II.)- .

- .: - BIBLI_OTE-C,A
ARHIVE.LE 0 L T-E NTE I
Nr. 2

ORASELE-- OLTENE
*1 NW ALES CRAIOVA
PE- PRAGUL VREMIL,OR -Nov A
(1760-7-1830)
De: Prof. N. IQRGÁ

SCRISUL ROM.ÂNESC / CRAIOVA

:
-.
V
21.659

www.dacoromanica.ro
 ORASELE OLTENE
si mai ales Craio 113
I 14: = I I vremilor Jima
.41

-(es tdirTUI
Oviatii oräseneascd a JCUP.,' I E5.1\
I existat niciodatä in 01-
tenia. N'au fost aici, ca in pärtile muntoase ale Terii-Românesti,
ca mai in toatä Moldova, cetäti intemeiate de strdini, de Sasi,
de Tjnguri, de Nemti, de Poloni, de Armeni, cari aduceau Cu
dânsii un anume drept municipal, o anurnità orilnduire, anu-
mite datine.
Aici s'a imprumutat cel mult de acolo felul de dirmuire
prin jude i pärgari, fArd ca privilegii domnesti, necontenit in-
noite sal' pästrate in amintirea locuitorilor, sd apere viata, mäcar
In unele privinti de sine stätätoare, a orasului.
Aici centrele s'au alcätuit la intiimplare. Din cele cinci vechi
resedinte de judet, Cernetul a inceput ca satul de länga Cerna,
a träit mai mult astfel si de aceia s'a mantuit alai de riipede.
Targul-Jiiului a fost intemeiat pe o mosie a Buzestilor mime in
vremea lui Mircea Ciobanul, la mijlocul veacului al XVI-lea;
niciodatä el n'a avut hotare bine statornicite, nici cea mai slab'ä
intäriturg. Ramnicul-Välcei pleacA dela o mänästire: Mänästirea
de liingä Rämnic, de längä ,helesteu", un helesteu de mult
secat, ale cärui ape veniau dela marele Olt ce curge in apropiere.
Episcopia Severinului s'a adäpostit acolo, venind dela Stre-
haia, i atunci mänästirea s'a umplut de o mai puternicä viatd,
din care a räsärit un tiirgusor, in mijlocul cAruia apoi Petrascu-
Vodà, latàl lui Mihai Viteazul, venit bolnav acolo, clädi biserica
SI. Paraschiva. Când, la cucerirea Austriacilor, s'a asternut dru-
mul cel nou pietruit al generalului Stainville de-a dreapta Oltului,
insemnätatea Rämnicului a crescut. Nici °data' orasul n'a biruit
lush' ca insemnätate biserica, apArata odinioarà i prin zidurile
dela Cetätue, incununate cu o bisericutä veche. Caracälul,
din Carà-cule, turnul neg,,ru" ? .--- un sat uncle Mihai Vi-
teazul - îi punea lagärul in 1598, cand ' pandia pe Tur-
cii dunäreni, nu s'a putut injgheba oräseneste pand. in tim-
purile din urma. Insäsi Craiova erà la .1500 încà, numai satul
de obärsie si una din mosiile neamului .lui Neagoe Vornicul,
dela care porneste semintia de Bani olteni numiti dupä dänsa:.
Craiovestii. Chiar dupà mutarea aici a Bäniei, ea n'a lost un o-
ras ca Tärgovistea sau Ciimpulungul. Logofättil lui Mihai Vitea-
zul, Teodosie, zice, in prelucrarea Silesianului Walter, care a
petrecut cAtva timp in tarä, despre Craiova din 1596: Craiova,

www.dacoromanica.ro
 resedinta Banului, oras mare, impoporat i plin de tot belsu-
gul, dar gira ziduri cetedue".
Totusi, in aceste sate-orase cu jude i pärgari, de o parte+
cu drepturi boeresti asupra lor i cu 'dregatori domnesti in
.frunte, de alta, se petrecea o viatä insemhatd, nu numai prim
accidentele ei. E interesant s'o stim, e greu irisa urmärim.
Nefiind; o dezvoltare, nu se poate da o povestire. Pentrm a schita
cronica vietei läuntrice, n'ajung documentele, de tot putine, ash
de putine, inda n'avem nici o singurà carte dela judetul i par-
garii vreunuia dintre cele cinci orase.
Calea cea mai fireascA de a sträbate In traiul lor de toate
zilele, e aceia de a urmäri clddirea bisericilor din ele, legfind de
fiecare asemenea zidire ceia ce se poate afla despre oameni
imprejurilri. Scurte notite despre dregatorii ce stau in ele se pot
adäogi. Aceasta se incearcái pe scurt in paginile ce urmeazä.
Când vor fi mai multe documente oltene n tipar, schitele acestea
vor putea fi, neapálrat, foarte simtitor märite i ciliar in chip cu
adevärat multämitor prefiicute.

I.

Dintre capitalele, Scaunele, judetelor oltene dela sfärsitul

veacului al XVIII-lea si inceputul celui urmAtor, 'Cernetul era
cel mai mic, mai särac si mai putin impodobit. Nu se afla nici
In mijlocul unui bogat Tinut de tdrani mändri, n'avea nici lega.%
turi de comer t insemnate i nici amintiri istorice glorioase
erau legate de pämäntul säu.
Veche asezare säteasca, Cernetul avea, innainte de epoca
fanariotä, care a asezat isprduniciile, un cdpitan. Aceasta pentru
cA erà tanga hotar; deci cäpitanul acesta 'era un capitan do
margine", avand slujitori dintre mosneni supt poruncile sale.
CApitanul erà supus Banului craiovean; i Dumitrasco Brailoiu,
mai tärziu cälugdrul Dosofteiu, a fost cäpitan la Cerneti, supt
VodA BrAncoveanu. Pe acolo mergea drumul de pe malul Du-
närii la Mehadia, i turmele de porci, pe atunci o mare bogAtie
a Olteniei, treceau pe acolo la Nemti. Pe acea vreme se vedea in
Cerneti biserica zidità, cu vre-o jumAtate de veac in urmä, de
Grigore-Vodä Ghica cel vechiu, in 1673,o temeinicä si destul
de frumoasál clädire cu turn puternic, care era inchinatä Sfin-
tei Troite.
Capitänia era la Cerneti si pe la jumdtatea veacului al
XVIII-lea, cand, inteo descriere a terii, se pomeneste cA este
acolo o bisericA si o mä'ndstire".
Era in Cerneti si una din vä'mile terii, carate cu märfurile -

