ANUARUL

COMISIUNII ISTORICE

PE

`":'-
1914
PUBLICAT DE

ALEX. LAPDATU
SECRETARUL CQMISIUNII :

. BUCURETI
INST. DE ARTE STATICS CAROL I. ST. RAS1DESC
STRADA PARIS DOAMNED.
1915.

www.dacoromanica.ro
 ANUARUL

COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

PE

1914
PUBLICAT DE

ALEX. LÂPÉDATU
SECBTARIM

BUCURETI
INST. DE ARTE GRANGE CAROL I. ST.

1915.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE. 7
Comisiunea 9
2. Persona lul In
3. Corespondentii 12
Il. NOI MONUMENTE ISTORICE: DECRETE REGALE
Pentru biserica din Pucheni-Crainici (Prahova) 15
2. Pentru biserica din Cornul de sus (Prahova) . . . -

3. Penh-u biserica din Micsunestii mari (Ilfov)

Ill. PROCESELE VERBALE ALE BEDINTELOR COMISIUNII (9
e. Sedinta dela lanuarie 21
2. Sedinta dela 17 Februarie 23
3. Sedinta 24 Fevruarie 06
4. Sedinta 3 Martie 27
Sedinta dela 17 Martie 28
6. dela Aprilie 30
7. Sedinta dela 5 Maiu . 33
8. Sedinta dela Maiu 35
9. Sedinta dela 9 lunie 37
Vizita la Cáldárusani 39
nl. edinta dela 41
12. Sedinta 23 42
13. Vizita dela 23 lunie la Stavropoleos Curtea-Veche 44
14. Sedinta dela 9 lie
15. dela 22 Septemvrie 47
(6. Sedinta Octomvrie 48
Sedinta dela Octomvrie so
Sedinta dela Noemvrie 52
19. Sedinta 20 Decemvrie 55
IV. Leonine DE RESTAURARE CONSERVAR 59
Referatul d-lui Arhitectlef privitor la mennriile asupra lucrArilor
executate In 1914 6i
2. Memoriul d-lui Arhitect-sef N. Ghika-Budesti . 62
3. d-lui Arhitect-ajutor Lupu 63
4. Memoriul d-lui Arhitect-ajutor I. D. Trajanescu 66

www.dacoromanica.ro
 4

V. RAPOARTE CERCETARI. 73
Dela membri Comisiunii:
Biserica din Fundenii-Prahova (G. Ball) 75
Dela peronalul Comisiunii:
Biserica din Cornul de sus-Prahova (N. Ghika) 80
Biserica din Balaci Teleorman (V. Draghiceanu)
Biserica din Baldovineti-Teleorman (V. Drdghiceanu 84
Biserica fostului schit Gdlmeele-Olt (V. DrAghiceanu) . 86
Biserica din mari-Ilfov (V. 87
Dela corespondentii Comisiunii:
Raportul pär. 1. Antonovici 93
Raportul d-lui Il. Ghibánescu (Constanta 96
Raportul d-lui Ciuceanu 97
VI. ARREOLOGICE
Raport provizoriu asupra primei campanii de Histria
(V. Párvan)
Rezultatele ultimei campanii de säpäturi la Ulrnetum (C. Noe) .
VII. CONFERINTELE COMISIUNII
Ce este un monument istoric? (N. 129

www.dacoromanica.ro
 1LUSTRATII
Planul bisericii din Fundeni-Prahova 75
2. Vedere lateralá a bisericii din Fundeni-Prahova 76
3. Vedere din a bisericii din Fundeni-Prahova 76
Chenarul usii cu pisania bisericii din Fundeni 77
5. Interior din biserica dela Fundeni-Prahova 78
6. Biserica din Balaci-Teleorman
7. Turnul bisericii din BalaciTeleorman 82
8. Detaliu din bisericii din Balaci-Teleorman 83
Resturi din casele dela Balaci-Teleorman 83
Ruinele bisericii din Baldovinqti-Teleorman 84
ix. Detaliu de boltä bisericii din Baldovingti-Teleorman 85
12. fostului schit Galmeele-Olt 86
13. Biserica din Mics.uneltii mari-llfov 87
14. Detaliu din fatada lateralä a bisericii din mari-llfov 88
15. Cadrul bisericii din mari-Ilfov
Fereasträ dela biserica din Micluneltii mari-Ilfov ....
17. Constantin Brâncoveanu i Doamna Maria, portrete murale dela
89
90

biserica din Micsuneltii mari-Ilfov 91

Mormántul ducerului C. Fotescu dela Maica Precista dela Dud-
Craiova 99
19. Biserica din PreajbaDolj
20. Ruinile bisericii din Obedin-Dolj
2. Pivnita vechilor case ale Craiovei biserica Sf.
mitru-Baneasa) 103
Biserica Nicolae-Craiovita din Craiova 104
23. Crucea de piatrá din curtea bisericii Sf. Nicolae-Amäradia
din Craiova (05
Fragment de cu capitel. &sit in temelia bisericii Maica
Precista dela Dud-Craiova
25. Troita din comuna Scaeti-Dolj 107
26. Ruinele bisericii pe Jiiu, ctitorie a . .

www.dacoromanica.ro
 I.

COMISIUNEA
MONUMENTELOR ISTORICE

www.dacoromanica.ro
 COMISIUNEA

ISTRATI Dr. C. I., profesor -universitar, membru al Acade-

miei

MEMBRI

G., inginer.
CERKEZ Gr., profesor la coala de Poduri la coala
superioarâ de Arhitecturâ.
N., profesor universitar, membru al Academiei Ro-
mane.
NIFON, P. S. Episcop al de Jos.
- ONCIUL D., profesor universitar, membru al Academiei Ro-

PANGRATI E. A., profesor universitar, director al coalei

perioare de Arhitecturâ.
V., profesor universitar, director al Muzeului Na-
tional, membru al Academiei Române.
MURNU G., profesor universitar, membru corespondent al
Academiei Române.

NOTA
Membrii sunt numiti de Minister, prin decret regal, pe cinci ani.
Dr. C. I. Istrati, G. Gr. Cerckez, P. S. Nifon, D. Onciul, E. A. Pan-
grati si G. Murnu, au fost numiti la 1913 Aprilie 25, No. 303;
d-1 V. la 1913 Decemvrie 21, decretul No. 7053, jar d-1 N. lorga
la 19r4 Noemvrie 3, cu decretul No. 3475.

www.dacoromanica.ro
 ANENA

DECRET REGAL PENTRU NUMIREA D-LUI PROF. N. IORGA

CA MEMBRU AL COMISIUNII

FERDINAND I,
. Prin gratia lui Dumnezeu vointa Rege al
României,
La de viitori :
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
partamentul Cultelor Instructiunii, sub No. 40.191/914,
Potrivit art. 5 din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice,
Am decretat :

Art. I.- D. N. profesor universitar, membru al Aca-

demiei Române, se numeste membru in Comisiunea Monumen-
telor Istorice, in locul vacant
Art. IL- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor Instructiunii este insárcinat cu aducerea la indeplinire
a decretului de
Dat in Bucuresti, la 3 Noemvrie 1914.

FERDINAND

Ministrul Cultelor si Instructiunii

G. Duca
No. 3.475.

www.dacoromanica.ro
 PERSON A LU L

SECRETARIATUL

Secretar : A., in litere (1904).

Ajutor : NOE C., licentiat in litere (1913).
Scriitor: V., student universitar (1914).

ARHIVA

Arhivar : CARACA1 R., profesor secundar (1913).

SERVICIUL TEHNIC

Arhitect-§ef : GHIKA-BUDE*TI N., profesor la superioarä

de Arbitecturä (19o9).
Arhitect-ajutor : TRAJANESCU I. D., diplomat al supe-
rioare de Arbitecturä- (1909).
Arhitect-ajutor : Gh. Gh., diplomat al
rioare de Arhitecturä (1913).
Desenator: G., (1913).

COLECTIUNILE

Conservator-bibliotecar: Virg. N., licentiat in

litere
Conservator-ajutor: DEMETRIUS V., publicist (1914)

Anii din parantez sunt ai nurnirii In serviciu.

www.dacoromanica.ro
 12

CORESPONDENTII

Gh., arhitect (1913).

:
Pär. Antonovici L, profesor (1914).
CONSTANTA
Coriolan G., profesor (1913).
profesor, director al Museului local (1913).
COVURLUI :
Velichi N., profesor (1914).
:
Dimitriu C. D., avocat (1914).
DOLJ :
profesor (194).

Atanasiu D. A., profesor la de Arte Frumoase

Mure,sianu .5., profesor la de Arte Frumoase (1913).
ILFOV:
C., profesor (1913).
Verona Ar. G., pictor
Al., profesor
TULCEA :
D. G., administrator al Pescäriilor Statului 1913).

NOTA
Anii din parantez sunt ai numirii.

www.dacoromanica.ro
 H.

NOI MONUMENTE ISTORICE

(DECRETE REGALE)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1. PENTRIT DECLARAREA CA MONUMENT DE ARTA A
RICH DIN PIICHENI-CRAINICI, JUD. PRAHOVA.

Sire,
in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice
consemnat in procesul verbal al sedintei dela ro Noemvrie a. c.
prin care in sensul declararii ca monument istoric a
bisericii Sf. Gheorghe din comuna Pucheni -Crainici, jud.
intru pictura acestei biserici e opera lui Grigorescu,
am onoare a rugi respectuos pe Majestatea bine-
a alaturatul decret, prin care biserica Sf. Gheorghe
din comuna Pucheni-Crainici, jud Prahova, se monument
de inscriindu-se. in inventarul general al monumentelor din
Rom an
Sunt, mai profund respect, Sire, al Voastre
prea supus prea plecat servitor,
istrul Cultelor
I. G. Duca
Administratorul Casei Bisericii
P. Gârboviceanu

FERDINAND 1-iu

Prin gratia lui Dumnezeu nationah, Rege al Romaniei.

La de viitori
Asupra raportului Ministrului Nostru secretar de Stat la
partamentul Cultelor Instructiunii No. . . .
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela io
Noemvrie a.

www.dacoromanica.ro
 Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restau-
rarea monumentelor istorice:
Am decretat pi decretgm:
Art. I.- Se monument public de arta biserica Sf.
Gheorghe din comuna Puchenii-Crainici, jud. Prahova, pi se va
inscrie in inventarul general al monumentelor din Romania.
Art. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor Instructiunii este Insärcinat cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentului Decret.
Dat Bucuresti la
FERDINAND

Ministrul Cultelor si Instructiunii

I. G. Duca

2. PENTRU REA CA MONUMENT DE A BISERMII

DIN CORNUL DE SUS, JUD. PRATIOVA.

Sire,

in vedere avizul Comisiunii Monumentelor Istorice,

consemnat in procesul verbal al sedintei dela io Noemvrie a. c.,
prin care in sensul .declarärii ca monument public
de artá a bisericii din comuna Cornul de sus, judetul Prahova,
am onoare a respectos pe Majestatea Voasträ sä bine-voiasa
a aldturatul decret, prin care biserica din comuna Cornul
de sus, jud. Prahova, se declarä monument public de artä, in
scriindu-se in inventarul general al monumentelor din Romania.
Sunt, cu mai profund respect, Sire, al Majestätii Voastre
prea supus pi prea plecat servitor.
Ministrul Cultelor pi Instructiunii.
L G. Duca
Administratorul Casei Bisericii
P.

46.432- 13 Decemvrie 1914

www.dacoromanica.ro
 FERDINAND I-iu.
Prin gratia lui Durnnezeu vointa nationald Rege al
Romaniei.
de viitori
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
Departamentul Instructiunii No. 46.432/914.
avizul Comisiunii Monumentelor Istorice dela io Noem-
vrie, a. c.
Potrivit art. 2 din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice :
Am decretat si :

Art. I.- Se monument public de biserica din

comuna Cornul de Sus, jud Prahova, si se va inscrie in inven-
tarul general al monumentelor din România.
Art. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departarnentul
Cultelor InstructMnii este insärcinat cu aducerea la indeplinire
a dispozitiunilor prezentului Decret.
Dat Bucuresti la Dec. 1914.
(ss) FERDINAND.
Ministrul Cultelor Instructiunii
(ss) I. G. Duca
3848.
3. PENTRU DECLARAREA CA MONUMENT ISTORIC A BISERICII
DIN MARI, JUD.

Având in vedere avizul Comisiunei Monumentelor Istorice,

consemnat in procesul-verbal al dela 20 Decemvrie 1914,
prin care se sensul declarârii ca monument istoric
in
a bisericii din comuna Micsunestii-Mari, judetul Ilfov, am onoare
a rugâ. respectuos pe Majestatea a semnä
alâturatul Decret, prin care biserica din comuna Micsunestii-Mari,
judetul Ilfov, se monument istoric, inscriindu-se in
ventarul general al monumentelor din România.
Sunt, cel mai profund respect, Sire, al Majestätii Voastre,
prea plecat prea supus servitor,
Ministrul
Cultelor Instructiunii,
G. Duca.
Administrator,
P.
No. 2531/915.
Anuarul Corn. Mon. Istorice. 2

www.dacoromanica.ro
 FERDINAND
Prin gratia lui Dumnezeu vointa Rege al
La toti de si
Asupra Raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la
partamentul Cultelor Instructiunii sub No. 2.531/915,
avizul Comisiunei Monumentelor Istorice dela 20
cemvrie 1914,
Potrivit art. 2 3 din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice,
Am decretat :
Art. I.- Se monument istoric biserica din Mic§une§tii-
Mari, judetul Ilfov, se va inventarul general al
numentelor din
Art. II.- Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor Instructiunii este insärcinat cu aducerea la
plinire a dispoziOunilor prezentului Decret.
Dat Bucure§ti, la 1915.

FERDINAND.
Ministrul
Cultelor Instructiunii,
G. Duca.
No. 99

www.dacoromanica.ro
 H.

PROCESELE VERBALE ALE $EDINTELOR

COMISIUNII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 NO. 1.
- DELA 20 IANUARIE -
(Inreg. N.o. 130/18 Fevr.).

Presedinte Dr. C. I. Istrati.

Membrii : P. S. Nifon al Dunärei de Jos, D. Onciul,
E. A. Pangrati, G. Murnu G. Bals.
Secretar : A. Läpe'datu.
D-1 administrator al Casei Bisericii salutä numele d-lui
ministru al säu personal Comisiunea, asigurand-o de tot con-
cursul.
D-1 presedinte roagä pe pe d-1
administrator al Casei Bisericii sä sustmá lucrärile Comigiunii
prin acordarea de credite necesare.
D-1 E. Pangrati necesitatea lucrärilor cere ca creditele
votate pe seama Comisiunii se mentinä se acorde in-
tegral, ca se poatä datoriile lucrárilor executate, dar
neachitate, si se poatä lucrärile incepute, dar neterminate.
D-1 administrator al Casei Bisericii asigurä datoriile se
vor iar lucrärile incepute se vor Ce priveste
lucrärile viitoare, nu se vor deca pe mäsura mijloacefor
disponibile.
D-1 G. cere pentru eventualitate se rezerve din
actualele credite o mai mare pentru lucrárile de conser-
vare intretinere.
Trecandu-se la cestiunile puse la ordinea zilei, se decide :
Cu privire la scrisoarea d-lui C. G. Dissescu, d-lui
dr. Istrati, prin care ca la viitoarele lucrári de restau-
rare se in vedere mänästirea Cozia,-intruca, dupe
arátarea d-lui arh. N. Ghika, existá un raport privinta unor
asemenea SO se prezinte Comisiunii acest raport, spre a
cerceta cestiunea mai de aproape.
Cu privire la adresa d-lui A. D. Atanasiu, profesor la
de Arte frumoase din Iasi Oreg. la No. prin care mul-
tumeste pentru numirea sa ca membru corespondent al Comisi-
unii pentru orasul Iasi, se ia act.

www.dacoromanica.ro
 22

Cu privire la adresa d-lui N. Grant, prin care Comisiunii

o acuareld, reprezintand biserica din (Muscel), se
pentru acest dar, inaintându-se cererea pentru permis
circular pe C. F. Administr4ei Casei Bisericii.
Cu privire la scrisoarea din (Val-
cea), prin care a fi numit membru corespondent al
siunii pentru judetul Vâlcea, a se cu altä ocazie.
Cu privire la cererea d-nei Mincu Oreg. la No. 21/914,) de a
i se restul din onorarul ce räposatul sä ia
pentru conducerea lucrdrilor de restaurare dela Stavropoleos, sä
se roage Administratia Casei Bisericii a se satisface mai
urgent.
Cu privire la cererea d-lui pictor I. loanid (inreg. la No. 2/914),
i s'a oferit o pentru studiul picturii bizantine, de
a i se mai a rämäne la Paris,-sd se arate in ce conditiuni
i s'a oferit bursa, spre a se vedea cererea goate fi
D-1 G. propune cu acest prilej Comisiunea a se
pune bursierilor anume conditiuni, cari aceea de a
terminarea studiilor, in serviciul Comisiunii.
Cu privire la adresa d-lui director al National, sectia
Constanta la Administratia Casei Bisericii sub No. 57.666
din 913), prin care se face cunoscut cä d-1 inginer Traian Gri-
gorescu din Constanta a donat obiecte antice,
cerându-se, ca o distinctiune (decoratiune) pe seama
donatorului, sä se pentru obiectele donate e de ajuns
o de multumire, ceiace se va face din
siunii.
Cu privire la cererea d-lui arh. ajutor Trajanescu (inreg. la
No. 14/914), de a i se un concediu de 30 de zile,
pându-se la 3 Fevruarie - se
Cu privire la adresa Ministerului de Interne la No.
11/914), coroboratd cu adresa Mitropoliei Ungro-Vlahiei (inreg.
la No. prin care arata a pe arh. Maimarolu
a se art. io din legea pentru conservarea restaurarea
monumentelor istorice, in ce priveste planurile nouilor lucrári
ale palatului Deputatilor, - dupä explicatiunile date
de d-1 E. Pangrati, sá se ceará d-lui Maimarolu a trimite aceste
planuri de Comisiunii.
Cu la referatul d-lor arhitecti ajutori ai Comisiunii,
Trajanescu Lupu la C. B. sub No. 55.528/913),
prin care cer a li se o de ioo lei lunar pentru
complectarea salariului la suma de lei 700, se recomande,
spre satisfacere, prin budget, pentru anul viitor, Administratiei
Casei Bisericii.
Cu privire la referatul d-lui arh. ajutor Trajanescu (inreg. la
No. 8/914), de a fi autorizat sä angajeze pe d-1 C. Navrea
tru supravegherea lucrarilor dela cu salar lunar de

www.dacoromanica.ro
 23

lei din fondul destinat pentru aceastá lucrare, se aprobe,

dar nu numai pentru lucrárile dela ci pentru toate
lucrärile Serviciului de arhitecturä al Comisiunii, unde va fi
nevoie de dânsul.
Cu privire la adresa bäncei populare Progresul" din corn.
Corbii-Mari, Vlasca Oreg. la C. B. sub No. 57.794/93), prin
care se comunica, potrivit cererii Comisiunii, situatiunea acelei
bänci pe luna Decemvrie 1913, aceastä situatie e destul
de multumitoare, se poate aproba cererea epitropiei din
Mari de a depune banii adunati destinati pentru repararea
sericii la bancä.
Cu privire la devizul Maintat de dl pictor lady (inreg. la
No. 7/914), pentru pictura bisericii Bucur din Capita lä, se
spre a fi exammat, ce Comisiunea va primi räspuns
dela d-1 Trandafirescu, dacä acesta sau nu suma ce a promis
pentru aceastá lucrare.
Cu privire la memoriul primit, prin Academia dela
d-1 arh. K. Romstorfer asupra consolidärii de urgentä a terenului
dela Suceava, spre a se näruirea ce
cetate, se retrimitá Academiei, arätându-i-se párerea
Comisiunii : sá se d-1 Romstorfer, a intervenit la
Comisiunea de monumente din Viena cu ce rezultat
anurne, iar pe de parte sä se scrie Consulului nostru dela
Cernäuti, a se interesâ de aproape de chestiune,
inforrnând Academia.
In cu privire la adresele inregistrate la No. si 19/914
ale Serviciului de restaurare de sub directia d-lui Lecomte, prin
care, pe de oparte se actele justificative pentru chel-
tuelile de lei 6o.000 fäcute lucräri ale acestui serviciu, pe de
parte se cere pentru aceleasi lucräri a se suma de
lei ioo.000, Comisrunea nu se poate necunoscand
aceste lucrári. onor. Minister doreste a acest aviz, e
necesar a se cere d-lui Lecomte a un memoriu in care
se arate ce anume lucräri s'au efectuat sub conducerea d-sale,
precum un program detaliat al lucrärilor viitoare.
(ss) Dr. C. I. Istrati, Nifon, D. Onciul, E. A. Pangrati,
G. G. Murnu.
NO. 2.
- DELA 17 FEVRUARIE -
(Inregistrat la No. 147/25 Fevr.).
Presedinte: I. G. Duca, Ministrul Instructiunei si al Cultelor.
Membrii : P. Nifon al Dunärei de os, Dr. C. I.
Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Murnu G.
Bals.
Secretar: Al. Läpdatu.
www.dacoromanica.ro
 24

Exarninându-se tabloul lucrdrilor in curs de restaurare si a celor

proectate pentru viitor (inregistrat la No. 47/914) constatân-
du-se trebuinta unor sume mai mari pentru terminarea efec-
tuarea acestor toatele necesare, d-1 rninistru promite
a-si face o preocupare de cApetenie din obtinerea creditelor
cesare.
Pentru inlesnirea obtinerii D-I E. A. Pangrati propune
numirea unei delegatii, care d-1 arhitect al
numentelor, reparfizeze pe un termin de mai multi
ani, dupä un anume plan, stabilind suma pentru
tarea pe fiecare an.
Comisiunea pe E. Pangrati G.
a face lucrare. Delegatia va stabili fondul necesar anul
acesta pentru de c9nservare intretinere pe seama
numentelor.
Luându-se apoi in desbatere celelalte cestiuni la ordinea
zilei, se :
Cu privire la nota biuroului restaurärei bisericii Stavropoleos
pentru datoriile ce mai sunt de achitat (13.322,49 lei), sä se
inainteze Administratiei Casei Bisericii cu rugdmintea ad bine-
voiascä a dispune plata din fondul de ioo.000 destinat pentru
Stavropoleos.
Cu privire la modelul usei pentru biserica dela
executat de Scoala de meserii tnaintat adresa No.
(inreg. la No. 115 din io Fevruarie), se aprobä, nemodificat,
trimitându-se pentru executarea intregei
Cu privire la cererea d-lui pictor Belizarie (inreg. la No.
51/914) pentru eliberarea unui acont de lei 14.000 asupra sumei
ce are de primit pentru pictura exterioará dela biserica
rusani, sä se dea spre referire d-lui arhitect sef al monumentelor
cu observarea cä acordat sä fie in raport starea de
progres a lucrárii.
Cu privire la cererea d-lui Vasile antreprenorul lu-
de nivelare a terenului mânästirii Cetâtuia (inreg. la No.
104 din a. c.), de a se libera acontul aprobat de lei 2.000, sä se
inamteze onor. Administratii a Casei Bisericii, rugämintea.
binevoiascä a interveni la Ministerul de Finante pentru libera-
rea acestei sume din creditul de lei 6o.000 acordat Comisiunii dela
portofoliu, intrucât aceste au fost angajate pe basa acestui
credit; iar dacä aceasta nu s'ar putea, se facá din
lelalte credite puse la dispozitia Comisiunii.
Cu privire la cererile aceluiasi de a i se un nou acont
de lei 2000 pentru aceiasi lucrare, ea executatä mai bine
de jumAtate, se dea spre referire d-lui arhitect al monu-
mentelor.
Cu privire la cererile pentru lucrdri de restauräri sau repa-
ratii la biserica Jitianu (No. 381914), la mänästirea Surpatele (No.
din a. c.,), la mânästirea Probota (No. 91/914), la biserica

www.dacoromanica.ro
 25

(92/914) si la biserica din (18/914),

li se rdspundd, potrivit referatelor d-lui arhitect al monu-
mentelor, lucrdrile solicitate au fost studiate
pe tabloul lucrdrilor Comisiunii, dar cf, in de mijloace,
ele nu s'au putut acum. Totodatä se cerceteze
de Serviciul monumentelor nu cumva-cum e cazul la
bota-aceste monumente au nevoe deocamdatä de mai
mici de conservare, in care caz ele sa se execute de
din fondul acestor
Cu privire la cererea d-lui prof. N. de a se interveni
pentru menOnerea bisericii Sf. Spiridon-Vechiu ce s'a decis a
ddrâmatä in vederea intocmirei pietei Senatului, Comisiunea
pe Ghika pi in ce mod s'ar conserva
in launtrul pietii proiectate, propuneri in
consecintd.
Cu privire la cererea d-lui Iuliu Dragomirescu, ca
sä sub ingrijirea sa castelul Hasdeu din Câmpina, sub titlul
de donatjune, ea nu se poate accepta, nu in cadrul
legii actuale pentru conservarea pi restaurarea monumentelor
torice.
Cu privire la cererea d-lui Schimschirnovitz de a i se permite
studierea colectiunilor Comisiunii vederea studiilor ce face
pentru teza de in arhitecturd la Berlin, se aprobä, cu
conditia ca d-sa, ce va colectiunile, sä arate detailat
materialul ce voeste a pi cum anume. Aceasta pentru ca
Comisiunea decide asupra publicitätii.
Cu privire la adresa Primäriei din Iasi No. 1578/914 (inreg.
la No. 98/914) asupra planului exproprierilor necesare pentru
gajarea imprejmuirei bisericii Trei Erarhi, potrivit planului d-lui
Lecomte, se Comisiunea aceste
cerând ca ele sä se faca din fondul de restaurdri pus la dispo-
zitia d-lui Lecomte pentru lucrdrile dela Trei Erarhi.
Cu privire la cererea d-lui Chiale (inreg. la No. 94/914)
pentru imprejmuirea bisericii Bucur terminarea restaurdrii ei,
se la cunostinta d-lor arhitecti dirigenti ai de
restaurare.
Cu privire la adresele Directiunei generale a Inchisorilor-
(inreg. la No. 123/914) si Directiunei Serviciului Sanitar (No.
105/914), prin cari se cari anume foste sunt
buintate ca inchisori sau localuri de spitale, ospicii azile,
se comunice bisericile apartindtoare acestor foste mändstiri,
monumente istorice, nu pot fi reparate avizul Comisiunii
vedere aceasta precum faptul numitele
rectiuni se folosesc de localurile ar bine pentru
ele verse anual o oarecare pentru intretinerea acestor
biserici la Casa monumentelor",
Cu privire la referatul d-lui arhitect al monumentelor
(inreg. la No. 124/914), prin care inainteazd oferta fabricei de ca-

www.dacoromanica.ro
 Bertoli dela Socola pentru comanda din vreme a stocului
de si olane de care are nevoie serviciul de restaurdri,
sä se roage d-1 arhitect sef a cantitatea cornandei, ca
ea se poatä face.
Cu privire la referatul d-lui secretar al Comisiunei, asupra
Buletinului, sä se in referat a
depune sumele de bani ce datoresc pe searna Casei Monumen-
telor".
In sfärsit, Comisiunea numeste, potrivit propunerii d-lui E Pan-
grati, pe párintele I. Antonovici, profesor Bärlad, ca membru
corespondent al ei pentru judetul
(ss) Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A.
Pangrati, Gr. Gerkez, G. Ba4.
NO. 3
DELA 24 FEVRUARIE -
(Inregistrat la No. 181 din 3 Martie)
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.
Membri prezenti : P. Nifon al Dunärei D. Onciul,
E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Bals.
Secretar : Al. LAp'datu.
du-se In desbatere chestiunile la ordinea zilei se hotäräste:
Sa se inainteze Administratiei Casei Bisericii referatul d-lui
arhitect al monumentelor cu privire la bugetul Comisiunii pe
1914-1915 cum tabloul de E. Pangrati, G.
sr N. Ghika, cu privire la repartizarea lucrArilor de restaurare
conservare pe un period de patru ani, ambele-referatul tabloul.
cercetate aprobate de Comisiune.
Privitor la cererea d-lui pictor Belizarie de-a i se un
al doilea acont pentru lucrArile de pictum din exteriorul bisericii
mänästirii aldárusani, se aprobä, potrivit referatului d-lui arhi-
tect N. Ghika si propunera d-lui presedinte, lei 6.000.
Privitor la cestiunea sumelor ce ar mai de primit d-nul
Belizarie, pentru lucrärile de executate la mdnästirea
Cäldärusani, asupra Administratia Casei Bisericii a cerut
avizul Comisiunii, cunostintA de referatele d-lui A. Cosoiu,
sef de biurou la Serviciul ordonantArii, si al d-lui A. Popovici,
seful Serviciului technic al Casei Bisericii, a se decide
in aceastä cestiune potrivit avizelor sale anterioare.
Privitor la cestiunea monetelor de aur gäsite in Septemvrie
1912 la mändstirea aldärusani, cu ocazia lucrArilor de restau-
rare asupra cäreia s'a cerut avizul ei de care Administratia
Casei Comisiunea ia act de cele relatate in referatul d-lui
arhitect Popovici gäseste mándstirea e datoare a plat
demnizarea de lei 171 pentru monedele retinute.
Privitor la instiintarea prea cucernicului protoiereu P. Dragomir
din Campulung asupra insträinärii dela biserica DomneascA a

www.dacoromanica.ro
 27

unui chivot a unei evanghelii ferecate, din timpul lui Matei

Basarab, Comisiunea decide a se interveni pe langa Adminis-
Casei Bisericii spre a cazul printr'un defensor
eclesiastic.
Privitor la Sf. Sinod (inregistratá la C. B. No. 8312,
Fevruarie 19), prin care cere a se face reparaliile necesare la
biserica Antim din Capita i a se chiliile cele vechi
din curtea bisericii, spre a locul intrinsele oamenii de serviciu
ai Sf. Sinod, Comisiunea e de pärere la aceastä
se fac mai mici de reparatii intrucät se studi-
restaurarea ei, Administralia Casei Bisericii dispunä a se
vechile ale care sunt foarte impor-
tante sub raportul arhitectonic, iar celelalte clädiri mai putin
importante sä fie date spre locuintä servitorilor bisericesti.
Se numeste ca membru corespondent pentru judetul lj, d-nul
profesor St. Ciuceanu dela Craiova.
In sfärsit se hotäräste a se face pe viitor rezumate in limba
la articolele publicate in Buletin.
(ss) Dr. C. L 'strati, D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Murnu.
NO. 4.
- DELA 3 MARTIE
(Inreg. la No. 212/17 Martie)
-
Presedinte r Dr. C. I. Istrati.
Membrii : P. S. Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez G.
Murnu.
Secretar : Al. Ldpdatu.
Luandu.se in dezbatere chestiunile la ordinea zilei se hotäräste :
Privitor la demisiunea d-lui R. din postul de arhivar,
pe motivul ar fi vorba de suprimarea postului
prin noul budget, Comisiunea nu prirneste demisie, pana
ce nu se va in mod definitiv asupra mentinerii sau su-
primärii postului. Se va interveni de altminteri pe d-1
ministru binevoiascä a mentine acest post, persoana
cäreia i s'a incredintat are si insärcinarea de a aduná materialul
pentru publicarea inscriptiilor romano-slave, publicatie preväzutd
in legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor, art. 2,
al. 3.
Privitor la referatul d-lui arhitect ef al monurnentelor asupra
lucrdrilor, pentru clädirea clopotnitei pentru imprejrnuirea
sericei Sf. Gheorghe din Botosani, care d-sa aratä din causä
suma de 30.000 de lei, din averea bisericii, din care sä
se plata lucrdrlor, nu a fost in budget, aceste lu-
sunt amenintate, Comisiunea decide a se Administratia
Casei Bisericii ca intervie pe lângä Comisiunea budgetard, pentru
inscrierea sumei in budget.

