Sunteți pe pagina 1din 4

Parohia ortodoxă română Stremț I

A. Istoricul comunității parohiale:


Numele localității ( + toponimie).
Satul Stremț s-a numit la început Nucet (ungurii l-au tradus în Dyod), desigur, de la
numărul mare de nuci al locului. Documentele medievale fac mențiuni în repetate rânduri de
satul Stremț între anii 1333-1337 sub numele de Kyod și Hejud. Sub numele de Dyod îl găsim
într-un registru din 1451, unde sunt trecute comunele din județul Alba care plătesc impozitul
numit „cincizecime”, impozit plătit numai de către români, căci erau iobagi.
Prezentarea generală a localității.
Denumirea actuală de Stremț ar putea proveni de la cuvântul „strâmt”, având în vedere
configurația geografică, satul fiind așezat pe Valea Geoagiului, destul de strâmtă, pe o
lungime de peste 5 km. Stremțul câștigă un rol însemnat în istoria Ardealului datorită cetății
sale Dyod. Nu s-au găsit date precise legate de constructorul acestei cetăți; deducem că primul
stăpân al acesteia a fost și cel care a construit-o, bogata familie maghiară „Dyiogh”, care în
1391 era stăpână la Stremț.
Locuitorii satului Stremț erau cu veacuri în urmă organizați din punct de vedere
religios ca parohie ortodoxă, având preot și biserică, pentru că din 1333, sunt amintiți preoții
ortodocși români Domenic și Nicolae, care plăteau bir 53, respectiv 40 de dinari.
Cu toate vitregiile vremurilor și influenței politico-religioase, stremțenii nu au trecut
de la legea ortodoxă strămoșească și au rămas strâns uniți în jurul bisericii ortodoxe, în care
au văzut „stâlpul și temelia adevărului creștin”. De aceea marele istoric român Nicolae Iorga,
trecând prin această parohie și văzând că locuitorii satului sunt numai de religie ortodoxă, a
numit-o „Ierusalimul ortodoxiei”.

B. Istoricul bisericii parohiale:


Istoria zidirii bisericii.
Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil și Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț
s-a construit în 1903 din temelie, în urma demolării bisericii vechi, pe același loc lângă turnul
cel vechi, după cum reiese din procesul verbal al Consiliului parohial din 16 martie 1903,
arătându-se totodată și cauza demolării vechii biserici: „Biserica veche având zidurile
crepate”. Biserica este amplasată lângă turnul cel vechi, formând o singură clădire. Aceasta
reiese și din cuvintele sculptate în Sfânta Masă: „ZIDITU-S-A BISERICA DIN TEMELIE
LÂNGĂ TURNUL CEL VECHI ÎN ANUL DOMNULUI 1903, SUB PREOTUL IEREMIA
ILIESCU”
Turnul cel vechi fiind prea mic în raport cu noua biserică și cu așezarea geografică a
satului, în 1925 s-a înălțat cu încă 10 metri și s-au cumpărat încă două clopote pe lângă cel
vechi, existent din 1547.
Arhitectura.
Biserica e așezată în partea de apus a satului, lângă cimitir, la o distanță de 50 m de
drumul principal. Aceasta este în formă de navă, cu turn în față, iar bolta are 4 arcade.
Împreună cu turnul are o lungime de 26m, lățimea de 9,3m, înălțimea pereților exteriori de 9m
iar a turnului de 25m. Biserica are fundație de piatră, zidul de piatră și cărămidă, acoperișul
din lemn și țiglă, bolta din lemn de brad și acoperișul turnului din lemn și tablă zincată.
Biserica a fost edificată din temelie de antreprenorul Nicolae Meteșan, din contribuția
credincioșilor.
Intrarea în biserică se face prin tindă, iar de aici prin altă ușă se intră în nava bisericii,
lungă de 15m, căreia îi urmează soleea lunga de 3m, apoi altarul, în formă patrulateră, lung de
4m. Noua tâmplă a bisericii montată în 2002 este din lemn de stejar sculptat, având icoanele
pictate pe planșe de lemn, iar cea veche era din lemn de brad, având icoanele pictate pe pânză.

