DECLARATIA DE LA TOLEDO 22 IUNIE 2010

REUNIUNEA INFORMALA MINISTERIALA PRIVIND

DEZVOLTAREA URBANA UNIUNEA EUROPEANA
CONTEXT LA NIVEL GLOBAL
-PROBLEME PE TERMEN SCURT SI MEDIU
-CRIZA FINANCIAR ECONOMICA
-CRIZA SOCIALA
-PROBLEME PE TERMEN LUNG
-GLOBALIZAREA
-SCHIMBARILE CLIMATICE
-PRESIUNE ASUPRA RESURSELOR
-MIGRATIILE
-IMBATRANIREA POPULATIEI
TINTE
-COMPETITIVITATE ECONOMICA
-ECO-EFICIENTA
-COEZIUNE SOCIALA
-PROGRES CIVIC
MISIUNE PENTRU DEZVOLTAREA URBANA
-MAI INTELIGENTA
-DURABILA
-INCLUZIVA SOCIAL
AFIRMATII
-RESURSELE SUNT LIMITATE
-NECESITATEA DE A REALIZA MAI MULT CU MAI PUTIN
-ORASELE SUNT LOCURILE IN CARE SE AFLA CELE MAI MULTE
PROVOCARI SI POTENTIALURI
-TREBUIE SA PRIVIM DIMENSIUNEA URBANA INTR-UN CONTEXT
MAI LARG AL COEZIUNII TERITORIALE. RELATIILE DINTRE
ORASE SI RELATIILE URBAN-RURAL SI METROPOLITAN AU
ROL CHEIE
DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI INCONJURATOR
IN ORASE AU LOC CONSUMURILE CELE MAI MARI DE
RESURSE SI PRODUCERE DE REZIDUURI SI EMISII DE GAZE
ESTE NECESARA O REGENERARE VERDE PRIN:
-REDUCEREA NEVOILOR DE TRANSPORT
-PROMOVAREA PROXIMITATII
-MIJLOACE DE TRANSPORT NON-MOTORIZATE
-TRANSPORT PUBLIC EFICIENT
-EFICIENTA ENERGETICA IN CLADIRILE EXISTENTE
-IMBUNATATIREA ADMINISTRARII RESURSELOR MATERIALE
SI A ENERGIEI (CICLUL APEI, CICLUL REZIDUURILOR)
-PROMOVAREA IN ORAS A ENERGIILOR REGENERABILE
-RECICLAREA TERENURILOR
-PROMOVARE CONSUM PRODUSE VERZI DEZVOLTATE PE
PLAN LOCAL
-PROTEJAREA ZONELOR NATURALE, A PEISAJELOR,
PADURILOR
ABORDAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE
-COMBATERE
-ADAPTARE
s
DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL
ORASELE CONCENTREAZA MAJORITATEA POPULATIEI
EUROPENE
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA LA NIVEL U.E.:
-DEMOGRAFICE
-INCLUZIUNE SI COEZIUNE
-INTEGRARE SI IMIGRANTI
-SOMAJUL
-EDUCATIA
-SARACIA
-PROVOCARILE MULTICULTURALITATII
DIRECTII DE ACTIUNE
-STIMULAREA PIETEI MUNCII
-REDUCEREA ABANDONULUI SCOLAR SI A RISCULUI APARITIEI
SARACIEI
-ASIGURARE EGALITATE DE SANSE IN EDUCATIE PT IMIGRANTI
-IMBUNATATIRE FIZICA A MEDIULUI CONSTRUIT
CALITATI DORITE SI NECESARE PENTRU CRESTERE
-INTELIGENTA- ECONOMIE BAZATA PE:
-CUNOSTINTE
-INOVATIE
-DURABILA-ECONOMIE MAI:
-VERDE
-COMPETITIVA
-FOLOSIREA EFICIENTA A RESURSELOR
-INCLUZIVA- ECONOMIE CARE SA ASIGURE:
-POTENTIAL INALT DE ANGAJARE
-COEZIUNE TERITORIALA SI SOCIALA
CONCEPTUL DE ORAS EUROPEAN TRADITIONAL
CARACTERIZAT PRIN DIVERSITATE, DAR IN CARE CA
ELEMENTE COMUNE SE REGASESC:
-COMPLEXITATE
-CARACTER COMPACT
-DIVERSITATE FUNCTIONALA
-PLURALITATE SOCIALA
-INTEGRARE SOCIALA
CARACTERISTICILE UNEI COMUNITATI DURABILE, UN MEDIU:
-ACTIV
-INCLUZIV SI SIGUR
-BINE ADMINISTRAT
-BINE CONECTAT
-BINE DESERVIT
-SENZITIV DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI
-BINE PROIECTAT SI CONSTRUIT
-ECHITABIL PENTRU TOTI
SA RASPUNDA NEVOILOR LOCUITORILOR PREZENTI SI VIITORI
DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SI AL PLANIFICARII URBANE
ORASELE SI PATRIMONIILE SUNT ELEMENTE CHEIE SI
DEPOZITARELE BOGATEI SI VARIATEI CULTURI SI ISTORII
EUROPENE
-PE LANGA PROTEJAREA PATRIMONIULUI DINTR-O
PERSPECTIVA FIZICA, ESTE NECESARA GARANTAREA
ATRACTIVITATII SI CAPACITATII SALE DE A FI LOCUIT, ASTFEL
INCAT SA SE POATA MENTINE IN TIMP.