www.dacoromanica.ro
 Privitor la adresa I. P. S. Ghenadie, superior al mänästirii
Cäldärusani, cätre Administratia Casei Bisericii (inreg. la
10.073/27 Fevr. 1914), prin care aratá cä defunctul I.
deru a imprumutat o icoanä reprezintand Izvorul Tämäduirii",
pictatä de N. Grigorescu, sub cuvânt de a scoate o copie, si
astäzi acea icoanä nu a fost inapoiatä, Comisiunea opineazä
cä trebue sä se intervie pe calea justitiei pentru restituirea ei.
Privitor la adresa Primäriei din Dorohoiu (inreg. la No.
Martie 1914), prin care cere a se continua lucrdrile de restau-
rare dela biserica Sf. Nicolae din localitate, se va
cä aceste lucrä'ri figureazä pe tablou cä vor fi executate in
curân d.
Privitor la adresa Sf. Episcopii a Husilor adresatä Bise-
ricii (inreg. No. 9.759/26 Fevr. 1914), prin care roagä a se
mäsuri pentru repararea bisericii chiliilor mänästirii Dobrovät,
se d-lui arh.-sef al rnonumentelor spre a

Cu privire la petitiunea d-lui pictor Constantin Petrescu (inreg.

la No. 158/27 Fevr. 1914), prin care cere a i se conferi bursa
pentru pictura bizantinä vacantä, Comisiunea
ca acea bursä sä se confere prin concurs deci sä se roage
Administratia Casei Bisericii publice un asemenea concurs :
Cu privire la cererea d-lui C. Mironescu (inreg. la No. 161/27
Fevr. 1914), de a postul de scriitor rämas vacant, Comi-
siunea e de pärere a pune pogtul la concurs.
In sfärsit, ca urmare a referatului d-lui arhitect ajutor I. Tra-
janescu (inreg. la No. 183/3 Martie 1914), se pentru lu-
crä'rile de lemnárie executate in timpul la mänästirea
Säräcinesti, un al treilea acont in de lei 3.000, din fondul
de lei 32.553, destinat in acest scop.
(ss) Dr. C. Istratz, Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Murnu.
NO. 5.
- §EDINTA DELA 17 MARTIE
la No. 285/.22 Aprilie)
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.
Membrii prezenti : P. S. Nifon al Dunärii-de-Jos, D. Onciul, E.
A. Pangrati, G Murnu G. Bals.
Secretar : Al.
Se citeste procesul-verbal al precedente si se
Luändu-se apoi in desbatere cestiunile la ordinea zilei, se
decide :
Privitor la cererile mai multor domni pictori de a li se in.
pictarea fostei catedrale mitropolitane din
sä se anunte prin publicitate lucrarea, invitändu-se pictorii de
specialitate ce doresc a o face, sa prezinte, la Maiu, schite,

www.dacoromanica.ro
 29

devize program pentru lucrare, din care Comisiunea va aveâ

aleagä la timpul säu pe cea mai
Privitor la adresa cu No. Maiu 1914 (inreg. la No.
197/12 Martie 1914) a Primáriei din Tárgoviste, se rnultumeascá
Primáriei pentru exproprierea sa se asigure de tot spri-
jinul Comisiunii in lucrarea de infrumusetare ce voieste a intre-
prinde, terrninând imprejmuirea interiorul Ce
priveste molozul e bine se necesar pentru
tocmirea parcului.
Privitor la adresa cu No. 8 din 12 Martie 1914 (inreg. la No.
203 din 17 Martie 1914) a epitropiei parohiei din corn. Baia,
se anunte epitropia s'a luat act de cele comunicate
se roage d-1 Al. Cantacuzino-Pascanu, proprietarul locului,
ofere restul de 7.000 lei ce mai este necesar pentru restaurarea
bisericii.
Privitor la scrisoarea d-lui deputat Alexandru adre-
satá d-lui presedinte in cestiunea restaurdrii bisericii din Bäli-
nesti (Dorohoiu) se comunice lucrarea e studiatä cä e pusä
pe tablou pentru executare in anul viitor 1915.
Privitor la adresa cu No. 19 din 27 Fevruarie 1914 a
hiei Bärboiu, adresatá Casei Bisericii (inreg. la No. 10.842 din
3 Martie 1914), inaintatä Cornisiunii spre da avizul, sä se
comunice epitropiei anul acesta Comisiunea nu dispune de
fonduri deci nu poate face lucrarea care suma
de 15 mii lei. Cum biserica este mentinutd ca monument
istoric, mai mult pentru e biserica uneia din familiile foste
domnitoare ale Moldovei, pentru irnportanta ei arhitecto-
sau artisticä, epitropia se adreseze cu aceste conside-
ratiuni membrilor familiei Sturdza, rugandu-i sá ofere
suma trebuitoare pentru reparare.
Privitor la adresa No. 237 din Martie 1914 a protoieriei
detului adresatä Casei Bisericii (inreg. la No. 12.325 din
8 Martie 1914), sa se cá, cum reese din procesul-
verbal anexat al protoieriei, lucrárile cerute nu sunt absolut ne-
cesare, ba nici chiar trebuesc fäcute (tárnpla), ce priveste casele
bisericii, ele nefiind clasate, repararea cade in sarcina epi-
tropiei.
Privitor la adresa cu No. 5 din 17 Martie 1914 a parohiei
sericii Sf. Gheorghe diu comuna Puchenii-Crainici (Prahova),
adresatá Administratiei Casei Bisericii (inregistr. la No. 12.824),
biserica aceasta ca un monument istoric,
ci mai de grabi ca un monument de se defere ces-
tiunea Consiliului artelor, dacä mai ori unor specia-
listi pictori.
Privitor la adresa cu No. 8o din Martie (inreg. la No.
211 din jo Martie 1914) a serviciului restaurarii bisericii Stavro-
poleos, se intervina pe Adrninistratia Casei Bisericii

www.dacoromanica.ro
 30

dispue achitarea onorarului d-lui arhitect Al. Zagoritz a

rilor d-lor Seewald Simionescu.
Privitor la scrisoarea din Martie 1914 a pärintelui econom
Joan Antonovici, membru corespondent al Comisiunii, se
pe lângä Administratia Casei Bisericii sä aprobe facerea
de imprimate pentru corespondenta membrilor corespondenti cu
Comisiunea.
Privitor la adresa No. 91 din Martie 1914 (inreg. la
No. 201 din Martie 1914) a d-lui Ghibänescu, director al
Muzeului de Antichitäti, sectia Constanta, sä se roage Directia
Muzeului National din Bucuresti, piatra dela Topalu
pe contul säu aci, iar pentru a se mijloace pe seama
Muzeului din Constanta, sä se d-lui Ghibänescu sä
un comitet de patronagiu al Muzeului care, lucreze in
acest sens.
Privitor la petitiunea d-lui pictor D. Norocea la No. 207
din 17 Martie 1914), Comisiunea, nedispunând de fonduri, nu
poate lucrärile oferite.
Privitor la oferta pentru cumpärarea unor icoane (inreg. la
No. 210 din 17 Martia a d-nei Bälasa Comisiunea,
väzänd icoanele, e de pärere cä nu sunt pentru colectiile ei.
(ss) Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati,
G. G. Murnu.

6.
- EDINTA DELA 21. APRILIE
(Inreg. la No. 358).
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membri prezenti : D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Pârvan, G. Murnu G. Bals.
Secretar : A. Ldpdath
Se citeste procesul verbal al precedente se aprobä.
Luându-se in desbatere cestiunile la ordinea zilei, se decide :
Cu privire la scrisoarea d-lui pictor Viertelberger din Viena
prin care anuntä sosirea sa apropiatä in Bucuresti,-ca d-sa sä
fie rugat a vizita bisericile Stavropoleos, Mihai-Vodä, Paraclisul
Mitropoliei din Capitalä, Biserica Domneascä din
C.-de-Arges si bisericile lui Stefan-cel-Mare din Dorohoiu, Boto-
sani
Cu privire la adresa d-lui director al de Antichitäli,
sectia Constanta, No. (reg. la No. 263/914 C. M. I.), prin
care cere a se mäsuri pentru conservarea resturilor de temple
antice de lângä Constanta semnaleazA existenta unui apeduct
roman la Enghez, spre Mangalia, d-1 V. dupä ce lä-
muririle necesare aratä cä transportarea blocurilor de
dela temple la Constanta e foarte anevoioasä ; de aceea

www.dacoromanica.ro
d-sa propune se intrebe mai Directia lucrärilor portului,
daca e in interesul lucrdrilor se degajeze locul de acele res-
turi, in acest caz, oricat de anevoios ar fi, blocurile vor
trebui transportate la muzeu; nu, se lase acolo, luandu-se
pentru conservarea se locul.
D-1 G. spune cestiunea aceasta a cu ocazia
vizitei de asta a Comisiunii la Constanta d-1 Laza-
rovici, subseful lucrdrilor din port, a declarat Directia acestor
nu are vedere utilizarea a locului, el
s'ar putea Se decide se studieze estiunea acestei
ingrddiri. In cestiune, d-1 Parvan ces-
tiunea descoperirei obiectelor antice aceea a sapaturilor arheo-
logice, cat de insuficiente sunt dispozitiunile din lege
privire la cele cat de putine mijloace avem pentru
supravegherea celor din urmá.
D-1 Presedinte pe d-1 V. sä prezinte Comisiunii
un referat, indicand mijloacele ce d-sa le crede mai nimerite pen-
tru aducerea obiectelor antice in noastre publice
pentru conservarea ruinelor arheologice. d-sa pe
domnii membri ai Comisiunii studieze chestiunea
complectdrii legii monumentelor istorice, cum aceea a uni-
ei vechea lege pentru descoperirea obiectelor antice.
Cu privire la reteratul d-lui arhitect-sef al monumentelor No.
885 (inreg. la No. 266/914 C. M. I.), prin care prezintä
misiunii o veche un fragment de sfesnic de lernn
luate dela bisericuta din satul Cacova, corn. Smeuretu, semna-
land importanta ei artisticd a se lua pentru
impiedecarea .präddrii bisericii, se aprobe propunerile din
referat: ca obiectele aduse fie depuse in colectiile Cornisiunii,
sä se confirme oficial primirea sa autoritdtilor nu
mai permitd luarea obiectelor din bisericd.
Cu privire la propunerea d-lui Gr. Cerkez de-a fi autorizat
sä angajeze pe pictorul D. Norocea de lei 500 lunar,
pentru lucrárile de dela Biserica Domneascd din C.-de-
Arges, a incepe amvonului bisericii, care este
o lucrare de relativ nouä, unde deci pictorul poate fi
pus la un fel de examen,-sd se lase a se decide vizita ce
Comisiunea pictorul Viertelberger va face la fata locului.
Cu privire la adresa epitropiei aceleiasi biserici No. 151
la No. 218/914 C. M. I.), prin care ca tine la dis-
pozitia Comisiunii suma de lei 23.000 pentru mobilierul bisericii,
se ceea ce i s'a putut
din fondul general de lucräri, Comisiunea va continua.
restaurarea picturii, ca mobilierul se la
Cu privire la adresa d-lui arhitect V. V. Stefänescu (inreg.
la No. 264/914 C. M. I.), prin care cere un acont asupra
rilor ecutate materialelor aprovizionate pentru dela

www.dacoromanica.ro
 32

biserica Sf. Gheorghe din Botosani, se aprobe, potrivit refe-

ratului d-lui arhitect-ajutor Lupu.
Cu privire la adresa aceluiasi (inreg. la No. C. M.
I.), prin care cere a i se indica precis locul unde urmeazä a
se dela bisericd, - se räspundä
aceasta se va indeplini ocazia vizitei pe care Comisiunea o
face in la Botosani.
Cu privire la cererea d-lui A. Verona (inreg. la No. 287 C. M.
-
L), de a i se restul de lei 2.000 pentru pictura tämplei de
la Baia, sä se cerceteze actele si se pläteascd potrivit
Cu privire la cererea d-lui Vasile Brdiescu la No. 286
'C. M. I.), de a i se face receptia lucrárii de nivelare dela m-rea
se aducä la indeplinire de arhitect diriginte al
lucrärii.
Cu privire la cererea d-lui D. Belisarie (inreg. la No. 288 C. M.
I.), de a se interveni pentru liberarea sumei de lei 2.900 ce mai
are a primi pentru pictura bisericii dela se sa-
tisfacd, din acte reese aceasta e potrivit ultirnei invoeli
de pictor cu I. P. S. Superior al mänästirii.
Privitor la scrisoarea d-lui I. Voinescu, fotograf, de a se
terveni sä i se libereze un permis pe C. F., se satisfacd,
d-sa se angajeazä ca in schimbul sumei de platä a permi-
sului sä facä fotografii cerere pe seama Comisiurni,
bilindu-se prealabil conditiunile.
Privitor la cererea Parohiei Negru-Vodd din Campu-Lung
la No. 15.733/914 C. B.), pentru reparatiile trebuitoare la
Biserica Domneascd din localitate la dependintele ei,
devizul aprobat de Comisiunea noasträ la 28 Ionic 1913, lucrä-
rile se execute din fondul general de reparatii, care va fi cu
ocazie si el repartizat dupá un proiect ce va
Comisiunii d-1 arhitect-sef al monurnentelor.
Cu privire la adresa parohiei din corn. Borzesti Oreg. la
No. 232/914 C. M. I), prin care cere repararea bisericii lui Stefan
Mare din localitate, arhitect-sef al monurnentelor e
gat a intocrni un deviz complect pentru aceastá lucrare.
Cu privire la adresa primáriei urbei cu No. 473
(inreg. la No. 259/914 C. M. I.), prin care se cere repararea
sericn Sf. Dumitru din localitate, se va ce e de fäcut, cu
ocazia vizitei apropiate pe care Comisiunea o va face la fata
locului.
Cu privire la propunerea d-lui presedinte pentru nurnirea ca
membru corespondent pentru jud. a d-lui C. Din-ii-
triu, fost prefect si secretar general al Ministerului de Interne,
Cornisiunea o cu pläcere.
In sfarsit, Comisrunea act de rdspunsul d-lui Al. Cantacuzino-
Pascanu la cererea ce i s'a fácut de-a contribui d-sa pentru
pararea bisericii din Baia, de comunicarea d-lui Director al Mu-
zeului din Constanta in privinta cornitetului de patro-

www.dacoromanica.ro
 33

nagiu pentru strangerea de fonduri pe seama muzeului, de

oferta Doamnei Nina Z. Arbore pentru lucruri de
sericeascd aprobä cererea d-lui G. de a se face schimb
de public* Muzeul din Belgrad.
(ss) Dr. C. Etrati, D. Onciul. E. A. Pangrati, V.
Gr. Cerkez, G. G.Murnu.

NO. 7
- EDINTA VELA 5 MAID -
(Inreg. la No. Ionic)
Presedinte : Dr. C. L
Membri prezenti: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
G. . Bals G. Murnu.
Secretar : A. Läpdatu.
Se citeste procesul verbal al precedente si se aprobb.
Se ia apoi in discutie cestiunile puse la ordinea zilei se
comandä :
Cu privire la adresa primdriei orasului T.-Severin cu No. 421
din 23 Octomvrie 1913 (reg. la No. 47.4461913 C. B.), prin
care solicit imprejmuirea locului castrului roman din localitate,
Comisiunea, intruca, acum, din causa lipsei de mijloace din
alte motive, imprejmuirea cerutä, desi absolut necesard, nu se
poate face, propunerea d-lui V. : se
primäriei aplicarea a art. din lege, care prevede po-
sesorii terenurilor cu antichitäti sunt datori sä vegheze la con-
servarea Sind pedepsiti in caz de abatere.
Cu privire la cele de V. Parvan asupra abuzurilor ce
se fac cu acapararea obiectelor vechi descoperite, chiar de
toritäti-cazul monetelor dela Enusesti-Romandti si Slatina-Olt-,
Comisiunea pe d-1 ca, intemeiat pe actele
ciale ce cazurile d-lui ministru, facerea
unei chete pedepsirea celor vinovati. asupra cererilor
de pentru descoperiri de obiecte antice,
rnisiunea, explicaliile date de d-1 revine asupra
deciziunii ei anterioare sä se din principiu aceste
cereri decide ca li se dea urmare socotinta d-lui di-
rector al Muzeului National.
Cu privire la propunerta d-lui V. de-a se numi mem-
bru corespondent pentru judetul Covurlui d-1 N. Velichi, profesor
de istorie la Liceul din Galati, Comisiunea o acceptá cu pläcere.
Cu privire la comunicarea d-lui Dr. C. I. Istrati asupra unor
stricäciuni ce i s'au semnalat la fostul schit Cetätuia de
stricdciuni de pe urma va suferi biserica, d-1
al monumentelor sä delege pe d-1 arhitect-ajutor
Trajanescu a cazul la fata locului si a referi.
Anuarul Corn. Mon. Istorice.

www.dacoromanica.ro
 34

Cu privire la chestiunea picturii fostei catedrale mitropolitane

din Comisiunea, o deliberare mai
pe d-1 arhitect-sef al monumentelor a in
aceastä d-1 Ar. Verona, asupra ofertei ce d-sa a
inaintat, cu d-1 A. Murnu, impunandu-i-se colaborator
pe D. Norocea läsändu-i-se libertate pentru ale-
gerea
Cu privire la devizul inaintat de di arhitect-ajutor Traja-
nescu pentru luerdrile de restaurare a bisericii din Corbii Mari
(Vlasca) cu referatul inreg. la No. 324/914 C. M. I., Comisiunea.
a se lucrdrile imediat necesare deviz, in
sumä de lei 15.000, dar numai ce se va vedeá
general de poate fi augmentat sumele ce s'au or-
donantat din el pentru lucrdrile dela Stavropoleos.
Cu privire la adresa parohiei bisericii fostei m-ri Märcuta
(inreg. la No. 14.5661914 din 17 Martie C. B.), prin care se cere
reparatii necesare pe seama bisericii,-sä se intervind la Eforia
Spitalelor Civile sä dansa aceste reparatli.
Cu privire la adresa parohului bisericii fostei m-ri Casin
(inreg. la No. 21.013 din Aprilie 1913 C. B.), prin care se cer
reparatii pe seama bisericii,-sä se luerärile cerute
sunt pe tabloul celor ce a se chiar
vara aceasta.
Cu privire la adresa parohiei bisericii Sf. Nicolae din Nico-
resti, judetul Tecuciu (inreg. la No. 304/914 C. M. I.), prin care
se solicitä repararea bisericii, ca una ce ar interes
toric,-d-1 conservator bibliotecar al Comisiunii sä fie rugat a
ocazional aceastä a referi asupra ei.
Cu privire la cererea pärintelui econom V. Ursächescu din
jud. Fälciu la No. 285/914 C. M. I.), de-a fi
pe basa scrierilor sale, membru corespondent al Comisiunii
pentru jud. Fälciu, - Comisiunea rämâne a se
ltä ocazie asupra numirii unui atare corespondent.
Cu privire la raportul pärintelui I. Antonovici (inreg. la No.
291/1914 C. M. I.), prin care anuntä constituirea comitetului de
patronagiu al muzeu din solicitä un ajutor
de lei pentru primelor cheltueli ale acestui
muzeu,-sä se multumeasa pärintelui Antonovici pentru activi-
tatea sa in interesul noii institutii de sä i
se comunice cä, din de fonduri, cu regret cererea sa nu
poate fi
Cu privire la adresa epitropiei bisericii SI. Nicolae din corn.
Cosula, jud. Botosani la No. 21.492/914 C. B.), prin care
se cere avizul Comisiunii pentru cedarea unei portiuni din
renul bisericii pentru clädirea scoalei,-sä se roage Adm. Casei
Bisericii a decide, cum va crede bine.
Cu privire la cererea d-lui Ghibänescu Oreg. la No.

www.dacoromanica.ro
 35

290/914 C. M. I.), de-a i se suma de lei 65, cheltuieli acute

cu date de Comisiune, sä se aprobe.
Cu privire la adresa parohiei Barnovski din Ia§i la
No. 305/914 C. M. I.), prin care se cere suma de lei L000 pentru
facerea a trei dulapuri necesare conservärii vechilor odoare ale
bisericii,-sä se räspundä cä din fondul ce se va anul
acesta pentru terminarea reparatiunilor, se va pates face si
lapurile trebuitoare.
Cu privire la propunerea ce face d-1 L Säbäreanu, de-a i se
o parte din terenul bisericii Curtea-Veche din Capita lä
pentru constructii de raport, in conditii avantajoase pentru
sericá se prealabil epitropiei bisericii
al Casei Bisericii.
Cu privire la cererea primäriei comunei Soveja din jud. Putna
la No. 318/914 C. M. I.), pentru reparalii necesare la bi-
serica din localitate, - sO se cerceteze refereze de d-1 arhi-
tect-sef al monumentelor.
Cu privire la adresa pärintelui Veniarnin Pestrea (inreg. la
No. 322/914 C. M. L), prin care o schitä de plan pen-
tru cäscioara ce voeste a zidi fosta rn-re Srâmba din Gorj,
-sä se cearä o de plan mai
Cu privire la cererea pärintelui Carol Auner (inreg. la No.
332/914 C. M. I.), de-a autorizat sä reproducl ilustratii din
letinul Comisiunii pentru un articol ce va publica in Dictionnaire
d'archéologie chrétienne, - sä se aprobe, rugändu-se a men-
locul de reproducere.
Cu privire la cererea d-lui C. Noe, ajutor de secretar al
misiunii la No. 327/din Mai C. M. I.), de-a i se
un concediu de-o lunä pentru prepararea examenului de licentä,
-se recomandä aprobärii Adm. Casei Bisericii.
In sfârsit, Cornisiunea decide ca recipisele Casei de Depuneri
pentru primirea banilor incasati prin din vanzarea
letinului, sä se inainteze Casei Bisericii, cu rugämintea ca din
toate sumele sä se constitue un fond care sä se punä la dis-
pozitia Comisiunii.
(ss) Dr. C. I. Ish-ati, E. A. Pangrati, G. Murnu, Gr. Cerkez,
G. Ba4, V.

NO. 8.
- DELA 19 MAID
(Inreg. la No. 419110 tunic)
-
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membri : D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Pârvan, G. Bals si G. Murnu.
Secretar : A. Ldpdatu.
Se citeste procesul-verbal al penultime se aprobá.

www.dacoromanica.ro
 36

Luadu-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,

se :
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii (inreg. la No. 361/914
C. M. L), prin care se cä s'a obtinut aprobarea Consiliului
de Ministri pentru executarea in regie a lucrgrilor mai mari
de io.000 lei anume la mitropolia din biserica
din Brâncoveni, mänástirea Hurez, paraclisul Episcopiei R.-Vâlcii,
biserica Sf. Ion din Vasluiu, Curtea-Veche din Capitalá, biserica
din Baia, mánástirea Cetätuia de lângä Iasi biserica Sf.
colae Domnesc din Dorohoiu,-sá se comunice d-lui arhitect-sef
al monumentelor, spre a cunostintä, sá poatá aceste
lucräri.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al monumentelor
(inreg. la No. 352/914 C. M. I.), pentru lucrärile dela Cäldá-
rusani, combinat cu referatul (inreg. la No. 360/916
C. M. I.), pentru angaj area unui arhitect plátit din fondul
rilor pe serviciul Comisiunii, - ca lucrärile dela Cáldäru-
sani se execute de d-1 D. Nicolau, arhitect al Casei Bisericii,
sub directia d-lui arhitect-sef al monumentelor.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al monumentelor
la No. 359/914 C. M. I.), prin care inainteazá tabloul
pentru repartizarea fondului general de intretinere al monu-
mentelor, - acest fond a fost simtitor redus si e des-
tinat a nu numai cheltuelile de reparatii de intre-
tinere ale monumentelor, ci acele de deplasári ale persona-
lului, d-1 arhitect-sef al monumentelor sä fie rugat a face o
nouá repartizare pe urmátoarele baze : lei 5.000 pentru intre
tineri, la dispozitia serviciului, lei 12.000 pentru reparatii mai
urgente lei io.000 pentru cheltueli de deplasare etc.
Cu privire la raportul d-lui profesor V. Pärvan, director al
Muzáului National, de a i se da aprobare, conform noii legi
a monumentelor, sa intreprindä la vechea cetate dela
Marea Neagrä Histria de a i se acorda, in acest scop, tot
potrivit legii, un ajutor de lei io.000 din fondurile Comisi-
unii, sub ale cärei auspicii se va intreprinde lucrarea, -
misiunea aprobá cererea pentru sápáturi recomandá a se
d-lui Pärvan ajutorul solicitat de lei i0000, dart, prin un
ment de fonduri, suma incasatá anticipativ pentru lucrärile dela
Stavropoleos (adia lei din fondul general al Comisiunii,
iar nu din fondul special pentru Stavropoleos, cum ar fi trebuit,
se poate pune din acest din urmä fond pentru sale
curente.
Cu privire la adresa epitropiei Bisericii Domnesti din Curtea-
de-Arges, (inregistr. la No. 24.341/9 C.B.), prin care
cá a pus la dispoziOunea Comisiunii suma de 23.000 lei
pentru continuarea lucrárilor de restaurare la acea bisericá,
se roage Adm. Casei Bisericii a tine aceasa la dispozitia
d-lor arhitecti Ghika Cerkez, directorii de restaurare,

www.dacoromanica.ro
 37

cari sunt rugati a incepe neintärziat lucrärile de restaurare ale

picturei, angajand in acest scop, dupä propunerea d-lui Cerkez,
pe d-1 D. Norocea, cu salar de lei lunar, prätindu-i-se
terialul obligat a face in fiecare raport scris
despre progresul lucrärii.
Cu privire la adresa aceleiasi epitropii (inreg. la No. 343/914
C. M. I.), prin care se cere aprobarea Comisiunii pentru emi-
terea a patruzeci de liste de subscriere in scop de a se
noi fonduri dela credinciosi pe seama lucrärii, - sa se aprobe,
multumindu-se pärintelui paroh pentru zelul ce pune in interesul
bisericii.
In d-1 G. Bals relateazá cele hotárite de comisiunea
instituitä de Minister pentru acordarea celei de a doua burse
pentru studiul picturei bizantine in sträinátate.
(ss) C. L Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,
G. Murnu, V. G. Balf.

NO. 9.
- EDINTA DELA 9 IUNIE -
(Inreg. la No. 454/17
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membrii : D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, V.
Pärvan, G. G. Murnu.
Secretar : A. Lápdatu.
Se citeste procesul-verbal al precedente se aprobä.
D-1 presedinte prezinta scrisoarea prin care d-1 C. D. Dimi-
triu multumeste pentru numirea sa ca membru corespondent
al Comisiunii pentru jud. Dâmbovita.
Luându-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,
se decide :
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al monumentelor
(inreg. la No. 412/914 C. M. I.), prin care, potrivit deciziunii
Comtsiunii din dela 19 Maiu, prezintá tabloul pentru
repartizarea fondului general de intretinere al monumentelor,
- se aprobá tabloul, modificându-se in sensul ca pentru säpáturile
dela Histria se destineze io.000 lei in de 5.000 se
rezerve suma de lei pentru terminarea localului muzbului
dela Adam-Clissi.
Cu acest prilej, d-1 prof. E. Pangrati tine sä din in
evidentá nedreptatea ce s'a [Scut Comisiunii prin luarea din fon-
durile ei a sumei de lei 35.000 pentru lucrári fäcute in interesul
serviciului de restaurdri al d-lui Lecomte, serviciu care n'are in
grija sa decät douä lucräri totusi e mai bine si mai regulat
dotat Comisiunea Monumentelor, care are in seama sa
toate bisericile si monumentele declarate monumente is-

www.dacoromanica.ro
 38

torice, acum in urmä monumentele greco-romane. D-sa

cere sä se aducä aceasta la cunostinta d-lui Ministru.
Cu privire la cererea d-lui Profesor O. Tafrali dela Iasi, de
a i se acord un ajutor pentru a intreprinde säpäturi arheologice
-sä se räspundä anul acesta, din causa lipsei de fonduri, cu
regret, Cornisiunea nu poate satisface cererea.
Cu privire la referatul d-lui arhitect al Casei Bisericii, D.
Nicolau (inreg. la No. 28.833/914 C. B.), prin care propune a
se clädirea ce e insärcinat a la Cäldärusani (tra-
(arhondaricul chiliile) cu
nerea, cerând a se
-
peza) cum cladirile renovate anii trecuti acoperite cu olane
Comisiunea nu aprobá
pentru
rarea invelitorilor vechi, tot
Cu privire la adresa d-lui pictor D. Belizarie (inreg. la No.
a executat in exteriorul bisericii dela Cáldärusani,
munice aceasta se va face 14
-
407/914 C. M. I.), prin care cere se face receptia picturei ce
se
ocazia vizitei
pe care Comisiunea o va face la fata locului.
Cu privire la referatul d-lui arhitect al Casei Bisericii, prin
care a se o cunostinte speciale, spre
a cestiunea consqlidärii dealului pe care se palatul
mitropolitan, pentru conservarea acestuia, - se d-1
tect Gr. Cerkez 58 binevoiascä a cestiune.
Cu privire la adresa d-lui Ghibänescu, membru corespon-
dent al Comisiunii jud. Constanta la No. 446/16
C. M. I.), prin care cere a se decide asupra transportárii res-
turilor de temple antice dele Constanta, din port in oras, sá
se Comisiunea va decide cu ocazia ce va
face la fata locului in säptämäna viitoare.
Cu privire la devizele inaintate de serviciul de arhitecturä
al Comisiunii pentru lucrárile de restaurare reparare ce
a se efectuä in cursul verei-la Bräncoveni (inreg. la
No. 401/914 C. M. I.), la mänästirea Hurezi 4001914 C. M.
I.), la paraclisul Episcopiei din R.-Välcii (No. 402/914 C. M. I.),
la biserica Sf. Nicolae Domnesc din Dorohoiu (No. 268 din 914
C. M. I.), la biserica Trei Erarhi din (No. 226/914 C. M.
la biserica Stavropoleos (No. 120/914 C. M. I.), - sä se
roage d-1 G. a le prealabil
Cu privire la modalitatea conducerii lucrárilor de restaurare
dela Stavropoleos, pe cari . Comisiunea le-a incredintat la tim-
pul d-lui arhitect Al. Zagoritz, se decide ca d-sa lucreze sub
controlul direct al Comisiumi, care va examineze sä
aprobe toate cestiunile privitoare la lucräri.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al monumentelor
(inreg. No. 363,'914 C. M. I.), prin care se aratá locul ales pentru
ridicarea clopotnitei bisericii Sf. Gheorghe din Botosani
legerea primäria in privinta alinierii stradelor ve-

www.dacoromanica.ro
 39

cine in vederea imprejmuirii bisericii, Comisiunea ia act, apro-

atät alegerea locului intelegerea cu primäria.
Cu privire la raportul d-lui Al. Barcdcilb, profesor membru
corespondent al Comisiunii la T.-Severin, asupra activitätii sale
din ultimul timp pentru intocmirea muzbului local,-sä se mul-
d-lui in numele Comisiunii ; sä se intervinä
pe langb Adm. Casei Bisericii pentru cedarea obiectelor cerute
de pe la bisericile mänästirile din jud. Mehedinti pentru muzeu
se recomande d-lui Barcbcill ca pentru adunare de mij-
loace pe searna muzaului, sä constitue un comitet de patro-
nagiu; cu sprijinul prin conferinte si serbäri culturale,
se adune atari mijloace.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al
(tern. No. 411/914 C. M. I.), prin care cere a se interveni la
Ministerul de pentru montarea unei necesare pentru
studierea lucrdrilor de reparatie la dela Dealul, din
terialul existent personalul ce se gäseste la fata locului in
serviciul Ministerului, - se aprobe intervenirea
Cu aceastä ocazie Comisiunea, din o scri-
soare a d-lui General P. V. Nästurel, din expunerea d-sale
la mormantul de pe care Ministerul de Räz-
boiu in läuntrul bisericii dela Deal pentru capul lui
Mihaiu Vodä, s'ar executat o cu sigiliul lui
Mihaiu Viteazul ca domn al celor trei romäne sterna Ar-
dealului, pbrerea sa, fals redatl (sapte movile in de doi
lei un trunchiu de arbore la mijloc),-decide a se
nisterului de Räzboiu rugämintea, ca pentru lämurirea ces-
tiunii, de a se stelä, prezinte desemnul
pecetei Comisiunii, spre a se asuprd-i.
In Comisiunea d-lui Dr. C. I. Istrati cuvenita
autorizalie pentru a intreprinde arheologice la
judetul
Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,
G. Bals G. Murnu.

