In vremi mal noua s'a adaus un pridvor §i
 IV. VALCEA 89

rand de colonete pe fiecare lature. Inainte, bise-

ricuta de cArAmidä cu wile §i fere§tile tivite In pia-
trä. simpla. §i un singur turn de zid avea o Infati§are
mai modestA. Ctitorul ei a fost Giura, bunicul bole-
rilor Buze§ti, fiul säu Mogo § §i alt Mogo, feciorul
celui d'intAiu. In pronaos se aflä piatra scrisO care
acopere ramA§itile lui Stroe Buzescu, mort dupd
lupta lui InvingAtoare cu nepotul Hanului tAlAresc,
la 1602, §i marmura, cu pisania §tearsà, care acopere
trupul credincioasei lui sotii Sima, care s'a a§ternut
bucuroasO la picioarele bunului ei sot. Un sOpAtor
destul de dibaciu a sculptat pe lespedea lui Stroe
lupta cu Tatarul: acesta are o ciciulil de pas15.,
un 1at de prins robii, un iatagan; mustAti stra§nice-i
taie obrazul. La cizme sant pinteni; doul tolbe de
sägeti au clzut supt picioarele calului, cand marza-
cul rAnit a primit o loviturd ce-1 prObu§e§te. Stroe,
cu calpacul unguresc In cap, mantia lung:4 §i picioa-
rele strans InfO§urate, alare pe un cal cu §ea, strA-
punge pe du§man cu o sabie apuseanA. Si nu fu",
spun slovele de pe piatrit, pre voia cainilor de
Mari".
La Lunge§tii foarte apropiati, e mAnAstirea Ma-
mul, reparatA de Constantin Brancoveanu, al cArui
neam se in§irà pe zidurile din läuntru In chipuri de
boieri §i Domni. Clddirea e mare; up se IncadreazA
In ghirlande de trifoiu, §i fere§tile au §i ele o po-
doabá de piatra. sculptatà. Printr'o lipsO de Ingrijire
§i socoteala de care te cruce§ti, puternicele zidiri ale
calugArilor, golite de secularisare acum patruzeci de
ani, se nAruie pe Incetul 1.
La aderea serii ajungem la StrOje§ti, sat cu stradà
largA §i case bune, Irapodobite §i ele la porti cu
silpdturi In chip de liniute §i de rotile. Biserica pare
1 S'att reparat (1916).
90 OLTENIA

veche; turnul clopotelor, deosebit, poarta vulturul

cu douà capete: el are o putere ce nu se Intalne§te
In lucrarile epocilor mai apropiate de noi. Dar e
numai o ctitorie a ultimului Buzescu, Constantin,
care se Intituleaza pe piatra cea frumoasa a mor-
mantului sau din 1831: sfar§itul neamului sau". Zu-
graveala paretilor arata pe pa§nicul boier Ingiubelat
care purta numele stralucit al vechilor frangatori
de du§mani.
4. Cozia.
In aceasta zi de primavara, cea d'Intaiu ploaie de
toamna, adusa de vantul rece, cade Inceata, In pi-
curi. marunte, din cerul care e numai o mare 'de
le§ie. Pe drumul spre Draga§ani, trec Insá viol satenii
in mantale. de aba alba, largi, cu cusaturi negre la
toate margenile, sau In cojocèle §i sumane mici ca
un pieptar. Femeile lasa fará grija sá li se stropeasca
valurile suptiri, bogat Infl§urate In jurul capului,
zavelcile care, pentru ziva de serbatoare, sant adesea
ori In colori deschise. Multe au Insa In fata o tes5.-
tura de casa mai urn sau cate o pestelca ieftenä
de materie cumparata la targ. Destule sant cu pi-
cioarele goale. Tipurile, mai fall deosebire de unte..
Ele plac Ina flacailor nu tocmai frumo§i din par-
tea locului, §i In acest colt de patru-cinci sate Ianga
Draga§ani se pastreazà vechea datina ca gospodarul
sa-§i fure nevasta, Cu voia sau farä voia ei, prin
vre-o ceata de prieteni, §i sa traiascà o vreme neca-
satoriti cu prada vitejiei sale.
Valea pe care o strabate trenul, mergand In sus
la deal", e lunca Oltului, care se vede din cand In
and alb, destramat In peteci, printre sälciile din
dreapta. De-o parte ai inaltimile Arge§ului, de alta
al doilea §ir de dealuri, cu §erpuirea mai chinuita.
Ele se apropie tot m.ai mult, facand sá piará pe
 IV. - VALCEA 91

alocurea lanurile de porumb, crampeiele de vie neln-

gradite ale taranilor: In locul lor e acuma livedea
cu iarba fragedfi, spalata de apa, zävoiul salciilor
albicioase, cate odata. §i gradina Bulgarului, sau
si a Romanului, ca pe la Dragasani, cu capetele
de yang. Infoiata.
In tren, care geme de lume, In acute, in cara,
calari, pe jos, sätenii alearga spre castigul, cumpd-
raturile si ispitele balciului de la Raureni. Toata
lumea e neobisnuit de &HA: zavelcile au flori mari
stralucitoare, camasile sant haute cu fluturi, piep-
tarele scanteie de fir, care atarna In firicele dese
la capatul fotei. Targovetele si-au pus palariile cele
mai mari si rochia de matasa.
Ca un val de panza alba, sinelie, siropita cu al-
bastru inchis, cu rosu, cu negru, boltit ici i colo de
umbrèle, drumetii de Dumineca se coboara, zgomo-
tosi, la halta balciului. $oseaua e plink In fall., de
covergi de coceni, de pravalii trecatoare acoperite
Cu sindila, de baratce cu calu§ei, de prajini cu
steaguri.

Petrecere bung! Tot Inainte spre Jiblea, de-a lun-

gul Oltului pe care-I treci In Arges, ca sa te Intorci
iarasi In Valcea. Cu toate ploile din urrna, larga al:4
laptoasa, unita Intr'o singura albie, e mai putin ras-
Mat& decal Siretiul, mai putin vioaie decal Mol-
dova 'impede, mai rau Imprejmuita, mai slaba decât
puternica Bistrita cu malurile rupte. Nici acuma
n'as zice: Oltul mare".
Jiblea e In Arges, Inteun pravalis de dealuri de-a-
supra Oltu.lui. Marea gall de caramida aparenta se
Indreptateste lntru catva prin aceia ca de aici se
merge la Calimanesti si Cozia.
De fapt, nici nu sant trei locuri deosebite acestea:
Jiblea, CAlimane§ti, Cozia, cu Wale c. toanele
92 OLTENIA

mântului pietros, rupt in culmi cu zimtii grosolani,

te Impiedecä sl le vezi In sir.
Jiblea merge pan& In Olt. Case care nu samAn1
cu cele de la vale, bune case de lemn, 'cu negre aco-
pereminte tuguiate, din sindirä Ingrijit asezatA, Cu
pridvor pe st&lpi si feresti luminoase. Biserica veche,
IncunjuratA cu un zid jos, de bolovani, a fost ,clAdità
de iznoavl mai ddunki Intr'un chip luck)Ator si
Impodobit: ea se vede din del:di-tare cu pAretii ei
galbeni-deschis, cu turnu-i de zid.
Oltul curge Intre maluri nisipoase, sAmAnate nu-
mai ici §i colo cu alai. El rAstrfinge In valurile-i
domoale jalea cerului noros, din care se scurge ploaia,
mArunt, IndArAtnic.

Pe malul celalt Intri In strada CAlimä'nestilor,

care se lntinde de-alungul apei. ClAdiri tArAnesti cu
copereminte Intunecate, p&reti albi si flori la rând
In cerdace.
Ea trece pe lAnga otelul báilor, clddit In stil elve-
tian, cu lunga fatadl Impodobità din lemn, supt un
munte Inalt, rApos, In care se Infig arbori invAl-
mAsiti. Stanca goal& rasbate pe alocurea, si aceiasi
stfinc5.-§i rânjeste lespezile pe malul argesean, care
e tot asa de Inalt si acoperit cu acelasi vesmant
trentAros de copaci tineri. Apoi un alt castel, si
drumul merge necontenit printre vile cochete, prin-
tre pavilioane si locuri de adApost. T6rani trec, pe
jos si cálári, oameni uscati, negri, cu chicA. E
aici o Sinaie a Well, cu bolovani adevArati si far&
foloasele ce vin pentru Sinaia Prahovei din rep-
dinta regal& si din gospoddria darnia a Eforiei Spi-
talelor.
UrmAm o cotiturà a Oltului, i, dup5. un drum
scurt pe osea, Çozia se aratà, cu cele trei turnuri
ale ei si zidul alb, dres de putinA vreme, al &A-
 i'V. VILCtA 03

dirilor manastiresti. Oltul e manios aici si-si framanta

apele spumegande pe varfuri de piatra, iar, pe un
mal si pe cellalt, doua Inaltimi Impadurite, cu frun-
tile colturate, par doi zmei Intaratati ce se rapad
unul Impotriva celuilalt.
La stanga drumului, pe o Inaltime, langà o casull
unde sta urmasul smerit §i sarac al falnicilor egu-
raeni de odinioark si langä o vila nouà pe care
episcopul de Ramnic, Atanasie, a cladit-o mai dau-
nazi, privigheaza bisericuta bolnitii, de o fina ar-
monie veche. Supt o frunte cu doul randuri -de
ocnite, un stalp gros, de caramidd, sprijine pridvo-
rul, din care da. In biserica o usa impodobita cu
sapaturi In lemn. De jur Imprejurul zidirii, in forma
Indatinata a crucii, alearga ocnitile lungärete prin
care se deschid putine feresti inguste, iar sus se
Intind mai multe randuri de zimti in cal-6min. Lu-
crarea toata e facuta din caramida pusa in lung si In
lat, pe rand, Inchisa Inteun ciment tare si samanata
Cu bucati de piatra taiata.
Ea pastreaza vechea zugraveala, foarte frumoasa,
asemenea Cu aceia de la Slatina In Moldova ,
din care se desfac, pe partea d'inauntru a piciorului
de zid din pridvor, chipurile incununate ale lui
Mircea-Voda si fiului salt Mihail, care e un copil
Inca, amandoi In vesmintele apusene ale vremii lor,
luate, de Mina sama, dui:a cea d'intaiu zugraveala a
bisericii celei mari. 0 panglica de inscriptie ce In-
cunjml sus pridvorul spune ca. Intemeietorii bise-
ricutii au fost Petru-Vodd, zis si Petru de la Arges
sau Radu Paisie, Domn pana la 1545, si fiul situ
Marcu, si prin urmare din timpul lor vin sfintii
din pridvor si aceia d'inauntrul cladirii care se bol-
teste puternic supt turnul rosietec. Ctitorii se vad
In mina stanga a naosului: Petru, In haina verde de
brocard de aur? blanità cu cacom? cazand peste 9
§4 OLTÉMA

alta rosie Cu flori tot de aur, Marcu, §i el Incoronat,

In brocard albastru, tot asa bldnit, peste o haina de
desupt rosie; Doamna Ruxandra, sotia lui-Radu, va-
duva Intaiu dupa Radu de la Afumati si deci fata
stralucitului Basarab Neagoe, poarta cercei mari de
aur, din cari atarna lanturi 'Ana pe umeri; haina ei
de brocard alb e Impodobita la piept cu o placa
tesuta In fir, si doul galoane de fir Ii sant cusute
pe umeri; tot astfel e Imbracata si fiica nevrftstnicrt
a Domnului, Zamfira, numita asa dupa o ruda,
Zamfira lui Moise Voevod.
Biserica mare e peste drum, In vale, avand In
apropiere Oltul. De jur Imprejur o cuprind cladirile
de locuintil, cu cerdacuri boltite §i pridvoare pe
stalpi, care se obisnuiau In veacul al XVII-lea, spre
sfarsit. Acum, eleve din Asilul Elena Doamna Isi
petrec aici vacanta, supt o supraveghere care lasa
de dorit, si de douà luni de zile ciripiri obraznicute
rasuna necontenit acolo unde cuviinta patriotica si
omenia ar cere sa fie desavarsita liniste In jurul
mormantului, vechiu de peste cinci sute de ani, al
lui Mircea, care a intemeiat Tara-Romaneasca 1.
..Si care a cladit si Cozia, supt padurile de nuci
salbateci, care au perit de mult. Dar cladirea lui
se lipsi", spune pisania de la 1707, den
podoaba ei cea d'intaiu, pentru multimea anilor"
§i ajunse cu totul darapanata. Neagoe Basarab
fu cel d'intaiu care se gandise la ctitoria stra-
bunului: o mare pictura, de datina apuseana, se
asternu langä cea marunta, In cadre pe fond al-
bastru, din pronaos. 0 nouà prefacere opri mer-
sul ruinei, la dual sute de ani de la Intemeiere, In
1580-90, cand, supt Mihnea-Vocla al II-lea, egumenul
Amfilohie ridica din nou, pe langa biserica mare si
bisericuta Sfintilor Apostoli, un paraclis al Adormirii
1 Caugarii au revenit de mult, dar nu §1 buna gospodarie
V939?.
 itt VALctA 4i

Maicii Domnului, care s'a pastrat pe urma §i In zida-

ria cea nouä a chiliilor. Peste cativa ani se Ingropa
langa Mircea batranul, a carui piatra de mormant
era, poate, ca §1 a-stazi, numai un bolovan ros de
once inscriptiel, nenorocita mama a lui Mihai
Viteazul, calugarita Teofana, moarta cinci ani dui:4
uciderea fiului ei.
Apoi Brancoveanu ajunse Domn al Tarii-Roma-
ne§ti §i, luand In primire Scaunul lui Mircea, el facu
pentru laca§ul de odihna al acestuia ceia ce nu Meuse
celalt mare Inoitor al trecutului In zidirile lui sfinte,
Matei Basarab. El se hotarl sa zideasca la loc cu
,cheltuiala sa Cozia §1 dadu aceasta sarcina unuia
care o putea Intelege bine, lui Antim Ivireanul, me§-
terul ce! mare In aducerea la Indeplinire a frumo-
sului. Antim, care sta.-tea pe atunci In apropiere, fiind
episcop de Ramnic, se puse la lucru, ora'nduind toate
dupa planurile sale. Intrebuintand toate cuno§tintile
sale despre arhitectura bisericeasca a Romanilor, el
durä. pridvorul boltit, cu patru stalpi In lat §i cate
doi In lung, Mull din piatra vargata prin sapilturi
In toata lungimea ei §i. impodobita sus §i jos Cu
flori. El refacu de jur Imprejurul bisericii In forma
de cruce ocnitile in douä. caturi, fere§tile a caror
veche sariatura de vulturi cu dou5. capete ramane tot-
deauna o minune de Inchipuire In plan, de ginga§ie
In lucru, §1 cu florile rasaritene ale vremii sale carpi
§tirbiturile. Daca nu el dadu ocnitilor de sus un
chenar de sculptura cum nu se mai afla aiurea
§i-1 prinse cu Old sapate, al caror model se afla
la manastirea de Arge§, lui i se datore§te eleganta
simpla a turnului din mijloc, asupra caruia se opresc
privirile acelui ce descopere, In valea ei ocrotiti,
Cozia.
I Comisiunea Monumentelor Istorice a retIeut mormitntul
l'1939).
§6 bLTÈNIA

Astfel s'a mAntuit de peire, prin chelluiala celui

mai bogat §i mai darnic Domn si prin Ingrijirea Mi-
tropolitului romanesc care a luteles mai bine fru-
museta, ctitoria lui Mircea, sfintità totdeauna prin
mormAntul lui, pe care noi astAzi nu-1 mai pu-
tem lmpodobi dupà cuviintl, ca unii ce nu-i mai
Intelegem pretul.
5. Riurenii. Govora, Ministirea dintr'un lema.
Surpatele.
Inapoi la Râmnic In vagoane cu fere§tile lacrd-
mate de ploaie, prin Intunerecul negru ce cade grà-
bit din cerul cenusiu. Si iarasi Intip6rirea plAcuti
a curatului ora § cu arbori multi, cu frumoasele bi-
serici reparate, Impodobite cu turnuri de zid.
A doua zi urcAm pe jos dealul CetAtuii. A stiut
ce face acel care 1-a ales, In veacul al XIV-lea sau
al XV-lea, pentru a p5.zi Noul Severin din vale, care
ajunse resedinta oltean5. a Domnilor, Scaunul obi§-
nuit al Banilor si al celor de-ai doilea Mitropoliti
ai Ora CArAri grele serpuiesc pe pieptul umflat al
InAltimii singuratece, si cei ce stateau sus, In
ziduri care s'au surpat de mult, Ina din vremea
lui Radu de la Afumati cel ucis pe aceastà culme,
In biseria, puteau pr5.vali lesne du§mani In vale.
Acolo curge Oltul, care se desface din desisul sal-
ciilor ca frânturile unei late sgbii cu otelul strAlu-
citor. Iar dincolo de luciul apei se strang, In paza
copacilor, albe, rosii, casele Ramnicului §i multele
turnuri. Un soare rece le face s5. scânteie.
Biserica omorului din 1529 s'a surpat, §i nici nu
se mai pomenia de (Mina, cand, pe vremea lui Ser-
ban Cantacuzino, evlaviosul Mitropolit Teodosie ri-
dicil noua cladire cu pridvorul pe stbilpi §i u§a Inca-
Orati In sculpturi fail frumusetA? de o piatrA taM
 W. - ATALCEA 9/

far ce se vede astki e numai o prefacere de Mitro-

politul Nifon al lui Vod'atirbei. Cel ce au lucrat la
reparatie crezurl cá se cuvine a pune vechea pisanie
jos In zid §i a ridica o alta, care proslä'veste pe cti-
torul ce! nou.
Cerul e burdusit de non i negri cand apucAm dru-
mul spre Govora. Dincolo de podul peste rapa seacl
drumul trece pe supt dealurile de nisip, goale sau
acoperite in parte cu tufisuri si arbori rkleti. La
stanga se vede o bucatà de vreme Oltul, pe l'angA
care trece Unja feratA. Raurenii Intind o lunga pan-
glicá de case albe, de copereminte rosii: se vAd stea-
gurile ce fluturl de-asupra cladirilor balciului.
Balciul e stilpan pe tot Tinutul: urmkile lui le
vezi pretutindeni, drumurile toate sant ale lui. De
la amiazi 0)16 In seal% am stat, putem zice, In fata
balciului. L-am recunoscut In raritatea trkurilor, In
pretul de doukeci si cinci de lei pe zi ce am trebuit
sä. plAtim, In znava birjarului. Il \Tad acum In carele
Cu doi si patru boj, care se Intorc Inckcate, In csáru-
tele ce duc popi, InvätMori, fruntasi ai satelor, In nati-
sancele-omnibus, Cu coviltire de panzà, pe care le
manA, totdeauna pline, un conductor ce si-a strans
musteriii sunand din trambità si strigand: Cine mai
merge la Raureni, domnilor?". El a scos din infun-
dàturi de stanc6, din vAi lnalte, pe Mocanii cu a-
ciula cat un stiubeiu, cari, Infdsurati In manta albe,
alkesc greoiu pe caii mkunti, clatinandu-si cape-
tele dupà trap. El a pus pe crestetul tkancelor In
vesminte de serbAtoare leg6turile cu postavuri, cu
panzeturi si cu cate altele, chiar cu plapome. El a
adus cArciumkese cochete la hanurile din drumul
mare si a fAcut ospAtkii din atatea case tkhnesti
care se afla In calea raului de oameni. El a ridicat
7
9A duttNiA
bordeie de lemn pentru Tiganii cari potcovese caii si
boii drumetilor. El face sä. se Intalneascd aici cumetrii
din sate asa de departe unul de altul. El rupe postul
cu cateva zile inaintea Santdindriei. El a toropit pe
cutare gospodar care zace langd osea, si tot el a
muiat picioarele atator cAld'tori cari vor dormi bine
inainte de a se Intoarce acasd. El a rdspandit neas-
tampdr, bucurie, betie si pagubd intre toti Valcenii.
Prin cdsutele rdu ingrijite si cam mdrunte ale sa-
tului Govora, spre mAndstire. Ea se vede din osea,
cu turnu-i mare, alb, la Intrare; la dreapta si la
stanga lui pare ch se revarsá däramdturi pre cu
feresti mici negre. De jur Imprejur, pe deal si In
vale, e un stralucit bielsug de verdeatd.
Ai crede cd poteca pe care apuci, la stanga dru-
mului, te va duce la o gramadd de ruine, care sä
mai insemne locul unde a lucrat acum trei sute de
ani tipografia lui Matei Basarab. Rilmai uimit cand
vezi cd dincolo de bolta turnului alb sant chilii Cu
totul curate si Intregi, cu ferestile lor drese si stalpii
frumosi ai cerdacelor; malul de nisip e Intdrit cu
lespezi. Biserica, bine pdstratd, se ridicd albd in
mijlocul verdelui -Muhl.: o alee de vità de vie In-
cdrcatá cu struguri duce la Intrarea ei.
Aici a fost Intdiu o bisericutä. Alma.. Apoi Radu-
cel-Mare, cunoscutul Domn bisericos, a fdcut-o din
nou, poate pentru Intdiasi datd In zid. Temeliile aces-
tei clädiri se vdd si astdzi langd aceia care a inlo-
cuit-o. Brancoveanu veni pe urind, si supt Ingri-
jirea lui Antim sau a lui loan, arhimandritul ctitoriei
sale din Hurezi, se durd, cu sase ani Inaintea Coziei
noud, biserica de astazi, cu pridvorul ei pe stalpi,
usa frumos incadratA cu plated, si ea Insdsi bine
sculptatd in lemn, cu braiele, ferestile-i cu chenare
sdpate si turnurile cele cloud de zid? bate in
 tV. - AIALCEA 49

stilul impus de Antim Ivireanul noii arhitecturi reli-

gioase muntene. Din vechea zidire n'a rämas deck
o piatra de mormant de. la 1570, si tot dupa ea
s'au luat chipurile lui Radu-ce-Mare si Doamnei
Catalina, sotia lui. El se Infatiseaza cu lungi plete
buclate, Intr'o mantie de brocard rosu, blanita cu
samur, care cade peste un vesmant verde, cu guler
rosu, beau rosu si maneci Impodobite cu adausuri
rosii, si cu cate un sir de albe margaritare; cizme
rosii, de coloare obisnuita la Imparatii crestini ai
Constantinopolei, Il Incaltd. Doamna, Incununald, 1st
Infasura capul si gatul Inteun lung väl alb; peste
o rochie trandafirie e Imbracata manija de brocard
rosu, blanita cu samur.
Indarat 'Ana la capatul satului, apoi peste sinele
trenului, peste cursuri de al:4 limpezi, care fug ra-
pede pe prund, printre aceleasi case de tesatura de
lemn acoperita cu lut. Dealurile se tin de amandouà
laturile. Care sfarsit, ele se acopar de paduri, pe
cand In vale pasc nesfarsite turme de oi, care rup
linistit verdeata ierbei fragede. In fund, peteci de
non i albi atarna pe coastele muntilor albastri ai Bis-
tritii.
0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taie
drumul. i, cand ai strabatut paduricea, ai In sianga
coperemintele de sindila ale manasiirii Dintr'unlemn.
()data bisericuta de lemn va fi fost In adevar sco-
bag. Inteun singur trunchiu de stejar urias. Maid Ba-
sarab o Inoi apoi idin zid, si pe urma ea se 'prefacu,
dupa asamanarea bisericilor lui Brancoveanu, prin
dorinta lui tefan-Voda Cantacuzino de a Intrece si
In aceasta privinta pe nenorocitul sail Inaintas. De
atunci, din 1715, vin si frumoasele cladiri manasti-
resii, ea bolti si stalpi mestesugiti.
100 OLTÈNIA.

Apoi tot mai sus, pe rand pe osea si pe poteci

prapastuite, printre maluri de nisip risipite, care
pentru aceasta s'au numit Surpatele. Strabati un lung
sat bunisor, de Romani foarte frumosi si de hazi
Tigani plescari: sunetele tälancilor i Inaintarea celor
patru cai Inhamati doi cate doi scot din case pe
mai toti locuitorii: femeile privesc la garduri, copiii
tighnesti umbla gafaind dupä gologanul boiarului",
iar o ceata de sateni vine sa vada oaspetele In curtea
bisericii.
Clädirea aceasta se datoreste Doamnei Marica a
Brancoveanului, si deci tipul de la Manastirea din-
tr'un lemn si din atatea altele se intampina i aici.
Taranii au pus daunazi mana de la mána si au dres
ce se stricase In armonioasa biserica. Dar chiliile
sant mai cu totul In ruina, si e o .durere sá vezi
cum se risipeste aceastà veche i scumpa. zidarie.
Acum douazeci de ani, calugaritile de la Surpatele
Se trezira cá malul se va ruina: ele capatara de la
Carmuire voie sh plece; pentru a desavarsi batjo-
cura, aceiasi Carmuire vandu caramida zidurilor,
ce incepeau Indata sà can., i astfel se ajunse la
starea rusinoasa de astazi
6. Hurezii, Bistrita, Arnota.
In valurile amurgului cenusiu s't trist coborlm
dealul surpat §i, lasând la stanga mänastirea Dinteun
lemn, luam un alt drum, prin pädurici, care e al
Hurezilor. °data cu noaptea ne gasim intr'un sat
de case inalte ca acelea din Muscel: e Plusestii-de-
Otasau, care trece Insa rapede si se pierde In noapte.
Cara. se Intorc, femei si fete aduc vacile acasd, ta-
ranii aprind tigari In portile de lemn sapat, cioba-
Ast4zi. Comisiunea Monumentelor Istor ice a refitcut corn-
plect mIntislirea (1939).
 IV. - VALCEA 10/

na§ii pdzesc langd focurile ro§ii ce p'äldldiesc In mar-

genea porumbi§tilor inguste. E mi§carea §i buna stare
a unui sat de vechi mo§neni.
O ariciumd In codru, apoi sui§, In Intunerecul
prin care se imprd§tie cate o razd slabd de lund
strecuratd prin nori. Siruri de card se taräsc pe
§osea, In striatele de lndemn ale drumetilor, In
glumele grosolane ale celor ce au petrecut la Mureni;
o nati§ancd, venind tot de acolo, îi sund tAlancile
In urma noastrd: birjarul rdspunde printr'un chiot,
oprindu-se, unui chiot trist ce se ridicd de jos, din
pddure. O impurdturd depàrtatà triisne§te rdsu-
nand. Mai Incolo, la o pink unde se opresc call
pentru addpat, se aude In neagra singurdtate pustie
fo§netul rdpezit al apei §i bufniturile surde ale ma-
iurilor pe sumane.
Oamenii sant buni, Imi spune birjarul, §i, In
adevAr, In locul unde e mai multä lini§te moartd, o
femeie singurd, stransä de frigul aspru In rnantia-i
de abd, maná incet boii spre casd.
4--Acum ne coborim la dreapta, pe un drum de
vale. Case tdrdne§ti Intunecate, ici §i colo focuri
palpaind lnaintea lor, gazornite prinse In cuiu, lu-
minând golul cdmdrutelor. Sdntem In sfar§it la Hu-
rezi. intrAm pe supt turnul boltit, suim drumul de
bolovani intre ziduri, vedem lumini fugind, trecem
supt alt turn, dincolo de care, de-o parte §1 de alta,
sant mari clddiri vechi, §i In capul scdrilor ne pri-
me§te maica starita.
Doamne, ce frig a fost gall!
Cel mai bogat §i mai strdlucitor dintre Domnii
români, Constantin Brancoveanu, a voit sä" Intreacd,
prin cheltuieli mai mari deck oricare se mai fäcu-
será atunci pentru mAndstiri, pe toti inaintasii
säi, clddind un nou läca§, filed pd'reche. Ruda lui de
102 OLTENIA

aproape, Pfirvu Cantacuzino, a primit Insärcinarea

de a supraveghia lucrul zidirii sfinte, al aril loc
fusese ales In codrii nesträbdtuti numiti ai Hurezilor
sau Huhurezilor, dupà pasarea de noapte ce se A-
1A§luia In ei §i umplea singurAtatea neagrà de bocete.
Värul Domnului dädu gata päretii In 1692, dar zu-
grAveala nu fu mântuità decAt dupä moartea lui
Inainte de vreme, supt Ingrijirea lui Cernica Stirbei,
la 1694. Indatà lncepea lucrul la paraclis, care se
star* cu totul peste doi ani, §i, ca sä 'fie alaturi cu
sotul ei la fapte bune, Doamna Maria sau Marica
fAcu, tot atunci, din banii ei, bolnita din deal. Peste
amändouà aceste zidiri, inspravnicul fu loan, Care
avu norocul de a cAlluzi timp de treizeci de ani ca
egumen mänästirea de cAlugäri a Hurezilor. In ace-
la§i timp, o cingätoare de chilii Incunjurh biserica,
§1 paraclisul era cuprins Intre chiliile acestea.
Mänästirea a avut §i timpuri grele, §i, odald, In
räzboiul din 1787, caii Nemtilor, ai Turcilor, cari se
rdzboiau Intre dan§li pe socoteala §i pentru Impär-
tirea noasträ, au mâncat fän hräpit Intre zidurile
bolnitii bräncovene§ti. Peste aproape un veac, cAlu-
gärii plecau, §i locul lor era luat de rnaicile ',de
astäzi.
Dar, ca Ind Inteo altä parte, toate s'au pdstrat
aproape cum le-a läsat Intemeietorul. i asidzi pri-
ve§ti cu admiratie biserica In care §i-a atins culmea
me§te§ugul de a zidi de pe vremea lui Bräncoveanu.
Pridvorul e sprijinit pe zece stalpi, mai largi la
basä §i Impodobiti la amândouä capetele cu foi de
acant fin Apate; In fata lui stä un amvon de Intrare,
pe doi alti stAlpi canelati, având acela§i fel de ca-
pitèle ca §i pridvorul Insu§i. Pe fatadà §i de jur
Imprejurul zidirii Ant linii de zimti, apoi un ränd
de ocnite rotunde, Inchizänd cercuri Impletite; dupä
aceasta douà ciubuce simple, alt rAnd de zimti, un
 IV. VALCEA 103

colac mare sculptat, ca acel de la Surpatele, §1 alta

tiviturti cu zimti. Pe laturi §i la altar se mai intinde
un §ir de ocnite '.trote. Cinci fere§ti de fiecare
parte, cu cadrul sculptat; sculpturi, mai frumoase
deal In once biserica munteana, are §i up, ale
carii canaturi sant din lemn lucrat ca o horbota.
Dula turnuri cu ferestuici abia crapate In adancul
ocnitilor se urmeaza In lung. Printr'un adaos col-
turat Inaintea altarului biserica dobande§te o lun-
gime mai mare decal cea obi§nuita.
Dupa acelea§i norme de arhitectura, de §i mai
ieften §1 In hotare mai mid, sant Matte paraclisul
§i bolnita.
Dar Ingrijirea limn a podoabei nu se opre§te
aici. Stalpi de toate felurile se gasesc In cerdace §i
In salele chiliilor. Cei mai frumo§i, Impreuna cu
alte sapaturi, sus §i la scara, se adunä. In cerdacul
staretiei vechi, care face parte acum dinteun spilal
taranesc ca vai de capul lui 1. Aici sant stalpi Im-
pletiti, sapati cu stema tarii §i cu vulturul bicefal
al Cantacuzinilor, sant lei §i flori §i pasari §i ara-
bescuri, cum nu se poate mai dibaciu §i mai ele-
gant Intretesute. Nici Nicolae Mavrocordat la Vaca-
re§ti n'a dus astfel de frumuseti 'Ana In octane de
locuinta, multamindu-se a`sprijini biserica pe stalpii
sal, §i mai bogat Infloriti de sculpturi.
Zugraveala veche e pastrata In toatä. puterea §i
vioiciunea ei, §i pe paretii din pronaosul bisericii
se In§ira, pe langa Brancoveanu, cu Doamna §i copiii,
In portul rasaritean din vremea lor, toate rudele
dui:a tata §i dupä mama, §i chiar mo§ii §i stramo-
§ii", 'Ana la Neagoe §i Laiota, cu pletele In zulufi
§i haina de brocard taiga la piept de dunga de aur
a patrafirului.

1 Apoi s'a refacut ca resedinta regalà (1916), si ea disp4rut4

104 OLTENIA

Iard§i pe drumul ce nu se vede decAt la cdtiva

pa§i, Intre Inaltimi sAmAnate färá rânduiald, pe langsä
porumburi Inalte, case de tara albe §i perdele ware
de pAdure. Mergem, dupd Intoarcerea la Coste§ti,
sat mare de munte, cu locuintile larg rdspdndite,
spre Bistrita. De departe se vede catapiteasma de
munte supt care zace mAndstirea; sus, non i albi se
scAmo§eazd, Indesindu-se spre varf, pe care-I acopär
cu bumbacul lor albicios.
Mad ai vdzut mAnästirea, e§ti chiar la poarta ei.
SamAnd cu Dealul, fiind §i aceasta o cetdtuie vdpsità
In galben, cu un puternic turn modern, cu o cupola
de metal care se vede departe. 8i acum inoitorul
e 8tirbei-Vodd, dar, fiinded Domnului Ii placea sä
petreacd vara aici, la rdcoare, nu numai cd s'au
Indltat clddiri intinse p,ntru locuintd, odatd era
In ele §coala de sub-ofiteri, iar astdzi orfanii Invätd-
torilor Invatá clasele primare intr'o parte a bogatelor
Incdperi , dar §1 biserica a fost pregAtità ca bise-
ricd a Curtii.
In cei din urmá ani ai veacului al XV-lea, fratii
Craiove§ti, stApdni ai §esului jiian §i Bani olteni unul
dupd altul, Intemeiard Bistrita §i paraclisul ei: cea
d'intdiu trebuie sd fi fost, ca bolnita Coziei, aceasta
clddità dupd vre-o jumätate de veac; celalt pdstreazd
§i astdzi forma de cdsutd purtdnd In brate un prid-
vor. Dui:4 stangerea neamului ctitorilor, Brdncovenii,
Inruditi Cu ace§tia, au avut ocrotirea Bistritii, care
pdstra acele ziduri de cetate ce siliserd pe Mihnea-
cel-lidu a Intrebuinta tunuri Impotriva lor §i din
care se vdd unele urme, alatuite din bolovani §i
cArdmidd tare, la margenea zidirilor de astAzi. Inca
din 1683, cu cinci ani inainte de a fi Domn, marele
Intregitor al mo§tenirii de arta religioasd a trecutului
Constantin Brâncoveanu, Inoi Bistrita. Ea tinu astfel
vre-o sutd §i cincizeci de alai. Reparatia lui firbei
 IV. - VILCEA 105

nu are nimic din clildirea lui Constantin, care

va fi sAmAnat cu Cozia. O bisericd modernd fu ridi-
catd din temelie; In ea se pdstreazd astdzi rämd§itile
Stdntului Grigore Decapolitul, In racla de argint aura
pe care a ddruit-o alt Constantin Basarab", CArnul,
In locul celei rdpite §i al celei de lemn, fdeutd din
porunca lui Radu Mihnea. Dar piatra de mormdnt
a puternicului Ban Pdrvu a fost gdsitd, §i ea se
pästreazd astdzi Inteo camerd a clopotnitei. Pentru
vechiul viteaz §i ctitor nu mai era lo c In zidirea de
paradd a altor timpuri.

La doi pa§i de mAndstire e stdnca, Inaltd, goalä,

asprd; In ea se sapd o pe§terd care a scdpat nu
o singurd datd de alhari §i de ndvdlitori strdini §i
comorile Sfantului §i viata egumenului, a chlugdrilor.
lar, sus de tot, acolo unde atarnd negurile, deosebe§ti
prin ele, ca o lungá paid albä, Arnota, care strAlu-
ce§te de departe, In noapte, cAldtorului.
Drumul merge prin cdrdri de sat sdrac, prin prd-
vdli§uri de bolovani, prin poteci de pädure
noud, cdptu§ite cu frunze ruginite. A plouat, §i lupti,
urcându-te, nu numai cu rdpegiunea coastei, ci §i
Cu lunecu§ul cleiului negru. E o mare tdcere tristd,
pe care o rupe numai ldtratul hartAgos al vre-unei
javre, fo§netul unui Mocan cdciular, care se suie
pe calu-i mdrunt. Pentru ch'tiva gologani, un fldedu
rupe din pomii livezii crengi mari brobonate de
prune brumdrii.
Am ajuns In sfd.'r§it. Iard§i turnul §i zidurile din
vremea lui , tirbei, care stAtea prea aproape de Ar-
nota ca s'o poatd uita; dar, mai mult nelocuite,
cdci cdlugdrii au ldsat ca urma§i numai doi bdtrdni
paznici , ele cad pe ineetul In ruind, abia duph
cincizeci de ani.
106 OLTENIA

Bisericuta, spoild mai ddundzi, are tipul curat al

clddirilor lui Matei-Vodd, cdci Brancoveanu a dres
aici numai o fantand. Pridvorul e Inchis; pe laturi,
zimti, cate trei feresti, ocuile rotunde, deschise sus,
iar In randul de jos Inchise; un singur ciubuc la
mijloc, fàrá sdpitturi. In pronaos doarme Intr'un
mormant lnalt, de marmurd, cu sdpdturi ce Infdti-
seazd tunuri, tobe, semne de rdzboiu i stema
Matei Basarab, iubitul Domn i pdrinte bdtran. La
picioarele lui std Danciul din Brancoveni, ale cdrui
rdmdsite au fost aduse din Mitropolia de la Alba-
Julia, unde Danciul perise pe vremea lui Mihai Vi-
teazul, de fiul sàu acesta, Matei-Vodd. Tattil i fiul
odihnesc singuri, In mica bisericd de munte, Incunju-
T4atd de neguri, bdtutd de ploi §i asiguratil, prin
greutatea i primejdia potecii ce duce la dânsa, de
16comia strdinilor dusmani. Baranul Mocan ce In-
tampin la intors, suind cdlare, pare umbra bunului
patriarh ce rdtkeste Ind. In aceastä pustietate asprti,
prin care Bistrita se izbeste ciudoasd, cu iutile ape
de argint.

Apoi Intorsul la Ramnic, printre card, cdrute §i

caravane de munteni In mantii de al:A, de femei
In horbote. La hanuri, Tiganii cantd viersuri de
jale, si lume amestecatd se Inghesuie In oddi. Mani
e Santdmdria, cand Maul de la Raureni strange
mai multi oaspeti decat totdeauna. irul de pr'dvAlii
§i cocioabe scanteie de foarte departe In lunca des-
pAdurita a Oltului. Cand Ramnicul apare si el, ca
un mänunchiu de lumini, e noapte de-a binelea,
§i frig... Tried un ceas, i iardsi calaractele cerului
se vor deschide pentru lunga, trista, Inghetata ploaie
a loamnei timpurii.
 IV. VALCEA: 107

7. Pe Olt : Cornetul.
Spre granitd. Calea feratd merge Intdiu pe par-
tea valceand a Oltului, se strdmutd dincolo In Arge§
si revine iardsi, cdtre sfârsit, In Válcea.
Oltul... Ce idei mdrete nu desteaptd. el In mintea
cui nu 1-a vdzut niciodatd! Marele rdu care dd nu-
mele. unei tdri, care desparte cloud climate, cloud
Infdtisdri deosebite ale Ddmântului nostru, Oltul
mare", pe care-1 trece Tudor din Vlddimiri, 011ul
ale cdrui uncle spumegate" bat, In poesia lui Ale-
xandrescu, vechiul zid al Coziei lui Mircea Interne-
ietorul. Astepti maluri prdpdstuite, sdlbatece, hotar
addnc tras de natura Insdsi, astepti ape InvAlindsite,
vuind, ciocnindu-se de maluriIe ce se ndruie de lo-
viturile IngrAmddite.
Ei bine, nu. Chiar fdrd seceta care i-a Ingustat atat
de mult cursul, chiar fàrà arsita celor trei luni de
lumind crudd', Oltul nu e fluviul" visa'. de atália
dintre noi si cdntat de poeti. El n'are un pat adânc
rupt In pdmdnl, i maluri romantice nu-1 IngrAdesc
Cu un farmec sllbatec. Mdretia se afld la noi nu-
mai In triumfala Inaintare a Dundrii ImpArdtesti
sau In culmile de piatrd goald ale celor mai Inalti
dintre Carpati. Numai acolo. Altfel natura roma-
neascit e bogatd, felurilk plind de farmec si de nou-
tate, dar bunk prietenoasd, fdrä. sublimithti Ira-
gice, asa cum e si poporul; vioaie, scbimbdtoare
si luminoasä ca si ddnsul. Oltul are termuri, nu
maluri, o albie de prund, iar nu o surpaturd a
solului sau un Julius pat pentru ape largi. Addnci-
mea-i nu Infioark si sirene de ispità si nenorocire.
Nereide mincinoase, nu pAndesc in fundul intune-
cat al valurilor, ci numai pdsdri de apd, micute
si neobosite, Isi rdcoresc aripile In apele lui mai
mull plumburii decdt albastre sau de un verde
108 OLTENIA

vesel. Abia ici §i colo spume, unde cursul se cioc-

neste de dintii de piatra ai solului: nici atate-zgo-
'mot si alergare zglobie ca la un torent din valea
Prahovei. El trece lini§tit inainte.
Ca rau Insd. Ca torent crescut In lunile de .prima-
vara sau de toamna, e altul: un uria§ nebun, 'care
smulge arborii, care leagana bolovanii ca ni§te ju-
carii, care izbe§te manios zidurile manastirilor ce-i
pun stavila si ameninta sh rupä panglica de prund
acoperita de dungi de fier care formeaza drumu1
cel mare al timpului nostru. Dar aceste groaznice
dovezi de putere nu le da el, 11111, din avantul iz-
voarelor sale, ci ploaia revarsata din norii darnici
si torentul ce se na§te dinteinsa. E o mare furie
straina, trecatoare, pe urma careia raman apele
plumburii, curgand lin pe prund, In albie Ingusta,
spre Dundre, care se face a§a de lata prin alte
ape, din tari unde soarele iea mai putin din raurile
pamantului.
Nici manastirile n'au o infati§are Intunecata po-
trivita cu amintirile ce se Indreapta necontenit spre
zidurile lor. Cozia lasa sil se vada un zid alb ciuruit de
fereste, o cupolil acoperita cu tinichea, mai departe
o alta biserica, piirand mica. Manastirea aceastalalta,
Cornetul, al carii zid face parte din tunelul
ferate, e mai neagra poale de fum decal de vechime.
Cu toata batraneta lor, cladirile aceslea putin Inane,
fárá puterea de impresie a artei gotice, reparate de
pe la 1830 Inainte, albe, scanteietoare, sant mai
mult icoane zambitoare decat privelisti care sa im-
puie si sa rasune adanc In inimi.
$i muncelele, muntii, sanl In acela§i ton Impä-
ciuitor al sufletelor. Numai la Lotru vezi stânca
goala, compush din a§ezari paralele drepte sau oblice
sau din linii Intorlochiale: galbena, sura, rosie, ea
In anumite parti de catre Adriatica. Inainte
 N
o
U
a
I"o
CO
 iv. VALct,..! log

la Caineni, doua sate, In Arge§ §i Valcea, legate

printeun pod de fier , pana la Cetatea Lotrului,
un turn sur pe malul Oltului, panä. la Turnul-Ro§u,
ale carui tencuieli fdramate par In adeviir stropituri
de sange, In urma pana la Ramnic, muncelele,
mai'mari ca in Gorj, mai mici decat In valea Pra-
hovei, sant acoperite de minunate pilduri, in care
in zadar ai cauta bradul Inaltimilor salbatece, §i
adapostesc sate ale caror case albe se vild strdlu-
cind ici §i colo. E§ti In Ardeal filra sil-ti para ca In
adevar ai trecut muntii.
La Cozia doarme Mircea-cel-Mare, de-asupra 01-
tului, In care i s'au oglindit flamurile, supt p5du-
rile ce l-au ascuns §i adapostit, adevärata cetate
a tarii lui amenintate. La Lotru se coboard In plute,
se suie in vagoane scândurile cherestelei. O societate
anonima are exploatarea §i strange folosul. Un ano-
nim" se afla In tren, ducand pungi de gologani pen-
tru plata lucratorilor. Anonimul" e busnat la talk
blond, ro, cu parul cret. Strigh pe ferestre, luandu-le
pe rand: Abramowitz", §i de jos i se raspunde:
I)Alcalay". Am lnteles. *i, putin mai departe, langa
aceia§i al:a a Oltului, se odihnesc oasele batranului
Voevod care §i-a pastrat lara curata, liberil, mandril.
Alcalay, Abramowitz §i Mircea-cel-Mare... Am pornit
de la aceasta ca sa ajungem, sa ni fie ru§ine
obrazului!, la ace§tial

Ce granita a fost aceia care, odata, despartia, la

Olt, Ardealul de Tara-Romaneasca, de cat mai rama-
sese din vechea Tara-Româneasca libera, se vede
lesne atunci cand, In alt drum, dupa razboiu, pe
la Turnul-Ro§u, treci de pe plaiul robiei de ieri in
partile stapanirii romane§ti seculare.
lio outENiA

Daca n'ar fi deosebirea Intre vechii stälpi de pe

anargeni, ai crede ca te afli Inteo tara pe care
niciodata vicisitudinile vremurilor n'au Impartit-o.
Linia suptire a §oselei trece Intre acelea§i Inaltimi
rotunde, imense mu§uroaie asupra carora, §i de o
parte §i de alta, macar aici, In vileagul oricui, nu
s'a Intins harnica operatie distrugatoare a explora-
torilor de paduri.
Ie§i din Boita, care, vechiu punct de granit5., ve-
che carantin5.1(§i vechiu adapost de contr4bandi§ti,
are, cu ingustele-i drumece Intortochiate, eu sumbrele
case mari de lemn, ba chiar cu ,privirea biruitoare
a satenilor, deprin§i a cauta poteci §i a se feri de
'ma, un caracter de cetate Inchisa, §i Indata te
prinde pacea solemna a marilor Intinderi nelocuite.
Nimic din freamatul Predealului, din Intrecerea
excursioni§tilor fail ocupatie, din räpezirea camioa-
nelor cu marfa, nimic din prietenoasa cale deschisä
a Bra§ovului supt vechiul castel. Nimic, iara§i, din
Invalma§irea paduroasa a Bratocii, 'Ana la care nu
se suic §uvita spumegata a Teleajenului, rämas In
ra.pa. Aici pare ca treci printre strajile incremenite
ale vechilor uria§i adormiti supt scuturile pe care
au crescut aspri copacii codrului.
Impresia pe care o face In aceste parti de supt
Sibiiu taranimea româneasca din Ardeal e a unor
oameni bine tinuti de Sa§ii stapâni pe vremuri, pen-
tru ca, facand parte din gospodaria lor umana, era
bine sa fie sanato§i §i zdraveni. Mai putina mândrie,
mai putin simt de independenta, am väzut-o §i in
alegeri acum câtiva ani, dar buna stare §i, mai ales,
dorinta de o Inca mai Mina stare. Dincoace, In Regat,
saracia se vede de la Inceput, §i ea va urma necon-
tenit, pana jos In ves, dar o saracie därza, cu foc
salbatec In privire, saracia, despretuitoare de lnlesni-
rile viepi, a osta§ului de granita, pentru care casa de
 ftr. trilttA tii

Iemn negru, Cu cerdacul de stalpi, e ca un post de

panda. Sangele oamenilor lui Litovoiu §i ai mai ve-
chiului Valcea, de la care vi-a luat numele judetul,
fierbe Intr'Invii. Si femeile au In privire Indrazneala
asprului, macrului om nedomesticit, obivnuit sa se
zbeguie In libertate, cand hränit, cand flämand, cand
biruitor, and biruit, dar neinduplecat In chiar Infran-
gerea sa vi gala s'o ieie de la capat, caci ce pret are
viata In sine daca nu-i smulgi emotiile tari ale luptei!
Si, iata, pe trupul vânjos al rarilor drumeti se revarsa
prin aceasta Lovivte, In devälmavie cu Argevu1,4-splen-
dorile vevmantului arhaic, aur vi purpura, din por-
tul domnitelor marete; valul slujbelor de incoronare
se coboara pe umeri tari vi, cum una tine In mâni
floarea rovie a muvcatului, care e In graiul vechiu
ostavesc sangele voinicului" ai zice ca de pe
paretii bisericii medievale s'a coborit chipul ctito-
resc al fetei de Voevod tinând In mana flori pentru
Fecioara hramului.
Intriun luminiv rasare turnul, fulgerat de bomba
germand, al Cornetului. Biserica intreagà e spintecata
la altar de naprasnica lovitura. Franluri de odajdii
profanate zac prin colturi supt praf. Icoanele au
disparut, arse de focul avangardelor degerate.
fund, Intre zidurile roase de ani ale cetatii care odata
Incunjura lacavul, cele d'intaiu cruci ale Inceputu-
lui apararii noastre din 1916. Le-ar putea Ingriji
baietii de la Silvicultura, cari sant trimivi la practica
In solida zidire de piatra pe care Eforia a pus-o
alaturi de biserica lui Mares Bajescu.
Inscriptia din 7174 de la Facerea Lumii, 1666 de
la Hristos, scrisa in piatra, pe vremea lui Radu-
Voda Leon, de popa Stan din Bajevti, ce! mult
grevit"i a ramas neatinsa, clarà vi armonioasa, cum
a taiat-o In piatra. mana deprinsà a parintelui. Opera
de zugravire a me§terilor ref acerii din secolul al
112 oLTENIA

XVIII-lea, Mihai, Radu, Iordache (1761) nu s'a dis-

trus cu totul. De jur Imprejurul zidului, care nu
s'a rupt de zguduitura explosiei, se In§irà pg.trate
de faianta, de coloare InchisA, cuprinzand cercuri
rotunde In jurul celor data linii Incruci§ate de la
mijloc. i naret se ridicl turnul clopotnitei la In-
trare, cu zigzagul de c6r6mizi supt coperi§, Cu punc-
tele rotunde de small, care picur5. arcadele §i se
In§ir5. de-a lungul zimtilor de sus.
La o IntorsAturä de drum turnurile dispar ca o
vedenie, inghitite In procesiunea färà capAt a pAdu-
rilor. Pe margenea §oselei se Imbulzesc In umbra
culmilor flori bogate §i rare. Din cand In cand, cum
InAltimile se suie, piatra-§i clkle§te singuril zidurile
de cetate singuratea. §i misterioaa
Din loc In loc semnele calvarului de sAnge: cru-
cea soldatului anonim, mort pentru tall. Au ridicat-o
fratii de suferintl, ne§tiind adesea ce sA scrie pe
dânsa, pe cand, In satul natal depArtat, cum am
vAzut-o aiurea, In §es, cruci Impodobite Cu sfinti sti-
lisati arhaic. pomenesc, in amestecul de chirilicA
§i latin5. care §i azi se IntrebuinteazA aici, pe acela
care a murit departe fàr. sá i se §tie locul de odihnl,
§i, pe alocurea, langà fantâna cu apá buna, In picu-
ratul cAreia se aduná alba§tri fluturi seto§i, tremu-
rand In zbor ca ni§te suflete grAbite, crucile raz-
boiului se strAng sarace, smerite, sfioase, una lttngA
alta.
Câte un automobil sperie inceata c5.16.torie rAbchl-
toare a gramului vdlcean, cu cäruciorul §i calutul
lui, cAci aici nu mai e, ca In Moldova, ca In
§esul muntean, ca In Prahova, tara Incetelor strecu-
rari ale carelor cu boj albi.
Turnu, zidire InoitI §i Ingrijità, apare §i dispare
In mijlocul desi§ului. Mai departe, CAlimAne§tii aruna.
9 notá de modernitate care nu e lipsit6 de elegan14
 IV. VkLctA id
In silinta spre frumusetA a vilelor nouA, care s'au
inmultit atAta in vecinAtatea apelor lecuitoare. La
Cozia, unde un nou egumen cArturar aduce griji
mailnalte, nu se mai vAd epavele omenesti ale revo-
lutiei din Rusia, strAmutate departe, In Ungurimea
OrAzii-Mari. Vechile clAdiri cAlugAresti, reparate dupA
desordinea haoticA si murdAria rAspingAtoare a neno-
rocirii acestor oaspeti trecAtori, par sA astepte evla-
vie si muncA, poate scoala, de care ar fi atAta nevoie.
Deocamdatà se lucreazá cu cAtiva elevi la sApAturi
In lemn.
La bisericuta bolnitii ceva deconcerteazA pe cine
o cunoaste de multi ani, cu suptirele, Inaltele ei linii
moldovenesti, cu neimitabila frumusetA a picturii din
IntAia jumAtate a veacului al XVI-lea. Privind mai
de aproape, se descopere, uimit, motivul. Cineva s'a
iscusit s5. InchidA pridvorul cu cadre de lemn galben,
mrcare sAnt prinse acum geamuri colorate, si cu
..

dulapuri pentru cArti ... S'au luat mAsuri ca sA se

InlAture caricatura.
Biserica mare, a lui Mircea, la cApAtAiul cAruia
arde Mala prinsá inteo butucAnoasá bucatA de pia-
trA fArA stil, tArzie, pe cAnd un coperemAnt nou, bine
lucrat, acopere lespedea Mil inscriptie, destAinuieste
lucruri nestiute despre originile ei. Pe din afarl ca si
pe din lAuntru, reparatia fundamentalA a BrAnco-
veanului a prefAcut totul. Dar cu atentie Iti poti da
samá unde a schimbat vechile linii din secolul al
XIV-lea, unde contrafacerea a fnlocuit originalul. Si
sculpturile in piatra de la feresti, cu vulturii si flo-
rile bizare, vin de-a dreptul din imitarea stAngace
a ornamentatiei din mAnAstirile sArbesti, luate ca
model.

*i. tot mai adAnc la vale pe Olt, care acuma nu-si

mai strecoarA unda, cAnd larg revArsatl, oglindA pen-
6
114 attftiA
tru cer §i codri, cand furioasa de piedeci, aruncand
izbiri de valuri In piatra manastirii care s'a incu-
metat sa-1 domine. Vag peisagiu, nici de mtmte, nici
de §es. i, pe langa viile Draga§anilor, colectie de
carciumi §i de case pretentioase In jurul unei vechi
§i frumoase bisericute, care nu se vede din cale,
ce §ubrede sate §i ce oameni nacajitil
Ce lucru mare e de facut §i aici, pentru .ca demni-
tatea omului sa se ridice la frumuseta naturii §i la
mandria trecutului....
 V.

ROMANATI

1. Spre Caracil.
Drumul la Caracll duce printeo regiune plAcutd,
care nu e cu totul §easà. Porumbi§tea urmeazd,
amestecatà cu locuri Impadurite. Dupà douà statii,
dintri care una are numele, azi hotArit prea archeo-
logic, de Romula , se ajunge la CaracAl.
Tara Oltului, podoaba regatului roman, face aceia§i
impresie bunà pAnä la acest sfar§it al ei. Stradele
sant curate, acoperite din biel§ug cu nisip: pom-
pierii ora§ului stropesc cu o dArnicie care face pe
treatori sä pArlseasca. §1 trotoarele pentru a se
adOposti In curti; In schimb, stropirea cereascl lasa
aici mult de dorit: dupà aproape trei luni de
secetà se adund, adu§i de un vant rece, greoi 'noni
suri, din cari ploaia pare cd abia stà sA -se arunce
lacomA asupra pAmantului ars, care o a§teaptà In
haina de iimilintà a prafului. Dar abia cateva pica.-
turi, ca o batjocurà, §i apoi ugerele vacilor lui
Indra" se prefac Intr'un suptire covor cenu§iu care
nu dà nici bucuria soarelui, nici biel§ugul umed
al ploii.
Casele, Incunjurate de gradini i färä pustiul mur-
dar al maidanelor care sà le despartà, apar vesele
§i gatite cu flori la ferestre. E Santa.-MAria Micd, §i
Precista, care a acoperit drumurile Valcii de carà
Inaintand agale, de calAreti iuti, de drumeti spre
balciuri, cu cOmA§ile albe, mintenele brune §i fotele
116 otttNiA
strAlucitoare de fluturi, a scos la fereastrà pretutin-
deni chipuri frumoase, pline de vioiciune, de td-
rance, mahalagite si doamne. E, InteadevAr, asupra
Intregului oras, afarà de unele vechi curti boieresti
ferecate §i pArAsite, o zi de serb5loare crestineasck
foarte patriarhall
Ca pretutindeni, Statul a Inilltat, din cheltuiala
cam cu risip5. a Imprumuturilor de odinioarl, cid-
dirile tipice pentru o capitalà de judet: se vede 'un
Palat al Justitiei" sau mai bine fatada masivii, cu
totul disproportionatA, a unei case cu &m'A rftn-
duri, de loe mare, unde se dà dreptatea de represin-
tantii zeitei cu cumpenele In mAnA, care stà cocotatà
pe fatada greoaie a micii clAdiri. Apoi un gimnasiu
InapAtor, pe frontispiciul asuia se ceteste cu o
adevArat5. uimire acest ciudat titlu, care trebuie srt
disparà cAt mai curând: Gimnasiul Jonit5. Asan",
lonifd §i Asan .. . Ce sa fie aceastl ciudat5.
chere de nume tuteo ortografie ciudatà? Abia se
dumereste omul cá e vorba de ImpAratul vlaho-bulgar
Ionità, care, dac5. era fratele lui Asan, n'a fost numit
niciodatá si de nimeni Asan. Iar acel care a .fost
Asan nu se cherna Ionit5. (nici Jonit5.") §i nu ne
priveste de loc. Scoala profesional k de fete e o ca-
sull cu chirie, In care te Intrebi cum pot IncApea
elevele (care probabil cá sAnt) si profesoarele (care
sAnt de sigur).
Particularii vi-au modernisat In parte casele, ceia
ce nu, e totdeauna r5u. Un bog5.ta§ din localitate a
c15.dit un frumos otel. Un Sarb a dat mkului ora§
un bun restaurant, unde In acea sarà contera de
cállrasi §i rosiori, reuniti la manevre, petreceaa frrt-
teste In sunetul musicii militare din grAdinlí, ames-
tecata cu coruri de soldati din regimentele lor.
 V. ROMANAT1 117

ti§area mesei era frumoasä, §i lipsia poate numai

§i o suflare de ideal, ca aceia care, la mesele ofite-
rilor austro-ungari, Ii face sO se ridice toti, stdpaniti
de un sentiment mai puternic decal oricare, In clipa
cand musica lncepe Gott erhalte §i cate un bOtran
colonel sau general pronuntà numele venerat al Im-
päratului 1
Timpurile vechi de tot se pomenesc In Impreju-
rimi; In Romula, sus, iar jos, spre Corabia, portul
duntirean, §chela spre Bulgaria, In Antina; apoi
legenda cArturAreascA a Cesarului Caracalla, erou
eponim al localitAtii, de hatarul impardtiei csdruia
Statul, §coala §i limba literará scriu: Caracal, In
loc de CaracAl. In sfar§it, prin ruinele de curti dom-
ne§ti: ziduri de citrOmidà care a incdput, In tim-
purile lor de lntemeiere, cand mai erau numai
cateva gospodArii de tArani §i mai multe case de
Bulgari, fugiti de peste DunAre, unde-i a§tepta pe-
deapsa Turcilor pentru isprávile prOdalnice,
odihna de dupd lupte a lui Mihai Viteazul.
In grädinita din mijlocul ora§ului, revisorul §colar
a organisat o expositie de produse agricole, care
arata minunile cele mai vrednice de luare aminte pe
care le-a sAvar§it gospodAria InviitAtorilor. Cativa
dintre damn sant acolo, de a§eazà lucrurile aduse
de dan§ii, §i, cand li vorbesc de nevoia de a se
strange §i de dan§ii riimA§itele treculului bogat In
datine proprii ale noastre, hartoagele mo§nene§ti a

Si aici sa petrecut una din marile sehimbari fericite ale

timpului: astäzi armata este cel mai nobil corp constiluit In
societatea romineascA, i nicäiri nu se consacrl o mundi mai
metodicä idealului luteles In forma cea mai Irian' i mai grea
(1916).
118 OLTENIA

caror luminä. de Inteles arde Inca la mormäntul altor

vremi, chipurile lor se lumineaza de o sincera
bunavointa. Cu adevärat In mânile acestora sta buna
samânta a viitorului, pe care ei o aruncrt departe
de ochii rasplatitorilor, §i cata deosebire lntre ace§ti
saraci, In cari lncepe a se trezi spiritul apostolatului,
§i lntre trufa§ul profesor de gimnasiu, de liceu, boie-
rul care face politica §i bani, crede ca n'are 'nimic
de Invatat §i multdmita caruia, inainte de toate, spi-
ritul unei culturi sanatoase, unei reforme morale,
unei solidaritati roditoare, spiritul modern §i patrio-
tic al muncii oranduite §i avänd o tinta vrednica,
nu patrunde In ora§ele provinciei noastre, al caror
suflet se hrane§te cu gazete ca Adevarul", ca Uni-
versul" §i cu intrigi miserabile1.
Uitam teatrul din Caracal, impodobit cu stuca-
turi §1 inscriptii, teatru cochet, care chiama trupe
ratacitoare §i e o intentie huna de care trebuie sa
se tie sama.
2. Mänästirea Brincovenilor.
Drumul catre Brancoveni pleaca din statia de lega-
tura Piatra ranga Olt (nuruita de aceia Piatra-Olt",
de §1 e, de fapt, o Piatra-Romanati), unde marea
linie munteana veche se taie cu unja noua care
de la Caineni duce, de-a lungul apei Oltului, la
Corabia.
Statia, plina de zarva §i de amestecul porturilor,
e departe de comuna. Pe drumul de jama lntre
nesfar§itele campii albe, pe care le-a netezit, le-a
facut cu totul §i cu totul de o potriva bogata zapadä.
de Sfântu' Nicolae, pana la zarile pierdute ca
1 Aici am prea putin de schimbat. Universul" s'a prerdcut
lusa cu vremea Inteo cetire serioasA qi profItabil4 (1916f.
 V. - ROMANATI 119

Intr'un fum albastru, greu, fär poesie, trece calea

ImpArAteascA pe care Austriecii au dAruit-o, acuma
doud sute de ani, Olteniei. Pe margene 'Isar jigh-
riti copacii pe cari i-a impus o circularh ministe-
riald dhunäzi. Niciunul nu pare sh se fi prins
ca sà fach" vre-odatd podoabh drumului i umbrà
chl6torului In zilele calde ale verii; pe alocurea nu
e deck groapa Apath In zAdar. Cate una din \Tn.-
gutele Infipte In pAmant e frantä chiar, asa de-o
placere, de trechtorul care nu i-a putut Intelege
rostul.
V E ca o icoanà a nestatorniciei administrative, a
neIngrijirii, a lipsei de lntelegere, sus si jos, pentru
lucrurile de interes i folos obstesc.
Langh copäceii acestia fArl noroc iatà Insh altii
cari au putut creste sus de tot si cari sant pAstrati,
Ingrijiti cu sfintenie: ei despart mosiile a doi pro-
prietari mari sau Imprejmuiesc cate o vie a acelo-
rasi. Aici interesul particular al celor puternici are
radAcini vanjoase i tinteste cerul cu ramurile sale
cele mai Indrknete.
SMeni trec In aceasth zi de Luni. BArbatii au
portul oltenesc obisnuit: In mantie de aba albä" cu
sireturi negre, cu malta cusmà turtitA sus; au cizme
mari pAnä peste genunchi. Femeile se InfhtiseazA
elegant si ciudat, de o sprintenie orientalà In papuci,
cu fustele lor scurte, o catrintà ce aleargà In jurul
trupului intreg, In pieptare stramte si pe cap adese
ori cu fesuri rosii de carton phtrate, peste care e
aruncath o strAvezie maramA cu flori, dui:4 gustul
fiechreia, tesute Intr'Insa.
E o urmh a portului cadanelor din cethtile du-
narene stApanite de-a dreptul i locuite chiar de
Turci. Dar ea nu se vede In toate satele: mi se
spune ca femeia care ar veni cu fesul In cap la
balciul din §tirbei ar fi ar4tat4 cu degetul i luath
120 OLTENIA

In Ms. Desphrtirea intre satele unde se poartA fesul

si cele care nu-1 cunosc, nu s'ar putea face printr'o
linie, aceasta In urma deselor amestec6ri i str6-
mutAri.

Piatra e un mare sat, cu cdteva clkliri de targ.

Pe o baratcd e o inscriptie care aminteste cà, acum
ckva timp, InvAtAtorii alckuiserà o brutArie coo-
perativA, care a perit rApede, dupà dorinta unuia
din Grecii de acolo si cu binevoitorul concurs al
PrimAriei, liberale" ori conservatoare".
Felul de a se zidi casele e interesant. Un cerdac
se Intinde de-a lungul fatadei, i undeva, mai mult
la o parte deck In mijloc, el Inainteazà printeun
cafas asupra curtii; e iansi o veche datinA rAsAri-
teanà adus5. prin Turci; si unele case domnesti de
pe la mAnIstiri se poate sl fi slujit Insà ca model.
Dedesupt, se deschide pivnita. GospodAriile par bine
lnjghebate; femei harnice, care si acasA poarl6 fesul
acoperit de maram'a', direticA printre rosturile obis-
nuite ale casei i curtii tAranului nostru. Oamenii
cari privesc din cerdac sau din porti, ca i cei ce
tree pe jos sau cu carke Incete, privesc drept In
ochi i nu scot din cap aciulile. Vechi mosneni
sau verbi scApati de jug, ei se ImpArasesc din marea
bogkie a pAmantului acestuia minunat tin viata
mai usor si mai vrednic, ceia ce-i Insufleteste
Inaltà.
IarAsi alba câmpie netedà, din 1ini1ita z:Ipadd a
cAreia iese tepii negri negri de coceni din bogkia de
porumb a anului care s'a incheiat. In mai putin de
un ceas Incepe strada cea mare a satului Brâncci-
venii. Nu se z6reste màndstirea, ascuns5. jos In unja
Oltului, i vechile case boieresti si domnesti pe care
te-ai astepta sA le vezi, nu rAsar nicAiri: o cAsutl
In mijlocul unui pare Inlins le Inlocuiesle, ad6posl
 t- i"---7;111
\1141..."'
I
ft
MI.41.11111.14.
*.
 V. - ROMANATI 121

de arenda§i greci multa vreme (pe unul, care a

stat un §ir lung de ani aicea, satenii 1-au facut din
Schedarezi: Schidarescu), iar acum singuratec laca
de parasire. Dar felul cum sant lucrate casele Ora-
ne§ti aratà vechea viatä istorica din acest loe: cara-
mizile tari pe care o gospodarie slaba nu le acopere
cu tencuiala sant scoase din ruinatele ziduri stra-
bune.
In margenea satului, pamantul Incepe a se scor-
moni, pravalindu-se spre lunca Oltului mare", unde,
mai departe ceva, copacii negri se Malta din giul-
giul alb, §i apoi se zbate printre sloii lui Decembre.
Peste aceste rapi se Intinde zidul de caramida care
Incunjura manästirea, ro§u zid lntreg, la colturile
caruia pazesc turnurile Inaltate din biel§ugul de bo-
gatie, totdeauna binefacatoare, a lui Voda-Branco-
veanu. Abia se zdresc turnurile bisericii de astazi,
pe cand frumoasa turla de la Intrare, cu douä ran-
duri de firide, rasare uria§a, suptiindu-se spre vârf.
DeocaLdata mergem Insa' la biserica razleata
care sta In afara de zid, drept de-asupra rupturii
de coasta, catre adancimea alba Intre copacii negri
unde lunech apele albastre. Aceasta e neatinsa, a§a
cum au lasat-o lucrätorii din timpurile cand se ti-
neau cu scumpätate, cu evlavie, datinile bune. Tu zile
batrane de tot, aici a fost unul din cuiburile Craio-
ve§tilor, ale acelor fii ai lui Neagoe Vornicul: Barbu,
Preda, Danciu, Parvu, Mircea, Radu, cari au mnbrit
tot locul oltean §i jiian: la CaracM, unde se pome-
ne§te numele lor In biserica ruinata a Sfantului
Gheorghe, la Craiova, care li-a dat numele §i unde
biserica Sf. Dumitru e a unei Banese" de-a lor, la
Bistrita §i Strehaia, unde ei se Inseamna intre cti-
tori. Bisericuta de zid din veacul al XVI-lea era
Insa pe deal, la manastirea de mai tarziu, unde Matei-
Vodit a 1naltat-o din nou. Dincoace, Brancoveanu
122 OLTENIA

facu cel d'intaiu o bolnita pentru Ingropaciunea ca-

lugarilor din ctitoria lui cea mare §i noul Aceasta
o spune inscriptia din 1700, a§a de bine, de curat
pastrata, fara umbra din negreala vechimii, ca §i
cum numai ieri me§terul de slove chirilice §i-ar fi.
luat de pe alma ciocanul. Zugraveala e neatinsa:
unele chipuri de sfinti sant de toata frumuseta, iar
pe paretele de Intrare, In partea din launtru a lui,
se ivesc Inca slavitii ctitori: caruntul Danciul Vor-
nicul, tatal lui Matei-Voda, apoi Matei Insu§i, tinand
In mana crucea cu trei ramuri, Preda Vornicul din
Brancoveni, cu plete lungi Mane, fiul sau Papa
Postelnicul, cu titva rasa, din care atarnä,dupa moda
turceasca, un singur mot negru; In sfar§it Constantin-
Vodd, fericitul ziditor al laca§ului, fiu al lui Papa,
nepot de fin al lui Preda, §i Doamna Manca, In
rochie alba, peste care e aruncata mantia de brocard
de aur cu margenile negre.
Pe douà u§i numai se Intra In altarul ingust,
o scrijelatura pe zugraveala destainuie§te una din
pätaniile calugarilor de odinioar'ä: gonirea lor In
1721 de catanele nemte§ti ale lui Pivoda, care s'au
a§ezat In chiliile golite. $i aici In toate parfile nume
amestecate Intre ele sant scrise cu varfuri ascutite
care eran une ori ale unor sabii ce varsaser5. sange.
Incunjuri zidul lung ca sä ajungi la poarta cu
turla cea märeata galbena, pe care e facuta o sterna
nelnteleasa, din care se deslu§esc numai ni§te aripi
de vulturi. E chipul lui Mahomet", zice langa noi,
cu un oarecare flor de frica. §1 de indignare pentru
vechea profanatie, dascalul care-§i iube§te bisericile
§i §tie slova veche. Da, da, a§a cum zic eu; acolo
sus e Mahomet".
Curtea e foarte largä. De-o parte, se vad zidu-
rile grajdurilor darimate, care se MI-1mA pe Incetul.
alta? se intind od6ite1e cu un singur cat ale
 V. - ROMANATI 123

unui ospiciu de bOtrani §i de schilozi, din care iese

nenorocitii, tarindu-se sau strambandu-se, la sune-
tul clopotului de amiazi, care veste§te marea pläcere
a hranei rAmA§itelor lor trupe§ti. Tu stanga cum
Intri, sant mari surpOturi: pAreti cari au lunecat cu
totul, aripi care au rAmas aproape lntregi, gropi
mari de Intunerec, In care zac gunoaiele vremurilor.
Dar, lipità chiar de turnul IntrArii, este o parte
pästratà bine a locuintii celei vechi, din Domnia
lui Matei 'hied: jos, pivnita adanck sus cOmari de
locuit, unde vor fi petrecut Domnii la venirea lor
aicea. Se vä'd braiele de tencuiald i cdrämidà ro-
tundä, peste care sant zugrAvite flori ca la biserici,
pe un fond galben care s'a pästrat bine, apArat fiind
In acest colt de toatà furia necrutätoare a ploilor
izbite ori spulberate de vanturile mari ale luncii;
ginga§e flori de piatrà Inohid garliciurile In locuri
unde va fi fost haznaua granelor §i altor bunAtAti,
sau temnita celor gre§iti fatä. de Vodà.
Biserica, pe care o puteai a§tepta cu atata bu-
curie, e stricatO printr'o reparatie neghioabil, al cArii
pOcat nu cade Insà asupra celor de astAzi, ci asupra
egumenului grec din 1837, chir Teodosie Trapezun-
tios", din Trapezuntul MArii Negre, care se laudA
cu isprava sa Inteo urItä pisanie zugrOvità In dosul
u§ii de Intrare. De la el vin stalpii corinteni §i
nepotrivitele coloane false de stuc care inlocuiesc
vechile firide, ce au trebuit sá fie asemenea cu ace-
lea de la turnul portii. StrAinul cu buná ravnA, dar
cu putina pricepere a rosturilor noastre, e ingropat
In pridvorul bisericii.
Dar din vechea clAdire fAcutd In veacul al XVI-lea,
dreasä. la 1632 de 1VIatei §i fOcutd din nou la 1699
de Brancoveanu, a rAmas inscriptia cea frumoasá
de de-asupra u§ii, au rAmas florile sApate In piatrl,
care Incunjurl fere§tile, i mormintele.
Sant douä, a§ezate In partea dreapt4 a IncIOU-
124 OLTENIA

rului laca. Una poarta In slove ie§ite In relief po-

vestea peirii silnice a celor doi Brancoveni, tatal §i
bunicul lui Constantin-Voda: cel d'intaiu s'a prapa-
dit de mana osta§ilor rasculati Impotriva Domniei
lui Constantin Carnul; celalt, bätranul, a perit din
porunca avarului §1 nebunatecului Grec, din care
lacomia de bani a Portii Meuse un nou Mihai-Voda-
Mihnea, Domn al Tarii-Romane§ti. In vorbe fru-
moase Ii plange piatra: Li s'au Intamplat perire:
Intaiu Papei Postelnicului In zilele lui Constandin
Serban Voevod, pe vreame ce s'au radicat doro-
bantii, calara§ii, hotea§te asupra Domnu-sau..., fiind
leat 7163(1655), iara pe tata-sau, Preda Vornicul,
1-au ucis Mihnea-Voda cel Rau, fu casele domne§ti
In Targovi§te, nefiind vinovat nimic".
Tánguirea vine de la yaduva luí Papa, o Canta-
cuzina, bogata §i cuminte, Stanca. Patruzeci i patru
de ani a trait In vaduvie cinstita pana ce pleat §i
dansa din lume, cu credinta ca merge sa-§i vada
sotul, parintele, fratii, atatia morti de moarte gro-
zava, tàiati, zugrumati, otraviti, pe urma carora era
sa vie, pe aceia§i cale a uciderii, fiul ei Constantin
Brancoveanu §i nepotii ei, descapatânati cu aceia§i
secure a gealatului din Constantinopol. Alunci Insa,
la sfar§itul ei, Brancoveanu era Domnul fericit al
Tarii-Romane§ti, §i, dui:a ce el petrecu pe maica-sa
la locul unde i se parea ca. ar fi mai dulce pentru
dansa lungul somn al mortii, dui:a ce puse a se
sculpta In marmurd pomenirea ei, a§a cum se vede
pänd astazi In litere ce se infunda fin In piatra, el
dadu Vornicului Radu Golescu grija de a face bise-
rica mare, luminoasa, vrednica de a cuprinde In ea
mormintele unui tata, unei mame, unui bunic de
Voevod. Tot atunci s'au facut §i casele din fund,
)1oddile den spre miazazi", unde, In farmacia ospi-
ciului, se vede Inca stema vulturului muntean
initialele brancovene§ti.
 V. ttOMANATI i2,t

Cänd s'a stricat bogata fericire a neamului, mo§ia

a riimas totu§i nenstrainata. Constantin cel nou,
nepotul de fiu al Domnului jertfit, a stäpAnit-o. De
la el a trecut apoi la fiu §i la nepotul de fiu, Banul
Grigore de la Inceputul veacului trecut. In podul
casei mai gäsim, intre multe sfärâmAturi, bus tul Ba-
nului, al sotiei sale §i cateva frumoase acte privi-
toare la Bräncoveni: o danie de-a lui Serban Canta-
cuzino Voevod, fratele Stanc6i, cAtre nepotul säu
când era numai boier, o hârtie de impärtire a Doam-
nei vkluve Marica, intoarsä dupä lndelungate su-
ferinti prin Constantinopol §i Asia, alte Invoieli pri-
vitoare la marea avere de odinioarà. Si Incepätorul
Brâncovenilor celor noi, Grigore, fiul lui Vod5.-Bi-
bescu, lnfiat de bAtranul Ban, a läsat aici urine ale
vietii sale; prin el au venit zapisele §i privilegiile
ctitoriei brâncovene§ti a Hurezului.
DacA tânärul fiu al celui de-al doilea Grigore, d.
Constantin Bräncoveanu, s'ar hotäri sä. dea o viata
nou5. acestui glorios colt de päräsire impie din par-
tea civilisatiei romäne§ti de astäzi, el n'ar Indeplini
numai o datorie de familie, ci o imperioasä datorie
nationalà.
Judetul lui Roman, vechiul jude, judet bogat In
ruinele Romulei, din aceastä. Dacie malvensil", a Ma-
lului, §i In amintirea romand a Antinei, nu strälu-
ce§te prin podoaba altor mänäsliri pe care Domnii,
marii boieri nu le puteau ridica In calea nävälirii lor.
Dar la un capät de drum märunt, la CAluiu, ceia
ce ar putea sä. insemne: cärare , neastämplratul
neam, dornic de pä'mânt §i de glorie tot odatä,
, al Buze§tilor §i-a flcut märunta, dar atAt de gin-
ga§a ctitorie, In a aril umbrä. räsar §i chipurile
Incoronate ale lui Mihai §i Petru Cereel, aventu-
rosul §i tot a§a de nenorocitul frate al Viteazului.
MUNTENIA
 1/1/1'....
uostwomost4AVaggWoviorols0.
It\t\ 0000010111010110111111 It ititti;i.j.

Biserica Sf. Voevozi-Flimanzesti din Curtea-de-Arges.

 i.

AR GESUL

1. Curtea-de-Arge§.
Spre Curtea-de-Arge§, drum prin acelea§i Tinu-
turi de p4duri bogate ca §i Oná acum, din care
Oduri 'Isar case §i turle. Calea feratá e cea vestit6
prin luxul ei, cu gilri ca locuintile de varä ale unor
mari bogAta§i: cArArnia ro§ie la suprafatà §i turnuri
màiestrite: ultima Inflorire In acest domeniu a risi-
pei noastre cu bani de Imprumut.
Thrgul Curtea-de-Arge§, ceia ce InseamnA, in
limba de astAzi, re§edinta domneascá de pe Arge§,
e o adunAturä siirAcdcioasä de case cu Cate unul
sau dou5. randuri, altfel destul de curate, §i de li-
vezi, pe care o strAbat strAzi cu pietrele ie§ind pre-
tutindeni la ivealä, rAzvrätite. In stânga se vede pe
o InAltime o bisericá destul de mare, sprijinità In
pârghii: ea poartä. In limba poporului, pe care isto-
ricii au Incercat apoi sä.' o 1.61mdceascä prin ipotese
silite, numele lui Negru-Vodà". E curioasA aceastà
rAspandire, dacà este o adevArata r6spAndire,
a pove§tilor despre Inchipuitul intemeietor: §i aici,
la Curtea-de-Arge§, ea s'ar 16muri poate prin ames-
tecul, In graiul unor oameni ce nu par a-§i deschide
gura tocmai bucuros, a numelui vre unui Voevod
negru", din timpurile lntunecoase cu acela care e
vrednic a se pomeni totdeauna In aceste pilrti, al
binefkAtorului, iubitorului de frumos, evlaviosului
Voevod Neagu, Neagoe.
Diserica bAtranA7 ce se sprijina In cdrjile repa-
i3O MUNTEkti

ratiilor noastre, are o forma neobisnuita la noi; ea

desfasura, In siruri de bolovani Incadrati de cara-
mizi suptiri, linii de basilia bizantina, redusa la
proportiile sal-ace ale inceputurilor Domniei mun-
tene. Nicolae Alexandru-Voda a Inaltat-o, pe la 1350,
pentru Mitropolitul nou ce adusese de la Niacin, pen-
tru Iachint Grecul. Mesteri din Constantinopol au
Intins o zugraveala In stil mare, cu puternice figuri
isolate, vanjoase, luptatoare, In cupola centrall ca
si In altar, si astäzi, In 1915, ele au iesit la iveala,
prin ostenelile inteligente ale pictorului Norocea, de
supt straturile de nouà picturi asternute rand pe
rand In cursul a cinci sute de ani. Pe un stalp din
cele ce fixeaza trei Impartiri in lungul bisericii, ctito-
rul apare In armurá de luptator, iar de-asupra
el se vede Ingenunchiat, oferind prinosul evlaviei
sale. Morminte mai nouä, din al XIX-lea veac, s'au
asezat sfios In umbra umedà de la Intrare 1.
Pe alta Inaltime apare, parasit, dar trezitor de
vechi amintiri, care nu se mai pot deslu§i de
nimeni, turnul de la San-Nicoara. Daca,
presupunerea nu pare fail temeiu Nicolae-Voda,
tzisi Alexandru, de la care pana astazi s'a stre-
curat mai mult cleat jumatate de mileniu, e acela
care a sfintit ca biserica noua, pentru iertarea paca-
telor sale, pietrele ce se därapäna acum supt pi-
caturile ploilor, In bataia vanturilor reci de lama
si In munca vesnic reinoitä a buruienilor de ruink
atunci acest sträbun al siragului Voevozilor mai noi
se preface din slavoneasca moarta a epitafului
din biserica de la Campulung Inteun viu Nicoara,
Voevod i gos podar pentru Sarbii i Bulgarii din
AstAzi, multAmità arhitectului Cerchez, strAlucita bisericA e
deplin salvatA, spre admiratia celor de acasA si a ,stritinilor. Si
d. Virgil DrAghiceanu a scos la ivealA Insusi trupul lui Basarab
ctitorul (1939).
 i. - ARGE$UL 131

6nCelaria lui, dar pentru ai sái, dreghtorii §i arca§ii

§i Warta, Domnul Nicoarl, Nicoará-Vodá.
O osea práfuitá, intre mici asute urite. In fund
se vede un .qoperi§ ce se incovoaie in arcade spre
patru stálpi albi, iar mai departe, In dreapta, ni§te
turnuri ce par galbene §i nu se deosebesc prin ni-
mic. Aratá a fi ale unei biserici destul de mari.
Dar iatá cá priveli§tea se deschide. Trásura se
opre§te Inaintea unei bariere de lemn alb. 111rt cobor,
inaintez putin, §i inainte-mi se desface supt cerul
albastru, Intre Inalte dealuri acoperite de páduri,
printre care curge apa Arge§ului, mánástirea de la
Arge§ (nu de la Curtea-de-Arge§, cum se zice gre§it
astázi).
Patru turnuri: douà drepte, mai mari, urmându-se
In lungime, pe and In lat se apleacá unul spre
altul Incá douá, strâmbe Impártitä. In patru registre,
osebite prin brauri sculptate, biserica, spre Infra-
rea areia duce o scarä. Ingustä, e de un desávar§it
echilibru al frumusetii. A§a au croit-o pentru Neagoe-
Vodá §i Doamna sa Despina, vlAstarea de Crai sdr-
be§ti, me§teri de tail §i staini la Inceputul veacului
al XVI-lea, toath din frumoasá marmurä. albá.
Astázi, dupá restaurarea d-lui Lecomte du Noily,
spre luminile §i gustul aruia s'a dus stangácia noas-
trà barbará §i ve§nicul despret de noi in§ine, se
vád pretutindeni fonduri de azur §i flori de aur,
pasári care ar fi sá sune din clopotei cá.'nd 'bate
vintul (dar nu sunä.), coperi§uri verzii deasupra
turnurilor. La lumina soarelui, cládirea pare a se
salda Inteun aur, care, când norii apesc razele,
se aratá pe multe locuri negriu; pe alocuri §irloa-
iele ploii au luat cu ele albastru §i aur, lásánd dungi
Intunecate páná §i In inscriptia aurità-aurità a lui
Neagoe-Vodd.
132 MUisiTESTIA

Armonia deplina stapane§te §i Inlauntrul clddirii.

