Anuarul CMI 1915

ANUARUL
COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
PE
191 5
. CAT DE
ALEX.
SECRETARUL COMISIUNN
- CU 93 ILUSTRATII iN TEXT
HUCUBE§TI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL I. ST.
16, STRADA NEI), 16
1610 .
www.dacoromanica.ro
ANUARUL
COESIONII MONOMENTELOR ISTORICE
PE
1915
PUBLICAT DE
ALEX. TU
SECRETARUL COMISIUNII
BUCURETI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL I. ST. RASIDESCU
16, PARIS (FOSTÄ DOAMNEI), 16
1610
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA
MONUMENTELOR ISTORICE.
www.dacoromanica.ro
PRWDINTE.
ISTRATI Dr. C. I., profesor universitar, membru al Academiei

Romane (numit la 25 Aprilie 1913).
G., inginer (numit la 25 Aprilie

CERKEZ Gr., profesor la de Poduri Sosele la
superioard de Arhitectura. (numit la 25 Aprilie 1913).
IORGA N., profesor universitar, membru al Academiei
(numit la 3 Noemvrie 1914).
MURNU O., profesor universitar, membru corespondent al Aca-
demiei Romane (numit la 25 prilie 1913).
NIFON P. S., episcop (numit la 25 Aprilie 1913).
ONCIUL D., universitar, membru al Academiei
mane (numit la 25 Aprilie 1913).
PANGRATI E. A., profesor universitar, director al
perioare de (numit la 25 Aprilie 1913)
V., profesor universitar, director al Muzeului National,
membru al Academiei Romane (numit la 21 Decemvrie 1913).
Retras la 6 Noemvrie, a. Cf. procesul verbal No. 9, pp.
www.dacoromanica.ro
FO$TII MEMBRI.
C. C. - 1892-1900.
GABRIELESCU - 1898-1911.
HASDEU B. P. - 089641907.
KALINDERU I. 1902-t 1913.
N1MORESCU T.
STERIAN Gh.
-
- 1892]896.
[892-1898.
TOCILESCU Gr. G. - 1892-t1909.
URECHIA V. A. - 189241901.
www.dacoromanica.ro
PERSONALU
SECRETARIATUL.
Secretar : LAPEDATU A., licentiat in litere (numit la 1904).

Ajutor : NOE C., in litere (nurnit la 1913).
ARRIVA.
Arhivar : CARACA R., licentiat in litere (numit la 1913).
SERVIC1UL
: N., profesor la superioarä

de Arhitecturä. (numit la 1909).
Ajutori : AJANESCU I. D. (nurnit la 1909), Gh.
mit la 1913), ai superioare de Arhitecturä.
Desenator : OAN1TESCU G. (numit la 1913).
COLECT-UNI LE.
Conservator : ICEAN U V., licentiat in litere (numit la

Ajutor : DEMETRIUS V., publicist (numit la 1914).
www.dacoromanica.ro
CORESPONDENTIL
:
Sterian Gh., arhitect (numit la 1913).
:
Antonovici I., preot profesor (numit la 1914).
CONSTANTA :
Coriolan G., profesor la 1913).
11., profesor (numit la 1913).
:
Velichi N., profesor (numit la 1914).
:
Dimitriu C. D., avocat la 1914).

:
Ciuceanu pt., profesor (numit la 1914).
IASI :
Atanasiu D. A., profesor (nurnit la 1913).
Mure,sianu S., profesor (numit la 1913).
ILFOV :
Moisil C., profesor (numit la 1913).
Verona Ar. G., pictor (numit 1913).
MEHEDINTI :
AI., profesor (numit la 1913).
TULCFA :
D. G., doctor in (numit la 1913).
www.dacoromanica.ro
NOUA MONUMENTE ISTORICE.
(DECRETE REGALE)
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1. PENTRU BTSERICA FOASTEI M-RI TURBATI (JUD.
Sire,
Avand in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice,
consemnat procesul verbal al dela 14 Iunie 1914, prin
care in sensul declararei ca monument istoric a bisericii
Turbati, judetul Ilfov, am onoare a ruga res-
pectuos pe Majestatea Voasträ binevoiasca a semna alaturatul
decret, prin care biserica foastei Turbati, judetul Ilfov,
se monument istoric, inscriindu-se inventarul general
al monumentelor istorice din
Sunt, mai profund respect, Sire, al Majestätii oastre
prea plecat prea supus servitor,
Ministrul Cultelor Instructiunii,
L G. Duca.
Administrator,
P.
8783, 20 Fevruarie 1915.
FERDINAND I-iu
Prin gratia lui Dumnezeu vointa nationala, Rege al Romaniei.
La de viitori,
Asupra -Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la

Departamentul Cultelor Instructiunii no. 8783 '915,
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela 14
lunie 1914,
Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice,
Am decretat si decretam:
Art. 1.-Se monument istoric biserica foastei
Turbati, judetul Ilfov, se va inscrie inventarul general al
monumentelor istorice din
www.dacoromanica.ro
12
Art. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

Cultelor si Instructiunii este cu aducerea la Mdeplinire
a dispozitiunilor prezentului Decret.
Dat in Bucuresti, la 5 Martie 1915.
FERDINAND.
Ministrul Cultelor si Instructiunii,
I. G. Duca.
No. 565.
2. PENTRU BIS. SF. ELEFTERIE DIN CAPITALA, BIS. COM.

BUCOV (PRAHOVA), M-RI
BIS. FOASTEI M-RI RAT) GEAMIA DIN
COM. TECHE (CALIACRA).
Sire,
Avänd in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice,
consemat in procesul verbal al dela 19 Fevruarie 1915,
prin care se declare monumente istorice : biserica
Sf. Elefterie din Capitald, biserica din comuna Bucov (Prahova),.
hiserica foastei mänästiri (Ilfov), biserica foastei mänästiri
(R. Särat), cum pi geamia turceascä din comuna Teche
(Caliacra),-am onoare a ruga respectuos pe Majestatea Voasträ
sá binevoiascä a semna aläturatul Decret, prin care numitele
biserici arätata geamie se declarä monumente istorice,
scriindu-se in inventarul general al monumentelor istorice din
Roinânia.
Sunt, mai profund respect, Sire, al Majestätii Voastre-
prea plecat pi prea supus servitor,
Ministrul Cultelor Instructiunii,.
1. G. Duca.
Administrator,
P. Gärboviceanu.
No. 9980, 3 Martie 1915.
FERDINAND I-iu
Prin gratia lui Dumnezeu vointa nationalä Rege al României..
La de i viitori, sänätate.
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Cultelor Instructiunii, no. 99807915,
www.dacoromanica.ro
13
Vazänd avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela 19

Fevruarie 1915,
Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea
Am decretat decretani:
Art. Se monument istoric biserica Sf. Elefterie
-din Capita biserica din comuna Bucov (Prahova), biserica
foastei mändstiri (Ilfov), biserica foastei mänästiri Bor-
desti (R.-Sarat) cum geamia turceascä din comuna Teche
(Caliacra) se vor inscrie in inventarul general al monumentelor
istorice din Romania.
Art. II.- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor si Instructiunii este aducerea la indeplinire
Dat in Bucuresti, la io Martie 1915.
FERDINAND.

I. G. Duca.
No. 694.
3. PENTRU TOATE BISERICILE MÄNÄSTIRILE TÄRII

RIOARE ANULUI 1834.
Sire,
Potrivit avizului Comisiunii Monumentelor Istorice, consemnat
in procesele verbale ale dela 19 Fevruarie
Aprilie a. prin care, avându-se vedere lacunele actualului
inventar al monumentelor faptul cá nu ingaduesc
o cercetare temeinica a vechilor biserici
ale in scopul revizuirii complectarii acestui
inventar -se ca toate cladirile bisericesti anterioare
anului 1834 sä fie, in principiu, decIarate monumente istorice,
spre a se evita astfel prefacerea celor ce ar trebui
clasate, - am onoare a ruga respectuos pe Majestatea
binevoiasca a semna alaturatul decret regal prin care, con-
form art. 2 3 din legea pentru conservarea monurnentelor
toate bisericile mänästirile anterioare anului 1834
se in principiu, monumente istorice, punându-se, pana
www.dacoromanica.ro
14
la revizuirea complectarea inventarului general al monumen-

telor, sub ocrotirea legii respective.
mai profund respect, Sire, al Majestätii Voastre
prea plecat 9i prea. supus servitor,
I. G. Duca.
Administrator,
P. Gärboviceanu.
No. 30154, 13 1915.
FERDINAND
Prin gratia lui Dumnezeu vointa Rege al României,
La toji de fata pi viitori, sändtate.
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la,

Departamentul Cultelor Instructiunii Publice, 30154 915,
avizul Comisiunii Monomentelor Istorice dela 19
vruarie Aprilie a.
Potrivit art 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea
Am decretat decretäm:
Art. Toate bisericile mänästirile anterioare anului
1834 se declarä, in principiu, la revizuirea complectarea
inventarului general al monumentelor, ca monumente istorice,
punându-se sub ocrotirea legii pentru conservarea monumentelor,
spre a nu fi därâmate, refäcute sau reparate färä avizul prea-
labil al Comisiunii respective.
Art. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor Instructiunii este insärcinat aducerea la
Dat in Bucuresti, la 2 1915.
FERDINAND.
I. G. Duca.
No. 1719.
www.dacoromanica.ro
111.
PROCESE VERBALE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NO. 1.
EDINTA DELA 22 IANUARIE.
(Inreg. no. 97/20 Fevruarie)
Presedinte : D. Onciul.
Membri : P. S. Nifon, N. G. G. Murnu.
Secretar: Al.
Se citeste procesul verbal al precedente se aprobä.
D-1 Onciul lecturá articolului necrolog asupra Regelui
Carol I, de d-sa pentru Buletin.
Se iau apoi in cercetare cestiunile la ordinea zilei se re-
:
Cu privire la adresa I. P. S. Mitropolit Primat (inreg. la no. 5),
prin care in ce conditii s'au executat lucrárile de
parare la biserica Dintr'o zi din Capitalä sä se aprobe :
larea picturei de un pictor recomandat de Cornisiune pe

spesele comunitätii albaneze, areia e acum biserica ;
se intervinä la ca, la alinierea din spre
partea de Nord a bisericii, grilajul fatadei sä nu (ca
acum) din zidul altarului, ci mai din afarä, din linia intregului zid
din spre Nord al bisericii, ca formeze o linie dreaptä,
in raport strada ; pentru introducerea luminii electrice in
bisericá st se ceará autorizarea celor in drept -Adrninistratiei
Casei Bisericii.
Cu privire la cererea d-lui Administrator al Casei Bisericii
(tern. no. 2076 C. B.) de a se delega un domn arhitect sä
facá receptia lucrárilor executate la Cäldärusani verificarea
situatiunii : sä se roage d-1 Arhitect al monumentelor d-1
G. membru al Comisiunii, bine-voiasc a face receptia
verificarea cerutä, dacä lucrärile de cari e vorba sunt
Comisiunii.
Cu privire la cererea P. Episcop al Romanului (inreg. fa
no. 2997 C. B.) de a se delega un domn arhitect care sá
meascá un deviz pentru lucrärile de reparatie necesare la bi-
serica catedralä a Episcopiei : sä se roage d-1 Arhitect sef al
monumentelor a face d-sa aceastä lucrare.
Cu privire la adresa Ministerului de Interne (inreg. la no. 45),
prin care comunicä räspunsul Prirnäriei de Craiova asupra.
Anuarul Mon. Istorice. 2
www.dacoromanica.ro
18
veniturilor Fundatiunii Aman ; la adresa Direc-

torului Muzeului de AntichitAti din Constanta (inreg. la no. 43),
prin care se lista conferintelor ce sunt a se tine de
Comisiune la Constanta in folosul Muzeului local ; la adresa
Administraliei Casei Bisericii (Mreg. la no. 40), prin care se
nu se poate satisface cererea d-lor arhitecp-ajutori
pentru acordarea diurnei de una sutá lei lunar pe 1914 : se
act.
D. Onciul, N. Iorga, G. Ba1, G. Mur;m.
No. 2.
§EDINTA DELA 19 FEVRUARIE.
(Inreg. 153/17 Martie).
Presedinte: I. G. Duca, ministrul InstrucPunii al Cultelor,

Membri : D. Onciul, Gr. Cerkez, N. G. Bals.
V. Pârvan si G. Murnu.
Secretar: Al. Läpdatu.
Luându-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,
se recomandä :
Cu privire la adresa d-lui arhitect al palatului Adunárii
putatilor, D. Maimarolu la 77), prin care coma-
cä nu in intentia sa clopotnitei sau a vre-
unei alte anexe a catedralei rnitropolitane, la adresa I. P.
S. Mitropolit Primat (inreg. la no. 4097 C. B.), prin care
cere a se interveni pe numitul domn arhitect ca noua con-
structie a palatului Adun1rii Deputatilor nu depaseasca,
tada, fixatA, la fata locului, cu d-1 Ministru in
trecut,-sd se comunice I. P. S. Mitropolit räspunsul d-lui
arhitect Maimarolu, iar acestuia i se in vedere a nu
trece constructia peste linia ceiace se va notifica
I. P. S. Mitropolit.
Cu privire la devizul prezentat de Arhitect al monu-
mentelor (tern. no. 2997 C. B.), pentru lucrärile de reparatiuni
necesare la biserica catedralä a Episcopiei de Roman, - sä
se aprobe aceste sä se roage Administratia Casei Bise-
a dispune executarea
Cu privire la adresa I. P. S. Mitropolit primat no. 515,
inaintatä prim AdministraPa Casei Bisericii (inreg. la no. 6798,
C. B.), prin care se prezintä Cornisiunii spre examinare pro-
ectele, fäcute din insärcinarea I. P. S. Mitropolit Primat,
www.dacoromanica.ro
19
de d-1 arhitect ajutor monumentelor L D. Trajanescu,

pentru restaurarea bisericii cu Sfinti i a bisericii Scaune din
Capita privire la adresa I. P. S. Mitropolit
no. 514, inaintatä Comisiunii in mod (inreg. la no.
6797), prin care se
Trajanescu pentru lucrarile arätate,
examineze planurile
-
a se aprecia onorariul cuvenit d-lui
se roage d-1 G.
aprecieze onorariul, pentru
ca pe baza referatului d-sale Comisiunea se pro-
nunta.
Asemenea cu privire la proectele intocmite de domn
Arhitect pentru imprejmuirea crucei lui Papa Postelnicul de
sub dealul Mitropoliei (tern. no. 856, C. B.) 5i pentru
bisericii din Brancoveni (tern. no. 95) -- Comisiunea roagä tot
pe d-1 G. sä a le examina prealabil.
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii (inreg. la no.
75), prin care cum cä locuitorii din comuna Bucov
(Prahova), in vederea construirei unei nouä biserici, voesc sä
pe cea veche, intru aceastä prezintä
semnätate artisticA,-sä se declare, pe baza relatiilor
verbale ale d-lui N. a cercetat-o, monument istoric,
conservandu-se ca atare.
Cu privire la referatul d-lui Arhitect al monumentelor
la no. so), prin care cere declararea ca monument
istoric a bisericii Elefterie din Capita lä intervenirea la
Primärie ca ea sä nu fie cum se planueste, in vederea
amenajarei unei piete, - sä se aprobe ambele cereri.
Cu privire la referatul d-lui Conservator al Colectiilor
misiunii, Adm. Casei Bisericii, asupra bisericii
foastei rnanästiri
istoricä artisticä a acestei bisericute,
ratul in Anuarul Comisiunii
-
din R.-Särat, dat fiind insemnätatea
sä se publice refe-
sä se declare biserica ca monu-
ment istoric.
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii (inreg la no.
76), prin care se cere a se delega o persoana, care sä cer-
ceteze un vechiu din gearnia din comuna Teche,
Caliacra, intru dupä informatiile date de d-1 V. Parvan,
aceastä geamie prezintä deosebit interes ca constructie,-sá se
declare ca monument istoric, deocamdata cerceta-
rea
Cu privire la adresa Prefecturii de lj (inreg. la no. 54), prin
care se un raport al parohului bisericii foastei
nästiri Jitianu (comuna Balta-Verde) pentru repararea bisericii,
- sä se roage d-1 Arhitect al monumentelor mai cer-
ceteze biserica aceasta, arätänd la ce s'ar ridica
lucrdrile strict necesare pentru conservarea ei.
Cu privire la cererea pdrintelui paroh al bisericii din comuna
Micsunestii-mari, judetul Ilfov, de a fi autorizat sä o imprej
www.dacoromanica.ro
20
muire acestei biserici cu suma de lei 1500, ce ea are consem-

natä din comunal, - se aprobe sä se intervinä
Administratia Casei Bisericii a se da cuvenita autorizare pentru
intrebuintarea surnei in scopul arätat.
Cu privire la avizul cerut de dministratia Casei Bisericii
(tern. no. 3582 C. B.), chestiunea ferestrelor deschise de
vecin al bisericii Sf. Gheorghe din Campulung (d-1 Sibianu) in
spre ograda acestei biserici, färä sä fi avut distanta regulamen-
tarä,-intru este vorba de o diferentä numai de io cm.,
misiunea este de pärere Epitropia poate renunta la
cesul ce intentioneazd a pe aceastä temá.
Cu privire la adresa Eforiei Spitalelor Civile la
79), prin care aratá cä, neputänd, in imprejurärile de azi,
a face cheltueli de naturä specialä, nu se poate angaja cu
restaurarea crucei zisä a Regelui Carol dela Telega, -
se act.
Cu privire la cererea pärintelui paroh al bisericii din comuna
alinesti, judetul Prahova, inaintatä prin Administratia Casei
Bisericii (inreg. la 72099 C. ), prin care se cere autorizatie
pentru säparea unui presupus mormânt ctitoricesc din curtea
acelei biserici, - se facä aceasta, dacä se va socoti de tre-
buintä, in asistenta d-lui Conservator al Colectiilor, ca delegat
al Comisiunii.
Cu privire la adresa d-lui Lt.-col. I. Stefänescu, inaintatá
prin Ministerul Instructiunii (tern. no. 2771 M. I.), prin care se
aratä obiectele arheologice achizitionate de d-sa in campania
anului 1913 in noul teritoriu dobrogean pe seama Muzeului
National,-sä se roage d-1 Ministru a acorda d-lui Lt.-colonel
5tefänescu distinctiunea ce va crede potrivitä pentru achizi-
tiune de obiecte antice pe seama Muzeului".
Cu privire la cererea d-lui St. Nicolaescu (inreg. la
83), de a i se acorda in mod gratuit Buletinul Comisiunii,-sä
se trimitä publicatiune pentru Biblioteca Arhivelor Sta-
tului, unde d-1 St. Nicolaescu va putea s'o aibä la indemânä
d-sa translator al Arhivelor.
Cu privire la adresele d-lui Il. Ghibänescu, director al Muzeu-
lui National, sectia Constanta, prin care raporteazä asupra con-
ferintelor tinute in localitate de d-1 V. Párvan si G. Murnu
in beneficiui Muzeului (inreg. la no. 94) aduce la
tintä descoperirea unui turn al vechei cetäti (inreg. la
no. 114) cedarea terenului pe care s'a gäsit acest turn
Muzeu,-sä se exprime d-lui Ghibänescu multumirile Comisiunii
pentru zelul ce depune in interesul conservärii resturilor arheo-
logice din localitate.
Cu privire la relatiunile verbale date de G. asupra
bisericii foastei mânästiri Plätäresti, - sä se declare
bisericá monument istoric, inscriindu-se in inventar.
www.dacoromanica.ro
21
Cu acest prilej, Comisiunea, avänd in vedere lacunele actua-

inventar al monumentelor, cum faptul deocamdatd
nu se poate face o cercetare temeinicd prin intreaga
in vederea completärii pi stabilirii acestui inventar, spre a
se evita däramarea si contrafacerea de biserici vechi ce ar trebui
clasate,-hotäräste, propunerile d-lor N. pi G. Bals,
toate bisericile anterioare anului 1834 fie socotite in prin-
cipiu ca monumente istorice, ramanand ca cornpletarea sta-
bilirea inventarului se pe mäsur ce cercetdrile trebui-
toare se vor indeplini, prin eliminarea acelora ce nu
clasarea. Deciziunea se va aduce la cunostintä autoritätilor ecle-
siastice prin o circulard ce d-1 Ministru va da in acest sens.
Cu privire la propunerea d-lui N. de a se intruni la
biserica foastei a lui Serban Cantacuzino dela Cotro-
ceni obiectele vechi bisericesti ce se gäsesc pe la celelalte
serici din Capita lä dela Domn, in scop de a se intocmi
un muzeu la numita bisericä, Comisiunea, avänd in vedere
propunerea a fost agreatä de M S. Regina, care a bine-
voit a promite a se interesa personal de aceastá lucrare, o
primeste, recomandând :
Obiectele cantacuzinesti luate din alte parti cedate bisericii
dela Cotroceni vor fi inlocuite altele;
Dupa obiectele cantacuzinesti dela Muzeu se vor face repro-
galvano-plastice;
Obiectele date la Cotroceni, cari, intrebuintare, s'ar putea
strica, nu vor fi folosite in serviciul divin, ci numai expuse ;
N. sa fie rugat se intereseze d-sa direct de
aceastä lucrare, indicând Cornisiunii obiectele ce vor trebui ce-
date bisericii dela Cotroceni, cu cuvenita aprobare a celor de
drept.
Cu privire la relatiile verbale date de d-1 G. asupra
felului totul nepotrivit cum a fost restauratá biserica dela
Rázboieni, -Comisiunea pe d-1 facä un referat
in scris, pe baza cäruia se Eforiei Sf. Spiridon din Iasi
modificdrile ce d-sa crede de cuviintä a se face, spre a se da
monumentului infälisarea de mai
Cu privire la propunerile d-lui V. Parvan de a se märi leafa
gardianului dela cetatea Neamtu, spre a se putea angaja un
päzitor care sä-si fact datoria in constiintä,-se recomandd spre
aproba re.
In d-1 D. Onciul, profitand de prezenta d lui Ministru,
se la dispozitia Comisiunii mijloace suficiente
spre indeplini sarcina ce are.
Domnul Ministru räspunde tot interesul ce are pentru
aceastä cestiune, in imprejurärile in cari ne gäsim, nu poate
lua nici un angajament; va ingriji inst ca Comisiunea nu
www.dacoromanica.ro
22
necesere pentru lucrärile de con-

fie lipsitä de mijloacele stric
servare cele mai urgente.
D. Onciul, Gr. Cerkez, V. Pârvan, G. Balq, G. Murnu.
No. 3.
EDINTA DELL 14 MARTIE.
(Inreg. 207/20
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

Membri : D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Bals, V. Pârvan
si G. Murnu.
Secretar : Al.
Luandu-se apoi desbatere cestiunile la ordinea zilei, se
decide:
Cu privire la referatul d-lui G. asupra proiectelor de-
vizelor intocmite de d-1 arhitect-ajutor Trajanescu din insarcina-
rea I. P. S. Mitropolit Primat, pentru restaurarea bisericii cu
a bisericii Scaune din Capitalä,-sä se
punerile d-lui G. anume: pentru biserica a) de a
se interveni de la Primäria Capitalei, spre a se vedea
dacä nu cumva läsarea dela altar e cauzatä de
tuozitatea canalului din imediata apropriere, in care caz sä se ia
surile de indreptare necesare, b) lucrarea de restaurare a bisericii
sä se dupä devizul de d-1 G. Bals, executându-se
mai lucrärile urgente (din partea a devizului),
limita sumei de care dispune biserica (lei 36.000), in care scop
sä se cearä autorizarea cuvenitä a Casei Bisericii, c) dd. Bals
1i Cerkez fie rugati a primi, in numele Comisiunii, directia
acestor lucräri; 2) pentru biserica Scaune: a) se de-
vizul d-lui Trajanescu, potrivit recomanddrilor d lui Bals, b
se amâne executarea lucrärii panä ce biserica va completa
fondul trebuitor prin vânzarea unui lac viran ce posedä,
sä se roage Administralia Casei Bisericii dispunä a se ridica
si adäposti provizoriu in parte icoanele obiectele bise-
ricesti dela aceste biserici.
Cu privire la referatele d-lui G. Bals : a) asupra proiectului
pentru imprejmuirea lui Papa Postelnicul de sub dealul
Mitropoliei,-sä se aprobe propunerile d-sale: de a se muta
putin crucea de a se reface proiectul in ca im-
prejmuirea aibä numai o de 80 ; b) asupra pro.
iectului usei dela biserica Brâncoveni, -- de asemenea se
aprobe propunerea d-lui de a se executa intocmai ;
asupra onorariului ce s'ar cuveni lui Trajanescu pentru
www.dacoromanica.ro
23
intocmirea proiectelor devizelor restaurärilor bisericii cu

bisericii Scaune,-sä se comunice MitropoHei cä se
pot acorda sumele cerute de d-1 Trajanescu : lei pentru
biserica Sfinti, 500 lei pentru biserica Scaune.
Cu privire la cererea d-lui dr. C. I. Istrati de a se trimite
Buletinul Comisiunii pentru biblioteca artistic interna-
tional din Roma (Via Marguta), - sä se aprobe.
(tern. no. 54), asupra bisericii foastei rn-ri Jitianu (Balta-
Verde, Dolj),-sä se aceastä pe tabloul repara-
tiilor mai urgente.
Cu privire la adresa Prirnäriei corn. Bucov, judetul Prahova
(Mreg. la no. 129), prin care se aratä cä vechea bisericä
din acea comunä a fost refäcutä,-sä se roage a se cerceta
cazul de dd. Gr. Cerkez, membru, N. Ghika, arhitect al
Comisiunii.
Cu privire la adresa I. P. S. Mitropolit Primat (inreg.
la no. 12239 C. B.), prin care se cer reparatii la biserica Sf.
Gheorghe Nou din Capital,-sä se înainteze d-lui Arhitect
al monurnentelor pentru cuvenita cercetare.
Cu privire la adresa d-nei Directoare a inchisoarei din
täresti (inreg. la no. 131), prin care se dau oare cari
latiuni asupra vechei picturi a bisericii de acolo,- se
inteze d-lui Arhitect al monumentelor pentru ca ocazional
cerceteze cazul.
Cu privire la cererea Ministerului de Domenii (tern. no.
857 M. D.), prin care se Statul poate vinde niste
terenuri din Valul lui Traian, - potrivit avizului d-lui Director
al Muzeului National, sä se negativ.
Asemenea privire la adresa Minister (tern. no.
86o M. D.), prin care se dach se pot vinde niste tore-
din satul
care se gäsesc cäteva movile antice, -
comuna Sarighiol, judetul Constanta, pe
sä se nu,
aceste movile contin adese chiar mauzolee de piatrá
din epoca greco-tracicä.
Cu privire la adresa Prefecturii de Covurluiu (inreg. la no.
82), prin
gice in Costi, -
care se cere autorizatie pentru
se
arheolo-
un dee gat al Mu-
zeului National va cerceta prealabil terenul de care e vorba
la fata locului.
Cu privire la raportul anual inaintat de St Ciuceanu,
profesor corespondent al Comisiunii pentru jud. Dolj,- se
publice in Anuar, multumindu-se d-lui Ciuceanu pentru activi-
tatea depusä in serviciul Comisiunii.
Cu privire la cererea d-lui D. G. de a
säpäturi arheologice in Dobrogea In alte
ale tárii,-ea contrarä legii, nu se poate aproba.
www.dacoromanica.ro
24
Cu privire la comunicarea ce d-1 V. Pärvan face asupra impor-

tantei arheologice a Mangaliei,-Comisiunea accept propunerea
de a se incepe cercetärile arheologice chiar in vara aceasta,
organizându-se paralel opera de conservare a monumentelor
antice din aceastä localitate.
In Comisiunea acceptä propunerea d-lui G. de a
se incepe lucrarea pentru revizuirea inventarului general al
monumentelor, prin membrii personalul Comisiunii, in care
scop se roage Administratia Casei Bisericii sä punä la dis-
pozitia Comisiunii mijloacele necesare bänesti.
Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, Gr. Cerkez, V.
G. Murnu, G. Ba4.
No. 4.
EDINTA DELA 18
(Inreg. no. 305/19 Mai)
Presedinte: I. G. Duca, ministrul Cultelor Instructiunii.

Membri prezenti: Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, Gr.
N. G. Bals, G. Murnu V.
Secretar: AL Läpédatu.
Se citeste procesul verbal al precedente se aprobá.
Se iau apoi In desbatere cestiunile puse la ordinea zilei se
recomandä :
Cu privire la adresa I. P. S. Mitropolit Primat (inreg. la
no. 205), prin care din nou interventia Comisiunii
cestiunea nouilor lucrári ale palatului Adunärii Deputatilor
anume ca prin aceste noui lucräri sä nu se ingusteze peste
ceiace este spatiul dintre biserich vechea clädire a Adunärii
(acum däramatä), in altarului,- sä se comunice L P. S.
Mitropolit cä, explicatiile ce d-1 Scarlat directorul
lucrärilor, a dat verbal Comisiunii, spatiul de care e vorba nu
va fi nimic ingustat. De altfel asupra acestei cestiuni d-1
Ministru d-1 N. mernbru al Comisiunii, au binevoit a
se sä dee chiar azi personal lámuriri si asiguräri I. P. S.
Mitropolit Primat.
Cu privire la cererea prin d-1 Dr. C. I. Istrati -a
d-lui A. A. Naum, conferentiar de istoria artelor la Universi-
tatea din Iasi, de a i se acorda un permis circular pe C. F.
spre a putea vizita studia vechile noastre monumente de
artä bisericeascl,-sä se intervinä, potrivit aprobärii ce d-1 Minis-
tru a dat acestei cereri, pentru liberarea unui atare permis in
contul Ministerului.
Cu privire la cererea d-lui N. pentru repararea de
www.dacoromanica.ro
25
a acoperämântului bisericii foastei mânästiri Márcuta,-

sä se roage Eforia Spitalelor Civile a executa pe contul säu
aceste reparatii si ia mäsuri ca, in caz cänd Eforia nu le-ar
face, suma necesarä pentru executarea n'ar prea mare,
SS se intreprindä lucrarea de serviciul tehnic al Comisiunii.
(inreg. la no. 190), asupra repartizärii fondului de 50.000 lei
ce s'a pus la dispozitia Comisiunii pentru lucrärile din anul
acesta,-sä se roage Arhitect al monumentelor a face
o repartizare, potrivit intelegerii ce va lua in pri-
viola G. Bal§, membru al Comisiunii.
Cu privire la adresa P. S. Episcop al Râmnicului (inreg. la
no. 17597 C. B.), prin care se cere a se lua mäsuri
se podmoleascá apele Motrului, care, mereu din terenul
pe care se gäseste fosta mändstire dela Gura Motrului, arne-
nintá cládirile acestei mänästiri cu surparea, - se intervinä
la Ministerul Lucrärilor Publice, ca prin serviciul tehnic res-
pectiv 55 se cerceteze lucrurile la fata locului Hind necesar,
se prin construirea unui podmol,
eventual a unui dig de proteguire.
Cu privire la adresa Parchetului Tribunalului de Caliacra
la no. 176), prin care se aduce la cunostintä cum cä
d-1 Colonel Stoenescu din Balcic detine in mod ilegal niste
vechi (monete o descoperite ocazia unor
Mute in curtea Batalionului 9 vânätori din localitate,
-sä se trimitä adresa in côpie Ministerului de Rázboiu, ru-
gä'mintea binevoiascl a pune in vedere d-lui Colonel
Stoenescu cä, potrivit legii, e obligat a obiectele in ces-
tiune Directiunii Muzeului din Capitalä.
Cu privire la adresa Primäriei Capitalei (inreg. la no. 165,
prin care se cere, in vederea coordonärii lucrärilor planului de
sistematizare al orasului lucrärile Comisiunii, o listä a monu-
mentelor istorice bucurestene,-sä se satisfacä cererea,
du-se in toate bisericile anterioare anului 1834.
Cu privire la adresa Revizoratului al judetului R.-Sárat
(inreg. la no. prin care se atrage luarea aminte asu-
pra pericolului de in care se gäseste biserica foste i
mänästiri Bordesti, in urma dislocdrii terenurilor din acea re-
giune, - sä se roage Administratia Casei Bisericii dispun
ridicarea si adápostirea altä parte a tuturor obiectelor isto-
rice si artistice dela bisericä.
Cu privire la cererea pärintelui al bisericii Barnovschi
din Iasi (inreg. la no. 132), de a se acorda ajutorul destinat
anul trecut pentru continuarea luerärilor la acea bisericd,-sä se
cá cererea se va satisface, dar in vremuri mai bune,
budget normal.
räspuns sä se dea parintelui paroh al bisericii
fostei mánástiri Casin (inreg. la no. 137).
www.dacoromanica.ro
26
Cu privire la adresa Epitropiei bisericii din Botesti, comuna

Horodniceni, judetul Suceava, de a 6 autorizatd sä cedeze
muzeu al judetului Suceava o cruce un policandru
de lemn dela acea bisericä,-sl se nu se poate da
autorizatia cerutä ce Comisiunea nu va avea mai
precise asupra muzeului de care e vorba. se trimitä deci
Comisiunii statutele numele persoanelor fondatoare acelui
muzeu.
Cu privire la referatele d-lui Virg. DrAghiceanu, conservator
al Colectiilor Comisiunii, pentru declararea ca monumente istorice
a bisericilor din Preajba Negoesti (Ilfov)
(Prahova),- sä se inscrie aceste biserici in inventarul general
al monumentelor, comunicandu-se aceasta celor de drept.
In legäturä cu aceste declaräri de monumente istorice,
d-1 G. cere Comisiunea ca hotärirea anterioarä
a Comisiunii, ca toate bisericile dinnaintea anului 1834 fie
considerate, la revizuirea definitivA a inventarului, ca mo-
numente istorice, fie sanctionatä printr'un decret regal, care
sä fie adus la cunostinta tuturor autoritAtilor administrative
bisericesti din
lar N. cere ca, avându-se in vedere faptul vechiu
local al Universitätii din Iasi e un fost palat domnesc, care trebue
conservat, sä se aducä aceasta cunostinta atât Ministerului cat
si a Facultätii de Medicinä din Iasi, cerându-se celui sä dis-
punä conservarea intactä a localului, dându-i eventual destinatia
de muzeu, iar celei din urmä sä nu inglobeze localul in Facultate,
ci independent neschimbat,ingrijindu-se de
lui bunä stare si curAtenie. Aceasta in ce priveste chioscul
apartinätor lui, care se aflä inteun rusinos de necurätenie.
D-I Dr. C. I. Istrati cere chiar sä se un releveu al acestui
palat prin serviciul tehnic al Comisiunii.
In N. cere Comisiunea recomandA spre apro-
bare d-lui Ministru ca membrii fie autorizati la cheltueli de
fotografiere cu ocazia ccrcetarii studiilor ce fac asupra monu-
mentelor.
Dr. 1. D. Onciul, Gr. Cerkez, N.
G. Ba4, V. Pârvan, G. Murnu.
No. 5.
ED1NTA DELA 16 MAIU.
(Inreg. no. 386/26 lunie)

Membri : D. Denial, Gr. Cerkez, G. V.
Secretar : Al.
www.dacoromanica.ro
27
Se citeste procesul verbal al precedente pi se

Se iau apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei pi
se recomandä :
Cu privire la inceperea lucrärilor pentru restaurarea bisericii
cu ia act de adresa (inreg. la no. 19541 C. B.), prin
care se Epitropia acestei biserici dispune de suma
de lei 7117,55 numerar, de declaratia d-lui Administrator al
Casei Bisericii, a aprobat ca se punä la
dispozitia Comisiunii pentru inceperea lucrärilor de restaurare,
pi se aprobä, in principiu, vänzarea coltului de din dosul
casei d-lui D. Pop, in fata bisericii, oferta destul de avan-
tajoasä, locul inutilizabil pentru bisericä, conditie
ca cumparatorul, in caz de zidire, sä fie obligat a
tada clädirii in concordantä cu stilul bisericii, in care scop va
supune planurile exarnenului pi aprobärii Comisiunii.
Cu privire la biserica din Golesti, intru cat Administratia
Casei Bisericii pune la dispozitia Comisiunii rnijloacele
trebuitoare,-se pot incepe de restaurare aprobate
din pa'strându-se forma actualä a bisericii
1913, turlä)
pi reacoperindu-se tot cu conform planului prezentat pi
aprobat.
Cu privire la tabloul inaintat de d-1 Arhitect al monu-
mentelor (cu referatul inreg. la no. 253) pentru repartizarea fon-
dului de lei 50.000 destinat pentru lucrärile anului curent,- se
aprobe, modificärile fäcute in sedinti, :
Lei pentru clopotnita bisericii Sf. Gheorghe din Boto-

sani (la cari sunt a se lei 8.000 prornisi
de d-1 Administrator al Casei Bisericii, din alt fond).
pentru biserica Curtea-Veche din Capitalä.
10.000 pentru reparatiuni de acop..risuri.
12.000 pentru deplasäri, nepreväzute etc.
Lei 50.000 in total.
Cu privire la adresa Prefecturii jud. Ilfov (inreg. la no.
265), prin care se atrage atentiunea Comisiunii asupra uner
ruini de din apropierea comunei Bragadiru, care ar me-
rita sä fie se deleaga V. Dräghiceanu,
vator al Colectiilor, sä fach aceastä cercetare.
Asemenea d.sa e rugat a cerceta refera asupra
din punct vedere istoric sau artistic a bisericii de lemn din co-
muna Pärosi, judetul (dupä recomandarea d-lui G. Bals), a bi-
sericii, tot de lemn, din comuna Dräguseni, judetul Suceava (dupä
recomandarea d-lui Gr. Cerkez) pi a bisericii, in ruinä, din corn.
Buciulesti, jud. Neamt, presupusä din vremea lui cel
Mare (semnalatä Comisiunii, prin d-1 N. de Inginerul
pef al judetului Neamt).
Cu privire la cererea pärintelui paroh al bisericii din
jud. Romanati, de a fi autorizat a face reparatii la aceastä
www.dacoromanica.ro
28
bisericä,-s se roage Arhitect al monumentelor a cer-

ceta de ce fel de reparatii este vorba, anuntandu-se de aceasta
pärintele paroh.
De asemenea privire la cererea Epitropiei bisericii Enei
din Capita lä de a se studia refacerea acoperemäntului acestei
serici, sä se roage tot d-I Arhitect al monumentelor a
face lucrare.
Cu privire la cererea pärintelui Damian (inregist. la no.
de a i se acorda, potrivit contractului, incä lei pentru
lucräri de picturä executate la Stravopoleos, - sä se evalueze
lucrarea d-1 Arhitect al monumentelor.
Cu privire la cererea d-lui Belizarie (inreg. la no. 308
C. B.), de a se face receptia lucrärii de picturá ce d-sa a exe-
cutat la trapeza mânästirii Caldarusani, se roage dd.
Cerkez Bals, membri ai Comisiunii, Arhitect al
numentelor sä facä receptia cerutá.
Cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu,
asupra cercetärii ce ar fi de fäcut la fata locului la biserica din
Corbii-mari, spre a se vedea e sau nu cazul a se tencui
corpul bisericii,-sä se roage dd. Cerkez Bal§, membri ai
misiunii, cercetare.
Cu privire la referatul devizul prezentat de arhitect
ajutor Trajanescu (tern. no. 227), pentru repararea acope-
rdmântului bisericii fostei mánástiri Märcuta, - sä se inainteze
copie Eforiei Spitalelor Civile, cu rugdmintea de a executa
in contul lucrare.
Cu privire la adresa Epitropiei bisericii Sf. loan Domnesc
din Piatra (inreg. la no. 21182 C. B.), prin care cere
-cuvenita autorizare pentru executarea unor lucräri de reparatie
necesare la acoper4,-sä se aprobe, rugändu-se Administratia
Casei Bisericii a libera Epitropiei suma consemnatá in acest
scop acordänd restul dintr'al säu.
Cu privire la adresa päiintelui paroh al bisericii din comuna
Bajesti, judetul Muscel Oreg. la no. 276),-sä se räspundä
biserica e inscrisä in inventarul general
al monumentelor dupá lege, reparatie trebue fäcutä
cu avizul, nu cu cheltuiala Comisiunii.
Cu privire la referatul d-lui Virg. Dräghiceanu, conservator
al Colectiilor, asupra bisericii din Valea Danului (Arges),-sa se
biserict in inventarul general al monumentelor,
publicandu-se referatul in Anuarul Comisiunii.
Cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor Trajanescu a-
supra aceleias prin care aratä locuitorii au adunat
banii necesari pentru repararea clopotnitei propune normele
dupä cari are sä se facä lucrare, fárá a se altera caracterul
arhitectonic,-sä se aprobe se interviná la in
acest sens.
www.dacoromanica.ro
29
Cu privire la ofertele inaintate de arhitect-ajutor

nescu (tern. no. 95) pentru executarea usei dela biserica
coveni dupä proiectul aprobat, - si se aprobe cea mai
joasá, a d-lui Annibal Spoldi, in de lei
Cu privire la adresa diriginte din Gura Motrului
(inreg. la no. 243), prin care se aratá pericolul care se
gäseste localul in foastele chilii ale mänästirii,
prin ruperea terenului pe care ele se de apele Motrului,-
sä se inainteze acest raport Ministerului de Lucräri
blice, rugandu-se tot odatä a comunica Comisiunii cele hotirite
in aceastä in interventia noasträ no. 322
dela 23 Mai 1915.
Cu privire la referatul d-lui Virg. Dräghiceanu, conservatorul
Colectiilor, asupra fostului schit Verbila din Prahova,-intrucât
acest schit e declarat monument istoric, se publice nu-
mai referatul in Anuarul Comisiunii.
Cu privire la adresa parohiei bisericii din comuna Bordesti
(R.-Sdrat), intrucät obiectele bisericesti de cari se vorbeste
adresä nu sunt istorice sau artistice,-Administratia Casei
Bisericii e rugatá sä dispunä asupra cum va crede mai Nne.
Ce priveste fragmentele de sculpturi din vechea tâmplä,-sä se
aducá in Comisiunii. lar pentru salvarea
picturilor se insärcineze extragerea D. Norocea.
Cu privire la adresa dlui Nicolae Manta Andrei din comuna
Cornul, judetul prin care cere, in numele comite-
tului constituit pentru trangerea mijloacelor necesare repa-
rärii bisericii din localitate, restituirea colectate in
acest scop consemnate la Casa de Depuneri (2.500 lei), pentru
cä biserica fiind declaratä monument public de artä, nu mai
poate fi reparate, -sä se arate petitionarului cä declararea
unei biserici ca monument istoric sau artistic nu
biserica nu mai poate fi reparatä, ci numai cä ea nu mai poate
fi aprobarea Comisiunii. Ca urmare deci sä se lase
banilor destinatia ca biserica sä se repare sub privegherea
serviciului tehnic al monumentelor.
Cu privire la adresa d-lui Vasile Ciurea, profesor la Gim-
naziul Scoala normali din Fälticeni, prin care se inainteazä
actele muzeu al Suceava (inreg. la no. 252),_
se roage d-1 Director al Muzeului National a examina
aceste acte si a decide cum va crede mai bine.
Dr. C. L D. Onciul, Gr. Cerkez, G.
V. Pârvan.
www.dacoromanica.ro
30
No. 6.
EDINTA DELA 20 IUNIE.
(Inreg.