NO. 10.
VIZITA DELA 14 IUNIE LA CÄLDÁRUSANI, TURBATI, SNAGOV.
(Inreg. No.
lau parte: Dr. C. I. Istrati, D. Onciul, E. A. Pangrati,
Gr. Cerkez si G. Murnu, membri, Al. Läpdatu, secretar.
La Cálddrusani s'au examinat luerärile fäcute la arhondaric
chilii, lucrdrile ce a se face la trapeza pictura ex-
terioará a bisericii mari. S'a constatat ca, causa deteriorärei aco-
perämäntelor dela arhondaric chilii e räu
de fier; s'a decis deci ca ea sä se conso-

www.dacoromanica.ro
 40

lideze, acoperisul de olane, in locurile stricate, sä se

indicatille pe cari Cerkez, rnembru al. Comisiunii, s'a.
oferit a le da d-lui arhitect al Bisericii, D. Nicolau. Ase-
menea s'a constatat tavanele nu au peste ele, in pod, umplu-
tura necesarä, s'a decis se aceasta.
Ce priveste lucrdrile noi dela s'a recomandat d-lui
arhitect diriginte legetura acestei cu a chiliilor
dela nord si sus si studieze frontonul inträrei in trapezä.
direa aceasta se va inveli, cum s'a decis anterior de Comisiune,
tot cu olane.
Ce priveste pictura de d-I D. Belizarie in exteriorul bise-
s'a constatat e bine potrivit schitei aprobate la timp
de Comisiune. S'a decis deci ca lucrarea se considere
pentru a indulci contrastul dintre partea de sus a
sericii, partea de jos, de sub la soclu,
nepictatd, sä se zugräveascd aceasta si anume : fatada bise-
in intregime, pi panouri decorative, de jur-
imprejur numai ciubucäriile panourilor, rämänänd ca
acestora se face alb. In acest scop se va cere d-lui
un deviz o In Comisiuuea recomandä a
se soclurile dela acoperämäntul bisericii pi a se reface
soclu placaj de piaträ, pentru buna lui conservare pi
pentru generald, mai monumentald, a bisericii.
La Turbati, Comisiunea a examinat mai de aproape biserica
fostei m-ri atribuitd lui Mihaiu Viteazul pi a constatat, dupe o ins-
criptie interioard, dateazä numai din 1673, Sind, dupe
indici numele Cantacuzino din inscriptie portretele ctitorilor,
cari sunt de boieri, nu de domni, o Cantacuzineascd,
dupe presupunerea d-lui D. Onciul caracterul de ne-
al constructiei, in amintirea Postelnicului Constantin Can-
tacuzino, ornorit in apropiere, la Snagov, cum se in
1673, anul bisericii. Ctitorul probabil e Mihaiu
Cantacuzino, cunoscut ca pios fondator de biserici. - Avänd
vedere acestea cum si caracterul deosebit al bisericii, ca constructie,
Cornisiunea decide a o monument istoric pi a
serviciul tehnic un deviz de reparatiile cele mai
urgente.
La Snagov, Comisiunea, constatand lipsa unei luntre de tre-
cere in ostrov si a unor mici cheiuri la locul de imbarcare
debarcare pi necesitatea unui päzitor statornic pe langa bisericd,
Adm. Casei Bisericii acorde mijloacele necesare pentru
cumpärarea unei luntre pentru facerea cheiurilor sä oblige
pe paraclisierul bisericii in cäscioara construitd bi-
dându-i-se, se poate, pentru locul imprejmu-
itor, care, in acest chip, ar deveni mai putin sälbatec pi mai
practicabil pentru vizitatorii insemnatului monument.
Dr. C. I. E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Murnu.

www.dacoromanica.ro
 41

NO. 11
- DELA 16
(Inreg. 448/26
-
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membri prezenti: D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G.
Bals si G. Murnu.
Secretar: A. Ldpdatu.
Se citeste procesul-verbal al precedente pi se apmba.
Luându-se apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei,
se decide:
Cu privire la devizele pentru lucrári, date in
spre examinare d-lui G. (Brâncoveni: tern. No. 401/914, para-
clisul Episcopiei de : tern. No. 400/914, bis. Sf.
colae Dornnesc din : tern. No. 226/914, m-rea Hurezi : tern.
No. 400/914, bis. Sf. Nicolae din Dorohoiu : tern. No. 4268/91
pi biserica Stavropoleos: tem. No. sa se aprobe,
de ultirnul (bis. Stavropoleos), care a fi completat pen-
tru lucrare (biserica clddirile pentru muzeu), spre a fi
prezentat d-lor Pangrati, Cerkez Bals, cari vor ce anurne
a se anul acesta din creditul disponibil
pentru Stavropoleos.
Ce priveste continuarea lucrdrilor de restaurare a picturei dela
sä se inainteze d-lui Viertelberger, la Viena, ces-
tiunile puse de d-1 A. Zagoritz, spre a obtine in scris pi
sä se autorize pdr. Damian a reincepe pi fixarea ve-
chilor picturi, intruca lucrarea sa a avut aprobarea d-lui Viertel-
berger.
Cu privire la adresa epitropiei bis. Sf. Nicolae Selari" cu
No. 109 din 2 Innie a. c., in cestiunea terenului imprej.-
muitor al bis. Curtea Veche din pentru constructu de
raport, in condiPile fácute cunoscut Comisrunii in dela
5 Maiu a. c., se decide a se mai cestiunea
fata locului, Luni 23
Cu privire la cererile pentru reparatii necesare la biserica
Buna-Vestire (Ráducanu) din T.-Ocna (inreg. la No. 452/17
C. M. I.) la biserica Barboiu din Iasi (inreg. la No.
C. M. I.), se inainteze d-lui arhitect-sef al monumentelor cu
de-a cercet e vorba de reparatii absolut
necesare la acoperdrninte, ele sä se execute din fondul res-
pectiv.
Asemenea sa se inainteze, spre da cuvenitul aviz, d-lui
arhitect-sef al monumentelor referatul d-lui Virg. Drághiceanu
asupra mijloacelor de luat pentru conservarea ruinei Sf. Impárati
Constantin si Elena diu Targoviste (inreg. la No. 453/17 lunie
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef al rnonurnentelor (in-
reg. la No. 14.206/914 C. M. I.), prin care inainteazd proectul

www.dacoromanica.ro
 42

de restaurare al bisericii Curtea Veche din Capita devizele

acestei lucräri, - Comisiunea aprobi a se
planul prezentat, rdmânând ca pridvorul se studieze din
indicaPe date in Asemenea aprobä devizele, -
atät general (93.000 lei) cat partial, al lucrdrilor din
anul acesta (20.803,35 lei).
Cu privire Ia adresa inaintatd de Administratia Casei Bisericii
(inreg. la No. 14.206 din 914 C. B.), prin care Mitropolia Mol-
dovei cere reparatia casei parohiale dela biserica Bärboiu din
Iasi,-sä se retrimitä Casei Bisericii, casa parohiald nu
e monument istoric.
In sfirsit, Comisiunea ia act de adresele : a) prin care Eforia
Spitalelor Civile (inreg. la No. 362/914 C. M. I.) aratä
poate insärcinarea de-a face reparatli la bis. fostei m-ri
Märcuta, b) prin care Adm. Casei Bisericii (inreg. la No. 378
din C. M.. L) din defunctului Dimitrie
Racovitä nu se poate bis. din Golesti prealabilul
al tuturor mostenitorilor, c) prin care d-1 Ghi-
bänescu No. 465/19 C- M. I.) arätä ce noi
a procurat pe seama Muzeului din Constanta d) prin care L
S. Mitropolitul Moldovei Sucevei la No. 406/914,
C. M. I.) foaia de titlu a Octoihului tipärit in m-rea
Neamtului pe care se biserica acestei m-ri
forma vechiului ei acoperämânt,-multumind d-lui Ghibi-
nescu pentru zelul I. P. Mitropolit pentru pretiosul
document, care se va reproduce in Buletin.
(ss) Dr. C. I. Istrati. E. A. Pangrati, G. Gr. Cer-
kez. V. G. Murnu.

NO. 12.
- DE LA 23 IUNIE
(Inreg. la No. 587/29 Julie)
-
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membrii prezenti: P. S. Nifon al de E. A. Pan-
grati, Gr. G. Bals, G. Murnu V. Pärvan.
Secretar : R. Caracas.
Se citeste procesul-verbal al precedente se
De asemenea se aprobä procesul-verbal al vizitei fäcute la
Turbati Snagov.
Luandu-se apoi in desbatere cestiunile [a ordinea zilei, se de-
cide :
Cu privire la unde, in urma vizitei
fäcute la fata locului, s'a constatat acoperi§ul e actualmente
foarte stricat din causa sarpantei räu construite, care ar trebui
in intregitne, Comisiunea aprob suma de lei 35.000. d-1
Gr. Cerkez luandu-si angajamentul de a da personal indicatii

www.dacoromanica.ro
 43

hitectului Casei Bisericii, d-lui D. Nicolau, privire la

lucrare.
In ce priveste continuarea exterioare nu se
oferta d-lui D. Belizarie in de lei 9.825 (inreg. la No.
484/25 terminate lucrärile de arhitecturä
trebuind se intrarea la invelisul
trapezei, din creditele actualmente disponibile.
In ce priveste devizul luerarilor ce mai sunt de executat la
Stavropoleos, deviz de d-1 arhitect Al. Zagoritz,
tia se spre studiere, comisiunii speciale Cerkez,
Pangrati Bals).
Se hotäräste, cu aceasta, o vizitä, chiar in amiaza
acestei zile, la orele patru, atät la biserica Stavropoleos
la Curtea Veche, spre a la fata locului oferta de
d-1 N. Sabäreanu (vezi procesul-verbal No.
acestea cere cuvântul d-1 V. Pârvan, spre a face
toarele propuneri :
De se face abuz scandalos cu intrebuintarea unor
monumente antice drept cariere de piaträ, se intervind la cine
de drept spre a se pune la dispozitia Cornisiunii o de
toate carierele de jar d-1 Pärvan se a face
un raport cu privire la cele care sunt monumente antice.
2) Cu privire la Fondatia Aman din Craiova, care, desi dispune
de un venit anual de peste ioo.000 lei, totus, pentru muzeu si
bibliotecä, nu se decât sume derizorii : asâ, pe
când pentru personal se prevede 40-45.000 lei, la material nu
sunt decat 3-4.000 ; 12.000 lei sunt pentru
strângerea gunoaelor orasului Craiova o
pentru gazete propaganda electorala.
Propune se facä o la fata locului, rugandu-se
Ministerul de Interne desemneze un delegat, care,
un delegat al Comisiunii, facä o in ce priveste
modul de administrare al fondurilor muzeului Aman, potrivit nouei
legi a monumentelor, care pune toate muzeele sub supravegherea
Comisiunii.
Cu privire la cererea d-lui A. Verona No. 485/25/VI),
vitoare la pictura Mitropoliei din se acordä io 000 lei
d-lui Verona spre a face planurile pregâtitoare ale picturii
teriorului, potrivit referatului d-lui arh. Ghika No. 931 din
nie. - Comisiunea impune ca colaborator pe d-1 N. Norocea, care
va parte la intocmirea ante-proiectelor, ce priveste
pe colaboratori Comisiunea decide ca colaboratorii
fie agreati de dânsa.
Cu privire la referatul d-lui N. Ghika, referitor la inscriptia
clopotnitei Mitropoliei din sá se roage d-1 D. Onciul
a textul acelei inscriptii.
Cu privire la referatul d-lui N. Ghika, No. 936, inregistrat

www.dacoromanica.ro
 44

la No. 458 din 19 1914, privitor la Brancoveni,

se recomande un pictor care execute pidtura bisericii.
P. S. Nifon, in legäturä cu conservarea picturii bisericilor,
treabä n'ar fi bine sä se intervine la guvern, ca vie cu o
nouä lege privitoare la fabricarea lumânärilor.
(ss) Dr. C. Nifon, E. A. Pangrati, G. V.
van, Gr. Cerkez, G. Murnu.
Observ cä informaPile dela punctul 2 mi-au fost date de doi
profesori din Craiova, vrednici de increderea.
(ss.) V. an.

NO. 13
VIZITA DELA 23 IUNIE.
LA STAVROPOLEOS CURTEA VECHE.
(Inregistrat la No. 58829 Julie)
parte : Dr. C. I. Istrati, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G.
Murnu, G.
La Stavropoleos se constatä mersul lucrärilor. Cräpäturile
care se la zidurile muzeului nu periculoase. In
interiorul Dr. Istrati e de Were de a se face un mic
bazin, inconjurat numai de o foarte micä grädinitä, din causa
lipsei de spatiu.
La Curtea-Veche, ce se examineazA terenul pe care ar
fi sä se zideascä clädirea propusä de d-1 N. Säbäreanu, fiind de
fatä si epitropii bisericii Sf. Nicolae-Selari, a cärei e Curtea-
ca cestiunea sä fie discutatä in plenul Comisi-
unii.
(ss) Dr. C. I. Istrati, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez, G. Bats,
G. Murnu.

NO. 14
EDINTA DE LA 9 IULIE -
(Inreg. la No. 58929 Julie).
Presedinte : Dr. C. I. Istrati.
Membri : D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez
G. Murnu. G.

Secretar : R. Caracas.
Se citeste procesul-verbal al precedente se aprobä.
De asemenea se citeste se aprobä procesul-verbal al vizitei
fäcute la bisericile Stavropoleos Qurtea-Veche in ziva de 23
Luandu-se apoi . desbatere cestiunile la ordinea zilei se de.
cide:

www.dacoromanica.ro
 .45

Cu privire la referatul d-lui I. D. Traianescu (No. 957,

la No. 542 din 8 lie a. privitor la präbusirea tamplei dela
Arnota, de care am fost instiintati prin telegramele
trate la No. 517 (N. Velicu, Novaci) (Episcopia de Ram-
nic), sá fie invitat d-1 prof Giovanni 'Bonardi da avizul säu
competent asupra celui mai bun mijloc de conservare al
plelor icoanelor vechi, mâncate de cari amenintate de o to-
tala distrugere. In legäturä cu aceasta d-1 dr. C. 1. Istrati e de
pärere de a se face o circulará ce va publicatá prin
letinul Comisiunei prin Monitorul Oficial de-a nu se mai
pe viitor nici un fel de lemn pentru icoane, tample,
etc., sa fi fost in prealabil cu o antisep-
ticä.
Cu privire la referatul d-lui arh. Gh. Gh. Lupu, asupra bisericii
mänästirii Neamtu (adresa No. 376/27 Mai), se vor face numai
reparafiile strict necesare pentru conservare.
Cu privire la referatul d-lui Arh. Gh. Gh. Lupu asupra
ricii Sf. Joan din Piatra (adresa No. 325/7 Mai), se va
lucrarea indicatä referat.
Cu privire la adresa Casei Bisericii No. 26.936 din lie
a. c. (inreg. la No. 513 din 3 lie a. c.), in referire la adresa
noastrá No. 403/3 se va räspunde rugand sá se
neapärat o modalitate pentru plata surnei de lei 1.098,50, de oa-
rece nu din vina serviciilor Comisiunii n'a fost in bugetul
pe anul acesta din care trebue sá se facá plata lucrärilor
dela Biserica Domneascä.
Cu privire la adresa Casei Bisericii No. 26.324 din 28 lunie
a. (inreg. la No. 501 din zi), se va räspunde, conform
referatului d-lui Arhitect-sef din 3 lie, lucrärile nu se pot
deck complect terminate lichidate, cáci altfel
hitectul dirigent al lucrärii s'ar transformA in antreprenor, lucru
periculos si inadmisibil.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-sef N. Ghica-Budesti No.
936 (inreg. la No. 543 din 8 a. c.), relativ la pictura
sericii mänästirii Brâncoveni, pentru care s'a primit oferta d-lui
D. Belizarie la No. 543 din 8 sa fie invitat d-1 A.
Verona dea párerea asupra cestiunii, pentru procurarea
fondurilor sá se facä o adresä d-lui C. Bassarab Brâncoveanu,
prin care sä fie rugat a pune la indämäria Comisiunii suma tre-
buitoare pentru pictarea bisericii, lucru pe care Comisiunea
mai poate face din lipsä de fonduri.
Cu privire la petitia d-lui Ed. SAulescu, maestru de desemn
la liceul dela Dealul pictor (inreg. la No. 492 din
27 a. c.), prin care cere a i se pictura interiorului
bisericii dela Dealul, sä se Ministerului de
boiu, are intentia de-a face aceasta lucrare, in care caz
nu se execute avizul formal al Comisiunii.

www.dacoromanica.ro
 Cu privire la petitia pdrintelui econom V. Pocitan dela
pela romana din Paris la No. 483 din 25 prin
care cere pentru biblioteca acelei capele Buletinul alte pu-
blicatii, a se trimite Buletinul, cu inceperea anului al
H-lea, publicatia Odoarele dela mändstirile Neamtu Secu,
cerându-se de-a ni se comunicâ numerile sub cari vor fi tre-
cute in inventar.
Cu privire la adresa mándstirii Dintr'un Lemn No. (inreg.
la No. 540 din 8 lie), sä fie trimisä in original Prefecturii
de Râmnicul spre a mäsurile de cuviintä.
Cu privire la adresele (inregistrate la No. 519 din
4 lie) dela bisericile din Brâncoveni Segarcea, referitoare
ambele la niste icoane luate de rdposatul I. Kalinderu, se
act de cele comunicate si se va face la timp interventia
spre a fi ridicate din Muzeul Kalinderu.
Cu privire la adresa No. a parohiei bisericii Barnovschi.
la No. 539 din 7 lie), se decide a se cere la Casa
Bisericii sä i se la dispozitie un acont de din suma
de lei 3.000 aprobatä, lei, reparaPile nece-
sare la clopotnitä. Cu supravegherea sä fie insärcinat
din membri corespondenp ai la Iasi (d-1 Ata-
nasiu sau d-1 Mureseanu).
Cu privire la adresa epitropiei parohiei Pantelimon No. 28
(inregistratä la No. 547 din 8 Julie), sä se un deviz amä-
nuntit al reparatiilor de cari e nevoie.
Cu privire la petitia d-lui I. Sibianu, maestru de la
Campu-Lung (inreg. la No. 549 din 6 Me), sä se lämuriri
epitropiei bisericii Gheorghe din acea localitate, dis-
tanta incälcatä de petitionar e numai de m. din locul bise-
ricii, care caz sä fie päsuit. se vor lab mäsuri.
Cu privire la cererea monahului V. Pestrea din noul schit sf.
Joan Teologul, comuna Bucium, judetul la No. 548
din 8 se cererile de devizele si
nurile trimise anterior au fost comunicate de Casa Bisericii Sf.
Episcopii de spre da avizul asupra autorizatiei ce-
rute.
Cu privire la cererea d-lui V. Tipärescu, copist (inreg. la No.
34.402 al Casei Bisericii din I Julie), pentru concediu pe luna
lulie, se aprobä.
Cu privire la cererea d-lui Pavel Popescu (inreg. la No. 32
din a. c.), relativ la un rest de lei ce mai are a
pentru lucrärile executate la Biserica Domneascä din Curtea
de Arges, se va conform rezoluPei anterioare.
Cu privire la adresa d-lui Ghibänescu (inreg. la No. 537
din 7 Julie), privitoare la banii pentru permisul de C.
F. pe distanta Constanta-Bucuresti-Cäldrasi, se rdspude ca s'a
fäcut la Ministerul Lucrärilor Publice interventia pentru
obtinerea lui.

www.dacoromanica.ro
 47

Cu privire la adresa d-lui IL Ghibänescu (inreg. la No.

o din 28 lunie), se multumeste pentru Muzeului
cu obiectele mentionate in adresä.
Cu privire la adresa d-lui II. Ghibänescu No. (inreg. la
No. 538 din 7 lie), se va face la Ministerul Lucrdrilor Publice
interventia pentru acordarea autorizatiunii cerute.
Cu privire la referatul No. 185 (inreg. la No. 545 din 8 Julie)
al d-lui V. Dräghiceanu, privitor la biserica din Baldovinesti, se
va interveni prin Casa Bisericii de-a se pune in aplicare cele
in concluzia referatului.
Cu privire la referatul No. (inreg. la No. 546 din 8
al d-lui V. Dräghiceanu, privitor la biserica din Balaci-Teleor-
man, se trimite la serviciul technic spre a referi.
(ss) Dr. C. I. D. Onciul, E. A. Pangrati, Gr. Cerkez,
G. Murnu.

NO. 15
- EDINTA DELA 22 SEPTEMVRIE -
(Inreg. la No. 671/15 Octoinvrie)
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.
Membrii prezenti: D. Onciul, Gr. Cerkez, V. G.
Bals.
Secretar : Al. Läp'datu.
Se citesc procesele-verbale rämase neiscdlite, ale
precedente, se aprobä.
de a se in desbatere chestiunile puse la ordinea
zilei, D. Onciul aratä avand ocazie sä viziteze biserica S-tul
Nicolae Domnesc din Dorohoiu, a constatat se gäseste
totalä neingrijire : cu de pe pereti geamuri,
ferestre deteriorate ierburi crescute intre soclu trotuarul
din jurul bisericii, care din causa relei constructii s'a deslipit de
zid, läsând apele induntru. D-sa cere a se másuri
irnpotriva personalului bisericii, care tine monumentul in acest
hal de neingrijire.
D-1 Dr. C. Istrati, cele mai multe monumente sunt
in o astfel de stare de neingrijire, pe d-1 administrator
al Casei Bisericii o circulard in aceastä privintä, impu-
nänd personalului ingrijirea monumentelor
indeplineascä aceastä in modul cel mai riguros.
D-1 Gr. Cerkez mai multe fotografii reprezentän d dife-
rite rânduri de picturi ce s'au dat la ivealä la Biserica Domneasca
din Curtea-de-Arges, cu ocazia lucrdrilor pentru restaurarea pic-
turei, mai multe lämuriri asupra modului cum se procedeazä
la aceastä lucrare.
In ludndu-se in desbatere cestiunile puse la ordinea
zilei, se decide:

www.dacoromanica.ro
 48

Cu privire la adresa I. P. S. Superior al aldärusani

la No. 555 din 12 lie 0904), pentru refacerea
toarei caselor dela intrarea mändstirii (arhondaricul), -
du-se vedere starea de a acoperämântului, apropierea
anotimpului de ploi de ninsori, cum faptul o reparatie
cu olane ar efectuarea lucrärii, care e foarte urgentä,
sä se aprobe propunerea d-lui arhitect D .Nicolau, insarcinat cu
rectia lucrärei, de a se reface acoperämantul provizoriu cu
blä, potrivit devizului prezentat de d-sa: la No. 45.785
in 22 Sept. a.
Cu privire la adresa Prefecturei judetului Prahova (inreg. la C.
B. la No. 38.945 din 29 1914) asupra bisericii din satul
Fundeni (corn. Scäiosi) se roage d-1 G. viziteze
biserica, ca sä se poatä cunoaste de Cornisie valoarea ei istoricä
sau artisticä.
(ss) Dr. C. L [strati, D. Onciul, Gr. G. Bals.
NO. 16.
- 9EDINTA DELA 13 OCTOMVRIE -
(Inreg. la No. 690/00 Octomvrie
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.
Membrii prezenti: P. S. Episcop Nifon, D. Onciul, Gr. Cerkez,
G. Bals si G. Murnu.
Secretar : A. Läp'datu.
Se citeste procesul-verbal al precedente se
Se citeste asemenea o scrisoare a d-lui prof. E. A. Pangrati,
membru al Comisiunii, din 6 Oct. a. c., prin care d-sa, cu
luatä de Comisiune in precedentä, de a se
reface, provizoriu, tablä, acoperamântul arhondaricului dela
mânästirea Cäldärusani, se degajeze de räspundere
in aceastä privintä, cerând ca scrisoarea si fie aldturatá pro-
-cesului-verbal respectiv.
Comisiunea, aprobând cererea d-lui Pangrati, tine sa arate
cu acest prilej, hotärIrea sa, pornitá din consideratiuni de
oportunitate, nu insemneaza s'a renuntat la refacerea acope-
rämântului cu olane, ci numai in interesul conservárii
dirii când lucrare se va face in
conditii rnultumitoare, sä se prin un acoperämänt pro-
vizoriu de
Se iau apoi in desbatere celelalte cestiuni se hotäräste :
propunerea d-lui Dr. C. I. Istrati, sä se institue din
sânul Comisiei un serviciu de inspectiune al monumentelor res-
taurate, pentru ca sä se poatä mäcar din trei in trei luni
rapoarte despre starea acestor monumente. In acest scop se va
intocmi o listä de monumentele restaurate, spre a se in
ce mod trebue organizat serviciul propus.

www.dacoromanica.ro
 49

propunerea d-lui D. Onciul, sä se intrebe egumenul

mänästirir Cozia, dacä s'a conformat cererii ce i s'a fäcut de a
imediat de pe mormäntul lui Mircea cel acoperä-
mântul irnpiu, ce a pus locul däruit de Directia Azi-
lului Elena Doamna".
Inscripiiile pentru biserica clopotnita dela Baia pentru
clopotnita dela mitropolie din Tärgoviste, prezentat de
d-1 D. Onciul, sä fie definitiv redactate de d-sa, cum s'a con-
venit in Comisiune, adecä cu adäogirea numelui
respectiv.
D-1 arhitect-ajutor Trajanescu, sä fie insärcinat a
suri pentru a se face reparatiile urgente cerute de parohul
sericii din corn. Popesti (Vlasca) la acoperi§ul acestei biserici,
cum si la intrare, pentru conservarea inscriptiei.
Cu privire la adresa Ministerului de Räzboiu la
No. 660/914 C. M. I.), prin care se cere avizul asupra propu-
nerilor facute acelui Minister de d-1 prof. N. in privinta
unor lucräri de restaurare necesare la biserica rnânästirii Dea-
Comisiunea rämäne a se pronuntä dupä vizita ce se va
face la fata locului Duminica viitoare 19 Oct.
Asemenea cu privire la adresa epitropiei bisericii din Corbii
Mari (inreg. la No. 595/914 C. M. I.), prin care se cere a se
aprobá ca biserica netencuitä dela inceput), fie ten-
cuitá peste tot, Cornisiunea rämäne a decide dupä vizita ce va
face la locului Duminicä 26 Oct.
Cu privire la cererea pärintelui Damian (inreg. la No.
C. M. I.), de a i se un acont de lei 2.000 asupra
lucrärilor executate la bis. Stavropoleos pentru restaurare a pic-
turei, se aprobä referatul d-lui arhitect N, Ghika, cerându-se libe-
rarea acestei sume.
Cu privire la raportul d-lui Director al Muzeului national
de Antichitäti cu No. 195 din 20 Septemvrie a. c.,-Comisiunea.
aprobä incheierea acestui raport hotäräste a se räspunde in
acest sens la cererea Prefecturii de Constanta.
Cu privire la adresa Directiunii superioare de Arte
Meserii Oreg. la No. 44.3 [5/914 C. B.), prin care solicitá
achitarea usei pentru bis-erica dela Cäldärusani, efectuatä la
acea sä se roage G. N. Ghika binevo-
a face prealabil receptia acestei lucräri.
In cu privire la raportul d-lui Bonardi (inreg. la
No. 598/914 C. M. I.), asupra tärnplei dela biserica mänästirii
Arnota, sä se cearä a se Comisiunii un model de consoli-
dare a lemnului cariat dupä procedeul d-sale, invitat find in per-
soanä a explicatii Comisiunii in aceastä

(ss) Dr. C. I. D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Bats.

Anuarul Mon. Istorice. 4

www.dacoromanica.ro
 50

NO. 17
- DELA 20 OCTOMYRIE -
(Inreg. la No. Noembrie)

Presedinte : Dr. C. I. Istrati.