-IMBUNATATIREA FUNCTIONALITATII
-ADAPTAREA TIPOLOGIILOR REZIDENTIALE LA NOILE
MODELE FAMILIALE SI DEMOGRAFICE
-STIMULAREA ECO-EFICIENTEI SI A FACILITATILOR
-REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ACCESIBILITATE
-REVALORIZAREA SPATIILOR PUBLICE DETERIORATE SI
CREAREA DE NOI SPATII DESCHISE
HENRI H. STAHL
.ADEVARUL DE LA CARE TREBUIE SA PORNIM ESTE ACELA
CA REALITATEA SATULUI EXISTA CA UN FAPT CAPITAL
PENTRU NOI. SPRE DEOSEBIRE DE ALTE POPOARE, ROMANII
SE CARACTERIZEAZA IN ISTORIA CULTURILOR LUMII PRINTR-
UN FAPT CARE NU-SI GASESTE PERECHEA: ESTE TOCMAI
ACELA DE A FI O TARANIME CREATOARE FOARTE
PUTERNICA.
AM IZBUTIT SA ARATAM UNA DIN CELE MAI MARI MANDRII
ALE NEAMULUI ROMANESC, O MANDRIE PE CARE NU O
PUTEM AVEA DECAT NOI SI NICI UN ALT POPOR: ANUME
ACEEA CA REPREZENTAM CEA MAI MARE SI MAI INTINSA
CIVILIZATIE TARANEASCA DIN CATE SE AFLA
HENRI H. STAHL
SATUL, CA FAPTURA SOCIALA TRADITIONALA SI CA DUH AL
LUI, NU NE INTERESEAZA. SOARTA LUI PARE PECETLUITA;
DE PE ACUMA APAR SEMNELE PIEIRII. IATA, DE PILDA,
IGNORANTA VADITA A ORASENILOR FATA DE CE E SATUL.
PENTRU MAJORITATEA LOR, SATUL NICI NU EXISTA CU
TRASATURILE LUI PROPRII, CU INCHEGARE IN FORME
SOCIALE JUSTIFICATE, CU O CULTURA PROPRIE
TRADITIONALA. CI SATUL SE DEFINESTE NEGATIV: E O
ASEZARE NEURBANA: ADICA E CEVA CARE IN FOND E TOT
UN ORAS, INSA NEAJUNS LA UN GRAD DEOSEBIT DE
DEZVOLTARE: O SUMA DE CASE MICI SI SARACACIOASE,
DISPUSE PE ULITI INTORTOCHEATE SI MURDARE. IAR
SATENII, LA RANDUL LOR, SUNT NISTE VIITORI CETATENI
URBANI, CU CONDITIA SA SCAPE DE IMPREJURARILE
VITREGE CARE I-AU TINUT PANA ACUMA INTR-O STARE DE
SEMISALBATICIE (DE TROGLODITI, SPUNEA DE CURAND UN
SCRIITOR SERIOS). TOT CA UN ALT FEL DE IGNORARE,
TREBUIE SA SOCOTIM SI SISTEMATICA IDEALIZARE A
SATELOR,.
