1s -

C. l'OC 4 (.4%. ") Sk..

..

t
EINEEI1 :

-'
1,

p_F,VISTA
'5'" PENTRU 1
r

STORIE , ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE

SUB DIRECTIUNEA

LU
O 7
O (-
u-REGORIU TOCILESCU
Profosor la Universi late ;
IF
i z Director al Musettlui de Antichilati.

"0310,
ANUL I.
vo 1. FASUICULA I.
11110 stampe litogralialc 0 16 xilogra

_
O
O )I"
O
0
O
O

O
0
0 vi r
BUUTHESCI
0 cPe
0 TIPOGHA ACADEMIET HOMANE (LA BOR ATOM' ROMANI)
0
emm
o. Nr. 26. STRADA ACADEMIET, Nr. 26
0
0
0 1882.
O
0
O
0 4,---1:-.4t-tdt-1=1-1:1=-rt:711'r:H=t4,71.7.1r=1:71-:=117-1-1*.--1171:t1--7,11,14:74--71

0
0 if igt 40lvt
. . ; ''a C
0 I ir ) (1. *".% 4
3

of :0101 1 10 I) (Vie! isle 0 0 olo 010.0 0.010 490909101oloietieio0Dieten O 010101010 0

www.dacoromanica.ro
'417
..
 SUNIARIUL FASCICULE1 I-'e

Mihail C. Satin. Tesaurul do Ia Turnu-Miigurele, Cu o staitTa auriLd si 4 xilografiT

in lexl.
Dr. M. (faster. Stratificarea elernenttiluT Latin in liinha roniAnti.
M. Cogiilniceana. Colec(iiine do ntodeliiri do picliira relighisa de daseAlul Radii Zugravu.
cu 8 stamp, litografiate.
A. liiiihrior. Gera despre onjuctivul roia5oesc. ,

Alexandra D. Xenopolu. Financiele in (Tom li'anariol,ilor.

Hr. M. Vaster. Toxic. rinnilne inedite din secolul al XVII.
lir. G. Tocilesca. - Alonninente epigrafice si sculphiralo din lat)brogia, cif o hart titogra-
(lath si 6 xilogratii intercalate in text. -

A. I':tltill Harlan. i\lemorin inedit prosontat principeliii Al. Giza.

V. II. 111114:I. Despre promin(aroa liti S in liutha laliit t.
31. B. Call&Amu. Series sAil rosiainsuri de oracul.
V. Dindlresca. Note astilwa uununuenfolor, ruinelor ;CI locurilor inseinnate istorice din
judettil
A. I. °dolmen. Inscriii(itinea lilt Stefan eel Mare de la curtile doinnesei din lfirblu, cu uiL
xilogralie in text.
A rellimandritii1 hare. Ihnttia. InsciRiunea do Ia Iliserica Slin1ii Voevodi, phanuniitil --
Dance. din °resit' Iasi, cu o xilogralie in text.
11r. (I. Torilesca. - Docunienle inodilo privilore la Ii Orin. liontariilor, en 3 xilOgafil in text.
11. Valor. NIoniorionla (40161i:din regni Transsilvaniae.
1'. Ispirescii. picatort populace. .

Dr. ill. Baster, lloconsiunl.

D. Move. SA[111610 de hi Troo::iliis.
A. [Reunite dr Nail ti. iinte Iapidare dela hiserica. Trisfol doh, din Iasi, cu Iii xilogralie
in text. -

A. A. Kinlik. Despre originea roiniiii(isca. a asa numitului tater de our at prin1ului rus
Cholinski. - .

Gr. G. T. Noti( -.

COND1TIUNI-I,E- PUBLICATIUNEI :

flevisla perilru istorie, archeologie si filologie apare de palm on pe an, in

taseienle de cute 12-15 coil, cu siampe si fac simile.
Abonnmentul pe an : 25 let pentru Romania, 30 let iv?iztrit streiineita1P.
Abonanieniul ineepe la 1 -iii Octobre 1882.
Redaelinnea ci ruirnhaistraliunea se alto in (Attica Rahovd, No. 44.

www.dacoromanica.ro
 aj

EVISTA
41.1,121f10,
O PENTRU

[5j). ply
;1-
- STORE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE
SUB DIRECTIUNEA

I, UT

CfRECfORItT a. TOCILKSCU,
Profesor la Universitate. Director al Mammal de Antichitlitf

-cAD-------

ANUL I.
V O L U M U L I.

