FIŞĂ DE LUCRU PENTRU MICROMONOGRAFIA

PAROHIEI
Parohia : Sfântul Nicolae şi Teodor
A. Istoricul comunității parohiale
-Numele parohiei și protopopiatul din care provine: Parohia Sfântul Nicolae şi Teodor , Protopopiatul Bârlad
-Numele localității( + toponimie): Bârladul,  după Alexandru V. Boldur toponimul “Bârlad” s-a format prin
alăturarea cuvintelor gotice: “baur”, tradus prin “nou” şi “lad”/”land”, care în limbile germanice şi în
indoeuropeană, înseamnă “ţară”. Deci Bârladul este “Ţara Nouă”, în opinia  savantului basarabean care a dedicat
oraşului lucrarea “Ţara Bârlad, numele şi unele momente din istoria ei”. Folclorul local spune că “Bârlad” ar
însemna “Ţara Oilor”. Etimologia este sustenabilă. În primul rând denumirea oraşului evocă interjecţia “bâr”,
utilizată de ciobani când mână oile. În conferinţa “Cuvintele de origine autohtonă din limba română”, prezentată la
Academia Română, G. Mihăilă enumeră “bâr” la moştenirea lexicală getodacă. Silaba “lad” înseamnă “ţară” în
substratul graiurilor europene. În al doilea rând trebuie luată în considerare natura locului! Lunca Bârladului a fost
acoperită de bălţi care ofereau turmelor coborâte de la munte condiţii bune de iernat. Transhumanţa oilor s-a
menţinut până la începutul secolului XX.1
-Prezentare generală a localității(geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic): Bârladul,
un oraş străvechi pe cursul inferior al râului ce îi poartă numele, la răscrucea drumurilor comerciale ce duceau spre
Bizanţ sau spre regiunile Cehiei şi Moraviei, spre Lemberg sau spre Hansa Teutonică de la Marea Baltică, atestă
urme de locuire pe aceste meleaguri încă din mileniile VI-V i. Hr. Marele cărturar Dimitrie Cantemir avea să-l
numească “cel mai de seamă târg din Moldova de Jos”, atrunci când, pentru o perioadă, căpătase statutul de scaun
al Ţării de Jos, ţinut ce se întindea de la Fălciu pe Prut până la Galaţi pe Şiret. De-a lungul veacurilor B ârladul
cunoaşte evoluţia firească a istoriei zbuciumate a poporului român, înscriindu-şi prezenţa în toate etapele
semnificative ale evoluţiei sale sociale şi cultural.2
Cartierul unde se află biserica Sf Nicolae şi Teodor se numeşte Podeni. Geografic, cartierul Podeni este
despărţit de restul oraşului de albia râului Bârlad, în partea de apus-miazăzi, prin partea sa principal Podul
Pescăriei. Străzile A. Panu(astăzi Alexandru Vlahuţă), Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza formează
osatura de bază pe care se sprijină întregul cartier Podeni. Din acestea şi din altele se bifurcă numeroase străzi şi
stradale până spre marginea oraşului. Prima casă de pe partea dreaptă de pe strada Alexandru Vlahuţă l-a inspirit

1Dr. Cristian Onel, Procesul de construire urbana a Barladului (Teza de doctorat), p 47