Mernbrii : D. Onciul, Gr. Cerkez, G. Bals, V.
si G. Murnu.
Secretar : A. Läpdatu.
Se citeste procesul-verbal al precedente se aprobä.
Virg. Dräghiceanu, Conservatorul colectiilor, cere
sä comunice Comisiunii (ref. inreg. la No. 697/914 C. M.
cum in urma audientei ce a avut la I. P. Sf. Mitropolit
mat, obtinând satisfactia in cestiunea descoperirei mor-
mäntului lui -Brâncoveanu, nu mai insistä ca Comisiunea se
ocupe de afacere.
In urmä d-1 Bonardi, invitat de Comisiune, mici
fragmente din tlmpla dela Arnota consolidate de d-sa dä
plicatii asupra procedeului personal pentru restaurarea lemnelor
cariate.
Pentru mai incredintare, Comisiunea cere d-lui Bonardi .

consolideze pi restaureze o de lemn ce d-sa a adus

dela Arnota, atunci intervinä la Minister se
obtinä mijloacele necesare pentru consolidarea pi restaurarea
tregei tâmple dela Arnota.
Luându-se apoi in desbatere celelalte cestiuni puse la or-
dinea zilei, se decide :
Cu privire la referatul d-lui Arhitect ajutor Trajanescu
reg. la No. 49,916/914 C. B.), prin care inainteazä un deviz in
sumO de lei 700 pentru reparatia acoperämântului bisericii din
Popesti-Vlasca-, se aprobe executarea lucrárei, dupá devi-
cu modalitatea de de d-1 Trajanescu
Cu privire la adresa Ministerului de prezentatä-
in precedenta, se in urma cercetärii
cute la fata locului de o delegatie a Comisiunii, s'a constatat
cá biserica Dealul, inaintea lucrärilor propuse de di N.
are absolutä nevoie de urgente lucräri de consolidare
reparare pi a soclului pi a fatade, cum s'a
municat anterior de Comisiune Ministerului.
Ce priveste lucrärile propuse de N. lorga, Comisiunea le
probä, cu rezerva ca sä se cerceteze dacä ferestrele au avut cadrele
sculptate de piatrá propuse ca lucrärile sä se potrivit
legii, sub conducerea serviciului tehnic al Comisiunii.
Cu ocaziune, Comisiunea tine a-si din nou Minis-
terului de regretul sarcofagile ce s'au asezat
untrul bisericii dela Dealul s'au facut avizul cum cere
legea pi roagä ca cel sfesnicele de bronz destinate a se
pune la capätul acelor sarcofagii sä fie inlocuite altele con-

www.dacoromanica.ro
cepute lucrate forrnele indatinate la noi pentru astfel de
bisericesti.
Cu privire la referatul d-lui arhitect Al. Zagoritz la
No. 585/914 C. M. I.), prin care cere a se achit suma de
900, cheltuieli fäcute la sfärsitul lunei Julie cu lucrärile dela
Stavropoleos, sä se aprobe sä se roage Adm. Casei Bisericii
a suma cerutä.
Ce priveste referatul aceluiasi inreg. la (No. 584/914 C. M. I.),
prin care propune a se incepe lucrarea pentru restaurarea tâmplei
dela Stavropoleos, sä se aceastä lucrare ce Comisi-
unea va rezultatele procedeului d-lui Bonardi pentru con-
solidarea si restaurarea dela Arnota.
Cu privire la adresa Casei Wolff la No. 688/914 C.
M. I.), prin care aratä cá pentru instalarea caloriferului dela bi-
serica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi se mai suma de
lei 457 lucräri nepreväzute, se aprobä, solicitându-se dela
Adm. Casei Bisericii suplirnentul de platä.
Cu privire la adresa Primäriei Cälärasi la
No. 667/914 C. M. I.), prin care se procesul-verbal
al cercetärii fäcute de Politia asupra unor
treprinse autorizare de un locuitor de acolo, st se inainteze
acest raport d-lui Director al Muzeului National cu rugärnintea
avizeze.
Cu privire la adresa Mitropoliei Moldovei (inreg. la No.
669/914 C. M. I.), prin care nu s'a putut pune la adä-
post pietrele cu inscriptli rämase in curtea bisericii Trei
sä se roage d-1 G. Bals, membru al Comisiunii, sä vadä
la fata locului cum prima piatrá, pisania bis. Sf. Nicolae Dom-
nesc din Iasi, s'ar patch in interiorul acestei biserici,
cum a doua locul cuvenit la bis. Trei
Asemenea piatra cu inscriptie dela Fântâna lui
din Iasi pi depusä la Muzeul etnografic din localitate, n'ar putea
fi pusä la
Cu privire la adresa prefectului de Oreg. la No.
650/914 C. M. I.), prin care se cere autorizare pentru desgroparea
unei presupuse la locul numit din corn.
sä se nu se aprobá.
Cu privire la adresa Mitropoliei Ungro-Vlahiei la
No. 43.107/914 C. B.), prin care se cere restaurarea bisericii din
corn. Ludesti (Dâmbovita), sä se dea in cercetare d-lui arhitect-
al monumentelor.
Cu privire la adresa Adm. Casei Bisericii la No.
591/914 C. M. I.), prin care se daca Comisiunea a dat
autorizare pentru constituirea unui comitet pentru restaurarea
fostei rn-ri Strâmba din Gorj, sä se cá Comisiunea n'a
dat nimänui o astfel de autorizare.
Cu privire la adresa pär. paroh al Bisericii Domnesti
din Târgoviste (inreg. la No. 40.808/914 C. B.),, prin care se

www.dacoromanica.ro
 52

cere autorizare, pe seama d-lui Col. Boerescu, sä intreprindä

pturi la ruinele palatului domnesc biserica, se dis-
cute cestiunea când d-1 director al Muzeului National va fi
de
Cu privire la adresa d-lui prof. O. Tafrali (inreg. la No.
38.964/914 C. B.), prin care ajutoare pentru
päturi arheologice pentru studiul monumentelor bisericesti,
sä se räspundä in actualele imprejuräri nefiind posibilä ob-
tinerea unor astfel de ajutoare, Comisiunea pe d-1 O.
frali märgineasca pentru studiile sale la monumen-
tele bisericesti ale orasului Ia§i, inaintându-i un asemenea studiu,
pe basa cäruia ea sa poatá interveni in urmä pentru acordarea
de mijloace, ca d-sa sä-si poatä intinde cercetärile alte pärti
ale Wei.
Cu privire la adresa d-lui St. Berechet de-a i se
pentru studiile sale speciale colectia Buletinului,-sa se acorde
aceastä colectie, insä nu d-sale personal, ci bibliotecii Institutului
arheologic imperial din Petrograd, unde d-sa studiaza,
tându-se in schimb publicatiile acestui Institut pentru biblioteca
Comisiunii.
Cu privire la raportul d-lui G. Bals, asupra bisericii din
satul Fundeni, corn. jud. Prahova, se
rile d-sale, raportul se va publica in Buletinul Comisiunii.
In Comisiunea act de adresa Adm. Casei Bisericii,
prin care suma necesarä pentru construirea
potnitei bis. Sf. Gheorghe din Botosani, neputandu-se
anul acesta, ca ea se prevadä in budgetul anului viitor.
(ss) Dr. C. Istrati, D. Onciul, G. Murnu, G. Bals,
V.

NO. 18
- (Inreg.
A DELA 10 NOEMVRIE
No. Orb din 2 Decemvrie)
-
Presedinte: Dr. C. I. Istrati.
Membrii prezenti : D. Onciul, N. V. Pârvan, G.
si G. Murnu.
Secretar : Al.
Se citeste procesul-verbal al precedente se aprobl
Se comunicä apoi adresa Ministerului (No. 40.989 din 5
emvrie 1914), prin care se aduce la cum Majes-
tatea Sa Regele a binevoit a numirea d-lui N.
ca membru al Comisiunii.
Presedinte ureazä bun venit d-lui N.
misiunii, care, zice d-sa, se de-a putea de acum
inainte cu un coleg de valoarea d-lui la opera de stu-
diere conservare a monumentelor noastre istorice.

www.dacoromanica.ro
 53

D-1 N. mullumeste pentru binevoitoarea primire ce i

se face.
D-1 V. Pârvan, cum Turcul care a gäsit la Silistra
capul unei statui romane, trimis de autorit4, la interventia
misiunii, Muzeului national de Antichitäili, are oarecari pretenti-
uni bänesti, pe cari Directia Muzeului, din de fonduri, nu
le poate satisface; Cornisiunea sä intervinä a se da o
recompensä descoperitorului.
Comisiunea e de pärere a se interveni sä se aceasta
de Prefectura judetului Durostor.
Luându-se apoi in dezbatere celelalte cestiuni puse la or-
dinea zilei, se decide :
Cu privire la cererea pär. paroh al Bisericii Domnesti din Tar-
goviste (inreg. la No. 597/914 C. M. I.), de-a da autorizatie
d-lui Colonel N. Boerescu facä s'äpäturi la- ruinele palatului
domnesc de acea bisericä,-sä nu se aprobe.
Cu privire la adresa pär. Director al Internatului Teologic
din Bucuresti la No. 696/914 C. M. I.), de-a fi autorizat
retoarne clopotul cel mare al bis. Radu-Vodd,-e necesar ca
el sä se pästreze, fäcându-se un altul, locu-i, din nou.
Cu privire la referatul schita de plan inaintatä de d-1
hitect-ajutor Trajanescu pentru construirea unei ici streasine,
menitä a adäposti inscriptia bisercii din Popesti-Vlasca,-e su-
ficient, pärerea Comisiunii, sä se aseze deasupra
unii o piaträ apärätoare, ca un fel de sprânceand.
Cu privire la cererea parohului bisericii Sf. Gheorghe din corn.
Pucheni-Crainici, jud. Prahova (inreg. la No. 12.82 4/914 C. B.),
de-a se aceastä ca monument de artä,
trucät pictura ei e opera lui Grigorescu, avându-se in vedere
referatul pictorului delegat al Comisiunii, prin care se constatä
in adevär, pictura sus numitei biserici e opera lui Grigorescu,
se formele pentru declararea numitei biserici ca mo-
nument de artä, In inventarul general al
telor si luându-se rnäsuri pentru ei.
Cu privire la referatul d-lui arhitect-ajutor Trajanescu (inreg.
la No 51.964/914 C. B.), prin care actele justificative
pentru lucrárile executate la paraclisul Episcopiei din
cea, cerând receptia acestor lucräri,-sä se roage Gr. Cerkez
G. Bal.s, membri ai Comisiunii, sä examineze lucräri le din punct
de vedere technic si artistic.
Cu privire la referatul d-lui arhitect Al. Zagoritz (inreg. la
No. 767/914 C. M. I.), prin care d-sa cere liberare a unei sume
de lei 2.500 pentru diferite lucräri necesare la bis erica Stavro-
poleos - sä se roage Adm. Casei Bisericii a aprob
d-lui Al. Zagoritz suma cerutä.
Cu privire la adresa epitropiei bis. Sf. Treime din Corbii
Mari, jud. (inreg. la No. 53.374/914 C. B.), prin care se
solicitä a se plat din fondul destmat la timpul de Comisi-

www.dacoromanica.ro
 54

une (lei 5.000) suma de lei 1.090,80 ce epitropia a cheltuit pen-

tru restaurarea bisericii peste cei io.000 lei dati de säteni,-
se roage Adm. Casei Bisericii, in vedere jertfa
a acelor säteni pentru biserica sä intervinä la cei in drept
a se acorda din fondul de care fu vorba, suma cerutä
de epitropie.
Cu privire la raportul verbal ce d-1 G. a fäcut Comisi-
unii asupra ce d-sa a avut la : vechea pisanie
a bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iasi se incrusteze in
teriorul bisericii, pe peretele dela apus, centimetri mai
fatada zidului, la o potrivitä pentru a
fi cetitä inlesnire ; celelalte pietre cu inscrippi depe
erul dela Trei fie adäpostite inläuntru bis. Gheor
ghe dela Mitropolie, pentru care lucru se intervina la Directia
serviciului d-lui Lecomte a se da ordine in consecintä intenden-
tului lucrärilor dela Trei ; inscriptia dela Fantana lui
Basotá fie luatä dela Muzeul etnografic asezatá la locul
ei, la pentru care lucru st se intervinä la Primäria
orasului Iasi, delegandu-se unul din membrii corespondenP ai
Cornisiunii din localitate cu supravegherea lucrdrii.
Cu aceastä ocazie d-1 G. spune ar trebul se intoc-
un inventar al obiectelor istorice artistice pästrate
in biserica Sf. Gheorghe ar trebui se tie duct personalul
bisericesc poate obiecte istorice artistice, fie chiar colec-
publice, ca dar personal, prealabilä autorizatie a
in drept, de oarece d-sa a observat in Muzeul etnografic din
Iasi o piaträ de mormânt ca dar personal al unui preot
din localitate.
Comisiunea, asupra acestor cestiuni, e de pärere se roage
Mitropolia din Iasi a intocmi inventarul obiectelor dela Sf.
Gheorghe, bine nu un atare inventar; ase-
menea Casei Bisericii dea o circulará cätre personalul
bisericesc, prin care st se cu desävärsire cedarea, chiar
colecpile publice, a obiectelor istorice artistice bisericesti,
autorizatia celor in drept.
N. propune sä se ia másuri a se pietréle
cu inscripPi cele ornamentale dela Episcopia de
dela fosta mitropolie din
D-sa apoi Comisiunea schimbe ziva ora de intru-
nire, Sämbäta la 9, in de Lunea la io, ceeace se
ca sä se consulte asupra acestei schimbäri
membri absenti.
In sfärsit, d-1 V. Pärvan propune, in numele d-lui N.
ca Comisiunea sá organizeze in sala de conferinte dela Casa
o serie de conferinte publice asupra monumentelor
noastre istorice gratuit la dispoziPa editorilor cliseele
tipärite in Buletin, spre a se Putea face

www.dacoromanica.ro
 55

tale ilustrate, prin care sä se arate mai lesne publicului mare

importan,ta artisticd a monumentelor noastre.
Comisiunea aprobä ambele propuneri.

NO. 19.
- EDINTA DELA 20 DECEMVRIE -
(Inreg. la No. din 27 Ianuarie)
Presedinte: D. Onciul.
Membri : Gr. Cerkez, N. V. Pärvan G. Murnu.
Secretar : A. Ldpdatu.
Se citeste procesul verbal al precedente si se aprobd.
D-1 D. Onciul,- rugat in una din precedente exa-
mineze din punctul de vedere al indreptätirii istorice eraldice
marca pe pecetea Episcopiei din Râmnic, aratä
vechi ale Episcopiei au intr'adevär ele celor cinci
judete ale eparhiei (Oltenia); coroana scutul cu prin-
(care nu e o mantie episcopald, cum s'ar presupune),
n'au nici o ratiune a fi aplicate pe pecete. Cere-si Comi-
siunea se aceasta, prin Minister, Episcopiei.
D-1 secretar, va trebui sä se publice fasc. pe
Octomvrie - Decemvrie al Buletinului un necrolog al Regelui
Carol, Comisiunea pe d-1 D. Onciul redacteze d-sa' acest
necrolog.
Se ia apoi in desbatere cestiunile puse la ordinea zilei.
Cu privire la adresa Ministerului de Rdsboiu (inreg, la No. 854,
1914 C. M. I.), in cestiunea sfesnicelor fäcute la Dealul
pentru sarcofagiile lui Radu cel Mare Mihaiu Viteazul, Comi-
siunea, ascultând explicatiile date de d-1 N. având in
vedere cum nu in vechia artá româneascä un tip fixat
in ceiace priveste sfesnicele de metal, cum de nu
nici pentru alte obiecte bisericesti, la cari influemele sträine in
felul de lucru sunt evidente, si sfesnicele dela Dealul au fost
lucrate modele luate dela Biserica din Capitalä,
e de pärere se comunice Ministerului de ca urmare
la precedenta a Comisiunii, cä sensul acestei adrese nu
trebue luat in unei cereri, ci nurnai al unei dorinti,
asupra acum, explicatiile d-lui N. lorga, Comisiunea
nu mai
D-1 presedinte e de -si Comisiunea - cd
aceasta sa se comunice Ministerulm de Rásboiu, numai ce
d-1 G. Bals d-1 dr. C. I. Istrati vor lua cunostintd de cele mai sus
expuse.
Cu privire la rdspunsurile primite dela membri corespon-
denti ai Comisiunii-0. Tafrali-Iasi (No. 858/914), Sever Muresanu
-
-Iasi (No. 845/914), Pär. I. Antonovici -
-
(No. 866/914),
G. Coriolan Constanta (scrisoare) si N. Velichi Covurlui (No.

www.dacoromanica.ro
 56

886/914) -la cererea ce s'au fAcut de a rapoarte anuale

asupra lucrArilor -se decide :
a) se comunice d-lui O. Tafrali dupä rAspunsul dat,
Comisiunea considera ca desArcinat de insärcinarea ce a avut
ca membru corespondent al ei;
b) se verifice, ocazional, de un membru al Comisiunii, la
critica ce d-1 Sever Muresianu face crucii asezatä pe
bisericii Sf. Nicolae Domnesc sä se satisfacA cererea d-sale
de a se trimite Buletinul pentru biblioteca de Arte
frurnoase din ;
c) se publice raportul pArintelui I. Antonovici,
se cererea de a se interveni la Adm. Casei Bisericii pentru
asezarea in pridvorul bisericii dela Floresti a pietrelor cu ins-
criptii ce se gäsesc la aceastä bisericä pentru pe
de carton la primArii, biserici, a dispozitiunilor din lege
privitoare la conservarea monumentelor istorice;
d) Sa se multumiri in propunerea d-lui G.
Coriolan, elevilor din Constanta ce colectioneazd antichitäti pe
seama Muzeului de acolo, acordându-li-se chiar, celor mai zelosi,
premii in
e) Sä se publice, in rezumat, raportul d-lui N. Velichi sh
se aprobe cererile sale, iar cu privire la propuneri, i se comunice
castrul dela Barbosi e inserts in inventarul monumentelor
säpäturile solicitate, Comisiunea rezervä dreptul de a le face,
va mijloace.
Cu privire la raportul d-lui Ciuceanu (No. 859/914), pro-
fesor membru corespondent al Comisiunii, asupra
ce a avut de a cerceta cazul obiectelor antice descoperite la
Motätei-Dolj, sä se mai inthiu d-lui Ciuceanu pentru
zelul depus la aceastä cercetare, apoi locuitorului Dumitru Preda
din Risipiti pentru cedarea obiectelor gäsite
Rädulescu din aceiasi localitate péntru ajutorul dat la descoperirea
obiectelor, iar ce priveste acestea sä se roage d-1 Ciuceanu ca,
la intocmirea muzeului regional, a cärui infiintare Comi-
siunea o aprobä o va sprijini, sä depunä obiectele la Muzeul
central din CapitalA.
Cu privire la referatul d-lui V. DrAghiceanu, Conservatorul
(No. 813/914), asupra colectiilor in 1914,
se cearä d-lui DrAghiceanu un referat in care sä precizeze pentru
fie care categorie de obiecte documente din colectii ce anume
cresteri a inregistrat.
Cu privire la. referatul (No. 6057/914 C. B.) asupra.
bisericii din Micsunestii Mari, judetul Ilfov, se publice acest
referat in Analele Comisiunii si sä se declare numita
monument istoric.
Cu privire la adresa dlui arh. A. Lardel (No 867/914) asupra
mAsurilor ce a luat pentru conservarea pietrelor cu mscriptii
dela biserica Trei lerarhi, se ia act.

www.dacoromanica.ro
 57

Cu privire la cererile pentru säpáturi, anume a d-lui Gr.

Dänescu, pentru interiorul bisericii Bucur, unde s'ar
obiecte vechi bisericesti (No. 865/914), a locuitorului Gh.
t. din Beceni, judetul Buzäu, pentru in valea
mocioaiei din acea localitate (No. 879/914) a comerciantului
Aron Maimon din Calarasi, pentru la locul numit Mircea
Vodä, judetul Ialomita 60261/914 C.B.), - se d-lui
Dänescu lämuriri mai precise asupra traditiei despre care se
vorbeste in cererea sa sa celelalte cereri.
Cu privire la referatul d-lor arhitecti ajutori ai Comisiunii
(No. 822/914), prin care cer a se interveni pe langa Adm. Casei
Bisericii ca sa li se acorde diurnele ce s'a aprobat pe 1914,
cu privire la referatul d-lui arhitect ajutor Tranjanescu (No. 821/914),
prin care a se in mod echitabil situatia d-lui C.
Navrea, conducätor de lucrári in serviciul Comisiunii,-sd se
inteze ambele referate Adm. Casei Bisericii, cu rugdmintea a
le studia si, daca e cazul, a le satisface.
Cu privire la adresa d-lui D. Belizarie, pictor, prin care
schitele pentru pictura trapezei de la m-rea
Comisiunea, având in vedere lucrarea nu apartine unei clädiri
declaratd monument istoric, lasa ca ea fie rezolvatd de Adm.
Casei Bisericii.
Cu privire la adresa epitropiei bisericii Toti Sfintii din
alcea (No. 864/914), prin care contestá la acea s'ar
fi inceput restaurarea picturilor, - Comisiunea asteaptä raportul
pictorului insärcinat de Administratia Casei Bisericii sä cerceteze
cazul, pentru a cere apoi in consecintá impotriva
epitropiei.
Cu privire la adresa Primäriei com. Telega, judetul Prahova
(No. 869/914), prin care se locuitorii nu sunt in stare
sä contribue cu suma ce s'a cerut la restaurarea crucei din
localitate, a Regelui Carol, - sä se trirnia
in copie Eforiei Spitalelor Civile, rugAndu-se Eforia a face numai
dânsa aceastá lucrare.
Cu privire la adresa párintelui director al Internatului Teo-
logic (No. 8551914), prin care cere autorizare a trei
pote vechi ale bisericii Radu-Vodd,- sa se comunice ca unul
din aceste clopote, cel cu inscriptie latineascä, evident din sec.
XV sau XVI, trebue eventual depus la Muzeul National.
Cu privire la cererea d-lui Ghibänescu, directorul Muzeului
regional din Constanta (No. 865/914), ca membrii Comisiunii
organizeze un ciclu de conferinte la Constanta pentru sustinerea
moral a materiald a muzeului, se aprob inscriindu-se intre
conferentiari dr. C. I. Istrati, N. largo, V. Pârvan, G.
Murnu, si A. Ldpdatu.
In sfarsit, Comisiunea mai dupa propunerea d-lui N.
ca d-sa si secretarul Comisiunii sa cerceteze ruinele din
Mägureni - Prahova; dupa propunerea d-lui D. Onciul, sa se

www.dacoromanica.ro
 58

intervinä la Casa Bisericii a se mAsuri ca päzitorul

sä-si slujba, priveghind sä nu se mai ri-
dice piatra de la cetate de locuitorii din T. Neamtului ; iar
propunerea d-lui N. se roage Adm. Casei Bisericii a
indeplini promisiunea cu ocazia serbärii bicentenarului mortii
lui Brâncoveanu de a crucea lui Papa Brâncoveanu de
sub dealul Mitropoliei.
Se decide apoi de comun acord, ca dupä vacantä,
Comisiunii sä se Joia, la ora 5.

www.dacoromanica.ro
DE RESTAURARE CONSERVARE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1. REFERATUL D-LUI ARHITECT-§EF AL MONUMENTELOR,
PRIN CARE INAINTEAZA MEMORIILE PRIVITOARE LA LTJCRARILE
EXECUTATE IN CAMPANIA ANULUI 191.4

Domnule Pre,sedinte,
Am onoare a aci aläturate memoriile lucrärilor ce
s'au executat acest an de cätre serviciul nostru ; aceste lucräri
sunt in numär de 23 din cari unele nu au putut fi nici
incepute efectiv, anume :
i) La biserica Albä din Baia (Suceava).
2) La biserica Sf. Gheorghe din Botosani.
3) La biserica din
4) La biserica din Dorohoiu.
5) La biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi.
6) La biserica Bucur din Capitalä.
7) La biserica Stelea din Târgoviste Trei-Ierarhi din Iasi.
8) La biserica Domneascä din Curtea de (pictura).
9) La mânästirea
io) La biserica Golia
La biserica Bärboiu
12) La biserica Curtea veche din Bucuresti.
13) La mitropolia din
14) La biserica Sf. Joan (Vaslui).
15) La mânästirea Neamtu.
La mânástirea Bistrita (Neamtu).
17) La biserica SE Joan (Piatra-Neamtu).
La mânästirea
19) La schitul Sarácinesti.
20) La biserica din Popesti
21) La biserica din Corbii Mari
22) La paraclisul Episcopiei din R.
23) La biserica fostei mänästiri Brâncoveni.
Lucrärile dela No. 6, 15 si nu au putut fi incepute.
Luerärile dela punctele 5, 19 si 20 sunt terminate, celelalte
cer a fi continuate.
Rdativ la organizarea intretinerei monumentelor in gener e, am
onoare a referi la raportul No. 1003, din 20 Oct. a.
Arhitect-sef, N. Ghika.

www.dacoromanica.ro
 2. MEMORIUL D-LUI ARHITECT-§EF N. GHIKA-BUDE§TI

La Biserica din Baia. S'a complectat zidul de imprej-

muire din fata din dreapta bisericii s'a executat eel din stänga
spre nord. S'a fdcut imprejmuirea de lemn, care desparte biserica
de cimitir. S'au complectat lucrärile dela clopotnitd, anume ,
rostuitul ciment, tencueli interioare, bolti, pardoseli:
trotuar de bolovani, vopsitorie, etc. La bisericä s'a fäcut bordura
de piatrá dimprejur de beton s'a reväzut acoperisul olane,
inlocuindu-se pärtile stricate olane din fabrica Bertoli-Iasi.
In interiorul bisericii s'a dat uleiu pardoseala.
Aceste lucräri au costat 5854,15, lei conform situatiei inaintate
raportul No. din 04 August.
Acum urmä s'au asezat clopotele noi, in numär de douä,
comandate in acest an.
2) La biserica Sf. Gheorghe din Botosani. S'a executat, con-
form planului aprobat, clopotnila a acestei biserici, cuprins
parterul pi o parte din etajul superior ; oprindu-se
lucrärile s'au acoperit zidäriile executate pentru a nu se ivi stri-
in timpul
3) La clopotnita bisericii Frumoasi din Iasi. S'a reinvdlit
tot acoperisul tablä nouä, inlocuindq-se lemnäria putredä pi
intärindu-se crucea.
4) La Biserica Domneascd din Dorohoiu. S'a comandat mate-
rialele necesare pentru reparatia radicalä a pardoselii interioare
a trotuarului dimprejur, o ventilare a zidäriilor spre a se
zidurile umezite. Oprindu-se lucrdrile, nu s'a putut
oare cari mäsuri pentru a se stagnarea apei in apro-
pierea Ar de a se atrage atentia preotului, care
stä aläturi de ca sä a se zäpada dim-
prejurul bisericii.
5) La biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iasi. S'a instalat un
calorifer apä caldä, conform proiectul aprobat.
6) La biserica Bucur. Nu s'a putut face din causa opririi
tuturor lucrärilor.
7) La biserica Stelea Trei Iasi. S'au
fäcut imprejurul acestor monumente.
8) La Biserica Domneascä din Curtea de Arges. Se
de care D. Norocea luerärile de restaurarea picturei interioare
a bisericii, conform principiile stabilite.
Arhitect-sef, N. G hi

www.dacoromanica.ro
 3. MEMORIUL D-LUI ARHITECT-AJUTOR GH. LUPU

Mândstirea Cetätuia -
aprobat: 34635 lei.
Lucrärile s'au limitat la primul acont luat de lei, conti-
nuändu-se lucrárile de restaurare.
La chiliile vechi (clddirea sala In exterior, s'au
rostuit toate fatadele ciment, ce s'au de var
s'au zidit ruinate.
S'au reparat toate chenarele de ale pdstrân-
du-se totul ce stare inlocuindu-se numai pärtile
deteriorate cele ce lipseau.
S'au pus ferestre, cu tocul cercevelele exterioare de stejar,
la sala gotieä.
S'au comandat porti de stejar la inträrile de la pivnite din
care o parte sunt gata.
S'a pardosit dale de cele foisoare.
Cu acestea s'a terminat aproape complect restaurarea
in exterior.
In interior. In sala propriu s'au reparat toate bol-
tile gotice de complectându-se speciale,
comandate in dimensiunile celor vechi, unde erau ; de
asemenea s'au inlocuit cärämizile mäcinate, exträgändu-se bucatá
cu bucatá inlocuindu-se cu altele ; in s'au rostuit
cu ciment, astfel aparentd.
S'au rostuit asemenea si päretii ce sunt din piaträ,
zidäria aparentd, ce s'au curätat toate tencuelile, de
resturile de rämase din cele icoane zugrävite pe
perete.
S'au reconstruit complect cei doi stalpi de piatrá din
sälei, s'au complectat profilele la capitéle baze, precurn
la bräele ce le toeing la din bucáti de piaträ de aceiasi
Asemenea s'au reparat, complectat nervUrile
de piaträ ce sustin boltile.
S'a comandat dale de hexagonale in
celor vechi, pentru pardosirea sälei gotice, ce sunt aduse dejà
pe o de stejar la intrare in sala propriu
La chiliile nouä. S'a exterior, parter, dinspre
apus, o secundarä de piatrá.

www.dacoromanica.ro
 64

In curtea S'a daramat chilia rämasá din clädirea

(ziditä pe timpul cälugärilor greci), iar molozul s'a

In exteriorul mânästirii. S'a inceput restaurarea pirgului

dinspre nord, ce e alipit la zidul inconjurätor, punandu-se chenare
de la cele ferestre, modelul gäsit ingropat,
in a ferestre astupate. S'a nivelat terenul de din-
dosul gotice, iar molozul s'a transportat partea de nord
in exteriorul mândstirii, pentru intdrirea taluzului in acea parte.
Raman pentru campania de lucru a viitor urmätoarele :
Mici lucräri de complectare la clädirea cu sala goticä.
Complectarea pirgului dinspre nord legarea lui cu chiliile
noua prin o pardoseald,
Inceperea restaurdrii la baia domneascd, la bisericd, la clopot-
nitä, precum la locuinta domneascd.
2) Biserica 'Golia
Fondul aprobat 10.000 lei.
s'au limitat la primul acont de 5.000 lei. S'a res-
taurat cornisa de in partea de precum partea
superioard din fatada de piatrá de sub acea
S'au intärit fundapile la altar, dreptul celor mari
turi, traverse de fier ciment.
S'a astupat una din cele cräpäturi mortar de ciment,
tesandu-se zidäria in exterior piaträ de
Pentru campania de lucru a anului viitor a se con-
restaurarea exterior.
3. Biserica Bärboiu
Fondul aprobat 3.000 (din un fond al Casei Bisericii).
S'a acoperit partea de nord a bisericii cu tablä plumbuitä
)6 foi la legáturd), unde aproape descoperitd.
pentru anul viitor a se restul.
4) La Biserica Curtea Veche (Bucuresti).
Fondul aprobat lei.
Nu s'a luat nici un acont la asupra lucrdrilor.
S'a schela in exterior in partea de nord.
S'a transportat la bisericä schela ,dela mitropolia din Târgoviste.
S'a executat o in exteriorul turlei precum una in
interiorul bisericii, ce sustine un tavan de scânduri la baza turlei.
S'a comandat in dimensiunile celor vechi.
Lucrárile de restaurare propriu zise nu s'a inceput din causa
suspendärii fondului.
Urmeazä inceperea luerdrilor de restaurare in anul viitor.
5) Mitropolia din Targoviste. S'a terminat clopotnita prin
lucrári de cornplectare.
S'a fixat grilajul de fier in partea stângä a clopotn4ei pe o
lungime de 64 metri. Toate aceste au costat in
prezent: 78.420,34 lei.
A rämas pentru anul viitor se facä inscriptia pe piatrá

www.dacoromanica.ro
 65

deasupra la se restul grilajului

precum portile ce sunt in lucru la Casa Weigel.
6) Biserica Sf. (Vaslui).
Fondul aprobat lei.
S'a därämat aproape complect in la
Ibisericg.
S'a comandat adus olanele pentru dela
fabrica Socola"Aasi.
S'au fäcut mäsurätorile pentru facerea releveului bisericii.
S'au luat mäsuri pentru a nu
pentru anul viitor a se incepe restaurarea mai
tâiu prin refacerea acoperisului.
7) M-rea . Fondul aprobat pentru de lei,
suprimändu-se, nu s'a putut incepe .nimic.
8) M-rea Bistrita. aprobat, de i000 lei, suprimändu-se,
nu s'a putut face nimic.
9) Biserica Sf. loan (Piatra-Nean4). S'a aprobat 136 de lei
pentru reparatia sgheabului poalei de din jurul
dela dar nu s'a executat, suprimandu-se fondul

Arhitect, Gh. Gh. Lupu.