O
O

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIET ROMANE (LABORATORIT ROMANI)
Nr. 26. STRADA ACADEMIE!, Nr. 26

1882.

OP
$
11:1=101.11C=1:11:11MIC1130 18101010 1 0,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pagmna

',Wade T. T. 0 caletorie la muntele Athos 389 403

Biserica sf. Joan din Vasluiti 418 420
Bur la V. 11. Despre pronuntarea lul 8 in limba Latina . . . 147-154
Despre accentuatiunea formelor contrase ale substantivelor
latine terminate In ias si inm
Calloiann 31. B. Sortes said respunsurl de oracul .
Cogalniceann 31.
. .

Colectiune de modelurl de pictura religiosa de dascalul

.....
155-161
331-336

Radu Zugravu
Cra Tule Ang.
Dimitrescu V.
Memorid inedit de A. Papid Harlan .

Note asupra monumentelor, ruinelor si locurilor insemnate

......
33 36
138 135

istorice din judetul MehedintI 162 177

Caster Dr. 31, Stratificarea elementuluT Latin In limba romana . 17 32, 345-356
Texte romane inedite din secolul al XVII 74-96
Tiganil ce 'ST -ail mancat biserica 469-475
RecensiunT 236 240
liarbea G. 0. Asupra cuventuluT compus de profesorul Lazar Invetato-
rul si directorul scoalelor romanescl din Bucuresci 357 359
nitric Archimandritn Hasana.Inscriptiunea de la Biserica Sfinti1 VoevociT,
pronumita Dancu, din orasul IasT 178-179
lonesca G. Gion. Montaigne si Valachia . . . .. . . . . . 477-484
Ispiresen P. 1MatorY populare . . . . . . . . . . 224 235; 450 460
linnik A. A. Despre originea romanesca a asa numituluT taler de aur al
printului rus Cholmski.
Lambrior A.
Lazar G.
Ceva despre conjuctivul romanesc . .
Cuvent din 30 Iulie 1822
. .....
243-244
37-44
360 368
Lecomte A. de Noily Semne lapidare dela biserica Trisfetitele din Iasi. . 242
Maier G. Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae . . 193-223; 421-449
Melchisedec Episcop. 0 visit& la cate-va manastir1 si bisericT antice din
Bucovina 2f5 281
Doue urice inedite de la Marele Stefan . 169 377
Bore D. Sapaturile de la Troesmis 240-241
Odobesca A. I. Inscriptiunea Jul Stefan cel Mare de la cur(ile domnesci
din Hirlad 180-182
Papid A. Ilarian. Memorid inedit presentat principeluT AL Cuza.. . 133-146
Popillian N. Tetatea 475-477
8ittzn M. C. Tesaurul de la Turnu-Magurele 1-16
Lantul de aur de la Gradistiora si tesaurul din Maramures 282 292
Tiktin H. 0 foaie de zestre din 1669 337-344
Tocilesca Gr. G.Monumente epigrafice si sculpturale din Dobrogea. 97-132; 293 330
Documente inedite privitore la Istoria Romanilor. 183-192; 378-388
31 Notite 244
Vizanti A. Abecedariul lul G. Lazar 461-469
Xenopolu A. D. Financiele in epoca. Fanariotilor 45-73
Teoria lul Rossler. StudiT asupra staruinti1 Romanilor
In Dacia Traiana , . 409-418

www.dacoromanica.ro
 TABELLA STAMPELOR.

Nr. 1. Tesaurul de la Turnu-M5.gurele.

Nr. 2-9. Mode le de picturit religios'5, cuprinse Intr'o colectiune Oat& la Monastirea
Bunea.
Nr. 10. Planul cetAti1 Troesmis.
Nr. 11-13. Inscriptiuni de la Mgniistirea Putna.
Nr. 14. Ornamente pe acoperemdntul mormentuluI Domnel Maria de la Magop a lul Stefan
cel Mare.
Nr. 15. Stefan cel Mare ci Domna Maria pe o dyed{ sea perdea de la MInAstire& Putna.
Nr. 15-s. Fac-simile dup5 evangelia din 1507 de la M1nastirea Putna.
Nr. 16. Fac-simile dupg evangelia din 1488 de Ia MIngstirea Putna.
Nr. 17. Lantul de our de la GrAdistiora qi tesaurul de verigT de la Maramures1.
Nr. 18. Schitul romftn. Prodrom de la muntele Athos.

www.dacoromanica.ro
 11
ARCH
Tab.1.

