LOCURI DIN PERIOADA

MODERNĂ DIN REPUBLICA

MOLDOVA

Elaborat de:
Cernalev Alexandru
Lungu Nichita
1.MANASTIREA PUTNA
 Manastirea Putna,
asezata la 72 de
kilometri de Cetatea de
Scaun a Sucevei, este
prima si cea mai
importanta ctitorie a
Binecredinciosului
Voievod Stefan cel
Mare si Sfant, si
strajuieste, de peste
cinci veacuri, tinutul
legendar al Bucovinei.
SCURT ISTORIC
 Cronicarul Ion Neculce
istoriseste astfel despre felul
in care a fost ales locul pe
care avea sa fie zidita
Manastirea Putna: "Stefan-
Voda cel Bun, cand s-au
apucat sa faca
Manastirea Putna, au tras cu
arcul dintr-un varfu de
munte ce este langa
manastire. Si unde au
agiunsu sageata, acolo au
facut prestolul in oltariul".
Dupa intrarea, din anul 1775,
sub ocupatie habsburgica,
manastirea va mai suferi o
serie de transformari
exterioare prin extinderea
zonei de nord a incintei,
noi constructii de chilii
(1852-1856), modificari
ale formei acoperisului
bisericii (1859), lucrari
mai ample asupra acesteia
avand loc in 1902 sub
conducerea arhitectului
vienez K. A. Romstorfer.
 ARHITECTURA ANSAMBLULUI MONAHAL

Intrarea in incinta
Manastirii Putna se face pe sub
arcul boltit al unui turn compus
din parter si etaj, pe a carui
fatada estica se afla stema
Moldovei datata cu anul 1471.
Turnul a fost zidit in
anul 1757, in vremea
domnitorului Constantin
Racovita, despre aceasta dand
marturie si stema de pe fatada de
vest, in care apar reunite stemele
Moldovei si ale Tarii Romanesti.
 Pe latura sudica a incintei se
afla Casa Domneasca ridicata
intre anii 1982-1988 pe
temeliile celei vechi distrusa
de habsburgi. Lucrarile de
reconstructie au fost incepute
si supravegheate, in mare
parte, de catre
Prea Fericitul Parinte Teoctist
pe timpul arhipastoririi sale
ca mitropolit al Moldovei.
 Singura cladire ramasa din
vremea Sfantului Voievod
Stefan este Turnul
Tezaurului a carui
constructie a fost terminata
in anul 1481. In el au fost
adapostite, in vremi de
tulburare, odoarele acestui
sfant locas.
 Asadar,biserica originala a
suferit mari modificari in
perioada 1653-1662. S-au
pastrat liniile arhitectonice
initiale specifice stilului
moldovenesc, fiind alcatuita
din cinci incaperi: pridvor,
pronaos, gropnita, naos si altar.
Se regasesc astfel reunite
elemente de arhitectura
bizantine, gotice si
renascentiste.
Mănăstirea Moldovița
Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești, cu
un important și glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul
Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa
15 km de comuna Vama.
Istoric
 : Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiția
amintind de existența ei încă din timpul voievozilor Mușatini, care au
ocrotit-o.
 Sub pașnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită și înzestrată de ctitori,
mănăstirea a dăinuit până la sfârșitul secolului al XV-lea când, din cauza
unei alunecări de teren, s-a prăbușit. Ruinele ei se văd și astăzi, la circa 500
m distanță de actuala mănăstire.
Arhitectură
 Staretia de pe latura opusa a suferit modificari importante, atat ca
dispozitie interioara cat si ca exterior, fapt care a determinat pe
restauratorii actuali s-o lase in forma ei din secolele XVIII-XIX. Pe
latura de nord, in vecinatatea clisiarnitei, se pastreaza temeliile vechilor
chilii. Pe latura de est a incintei, cea mai usor accesibila, situata din
vechime pe drumul principal, se inalta trei turnuri masive.
 In incinta, se inalta biserica.
Incercand sa descifram treptat
structura acestui monument de plan
treflat, se desprind o serie de note
proprii constructiilor anterioare,
bazate pe traditia mai indepartata a
Bizantului care a rodit original in
Moldova. Proportiile lui sunt insa
mult sporite fata de marea
majoritate a constructiilor dinainte,
ceea ce constituie o particularitate
a bisericilor din vremea lui Rares.
Lungimea totala a bisericii este de
32,80 metri, iar largimea ei de 8,50
metri.
 Distributia interioara a bisericii este cea obisnuita, incluzand un
pronaos spatios,aproape patrat, urmat de camera mormintelor sau
gropnita (o incapere ingusta, joasa si intunecoasa) si apoi naosul,
care repeta proportiile pronaosului, prelungindu-se pe laturi cu cele
doua abside de nord si de sud, iar la est cu incaperea semicirculara,
mai adincita a altarului.
 Manastirea Moldovita - minunata fresca a
unui moldovean
 Pictura de la Manastirea Moldovita constituie pana astazi, impreuna cu aceea de la ,
cel mai pretios si fermecator ansamblu dintre monumentele lui Petru Rares. Executata
la cinci ani dupa inaltarea constructiei, asa cum arata inscriptia zugravita deasupra
intrarii din gropnita si pisania in piatra de la intrarea in biserica, pictura Manastirii
Moldovita este opera unui mare artist din scoala de zugravi moldoveni formata in
aceasta perioada
 Mobilierul pastrat in Moldova din aceasta perioada atesta existenta a trei moduri deosebite de
ornamentatie, folosite de multe ori in egala masura, chiar in decorarea aceleiasi piese. O astfel
de imbinare este evidenta si pe mobilierul de la Manastirea Moldovita. Roata si rozeta, roza
vanturilor, triunghiul, capriorii etc. sunt cel dintai grup de motive, folosite in sculptura acestei
epoci. Ele apar pana azi in crestaturile populare.
 Decoratia spetezei scaunului domnesc se incadreaza acestui grup. In colturile de jos apare insa
crestata si stema Moldovei, in forma ei redusa, reprezentand bourul purtand o cruce sau o stea
intre coarne. Ea este semnul distinctiv, precizand destinatia jiltului, rezervat exclusiv pentru
domnitor. Cea de-a doua categorie de motive este formata din impletituri. Acestea sunt
caracteristice decoratiei sculptate, mai ales in piatra, din Georgia si Armenia, de unde s-au
raspandit in arta romanica a Europeiapusene si in lumea slavo-bizantina a Peninsulei Balcanice.
A treia si cea mai bogata grupa este formata de motivele vegetale.
Mănăstirea Sucevița
Mănăstirea Suceviţa
reprezintă un monument istoric
de seamă al ţării noastre,
datând de la sfârşitul secolului
al XVI-lea. Situată în
satul Suceviţa, aflat la sud-vest
de Rădăuţi, mănăstirea face
onoare oraşului Suceava,
important centru economic al
României, şi totodată o
răscruce de drumuri.
Istoric