Corn. Mon. Istorice. 5

www.dacoromanica.ro
 4. MEMORIILE D-LUI ARHITECT-AJUTOR I. D. TRAJANESCU

1. MONASTIREA HUREZI.

La Mänästire. S'a acoperisul de olane,

un strat izolgor de carton asfaltat pe toatä intinderea chiliilor
de nord, de vest, si de sud la calcanul stäretiei para
clisul cu
S'au refäcut sobe si cosurile s'au revizuit toate
cosurile, tencuindu-se in pod, pe unde erau cräpäturi, spre a se
incendiul.
S'au reparat tencuelile pe alocurea 1i s'au väruit.
La lat. S'a reväzut acoperisul de olane, asezându-se un
strat izolator de carton asfaltat pe toatä intinderea.
S'au terrninat toate tencuelile la parter subsol cum väruitul..
S'a fäcut o sobä patru stalpi la sala mare.
S'a pardosit cu de smälluite foisorul de sus
si galeria cea mare, cum foisorul dela intrarea principalä.
S'a pardosit cu mozaic cu ciment incäperile subsolului.
S'a parchetat sala schrei de onoare, scarä
principalä s'au asezat definitiv.
S'a aprovizionat materialele pentru instalatia apei.
S'a fäcut dela intrarea principald cum terasa de
sus, dimpreunä cu stalpii de piaträ parte din parapet.
S'a fäcut terasamentul spre grädinä cum scara spre
terasä.
Chiliile din vale. S'a pe aceeasi temelie, adäogändu-se,
un pridvor de zidärie, in locul celui de lemn, distrus de incendiu.
S'au complectat toate lucrärile spre a putea fi locuite.
Aceastä lucrare necesarä cât, din causa incendiului
suferit in iarna 1913-14, maicile, cari locuiau in acest corp de
chilii, au fost repartizate in chiliile din mânästire pe unde s'a
putut, chiar in improprii pentru
Peste tot s'a fäcut curätenie generalä s'a pus materialele
in ordine.
Lucräri pe viitor. La bisericd. aramä al bise-
ricii mari, un de zidärie la sobä, lucräri pentru reparatia
tencuelilor exterioare.
Curtea interioarâ. Nivelarea curtii si pavarea carosabile
läsandu-se un platou cu iarbä in jurul bisericii.

www.dacoromanica.ro
 67

La stäretie si chilii. Asezarea unui strat de carton asfaltat

sub olanele dela acoperisul stäretiei ; la chiliile mici, lucräri de
La aripa de vest (platoul). Terminarea lucrärii la scara de
onoare, instalarea apei, un scripete la bucätärie terminarea
terasei din grädinä.
Curtea exterioard. Amenajarea fatadei dela spre a
un ansamblu cu aripa de vest amenajat in stilul
stirii. Terminarea terasei spre curte parapetul. Reparatii la
remize magazii, complectarea lucrärilor la chiliile din vale,
aripa turnul despre intrare, nivelarea curtii pavarea pär-
tilor carosabile.
6) La bolnitä schituri. Mici lucräri de intretinere.

2. LA

La inceperea lucrärilor am gäsit executate de d-1 arhitect

Párvänescu din anul 1911 cu suma de lei 9.000 urmätoarele
lucrári :
Aripa din dreapta a chiliilor pe o lungime de m.
anume, zidäria din rosu, grinzile tavanului, invelitoarea
cu coame.
mono de tigle pentru restul acoperisului.
12 grinzi de scoase din vechea constructie.
In anul 1913 s'a executat suma de lei 1,630 30, rämasi din
cei 2,000 dati d-lui Parvänescu in 19124 plus lei din fondul
mon. istorice 5.000 plus 6.000 din fondul Casei Bisericii,
urmätoarele lucräri:
S'a reparat si asezat din nou tiglele coamele
la aripa facuth mai
S'a continuat acoperisul la restul constructiei, pe
din nou, la acoperisul de sindrilä.
S'a podit in pod, d'asupra camerelor, §i s'a zidit in pod,
la cäpriori, de jur imprejur, la intreaga cládire, iar toate cosurile
s'au facut din nou cu olane smáltuite.
S'a tencuiala pe foisorul din stänga s'a refacut
din nou, zidindu-se arcada d'asupra inträrei.
S'a fäcut trapeza, deschizându-se vechea arcadO, apoi s'a
transformat atelier, punându-se deasupra tavan decorativ, sobä
si geamlao intre arcade si stalpi.
S'au latrinele.
S'a zidit zidul
S'a nivelat curtea
S'a nivelat curtea exterioarä.
S'a impietruitä cu aläturate din curtea
bisericii pool la principalä.

www.dacoromanica.ro
 68

S'a reparat poarta clopotnitei, portita de la curte s'a fäcut

din nou, dimpreunä cu arcada de de deasupra, de asemenea
portile mfri dela dimpreund cu gardul.
complectat aliniat gardul, dinspre proprietatea d-lui
Derussi, desfäcându-se fäcându-se la
S'a restaurat vechiul put, reparându-se ghisdurile de piatra,
acându-se ghisduri de lemn, trotuar de jur imprejur, furca, cum-
pans, gardul inconjurätor spre curtea proprietälei.
S'a indepärtat de pe langa peretii apuseni grämada de
moloz depozitatd cu ocazia vechilor lucrän la inältimea
ferestrelor.
S'au fäcut sobe prin toate camerele.
S'a reparat aproape complect, cu acoperisul
existent de la aripa din stânga, curn la foisar.
S'a fäcut toatä tâmpläria din nou, usi, ferestre, cele
vechi in stare s'au ajustat si intrebuintat pe unde a
fost cu putintä.
S'au fäcut tavanurile, tencuelile interioare si exterioare in
parte, dusumele, nivelatul pardoselei la cancelariile de jos, cum
vechia vatrá.
S'au inlocuit de pe ceardac galerii cu altii lucrali
in stil cu stâlpii de jos, cosoroabele, para-
petul tavanul de lemn aparent, cuprins vopsirea cu uleiu.
In anul 1914 fondul de lei 32.553 dati de Casa Bisericii
s'au ecutat urmätoarele
La chiliile existente.
S'a la parter, la galerie sub foisor, tavan de lemn
aparent, la etaj s'au pus dusumele de 4 cm. gros, la chilii
bucatärie.
S'a streasina scânduri aparente, precum si
din fata streasinei.
S'a fäcut tavan de lemn aparent la foisorul din stânga,
precum din stejar lucrati la fel cu cei dela galerie,
cuprins cosoroabele.
S'a tencuit in exterior corpul chiliilor stäretia s'a reparat
tencuelile exterioare la arhondaric latrine.
la dependintele stäretiei si chiliile noui. S'au con-
struit din nou parter etaj, dependintele stäretiei, cuprins
latrinele si o scarf de lemn
S'au mai construit chiliile dinspre apus, parter etaj,
s'a fäcut trotuar de bolovani de jurimprejur in curtea interioard.
Grajd, magazii e lemn acoperite
tâmpläria.
S'a reparat acoperisul, cuprins sarpanta, aste-
reolocarton asfaltat, olanele streasina, cuprins fdtuirea lemnä-
scândura dintatä uleiu.
S'a reparat väpsit, precum baza.
Biserica. S'a reparat acoperisul, sarpanta, astereo-

www.dacoromanica.ro
 69

locarton asfaltat, olane streasina, cuprins fätuirea scândurilor,

scândura dintatä cu uleiu.
La corpul de jos.
S'a trotuar de bolovani.
S'au reparat crucile, vopsit, baza.
S'au reparat tencuelile väruit.
S'a fäcut tampläria din
S'a cumparat asezat complect o sobä Godin No. 3.
S'a fäcut inscriptie de la chiliile noui.
S'a fäcut o troitä la
S'a imprejmuit locul schitului gard de scânduri in
cioare.
S'a fäcut gard de despärtire spre curtea de serviciu, pre-
cum portile.
S'a nivelat curtea din dos si s'a dat acces la aceastä curte.
S'a fäcut mobilier la arhonddrie.
S'a reparat complectat tencuelile dela parterul stäretiei.
Lucrän pe viítor. Pardoselile galeriilor exterioare parter,
complectarea acoperisului cu pe la arhon-
foisor de intretinere.

3. BISERICA DIN COMUNA POPE$TI (VLA$CA).

Cu suma de lei 896.55. Desfacerea refacerea

sului olane, cuprins cartonul asfaltat. La altar 5 fete, poala
turlei, deasupra bazei, scara
Inlocuirea olanelor sparte pe restul acoperisului.
Reparatia tencuielilor la soclu la
Cimentatul rosturilor trotuarului de cärämizi presate.
Lucräri pe viitor. i) apärätoare (cornisä) de piaträ deasupra
inscriptiei, in o rama de piaträ jurul usei.
2) lucräri de intretinere.

4. LA (JUD.

Cu de lei 3000 al mon. istorice : Desfacerea aco-

vechiu la
Refacerea acoperisului nou, conform proiectului aprobat, pe
Sarpanta intrebuintându-se din lemnäria veche ce a fost
putintä.
Asezarea noui, parte restaurate, parte fäcute din
nou, dupa modelul celor vechi.
Tesätura cräpäturilor la ziduri, zidärie de ciment.
asezarea jaluzelelor la ferestrelele tui.
Doliile din tablä plumbuitä la acoperis.
Diferite cheltueli de transporturi.
www.dacoromanica.ro
 70

Cu fondul de lei 10.000 al parohiei. Acoperisul

la turlä.
LegAturile de fier la ziduri.
Facerea turlei de conform proectului aprobat.
Tencuiala exterioard a turlei cuprins ciubucdria väruitul.
Reparatia cornisei vechi cu dinti la corpul bisericii.
Fereastra dela proscomidie.
Fätuirea pi vopsirea strasinei.
Un cop de zidärie.
Aprovizionarea materialelor scheldriei, cuprins transpor-
turi pi diferite cheltueli e.
pe viitor. Tencuirea fatadei, dacä se
va crede ne-
merit de care Comisiunea Monumentelor Istorice.
Facerea trotuarului din presatä.
Facerea unui privdor conform proectului aprobat.
Facerea mobilierului (sträni, jeturi,

5. LA PARACLISTIL EPISCOPIEI DELA R. ON soil 1913.

Cu fondul de lei in anul 1912.

S'a fäcut schela pentru luerdrilor.
Cu fondul de lei 6.000 in anul 1914.
S'a reparat pi complectat schela fácutä in anul 1912.
S'a desacut parpanta cupolei pi a bazei pätrate s'a reacut
din nou conform proectului aprobat, cu astereold, strat izolator
de carton asfaltat si
S'a fäcut din lemn de brad, precum pi
profilatä din fata stra§inei, pi vopsindu-se uleiu.
S'a reparat crucea, vopsit pi legat cu lanturi; iar
baza s'a acut din aramä conform detaliului.
S'au fäcut ferestrele dela de lemn de stejar s'au
pus geamuri.
S'a reparat la pärtile stricate.
Lucräri pentru viitor:
Acoperisul cu aramä pe parpanta nouä a corpului
clisului restaurarea frescurilor exterioare un trotuar de
Spälarea sculpturilor de piaträ interioare vopsite cu culoare
de uleiu.
6. LA BISERICA FOSTEI M-RI BRINCOVENI iN ANUL 1914.

Cu fondul de lei (din acontul de lei 2.000).

S'a trotuarul in jurul bisericii, pe un strat de beton
de ciment de io cm. gros, pe lätimea de un metru, cu
presate, asezate pe lat, comandate la fabrica Tonola din Bucure§ti,

www.dacoromanica.ro
 . 7

cuprins bordura tot din cgrámizi, a§ezate pe muchie, rosturile

umpländu-se mortar de ciment.
S'a nivelat curtea jurul bisericii, pante pentru scur-
gerea apei
Lucräri pentru viitor:
Pardoseala bisericii lespezi de intrebuintându-se
actualele lespezi.
Restaurarea in stilul frescurilor dela
Reparatii la mobilier.
Imprejmuirea mormintelor brâncovenesti.
lucrári de intretinere.
Arhitect, I. D. Trajanescu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAPOARTE CERCETÄRI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Dela membrii Comisiunii

BISERICA DIN FUNDENI-PRAHOVA

Biserica din Fundeni (comuna Scäiosi, jud. Prahova) este

färä mare interes arhitectonic. Planul anexat
aratä dispozitiunile ei.

Planul bisericii din Fundeni-Prahova..

N'are nici o turlä, Bind acoperitä cu cupole scunde. Exte-
riorul are ca singur ornament 'un o cornisä. Ferestrele
www.dacoromanica.ro
 76

n'au putin acum) nici un chenar. N'am putut culege nici o

informatie in privinta epocei constructiunii. Totusi cred cä o

Vederea a bisericii din Fundeni-Prahova.

putem atribui jumätätii a doua al veacului al XVII lea, dar
terioarä lui Constantin Vodä Brancoveanu.

Vederea din fata a bisericii din Fundeni-Prahova.

executate färä mare -

Picturile par a fi originale ; sunt putin retusate. sunt
putin unele - sunt

www.dacoromanica.ro
 77

pe slavoneste. Cele din calota Pantocratörului sunt

stricate de ploi, cum mi s'a spus, din cauza desvelirii
sericii in anul trecut. Mai jos picturile sunt in mai bund stare ;
in pronaosului de asemenea se mai pe pereti
nu.

Chenarul cu pisania bisericii din Fundeni.

Mai in fata pronaosului s'a construit un adaos in anul 1771,

cum aratá pisania in piaträ deasupra inträrii :
Cu vrerea Tatälui cu ajutorul Fiului cu indemnarea

www.dacoromanica.ro
 Sfánt ridicatu-s'au aceastä dumnezeeascd bise-
ce se numeste hramul Sfântului lerarhului Nicolae in
Impärätesii Iecaterinii Alicsevici a toatä Rusia, au venit
Muscalii in Tzra-Româneascd, de robul lui Dumnezeu
Protopopu si de pärintele Para-
schiva Presb : Clopotnita s'au fdcut toatä de Protopop, leat 1771".
Un chenar, destul de stangaciu incadreazd usa.

Interior din biserica dela Fundeni-Prahova.

Tocul de ptejar al usei dintre adaosul nou pi pronaos

poartä aceiasi de 1771, de 2 ori.
ConstrucRa e Cred trebue fi servit
de clopotnita, de oarece se mai pe latura de
noapte, de ale unei sari.
in general, este de piatrá

www.dacoromanica.ro
 79

Sunt douä clopote noi, din cari unul reproduce inscriptia

altuia mai vechiu cu data de 1786.
Anul trecut locuitorii din Fundeni dorind a reface o bise-
rica chiar pe s'au apucat oh därâme clädirea
veche au desfäcut pridvorului cänd
au fost opriti de Prefecturá.
Motivul nu-1 cunosc, biserica veche e intr'o stare
de soliditate absolut multumitoare.
In urma opririi au inceput a o
altä parte. Pentru aceastä lucrare au aduriat o sumä de
15.000 lei au Asezämintelor Brâncovene§ti (care e
proprietarä aceastä regiune) de a le ce va mai fi de nevoe
pentru a termina.
ca aceastä biserica merite párerea mea
fie clasatä ca monument istoric, totusi cred cá meritä', data
vechimea ei, fie de a fi ruinatä. Pentru a
face un nou, suficient pentru acest scop, ar ajunge
cred o de 2.000 lei. Poate printr'o interventie la
ministratia Asezámintelor Brancovenesti, am isbuti ca dea
pe suma pentru terminarea clädirii ce
ar trebui pentru a feri monumentul cel vechiu de o definitivä
däräpánare.
8 Octomvrie
G.

www.dacoromanica.ro
 la personalul Comisiunii

BISERICA DIN CORNUL DE SUS-PRAHOVA

Conform delegatiunii, am vizitat in ziva de Oct.

biserica din Cornul de sus (Prahova). Aceastä bisericä de
sat, in simplicitatea ei se prezintá in mod foarte pläcut
impresioneazä atät prin ei modest pitoreascd
in cimitirului satului, la umbra pomilor inalti,
mai ales prin pictura ce se desfásoarä de jur imprejurul ei, sub
streasina joast a acoperisului de inegritä.
picturá prezintä un colorit armonios ar puteä
servi drept model pentru bisericile de : ea o teh-
cu sentimentul naiv al poporului.
Ca arhitecturä biserica nu prezintá nimic particular, s'ar
spune chiar et arhitectura lipseste interesul este pur
pitoresc. E din piatrá de munte tericuitä foarte rudimentar,
e din scânduri asezate vertical nici un mestesug, aco-
perisul e de sindrilt veche, de care e
tinichea. Crucea din spre apus lipseste.
Interiorul bisericii e in stare buná. Intrarea se face printr'o
tindá cu arcade fata acoperisul se rotunjindu-se
spre a pe credinciosi. Toatá biserica e
.pictura nu e de bine conservatä ca cea din exte-
rior pe alocurea este sau innegritd.
Biserica este interesantd mai ales din punct de vedere al
picturii al cadrului natural in care e si in caz
trebue cum este. De aceia unesc cu pärerea
.d-lui defensor eclesiatic cred s'ar patch da un ajutor pentru
reparatia bisericii, sensul de a se intocmi un deviz arätänd
ce reparafii se fact spre a siguri cá nu se va
infátisarea a bisericii. Tot odatá cred s'ar inter-
"eni la Ministerul Domeniilor sau la Eforia Spitalelor Civile
pentru obtinerea sindrilei necesare; luerâtori sindrilari se gäsesc
sat.

www.dacoromanica.ro
 81

Reparátiunile necesare ar fi: Refacerea invelitoarei, even-

tual reparatia sarpantei unde va fi necesarg. 2. Reparatia
streasinei de lemn bägare de seamä, spre a nu se atinge
pictura. 3. Reparatia tencuelii exterioare unde e stricat
a se atinge pictura, ceiace s'a intamplat la o reparatie prece-
cand s'a varul. dimprejurul ferestrelor pant peste
picturg. acoperind-o. 4. Refacerea crucii dinspre apus, dupä
modelul celorlalte douä existente. Spre a se pästrarea
acestei biserici sunt de pärere cä poate fi declaratá monu-
ment public.
N. Ghika

BISERICA DIN BALACI-TELEORMAN

Doninule Presedinte,

Am onoare a vá rezultatul cercetärilor ce am fäcut

asupra bisericii din Balaci (Teleorman), (cf. adresei No. 51.654,
anexatä).

Biserica din Balaci-Teleorman.

Grandioasa e ziditá de Aga Bäläceanul, ginerele

Anuarul Corn. Monurn. 6

www.dacoromanica.ro
 82

lui Cantacuzino, si protivnicul Bräncoveanului, in 1684,

August 5.
Neterminänd-o cu tencuelile, din cauza vitregiei vremurilor,
ea fu tencuitä de in 1825 de Constantin vel
Ban, cu säi Stefan Bäläceanu, biv vel Hatman ; C. Bäläceanu,
biv vel ; Báldceanu, vel Comis ; Grigore Bäläceanu.
Zugrävelile lipsesc, biserica väruitä, dar la 1825, s'au
zugrävit ctitorii : Constantin Bäläceanu, biv vel cu calpac
pe cap, de samur, cu fundul rosu ; de de desubt

n,

Turnul bisericii din Balaci-Teleorman.

caftan galben. Domnita Maria, Märii Sale tanta-

cuzino, calpac pe cap inconjurat de o pânzä pe frunte, dulama
rosie caftan de desupt. Peretele nordic: Maria
leasca Dvorniceasa cu bonet albastru pe cap, rochie empire
pembe, pe spate negru. Elena Cantacuzino bonet rosu,
rochie empire neagrá cordon rosu, pe umär Grigorie
Bäläceanu. mare negru; antiriu rosu, caftan verde. Con-
stantin Bäläceanu, biv vel Ban, si Sultana. Peretele tefan

www.dacoromanica.ro
 83

Bdaceanu biv vel Hatman cu calpac pe cap, cu fund ros, dulamä

cu blanä, antiriu verde. Costache Bäläceanu biv vel Maria
Iancu Bäläceanu.

Detaliu din fatada bisericii din Balaci-Teleorman.

Resturi din casele Bälacenesti dela Balaci-Teleorman.

Ca pietre mormäntale sunt : a unui Ion Constantin cu sotia
sa Haida, 1826.
www.dacoromanica.ro
 Ca arhitectonicd, biserica conservä modul de a se in
vremea lui Mateiu Basarab. Are forma dreptunghiulard, prid-
vor, pronaos, naos pi altar poligonal. Naosul e acoperit o
pendentivi ; zidul despärtitor intre naos pronaos are stalpi ;
pronaosul e boltit de asemenea calotä. Grosimea zidurilor
de 1,13 m. Lungimea 18,65 m. Lárgimea 5,70.
de 19.35 m. Ca exterior, ocnite, despärtite prin braie de
cärämidä in zimturi. Cadrele ferestrelor, foarte frumoase, se ter-
cu rozete orientale diferit lucrate.
Aläturi de se ridicau casele Bäläcenilor, azi,
mate, din care se conservä frumoasa pivnitä.
Biserica are serioase cräpIturi cum se väd in foto-
grafiile anexate. Ca monument istoric, trebuesc incepute lucräri
de restaurare.
Virg.

BISERICA DIN BALDOVINESTI-TELEORMAN

Domnule Prefedinte,
Potrivit rezolutiei de pe adresa No. 41.775/19 Sept. 1913,
am onoare a cá am cercetat biserica din Baldovinesti-

Ruinele bisericii din Baldovine;ti-Teleorman.

Ciolänestii din Deal (Teleorman).
Dupa cum se poate ceded din fotografia aläturatä, biserica

www.dacoromanica.ro
 85

se phstreazä in stare de Ea prezintä tipul oltean, carac-

terizat prin prezenta in ziditä in
stilul Mateiu Basarab, desi intr'o epoca mult mai sub
Serban Cantacuzino, pridvorul din fatä este chaut, iar arcul
triurnfal sprijinitor al turnului are nevoie de consolidare.
Nici o inscriptie nu pomeneste numele ctitorului ce
sträjue§te pustie campul de päsunat al satului; ase-
mAnarea de stil, cu biserica din Balaci, ne face a deduce
ch e ziditä de faimosul Bäläceanu, protivnicul lui

de dela din Baldovinesti- Teleorman.

veanul, care, de -sigur, ca mosie, tot linutul din

nordul Teleormanului, dela Balaci la Tätärästi, unde am
descoperit o frumoasä curte dela inceputul vea-
cului al XIX-lea.
Socot cä e bine ca ruina sä fie conservatä ca si deci
a fi trecutä sub scutul legii de conservare a Comisiunii
mentelor Istorice, intru cat contribue chiar la estetica noului
. sat ce se Baldovinestii. Propunerea d-lui D. Popescu,
de a imprejmui acel ca vaträ a bisericii, in schimbul unei
arende, gäsesc acceptabil, intru va päzi monumentul de
totala distrugere.
Virg. Drá ghiccanu
www.dacoromanica.ro
 86

BISERICA FOSTULUI SCHIT GÂLMEELE-OLT

Domnule Prefedinte,
Am onoare a asupra adresei No. 36.691/23 August
912, privitor la vechimea schitului Gälmeele acest loca§, ca
zidire, e nou, dela finele veacului al XVIII-lea, schitul cel vechiu

Biserica fostului schit Galmeele-Olt.

fondatiune a Bäläcenilor, därâmandu-se. Neavând nici un interes

arheo-logic nu meritä a fi declarat monument istoric decât piatra
lui Mateiu Bäläceanu, ce acoperä mormântul säu, a inscriptie
o voiu Buletinului impreunä altele, referitoare la
Bäläceni.
Virg.

www.dacoromanica.ro
 87

BISERIC A DIN MIWNE9TII-MARI (ILF0V)

Domes Prefedinte,
Potrivit de pe adresa Prefecturei de Ilfov No.
5.243 din 24 Maiu 1914, am onoare a urmatoarele cu
privire la biserica din satul Miqunestii-Mari, Ilfov :
Biserica Mic§une§tii-Mari, aflatä la 5o km. spre nord-est de
Bucuresti, este din curtea boereasca a boierilor
(inruditi Bräncovenii), servind de paradis caselor ce
se pdstreazä, de§i mult transformate.

Biserica din Micsunestii-Mari (Ilfov).

A fost intreaga curte in 1793, sub domnia lui

Mihai Racovita, de Micsunescu, mare Stolnic, sotia
Smaranda, a lui erban Greceanu, marele Spätar

www.dacoromanica.ro
 88

nepoatä de a lui Constantin Brdncoveanu (de oarece mama

sa Ilinca fata lui Brancoveanu).
Iatä inscriptia de fondare scrisä foarte greoiu,
ductul literilor :
Indemnatu-m'am dentru ajutoriul ziditoriului meu de
acest dumnezeesc pentru cinstea lauda cei dentru
o Troitä, unde se hramul prea curatii
de Dumnezeu si sfantului Nicolae si al marelui mucenic
Gheorghie ; tetra venica pomenire a 5i a tot neamul
nostru si robilor lui Dumnezeu Micsinescul Stolnic
a sotii mele Smarandii, cari cu ale no(a)stre osteneli am zidit-o
den temelia ei, 5i am infrumusetat-o cum se vede, in zilele

I
.
.

Detaliu din fatada lateralä a biserici din Micsunettii (Mari-Ilfov).

prea luminat Domnului nostru Io Mihail V(oe)v(o)d,

inzestrdnd'o cu cele ce mi-au a fi pentru chiver-
niseal(d) sfantului jirtv(e)nec preotilor ; 5i
toatá oranduiala in hrisovul care li s'au dat. Si s'au de
tot lucrul de zidirea ei, MG (=lunei) Sept. d., 7252
1743)".
Pictura foarte frumoasä, in stilul mijlocului veacului al XVIII-lea,
lucratä de Dima Iereu, acopere intregi peretii bisericii, ve-
cinicind figurile ctitorilor: Micsunescu,
Stolnic, reprezentat cu barbá tuns märunt; in
costum vi§iniu, cu guler de samur, cu mansete lungi la maneci;
de desupt are un caftan verde cu brau. Fratele pärintii

www.dacoromanica.ro
 89

sunt: Constantin Micsunescu 0i Pan Hasan vel panita

ego Maria.
In stänga usii sunt : Cucoana Micsu-
neasca, cu pärintii ei: Pan Serban Greceanu vel Spätar Doamna
Ilinca 0i copiii säi: Scarlat, Constantin, Iordache,
Maria, Ilinca, Catrina, Bälasa.
Pe peretele nordic 0i sudic sunt reprezentati mosii ctitorului
si ctitorei.-Pe nordic: Constantin Voevod Brancoveanul,
0i Doamna Maria Brâncoveanu, moasä ; Pan
Greceanu vel Ban, Bäneasa fata Alexieva.

Cadrul usii bisericii din Micsunestii-Mari

Pe peretele sudic se prezintä mai ca pandant fatä de

panoul ce pe Brancoveanu: Constantin Mihai
Voevod; apoi Pan jupäneasa Sculina, moasa ;
Vorniceasa Zamfira.
Mobilierul este din cum dintr'o inscriptie
pe un :
Robul lui Dumnezeu 7264
Ca morminte: dreapta bisericii, se o piaträ lucratä

www.dacoromanica.ro
 90

in formä de capac, 2 toarte, ornamentatä cu o stemä nobiliard

cu urmdtoarea inscriptie:
Dimitri Polizo, paharnic, räposat la 1821 Fevruarie säu
Cäminaru Polizo, räposat la 1837, Decemvrie 2.
Acesti Polizu, sunt, de sigur, noii stäpânitori, prin cdsätorie,
ai vechii curti a Micsunestilor.

Fereastrd dela biserica din

MicvneVii-Mari (Ilfov).

Pe o foarte frumoasä, cu stemä nobiliard:

Aceastä iaste fäcutä de Anica Polizu,
treanu, sotia räposatului Ion Polizu, la de ani 25. Ion
Polizu, räposat leat 1845 3; leat 1818, Ghen. 2."
Pe o icoanä :
Aceastä s'au fäcut de robul lui Dumnezeu
Stefan Micsunescu, biv-vel Serdar, 1805, luna August

www.dacoromanica.ro
 91

Pe un mormânt, in curte, decorat cu nobiliarä : trei

peste o semilunä, apoi un turn, flancat de doi lei afron-
tati, o cruce deasupra :

Constantin Brancoveanu si Doamna Maria.

portrete murale dela'biserica din
Micsunestii-Mari-Ilfov.

Descriu cu jale p'aiiastä piatrá din viata cu durere,

Ale mele fericiri, acum lipsit d'a vedere.
Frati! ani am vietuit in lume
Viatá dulce am petrecut la al meu
In asnicie cu sotie ce am mie;
Fiintá dulce blajiná, oh ce scumpä-mi erai mie!
Doi prunci eu am näscut, pe cel 1-am pierdut,
Oh! la cel din urmä, grozave chinuri cánd 1-a näscut,
Sufleteste si trupeste cumplit, curnplit amar sá chinuiä, särmana
[sotia mea.
Väzänd de cätre soarta . . . o ajung, fierbinte lacrämi ea värsä.
Mdiculita mea cea bunk fiul meu a mea sotie
Oh! ce scumpä voi trei Imi erati mie.
Ai mei frati si o mie scumpi odinioard,
Si a mea fiintä . . . dará se depärtard,
Prieteni buni . . . . ce pa mine mä iubiati,
De voi toti m'am depärtat acum uitare imi dati.
Oh! maica mea, tänära sotia mea,
Fierbinti lacrämi ele värsä, sä piarzä nu gándea,
Ele pläng, se tänguiesc, cum de mai
Fará fiinta cea dulce, ce-o caut si nu o gäsesc.

www.dacoromanica.ro
 92

lar eu ce nu mai sunt in pre

Trupul meu putrezeste. zace intr'acest morma'nt,
vecinic acesta este, trupu aseaza
a sufletul u:meaza,
acele gr.le pacate muritor am fAcut,
Viatá scurtä eu de cand cu lumea am petrecut.
ori care muritor sop fi azi cetitor
asupra viata mea, fiori,
al vostru gánd ori cum vá vie
Zideti-mi dar mie: Acest da noi iertat sä fie,
Eu pitar Cava ler loan Polizu
la Ghen. I, rap. la 1845 3.

