BISERICA DE

LEMN ,,SFÂNTUL
IERARH NICOLAE” DIN
SATUL HECIUL VECHI R-
NUL SÎNGEREI
Realizat:
JANUAR Ursul
Y Evelina, eleva clasei a IX-a IP
2020
Gimnaziul ,,Vitalie Ceban” s. Alexăndreni, rn
Sîngerei
Coordonator: Cebotari Ecaterina , profesor de
istorie, GD II, IP Gimnaziul ,,Vitalie Ceban” s.
Alexăndreni, rn Sîngerei
Cuprins
1.ISTORICUL BISERICII

2. ARHITECTURA BISERICII

3. NEAMUL PANAITE

4. DATE STATISTICE

5. CONCLUZIE
 1. ISTORICUL BISERICIII

Conform istoricului Teo-Teodor Marșalcovschi în anul 1457, în

oraşul Bălţi, a fost construită o bisericuță din piatră, care, mai
târziu, a fost arsă şi distrusă de tătari. Pe locul ei a fost ridicată o
altă biserică din lemn. Cu timpul biserica devenise
neîncăpătoare. În anul 1791 boierul Iordache Panaite, care, pe
atunci, stăpânea oraşul Bălți, a dispus ca biserica de lemn să fie
demontată pe scânduri şi bârne, iar pe locul ei să fie construită o
biserică mare, din piatră, azi Catedrala „Sfântul Nicolae" din
oraşul Bălți. Biserica din lemn a fost donată locuitorilor din
satul Heciul Vechi, sat aflat, mai târziu, pe moşia boierului
Alexandru Panaite, fiul lui Iordache Panaite.
,,BISERICA DE LEMN” POZĂ DIN MUZEUL
DE ISTORIE
SI ETNOGRAFIE DIN BĂLȚI
(RECONSTRUIRE)
De la Bălți materialele au fost duse cu carele
și căruțele. Biserica ,,Sfântul Nicolae" din
satul Heciul Vechi a fost montată în acelaș an,
1791, pe un soclu de piatră unde se află și în
prezent. Fiind asigurată cu obiecte de cult și
cărți.
 2. ARHITECTURA BISERICII
Acoperişul în patru ape integrează cele trei părţi
principale: naosul dreptunghiular la mijloc, pronaosul
şi absida altarului de formă pentagonală la extremităţi.
La peretele sudic este alipit pridvorul, având deasupra
o clopotniţă octagonală. Pe coama acoperişului de
deasupra naosului şi deasupra formei piramidale, ce
acoperă clopotniţa, se află trei bulbi cu cruci forjate.
Pereţii sunt dosiţi cu scândură şi se înalţă pe un soclu
de piatră. În interor naosul este acoperit cu o boltă
semicilindrică, iar pronaosul şi altarul au plafon
orizontal.

INTERIORUL BISERICII DE
L E M N , , S F. I E R . N I C O L A I E ” D I N
S AT U L H E C I U L V E C H I
 3.NEAMUL PANAITE

Despre neamul Panaite se cunoaste ca erau români, de

origine greacă, cu vechi tradiţii culturale. lordache Panaite
(n.1745- d.1819) a fost negustor la lasi. A stăpânit târgul
Bălți de la 1766. A fost căsătorit cu Maria Costaki (n.1750.
m.1815). Ei figurează ca ctitori ai Catedralei vechi din
Bălți . Alexandru Panaite (n. 1790-m.1819), fiind mosier, a
stăpânit satele Căinarii Vechi, Heciul Vechi, Heciul Nou și
Biliceni.
 4.Date statistice ;i cronologice
1792
Biserica ,,Sf. Nicolae”din satul Heciu
este datată cu anul 1791, ,,era de
lemn, acoperită cu stuf, lipită cu lut ,
asigurată cu odăjdii, obiecte de cult și
cărţi”
( Arhiva Consistoriului Duhovnicesc
din Chișinău)
1816
Clerul bisericii din sat era compus din
1 preot, 1 diacon, 1 dascăl;
( conform catagrafiei Basarabiei din
1817)
1907 1985 2004
În satul Heciul Vechi funcţiona o școală Biserica începe a fi slujită de preotul Finisarea construcției noii biserici din
parohială, biserica fiind slujită din anul Gusin Ion , la inițiativa căruia în anul piatră. Biserica de lemn fiind utilizată
1896 de preotul Teodosie Poziumschi în 1992 începe construcția unei noi doar pe timp de vară .
vârstă de 33 de ani și cântărețul bisserici din piatră
Pantelemon Baidan în vârstă de 60 de
ani;
( Сartea de referință a Episcopiei
Chișinăului anul 1907)
 5. CONCLUZIE

Începând cu secolul al XIX-lea,mulți creștini din

satele vecine veneau la biserică pentru a-și alina
sufletul.
Biserica care a fost construită acum peste 300 de
ani,este considerată de locuitorii satului Heciului
Vechi cel mai sfânt și mai de folos așezământ din sat.
Biserica de lemn de la Heciul Vechi reprezintă nu doar
o comoară arhitecturală și culturală, ci și un simbol al
istoriei și tradițiilor locale. Fiind una dintre puținele
instituții religioase care nu a fost închisă în perioada
comunistă, chiar dacă au fost diverse tentative de
incendiere.
Cu un design impresionant și o
vechime remarcabilă, această
biserică îmbină frumusețea
rustică a lemnului cu semnificații
religioase profunde, reflectând
devotamentul și valorile
comunității locale. Conservarea
și promovarea acestui monument
istoric sunt esențiale pentru
păstrarea identității culturale și
spirituale a satului, oferind o
legătură vie cu trecutul și o sursă
de inspirație pentru generațiile
viitoare.
Bibliografie
1. Marşalcovschi Teo-Teodor, Geneza Municipiului Bălți: Concept urbanistic și prima atestare, CZU 908(478-
21Bălţi;
2. EMILCIUC, A., File din istoria satului Temeleuți (R-Nul Călărași) în secolul al XIX-lea, În: Orizonturi
medievale și moderne în istoria românilor. În onoarea profesorului Demir Dragnev, coord. Sergiu Bacalov, Ion
Valer Xenofontov, Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan”, 2016, pp. 243–260, ISBN 978-9975-
4116-9-1;
3. Свод памятников истории и культуры Молдавской ССР. Chișinău, 1987, pag. 476, 477 ;
4. Cerga Alexandru, Bisericile Basarabiei. Dicționar enciclopedic Vol.IV, Chișinău, 2020 ;
5. Duca Georghe, Sîngerei :Oameni, istorie, spiritualitate, Chișinău, 2012
6. Bogdan Constantin, O viață trăită intens, Cluj, 2022
7. https://www.natura.md/heciul-vechi-1272
8. https://ephbalti.md/sangerei/biserica-sf-ier-nicolae-din-heciul-vechi.2015.11.23