2 Oameni si fapte-Barladul odinioara si astazi, p. 267
pe Victor I. Popa pentru piesa Tache Ianche şi Kadâr. Pe aici trecea zilnic de acasă spre centru. Tot în cartierul
Podeni se afla şi casa memorială a lui Alexandru Ioan Cuza, locul unde s-a născut, a copilărit şi a avut rude.3
B. Istoricul bisericii parohiale
-Istoria zidirii bisericii: Biserica Tuchiloaia, cu hramul Sfântul Nicolae şi Teodor, se află situată în partea de
răsărit a oraşului Bârlad, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 26, cartierul Podeni.
În locul vechii biserici construită din lemn în anul 1760 de către ispravnicul târgului Bârlad, Teodor
Tuchila şi soţia sa Ilinca, s-a construit actuala biserică din zid, în anii 1825-1826 de către enoriaşii parohiei la
îndemnul preoţilor Panaite şi Ioan Prajă, Panaite Păun şi a credincioşilor Sterian Manoliu, Tudorache Teohari,
Dumitrache Macri şi alţii.
În anul 1838, la îndemnul epitropului Manolache Barbu şi a sachelarului Gheorghe Lazăr, s-a cumpărat
actual catapeteasmă. În anul 1861 se înveleşte biserica cu tablă de zinc şi se construeste din cărămidă veche
clopotniţă, care s-a prăbuşit din cauza cutremurului din anul 1940, În anul 1879 se face prima reparaţie capitală
care cuprinde biserica, pridvorul, clopotniţa şi gardul din jurul bisericii sub conducerea iconumului Anton Lazăr şi
a credincioşilor Vasile Manoliul şi Petrache Popa Ceaun. A doua reparaţie capitală a bisericii a avut loc în 1911,
când biserica se leagă cu un brâu de fier de jur împrejur cu cheltuiala enoriaşilor. În 1850 se zugrăveşte biserica iar
în 1912 se pictează în ulei de pictorul Georgescu.
Cutremurul din 1940 face ca biserica să intre în a treia reparaţie capitală între anii 1948-1951 sub preoţii
Iorgu Codreanu şi Vasile Nacu. Începând cu anul 1952 preotul Gheorghe Iordan ajutat de enoriaşii parohiei şi de
epitropii V. Dumitru S, Ştefănescu şi E. Bertea, reuşeşte să ducă la bun sfârşit reparaţiile capitale. În anul 1994 în
urma pensioarii pr. Iordan Gheorghe este numit preotul Constantinescu Gică. În anul 1997 s-a construit casa
parohială, în 2003 s-a constuit veşmântarul bisericii iar în 2004 s-a înlocuit acoperişul, construindu-se şi o turlă pe
naosul bisericii.
Între anii 2005-2006 s-a consolidat exteriorul bisericii, s-au efectuat reparaţii la gardul din faţa bisericii şi
s-a construit gardul ce înconjoară grădina

-Arhitectura (plan dimensional, materiale de construcție): După tradiţia orală, vechea biserică a fost construită
în formă de cruce. Actuala biserică are un plan treflat, tip architectonic sârbesc. Planul reprezintă o navă unică
terminate într-o absidă estică şi alte două laterale, care dau stranilor dimensiuni destul de mari. Biserica cuprinde
în lungime 27 de metri înălţime 8 metri şi în lăţime 7 metri, pereţii au o grosime de 1.5 metri. Pe partea exterioară
a pereţilor întâlnim doar brâul de sub conisa sub care se prelungesc muluri până la socluri.
-Pictura (când a fost realizată, de cine, când a fost restaurată): În anul 1850 se zugrăveşte biserica iar în anul
1912 se pictează în ulei de către pictorul Georgescu. Biserica a fost pictată în tehnica fresco între anii 1887-1990.

3 Ibidem p. 601
-Obiecte vechi de cult: Ca obiecte de valoare istorică remarcăm un potir ce datează din 1787 şi o cruce din anul
1773. O parte din obiectele cu valoare istorică se află la muzeul Episcopiei Huşilor.
-Manuscrise și cărți vechi: Mineie (1899-1910),
-Pomelnice și alte înscrieri sau inscripții: Pe locul unde s-a construit prima biserică ar fi existat un cimitir zonal
descoperit în urma săpăturilor. În jurul Bisericii se afla 4 pietre funerare în limba slavonă
-Șirul preoților parohi: Pr. Panaite şi Ioan Praja( sec. XIX), Codreanu Iorgu 1940-1951, Nacu Vasile 1948-1952,
Iordan Gheorghe 1952-1994, Constantinescu Gică 1994 până în prezent
-Cântăreți și epitropi de seamă: Sterian Manoliu, Tudorache Teohari, Dumitrache Macri, Manolache Barbu şi
sachelarul gheorghe Lazăr, V. Dumitru, S. Ştefănescu şi E. Bertea
C. Cimitirul(ele): nu are cimitir
D. Activități culturale și filantropice în trecut
-activ. culturală: Activităţi catehetice în fiecare duminică pe parcursul a câtorva ore.
E. Profilul actual al parohiei
-numărul de credincioși: 980
-activități pastoral- misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice etc.:
- Împărtăşirea bătrânilor
- vizitarea bolnavilor şi săvârşirea Sf. Taine a Sf Maslu
- activităţi cu tinerii
- oferirea pachetelor cu alimente cu ocazia hramului, daruri oferite copiilor cu ocazia Crăciunului şi în fiecare
sâmbătă din Postul Mare ajutorarea săracilor.

Surse bibliografice
-aparat critic:
-bibliografie finală:
1.Dr. Cristian Onel, Procesul de construire urbană a Barladului (Teză de doctorat),
2. Oameni şi fapte-Barladul odinioară şi astăzi.
3. Procesele verbale ale Consiliului Parohial.

-datele de contact ale parohiei(adresa, hramurile, telefonul oficiului parochial-nu se indică numere personale de
telefon fix sau mobil-, site și email oficiale):
Strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 26, Cartierul Podeni, Bârlad, Jud. Vaslui
Hramul Sfântul Nicolae şi Teodor