Mănăstirea ,,Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” (Ciuflea)

(1854-1858)

Ana Maria Rusnac

Ciclul II, Managementul Patrimoniului cultural
 Mănăstirea ,,Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron”
(Ciuflea) (1854-1858)

Scurtă introducere

Este unica mănăstire, de măicuțe, aflate pe

teritoriul orașului Chișinău. Catedrala ei
constituie un templu din piatră albă, cu nouă
cupole aurite, și a fost construită la îndemnul
fraţilor Teodor (1796-1854) şi Anastasie
(1801-1870) Ciufli, după proiectul arhitectului
Luca Zaușchevici. Este cunoscută în popor
drept „Mănăstirea Ciuflea”.
 Mănăstirea constituie un monument de arhitectură de importanță
națională, fiind introdusă în ″Registrul monumentelor de istorie și
cultură a municipiului Chișinău″, la inițiativa Academiei de Științe a
Moldovei.
 În epoca sovietică, o bună perioadă de timp (începutul anilor '60 - sfârșitul anilor
'80) lăcașul a fost singura biserică ortodoxă din Chișinău în care s-au oficiat
slujbele.
 Construcţia catedralei a fost începută în 1854 şi finisată peste 4 ani.

 Ctitorii sfântului lăcaş, fraţii Teodor şi Anastasie, sunt înhumaţi în apropierea zidului
sudic, despre care fapt mărturiseşte inscripţia pe placa de marmoră din interiorul
catedralei mănăstireşti.
O pagină tristă, legată de Primul Pogrom al Evreilor din Chișinău, este la fel
legată de acest lăcaș sfânt. Pogromul a început în ziua de Paște, pe 6 aprilie
1903, anume în fața Catedralei Ciuflea, acolo unde se aflau prăvăliile și
magazinele evreiești. Pogromul a durat trei zile: 6, 7 şi 8 (19, 20 şi 21) aprilie
1903. Erau zilele Paştelui creştin ortodox. Conform calendarului ebraic, prima
zi corespundea cu ultima zi de Pesach (Paştele evreiesc), numită „Acharon shel
Pesach”. Pogromul de la Chişinău a atras atenţia lumii evreieşti, lumii ruseşti
şi întregii lumi civilizate datorită faptului că în cadrul său intervenise un
element nou: oameni ucişi. Anterior, în pogromurile din anii 1881-1882 din
sudul Rusiei, elementul specific fusese jaful. De data aceasta însă apare crima,
omuciderea, aşa cum nu mai avusese loc în pogromuri de circa 250 de ani. În
pogromul de la Chişinău au fost ucişi 51 de persoane, dintre care – 49 de
evrei (24 femei şi copii), au fost răniţi peste 300 (dintre care 75 grav) şi au fost
distruse, avariate sau jefuite circa 800 de case de locuit şi prăvălii evreieşti…
 În anul 1962 biserica „Sf. M. Mc. Teodor Tiron" a devenit Catedrală Episcopală, paroh fiind numit protoiereul
Valentin Dumbravă. După decesul lui, în anul 1968, paroh devine protoie­reul Gheorghe Mușcinschi. În anul
1962 s-au început lucrările de reparație capitală a Catedralei, inițiatori fiind epitropii bisericești: Gordei
Cotlearenco (1970-1972) și Alexandru Gurschi (1972-1990). Restaurarea pic­turii murale deteriorate a
efectuat-o pictorul A.I. Burbela. Pictura a fost executată în stil Vasnețov.

