MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA

* Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din

România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul
Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță
de 18 km de municipiul Rădăuți.
* Aceasta a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din
județul Suceava din anul 2015, fiind formată din 5 obiective:
• Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586
• Chilii - datând din secolul al XVI-lea
• Paraclis - datând din 1583-1586
• Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-
XVII
• Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII
* În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea
Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte
șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți,
Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și
Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul
„Bisericile pictate din nordul Moldovei”.
* Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o
biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al
XVI-lea.
* Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine
știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli,
timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții.
Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea
voievodului Petru Șchiopul.
* Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor
Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai
Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul
arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă
bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură
ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari
proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca
lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac
celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri
în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord;
prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al
arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele
absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la
turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater
(100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute
cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de
colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei);
se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri.
Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare
artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul
Testament.
* Peretii masivi din jurul bisericii au fost construiti dupa 1595,
In timpul domniei lui Ieremia Movila. Fiecare perete are
aproape 100 de metri lungime, trei metri latime si mai multe
de sase metri Inaltime, creand astfel atmosfera unei fortarete
medievale. Peretii sunt Intariti cu stalpi, diguri si turnuri
impozante. Fiecare din cele cinci turnuri are cate un plan
diferit. Turnul patrat al portii cu turnuletul octagonal ascutit
este In mijlocul peretelui nordic. O poarta de intrare arcuita,
cu stalpi grei pe fiecare parte, conduce catre asezamantul
monahal. Deasupra boltii de la poarta de intrare se afla o nisa
in semicerc, pictata cu Invierea si cu haina de razboi a
Moldovei gravata. Deasupra portii de la intrare, se afla doua
caturi cu camere.
* În camera mormintelor își dorm somnul de veci fratii
voievozi Ieremia si Simion Movila ale căror lespezi funerare
din marmura de Ruschita sunt, în traditia inaugurata de
stefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala
romaneasca. Iconostasul Manastirii Sucevita este sculptat în
lemn de tisa, In stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801.
ȘTIAȚI CĂ..
...admirabil păstrată, tradiţională şi inovatoare, totodată, atât
din punct de vedere al tematicii iconografice cât şi ca
exprimare stilistică, pictura Suceviţei, operă a doi români,
zugravii Ion şi fratele său Sofronie, luată în ansamblu, pare o
carte de poveşti ?
... Paul Henry considera Mănăstirea Suceviţa “testamentul
artei moldoveneşti din secolul al XVI-lea “ ?
...pictura exterioară a Mănăstirii Suceviţa este cea mai bine
păstrată din grupul bisericilor moldoveneşti cu pictura
exterioară ?
...muzeul mănăstirii adăposteşte obiecte valoroase, broderii şi
manuscrise din sec. XV-XVI ?
...Suceviţa, ultimul mare monument al veacului al XVI-lea,
reprezintă din plin spiritual epocii în care a fost înălţată ?
...pictura exterioară a bisericii din partea răsăriteană, in cele
trei abside desfăşoară un singur dar uriaş ansamblu pictural,
numit “Cinul”. Ansamblul este împărţit în şapte registre
orizontale care ilustreză ierarhiile cereşti şi cele pământeşti:
serafimii, îngerii, profeţii, apostolii, episcopii, martirii,
pustinicii şi călugării ?
...de la extremitatea absidei, pe faţada sudică a bisericii se
desfăşoară un alt mare ansamblu pictural care se numeşte
„Arborele lui Ieseu” şi reprezintă simbolic genealogia fizică şi
spirituală a lui Hristos – strămoşii şi toti cei care i-au proorocit
venirea pe pământ ?
...pe faţada nordică, pe o mare suprafaţă se desfăşoară cel
mai valoros ansamblu pictural exterior al Suceviţei, cunoscut
sub numele de “Scara lui Ion Climax”, după numele celui care
a povestit legenda scării cerurilor. Aceasta scenă reprezintă o
veche credinţă populară, cum că sufletul după moarte trebuie
să treacă prin mai multe vămi (vămile văzduhului), pentru a
ajunge la judecătorul suprem. Această scară mai este numită
“Scara cerurilor” sau “Scara virtuţilor”?
...în muzeul mănăstirii se păstreză o capsulă de argint aurit cu
părul Elisavetei, soţia lui Ieremia Movilă. În anul 1617
Elisaveta împreună cu al său fiu, Alexăndrel a fost prinsă de
turci şi dusă în robie la Constantinopol, iar în semn de
nemărginită durere, şi-a tăiat părul şi l-a trimis la Suceviţa ?