PAUL MORAND (193!
CALEA VICTORIEI SE MANDRESTE CU MARILE SALE EDIFICII:
EA GRESESTE. EXISTA AICI UN PALAT AL P.T.T. SI O CASA DE
DEPUNERI SI CONSEMNATIUNI CU UN STIL ADMINISTRATIVU
UN CERC MILITAR CU TERASE BABILONIENE SI CHIAR UN
ZGARIE-NORI, PALATUL TELEFOANELOR AUTOMATE, PE
CARE L-ASI VEDEA DISPARAND FARA NICI UN REGRET.
ALTELE IN SPLENDOAREA LOR OBEZA, BOGATA, INCARCATA
DE ORNAMENTE, TE FAC SA TE GANDESTI LA NISTE
CUCOANE GRASE COAFATE SI INDIAMANTANATE. GERMANII
SPUN DESPRE FEMEILE PREA TATOASE CA <AU LEMNE IN
FATA CASEI. LA FEL, ACESTE PALATE INDEASA IN CURTILE
LOR BUSTENII NECESARI UNUI CONFORT CALDUT; UNUL
DINTRE ACESTEA, PALATUL CANTACUZINO, SUSTINUT DE
CARIATIDE PREA MARI, ESTE PAZIT DE DOI LEI DE PIATRA AI
CAROR OCHI DAU LUMINI VERZI IN SERILE DE GALA. NOTEZ
DE ASEMENEA PALATUL STURDZA, MINUNAT MODEL DE STIL
LUDOVIC XVI FLAMBO!ANT SI ATHENEUL, PANTEONUL
FRUMUSETII, CARE ESTE DE O URATENIE INDIGESTA
PAUL MORAND (193!
MULTA VREME BUCURESTI SI ROMANIA AU FOST IN
INTARZIERE, INTARZIERE ISTORICA, INTARZIERE
ARTISTICA..DAR ASTAZI, CIVILIZATIA NU MAI MERGE CU
GREU .; EA RECUPEREAZA DINTR-UN FOC TIMPUL
PIERDUT, INSA NUMAI LA BUCURESTI; EA NU S-A ATINS INCA
DE ARTA TARANEASCA; ACEASTA NU ARE NIMIC COLECTIV,
ESTE INDIVIDUALA RAMANAND ANONIMA; EA OGLINDESTE
LINISTEA SUFLETEASCA A SCHIMNICILOR SI A CIOBANILOR
SIMPLI, CONTEMPLATORI AI STELELOR. EA A CREAT SI VA
MAI CREA OBIECTE CARE STIU SA MOARA, DAR IN FORME
CARE DAINUIESC. ADORABILE CASE TARANESTI DIN OLTENIA
SAU DIN BUCOVINA, ALBE CA RUFELE PROASPAT SPALATE.
AU ELE CINCI MIIDE ANI, SA ZICEM" IN REALITATE DURATA
LOR NU DEPASESTE VIATA UNUI OM; IN LIPSA PIETREI, ELE
SUNT FACUTE DIN NOROI SI DIN PAIE TOCATE:
DAR,TURNATE SI RETURNATE INTR-UN TIPAR ETERN,ACELA
AL CREDINTEI SI AL TRADITIEI, ELE INFRUNTA SECOLELE MAI
BINE DECAT O FAC PALATELE DIN BUCURESTI
PAUL MORAND (193!
BUCURESTIUL NU ESTE CA LONDRA, VIENA SAU PARISUL,
UN ORAS MARE INCONJURAT DE UN COLIER DE ORASE MICI
ASEZATE PE TERITORIUL PRIMULUI; L-AM NUMI MAI
DEGRABA UN FENOMEN FIZIC DESCRESCATOR, O CULOARE
VIE CARE SE DEGRADEAZA PANA LA ALB, UN VAL CARE
SLABESTE SI PIERE. CASELE FOARTE APROPIATE SI FOARTE
INALTE IN CENTRU MERG SPRE PERIFERIE DEPARTANDU-SE
INTRE ELE SI DEVENIND TREPTAT TOT MAI SCUNDE PANA LA
A SE TOPI IN COCIOABE SI A SE SFARSI IN PAMANT CA
BORDEIE PENTRU TIGANI. ORASUL EUROPEAN DISPARE SI
ASIA INCEPE. DRUMUL DEVINE CARARE, PRAFUL AURESTE
CASELE; FARA TRANZITIE, ORIZONTUL SE DESCHIDE SPRE
INFINIT, SPRE IRAN, SPRE GOBI, SPRE TIBETDE CATE ORI
NU M-AM OPRIT IN MIJLOCUL ACESTOR DRUMURI LARGI,
INTREBANDU-MA:<DE CE OARE ESTE ASA DE FRUMOS" CUM
SA REDAU ACEASTA POEZIE DEZOLATA"
PAUL MORAND (193!
