Biserica Zlatari gazduieste Moastele Sfantului Mucenic Ciprian, venerate de intreaga crestinatate.

Mana dreapta a Sfantului Ciprian, facatoare de minuni, se afla in partea stanga a altarului, intr-o caseta de mici dimensiuni. Orice credincios se poate inchina Sfintelor Moaste. Biserica Zlatari - Adresa: Calea Victoriei, nr.12, sector 3, Bucuresti, tel. 021 - 313.83.41

Biserica Zlatari - Sfantul Ciprian Biserica Zlatari este una dintre vechile biserici ale capitalei Romaniei. Pe Calea Victoriei - fostul Pod al Mogosoaiei pornind dinspre Dambovita, gasesti pe partea dreapta, intre strazile Stavropoleos si Lipscani, Biserica Sfantul Ciprian Zlatari, incadrata de blocuri noi, cu zece etaje.

Initial, biserica a apartinut unui han al Bucuresti-lor, ca multe altele din vremea ei. Multe dintre hanurile cunoscute aflate in centrul Bucurestilor aveau in mijlocul curtii interioare biserici sau manastiri; de altfel nu putine hanuri au aparut ca anexe ale bisericilor si manastirilor, ridicate de egumeni pentru a spori veniturile acestora.

Manastirile Coltea, Paraclisul Sfanta Ecaterina, Sfantul Ioan, Manastirea Mihai Voda, Sfantul Spiridon, Biserica lui Ghiorma Banul - numita si a Grecilor, Biserica Sarindar si Manastirea Stavropoleos au avut hanuri mari in Bucuresti; acestora li se alatura Biserica Sfantului Ciprian - Zlatari. Biserica Zlatari - scurt istoric Hanul a fost construit in secolul al XVIII-lea in jurul Bisericii Zlatari si ocupa statiul cuprins intre Palatul Postelor si strada Lipscani. Pe la 1860-1862 cladirea hanului se compunea din parter si etaj si avea aproape 200 de camere si pravalii, toate fiind inchiriate. Pravaliile de jos erau inchiriate la "marsande, lipscarii, bacanii, carciumi si la oameni de diferite religiuni".

Biserica a fost construita la inceput, probabil din lemn, pe la jumatatea secolului al XVII-lea, spune legenda, pe timpul domnitorului Matei Basarab, de niste "zlatari", "aurari sau argintari", din mahalaua "popii Manta", pe locul Zlatarilor de la Sarindar, donat Elenei, fiica lui Radu Voda Serban si mama a Cantacuzinilor din Muntenia.

Biserica Zlatari, avand hramul Adormirea Maicii Domnului, este pomenita in documente, la data de 25 august 1667. Pe locul ei, sau in apropiere, se zice ca "s-a cladit din nou, din temelii, aceasta Biserica Zlatari, in anul mantuirii 1705 prin ajutorul Domnului Chir Spatarul Mihail Cantacuzino", cum spune textul pisaniei in limba greaca, de la anul 1709.

Manastirea a fost bogat inzestrata de ctitor, cu pravalii, cu pivnite si cu mosii, devenind una din cele mai bogate manastiri din tara, in secolul al XVIII-lea. Biserica a fost inchinata Patriarhiei din Alexandria, impreuna cu hanul Zlatari, care inconjura biserica la 1709, cu ocazia vizitei facute de patriarhul Gherasim Palada, la curtea domnitorului Constantin Brancoveanu.

Dupa cutremurele din 1802 si apoi din 1838, "aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica fiind in mare ruina si crapandu-se, s-a inceput a se ridica din temelie in anul 1850, cu binecuvantarea IPS Mitropolit al Ungro-Vlahiei D.D.Nifon, in zilele prea inaltatului Domn al Tarii Romanesti Dimitrie Stirbei, de prea Sfintitul Arhiereu D.D.Calistrat Livis, egumenul de pe atunci."

Biserica este terminata de egumenul succesor, Atanasie Livis, care s-a ostenit de a savarsi atat Sfanta Biserica inceputa, cat si toata imprejurimea cu odai si cladiri, din temelie precum se vede in jurul acestei sante biserici. Si hramul a pus Nasterea Maicii Domnului, care se praznuieste in ziua de 8 septembrie, zi in care s-a sfintit" dupa cum spune pisania mai noua din 1860, tot in limba greaca.

Constructia bisericii s-a facut dupa planurile arhitectului Xavier Villacrosse. Pictura interioara a fost realizata intre anii 1853-1856 de catre Gheorghe Tattarescu, cu scene biblice grupate in panouri mari. Tampla sculptata in lemn si poleita, impreuna cu icoanele sala ferecate in argint, reprezinta opere de arta. Tot atunci a fost rezidit turnul - clopotnita.

Din perioada anilor 1867-1887 etajul hanului a fost ocupat de Ministerul Instructiei Publice si al Cultelor. In anul 1870, in Hanul Zlatari se gasea una din cele mai mari si mai bine asortate bacanii din Bucuresti, proprietatea lui Paun Popescu.

Biserica mai este reperata in anii 1864, 1876, 1898. Din anul 1888, ea devine biserica parohiala. La anul 1903, hanul si turnul-clopotnita (cu picturi facute de pictorul grec Diamantopoulos) din fata bisericii au fost daramate pentru largirea Caii Victoriei. Atunci s-a descoperit o fresca, azi pierduta, aratand Nasterea Maicii Domnului si o inscriptie de inchinare Patriarhiei din Alexandria.

Biserica Zlatari este restaurata intre anii 1907-1908, prin grija arhitectului Jean Pompilian (1872-1938). Cutremurul din 1940 afecteaza turlele bisericii, acestea fiind refacute atunci provizoriu, iar intre anii 1971-1973, recladite in forma de azi.

Pana dupa anul 1977, biserica strajuia singura spatiul dintre strazile Stavropoleos si Lipscani, iar un spatiu verde acoperea o parte din fundatiile si ramasitele hanului Zlatari, peste drum de de fostul Hotel de France, cazut si el partial la cutremur. Din anul 1977, biserica se oglindeste in fatada de sticla a giganticei constructii Bucharest Financial Plaza. Biserica Zlatari - arhitectura si sfintele moaste Constructia bisericii asa cum o vedem astazi, are un plan cu o singura nava, inscrisa in dimensiunile 23 de metri lungime si 12 metri latime, terminata cu absida pentru Sfantul Altar. Lateral, sunt numai sugerate absidele sub doua din cele patru arce care sustin turla cea mare de peste naos.

O alcatuire mai speciala o are naosul, patrat, cu pandantivi de arce late, asezate pe colturi. Pe extremitatile reunite ale peretilor naosului se ridica alte patru turnuri mai mici si mai zvelte, tot octogonale, pe baze paralelipipedice de sectiune patrata. Pronaosul este mai ingust, acoperit cu o bolta in leagan si are cafas deasupra intrarii.

Pictura interioara, originala a pictorului Gheorghe Tattarescu, este astazi afumata si se cere spalata. Biserica este luminata prin ferestre cu vitralii reprezentand icoane de sfinti. Biserica poarta hramul mai sus amintit, Nasterea Maicii Domnului, care se praznuieste in ziua de 8 septembrie.