Biserica se afara curtii, pe laturea sudica :

dimensiunile 17,58X8,30 m. 5,70 m., se compune dintr'un
pridvor, pronaos, separat de naos cu stalpi ; un naos cu
un altar, de zid. naosul pronaosul sunt
boltite calote (peste care, in vechirne, dup. cum din
pictura interioard, ce reprezintd vechea a bisericii, se
aflau dash turnuri, din cari cel din al clopotnitei).
Planul bisericii este in de cruce. Caracteristic este
turnul destinat pentru scara in helice ce la ce
nu se aflä pe latura obicinuitä, ci pe cea
Decoratiunile ferestrelor, cadrului 093, arnintesc Doicestii
alte sculpturi din vremea lui Brancoveanu.
In privinta curtii, un platou, oglindindu-si zidurile
intr'un frumos helesteu, ea a suferit prefaceri mari.
Din zidurile inconjurätoare nu se mai pästreazd o poartd,
ca la Potlogi.
Din casele pridvoare logii spre helesteu, azi trans-
formate, nu se mai o moda
Brâncoveneascd, 4 calote, ce se pe un central,
de foarte frumoase ferestre de
Sunt de Domnule Presedinte, ca aceste din
curtea de a boierilor Micsunesti fie declarate
numente istorice, atentia stapanitorilor mosiei,
pentru o mai ingrijire a
Biserica a avut a suferi foarte putin pe urma unei reparatiuni
exterioare, ce i s'a inteacest an, chibzuiala de
merit a modestului preot paroh.
Virg. Drághiceanu

www.dacoromanica.ro
 Dela corespondentii Comisiunii.
RAPORTUL PÄBINTELUI 1. ANTONOVICI (TUTOYA)

Pre,sedinte,

Conformändu-mä adreselor D-voasträ No. 742 din 7 Noem-

vrie 1914 9i No. 836 din 4 Decemvrie 1914, prin care mi se
cere un referat asupra lucrdrilor ce s'au fäcut anul acesta, pe
tärämul istoric, in judetul respectuos aduc la
cele ce :

a) Muzeul Istoric din

In orasul Bârlad, dupä cum am avut onoarea sä raportez,

din Aprilie 1914, s'a instituit un comitet, care, in prima sa
dela io Aprilie 1914, a hotärit unui muzeu
istoric, asezat intr'o anumitä camerä dela Casa cläditä
donatá primäriei locale de cätre neuitatul patriot filantrop
Stroe Belloescu; iar sotia sa Doamna Raluca Belloescu, a bine-
voit a ne därui o ladä de fier, pentru pästrarea obiectelor
de valoare.
Dela Aprilie in prezent, s'au adunat mai bine de
de brosuri, dela autorii din lad pi judetul
Cu aceste pi cu altele cari se vor mai aduni de
incolo, vom o bibliotecd, Biblioteca Muzeului, in care
sä se cuprindä toate lucrdrile elaborate de profesorii pi scriitorii
tutoveni, putându-se astfel constatà, in oric moment, progresul
ce s'a putut pe acest täräm, in aceastä parte a
Sernnalez cu aceastä imprejurare, pentru biblio-
tecä, am putut obtine intreaga colecPune a celui din.
täiu ziar, care a väzut lumina zilei in acest oras, Semänätorul",
foae care s'a tipärit intre 187o-1876, in cea
tipografiie bärlädeand, numitä Tipografia asociaPunii Unirea".

www.dacoromanica.ro
 94

Acest ziar nu se mai gäseste astäzi - in editie completä-in

nici o bibliotecä.
S'au mai colectat apoi, pentru Muzeul Istoric, un toporas
de piaträ, o micä, un numär de monede (in
mare parte din bogatele dela Uricari pi Plopana, din
judetul apoi monede polone, moldovenesti, rusesti pi
turcesti, parte de argint, parte de aramä.
Aceste monede, dupi ce vor fi -spre studiere -
la persoane competente, vor fi expuse in muzeu, regula
cuvenitä.
b) Lucrarile istorice, publicate in anul curent,
sau numai lucru.
In Buletinul Comisiunii Monurnentelor Istorice, fascicula 25,
din anul curent, paginile 13-15, s'a publicat de care
semnatul un mic articol asupra Cetätii de pämânt", de lângä
orasul Bârlad, cu vederea laturei de miazd-zi, a despre
räsärit-miazd-zi.
in revista de cercetäri märturii istorice Miron Costin",
anul al II, ce apare in s'a publicat in No. io pi de
pe Oct. pi Noemvrie trecut, dela pagina 13-149, de care domnii
T. Pamfile si V. C. Nicolau, insemnäri privire la mosia,
satul si biserica dela Strâmba", din comuna Puesti, judetul
insemnäri foarte interesante pentru trecutul bisericutei,
sau mai bine zis, a schitului Strâmba, ce a existat acolo.
Asupra acestui schit, fost atärnätor de Mânästirea Neamtului,
voiu aveâ eu mai pe urmä de publicat
In timpul de mä ocup cu imprimarea documentelor
mänästirii Floresti, din judetul cu adunarea inscripPor
cum a insemnärilor de prin cärtile vechi ale acelei mânästiri,
cari card, in cea mai mare parte, sunt impraptiate pe la diferite
biserici, de prin alte localitäti.
Am fotografiat o parte din obiectele sacre.
Mânästirea aceasta are existenta de prin sec. al XVI, pri-
mul ctitor fiind Crâste Ghenovici, Marele vornic al de sus.
Tot odatä, mä ocup scriu pi despre biserica Dom-
neascä", din Barlad, ctitorie a Voevodului Vasile Lupu.
c) Ce ar trebui de fäcut pentru judejul Tutoya.
Prin art. 2 al. din legea pentru conservareä restau-
rarea monumentelor istorice, se pune indatorire Comisiunii pi
organelor subalterne ale ei ca sä inventarieze odoarele vechi
dela toate mânästirile si bisericile din Nu dacä pentru
judetul s'a fäcut pana acum de vreun inventar
special in privintä. De s'a fäcut, trebueste de
nu, trebue fäcut numai decât, fotografiindu-se toate obiectele
. de artä.

www.dacoromanica.ro
 95

de aceasta, cred necesar a se face si un album al

tuturor bisericilor din acest judet, mai sunt incä in picioare
unele din vechile läcasuri sfinte, de lemn sau de zid.
E bine apoi se semnaleze statiunile preistorice din acest
judet, se enumere movilele, ce s'ar pared mai importante,
de pe dealuri de pe sä se ia mäsuri pentru con-
servarea cel putin se vor face sApáturile pi con-
statärile cuvenite de persoane speciale.
Pentru aceste treburi este absolutä nevoie de mijloace
materiale suficiente, iar lucrärile nu s'ar face cu deplin
succes decal in lunile de verb, din vacanta cea mare, in unul
sau doi ani dearandul.
Cu acest prilej, a mai supune la cunostinta D-voasträ,
in vara mergänd la Floresti, in interesul studiului
ce voesc a face, dupä cum am spus mai sus, am gäsit
pietre de marmurä, in stare bunk cu inscriptii : una
romäneste, cu chirilice, prin care se constatä clädirea acestei
biserici, in anul 1694, de familia Costache" (in locul celei
vechi, a lui Cráste Ghenovici), alta in greceste, din 1859.
Prima piaträ e asezatä orizontal, dinaintea Usilor Impärätesti,
iar a doua, tot orizontal, in rnijlocul bisericii, putându-se
peste ele.
De asemenea, am mai Osit o piaträ, tot de si tot
in stare bunk cu inscriptia in greceste, având data de 1859,
servind actualmente ca mask in cerdacul spitalului.
Aceastä piaträ, dupä cele de se spune pe ea, sä fie
pusä la monumentala a ; deci nu-si are
locul aici.
Ca urmare, cu adânc respect vä binevoiti a
ca, prin Onor. Casa Bisericii, se ridicaiea tuturor
.acestor pietre cu inscriptli asezarea in peretele din prid-
vorul bisericii, sau asezarea in niste privazuri de lernn,
anume läcute.
Totodatä, rderindu-mä la un raport al meu din Fevruarie
1914, din nou rog, Domnule Presedinte, binevoiti a dis-
pune luarea de másuri pentru imprimarea legii asupra
värii monumentelor istorice pe niste täblite de carton si afisarea
pe la toate bisericile, primäriile din ca
toatä lumea lege, in toate amänuntele ei,
iar contravenitorii sä fie trasi la räspundere.
Primiti, vá rog, Domnule Presedinte, expresiunea sentimen-
telor mele de cea mai consideratiune.
Econ. Antonovici.

www.dacoromanica.ro
 RAPORTUL D-LUI IL. GHIBÄNESCU, (CONSTANTA).

le Pre,sedinte,
Rdspunzänd adresei D-voasträ No. 747 din 7 Noemvrie 1914,
am onoare a vä referi cele ce
Din cauza lipsei totale de fonduri, personal n'am putut
treprinde nimic in de raza oras,ului Constanta, nici nu
mi s'a adus la cuno§tintä alte hi descoperin afarä de
cele intreprinse de Directiunea Muzeului National din Bucuresti
la Caranasufaistria. Ne-am indreptat dar intreaga activitate
asupra rämä§itelor antice din oral ce ne-a fost cu putintä am
scäpat de distrugere, addpostind in sectia localä a Muzeului
National o de antichitäti, din cari unele de o importantä
deosebitä, pentru istoria cari vor face obiectul unui
inventar detaliat, pe care Directiunea Muzeului
Central din Bucuresti.
De mare ajutor ne-au fost in aceastä privintä elevii nostri,
dela co ala cari au adunat depus la Muzeu multe
obiecte antice, cum Directiunea a serviciului de
studii constructiuni a portului Constanta, care cu deosebitd
ne-a pus la dispozitie obiectele gäsite in sdpäturile
dela port pe cari n'apucaserd sä le sau 53 le insträi-
neze ignoranta läcomia lucrátorilor a conducätorilor de echipe.
Märturisesc ne-am fi bucurat de concursul bine-
voitor al autoritätilor locale, rezultatele ar fi fost si mai fru-
moase multe lucruri de urma nu se stie deck din
zvon public, ar face astázi podoaba Muzeului nostru. Dar nu
numai atät : chiar ruinele de monumente, cari prin märimea
nu puteau fi ridicate cari prezintä un interes deosebit sunt
amenintate cu distrugerea. Astfel :
Cu ocazia constructiei bulevardului celui nou, in dreptul
Comandarnentului Corpului V de s'a dat peste ruinele
zidului antic al cetátii cu un turn circular, zidit din pietre regu-
late, de dimensiuni imense. Antreprenorul contract
cu primária ca ia toatä piatra ce va gäsi cu toate protes-
tärile Domnului Director al Muzeului National, monumentul n'a
putut fi salvat ci distrus in temelie. Aceasta s'a petrecut
acum trei ani.
2. Actualmente se la terasamentul unei care
dela vii in Port. trece drept peste
ruinele constructiei vechi din dreptul silozurilor, ruine cari, ocupau
o mare suprafatä de teren in cuprinsul s'au gäsit
multe piese sculpturale, cum o cantitate de piese
arhitecturale de marmorä : pilastri, corn*, arhitrave, frontoane,
din cari unele numai schitate, ceeace constructia
erá in reparatie sau ca atunci se cänd viata civilizatá

www.dacoromanica.ro
 97

a incetat in Torni. Astázi aceste ruine sunt total acoperite de

terasamentul soselei in chestiune, nu s'a cdutat mdcar se
dea la o parte bucátile de
3. 0 de monumente antice descoperite intamplätor, fie
in sapäturile portului, fie aiurea, au fost devastate si distruse
a se fi adus descoperirea la cunostinta organ elor
competente. Cu multá greutate au putut fi salvate prea pufine
de aur din acele monumente, publicate in Buletinul
misiunii Monumentelor Istorice. de acestea vä
aducem la cunostintd urmátoarele:
In curtea Cornandamentului V de se gäsesc mai multe
epigrafice sculpturale de mare interes, cari stau expuse
intemperiilor. Cu toate interventiile noastre ream putut sá le
obtinem pentru Muzeu, ba ceeace e mai mult, suntem
mati cá Comandamentul are intentia mai adune alte
de felul acestora, trimitänd soldati, mai ales prin Port. pentru
aducerea Acesta e un procedeu studiului si con-
servärei Monurnentelor dela grabnica D-voastra
interventie indreptarea lui.
In cu toate acestea, imi permit a reaminti et
cu ocazia consoliddrei malului din dreptul Silozurilor s'a dat
acum doi ani peste un frumos din primele timpuri ale
Crestinismului, din piaträ, tencuit pictat cu embleme crestine.
Desi acoperit, monumentul nu e mai putin expus stricáciunii,
cceace ne impune grabnica lui transportare la sigur. Dacá
ritele autoritáti, directia Portului, ne-ar pune la dis-
pozitie oamenii sculele necesare, monumentul ar adus
la Muzeu ar fi fárá mai frumos mai interesant
monument crestin din câte avem acum in
Acestea fiind observaliunile pe cari deocamdatä le avem
de pentru conservarea Monumentelor antice,
Domnule Presedinte, cä gratie puternicului D-voastre sprijin,
lucrurile vor de o cale mai bunä.

RAPORTUL D-LUI T. CIUCEANU

Domnule Preedinte,
La adresa D-voasträ No. 162 din 27 Fevruarie 1914,
care mi se fácuse cunoscut cá Onor. Comisiune a monumentelor
istorice a binevoit a nurni membru corespondent onorific al
ei, pentru judetul Dolj, am má voiu sill din toate
corespund mai bine sarcinei onoratoare ce mi-ati
implinindu-mi toate indatoririle cuprinse in instruc-
speciale ce mi-ati adresa de numire.

Anuarul Monum.

www.dacoromanica.ro
 98

Acum, cand anul e pe sarsite, nu a

activitatea ce am desfäsurat dela data numirei mele azi,
e mai prejos de ceeace fi voit indeplinesc, n'am putut
nici mácar jumätate din obligaPunile preväzute in instruc-
care schileazä programul de activitate al membrilor
respondenti ai Onor. Comisiuni.
Dar, nu buna vointä mi-a lipsit, ci putinta. in luna
incepeau vacantiile eram mai liber spre a
a isbucnit cumplitul räsboiu european, care prin
tatea extensiunea lui a produs la noi in o complectä
turburare a preocupärilor cu scop cultural, grija principala a
tuturor pregatirea apärärei nationale pentru a nu suferi
vre o primejdioasä. Astfel, in tot timpul verei anului
1914, n'am putut intreprinde nici o excursiune mai depärtatä in
pentru cercetare de monumente istorice, multumindu-mi
sa studiez ceeace voi in Craiova. pe aceste
prejuräri nepreväzute, se lipsa aproape de mij-
loace de transport induntrul judetului, cand nevoia imi
atari deplasäri, poate Onor. Comisiune va rezultatele
destul de slabe ale activitätei mele, care se reduce la urmätoarele:
Am supraveghiat mai departe däramarea bisericei catedrale
Maica Precista dela Dud din Craiova, descoperind mormântul
lui Hagi Gheorghe, primul ctitor al ei, precum pe acela
al lui Ion, care däruise la anul 1832 un al 2-lea mare
clopot al bisericei. Ambele morminte erau acoperite cu cate o
piaträ funerarä având inscrippe cu litere chirilice chenar de
jurimprejur. Cel al lui H. Gheorghe, e mult mai vechiu ca
al lui Bälutä Ion au inscripPa destul de deterioratä.
din Sept. 1913, descoperisem la aceiasi biseria,
sul clopot däruit de Caragheorghe, intemeetorul Serbiei, bise-
ricei satului Topola, in asupra prof. universitar
N. a o interesantä comunicare Onor. Academiei
mane, in dela n Octomvrie acelasi an, precum mor-
mântul clucerului Fotescu, al II ctitor al bisericei Maica Precista
dela Dud (Craiova), piaträ si inscripPe pouf de sotia lui,
precum se poate vedeb din fotografia aci aláturatá. Odatá cu
aceasta, am mai scos la ivealf dela o adâncime de 50 cm. un
alt mormânt al unui fost caimacam al Craiovei, pristävit aci la
1784. 0 fotografie de pe piatra acestui mormânt n'arn putut
din cauza proastei ei conserväri si a faptului,
la o dupá ce am desgropat-o am dat-o in ingrijirea
administraPei bisericii, piatra a fost sfärâmatá in 2 bucäti, greu
de aläturat.

Slugerul Ion a fost epitrop al bisericii intre anii 1833

a räposat.

www.dacoromanica.ro
 99

Inscriptia de pe mormäntul lui Fotescu are urmkorul

prins :
4SOTIC
HUTS : H MC KS WH
NM : CZ WAH KS TOT
:
4811 :
: H
KO pH"; KpSH

Mormantul clucerului C. Fotescu dela Maica

Precista dela Dud (Craiova).

(lipsesc act probabil 2 litere nu se aflä pe piaträ nici o altä

urmä care sä arate inscriptia leatului).

www.dacoromanica.ro
 100

2. Inscriptia de pe morrnântul Caimacamului Craiovei are textul :

A SOTS
H
WA
CT
WH RA
pasS :

. KO
REA
: AS
(7292=1784).

3. Inscriptia de pe rnormäntul lui Ion aci

latine, desi in realitate e chirilice.

AM CE io ACELA A FOST CU MINE

POATE AGONISIT
ANTRO LE AM.....
LA TRISTUL AS
LA ACEST AS
ITU TE TEME
MINUT

DIN TOATA A MEA AVERE RITOR

DIN LUME DE PRE . . . DAM TARE
ASTA PIAS RAM FUSE PARTEA TOR
SA M COPERE AL MEU MORMANT. (ION SLUGER MORT
VRO DATA VRE UN BINE (ANUL) I(8)33 MARTIE 13
DE VOW FI FACET STA -

Tot cam atunci am fotografiat dinspre miazd-noapter

si miazd-zi, soclul bisericei celei mai vechi Maica Precesta ot
Dud, in perimetrul celei mai noi care sä Dease-
rnenea cursul lunilor August Septemvrie am vizitat de 2
ori biserica din comuna Preajba (judetul Dolj) la depärtare de
5-6 km. de Craiova, ctitorie a lui Jupan Hagi Stan vel
Paharnic, ziditä in zilele lui Alex. Ipsilant Voevod, la 1778. Am
fotografiat interiorul bisericii precum pisania perfect con-
de un splendid chenar de in
relief, am cercetat toate odoarele bisericei, icoanele clopotele
(douä), care câte-o inscripOe circulard, pe care nu
le-am putut exact din cauza de a
pand la ele spre a distinct.
In deosebi, interesant la aceastä bisericä e pridvorul in.
de cu dubli suprapu§i, tämpla portretele
zugavite in pronaos, ale lui Stan Jianu sotiei. sale Manda.
In pridvor sunt iaräsi zugrävite chipurile mesterilor care au

www.dacoromanica.ro
 101

lucrat biserica cu arätarea numelui fieclruia, zugräveald ce in-

cepe a se desprinde de pe zid, spre marea dezolare a preotului

Biserica din Preajba-Dolj.

In altarul bisericei Preajba, am dat peste un potir de argint

suflat aur admirabil cizelat avänd urmätoarea inscriptie
in grece§te :
: H TST : TO :
: TIC :
: : : (?). 1793.
Cätre finele lui August, am vizitat pentru a 4-a earl bise-
rica Jitianu biserica Bucovätul vechiu (Mofleni), ambele
aproape de Craiova, a därdpänare dacä mai continua,
färä a se lud urgente mäsuri de conservare, va face imposibilä
mai târziu incercare de a le mai salvá. La amândouä,
perisul e atät de präpädit plouä deabinelea inäuntru.
In fine, am intreprins cercetäri istorice in localitatea Coto-
feni din Dos (Dolj), in atunul Valea Bisericei, la punctul
numit Botul Dealului", unde s'au gäsit de cätre locuitori la
arat, un ciocan de aramä cu 2 täisuri asezate invers, un topor-
ciocan destul de mare, din granit, o jumätate de topor de diorit,
o numeroase hârburi de oale, pe care le-am cum-
pärat pentru colectiunea mea particularä. Din informatiunile ce

www.dacoromanica.ro
 102

am cules dela locuitorii din partea locului, pare a

la Botul Dealului, s'ar face sistematice, s'ar
numeroase obiecte din epoca preistoricd sau chiar romand.
aceeasi zi am vizitat Cetquia, care tine de
comuna ; acolo, la locul numit Cetatea Jidovilor", pe
o colind, care domina valea Jiului, am dat peste numeroase
rämizi groase mari, cioburi diferite, rdspandite pe o mare
din care am luat cu mine mai multe exemplare.
rämizile de ad se caracterizeazd mai ales prin grosimea
prin o friabilitate.
Intre Craiova si comuna m'am oprit mo-
mente la biserica parasita din Obedin, (poate o fundatiune a.

Ruinele bisericii din

Obedenilor) pe care am fotografiat-o inaintandu-va un exemplar..

Starea de plans in care se aflä acest bisericesc, cu
tencuiala coniplect cu icoanele mobilierul cu
nimicit se datoreste pare-se mai mult negligenti sau indiferenti
drept credinciosilor din sat.
Ultima cercetare ce am intreprins in judet, a fost in cursul
lunei Noemvrie a. la Motätei, in urma adresei D-voastrd No.
782 din 20 Noemvrie 1914, spre a constatá veracitatea denun-
primit de catre Onor. Minister al Instructiunei publice dela
locuitorul D. Preda din comuna Risipiti (Dolj), relativ la
descoperirea mai multor obiecte antice, de care locuitorul Ion
Ghitä Cabin Jovan - cercetare, asupra v'am înaintat un
report special, noi instructiuni.

www.dacoromanica.ro
 103

In cursul verii am mai fotografiat in Craiova zidul vechii Bänii,

situat in str. Hurezi, bisericile Sf. Nicolae Craiovita, pisaniile
cu slove chirilice dela bisericile Hagi Sf. Mina, Mäntu-
leasa, Sf. Gheorghe Vechiu, crucea de piaträ din curtea bise-
ricei Sf. Nicolae-Amaradia, datänd din timpul lui Alex. Moruzi

Pivnita vechilor case ale Bäniei Pent biserica

Sf. Dumitru-Bäneasa).

Voevod, pivnitele cele vechi boltite cu calote ale clMirei unde

a fost instalat plus acum in toamnä, gimnaziul Fratii Buzesti,
iar acum normalä de fete 0i care probabil tot de
Bänia Craiovei, precum un fragment dintr'o de

www.dacoromanica.ro
 104

capitelul frumos sculptat, gäsitä la temelia vechei biserici

Maica Precista dela Dud.
Toate aceste fotografii nefiind gata, mä multumesc
impärtäsesc Onor. Comisiuni câte un exemplar din aceea a piv-
nitei caselor Bäniei, a bisericei din Obedeni, a troitei din Scäesti
(Dolj), a stalpului dela Madona Dudu a bisericii Sf. Nicolae
Craiovita.
De pe urma cälätoriilor intreprinse in prin
temvrie, am colecionat pe lângä obiectele enumärate aci,
o un de plug din gäsite in

Biserica Sf. Nicolae Craiovita din Craiova.

Dealul Popei (Dolj), de cätre locuitorul

Ion Rogoveanu (aflate azi la Muzeul Aman); o de
veche gäsitä in comuna (Dolj) sub ropa zisä a Brägä-
noaiei, o de locuitorul Ion ;o de
lut negru groqi de imea 27 cm. gäsitä malul jiului
la scoaterea pietrisului de Fäget, aproape de comuna
Cernele, in anul 1912; o mare de aflatä in pämânt
in corn. o masea de Elephas primigenius,
peritä comuna Meteu Rkari; un ciocan de diorit, la
Cotofenii din Dos.
ontinuAnd sä caut si acte vechi prin diferite case boieresti

www.dacoromanica.ro
 105

din Craiova, am dat la ivealá o importantä corespondentg a

familiei Glogoveanu din acest ce-mi fusese semnalata de
care D-1 Inginer Alfred Vincenz. Asupra acestei pretioase
corespondente, D-1 Prof. N. in ultimul timp a
mai multe comunicAri Onor. Academiei Române, care desigur
se vor in in le.
In archiva mele, D-na Ana Cioculescu, al
a fost cunoscutul inginer hotarnic Cioculescu, am dat peste

Crucea de piatrá din curtea bisericii

Sf. Nicolae (Belivacd) din Craiova.

o pretioasd a lui Barbu tirbein dintre anii 1832-

cu o multime de alte acte scrisori vechi, care
a format obiectul mai multor comunicári Mcute Onor. Academiei
de care D-1 Prof. (Analele A cad. R. Tom. XXXVI,
Sect. Ist. No. Contributiuni documentare la Istoria Olte-
:

niei in vtacul al 19-lea Tom. XXXVI M. S. I. No. Un

act românesc privitor la incepgtorul culturei bulgare, Dr. Verone.
Dar cea mai importanta, poate chiar exceptional de

www.dacoromanica.ro
 106

tantä descoperire ce am avut prilejul sä indeplinesc, este seria

de scrisori autentice dela Tudor Vladimirescu, de
subsemnatul spre si studiu tot D-lui Prof Cinci
din aceste senzationale scrisori au si fost publicate de neobo-
situl nostru istoric in An. Acad. Rom. Tom. XXXVII, M. Sect.
Ist. No. 3, sub titlul : Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu
din anii 1814-1815, cu 5 in facsimile.

Fragment de coloaná, cu capitel, In

temelia bisericii Maica Precista dela Dud-Craiova.

Desi nu sunt profet, o presimtire parcá mä : aceea,

in anul viitor sä complectez aceste norocoase cercetári prin-

tr'un material istoric tot de interesant. .

la problema consercarii monumentelor istorke, trebue

sä recunoastem e una din cele mai dificile si delicate,
sträns legatä cu aceea a culturei noastre nationale. De pildä, la
noi in Dolj, biserici ar fi putut fi scäpate dela o

www.dacoromanica.ro
 107

ruinare dacä autoritatile centrale, regionale, locale sau in cele

din urmá initiativa generoasä a particularilor ar fi intervenit la
timp, cu cät de rnici reparatiuni. Din fotografiile alaturate se
poate halul de ultimä däräpAnare a bisericii Cretesti
pe Jiu; zugräveala interioard e mutilatá de iscálituri cu
zecile pe figurile potretele ctitorilor, cc. erau zugrá-
viti in pronaos, au fost transportate färä nici o prealabilä auto-
rizatiune, acum 7-8 ani, la locuinta D-lui Nic. P. Romanescu,
actualul al Craiovei.

Troita din comuna

Tot cam stricate sunt si bisericile Jitianu si

vechiu la care socotesc c'ar trebui reparate de
acoperisurile, spre a le feri de ploaia care räsbate prime
cu totul
Bisericile din Obedin, Meteu, aceea situatá intre Horezu
Poenari Grecesti (Dolj) sunt pärlsite, iar ultima, care
din vremea lui Alex. Ipsilante Voevod, e pe
de apele Jiului si inteo stare deplorabilä.

www.dacoromanica.ro
 OR

Negresit sunt atatea läcasuri bisericesti monumente isto-

rice, care reparatiuni ar fi o imposibilitate, ca
numai Statul prin Onor. Casa Bisericii rezolve intreaga pro-
blemä a intretinerii in stare. umila mea porere,
ar trebui, ca cel reparafiunile preventive, care ar
prelungi existenta tat sarcina
judefului, unde e sau in aceea a cornunei urbane, se
cuprinsul

Ruinele bisericii Creteq,ti pe Jiiu, ctitorie a

Nu cred fie prea impovdrátor, cheltuieli,

adesea nejustificate prin mci un public, ce alcdtuiesc bu-
getele judetelor comunelor noastre, s'ar inscrie anual un modest
fond un patriotic capital, acela al conservärii monumentelor
istorice din circumscrip0a respectivd. astfel s'ar fi urmat,
bisericile Jitianu si Mofleni ar cu totul altä
De asemenea Onor. Minister, ar trebui supravegheze cu
ultima rigoare pe acei cucernici preoti, care au obtinut autori-

www.dacoromanica.ro
 109

zatiunea de a pantahuza bani pentru reparatia bise-

ricilor. Sunt din nefericire si din aceia, cari aduna de ani de
zile sume apreciabile, dar in si indeplineasca scopul ce
propus dela constituesc obolul credinciosilor drept fond
dotal la vre-unei fiice a sau pentru
sporirea sau reparatia situaPunii materiale, aceasta, nici
o teamä de päcat.
Pentru ocrotirea monumentelor istorice religioase impotriva
nepasärei, neglijentei ignorantei locuitorilor, e de ne-
constituirea unei ligi alcatuitä din
prefectul revizorul directorii directoarele
scoalelor primare secundare din orasul de resedintä,
pre* din judet, ca parte oficiala, la care se pot alipi toti
acei particulari, care sunt de simtärninte de iubire
evlavie pentru toate comorile trecutului strämosesc.
Prin circuldri brosuri cu instrucliuni speciale, emanate
dela Onor. Comisiune a monum. istorice, indreptate
institutori, profesori, preoti, protoierei, revizori
etc., s'ar atrage atenpunea tuturor asupra monumen-
telor istorice pentru educatia asupra modului
curn trebuesc facute reparatiile exterioare mai ales cele inte-
rioare spre a nu se stilul arhitectonic primitiv sau
caracterul original al vechei s'ar
cu deosebita nu instraineze obiectele antice
ce intereseazd trecutul nostru national, considere ca o
de bun ca studieze monumentele vechi ce are
la sau prin apropiare sau cel putin st le
munice Onor. Comisiuni.
Circularile ar fi insotite i de un chestionar melodic,
la care fiecare va trebui st timp determinat.
de putin e sädit la noi simtämântul de conservare a
urmelor cat de e constiinta
se invedereazä, pentru Craiova Dolj, din urmatoarele
fapte :
r. Zidul din vechiul palat al Bäniei Craiovei, aflat in
str. Hurezii, pe proprietatea D-lui C. Ciocalteu, si care pe
temeiul raportulut subsemnatului in cursul anului 1913, fusese
declarat monument istoric, a fost därämat ,aproape in intregime
la una sau luni apariPunea decretului regal, de
atotputernicul proprietar, nevoie de un spatiu mai
mare spre a construi un grajd.
2. In comuna Predesti (Dolj), s'a descoperit in Martie 1914
subt un bot de pisc, la o adâncime de 75 cm. un
zidit, de cdrämidä, continand un schelet de
de o märime si un in deget.
In jurul mormantului s'au mai aflat prin aproxirnativ
alte 8 schelete.
Mormantul avea o lungime de 3 metri lit. de m. Aceste

www.dacoromanica.ro
 110

informatiuni le am dela proprietarul mosiei locului

s'a gäsit acest mormânt care pose&
spre da seama de descoperirei.
Ei bine, lipsa D-sale i nu aflasem eu, o ceatä
kani si de tärani, cari erau togmiti sä sape pe mosie, s'a
näpustit, in chiar ziva descoperirei, asupra mormântului, 1-au
cu totul, a prefäcut in scheletul dinduntru,
devastarea a fost atat de cumplitä, incât azi abia
se mai cunoaste locul unde s'ar fi inregistrat un nou si
interesant monument istoric. Pe semne Predestii nu erau
.destinati in istorie!
cu vechi artistice si istorice devine din zi in
o adeväratä calamitate ce se in special de evrei
anticari declaratd de albanezi, in mod clandestin.
Anticarul evreu adesea ori imprumutând, nume românesti,
spiritul lui caracteristic de explorare exploatare, de
afacen pätrunde cu rara dibäcie discretiune in casele celor
pe la toti cari au bijuterii vechi, icoane, chilimuri,
acte, monede. ctc. 1i isbuteste sä pe preturi ridicole
obiecte pe cari le desface in urmä la Bucuresti cu câstig de
300010. Cei din Craiova au o cäutarea si
descoperirea chilimurilor vechi oltenesti cu splendide,
pe cari le anal si le expediazd sub ochiul vesnic
adormit al autoritälilor locale la anticari orientali" din
Cum Fundatiunea Alex. Aristia Aman" din Craiova, desi
dispune de un venit de peste lei anual, nu se
sä cumpere atari produse artistice de veche roma-
prevad el peste 2-3 ani, tot acest bogat mäiastru
material, produs al industriel casnice populare, se va räri cu
totul in judetul Dolj in intreaga Oltenie. pentru Albanezii,
-
Bulgarii,
câini
si bundcredintei
Grecii si Evreii, cari satele noastre
comit adevärate jafuri pe socoteala ignorantei
nostri, schimband grosolane de
sau de argint lucrate de ei, pe obiecte antice de mare
valoare ca cercei, vechi, pietre granate, icoane sau
bani vechi, admirabile costume vechi etc., pe care le
colectioneazá spre a le desface la anumiti anticari dela oras.
Negresit, se irnpun energice mäsuri contra acestor abuzuri
spre a se in deosebi exportul cu antichitäti nationale.
Si in aceastä chestiune se sinite nevoia unei circulari explicative-
-educative din partea Onor Comisiuni care publicul oraselor,
autoritätile cele rurale, preoti
spre a li-se atrage luarea aminte asupra ce
prezintá materialul istoric artistic national, asupra datoriei
imperioase de a-le conserva, de a nu le insträinä pe la tot soiul
de venetici lacomi de castig, de a le pietate ca pe
niste moaste, de a nu le in päräsire sau de a le

www.dacoromanica.ro
 vor fi cumva nevoiti proprietarii sä se desfacä de
ele, sä prefere la cumpärare statul, judetul, comuna apoi pe
particulari totdeauna pe curnpärätorul inaintea celui
E de deasemenea ca Administratia judejeanä
serioasa atentiune a de post rurali, ca im-
piedice cu mai pe anticarii ambulanti, cari
speculeazd pe si le confisce obiectele ce vor asuprâ-le
arestandu-i când vor cu atari operatiuni nele-
gzuite.
Ceeace ingreuneazd sarcina autoritätilor publice este
tristätoarea constatare ca comertul ilicit cu antichit4 e incurajat
mult de particulari, oameni cu multä suprafatä politica, dacä
nu culturalä, cari sub pretext ca ei in ve-
derea unui muzeu local, se lasä a fi serviti de anticari de toate
riturile, pe care ia sub a ocrotire la nevoie, acordându-le
adeseori avansuri in numerar in vederea realizdrii unor viitoare
legea e neputincioasä moravurile noastre prea ingá-
duitoare pentru cu obiecte antice nationale, nu rämâne
altceva de fäcut decât a un alt ca o parte din
obiectele puse in fie atrase spre muzeele noastre
regionale.
In circulara cu instructiuni pentru activitatea membrilor
respondenti onorifici ai Onor. Comisiuni ne este cu
drept cuvânt, ca una din cele mai utile insemnate indatoriri,
aceea de a luâ initiativa infiintárii muzeelor regionale. In Craiova
existä actualmente o institutiune culturald ce poarta numele de
FundaPunea Alex. Aristia Aman", administratá de Primäria
acelui ora§, care cuprinde pe o bibliotecd publica, o
galerie de tablouri un salon destinat unui muzeu. Acest ase-
intretine din venitul averii rämase dela testatorii
soti Aman, venit care in anul curent se ridicä la suma de peste
90.000 lei.
Din acest venit mai mult ca indestulätor, pe care nu-1 au
putine asezdminte culturale din Capitalä, ad-tia comunalá
a Craiovei, atät de pentru scopuri culturale, nu soco-
teste destineze pentru cumpärare de antichitáti românesti
nici i000 lei anual, iar pentru bibliotecd in cursul acestui
an nu cred s'au achizitionat de lei. In schimb,
Primária Craiovei, a avut inscrie in bugetul Fundatiunii
pe exercitiul 1914-1915, un fond de 32.000 lei pentru reparatii
recládiri, fi executat cea mai mica reparatie la imo-
bilele fondului Aman si mai pe deasupra 8-9.000
lei anual ca subventie" din venitul Fundatiunei pentru apd
desertarea gunoaielor", sume respectabile pe care comuna in-
de o publicá de peste 22 milioane, le intrebuin-
feaza spre satisfacerea unor nevoi cu totul de scopul

www.dacoromanica.ro
 112

de asezamintele sotilor Aman, precizat in testamentul

Convins de imposibilitatea de a lucra administratiunea cornu-
de politica de partid de a privi o ches-
tiune de interes public national, deasupra interesului de club de
coterie politica, am intervenit staruitor pe D-1 C. N. Pop
actualul prefect al judetului lj, pe care cunosteam de mai
de o puternica de a pentru colee-
tiunea, conservarea studierea monumentelor noastre strämo-
o de Loath lauda autoriza-
tiunea de a din Palatului
ad-tiv un muzeu regional de antichitäti etnografie pentru
judeful Nadäjduiesc Ianuarie 1915, in urma
autorizatiunii formale a Onor. Minister al Instructiunii si al celui
de Interne pretiosul concurs al D-lui Prefect de lj, pot
organiza proiectatul muzeu Doljan, inchinându-i tooth priceperea,
dragostea si puterile spre a-i asigura o propásire. In
acest scop m'am decis a därui nouei institutiuni toatä colectiunea
mea de antichitäti ce posed.
Pentru ca opera de cercetare, colectionare conservare a
obiectelor antice din fie indeplinitä cu mai multä efica-
citate, socotesc de neapäratá trebuinfa, ca pe acest muzeu
functioneze un comitet adminitrativ din D-1 Prefect
ca din subsemnatui ca director al institutiunei pi din
revizori protoiereul judetului directoral liceului
local ca membrii, pentru ca prin sfortarea tuturor acestora,
se realizeze cat mai bine scopul unnärit. Camp de activitate e
destul judetul nostru vremea ne De pretutindeni
ni-se semnaleaza urme de vechi monumente suntem stäruitor
indemnati a le 4)
Am sä o numeroasä corespondenta cu
invätätori din localitätile de oarecare insemnatate soli-
citandu-le pe informatiunile necesare si tot concursul
patriotic in vederea organizarii in viitor a unei activit4 mai
metodice.