In anul... 2016...
Pictura.
Biserica a fost zugrăvită și pictată în 1964, fiind retencuită și repictată în 2008, în
tehnica fresco, stil neobizantin, de către pictorii Pavel Virgil și Livia.
Obiecte și cărți vechi de cult.
Biserica are un număr de 30 cărți de valoare istorico-documentară și 4 obiecte de
valoare artistică și istorică, ce provin de la biserica veche, dintre care amintim: clopot din
1547, Sf. Masă din 1633, Triod din 1731, Octoih Mare din 1734, Antologhion din 1737,
Antimis din 1767, Cazania din 1768 și altele care atestă că Parohia Stremț a fost bine
organizată și a avut toate cărțile liturgice și obiectele bisericești pentru o bună desfășurare a
vieții liturgice.
Manuscrise (însemnări).
Menționăm câteva însemnări manuscrise aflate în paginile cărților vechi bisericești:
a)Cazanii, București, 1768: „ACEASTĂ SFÂNTĂ CARTE ANUME POUCENIE ESTE
ANUME A LUI STOICA TOADER DIN STREMȚIU ȘI O CUMPĂRAT-O DE POMEANĂ
PENTRU SUFLETU LUI ȘI PENTRU A SOȚIA SAU ANUME TOADER ȘI ANA ȘI AU
DAT LA BISERICA STREMȚIU SĂ FIE POMENIT EL ȘI NEAMU LUI ȘI CINE O VA
FURA SĂ FIE AFURISIT DE TRII SUTE OPTUSPRAZEACE PĂRINȚI SFINȚI, SCRIS-
AM EU STOICA IACOBU”.
b)Triodion, Râmnic, 1731: „ACEASTĂ SFÂNTĂ CARTE CE SE CHIAMĂ TREOD IASTE
A S. BISERICI A STREMȚIULUI ȘI CINE O VA FURA DUMNEZEU PRE ACELA OM
ÎL VA CERTA”.
Șirul preoților parohi.
Această parohie este veche ca așezare omenească, de unde deducem că încă cu sute de
ani în urmă a avut un păstor și îndrumător al vieții morale a parohienilor. Totuși, din arhiva
parohiei nu se găsesc documente în ordine cronologică cu privire la preoții care au slujit în
această parohie, decât începând din 1822. Datele privind numele preoților, anii de slujire și
activitate, au fost culese din registrele botezaților și din registrele proceselor verbale. Preoții
care au slujit în această parohie din 1822 până în prezent sunt: Pr. Avram Marian 1822-1832;
Pr. Eremia Popescu 1832-1854; Pr. Simion Petruțiu 1855-1864 (sub acest preot s-au
achiziționat fosrte multe cărți de cult); Pr. Ioan Popescu 1869-1890 (a ocupat și funcția de
învățător al satului); Pr. Iosif Neagoe 1890-1892; Pr. Eremia Iliescu 1892-1908 (sub acest
preot, în 1903 s-a edificat din temelie biserica actuală); Pr. Ioan Neagoe 1908-1920 (este fiul
preotului Iosif Neagoe aminit mai sus. Sub acest preot în 1912 s-a edificat din temelie casa
parohială); Pr. Mihail Pușcaș 1920-1956 (în 1925 sub acest preot s-a înălțat turnul bisericii cu
10m și s-au confecționat la Sibiu 2 clopote de 260 respectiv 170 kg); Pr. Liviu Silveșan 1956-
1998 (sub acest preot s-au făcut la biserică și casa parohială lucrări de reparații și renovare:
reparații generale interioare și exterioare, lucrarea de pictură și zugrăveală din 1964,
introducerea curentului electric la biserică și casa parohială etc); Pr. Nicolae Boboia 1998-
2009 (sub acest preot s-au făcut lucrările: retencuirea interioară a bisericii, noul iconostat din
lemn de stejar sculptat, pictarea bisericii în tehnica fresco, montarea a 10 ferestre noi etc.); Pr.
Ciufudean Eugen 2009-prezent (sub acest preot s-au făcut lucrări de reparații la casa
parohială, constuirea unei capele mortuare în incinta cimitirului).
C. Cimitirul.
Cimitirul parohial este amplasat împrejurul bisericii. Nu avem monumente funerare
vechi sau deosebite, însă în incinta cimitirului s-a început din 2014 construirea unei capele
mortuare.
D. Activități culturale și filantropice în trecut.
Activitatea culturală.
Între anii 1869-1890 preotul de atunci, Ioan Popescu pe lângă grija păstoririi
parohienilor s-a îngrijit și de educația copiiilor satului, fiind învățător al acestora. În 1857 se
mută școala lângă biserică, unde funcționează pentru mult timp. În anul 2007 s-a organizat în
pridvorul bisericii o expoziție de cărți vechi de cult.
E. Profilul actual al parohiei.
Numărul de credincioși.
Parohia este formată din 492 persoane.
Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice etc.
În anul 2002 cu prilejul sărbătoririi Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț, în prezența a 16
preoți au fost aduse de la Râmeț la biserica din Stremț moaștele sfântului, săvârșindu-se o
procesiune de la sf. locaș la locul numit Sărmădita. Mai menționăm că în 2003 am sărbătorit
împlinirea a 100 ani de la zidirea noii biserici, ocazie cu care s-a săvârșit slujba TeDeumului.
În anul 2006 a fost organizată în biserică o olimpiadă religioasă la care au participat
copiii școlii generale Stremț, iar în anul 2007 s-a organizat în pridvorul bisericii o expoziție de
cărți vechi de cult.
Între 2013-2014 s-a implementat proiectul bisericesc-școlar „Și eu port nume de
Sfânt”, unde copiii parohiei au fost premiați.
Cu ocazia sărbătoririi hramului principal al bisericii (Sf. Arh. Mihail și Gavriil – 8
nov.) se strâng colecte pentru cel mai bolnav om din parohie.
În fiecare Post Mare se organizează colecte de alimente pentru casa de copii din
Stremț și pentru casele de copii și așezămintele sociale din cadrul Arhiepiscopiei noastre, cum
și pentru persoanele cu nevoi speciale din cadrul parohiei.
Date de contact ale parohiei.
Strada Principală, nr. 98, 517745- Stremț, jud. Alba. Tel. 0729145298

F. Surse bibliografice.
1.Biserica ortodoxă Stremț 100 ani de la zidire 1903-2003, Pr. Boboia Nicolae, Prof.
Tarnu Ovidiu, Prof. Cristea Zenovie, Alba iulia, Editura Reîntregirea, 2003.
2.Monografia comunei Stremţ, Cristian Florin Bota, Alba Iulia ,Editura Altip, 2011.

S-ar putea să vă placă și