www.dacoromanica.ro
 sosind dela Vodita, unde incà de pe atunci era ca totul in ruine
vechea manästire din veacul al XIV-lea.
Si, de pe la jumatatea veacului XVIII-lea, in Cerneti statea
ispravnicul cel nou al judetului Mehedinti.
Catre sfarsitul aceluiasi veac, incepu o nouil bisericä, pur-
tând un indoit hram, al SI. Nicolae i Sf. Spiridon, boerina-
sul Radu Plesoianu, impreuna Cu rudele sale Stoian i Dimitrie
Plesoienii. Din acest neam era sa se nasca i fiul lui Petru..
Grigore Plesoianu, unul dintre cei dintaiu autori didactici
traducatori din frantuzeste. Dela Grigore Plesoianu avem o buna
carte pentru incepaltori, Cele dintaiu cunostinte" din 1829,
o gramatica franceza, impreunä cu un abecedariu, i niste dia-
loguri pentru aceasta limbä. Tot el a dat cel dintaiu manual
de caligrafie, pe care-1 tipari la Sibiiu, cu cheltuiala boierului
Scarlat Roset. A lasat un mare numar de nuvelete, talmacite
din frantuzeste, cu destula cunostinta a limbii i cu cele mat
bune ganduri de a folosi prin aceasta ostenealii a sa: Aneta
Lubin, apoi Telemac, Genoueva de Brabant, Copilul pierda('
licuriciul. Canarul. Invätase la Gheorghe Lazar, in scoala
romaneasca nationala." din Bucuresti i funcional mai. tarziu
ca inginer, tiparind si o hartä a postelor. Era un om foarte
cuminte i avea o adevaratä i rodnica iubire pentru tara si
neamul sau, pentru invataturile i scrisul Merar prin care li se
putea da, °data, cu de a innainta. Numele lui se
cuvine a fi pomenit cu recunostinta printre ale celor dintai das-
,dela noi, fin i desghetate i harnice, oameni de credintä si de
'nunca, implinind prin nesfarsita lor bunavointa lipsurile asa
de mari ale unei cresteri scolare lasate mai mult la intain¡
piare. Vedea In respectul sever fatä de morala, in simtul fra.-
tiei cu ceilalti oameni, in buna gospodarie frumos chibzuitá,
cu iubire purtata i spornica in foloase, primele datorii ale
unui neam ce se ridica de supt apasari grele si din mari
nenorociri.-
Din aceiasi familie face parte un Gheorghe Plesoianu, care
era prin 1830 fost .Clucer de Arie, si un Ionita din 1820. Acesta
era, prin urmare, unul din neamurile vechi ale acelui targ al
Cernetului, dela care au ramas astazi malddre de Iicarämidä
stricatä pe locuri pustii, acolo unde, de o parte si de alta
a drumului, erau °datä casele cu cate doua randuri ale locui-
torilor fruntasi din aceasta Capitanie, mai tarziu .resedintä
de judet.

Plesoienii n'au pulut ispravi biserica lor. Dupa zece ani de

pustietate, s'a apucat sd urmeze lucrul, dela ferestre in sus"

www.dacoromanica.ro
 zice inscriptia pastratä inca, un Glogoveanu, Ion, Maro.-
Logofät titular si membru al Divanului austriac, care o si is-.
pravi in 1794, puind pc un zugrav iinpodobit cu un tillu
boierinas, pe Gheorghe, fost al doilea Portar, sä-i faca sfintii.
Glogovenii, de loc din satui Glogova, unde a fost ucis, in
ve-aculal XV-lea, Basarab-cel-Tândr, rudá cu boierii Craiovesti,
erau asezati, la aceasta dará in Cerneti. 'Dintre dänsii
pe la 1800-20 pe Paharnicul Nicolae, pe Alecu Pitarul, pe un
Constantin, care-si cere odatä dela Sibiiu pusti de vânat",
raZboiu de struguri bricege". In casa Glogovenilor vor
i
fi fost gazduiti la 1790-1 fruntasii ostilor 'germane, care-si
facura aici una din magazine de cdpetenie.
In ajunul räscoalei lui Tudor, trei locuitori din neaniuri
mai nona ale Certietilor innaltau biserica Sf. Ioan Botezatorul.
Anume: loan Grecescu, care fusese polcovnic, Stefan Miculescu
fost Clucer de Arie i Ionita. Armeanul: cei doi dintai sänt si
ingropati acolo. Lucrul zugravelii il Ricura preotul Mihai din
Tärgti-Jiiului, care-si zice cliric", si un fecior de popa, loan
al lui Dobre. .

Tudor el insusi, care incepu ca logofät in casa din Cra-

iova a Glogovenilor, ii avea case la Cerneti. El stAtu aici mai
multa vreme, avänd legäturi cu unii din boierii i boierinasq
localnici, cu Ion Gardareanu, cu acest Miculescu dela biserica
Sfântului Ioan, cu un var al sau, lonita Burileanu. Dupa"
carea lui, Turcii se asezarä in tärg, petrecand in el mai multe
luni de zile.

www.dacoromanica.ro
 Pare. cà rämäsese din acele timpuri o samanta de turbu-
rare in Cerneti. Dupä cc Alexandru Ghica-Voda cherna, in anii
1830, la viatä Turnul-Severin, si vechea resedinta incepu sa
cadä In ruin'a, -- in 1846 aici furä arestati conspiratorii .1m-
potriva lui Voda Bibescu. Printre ei era un Burileanu si N'ami
acestuia, Somanescu, pe langa un Hargot, un Lidesan, un Tim-,
bru, un Midan, un Carstoiu, tot neamuri de ràzài, i preotul
Dinu.

La Targu-JiinItti, orosanii" avea in fruntea lor un judet,

pe ranga care se intampina fireste si un . ca'pitan. Datinele de
pe vremea Nemtilor, cand o colonie de Bulgari catolici, de
Chiproviceni negustori fu asezata i aici i intari inca puterea,
acestui vechiu element orasenesc, fac din Targu-Jiitilui un targ
mai democratic, am zice, decat altele.
Astfel cand, in a doua jumätate a veacului al XVIII-lea,
se prefAcu biserica de capetenie, se inseanma 'cu mandrie
zidirea ei intreaga se datoreste numai dumnialor riegustoriloe
Targului-Jiiului": unui Petru Giurgiu, unui Dobre Sarbu, din \T-
e/1HChiproviceni, trecuti pe incetul la legea noastra, unui
Riadu,care-si zice pe slavoneste cupetul", unui .Constantin
Veardes, Român adevarat, unor Rovinari, din Rovine in Jiiul-
de-jos, unui Rosianu, unui Grec si unui locuitor din Giurgitt,
unui Giurgiuvean; si un barbier se vede pe Iângä ei. In mij-
locul lor sit rätaceste un singur boier, Logofatul Constantin
Paha. Si, 'ceca t e e tot atat de interesant, intr'un col' se in-
sea1-nna alt nume de boier, ca al ispravnicului, ingrijitorului
cladirii: Manea Paharnicul. Cei mai mari cheltuitori san'. Sarbul
Dobre i cupetul" Radu. La clopot se inseamna uumele
mai sus si, pe tanga dansele, altele: un Petru Ursu, un Mina-
s,escu, un alt Sarb, Stoiau, un abagiu, lucrator de dimie, Preda,
si ale boierilor loan Balteanu i Dumitrasco Romanescu. Unul
dintre cei dintai morti adusi in biserica dreasa e Grecul Adam.
Aceasta veche biserica, Sfintii Apostoli (mai pe urind Sf.
Gheorghe i Sf. Dimitrie), in care se ingroapa. la 1801 Chi-
cerul Bengescu, se zicea la 1717 inca Biserica Domneasca.
Aceasta ne-ar facea sA cautam pe vre-un Domn drept ctitor
al ei, si mai potrivit decat oricare ar fi Matei-Voda, boier
oltean, care a dat lupte prin partile 'acestea,- ale Jhului-de-sus.
impotriva, boierilor i slujitorilor lui Leon-Voda si a stat caleva
zile in Tismana, aparandu-se de dusmani i stand in cum,
pana de moarte. Lucrul stä însä altfel. .Biserica cea veche, cea
pustie, parasita, darapanata si lipsita de bate cele trebuin-
7