2.

3
1

6. bis .
... 5

6.

7. 8.

0 0000 o
.9. 10. 11 , 12,

TESAURUL DE LA TURNU-IVAGURELE
www.dacoromanica.ro
Lita. 1;:roneberg, Bacurescl,
 TESAURUL DE LA TURNU-MAGURELE

CONSIDERATIUNI PRELIMINARE.

Obiectele antice de metal au in genere un interes mai mare de cat cele

de lut sau de piatra, find ch aunt mult mai rare In colectiunT; pe cat timp a-
ceste din urma, fiind formate de materii WA valoare proprie, au ramas in ph-
'Mut nebhgate in seama de oamenii eari le descopereau, obiectele de metal nu
schpau mai nicT o data de destructiune ; ele gaseau cumphratori can le to-
peau al le transformau In obiecte pentru usul casnic. Numai in timpurile de
tot recente, progresele atfintei archeologice au asigurat, prin ridicarea valoare!,
conservatiunea lor ; ai acest progres s'a marginit numai la cele fabrieate din
metaluri comune ; giuvelele antice formate din materii precioase sant espuse
chiar asth-zi la o imediata destructiune, mai cu searna. in thrile uncle, bunioarh
ca la noT, statul lai reserve un drept de proprietate asupra comorilor. Giuve-
lele antice gasite la not ajung In genere In mana zarafilor can le cumphra
pe ascuns cu preturl seazute, ai be topesc In grabh ca sr. se puny la adapost
de vre 9 confiscatiune.
Tooth lumea .tie ch nepretuitul tesaur de la Petroasa, podoaba Museulul no-
stru national, a scapat cu greu din mana descoperitorilor, ai eh el n'a ajuns la
noT de cat redus pe jumatate ai foarte deteriorat. Se .tie asemenea ca de a-
tunci ai pan'acum (in interval de peste 40 de ant) cu tot privilegiul sau, staiul
Roman n'a mai dobandit pentru Museu de cat lucrurt cu totul neinsemnate.
Destructiunea giuvelelor antice pricinue.te o pagubh foarte serioasa atiinte
archeologice, mai cu seam& pentru studiul epocelor primitive unde toata arta
ai tot meateaugul timpului se concentrau in fabricatiunea ai decoratiunea pie-
selor de argintarie ai aurarie. Aceste obiecte precioase destinate in genere pen-
tru serviciul zeithtilor venerate, sau pentru usul aefilor puternici, sant tot d'a
una espresiunea cea mai ridicata a tehnicei ai a arteT In momentul fabricatiun el'
ion ; ele au o valoare de primul ordin pentru omul de atiinth care caul& sh 'al
dea seams de gradul esact de cultura ai de desvoltare a unei vech! societhti.
Consideratiunile de mai sus, earl' ne esplica raritatea giuvelelor antice In
colectiunile cele marl' din Europa, ai interesul for !nail, m'au indemnat sh in-
augurez studiele archeologice in presenta Revistr. prin descriptiunea meth

www.dacoromanica.ro
2 MIHAIL C. SUTZU

si minutioasa a giuvelelor de aur si argint deseoperile in orasul Turnu-Magu-

rele, stradaLogofatuluT Nicolae, in ziva de 4 si 5 Marlie 1880, cari constituesc
pentru Museul nostru national o achisitiune din cele mai precioase.
Glisite pe pgmantul roinanese, de o autenticitate certg, ele presintg, ca-
racterele uneT vechimi depArtate care ne probeazg, dupg cum vom esplica pe
larg mat la vale, c& aceste mid monumente apartin poporatiunilor barbare
anterioare stabilirii ostasilor lul Traian in taranoastrA. Tesaurul de la Turnu-
Magurele este un testimoniu cert de starea culturala, aft cuteza a zice chiar,
de starea socials a vechelor popoare dunArene, despre care nu posedgm pang
acum de cat ate va mentiunT somariT in istoricil greet silatini. si monumente
foarle rail si adesea ort discutabile.