Stalpi Inalti se ridica, sprijinind bolta; In fata, cata-
pitema Inchide Intrarea sfantà a allarului. Chi-
puri de sfinti se Inalta sus, In aurul fondurilor; jos
se In§ira ctitorii, ale caror pietre de mormant sant
acoperite, dupà nu §liu ce obiceiu, cu perdele de
catifea ro§ie cusuta cu aur, In elichete a caror slova
nu e, adese ori, nici latinä, nici cirilicá, ci 'un fel
de gotica apuseana. De o parte §i de alta se vad:
Regele Carol, care nu samana de loe §i n'are atitu-
dinea smerila a unui ctitor aducandu-§i darul inain-
tea lui Dumnezeu, §i Regina, al carii talent poetic
e simbolisat printr'o atitudine de extas care nu Infra,
iara§i, In normele, bine statornicite, ale picturii bi-
zantine sau bizantino-romane 1. Un Inger sta. langa
Regele; langa Regina o madona catolicd, purtand
pe Isus In brate, pe cand jos se vad crini. Noni
incunjura pe cele douà fiinti cere§ti; non i cari, drept
spuind, nu samänä a nimic.
Si cu aceasta once cunoscator al vechii noastre
arte, once iubitor al frumosului §i adevarului isto-
ric, vine de la sine la aprecierea putin admirativa
a restaureirii. E deosebire intre un lucru care se
Invata, care se studiaza §i altul care se depune pe
incetul In minte prin vederea necontenita a ace-
lora§i obiecte. Intiparirea in casul d'intaiu poate fi
mai con§tienta, dar In celalt e mult mai adanca,
mai trainica. Pentru a reface o biserica de la care
vremuri rele au rapit mult In desfa§urarea lor, ire-
buie familiarisarea deplina cu biserici de acest fel,
§i mai trebuie o legatura intima de amintiri, ce,merg
AstAzi rAmA§itile lor sant acolo, ale amindurora,
ate recunosator de bunul pamint al Prii care e mai mult
frAmintat cu oasele strIbunilor no§tri (1916). Si aläturi dorm
regele Ferdinand §i acea mintme de frumuseta §i inteligentl.
regina Maria (1939.)
 I. - ARGE$UL 133

pAnä In fundul copilAriei, Cu sufletul care locuie§te

In aceste clädiri de smerenie §i de Inchinare. 'Si,
fiinda o artä adevAratà se adapteazti pretutindeni,
se traduce In limba sufleteascà a fiecArii rase, se
cere iarà§i ca arhitectul InvAtat §i meter care In-
drkne§te s4 invie din einfa'§iti §i potriviri o fru-
museta veslejitä, sä fie unul din copiii cei mai plini
de iubire fiasc6 ai pàmantului pe care se va ridica
a doua (pail minunea.
Cred di la noi In tar:A se gAsiau, §i alunci cand
am adus pe arhitectul frances, oameni cari,
strangand cu totii cuno§tintile lor Inleun mänun-
chin, puteau sa ni dea Ind6ral, cu Wald priceperea
§i cucernicia, vechea mtinAstire a lui Neagoe-Vodà.
In locul Caselor din Franta, Caselor din Viena, se
puteau afla me§leri de-ai no§tri cari mai incet (dar
nu mai scump) ar fi dat podoabele d'in5untru, deli-
catele lucrAri de zugravealil, de slIpiitura §i chiar de
turnAtorie. In acest cas, n'ar mai fi nici catapiteazmA
de metal, cu flori, nici vulturi heraldici apuseni, nici
slove care nu sant buchi §i nu sant Mere; n'ar
mai fi, mai ales, acea boatie cam salbatecA, a§
zice: oriented, de aur §i de colori puternice. Ai no§tri
ar fi Risat, ca ni§te duioase amintiri dinleun trecut
care a fost numai odatà §i nu se poate 'comanda,
cu once sacrificii budgelare, In facAtoarea de mi-
nuni strAinhtate, acele stangace icoane §i sculpturi
vechi, al chror graiu de cinci sute de ani, .venind
din del:Arai-He credincioase §i eroice, ni spune cu
cat mai mult deck jargonul international al mo-
mentului. Si ar fi fost mai bine.
Acestea nu sant, de almintrelea, singurele prive-
li§ti triste ce se pot culege aici, In umbra mAnAstirii
modernisate §i InstrAinate. Mai sant §i altele, tot
a§a de triste: acei stalpi crApati, mergand spre
toatd tinereta lor, acei stalpi de ca'r:1-
CuFUiflá

Blida acoPeria cu moluz cari Incunjura nevrednic

134 MUNTENIA

biserich de marmurd; acel palat episcopal, prefäcut

acum In palat regal, clddire monumentalk asprh si
goalh In fatada-i de chrhmizi rosii, cu totul In an
stil decat al bisericii, si ale chrui odhi par Inch
pustii, nesfarsite, In chutarea une destinatii defi-
nitive'. In biserica veche, la restaurarea atat de
distrughtor radicalh, s'au ghsit chipuri de sfinti, In
cari me§terii altor timpuri §i-au zugrAvit adevärata,
nemärgenita evlavie, s'au ghsit colane de argint greu
cu stangace säpdturi de slove iesite din Intrebuin-
tare, s'au gäsit potire §i odAjdii pe care au iscanteiat
pietrele In care se adunh 'n cel mai mic spatiu cea
mai mare luminà si cea mai mare boghtie; s'au
ghsit apoi si sfinte stofe care au Invhlit oase ce
s'au fAcut cenush. Unele din aceste comori de arth
au fost aduse la Bucuresti pentru a face parte din-
tr'un Museu abia oranduit §i abia deschis a. Celelalte
se trec la catastif acuma, cand noua Cash a,Bisericii
trebuie sh §tie ce sthpaneste; apoi ele vor rhmanea
uitate In dulapuri, Inchise In Uzi. i te gandesti
atunci la acele fabriche care se gäsesc In apropierea
mariior, frumoaselor biserici ale Italiei: ateliere si
musee, In care se phstreazh ceia ce a dat jos ve-
chimea de pe clAdirea mhiastrà, iar, alAturi, me§terii
lucreazà, In mhsurà ce se simte nevoia, la deshvar-
sirea, la tinerea In bunh stare a monumentului. Da,
Insà acolo nu se Incredinteazh grija lucrurilor In-
treit respectabile, fiindch sant vechi, sant frumoase
si sant scumpe, unor mani strhine, ci arhitectul de
talent si de stiintd, ca si umilul lucrAtor ce-i Inde-
plineste gandul, simt ch lucreaza la ceia ce face
mandria i cinstea thrii lor. Si Ant acolo si alti
1 0 clipa, tristela unei regine singuratece s'a odibnit aici,
apoi pustiul a revenit, oate pentru totdeauna (1916).
2 Astazi obiectele nepretuite sant gazduite In palatul boieresc
care e Museul de art4 religioasa din Bucuresti (1939).
 I. - ARGESUL 135

factori, cari la noi se cred nedreptdtiti de lurnea

laicd, 1§i lasä ogorul nelucrat §1 rdtdcesc pe unde
nu e chemarea lor, läsand subalterni fàrä directie
§i o turmä. fàrà 'Astor. Unde ni sant oamenii de
ravnl, oamenii de jertfd, binefä.d.torii §i gospodarii,
aceia cari pot fi sarea pdmantului", dacd juteleg
ce trebuie sd fie?
Episcopului de Arge§, Intre atdtea dregeri §i Inoiri,
i s'a fAcut loc In dosul palatului regal, unde se
ridicd o clädire ciudatd, care poate fi asdmduatd
§i cu o casd de porumbei, §i cu un :turn de foc,
§i. cu multe alte edificii practice. Sfintia Sa e In
munti, la Turnu, o mAnästire al cdrii ctitor este.
In palatul regal locuie§te un bun bätran, pdrintele
arhimandrit, care stà aproape singur In aceste i-
mense incdperi, supt paza lui Dumnezeu, cdci a oa-
menilor lipse§te cu totul. Protoiereul, un td.när cult,
preotii, cei cativa cAlugdri stau unul ici, altul colo,
de amdndoud laturile §oselei; paza lor e aceia§i.
Spre Curtea-de-Arge§, uncle nu sant soldati §i fac
strajd numai patru gardi§ti, duce §oseaua pustie care
se InvAle§te pared de groazd la cdderea noptii. Cand
mä. Intorc, Intovdrd§it de bunii miei oaspeti, e un
desdvdr§it Intunerec, §i din stelele care sclipesc de-
parte-departe pare cà picurd frig. Un singur sAtean
trece, fArä a face loe §i fdrà a saluta pe cei doi
clerici, dintre cari unul cere sà fie respectat §1 pen-
tru veasta sa inaintatd. E poate vre unul dintre Tiganii
ai cdror strAmo§i au robit odinioarä. mAndstirii §i
cari alcdtuiesc o oarecare parte din poporatia foarte
sdracd a offt'§elului, La otel", un biet han primitiv
Inteun targ neobi§nuit hied a primi, stdpane§te ace-
la§i aier de singurdtate murdard §i tristd, care se
mantuie, pe langd case dArdpänate §i biserici spri-
jinite In paiante, la acel aur de risipá din fundul
§oselei.
136 MUNTENIA

2. Pe drumul Voevozilor.
Intr'una din ultimele mele calatorii la Curtea-de-
Arge§ (sau Curtea Arge§ului, capitala din Arge§,
fiindca aceasta Inseamna cuvantul) am dorit sa refac,
calauzit de amintirile eroicei vremi a Inceputurilor
politice romane§ti, drumul pe care acum peste §ase
sute de ani 1-au facut Voevozii Intemeietori, aceia
cari, de pe Poienari, unde era Cetatea de Arge§",
s'au coborlt la aceasta Curte" pentru a se Indrepta
apoi catre Campulungul colonilor catolici de peste
munti, opera romaneasca substituindu-se a§ezarii
straine, mare §i capital fapt in istoria neamului nos-
tru, drumul lui Basaraba-cel-Mare, cad a§a i-ar
fi zis batranului Basarab, care se odihne§te In
ctitoria sa din Biserica Donmeasca, drumul lui Ni-
colae Alexandru, fiul lui, care sta, neatins Incá de
cercetarile noastre, supt lespedea simpla din bise-
rica de cetate campulungeana. 1.
Printre zidul bisericii lui Neagoe, de care s'a alipit
barbar cimitirul, cu infati§are turceasca, al Germa-
nilor navalirii §1 profanarii, §i Ingustul incunjur al
bolnitii, cu mormantul, pecetluit de marmura nea-
gra §i napadit de buruieni, al lui Lecomte de Nofiy,
se Incepe calea care duce la Albe§ti §i la acea Vale
a lui Dan, care pomene§le poate, numele altuia din-
tre Domnii cei mai vechi. Apoi apucam la dreapta,
ca sa. Weill pe rand muncelele, care Indata vor
da numele lor judetului Invecinat cu acest istoric
Arge§.

Rar am facut o calatorie mai singurateca. Pare

cà numai amintirile tree la adanci ceasuri de noapte
In sunetul zalelor pline de mucegaiul mormintelor,
1 Cercetgrile d-lui Virgil Dr5ghiceanu nu i-au putut descoperi
ramasitile (1939).
 ,,,,Pasp,i¡m,,.?..7:,!::.
It.,

Poerta din judetul Argeq.

 I. - ARGESUL 137

§i singurul sunet care rupe t6cerea sacrà e al arhai-

celor chiote de bä'talie ce se Intorc din stanca In
care s'au oprit acum peste o jumkate de mileniu.
Mula vreme nici mdcar drumeti tarani, din acei Ro-
mani al tinutului de intemeiere, uscati, oache§i, cu o
negreata roietecA, de aramä, cari au fulgerari ciu-
date din ochii foarte negri, cu cAutatura crunta,
neam de neinduplecati osta§i, dintre aceia cari c15.-
desc o tara §i o tin Impotriva tuturor primejdfilor.
S5.-i vezi calAri pe caii märunti cu traista merindelor
la coapsà, ai cAuta arcul §i mdciuca de care au
fost cople§iti §i striviti osta§ii lui Carol-Robert, In-
cereand, la 1330, O. facä. din Tara-Romaneasca o
provincie de hotar a Ungariei regale. Cand, la poalele
unuia din dealurile care se urea
- greu prin lune-
cu§uri de ploi IndArknice, din pletele codrilor ilea-
tin§i, am Intalnit insä un automobil care se ino-
molise, Imi venia sA Intreb pe acest intrus cu Im-
brAcAmintea ciudatà ce cauta In dreapta Domnie a
stdpfinitorului nostru Vodä-Basarab, care nu suf ere
In oblkluirea sa deck voinici viieji §i femei fru-
moase.
SinguratecA §i täcuta cale. De-asupra, sprijinit pe
coama pädurilor, neclintitul coviltir de non. Nu se
desface §i nu picurä. Inca: e Inveli§ul trist al mdri-
rilor care s'au dus cänd tara s'a mutat la vale,
lAsand In urinA pe ctitorii §i apärätorii cei d'inlAiu..
Numai la capät, In ampulung, §ivoiul se va rApezl
din nou drept In apele spumegate, vuind a räsbunare
§i nimicire.
3. Pitettii.
Pang la Coste§ti, drumul strAbate Inca §esul. De
aici Inainte, se inalta muncelele acoperite cu §iruri
de arbori suptirateci, ce Incunjurà une ori Intreaga
vedere. LângA sate apar livezile de pruni. In josul
138 MUNTENIA

dealurilor ti§nesc verzuile izvoare ca in munte. Schim-

barea portului oamenilor corespunde schimbärii de
infati§are a naturii. In locul hainelor greoaie, urite,
ale locuitorilor §esului, apar acum albele vesminte
stranse pe trup ale Munteanului".
O gramädire de frumoase case de tara, cu aco-
perembite de §indila Inca nou'a, vestesc, dupä un
ceas de cale printre muncele, Pite§tii.
Pite§tii , un ora § pe care 1-ar fi putut Idori cine
ni-ar fi voit mai bine. O regiune de dealuri bine
Impadurite Incunjura capitala Arge§ului. Strade
drepte, case frumoase, cat se poate de bine futre-
tinute, desavar§ita lipsa de pral. Lumea nu stil In-
chisa In casa ca la Ramnic, ea circula pretutindeni,
gatita, dar nu prea mult; vioaie, vesela. Cladirile
Statului: liceul, §coli primare, sant deosebit de fru-
moase. In mijloc, o gradina publica, cu arbori
trani, avand din toate pärtile cladiri mari §i un
otel foarte frumos, vrednic de a fi Inteo capital&
/ncotro te uiti, vezi harnicie §i pricepere, Insu§iri
nedeslipite de rasa noastre, acolo unde e curatd §i
n'o Impiededi nimeni in desvoltarea ei.
Cativa Evrei se afla §i aici: unul a zugrävit pe
paretele tainitii sale de panda un mare anunciu
ca la el e mai ieften decat oriunde. Da, fiindca, de
buna sama, e §i mai prost.
Pite§tii, spre cari Incep a veni asifel de oaspeti,
nu sant o creatiune nouà a ultimului avânt roma-
nesc, care a creat Regatul. Inca din vremuri Inde-
pä.'rtate, Sa§ii Sibiiului 1§i trimeteau marfurile prin
pasul Turnului-Ro§u, care ducea de-a dreptul la Ram-
nic, dar putea sa hräneasca prin bogatia adusa de
dansul §i un ta'rgu§or de drumul mare, In ealealspre
Bucure§ti, ca Pite§tii ace§tia, Odat'a, viind de la Bu-
cure§tii lui tefan-Vodä Cantacuzino §i mergand spre
 I. - ARGESUL 139

Cainenii din pasul Oltului, a trecut printre casutele

Pitectilor un oaspete aca de mare ci de neobicnuit
ca regele viteaz ci nebun al Suediei eroice, Carol al
XII-lea, Invins ci fugar.
Pe de altd parte, Tinutul de plaiuri al Argecului
avea nevoie, In isolarea sa, de o piata, i aceasta
piata trebuia sa fie spre margenea cesului cu alte
produse ci alte trebuinti. Pitectii primira astfel la
zilele de bdlciu ci de tdrguri de saptamanà caläretii,
carale ci drumetii cu traiste i toiege din toate cot-
loanele vailor Impadurite; ei at:On:Lard comoiagul de
paie lnaintea carciumelor primitoare, durará
tarabe. Dar boieri nu prea se acezará aici
mai de mult. Boierul In Arge§ e un satean cu mai
multa stare, un stapan de munti, un Ingrijitor de
livezi, mai ales aceasta: un fuicar.
Din toate aceste Imprejurari, ce nu se allá toc-
mai aca nicairi, se alcatui chipul frumosului ord-
gramadit intre muncele. Nici sardcie ci nici ri-
sipl, ci o fericita stare de mijloc, harnicd ci 'eco-
noaml. Si astazi Inca, daca laci la o parte ce a In-
temeiat Statul, pentru mobila capitala de judet,
ai ca basa tot casuta curata, cu copericul de cin-
umbrind cu stracina, a sateanului cu stare,
cel mai trainic stalp pe care se poate razima4-cladirea
complicata a Romdniei moderne.
Afara de gradina din centru, Pitectii au una dintre
cele mai frumoase primbldri din tara. Pe o cosea
bine Intretinuta te ridici printre chioccuri cochete,
dintre care unul, o laptarie, Imbraca forma
unui schit, spre schitul real Trivale, ctitoria unui
Mitropolit mazil din veacul al XVVII-lea, al carui
nume se pomenecte inteo inscriptie pe piatrd, care
e astazi razimata de zidul din afara al cladirii..Fun-
datia Vla'dicdi Varlaam, Mitropolit de partid, pasto-
140 AIUNTENIA

rind In timpuri de lupth, mi InfiLti§eazà, de altmin-

trelea, nimic deosebit prin proportii sau prin ele-
ganth.

Trenul pleacä. Inteo dimincap. Inghetath, pe cand

luminil cenu§ie cuprinde Inch dealurile In mare
parte goale, care-§i arath lutul prin lipsurile verdetei,
ca o piele murdarh prin coate §1 genunchi rupte.
Spre vagoanele ro§ii de clasa a III-a se Indreapth
ni§te cer§itori In halaturi zdrentuite, avand pe cap
bucatá de postav murdarh cu cusäturi ro§ii. Ti-
gani slabi, thrani shraci, cari par tot a§a de desgus-
tati §1 merg tot a§a de stramb, de MUM.. lar bu-
cata de fier ce atarnä la coapsa aceslor oameni,
arma cu care se apäril Romania, chci ace§li tich-
lo§i, once alt cuvant nu §i-ar ajunge scopul
sant... osta§ii patriei. Pentru Dunmezeu, ce s'o fi
Invhtand In chsärmi, ce ganduri se vor fi coborind
In mintea acestor oameni, Tigani cum sant
pentru ca ei sh aibh aceastä. Infäti§are, care e 'In
a§a de stransh leghturà cu un sufleL adanc Injosit!
Ori oamenii nu vhd In aceasth tarh, nu prevdd, §1
nu-i doare Mima cum mil doare pe mine, care, to-
tu§i, n'am rhspunderi §1 plang numai nenorocul nos-,
tru, nedestoinicia noastrAki
4. Gole§tii.
Trei ceasuri de a§teptare la Go'WI. Un sat destul
de Insthrit, multdmith §i vecinäthtii ghrii, care dá
de lucru la multi dintre locuitorii lui §i li ajuth
shli mal Inalte §1 rotunjeasch gospodhriile.

1 Observatii de acestea am fAcut anul trecut, i vai, In

marea 1nflorire rgzboinica a lumii de acuma, trebuie sA fac
azi (1916). Regilor Ferdinand §i Carol al II-lea li se data-
r{VC 11011a InfaV.1.are, mibidra, a o§tirii 1939),
 i. - ARGVSUL 141

strada laterala ce porne§te din marea artera a ase-

zarilor, descopar §coala, spre care se Indreapta un
card de baieta§i §i de fetite, foarte draguti In por-
tul lor de tara. $i iata vine §i dorimul Invatator, un
om mai mult batran, care ma conduce la biserica4
la parcul de la Curte, In care dorm Gole§tii de la '48
§i .cei d'inaintea lor, revolutionarii visatori §i bo-
ierii doritori §i rä'spanditori de lumina, supt arborii
inalti a cAror radacina se cufundà adanc In pruntint
§i. adanc In trecut §i. dintre cari unul, acel de
colo, de langa gardul parcului, ar fi vAzut, spune
poporul, pe Domnul Tudor" cAzand In marine duq-
manilor cari-i voiau moartea, §i i-o dadura.
Domnul Inviitator §1 atatia domni Invalatori ca
dansul, §i mai batrani §i mai tineri, samara In largul
tarii, de la munte la Dunare §i la Mare, umila sa-
manta a luminii, umila, dar adevärata, din care ra-
sare apoi noroc, putere §i mandrie. La batraneta
acum 1-au prins §i pe el reformele pe care 'le intro-
duce cel mai bun ministru de Instructie ce 1-am avut
§i-1 putem avea, d. Haret; §i s'a dus deci .1a CAmpu-
lung ca sa Invete tesutul paielor, In care va 'deprinde
acum §1 pe micutii säi ucenici §i ucenice. In cer-
curile de lectura ale inviltalorilor, In bibliotecile sa-
telor el crede, §i se va folosi de dansele. Vorbe§te
Incet §i a§ezat, HI% sfiala §i fárá mandrie, dar mai
ales fail nicio nemultamire cu soarta sa, de faptul
nou ca §coala prinde, ca sateanul o cauta cu ochii
In planurile sale de viitor, ca. Invatatorul, ajuns folo-
sitor, se face In sfar§it o putere. O putere binefacil-
toare, pe langa atalea care fac §i vor face Inca mull:A
vreme raul. Si, In mareata pace a acestei gradini,
In care se odihnesc oasele unor oameni buni, cari
§i-au iubit neamul, mi se pare ca aud crescand tot
mai puternic, mai sus, ca o senina musica de Ingeri,
acoperind toate zgomotele de du§mOnie ale adan-
 Mtn1/41TtisitA

curilor blastamate, glasurile curate ale zecilor de

mii de copii cari, dintr'un capa pana la altul al
Phi, Invata In aceasta diva carte, sfanta carte care
rupc lanturile, risipeste negura mintii si Intemeiaza
popoarele. $1 din sufletul mieu multamit se ridica
un aleluia de recunostinta tuturor acelora, mari si
mici, cari lucreaza la cea mai rodnica, mai huna
fapta a zilei de astazi.
Mai bucura ceva la Golesti. De jur Imprejurul
Curtii nu &ese ziduri de trufie pe care sa le batà
cu lnviersunare ura celor saraci si nedreptatiti. Spre
vechea casa boiereasca au drum deschis si durerea,
si boala, si nevoia satenilor. Aici &ese ca sa.-i sfa-
tuiascd, sa-i aline si sa-i mangaie pe o coborItoare
a boierilor cari timp de ve tcuri au inflorit alce. D-ra
Felicia Racovita, care a vazut timpurile fericite ale
idealistilor ce Indrazniau sa se uite mai sus decat
noi, la o parte de zgomotul zadarniciei, dar ascultând
cu o patrunzatoare luare aminte, din singuratatea-i,
glasurile timpului, se Incunjurá de recunostilita bi-
nefacerilor sale 1
Acum In sus, spre Campulung. lata, In dreapta,
pe malul frumos", un sir de case ce se ridica spre
o Inanime, unde o biserica nota se vede pe un
Minan desverzit si arbori Inalti Incunjura o casa
de tara. E Florica, de unde a pornit, vesnic Incre-
zator In sine, In partidul, In tara sa, omul staruitor
si practic, care, In unsprezece ani de carmuire cu
noroc, conducand avantul vremii, a vazut prefacan-
du-se supt numele lui Romania: Ion Bratianu.
Livezi de pruni, case curate acoperite cu sindila,
un Tinut de idila dulce.
1 Ea s'a dus de mult la ai sli cari au fost (1914).
 Í. AMEstIL 14A

Din loc In loe, apar pe margenea drumului ridi-*

cat eroii pictorului-poet Grigorescu: ciobAneii i cio-
banitele, In haine albe-albe, cu ochii de lumind
stand In mandra lor simplicitate ca niste fii de I En-
pdrati schimbati de haine, pierduti In codri de ur-
gia unei vrAjitoare care va peri Insä mane de un
brat rdsbunätor, al nevinovAtiei, i atunci ei, cio-
bAneii i ciobänitele, cu toiege si fuioare, se vor
ardta cu adevdrat, In bucuria multimii, drept Voe-
vozi oachesi si baldioare Domnite.
O apd mid., dar MI% astampdr, pripitä, spume-
gatd: femei îi inmoaie ruf ele In undele reci ifclare.
E Raul Targului, si iatd Campulungul.
5. Mänästirea Vierowl.
De la Campulung In jos, calea feratd trece printeo
largd vale, lntre muncele verzi. Cate un palc de pd-
dure se coboard pAnd In margenea sinelor. Dupd
vre-o cloud ceasuri ai ajuns la Gropeni, pe hotarul
dintre muncele i campia bogatd In shmAnäturi.
CdlAtorii lasd aici trenul pentru a merge la Pi-
testi fdrd Incunjur si asteptare, mai rdpede, cu
sura. Cei trei birjari cari cer doi lei pentru un
drum de vre-un sfert de ceas sant luati fireste Cu
asalt; al nostru are o trdsurd slAbitd din toate bala-
malele, la care sant Inhdmati doi cai slabi. Un indi-
vid nepoftit, 'gros i rosu, cunostintd a birjarului,
s'a aburcat pe caprd, spre nenorocirea si mai mare
a dobitoacelor. Dar biciul ndprasnic al stdpanului,
gräbit sà gdseascd alti musterii, dd aripi gloabelor
desnAddjduite. $i, astfel, Inteo licdrire fulgerdtoare trec
pe Fang noi urite cdsute sdrace, carciume chioare,
cu drumeti ce se Ilia chiondoras, card' de departe,
tdrani In portul fdra frumusetd al sesului, Tigani
tdmanjiti prin pral. Tu urmd. Intri In frumosul Pi-
testi prin unte strAdite de mahala i ulicioare de
ta MUNTtl1/4TIA

tárg, Cu &Ate un Evreu pocit de pare cA nu crezi

cA e viu sau o bAtrang. EvreicA cu fata uscatd pe
oasele ascutite de te Inteapà numai cand te uiti
la ele...
Seara, urmAm Bulevardul Ferdinand si aleja care
duce la Trivalea, printre biete case de mahalá, dintre
care unele Incà netencuite, cu cárAmida goalA, dar
IndatA, printre desisurile de arbori frumosi, sAm6.-
nate cu chioscuri i alte podoabe. Abia cativa Plies-
teni se primb1á prin acest minunat decor; douA-trei
birje asteaptà la bufetul abia luminat; musica
tarA-si chntä. marsul de plecare. Sus, Trivalea-si
Ina45. turnurile, Incunjuratà de o tainicA tAcere; asu-
pra vechii biserici de peste douä sute de ani picurA
lumina slabA din stele si din cornul nou al lunii.
PAnh tdrziu noaptea rAsunA, trezind pe somno-
rosi, trâmbitile si tobele musicii militare, cAci In
grAdina publicá se clA, cu un scop pios, o serbare
artisticA i literarA dansantr, din care cei ce nu
plAtesc aud numai armonia rAzboinicA.
In dimineata rece, phlatà de non i suri, scalciati
peste tot cerul, un birjar bAtran, gárbov, cu fata
smolità ne duce incet-incet spre mAnAstirea, foarte
veche aceasta , a Vierosului, creia i se mai zice
si VierAs, pe cánd astki localnicii nu Ohl decát de
VierAs, Gieres.
Acelasi drum ca la sosire, aceiasi grAdinA uni-
versalA", aceiasi stradA Eliade RAdulescu, In portile
cAreia se iveste, din când in cánd, statueta de bronz
a unui Tigdnu§ gol ca napul. Iarài trecem Argesul
rAsfirat, a cArui apA ajunge abia la butucul rotii
carAlor oprite In mijlocul lui. Lunca se desfAsurA
bogatA In tufisuri i grupe de copaci. Pe soseaua
prAfoasä acum tree In sir Olteni, cu panerele pline
de prune si struguri, i femei cu cosuri pe cap,
 I. - ARGESUL 145

aducând ora§ului legume §i fructe. Unele shut Ti-

gance murdare, altele sant Imbracate cu rochii de
cit; putine poarta cele doua fote ro§ii, prinse de brill,
care deosebesc tarancele din acest judeetal Arge§ului.
Se \Tad putin fete frumoase.
4-Iat5. acum atelierul tardnesc al lui Domenico Er-
tegovit", un Hertegovinean italianisat, jata halta ro§ie
§tgalbena a Gropenilor, cu cele trei birje ce a§teapta
calatori pentru PAWL Pe cand dunga larga a dru-
mului mare trece spre stanga, ducand la Campu-
lung, apucam la dreapta prin lunca. 0 vale larga,
samanata cu arbori, cari se In§iruiesc in perdele,
se chircesc In tufi§uri §i suie coastele In paclurici.
Trasura taie cursul lat, desavar§it de limpede, al
Raului Doamnei, In care caii se Infunda cu sfiala.
Apoi un sui§ dulce spre satul Viero§ului.
E o Tiganie urlta §i saraca. Din vergi, din lemne
§i lut, din caramizi smulse zidurilor §.1 cladirilor
manastirii, robii ei de odinioara §i-au durat cotete
rail hivelite cu stuf, mai arare ori cu §indila; fere§-
tile marimtele au mai dese ori hartie murdark scan-
duri sau astupatori de caramida in locul geamurilor,
care, §i cand le vezi, sant crapate sau cu lipsuri.
Fete smolite rasar din toate partile. Si copiii maz-
galiti, trentero§i, buho§i canta de rasuna satul intreg.
Manastirea, parasita la secularisare 'de calugarii
greci, e Inteun hal jalnic. Lang fantana satului se
vede o frantura din vechea ci§mea. Aceasta, pe coasta
dealului, poarta. Intre sculpturi elegante chipuri de
grifoni §i o neobi§nuita sterna. a tarii In care corbul
nu tine crucea In plisc, ci-1 apleaca plin de hrana
catre doi pui§ori ce se intind lacomi spre dansa:
E, pe o veche tema de folklore, ca o gluma draga-
1a§5. a vechiului meter din veacul al XVII-lea.
Iai sus; ziduri de caramida cu ferestuici de piatra,
10
146 MUNTEgik

astAzi In deplinA risipk qi bolti, 0 alte bolti, supt

frftnturi de pAreti 0 de-asupra unor beciuri Infun-
date de dArAmAturi. Chiar In Arad, e o bisericutA
care a pAstrat, cu coloanele sculptate la bask ce
o despart In lAtime, toatA vechea ei simplicitate. In
cuprinsul lmprejmuirii dArApAnate se aflA Ina 1A-
ca§ul de cApetenie.
El a fost ridicat Incà din veacul al XVI-lea, .dar
In starea de astAzi, cu fronton ascutit §i stAlpi sculp-
tali jos, In adâncituri, biserica de la Viero§ aratA
numai gustul Sfintiei Sale arhimandritului nAstav-
nic" Samuil TArtA§escu, care a durat la 1834 o nouA
clAdire In locul celei vechi ce se ruinase aproape
cu totul. In cuprinsul bisericii moderne dorm Incii
mortii cei de demult supt lespezile lor sApate:
copiii lui Stroe Leurdeanu §i cei 0 mai depArtati
de noi: Logof Atul Udrea al lui Alexandru-VodA Mir-
cea, Irina, fiica lui Milo§, fratele acestui Voevod,
Albu Clucerul Golescu, care a crutat de peire, perind
el Insu§i, pe Alexandru, In lupta cu stra§nicul loan-
VodA ce! Gumplit. Pe marmurA e InfAti§at viteazul
cAlare, cu coiful pe cap, buzduganul In maul 0
mantia fluturand In bAtaia vAhtului, ca In acea zi
AngeroasA din anul 1574, eAnd, murind, el a scApat
cinslea Invin§ilor.
 It.

OL TUL
=-

Slatina.
La Slatina ajung noaptea. E grozav de urlt §i de
s5lbatec. Un lung drum printre felinare strftmbe,
chioare, stinse, rupte. In dreapta §i In stanga, ni-
mic: pAmant gol, ars pe ni§te muncele. Dupä o lung5
orbecAire In praful birjilor ce-mi merg lnainte, iatà,
ce ciudat mi se pare! , un glob de ilampà electrick
apoi altul. Se vkl ceva case pe laturile drumului.
Apoi iar straja obosita a vechilor felinare garbove.
Abia Inteun tArziu, lumina electricá apare din
nou, destAinuind cu cruzime locurt virane, case In
ruinl, uluci rupte, §i toate acestea s6mAnate din
loe In loe, la distante mari, pe strade care, !de sigur,
dac:1 pAmantuf nu va da aur §i pietre scumpe pentru
vagabonzii civilisatiei, nu se vor umplea niciodatA.
VAd o piatà convenabild, cu un palat frumos, care
adlposte§te administratia: In fatà se rotunze§te o
gadinitA, care ziva apare plin5. §i ea de praf §1 de
o §i mai tristti podoab5.: burghesimea din partea
locului, care, In loe sà coase cojoace, ca putinii cari
au rMnas In Lipscanii" Slatinei, casc5. gura In haine
nemte§ti murdare §i face politicA. Pentru asemenea
oaspeti a§ Inchide once grAdina, cici nu o
merità!
Otelul e mare, destul de bun §i curat: inlesnire
care, cum se §tie, nu se gAse§te In partea, -§i mai
nenorocità, a Moldovei.
Vizut5. ziva, Slatina, vechiul tArg oltean, care ad5,-
143 MuNTÈMA

postia adunarile de rasvratire ale boierilor munteni,

patria lui Vintila-Vodd, feciorul lui Braga, ce a
fost judet la Slatina", In acelasi veac al XVI-lea,
apare deplorabil. Se matura In strada din mijloc,
dar asezarile sant asa de multe, de raspandite, de
sarace, Incat, nestabilindu-se o raza potrivita a ora-
sului, nu se poate face aproape nimic pentru cura-
tirea, lmpodobirea, modernisarea lui. Pe langa cele
doua strade paralele, dintre care una se termina
printr'o Tiganie, vrednica de numele si de locuitorii
ei, lar cealalta Insira pravaliile, se deschid altele:
unele din ele au buna perspectiva, dar nu cuprind
alta decal maidane, livezi cu totul neingrijite, mici
case umile si triste.
Daca prin aceste strade ar -trece tarani curati,
daca s'ar lnalta fum albastru printre arborii batrfini,
daca, In locul canilor ce ratacesc flamanzi dupa
hrana laturilor, ai vedea caii, vitele si cobaile din
partile harnice si bogate, te-ai multami oarecum
cu privelistea unui Intins sat. Dar taranii ce tree
sant numai oaspeti veniti la targ. $i ei, aproape toti,
contribuie la Intiparirea neplacuta pe care o culegi
pretutindeni. Se mai Arad la unele satence lote te-
sute cu gust, dar altele se Infatiseaza numai In alb,
cu un val aruncat peste un conciu ce samanä la
forma cu comanacul calugaritelor, iar la coloare cu
fesul balcanic. La cei mai multi tarani, vezi Imbra-
camintea dunareana, deosebit de urlta: caciulä fiírä
tuguiu, un camasoiu lung, itari ca niste izmene largi.
Tipul, mai regulat decal In Valcea, mai bine croit
In ceia ce priveste trupul, e vulgar, greoiu; lipsesc
la cei mai multi fetele suptiri ce se afla aiurea (ma
gandesc la Gorj, la Tinutul Sibiiului, la muntii Neam-
tului), lipseste statul Inalt si mladios, agerimea In
miscari.
Se vad douà biserici de a-11nd drese: una pe
 - OLTUL 149

o Ináltare a terenului, cealaltá, mai mare, Inteo

dink care aratà Ingrijire. In biserici, Slatin.a intrece
CaracAlul, precum 11 Intrece, cu mult, In trecut. Pácat
numai cà acest trecut a ie§it Inc6 putin la ivealá.
Un institutor local, de la vechea §coalà Iona§cu,
a adunat ceva, tipArind §i o micá monografie. De
la rávna lui ar fi ceva de a§teptat, dar :snádejdile-mi
sá.nt putine pentru acest ora § unde viata bate Ince-
tinel Inteun trup amortit de multá vreme.
 TEL EOR M ANUL

1. In Teleormanul yes.
Un tren care pleaca din Pite§ti urmeazä unja
principala panà la statia Coste§ti, §i de aici are
drumul salt deosebit spre Dunare. ti strabat intr'o
dimineata de toamna morocanoasä, In ploaia din
.neguri a careia se ascunde parca, totu§i, pentru
mai tarziu, o fagaduiala de lumina calduta, de pu-
tin senin mangaietor. Se vad pana In restransa zare
alburie nemargenite lanuri de aratura proaspata, ne-
gre In bura de ploaie care le strope§te; movilele
pe care le taie drumul, i§i destainuiesc cuprinsul.
de pamant negru §i ro§ietec, darnic de hrana. Paw-
nile pe care se rasfira grupe de oi, cai mdrunti §i
vite greoaie, Cu coarnele larg arcuite, sânt mai pu-
tine. Päduri abia daca se gasesc arare ori, In mar-
genea vederii. Teleormanul, desi§ul salbatec de salcii
§i fagi al vremilor barbare, Dell-Orman , n'a
pastrat nici data frunzi§ cat Ilfovul: cultura mare,
pentru hrana popoarelor departate, i-a cerut toata
tarana de biel§ug.
Nu e pretutindene un §es, dar nu se poate vorbi
de dealuri, nici In partea mai ridicata, ce vine dupa
Ro§ii-de-Vede, de unde o alta linie pleacà spre
lalt targ al Teleormanului, Alexandria lui Alexandru
Ghica-Voda. Fata pamantului se cufunda §i se ridica,
se lncovoaie §i se gà'rbove§te, Intr'un ocean Increme-
nit, cu valurile blande. In locurile mai priincioase, s' au
desf4urat sate, cu livezi pline i cgsute bune, supt
152 MUNTENIA

copereminte de §indila sou de tablä. ro§ie, care aratil

o agonisitd tardneascd precum nu se gase§te pretu-
tindeni. Mane e hram mare: Sfintii Arhanghai, §i
pe cdrdrile de langd sate merg In §ir Tig an i, milhillo§i
§i Indesati, Cu Tigdnci Infd§urate lute° manta cu-
sutd tocmai ca o plapomd, tdrani In scurteici albas-
tre, brune, cu maneci verzi, In §alvari greoi, çu
trtrancele lor, Imbrobodite ca Turcoaicele In lungi
valuri albe §i tiind une ori In mand, ca !pe vremea
patriarhilor, toiege de cale. Pe margenea drumului,
se vdd cherestele, o moard de lemn cu trei randuri
a unui bogdta§ evreu. La gall se deosebesc §i tipuri
vddit bulgAre§ti, §i In vagon un domn foarte gras
vorbe§te cu unul foarte slab in limba arenda§ilor:
greceasca.

2. Pe Dunärea teleormineani.
Indltimile balcanice cotigesc u§or §i se Infunda
In lduntrul tdrii, unde dispar liniile lor rotunzite.
In fatd, un alt §ir de muncele face margene apei.
Pe malul nostru, dintre paduri, rdsare un ponton
cu un steag rupt, ce flutura In vantul putin mai
potolit; pe aproape a§teaptd §lepuri strdine. Zim-
nicea, la care ne oprim, e, ca §i Piva Petrei, ca
§i CAlara§ii §i Giurgiul, departe de term, la ascun-
zdtoare §i addpost, unde n'o descopAr privirile .
Din potrivd, pe culmile goale din fatd, pandesc
drept peste rat' ramd§ite de cetate veche, din care
au strdjuit odinioard, pentru IncAlcari §i pradd, Turcii
si§toveni, cari au 15.sat ca urma§i de legea lor pe
acei hamali cu picioarele goale, pe acei sdteni In
haine rupte, cari Inro§esc cu fesurile lor debarca-
derul. Si§tovul de astazi, care e §i acel de ieri, al
decdderii turce§ti, rdsfird multe case mici, albe, fall
livezi, pe cand livezile IntovArd§esc neapdrat once
veche a§ezare romaneasca , pe trei dealuri §i pe
 III. TELEORMANUL 153

adâncilurile prdpdstuile dintre ele. Pare un zbor

Incremenit de porumbei albi. Cateva cládiri mai
bune: vama, un otel, careli dd firma §i In romilne§te,
se in§ird pe cheiu: Inaintea lor trec, patru cate patru,
Inteo alergAturil de oi gonite din urmd, reservi§tii
bulgari cu bietele lor haine fArd. coloare §i sacii
albi pe umdr, umili represintanti ai stdpanirii
de astdzi. Geamii ale Turcilor nu se aralä, dar uite
o bisericutd cu turnul ascutit, probabil a catolicilor,
iar altele doud, mai In sus, pentru pravoslavnici.
Mult timp Incd frumoasa priveli§te te urmäre§te prie-
tenos de pe coastele galbene ale termului, pe cand
vaporul lunecd Intre termuri joase.
Si§tovul sé fdle§te cu lntinderea sa, mica Zimnice
se sfie§te sà se arate. Temeiuri adalid se afld supt
aceste deosebiri ale malurilor, care deosebiri nu se
Intampind numai aici. Termul bulgdresc nu se teme
de Dundre, care poate numai sd-i radd jos luye-
li§ul de verdeará ori sá sape scorburi in lut, sà dea
la iveald stanca. El prive§te de s115 raul. In termul
românesc, din potrivd, stapana, tonoasä. §i rdurdcd-
toare, e apa, care §uguie§te Inecand §i ditramà la
mânie. Pdmantul, slab, e venit din Dunäre §i se
supune chemdrilor ei, coborandu-se iard§i ca mal In
adancurile rdului. Dar ce nu pot face nisipul, lutul,
terna, singure, poate lndeplini acela§i material cand
e tinut In adanci rAddcini impleticite. Aici copacul e
prietenul, apArdtorul, §i este sfant pentru omul pe
care-1 ajutd. Dincolo, n'au nevoie de dansul, §i-1 taie
de pe pdmantul tare In care n'a putut sd-§i infunde
mult ghiarele cdutd..toare de hrand..
Pe urmA, malul drept a fost, din vremea Romani-
lor pdnd acum, un mal de cetdti, chemate sä domine
§esurile supuse din fatd. Dupà strecurarea barba-
rilor cari au inecat de pe termul nostru, el 0-4
154 MUNTENIA

luat iarasi rolul de domingle, supt Turci: noi, cari

pierdusem putinele noastre Intarituri, ne pitiam Ina-
intea stapanului, tiranului, hräpitorului, cautam sa
ne facem uitati de dansul, cu ce bogatie putuserarn
strange, pe cand el ne cauta necontenit cu ochii
crunti, nesatiosi, din toate turnurile marii sale cetati
dunarene. Astazi Insä, vantul de la Miazanoapte i-a
//Murat departe fle,nduritul steag de jaf, i urma-
sul tanar al batranului urias scos din Scaun pune
totusi, printr'un sir de mici acte de dusmanie, Inca
°data vechea intrebare: de pe ce mal va veni stapa-
nirea, daca nu asupra apei, peste care au drepturi
atatia, asupra pamanturilor sträbatute de dansa?
3. Turnul-Mägurele.
Turnul-Magurele i Nicopol. Orasul romanesc se
manifesta In noapte numai prin luminile pontonu-
lui si ale slepurilor Ingramadite la acest punct de
la gura Oltului: veche cetate, veche chele, dar ase-
zare oraseneasca dintre cele lntemeiate la 1829. Ia-
rasi o resedinta oarecum Infloritoare, care se pare
ca nu vrea sa Inainteze prea mult &are raul peste
apele caruia i-au venit In 1877 ghiulelele de aprindere
omor ale vecinilor din Nicopol. Abia un colt din
oras apare ceva mai departe, Inteo regiune unde
din toate partile se framanta coräbii.
Aici Insà i vechea cetate de stapanire osmanlaie
se pituleaza In cuibul ei de pe munte pentru a
vedea mai bine si a lovi mai sigur. Nicairi gramada
de piaträ, strânsa ca o fiará ce se pregateste de o
sal-Aura ucigasa, nu e mai mareata. Tocmai In varf,
tremura lumini depärtate, pe cand de-a lungul ter-
mului abia cateva felinare risipite arunca In Intu-
nerec o raza care Inseamna locurile mai mult decal
lumineaz1 In adevar. Apoi Inaltimile se potolesc,
fugand tot lnainte.
 III. - TELEORMANUL 155

Peste un ceas lush Samovitul, de unde porne§te

unja bulgAreasch spre Sofia (cealalth duce de la
Rusciuc la Varna), se allá bite° regiune mai mult
§eash.

Turnul-MAgurele a fost o strAveche strajá rgz-

boinich, a Romanitor latini, a Romanilor greci, a
barbarilor, a Turcilor la sfár§it, cari, din acest
Nicop,olis-cel-mic", aveau In mAna lor, phnh foarte
departe, satele dijmuite sau aduse in robie. Acum,
turnul temut athta vreme nu mai e nichiri, nici
mhcar ca o podoabh de grAdinh, cum e celalt turn,
de la Severin. Orh§elul nou, cres-cut de pe la 11830
Incoace, contemporan In modernitate cu Brhila, CA-
lhra§ii, Giurgiul §i Severinul, se ascunde vederii intre
arborii shi Inch verzi.
De la gara Intri Inteo stradd bine pietruith,
dreapth, §i acest caracter al retelei de drumuri din
Turnu rhmAne pän5. la sfar§it. Arath SI fie §i bine
luminat. DesfA§urarea stradei mari dà la ivealà In-
Mu o minunath catedralh nouh, din piatra, cu aco-
peri§ul turnurilor de aramh ro§ie, cu thietura gene-
ralà §i podoabele säpate ale Curtii-de-Arge§: nicio
capital/ de judet n'are un a§a de impunAtor monu-
ment religios, care O. fi fost numai in timpurile
nouh. Pe urmh, Inteo piath largh, se rotunze§te o
grAdind, frumos croith §i nu se poate mai bine in-
grijith. Ai acum, In dreapta §i In stânga, un .Palat
administrativ foarte cupos, un Tribunal ce se mhn-
tuie de clhdit acuma, scoli. Prhvhline, mai mull
scunde, poarth firme româ.ne§ti, care ascund de multe
ori o provenienth bulgarà a proprietarului; nume
evreie§ti nu lipsesc nici ele, §i mi se spune 'eh multi
dintre grAnari se tin de neamul pe care Iehova ,l-a
binecuvintat spre Inmultire §1 Imboghtire, §i pe ph-
mantul nostru.
156 MUNTENIA

§osea duce spre port, intre sälcii cu trunchiul

borchinos, bolfos, sparcuit de ramuri strambe, ce
se ra§chira fàrä frumuseta. Jos, malul dunarean e
acoperit de buruieni de apa, pe care le-a sangeral,
ucizandu-le, toamna, de porumbi§ti brune, de pa-
§uni penLru vitele Imbiel§ugat cornorate. Linia tre-
nului, aproape paraleld cu §oseaua, se deapana Ina-
inte, pe podi§ca ei ple§uva. !rare drumul de fier
cel de piatra, cardri se strecoard prin ierburile us-
cate: dungi negre, umede, pe care luneca mai u§or
rotile micilor carute ce se Intorc goale dupa des-
carcat. Pe cand altele pline, carute cu cai §i cara
cu bol, inainteaza Incet pe osea, In fungi §iruri,
ducand, supt acoperi§ul de coceni care-i fere§le de
ploaie, sacii umflati de boabe. Maná mahalagii din
Turnu, Bulgari romanisati ca limbà, ori mäcar ca
port, cad au pal-Asa tiehia §i scurteica de aba ca-
fenie pentru vesta neagra sau albastra, de poslav, §i
caciula patratä.. Bulgari de peste Dunare, fuel-Mori
ce se Intorc cu simbrie romaneasch in buzunar, dupa
ce au prins carne din bor§ul gol cu care se multa-
mese, sau hamali de la port, trec In hainele lor de
acasa prin valma§agul de roti. $i, pe langà mersul
lor stangaciu, pe langa fata lor bugeda, Cu Mae
mari, se desf ace ager §i aristocratic ciobanelul cu
ovalul alb, bland, supt marea cu§mä mitoasa, cu
zeghea zvarlita Imparate§te pe umeri, Mocanul pri-
beag, fudul ca un pileatus, vechiul caciular" al
Dacilor sirábuni, dorobantul cu ochii isteti supt co-
cheta-i boneta de serviciu.
Jos, se Intinde acuma portul: vama, magazii, pon-
toane, parghii, cara ce se framanta: pänä' in aceasta
tarzie toamna friguroasa dam lumii aurul holdelor
noastre. Slepuri a§teapla pe Dunä'rea de ardesie.
In lard, slanca Nicopo!ei 'Isar; iaräi, panditoare
 ili. t ELtORMANCIL i53

din valuri. Largi tdieturi prin verdeata uscatd li aratd

mdruntaiele de piaträ albicioasd. Intr'o adanciturd,
casele tárgusorului sdrAcdcios si sAlbatec se Infig In
râpd, risipite ca o turind de oi, pe când fa[ada
lor de clddiri mai mari, oarecum europene, se °preste
In margenea lermului. De acolo vin Turcii sup[i-
rateci, In haine albastre, rosii, galbene, cari apar
In portul §i pe soseaua Turnului, ca o amintire
a altor timpuri §i a altei lumi. Deosebità ca loe,
precum e §i In timp si In rost deosebità, cetatea de
odinioard a Nicopolei, supt zidurile cdreia a cdzut
pentru crestindtate, pe la anul patru sute", In mor-
mAntul mdceldritilor sau In robia asiaticd, floarea
IndrAzne[ilor din cavalerii Apusului, Inal[d tângui-
toare, In singurátatea-i, ruinele si monumentul fu-
nerar al minaretului.
La intors, orasul nostru se vddeste in sfdrsit, cu
ce are mai fraged §i mai frumos, cu livezile, cu
biserica splendidd, cu casele albe, cu intinsele cd-
sdrmi acoperite cu table rosii. O nevastd In port
ardelenesc std lnaintea unei cdsu[e. Aldturi se pleacil
incet cumpdna unei fanlani de [ara. Iar din curtea
cdsdrmilor te salutd armonios si m'andru sunetul
reunit al tuturor goarnelor care deprind cdntece de
lupa.
4. Zimnicea.
De la Rusii-de-Vede In jos, prin mijlocul satelor
mari ca orasele, cu case dese, acoperite cu tabla
rosie, printre lanuri de grau si rapitd, intinse In
largul sesultd, se ajunge, de la o gard luxoasd la
alta, la Zimnicea.
Vechiul sat de pescan i dundreni s'a prefAcut cu
totul In epoca ReguLamentului Organic. S'a desemnat
o piatä centrald, s'a Imprejmuit si plantat o grAdind
publica, In care se ddrapdnd monumentul ridicat
 MUNTEklA

In amintirea trecerii Dunarii de catre Rusi i ratilnd

In parasire un cochet casino, s'au tras razele drepte
ale strazilor. Sperantele puse In aceasta chela nouà
nu s'au prea Indeplinit negotul n'a Inflorit de
ajuns pentru a da Zimnicii bogati In numar mai
mare, iar satenii au ramas cu intinsele lor -6urti nelu-
crate si fail o singura floare, cine va pune o
taxa pe pamântul nelucrat? cu casele lor de
pamant batut care crapá si se darama lesne supt
coperisul de stuh, Mug constructii mai trainice aco-
perite cu olane in albie, de o coloare rosieteca
slearsa, pierzându-se In galben-suriu. Säli lntregi din
scoala primará sant goale; rari copii ai mahala-
lelor se pot Infrupta del cultura elementara; fru-
moasele fete umbla Dumineca i serbatorile cu pa-
rul ascuns In broboada l cu picioarele goale; sus,
pe malul Dunarii vechea casarma ce pandia asupra
apei s'a prefacut In caramizi de constructie care
s'au furat ori s'au risipit. Numai acum In urma
s'a legat cu un prea-frumos pod tArgusorul cu por-
tul ce! nou, In care se ridica albe cladiri In stil
romftnesc, pentru a adaposti organele*administra-
live, rang ponton. Si, prin silintile unor batrani
veniti din vremuri mai bune i unor tineri de viitor,
Liga Culturala." ridicat steagul de Invatatura
de-asupra unei modeste biblioteci poporale.
Drumurile la port ori la vechea cetate romana In
ruine sant de toata frumuseta. Unul duce sus, Intre
salciile Invoalte, a caror floare galbena Inbalsameaza
delicat In serile de primavara umeda. Celalt taie
lanuri de rapita ori de grail, skmanate In terna
farainicioask surie ca o cenusa. Dintr'un loc si din
altul, Dunarea se vede larga, bine stransa In maluri,
cu adancuri primejdigase cand vantul aspru lucre-
teste valuri din apa-i de ardesie ca licaririle de
plumb proaspat.
 fa tELEoitiviA.Ntii, 159

Dincolo, malul e si mai prgpästuit. Pe povärni-

suri rotunzite spre apg. se Insirä multe case märunte,
peste care se ridia. marea clädire a gimnasiului,
catedrala cu proportiile impunätoare, Wcá doul bi-
serici, un suptirel minaret de moscheie pentru Turci-
mea nevoia§ä, pe când la mal e gara de curând
zidità.
Iar sus de tot, din cetaLea pe care de atätea ori
au prelins-o focurile si. au ciuruit-o gloantele noas-
tele noastre, se vAd bucki murdare de zid galben,
din care nimic nu amenintä si care n'ar mai putea
plzi nimic in acest istov nou, plin de oaste cu
scopuri pe care le putem bänui.
 w.
MUSCELUL
---=

1. Spre Cimpulung.
Nu bagi de .ama, In necontenita Incalecare a
ináltimilor rotunde cu prapastuite povarni§uri, din
margenea rasariteana a Arge§ului, când treci de
la un judet la altul. Aici, §i cu un adaus la
Apus al VAlcii pline de manastiri, dar fará lo-
curi de lupta, e In adevar o tara, o singura
tara. La Rasarit este Dâmbovita plana, cu drumuri
oable, netede, regiune de adevarata descalecare"
spre odihna: la Nord, dincolo de toatá aceastd in-
calcitura de pdduri, sta paretele de stänca al 1-75.0-
ra§ului, semet, pustiu, inabordabil. Acolo e cuibul
vulturului; aici el 1§i deslinde aripile.
In valea cu bisericuta, unde se grábete iulea apa
de munte, se lucreaza la fierastraie, §i trunchiuri mari
calatoresc, negre, mucede, ca ni§te capete de ipo-
potami ie§ite sa soarba racoarea. Apoi, iara§i, pe
länga casele durate din lemn, cu pivnita supt cear-
dacul cu stalpi §i Inaltul coperi§ de §indila de-asu-
pra, peste podetele zgudaite, ori de-a dreptul prin
apa rauletului, spre sui§ul altei culmi, intre prunii
ogoarelor cu biel§ugul de roada ca ni§te mari flori
albastre.
Ce-or fi a§teptänd fetele cu fota de ro§u §i aur,
care stau lnaintea u§ilor de stejar vechiu? Nu s'a
Intors Inca solul de biruinta al M5.riei Sale ca sa
spuie 4 s'a isprävit i ca In groapa de la Posada,
supt lespezi pe care nu pot sa le ridice acei ce le-au
11
162 MUNTEMA

prdbu§it, zac, sfdramate, oasele episcopului latin

langá ale celui din urind Secuiu de la hotarel
i de-odatd Campulungul, de pe vdrful ultimei
culmi, ni-a rdsdrit neted §i alb, prins de termul
apei Thrgului, alèrgAnd iute cdtre acel rau al Doam-
nei, care nu vrea sl spuie vechea poveste romanticd
a numelui sdu.
Dar, ca sd treci la Ddmboviceni, mai e drum.
El Incunjurd Indltimi rotunde, dincolo de care se
ascund strAvechi a§ezdri rurale cu. nume scurte,
rude, ca al Mdtdului. Se Invdrte, se strecoard, §i
dincolo de frumosul sat de mo§neni unde pdstore§te
cu glas dulce §i cu glumd isteatd pdrintele Cotenescu.
Ne-am lnfundat Inteun aspru §i mdret defileu de
munte: o cheie de descuiat cu sabie tare se pune In
calea Intregitorilor de tara.
Ddmbovita, venind din sus, de la MAtie§ul sum-
bru, trece tulbure In albie de piatrd. Durerile cele
vechi pe care le alintä fft§ditul trist al undelor ei
nu mai skit ale acelor boieri §i tdrani ie§iti In
calea ndvAlitorilor medievali, ci noi In§ine am fost
marturi Indelungatei jertfe MI% noroc de pe coas-
tele MAtie§ului, unde am Ingropat un print strain,
venit pentru pradd. Mortii cari Incunjurd aici i-am
vazut §i ne-au vdzut, li-am vorbit §i ni-au vorbit;
In ImpArtd§irea sufletului nostru am cuminecat.
Sus, In fatd, pe cdrare de cdprioare, s'au suit
schivnicii la schitul care nu se vede mai mare deck
un cuib de pasdre. Jos, un archeolog sapd la teme-
hile unei mal vechi biserici Ingropate. De la un
cre§tet la altul pare cd. se Intinde acea punte udd
de lacrimi §i cruntd de sdnge care e viata acestui
neam de luptä §i de suferinte.
Departe, In acest ceas spre amurgit, la mormântul,
din Dealul Tdrgovi§tii, al lui Mihai Viteazul sund
clopotele de pomenire.
 - MUSCELUL 163

La capat, bisericuta din Gole§ti, satul lui Gole,

al urmaOlor lui, boieri osta§i, buni cavaleri §i car-
turari buni, de la Iva§cu i Albu la Radu §i Di-
nicu, marunt laca de mari amintiri, la care se
adauge aceia a tradarii Olteanului Tudor, Domnul
poporulni in arme.
Judet arhaic, cu colturi tainuite, f5.cute parci
anume pentru a nu se rasbate la dansele, cu dru-
muri inguste §i lntortochiate, tinzdnd spre munte,
cälarind dealurile spre Campulung, strângandu-se
langa §uviti de torente mancatoare spre Rdmnicul
Vdlcii, In cealaltá tara, care, o bucata de vreme a
dominat Arge§ul.
Pe aceste drumuri, printre frumoasele lnaltimi
totu§i lmbracate Inca, In ciuda hotilor de paduri,
totdeauna privilegiati, ajunge cineva la manastirile
cele mai putin cercetate:
Cotmeana, croita de Mircea cel Vechiu", refdcuta
adausa supt Bran.coveanu, apoi supt Fanarioti, fara
a i se fura banutii de smalt de supt coperi§, mit-
nastioara domneasca din vremi eroice, de la care
n'a ramas decht aceasta bisericull;
Valea Danului, impunatoare cu adaosul de supti-
oard, cu catapeteasma care a venit de la Insa§i bise-
rica episcopall din Arge§;
Tutana, cu mareata biserica, pradata In launtrn,
dar ramasa In zidurile-i puternice, Intre acei pu-
tintei oameni saraci, a§a cum au facut-o, din po-
runca tinerelului Domn Mihnea, care era sa fie Turc,
Insu§i Mihai, care, el, trebuia sa ajung5. Domnul cel
viteaz;
Bascovul, la capatul unui sat saracut, caruia i
se fura fetele cele mai frumoase i mai de§tepte
de catre mandstirea secolului al XVII-lea, cu mo-
destul 15.ca§ de Inchinare i casutele de addpost, uncle?
 MUNTENIA

supt buna supraveghere din vremea mai noul, se

lucreaza harnic la covoare.
Sus, pe d'Alma prapdstuita sta cetatea Poenarilor,
adevarata cetate a Arge§ului",, de care se leaga crunte
legende In legatura. cu Tepe.
Numai In jos spre Pite§ti timpurile apropiate au
deschis larga cale domneasca.
Si oamenii se potrivesc cu aceasta natura care
nu e aspra, dar cuprinde In ea o melancolie de
trecut §i de parasire. Parca ar fi'cu totii odrasle
de Voevozi ace§ti barbati §i femei, cu prelunga fata
smolita, cu ochii negri adalid In cari se zbat, peste
lipsurile de astazi, flacarile eroice. Din fiinta aici
a Domniei au ramas stralucitele ve§minte femeie§ti,
numai din purpurä §i aur.
2. Cimpulungul.
E cela ce-i spune §i numele: un câmp lung", o
vale prelungita intre dealurile din dreapta §i cele
din stanga, o vale pe care §i-a gasa drumul Intaiu
o apa, sufletul satelor §i al ora§elor, §i pe lurma
ei s'au luat, inganati de bolborosirea cantaretului de
munte, oameni: straini, calugari viteji, Cu crucea pe
haina §i spada In mana, Teutonii, cand, In zorile
noastre, anii erau abia o mie doua sute; apoi oas-
peti cu negot §i me§te§ug, Sa§i mai ales; In sfar§it,
din vai de munte, din §chele de hotar, din 'guri ale
Carpatilor, taranii no§tri, cari atunci ca §i acum
strabateau drumurile In traganarea carelor ce las('
sufletu'n voia gandurilor §i viselor, ori In mersul
sprinten al cailor. De-a lungul câmpului s'au inte-
meiat atunci cdsutele albe, Incunjurate de roadele
harniciei; morile vorbarete, bisericutele cu crucea
Infratiloare. Apoi §i Domnii §i-au durat aici Curti
§i manastire, manastire pravoslavnica, lnaintea tur-
nului maret al careia s'a prabu§it Cloa§terul (Klos-
 IV. - MUSCELUL 165

ter) catolicilor, strginilor. i azi se vede acest turn,

temeinic ca un descglecat de tara': el doming
ascunde biserica, nu tocmai mare, si de el se leagg
un sir de case cu doug randuri, strabgtute de feresti
inguste, care saingna cu cele de la Cozia.
casele vor fi fiind din timpurile intemeierii, Inainte
de o mie patru sute", dar turnul e de sigur un
vechiu strgjer. Cáci nu Matei-Vodg Basarab, restau-
rator aici unde lucrase din temelie alt Basarab poate,
dintre Domnii veacului al XIV-lea, ar fi strans,
timpurile sale de intindere a tärii si de supunere
a ei catre Turci, aceste puternice randuri de piatra,
ce alcatuiesc turla mareatg, pe care se rotunzesc unul
de-asupra altuia sirurile de -ocnite, pe cand, sus,
incununeazg totul acoperisul rotunzit. Nu, aici nu
sant urme de decgdere; din acest masiv turn se
desface acelasi spirit de mandrie tanärg ca si din
piatra care, supt jiltul fin sculptat al Vlgdicgi, poartg
sgpatg In slove adanci, drepte, fàrä legaturi de co-
chetgrie tgrzie, amintirea mormanta1à a lui Nicolae
Alexandru Voevod, fiul marelui Basarab Voevod,
care O. se pomeneasca In veci" acel Nicoarg
Alexandru care pripi fuga Ungurilor prin trecatori
sangerate i adormi linitit, in siguranta pazei bune,
acum sase sute patruzeci de ani, deschizand calea
vremilor.
Astgzi, cu desavarsita Ingrijire a caselor sale in-
forte, a stradelor sale bine pietruite, a primblgrii
sale, cu adgosagul nou al scolilor vesele (nu voiu
zice si cu statuia, putin apocrifg, a unui erou, Radu
Negru, cu totul apocrif), cu miscarea din zilele de
tArg a unei targnimi harnice i vioaie, Campulungul
e vrednic de a se numgra intre cele d'intgiu orase ale
Romaniei: vile cochete, instalatiile de Mi ale Eforiei
Cretulescu aduc vara haine elegante, pe persoane
166 MUNTENIA

care apartin Cosmopolei franco-romane; dar, dacA

nu-i auzi, poti sä admiri une ori fetele rAmase de o
frumusetà romftneascl, cu toat5. InstrAinarea sufle-
teasa a fericitelor ce le au. Iar, drumul de schimb
cu Ardealul, care odatl trecea prin Ruc6r §i Dra-
goslavele, deci pe aici, mergand acum prin valea
Prahovei, §i liniile cAii ferate locale oprindu-se la
Cfimpulung, ora§ul, putin cercetat de negustori, va
ilmfinea, mult timp IncA, crutat de capitalurile sill-
ine de la Azuga sau din Lotru §i de votopul de no-
roiu ucigAtor al Evreimii flAmande §i barbare. In
el toti aceia ce au nenorocul de a vedea "saderea
neamului lor fata de cavalerii aurului sau de mi-
crobii gologanului de aramà vor gdsi mângaietoarea
priveli§te a unui mare, ideal sat românesc, a celei
mai bune gospodArii de grani ce se afl5. In cuprin-
sul Romfinimii.
3. Rucirul. Dragoslavele. Gura Dambovicioarei.
Una lknigA alta, pe laturile §oselei, care e prAfoasà,
cateva zile abia dupà ploile cele mari, case cu douà
rfinduri, avftnd cincilase on", cerdace cu stalpi §i
foarte adese ori §iruri de oale cu ma§cat inflorit pe
polite. Multii copii voinici privesc din umbra por-
tilor de lemn sApate, asemenea cu ale Romanilor
din chei. In curti, sus In cerdace ori pe margenile
drumului 'Isar femei al cAror port tesut In arnici,
In fluturi, In flori de fir de argint §i de mAtasà pe
fota ro§ie de aur nu-§i poate afla pArechea In cat
Tinut locuie§te RomAnimea.
Aici e§ti Ina In Câmpulung, dar, cand ai trecut
de hotarul ora§ului §i te afli acum, nu pe o stradg.,
ci pe drumul mare, care se chiam5. aici Vale. Mare",
vei Intalni, Ong. la §chelele de odinioark vechile vAmi
de munte, pAnà la granig, acela§i fel de case, tesute
din vergele de lemn, pe care le acopere lutul nisipos
 IV. - MUSCELUL 167

al muncelelor, acelea§i curti pline de toate cele de

nevoie unei bune gospoddrii tdrdne§ti, acelea§i fete
oacher, frumoase, cu ochii negri, mari, acelea§i ve§-
minte cu toate florile cdmpului i stelele boltii. Late-
legi cum din acest Tinut de mandri oameni voinici,
harnici, cuminti a putut sd plece acum cinci sute
de ani descAlecatul, Inceputul unei
Drumul ce! Mare" e o osea foarte frumoasä.,
netedd ca §oselele Dobrogei; parmaclficuri de fier,
elegante, apdrà pe alocurea trdsurile sau drumetii
inoptati de primejdia prApdstiilor sau ale adancu-
rilor mld§tinoase.
Ele se strecurä. Intdiu ca o panglicd albá pe coasta
muncelelor. Moddlcile, umflAturile, cazanele rdstur-
nate Injghiabd la un loc acelea§i corovituri uriar
ale scoartei de lut, nisip §i pietricele albe. Deocam-
datà ele nu se deosebesc bine In testuri garbove, ci
se InvAluie necontenit cat cuprinzi cu ochiul. Dar
ve§mântul lor de catifea verde e mai sdrac; ici §i
colo iese la iveald luturile §i nisipurile galbene, ro§ie-
teca piatrd de var, ba chiar colturi de stalled, unele
mdrunte, abia rdsdrite, altele puternice, tirind sus
In colti de piatrá surd. In locul gardurilor ce hotä.-
resc bine mo§ia, care e scumpd din multele jertfe
ce a cerut, In locul livezilor cu crengile vinete de
prune Ingramddite, se vdd rdmä§ite Incá bogate din
vechea pddure seculard §i tufirri dese. Departe pe
povarnirri se desfac case albe, mici, ca ni§te flori
sdmänate pe paji§te. MAndstirea Nämdie§ti se zd-
re§te, dupd vre-o jumdtate de ceas de cAldtorie, 'trite()
InfundAturd, Imbielrgatd In copaci, din mijlocul cd-
rora se MOfá copereminte ro§ii §i trei turnulete
noud.
Dd'mbovita lunecá printre sdlcii In fund, supt mun-
cele strAnse Impre-und, care abia lasá a trece ar
ceastd c414toare tan4r6. §i zglobie. Indata mergem pe
168 MUNTENIA

malul ei. Une ori raul e sparcuit In §fichiuri desbi-

nate, alte ori el alearga prins In jghiaburi de lemn;
In sfar§it, el se scurge la vale fail piedeci §i unit
cu sine, galgainduli apele limpezi, care rasfrang In
colori de ardesie cerul u§or acoperit de non. Roti
incarcate de cutii li fulá necontenit apele ca sa le
verse In treucuta de unde ele se arunca In canalul
care hrane§te samanaturi. Mai departe, un fierastrau
traie§te din puterea ei, facand sa se mi§te fail intre-
rupere, in sus §i In jos, panza de fier.cu coltii lacomi.
Supt Piatra Dragoslavelor, caci acum movilele
pietroase au inaltimea muntilor, §i poporul li zice
Pietre , Infloritorul sat Intinde de-a lungul drumu-
lui casele-i albe; o biserica, zidita de cel d'intaiu
Grigore Ghica, In veacul al XVII-lea, are Inaintea
zidurilor modeste ale naosului un turn strivitor, care
e facut In mult mai mic dupa acela al mänästirii
Campulungului, pe atunci de curand dreasa de Matei-
Vodà Basarab.
.r- Pe aici era ()data trecerea märfurilor bra§ovene§ti,
In carä. dusa Incet §i greu, pe drumuri rele, spre
atatea ora§e ale tdrii §i spre locurile de peste Du-
flare. Drumul de astazi nu e Intocmai cel vechiu, ,care
merge prin vale; dar §i acesta se Inramure§te Intre
calea Targovi§tii §i a Campulungului. Cea d'intaiu
se desfa§ura la vale, de-a lungul Dambovitei.
Inca trei chilometri, §i santem In §chela cealaltä.,
Rucarul, ale carui turnuri §i case albe se ivesc In-
data, la locul unde se Intalnesc trei Pietre mari,
dintre care una poarta brazi pe coastele ei.
Rucarul adapostia ()data pe vame§ii Domnului
muntean, oameni siguri §i cu mull& trecere. Astazi,
el are o §coall, o primarie foarte mare, un otel
cum nu mai poate arata alt .sat din Romania, o
Mlastirea Tutana.
 IV. - MUSCELUL 169

frumoasd §i lungd primblare pe langä rduletul prins

In maluri Indreptate §i pietruite §i foarte multe case
de o gospodärie aleasd. Noua bisericd se Inaltd. inân-
drd. Inteun colt, pe and cea veche se ascundetInteun
cimitir lntins, unde o cruce se ajunge cu alta. Doi
me§teri din COmpulung, plätiti de un negustor grec
din pdrille Castoriei, ginere de boierina§ muscelean,
au clddit acest idea§ foarte cuvincios, cu pridvorul
rdzimat pe stdlpi de cArdmidd. Zugravi cu imagina-
tie au Infdti§at In acest pridvor judecata cea de pe
urmd, cu multi draci negri ca Tiganii §i cornorati
ca boii, cari au nume pline de Inteles: Zorild, Ne-
grild, TrAgild, Coco§ild §i Zghidarcea. Frumo§ii copii
din sat Insd li-au spart fruntile, li-au scos ochii §i
li-au deschis burtile cu pietre, §i grozdviile Iadului
nu par potrivite cu o a§a de blândd tara, avand
atata putere In oameni, atdta mandretà In Imbed-
cdminte, atAta senindtate nevinovatd In cuget. Crucea
unui mormânt proaspdt e Ina. Impodobità cu bradul
Infd§urat In flori §i In motocei care a fost rdus Inain-
tea tfinärului adormit, §i paji§tea e stropitä imprejur
de flori cdzute ce nu s'au vestejit încà precum ve§ted
e acela care a fost coborit jos.
Dupd câteva vdpsdi ro§ii, treed:Ware, pe culmea
Cdpitanului, noaptea cade aproape dinteodatd.
lipsa strdinilor, cari nu mai vin In Rucdr, de câtva
timp, strada se face Indatd pustie: luminile, abia
aprinse, se stang la toate fere§tile; §i hanul se In-
chide ceva mai tdrziu. Mad §i §uierdturile caraulei
contenesc, §i tAcerea noptii negre e sfd§iatä numai
de hArldgoasele 15.trAturi ale cânilor paznici, cari
pandesc zgomotele tainice din singurdiatea mun-
toasd.
Dimineata a cobo] It neguri ware pe coastele
inuncelelor, pe care numai ici §i colo le strdbate o
170 MUNTENIA

sagetare rosieteca de raze. Sant opt ceasuri acuma,

si racoarea noptii stapaneste Inca vazduhul limpede.
De pe toate cararile si potecile izvorilsc In strada
alba taranii cu sumane negrii si cojocèle cusute,
tarance a caror bogatie de fluturi si podoabe e aco-
perita In parte de mantali cafenii; unele dintre dan-
sele poarta strengareste pe albul fin al valului ce li
Infasura fata oachesä o palariuta barbateasca. Caii
trasurii ce ne va duce la granita, Inhamati In lung.
doi cate doi, scutura capetele coplesite de musti si
de vespi veninoase, facand sa bodoganeasca taliingile
greoaie. Domnul Avram", prin aceste parti oa-
menii se chiama Avram, Moise, Salavastru, Ghedean,
Aron, Izichil, asteapta pe capra, facand sa flu-
ture In saga largul biciu care pocneste indemnator.
Strada pe care o urmam se chiamá pe o placa
de lemn Strada Frontierei", si ea urmeaza pana
In granita, legandu-se si cu soseaua ce vine de ,la
Pitesti. Acest minunat drum a fost mantuit In 1891
supt conducerea a doi ingineri romani, antrepre-
norii fiind Italieni. El se razimá adesea pe puter-
nice Intarituri de piatra, strabate poduri desavarsite
si e aparat prin vergele de fier unde se deschid
rape. Nu e o linie care sa se Infunde drept Inainte
Intre firele telegrafului, care aici are alta cale, ci,
Incolatacindu-se ca o biciusca rapezila, el infasura
deal si munte cu panglica-i alba. In urmä nu-1 mai
recunosti In suvita zburdalnica care se joaca prin
funduri de vai si se prinde de gatul asprual stanch;
Inainte, cand I' vezi alergand nebunatec in vesnice
rotocoale, nu-ti vine a crede ca In curand vei fi
colo sus pe Inaltime. Aici, prin chefurile-i neastep-
tate, drumul Insusi e o mare placere.
Soborul de uriasi se tine si mai departe. In fata,
In urma, la dreapta, la stanga, unde privesti, fara
o singura spartura, cad drumul se strecurä. si
 IV. - MUSCELUL 171

nu cuteaza sa taie, iar bietele rauri sant multamite

&Ali pot cauta de cale, vezi ceaunele rasturnate,
caciulile Cu tuguiu, tablele intinse, zimtii, spinarile
ciolanoase. Sant movile de nisip curat, In care scan-
teie puncte de mica, mari movile umflate, pe care
nu se prind deck fire de iarba sarack sant mor-
mane de piatra, acoperite cu arbori rari. Dar piatra
rasbate pretutindeni; une ori numai, ea e acope-
rita de cranguri §i paduri de brad, de mesteacan
morocanos, cu frunzele pleo§tite, de fag, care-§i ra§-
chill Onà departe ramurile cu frunze lucioase; co-
drii adânci §i negri, st'äpani peste toate, nu se vad
nicairi; panà departe catre hotar, unde sant varfu-
rile mai Inalte, padurea e numai o räma§itil a tre-
cutului ei falnic, caci nevoia de bani a mo§neanului
a pus-o la biruri grele §i a schilodit-o pentru totdea-
una, fail s'o rada Insa cu totul ca In tara de mun
cele ruinate a Sovejei. Prin coviltirul u§or al ierbii,
printre trunchiuri §i mai presus de ele, ti§ne§te Ins5
piatra stapanitoare: ici, ea se risipe§te in farami
albe, galbene, ro§cate, care fac mo§inoaie in mar-
genea §oselei curate, dincolo, ea samana coasta sau
adancul cu franturi §1 lostopane; aiurea, ea stra-
juie§te drumul cu placi Inegrite, murdare, lucioase,
sau cu lespezi cladite In bunà randuiald ca de mana
dibace a unui meter uria§; de multe ori, In sfar§it,
ea Incununa toate cu cate o mandra creasta surä
sau lea In stapanire intreg muntele. Langa Papu§a
verde, cl'adita ca o movila, sta In fata, p-este valea
Dambovitei, lungul parete sur, adanc, scrijelat, gol,
sterp, trist, al Pietrei lui Craiu, numith a§a dupa
unul din falo§ii regi cari se lntorceau cu fuga acasa
la dan§ii, lasand In urma steaguri rupte, arme frante
§i voinici morti, cazuti In mormane sangeroase sau
samanati pe coaste §i prin vaile Inguste Ca frunze
.ro§ii, ve§tede, de toamna.
172 MUNTENIA

lata, cam la jumatatea drumului, cazanul Posadei,

care aminteste o zi ca aceia, de stralucità biruinta
ciobaneasca asupra boierilor mari ai strainatatii co-
tropitoare. O groapa se rupe supt munti; colo In
fund, unde stralucesc case albe, e Dambovita, care
trece wail, limpede pe prundul curat; mai In fatä
rapa goala, pustie, ca. arbori i maracini. Odinioara
prapastia era Impadurita, §i, numai ca o Ingusta cres-
taturà rdsbalea calea negustorilor pasnici, pe care
acum, spre sfarsitul veacului al XIV-lea, ajunsesera
a trece aspri ostasi cu siguranta ca au biruit
supus. Si, de-odata, dintre trunchiuri napiidira sa-
geti fulgeratoare, i aceasta furtuna de ucidere Im-
pinse oameni i cai mai In adanc, tot mai In adanc
la stanga, unde sant cheile Dâmbovicioarei, stras-
nica stramtoare prin care fuge sfios rauletul, ca
o soparla ce luneca pe coiful uriasului adormit. Din
paretii Inalti de pare ca ajung cerul, cazu atunci
strivitoarea ploaie a bolovanilor maniei i rasbunärii
unui neam prea multà vreme calcat in picioare.
Maciucile strivirà testele fudule. Cei ce se Invred-
nicira de aceasta primire abia mai gäsird,
acoperiti de rani, drumul de mântuire al
Brasovului. Marire tie, Posada cu adancurile rä's-
platitoare, care ne-ai ajutat sá pilstram pand as-
tazi viata frumoasa, alba, buna care Infloreste de-a
lungul veacurilor pe muntii i campiile noastre;
rire tie, mormant de dusmani pecetluit ca rosia pe-
cete a biruintii noastre! i

Urmam calea de stanca înaltà, Ingusta, Intune-

cata In care, apoi, taranii lui Vlad-Voda, Muscelenii
acestia cu fata roturida, ochii negri i trupul vanjos,
au toropit pe Ungurii Mariei Sale puternicului Crain
Sigismund, care a fost apoi i Imparat. Un val de
aier rece ne loveste In fata. E sufletul aspru al
stramtorii, precum Dambovicioara grabitä e seninul
 IV. - MUSCELUL 173

bucuria ei. De o parte si de alta a cararusii pie-

troase, aparata cu parmaclacuri de lemn, paretii ne-
mdrgenit de inalti ai stancii pustii sprijina o suvita
de cer albastru-sters. Brazi detunati a-aria de-a lun-
gul scoartei sure, cu jalnicele lor crengi uscate. Iar
In cate un loc ca prin minune un mandru fag hranit
de apa limpede îi deschide bratele verzi, rastignit
pe stânca dreapa. Ca o amintire a pajistilor miro-
sitoare, a câmpiilor inflorite din locuri senine, cate
un clopot vanat se itieste din smocul frunzelor ma-
rmite.
Mareata temnita se deschide acum: e un ochiu de
lumina, de verdeata. Dambovicioara se Incalzeute la
soare, inainte de a patrunde In grozavia stramtorii;
apoi Inca °data aceasta cuprinde In bratele ei zdren-
toase de aspra stanca cenusie. Acuma santem liberi.
De la casuta alba de colo, la capat, se deschide un
drum inverzit, care suie pe nesimtite la pesterii.
Waned batrana, adusa de spate si sfrijitd pe oasele
ei tapene, a adus lumanari; si pe langa dânsa se
aduna, vazandu-ne oameni de omenie, caci altfel
se tem de Nemtii, de Ungurii cu vorba neratoleasa
aspra, cari se sprijina In ciomege cu varfuri de
fier , o droaie de copii. Inainte pazeste un bdietel
Cu genunchile goale prin itarii rupti, cu o cama-
suica Inflorita de arnici negre: si ce mai cäciuloiu
tuguiat pe parul lui Man, tuns scurtl Apoi vin doud
fetiscane care marturisesc ca sant In clasa a patra;
cu cozile pe spate, o cainasuica infloritä. mult In ar-
nici negre i fota rosie; si mai la urna alta fetita
tot asa, cu ochii negri i parul balan, zburlit
darz, pe care celelalte o pumnesc pe ascuns fiindca
prea se amesteca In toate rosturile. Tocmai la capat,
unde, de-asupra scarisoarelor deflemn, se deschide
!liana poartà ce pare sapata de mani de om, se
adauge o all./ batrana, grasa, rosie i vorbaretil, care
114 MUNTENIA

porne§te a spune ca aici sant oameni buni, cari

se cearta, adevarat, pentru vacuta dumitale care
a Intrat In curtea mea", dar se Impaca a doua zi
chiar, caci nu pot sta doar a§a prea multa vreme.
Acum In petera! Babuta sfrijita §i garbovita, care
tace, scoate bucati de lumanari albe, de faclioare
galbene, §i le Intinde fiecaruia: Tine!".
Intaiu, Intunerecul din fund 10 cam iea ochii.
Vezi atk, ca te infunzi Inteun negru beciu salbatec,
cu paretii coroviti, bubo§i. In dreapta §i. In gaup
sant alte adancituri, inchise, pe cand, Inainte, lumina
descopere Inteuna gurguie grosolane, crengi groase,
strambe, chipuri grosolan cioplite, Impartite In cloud,
lungi guri de iad, de pe care pleura, asudel prelin-
geri lene§e de apa. Acestea sant "inchipuiri, ca ber-
becele, ca mielul, ca cerbul, ca boul. Jucarii ale
lui Dumnezeu. Da", zice batrana oftand, el el face
toate, §i pe noi. $1, uite, aici e altarul, cum. 11 vedeti,
cu mas5., cu scaune: aici a statut pustnicul, de mult,
dar de atunci au mai stricat oamenii".
Ne Intoarcem: pasul luneca pe bolovanii umezi,
luminile zboara ro§ii pe paretii Imbrobonati. $i de-o-
data In fund navale§te un sul de alba lumina rece,
care vapse§te crud colturi de piatra; pare faptul unei
zile de iarna. $i la cativa pa§i mai departe poarta
se Infati§eaza Inchizand In patratul ei ca o tabla
de argint luciu, care e lumina cea Mina a zilei.
*

$i iara§i sui§ul erpuitor, ocolirea necurmata a

pietrelor", a muntilor din ce In ce mai acoperiti
de paduri. Case nu sant, deck numai Inteun punct
singuratec o yilá zimbitoare pe care o cladise un
mo§ier pentru fiul saa bolnav, care s'a stins de
oftica la douazeci de ani §i de atunci zavoarele au
cazut la up de Intrare. Valea Dambovitei, cazanul
Posadei au perit de mult In urma, §i nu se mai
 iv. MusctLuL 05

vacl alte val, alte adancituri, alte locuinte. Papu§a,

1ncunjurata de neguri care vestesc ploaie
Papu§a are neguri; mane cu siguran ploua",
spune dorrmul Avram ,
luciul scrijelat al Pietrei lui Craiu se ivesc, apoi
pier, §i iar se arata din nou, In§eland, cum In§eall
once 1ndepartare, asupra locurilor §i depärtarilor.
Muntele Giuvala se ascute§te cu cre§tetul pe care
daunäzi au ars padurile, lasand terna sura §i frun-
zi§uri ruginite de flacari. Jos, e vama romaneasca
cu acoperemântul de tabla to§ie, iar dupa Meya
1nvartituri de roata, la un lumini§ Intre muncele,
langa cra§ma lui Aron Romanul, cu bere de Fel-
dioara §i chelnerita cu fra. ro§ie, stalpul cu cele
trei colori ale Ungariei, care inseamna stapanirea
straina.
Intorsul se face rapede, In abia dota ceasuri;
priveli§tile ce se desfa§urasera In ragaz la sui§ se
amested. In goana cobora§ului. Abia ai plecat de la
Podul Dambovitei §i e§ti In Ruar, a carui fru-
moasa biserica noua 11 veste§te de departe prin turnu-
rile ei.
$i acum, cu toate prevederile de furtuna, se lasa
o minunatá seara calda, cu cerul senin, a carui cati-
fea negrie e tintuita cu stele tremuratoare. Cand se
Inchide hanul cu douà randuri §i carciumele-§i sting
luminile §i trasurile se duc In drumurile lor §i lumea
s'a culcat prin casele albe, nu se mai aude decat
clocotul apelor raului rara astampar, limpede acum
In gata lini§te.
A doua zi drumul spre Campulung e plin de carute
§i cara. Pe o 1naltime scociorata de cazmale, femei
duc pietrele cu vagonete; la acest lucru, la claditul
caselor §i la atatea munci grele, ele sant prin aceste
176 MUNTENIA

parti tovara§ul neobosit al muncitorului, tatal sau

barbatul lor.
Iatà acum iarà§i Narnaie§tii (de la Nemoiu), cari,
vazuti In fatd, sat §i manastire Impreuna, dau o Mil-
parire mai puternica §i mai bogata. Pe o airare pie-
trulla te urci spre o hiserica al cara pridvor singur,
prefacut ditunAzi, e de zid, In afard, pe eand stranele,
catapiteasma §i altarul se afla In stand.. O petera
mica a fost scobita. §i mai bine §i netezitá pentru
a primi zilnic rugaciunile maicilor, care sânt astazi
vre-o treizeci §i nu vor fi Intrecut niciodatà acest
numdr. De-asupra cre§te iarba, infloresc florile §i
se Inalta arbori, §i pretutindeni In acest dulce colt
de pustietate aromitA, pe margenea drumului, de-a
lungul Ingrdditurii, pe cerdace §i pe politi, la fe-
re§ti, In tot lungul arhondaricului traiesc, an de an,
bucurand privirile maicilor §i ale drumetilor, ma§-
catele ro§ii §i trandafirii, garofele catifelate, sfio§ii
topora§i cu Mima de aur, ochiul-boului deschis spre
lumina, condura§ii de cearà, gura leului cu potirul
Inchis §i Invoaltele nalbe cu trunchiurile Inalte. i
ele fac rugliciunile lor, care nu skit mai rele deck
altele.

4. Generalititi muscelene
Muscelul, un judet mic §i putin cercetat de altii
deck de bolnavii cari vin sà-§i ceara insanato§irea
de boli molipsitoare la Câmpulung §i Rucdr, tre-
cAndu-le In sama skenilor §i mahalagiilor de acolo,
n'are numai o Insemnatate istoricá prin aceia ca In
el se allá acea veche vaina a Dragoslavelor §i Ruca-
rului, cu biserici mari, dintre care cea din Dragos-
lavele e ctitorie domneasca, a lui Grigora§cu Ghica ,
apoi prin aceia ca In ampulung dainuie§te inca, de
§i Intr'o forma schimbata, cloa§terul" catolicilor, bi-
serica-mAndstire latina Mcuta pentru cei d'intaiu ora-
 IV. - 1111ISCELM Irt

seni, Nemti si Unguri, de legea Apusului si In care

se mai poate vedea cea mai batrana piatra de mor-
mant din toata tara, a sirainului care era judet de
Campulung la 1300; prin acea biserica domneasca,
prefacuta cu totu1 In veacul al XIX-lea, dar care
infatiseaza mormantul lui Nicolae Alexandru Voevod,
mort In 1364, cea mai straveche lespede de mormant
din loata Romania, si care e Incunjurata Inca, macar
In parte, de un zid si un turn stravechiu; In sfarsit
printr'un numar de biserici si manastiri care-si nu-
mail anii cu sutele. Muscelul nu se deosebeste nu-
mai prin frumuseta adancilor vai serpuitoare, rotun-
delor muscele blande, de la care-si iea nurnele, a bo-
gatelor fan* smaltate cu flori, a drumurilor intor-
tochiate, care alearga albe la picioarele lor. Acest judet
a pastrat mai bine cleat oricare altul mandria nevi-
novata, demnitatea morala a omului de pe vremuri;
In el trebuie sa vii ca sa vezi pe taranul cu stralucit
port de aur, rosu si alb, pe taranul cu mosia 15.-
sata din vremea celor d'intaiu Domni, pentru cari
neamul lui a luptat si a biruit, pe taranul cu ograda
bine Ingradita, cu curtea Ora de cosere si de vite,
cu trainica locuinta Inalta supt coperisul ascutit de
sindila, cu pridvorul pe stalpi, cu adanca pivnita
dedesupt, care indeamna la pastrare, case cu douà
randuri, cu multe incaperi, in care camarile de oas-
peti asteapta cu plocatele si tesaturile lor pe oaspe-
tele primit In prag de taranca nobila, cu parul
bogat si frumosii ochi negri, bine deschisi.
Cata vreme literatura noastra dildea numai chi-
puri de tarani falsi sau de grani ideali, cari erau
din toate Tinuturile si din niciunul, taranii lui Alec-
sandri scaldati In fericire si infloriti de un dulce
zimbet ca pe pachelele de ciocolata sau pe tablalele
zugravite anume, ori taranii altora mai noi, oameni
de patimi, rai, de avanturi salbatece, vanjosi, crunti
12
178 MUis/TE/1/4/IA.

§i apucati, mu§candu-se In dragoste §i dumidn-

du-se la o ilsbunare, intocmai ca fiarele muntilor,
t5.ranul muscelean, o mandrie a neamului, z5.cea uitat
In acele frumoase c15.diri albe din curtile de biel§ug,
supt mu§uroiul despoiat de pkture al muncelelor
ocrotitoare. AstAzi, el iese la*ivealà, uimind prin
noutatea, ca §i prin frumuseta lui.
Dacá ar fi vrut s5.-1 descopere pentru public un
scriitor din altá parte, i-ar fi trebuit multe §i grele
Pranul romAn de oriunde se desv5luie
greu acelui pe care nu-1 cunoa§te, chiar aceluia care,
vorbind limba lui §i purtand portul lui, vine din alt
sat. Dar cel din Muscel, chiar dacá ar voi s5. se Im-
pArtd§eascà unui drumet literar, ar trebui s5.4 dea
atâtea 14muriri nouà despre atAtea lucruri deosebite,
dci datinile i rosturile lui, vechi ca lumea, nu
se mai pot mântui de aratat Incht acesta nu
s'ar fi simtit niciodatà cum se cuvine In subiec-
tul sAu.
Trebuia un fiu al Muscelului, un fiu de la [ark
din marile sate luminoase, cu aierul tare, care ridid
In obraji acel sange mult §i. pune acea flachr6 tare,
pentru a vorbi dupà cuviint5. despre casa din Mus-
cel". Dupà cuviint5., aceasta Inseamn5. §i cu adev5r,
§i Cu nevinovAtie, cu naivitatea caracteristid aces-
tor oameni §i cu o curätie fàrä pareche, cu o inA-
sur5. t6r5.'neasd precum o afli, de alminterea, In
toate Tinuturile noastre.
El s'a gäsit. Un flAdu din Boteni, unul din multii
Ione§ti ai Muscelului, Miat de monean, niel prea
bogat, nici prea arac. S'a n5scut §i a copil6rit In
sat, s'a intors acolo de la §colile inane din ora§ele
marl, a iubit §i el trup frumos, slobod, In dma§a
albà cu flori, a tinut ca o cinste cä e de acolo §i a
cinstit pe oamenii s51 p6n5". §i In ve§mântul lor, pe
care la once prilej a fost bucuros s5.-1 poarte. Astazi
 MUSCELt1L 170

i§i are diploma de licentiat In litere, e profesor de

liceu,§i a cdutat sä fie acolo In.Muscel, la dansul
acasd ; el va fi printre frunta§ii vietii Tinutului
de unde a plecat ca sd se Intoarcd mai luminat §i
mai mare. lar, cand simtul adevdratului scriitor
Indeamnd sá puje ceva pe hdrtie, de ce ar putea
el vorbi decdt de Muscelul sail, de tot ce-§i amin-
te§te, de tot ce-§i Inchipuie potrivit cu realitatea,
de tot ce §tie despre el §i simte pentru dânsul?
Un timp, au apdrut prin SAmAnsátorul" schite
care se deosebiau printeo cumpätare §i precisie mi-
nunate in fixarea unei vieti patriarhale cu totul noud.
Astdzi, jertfind, fArd cuvant, acele pagini frumoase,
d. Ionescu-Boteni, de ce §i-o fi zicdnd acum Ion
Boteni? , apare cu un volum, acest Casa din Mus-
cel", tipdrit, fire§te, tot la Cdmpulung, §i nu undeva
prin strdindtate".
Cu el facem o alatorie In Muscel. De-odatä, de
la cei d'intdiu pa§i, aierul se schimbl: e§ti In alb
15murit §i albastru tare; un vdnt de Inviorare vine
de la pAdurile granitii, culegand miresme din mul-
tele flori pe care le atinge pe coasta muscelelor
supuse. Vite albe pasc iarba mirositoare; oile Mo-
canilor trec In sunet de clopot. Apele curg
Inguste, rdpezi, de-a lungul câmpurilor lungi"; copii
se zbeguiesc pe mal: cdte unul samAnd cu scriitorul,
cu cAlduzul. Coasele scânteie In soare, prin locurile
unde se lucreazd cu multdmirea celui ce are supt
opinci pdmantul sdu. La unele garduri, femei fru-
moase se apleacd spre drumul pe care a plecat sau
vine gospodarul une ori, alte ori dragostea. Se aud
vorbe, sigure, putine, prin care ca printr'o stedful-
gerare vezi In adâncul unor suflete foarte serioase,
cu un adânc simt al datoriei §i chemärii vietii. As-
cultd vorbele, §.1 vei Intele.ge un popor intreg;
Tatl o petire:
180 11/41UNTEN1A

A d-tale fata, neica. Nicolae?