NU ATI REGASIT AICI URBANSMUL NOSTRU FRANCEZ,
BULEVARDELE NOASTRE RECTILINII, PIETELE NOASTRE
ASEMANATOARE CU SALOANELE DE ADUNARI PENTRU
OAMENII EDUCATI IN CARE MONUMENTELE SUNT CA NISTE
MOBILE DE FAMILIE AL CAROR ARANJAMENT NU A FOST
DERANJAT DE SECOLE. INTALNESTI ZGARIE-NORI, ALATURI
DE DEZOLAREA RUINATOARE A ORIENTULUI. ACESTI FII AI
ROMEI NU AU MOSTENIT RIGIDITATEA ROMANA; LA EI NIMIC
NU ESTE DREPT, TOTUL ESTE CAS, POLITICA SI STRAZILE,
HAINELE SI AUTOMOBILELE; TROTUARELE SE RASUCESC,
SOSELELE SE RIDICA PRECUM DALELE JUDECATII DE APOI;
CONSTRUIRILE SI PRABUSIRILE SE SUCCED IN CARTIERELE
INERTE SAU PREA MULT LAUDATE.
PAUL MORAND (193!
LECTIA PE CARE NE-O DA BUCURESTIUL NU ESTE O LECTIE
DE ARTA CI O LECTIE DE VIATA; EL TE INVATA SA TE
ADAPTEZI LA ORICE, CHIAR LA IMPOSIBIL. LEGAT DE
ACEASTA, EL INCARNEAZA BINE SUFLETUL UNUI POPOR CU
RABDARE INFINITA, SUBLIMA CA SI CEA A ANIMALELOR, AL
CARUI OPTIMISM INDULGENT A INVENTAT ACEST
DICTON:<MARE ESTE GRADINA LUI DUMNEZEU. CAPITALA A
UNEI TARI TRAGICE IN CARE ADESEA TOTUL SFARSESTE IN
COMIC, BUCURESTI S-A LASAT IN VOIA EVENIMENTELOR
FARA ACEA RIGIDITATE, IN CONSECINTA ACEA FRAGILITATE
PE CARE O DA MANIA. IATA DE CE, TRAVERSAND CURBA
SINUOASA A UNUI DESTIN PICARESC, BUCURESTI A RAMAS
VESEL.
MIRCEA ELIADE
ORICE CULTURA AUTENTICA ESTE POLARA; ADICA SE
INFATISEAZA PRIN CREATII SPIRITUALE ANTINOMICE SI
COMPLEMENTARE..TENSIUNEA INTRE, SA SPUNEM ,
POLUL EMINESCIAN SI POLUL CARAGIALENESC ESTE
CONTINUA DE-A LUNGUL ISTORIEI CULTURII ROMANE
MODERNE. EMINESCIENII REPROSEAZA CARAGIALIENILOR
COSMOPOLITISMUL LOR, LIPSA LOR DE RADACINI IN
PLAMADA AUTENTIC ROMANEASCA, (ULTIMUL OCUPANT
FANARIOT , IL NUMEA N. DAVIDESCU PE CARAGIALE),
EXCESUL DE SPIRIT CRITIC, COMPLEXUL DE INFERIORITATE
FATA DE CIVILIZATIA OCCIDENTALA, ABSENTA
SENTIMENTULUI NATURII IN OPERA LOR, APLECAREA SPRE
IRONIE, ZEFLEMEA SI SCEPTICISM, VALORIFICAREA
REALISTA SI NEGATIVA A FEMEII SI A DRAGOSTEI,
MINIMALIZAREA PEISAGIULUI RURAL SI RIDICULIZAREA
OBICEIURILOR PATRIARHALE ETC.