 La 17 iulie 2002, în urma cererii obștii monahale și a raportului Mitropolitului Vladimir, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Ruse a binecuvântat acordarea statutului de mănăstire. La 8 au­gust 2002, în ziua pomenirii
Sf. M. Mc. și Tămăduitor Pantelimon, Mănăstirea a primit Certificatul de înregistrare Nr. 1652, eliberat de
către Serviciul de Stat pentru Culte și semnat de către direc­torul Serviciului, Serghei Iațco. Prin Decret
Mitropolitan, în funcția de duhovnic-administrator al mănăstirii nou-înființate a fost binecuvantat protoiereul
mitrofor Teodor Roșca, care a slujit aici în calitate de chelar (1992-1994), paroh-adjunct (1994-1998) și paroh
(1998-2002) al fostei Catedrale.
 De-a lungul timpului la mănăstire au fost aduse multiple icoane, considerate făcătoare de minuni, dar și moaște
ale sfinților
 Caracteristici

Mănăstirea se află în subordinea Mitropoliei Moldovei

și ține, ca și toate mănăstirile din R. Moldova, de stilul
vechi. Slujbele se săvârșesc după tipicul mănăstiresc:
seara și dimineața, în fiece zi.

Până în prezent, pe lânga catedrala mănăstirii, a fost

finalizată construcția blocului social-administrativ al
mănăstirii, care cuprinde: biserica de iarnă
"Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil"; chiliile pentru
călugărițe și ascultătoare; Muzeul de Artă Bisericească;
bucătăria; trapeza; veșmântăria; prescurăria și celelalte
încăperi, necesare vieții și activității monahicești.
Din informația sus menționată se poate deduce că Mănăstirea "Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron"
(Ciuflea) are un potențial de valorificare în mai multe direcții:

 Valoare culturală și istorică: Mănăstirea este considerată un monument de arhitectură de însemnătate

națională și este înregistrată în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău.
Acest aspect îi conferă un statut special în peisajul cultural și istoric al Republicii Moldova.

 Loc de închinare și spiritualitate: Mănăstirea, în special catedrala sa, reprezintă un lăcaș de

închinare și rugăciune pentru credincioși. Statutul de mănăstire subliniază importanța sa în viața
spirituală a comunității locale și poate atrage pelerini și vizitatori în căutare de experiențe religioase.

 Turism cultural și religios: Datorită valorii sale istorice și culturale, Mănăstirea Ciuflea poate deveni
o destinație turistică importantă pentru cei interesați de turismul cultural și religios. Vizitatorii ar putea
explora nu doar catedrala, ci și celelalte facilități precum Muzeul de Artă Bisericească și arhitectura
specifică a mănăstirii.
 Activități culturale și educative: Muzeul de Artă Bisericească și alte facilități ale mănăstirii ar
putea servi drept locuri pentru organizarea de evenimente culturale și educative. Aici ar putea avea
loc expoziții, conferințe sau ateliere care să promoveze patrimoniul cultural și spiritual al mănăstirii.

 Bază pentru activități sociale și caritabile: Mănăstirea, prin blocul său social-administrativ, are
potențialul de a desfășura activități sociale și caritabile în comunitate. Acest lucru poate implica
oferirea de servicii sociale, asistență pentru cei nevoiași sau organizarea de evenimente caritabile.

 Contribuție la promovarea turismului religios: Mănăstirea Ciuflea, fiind subordonată Mitropoliei

Moldovei și ținând de stilul vechi, poate atrage turiști interesați de tradițiile și practicile religioase
autentice. Astfel, poate contribui la dezvoltarea turismului religios în regiune.

În concluzie, Mănăstirea Ciuflea are un potențial semnificativ de valorificare în diverse domenii, de la

cel cultural și religios la cel social și turistic.
 Bibliografie

1. Biserica “Sf. M. Mc. Teodor Tiron – Ciuflea”, or. Chișinău pe ortodox.md

2. „Ciuflea, 1: Catedrala episcopală Sf. Teodor Tiron”. monument.sit.md. (Vizitat 24.11.2023)
3. Ce fac comuniștii în biserică, publicat în Ziarul de Gardă, nr. 26 din 3 februarie 2005
4. Mănăstirea Sfântul Mucenic Teodor Tiron. https://ciuflea.md/ (Vizitat 23.11.2023)
5. Mănăstirea Ciuflea. Descoperă Moldova. https://descopera.md/2023/02/13/manastirea-ciuflea/ (Vizitat
24.11.2023)
Mulțumesc frumos pentru
atenție!!!!!