BISERICA ORTODOXĂ „POGORÂREA

SFÂNTULUI DUH” din Alba Iulia

Este cel mai spațios lăcaș de cult din Alba Iulia. Construcția, pictura
interioară și iconostasul au fost realizate într-o perioadă destul de întinsă, de 16
ani. Sfințirea bisericii a avut loc în 11 iunie 2006, de Rusalii, adică exact la
evenimentul hramului, și anume „Pogorârea Sfântului Duh”.
Amplasată la capătul vestic al Platoului Romanilor și al orașului, Biserica se
află față în față cu Catedrala Încoronării. A fost și motivul pentru care Biserica
are altarul orientat către vest, un caz particular în sistemul edificiilor
ortodoxe.
Arhitectura lăcașului de cult este de tip neobizantin. Biserica are formă de
cruce greacă, cu două turnuri simetrice la intrare, cu rol de clopotniță și un turn
masiv peste cupolă.
Pe monumentul din curtea bisericii, numit „Memorialul rezistenței
anticomuniste 1945-1989”, sunt marcate închisorile comuniste de pe cuprinsul
Românei, respectiv grupurile de rezistență armată din Județul Alba, în frunte cu
grupul maiorului Dabija.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh din

Rădăuți

Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică

ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost
construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh".
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista
monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.
Lucrările de construcție au început abia în iulie 1927 pe
cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Piatra de temelie a viitoarei catedrale a fost
sfințită la 23 octombrie 1927 de către mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al
Bucovinei, asistat de arhimandritul Ortizie Popescu, starețul Mănăstirii Sucevița.
Ca urmare a faptului că planul inițial nu corespundea unei biserici de
dimensiunile unei catedrale, el a fost refăcut de către arhitectul Mihail
Pankowski, stabilit ulterior la Viena, care a condus lucrările până în anul 1940
când s-a amplasat crucea deasupra turlei.
Lucrările de construcție ale catedralei au durat 34 ani, la conducerea
lucrărilor succedându-se în această perioadă (1927-1961) opt preoți sau
administratori parohiali. Lucrările au stagnat în perioada celui de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945) și apoi în primii ani de după război.
Biserica a fost sfințită la 28 mai 1961, în Duminica Rusaliilor (hramul bisericii),
de către mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei.
Biserica are o suprafață de 550 m², o lungime de 60 metri și o înălțime de
50 metri. Ea este construită în stil neobizantin cu elemente de arhitectură
bisericească moldovenească. Ea are trei nave, având un culoar principal străjuit
de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit.
Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari.
Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131
ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina în interior. [5]
Acoperișul bisericii este alcătuit dintr-un turn central străjuit de o cruce de 6
metri înălțime și 4 metri lățime (brațele), patru turnuri mai mici în jur și două
turnuri ale clopotniței, de o parte și alta a intrării principale în biserică.
Catapeteasma provine de la Biserica din Răpciuni, astăzi scufundată în
apele Barajului de la Bicaz, sculptura ei fiind realizată de Filip Bocic, iar pictura
de Nicolae Popovici-Lespezi, ambii din Iași.

Biserica 'Pogorarea Duhului Sfant' din

cartierul bucurestean Titan
 Lacasul, construit din lemn, in stil maramuresean, a fost ridicat intre anii
1994-1996.
Biserica a inceput a fi construita in 1994, intr-un cartier de blocuri uriase
din Bucuresti, Titan.. Am fost inaugurata in 1996, este din lemn, in stil
maramuresean, fiind situata intr-un parc si este un adevarat reper arhitectural si
sufletesc al cartierlui. Are 45 de metri inaltime.

Biserica Pogorârea Sfântului Duh

din Paroș
Satul Paroș menționat în anul 1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere” este
păstrătorul unei biserici vechi de piatră, închinată praznicului ”Pogorârii Duhului Sfânt”.
Etapei inițiale de construcție a bisericii îi aparțin doar nava și altarul, pronaosul și turnul fiind
adaosuri târzii, precum o dovedește și inscripția unuia din clopote (“Gloria in Excelsis Deo
1717”) adus cu acel prilej; celălalt clopot a fost turnat „spre mărirea lui Dumnezeu”, în
anul 1796[2].
Frapantă la această biserică este planimetria altarului, semicircular la interior și
heptagonal în exterior; absida este ușor decroșată față de corpul navei. Clopotnița masivă, cu
un foișor închis de lemn și fleșa ascuțită, învelită în șindrilă și prevăzută, pe laturile sale de
sud și de nord, cu două intrări; la acoperirea lăcașului propriu-zis s-a utilizat țigla. Peretele de
miazănoapte este sprijinit de patru contraforți. Pictura exterioară s-a dovedit ulterior a nu fi
altceva decât o simplă zugrăveală naivă.
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului
Duh”, sat Bodești, comuna Hălmagiu
Biserica ortodoxă de lemn cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, din
localitatea Bodeşti, a fost ridicată în perioada anilor 1760-1766.
Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anilor 1760-1766, fiind
supusă în repetate rânduri unor reparaţii. Ultima reparaţie a fost efectuată în
anul 1957.
Potrivit unei însemnări de pe zidul bisericii, în 1831 au fost zugrăvite atât
iconostasul, cât și pereții în stil bizantin. Unele icoane au o vechime de
aproximativ trei secole.
Biserica actuală a fost înălţată pe temelia uneia mai vechi din anul 1756.
Planul pereţilor este dreptunghiular, cu absida decroşată, poligonală, cu 5 laturi.
Este alcătuită din naos, pronaos şi altar. Peste pronaos se înalţă o clopotniţă
impunătoare cu forme baroce, ridicată în secolul al XIX-lea.
Curiozităţi
În curtea bisericii își dorm somnul de veci câteva personalități marcante ale
vieții culturale din ținuturile arădene, precum: Nicolae Butariu și profesorul
Traian Mager (1887 – 1950), monograful meleagurilor Hălmagiului.