www.dacoromanica.ro
cioase", era a unor ctitori oarecare; reparatia, dei s'a ilcut.
eu bani negustoresti, a fost saivarsita din Indemnul i cu supra-
vegherea ispravnicului, care se intamplase a fi Dumitrachi Var-
laam Stolnicul, cronicarul, i Domnul a dat privilegii, care au -

prefäcut noua bisericä a SI. Gheorghe i Dimitrie in bisericci

doinneasca. Ispravnicii erau sa sadä" in casele bisericii, pe cfnul
epitropii trebuiau sa" fie alesi de obstea negustorilor i °l'A-
senilor dintre pAniânteni". La inceputul veacului al XIX-lea,
era pe Muga.' bisericA si o scoalä domneascä, cu venituri din
rinäriciul Gorjului, din balciurile dela CArbunesti si .dela Targu-'.
Jiiului
Cealaltà bisericä a Sf. Apostoli, care nu si-a schimbat
mul, zidità in 1747, are drept ctitori pe un Giurgiuvean, pe un
duper, pe mai multi oameni din popor, fArd nume ae familie,
vi, afarà de ei, pe. un simplu logofdt. Pentru zugrAvealg. pla-
teste iar Dobre Srarbul, cu S'Al-1)W Nedelcu. Numai la reparatia
din 1852 apar numele boieresti.
La bisericuta de lemn a Sf. Irnpärai din BAroiu" nu-
mita asa dupà o mahala a orasului, cittiva boierinasi
Bozianu, Lupulescu, Balteanu, Rosianu, Stefulescu), se aflà .1fingA
sträinul Holingher, trecut la ortodoxie, langä Un croitor, un
Giurgiuvean" i doi mahalagii.
Biserica' In adevAr boiereased e numai Sf. Nicolae, a cdrii
inscriptie inseamnä ca intemeietori, pe langd protopopul Targu-
Jiiului, Andrei, care a indemnat, pe un Simion Alergeanli, sot
al unei Brailoaice, pe un Frumusan, pe o CrAsndreas6 cu EH;
pe o AlAlareascä, pe un CAmärdsescu, pe Serban Alagheru
doi logofeti (1820). Cum se vede, boierime gorjand i ciliar
villceanA; si o ArgetoiancA din Dolj a -ajutat. Alai larziu irisa" si
aici se adaogA la binefAciitori un negustor de brasovenie.

In acest oras nu era nici frumuseta stradelor podite" (abia

se asternea pe la 1793 putinä piatra pe billtoace) si a largilor case
boieresti din curti ca o mosioard, precum se vedeau la Craiova,
nu era nici linistea milnAstireascal a unui târg vliidicesc ca
nici miscarea unei carVasarale de Muga" hotar, ca in
Cerneti. Viata de mestesug i negot a relor multi i mici, din-
tre cari cei mai bogati se apropiau de boierimea mili-unid a
unui tinut depärtat de critre munte, aceia .stgpá.nia.
Vaina vi-o avea i Targn-Jiiului, si, pe vremea lui Bran-
coveanu, incA, i aici strAngeau dregAtorii domnesti mortasipia",
vaina titrgului, i oluc-hacul" pe vAnzarea vitelor.
Incolo, vechile vremuri aveau, cum am zis dela ineeput, un

www.dacoromanica.ro
 'cdpitan, iar cele nouä, dupd reformá lui Constalitin-Vodd Ma-
vrocordat, aduc pe cei doi ispravnici, cu samesul lor.

Ca si la Cerneti era un &Apilan si la

Riirrinic, 1:t'Unid la aceaStAlaltd margine; el avea supt ascultarea
lui ostasi anume ,;slujitorii Râmnicului", vandlorii", cdtanele
zise ale Poterei si ale Marcului.
Din vremuri vechi apoi, era si aici la Ramnig un tdrg, a
cdrui insemndtate a scdzut mult cu ridicarea Rdurenilor.
Llicasurile biSericesti sdnt in cea mai mare parte vechi.
Episcopia fu zidità de Vi:ática Mihail in veacul al XVI-lea;
pe vremea Nemtilor o ram din nou Climent episcopul si ce
, avem astAzi e o prefacere din 1847. $tirn cd Pelrascu-Vodd cel
Bun e ctitorul dela Sf. Paraschiva. Biserica din dealul dela
Cetdtue vine dela Serban-Vodd Cantacuzino i dela Mitropo,
litul Teodosie, din 1680. .

La Sf. Gheorghe e ctitor rivalul lui .\,,1>arlaarn TeodOsie Mi-

tropolitul. Bisericuta din Olteni, unde traditia pune inceputurile
episcopiei, e dela Mihail, urmasul lui la Rdmnie (mort innainte
de Decemvrie 1590): el in adevair a ddruit biseriCii acesteia
Sf. Nicolae inoiibe Olteni i Bujoreni.
Biserica Tuturor Sfintilor primi in veacul al XVIII-lea mos-
teriire dela negustorul llagi Dinul. O zidiserä dupil cea mai
bund datind, cu stfdpi sdpati de un preot meter, Vlddica- Gri-
gorie si un negustor, un hagiu care in tinereta lui fdcuse pä-
.- cate ce trebuiau rdsplAtite: SI. Dumitru, cu pridvorul sdu im-
pArtit in trei, cu puternicu I turn sprijinit pe acest pridvor unic,
vorbeste prin arhitectura sa de o vechime ce nu se poate
deslusi Orin niárturii scrise. La Biserica Precistei, ca bite-
'meietor al cdreia se pomeneste un Mircea-Vodd ce pare a fi
Ciabanul deci aceiasi vechime ca la Sf. Paraschiva , un Lo-
gofdt din veacul al XVIII-lea, dupd intoarcerea Olteniei supt
stdpdnirea rbmaneascd, e innoitorul, in cel mai frumos stil.
In sfdrsit particularii au zidit, la inceputul veacului al XIX-lea,
biserica SI. Ioan de peste apd.
La Episcopie trdia amintirea marelui episcop Grigorie So-
' coteanu, care dresese biserica, addusese paraclisul i intemeiase
curtile de locuintd. Niciunul dintre urmasii sài nu se ardid insä
vrednic de aceastd. mostenire.