A mea Ghicuta, a mea. (5i atat.)
Un dor: .

Ti-e dor de-acasa, ma bliete?

De ce sa-mi fie? Nu mi-e. (Si, §Liti, toata Mima
plange In el.)
0 tara" de curte:
Da' cine e aici pe locul mieu?
Apoi:
Buna ziva, fata mare.
Multamim d-tale, nene 5tefane. Vile noi eram;
InaUm panzele astea.
Bine, bine. Numai ca o sa va puiu la dare, §i
nu §liu zau de-ti avea cu ce plati. (Fata e bogata.)
Acit...
5i cate cuvinte ca acestea nu iese din suflete de-a-
dreptul pentru cine e cuminte, §i printre carturari,
ca sa le Inteleagal
De ce le-a§ mai in§ira In zadar? Doar cartea,
calea sta deschisa.
Poftiti cu Boteni la drum, §i, celi vedea, mili
spune. Dar rau n'o sá vä pail ca ati plecat cu
dansul.
 V.

D A M BO VI T A

1. Thrgovistea.
De la Titu, asezat la vre-o cloud ceasuri de Pi-
testi, In sesul dunärean acum, o linie de drum de
fier se desface spre Nord, paraleld cu unja SIdni-
cului i cu celalt drum, marele drum international
din valea Prahovei. Dar aceastd cale din valea Ialo-
mitei nu urmdreste nicio legAturd cu strdindtatea,
care e si aici Brasovul, ce se atinge prin Predeal.
Ea nu poartd, ca linia Siànic, bogAtii din addncul
pämântului României. E o linie localä, care uneste
cu centrul capitala judetului Ddmbovita, o linie de
folos militar, fiindcà atinge, mai departe, fabrica
de pulbere de la LAculete i, vara, o linie pentru
bolnavii cari se duc la Mile Pucioasei.
In sus, stritbati tot sesul, un ses fdrd daruri
deosebite ale naturii, asa 11161 satele ce-si Implântd
casele In pomii livezilor pdstreazd mai toate vechea
cdciuld de sdrAcie a stuhului i cocenilor. Ici
colo se vdd risipite poteci de pddure sau Intinderi
de desisuri Incalcite.
De odatd o linie albastrd se Inaltd la stdnga supt
cerul nehotdrit al sfârsitului de toamnd, o linie din-
tata de vArfuri. Undeva In fund vor fi Carpatii, pe
cari aierul nu e destul de limpede ca sd-i 'ardte.
In fatd skit insd muncelele, a cdror Impdriitie de
vii i livezi incepe aici. Din ce In ce, ele se deslusesc,
goale, scrijelate de dungi, sau pästrând Incá franturi
rosii i galbene din velinta lor, pdnd däundzi verde
de o puternicd viatd,
183 MUN TENI A

Iara§i o varca de arbori In jurul Inaltimilor. Ea

nu piere Insa Inaintea ved erii, pripita de mersul
trenului. Dupl micile casute, vine un turn de bise-
ricä mare, apoi altul §1 altul.Tle se gramädesc In
sfar§it, Impreuna, la un loe cu cladiri ora§ene§ti
Invalma§ite. E Targovi§tea, basta capitala pe care
acopere giulgiul de aur lnvechit al amintirilor, e
Suceava Tarii-Romane§ti, dormind In umbra bise-
ricilor sale, care-i sant stralucite monumente fune-
rare.
Cand te cobori insa de la gall, In mijlocul multor
calatori, Intre cari cu deosebire tarani, pe cari-i
aduce trenul de dimineata, n'ai crede cá te afli pe
pragul mausoleului. Un bulevard lung, drept, bine
pavat, peste care atarna, Intre stalpi, lampi mo-
derne, iar, de o parte §i de alta, vaste locuri goale,
gradini, livezi bine lmprejmuite, vile foarte cochete.
S'ar parea ca aceasta strada curätica inaugureaza
un ora § nou al viitorului.
Strada duce mai departe, Intre clAdiri cu douä
randuri, unele noua, altele refacute: cateva case araia
limpede un trecut care e Insa cel de alaltilieri abia.
Aici sant pravalii, aproape numai romane§ti, cateva
berarii. Mai Incolo, pe langa o mare §coala ajungi
Inteun cartier de oameni bogati, cu case care au
Mina Infati§are: intocmai precum Calea Victoriei,
comerciala In cea mai mare parte, se mantuie cu
vuele boiere§ti dintre Calea Grivitei §i osea.
Acosta e Insa numai salonul de primire actual,
locul de primblare, sediul autoritatilor: o Primarie,
Prefectura. §i un Tribunal care ar §edea bine 'ori-
unde, §i taraba negustorilor de astazi. Oriunde
te-ai uita Insa, In dreapta ori In stanga, vezi '-rama-
§itile, umile sau glorioase, Intregi sau ruinate, ale
vechii cetati.
 V. - DAMBOVITA 183

In dreapta, urmele sant mai rare si mai putin

Insemnate. Ai totusi biserici din al XVII-lea veac,
cu turnuri de zid, ale caror feresti Inguste, tivite cu
brane sapate, arata o lnrudire cu minunea de la
Curtea-de-Arge§ sau cu aceia, mai putin scumpa,
dar nu mai putin frumoasa, care se afla aici, 'in
vecinatate. Casele parohienilor de altà data ai aces-
tor biserici au ramas pe alocurea In picioare. Cope-
remintele tuguiate, de veche sindila ng'agra, se razima
PC stalpii suptirateci ai pridvoarelor umbroase, pe
cand o prelungire ca un sfarsit de coif ocroteste
cam.ara §i. bucataria.
In dreapta, Inca din vecinatatea gärii, rasare, In
haina strMucitoare a unei reparatii, trandafirie si
Mitropolia Targovistii, total prefacuth, cu prid-
vorul ei asezat pe sase stalpi, cu turnul unic,
prea suptire, ridicat pe o temelie Inalta. In fata,
e un turnulet stricat, si o poartá de lemn, pe-
cetluita cu numarul unui ordin al Ministeriului,
inchide Intrarea prin vechiul zid de cardmida.
Un arsenal e In coasta bisericii, a carii repara tie e
oprita In loc de lipsa de bani si de ilipsa, mai putin
scusabila, de socoteala. In fall se desfasurd, mar-
genita de mici pravalii urite, o plata nespus de
murdara.
lata, Inteo strädita transversal, armonia simplä
In proportii vaste a bisericii Stelea, pe care Vasile
Lupu a inaltat-o In ceasul Impacarii, pe pilmântul
Capitalei muntene, unde nadajduise atâta vreme sa
Intre ca dusman biruilor. Pe acest loe trebuie sà fi
lost Insa Inainte o cladire mai veche, caci la o
poartá langa zidul turnului masiv, strabatut de douä
feresti de 'ma., vad o piatra ce pare sà fie de
supt Radu-Voda Serban (1601-11), si ruinele de
case ce se ridica din pajistea cimitirului sant, dupa
traditie, rAmasita locuintii celor mai vechi
184 MUNTENIA

targovi§teni. Dar biserica de astdzi e Intreagd a lui

Vasile-Vodd §i a istetilor lui me§teri moldoveni, cari
au fAcut stalpii, liniile §erpuitoare §i IndrAznete ale
brdielor de podoab'ä din fatadd, cari au Incunjurat
turnurile de cingAtoarea cu boabe de smarald a fru-
mosului smalt verde.
Mai departe, dupd desfd§urarea Stradei Domne§ti,
curatd §i cu casele cuviincioase, apare Biserica Dom-
neascd, o clddire adese ori arsd §i prefAcutd, putin
schimbatd pe din dará, In aceastd ultimd Infilti§are
a ei, §i Incununotd cu trei turnuri mari ce se Indeasd.
unul In altul. Apoi, chiar lângd dânsa, cuprinsd parte
In curteetbisericii, parte In a noului spital, Curtea
Veche.
Acum se vdd, din acest rar monument al arhitec-
turii noastre laice, Incdpdtoare, trainice §i modeste,
dupd Insd§i firea poporului nostru numai piv-
niti adAnci, unde, In puterea unui contract cu Pri-
mdria, bragagii sArbi §i-au fAcut ghetdriile, oddi mari
§i mici, care n'au niciodatd mai mult decAt trei
pdreti §i en-0ra li s'a spulberat de multd vreme
acoperi§ul §i li s'a ndruit fruntea pdretilor; apoi o
culme prin care se crapd cloud fere§ti moarte. Un
mare turn rotund, al Chindiei, de unde se pAnde§te
focul, aratd In mijloc zidurile-i prefAcute In veacul
trecut. Iar, In dreapta §i In stdnga, despdrtind curti,
Intrdnd In case mai noud, cu sau fdril spoiala va-
rului, boltindu-se peste strade urite, strdmte, noro-
ioase sou plangând In singurdtatea pustie, acele ziduri
de cdrdmidd trainica, pusd In lung §i In lat,Ilmbinatd
cu bolovani, Inaintea cdrora Seimenii turbati de biel-
§ug au oprit pe bdtranul patriarh Matei, stäpanul
lor §i Domnul tdrii 1.

Azi, d. Virgil DrAghiceanu a gäsit In adinc palatul de

lui Mircea Intdiul (1939).
 V. - DAMBOVITA 185

De atunci Inainte, de la uciderea sfetnicilor de

cgpetenie ai Domnului care zgbovise prea mult Intre
ai si, de la Inchiderea portilor cetàtii inaintea celui
ce se cuvenia aibi cheile, de la moartea lui
Matei In mijlocul pirerilor de räu, ca un blistim
apasà asupra vechiului Scaun de Domnie. In 1655,
la Bucuresti, Seimenii secerà ea griul copt capetele
celor mai multi dintre fruntasii tgrii: lgcomia lor
despoaie casele i pingireste bisericile, care Amin
cu pgretii goi. Peste trei ani, Preda Brincoveanu e
Mat aici, In casele domnesti", de armasul pggâ-
nului Mihnea-Vodg. Peste cfiteva luni, be1iii turcesti
ai aceluiasi tiran aruncg pe ferestile care s'au fgcut
tgrng pe urmg, trupurile zugrumate ale multora din-
tre cei rgmasi in viatà, i dorobantii le calcilIn pi-
ciare, pe chid odgile rgsung de cântecele de triumf
ascutite alee musicii turcesti.
Apoi calgii se duseri i ei, spre pribegie i -neno-
rocire. Strijile pgrisird locurile lor de pazi.
Curtea mägelurilor se Wu Sindila
putrezi, i cdrimizile cgzurd in silbateca Impleticire
a buruienilor, crescute din pgmântul frimintat cu
singe.
Dar iatà ci soseste Domnia de bielsug i strAlucire
a lui Constantin Brincoveanu. Pompa stgpinirii se
Intoarce iargsi In odgile ca totul preficute. Sint din
nou sfaturi, serbitori, musici; cu toate cg, In vre-
mea de Injosire i supunere, zidurile, ajunse zgdar-
nice, nu se mai apirg. In toamna anului 1713 vin
Inca la Targoviste, In vremea culesului viilor din
deal, bitrinul Voevod, Doamna, coconii, nurorile
micii nepotei, Impreunä cu obisnuitul alaiu. Dar,
la Pasti, aceiasi oaspeti veseli pornesc, cu cenusa
pe cap, spre temnitile i pietele de ucidere ale Cons-
tantinopolei.
Curtile domnesti se Inmormantarg iargsi, si an de
186 AIUNTENIA

an Incheieturile lor de piatrd se desfAcurd. Spiritul

plecase de pretutindeni, si nu mai era nicio mild
pentru amintiri. Poeti romantici venird numai, la
Inceputul regeneratiei noastre, sà cheme umbre prin
cantecele lor si, pentru dânsii, glasuri tainice, rdsu-
netele durerilor si bucuriilor, soptird prin spatiile
goale. Bibescu-Vodd, cdruia-i plAcea sd se lmbrace
ca Mihai Viteazul, durd din nou Chindia, intru po-
menirea trecutului si pentru locuinta pompierilor.
$i apoi iardsi geniul distrugerii se puse la lucru,
Ingropand, rdbddtor, casele celor ce s'au Ingropat.
In cutare unghiu apoi, SI. Nicolae din oras se
Inaltil Inca' bolti Inegrite de focul lui Sinan-Pasa 1.
La SI. Constantin, care e altfel Intreagri, solidd si
frumoasd, cad ploile si se IngrAmddesc zdpezile iernii
prin coperisul sfdramat, pentru punerea la loe a
cdruia lipsesc de o potrivd banii tuturora si ai fie-
cdruia 2.

Langà bisericile mari, altele mal mdrunte, cu tur-

nuri de lemn si tablA, si cimitire lnflorite cu cruci
proaspete. O nota.' bisericd a catolicilor, Intr'un un-
gher de mahala putin locuitä, o bisericd fArà veni-
turi, pentru credinciosii cari au fost ala datá mai
mult decat pentru sdracii ce sant acuma.
Din stradele ce merg aldturi cu cea mare, una
strabate printre doud siruri de cdsute mici si se
ridicd pe platoul unde stau cdsdrmile de la Teius.
De jur imprejur privirea se opreste In pdretele al-
bastru al Ináltimilor roditoare, al muncelelor impd-
1 O reparatie idioat5. a InlAturat tot acest sacru ,treeut, s'i ea
este o rusine pentru ignorantii cari au tolerat-o (1916).
2 Azi e acoperitA de Comisiunea Monumentelor Istorice (1939).
 V. - DAMBOVITA 187

durite. TrAsuri, breakuri, carä. se urrneazá necon-

tenit pe pietrele §oselei; companii trec In sunetul
goarnelor, grupe de tdrani cu fata rotundA, aspru
amintind chipul caracteristic al lui Eliade
RAdulescu, cAruia i s'a Indltat un monument langà
gard sau de uriti Tigani din säla§ele de robi ale
mdndstirilor de odinioard, vin din bate pártile sau
se odihnesc pe* margenea drumului ori ldngd carele
desjugate.
Apuc In dreapLa, pe lángd unja càii ferate. Jos,
hateo luncà de arbori dei, trece Ialomita, 'lipa In
§uviti ce scânteie albicios supt cerul nehotdrIt al
diminetii de toamná.. De-o parte mdrgene§te o rftpd
Inaltd, de alta, patul de pietri§ rAscolit se InfundA
In tufi§uri uscate. Vite rdtAcesc printre mo§unoaiele
naalurilor, §i chiotele pAstorilor cautá sd le adune
de pe ch'ird.rile lor de rAtácire. Cátiva muncitori
fac de lucru prin porumbi§tile care se InfAti§eazil
brune ca sumanele acelor ce In prinadvard o s'A li
aibd. grija.
De la un mare pod de fier prin care se mäntuie
strada ce vine de la Curte, o osea se desface In sus,
spre dealul de vii, In fruntea cáruia se ivesc din
cea mai mare depArtare frontoanele galbene ale ca-
selor mdnAstirii Dealul. De amandoud laturile dru-
mului bine pietruit bátrâni copaci 1§i apleacá ramu-
rile spre o InfrAtire dAtAtoare de umbrd binecuván-
tatd In lunile de argità. Cáte un canton, cdte o be-
rdrie pArdsitá acum In toamng, o casarmá pentru
cdlAra§i cu schimbul. Apoi §oseaua prinde a §erpui
In linii largi printre viile despArtite de garduri de
nuiele §i spini, sAmänate de cásute. Acestea sänt
1!viile" boierilor mari §i mici de allá datA, §i bise-
rica de pe culme e Sfántul Nicolae din vii".
De odatä-i vezi numai vdrful turnului celui mare,
precum §i o bund parte din cel de lntrare, fAcut
188 MUNTENIA

din nou, in forma apuseana de la Tismana, pe

vremea Domnilor Regulamentului Organic. Cladirile
din fata, foarte bine Ingrijite, cuprind §coala copiilor
de trupa, viitorilor sergenti, §i micii soldati se aduna
tocmai pentru a primi mancarea de amiazi In vechi
chilii de unde au plecat calugdrii, cu hrana §i ban-
tura lor Imbiel§ugata. Sunete de triimbite se rils-
frang, lovindu-se de zidurile galbene 1.
In mijlocul curtii interioare vezi In sfar§il bise-
rica de ingropare a Domnilor vechimii.
Lespezi mari de piatra prinse Cu scoabe de fier
alcatuiesc pareti de o putere neobi§nuita In grosime
§i 'n injghebarea lor de stanca. Douà turnulele octo-
gonale In fata, unul mai mare la mijloc. Cele mai
delicate §i mai felurite horbole de piatra Incunjurá
pisania impartita la dreapta §1 la stanga u§ii de
Intrare sau Impodobesc basa, tivesc fere§tile turnu-
rilor. Gustul cel mai ales s'ar opri fermecat lnaintea
acestei armonii durate pentru o mie de ani.
t Radu-Voda, mare prin credinta sa §i prin felul
regal cum 1§i Intelese Domnia, voise sa faca din
aceasta minune a artei orientale locul de ve§nica
odihna, domnescul sepulcru al sail §i al familiei
sale. Dar norocul nu aduse implinirea visurilor lui
de trainicie Inlemeiata. Rä'zboiul hotari asupra mo§-
tenirii lui, §i urma§ii pe cari i-i dadura luptele, se
stansera Intre straini sau de moarte silnich. Altii
tinura, ca Neagoe, noul Basarab, sa-§i aiba morman-
tul in ctitoria lor. Doi singuri coboritori ai lui ,Radu,
doi tineri Voevozi nenorociti, sant ascun§i supt les-
pezile de la Dealu, pe cand capul, desgropat, al
1 Acum e, In loc, un Colegiu de exercitii fisice ca In
Anglia s't de disciplinA militará. Cládirile sint Insá incontes-
tabil mite §.1 masa lor, Incunjurfind prea de aproape biserica,
o cople§e§te. Ca de obiceiu, zidim WA orientare In tnediul
natural ori In acela al edificiilor antcrioare (1916),
 V. 189
bAMBOVITA

intemeietorului chiar, un craniu fin, de forma lun-

gareatd, sta astiizi pentru priveliste, Impodobit" cu
slove lamuritoare, intr'o meschina cutiuta de sticla.
Langa el, purtdnd pe luciul sau de fildes aceia§i
naiva batjocurd, se vede o alta Urea. Fruntea fuge
putin spre crestet, cladind o InaHA bolta pen tru gan-
duri neobi§nuite, al caror zbor s'a curmat de trei
sute de ani. Gropile ochilor skit largi. Radilcina
nasului porne§te intr'un unghiu mic. Oasele obra-
zului rasar Inspaimantätor de iesite. Barbia e mica
insa, blandä. Acest cap a fost desfacut cu sabia 'de
pe un trup hacuit cu barda. El a stat aruncat pe
camp Inteo zi ticaloasa. Sus inima! E singura
ramasita ce se poate vedea din Mihai Viteazul, si
neamul romanesc n'are deshile bogäii pentru a ras-
plati printr'un strälucit mormant cinstea ce i-a fa-
cut-o acest om 1.
De pe terasa înalth. de piatr5., supt care se zice
cá ar trece un maret drum boltil supt Omani, se
vede, In lumina blanch' a amiezii de toamna, largul
§es, strabatut de dunga sclipitoare a Ialomitii, casele,
turnurile albe ale Targovistii si, mai aproape, var.-
furile, rdpile dealurilor acoperite cu verdeata uscata
din care 'Isar arborii golasi ai livezilor ce incep
a-§i dormi iarna.
Orasele noastre vechi se alcatuiesc toate dinteo
cetate pe o culme de deal §i dinteun targ care se
desfasura In vale. Se cauta mai ales astfel de dealuri
care se ridica de-odata In mijlocul unei campii ne-
MormAntul cel nou, de marmurA, In stil arhaic, e gata.
L-a fAcut Ministeriul de IlAzboiu. El asteaptA InsA gol ceasul
and vom fi vrednici sA coborhn In el, pentru odihna de
care e vrednic, In giulgiul de glorie ce-i trebuie, pe strAmoq
(1916). S'a fAcut Cu toatA cinstea cuvenitA, regele Ferdinand
coborAnd In mormant crucea, desfAcutA de la glitul säa, Ordi-
nului numit dupA viteazul inainta§ (1939).
140 MUNTENIA

tede. Apa care curge de-a lungul acestei câmpii

privitd ca un neapdrat adaus, de sigurantd, In ace-
la§i timp, §i de frumusetd. Astfel, längä. apa Suce-
vei, care se desfd§urd larg printr'un §es mdnos, se
1naltd alma de lut galben; care poartd Suceava,
cetate. Pe malul jos al rauletului Bahluiu, pe care-1
soarbe de atätea ori cdldura verii, se ridia movila
rotundd a Cetdtuii, supt paza cdreia s'a sträns la un
loc, In cursul veacurilor, ora§ul Ia§ului, Scaun de
Domnie. Nu au altd infäli§are nici Bucure§tii: jos,
1ntinderea de pdmânt bun de pd§une §i de ardlurä;
Dâmbovita-§i poartd incet apele Ingreuiate de mo-
cirla locurilor joase; pe dealul de la Mihai-Vodd,
unde a fost odatd. Palatal domnesc, 1noit 0. In tim-
puri mai nouä, s'a pus, prin cetatea Bucure§tilor,
temelia marelui ora § care era sà se dureze cu timpul.
Craiova olteanä are Jiiul In vale; pe indltimile ce
poartd astAzi case sdrace, vor fi fost cele mai vechi
clädiri de al:di-are; satul de supt ele a strain ne-
gustori, tdrani mArgina§i, slujitori, slugi, robi de la
Curtile boierilor, de la deosebitele läca§uri biseri-
ce§ti, §i a putut ajunge ora. Dintre Scaunele d'intdiu
ale Domniei muntene, Arge§ul poartd §i astdzi pe
o culme fdramile bisericii SI. Nicoard, care era pa-
raclisul Curtii In veacul al XIV-lea; casele se In§i-
ruiesc de-vale §i, dincolo de unja copacilor, trece
intre termuri rupte, destul de 1nalte, Arge§ul, care
e aici incá o apd micd. La RamnIcul-Valcii, unde
se Intämpla sá poposeascd Domnii de peste Olt,
unul a fost §i omorat aice , o bisericutá paze§te
pe un värf de deal, ardtänd unde au stat odatd
strAjerii domne§ti; casele, livezile se sträng apoi In
jurul Episcopiei, clddire mult mai tdrzie; ceva mai
departe lima Oltului se taie addnc. Dacd. la Câmpu-
lung e altfel, aceasta se lamure§te prin faptul
gici Voevodul a fost numai un oaspete Inteun ora
 - 15AMBOVITA 191

mult mai vechiu, facut pentru negustori la un cap

de tara, In gura unei trecatori a Carpatilor.
Deci i Targovi§tea a trebuit sá Inceapa de pe
acel frumos deal, Imbräcat astazi ca §i acum patru-
cinci sute de ani In veselul ve§mant al viilor §i
incununat cu ctitoria lui Radu-cel-Mare, cu odihna
lui Mihai Viteazul, Dealul prin excelenta. Despre
vechea biserica, de lemn Intaiu, apoi de piatra,
poate chiar dintru Inceput de piatra , care a fost
acolo, n'avem, fire§te, nicio §tiinta Cand, la 1500,
Radu-cel-Mare, om de o evlavie deosebita., se hotari
a face In Targovi§te o biserica asemenea cu care sa
nu se mai afle una In tot cuprinsul tarii, el trebui
sa darame aici, Inainte de a zidi §i a Inoi §i a ridica
din temelie". Din cladirea umilà i fara frumuseta
de la Inceput, vine mormantul lui Vladislav Voevod
din veacul al XV-lea, mort deci i lngropat In Tar-
govi§te, caruia-i ridicara un ciudat monument In
forma de sicriu Craiove§tii, Barbu §i Parvu, Impreuna
cu fratii lor, pentru cà Vladislav Meuse din tatal
lor, Neagoe din satul Craiovei, un boier al tarii.
Aceasta biserica a Radului-Voda e de o frumu-
seta deosebita §i nu stá mult mai pre jos decat
cea de la Arge§. Clädita de me§teri rasariteni, dupa
norme bizantine, totu§i, In proportii §i In podoabe,
cu un pronuntat amestec de Inraurire a Rena§terii
(de sigur ca Venetieni au sapat frumoasa inscriptie
care se desfa§urà de amandouà partile u§ii), ea tre-
buie sa fi avut Insa alta Infati§are In cele d'intaiu
timpuri. Astazi, ea sufere de Inaltarea prea mare,
de captu§irea cu prea multe cladiri a zidulú i de
Imprejmuire, unde e acea §coalà a copiilor de trupa,
cladita In vremea Domnilor Regulamentului Organic,
§i, pe Ian& aceasta, ea a fost cu totul despoiata §i
prefacuta In launtru? scotandu-se qi oasele
192 MUNTENIA

capetele lui Radu-Voda §i lui Mihai Viteazul, din mor-

minte.
Necropola aceasta a fost Inlocuita Insa Indata prin
cea din Arge§, facuta de Neagoe, urma§ul lui Radu,
pentru neamul domnesc cel nou. Dar Patra§cu-cel-
Bun, din neamul lui Radu, se Ingropa aici, ad'us
de la Ramnicul-Valcii, unde murise, §i tot aici s'a
adus capul lui Mihai, fiul Patra§cului. In sfar§it, un
tinerel Domn dintre Movile§ti, Mihaila§ Movila, gi-
nerele lui Radu Serban, se odihni §i el la Dealu.
Pe la sfar§itul veacului al XVI-lea Insemnatatea
lrece de la cetatea de sus la ora§ul din jos, uncle.
Mircea cel d'intaiu Meuse biserica Ingrijita, ale carii
lnsemnate urme s'au descoperit de d. Virgil Dra-
ghiceanu.
Aici, Inca din departate vremuri, stateau ameste-
cati Unguri, Sa§i §i Romani, poate, Inca din vea-
cul al XV-lea, Ragusani chiar, din departatul ora§
de la Marea Adriatich. Toti ace§tia erau In targul
adaus pe langa domneasca cetate, in targovi§tea"
acestuia. Aveau In fruntea lor pe obi§nuitii pargari
0 judet, cari lucrau §i scriau In numele tArgove-
tilor". Romanii Incepura de la o vreme, prin vea-
cul al XVI-lea, a birui 0 cu numarul §i cu bogatia
0 cu Insemnatatea: judet era pe la 1530-40 un Mi-
trea, care seria Bra§ovenilor, aratand ca Targovi§-
tenii sant gata sa lase vechile legaturi de negot cu
Sibiiul §i sil vie In acestalalt ora § de margene, daca
li se va invoi a duce mai departe la clientii lor de
'Ana atunci marfa care nu s'ar putea vinde la Bra§ov
In curs de doua saptamâni.
Biserica Ungaro-Sa§ilor, a§ezata In margene, Sf.
Francisc, precum §i o alta biserica, tot catolica, aveau
de la o bucata de vreme numai foarte putini cre-
dincio§i, de §i Mihnea-Voda, din anii 1577-91, Intil-
re§te vechile privilegii de scutire §i stapanirea asu-
 0 ill I I 11111
!Thl

111

Biserica Dornneasca din Targoviste.

 V. - DAMBOVITA 193

pra unor mo§ii din acest Tinut, precum era Sotánga.

In schimb, r5.sar In deosebite locuri biserici de pia-
trá ori numai de lemn ale Románilor de lege rásá-
riteand. Se numárá multe, p11a la patruzeci chiar:
din cele fácute de negnstori sau de boieri (cAci
Domnii de la Mircea Ciobanul incoace lásaserá Tfir-
govi§tea, trecând la Bucure§ti, unde puteau fi mai
u§or apárati §i rásbunati de Turcii giurgiuveni). 'Din
ele, cunoa§tem numai Sf. Nicolae de jos, care Os-
treazá toatá vechea ei Infáti§are.
Unul din Domnii acestui veac al XVI-lea care
avea aplecári fatá de cre§tini, din Apusul cdrora
venia, tocmai din Italia, a cárii limbá o vorbia
in -tersuri, §i din Franta, unde fusese un curtean
pretuit la Curtea lui Henric al III-lea Petru Cer-
cel, 1§i facu pentru In.tAia oará case de slocuinta In
ora § §i pentru el, pentru Curtea sa cládi lângá ele
o biseria. Aceasta trebuia sA fie a§a-numita Bise-
riel DomneascA".
Din case ca §i din biseria n'a rámas nimic.
La 1595 ráscoala lui Mihai Viteazul aduse dupá
sine 'Aya:Urea Vizirului Sinan §i cucerirea Tárgovi§ti,
de Turci. Ace§tia voiau s5. rámAie. Deci ei prefácurá
bisericile In moschei. In acela§i timp vechiul Scaun
de Domnie fu Intärit puternic. In locul vechii
grádituri de pari bátuti In pAmAnt, felul obi§nuit
de a se Imprejmui ora§ele noastre câteva
sAptámáni se Ináltard, prin mânile atátor osta§i, cele
d'intliu ziduri. Ele furá Mente dupl traditia tur-
ceascá, a§a cum se poate urmári in Constantinopol,
prin atItea locuri, din bolovani Inecati In ciment §i
Incadrali cu cárámidl. Dou5. porti, cAptu§ite Cu fier,
ap'á'rau Intrarea. Apa Ialomitei fusese adusá In trei
fántáni pentru vreme de asediu.
Cind Mihai se lntoarse din munti cu Sigismund
Báthory, principele ardelean, el incunjurá noua
14
194 MuNrrtMA

govi§te turceasca §i-i bAtu zidurile timp de trei zile

cu tunurile sale. 0 cuceri la urn* dar In ce stare!
Focul arsese atAtea din biserici, i azi se vede
fumul la biserica Sf. Nicolae. In niciun 15.ca§ dum-
nezeiesc nu se mai putea face slujbA: cand trebui
s5. jure credintd, In 1598, trime§ilor Implratului cre§-
tin, Mihai Ii duse la Dealu, dar poate cA. o facu
pentru a sta In biserica familiei, Inaintea mormin-
telor tatAlui §i bunicului.
Ca un Invietor al Targovi§tii trebuie privit Matei
*Basarab. De sigur c5. el a prefAcut biserica lui
Cercel, de 0 inscriptia mai tärzie nu spune aceasta.
Aici s'a Ingropat el intliu, pdn5, i se duser5..oasele la
Arnota, aici, unde-§i coborise oasele singurului sdu
copil, ce purta acela§i nume, i unde dormia un somn
de veci, care n'a fost tulburat decat de mânile hoti-
lor de morminte, cumintea lui Doamn.5. Elina. Tot
atunci Vasile Lupu, Implcandu-se cu Matei, dAdu
Targovi§tii biserica, a§a de deosebità, moldoveneascA
cu podoabe gotice, a Stelei.
Constantin Basarabul, urma§ al lui Matei, arata
aceia§i iubire vechil re§edinte. Doamna lui, Map,
fAcu din temelie biserica SI. Vineri. Aici se petre-
curA rAscoalei celei de-a doua a Seimenilor,
care nu jertfi numai o sum6. de boieri, Intre cari
bunicul lui Constantin Brancoveanu, ci desgoli de
podoabe toate bisericile, 15.sAndu-li numai piatra zi-
durilor, cum se plânge un contemporan.
Biserica SI. Nicolae, zis6. Simuleasa, are drept cti-
tor pe un Vel CApitan de SArbi al lui Constantin-Vodà,
pe când biserica, azi dArâmatà, a Buziucai purta nu-
mele unui Sluger, apoi Clucer al lui Matei-Voda.
Se vedea. O reparatie stupidl a distrus i aceastit urmit
a until tragic trecut.
 y. - DAMBOVITA 196

tn zilele acestuia se astrucau morti In Biserica Tar-

gului. Mai veche e biserica din Mahalà, uncle zac
boierii din CornAteni, neamul vestitului Socol Clu-
cerul din 1ntAia jumAtate a veacului al XVII-lea.
CAnd nu se tinea de rAzboaiele sale IndrAznete si
nesocotite, Grecul care-si zicea Mihail §i pe care
lumea l-a poreclit pentru totdeauna: Mihnea-cel-RAu,
locuia aici In bunele case ale lui Cercel, drese
adause de Matei ce! gospodar. Din porunca lui,
se mAcelArirA alti boieri fruntasi, in sunetele de RM.-
batecA bucurie ale tabulhanalei turcesti, care zise",
Infibusind tipetele de moarte, isprAvi pe ton".
Apoi, In 1658, Turcii, Tatarii, veniti sl pedepseascA
pe vinovat, nu crutaserA Thrgovistea nevinovatA, §i
ei rAscolirA 1pAnA si cenusa omeneascA din fundid gro-
pilor. Ceva din aceste stricAciuni s'a dres de Grigo-
rascu Ghica, Domn grec de neam, care nu locui
Insà mai ales In Thrgoviste. El a pus A. se lnve-
teasel biserica §i casele domnesti.
Prin BrAncovean.u, nepotul lui Matei, TArgovistea
Isi avu ultimele zile glorioase. Biserica domneascl
fu fAcutà din nou, dupA regulele arhitecturii defini-
tive din acest timp, la 1698-9. Tot asa,, la Mitropolie
acelasi bogat si binefAcAtor ctitor ridicA din nou
ziduri mai largi. Casel0 domnesti, de la care au rAmas
numai mine neIngrijite, beciuri adAnci, feresti goale,
negre, lângä turnul chindiei, al strAjii si cAntecelor
de searA, pAstrat din multe reparatii, pentru nevoia
pompierilor, aceste case domnesti au fost clAdite
tot de el, BrAncoveanul, care-si ImpArtia vremea mire
Bucuresti, Thrgoviste si mosiile unde-si clAdise pa-
late ce mai trkiesc luck.
Pe vremea lui Constantin Mavrocordat, un foc
pustii orasul Orbit de CArmuire. FArk bunAtatea
lui Grigore Ghica al II-lea biserica domneascA s'ar
dAritnat. FArA Mihai Sutu din 1785 §i sotia sa;
196 MUNTESTIA

Sevastia Callimachi, Romana dupd mamd §i. dupd

tatd. , ploaia care curgea prin coperemant ar fi dis-
trus din nou biserica: Ienachi Vdcdrescu, poetul,
sfatui pe cele doud persoane domne§ti sd. cheltuiascd
pentru o reparatie noud.
E ultima oarä cand un Domn vrea bine Targo-
vi§tii. Un alt Sutu, Alexandru, cel din preajma revo-
lutiei de la 1821, voi sd. lea ora§ului mo§ia §i Indarji
pe locuitori lmpotriva lui.
Vremurile noud n'au dat Capitalei pArdsite yen-
tru totdea-una. decat §oseaua lui Bibescu, de la mar-
genea ora§ului la Dealu. De la dansele, Targov4tea
a§teapta Incd pietatea §1 Ingrijirea ce i se cuvine.
2. De la Targovise la Cimpulung.
Ie§ire din Targovi§te prin lungi mahalale curate.
Spre Campulung porne§te o largd osea, care va fi
dese ori Intreruptd de drumuri desfund ate §i grun-
zuroase, de poduri pe care le-au luat apele de munte.
Deocamdatd insd linia albd se desfd§urd. dreaptd §i
netedd, strAbdtutä de card ce se Intorc de la targ cu
de§ertul, §i. merg Incet-incet In pasul legdnat al bou-
lenilor mdrunti cu ochii mari supu§i. De-o parte
§i. de alta, paji§te noud, sdindnatá une ori cu cicoare
§i flori galbene desfd§urate In raze, ca ni§te stele.
Porumburile sant Inalte, vii. In dreapta, valurile al-
bastre ale muncelelor; apoi pAdurile se apropie, cu
copacii In front des, prin care nu pot rdsbate .pri-
virile. Dar sant numai palcuri tinere, putin Inalte,
care nu se pot asdrnana cu vechii codri moldoveni,
cu desi§urile de brad ale Prahovei sau cu adanci-
mile de stejar ale Buzdului.
Mici sate rare, In care locuintile nu sant de o
potrivd. Crdse§ti §i coperi§uri de stuh cu ochiurile
salbatece de geamuri mdrunte ce se potrivesc cu
clansul. Dar de obiceiu lindila cldditd tuguiat aco-
 V. - DAMBOVITA 197

pere pareti de gard §i lut cenu§iu, bine neteziti.

Mai pretutindeni sant imprejmuiri. Si aici ro§ul flo-
rilor de ma§cat straluce§te de departe pe polita din-
tre stalpii cerdacului. Nu e ca In satele de mo§neni
din Buzau, dar e bine, mai bine decat in acelea
dintre satele Prahovei care sant departe de valea
muncitóare a raului.
Locuitorii au cel mai frumos port din tara. Daca
taranii din Neamt se infati§eaza asemenea cu pia-
ie§ii timpurilor eroice, in cojoacele lor ca o plato§a
§i supt palariile lor cat o roata de car, ace§lia din
Dambovita, purtatori de ve§minte albe de panza,
bine stranse pe trup, §i de palkriute rotunde, sant
icoana cea mai deplina a Romanului din munte,
sprinten, vioiu §i istet. Unele cama§i sant ea de
borangic, §i au dungi galbene in lung. Femeile se
acopar pe cap §i se infa§ura supt barbie cu valuri
de panza sau mätasa suptire; cama§a, vrastata cu
ro§u la umär, e inegrita de arnici §i luminata de
nenumaratele puncte de aur ale fluturilor. Fota,
incheiata inainte, e de o bogiitie §i de o felurime de
linii In lung §i de podoabe, toate In colori vesele:
ro§u, galben-deschis, cum nu mai poti gasi
Si simtul firesc pentru arta se simte §i In unele
Inflorituri In relief ale caselor, care acopar paretii
intregi §i dau forme pe care noua arta secesionista
a Apusului se cazne.$te a le descoperi astazi.
Ca §i In Neamt §i Suceava, sateanul e §i aici de o
cuviinta prieteneasca. care Inseamna pretutindeni nea-
mul nostru cand e curat de amestecuri §i n'a fosl
schimbat in suflet de destrabalarea ora§elor: In
buna-ziva" pe care ei o dau calatorilor nu e insa
sfiala, umilinta fricoasa a satenilor din §es, deprin§i
sa aiba stapani, carora li sant cu totul supu§i. Cu
cat Inaintezi mai mult §i te bucuri la vederea aces-
tor alese însuiri, cu gala Tinutul s'a imparta§it
198 MUNTENIA

mai Intins d?, viata cinstita, timp de mai multe vea-

curi, de suflctul mandru §i razboinic, foarte simtitor
pentru drepi ate, al mo§neanului.
Ca §i In partile Buzaului, ant aici multe cruci
de piatra pe margenea drumurilor. Nime nu se atinge
de ele, pentru sfintenia semnului Indeplinit In ele §i,
tot a§a de mult aproape, pentru evlavia ce se cu-
vine fag de stramo§i, al caror end §i ale caror nume
sant sapate acolo In slovele lor batrane pecare
nimeni nu le mai Intelege, dar pe care tinerii tre-
cuti prin §coli le §tiu ca sant cele din cartile biseri-
ce§ti. Se pomenesc In buchi Intemeietorii, aceia cari
au ridicat" piatra, sotiile lor, rude, parinti, Domnul
din Scaun. Unele sant foarte vechi, §i, langa fantana
de la Gemenea, am &it o InaHA piatra, desavar§it
pastrata, care a fost pusa acum trei sute de ani, In
1597, de fratii Buze§ti, cari amintesc In pisanie de
Mihai-Vocla cel viteaz, de Doamna Stanca §.1 de tana-
rul fiu de Voevoil Petra§cu, care a domnit peste doi
ani §i el supt numele de Nicolae-Voda. Daca te
opre§ti §i Incepi a ceti, e§ti sigur sa vezi 'apropiln-
du-se stapanul lc unde sta crucea, vre-un Inalt
monean, bine cladit, cu fata triumfatoare de sa-
natate, de putere §i de blandeta, care-ti va da lo
buna-ziva" sigura §i nobila §i te va Intreba cu
interes despre Intelesul sldvelor pe care nu i le-a
deslu§it Inca nimeui: el va Intelege perfect cele ce-i
vei spune §1 va li adanc stapanit de maretia ve-
chimii. Une ori va veni patriarhul In mijlocul fa-
millei sale, rumenii baieti zdraveni cari au facut
Ocoala §i albele fete In haine bogate, care rad Oren-
gare§te de vechile (late §1 de Voevozii de demult. Dar
astf el de pietre nu se mai ridica aici ca pe la Buzau,
unde mai ales calugarii urmeaza vechiul obiceiu al
trainicelor pomelniee sculptate. Ca In Prahova, Dam-
bovicenii §i Muscelenii dureaza pentru sufletele lor
 V. - DAMBOVITA 199

vi ale raposatilor lor mici paraclise de lemn, foarte

vapsite vi pe din afargt; se mai vad aici, supt mici
copereminte de vindild, cruci cu cate doua aripi,
tot de lemn, care se ridica din pamant °data cu
lemnul din mijloc, de care se tot departeaza: toate
trei scandurile sant acoperite de icoane grosolane,
jos sta Adam facatorul de ram, Incepatorul pa-
catului vi de nume care se Inadesc necontenit.
Ne oprim pentru amiazi la carciuma unui sat unde,
dintr'o casa Insemnata cu inscriptia Proprietar Po-
pescu", ni vin necontenit sunete de clavir putin avtep-
tate Intr'un colt ava de departat.
Se culeg prunele din marile livezi care sant aici,
mai mult decat pavunile i lanurile i pädurile, carac-
terul deosebitor al Tinutului. Crengile, Incarcate cior-
china, ale prunilor cu frunze aspre, fArà stralucire,
sant uvurate de podoaba rodului lor. Sateanul, ne-
vasta i toata casa sant prinvi la lucru. Covurile se
rastoarna In carul ce avteapta dincolo de gardul de
nuiele sau de ostrete foarte bine randuite vi prinse
In cuie. Si e o bucurie pe vespile de aur, care, bete
de zeama dulce, zbarnaie i Inteapa, vi e o bucurie
pentru copiii numai In camava cari-vi umplu burti-
cica de prune!
Unii, cari au strans mai de cu vreme, au vi Intins
prunele pe uscatoare. Altii, tot ava de harnici, au
varsat covurile In butile Incapatoare i Inane, unde
fructele fierb i ridica de-asupra spinna rovieteca.
Iar altii, cei mai Inaintati, au vi gustat din tuica
nouà vi-ti dau lamuriri de-ti poti rupe gatul cu ele,
ca acel movneag care descria ca un drum boboc"
o coasta pe care putini cal ar fi In stare A_ urce
o trasura plina.
Dine°lo de Geamana treci Dambovita. Vechea noas-
tra cunovtinta bucurevteana, slaba, galbagioasa, Impo-
dobita cu poduri meschine i scumpe cheiuri pe
200 MUNTENIA

paretii carora cresc Insa buruiene samanate cu hartii

murdare, e cu totul altfel aici, unde ea este Inca
taranca vioaie, iute, cu sufletul curat. Nu o apa.
rupta In §uviti ca Ialomita, ca Prahova; intr'un sin-
gur curs ea se azvarle peste prund si bolovani, Im-
pistrindu-se de spuma, sare peste piedeci alba de
furie, mica mori jucandu-se si aminteste, prin neas-
tamparul din vara lini§tita, turbarea ce o cuprinde
In primavara cu toane, child carA pietroaie Intregi,
Ineaca toata albia, sare de naruie soselele si vuie§te
amenintatoare la pragul caselor cladite Inalt. De-o
parte, spre Muscel, o stapane§te un munte de piatra
cu stratele albe, galbene, rosietece, sure, asezate asa
de drept ca §i cum o maul de4-om dibaciu, de uria§
cu buna randuiall, ar fi fost la mijloc. lar, dincolo,
o tampla de deal verde, Impadurit, sta. ca o senti-
nela In fata celei din oastea dusmanä. Satul Ldicai
(urma§ii lui Laico sau Laicau) arata case gospo-
daresti, foarte trainic cladite: ele au mai toate cate
douà randuri, amandouà pentru locuinta, cerdace
Inane, trepte de piatra. De la frumosul sat pornesc
doi calarasi, pe cai focosi earl zburda, trezind sagal-
nici non i de praf: and si cand, la raspintii, la
margenea lanurilor, la Intretaierea drumurilor, 'Ana
la ceasurile de noapte, cand calatore§ti cu mana pe
revolver, vom avea acesti tovarasi de cale, pe langa
cari s'a adaus un brigadier Imbracat taraneste, care
face pe jos drumul de la Valeni la Campulung, Ingri-
jind de calul sau bolnav.
Acum santem In Muscel, si Indata Intelegi numele
acestui tinut. Muscelul Inseamna acelasi lucru ca
muncel", adeca munticel, munte mic, deci deal Inalt,
pietros. Si asa §i este de aici pana la Campulung,
un singur muscel. Nu sant dealuri de lut ca aiurea,
ci treci pe parnant negru framântat cu pietricele.
 V. - D1MBOVITA 201

Nu se vad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, ca

In acele parti, ci pretutindeni upara plisa verde-
deschis acopere totul, afara de Ingusta linie jupuita
a §oselei. Nu pop deosebi deal §i vale, §iruri limpezi
de InaItimi; toata Intinderea e necontenit botita, co§-
covita, in cocoa§e mari, care au nume §i sant numai
cateva, §i In cucuie mici, care sant fara numar, care
rasar la tot pasul §i n'au niciun nume, fire§te. De
cele mai multe ori sant numai umflaturi rotunde,
dar pe alocurea vezi §i dungi, drepte ori strambe,
muchi ascutite ca o spinare de vita; In de ob§te
Insh', pare ca-ti sta inainte o mare inchegata In toa-
nele framantate ale clocotului. Paduri nu se aflA
nicairi, livezile sant numai In sate sau In raza lor,
dar copaci razleti, grupe, perdele se Malta pretu-
tindeni, and viata frumosului Tinut.
Sate mari nu se strang, ci casele sant presarate
In toate partile, stropite pe verdele dealurilor. Din
vreme in vreme, tree call incete, dar adevarata po-
doaba romaneasca a Muscelului sant calaretii, bar-
ball §i femei, cari rasar pe o creasta §i se pierd
indata Inteo groapa, din care se ivesc iara§i In
clipa urmatoare; In ei pare cd invie priveli§ti din
vechile vremi ale luptelor pentru Domnie, purtate
In mare parte cu ace§ti Omni. Turme de oi, cateva
vite .albe sant samanate pe priporul drumului mare,
§i bautura o da rauletul ce fuge nebunatec, In adan-
citura din stanga §oselei.
Se face seara In singuratate. Soarele a scapatal
dupa non i vineti. Inca °data, toate se aprind de o
trecatoare lumina ro§ieteca, de o f antastica tristeta.
Apoi din cerul rece Intunerecul cade ca o ploaie de
cenu§a. De pe varful unui deal se vede Inca o
inaltime verde, §i, mai sus de alma, muntii de hotar,
In linie vanata. Intre dealul cel din urma §i ,Carpati
e deschis Campul cel lung", care nu se zare§te Inca.
202 MUNTENIA

Uram dealul In noapte, pe jos, pe cftnd caii, -In

urm.1, aburcà din greu trAsura, sunftnd incet din
tAlangi. Tutunerecul crelazà pkluri p prklastii de-a
lungul urcusului care nu se mai mautuie, cu ser-
puirile soselei pustii. Arare ori, un ear Inegreste
Inaintea noastrà, venind din sus, p trece mai la
vale MI-A nichin zgomot, ea o fantasmA. Un singur
greier laraie de douà ori, ca de spaim6, In .iarba
slracA. Secerea lui Craiu-Nou e Inghitità IndatA de
norii vineti pe eari-i aduce de la munte vfintul .iute,
rece.
$i iatà cl de sus Cftmpulungul apare cu sirurile-i
de lumini, lute° Ingustà linie dreapta scanteietcare.
Mult de-a supra, pe lialtimea de dincolo, pkeste o
singurd himin5 de 'Astor, rosie.
Si spre orasul care asigurà acum, de asa de de-
parte, coborlm drumul albicios printre livezi negre,
printre case rar luminate si drumeti ce se strecoarl
lAcuti. $i treatorii de pe podul de-asupra Raului
Targului, soldati, femei, par umbre rele, care pan-
desc p asteaptg. Numai lumina IntreagA a centrului
ImprAstie norul de nellimurità tristetà care a Inv&lull
pe Incetul sufletele.
3. Viforka. Ministirea din Deal.
Seara spre Viforftta, o mdiastire din vale, care
nu se vede, pe cand zidurile galbene ale Dealului
stApanesc peste toatà Intinderea; ti s'ar pärea c5.
mortul de aici si-a ales singur acest 16cas ptntru
a cuprinde p mai departe cu ochii, domneste, pii-
miintul pe care 1-a aparat cu sabia cruntà.
Drumul se Infundà pe langà dealul cu viile p
mAn5stirea Sfantalui Nicolae, printre casele de tar6
ale satului Viforita, mArgenit de copacii bogati ai
livezilor de pruni. Noaptea se coboarà Incet In lina
Invaluire a Intunerecului rAcoros, care InsenineazA
sufletul.
 V. - DAMBOVITA 203

Incunjurata de Inaltimile verzi, Infa§urata de li-

vezi, vii §i padure, manastirea-§i gramade§te Inteo
adancitura patratul de ziduri, biserica noua-noutd
In reparatia ei de daunazi §i casutele razlete. E o
veche ctitorie a lui Vlad-Voda din 1530, dar din
zidirea de atunci n'a ranas altceva decat zidul
foarte gros, a carui forma Inca a fost adesea ori
prefacuta. Un cutremur aduse cladirea din nou de
pe la 1830, §i acesteia i s'a dat acum cativa ani, cu
cheltuiala Casei Bisericii, spoiala din urma. Icoana
Doamnei lui Leon-Voda, Inainta§ul lui Matei Basarab,
Imbracata In argint suflat cu aur, destul de slab
lucrata tusk aceasta lucrare din 1631 nu se potri-
ve§te, cu toata gateala lima ce s'a uscat abia.
Mara de aceasta icoana, Viforata are cel mai bun
arhondaric din tara, Intemeiat dê Banul Grigore
Brancoveanu, cu multe odai de dormit, un larg salon
§i o interesanta odaie turceasca.
Petrecusem seara In acest cadru de veche ele-
gang a boierilor no§tri, pe cand stareta, Inspai-
mantata de singuratatea-i Mel aparare, istorise§te
patanii de talhari, lungul §ir de pradaciuni §i calcari
din partea locuitorilor fall frica lui Dumnezeu ai
satului vecin. Uite, domnule, nici bietii cani nu ni
i-au-lasat In pace: unul umbla In trei picioare, altul
harcaie de tusa, pe al mieu 1-au Impu§cat ca sa-§i
rasbune".
E privighere In ajunul Taierii Capului SI. loan.
Policandrele cele mari sant stinse In biserica; nu-
mai Inaintea catorva icoane chemate mai des In
ajutor ard lumanarile de ceara galbena; altele lu-
mineaza pupitrele unde maicile canta rasfoind car-
tile de rugaciuni. Chipurile ve§nic cernite sant man-
cate de umbra. Troparele se ridica mai mult nesi-
gure, false, obosite, Inteun lung cantec fornait care
sfarma toata frumuseta treruurAtoare sau miscata
204 MUNTENIA

a glasului de femeie. Zidurile groase pared izvorAsc

Intunerec §i o apAsAtoare jale, din care se desfac
numai acele putine lumini sfioase §i plAnsul acela
monoton al glasurilor obosite, §terse, ce vin ca de
supt pAmAnt.

A doua zi, cAutlin prin pAduricea nouà, prin viile

tArAne§ti, pe poteci §i potecute, pe care dimineata
bAtut cu firele de mArgAritar fàrä num'Ar ale
rouAi, calea la mAnAstirea din Deal. Vederea se des-
chide, cAnd In stAnga, asupra strugurelui de clAdiri
al mAnAstirii, cAnd in dreapta, asupra turnurilor
multe ale TArgovi§tii, ale cAror copereminte de ta-
b16 nevApsitA scAnteie la soare, intr'o ve§nicà tre-
murAturA de argint. SAlcii dese ascund cu totul cursul
Ialomitei. lar clAdirile galbene care cuprind acele
moa§te tragice, capul tAiat, desgropat al lui Mihai
se InfAti§eazA tot mai aproape, in sunetul de che-
rnare al vechilor clopote, care vestesc astäzi tAierea
capului marelui mucenic pe care Biserica-1 nume§te
Inainte-MergAtorul, cum numim §i noi, cAnd
sAm mai mAndru, pe mucenicul nostru, care a fosl
In ceasurile sale de mArire Domn al TArii-RomAne§li
§i Ardealului §i Moldovei".
4. Potiogii. Giisenii. Cascioarele.
CAnd trenul se opre§te mai mult timp la gara
Titu, InzestratA cu vestite plAcinte §i crafle, cAnd,
mergAnd la rkleata TArgovi§te sau IntorcAndu-te de
acolo, rAmái sA-ti IngAni urltul a§teplArii cu acesl
titlu de glorie al localitAtii, fi Inchipui cA nu-
mele de Titu, care, pe lAngA toate, sunA i roman,
acopere cine §tie ce tArgu§or curAtel, cu strada lungA
§i dreaptA a prAvAliilor IncunjuratA de tufoasa ver-
deatA a copacilor bAtrAni In cari se ascund ochiurile
albe ale asutelor de tal-6.
 bAMi3OVITA iot

Ci lasä aceste ganduri de poesie romana i romank

c5.15.torule, care, dupà gustarea neapiiratei plAcinte,
nu te Intorci pe peronul cunoscut de toatà lumea,
ci ie§i pe u§a ce se deschide asupra campului neted
din aceastá margene argewaná a judetului Dam-
bovita.
0 alee de copaci vanjo§i duce la o fantan5. cu
cumpAnd, §i de aici Incep s5. se In§iruiascri bietele §i
putinele clsute care alcdtuiesc targul. Tot clddiri
strambe de prin anii 1850-60, cand satul lncepea
sá prindá aripi care n'au mai crescut de atuncea.
Rare ori cate o grAdinitá de flori sau allá podoabri
aratà lngrijire, gust de gospodArie bun5.. De almin-
terea, numArul caselor In care locuiesc particulari
e foarte mic. In cele mai multe din aceste cocioabe
cu coperiwl de§elat sant autoritAti" sau a§ezaminte:
woala, banca ruralk plutonul jandarmeriei", cu
movili de fan In curte §i mawat row la fereastrk
farmacia, judealoria, o primArie cum nu se poate
mai dArApanat5.. PrAvAlii cu tilluri mdrete se spri-
jin5. In fatä pe patru. pari ca un moweag cer§itor
pe carjä; fire§te cá nu li se zice altfel decal, ca la
oraw, In limba cea nouä, suptire: manufacturri de
fier", magazin de coloniale"; prhvälia brirbierului
se recomandá mu§teriilor ei tàrani ca salon de ras,
tuns 0 frezat".
In fiecare Duminectl e la Titu zi de targ pentru
tärdnimea din`4-Imprejurimi. A§a e, deci, §i astazi.
Slujba In biserica, ziditä la 1863-4, cu un coperi§
de lemn care se nAruie, s'a isprAvit rApede §i degrabA;
lacAtul e pus la curtea buruienoasá cu modalci de
morminte, cruci ieftene §i cate un frumos monu-
ment" adus de la Bucure§ti pentru vre-un mort de
familie bogatà. Tot a§a de bine läcätuite trebuie sA
fie la acest ceas, putin Inaintat, de dimineat5.
206 MUNTMA

celelalte patru biserici, din satele ce sant alipite la

aceasta comuna.
0 parte din satenii de acolo au navalit pe sin-
gura strada, cu patru pravalii moderne", de la Titu.
In margenea drumului, langa ni§te arii de grail, s'a
Intins, supt §oproane §i In cruda lumina a soarelui
de August, marele targ de pepeni, cari zac pe lavi-
cere, a§teptand cumparatorii, alti tarani, cari-i dra-
maluiesc In maul §i-i ciocanesc cu luare aminte.
Astfel s'a strans o lume intreaga In albul port .sprin-
ten al Muntenilor, In camd§ile batute cu fluturi scan-
teietori §i foarte Imbiel§ugat cusute cu arniciu ro§u,
In fotele tarcate §i stricate de moda ale femeilor §i
fetelor. Altfel, nu e bucurie §i multamire, de loc
mandrie §i foarte rare ori frumuset5.. Despicand mul-
timea oamenilor slabi §i pepenilor rotunzi, inain-
teaza, Intrecandu-se biruitor cu ace§tia, trei frun-
ta§i ai vietii politice locale, rostogolindu-se mandru
printre supu§ii lor. Imbracamintea femeiasca a ora-
§elor e Infati§ata numai de o fetitä care tupaie ele-
gant pe margenea §oselei, inteo rochie scumpa. lar
ca un semn al randuielii ar fi, nu jandarmul plin
de osanza care trece pe un cal ce se .Indoaie, sama-
nand §i prin aceasta, ca §i prin mersul säu potolit
In marea caldura, a camila, ci prin posta§ul curat
§i vioiu care gase§te ca e de folos sa se grabeasca
pentru a imparti corespondenta, aruncata de acce-
lerat, a acestei urbe" Titu.
De fapt, avem aici icoana unui sat caruia i s'a
stricat rostul. Satul cel vechiu, numit Titul dupi
stramo§ul Ce s'a asezat aici in lunca Argesului, putea
fi sarac i mic fArà sail vie a rade dedansul; la
targ nu te poti uita fara sä zimbesti. E adevrtrat
cA nu-ti e scarba de el ca de targusoarele din Mol-
dova, unde Jidovimea umple cu murdaria si
hatul ei golurile vieçii noastre.
 V. DAM130VITk 207

Dupi ce am vazut toate maririle Titului §i chiar

cupeaua prafuita care a§teapta Inaintea unui ma-
gazin de coloniale" made se vinde v:n acru §i salam
deochiat, taranul de pe capra vechii trasuri de ora§
care ne duce arata ea s'a terminat".
Ciudata vorba aceasta straina In gura birjarului
de tara! Ai zice ca a venit de la Bucure§ti cu tre-
nul, prin vestita gara. Dar omul are un fiu care
Inv* acolo, la Bucure§ti, §i, zice tatal, se indeletni-
ce§te acum cu tesa de licentd". De alminterea §i cel-
alt vizitiu, care duce pe tovara§ii no§tri, §tie sa vor-
beasca dui:a moda noua §i, odata, el spline suspi-
nand ca lumea nu mai e cum a fost °data, ci s'a
modificat". Deci, nu se strica numai, In acest timp
de navaliri §i de amestecuri, portul, ci §i limba:
vechea limba curata se Impestriteaza prin vorbele
care sosesc de-o potriva din §coala, din oaste, de la
toate dregatoriile, de la toate afacerile §i de la curtea
proprietarului sau arenda§ului. Si, precnm polcuta,
fusta, bari§ul nu sant mai frumoase deck carna§a
Inflorita, fota sprintena §i maramele, tot astfel acest
jargon al civilisatiei, care incepe a patrunde pe In-
cetul §i In sate, nu se poate asamana cu hotarita
§i mladioasa limba, plina de sunet f;i de Inteles,
a veacurilor trecute.
Cum ie§i din hardughiile targului In largul camp
de miri§ti §i de Inalte porumburi, de-asupra caruia
se ridica arbori, razleti sau In uria§e manunche,
pana la padurile ce vin din jos care lunca Arge-
§ului, te afli Intre oameni §i mai saraci, Intre lo-
cuinte §i mai umile. Cel mai apropiat catun, Corne-
tul, are numai casute strambe, cu Orel ele din fata
pr5.valit ca fruntea unui cap tuguiat, cu fere§tile
fail niciun fel de forma, taiate in doui, in patru,
de lemne Inegrite sau de bucati de hartie, care se
Wind une ori InteatAta, incit abia daca rAmine nea-
20g IttifstrtNtA

coperit un coltisor de sticld; fan, paie, panglici de

scoartA scorojità fac un yid frdmantat si mitos pe
care te miri cum nu-1 spulberd vantul cand trece
peste aceastd subredd calicie. In astfel de Impreju-
rdri, ar fi In zddar sd astepti o podoabd, o grill a
frumusetii. Pe vdruiall, care lipseste si ea une ori,
se desfac doar numai unte pdtrate de margeni, M.-
manjite rosu §i albastru. Imprejmuirea lipseste de
cele mai multe ori. Casele sant numai niste Injghe-
bdturi tigAnesti de vergi si de lut. Cate o vdcutä
rdtdceste, un porc urIt scurmd. Cu toatà Dumineca,
abia gdsesti clindsi curate, si putind lume va fi ple-
cand din cdtune de acestea, fAcute cu pribegii ,si
nenorocitii de pe aiurea, spre marile sate vecine
unde e hord si dragoste si zburddciune.
i Inca sAntem acum In vremea bielsugului celui
frumos al naturii, cand frunzele fail numdr ale
muntilor, copacii WI roadd acopAr suferinta si tied-
losia. Ce trebuie sd. fie MO. In goliciunea marsavil a
zilelor de toamnd, ori In revArsarea de ape a des-
ghetului!
Modernitatea" e Insd si aici represintatd. In ca-
pul cAtunului, nu pentru el, ci pentru drumul mare,
se rdsfatd un numdr de zidiri trainice si frumoase
ale negustorului roman din partea locului, care
chiamd lumea la rachiu japones", mai scump, deci
Mai suptire decat cel obisnuit, si la salonul de
dans", care e o surd cu ferestile sparte.
Cu satul ce urmeazd, Odobestii, Incep Insd casele,
mai bine clddite si mult mai bine Ingrijite, ale ve-
chilor locuitori, stransi In sate mai mari; coperi-
surile sant de sindill mdruntd neagra; pdretii drepti,
mai Inalti, sant still:At-up de adevArate feresti lu-
minoase; Intre stalpii pridvorului de lemn se prinde
id si colo o polità pe care se rdsfata mascatul cu
florae Imbujorate, de un rosu catifelat, luniinos, vesel,
 V. DAM13OVITA 200

Tencuiala e prinsl In forme de un gust ales §i foarte

felurit, care amintesc apAturile din piatra vechilor
u§ori de bisericA. Foarte dese ori vezi co§are Inane,
Inckatoare, clAdite, In acela§i timp, practic §i elegant.
Odobe§tii se numesc a§a dup5. strAmo§ul Odoab5.
(numele, de §i rar, se mai IntAlne§te In hArtii vechi
sau se poate descoperi In nomenclatura unor sate de
astAzi). De aici mai curAnd decat din Odobe§tii mol-
doveni ai Putnei §i ai BacAului va fi pornit acel
Ioan Constantin Odobescu, gealep, vAnzAtor de vite,
care cAlAtoria dese ori la Bra§ov pe la Inceputul
veacului trecut. El a fost tatAl generalului loan Odo-
bescu, din care s'a nAscut Alexandru Odobescu, scrii-
torul.
La cAtAva depArtare de acest sat intins, cu multe
livezi, trAsurile noastre se opresc amAndouà la un
stejar uria§, cu trunchiul borchinos, pe care mai
nu-1 poti cuprinde, cu bratele rànite, rupte, drese,
din care Ina tot mai tft§ne§te In fiecare an ver-
deata noul a frunzelor multe.
Asta, zice vizitiul nostru, e stejarul lui Bran-
coveanu. De aici Incepe mo§ia satului au de pe
vremuri, Potlogii.
mo§ul de pe capra trAsurii celeilalte Incepe,
In graiul au cam IngAimat, o lungA poveste IncurcatA,
In care Voevodul mucenic, de a cArui moarte In
depArtare §tie ceva, e pus In vremea Ru§ilor de la
1830 §i de la 1850, cari au lAsat pAra aici urme
de groaa. BrAncoveanu, crede el, era foarte bogat
§i. a lAsat acolo, in Curtle sale de la Potlogi, multà
avere ascuna in pAmrnt. Era §i un om cuminte
§.1 pAtrunzAtor, care-§i Meuse supt tot pAmantul
acesta un lung gang de fug5. §i adApostire, care nu
l-a scApat totu§i de peire.
Pe-atunci, Incheie el, erau oamenii mai putini
qi era mai bine; trAiau mai larg.
14
to MURTtNIA

Iar vizitiul nostru, grAbind sffir§itul pove§tilor to-

vara§ului ski, incheie rázAnd:
El de astea §tie el destule. Pare c6 ar fi un
vraciu.
Un vraciu, adecà un medic §i un gásitor de averi
furate §i un desgropiltor de comori, un om cu multe
cuno§tinti In lumea lucrurilor ascunse.
Satul care vine In capàtul gardului copacilor Inalti
nu e Insg. Potlogii, ci Inainta§ul mo§iei brâncovene,ti
din timpuri, VilcAre§tii, arora li se zice, pentru apa
care curge In margene, brAzdand cu §uvita ei neo-
randuità §esul gras de pAmant moale, VAcAre§tii ot
FtAstoaca, VAcIre§tii dup6 115.stoacA sau, In limba
de astAzi, VAcAre§tii de RAstoacA.
Casele sant ca §i cele din Odobe§ti, decât care
acest6lalt sat mi s'a pàrut mai mic. aire apa, un
vechiu zid de cArAmidl dAr5pAnatà IncunjurA o fru-
moasá biseria, al cArii turn ro§u e, neapArat, de
lemn lnvelit cu tab16. De §i pArAsità, pentru stri-
carea coperi§ului, ea nu e atinsA, nici in zidurile,
nici In zestrea ei de cArti. Pisania de de-asupra u§ii
aratà ca intemeietor al ei pe un boier evlavios §i
bun din timpuri, harnic gospodar al mo§iei pe care
o cAuta singur §i crutAtor cu simtire cre§tineascA
al oamenilor cari-i fuseserA Incredintati prin vointa
IntamplArii. Il cherna Constantin Nenciulescu §i avea
boierie de Mare-Pitar, pentru care §i satuiui i se
zicea mai de demult Pitarul". El a durat cltidirea
de piatrà In 1784, dar §i Inainte de aceasta era aici
o biseria, §1, lila din 1764, cu douAzeci de ani In
urmA, aruia acestei biserici de lemn o Evanghelie
din 1760 acela§i Nenciulescu, pe vremea cfind, In
tineretà, el era numai un fost Logofät al treilea.
Fiu al lui Constantin Nenciulescu va fi fost
Alexandru sau Alecu, un cunoscut boier, care fkl
 V. - DAMBOVITA 211

pe rand, pAnA dup5. 1830, Vistier, Vornic de politic

al Bucure§tilor si, la urmA, Caimacam al Craiovei.
Se pare cA acest nou stApAn al mosiei a fost cel
bare a trecut-o unui tovarAs de Divan, lui Filip
Len, foarte bogatul credincios al lui VodA-Caragek
clruia ti plAceau oamenii cari stiu sä aflerpe once
cale, banul, pentru Domnie i pentru ei Insist. Astfel
satul, fericit supt Nenciulesti, boieri de vitA mai
nouà, ridicati din mijlocul sArAcimii, IncApu in ascu-
titele ghiare ale omului rAparet, care nu stia In
toatá tara mai bogati deck el, gall de bAtranul
BrAncoveanu si de bancherul Hagi-Moscu, cei cu
pungile multe. De si avea la 1828 titlul de Postelnic,
Len § nu se uita atAta la cinste, cat la folos, si
averea-i crescu Inc/ prin mestesuguri ca arenda§ al
postelor si Ocnelor si ca Mare CAmAras al celui
d'intAiu Domn pAmAntean.
La 1813, spun InsemnArile de pe chrti, Len, un
om care stia si el sA gospodAreascA, fAcea la Vdaresti
vie si livadA de pruni. La 1819, zic aceleasi notite,
el adause viei o cramA si IncunjurA cu gard acele
curti ale Nenciulestilor, care se ridicá si astAzi In
coasta bisericii, adApostind pe SArbul Tvetco, care tine
locul arendasului Panait Iacov, si el un SArb, care
petrece InsA pe aiurea. Tot atunci, In 1819, el me-
remitisi sfAnta bisericA" si o acopen i din nou cu
bunA sindilA de lemn de brad". Astf el si Len s avea
tragere de iniml pentru biseria, si pe una din foile
cArtilor vechi Isi scrie numele, ca unul dintre ce-
titori, la 1825, fratele lui Lens, frate dup5. mamá,
Odivoianca mi se pare, cununatA sau necununatA
cu Len s bAtrAnul Mihalache Teodorache, pe care
trecerea lui Filip il fAcuse epistat al Agiei.
SAtenDs'au adunat pe Incetul, si biserica e plinl,de
vesmintele lar albe. Se uit5. la strAinii cari au venit
//Are ei1 i ascultA cu multA luare aminte ce li se
11 MUisITENtA

cete0e 0 ce li se spune, amestecandu-se 0 ei hñ

vorbd cu pldngeri Inganate, pe care le opre§te rd-
pede o uitAturd de mustrare a vecinului sat' oap-
tele, tistuiturile de fried, care 'Isar din toate pArtile,
ba poate 0 vederea unui tandr Wean care poartit
lant de argint la ceas, vorbe0e de modd noud" 0
pare O. aibl un rost mai mare.
Printre bdtrani mai ales, se starne§te Induio§are
0 se Inaltà cuvinte de pomenire, cand ei aud cu-
vintele lui Popa Preda din 1830, care §tia bine cd
degetele sale vor putrezi" 0, de aceia, se ruga a
fi pomenit de cine-i va Intalni numele pe cartea de
slujbd.
Popa Preda? Eu am apucat pe popa Preda,
zice unul.
Si tine morti§ la siguranta lui, de §i cdte nuul
mai tank- lncepe a-1 lua, cu porecle, la vale.
Acuma, urmapl popei Preda nu se vede u§or
§i nu-i mai vine gandul sá ceard de la nimeni cuvinte
de pomenire.
Sarbii de la Curtea cu ziduri Inane, cu cani rdi
0 stramice contracte de muncd, nu se mai uitd
dire biserica robilor romani din aceastd Tard-Romi-
neascd a lor. Buna Intelegere, avantul spre lute-
meieri §i addugiri s'au pierdut Intre sAteni. Tre-
buie ca Statul sá vie cu planurile 0 devisurile sale,
pe care sAtenii se grAbesc a ni le ardte,'bucuro0 a.,
Inteun viitor oarecare, cdci lucrurile acestea de
la Carmuire vin tdrziu 0 merg Incet, vor avea
0 ei unde sá se inchine lui Dumnezeu milostivul.
Indatd dupd ie0rea din Vdcdre§ti, se atinge Pot-
logii. Multe case, cu livezile bogate, acopAr o mare
Intindere. De-asupra lor cu mult se ridicd cloud
turnuri vdpsite In albastru 0 uria§ele ruine ale pa-
1atului brancovenesc, privind bielqugul holdelorcln-
 V. - DAMBOV1TA 213

ciipute pe alte mâni acuma, Cu Intunecatii ochi ai

fere§tilor goale.
Nu mai poti privi nimic, nici buna clAdire a case-
lor curate, nici zidirile mai mari, foarte bine tinute,
in care se allá spitalul, primdria, mai departe cele
doul §coli, pAnA nu te afli In trecutul domnesc,
foarte fericit IntAiu §i prabu§it la urmA Intr'o neno-
rocire flrá samAn de grozavg..
Biserica e vAdit dreasA. Totu§i recuno§ti semnele
me§te§ugului de zidArie din aceste vremuri. Iatà prid-
vorul pe §ase stalpi, cari au fost numai legati Intre
ei cu zid, la reparatia modernl. Iatà cele douà ran-
duri de firide, care se urmeazA pe toatA Intinderea
pAretilor, §i iatA frumoasa panglia. Impletia a zidu-
lui: cei cart-au dres, s'au mult5mit a a§terne v5psealà
galbenA peste o nouA tencuialA §i a vArga cu dungi
ro§ii ciubucul IncunjurAtor. Iat6 altarul In cinci
muchi. Iatà, In jurul tuturor fere§tilor inguste, ca-
drele de piatrà sApatà in flori §i dungute, ca In
Imprumuturile de Impodobire goticA din Mold ova.
$i turnurile de lemn §i tinichea, ridicate pe un te-
meiu de zid, par destul de potrivite, cu toate cà
unul din ele e adaus, iar celalt a fost InAltat cu
citva. InAuntru Insd, nu te mai simti de loc 'In
arhitectura brâncoveneascl: stalpii cari despArtiau
pronaosul de naos au fost InlAturati, §i astfel s'a
deschis un mare loc gol; In locul vechilor chi-
puri, care mi se spune cá ar fi fost cu totul Inlà-
turate pAng. In vremea reparArii, se vAd icoanele
largi §i rare pe care cu mult5. bunAvoing le-a a§ter-
nut cum l-a -Mat mintea pictorul italian Marchetti,
care a lucrat §i In Bucure§ti, la biserica Amzei. 0
catapeteasmA nouà pare sAracA, joasg. §1 §ubredà.
Iar editiile Sfântului Sinod au inlocuit cArtile cele
vechi ie§ite de supt teascurile unui meter ca nein-
trecutul Antim Ivireanul,
214 MUNTENIA

Gre§elile se iarta Insa, §i in locul lor vezi numai

o mare vrednicie necunoscuta §i nerasplatita cand
afli ca preotul mai tanar din Potlogi, N. Mihailescu,
ajutat de primarul-notar, care e primar supt conser-
vatori §i notariu supt liberali, au cules pretutin-
deni, cu panahida, banii ce trebuiau pentru a ridica
din darapanare, murdarie §1 parasire frumoasa
dire a lui Constantin-Voda Brancoveanu. Si, daca
ramane o vinovatie, ea nu e de partea acestor har-
nici oameni simpli, cari nu s'au gandit ch mo§tenirea
mortilor se poate pastra numai, iar nu adaugi §i
preface, ci a Carmuirii neghioabe, totdeauna ne-
ghioabe, care s'a deprins de muIt a nu mai Intelege
trecutul, de unde pleaca viata de astazi, a nu-1 mai
respecta §i a nu se osteni catu§i de putin pas-
treze; e vina Carmuirii de Instrainati cu sufletul
smuls din pamantul acestei .ri.
Brancoveanu era numai Spatarul-cel-Mare al Tarii-
Romane§ti leanul 1684, cand, fiind Inca Domn un-
chiul sau Serban Cantacuzino, el Ina'lta pe mo§ia sa
Potlogii aceasth biserica, Inchinând-o, ca o capetenie
a osta§ilor ce era, izvoratorului de mir Sfantul Dimi-
trie osta§ul. Tot atunci §i-a facut el, de sigur, §i
stralucitul palat din preajma laca§ului de Inchinare.
Un palat-cetate, din care se poate duce un ade-
varat razboiu lmpotriva slujitorilor domne§ti sau a
navalitorilor straini. Cea mai buna caramida deasa
a fost Intrebuintata, In randuri a§ternute §i prinse
cu ciment tare, pentru a face un zid de o putere
neobi§nuita. El se vede In fata bisericii, aproape
neatins, strabatut In aceasta lature a sa de o portita
prin care treceau, In diminetile de toamna, child
Spatarul, apoi Logofatul, Domnul petreceau serba-
tori Intregi la Potlogi, de culesul viilor, treceau, evla-
vio§i In stralucitele lor vesminte de matasa §i cati-
fea, stapanul, sotia lui, Marica, nepoata lui Antonie-
 V. - DAMBOVITA 215

Vodd, §i copiii cei multi cu cari fusese binecuvantatd

cdsdtoria lor, bdietii tuspatru: Constantin, Stefan,
Radu, Matei, fetele cele §apte: Stanca, Maria, Ilinca,
Salta, Ancuta, Map, Smaragda, precum §i tot ala-
iul obi§nuit sd meargd pe urmele unui puternic ca
acesta; treceau §i se Infundau In biserica plind de
mirezme §i de cantdri.
In coltul dintre acest zid de ctitre bisericd §i cel
de fatadd se In Alta 'And acum vre-o zece ani un
puternic turn de strajd, caruia localnicii Ii ziceau
temnita" §i despre care §tiu Incd sA spuie cd. era
stra§nic, Intunecos, cu totul lipsit de fere§ti. Nimeni
nu s'a gandit sd-1 tie §i mai departe, a§a Incat astazi
mari lostopane de cdrdmidd desprinse din el zac
de-asupra gunoaielor cu care vacile §i porcii deose-
bitilor arenda§i ai familiei BAleanu (cel de ieri era
Macedoneanul Goga, cel de astdzi e tot un Sarb) au
acoperit locul, toatd intinsa curte d'inaintea caselor,
care trebuie sd fi fost pe vremuri un raiu de grd-
dind, ca In depártatele tdri ale Rdshritului.
Un turnulet boltit std de-asupra Intrdrii; cdmdri
pentru slujitori sant potrivite IntrInsul. Zidul din
stanga duce prin cateva portite intr'o altd curte mai
micd, unde vor fi fost grajdurile, §urile, locuintile
argatilor. De-o parte §i de alta a curtii, case mari
erau rdzimate de Inalta at-Amid:A a zidurilor.AstAzi
ele zac In ternd sau au perit fdrd. urmd.
Cum intri, ai In fatd märeata clddire de locuintd
a stapanilor. E alcdtuità din cloud randuri; trei fe-
re§ti sant deschise In cel de jos, supt care se sco-
biau adanci pivnite §i ganguri lungi duceau pAnd
departe, tocmai pänd la viile de odinioard, se crede.
De-asupra sant trei fere§ti de mijloc §i cate cloud
pe lAturi. Randuiala oddilor se deosebe§te foarte
bine. PAnd §i podoabele se pot Intelege deplin. Pe
pdretele din Tata chiar, se vdd zugrilveli de foi fdcute
216 MUN fENIA

cu negru, apoi altele a§ternute pe tencuiala goall

alba cu un fel de migma negrie. Inauntru, de-asupra
u0lor i aproape pretutindeni Intampini frumoasele
ridicaturi In relief ale aceleia0 tencuieli, prin care
se Inchipuiesc trandafiri, frunze cu toate vini§oarele
lor 0 tot felul de ramuri alergand In voie. E acela0
fel de lucru care se vede pe paretii bisericii de la
Fundeni, In margelpea Bucure0i1or, cladire a yarn-
lui brancovenesc Mihai Spa'tarul Cantacuzino, dar
dincoace, la Potlogi, podoaba e facutd cu un gust
mal ales. Sus, In fatada, se pastreaza desavar0t cele
doua bucati de stalpi cu frumoasele capitèle, care
sprijine un balcon de priveli§te.
Astfel avem Inaintea ochilor casa stralucita In care,
acum douà sute de ani, Ii petrecea zilele cele mai
lini0ite i pline de multamire unul dintre cei mai
Insemnati stapanitori ai tarilor noastre: pana §i dula-
purile din parete, cotloanele pentru pastrarea hartii-
lor i sculelor stau neatinse. Pare cà a fost un mare
cutremur care a gonit pe stapânii domne0i, poate
adapostiti undeva pe aproape, de unde se vor in-
toarce sigur pentru a vedea ce a ramas In picioare
din bunul adapost al sfintelor bucurii casnice cu
care se hrania sufletul lor, al tuturora. Pare ca
abia a trecut acel cules al viilor din 1713 'care a
strans pentru cea din urma oara pe copii In jurul
batranului parinte, pe care tot In mijlocul acestor
fii 11 a0epta moartea pe departate termuri straine.
totu0 cine se abate pe aici? Doar cate o fami-
lie care cauta. vilegiatura leftina. Un arhitect price-
put 0 de gust, d. Clavel, a fotografiat acum In urma
Curtile brancovene0i. Despre ele Insa nu s'a tiparit
mai nimic. Ca 0 pentru biserica, Statul n'a aratat
niciun interes pentru palatul care nu vrea sa se (IA-
rame ca sa. se fad. din caramida lui cotete noua
pentru porcii arenda§ilor,
 V. - DAMBOVITA 217

Si altfel Potlogii sant un sat ca nealtele. TCat de

strade drepte, bine soseluite, alcatuit din bune cfisute
albe supt stresini negre lipite strans una de alta,
tinut, in sfarsit, foarte curat de la un capat pana la
altul, luminat de felinare bune si pazit de sergenti
cu palarii de vanatori, el lasa cea mai huna amin-
tire. Cu parere de rail 11 vezi In urma, luand acuma
drumul spre Graiseni.
Si Carpenisul, care vine Intaiu in cale, e un sat
bun. Biserica veche, de prin 1830, cladita de un
polcovnic Orescul, e astazi o daramatura cu cope-
risul cazut si cu insemnarea din frunte In parte
sfaramata. Icoanele atarla Inca pe pareti si se mai
deosebesc chipurile ctitorului, sotiei lui si al unei
fete, Smaranda, care, fiind menite peirii, ar fi, In
altà tara, copiate de tineri pictori cu Intelegere pen-
tru rosturile tarii lor.
Satul are, In casa cea frumoasa din margenea
drumului, un proprietar roman, ridicat din straturile
adanci ale poporului, si povestea, foarte raspandita,
spune cà la obarsia bogatiei lui ar fi descoperirea
unor chiupuri cu bani, cu bucati de aur de cate trei
lire", pe care d. D... ar fi avut norocul A le afle
in pamántul Curtii brancovenesti de la Potlog,i.
La Gaiseni, ai in fata ziduri de manastire, incun-
jurate de o intinsa livada cu pruni, cu aluni turcesti
si aluni de tara, cu vie acum Inchircita si cazuta In
salbatacie, cu Inane suliti de floarea soarelui, ce-si
1ntorc spre lumina rotocoalele de seminte intre ra-
zele de aur ale florilor mari. Pe aici lucrau odini-
°arà calugarii schitului cu salasele lor de robi; cari
s'au amestecat astazi 1ntre satenii din casele curate
sau traiesc de o parte, In locuinti mai tot asa de
ingrijite. De cand Insa ultimul calugar s'a stans O
preotul a ramas singur In cuprinsul vechilor ziduri,
218 MUNTENIA

gospodaria care a fost aice s'a stricat §i irosit fail sa

mai fie nadejde cd se vor Intoarce vremile cele
bune de munca Infratita cu rugdciunea.
Biserica de astazi are cu totul alta Infati§are deck
aceia pe care au Inaltat-o, pe vremea lui Neagoe
Basarab. jupfinul Vintila §i jupaneasa lui Anca, ale
caror mici morminte, fru nos stipate, dar cam §terse
de picioarele ce le calca de patru sute de ani, se
vad unul langd altul In partea dreapta a pronao-
sului. Despartirea prin stalpi Intre Linda. §i naos
s'a InMurat cine §tie la ce reparatie; zidurile chiar
au fost prefdcute. Si, in sfar§it, Eforia Spitalelor
Civile, de care atarna biserica, de oare ce ea are
mo§ia, a facut neghiobia §i pacatul de a da zugra-
veala cea nouà In sama unui meter jidov, care,
pe langa toate, nu se pricepea de loe, a§a 'hick poate
el In toata lumea cretina nu se aria un al doilea
lucru a§a de had. Cat mai iute ar trebui suprimai
acest scandal fara pareche.
Mara de mormintele Intemeietorilor se allá, de o
parte §i de alta a pronaosului, ale urma§ilor lor,
raposati In acela§i veac §i In cel urmator, pana la
S troe Mare-Ban de Craiova supt Matei Basarab. Un
Grec dinteo epocil mai nouà se allá ratacit langa
dan§ii.
Ca mai toate bisericile muntene, ca o mare parte
din cele cuprinse Intre hotarele Romaniei, §i aceasta
e lipsita de odoare mai vechi. A avut Insa noroc de
egumeni buni In timpurile din urma, a§a hick poate
sa arate cAteva lucruri scumpe: un policandru, o
Evanghelie care vin de la dan§ii. Prin anii 1820-30
se afla In fruntea schitului un Climent arhiman-
dritul, din Pantelimon, care se lauda ca a facut
multe lucruri vrednice de pomenire": el a fost apoi
episcop de Arge§. Unul din urma§ii lui a fost calu-
gArul Iosif Naniescu, un tot a§a de bun gospodari
 V. - DAMBOVITA 219

el ajunse Mitropolit al Moldovei: bunul, cucernicul,

iubitorul de cetire Mitropolit Iosif care s'a stâns,
Imp-ovarat de ani, de binefaceri si de datorii, In anii
din urmA, lasfind amintirea curatà a unui om sfant.
Acum chiliile dlugArilor sftnt goale: o parte din
ele, ma'ncate de umezeal6 la temelie, se aplead spre
ruinA; In altele stà preotul tânAr; una din odAi cu-
prinde o arhivA care incepe cu registrele bine ald-
tulle si cusute de Climent; scoala are, In sfArsit,
si ea o Inapere: pe tabla, cu totul roasd, se vAd
ultimele socoteli trase cu multà greutate de scolari
si scolArite pe sdndura albA de mult ce a fost scrisPi
si stearsà.
Satul GAisenii are oameni voinici si frumosi, cari
au pAstrat si In ImbrAdmintea femeiasd o parte
din vechiul port. El s'ar Infkisa de sigur si mai
bine dad blAstAmul stoarcerii prin arendasii strAini
n'ar fi dzut de multà vreme s'i aici. Cel care tine
astki In chirie brazda si pe robii ei e un Grec,
care nu-i mai bun deck ceilalti; pentru administratie
Insg, fireste di e Romfin macedonean si om foarte
cum se cade. Dad Eforia n'ar cere doukeci de mii
de lei pe an pentru o asa de Ingustà masie, astfel
de stoarceri ar avea si mai putinA Indreptkire.
Argesul desparte vatra satului de a satului vecin,
CAscioarele, una din aseeirile ce-si ieau numele dup5.
dscioarele", dsutele ce se vedeau la inceputu-
rile lor.
CAlltorii cu tr6suri merg, cale Indelunli, pkià la
pod. Dar Oranii trec necontenit de pe un mal pe
celalt cu usoarele lor drute, cele mai multe Injghe-
bate numai din lemn. Alegem si noi aceastà cale,
Cu mult mai scurtà.
Ei Intre ei, oamenii se duc unii pe altii pentru dite-
un gologan.Nouk ca strAini, nu ni se cerd nimic, 14-
220 MUNTENIA

maind sá däni cat vom crede de cuviintA.DupA multA

alegerre, cAci trecerea nu e ward, ne oprim In sfar§it
asupra unei cArute sprintene pe care o trag doi
cAluti de rasA romaneascA, mici, IncAlati i nespus
de rAbdAtori. Pe drumuri moi, la o parte de prundul
§oselei care scuturA, santem IndatA langA Arge§.
Apa a crescut mult prin ploile din urmA, dar
s'a Intors simtitor In albie, lAsand mari Intinderi de
nisip umed, In care incep a se prinde rotile. Lin, supt
crengile copacilor bAtrani, foarte frumo§i, de pe ma-
lul celalt, unde totul e ascuns de perdeaua lor Intu-
necatA, raul cAlAtore§te prin ware Incretituri pe
luciul sAu de argint. Abia ajunge pAnà la genunche,
dar, IndatA ce ne prindem In el, putem pretui pu-
terea lui, care face aproape sA se poticneascA picioa-
rele calor ce luptA i cu adancimea cleioasA a stra-
tului de ma]. In care ei i cAruta se prind IndatA.
Doi dintre ai no§tri trebuie sA sarA In altA cArutA,
care vine tocmai la timp, IncArcata. cu o familie
de sAteni: bArbatul, om tanAr i IndrAznet, femeia,
Male, zdravAnA i frumoasA, §i un bAieta§ cu cl-
ciula lungA, cAruia nu-i pas& de nimic pe lume. Astfel
credem cA am ImpArtit bine greutAtile.
Dar e o gre§ealA: tovard§ii trag prea mult. Pe
când, dupA multe pocnete de bice crude §1 multe
opintiri desnAdAjduite cAlutii no§tri au urcat malul
Vla§tei, In lunca de copaci Inalti, cealaltà cArutA stA
Inomolità In link de o bat Incet apele. Atunci,
zAbava. §i fàrà sfialA, iatA cà femeia frumoasii se
coboarA In rau, sumete cAma§a InfloritA de Dumi-
necA §i duce caii de cApAstru, cAlcand sigur cu mu§chi
de fier. Ce Mel poate sA-i fie §i de ce i-ar fi ru-
§ine? Pare cAli trece inaintea ochilor, in aceastà
strAbatere de vad singuratecA, luminatA de razele
ro§ii ale soarelui ce apune, o priveli§te din cele
mai vechi timpuri ale acestui pAmant, cand marile
insu§iri biruitoare erau vitejia §i frumuseta.
 it. - ÒAMBOVITA

Pe mal se Intorc la noi prietenii, §i. caruta cealalta

pleaca iute fär5. sa ceara nicio plata. Era vorba
sa m'ai vie la trecerea Indarat a vadului, msA n'am
mai vazut-o nitiodata.
Dar nu s'a mfintuit Inca desbaterea cu apa. Santera
Intr'un ostrov numai, care e al copacilor uria§i din
lini§tita hi-ncä de poesie. Un alt brat, acesta Ingust,
ne a§teapta In curand. Si iata-ne acum Inaintea altei
vechi manastiri, In care iara§i n'a mai ramas nici-
unul singur dintre calugari.
$i aici este o livada, §i mai salbatacita §i mai
parásita decat dincolo. O Ingrijia §i o Imbogatia
°data profesorul Cordescu din Bucure§ti, care, In
vremea lipsei celei mari a §colilor de sate, Meuse
aici un a§ezamant de Invatatura pentru copiii de
tarani, un fe! de PornAria munteana, cu §coala pri-
mara §i doi ani de gimnasiu. El I§i avezase blietii
In chilii, pe care le prefacuse dup5. nevoile de,astazi,
dar atat de §ubred §i de proaspat, Inat ele skit
cu totul pierdute astazi.
In citeva odli s'a oplo§it Insa arenda§ul, care e
un Bulgar, de alminterea om politicos §i §iret, care,
mi se spune, face plecaciune adânc5. §i inaintea pl-
durarului §i are §ampanie gata pentru once oas-
pete de cinste §i de folos. FArá nicio socoteall. §i
nicio dreptate, i s'd lasat In samä. toata curtea ma-
nastirii, unde tocmai o potaie de cani de vanat luase
la goana un bou cu narav de lmpuns. Salbatacia de
la Gaiseni cu sfintii jidove§ti are o pareche In salba-
tacia de la Cascioare, unde dulaii se zbeguiesc pe
pietrele de morminte.
Una din acestea, lânga zidul din dreapta, poarta
o Insemnare In versuri care pomene§te pe ultimul
stapan care a stat la mo§ie, Intre fiii pamftntului, Gri-
gore Zadariceanu, mort la 1838. Inainte de dânsul,
la 1722, statuse aici, pe liinga calugari, un Balotescu?
 MUNTERIA

Clucerul Mu§at, care e Ingropat de cealalta parte,

a bisericii, Impreuna cu Dumitra, sotia lui. Iar in
pridvorul deschis se odihnesc, supt stralucite lespezi
lucrate cu lnflorituri In cel mai bun stil, Neagoe
Stolnicul, mort la 1505, 0 jupanul Radu, al carui
sfar§it a fost ceva mai tarziu, la 1545,
Ei trebuie sa fi fost ctitorii. Biserica veche
a fost Irisa simpor schimbata la 1753, cand egume-
nul grec Partenie a facut, din veniturile bisericii,
un meremet". Acesta va fi fiind acel calugar foarte
bogat despre care povestea spune c5. a fost °morn
de hoti, cari ar fi aflat la el multi galbeni ce-i
agonisise, turnati la un loe In chip de om. Domnul
de atunci, unul dintre feciorii lui Grigore Ghica,
precum §i un ajutator, boierina§ul Iva§cu, sant zu-
graviti In locul ctitorilor celor de la Inceput. Sevas-
tos, unul dintre cei din urma egumeni greci, e In-
mormantat In biserica, supt o piatra ce poarta anul
1829.