Prin scrisori si verbal mi-s'a adus la existenta unor monu-

me.nte si vechi In urmätoarele din Dolj:
La Giurgita-o veche o in care s'a aflat mäsele de
jidovi
La Grindeni-o a Jidovilor unde s'au gäsit cäldäri, vase, etc.
La romane.
La Cioroi-urme de cetate; la Copfenii din -o pe rnosia
D-lui Dr. Mäldärescu, care ar trebul
La Desa - lingO locul denumit Castravila s'au gäsit acum ani
de bronz din perioada a Daciei (statuete oale,
monede'.
La Orodel--ciocane de piatrá ; .Argeloaia, de asemenea.
La Ple,soi-la locul numit Bájenie -ziduri de cetate un cimitir
dac; la ea Cetquei longa Vela, valuri ziduri vechi; la eaca urme
de cetate veche, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 113

cursul anului 1915 voi sá vizitez mai multe din

aceste poate cá osteneala ce voi depune va da roade
mai Cu aceastá sperantä de mai bine,
Domnule Pre§edinte, a vá sä asigurarea
nestrámutatului meu devotament si a consideratiuni.

. Ciuceanu

Ccm. Mcn.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 VI.

ARHEOLOGICE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PRIMEI DE
TURI LA HISTRIA

In sesiunea generals din Maiu 1914, Academia in

urma unui raport oral prin care arätam am incheiat cerce-
tarea archeologicA a Cetätfi Ulmetum pentru restul verii
Ministerul nu-mi mai nici-un fond, deci planul meu dp
a la cetatea dola Caranasuf, pe care o chiar
numai duph datele de pänä atunci a fi Histria, cea mai veche
colonie milesianá pe lärmul thracic al Märii Negre, ar rämas
fie amanat,-a binevoit a-mi un ajutor de 5000 lei,
rämânând ca intervina, sumä prea mica
pentru scopul urmärit, pe Comisiunea Monumentelor
Istorice spre a se da de acolo un ,ajutor extraordinar.
Aceastä interven0e a avut urmarea de a mi se aprobâ
io.000 de dela Comisiune.
Pustietatea locului unde aveam a a necesitat o organizare
destul de costisitoare a adApostirei personalului
stiintific administrativ precum a lucrätorilor in corturi
barace de lemn; de parte intensitatea lucrului la o cetate
de importantä a cerut o completare a materialului rulant
(vagonete macazuri, etc.). Aceste cheltueli extra-ordinare
au imputinat fondul ce-I aveam la dispozitie.
de transporturi de asemenea au fost destul de mari,
apa de bäut trebni adusä dela mare distantä cu cáruta.
Adäugand la acestea faptul cä din fondul de io.000 de lei ce
acordase Ministerul, 5000 ne-au fost dqpä
bucnirea räzboiului european, pe când ne aflam in mijlocul lu-
crului, e usor de numai putini bani ne-au rämas pentru
cercetarea ruinelor. Totusi am putut nu mai de
sapte säptämäni, intrebuintänd consequent metoda strict econo-
micá din toate säpaturile noastre de acum, de a nu
se zadarnic nici-un vagonet de ci de a socoti intâi
pre posibil exact pe deasupra ruinelor acoperite mersul tran-
seelor, ca sä mai aproape de restul ; astfel
s'a ajuns chiar in aceastä primä campanie la rezultate deosebit de
importante.

www.dacoromanica.ro
 118

A§ezarea antich dela Caranasuf se din urmätoarele

elemente, pe o suprafatä de mai multe sute de hec-
tare. Cetatea propriu zisä, situatä-dupä cum am constatat prin
sondagii-pe o stancoasä in marelui golf, care
azi e inchis dinspre mare prin barajul de nisip ce alcatuete
lacul Sinoe, prin urmare aleasä de Milesieni sec. VII a. Chr.
dupá principiu pe Corintienii un veac
intemeind Syracusae pe insula Ortygia din fala golfului
in care se Anapos 1). Cetatea Histria inchisä de jur
imprejur cu zid vre-o opt hectare. Care V, dincolo de
sistemul de valuri care o spre partea de
ce se prelunged mai departe in interiorul golfului, ea coprindeà
inch ca o cetate de a doua un spatiu de vre-o io
hectare inchis V de alt zid val restul
insulei panä spre lacul care leagä azi cu Sinoe, in su-
prafata de inch vre-o 20-30 ha., e acoperit resturi antice
din toate epocile, dar mai ales e caracterizat prin fragmentete
de veche cu fond de small negru figuri ro§ii,
de o excelentä. Cat prive§te marea necropold a Histria-
nilor, caracterizatä prin nenumarata de tumuli ce se
vbd pe promontoriul care din spre NV in mare, precum
Achradina de Ortygia, ea ocupo o de sute
de hectare, pe care in anii urmätori vom s'o
de aproape.
Afará de sondagiile pe baza am stabilit cele de mai
sus, am sapat sistematic hi definitiv urmätoarele ale His-
ei.
In cetatea de dincolo de valuri am desfäcut fundamen-
tele aproape total distruse de ale unei clädiri a§ezate
pe o insulitä in mijlocul unui mare bazin rotund, poate artificial,
care va fi servit fie drept mare rezervoriu de apa dulce, fie ca
§antier-doc pentru constructia de fie pentru alt scop,
care va fi pe viitor mai bine din alte sondagii mai largi.
e aici foarte grea, de ca pretutindeni la His-
tria pe nivelurile inferioare, intru apa izvoräste numai
din toate umple tran§eele acopere res turile dezgropate.
Tot in aceastä cetate intre basin ntre valuri, pe o
artificiall de vegetal (nu de pia cam la m.
de creasta primului val, am dezgropat compl et o basilica (din
punctul de vedere al cetätli propriu zise extr din vre-
mea byzantino-barbará ziduri fäcute numai din pietre prinse
dar utilizand pentiu presbyteriu coloane cancelli
de de origine mai veche caracter
Milesienii cea de-a doua colonie a pe
tármul thracic al Negre, Apollonia (chronol. a. 6e,
felt de a. 656, e Intemeiatá Histria), tot o insula, pe metal sudie al
marelui golf Omegas: cf. Strabo, VII, 319.

www.dacoromanica.ro
 119

iar pentru colonade capitele de stilizate corintic, cu

crucea byzantind gravatá intre foile mediane de acantus-probabil
tot ca prelucrári cre§tine ale unor resturi mai vechi, romane
Cetatea propriu are o formá poligonald. Zidul ei e pe la-
turea de S pe laturile de NV, N pi NE foarte stricat. Pe
pi
laturile de NEE, E, ESE e total distrus de frag-
mente. Unul, spre E, la temelie, ne arate cámarea
a fost agentul distructiv al fortificatiilor acolo unde ea puteâ
actioná cu toatä puterea (laturea de E). Aceastá constatare dove-
de§te barajul Chitucului in antichitate nu era sau in
puturi, sau in general foarte intrerupt, marea putea lovi cu
in zidurile Histriei. Pe laturea de V, unde erau
lurile pi §i care aced poarta cea mare a zidul
e pástrat-pe partea la peste 4 m. deasu-
pra soclului pi pare, pe partea nesäpatd, a fi
la turnuri) atingând 8 m.
S'a sepat complet in exterior turnul de de SE. Soclul
e la nivelul apei, ceiace aratá cetatea a fost total incon-
de : ceci cari laturea de V stint
chiar azi foarte adânci pi ajung aproape nivelul actual al
apelor, iar de parte ele comunicau la N cât i la S cu
marea precum se poate azi
dupe bine pästrat, precum se demonstreazd
finitiv prin sdpäturile La acest turn de SV s'au gäsit
din primele zile ale lucrului ca material de placaj monu-
mente caracteristice pentru frecventa elementelor etnice docu-
mentate prin : unul grecesc, funerar, al unui oarecare
Chrysippos, pe latine§te, al unui thrac: Mucatrio Seutonis.
S'a dezgropat in intregime poarta cea mare de V. Prin
forma ei, prin chipul cum ni s'a pästrat pi prin elementele
chitectonice si monumentale mai vechi cu cari a fost construitl,
aceastá poartä meritá o monografie aparte. E destul pome-
nesc in contrafortul-turn exterior pe stânga, ea are incas-
trate ca placaj pu mai ca altare cu inscrippi, dintre
cari unul-ceva stricat-citit complet, pomeneste un arhiereu
pi pontarch care pare a fi restaurat portul ; apoi in
pavajul ei au fost intre alte blocuri intrebuintate trei
fragmente enorme de marmore-doue architectonice-iar unul
o stele de m. continând lista a senato-
rilor din Histria in anul 138 d. Chr.,- ol
precum un decret al senatului,-iar la
intrarea in am gäsit doue fragmente dintr'un mare cip de
calcar compact pus la anul ioo d. Chr., pi continând gränituirea
teritoriului rural al Histriei (cu o de elemente toponi-
mice azi necunoscute) mai multe scrisori ale
guvernatorilor provinciei Moesia inferior pe vremea
Nero, unii dintre ei cu totul necunoscuti paná acum, -pentru ca

www.dacoromanica.ro
 120

sä vedeti roadele primei campanii de sdpäturi numai la aceastä

cu mult peste insemndtatea unor cercetdri locale, lu-
o suma de puncte importante din istoria generala
romanä. Apoi tot la aceastä poartä avem material istorico-
architectonic exceptional de bogat pentru a urmdri in chip eu
adevärat palpitant soarta acestei indepärtate cblonii grecesti. la.
Marea e destul sä cl au fost Intrebuintate
ca fundamente ale contrafortului interior din dreapta trunchiuri
de coloane de in mai nobil stil cari au fost
trantite orizontal ca niste busteni, spre a se apoi pe ele
in grabo ingrozitä fortificatia salvatoare impotriva barbarilor
cruzi. Cele ale portii, cu spatiul inchis intre ele,
aratä prin värsta diferitä, prin addogarea a
ritelor elemente viata chinuita a locuitorilor
Pe un front de nu mai de 134 m. am desfäcut apoi
tal in .exterior partea de NV a Ca la poarta cea mare
problemele istorico-architectonice sunt la curtinele, turnurile
intrdrile acestei laturi totul fail de cele ce cunoastem
in restul Scythiei minor. Descoperirile de caracter artistic,
tiquaric ori istoric parte sunt foarte numeroase. lnaintea
tuturor sunt de citat cdrämizile stampila latineascd a impl-
ratului Anastasius, gäsite in mare pe laturea .nordica
dovedind el la inceputul secolului VI acest imprat n'a socotit
de fel superfluu sa repare odatä fortificatiile strävechei
lonii grecesti. Rar ca mod de tratare a temei, delicat nobil in
executie, monument al inflorirei artei elene chiar in aceste
regiuni, e un relief de foarte mutilat pe alocurea,
gäsit ca piaträ de constructie daramaturile turnului patrulater
de NV, reprezentänd o. scenä de adoratie apollinicä
de ofrande pe altar inchinare genunchi.
In interiorul cetätii pe de S a sträzii principale, nu
departe de poarta de V am fäcut un sondaj
clädirii in mare parte distruse de exploatatorii cetätli ca o
de piatrá, vreme de luarea ei pe seama noastrá.
Transeele au dat la o mare cpnstructie eu zid dc beton
solid, gros de 1,20 m. Planul general al construcOei va fi sta-
bilit in sdpäturile sistematice ale interiorului orasului antic.
am putut chiar de acum descoperi in ruinele acestei
cládiri fragmente de cancelli crucea byzantind, ceeace ne
mare probabilitate caracterul bazilieal al acestei
Numeroase sunt resturile architectonice si monumentale de
gäsite izolat. Astfel pe primul val am desfäcut dintre
trele ce-1 acopereau un fragment de capitel egipteano-roman
frunze lanceolate ; la turnul de NV, un fragment de monu-
ment reprezentarea unui peste (piatrá de nisip), un fragment
de statue de marmurä (o parte din picior), o bucatä din
soclul unei statui de marmorä finá gálbue, cu piciorul slang al .

persoanei reprezentate pästrat o inscriptie

www.dacoromanica.ro
 121

ce se poate constitui ca o dedicatie in onoarea lui Cara-

calla a Iuliei Domna ; la poarta mare de V s'a gäsit un capita
cu un semi-capitel composit o miel archi-
travä foarte delicat desigur dela o cládire ro-
de caracter sacru, toate de ; la basilica extra-
murana dela V s'a un fragment pe altorelief de
marmor resturi din douä figuri omenesti.
Nenumärate sunt resturile profile placaje de marmurä,
de toate tipurile dimensiunile. Bogätia strälucirea vietii
antice aici n'ar putea fi mai convingdtor doveditä ca tocmai prin
aceste rämäsite comune ale unei bune stäri dorinte de artä
generate. In aceiasi directie, dar pantru o mai asprä, de
grele incercdri prin luptele barbarii, sunt de interpretat nu.
meroasele fragmente de coloane, baze de coloane, corn* de
toate tipurile, dar numai in calcar primitiv lucrate.
Histria este la noi singura asezare anticä de caracter universal
istoric, care poate fi deplin cercetatä, fiind departe de
cuintä omeneascd deci departe de amestec
priceput ori distrugAtor al profanilor.
V.

REZULTATELE ULTIMEI DE SÁPÁTURI LA ULMETUM

Säpäturile din 1913, la Ulmetum, cu toate nu atacaserä

o parte din interiorul cetätii, in
cä incá nesäpat, nu mai surprize. Dar pentru
mai multä sigurantä am supus unei cercetári tot spa-
cuprins zidurile printr'o serie foarte stränsä de
transee care, variind in lätime dupä trebuintele locale, au mers
in totdeauna la terenul viu.

I. Clädiri zuteriorul

In din Octomvrie 1913, am descris construcPa

gäsitä in partea de SE a Cercetärile din anul
acesta ne aratä ea a fost simtitor mai mare .decat ni se pärea
atunci, dar nu ne dau nimic caracteristic in plus in ce priveste
planul In adevär constructiunea spre N o mare
de aproape trapezoidalä, in interior de
25.20 largä pe laturea conservatá spre NE de Ea
munica cu piesele centrale prin porti de lärgime, cari
dau lung de 17.70m larg de 2.65m care la
säu comunic constructiunea absidalä prin poarta cea

www.dacoromanica.ro
 122

mare a coridorului D. Intreaga clädire absidalä dimpreunä cu

aceastä camerä oblongä se continua spre S printr'un in-
gust de care se intindea pe toatä lärgimea de a con-
absidale. Un rest de in eärämidä ne indici
existenta, in punctul C al planului general, a unei alte
destul de importantä, dar aproape distrusä. E probabil ea sä
fi stat in legäturä clädirea absidalä.
Factura grosimea zidurilor descoperite acum ale elädirei
absidale sunt acelea§i ca la cele dinainte cunoscute, de o.6o-o.7om.
Celelalte transee n'au adus la luminä resturi informe
de construcPi dintr'o epoci târzie, ale ziduri nu sunt alt-
ceva decât o ingrämädire de pietre galben,
gata se la cel mai accident.
Caracteristic e faptul constatat aceastä campanie, cä aceste
quasi-barbare nu utilizeazd vechile ziduri bune, ca de pildä
la clädirea absidalä, ci fac cu abstracPe de ele, táindu-le in
curmezis sau a§ezându-se aläturi de ele, precum se
poate foarte lämurit din planul general al unde,
peste construcPa vedem trecând in toate
aceste ziduri
Aceastä constatare doul de fapte: o distrugere
aproape in temelii a vechii constructii din interiorul
o epod destul de indelungatä in care cetatea n'a fost lo-
cuitä, astfel din lipsä de continuitate a unei in con-
structlile interioare, clädirile n'au mai de
mentele de folositoare ce le stäteau la dispoziPe sub .grämada
de ruine pe care o aveau dinaintea bor.
Obiectele märunte, gäsite in toate aceste constructii, ca vase,
(cu inscripPi grece§ti sau semne cre§tine), monete, etc., da-
in cea mai mare parte din epoca romano-bizantinä. Pietrele
de gäsite aproape pretutindeni, dar mai seamä in jurul
clädirei absidale sunt foarte numeroase de toate formele, de
la cele cu pâlnie dublä, ca la Pompeii, pani la forma foarte
S'au mai descoperit destule care insä, in cea mai
mare parte, se prezintä numai fragmentar. Ele serviau pentru
pästrarea liquidelor nu a cerealelor, care se depozitau in
gropi special säpate in cu peretii bine calcinati,
§ând o formä asemänätoare cu a doliilor.
Säpäturile din acest an ne-au procurat date in ce priveste
elementele de construcPe ale locuintelor din Un zid
parte dintr'o asemenea construcPe s'a gäsit la SE portei
a a II-a de NE, la nivelul soclului zidului de in
conjurare. format din luate dela alte constructii,
prinse ele cu pâmant galben. Pentru podealä tavane au
neprelucrate. Pentru s'au utilizat olane.
resturile de viatä rustici in interiorul cetätii mai notäm:
fragmente de broa§te de in bronz, diverse piue piulite,
precum teici de o talangi de fier cu limba de bronz,

www.dacoromanica.ro
 123

diferite fragmente de bronz ori fier, resturi de vase de stich,

de os, de corn, etc., precum o cantitate de
meiu carbonizat.
Pentru urmärirea constructiilor de ori-ce fel din cetate, am
utat sä notez pe plan toate resturile de ziduri constatate prin nouäle
säpäturi. n'am avut putinta de a urmäri complet
vreo construcOe de aceasta toate zidurile pästrate
numai fragmentar izolat.
Tran§eele praticate in läuntrul cetätii pe adâncimi care cuprind
In totdeauna, in verticale, toate stratele de civilizatie care
s'au urmat la Ulmetum, ne-au ingäduit sä constatäm cä nu putine
au fost pi locuintele fäcute numai din pi lemn. Sectiunea
pe transeea din spre E in punctul D, ne aratä succesiunea a
trei strate de culturä, caracterizate numai prin pi cenuse
despärtite intre ele prin pämântul galben intrebuintat ca pomis-
tealä de cäträ fiecare generatie urmátoare, care pe ruinele
generatiei precedente. Distrugerea prin foc a clädirilor din dife-
ritele strate pämântul galben respectiv, dându-i ast-fel
o mare consistentä pi facându-ne o examinare foarte
precisä a acestor stäri de fapt.
Observatiile pe cari le-am fäcut ultima comunicare despre
Ulmetum asupra pi a succesiunii stratelor de civilizatie
din lagärului, au fost pe deplin confirmate prin säpaturde
din acest an, apa nu am nimic de adäugat sau de schimbat
la ele.

InscriNii monumente figurate.

i) Fragment al superioare a unei stele funerare.
2) Profil inferior al unui mic altar in marmorä.
3) Fragment de relief in poate o Hecate.
4) Fragment de relief in marmorá reprezintand pe eroul
5) Fragment de de calcar. Nu se distinge
un altar pe care arde un foc stilizat ca un fascicul conic de fläcäri.
6) Fragment de altorelief, de formä neregulatä. El
a facut parte dintr'o placä reprezentând un poate acelap
erou al Tracilor ca la No. 4. Se mai distinge
corpului calului cu piciorul Lucrare greco-romaná
din a 2-a a secolului al II-lea.
7) Fragment al unei stele funerare.
8) Printre cioburile de vase gäsite in mijlocul este de
notat un gat de amforä de lut ro§u, bine lucrat ars cu un
graffito neinteligibil in litere grece§ti care, dela dreapta spre
a, s'ar citi a') a') poate intr'o formá
(serioasä ori numai ca de quinguenne, vin de cinci ani.
9) Un alt fragment de teracotä, bucatä dinteun capac. Inscrip-
in relief de pe capac este evident cea cunoscutá

www.dacoromanica.ro
 124

Am gäsit-o trecut pe un alt capac la

etum.
io) Fragment al unei urne paralelipipedice, de piaträ de nisip,
bine netezitä; a fost gäsit in punctul C al planului general. .Pe
una din fetele sale se gravate literile Mnp[....] Pro-
babH un nominativ si un genetiv constituind numele räposatului, a
cenuse aceasta urnä.
ii) La coltul alcätuit de usorut extern din dreapta al portii
mari de SV, cu fata externä a .turnului de poartä, placajul
turnului, s'a gäsit un altar votiv de 1.28m lat, la trunchiu,
de 0.48 adânc de o.43m: El fusese asezat in zid fata scrisä
spre Literele, primele douä rânduri de o.or,
in cele urmätoare de 0.035, sunt destul de neregulate,
dupä duct, ele tutus indica o epocä bunä: sec. IL Inscriptia este
interesantä:
et Innoni Julius Teres magistra(n)s vico aram
posuit de suo pro salute suam sui et vicanorum;
suo fiecit).
Numele acestui magister vici este parte thrac: Teres
Terens, nume roman neuzitat aceste pärti locuite de Daci
Bessi).
Pentru prima se in aceastá inscrippe vicam",z
de la Ulmetum. acum ei nu ne fuseserä cunoscuP
cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Magistratul"
adaugä cä a dedicat monumentul in anul sau, anno suo;
tatea era deci respectatd cu strictete la Ulmetum. Cuvântul
gistra(n)s se 'ntâlneste rar in aceste regiuni. Nu-1 gäsim
o singurá datä la Apulum in Dacia : un magistras primus in
care un altar Fortunae et Genio Cana-
bensium nu cum ar trebui sä ne asteptäm dupä
magistras). Aceasta este o dovadä magistras era o pronuntare
obicinuitd in aceste plrti si deci nici Teres de la Ulmetum
nu trebuie modificat in Terens (C I L. III ioo8 ; de
asemenea C I L. III 4298, inscripPa de la Brigetio, un de-
curio qui magistrat).
12) altar de calcar gäsit ca bloc de placaj usorul portii
de S., care rämdsese neobservat pânä acum, asezat zid
fata in sus si avand soclul o parte din trunchiu sfärämat, sus
tot profilul complet de toate partite, afará de laturea din
cioplitá pentru a nu läsa monumentul sä proemineze afará
din zid.
InscripPa este neingrijire, supt liniile strâmbe, literele
abia indicate necomplete. Caracterul rustic al
este evident; ca facturá, ca duct al literelor chiar ca particu-
laritgi fonetice, inscripPa se apropie de cele descrise anul
trecut (Cetatea Ulmetum Analele Academiei Române, seria
tom. XXXVI, a. 1913-1914, pp. 369, 359) una pomenind
vieüs Clementianesces iar cealaltä pe. Silvanus Sator.

www.dacoromanica.ro
 125

Ultimek douä ale sunt martelate. Trebue

citim :

M(aximo) pro salute Imp(eratorurn duorum)

L. Severi et Aureli Antonini [et P. Septumi
Caesaris) . Aceastä lecturä corespunde
deplin cu numärul literelor ce pot in rândurile mar-
Epoca este 198-209 d. Chr.
Descoperiri
A. Monete. Anul acesta s'au descoperit putine monete in
paturi, aproape toate nedescifrabile ori numai in parte descifra,
bile. Ca pi in din anii precedenti, cele bizantine sunt in
majoritate.
B. Aur. Numai fragmente de podoabe: o dintr'o
applique lungä de latä de o.006, lucratä jour, pe
motivul vrejilor de iederá, un fragment de läntisor lung de
o.o32.., format din duble. La primu aurul e curat,
la al doilea e foarte palid, probabil amstecat cu argint.
C. Bronz. fibulá, un lant,-un obiect in de stilus, care
pare sä fi avut, dupä cele douä capete turtite, in formä
de pasäre, o intrebuintare religioasä, in sfársit un
tilizat poate ca applique o externá a unei broaste de
cu pentru introducerea cheiei pästrate.
D. Fer. Un cu limba de un in forma unui
umbo de scut alte lucruri mai märunte.
E. de tip comun. In transeele säpate in cetate
s'au gäsit fragmente de vase de toate tipurile cunoscute
acum la Ulmetum (vezi Cetatea Ulmetum I, An. Ac. Rom., seria
II, tom. XXXVI, a. 1912-1913, p. 569 urm.).
Exemplare complete: o oenochoe de pämânt negru, o amforä
mare una de aceeas materie. : zece exemplare
complete pi patru fragmente. Meritä a fi mentionate: una cu
nusa in formä de cap de taur pi o a doua cu douä cruci pe partea
superioarä.
F. olane. Tipurile comune de cärämizi sunt
0,35)0,300,035 - 0,38X0,38X0,04, fine 0,35X0,30X0,035
-0,040. In locuri, pe transeele dinspre portita de sud, s'au
gäsit fragmente dintr'un fel de cärämizi nearse, de lut amestecat
pae, formând o pastä cu totul neconsistentä, asemänätoare cu
chirpicii de azi, cu cari se construesc casele din partea
locului. Aceste cärämizi, gäsite stratele de cenuse din ultimele
timpuri ale cetätii, au o grosime de o.o8 celelalte dimen-
siuni sunt aproximativ ca ale cärdmizilor noastre.
Olanele gäsite se pot grupa in douä : dimen-
siunile 0,68X0,35 0,37X 0,35 altele de
0,02, in paste de compozitk, coloare pi rezistentä feluritä. Des-
chizAtura dela tip la tip, precum pasta
care e rosie-negricioasä sau rosie sau galbenä.

www.dacoromanica.ro
 126

G. Objecte de picioare de cupe mici de pasta

obicinuitä, verzue, un fund de borcan, funduri de vase
genul alabastrelor, un mäner mare de vas, de pastä verde
chisä, foarte putin irizatä, lung de o,085 pi mai important
ca toate-un vas, poate, de miresme, pästrat aproape intreg.
H Objecte de os de piaträ. Un stilus de os, un In
formä de furculitl de os, un fluer de os, patru candelabre
de piaträ, piue de piaträ una de marmurá, trei zeci
pi trei ghiulele de piaträ provenind de la artileria cetätii, gäsite,
cele mai multe, in turnuri; in fine, 25 de de rapnitede
tipuri pi de dimensiuni deosebite.
Rezumat dupa memoriul d-lui Prof. V. Cetatea Ulmetum, din
Analele Academiei Romäne, t. XXXVII, de
C. ,Noe

www.dacoromanica.ro
 VII.