Cum se tram. la Rdmnic in 1806, putem sti dupd un caiet

de socoteli pdstrat din fericire. -

www.dacoromanica.ro
 Prea Sfintia Sa, cand nu e la Bucuresti ori in pribegie
peste munte caci vizitatii canonice nu se prea fac i niel chiar
prirnblari mai putin canonice, petrece in camal-He sale cu
.clericii episeopiei, arhimandritul, eelesiarhul, protopopul, preotii,
diacomil. E o mare gospodarie acolo, pu portarii, jimblariii
chelarii, bucatarii i marele-bucatar", cu ciobanii, purc.arii,
vizitiii,vierii, boarii. 'tile° parte lucreaza apografia, in alta e
scoala romaneasca"; colo invata pe copiii ma.i innaintati das-
calla grecesc.". E o mate bucurie cand vin oaspeti, anume, sau
In trecere spre lazaretul" dela Turnu-Rosu si spre Sibiiu. .Ast-
fel, in- acest an trec boierii Stirbei i Brailoiu, Caimacameasa.
Craiov.ei, a lui Dimitrie Hangerli, Paharnicur Gheorghe; cate un
Turc de cinke chiar. mud nu sant ei, episcopul gaseste, dintre
rnireni, numai pe ispravnici .pentru ziafeturi" mai neobisnuite.
Si aici Sc simte inraurirea vecliii Vieti negustoreSti
leg,iate a I3ulgarilor. din vremea- austriaca. Dintre dansii sant
.

c'ei mai bogati prävaliasi, ca Iova Iovepalin dela inceputul vea,

cului al XVIII-lea siefiul sau Iota, cari n'au uitat incà drumirl
la biserica franciscana'. a baratilor", ce tine si pana acum. Poate
din mijlocul br sà fie hull; i pargarul N'asile din 173.6. Dintre
Nemti a ramas, dupa inlaturarea pajurilor, Anton Mastaller \ or-
nicul, aproape romanizat.
Mari negustori din Minnie ránan Iovipalii. In a dona ki-
mätate a veaculiti se in tampina unul din ri, Niculitá, cu .fiii
- Alt bogatas, Antonie Nicolantin, e si dansul urmas al vechilor
companisti bulgari. Sc intalneste Insà acum cate un Oriental de
provenienta .mai noua, ca Sevanos i Mavrodoglu.
Boieri nu prea san!: la Ramnic. Doar cate un Guraii, die
un Hulubescu, cate un Olanescu daca Vin dela mosie, 'ori din -
targusoarele vecine: din Ocne, din Olanesli. Boieri de Ramnic
adevärati sant numai Socotenii, dar nearnul se stange la ince-
putul veaCului celui non. Socoteanca era batrana ii marital fala
dupa Iancu Lahovari, care se aseaza in Ramnic si ia in stapa-
nire averea So. cotenilor. Curtea acestora se tine i pana azi,
zidurile innalte pe care nu le-au däramat inca adversarii politici.
Lahovari e dintr'un neam riou; fratii sii Mihai i Nicolachi
vin de se aseaza tanga dansul. Un alt Lahovari, Manolachi, se
intampina ca ispravnic la Valcea, inca din 1792: el cladeste in
1811 scoala greceasca si un spital la 'Craiova. 'Si intre
deci, ca i intre negustori, neaniuri nona ajung la stapanire.
IV.,
Caracalul incepe, de o potriva, cu un cápitan si ajunge
s'a aiba apoi doi ispravnici.

10

www.dacoromanica.ro
 Si aici era apoi, fireste, un jude al negustorilor.
Cea mai veche biSerica din Caracal ar patea sa fie a Sfin:
tilor Apostoli, ande, in zugraveará urata nona, 'apare ctitorul
d'intaiu, Dumitru Parscoveanu. Pärscovenii insà se aseaza In
veacul al XVIII-lea la Craiova.
Totusi ar iesi mai veche biserica Sfantului Gheorghe, dacà.
mentiunea din inscriptia ei cd la inceput s'a fädut de Barbu
sin Preda" ar privi pe ce! 'de-al doilea Barbu dintre Craiovesti,
cum se pare ea si este.
In veacal al XVIII-lea, targul träia mai mult pentru viata
de Duminecà. si de sarbdtori a sateriilor din imprejurimi. La
biSerica lid Barba sin Preda" innoitorii din '1817 Out un bol-
ta" Ienachi, un bacan, Peiu, un Coiciu, cu numele: bulgaresc,
un boiangiu, Stoian, un tabac; Ecu, un brasovean, doi cojocari
(unul: Stavarachi)', un sapunar si un zaharagiu, un numar de
mahalagii din neamurile °linceará, Curuja, Cocea. Dintre boieri
apare numai Clucerul Costachi Greceanu, i niciuntil din ra-
mara Jienilor ce statea atunci Caracal.
In sfarsit la biserica -Tuturor Sfintilor, zidita in 1812, bo-
ierul CoStachi Greceanu, acum Medelnicer stá. tanga Stoica Bo-
ruzescu POstelnicul. Dar, incolo; Si aici tot mesteri i negusto-
rasi: doi bagani, un bogasier,..un cojocar, un bollas, un bòian-
giu, un cizmar.
Aici, de siur, e patina' deOsebire juice targ i nitre sat.
Targal e o piata pentru card i vite i O .stradä. pentru ,.bol-
tai i mesteri, mai mult straini. Casete mahalagiilor sânt ca
si ale Satenilor, de cari nu se deosebesc In fetal si sporal in-
deletnicirilor loettitorilor din ele.

V.

Craiova era si mai innainte de 1600, macar resedinta Bäniei..

Banal era inlocuit de cele mai multe ori in timpurile
mai noua de ispravnici ai Scaunului", cari eran une ori boieri
mari, precum a fost in 1656 Stroe. Clucerul, cure nu e altul
decat Stroe Leurdeanul, dusmanul Cantacuzinilor. Acesti dre-
gatori dädeau porunci intocmai ca i Banii: asa face Dragota
Postelnicul, de pilda, cam in acelasi timp ca Stroe, sau Dumi-
trascu Paharnical din 1684, sau Bunea Gradisteanu din 1706.
Ca si Banii, ei dädeau partilor in galeeava pentru pamant ease
sau doisprezece san dougzeci i patru de boieri socatitori, prin
carti scrise pe bucati mai mici de hartie peeetlaite cu rosa, dar
itu cu o pecete deosebitil, ci tot cu o pecete a Domniei.

