Biserica Domnița Bălașa – și-a recăpătat strălucirea

În zona centrală a Capitalei, ascunsă în spatele blocurilor din

zona Unirii, lângă Tribunal, se ridică ca o bijuterie arhitectonică
realizată în stil neoromantic şi neobizantin, Biserica „Înălţarea
Domnului”, cunoscută după numele Domniţa Bălaşa Brâncoveanu. Ea
are vocația împletirii spiritualității cu istoria, timpului cu veșnicia,
artei cu filantropia, demnității naționale cu deschiderea universală.
Actualul locaş de cult a trecut în ultimii patru ani printr-un
amplu proces de restaurare, care l-a adus la strălucirea cea dintâi.
Despre proiect ne va vorbi Părintele Paroh, Consilier Patriarhal Ștefan
Ababei.

Peste 3,4 de milioane de euro pentru a reda strălucirea de

odinioară
Ce a presupus acest proiect?
Preot Ștefan Ababei: În perioada 2018-2022, biserica a fost reparată
și înfrumusețată până la cele mai mici detalii, de la fundație până la
acoperiș. Fundația și zidăria au fost consolidate, iar acoperișul și
șarpanta au fost restaurate în forma lor originară. La fel și
împrejmuirea bisericii. La interior au fost restaurate arhitectura și
pictura, sculpturile și vitraliile, precum și decorațiile în stuc, care au
fost vopsite, așa cum erau în biserica originară. Proiectul a mai inclus
refacerea trotuarelor, a scărilor exterioare, a aleilor pietonale și
carosabile și a spațiilor verzi.

Accesul nelimitat al vizitatorilor

Care a fost scopul proiectului?
Preot Ștefan Ababei : Întregul complex, intitulat „Așezămintele
Brâncovenești Biserica Domnița Bălașa”, a fost iluminat pentru a fi mai bine
pus în valoare, și a fost dotat cu o clădire anexă care se încadrează în stilul
arhitectural al bisericii. De acum, Biserica Domnița Bălașa va putea fi
vizitată în cele mai bune condiții de persoanele cu dizabilități, deoarece
dispune de rampă de acces pentru scaune rulante și de plăcuțe explicative în
alfabetul Braille, pentru persoane cu deficiențe de vedere. Obiectivul
general al proiectului a fost valorificarea patrimoniului cultural și a
identității culturale în vederea stimulării dezvoltării locale și integrarea
bisericii în circuitul turistic cultural-istoric și religios, prin creșterea cu 10%
a numărului anual de vizitatori.

Perla brâncovenească ascunsă în centrul Capitalei

Care sunt evenimentele care definesc existența bisericii?

Preot Ștefan Ababei:Adăpostită între blocuri de viața tumultoasă a

Bucureștiului, biserica Domnița Bălașa rămâne singura amintire a
vechilor așezăminte brâncovenești, distruse în 1984 pentru construirea
noului centru civic. Eleganta biserică se află pe malul Dâmboviței, în
vechea zonă a Mahalalei Prundului.
Biserica „Domnița Bălașa” a fost ctitorită în 1743 de a șasea fiică a
Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu pe terenurile primite ca
zestre. În 1750, pe lângă Biserica „Înălțarea Domnului” mai existau un
azil și o școală. În 1842, după un cutremur care afectase grav biserica,
Safta Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc, a construit
alt sfânt lăcaș. După aproximativ patru decenii, și acesta a fost
demolat, fiind grav degradat în urma inundațiilor. Pe locul lui a fost
rectitorită Biserica „Domnița Bălașa” în forma pe care o cunoaștem
astăzi.
Planurile de arhitectură au fost avizate de Arh. André Lecomte
du Noüy, cel care lucra în perioada respectivă la restaurarea bisericii
Mănăstirii Curtea de Argeș. În noua biserică s-a investit o sumă uriașă
pentru acea vreme: echivalentul veniturilor pe patru ani din moșiile cu
care erau înzestrate aceste așezăminte. Biserica a fost inaugurată în
1885, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.

Practic, prin actuala restaurare, biserica a fost readusă la

strălucirea celei inaugurate în 1885.

Comori din toată Europa adăpostite de sfântul locaș

Preot Ștefan Ababei: În interior se găsesc două statui sub care își dorm
somnul de veci Domnița Bălașa și Domnița Zoe Brâncoveanu, soția
domnitorului Gheorghe Bibescu. Un lucru surprinzător pentru o biserică
ortodoxă îl  reprezintă  acele două nișe care adăpostesc două monumente funerare,
sub care își dorm somnul veșnic Domnița Bălașa și Domnița Zoe Brâncoveanu,
soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa
reprezintă ”Întristarea” și a fost realizat de sculptorul I. Georgescu, iar cel al lui Zoe
Brâncoveanu o înfățișează îmbrățișată de un înger, având la picioare o femeie și un
copil. Această statuie este realizată de către artistul francez Jules Roulleau. Se
spune că aceste statui stăteau inițial în fața bisericii, dar au fost băgate înăuntru
pentru a nu mai atrage atenția lui Nicolae Ceaușescu.

Alte obiecte interesante sunt cele două jilțuri, poziționate în apropierea altarului, pe
partea stângă. Aici stăteau regele și regina când asistau la slujbă, lucru evidențiat și
de prezența stemei regale pe spătare. Cu toate că cifrul regal al regelui Carol I a
dispărut, înca se mai poate citi ”Nihil Sine Deo”- deviza regală.