CONFERINTELE COMISIUNH

www.dacoromanica.ro
 S'au in sala de conferinte a Casei Scoalelor.
D-1 N. membru al Comisiunii, a vorbit, la 13 Decem-
vrie, despre Ce este un monument istork , d-1 A.
datu, secretarul Comisiunii, la 20 Decemvrie, despre Studierea,
.conservarea i restaurarea monumentelor istorice".
Conferinta, d-lui N. se publicä In paginele ce urmeazä.

www.dacoromanica.ro
 CE ESTE UN MONUMENT ISTORIC

Comisiunea monumentelor istorice a luat de a

un numar de conferinte privitoare la domeniul de scump
artei noastre nationale al artei noastre istorice, in
timp, care este grijei sale deosebite.
Am socotit aceste conferinte pot sä aibä un indoit
sä anumite cunostinte pe care e bine sä le
aibä fiecare. Sunt excursii care se fac in zadar, numai
pentru pi bäuturä pi conversatii frivole si care s'ar
preface in lucruri din cele mai folositoare, ar aveä cineva
unele cunostinte prealabile care se capätä foarte usor, se uitä
foarte greu pi se pot pune in cu cea mai mare lesni-
ciune. Cred, prin urmare, o conferintä ca aceia de astäzi
poate fie foarte folositoare pi din acest punct de vedere al
excursiunilor, care ar fi de sä la noi se poate mai
numeroase. S'a intemeiat de institutia Cercetasilor,
foarte in principiu care meritä sprijinul Principelui
tenitor, dar recornand Cercetasilor sä oarecare cunostinte
in ceiace priveste adunarea de datini, de poesii populare, de
adunarea de elemente din viata a poporului
nostru last, not least- monumentele istorice care
se gäsesc aici in preajma noasträ, pe care nu le cunoastem.
Eu singur nu cunosc monumentele de pe Bucuresti-Oltenita,
totusi se pe acolo mändstirea Negoesti, din veacul al
XVII-lea, pe care n'a descris-o nimeni, iar cine ce
poate sä-i träsneascä prin cap vre-unui preot zelos- sä te
fereascä Dumnezeu de preotli prea ; lasä biserica
cum e, dar, e preotul stricä biserica s'o
repare", cu s'au anumite autorisatii, bine intentionate, dar
necompetente. Astfel de conferinte, lämurind asupra monumen-
telor istorice, au, deci, o practicd, pentru pot servi
excursionistilor de toate vrästele, si nu numai Cercetasilor.
conferintele acestea pot sä mai un : acela de a
inaintea unui auditoriu mai intins anumite din monu-
rnentele noastre istorice, aceasta este de mare ajutor pentru
interpretarea. atunci se aflä ocasional, inaintea
zidurilor, a picturilor, a tuturor elementelor de artá pe care le
Anuarul Corn. Mon. 9
www.dacoromanica.ro
 130

cuprinde un monument. Pe aceasta se mai o mul-

time de avantagii secundare asupra cdrora nu sunt chemat
insist.
La asemenea conferinte este un fel de cea de astäzi,
pentru ea monumentul istoric, adeca
sa dea o definitie a acestui lucru -pe care toata lumea crede
cunoaste atät de lume cunoaste adevärat, care
este un monument istoric.
Se va zice : ce e mai u§or de definit: lucrul pe
toatá lumea sau acela pe care toatá lumea nu-1 ?
greu lucru de definit este cel pe care-I cunoaste lumea,
1-ar cunoaste bine, atunci n'ar fi nevoie de definitie.
Dar lucrul pe care toatá lumea cunoaste, de obiceiu se cu-
noaste rAu, nimeni nu cugetä el asupra lui, ci fie-
care primeste de la altul trecând dela la altul
pärere, se diformeazd necontenit ca o care se
tot roade. Moneda cea mai nu e aceia care a mai
multe lucruri, ci din e cu definitia lucrurilor pe
care lumea crede le cunoaste.
ai pe ce este un monument istoric,
va spune este o mare, in cuprinsul sau
mile s'au petrecut lucruri istorice. Fäcându-se un de
plebiscit in ceeace priveste rostul unui monument istoric, defini-
care ar intruni mai mu!ti sorti ar fi aceasta. Prin urmare un
monument trebuie sä fie mare imposant, de dimensiuni
extraordinare, cum se zice de o : monu-
ceeace evident- poate fi mdgulitor pentru un bärbat, dar
e mult mai putin pläcut pentru o femeie. Dar monument istoric
in imprejurimile cäruia s'au petrecut lucruri
foarte importante lung curs de ani.
Monumentul istoric" pentru noi nu este aceasta, ci mult mai
mult deca atâta tot odata, mult mai mai ales e ceva
mult mai variat, mai muItiplu, mai multiteral decât aceea ce am
spus.

o impártire a monumentelor istorice dând divi-

siunea mai ajungand la definitie prin prezintarea
deosebitelor categorii ale lucrului. S'ar monumen-
tele istorice numite de obiceiu asa si recunoscute de oamenii
competenti ca atari, in douä categorii.
Sunt
ritând mai
chiar - -
monumente istorice, mai obisnuite, mai rare,
ingrijire, mai multe dintrInsele se uitä
acelea care se pretuiesc, nu pentru valoarea intrin-
seca, ci pentru lucrurile care s'au in apropierea sau in
cuprinsul exemple.
zicem am aveâ neatinse palatele din Potlogi
te ale lui Constantin Brâncoveanu, sä presupunem

www.dacoromanica.ro
 131

aceste case n'ar aveâ nici-o valoare artisticd - de fapt au

avut, se recunoaste astäzi. Totusi, locuinta in cuprinsul
s'au säläsluit ultimele bucurii ale martirului ori aceia in
care se gäseste odaia unde a fost rnazilit Brancoveanu, de unde
a fost ridicat de Turci pentru a fi trimes pe urmä la Constan-
tinopol spre ucidere, ar fi un monument istoric chiar cand ele-
mentul estetic ar lipsi cu din cauza faptelor istorice
care s'au petrecut acolo.
Un al doilea cas: de sigur ch aici, pe deals! Arhivelor de azi,
deasupra Dâmbovitei, palatul de odinioard al lui Alexandru-
Vodä Ipsilanti n'a fost niciodatä o minune de Aceasta este
incontestabil. chiar imprejurärile cand Curtea lui Mihai
Viteazul ultima formä in veacul al XVIII-lea prin-
tr'un arhitect grec care fäcuse cevâ italiand. Prin
mare se poate ca aceastä clädire, ce pare a fi fost in
datinele fäcutä pentru Dornnul din Bucure§ti, cum s'ar
fi fäcut pentru un Pasä oarecare din cutare provincie asiaticd,
sä nu fi avut in ea insä§i valoare. Dar, am in
ea cámara unde a fost prins pentru a fi Miat acolo, la fata
cului, aruncându-i-se trupul jos in curte, Hangerli, partea
acestei clädiri amintitoare de asemenea fapte ar fi ea un mo-
nument istoric? Evident da.
La mo§ia Academiei Romäne, este casa de
a poetului Conachi, o mich, cládirile mari pe care
le-a fäcut Caimacamul Nicolae Vogoridi, lui Conachi
fie Dornn al Moldover, prin electorale
--
care
cunoscute, de Europa. Ca stil, ca mobila
lui Vogoridi, din s'a vândut in bloc Evreilor, biata
odatä acoperitä stuf uns? lut pe jos, n'are niciun inte-
res. i totu§i acolo a träit un care a incercat ridice, in
vremi putin potrivite pentru aceasta, poesia la nivelul
celei din Europa. Nu e de la un monument
istoric din categorie ?
Sä venim la timpuri mai apropiate de noi. nu mai
avem casa in care s'a ngscut Kogglniceanu- aceia in care a
murit a fost un otel la Paris. N'avern casa lui Kogälniceanu,
as? cand mai mare orn al nostru din veacul al
XIX-lea s'a näscut Dar presupunând am avea-o,
chiar dacä i-ar lipsi valoarea relativä a caselor, elemente
vieneze, italiene, pe care le in Iasii de dupä 1821 Gheor-
ghe Asachi, intors din sträindtate, cu alte idei de frumusete
numentalg, ar merit? ea fie pästratd? Ar fi ea un monument
istoric? Evident da.
Un ulthn exemplu in In cutare din Moldova este
casa care stäteä Vodd-Cuza de alegerea lui, ca
tionar, ori, in Ia§i, se poate vedea casa in care ca Domn el
avut - Creditul Funciar de astäzi, o väpsitá
când galben, in gris, dar care e, oricum, mai frumoasá

www.dacoromanica.ro
 132

decât multe din casele care se fac astäzi. Dar sä admitem cä

acea cash a lui Vodl-Cuza n'ar fi avut nici elementul de
frumuseld estetica relativä pe care prin atatea reparatii il cons-
tatäm ; numai pentru cä a fost Cuza Voda pe acolo, cä pur-
tat acolo gändurile bune, prielnice terii, meritä ea sä fie soco-
titä ca monument istoric ? Desigur da.
Am ajuns astfel in zilele noastre, acum am inteles ce
poate fi un monument istoric din categorie, mai putm

Acum ce se face aiurea i ce am face noi cu astfel de

monumente ? Aiurea, ele se cu o deosebitä dragoste.
In Germania o gäsiti ingrijitä cu pietate casa lui Goethe,
casa in care a locuit Schiller: se conservä aspectul lu-
crurilor celor mai neinsernnate din vremea când un om mare si-a
petrecut zilele acolo.
Evident e exagerat a face colectie de plapome, de lava-
bouri, scufii, cizme, papuci ai notoriAdtilor lumi, dar a
face sä pentru urmasi, vre-o schimbare, locul in
care a gändit un erou, al faptei sau gândului, a-1 preface inteun
fel de mic templu al aceluia care säldsluit trecátorul trup
acolo, o un escelent de invätätura
pentru tmeret.
E un contact direct, o impresie imediatä care biruie
cea mai complectd pedagogicd" din descrierile analitice.
i s'ar spune scolarului cl Goethe n'avel bibelouri nenu-
märate in salon, el un buton
ca aparä lumina electrich, cä dânsul n'avel o
de flaconase de asezate pe un lavabou de marmorä,
cat i-ai spune cä nu nevoie de covo are de Persia pe jos,
nu un museu din odaia lui de spälat sau de culcare,
el o sä totusi trebuie sä fi fost din lucrurile
acelea, de vrerne ce oarnenii de astäzi nu pot träi decal
Du-1 de-a dreptul in simplicitatea aceia ; se va convinge,-
si va si o lectie mare de moralá.
Aici noi, in Serbia, s'ar arata casa lui Milos, la
Belgrad, in apropierea Catedralei
a Mihail,
-
neatinsä - ori casa
in parcul dela Topcider. Toate
de
se pästreazd cu pietate, si comparati locuinta lui Cuza-Vodä din
Ruginoasa, biserica morm sau, da-
päräsitä in sarna haidäilor de curte...
In Italia este obiceiul ca, oriunde s'a petrecut istoric, sä
se aseze o placä de cornemorativd nu se lasä
scriptia la inspiratia cine cärui necunoscdtor gramaticd
ortografie mai ales necunoscator de sensul vietii celui po-
menit. Nu, ci se face un concurs Mire cei d'iutaiu scriitori ai
tärii, sunt unii cari au o specialitate in aceste epigrafe, cdci

www.dacoromanica.ro
 133

nu e usor lucru ca in trei sau patru rânduri säresumi ca

formula rosturile orn.
Se poate face un museu care priveascd pe care
a träit acolo. Este o foarte mare deosebire intre un museu
din asezate odaie oarecare museul
care prin faptul e adunat in oaile in care a fost cinevá in
zilele lui, arninteste viata-i toatd. Este o atmosferd de
realitate care se adauge la lucrurile ce se expun
Azi casa lui Alecsandri din Mircesti a trecut, printr'o
donatie, din partea nepoatelor de ale poetului, in stdpanirea
Academiei, s'a luat de a se aseza acolo, in
in care a locuit el, un museu al lui, pentru ca oaspetii sa
o zi de sau o zi de iarnä cu strälucite
geruri, primind in sufletul din marile influente ale na-
turii care au produs poesia lui Alexandri pi, in timp,
afle prin in care fiece amanunt aminteste pe cel care le-a
adunat jurul ceva din viata materiald a aceluia care a
fost influentat in viata-i de acest mediu.
IV.
Acum vin la monumentele istorice in intelesul obisnuit al un-
väntului, de care in se Comisiunea. In Apus
s'au succedat mai multe desvoltdri artistice, plecate fiecare din-
tr'un izvor deosebit. Dela cutare la cutare
cutare influentä, de acolo porneste o alta,- unele fericite,
altele nenorocite, foarte multe banale. mai
un lucru : Apus, dela o vreme mult mai depärtatd decat.aceia
care se poate pentru noastre in privinta aceasta, au
a se face clädiri numai un rost practic, case pentru
profit, pentru câstig numai pentru câstig. La s'a construit
patriarhal, sentimental, poetic, arhitecturd datina cea
veche, mai
Am träit in atmosfera trecutului in pragul zilelor actuale
de aceia simtul de frumuset a fost nedespärtit de fiinta noas-
tri, un instinct strämosesc de care nimeni nu s'a putut
S'a spus aceasta in ce priveste arta. Din veacul al XIV-lea
pâni la 1850, timp de aproape o j de mie de ani, este
curent, plecat din izvor pi curgând in aceiasi al-
bin neschirnbati a desvoltärii noastre. De aceia uimit canal
vezi clidirile bisericesti dela care trezesc in amintire lu-
cruri vechi de secole, dela o generatie la nu
o subiti revolutie, ci o evolutie, ba, cele mai
multe cazuri, o simpli continuare. Se la noi blänurile aveau
un mare rost in trecut; erau cum sunt astäzi actiunile : banii se
plasau in pi blana pe care o purti se trecea
nepotul de se bine in blana Cum
treceau generatiile altele in o ge-
neratie alta träiâ in aceeasi atmosferd morali. De aceia,

www.dacoromanica.ro
 134

la noi, zidire anterioarä anului este din punct de ve-

dere intrinsec, artistic, un monument. de multe ori se poate
ca un monument relativ recent si dei forme de artä pe care nu
le intâlnesti Si iatä de : pentru la noi o
imitare se puta ca forme mai vechi
iar acele forme dela i600 si fie represintate printr'o casa par-
ticularä sau o biserici dela ce are, astfel, valoarea de pro-
totip, pentrua a dispärut prototipul sau cele dintâiu imitatii ale lui.
Acum, ce s'au margenile intre care se intinde
numentul istoric ca valoare intrinsea, artistia, sä trecem la altä
parte a acestei expuneri.
Monumentul istoric este, va si clädire anterioard
anului 1850 in special clädirile bisericesti. Dar aici monumen-
tul istoric se in chip gresit, prea simplu, prea redus.
Iatä ce vreau sä zic cu aceasta. Intr'un moment Lecomte du
Noüy - nimic räu despre morti ! -se hotäräste sä repare mä-
nästirea dela sau Trei Ierarhii din Iasi si Sf. Nicolae
din acelasi El vine pe care a cäpätat-o in
Franta dela Viollet-le-Duc, care, de sigur, nu mai are in
mentul de niciun singur aderent. Procedeul lui in a
da monumentul jos a face altul la nout, care in unele
privinti sä nu semene atät monumentul originar, cät cu con-
ceptia proprie a restauratorului,- lucru cu totul de condamnat.
De o parte fotografiile monumentului, de altä parte descriptiunea
lui cine and, ori prejudeati artistice: se potriveste, se
chibzuieste, iatä o cládire nouä.
Vine deci un arhitect arheolog estet ca Lecomte du
se gäseste inaintea acestor trei biserici. El zice : monumentul
istoric e clädirea, biserica din mijloc. atunci se ocupä de
dansa el face" minästirea Curtii de Arges cum o avem
acum, face" Trei Ierarhii, Sf. Nicolae cel Domnesc, cum
le avem in mornentul de fatä. Inlätur deocamdatd partea privi-
toare la reconstituire mä asupra neajuns al aces-
tei conceptii, care, cand e imbrätisatä de unii arhitecti influenti
poate area un efect catastrofal asupra monumentului. Mä opresc
deci asupra notiunii complecte a monumentului istoric, pe care
astfel de restauratii o totul.
Monumentul istoric nu e numai biserica din mijloc, päretii ei
singuri : bisericile de odinioard erau i bisericile de odini-

oarä erau incunjurate.

de a vorbi de felul cum erau pline bisericile dc odini-
oarä, sä atingem felul cum erau ele incunjurate, ca putern
aveá o conceptie deplinä a monurnentului istoric.

Biserica de pe vremuri erá imprejmuitä de chilii de jur

imprejur se träsese un zid mare. Monumentul istoric este alatuit
din aceste pärti. Acum, se la noi s'a
made, zidul de apärare ocrotire ; la Trei s'a dat jos
cea mare in alte pärti, ca la ea a rämas
www.dacoromanica.ro
 135

afar? din reparatie", nepreficuta, ceiace e un avantagiu, dar si

nesprijinitä, nesustinutä, ceiace e o primejdie. Nu
bisericile restaurate de pläpande, de meschine, ca niste
apar ele, desfacute de toatä vecindtatea ? Nu mai au
de caracterul pe care ziditorii au voit sä si care
nu numai din zidul bisericii, ci din tot complexul de
care formau fundatiunea s'a tipärit in Buletinul
Comisiunii noastre, dupi o stampi dela inceputul vea-
cului al XIX-lea, o vedere a Curtii-de-Arges,
in vremurile mai vechi. Este o pläcere vezi tot ceiace
se grämädeste pitoresc in jurul bisericii pi numai in acest cadru
special se biserica cum trebuie. Aici, in
Bucuresti, credeti oare bisericile erau isolate, risirite in
drumului, anume parco pentru a fi stropite cu noroiu
pi atinse de pietrele copiilor ? Cele mai multe biserici ipi aveau
cum am spus, zidul de cetate, pi multe cuprindeau unde
erau sau slujitori ai sfantului ba pe alocurea,
scoli de scoli elementare de parohie, pentru bol-
navi si infirmi, adaposturi, iar, pentru intretinere,
cu präväliile odäile de gazduire.
Ce se face din ele in epoca ? Mai e nead-
misibil ceiace s'a fäcut la Bucuresti, de a se lis? ca biserica
inalte präväliile de alit de mult, zidirea
untru nici si nu se mai la biserica
Cre.tulescu de pildi: casele formidabile de care
biserica impodobesc ele Indräzneste cineva si spuie
aceasta ? nu. Dar ele umilesc, ascund, fac inu-
pi invisibild biserica. Ori Biserica Doamnei din care se vád
abia coloane din pridvor, intre case usurpate in cursul
pului de unul altul. Ori biserica Radu stricatä printeo
restauratie moderni idioatä ca fond fatade goale
ale Internatului Teologic. Ori Stavropoleos, zugrumata de
dirile Postelor, care tind si arunce in strati pi biserica,
räu, dar grijd, pe vremuri, a Sf. Dumitru. Ori coltisorul läsat
armonioasei bisericute a CoItei, namilele juxtapuse pi su-
prapuse ale spitalului. am inmulti exemplele la
egipteanul morman de pietre disarmonice al Camerei deputatilor
langä fine ale bisericii metropolitane, paraclisul lui
Nicolae Mavrocordat, coloanele trivialisate de o galerie cu
Dar zice : nevoia. Care nevoie ? biserici are
foarte simple, iar ctitorii cari au däruit credinciosilor o
clädire de inchinare se vor fi la ajutoare pentru urmasii
ajunsi in mizerie, dar nici odati si dea astfel de ajutoare
unor milionari ori sä asigure plata de lefuri grase unor urmasi
specialisti in aceasta. Prin urmare, e vorba de biserica
säsi, o asezatä in mijlocul Bucurestilor se poate
foarte bine, prävälii imense, din serviciile divine, din free-

www.dacoromanica.ro
 136

ventarea lumii care o gäseste mai aproape. adaug, in bise-

nu e nevoie de covoare orientale, nici de luminä electricd
si alte lucruri de lux. Eu nu stiu sä fie spus undeva ca Raiul
ar impodobit cu covoare de Persia si s'a introdus de
acolo electricitatea si caloriferul.
Se face ceva cu aceste cladiri imprejmuitoare : de
o parte personalul bisericesc locuiascd acolo ; nu fie ne-
voit omul sä alerge in cellalt al orasului ca gaseasca
pe preotul bisericii. tiu eu, care am cercetat deseori
biserici, de greu mi-a fost uneori sä-1 gäsesc pe preot din vina
si lui. Pe aceasta, cand sunt mai multe,
se poate face ceva ca in Italia : Fabrica della chisa", adicä un
mic museu al ei, in care elementele ce cad la reparatie nu
se mai pot pune la se cu pietate. Apoi locul
liber din jurul bisericii se poate preface un minunat square
deschis pentru toti vecinii cum e la Londra, unde toti cei ce
incunjurä au cheia - un de
sire, de de infrumusetare a vietii. Cat de mult
n'ar captiga sändtatea Bucurestilor in jurul
biserici am un asernenea square, in locul maidanelor
stropite näpädite de toate murddriile ar astfel de grä-
dini inflorite ori brazi ca acei din grädina Academiei
Romine, o frumusetä pentru Calea Victorier! am
in aceeasi locurile acestea de poesie pi reculegere
cum le au din Constantinopol, in jurul din mos-
cheile cu izvoare cu apä vie, chiparosi intunecali, cu
pi s'ar Capitala cum
se infätiseazA : ! (r).
Spuneam monumentul istoric se din impre-
jurimile lui pi din cuprins. In privintá aceasta la noi s'a fäcut
mai scandalos abus in ceeace priveste risipirea zestrei bise-
ricesti. sä : au prädat turcii. Desigur, dar neasämänat
mai rnult au prädat - crestinii. astäzi este obiceiul prin
orasele mai sau pe la de se crede preotul stäpän al
odoarelor si face ce vrea cu ; le däruieste din
amabilitate. citez un caz : in biserica din de pe vremea
lui Stefan-cel-Mare, sunt foarte frumoase discuri colorate de
smalt, cari impodobesc de sub alte profiluri
ale clädirii. lipseau o multime din acele discuri
intreband din ce pricinä, mi-a preotul : domnii
m'au rugat le desfac ; daca voiti, trimet

(i) Mitropolia are o vastä grädinä, mai mull sau mai putin
inconjoarä mizerabile uluce putrede; se pe de
fier rugi-site clopotul mare, un chiosc, o
joare. Si, de i s'a stricat forma, rupändu-se un colt, pentru statuia
lui Barbu Catargiu. Locul dela stânga aleii odioase obeliscuri de
vulturi jupuiti are cruci interesante un admirabil belvedere : e
viran, Carl o de unde sä se poatä sorbi privelistea!

www.dacoromanica.ro
 137

vä 'scoatä d-voasträ altele. Mai trebuie spun am refuzat

cu indignare ?
e päcat ca nu se poate impiedica aceasta decat prin ce nu
nici o lege : adevärata culturä, la cine nu trebuie sä dea,
ca si la cine nu trebuie sä primeascä. In urma smomelilor unor
anumiti fabricanO, odoare vechi au fost cumpärate pe un pret
de nimic de cutare agenti, cari le-au expediat in Rusia pentru
a le topi din nou", dându-se in schimb cine ce
moderne färá valoare. Cum nu trebuie därämat zidul pentru a
fi refäcut ori mai bine : asá nu trebuie sä circule
nici sä fie schimbate odoarele. noastre restaurate au
acest desavantagiu de toate : pe faptul cä sunt
totul goale in mijlocul cämpului, innäuntru totul e acut din
nou. Ce pustiu e la Dealu, toate mormintele venerabile
sfinte, dela sicriul de fäcut de Craiovesti pentru
dislav-Vodd, jertfa lui Tepes, pânä la capul lui
Mihai-Viteazul, la adäpostul oaselor tänärului
Movilä, ce pustm e, cu toatä ingrämädeala banalelor lucräriale
lemn din veacul al XIX-lea ! toate acestea sunt
strâns legate intre ele, in cât odoarele, odájdiile, imprejurimile
la fac monumentul istoric. Dacä ne-am cl el se
poate pe bucäti, dintre care unele le rnuti aiurea,
altele sä le lasi unele sä le strici, altele sä le pästrezi, ne-am
face o ideie caricaturald despre sensul lui. astfel de proce-
dare inseamnä sfärimarea unitätii organice a monurnentului. Con-
ceput organic insä, el trebuie pästrat tot organic.
Pe lângä toate aceste elemente materiale, oricät de spiritua-
pentru a da frumuseta, este altceva nepretuit
pi °care, hotärit, nu se pate : urma vremurdor, cu tot
ceiace au dus pe acolo. Arheologii clasici sunt mult
maj cuminti decät acei cari se ocupä cu lucrurile din timpurile
moderne sau din evul mediu : nu i-a trecut nimänui prin minte
sa cheme un numär de meseriasi cioplitori de piaträ
columnei lui Traian sa : e de Dumnezeu cä a cä-
pätat biata columnä .coloarea fildesului ; sä-i facem o
sä a o roade ciocanele ca o vedem apoi
albä cum o Traian cand a isprävit-o mesterii toc-
dänsul. Romanii de azi ar fi in stare sä lapideze pe cel
ce ar propune ceva. De ? Fiindcä este o mare deose-
bire suprafata banalä pe care ar umblä degetele
silor din 1914 pi suprafata sacrä pe care au umblat degetele lui
Traian ale Stator imparati regi barbari cari s'au strecurat
pe acolo. Ori poate s'a ocupat vreodatä municipalitatea
do a pune la distruse de marinarii venetieni ori räpite
de amatori englezi din acel al Partenonului ? Sä
un caz particular dela : cand am väzut intâiu, dupä res-
taurare", biserica Päpautilor de Botosani, pe din afarä,
m'am de lucia piaträ nouä, dar, cand am intrat in bise-

www.dacoromanica.ro
 1138

mi s'a lärgit sufletul : din fericire n'au fost bani ca

sä se ispräveascd. vezi inläuntrul tot din veacul al
XV-lea; Stefan-eel-Mare s'a cum ; ochii
lui s'au oprit asupra cum se opresc astäzi ai no§tri. Este
o in Statele Unite, - sau era pe la - care aveâ
o curioasä superstitie : cä tot aceia ce s'a petrecut
anume lasä urme neväzute päreti. Ei bine, este ceva din
aceasta inräurirea istoricá ce sträbate piatra, o transformd,
o spiritualizeazä, o sfinte§te, dä o insutitä, inmiitl in
ochii nostri. Când in cutare a stat Stefan insusi,
s'a räzimat trupul lui de acel pärete, ce suflet vii incepi
a vechea zugrävealä, a päretii a räzä-
lui lemnul nobila patinä de veacuri ? Monumentul istoric
trebuie sä vechiu la ; de ce apare ca
nou, nu mai este ; poti sä la§i chiar aceiasi piaträ, dar
ai distrus suprafata, s'a monumen-
tului
V.
Venind la partea dela a conferintei, ce are mai mult
scop practic, la categoriilor de monumente istorice din
a doua vom in rändul sunt bisericile
mänästirile,
noasträ se puie pe un indärätnic,
face liniste in conditiile pe care le dorim
-
de multe. Trebuie ca aceastä comisie a
dupä ce se va
totii - ca sä se
o statisticd totalä a acestor biserici la ultima
de sat-, astfel, o sä putem pretui Numai
atunci o sä vedem ce avem. Generatsii crescute in sentimentul
pietätii cu pentru artä, se vor uimi apoi de bogätia
pe care ne-au läsat-o strämosii. Sträinii se uimesc doar decäteva
biserici väzute din fugl ; ce ar fi ar notiunea intreagä
a acestui tezaur !
In al doilea sunt numitele cládiri profane, care daeä
ar fi mai bine cunoscute la noi, n'am avea numita arhi-
româneascd" din Bucure§ti, care : a pune oa-
meni vii in biserici a-i sill sä träiascä sä sburde
Inteleg dupä ce s'or zilele fiecdruia, dar sä se puie
viu pseudo-bisericile acestea din Bucure§ti in care sala
-
de mäncare e o stranä, cea de culcare o catacombd, biroul un
altar al bisericii e o imitatie färä rost
grosolan plagiat, care nu se poate admite.
gust, un simplu
inchipuie ar-
hitectul cä a fäcut un lucru mare când e mai multä piaträ deck
spatiu!
in aceastä a doua parte a monumentelor istorice avem
clädirile domnesti de odinioard sau cládirile in care au
locuit boieri ; de exemplu casa lui Alexandru-Vodd LI-
pu§neanu la Slatina Moldovei, locuintele Brâncoveanului, ale
Cantacuzinilor dela Filipe§tii-de-Tärg.

www.dacoromanica.ro
 139

Sunt apoi modele de profane pentru oameni cu mij-

loace pretentii mai putine, prin vechile centre räzlete, pe care
modernisarea nu le-a trivialisat totul. trebuie
facem casele noastre cum sunt cele din targurile mai päräsite,
ca Bucovul, Vdlenii-de-Munte, Argesul, aglomerdri de locuinte
mai departe de drumurile cele mari pi unde acum
a se stricä din nenorocire casele cele vechi. Casa dela 1820-30,
aceasta trebuie fie un indreptariu sigur pentru din
timpurile noastre : bine caldá iarna,
vara, de de veselie totdeauna. Sträini,
cum e Bouquet, Doussault, au zugrävit cu iubire in albumurile
aceste case.
Trebuie sä le cercetäm toate colturile : mai multe caiete
ar trebui sä ne facem din ele, felul cum se aseazä
usile, cum se introduce scara, cum se deschide pivnita,
cum sä adauge privdorul, cum mlädie acoperisul sunt
de originale, atat de spontanee, nu afli case care sp
semene
Pentru complectare s'ar recurge la o categorie
de monumente istorice, de modeste apa de interesante pi
ele ; casele fäcute prin anii 1850 sau i86o, care
nu sunt de altfel decât reductiunea, in ce priveste planul po-
doaba, a boieresti, lemnul inlocuind piatra.
Tot monumente istorice, care, cum se vede, nu se cuprind in
definitia obisnuitä.
Pe langä acestea nu e bine neglijäm pivnifele boltite pi
acoperite, câte s'au pästrat. prävälfile de bäuturi odinioard
erau in rândul ; cârciumile erau subterane. Erau
uncle de toatä frumuseta care, din nenorocire, se distrug pi ;
in s'a distrus astfel acum de una de frumoasd,
biserica Sfântului cu o loggia ca acelea din Italia,
pe de zid (i).
Chiar aici in Muntenia s'au gäsit pe neasteptate uncle pivnite
cu bolli de proportiuni enorme.
de aceasta, alor nostri, ca pi tuturor Orientalilor, le pla-
ceau fântânile. Din nenorocire, mai toate s'au distrus sau se
distrug sub ochii nostri, indiferenti. Iatä un : Vieros,
la marginea drurnului ce vine dela Pitesti,
cu niste grifoni
lucru remarcabil, foarte delicat
o
pui grämäditi in puful
in ceiace priveste conceptia
-
si in ceiace priveste executia. Azi mi se spune nu mai e
acolo : pietrele s'au luat.
(i) Biserica este care striga lmpotriva barbariei noas-
tre : paracliserii f cu;te de de porci din
tabla lemn, Inconjurand astfel biserica veche de patru sute de
ani, care se din toate pärtile. irnbecilitatea oficialä a
pus o diformä de fete acolo, ca sä se cat de mult am pier-
dut notiunea aerului, a spatiului...

www.dacoromanica.ro
 140

de vreme a fost la noi o mare dragoste pentru

numitele sens, acele cruci de drum mare sunt
monumente istorice. Unele de piaträ, altele de lemn, ele au pe
interesul inscriptiilor de pe dänsele, unul pur artistic.
Dar dilentatismul nostru face ca ele se strice; fiecare pro-
prietar de gust" le stränge de pe mosie le la dänsul
in curte. Forma cea mai mai a egoismului.
Evident ele trebuiesc lasate cum sunt, inconjurandu-le
doar cu un grilaj, spre a le feri de ce murdäresc
sa nu uitám vechile poduri, cari astäzi doar in amin-
tirea noastra, poduri de lemn, acoperite, ca acela care duceä la
Suceava, in copildria mea
* *

Acestea sunt monumentele noastre istorice, atät de multe, dela

la atät de pline de valoare. materialä 1i
de sens _istoric, inconjuriinile devastate, cuprinsul
pustiit, cu patina veacurilor pe fiecare, atät de variate
originale in ceiace priveste tipurile bor. Unde le veti
le recunoasteti, le respectati sä le ridicati, aveti
puterea, din ruina päräsirea !

N. IORGA

(i) Oare cand vom crucea de piaträ din dosul dealului

Mitropoliei, in fata halei care aratä unde a pierit tatäl lui Constantin
nu m'am rugat pentru aceasta
-
Brâncoveanu ? cine nu mi-a
mostenitori ai stralucitului Domn, Prirnärie a Bucurestilor,
autoritáti publice bunavointa se descurajeazd in asemenea

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro