Carbunaru Alexia Maria Daria

Manastirea Moldovita

Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești, cu un important și

glorios trecut istoric, situată în comuna Vatra Moldoviței din județul Suceava, la o
distanță de circa 15 km de comuna Vama.

Mănăstirea Moldovița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul

Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05673 și fiind
formată din 6 obiective:

• Biserica „Buna Vestire” - datând din 1532 și având codul SV-II-m-A-

05673.01;
• Paraclisul de iarnă - datând din secolul al XIX-lea și având codul SV-II-
m-A-05673.02;
• Clisiarniță - datând din 1610-1612 și având codul SV-II-m-A-05673.03;
• Chilii sud - datând din secolele XIX-XX și având codul SV-II-m-A-
05673.04;
• Zid de incintă cu turn de colț - datând din secolele XVI-XVII și având
codul SV-II-m-A-05673.05 și
• Turn clopotniță de intrare - datând din secolele XVI-XVII și având codul
SV-II-m-A-05673.06.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și
Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii
Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei
(Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din
Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în
grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Istoric
Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiția amintind de
existența ei încă din timpul voievozilor Mușatini, care au ocrotit-o. Sub pașnica
domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită și înzestrată de ctitori, mănăstirea a
dăinuit până la sfârșitul secolului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren,
s-a prăbușit. Ruinele ei se văd și astăzi, la circa 500 m distanță de actuala
mănăstire. La S-E se află pârâul Ciumărel[4] și Valea numită a Ciumârnei.
Carbunaru Alexia Maria Daria

Voievodul Petru Rareș, iubitor de artă ca tatăl său, Ștefan cel Mare, vrând să
continue existența Mănăstirii Moldovița, a ales locul puțin mai la șes de vechea
biserică a lui Alexandru cel Bun și a construit actuala biserică a Moldoviței în anul
1532, închinând-o aceluiași hram „Buna Vestire”. În aceeași epocă, Domnul
împrejmuiește Biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici
fortărețe. Fără îndoială că au existat locuințe, după fundațiile care se văd în partea
nordică, pe a căror temelii episcopul Efrem de Rădăuți, între anii 1610-1612, a
construit clișarnița (casă egumenească) pentru locuința sa, pentru păstrarea
odoarelor bisericii și organizarea unei școli de copiști și miniaturiști, continuând în
acest fel opera culturală a lui Petru Rareș.

Arhitectura
Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la Mănăstirea Moldovița îmbină
elemente de artă bizantină și gotică. Ea continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor
moldovenești, stil cristalizat în epoca lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș
aduce în plus dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente
tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la
construcție au participat și meșteri pietrari din Ardeal.
Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături
de pictura Mănăstirii Voroneț, un excepțional document artistic al epocii de
strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș. Tendința de
umanizare a figurilor divine și prezența simțămintelor profund omenești în multe
din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la
Moldovița, care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor.[5]
În tabloul votiv este înfățișat ctitorul Petru Rareș, împreună cu familia sa. Deși
păstrează caracterul unui portret oficial, acesta indică preocuparea artistului
anonim de a reda viața interioară a personajelor reprezentate.
Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura
exterioară (executată al fresco), mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-
a păstrat în bune condiții. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu
influențe gotice și chiar din arta Renașterii. Cei mai mulți specialiști consideră că
pictura de la Moldovița este realizată de zugravii coordonați de vestitul Toma de la
Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș.
Carbunaru Alexia Maria Daria