Membri prezenti: D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Murnu G. Bals.
Secretar : Al. Lapdatu.
Se iau in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei si se re-
-co mandä.
Cu privire la cererea d-lui Presedinte al Comisiunii, de a se
consolida o portiune din terenul pe care se gäseste
Cetätuia, lucrarea Rind absolut se intervinä la
Ministerul de Finante a se Administratia Casei Bisericii
a cheltui suma trebuitoare acestei in valoare de 5.000
lei din fondul acordat Comisiunii in Decemvrie 1913.
Cu privire la devizul pentru lucrárile necesare la biserica
din Roman (inaintat cu tern. no. 2997, C. B.), -
se aprobe ca din suma trebuitoare acestor lucräri (lei
000), sä se din fondul de reparatiuni al Comisiunii.
Cu privire la lucrärile de necesare la biserica Sf.
Nicolae Domnesc din Dorohoi, asemenea sä se dupä
nerea d-lui Adniinistrator al Casei Bisericii, jumätate din suma
trebuitoare (lei 4000) din fondul Comisiunii.
Cu privire la adresa T. R. Dinu, Golesti,
(Inreg. no. 359), prin care cere a se face la biserica din acea
localitate alte lucräri de cat cele propuse aprobate de
Comisiune,-sä se cä lucrärile cerute nu pot E fäcute,
intru cat prin ele s'ar altera caracterul vechiu al bisericii.
Cu privire la adresa P. S. Episcop al Ramnicului (inreg. no.
334), prin care se cere declararea de monument istoric a
bisericii din Baia-de-Aramä (ctitorie a lui Constantin
veanu), - se cá biserica, potrivit inaltului decret
regal Nc. 1719 din e, de drept, monument is-
Rind anterioará anului 1834.
Cu privire la devizul inaintat cu adresa no. 290 pentru
lucrári necesare la biserica fostei mänästiri Comana, se
aprobe a se efectua riumai lucrärile de reparatie ale
sului din fondul de reparatii al Comisiunii.
Cu aceastä ocazie Comisiunea pe d-1 Arhitect
al monumentelor sä execute, prealabil aviz, lucrärile de
reparatie de acoperäminte ce se vor cere vor necesare in
cursul verii.
Cu privire la proiectul grilajului pentru imprejmuirea crucii
www.dacoromanica.ro
31
lui Papa Postelnicul de sub dealul Mitropol se aprobe

execute ultirnul, prezentat de d-1 arhitect-ajutor Trajanescu.
Cu privire la memoriul d-lui Pavel Popescu, bursier al Comi-
siunii pentru studiul picturii bizantine, despre ceia ce a lucrat in
timpul din in Palermo se publice In Anuarul
misiunii, cu privire la cererea aceluias la no. 353),
de a i se bursa pe o lunä (lei 250), retinutä anul trecut
din cauza intoarcerii in färä autorizatie prealabilä, un
ajutor de lei 400 pentru acoperirea cheltuielilor de drum,--sä
se roage Administratia Casei Bisericii a satisface ambele cereri.
Cu privire la cererea d-lui D. M. Teodorescu, conservator
la Muzeul National, de a i se achita fotografiile acute de d-sa
pentru articolul Monumente inedite din Tomis", publicat in
Buletinul Comisiunii,-sd se aprobe a se d-lui Teodorescu
cäte lei 4 de fiecare ceia ce se ca
pentru toti colaboratorii Buletinului ce-si vor face
pentru ilustratii.
Cu privire la adresa d-lui Director al Muzeului National (inreg.
351), prin care avizul säu de a se aproba functio-
narea Muzeului regional din se roage d-1 V. Pär van
a intocmi un regulament de functionare al muzeelor regionale,
In care se introducA dispozitiunea obiectele istorice
sau artistice apartinätoare Statului nu pot fi cedate, ci numai
depuse spre pästrare in astfel de muzee.
Cu privire la adresa Serviciuldi tehnic al Primäriei Capi-
talei la no. 360), prin care comunich planul nouelor
alinieri ale stradelor din jurul bisericii Dintr'o zi, - sä se räs-
pundä Comisiunea, in baza legii, nu därämarea bise-
ricii. se intocmeascä deci planul fel ca biserica sä
In piata proiectatä, de ambele párti
square cu
Cu privire la adresa Primäriei cornunei Targoviste (inreg. la
333), prin care se cere a se lua mäsuri pentru
varea ruinii bisericii Sf. Impä rati din localitate, sä se
Comisiunea s'a ocupat in mai multe rânduri cu aceastá ces-
tiune, a intocmit planuri pentru lucrári de conservare a so-
licitat ajutoarele necesare, dar färä nici un rezultat.
Cu privire la reteratul devizul la planurile de
d-1 arhitect ajutor Trajanescu la no. 389), pentru lu-
de conservare necesare la biserica din BrAdesti (Dolj),-
intru familia Säulescu a oferit pentru aceastá lucrare suma
de lei 5i intru devizul e numai de se
tervinä pe lângä domnii a intreaga rämâ-
nând ca, in caz de räspuns favorabil, lucrarea se execute
potrivit planurilor devizului prezentat aprobat.
Cu la referatul d-lui arhitect ajutor Gh. Lupu,
(no. 134), prin care inainteazä devize pentru de Mire-
www.dacoromanica.ro
32
tinere necesare la biserica Trei (lei 4.360) Sf.

Domnese (lei 1400) din se aprobe a se executa numai
ceia ce dupä aprecierea d-lui Arhitect al monumentelor este
absolut trebuitor as,ezarea inscriptiei la Sf. Nicolae
Domnesc) din fondul de reparatii al Comisiunii.
Cu privire la adresa Primäriei comuna Piatra (inreg. la no.
356), prin care cere a se rambursa din fondul Comisiunii
suma de lei 235, cheltuitä repararea acoperisului
Sf. Joan din localitate,-sä se cä cheltuiala fácutá e
asa de e de mirare ca o mai
cearä rambursarea ei dela o comisiune care are
de mari 5i mijloace de
Dr. C. I. D. Omiul, Gr. Cerkez, G. Murnu, G.
No 7.
§EDINTA DELA 6 SEPTEMVRIE.
(Inreg. 580/7
Presedinte: Gr. Cerkez.

Membri : D. Onciul, G. Bals, G. Murnu V.
Secretar : Al. LäpMatu.
Se citeste procesul verbal al precedente se
Se iau apoi in dezbatere cestiunile puse la ordinea zilei
se recomandg.
Cu privire la cercetärile devizele inaintate de personalul
tehnic al Comisiunii pentru lucräri de reparatii la biserica
Bogdana din (inreg. la no. 33871, C. B., lei
2500), la biserica Fundeni" din C.-Lung la no.
33869, C. B., lei la biserica din Ogretin- Prahova
(Mreg. la no. 301, lei 0500), intru Comisiunea nu dis-
pune acum de fonduri suficiente spre a se acorda sumele
rute,-se recomandä serviciului technic sä facä, din fondul de
paratii, numai luerärile strict necesare, de conservare, la acope-
remi
Cu privire la referatul d-lui Conservator al Comisiunii (inreg.
la no. 441), prin care
se
Bistrita
cä biserica dela gura pe§te-
are nevoie de urgentá reparatie,
reparatie de serviciul tehnic al
-
din fondul de reparatii.
Cu privire la cererea epitropiei bisericii Obedeanu" din
Craiova, de a i se acorda suma de lei i000 pentru repararea
acoperemantului,-sä se retrimin, spre satisfacere, Administra-
tiei Casei Bisericii, intru cat Comisiunea nu are la dispozitiunea
sa o astfel de
Asemenea referatul d-lui Pavel Popescu, pictor, prin care aratá.
www.dacoromanica.ro
33
de restaurare a picturii paraclisului metropolitan

din Bucuresti necesitä suma de lei
Cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu
(tern. no. 466) asupra cercetärii fäcutä de d-sa la biserica
lialä din corn. Brezoaele (Dambovita) in vederea restaurärii pic-
turii acestei biserici,-se ia act.
Asernenea se ia act de referatul d-lui I. Ghibänescu, corespon-
dent al Comisiunii la Constanta (inreg. la no. 452), asupra unor
din zidurile antice romane din vechea cetate Tornis
descoperite in ziva de 20 Julie pe proprietatea din str. Las,
car Catargiu, no. 24.
Cu privire la referatul d-lui Conservator al Comisiunii (tern.
nu. 473) asupra pietrei morman'tale a mamei Doamnei Elena a
lui Matei Basarab dela biserica Sf. Vineri Herasca din Capita
se ridice pi transporte aceastä piaträ, spre pästrare, la Muzeul
National.
Cu privire la referatul d-lui arhitect al Casei Bisericii (inreg
la no. 463) asupra stärii in care se gäsesc clopotnita
pictura bisericii Sf. Gheorghe-vechiu din Capitalä,-sä se retri-
rnitä spre hotärtre Administratiei Casei Bisericii, intrucat atät
clopotnita cät pi pictura sunt moderne.
privire la adresa pärintelui paroh bisericii Sf. Vineri
din Baia-de-Aramä. (inreg. la no. 508), prin care cere a se tri-
mite la fata locului o persoanä competentä, spre a un
de viz pentru reparatiile necesare acestei biserici, - sä se satis-
cererea prin un domn arhitect al Comisiunii.
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii (inreg. la no. 40)
asupra unor clopote aduse la Episcopia de Rámnic,-sä se
eze acele clopote bisericilor mänästirilor cari au fost
luate.
Cu privire la adresa Protoieriei jud. Tecuciu la no
48o), prin care cere reparatii la biserica foastei m-ri
toasa, mutarea azilului de infirmi de acolo,-sä se
cä, din cauza lipsei de fonduri, reparatiile cerute nu se
pot face anul acesta, iar mutarea azilului depinde de Ministe-
de Interne.
Cu privire la referatele d-lui V. Dräghiceanu asupra cercetä-
rilor fäcute de d-sa la biserica din Buicesti, jud. Olt (inreg. la
no. 400), la biserica din Dräguseni, jud. Suceava (inreg. la no.
440), la biserica din Negoesti, Dolj la no. 407), la,
biserica Adormirei Maicii Domnului din Slatina (inreg. la no. 410),
la ruina foastei biserici din Buciulesti, jud. Neamtu la
no. 427) si la biserica din corn. Turia, jud. (inreg. la
408), - sá se notifice in mod special autoritätilor administrative
si bisericesti aceste biserici se gäsesc sub ocrotirea
pentru conservarea monumentelor istorice sä se publice re-
feratele Anuarul Comisiunii.
Anuarul Mon. 3
www.dacoromanica.ro
34
Cu privire la referatele d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu

(inreg. la no. 445 509) asupra lucrärilor de reparatii
necesare la biserica fostului schit Cetätuia de Râmnicul
se execute aceste reparatii (dupä deviz in sumä de
lei din fondul de lei 3268 al bisericii, Administratia
Casei Bisericii dä restul aprobarea.
Cu privire la relatiunea d-lui P. Garboviceanu, adminis-
trator al Casei Bisericii, cä paznicul cetätii dela Adam-Clissi
nu pune clestul interes in curátirea de bälärii a säpate
din cetate,-sa se comunice cazul d-lui Director al Muzeului Na-
de Antichitäti.
Cu privire la cererea d-lui V. de a i se pune la
dispozitie din fondul de conserVare al monurnentelor
sute de lei pentru oarecari lucräri de conservare necesare la
cetatea Histria,-sä se aprobe.
Cu privire la punerile d-lui D. Onciul ca, in vede-
rea implinirii a 500 de ani dela moartea lui Mircea-cel-Bä-
sä se studieze chestiunea impodobirii mormantului säu
in felul aceluia al lui Stefan-cel-Mare dela Putna se
o publicatie artisticä asupra Cozia celorlalte
läcasuri rnanästire§ti ale vremii, - sä se aprobe ambele pro-
urmând ca, dupä recomandarea d-lui P. Gâ.rboviceanu,
sä se cu Administratia Casei Scoalelor.
Cu privire la adresa Primäriei corn. Dobriceni, plasa Ottstu,
judetul la no. 242), prin care se comunict
textul unei inscriptii aflate aceastä comunä,-de oarece
scriptia priveste un schit al foastei mänästiri Arnota, sä se
dispunä ca fie dust adApostitä la mänästire.
Cu la raportul d-lui Giovanni Bonardi (Inreg. la no.
331), prin care prezintä rnisiunii piesele consolidate
restaurate din tâmpla dela Arnota, - sä se inainteze acest
port, impreunt cu devizul d-lui Bjnardi dela August 1914
cu piesele de cari e vorba, d-lui Ministru, cu rugamintea sä
binevoiascä a dispune cele de cuviintä pentru obtinerea mijloa-
celor necesare restaurärii tâmplei bisericii foastei manästiri
Arnota.
In sfârsit d 1 V. Pârvan face o dare de seamä asupra cerce-
tärilor arheologice intreprinse de Muzeu la Mangalia la Chiose-
Aidin, sub conducerea d-lui conservator al Muzeului D. M.
Teodorescu, in cea dintâiu localitate s'a descoperit
intre altele o clädire basilicalä ce cuprinde o mare . can-
titate de rnarmurä, care, pentru epoca a clädirii, dove-
deste o inflorire de seamä in trecutul vechiului Callatis, iar in
cea de a doua localitate s'a descoperit un castel bizantin de
racter mai care domina cele trei väi ale Deliormanului.
acest castel, anurne pe laturea de Nord, d. personal
a constatat existenta unei capele crestine, din care s'au gäsit mai
www.dacoromanica.ro
35
multe fragmente arhitectonice. aceste pietre una e de osebitä

: un relief, de facturb primitivg, reprezentand pe
Maica Domnului pruncul la piept doi arhangheli
zitori, document important pentru trecutul crestinismului
roman. Chestiunea trebue cercetatä pi studiatä in
lelalte resturi arheologice. Pentru aceasta Parvan a obtinut
sprijinul pretios al d-lui prefectul judetului
care a promis a-i pune la dispozitie din budgetul judetului suma
de lei 5000.
D-1 Prerdinte d-lui V. pentru importanta
comunicare pi propune a se adresa d-lui mul-
tumirile Comisiunii. D-1 Pârvan spune insá vorba de un
cult, intelegere pentru comorile arheologice ale pá--
mântului romänesc, multumirile ce sunt a i se face, sá i se
dreseze public mai prin mijlocirea Academiei Române.
Dr. C. D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Balf, V. Pâr-
van, G. Murnu.
No. 8.
*EDINTA DELA 3 OCTOMVRIE.
(Inreg. la no.667/19 Noemvrie).
Prerdinte : Dr. C. I. Istrati.

Membri : P. S. Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez, V. Par-
van pi G. Murnu.
Secretar : Al. Läpèdatu.
Se citete procesul verbal al precedente se
D-1 Gr. Cerkez in timpul din urmä a vizitat bi-
serica foastei mänästiri Bogdana din jud. Bacáu pi biserica lui
tefan-cel-Mare dela Borze§ti pi starea care se gäsesc
aceste biserici, sá se ia mäsuri pentru repararea
acoperiplui celei dintái pi pentru reparatiunile de care are ne-
voie cea de a doua: la altar, la boltile din pronaos pi la tro-
tuarul dimprejur.
D-1 Prerdinte pe d-1 Cerkez ca in vederea acestor de
pe urmá reparativai dela Borzeti sä a prezenta
misiunii un raport mai amánuntit.
D-1 V. comunia câ. s'au executat lucrárile de conser--
vare la Histria pentru care a solicitat in câteva sute
de lei dela Comisiune pi cá a luat másuri ca paznicul dela Adam-
Clissi fie admonestat, dat afará chiar, dach pe viitor va.
indeplini sarcinile in chip
D-sa Comisiunea ca inscriptia dela biserica Sf. Vineri-He-
rasca, ce e se depunä la Muzeul National, se apeze la Pala-
tul Artelor, de oarece la Muzeu nu mai e ceea ce se
www.dacoromanica.ro
36
D-1 D. Onciul comunicf e pozitiv informat Cetatea Neam-

tului a fi de piaträ pi pi cere a se
lua mäsuri severe impotriva celor ce comit astfel de acte
pietate pi barbarie.
D-1 aratá plata destinatá paznicului este prea
spre a putea angaja un care stea in la
cetate. A raportat despre aceasta d-lui Ministru, care a promis
va mári plata, astfel e de se poatá gási un
paznic cu locuinta in preajma
Tot d-sa spune a studiat chestiunea intocmirii unui regu-
lament de functionare al muzeelor regionale, potrivit insärcinfrii
ce i s'a dat. Cum acest regularnent va fi al Comisiunii, crede
ar fi nimerit, de a-1 redacta,
urmátoare, punctele de cdpetenie ale acestui regulament.
Propunerea se primeste pi se fixeazá pentru aceasta
viitoare a Comisiunii.
Se apoi in desbatere chestiunile puse la ordinea zilei se
re n :
Cu privire la memoriul si adresa enoria§ilor bisericii Sf. Ni-

lae Domnesc din la§i (Inreg. la no. 515), prin care cer ca
biserica fie redatá pe deantregul cultului, - se trimitä
tele in original I. P. S. Mitropolit al Moldovei, rugárnintea
sä binevoiascä a satisface cererea in conditiile ce va socoti mai
potrivite I. P. S. Sa.
Cu privire la adresa d-lui Constantin Runcescu, pen.
sionar din com. Stoene§ti, jud. Muscel (inreg. la no. 521),
coroboratä adresa Prefecturii de Muscel no. 5711 din 2 Sept.
a. prin care solicitä cuvenita autorizare ca fostul schit din
localitate, zis al lui Negru-Vodd,
dela schitul Pe§tera, jud. Dâmbovita,
numitii
-fie Ingrijit de doi monahi
se aprobe, cu conditia
ob§tea rnonenilor reprezintati de d-1 Run-
cescu nu nici o lucrare de reparatie sau innoire la schit
vizul Comisiunii pi ca chiliile ce urmeazá a se face pentru
locuinta monahilor se construiascä indicatiile Serviciului
tehnic al monumentelor.
Cu privire la referatul d-lui Arhitect-§ef al monurnentelor
no. 553), prin care propune - ca la cererea
Sf. Mitropolii de a se
bis. Sf Gheorghe-nou din Capitalä -
lucrdrile de reparatie necesare la
se un stu-
diu al bisericii actuale pi un proiect in vederea restaurdrii ei, -
se aprobe, sä se aceste lucrári in cursul iernii.
Cu privire la referatul d-lui Arhitect-.5ef al monumentelor
(tem. no. 234) asupra lucrdrilor de reparatie la bi-
serica foastei mänästiri Miera din initiativa administratorului de
plasá respectiv, - se acestuia pentru lucrárile
fäcute, rugandu-se a purta pi viitor aceiasi grije bisericii.
Cu privire la referatul d-lui Arhitect-s,ef al monumentelor
www.dacoromanica.ro
37
tern. no. 470) asupra lucrarilor necesare la biserica foastei

Galata de intru cat localul acestei
e folosit de Ministerul de se pe acest
Minister a pune la dispozitia comandantului inchisorii militare
dela Galata mijloacele necesare pentru efectuarea reparatiei
durilor imprejmuitoare pi a esafodajului clopotelor.
Cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor Gh. Lupu (inreg.
la no. 555) asupra lucrArilor de restaurare plänuite la bise-
rica Sf. din se aprobe planul pi devizul de res-
taurare Serviciul tehnic al Comisiunii,
celor de drept spre executare in anul viitor.
Cu privire la adresele Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei (inreg.
la no. 454 560, prim care atrage luarea aminte a
asupra bisericii din corn. -
siunii asupra bisericii fostei rnAnAstiri CAscioarele, jud. Vlasca,
jud. Prahova, se cerceteze
aceste biserici de un delegat al Serviciului nostru tehnic.
Cu privire la cererea d-lui Inginer al jud. Neamtu
la no. 388) de a autorizat in preajma
ruinei foastei biserici din Buciulepti din acel se Intrebe
mai ce d-sa aceste
Cu privire la luerärile dela biserica Sf. Nicolae din
Dorohoiu,-Comisiunea cere iar d-1 Arhitect-sef al monumentelor
lAmuririle necesare.
In se decide :
se roage Administratia Casei Bisericei sp intervinA la
nisterul de Finante a se pune la dispozitiunea Comisiunii
5000 lei ca fond de reparalie intretinere ;
se d-lui E. A. Pangrati o care fie
rugat a lua parte la lucrArile Comisiunii ;
se studieze, propunerea d-lui V. de Ser-
viciul tehnic al Comisiunii, chestiunea conservArii cetAtilor
dievale românesti dela Neamtu, T.- Severin, Poenari, Dâmbovita
Heracleia (Ienisale).
Dr. C. I. Istrati, Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez, V.
van, G. Murnu.
No. 9.
§EDINTA DELA 6 NOEMVRIE.
(Inreg. la no.
Presedinte : I. G. Duca, ministrul Instructiunii pi al Cultelor.

Membri : Dr. C. I. Istrati, Gr. Cerkez, V. Parvan,
G. Murnu, E. A. Pangrati G. Bals.
Secretar : R. Caracas.
Citirea procesului verbal al precedente se
www.dacoromanica.ro
38
Se in discutie oferta de d-1 Al. C. Sathmary, pic tor,

(inreg. la no. 6030 pentru restaurarea tâmplei a mai mul-
tor icoane dela biserica mänästirii Arnota, pentru suma totalä
de lei, In termenul de circa io luni de
Intru este o mai veche a d-lui Giov. Bonardi
la no. 331), d-1 Ministru crede, dat hind aceast
e una din cele mai frumoase lucräri de artä din tart, cä cel mai
bun lucru ar fi sä se instituie o comisiune specialä, care sä-§i
dea avizul asupra celor procedee (al d-lui Bonardi al
d-lui Sathmary), dupä care apoi lucrarea se va adjudeca asupra
aceluia al carui procedeu va fi gäsit mai bun.
Discutandu-se propunerea, se decide ca aceastä comisie sa fie
din : Gr. Cerkez, G. Bals E. A. Pangrati, hind
invitati a lua parte la ea 3i d-nä : dr. C. I. Istrati si Montandon,
acesta din urmä ca entornolog, putand da sfaturi folositoare
cu privire la cari (dusmanii lemnului).
In urmä se hotäräste ca aceastä comisiune sä se intruneascä
chiar a doua zi, SâmbAtä, dimineata, la orele i fie
vitat de a da explicatiunile necesare numai d-1 Sathmary, intru
cat Comisiunea cunoaste procedeul d-lui Bonardi din expunerea
ce dsa i-a facut cu ocazie.
Cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu,
prin care cere receptionarea lucrärilor de reparatie efectuate la
biserica din Golesti (inreg. la no. 643), se nate o vie dis-
cutie in Comisiunii. D-1 Pangrati e de pärere se aduce
o jignire nemeritatá personalului tehnic al Comisiunii,
receptionarea lucrärilor - chiar si a celor mai putin
de Arhitectul Casei Bisericii. D-sa cere ca procedeul acesta sa
-
fie schimbat. D-1 Ministru alti domni membri obiecteazä
meni nu s'a gândit sä cea mai micá jignire perso-
tehnic al Comisiunii, dar receptionarea trebuie
conturile trebuiesc verificate. Obiceiul a fost ca pentru unele
lucrári, aceasta se de personalul Casei Bisericii.
se gäseste procedeul e räu, lucrul se poate schimba,
receptionarea pentru toate lucrärile de catre membri ai Comi-
siunn chiar si ca numai verificdrile de conturi sä se
fact de Casa Bisericii.
D-1 Pangrati pune in urmä discutie alcatuirea a
misiunii, care ar avea prea putini tehniciani prea multi istorici.
Obiectiile d-sale aceastä privintá sunt combätute de d-1 Mi-
nistru de d-1 V. cari aratá necesitatea conlucrärii armo-
nioase in Comisiune a istoricilor, arheologilor tehnicianilor, cu
deferentá recunoa§tere reci a competinteí fiechrui mem-
bru specialitatea sa. Totusi Pangrati, pe
d-1 nu se
tine socoteala de pärerile ce le exprima, se aratä hotärit a se
retrage din Comisiunii cu toate insistentele depuse,
www.dacoromanica.ro
39
sete prin a-§i prezenta demisiunea din calitatea de rnembru al

Comisiunii.
Sedinta se la 121/ fixandu.se cea urmatoare pen-
tru Luni Noemvrie, orele dimineata.
Dr. C. I. Gr. Cerkez, G. V. G
Maroon.
ANEXE.
A.
(Inreg. la no. 670/20 Noemvrie)
Potrivit Comisiunii Monumentelor Istorice, in
dela 6 Noemvrie, subsemnatii, membri ai comisi unii
pentru examinarea procedeului d-lui C. Sathmary, pic-
tor, pentru restaurarea tamplei bisericii m-r Arnota, intru-
nindu-ne astäzi 7 Noemvrie in localul Comisiunii Monumentelor,
bind d-1 pre§edinte al acestei Comisiuni, luând cuno-
de procedeul d-lui Sathmary,-suntem de parere ca d-sa
prepare mai acest procedeu, câteva fragmente de
tâmplä (puse la dispozitie de d-1 Conservator al Colectiunilor
Comisiunii), fixandu-le pe eternit sau pe aramä. In urmä comi-
siunea se va pronunta, avizul definitiv.
Dr. C. I. Gr. Cerkez, G. Balf.
B.
(Inreg. la no. Noemvrie)
Subsemnatii, membri ai comisiunii pentru examinarea pro-
cedeului ce va fi de d-1 Al. C. Sathmary la res-
taurarea bisericii Arnota, potrivit incheierii noa-
stre precedente, intrunindu-ne, azi Noenwrie 1915, din nou,
localul Comisiunii Monumentelor, spre a examma fragmen-
tele de consolidate icoana restauratä de d-1 Sath-
mary, procedeul intrebuintat de d-sa pentru con-
solidarea tâmplelor restaurarea icoanelor este foarte bun,
drept recomandäm aprobärii onor. Minister. Aceasta cu
mai malt, d-lui Montandon, entomolog
reputat, care a fost invitat spre consultare la
prin procedeul d-lui Sathmary se distrug total din lemn,
acesta, supus ingrijirii, nu mai e amenintat a fi distrus
de stricatoarele insecte.
Ce priveste restaurarea icoanelor, recomandam ca lucrarea
sä se facä pe aramä, nu pe eternit.
Gr. Cerkez, G. Ba4 (eu rezerva de mai jos).
www.dacoromanica.ro
40
Observ ci Montandon n'a categoric cä prin pro-

cedeul d-lui Sathmary se distrug total ci numai acestia,
odatá din lernn, nu vor mai veni pe el.
G. 4,
lo.
DELA NOEMVRIE.
(Inreg. la no. 723/20 Decemvrie).
Presedinte : Dr. C. L Istrati.

Membri : P. S. Nifon, Gr. Cerkez, N. G. Bals.
Secretar : Al. Läpdatu.
Se citesc procesele verbale ale sedintelor precedente -
3 Octomvrie dela 6 Noemvrie-si se
Se ia apoi in desbatere cestiunile la ordinea zilei si se decide:
Cu privire la cererea dlui arhitect ajutor 1. 1). Trajanescu
Tinreg. la no. 643) pentru receptia lucrärilor executate la
biserica din Golesti,-sä se roage d-I inginI4r G. Bals, membru
al Comisiunii, binevoiascä a face d-sa aceasti receptie.
Cu privire la cererea Administratiei Casei Bisericii la
no. 602) pentru receptia lucrárilor executate la Cäldäru-
sani, - st se roage d-1 arhitect Gr. Cerkez, membru al Comi-
siunii, binevoiascA a face aceastä receptie.
Cu privire la cererea d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu
(inreg. la no. 596) de a se delega o persoanä competentä,
biserica paraclisului episcopal din R.- -
care sä facä receptia lucrärii de restaurare a picturii executata
st se delege
acest scop d-1 Paul Popescu, pictor, bursier al Comisiunii.
, Cu privire la adresa pärintelui paroh al bisericii Domnesti
din (inreg. la no. C. B.), prin care se aduce
Ja cunostintä cum un domn I. Popescu, pe baza unei auto-
rizat,iuni dela 1908 (despre care Comisiunea nu are cunostintä)
inceput a face la ruinele palatului domnesc din lo-
calitate,-sä se roage membru al Comisiunii, ca im-
preunä d-1 Virg. Dräghiceanu, conservator al Colegiilor,
binevoiascä a face o anchetá la fata locului, cercetand cine a
dat autorizatiunea de säpäturi acelui domn, cum ce fel de sä-
pgturi a intreprins el, vorba de un abuz de
Atricáciuni, urmeazá se aplice rigorile legii.
Cu privire la adresa d-lui Inginer al jud. (inreg.
no. 6o8), prin care di lámuriri asupra modului cum
a executa sápäturile la ruina bisericii din Buciulesti,
Neamt, - sä i se dea autorizatie a face aceste säpäturi, urmand
a asistat de diriginte al din localitate a raporta
www.dacoromanica.ro
41
impreunä Comisiunii despre rezultatele trimitand la Muzeul

National eventualele antice descoperite.
Cu privire la adresa Prefecturii de Muscel (inreg. la no. 649),
prin care se pune la indoialä bunäcredinta unei persoane care
a oferit serviciile sale Comisiunii pentru ingrijirea schitului zis
al lui Negru-Vodä din Stoenesti,-sd se Prefecturii a pre-
ciza intru acest domn nu inspirá increderea" ce i s'a
acordat.
Cu privire la cererile primite in timpul din urrnä pentru
paratii urgente de acoperisuri la biserica bolnitei dela
veni (inreg. la no. 658), la biserica m-ri Casin
reg. la no. la biserica Sf. loan Botezätorul din Vasluiu
(inreg. la no. 646) la biserica Obedeanu din Craiova
(inreg. la 659 65o), - si se inainteze d-lui Arhitect-
al monumentelor, cu rugämintea de a dispune sä se execute
de reparapile cerute, ele sunt strict nece-
sare, spre a nu ploua in läuntrul bisericilor.
Cu privire la devizele inaintate de d-1 arhitect ajutor I. D.
Trajanescu pentru reparatiile necesare la biserica dela
resti
la 557), -
la no. 610) la biserica Antim din Capitals
se a se executa
din lucrdrile propuse numai acele strict necesare, intru lip-
sesc fondurile pentru executarea in intregime.
Cu privire la adresa pdrintelui paroh al bisericii din Buco-
vdt-Dolj (inreg. la no. 51386 C. B.), prin care aduce la cu-
la acea s'au executat In numai lu-
-
strict necesare, celelalte
se cä s'a luat act.
a fi executate la pri-
Cu privire la adresa d-lui St. Ciuceanu, corespondent al
misiunii in jud. Dolj (inreg. la no. 642), prin care inainteazd
inscriptia unui clopot dela biserica Obedeanu din Craiova, tur-
voivodul Sarbilor,
d-lui N.
-
nat la Belgrad in 1812 däruit bisericii de Caragheorghe,
se dea, potrivit dorintii d lui Ciuceanu,
cu rugdmintea de a studia publica inscrimia
in Buletinul Comisiunii.
Cu privire la cestiunea conservärii monumentelor, N.
propune Comisiunea sä se redacteze o
serie de instructiuni, cari se celor insärcinati grija
monumentelor.
D-1 G. Bals crede chiar ar fi bine ca cestiunea conser-
värii monumentelor sä fie introdusä in programele in
legáturá cu studiul istoriei nationale sau al istoriei artelor.
In d-1 N. lorga face urmátoarele propuneri :
se roage Administratia Casei Bisericii a tipäri pe spe-
sele sale :
a) de inscriptii a pärintelui C. Bobulescu dela
rare cuprinde o sumä de inedite ;
www.dacoromanica.ro
42
b) neat editie a memoriului mitropolitului Neofit pri-

vire la bisericile pi mänästirile care memoriu cuprinde
multe inscriptii pi date pierdute ;
c) se a se obtine dela familia lui Al. Odobescu
ditele acestuia, cari cuprind mare parte din scrierile studiile
räposatului arheolog asupra bisericilor mänästirilor ;
Sä se la Bucuresti pietre ce se
sesc la Piva Petrii, una pe locul unde a fost odinioarä Orasul
de Floci, alta incastratä in zidul pridvorului bisericii din sat.
Tuspatru propunerile se primesc - in ce priveste a doua,
rugälmintea ca d-1 Dr. C. lstrati intervind personal pe
milia Odobescu in sensul dorintei exprimate de N.
In sfarsit, d-1 Presedinte cere sä se fact receptia lucrärilor
dela Popesti-Vlasca st se intrebe P. S. Episcop al Ramni-
cului s'a locurilor de origine clopotele ce
sera duse la Episcopie, cum Comisiunea a rugat sä
se facä.
Dr. C. I. Istrati, Gr. Cerkez, N. forgo, G. Ba4.
No. 11.
§EDINTA DELA 19 DECEMVRIE.
(Inreg. la no. Fevruarie 1916),

Membri : D. Onciul, Gr. Cerkez, N. G. Bals,
V. Pârvan pi G. Murnu.
Secretar: Al
Se citeste procesul-verbal al precedente pi se aprobä.
Se ia apoi in desbatere cestiunile la ordinea zilei pi se
comandä :
Cu privire la raportul D. Onciul asupra cercetArii ce a
din insärcinarea Comisiunii, la Târgoviste, in cestiunea sä-
päturilor intreprinse, fárá autorizare la ruinele Curtii
Domnesti,-sä se d-lui D. Onciul pentru cercetarea
pi sä se aprobe mäsurile ce d-sa recomandd asupra altor
monumente din localitate anume: a) biserica Stelea: repararea
urgentä a acoperisului, ridicarea pietrelor inscriptii asezate
ca pardosealä in pridvor pi inlocuirea lespezi de
simplä, coperirea pietrelor mormântale din läuntrul bisericii,
pentru a nu coal cälcate pi deteriorate pi aducerea la muzeul
nostru a discului de argint ce se gäsepte la aceastä bisericA,
däruit de Doamna Stanca, sotia lui Mihai Viteazul (i600),
du-se ntru o reproducere galvano-plasticä ; b) ruina
bisericii Sf. Impärati: construirea unui simplu de lemn
www.dacoromanica.ro
43
pentru, conservarea frescurilor cari se mai gäsesc pe pereti; c)

la biserica fostei mângstiri Dealul: repararea urgentá a inveli-
toarei deasupra cupolei, spre a nu se mai prelinge apa In bise-
ricd, stricând zidirea pictura.
Cu privire la cererea d-lui dr. C. I. Istrati de a se face repara-
tiile necesare la acoperisul bisericilor Bärboiu Sf.
toust din de a se continua lucrgrile de restaurare
rupte la biserica Golia din aceiasi localitate, - reparatfile,
sunt absolut necesare, sä se facä de Serviciul tehnic
al monumentelor din suma ce mai are la dispozitie din fondul
de reparatii, iar pentru continuarea lucrgrilor dela Golia sä se
solicite d-lui Ministru fondurile necesare.
Cu privire la adresele epitropiei bisericii Adormirea Maicii
Dom nului din Filipestii de Targ (inreg. la no. 692 699), prin
care se cere autorizarea pentru completarea grilajului de im-
prejmuire al bisericii din suma de lei 1500, puss la dispozitia
cpitropiei de Administratia Casei Bisericii, - sä se aprobe.
Cu privire la adresa aceleiasi epitropii (inreg. la no. 700),
prin care se cere autorizarea pentru därgmarea unei vechi
constructfi din curtea acelei biserici, - Comisiunea pe
d. Cerkez Bals sä binevoiascä a cerceta acea constructie
fiind cazul, sä acorde autorizatia cuvenitg.
Cu privire la adresa d-lui diriginte al din comuna
Urdarii-de-jos-Strâmba, jud. Gorj (irrreg. la no. 694), prin
care se cere autorizare a se extrage din zidul de im-
din numita -
prejmuire, azi in ruing, al fostului schit Strâmb a, pentru construc-
tia noului local de sä se
cineze d-1 Virg. Drä'ghiceanu a cerceta la fata locului dacä autori-
zatia cerutá poate fi acordatg.
Cu privire la adresa P. S. Episcop al Râmnicului (inreg. la
no. 684), prin care se aratä s'a ridicat pus la
lemnäria vechei biserici filiale cu hramul Nicolae din com.
Grosera, jud. Gorj, se intrebe, mai intaiu, de ce fel de
lemnärie e vorba : de mobilierul bisericii sau de lemnele de
constructie ale ?
Cu privire la adresa Administratiei Casei Bisericii (inreg. la
no. 696), prin care se comunia Comisiunii räspunsul P. Sf.
Episcop al Rämnicului la no. C. B.) asupra
cererii ce i s'a fgcut de a se trimite locurilor de provenientä
vechile clopote aduse la Episcopie, - sä se roage Adm. Casei
Bisericii a interveni din nou pe P. Sf. Episcop, pentru
aducerea la indeplinire a cererii Comisiunii, un muzeu
regional, ca cel proiectat a se infiinta la Episcopie, nu poate avea
de scop adunarea conservarea acelor obiecte istorice
cari nu mai pot fi pästrate la locurile bor. De asupra
acestor muzee regionale Comisiunea va solicita in curand Mini-
www.dacoromanica.ro
44
terului aprobarea unui regulament de functionare, de

d-1 Director al Muzeului National.
Cu privire la adresa epitropiei bisericii fostei manästiri Co-
mana . la no. 718), prin care cere aprobarea sumei
cheltuitä cu repararea acoperisului turlei bisericii din exceden-
tul budgetar al bisericii, se aprobe.
Cu privire la adresa d-lui Director al Muzeului National
(inreg. la no. 698), Comisiunea ca autorizalia
de Ciuceanu, profesor corespondent al Comisiunii pentru
jud. Dolj, de a intreprinde arheologice preistorice,
se acorde cu conditia ca aceste sa se
cu d. dr. I Andriesescu, specialist in arheologia preistorica
conducätor al sectiei preistorice dela Muzeul National.
Cu privire la referatul d-lui V. Draghiceanu prin care se
pe anul 1915 al Colectiunilor Comisiunii, - st se
publice acest referat in Anuarul Comisiunii.
Cu privire la cererea pdrintelui Constantin Bobulescu din
lasi la no. 677), prin care solicitä publicatiile Comisi-
unii, ca unul ce se cu studiul trecutului monumentelor
noostre, adunand material documentar epigrafic,-sá se
fact, dandu-i-se publicatiile disponibile.
Cu privire la cererea pärintelui V. Damian (inreg. la no. 68o),
ca, in de suma de lei 4.000 ce mai are a primi, in baza
contractului, pentru restaurarea picturii dela Stravropoleos,
i se aprobe suma de lei 4.603 cheltueli suplementare, - se
examineze chestiunea de comisiunea numitä pentru cercetarea
lucrärii parintelui Damian pi indicarea pictorului care urmeazá
sä termine lucrae, comisiune compust din dmii Gr.
Cerkez, N. Ghika si D. Norocea.
Cu privire la manuscrisele de arheologice ale
satului Al. Odobescu, d-1 dr. C. I. Istrati, care a fost rugat
intervinä in numele Comisiunii la familie pentru obtinerea
spre publicare, spune in vacanta de va vizita pe
d-na Odobescu in acest scop.
Cu privire la vechile inscriptii dela Trei-Ierarhi Sf. Nicolae
Domnesc din G. Bals desi d-sa a recoman-
dat pi a dat ordin ca fie adapostite in Biserica Sf. Gheorghe
din curtea Mitropoliei, azi ele se gäsesc tot la biserica Trei-
lerarhi. Tot e cazul pietrelor cu inscriptii din curtea bise-
riot Golia, cari trebuiau fie te in pridvorul bisericii.
D-sa cere se execute ordinele Comisiunii in privinta acestor
pietre.
Asupra pietrelor dela Trei-Ierarhi pi Sf. Nicolae Domnesc,
d-1 P. Garboviceanu, administratorul Casei Bisericii, care e de
a másuri sä se fact de d-1 A. Lardel,
Gh. Lupu V. Draghiceanu un inventar al tuturor obiectelor
www.dacoromanica.ro
45
rämase dela restaurarea acestor douá biserici aflate pe

tierul dela Trei-Ierarhi si cä, cu aceastä ocazie, obiectele ce vor
trebui conservate se vor depune la biserica Sf. Gheorghe din
curtea Mitropoliei.
In fine Cornisiunea insärcineazá biuroul ei si serviciul tehnic
cu redactarea instructiunilor privitoare la conservarea monu-
mentelor, instructiuni ce sunt a se trirnite, spre afisare, perso-
nalului ingrijitor al monumentelor.
Dr. C. 'strati, Gr. Cerkez, N. lorga, G. V.
G. Murnu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DE RESTAURARE CONSERVARE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MEMORII CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE
RESTAURÁRI, REPARATIUNI INTRETINERI 91
CU PRIVIRE LA STUDIILE FÁCUTE DE SERVICIUL DE
ARHITECTURÁ AL MONUMENTELOR ISTORICE 1915.
MEMORIUL D-LUI ARHITECT-SEF N. GHIKA- BUDESTL

I. Lucräri de restaurare :
n) La biserica cu din Capitalä. S'a fäcut, sub
rcctiunea d-lui Gr. Cerkez, membru in Comisiune, subzidi-
rea biserici izolarea zidáriei contra umezelei
tr'un strat de asfalt. In acest mod s'a asigurat biserica in
contra ruinei care ao S'au apoi
cräpdturile din ziduri, intärindu-se fier. In s'a
trotuarul din jurul bisericii. Lucrärde au costat lei 12.900,04.
2) La biserica avropoleos din Capitald. S'a urmat cu restau-
rarea picturei interioare, care, anului, s'a oprit,
din cauza moartii pictorului, pdrintele Damian.
3) La biserica din Curtea-de-Arges S'a conti-
nuat de pictorul Norocea, sub directiunea d-lui arhitect
Gr. Cerkez, restaurarea picturei interioare.
4) La Biserica Gheorghe din Botopni. S'a terminat
inceputd, executandu-se partea superioard a zidäriilor
acoperindu-se S'au completat apoi toate lucrärile s'au
asezat clopotele la locul
S'a terminat imprejmuirea locului bisericii, dupä alinierea datä
de primärie conform proectul : soclu stalpi de piaträ
cu panouri de ele.
Lucrärile acestea sunt terminate, afarä de veche a
cii, care e Imbräcatä cu fier trebueste adaptatä la chenarul
de piaträ al usei, care el trebuia completat. Aceastä lucrare,
neinsemnatä aparentä, prezintä dificultäti : e foarte grea
in localitate nu am gäsit specialistul care ar putea sä o lu-
creze, iarä executia lucrului de piaträ cioplitd, necesar la che-
narul usei, cere iaräsi un bun tor pietrar un conducdtor
priceput, pe cari nu-i avem la dispozitie. Pe de parte
rile executate, intrecänd sumele disponibile,a trebuit, din aceastä
cauzä, a se executia acestei lucräri de terminare. Suma
disponibild a fost de lei 33 411,74, iar valoarea lucrdrilor exe-
cutate este de lei 38.821,12.
Ccm. Mon. Ist. 4
www.dacoromanica.ro
5) La Biserica Alba din Baia. S'au fácut ultimele lucräri in
vederea sfintirei acestei biserici, a§ezându-se poarta
a clopotnitii, inscriptia cea noud, policandrul diferitele
obiecte ale cultului. Aceste ultime au costat lei 6.460.
6) La Mitropolia din nrgovifte. S'a urmat executia
jului comandat la Casa acest grilaj este in parte a§ezat
din anul trecut; cealaltä parte terminat in acest an se
depozitatä in fabricaWeigl, conform procesului verbal din 14. Dec.
1915, inaintat la Casa Bisericii raportul inregistrat la no.
58.935/915. Pentru terminarea lucrarii mai e necesara suma
de 12.000 lei, cáci in acest an nu a fost decal un rest de 1.425,60
lei, care s'a plätit Casei Weigl.
7) La biserica St. Ion din Vasluiu nu s'au putut continua
lucrärile, suficienta suma rámasá disponibila ; res!ul de
bani ce am avut la dispozitie, s'a aprovizionat, din anul trecut,
olanele necesare pentru invelitoare s'a fäcut o magazie in curte,
pentru adäpostirea acestor olane ; s'a comandat apoi la fabrica
Vasiliu din Boto§ani discurile smältuite necesare pentru res-
tau rare.
II. Lucrári de conservare.
8) La biserica (SI. 1Vicolae) din Dorohoiu. S'a
rämat zidária banchetei ce inconjura biserica, s'a tot
pämântul de umplutura al banchetei precum acel din interiorul
bisericii, care era umezit. S'a läsat apoi biserica tot
timpul lunei lulie, spre a se usca la cäldurile mari,
se umezise, apa de ploaie se infiltrase la temelia zidurilor,
din ca bancheta dimprejurul bisericii, defectuoasä,
opria apa de ploaie, in ca sá ajute la indepartarea ferirea
zidurilor de umezealä.
S'au sträpuns zidurile bisericii in opt puncte, pentru a se aseza
ventilatii, cari sä permitä circulatia aerului sub pardoseall, astfel
ca sä impedice de aci a se incuiba umezeala ea.
Par bisericii s'a aezat peste bolti de beton turnate
in cofrage, un spatiu liber pe dedesubt.
In arma s'a refäcut bancheta de imprejurul bisericii din
piaträ beton de ciment acoperit de piatrá.
Suma aprobatä pentru lucrare a fost de lei 9.184,70,
jar situatia lucrárilor executate este de lei 10.277,41 ; diferenta
provine dintr'o modificare ce a trebuit a se face la de
pardosealä, cari erau prevazute a se face din cárämizi grinzi
de fier cari, din cauza lipsei acestui din material, au tre-
buit a se face din beton de ciment.
9) La biserica Episcopalá din Roman. S'a fäcut reparatia
periplui, a tencuielelor exterioare, cari s'au ras reparat ; s'au
reparat jghiaburile burlanele; s'a reparat soclul s'a
www.dacoromanica.ro
totul trotuarul de jur imprejurul bisericii ; s'a väruit
biserica in exterior, etc. Lucrärile au costat lei 6.708,75.
In s'au mai fgcut studii devize pentru diferite lucräri
la biserica din Mic§unestii mari, din judetul Ilfov, la biserica
Enei din Capitalä, la clopotnita bisericii Galata din Ia§i, etc., etc.
Aceste lucräri nu s'au executat.
Arhitect-§ef, N. Ghica.
www.dacoromanica.ro
MEMORIUL D-LUI ARIIITECT-AJUTOR GIL LUPU.
I. DE RESTAURARE.
La m-rea Fond 5.000 lei.