11

www.dacoromanica.ro
e.
Alai tarziu, in sfarsit, rostul ispravnicului de Scaun a trecut
asupra unid Caimacam, adecd loctiitor",. Bdnia ajungand acum
numai un titlu.
Banul, lspravnicul sau Caimacamul avea pe Muga dansul
un numAr de dregdtori ai sdi: un vdtaf, pe care-1 putea trimete
cu poruncile i oranduielile sale, un Portar, care aduce pe
impricinati la dansul, un logofdt al treilea si un logofdt
de Divan pentru cancelarie, un Armas al doilea pentru pedepse,
un polcovnic de cdldrasi pentru urindriri. Vamesi stäteau si in
Craiova.
Ordsenii erau supusi judecAtii magistratului lor, jud4u1.
Din nenorocire avem putine nume de judeti ai Craiovei si putine
cArti de-ale lor. In vremea Austriacilor, locul acesta II -aved
Tudor Birdeiu. Pecetea din 1650 a targului are o cruce si doud
stele in cerc dublu i cuvintele Craiova oras".
Despre vechea infAtisare a orasului putem spune 'Amura
cd nu se stie nimic. Craiova Mi era in calea drumetilor, cari
veniau din Ardeal pe valea Prahovei spre Bucuresti i Giurgiu.
- ,

S'ar crede cà Nemtii cuceritori incepurd a face poduri pe u/iti

inca din cele dintai decenii ale veacului al XVIII-lea si eh' ele
nu ereau cele dintal, fiindcd i Nemtii gäsiserd poduri vechi".
Pe vremea noastrA, printre cei mai bogati negustori e Hagi
Gheorglie, ctitorul de la Precista, caruia ii urmeazd fiul sdu
Zamfir. .Cam in acelasi timp gäsim pe Iordachi Gheorghe. To-
doran Alihail è in fruntea unei case trainice care lucreazd i go-
gosi de mdtasd. Hagi Crdciun, mort in '1790 Hagi Crdciun,
acum scriind, -ti-au ldsat, sändtate, trag clopotele", serie alt
negustor, era si el. printre fruntasii negotulni oltean. Bdlutd
loan Teisanu, Matei Popovici au ldsat multe rdvase cdtre migro-
sistii din Ardeal. Altii poartd nume sarbesti, ca Velie Pavlovici,
Hagi Mladen Stoianovici, Nislor i Vasile Pavlovici, Saya Ioano-
vici, Nicolae Radovici; dar ei nu sant Sarbi de curand trecuti
in tara', ci companisti, pe deplin romanisati, din vremea Austrie-
cilor. Nicolae Iota din 1826 aratd sii fie un BAndtean.
Desi stAteau in cea mai mare parte pe la mosii, mai toti
boierii fruntasi ai Olteniei trebuiau sä-§i tie case in Craiova.
Intre ele se inseamna, innaintea marelui foc din 1801: ale
Brdiloilor, ale Glogoveanului, ale BengeScului, ale hianului, ale
lui Farfara, ale PArscoveanului, ale lui Stirbei, ale lid Geanoglu,
ale Cocei, ale Tircdi, ale lui Manu,, .care scApard de prd*
denie. Cele mai multe din ele se aratA cu pietate i mandrie
de localnici i pana' astdzi. Cueva au scdpat de prefacerile in
urat pe care le aduce moda de astdzi: ar fi o datorie a mos

12

www.dacoromanica.ro
 tenitorilor sä nu le strice un rost asa de potrivit cu adeväratele
povete ale artei de a clädi ca cu nevoile cerului si ale vietii
noastre.

- VI.

O statistia din anii 1770-80- inseamna in Craiova treizeci

si trei de biserici de lemn, cinci de piatrà si opt nidn'astiri (bi-
serici cu chilii). .

Dintre dânsele, una erà in adevär foarte veche, dei nu

- din vremurile. bulgäresti .sau romäno-bulgäresti, cum s'a crezut.

Biserica Sfäntu Dumiru diu Craiova.

Avea hramul Sf. Dumitru, dar i se zicea incá. pe -la 1800
Baiaeasa". Aceasta inseamnA cd a fosts ziditä de o sotie de Ban.
E vorba, de sigur, de una din jupânesele Craiovestilor celor
'vechi, boierilor din: Craiova cari, capätänd cinstea Bàniei, au
ridicat in acelas timp i sahil Craiovei de odinioard la rostull
de t'Arg. Sotul ei va fi fost deci sau .until. din fiii lui Neagu de
Craiova, Pârvu Bantú. din 1505 ori fratele säu Barbu (Pahomie

13

www.dacoromanica.ro
In cAlugArie), ori nepotul lor, Preda, fiu al lui PArvu, Banul de
subt Basarab Neagoe. Dar se stie cà sotia lui Barbu s'a fAcut
insAsi cAlugArith, luAnd numele de Salomia : aceastA femeie
vioasä ponte fi deci ctitoarea SI. ,Dumitru.

Biserica Si. Dumitru cu clopotnita.

BisericA DomneascA" se ya ti numit acelas sfAnt locas pe
vremea lui Neagoe, a cgrui mamá', Neaga, erà sora Craioves-
tilor. Nu- trebue s'A se uite insä cà sotul sau iubitiil NeagAi - a
fost si el Domn, Basarab cel-TAnár, Domnul cu rAdAcini oike-

14

www.dacoromanica.ro
 nesti care si-a cantal scriparea tot peste .01t, TALA. in coltin me-.
hediritean din Glogova, unde 1-au ucis boierii.
Craiovestii nu stgteau insg in Craiova ca .Bani, ci, dupg
dating, in Strehaia, unde biserica poartg inca pe zidurile ei, ea
Bistrita valceang, fundatia lor de cgpetenie, chipurile mem-
brilor familiei lor: Barbu, Banul prin excelentg, Parvu, in-
semnat ca Vornic i alt frate Vornic, Danciu.

Biserica ajunsese in ruing cánd Matei Basarab, care i la

Brancoveni innoise ctitorii craiovesti din celglalt veac, o fact.'
din non; din temelie", in 1651-2. La 1723,. Constantin Obe-
deanu o acopere. Peste Vre-o cinzeci de ani, ea ajunge iarási
la proastä stare si ddräpanare". Data aceasta, Dommil erg din-
' tre Fanariotii tréeätori i säraei cari nu faceau biserici. Norocul
..bisericii fu evlavia bokrilor Argetoieni si a 'eeonoinutiti epis-
copiei ramnicene, Partenie, cari o aduserg iardsi in stare bung,
la 1774. Deci se intgrirg vechile privilegii privitoare la un
trunthiu de carne' 'in oras si la 'multe scutiri pentru cei patru
preoti, pentru diaconi i pentru dascAlul slavonesc, ce -se afla
din Aimpuri depgrtate la aceastä ceo mai ,$coalei veclie.a Craiovei,