Trecem, Intorcandu-ne prin satul Bulgarului, unde,

langa monumentul cu inscriptie mazgalita din badana
a satenilor cazuti la 1877 pentru liberarea tarii
nului de la Curte, un Evreu tine carciuma 01mM-un-
ti§uri, manufactura", cum se zice pe alce.
nim iaräi, In sal-Ada Incruntata i doritoare de a
se rasbuna, oameni vanjo§i cu foarte frumoase fete.
Inteamurg, luptand iara0 cu malul adanc §i de-
ios, trecem Arge§ul Inapoi.
Pe la Romane§ti, veche mo§ie a lui Barbu
locuita acum numai de Tigani, i printeun intreg
§ir de sate frumoase, se poate ajunge In vre-o doll&
ceasuri la Ghergani. E static de tren, care arata cala-
torului castelul lui Ion Ghica, parcul bogat ce cu-
prinde mormantul lui §i, la garA, cea mai jalnica
priveli§te de chipuri tarane§ti §terse i stoarse,
 V. 1AMBO11TA 2tA

Dar vizitiii nostri vreau sa se Intoarc5. la Titu, si

astfel strAbatem iarAsi, In noaptea ce se lasà, dru-
mul de campie linl ce 1-am facut 0115. aici. In cale,
Potlogii strálucesc Incl de lumini, si la han, unde
s'a Inceput jocul tArAnesc Indatà dupä plecarea noas-
trà, In amiazi, se invfirt Inc5., la sunetul arcuselor,
parechi In haine de targ, In vesminte albe, In fuste
invoalte, foarte batAtoare la ochi, si In cAmAsi cu
fluturi, tArgoveti, calfe, negustori si oameni ai cftr-
muirii, cari, acestia, n'au sA se scoale Inainte de
ziuà pentru a lndeplini munca sfântà a cardpului
spre hrAnirea pacatelor aproapelui pe care 1-a facut
bogat si stapan norocul.
 Vi.

VLW
..=
A

1. Pe Dunärea-de-jos spre Giurgiu.

La pontonul Cernavodei, supt horbota de fier a
uria§ului pod, a§teapta vaporul austriac, Incunjurat
de spuma furioasa a Dunarii, care rasfrange In apele
ei de le§ie murdara cerul patat de non i negri. E mai
mic decat vaporul de reclama al Ungurilor §i n'are,
ca acesta, doua co§uri. Vine din Galati §i serve§te mai
ales la ducerea calatorilor bulgari, cari n'au la inda-
mana o linie ferata. Une ori pe podul §i prin cori-
doarele lui 1§i afta locul peste o mie de lucratori
de camp §i hamali, cari vin, dup5. ce §i-au Incheiat
munca la noi, Inapoi spre tara lor saraca.
Trecem supt linia podului, de la care atarna, In-
dreptand Inainte corabiile, felinarele ce se vad de-
parte ca doul stele calduze, pe cand dunga de lumina
a trenului e Inghititá mai iute de largul spatiu In-
tunecos. Abia se mai zare§te Inca, In aceasta clipà
a InoptArii, careia-i lipse§te farmecul apusului Inro-
§it de soarele disparut, dunga joasa, margenita de
arbori, a Munteniei, linia mai Inalta, goala a Do-
brogei. Printre micile insule de non i suptiati, craiu-
nou trece sfios cateva clipe, §i In urma lui ifulgere
orbitoare lumineazá naprasnic de la o zare pana
la alta sau I§i raspund, departate, slabite, de la lun
col t al boltii la cellalt. Carmaeiul, asupra cabinei
crtruia se rapad §ivoaiele pentru care se deschide
Indata cerul, deplin acoperit acuma, pipaie cu greu
pu privirile In noapte, §i In tremuraturile moi ale
O
 MuNtENIA

vasului se simte lupta necontenitd cu valurile

md§ite ale raului.
Malul muntean rdmane nepdtruns, mut, cel inte-
resant e tot al Dobrogii. Rasova-§i rdspande§te lumi-
nile pe o coasid de deal, pe cand din 'casele-i Im-
prii§tiate rdsbate ldtratul de pazd, de fricá neldmu-
ritd, al caution Peste vre-un. ceas-doud am trecut
de Ostrov (de unde merge vaporul la Cdldra§i), §i
pe malul bulgar avem Silistra, care aratti numai
cateva vechi case luminate, In intunerecul brAzdat
de ploaia zgomotoasd.
lard* cateva ceasuri de Intunerec §i potop. Pe
o Indltime, luminile chiorco§ate ale Oltenitei aratd o
mare schelà care trece rdpede, ldsand vaporului doi
drumeti romani, cari comenteazd cu gust articole glu-
mete din Veselia". Geva mai departe, Tutracanul
Bulgarilor, Turtucaia noastra E o Har§ovâ mai mare,
care scanteie pAnd foarte departe cu nenumdratii
ei ochi de lumina Se aud cantece de triumf, care
se mantuie In noapte i 'bleep iard§i, cu toate cd
vaporul s'a depArtat de mult de term. Pe coperti
s'au suit aice cloud sute de reservi§ti din Rusciuc,
adunati odatà pentru rdzboiul amenintdtor cu Turcii
§i licentiati acum, dupd Incheiarea invoielii de desar-
mare mutuald treptatd cu ace§tia. ti vdd uitandu-se
uimiti la mi§carea minunath' a bratelor de otel ale
ma§inii: oameni mari, gro§i, cu fata spariatd, Imbrd-
cati In sarici de tdrani, cu cdciula pe cap sau In
halaturi de postav ()data cenu§iu, iar acum de un
galbiu §ters, myrdar, cu §apca ruseascd trantità pe
ceafd. Aratd puternici §i ascultatori §i, a§a uriti cum
Ant, la un rdzboiu s'ar bate bine. Printre dan§ii sant
§i Romani de pe malul drept, §i a doua zi un cerc
al nostru se formeazd, din care fac parte un arti-
lerist roman cu opinci, un sergent de linie, bine
cilit, cativa tdrani §i un vandtor bulgar, care po-
 Vt. - VLASCA 221

veste§te In limba lui de acasa, care nu e a Bulgariei,

pataniile lui de osta§ al strainului.
Ceva mai Incolo, ploaia Invinge, ì vaporul, care
nu-§i mai poate gasi calea, cu toata experienta §i
energia carmaciului, arunca ancora pentru a§tepta-
rea pana In ziva.
s. Abia se suptiaza noaptea, la §ase ceasuri din ziva
urmatoare, and helicele Incepe a se Invarti din
nou. Arare ori cele doua maluri, care Incep a se deo-
sebi, se asamana. Podoaba de paduri o pastreaza
§i de aici Inainte mai mult al nostru, pe cand In-
tinderi lungi de term bulgaresc sant goale, inegrite,
spalate de apa. E §es de o parte §i de alta, §es
pustiu.
2. Giurgiul.
De-odata, din partea noastra, incep a se vedea
remorchere cu steagul §lepuri purtand nume
romane§ti §i initialele N. F.. R. (Navigatia Fluvialä
Romana). Pe mal, gramezi de marfuri, vagoane, mo-
vile de carbuni. lar Incolo, campie goala, brate de
Dunare ratacind prin nisipuri, balti.
E Giurgiul.
Agentia austriaca §i-a stramutat pontonul aici, a-
proape, dar numai aproape, peste ceva haiti i
mocirle, de o osea buni§oara, ce vine de la
ora§ul care, de la ponton, e invisibil. O legatura
acest punct nu trebuie sà se faca, de oare ce, dupg
starea apelor raului, pontonul va rataci aiurea. Dru-
mul nostru merge spre alt loc, unde se lucreaza de
catva limp, cu lovituri de milioane, portul In canalul
dunarean de langa ora, dar apa, a§a cum e fluviul
astazi, färà Indreptari acute anume, nu vrea totu§i
sa vie. Se vorbe§te, insa, pentru timpuri apropiate,
de brate de apa ce vor fi tgiate, de poduri ce vor
fi Intinse i vor lnvinge la sfar§it natura, aducand
228 MUNTENIA

cortibiile drept supt Inaltimea de argila a ora§ului.

O birja duce Intr'acolo, prin nisipuri §i §lioalme,
iar apoi peste §oseaua larga, care despica terenuri
joase, In care, una dupá alta, ga§tele albe vaslesc
Cu pieptul, leganandu-se de placere. De la o vreme,
e§ti In fata unui damb drept, paralel Cu malul, §i.
pe capatul de catre noi al .dambului o biserica.
Incununatá cu douà turnuri semnaleaza ora§ul.
El incepe cu stradite ce se ridicá la deal, Cu pietre
mari albe risipite, Intre casute de mahala bucure-
teana. Apoi, pe masura ce se 1=4a casele, pavagiul
se adauge Cu clemente mai egale, mai putin zgudui-
toare. Pana ce, In sfar§it, sus de tot, te afli inteun
complex de strade cu desavár§ire drepte, ca unele ce
au fost croite In acela§i timp pe daramaturile vechii
cetati turce§ti care a tinut piept cre§tinilor pana
la 1828: un granit desavar§it le acopere de o potriva,
margenit cu elegante trotoare de basalt. Cladirile
sant une ori frumoase, In cele mai multe casuri
curate. Prefectura e un impwiator monument. Sant
case particulare ce apar destul de Ingrijite §i de
armonioase In seninatatea lor, incat sa poata aminti
parti din Strada Domneasca a Galatilor. In mijloc,
un turn de observatie, ca un minaret uitat, rasare
dinteo gradina publicä pe care o Incunjura zidu-
rile pietii centrale. Ora§ul s'a pregatit, de sigur, bine
In a§teptarea mi§carii comerciale ce se va desfa§ura
In curand la picioarele lui. Caci granee noastre
muntene nu ieau toate de-a dreptul drumul Brailei,
cleci al strainatatii cumparatoare, ci gasesc mai jet-
ten drumul mixt: pe uscat pana aici, la Giurgiu, §i
de la Giurgiu Inainte pe §lepuri catre marele liman
al exportului nostru.
Giurgiul are In Jata o insula; unde au fost Inta-
 VI. - VLASCA 229

rituri, pe care le acopere astazi Insa, ca pe o terna

obi§nuita, care n'ar fi stropita cu sangele luptelor
pentru lege §1 putere, invalmaseala salciilor hogate
In frunzi§. Cand vaporul atinge capatul ostrovului,
Dunkrea, Imputernicita, li cere silinti mai mari pen-
tru a taia valurile ce se zbat In voie pe Intinderea
larga. lata acum cateva case albe cu coperemintele
ro§ii, care pateaza singuratatea malului drept, pe
cand, pe. cel stang, Giurgiul se infati§eaza acum
Intreg, cu luntrile care lucreaza dedesupt la bogatia
viitorului. Si pe termul strain se vad acum §lepuri
ale serviciului nostru de navigape, un vapor roma-
nesc prin care comunica malurile, linii de drum de
fier pe care sânt in§irate vagoane pentru transportul
calatorilor, fragmente de cheiu intarind malul §.1 o
parghie de ridicat marfurile din vapoarele ce vin
spre ponton. Mai departe ai o foarte frumoasa ell-
dire care e un spital §i altele mai mici, acoperite cu
Oki de tinichea ro§ie. E statia" marelui ora. bul-
garesc Ruse, Rusciucul Turcilor §i al nostru, al doilea
ora § poate dupa capitala: Sofia.
Din adevaratul ora§ se ivesc: o frumoasà biserica.
a catolicilor, mai departe, cateva case mari in stilul
obi§nuit la noi §i, printre ele chiar, strade inguste.
Pe coasta de lut, carute; hamali turci §i bulgari
1§i trag cu greu opincile din noroiul indaratnic. La
ponton, cativa soldati in uniforme §terse de soare,
un vanator,§i el in =nth de aceasta murdar-cenu§ie,
cu fundul caciulii §i lampasurile verzi, cu sabia in-
cirligatd, un ofiter §i lume amestecata. lar pe ur-
marea liniei de dealuri se gaibara MA oranduiala
vechiul Rusciuc al Turcilor, strabatut de minarete.
Douà corabii bulgare§ti de razboiu stau in port.
Apoi iara§i Dunarea curge intre malul carpatic
jos §i verde §i Inaltul mal balcanic, cu muncele gar-
bove, pe care le acopere o plisa moale de verdeata
ve§teda.
230 MUNTENIA

De-o parte §1 de alta a vaporului trec §lepuri

grece§ti, ungure§ti, In ir. lar In sala cea mare, pe
langa Evrei ce vorbesc In romane§te §i Ungurii Na-
vigatiei austriece, Bulgari slavi, Bulgari greci §1 Bul-
gari semiti, deosebiti dupA lungimea §i forma nasu-
lui lor, vorbesc unui Roman ce nu poate zice f
despre ieftinatatea otelurilor din principat, unde doi
oameni pot sta cu doi lei pe zi, despre bunatatea
parjoalelor §i. mititeilor" din Bucure§ti, despre in-
trigile ruse§ti din care ar porni maceluri ca acelea
din Belgrad §i despre meritele lui Stambulov, cAruia
i se spurcA §i strica necontenit mormantul fiindca
a trimes pe lumea cealalta un numar de compatrioti
prea mic...
3. Comana. Dobrenii. Fier4tii.
Trenul strabate pArti din Bucure§ti, câmpii drepte,
modalci de lut, iara§i case risipite, se opre§te la
Cofroceni, In Dealul Spirii, face un popas mai lung
In gara Intinsa, modern alcatuita, a Filaretului §i In
sfar§it I§i iea avantul de-a lungul §esului, larg, fara
de margeni, care duce In jos, prin Vlara, spre Du-
nAre, la Giurgiu. Araturi oache§e despart lanurile
pe care graul tanar, bine rasarit acuma, dupa. ploi,
In Octombre, se Intinde ca un moale covor fraged,
luminos §i vesel. Cerul cenu§iu, bland, cu norii Inalti,
se bolte§te lini§tit §i trist.
Cele cateva statii sant Intesate de tarani: preotii
spun ca, de and cu trenul, ei lasa bucuros slujba
pentru a se grAmadi Inaintea vagoanelor zorite care
aduc chipuri noua. Vezi multe croieli de trup §i de
fata foarte straine: pe langa linii fine, ochi buni 1 cu
taietura aleasA, mustAti rare §i suptiri, un stat mla-
dios, par §i mai neplacute fapturile scurte, Indesate,
cu picioarele arcuite, cu fata botita, fruntea mica,
ochii Infundatio neintelegatori sau crunti, falcile ie§ite,
 VI. VLASCA 231

mustatile groase. In port se vede la toti Inraurirea

bulgareasca: caciula !liana, de-o potriva sus si jos,
ca un stiubeiu, se Infunda pe ochi, un mintean albas-
tru de ldna Invesmanta cosul trupului; braul rosu,
lasat In voie, lmpodobeste mai mult decat Incinge,
salvaii mai mult bruni se strang In falduri grei si
uriti, atarnand In jos ca o traista: ciorapi, albi sau
colorati, se ridica peste salvari; podoabele skit In
cusaturi si gaitane, rosii si verzi. Toate femeile au
haine de oras, In care nu se amesteca nimic din
vechea Imbracaminte taraneasca, parasita de multa
vreme aici, pe cand ea mai traieste Inca In Teleor-
man, Olt §i In sesul Romanatilor si Doljului.
Pe o Inaltime stapanitoare, un puternic castel nou,
din caramin, aparenta, se desfasura nemantuit
el aminteste risipa nechibzuita a unui coboritor
tr'un vechiu neam, care s'a ruinat, s'a pangarit, a
fugit si a capatat In urma osanda tribunalelor. Inca
putintel, si, pe o alta culme din acest ses de prive-
listi neasteptate, zidurile ruinate ale Comanei, cu
sparcuiri rosii ca sangele, se oglindesc In apa, mai
cu totul neteda, a Neajlovului. Douà turnuri cu niste
cupole grele 'Asar din cadrul, zimtuit si spart de
negre feresti moarte, al daramaturilor spre
raul lat, alb ca de argint, Inainteaza sus, la catul al
doilea, un balcon, cu patru stalpi de piatra lucrati
la basa si la crestet.
Zidurile aceste erau, In vremuri, de o mare pu-
tere, si lucrul lor e foarte Ingrijit, din caramizi bune
si din putina tencuiala tare. Turnuri boltite paziau
din lee In loc asupra marii Intinderi usor Invaluite,
samanata odinioara cu paduri dese , acolo unde
acum sant de multe ori copaci razleti. Radu-Voda
erban, urmasul lui Mihai Viteazul, facut O. se

De atunei bine reparate (1939).

232 MUNTENIA

Waite, si tot el e si ctitorul bisericii. Egumenii greci,

cari au prefacut Inteo casa de locuit, si ea daramata.
astazi, o parte din zidurile acestea cu turnuri boltite,
arcade si chilii, au schimbat Insa cu totul biserica,
supusa. Intaiu unei Inoiri din partea lui Serban, fiul
lui Draghici Cantacuzino si stranepot al lui Radu-
Voda, Inca din 1699-700. Astazi mormantul care cu-
prinde ramasitile celui d'intain Intemeietor, ale lui
Draghici, apoi, si In sfarsit, ale unui fiu al acestuia.
Infatiseaza singurul frumos lucru vechiu In cladirea
meremetisita asa de mult, 'Mat nu se mai poate recu-
noaste nimic. Radu-Voda a fost adus aici din strai-
'Mate, unde murise ca fugar, fiind Ingropat Intaiu,
cu voie de la Imparatul, In catedrala vienesa a (Sfan-
tului Stefan, apoi s'i fiul Viteazului", Patrascu.
Cobortm dealul manastirii, care se Infatiseaza alt-
fel, dar totdeauna impunator de romantica, atunci
cand o privesti din locuAi departari deosebite. Satul
e mare si foarte bine tinut: casele cu caciuli de trestie
frumos cladita, cu fatade de stalpi suptiri, albastriti,
cu feresti multe si mari, sant din cele mai bune
ce se pot gasi in yes. Mule de vergi, date cu lut
In partea de ¿os, Imprejmuiri ingrijite. 0 scoala nouil,
mare, si un monument al soldatilor din 1877 pe o
piaä cu doua carciume, dintre care una se Intitu-
leaza restaurant". Taranii pierd timpul Duminecii
stransi In mijlocul drumului, mai sfatuind, mai cer-
tandu-se. Putini beau la Grecii carciumari, dintre
cari unul vinde friptura de pore si un tulburel acru
care te da In boala a doua zi. Vazandu-ma cercetator
de lucruri vechi, el Imi °fell cu multa gravitate, pen-
tru suma de saizeci de lei, acea carte veche" care e
»Les Misérables" de Victor Hugo, si se arata foarte
jignit cand o refus. Cineva, spune el, a vrut sa-i dea
patruzeci de lei pe dansa si n'a prima..? asteptan-
du-ma pe mine!
 ,;;.+T*......
Wiiii10%%111410,11004114110P,"NrAlisisper/
f; 001

Pridvorul foastei minastiri Comana.

 VI. VLASCA 233

In cdrute Cu paie, care zguduie amarnic, mergem

spre satul Coeni, mide mi s'a spus el e o biserica
veche si ale carii vechi stapane, jupanesele Ana si
Maria, au fost mama si bunica Domnului care se
odihneste la Comana.
Indata ne coborlm ca pe niste trepte uriw prin
padurea Comanei, vestita printeo lupta de acum
un veac si jumatate. Rusii, in fruntea carora se gasia
bogatul, ambitiosul boier muntean Parvu Cantacu-
zino, au fost prinsi aici de cetele Turcilor si pra-
paditi cu desavarsire.
Pe locul vechilor stejari cari fura strapunsi atunci
de gloante si stropiti de sangel, sant astazi copadi
tineri. Numai In unele adancuri, In care soseaua
trece printre data pravalisuri adanci, trunchiurile
fug mladioase pana la Indltimi mari, rasarind dese
din terna grasa pe care mucezeste aurul sters al
frunIelor moarte.
Santem apoi iarasi In ses, si dezodatà un dulce
tablou de vioriu si albastru, departat se deschide
intre coastele a douà dealuri joase, la stanga. Apoi
ne apropiem de margenea rapei, si de aici se des-
face o stralucita priveliste.
Acolo la stanga sant tot dealuri de acelea blande
In liniile si In coloarea lor. Drumuri albe. Inguste,
se strecoara la picioarele lor, si ochiul deosebeste
prin acest vazduh limpede de toamna punctele al-
bastre, negre ale femeilor ce merg la hora spre
alte sate, precum e, colo jos, Gostinarii. Printr'o
larga albie moale, lipsit de maluri si aproape fart(
straja obisnuita. de salcii a termurilor noastre, Arge-
sul se rasfata In ochiuri mari, care ke par lacuri de
lumina alba. In locurile unde adancimea e mai mica,
se vad pete viorii foarte delicate, si, In de habste, rani
1 Ce imensA jertfl a noastrA mai asteptau aceste locuri
fatale (1939)t
234 MUNTENIA

e ap de scazut, Cu toate ploile de dAunazi, Iliad

drumetii de Dumineca 11 tree cu piciorul fail sa-§i
primejduiasca hainele cele bune. Nu se poate o mai
lini§tita, mai veselà desfa§urare de ape.
Pe mal chiar, stapana peste minunata vedere, sta-
tea din vechiu Curtea celor douà Doamne. Astazi
au rAmas din ea trei randuri de pAreti sau stAlpi In
ruina, dintre cari cel din fund, foarte lnalt, casca,
In al doilea cat, douà mari fere§ti goale. Pana §i
beciurile, unde, mai daunazi luck se pastra vin, s'au
astupat pentru totdeauna.
Amintinduli de zimbitorul Tinut In care-§i trAise
zilele tinere, Radu erban facu §i o biserica, pe care
o drese dupa vre-o jumdtate de veac fiica-sa cea mica,
Elena, sotia lui Constantin Postelnicul Cantacuzino,
§i copiii ei mai tineri. E o lunga clAdire Idestul de
InaHA, cu pridvor ogival, cu un singur turn, fail
strane ie§ite In afara, §i cu un altar poligonal. Fe-
re§tile §i up au frumoase cadre de piatra sapata,
§i de jur lmprejur alearga braie de zimti, ciubuce,
firide prinse cate douà.
b InlAuntru, din nenorocire, totul e varuit §i dis-
trus. Ne luptam cu ctitorul", un taran beat, care,
Incunjurat de o droaie de alti betivi, tipa la noi §i
ni explica, lovindu-ne necontenil cu podul mfinii,
a tatal lui, Petcu, a fAcut biserica, ca. e 'a lui, a e
frumoasa §i ea' trebuie sa i se dea lui mo§iile bite-
meietorului. Fata ca §i purtarea 11 arata Bulgar, ceia
ce nu-1 Impiedeca sa spuie ca In sat nu sant decat
Romani: numai Rumâni, domnule", aici o lovi-
tura de afirmatie cu podul manii , nici Sarbi,
nici Tigani" , nici Tigani, mai", striga el catre
un consAtean care pretindea cà tot e §i cate unul
negricios , numai Rumani!". Cat prive§te limba,
fire§te ca da.
De la Vidra, o statie pierdutà In mijlocul cfimpuluil
 VI. - VLA$CA 235

pe calea catre Giurgiu, o camtà cu fan pe care

s'a prins cu cercuri de fier o bancuta luata din
vre-o trasura sfiäramata, ne duce prin valea Saba-
rului. Rauletul nu se vede decat o singura data, In
dreapta, ca un petec de iaz alb sparcuit. Dincolo de
dansul, sant cladite lungi dealuri drepte, care marge-
nesc cursul Arge§ului departat.
Drumul strabate un lung sat, Bragadiru, apoi al-
tele, mai scurte: Dobrenii i Vara§tii. Ce! d'intaiu
In§ira case foarte bune i deosebit de ingrijite, cum
se mai all numai prin partile Buzaului; copere-
mintele de stuf sant frumos cladite, §i printre ele
se afla i cate unele de tabla. Cerdacele se razima
pe suptirateci stalpi alba§tri; pe prispa, In jurul
fere§tilor i u§ilor, braie de aceia§i coloare, care e
§i a mintenelor purtate de tarani (acelea§i ca la
Comana i Coeni); desemnurile facute cu tiparele
puse peste tencuiala cuprind flori §i eke odata douà
gaini sau rate caraghioase care stau una In fata
celeilalte. Si aceste podoabe sant date une ori cu
albastru. Curtile sant mari, bine imprejmuite, pe alo-
curea cu ostrete de lemn care pot sluji de model;
patulele aratA aceia§i gospodfirie aleasa.
Dobrenii e destul de aproape, cad. In aceasta vale
numai mici petece de campie dreapta, acoperita cu ca-
tifeaua tanara a lanurilor noua, despart curtile lipite
una de alta. $i aici la porti, la carciuma, de-a lungul
§oselei vezi satenii gatiti de Dumineca: barbatii foarte
curati In hainele lor urlte, femeile Imbräcate cochet
In rochii i polcute ca la mahala, In toate colorile
batatoare la ochi. Betivi nu se \Tad nici In acest sat,
niel In cele din apropiere. La capatul Dobrenilor
se Intinde hora: deocamdata, barbatii singuri 1§i des-
tind picioarele tropaind §i chiuind, supt ochii ray-
nitori ai fetelor gatite, cu cate o floare ro§ie pusa
de dupa urechi.
236 MUNTENIA

Dintr'un desi§ de arbori suptirateci si lnalti, avand

la picioarele lor vechi crucilite albe de piatra, des-
partite prin ruginii frunze moarte, se malta biserica,
mare, puternica, frumoasa. Turnuletul de lemn si
tabla, pridvorul de zid prost sant adause In vremi
cu totul noua. Vechea clddire cu ocnite si fail ,ab-
side, Impodobita Inca la usa de Intrare, pe cand
podoabele de la feresti, cadrele lor de piatra cio-
plita, au cazut, e zidita de zamislitul din flori al
neastamparatului copil din flori de la Comana, Domni
si unul §i altul. Numai c'a't lui Serban, care- si-a zis
Radu-Vodd, drepturile de stapanire li veniau de la
mama, de la bunica, si nu de la tatal necunoscut, pe
cand Constantin Carnul, odrasla salbatecá a acestui
Radu-Voda, era nascut numai din aceia care a fost
poate preuteasa de pe la 1600 a acestui sat al Do-
brenilor.
Constantin Serban facu biserica pe cand era nu-
mai Serdar al lui Matei Basarab. Locul era al lui,
care stapania toata mosia din prejur si-si durase
si niste case de toata frumuseta, cu turnuri, icoane
de sfinti si Infatisari de lupte". De jur Imprejurul
acestei asezari trainice a lui se Intindea, ca o po-
doaba, ca un ajutor pentru masa si ca un minunat
mijloc de aparare, marele helesteu de care vorbesc
caldtorii. Aici se zice ca Domnul fugar si-ar fi cu-
fundat comorile, viind apoi In navalirea primavara-
tea- din 1660 ca O. si le iea inapoi. Un foisor se
vedea pe un mic ostrov In mijlocul luciului de ar-
gint al apelor adanci.
Acum biserica e despoiata de vechile odoare si
prefacuta cu totul pe dinauntru, unde singurul lu-
cru neschimbat e marea piatra de mormant, cam
grosolana, care acopere ramasitile maicii" Dom-
nului Intemeietor, preuteasa ibovnica de Domn, care
muri fall sa vada coroana lui Radu Serban cobo-
randu-se asupra parului carunt al lui Constantin-
 iii. VLAstA 2stt

Voda, feciorul ei. Helesteul Intinde numai o fatit

de noroiu pe jumatate secat, si-1 Incunjura bordeie
salbatece facute din Impleticiri de vergi unse cu lut
Aici, In aceste ciudate coscovituri galbene-verzi, lo-
cuiesc Tiganii turcesti asezati mai daunazi. Fostul
Mitropolit Ghenadie i-a botezat In acest lielesteu,
care fusese °data vistierie de aur si pietre scumpe,
s'i amintirea acestui fapt e pastrata si Intr'un wit
petec de 'Artie mazgalita cu iscalituri fudule, care
Marna, Incadrat saracacios, pe paretii bisericii.
Un alt grup de sate, Varastii, Valea Dragului, Fie-
rastii, au In parte, pe jumatate sau In mare parte,
locuitori bulgari. Odata statea aici Logofatul Radu
din vremea lui Mihai Viteazul, care avea un fiu
Invatat In strainatate, pretentiosul pedant Udriste,
Uriil, Orest sau Iorest, Isi zicea in toate limbile
i In toate felurile , Nasturel si doua fete. Ilina
fu sotie Mina si cucernica lui Matei Basarab, pa-
rintele tarii; cealalta avea la Varasti o casa de piatra,
Cu trei caturi, de care nu se puteau minuna de
ajuns calatorii, chiar cei ce veniau din Rasaritul
bogat in cladiri. Elena si Udriste zidisera la Fierasti
si una din cele mai falnice biserici ale sesului.
Nasturelii sau Fierdstii avura si mai departe satul
de obarsie, pe cand In Varästi, ca si In Dobreni,
stateau Ilinca si Constantin Postelnicul Cantacuzino,
mostenitorii lui Radu Serban. Mai tarziu, acum vre-o
saptezeci-optzeci de ani, printul sarbesc fugar Milos,
fostul porcar liberator al tarii sale, lua de la Banul si
generalul Herescu si de la altii cele trei mosii care
s'au pomenit mai sus. Pe atunci granitile noastre se
deschideau pentru exportul de grau si campiile roma-
nesti se acoperiau de holde menite strainatatii. Pro-
prietarii aveau nevoie de multe brate si, pe and
cei din Moldova Impanau Dorohoiul, Botosanii, Su-
ceava cu sate ruseti, Milos punea sa i se 'aduca
238 IVIUSI'TENIA

Bulgari dintre acei cari rabdau, peste Dunare, pri-

gonirea turceasca. La Fierasti, unde erau, zice
batranul preot , numai vre-o douazeci si trei de
familii romanesti si taica-mieu prindea iepuri cu
fierul, aici MILO casa, din mijlocul padurii", se ri-
dicarti cu gramada case pentru cei de alt neam.
Romanii se pastrara Insa deosebit, si astazi Bulgarii
incep a deprinde bine limba tarii pe care batranii
ajung abia sa o mai poceasca. In aceasta opera.
scoala-si are datoria ei, si harnicul Invatator, ginere
de nepoata al preotului batran, un Invatatof care
sal:a In lemn si creste albine dui:A sistemele cele
noua , o Indeplineste dupa cuviinta. inaintea pur-
tatorilor de poturi, cari se Intorceau de la o nunta
serbata. dupa alte datine, boscorodind bulgareste, un
baietel vesel si destept Imi ceteste Ma greseala din
jurnalul pe care i-1 Intind. Altfel, si asa cum sant
astazi, locuitorii par oarneni de omenie, strangatori,
curati si feriti de patima betiei. Ei se vor Indemna
poate cu timpul dupa. bunele exemple ale munch
aducatoare de bogatie, ale prosperitatii patriarhale
ce se vede In casa preotului, care e si a Invatatorului.
Apusul soarelui inghiata vazduhul limpede, umed
de ploaia zilei trecute. Pare o seara de Novembre,
si luna zvacneste de-odata In cerul siniliu, galbena,
fail stralucire, avand langá ea luceafarul pazitor.
4. Intre ruinele Giurgiului (1920).
Voiti sa. resimtiti 'Ana In adancul sufletului ceia ce
ne Indeamna pe cativa sa nu putem ierta anume
umiliri si suferinte ce ni le-a adus un razboiu pe
care, daca nu 1-am voit noi, trebuia sa.-1 facem pen-
tru izbandirea drepturilor noastre?
Poftiti numai la Giurgiu. E asa de aproape de
Bucurestii fari memorie, daca nu fara demnitate,
qi poate da atatea Invittitmintel
 VI. LACA 219

In locul strazilor centrale margenite odinioarti de

Inalte cladiri cochete, In care se cuprindea atAta
bogatie de marfu.ri i acel complet confort al locu-
intii care constituie la natia noastra o dovada stra-
lucitoare a simtului pentru civilisatie, nu skit decit
ziduri frante pe care focul vi-a lasat urmele, focul
pus anume dupa jafuirea vandalica a Bulgarilor,
ori Injghebari provisorii, in care coperemântul de
tabla e la jumatatea nivelului atins de cladirea (WA-
mat& Noile cladiri par O. se stringa de ruvine vi de
sfiala fag de ce au fost odinioara. Numai ici
colo silinti desperate au izbutit, pe aceste vremuri
de scumpete, sh refaca Intreaga zidârie, vi albele case
rasar ca nivte sprinteni ghiocei de primavara In
mijlocul ruinelor unei ierni Indelungate i grele.
Mi se asigura ca, pe c&nd Rusciucul triumf a cu
prada lui de rgzboiu (de la particulari !), vcolile In-
sevi mandrindu-se cu material didactic furat, vi fac
tot ce poate minciuna vi perfidia ca sa refuse resti-
tuirea, aici mobilarea e redusa la cele mai simple
elemente. Sant oameni odata Indestulati cari n'au
In casa lor mai mult decat doll& camavi, atat de
cumplita a fost urgia.
Numai vcoala de pe la 1860, care pastreaza in
fruntea ei vechea stem& a Tarii, Inlocuitá astazi
printr'o ava de slracá imitatie a nu vtiu carii pajuri
jumulite, prusiene, sarbevti sau polone, a fost cru-
tag., nu Inteleg cum, vi de ghiulelele bateriei neobo-
site de pe malul din fa. vi de tortele nimicitoare
ale taciunarilor bulgari. Pala vi câte una din biserici
a primit expresia elocventa a recunovtintii bunilor
novtri vecini. Si uritul turn central, ark de turcesc
In rasarirea lui stinghera, s'a pastrat neatins.
Ling& edificiul, cam curios, care s'a ridicat mai
de curind pentru ca sà adaposteasca pe platforma
4c) itUNTEkiA

lui, peste stálpii striviti, serbárile orásenesti, o asprá

cruce de piatrá pomene§te trecerea liberatoare a
soldatilor francesi. E un exemplu de simplicitate si
de discretie, de la care am putea Inváta mult. Si
de sigur cá §i inscriptia trebuie sA aibá aceia§i
concisie militará. Din veac In veac se va aminti
astfel pátrunderea In Muntenia torturatA doi ani §i.
jumAtate de executia" návAlitorului, a máruntilor
soldati In mantAli albastre, cari fárá un Napoleon
In fruntea lor dAduserá lumii cea mai greu cástigatá
si de aceia cea mai onorabilá din victoriile pe care
le cunoaste istoria.
Pentru IntAia °ail vád rArn4itile cetAtii turcesti
care a dáinuit patru sute de ani Ora la cucerirea
ruseascA din 1828 si alipirea teritoriului demilita-
risat la pámántul Tárii RomAnesti, de care atata
vreme fusese desfácut pentru a fi adApostul pazni-
cilor si jáfuitorilor no§tri.
Zidul véchiu se urmáre§te foarte bine, si de-a
lungul lui s'ar putea face sApáturi care ar da
interesante fragmente din trecut. Constructia de pia-
trá surá In lespezi mari, ca In veacul al XVIII-lea,
cAnd Incunjurul palancei a trebuit sA fie refAcut, sa-
mánA cu sistemul de zidire pe care 1-am vázut In
cetatea turceascá a Hotinului. Inteun punct, call.-
mida ro§ie alterneazá cu acest material sumbru: s'ar
crede o frAnturá de zid romanesc, dupá normele
noastre deosebite, luate din arhitectura bizantinA.
Mi se dA 'MA asigurarea el ar fi vorbaide o simplA
carpeall fácutá mai aproape de noi.
v Biserica Sfantului Nicolae, numitá astfel dupá Ta-
rul biruitor In 1828-9, e moscheia apárátorilor IA.-
gini ai cetátii. SolidA constructie, In care lespezile
pátrate, de un lucru foarte ingrijit, se sprijiná In
straturi simetrice. Inscriptii rusesti si románelti
 VI. - VLA$CA 241

prinse In amb ele ziduri, la dreapta si la stanga,

comemoreaza succesul armelor rusesti. Cand au In-
trat, aici, avangardà demna de a conduce barbaria
ce se Ingramadia pe urmele ei, Turcii ca s6 stra-
punga cu varful baionetelor chipurile de sfinti, ra-
mase asa pana astazi, marmura Rusilor a fost res-
pectata de Bulgari, asociatii lor, dar cealalta, cu
tran.spunerea sensului In romaneste, a fost zdrobita,
ca si cum devastatorii ar fi hranit speranta nebuna
a s'a ispravit pentru totdeauna cu dominatia ro-
maneasca.
Si, de fapt, dupa tratatul din Bucuresti, aici tre-
buia sá fie domeniul de exploatatie germana.
La Ramadan, alaturi, vremurile au adus schim-
bari. De o parte se ridica garbova spinare imensa
a santierului pe care Germana voiau sa-1 aseze ca
semn al stapanirii lor pe Dunarea-de-jos, In ciuda
instalarii tovarasilor lor Austriecii la Severin. Am
ajuns noi stApanii acestei constructii impun6toare,
si de sigur am avea altceva de facut decat s'o pazim
bine Mil a o putea intrebuinta. Ni se spune el ma-
terialul de masini asteapta In nu stiu ce fabrici
din Germania. Sper ca nu asteapta Intoarcerea ace-
lora cari si astf el voiau s'A se impuie aici. Ar fi,
daca nu putem noi insine , un mijloc de a a trage
aici capitaluri mai putin primejdioase pentru Insasi
viata Statului roman.
La dreapta se gramadesc vasele, gata de a fi in-
trebuintate, ale Lloydului bavares, care se judeca
Impotriva confiscarii cu Statul roman si se pare
ca instantele noastre judecatoresti au dat dreptate
dusmanilor de ieri. Dreptul, evident, n'are nimic a
face cu insasi grija conservarii si desvoltarii na-
tionale... lar unii oameni Isi Inchipuie ca, once
am fi iscalit cu privire la regimul Dunarii, ar mai
16
242 MUNTENIA

putea flutura In b5laia vantului dunArean stedgul

care e picurat de sangele poporului nostru.
In fat6., insula de pe vreinuri, legatá azi de tym
printr'un istm, dupä ce cursul Dun5.rii a fost rgs-
pins mai departe, acel curs care °data in-nplea de
apà §anturile de Incunjur ale cetAtii.
Aici întàiu, In acest ostrov lngust, coco§at i r1t5.-
cAnos, din adá'ncul cäruia se scoate piatra de var
§i pe cei cativa inetri pätrati de pustiu rAtAcesc
paznicului, am Infipt noi sulita vechilor ostai mun-
teni In termul dunArean. De aici au privit ochii In-
temeietorilor de tarA' asupra Dun6rii largi ca o Mare,
Incingand i apardnd teritoriul, de strAveche mo-
§ie, pe care ei se ridicaserà domni §i. pe care nu
Intelegeau sà-1 Impartä cu nimeni. Pe acest punct
de Inaintare IndrAzneatá am afirmat cá n'avem nu-
mai muntele nostru înalt, ci i rAul nostru cel mare,
duand la intinderea Märii, unde niciun drept nu
poate sá InlAture pe acela, firesc, al nostru.
Cand, la 1445, cruciatii supt steag papal §i supt
flamurá burgunc1á veniau pe Dunrtre sti IntAlneascrt,
In sus, pe Iancu Hunyadi cu cetele lui de luptatori,
ca sa caute ori sá rasbune pe regele Vladislav, bAtut
la Varna §i disparut In vAlmA§agul Infrangerii, ei
au dat de Vlad Dracul, feciorul lui Mircea care
sapAnise §i Silistra i toatà Dobrogea pAng. In zarca
acelei Varne, fatalà pentru cre§tini, §i, Intre asprii
lui lupatori, chiuind a bucurie §i a moarte In des-
arcarea asurzitoare a bombardelor apusene, Vod5.
Romanul a spus neobi§nuitilor oaspeti eke pietre
de sare 1-a costat pe tat6.1 slu clAdirea cetAtii din
Giurgiu.
Din aceastà cetate, care a durat multà vreme, §i
pAnA. In zilele lui Mihai Viteazul, cAnd, cu ajutor
ardelean §i cu iscusinta inginerilor militari veniti
din Toscana ca sA ajute la aphrarea crucii, el scotea
 - VLASCA 248

din Giurgiu rama§itile otirii Invinse a Vizirului Si-

nan, abia au mai ramas cateva ziduri rupte. Am pe
masa mea cand scriu franturi din ele: bucatile de
caramida tare, dé o deasä alcauire ce pare a fi
antica, sant prinse Intr'un ciment ca piatra, care
cuprinde In incle§tarea lui prunduri dunarene. Pdna
acuma nimeni n'a sapat alce pentru a vedea ce ni
pastreaza pamantul, §i nu s'a Incercat macar a se
desIui resturile de constructie. Pe aceste locuri de
straveche amintire pioasa canii latra In margenea
gropilor de var.
Supt vantul de iarna aspru, care taie, Dunarea se
odihne§te Incheganduli pe alocurea undele biciuite
de §fichiul crivatului. In fund Rusciucul, pasare de
prada satula, 1§i mistuie In neatinse roa-
dele crimei lmpotriva vecinilor buni i ajutatori tot-
deauna. Dinioarea chiar treceau spre casa, cu expan-
sive semne de prietenie catre ai no§tri, oamenii de
acolo, cari pareau veniti sa-§i mangaie la privirea
ruinelor facute de dan§ii suferinta patriotica" a
facatorului de rele Inlantuit de dreptatea imanenta
a istoriei.
 VII.

PR A HOV A

1. Plowii.
Ploe§tii i-am vdzut Intdiu Intrand Inteo multime
de studenti, la un congres al acestei bresle, In sunetul
musicii §i supt ochii Indreptati asupra noastrd ai
curio§ilor §i frumoaselor curioase de la feyestele ca-
selor de o curiitenie care pe noi, Moldovenii, ,,Jido-
vitii", cum ni se zicea, ne umplea de o iuimire admi-
rativd. Otelul Victoria", falnic nume! , ni oferi
o ospitalitate care ni se Om, cu somnul nostru
adânc de adolescr.nti, splendidä. Am vdzut statuia
Libertätii, o cocoand micd de bronz, intr'un colt
de piatd, §i, pe cänd unul sau altul se aprindea
la taifas revolutionar, noi, cari ,tiam ce rol a avut
in desvoltarea noastrd drama de operetà ce s'a jucat
aici la 1870, am ras din toatd inima supt inasul
grecesc al zeitei. Am vdzut case drdgute, curti pie-
truite, strade pe care frumuseta locall nu se Incu-
meta sá calce decAt prea rar pentru sociabilitatea
noastrd expansivii, burghesi foarte cuminti §i prac-
tici, cari nu se credeau de loe indatoriti a cuprinde
pe câteva zile in cercul familiei lor pe vre-un re-
presintant al celor mai necoapte clase din inteli-
genta" nationald. ti.0 iar cd. Intel) stradd oarbd, Ina-
intea unei cdsute abia luminate, am fAcut ovatii,
nu mai §tiu cine ne pusese §i. cine se lupta sd ne
impiedece, bätranului politician Grigorescu, care
ini se pare a nu s'a. ivit §i nu ni-a vorbit nimic,
246 MUNTENIA

Dupa multi ani, am vdzut cu alti ochi

eu singur i f ärà ca orasul sa aiba decorul festiv
de atunci. De la gara larga, cu aripi intinse, o ade-
varata avenue Intre plantatii, apoi intre 12iserici
cladiri administrative. 0 piad, de unde porniau
strade spre mahalale, In care casele aveau i gea-
muri murdare, trotoarele erau prea ascutite pen-
tru picioarele mele i totul 'área prea vulgar, ho-
tArît vulgar.
Un targ statea Inca acoperit de panusi de porumb
alte ramasite ale miscarii de card din timpul
dimineatii. Mi s'a parut un oras urlt care Incepe
frumos.
Poate cA acum, In comparatie cu alte resedinti
de judete, Ploetii, cu marimea i miscarea lor, mi-ar
'área altfel, dar atunci asa 1-am vazut.
$i cred sa nu-1 fi vazut rau, nedrept. Ploestii e,
In adevar, un oras nou: Inainte de Mihai Viteazul5
care 1-a facut targ, nu era aici decat un sat, al
urmasilor lui Ploe. Pc atunci chiar, el n'a insemnat
nimic. Pana mai daunazi, analele trecutului nostru
nu-1 stiu. Amintiri istorice nu se leaga de el.
Pe urma, Ploestii nu s'au alcatuit din prisosul
unor mari sate vecine. El nu s'a ridicat iarài prin
aplecarea boierilor dire el. E un oras de colónisare,
cel d'intaiu dintre ele. Orasenimea lui, adusa de ma-
rele Voevod Intemeietor, imbogatitä, mai tarziu prin
imigrari, Ii da acest caracter de colonisare, ca, oare-
cwn, In Alexandria, In Turnul-Magurele, In Giurgiu
si Braila. Iubirea pentru zgomot, Indaratnicia fata
de guvernele de once coloare, oarecare brutalitate
In apucaturi amintesc si ele aceastä origine. Cela
ce nu Inseamna a e Indreptatit cineva sa despre-
tuiasca un mare oras, cu poporatia astazi mai pe
Intregul romaneasca si care prin munca ei practica
Imbogateste i In.tareste tara.
 VII. PRAHOVA 247

(1909:)
De fapt, e un oras mare ea poporatie, ea bogdtie,
ca miscare. El nu si-a gdsit Insd pAnd acum nici
hotarele, nici caracterul. Se pierde In mahalale cu-
rate i Inflorite, pe alocurea, In TiOnii flamande si
tälhdresti, prin alte pdrti, In livezi Inchise, In mai-
dane, In strdzi pe care ploaia le preface In canale
ori bAltoace noroioase, pe când, aiurea, fabrici noud,
atellanse" i ateliere ale Gärii uriase, fabrica de
petroliu Vega, noua Gard de Nord spre
fac margenea. GrAdini publice, parcuri, piete lip-
sesc prea mult. Are un mdret Liceu si o Prefeeturä.
In casd Inchiriatd, o Primdrie amestecatä' printre
pi-A/1H, cdsdrmi miserabile, niciun Teatru i abia
o sald de conferinte i ntruniri 1.
Putea sà fie, cu putind supraveghere i ajutor
al Guvernelor de pe vremuri, un mare centru de
gospoddrie romäneascd, Ardeleni veniserä de luaserd
loe In piad cu prdväliile lor.
Au venit, au luptat, In mare parte au chzut, ei
de ei, cum li-a fost norocul. Clasa politicd avea altd
grijd: îi fAcea palatele de pe bulevard, Inzestraie cu
toate rafinamentele civilisatiei parisiene. Din Bucu-
resti, de o parte, din Moldova, de alta, s'au abiltut
Evreii: negustori si samsari. Au luat o parte din
piad si lupa s'o iea si pe cealaltd. Afacerile 'de
petrol, ridicând In sus o clasä de advocati care am-si
merità bogätia si nu stie ce sd facd dintrInsa, cAzand
rdpede In imoralitatea luxului de Imbräcdminte, fe-
meiesc si chiar blrbätesc, si al sporturilor de pa-
radd, a umplut vAile de strdini de toate neamurile,
cari au stricat i preturile i rnoravurile. Ei muncesc,
Arbitectul Toma Socolescu a avut, mai de curtind, nobila
ambitie de a da orasului ski un Palat de Justitie si Hale de
caracter monumental, precum si o noull catedra14
248 MUNTENIA

speculeazà, ci§tigA §i se duc; de viala socialà a Ro-

mfinilor, pe care o despretuiesc, se tin departe. E-
vreul, care se furi§eazA §i pe langl tAranul cu po-
goane petrolifere §i pe langA Englesul, Americanul,
Olandesul, Germanul care nu ni §tie tara, oamenii,
limba, §i pe lângá advocat, clruia-i man6 clientii,
el rámâne, ocupà, anexeazá, dominA. Toatà socie-
tatea ploe§teanA f§i presinta omagiile arhibogatului
Max apira, §i'foitele locale se Impodobesc cu chi-
purile §i biografiile Evreilor triumfálori.
Mihai Viteazul era in Ploe§ti, In Curtea so din
Ploe§ti", la 7 Iunie, apoi la 6, la 23 Iulie 1598, acum
ceva mai mult de trei sute de ani. titre 23 §i 25
Octombre 1599, tocmai trei sute §aptesprezece ani
de atunci, au plecat de aici cele trei cete ale o§tirii
lui, de multe mii de oameni, spre pasul Branului
§i spre pasul Buzáului, aceastà din urmA ceatá
cu el Insu§i In frunte, ca A. iea Ardealul.
Pe locul unde a stat marele viteaz, Matei 13asarab,
unul dintre tovarä.§ii sAi de luptA de atunci, a fAcut
sfantl §1 dumnezeiascà bisericá, din temelie", a SI.
Apostoli, pe care apoi, la 1742, o zugrAviau me§terii
plltiti de un Bra§ovean, mare negustor, Avram, a
arui sotie Ilinca 1§i zicea panit6", jupAnità. Bise-
rica Domneascr, rAu prefAcutá, trdie§te §i páná
astAzi.
Negustori §i me§te§ugari pAmAnteni ca §i tova-
rA§ii lor veniti din Ardeal au ridicat apoi In epoca
romdneascd, de targ cu ca§tig §i economie a§ezatá,
cu dragoste de bisericA §i §coalà, care tine pe la 1800
pAnA dup5. 1850, bisericile SI. Pantelimon, SI. Nico-
lae cel Vechiu, SI. Dumitru, Buna-Vestire, Sf. Voe-
vozi, SI. Gheorghe, cu frumo§ii stalpi de lemn din
pronaos, la care timpul nostru pretentios §i fArà
gust a adaus cateva contrafaceri dupA biserica de
 VII. - PRAHOVA 249

la Arges, tip, consacrat de ocrotirea oficiald, al bise-

ricii românesti de lux, pentru oficialitate i lumea
bogatä.

Langd Ploesti, de unde te duce o bund sosea, se

allá pe sesul bogat, In vederea muncelelor
schitul Ghighiu, cdruia i se zice i mdndstire,
si
, ca drept cuvant. Frumoasa bisericd e Incunju-
ratd de pasnice cládiri gospoddresti, cu copereman-
tul de sindilà suptire, bine asezatd. In f atá e o
curte de Intrare, cu arbori bátrani, Inalti. In fund,
unde curge limpede un izvor al tdmilduirii", se In-
irá pomi roditori si via se mlddie pe haragi. Un
gard trainic, dincolo de case numai pe o micá.
Intindere mai sant ogoare mandstiresti, Incunjurd
colonia de bdtrani: unul dintre cei mai vechi de,zile,
infäsurat In petece de saiac, ca o scoarld de'trunchiu
secular, dd drumul, ca portar veghetor ce este, rari-
lor visitatori.
Ghighiul, a cärui bisericá e prefAcuta In timpuri
de tot noud, n'are un trecut insemnat. N'a fost aici
vre-un ctitor vestit; In cdmdrutele caselor
n'a lucrat niciun cArturar cunoseut; de aici n'a por-
nit nicio opera. 'iterará, niel un manuscript frumos.
Dar cercetatorii culturii monacale din secolul al
XVIII-lea stiu cd a existat un schimb literar necon-
tenit intre deosebitele mándsliri, &A a fost o circulatie
vioaie a manuscriptelor 111\74:Atoare i moralisatoare.
Activitatea desfAsuratd la Neamt a indemnat astfel
la lucru pe pdrintii din Cernica, si am gdsit chiar
manuscripte nemtene In aceastd din urmd mdndstire.
Tot asa alugdri veniti din centre milndstiresti mai
mari, mai luminate si mai harnice, au adus la Ghi-
ghiu arti, tipdrite i serse cu m'Ana, une ori de o
Insemndtate deosebitd. Cele mai multe au fost dd-
250 MUNTENIA

ruite pe la 1830; celelalte au venit In deosebite tim-

puri de la persoane deosebite 1.
2. Märginenii. Drumul
De la Ploe§ti o largl osea, foarte bine inutd,
duce spre MArgineni §i Targovi§te, -Mind §esul pe
care ploile 1-au acoperit de cd'teva zile cu vesela
catifea verde a primdverii tinere. Porumburi se mai
pdstreazd hick lnviorate §i ele de tarzia binecu-
vantare Imbiel§ugatd. Prin miri§tile de grau se Inaltd
ierburi fragede. In fund, la stanga, muncelele se ur-
meazd catva timp, albastre-Inchis In aierul limpede.
Frumoasa osea e cu totul pustie. Numai langd
Ploe§ti tree, In neoranduiala oboselii, soldati cari
se Intorc de la exercitii: ei sant urma§ii acelor va-
natori cari s'au ardtat vrednici prin vitejia lor de
monumental de bronz ridicat din partea ora§ului
Ploe§ti bunilor luptAtori din rilzboiul pentru liber-
tatea, pentru numele cel bun §i viitorul tuturor. Blu-
sele sant pdtate i rupte, mersul lu voie n'are pu-
terea de a impune a mar§urilor de paradd, fldcdii
nu cautd sä ca§tige pretuirea nimilruia. Dar din uitd-
tura lor fArà sfiald, din alcatuirea mu§chioasd a tru-
purilor deprinse cu munca se poate gaci cd ei n'ar
rdmanea mai prejos deck Inainta§ii lor, ve§nicili
In bronzul recuno§tintii.
Prahova se trece pe un lung pod de fier cu verge-
lele albe. Nu e un rail strans in maluri, un bun
gospodar cu socoteald, ci un risipitor nebunatec,
care-§i Imprd§tie la Intamplare bogdtia; §uvite largi
de apd ada'ncii aleargd un timp aläturi, apoi se con-
topesc, desfacandu-se mai departe, pentru a gdsi alti
tovard§i de .serpuire neastamparatd, brdzdand ast-
1 Numele se serie i Ghighen. E luat dupä al targului bulgar
cu acest nume vechiul Oescus, 0taxo0a Dunare).
 PRAHOVA 251

fel In bate chipurile larga albie de prunduri u§oare.

Un pastor oprit oile pe termul cu iarba proas-
pata, qi el mana prin valuri, Iiind-o de dupa gat,
o oaie, careia i se curata lana Imbiehugata.
Satele s'ara putine. De la cel d'intäiu se vad nurnai
cateva case din care nu alegi nimic: e Tar§orul
cel mic, pe cand ce! mare, In care astazi cladirea
de capetenie e inchisoarea militar:a, se vade§te In
stanga prin copereminte §i turnuri de tabla ro§ie.
Peste catva timp, vine Insli un sat deplin, un sat
mare: sânt In el §i copereminte destul de posomo-
rate, ca parul buhos al unui copil ce a plans, sant
case a caror curte n'are niciun hotar, dar vezi des-
hile cladiri de caramida, din cäramidäriile ce se
Intampla une ori In margenea drumului; paretii sant
Impodobiti cu forme de tencuiala, care lnlocuiesc,
cu mai mult gust, stucul de la orne; fere.,tile sant
bune curtea, Imprejmuita cu gard de nuiele sau
§ieu uluci, cuprinde §uri, grajduri, patule, bine cla-
dite din párnant sau caramida i lemn. Crucile
lemn ale cimitirului se grämadesc Inteo mica In-
graditura.
Acum o padure margene§te §oseaua, o padure fru-
moasa, !nafta, deasa i muta. Arborii se catara la
dreapta pe povarni§ul unor muncele joase. Ei par
sa se Intinda pana departe In zare, dar In curand
o poianä se deschide In mijlocul lor, la Margirieni.
°data slujitorii unui Domn rau calariau gräbit
prin potecile acestei paduri, inchisil Inca drumeti-
lor, pentru a cauta §i a da mortii pe un bun boier
batran, Postelnicul Constantin Cantacuzino. El af15
'basa i trecu muntli In siguranta Ardealului, care
adapostia i lasa pe fugan i O. se Intoarcä. Precum
a facut mai tarziu, In ImprejurOii tot ca acestea,
fiul su erban, Postelnicul multami lui Dumnezeu
252 MUNTENIA

Wand o manastire In mijlocul pklurii prielnice;

dar el nu clkli din nou, ci fnfrumusefd numai Ne-
chiul schit al lui Udri§te din veacul al XV-lea.,Langä
dansa erau curtile Incapatoare ale bogatului urma§
Imparatesc §i ginere de Domn.
Inzestrata cu multe mo§li, mkastirea a dus o
viata asigurata, Ora ce un cutremur ii darama zi-
durile la inceputul veacului al XIX-lea. Ea se ridicä
din nou altfel de cum a fog; egumenii greci li
dAdurii, atunci §i mai tärziu, pana dupa 1840, colo-
nete de tencuiald, o vapseala bdatoare la ochi, icoane
nouà §i scumpa catapiteasma de marmurä nesculp-
tatà. Dar ei nu-i putura intregi liniile armonioase
de la Inceput, §i din ceia ce au fost atunci 11argi-
nenii nu se mai vede dealt frantura de inscriptie
cu vulturul Imparatesc, ce zace Inteun colt, dupa
ce s'a prabu§it prin cutremur din fatada daramaa,
o tava de la Radu Paisie §i cutare potir care in§irä,
In bun lucru ardelenesc din veacul al XVII-lea, proo-
rocii §i slintii säi de argint suflat cu aur.
In locul calugarilor, hotii locuiesc astki Incape-
rile nanastire§ti, ei lucreaza pretutindeni In grklini
§i lanuri supt paza baionetelor tintite spre dan§ii;
ha unul dintre ei pastreázrt, §i nu färà credinta,
scumpele odoare ale bisericii. Convoiurile desgus-
tatoare se infundä pe drumul ce Incunjura zidurile
puternice ale penitenciarului, §i In tot locul vederea
§i lucrul Ili sant tulburate de u§orul sunet metalic
al lanturilor suptiri care stavilesc setea de avfmturi
a osanditilor ce se Intrebuinteaza la servicii mai
lesnicioase In launtrul temnitii. Dar ei s'au deprins,
§i de sigur nu li mai aud sunetul.
Iara§i pklure deasa §i singura. Apoi muncelele
apar foarte aproape In dreapta, Inaintand In drepte
linii §erpuitoare, verzi pe acest timp, de arbori raz-
 VII. PPAHOVA 53

leti, de tufisuri, de iarb.l. luminoasd. Un nesfarsit

lan de porumb se Intinde ca o mare panä la poa-
lelelor. De cealaltä parte, sant zavoaiele din
lunca Ialomitei, un nesfarsit pravalis de Well schi-
loade, care ascund In cea mai mare parte cursul
rapede al apei crescute. Satul pe care-1 strabatem e
Inca mai bine Intemeiat decal cele din Prahova, si un
hangiu romftn face sg. se zideasca In margenea dru-
mului o casa de oaspeti care poate sluji de model.
In fund räsare acum dealul care poarta In frunte
mangstirea Sfá'ntului Nicolae, unde se aratg oricui,
Roman sau strain, caraghios sau om de omenie, ca
o jucarie interesanta, desantata, capul lui Mihai Vi-
teazu11. Un alt drum alearga pe campie spre o bise-
rica ascunsii Intre arbori, lasand sa i se vada nu-
mai cele douà turnuri albe. Cotim spre Apus, unde
soarele sageteaza ultimele-i raze far/ caldura cu
care aprinde rugul de lumina' al senior de vara.
Trasura taie pe rand suvitele adanci ale Ialomitei,
improscand stropi fall de numar, ce scanteie. Prin
cufundari de mal se ajunge la un sat cu casele
risipite i indosite de veden, din care au izvorit
copii foarte Mani, cu ochii albastri-deschis, limpezi
ca o picatura de roua: ei nu alearga dupá trasuri
zbierand Ca puii de Evrei din Calea Vacarestilor, ci
privesc cu sfialg, márindu-si ochii frumosi, sau zbuc-
nesc de-odata Inteun ras de argint, care e cea mai
buna salutare ce poate don i calatorul.
Pgrintii lor sant la lucru lute() gradinà lunga de
mai multe pogoane; toti satenii par sá fie gradinari,
Inlocuind aslfel pe Sarbii din alte parti. Aierul mi-
roasti a marar si a ceapil, si In verdeata câmpiei
se stravad punctele de rosu infocat ale ardeilor,
langa care varza cu frunza carnoasa da colori de
1 Acum cuprius Intr'un miret sarc9fag (1939).
 mulsrrtiqtA

verde laptos, de albastru vanat, catifelate ea acelea

de pe gua porumbeilor.
Din acest sat care hrane§te ora§ul vecin stra-
bati In bunele mahalale targovi§tene, neschimb ate
din trecutul lor departat. Langa pravalia vre-unui
cirezar de vite", 'Ong casula moderna a unui advo-
cat popular care se intituleaza aparator", vezi, abia
prefacute prin cate o spoiald, casele vechi ale boie-
rilor, cu fere§tile sus de tot §i coperamantul de §in-
dila, livezile multe, §i vantul serii trece slobod asupra
amestecului pestrit de casute, de case boiere§ti, de
arbori, de biserici carpite cu tabla moderna. Peste
putin ai trecut de cingatoarea de odinioara a zidu-
rilor §i te afli In lumea de mari biserici, de ruine §i
de clddiri noud, foarte Ingrijite, a Targovi§tii adeva-
rate, Targovi§tea Domnilor §i Mitropolitilor trecutu-
lui, a boierimii noua de functionari.
3. Tirqorul.
La vre-un ceas departare de Ploe§ti e un vechiu
targu§or", care a fost °data §i re§edinta a Domni-
lor caldtori pentru judecati si razboaie: acelui loe
i se mai zice Inca Targu§orul, Targ§orul, Tarprul.
In§iri intaiu casutele joase §i strambe, acoperite Cu
paie, scanduri, §indill fina rotunjita §i une ori §i
tabla colorata, ale mahalalei ploe§tene Sf. Tanase,
cu o bisericuta de sat, noud. Apoi tot Inainte prin-
tre graiele Inalte cu spicele de bronz §i adancurile
de aur ro§ietec, straveziu. Snopi zac pe alocuri In
miri§tea galbuie. Departe, In dreapta, Invaluiti de
negurile ploilor de dimineata, se gOcesc totu§i muntii.
Doi stalpi arata Inainte drumul la Tar§orul Nou
§i la stanga acela care duce la V echiul Tar§or.
Amandoud se Infundl In bogatia lanurilor coapte,
cu liniile de prajini ale telegrafului.
DacA-1 iei pe acesta din urmA, te vei gasi de la
 - PRAII0V1 255

o vreme In lunca foarte larga a Prahovei, care e

pana acuma de un verde foarte tank.; copaci
rotunzi, singurateci si In mici tovarasii dese It 1m-
pestriteaza. Mai mult salcii moi, blande. Printre clan-
sele se strecoara, ranindu-le, ramuri din Prahova
iute, care se risipesc aici, stropind ierburile cele
multe si Inganand viata satelor rare.
Pe un tapan uscat, cladit din vechi daramaturi
de piateä i cAramidä, se vede Inca de departe o
biserica alba, care se pare noua. In 'fund, la dreapta,
alta mai mare, mai trista, venind din timpuri
mai Indepartate. Mai Incolo sant copaci de livezi,
cateva copereminte roii. Gasesti, inaintand pe dru-
mul de tara, casulii coperite Cu stuf i curti Imprej-
muite cu rachita, pe care se razima copil nacajiti
femei cu rochii de targ, rosii. Nu vad carciuma,
niel semne de hora, de petrecere a Duminecii.
biata biserica urIta, la ulucele careia se Imbulzesc
porci flAmangiosi, e numai de daunazi, de pe vre-
mea Mitrotsolitului Calinic Miclestcu.
Toate la un loe fac Tarsorul cel vechiu de astazi,
qn mic sat fara de noroc, pe o mosie a Eforiei,
arendata la exploatatori; abia e un sat, si odinioara
a fost un targ, care a avut cinstea de a gazdui pe
Domnii tarii din vremurile luptelor celor mai man-
dre. Aceasta o spun cele douà biserici parasite, si
iatt ce se af1ä de la dansele.
Cea din vale, de la care s'a smuls o frumoasa
inscriptie din vremea lui Vlad Tepes, aratd prin
tesatura ei de caramizi care formeaza desemnuri
in ciment, prin braiele de alta caramidä rotunda
si de caramida In colturi, prin frumuseta abside-
lor exagonale, ca a fost Inaltata, asa cum se vede,
in a doua jumatate a veacului al XVI-lea, cand
norme moldovenesti stapaniau arhitectura munteani.
Pe atunci, In epoca Mircestilor si a lui Mihai Vitea-
25d MUNTENIA

zul, Tftr§orul nu mai era de mult ceia ce fusese:

Domnii nu mai stAteau aici, tintuiti fiind In Bu,
cure0i de bAnuielile Turcilor. Izvorul de bogAtie
al negotului secase 0 el. Dar TAr§orul era Incl
destul de insemnat pentru ca stt se simtA nevoia
de a ridica din non, In altit formA, biserica orA-
§elului de lAngA Prahova.
IndatA InsA venirl furlurile sAlbatece ale Tata-
rilor pornip lmpotriva lui Mihal Viteazul, §i TAr§o-
rul fu mAturat de pe fata pAmAntului.
Biserica din vale, care arsese, rAmase pustie pAnA
In ziva de astAzi, iar pe dalmA mucezia cetatea Dom-
nilor luptAtori.
Peste vre-o §aizeci de ani Insl ajunse Domn mun-
tean un boier din aceste pArti. Antonie-VodA din Po-
pe0i era fiul unui cApitan Neagoe, care shiji§è prin
aceste pArti lui Matei Basarab. Era un bun bAtrAn
cucernic, trAind In sArAcie i fricA, supt privighe-
rea fiului sAu numit tot Neagoe. Ti Indura Domnia
a0epta moartea. Spre a i se pomeni numele
§i cArmuirea, spre a rAmAnea totdeauna In amintirea
acelora din cari pornise spre culmi primejdioase,
el acopen i cu o bisericA maldArul vechilor dArAmA-
turi de cetate.
Dar nu till s5.-0 vadA gata ctitoria. Biserica fu
mAntuitA numai dupa vre-o doulzeci de ani de acel
bogat §i rivnitor Constantin BrAncoveanu Voevod,
care tinea pe Maria, fata lui Neagoe i nepoata de
fiu a lui VodA-Antonie.
Nu trecu mult Ins5. 0 ruina cuprinse i aceastA
clAdire. Ea a mai fost dreasA dupl 1800, precum
dovedesc ieftenele podoabe de tencuialA vdruitA ce
se vAd Ina pe din afarA. Dar ele nu .ImpiedecarA
risipa. AstAzi turnul e clzut, coperemAntul spart;
Aproape totul a dispArut azi (1939).
 PRAHOVA 257

pe Iticetul se terg de ploi chipurile lui Antonie, cu

caciula osta§ului In cap, lui Neagoe, care poarta
un calpac de apilan cu surguciul luan, pe cand
brocardul ca flori de aur 11 Infa§ura In falduri, al
sotiei lui, al copiilor, al fiului Pana, care a fost boier
mare, al fiicei Maria, Doamnil, §i, langa u§a, al
Constantin-Vodá Brancoveanu Insu§i, purtind Inca
o frumoasa barba neagra, rotunda.
Jos In vale pasc vitele lntre rachiti §i un ciobana§
orfan, sálbatacit de singuratate, le chiuie §i le flu-
iera, pe când, cocotat pe o fereastra sparta §i des-
poiata, el urmare§te de aproape isprava de cetire
ce facem.
Un Bulgar de la o grklinarie ni spune, cu un glas
ce-i iese greu din gatlej, pe unde se merge la Tdr-
§orul-cel-nou. E pe drumul cel nou, foarte pietros,
de prund proaspat, care alearga In margenea pa-
duricii.
Drumulet pustiu, cu prundul Inalt §i neoranduit;
pklurice marunta, muta; de o parte i de alta, la-
nuri vesele de meiu pasaresc sau prighie". Cel mai
minunat biel§ug de flori Inane de toate colorile, In-
valma.§ite In uria§e manunchiuri salbatece. Numai
a§a un an de indurare poate Imbraca ata de dar-
nic câmpul supt umbra copacilor tineri.
Dincolo de várful pklurii incepe satul cel nou
al Tar§orului. E mult mai mare detat celalt, are
§i gospodarii bune; dar §i aici serbatoarea nu tre-
ze§te nicio bucurie.
In fund, vechiul zid, pastrat in Intregime, de ca-
ramida tare §i deasa, incunjura o biserica facuta
din temelie pe la 1860, In forme ieftene §1 slute,
pe locul unei clddiri a lui Matei Basarab.Mai de-
parte, Muga o poarta, se vede o grupa de soldati
§i un ofiter, care se dovede§te cel mai indatoritor
calluz.
17
258 SitTNTENIA.

Aici, spune birjarul, e Inchisoarea militara pen-,

tru soldati din toata... Europa!
Vedem aceasta noul manastire pentru Infranarea,
'Ana la doi ani, a soldatilor nedisciplinati, a de-
sertorilor, a Tiganilor cari nu-§i pot päzi, pentru mo-
tive straine de dan§ii, nici gura, nici picioarele. 0
curte e plina de dan§ii, cari par oameni cum se
cade In cea mai mare parte, blieti fail minte §i
fall noroc. De jur Imprejurul unei mari curti cu
buruieni se deschid portile atelierelor de fierarie,
pielarie, cioraparie", mide ei lucreazd pentru a-§i
trece vremea §i pentru a folosi soldatilor celor
amarati.
Drept Inainte, prin satul strajnicilor", ceia ce pare
sa Insemne aici al paznicilor, trecem spre Ploe§ti in
caldura ce prinde sa se de§tepte la amiazi. De la
nobila capitala moarta trecem la marele centru de
negot putin cam vulgar.
4. La leagänul Filipesilor.
Pe marea Intindere neteda din margenea Ploe§-
tilor un drum de tara 'ingust fuge, alb, printre po-
rumbi§tile Insemnate In margene cu var ca sa sperie
ciorile flamande. Ora§ul s'a pierdut rapede In urma,
cu turnurile de biserici §i uria§ele co§uri de rafinarii.
In dreapta, In stanga, nici urma de sat. Rar, 'cate un
om In cale. Apoi cateva case §i o carciuma 'In mar-
genea Prahovei: e Nedelea. Apa curge pe largul pat
pietros, mai larga §i albastra decat toate cele care
uda aceste povarni§uri §i line §esuri care se numesc
dupa dansa.
Pe celalt mal Incepe a sui un targ de tara, ase-
menea cu Valenii-de-Munte, prin Infati§area sa pa-
triarhala, prin buna lini§te, pacea cretina §i roma-
neasca din el. In margenea lui Insa, o uria§ä ruina
de carAmidl merge pana In rapa. Se intelege bine
 VII. - PRAHOVA 29

randuiala celor doua caturi, Impartirea 'Jailor, ran-

duirea celor doul aripi pe laturile cladirii de cape-
tenie care Inainteaza asupra drumului din targ. Vezi
chiar de-asupra ferestii noi din fata cateva linii
rfimase din vechiul cadru de tencuiala tare.
Adunatura de pravalii, dintre care se ivesc si case
boieresti cu douà randuri, se chiama Filipestii-de-
targ, in deosebire de alti Filipesti, cari, aflandu-se
supt codrul ce mergea pana la muntele hotarului,
bun pentru pribegirea iute si sigurd a boierilor mari,
unnariti de avanii Domni straini, lacomi si sange-
rosi , se zic: Filipestii-de-padure. Cat priveste ma-
reata ruina, n'ai decat sa lntrebi pe oarecare din
jupanii" ce stau la tejghea, si el 10 va spune ra.s-
pleat si Cu mandrie:
E casa Filipestilor.
Daca vrei, acum, sa intelegi si mai bine, lasa
strada mare", si, Incunjurand conacul ascuns In
pomi, In iarba, In flori, al arendasului, doar n'o
fi cine stie ce fost slugoiu boieresc, patimas, bAdAran
si crud! , Infra pe drumul ce se strecoara Intre
noul spital jubilar", Inca In constructie, si biserica.
Aceasta pare noua. dintru 'ntai.u. Nimic In stil sau
In podoabe nu spune vechimea. Dar trei cruci Im-
prejmuite cu grilaj de fier arata cum s'a mutat
altarul. lar, daca Intri in biserica, afli carti de la
Raducanu Slatineanu de prin 1780, care se mandria
ca. vine, prin Cantacuzini, din Domnita Elina, fiica
lui Radu Serban; afli un exemplar din stralucita
Evanghelie greco-romaneasca de la Snagov din 1693,
pe care mana mestera a Invatatului boier si scriito-
rului original Constantin Stolnicul Cantacuzino a in-
semnat leatul cand a facut acest dar. In sfarsit des-
copeH inteun colt din .pridvor o piatra, cu sapaturi
de evanghelisti si sfinti, care spime povestea c16.dirii.
Deci, IntAiu ctitor aici a fost bdtreinul Cantacu-
 muNlgritiA

zino, Postelnicul, sotul acelei Domnite a vechiului

Domn viteaz:11 lui a fost de sigur §i acel palat pe
care nu-I daramau ar§itile, ploile, ninsorile. Tovarh§i
la clddirea lhca§ului de inchinare i-au fost vecinii
de mo§ie: cei d'inthiu Filipe§ti mandri, bogati §i
puternici, cari prin jocul banilor se oplo§iserh la
Bucov ca §i la Comarnic, ca §i, In sfar§it, aice In
Filipe§ti, de la care §i-a luat numele Dumitra§cu
§i fiul shu, Panä.. Acesta tinea atunci, In 1632, ,pe o
Preda, dar peste putin el lul pe fiica atot puterni-
cului Cantacuzino, pe Marica. i cronicarul Capitan
a fost fiul lor.
La doi pa§i se ascunde In verdeata multilor
pomi bdtrani, in aromitoarea ntivall a florilor,
In pacea umedà §i cam tristli; casa In care a stat
omonimul acestuia, Vistierul Constantin Filipescu,
boierul lui Constantin Ipsilanti, mana dreapth a
Ru§ilor ocupatiei, prigonitul, surgunitul, deposeda-
tul lui Vodh-Carageh. Paraclisul, mai vechiu dec'aA
dansul , In care se Inchina acest boier cu multe
leghturi, rosturi §i uncle phcate, e phstrat Inch WA
nicio schimbare, §i pe altar sth o alta Evanghelie
din 1693 a lui Antim, Evanghelie strälucit legatk
pe care se infrAtesc pecetea cu leul a strdbunului
Insemnarea push de maim strAnepotului.
Supt Inch unul cu acesi nume, mo§ia s'a, pierdut.
Casa e lachtuith: doarme cu storurile trase. Slu-
gile neplittite se indeasá in odhile din curte. Pecetile
sechestrului se vad pretutindeni. i cei de acolo se
Intreabh pentru cine s'a strans §i se va strange
boghtia recoltelor anului.
La ie§irea din sat, se vhd In dreapta co§urile de
fier §i reservoriile din Briicoiul, cu o bisericuta mai
veche pe mo§ia Ghicule§tikT, ci gara In margene;
1 De la mo§ul Baicu, Blicoiu.
 VII. PRAHOVA 261

In stAnga, se deosebesc bine Filipestii-de-pddure, cu

ldcasul pe al cdrui pdrete interior se Insird In
cea mai bund zugrdveald chipurile membrilor fami-
liei. In fátd, zdresti peste putin casele, foarte bune,
ale Cdlinestilor.
Biserica de aici dateazd din vremea lui Matei Ba-
sarab, cum spune, de-asupra usii, o stearsd inscriptie-
pomelnic, care dd nume fdrd Insemndtate.
Peste putin si acest pdmânt ajunse cantacuzinesc,
ca si o parte din Filipesti, ca si Florestii apropiati.
In cimitir, neInteles de pdrásitd si- lipsitd de Ingri-
jire, se vede piatra de mormânt a unei copile din
acest neam, moartd. In 1857.
S'au adus reparatii esentiale clddirii, care s'a fdcut
mare, Inaltd, cu trei turnuri de fatadd. Dar o minune
a flcut ca arhitectul reparalor, de prin 1840,
sd fi Inteles cd In aceastd tard este o artd, ale cdrii
Invdtdturi trebuie urmate si datinile ei respectate. Jo-
curi de cdrdmidd aparenta, discuri de smalt verde,
de o formd particulard, fac din biserica de la Cdli-
nesti, de si prefAcutd, o clddire frumoasd1.
5. In impärätia petrolullui : Tintea. 13iicoiul Floreotii.
De la Lipdnesti, pe valea Teleajenului, drumuri
cotite duc la soseaua cea mare a Predealului.
Apa se trece Inteunul din cele mai frumoase puncte
ale cursului ei. Sdlcii bdtrAne Isi misch In freamát
pletele de argint de-asupra rAului care curge lim-
pede, Inteun mers lin. Fänd departe se Infunda,
In dreapta si In stAnga, zarea pustie.
Apoi dincolo de Plopeni, cu case sdrAcute, putine,
rdsbati prin pddurea de inalti stejari drepti, In um-
1 Am gAsit-o IncuiatA. Parohul era la Ploe§ti. Fusese In§tiintat
In zAdar. Alte lAmuriri n'am putut deci sA ieau, §i nici ce
este In lluntrul interesantei biserici nu pot sA qtiu, Voiu fi
poate mai fericit ala datA.
262 'MUNTENIA

bra cArora flori de cArup se IndeasA supt cerul de

secetà care aici, In rAcoarea codrului, §i-a pierdut
puterea istovitoare. In revArsAri de aph se scaldA
sAlcii tinere §1 multime de flori ro§ii. Toporul Nem-
tilor" a rArit desi§ul, §i vor trebui multi ani Ong.
O. se InlocuiascA uria§ii cAzuti. Taina adAncurilor
s'a luminat, dar §i dupA risipa rAzboiului stejAri§ul
pAstreazA InfAti§area lui de templu imens al puteri-
lor nevAzute §1 nenumite.
La capAt 'Asar vArfurile de §chele din Tintea, pà-
dure seacA §i puturoas6 a industriei moderne, lacomA
de cA§tig iute, chiar §1 cu distrugerea naturii. Acolo
omul se ImbogAte§te prin lefi mari, se cultivA" cu
ImbrAcAminte de tArg §i cu idei socialiste, de care
In fond n'are habar, fiinda aceia e metafisicA nem-
teascA grea §i pentru capete de cArturari, dar ajunge,
§i prin aceeste teorii, supus unor stApAni strAini.
E de mirare cum la atata spor al productiei isatul,
care se ImpArtA§e§te de lumina electricA transmisA
prin Inaltele e§afodaje de fier de-a lungul §oselei,
n'a folosit mai mult. Ici §i colo case noi, cu numele
proprietarului sApat In lemnul portii frumoase. Incolo
vechea alcAtuire In paiantA, pe care o Infrumuse-
teazA §i aici, ca in tot tinutul dintre Teleajen, Dof-
tana §i Prahova, IntipAririle pe tencuialA: linii Im-
pleticite supt coperi§, privazuri la fere§ti, frunzi§uri
rAsfirate intre dAnsele. Une ori gospodinele au avut
ideia nenorocitA de a vApsi toatA aceastA Impodobire
In colori tari: albastru, verde, ro§u.
Dar n'ara vAzut nici bisericA frumoasA, nici §coall
mare, IngrijitA, nici casA de sfAtuire §1 petrecere
pentru oamenii prin cari strAng atAtia bani exploa-
tatorii cu firme romfine§ti §i francese, cari, adesea
iubitli no§tri Nemti d'inaintea rbboiului, cart §i
acuma nu §tiu romAne§te" calck IntrAnd In ex-
ploatAri? cu pasul sigur al alantorului" alnerican
 VII. - PRAHOVA 263

de odinioara, domn peste negrii lui. De Santa-Maria

Mare nimic care sa arate serbatoarea decat un grup
de codane Cu fetele pe care s'a a§ternut gros suli-
manul.tCe lucruri mari §i bune s'ar putea face aici,
cu iubire pentru acest popor bun §i rabdator!
La Baicoiu urmeaza terenul de ocupatie economica
strainä, cu toate consecintile lui. Din vechea curte
unde a stat Alexandru-Voda Ghica §i care a trecut
pe urmä asupra princesei Trubetcoi, o Ghiculeasa
prin na§tere, nu s'a pastrat decal puternica, impuna-
toarea lncunjurime de ziduri. Locuintile de astazi
sant ni§te §ubrede constructii moderne, In care lo-
cuiesc functionari de la societatile de petrol. Strada
a taiat In douà parcul frumos de pe vremuri: o
parte a ramas legata de biserica.
Aceasta biserica. Insa§i a fost refacuta In stil...
gotic. Piatra de de-asupra u§ii trentuita de vremuri,
e prinsa In zidul din stanga: se deslu§e§te cá pe
locul cladirii primitive, din 1787, s'a ridicat o alta
la 1828. Astazi, dupa trecerea civilisatiei germane,
nu e tlecat o biata ruina, pe care proprictaruliactual,
d. D. Sfetescu, n'a avut vremea s'o repare. Icoanele
stau zvarlite pe jos, §i zid&ria se desface. Mara, cai,
boj pasc din plantatiile gradinii domne§ti. Se pare ca
In localitate, unde este §coala, nu se afla nimeni care
sa. se Ingrijeasca de lucruri atat de putin Insemnate.
'Am relevat doua inscriptii de mustrare ale unor
visitatori simpli: unul aminte§te proprietarului da-
toria lui, celalt spune ca., §i in ruina, tot casa Dom-
nului este aici.
Mai departe, prin dumbrava de sonde care vajaie
§i pufnesc, se trece In curmezi§ pand la o padurice
de stejari Infipta In pamantul ro§cat, sfaramicios.
lar tocmai la cal:at, unde Flore_§1ii desfa§ura un
front de fabrici §i cazane de petrol In fata livezii
bogatilor proprietarl aici se Infige societatea Sos-
264 MUNTENIA

piro langd Columbia" de dincoace , pe campul

cel ars de soare se intinde, dupd o datind care e
probabil 1ncd din veacul al XV-lea, cand §i Dornnii
veniau pe aici i fAceau scrisori datate Flore§ti, zbo-
rul, balciul de Santd-Mdrie.
Din toate pArtile aleargd fetele gdtite ca de petre-
cere, mai toate dupd moda noul" (sant unele care
se laudd cd au acasd §i cate cinsprezece asemenea
produse ale croitoriei rurale elegante"). Pe o mare
intindere de loc neted se grämddesc cdrutele cu cal
mdrunti, ici §i colo eke un car cu bol, pe langd
mdgdru§ii Tiganului Inhdmati la vehicule informe,
pline de borfe murdare §i de copii mai nespdlati
§i de cat dânsele. Etalaje improvisate infAti§eazd pe
preturi mari ceia ce au mai prost prAvAliile din
CAmpina, §i in jurul lor se adund fetele noastre cu
obrazul pudrat, cu coafurd i cu rochiile trandafirii,
albastre, rang negrele cArturdrese cu fetele tuciurii,
cu cAltii incarliontati ci Cu fotele ro§ii. Supt frun-
zare ve§tede s'au instalat carciume provisorii, unde
vAnzAtori, cumparAtori, punga§i i cer§itori suspind,
icnesc §i chiuie In sunetul vioarelor unor ldutari
din speta cea mai flAmandd. Industria rurald e re-
presintatd prin huiere strambe ori prin panere ne-
pieptInate. Iar spectacolul 11 dau panorame injghe-
bate din nimic §i bojdeuca unde se olerá admiratiei
publice boul cu cloud guri", legat supt fdlci ca sd
poatd manca, §i calul care dd bonjur".
Din vechiul zbor" pitoresc, cu numele slay mile-
nar, cercetat de sAteni §i sAtence In porturile Indd-
tinate §i chiar de patriarhalii boieri din Imprejurimi
a rAmas, supt paza vre unui jandarm ple§car sau
idiot, aceastd tigdnime
Nu se poate zice cd educatia poporului nu inain-
teazd. Dovadd ci tineretul din Cdmpina cu floarea
ro§ie a socialisrnului la chiotoare §i publicul bur-
 VII. PRAHOVA 265

ghes" international §i interlop care, cu sApci, oche-

lari, voaluri, mutre si boturi, vajie cu automobilele
turbate pe osea, mergand sA faa la Casinoul din
Sinaia, resedintä regalà, un pontaj la jocurile" pe
care ni le-a trimes Apusul....
6. Cimpina.
Câmpina nu se vede, ca si cele mai multe din
vechile asezAri romAnesti,-- i aceasta e foarte veche,
trecutul ei se coboaa pdnA In stavechile vre-
muri ale Slavilor, cACI, cu toatà aparenta, numele de
Câmpina" n'are nimic a face cu cdmpul. De la gark
o osea bolovAnoasA, punA de prund adânc, duce In
sus; spre o culme de lut goalk pe lângii. Inceputuri
s5.a.acioase de fabrici, pe când la dreapta malul
se rupe papAstuit, làsând privirea sA stiiibatà In
adâncul din care 'Asar &Aurae negre ale sondelor
uriase, ca turnuri cernite ale unei strasnice capisti
a diavolilor rAi. Din sus, vin siruri de ,care Inar-
cate, i din jos, de la tren, suie allele, duand mari
cocioabe de lemn Cu un rost nellmurit. Rar,
un drumet pe jos face sl scrâsneasa boabele mari
ale pietrei de rAu., care nu se va preface lesne In
drum usor si tare.
Un mare si frumos pod se ridia. la InAltime asu-
pra cursului sfasiat In saviti de otel albAstriu al
Prahovei, ce se zbeguie in pietris, curatil pare a
nu s'ar revArsa In preajma ei duhorile negre ale
pkurii care pAteaz5. total, In margenea liniei, Cu
murd6ria ei grasà, Indgatnia. Si aici, afaa de clAdi-
rile prundului pe drumul cel nou, trecutul a amas
st6pan pe drepturile sale, si stApanesc Ina. vremile
patriarhale, limpezi si line. De si e o zi de lucru,
sltenii cari-si manà boli domoli au portul nealins
de Inrfiuririle altei munci si altor scopuri deal ale
lor: fluturii santeie in soarele puternic pe bAtAtura
266 MUNTENIA

albli a camasii Invoalte, In care e prins mladiosul

trup al fetelor.
Aici e Inca lumea im Dumnezeu si, pe pamantul
nostru, lumea lui Grigorescu. Undeva, este o casula
cu douà randuri, cu cerdac de-asupra pivnitii, cu
coperisul de sindila tuguiat, cu ferestile mici, vechi
si cu gardul de Imprejmuire darapanat; e o cask
nu o vila. Acolo sade singurul nostru pictor in ade-
\Tar mare. De cfite ori se salasluieste el In cama-
ruta batraneasck ea li aduce, cum e deprinsä
de mult si cum va face totdeauna, cat timp va fi
aici un ochiu stralucitor, care vede, si un (-aid ,su-
flet, care simte, ii aduce din bielsug albastrul
bland al cerurilor, fumuriul zarilor prafuite, ver-
dele amestecat cu mult albastru si cu stropi de sange
al pajistilor, veghea singuratecilor copad, alaiul ca-
relor calatoare, cu ochii sticlosi si pasnici ai boi-
lor albi si tot cardul de feti-frumosi sprinteni si
trandafirli, tineri ca floarea, al ciobanilor si ciobil-
nitelor, cari sant copiii de casa pe langa acest Tin-
'Arai batran al celei mai mari si mai simple fru-
museti.
i la Intrarea In orasel nu vezi semnele timpurilor
de astazi. De pe culmea cu povarnisurile prdpastuite,
intri In lungi strade de sat mare, cu multe casuti
marunte, atipite supt cusmele sure de veche sindilk
Cu cerdacele scoase Inainte de-asupra ferestuicilor
din fata, care par niste ochi mici de mosneag supt
sprincene stufoase; In curie vad pomi razleti de
livada lasata In voia Domnului; clä'dirile gospoda-
riei sant aceleasi ca ale unui taran mai cu chiag;
legaturi de ardeiu si de patlagele atarna din stresina
In salbe rosii si vinete. Abia vezi cate un Wean
mergand inimos catre piata.
Dar din sus vin oameni Cu pete unsuroase urIte
pe araasa Infoiata; In cate-o casula s'a oplosit inus-
 VII. - PRATIONA 267

teriul strdin, care se anuntd, prin tabla prinsd de

suptiratecii stalpi de lemn, ca fierar i lucrAtor de
once fel de unelte pentru sondaj; ba cate unui din
oaspetii adusi de bogdtia ascunsd a pdcurii durat
pentru acest mestesug, cu cat mai presus de vechea
bAtaie din ciocan a Tiganului faur, o lungd magazie
de scanduri, pe care, iardsi, o Impodobeste inscriptia
romaneascd nouà-noutd.
Strada centrald poate fi privilà Insd ca un dar
al petrolului". i tot asa prAvOliile de haine gata pe
care bleep a le deschide Evrei moldoveni cu numele
nemtesti. Fabrica de bere Bragadiru arel'aici o sucur-
said, Intr'o casä pe sjumAtate ca de oras, pe jumdtate
ca de sat, care trebuie sd fie plind de 'um-Mori din
toate neamurile In zilele zgomotoase i sAlbatece de
Duminecd si de serbdtoare, cand cutare rege al rafi-
ndriilor zvarle sute de lei In mana Tiganiilor ldutari,
Inebuniti de bucurie.
StOpanirea acestor cuceritori prin ban cuprinde un
colt Intreg din Campina modernA, care se ridicd
din curdtirea de bogAtii a adancurilar pitmântului
nostru. Treci pe langd. IncApiltoarea, chiar luxoasa
clddire pe care e scris numai In nemteste, ca In
Orientul turcesc sau asiatic, unde nu se sine samà
de tara gdzduitoare: $coala germand". Un drum
care era Oa ddunilzi o cdrdrusd printre livezi, se
deschide acum, si pe o lature a lui se Ina116 un sir
din cele mai frumoase vile, clddite de un German
foarte bogat, vile care se adaugd la contrastele cele-
lalte.
CAd totul e alcdtuit aici din contraste. La ditiva
pasi de la acesti pAreti In toate colorile, pe cari-i
Infdsurä iedera bogatd si-i Inctmjurd gradina scumpà,
se lucreazd la o bisericd a cultului catolic, pentru
atatia credinciosi pe cari i-a adus aduce tot
yAntul aventurii. Dar din acest loe se Nr4d cele patru
268 MUNTENIA

turnuri ale bisericilor noastre, dintre care una, cu

un stil frumos, se arata a fi veche, pe and cealalta
ar fi, mi se spune, numai un dar al unui localnic
care a vrut O. multameasca astfel lui Dumnezeu
pentru binele venit pe neasteptate asupra lui. Un
altul din acesti alesi ai norocului ' i-a fäcut numai
o resedinta de print, care si ea se Inalta sus de tot
peste umilele locuinti ale largusorului trezit din li-
nistea lui seculara de suierul masinelor si de izbi-
tura ciocanelor greoaie, de frigurile scormonirii pa-
mantului dupa zama neagra ce se preface In aur,
In placeri, In risipa si In stricaciune, In strigatoare
nedreptate pentru munca grea a säracului.
Cine ar crede a un astfel de loe e, nu numai
adapostul unui pictor mare, care a descoperit aici
altfel de bogatii, din acelea ce aduc vesnica bucurie
a oamenilor prin Inaltarea sufletelor lor, dar si
odihna a doi oameni de stiintä, dintre cari unul e
numai harnicul si inimosul doctor Istrati, iar celalt
Insusi B. P. Hasdeul
Acestelalte vile, care vin dupá ale petrolistilor din
strainatate si din tara, se descopär mai greu. A
batrânului istoric, cugetator si poet e pe o culme,
la capatul unui sir de casute, locuite de strdini :In
haine de lucratori, cari s'au euibarit In locul vechi-
lor gospodarii de tarani. Dupil grilajul de fier cu
simboluri mistice, vezi o gradinita eu copaci Inall.i si
fatada casei de o forma neobisnuita, pornita din
mangaietoarea credintd a unei luini mai senine, mai
curate, mai depline decal a noastra, unde albele fan-
tasme ale monilor traiesc o viata de ganduri lim-
pezi si bune, din care trimet solie de cuvinte Inte-
lese acelor ce plang pe urma lor si nu-si aria odihna
In salbateca parasire desavarsità a iubitilor lor. Cand
se lasa, racoroasa, suflarea sfanta a serii peste dea-
 - PRAtIOVA 269

lurile de lut, infiorand verdeata ce mai trdie§te Incd

In ImpArdtia otelului §i fumului, cdnd glasurile se
desfac de tot limpezi in aierul invdluit de tainä, cdnd
pe cärdri sund clopotele celor din urmit turme din
aceastd Jume a Iadului, can(' se potolesc In vale
uriasele turnuri ale celei mai moderne rafindrii de
petrol din lume, poti vedea In pridvorul casei care
vorbeste Increzdtor de nemurire §i de frdlie intre
lumea celor ce vor muri si a celor ce au murit, cum
bdtranul, curtitit acuma de patimile ce l-au zguduit
In viatd, priveste cu ochi obositi asupra podoabelor
ace,stui pdmant despre care a zis mai mult decat
odatá cd el nu-1 atinge deat cu piciorul".
Sinaia.
La Ploesti Incd, te afli In margenea muncelelor
de pruni §i de vii, §i 'n zarea din sus se stravede
Inteun albastru neldmurit zidurtde spre Dundre al
cetdtii Carpatilor.
Una din cele mai sträbdtute linii de drum de fier
duce pe aici c'dtre dan§ii: de la capitala sesului bogat
In oameni si In roadd la cea mai InaliCintruchipare
a muntelui pustiu, de la Bucuresti la Bucegi.
intdiu apar, In dreapta, spre Buzdu, Indltimile mai
bldnde pe care le strdbat rálacinile pomilor
tori. Livezi, case albe, bine clddite: o Infdtisare de
Arcade Imbiel§ugatd si multämità. Linia e cuprinsd
lndatá pe amAndoud partile de aceste culmi supuse
hdrniciei omului, deprinse a fi dijmuite In fiecare
toamnd.
Dar de la Bdicoiu Inainte pdmdntul Isi pierde
veselia de verdeatd puternicd. El apare rdscolit, pan-
gdrit de pete negre. In locul sirurilor disciplinate
ale pomilor, se Infig parghii din care se scurg pi-
caturi Intunecate; tevi de fier aruncl pripit Impu§-
cAturi de fum alb. Piramide de scan.duri se inaltd.
270 isit.NTENIA.