MIRCEA ELIADE
CARAGIALIENII, DIMPOTRIVA, REPROSEAZA
EMINESCIENILOR CONSERVATORISMUL ACESTORA,
VIZIUNEA LOR ROMANTICA A ISTORIEI, VALORIFICAREA
EXAGERATA A UNUI TRECUT SI UNOR TRADITII NU
TOTDEAUNA VREDNICE DE LAUDA, APLECAREA CATRE
EMFAZA SI BETIA DE CUVINTE, PSEUDO-EROISMUL,
MISTAGOGIA SI PATRIOTISMUL LOR RAU INTELES,
PROVINCIALISMUL LOR SPIRITUAL SI CULTURAL,.DE DOUA
GENERATII SE DISCUTA IN ROMANIA DACA LITERATURA
NOASTRA TREBUIE SA FIE SPECIFIC NATIONALA SAU
UNIVERSALA, UITANDU-SE CA TOATE OPERELE CU
ADEVARAT UNIVERSALE REPREZINTA TOTODATA GENIUL
SPECIFIC AL UNUI POPOR, UITANDU-SE BUNAOARA CA
LITERATURA RUSA SAU SCANDINAVA S-AU IMPUS
PRETUTINDENI, DE LA SFARSITUL SECOLULUITRECUT
INCOACE, TOCMAI PENTRU CA REPREZINTA VALORI
UNIVERSAL UMANE INTR-O HAINA SPECIFICA POPORULUI SI
CULTURII RUSE SAU SCANDINAVE
MIRCEA ELIADE
VOM REGASI SI IN TRADITIA NOASTRA POPULARA ACEEASI
POLARITATE ANTINOMICA SI COMPLEMENTARA PE CARE AM
INTAMPINAT-O PE DIVERSE PLANURI SI DIN PERSPECTIVE
VARIATE- IN TRADITIA NOASTRA CULTA. MAREA MAJORITATE
A POPARULUI NOSTRU ALCATUIND-O POPULATIA
AGRARA.S-A INRADACINAT LA NOI CREDINTA CA,TOT
ASA CULTURA POPULARA ROMANA ESTE PRIN EXCELENTA
CREATIA PLUGARILOR. OVID DENSUSIANU A ATRAS, INSA,
ATENTIA CA O BUNA PARTE DIN POEZIA POPULARA
ROMANEASCA ESTE DE INSPIRATIE SI DE STRUCTURA
PASTORALA.
MIRCEA ELIADE
.CULTURA SE SUBSTITUIE POLITICULUI. CACI
INDELETNICIREA DE A CASTIGA PENTRU NEAM O SOARTA
OPTIMA, ASIGURANDU-I IN PRIMUL RAND INDEPENDENTA SI
DEZVOLTAREA SA FIREASCA, NU VA MAI PUTEA FI
EXECUTATA PE TEMEIUL ELEMENTELOR POLITICE,
ECONOMICE SAU MILITARE ALE NATIUNI- CI APROAPE
EXCLUSIV PE TEMEIUL REALITATII SALE SPIRITUALE. UN
NEAM CREATOR DE VALORI CULTURALE VA PUTEA
SUPRAVIETUI SI PROPASI IN NOILE RANDURI POLITICE ALE
LUMII DE MAINE- IN TIMP CE UN NEAM STERP SAU DE
MEDIOCRE CAPACITATI CREATOARE ISI VA PIERDE CU
VREMEA AUTONOMIA SI, CA ATARE, PANA LA URMA,
PROPRIA SA FIINTA.
IRINA NICOLAU
PRIN FORTA LUCRURILOR, TREC DE CINCI ORI PE
SAPTAMANA PRIN SALILE MUZEULUI TARANULUI ROMAN SI
SIMT CUM LUCRURILE IESITE DIN MANA ACELUI TARAN IMI
FAC BINE LA SUFLET SI LA CAP. POTI SA CREZI SAU SA NU
CREZI CA IN LUMEA SATULUI VECHI S-A NASCUT
NEMURIREA.
MI SE PARE DE ORDINUL EVIDENTEI INSA FAPTUL CA
NEMURIREA, DACA SE VA FI NASCUT ACOLO, A MURIT.
SATUL ACTUAL, PESTRIT SI SCHIZOFRENIC, A DEVENIT
INTRE TIMP MURITOR.