S'a executat intärirea malului nord-estic din spre prin
depozitarea provenit din diferite niveari, din
incintá pi din exteriorul S'au dat pante de scurgeri
terenului de din dosul locuintei domne§ti, pavandu-se curtea
zidul imprejmuitor piaträ pentru a se astfel
infiltratia apelor de ploaie la baza lui.
S'a inceput amenajarea pirgului (bastionului) dinspre oras, in
vederea unei statiuni meteorologice, ce a se instala
acolo, fäcându-se urmatoarele in acest scop: s'a rezidit
partea de deasupra ferestrelor in brutá, s'a fäcut o terasä
camerei dela etaj, cu traverse de fier pi bolt*are de
ärämidä, s'a pus deasupra un strat de beton de ciment, s'au
-dat pantele necesare de scurgere, a se mai pune un
strat de asfalt pe deasupra in campania anului viitor. S'a
cutat o scarä in de stejar, in formá de spiralä, ce leagä
camera dela etaj terasa, turn cilindric de
rämidä, ce s'a construit in exterior, In partea de vest, intre
pirgului pi zidul imprejmuitor al mändstirii. S'a fäcut par-
panta turnului scärei, invelindu-se cu carton gudronat pe
terealä. S'a pi punerea olanelor deasupra, dar din cauza
timpului inaintat s'a oprit lucrarea.
2) La Curtea din Bucure,sti. Fond disponibil: lei
20.000. Devizul aprobat: lei 20.803,35. Situatia luerärilor: lei
28.642,50.
S'a intärit completat schela.
S'a bisericii la tamburul pätrat, s'a
gäsit executata din material nou pi de proastä calitate.
S'a tamburul prin puternice de fer precum pi
prin o zidärie de beton armat, care descarce greutatea turlei
pe cele patru puncte de colt.
S'a rezidit turla conform proiectului de restaurare, studiat in
stilul fatadei vechi dela corpul principal, gäsit sub tencuiald
de alternand cu de tencuiala).
Cärämida intrebuintatá s'a comandat special, In dimensiunile
celei vechi.
www.dacoromanica.ro
53
Corni§a s'a fäcut din o serie de arcuri dintate deasupra fere-

strelor, consolidându-se interior printr'un colac puternic de
beton armat, ce se cu cupolei, executatä din
acela§i material.
S'a tencuit interiorul turlei, refäcându-se profilul dela
ce era deteriorat.
S'au aezat ferestrele de fer geamuri catedrale de culoare
gälbuie, prevAzute ventilatie la partea superioard.
Invelitoarea s'a fäcut de pe de lemn, in care
s'a fixat crucea de fer baza de
II. DE INTRETINERE.
i) La biserica Trei lerarhi din

S'a fäcut o reparatie radicalä a caloriferului de cätre fabrica
Biruinta" din Ia§i, pe baza unei oferte in suma de lei 2.093, apro-
batä de Adm. Casei Bisericii, eu care ocazie s'a turnat câteva
piese din nou, cele vechi ne mai putând functiona in starea in
care se gäseau.
2) La biserica din Cornul de sus-Prahova. Fondul Epitropiei:
4.391 lei.
S'a refäcut invelitoarea de intärindu-se mai tar-
panta, prin interpunerea de noi intro cei vechi, schim-
bându-se dintre ace§tia cei ce s'au putrezi.
S'au schimbat toate scândurile la erau putrede,
cându-se cele patru ferästrui ale ei din nou.
S'a preparat tot rnaterialul pentru u§i, ferestre
du-se in tot timpul ernei nelucrat, spre a se usca.
a se mai executa, pentru completarea reparatiunilor
aprobate, tencueli exterioare interioare, tampläria, precum
facerea unui in jurul bisericii, lucräri ce se vor incepe
imediat ce timpul va permite.
3) La biserica din Bogdana-Bacau.
S'a autorizat de Adm. Casei Bisericii ca pdrintele al
sä refacä invelitoarea bisericii pästran-
du-se exact forma existentd a acoper4ului, intärindu-se
panta unde este
Materialul lemnos s'a furnizat din copacii mänästirii.
HI. STUDII.
i) Biserica Stefan din Bucuregi. Fondul epitropiei.

S'a studiat proiectul de restaurare, dupä ce s'a flcut
bisericii.
S'a un deviz general de toate lucrdrile ce
a se face cu ocazia restaurdrii.
www.dacoromanica.ro
54
In s'a inaintat epitropiei respective proiectul de

staurare devizul aprobat de Comisiune, in valoare de
lei 65.000, putandu-se astfel in primävara 55 se resta-
-urarea.
2) La m-rea
S'a un deviz in valoare de lei 9.200, pentru refacerea
invelitoarei de §indrilä, a stra§inei precum intarirea arpantei,
inlocuindu-se lemnäria putredä.
Parte din materialul necesar pentru aceastä reparatiune
anume : §indrilä, io mc. normale de lätuit
5 mc. geluite de 400/0.25/0.02, ni-1 va pune gratuit la
dispozitie Adm. Domeniului Coroanei, conform adresei 5.373/915
la Casa Bisericii sub no. 50.688/915.
Din cauza timpului inaintat ca la sä se stu-
dieze chestiunea mai de aproape, spre a se vedea exact ce ma-
terial ne-ar mai trebui cat ne va costa manopera acestei
lucräri.
Arhitect-ajutor, Gh. Gh. Lupu.
www.dacoromanica.ro
MEMORIUL D-LUI ARIIITECT-AJUTOR J. D. TRAJANESCU.
LA BISERICA
Fond propriu.
Fond aprobat pe baza proiectului de lei 20.000,-

Lucräri executate in 1915 in sumä 353,74
Fond disponibil 8.646,26
Cu suma de lei 11.353,74 cu suma acordatä 1914 de
lei 500, in total 11.853,74 lei, s'au executat urmatoarele
a. acoperisului, din nou, lemn de brad, cuprins
desfacerea acoperiplui vechiu refacerea conform proiectului.
2. Acoperi§ul pe de 315, a.*ezate pe patru ran-
duri, iar la poale pe cuprins vopsitul carbolineum.
3. Strea§ina orizontall din lemn de brad, cuprins consolele
cosoroaba aparentä, lätuitul scandurilor, scandura profilata
de la margine vopsitul brun de Cassel" pi uleiu.
4. Crucile de reparat, vopsit, pi fixat pe papi de stejar.
5. Reparatia corni§ei de lucratä la fel cu
cea veche.
6. fäcut de zidärie pentru sobele din biseria
si altar.
7. S'au facut din nou ferestrele de stejar, cuprins geamuri,
ferärie, pästrandu-se dimensiunile celor vechi.
8. S'a zidit in pod, de jur imprejur, de la nivelul strea§inei
intre cdpriori.
9. S'au aprovizionat materiale pentru continuarea luerärilor in
anul viitor, anume: 20 discuri de la fel cu cele vechi,
mc. piaträ de bolovani pentru trotuar, 2 mc. var alb stins,
65 scânduri de schelä, 17 grinzi rotunde de tufan, 2 de brad,
5 capre mari 2 mid.
II. LA M-REA
Fond aprobat de lei 2.804,60

Cu aceastä sumä s'au executat urmätoarele lueräri:
S'a reparat acoperipul de olane de deasupra stäretiei, ape-
www.dacoromanica.ro
56
peste asterealä un strat izolator de carton asfaltat,

inlocuindu-se olanele stricate altele bune.
2. S'a reparat acoperisul de olane de deasupra calcanului,
locuindu-se olanele stricate.
3. S'a schela din jurul turlelor la biserica,
de trei ani, pentru facerea acoperisului la
care putrezeasca, cauzänd stricaciuni
actual.
4. S'a reparat acoperisul de plumb al cupolelor bazelor
pätrate dela turle petice de de cositor, la
bisericii s'au chituit incheieturile s'au astupat gäurile pläci
de cositor.
5. S'au asezat geamuri la mare.
6. S'a refäcut burlanul fer dela pe lungime de I,2o. m.
7. S'au desfundat sgheaburile din jurul streasinei pe lungime
de 45 m.
8. S'a reparat acoperisul de olane pe luminatoarele de
la podul palatului.
9. S'a reparat acoperisul de de la balconul stäretiei.
io. S'a reparat de tablä de la grajdul
stäretiei.
III. LA BISERICA COVENI.
Fond disponibil din anul 1914, lei

Fond acordat anul acesta, lei . . 1.278,-
. .
Total . . . -
Cu aceastä sumä s'a Most din nou o de stejar sculp-
tatä, stil brâncovenescs'a asezat In locul celei existente,
de fier.
IV. LA BISERICA ARNOTA.
Fond aprobat lei 889,95

Cu aceastä su s'a reparat acoperisul de plumb la
corpul bisericii, intrebuintându-se 410 kg. tablä de plumb.
V. LA CRUCE A PAPA POSTELNICUL DIN MITROPOLIEI
Fond aprobat de lei 760

Cu s'a un grilaj de fer de o.8o m.
fixat In 4 de piaträ, potrivit proiectului aprobat de
misiune.
www.dacoromanica.ro
57
VI. LA BISERICA MAMU-VAkea.
Fond donat de Maica Epifania Teodorescu, superioara

Hurezi, in sumä de lei 2.000, drept evlavie pentru sf. loca unde
cuviosia sa fäcut ucenicia monahalä.
Cu acest fond s'a terminat toate lucrärile interioare ale
bisericii, spre a se putea redeschide 5i reda cultului, biserica
incä din anul roan, in care interval s'au executat
luerärile de restaurare zugrävealä.
Cu suma de 2.000 lei s'a fäcut pardoseala de dusumele de
4 c.m. pe grinzi de tufan, s'a curätit reparat tämpla, consoli-
asezándu-se icoanele la locul s'a reparat poli-
candrul, sfesnicele, mesele, tetrapodul, iconostasul, stränile
strana domneascd, arhiereascä, sfesnicele impärätesti
s'a biserica odäjdiile däruite tot de maica staritä.
VII. LA PARACLISUL EPISCOPIEI R.
Fond aprobat, lei 1.000,-

i. Cu sumä s'a restaurat zugräveala turlei bazei
pätrate vopsele in tempera" de cätre pictorul A. Covaci, pe
baza proiectului aprobat de Comisiune, pe motivele vechi des-
coperite sub stratul de zugrdvealä existent, care s'a ras, spre a
se pune in evidentä vechea zugrävealä.
In campanie de lucru s'au fäcut cercetäri i studii pentru
urmátoarele biserici:
r. Deviz pentru m-rea vora . lei 5.000,-
2. ,, schitul Cetätuia (R.- 4 500,-
3. , m-rea Polo vraci 14.417,50
4. bis. din Bälteni 5.000,-
5. ,, bis. Väcäresti . . 1.900,-
6. ,, ,, bis. Antim din Capitalä . 350,-
7. ,, ,, bis. din Brädesti i6.000,-
8. ,, ,, clopotnita bis. din Negoesti . . . (in studiu)
9. ,, biserica din Pestera-Bistrita (in studiu)
Arhitect-ajutor, Jon D. Trajanescu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAPOARTE CERCETÄRI.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
la membrii Comisiunii.
CERCETARE CU PRIVIRE LA SIPÂTURILE

FÄRÄ AUTORIZARE DE UN PARTICULAR LA RUINELE
CURTII DOMNESTI DIN
Domnilor
In urma ce mi-ati dat, am fost, in ziva de io c.,
d-1 V. Dräghiceanu, la spre a face
cercetärile cerute cu privire la säpäturile acute de un parti-
cular la ruinele Curtii Domnesti.
Am constatat aceste säpäturi s'au in nein-
semnatä färä a face vre-o stricäciune la zidurile ruinelor, de
care un domn Ion Popescu, acum domiciliat in Bucuresti, care
o autorizatie pentru aceasta dela Ministerul Cultelor si
Instructiunei.
D-1 Prefect mi-a arätat in original adresa primitá dela acest
Minister cu No. 3771/B din 23 Ianuarie 1908, semnatä p.
Ministru de Constantin G. iar p. Director de defunc-
tul Lascár, prin care se cunoscut Prefectului cä Ministe-
rul a acordat d-lui Joan Popescu din Tárgovis,te autorizatia de
a face säpáturi subteranä a ruinelor vechiului palat in
curtea Bisericii Domnesti, spre a descoperi o ce
nueste s'ar aflà acolo".
Am fäcut cunoscut d-lui Prefect cá aceastä autorizare s'a dat färä
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice, ceeace nu mai in confor-
mitate cu legea pentru conservarea monumentelor isto-
rice prin urmare, nu se poate permite numitului domn de
a säpäturile, fárá o autorizare conform legii. De
altminterea säpäturile au fost oprite imediat dupá intervenirea
ce s'a fäcut in urma primite.
Cu ocazie, am vizitat celelalte monumente istorice
din localitate, cum si Dealul.
La biserica Stelea am aflat crucea cupolei rästurnatä,
in jos, si o parte din invelitoare desfäcutä, urma unei
vijelii. Sunt de rere cá reparatiunea acestei stricáciuni trebue
fäcutä de urgentä, spre a feri biserica de alte deteriorári ce
www.dacoromanica.ro
62
ar din imprejurare. La intrarea bisericii am aflat

pietre inscriptiuni, una binisor conservatk cari
au fost puse, in din ca lespezi in pridvor sunt
de trecatorii. E necesar cä aceste pietre fie ridi-
cate de urgentä, spre a se dupä cuviintä, fie
locuite lespezi.
De asemenea in interiorul bisericii sunt pietre cu inscriptiuni
expuse a fi in picioare, cari ar trebui fie acoperite
spre a le feri de deteriorare. Un vizitator strein, care in timpul
din urmä, cum mi s'a spus acolo, a fost la biserica,
admirandu-i arhitectura pictura, a fost negresit räu impre-
sionat de ingrijirea ce se dá la noi pietrelor cu asemenea
scriptiuni vechi.
Un alt monument istoric ce urgente pentru
conservarea lui sunt ruinele bisericii Sfintii Impärati, care
s'au mai pästrat murale portrete domnesti.
descoperiti, aceste picturi fie
deteriorate din ce in ce tot mai mult. Dacá s'ar face un sim-
plu de pe pe dinafará in preajma
paretilor, s'ar acest inconvenient, cheltuialf.
La mänästirea Dealul am aflat un defect la invelitoarea
polei, se prelinge ploaia, ceeace poate deteriora
zidul piatra. Sunt de pärere cä trebuie o cercetare
minutioasä din partea serviciului technic, spre a se de ur-
gentä mäsurile cuvenite pentru buna conservare a acestui monu-
ment istoric tät de insemnat.
In am a vä face cunoscut in biserica lea
am aflat un disc de argint dela Stanca Doamna, sotia lui Mihai
Viteazul, din anul 7108 (i600), inscriptie sloveneascä, in
care se spune cä discul a fost fäcut de Stanca Doamna in
lele säu Nicolae Voevod". Inscriptia e importantä
faptul in an, cand Mihai Viteazul se Ardeal,
Nicolae este arätat ca Domn al Tärii Romänesti. Cred cá
asemenea bisericesti ar fi mai bine pästrate in rnuzeul
nostru bisericesc. Ar fi deci recomandabil ca mai ales obiectele
inscriptiuni de interes istoric deosebit fie depuse aci spre
pastrare, bisericii respective sä i se dea in locul repro-
ductiuni galvano-plastice.
D. ONCIUL.
www.dacoromanica.ro
Dela personalul Comisiunii.
BISE RICA FOASTEI M-RI -R.-BÁRAT.
Domnule Administrator,
Potrivit rezolutiei depe adresa no. 43.660-6 Septemvrie 1914,
avem onoare a face cunoscut urmätoarele privire la
Bordesti din Ramnicul-Sdrat.
Se in imprejurimilor cornunei la
25 km. spre N.-V. de Pämantul pe care e
ziditä mänästirea e supus la continui depresiuni, mai ales din
cauza despdduririlor, astfel este imposibil a se mai face
vre-o cercare de oprire a ruinei ce progreseazä zilnic. Chiar
anul acesta o mare scufundare de teren s'a petrecut pe latura
a bisericii, accelerând dislocarea zidurilor.
dislocare a zidurilor a inceput, desigur, dupa cutre-
1837-1838, s'a oprirea urnirei zidurilor,
prin addogarea de puternici contraforti de jur imprejurul
sericii, in 1846, când s'a in intregime pridvorul
din fatä; aceasta dintr'o inscrimie depe frontispiciul
sericii cum din apareiajul ziddriei.
In privinta vechimei acestei fondatiuni mánästiresti, deosebim
categorii de clädiri. zidäriile exterioare tur-
nul, cari sunt darámate, unele in temelie; nu sunt mai vechi
de veacul al XIX-lea. Biserica e din timpul lui Brâncoveanu.
Ea e de faimosul capitan za lefegii al acestui Domn,
ce in aceastä margine a de Tätari:
vel care in 1706 ajunsese in 1712
iar 1718
Este foarte curios, cum acest de incredere al lui
Brâncoveanu nu a gäsit cu cale sä scrie o pisanie pe
aflat d'asupra splendidului portal al bisericii, care a fost läsat
cum e acela al bisericii Coltii din Bucureti. mor-
mântul säu, aflat in dreapta bisericii, decorat o orna-
mentatie de cu o stemä (poate un leu sau o cu
o sabie) este tot nescris. Astfel cä singura ce o avem asupra
www.dacoromanica.ro
64
anului zidirii este acea transcrisä de mesterul lemnar al usii,

care a insemnat, la terminarea :
Hue. LIN. TE
Am scris luna lanuarie 15 zile, 7237 (1699).

Prin urmare in toamna anului biserica era gata. Numele
fondatorului nu-1 dä deck inscriptia dela portretele ctitorilor,
care aceia e repetatá de douä ori chiar din vremea
când s'a fäcut pictura.
Intr'un chip neobisnuit, numai pe un scut säpat pe un capitel
al admirabililor interiori, se citeste lämurit inscriptia ce
aratá numele fondatorului:
Mänäilä CApi(tan), Mira.

Se pare cá acest descindea sau se inrudia foarte de
i. Biserica din Bordesti: latura sudicá.
aproape cu Cantacuzinii. Fiinda portretele murale represintä,

pe lângä Constantin-Vodä Brâncoveanul, sub care s'a
lucrarea mânästirii, pe Serban-Vodá Cantacuzino, prede-
cesorul Brâncoveanului, cu fiul säu Gheorghe, a cäror repre-
www.dacoromanica.ro
65
zentare nu-si are nici un rost, nu ar trebui a socoti pe

acest Domn ca cu cititorul. -Una din fete, cea mai mare,
a lui poartá nurre domnesc Chejna. -Stema Canta-
2. Biserica din Bordeti: yedere interioarl.
cuzineascd, vulturul cu capete, impodobia frumoasa cata-

-Pe langá aceasta ar pleda pentru aceastä inrudire
Anuarul Corn. Mon. s
www.dacoromanica.ro
66
faptul mesterii Cantacuzinesti au lucrat la aceastä

Ca pictor a lucrat ad fairnosul pictor cantacuzinesc
Mutul zugravul, cu ucenicul säu Radu, care lucrase biserica
3. Biserica din : fereasträ.
Filipestii-de-Pädure, a Can tacuzinilor.

Ca pietrar a lucrat tot un sculptor cantacuzinesc, ce a dat
lucrAri ce caracterizeazd lucrärile Cantacuzinilor. numele
www.dacoromanica.ro
67
acelui me§ter, sapat pe scut de care am vorbit, pe unul

dinstalpii interiori :
Dacä ca arhitectura
: nu se prezintä ca o deosebita lu-
crare, lucrärile de sculptura ale chenarelor ferestrelor,
decoratiilor stalpilor interiori, sunt de toatä frumusetea,
prin o de a din §abloanele date de me§terii
Bräncoveanului. - Portalul bisericii, in special, se poate considera
ca una din capo-d'operile sculpturii dela noi.
Pictura e de toatä frumusetea, distingandu-se prin
liniilor mari, schitelor puternice cu care a lucrat Mutu.
Ea era terminatä in 1722, un grafit ulterior, din acest an,
ne dá o insemnare: Senie ieromonah, 7230-1722.
Ctitorii sunt reprezentati: jupan cu (?),
tinând biserica, ce avea doua
- Apoi copiii: Chejna
Maria, Raducanul, Stefan,
ban, In dreapta u§ii
se reprezinta, probabil, pä-
rintii: (?), jupânita Tu-
.
dora, Constantin, Maria.
Apoi: Io Constantin
Doamna Maria. In .
Io erban Voevod.
Mult interes are de ase-
menea portretul lui
Mutul zugravul, lucrat in am-
brasura usii reprezentandu-1
cu un penel cu o
intredeschisä in
care scoica de pa-
la vechii no§tri pictori,
intro culorile tä '
cute pAstrau umiditatea : .
necesara numai in aceste

scoici.
* *
Biserica din Bordesti:
Sunt de admiral de ase- Mutul zugravul.
menea icoanele
lucrate de Pârvul Mutu zugravul, reprezentând cea mai bunä
epocä; trei din aceste icoane, cu o altä din epoca
posterioark avem onoare de a le odatá aceasta pentru
Colectiile Comisiunii Monumentelor, aläturand, acela timp,
www.dacoromanica.ro
68
fragmente din paftale lucrate in stil Brânco-

venesc.
atragem atentiunea, in timp, Domnule Administrator,.
spre a interveni st se ridice fragmentele din admirabila
ce au rämas in aceastä bisericä aruncate intr'un impreuna.
cu ce le cum si chenarul ferestrei de Nord, etzuL
Si mdnästirea nu e monument istoric, ca
intervenip la Comisiunea Monumentelor Istorice, spre a
ruina ca monument, declarând-o ca atare.
pe de alit parte, a interveni la parohia
spre a face obloane de lemn bisericii pi a o tine intr'o curt-
cuviincioasä, intro azi lasä mult de
Primiti, rugäm, asigurarea deosebitei noastre stime,
Virg. Dràghiceanu. - Gr. P4culescu.
BISERICA DIN VALEA DANULUI-ARGE§.
Biserica din Valea Danului (Arge§) nu e un monument de
frumusete nici nu inseamnä o in evolutia artei noastre. Ea.
din epoca de decädere a arhitecturii, artei pi
gului ideal bizantin ce ne caläuzise aci,-fiind ziditä in
Dar pitorescul situatiei sale; datine vechi de zidire, pästrate
in care se ridicä biserica pi zidurile inconjurätoare,
in frumoasa ce strájue§te cuprinsul curtii,
taptul biserica s'a ridicat pentru dragoste" pi chiar
sprijinul celui Episcop al Arge§ului, sunt lu-
cruri ce contribuesc a da insemnätate acestui zidit
râvna lui Meletie, economul mänästirii Argesul.
Din inscriptiile frumos säpate pe marmurä, dupä cea mai
arhaizatä maniert, afläm istoricul modestei biserici.
Pe prima piaträ:
Aceste porunci st le preotii prin poruncä arhiereascA,
va sta biserica aceasta. Pre nimenea st nu ingroape
in bisericA, nici in nici aicea in predvor, nici inaintea bi-
sericii, spre partea apusului, nici imprejurul bisericii, zid;.
ci mormânturile sä fie depArtate de zid de patru pa§(i) de orn,
ce pentru acea s'a curtea mare; pi adâncimea gropii st
fie de 6 palme. 2) La vremea când sä cunun oamenii st nu
gadue ca st jocuri in curtea bisericii, nici imprejurul
curtii, nici sä fact sau 3) Judecätile pricine
de stricáciunea holdelor, din care sä intâmplä injuräturi.
bätäi, nici decum sä nu sä primiascA a sä
Pe a doua
www.dacoromanica.ro
.
Biserica din Valea Danului.
www.dacoromanica.ro
r
-
.-
' e
1
,
,
-
.
1s-7--,46.
6. Biserica din Valea Danului: fragment din tampla alezatä In pronaos.

www.dacoromanica.ro
Biserica dip Valea Danului : luatä dela m-rea de Arges.
www.dacoromanica.ro
72
Intru slava a sfinteircei de o de viatä fäcdtoarei ne-

despärtitei Troite intru cinstea pi lauda acelui intru sfinti
pärintelui nostru Niculae Myralis, s'au zidit
din temelie, pentru dragoste sf(Ontu
acesta ierarhu a smeritului i-iu Episcop al Argepului avand
la cheltuiall pe pre cuviosul Meletie, economul acestei
sfinte Episcopii, a toate cate acum s'au lucrat pi s'au fácut,
la icoanele ceale mari
chipurile : al sfäntului
in dreptate losif, carele
ostenitoriu au fost din
inceput pânä s'au sávár-
§it. i pentru cinstea
trä sfinti, dup(ä) care
au numirile, s'au adaos
logodnicul al sfantu-
lui Meletie, Patriarh
teohiei, pentru mai
au fost altä
searia prea mieä de
lemn unde locul n'au
sat a sä face acasta de
zid; deci sävär§indu-sä
cu toate cate au trebuit,
s'au tarnosit acum de
prea osfintiea sa,
anul de la zidirea
lumii 7319, iarä dela Hs
in luna lui Octom-
brie :
Inscriptie pe o cärä-
midä afarä:
Zidaru Dragomir, Stan-
ciu, Matei, Radu.
Inscriptie pe clopot :
Acest clopot s'au
cut cheltuiala ctitori-
8. Biserica din Valea Danului: acestei sfinte bisea-
dela Valea Danului,
Chyr Episcop Arge§ului, de Meletie Iconom,
1814.
(sic). Gheorghie
Inscriptie pe un relicuar:
Astäzi prime§te pe mine pärta§, link al lui Dumnezeu, nu
voi spune taina ta, nici voi da ca
www.dacoromanica.ro
73
ci ca martor (?) strig care tine : pomeneste-md, Doamne,

intru impärätia ta. Meletie, ierodiacon, iconom, S. Ep.
Dar pe faptul biserica are o interesantä
neobisnuitä, de mesterul Nicolae zugravul, care
a fost zugravul lui Lecomte du care a zugrävit niste
uneori cu deosebitä expresie, pe foarte interesan-
tele vase din proscomidie pronaos, pentru vársarea apelor,
lucrate in stil al Renasterei, pe influentele
arhitecturi, pilastrii .orentali ai bisericii, pe
incuetoare foarte
genioase din 1796, e
de remarcat splendita
ce decoreazd
altarul pronaosul
acestei biserici, cari
sunt invederat rdmä
site aduse din
parte inteaceastä bise-
r
Traditia o atribue
ca apartinand
dela Curtea-de-Arges.
Stilul tamplei, canta-
cuzinesc, cum fap-
tul losif a conlucrat
la biserica,
täresc afirmärile ace-
stei traditii, astfel CO,
siguranp, putem
documentä ea a
transportata dela
Arges.
tim Serban -
Cantacuzino,
1682, a fäcut o reno-
vare foarte largo
nästirii Curtea-de-Ar-
ges, prin omul säu de
casä Dona Pepano. 9 Biserica din Valea Dinului:
Tot Cantacuzino tre-
bue fi lucratä exact in stil, uneori chiar
-aceleasi ornamente, ca tampla Mitropoliei
de Domn. Pe alte multe asemänäri, splendidele
steme cantacuzinesti, aflate sub colonetele celui de al doilea
de arcade, vulturul bicefal confirmä pe deplin originea
losif, Episcopul Argesului, ca a fácut reparatie mándstirii
in i8o2, cutremur ; in 1812, cand se face o
www.dacoromanica.ro
74
mänästirii, de sigur dupä moda pi gustul veacului al XIX-lea,

vechea demontatá, fuatunci trimisä la biserica din Valea
Danului, in unde, neincäpand nici ca nici
ca lätime, a fost täiatä fragmentatd. Ca neputându-se
dispune de un spatiu de putin m., s'a hotäri t
tätirea Prima praznicele apostolii,
fost pusä la altar; a doua jumätate, cu proorocu cu floroa-
nele terminale, a fost in pronaos, d'asupra unui
tal de lemn improvizat. Foarte interesante sunt in aceastä
parte a coroanele imperiale, sculptate.
Din lätime s'a scurtat metru (lätimea
a douä panouri), astfel eä are io apostoli in de 12.
Foarte interesante icoane din allele de pela
veacului al XVIII-lea inceputul veacului al
le inaintez pentru Colectiile Comisiunii odatä acest raport..
Mai e de adaos cä o foarte frumoasá icoaná, sf. mahramá,
un de aur, au fost ridicate de fostul episcop de Arge§,
Ghenadie Petrescu.
Dacä ar fi a se pretui numai aceastä interesantä comoarä, ce
biserica Valea Danului, pe celelalte lucruri men-
tionate, ar fi un motiv destul de puternic pentru a fi declaratd
monument istoric.
Mormä.ntul lui Meletie zace, conform hotäririlor sale, sub
toreasca cruce ce se ridieä in preajma clopotnitei, sub umbra
unui porn.
Virg.
BISERICA DIN TURIA, COM. BUICESTI-OLT.
Biserica din Buice§ti, comuna Turia este unul din rarele
exemplare de arhitecturä ale veacului al VI-lea.
Nici o pisanie nu mai aminte§te numele fondatorului. Moia
care ziditá biserica a fost in ultimul a boeri-
sari au mo§tenit-o dela Buze§ti. Traditia satului
chiar vorbeste de Buze§ti.
Avem de aface deci o necunoscutá a boerilor Buzeti..
Din prima se curioa§te numai jurnätate din bisericä,
la m. de corni§e De aci a fost restau-
ratä, destul de bine, prin veacul al X VIII-lea, lind refäcutä tot
cärämidä aparentä.
In ultimul timp a fost modest restauratä de propietarul mo§iei,.
Pavlovici Costache, sistemul d-lui arhitect Gr.Cerkez, prin
www.dacoromanica.ro
.
.
-
io. Biserica din Turia, corn. Buicelti-Olt.

www.dacoromanica.ro
76
de fier, färä a atinge ni nic, zidurile cele vechi.

Are formä dreptunghiulard cu altar pentagonal, zidul dintre
naos pronaos cu Pronaosul boltit cu calotä,
-cilindric, probabil in urma vechei bolli.
_.
ri. Fatada bisericii din Turia, corn. Buicesti-Olt.
Biserica e nezugrdvitá in interior; coroanele ultimului restau-

rator mort foarte naiv de tamplä.
Am onoarea a cere declararea bisericii de monument istoric.
Virg.
www.dacoromanica.ro
77
BISERICA DIN NEGOEM-DOLJ.
Biserica din Negoesti lj), in o pitoreascd

a Amaradie, este ziditä in de Cornea Bräiloiul, fiul ma-
relui Ban Cornea Brdiloiu, unul din conducdtorii partidei nationale
intemeiate in dupä moartea ndpraznicä a Brancovenilor
Cantacuzinilor.
Pisania e tears refácutä, de pe urma zelului unui preot,
care, in fiecare an, reface din ceiace mai din vechea
totus, judecand dupe stilul bisericii, putem accepta.
anul 1774 :
ce are patronagiut Sf. Voevozi, s'a
zidit din temelie de Cornea Bräiloiul, marele al
tärii, la anul 1774, acum s'a reparat, in 1894.
Eo lucrare din epoca de a idealului bizantin
in arhitectura pictura bisericeascd ; drept
caracteristicä originald, arcadele trilobate ale pridvorului,
cari se apropie mutt de grinzile ce intind arcurile, in de a
se ridica zvelte ca in epoca de inflorire.
Incolo planul, dreptunghiular al bisericii; separarea naosului
de pronaos doi acoperirea naosului pronaosului
calote; impodobirea paramentelor exterioare prin ajutorul ocni-
telor separate de un tor incadrat de daub muluri; chiar turnul
clopotnitei, octogonal, sunt tipice traditiei mostenite.
Pictura, in tonurile moarte ale veacului al XVIH, este
destul de interesantd, mai ales intru priveste portretele
rale, reprezentand ctitorii in costumele veacului:
Pan Cornea Bräiloiul, biv vel Logoat de tara de sus, repre-
zentat cu o gugiuman pe cap (lunguet, negru),
imbrlcat anteriu de neagrá,
largi la caftan dedesupt incins (fig. p. 83).
Aläturi, tot in dreapta usii, se reprezintä cumna ta sa, Maria.
fata lui Gheorghe Cantacuzino, nepoata lui Can-
tacuzino, sotia lui Brdiloiu, reprezentatá calpac lunguet,
legat peste frunte o in anteriu de
talia, iar in jos (fig. p. 83).
Aláturi: Pan GrigoraFul, (deci fiul lui
Matei, de Dolj), strdnepot Cornei, cu sotia sa Maria,
reprezintä capul gol, sal pe umeri, dedesupt negru,.
(fig. p. 83).
www.dacoromanica.ro
12.www.dacoromanica.ro
Biserica din Negoesti-Dolj.
.
.
.
t
' .) PA
rii
.
.
. , -
Biserica din vedere In

www.dacoromanica.ro
0
'
14. Bi§erica din Negoelti-Dolj: vedere interioarä.

www.dacoromanica.ro
15. Biserica din : interioard pe
www.dacoromanica.ro
.
f'
'6. Biserica din Negoelti-Dolj: portrete ctitoricelti iperetele nordic).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Biserica din : portrete ctitoricesti (In stanga usei).
www.dacoromanica.ro
85
In stanga u§ii de intrare : Panita Zmaranda sotia

nealui Cornea Bräiloiu reprezentatä calpac pe cap,
inclinat, alba, gri pe umär, dedesupt anteriu,
cu talia restul pembi. Au de pe (fig. p 84).
ginerele Titu Bengescu, de de samur,
cenusiu, anteriu galben, margeni negre.
Panita fiica dumnealui logofdtul Cornea Bräiloiu,
prezentatd capul gol, pepteni in par, pe umeri, rochia
(fig. p. 84).
Päretele nordic : Panita Balasa, Pica lui Cornea Bräiloiu,
mitrache Bräiloiu, Maria Pan Costantin Bräiloiu, Panita
Elenca (fig. p. 82).
Päretele : Chesarie Episcopul
De picturile au suferit unele prefaceri nenorocite, ca de
exemplu: stergerea depe inlocuirea ei cu o
scenä lipsitä de gust, biserica prezinta destule urme ca sä
fi declaratä ca monument istoric, prezentänd pi interes
istoric artistic.
Trei icoane bräncovene§ti, aflate aceastä bisericä, am onoare
a vi le pentru Colectiile Comisiunii.
BISERICA DIN
Domnule
foarte impozantä ruinä se aflä in comuna Buciulesti, pe

apa Bistritei, care a distrus, acum vreo de ani, jumätatea
vestic ä a bisericii Buciulesti. Traditia o atribue lui
Mare ; pisania, insä, pästratä comuna invecinatd, Podolenii,
de ctitor pe tatäl lui Gheorghe-Vodd : Dumitrascul
Logofdtul, ca an : 7175- Oct. 24.
Intr boerii Ceauri, descendenti din Gh. Stefan-Vodä, pre-
tindeau a se trage chiar din Stefan-cel-Mare pi apa-
reiajul se aseamänä cu acel al lui Stefan-cel-Mare, s'ar
putea admite probabilitatea aceastä a lui
Mare a fost numai restauratä de tatäl lui Stefan-Vodä, dupä
gustul secolului al XVII.
Intr'adevar, planul e dreptunghiular, o absidä rotundä pi
tur nul clopotnitei pe latura cu puternici dossereti pe
sudice- nordice. Temelia e de piaträ, pi pronaosul
de iar altarul decorat de lunguete ocnite, de caramida, ca
pi nitele restului bisericii, ca pi la bisericiile lui Stefan Mare.
www.dacoromanica.ro
19. Ruina biscricii din Buciulqti-Neamtu: exteriorul.
www.dacoromanica.ro
87
Discuri cafenii de cärämidä, alternand cu altele In formä de stea,

separä cele randuri de ocnite ce decoreazA biserica sub
cornise.
Caracteristic veacului al XVII, are numai torul de sub ocnite.
arämida e aparentä prin vopsea numai la arcurile cadrele
ocnitelor, cum la toruri, pe care link In zigzag-
albe rosii.
,
: .
20. Ruina bisericii din Buciuleti-Neamtu : interiorul.
Am onoare a cere pästrarea ca a trecutä in rândul

monumentelor.
Virg.
www.dacoromanica.ro
8B
BISERICA DIN DRAGUSENI-SUCEAVA.
Dornnule Presedinte,
Potrivit ce ali bine-voit a-mi da, am vizit pito-

reasca de lemn din Drágu§eni -Suceava -pe malul
Moldova. Este una din cele mai frumoase trainice
serici de lemn ce avem, lucratá in groase barne de stejar,
imitând totul planul dispozitia bisericilor de zid.
21. Biserica din
Ca la biserica de zid, un turn cu adjacent pe

tura invioreaz1 silueta bisericii, gro§i stalm de lemn,
octogonali, la sprijinind frumoase arcade trilobate, (ale
aror arhivolte sunt decorate de trilobee gotice), separo naosul
de pronaos. Bolte-calote, octogonale, sunt imitate de pe acelea
ale bisericilor de zid, chiar cadrul de intrare, imitä decora-
www.dacoromanica.ro
89
.1
22. Biserica din Di Sucea va - spre altar.
www.dacoromanica.ro
23 Interior din biserica Draguseni-Suceava
www.dacoromanica.ro
din piaträ ale sculpturilor brancovenesti.
inovatie, constatata si arhitectura munteneasca a veacului
al XVIII-lea, e adoptareá formei pentagonale pentru fatada
pronaosului.
inscriptie pe arhivolta din tre naos pronaos ne deslumte

asupra anului a fondatorului:
t Eu Ioaachi[m] (sau Manolachi?) Lazu biv vel fiiul
stol. Costachi a Katrinii, 'amu tinutu pä räposata fath a
www.dacoromanica.ro
92
banului Costandin Bo§atä si a Saftii, amu fäcutu de al

in mosia mea DrIgusenii, hramul Adormirei prea curatei
Fecioarei Marieii, archidiaconului Spiridon. Aceste nume toate
25. bisericii din Dräggeni-Suceava.
pomeneasca-se ori care va fi Dragusenilor, cáci las blestem

de nu s'ar pomeni in bisericA, precum in veci au fost".
Anul dar il putem suplini, a trAit
prin 1748. Postelnic.
Am onoare a cere declararea de monument istoric a acestei
bisericii.
Virg. Dräghiceanu.
www.dacoromanica.ro
93
BISERICA DIN
le Ministru,
Biserica din Comuna Päu§e§ti Mägla§i-Válcea este unul din
frumoasele exemple ale traditionalismului in arta bizantinä,
conservat in päturile täranilor mosneni, la inceputul vea-
cului al XIX-lea?
26. Biserica din
Ridicatá din temelie, pe la finele veacului al XVIII-lea, de

mo§neanul tefan, cu lui: Dumitra (cea dintäi)
Stana (cea de a doua), -ea fu de zugrävit 1829 - 33,
August 3, de zugravii: Joan, Gheorghe, Barbul, Constantin,
ctitoria lui Constantin, fiul Ceausului Stefan.
Ziditä terminatä intr'o epocá in care idealul pentru arta
bizantinä este in plinä decädere, cänd in arhitecturä încep
influentele arhitecturii clasice, in picturá realis-
mului, biserica din se remarcä tocmai prin conservato-
rismul vechilor traditii mo§tenite de täranii no§tri.
Picturile, in deosebi fie in interior, fie in exterior, executate
destul de fin, impun, mai ales ca decoratie arhitectonia Foarte
www.dacoromanica.ro
94
decorativl este friza exterioard, de sub cornise, reprezentänd

