Costin Petrescu (pictor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Costin Petrescu

Costin Petrescu

Date personale

Născut 10 mai 1872[1] 
Pitești, România 

Decedat 15 octombrie 1954 (82 de ani)[1] 

București, Republica Populară
Română 

Înmormântat Cimitirul Bellu 

Cetățenie  România 

Ocupație pictor
profesor universitar[*]
publicist 

Activitate

Alma mater Universitatea Națională de Arte

București
Universitatea de Arhitectură și
Urbanism Ion Mincu
Academia Julian  

Lucrări „Marea Frescă a Neamului” de

remarcabile la Ateneul Român

Influențat de George Demetrescu Mirea, George

Sterian, Jean-Paul Laurens  

Profesor pentru Arsenie Boca  

Semnătură
 Modifică date / text 

Costin Petrescu (n. 10 mai 1872,[1] Pitești, România – d. 15 octombrie 1954,

[1]
 București, Republica Populară Română) a fost un pictor, profesor universitar,
președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și publicist român.[2]

Cuprins

 1Perioada de studii
 2Activitatea de creație
 3Scrieri
 4Casa natală
 5Casa memorială
 6Distincții
 7Note
 8Bibliografie

Perioada de studii[modificare | modificare sursă]

După ce a urmat gimnaziul la „Brătianu”, în Pitești, Costin Petrescu s-a transferat la o
școală din București, în urma unor neînțelegeri pe care le-a avut cu tatăl său. [3]
Costin Petrescu a avut legătură cu pictura încă din copilărie, deoarece atât tatăl său, cât
și bunicul, au fost pictori meșteșugari.[4]
Și-a început studiile superioare în domeniul picturii în anul 1892 la București, unde a
frecventat, timp de aproape 3 ani, cursurile Școlii de Belle Arte, sub îndrumarea directă
a pictorului George Demetrescu Mirea. A urmat și cursurile Școlii de arhitectură unde l-a
avut mentor pe arhitectul George Sterian[2]. A continuat studiile
la Viena, München[5] și Paris unde, beneficiind de o bursă, a studiat la Academia Julian,
sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens[4].

Activitatea de creație[modificare | modificare sursă]

A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de
la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de
interpretare a temelor istorice și portretelor[4]. A expus la Tinerimea artistică și Salonul
Oficial[6].
În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare,
folosind culori vii și un desen schematizat. [4]
În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor.[6]
În anii dintre cele două războaie mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete
ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I.
Dobrescu.[7] În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete [6].
Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte
din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, fost distins cu titlul de „profesor de
onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon.[6]
Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a
comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze
în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică.[4] A lucrat aproximativ cinci ani la această
pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă
efectuată până atunci în România[5]. Lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, Marea
frescă se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția
locului unde se află scena.[8] Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria
României:

1. Împăratul Traian intră în Dacia

2. Legionarii romani colonizează Dacia
3. Formarea poporului daco-roman
4. Straja romană
5. Invazia barbarilor
6. Începuturile poporului român
7. Statornicirea
8. Descălecarea
9. Statul militar
10. Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
11. Cruciada românească
12. Ștefan cel Mare
13. Epoca de pace și credință
14. Mihai Viteazul
15. Începuturile culturii românești
16. Horia, Cloșca și Crișan
17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
18. Anul 1848 în Transilvania
19. Anul 1848 în Principate
20. Al.I. Cuza - Împroprietărirea țăranilor
21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
22. Carol I — Războiul de Independență
23. Războiul întregirii naționale 1916-1918
24. Ferdinand I Întregitorul - România Mare
25. Carol al II-lea - Epoca de consolidare
În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin
Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în
istoria României[9], și a stat ascunsă privirilor aproape două decenii, din 1948 până în
1966[2].
Alte picturi murale de mari dimensiuni a realizat la Biserica din Miroși, Biserica
Domnească din Curtea de Argeș[5], Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Roznov[10], icoane
ale bisericii Sfântul Spiridon din Craiova, bisericile Sfântul Silvestru, Mihai Vodă și
“Sfântul Dumitru – Colentina” din București și biserica “Sfântul Nicolae” din Șcheii
Brașovului[7], unele scene din Palatul Patriarhal precum și interiorul Catedralei
Încoronării din Alba Iulia[11]
Costin Petrescu a conceput și mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o la 15
octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirată din
costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu și a fost realizată în
ateliere vieneze. În prezent, este expusă la Castelul Peleș din Sinaia.[12]
A pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul
Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic
al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor
din Transilvania.[7]
Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București.
[13]

A decedat în București, la 15 octombrie 1954, și este înmormântat în cimitirul Bellu,

figura 96, locul 38.[2]

Scrieri[modificare | modificare sursă]
 L’art de la fresque (Arta frescei), Editura Lefranc, Paris, 1931 (Cartea a fost
scrisă de Costin Petrescu la rugămintea lui Paul Leo, membru al Institutului Franței,
care a și prefațat-o. Autorul declara că aceasta „Conține o condensare a tot ce s-a
scris până acum despre această artă decorativă, care a făcut farmecul decorației
catedralelor medievale, un tratat practic al picturii pe zid sau pe piatră”).[14]

Casa natală[modificare | modificare sursă]

Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă
vreme o plăcuță din marmură pe care scria: În această casă s-a născut pictorul Costin
Petrescu, 1872-1954, autorul lucrării „Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român.
Astăzi, plăcuța a dispărut. Deoarece casa nu a fost declarată monument istoric, Marian
Anghelescu, noul proprietar, a obținut toate avizele pentru a demola parțial fațada și a
supraetaja partea din spate a casei.[5] În final, omul de afaceri Marian Anghelescu, care
deține firma Deck Birotica Group, ce funcționează în clădirea înaltă ce s-a ridicat lipită
de casa natală, a demolat întreaga casă, fără aprobarea primăriei, care intenționa să o
transforme în casă memorială, și a făcut în locul ei o parcare pentru firma sa. [15]

Casa memorială[modificare | modificare sursă]

În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după
propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu
atelier de creație și întâlniri colegiale. În prezent este casă memorială. [2]

Distincții[modificare | modificare sursă]
În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu
funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an.
La poziția 109 era înscris Costin Petrescu, profesor la Școala de Arte București, cu
propunerea „mare ofițer al Stelei”.[16