Biserica al cgrii nume era Madona-Dudu" se 'cherna

mai de mili Malea Precista de la ',Dadu, de langà. cine stie ce
:dud bgtraii, vrednic dea numi o clädire sfantg, san din malta-
lana numitä dupg un dud. N'as crede 'ea Nemtii din 1788-91 an
prefacut-o, pe vremea lor;- in bisericg catolicd, inchinand-o Mado-
.nei; innainte de aceasta, in adevär, catoliCii .aveau numai o bise-
ricutd de lema si de lut jur cdre abig dacä .puteau incgpea doug
sute de oaMeni. Nurnele de Madona" trebuie sal fie din vre-
mea,. nota, a pretentiilOr in cuvinte. Era .socotita ca frun tea
bisericilor craiovene, i in 1780 Dumitrana Stirboaica, si ea o
ctitoare de bisericg, cerca sg i se faca piste sfesnice mai
groase de cal cele de la Maica Precista".
Hagi Gheorghe Ion o zidise la 1766, 'al a. jutorul fostului
LogofAt de Visterie Constantin Fotescu, a cgrui familie o fg.cu
metoc al Episcopiei Râmnicului.
Sfintirea se savarsi in 1778, fijad de fatg Caimacamul si
multi din boierime i dintre negustori. Hagi Gheorghe cgulg
preoti potriviti eu frumuseta elädirii. El se ingrijia sd. i se faca
o rgspetie, au de nuc, au de alun, au de teiu sd fie, ca doug
rtinduri de sapitturi imprejur" i Cu candele de argint. Mai dorig
- sal,i se luereze la Sibiiu un stihar ca la Venetia, un orariu pentru
diacon. Bogatul ctitor adgusese bisericei i doug pgrechi de
case, cu camarg, cu hunie (sic), cu - grajdiu cu tot".

15

www.dacoromanica.ro
 In 1801, in focul cel mare, biserica fu cuprinsa si ea de
flacari. Cu o adancä durcre serie un contemporan, dintre boieri,
despre halul in care ajunsese cladirea: Dela usa bisericii panä
la sfantul altar au fost tret focuri, .adeca in. sfanta biserica. in-
launtru, pe foc ce au fost .jeturile bate, jatul episcopulu?,
foisorul uncle sedea femeile, amvonul diaconului de sus, din
sfintele icoane,care de cloud sfinte icoane mi-au ars in. inia;
stalpii cei mai poleiti de' laugh' .sfintele icoane, Manta espelie,

Biserica Madona-Dudu din Craiova.

rastignirea de sus. Si fumul focului au negrit sfanta bisericti;

iar prapaditele de chilli au fost stand".
Shlotul Gheorghe e pomenit in 1780 laugh' Maim Precista,
pentru frumuseta sfesnicelor sale. E ponte frumoasa biserica,
pastratä Vaud acum in stilul brancovenesc, cu cloud randuri de
firide i brane sculptate in care poarta numele de Si.
Gheorghe Non, spre deosebire de biserica Sf. Ioan Botezatorul
Sf. Gheorghe, cladita din vechiu i reparata pe la. 1760-70

.16

www.dacoromanica.ro
de o sama' de negustori. SI. Gheorghe Nou a fost dada la 1755,
si are drept ctitori pe un fost staroste de negustori, Milco S toi-
enescul, impreunA cu câiva membri ai familiei sale.

Sffinlul Me nu mi-e cunoscut mai de aproape deca't prin

tAnguirea unei biete femei ce se adApostia in chiliile acestei
biserici, care si ea avuse cAlugArii s'AL .Maria vAduva cu trei
feate", cu trei pietre de feate din curtea bisericii SfAntului Ilie".
E o ctitorie a lui Ilie Otetelisanu, consilierul imparAtesc
de pe vremea Austriacilor (1751). In timpul din urmA, familia
i-a schimbat rostul cu desAvArsire, and o foarte luxoasai bise-
rica de cdrAmizi aparente, färä nici un rost de arhiteclurA.
Sfcintul Nicolae era tot mAnAstire, iar Sf. loan, de si clAdit
din piatrA, a fost numai bisericá. obisnuità.
De fapt avena azi patru biserici cu hramul Sfaniului Ni-
colae-: una, zisA BrAndusul, a familiei MAinescu; alta, din Doro-
bAntie, unde erau locuintile vechilor ostasi dorobantii, fiinth la
1774, buril se vede de pe o notità de Mineiu. A treia, din sub-
urbia Craiovita, ziditA de boerinasii Belceni: astazi numai stilul
cel frumos, din vremea clasicA a architecturii muntene, °preste
luarea-aminte. A patra, din mahalaua Ungurenilor, e fAcutA de
doi Becheni, la 1774. -

Cal priveste Sf. loan, i el e zidire din al XVIII-lea veac,

o insemnare din 1787 o laudA ca fiind de piatrA i cu turn,
da' drept ctitor pe Vasile
_.. Tálpdsanu, boerinas.
Biserica Pàiiu Boj are un mune ciudat, pe care nu-1 poi
lämurl, rara' a vedeà inscriptia din stAnga usii de intrare, care
dA in fruntea ctitorilor din 1731 pe jupan PAtru Boj, feciorul
lui jupan Tudor Boj, den oras den Craiova". In a doua jumAtate
a veacului al XVIII-lea ea era in sama bAtrAnului boier Hagi
Stan Jianii. La 27 August 1787, acesta seria prietenului sdu Hagi
Pop dela Sibiiu sA-i trimeatA zece copuri de uleiu", cA aici
La besericá, la PAtru Bodu (sic), tAmpla fiind veche, arn surpat-o
si am fAcut-o din nou, i cu stocaturi i stAlpi de dveri, i co-
roanele foarte frumoase, si am tocmit un zugrav mare, ca s5 o
poleesc cu aur i cu argint: am trimis la Beciu de mi i-au luat
RaicoVici". Biserica aveh mai de mult hramul Adormirii, dar
1-a schimbat apoi cu al Sf. Mina.
Pe Muga aceste biserici, Craiova numarA, in sfársit, mánás-
tiri de-ale boierilor celar mari.

2 17

www.dacoromanica.ro
 Una era a Obedeanubd,nu Pdtru,. ci Constantin, care
nea pe fiica bogatä a cdlugdrului Mira astAmpdr ce a fost Dosi-
teiu Bràiloiu. Anul clddirii e 1748. Ctitorul, mort in 1795, e
inmormantat la locul de cinste, supt o piatrd, a cdrei inscriptie
vorbeste de cladirile lui, spital de sdraci" §i palaturi, si-1 a-
ratä ca pe un 'mil numit i cinstit foarte".
Ea fu ingrijild apoi de boierul Stefan Phrscoveanu, care
parea. ea* va fi Domo: el tinuse, in ailevdr, pe Elena, fiica Obe-
deanului. Dela 1759, biserica era un metoc al Râmnicului. Ave5
scoald greceascd si slavoneascd.

Desi boeri mai s'arad, Gdnestii rácurd i ei, in 1752, o bi-

seria de acestea, cu epitropi dintre membrii familiei intemeie-
toare. Si aceasta e o ctitorie din Veacul al XVIII-lea. Hramul
dela mAndstirea Gdnescului era Sf. Nicolae i Sf. Ioan Botezd
torul. I se ziceh i Episcopia", pentru .1unga pctrecere a Viddi-
cdi Chesarie, marele carturar, in zidurile ei. Si oräsenii: dascdlul
Barbu, Tudor Sdpunarul, ajutaserd la zidirea ei.
Zdtrenii erau i ei ctitori aici. Clddirea s'a ddramat in 1884.