Buna-Vestire, Arhanghelii, Flosofii Sibilele, in ocnitele absidei
altarului; Proorocii, Minunile lui Hristos, pe naos; Gr. Deca-
politul, Nicodim, Apostolii, Arhangheli, pe pridvor etc.
Portretele ctitorilor, In vechile costume ale mosne-
nilor : cojoace albe lungi, imblänite cu vulpe, dedesuptul cärora
se aflä caftane värgate, iar pentru : mahrämi, scurteici
27. Biserica din
oprege, sunt foarte interesante, ca legendele de deasupra

denumind vechile ocupatii mostene§ti : ceaus, paslariu.
Cred cá biserica meritá a fi pus sub ocrotirea legii de con-
servare a monumentelor.
Virg. Dräghiceanu.
www.dacoromanica.ro
95
28. bisericii din
www.dacoromanica.ro
.
t
.
r
4.
-
.
.
;;
29. Interior din biserica
www.dacoromanica.ro
-rV.L ,
- -
,
.\
)
t.g
.4
Portrete ctitoricqti din biserica
www.dacoromanica.ro
4»
31. Portrete ctitoricesti din biserica
www.dacoromanica.ro
99
BISERICA DIN OGRETIN-PRAHOVA.
Domnule Ministru,
Biserica din Ogretin-Prahova este zidit din piaträ de Radu

Negutätor Stana, sotia sa, alt Radu, negutätor
din Cärbune§ti, in anul 1817.
Cred biserica e destul de interesantä pentru localitate, de§i
nu prezintä un interes general, pentrua putea fi declaratá ca mo-
nument Socot cä ar fi bine a se face intervenire catre
primbria localá pentru a nu
comunä se pästreaza 1i casele
ctitor al bisericii, foarte interesante ca stil din Gorj i
ca transplantare a lui pe alte plaiuri de un negustor din Cärbune§ti.
Virg. Draghiceanu.
www.dacoromanica.ro
.
---
32. Biserica din Ogretin-Prahova
www.dacoromanica.ro
e
33. CasA veche din Ogretin-Prahova.
www.dacoromanica.ro
102
BISERICA FOASTEI M-RI NEGOETI-ILF'OV.
Domnule
Am onoarea a cere declararea de monument istoric a mänästirii

Negoe§ti-Ilfov, ziditä de Doamna Elena a lui Mateiu Basarab,
1648, toate atenanlele sale, ruinate, ele dau o vie
icoaná a arhitecturii pe vremea lui Matei Basarab. - Biserica
a fost restauratä in 1850, i-au fost stricate paramentele.
Interioarele coperisul pästreazä, sub tencueli, vechile urme.
Resturile chiliilor lasä a se Intrevedea vechea infätiare a unei
mängstiri din al X VII-lea.
Dreighiceanu.
www.dacoromanica.ro
Vedere In curtea fostei m-ri Negoesti-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
F
r
-
L
Vedere In curtea fostei m-ri Negoesti-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
36. Fosta m re Negoe;ti-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
37. Biserica fostei m-ri Negoesti-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
107
BISERICA FOSTULUI SCHIT VIRBILA-PRAHOVA
Domnule Ministru,
Schitul Värbi la, a§ezat in codrul satului Värbila, din
38. C1opotnita fostului schit Värbila.
Prahova, a fost zidit de Dragomir marele Spätar Toma

nul, in 1539 Sept. 14.
www.dacoromanica.ro
oB
a fast un särb, primul egumen, Antonie.

domnul Radu Paisie trebue sä fi dat ajutor, zugrAvit
ca ctitor.
aq
www.dacoromanica.ro
109
Din aceastä primä zidire se cunoa§te azi paramentele ex-
terioare cu apareiaj de aparentä, caracteristic arhi-

tecturii veacului al XVI-lea.
www.dacoromanica.ro
Biserica a suferit mari prefaceri pe vremea lui Mateiu Basarab,
când i s'a adaos un pridvor caracteristic acestei epoce, - azi
in parte astupat.
In 1803 mai toatä mänästirea in urma infrico§atului cu-
tremur ; din boltile turlele.
In 1805 a fost
fácutá rezugrävitä,
de egumenul Paisie
Sinaitianul din Ianina,
care i-a astupat prid
vorul lui teiu-V
a refäcut casele
potnita, a adaos o
d'asupra
rului bisericii a
fäcut diferite ascunzä-
tori in contraforth
sericii, pentru a se
apära in contra
gurantii ce domina
cieta tea româneascä
la inceputul veacului
al XIXlea.
Paisie
casele egumene§ti,
cari pästreazä, insä,
azi, un
din vremea lui Mateiu
Basarab.
Ca amintiri istorice
mai sunt douä mor-
minte : a lui Stanciul
mare Vistier, un
jinitor al lui Radu-
Paisie contra
lui Laiotä Basarab, ce 41. Cadrul usei bisericii din
pe acest Stanciu
in 1544, Oct. Io; al sotia ctitorului Dragomir.
Si ca istoric ca interes artistic, cred schitu Värbila
trebuie pus sub ocrtirea legii de conservare a monumentelor
istorice.
Virg.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN TURIA-OLT.
Domnule
In comuna Turia, jud. se aflä o de bisericd, in carer

o inscriptie aflatä in tablourile murale, afläm e
www.dacoromanica.ro
112
de Constantin Racoviceanu, biv vel Clucer za arie, sinü Ionitä

Racoviceanu Medelnicer, pictura e terminata In 7302
(=1794), de Tátäräscu zugravul.
P.
43. Interiorul ruinei fostei biserici Turia-Olt.
Intru cM are destule lucruri interesante, am onoarea a cere

declararea ei de monument istoric pästrarea ei ca
Virg. Dräghiceanu.
www.dacoromanica.ro
BISER1CA DIN CALINESTI-PRAHOVA.
Domnule Presedinte,
Am onoare a refera asupra delegatiunei ce am primit
112 din 25 Februarie privitoare la sem-
nalat in curtea bisericii din (pub. in Bule-
tinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 3o. pag.
Piatra, oclatä in interiorul bisericii, oasele unuia
din jupan Tanasie, sotia sa Tudora, morti in 1646,
lunie Ea a fost strämutatl. In curte, unde se cere a se face
säpäturi, prilejul reparatiei bisericii in cum era
de prevdzut, nu au dat nici un rezultat.
Biserica cinstea Adormirei Maicei Domnului,
de Tanasie,Tudora Cocearoga mare Spätar, in 1646 August 25,
este din cele mai interesante, conservand incä, epoca aceasta
tipul bizantin. Zugravitä in 1832, vechi datine, res-
In 1850, cand i s'au adaos douä in fatä, renovaLA, ca
parament exterior, acum 7 ani, meritä a fi declaratä monument
istoric.
Virg. Dräghiceanu.
Anuarul Corn. Mon.
www.dacoromanica.ro
4
44. Biserica din CAlinesti-Prahova.
www.dacoromanica.ro
Dela coresponclentii Comisiunii.
RAPORTUL D-LUI L. GHIBINESCU (CONST ANTA).
Desi infintat de gratie interesului crescând ce se des-

autoritäti particulari de anticitate, Muzeul nostru
national (sectia Constanta) o frumoasä colectie de
obiecte antice ca: monezi, reliefuri, vase de lut,
etc.
Gratie concursului ce ni s'a dat de Primdria Constantei, In
anul expirat s'a fäcut o descoperire de cea mai mare importanrd.
Säpându-se pe str. Dorobantilor, colt cu Ferdinand, s'a
dat peste un turn de piaträ bine conservat, a cärui constructie
cade perpendicular pe zidul Torni.
Anuntandu-se Directia din Bucuresti, a sosit la fata
locului d-1 V. Pârvan, care a stabilit ruinele descoperite fac
parte din unui turn sau fort de apärare a vechiului
Tbmi, asezat pe zidul ce inconjura cetatea.
In adevär ruinele turnului se sprijinä pe un zid de 3 m.,io cm.
grosime.
Odatä acest important punct stabilit, s'a putut usor deter-
mina traseul vechiului zid al eetätii :
Plecând dela punctul descoperit, str. Dorobanti, zidul merge
in linie spre räsärit, trece pe sub str. Carol, pe sub
präväliile Cânceff I. Postelnicu iese la mare, pe sub candle
colonelului dr. Zissu, de pe str. Mircea-cel-Bätrán.
In spre apus zidul traverseazä str. Dorobanti, atinge
Comandamentului dinspre Ferdinand, trece pe bulevard
(aci d. Pärvan constatase acum ani un al doilea turn
sau fort, care t'a nimicit), se intoarce zidul inapoi, in curtea
Comandamentului, unde s'a gäsit poarta cetdtii.
acum se vorbia de cetate, se arätau urme de cládiri;
nu se insä un lucru: de unde unde se ce-
tatea Torni.
Prin descoperirea de azi, acest fapt e pe deplin limpezit.
un fapt ce meritä a fi in relief:
Noul turn s'a gäsit pe o proprietate particulard; in urma
www.dacoromanica.ro
6
interventiei d-lui ministru Duca, a d-lui V. Andronescu, a d-lui

V. a subscrisului, terenul cu turnul in chestie a
venit proprietatea Muzeului.
Gheorghiu, proprietarul locului, mare comerciant en gros
de coloniale, cedat in schimbul altui teren. E o
de solicitudinea, interesul cu care lumea, chiar
imbrätiseze opera trecutului indepdrtat.
tá cu desteptarea atentiei pentru anticitate, cre§te sim-
tul solidaritdtei noastre etnice sociale.
D-1 director V. Pârvan a pe larg acestei
descoperiri, comunicare fäcutä la Academie
23 1915: Zidul cetätei Torni".
Tot in cu activitatea Muzeului din Constanta stau:
de Directia Muzeului din Bucuresti in curtea
Comandamentului, sprijinul d-lui general Georgescu, care
ne-a dat soldati pentru lucrdrile de desgropare. Supravegherea
lucrdrii a fost de asistentii d-lui director
S'au câteva pietre funerare, reliefuri inscriptii, toate
transportate la Muzeul din localitate.
In oraul Constanta mai e ceva demn de retinut:
Acest ora§, in partea de jos, e ridicat in intregirne pe ruinele
cetätei Torni, special strada Lascar Catargiu, care pleact din
piata vidiu merge spre mare, e cea ruine
de zidärii si clädiri antice.
In cursul lunei tunic 1915, inginer antreprenor Pruncu,
la no. 24, proprietatea d-lui M. Prezenti, la ternelia unei
constructii, peste o serie de ziduri antice, care proectau
deslu.§it urmele unei clädiri din vechime. Dupe grosimea fe-
zidurilor, ruinele apartin vechiului Tomi.Pentru clarificarea
deplinä a modului zidurile desemneazd clädirea veche dis-
pärutd-fapt care contribue la intelegerea directiei
anticului Tomi-dau mai la vale o schitä de plan.
Zidurile antice sunt :
a) AB, lucrat frumos, lung de 6,50 m., gros de 0,64 m.,
de m.
b) AC, perpendicular pe AB, lucrat la fel, din mate-
rial, azi lung de rn., lat 0,64 m., Malt de 2,70 m.
c) Al treilea zid BD, la fel cu precedentele, face unghiu drept
AB e lung azi de m., lat 0,84 m., 1,57 m.
Zidul AC cuprinde 5 rânduri de piaträ, regulat cioplitá ;
dul AB numai 3.
In punctul B sunt 4 trepte de ce probabil urma
unei porti. Punctele x, y, z sunt directiile care se continua
descoperitd.
www.dacoromanica.ro
117
Sud
Apus
Biserica
30 5.30
Regina
z
Nord : Pata Ovidiu

45.
S'au scos mai multe fotografii care ne pästreze,

copie, urmele vechilor ziduri acoperite azi de enorma clädire
ce s'a ridicat.
altä descoperire in cursul anului expirat:
In str. Olteni no. 2, spre Obor, la o adâncime de 8 m., s'a
gäsit o subteranä, un fel de galerie, cu o multime de cadavre
complet descompuse, asezate la rind. Probabil. cirnitir
din primele timpuri. Din de fonduri s'a dispus inchiderea
subteranei, ca sä nu fie de intemperii, când
loacele vor permite Directiei centrale facä cercetdri amänuntite.
In preajma comunei Hasiduluc stau risipite o sumä de pietre
de parte cu inscriptii, parte lucrate. S'a atras aten-
PrimAriei sa le sub ce vor fi studiate
amänuntul, spre a li se afla importanta.
Trecänd la ordine de idei, Muzeul din Constanta a
fie in curent cu toate descoperirile ce se fac in
urmele antice ce s'ar gäsi ; in acest ca anul trecut, a
adresat tuturor primarilor preotilor din
urmItoarea circulart.
Domnule
Potrivit art. au din noua lege a monurnentelor istorice, mai
apropiat reprezentant al Comisiunii Monumentelor Istorice In comuna d-v.
www.dacoromanica.ro
Din aceastä sa-cinä destinatie ce vä legea,
datoria de a conserva si aduna toate obiectele antice: ca monezi, pietre
cu inscriptii, oale, urcioare etc., a supraveghia lucrárile antice, ca ziduri,
cetáti, canale etc. aflate in raza comunei d-v. a Inainta obiectele por-
tative Directiunei Muzeului regional din Constanta, unde se vor trece
inventar pästra
In an. In luna Decemvrie, aveti datoria, conform legii, sa
tati Muzeului nostru un raport amänuntit de toatá activitatea d-v. de
peste an.
baza legii de mai sus, va rog si bine-voiti a ne da tot concursul
d-v. in aceastá directie, a ne trimite raportul d-v. anual, cu toate
propunerile ce aveti de pentruca läudabila opera a Comisiunii
numentelor Istorice de cmservare studiere a trecutului sä
noastre nationale tiintifice.
Director, GRIBINESCU.
Aproape toate prim äriile au ráspuns la vreme ; dintre preoti

foarte putini, iar dintre un restrâns.
sä fie citat räspunsul unui distins invätätor, de i
al d-lui C. Cornescu din Caramurat :
Director,
La ordinul d-v no. 18o,'27 Noemvrie a. cu respect am onoarea a
raporta, aceastá localitate. lipsitä de obiecte antice sau ziduri etc.
vechi, care an prezinte vre-un interes, n'am putut afla deck una singurä
piatrá, gäsitá In pamânt, de acum vreo ani, ocazia unui sant
pentru Inchiderea unui de casä la un tätar, care piaträ o
latineascd cu vorbe : DUMI MATER. I. ONUS... multe
litere din ele care se aflä adusä de mine In curtea primare de
ad. Are Indltimea de 75 cm., latá de 5o cm. groasä de cm. -
prea grea, ne lipsesc mijloace de a o aduce la Muzeu. Alte acte n'arn putut
afla acum In
C. Cornescu.
Dupa cum se vede, activitatea Muzeului din Constanta in anul

trecut a fost destul de rodnicá.
GHIBÄNESCU.
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL D-LUI CIUCEANU (CRAIOVA).
Prqedinte,
La adresa domniei-voastre no. 629, din 3 Noemvrie a. ,

prin care invitati a vä inainta un raport general asupra
activitätii mele in calitate de corespondent al Comisiunii precum
asupra stärii monumentelor istorice din judetul Dolj, am
onoarea a vä urmätoarele:
acesta, desi neprielnic din multe puncte de vedere unor
intinse sistematice cercetäri istorice, pare mai rodnic in
rezultate in comparatie cu anul precedent. Acest progres se datore-
faptului cä, dela Aprilie 1915, mijloacele mele de activitate
au sporit, prin unui muzeu regional de antichitäti
etnografie cu sediul in palatul Prefecturii Dolj, muzeu a cärui
directiune o exercit onorific.
Ideia intemeierii unui atare muzeu, de subsemnatul, a
entusiasm de d-1 Constantin N. Popp,
tul judetului care mi-a dat mai binevoitor sprijin pentru
organizarea inzestrarea lui cu tot materialul mijloacele
necesare.
Este evident materialele, preväzute pentru muzeul regional,
in bugetul de Dolj, pe anul financiar curent, sunt
departe de a fi suficiente 9i nu mi-am putut permite dela
inceput cine ce proecte de realizat. muzeul si-a
putut injgheba un modest mobilier, adaptat nevoilor ;
putut procura un aparat special pentru sondagii arheologice,
schitele prezentate de subsemnatul; tot asemenea materialul
de cancelarie, cárti de specialitate numeroase intere-
sante antice. In fine toate cercetärile istorice ce am
prins prin judet, studiile incercate pe la bisericele mai vechi din
Craiova material fotografic au fost in
ptul fondurilor ce mi-au fost puse la dispoziOune de Prefecturä.
In bugetul viitor, am asigurarea repetatä -a d-lui C. Popp, cá
va prevedea pentru muzeul nostru mijloace mai indestulätoare,
spre a-se incerca sapáturi mai sistematice in numeroasele
preistorice istorice din Dolj.
In darea de asupra situatiunii judetului Dolj pe anu
www.dacoromanica.ro
120
prezentata de d-1 C. N. Popp consiliulul judetean, d-sa

exprimä speranta muzeul regional, intemeiat prin con-
cursul d-sale, va o opera si de un nediscutat
Pentru atingerea tel, socotesc ca Comisiunea
numentelor Istorice, de acord cu Prefectura Dolj, ia sub
controlu-i cultural muzeul regional ce dirijez, mai ales d-I
prefect, chiar prin adresa prin care Intemeierea
zeului, considerä creatiunea acestui asezdmänt ca indeplinirea
dezideratului cuprins in art. 2 5 din legea pentru conser-
varea si restaurarea monumentelor istorice din 1913, deci ca
institutiune dependenta de Comisiune, administratä intretinutd
de Prefecturd, conducerii acestui muzeu subsem-
natului, ca un corolar al situatiunei mele de corespondent.
Cred s'ar putea foarte u§or ajunge la un acord intre
domnia-voastrd Prefecturt ca nici-o schimbare a
alcdtuiri a muzeului sä nu se poatä efectua prealabilul
consimtimant al Comisiunii.
Activitatea subsemnatului pe anul curent se poate divide in

: I) Cercetäri jade', H) Cercet&ri
prinse Craiova.
I. Cercetäri In
In ordinea cronologicd, chlätoriile ce am intreprins in

sunt
La 9 lunie 1915, cu profesor Mircea pi
un elev fotograf amator, am vizitat pi fotografiat
nästirii Roaba (comuna Caciulätesti-Dolj), cunoscuta sub denu-
mirea de Schitul vechiu al Roabei", dupa o tradi-
tiune mai veche, de Pahomie Robul Ieromonahul, pe la 1834 (2);
cele ce mi-au fost povestite de localnici, ar fi o ctitorie
a familiei
terialul constructiei
Biserica, desi
- Am convingerea - dupa felul
biserica trebue fie cu rnult mai
mare parte ruinatä, e insa. impundtoare prin
zidurilor a turlei pi atrage atentia tuturor drumetilor
pe Craiova-Sadova-Bechet (fig. -7). Are forma
dreptunghiulard, pentagonal ; deasupra soclului un
beau de semicirculare, iar pe mijloc, deasupra
celor ferestre, se un alt bras, dinteun rand de
(I) Expunerea judetului Dolj pe 1915, Craiova, Institutul

arte grafice Samitca.
(2) Marele dictionar al IV, comuna Roaba.
www.dacoromanica.ro
121
46 din Roaba.
47. Aceeas
www.dacoromanica.ro
122
48. Biserica din Roaba: interior.
49. Interior din aceea biserica.
www.dacoromanica.ro
123
semicirculare intre ränduri asezate in zimti.

In se urme din pridvorului. Deasupra
naosului stä o turlä inaltä de zid, de formä pátratá,
etaje suprapuse, sprijinitä in spre miazd-noapte de puternice
contraforturi. Naosul pästreazd in interioru-i urme de zugrä-
vealä 48); e construit cu cele patru mari arcuri pe
dentivi, iar in peretii-i nordic sudic se cleschid doua
ferestre, mdrginite arcuri usor trilobate peste tot
cu chenar decorativ de tencuialä relief (fig. 48). Usa de
din päretele ce desparte pronaosul de naos este
deasemenea. nu se poate mai frumos, cu un chenar
ornamental in relief, in partea superioarä câte un vul-
tur bicefal (fig. 49). In fine, bsida formd pentagonald.
iar pardoseala biserici este peste tot prin
säpäturi facute de locuitorii din partea locului, scop de a
gäsi ascunse de cäluvri.
mai departe de aceastä ruinatá bisericá se o alta,
tot veche, ce poartá numele de Roaba din pädure", pe care
insä n'am putut-o vizita din lipsä de timp.
Dela Roaba am trecut la Sadova, unde am cercetat ruinele
vechei mänästiri Sadova, a a fost restauratä nu
de mult cheltuiala Administratiei Domeniului Coroanei. Aci
am fotografiat, pe un timp insä neprielnic, ruinele chiliilor, ale
arhond.ariei, clopotnita ne-am preocupat in special de
in apropiere, care prezintä mult interes desi e
natä mult in interior, cred s'ar putea restaura. Fotografia
bolnitei find luatä in vreme de ploaie vijelie, n'a reusit
nici nu am putut copia cele pisanii suprapuse de pe peretele
interior, de deasupra de intrare. Sunt de parere ca
Comisiunea Monumentelor Istorice intervinä pe Admi-
nistratia domeniului Sadova ca de därâmare acest
monument istoric caute a-1 restaura, curn a procedat
cu biserica (i).
De la Sadova, am pornit spre Listeava-Grindeni, oprindu-ne
momente in comuna Piscu-Sadovei, unde am fotografiat
biserica (fig. transcris pisania (anexa 4).
Ajunsi la Listeava, cdläuziti de d-1 I. Damitrescu,
din acel cätun, am cercetat localitatea: cäutänd sä
curile unde s'au gäsit de locuitori preistoricä, topoare
de piaträ, de sägeti, etc. D-1 Dumitrescu a
pus la dispozitiunea muzeului un pretios material adunat de pe
la locuitorii din Listeava cu preturi extrem de reduse si anume:
(i) S'a intervenit s'a obtinut, panä la restaurare, refacerea
mântului ).
www.dacoromanica.ro
124
Un ciocan de piaträ perfect lustruit anume

portiunea anterioara.
2. Un topor de piaträ gdurit, rupt peste anurne por-
tiunea anterioara.
3. fragment de os de fosilä.
4. dintr'o oala mare de lut peretii grosi,
Biserica din Piscu-Sadovei.
neagra la rosie cärämizie la suprafatä cu proe-

minente drept toarte.
5. ghiulele de piaträ (fig. t, j, i).
6. 0 de lut.
7. Un de lance de fier (fig. 51, a),
manerul pentru a fi prins de Lungime : 42 cm.
8. 0 de pumnal aramd, admirabil patinata, cu varful
bont cu spre a fi prinsä de mäner.
de cm. (fig. b).
www.dacoromanica.ro
125
9. Un fragment de de bronz.
io. de sageti foliforme.
Un instrument de fier adus ca un carlig, in patru muchii,
cu mânerul de -fier rasucit ureche de
12. Patru ghiulele de fier de diferite
13. Un vechiu românesc, de aramä, foarte avänd
ca decoratiune, pe floare, doua grupuri de
spirale.
L 14. Fragmente rie preistorica, cu desemnuri caracteristice.
a. b. c. d e.
f. g. h. i. j. k.
51. preistorice adunate In
Tot prin mijlocirea d-lui I. Dumitrescu, am pentru

muzeu dela locuitorii din Listeava, Grindeni mai
multe pestelci admirabile motive oltene§ti alese.
Este evident nedispunand de o jumätate zi la
teava, n'am putut efectua cine ce cercetäri temeinice, totus,
din materialul cules, am ramas impresia ch in acest
se preistorice.
A doua zi, trecând Jiul pe podul dela Gangiova, ne-am
dreptat spre comuna Horezu-Poenari, spre a vizita ruinele unei
www.dacoromanica.ro
126
biserici, sodomitä aproape t)tul in apele pe al cIrui

mal este asezatd, cam jumdtatea drurnului dintre comuna Gre-
cesti Horezu- Poenari.
Din fotografia aldturatä (fig. 52) se poate vedea et n'a
mai rämas in fiintä din vechea a bisericii decal o
parte din pridvor, restul prdvdlindu-se in .liu, cu pisa-
nia. Din informatimile culese dela locuitori si in deosebi din
cele obtinute dela d-1 Pretorian. invätator in comuna Grecesti,
ar urma pisania se pdstra nu mutt, era scrisä
in relief litere chirilice greu de cetit, caturi"
si et avea insemnat leatul fundärii sfântului lanai, desi cam
52. Pridvorul bisericii ruinate din Horem-Poenari.
Traditiunea curentd, sustinând et biserica a fost ziditä in

timpul domniei lui Alex. Ipsilant Voevod (1774-1782), pe cand
era al Ratnnicului-Noului v2rin a
torit 28 Decembrie 1773-9 s'ar putea de-
duce cu prubabilitate biserica de care ne a
fost inältatä in acestor 6 ani, dar de cine nu se
culese tot de d-1 Pretorian, ar urma et s'a slujit
in biserica azi sodomitä, pe vremea lui Alexaniru loan I
Cuza ; pe la 1875 biserica se pastra tact intreagd, iar Jiul
gea la o depdrtare de 6 m. de ziduri; de pe
la raul incepu mänânce altarul an cu an
www.dacoromanica.ro
127
cevä panä ce a ajuns la pridvor, cum e astazi (a).

Pridvorul, dupä ceeace se mai tine, are 6 rotunzi, im-
podobiti cu rinceau"uri zugravite, capitelurile soclurile
trate, in total 5 arcade rotunde anume 3 in
2 laterale. Pe peretele sudic, care e peste tot zugrävit, am cetit
numele Popa Nan Zugravu", pe apusean Dumitru Zugravu",
pe eel dela miazd-noapte Gavril Zidar". Látimea pridvo-
rului, subsemnatul, este de 6,8o m.
Spre apus de ruinele bisericii se un cimitir
cruci de piaträ lemn, servind azi locuito-
rilor din Horezu-Poenari, cari se gäsesc inspre partea bisericii,
ca de ingropaciune al mortilor, le pese
apele distrugatoare ale Jiului vor incepe sä le cotropeasca
acest de odihnä. Se mai atestä cä pe locul bise-
ricii, pe albia Jiului nu se intinsese pe sub zidurile
bisericii, se gäsia in trecut un sat (2); nefiind deci
nici-o de a sf. biserici sau de spargere
a satului, s'a zidit acolo biserica.
Pe la 1802 satul Tärnava era in floare, pe cand Grece§tii
forma abia o mahala de bordeie de ale mo§nenilor. Tocmai pe
la 1820 s'a construit biserica mai din Greces,ti iar
cea dela Horezu-Poenari mai (4). 0 altä pärere
care poate avea oarecare temeiu, ar mai fi biserica sodomitä
este o ctitorie a familiei Tärnovenilor.
Cred trebue sä mentionez aci o altä cercetare
tot in lunie, la denumit Botul Dealului, de pe
riul comunei Coto enii din dos, unde mereu ies la urme
de obiecte preistorice. De aci am obtinut un ciocan de
de culoare neagrä; gura necomplet perforatä (fig.
51, f), un topor de piaträ rupt pe la mijloc peste pästrän-
se portiunea -anterioard (fig. 51, g), un de sägeatä,
fragment dintr'un os fosil (poate tibia de elephas primigenius)
o mägea de elephas antiquus, trei ulcele de lut, precum
o multime de bucáti de ceramica preistoricä, variate
gate decoratiuni liniare, incizate, bráne alatuite din
in relief etc. (fig. 53 54).
Colegul meu Anastase profesor la Scoala de

din Craiova, o fotografie a acestei bisérici, pe cand
nu se prävdlise In Jiu si naosul.
Marele dictionar geografic al comuna Greceti,
Dolj: la N-E. de pe malul drept al Jiului se vád zidurile unei
biserici. a satului la comuna Horezu-Poenari".
Episcopie a eparhiei Severin, Bucureti
pag. 491. In Marele dicfionar geografic al Romciniei este
intemeierea bisericii din la 1865.
(4) Episcopie a Rdmnicului. pag. 491: o paro-
cu hramul Apostoli se In satul Horezu-Poenari, construitá
zid, la anul 1852".
www.dacoromanica.ro
128
53. Cerarnica preistorica dela Botul Dealului, corn. din dos.
dela Botul Dealului (corn. Colofenii din dos) i dela
www.dacoromanica.ro
In August am continuat cercetärile in comuna Aninoasa (Gorj),
localitate cu reputatiune de statiune preistoricA, dupä materialul
descoperit mai de mult acolo de räposatul Alex. Stefulescu,
pästrat 5i expus in muzeul gorjan din Tárgu-Jiu. In drum
spre Aninoasa, trecând .prin comuna ne-am oprit
momente la o casä veche boereasa in parte däräpAnatä, dar
locuitä de niste nevoiasi, casä care a apartinut familiei
bestilor. Si aceastä veche locuintä va trebui din nou väzutä
fotografiatä cu prilejul a noui cälätorii ce voi intreprinde
intr'acolo.
La Aninoasa, prin binevoitoarele servicii ce ne-a oferit d-I
I. Stänescu, un cu multä dragoste pentru cele din
Cc, de piaträ gásite la Aninoasa.
trecut, am pentru muzeu obiectele de mai jos gdsite pe

rpele dealurilor ce inconjoará comuna :
Un topor de piaträ lustruitd, de culoare neagrä, gäurit i
rupt longitudinal, pästrandu-se numai jumätate, cu värful tesit,
lung de cm. (fig. io).
2. 0 jumätate dintr'un topor de piaträ slefuitä, portiunea
terioarä, cu o jumätate din gaurá, lungimea de 61/2 cm. (fig. 55),
Anuarul Corn. Mon. Istorice. 9
www.dacoromanica.ro
130
3. Un fragment dintr'un ciocan de piaträ, jumgtate din

gaurä, portiunea anterioarg, lung 6102 cm.
4. Un topor de piaträ douä. Ouri, a§ezate una la rnijloc
alta la capät 5i in sens contrariu, lungime de 9 cm. (fig. 55,
ob. 2 din de jos sau (51,
5. Un topor de piaträ pästrându-se portiunea
91 din
6. Un fragment dintr'un topor de piaträ, portiunea anterioarä
jumätate din gaurä, lung de 51/9 cm.
7. Un fragment dintr'un cutit de cremene 3 fete, lung
de 41/2 cm. (fig. 55).
8. 0 dintr'o mäsea de mastodont, spartä in douä
bucäti.
9. 0 bucatä dintr'o groasä de lemn, complet petri-
de formä cilindricg, perfect conservatd, lungimea cm. cir-
cumferinta 49 cm.
io. Un fragment de lemn petrificat.
r. Un fragment dintr'un maxilar mäsele de Hip-
parion.
12. de ceramicä preistoricä, precum de oale
peretii gro§i, pastä de lut negru sau cenu§iu amestecat
pietricele arse, decorate un fäcut din butoni
in relief, din in distantä produ§i prin
tart un gros ascutit (fig. 55).
Acum in urmä am primit, ca danie pentru muzeu, din partea
d-lui Constantin Dumitrescu-Negrea, mare proprietar din Ani-
noasa, domiciliu in Craiova, o secure de fier foarte veche,
gäsitä in pämänt, lângä conacul d-sale. Dupa pro-
curate de d-sa de d-I I. Stänescu, dupä
roasele obiecte ce s'au mai descoperit de altii in acea comunä,
nu mai incape ea ne afläm statiune preisto-
ce trebue exploratä mai serios.
d-1 C. exprimat dorinta ca in prima-
vara anului acesta sä incepem o serie de säpäturi mai conchi-
zátoare, cheltuielile privindu-1 numai pe d-sa.
Deasemenea d-1 dr. Adrian Mircea, medic al spitalului din
mi-a atras nu de malt atenPunea asupra
nului Sterpoaia, foarte aproape de Aninoasa, unde d-sa afirmä
c'a multe fosile pi vase vechi pe la locuitori. Asernenea
fosile pi nitric preistoricä de provenienta din Aninoasa
pounds 5i d-1 C. Dumiirescu-Negrea.
Interesanta dela Gura Mehedinti),
ctitorie a lui Preda Brancoveanu vel a fost vi-
Reclaim de acesta la 1653. V. C. Bilciurescu, din
mnia, p.
www.dacoromanica.ro
T 31
zitatä de subsemnatul in rânduri: i-a datä in Septemvrie,

a 2-a oarà, mai pe la finele lui Noemvrie
In Septemvrie am copiat pisaniei din pridvor, inscriptia
funerarä de pe mormântul lui Eufrosin Poteca, o pisa-
me de deasupra usei din pronoas, referitoare la reparatiunea
efectuatä la 1852, inscriptiile splendidelor odoare
däruite acestei mändstiri de Constantin Brâncoveanu
Voevod sotia sa Maria, dar n'am apucat a le comunica
misiunii, fiind intrecut in aceastä privintä de cMre d-I Virg. Drä-
ghiccanu, care le-a publicat in fase. 28.
In Noemvrie am fotografiat o vedere generalá a mängstirii,
tampla (desi nu prea reusitä in partea superioarl, care e splen-
56. M-rea Gura Motrului. Portrete ctitoricesti: Basarab

Stanca, mama lui Constantin 'Brancoveanu.
did decoratä), portretele membri ai familiei ctitorelti

anume al lui Mateiu Basarab Veovod, al jupänitei Stanca,
näscutä Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu, al lui
Preda Brancoveanu vel al jupânitei lui pre-
cum si al lui Constantin Basarab Voevod (Bräncoveanu)
al sotiei sale Maria (fig. 56, 57, 58) frumoasele odoare: o
anafornitä de argint, o de metal, lucratä masiv,
un potir färá decoratiuni, 5-6 candele lucrate âjour, o evan-
www.dacoromanica.ro
132
ghelie cu aplicatii de argint - toate cu inscriptiuni-o

bedernitä minunat lucratä o pereche de paftale aurite (a se
anexa no. I cu descrierea obiectelor textul inscrip-
tiunilor fig. 59).
Pisania cea mai veche, in piaträ asezatá deasupra
pridvorului, se aflá reprodusá intocmai, prin mulaj, la mu-
57. M-rea Gura Motrului. Portrete : Preda Brâncoveanu

vel sotia lui
Aman din Craiova, find acelei institutiuni in anul

1912 de d-1 Anastase Georgescu, profesor fost director
al coalei normale de invätätori (fig. 6o).
Dacá imprejurärile vor fi mai prielnice, ca la pri-
mävarä sä continuu la Gura Motrului putinul ce am inceput,
www.dacoromanica.ro
fotografiind din tampla, picturile murale din interior, pisa-
chenarul de piaträ ce impresoarä usa, precum
pivnite de sub chili', cu puternice artistice bolti.
In drumul spre Gura-Motrului, in ambele a trebui
sä mä abat pentru scurt timp la biserica din lj),
M-rea Gura Motrului. cti oricesti:

Brancoveanu si sotia lui Maria Doamna.
cu intentiunea de a cerceta dacä se mai pästreazA cevá demn de

vlzut din vrernea fundatiunii mai ales a mai rämas
din vechiul conac, zice-se al lui Constantin Bráncoveanu Voevod.
Cucernicul preot N. Pretorian, parohul bisericii, cunoscAtor
al istoricului sf. locas, mi-a pus la dispozitie cärtile vechi de
www.dacoromanica.ro
3
Obiecte bisericesti deli m-rea
6o. Pisania vache a G ira Motrului.
www.dacoromanica.ro
'35
slujbd, ce se mai pästrau, acoperite pe ultimele file cu pretioasele
adnotäri pe care le.arn consemnat in anexa 2.
Cat pentru ziduri ale conacului brancovenesc, abia
se mai väd slabe urme si nici urmä de cevä odoare sau icoane
mai vechi.
lt mai interesantä mi s'a pärut biserica, päräsitä
pierdutä pádurea de cruci a cimitirulur ce o inconjoarä, a5e-
6r. Biserica din preakna din pridvor.
zatá (Rg. 62). In proportii foarte mo-

deste, ctitorie a familiei de chiaburi Pea din dupä
(r) Descedenti din familia Pea se mai gäsesc astäzi In comuna
www.dacoromanica.ro
62. Biserica din preajma
63. Biserica din preajma Pridvorul.
www.dacoromanica.ro
37
exterioarl, nu pare a fi atM de precum

se vede inauntru, unde templa e pe ngruitl,
altarului gata sä cadä, aceea a naosului pronaosului cu
total neexistentä.
Biserica, de formä dreptunghiularg, turle
cu ziduri groase tencuite in alb, are lungimea de 17,50 m.,
Neagoe i Paraschiva Pea, ctitorii bisericii din preajma
lätimea la pridvor de 6,5o m., la strainä de

3,50 m. e acoperit cu complet putrezitä. Cornicea
ii este formatä din cinci de dispuse in
suprapuse, sub care e zugravita de jur irnprejurul bisericii un
www.dacoromanica.ro
65 Portrte ctitorice;ti dela din preajrna
66. Portrete ctitorice;ti dela biserica din preajrna
www.dacoromanica.ro
'39
67. Zidul dintre naos Fronaos dela biserica din preajma
L....
..
'
-
69. Picturi din icii in aI i.
www.dacoromanica.ro
140
fel de draperie cu ciucuri, iar sub draperie de asemeni zugrä-

vite rozace cät se poate de simple.
Pe frontispiciu, la e inteun medalion, Sf.
colae ; in coltul stäng Sf. mucenic Gheorghe, iar in cel drept Sf.
Dumitru, calare ; Sf Gheorghe este insemnat leatul 1805
(data zidirii sau inoirii ?). Deasupra soclului, la inältime de cm.,
69. Tâmpla bisericii din preajma
braie de cärämizi semicirculare incing biserica de jurimprejur.