Case de piatri si de lemn se string In aduniri care

nu erau ieri mai nimic si care se poate si nu mai
fie mine nimic decal ruine: acum insi, tirani de-ai
nostri si chipuri striine, blonde si roseate, In uni-
forma civilisatiei, se poarti gribiti"in stoarcerea unui
cistig pe care pimintul nu voia si.-1 destrtinuiascA
ping. diunizi. Pe catalige de lemn se strecoari ca-
nalul conducitor al pretiosului lichid pe care-I dti,
de mai diunizi abia, valea Prahovei.
Din nemirgenitele piduri care au putrezit In adin-
cimi apoase, atunci eind nu apiruse Inci inteligenta
neastimpiratà care era si stipineasci lumea, din
putregaiul vietilor stinse s'a revirsat, In basine bine
tiinuite, zama neagrá care poate da lnapoi lumina
cuprinsi odati in izvoarele ei. Ici si colo tiranii
gisiseri taina si sipau puturi de picuri pentru a-si
umplea poloboacele de aceastä risiná a pimintului,
care li era intru citva folositoare in viata lor simpli
si siraci. Dar industria moderni vrea hrani pentru
masinile ei, si tot petrolului i se cere lumina de pe
masa tuturora. Productia noastri, mult pretuiti si
bine plititi, a cipitat un imbold puternic. Pimintul
e Incercat pretutindeni, si vagoanele de petrol apuci
tot mai multe drumul granitei.
Dar, dupi ce ai lisat In urmi Cimpina, prefi-
cuti aproape Inteun oras prin noua bogitie nea-
gri, poesia, siracà si curati, reintri In drepturile
ei. \Wit se inalti pimintul. Pidurile ieau locul live-
zilor, dar nu ele stipinesc vederea. Cat cuprinzi
cu ochiul, se amesteci intre ele inaltimi caprici-
oase, ale ciror modilci nenumarate se simt supt
verdeata sau aurul ierbii ce ascunde foarte putin
alcituirea lor ciolinoasi. Litre dinsele se rotunjeste
une ori un larg camp de prund, pe care l-a lisat
In urmi ca pe o jucirie parisitá acelasi riulet %al-
bastrui limpede, care fuge acum In jos spumegand
 VII. - PRAHOVA VI

pripit peste piedeca bolovanilor, atunci cand el era

un manios sivoiu, care ineca vane, rupea malurile
legana bolovani smulsi de valurile sale tulburi In
mania fecunda a primaverii. Cate o tdietura din
vechi lovituri de secure ale naturii arata. suprafete
verzui, rosietece sau negrii, samanate de pietricele.
Mai departe Insa, aceleasi deschideri In trupul mun-
telui nu mai vadesc decat randurile de piatra, Ingr5.-
madite In nemargenita scurgere a veacurilor moarte,
pe cand de-asupra triumfä. In voie padurile dese.
lata, Intre ceilalti arbori, pe cari-i desbraca van-
turile reci ale toamnei, vá'njosul, impasibilul brad,
atat de suptiratec si Mat de trainic. Alte Inaltimi,
si mai mari, ridica mai presus de cingatoarea lui
totdeauna verde tufisuri de copaci încliirciti, carora
bia daca li Ingaduie stanca aceasta Viata saraca.
In fund stau unul langa altul, ca o manifestare 'a
celui mai adanc trecut, a celei mai neinvinse puteri
0 a celei mai Inalte Intrupari a maretiei, Bucegii:
Varful cu Dor, Jepii, Caraimanul. Zapada unei lm-
paratesti batranete li acopere culmile ascutite, cres-
tetele de stanca.
Jos, vile se pravalesc pe o Inältime mai mica,
supt ziduri acoperite de brazi, Intunecate ca o ves-
nica amenintare, chiar atunci cand razele soarelui
se joacà pe ascutisurile mai Indraznete. E Sinaia:
manastire, castel regal, statie de aier pentru lurnea
cea mai bogata, asezare industriala 0 sat.
Manastirea e cea mai veche. Sfintenia pustietani,
pazità de vulturii stancilor, de ursii greoi ai 134-
terilor, nu era strabatuta decal de pasul prevazator
al haiducului ce-si canta cantecul de libertate
rasbunare intre brazi, cand un mare boier mun-
tean, plin de evlavie §i Impovarat de prisosul
nei sale, Mihai Spatarul Cantacuzino, nepot 0 un-
chiu de Domni, cladi aici un laca, intru marirea
272 AiUNTttstiA

numelui lui Dumnezeu, intru iertarea pacatelor sale

pentru ajutorul drumetului. Se Intorcea de la ma-
nastirea muntelui sfant al Arabiei, unde se dadusera
tablele vechii legi, si el numi deci ctitoria Sinai, iar
lumea *minor din imprejurimi Ii zise romaneste
Sinaia Douà secole, armonioasa cladire de piatrá
cu turnuri frumoase rasuna de cantari si se patrunse
de sfinte miresme, pe cand zidul gros al chiliilor
si turnurile din unghiuri supt capita lor de sindila
neagra asigurau de dusmanii din pustiul maret: do-
bitoace i oameni.
In jurul manastirii s'a strans Cu vremea un sat,
satul Tiganilor Sinaii, satul taranilor adunati din
vecinatate, sau dintre Romanii chiar al Sinaii, din-
lre sufletele romanesti daruite °data cu mosiile.Satul
acesta e originea asezarii de oameni saraci care se
gaseste mai sus de stradele cu vile si de parcul
.padurea regala.
La sosirea In tall a principelui Carol, noi i-am
oferit, pe langa palatul din Bucuresti, o casa boie-
reasca prefacuta i maritd, chilii de marastire, pen-
tru a petrece In ele timpurile de nemilostiva arsita
ale veril din sesul dun'a'rean. La Cotroceni mai sta-
tuse+Voda-Cuza, Sinaia nu primise Insa niciodata
un oaspele stralucit, si nici n'avea unde sa-1 pH-
measca. Chiliile erau putine i darapdnate, In c15.-
dirile care se chiama astazi biblioteca si In care
harnicul i inimosul arhimandrit Nifon si-a
frumoasa colectie de carti, monede, odajdii, icoane,
inscriptii 2, douà odaite primira pe principe si pe
principesa Elisabeta, care a lasat ca amintire a zile-
lor petrecute aici acele schitari cu creimiul ale nota-
bilit5.tilor timpului, ce so pastreaza cu pietate. Inaun-
1 DupA onanAstirea Sinaii".
2 Azi e un Museu public, orainduit de Cornisiunea Monutnen-
telor Istorice (1939).
 PltediOVA 271

tru poate sd fi fost umezeald §i Intunerec; de afard

Insd se vede cea mai frumoasd priveli§te din Ro-
mania §i una din cele mai frumoase ale lumii.
Apoi vremile se schimbarA. In codrul ce suia mun-
tele, Incepu sd se clddeascd, pe malul spumegAtorului
Pele, un castel care pe pdmant romanesc aminte§te
tara de unde a venit acela care-1 stdpane§te. Dupd
cativa ani se vAzu, supt paza codrului pAstrat In
toate drepturile lui stravechi, o clAdire de poesie
IndrAzneatd §i capricioasd, ascunzandu-§i märimea
§i bogAtia supt InfAti§area une simple case de va-
ndtoare. Mai tdrziu, cdrdri noud se Indreptard spre
alte locuri de odihnd princiard, §i, astAzi, In lunile de
yard pAdurea care a ocrotit atatea zile grele din
trecutul nostru cuprinde multdmitd Intre brazii sdi,
peste cari fluturd steagul neatarndrii noastre, o di-
nastie regald care une§te Intelepciunea senind a bd.
tranetii, cultul religios al Frumosului cu bucuria de
a trdi a tinerilor §i cu neastampdrul drägdla§ al
copillor din preajma tronului.
Regele Carol §i Regina Elisabeta au cAutat aici
la Sinaia mdretia isolatd a naturii, care li-ar filajuns.
Dar regii nu se pot isola. StrAlucirea Curtii §i legd-
turile neapdrate ale Curtii au adus'in Sinaia vie a
lunilor de yard mini§tri, diplomati §i cati se socot
prin numele sau bogdtia lor a sta In fruntea popo-
rului nostru. Langd un otel care e, de sigur, cel mai
frumos din tara, rdsdrird una dupd alta vilele co-
chete ale puternicilor, alcdtuind strade de lux, care
ierneazd In ph/sire dupd ce strdlucesc de lumini
§1 rdsund de zgomot vesel vara.
In acela§i timp, marele curent de viatil economicd,
pornit de la granita apropiatd a Ardealului, de o
parte, lar de la Bucure§ti, de alta, acel curent Invie-
tor care a creat Azuga ceva mai sus, atinse §i Sinaia.
Ea fAcu parte din lantul de a§ezAri harnice §i In-
18
 MuNTENIA

floritoare, muncind de-a valma in jurul co§urilor de

fabrici, care mArgene§te vioaia vale a Prahovei §i
Linde a o preface Intr'un singur roiu de muncd adu-
catoare de bogdtie §i civilisatie. Sdtenii de pe munte
glsirà §i aici de Went, satul lor crescu §i din
acest motiv.
Dar Sinaia, frumoasa, läudata Sinaie nu este §i
nu poate fi un ora. ROcoarea chiamA la dansa §i
frigul timpuriu o pustie§te. Oaspetii ei vin la Bucu-
re§li cand nu trec granita.
CAci se Arad §i aici marile neajunsuri ale clasei
bogate de la noi. Fiecare trdie§te pentru sine §i
pentru clipa prin care trece. Atatea vile n'au creat
nimic comun pentru locuitorii lor. Niciun loc de
intalnire culturalà, niciun teatru, nicio bibliotec5.1,
nici mAcar un §ir cuviincios de prOvAlii pentru toti
bogAta§ii ace§tia, cari vin cu muntii lor de cufere.
$i astfel durabil, logic, normal e aici numai ce nu
porne§te de la dan§ii: milnAstirea eu biserica noud.,
destul de frumos2 reparatà de dd. Mandrea §i Pom-
pilian §i a§a de luxos Impenobita. e §i luminA
electricA! , apoi clAdiri1e4-Curtii regale, fabricile §i,
pentru ele §i pe langà ele, casutele satului tAranese.
Ei, elegantii Sinaii, sant spuma care nu folose§te
§i se Imprà§tie.
Peste vre-un ceas e§ti la Predeal, trecând prin
asutele de yard. ale Bu§lenilor, alt adäpost de Bu-
cure§teni, §i prin fabricile Azugdi. Granita e lalatil
prin codrul muntelui Inalt, granità grea de trecut
§i asprà....

1 Nici azi, afarl de Teatrul legat de o casl de joc 1939).

2 Dar cu totul lmpotriva stilului local si cu odioase chipuri
pe turnul de lntrare (1939).
 - PRAHOVA. os

8. Doftana, Brebul.
Un tren incetinel, cu vagoanele pitice, foarte In-
guste, duce, printre rupturi ale coastei lutoase, In
cateva minute la Doftana, alt loc al dohotului", al
pacurii, dupà care s'ar putea cherna, ca alt sat din
aceia§i Prahova, i Pacuretii".
Aici a fost ()data o vestita ocnä, unde osandi[ii se
coborau pentru a desface lespezi din stanca de
sare. Apa a navalit cu timpul, galeriile, §i fara
de aceasta saracite, s'au inchis. In prapastia cea
veche a Intrat parnantul, astupand-o In parte, pe
°and cea nouà se poate vedea Inca. In parasirea ei
desavar§ita. Iar ocna§ii" sant ast'azi numai munci-
torii In deosebite ramuri, cari lucreaza supt pu§ti
sus pe mal colo, unde, din bogätia copacilor
se desfac marile acopereminte de tabla rosie.
Altfel, Doftana are numai ulicioare ce suie greu
pe dealul sfardmicios, casute de tarani saraci, ai
caror copii ratacesc dupa cate un gologan pentru
once fel de slujba unul, neputand face alta,
¡mi mangaia, särmanelul, ghetele neprafuite , In
preajma garii. Undeva, de vale, departe, e o biserica
din vremuri. Si, daca este o mi§care In aceastá gara,
daca linia nu e parasità ca ocnele pustii, aceasta vine
numai din faptul ca la Doftana sosesc carele ce
aduc 'Acura din alt imens reservoriu al ei, Bu§te-
narii, odinioara taietorii bu§tenilor din munte,
unde, peste casute i colibe, peste holde §i livezi,
peste nevinovatia curata §i multdmita napustit
acelasi avant de lacomie care a prefacut Campina.
In sus, pe langa apa r4chirata a Doftanei, care se
strecoara In vite pe Intinsa albie de prund, se ajunge
lute° jurnalate de ceas de mers iute la marele s' at
de munte al Brebului, Intemeiat candva nu de un
strämo.5 Brebul, care n'ar fi gre§it alegAndu-0 aice,
pentru el §i tot neamul säu, locul de sala§luire, ci
276 MUNTgisili

dupa un breb", un castor, rar animal spre peire,

vrednic sa fie pomenit astfel. 0 mare bogatie de
livezi 11 Incunjura, §i lunga strada curata 11 taiè
prin mijloc.
Biserica Brebanilor e o veche manastire. La mar-
genea satului se ridicá un stralucit turn batran, care
se poate asamana doar cu al Campulungului. Razi-
mandu-se pe franturi din zidurile care, scazute, in-
cunjura totu§i lntreg cuprinsul manastiresc cu per-
deaua lor, strapunsa de fere§tile menite pu§ca§ilor
de odinioara, el desfa§ura cu avant liniile caramizii
tari, lmpodobite cu §iruri de firide. Si astazi suna
de sus clopotele din arama pe care au daruil-o
Domnii evlavio§i; clopotarul taran mai suie treptele
tremuratoare, speriind §oparlele marunte care dau
o viata ve§nic Inoita ruinelor sarutate de ar§ita soa-
relui de vara.
Biserica a fost Vacua de Insu§i MaLei Basarab, In
1650. Se pare ca batranul Domn cucernic voia sá
faca loe aice vre unor rude moarte mai de Inuit,
cad zidirea are Inca o incapere, pe langa pridvorul
de stalpi, pe langa pronaosul ce sprijina prin fru-
moase boltiri douà turnulete §i pe langa intinsul
§i luminosul cuprins al naosului: e cámara de In-
gropare, unde astazi nu se mai vede Insa niciun
mormânt de ctilori.
Altfel, numai aceasta forma generala a bisericii
a ramas ca pe vremea Intemeietorului; pe afará chiar,
i s'au adus unele schimbari. Zugraveala e noud, de
§i foarte Mina, lucrata In linii mari, cu un deosebit
biel§ug de aur. Toata zestrea de odajdii §i odoare
s'a risipit §i a fost Inlocuita. N'avem astazi nici
macar aceleawcare au fost datte In loc la reparatia
din 1834 sau la cea mare, din 1843. Cea d'intaiu a
fost facuta de un harnic egumen, Isihie, care a cladit
turla cea noua, destul de buna; la cea de-a doua,
savar§ita supt Voda-Bibescu, In vremea secularisarii
 VIL PRAHOVA 277

averilor acestei manästiri de tara, s'a ostenit un arhi-

mandrit Teodor, care venia din scoala de credinta
si munch de la Cernica, a obstejitenilor, calugarilor
traind impreuna, ca ostasi ai rugäciunii, ai cetitului
scrisului.
Tot la 1843 eau dres si casele domnesti", cladi-
rile cele mari prinse Intre chilii, acele Incaperi de
umbra In margenea grädinii largi, unde se odihnia,
In mersul sari prin tara, dupti cercetäri, judecati
vanatori, caruntul Voda-Matei. Astazi, ca i la turn, la
zidul de Imprejmuire, i aici roade necurrnat ruina l.
Prin randuielile secularisarii, pamfultul, cu mosie
cu tot, a trecut la Eforie, care arendeaza, cui .da
mai mult, lanurile, iar aici a fäcut, pentru nimenea,
o gradiná de pomi si de flori pe care o lngrijeste
stapaneste un Neamt singuratec. El e urmasul
Basarabului In casa ctitorilor, din ferestile careia se
revarsà prisosul florilor din glastre.
Locuitorii ar voi sa puie aici scoala; li s'ar putea
da pivnitile uriase pentru tinea butoaiele; gra-
dina Intinsa ar putea sa fie cea mai frumoasa gra-
diná scolara din Romania.
Dar cum poate ajunge panà la cel mandru
puternic dorinta celui umil i supus? Un ultim pro-
iect al Eforiei prevede daramarea unei pärti din
vechile chilii, de si prin nimic ele nu chiama aceasta
masura, fiind mai tari decat o zidire nota de astazi.
Dar veacul care nu mai poate Intemeia simte bucu-
ria dracului sá dea la pamant!
9. Ocna Veche din Slänic.
Slanicul de de-asupra ascunde bogatiile de sare
ale adancului.
Ocna veche, pustie, e una din minunile nestiute
ale acestei tari, ce nu se cunoaste pe sine si cauta
aiurea cu maruntis ce are acasa din bielsug.
Biserica s'a reparat de Comisiunea Monumentelor Istorice.
278 MUN TENIA

Multi ani, robii au sdpat putul de sare, ldrgindu-1

In mAsura In care el se cobora printre straturile
tari, strAlucitoare, In adAncuri ce nu se puteau md-
sura, nici prevedea. Me§te§ugul inginerilor nu venise
IncA pe la noi, i fiecare chibzuia dupd mintea lui,
dupd experienta ce adunase. Odatd socotelile acestea
simple au dat gre§. Apele au nAvAlit, §i de atunci
ele sAnt stdpAne.
Apele de jos, care-§i sapd tot mai adAnc, prin
topirea Inceatd, rAbdAtoare, cazanul uria§, par ador-
mite, moarte. Fata lor verde, fArd un tremur schitat,
acolo unde nu rAsbat mirdrile vAzduhului liber, o
simti grea. Dobitoace, crengi, gunoaie o pdteazd fArd
sA se poatd cufunda.
Sus, ploaia a fost un meter neIntrecut. Dupd ce
a mAturat rdpede lutul galben, ea a Inceput lucrul
sArii ginga§e, ici tdind dAri adAnci, dincolo scrijelAnd
u§or, prefAcAnd de la o vreme muntele intreg Inteo
fantasticA i minunatd cetate, cu vArfuri, turnuri,
pe§teri, care cA'ndva, prin pdtrunderi trAddtoare, se
poate ndrui In clipa vre-unui cutremur, lAsAnd numai
lacul verde, cu apa grea §i rAspingAtoare, care sa-
mdnd cu acele suflete bldstdrnate, ce nu pot sd cu-
funde, ascunzAndu-le In uitare, nimic din ceia ce
Imprejurdrile uciga§e, ruindtoare ale vietii aruncd
asupra lor.
10 Un vechiu tfirg stins : Bucovul.
Dacd la§i, la marele sat al LipAne§tilor, drumul
de la Vdleni la Ploe§ti, te lnfunzi Intre mari lanuri
de grAu, pe o mo§ie foarte Intinsd. Tocmai se tre-
ierd: patru locomobile lucreazd de zor la Inghititul
snopilor, din cari desfac hrana bund, paiul zAdarnic
§iipleava, praful ce zboard In vAnt. Proprietarul cel
nou al marii nmii e un Evreu, care a cumpArat-o
de la un Inainla romAn ruinat In parte prin
 279

Dar graul ce se alege In maOni nu e al lui, ci al

atenilor. Ei s'au Inteles intre sine pentru aduce
Nemtii cu me§te§ugul lor. Fiecare Ii are Inteo micá
arie produsul muncii sale, dar 'nitre ei se vede cea
mai bund Intelegere, §i niciunul nu Incearcd a trece
Inaintea celuilalt sau a-i IncAlca, oricum, drepturile.
Lida-a se ajunge In strAditele intortochiate ale unui
sat mare. Dora curti boiere§ti intinse, cea din dreapta
foarte frumoasd, amintind prin potrivirea aleasd §i
modestia, discretia ei, vechile timpuri de gospodd-
rie netrufa§d, mdrgenesc drumul, care se deschide
apoi, cuprinzand In mijlocul sdu biserica.
Frumoasd Incunjurime trainicd de ardmizi, zid
de strajd §i de luptd. Clddirea Insti§i se ridicd dinteun
mare cimitir plin. Dintre toate mormintele iese la
drum cateva, cu cripta lor supt sticlä, cu rnarmura
lor, cu fotografiile lor §terse. Te apropii, §i afli
cà acolo se odihne§te Procopie Filitis, näscut In
Turcia", §i urma§ii lui, cari locuiesc In casele acelea
solide pe care le-a läsat vechimea.
PAretii sant de cdramidd Inegrità; forma, cea
linatd. O inscriptie de la Inceputul veacului trecut
nu spune niciun cuvant despre vre-un Filitis: ea
pomene§te o intdie zidite de Insu§i cronicarul mun-
tean Constantin Cdpitanul Filipescu, care a fost
deci §i. intemeietorul caselor proprietdtii, §i de
fratele acestuia, Aga Matei; tace asupra temeinicei
reparatii Indeplinite de nepotul de fiu al lui Cons-
tantin, Par* de la care s'au pdstrat o sumd 'de
Insemndri, pe cArti §i pe odoare; In sfar§it ea .amin-
te§te cd un nou Constantin Filipescu, acesta Mare
Vistier, a Moll ctitoria Inainta§ilor sdi.
Acum se ldmure§te schimbarea de stdpanire. Acest
Constantin 'Vistierul a fost om bogat, pulernic, cu
multä Inraurire In zilele sale, acum o sutä de ani.
Sup( Constantin-Vodd Ipsilanti, el se bucura de o
280 WUNTENIA

trecere deosebita la Curte, lar, cand Ru§ii luara In

stapanire Principatul, pe timpul razboaielor napoleo-
niene, toate atArnara de la dansul. La 1812, Tara-
Romaneasca se Intoarse Insa supt Turci, i noul
Domn, loan Caragea, socoti cà fostul ajutätor al
llu§ilor e un om primejdios, care trebuie prigonit.
ti trimese dar In surgun la tara, surgun din
care se lntoarse batranul cu totul zdrobit, numai
ca sa moara §i tot odata puse maim pe mo§iile
lui. Aceasta fu data lui Costandie Filitis, episcop de
Buzau, pe care-1 adusese ruda sa Mitropolitul Do-
softei,§i, la randul sau, ci Costandie chema din
Turcia" pe un al treilea Filitis, pe Procopie, acela
al cdrui chip se §i rasfata singur pe paretele cti-
toricesc de unde au fost izgonite chipurile Filipe§ti-
lor vechi ci noi.
Pe ace§tia Ii pomene§te numai pisania, astä.'zi nein-
teleasa, Insemnarile de pe cartile ce au daruit,
una poarta suptirile slove delicate ale Cdpitanului
scriitor §i o icoana, pe jumatate putreda, pe bogat
fond de aur, supt care vezi rugaciunea scrisa cu
ro§u pentru mantuirea unui Constantin-Voda care
e Brâncoveanu.
Bucovul (era odata re§edinta ispravnicului, same-
gului i lo-Fofetilor cari carmuiau judetul Sacuieni-
lor; ei, ca ci boierii de la Curte, tocmiau §i dascal
pentru targoveti. Dar, In veacul trecut, judetul, sud
Saac" al documentelor, a fost desfiintat. Casele de
barne se ruinara, ulitile se acoperira cu terna de
ogoare. Satul de astazi e facut ceva mai tarziu.
El e al proprietarilor, Orientali prin salve, Apu-
seni prin cultura lor parisiana. Mai sant c Greci
In Bucov. O fabrica a adaus Evrei, cari shut multi,,
tari §i robraznici. Ba chiar un Italian §i-a facut
sala§ul printre tarani, ci donna lui umbla In portul
lelitelor din partea locului. printre ai
 VII. PRAHOVA 2,91

obi§nuita saracie, obi§nuitul Intunerec; Incercarea de

a le schimba, pe care o face preotul, trece, fire§te,
drept instigatie.
11. Urlatii
Un scurt drum pe §oseaua ce se Intinde dincolo,
de pustietatea pietroasa a Cricovului face sa se vada
pe dealul din stanga ciudata cula" cu clopotnita
de biserica 1§i livezi intinse a familiei Belu, gre-
ce§te Bellios, cu titlul austriac de baronie, cdpatat
dupa. ce Vistierul cu acest nume al lui Vod5.-Caragea
Intemeiase, pe o cale care a ramas In amintirea
poporului, §i o vistierie proprie. Acest colt de biel§ug
boieresc §i de mandrie stapanitoare face parte din
Urlatii, cu numeIe-porecla indescifrabil.
Aici, in gura Urlatilor, In locul unde Cricovul
scapa din stransoarea dealurilor §i prinde a se zbe-
gui pe Intinderi §ese, aici a stat la 1711, In vara,
Constantin-Vodä Brancoveanu, cu cea din urma o§-
tire a Tarii-Române§ti, mii de boieri, boierina§i, os-
ta§i de Curte §i slujitori" tarani; a stat el a§teptand
sä vadà cum hotad§te norocul dzboaielor la Prut,
ca sa §tie dacá rarnane cu Turcii ori merge sa se In-
chine imparatului celui nou al Muscalilor. Acuma
Insa, pe malul drept al Cricovului, se rasfid case
de tara, din care se ivesc cloud sfioase bisericute din
veacul al XVIII-lea, cu copereminte §i turnulete de
tinichea vapsite, urlt, In ro§u inchis 1. lar doua, trei
strazi alcatuiesc targul Urlatilor.
N'are a face cu Valenii, de §i locurile sant foarte
frumoase. Aici n'a fost nici boierime locainicà ve-
che, nici popas de negustori §1 carau§i din Bra§ov.
Targul s'a facut In vremi mai noua, rapede §i rau.
Biserica Galbenk cu vechi fresce, scoase la lumina de
supt pictura In uleiu a lui TatArescu, a fost complet reparga
de Cmnisiunea Monumentelor Istorice (1939).
282 MIJNTENIA

0 stradA ingustà indeas6 hanuri primitive, bAcAnii,

farmacie, oficiile administrative. Tot trecutul s'a dus;
noul stil hAd domne§te In voie. Biserica mare, inteo
piatà, a fost ticAlo§ità, In stil nou, pretentios, cu un
pridvor clzut §1 cu zugrAveli proaste, care se terg.
0 cocoan4 in multe zorzoane inainteazil maiestos,
se intoarce In urmä nentru a constata impresia,
§i trece mai departe.
E complementul civilisatiei" urlAtene.
12. La Mänästirea Zamfira
Triste §i vulgare imprejurimile Ploe,tilor in aceastá
zi de sfdr§it al iernii, cu soarele cAlAtorind pe jum5.-
tale ascuns prin deasa negurä. rece. In capAtul ma-
halalei cu casele rare §i murdarele strade inguste,
'Isar cazanele uria§e ale distiläriei de petrol Vega,
cu lungul minaret fumeghtor al co§ului. 0 imprej-
muire de lemn urItà, pripitil, pare cá vrea sA tAinu-
iascA toate cele ce se petrec inlä.untru §i din care nu
rAshate nimic prin portita datà in Mari, de §i chiar
In zi de Dumineca viata nu va fi incetat cu¡ totul
In acest izvor de bogAtie pentru neamuri.
Mai Incolo, o prelungire de casute de lard cu inal-
tul coperi§ de §indill miiruntä, rotunjitd. randuità
ca solzii unei zale, a§a cum se obi§nuie§te numai
prin aceste pArti prahovene. E mahalaua mahala-
lei, prelungirea prelungirilor din urmA ale ora§ului.
Ploe§tii cel mic, al tAranilor de odinioarä, al lucr6.-
torilor de fabricà de astAzi, incil murdari §i vii.io§i,"-T
In Ploe§tiori, ranga o bisericup, din care 'am
de§ghiocat frescele de un palid galben §i roz, casa
puternicA din veacul al XVII-lea, cu cotloane ascunse
§i pivnite adAnci, d6inuie§te.
$i, mai Inc°lo, la ScAieni,mari clädiri vechi, Inegrite
§i dArApAnate, intr'o livadà pustie, unde printre co-
pacii räzleti se Lill-We o cIudatà apil de lelie:
 VII. PRAHOVA 283

fabrica de härtie, de 'Artie ordinard. , a unui

Evreu. Aceastä temnita a muncii e pecetluita de
odihna Duminecii, si numai unda cenusie care hra-
ne§te masinile se prelinge peste pajistea Inghetata,
cotropita de avail
Acuma iata un sat prahovean adevarat. In mar-
genea drumului, foarte cercetat, dar foarte ràu tinut,
multe cArciume parasite, moarte, cu fere§tile goale,
soproanele puslii §.1 obloanele cIzute de mult. Bise-
ricuta, dreasa, sclivisita i varuitd, are In páretele
din dreapta o piatra, sapata cu multd rabdare in
Intortocherea, suprapunerea, Ingramadirea slovelor,
care spun ca zidirea e numai din anii 1830, de supt
Mitropolitul Grigorie cel bun §i harnic. Dar zidul
care Incunjura o curte larga, zid facut din bolovani
suri pusi In cadru ro§u de cdrämidä, cum se vede
In zidurile targovi§tene §i In atatea Imprejmuiri de
moschei din Constantinopol, vorbesle de o vreme
mai veche, când biserica era de lemn.
Se sluje§te: oamenii abia Incap Inlituntru; femeile
poarta imbracaminte de tärg, curata, cu colorile vii;
portul bärbatilor e cel obisnuit la munte. Un cantä-
ret, foarte aprins, da atata glas de zbarmlie ferestile.
Cânta tare psaltul!
Un tänär In haine ora§ene§ti, care s'a luat dupd
noi, de cum ne-a väzut In usa bisericii, zimbeste
de vorba noastra, §i nu se poate tinea a nu spune:
Cel care cânta, e psaltul din strana stänga, ma-
car cà azi e In dreapta.
Stà apoi un timp, se cugeta §i Inlregeste.
CA In dreapta-s eu. Dar azi nu pot: sänt ragusit.
?!
Da, rägusit; a§a-s eu totdeauna când beau.
In margenea satului cote§ti pe dreapta, si te cobori
rilpA penlru i trecv Teleajenul. StIs aleargA injOe-
284 MUNTENIA

barea, prea uvoar5. In aparenta pentru a fi marea.,

a unui pod nou pentru unja, Inca nestrabatuta de
locomotive, ce duce de la Ploevti In sus §i ale aril
cantoane, ce imita case de tara, lnlocuind greoiu
cu tigle coperivul de vindila revarsat slobod In jos,
se Arad raspandite pe campie.*-Apa vi-a rupt de cateva
zile prinsoarea de ghiata, 'band din ea false termuri
sticloase; e ava de mica, Inca cursul ei limpede nu
acopere mdcar roata trasurilor noastre.
Un al doilea sat are o pavane a careia firma
ureaza In versuri tot raul aceluia ce ar don i rau
stapanului ei. La carciuma se face popasul tuicei
calde. Carciumarul tine vi odai de oaspeti lute°
casutd nou5., alaturata, pe care a zidit-o ca pentru
domnii din ora. 0 mare primärie Incilp5toare iese
cu toata siguranta la drum. lar, In stanga, o carare
inghetata fuge, prin ogoarele Inzapezite, catre bise-
rica facut5. In vremea cand boierii stäteau la tara
vi aveau acelavi Dumnezeu cu taranii lor. Crucile
de morminte, foarte dese, au margenile scrijelate
In tot chipul de aspri mevteri satevti; cate una tine
pe piept o cutiuta de lemn pentru candela, In lipsa
careia pasarile cerului ivi fac toate rosturile In ea.
Ulcelele sparte langa carbunii risipiti aratà grija cu-
ratirii de pacate, prin miresme, a sufletelor zburate.
De-acolo Incep Lipanevtii: cel din jos mai In vale,
vi prin el trecem cel din sus mai departe, catre
munte. Multi dintre locuitori sant movneni, cu pa-
manturile lor vechi: aceasta se cunoavte vi dupa
marimea vi buna randuiall a caselor bine vindilite,
alcatuite din mai multe Incaperi, cu pridvorul de
lemn pe stalpi, cu tot felul de lucruri scoase la aier,
Intre care foarte frumoase scoarte. Nu mai rasar
In porti pruncii golavi vi desculti de prin atatea
alte sate, ci omuleti bine aparati de frig, cari au
 VII. PRAHOVA 285

fata unor copii deprin§i.sa manance. Satenii privesc

In fata §i nu se caciulesc a buna-ziva dupa datinele
§erbilor §i claca§ilor de pe vremuri.
Ziva de astazi li stria. Insa prin frigurile petro-
lului. Adulmea.torii de ca§tig au rasbatut §i In
aceasta vale a Teleajenului, §1, daca nu se ridica
pana acum sondele, daca brazda nu e spurcata cu
zeama neagra a pamantului adanc, toate masurile
sant luate pentru a lncepe, poate chiar In primavara,
scormonirile de lncercare 1-. Cei mai multi dintre oa-
meni s'au lacomit sa-§i vanda ogoarele, ba unii §i-au
Instrainat chiar, prin lungi arende, vatra casei, din
care nici a§a nu se pricepeau ce sa faca.
Un drum Ingust, printre Ingraditurile de nuiele
ale unui sat sarac, duce la manastirea Zamfira. Apro-
pierea laca§ului de adapost al maicelor se simte prin
ivirea cate unui culion de calugarita In curtea unei
gospodarii de tara cu copii multi. Satul a fost °data
al schitului, §i oamenii se arata smeriti la datul
binetelor, pe cand copilaretul scoate chiote lungi
§i striga glume pentru Nemtii" cu petrol din trasura.
In mijlocul unei mari livezi se pierd cladirile ma-
nastire§ti, din care se descopar mai departe numai
turnurile de lemn §i tinichea vapsita ale bisericii
celei mari §i noua. Cum ai trecut poarta, se vede
Insá vechea ctitorie a jupanesei Zamfira, sotia lui
Mano Apostolu, omul de incredere al Brancovea-
nului, pazitorul juvaierelor lui din strainatate, §i
a nurorii sale, Smaranda Balaceanca, urma§a lui
Constantin Aga, cel mort la Zarne§ti, luptand, pen-
tru Cre§tinatate §i pentru ambitia sa, In randurile
Nemtilor, §i, prin bunica sa, mladita a lui Serban-
Voda Cantacuzino. Indata, pe stradite Intortochiate,
1 AstAzi e una din qchelele cele mai bogate (1939).
286 MUNTtNIA

rasar casutele maicelor sarace, de la margene. Aristo-

cratia celor optzeci de fiinti despartite de lume, care
li se pare zgomotoasa. i Incurcata, sta, in LA In
cercul de case bune, minunat de sarguitor lngrijite,
care Incunjura biserica de cilpetenie, unde zi i noapte
sant Indatorite a merge pentru Inchinaciune. In cea
mai frumoasa locuinta §ade o calugarita care a scris
§i carticele de cantäri §i ar fi avand o biblioleca
motenita de la douà din Inainta§ele ei. E prea bol-
navà lush' ca sa ni fie lngaduit a vedea vechile
carti ce se afla in pastrarea ei.
Biserica din mijloc e un dar al Mitropolitului
Nifon, care era Ploe§tean. A fost ziditá In stilul
de Incapatoare halà ce se obi§nuia prin anii 1850.
E bine mobilata §i Incalzità cu sobe de teracota;
pastreaza picturile, de o minunata seninatate curata,
ale lui Grigorescu tanar, pe catapeteasma. Interesant
diaconul, un teolog tartar, care e de parere ca §oa-
recii au drepturi ce nu se pot atinge, asupra cartilor
vechil.
Vrednica de toga luarea aminte e Insä. ctitoria
Zamfirei, de la care am gasit Insemnari §i inteo
veche carte din anii 1730, In biserica cea mare.
Me§terii platiti de dansa, supraveghiati de un preot,
au lucrat dupá planul Indatinat al crucii; frumoase
sapaturi Inflorite Incunjura ua i fere§tile. Urme
de zugraveala buna se vad pe unde s'a cojit brutala
muruialä de var. Icoana Intinsá credincio§ilor se
sprijina pe un pupitru maiestru lucrat In lemn, §i
alte doua, cu Incrustari de sidef, tin cartile din
strane. trite° Inaditura e bolnita, §i multe capatini
galbene se In§ira pe rafturi sau se amesteca In si-
cria§e cu alte franturi de oase, din care se ridica
De atunci a venit In locul lui un diacon InvAlat, pArintele
N. Popescu, cereetAtor priceput al vechii musici bisericesti.
El a suil apoi toate treptele carierei de preot i cArturar,
 VII. PRAIIOVA 27

de obiceiu o cArdmidd pe care e scrijelat In cirilice,

care nu s'au pArdsit Incd. In acest rost n numele rd.-
posatei.
Biserica sluje§te acuma satului sdrac. Ndsdlia de
iemn negru e rdzimatd de pridvor. Crucile sdpate
aspru cuprind tot micul cimitir In care se coboard
din cdnd In and §i trupul maicilor adormite. Un
mormânt e de tot proaspdt, o fetità din sat care
a fost adusd deundzi; cdrbunii rugäciunilor pentru
iertarea sufletelor nu s'au Imprd§tiat Indi de \rant,
§1 bradul cununiei cu Ingerul mortii e incd verde;
panglicile, florile de hdrtie, semne de bucurie zddar-
nick se elatiná trist la fiecare suflare.
13 Välenii-de-Munte
De la Ploe§ti o linie apucd spre Sldnic lute° vale
Ingustä, printre gospodärii tdrdneti bune, cu livezi
bogate. Mari InMtimi cu liniile bldnde, acoperite de
.verdeata grAdinilor, a viilor, a pAdurii tinere In-
chid de aproape vederea.
Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de tail,
unde In afundäturile pämäntului dintre frumoasele
muncele prieteno ase trebuie sá fie un sat 1. Trdsuri
din Valenii-de-Munte a§teaptd. Cu una din ele facem
scurtul drum de vre-un ceas, pand la marele sat de
vechi boieri ai Teleajenului.
In urmà rämâne amestecul de culmi rotunzite,
din care cele mai depärtate InfAti§eazd un albastru
dulce ca §i al cerului. Inteacolo e Valea Sldnicului
§i tärgul de munte cu ocnele §i osänditii lui, cu pld-
cerea u§uratecd a oaspetilor de yard, printre cari
skit multi, tot mai multi Evrei, §i. mai bogati §i mai
sdrdcuti chiar. Mergem pe un drum inalt Intre mi-

1 Frumoase biseriei mai nouil, in aceastà Poiana (1939),

283 MUNTENIA

ri0i de grail des si ogoare de porumb tarttnesc

Inchircit ì ramas In urma.
Bune case de barne, frumos varuite i acoperite
cu un lnalt coperiq de §indila marunta, foarte strans
prinsa; unele au douà randuri, dintre care cel de
jos cuprinde pivnita, ca In Muscel, In Arge§. Vechea
raze0e se simte, i dupa ea, dupá buna ei oranduire
curata i vrednica s'au luat i clacqii de odinioara.
Imprejmuiri bine facute i ingrijit tinute cuprind'
liniile prunilor, pe cari Insa In anul acesta navala
omizilor i-a lasat färà road&
Soseaua prafoasa pe care o urmam de la un
timp, Soseaua de la Ploe0i, merge acum alaturi cu
linie ferata nou5., cam slabutd, la care se lu-
creaza Inca. Vagoane de Incercare sant oprite langa
gara, care, pentru ca e acoperita cu greoaie, dar
cocheta tigla trandafirie, pentru ca are turnulete
§i cerdace i stalpi de lemn, pretinde sa fie In stil
national", cela ce desmint airmonio as ele cladiri de
'Arne cu netezii pareti albi, cu fere0i1e mid. 0 rare,
cu trainicul coif negru al coperi§ului de §indilli.
Intram In urbe", caci Vdlenii sant comuna ur-
bana, cu judecatorie, spital, trecut i ambitie. Pr5.-
valiile n'au nimic modern", dichisit i pretentios,
pe de o parte, neserios pe de alta. Datina veche a
ramas neschimbat5., i, uitând gara sura-ro0e, unde
n'a Inceput Incà viata cea noua, ti se pare ca te-ai
stramutat de-odata In vremile de acum cincizeci sau
suta de ani, cand pasul Predealului era strabatut
numai de cativa pastori mocani cu oitele barsane,
and la Sinaia, dupà un lung drum de mareata
salbalacie, numai clopotul de utrenie i vecernie al
calugara0lor rupea, dimineata i seara, pacea mun-
telui ascuns, iar pe dincolo, pe la Bratocea, necurmat
veniau, pornite din Sacelele romane01, carale ce du-
ceau marfa de Brapv pe drumuri mai lesnicioase,
 VII. PRAHOVA 289

pe suisuri si povarnisuri mai dulci, pana la acbst

popas d'intaiu, dupa cloud, trei ceasuri, al VMenilor,
unde asteptau hangii si negustorii greci, veniti de
prin Macedonia si Albania, unde targovetii erau gata
de un ajutor care li pria gospodariei si unde boierii
cari cari nu se duceau bucuros aiurea priviau de
sus din cerdace la venirea chervanelor cu bogatie
evropeneasca".
Acuma bogatia s'a dus, de si poate nu pentru tot-
deauna, caci acest pamant de sare si de pleura
fagaduieste mult pentru viitor si pamanturile nea-
tinse ale Statului si Eforiei mai pot Intoli o samá
de oameni, pe cari-i dorim O. fie Romani.
Dar ceia ce-a ramas, e omogeneitatea poporatiei
românesti, este, dupa plecarea a doi conationali ne-
gustori, un singur Adana§ pripasit 1, care vinde ti-
nichele lntre patru pareti umili din stradecea mare,
numita Principesa Maria" pentru ca sà aminteasca
o visit4 din fuga automobilului, pe care locuitorii
n'au uitat-o.
A ramas iubirea, respectul pentru datina, care se
pastreaza In bolta joasa a negustorului, in casuta
frumoasa a targovetului, In marea curte, cu douà
caturi, cu imprejmuire de zid, cu paza de salbateci
zavozi inaintea acareturilor batrane care nu cuprind
mai nimic. E o datorie ca viata de miscare ce se
pregateste sà nu se atinga de aceste scumpe scule,
care dau farmecul acestui coltisor de lume. A ramas
buna viata taraneasca, de oarecare bielsug, a satelor
vecine, de mide vin la balciuri, mai ales la cel de
Santa-Marie, dantuitori din sapte sate In sapte por-
turi, a caror potrivire ar fi In adevar stralucitoare 2.
1 De mult a mers la cimitirul jidovesc din Ploeqti veselul
§i sfricatul la joc de cArti Moise de la Burdujeni, awe se jura
cA a vAzut pe Cuza-VodA qi care-0 numise MAndruta una
1din2 Obioeiu
fetele cele mici.
dispArut. Din bAlciu a rAmas mai ales un prilej
19
gc. MtNTtistiA

intr'un centru" sAnt prAvaliile, lnsirate pe o sin-

gull stradd, grAdina publicd plind' de colturi de
umbrl, unde se pot aduce Mutari si bere bun61,
cateva din curtile cele mai vechi, prin multele IncA-
peri ale cArora rAtAcesc umbre de boieroaice sAra-
cite 2 Si acolo e si mAnAstirea VAlenilor, de unde a
plecat targul tot, asa precum din m6n6stirea Sinaii
a plecat târgul, resedinta regalà si locul de vilegia-
turà al Sinaii de astAzi.
MunAzi, cliidirea, de la sfArsitul veacului al
XVII-lea, era In decklere, dacA nu In ruin5.. Fusese
ddramatri Intàiu de cutremurul cel strasnic de la
1802, apoi o InAltase din nou, ImpreunA cu clopot-
nita si chiliile, cu ajutorul unui polcovnic dintre
tArgoveti, egumenul grec de atunci, din 1802-9, care
ocdrmuia acest mitoc al Cotrocenilor. Apoi si dupà
aceastil reparatie biserica a Inceput A.-0 piarda pu-
terea. Dupà multe stAruinti ale unui preot cu in-
tentii bune, primarul conservator", un harnic 'Aran,
care a putut s5. ajung5. In rândul si chiar In fruntea
celor d'intgiu gospodari ai tArgului, Pis6u, s'a Indu-
plecat sA dreagA cele stricate si s5. Inoiasca si unde
nu era nevoie 8.
S'au sters inscriptii, aceia a lucrArilor de dupil
1802 , s'au fAcut din nou, fArä a le fotografia
mkar In intregime, chipurile ctitorilor, s'au vlpsit
cu uleiuri, Inteo urItl coloare cafenie, cei doi stalpi
rgmasi din obisnuita colonadl care despArtia tinda
de belie popularA, cu pepeni verzi aruncati pe, stradA, o
kermessA.
1 Acuma grAdina Fundatiei Cuvântul" pentru cArti populare,
iar grAdina e frumosul parc pe locul maidanului murdar al
pietei sAptAmAnale.
2 In timpul rAzboiului s'a stins ca 0 bunul mare proprietar
Ceresanu, si septuagenara doamng ZInescu.
3 S'a spAlat pictura In uleiu si au reapArut pAturile succe-
sive ale frescei.
 VII. PIIAIIOVA

femeilor de biserica propriu-zisk s'au fAcut sfinti

noi in genul mociern". Totu§i, cu Malta clopotnitä,
care poartä Ina, sus de tot, o insemnare greceasck
tämänjità cu cenu§iu, cu larga curte plinä de mor-
minte intre zidurile de piaträ, cu armonia liniilor
arhitectonice, cu inscriptia cea veche säpatä de-asu-
pra u§ii, cu ua i stranele lucrate frumos de un
maistru care §i-a Insemnat numele, cu multe arti
mai vechi, mänästirea, a§ezatä pe un täman, care
se vede bine din toate prirtile, face Incá impresie,
de §i una mai 'Ma deat In vechile vremuri, and
In jurul ei se aduna toatá viata din aceste pärti.
Ceva mai departe, dupá un numär de case albe
§i mari livezi de pomi, un pod de piaträ Malt' trece
apa ce se asfia u§or pe un larg pat de prund
peste care atarnä crä'cile sälciilor.
Peste ap5. sau vale", i se zice VAleanca , e
casa apelor, un chio§c dupá moda turceasa, unde
galgaie izvoarele la care vin loçuitorii cu sticlele §i
cofitele lor. Dui:a obiceiul stavechiu, modl de Cons-
tantinopol, o cafenea simplä e Injghebat5. In jurul
locului de unde pleacá undele rdcoritoare §i, täcuti,
stau pe bAnci ceasuri intregi, cu ce§cuta goalä Ina-
inte, oameni cari nu §tiu ce-i lucrul §i timpul §1 ce
lume se mi§c5. In jurul lini§tii lor de atipire2. Apoi,
tot mai In sus, aceia§i stradä mare" trece Intre
cládiri publice, Intre bärbierii mai mult goale §i
Intre prävälli de cateva feluri, In care, agale, ne-
gustori §i me§teri români 1§i fac, foarte curat, rostul
de *fig.
Stradc Inguste, printre uluci §i ziduri, duc la ma-
halale, pe längä acelea§i bune case pa§nice supt co-
peri§urile tuguiate de §indill neagrk ce pare a nu
poate putrezi. O biseria se aflä In mijlocul flea-
LArgit frumos astdzi.
Acest col de Orient a dispArut.
Jti2 MIINTt NIA

reja. Colo, biserica Bercenilor, o imitatie, de la In-

ceputul veacului trecut, a manästirii, eu o ciudata
inscriptie In care slovele sapate au ductul celor ar-
haice Intrebuintate de Turci; apoi biserica lui Filip,
bunul treti Logofat Filip, care era privit ca un bine-
facator In toate privintile al Tinutului §i pe care
1-a pomenit Intr'o frumoasa cuvantare simpla pro-
fesorul Gorjan, traducatozul Halimalei (dupà el au
venit tot dascäli distin§i, ca David Alma§anu,
tul din Bra§ov, §i viitorul arhimandrit Ilarion Pura-
riu, alt Ardelean). Mai departe, Intr'un Tinut ca de
tara, biserieuta Berivoie§tilor, pe care mahalagiii o
cred veche de trei sute de ani, se repara cu chel-
tuiala lor; In apropierea ei se ridica o cruce de
pomenire din veacul al XVIII-lea. Supt batrânul pom
de ocrotire, vrednic de pomenire ca §i atAtia nuci
centenari, Sf. loan, mai aproape de centru, pe dru-
mul ce scoate din Valeni spre Nord, e prefacuta cu
totul, fiind chiar In Inceputurile sale foarte nou5..
Si, In sf5r§it, tocmai la capat, In Tabaci, o biserica
de prin anii 1830, cu bune zugraveli ce par Inca
proaspete, lAnga gradina unde se face o singura data
pe an, la Pa§ti, hora pentru popor 1.
14. Drajnele.
De la biserica, aproape catolica, a Curtii din
Drajna-de-jos, data aceasta vac' chipurile, zugra-
vite mai ieri, ale ctitorilor, cu mandrul Alexandru
Nicolae, mort In 1852, a§ezat, maruntel, cu toupet
cochet §i lungi mustati drepte, Intre maretia i§li-

1 Toate biserieile vechi, la care s'a adaus cel mai bogat

museu de folklore bisericesc, au fost refAcute de Comisiunea
Monumentelor Istorice.
2 Intm Drajna" i dranita" de coperemant este de sigur
o leoAturtL
Lj1. '
!c't w'101 .s.. :7-=::".=1=7::::=----'4

BIsericFIIip din
::4:4ks..

Munte.
 VII. - PRAHOVA 293

celor, giubelelor, bArbilor de protipendadg: a lui Ni-

colae, tell, a lui Pang, bunicul, si vgd si marele
mormAnt de marmurg sgpatà care cuprinde pe ulti-
mul boier de mosie din acest loe , de la aceastg
bisericg, al cArii zid de Imprejmuire si a cgrii do-
potnitg sftnt mai interesante decgt arhitectura, suim
printre cgsutele satului. Rânduiala cea mai bung,
curgtenia cea mai desgvarsità Iti zimbesc de pretu-
tindeni. Fericit colt de lume!
Cotim la stfinga, ltisfind drumul cel mare ce duce
la Chioajde, sate cu numele foarte vechiu, si apu-
cgm calea mai Ingustg prin care se ajunge la altg
Drajng, cea de sus, pe care, intre sdingnAturi cu
ogoare mici, cgci, dac5. pgmântul Filipestilor merge
pe dincolo Ong In hotar, aici ne aflgm pe locuri
mosnenesti", ale mostenitorilor , o atingem In
vre-o jumglate de ceas.
Mosnenii au biruit pe clgcasii din vale, de cari
vorbesc cu despret, In felul de a-si clAdi si tinca
locuintile. Curtile agnt pietruite frumos, stà'lpii sftnt
luctati ici si colo ca o horbotg; pe politile dintre
dilnsii zbucneste din frunzele de catifea floarea, de
un rosu aprins, dar manggios, a mascatului, mus-
catei", cu mirosul fraged; pe lemnele incovoiate ale
boltilor sau pe*.pridvoarele acestor mandre case cu
doug. rânduri se zgreaptgnd cArceii de vitg. 0 firmg
proclamg minunea- bgncii bogate, cu un capital de
doug sute de mii de lei. E meritul InvAlgtorului, pe
care-1 si zgrim In treacgt, un linislit om In vrgstg.
Biserica e mai mult noug. De si e departe In
dimineatd, se face Ind. slujba. Prin Intunerecul sg-
mgnat de lumina rosie a fgcliilor se poartg multà
lume. Spre biserica mai veche din vale ne duce
unul din ctitori, pe prgvglisuri de bolovani si peste
ramuri albastre de Tel eajen.
0 clàdire cu firide pentru sfinti, cu o Incercare
294 MUNTENIA

saracacioasa de ciubuc InfAsurAnd paretii josi. Si

aici e slujba. AfarA, femei merg pe la morminte si
aprind candelele, si curta florile, si fumega cu ta-
mAie de-asupra movilei, aruncAnd carbuni stânsi ca
Ist viata de desupt, In bielsugul ierbei. De departe
a venit parintele s'o faca; murgul maruntel, Cu seaua
pe dAnsul, paste evlavios buruiana cimitirului.
Rapede, mi se aduc cartile cele naai vechi, care,
In lipsa unei pisanii, deslusesc rostul intreg al bise-
ricii si rostul mai nou al satului. Zidurile s'au Inältat
la sfArsitul veacului al XVIII-lea, si cel d'intaiu preot
a fost popa Stanciul, care ajunse pe urma si proies-
tos si a carui iscalitura, maiestru Incondeiata, °data
pusa si In criptograma, se vede pe toate vechile
tomuri chirilice. SAtenii cari s'au strAns, sAnt, la o
parte, si femei, dar fara port romfinesc; lAnga cen-
tru" am vazut chiar o grupa de fete in rochii de
oras, trandafirii si albastre, asculta cu multa luare
aminte si recunosc: pe popa Stanciul, pe vechii cli-
tori, strabuni ai celor de fata, pe cutare Mocani
din Ardeal cari si-au trimes cartile de danie. E o
desteptaciune, o siguranta, o prietenie vesell care
te Incalzesc la inima. Unul a stiut sa afle rostul
criptogramei, pe care n'o putearn deslusi.
$i iata vine de se amestecA la mica sedintA de
istorie locala, pe temeiul documentelor, si parintele.
SA aiba vre-o saptezeci de ani; barba alba curge
In valuri, parul se revarsa In plete inca sure; sprin-
cenele negre fac umbra deasa de-asupra ochilor buni.
Aude si vede ca oricare din tineri. $i parc'a vrea
sa-1 vad calare pe murg, pornind spre casa sau apu-
cAnd, In aceasta zi de Dumineca, drumul Valenilor,
ca unul din popii razboinici de pe vremuri, cari
biruiau pe Satana si cu ascutisul sabiei, cu glon-
tele flintei.
 VII. - PRAHOVA 295

15. Mirastirea Verbila.

Ie§im din Valenii-de-Munte pe langä'. §oseaua pie-
troasá care duce la Ploe§ti, ici §i colo, alaturi cu 1Mia
ferata noua, la care lucreaza de zor tärani din impre-
jurimi §i uriti speciali§ti" srbi§i bulgari. Cel d'intaiu
sat bine randuit pe margenile drumului are o bise-
ricá la poarta e atarnata o cutiuta pentru
sarmani; am zärit pe preotul tanär In foarte fru-
moase odä.jdii, care-§i facea prin sat zi 'ntaia" de
August; la o mare distanta se tara un dascM amor-
tit de vrasta.
Ceva mai departe rasare dintre copaci frumoasa
casa de tara a unuia dintre proprietarii mari ai Ti-
nutului; langa Ploe§ti un Evreu i-a luat locul, pe
urma datoriilor. Aici el se mai tine deocamdata.
Pe malul stang al Teleajenului rasfirat In limpezi
paraie albastre pe un pietros camp de prund grä-
untat se Intinde, cu case mai slabe decat cele de la
munle, dar in mari livezi de pruni, satul Magurelele,
numit a§a dui:4 paduri care s'au prapadit de atunci.
Are doua biserici: una din anii '30, iar cealalta de
la sfar§itul veacului al XVIII-lea, cladita de sotia
unui boierina§, mama a unui copil care nu puna
numele sotului ei, dar mo§tenitoare a Cantacuzinilor,
cum spune insd§i, cu mandrie. Preotul e §i Inva-
tator, §i are §i un han: face politica' §i, pe langa
interesele lui, se zice ca apara §i pe ale "täranilor,
cari au de lucru cu proprietarul de vita nou'ä
casa cea frumoasa incunjuratà de un parc des.
Aici lasam drumul Ploe§tilor, care duce indata
la satul Filipe§tilor §i cotim pe langa un curat han
romanesc, cladit In stil vechiu, la stanga. Mutt timp
ratacim pe campul 'Aria de soare, unde porumbul
Inchircit ridicá strujeni slabanogi. La girezile de grau,
§i aice a inceput treierul cu ma§ina pentru boieri,
pe cand oamenii lucreaza prin curtile lor, dupa ve-
296 MUNTENIA

chea datina, calcfind graul cu caii manati In jur de

sfarcul biciului, sau strivind spicul supt picioarele
Incete ale boilor; prin unele ograzi, gospodarii au
Inceput a-1 vi 'vantura. Toata casa are de lucru; fe-
meia e acum de valoare mare, pe cand, spune
vizitiul, un Oran din Valeni, iarna nu e bine sa o
ai In casa, caci hrana e putina vi lemnul scump.
Paduri se vad pe coastele din stanga vi satele albe
c'uteaza pe-aici sa se rasfire In vileag, pe povarni-
vurile lor sau chiar pe culmea liniei de dealuri.
Un han deschide satul Mehedinta, caruia i se zice
vi Podenii-de-jos. Hangiul batran, Roman sau Grec,
vinde masline, vin prost vi bere rece, din pahare
carora murdaria Ingramadita li da o coloare spe-
ciall. Ceva mai departe, o bisericuta de 'Arne te
poftevte sa Intri prin versuri naive, serse pe stalpii
de lemn ai pridvorului. Inscriptia zugravita aratä.
ca Inoitor pe un Grec arenda§ de ddunazi, al cärui
chip se vi vede zugravit In portul lui rasaritean. Un
biet copila§ straveziu de slab vi cu ochii adanciti In
cearcane negre, bolnav de friguri rele. ratacevte prin-
tre mormintele cu cruciliti de lemn, cautan.d para.
locul In care curand el Insuvi va merge sa se odih-
neasca de nedreptatea acestei lumi.
Satul se mantuie cu case tiganevti, abia Injghebate:
movili de lut murdar Intre porumburi Inalte. Copiii
goi Ivi arata pielea ca arama vi pâsla creata a pa-
rului stufos. Nu iese la drum, nu fac tumbe, nu
cer de la boieri" gologanul". E un Inceput de
avezare, de plugarie, cu alte moravuri. Satenii, cari
au pepeni verzi pe4eogoru1 lor vi-i scot In van.zare
pe mesele de lemn din mijlocul campului, adesea
nepazite de nimeni, nu par sa aiba ca muvterii pe
parlitii haramini.
Drumul mai Invira un sat, apoi, pe langA rapa
Cricovului cu apa saracd pe obivnuita albie larga
 VII. - PRAHOVA 297

de torent, sAmd.natä Cu pietri§ul de ieri §i cel de

sute de ani, din malul !nail de lut nisipos iese, In
oblojeala lor de scAnduri, conductele de fier, tevile
pline de petrol ale Americanilor carili au sdla§ul
la Apostolache. Cdrdri ascunse prin porumburile
Inalte suie ace1a0 deal, pe culmea cdruia se rdsfird
cArdrile drepte ale viilor nouä. Pe ele vin alene
dinteun sat, ascuns pdnd Intri In el, Tigancele tu-
ciurii, cu puzderia copiilor pe langil poale. Este deci
In apropiere un sat mändstiresc ai cdrui locuitori de
astdzi, urma0 ai vechilor robi, Intrebuinteazd mai
bine sau mai rdu, oricum, nu pentru o adevdratd
gospoddrie statornicd, libertatea, sfanta" liber-
tate ce s'a dat pdrintilor i bunicilor lor.
Abia se vede, foarte de aproape, mändstirea de
care, sute de ani, a fost legat neamul lor. Dintr'o
piad larga, ca de sat ardelenesc, vezi o intrare da-
rdpänatd, prinsä. Inteun zid ca de cetate tare. De 0,
cum spune o fdramd de piatrd zvdrlitä. In curte, acest
brfiu de piatrd a fost Inoit cu totul pe vremea lui
Vodd-Caraged, acuma un veac numai, de un egu-
tmen grec care avea interes sd locuiasch bine 0
doria sá nu fie pi-Mat, dar §tia sd-0 economiseascä
banul, vezi inalte clddiri de cArdmidd tare 0 de
piatrd prin care se crapd ferestuici pentru Impu§cat
In du§manul ce ar veni de undeva din luncd, din
vii, din pAduricile vecine. Buruiana sdlbatecd ndvd-
le§te curtea; nici preotul, pe care nu §tiu cine zicea
cà l-a gAsit dormind In altar Smite() zi de foc ca
aceasta, nici dafscdlul, care a trimes cheile printeun
Meta Man In cdma§ä neagrd, care nu §tie
2icd decal un hd" de Intrebare 0 un hdhA" de
rdspuns, nu-0 dau osteneala sä. facd, In acest bielsug
de putere vegetal, macar o cosire de Um Stäpdne
peste tot locsul Intins sänt numai albinile i poate
qerpii de ruind, cari 0-ar avea bune culcu§uri Intre
298 MUNTENIA

barnele dislocate ale locuintilor calugaresti parasite.

Intaiu s'ar parea cá biserica are o forma ciudata.
Te lämuresti Insa Indatd dacà cetesli pisania cea
veche, In clouà bucati de piatra aruncate de-asupra
lespezilor scarii, apoi cea noua, stangaciu scrijelata
de un rail cunoscator al limbii noastre si al meste-
sugului sau, daca-ti opresti ochii pentru ca sa ad-
miri usa batrana, care a scapat neatinsa de tragediile
naturii si de prostia de comedie a oamenilor, clack
Incunjurand prin balariile ce-ti vin 'Ana la brau,
mânand lnainte un adevarat roiu de gaze Indarjite,
privesti acelea din feresti care au ramas 'In fiinta.
A fost un Was frumos si trainic, mic, dar plin
de armonie, ridicat pe vremea lui Radu Calugarul,
Radu fost Paisie, odinioara fecior de Domn adapostit
la manastirea Argesului, de catre boieri cari pe vre-
mea lui nu mai aveau trecerea, puterea, boieria de
fapt de care se bucuraserá supt alt Radu, care,
daca n'a avut niciodatd calla In mand, a stiut sä.
Invarta bine buzduganul: Radu de la Afumati. Una
din pietrele, frumos si original Sapate, In linii ro-
tunde italiene, In dibace legaturi de slove, numeste
pe ctitori: Dragomir Spatarul, Toma Banul si pe
mai micul lor tovaras care poarta numele vechiu
de Caraciu (Carapciu). Alta va fi venind de la vre-un
schit sau de la o bisericuta adausd, prinos al celui
d'intaiu egumen, Antonie.
Biserica de capetenie a fost Inaltatd duph datinile
moldovenesti, lasandu-se la o parle incercarea, unica
In felul ei, a M Radu-cel-Mare, la Dealu, si a
ramas Inca, Inala si Ingustä.: ferestile samana prin
taietura liniilor cu acelea din Moldova, dar, sus,
aceste linii se mlädie Incovoindu-se, iar jos cadrul
se opreste lnainte de sfarsitul deschizalurii, printr'o
Intrerupere cocheta. Usa e Insa fail pareche: doua
llnii curbe care se taie In ogiva strabat o intretesare
 VII. PRAHOVA 299

de linii drepte care formeaza patrate marunte: pen-

tru varietate s'a fAcut cate o scobitura In fiecare din
patratele acestea.
Sotia lui Dragomir, Caplea, îi pregatia, Inca fiind
In viata, piatra de mormant, pe care n'a Intregit-o
nimeni la data lasata In alb. Ea a ratacit,
moartea sotului, multa vreme In Ardeal, dar tot
aici a venit sà moard, tot supt piatra ei s'a lntins
trupul pentru odihna nimicirii. Langa acest mor-
mant, foarte bine pastrat, e altul mai sters, mai
neingrijit sapat. Supt el se adäpostesc ramasitile
unui mare boier cazut In luptd lmpotriva Domnului
sau, in oastea unui Domnisor tanar i voinic, venit
de peste munte. Stanciul, Marele-Vistier, vre-o ruda
a lui Dragomir si a Caplei, a perit In Octombre
1544, la cea d'intaiu ciocnire Intre credinciosii lui
Radu Paiie i tovardsii lui Basarab, zis Laiotd, drept
mostenitor" de tara i capetenie de navalitori.
Cutremurul din 1802 a gasit biserica din Verbila
räu ostenita de veacuri, caci niciunul dintre dom-
nestii Inoitori ai vremilor mai tarzii nu s'a fost
gandit la dansa. Zidul cu usa i ferestile frumoase
a ramas In picioare, dar coperisul, fruntea au cazut,
In acelasi timp cand franturi din cetatea de Imprej-
muire se desfaceau In zgaltairea grozavá a scoartei
de lut. Un egumen grec a dres cum 1-a taiat capul,
zvarlind pietrele de ctitorie pe o scara noua, blank
potrivind un pridvor de zidarie proasta, peste care
se catara un cerdac de priveall pentru Sfintia Sa,
puindu-si apoi numele pe acea lespede grosolan taiga
care sa cocotat de-asupra uii i acoperind paretii
cu o zugraveala noua, In care Radu Paisie i Sta.-
nila Filipescu", alt ctitor, sau o fandacsie" gre-
ceasca , au inscriptii In noua limba sfanta i pri-
mesc ca vecin pe egumenul reparator si pe colegul
sau de la manastirea Marginenilorl.
Riserica s'a reparat de Comisiunea Monumentelor Istorice.
300 MUNTENIA

16. Ogretinul, Starichiojdul, Posesii, Cfirbunetlii.

De la Drajna In sus, Ogretinul, cu amintirea luptei
lui Radu-Vodd erban lmpotriva Tatarilor, un
deal zis al Domnului" se vede In dreapta , Os-
treaz5. bisericuta fAcutà sau refAcutd la Inceputul
veacului al XIX-lea, cu frescele populare de afard,
scApatà de ruina pArAsirii In mijlocul IngrAmàditului
cimitir sAtesc, si cu casa bdtrAnA de pe moddlca de
pdmant Incunjuratà si astAzi cu zidul cel vechiu.
Mai departe, Rfincezii, atinsi de molima adventis-
mului, amintesc coborirea oamenilor din munte intre
acesti Cojani" mai din jos, cari nu si-au dorit astfel
de tovarAsi. De aici Inainte, ai de ales intre drumul
Chiojdului si acela care coteste la dreapta cdtre
Posesti si CArbunesti, cuiburi de veche mosnenie.
Era odatd, pe Intdiul drum, din muchea dealului,
o priveliste fArA pAreche In toatà tara peste pajis-
tea cu toate florile, ca un covor al Raiului, care se
zicea, cu un sunet de silabe dulci ca o mireazmd
din potirele lor de tain5.: a Zeletinului. Acuma ImpAr-
tirea pknanturilor a tdiat ogoare mdrunte, In care
nu mai are ce sà caute acea nesfarsità floare.
Dupd cArarea din dreapta, ductInd la un sat de
plugari InstAriti, Chiojdul. Lângä curti boieresti
care-si pAstreazd aroma de trecut, In stdpanirea ur-
masilor neamului Macovei, bisericuta de lemn care
biruie Intrecerea cu cea de cArAmidd mai de vale. 0
zugrilvealà arhaicà e plinA de pricepere si de poesie
naiv5..
La Posesti, satul lui Posea, tocmai sus pe o culme
bogatd In pomi, altd bisericd de lemn cliiinuieste lang5.
Tudula ei urmastl, ascunand supt tavanul ei jos
lespedea de mormant a ctitorului; mosnenii nu s'au
clintit de pe cinstita lor agonisità si ei lti aduc
Inainte hartii de-ale bAtranilor cari stiau si In cel
din urmd sat slova frumoasd si stilul ales, Insufletit
 VII. PRAHOVA 3O1

de simtire. i, dacA birui prApAstiile bolovAnoase,

Watt de §ivoaie, ajungi la odihnd-gospodAreascA din
casele inalte, curate ale urma§ilor mo§ului CArbune,
CArbune§tii.

17. Pe valea Anei spre Piatra Corbului.

De la Starichiojd (Starchiojd zic localniciii), dru-
mul apucA In stAnga pe langA vechea cruce de po-
menire de pe la 1730 obiceiul crucilor e pretu-
tindeni, ca In BuzAu; una, rAsturnatA, e din vremea
luí BrAncoveanu , ispre Valea Anei.
Valea Anei e rAul, gArla. SprentarA, ea aleargá
prin nisipuri, peste bolovanii pe cari tot dansa i-a
cArat In zilele ei mari, cAnd se zbate, torent, lntre
maluri lArgálate. De-asupra, pAdurea spartA de lo-
cuintile rAzlete, perdelele singuratece de anini. Cu
tipete de prunc pArAsit pAsArèle sure-albe se joacA
din zbor de-asupra pietrelor sAmAnate de potopul
primAverii. Li zic prundari, iar, cAnd joacA a glumA
din coditile suptiri ca ni§te surguciuri de domnite:
codobAte, in loc de codobature.
A§tept In lumini§ dupA descoperitorul lespezii cu
inscriptie de pe Dealul Corbului, unde se pomenesc
Tatarii". Deplinà tAcere, una a§a de mare, IncAt IV
pierzi simtul cA e§ti o Muta deosebitA de copacul
care fA§Aie la vAnt, de floarea care soarbe soarele,
de iarba care mereu cre§te. Redevii o parte anonimA
a naturii.
Sunet de clopotei. Peste gArlA trece §i se pierde
In depArtAri nunta.
Pomul cu panglicá. §i zorzoane de hArtie se scu-
turà la hopuri, steagul se zbate In a doua trAsurA,
1 Mun¡ii au nume ciudate: Roma, Zimbrarul, Benia, Macrea,
1mi spune d. Tache Macovei = Macabeu; v. numele biblice din
Bu:A(1 si din Secuime.
ki2 MtINTESTIA

cositele unse ale dru§telor se coc la soare In cele-

lalte, Ora la gaturile de cobzA care iese obraznic
din carAta Tiganilor.
Satul rAzlet, o sutA de case, samAnA pe margenea
apei, pe povarni§ul dealurilor vechile sAla§uri, cu
pridvor §i WA, cu inaltul coperi§ tuguiat, cu ames-
tecul de §uri §i de hambare; poverni se ridicA pe
IngrAmAdirea pietrelor culese din valea" de de-
desupt.
0 lume sprinten6 §i frumoasA. Vrednice femei care
au crescut cate zece copii, Dumnezeu §tie cati au
rlzbit! Prunculeti Cu plrul de aur §i negrii ochi
atenti. SAteni earl, cu patru clase primare, scriu
rAva§e capabile de a avea o notA de trecere la
bacalaureat. FlAcAi pe cari nevoia de bani i-a oprit
la capAtul gimnasiului. 0 nesfar§ità dorintA de a
1nvAta, dar §i setea de lean... Au adus cu truda lor
un InvAtAtor intermitent. DorintA de a §ti §i minte
deschisA. Femeia de cinzeci de ani, care a ridicat
o IntreagA familie, poveste§te ce a pAtit pe vremea
Nemtilor, cand, din dou6 cazane, pe unul 11 dase,
iar pe celalt U. agcunsese late() groapA, sAdind qi
un copac de-asupra. Lumea a parit-o. CA a§a e
lumea acum, numai coarne n'are; dar i-or cre§te §i
coarnele." Au venit cu topuzul; cazan sau: pu§cA".
$i al ei s'a ImbolnAvit §i a cAzut mort a treia zi.
De aceia nu-i bun rAzboiul. Acum e vorba sA fie
1ntre Franta §i Italia. PAcat! $i de s'or mai adAugi
§i altii...
Mergem, cu un grup lntreg de sAteni de toate
vrastele, spre Piatra Corbului, unde un copil rAtAcit
a gAsit Inteo adanciturrt, fatd In fatA, douh pietre
cu litere pe ele. $i o flacArA verde ta§nia din pà-
mant. SA nu fie acolo comoara Tatarilor? FiindcA
povestea §tie cA a fost un sat de Tatari, oameni
cumpliti, cari, de la o vreme, s'au tot dus pe Valea
 VII. PRAHOVA 301

l3a§tii de nu s'au mai intors. Si au ramas Chioajdele

astea slobode. N'o fi amintirea Ungurilor cari au
dat numele aces-ta de Kiivesd, Tinutului?
Pe pripoare inguste, särind peste deschizillurile
de-asupra apei unde se hârjonesc copiii goi, ajun-
gem la locul misterului.
De o parte si de alta lanuri sArace, grupe de
pruni. In fund un ciudat deal vAnAt, plin de 'Allure
deask cu un varf ca un deget spre cer. Acolo e
CetAtuica.
Si iarà."§i un colt de istorie învàluit in brum6 se
ridicá inainte. Cetiltuica" e, ca §i CetAtuia, totdea-
una vechea a§ezare preistoricA.
Lang6 noi, Piatra Corbului. E o imens6 claarie
de pietre sure care ar 'área anume §lefuite §i a§e-
zate. Suprafete plane, mu§cate i pi§cate de ploi, cu
crilpäturi simelrice, cu sàpäluri naturale i unghiuri.
Asa e §i In adâncitura unde ploaia singurA a silpat
capricioasele zigzaguri. Gol, uscat, ars, Mil un
mu§chiu, monstrul cenusiu prive§te spre verdete viu
al Cethtuicei...
Ne intoarcem. E vorba de lipsa de grijA, de in-
curcAturile OHL La acesti domni ai sufragiului uni-
versal e un nesfar§it desgust pentru alegerile care
Iftin douà luni pe tArani numai intr'o betie".
Asemenea convingeri fac cAt como ara visatà pe
Piatra Corbului, unde Ta[aril n'au scris nimica.
18 La schitul prahovean al Crasnei.
De la Izvoare, in Prahova, apa Crasnei apucA la
stânga, strânsà din ce in ce mai mult intre dealuri
pietroase, care par despicate numai pentru a 'Asa
sg. se strecoare aceastà §uvità de argint viu. Dru-
mul inalt duce printre fânete ce se cosesc de oa-
meni cari au venit pentru aceasta de departe §i se
aclapostesc noaplea in preajma caselor mari risi-
atit MURTÉNtA

pite pe paji§tea desgolita. De foarte departe se vad

turnuri de biserica, dar padurea In mijlocul careia
se el, pare O. le Inghita.
In sfar§it, iatä ca intr'o adanciturá un vechiu gard
de nuiele Imprejmuie§te o mare livada salbatdcita:
e padurea care ispitia din departari. O poarta de
jitar Inchide drumul. O dai In laturi singur, caci
nicairi nu se vede nicio viata. Ba da: rasete vesele
de copii rasunä din dosul altui gard de rachitd, dar
cei ce rad se ascund bine. Acuma e un mare loc
deschis, samanat cu copaci batrani. O clopotnita pu-
ternica se vAde§te In stanga: Intrarea pe supt (Musa
e astupata de crengi Ingramadite.
Sdrind parleazul, ceia ce, se vede, fac §i sfintii
parinti de la schitul Crasnei, unde santem acuma,
te afli Intr'o frumoasa poiana. De jur Imprejur,
case de tara, cu Inaltele coperi§uri de §indilA, care,
lucrate marunt §i Ingrijit, au, la soarele de seat*
rasfrangeri mdtasoase. In mijloc e biserica, fara fru-
museta §i insemnatate In stil, dar desfa§urandu-se
minunat din fondul de verdeata al padurii pe care
se razima. In fata, apa galgaie. inteun basin de
piatra, §i un limit copac, din vremea Intemeierii, In-
linde o mare umbra trista asupra acestui colt care
aminte§te Rilsaritul bucuros de apa.
Un biet calugar Willi, orb, pipaie cu manile nodu-
oase pentru a gasi Intrarea la casuta lui napustita
de toate borheiele; tanar, care vede bine §i mà-
uâncà §1 nu petrece rau, trimes de la mänas-
Urea Sinaia pentru pocainta , ni ¡ese somnoros
Inainte, dupà ce i-am cercat In toate felurile up. E
ca un fel de staret, avand supt el pe orb, pe alt
mo§neag §i, poate, femeile satelor vecine.
Cu dansul Intram In biserica, unde nu e macar o
candela aprinsa. Insemnari pe carti §i pe odoare
arata ca avem a face numai cu un schit facut de
 vil. _ ptiAtiovA 34A

boierii Izvoreni (i se zice §i: Izvoranu") pe la 1828.