Lăcașul de cult are și elemente occidentale, cum ar fi vitraliile

comandate în Germania, cu stemele brâncovenești și ale Țării
Românești. Un element cu o valoarea artistică semnificativă, am putea
spune chiar unic, este policandrul, realizat la Viena. Decorațiile
interioare:mobilierul, catapeteasma și ușile au fost realizate de către
Petre si Mihai Babici.

Oana Marinache, istoric de artă: “Pentru decorarea interiorului

Bisericii, Colonelul Nicolae Bibescu, Epitrop al Așezămintelor
Brâncovenești, a făcut vizite în strainătate, la Viena, Stuttgart,
Munchen și Paris, de unde a comandat multe obiecte valoroase:
sobe Hardtmuth aduse din Viena, vitralii de la F. Zettler din
Munchen, elemente de feronerie, grilajuri, candelabre, sfeșnice, patru
fântâni de la Paris, ghirlande, postamente, lanțuri, bronzuri de
la Atelierele Franceze Monduit&Bechet și Gaget Gauthier.
Policandrele cu imitație de pietre semi-prețioase poartă însemnele
heraldice ale familiei Brâncoveanu și au fost executate de fabricantul
Paussielque Rossand. Colonelul Bibescu a adus inclusiv stofe pentru
hainele preoțești. Baptiste Gaiser din București a realizat tabla de
aramă, de la Budapesta s-a comandat cărămidă și marmură colorată,
iar pictura exterioară a fost realizată de Franz Strasak. Inaugurarea
bisericii a avut loc în data de 29 septembrie 1885”. Istoricul de
artă Oana Marinache  semnează și volumul „Carol Benisch, 50 de ani
de arhitectură”, Editura Istoria Artei, București, 2015.
În interiorul bisericii, pictura în ulei, realizată într-un stil
neorenascentist, este opera pictorilor vienezi Kott şi Rihofsky. Pe
peretele vestic sunt înfăţişaţi Banul Manolache, Zoe Brâncoveanu,
Constantin Brâncoveanu cu chivotul bisericii în mână, Domniţa
Bălaşa şi mama acesteia, Marica Brâncoveanu - ctitorii şi familia
acestora. Portretele noilor ctitori sunt pictate de Grigore Stoenescu. Pe
peretele sudic sunt înfăţişaţi patriarhul Justinian şi Sfântul Calinic de
la Cernica, canonizat în timpul aceluiaşi patriarh, iar pe peretele
nordic este înfăţişat Mitropolitul Calinic Miclescu şi Sfântul Dimitrie
Basarabov.
În parcul Bisericii se remarcă monumentul Domniței Bălașa, una
dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Carol Storck Senior. Pe
soclul statuii sunt înscrise numele moșiilor care au constituit zestrea
acordată bisericii. Biserica „Domnița Bălașa” figurează ca monument
de arhitectură pe lista oficială a monumentelor istorice din țară.

Sfântul Grigorie de Nyssa – ocrotitorul Bisericii

Moaștele Sfântului Ierarh Grigorie au fost aduse la biserica Domnița

Bălașa din Grecia, în 1970. Din mărturiile domnilor epitropi
testamentari au fost primite de familia epitropilor. Familia Moscu, de
fapt, care stă în legătură directă cu familia voievodului martir
Brâncoveanu și a Domniței Bălașa, se trăgea din Sparta, din
Peloponez. Socrul domnului academician Constantin Bălăeanu
Stolnici, Emanoil Hagi Moscu, care a fost epitrop o perioadă
îndelungată a acestui așezământ, împreună cu Constantin Sturdza cu
Grigore Brâncoveanu și cu alți mari oameni ai acestei familii, au donat
bisericii aceste Sfinte Moaște ale Sfântului Grigore de Nyssa prin anii
1970. Deși pe aceea raclă sub forma de mască facială, în care erau
păstrate aceste Sfinte Moaște, o particică din partea frontală, poartă
înscripționat anul 1792 și acolo spune: acestea apartin Sfântului
Grigore de Nyssa

Comuniștii au darâmat Așezămintele Brâncovenești și au ascuns

biserica după un șir de blocuri mohorâte
Peste Domnița Bălașa a venit cutremurul din 1940 și cel din 1977 și a
avut din nou nevoie de consolidări serioase. În anii ’80, comunismul a
condamnat-o să fie ascunsă după un șir înalt de blocuri urâte. Peste
Așezămintele Brâncovenești au trecut buldozerele, istoria a fost
rescrisă, însă minunata construcție brâncovenească a rămas în
picioare. 

Biserica în care nu au avut loc înmormântări

În perioada interbelică, lumea mondenă a vremii oficializa aici nunțile

și botezurile. Acest lucru s-a păstrat până astăzi, biserica rămânând un 
exemplu de rafinament și eleganță. Deși întemeiată pe lacrimi și
suferință, biserica Domnița Bălașa este o biserică de sărbătoare, aici
neavând loc niciodată înmormântări.

“Domnița Bălașa este foarte bizantină în fibra ei lăuntrică, în

respirația icoanelor și în muzicalitatea zidurilor. În tot Bucureștiul,
nu găsești o biserică mai muzicală, mai sonoră ca ea. Nu întâmplător
pe aici au trecut mari conducători de cor și mari compozitori de
muzică bisericească. Nu întâmplător în perioada interbelică, marile
familii boierești ale Bucureștiului își făceau nunțile și botezurile pe
acest loc. La Bălașa nu s-au săvârșit înmormântări, e o biserică a
cununiei și a fastului aristocratic”, Constantin Bălăceanu Stolnici.

Casetă

Proiectul „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a

monumentului istoric «Așezămintele Brâncovenești Biserica Domnița
Bălașa»” a fost cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare
Regională prin Programul Operațional Regional 2014-2020, axa
prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.