Pridvorul de zid, 4 stâlpi octogonali, pe socluri
pätrate, cu arcade semicerculare, e boltit cu calotä la
pi bogat acoperit cu scene religioase lucrate fresco", intre altele
cu privelisti din iad (fig. pi 63).
In nartex, deasemenea zugrävit cu scene bibHce, se remarcá
www.dacoromanica.ro
pe peretii dela apus, sud nord, portretele Pea, ctitori
bisericii, ale copiilor ale alto r membri ai familiei,
in vestminte Asttel, la dreapta u§ii, pe päretele de
apus pronaosului, e infäti§at Neagoe Pea, in picioare,
la dreapta-i pe sotia sa Paraschiva Pea, mai jos, intre ei,
doi copii (fig. 64), sustinând biserica loan Pea, asezat la
usei, aläturi de sotia sa Ilinca de trei copii.
Pe päretele nordic: tefan, brat ego, in picioare, apoi Maria,
brat ego, mai sp:e dreapta Joan Blându. Pe
sudic: Maria, care se succed spre dreapta Barbu, vätaf
de zidari, iar dincolo de ferestre Maria Gheorghe Pea (fig.
65 66).
Toate personagiile din pronaos tin in drcaptä o cruce
si sunt zugravite fresco. Zidul despärtitor dintre
naos e sträpuns de trei intrdri, una laterale
67). Naosul are deasemenea .päretii scene biblice,
semicilindrica in intregime näruitä si ferestre
inguste. Pe sudic sunt izolati ca Theodor,
Trifon, Mercurie, apostolii Pavel Petru sustinänd o bise-
ricä sau scenele Nasterea Precistei, Botezul Domnului, etc.
Päretele care desparte riaosul de nartex e impodobit cu scena
Rästignirii lui Prezentarea Fecioarei in templu, etc. Täm-
de zid, cräpatä peste tot, pastreaza din chenarele de-
corative relief, care inconjurau medalioanele apostolilor
nu mai sustine nici-o tenant 6)).
de pentagonalä proscomidie, are
cu calotä sferieä, cräpatä peste tot gata si se desprinzd, este
de zugrävelile cele mai interesante reusite ale bisericii
fig. 68).
In fine, cätre sfärsitul lunei Septernvrie,-am bisericaveche
din comuna Preajba, cea de Paharnicul Hagi Stan Jianu,
unde am fotografiat chenarele de piaträ frumos sculptate ale
ferestrelor portrete ale ctitorilor.
Cercetarile subsemnatului nu s'au indreptat numai asupra
locasurilor bisericesti din circumscriptia respectivä, ci asupra
altor urme strävechi, cum sunt (tumuli) ce se gäsesc
in numär destul de mare imprästiate in judetul Dolj care
trebuesc neapärat prealabila autorizare a Comi-
siunii.
atare denumitä de locuitori magura lui Traian",
se aflä pe proprietatea d-lui d-r C. Mäldärescu, de pe
toriul comunei Colofenii din Prin raportul no. 24 din
13 Oct. 1915 am solicitar Comisiunii autorizatiunea de a
cepe necesare, proprietarului fiindu-mi
asigurat prin o declaratiune formalä ce v'am adus-o la
www.dacoromanica.ro
142
Coinisiunea, binevoind prin adresa no 597915 a-mi

autorizatiunea cu restrictiune de a intreprinde ase-
menea cu dr. I. Andriesescu, conducatorul sectiei
preistorice a Muzeului din Bucuresti, nu astept decat
mai potrivit pentru ca de acord d-sa proce-
,dez la täierea a migurii lui Traian, cut a alteia, situ-
atä pe mosia d-lui C. Cristescu, in apropiere de magazia gärii
Cotofenii din fatä. In primävara anului corent, e de ca
Prefectura lj sp ne procure oarecare fonduri pentru
parea a altor de o egalä insemnatate, precum sunt
cele din Zavalu din cornunele Cdrna, Aju-
Almaj. Cea din Zavalu (comuna CQmosteni) are forma
-de trunchiat, circumferinta bazei de 75 m., de
23.88 m., circumferinta bazei de sus 35 m., diametrul 11,15 m.
m. Pe se aflä de mai
tine de ani o piatra de a mosiei brâncovenesti
giova, ce este rnegiesitä mosia statului Zavalu.
acoperitä spre s'au fäcut de locuitori in mai
multe dupä bani.
Tot pe mosia Zavalu, la locul ce se zice Cetätuia", aproxi-
rnativ acurn ani, oamenii gasiau de cai rupte,
mâncate de altele. Aceste mici descoperin
..aträseserl atentiunea räposatului Profesor Gr. Tocilescu, care
insärcinase pe inginerui Polonic in acea localitate cer-
-cetärile preliminare Azi Cetätuia" e aproape pierduta, din
auza päräsindu-si albia, s'a abätut la Zavalu spre Dunäre
incetul terenul urme stravechi.
Deasemenea in din Balta (comuna Cärna-Dolj),
nu departe de Zavalu, se o denumitä a
. Pe era acoperita cu märäcini, iar in partea de
jos cu stuh nepatruns veniau mari apele
o ocoliau ca pe o cetate. Cam vre-o roo ani in urmä
avea aci de refugiu haiducul Dänila cu ceata azi in
juru-i este de vite. Pärintele N. Barzeanu din
relateazä cä i s'ar fi povestit de locuitorul Oprea lonete
din Zavalu, azi decedat, la temelia când
vântul de apus, se nisipul se fäcuse o de
intrau acolo oile si caprele ciobanilor de frica mustelor.
a intrat un cioban inauntru, ca scoatä a gäsit acolo
un cosciug un trup de in de zale
Tot la Balta Cärnei" se mai gäsesc, când nu-i
revärsatä din cärämizi mari se urmele unei vechi
cetäti adeseori cei ce pasc turmele de oi prin aceste locuri
dat peste diferite monede antice.
Cömunicat de cucernicul Preot N. Bärzeanu dela Zavalu de .
.Stoenac, invatator localitate.
www.dacoromanica.ro
Potii dela bis2rica din Preajba, din 1793.
71. Pisania bisericii din Craiova.

www.dacoromanica.ro
II. Cercetäri in Craiova.
Desi Craiova este un o vechime de mai multe veacuri,
n'a pästrat urme istorice mai vechi de a 2-a a seco-
lului XVIII monumentele istorice se reduc la bise-
rici. Cercetárile subsemnatului au trebuit deci se indrepteze
asupra acestor sfinte läcasuri in special asupra materialului
necercetat.
Tot ce am putut afla privire la pisaniile, inscriptiile de
pe clopote, inscriptiile funerare, odoarele, icoanele, cärtile vechi
slujbä, pictura religioasa, portretele de ctitori, etc. din
biserici mai vechi din fosta resedinta a Bániei Craiovei,
am comsemnat in o serie de 26 anexe si 13 planse foto-
grafii, pe care am onoare sä le pe Degf acest raport.
In special inscriptiile de pe clopote, cari n'au prea atras
pe multi cercetatori, mi-au rezervat surprize pläcute. Astfel
care finele lui Octomvrie am putut descoperi unul din cele
clopote dela vechea mänästire a Obedenilor, hramul
Buneivestiri Sfintii Impärati Constantin Elena, fusese
turnat la Belgrad in 1812 däruit de cätre Caragheorghe
conducätorul de frunte (voevodul) al de pe acea vreme.
Asupra acestui clopot am avut onoare a vä inainta la timp, prin
raportul no. 25 din Octomvrie 1915, toate deslusirile ne-
cesare impreunt textul sárbesti al traducerii
(fig. 72).
La o altá bisericä, Hagi-Enus, am aflat un clopot tot
de provenientä din anul 1807, tot de pe vre-
mea rascoalei lui Caragheorghe, pot care a fost dáruit unei
biserici din Belgrad de cätre Consiliul guvernamental särbesc
(anexa 26). Cum a ajuns acest la Craiova e o ,
care nu e greu de dezlegat, in urma celor publicate de
N. in Anal Academiei Române -memoriile sectiunei
istorice - asupra clopotului lui Caragheorghe din
bisericii Maica Domnului dela Dud, tot din Craiova.
Donaliuni de Din partea
pentru institntiunei noastre culturale, am primit ca
danie in cursul anului corent urmätoarele obiecte :
mäsea de mastodont, perfect conservatá, impreunä
radácinile ei, gäsitá inteo de langá comuna Meteu-Dolj,
precum 2 dintr'o (dinte) de la animal,
däruite de d I in retragere G. Baicoianu din Craiova.
2. de Equus caballus fosilis, perfect conservate,
gäsite in comuna Goicea-mare (Dolj), de cucernicul
Gr. Popescu-Breasta, revizor eclesiastic.
3. Un chilim vechiu motive oltenesti alese si
fundul conabiu, däruit de acelas.
www.dacoromanica.ro
4. Un topor (tdrnäcop) de täisurile sens
invers, gäsit in comuna Cotofenii din dos, la Botul Dealului,
cumparat de subsemnatul däruit muzeului. Lung. 18 cm.
5. Un vas vechiu de aramä, de forma unui castron,
bit cu un impletit, gravat pe marginea gurei flort sti-
lizate impresurate in medalioane circulare, asezate de jur
imprejurul Ontecelui, vas gäsit intre Cacaleti Puturi, la
Gguri" lj), de I. Vasilescu, in 1912.
In de a o micá bibliotecä specialá a muzeu-
lui, am apelat prin douä adrese care Academia
72. Cloptoul däruit bisericii Obedeanu din

Caragheorghe (1812).
spre a ne gratuit unele din publicatiunile sale Analele

memoriile sectiunei istorice; am avut insä de a
nu fost satisfäcut, toate subsemnatul a oferit acestei
institutiuni acte vechi de o valoare
de a termina acest raport, mä simt dator sä recomand
deosebitá solicitudinei Comisiunii, ca sä vie cat
Corn. Mon.
www.dacoromanica.ro
dela Muzeul din
73. Portretul Bibescu (miniaturá pe
74. Icoand din sec. dela bis. Maica D3mnului dela Dud.
www.dacoromanica.ro
Obiecie dela Muzeul din Craiova.
','
75-76. Cruce de altar, dela fosta Jitianu (lucratá In filigram

www.dacoromanica.ro i pietre de märgean).
dela Muzeul Aman" din
78. Steagul districtului www.dacoromanica.ro Sfelnice Impäräte§ti dela fosta

lj din i86o. Jitianu.
,4IF
I
'
,-;7
'
:,
.
.
.
80. Crucea din curtea bis. Sf. Nicolae-Amaradia, Craiova. 79. dela biserica Obedeanu, Craiova.
raportul din trecut al d lui Ciuceanu, ac. Anuar pe 1910. (Inacriplia la N. Iorga, Inst.riptii din Bisericile vul. II).
www.dacoromanica.ro
150
mai de grabä in ajutorul bisericii Obedeanu din Craiova,

care sto in mare parte descoperitä de tinichea de aproape opt
expusä la ploi deci la un inceput de cläräpAnarea totalä,
ca Primária, celelalte autoritäti publice sau initiativa par-
ticularä se alarmeze.
Biserica aceasta, mänastire, intemeiatä la 1748 a
avut rosturile ei, a dispus de 8 mosii, pe care le-a secularizat
statul, pi in vremurile trecute a jucat un rol cultural prea
semnat a fácut jertfe prea mari, pentru ca sä merite soarta
de a fi uitatä de Ea prin vechea ei
domneasca din 1822, ai dasali erau din venitul
propriilor ei averi, inceputul culturale oltene pi ne
evoacä nouä, Craiovenilor, mai mult ca alt monument
toric, un trecut pioase amintiri (2).
De asemenea sä aduc mele public elevului
meu KonteschweHer Mihaiu din cl. VII R. a liceului Carol I
din Craiova pentru munca pi deosebita pricepere pi pentru
votamentul care executá lucrárile fotografice, precum
elevului Iliescu din cL IV C., care servepte de ajutor
In executarea estampelor pi la transcrierea inscriptiunilor de pe
monumente.
Cu neclintitä incredere cá anul ce vine va fi si mai spornic
In rezultate, vä rog primiti, Domnule Presedinte, asigurarea
devotamentului meu.
Ciuceamt.
(a) N. Inscriptii din Bisericile Romániei, vol. II, p. 65, cuprinde,

intre si textul
(2) S'a rep'arat In cursul anului
www.dacoromanica.ro
ANEXE.
I.
NASTIREA GURA MOTRULUI (JUD. MEHEDINTI).
i. Pe o de argint :
Aciastä anafornit[ä] iaste de Joan Costandin
B[asara]b Voevod de Doamna lui sfintei mä-
nästiri dela Gura Motrului la l[ea]tü 7221=1713.
Br. Mrea Gura Motrului : vedere generalä.
La pe fatä, se aflä un vultur crucea in cioc spre

stânga, cu monogramele I la stânga dreaptá. In
partea de sus un medalion inscriptiunca:
2. scoartele unei evanghelii, imbräcatä in argint suflat
cu :
www.dacoromanica.ro
152
Aciastä evanghelie iaste infrumusetatä de

standin Wasara]b Voevod de Doamna lui afierositá
sfintei mänästiri dela Gura Motrului la 7221.
3. Pe vre-o 5 candele de argint lucrate :
Aceastä de loan Costandin B[asara]b
Voevod de Doamna lui afierosita sfintei mändstiri
dela Gura Motrului la 7221.
Pe pantecele candelei un medalion, avand säpat un vultur cu
crucea in cioc spre cu coroana deasupra, de ambele
laturi monogramele :
4. Pe un potir :
Acest potir iaste de Joan Costandin B[asara]b
Voevod si de Doamna lui afierositu sf[i]ntei mänäs-
tiri dela Gura Motrului la 7221=1713.
2.
BISERICA DIN TÁNTARENI MÄNÄSTIRE) JUD. DDLJ

Comunicate de Pr. Nicolae Pretorian.
1. Pe un Mineiu de pe luna August, din :

Eu dascalul Gheorghe am inserhnat sL Minei, ca
sä se când a murit s. s. pärintele igumen Lavrentie, stâ-
panul (?) sf. mdnästiri Tântdreni, la leatul 1818 Dech.
cine va ceti : D-zeu I ierte.
2. Pe foaie ;
Acest Minei August altele sunt cumpärate de mine robul
lui D-zeu Lavrentie ierodiaconul, ca se pomeneascä in veci.
3. Pe un Mineiu de pe Octomvrie, din 1776:
Acest crug de Minee sunt däruite sfintei biserici ora-
§ului Mehadia, hramul sf. Ierarh Nicolae, de Petro-
vici cari sunt a se 1ndeletnici a ceti, rog sä : D-zeu
ierte sä le däruiascd la tot neamul impreunä.
Prin mine Gheorghe Stoica paroh, Sept. 7, 1786.
4. Pe altä foaie:
Aceste 2 Minee, Fevruarie Martie, le-am cumpärat eu Bog-
dan Calafat Turcilor cu bani gata
le-am dat s. sale protopopului Stanciului, bani.
Si am scris eu Eftimie dascälul, in luna Aprilie 1791.
5. In pe Decemvrie :
Acest Minei pe luna Dechemvre 1-am räscumpärat dela Turci,
la trecerea Vizirului, 1-am fratelui protopop Stanciul
dela satul Strehäii, sud. Mehedinti, cu ce 1-am luat. cine
va citi, sä pomeniascä. Stanciul
www.dacoromanica.ro
53
6. Pe foaie:
Intr'acest Mineiu am eu robul lui D-zeu venirea
mea dela Bucuresti, cand eram pämätufari de cernealä la tipo-
grafia Bucurestilor, in vremea lui Mavroglieni, iar acum sunt
aci la mänästirea Tantgreni, unde se cinsteste 5i se präz-
nueste hramul mai marilor Voivozi Mihail Gavril. am
82. la bisericii m-rii Gura Motrului.
in zilele egumeniei, find egumen pärintele kir Kiriak,

archimandritul Bucurestean. Pan Ioaniu TäntäreanuI,
1825 Fevr. 26.
7. In Mineiul pe Mai :
La 1846 Mai 25-26, a grozavä de a po-
rumbul 5i toate altele
www.dacoromanica.ro
8. Pe altä :
Cand a venit s. sa plrintele Tarasie protosinghel stäpan la
: 1819 Ghenarie 9. Gheorghie ot Ghindeni.
9. Pe alta : Vinul muerea pe cei ; Domnul
le
io. Alta insemnare Eu dasalul Gheorghe ot Ghindeni
:slujind aici la mängstirea
Pe altä : Aci am scris eu mult pacatosul robul lui
Dumnezeu cu de va putrezi, slova in
-veci se va pomeni . . . .
12. Pe a : Eu dascálul Gheorghie ce am bst la
Tintele Täntdreanu la leatul 1814, Nov.
13. Pe alt Mineiu :
1823, Noemvrie 5, de cand s'au cutremurat pamantul, Bind
Turcii in Tara Romaneascä, de pierdere de crestini, din
pricina lui Tudor Vladimirescu. am insemnat eu dasrälul
Gheorghe al sf. mänästiri 1823 Noemvrie 5.
14. Un Apostol - Cu Dumnezeu sfantul. Carea intru aceasta
.chip tocmit depre oränduiala grecescului Apostol acum antai s'au
din porunca cu toatä cheltuiala prea luminatului
prea inaltatului Domn obläduitoriu a
Serban C. Voevod, adevaratul nepot prea bunului
..Serban Basarab Voevod, intru folosul pravos-
lavnicii rumanestii Besearici, ispravnic prea sfintitul kir
Teodosie MitropoHtul a exarh latunlor. In scaunul
Mitropolii la anul dela späsenia lumii 1683".
15. 0 Evanghelie, tipäritä in zilele lui Ion Alexandru
standin Moruzi Voevod, blagoslovenia prea
tropolit al Ungrovlahiei kir Dositeu
cheltuiala iubitorului de D-zeu kir Nectarie, episcopul
cului, in tipografia episcopiei la 1794.
3.
DELA BISERICA JITIANU
Pe o alcAtuitä din o de scoartä de evan-

ghelie, imbräcatä in argint, fondul de verde inchis in-
sub geam, Ositä de subsemnatul la biserica jitianu, e
rep rezentat, pe un romb central, de argint aplicat, Sf. Dumitru,
lancea in in dedesubtu-i inscrip-
liunea gravata : Sti Dirnitrie, 1795. -
www.dacoromanica.ro
155
Dedesubt : TO PION IEPON

MON KE' ENKOUMH
ON j T8 HANOCIO
AT8 T8
8 i
KE j MONH
ZHTIAN8 KE ACPORH
Icoana se aflä la Muzeul Aman" din Craiova.
2. Pe o piaträ, cu un frumos chenar sculptat, tot de acolo.
83. Icoaná dela bis. Jitianu disc de potir fosta bis. Barba
Ganescu din Craiova.
t Aceste de casa ce sänt din te melie cu toatä chel-
I I
tu iala i osteneala s'au fäcut de prea a sa pärintele

archimand ritu kir Antim, lui Pavel dela sf.
I egumenu
Jitia nu
I spre vesnica polmenire, 1813.
www.dacoromanica.ro
156
4.
PISANIA BISERICII DIN COMUNA PISCU-SADOVA
thramul
Aciastä
sfintul ierarh Nicolai
bisericd, ce se práznueste
sfintu proroc loan Botezdtoru
mocenicu Dirnitrie, s'au zidit din temelie de popa Climet
lovan Radovici de d-4 Costache Dima Popovici pärintele
losif arhimandritul Sadovei d-nii George Zisu, Nicolai Gancea,
Stoica Tabacu, Ninga Sfetcu, Bratu Lazär, Dragu Dumitrascu,
Bonea Ignat, Pärvan Dadu cu toti titori[i] de opste, in zilele,
prea luminatului nostru Domn George Dimitrie
Bibescu Voivod blagoslovenia episcop
La anul 1844, Octomvrie
5.
PISANIA BISERICIT AL COMUNEI BELOT, JUD.
Liseric[ä} ce s[e] präznueste hra -

mul Adormirea Maicái prea curatei: Feciorei :
Ion Botezdtoru: s'au fácut : de dumnialui Medelniceru : Ion Pu-
roineanu : isprävind-o: dumneei Medinecereasa : Safta Puroi-
neaca i sotia d[u]m[n]ialui dea-inpreun gineri d[u]mne[ae]i
biv vel Comis Ianc[u] Grádisteanu sosia Maria
s-au sävdrsitu toate
Mihai ostenitori : Craiov. . .

in leat : 1834 . . . . 20.
(In sunt portretele ctitorilor inscriptiunea

tätoare a numelui fiecäruia).
6.
MÂNTULEASA, CRMOVA.
a Sf. Nicolae, in argint

räteasa), inscriptia in partea :
sin Matei Guran, Mihai,
2. Pe marginea din dos a unui potir:
Matei Guran ipitropu Maicdi Preacestei, 1817 luni 21.
3. Sfänta dumnezeiasca evanghelie acum intru acest chip
in zilele prea lurninatului prea Domn Io
www.dacoromanica.ro
Alexandru Const. Moruzi Voevod, cu blagloslovenia prea sfin-
titului Mitropolit al Ungrovlahiei chir Dositeu cu toat osgrdia
cheltuiala prea sf. sale iubitorului de D zeu chir chir Necta-
rie, episcopul Ramnicului. In sfânta Episcopie a Ramnicului, la
anul mântuiri 1794.
Evanghelia este in argint suflat cu aur, cu decora-
tiuni admirabil cizelate ajurate, aplicate pe margini la
mij
84. Evanghelie potir dela bis Mantuleasa-Cr aiova.

Pe o a scoartei se scena Rastignirei, in
cei 4 evanghelisti.
Pe a scoartei, la mijloc, aceea scenä ca la evan-
ghelia de la Obedeanu, gravatg. in argint (fig. 84).
Sfintele dumnezeiestele Liturgii, tipritä cu blagoslove-
nia prea sale pArintelui Episcop al Buzeului kir
Chesarie. In Bucuresti, in tipografia Eliad, 1833.
5. Pisania :
Aciastá sfäntä pi biseria, ce sä praznuiaste
prea sfintei Adurmirt Maicei lui a
lui Pantilimong si mucenica Ecatarina, ce s'au ziditü
temelie in zilele luminatului Mihai-Vodg Sutu
in zilele sfintii sale parintelui episcopu Rämnicului Nectare, cu
www.dacoromanica.ro
ajutori indemnaria dumnialui Vornicului Barbu Stirbei i
totä osteniala dumnialorg Ionú Tärzibasa, dumnialui Matei
Tärzibasa i dumnialorg i Mihai TNrziba§a
i jipanü Ionü rgetu croitorHorg titori cei ce au
85. Pisania bisericii Mäntuleasa-Craiova.
ajutatü dumnialorg Cojocariu i jipanü Dumitru

Matei Tärziba§a i paharnicu Costandinü ot . . .
1786, Arapu Dumitru (?) ...
7.
BISERICA SF. MINA, CRAIOVA.
1. Cruce masä, de lemn sfánt, ferecatá in argint, având

§apte boabe de märgean 5i inscriptie circularA pe picioru-i:
Aceastá cruce este [de] Anastasiia Dumitru : 1826.
2. Pe päntecele unei candele, dela partea a tamplei:
Vasäle -Boureanu Polcovnicu.
Pe gâtul aceLea§: A. D. 1817.
www.dacoromanica.ro
3. Pe o candelä de argint dela icoana Adormirii Maicii Do-
Panaioti iana, 1790.
---4. Pe o icoanä de lemn, pe Maica Domnului cu
Isus in brate, in pronaos, e insemnat, in partea de jos:
de Märgineanu, 1867.
Pe o de lemn, pe Sf. Ierarch Grigore Cu-
vantätorul de D-zeu, urmatoarea inscriptie: Aceastä este
86. vechi Impäratesti dela bis. Sf. Mina-Craiova.

celtuiala lui Grigorie Cerea. Däruitä sfintei biserici
Petre Boji, de Margineanu zugr. 1869 Aprilie 2.
'6. 0 de lemn, imbräcatä in argint pe-
Sf. Imparati Constantin Elena, la mijloc Maica Domnului
cu Isus in brate, in partea de sus Arhanghelul Mihail Sobor
Arh. Gavril. stand in picioare de ambele p1rti ale Fecioarti..
7. Sub este o veche inscriptiunea : Ilinca
Hagica Polcovniceasa.
www.dacoromanica.ro
i6o
8.
BISERICA SFINTII APOSTOLI-CRAIOVA.
Pisania (de data recentä, scrisä Aceastä sf.

bisericä ce are de patronagiu pe sf. corifei Petru Paul, s'a
fondat in anul 1784 de potropopul Hristea, la care a luat parte
Antim Arhimandritul, Matei Bränzan ajutorul enoriasilor
si al din acel timp. reparat radical in anul 1855
isnaful cismarilor. Si iaräsi in anul asemenea
reparat tablourile total. In anul 1883 in anul 1903 tot
interiorul bisericei de cätre epitropia respectivä pi cu ajutorul
enoriasilor.
Not. Textul de mai sus al pisanii este scris peste altul mai vechiu,
din alfabet mixt (chirilico-latin), care se intrevede pe sub vpseaua
mai nouä a fondului.
2. Pe o de lemn, asezatä in pronaos, pe
Maica Domnului pe tron pruncul In brate, de doi
ingeri, la stanga tronului pe Sf. Ecaterina pi Sf. Nicolae,
iar la dreapta pe Sf. Ion Botezätorul pi Sf. Stelian, preväzute
toate se aflä in de jos, inscriptia :
1830.
3. 0 evanghelie ale scoarte sunt ferecate in argint. Pe
,fatä are un romb de argint stilizat, reprezentând in relief scena
Invierii lui Isus Cristos. In colturile scoartei, pe patril evan-
ghelisti. La dreapta Invierei este säpat pe romb : Hagi Neiciu(?),
la stanga : Hagi Dneico (?)
Pe reversul scoartei, la colturi, patru bumbi de argint, avänd
gravat un hieruvim, lar la rnijloc tot un hieruvim, câte
o in dreapta stânga, asezat inteun romb stilizat de
argint aplicat. Fondul plupiului de coloare grenat.
Titlul evangheliei tipärite : Sf. pi d-z. evanghelie, acurn
taia oarä la in zilele prea impärat al
Austriei pi apostolicescului crai I, blagoslovenia
excelentei sale prea osfintitului domn Stefan Stratimirovici,
archiepiscopul pi mitropolitul Bisericii räsäritului din Carlovät,
la Buda, in cräiasca tipografie a Universitätii din Pesta, la anul
dela Hr. r2.
4. Pe o icoaná dela reprezentänd pe Ion
torul intre Sf. Grigore Cuväntátorul de D zeu pi Sf. Grigorie
Decapolitul, in drept, de jos, inscriptiunea Aceasta sf.
s'au fäcut d-lui Grigorie Dumitriu.
5 Pe o altä dela dreapta tamplei, repre-
sentând pe Sf. Nicolae, inscriptia litere chirilice : Aceastár.
www.dacoromanica.ro
sf. s'au Moue de d. Birban staroste, Anghel Badea
Mladin Popescu. 1856 April at.
6. La sunt icoane, dintre cari una reprezintá
pe Isus Cristos binecuvantänd, un glob in stangä,
de argint in metal
pretios, cu inscriptiunea : C. Petrescu, 1855 Mai (E vorba de
cunoscutul zugrav de icoane Costache Petrescu, acum
7-8 ani la Craiova).
7. De zugrav, o altä icoanl, aezatá in päretele pro-
naosului, reprezentând pe Maica Domnului cu cu inscrip-
: C. Petrescu, 1855 3.
Ambele icoane sunt admirabil executate.
8. In partea a tâmplei, o pe Sf.
raschiva, cu aureola mare de argint, cu epitrafir
de argint pe piept, cu manecute (rucavite) de metal, cu
pietre colorate incrustate, in mana o cruce. In
coltul drept de jos inscriptia : Matache Oräseanu,
9 Pe o pereche de paftale de argint, ingrijit lucrate, inscriptia
gravatä cu chirilice: Apostoli.
9.
SFINTII APOSTOLI-CRAIOVA.
Pe o de lemn, pe Maica cu Isus in

brate, pe lernn, fondul auriu, de dimensiunile:
m o m. 8o, asezatä pe masa din naos, ce a apar-
tinut familiei Sofia Canaciu si a fost in bisericei
Sf. Apostoli, se in partea de jos urmatoarea inscriptiune :
Bonstus.
.? 1786.
BISERICA OBEDEANU-CRAIOVA.
r. de evangelie, fondul de verde

argint, avänd pe la un romb stilizat de
argint aurit, pe care e reprezentatd in relief scena : Isus, dreptul
judecdtor, iar In aplicatiuni de argint, cu patru
Evanghelistii sunt uniti pe marginile scoartei prin douä
de argint aplicate, inscriptia de jos, care se
pe reversul scoartei.
Revers. La mijloc, un romb de argint suflat aur'
Anuarul Mon.
www.dacoromanica.ro
87. Evanghelia dela bis. Obedeanu-Craiova (fata). 88. Evanghclia bis. (dosul).
www.dacoromanica.ro
163
infätisand in relief, la stanga pre Sf. Imparati Constantin si Elena,

la crucea, iar dreapta, Bunei-Vestiri. In
colturile scoartei cate un bumb de argint, iar pe margini un
chenar de argint decoratiuni in relief, de o frumusete
gätie deosebitä. In partea superioard a rombului central se
inscriptia de pe fata scoartei :
Eu roaba lui Dumnezeu Stanca, de pä Obedeanca,
iar din nastere fata räposatului Dositie Bräiloiu sin Cornei Brä-
iu vel Ban, iar rnumä Bäneasa Filipeasca a
II
räpo satului Banului Mete scu, am däruit aceastä

II
sfäntä evangelie, toatä cheltuiala mea, la s fánta mändstire a

noasträ din Craio va, unde se präznuiaste Vestirea Main II i
II
Preacisti a Sfantului Constandin, ca sä fie pomenirea mea

pärintilor miei; iar cine s'ar ori sä o schimbe au
o de la sfanta mänastire, fie af urisit de Dum-
nezeu legat de mine päcdtoasa:
Evangelia legata in aceastä coperta poartä titlul
Santa dumnezeiasca evangelie, acum intr'acest chip
ritä, intaia domnie a prea luminatului prea inältatului
Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu blagoslovenia
cu toatä cheltuiala iubitorului de D-zeu chir Chesarie, episcopul
Buzdului. In tipografia sf. episcopii Buzeul. La anii de la
terea lui Hristos 1837 Maiu in 8.
Sub directia D. Basilie Manole Buga.
I.
INSCRIPTIA DE PE JCOANÄ DE LA BISERICA

MANTULEASA DIN CRAIOVA
o icoanä de lemn, imbräcatä peste tot in argint asezatä

la tampla bisericii Mantuleasa din Craiova, pe Maica
Domnului Isus In brate, aureolä o coroanä, pe care sunt
säpate biserici. Aureola este lucratä lnscriptia este
asezatä pe icoanei :
Costa brutar, Dumitru i Lazär Vatasi za brutar[i].
t Aceastä s'au zugrävit mbräcat peste tot
argint cu cheltuiala dum[nea]lor jupan Matei Tarzibasa i sin
iego jupan Dumitru i Sandu i loan, ajutorind i dumnealui Georgie
Pitar, intru veacinicä pomenire, leat
www.dacoromanica.ro
89. dela bis. Mántoleasa" Craiova. 90. de jos (cu dela icoana.
www.dacoromanica.ro
165
12.
BISERICA SF. NICOLAE (BRANDU§UL?)CRAIOVA.
Pe o cruce de din altar:

S'a de d. C[ostan]din(?) sä besarici Brandusi. Pa-
harnic Argitoianu se pomeneascá,
2. Pe un potir färä nici o decoratiune :
Porneneste, Doamne, Päuna cu pärintii si : Stefan,
Miron, Maria.
3. Pe o icoanä, pe Sf. Nicolae, imbräcatä in argint:
loan Caragic sotia sa Zoita. Raluca Ilojrdache.... 26,
4. Pe steluta potirului: Päuna.
5. Pe un disc de potir : Päuna
6. 0 evanghelie tipäritä i-a domnie a lui Mihail Sutu Voevod,
cu blagoslovenia cheltuiala prea. sf. sale pdrintelui
laret, Episcopul Ramnicului, la anul de la facerea lumei 7292
de la Isus Chr. 1784, de Climent ieromonahul, tipograful
nicului, de Constantin Ramniceanu.
Scoartele evangheliei de violet, imbräcate'n argint ; pe
fatä avänd la un romb de argint scena Invierei lui
isus cei patru evanghelisti la colturi, pe revers patru
bumbi mari de argint, aplicati la colturi, iar la mijloc, pe o
de argint, scena Rästigntrei Domnului.
Pe un admirabil policandru de argint (care a apartinut
sericii Sf. Treime): Spre pomenire a dumneaei
vornicesei Ecaterina Bibeasca
LA BISERICA SF. SPIRIDON CRAIOVA.

Pe un potir :
Pomeneate, Doamne, pe roobii täi: Joan, Pauna (?), Milea,
dul. 1793.
2. Pe un disc de potir :
3. Pe o de la Sf. :
4. Pe un sfe§nic de alamä : Päuna Corcoveanca
cu pärintii. 1849.
5. Pe al doilea sfelnic : Costandin i Maria, Radu, neamu
Pe o : Marco Csto, 1845.
7. Pe un disc :
Ecaterina Bibescu Voruiceasa, Vacdreasca, la deced.

la 1842: N. Iorgp, vol. pag. 63.
www.dacoromanica.ro
' 8. Zugravu : Postelnic pe o
lemn, fondul auriu, la pronaosilui, repre-
zentand pe Maica Domnului in brate,
- de argint, si picioarele imbrácat&n argint, stand intro
arhanghelii Mihail Gavril.
Inscriptia este in partea de jos, spre dreapta.
PISANIA BISERICII DIN CRAIOVA
(Se in la Muzeul Aman; e espata in relief).
f Cu puterea Fiului in Troitä proslavit Heistss Dumnezeu, s'au

zidit aciastä dumnezeiasca beserica, la care praznuete hramu
Invierii lu Hrs. Dumnezeu hramu pärinti
Ana si hramu sfantului mucenic Haralambie, prin osteneala i
cheltuiala a dumnealui Polcomnicu sin ot Vrede (?)
i cocoana Florica i cu ce bine au voit.
Leat de la Cristos 1821 (?).
INSCRIPTH PE CLOPOTELE ERICEI »SF. TREIME", CRAIOVA.
Acest clopot s'au cumpärat de durn[nealui] Costandin

vel Stol[nic], ca se fie la bisereca de la satul durn[nealui]
Corcova ; prevarsata de Joan Paul, la Sibi, anul 1772.
2. Acest clopot s'au de dumniei Stolniceasa Dumitrana
Sterboaica aezat la hramul sfi[n]tei Troiti, in Craio 1772.
INSCRIPTII PE CLOPOTELE BISERICII SF. GHEORGHE-NOU CRAIOVA.
a. Acest clopot -s'au cumpärat contribuzia tuturor mahala-

giilor bisericii Sfäntului George-nou din Craiova, in anul 1862.
Numele : Schaudt es fia Sándor, Pesten".
2. Goss mich Wodick in Crae, a. 1760.
Cu vrearea si a Fiului a Sf. : Mos[c]u
'Petko Teodor starosta acest clopo[t] la bisärica no[s]trä,
iova 1815.
www.dacoromanica.ro
167
92 Evanghelie dela bis. Asu"-Craiova.
91. Zamfir Furtun Tinca, ctitori la bis. Craiova.
www.dacoromanica.ro
PE CLOPOTELE DE LA B1SERICA SF. GHEORGIIE-VECHIU DIN CRAIOVA.
Cruceriu Cornea Breiloi, Ilia Coandä, Hagi Teno, popa Za-

bvco, anul i8o5.
2. Acest clopo[t] s'au prefácut din din Sf. Gheor-
ghe, hramu Sf. Gheorghe Sf. 1815.
INSCRIPTII PE CLOPOTELE BISERICII SF. SPIRIDON,
Acest clopot este fäcut prin osteniiala mea, a marelui Clucer

loan Vläddian, spre pornenire[a] mea a räposatei sotii mele
Cluceresei Maria, aferosindu-I la beserica noasträ din Craiova,
unde sä präznue§te hramul sfintilor ierar§i Nicolae pi Spiridon,
1832
2. Acest clopot este prin osteniala a Clucer etc.
(ca la inscriptia precedentä).
PE CLOPOTELE BISERICH SF. NICOLAE-CRAIDVITA (CRAIOVA).
Acest clopo[t] s'au de dum. pupas Stancu sin

pentru sf. bisericä hrarnu Sf. la Podabanitä, 1814.
2. Goss mich in Ofen, Johann Bruner.
20.
PE CLOPOTUL DE LA BISERICA SF. APOSTOLI-CRAIOVA.
I. S'au trudit Todor Mihalovici de au adus acest clopot din

Tara Ungureascä. toti sfinti,
21.
PE CLOPOTUL DE LA WSERICA SF. CRAIOVA.
Acest clopot s'a de corporatia berbierilor, 1823 3.
www.dacoromanica.ro
169
22.
PE CLOPOTELE DE LA BISERICA
Acest clopot s'au adus din mahala[ua] sfintei besearici de

rufetul croitorilor al pitarilor, cu a cheltuialä, värsat in
Pesta, anul 1839, 3 M. Fudit Andreas Schaudt. Pestini, 1839
Maica Precista Mäntuitoarea.
On tötte Schaudt Andras, Pesten, 1839 .
2. Biserica Maica Precesta Mantuliasa, fäcut cu cheltuiala
lui George Teodor, cu sotia sa fiu-su Hrista.
E. Gartner Ignatz on toet Cemesvaron (Timisoara), 1838.
23.
PE CLOPOTELE DE LA BISERICA SF. DUMITRU (BANEASA).
Marele mucenic Dimitrie, män[A]stirea din
Craiova, anul 1827.
2. Marele mucenic Dimitri, mänästirea din Craiova,
anul 1827.
24.
PE UN AL BISERIC'I SF. ARHANGHELI-CRAIOVA.
Goss Caspar Hoffbayer in Wien, anno r, mich.

Dimitrie Stolnic.
25.
PE CLOPOTELE BISERICII SF. MiNA-CRAIOVA.
Acest clopot este cu cheiltuiala Hagicäi Stana Hagi

Pätru Luca la biserica la Boji, unde präznueste Ador-
mirea Maiai Precistei.
2. Acest clopat este fäcut cu cheltuiala mahalagiilor la Pätru
Boji, unde präznueste Adormirea Maicäi Precestii.
26.
PE UN CLOPOT SÁRBESC DELA BISERICA
Bisericii hramul Soborul Sf. Arhangheli in Belgrad s'a
däruit (inchinat) acest clopot de Consiliut guvernului (ocarmuirei)
sarbesti, la 1807.
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL D-LUI AL. BARCÁCILÁ (T.-SEVERIN).
Doinnule Prwdinte,
Am onoare a expune aci sumarul activitätii mele din
1915, ca corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice.
Am izbutit pun la in vestibulul liceului din Turnu-
Severin, inscriptiunile pi monumentele sculpturale expuse pand.
acum deteriordrii voite nevoite la Turnul lui Sever,
dina in alte ale orasului.
Am continuat curätirea interiorului bazilicei din cetätuia Tur-
nul lui Sever". Materialul arhitectural, obiecte de cult pi un frag-
ment de inscriptie medievalä gásite ad, le pästrez la muzeul
din localul liceului. Acest material e destul de bogat pi carac-
teristic, ca sä servi unui specialist la reconstituirea
determinarea epocei bazilicii. descriere sumará a formei bazilicei
s'a publicat in Buletinul Comisiunei, 23.
Am pus se curete interiorul unei alte bazilici, descoperite
in dosul será din grädina liceului. Lucrarea Inch nu e termi-
Material arhitecturai sau sculptural, in afará de zidurile
bine pästrate, care-i determiná forma, nu se gäseste.
Anul acesta s'au mai descoperit morrninte romane,
dite in acoperite de piaträ: unul mare,
in campul din dosul regimentului 17 de infanterie, altul de copil,
in curtea internatului liceului, pe Carol. Dela ambele mor-
minte se pästreazA numai sfärämäturi de oale.
Am izbutit colectiunea muzeului local co
mätoarele achizitiuni mai de seamä:
a) Un tezaur de monede de argint, 152
impáratilorpi impäräteselor dela sfarsitul veacului al II-lea pi
inceputul celui de al Ill-lea d. H., gäsite corn. Mehe-
dinti. Descrierea acestui tezaur s'a publicat in no. 25 al Bule-
tinului Societätii Numismatice Romane.
b) Un tezaur compus din podoabe de bronz
coHere ornamentate,
- cari
deschise, 2 fibule formate din
o singurá de bronz - pi din douä topoare de fier
bipenne. Tezaurul s'a gäsit la ciocul Gubäucii, pe Valea Rea,
in corn. Mehedinti. Descrierea amänuntitá am de
gand s'o fac osebit pentru Buletin. Alätur aci deocamdatá
grafia unei pärti din acest tezaur.
www.dacoromanica.ro
93. Obiecte dela
www.dacoromanica.ro
172
Indemnat de insemnátatea stirilor ce primeam relativ la monu-

mentele din regiunea
anume, afará de cele 2 tezaure amintite, unelte preistorice, arme
monede romane, stiri despre drumuri vechi, morminte, ziduri
urmele unui schit ale unei mänästiri, - am intre-
prins o excursiune de 2 zile elevii liceului in cornunele
cu rezultatele pe care le insem
nez aci pe scurt.
In Sisesti am mai putut dela fruntasii
monede din tezaurul gäsit acolo. Tot acolo am väzut ur-
male unui drum vcchiu, pavat de larg de
circa io m. Drumul mergea pe Valea afluent al
trului, se poate urmäri pe distanta
In trece pe sub locuitorilor se mai observä pe
malul Cosustei, la extrernitatea de N-V a
Pe valea Cosustei, aproape de izvor, in sus de Firizi, cätun
al este un Jidovina, cu legenda cä «jidovii» au
fácut aci un zid, pentru a abate apa Cosustei spre Runcsor-
Sovarna-Ohaba, dar n'au isbutit inchee.
de urmele romane reprezentate pe vale prin
monedele din prin urmele de drum prin legenda
amintitä, se gäsesc urme vechi românesti, zidirea
celor mai vechi din In Comuna satul
este un uncle-i zice Schitul 1i Valea Schitului ; iar in cätunul
Firizi, 5 km. mai sus pe vale, este Valea unde
se vede zidul unei mánästiri de cälugärul Nicodim.
Mai multe legende lämuresc pricina päräsirii acestei mânästiri.
Dupä una, Nicodim a noaptea i s'a arätat in vis
se duck la Piskori (Tismana) acolo facá
alta, Firizenti ar fi ornorit un cälugär, ceeace a
rat pe Nicodim l-a fäcut piece. a spune
Dâlbocenii (din corn. au pe
un dintr'o de proprietate apoi au dat foe bi-
sericii, care a ars. - In Valea Mänästirii sunt nuci bätrâni. Dupä
aceste indicii comuna ar reprezenta popasul fkut de
Nicodim in cäutarea unui pentru mänästire, intre
Vodita, prima lui Tismana.
Din am trecut, peste deal, in Valea spre a
vizita comunele Bäsesti Cräguesti. Din mi se semna-
lase tezaurului de podoabe de multumitä d-lui
Bädei, proprietar acea putusem dobândi pentru
muzeu, acel tezaur. de aceasta alte informatiuni monu-
mente mai veniau din aceastä regiune. Comuna
proprietari rnosneni, ca d-nul loan Bädei, caresi urmäreste nea-
mul dupá acte veacul al 15-lea, e bogatá in monumente
si amintiri istorice. In susul satului, la Bucuregi, se locul
lui Tudor urmele unui drum vechiu. Pe
www.dacoromanica.ro
173
Dâlboca, la locul numit Crovurile, se parapete. Alta serie

de parapete se vád deasupra Fântânilor la locul numit
Aci Bädei a gäsit un Fl. Jul. Constantius , .
Gloria exercitus, monedä muzeului din Severin. P proape
de Sesu, pe Bäsesti-Budänesti, in Pausesti,
la km. 0.250 din vicinalä, s'au gäsít la lucrarea
1893 oale groase cu oase.
Dar mai insemnat monument depe aceastä vale este mo-
vila funerard, dela Bäsesti,.
pe valea aproape de värsarea acestui in
tita. In glämee, nelucratä, au gäsit oserninte
monede. Este de grädini de piaträ, semi-elipse,
zentând caracterul menhirelor. Locuitorii ca acolo sunt
morminte. necesar sä se mäsurile cuvenite in vede-
rea declarärii acestei glämei ca istoric.
Pe se urmele drum vechiu
comunele : D-1 loan Dieu,.
notar in Cräguesti, a gäsit in curtea casei sale o portiune din
acest drum pavat 2 länci romane, pe cari le-a däruit
din T-Severin. Pe urmele acestui drum se gäsesc
mari romane. Se mai un drum lateral din
pe care se glämeia spre de unde mi
s'a semnalat existenta unor inscriptiuni, pe cari nu le-am
putut vedea.
Am insemnat ad rezultatele excursiunii de 2 zile fäcute
de sate din Mehedinti, mai spre a
monumente, cunoscute pana acurn numai täranilor, rämän sträine
stiintei cate dovezi concrete din viata n'ar
bogäti muzeele noastre ajuta la ilustrarea
aevea a istoriei neamului românese.
Primiti, rog, Domnule Presedinte, asigurarea devotamen-
tului consideratiunei mele.
Al.
www.dacoromanica.ro
Dela bursierii Comisiunii.
RAPORTUL D-LUI PAUL POPESCU.
Donmule Pre§edinte,
Subsemnatul, bursier al Comisiunii Monumentelor Istorice
pentru studiul picturii in sträinatate, reintors in din cauza
imposibilitätii de a mi se trimete bursa si a râzboiului ce
puse in Italia, am a vä inainta urmdtorul raport asupra
studiilor acute.
Am plecat din la inceputul lui Noemvrie anul trecut,
ce a liberarea pasapoartelor, decis a
stabili pentru mai vreme la Palermo, acesta
de Venetia Ravenna, mai insemnat centru de artá bizan-
din Italia.
In drum, conform programului, cum a dorintii mele, m'am
câteva orase de ajutat de oarecari
nomii din anii precedenti. Astfel am stat 2 zile la Bologna,
spre a vizita galeria de tablouri, restaurarile care se fac la
Palazzo del Re Enzio, din ta3o, grupul dela S. Stefano, corn-
pus din 3 biserici câteva capele, acute in sec. IV, IX X,
sunt sarcofagiile SS. Agricola Vital din sec. IX alte
biserici.
De acolo am mers la Florenta, unde am stat mai mult, având
si mai multe de Am vizitat galeriile Uffizi, Pitti,
cile S. Maria Novella, unde sunt celebrele frescuri de Ghirlan-
-dajo, S. Croce frescurile lui Giotto, Tadeo Gaddi altii.
Ceeace m'a interesat mult in aceastä e intr'insa s'au
sit se gAsesc picturi de Giotto urmasii säi, care au fost
acum acoperite de tencuiald. Am studiat procedeele de a
le scoate la ivealä, curäti restaura, precum normele spi-
itul de se cdläuzesc, in aceste lucrári, persoanele
Am cercetat de asemenea tehnica frescii, comparatie
diferitii maestrii dinaintea Renasterii vizitând celelalte
biserici, intre care Baptisteriul, unde am fäcut studii, am
plecat apoi la Roma.
Aici, pe antichitatile romane, Muzeele Vaticanului
www.dacoromanica.ro
altele, am cercetat biserkile mozaicuri bizantine, ca S. Gio-
vanni in Laterano, a e frumos decoratä, S. Maria
Maggiore din sec. IX, S. Paolo Fuori le Mura, S. Clemente
c. 1. In toate aceste biserici sunt lucruri bizantine, dar
tine, un tablou-douä sau mutt absida decoratä mo-
zaicuri, desi mi-am luat schite, adeväratele studii 'la
Palermo aveam a le face, intru eh acolo sunt cele 2
biserici, Cappella Palatina Domul din Monreale, care in
intregime sunt decorate mozaicuri foarte bine pastrate.
Dintre toate monumentele arabe 3i bizantine din Italia, Cap-
pella Palatina e cea mai frumoasá, e completa bine conservatä.
de Ruggiero la 1130, dominatiunii arabe
in Sicilia, e o de 33 m. latä de m. Ascunsä
mijlocul palatului tegal, are forma de cu o
d'asupra absidei, arcadele sunt arabe, sustinute de
de porfir, capiteluri bizantine. Unele din
ele sunt mai vechi biserica, hind, se vede, aduse din
parte. Plafonul naos-ului e lucrat din lemn, in stil arab, din
timp biserica stalactite. Tablourile
sfintii sunt lácuti mozaic, in stil curat bizantin, execu-
tati sunt mai desi. Inscriptiile pe
sunt grecesti, pe plafonul arab arabe, pe toate celelalte
blouri latine. Dela o de 3-4 metri dela mo-
zaicurile si e o de o mul-
time de benzi, cele mai frumoase variate
senuri arabe, tot mozaic ; asemenea pavajul. Toate
acestea, pe frumusetea bogAia atät ca cat
pentru materialul in mozaic, serpentin, etc.,
mai au meritul cä, bind la au fost ferite de stricdciuni.
Toate s'au pästrat foarte bine n'as suferit nici modificari.
Cum in bisericä vederile generale sunt cele mai
teresante, am flout eu mai multe lucräri de ansamblu, intru
frumusetea artei bizantine in ansamblu se vede. Astfel am
adus un studiu al cupolei Crist in mijloc ingerii ce-1
conjoard. Un altul vederea absidei. vedere din dreapta,
in care e si un amvon din acelas timp biserica un cande-
labru dintr'un bloc de marmorá, pe care e figura lui Rug-
giero. altä lucrare väzänd spre absidei alta spre use.
de acestea, am mai adus figuri izolate detalii, mai ales
din frizele arabe. In aceste am iau ceeace
mai mult tot deodatá ce 'mi lipsea nu putusem
lua in parte.
Al doilea monument important e Domul din Monreale, de
Palermo. pe la de Gulielmo II, are 102 m.
lungime pe 40 Forma e tot de basilica
aceleasi particularitati ca la Cappella Palatind,
ca mozaicurile, care ti aici sunt foarte bine executate
www.dacoromanica.ro
176
vate, acoper o pi au avut acelap noroc d'a

nu suferi sau schimbäri, ca celelalte din Italia,
le putem vedea cum au fost la inceput.
De aici am fäcut mai seamä detalii ce nu erau la Cappella
Palatinä pi citevi tablouri mai mari pe care, din cauza impre-
jurärilor, a trebuit sä le las acolo.
Din aceea epoca, dar de mai putinä importanta, sunt alte
biserici, ca Martorana, unde sunt in naos mozaicuri, S.
Giovanni dei Eremiti din 1132, in stil arabo-normand, de unde
Mire altele am pi o vedere generalä, pi alte biserici.
In Palermo am stat din Decemvrie anul trecut in Mai
1915, când, din motivele arätate in alti adresd, trebuind si
plee, la intoarcere am putut vizita pi antichitätile grece din
Siracuza ca teatrul grec, pi templele. Oprindu-ne
ore la Pireu, am vizitat Acropolea templele pi
zeul, iar la Salonic, unde am debarcat, am cercetat bisericile bi-
zantine : Sf. Sofia, Sf Gheorghe etc., unde am destul
regret, niste fäcute nicio pricepere pi respect de
acele lucruri.
Pentru viitor, timp va trebui si stau in mai ales
am pi indatorin militare, voi si dezvolt studiile
in sträinätate sä studiez pi cercetez pe la diferite biserici
vechi.
acestea la cunostint,ä, rog sä primiti, Dom-
nule Presedinte, asigurarea celei mai profunde stime osebite
consideratiuni.
Paul Popescu.
www.dacoromanica.ro
VI.
CERCETARI SÄPÁTURI ARHEOLOGICE.
Anuarul Corn. Mon. 12
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL GENERAL AL DIRECTIUNEI MUZEULUI NATIONAL DE
ANTICHITÄTI ASUPRA ACTIVITATEI MUZEULUI
PE ANUL 1915.
Domnule Ministru,
vem onoarea de a vä urmätoarea expunere asupra
activitätii Muzeului de Antichitäti cursul anului 1915.
Pentru o mai bunä himurire asupra preocupärilor Institutiei
noastre, expunerea trei capitole : I. Cresterea
ganizarea colectiunilor Muzeului central a sectiunilor provin-
ciale; Säpäturi archeologice III.
Muzeul central s'a in cursul anului 1915 :
25 monete de argint republicane 3 tetradrachme ale insulei