Istoria mănăstirii Suceviţa, cunoscută prin tradiţie şi

confirmată de cercetările arheologice, este puternic legată de
numele familiei Movileştilor. Avându-şi începutul într-un
modest schit de lemn, atribuit călugărului Pahomie, aşezarea
monahală ce astăzi poartă numele de Suceviţa, ia fiinţă printr-
o biserică din zid ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de
Gheorghe Movilă.
Cel mai mare dintre fraţii Movilă, acesta îmbracă
haina călugărească la mănăstirea Probota, ajungând mitropolit
al Moldovei.
Manastirea Sucevița - arhitectura unei bijuterii
moldave
Construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de
elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de
arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova - Manastirea
Sucevita, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in
epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis.
 Incinta manastirii este un patrulater cu laturile de 100
si 104 metri, inconjurat de ziduri inalte de 6 metri si groase de
3 metri, prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja,
patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii -
stema Moldovei.
In incinta manastirii se mai afla incaperi ale vechii case
domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere,
conform marturiei lui Ion Neculce.
 Manastirea Sucevita - pictura in fresca
recunoscuta mondial
Manastirea Sucevita, ultima biserica moldava zugravita in
exterior, este un "testament al artei vechi moldovenesti". Traditia si
inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma
dominata de un verde crud, plin de viata.
Pictura interioara
Pictura interioara este repartizata pe toata suprafata disponibila
conform schemelor traditionale, imbogatita insa prin subiecte mai putin
obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia - spre exemplu:
reprezentarea Cortului Marturiei, in altar. Iconostasul Manastirii Sucevita
este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801.
 Pridvorul intampina, ca de obicei, cu Judecata de
Apoi si o foarte pamanteana relatare istorica:
Intampinarea moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea
lui Alexandru cel Bun.
 Cu aspectul de cetate medievală dat de zidurile
fortificate ce desenează perimetrul complexului, Suceviţa îşi
întâmpină astăzi vizitatorii cu ecoul unei istorii
multiseculare. Unicitatea monumentului este dată şi de
pictura exterioară a cărei strălucire a rezistat, timp de aproape
patru veacuri, vremilor şi intemperiilor şi tocmai de aceea,
alături de celelalte monumente din nordul Moldovei,
reprezintă un valoros reper în istoria artei universale.