Staretul" asigurg cg. numai vântul riltdcit prin
cutare geam spart a stâns candela, cà in fiecare
Duminecg §i serbgtoare se face slujbg. Iar, cand
ajungem la poarta de spre drum, auzim clopotul
care suná la schit. Sânt cinci ceasuri trecute, dar
cine vrea, poate crede cii acum se fac ruggciunile
de vecernie. $i pgrintele dore§te ca domnii din Bu-
cure§ti sà creadg. aceasta.
4. CAlugarie, aluggriel
E Inca de vreme cand ie§im din Izvoare, §i, deci,
In loc sg apucgm prin HornorAciu, spre VAlent, co-
tim la stAnga spre Drajna.
Unul dup6 altul se tree, intr'o lume de albastru
§i auriu, idilicg. §i albatecg, ramuri din Teleajen,
care incunjurg, supuse, bolovanii pe cari tot mania
Ilui i-a cgrat aice. Apusul infocat aruna luciri de
sange pe apele albastre, intre dealurile pietroase.
Un urcu4 lin, lAngl paji§ti mgrunte, foarte verzi,
duce pe drumul satului. II incepi cu acea bisericà
foarte bine Ingrijitg, dar ciao:111d din nou in cel mai
bun stil catolic. Am spus cg. ea cuprinde mormântul
unor Filipe§ti mai vechi, cari au stgpanit aici §i. al
cgror ir s'a stAns, lgsand numai o mo§tenitoare.
Curtea spre care, de partea cealaltg, Intri supt
un arc cu inscriptie chirilicg, e adAncità In copacii
unui strAlucit pare, cu gradinar frances. Arenda§ii
sau vechilii locuiesc in6untru. $i acesta e un sat
pArgsit de aceia cari-i au folosul I.
In mijlocul lui e biserica, mai putin latinisata, a
Sfintului Nioolae. E numill astfel dupA Nicolae Fi-
lipescu, care era stApan alce la sfAr§itul veacului
al XVIII-lea. Peste o jumAtate de veac de la inte-
meiare, un Frances, Colson, rudg. cu scriitorul. atarnA
1 Acuma Curtea e locui(i de urmapd Filipe§tilor, d. Var-
liade Ç1939).
20
ao6 MUN TENIA

In pareti tablouri religioase In genul su. Era ince-

putul; astazi se poate vedea sfar§itul 1
Si e o frumuseta In aceasta noapte cu luna Nina
In straditile curate ale satului de munte, prin care
trec tacute gospodinele ce se Intorc la vatra ce fu-
mega; e o poesie In strecuratul neobosit al apei care
prinde luciri din aurul lunii; o nelamurire tainica
In trecerea pe drumul de tara a calatorilor cari se
vac:1 §i totu§i nu se vad bine; e o binecuvantare §i
o sfintenie In toate...
Si cum pot fi sufletele care nu Inteleg, §i nu se
lasa robite, §i nu se fac mai bune!
19. La mänästirile Susana si Chela.
Din Valeni, spre §oseaua din spre Miazanoapte,
catre manastirile de la munte §i catre vechea vama
a Bra§ovenilor.
IntAiu, cale u§oara §i frumoasa printre samana-
turi ca acelea de la camp. Sant boieri pe alce: astfel,
Cere§enii, cari au mo§ie In celalt capat §i au Inoit
räu vechea lor casa din Valeni, iar, mai In sus, live-
zile cu margenea lor de spre drum sprijinita pe
zid §i placutele case de tara In stil vechiu sant ale
batranului domn Stefan Grecianu. Treci printre ca-
sele unui bun sat, Homoraciul, de la homor, ca
§i Homorodul ardelean (§i hlmul balcanic, muscel),
In care 'n zadar ai cauta o gospodarie mai ran
Ingrijita, o livada mai prost tinutko casa mai rau
cladita §1 Invelita. Biserica, foarte marunticä. §i Vlind
de umbra rece, are in frunte o inscriptie din veacul
al XVIII-lea, care-i pomene§te ctitorii, boierina§i de
munte, insurati cu bogate fete de negustori greci de
prin targurile vecine. In curand ai ajuns la patul
Biserica a fost träsnitä i. se reface de Comisiunea Monu-
mentelor Istorice (1939).
 VII. PRAHOVA 307

pietros al Crasnei, care se rasfata in §uviti pe un

pat de pietri§ imens, supt maluri rapoase pe care
cresc salbatec copacii: drumul se tot catara, se Invarte,
stapanind necontenit lntortocherile ingustei ape vii pe
larga Intindere de primant mort supt prund, supt bul-
gAri pietroaie din timpul revarsarilor. Acesta e satul
Izvoarelor. Casele sant cu acievarat minunate. Fatade
curate, umbroase, cerdace de lemn, largi gradini,
In rap; In fund, frumoase livezi. Cei mai bogati
inoveaza nenorocit prin galerii de sticla stropite cu
flori vapsite.
Femei cu stralucitoare cama§i albe, samanate cu
cusaturi negre bogate, dar fara alta urmà a portului,
Inlocuit cu o fusta de targ;'-frumo§i barbati In por-
tal sprinten al muntelui. Merg, vara, departe, la
camp sau la MO., bucuro§i ca pot capata doi lei
pe zi la secere, i-am vazut Intorcandu-se de acolo,
Lames* §i slabi, catre bunele lor sate de munte;
altfel, se tin din lucrul livezilor §i din carau§ie.
strange Insa §i Ingriji bine. Pe straini, de once fel,
chiar pe Romanul din alte parti, cu alta Infati§are
§i alte obiceiuri, nu-1 sufar. Civilisatia" a dat doar
cateva rochii de ora, a caror vedere nu face, de
sigur, cat de pupa. placere. Alte sate, numai la
Maneciu, un La Manche romanesc, pentru pasul
muntelui ca o maned." Impartit In Maneciu-
Pimanteni, vechi locuitori din Tara", i Maneciu-
Ungureni, Mocani trecuti de peste graniti 1. Casele
un.ora §i altora, fara nicio deosebire Intre ele, se
deapana cale lunga pana In margenea padurii, al
aril rand a venit In sfar§it.
In modalci de pamant nisipos, care se desface In
palcuri albe, se Infig batrani copaci de dealuri, stran§i
unul In. altul. Numai la Oratii, padurarii Eforiei In-
cearca o pepiniera de brazi, cari, deocamdata, In
la Poseti e tot aya.
308 Niuk JINJA

tufe marunte, 1§i strang frunzele dese. Priipastii mari

se deschid In dreapta, §i. dincolo de dansele alte
dealuri rotunde se ridicá supt alt ve§mant de pa-
duri 'Ana la culinile din zari, care zimbesc, albastre.
Jos, Teleajenul tulbure vuie§te manios de vale.
Turnuri rasar din des4, §i Indala te afli Inaintea
boltii de Intrare a manastirii Susana Un cerc de
bune case curate ca paharul Incunjura o biseri-
cup gatita. De mult Inca, din veacul al XVIII-lea,
erau maice calugarite", de aici §i de dincolo", In
codrul din valea Teleajenului. Numai In veacul nos-
tru, biserica s'a facut de piatra, la 1840, lar peste
patruzeci de ani s'a Moll cu ajutorul a trei Bra§oveni.
Starita insa§i era Bra§oveanca, precum este §i cea
de astazi; o buna parte din make, care lucreaza la
dulceti de zmeura, la scoarte §i la desul mohair
negru, sant fete In Ardeal, dar nu din taranime
chiar, ci din ceia ce s'ar putea numi aristocratia"
Sacelelor.
Dupa ce s'a ispravit padurea, drumul duce tot
printre minunate paji§ti Inflorite, de care Inca nu
s'a atins coasa la acest sfar§it de Iulie. Drept Ina-
inte, el tinte§te, printre casutele unui sat mai mic
§i sarac, la pasul, taiat In lutul dealurilor Impadurite,
al Bratocii 1. La dreapta, o cal-are erpuie§te prin-
tre flori pana la manastirea Cheii.
Te-ai a§tepta la una din tainitile de murdarie §i
neIngrijire care sant astazi, prea adesea, manastirile
calugarilor. indata ai Insa o placuta surprindere.
Totul e In buna stare §i arata un spirit de randuiala
desavar§ita. De-asupra u§ii, o inscriptie cu slovele
frumoase, bine sapate, arata cum s'a ridicat cladirea
pe mo§ia Banului Mihalachi Ghica, frate a doi Domni
i E un nume de om. Cf. Obrocea.
 VIL PRAHOVA 309

si stapá'n pe acest pamant de hotar, lnsusi tatal

femeii, de o cultura universala, care a fost scrii-
toarea In mai multe limbi Dora d'Istria. Se pare ca
la 14ceput se pusese numele Banului intre ctitori, de
si el nu se indurase a da pamantul fail plata: un
rand a fost, In adevar, sters si Inlocuit cu altul, care
vorbeste de cumparatura.
Cei d'intaiu calugari de aici, cari au venit cu carp,
multe, cu unele manuscripte bune1, Cu icoane si por-
lrete de Invätatori ai lor, au pornit de la Caldaru-
*aui, unde, ca si la Cernica, patrunsese spiritul de re-
forme, de harnicie disciplinata, de iubire pentru carte,
de buna Intelegere frateased al Paisienilor din Mol-
dova. In arhondaric se InOra chipul de batraneta ale
lui Paisie, acela al luí Calinic de Cernica, ajuns apoi
episcop de Ramnic, si ale altor clerici din aceiasi
directie. Calinic e Infatipt si mort, Invesmantat In
scumpele-i odajdii arhieresti. Se vede si un -portret al
Mitropolitului Dionisie Lupu, ocrotitorul lui Lazar
si partasul la intemeierea celei d'intaiu scoli inalle
romanesti In Capitala principatului muntean.
Azi paisianismul, sarguincioasa vi rodnica obste-
jitie s'a dus. Dar li vezi Inca urmele In cuvioasa
Infälisare a lucrurilor si oamenilor: batrânul staret
voinic, eclesiarhul cu lunga barba neagra, priceput
In ale zugräviei bisericesti. Nu s'ar putea Invia oare
din asemenea urme vechiul curent folositor Bise-
ricii si culturii?

1- Uuul tTebtlie sa" se afle ileum In biblioteca lui I. G. Duca.

 VIII.

ILF OVUL

1. Bucureoii.
CAldtorul venit dintr'un ora § de provincie, unde
Bucure§tii sant ldudati peste mAsurg, batjocuriti din
despretul pe care-I avem pentru tot ce se tine`de noi
§i porne§te de la noi, sau invidiati pentru rApedea
lor inflorire pompoasà, drumetul plin de evlavie, care
sose§te, cu mintea luminatà de un ideal, dintr'un
colti§or ardelean sau b5n6tean, ori din Bucovina,
unde totu§i e mai putinA lncredere In silintile noas-
tre , e lovit IntAiu de meschingria gArii. Vechea
clAdire nelncApätoare §i f6r6 fatà era s6 fie Inlo-
cuità, cat de Apede, printr'un mAret edificiu, al clrui
proiect a fost Ins5. Inl6turat prin vremile rele de
deunki, a§a Inc& am rAmas cu ceia ce era mai
Inainte 1.
Nu numai gara a fost lnältatà M.A. gust, dar locul
ei chiar a fost ales flrà nicio socotealA alta decat a
interesului practic, care nu merità totdeauna locul
cand e vorba de o Capitalà. Ploe§tii, Pi-
tetii, mai ales Galatii, impun de la Inceput prin
larga, frumoasa, moderna stradA care se deschide
In fata celui ce plräse§te gara. Aici te afli rInaintea
unui trunchiu de alee I,ncunjuratá de plantan, din
care se ive§te monumentul inginerului Duca. Apoi
lntorci In dreapta §i, mai putin cotità decat In alte
vezi Calea Grivitei.
garit nouit, moderni, luminoasl i aeratI, dar flrA
caracter monumental, s'a riclicat pe urn4 (1939).
312 MUNTENIA

Odatd era aici, Inainte de zidirea gdrii i strfinge-

rea In acest punct a firelor de fier ce mijlocesc trans-
portul, o mahald-sat, o'rulità de tdrg dundrean, Cu
hanuri ale cdror curti rdu IngrAdite addpostiau, In-
tr'un amestec de pdnusi i bdligar, card si cdruti,
cu crdsme de drumul mare ispitind la turburel bote-
zat i la mititei dati prin cenusa de supt gratarul
lor de frigere, cu maidanuri pentru cfini färä stdpan
pentru murddriile vecindtAtii. De atunci s'a fAcut
aliniarea, s'a Intins unul din cele mai bune pavagii
de granit, s'au Infipt felinare a cilror lumind Auer
scanteie pdnd departe, s'au pus sine pentru trarnvaie.
Noaptea, sirul lung de birje minunate, ce mdrgeneste
trotoarul cat vezi In zare, strecurarea grabita a mul-
timii In toate pdrtile, multime care stie sd meargil
stie sl se Imbrace, lunecarea luminoasd a va-
goanelor de tramvaiu, defilarea rdpede a trdsurilor,
printre care se amestecd echipagii boieresti cu
vrèle i rotile Invelite Cu cauciucl, strigAtele, care sfint
unul din cele mai sigure semne de recunoastere ale
Bucurestilor, gardistii cu Infdlisarea militard, cari
Indreaptd sivoiul ce se tot revarsd, acestea toate
ieau ochii i auzul, i cuceresc.
Altfel e Insd ziva. Cu toatd lArgimea ì circulatia
ei Imbielsugan, Calea Grivitei nu e de loc monu-
mentald si n'are niciun caracter lämurit. Taraba po-
pulard, bond orientall, Invelità cu tinichea, pretinde
sà stea In rand cu casa ce are cloud, trei etaje, cu vila,
Cu palatul; i anumite consideratii, foarte omenesti
foarte politice, crutd aceastd rdmdsitä de bar-
barie sdracd, pe care se poate Msà tintui o 'earn
de alegAtor In Colegiul Intdiu. Statul a ddruit acestei
ce rdsund Wan ziva de huruitul trfisurilor,
Scoala de Poduri, a cdrii fatadd polihromil rdsare
mai frumos vara din mijlocul verdetii arborilor, dar
DispArute In epoca tracliunii mecanice (1939).
 VIII. - ILFOVUL 313

frumoasa, lntinsa Scoala de Meserii, din apropiere,

se ascunde In ramura laterala din stanga, Strada
Polizu. Tot de la Stat vine, mai incolo, Scoala de
Aplicatie, cu fatada severa, goala, o cladire de pe
la 1860, dinkera casarmilor lui Cuza, mult- infe-
rioara Scolii Militare din Iasi, Ineunjurata de atata
aier si de atata luminà. Curtea de Conturi, care se
vede ceva mai departe, tot In stanga, e noua, dar
face o impresie impovaratoare prin greoiul cope-
rAmant de tablil care o strivesle, si e lipsita de
once frumusell Numai la capat, se vad parte din
marile ziduri galbene, batranesti ale Ministeriului de
Finante, care patrunde stramb in Intretaiarea Cali
Grivita cu Calea Victoriei.
Comuna, din partea ei, a gasit cri aici e locul sa
aseze o hall si, pe cand Calea Buzestilor, dreapta,
larga, dar Intunecoasa, fuge In stanga, In dreapta e
Invalmaseala precupetilor, scaunelor de carne si ca-
rutelor, care strica Inceputul curatei strade a Berzei.
Pan/ aici Calea Grivitei parea sri se desvolle ea .o
strada comerciala, progresand de la cocioabele cu
restaurante ieftene la inaltele cladiri care adapos-
tesc mai departe pravalii moderne. Dar de la aceasta
lncrucisare urmeaza mai departe un amestec de case
de locuit, ca In toata Romania o casti pentru o
familie, de bacanii, de Mil, de magazine, de ate-
liere. Casele sant mai toate curate, dar numai ici
colo se poate vorbi de frumuseta. Un tip sarbad .de
constructii de specula se repeta mai des, ca si 'In
alte parti ale orasului. Lauda s'ar cuveni numai
acelor ce au reparat cu toata cuviinta biserica Sfin-
tilor Voevozi, la o noua IntretAiare de strade late-
rale, Wand din aceasta clAdire cocheta si din scoala
comunall de langa dansa un colt pe care oehiul
cauta cu multamire, sau gustului care a condus era-
direa Casei Lahovary de Mina Curtea de Conturi.
314 MUNTENIA

In total vorbind, Calea Grivitei, care e totu§i o parte

a§a de importanta a Bucure§tilor, se termina
sa-§i fi gasit rostul.
In jurul ei se grupeaza Ina un Intreg cartier, lard
distinctia sau luxul boieresc, care nu da munca §i
nu face schimb, dar care Infati§eaza partea cea mai
sanatoasa §i mai cuviincioail a cartierelor de case
de Inchiriat pentru functionari: o curte Ingustä, doua
fere§ti In coasta la strada, §i apoi un §ir mai lung
sau mai scurt de Mai ce se prelungesc In 'aceia§i
directie, lncheindu-se prin bucatärii cu tavanul mai
jos. Tramvaiul circula pretutindeni prin stradele,
drepte une ori, dar mai adesea Incolacite, sau mai
bine formand necontenit unghiuri cu o noul linie
de aliniare. Unele, cele mai mari , au o alee
de bulevard, iar cele mai mici cuprind aceia§i ar-
bori In mica livada cu care se mantuie curtile In
fund. Lumina e nelndestulatoare, dar pavagiul se
mentine bun. Aceasta parte din Capitalä a f6st creatil
prin nevoia de functionari ai Statului Intemeiat pe o
basa centralisata §i de raspandirea profesiilor libere.
A prefacut astfel pe cat era cu putintä vechea ma-
hala de§iratd, deslanata, stramba, samanata la In-
tamplare prin §esul cel fara de hotar, bogat In arbori
fàrä Intrebuintare, In praf de yard, in noroiu de
primavara §i toamna, In zapada murdara de iarna.
In Calea Grivitei, care a fost strada idea a fi fost
nu se Intalnesc .amintiri ale unui trecut boie-
resc sau domnesc. Din potrivä, marea arter'ä de lux,
de stralucire, de primblare, de cofetarii §i cafenele,
de comert suptire: mode, mobile, carti §i delicate-
suri" de bacan, a avut o Indelunga §i Insemnata
viata Inaintea botezului ei cu cele douà neologisme,
care n'au gonit Insa din Intrebuintarea poporului
vechiul nume secular de Podul Mogovaiil adea al;
 VIII. - ILFOVUL 315

nevestei boierului Mogo, care §i-a ca§tigat fata de

aceasta parte a Bucure§tilor drepturi de recuno§-
tinta de mult uitate.
Podul" de scanduri era margenit °data Intre pa-
dure, una din padurile rasarite din pamantul gras
al mla§tinilor secate In jurul ora§ului, §i Intre rapa
lutoasa a Dambovitei, care, ca un Bahluiu ceva mai
mare, parea cä are apa numai pentru a narui pri-
mavara, In saptamanile ei de §ivoiu umflat, uritele
maluri, pentru a da umezeala ve§nica tuturor case-
lor risipite de-o parte §1 de alta a ei §i pentru a
Ineca din cand In cand pe cele mai apropiate ?de
dama. In fata lungului pod", mai §erpuitor §i mai
Ingust decat oricare altul din tara poate, se Inalta,
pe una din movilele malului drept, Curtea Dom-
neasca, dreasa din piatra, poate de Matei Basarab,
de sigur de Brancoveanu, Vasile Lupul muntean In
ceia ce prive§te iubirea pentru cladiri, lux §1 stra-
lucire, §i de Alexandru Ipsilanti. De la o vreme,
IncA din a doua jumatate a veacului al XVII-lea,
boierii In lungi haine orientale se deprinsesera a
nu mai sta pe la mo§iile §i viile lor, 'ci se lngra-
madiau cat mai aproape de ocrotitoarea strea§ina a
lui Voda. Podul Mogo§oaii capata astfel viga: case
de piatra pentru stapan §i pentru numeroasa tagmá.
a robilor cari fáceau toate me§te§ugurile casnice, se
.durara In mijlocul curtilor noroioase, gradinilor bo-
gate In flori, livezilor carora nu li se mai dadea de
capat, pierzandu-se tocmai In saracia umild a ma-
halalelor. Arcu§urile fermecate ale Tiganilor me§teri
prinserl sa se auda In cerdacele de priveli§te §i de
sfaturi. Si butcele vechi, cale§tile mai nouà duruira
pe scandurile §i birnele de care era acoperia cea
mai mandra din stradele Scaunului Domniei.
O mare schimbare suferi podul", cand Chiseiev,
Muscalul filosof" §i filantrop, care fácu §i puse
316 MUNTENIA

In aplicare Regulamentul Organic si care ne iubia

pentru primitivitatea noastra patriarhala, cat §i pen-
tru anexarea de care ne credea vrednici, facu In
padure $oseaua, ca drum, prelungit apoi de
Domnii ce urmarä. dupa el, pang. la Ploe§ti, §i cu
boschete de arbori. Inainte se mergea dupa aier,
care era §i In livada fiecaruia, pe malul Dambo-
vitei, pana la ostrovul Sfantului Elefterie, panil la He-
rastrau, puncte de racoare umeda si de bogata vege-
tatie baltoasa, a§ezate la tail", departe de margenea
risipita a orasului.Lucrul de capetenie eraitInsa lega-
natul molatec pe pernele calestei. 0 placere pe care
au gasit-o si In noua primblare, care n'a fost,
vreme, cercetata decal de oamenii purtati pe sus, §i
astazi Inca nu e gustata pe cat se cuvine.Inixe noua
§osea" §1 ora § se Intindea pana daunazi un caPtit de
mahala, facut pentru a primi tarani drumeti Cu ca-
rale. Dar, cu toata pastrarea vremelnicti a aceslui
ostrov din trecut, Bucure§tii erau Incheiati In aceasta
parte care era sä vada, mult mai tarziu, bizarul
amestec de mari case luxoase de toate stilurile, con-
fundate une ori In aceiai cladire, dar in mediu vesel
de verdeata, al noului cartier Filipescu
Peste o Intreaga jumatate de veac de la Chiselev
si Imbunatatirile lui, Dâmbovita, dulcea" apa cu
chefuri rele, Infrà in sfar§it supt stapanirea ome-
neasca. I se pusera stavile de inaluri adânci, sapate
In gropile rapei, dar fall alta verdeata decal a bu.-
ruienilor rapanoase samanate cu inatreata hartiilor
murdare §i a imunditiilor, §i poduri de piaträ. Inlo-
cuira de-asupra raului canalisat vechile podeturi de
lemn, cum sant acelea care se pot vedea si astäzi
In Moldova, peste urita garla a Barladului.
S'a adaus frumuseta Soselei Jianu si noul cartier creat supt
primarii din urmA, de la d. Donescu la generalul Dombrovschi
(1939).
 ¡fill. ILFOVUt 31/

Acum Incepu gloria Podului Mogowaii, peste care

trecand, In 1878, o§tiri romane§ti Invingatoare, ele-i
schimbara numele In Calea Victorici. Boierii 'Mee-
purà ali preface casele, In§irale mai ales de catre
Sosea, uncle arborii schimbau mai mull aierul. Casete
unora dintre dânfl, vandute Guvernului sau parti-
cularilor, devenira Academia Romana, alcatuita cam
stangaciu din doua gospodarii boiere§ti, dintre care
una e §i ceva mai Malta deck cealaltal;kMinisteriul
Justitiei, proprietate a Academiei, pensionatul calu-
garitelor francese, unde e §coala de multa vreme2,
Legatia germana, Liceul SI. Gheorghe. Putine vechi
locuinte pastrarà curtea lor de igrasie, copereman-
tul lor tuguiat, fere§tile lor märunte, a§a cum se'vad
la Casa Moruzi, pe ruinele careia, mane, va fi a§ter-
nut pavagiul unei strade noua. 3. Gheorghe Vernescu
Incepu cu Inaltarea de odniirabile palate, pentru bo-
ierimea vechc sau r °WA, §i dupä dansul cartierul
intreg se Impodobi cu cladiri marete, potrivite cu
bogat'a, cu mandria proprietarilor i cu aspiratiile
moderne ale României i capitalei sale: casete Grit-
di§teanu, Olanescu, Cerchez4, enorma cladire, facuta
din toate materialele, In toate colorile §i cu toate
stilurile, masiva coroana de suveran oriental, prin
care beizadea Grigore Sturdza aduse cel putin ma-
rele serviciu de a distruge un Intreg ungher de ma-
ghernite; In sfar§it noua casa Cantacuzino. Pe locul
unde, In 189.1, se vedea un vechiu arc de triumf
uitat, cu stalpii lui de lemn de pe cari se cojia
hartia poleita, Intre mici bárbierii i carciurne de
sat turcesc, se rotunze§te o piatä mare, singura In
S'a adaus marile cladiri din fund (1939).
2 Acum Pensionul Moteanu, Cä1ugärii1e, prin grija noastrii
de a ni creste strIin copiii, au un palat aiurea (1906).
3 A putut fi salvatl si e un Museu al orasului (1939).
4 Si-au schiratat proprietarii (1939). V. i cartea mea, lstoria
Bucurestilor, 1939.
 MuNTENIÀ.

Bucure§tii fara perspectiva §i frä aier. De o parte

domina, isolat In trufia sa, acel palat Sturdza, azi
Ministeriul de Externei, Cu auriturile §i emblemele
sale; In fata, o alta frumoasa cladire, a Functionarilor
Publici, In stil vechiu romanesc, cu coperemant tu-
guiat, ocnite, Mlle de smalt §i lemnarii sapate, sco-
be§te cele trei randuri ale sale, cuprinzand berarii,
spiterii, sanatorii §i cochete apartamente.
oseaua porne§te In fag, cu multimea nesfar§ita de
trasuri luxoase ce se Infundä. In verdeata, In amurgul
zilelor de serbatoare, supt paza splendizilor jandarmi
calari, ca ni§te statui de bronz, pe cand mahalalele-§i
rasfira pe alei cocoanele pretentioase, In haine
tatoare la ochi pr,in coloarea §i croiala lor, §i !lumina
!mina a soarelui darnic aur §terge neegalitatile
§i gre§elile de gust, curatind §i infratind toate Intr'o
frumuset5. felurita §i vioaie. Vechile §osele In care, de
pe la 1870, se Incingea ora§ul, $oseaua Bonaparte,
Soseaua Basarab, Soseaua Filantropiei, Indreptate In-
tru catva In ceia ce prive§te umilinta cladirilor scunde,
se desfac pierzandu-se In zare. lar, ca strade noua, de
o parte Strada Buze§tilor, aliniata, impodobita cu ar-
bori de bulevard, strabatuta des de tramvaie ce vin
de la gara, din Strada Berzei, iar, de alta, noul bu-
levard al Coltei, inceput pe vremea de mari cladiri
§i deschideri de strade, in clipa celui mare avant de
Inoire, prin anii nouazeci. Cea mai larga din stra-
dele Capitalei, despärtita In douà printr'un §ir de
castani tineri, tinte§te drept inainte spre Strada Ro-
mana, Intre minunate vile cu doua randuri §i Intre
locuri Inca goale, care a§teaptä cladiri asamanatoare.
Iar Strada Romand, care scade In frumuseta Inain-
Lind, duce, la capatul ei, spre fundul de mahalale
care s'a pastrat Inca mai Indaratnic, In partea opusa
t Menit peirii, ridicindu-se In loe alta clAdire (1939).
 iLPovtIL

ghrii civilisatoare: mahalaua Teilor si a Icoanei, care,

Incepand prin zidiri nou5., se mAntuie Intre asute
135.trdnesti cu zaplazuri putrede, cu stresina peste
ochi mArunti de geamuri, cu gospodari In papuci,
gospodine legate la cap si puzderia canilor rAi cari
apärá de pungasii aruncati pe strade In pripa civi-
lisatiei avutul unor oameni cari nu pun usor In
miscare banii strânsi cu greutate si bine täinuiti.
'Mena Dambovitei n'a gäsit destule puteri si des-
tulä. initiativa pentru ca râpile, pren.cute In strade
destul de largi, In splaiuri", cum li se zice pe
unte table albastre pAtate, sä. ajungá a fi strade
locuite, strade strAbAtute, strade bine pietruite. In
sus, spre garà, malul stâng n'are alte podoabe decal
o nouä. casarmk In mijlocul unui maidan pe care
panä. ieri vuiau minavetele panoramelor, dulapuri-
lor i menageriilor, i spatioasa clAdire Otratl, rosie-
galbensä, a Imprimeriei Statului1. Malul se duce apoi,
pe lang5. unele case particulare frumoase, cAtre o
regiune de cAsArmi, de spitale militare, de mici stril-
dite inguste, unde nu e mäcar o mahala cu bune
obiceiuri vechi, ci o tigänie präfoasA i noroioasa,
din care- te strecori ea mai iute ca sA poti räsufla
In largl.
In jos, privirile IntAlnesc pavilionul de fier al
Halei celei mari, cu pivnitele ei adânci, crusite de
sange pe trepte, cu imprejmuirea de deposite de
ml.rfuri ce nu mai Incap In cuprinsul de metal.
Apoi, pe lingà cäsute, suite une ori pitoresc pe InAl-
time, splaiul" merge sä. se piardä. In regiunea de
mahalale pe care am Intalnit-o si Inainte: funduri
joase cu cAsulii urâte, peste care se näpusteste, la

Frumos refAcutà de directorul Bunescu (1939).

3 Noile prefaceri au Inläturat-o In sfarqit (1939),
to AtUNTLNIA

anumite timpuri ce se prevad, dar nu se inlfitura,

§ivoiul ploilor manioase.
Dar, dincolo de acest zid de case ale malului,
pe care-1 dariná ie§irea spre Dambovita a Caii Vic-
toriei, se intinde ceia ce nu e, In Bucure§ti, nici
mahalà, nici Sfat boieresc, nu are nici petrecerile
smerite ale mitocanilor, nici risipa, In gust fran-
tuzesc, a claselor stapanitoare. De la Calea Grivi-
tei pana la Hôtel de France, de la care pana
la rau se lntind maretele cladiri ale Casei de Depu-
neri §i Po§tei §i masivul casei Prager, domnete
viata de negot, puternica viata de bazar a Bucu-
re§tilor.
Calea Victoriei Inainteaza, ducandu-se necontenit,
fail unghiuri de Intrerupere, de carnire, dar aproape
fara perspectiva ce i-ar Inzeci frumuseta, Mire mari
cladiri, mai ales cu doua randuri, dar lnaltandu-se
de atatea ori mult mai sus decat atata. Aici, dupa
casele boierilor, sant magazinele, sant o parte din
marile oteluri. Stradele Inguste ce se desfac nu
cuprind, afara de singura Strada Regala, foarte
scurta, decat vile §i case de locuit, printre care se
vad unele §coli §i ciao:1M oficiale. Viata política §i
culturala e represintata prin Ateneul cu linii antice,
strivit azi de un mare otel In beton armat care
vamuie§te pretentiile indigenilor §i strainilor In lu-
xul situ trufa, prin Palatul Regal, de caramizi, yap-
sit galben, simpla cladire fail valoare, dar §i fara
pretentii arhitectonicel, prin Fundatia Universitara a
Regelui Carol In fata,iar mai jos prin Teatrul, dada
cu vre-o jumatate de veac In urma,dar crescut mult
prin Inadirea In anii ultimi a unor spatioase anexe 2.
1 Inlocuit de mAretele constructii noi, dupi focul care-i
cuprinsese partea principala (1939).
2 Si aici, In fata Palatului, betonul armat §i-a ridicat un
monument, de aceia§i lipa de stil §i de gust: Palatul Tele-
.frafului §i Telefoanelor (1916.)
 VIII. -- ILFOVUL 321

Uratele biserici cu turle de lemn, cäzi Bucure§tii

sant aproape lipsiti de biserici vrednice de acest
nume , care patau partea boiereasca a stradei, nu
se intampina aici. Una ceva mai cuviincioasit, SA-
rindarul. a fost Inlocuità printr'un parc, care era
Ina cat se poate de rau Ingrijit, pentru ca apoi
sit se inalte pe el liniile simple, dar marete, ale Pa-
latului Ofiterilor, a anti frumoasa fatada a fost
stricata Insá de facerea unor trepte exterioare inutile.
Aici o noua §i larga strada, plantatá cu arbori,
luminata cu globuri de lumina electrica, strabatuta
de masive vagoane de tramvaiu tot electric, tale ve-
chea cale a noii Victorii. Sant bulevardele.
Amintirea bulevardelor parisiene, pe care le-a des-
chis baronul Hausmann. §i care In cel mai scurt
timp s'au acoperit de cladirile cele mai stralucite ale
Parisului, dorinta respectuoasa de a da Suveranului
o legatura dreapta, larga Intre re§edinta sa de iarnd
din Bucure§ti §i cea de vara, care era atunci la Co-
troceni, mai sus de Dambovita, §i, In sfar§it, convin-
gerea ca noul Bucure§ti trebuie dada pe ruinele
mahalalelor, a facut, pe vremea razboiului de Inde-
pendenta, sa se dischida, prin exproprieri costisitoare,
Bulevardul Elisabeta. S'a uitat Insa un lucru: a o
strada nu e nimic fall case §i fira locuitori §i ca
ace§tia nu vin decat atunci cand strada se despica In-
tre regiuni care cautau neaparat §i de multa vreme o
legatura. Insa viata Bucure§tilor nu se desvolta in
spre Cotroceni §i nicio aglomeratie mare nu se facuse
acolo, trebuind a fi unita cu centrul. Deci particularii
n'au cladit, §i piing. astazi se Arad de-a lungul bule-
vardului, chiar In pArtile lui mai apropiate de Calea
Victoriei, locuri virane, de multe ori neingradite,
vechi ditramitturi, cladiri nelocuite. Aceasta nep5.-
sare a Bucure§tenilor pentru frumosul drum nou
21
322 U N TEMA.

putea fi compensaa de Stat, care avea atatea edificii

de haltat Incà. Ceva s'a f Acut. Pe când Eforia Spi-
talelor Civile 1§i clAdia palatul bAilor §i Otelul Bule-
yard se ridica In coastà, Cârmuirea zidia, In fata
grAdinii pe care Bibescu o dAruise ora§ului pe locul
de bAltoace al Ci§megiului (sau F5ntAnarului), Im-
primeria Statului, apoi Ministeriul de Lucr5.ri Pu-
blice (In stil românesc cu coloane egiptene). Era
vorba de alte clAdiri mari, dar crisa ultimilor ani
opri lucrArile §i, gre§eala pe care Statul a flcut-o
la noi numai §i continua a o face ,, atatea edificii
grandioase, In loc s5. fie grupate pe aleile de. cApetenie
ale circulatiei, furä aruncate In unghiuri nepriel-
nice, unde abia dacA le zAre§te cAlAtorul sau chiar
Bucure§teanul.

Un alt primar, Pache Protopopescu, om cu cele

mai bune intentii, pentru care i s'a §i ridicat o
statuie de bronz, cum n'o aeun Eminescu) un Ale-
csandri, socoti cà un bulevard al Nordului cere dup5.
dansul §i un bulevard al Sudului. Acesta fu adus
la Indeplinire frumos §i r5pede. De la c15.direa se-
verá§i lini§tit5. a UniversitAtii,
In care Ins5. Sena-
tul §i Museul ghemuiesc salde de curs Inteun singur
colt1, linia noii strade strAb5.tu vAlmA§agul maha-
lalelor, t&ind case In douà, prefAcAnd dosuri In fa-
tade, läsand grädini spArcuite pe margenea trotoa-
relor de basalt artificial. Aceastà stare era un pro-
visorat, care trebuia Inlocuit In cel mai scurt timp.
Bulevardul mergea spre Calea Mo§ilor, cu oborul
ei a§a de cercetat, cu tArgul anual din timpul ,verii,
care s'a desvoltat In ultimii ani pAná la un maré
bfilciu, pAná la o Expositie populark cu maha-
lalele ei Intesate de locuitori slraci, grani §i

1 Senatul a fost mutat pe Bulevardul Elisabeta (1939).

 VIII. ILPOVUL 323

tori de la fabricile din vecinglate. Dar regulamentul

prevedea clädiri mari, scumpe, proprietarii tineau
la preturi neauzite, §i pänd atunci se respecta co-
cioaba lor sälbatecä, In loe de a o arunca la piimänt
§i de a Imprejmui locul gol, ca aiurea, cu uluce
lnalte, ce s'ar, fi acoperit de afi§e. Se zidi aici,
In fata casei cu chirie pe care o ocupa Ministeriul
de RAzboiu, un costisitor §i baroc Ministeriu de Do-
menii. Ici §i colo, cativa particulari strä.nserä. I,n
pustietate palatele lor, arätând In acele locuri ce
ar putea sá fie acest bulevard. Unele colturi zdren-
toase furá curätite, rotunjite, lAsand sà se vadà mici
strade laterale plä.cute. La Intretdierea cu Strada
Coltei, unde se ve§nice§te cea mai pAcAtoas5. din Pri-
märii 1, iar, de cealaltà parte, marele spital modern
intinde fatada-i dungatä, un masiv grup de bronz
§i piaträ, cu alegorii francese greoaie, fu a§ezat Intru
amintirea muncii roditoare a lui Ion BrAtianu.
altà piatá rotuna, mai sus, se facu loc unui Rosetti
In jilt, pe când o a treia cuprinde comemoratia In
bronz a lui Pache Protopopescu insu§i. Dar, cu
toatá existenta acestor oaze, bulevardul rdmânea o
alee de triumf printre cäsute de tärgu§or.
Intre acest bulevard §i Dâmbovitä. se Intinde ade-
väratul cartier de comert. Strada Coltei duce In larga
piatä a Sfântului Gheorghe, cu o mare biseria. In
mijloc. Aceasta poate fi privitä ca sarnburele Bucu-
re§tilor ce vänd. Insula zgomotoasà, cu märfuri atar-
nate pe päreti sau expuse In vitrinele Inaltelor case,
lipite, ca In Apusul zgArcit de spatiu, una de alta,
e strAbälutä de trei lungi strade: Strada Doamnei,
Strada Lipscanilor, unde vindeau Grecii §i Bulgarii
ce-§i aduceau marfa din Lipsca, de la vestitul iarma-
1 DArAmatA de atunci, dar nu Inlocuità. Un loe viran deschis
binevoitor privirilor publicului se riisfatd In locul ei (1916).
p Intrebuintat pentru raid expositii (1939).
324
MUNTENIA

roc; Strada Carol, cu piata Sfantului Anton, unde

se valid florile. In lat, se coboara spre Dambovita
Strada elarilor §i Strada Baratiei. lar In fund Calea
Mo§ilor, Calea Calara§ilor, cu aceia§i Infati§are de
suburbie vienesa, merg spre mahalalele din msrgene.
Tot pe acolo e Calea Vacdre§ti, §i stradele, ulicioa-
rele vecine adapostesc, pe langá cafenelele, halele
lor de lucruri vechi, sinagogele lor, Evreimea saraca,
care se Iniprgt§tie din acest mare negot variat cu
marunti§uri. In Orient, pana la Constantinopol nu
mai e un bazar ca acesta.
In fata cu acest Bucure§ti e un altul, vechiu, sarac
§i mort. Inceputul ora§ului de astazi e cetatuia pe
care Mircea-Voda o Intemeiè In secolul al XIV-lea
pe locul unde sant astazi Archivele Statului, de sigur
pentru a supraveghia ce se petrece In largul §es
baltos ce merge pana la Dundre. Celelalte Curti dom-
ne§ti, dintre care cea din urma, a lui Alexandru Ipsi-
lanti, a dat temelii §i fragmente de ziduri §i pala-
tului, ce se ridica astazi, al Archivelor, dupa ce
ruinele din secolul al XVIII-lea adapostiserg. Inca
de la crearea institutiei rAma§itile documentare ale
trecutului, se vor fi urmat pe acela§i pamant, cum
era obiceiul. In acest cas, biserica lui Mihai-Voda
va fi Inlocuit o alta mai veche, mergand pana la
timpurile departate ale Intemeierii.
Acest vechiu sambure al Bucure§tilor se desvolta
Intliu catre Sud. Alexandru-Voda ridica In al XVI-lea
veac Inca o not& biserica, pe un al doilea deal,
acea biserica ce primi, la restaurarea ei de nepotul de
fiu al lntemeietorului, numele de Radu-Voda", dupti
acest Radu Mihnea, un bun cre§tin §i un om cu
apucaturi mari. Apoi, In Im.prejurimi, alti Domni
ai aceluia§i veac dadura lupte §i Infipsera in pa-
mint mari cruci, de amintire. Pe and ora§ul trecea
 - ILFOVUL 325

Dâmbovita, el Infloria pAna departe In lungul apei,

aruncdnd tot ramuri nouà de mahalale. Prin anii
.1650, Constantin Serban cladi pe vdrful dealului
celui mai frian, dar celui mai departat de rdu, Mitro-
polla, care putea fi socotitä pe acea vreme ca o
cladire frumoasa. In ultimul §fert al acestui secol
al XVII-lea, erban-Voda, care, ca prigonit al Dom-
niei, cautase mantuirea In coltul de vechiu codru
ce ramasese la Cotroceni, 1§i facu mica, dar armo-
nioasa manastire, socotita pe atunci ca o minune a
artei, Inteo curatitura de padure. El Insu§i, and
moartea-1 smuse Inainte de vreme, §i ai lui gasira
odihna lor aici. Cu mandstirea Cotrocenilor §i cu
mahalalele tabacarilor din capatul opus, vechiul
Bucure§ti I§i ajunsese hotarele la Miazanoapte §i
Miazazi. La Rasarit, el n'a fost niciodatd foarte In-
tins, ci s'a pierdut indata In §esul sdmanat Cu chute.
Viata s'a departat astazi de acest term al carui
rost samana, oarecum, cu al Ia§ilor. Incepand de la
creatiunea lui erban-Vodd. Cantacuzino, §oseaua care
se lidicá de la Dâmbovita, despicdnd un teren mla§-
tinos, pe care l-au curatit aici canalele de scurgere,
are la dreapta Intinderile cu boschete, straturi, sere
§i pavilioane, vastul parc stiintific al Gradinii Bota-
nice, cu Indltarile si scufundarile lui. De cealalta
parte, se Indesesc arborii batrani'Pai parcului prin-
ciar, cari duc la frumosul castel nou, cu fatada
primitoare. Pe Mugä el, biserica, dreasa In ultimele
luni, a Cantacuzinilor, apare ca o capera de Curte,
lar turnul de Intrare, pe care se amesteca stema
domneasca veche §i cea noua, sta ca o curiositate
istorica marunta, crutata Inca. Caci In chiliile calu-
garilor §i-a facut loe Intaiu re§edinta princiara de
vara a lui Voda-Cuza si Voda-Carol, care a avut
de urma§i In cladirea, astazi a§a de deplin prefa-
326 MUNTENIA

cuta, pe Principii Mo§tenitori, §i In toate se simte

eleganta aleasa, iubirea de arta §i de natura, simtul
pentru originalitate, pentru coloarea locala §i coba-
rea istorica, care deosebesc pe Principesa Maria.
In fata castelului e o mica garä, care-1 deserve§te.
Apoi mai In sus, §oseaua desparte casarmi §i stabi-
limente militare mai ales, cu care sant In legatura
§i casele de locuit din mica mahala, inaintea careia
se opre§te, langa râu, unja tramvaiului electric.
Stiinta e vecina cu arta din palatul §i parcul )prin-
ciar. Pe un nou bulevard, Inca aproape gol de c1-
din, care duce de la Dambovitä la poarta sudica
a parcului, ea a cladit Facultatea de Medicina, Ina-
intea careia se ridica acum statuia initiatorului Inva-
tamantului medical roman, doctorul Davila. Si apoi
pe mal se In§ira: Scoala de Veterinarie, cu fatada
luata dupa a Imprimeriei Statului, marele Institut
Bacteriologic, unic In Europa, al d-rului Babe, Ins-
titutul de Chimie al d-rului Istrati. La doi pa§i de
Facultatea noud, cladirea mai veche, din vremea lui
Cuza, a Asilului Elena Doamna, astazi §coala reall
de fete §i internat, desfa§urà fatada-i severa.
Intea doua linie vin acum casärmile: casarmile
lui Cuza, ce, se vad de la Dâmbovita, pazind singu-
ratece In campie, casärmile nouà din Dealul Spirii,
care se Incheie jos cu zidurile Arsenalului Armatei,
dupa ce Infati§eazà eleganta siluetä' a monumentu-
lui de bronz pentru pompierii cazuti la 1848, luptand,
fàrä scop §i mai mult Inteun nacaz, contra Turcilor
veniti ca suzerani §i priéteni.
De la acest cartier militar lnainte, porne§te altul,
care cuprinde mai mult rail-144e istorice, dintre care
multe sant adaptate nevoilor vremii noua. Langa
palatul lui Ipsilanti, pe deal, stau acum Archivele
Statului, cladire masiva, puternica §i sigura, al carii
coperi§ de tigle ro§ii se vede de departe, de pe
 VIII. ILFOVUL 327

malul celalalt. Biserica lui Mihai-Voda Isi are si

astazi slujba In curtea Archivelor. Biserica Doamnei
Map, In minunata ei gradina, Spitalul Brancove-
nesc au ca interminabil vecin Palatul Justitiei, In
maretia caruia lipseste numai masura. Prin singura
strada larga a Bucurestilor vechi, Calea Rahovei, se
ajunge la cea mai mare biserica. din Bucuresti, lnaltul
Sí. Spiridon al Ghiculestilor. Mitropolia lui Cons-
tantin Basarab e Inca Mitropolia noastra, pe atat de
stralucitoare, pe cat de fail strälucire se Infatiseaza
In afara. 0 ciao:lire nouà langà dansa adaposteste
Camera Deputatilor, si o aleje de stalpi cu vulturi
de stuc (nu de piatra, nici de marmura) duce, nu atat
la Mitropolie, cat la locul unde se face galagia care
intovardseste munca de toate zilele a Statului 1 Cea-
lalta coasta a dealului, pe unde nu vin trasurile mi-
nistrilor si deputatilor 2, e, prin urmare, cu totul
parasita, napustita de arbori, la cari se pierde micul
palat metropolitan. Din vechea biserica a Radului-
Voda a scapat de o reparatie fall socoteala, facuta,
totusi, In vremea marilor, Invatatelor restaurari stiin-
tifice, numai splendidul turn greoiu, care ameninta
sa. se (Meanie; biserica Insasi a fost nevrednic de
prefacuta, si cine-o stie Cu cativa ani In urma n'o
mai recunoaste astazi; vederea ei de la Dambovitti
e ascunsa printeo mare cladire fax% stil, care e
Internatul Facultatii de Teologie. La doi pasi de
aceste prefaceri regretabile, bisericuta din veacul al
1 Vechile cAmArute umbroase, cu putina lor solemnitate
stingaciu improvisatl, au fost drtrimate dlunAzi pentru a face
loc unei enorme clAdiri de piatrA care pornqte de jos din
vale prin substructii de risipg. pentru ali odihni frontul, somp-
tuos §i banal, In fa t.1 cu pAretii elegantei Mitropolii vechi.
Inlluntru asfixia fisicA e In proportie Cu asfixia morall (1916).
Aici s'a lArgit §i. Impodobit, la 1932, aleja ce duce la
Mitropolie §i. la Camera Deputatilor (1932). Palatul metropolitan
a fost adaus, f4r1 Limit gust (1939).
328 MUN TENIA

XVIII-lea a lui Bucur, In care multi au vAzut pe

presupusul cioban ce ar fi Intemeiat Bucure§tii (nu-
mele InsA vine de la un Bucur strlimof de sat), se
nAruie In ImprejurAri de pArAsire §i murdArie orien-
tale. Din pietate §i din simt pentru frumos, vechiul
ora § merita o soartA mai bunA pentru monumen-
tele luil.
Ace§tia sAnt Bucure§tii, mari ca Intindere, ca popu-
latie, ca silinti zilnice, ca bogAtie a edificiilor publice
§i a locuintilor particulare privilegiate, ca rost poli-
tic §1 cultural, dar amestecAnd mArimea lor cu rues-
chinArie la fiecare pas, §i IncA mai mult cu o lipsA
de gust care e din partea Statului un adevArat sislem.
Natura nu li-a dat niel o apA mare, nici adevArate
InAltimi, nici Imprejurimi In totul frumoase, cAci
une ori §1 prin sate de Tigani §i Bulgari (trebuie sl
rAsbati ca sA ajungi, In §esul pAtat de bAlti2 §i
pAduri, la mAnAstiri, care mai aproape ar fi o falA
(ca, pentru Ia§i, mInAstirile din margenea lui).
$i, pe lAngA acestea, norocul n'a dat IncA oraplui
un om care sA aibl tot odatA §i gust, 1i putere de
muncA, §i entusiasrn, §i rAgaz, pentru a stArpi locurile
virane, pentru a nimici cocioabele, pentru a distruge
necurAtenia, pentru a restrAnge raza ora§ului, a-1
complecta In cuprinsul ei capabil de o Mina gospo-
dArie, a masca neajunsurile §i a scoate la ivea15
Insu§irile, care existà, §1 a da astfel RomAniei o
Capita1à de care sA poatà fi mandrl, cu totul
mAndrA 8
reparatie a fost tnceput i lAsatA In drum, aici ea
aiurea (1916). A fost terminatA apoi de Comisiunea Monu-
mentelor Istorice. Pentru toate v. lucrarea recentA: N.
Iorga, lstoria Bucurotilor, 1939.
Azi curAtite si legate lntre ele (1939).
3 S'a fAcut si se face din initiativa regelui Carol al II-lea
(1939).
 VIII. - ILFOVUL 329

2. Plumbuita.
oseaua Colentinei, care duce la mo§ia ce a fost
a lui Grigore Ghica, Domnul de la 1822, Ingropat.
chiar In biserica de sat, se desface din §oseaua te-
fan-cel-Mare, cu fabricile ei puternice, uria§i de el
rämidä goalà Inegrità de fum. .Aceastdlaltà osea 'MA
nu-i samlnA. E un depärtat colt de Bucure§ti, In
care trecerea timpurilor a adus numai schimbAri
de tot mici. Pe malul de lut pe care-1 taie drumul,
se vdd, cand mai sus, când mai jos, cAsute strambe,
arace, pe care chiar cea mai harnicà bidinea de
gospodina nu le poate Indrepta, nici Inveseli. Toate
sant foarte urlte, dar miciunea uneia mi e de ace-
la§i fel cu uriciunea celeilalte, ci fiecare se poate
lAuda cu o nepotrivire, Cu o lipsl, Cu un cusur pe
care nu-1 Imparte cu nimeni. Aici nu se mai clAde§te,
ci numai rAmA§itile obosite ale trecutului, de sat
oriental, pirotesc de clldura soarelui sau se poso-
morlsc la ploaie, ca ni§te gAini bltrâne, cu penele
c5.zute.
Dar multirne §i zarvl. §i mi§care i lucru, aces-
tea sint de ajuns. Femei stau pe pamiintul gol
cosand din degete si din limbl; copiii se amestecl.
prin toate; simple rOzboaie de tesut se Invare pe
prispà, porcii guià cu furie Impotriva unor du§-
mani nevlzuti, sacagii man:1 la deal cai sfar§iti de
zile, a cAror spinare ciolAnoasà sangerd supt biciul
sdlbatec, rotari Incheie clrute In mijlocul drumului,
cani se rApAd Invier§unati asupra trAsurilor, Tigani
bat fierul In colibe; supt frunzare, In prOvklii cu
pAretii de coceni uscati, mustarii \rand ghiuden uscat
§i rodul cel nou, dulce §i ametitor, al viilor.
La dreapta §i la stânga, vederea aleargä slobodä
peste tlp§ane Invälurate, pe care le acopere de o
potrivA noua catifea verde rAsArità din dArnicia ploi-
lor. Nu e un §es §i nu sant dealuri: pare ea toate
330 MUNTENIA

aceste case departate, aceste Imprejmuiri de zid, a-

ceste desi§uri de copaci au fost anume desfa§urate
spre vedere, ca de mana unui copil ce se joaca.
In trei parti se vad biserici: una, mare §i nouà
arata unde avea de gaud un proprietar sa faca un
ora § de vile care nu s'a putut lnjgheba; dincolo
de apa de parau a Colentinei, alcatuita ieri-alattlieri
din §ivoaiele norilor, se vede de-o parte biserica
din Tei, iar de alta Plumbuita.
De departe, pe muchea unei Inaltimi din cele mai
modeste, se descopere un mare turn de clopotnita
§i o bisericuta patrata cu coperemântul ro§u §i cu
un turnulet scund, ascuns ca un capu§or fricos de
broasca testoasa. De aproape se deo,sebe§te Infa-
ti§area, vadit noul, a turnului de la poartä §i fru-
museta, puterea zidului imprejmuitor, care a crapat
In zdrente ro§ii de caramida. In timpuri, el alcatuia
Insa o puternica celatuie de aparare, cu stratele-i
despartite prin var tare, cu creasta-i acoperita, nu
cu oale, ca la Marcuta, ci cu caramizi culcate piezi§.
Din casele §i cladirile calugarilor greci s'au pastrat
In trei colturi trei ruine. De la una se vede o camara
sprijinita pe stâlpi rotunzi de caramida, cealalta In-
Ora un rand de alti stalpi frumo§i, cari sprijina bolti
de-asupra beciurilor adanci. In fund, trapezaria e
mai brne pastrata: o lncheie un turnulet jos, aco-
pen t cu tichie de tigle1.
Biserica Insa§i, foarte trentaroasa, se deosebe§te
mult, In unele lucruri, de cladirile religioase obi§nuite
din aceste OIL Pe fatada, ocnite se arcuiesc Intre
dol.& braie de triunghiuri scobite: doul ferestuici
se crapa la dreapta §i la stanga u§ii impodobite
cu un sistem simplu de ciubuce de piatra. Incolo, e
o cladire oarecare, §i aceasta vine din multele pre-
faceri ce a suferit biserica: din vechea zidire a lui
1 Fundamentale reparatli se fac azi (1939).
 VIII. - ILFOVUL 331

))Petru Voevod" (Radu Paisie) n'a rAmas ca orna-

mente decAt cutare urma de piatrà pe care am mai
semnalat-o; de la reparatia lui Alexandru-Vodg. Mir-
cea se va fi pastrat cadrul cu ciubuce al 'u§ii, de la
inoirea lui Matei Basarab ocnitele §i braiele de triun-
ghturi (care, amandoug, samilnà cu podoaba bisericii,
de formA munteank de la Ca§in), iar toate celelalte
elemente vin de la reparatia fAcutg, In urma cutre-
murului celui mare, In cei d'intgiu ani ai veacului
al XIX-lea.
prin InvAlmg.§eala §oselei cu cAsutele bg.-
trAne. La tdierea §oselei tefan-cel-Mare, se N'Ad chio§-
curile pgrAsite ale Mo§ilor. Apoi Oborul In§irà
joase, din care ng.vAlesc asupra stradei do-
nite, lucruri de fier, cgciuli, sumane §i §alvari, In
teancuri §i movile. Dgmbovita apare lang6
Intinse ale Turngtoriei Lemaltre. De acum Inainte
Calea VAcAre§tilor se tftrg§te spre barierg.: tipuri
evreie§ti se strecoarà pe stradk pAnditoare sau tru-
fa§e, pe cAnd copii murdari alearg6 dupg träsurk
strigand §i arAland cu degetul; o dgramg..turg.' in
mijlocul unei curti Impovgrate cu tot ce se poate
arunca de altfel de oameni poartà firma, româneascg.
§i evreiasck de casà de rugticiune" §i argtarea cA
acolo locuie§te un haham. O bucatà de vreme vin
la rând case mai bune, unde se sà1d§luiesc, de sigur,
cre§tini. Apoi nu mai vezi decá't cArciume de cele
mai proaste, prgvglii pargsite, maidane, case Mil
niciun fel de imprejmuire §i copii lAsati In voia lor.
Pe nea§teptate, dupg o u§oarg. coborlre, a§a
Incit aceastà jalnia prelungire a Bucure§tilor se
poate cuprinde de-odatà cu o privire care zAre§te mai
mult verdele viu al arborilor ai zidurile albe ale
cetgtii puternice care e temnita Vgcgre§tilor.
Poarta greoaie se deschide, §i Inaintezi prin mari
332 MUNTENIA

curti pustii, dincolo de zidurile carora se aud co-

mande scurte, pa§ii apasati ai trupei §i, pe langa
aceasta, un necontenit urlet prelung, In care se ames-
tea strigatele §i rasetele celor cinci sute de Intern-
nitati, cari se Inchid In sank §i chiliile lor pentru
odihna, pentru somnul dobitocesc, pentru gandurile
rele §i mu§caturile dte cainta ale noptii.
In acest cadru de ticalo§ie, pedeapsa §i nenoro-
cire, totu§i curat, oranduit, senin In cladiri, ca o
§coala de fete , rasare Inalta biserica a lui Nicolae
Mavrocordat, a aril fatada puternica Iti cucere§te
sufletul.
Supt triunghiul de piatra de sus, un rand de oc-
nite lungarete, tivit jos Cu un brau Impletit; zece
suptiri coloane Inchid un luminos pridvor. Niciodata
din vremile lui Neagoe Basarab nu s'a cheltuit un
astfel de material §i atatea silinte pentru a Impo-
dobi o biserica: stalpii sant canelati, Impodobiti la
basa cu flori §1 Incununati sus cu stralucite capitèle
corintice, alti stalpi corintici Impodobesc fatada pa-
raclisului din fund, facut de Constantin, fiul lui Ni-
colae-Voda, altii se Arad ceva mai departe, In fruntea
unui cerdac din cladirea Incunjuratoare, ale carli
chilli de pace s'au prefacut In celule de blastam.
Dar aceia cari nu-§i afla pareche In tara §i cari,
pentru vremea cand au fost sapati, skit o minune,
se Old In pronaos, unde, ca la Cotroceni, ei sprijinA
arcuirea boltilor §i despart de naos: de sus pana
jos, numai o sculptura Infloritd, un bill' de fru-
museta Imbiel§ugata, care se Impletice§te urcand
pe piatra greoaie. U§a e lucrata §i ea dupa modelul
celei de la Cotroceni, pe care o intrece Insa ca bo-
gatie §i marime: altfel, sant aceia§i lei, acelea§i flori,
aceia§i serafimi In zbor; sus de tot, de-asupra pisa-
niei, coroana plute§te peste steme Indoita a vultu-
rului §i a zimbrului. Si fere§tile au acela§i cadru
 Vid. ILFOVUL 2§3

de sculpturi. In planul de cladire, In felul zugra-

velii, care aici e pastrata a§a cum a fost la In-
ceput 0 impune tot atat de mult ca la Slatina In
Suceava, se vede Inraurirea bisericii care a slujit
de Indreptar. Tusk precum toate sant aici mai mari
§i mai scumpe, nu un singur turn, ci patru: dourt
In fata, doul mai In fund spre altar, se ridica de-
asupra cladirii, pentru care sant Insa prea mici,
daca nu prea ware.
Inlauntru, 0 tot astfel In paraclis, se vad
supt coroane sau i§lice de blana neagrà parintii
lui Nicolae-Voda, sotia, cei patru fii: Scarlat, Ale-
xandru, Iancu, Constantin §i nora; ii acopar caftane
blanite de matasa sau catifea obi§nuita fara florile
de am. ale vechilor brocarde venetiene. Ctitorul
doarme supt inalta placa de marmurä din dreapta,
cu slovele sapate 0 acoperite apoi cu un ciment ro§u,
care alcatuiesc versuri eroice, In vechi metre cla-
sice, Intru pomenirea dreptatii 0 Invataturii Voevo-
dului mort.

Trasura nu se Intoarce prin ticaloasele casute de

sat, ci trece Inainte prin intunerecul pazit de stele
limpezi. E o osea cu totul pa§nica, In care te afunzi,
lasand In urma stralucirea electrica a imensei tem-
nite. Abia cate o casuta cu lumina chioara, latrat de
cani, taraitul clopotelului de la o bicicleta militara
ce luneca spre ora. In dreapta, zidurile moarte ale
marelui cimitir Belu, unde oaspetii stau dedesupt 0
n'au nevoie de nicio luminà dupa ce au parasil
sfanta luminà de soare a zilei. Apoi prin lunga
aleje neteda, cu lnalti copaci negri, care pare ca
plange acum toate durerile ce a vazut trecand pe
drumul mortilor, spre stralucirea clara §i zgomo-
tul vesel al Bucure0ilor de seara.
J34
ituNTErtiA

3. Palatul lui Vodi-Bibescul.

Domnia de §ase ani a lui Voda-Bibescu, nesigud,
tulburata. §i, In multe privinti, nehotarita pana astazi
inaintea cercetatorilor, a lasat In preajma Bucure§ti-
lor un mare palat neispravit, In maretia planurilor
caruia, ca §1 In darapanarea lui de ast5.zi, se poate
vedea un simbol.
Pentru ca sa ajungi la dansul, trebuie sa sled-
bati marele valmä§ag de strälucitoare desertaciune
Soselei. Trasura de drum se strecoad printre tra-
surile de plimbare, smaltate cu toate coloriile §i toate
scumpeturile lumii. Pe Incetul, lunga alee printre
copacii batrani se face o osea ca oricare, §i apro-
pierea Bucure§tilor se simte numai prin cite un
velocipedist care trece cu gatul Intins, zanganinduli
clopotelul, sau prin vre-o lini§tita ceata de Nemti,
cari se duc tacticos la dcoare §i la Natur".
latà Baneasa. Inteacoace vin §colile care fac mar-
§uri de Dumined, §colile cele nouä cu apucaturi
militare§ti §i mandrie In exercitiile gimnastice. Prin
crangul acela se Infunda din cand In cand domni
ofensati cari vin sa-§i cerce pielea, caci santern pe
tcrenul clasic al duelurilor prin care se carpe§te
1)onoarea", chiar dad obraznicul §i ticalosul iese
Invingator mai adauge un penaj la trufie.
Numele vine de la o vaduva de Ban, vaduva'Bran-
coveanului adeca, lui Grigore Brancoveanu,cred. Mai
de mult Inca decat adapostirea ei la aceasta mo§ie
din margenea Scaunului de Domnie, Vacare§tii ar fi
stapanit aice §i peste pamant §i peste oameni, Inteun
timp dud ei nu erau despartiti de dan§ii. Biseri-
cuta curata ce se vede Ind aproape de drum, cladire

De curtmd (Warne färä autorisatia Comisiunii Monumen-

telor Istorice.
 Vitt ILPOVUL 335

bunk' de pe la sfar§itul veaculuir al XVII-lea, atunci

and Ienachi VAcArescu cel d'intAiu era o rudA de
aproape a lui Brancoveanu, care domnia, se pune
In sama lor. A§a spune, dupA amintirile altor preoti,
preotul de astAzi, care sluje§te pentru un sat mic
§i sArac. Inscriptia nu se va fi pus poate niciodatA;
acuma nu se mai vede nici locul ei.
Langl bisericA sant case pentru lucrul mo§iei,
o ghetArie mare acoperitA cu stuf; se vede cA stA-
panul nu locuie§te aici §i cA once viatà mare, man-
drA, s'a dus. Frumosul lac cu apele rAsfirate pAnA
departe nu e Incunjurat ca In alte vremuri de inalta
verdeatA a copacilor bAtrani, cari-i dAdeau farmec
§i poesie. De jur imprejur, Mara pe care le sfarmA
§i le vestejesc umbletele vagabonzilor de cari destui
se InAdesc aici, din marele ora § vecin, pentra ca sA
se rAcoreascA In apele prAfuitel.
Si In aceastA pArAsire murdarA, in aceastA Injo-
sire practicA, un palat uria§ Intinde douà randuri
largi de cArAmidl stransA, cu multe fere§ti mandre,
Incadrate In piatrA lustruitA, care se deschide de-asu-
pra norilor §i a seninului. Ani de lucru ar fi trebuit
aice pinA ce clAdirea ar fi fost gata In toate amA-
nuntele ei §i s'ar fi arAtat vrednicA de a fi ceia ce
o menise IncepAtorul ei: leagAnul unei dinastii. Dar
vantul revolutiei europene a anului 1848 bAtu §i
aici, §i lucrArile me§terilor se oprirA pentru totdea-
una. Castelul de trufie rAmase Incremenit, mort
fArA sA fi avut, o clipA mAcar, viatA.
Din pivnitile adanci se ridicA duhori grele; un
zarzavagiu 1§i Ingrije§te de marfa lui ascunsA prin
IncAperile lor §i un mare cane sAlbatec adulmecA
dupl hrana murdAriilor.
1 Acum inginerii romani, cad au ridicat de-asupra apelor
frumoasa bisericä de la Rebegesti, a Cretulestilor, au fgeut
Bucurestilor o cinggtoare albasträ de ape line.
36 UUNTÉNIA

4 Cotrocenii. Ciorogarla.
Cotrocenii, la cari ajungi dupä un scurt sui§ de
la Dimbovita, printre arciume joase tarane§ti §i
mici gospodärii, e o mänästire care nu s'a vilzut
niciodatl. Era odinioarä o nestimatä. ascunsä. In i-
nima codrului, a codrului aceluia de Inalti arbori
suptiri, de baltd, intre cari §i-a gdsit aaposlul fu-
garul Logofdt Serban Cantacuzino, care era sá fie
peste putin Serban-Vodä cel nou al Tärii-Romilne§ti.
Codrul mergea pinA. In maul apei, Intinzand In ea
§fichiurile sälciilor sale, el urca mai departe dealul
§i se rAsfira larg In dreapta §i In stä.nga, ImprA§-
tiind miasmele mla§tinilor In timpurile de alduri §i
sufland adieri rAcoroase asupra ampiei Inalzite.
Frumoasa cladire de multImitä pe care Serban o
durase Inteo poianA, rImânea supt straja codrului
care ocrotise a§a de bine §i pe ctitor In ceasurile
de mare primejdie. Drumetul ce va fi trecut pe
poteci, aici ca §i la Ciolanu, In muncelele Buzaului,
nici nu se va fi gAndit une ori a§a de aproape
adäpostul cel bun al alugArilor, In chiliile lor pri-
mitoare. Numai cand, la cele patru slujbe din fiecare
zi, undele de sunete porniau din turnul cu clopotele
la poartà, se simtia In deal §i in vale a rugAciu-
nea orAnduitä., munca gospoareasca In munele lui
Dumnezeu s'a sA15.§luit In adâncul codrului. Apoi
sunetele se rariau, sldbiau din putere, §i, la ultima
lovitua de clopot ràzleatà, pädurea se inv6luia din
nou In vechea ei tainL Bucure§tii se aflau Ina
departe, supt dealurile celelalte, al Spirii, al Mitro-
poliei, al lui Radu-Vodä. §i al lui Mihai-Vod5.; el nu
trecuse încá Dâmbovita, a§a Inca nu era pentru
Cotroceni deat un ora § vecin.
Vremurile nouà revärsarl marele ora § In cre§-
tere §i peste granita de pace a manAstirii. Mira
timp ea pttrea menitá sl iasà la iveala, ajungand
 ILFOVUL 337

ins& numai una din multele biserici ale capitalei

muntene, apoi capitald a României unite. Dar cel
d'intdiu Domn dup. Unire, Alexandru Joan Cuza,
ceru pentru odihna sa de yard cateva chilii cAlugd-
rilor greci, pe cari-i goni Indatd, §i de aici, §i din
alte stdpaniri ale lor, pa§aldcuri adevdrate pentru
egumenii sträini. Cotrocenii furd §i supt Cuza §i
supt principele Carol o rwdintá inainte de toate.
In umbra copacilor bhlrani, supt covorul u§or §i
dulce al florilor, veni sd se odihneasca mica Domnitä.
Maria, pe care pdclurea o primise cu gala dra-
goste, Incepand a-i §opti, in lini§tea primbldrilor sin-
guratece, vechi pove§ti din trecut, care apropiau de
noi, de lard §i de neamul nostru pe fiica, näscutd pe
acest pdmant, a noilor Domni romdni. Apoi, dupd
un lung §ir de allí, noul palat al principilor mo§te-
nitori se ridicd iute in preajma mändstirii, care
mucezia cam uitatd päná la reparatiile de daunäzi,
care i-au dat mAcar linfAti§area cuviincioasà, dacä nu
strdlucirea, viata, mdndria din veacurile incheiate.
Astdzi tumid de la poarld tine pe pieptul sdu marca
tdrii; ea se Infdti§eazd Intdiu celor ce pdtrund In
curtea stdpanitd de päretii cocheti ai palatului mo-
dern, §i numai d'induntru se vdd cuvintele de In-
demn pe care $erban-Vodd le indrepta cdtre aceia
ce veniau sà cerceteze mändstirea lui: slovele au
cdzut pe alocurea §i intelesul vechilor invdtdminte
se Intunecd prin lipsuri. Biserica, pe timpurile ei
o clddire falnicd, pare sfioasd, cam umilitd, fatd de
strälucirea vietii mirene de langd (lama 1
Dar cine nu s'ar opri inaintea ei ar dovedi pu-
tind pricepere pentru frumuseta simplá i trainicd
a clddirilor din trecutul nostru. Cu adevdrat, $erban-
Vodd a Indltat aici o zidire mdiastrà.
Un pridvor luminos, u§or, se razimä. pe §ase stalpi
1 A fost reparata cuminte i a cuprins mormAntul fiului
celui mai mic al reginei María (1939).
22
338 MUNTÉNti

de platra octogonali, sculptati la basa. In funcl, usa

se deschide In mijlocul unui cadru Inca mai frumos
sapat, In flori ce pornesc de la leii dejos si se Im-
pleticesc bogat pana la aripile desfasurate sus ale
heruvimilor de straja. Paretii laterali se Infunda
Inainte de a se rotunzi In absidA: feresti.marunte,
cu frumoase rame de ciubuce Mate In piatra,
strApung. Un turnulet de zid Incununa coperemantul.
InAuntru, bolti se razima unele pe altele; doispre-
zece stalpi sculptati Inchid In pronaos un patrat
mai restrans si despart acest pronaos de inaltul,
limpedele naos, pe paretii cAruia se vad Inca ve-
chile zugraveli ingrijite care sant macar din veacul
al XVIII-lea; In fund, fata de sapaturi aurite a'cata-
peteasmei e de o bogatie neobisnuitä. Inaintea ei
atarla Inca, dupA atatea prAdaciuni pagane, can-
delele cele mari de argint care poarta stema Can-
tacuzinilor: vulturul Implratesc Cu cele doul capete.
Mormintele au fost si ele scormonite, descoperite
pangarite In cursul vremilor fárá putere i apa-
rare, dar marile lespezi de marmurA sapate In flori
Impodobite si In slove clare arata Inca locurile unde
s'au coborlt In pamant trupurile lui Matei, lui Ior-
dachi, lui Raducanu Cantacuzino si ale altora dintre
ai lor. erban-VodA, ctitorul, se odihneste pe inaltul
postament de supt candela nestinsd, acolo unde po-
meneste marmura pecetluita cu pajurea ImparAtiei
Rasaritului.
oseaua care duce Inainte strabate un adevArat
oras militar: casármi, magazine de echipament, de-
posite de arme, ateliere, Pirotehnia, mari cladiri bine
Ingrijite i foarte tacute la acest ceas de dimineatd,
cu toata munca Incordata ce fierbe dincolo de fe-
restuicile Inchise; garduri de lemn vapsite cu negru,
gherete, sentinele care pazesc cu ochii In zari, Bul-
gari cari dau tArcoale cu covrigii i placintele lor
wurdare.
 Vm. ILVovuL 339

Apoi satul Militari, Intemeiat abia de cateva zeci

de ani: casele, unele buni§oare, altele mai rele, sant
rAspandite cam In toate phrtile. Právàlii mari cu
mititei renumiti" §1 bhuturi Imbiel§ugate se atin
la drumul pe care-1 privesc lacom din fere§tile lor
cu gratii. Chci drumul acesta e bun, cu atatea,ctishrmi
aproape, cu atatia muncitori pe cari de-i adunh, cu
atatia drumeti de zi i de searh. Necontenit trec
chrute cu fel de fel de lume, mai ales chrute cu
pui, pe cari Bucure§tii Zi cere pentru hrana bole-
rilor" shi.
Ploaia a fhcut sh rhsara pretutindeni vesela iarbh
nouh. Ea e preshrath ici §i colo de mid lanuri de
meiu cu frunza deash, bogath, de palcurile galbene
ale porumburilor uscate. Copacii rhsar singurateci
sau In grupe, in panze, acoperind fortificatii ale ace-
luia§i Bucure§ti, care nu se mai vede acum de mult,
dar se simte prin atatea din nevoile sale.
IntrAm In satul Ciorogarlei. Ca toate a§ezdrile
räne§ti din Imprejurimile Bucure§tilor, el arath tai-
nite tighne§ti, chsute phchtoase §i cateva gospodhrii
mai bune, mide sapanul a tesut o Impletiturà de
vergi In jurul curtii (pe care cei mai multi locuitori
o lash vrai§te, cu toath calicia i mandria rdsfhtate
tighne§te In mijlocul drumului), iar nevasta a fdcut
din vapseli §1 din potrivirea lutului In forme ieftene
sculpturi sau zugrAveli In colori tari. Cele mai ade-
sea ori, florile ce se desfh§urà pe phreti sant lucrate
cu gust, §i fiecare meterá eau% sh dea alte podoabe
alte leghturi.
MAnhstirea o vezi numai cand ai ajuns la poarth.
E o ciao:lire din 1808, de douä ori prefAcuth pänh
acum. Mai lath cleat lungh, avand cate douà ran-
duri de strAni, sprijinith pe stalpi de lemn cari o
despart In trei, ea nu samAna de loe cu tipicul
!i e simtitor mai urità dec&t acelea care-1 urmeaza,
340 MUNTENIA

Oarecare frumusea. se poate gAsi numai In s6pAturi1e

salpilor §i catapetesmei §i mai ales In cadrul de
verdeatd care Incunjurà biserica. In fund, e, iarti§i,
un mic cimitir pentru Bucure§teni.
La intors, drumul dintre cAsArmi e ca un balciu.
Oltenii, aranii desfac In graba struguri §i prune;
carciumele de pe margene sant pline de oaspeti,
cari beau, nanancà iute, se frrunana, vorbesc, pe
cand alte roiuri izvorAsc din toate portile atelierelor
§i fabricilor militare, §i codane care au familie merg
incetinel spre cask razand Intre ele, §i. mai ales In
dreapta §i In stanga. E ceasul de odihna, de invio-
rare §i de zgomot al amiezii, care libereazA o clipd
multimile muncitoare.
5. Mogo§oaia Brincoveanului.
Bucure§tenii cunosc Mogowaia, care e mai aproape
de dan§ii decat alte locuri de primblare. Mergi prin
aleja de morti sAraci ai Cali Grivita, care trece pe
lang6 urita poara funebrà a cimitirului SI. Vineri:
mai totdeauna vei intampina carul had cu cununile,
birjile ce §chioalaa pe caldaramul rAu, femeile care
pang In acere sau zbucnesc In chiote, pe cand pe
laturile stradei slau fete de mahala cu cocuri inalte
§i. flori §i barbieri iefteni cu §ortul alb inainte; oas-
peti de carciumk cu ochiii tulburi se uita nepasätori
la priveli§tea durerilor. Floran, pietrari pentru mor-
minte, buchete grele, cruci albe cu slovele aurite...
Un camp Intins, care, cand se duc Inaltele sAmA-
nkturi ale primiiverii, are Infilti§area unui maidan.
Mai departe, linia fortificatiilor trece pe langà per-
delele de copaci dei cari o ascund: cAsArmi se sapil
In pkmant, cupole, care ascund tunuri gAtite, 1§i
Inalzesc lini§tit p6lariile de tinichea ro§ie-§tearsd,
grupe de asute albe, papice, cuprind soldati. Multi
 VIII. - ILFOVUL 341

Tigani foarte curati, adecd foarte negri, pe cari cAl-

dura i-a lustruit, i-a spoit. Cate un umbrar unde
zdriingdnesc cobzele §i In zilele de serbdtoare se vdd
pdrechi cuprinse de brau.
O linie de tramvaiu cu aburi duce la o bisericd
mare, nesfar§ità, la un parc frumos, la cloud grd-
dini de bere, unde servesc Tigani foarte naturali"
§i unde lumea venità pentru rdcoare se IncAlze§te
In serbdri populare", la care se zgaie§te toatd Im-
prejurimea oache§d, Imbdlatd de musici §i de zgo-
mot. Un glas tigdnesc rältr§it, trebuie sd te uiti
ca sd vezi cá e o femeie, i Incá nici atunci nu e§ti
sigur, lntinde silabele idioate ale unui cantec de
lume" din ziva de astdzi, unui cantec de ha-
mo-o-o-or". Pe §oseaua prdfoasd stau brecuri des-
hAmate, din care s'au coborit Nemti cari cautd be-
rea, indiferent de imprejurdrile In care se bea. Ne-
contenit vin vagoanele greoaie, care Inainteazd maies-
tos pAnd Inaintea Tiganului Tigancei care cantä
despre hamo-o-or". La dreapta, la stanga cate o
vilá goald, cu slugi rdsfdtate pe nobilele terase, cu
bäldrii In grddini. Cate o carciumd cu obloanele
inchise §i bäncile mucezite. Cate o casd gospodd-
reascd, dar Mil gospodari. 0 mare fabried de bere,
cu co§ul Malt. Toate acestea se chiamd Bucure§tii-
Noi §i represina proprietatea unui profesor de la
Universitate, de la Facultatea de drept. Noroc bun,
collega! Berea d-tale e bung..
hicá pe aka pand la Mogo§oaia. Aici e un sat
adevärat, cu multi Romani §i destui Tigani. Cdsute
albe, neIngrddite; carciumd, In care astdzi, de Rusalii,
zdupdie hora, cu u§oara mi§care de falfaire, In care
steclesc toti fluturii §i tremurd toate panglicile §i flo-
rile, mi§care pe care, °rick ai vedea-o, ti se
pare mai frumoasd deck Invartirea nefireascd a Mr-
batilor care tin femeile In brate ca ni§te perini;
342 MUNTENIA

valtul ora§elor. Un mare pare, o lungl padure no-

bilk Inchisk astupatk lacatuita. Urma§i ai lui Voda-
Bibescu locuiesc In aceasta insula aristocratick
despre care geografii ar putea spune numai cu greu
ca este In comuna Podoleni, In satul ,Mogo§oaia, din
judetul Ilfov al Romaniei.
Ne oprim Inaintea portii castelului 1, §i prin crä-
paturile ei putem Ali cate o fereastra arcuita, bu.
call de ziduri ro§ii, un cerdac pe stalpi. Imi !pare
ciudat gandul ca aceasta cladire ar fi pornit candva
de la Constantin Basarab'Brancoveanu, Domn a toata
Ungro-Vlahia §i cel mai darnic ziditor de biserici
§1 manastiri, cel mai maret bogata§ domnesc ce-a
fost vre-odata prin aceste locuri, cel mai bun in-
chinator al lui Dumnezeu §i binefacator al oame-
nilor de pe pamantul sau. Ce bucurie de oaspeti
va fi fost In vremuri pe aice...
Chiar langa Inaltele ziduri care isoleaza castelul,
Intre nuci batrani §i un biel§ug salbatec de buruieni,
se vede o biserick bund biserica smerita, drept-
credincioask din timpurile vechi. Un mare acoperi§
de §indill se mladie, ca in vechile laca§uri hucovi-
nene, dui:a liniile zidirii, §i din el rasare un -turnulet
de lemn. El e pus la o parte, de-asupra unei -um-
flaturi a zidului, In stanga pridvorului pe stalpi.
E o oranduiala noug., care, n'a prea fost urmata
aiurea. Altarul e In cinci muchi, stranele nu se desfac
In abside rotunde. Un bran Imparte paretii In dot&
jos sant patrate ca ni§te cadre, sus linii de Inflori-
tura se Impleticesc original In forma nouk ca var-
gutele prin care se Imprejmuiesc straturile In ve-
chea mea Moldova.
Ting-ting, ting-ting face clopotelul din turnul de
lemn, tras de o mana de copil, de Tiganu§. In prid-
1 Azi cu gust relntregit de sotii George Valentin si. Marta
Bibescu (1939).
 VIII. - 1LFOVUL 343

vor e rAzimatl o nAsálie acoperia cu postav curat.

Se aude cAntAndu-se vesnica pome,nire. Si prin usita
joasä apare preotul In odAjdii, paracliserul smolit,
o femeie cu pomenile prinse Intr'o legAturA i cAtiva
tArani cari poartà pe umeri In sicriul lui de lemn
un bAtrAn Cu aciula IndesatA pe linistita fatä de
cearA.
Ting-ting, ting-ting
Nici jale, nici pripA, nici fricà. Mosul merge Ina-
inte, pe sus, cu ochii închii supt aciula mare, Cu
gura mut5. supt mustata albA, suptire.
De ce a murit bAtrAnul?
A zAcut trei zile murit... Asa i-a fost lAsat
lui. E de bAtrAnetà...
Ting-ting, ting-ting... Dumnezeu s5. te ierte, mo-
sulel

LogofAtul Constantin BrAncoveanu a isprAvit aceastA

bisericA In luna lui Septembre 1688, In Domnia un-
chiului slu Serban Cantacuzino, cu cAteva sApt5.-
mAni Inainte de a fi Domn el lnsusi. ZugrAveala s'a
fAcut cAnd ctitorul era acum Constantin-Von, i In
pronaos se vede el, Voevodul, ca patru fii, Doamna
cu sase fete, neam binecuvAntat ca In vremea
patriarhilor. Se mai aflà jiltul cu prag de piatrá
sApatA, unde stAteau sotii domnesti, Incunjurati de
bogata lor odras15..
$i acum? PAreti smoliti de fum, strane de lemn
prost, feresti de pe care au cAzut pe alocurea ca-
drele de piatrá. InfloritA, icoane nouA supt frumoasa
catapiteasmA veche, un biet paracliser tigan, popo-
reni sAraci. Poate cA mâni se va nrAma 15.casul
si de pe pArete va cAdea chipul Domnului, RomAnu-
lui, mosneagului de odiniorà, care va muri astfel
IncA odatA.
Dumnezeu sA te ierte si pe MAria Ta, mosulel
344 MUNTENIA

6. Cernica.
Spre Mo§i, unde totdeauna sdnt rämd§ite din ser-
barea cea mare a lunii lui Maiu, cdnd balciul se
desfd§urd §i chiamA la el lumea de pretulindeni.
Strdzile Intortochiate, cu case vdpsite ciudat, due
spre intinderile, acum goale, ale zgomotoasei petre-
ceri populare. Apoi mahalaua se desfä§urd mai de-
parte, pAnd ce ea se restrAnge la cdsutele ce mArge-
nesc §oseaua. Tot cuprinsul omenesc al micilor lo-
cuinte smerite s'a revArsat asldzi pe margenea dru-
mului mare. De o parte §i de alta a acestuia, muce-
zesc apele ploii din urmd, §i copii slabi, palizi, cari
se uitd sfio§i, cu ochi de bolnavi, mArturisese §i aice
despre faptele rele ale apelor moarte.
Am trecut acum In stäpdnirea grdului primdvä-
ratec §i a pd§unilor ce aromesc, stropite cu florile
galbene ale lui April, care fac lacrimi de soare In
mijlocul bogAtiei ve§nic noi a pdmAntului. In fund
se ridied non i albi, cAlAtorind In bdtaia vdnticelului
suptire, rdcoros.
IntAiu 'Isar In cale cloud mAndstiri, de-o parte
§i de alta a drumului, MArcuta §i Pantelimonul, cu
ndcazurile §i aiurArile 1,91.1.
Dincolo de oazele suferintii, incepe iard§i Impärd-
tia srantului biel§ug al cAmpului.
Pe o micA Inältime, frunzi§ul des al sAlciilor de
argint cuprinde ca pe o floare ziduri albe ce se
razimd pe un fond verde-ciar de päduri. Drumul
cote§te; et trece acum de-asupra tufi§urilor de papurd
lnfipte lute° mocirld, din care se ivesc potirele au-
rite ale nuferilor, apArate de noroiurile addnci. 0
poartd de mAndstire, pdzitd de un omulet In zdrente,
care, neputdndu-§i scoate comdnacul cAlugdresc, face
multe temeneli §i pleaciuni, bolborosind binecuvAn-
tdri. Un pridvor de livadd pustie se deschide acum.
In stAnga, lacul, strAbAtut de podete, se vdde§te In
1 V. mai jos desexierea lor.
 VIII. - ILFOVUL

pete neregulate, iar mai departe o biserica mai noua.