Thasos, descoperite la Hotärani trirnise Muzeului conform
legii; monetä bronz - Traian - in jud. Romanati, cum-
12 monete romane bizantine, gäsite la Constanta, cum-
prate ; o sumä de monete mai putin importante moderne, tur-
cesti, rusesti, polone, unguresti altele, descoperite intamplätor
trimise Muzeului conform legii.
Cu deosebire importante sunt achizitiile fäcute de Muzeu in
domeniul preistoric : arme unelte de piaträ de bronz
site la Puesti (j. Satu Mare (j. Putna) Cetäluia
(j. Mehedinti), in total 17 Din teritoriul nou, Muzeul central
a achizitionat un interesant pilastru de marmorä, gäsit la Bazargic.
achizitie tot din domeniul preistoric,-care trece mult
ca insemnätate peste cele de mai sus, e aceia a intregei colectii
preistorice a regretatului profesor Butureanu pe seama
nostru. Cumpárarea acestei colectii ne-a fost fäcutá posibilä prin
binevoitoarea acordare de eSte o de 500 lei de Adminis-
tratiile Casei Casei Bisericii, sume cari adäogate la
modestele noastre fonduri au putut suma
pentru achizitionare. Asupra cuprinsului aceste
ne oprim mai jos in raportul special Nr.
www.dacoromanica.ro
i8o
2. localului acestui Muzeu, fatl de mereu

crescândd a nu mai permite un aranjament multu-
mitor al obiectelor. am gasit putinta de a mai expune
la vederea publicului dulap special, o alegere din obiec-
tele cele mai caracteristice gäsite säpäturile antice
Ulmetum". Deasemenea dr. I. Andriesescu, seful sectiei pre-
istorice, a inceput orânduirea din nou a colectiunilor pe temeiul
celor trei principii muzeografice : cronologic, tipologic regio-
nal. lucrare este inca in curs in curând va fi
Raportul special Nr. 2 aratä principiile dupä cari se
face noua orânduire.
3. 0 deosebitä atentiune s'a dat anul acesta sectiunilor
vinciale ale acestui Muzeu.
a. La Pantelimonul de sus, clädire chiar
ruinele cetätii am instalat din toamna anului 1914
toate obiectele : inscriptii, sculpturi obiecte uzuale, gäsite in
cursul celor patru ani de sápáturi, 1911-1914. Din aceste obiecte
prea putine au fost aduse la Muzeul central, pentru a repre-
aici civilizatia cäreia apartine cetatea studiatä de noi.
Ruinele desgropa te ale cetätii sunt ingrijire päzite de un gar-
dian special. Atat ele Muzeul pot fi vizitate de oricine,
sub conducerea gardianului. Un catalog al Muzeului
metum a fost dat de subsemnatul Analele Academiei Române,
ca anexä la comunicarea a despre Cetatea
b. La Constanta, sectiunea de noi din a. 1911
instalatd provizoriu fostul Bufet din grädina publicd, s'a
imbogAtit o serie de sculpturi de inscriptii de o impor-
deosebitd pentru istoria vechiului greco-roman
Aceste monumente au fost studiate si descrise de conservatorul
acestui Muzeu in Buletinul Comisiunii Mon. de unde vor
fi extrase in in volum separat, pentru a servi drept
catalog al sectiunii. Monetele din Muzeul dela Constanta au
fost determinate si -clasificate de d-1 asistent onorific al nostru,
G. Mateescu.
c. La Mangalia, descoperiri frecvente de antice fäcea
ca aceastä localitate si fie, aceias mäsurä ca si Constanta,
ploatatä de toti amatorii de antichitäli, români surn
de obiecte antice de pret s'au instreinat in felul acesta; foarte
multe au trecut granita. Aceasta ne-a fäcut sä si acolo
un serviciu de strängere de conservare a antichitätilor. Cu.
ocazia descoperirii unui bogat interesant depozit de tipare de
lut ars pentru figurine, am hotärit sa se sä se adune
la locala toate obiectele antice ce se mai gäseau in lo-
calitate, le-am declarat proprietatea Statului le-am dat in primire
d-lui Primar proces-verbal in Am dat in timp
pärintelui paroh al oraului calitatea de delegat permanent al
nostru acolo si de custode al sectiei infiintate. Muzeul central
www.dacoromanica.ro
ins4 a intreprins sApäturi, la ivealä resturi antice pre-
tioase. Toate acestea au fäcut sä se de§tepte interesul
nicilor pentru Muzeu: unii au fäcut donatii, altii adus
.obiectele antice le-au depozitat la Primärie, aläturi de ale
Statului, cä acuma e numai o chestie de local si mobilier
pentru ca acest ora sä-§i aibä Muzeul säu, menit se im-
destul de repede si constitue o adeväratä po-
doabä pentru ora§.
d. La Silistra, zelului d-lui prefect I. Cámäräsescu,
care ne-a pus la dispozitie fondurile necesare, pentru a face o
soma de cercetäri in judetul d-sale, s'au sträns o sumä de
tichitäti, mai ales cerarnin preistoricd sä se in
aceastä rapertul nostru special Nr. 31 greco-romanä,
apoi cärämizi stampilele legiunilor XI Claudia I Italica,
inscriptii, sculpturi, monete, etc., cari umplu acum douä dula-
puri salä a prefecturii. Aceastá colectie formeazä nucleul
in jurul eäruia se va alcätui viitoarea sectie Silistra a Muzeului
National de Antichitäti.
H.
S'a säpat la Histria in continuare (vezi raportul sumar

pe anul trecut in Anuarul Comisiunii Mon. Ist. pe 19141, cu
fondurile ce a binevoit sä ni le pue la dispozitie Academia
mânä 3i sub conducerea personalä a subsemnatului (precum
arätäm amänuntit in raportul nostru special Nr. 4 precum
se poate pe larg urmäri in comunicärile noastre din Analele
Academie" Române pe 1916).
2. S'a säpat la Torni, dupä indicatiile subsemnatului, de
archeologi practicanti ai Muzeului, cu sprijinul binevoitorul
ajutor al d-lui general Georgescu, comandantul corpului V de
.armatä, care ne-a pus la dispozitie oamenii necesari se
poate din raportul nostru special Nr. 5 pe larg, din
comunicarea subsemnatului la Academia asupra zidului
orasului Tomi).
3. S'a säpat la Callatis, fondurile ordinare ale Muzeului,
sub conducerea d-lui D. M. Teodorescu (vezi raportul nostru
special Nr. 6 comunicArile respective din Analele Academiei
Române pe 1916 : a d-lui Teodorescu asupra säpäturilor a
subsemnatului despre Gerusya din Callatis).
4. S'a säpat la Chiose-Aidin, jud. Durostor, indicatfile
subsemnatului un castel bizantin sub conducerea continuä a d-lui
D. M. Teodorescu raportul nostru special Nr. 7), fonduri
puse la dispozitie de d-1 prefect Cämärä§escu.
5. S'au fäcut sondagii la Cadichioi 5i jud. Durostor,
sub conducerea d-lui D. M. Teodorescu, fonduri puse la dis-
www.dacoromanica.ro
182
pozitie de d-1 prefect Cämäräsescu raportul nostru special

Nr. 8).
Au fost activi la executarea säpäturilor de pe po-
rnenite, d-ni archeologi practicanti:
D. H. Metaxa a lucrat la Histria.
D. M. a lucrat la Callatis si Histria.
D. G. Mateescu a lucrat la Torni, Callatis, Chiose-Aidin, Cadi-
chioi Vetren.
D. P. Nicorescu a lucrat la Torni, Histria, Callatis Vetren.
D. Sc. Lambrino a lucrat la Torni Histria.
In ce prive§te partea technicd, mäsurätorile desemnele, toate
lucrärile au fost fäcute de d-1 D. Pecurariu, vechiul si priceputul
nostru colaborator la Muzeu dela inceputul säpäturilor
cheologice ale actualei directii, la Ulmetum Capidava.
S'au publicat studii archeologico-epigrafice ori istorice, in

legäturä cu lucrärile pomenite mai sus, de urmätorii d-ni func-
tionari ori atasati stiintifici ai Muzeului :
V. Pärvan, directorul Muzeului: Ulmetum, : Des-
coperirile ultimei campanii de din vara anului 194, in
Analele Academiei seria II, Torn. XXXVII, Memoriile
Sect. ist., Bucure§ti 1915 ;
Acela§, Zidul Torni, ibidem, seria II, Tom. XXXVII,
Bucure§ti 1915 ;
Acelas, Neue Funde in Rumanien, in Archaologischer. An-
zeiger (la Jahrbuch deutschen arch. Inst.), Berlin 1915;
Acela§, provizoriu asupra primei campanii de
la Histria, prezentat Sectiunii Istorice a Acaderniei
Rornâne in dela 27 Maiu 1915, in Analele Academiei Ro-
(Desbateri), Seria II, Tom. XXXVII, p. 291 sqq. in
Anuarul Comisiunii Mon. pe 1914.
D. M. Teodorescu, conservator, Monumente inedite din Torni,
in Buletinul Comisiunii Mon. Ist., fasciculele 28 din 1914, 29,
30, 32 din 1915.
I. Andrie§escu, asistent, Cea mai veche
despre Dacia in Revista nr. II-12, Nov.-Dec. 1915 ;
Acela§, Asupra epocei de bronz in : Un depou
de bronz la Sinaia, 2. Obiectele de bronz dela Predeal, in Bule-
tinul Comisiunii Mon. Ist., fascicula 32 din 1915.
H. Metaxa, asistent onorific, Plumburi de dela
Buletinul Comisiunii Mon. Ist., fascicula 29 din 1915.
G. Mateescu, asistent onorific, Tomi-Oescus, in Buletinul
Mon. fascicula 29 din 1915.
P. Nicorescu asistent Liber-Dionysos, inediter
in Buletinul Comisiunii Mon. fascicula 29 din 1915.
www.dacoromanica.ro
183
Fondurile pe cari le-am avut la dispoziPe in cursul anului

1915 se repartizeazd astfel:
lei prin budgetul obicinuit pentru achizitii, publicatii
extraordinare.
500 lei, subvenpune extraordinard pentru cumpärarea colectiei
Butureanu, acordatä de Casa Scoalelor.
lei, idem, de Casa Bisericii.
lei, fondul ordinar pe 1915 pentru sgpäturile archeologice.
lei, rest din 1914 dela Comisiunea Monumentelor
(sdpäturi archeologice).
In total deci, acordati nouä de care Ministerul Cultelor :
000 lei.
Comparând aceastä cea nouä numai de onorata
Academie numai pentru säpäturile dela Histria, de
15.000 lei, pe singurul an 1915, puteti usor Domnule
Ministru, in ce materiale, cu totul nefavorabile, ne im-
plinim datoriile noastre cultural-nationale.
Pentru säpäturile si cercetärile din judetul Durostor, d-1 pre-
fect ne-a pus la dispoziPe o sumä de mai bine de
5.000 lei, adtcä, iarä§, superioard aceleia pe care noi o avem
anual prin budgetul ordinar al Muzeului.
Nu pot acest raport, Domnule Ministru, färä a vä
sä a domnia voastrá in consideraPe emi-
nentele servicii pe cari le-au adus archeologice cul-
turii pe de o parte prefect Cämäräsescu, care ne-a dat
mijloace sä studiem o de statiuni istorice din judetul
de alta d-1 comandant al corpului al V-lea de armatä, ge-
neral Georgescu primar al orasului Constanta, V.
dronescu, cari ne-au ajutat la cercetärile noastre archeologice in
orasul judetul Constanta.
Cu acestea, Domnule Ministru, irni iau libertatea de a trece
la prezentarea rapoartelor speciale ale Muzeului, in cari se des-
mai pe larg diferitele ramuri ale activitätii noastre in
anul 1915.
RAPORT SPECIAL NR. 1.

ACHIZITIA COLECTIEI PREISTORICE GR. BUTUREANU.
Despre existenta acestei putine persoane : unii

dintre acei ce fusese mai de aproape §tiintifice cu
rdposatul profesor Butureanu expusese la 1906 parte, cea mai
reprezentativä din sale, la noasträ nationald.
Colectiile vor fi atras desigur atentia unora altora, cunoscdtori
sau amatori. Pentru lumea din din sträindtate
ele au rämas insä cu neobservate nefolosite. Singur d-1
www.dacoromanica.ro
184
C. Moisil le mai dinainte le folosise la pregâtirea

unei teze rämasä din nefericire nepublicatä. Incercäri
de achizitie din partea Muzeului de Antichitäti atunci, ca si
rinta proprietarului colectiilor de a le vinde, au rämas
zultat.
De atunci au trecut zece ani. Moartea timpurie a lui Gr. Bu-
tureanu ca moartea mai a colegului si cola-
boratorului säu, Neculai Beldiceanu, care, acesta cel
zise interesul dragostea pentru antichitgile nationale, face ca
o repede uitare sä acopere rezultatele cercetärilor anevoiase
pline de nenumärate sacrificii. parte din lui Bel-
diceanu cumpärate, el in viatä, de Muzeul Na-
tional de Antichitäti, o altä parte fu cedatä Muzeului Medicilor
Naturalistilor din Iasi. Colectiile profesorului Butureanu
complet uitate acum, in pästrarea sotiei sale
duve, d-na Ana Butureanu, care färä a dispune de mijloacele
necesare mäcar bunei intretineri, sä asiste la ruina
treptatä a aceia. ce era fructul atâtor osteneli jertfe.
cu D-1 A. D. Atanasiu, profesor la de Arte
Frumoase corespondent al Comisiunii Mmumentelor Istorice,
Sectia Iasi, care, in pioasä amintire pentru memoria lui Gr. Bu-
tureanu, care a stat in strânse personale culturale,
ne-a fost de mare ajutor pentru salvarea acestei colectii, am
putut curn o seamä dintre obiecte-din fericire, relativ pu-
pne-adäpostite din de spatiu inteo margine de cerdac,
bátaia a zäpezei, erau amenintate a se cu totul
anevoie, le-am cules clasat, cum s'a putut,
localitäti, din putregaiul ce le inconjurà. Am socotit ni-
merit a nu asupra acestui amänunt, fatä de care
nici cea mai
viitor, despre multele
vinä,-
toarea mostenirei archeologice a rdposatului -Butureanu nu are
ca o notä caracteristicA, cred, pentru
greutäti, peste cari cu
numai, pas cu pas, are de trecut pânä la cele
ruinti, un insemnat domeniu de preocupare al unei
informatia literarä privire la antichitätile preistorice
românesti se intemeiazä pânä acum pe cercetärile lui Cezar
Bolliac, D. Butculescu altii, putini, mai vechi si mai
in sträindtate, exclusiv, pe comunicArile lui Alexandru Odobescu
la Congresul de Antropologie Archeologie finut la Copenhaga
in 1869 aceia a lui Gr. Butureanu la Congresul similar tinut
la Paris in 1889. Profesorul M. Hoernes dela Universitatea din
Viena, bine informat altfel asupra archeologiei sud-est europene,
nu poate in a sa Urgeschichte der bildenden Kunst
in Europa von den bis um 500 Chr., din 1898,
nici in mai noua (1909), Natur und Urgeschichte des Menschen,
decat idolasii publicati de Gr. Butureanu in comunicarea pome-
nitä si in anul I al revistei Arhiva dela Putinul dela
www.dacoromanica.ro
585
Hoernes e apoi aproape singura informatie privire la pre-

istoria româneascä a cercetätorilor germani si rusi. cer-
cetärile profesorului Hubert Schmidt dela Berlin la Cucuteni,
in jud. (19o9-Io), nu au pornit deck printr'un proces mintal
de ipotez prin analogie, condus de intinsele sale cunostinti asupra
conditiilor archeologice ale intreg sud-estului european.
Colecfiile Butureanu - Beldiceanu (considerând, dupä cat am
putut foarte parte anonimä a lui N. Beldi-
ceanu, numele amândorura s'ar cuveni le poarte lucrarea sa)
ca lämuritoare la ele, studiul lui Gr. Butureanu Vremile
istorice in 1898, pag., manuscris nepublicat,
o prelucrare partialä mai extinsä din un Album de
de figuri sunt menite a simtitor altfel progresele la
noi ale archeologiei preistorice, oricât de de mo-
deste limitându-se cum nu cu putintä altfel, deocamdatä,
la o singurä provincie: Moldova.
a acum asupra rezultatelor prelucrärii noului
material achiziPonat, ca a publicdrii manualului inedit, ce va
apare sub ingrijirea Muzeului National de Antichit4, o consta-
tare se poate face despre valoarea de
frumoase rezultate a acestui material si a studiului referitor la
el. Moldova prin frecventa caracterul ales al ceramicei sale
neo- eneolitice pictate, prin deosebita frumusete a culturii
sale de bronz si nu putinele indicii ale unei epoci de fer
teristice, un foarte insemnat, necunoscut Inch, de
celelalte regiuni ale Daciei sud-estului european. Aläturi de
Petrenii Basarabiei, bucovinean pi Cucutenii Iasilor,
statiuni bine cercetate, deosebire pi ultima (asezärile
dela nu au avut parte de cercetäri pi nu 'am
sä mai fi rämas intregi dupä furia ofensivelor rusesti,
cari le vor distrus pentru totdeauna) cari au trezit
mai mare interes in lurnea archeologilor ca a istoricilor
tichitätii - se acurn: Preutestii, Dolhestii Rädäsenii
Sucevii, Belcestii Stroestii Statiunile Rafaila din Vaslui
pi Basaraba din Suceava dau bronzuri caracteristice, intre cari
fragmentele de splendide fibule dela Rafaila sunt cu totul
neasteptate in aceste regiuni predomnitor neolitice
cute sau bänuite numai ca atare.
Obliciri cercetäri ulterioare, cum se pot face pe
mele indicatiilor oferite de cercetärile lui Beldiceanu
reanu vor suprime, intregeascä sau indrepte
multe. Muzeografic netägäduit, materialul colectiilor
acum de Muzeu, reprezintä, in ce priveste Moldova,
primul stoc care sectiunii sale preistorice, in viitoare
conditii favorabile de asezare, bogätia pi varietatea de material
a similare apusene. Un mare material de dublete, din
diferite localit4 moldovene, ce cuprinde, achizitd insem-
www.dacoromanica.ro
186
nate prin schimb Muzeele tinuturilor vecine. In stu-

diul de archeologie preistoricd a lui Gr. Butureanu sustine
insemnätatea de a fi primul de acest fel pentru archeologia
mäneaseä prin descrimii atente 8i sarguincioase, cari
generalizäri etnografice sunt utile semne bune
de pornire pentru cercetäri viitoare. .

ORINDUIREA SECTIEI PREISTORICE A MUZEULUI NATIONAL.
Am pornit reorganizarea sectiunii preistorice a Muzeului

tional de Antichit4 pe temeiul a trei principii
cdläuzitoare: tipologic regional.
Fiecare din colectiile de cari Muzeul dispune va astfel
pe condiOile de a§ezare o permit locul ce i-1 indicä
vârsta (paleoliticd, neoliticd, bronz, Hallstadt, La Tne, barbarä),
tipul cäruia fiecare din obiecte se in seria obiectelor
similare mai vechi si mai noui, precum regiunea obiec-
tele colectiile apartin.
Muzeul obiecte din mai toate epocHe arätate, chiar
deocamdatd, nu din toate regiunile cari trebuiesc cu nece-
sitate reprezentate, pentru a da imagina ei preistoricd
mai completä. Centrul regional de preocupare este, fire§te,
patria toate provinciile ei din regat din afarä,
apoi regiunile vecine sud-est europene. De mai departe, un
mai insemnat va avek deocamdatd, Danemarca, de unde
natia numärä o sumä de obiecte reprezentative,
mai bine venite, Danemarca Scandinave repre-
zintä regiunea a multor tipuri preistorice: unelte, arme,
obiecte de podoabä. In grupele regionale odatä fixate, lesne se
vor putes apoi noui potrivit noilor achizipi,
cari Muzeul se va pe viitor. Muzeul posedând nume-
roase obiecte mai multe exemplare, noui prin schimb
Muzeele similare sud-est europene, vor incepe
rezultate, desigur, multumitoare. diferitele
obiecte reprezentativ -insemnate vor trebul sä completeze acest
material comparativ.
Odatä noua randuire, fiecare din obiectele diferitelor
lectii va un in registrul de intrare ilustrat
al Sectiunii, datele descriptive necesare.
Transcrierea unui repertor pe al nostru, ardtarea, pe
deoparte, a localitätilor din unde s'au gäsit acum
lucruri preistorice, pe de alta, indicarea descriere a
acestora, va unui repertor general pe judete
pe provincii, servind la compunerea unei viitoare
preistorice a patriei.
www.dacoromanica.ro
187

OBIECTELE PREISTORICE DIN COLECTIUNEA PREFECTURII
DE DUROSTOR.
Referänd preliminar asupra obiectelor preistorice aflate in co-

lectia prefecturii judetului Durostor, obiecte gdsite ocazia
säpäturilor intreprinse in vara acestui an de cätre D. M. Teo-
dorescu, conservator, G. Mateescu, asistent onorific la Muzeul
nostru, in Cadichoi, Vetrina, Damadas Chiuciuc-Ghiol
rezurnäm observatiile noastre, la o eventuald publicatie
ulterioarä, ce o credem necesarä, prin cele ce urmeazä.
Lucrurile preistorice in localitätlle mentionate se
expuse rânduialä, de altele greco-romane, in mai
multe dulapuri construite anume wzate din
perile particulare ale d-lui prefect Ion
Intre 63 fragmente ceramice, ce am putut
13 sunt dela Cadichioi, 35 dela Vetrina, restul dela Da-
madas Chiuciuc-Ghiol. Dacä, ce e drept, unele din aceste frag-
mente de vase sunt de nefericit pdstrate, cu greu se
poate deduce forma si ornamentele ce vor fi avut, destule dau
totu§i suficiente indicatii, cari mijloceascd o descriptie o
determinare a cronologicd, oricät, deosebire aceasta din
urmá, potrivit chipului mai mult intämplätor in care s'au gäsit
aceste obiecte, nu poate fi, deocamdatä, deck destul de
La Cadichioi s'au gäsit instrumente, precum o de pia-
un topor de os gaura de de o drept-
unghiulard regulatd, apartinand unui mediu neolitic pur.
de acestea mai multe fragmente de vase sunt evident de tipul
numit de archeologia Buckel", in timp ce profilul
un ornament incizat din mici crestdturi presdrate pe buza
micului vas se mentin intre caracterele tip. Despre
namentul de incizie ce se recunoa§te la un alt fragment de vas,
se _poate zice acelas lucru.
Cu totul nou aici, de§i numai firesc, am putut
fragmente apartinând unor vase colorate de tip cucutenian -
aproximativ tipul B fixat de german säpätor la Cucu-
teni, Hubert Schmidt. Fragmente de vase bine lucrate bine
arse, ele au un aspect ce nu inset socoti familiar cu ce-
ramica moldoveanä transilvanä. Din nefericire, nici
profilurile nici ornamentelor nu e cu a se
cunoa§te la acesta, dupä a mea cele resturi
ale unei ceramici foarte insemnate, - pentru ca cercetäri
viitoare pe teritoriul dobrogean stdruitor
prezenta si caracterul ei pe aceste locuri. precedente ca
acelea dela Vina (Bulgaria), cred nu gre§esc postuländ
www.dacoromanica.ro
ca deocamdatä numai dupä aceste umile cioburi
prime, prezenta ceramicei pictate in Dobrogea noub pi veche.
Fatä de fragmentele ceramice monochrome dela Cadichioi,
-mai sus arätate, alte fragmente din se deosebesc prin-
tr'o frumoasä patinä neagrä, un ornament organic si altul de
intipärituri, ce impodobiau - cum se poate deduce cu
gurantä - gaol pântecele vaselor. Ele vor fi apartinând
de mai insä. Cu tooth probabilitatea credem
putem cä ele apartin aceleiasi ceramici de tipul Buckel"
constatat mai sus, corespunzdtoare aceleia databile la hotarele
apus ale Europei sud-estice cu mileniului al
inceputul celui I-a. Chr.
In ciobul unei strachine se expune meiu carbonizat gäsit
tr'un strat de cenusä gros de 6o cm."
De caracteristid insemnätate sunt si fragmentele ceramice
dela Vetrina. Ele se pot in douä grupe mai insemnate.
Deosebiri fundamentale technice, de forme pi ornament, despart
fragmentele acestor daub grupe ceramice.
Cea dintâi grupä se raliazä sträns la mediul de ce
am mai sus cu ceramica monochromd dela Cadichioi.
Unele fragmente a- recunoaste lesne la -buza a
sului, care reprezintä gâtul lui, un iar mai jos pe
pantece un buton, dela care pornesc laterale. La alte
fragmente se poate urmäri chipul cum s'au realizat aceste
brâusoare ornamentale, alipindu-se apoi pe peret,ii vasului. In
sfârsit alte fragmente prilejesc insemnata-obsevare amândouä
ornamentele : butonii ca se folosiau la impodobitul
chiar a vas.
Cea de a doua grupä dela Vetrina iese cu din
sfera acestui mediu. Fragmentele au toate nu numai o technicä
mai ci o ardere ingrijitä. Contururi complicate, obtinute
adesea, dacä nu totdeauna, cu roata, un sistem de ornamentare
variat ca pi, indeobste, aparte, le dau caracterele
unei culturi proprii, deosebite esential de cea precedentä. Notez
profiluri motive ornamentale variate, cari lasä sä bänuim o
inflorire a asezärilor aceastä apar-
tine. Desi motivul ornamental de frunte rämâne acela al liniilor
in valuri, impodobirea vaselor variazä, la o aceiap technicä
namentalä de incizie, dela simplele linii ce inconjurä fin
vasul de jur imprejur, se in zone, pânä la sisteme de
sau chiar trei valuri de linii paralèle. Inteun singur caz
de paralle nu e continuu, dar, dela oarecare depär-
tare, impresia e : a unor valuri neintrerupte aceasta
va fi fost pi intentia constientä a mesterului ; alt caz locul
liniilor-valuri in simple linii zig-zag.
Astfel cum se prezintd, aceste fragmente ceramice, asemenea
cari, in ce priveste varietatea ornamentalä, cu ane-
www.dacoromanica.ro
189
vointä se pot gdsi similare in regiuni ce au trecut prin

de apezäri succesive asemängoare - d. p. Germania de räsärit
sud - deschid, date problema istoricä a vechimei
caracterului -apezárilor slavice in aceste regiuni dunärene, pro-
blemä menitä a primi dela cercetdrile archeologice insemnate
lumini.
Cu urne mari una mai micá dela toate trei
de o archaicä infätisare a tipului Bucket" neolitic sud-est euro-
pean ne ridiam din nou intr'un mediu de culturä, care pare
a la baza celorlalte apare cu fiecare träsäturd de harlet
mai in Mormintele ce vor addpostind alte urne tre-
buiesc incredintate supravegherii de aproape a autoritätilor
competente, cari sä le fereascä de mâni hotesti si de
A stabili prezenta pi caracterul lor, cu tot complexul de impre-
juräri in cari ele se insirä in valea Dunärii, este o
de mare insemnätate a archeologiei sud-est-europene.
In o cänitä dela Chiuciuc-Ghiol prezintä caracter
sud-est-european, tip transilvanic, desi alte consideratii
ar sprijini pentru vas o datare mai
Rezumând, obiectele fragmentele ceramice descoperite
localitätlle sus arätate dovedesc deocamdatä in Dobrogea
existenta a de asezäri principale: unele mai
de pi altele mai Identificarea nume de
popoare luate din istoria veche sud-est-europeand, potrivit ana-
logiei cu alte regiuni, având in vedere oarecari träsäturi destul
de caracteristice, precum am arätat mai sus, e numai
desi, deocamdatä, un material prea restrâns pi descoperit
mai mult prin intämplare.
Fragmentele in discutie, in afará deci de nenurndrate ches-
tiuni de interes pur archeologic, precum e problema
räsdritene a ceramicei de tipul Buckel" pi a cronologiei ei, ca pi
a aceleia pictate, probleme de cea mai mare insemnätate ale
cheologiei preistorice sud-est-europene, astfel si insemnate
fapte de etnologice. Desele urme tracice ce am putut
aici ar fi pentru timpurile preistorice, astfel, cele
dovezi de intemeiere a postulatului pus de ultimele descoperiri
pi cercetdri istorico-epigrafice intreprinse de Muzeul de Anti-
chitäti pi cari, intre altele, au adus convingerea prezentei in.
timpurile istorice a unui element tracic dobrogean mai
decât fusese pretuit mai De deosebitä sunt
deasemenea resturile culturii suprapuse, ce am constatat, in
conditii in cari iaräsi cercetdri viitoare sunt menite
multe lumini.
In ce priveste a obiectelor aflate in co-
lectia la prefectura judetului Durostor, cum idealul
(1) Una cuprinde oasele färämilite ale schelet ornenesc.
www.dacoromanica.ro
190
cercetarilor archeologice este ca, dupä tot ce se

pere se poate fie expus explicat, socotim cä o
publicare a ar fi folositoare.
CAMPANIA A II-A DE LA HISTRIA.
A doua campanie de säpäturi la Histria a inceput la 2o Maiu

s'a la 22 Septemvrie 1915, deci patru luni in
capät. Fondurile cu cari am lucrat ne-au fost aproape in
gime acordate de cademia (15.000 lei); numai un mic
ajutor de lei (dinteun credit extraordinar de 5.000 lei,
acordat din anul precedent pentru noi dela Comisiunea
Monumentelor Istorice) ne-a venit dela Stat.
personalul supraveghetor lucratorii au avut de
suferit in aceastä campanie din pricina lipsei unor adäposturi
mai solide ca simplele corturi de cu cari ne-am ajutat
acum. De asemenea cu procurarea alimentelor chiar a
apei de bäut am avut destule cheltueli, satele
departe de cetate, izvoarele de dulce de asemenea la
mare distantä in interiorul tinutului nisipos si
in acest an, ca in 1914, rezultatele säpäturilor au
plait peste mice asteptare stat osteneala banii
Activitatea noasträ, potrivit rnetodei pe care consecvent o
aplicäm dela inceputul säpäturilor noastre archeologice
a fost in doua directii: stabilirea si libe-
rarea liniei fortificate eu ziduri degajarea interiorului pe
linia intrarilor sträzilor antice in cetate.
In prima directie am completat aproape total säpaturile de
liberare a exteriorului zidurilor cetätii pe laturile de Vest, Nord
Sud, precum in mare parte pe laturea de Nord-Est. Nu
mai putin de 650 m. lineari, pe ale tran§eelor mer-
la 7 m. pe lätimi, sus la 4 m., iar jos cel
putin de o.8o m., au fost degajali campanie pe
linia zidurilor. Zece curtine nouä turnuri au fost liberate : in
placajul am gäsit pietre cu inscnptH de cea mai mare
semndtate mai jos).
In a doua directie am lucrat in feluri : in interiorul ce-
in interiorul liniei fortificate. Din aceasta din am
golit trei turnuri mari. Din cuprinsul orasului am liberat
regiuni: pe laturea de V, aproape de coltul de SV al cetätii am
degajat o parte insemnatä din thermele romane, golind
-deplin trei camere cari erau preväzute hypocauste (calori-
fere) o salä lungä, de comunicatie Wile calde cele
red, acestea de liberat in viitoare ; de altä parte
www.dacoromanica.ro
pe laturea de NE, un zid elenistic, inläuntrul liniei forti-
ficatiei romane, am degajat la stanca vie, care
fundamentele insulei pe care a fost cläditä in mijlocul Märii cetatea
Histria, un teren de c. 200 m. p., descoperind un mare numär
de resturi ceramice : vase statuete de teracotä din epoca ar-
chaicä (vezi mai jos).
zidurile cetätii pi constructiile din interior ni s'au
pästrat pe destul de mari, dela la 6 m., astfel
aspectul dupa hberarea din däramäturi e totul sugestiv,
din punct de vedere archeologic numai pitoresc. Fi-
reste, zidurile din interior, specie la bäile romane, au fost
indatä dupä degajarea consolidate dupä indicatiile mele, de
un zidar priceput la lucräri de acest fel, sub conducerea
manentä a unui asistent al subsemnatului.
Zidurile au fost ridicate in mare parte material dela
clädiri anterioare din orasul si din satele Histriei. Nenumärate
architrave, coloane pi ecuarisate, de pe la templele
ramate de barbari in sec. III p. Chr., altare stele cu inscripPi,
ori chiar simple sculpturi, au fost luate la ridicarea actualei for-
probabil tot in acest veac, dar dupä a. 238, ca simplu
material de constructie: coloanele au fost trantite ca niste sim-
pli busteni, transversal pe zidului, la baza lui, architra-
vele au format placajul exterior, mai mici au intrat in
ori beton. Astfel darä in zidurile avem a des-
cifra o parte foarte insemnatä din istoria strävechei colonii gre-
cesti dela Pontul
fragmentele architectonice prinse Inca in zid, ori
din ele avem posibilitatea de a reconstitui o de din
Histria greco-romanä, anterioare incintei fortificate ajunse
la noi. Aceastä lucrare va una din principalele noastre
preocupäri dupä desgroparea a rumelor, vom
foarte probabil, chiar posibilitatea localizärii in interiorul
orapului a templu ori monument public, ale elemente
constituente zac in zidul cetätii.
Nu e locul aici de a in amänunte fragmentele archi-
tectonice pi sculpturale gäsite fie chiar in ziduri, fie in darama-
turile de pe ele. Destul sä pomenim unele fragmente
de cornise de pot fi puse pentru frumusetea ornamen-
de monumentele din epoca cea mai bunä ele-
ori imperialä-romand. dintre sculpturile gäsite, un
torso apollinic de marmorä aminteste arta secolului al V-lea a.
Chr., vreme ce mai multe reliefe votive, tot de marmorä se
arata evident a pomi din arta epocei elenistice. Dar nici una din
aceste sculpturi nu se poate ca valoare artisticä, fie
ca importanta istoricd, capul de Helios (Apollon ca zeu Soare),
fragment dinteo statue colosalä de marmorä, care, dupä dimen-
siunile capului a trebuit vreo patru metri inältime. Chipul
www.dacoromanica.ro
192
lui Helios, care a avut o coroana de raze pe cap, fie de bronz,