O biserica a Jianului are drept ctitor pe Hagi Stan Jianul

cel bdtran, care fusese la IeruSalim pentru Hristos i apoi la
Constantinopol pentru Domnia Parscoveanului. Trdia incà pe la
1790, avand familie multa, dar simtindu-se nenorocit intre fii
stricati i bolnavi, 'filtre nurori lenese i trufase cu un ne-
pot de fin mut si idiot.
Biserica aveà privilegii dela Alexandru-Vodd Ipsilanti, in-
tdrite de Nicolae Caragek peste vre-o zece .ani. IIagi Stan Jianu,
ldudând fapta lui Obedeanu i Gänescu, prin care li s'au
trat averile si casete, se mai gAndià ä facà si o scoald, 4.,sä
invete de pomand", si un asezdmant pentru mdritat fetele sd-
race, cu venitul mosiei sale, Preajba. Pare s'a' fie biserica pre- - .

Menta cu totul, care se zice astdzi Bdsica".

Biserica VICidoienilor, din 1758, Sf. Nicolae i Sf. Spiridon,
nu vine din vremea când familia se innaltd. prin Marea cdsdtorie
a ha Constantin VlAdoianu cu Eufrosina, sora lui Mihai-Vodd
Sutu celui de-al doilea. Ctitorul ei a fost Fota Vlädoianu, care
intemeiè pe langd dansa si o scoald., ha chiar o scoald de eli-
'leste. El si sotia lui, Ilinca, l'asara bisericii, pentru scoald mai
mult, mosiile Novaci (in Gorj), cu septe munti", i Ceriis (in
Dolj). Pentru mai multa' sigurantd, biserica era inchinatd md-
nAstirii Hurezului, i egumenul, viind 'in Craiova, avek oddi de

18

www.dacoromanica.ro
 condeite, langa ale scolii, in casele cu foisor,, din curtea de
piatra.
Stirbeii trebuiau sa-si aibä biserica br., De rapt, intemeerea
ar veril dela evlavia Stirboaicei", batranei jupanese Dumitrana,
fiica Strambeanului celui invatat i vaduva lui Constantin Stir-
bei, care fusese i Logofat-Mare.
Biserica era ispravita inca. din 1768, dar, toata viata
Dumitrana avu grija impodobirii lacasului evlaviei sale. In 1781
ea¡ comanda pentru dansa un policandru cu 'douazeci patru de sfes-
nice., In acelas an ea sera unui prieten, negustor in Sibiiu: Cu ajti-
torul lui Dumnezeu, zugravesc sfanta biserica, Si nu am aur", cerând
a se aduce dotiazeci de tefelc de aur bun lesesc, cate 3 lei
i
jumatate tefeaua. Zugravul fusese tocmit din Sibiiu in anta
trecut, de Barbu, fiul Dumitranei. $i in .1782 se cerea la Sibiiu
facerea unui policandru pentru (lama. La 1790 i se aducéa
un clopot de 100 de funti.
Dar in 1821 o parte dintre Arnautii veniti dela Bucuresti
impotriva lui Tudor se inchideau aid la Sf. Troita, i biserica
trebui supusd peste catava vreme une reparatii, care-i atinse
caracterul, 'Ana la o a doua care i-1 stricd cu totul.
Biserica de azi e o refacere in stilul moldovenesc dupa
reparatia din 1840. In ea s'au ingropat Dumitrachi Bibescu,
tata a doi Domni, i sotia lui, Catinca Vacdreasca.
Tot printre bisericile de piatra îi iea locul cea din pise",
pe care n'am putut-o identifica (sa fie Precista, zisd Bola?). Fu
- cladita in 1724 de Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Voda
si Ban oltenesc. Clopotul ei a caldtorit Insà pand la Targu,1-
Jiiului, nude se pastreaza in biserica Sf. Nicolae.
Si tot dintre acestea trebue sa fie si biserica Sf. Arhanghel,
la care emu ctitori Murgasenii; la 1809 Clucereasa Stanca,
sotia unuia din ei, cduta sà pue un ceasornic in ea, cu clopot
in toata randuiala, fiind gata a plati pentru aceasta si pand la
SOO lei. Cladirea e Meal din 1785, si ca intemeietori ai el se
insira in pisanie un polcovnic, un matasariu, negustorul Hagi
.Craciun, un bogasier, un cojocar, un bechiar" sau beciar, bu-
War, i altii ca dânii. O icoand a corporatiei rachierilor de
,

supt Regulamentul Organic o impodobeste, Inca.

In mahalaua ScIrbilor era altil biserica de lemn, dar I'm-
- podobitä cu privilegii domnesti.
Alai avem astazi biserica polcovnicului Asu (Arsu) din 1802.
Aploi cea zisa a hi Hagi-lenus, care îi inseamna ca funda-

19

www.dacoromanica.ro
 tori pe -un Ceausescu, impreuna. cu targoveti i mahalagh, ba,
cani, cojocari, sápunari. Biserica era la Targul-de-afarit
Biserica Firultzi vine dela un polcovnic Zamfir, din anul
1732.

Clerul era reprezintat in Craiova ..printeun protopop

printr'ini eclesiarh,, pe langä cari se Intampina o suma de. prec Vi:,
Insusi episcopul. venia dese ori in oras, de statea saptamani in-
tregi. Vladica Mochen he, 'din vremea Nemtilor, a n'lurit la Cra-.
iova, in ziva de 10 Februar st. n. 1735..
Clisiariji sau eclesiarhul locuia la' Biserica..Domneasca....

VII.
Multele i .feluritele serisori indreptate catre :Casa lIagi
Constantin Pop din Sibiiu dela. 1778 pand la 1830, .si chiar dupa
aceasta data, de mai loata boierimea i negustorimea .olteand, ne
ajuta sa putem privi in viata craioveanä dela inceputul pn-
rilor nota

Viata sociala era stralucitoare. Modele nona' aduse din Si-

biiu, din Viena aveau multa trecere i. amestecandu-se cu rechi.le
&Une, dadeau societätii din Capitala olteana o..inMtisare ciu- -

data, dar plinäde coloare. RAdvane, carate engleiesti, butci en

coperis dinainte", cu drugii moda. de Beciu", .naimod vapsite
rosu sau in alte colori batatoare la ochi i captusite cu flus",
strabateau str.äzile prafoase saw noroioase. Clite un boier san
cocoanA aveau chiar ,;cort nemtesc", adecä umbrela. Se dadeau
inese cu tacamuri si servete de cele noria. Se asezau-pentru pla-. -

cerea oaspetilor, Intre.. farfurille de pOrtelan pui de. amaie

de( nárainza cu rodia ion sau Cu .flori" in lazi. Paharele caranfile";
butelurile" sant de scristal" ,gros. In sticlute se vede untde-:-
lemn care vine din Proventa sau °din 'Luca. Cate o zäharnitä
uriasA, un aufsat", naimod", si. el,- cu o dumbrava si Cu ji-
gánii, cum obisnuiesc de le fac,. si de argint", se ridica in mij-
locul mesei. Sfesnice. de argint räspandesc lumina Itimanarilor
albe, care nu sant de san'. SA bea vin muscatu", de Fronti-
gnan (Fruntiniag), vin de Span", de SPania, dar si vin de.'
Tokaj i vin de Rin, vin de Brabant -(brabantel)", in care se
inting piscoturi d'A 'cele lungi". Rozolul de Breslau", cel
Franta, aperitiVul epocei,. fac ,gust de mancare. Se crontae dupa
masa confeturi" i condite". Vutca frantozascà ce sa chiamä
rum", afta cAldurosi prieteni-. Se bea sampanie sirop, de
ponciu", precum i Siroptiri de lamaie, de migdale"... Din chi-
buce se fumeaza tabac de Pesta i alte feluri straine. Se Cene