Chiliile se afla Inteo cladire aproape cu totul stri-
catä i ftLra nicio frumusetà; arhondaricul e foarte
'saracacios, cu paretii goi i paturile de scanduri
acoperite cu cit. 0 pitarie veche are de-asupra o
biblioteca', de unde cele mai bune carti i manu-
scripte au plecat la Academie, unde ele pot fi .1n-
trebuintate. Case alugaresti deosebite abia se vad
prin drumurile Inguste care rätäcesc aici mai mult
decat la once alta man'ästire. Parintii sant oameni
saraci, si In frumoasa biserica, Inältatä de Cernica
$tirbei, pe la anul 1600, dar adese ori prefacuta, se
\Tad aproape numai chipuri de tärani balrani, cu
totul indobitociti. Un calugar carunt, cu mersul prea
sprinten alvoamenilor cam ticniti, tine afara o mica
pravalie de lucrisoare de lemn sapat pe care si el
le-a cumparat de la Bucuresti: e un om Invatat, spre
care ceilalti se uita èu respect. Cad el a fost la Atos
pe o corabie care merge fail vasle, tot: &au-
burn, bum-burnt §i e cat o casa; la Intrebgri, el
lilmureste ca tara noastra nu mai da embatic Turci-
lor i cä asa zic domnii cari vin de la Bucuresti ca
ar fi neatarnata: cu toate astea nu se poate sti bine.
Ce cimitir de minti moarte, dintre care unele n'au
trait niciodata! $i totusi cimitirul a fost odata
loc de munca si de lumina. Cälugarii de la Cernica
au lntrat In marea miscare paisiana de indreptare
spre lucrul cu gandul al calugärimii; ei au scris
au talmacit, Imbogatind literatura noastra din vea-
cul al XVIII-lea. Intre dansii a trait Macarie gra-
maticul, care avea o mare faima de Invätat si a
Indreptatit-o prin lucrari multe si felurite. Pana In
veacul ce s'a lnchis abia daunazi, Cernica, pazind
cu scumpatate o mare biblioteca, a dat Inca pri-
nosul ei literaturii romanesti: aici petrecut ulti-
mii ani dintr'o viata Intrebuintata pentru a Inv4a pe
346 MUNTENIA

altii Naum Ramniceanu, cronicarul cel din urma

al TArii-Romane§ti.
Astazi, Cernica prime§te morti din ora§ul vecin,
de luminile caruia nu se Imparta§e§te de loc. Din
jos de biserica, e un lung §1 Incurcat cimitir, In
bogatia florilor sdlbatece, supt seninatatea cerului
albastru, care Inlatura once gdnd de moarte, once
semn de jale. Monumentele fara gust, fotografiile
§terse, cununile de margele negre §i de flori deco-
lorate, inscriptiile, stangace sau trufa§e, nu ating
mima. *i te primbli pe aceastd terna care apasa
de-asupra celor ce au fost oameni cum te-ai prim-
bla prin cine §tie ce colt fericit, uitat de lume, al
unei mari gradini salbatece 1.
7. imprejurimile Bucureodor.
Imprejurimile Bucure§tilor n'au fost cercetate pe
atfita pe cat se spune de rdu de ansele. Dumineca
Bucure§tenilor din popor §i burghesie, lumea
Lama" se In.cuie In casà sau strabate vulgul In trasuri
bogate , se Incheie pe stradd, In gradini, la bell-
rifle de afard: Luther, Oppler 2, prin crA§me §i cafe-
nele; Soseaua chiama pand tärziu noaptea, In timpul
frunzelor, adeca al racorii §1 tainei, drumeti singura-
teci, parechi bucuroase de umbra aleilor §i zgo-
motoase familii In haine ce nu se poarta 'n toate
zilele. Herastrd'ul a murit aproape cu totul, §i el
adaposte§te numai aventuri, betii §i, Intamplator, ba-
tai §i sinucideri: mai daund.zi otravile unei fabrici
golisera iazul de pe§tii cari formau una din iefte-
nele atractii gastronomice ale localitätii 2.
Aiurea nu se merge. Manastirile, care erau, In alte
timpuri, §i tinte de primblare pentru butce §i ca-
AstAzi e tipografie i gimnasiu monahal (1939).
2 Si ele mai pArAsite acum (1916).
Opera de refacere s'a Indus i aici (1939).
 VIII. - 1LFOVUL 347

le§te, au acum alti locuitori decat calugarii, §i por-

tile lor se deschid nenorocirii omene§ti de tot felul,
lar nu dorintii vesele de a pierde cateva ceasuri supt
albastru, In mijlocul verdetii. La Vacare§tii lui Ni-
colae-Voda Mavrocordat, o minune de artä In vre-
mea ei, sant both; la Marcuta nebunii, la Panteli-
monul lui Grigore al II-lea Ghica, un simulacru de
castel vechiu apusean Inaltat In acest Ilasarit pe
la jumatatea veacului al XVIII-lea, sant incurabilii.
Hotii au stat mai de mult §i In frumosul ostrov
din lac, In care vre-un Domn de la inceputul seco-
lului al XV-lea a InIltat juvaierul de manastire al
Snagovului §i, In urma facatorilor de rele, Indrep-
tati spre alte temniti, ruina §i-a intins mrejele de
radacini salbateee §i Ocala a curs, pana la reparatia
de daunazi, prit sparturile mortale ale acoperi§uri-
lor prabu§ite. Cernica Stirbeilor, veche de patru sute
de ani §i ea, Inca o mänastire In baltd", cu toate
ca. aici iazul, navalit de rogoz, e fail frumuseta
celui de la Snagov, s'a facut un cimitir, pentru
inalti clerici §.1 pentru familii care iubesc pompa
cavourilor, dar nu pot eheltui mult. Raman Caldaru-
§anii, cam dositi, §i miinastirile de maici: Pasarea,
Tigane§tii, unde putinii oaspeti sant cele mai dese
ori tot a§a de sceptici In materie de cuviinta ' ca
§i In materie de religic.
Dar aceasta regiure easa, In care se opresc apele
raurilor de care nu mai simte nevoie.Dunarea apro-
piata, nu e nici monotona, nici fdra caracter §i
poesie. Vara, §oselele §i drumurile §erpuiesc prin
lanuri manoase §1 inalte pa§uni, §i pe ele se stre-
coara, In raza de viata puternica a marelui ora,
trasuri, cara §i caruti, dintre care unele, Incarcate
cu scanduri §i lemne luerate, se coboara tocmai
de la munte, gasind ntai resnicioasa aceasta cale ief-
tena. ndurici 'Asar din to ate pArtile, crutate de
348 MUNTENIA

civilisatia care n'ar trebui O. se ating'ä nici de acum

inainte de ace§ti arbori frumosi §i binefacatori, ale
caror frunze, paturite an de an In mla§tina, au.facut
pamant bun de hrana §i In stare sa tie sate §i
ora§e. Satele sant dese §i mari.
Niciodata Insa aceste imprejurimi ale Bucure§ti-
lor nu sant mai frumoase cleat In delicateta tristä
a zilelor de toamna. Tufi§urile, bälariile nu mai
ascund vederea cu verdele lor prea exclusiv In sta-
panire. Se vä'd locuintile risipite, turmele rätacitoare
prin aurul §ters al ima§elor moarte, pe care-1 pa-
Iteaza, ici §i colo, de un verde Indräznet, vioiu, o
buruiana mai Indaratnica sau un colt de raph ferit
de ar§ita §1 de ve§tejirea pa§ilor. Langd miri§ti, langa
porumbi§tile presälrate de cioturile frante ale stru-
jenilor, aratura noua, vanilla de maruntele ploi dese,
arunca varfuri fragede de verdeatá din samanilturile
anului ce va sä. vie. Iar padurile cu brate negre sau
Infa§urate Inca In stralucite zdrente
galbene, cuprinse de frigul iernii ce se apropie, par
ca se apara prin negurile In care se Infa§ura.
8. Märcuta, Pantelimonul. Pasärea.
Marcuta se allá tocmai In fundul aleilor §i curti-
lor inchise ale case¡ de nebuni. Cum vii de la Bucu-
re§ti,ti se Infati§eaza daramaturile de ruginá ale
zidurilor §i varfurile turnurilor fárá frumuseta.
Paná la bisericuta de caramida strabati Insa,
Cu o Sale care nu te poate Impiedeca totu§i de a
rade une ori, a§a de ciudate sant unele vorbe, a§a de
nea§teptate anumite mi§cari, multimea toideauna
nelini§tita §i mai plinä de noutate, de originalitate,
decal once alta adunatura de oameni, a nebunilor.
Oaspetii Marcutei, bolnavii", cum spun gardienii, cari
arata oameni blanzi §i milo§i, samaná numai prin
trista haind pe care o poarta; Inc°lo, fiecare se
 VIII. - ILFOVUL 349

depárteazá In alt fel de omul care taieste In tov5.-

räsie liberá cu semenii shi. 0 invátátoare tupAie ca
o vrabie, mládiindu-se pe solduri; un ofiter palid
comenteazá cu glas puternic §i rar stirile despre
rázboiul ruso-iapones pe care le culege din gazeta
deschisä In bátaia vántului; e mándru pare a ar
fi fost §i el pe acolo. Chipuri pasnice, umile, 'zgribu-
lite, fricoase tree soptindu-ti cà au nevoie, o nea-
Oratà nevoie de cinci bani: ha unul cere doudzeci
f i cinci (mai putin, nu). Un biet biliat merge langà
pArintii lui bätrani, garboviti de vrasta si de neno-
rocirea lor, cari impart ate un gologan fiecárui
tovaas de boalii al copilului lor (ofiterul refusà,
ridicându-se elegant: sárut mâna, Doamná; eu pri-
mesc bani de acash"). Un flAcAu care s'a smintit
fiinda; i s'a cerut de ai lui s5. Invete'mai mult deat
Il tale capul subred, merge neobosit, autând cu ochii
lui aprinsi de mánie pe acela care 1-a nenorocit.
Ce falnic trece Ung,urul care e incredintat a taieste
In India si cà váneazá lei si tigri: el `Infrunt5. In
treaat pe supraveghetor pentru a obisnuieste a
fierbe oamenii (el Insá nu va lása, o nu!). Un
om cult, un scriitor se uità cu ochii Indobitociti,
Intreabá unde se allá Regele §i Regina si se plânge
di In vacanta aceasta n'a putut merge niairi. De
peste un zid asunà antecul de o patimá strasnia,
sálbatec, ascutit, care pare desprins cu silinti uriase
dintr'un gatlej sAngerat, al unei femei care se In-
toarce necontenit asupra aceluiasi sir de sunete. lar
o bátrand, dinteo famine de mosieri, stá Inteun
colt, adâncità In ganduri negre; apoi se ceartä,
batjocureste, se lace a lovi, a arunca pietre; se
ridid. In sfarsit ca o fiará ce stá sá se rápad5, si
peste o clipá joaa zimbind cancanul inaintea ofi-
terului, care o priveste despretuitor; Incä o cilia si
pAru-i, despletit In suvite albe, flutur5. Inteo curte
356 mt.INTEklA

Intre nebuni ce fug speriati, pe cand pumnii ei stran§i

bat pieptul ei galben, desgolit.
Abia se deschide poarta din zidul Inalt de dill-
mid5. tare, §i ajungi In curtea bisericii. ClAdirea e
veche, fiind facut5. Intaiu cu cativa ani lnainte de
Mihai Viteazul, din evlavia acelui Logofat Dan, In
casa caruia au fost uci§i, la 1594, Turcii din Bucu-
re§ti, de c6tre o§tile rlsbunAtoare ale Voevodului rils-
coalei. Pe atunci ea era num:ti mAnAstirea Logofà-
tului Dan; In vremea liii Brancoveanu, la vre-o sua
de ani de la Intemeiere, o coborltoare a ctitorului,
fata Arma§ului Marcu (sau Mitrcutà), Vi§ana, a chel-
tuit pentru Inoirea zidirii. Dar, dacà de atunci vin
cele douä randuri de ocnite, stalpu§orii rotunzi de
c6r5midà cari Intrà In fiiptura lor §i tot planul Cu
abside octogonale, pridvorul cu doi stâlpi, zugrà-
veala, Inthia clopotnitii, cadrele frumos sculptate ale
u§ilor §i fere§tilor pornesc de la altà bloke, supt
Grigore Matei Ghica, un mare ziditor de clIdiri sfinte,
ctitorul Frumoasei i al Pantelimonului, lângd cele
dou6. Capitale. Chipul Domnului, al Doamnei Zoita,
ale celor cinci copii se vAd facute In bisericl, la
dreapta, de un foarte bun meter, care a dat o
InfAti§are dulce fetelor cumirtti ale beizadelelor. Peste
vre-o patruzeci de ani, Alexandru Ipsilanti, alt Domn
bun din vremurile rele, Inaltà §i mai sus turnul
§i durà zidul din. l'Auntru, paralel cu zidul de Imprej-
muire, §i pentru aceasta p5retele din stanga al bi-
sericii poartl chipul lui §1 al Doamnei Ecaterina.
Din timpuri niai nouà vine tencuiala groask spoiala
trandafirie care s'a a§ternut peste vechea clrAmidà,
precum §i turnuletul de lemn de pe coperi§. Iar
din vremea noastrgt este ruina care jupoaie §i nAruie
acuma toate.
 ittovuL
Pantelimonul a fost totdeauna o clAdire de gospo-
dArie bunk de milostivA aunare a suferintilor; sfAn-
tul tutelar, harnicul §i b1A-adul doftor Mil de arginti,
a ocrotit bine zidirile ce i s'au Inchinat de un Domn
evlavios.
°data fusese aici numai o umflAturA a pAmAntului
din marele §es bAltos cu drumuri mocirloase sau prA-
fuile. Grigore Matei Ghica fAcu sA se iveascl toatA
frumuseta de astAzi, ca printr'o nAprasnicA minune.
De la el vine parcul ca o pAdurice, care urcA dealul,
strAbAtut de alei §i de c'ärAri, de drum pentru trAsuri
§1 sAmAnat cu foi§oare vechi §i nouk Cu semne amin-
titoare §i cruci. De-asupra, oglindindu-se In hele§teul
care nu lipse§te mai de la niciuna din mAnAstirile
acestui Tinut, zidurile de vechiu castel, multe, Inalie,
impunAtoare, In care e a§ezat astAzi unul din cele
mai curate, mai luxoase spitale din milostiva Ro-
mAnie. Treci printr'un mare turn InaIt §1 impodobit,
In gustul, cam fi§tichiu,, al veacului al XVIII-lea,
§i acum vez! biserica. Reparatiile nu-i vor fi schim-
bat mult IntAia InfAti§are, care e foarte simplA: prt-
reti putin inalti, cari se taie In unghiuri drepte.
Frumuseta o gAse§ti Insk pe de o parte, In minuna-
tul pridvor boltit In toate pArtile, printre stälpii sup-
tiri cu capitèle sApate, lAsAnd lumina sA batA asupra
strAlucitei u§i de piatrA, frumos lucratA, care nu-§i
are pärechea. U§a de lemn sculptat, cu bourul Mol-
dovei §i vulturul ImpArAtesc, e vrednicA de acest
cadru. InAuntru, douà morminte domne§ti pironesc
luarea-aminte: o lespede de marmurà ImpodobitA,
pe un Walt postament, cuprinde laudele In stihuri
ale lui Grigore Ghica, ale cArui rAmA§ite se odih-
nesc aici, ImpreunA cu ale Doamnei lui, Zoita,
moartà nouà ani dupA niubitul" ei sot. lar un urma§
al lui, Alexandru-Vodä, Domnul de pe vremea Re-
gulamentului Organic? Caimacamul d'inaintea
352 MUNTENtA

e astrucat In fatd, In sicriul rdzimat pe vulturi cu

aripile desfdsurate, de-asupra cdruia std, ca pecete,
coroana, i manlia donmegscd cade In faldurii grei
ai marmurei de Carrara.
De la Cernica o largd osea (soseaua Brdilei),
printre ardturi proaspete i pajisti pe care ploile
de o sAptdmand Intreagd au trezit, dupd seceta In-
delungatd, un verde nou, tandr i vesel ca acela din
April ce se trezeste. Tn zarea vandtd se zäresc co-
paci rdzleti.
Apoi allá osea, mai ingustd, de desf ace ,.la maici",
adecd spre mändstirea Paserea. Tu curand, esti prins
de pddure, Inaltá, deasd, cu trunchiurile tin ere
stranse unul langà altul, ca trestiile bdltilor. La ca-
pat, un sittulet cu casele foarte pActitoase, strambe,
joase, goale; o el-4mA unde benchetuiesc niste cd-
rdusi foarte dal-A pe cari-i asteaptd card Cu scan-
duri. Apoi mAndstirea se vede rdsdrind din pildurea
noud, cu turnurile ei roii, verzi, albAstrii-sure.
E o zidire de tot noud, Intemeiath de evlaviosi
chlugdri de la Cernica, in zilele de str'älucire ale
marii mdndstiri vecine. Nu e nimic frumos In stil,
dar cuprinsul e larg supt boltirile inalle, i icoane
strdlucitoare de argint nou, sdmAnate cu pietre
scumpe, se vdd In toate pArtile. Un cimitir curat cu-
prinde cateva monumente costisitoare ale mortilor
bogati adusi din Bucuresti, de unde vine, zilnic
aproape, atata lume pentru a petrece Cu mai multd
sau mai putinä cuviintä ceia ce maicile aratd
cd nu pot Impiedeca,kiasa fiind datina.
Ce intors de strAlucitd taindl Soarele a cdzut peste
hotarele zàrii, lasand In urmd capetele mantiei sale
de trandafiri, viorele i aur sters care atarnd Incl
multd vreme In vAzduhul umezit de ploi i mdturat
de vantul furtunos. Ardturile sant negre ca miezul
noptii, i imasurile de un verde untdelemniu se In-
 Vitt iLroVut, 353

tunecA treptat, Cu drumeti ca umbrele, Cu turme ce

tree acute, cu mi§cdri line ca ale spicelor supt adiere.
Crengile arborilor taie cerul cu aspre dungi cernite.
Si, pe §oseaua care nu se lini§te§te, tree spre Bu-
cure§ti Olteni cu co§urile pline de struguri, bdietani
obositi, mo§negi ce pipdie calea cu toiegele, cdrute
de macelari care duc porci zvarliti pe scanduri §i vite
ale cdror gâturi gam* harabale cu vitei, velocipe-
di§ti cari se opresc la restaurantele cu cate cloud ran-
duri din margenea §oselei, trdsuri de piad Intor-
candu-se grdbit, cu oarecare frick, printre toata
aceastd multime de Tigani, de Sarbi (adecd Bulgari)
§i de ord§eni rdu ndraviti. Frumoasele sate cu co-
pereminte ro§ii nu se mai deosebesc, dar Pantelimo-
nul negru e incins de braul luminilor electrice. Mai
departe, prin drumul fár5. felinare al §oselei, prin
stradele bune §i cele rele, prin nesfar§ita piata a
Oborului, cu rdm.d§itile de paie ale ultimului targ
§i scheletele de chio§curi ale Mo§ilor, ajungi In Bucu-
re§tii de lumind §i zgomot al centrului european.
9. Un adapost de Domn: Pa§canii.
Pe cine nu-1 vei auzi vorbind cu despret de impre-
jurimile Bucure§tilor, care ar fi lipsite de felurime,
de noutate, de poesie, de once frumusetd! Si toti
cari zic a§a, nu le cunosc fárá Indoiald. Cad altfel
n'ar spune, n'ar putea sá spuie a§a. MAU bogatie
a pdmantului darnic trebuie sd fie §i frumoasd, §.1

nu In zddar In toate colturile sant rdspandite,

aici unde au alcat prietene§i. du§mani, unde s'au
incle§tat lupte mari §i mici, unde s'au strecurat zil-
nic pompa, munca §i nenorocirea, amintirile is-
torice. Chiar dacá n'ar fi nimic alta, pretutindeni
ne-ar Intovdrd§i amintirile acestea, cele de bucurie
§i cele, cu mult mai multe, care sant duioase.
O invitatie a lui Nicolae Filipescu m'a fAcut sa
354 MUNTENtit

descopAr, pentru mine si pentru cine obisnuieste s5.

má ceteascA, un nou cal:at de drum pentru cei ce
vreau s5. cAlAtoreasc5. In jurul Bucurestilor: Pascanii.
Inteacolo duce un drum paralel cu Soseaua, care
se gAseste la st'd'nga. Abia ai iesit din amestecul h'5.d
al mahalalelor marelui ora § neoranduit i nemAr-
genit, o dArâmAturA de veche bisericA se iveste,
frumoasá si cu totul p5rAsità, osAnditä, dintre stra-
turile i jghiaburile unui zarzavagiu. Un turn cu
ferestile lungArete, sprincenate, un singur turn, cici
altul care era Inaintea lui a cAzut. 0 clAdire In cruce,
Cu brau i cu firide, care se mAntuie sus cu Inflo-
rituri colturate. Strane si altar In unghiuri. Din ar-
cul rupt al pridvorului privirea se cufundd printre
alte arce ca acestea, oprindu-se numai In zugrAve-
lile ce mijesc Incá In fundul altarului. Frumoase si
Ingrijite chipuri de sfinti, cu inscriptii românesti,
din veacul al XVII-lea, cam de pe timpul Brânco-
veanului. Se mai v5k1 patru ctitori, dintre cari doi
cu islice boieresti. CrApAturi adânci prevestesc ruina,
si fire de buruianá se clatin5. sus In varful turnului
descoperit. Lovituri de pietre au nimicit fetele In-
temeietorilor.
Aici se zice: la Floreasca". Odatà era de sigur
un sat, ai arui locuitori s'au ridicat cu timpul mai
sus, spre Bucuresti, lAsándu-si In urmA mortii
biserica, menitá sá moará si ea. Acum lumea stie de
Floreasca" pentru frumosul lac larg, pe care tre-
murà de musità stropite cu flori galbene
de nufAr, pe când pescarii grani Isi lnfig pr5.jinile
voloacelor si cutreierA, In'luntri usoare, pe urma
jigAniilor de ape. 0 gràdinuti de bAlArii, cu scaune
schioape, si o biatà t5rabà de carciumä sAracA se
laud5. cu pestii vii" si racii ce pot da oaspetilor
veniti din Bucurestii asa de apropiati. Cu apa In-
 Vitt - nizovuL a5s

tinsa lnainte, Cu mirosul nufarului In floare, cu de-

partarile verzi ale Colintinei, e un loc potrivit pentru
facatorii de chefuri ieftene, cari au cetit i carti des-
pre frumusetile naturii. Poduri de lemn trec peste
rapele umede, pe care le miluiesc ploile. In stanga,
o mare cladire de caramida, ro§ie, e fabrica de
glucosa a unor Belgieni. Glucosa §i zarzavatul, mai
mull deal doritorii saraci ai pe§tilor vii", au man-
cat biserica.
Uria§e grane, In care se pierde omul, un ocean de
spice grele, din care copacii zarilor rasar lnjuma-
MOO; o nesfar§ita garbovire verde a lanurilor. Ce
biel§ug de binecuvá'ntarel Familii razlete sau cete
Intregi In ve§minte albe, ca o departata samanare
de flori, pra§esc rabdatori porumbul, care-§i ras-
rata cele d'intaiu frunze lungi §i fragede. De mult
s'au dus cele d'intaiu flori ale primaverii §i ramane
In locul lor, invingatoare, boamba ghimpoasa a spi-
nului, stropita cu o pata de sange, supt frunzele mari
cu tepu§e; sfioase flori de mu§atel se strang In m5.-
nunchiuri bogale.
De la ora § vin mitocani cu docare, mo§uleti cu
favorite sure, caruti supt covergile carora se scutura.
un Intreg neam de oameni; palcuri de Tigani. La
Bucure§ti sant Mo§ii, §.1 ce de oale §i ulcioare §i ul-
cele §i donite, In maul, In spate, sus In cal-up, se
duc spre satele §esuluil
Mai departe, numai cara incete se tarasc In ar-
cu tarani. adormiti. Copilandri smoliti pazesc
negre randuri de bivoli rapano§i §.1 spurcati de tina.
O sama dintre uritele dobitoace zac Intr'un baltoc,
unde se bucurA. In voie, ca pasarile Intr'un cuib sau
polilicianii trite° comisie budgetara.
Unde se vede In fund acea cununa de arbori pe-
cetluita pe albastru, e Pascanii.
Un sat undeva, din care nu intâmpini deck o
386 murt.rhkiA

primarie. Biserica, dreasa daunazi, cu podoabe de

lemn §i zugraveli catolice, de pictori" din zilele noas-
tre, n'are nicio Insemnatate. De la Voda'.-Alexandru
Ghica, Domn de la 1834 la 1841 §i Caimacam inain-
tea Unirii, i-a ramas numai o evanghelie cu icoane
de smalt, lucru rusesc.
Aleja cea frumoasa, In fundul careia se vede casa
hulla, alba, palatul", a facut-o acela§i domnesc lo-
cuitor de acum cinzeci de ani. Copacii batrani, Inalti,
stau ca o garda veche" a Domnului lor. In fund
tot el a pus sà se taie prin padurea necercetata
lungi alei, cu veden i minunate, cu scobora§uri §i
ascunzatori, o stralucire de parc princiar! Un
lac rade In lumina, §i pe argintul lui mi§cat de un
tremur ve§nic trece o luntre cu vaslele domoale,
manate de un taran tarar.
Casa a primit mari §i scumpe impodobiri, pana
§i In lunile din urma. Dar In durarea ei harnica,
In zidul ei ca pentru vecie, ca §i in luxul ales,
ca o amintke din elegantul veac al XVIII-lea, se
vede Intiparirea fiintii acelui ce a cladit-o. Pretu-
tindeni el e pomenit, in chipuri, lucruri §i scrise.
Colo, de-asupra u§ii biuroului, se vad portretele In
acvarela ale Ghicule§tilor din aceasta ramura: sus,
Banul Dumitrachi batranul §i fratele sau, Grigore
Alexandru-Voda, pe care 1-a injunghiat la Ia§i tri-
mesul Sultan.ului. Apoi trei frati In i1ice, cu barba
ro§cata, foarte Inalbità la doi dintre dan§ii; cel din
mijloc are fund alb la i§lic §i a fost Domn, va sa
zica. Sant: Grigore Dimitrie-Voda de la 1822, om
bun, ocrotitor, pa§nic §i cu multa evlavie, i fratii
sai, Scarlat §i generalul Constantin, mort In Ardeal.
Acum In alt ránd vine un om frumos, distins, cu ochii
foarte mari, negri, mustata rasucita cu o §trengarie
de ve§nic tânàr, cu alba fata prelunga, mica, Intre
carliontii §i tupeul romantic. Acela e Insu§i stapanul,
 VIII. - ILFOVUL 357

ve§nicul stapan al casei, oricine ar veni In urma lui.

Lânga dansul, Spatarul Constantin, §i el In uniforma
moderna, ruseascd, foarte stralucitoare de aurarii
§i decoratii, §i, In frac civil, alt frate, Mihai, care a
fost arheolog, numismat §i a avut de fiica pe fru-
moasa scriitoare Dora d'Istria, scriitoare de ganduri,
§i nu de poesie. Se mai vad doul femei, douà surori,
In rochii de moda uitata.
$i dincoace §i dincolo apar In portrete marl Banul
batran §i cei trei frati mai tineri, cu uniforme §i
frac. Ceasornicul acela de cristal de roca lntre douà
sfe§nice din aceia§i materie limpede arata prin In-
vartitura neobi§nuita a stalpilor gro§i §i prin semi-
lunele aurite din varf ca e un dar al Padi§ahului.
Supt el e Intinsa stralucitoarea sabie, care nu s'a
luptat niciodata §i n'avea voie sa se lupte. La masa
aceia scria In timpuri Maria Sa, §i In saltarele ei se
amestecau viedomofti, rapoarte , ofisuri pre-
&lie §i scrisori de dragoste In frantuze§te, caci
frumosul Domn fara doamnà a iubit 'Ana tarziu.
!ilea un dar turcesc, lighianul cu ibric de cristal
§i aur, colo. Cusaturi cu vulturul muntean, cu cru-
cea In gura §i cu cununa domneasca pe cap, ifel
de fel de lucruri de masa, cum nu se mai fac astazi.
In aceste douà odai largi, lumino ase, care sant un
museu locuit, se vad chipuri regale §i Imparate§ti,
daruite de aceia chiar pe cari-i Infati§eaza. Ba jata
§i un tablou turcesc, lucru nou pe la 1830: Sultanul
Mahmud, foarte caraghios, stingaciu §i tarcat, trece
fudul pe d'inaintea nizamilor säi, creati In locul ieni-
cerilor macelariti, §i ce cuminte e §irul acestor os-
ta§i europeni, cari-§i arata Insu§irea lor de civili-
satie stand ca ni§te scobitori Inaintea papu§ii Impa-
rate§ti, calare pe un cal de lemn!
Bibliotecile aduna cele mai bune carti francese
clasice, multe opere donate, scrieri romane§ti de
358 MUNTENIA

ale timpului, pecetluite cu stema pe care o tin doi lei.

Si, daca te duci In cutare sopron, vei gasi, Intre
multa lemnarie veche i fierarie ruginita, marea ca-
Ala de gala, cu rotile uriase, hamurile batute cu
stema aurita, aurarii sculptate de-asupra, cu Imbra-
caminte de matasa rosie tesuta cu coroane si initiale.
Astazi Insa asa de sfarmata, crapata, stearsa, uitata,
ca si cum n'ar mai fi fost vremea alaiurilor de
alta data, cand acel om suptiratec i mladios, cu
ochii mari adanci, parul negru buclat i mustata de
cavaler, era Domnul tarii: Io Alexandru Dimitrie
Ghica Voevod i Domn"!
uite par'ca.4 vad prin cararea ce se furiseaza
Intre vechii arbori cari-1 cunosc si-1 ascund de altii,
cari n'au grija mortilor. A lasat casa puna de oas-
pep, ale caror aurarii i pietre scumpe sticlesc la
lumina policandrelor grele, si a plecat In umbra.
Ce mareata priveliste de noapte, ce stralucita des-
fasurare de alei, ce maretie a lacului, ce dulce rd-
sunet de musica; ostasii militiei pasesc apasat de
jur Imprejurul resedintii. Alexandru-Voda se simte
mandru, vesel, Mar: e Domn!
Dar de-odatä un gand 11 Intunecd, brazdand fru-
moasa frunte Inailk alba: e gandul cutaruia care e
acum In salon acolo, mai Incunjurat decat dansul,
mai magulit, mai curtenit de toti, si care e Exce-
lenta Sa consulul Rusiei. Si, ajungand la capatul aleii,
Domnul priveste asupra lacului Intins In departarea
neagra, ca viitorul lui, ca viitorul nostru... Ma-
zilie, batjocura, robie... Va fi o dimineata macar
pentru aceasta tara, daca nu pentru Domnul ei Im-
b atranit ?
Si, Inainte de a merge sa doarma in mormântul
imens de marmura la Pantelimon, el a vazut acea
zi, si carul funebru 1-a dus prin stradele Bucurestilor
Romaniei unite supt alt Alexandru-Voda, Cuza. Poate
Insa a el ar fi dorit: supt dansul....
 VIII. - ILFOVUL 359

10 Plumbuita. Cildäru§anii. Tigäne§tii.

Bucure§tii se mântuie prin drumuri bune Intre case
rele. Sant mahalalele-§osele, care In§irä locuinti
race, sprijinite strâmb In stdlpi garbovi, bojdeuce
ce se chiorco§eazd la soare prin ferestuici turburi,
ca ni§te pisici bdtrane. Astf el e §i §oseaua Colintinei.
Ea aleargd drept Inainte, tdind un §es cu mo-
dalci de movile, asupra cdruia April a zvdrlit acum
mantia-i de rege td.ndr, n.umai In catifea verde §i
In flori albe. Apoi §iragul de chute e alcdtuit tot mai
rar, pAnd ce singurd dunga cenu§ie a drumului des-
parte nemdrgenirea campiei Invdlurate.
In stânga se vdd acum doud grupe de arbori i de
clddiri In jurul a doul biserici. Biserica d'intdiu e
veche §i o imprejmuie§te un zid de cArdmidd ce se
risipe§te pe Incetul. E Plumbuita, care in§ird
toatd Imprejmuirea de acum trei sute de ani, pe
cdnd biserica, pdstrand la jetul domnesc rämd§ite .in
piatrd de la Inceputul veacului al XVI-lea, stele cu
multe ramuri, lei sdpati grosolan, se acopere cu
zdrentele unei reparatii ieftene. Aici, de o parte §i
de alta a §oselei, pämdntul e mai främantat decAt
aiurea. El pare facut pentru ascunzálori viclene,
pentru rdpeziri prdpdstuite asupra du§manului.
cu adevdrat o luptd s'a desfd§urat acum aproape
patru sute de ani, In Octombre 1632. Matei Basarab,
Domn nou ridicat pe scutul unei rdscoale, era Intre
Dude§ti i mAndstirea lui MArcutd sau a Mdrcutei.
Du§manul lui, Radu-Vodd, Domn legiuit, cu tuiuri
de la Impdratul turcesc, 1§i avezase tabdra Intre
Obile§ti §1 aceastd Mdrcutd, cdreia i se zicea atunci
mAndstirea lui Dan, Vistierul lui Mihai Viteazul.
Lupta s'a dat lângd Plumbuita. Matei, pe care-1 doria
tara, Invinse pe aceste locuri, a cdror verdeatd pa-
nda de toamnd a fost smáltatd cu floarea neagrd a
sangelui.
360 MUNTENIA

Astazi clopotnitile scanteie vesel supt focul vioiu

al soarehii de dimineata, cirezi strabat In fund pa-
§unea grasa §i din adancul crengilor care adapostesc
pe cantareti se Inalta cantece pentru lupta de iubire
prin care se tine lumea. Ce putin e pentru atotpu-
ternicia naturii o varsare de sange ca aceasta, care
tine douà zile §i se incheie, lasand nurnai gropile
proaspete pana la cea d'intaiu ta§nire de iarba §i
hoituri uitate pentru corbii unei singure jeme!
Am ie§it de mult din Bucure§ti, dar amintirile lui
se vad Inca. ici §1 colo. In mijlocul campului, o foarte
frumoasà biserica tanje§te singura färà preoti,
poporeni. Un cutezator din timpurile de betie a goa-
nei dupa ca§tig a socotit cà pana aici va patrunde
Capitala In revarsarile ei de mla§tina neoranduita.
A pus deci pe un arhitect priceput sà inalte o cladire
ca aceasta, care ar Impodobi once colt bucure§tean.
Dar veni clipa de saracie i timpurile de Infranare,
biserica ramase singura. Vizitiul mai vorbe§te de
un meter evreu care ar fi cazut de pe coperemant
§i ar fi murit pe lespezile cladirii sfinte, profftnand-o.
De aceia s'ar fi oprit slujba pe nu §tiu cati ani. Ei
vor trece Insa, §i viata nu se va de§tepta In aceasta
ruinA noua-nouta, sentinela pierduta catre Bucu-
re§tii unui viitor care nu va sosi poate niciodata.
In dreapta §i In stanga se malta paduri, tivind
margenea, sprijinind In varfurile lor Invalma§ite ma-
rea Intindere de albastru zimbitor.
Douà sate In cale: Vara§tii i Moara-Saraca; ca-
sutele gospodare§ti se In§ird albe In mijlocul curtii
Incunjurate cu garduri de nuiele. Pe un ogor, mul-
timea se strange In jurul prapurilor ce se ridica In
cerul albastru al diminetii. E slujba pentru roada
campului: binecuvantarea ogoarelor.
inteun loe, padurile par a se atinge, Imprejmuind
 VIII. - ILFOVUL 361

Cu totul zarile. Campia se pravale la dreapta Intr'o

caldare", o calddru§a", In care izvoare puternice
au Intins o panza de apa ce se Inoie§te, sorbita
de-asupra de soare. Lacul se Infunda in malurile
Inane, infige In ele mici golf un ascutite: din loc
In loc, ostroave maruntele 1§i arata tepii de rogoz
§i ierburi Inane: li se zice cociocuri, In desi§urile
lor se prind pe§tii cari fac ici §i colo vartejuri lumi-
noase cand se zbat de bucurie In apa calduta. Lun-
tra§i Cu comanace §i haine de §aiac cafeniu vaslesc
In vechi bard dintr'un singur lemn, Inguste, scoro-
jite §i brazdate de adanci taieturi de batraneta.
Parintii pescan, cari urmeaza pilda lui Petru Apos-
tolul In luntri care nu sant mai bune decat ale uce-
nicului credincios al Mantuitorului, vin de la fru-
moasa manastire care se desfa§ura mandra In fata.
Pe fondul de paduri dese §i Inalte, pe care le-a crutat
pana acum vremea noastra de specula fara mustrari
de cuget, se desfac zidurile Inaltate de Matei Basarab
§i turnurile de lemn de la trei biserici.
Intri prin livada catifelatd, sämanata cu flori gal-
bene ra§chirate In raze, cu maciulii de puf Instelat
care zboar4 la fiecare pas §i atarna scanteietor In
aier, cu petale carnoase ce se desfac albe din merii
In floare. O turma pa§te, intr'o necontenita clati-
naturá moale a blanilor sure §i negre, pe &and ma-
garii cari o Intovara§esc In rataciri, magari gro§i,
buho§i, foarte netesalati, smulg lacomi iarba van-
joasa. Un cioban cu comanac, Inchircit §i cu mutra
Indobitocita, se lasa In genunchi, facand cruci §i ma-
tanii lnaintea egumenului de la Caldaru§ani, care ni
aratà Ingustul pAmAnt pe care-1 stapane§te astazi
dui:A secularisare manastirea lui Radu Mihnea §i a
lui Matei Basarab, care s'a hranit odinioara din
rodul a patruzeci de mo§ii".
Diserica de la Cocioc i biserica din cimitir sant
362 MUNTENIA

noua. Biserica manastirii e prefacuta de iznoava, In

1838, cu geamlacuri In fata §i sfinti simandico§i, cum
nu-i §tia vechea zugraveala religioas5.1. Dreasa dupa
gustul timpurilor noastre §i bolnita, din care rasare
eke un mo§ batran care-§i mica abila picioarele
In mijlocul bucuriei primaverei ce se vadee In
lumina §i cantece. Din vremile Regulamentului Or-
ganic sant, a§a cum se vad astazi, §1 casa staretului
§i casa de oaspeti §i atatea case particulare, ale calu-
garilor Instariti. In aceia din margene sta., cand nu-§i
mangaie, calatorind, ambitia ranitä fall de leac, ves-
titul fost Mitropolit Primat Ghenadie. Mitropolitul
Iosif a fost la staretie In timpul cand Ghenadie se
afla In Scaunul pastoresc din Dealul Mitropoliei.Un
alt Mitropolit a locuit aici, atunci cand el era numai
smeritul diacon Grigorie, fiind totu§i una din lumi-
nile Bisericii romane§ti, §i la Cocioc se arata clä-
direa ruinatà unde prin ostenelile lui se tipariau
carti prin anii 1820. 0 amintire Inca, pe care o lasa
vremea noastra, §i aceasta e o iminhire frumoasa,
este, supt coperi§ul de tabla al unei fantani, o panza
de Nicolae Grigorescu. Atunci cand el era un tinerel
zugrav de icoane de §aptesprezece ani, mana lui, pe
care n'o calauOse nici Invatatura, nici sfaturile, a
infati§at cu o deplina siguranta, In preajma sfintilor
stale* ai bizantinismului corcit de daunazi, scena
Izvorului Tamäduirii: Maica Domnului de sus, sfintii
de langa alma, cutare chip de imparat batran sau
de femeie prezic un maestru 2
Vechimea traie§te In zidurile de aparare §i de
locuinta care ascundeau biserica de la Inceput. Un
Si acuma s'a a§ternut o nouà reparatie odioasA, cu picturl
In uleiu i adaus barbar la InsA§i cinstita pisanie artistia a
lui Matei-VodA (1916).
Acuma, In micul Museu, Grigorescu e represintat prin
mai multe icoane (1939).
 VIII. ILFOVUL 363

mare turn ca acela de la biserica din CAmpulung

pAze§te spre Bucure§ti: In el vor fi fostaLde atAtea
ori strAjeri la apropierea Turcilor sau In timpuri
cAnd se mi§cau Ilota In aceste phduri care sfint
cele, vestite, ale VlAsiei. De la el porne§te clAdirea,
cu doul caturi: cel de jos are arcade delpiatrA, cel
de sus 1§i sprijinä arcurile pe beti§oare inegrite ca
In cerdacele de demult.
Erau odatA cinci sute de cAlugäri aici, §i dincolo
de gratiile de fier ale fere§tilor trAia o viatl de
adevAratA creding, de adevAratá mustrare a cuge-
tului §i une ori de adevAratA muncä a mintii, cAci
aice, de pe la 1780 Inainte, cAnd CAldAru§anii s'au
indreptat dupá povetele lui Paisie Rusul, reforma-
torulf d'in Moldova, s'au scris §i s'au tAlmAcit, de
Macarie §i de altii, multe cArti, In limbi felurite.
Acum vre-o patruzeci de bieti cAlugAri nevolnici, §i
unii dintre dAn§ii desgustAtor de murdari, rAtAcesc
prin Intunerecul IncAperilor goale, avAnd de tova-
rd§i cAni flAmânzi, Tigani vagabonzi §i pisici sAlba-
tece1. Ei merg §i ucum la slujba de zi §i cea de
noapte, dar gandul lor fuge la gazetele din Bucure§ti
mai mult decAt la ceasloave. Marea clAdire care cu-
prindea pe frati la masa lor ImpreunA, e pustie.
Adevárata viatá e aceia a rAndunelelor negre care-§i
au cuiburile supt arcade §i taie vAzduhul, neprecur-
mat, cu trupurile lor suptiratece §i cu strigAtele lor
ascutite.
Drumul spre rigdnefti trece prin marea comunl
Lipia-Bojdani, vestal prin räzvrAtiri. Locuitorii, Im-
prA§tiati prin mai multe sate, sAnt atAtia cAti ar
face cinste cutArui ora § de provincie; numArul lor
Se zice cA o reformA ar fi intervenit (1916). AstAzi buna
disciplinA a rrArintelui egumen Atanasie Dincä, om tanAr, de
InaltA culturA §*1 nobile scopuri, tinde a da altA viatA mAnAstirii.
2 Mitropolitul Ghe,nadie a refAcut-o in totul (1939).
364 MUNTENIA

n'ar fi mai mic decat 10.000. Intre gospodArii, multe

InfAti§eazA o cAsutà In mipocul buruienii care cre§te
an de an de la sine §i nu folose$te nimAnui. Ici
§i colo InsA, plmantul e lucrat pentru sAmAnAturi.
Mai pretutindene e o buná oranduialA curatl. Lo-
cuitorii cari stau In cerdacul primAriei aratà, a§a
cum li-a mers vestea, hotArIti §i darji.
Ceva mai departe, un pod peste o garlitA duce
la un adevArat colt de raiu: flori, pomi roditori, stupi
§i o casA de tara acoperitA cu §ovar, peste rpAretii de
pAmant ai cAreia, mai Inalti decat de obiceiu §i mai
IncApAtori, se catará sfarcurile verzi ale zorelelor.
Din dumbrAvile apropiate rAsunA cantAri, calde ca
soarele de amiazi, §i zborul harnic al albinelor e
risipit pretutindene. Un functionar bucure§tean la
pensie a Intemeiat aceastA ()ash' de civilisape foarte
InaintatA, de care se depArteazA Inca prea mult ca-
sele satului vecin. Prin locuri ca acestea se face
bogAtia care InfrumuseteazA §i duce Inainte tara.
11. In margenea Snagovului
Satul Turbati, a§ezat aproape de Snagov, era altà
datA pe mo§ia, foarte Intinsà, a vechii mAnAstiri, care
Incepuse a strange pAmanturi IncA din veacul al
XIV-lea. Atunci, cu bogAtia sa mare, cu zidurile sale
puternice, cu multimea de cAlugAri ce roiau In chilii,
cu arturAria §i tipografia mAnAstireascA, Snagovul
era puternic fatA de sAtuceanul ce-i era supus. AstAzi
lucrurile s'au schimbat. Satele locului, de la Izvo-
rani, unde sant izvoarele, pAnA la Coadä. §i
la Fuud, abia se tin dintr'o zi pe alta, din plata
arenda§ului bAltii §i din vanzarea pe§telui prin pAr-
tile vecine; In case neingrAdite stau laolaltA Romani
§i urma§i ai TigAnimii egumenului. Iar Turbatii sant
un sat mare §i InstArit, unul din cele mai bune
ale
RiNT.700,ktrn
, .
. r:!.rus',1,1t .

Biserica MSnistirii Snagov.

 VIII. ILFOVUL 365

La Intrare chiar, ai o mare bisericá noa, fAcutA

Cu banii satenilor de bhtrânul preot, fiu i tatá de
preoti, care, cu barba-i alb5. i pArul Cu totul negru,
e o Inf5.1i§are original5.. Apotin.cep gospodAriile, care
nu iese la stradA, ci s'ant despärtite de dansa prin-
tr'o curte, care e i aici pArAginità. Locuintile au
lacar dou5. Inaperi, frumoase cerdace de lemn,
§i prin ua deschisà se vede marele horn bine v5.-
ruit. Pe alocurea, sant livezi mari, cu multi salcami
vechi ce se amestec5. Intre pomi. Si drumurile ant
pline de copacii cu lemnul tare i crengile presà-
rate cu ghimpi eorno§i. Intre gardurile de lemn,
foarle bune, cAr5.ri §erpuiesc Inteun Tinut de Ha.
idi15..
La §coa1ä se face alegerea, In folosul unui om de
afaceri Imbog5.tit, care Invarte lucrurile supt parti-
dul sAu. La una din carciume se desf4ur5. hora,
In care stau prin§i de m5.a. flAcAi In haine albastre
cu gAitane i pantaloni largi, vechiul port orà§e-
nesc, §i fete pieptilnate §i Imbilcate Intocmai ca
la ora. Supt adApostul salcâmilor, s'a oprit o cArutil
de Tigani: barbatul, rAzimat de casa-i cAlltoare, trage
din ciubuc, femeia direticl, iar fata, In fustà ro§ie,
leagla Incet anciucul iaruntel, care e prins Inteo
plapomä veche i at'arná printr'o funie de doi copaci
bätr
La capht e vechiul schit al Turbatilor, prefAcut
astAzi Inteo bisericutá de cimitir, sau, cum se zice
pe aici: chimitir. Din mijlocul crucilor de lemn ine-
grite, cu forme noduroase i schiloade, din mijlocul
mormintelor proaspete, pe care mai frealatà cren-
gile Inarcate cu hartiute §i. panglici, se ridicá ziduri
joase, Mute, vadit, dup5. modelul Snagovului, de
egumenul Rafail de prin 1780 §i de stareta maicilor
de aici, care avea p6ná atunci numai o bisericutà
de lemn, clAditä" de oarecari Voevozi ai vremilor bune,
Md titTfitkstA.

Si aid sant chenare de caramizi cu varful scos

In gall, sant firide, sus, dar nu si jos , sant
ciubuce. A fost si un pridvor, care se stricase, si
In locul caruia preotul a facut o oblojeall urIta de
scanduri, care strica toata fatada. Pentru a da mai
ieften impresia pe care o dau la Snagov caramizile
amestecate cu tencuiala 1m pietrita, s'au zugravit aici
pe tencuialla linii rosii In legaturi armonioase.
inlauntru, e Intunerec si goliciune. Abia se zaresc
uratele chipuri lncoronate, cu ochii bulbucap, care
ar lnchipui pe cei d'intaiu Intemeietori domnesti.
Pentru parintele ca si pentru altii, mosneagul barbos
ar fi Mihai Viteazul, iar femeia din partea stanga,
Doamna Stanca. Fireste, Inchipuiri.
Mai gasesc unele cal* de la Rafail. Mai vechi nu
sant, nu puteau fi. Minunata Evanghelie legata cu
placi de argint aurit, pe care iese In relief sfinti si
flori, Evanghelie pästratA la biserica noua, e mutata
de la Snagov, careia i-o daruise, pe la 1750, marele
boier cu pofte de Domnie Constantin Dudescu.
Si Inteaceasta deci satul mic a mostenit manas-
tirea cea mare, culegand odoarele care se desfaceau
din sal-Ada acesteia.
12. Snagovul.
Nu trece multa vreme, si vederea se deschide asu-
pra unui lac, pe care paduri vechi 11 margenesc de
o parte. Apele de otel albastriu se infioara de vint,
prelingand malul buruienos al unui ostrov rotund.
Din el se ridica, printre caramizi si pietre risipite
de maim vremii, care se joaca ironic cu cladirile
trecatoare ale oamenilor, un turn puternic, pe care
anii 1-au scrijelat adanc cu dungi de ruina. Dintre
aceleasi daramaturi se iveste armonioasa si clara
o biserica. E mica, precum sant mici toate cladirile
sfinte ale vechimii noastre, menite sa stranga la un
 Vitt. 361

loc pe credinciosii unui sat sau ai unei singure ma-

halale putin locuite. $iruri de stalpi Impart In trei
spatiul ce! Ingust al llca§ului. Minunate picturi din
cea d'intaiu jumdtate a veacului al XVI-lea acopAr
zidurile: pe langà marile icoane ale Adormirii Vove-
deniei. Intrarea In biserica., de si se spune cá a
fost cel d'intaiu hram , ni InfAtiseazá de douà ori,
la dreapta pronaosului §i pe fata de cAtre altar a
vechiului parete despärtitor, pe Mircea Ciobanul
familia lui, In care deosebesti pe Chiajna, nu
femeia strasnich din'nuvela lui Odobescu, ci o fatà
rotundà, tanArà, cu pär balan, sAmanand cu tef an-
cel-Mare, bunicul.
Aceasta a fost bisericä de mä.'nOstire, §i alugArii
vor fi IncOput numai bine in cuprinsul ei intunecat,
care miroase acum a muced §i mort, a tAranO si a
mormant. Mai de mult, forma era o cruce, al cdrii
maner 11 alchtuia un pridvor cu stalpi rotunzi; un
,singur turn se ridica inaintea punctului unde se
umfla. In dreapta §i In stanga absidele cAptu§ite cu
strane. Podoaba o fAceau douà randuri de ocnite:
cele de jos, lunguiete, Intregi, cele de sus In arcuri;
In turn, ele mergeau de sus paná jos, coprinzand In
boltirea lor ferestuicele inguste, ca niste mari sprin-
cene Incondeiate de-asupra unor ochi mOruntei.
Cine a fost ctitorul d'intAiu al celei mai vechi din
cele trei biserici de alce nu se poate spune, dar de
sigur ch un om din veacul al XIV-lea, care In Tara-
Romaneasca., ca i In Moldova, a dat operele de arhi-
tecturä religioase cele mai frumoase in spatiul cel
mai mic, si färä Indoialà i lucrurile cele mai ori-
ginale ale me§tesugului clAdirii la Romani. Piatra
de pomenire a intemeietorului a clzut, s'a distrus,
dacá nu va fi zidità undeva in Incurcaturile repara-
tillor de mai Cronica tOrii scrie Insa
S'a glsit o piatril; ea trebuie sl fi fost pusit In amintirea
reparatiei de BrAncoveanu.
k)8 MUI4TERIA

Vlad-Voda Tepe, Acesta au facut cetatea de la

Poienari §i au fricut sfanta manastire de la Snagov".
Tepes a putut fi ctitor aici ca §i Matei Basarab la
Caldaru§ani, ducand mai departe ceia ce altul in-
cepuse; caci manästirea cal:4U daruri Inca de la
Ina:lita§ul sail Dan fiul lui Mircea. Ziditorul cel vechiu
pare a fi un boier sau Domnul Insu§i, Inca supt
Mircea. Locul era bun §i pentru aparare, and se
ridicau podurile §i navalitorii fail luntri, dupa fuga
pescarilor mänastirii, se gasiau inaintea zidurilor
Inalte §i groase pe piatraC-arora se linciuriau apele
line, cu funduri adanci §i maloase. Poate ca aici .s'au
adapostit boieroaicele §i copiii cänd Sultanul Mo-
hammed al II-lea Insu§i a venit sa vada ce viteji
cresc pe acest pamant salbatec.
Daca Tepe § a stat aici, §i sangele a trebuit sa
curga, sangele care era pentru sufletul acesta tiran
ca un vechiu vin ce Incalze§te mima §i iute§te mer-
sul gändurilor. A§ezata länga Bucure§ti, manastirea
a primit din and In cand trupuri de boieri mari,
fiind socotita ca un loe de Ingropare ales. Astfel
se odihnira aici pe rand, längd vechii boieri din
vremea lui Neagoe: Parvul din Craiova, Marele-Vor-
nic, §i Logofatul Ioan, ajuns prin pocainta un sme-
rit monah, cu ajutorul caläilor lui Mircea Ciobanul
§i lui Alexandru, fiul acestuia, toti fiii lui Dragomir
Postelnicul §i ai sotiei lui, Marga. Dupg. uciderea
celui d'intaiu, mama cuprinsa de durere parasi pia-
cerile zadarnice ale lumii §i Imbraca ve§nicul doliu
al calugariei, numindu-se de-acum Inainte monahia
Eufrosina. Ea se lngriji ca .fiecare dintre copiii ei
iubiti sa fie acoperit dupa. datinä cu o piatra fru-
mos sdpata, In care i se pomenia fail niciun fel
de plangere chipul mortii. Apoi candva, cad pe
groapa ei n'a lasat O. i se Insemne clipa plecarii
catre ai sai, pe cari-i doria de mult , batrana Wu-
 VIII. ILFOVUL 369

garita muri zimbind, caci i se va fi parut cá za-

reste prin negurile sfdrsitului omenesc stralucirea
întâlnirii voioase cu fiii cositi In tinereta lor plina. de
Indrazneala. Ea se culca la picioarele celor patru
morti tineri, ca o sluga care e gata sa se destepte
sa ajute pe acel ce sufere, i lespedea ei suptire,
Ingusta pomeneste numai ca. acolo se odihneste In
sfarsit o mama plina de durere 'Ana la moarte",
o mama ai aril patru fii au fost tdiati, si o calu-
01.45. I.
Câteva zile dupa uciderea Turcilor din Bucuresli,
Mihai Viteazul Imbogati si el cu un trup descapa-
tinat gropnita Snagovului. Oamenii domnesti adu-
sera la manastire ramasitile sangerande ale lui Dima,
fost Stolnic supt Stefan-Voda Surdul i tradator Ltd
de Donmul cel nou.
Apoi liniste se facu In tara, i manastirea nu mai
primi astfel de daruri domnesti. Ea Imbatranise pu-
tin, din timpurile lui Mircea pana. In acelea ale lui
Matei Basarab, care-i dada o rivala In Caldarusani,
care fusese pana atunci numai un schit In mijlocul
sesului. Cladirea tragic/ a lui Tepes si a lui Mircea
Ciobanul, mdndra manastire domneasca, pentru care
se culesese dijma pe atdtea mosii si se pusese de o
parte banii vamii de la Rrahova i vamii din Braila,
vazu trecdnd aiurea norocul ocrotirii si al daniilor.
Veni Mg o zi cand Snagovul, care primise pe
mortii ce ckusera aiurea de urgia domneasca, fu
insasi locul unui omor din porunca stapdnitorului.
Grigore-Voda Ghica banuia pe Postelnicul Constan-
tin Canlacuzino, om batrfin de vre-o saptezeci de
ani, vestit de bogat, de Invatat si de bun, ca-i sapa
Domnia. Darabantii venirà noaptea de-1 ridicara din
La o reparatie care a inzestrat ostrovul i cu o ridiculA
qi. nelocuitil casd de preot, cArgrnida care rostia atata durere
s'a distrus ori s'a furatl (1916.)
24
370 MUNTENIA

a§ternut, Inteo S'ambAt5. spre Duminecl. Un radvall

duse pe prins lntre arme la Snagov, unde luntrea
mAnAstirii II primi pentru a-1 trece spre moarle.
Mo§neagul ascultà a doua zi liturghia azut In ge-
nunchi, ca unul care §tia pe ce drum se allá i ce
aproape-i este sosirea. El 1§i mArturisi pAcatele §i
primi ImpArt5.§ania Inaintea altarului care nu mai
pAstreazA nimic din comorile de artà din vremuri.
Acolo unde astAzi florile galbene bogate In raze se
bucurá de fericirea primAverii calde, se ridicau zi-
durile In care cAlugArii I§i aveau chiliile, iar oaspetii
od51 de primire de care-§i aduceau aminte cu recu-
no§tintà. Ele inchideau o curte pietruitA, In care se
aflau cele douà bisericute ale Bunei Vestiri §i Ador-
mirii Maicii Domnului I, precum §i trapezAria. Cand
se fAcu sara, In apropierea cinei, la care el nu mai
era s5. lea parte, Marele-Postelnic fu zugrumat de
un stalp, la 20 Decembre 1662; §treangul se stranse
§i albul cap cAzu pe piept, pe când clopotele din
turnuri sunau rugAciunea mortilor.
Sicriul fu a§ezat In bisericá supt lespezile c5reia
se odihniau jertfele Domnilor celor vechi, trAdAtorii
din alte tiropuri §i cei ce muriserA de jalea monii
lor. O fatà de Domn, Ilinca, sotia batranA a bAtrâ-
nului Postelnic, §i toti fiii ei, §ase la numar, cApà-
tar5. voia sà-§i lea mortul. In acest loc ingust au
stat ei cate§i §ase, langA tatAl culcat pe perna
somnului fAr5. tulburare §i 15110 maica plecatà
In genunche. Ii vezi parcA, pe lespezi, de-asupra
oaselor fArá capete: DrAghici, menit mortii de ciuma,
erban, care era s5. fie Domn §i sl moar5.
1 Dar vezi, mai sus, observatiile despre picturA. MArturia
e a lui Pavel din Alep, la jumAtatea veacului al XVI-lea. O
piatrà adusa de aiurea in biserica de acum, aratA el la 1588
Mitropolitul Serafim a fAcut biserica Bunei Vestiri. Dar piatra
lui de morm&nt se aria acum dincoace.
 - ÌLVOVUL 371

cu banuieli de otravire, Constantin, care era sa fie

el zugrumat, la cele Sapte Turnuri din Constan-
tantinopol, Mihai, al carui cap u§uratec va a:lea In
Adrianopol, de aceia§i urgie turceasca, Matei §1 Ior-
dachi, cari fura cule§i Inca In floare, de o moarte
buna, care zimbqte tinerilor ca o iubita. Si luntri
tree apoi pe lac, ducand spre malul de sus, catre
Ploe§ti, catre manästirea Margineni, sicriul acoperit
cu stofe scumpe §i alaiul de lngropare.
Cate nu se schimba Inaintea zidurilor neintelega.-
toare! Inca treizeci de ani, i Snagovul cernit de
atatea amintiri e acum un roiu de harnice albine.
Un strain a venit de departe, de foarte departe, unde
stanci spinteca pämantul §i se azvarl izvoare des-
pletite, cu tandari de piatra In apa lor nebunii, unde
nu sant zari Intinse, de verde dulce §i aur curat
supt cerul albastru, unde lacul nu se zbate de multa-
mire intre trestiile Waite. Antim din IviAra un me-
ter de predica, un meter de scrisoare, un meter
de tipar, un meter de zugraveala, un suflet curat §i
o vointa neobosita. Constantin Brancoveanu, acel
Domn stralucit prin binefacerile sale, l-a primit ca
pe un trimes ceresc §i i-a dat pe mani Snagovul.
Totul se schimba In cuprinsul i Intre hotarele ma-
nastirii: pamantul dadu mai mult, oamenii I§i facura
mai deplin datoria, iar, mai bine decat toti, Antim
Insu§i. In chiliile sale, buchile frumoase, zugravite
turnate de dansul, se a§ezara in tipare i Insem-
nail pe hartie cä4i pentru slujba, carti pentru in-
dreptarea vietii. Uite acolo unde se sore§te oparla
verde peste cäramizile calde, va fi stat adese ori
Intetm jet caruia tot el va fi adaus sapaturi alese,
parintele, privind apusul rasfrant In apa
Cina s'a mantuit, calugarii Inchi§i In chilli se pre-
gatesc de odihna care va fi prea rapede Intreruptii
;le slujba tainica a miezului noptii; argatii mana
312 MUNTENIA

pe malul din fall vitele care se intorc la adapost, cu

un prefung ragat de chemare; chiuiturile lor
rdspund de la o carare la alta. Printre salcii se ridica
fumul albastru al mamaligii de sail, §i un caval
rasuna de la stana. Soarele a trecut de pragul care
pentru noi e noaptea, §i. razele lui din urma, ro§ii
In cer, se Indulcesc trandafirii In apa lacului pa§nic.
Antim prive§te cu ochi umezi aceasta frumuseta
care-i prinde sufletul Intreg, sufletul lui de poet,
cu multe rasunete; el se ridica. §1 face semnul crucii
spre multdmire §i binecuvantare.
Antim ajunse Mitropolit i luà cu dansul zilele
cele bune ale Snagovului. Si aceasta straveche ma-
nastire ajunse pe mana calugarilor greci. Locuitorii
ei se Imputinara, fiindca hrana lor nu trebuia sa
scan veniturile Locurilor Sfinte; chiliile se ruinara,
biserica tot a§a, pana ce se repara Inteun chip care
parea nepotrivit inainte de ultimele descoperiri
constatari.
Acea fiica buna a stoarcerii prin calugarii greci
care a fost secularisarea, duse lucrul mai departe.
In locul hotului In mantie de arhiereu, venit ca sa
simtd placerile pa.ntecelui i multamirea gramezilor
de aur, veni acum hotul in uniforma de puraria§,
inchis ca sa-§i ispa§eascà pacatele printr'un traiu de
pedeapsa. Un pod mirator uni malurile pentru ne-
voile lnchisorii: odata el lasá in adancuri un convoiu
intreg din ei, pe care lanturile-1 trasera la fund:
crucea de lemn de pe malul din fata arata unde stau,
iertati aciun, cei pe cari oamenii, cari nu pot ierta,
Ii pedepsira. Biserica mai cuprindea odoarele vechi:
ele au fost luate Insa cand ruina ameninta A. se
surpe asupra preotului §i credincio§ilor. Zidurile din
prejur avura o soarta i mai rea: lnchisoarea se
stramuta aiurea, i cladirea pe care, ea o pangarise se
dacha la pamant. Beparatia Snagovului s'a facut dau-
 VIII. ILFOVUL, 373

nazi de a§ezamantul nou al Casei Bisericii: Inlaun-

tru §i pe laturi Insa pustietatea, care mo§tene§te pe
toti, n'a fost Inca scoasa din drepturile ei.
Satul Snagovului facea parte odinioara din stapa-
nirile intinse ale manastirii: astazi locuitorii lui se
hranesc greu din munca pescuitului, la care li s'au
alipit catva timp §i Lipoveni, adu§i de la gurile
Dunarii, oaspeti nu tocmai iubiti pentru acei ce din
neam In neam au vanat balta aici. Ca §i lacul din
Caldaru§ani, §i acesta ascunde pe§ti de mai multe
feluri §i raci foarte gusto§i, cari, In partea locului,
se mananca, nu numai fierti, ci §i fripti, puindu-li-se
spinarea pe grata'. 1 Lacul e, ca toata vechea mo§ie
snagoveanä, a Statului §i e cäutat In antreprisa.
Indata e§ti in §oseaua ce duce la Tigane§ti. Satul,
foarte mare §i risipit, se vede dupa putina vreme
pe largul §es verde, In care graiele acum, In April,
Incep a undula matasos.
Inaintea noastra vine alergand, ca la un atac, o
ceata de soldati In haine de vara, fail arme §i cu
bidoanele de tinichea In mana: ei se indreapta spre
putul cu cumpana, de al carui lant de fier atarna
donita ce se scoboarg. In adanc. Alte grupuri osta-
§e§ti sant risipite pe §osea. In curti se vad piramide
de arme. Cate un teat pa§nic sta pe prispa intre
mo§negii casei, cari-i erau straini pana acum zece
minute, §i vorbe§te cu ei cum li-ar vorbi lui taica-sau
§i maica-sa de acasä. Altii ajutd la focurile care pal-
paie In groapa, supt cazanul In care fierbe m5ma-
liga pentru unul mai mult, un Roman, un frate
§i, zic cei de-acasá cu milk un soldat. Langà un gard
de nuiele, un chipe§ ofiter blond inoada un sfat cu
1 De mult, scursorile fabricilor vecine nu otrAvit apa, devenitA
stearpl. Nu §tiu ce urmari va avea In aceasta privintl asa-
narea" la care se lucreaza astAzi (1939).
374 MUNTENIA

fetita din sat In haine albe ca zapada: fata sta

dreapta ca o statuie §i urmare§te cu luare aminte,
dar WA neplacere, cu un zimbet poate In coltul
gurii, complimentele de la ora, care se asculta, dar
nu se cred.
indata Intri In padure, o veche 134:lure de ma-
nastirea pe care a crutat-o secularisarea. Soarele se
!Asa spre asfintit, §i In desi§ul de trunchiuri Inalie
o tacere... Huruitul roatelor, cate un cuvânt schim-
bat rasuna ciar §i prelung. In dreapta §i In stanga
privirea se opre§te In panza stravezie, Insufletita de
lumina, a verdelui tanar, pe unde strabate numai ici
§i colo cate o sageata de raza ro§ie; pe care ve§nicul
arca § o arunca In urma, plecand.
De la o vreme, padurea se preface Inteun pare
neasamanat: se vad alei prunduite, banci. Cateva
casute In stil elvetian, foarte cochete, se malta In
stanga: ele formeazä administratia unui ocol silvic.
Putine Invartituri de roata Inca, §i drumul merge
acum Intre casute gospodare§ti, acoperite cu solzi
lnegriti de §indila, avand fere§ti mari, cerdace §i
k)ridvoare de sticla, iar, In fata, meri Infloriti §i
sumedenie de flori, In straturi §i In tufi§uri Inane,
care toate slujesc In aceasta clipá liturghia de arome
a sera Cunosc acest fel de case §1 astfel.de gradini-
In ele §i Intre ele am copilarit In Moldova mea ra-
masa In urma. Dar acolo, la acest ceas de vorba
potolita, ca Inaintea cuiva foaite mare, de care te
sfie§ti sà ti se auda glasul, sant In cerdace §i In
gradini stapane de case, §i fete mari, §i copii. Aici
nu se vede nimeni, de §i perdelele sant date In laturi
ca sa nu se piarda nimic din ceia ce poate aduce
drumul. Numai un biet copil rahitic, sucit In toate
Incheieturile oaselor sale, prive§te catre desfa§urarea
trasurilor.
Santem In fata mänilstirii Tigà'ne§ti, §i In asu-
 VIII. - ILFOVUL 375

tele acelea, asa de pasnice la InMtisare, dar In care

de atatea ori fierb si intrigi si pAreri de .rAn si
chiar, se spune, une ori, moravuri care cer indrep-
tarea, stau maice.
Pentru dansele nu sant ca pentru alug6ri ziduri
Inane, roiul de piatrà strAbAtut de nenumArate chilii.
Fiecare gospodinA tine s5.-si aib5. gospoaria ei, si
In largul arc ce Incunjuril biserica noua, si Inoità
ine6, se orfinduiesc, In curti nArunte, cu grAdinita
In fatd, asezAri cAlugAresti. curate ca floarea ce le
Incunjurà. Altele sant de sigur sAmAnate pe de IA-
turi. In fund, se vede campul cu desAvarsire ses,
Mrá modálcile de movile prin care trece drumul
Ulddrusanilor si al Colintinei. Si lacul lipse§te aici,
si numai o mlastinA näpAdità de rogoz taie drumul
la spatele cäsutelor: o podisa de scanduri Inguste
duce drumetii de lard, cari se strecurl unul dupà
altul, pe cand unditi Incearch sArhcia apei noroioase.
TigAnestii nu povestesc nimic: frumoasa clAdire
cu doua randuri care primeste oaspetii e ridicatl
abia pe vremea, priincioasà pentru mAnAstirile nein-
chinate, a Regulamentului Organic. Biserica nu se
deosebeste prin nimic de atatea altele: e foarte bine
tinutà de femeile Inchinate lui Dumnezeu, si turnul
de lemn, cAci boltile s'ant prea rAu Mcute ca
sá poani primi altà Incoronare, e vApsit cu In-
grijire.
Intru la slujba de dimineatà a Duminecii. Biserica
se InfAtiseaza vesell, cu atata aur pe catapiteasmA,
pe icoan'è, pe greoaiele cadre de stuc in care ele sant
asezate, pe odkjdii, cu atata aur viu care nIvAleste
pe ferestuice si se joacà une ori pe fruntea sau pe
bArbia albA a unei maice ingenunchiate. Stranele si
lespezile de jos Want acoperite de chipuri Imbodolite
In postav negru, Cu faldurii nellmuriti. Mai mult
chipuri puhave sau costelive de bAtrane cu ochii
376 MUNTENIA

morti, Inlacramati; maicile mai tinere par sa fi pa.-

rasa lumea fiindca ea nu putea sa li dea fericirea
unei gospodarii, si In anume ochi adalid de fatá
saraca si Mil noroc se si vede o parere de rail.
Chipurile linistite de madona fara vrasta, obisnuite
In manastirile Apusului, lipsesc aproape cu totul aici:
eu am vazut una singura, care avea obrajii tranda-
firii supt bruma celor patruzeci de ani, vorba foarte
aleasa, ca a unei Inalte doamne, i glasul ca de
argint. Corurile sant rele, si In nepotrivirea glasu-
rilor domneste acela, obosit i ragusit, al batranelor.
Pe sosea, Intre grane tinere, pe un ses ca o apil,
cu fata de un verde fraged, umed, luminos, spre
Peris. Satul se vede Indata, si-i strabatem lunga
strada, bine aliniata. Perisul e mosie a Coroanei,
urmele unei bune administratii se liad In toate.
Casele sant Imprejmuite i impodobite. In aceastä
zi de Dumineca rasar din usi, In cerdacele um-
broase, fernei si fete ca acelea din mahalalele unui
oras In desvoltare. 'ata acum hora, pe care o In-
deamna doi Tigani, cu vioara i dibla, care striga
pàtima i bazaie, ca un bas de albine. In lumina,
hora loveste pamantul, si dintr'un nou avant usor
se duce mai departe: cosite balaie se amesteca In
multimea cositelor negre i fotele scânteie de bu-
curie din toti fluturii lor de aur; femei cu copii de
mana, fara nicio gateall si cu capu'mbrobodit,
se uita cu jind de departe la ispita prin care ua-
menii se aduc spre implinirea nevoilor mari ale vietii,
pe cand cate o codana careia nu i-a venit ceasul
sá se prinda In dant arunea pe furis o cautatura.
se strecoara iute cu piciorusele goale, ducandu-si
cofa la fantana.
Perisul e gara, si peste putin esti iarasi la Bucu-
re§ti.
 VIII. - ILFOVOL 377

13. Spre' Gherghita.

De la Peri§ prin graiele catifelate, prin lanurile
Inalte cat omul, de secard tepoasd, de orzuri aplecate
supt greutatea spicelor pletoase, de rapità albdstrie,
scuturatd de podoaba aurului §ters al florilor,
la hanul de la Tigäne§ti. In stanga, e pkturea mare,
deasd, cuib al sutelor de privighetori, care nu mai
§tiu acuma ce e ziud. §i ce e noapte §i In umbra
adancd a frunzelor, In aroma ImbAtAtoare a salca-
milor dulci, a teilor cu sufldri de smirnd, cânta o
patimd ce parcá se avantd nesdtioasd spre moarte
§i urmdre§te totu§i ve§nica strecurare mai departe
a vietilor. Albastru limpede 0 soare potolit, care
se ive§te mai mult ca sd strAluceascd, ca sd de§tepte
puterile de viatd de pretutindeni, pe care nu le to-
pete §i nu le seacd. Un soare de zimbet Inteun cer
de nevinovkie nesfar§itd.
La Bucure§ti se vor fi gramddind astdzi sa." vadd
care cal scump fuge mai iute deck altul, la Bucure§ti
se vor fi gAtind de parada cea mare a visitelor §i
a Soselei adecd rochia mea e mai frumoasd
deck rochia ta" , la Bucure§ti se vor fi cetind
La umbrd cArti proaste In limbi strdine, despre iu-
biri bolnave §i p'äcdtoase.
Pe oamenii de acolo nu-i poate cherna aceastä
mare strAlucire curatd, care-ti premene§te sufletul
pentru sdptdmani lntregi. Multi nici n'or fi §tiind
cd. este. Nicio trdsurà de acelea corecte, neagrd, lus-
truità, cu oameni bko§i §i pe caprd §i Inlduntru.
Prin desimile sälbatec de frumoase in care luptd sd
se intreacd toate, dar toate florile primdverii, busuio-
celul yank, albastra miere a ursului, strugureii de
aur, aglicele, clopoteii §i cate altele, flori mari trium-
fale, flori mici care par un strop de sange intu-
necat, prin bu§tenii de macie§i albi, trandafirli, ro§ii
ca focul, prinidaceasta dumnezeiascà sAmAndturd de
378 MUNTENIA

colori §i mirosuri, asupra carora se zbat fluturii

albi, cei d'intaiu ai ianului ranar, nu se joaca nicairi
frumo§ii copii §ubrezi, tinuti la o parte de atinge-
rile cu oamenii §i de atingerile cu aceasta lume
mare, nemargenita.
Sant aceste randuri o plangere In felul acelora
pe care le Inaltau scriitorii unui vechiu veac u§uratec,
veacul al XVIII-lea, cand blastamau ora§ele §i che-
mau lumea la tara, la tara... unde nu fusesera nici
cantaretii cari o proslaviau? Nu, nu aceasta, ci nu-
mai Inca ()data constatarea unei Instrainari fail leac,
Instrainarea fata de neam §i fata de tara, adanca
necunoa§tere, desavar§itd neIntelegere a acelor multe
lucruri frumoase §i bune care se gasesc §i In unul
§i In cealalta.
Noi unii, cei cari stain In trasurica veche, dar
foarte curata, a mo§negutului slab, taran din Peri§,
cu caciula mare, plete sure §i port alb de vara, noi
cei cari Maintain Incetinel, potrivit cu silintile a
trei calu§ei rail hraniti §i prin§i cu funii In loe de
hamuri, noi ace§tia cari n'avem niciun gand de so-
cietate", ci trecem numai printre marile carute Cu
covergi, trase de boj pitici §.1 In care e cladit un
neam Intreg mergand la lucru", noi ne simtim foarte
fericiti.
De §i e Dumineck §i ieri a fost marea serbatoare
a tuturor Linelor §i Ilenelor, hanul din rascruce, pe
care-1 §tiu bine acum, nu prea are oaspeti. Acesta
nu e un tinut de betivi §i nu sant" pe aici pierde-
vara". Stau numai supt umbrar cativa baieta§i, doi
Tigani foarte frumo§i §i un Roman Indraznet, care
nu ma lasa sa-i ieau chipul deck cu tigara In gura,
pe cand Tiganii, sfio§i de caraituri, dui:4 ce se ascund
prin toate ungherele, se Invoiesc a sta pe loe pentru
cinci bani. Si atunci stau drepti, serio§i In ochii lor
adanci supt genele lungi arcate, serio§i In trupurile
 VIII. - ILFOVUL 39

lor slabe, Invelite cu zdrente, care sant ava de multe

p de felurite, Incat Par o horbota ciudata alcaluita
pentru hainade triumra unui Imparat al calicilor.
Drept inainte mergi spre lacul cel lung vi minunat
de albastru, spre lacul trestiilor mari vi racilor gus-
to§i ai manastirii rasarite din apa ca o minune ce
nu poate sà tie decal o singura noapte de farmec.
Pe acolo te duci la Snagov.
In stanga, e Ialomita, larga, cufundatä In adanc,
galbuie de maluri lutoase, apa nestatornica, verpuind
In cercuri mari peste nesfarvita campie de roada.
O trecem pe un mare pod vechiu, langa care se
lucreaza la altul de o lume Intreaga de fierari p
de muncitori, adapostiti prin Incaperile dinteo curte
Intinsa, puna cu tot felul de drugi de vine. Santem
vi mai departe pe voseaua neteda care duce la Ploepi.
O urmam pana la un alt han de drumul mare,
care-vi razima coperivul de labia rope pe tot felul
de pari §i de sprijinitori, infativá'ndu-se de departe
ca o namila de vechi ramuri carligate. Langa dan-
sul biserica nouà din Gorgota îi desfavoara turnu-
letele de lemn pe margenea unui pale de padure.
Cotim la dreapta prin pamanturile Coroanei, cu
paduri bine tinute p de aproape Ingrijile, cu nesfar-
vite alei de salcami, ale caror crengi Impovarate
lasa sA cada ca un omat lenev florile albe, laptoase,
de care sant pline drumurile cu care se amesteca
albul fluturilor stranvi pe margenea neagra a lacu-
letelor de ploaie. Si aici p aici tot Coroana", zice
badea, care e, ca un Perivan ce este, cunoscator
al maririlor vi a vazut p pe regele cel batran"
pe regele cel mic" P pe regina" vi se va fi minunat
vi el, ca i cutare preot, care-mi vorbia de petrece-
rile acestui colt de parnant, cand minivtri vi cei mai
stravnici oameni de la ora v au prins a vorbi In
bimba dumnealor" (aici era vorba de frantuzevte,
480 MUNTENIA

dar limba dumnealor" existd §i atunci cand cred

cd vorbesc romane§te).
Iatd, de la cutare fantand din drum, Mire copaci,
fantand Incunjuratd cu crdci §i In care se coboard
ell o mi§care ginga§d u§oara ciuturd de lemn
vechiu, iatd acum un sat de toatd frumuseta. E
mancat tot de verdeatd, de verdeata salcamilor §1 a
marilor nuci vanjo§i §i a altor pomi §i a bdldriilor
trufa§e §i a grddinitilor, ce se vdd ici §i colo. Toate
curtile sant Incline cu garduri bune de rdchitd. Casele
au supt stuhul bine pdturit, supt tabla ro§ie, pAreti
albi, pe cari mana gospodinei a fAcut din tencuiald
tot felul de roate, de chipuri, de cadre. Cate una a
dat pe de-asupra cu var albAstriu, pe cand cele mai
multe au §i zugrAvit In colori tari, bine potrivite.
Sant astfel stele albastre cu cate un colt ro§u, sant
oarneni §i pguni vineti, la zugrdvirea dirora s'a inld-
turat tot ce e amAnunt, ldsandu-se numai §erpuiala
liniilor decorative.
In fiecare curte, pe prispe, In fan, In card ce se
incarcd, In cuptoare Imprejmuite cu I-Achill, se vdd
oale. Unele sant smAltuite, peste tot sau numai In
parte, in picdturi. Sant oale obi§nuite, care se vand
cu cinci parale", cand sant de cele mijlocii, §i cu
un ban", cand sant mai Incdpdtoare; dar alte oale
au fost croite dupd frumoase tipare vechi, cu linii
de amfore antice, pe care ochiul le urmeazd cu
plAcere. Fiecare-§i are numele, §i aici s'ar putea
cerceta cu folbs despre vechiul me§te§ug al oldriei
romane§ti, cdci din mo§i §i strdmo§i In acest sal cu-
prins §i vesel se lucreazd la pregdtirea pdmântului
pentru vase, la Invartirea lui pe roata olarului, la
coptul lutului pAnd se rumene§te, la acoperirea lui
cu coaja strAlucitoare a smaltului galben, vandt §i
verde. De aceia se vor fi pricepand §i nevestele sA
tragd dungile de Impodobire In tencuiald §i sil po-
 VI ILFOVUL 881

triveascA vApseaua pe pArctii pregAtiti astfel. De

aceia in acest sat de me§teri 0 In cele vecine, care
cearcA une ori 0 ele acest me0e§ug, e atata cu-
viinta i omenie la fiecare: toti, Ong. §i frumo0i
bAtrâni lnceti, spun bunA ziva" drumetului, pe care
sant gata sà-1 ajute la once nevoie 0 la once dorintl,
§i d'inaintea portilor, unde stau pe margenea van-
turile inflorile, se ridicA femeile cu fete senine, O-
llie de DuminecA In cAmA0 ca laptele 0 In catrinte
ca florile.
Cum se chiamd satul Asta?
I se zice la Potigraf.
La ... Potigraf?
Da, a§a.
A§a-i, inteadevdr, Potigraf. Toale satele de prin
prejur §tiu de Potigraf. DacA ai nevoie de oalA, de
strachinA, apoi ti se spune cá ai gre0t locul,
band la dAn0i: De astea, domnule, sant la Potigraf.
Aici nu e la Potigraf". Si se §tie care anume din
me§terii Potigrafului face cutare fel de oale.
Sant §i nume unte prin aceste pArti. Chiar 1Cinga
Snagov se imirA, cu o bisericA din vremea lui Mihai
Viteazul, Turbatii. Mai incoace, pe uncle santem noi,
se ascund Ciumatii. Dar drept In calea noastrA spre
Gherghita sant tot nume frumoase sau istorice pentru
satele care au fost sAmAnate odatA In mijlocul hucea-
gurilor din lunca Ialomitei. Din Curcubeu dAm in
Balta Doamnei, unde pescan i domne§ti vanau pe-
tele pentru gospojda"1, Balta Turcului, cumpAratA
cine §tie cand de vre unul din cei cativa Turci
a§ezati In tail.
Duph ce am ie§it 0 din casele putine ale acestui
sat, iarA0 campia ialomiteanA, judetul insh e al
Prahovei, se desfA§urA cu mAnunchiurile ei de
flori i cu bogAtia de roadA inaltà. In aceastA zi de
Acolo, o biserieutA de lema, interesanta.
$2 MUNTENIA.

serbatoare nu e ca pe §oseaua care duce necon-

tenit de la munte lucratori pentru biel§ugul §esului.
Nici carutele cu covergi, nici drumeti razleti. Fiecare
sat se odihne§te acum pentru dansul §i, curand dupa
Imbucatura de la amiazi, vor Incepe petrecerile, tot
numai pentru dansul, dupa vechea datina. Nu e alta
-mi§care deck a norilor ce se strang pe margeni
pentru trasnetele §i §ivoaiele obi§nuite In spre seara,
deck valul de matasa argintie ce trece peste cre§-
tetele holdelor la u§oara atingere a vantului, deck
zburatdcirea fluturilor albi, insetati de drumuri lungi,
§i picurarea florii de salcâm ce moare. Departe, se
vad §oproane pentru adäpostirea plugarilor. Vite pasc
In cate un colt ce se adance§te Intre samanaturi.
Tocmai In fund Inainte se vad iara§i, albastrind slab,
muntii.
Acum santem la ferma Gherghita": §iruri de he-
meiu catarat sus pe prkjini groase, laptarie, ham-
bare, o insula de copereminte ro§ii In oceanul verde.
Apoi prin Intinderile stralucite ale acestuia ne In-
dreptam spre sat, care e colo, unde arborii stufo§i
Intind supt albastru o dunga Intunecata In curme-
zi§ul drumului. -

Domni au stat aici, coborá'ndu-se din Targovi§te,

In veacul al XV-lea. Era §i un loe potrivit pentru
privigherea o§tilor, pentru apararea WE La Gher-
ghita, In acest punct de supt muncele, se Intalne§te
valea Dambovitei cu valea Ialomitei, din care venim.
Mai sus ceva e Cricovul. De la Targovi§te chiar, de
la Buzau, din Moldova pe aici trecea calea veche catre
BucurWi, cea mai noua dintre capitale. Deci se
pecetluira hrisoave ce purtau Insemnarea: din Scau-
nul Domniei noastre din Gherghita". Ro§i de tara,
granicerii cei de demult, §i-au avut aici cetele. Multi
printre capeteniile lor erau boieri.. $i pe urma Doni-
 VIII. ILFÒVUL 381

nului venira, §i statura apoi pana tarziu In vea-

cul al XVIII-lea, dar tot mai putini, mai saraci, tot
mai tarani, negustorii de la casele de cäramida cu
tarabe de lemn: Greci, Sarbi, Sa§i.
Acuma Coroana" I§i are cladiri de administratie
§i de primire §i tot ce mai trebuie unei mari gos-
podarii moderne (§i chiar ce nu trebuie, caci am
vazut pe o mask imi permit a part d-lui I. Kalin-
deru acest abus , o murdara revista. bucure§teana,
pe care niciun om cinstit n'o poate tinea In casa.).
Locuitorii, vre-o opt sute, cu toate catunele: §i Veli-
cioaia §i Ungurenii, cuprind cateva stradite cu casele
rari §i färà multa ingrijire. Targul de odinioara nu
e astazi macar un sat mare, un sat de frunte.
Dar amintirea trecutului n'a perit cu totul din
mintile acestor oameni saraci cari n'au niciun me§-
te§ug, cari-§i arendeaza la carciumari §i alti slit-
pani ai cametei bucatelele de pämant §i trajese numai
de pe urma Coroanei", de la care primesc i a§-
teapta. totul. Intram bite° curte, unde a fost a§ezata
o cruce gäsita In ogor, pe care au cioplit-o pe vremea
lui Matei Basarab Capitanul Lapadat §i fiul sau
Neagul. Gospodarul a pus-o cu ingrijire la loe bun
§i o paze§te cu scumpätate. El §i-a scris pe par-
tea goala a crucii pomelnicul. Nevasta lui ne pri-
me§te cu oarecare con§tiinta ca la dansa nu e o
casa de rand. $i dupa cateva cupe sotul ei alearga
inaintea noastra ca sa ni arate o diploma de la
Bibescu-Vodd, In care se recunoa§te cA tatal sail a
fost monean sau, cum scrie acolo, spre marea bucu-
rie a omului nostru: boier de neam".
In calea spre biserica din Ungureni, trecem pe
la una din carciume, unde se face hora. Foarte fru-
moasa priveli§tea oamenilor frumo§i, sanato§i, se-
nini, curati fara. osebire. Aici e rasa romaneasca,
din cea mai Mina. §i mai sigura.
 MUNTtNIA

Portul pare amestecat: nici tocmai ca la §es, nici

'ca sus, In munte, dar nimeni printre cei ce au
venit la dant nu e nevrednic de dinsul. tinele ,fete
pastreaza cite ceva din vechea datina de Imbraca-
minte, dar cele inai multe §i-au pus rochii de ora,
podoabe tot de acolo, ba s'au §i pudrat; despre ,aceia
insa tot sint frumoase, §i acelea care §tiu mai bine
aceasta se desfac din rind §i privesc mindru trecerea
drumetilor straini.
Asta e Insa hora cea In calalalt capat
al satului s'a Inceput hora a doua, unde vin oameni
ceva mai saraci. Tiganii joaca de-o parte (§i se poate
sa nu fie Tigani uncle a fost Domnul §i'boierii?). Dar
§i Tiganii skit tot oameni din sat: ei fac hora 'a
treia. lar cea de-a patra e facuta pentru cei mai
despretuiti, adunäturile" venite din toata lumea.
Toate bisericile sint prefäcute, adeca stricate, §i
totu§i sint vechi pe acest pamint istoric. Cea de linga.
Administratie a fost sfintita Inteo luna de Maiu ca
aceasta, acum dot& sute de ani in capat; uh capitan
de Ro§i a Inaltat-o pe vremea Brincoveanului. Bise-
rica lui Matei Basarab Insu§i a fost intaiu o ruina,
apoi satenii au facut-o din nou, prin veacul al
XVIII-lea, Ingustand-o cu mult i Inlaturandu-i ma-
rele pridvor deschis, pe slilpi. Pisania ramasese 'WA
de-asupra uii, i se mai vedea §i alta, pusa de
ispravnicul care a Ingrijit cladirea, fire§te tot
un capitan. Daunazi s'a facut Insa o reparatie pes-
trita §i Impopotonata, Cu zugraveall noud: inscriptia
cea mare a fost prinsa in zid, iar cea mica a cazut
la pamint. Se zice ca de curind s'ar fi luat hota-
rhea de a se ispä§i acest pacat printeo noua repa-
ratie, care ar scoate la lumina ce ar mai fi ramas
din vechime.
In sfir§it, In fund, unde se a§ezasera fugarii din
Ardeal, Ungurenii, batrinii tot i§i mai aduc aminte
 Vat. ILVOVUL 385

de aceastá obarsie, s'a fäcut o bisericutä. de lemn,

dupà chipul celor de chrOmidà de atunci, In anul
1793. Si ea e rän Intretinuta.
PArintele din sat e un Gherghitean de bastin,
neam de neamul lui tot din Gherghita. Bätrân, fru-
mos, cu ochii albastri si barba alba, bogata. Tocmai
se Intorcea de la congresul BAncilor rurale, ce s'a
tinut la Bacau, si nu mai poate de bucurie.
E adevdrat cd gAsit hanuri crestine deck unde
i s'a pus In man o lingurà de lemn, cum nu le
tin aici Md. Tiganii", e adevärat iarAsi cd a dat peste
atOta jidovime, speriatà de oaspetii români, luck
s'a scarbit rdu. Mud i când n'a Inteles moldove-
neste si s'a uimit dacà lu loc de nitel porumb" i
s'a spus o lecuth de popusoiu", dar bucuria tova-
rAsilor, frumuseta caln a cuvântdrilor nu-i vor
din minte. $i mai ales alaiul lui Stefant\ron si a
lui Tepes... Calul alb, frumos, el In haine scumpe,
Man, cu plete lungi, mandru... Ce, Domnule, pot
sá zic cà am vazut i eu pe Stefan-lrodal"
Ne Intoarcem spre Crivina, statie mai apropiatä.
deck Perisul. Cu un leu mai mult decAt ne Invoisem,
mosul primeste sä ne duck' acolo.
In dreapta, In stänga, a plouat potop, din norii
surli, apäsAtori, cari se stranseserà Intfo clipà, rn-
nati de vOnturi ale InAltimilor, pe care noi nu le
simtim.Aici n'au cAzut deck putine picaturi, care ne
InchiseserA In biserica lui Matei-Von.
N'o sä. pion, Domnule; aci la noi nu plon.
Asa e blastAmatä. Gherghita. O sà spunem si Co-
roanei", sä tie.
Si afläm ca, atunci cand s'a dat pAmánturi skenilor,
ei n'au vrut sä le iea pe lunca Ialomitei, cum hot5.-
rise egumenul de atunci. El s'a supus cererii lor,
dar, la plecare, fiind In trAsurà, a legat cerurile
çle-asupr a Gherghitei,
 MUNTÉKIA

de atunci, aici nu mai pima.

La Gherghita, nu, dar pe drumul nostru din cand
In cand se rtipède o burä. iute, care gonete fluturi
pasari si face sa fuga prin santuri ale un ariciu
Cu ghimpii ca sulitile.
De unde läsitm drumul Perisului, aici suspina
mosul, care vede ca Intarzie i zice Incet: Uite pe
aici as merge eu la Peris"I; e o uimire ce sate
si ce case sant, de la care ni vin Inainte pe drumul
larg fetele imbujorate de dant , hora, dar si...
Tarina" f Mali mergand solid, incet i cate un
leat" scapat o clipa pe acasa. Nu se poate un sat
mai randuit, mai Ingradit, cu rachitd, dar si cu
frumoase uluce de lemn sapate , un sat mai cu-
prins si mai nxultamit deck Gorgota. Visul nostru
al tuturor celor ce n'au inimà numai pentru ei,
pentru asezamintele i orasele lor, e Indeplinit aice.
Tocmai se mantuie petrecerea de Dumineca, tocmai
se despart cunostintile, prieteniile i iubirile, usa
se deschide In päretele alb fail o pata; ocolul pri-
meste vitele niari, frumoase, ce se intorc Incet de
la pajistea Infloritä, aplecandu-si capetele cu coar-
nele lungi ca ale cerbilor. E o nemargenita pace
senina.
Aproape tot asa i la Crivina, unde au trecut,
sau au fost mai de demult, aceleasi datini bune.
Cine dintre calatorii acceleratului care nu se opreste
la casuta cu Insemnarea Crivina" stie ce comoara
de buna viata romäneasca se ascunde aici?
La gall, baietasi curati, frumosi i cuminti vand
sparanghel salbatec, cules de pe camp In aceasta
zi sloboda, si buchete de aglica si de soc alb cu.
floricelele mici, asa tie puternic mirositoare. Trenul
vine plin de escursionisti beti, cari nu se mai pot
racori si de femei usoare care zbiara cantece proaste,
Cu accent evreiesc.
 BU Z CIL

1. Buziul.
Buzaul e vecinul de stapdnire judeteana al Plo-
estilor, de care e despartit printr'un scurt drum.
In margenea muncelelor, ce trece pe langa vechiul
loc de oprire al cailor de menzil", vechea statie
de posta a Mizilului. Dar cele doua capitale nu
samana. Buzau' e mai sarac, mult mai la o parte
de drumul bogatiilor, dar mai aristocratic si mai ro-
manesc. Aceasta inferioritate i aceste lnsusiri i le-aV
dat Imprejurimi deosebite si un alt trecut. Asezari
satesti mai Insemnate nu se afla aici, i pasul 'care
duce spre Ardeal e cel mai putin cercetat din toate.
E un tinut de mosneni, i unii dintre ei, urmasi
ai razboinicilor din vremile de necurmate lupte, au,
pe lAngà aristocratia vechimii pamântului, si pe aceia
a Indelungatei manuiri a sabiei, dar bogatie multa
nu pare a se mai gasi In mânile acestor cavaleri
Cu caciule i sumane.
In schimb Insa, boierimea neastamparata a Bu-
zaului, boieri de margene catre Moldova, cari stiau
ce li se cuvine, pentru ca Indepliniau greaua sar-
cilia a apardrii micii patrii, se framânta Inaintea
noastra, de cum putem strabate mai adânc In inti-
mitatea trecutului nostru. Prin boierii de Buzau se
fac si se rastoarna Domnii In anumite timpuri ale
veacului de pretendenti la tron: al XVI-lea, dupa
veacul Intemeierii i acela al apararii fata de Turci.
mai tarziu cAte ceva aminteste pe Buzoienii ce
tineau si fie Intrebati la premenirea Domnilor.
Peci Buzaul a fost din capul locului o resedinta
888 MUNTESIf A

treatoare a vultanilor feudali din Imprejurimi, pe

lángà cari era si targul, de'o Infiintare mai veche,
probabil strdind, ca In atatea alte locuri 1. Si azi
se vede aceasta. Tu afard de stradele sale bune,
Buzdul se poate mândri mai ales cu carlierele
boieresti, lungile strade drepte, largi, de o parte si
de alta a cdrora se Insiruiesc vile incunjurate cu
arbori i straturi de flori. Pdn'd foarte departe, acest
lant de cochete addposturi ale unei vieti de familie
Infloritoare se mentine.
Buzdul e, iardsi, o episcopie, o destul de veche
episcopie, cu toate cd, filtre celelalte ale Tdrii-Ro-
mánesti de odinioard, ea vine tocmai la urmd, dupd
ce TArgovistea avea o Mitropolie si Noul-Severin
al R'dmnicului se putea mándri cu o pdstorie a su-
fletelor. Episcopia e frumoasd, de si o reparatie
din veacul trecut face sá nu se poath recunoaste .pe
deplin Infdtisarea ei de la Inceput ctitorie a lui
Matei Basarab, arsä. de ndvAlirile varvaricesti"
reflcutd de Vlddica din 1740 ; palatul episcopal,
palatul oficiilor sAnt mari si curate. Episcopul, pe
care de sigur c'd laudà nimeni prea mult2, std
totdeauna In resedinta sa, si aceasta-si are foloasele.
Se vdd i câteva biserici mai mari, dintre care una
cu o icoand flcatoare de minuni, a Banului, clädità
de Andriana, vdduva lui Serban Cantacuzino Vor-
nicul, dar si de noul ei bdrbat, In 1722, a primit
acum de curánd un coperis de olane colorate si
un pridvor de geamuri, care-i dau un caracter asa
putin cam ciudat, de si, In mijlocul unui parc bogat
Inverzit, aceastd clddire noud-noutd face o Intipdrire
modernd, apuseand.
1 De §*1 s'ar pArea a fi o pamela romineascl: buzA=BuzAu;
ca In: coadA=CodAu, numele e vechiu slavon, ca la Bra§ov,
Rfiqnov, etc.
2 Era Dionisie Climescu, arusal de cumpArarea Scaunului
de vAnzarea parohiilor Ç1939.
 IX. BUZAU', 389

Avand fericirea, atat de rail!, de a pdstra

acela§i primar intr'un lung §ir de ani 1, Buzäul s'a
folosit ca putine alte orme romane§ti de biel§ugul
vremilor noud, de ploaia de aur a Imprumuturilor.
O pAdure de stejari mArgina§d, un sIlbatec
prdluit s'a prefAcut In pare frumos, cu multe alei
§i largi perspective, cu chio§curi §i statui. In capdt
se vede, alcdtuind astdzi mijlocul precis al ormului,
noua Primdrie, cu un Inalt turn, o lungd fatadd In
stilul tdrii, toate In piatrd, ici §i colo isculptatd.
Cand clddirea va fi gata, ea va fi, neindoielnic, cea
mai frumoasd primdrie din lard §i o podoabil de
mare pret pentru Buzdu.
Numai dacd Evreimea, ce se tot strecoard din pri-
sosul Moldovei, n'ar pretui tot mai mult Insu§irile
ora§uluit Chiar astdzi librdriile olerá cumpdrAtorilor
arti po§tale ilustrate cu salutäri In ebraid. §i expun
Calendarul Israelitului", caracterisat pe copertd prin
tipul national: un bdrbos cu anteriu §i §apcd. (a§a
am fi pus noi In Calendarul nostru national un
pilstor sau un pldia§ de munte). Chelneri creti §i
blonzi te primesc pe la oteluri §i-ti Incretesc soco-
teala potrivit cu aptitudinile acestui neam. Singurul
restaurant, la Moldavia" (evident!), dd publicului
sá aleagd, pe o admirabild listd, Intre friguroi" §i
rinic sotei", pe lângd care se adaugd, fire§te,
fruhte", lntre care fersici". Hàinàriile, prdvdliile de
a§a-immild galanterie" poartd In fruntea lor nume
care chiamd In minte o imigratie Inceputd In tara
Canaanului, unde dorim Evreimii liberate de jugul
cre§tin toate fericirile din vremile de aur ale pa-
triarhilor.