fie de aur, e cel bine cunoscut din portretele lui Alexandru
Mare pi ale Diadochilor, partea inferioarä a fruntei, intre ochi,
foarte bombatä indreptati spre cer. Autenticitatea
capului, respective a statuei lui Helios, la Histria, din epoca ele-
nisticä, atät ca tip cat pi ca technicd, e deplin asiguratd. Prezenta
unei atare statui colosale de la Histria in vremea ele-
ne lumineazd insä dintr'odatä in chip neasteptat tot tre-
cutul acestei colonii in epoca aceasta: legäturile ei culturale
Sudul, evidenta ei inflorire economicd politicd, strdlucirea vietei
ei publice. Frumoasele coloane de marmorä, descoperite in prima
campanie de sub contrafortul interior din dreapta al
celei mari, pot fi acum foarte bine puse in
statua descoperitd, ca apartinänd unui mare templu, in intregime
de marrnorg, al zeului Soare, la Histria.
In ce priveste inscriptiile gäsite in aceastä campanie, ele
in chip fericit pe cele gäsite in 1914. Cea mai veche,
in anal trecut, ne din sec. V de Chr.
E o dedicatie pe rnarmorä neagrá fäcutä zeului eponym al His-
triei Apollon (vindecätorul), de chiar dal preotului acestui
zeu. Urmeazg, ordine cronologicd, un important fragment de
prin secolul al Ill-lea a. Chr., care ne face cunoscute neintele-
lupte civile in statul independent al Histriei. Apoi,
läsänd la o parte alte documente mai putin hotäritoare, un im-
portant relief votiv inchinat Dioscurilor mântuitori" de un general
din Histria, care se intorsese bine sold* säi
dintr'o expeditie pe Mare in ajutorul Apolloniataor, - document
din care intelegem prin sec. II a. Chr., intre cele douä
lonii surori Histria A pollonia exista un tratat de prietenie
Un fragment dintr'o stelä de din nenorocire
totul redus, ne face sä ghicim care era starea de lucruri la
Histria in primele timpuri ale intinderii autoritätii romane in
Scythia Minor, atät din punctul de vedere al legäturilor His-
trianilor Romanii, dela cari ei cäpdtaserä dela inceput o
sumä de privilegii, cât pi din al amestecului Thracilor, sub
regele Rhoemetalces, in afacerile coloniilor
Pontul Stang. copie de pe magna a Histrianilor,
intr'un prim exemplar in säpdturile din 1914, desi foarte
stricatä ea, ne a reconstitui textul primitiv al acestui
document capital pentru istoria Scythiei Minor in secolul I p.
Chr. Noua copie implinind multe din lacunele celei vechi, ne-a
dat putinta sä cetim complet scrisorile pe cari guvernatorii
mani ai Moesiei Inferioare din anii 43-49 si 52-53, acum
datä, tot pe baza acestui monument, precis datati, Flavius
Sabinus, fratele impäratului Vespasianus, pi Plautius Aelianus,
gloriosul pacificator al tinuturilor barbare din Nordul Dundrii,
le-au adresat Histrianilor, confirmându-le immunitäOle privile-
www.dacoromanica.ro
in ce priveste pescuitul pe gura Peuce, aducerea lem-
nelor de pin pentru fade pi in general exploatarea pädurilor din
pärtile Alte trei scrisori, ale unor guvernatori acum
totul necunoscuP, Aemilianus, din a. 50, Pomponius Pius, din
a. 51 Tullius Geminus din a. 54 p. Chr., pentru intärirea ace-
privilegii ale Histrianilor, ne sunt completate de
a doua copie de cea din 1914. Pe baza celor douä exem-
plare ale acestei inscriptii, nu numai istoria Moesiei Inferioare
ri a Histriei, ci in general istoria romana capätä impor-
tante modificäri in cunostintele de pans acum. Astfel, pentru a
nu decat un singur punct : de unde se credeä, im-
Hadrian a organizat definitiv Dunärii, noi consta-
acum, din a. 44 p. Chr. dealungul Dunárii o
retea de statiuni vamale, care se la Mare pi
impozitul indirect care se aici de care societälile de
blicani, arendase ale vämilor därilor din tot imperiul se
tocmai, vama malului Dunärii". Pentru intaia datä avem
precise despre Bessi, ca locuitori ai teritoriului histrian, inteo
serie de inscripPi, gäsite anul trecut. Printre ele una ni-i
aratä locuind in Romanilor veterani colonisti civili,
In Quintionis : dintre cei doi magistri ai satului unul e
Roman, celalalt Thrac. Nu mai de trei inscripPi, douä pe
architrave mari, una pe un epistyl mai inchinate impära-
tului Pius, ne via activitate edilitarä din Histria in acest
timp: inflorirea orasului se prin ridicarea de clädiri pu-
numeroase bogate, consacrate zeului ocrotitor al
intregei lumi, impäratul de pe tronul Romei. Amestecul din ce
ce mai direct al autoritäPi centrale in afacerile orasului liber
Histria se documenteazä prin douä inscriptii, probabil de pe
vremea lui Marcus Aurelius, cari ne pomenesc acum
pentru tot Ponta Stang, un curator civitatis, de origine chiar
din orapul pe care are a-1 administra in numele impäratului.
Acest curator e pomenit in ca pontarch,
presedinte al confederatiei cultural-religioase a oraselor grecesti
din Pontul ca binefäcätor al Histriei (le repart
ceeace fireste valoarea documentelor noastre.
Un foarte dublet al unei pietre de hotar mai de demult
gäsite, dar rau cetite publicate, ne documenteazä prezenta
Dacilor in Histriei : e un vicus, se pare numit
'lava, in hotar o mosia particularä a unui Bessus din
teritoriul : prin anii 198-201 p. Chr. Deosebit de
meroase sunt monumentele, statui ori simple arae inchinate im-
romani pi rnembrilor masculini femenini ai casei
periale, dela Severus : astfel, lui Caracalla principe, lui
Caracalla coregent al tatälui säu, Iuliei Domna, lui Opellius
Macrinus, fiului acestuia Diadurnenianus, Iuliei Maesa, unei
Julia (tot din casa lui Severus) din cele patru posibile, lui Maxi-
Anuarul Mon. Ist. 13
www.dacoromanica.ro
minus, etc. Simple le monumente funerare ale diferitilor particu-
lari sunt foarte numeroase; pentru aceasta ele nu
sunt lipsite de importantä, cum in deobste e cazul aceste
resturi istorice. In adevär tocmai de aceste monumente ni e
documentatä amänuntit la Histria populatia romanä de origine
militarä, ofiteri, soldati, veterani, veniti in special
dela Durostorum dela Carsium, din legiunea XI, ori din ala
II a Arabacilor, spre a locui in oras, sau, mai ales, pentru
a roditoarele ogoare din teritoriul rural al Histriei, in
vici villae, la un Bessii Dacii, acum aproape
totul romaniza0. Foarte importantä e o inscriptie onorificä pentru
un Grec, care pe la inceputul secolului al HI-lea p. Chr.
gymnasiul din Histria: indirect ni e astfel documentatä aici
toatä partea din viata publicä a unui grec, privitoare la
educatia tinerimii pe seama comunitätii. Pentru istoria organi-
zatiei armatei romane, din secolul al säpäturile
de anul trecut -ne-au adus un document piatra de
a unui
numerotare curentä a trupelor de cavalerie din armata de
prima linie acum necunoscutä. In sfär§it dela inceputul
secolului al VI p. Chr. avem o intreagä serie de cu
stampila Anastasius, pe cele cunoscute din 1914 :
soldatii impäratului, garnizonati la Histria dreg intäriturile
in special pe laturea nordicä (unde s'au gäsit la un toate
cärämizile de acest fel), pentru a face fatä rebelilor Goti, cari,
Vitalianus fruntea aici un fel de regat
romano-barbar in felul regatelor romano-barbare din Italia, Gal-
lia pi Spania. Astfel deci inscriptiile gäsite in ultima campanie
ne conduc din secol In secol, din vremea cänd Peri-
cles conducea. destinele Atenei, timpul impäratului
roman prea cre§tin Iustinianus, arAtându-ne in scurte dar
vente märturii ale diferitelor epoce prefacerile prin cari a trecut
colonia milesianä intemeiatä pe o insulä dela Sudul lagunei
Halmyris pe la jumätatea veacului al a. Chr.
Si totu inscriptiile contemporane Pericles nu sunt cele
mai vechi märturn despre viata dela Histria, date la de
säpäturile din 1915. Secolul al VII-lea pi al VI-lea a. Chr. sunt
pi ele reprezentate prin resturi de alt ordin, cari, depi, nu scrise,
sunt, putin, tot de darnice informatlile, ca resturile
epigrafice din secolele urmätoare.
Micul spaliu, de molt 200 de m. p., säpat pe laturea de
NE a cetätii, imediat zidul de centurä roman,
orapului, ne-a dat urmätoarele prin excelentä caracteris-
tice. Patru statuete de ale Aphroditei de tip fenician
(una intreagá, una aproape mai mare, foarte ama-
rnodelatä pi stilizatä; partea superioarg, capul ca-
racterizat gen oriental, dintr'o a treia, pi un fragment din-
www.dacoromanica.ro
195
tr'o a patra) : zeita e reprezentatä in haina

pdrul desfäcut in mai multe cosite, care-i pe umeri,
cu fata plinä, de tip oriental, fenician, cu dreapta plecatä in jos,
spre tine haina, iar cu stänga, la piept, tinänd sträns o
porumbitd. (Sau pi invers, tinand porumbita cu dreapta). Tipul
acesta archaic al Aphroditei, reprezentat prin statuete de
analoage cele ale noastre, este foarte rhspandit in tinuturile
de sträveche elenicd, d. p. Rhodos, Asia Mich, Fenicia,
Delos, Atena, Etruria (cf. Furtwängler la Roscher, Myth. Lex.,
I 409): aparitia lui la Histria in sec. VI - ne perfecta
continuitate culturald intre Grecia-mamä coloniile ei din Pontul
Euxin, cu alte cuvinte, excelenta culturii grece§ti din pärtile
noastre, absolut echivalentd culturii din Sud. aproape
intreagä a unei Aphrodite pe tron, cu porumb ita
in stänga, constitue un adevärat unicum de artä achaich greacd,
in stilizarea egipteano-elenicä, iar nu fenicianä, a figurei zeitei.
Un splendid cap, desigur feminin, dela o statuetä, tot de teracotä,
foarte probabil de tip identic cu acela mai sus descris al Aphroditei
pe tron: e exact acelap chip aceeasi gátealä a capului;
aceste statuete ale Aphroditei par a fi mai vechi decât cele
cari reprezintä zeita in picioare: in caz, mai
târziu de pe la a. Chr. Minunat pästrate, au ajuns la noi
trei vase de parfumuri: douä stilizate ca sirene, unul ca o
säre de au, ca Aphrodite, pärul pe umeri in cate
ori trei impletite de parte a capului. Una din
ele are pe spate pärul desfäcut Ia fel serie de
cosite dese impletitä independent. Aceastä din urmä
sirenä pasärea au urme foarte vii de culoare pe ; in spe-
cial poate servi ca model pentru maniera corintianä de
pictat culori opace (negru-cafeniu purpurä) in fásii, pe un
desen dinainte sgariat pe figurina de pämânt ars. Fetele de femei
ale sirenelor sunt caracteristic orientale : in special la una
ochii bulbucati täiati in forma migdalelor putintel inclinati
inspre nas, aratä inch in toatä puterea ei maniera archaich a
artei grece.sti. la o parte alte figurint, intregi ori resturi,
mai putin caracteristicé, tree la notarea vaselor grece§ti gäsite
In fruntea stau vasele protocorintice pi vechi corintice
din secolul al VII-lea si al VI-lea a. Chr. (cf. Walters, Ancient
Pottery, I 306 sqq.): printre ele un amphoridion aproape intreg
cu o frizá de pantere afrontate pi cea mai mare parte dinteun
aryballos de pe la sfarpitul sec. VII ori incep. sec. VI, cu
dele incizate pictate in negru pi purpurä, impodobit cu o
de sirene ce se urmäresc in In special aryballii corintieni
sunt foarte numero§i printre vasele gäsite aici: nu mai putin de
opt, dintre cari unii cu totul primitivi pi evident apartinand,
mai primei jumätäti a secolului al VI-lea. Tot aici trebue sä
notäm o dintr'un capac de pyxis, ornamentat de ase-
www.dacoromanica.ro
196
menea o frizä. de sirene urmärindu-se In

de vase, foarte bine reprezentatd: patru aproape frag-
mente din alte sase, sunt micile talere votive, bine
noscute din ceramica de Corint, dar aici la Histria, dupa
ornamentatia de lotus, palmete imprejur, meandre,
mai de grabt de origine din Rhodos ori din Aceste
pinakes, doua gduri aläturea, pe margini,
spre a fi suspendate, ne aratä aläturea
sele de parfum in de päseri ori sirene, cä toate obiectele
gäsite acest spatiu au o destinatie identieä, cea a cul-
tului unui zeu. specie de vase tot caracteristice secolului al
VI-lea, reprezentatä numai prin exemplare : o hidria aproape
intreag un fund probabil tot de hydria, ne demonstreazd pre-
zenta fabricatelor ceramice din Samos la Histria : ornamentul ca-
racteristic vaselor samiene, luna nouä, zone orizontale,
de jur imprejurul vasului, e redat in mai pur stil pe vasul intreg
la Histria. In din ceramica veche avem
fragmente, cari apartin tot secolului al VI-lea: in
special resturi dintr'o kylix figuri negre pur-
ornamente la fel, pe fond ro§u, perfect databil prin
haina lunga, pe trup, pe care o figurile
reprezentate pe vas (s'a pästrat nurnai partea de jos a
Alte resturi de vase attice mai putin caracteristice nu au a
mai fi aici.
Toate rämä§ite ceramice, aleätuind, cronologic
In ce prive§te intrebuintarea o descoperire ne con-
duc la incheierea cä aceastä parte a a fost din
secolul al VII-lea un templu al Aphroditei. Pe acea vreme
ternplul fiind cum se de lemn välätuci (phmant ne-
ars), fire§te urmä de s'a pierdut. Darurile aduse de
credinciosi zeitei s'au Se pare pe la sfärsitul
secolului al VI-lea preotii Histriei special ai Aphroditei au
fäcut precum obiceiul, bine cunoscut -o mare revizie a
tezaurelor templelor. Obiectele de valoare: statuete
vase de teracotä, inchinate in cursul vremii de au
fost spre a se descurca locul in opis-
thodom. Templul Aphroditei eel chiar la malul Märii, statuetele
vasele aruncate nu s'au Nisipul le-a acoperit,
desgropand cu grijä regiunea aceasta noi le-am putut
aproape intacte, cum fuseserä folosite acum 2500 de ani.
Descoperirea aceasta, pe care-deocamdatä numim
dela templul Aphroditei, nu e pretioasá numai din punctul
de vedere al istoriei artei grecesti. istoria generala
e clarificatá erau cari socoteau drept povesti
afirmärile scriitorilor greci et Miletul a interneiat pe ves-
a Pontului, la gurile o colonie a din
prima jurnätate a secolului al VII-lea, pe vremea deci cand nici
www.dacoromanica.ro
97
Roma nici Atena nu aveau o importantä mai mare decat micile

stätulete grecesti ori italice de a mânä. Descoperirea aceasta
dovedeste cä Grecii au spus De parte pre-
zenta la Histria a fabricatelor ceramice de caracter religios si
artistic, ale Corinthienilor, Rhodienilor, Ionienilor din Asia
Athenienilor, Samienilor, etc., documenteazä niste comer-
ciale strânse Histria Grecii din Sud din vremea
aceasta straveche. särat, va fi fost pe atunci ca 600
de ani mai pe vremea impäratului roman Claudius, prin-
cipalul isvor de bogätie a colonistilor Milesieni de Gaga Hal-
myris Peuce.
Cu toate et in campania din vara nu am säpat
decät prea putin in interiorul orasului, descoperirile märunte,
fäcute pe langa ziduri, sunt destul de -numeroase. Astfel, ca
monete, notäm special mai multe de bronz, din epoca impe-
bätute de Histria, precum cäteva byzantine.
Ca de bronz, fibule, undite de prins peste, chei,
aplice, etc. Foarte numeroase sunt resturile de fier: astfel s'au
putut desface din ruine aproape in intregime balamalele portii
mici a cetätii bäile romane; cuie, de toate rnarimile,
de suliti sägeti, etc., au fost o multirne puse bine
pentru studiul publicarea amänuntitä. In ce priveste cera-
mica dela Histria, de descoperirea dela templul Aph-
roditei cronologic, avem reprezentata
evolutie greacä a acestei arte industriale, dela restu-
rile nenumarate de vase grecesti din epoca clasicä: cu fond rosu
figuri negre, ori invers, pant la teracota
din secolul al Ill-lea si cei urmätori, reprezentatä prin o
de amphore ori aproape de toate formele
rimile, gäsite continuu in toate transeele. Vrednice de cea mai
mare atentie sunt resturile ceramice cari ne aratä o
dustrie proprie histrianä: astfel sunt cioburile vechi grecesti cu
glazurä neagrä, greqit arsä, devenitä verzuie ori cafenie, evi-
dent din vase fabricate aici; tot diferitele schite, in lut
nears ori semiars, de pläci ornamentale de teracotä cu subiecte
mitologice (de pildä o foarte subtil modelatä Leda cu Zeus ca
lebädä), ori din viata comunä a oamenilor animalelor (un
fragment cu reprezentarea unui legionar, o de lut galben
cu un leu, destul de nedibaciu stilizat), etc. Astfel dart, precum
descoperirea tiparelor de teracotä la Mangalia (vezi mai jos
raportul Nr. 6) ne dovedeste o activitate intensä artistic-industriala.
aceastä colonie doricä, resturile de fabricate ceramice gresite
ori necornplete ne aratä activitate Histria.-Fireste,
afará de vase, s'au gäsit destule lämpi de lut ars din vremea
si din vremea romanä, olane de toate felurile :
de notat special o de prin secolul al a. Chr. cu
stampila unui astynomos (edil) pe ea, cärämizi de tot felul,- cari
www.dacoromanica.ro
198
toate, vor fi publicate in amânunte. Numeroase sunt pi resturile

de sticlärie gäsite in säpâturile din 1915. De notat special
resturile de geamuri fragmentele de vase de caracter practic
ori funerar, cu incrustatii aplicäri, ori cu reliefe scoase prin
turnarea in tipare de modelul respectiv. Ca de obiceiu, resturile
de cupe mici, cu picior, sunt pi la Histria cele mai numeroase.
In legaurä situatia portului antic al Histriei am mai fäcut
in cursul anului trecut o constatare. Din coltul de S al
peninsulei care face fatä insulei Histriei, se prelungepte in directia
SSE, cätre insulä, un dig lung de aproape m. Astäzi digul
e in intregime inutil apele sunt retrase dincolo de ca-
pätul lui. Pe vremuri el ar fi putut constitui o apärare de
lurile cari veneau dela E, dinspre larg, alckuind la spatele sale,
cätre V, un foarte bun adäpost nävilor usoare bärcilor, cari
fäceau legkura intre continent pi insulä, respectiv un adevärat
port pentru coräbiile mari de transport, cari aveau a fi
incet incarcate cu peste särat, pentru a fi trimise in Sud, p. a. m. d.
rostul acestui dig, chiar dupa construcpa lui numai din
pamant bätut putinä pe deasupra, se aratä
a fi mult mai mult de caracter terestru deck maritim. Anume,
ca dig marin el ar fi fost mai la locul lui langa insulä, pornind
de pildä de langa basinul mare dela Vestul valurilor cetätii
in directia zidului descoperit Inca din 1914, in insulei
nefortificate. Pe cand, dimpotrivä, legat de continent, unde
numai necropola Histriei, iar nu locuinte pi pravalii ori arsenale,
digul mai mult a drumul roman de uscat, care
care Histria, cum acum, pe la N. alätorii
scurtau drumul cu barca, mergand pana la capul acestui dig,
de unde treceau apoi numai in minute dincolo in insulä,
la capkul ei vestic. Drumul acesta antic e perfect identificat pi
prin tumulii funerari de pe pi prin cei de pe peninsulä,
cari potrivit obiceiului grec roman aveau a fi de
bele pärti ale sträzilor principale la iesirea din orasele
antice, departe interiorul tinutului rural.
Astfel ne este asigurat pi acest amänunt topografic, care teoretic
ni se prin apropierea cea mai mare a insulei Histriei,
in acest de capul sudic al peninsulei din fata ei,
dar care archeologic nu fusese demonstrat pana acum.
raportul de fatä putem spune.
Descoperirile dela Histria, in 1915, prin insemnätatea
artisticd dincolo de marginile simplului interes local
ori provincial. Cum am arätat mai sus, istoria generalä greacä
pi istoria romana, in special a Imperiului, sunt in urma nouälor
säpäturi clarificate, precizate ori atatea amänunte
istoric-politice, economice, culturale ori geografice, acum
altfel ori de fel cunoscute. Cat istorice despre
Minor, nu cred cä mai e nevoe sä cä ele
www.dacoromanica.ro
sunt aproape fundamental traTrformate, fie din punctul de vedere
al rostului vietli grecesti aici, din secolul al VII-lea a. Chr.,
-fie, mai ales, din punctul de vedere al vechimei, aproape
teptate a Romanismului, deci a intensei desnationalizári a
Thracilor de aid, Daci Bessi, incá dinainte de venirea lui
Traian cu legiunile lui, spre a cuceri Dacia de dincolo de Dunäre.
Säpäturile la Histria ar fi sä mai dureze, dupä cat ne-am putut
socoti acum, putin 15 ani- de intensivd.
Mijloacele materiale pe care le avem acum la dispozitie sunt
totul insuficiente. Pustietatea locului cere de altä parte o
construire a unei case a säpäturilor, pentru adäpostirea
descoperirilor din ce in ce mai numeroase pentru locuinta
.conducgtorului sdpäturilor. De asemenea trebue cläditä, fie
de primitiv, dar tot de zid si o hats pentru gdzduirea lucrátorilor
cari acum nu pot fi adu§i la cetate-spre a se adáposti sub un
cort-decat numai dupá ce vremea se face mai calda, pe
Martie, Aprilie, Septemvrie Octomvrie
zate. fireste, numai la zile mari, nu putem
In cincizeci de ani ruinele Histriei. De parte,
nu ne este iertat päräsim, ori, fie chiar, sä läsäm neisprävitä,
o intreprindere de roditoare de insemnätate culturalä nu
numai romaneascä, ci pentro diferitele dispo-
budgetare se acum in alte ape cele archeolo-
gice. Academia care in aceastä ocazie a inlocuit statul
-
ea aceea ce statul nu
nu va putes
- speräm numai: deocam-
prea mult timp
sarcinä. Statul va trebul sä- o inlocuiascä, asupra sa
aceea ce pentru el nu decal culturalá,
vrerne ce pentru Academie un adevärat dar, mai
tocmai la timp, deschizand cäi nous de
tivitate archeologiei romanesti.
RAPORT SPECIAL NR. 5

ARCHEOLOGICE LA CONSTANTA.
La intretaierea str. DorobanPlor Bulev. Ferdinand, pe

cul d-lui Gheorghiu, fäcandu-se säpäturi pentru temeliile
case, s'a dat peste un zid frumos, placat blocuri mari de piaträ
de talie.
Sub directa supraveghere a Muzeului National de Antichitäti
s'a urmärit o curtinä pe o distantä de 9 m. un turn semirotund
de apärare, a cärui lature o parte din interior
intrarea lui, cade sub str. DorobanPlor. Zidul turnului a fost li-
berat pe un front 12 m. El se pästreazd la
mea de 2 m., trei de mari, ecuarisate
ingrijire. Pe unul din e o comme-
www.dacoromanica.ro
200
a acestei pärti din orasului : ea ne el

corporatia mdcelarilor din Torni clädise zidul pe parte,
cum un turn, dinspre Anadolkioi, fusese
de Tracul Muca.
Prin interventia Muzeului, orasului a cedat d-lui
Gheorghiu un alt teren, acesta rämänänd proprietatea Sectiei
Constanta a Muzeului de Antichitäti.
Prin descoperire ruinele semnalate mai de mult
in curtea Comandamentului Corpului V de Armatä, capän
o explicare : zidul cetätii, pornind care Vest dela
turnul descoperit pe fosta proprietate a Gheorghiu,
directia in dreptul General Manu - desigur printr'un
turn de colt - cätre SV, intrând din nou in curtea
mentului, unde este aparentä poarta cetätii cataractd.
In cursul lunei Februarie, multumitd sprijinului d-lui general Geor-
gescu, am incercat, lucrând arestanti militari, sa desfacern in
intregirne poarta. Spatiul prea ingust bratele putine de care dis-
puneam ne-a impiedicat golim tot locul ocupat de ruine
Am putut totusi constatâ, privinta contrafortului din stânga,
este cu ruinat prin alte constructii fata.
portii ; curtina care porneste care NE nu s'a putut
sub trotuarul Bulevardului Ferdinand. In
schimb contrafortul din dreapta portii se poate urmäri pe o lun-
gime de c. 4 m., de unde apoi este el distrus in temelie.
In aceste säpäturi s'au gäsit o de monumente epigrafice
sculpturale, printre cari sunt de citat aici un cip de calcar,
cu inseriptii grece§ti inchinate lui Apollo, pentru sänätatea
impäratului M. Aureliu, care ne numele unui religios
al Grecilor de pe coasta apuseaná a Märii Negre, acum
necunoscut, o placä de calcar cu inscriptie latinä, care ne
in ce relatii se lumea negustoreascd din Torni cu
colonistii agricultori din interiorul provinciei.
Rezultatele acestor cercetäri au fost publicate de subsemnatul
in studiul meu Zidul Torni" din Analele Academiei
Române, tom. XXXVII. Mem. Sect. Cele inscriptii au
fost publicate de d-1 D. M. Teodorescu, conservatorul Muzeului,
in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, fasc.
PRIMA DE LA CALLATIS.
Cum firesc pentru o asezare pe ruinele cäreia,

intr'o continua prefacere pânä in zilele noastre, viata a
däinuit, multele rdscoliri ale solului, au scos la ivealä o
de resturi antice de tot felul. Cea mai mare parte din ele au
pe particulare, astfel, ori s'au pierdut, ori, din
www.dacoromanica.ro
201
lipsa de insemnäri precise mai ales prin faptul nepublicArei

imediate, ptirile asupra provehientei sunt indoelnice ca
atare valoarea documentarä aproape nulä. stau lucrurile
monumentele epigrafice din colectiunea Cogälniceanu, publi-
cate de Tocilescu in Arch. epigr. VI, p. 5 sqq. Foarte
multe din lucrurile gäsite la Mangalia nici n'au
mas mäcar Cumpärate de amatori sträini ele au luat
calea sträinätätii, mai ales monetele pi obiectele de artä
runte; ace§ti amatori aveau pi au inca adevärati
aici, cari nu se sfiesc sä spunä aceasta, chiar cu oarecare laudä.
Pentru a pune capät acestei stäri de lucruri, mai ales in urma
unei foarte importante descoperiri fäcute in iarna trecutä - un.
depozit destul de bogat de tipare de lut ars pentru figurine -
Directiunea Muzeului National de Antichitäti a luat hotärirea de
a intreprinde cercetarea sistematicä a ruinelor, fondurile or-
dinare pentru cercetäri archeologice ale acestei Institutiuni. Un
puternic indemn la aceastä hotärire a fost pi faptul cä materialui
principal de lucru-vagonete pi pine -se dupä afirmatiile
autoritätilor locale, din belsug depozitat la Far, de cätre Direc-
tiunea generalä a Porturilor, cum pi mai ales asigurarea ace-
lorasi autoritäti, cä se vor puteä intreprinde cercetäri pe toate
locurile virane dela periferia orasului. Toate demersurile pentru
obtinerea acestora terminate, in ziva de 15 Aprilie personalul
stiintific administrativ al säpäturilor dela Callatis se
la Mangalia, de un delekat al serviciului porturilor, ca sä
ia primire materialul de care ar fi avut nevoe. Aici o
deceptie : vagonetele cu - sin gurele intrebuintabile la säpätu-
rile archeologice-despre care se spune prin inventarii, sunt
sase la numär, erau inutilizabile : din ruinele tuturor nu s'ar
putut un singur vagonet ca lumea. A trebuit sä ne mul-
tumim cu niste vagonete platformä, pentru cäratul pietrelor,
sä le adaptäm cutii de scânduri, costisitor greoiu
de a putea face fatä nevoilor, acolo unde lipsa vagoanelor nu
fi nici un pret ocolitä, ca sä schimbäm
mod simtitor technica säpäturilor, stabilitä incä dela inceputul
activitätii pcoalei noastre archeologice. A doua deceptie ne
tepta la inceperea lucrärilor pe teren, anume prin impreju-
rarea cä locurile pe cari sä se urmäreascä zidul cetätli,
de§i virane, erau proprietate particularl pi ceeace mai gravy
cei mai multi din posesorii nu chiar in Mangalia,
astfel trebuiau fácute o sumä de interventii nepläcute, iar
atunci sä lucrárile pe singurul teren, apartinând
comunei, schimband totul planul stabilit mai dinainte pi ris-
când pierdem oarecare vreme sondagiile, pierdere cari ar
fi fost evitatä, dacä am fi avut putinta de urmärire sistematicä
a zidului acolo unde el era evident, dela malul märii
Locul viran, unde am lucrärile, situat in fata bisericii
www.dacoromanica.ro
202
românesti, informatiile prealabil culese dela ora-

pului, a fost de mai multe ori chiar in vremurile noastre.
Astfel pe la 1877 el de bordeie, lucru confirmat prin
säpäturile noastre, mai ales la urmärirea zidului cetätii
interior am dat peste nenumärate gropi de bordeie pereti
täriti pietre de scoase din zidul antic, imprejurare care
face deosebire grea cercetarea archeologului, pe care la fie-
care pas acea asezatá intr'o zidárie atat
moderni barbara Tot pe acest Tocilescu, pi in
semnatorul de atunci al Muzeului, Polonic, a intreprins sondagii
ale rezultate nu nimica, nici pu-
blicatiile cunoscutului archeolog, nici in archiva Muzeului, nu se
gäseste nimica relativ la ele, färä numai un plan al
antic, acela mai mult ipotetic.
stand lucrurile, e lesne de din lesturile antice
ce vor fi fost in acest prea putin a mai putut pi
In adevär, In tot cursul lucrärilor de aici, nu s'au gäsit nici
obicinuitele de frecventele fragmente ceramice, ce
ne in alte pärti. Chiar din zidul gros la
lie de m. si solid construit dintr'un beton foarte rezistent
de bolovani de piaträ cimentati var nisip, pi placat in ex-
terior pietre mari de talier nu mai_pastreaz deck pe alo-
curi cate un sau de strate deasupra soclului, pe
time de 0.40-0.80 m. Incolo nu mai avem deck temelia,
unele locuri chiar si este stricatä pe o
destul de respectabila In rästimp am obtinut autorizatia unui
proprietar al unui viran de pe traseul acuma
gurantä stabilit al zidului Aici ne una din cele
mai pläcute suprize, anume, chiar din primele zile peste
un turn exterior destul de deosebire curios prin
gustimea disproportionatä a zidurilor sale - m. - fatä de
zidul cet4i de 3.50-4.50 m. Acest turn la origine pare a nu fi
avut o intrare de acces din interior, ci numai mai zidul
a fost spart la mijloc astfel un fel de portitä. Pornind
pe aceastä intrare ca sä cercetäm interiorul imediat däm peste
anumite vestigii ce indicau prezenta unei deosebit de
importante. Concenträm atunci aici toate fortele pi desgropam
un complex de ruine foarte interesante. Infitiparea a
ruinelor din aceastä parte desi nu impozantä - de remarcat in
general aici la Mangalia faptul toate resturile s'au pästrat pe
o micá iniltime, lucru explicabil prin continuitatea aproape
a locuintelor omenesti din epoca pi azi -
este destul de frumoasä, datoritá mai ales faptului atit zidu-
rile pi pavimentul sunt formate din blocuri de
calcar compact ingrijire täiate pi asezate.
Din proprietarul locului, sub care se intinde o
parte din insemnatä s'a opus la continuarea
www.dacoromanica.ro
203
säpäturilor, n'am putut scoate la deck putin din complexul

ruinelor din aceastä parte. In general privite ruinele au fäcut
parte dintr'o graph de clädiri de formá grupate in
jurul unei biserici crestine de prin veacul al VI-lea dupá Chr.
In adevär lipitä de zid cu axa longitudinald perpendicular%
pe zid se o cladire trei nävi lungä de 16.85 m., de
13.25 m. socotit in interior färä grosimea zidului, care este
de 1.20 m. Zidul, compus din blocuri de regulat tdiate, pe
dinduntru este dublat un alt zid gros de o.6o m., fäcut din
pietre neregulate unite prin lut. Prezenta acestei rudi-
mentare, care ascundeá vederii frumusetea zidului de piaträ re-
galosh pare neexplicabild; tot cazul el nu pare a fi fost con-
struit odatá cu acela. Cele trei nävi sunt despärtite prin douä
rânduri de coloane câte cinci la numär in Lätimea
stylobatelor prin urmare plintei dela baza coloanelor este
de o.6o m., iar coloanele insä§i-toate de marmorä albä cu vine
vinete-au un diametru la de c. 0.45 m. la partea supe-
rioarä de c. 0.32 m., pentru o inältime de c. m. Capitelele,
in forma a timpului, abacul dreptunghiular foarte
pronuntat, care poartä pe una din fete o cruce, au in partea cea
mai desvoltatd dimensiunile o.72Xo.45 m. De remarcat ca tech-
nich a constructiei coloanelor acestora, faptul coloana propriu
zisä, formatä dintr'o singurä bucatá, nu este asezatä direct pe
bazä, ci de aceasta printr'un fel de plintä de
0.04 m. prinsä solid scoabe puternice de fier. Tot se
prezinth la unirea capitelelor partea superioarä a coloanelor.
Nava din latá de 6 m., este pardositd rân-
duri de lespezi de calcar, in fiecare rând acestea o
time aproape invariabilä, lungimi deosebite. Dimpotrivä
celelalte douä nävi, late de câte 2.90 socotiti in
zidul de piaträ regulatd, par a nu fi fost pardosite lespezi
de acestea, ci, judecând dupä cele constatate la o anexä a acestei
basilici, cu cärämidä. Aceste douä sunt sträbdtute in lungime de
câte un canal, lat de 0.40 m. cu peretii fundul de piaträ,
mentatä cu mortar de var.
Lipitä de aceastä in partea ei din spre Sud, se
aflä o altä incäpere pe lätime, numai cu 6.25 m.
adâncime. Din portiunea, care s'a putut - aproape jumä-
tate - se poate eä substructiile stylobatelor din precedenta
se continuä aici, ca pavajul de piaträ al nävii centrale. In
schimb pardoseala de a navei laterale din dreapta se
pästreazd aici aproape complet. De asemenea canalul se con-
tinuä in navä, oblicind lash spre zid se apropie
cu totul de el.
Partea principal% a intregii constructii
crise
- cáreia cele des-
acum par a fi simple anexe, - se pare eä este
direa adiacentä ambelor in partea privind dinspre exte-
www.dacoromanica.ro
204
Intr'adevär, din putinul s'a din ea reiese una

din laturi are 22 m., másurátoare ce s'a putut face gratie fericitei
pe dinspre SV, servind drept ternelie, se
aflä cläditä o moderna in beciul cfreia se poate urmdri
unghiul ce face zidul acesta. Aceastä incäpere comunich cu cele-
prin o intrare de rate 1.20 m. I m. Interesul
cel mare al acestei formeaza interiorul. Spre deose-
bire de In navi a celei dintâi, aceasta pare a fi avut
de jur la de c. 3.60 m. o sprijinitd
la unghiuri de stâlpi puternici construiti din strate alternative
de Coloanele sunt mai mari,
zelor având c. o.65 m. Tot ca dincolo, partea din mijloc este
pardositd lespezi de restul fiind probabil pardosit
cärämidd, din care nu s'a gäsit nici una in situ.
Un deosebit pentru intreg acest complex de
constructli marea cantitate de ornamentale de rnarmorf,
ce s'au gäsit aici. Multe din ele au putut fi asortate,
astfel câteva pläci cari se a servit drept cancelli.
Acestea sunt lucrate pe ambele fete In relief, pe o parte pur-
tând crucea byzantind in chenace, iar pe alta motive ornamen-
tale geometrice ori din lumea vegetald. S'au gäsit deasemenea
fragmente din interna a ferestrelor cu alte
cuvinte elemente suficiente pentru incercarea unei reconstituiri
in linii generale a clädirilor. Tinând seama Irish de faptul
acum nu s'a explorat deca o prea portiune de teren
cum mai ales de abundenta descoperirilor architectonice, suntem
a crede explorarea a acestor ruine va da
la pe planul general alte elemente, gratie
ne facem o idee asupra grupe de cadiri.
Condusi de faptul cä pe locul viran al unui locuitor turc
aproape de prirnäria orasului, prin sdpáturi, fäcute pe vremuri
pentru scoaterea pietrei de constructie, se o soma de
architecturale, printre cari un frumos capitel de mar-
obtinând autorizatia proprietarului, am fäcut aici son-
dagii, cari nu au putut fi continuate, din cauza lipsei de
interes, ca nu zicem reaua vointä, a detinätorilor locurilor vi-
rane, pe care nici nu le utilizeazd, nici nu vor le vândä. Aici
am dat peste unei constructii puternice a
n'a putut fi inch determinatä: poate vreun mare stabiliment
mercial, prezeata unui frumos chiup de lut gäsit
in situ in una din incäperile constructiei.
Toate architecturale obiectele transportabile au fost
depozitate de noi in beciul casei ce se gäseste chiar pe ruinele
constructiei basilicale ; cele gäsite intâmplätor am luat mäsuri
fie strânse la Primdrie, unde am pus bazele unui Muzeu local,
care chiar de acuma se prezintá destul de frumos, continând
obiecte de mare interes istorico-artistic si care, credem in
www.dacoromanica.ro
205
urma unor lucrári mai intensive in directia aceasta va ajunge

sä fie unul din cele mai frumoase mai de' interes din
toatä tara. [Teodorescu] .

SÄPÁTURILE DELA CETATEA DE LÂNGA CHIOSE-AIDIN, PLASA
JUD. SILISTRA, .MAIU-ILTNIE-IULIE 1915.
chiar pe hotarul judetelor Durostor Caliacra, ce-

tatea in chestiune cunoscutd mai de demult; ea e po-
menitä de invätatli bulgari identificatä, destul de aproximativ
de Palmatis. Niciodatd acuma nu a fost
obiectul unei cercetdri sistematice. D. prefect Cämäräsescu, pri-
mind diferite monete resturi antice de metal dela
ranii din partea locului spre cumparare, a cerut dela DirecOunea
Muzeului de Antichitäti de a face la cetate.
Cererea d-sale, celled trirneasä direct la Bucureti, ci prin
unea Constanta a pe drum. Cänd d. director al Muze-
ului a primit-o, a plecat personal la Silistra, de unde
cu d. prefect, care prin subprefectul local incepuse lucrärile
de venirea aprobdrii, au mers la Chiose - Aidin.
la venirea d lui director al Muzeului National se urmärise
zidul in exterior pe o lungime de c. m., la o micá
constructie de caracter cre§tin, asupra dreia se va vorbi mai
jos. Se mai desgropase in intregime turnul semicircular dela
coltul nord-estic al cetätii. De oarece se oarecari gre-
seli in executarea säpäturilor, d. director a oprit lucrärile cu
aprobarea d-lui prefect a se continue
cercetarea direct de Muzeul National, dar pe cheltueala prefec-
turii. Färä a mai pierde vremea cu lucrdrile preliminare, am
putut la venirea noasträ incepe deadreptul studiul interio-
rului printr'o säpäturä I fond la mijlocul cetätii, in dreptul
trärii de pe laturea N prin sondagii practicate in diferite locuri.
Din felul cum ni se prezintä interiorul, am ajuns la incheerea
nu trebue desgolit interiorul cetäti de aceea, cu
aceastä primä campanie am incheiat aproape definitiv cu studiul ei.
Cetatea este asezatä pe culmea unui platou foarte ce se
prelungeste in de peninsuld laturea dinspre
N in repede, cu cea dinspre S V präpästioasä. Accesul
pe partea de N se face foarte mare anevointä, pe un drum,
care dealungul ei aproape de coltul de E al citadelei.
Dinspre E, venind alte cuvinte de pe restul platoului, accesul
este se poate de de oarece cum s'a spus mai sus, locul
cetätii nu este decât prelungirea platoului, care de aici
se tot Pentru aceasta intäritura dinspre
www.dacoromanica.ro
206
aceste puncte este mai completd, coltul cetätii de aici formându-I

un turn de formá turtitä elipsoidal, clädit chiar pe stânca
vie, ca de altfel toatá constructia.
Platoul ocupat de cetate nu predominä imprejurimile, ci, hind
mai putin este oarecum mascat de de prin im-
prejurimi, cari se gäsesc din trei la distantä suficientd,
pentru a nu patch fi utilizate de inamic la atacul cetátii, pe
de parte are inältimea pantele necesare pentru a face
accesul la ziduri nu imposibil pentru cel putin
extrem de anevoios. Dimpotrivä, valea care la poalele
acestei cetäti, foarte u§or poate fi de garnizoana de
aici, poate chiar acesta este rostul ei in aceste meleaguri.
In adevär, aceastá vale duce, ca de toate väile din sudul
Dunärii, la acest fluviu, In dreptul satului tina, unde
ne intâmpinä o cetate ce o la gura ei,
sistem intrebuintat mod destul de consecvent de Romani
la apärarea granitei Dunärene.
Explorarea interiorului s'a inceput in ziva de 23 Maiu 1916
si a continuat cu mici intreruperi la cänd am
crezut de prisos mai continuäm, scopul urmärit fusese
atins rezultatele ce s'ar mai fi obtinut, cu sigurantä nu ar
mai fi compensat cheltuelile fäcute.
In general privite, ruinele ne dau obicinuitä a cas-
telelor byzantine jar nu a propriu zise.
devär, aici nu mai avem deaface ca la celelalte locuri
cari au tot fost restaurate de impäratii byzantini prin
preajma veacului al VII-lea, pentru apärarea granitei vecmic
nesigure a regiunii acesteia, cu o imprejmuire de zid de gro-
sime variabilä, flancatä de turnuri de apärare, cu porti monu-
mentale forrnidabil intärite, imprejmuire care prin sine
formeazá principala nu e consideratá utilizatä
declt ca atare, in interior hind numai constructii de alt caracter
cel militar. Aici cetatea nu mai are caracterul de imprej-
muire ci de clädire o cazarmä toate depen-
dintele ei, cläditä astfel ca la caz de nevoie sä sustine un
asediu in regulä, principiu de fortificatie, care se generalizeazä
in evul mediu pretutindenea. Aici avem deaface cu cea mai
simplä expresie a acestui principiu. Nu e forma a for-
täretii antice, dar nu e nici forma desävärsitä medievald, ci mai
mult e forma intermediarä si anume: desi ideia conducdtoare a
-
constructiei e cea pe care o spuseräm,
fort
unde avem o
- château
elementele acestei intärituri nu sunt cele medievale,
armonie Mire cele elemente, militar
si artistic, ci un cam hibrid de elemente vechi - turn
de colt de mai veche - sistemurcel nou. parti-
cularitate ne-a credem cá cetatea in forma n'a
putut fi construitä mai ca in secolul VII d. Chr.
www.dacoromanica.ro
207
Forma generals a castelului este afectând

forma unei elipse, ale cärei axe sunt de 150X30 m.,
du-se in partea dinspre NE printr'un unghiu foarte ascutit apärat
act de un turn rotund, In partea -de SV printeun arc
de mai larg, determinat de curbura destul de pronuntatä. a.
platoului. Zidul exterior al castelului se intinde uniform pe
aceastä periferie pe o grosime de 1.20 m. El este construit
in opus interior exterior, din bolovani
de piaträ de mijlocie, unitä cu -mortar slab, format
din var nisip. Se pe o variabila care pe
alocurea atinge 2 m. mai mult, in vreme ce in alte párti abia
se mai urmele temeliei pe vie.
Monotonia acestui zid este in exterior interrupts numai
urmatoarele patru puncte :
i) In coltul NE mai sus citat, de turnul semirotund, frumos.
pastrat pe o de m., lucrat in aceiasi technicä
din material ca si restul zidului, care prin felul cum se
longs restul cetätii, de care il desparte un alt zid, ce for-
in dreptul inträrii lui ca un fel de vestibul, pare a fi fost
conceput ca o exterioara independenta de zid, spre
sebire de turnurile din epoca mai veche al rost era
apärarea zidului. Intrarea turnului este preväzuta un prag
spre interior, unde nivelul este mai aceasta din
pricinä cä podeala act o chiar vie, ale cärei
regularitäti au fost nivelate parte prin tesirea, parte prin astu-
parea adanciturilor. Din exteriorul mai in.
vestibulul mai sus pomenit printr'o ingustä la care
ajungi urcand trepte de piaträ apoi din vestibul turn..
Tot din vestibul se poate pätrunde in interiorul castelului printr'o-
altä asezatä in partea a zidului
2) Cam la jumätatea laturei N se deschide o intrare
numai de m., simplä, urmä de usciori sau alte acre-
sorii obicinuite la inträri. In exterior aceastä intrare este acope-
ritä de trei ziduri ce se in unghiu drept, astfel cä
irnpresia a aveS si aci deaface un turn, de patrulater..
Dar cele ziduri perpendiculare nu se zidul
al castelului si nici factura nu este : ele au mai
mult aparenta unor canale acoperite. despre al treilea zid,.
acesta e de räu pästrat nu poti in ce
stä celelalte. Nici nu poate fi vorba de un turn, ci mai de
grabs de un sistem de a inträrii celei de simple
printr'o ingrädire de zid puterea de
rezistenp.
3) In partea opusä acestei se aflä alit intrare, de
lärgime, foarte pastratä, foarte
mare greutate se poate distinge ne gäsim in fata unei intrari..
In fata ei in exterior scoboart trepte chiar in stanca
www.dacoromanica.ro
208
vie spre o cärare destut de incomodd, practicatä de-alungul

