Mănăstirea Rudi – un loc de liniște și

istorie

Briceag Irina, anul I Master

Managementul patrimoniului
Cultural
 Istoricul apariției monumentului și evoluția lui în timp
În anul 1777, cu binecuvîntarea episcopului Inochentie de la Huși (1752-1782), pe moșia
fraților Andronachi și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și cu sprijinul bănesc al negustorului
Donciul din Movilău (Podolia) a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfintei Treimi, în
stil moldovenesc. Acest fapt a fost consemnat, în limba slavonă, într-o pisanie care s-a păstrat
pînă în prezent : "În numele hramului Prea Sfintei Treimi și al Sfîntului Nicolae, acest templu e
clădit în zilele slăvitului domn Grigore Alexandru Ghica Vodă și cu binecuvîntarea
preasfințitului Chir Inochentie, episcopul Hușilor, cu stăruința și îngrijirea fericitului ctitor
Simion Donciul, negustor din Movilău, pe moșia sus numitului Andronachi Rudea și al fratelui
sau Teodor Rudea. Anul 1777, luna iunie în ziua 1." O altă inscripție spune: "În numele Sfintei
Treimi, în zilele blagocestivului domn Grigore Alexandru Ghica, cu blagoslovenia episcopului
Inochentie al Hușilor, la anul 1777, iunie 1."
Din formularul bisericii Sfînta Treime a schitului Rudi, din anul 1835, citim: Pămînt
propriu nu avem, chiliile călugărițelor sunt construite din talazuri, în număr de 19, subvenții de
întreținere nu primim de nicăieri. Proprietarul Mihail Boguș, acaparînd cu forța moșia familiei
Rudilor, livada, via, pășunile, prisaca, a ruinat și mai mult mănăstirea. „Ca o pedeapsă pentru
fărădelegile comise”[1], în 1845 moare subit fiica lui Boguș, Anastasia, iar peste un an se stinge
cealaltă fiică, Ana. La vîrsta de 62 ani se stinge și el din viață. Familia Boguș a fost înmormîntată
pe terenul schitului părăsit de călugărițe în 1846: în prezent se mai păstrează o lespede în partea
stîngă a bisericii, purtînd numele Mihail Boguș, decedat în 1856. Alături de el se află mormintele
fiicelor sale. Pe peretele stîng al nartexului din biserică se mai găsește încă o inscripție
funerară: Aici se odihnesc trupurile ctitorilor sfântului locaș Teodor și Andronachi Rudea.
Biserica rămasă de la schitul Rudi a fost închisă în 1846 prin hotărîrea autorităților
eparhiale și a fost posă sub supravegherea parohiei din satul Rudi de Jos. Mai tîrziu, proprietar
devenind un anume Mihail Rosea, rudă apropiată a lui Boguș, a fost transformată în locuință
pentru slujnici. Între timp, mănăstirea a fost părăsită: casele au căzut în paragină, rămînînd
mărturie doar temeliile lor, un arc de piatră care era poarta schitului, și biserica rămasă fără
acoperiș.
Mănăstirea Rudi își reia activitatea la 24 octombrie 1921, cînd, prin străduința
arhimandritului Visarion Puiu, a fost aprobată restaurarea ei. În perioada celui de-al doilea război
mondial mânăstirea a fost cîrmuita de starețul Ioachim Bărbuș, sub ascultarea căruia se aflau 30
de călugări.
În 1948 arhipăstorul Benedict al Chișinăului a fost silit de sovietici sa închidă mănăstirea
Rudi. Averea sfîntului locaș a fost confiscată, iar călugării s-au refugiat pe la alte mănăstiri.
După aceasta în mănăstire s-a instalat un cămin de copii, iar mai târziu complexul monastic a
fost transformat în spital de ftiziatrie pentru copii, avînd și o școală. Biserica Sfânta Treime a
fost folosită și ca depozit. Spitalul a fost evacuat în 1990 și pînă în 1992 mănăstirea a rămas
pustie.
Gradul de conservare
În 1992, în mănăstirea Rudi au venit și s-au așezat trei călugări: părintele Melchisedec și
încă doi călugări care în 1993 au început lucrările de reconstrucție a mănăstirii. În 1994 s-a
început și restaurarea bisericii de vară Sfânta Treime
În prezent, complexul se află într-s stare foarte bună din punct de vedere al consolidării,
însă din punct de vedere istoric, i s-a știrbit un pic din imagine, întrucât au fost puse geamuri
termopane și s-au tăiat brazii de pe teritoriul complexului.
 Poze din tin timpul restaurări Bisericii de vară, anul 2016:

1 Biserica de vară, 2015 (arhiva personală)

2 Biserica de vară, 2015 (arhiva peronală)

3Biserica de vară, 2015 (arhiva personală)

 Posibilitatea de includere în traseele turistice
În prezent, mănăstirea este introdusă în cadrul a două trasee turistice: Locuri Nistrene
sacre (http://www.sorocayampiltur.info/en/ruta-turistica-locuri-nistrene-sacre/) și Mănăstirile din
raionul Soroca (http://www.sorocayampiltur.info/en/turism-religios/).
Însă, eu aș propune crearea unui traseu turistic chiar în baza localității satului Rudi, în care,
ca punct final (și de ce nu, cazare) să fie Mănăstirea Rudi.
Pe teritoriile aferente localității Rudi se află numeroase vestigii istorice. Activitatea umană
din zonă poate fi trasată până în preistorie. Urmele activității umane sunt atestate în peștera din
localitate. Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ, Farfuria Turcească și
Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din sat este una dintre cele
mai vechi din Moldova. În sat a fost ridicată, în anul 1777, biserica cu hramul sf. Treime,
considerată a fi un exemplu elocvent al stilului arhitectonic vechi moldovenesc.[necesită  citare]
În apropierea satului se află unul din punctele de observație ale arcului geodezic Struve.
Acest obiect este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.

4 Panou informativ a obiectivelor turistice din localitate (arhivă presonală)

În localitate se află încă câteva obiective ce pot fi vizitate (pe lângă mănăstire):
1. Biserica din sat, construită în sec XIX.

5 Biserica din Rudi și monumente funerare de pe teritoriul ei (primul - începutul sec. XX și al doilea - prima jumătatea a sec. XIX)

2. Peștera morților
6 Peștera Morților
3. Cascada Bulboaca
4. Cetatea getică „Trei Cruci”

5. Așezarea medievală „Farfuria turcului”

6. Arcul geodezic Struve
Localitatea deține un potențial turistic enorm, problema e în lipsa cazărilor aici, deoarece o
singură zi nu e de ajuns să vizitezi pe îndelete toate obiectivele ce se află aici, mai ales că sunt
încă câteva care nu au fost incluse în această lucrare, iar unele nu sunt amenajate corespunzător
pentru a fi vizitate.