Constantiuescu.
390 MUNTENIA

2. Ciolanul. Riteqrii.
Strabatusem cu trenul §esul Siretiului, margenit
necontenit In dreapta de culmile Vrancii §i dealurile
de la picioarele lor, cotisem spre dreapta, In judetul
Ramnicul-Sarat, cel d'intaiu judet muntean, strabl-
tusem pa§uni arse, trecusem printre lanuri de po-
rumb moarte §i printre intinse miri§ti de gran, cu
paiu§ul fail verdeata, Intalnisem Buzau' rupt In
mici §uvite pe albia-i larga §i prapastuita, §i, prin
verzi gradini de zarzavat, bine udate, revenisem In
ora§ul Buzau. Un otel evreiesc ni dase adapost pen-
tru somnul tulburat de soneriile furioase ce anunta
accidentul de trasurd Intamplat unui comisar care
petrecuse prea mult.
0 trasura dà podu", adeca o birja de piata, Inti-
tulata astfel pe tablita, ne duce In faptul zilei spre
manastirea Ciolanului. Mahalale cu case mici, pe
laturile §oselei foarte prafoase: negustorii din aceste
parti catre bariera sant une ori de acela§i neam cu
aceia cari au pus stapanire pe piata mare: cetesc nu-
mele, romanisate, cum se vede, ale doritorilor de
cetatenie Tinner, Buiumescu §i altii ca dan§ii.
Apoi §esul din margenea muntilor se Intinde,
cu nesfar§ite miri§ti, uscate §i pustii, pe care se
odihnesc cirezi de vite flamande. Porumbul urmeaza
In mici lanuri tarane§ti, nimicite de dogoare; bielii
oameni secera buruiana mare ce fo§ne§te din frun-
zele-i galbene §i cladesc triste maldare de allele,
din ceia ce era sa li fie hrana §i bogatia.
Soseaua e plina de drumeti, cari nu samana Intre
(lama Unii, cei mai multi In aceste parti, sant tarani
cu Infati§area de mahalagii ai ora§ului; ei poarta
palarii mici sau caciuli scurte, aproape ca ni§te fe-
suri, pantaloni largi din stofa de targ §i scurteice
de postav: ro§ii, vinete, albastre, care sant In lcga-
tura cu trecutul de luptatori caldri, de Ro§i ai lui
 IX. - BUZAUL 391

Voda, pe care 1-au avut Inainta§ii acestor tarani.

Alti! sant Tigani forte urIti §i zdrento§i, cu cate o
lunga caciula tuguiata, ca un simbol al nepasarii
acestui ne,am pentru toate ale lumii. Hare ori cate
un Muntean In cama§a §i itari de panel. all* Incins
cu braul ro§u §i purtand o palariuta sprintena. Fe-
meile, aproape fara deosebire, sants'Imbracate ca la
ora, cu polcute, fuste §i pestelci; un tulpan li aco-
pere capul. Mai adesea vezi fete neplacuto, late, um-
flate, cu ochii mici, care arata puternicul amestec cu
strainii din valea Dunarii.
Cel d'intäiu sat e boieresc, adeca locuitorii num-
cesc boierului, luand o parte din roada, care nu e
nici cea mai mare, nici cea mai buna. In Simileasca
se vede cladirea bätätoare la ochi a unei Banci popu-
lare, dar casele sant putine, urite, sarace. Indata Insil
Verne§tii Infati§eaza alta priveli§te.
E un sat de mo§neni, cari din cele mai vechi
timpuri, de cand stramo§ii lor erau boieri de Buzau,
§i-au avut pamantul. Casele sant samanate In cea
mai mare neoranduiall, Incunjurate de samitnaturi
Imprejmuite §i de Intinse livezi de pruni, din care
seceta a dat jos cea mai mare parte din rod. Aici
locuinta nu se margene§te la cele douà oat clasice
ale taranului roman. Dar cladirea, mult mai Inca-
patoare, nu e totdeauna croita In acela§i chip. Ve-
chimea §i gustul fiecaruia se oglindesc In alcatuirea
casei. Cei mai multi §i-au durat-o dintr'o foarte deasa
tesatura de vergi, peste care a fost aruncat pamAntul
lutos care e temeiul terenului, §i une ori franturi
de caramida rotunde. Sindila veche a coperemân-
tului, formele, ce nu se mai Intrebuinteaza, ale fe-
re§tilor, arata cà timpul de Intemeiere e departat;
unele case vin din vremea lui Bibescu sau $tirbei,
altele, cerdace de zid de-asupra beciului, cu fere§tile
italic §i mici, de cula, sant §i mai vechi. Se gasesc
392 MUNTENIA

pe aici §1 unele zidiri de caramidä, impodobile ba-

tator la ochi mai daunazi. Intiparirea generala e o
veche buna stare, care nu lnainteaza deck la foarte
putini, §i neprietenia unuia fata de celalt, nevoia
hursuza §1 pizmatareta de a nu vedea pe vecini, de
a nu sämana cu dânii, marele pacat al micilor
proprietari de pamant din mo§i-stramo§i.
Indata am ajuns la o gurd. Guri se chiama In
Buzau, In Prahova* deschizaturile präpastuite prin
care dau In ves vane adancite ale muncelelor de lut
vi de nisip. Gura Nivcovului se nume§te a§a dupa
apa de torent In care se strang primävara revars'ärile
inaltimilor ce vi-au topit zäpada.
Satul acesta, ca vi cele urmatoare, Silivtenii vi Ha-
le§ul, nu e nici mo§nenesc, niel taränesc: In el ca
§i in cele mai multe din judet se amestecá vechiul
proprietar §1 improprietaritul cu acel ce nu are
pamant vi cu Tiganul de manastire. De aici marea
deosebire a locuintilor, care, de almintrelea, fiind
cele mai multe noua, se oranduiesc, ca In Moldova,
de-a lungul §oselei. Tiganul sta trantit Inteo rana pe
prispa de lut a unei case cu ferevtile goale, sau sparte,
sau carpite cu lut, In care coperi§ul e de stuf rar vi
nepieptanat; imprejmuirea se§te; In vre-o padure
din apropiere, baba sau fata pazesc, pe jtunatate
goale, o vitä. pipernicita. Taranul se multame§te .cu
douà oddi, acoperite cu stuh vi Incunjurate cu un
urit gard de spini prafuiti; dar curtea lui e împàr-
titá socoteall dupa nevoile gospodariei; o a doua
locuinta, darâmatura sau cocioaba, sluje§te pentru
oplovirea vitelor, uneltelor; un covar, care nu e, ca
In Moldova, impletit din yergele, ci alcatuit mai sta-
tornic dinteo impletiturd deasä unsä cu pamPult vi
dinteun fel de ceardac de lemn, de-asupra, pästreazii
granele §i boabele. Cuptorul mare, larg boltit, foarte
cural tinut, e avezat in sala care desparte cele doua
 IX. - BUZAUL 393

odAi sau el se aflà de-o parte In curte, ca o clddire

deosebitti. Partea slab6 a acestor case e coperi§ul,
din stuh prost, vechiu, stricat, in a§ezarea druia
nu e acea pricepere de a psáturi randuri §i de a
face o stre§inà deasd, trainid, pe care o vezi la
täranul moldovean sau la acela din incunjurimea,
bogatà In biliti, a Bucure§tilor; fere§tile stint apoi
mai proaste decat la casele nouil din Moldova: acolo
ele se cumpärà gata de la Evreu1 din targ sau din
ora § §i clädirea se potrive§te dupá dânsele, pe când
aici, dad. se Inlamp vre-o strichciune, trebuie sä
se a§tepte sticlarul ardelean, care vine pigtail, alun-
gaud cânii cu bätul, cu strigätul säu obosit: jamar,
jamar", iar, pänà ce vine acest rar oaspete, cerce-
velele se umplu cu hartie albà ori cu zdren[e de
ziar, de se intuned. In odditä.
Casele cele mai bune §i, aproape In toate aceste
sate, §i cele mai multe, au trei-patru oddi Inteo
clädire care nu e totdeauna aceia§i. La fere§ti flu-
turà perdele albe, In local §ervetelor cusute ce se
vkl la tärani, craddrii de scoarte minunate se aie-
risesc In cerdacul mAiestru säpat In lemn, cum n'am
mai väzut aiurea; flori In oale se in§irà pe po-
litile dintre stalpi, alcätuind, de altfel, singura
dinä. Imprejmuirea e de scânduri, Insä numai une
ori de buná ostrete drepte, fiind mai adesea o car-
pealà din ce a gäsit omul la indämanä. Gustul de
a impodobi e vàdit pretutindeni: colonete cu tencuialà
säpatà In flori se razimà de päretele din tata, bagda-
dia coperemantului, care este de §indi15., cate odatä
de oale , e §i ea lucratá ca o horbotà; cutare chiar
§i-a infrumusetat u§orii portii cu cate o statuetà
de ceramicd luatá de la ora. Dar nu se vAd acele
mari porti de lemn lucrat, cu stre§inä. §i u§ori
puternici, care fac frumuseta atator case din Putna
muntoasà, din Gorj, din Valcea sau din Ardeal.
394 MUNTENIA

Bisericile sant mici §i urite: peste o ergo:lire oare-

care, fAcutà din clrlmia, se inalti unul sau douä'.
turnuri de lemn acoperit cu tablA väpsitá albastru-
vanAt sau ro§u ca sangele uscat. O turlä. de zid se
pomene§te ca o minune. Bisericile cele bune din
Moldova le-au fAcut in cea mai mare parte proprie-
tarii, §i micile mijloace ale mo§nenilor, stranse la
un loc, n'au putut isprAvi dincoace cat bogätia risi-
pitoare a unui singur om dincolo.
Dar cimitirele sant ca o florArie, bine ingrädite §i
sAmänate des cu cruci vApsite tare. Ingrijirea morti-
lor e un semn deosebitor al locuitorilor din aceste
pArti, §i ca sufele 'Isar la räspantii, in margenea,
mijlocul drumurilor, In poienile p5.durilor, pe var-
ful inàltimilor, crucile mari, täiate In lespedea asp-A
§i grAuntoasä a muntilor Buzäului. Unele negre, §terse
de vreme, säpate cu vechi litere chirilice pe care nu
le mai intelege nimeni, altele Cu inscriptii latine, cu
vApseli §i aurituri cate odatä.: ele amintesc o moarle
nAprasnick sau sant pomelnice ale rdposatilor dintr'o
familie, sau, In sfar§it, mArturisesc despre evlavia
unui cAlugär care urmAreste pe aceastà cale iertarea
pAcatelor sale, §tiute §i ne§tiute, cu voie sau färä
voie.
Toate mAn6stirile din acest judet sant inoile ca
totul sau clädite chiar din nou: pe fondul gAlbiu al
dealurilor, pe verdele pädurilor, ele zugrAvesc vesel
pete ro§ii §i albe, care se vAd foarte departe, f41.-
duind drumetului de o stare mai bunà rAcoare, apä
rece §i o primire prieteneasck iar bietului Olean
obosit o canA cu apà la fantânä. §1 poate cateva
rAm5§ite din pranzul, ce se iea aici totdeauna
preunA, al cAlugrilor §i al cAlugdritilor.
Mänästirea Barbu, la care se ajunge printr'un mic
drum invälurat, intre porumburi bune, e facutà pe
 IX. - BUZAUL 395

temeliile unui vechiu schit, al carui ctitor d'inthiu

a fost un Vel Capitan de Margene. Din Intaia clädire
a ramas numai pisania, pe o tare piaträ de Buzau,
cu fata aspra.
Un drum In padure duce la manastirea Ciolanul.
Muntele lutos e prins intreg de fagi suptirateci §i
de stejari mareti, cu trunchiul scrijelat §i ramurile
vanjoase, larg Intinse ca ale unui policandru. Seceta
a nimicit paji§tea bogata de la picioarele uria§ilor, §i
numai un luciu de aur palid, ca un mu§chiu, im-
bracà parnantul inaintea stalpilor Inalti, negri, pe
cand adancurile sant pline de giulgiul ro§iilor frunze
moarte. Aici nu sant nici poiene, nici case, nici dru-
meti singurateci: pacea desi§urilor e nemärgenita.
Am ajuns pe un tapan p'äzit de o cruce de piaträ.
Inteo adansiturä nea§teptata, stä mänästirea.
Chilii de o exemplara Ingrijire, case-model pen-
tru once viata Impreund a oamenilor incunjura
cele douà biserici cu unte turnuri de lemn §i tablä
ro§ie. Cea mare e Inaltata din temelie" de episcopul
de Buzau Chesarie, Intre 1822, anul intoarcerii Dom-
niei pamantene, §i 1828, cand, spre marea bucurie
a Sfintiei Sale, tara statea In mana armiei prea-
puternicii Imparatii a toata Rosiia". Clädirea n'are,
fire§te, nimic deosebit, dar un cleric care-§i aminlia
traditiile de arta ale vremurilor bune a säpat cu o
mare maiestrie cadrele u§ii §i ale fere§tilor, In flori
care samara, de te In§ealä, cu acelea ce se lucrau
din daltä In veacul al XVII-lea.
O reparatie de mai daunazi, 1857, a stricat
cu totul Infati§area micii biserici vechi, a carii ctitora
ar fi Insa§i Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turci-
tul, Inainta§ul lui Mihai Viteazul. Numai colonetele
fine mi amintesc Intru eatva ce a fost aceastä
396 MUNTENIA

Prin poteci lunecoase ce se infundd In marea pd-

dure pustie, ajungi la un inalt punct de privire. Un
singur cdlughr pdze§te noua bisericd din Cetdtuia,
unde de sigur cd au stat odinioard ziduri, ca lute-
meietor al cdrora e arätat Matei Basarab, unul din
Domnii cari au Malt danii Ciolanului. Biserica e In-
cheiatd toatd din piatrá tare, care nu tine nici zugr5.-
veala, a§a incdt a trebuit sä. se intrebuinteze práci
de zinc.
Zugrdveala aceasta are §i ea o Insernndtate: afard
de acea de pe catapiteasmd, ea e fAcutd de un &Mu-
& al Ciolanului, pdrintele Eftimie Georgescu, care
a Invdtat la Thdrescu §i la unchiul lui, daschlul
Nicolae, cel mai bun zugrav de biserici ce am avut",
märturise§te §i astdzi ucenicul lui. Pdrintele Eftimie,
om tândr cu ochii buni, vii, lungd barbd neagrd §i
mânile albe fine, trdie§te o adevaratil viata de
artist In atelierul sdu, la care duce() alee de butuci
de vie, cu struguri ce atdrnd, ca In Italia, din bol-
tile verzi. Judetul Buzau ii e foarte bine cunoscul,
In toate lucrurile de artd ce cuprinde, §1 pe care
le in§ird cu dragoste: mormântul de la Izvoranu al
Mitropolitului Luca, biserica de la Berca din deal,
cea din Bradu, cea din Aluni§, pe care o crede foarte
veche, mandstirea lui Mircea Ciobanul, u§ile de la
CisMu...
De pe vdrful Ceatuii, Intreg Tinutul se desfd§urd,
In ceata gAlbie a prafului ce plule§te pe alocurea.
Muncelele dorm supt soare, ca niie fiare siltule.
unele pdrti, verdele pddurilor acopere liniile blânde,
ce se supliazd pe alocan i In piscuri ca gurguiele; de
cele mai multe ori Insd, lutul gol, Impistrit numai
de dungile §i petele tufi§urilor §i copacilor märunti
razleti, are infati§area testului unei broa§te uria§e
ce se odihne§te. In vale, Buzdul se suce§te alb supt
pdretii goi ai malului. Grupe de case albe, puncte
Btserica foastei manästirt Berca
 tX. §91

de mAndstiri Cu coperemintele ro§ii sant sdindnate

In aceastd impdrechere de galben §ters, de verde
práfuit, care dd impresia muntilor chirciti ai unui
pustiu.
PAdurea se prdvale acum Inteun coborI§ iute, §er-
puitor pe care se Incearcd o osea. Doi bol albi,
dintre cari unul se chiamd Tarzian, bun nume pen-
tru acest rdbdätor drumet, trag incet la cale trd-
sura, pe cand caii, du§i de frau, trec Inainte, um-
pland desi§urile de sunelul Váläncilor. Apoi,
cu caii, te Infunzi tot mai mult In povarni§, cu hur-
ducdturi §i scuturdturi nästru§nice, cand lutul s'a
surpat In gropi sau bolovani rup cdrarea. Schitul
Nifon, acum un spital, Incunjurat de pruni §i copaci
sdlbateci, Inseamnd un popas de lumind In codrul
fárá poiene.
indatd. santera In §oseaua care Incunjurd apa Bu-
zdului §i duce, pe langd un frumos han cu oleandri,
pe langd casele rdsfirate ale unui sat sdrac, la 116-
te§ti. Copii bdlani aleargd inaintea cailor, tdrani
foarte blanzi scot päldriile Inaintea noasträ, adecii
a trdsurii noastre cei ce n'au pdldriile pe cap,
pun mana la frunte; femeile apleacä elegant capul.
Salcamii se In§iruiesc de-a lungul gardurilor de
vreascuri §i spini; marea nevoie de nutret a fácut
pe locuitori sd li se ciocarteascd toate ramurile, §i
trunchiul ciung se ridicd. jalnic In vAzduh ca o icoand
a miseriei. O pädure cu trunchiurile rare ne In-
cunjurd o clipd. In stanga, §i iatd schitul.
De §i are §aizeci de malee, de §i In cercul cdsu-
telor-chilii strAluce§te frumoasa bisericd. noud, care
a Implinit abia cincizeci de ani, pare cd te gdse§ti
mai curand Inteo statie de aier. Oaspetii se vdd mai
mult decat maicele, §i unele din locuintile acestora
398 MUNTENTIA

sant mai mult ni§te vile In stil nou. E departe vre-

mea cand, la 1784 lntaiu, Mihai-Voda Sutu hotaria
ca saracele calugarite stranse la Rate§ti In jurul
schitului de. lemn sa albà un numar de §ase scu-
telnici, scutirea de dijmarit §i vinariciu, precum 0
78 de lei, dintre cari 45 pentru 15 bucati aba nea-
gra da Imbracamintea maicelor", iar alti 9 pentru
12 perechi papuci cu me§r!
Intorsul In seara blanda, läsand In urm'a soarele
ro§u care se cufunda In dosul dealurilor goale. Car-
lomane§tii, satul urma8ilor lui Carloman, se
de§irá in margenea marii §oseli prafoase, care co-
boara Incet la vale. Se ajunge la o vale de pietri§,
unde fuge o apa. saraca. De-asupra, pornind de la
cateva casute, care vin Inaintea satului, un mare
'Arete de lut se lidia de-asupra vaii; pe varful lui
se vede o biserica veche, lana o lunga perdea de
zid ruinat, cu fere§tile oarbe.
Satul se chiama Berca, un sat de munteni saraci
cari se colmará la camp sa. ca§tige, Meya luni din
an, patruzeci de bani pe zi. Niciodata el n'a putut
O. aiba vre-o Insemnatate, dar un Domn, poate Ma-
tei, patriarhul cu Domnie lunga, a filcut aici o ma-
nastire; zidul de Incunjur e cladit dintr'un rand de
caramizi puse In lat §i dinvalt rand de bolovani de
rau prin§i In caramizi puse In lung, sistem care se
vede §i In zidurile Targovi§tii. Biserica avea un prid-
vor razimat pe doi stalpi cu podoabe sapate de flori
§i struguri; stalpi ca ace§tia despartiau pronaosul
de naos. Cele dota fere§ti de pe laturi, fereasta mai
micà a absidei pentagonale, fereasta altarului, alt
pentagon, fura cuprinse In cadre de sculpturi alese,
deosebite de la o fereasta la alta.
Egumenii de mai tarziu au pus un zid grosolan In
locul stalpilor pridvorului, cari au fost surguniti sa
 13U2kUL 8(ig

sprijine un camin. Ei §i-au facut case Incapatoare

Inteo forma fara stil. Apoi, acum vre-o cincizeci de
ani, i ei se duserk §i ruina puse stapanirea pe zi-
durile de locuinta §i de Incunjur: In anumite zile,
un singur preot sluje§te In biserica frumoasa.
Se face noapte cand ne oprim la hanul mare al
unui sat de mo§neni. Hangiul ni da oua proaspete
§i ca § sarat, pe care-1 fierbe pentru a-1 muia; plata e
foarte mica. In fata satului adormit i marilor Intin-
deri doborite, din care se ridica o duhoare calda, el
vorbe§te de anul rail, de bolle ce bantuie In mo-
cirlele ce au fost balti, de lipsa de porumb §i de
nutret, de gre§eala ce crede el ca o face Statul im-
puind bancilor populare garantia, mil-atoare pentru
ele, a imprumuturilor de bani ce vor face satenii,
de zadärnicia Impiedecatoare a formelor ce se cer
de la taranii cari au nevoie de frunzi§, de putina
deprindere ce au oamenii cu nenorocirea. Si ce
vor face acum? Vor strange de gat pe cei ce au.
Plecam cu aceste cuvinte cobitoare In urechi. Din
cand In când, sate: la unele case, fere§tile sant 'inca
luminate, de §i ne apropiem de oarele 10, la allele
focul mai palpaie In curte sau In cuptor. Cate o
femeie trece rapede, ca o pasare Inoptata, cate un
taran tacut, cu copilul de mana. Buzäul lunecä In
rapa, supt un cer lnourat spre dreapta, senin Incolo:
un pod nesfar§it huruie supt roate. Din non i pernesc
picaturi mari, In urma carora se inchide iara§i nemi-
,losul cer de arma...
lar In gradinile Buzaului, teatru de vara" cu bere
femei u§oare; musica militara canta pana tarziu
In piata.
Parca am vazut una dupa alta dula lumi du§mane.
 x.
I AL O MIT A
=--

1. Bärägan...
Trenul duce prin sesul Intins ca o apd, ca miristi
samanate de mici tufe verzi, cu porumbisti Inca bune.
TArani cu scurteici rosii mana cdrute Incarcate cu
saci spre magaziile garilor.
Apoi la Faurei, de unde pleaca In jos o linie a
Ialomitei, tai un colt de Baragan, cu totul pustiu.
GrAul rar s'a cules, miristea n'are nicio viatd; In
locul imaselor e pAsla galbena a secetei. Nu vezi nici
macar ticaloasele case cu stuh si paretii de pamAnt
neváruit ce se pitiau ici si colo pana acum, lAnga
locuinta nota, putin stralucita si ea, a proprietarului
s'i arendasului. Aici a ajuns exploatarea pamAntului,
dar colonisarea e Inca abia la inceputurile ei.
Pe pamAntul Brailei, luat gol de la Turci, acum
saptezeci de ani, cresc cAteva Ianuri de porumb Inca
bune, apoi stArpiciunea se desfasura stapana. Din
soseaua de Miga linia ferata praful gAlgdie ca un
fum urias si cuprinde totul, pana sus la bolta deseo-
lorata, In urAtu-i abur galbiu. Un vânt nebun, pornit
din fericitele tari unde a plouat, mana neobosit
pulberea secetei.
CAteva padurici pi-Milite, si Bráila se vesteste prin
casute netrebnice, cu paretii de terna mársava,
urAt lnceput de mahalale pentru maretul port du-
llaman.
In cite un colt rApos, arbori, case, samanaturi.
Apoi pamAntul ars si norii de praf.
26
402 MuNTEMA

Cand Insá ai ajuns la 13Arbo0 §i la malul Sire-

tiului, priveli§tea se schimbA. Insule de papurà Inaltà,
verde, apoi larga apà lini§tit5., cu nisipuri ie§ite la
ivealà In mijloc. Pe urma, ca In pAmântul Tecuciu-
lui, muncele de lut, §i mai Inalte aici, §i mai rupte
de vechile puteri mari ale naturii. Lostopane hAde
de tArnA gAlbuie se Infruntá, pe cand pe margenile
priipAstiilor sftnt IngrAdituri, vii, porumburi moarte,
cfite o r5m5.§ità de paji§te: vitele urmAresc lacome
aceste slabe rAm5§ite de nutret. Inaintea unor ca-
sArmi cu coperemantul ro§u, soldati pAzesc in 'A-
vala colbului nemilos
Apoi trenul se Infund5. Inteun foarte Inalt defileu
de Ináltimi lutoase, pe care-1 urmeazá un tunel §i
alte starntori fArà verdealA. Cateva bune cAsute de
mahalà, §i te opre§ti In Galati. DunArea e la doi
pa§i, §i, cu toatà seceta, valurile ei grele se rostogo-
lesc, frAmantate de vfintul ce gonete norii, §i cu
dan§ii, roada.
Alt5 datd, spre CA15.ra§i, printr'o dimineatl de ne-
gurk In Novembre. Din Inveli§ul alb rlsare numai
margenea drumului, cu tufi§uri uscate §i lunci perin-
dandu-§i trunchiurile suptiratece.
De fapt, prin fecunditatea pAmantului, prin bo-
gAtia pAdurilor, Statul a fAcut la BrAne§ti o §coalà
de silvicultur5. , prin poesia luncilor bogate In
ape, prin senhatatea lacurilor, prin buna Intretinere
a §oselelor §i desimea satelor, aceasil regiune mAr-
gina§5. a Bucure§tilor e una din cele mai frumoase
ale t5.rii.
Dupà un timp numai, pAmantul se Inalt.5. In dea-
luri de lut, se sapà In rApe unde dorm '13Alti sure
§i verzii, unde §uviti de ap5. fArä scurgere hrgnesc,
vara, desi§uri de buruieni, acum moarte.
Soarele; care a rAsärit de mult7 isi tot zAboveste .1
 k. lAipMtTA 403

triumful. De-odatA, spre ceasurile 9, el soarbe ne-

gurile, si Inteun larg zimbet rece aratA nemArge-
nirea BArAganului.
' E un pustiu, si nu e. In toate pArtile se desfA-
surA, ca o mare linistitA ce s'ar fi inchegat pentru
toldeauna, sesul cu desAvArsire gol. Nimic mai rar
deck, tocmai In fund, o perdea de arbori sAraci.
Satele nu se vld deck doar câte unul In margenea
depArtgrii imense.
A_ Adancul n'are apA, si nicio rAdAcind lacomA nu
poate gAsi pentru vegetalele mari izvorul de viatA.
Dar, Intr'un lung sir de veacuri, BArAganul pustiu a
fost patria bAlAriilor Inalte, dese, a micilor pAduri
cArora toamna distrugAtoare li nimiceste trunchiul
subred odatA cu frunza ImbielsugatA. Din rAmAsi-
tile acestor rAnduri de ierburi putrezite s'a alcAtuit
un covor hrAnitor de pAmAnt negru, In stare sA
dea Inapoi viata cuprinsa In el, sA hrAneascA din
mormintul sAu de buruiene. PAsunile au rAmas, biel-
sugul verde pentru turmele venite din alte locuri,
dar alAturea de dAnsele plugul a deschis cAmpii de
roadA pentru marii cumpArAtori de tarini Intinse.
Si astfel aici pAstorul mocan cu cAciula piltratA
trAieste ca vecin al tAranului cu cAciula tuguiatl. Pe
rind se InfAtiseazA ochiului ImpArAtia unuia si a
celuilalt. Oi mitoase unduleazA mergAnd prin mi-
ristea galbuie, in care se contopesc aproape. Bidivii
speriati se opresc In margenea drumului, intrebind
cu ochii lor mari umezi. Pluguri cu cai taie brazda
noua, pe and In ogorul vecin graul nou mije§te,
des §i verde. Cara, carute, trasuri, transporturi de
fan se strecoara In preajma liniei ferate. Magaziile
garilor gem de sacii greoi, a§ez...ti In randuri pentru
plecarea peste hotare. Accidentele campului sant a-
riile, capitile de fan, cladariile de coceni, ma§intle,
mete paznicilor aceste bogAtil strAnse. LIMO statii
404 MUNTgNIA

se vad frumoase case de proprietari. lar pe peroane

se miltcá varietatea cea mai mare de caciuli ce , se
poate Inchipui, 'Allä si, la Ciulnita, micile tichii
de blana alba ale Albanesilor. Haine cafenii, albas-
tre, rosii,scurteici si pantaloni largi, se ames-
teca filtre ele inteun tarcat tablou de Imbractiminte
populara.
De la Ciulnita o linie secundará se desface din
marea artera, care, peste podul ce strabate insula
Borcea in cea mai stramta parte a ei, merge s'A caute
Constanta, adapostul corabiilor. Si In jos se urmeaza
Baraganul, dunga fara apa din preajma raului mare.
Panä la bratul Borcea, pe care sant asezati Calarasii,
mai e un singur sat, cu cate jumatate de ceas de
pustiu Inainte si In' urma. Casele acestui sat, Silistea,
care se Insirá mult timp In dreapta liniei, lipsite
mai cu totul de perdeaua ocrotitoare a arborilor,
n'au unele din ele nici usoara spoiala a varului.
In lutul gol al paretilor lor, supt coperemântul de
coceni inegriti de ploi, ele par una cu tarinile si
pasunile de care sant incunjurate.
Alt sir de case dupa o lunga strabatere a deser-
tului. Un cos de fabrica fumega. O grupa de casal-mi
Isi aratä coperisurile rosii de tabla. Cladiri mai ra-
sarite vin acum la rand. Sant Calarasii.
2. Caäraifii.
Un vechiu sat, Licherestii, al lui Licherie, Gliche-
rie, poate si un calugar, si chele neinsemnata, din
care Stirbei-Voda a voit sa facá un oras, un port, o
capitald de judet, Calarasii purtara intaiu numele
Domnului intemeietor, dar, dupa Incetarea Domniei
acestuia, se Intoarsera la vechea numire: Stirbei-
Voda" se chiama astazi numai o strada principal
si gimnasiul.
Intrarea in Cillarali pare sa arate ca planurile
 X. IALOMITA 405

lui Stirbei n'au fost tocmai bine atinse. O osea

se Intinde printre case mici, printre magazii de lemn,
unde se dramaluiesc granele de tarani cari striga
tare numarul banitilor pe care hambarul le pri-
me§te sau le restituie. In dreapta, pleaca Inca o
ulicioarä de sat sarac.
Dar iata In sfar§it o cladire mare, pe fatada c'äreia
sta scrisä o devisa de invatatura. E Gimnasiul. Apoi
ceva mai departe, Inteun parc, o alta, deosebit de
frumoasa: Palatul Administrativ, care reproduce li-
niile, mic§urate, ale unuia din marile spitale bucu-
re§tene.
Pe cand In lat douà lungi strade înirà pi-Ayala
marunte, Strada Mare se desfa§urä larga, cu case
dintre care multe au douà randuri §i o infati§are
placuta. Aici §i In alte pärti ale ora§elului zimbesc
trecatorului vile gospodare§ti, despartite de strada
prinCochete gradini de flori.
E un ora § creat de curand: aceasta a arata sis-
temul european al stradelor, Mate fArà crutare fala
de un trecut cu totul umil. Capitala de judet, el
a primit podoabele de edificii publice ale acestora.
Schele frecventata, cum se vede din §lepurile ce
a§teapta Inca §i la aceasta vreme, Calara§ii durara
pravaliile multe §i intesate, care sant §i o podoaba.
Alt centru al Baraganului, Slobozia ( lui lenache,
cu puternica manastire-celate, aparand de spre
Turci), Indepline§te mai mult menirea de targ inte-
rior pentru mocani §i sateni. Urzicenii, sala§ul celor
veniti de la urzici, e Inca un sat cu biserica mai
veche, strada mare, han cu mute §i
La Piva Petrel (a lui Petre) care lucra In. acest
Targ de Floci, odata cu doua biserici, din care una
e o ruinä. In porumburi, dainuie§te mai mutt viata
pescarilor. Cu toatà aceasta concurenta, balciul din
Cälära§i null pierde multii mu§terii §i visitatori din
tarä. sau de peste hotarul dunirean.
 XI.

BR AIL A
.--...----

1. Spre Braila.
Trenul ce merge la Braila se desface din Buzau,
parasind aceasta regiune de muncele, strabate un
ses gol de frumuseti §i gol de locuinte, un Baragan
nou, asezat la Miazanoapte de celalt, pana ajunge
la podul dunarean.
Orasul, cu viata sa noua si puternica, cu amestecul
sau de neamuri Infratite In lupta pentru banul sta-
panitor, se oglindeste de'nainte In alcatuirea calato-
rilor de cari sant Intesate vagoanele. Un arendas
roman din valea Oltului, figura tanara, simpatica,
blonda, un altul de loc din Ploesti, cu fata aramie,
parul alb si liniile fetei Mate energic, amintind ori-
ginea burghesiei din acest oras, si doi Braileni: un
domn cu craniul tuguiat, nasul ascutit si barba scoasa
inainte, o doamna cu ochii mari si liniile fetei foarte
suptiri, cari vorbesc grece§te. Ea e maritata cu
un Roman, si, afara de o wall sisiala, cunoa§te
desavarsit limba noastra; el, nascut In Grecia, traind
Intfun mediu curat grecesc, stalceste rau limba, In
care totusi, cum asigura pe tovarasa lui de drum,
scrie mult mai bine. Din zumzatul de cuvinte grecesti
ce li zboara de pe buze, raspandind, cu tot amestecul
de rasa si decaderea de limba, ca un slab parfum
de miere antica, deosebesc §tiri nen.umarate despre
casatorii, despartenii, zestri, boli, morti, copii cari
Invata tot de o data gramatica francesa, gramatica
clink gramatica germana §i gramatica vlaha" §i
408
MUNTENIA

§tiu pe de rost, la vrasta lor frageda, pe toti zeii

anticitatii: krima" §i kaimeni", adeca pacat" §i
2)saraca", revin necontenit In graiul doamnei, ca o
larga compatimire orientala, and e vorba de cineva
care sufere, §1 In special de cineva care a saracit,
de o fata care, cu o zestre prea mare, a luat pe
un barbat prea u§or la can-MI.11. Cad §i sumele
de bani suna necontenit In convorbire, chiar §i mi-
lionul pe care cutare arenda§ grec, Indraznet §i cu
noroc, l-a ca§tigat, puindu-1 de o parte, spre folosul,
de sigur, al tarii sale indepartate, In ani de biel§ug,
and Dumnezeu, In mijlocul secetei une ori, a ti-
mes o ploaie de favoare numai pe lanurile lui fe-
ricite.

0 gará spatioasa, buc§ita de lume bine imbracata,

care se mica In toate partile, In duduitul nerabdator
al trenurilor de marfa ce a§teapta. 0 alee de bule-
yard se deschide In noapte, luminata slab, supt apa-
sarea unor bdlauri de nouri negri, de cateva feli-
nare de petrol, care nu se prea potrivesc cu frumosul
pavagiu, unic In Romania, pe care luneca lini§tit
rotile birjei mânate de un urIt birjar cu §apca pe
ceaf A.
Ai crede ca la capatul acestei dumbravi Ingrijite,
prin frunzi§ul rarit de toamna al careia se vad
Inane case cu fatada strabatuta de lumini, se deschid
strad ele largi, cu case Inane, egale In bogatie, pe i care
le cuno§team de inainte, prin faima, ale Brailei co-
merciale. i aici Insa satul, vechiul sat murdar de
supt puternica cetate a Turcilor, pe terenul scur-
mat de ghiulele §i stropi de sange al careia se
ridica acest port de capetenie al Dunarii romane§ti
satul acestali reclama drepturile antice. Vezi mici
casute, carciume dese, dar nu §1 frumoase, maidane,
multe maidane, care sant, ce e dreptul, Ingradite,
 XL - BRAILA

MA prinde de la o vreme teama cA aceasta ar putea

sA fie toath BrAila: cAsute i cArciume pentru pare-
cerea zgomotoasA a corAbierilor de toate neamurile,
lar, undeva lAngh port, cAteva case, vaste §i scumpe,
ale administratiei.
Insá iatà cà zidurile se indesesc, se Ina11à de amAn-
douà pArtile stradelor largi. Tramvaie electrice lu-
necA scApArând pe §ine. Apoi linia de palate se imAn-
tuie Intr'o piatA, care e miezul BrAilei.
Niciun oras din Romania n'are o astfel de piatä,
§i. ea 1§i aflA greu pArechea chiar In centrele mai
mici ale Apusului. In mijloc e un parc desAvAr§it
intretinut, care se desface la acest ceas de noapte,
supt cerul mAnios, In lumina felinarelor ce clipesc
slab, ca o mass5. IntunecatA. Drumuri o strAbat In
toate sensurile, §1 o Incunjurá strade neobi§nuit de
largi, alcAtuind un dreptunghiu. ClAdiri Inane, unele
deosebit de monumentale, ca Teatrul Rani, Otelul
Frances, formeazA zidurile care dominii, pe cAnd
.strade lungi 1§i InfundA, In sus, In jos, In stAnga
liniile de lumini; cafenelele, cofetAriile, tutungeriile,
prAvAliile de stofe., de brAnzeturi, de haine, de pA-
lArii, librAriile au Incá vitrinele lor luminate: cum-
pfirAtorii i clier4ii sAnt Romani, Greci, Italieni, ha
chiar Olandesi din Rotterdam, cari cer In frantuze§te
engleze§te cArti po§tale cu veden i din BrAila §i
lipesc pe ele, cu deosebitA plAcere, mArei po§tale
cu chipul Regelui Carol.
Ziva desfA§urA frumuseta orAnduitA a marelui port
rominesc. Dupà ce, prin tratatul din Adrianotol, la
1829, nu e nici o sutA de ani de atunci, §i BrAila
mai are timp sA se desvolte Ora ce va iajunge
serbeze centenariul locul pe care se ridicase ceta-
tea, pentru totdeauna dArAmatA, a BrAilei, fu lucre-
dintat TArii-RomAne0i, din care fusese deslipit,
410 MUNTENIA

buna gospoddrie a lui Alexandru-Vodd Ghica In-

temea cu socoteald §i pricepere portul unde cord-
biile Europei erau sà vie de acum Inainte In voie
sa caute rodul muncii locuitorilor principatului. Se
desem.nd mdretul centru al pietii, se traserd liniile
bine croite ale stradelor, se fixard hotare, care au fost
Insd adesea ori Intrecute.
Cele d'intdiu case furd mici clddiri, In gen oriental,
acoperite, ca In Balcanul turcesc sau In pdrtile Gre-
ciei, cu olane ruginii. Astfel de case se mai vdd Incà
destule, unele culcate spre moarte In lAturi, prin ceia
ce aiurea ar fi mahalaua, dar aici formeazd numai
ultima prelungire a stradei largi Inceputd cu palate.
Si pe costi§ele ce coboard spre port §i pe unja din
fata Dundrii se vä'd magazii §i magazine, al cdror
coperi§, ale cdror proportii §i fere§ti le aratd cd
sant din vremea Infiintdrii, biete bdbu§te pe care
moda le-a Mat In urmd. cu Imbrdcdmintea lor rui-
natd.
Statul n'a facut mult aice, §i o gazetà locak
vorbe§te cu durere de banii luati din Brdila pentru
a ajuta Inaintarea rivalei de la Marea-NeagrA, Cons-
tanta de curand cucerità. Docurile tusk imensa cld-
dire de la capdtul cheiului, au Inghitit multi bani,
nu fdrá sa aducd totu§i un folos potrivit cu chel-
tuiala. Dar, afard de docuri §i de cheiul Insu§i, pe
care localnicii 1-ar don i mai mare, mai Incdpdtor,
afard de liceu apoi, clddirile administratiei nu se
deosebesc prea mult. Vama, politia portului n'au
nicio Inf Ati§are: cea din urinä e grämdditd. In vre-o
clouà oddite murdare, cu geamuri sparte, lute° casa
urltd oarecare (sergentii de ora § sant, de altmintrelea
§i ei, dintre cei mai pdcdto§i ce se pot inchipui:
Tigani murdari, bdtrani- obositi §i altii cu fel de fel
de metehne1). Prin, case §i prin oameni, Carmuirea
1 pe atunci s'a fAcut unificarea politiei (1916).
 XI. BRAILA 411

nu se vede mai de loc, cu toate cä s'ar &lea sa

se vada mai mult decat aiurea la aceasta poarta larg
deschisa a tarii.
Inca de la Inceput, Grecii Intelesera viitorul ce
astepta noul port si-si oprira locurile cele mai bune.
Printre cele mai vechi ziare ale noastre, e unul
tiparit aici, mai mult pentru dnii. Levantini de
limba italiana se asezara si ei In Braila, i cea
d'intaiu publicatie a lui Arturo Graf, cunoscutul filo-
log si finul poet italian, niste preludii In versuri,
poarta pe coperta, ca loc de tiparire, Bráila noastra.
De atunci numarul Grecilor, armatori, comisionan,
negustori de grâne, n'a scazut, i langä acesti frun-
tasi banesti si-au gasit locul altii mai saraci, negus-
tori de tot felul, panà i vanzatori ai ziarelor noastre,
functionari de comert, mesteri i marinan. La doua-
trei firme se ceteste un nume grecesc, i aici Evreul,
care n'a uitat Insà nici el Braila, nu joaca In negot
rolul cel d'Intaiu. O minunata biserica In stil rococo
cu o cupola orientald, cladire puternica de piatra,
cu stalpi de marmura In fa-tan, e biserica gre-
ceasca: o vezi In curtea ei bine pietruita i lngrijita
ca un salon, In fata sucursalei Bancii Nationale, In
unghiul de Sud al pietii. Langa port, un mare edi-
ficiu, cu trei randuri bine alcatuite i cu totul tacut,
e un institut elin" de baieti. Ziarele grecesti din
Patris", iar, din aceasta patrie însäi, amintita
In titlul 2iarului bucurestean: Hestia", se \Tad pe
toate mesele cafenelelor, unde gasesti i ziarele vie-
nese, Figaro §i Corriere della sera, pentru alti oas-
peti. Greceste se aude vorbindu-se ici si colo pe
Orada., dar cele mai multe din cafenelele lntunecoase
murdare ale portului, ale caror firme suna Itha-
ca", la Athena", la Panhellenion", sant tinute de
Greci, In mare parte tot pentru Greci. In tramvaiul
electric te gasesti langa domni ale caror nasuri lungi
412 MUNTENIA

par a fi ni§te addugiri de carnaval. La cutare pape-

terie, regele din fereastrd nu e Carol I-iu, ciiGheor-
ghe I-iu. Pe pdretele unei brutdrii din Calea UM-
ra§ilor e zugrAvill marca Eladei.
Multi dintre Greci participd, fiind naturalisati, la
viata noastrd. politia. La viata noastrd culturald Insä,
nu; §i aceasta Impiedecà mult o sincerd §i desâvâr-
ità Sânt apoi at:A.0a cari stau In Bräila
numai pentru a face bani din binecuvântata Vla-
hie" pentru Elada sdrack pentru Constantinopolul
Patriarhiei, unde sdnt rude, unde se cautd gineri,
unde rdmane toatá inima se duce tot banul. $i
aici se vede Insemnä'tatea, pe care n'o vdd politi-
cianii miopi, a culturii nationale: o Inflorire puter-
nia a acesteia ar impune, ar ca§tiga i ar desna-
tionalisa, ceia ce nu se poate face prin alte mij-
loace.
De un timp mult mai scurt, de pe cand s'au starts
mai tare legdturile noastre cu Românii din Ardeal,
o imigratie de muna., de hdrnicie, de spirit crutAtor
§i Indrdznet ardelenesc s'a produs la Brillla. Pe and
inainte venia numai Mocanul In sau din drumul sdn
spre pd§unile Ialomitii sau ale Dobrogei, acum vezi
numele Slceleanului, Bra§oveanului Imbogdtit desfd-
andu-se In litere de aur de-asupra fere§tilor atâtor
mari prdvälii §1 case de comert: Perlea, Grozea,
Pantu, spun ammele ce le-am cules mai Intdiu.
Unii, ca d. Sasu, se amestea. In politica locald §i-§i
fac influenta puternic simtità. Olelul frumos §1 res-
taurantul foarte scump din mijlocul pietii sânt pe
jumdtate In arenda unui Ardelean. Mo§iile de prin
prejur, care erau odinioard In cea mai mare parte
tinute de Greci, folosesc astdzi acestor oaspeti din
sAngele nostru, cari aduc energie româneasa. §i dau
exemple de biruintd pe terenuri In care se 'área
altfel cà Romanul nu se gdse§te bine §i nu poate
 1311AILA 41g

tinea piept strlinului. In tren auziiu de la un Grec

lauda Ardeleanului Ghità Glitan, a cArui agriculturk
bine conclusA, e mai cu noroc decal a tuturor, daca
se scoate doar la o parte gospodAria-model pe care
o face d. Nicolae Filipescu pe mosia sa de aice.
Romani din Ord sant multi si sAraci, cOci boje-
rime. brAileanA veche n'a fost, fireste, niciodatA.
vezi, In cojoace sau In zdrente, unde e munca mai
grea, mai grosolan6 si mai putin rOsplOtitA, biet sub-
strat indigen, autohton al unei civilisatii economice
pestrite. Pe cand armatorul, bancherul grec sau ita-
lian îi iea mandru masa supt lumina electrick In
sähe luxoase ale Otelului Frances sau Splendid, el,
fiul pAmantului, plank spre port sau de la port,
cOrucioara sa trasO de cOlutul Injugat ruseste, du-
cand sacii de grau i sacii de Mina, cuceriti de altii ca
dansul ori cArand bogAtii de supt alte ceruri, care
lui n'o sd-i fie de niciun folos.
Dar, In lungul sir de prOvOlii pentru cumpArätori
cu bani pe fundul pungii, care sfarseste spre camp
frumoasa, larga Cale Regan., vezi adese ori neguslori
romani, cari, la mica lor tejghea, fac bani si se
Inaltà, spre binele lor si al nostru, cari avem atat
de multà nevoie de mici burghesi" ca acestia.
Romanii localnici mai sant i pescan i la Dunarea
bogata In daruri. Ei au ins5. concurenti Intru aceasta,
si hala pestelui e hrAnità si de pescarul lipovean cu
gâtul gros, coada ochiului ridicatà In sus, pArul lung
uns i nasul pitic. Lipovenii au o stradd a ion, de-a-
supra careia se vdd turnurile vApsite In galben, In
verde, In ros, ca niste pene de porumbel, ale bise-
ricii lor shismatice.
Nu e stradl aproape care sA nu multameascl
prin cate ceva privirea. SArAcAciosul Bulevard Carol
Cu casutele mici face sd se zAreascd Insd ici i colo
414 MUNTERIA

colturi de veche viat5. patriarhalk Cutare strfiditk cu

case ie§ite dincolo de aliniere, cu prkvAlii evreie§ti
Intunecoase §i murdare, cuprinde InsA malta, gre-
oaia bisericA româneasck pe care putine In toata
tara ar Intrece-o In dimensiuni. Aiurea vezi cu cu-
riositate afi§e de teatru de varietati pe o clAdire cu
dou5. rAnduri (teatru de apetenie e Insl Teatrul
Rani, unde joacà foarte adese ori, In treacAt, trupe
romane§ti, §'I mai ales trupe strAine) Prin Strada
Bolintineanu, deosebit de bogat5. In solide case par-
ticulare, ajungi In splendida gradiná publick de pe
terasa cAreia ochiul cuprinde coperi§urile ro§ii, de
oale, ale magaziilor, catarturile pe care se tese funii
§i gurile negre ale vapoarelor ce se odihnesc de drum
pe Dui:area Ingustk allad ca argintul, apoi ostrovul
din fatà, cu verdeata-i deasl §i Ina veselk iar,
tocmai la capAt, culmile albastru-Inchis ale dealu-
rilor Dobrogii, aindu-§i unja §erpuitoare In cenu-
§iul norilor greoi de ploaie.
Calea Regalk Strada Galatilor §i Strada CAllra-
§ilor Amt. Insà liniile mari ale ora§ului, prin care
f ulgerá vagoanele tramvaiului electric, instalat §i ex-
ploatat de Casa Helios din Colonia. Pe cea din.urmà
mergi hitAin printre case mari, apoi mai mici,
arciume mai mult goale, In care cumetre stau la
taifas §i cani se tolAnesc, 15.triind , In fine prin
campie, la Monument.
E un obelisc de arAmid5., cu slove ruse§ti de
bronz, ridicat, dup5. votul Divanului muntean, In
amintirea rAzboiului care a Intemeiat Brdila. 0 alee
de toatá frumuseta duce la acest semn comemorativ
§i urmeazá apoi mai departe, Intre arbori §i stra-
turi stalucitoare de flori.
Apoi, prin acela§i §es cu iarba uscatá de raze
fierbinti §i, acum, de vftnturi reci (dincolo de irul
 1. BRAILA 415

de arbori din stanga curge Dundrea, i Indltimile

dobrogene, albdstrite de depdrtare, lnchid zarea),
printeo pAdurice i iardsi prin sesul uscal, ajungi
la Lacul Sdrat.
Lacul, lungdret, lntinde pänd departe luciu-i de
otel, cu ape atdt de grele, Meat vdntul cel tare abia
le Increteste usor lute() parte. Aleja cea mare se
Intinde Intre vile de bun gust, din care bolnavii de
boli, bolnavii de urn i bolnavii de inimá s'au dus
cu totii, ldsdnd grija asezdrilor pustii unei caraule
unui paznic, care prin graiu i märturisiri se dove-
deste a fi un gran din Sas-Sebe, unde ar don i sd-si
Incheie bdtrânetele, ldsdnd cela ce a agonisit aici,
copiilor. In dosul aid, parcul vechiu se Intinde pand
departe, cu Inguste cdfdri si desisuri pe care noptile
de yard le vor fi umpldnd de o fermechtoare. taind,
dar prin care acum se primbld vantul de moarte, su-
fldnd frunze galbene si rosii, care tresaltd fugand.
Paznicul s'a dus; ruinele unei vile de curAnd arse
lnaltd Incá miros de tdciune stins. Un Bulgar strt In
pragul cdrciurnei din fatd, pe cand un con ational
mai sdrac îi duce covrigii spre satele vecine.
vial/ mai puternicd o aduce In aceastd singurdtate de
opt luni pe an numai tramvaiul electric care huruie,
rdpezindu-se pripit pe câmpia ce se gAteste de o-
dihna albä a iernilor aspre pe malul Dundrii bd-
trdne.
2. Din Braila spre Galati.
Trenul duce prin sesul intins ca o apd, cu miristi
slmänate de mici tufe verzi, cu porumbisti Incá bune.
Tdrani buzoleni cu scurteici rosii mând cdrute In-
cdrcate cu saci spre magaziile gdrilor.
Apoi la nureii vechilor Murei" tigani, pentru
potcoave la drumul mare, din acest tArgusor, de
-1,mde pleacii In jos o linie a Ialomitei, tai un colt
4id

de Magan, cu totul pustiu. Graul rar s'a cuieg,

miri§tea n'are nido viga.; In locul ima§elor e 'Asia
galbena a secetei. Nu vezi nici macar ticaloasele
case cu stuh §i paretii de pamant nevaruit ce se
pitiau ici §i colo pana acum, langa locuinta noul,
putin stralucita §i ea, a proprietarului §i arenda§ului.
Aici a ajuns lexploatarea pamantului, dar colonisarea
e Inc. abia la Inceputurile ei.
Pe pamântul Brailei, luat gol de la Turci, acum
§aptezeci de ani, cresc cateva lanuri de porumb Inca
bune, apoi starpiciunea se desfa§ura stapana.. Din
soseaua de ranga linfa ferata praful galgaie ca un
fum uria§ §i cuprinde to tul, panà sus la bolta deseo-
colorata, In urltu-i abur galbiu. Un Uní nebun,
pornit din fericitele tari unde a plouat, mana neo-
bosit pulberea secetei.
Cateva pàdurici praluite, §i Bräila se veste§te prin
casute netrebnice cu paretii de terna mar§ava,
urlt Inceput de mahalale pentru mdretul port du-
narean.
In c'á'te un colt rapos, arbori, case, samanaturi.
Apoi pamantul ars §i norii de pral.
Cand ai ajuns Insa la Barbo§i §i la malul Sire-
tiului, priveli§tea se schimba. Insule de papura
Malta, verde, apoi larga apa lini§tita, cu nisipuri
ie§ite la iveala In mijloc. Pe urma, ca In pamantul
Tecuciului, muncele de lut, §i mai inalte aici, §i mai
rupte de vechile puteri mari ale naturii. Lostopane
hade de terna galbuiese infrunta, pe cand pe mar-
genile prapastiilor sant Ingradituri, vii, porumburi
moarte, cate o rama§ita de paji§te: vitele urmaresc
lacome aceste slabe rama.§ite de nutret. Inaintea unor
casarmi cu coperemantul ro§u, soldati pazesc In na-
vala colbului nemilos.
Apoi trenul se Infunda Inteun foarte inalt defileu
de Inaltimi lutoase, pe care-1 urmeaza un tunel §i
 it. - i3RAILA. 417

alte stramtori fara verdeata. Cateva bune casute de

mahala, §i te opresti In Galati. Dunarea e la doi pa§i,
cu toata seceta, valurile ei grele se rostogolesc,
framântate de vantul ce gonete norii, §i, Cu dan§ii,
roada.
3. La Lipovenii din marginea Briilei.
La doi pasi de Braila, legata de suburbia Billlita,
cu frumoasa bisericuta noua, satul Piscul te intro-
duce Inteo lume care se deosebe§te antic de tot
ce e obi§nuit In viata noastra taraneasca, de tot ce
am vazut pana acum In gruparile noastre rurale.
Se chiama. Piscul, de §i nu e nicio înJtime, i face
parte din Romania, de §i populatia de acolo e adanc
deosebita de tot ce se poate Intalni In lumea noastra.
Case curatele, cu ferestile mari, lngrijit spalate,
curti pline de cosare, de poieti, de tot felul de cu-
rioase Injghebari de scanduri. Cani salbateci latra
In curtile cu Ingrijire Inchise. Vite nu se vad nicairi.
Pe strazile largi grupe de tarani neobisnuiti, cu
pantaloni Infoiati peste cizme §1, supt caciula, lung
par uns §i barbi negre, rosii, albe, de care nu s'a
atins niciodata pieptenele; rare ori un cap tuns §i o
barba rasa. Femeile, In haine largi, cu cozile supt
barizul negru, sant albe, grase §i In tinereta. Nu
°datà apare un tip asamanator cu al Ostiacilor sau
al Vogulilor, ochi marunti, oblici, oasele obrazului
ie§ite tare In afara..
Vorbesc ruseste incet, moale, scuipand samburi de
dovleac. Dar au con§tiin.ta unei lupte de doua secole
purtatä cu aceia pe cari-ii-numesc cu dusmanie
Rust". Sant Lipovenii nostri, staroviertii, ortodocsii
)7credintii celei vechi".
Unii sant popovt.i., Cu popi, si marea lor biserica,
Incununata cu doua turnuri, dintre care unul cu
trepte de pagoda, domina cele cateva strazi acoperite
27
418 MUNTENIA

cu zapada §i ghiata. Celor fàrà popi", bezpopovti,

li se zice §i barabulici".
Am prilejul de a patrunde In tainele acestor du§-
mani Indaratnici ai statificarii Bisericii muscale§ti
supt Petru-cel-Mare, visitandu-li, Cu un medic cu-
noscut §i iubit In localitate §i cu un grup de prie-
teni, casele §i 15.ca§urile de lnchinare.
La gospodarul Ivan Andreev, fost pescar, acum
om de afaceri", e buna randuiala cu care s'ar putea
mandri §i un taran german din cele mai bune tinu-
turi. Trei odai mari §i un antret, largi, luminoase,
o bucatarie, o baie de aburi, Inca o cladire la poarta.
Mese, scaune, mari poduri pe care stau doldora ma-
rile perne moi, dulapuri vechi, amintiri din Rusia,
ca un baston admirabil lucrat In stil caucasian.
Dar ceia ce domina, ce Inghite totul, e ideia reli-
gioasa, devenita o obsesie, o patima, o sacra manie
sentimentala.
Cum Intri in odaia de culcare, ai icoanele In fata.
Culese din toate partile ruse§ti §i apartinand la toate
epocile. Originale din secolul al XVII-lea Panel còpii
ale vestitelor modele din Chiev §i mai ales Moscova.
In odaia de primire aceia§i catapiteasma straluci-
toare. Pana §i in cel din urma colt se ascunde un
chip lncunjurat de aceia§i nesfar§itä. adoratie.
Si ce Ingrijire iubitoare, ce nesfar§ita jertfa pentru
a le acopen i §i Incarca, a le Incunjura de o luxu-
rianta hnpodobire asiatical Plato§e de argint, ve§-
minte de margaritare, adevarate sau false, pietre
stralucitoare, cadre aurite. Pare ca tot ca§tigul, toata
agonisitele merge la ace§ti idoli ai unei atot stapani-
toare credinte.
.De-asupra u§ii, invocatii tiparite dire Hristos Mân-
tuitorul. Stampe cu sfinti In defilare, pe mai multe
randuri.
La astea", spune Ivan Andreev, nu ne Inchi-
 XI. - BRAILA 419

atm. Nu e voie: sant pe hartie. Dar le Iinem ca sa

§tim la ce sfant avem s5. cerem."
Dulapul cuprinde o adevarata biblioteca de an-
ticvar. Carti anterioare lui Petru-cel-Mare. Splenclide
vechi legaturi de piele sculptata, incheietori de alama
Infloritä. Te-ai crede Intr'o camera din departamen-
tul de manuscripte al unui deposit admirabil In-
grijit. acelea§i carti zac §i pe toate mesele.
Nu lipsesc tablouri nationale, cu lungul §ir al Ta-
rilor pa.na la Alexandru al III-lea, iar, In mijloc,
Petru-cel-Mare §i Alexandru I-iu. Ori presintarea
paratilor Bizantului. Fotografia lui Nicolae al II-lea
tartar cu tovara§a lui. Dar §i un Carol I-iu .§1 o lista,
completa a mini§trilor national-tarani§ti.
Dumnealui are §i o biserica proprie, pe care
a facut-o Impreuna cu tatal.
Deranjand un cane furios, care uita o clipa vilo-
rul salbatec de care se zgribulia, deschidem ua Ilea-
§ului a§a de modest pe din afar& Dar e In adevar
biserica, avand toate cele de nevoie, pana la cal-1i
de slujba, de aceia§i vechime, §i la carticele de po-
melnic. Am väzut acasa §i un manuscript mai nou,
delicat Impodobit. Pretutindeni stralucirea argintului
de pe icoan.e care sant o mica avere.
Marea biserica e stampilata la lntrare cu crucea
veche, taiga de douà ramuri drepte §i una oblica.
Trecand pragul lnghetat al puternicii zidiri, te afli
lute° atmosfera de ev mediu solemn §i misterios.
Marea catapiteasma de zinc e numai o lumina. In
dos altarul e Ingrijit cu o iubire nespusä, de gospo-
dina migaloasa, fanatic& Pe pareti un zugrav foarte
bun a observat cu cea mai con§tiincioasa strictetä
Rnodelele arhaice moscovite. Totalul e de o poli-
cromie fantastic&
$i Inlanntru s'a strans o lume de Inchinatori cum
numai acele veacuri de credinta exclusiva i-au cu-
420 MUNTgfliA

noscut. Acoperiti cu halaturi negre ca anteriul tinA-

rului preot abia sosit din mediul pur rusesc, ace§ti
tArani par ni§te cAlugAri devotati ai sectei cAreia i
s'au Inchinat.
Au venit pentru vecernie. Femei nu vAd. Mi se
spune InsA cl nu sAnt InlAturate de la multele slujbe.
In fata acestui zel religios Intreb pe gospodarul
Andreev cum se poate ca tot neamul lor sA fi Indurat
ce au fAcut cu legea cre§tinl bol§evicii.
Strlini, Evrei ... Si apoi oameni ignoranti, cari
nu §tiu sA ceteascl.
SA ceteascr, aceasta e norma vietii lor. Nicliri
cartea nu e mai scumpA tuturor sufletelor decAt aici.
Once vechiu volum masiv Inchide adevArul etern
cu care necontenit trebuie pAstrat contactul.
$i cartea tine sufletele blAnde §i bune. CAnd vreau
sl cumpAr douA pAsAri, din cele care pretutindeni,
In aierul glacial, se zbat prin curtile fAcute cu un
minutios me§te§ug, gospodarul Ivan rAspinge plata:
0, nu. Asta, nu!
Si a§a, In veacul cinematografelor §i automobi-
lelor, mii §i mii de oameni trAiesc In preajma ora§elor
mari, de care se feresc Cu groazA, pAstrAnd neatinsA
datina comunicArii cu sfintii §i a unei iubiri de oa-
meni desinteresate §i naive.
 XII.

RAMNICUL-SAR AT

1. Rimnicul-Särat.
Rimnicul-SArat. 0 gall cochetA, prea mare pen-
tru micul ora, I§i desface peronul ei larg. De la
dinsa se deschide un fel de bulevard, care duce la
noul Palat Administrativ §i la vechea Casierie, amin-
doui clAdiri impunitoare. Si ele §i drumul sint de-
sAvir§it, model de curate. In dreapta gArii, rinduri
de plopi, sAditi pentru a apAra linia de troiene,
formeazA o dumbravA a aril rAcoare chiarra, vara,
amoresati cari au de ce sà se fereascA. Dar, pentru
ceilalti locuitori, Rimnicul are o grAdinA publicii,
Imprejmuiti cu grilaj de fier, strAbAtuti de alei
drepte, bine prunduite, ImpodobitA cu arbori fru-
mo§i, sAminati cu Mild comode, pe care le ocupA
o lume hula Mai departe, iatA o §coalA primará fru-
mu§icA, §i, lingA ea, gimnasiul, curat ca un pillar;
e despArtit de stradi printr'o grAdinitA IngrijitA.
De o parte te lnfunzi apoi Inteo regiune de livezi,
pa§nicA, pustie: ici §i colo cite o casA pierdutA In
locul lntins care o Imprejmuiqte: nimeni la fere§ti
§i nimeni In curte. Intr'un loc se vede o cAsuti
cAzutA In ruine. Sint §i case boiere§ti mai mAripare,
dar nici In ele nu se descopere prin nimic presenta
unor fiinte vii. Singuri arborii, larg InrAmuriti, se
bucuri de darnica luminA a soarelui care pima
asupra nesfir§itelor livezi strAvechi. Nu se aude m5.-
car un cine litrind. Numai cite un copil se Intoarce
Je la qcoala eu ghiozdanul suppoara, indreptdndu-se
422 MUN TENIA

aire una din cáscioarele mute, sau cai mânati la

apá se smulg de supt pazá i aleargá in voie, cd-
läuzindu-se dupá instinctul lor sigur catre ti.5a
De allá parte, e strada targului, care lasä si ea
o Intipárire deosebit de plácutá. Cele mai multe firme
sánt romänesti, si n'am vázut decat o carciumg evre-
iascá, o bátrânä. Ovreicä grasá pe scárile unui prid-
vor §i un negustor de semintie biblicá rátácind Inteun
colt de mahalál.
In aceastä. stradl, In curtea Primáriei de astazi,
se vede mánástirea Râmnicului. O clädire prefiicutá
pe vremea lui Brâncoveanu, cu stalpi frumosi
bune proportii. In ea a fost lngropat Suvorov tâng.-
rul, Inecat In apa, acum secatà de soare si opritá
de mori, a Râmnicului, Inteunul din marsurile ru-
sesti asupra Tarigradului robit de pilgáni. O lespede
aminteste aceastá pästrare a oaselor Indräznetului
soldat, Inainte ca ele sá fie strámutate, pentru o
odihnl trainick In Rusia însài. Pe pAreti si-au zga-
riat numele, peste zugrávelile de sfinti, In amintirea
Inaintasului mort, alti ostasi rusi, din noul zbor de
cucerire de la 18772.
In curte se pástreazä o mare si grosolanä. caria-
tidd, Samsonul, care sprijinia odatá tavanul ospátá-
riei In vechile chilii preflicute astázi In eancelarii
municipale restaurate.
invingAtor la Ramnic, Stefan-cel-Mare a durat aici
una din bisericile sale amintitoare de biruintá. E
mai sus, In aceiasi linie de cládiri. Dar simtul reli-
gios, iubirea de oranduialá a Cetätenilor i-au smuls
1 De atunci toatA strada a devenit evreiasca (1939).
2 Comisiunea Monumentelor Istorice a readus la l'unja
admlrabilele fresce (1939).
 XII. - RAMNICUL-SARAT 423

tot nimbul de vechime sfanta. Un arhitect oarecare a

adaus, a dres, a vapsit, a unit gandul sàu cu gandul
strämo§ilor, ctitoria listelor de subscriptii cu ctito-
ria maretului Voevod, §i. astazi numai franturile de
zid vechiu langa noua cladire Impopotonata amin-
tesc cu adevarat ceia ce s'a dus, In afara de urme
de care numai un bun _c_unoscator §i un suflet pios
au voie sá se atingá pentru a li asigura imai bine
pastrarea.
In Incaperile vechii gäri lncepe a functiona o §coalä
de agricultura de gradul al doilea §i de gradinarie,
careid i s'a cedat un intins teren. Elevii In haine de
uniforma sau In haine de tara, feciori de tarani, me-
niti sà conduca, apoi, ca vechili, vatavi, munca la
camp a täranilor, ard báiàriile, infig pentru Intaia
oara. sapile In paraginä. In grajd boli voinici a§teaptä
ploile de toamnä pentru a trage brazda Inceputului.
$i samandturile ce se vor ridica de aice nu vor fi
singure, ci vor trezi atatea altele, Matte cu soco-
teala i tiinta, In lungul i latul Romaniei, care se
treze§te la o noud viata economick la o noud civi-
lisatie §1 putere.
2. Pk* rimnicene.
Stie oare d-na Fintescu de la Valea Calugareasca
(Prahova) ce frumoasa zidire veche, de la batranul
Belu, stapane§te la via ei ? Daca §tie, s'o pastreze
a§a, neschimbata. Cu zidul lnalt care o Incunjura,
cu stalpii de la poarta infati§ând balauri pazitori,
Cu §irul ca.sutelor din dreapta care pastreaza pro-
filuri delicate, cu partea mai veche a Incaperilor din
fund.
Mai departe In camp biserica paräsita, ruinata
arde de soare i se umeze§te de ploi. Totu§i se
pastreazd urme de pictura, insemnari de altar. Satul,
plin de vile bogate, ar putea tolu§i s'o ocroleasca,
424 MUNTENIA

macar pentru cate vechi rugaciuni smerite s'au §optit

acolo, §i Imprejur s'ar intinde o gradinita In locul
scaietilor §i urzicilor.
Marea, masiva bisericá nouà ar fi, mi se spune,
creatiunea marelui arhitect Mincu. E total nepolri-
vita cu mediul tdranesc, alb, sprinten, u§or.
afla locul Inteun ora § italian, cu puternica-i cupola,
acoperind ca o clo§ca tot felul de umflaturi late-
rale. Simplii me§teri de pe vremuri intelegeau mai
bine ca, daca este o frumuseta, nu este numai una,
ci fiecare loe §i-o cere pe a lui.
Ce bine s'ar infati§a la Buzau, care se semnaleaza
de departe cu turnul alb al Primariei sale §i al
carui centru e curat §i vioiu, cartierul Episcopiei,
cu toate reparatiile, modernisatoare, ale marilor Vlä-
dici, din secolul al XIX-lea, dacá nu s'ar lasa nea-
tinsa ruina razboiului §i daca nu i s'ar adaugi ha-
zenii noua, cum e lmprejmuirea de scanduri, ca la
,un han de drumul mare! Intrarea de catre pod
ramane stricata §i parasita, fatadele cu fere§tile sparte
aratg. ca rautatii Nemtilor li se adauga lenea noas-
tra. In nimic deal In aceasta caucA Imprejmuire
nu se vede grija zilei de azi. Si totu§i .s'ar putea
Intelege ea acesta, numai acesta e coltul interesant,
ca trecut §1 ca arta, al ora§ului.
Mi se vorbe§te de un preot din margenea cochetului
ora § Ingrijit care e Ramnicul-Sarat, de un preot
cu idei originale §i cu vointg. In serviciul lor, care,
la apropierea navalitorilor pe cari atatia buni Ro-
mani" 1.1 a§teptau, a luat pu§ca §i a tras In ei pana
la ultimul cartu§ §i la ultima suflare. Dad. e .adeva-
rat, i s'ar cuveni un monument §i anume persoane
ar trebui poftite la inaugurare
La Foc§ani, literalmente imbracat In steaguri pen-
tru ca trece un ministru, oamenilor li se spune
a trece Regina , o mina de biserica se Intaneste
 .11.
3 lttt ti
si1 11.111,1111 444
jut oil II ttttt
.16111111.o 11.
(4. 1.11 1.11 !! .1111 1.1

'11 tt ....... '71% °"""""' 11.141.111121111.11. MEN/WM IL 1111.1.111LILMIWALIMMIALWAIVIAP

MIngstlrea din Ramnicul-Skat.

 XII. - RAMNICUL-SARAT 425

chiar la Intrare. Dad. la Valea CAlugdreascá se poate

IngAdui o asemenea pArdsire, aici ea revoltd.
Dar mai rdu deck atata. ClAdiri particulare sfint
ldsate sa. se Indese pand In streasina unor aseme-
nea läcasuri. Ba cate un preot la mai multe biserici
care, zice-se, cere el Insusi sd se ddrame, pen-
tru vechime, una, ca s. aibd mai putin de lucru.
Daca se mantuie de urgie cutare din ele, aceasta
se datoreste stdruintilor flcute de enoriasi.
Si totusi la vre-o cloud din ele, ar ajunge sd se
inläture Ingustele turnulete de tinichea, care aici sant
norma, sà se curdle unele adausuri nepotrivite, pen-
tru ca trupul sandtos si elegant al ctitoriei primi-
tive sà iasa la iveaId Intreg i curat, podoabd a unui
oras cà'ruia arhitectura modernd, pe apucatele, nu
i-a adus de sigur niciun folos.
Bogata linie de case care duce, aproape fàrà In-
trerupere, pänd la Odobesti, nu aratil azi nicio
urmá din grelele suferinti ale rdzboiului. Intre soli-
dele case de tara eke una are stalpii de zid puter-
nici cari In orasul vecin sprijind cerdacui. Curtile
sânt pline de butoaie enorme si porurnbul desfacut
Ii clddeste aurul supt soproane.
La Odobesti, ale cdrui biserici, multe, ca dupd
bogAtia secuiard a asezdrii lui Odoabd, au toate,
ciuda turnuletelor suptiratece de tinichea, câte ceva
interesant, In picturd, In sculpturile catapitesmei;
evlavia gospodäreascd a d-lui Gheorghe Stratilat
mantuie refacerea bisericutii cantacuzinesti din deal.
Vederea se lntinde de aici asupra multelor case albe
Ingrdmildite asupra liniei intortochiate a Milcovului,
asupra tamplei de dealuri ImpAdurite pe care le
dominä acea cota o mie una" de pe care Wilhelm al
II-lea s'a cam grail sd anur4e victoria sa definitiva
asupra unei rude 'regale pe care o acoperia de toat,1
jignirile.
426 MUNTENIA

Judetul mic al liamnicului-Sdrat e, din once parte

I-ai privi, vrednic de toatd luarea aminte. Spre Nord,
spre lidsdrit casele de zid, In mijlocul marilor livezi,
cu piata la mijloc, au InfAti§are de targuri. Drumul
cdtre Foc§ani §i cdtre Odobe§ti e mai putin pitoresc
ca arhitecturd tdrdneascd deck altele. Panca a-
ceasta, deosebità de a muntelui §i de a §esului 'la-
ritean, este §i oarecum deslipità din judet prin legd-
turile stranse cu Foc§anii, ai arid ord§eni li tin
viile. Ici §i colo am glsit Insd case In stil vechiu
de toatd frumuseta.
De cdtre Buzdu, judetul e mai rar locuit decal in
piirille vecine cu Brdila §i cu Putna. Ne-am oprit o
clipd la PlAine§ti, al cdrui nume vine de la familia
boiereascd, azi, mi se sspune, definitiv a§ezatd la Paris,
Plain?), care se serie §i cete§te Plagino, de unde oficia-
litatea Intrebuinteazd forma, nobild: Plagine§ti. Un
targu§or nelnsemnat,dar la Intrarea lui bisericuta nu
e lipsitil de gratie §i sunetul de rugdciuni aprinse care
vibreazd din Ingustu-i cuprins in aceastd zi de Santä-
Mdria Mica ne atrage. In luptà cu adventismul Inrd-
ddcinat prin vecinkate, ca la Tamboie§ti, satul lui
Tamboiu, preotul tank- cu temperament de apostol
tine Scriptura la Indemana credincio§ilor §i calla
impreund cu dan§ii, adecd numai cu parte din ei,
§i din cei cari nu skit intelectuali cu haine §i päldrii
de ora. Vederea grupului nemi,cat care In fata ca-
tapitesmei se impresioneazd pe sine cantand, cu oddj-
diile santeietoare In mijlocul scurteicelor de postav
simple, e emotionantd.
Dincolo de unía prdvilliilor, In bogata verdeatä'
a dealurilor, bisericutile rdsar cu o deosebitd gin-
gd§ie, ca floarea fireascd a acestei verdeti dese, sum-
bre. Undeva pe acolo, la Dragosloveni, era cdsuta
lui Alexandru Vlahutd, addpostul, mangá'ierea §i bu-
curia lui. Locuri potolite i de o discreta frumusetà
 XII. - RAMNICUL-SARAT 427

intimd ca insuvi sufletul lui: mai jos ar fi fost ba-

nal, mai sus ar fi fost salbatec.
Cotim spre Urechevti, satul lui Ureche. Pe drum
corturi tigdnevti oprite. Stravnice Milli omene§ti mai
mult sau mai putin goale, zdreanta ea Insdvi fiind
un fel de goliciune §i acceptatd ca atare, vi totuvi
avand la gat mArgele, ghiocuri, mari medalii vi mo-
nede de argint, unse vi vterse. Dupd.' aproape mia
de ani ele duc din generatie In generatie pe calda
fag al-Arnie §1 In ochii de jdratec rdsfrangerea soa-
relui focos al Indiei. Sant din tara.", vi In fiecare
iarnä aiurea li se Intinde cortul. Nu fac serviciul
militar, fiinded n'au avezare". Pentru Stat ei nu
poartd niciun nume, dar au nume pentru Statul
lor de juzi vi voevozi cu sanctiuni teribile. Sant crev-
tini, §i se mandresc cu aceasta, dar cine i-o
fi botezat &and nu li se scrie numele la Primdrii,
cand se Ingroapd une ori la margene de drum, In
locuri care trebuie sä rämaie ne§tiute, cand chsgtoria
se lace dupd vechi legi care nu sdnt ale noastre!
Se pdstreazd bine: bArbatii cu lungile plete falfai-
toare, femeile cu coditele mdrunt Impletite, grele
de panglici §i de argint, arath mdcar zece ani .supt
vrasta lor. Vorbesc tiganevte §i romanevte, o roma-
neascd vrednicd de a fi studiatd, cu gre§eli de acord,
cu forme dialectale: Tiganca de la Ureche§ti, care
aratd tolba farmecelor de dragoste, la care, spune
ea, se uitd lumea mai mult deck la fata ei, spune,
bdnAtenevte, trace In loc de frate.
Urechevtii, satul lui Ureche, e un adevdrat ordvel.
Buna stare se aratä. In toate amdnuntele caselor,
perfect Ingrijite, In curtea cdrora se lucreazd la re-
colta Indoità, a porumbului vi a viilor. Ur-4a cu
cai duce pe voseaua Ingustd butoaiele pline de vin
nou. E multdmire, dar Mil betia care In pdrtile
vi,1 pruni intovArà§eqte fabricarea tuicii,
428 MUNTENIA

Biserica din 1837, refAcuth §i adhugith phnh duph

1860, are o clopotnith de cetate, ziduri tari, contra-
forturi voinice §i urme afumate ale unei zugrAveli
care, oricum, tot e mai bunh decht sfintii de doi
coti cari se samAnh. ici §i colo de actualii pictori"
de biserich. Legenda spune ch Intemeietorul, un cru-
cer" sau clucer, (lac& vreti chruia i se dato-
rete §i bisericuta din margene, cu crucile de lemn
ale soldatilor noOri puse de Nemti §i cu InsemnAri
nemte§ti, pe care nu le-am lnlocuit, ar fi plAtit cu
Inhltarea de §apte 15.ca§uri uciderea IntamplAtoare
a unui Tigan phlmuit. Era vremea când, fath de
Dumnezeu mhcar, phcatele se plAtiau.
De la Ureche§ti, unde prietenii ne IntAmpina cu
o musich, o adevArath musich permanenth a satului,
apuchm spre dealul care cuprinde, In phdure, schi-
tul VArzhre§tilor.
Chrarea se strecoara prin desi§ul acut al copaci-
lor bAtrAni, buni pentru veverite §i vulpi §i haiduci
moderni de felul aceluia care mai ieri a fost vanat
pe aici, catre Odobe§ti. De trosnituLunei crengi chi-
cate se Infioarà OM. In fund toath adâncimea; prin
frunza inro§ith §i aurith de toamnh se joach raze
furi§ate.
Intovhrh§itorii no§tri, preati, InvatAtori, shteni, a
chror prietenie nu volu uita-o, 1mi vorbesc de amin-
tiri istorice pe care bucuros le-ar fixa §i phstra aici,
unde Palanca, MAgura ar numi locul biruintii lui
Stefan-eel-Mare asupra frumosului Radu. Riimna ce
curge pe alAturi, Infh§urhild, de fapt, o asemenea
inAltime, era bunh pentru rhzboiu. Atka numai
puteai lua, pe aiurea, drumul larg prin §esul Thrii-
Romane§ti.
Schitul e cufundat Intre phretii de lut strApun§i
de rhdlcinile stejarilor. Phrerea rhspfindith 11 pune
In sama lui Radu Vilrzarul, boierul lui Malei Basarab,
care, Radii; cu toatà faima lui proastk a mai flcut
 iiI. RAMIsliCUL-SXRAT 424

o bisericA la TArgovi§te. De la VArzaru la VArzAre§ti

Insl e oarecare deosebire §i sfetnicului domnesc nu-i
va fi plAcut a i se zicA dup. Indeletnicirea lui pri-
mitivA de grAdinar, venit de peste DunAre.
Micul lAca§ mai vechiu e inMA cu o ve§mântArie,
cu un pridvor de lemn §i incununat Cu un turnulet
de tinichea, cu altarul pentagonal, o formA ca ace-
lea, simplificate, ale veacului al XVIII-lea. Trebuie
sg. fi fost ridicat la Inceputul acelui veac, cAci aici
§i-a aflat IntAiul adApost Ucraineanul Paisie, marele
creator, mai tArziu, la Dragomirna, la Neamt, la
Secul, al vietii celei nouA, de cAlugAri mAncand §i
cetind impreunl. Poate a doua bisericA sl fie cti-
toria lui. Nici una, nici alta nu pAstreazA nimic din
trecutul total risipit. Doar fArâme de vechi cArti,
slavone §i române§ti, pe una din care se face men-
tiunea satului Holteni", care e Olteni (ca Meedinti
§i Mehedinti, Anaaradia §i Hamaradia).
In jurul celor douà paraclise, ckeva case cAlu-
gAre§ti foarte modeste. Un hele§teu cu apele gal-
bene se rAsfatà in margenea pAdurii.
Dar nici cea mai frumoasA clAdire n'ar putea
da gala farmec sufletului ca vederea ce se desface
de aici, In largi linii de albastru palid, de alb nou-
ra§ cu strApungeri de soare. Se cuprinde un judet
intreg, douà pAn5. la margenea DunAril. In Apus,
cand soarele-0 retrage stApAnirea rAsar, In fund de
tot, sure, dealurile MAcinului.
Si, pe cand pArintele Ghimnasie staretul ni pregA-
te§te, ospitalier, masa, pArintele din Ureche§ti aduce
vorba despre aceia ai cAror ochi neobositi, cAutà-
tori de frumusetl, au stat aici In odihnl prieteneascA,
vorbind de cele scumpe ale lor: Vlahutà, Delavran-
cea. Si in negura auritA care acopere Intinderile
imense pare cA simti plutirea inseninatà a sufle-
telor lor.
....-,.........,...........,,,,
TABLA DE MATERII
 TABLA DE MAtERII
OLTENIA
L MEHEDINTL Pag.

Din josul Durarii spre Severin 3

De la Severin spre hotarul vechiu 7
Turnul-Severin 9
Cernetul. Topolnita . . 11
Spre Virciorova. Ruinele Voditei 14
Ministirea Strehaia 17
Pe Durare spre granita sirbeasci 23

GORJUL.

Tirgul-Jiiului 27
Tismana 30
Pe valea Jiiului spre hotar 36
intre Tirgul-Jiiului i Severin: dota drumun 40
Privelisti gorjene 45

III. DOLJUL.
Craiova 53
Bucovitul. Calafatul 57
Drumuri doljene : Bralogtita. Filia' 63
1mprejurimi craiovene : Cretestii. Viritii 65
Isalnita. Alrragiul. Cotofenii. Bridestii 71

IV. VALCEA.
Rimnicul-Vilcii 77
lnotegtii 83
Lunca Oltului. Serbinestii-Dobruga. Stinestii. Mamul. Stri-
jegtiL Drigiganii 85
Cozia 90
Riurenii. Govora, Ministirea dinteun lemn. Surpatele 96
Hurezii, Bistrita, Arnota . . . 100
7, Pe Olt Cornetul 167
432 TABLA DE MATERII

V. ROMANATI. Pag.

L. Spre Canal . 115

2. Ministirea Brincovenilor 118

MUNTENIA
I. ARGE§UL.
Curtea-de-Arge§ . . . 129
Pe drumul Voevozilor. . . 136
Pitestii 137
Golestii 190
Ministirea Vierosul 143

IL OLTUL.
Slatina 147

III TELEORVANUL.

1. In Teleormanul ses 151

2 Pe Dunirea teleormineani 152
Turnul-Migurele . 154
Zimnicea . 157

IV. MU§CELUL.

1. Spre Cimpulung . 161

2 Câmpulungul 164
Rucirul Dragoslavele. Gura Dimbovicioarei . 166
Generalititi muscelene 176

V. DMABOVITA.

Tirgovistea 181
De la Tirgoviste la Cimpulung . 196
Viforita. Mánistirea din Deal . . 202
Potlogii. Gäisenii. ascioarele . 204

VI. VLA§CA.
/. Pe Dunirea-de-jos spre Giurgiu . 225
2. Giurgiul 227
3. Comana. Dobrenii. Fierätií 230
4. tntre ruinele Giurgiului (1920) , 238
 TABLA DE MATERII 433

VII. PRAHOVA. Pag.

Ploestii 245
Mirginenii. Drumul Tirgovistii , . 250
Tirsorul 254
La leaginul Filipestilor 258
5 In impáritia petrolului g Tintea. Baicoiul. Florestii . 261
Cimpina 265
Sinaia 269
Doftana, Brebul . . 275
Ocna Veche din Slänic 277
Un vechiu tirg stins : Bucovul . 278
Urlatii 281
La Ministirea Zamfira 282
Vilenii-de-Munte 287
Drajnele . . . . 292
Ministirea Verbila 295
Ogretinul. Starichiojdul. Posestii Carbunestii . .. 300
Pe valea Anei spre Piatra Corbului 301
La schitul prahovean al Crasnei 303
La ministirile Susana si l heia 306

VIII. ILFOVUL.
Bucurestii 311
Plumbuita. Vicirestii 329
Palatul lui Vodi-Bibescu 334
Cotrocemi. Ciorogirla . 335
Mogosoaia Brincoveanului . 340
Cernica 344
imprejurimile Bucurestilor 346
Mircuta. Pantelimonul. Pasirea . 348
Un adipost de Domn : Pascanii 353
Plumbuita. Cildirusanii. Tiginestii 359
in margenea Snagovului . . 364
Snagovul 366
18. Spre Gherghita 377

IX. BUZAUL.
Buziul 387
Ciolanul. Ritestii 390

X. IALOMITA.
Birigan . 401
Cilarasii . 404
434 TABLA DE MATERII

Pag.
XI. BRAILA.
Spre Brida 407
Din Briila spre Galati . 415
La Lipovenii din marginea Brailei 417

XII. RAMNICUL-SARAT.
1, Rimnicul-Sirat 421
2. Pirti rimnicene 423

1,',...7-'.1---te
TABLA ILUSTRATIILOR
 TABLA ILUSTRATIMOR
OLTENIA Pagina
Biserica Sf. Treime din Cernet 12

.......
Ministirea Tismana 32
Biserica din Bridesti-Bitrini 56
Bolnita Coziei 198
Biserica ministirii Ciluiu. ne
MUNTENIA
Biserica Sf. Voevozi-Fliminzesti din Curtea-de-Arges . 128
Poarti din judetul Arges 136
Ministirea Tutana 168
Biserica Domneasci din Tirgoviste. 192
Pridvorul foastei minästiri Comana 232
Biserica Filip din Vilenii-de-Munte . . 292
Biserica ministirii Snagov 364
Biserica foastei ministiri Berca 396
Ministirea din Rimnicul-Sirat 424
Aqezatntintul tipografic
,Datina Romaneasca"
Vaienii-de-Munte
(Prahova)