pantei präpästioase din aceastä parte. Nici aici nu ne
vre-un accesoriu obicinuit al portilor antice ; poate ca nici nu
absolutä nevoie, atacul prin aceastä parte prin
natura terenului imposibil.
4) Pe laturea de Nord, aproape de curbura zidului spre
Sud, in exterior, s'a dat de urmele unei constructii totul ciu-
date. Pe o intindere de 8 m. s'a descoperit aici un zid exterior
lipit de al castelului färä corp el, in fata lui o
mare de därdmäturi din a scormonire s'au
sumä de elemente architectonice: foarte multe pietre dintr'un
mare arc de boltä cheia respectivä fragmente pro-
filate, toate bine cioplite inteun calcar compact cu totul deosebit
de intrebuintat la restul constructiei. Tot aceste
maturi mai :o reprezentatia in relief,
stil totul barbar, a Sfintei Fecioare pe tron cu
pruncul doi cum
tonice sernnul crucii in pi in forma obicinuitä dela
sec. VI De planul respectivei sä i
se stabileascd aproximativ deocamdatä nu poate
vorba. a existat ceva, credem totusi ea s'a
pierdut präbusindu-se la vale panta aici Sind foarte repede
[vezi mai jos observatiile subsemnatului].
Explorarea interiorului s'a simultan prin cele
inträri desgolind pe de-a'ntregul partea din
a castelului dela o lature la alta. S'a astfel la un
-complex de grupate in jurul celor laturi in chipul
: pe laturea de Nord, bine in interior se
-o serie de cämärute de variabile lungimea con-
stantä de m. Apoi vine in aceeasi linie acestea un
de mai mari, aspectul unor säli de comuni-
atie, grupate jurul incäperii principale a citadelei pe care am
ezgolit-o in intregime. Aceasta este o de c. io
m. de 6 m. Cele laturi mari ale acestui drept-
unghiu au in interior, la mijloc, pe o lungime de 2.50 m.
o retragere de 0.45 m. din grosimea zidului. Dea-
lungul, interiorul este in trei nävi prin de
oloane ale baze sunt asezate cea mai mare parte chiar
pe vie. Se pästreazä pi azi cea mai mare parte a pava-
jului acut din obicinuite de o.35Xo.35 m. Incäperea
are o intrare pe laturea dinspre Sud, care intrare
ingustä deabia de m., care vine apoi laturea
de S a In dreptul de SV acestei se
aflä portita cu treptele in stanca.
Materialul din cari sunt zidite toate aceste este la fel
al zidului exterior : bolovani de piatrá, mortar de var
nisip. Piatra se pare a fi fost chiar din pe care
www.dacoromanica.ro
209
e zidit castelul: se vede portitii treptele, cum a

fost exploatat masivul Urme de tencuiall nu gäsit;
de general, chiar in cimentul
sunt foarte slabe: a fost probabil disolvat de
mântul ad chiar pe vreme secetoasä e
-
urmele de var
de umezealä pe
loath grosirnea lui cheat in adancime, unde s'a pierclut in
masa cea mare de calcar. In prima din fata inträrii de
Nord, aláturi de zid, in locuri chiar lipit de el, s'a dat
pest& o mare cantitate de pämänt ars anume de de
forma moderne, insä dintr'o foarte cu
urme de paie in compozitia ei. Desigur, nu poate fi vorba deck
de chirpici, cu cari vor fi fost päretii de piaträ ai
cdperilor. Asemenea chirpici arsi au mai fost gäsiti aiurea in
Dobrogea se pare ei au fost de o intrebuintare generalä
in aceste st atunci ca
deasemenea a avut o intrebuintare destul de
lash se pare numai la pardoseala in ziduri pe ici pe colo,
pentru a le da o mai mare soliditate, nu in strate complete,
ca in alte pärti, ci in mod totul neregulat niciodatä in can-
titäti mai mari la un ca dimensiuni ca compo-
zitie cdrämizile foarte mult, dela cärämida dreptunghiu-
de dimensiunile o.I5Xo.25 m. la de
045X0.45, grosimi 0.025 m. la 0.065 m.,
ca aspect, dela galbenä la cea rosie
fenomen care de altfel ne intampinä la toate ruinele
constructiilor antice.
Intreaga a fost acoperita olane, din cari s'a
gäsit o mare cantitate de fragmente. asupra e de observat
acelas lucru ca la cárämizi: o variatie infinita ca dimensiuni
ca compozitie. S'au gäsit pretutindeni, pe zidul
exterior inläuntru, acesta e semnul mai caracteristic,
pe celelalte, despre caracterul de castel nu de
cetate anticä, al
S'au in ruine multe fragmente de fier, in special piroane,
- lucru foarte interesant - de geam grosimea de
0.002 -- 0.003 m., alcatuite unele dintr'o pastä verzuie, altele
din paste galbenä, colori, desigur exagerate prin efectul descom-
pun erii.
In privinta diferitelor desgropate, nu se
poate spune nimica sigurantä, nu s'au gäsit
elemente suficiente de caracterizare: numai singurá incá-
pere din dreapta intrarii de N s'au gäsit opt greutati conice de
lut un fragment de lopatä de fier tare ruginitä. Incolo numai
fragmente mare inevitabilele picioare de
de fragmente ceramice in adânc, din cele
obicinuite, o sumä de monete de bronz, care din se-
IV p. C. in sec.
Anuaul Corn. Mon.
www.dacoromanica.ro
210
S'au mai practicat o serie de sondaje pi in dreptul capelei cu

icoana, in de SV al cetätii, pi s'a dat pi aci peste un com-
plex de ziduri groase de 0.50 m. de caracter cu cele-
lalte, pästrate pe o mai mare inältime, care pe alocuri ajunge
la 3 m. Intre ele multe fragmente ceramice, mai ales de olane,
de märunt sfäramate, a fi fost intr'adins.
Aici s'a gäsit pi o amforä micd, foarte bine pästratd.
In general castelul acesta se prezintä foarte säräcäcios nici
nu se poate altfel in aceastä regiune depärtatä de centre
de cäile de comunicalie principale. El a fost desigur stabilit
pentru addpostirea unei garnizoane putin numeroa3e, aruncatá
aici pentru apärarea unei väi interioare, garnizoaná care va fi
dus o viatä chinuitä, vecinic grija zilei de maine frica
unei surprinderi. Nici urme de vialä bogatä, nici mäcar inscriptii,
ci numai ruine cu totul modeste ale unor constructii säräcäcioase
fäcute in pripä. fTeodorescuJ.
Castelul byzantin dela Chiose-Aidin nu e de fel o aparitie

izolatá in dioecesa Thraciilor. Schimbarea sistemului de apärare
a Imperiului in sec. IV pi V, a dus la crearea unei re-
tele de burguri, märunte dar foarte dese, in locul, sau chiar
aläturea, de cetätile mari, dar prea rare, ale vremurilor dinainte.
Burgurile acestea sunt precât am cercetat acum Scythia
Minor - cu totul rare in Dobrogea, care pe la inceputul seco-
lului al VII-lea a fost definitiv pentru Imperiu. Dim-
potrivä ele apar pretutindeni in Thracia pi mai ales Haemi
mont pi Europa, ca un semn caracteristic al actiunii tenace
zantine, de respingei e, ori mäcar in frâu a barbarilor.
cálátoria sa prin Bulgaria, in anii 1883 pi 1884, Jireek a
avut sä cerceteze o de astfel de burgun, printre
cari fireste unele au o origine mai veche, altele sunt
çurat byzantine. In special e de citat aici castelul pe care,
Skorpil, descrie jireek (Arch.-epigr. Mitt., X 167, 30) subt
numele de burgul de sus" de un burg de jos", care e
propriu zis cetatea romaná mai veche) Deultum. Castelul
acesta asezat sus pe o singuratecä, dominând vechea
colonie are 3000 m. p., pi, zice e apärat
de ziduri groase de 0.50 m., la 6 m. depärtare unul de
altul (de fapt trebue sä fie un smgur zid, iar de al doilea e o
parte integrantä a construcPor interioare pi Skorpil a fäcut o
confuzie, de altfel usor de inteles). Prin urmare: ziduri inguste,
suprafata foarte ; caracterul acestui castel. Dimpotrivá
ash numitul (de pi Jireek) burg de jos" e o mare
tate de 350X200 de pasi, deci, putin de io ori mai
mare deck burgul de sus" cu ziduri (de blocuri ecuarisate)
groase de 3 m. la bazä.
www.dacoromanica.ro
211
Castelele de felul celui dela Deultum, sunt precum a

Jireek OEkorpil) in interior de
rute, mai mari ori mai (vezi de pildá la Jireek, 1. c., p.
207, descrierea burgurilor de pe locul vechiului Arzus, pe dru-
mul Filipopole-Adrianopole), ca la castelul nostru.
Rostul acestor burguri, pur militar, ne usor atät micimea
(numai pentru garnizoand), cat prelucrarea interioai
in strict de (ca la vechile lagdre stative romane).
In si istoricä cu burgurile byzantine ale Thra-
are dará a studiat castelul dela Chiose-Aidin, acum
cercetat sistematic de Muzeul nostru.
Mai important, cultural, tot castelul, e micul rest
dintr'o constructie extramurand de pe laturea nordica a burgului,
pe dinafara fortificatiei de zidul cettlii päränd a
mai mult o arcada, ornamentand zidul, decät o cládire deo-
religioasá. Zic cáci, din nenorocire, clod
semnatul a ajuns la cetate, lucrdtorii pusi de utoritAile locale
dela locul de din zid, toate pietrele
lucrate care cedau mai usor insistentelor tarndcopului. Astfel
reconstituirea ruinele ni s'a imposibilä.
totusi pe la mare adancime, mai multe blocuri
mari, cari ne-au permis urmatoarea explicare a din
parte, chiar drumul antic care la castel dea-
lungul laturei sale de Nord.
La baza castelului, drum, a lost immormantat un
credincios Hristos, inteun fel de sarcofag, de lespezi mari:
bloc cat sarcofagului ce aveau a-1 Aceste
lespezi erau, aproape toate, la venirea noasträ in situ.
tinul a carol a fost turburatd de era
tocmai purtat din in osemintele sale, am
ajuns la cetate. Deasupra acestui mormânt se ridicase o arcada
ale cärei blocuri frumos profilate, de calcar bun, s'au gdsit toate
unele peste altele scoase de lucrátori si date
la o parte numai cu cateva ceasuri de a sosi noi acolo.
Atat unele din blocuri, cat cheia de a arcului aveau
crucea byzantind pe ele; o cu
minium crucea Arcada cu mormantul foarte
probabil, impreuná, un fel de arcosolium, care adäpostea un
al bisericei ori al armatei. Destul Intocrnai cum pe
mensa arcosoliilor din catacombele romane se celebra sfanta
jertfá, tot la acest mormânt s'a adáugat o parte de cult,
si anume epocä mai târzie decât aceea a cladirii arcadei.
adevár printre ruinele dela s'a gäsit o lespede de
piatrá, foarte barbar toccata in relief, reprezentând pe Sfanta
Pruncul in brate, ingeri. e
totul deosebitd ca lucru ca stil de fragmentele arcadei.
In vreme ce aceasta aminteste liniile ornamentale ale arcadelor
www.dacoromanica.ro
212
dela Turmanin si apartine secolului al VI-lea,

icoana se aratä evident a fi dintr'o mai târzie. In
cadrul foarte distins al arcosoliului blocuri perfect lucrate,
icoana a format contrast de frapant, chiar
istoric politic nu ne putem impiedeca de a face oarecari refle-
xiuni in Mormantul arcada lui a fost
in vremi, dacä nu de pace, putin de
de inflorire culturald, de mesteri speciali, priceputi in
ale architecturii in ale säpärii pietrei. Dimpotrivä icoana a
fost säpata, de barbar, de vreun ori vreun soldat
nedibaciu, ca obiect de inchinare, addugat la mormantul frumos,
mai vechiu, devenit desigur prin traditie un monument de martir
ori de deci perfect apropriat la transformarea lui in
de inchinare, asemänätor unei biserici ori capele. Aceastä
sire, ca o a mormantului impodobirea lui relieful
barbar al Fecioarei Maria intre doi nu pare insä sä fie
mai târzie ca secolul al VIII-lea, influenta crestinä
asupra regiunii Marcianopolis-Durostorum inceteazä. In adevär
inscriptiile grecesti din acest tinut, pomenind episcopi, preoti
ori credinciosi crestini (de pildá printre un
inferior comandant al unui ca al nostru) [cf. la mine,
Istoria Crept. daco-roman, p. 58 pi urm.] nu tree dincoace de
sec. VII p. Chr. Icoana de barbar e
eviclenta inspiratie din modelele byzantine de relief sacru.
Comparand de reliefele amvonului dela Salonic (sec. V)
icoana noasträ, constatäm in notä nouä a
conventionalismului solemnitäth reci izolare
a Mariei de restul lumii sfinte ori omenesti prin ingerii cari o
de-a dreapta pi dea dar o foarte
mare deosebire In technicä, ceea determind in chip sigur pi epoca
deosebitä a celor reliefe. Salonic, incä, o preocupare
de suprafata plasticf de propriu zis sculptural,-
la Chiose-Aidin metoda am zice picturalä de gra-
vare un cui ori o daltä a unei suprafete perfect plane, ca
reliefele crestine coptice, ori mai ales indiene.
Asezarea fecioarei pe icoana noasträ, Isus pe brate, drept
la mijloc pi intre doi ingeri, tari aici, dupá haina scurtä,
sunt de ca doi archangheli, meritä a fi
märitä mai deaproape in special in turf reprezentdrile
analoage, de pildä de pe mozaicurile dela S. Apollinare Nuovo
din Ravenna, de pe sculpturile pe ale epocei mai
din sec. X - XIII, etc. E anume in icoana noasträ, care pentru
Orientul ash de sArac in reliefe crestine pe piaträ, ca obiecte
de cult (cf. Kraus, Gesch. d. Kunst, I a, p. 233, ori
(i) Ca pe relieful anwonului din Salortic, ori ca la S. Apollinare
www.dacoromanica.ro
213
Diehl, Man. d'art byzantin, p. 262), constituie chiar in sine un

document de cea mai mare valoare, o serie de elemente
originale atit technice pi stilistice, cari trebuesc studiate in
amänunte. Pomenesc de pildä aici numai un singur lucru. In
vreme ce pe reprezentärile analoage byzantine Fecioara
cit Pruncul ori mäcar Pruncul au numai dreapta ridicatä
spre binecuvântare, iar mina stângä odihneste ori tine ceva
la S. Apollinare Nuovo, chiar unul dintre binecuvin-
teazä, pe relieful dela Chiose-Aidin vedem pe Isus ridicând, din
tele Mamei Sale ambele in sus, ca adorantii din vremea
gest care e la fel redat de din dreapta
cioarei. Dimpotrivä Maica Dcmnului cu
pe Fiul Ei, iar ingerul din stanga pare a avei numai stanga ri-
dicatä in sus, in vreme ce dreapta pare a o odihni pe
Aceste atitudini cari sunt din punct de vedere iconografic de
cea mai mare importantä, precum imbräcämintea tigurilor, tre-
bueste cercetatä, cum am spus, in chip cu totul special pi anume,
mai ales in comparatie cu reliefele analoage din Orient, ori cu
cele cari s'au mai de curând in Africa byzantinä.
Barbarul säriciciosul relief vechiu byzantin dela castelul
säpat de noi la Chiose-Aidin, va a lui, atit din punctul
de vedere al raritätli sale, cit pi pentru noutatea conttnutului
stilistic iconografic, unul din locurile cele mai de frunte
in istoria artei crestine a tinuturilor locuite de poporul nostru,
neintrerupt, din vremea greco-romanä azi.
RAPORT SPECIAL 8.
CERCETARI ARCHEOLOGICE ÎNTRE SILISTRA 51 TURTUCAIA 1N
IULIE-OCTOMBRIE 1915.
Indatä dupä incetarea lucrului la Chiose-Aidin am intreprins,
dorinta tot cu sprijinul material al d-lui prefect I. Ci-
o cälätorie de cercetare a roman
dintre Durostorum Transmarisca cu
pi principale pi
rnansiunile aflätoare pe el. In urmä am hotirit facerea citorva
sondagii la Cadichioi (Candidiana) pi Vetren (Tegulicium), cele
mai importante dintre statiunile antice de pe acest drum pi unde
urmele rämase erau ceva mai evidente. Din nenorocire Duros-
cel mai insemnat centru din regiune, fost lagär
al leg. XI Claudia, este astäzi in intregime sub orasul Silistra,
asi ci o cercetare serioasä a asezirii antice este cu neputintä.
pe malul Dunärii, sub bufetul din grädina publici, se
Cf. totusi, Macedonia. de N. P. Condacov,
St. Petersburg 1909 (pe ruseste), plansa I dela sfarsit: un mozaic dela Sf.
Gheorghe din Salonic, unde Ingerii au un gest foarte asemanator, desi nu
identic.
www.dacoromanica.ro
Inca urmele zidului vechi de inconjur al cetätii, rupt insä de ape
stricat räu prin nechibzuinta locuitorilor sub indelungata stä-
otomanä. Monumente epigrafice pi sculpturale s'au gäsit
aici destul de multe; aproape toate sunt publicate In C. I. L.
III. Cele aftätoare in oras la ocupatia româneascä, au fost
strânse anul acesta de d-1 I. sunt actualmente
pästrate in muzeul regional intemeiat de d-sa la Prefecturä. De
remarcat un cap de marmorä, operä de artist provincial, gäsit
in magazia Maiorului Zitti, publicat de d-1 profesor V.
in Archaologischer Anzeiger, Berlin 1915, nr. 4.
Din Silistra pe o distantä de vreo 8 km. drumul roman nu
se poate urmäri. In dreptul satului Aidemir paralel cu malul
Dunärii pi numai la vreo roo m. distantä, el apare vizibil, ceva
mai lt decal terenul invecinat, larg de vreo 8 m., si continuä
pe o lungime de vreo 3 km. dincolo de satul Tatarita,
unde se sarseste in Dunärea actualä. Stratele superioare ale con-
lipsesc cu desävârsire; pe alocurea numai, apar pietre
mai mari prin porumbul semänat pe el, pi mai ales la intrarea
In Dunäre, unde se observä si un canal format din olane in
diam. de c. 0.20 lungi de o.6o m. Unul se vede ca
cop in pichetul bulgaresc, unde acum locueste un lipovean.
mare lucratä 6oX4oX35 cm.- provenind de pe acest
drum pi care a servit probabil la substructta lui, se gäseste actu-
almente corn. Aidemir fata Primäriei. De notat cä aici s'au
descoperit de curând 3 fragmente de coloane de marmorä de
grosimi deosebite, gäsite la o cismea de langä Aidemir, unde va
fi fost vreo clädire publica sau o villa a unui proprietar rural.
In dreptul satului Tätarita, chiar alaturi de drumul antic, este
o grädiste", dupa cum o numesc locuitorii, putin ridicatá dela
suprafata pämântului, constituind probabil o mansio. Urme de
ziduri nu se disting; ceramia se putea prin
aräturä, apare la suprafatä. De ad pana la Vetren antica
este astäzi sub Dunäre, depärtandu-se, dreaptä
obicinuitä a drumurilor romane, de satul Srebrina, unde cu toate
acestea am gäsit pe la locuitori monete dela Traian, Antonin
Piul pi byzantine.
La Vetren - dupá itinerarii (cf. Procopius), statiunea Tegu-
licium urmele antice abundä. Inca de a In sat,
dupäce terasa danubianä, care se dela Silistra
panä aici, se sfarseste, se ridicä chiar pe malul al Dunärii
douä movile, dintre cari una de o märime cum rareori am väzut
in toatä Dobrogea veche, presäratä cum se de multe de
acestea. Ceva mai in susul apei se deschide o vale largá de
vreo m. care trece, urcând inläuntrul tinutului, prin satul
Vetren. La gura acestei väi, pe rnalul räsäritean al ei chiar
in marginea Dunärii, se vede lämurit castrul antic. Asezat pe
un prornontoriu de 3 pärti abrupt, el comunica cu dealul mai
www.dacoromanica.ro
de cätre SE printr'o vale putin adänc e despärtit de
acesta printr'un val de pämänt, care se poate deosebi
intrarea. Aici sus se pare a fost un castru de care
apárätorilor cetätii de Dunäre ca un ultim de
refugiu. De aici la movila cea mare este o
de vreo 500 m.
In cursul lunei Septembrie am intreprins facerea câtorva son-
dagii cetatea propriu zisä. Dupá spusele locuitorilor, de cätre
Dunäre a fost de ape, numai din rate ei, pe o lärgime
de vreo m., ca sondagiile facute pe acest front sunt chiar
interiorul cetätii. De altä parte promontoriul acesta, cari do-
Dunärea la cotul pe care face indreptändu-se care
listra, a fost de Turci la 1877 cu redute, räscolindu-se cu
ocazie pämântul la adäncime. Din aceastä pricinä
obiectele din diferite epoci s'au gäsit amestecate deavalma, iar
zidurile sunt foarte rho stricate. Din toate sondagiile pe
coama dealului, acolo pe unde trebue fi fost zidul, numai in
cele de pe laturea SE am putut descoperi o parte din el, pe o
lungime de vreo -4 m., gros intro -3 m. Zidul n'are
placaj este lucrat opus incertum. Urme de turnuri de
nu se vad In interior am dat de cäteva ziduri,
cari aspectul primitiv nu par a fi dela o
principalá. Interesant este faptul acest castellum roman a fost
intemeiat pe locul unei vechi preistorice, ca
statiunile dela Garvan (Chiuciuc-Ghiol), Cadichioi, ca cea din
interior dela Tar-Asen Alfatar Accadanlar), foarte ase-
ca aspect cu aceasta dela Vetren.
zidurile de aici ni s'au pästrat stare mizerabilä
obiectele de artá lipsesc aproape desävârsire (un mic frag-
ment de de marmorä o de statuetá tot de
gäsitä la un locuitor din Vetren), schimb ceramica
prezintä o variatie neobicinuitä. Numeroase fragmente preistorice
cu ornamentatie relief, au fost descoperite toate sondagiile
fäcute, la un cu cele romane. Ornamentatia acestora din
urmä este mai bogatá in oricare dintre centrele romane
cercetate de noi, cu desemnuri care nu le-am mai intalnit
nicdieri aiurea, chiar centre mai mari. olane de
dimensiuni foarte mari se intalnesc pretutindeni In imprejurimi,
pe poalele ambelor dealuri, cari märginesc valea pânä in sat.
De remarcat 4 fragmente cu stampila LEGXICLPF, douä din
ele inchise in tabula ansata, dovedind prezenta aici a unui
tasament din legiune, o mänuse groasä de amforä
stampilä toate aflätoare acum la Muzeul din Silistra.
Jos, la poalele dealului, de cätre Apus, sondagii au
la ivealá niste resturi de ziduri, märturie a asezärilor civile de
cetate, cari se intindeau probabil, urmele evidente,
pe o distantá de vre-o 2-3 km. in satul Vetren. Tot de
www.dacoromanica.ro
216
aici din vale provine pi un miliar, aflat de d-1 I.

sescu la un locuitor din Vetren (acum la Muzeul din Silistra),
inscriptia MPXII MAXIMIANO corespunzând cu distanta
de 12 mii de pasi datä de Bin. Antonin intre Candidiana
Tegulicium (in Tab. Peut. XIII M.P.). In interior, in partea de
SV a satului, este o ingrämädire de movile mai mici la o dis-
tantä de 2 km. de malul Dunärei, unde alte 3 mult
mai mari, par a niste puncte de observatie.
Am säpat din d-lui prefect I. Cämärä§escu pi
concursul d-lui Gustav, administratorul pläsei Doimuzlar, cinci
din movilele cele In trei din ele am descoperit câte un
mormânt construit foarte rudimentar : o simplä groapä. sdpatä in
loess, cadavrul pus in läuntru, dat foc pi in urmä pämänt
mädit deasupra. ceramica descoperitä inläuntru: un lecyt,
o monete romane dela Claudius I, fragmente de
arme,-se pare cä aici a fost un cimitir al soldatilor romani morti
in serviciu pe la Tegulicium.
De aici la Popina, de vre-o 7 km., nu se mai
gAesc urme antice. In dreptul satului Popina Intocrnai ca
la Aidemir, paralel malul actual al Dunärei, antico
apare din nou, mai bine acolo. Ea se poate
pe o de vre-un kilometru, restul substruc-
tiilor de piaträ, parte din ea ceva mai ridicatä ca nivelul
restul deosebindu-se de terenul inconjurdtor numai prin pietrele,
cari apar din in pe o lärgime de 8 m. Altä gradiste"
o de c. 1/2 hectar, de unde spun oamenii s'au
scos pietre mari, constituie o a doua mansio a drumului, mar-
catä si prin ceramica abundentä, ornamentatia celei
dela Vetren. Urmätoarea mansio probabil la o depärtare
numai de vre-o 5 km., In satului Garvan, mai
cea dela Popina, unde olane cärämizi zac la suprafata
Un blan de acestea, stampila LEG. L ITAL (acum la
Muzeul din Silistra) aratä, poate, stationarea unui numär de
soldati ai acestei legiuni, care ipi lagärul la Novae
Sistov). Ca situatie geografico este de observat, se gäseste
la deschiderea unei väi, mult mai largo insä cele dela
Vietren, Chiuciucghiol Cadichioi.
Vre-o 4 km. depärtare de Garvan in susul apei, se deschide
o vale foarte asemändtoare cu cea dela Vetren. Malul
apusean - aqstei Dunrea la mari depär-
tari, precum poate Un
singur sondagiu fäcut aici in ajunul suspendärei lucrärilor a
la in chip evident o asezare preistoried (o
de lut, acum in muzeul din ilistra), peste care s'a suprapus
statiunea constatatä de asemenea tot prin resturile ce-
ramice. In general ca aspect ea se aproape la fel
cea dela Cadichioi.
www.dacoromanica.ro
27
Cam aceiasi väile descrise acum are

cea dela Cadichioi, asezatä in dreptul satului romänesc
de pe malul stäng al fluviului. Deosebirea numai in felul
intäriturei acestei Anume, aici s'a adoptat sistemul valurilor,
cari totul cele colturi ale platoului intrerupt
de adäncitura väii la gura ei, transformändu-le astfel in
rate cetäti destul de intinse ca dimensiune, capabile sä
o garnizoanä respectabild. Valul dinspre Vest este de
pämant e unul din cele mai mari : pe alocuri lui.
ajunge la m. socotiti dela muchea superioard
fundul fossei. Cel din spre Est e de piaträ pe ici pe
colo In interiorul acestei intärituri, in punctul cul-
minant al dealului din stanga vän, deasupra pichetului gränice-
rilor, s'a dat de urmele unei cetäti byzantine, din care nu se
mai pästreazd tetnelia unui turn. Din sondagiile fäcute
din cercetärile intreprinse prin imprejurimi, aici a
fost la inceput o asezare preistoricä, dupä anumite indicii despre
cari s'a vorbit mai sus in raportul special Nr. Peste aceasta
s'a stabilit intäritura romanä pentru detasamente din legiunea
XI Claudia dela poate I Italica dela Novae,-
acestea reprezentate printr'o serie de arämizi gäsite acolo,
stampilele acestor legiuni. In in epoca cetatea a
fost restauratä dupä sistemul byzantin, prin secolul al VI-lea,
odatä cu restaurarea tuturor cetätilor de granitä, ordonatä de
impäratul Iustinian.
Nu s'au genii aici alte inscriptii decal cele de pe
care dau numiri de localitäti: Can(didiana) Tran(smarisca).
Dupe distantele date de itinerarii, nu putem
pe cea lucru care de s'a bänuit de mult care
astäzi este in deobste recunoscut. Lucrurile gäsite aici au fost
depuse in Muzeul din Silistra. .
Incheind expunerea activitätii noastre pe anul 1915, vä

gäm, Domnule Ministru, a primi expresiunea
cerelor noastre multumiri pentru interesul si care
primit in totdeauna comunicArile cererile noastre, in special
in ce priveste imbunätätirea situatiei personalului pi ajutarea mai
largä a luerdrilor pe teren, ale Muzeului National de Antichitäti-
Director, V.
www.dacoromanica.ro
Pentru o apreciare exacta a activitgii personalului
al Muzeului de Antichitäti in cursul anului 1915,
aici un tablou cu situatia materialá a acestui personal
anuall
E TITLUM LE FUN
(primitori) (primitori
1. V. Prof. Dr. Director 261,90 3142,80
2. D. M. Teodorescu Lic. In Conservator 218,25 2619, -

Drd. fil.
3. L Andriwscu Dr. In litere *ef-asistent 200,- 2400,-
. D. Pecurariu Dipl. spec. de Desemnator 180,- 2160,-
industr.
5. Il. Metaxa Lic. in Asist. 95,- 1140,-
6. M. Lie. In Mere Asist. 108,- 1296,-
7. G. Mateescu Lic. In Asist. 75,- 450,-
pa 6
8. P. Nicorescu Lic. in litere Asist. onorific 75,-- 450,--

Numil pa 6
9. Sc. Lic. In Asist. onorific 75,- 225,-

pa 3
Spre a-si existenta, personal trebue darä

alte ocupatii decat cele stiintifice dela Muzeu, cari
sunt aproape gratuite.
Totus, din raportul de mai sus, se vede acest personal a
desvoltat o activitate care e, credern, chiar insemnata decat
a multora dintre functionari; retribuiti de stat in chip deplin
satisfäcator.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
I. COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE 3
Cornisiunea 5
Fostii marnbri. 6
Personalul. 7
Corespondentii 8
II. MONUMENTE (DECRETE REGALE) 9
Pentru biserica fostei m-ri Turbati
bis. Capita din corn. Bacov .Prahova),
bis. fostei m-ri Plätärejti (Ilfov,, bis. fostei m-ri Borde;ti
(R.-Särat) geamia din Teche (Caliacra) 12
Pentru toate bisericile rn-rile tärii anterioare anului 1834 . . 13
PROCESE E 15
Sedinta dela 22 Ianuarie. 17
2 Sedinta dela 19 Fevruarie
3. Sedinta dela Martie 22
4. dela 18 Aprilie
5. Maiu 25
6. dela 20
dela 6 Septernwie. 32
8. Sedinta 3 Octonwrie 33
9. Sedinta dela 6 Noernvrie 37
so. Noernvrie 40
sr. dela 19 Dacemvrie. 42
01 RESTAURARE CONSERVARE 47
Memo:iul d lui N. Ghica-Budesti 49
Mernoriul d-lui arhitect-ajutor Gh. Gh. Lupu
Memoriul d-lui arhitect-ajutor J D. Trajanescu. 55
V. RAPOARTE CERCETARI 59
Dela membrii Comisiunii:
Cercetare cu privire la sipäturile intreprinse autorizare de atre
un particular la ruinele Curtii din Târgovilte . .
Comisiunii:
m-ri Bordesti R.-Särat (V. Dräghiceanu) 63
Biserica din Valea Danului-Arges (V. Dräghiceanu) 63
Biserica din Turia, Buicesti-Olt (V. 74
Biserica din Nego2sti-Dalj (V. Dräghiceanw 77
www.dacoromanica.ro
20
Biserica din (V. Drighiceanu) 85
Biserica din V. Dräghiceanu) . 83
Biserica din V. 93
Biserica din Ogretin-Prahova (V. Dräghiceanu) 99
Biserica fostei Negoe;tiIlfov (V. . . 102
Biserica V. 107
Biserica din Turia-Olt (V. DrAghiceanul IC
Biserica din V. Drdghiceanu) 113
Dela coresPondengi :
Raportul d-lui II. GhibAnescu
Raportul d lui (Craiova) "9
Anexele acestui raport 151
Gura Motrului (Mehedinti) 151
2. Biserica din (Dolj) 152
3. Biserica Jitianu 154
Pisania bisericii din comuna Piscu-Sadova (Dolj). 6
5. Pisania bisericii al (Dolj)
6. Biserica Mântuleasa, Craiova 156
7. Biserica Sf. Mina, Craiova 158
8. Biserica Sfintii Apostoli, Craiova
9. Biserica Sfintii Apostoli, Craiova
io. Biserica Obedeano, Craiova .
....... .
.
.
.
Inscriptia de pe o de la bis. Mantuleasa, Craiova . . . 163

12. Biserica Sf. Nicolae Craiova
13. Biserica Sf. Spiridon,Craiova 165
14. Pisania bisericii Craiova
15. pe clopotele bisericii Sf. Treime, Craiova . .
Inscriptii pe clopotele bisericii Gheorghe-nou, Craiova . 66
Pe clopotele de la biserica Gheorghe-vechiu, Craiova . .
Inscriptii pe clopotele bisericii Spiridon, Craiova

19. Pe chpotele bisericii Sf. Nicolae-Craiovita, Craiova
20. Pe clopotul de la biserica Sf. Apostoli, Craiova
21. Pe clopotul de la biserica Sf. .
22. Pe clopotele de la biserica Mantuleasa, 169
23. Pe clopotele de la biserica Sf. Damitru (BAneasa) . . . .
Pe un clopot al bisericii Sf. Arhangheli, Craiova 169
25. Pe clopotele bisericii Sf. Mina, Craiova . . . 169
Pe un clopot dela biserica Hagi-Enu, Craiova 169
Raportul d-lui AI. (T.-Severin) 170
Dela bursierii :
Raportul d-lui Popescu
VI. CERCETÁRI ARHEOLOGICE 177
Raportul general al directiunei Muzeului de antichinti
pra activitätei muzeului pe anul 1915, anexele: 179
Achizitia colectiei preistorice Gr. Butureanu 183
www.dacoromanica.ro
2. sectiei preistorice a Muzeului .
Obiectele preistorice din de Darostor. . . .
4. a de sapáturi la Histria 190
archeologice la Constanta 199
6. Prima carnpanie de la Callatis 200
dela cetatea de Chiose-Aiclin, plasa Silistra,
Maiu-Iunie lie 205
8. Cerretári archeologice intre Turtucaia In lulie -Octom-
vrie 213
9 Personalul Itiintific al Muzeului 218
www.dacoromanica.ro
1LUSTRATII.
Biserica din Bordesti: latura 63
2. Biserica din Bordesti: vedere
3. Biserica din : fereastra 66
4. Biserica din B3rdesti: Pârvul Mutul zugravul 67
5. Biserica din Valea
6. Biserica din Valea Danului: fragment din tâmpla asezatá In
pronaos.
Biserica din Valea Danului: luatä dela m-rea de Arges 71
8. Biserica din Valea Danului: 72
9. Biserica din Valea Danului: clopotnita 73
Biserica din Turia, corn. 75
Fatada bisericii din Turia, corn. Buicesti-Olt 76
12 Biserica din Negoesti-Dolj 78
13. Biserica din Negoesti-Dolj: vedere In 79
14. Biserica din Negoesti-Dolj: vedere interioara 8o
15. Biserica din Negoesti-Dolj: picturá interioará pe calotá
Biserica din port, ctitoricesti (peretele nordic) . 82
Biserica din Negoesti-Dolj: port. ctibricesti (In dreapta usei) . 83
18. Biserica din Negoesti-Dolj: port. ctitoricesti stânga usei) .
19. Ruina bisericii din Buciulesti-Nearntu: exteriorul . 86
20. Ruina bisericii din Buciulesti-Neamtu: interiorul 87
Biserica din Dráguseni-Suceava . . . . 83
22. Biserica din Dráguseni-Suceava -spre altar 89
23. Interior din biserica Dräguseni-Suceava 90
24. Interior din biserica Dräguseni-Suceava
25. Usa bisericii din Dräguseni-Suceava 92
26. Biserica din 93
27. Biserica din
28. bisericii din 95
29. Interior din biserica 96
Portrete ctitoricesti din biserica 97
31. Portrete ctitoricesti din biserica
32. Biserica din Ogretin-Prahova Inn
33. veche din Ogretin-Prahova
34. Vedere in curtea fostei m-ri io3.
Veiere in curtea fostei m-ri Negoesti-Ilfov
www.dacoromanica.ro
223
36. Fosta rn-re Negoesti-Ilfov . .

37. Biserica fostei rn-ri Negoesti-Ilfov
38. fostului schit Varbila
39. Vederea a fostului schit
40. Biserica fostului schit
41. Cadrul usei bisericii din
42. Ruina fostei biserici din Turia-Olt irr
43 Interiorul ruinei fostei biserici Turia-Olt 112
Biseric din Calinejti-Prahova. . 114
Schiti pentru descoperire de vechi ziduri din cetatea Torni. .
46. Biserica din Roaba 121
Aceeas 121
48. Biserica din Roaba: interior 122
49. Interior din aceeas 122
Biserica din Piscu-Sadovei
preistorice adunate in Listeava 125
52. Pridvorul bisericii ruinate din Horezu-Poenari 125
53. dela Batul Dealului, corn. Cotofenii din dos 128
54. Botul Dealului (corn. Cotofenii din dos) dela
Plenita 128
55. obiecte de gäsite la Aninoasa . 129
M-rea Gura Motralui. Portrete ctitoricesti: Matei-Voda Basarab
si Stanca, rnama lui Constantin 131
57. M-rea Gura Motrului. Portrete ctitoricesti: Preda Brancoveanu
vel Vornic sjtia lui Päuna 132
58. M-rea Gura Motrului. Portrete ctitoricesti: Constantin-Vodä
coveanu si sotia lui Maria Doamna 133
59. Obiecte bisericesti dela rn-rea Gura Motrului.
6o. Pisania veche a Gura Motrului
6r. Biserica din Detaliu din pridvor 135
62. Biserica din preajrna 136
63. Biserica din Pridvorul 136
64. Neagoe Paraschiva Pea, ctitorii bisericii din preajma Filiasului 137
65. Portrete ctitoricesti biserica din preajrna Filiasului . . . .
66. ctitoricesti dela biserica din Filiasulai . . . 133
67. Zidul dintre naos pronaos biserica din preajma Filiasului 139
Picturi din altarul bisericii din . 139
69, bisericii din preajma 140
79. Potir dela biserica din Preajba, din 1793 143
71. Pisania bisericii din Craiova 143
72. Clopott:l däruit bis. Obedeanu din Craiova de Caragheorghe .
73. Portretul Mariticai Bibescu pe 146
74. din sec. dela bis. Maica Domnului dela Dud 146
75-76. Cruce de altar, fosta Jitianu (lucrata in filigrarn
batuta cu pietre de
www.dacoromanica.ro
224
Sfesnice dela fosta rn-re 148

78. Steagul districtului lj din . . .
79. dela biserica Obedeanu, Craiova 149
Crucea din curtea bis. Sf. Treime Amaradia, Craiova . . 149
Br. M-rea Gura Motrului: vedere generali 151
82. la bisericii Gura . . 153
83. dela bis.
Gänescu din Craiova
84. Evanghelie
.............
disc de dela fosta bis. Barbu
rotir dela bis. Mdntuleasa, Craiova . . . . \ .
. 155
85. Pisania bisericii Mântuleasa, Craiova

86. vechi dela bis. Sf. Mina, Craiova
87. Evanghelia dela bis. Obedeanu, Craiova (fata) 162
83. Evanghelie dela bis. Obedeanu,Craiova (dosul) 162
89. Iconna dela bis. Mântuleasa, Craiova 164
99. Partea de inscriptia) dela 164
91. Furtuna Tinca, ctitori la bis. Craiova . 167
92. Evanghelie dela bis. Asu", Craiova 167
93. din tesaurul dela
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Anuarul CMI 1915

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuarul CMI 1915

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUARUL

COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

COESIONII MONOMENTELOR ISTORICE

ISTRATI Dr. C. I., profesor universitar, membru al Academiei

G., inginer (numit la 25 Aprilie

Retras la 6 Noemvrie, a. Cf. procesul verbal No. 9, pp.

Secretar : LAPEDATU A., licentiat in litere (numit la 1904).

Arhivar : CARACA R., licentiat in litere (numit la 1913).

: N., profesor la superioarä

Conservator : ICEAN U V., licentiat in litere (numit la

Dimitriu C. D., avocat la 1914).

Asupra -Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la

Art. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul

2. PENTRU BIS. SF. ELEFTERIE DIN CAPITALA, BIS. COM.

Vazänd avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela 19

Ministrul Cultelor Instructiunii,

3. PENTRU TOATE BISERICILE MÄNÄSTIRILE TÄRII

la revizuirea complectarea inventarului general al monumen-

No. 30154, 13 1915.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la,

larea picturei de un pictor recomandat de Cornisiune pe

veniturilor Fundatiunii Aman ; la adresa Direc-

(Inreg. 153/17 Martie).

Presedinte: I. G. Duca, ministrul InstrucPunii al Cultelor,

de d-1 arhitect ajutor monumentelor L D. Trajanescu,

muire acestei biserici cu suma de lei 1500, ce ea are consem-

Cu acest prilej, Comisiunea, avänd in vedere lacunele actua-

necesere pentru lucrärile de con-

Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

intocmirea proiectelor devizelor restaurärilor bisericii cu

Cu privire la comunicarea ce d-1 V. Pärvan face asupra impor-

Presedinte: I. G. Duca, ministrul Cultelor Instructiunii.

a acoperämântului bisericii foastei mânästiri Márcuta,-

Cu privire la adresa Epitropiei bisericii din Botesti, comuna

Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

Se citeste procesul verbal al precedente pi se

Lei pentru clopotnita bisericii Sf. Gheorghe din Boto-

bisericä,-s se roage Arhitect al monumentelor a cer-

Cu privire la ofertele inaintate de arhitect-ajutor

Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

lui Papa Postelnicul de sub dealul Mitropol se aprobe

tinere necesare la biserica Trei (lei 4.360) Sf.

Presedinte: Gr. Cerkez.

de restaurare a picturii paraclisului metropolitan

Cu privire la referatele d-lui arhitect ajutor I. D. Trajanescu

multe fragmente arhitectonice. aceste pietre una e de osebitä

Prerdinte : Dr. C. I. Istrati.

D-1 D. Onciul comunicf e pozitiv informat Cetatea Neam-

Cu privire la memoriul si adresa enoria§ilor bisericii Sf. Ni-

tern. no. 470) asupra lucrarilor necesare la biserica foastei

Presedinte : I. G. Duca, ministrul Instructiunii pi al Cultelor.

Se in discutie oferta de d-1 Al. C. Sathmary, pic tor,

sete prin a-§i prezenta demisiunea din calitatea de rnembru al

Observ ci Montandon n'a categoric cä prin pro-

(Inreg. la no. 723/20 Decemvrie).

Presedinte : Dr. C. L Istrati.

impreunä Comisiunii despre rezultatele trimitand la Muzeul

b) neat editie a memoriului mitropolitului Neofit pri-

Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

pentru, conservarea frescurilor cari se mai gäsesc pe pereti; c)

terului aprobarea unui regulament de functionare, de

rämase dela restaurarea acestor douá biserici aflate pe

MEMORIUL D-LUI ARHITECT-SEF N. GHIKA- BUDESTL