20

www.dacoromanica.ro
inteuna ananas. Bucdtäresele strdine, fie si numai Sdsoaice, care
au praxis de usaturi, de bucate de zaharich", soceicifele mes-
tere de copturi" sant foarte cdutate,
Prezentinul, salamul se aduceau de dincolo la fiecare cas5 -

mai mare. Ciocolata", ceaiul, romul, erau bäuturi obi§miite.

Imbrdcdmintea se prefäcuse mult. Erau alte piepränäturi,
neacoperite de marame, i chiar peruci.
Se cereä ca ele sd fie bine amestecate", lung cu lung si
sckirt cu scurt", cu tesäturd tare, potrivite si nu asa 'Meat, fiind,
pär prea mult, sd se facd capul cat o banitd", apoi ware, 50
dramuri, cu scufd cu tot".
Se purtau orbote albe faine", basmale de piept. Mänusi
de pide, albe, albastre, infäsurau trandavele mani albe. Pende
ce cap sant mult dorite. Pantofi", suhuri" inlocuiau condurii
de Tarigrad. Si cutare era mai bucuroasä sA poarte strinifi"
decal ciorapi.
Totodatd pdtrundeau apele de obraz" vieneze, din Beciu,
care stricau pelita curatd si nu dregeau pe cealaltd. Se cdutaii
mutt sdpunurile pentru spdlat cocoanele pe obraz".
Catinca Stirbei §tie cum se face a fluturà elegant un evan-
taliu, care se ziceà pe atunci, mull mai romaneste si mai fru-
mos, apdredoare. Tar in bratele vre unei cocoane mai in viirstä
se alinta cdtelul pitic, care se numià cu un nume frumos fran-
tuzesc: Milord sau, pe romaneste, Miliort, §i ce jale era cand
,m'uria" drägutul, asa de frumosel i costirl", de cilibiu",
o adeviiratä englengeh i petrecere"!
Se cdutà sd. fie flocos, cu pdrul slobozit si mare", i, la
cerere, se spunea apriat CA `.,issá nu mai fie in toatd Evropa mai
mic dealt acela". Slujbasul care Voià sal innainteze räpede, nu
uità sd trateze cu astfel de cadouri pe cate o domnisoard din
protipendadd, cate un mamuzel cu pläcere de caini mid de
tot, cu pärul mare, de care au damele cele mari pe langá
dansele".
Stofe apusene se cereau necontenit. Sant panze de Eperjes,
cartoane, maltehuri, batiste de musulin", telatinuri", pomenitele
batiste de Linz de legat la gat, .croazele cu flori mdrunte i vdr-
gate", creditori cu vergi indruntele", parcal", carnarhol, $iftult.
Plac ceasornicele engleze.
Cate o boieroaicä doria chiar sd aibd cusätoreasd in casd:
o practicoasd muere care sd.' dibsä. stiintd a face doaleta
ingrijI pentru haine, späldturi si de rochii", dar femeie ase-
zatd, i sd aibd i curätenie". Ba chiar spdldloarele" din Ar-
deal &hit dorite.

- 21

www.dacoromanica.ro
 Mobila capta canapele si scaune, cu postav fistichiu",
foarte pretuit. Sobe de her de cele suptiri", inlocuiau pe alo-
curi vechile i bunele sobe de zid. In custi prinse de pdreti
cântau canari buni, invatati bine, eantece frumoase". Tot asa
de mult .place sunetul minavelelor, de care Constantin Socoteanu
cere, la 1796, cloud san trei". Pana i tapetele de panza apar.
ca panza de cea zugravita ca o materie", la 1824, in casa lui
Constan tin Bräiloiu.
Cetirea patrunde. Se cer ziare franceze, italiene i ger-
mane. Barbu Stirbei doreste chiar romane i povestiri despre
ispravile, vrednice de Alexandru Machedon insusi, ale lui Na-
poleon I-iu.
- Sanatatea se anta acum cu medici, adusi de peste ho lar
sau din Bucuresti. Se comandau ape minerale, 'apä acra", apa
de Spa pentru Stirbei, piluri de curatenie, ce se numesc pi-
luri de Francfurt". Ba tanärul Stirbei plea pana la Karlsbad,
unde ramase incantat de duchi i ducheze", de baluri, de soa-
tele, de convorbirile cu ambasadori dela Spanea". Boierul
coianu facit si el o calatorie in Ardeal, dar pentru afaceri, pe
cand atatia altii, un Brailoiu, un Greceanu, se asezau pentru
stagiunea bailor la Mehadia, mult cercetata pe atunci. Lui Hagi
Stan Jianu i se recomandase Borsecul ardelean. Vatinä pentru
altuitul copiilor" era ceruta de Stefan Bibescu la 1824.

Copiii incepeatt sa creasca acum ca tot felul de guvernante

care fugiau de säracia de acasá, aducand moravuri discutabile
Si invätätttra destul de putinä. Inca din '1796 vedem ea ei
fac cunostintd cu biberonul, ploschita de sticla din care trage
copiii".
Inraurirea apuseana are insä si o parte mai serioasa. La
scoala greco-germana a lui Trautmann din Sibiiu, la manastirea
(fin acelas oras a Ursulinelor, la Viena si la Paris invata o
suma de finen i tinere din Oltenia. .Studentii in Europa fac
parte din familiile Bibescu, amandoi fiii lui Dumitrachi Bi-
bescu, minunatul gospodar Barbu, care va fi Stirbei-Voda, si
Iorgu, adeca Voda Bibescu.. Apoi, dintre Bengesti, Grigorascu,
viitorul director al Teatrului din Bucuresti supt ucelas Stirbei.
Din neamul Brailoilor, inVata la Ursuline o fata a lui Nicolae
Bralloiu in 1822. Un fiu al acestuia, Gheorghe, merse la Insti-
tutul francez din Odesa. Altul, Costachi, intra intr'o scoala din

22

www.dacoromanica.ro
Geneva si se Melt vestitul jurist de mai tärziu. Un Dined Bra-
loiu, vär cu Costachi, plecase, ina din '1810, la. Viena. Costachi
Glogoveanu urmeazA si el la Trautmann din Sibiiu.

Prin acestia se pregatià o nouä vreme, care nu mai era

sä aibä caracter particular oltenesc, ci un caracter romfinese
general.
N. IORGA

23

www.dacoromanica.ro