DESCOPERIREA TESAURULUT BSI OBIECTELE CART IL COMPUN.

Comoara din care faceau parte giuvelele ce le vom stadia, s'a gasit chiar in
orasul Turnu-Magurele. Cu ocasiunea sadirei unut copaciu, muncitorul care
sapa groapa la o adancime de vre o 50 centrimetre, lovi cu tarngcopul sail un
obiect de aur ; se facura imediat cautarT imprejurul gaureT si se descoperira
succesiv toate piesele de aur si de argint pe care le vom descrie. Svonurile
locale pretind a piesele tesaurulut erau mai numerOse.
Nu cunosc din parte-mT de cat obiectele aflate asta-zi in Museul nostru
national, §i cele ce posed& d-nu Cogalniceanu ; gratie bunet voin0 liberale
a d -niet sale, care ne-a incredintat giuvelele ca ss le studiam, pot presenta a-
sta-z1 lectorului o dare de seams coprinzand totalitatea acestor obiecte.
La prima vedere, tesaurul de la Turnu-MAgurele se compune din cincT bra -
tart (1) tuhulare de aur, din care patru sunt figurate pe Tabela I la No. 1. 2.
3. 4. Cu o reductiune la 3/4; din o bratars de electrum (aur amestecat cu o
insemnata cuantitate de argint) de forma bombatA, (tab. I fig. 5 reductiune
la 3'4); din mat multe fragmente tot de argint cart, dupg cum vom demonstra,
apartin la doug bract:ill de acest metal : una in forma bratarilor de aur si cea
fan in forma bratariT de electrum; din un mic fragment de teava de aur or-
Data cu desemnurT (fig. 6 si 6 bis), si din 433 bucatT mg.runte de aur, una In
forma de verig& incovoiatil (No. 7) §i cele l'alte anulare, de diferite dirnensi-
uni reproduse pe fig. 8. 9. 10. 11. 12 in marimea for natural& (2).
(I) Pentru inlesnirea descriptiuneT si spre a evita perifrasele am conservat cuvantul im-
propriu de brti(5.11, cu toate ca vom demonstra mai departe el aceste giuvele n'au putut
servi vre-o (lath. de podoahe la manT.
(2) Domnul Dr. Bernad, directorul Laboratortulul de chimie al Eph. Spit. Civ. si al fa-
cultAtel de Medicinti a Nine -voit sA analiseze trel fragmente din obiectele enumerate mai
sus. Primim acum, de si cam tArcliu, resultatul cercetkrilor d-sale, din care urmeaza di
toate fragmentele albe de bratarl ce le am considerat In studiul de fa(a ca fiind de nr-
gist, sant in realitate de un aliagiu compus de argint cu o proportiune InsemnatA de
aur care constituiette un fel de electrum bastard. Fragmentele analisate in numiir de
trel sant cele urmAtoare...:.

www.dacoromanica.ro
 TESAIIRUL DE LA TURNU- MAGURELE 3

Vom descrie aceste obiecte in modul urmator :

I
II
III Bratari de aur.
IV
V
VI Bratara de argint in fragmente, de o forma identica cu cele precedente.
VII Brapra de electrum.
VIII Alta bralara de argint sfaramata, forma brMarii de electrum.
IX Fragment de teava ornata cu desemnuri.
X. Obiecte marunte de aur. (1)

A) Tin fragment filiform provenind din cilindrul de aur ornat (figura 6, tab I); acest .
fragment avea o greutate de 0,e 0018
aur 78,204 0/0
ei se compune de argint 15,054
cupru urme nedosabile.
B) Un fragment segmentar de coloare alba cenueie provenind din bratara No. VIII
contine :
argint 73,478
aur 23,809
cupru oxydat urme
patina fragmentulul se compune de chlorur de argint.
C) Un fragment provenind din bratara No. VI se compune de :
argint metalicu 78,642
aur 14,400
chlorur de argint 4,533
cupru oxydat. . urine.
Resultatele analiselor de mal sus ne conduce a crede ca giuvelele tesaurulul din Turnu-
Megurele au fost fabricate cu aurul nativ din muntil Carpatilor, care contine, dupe cum
se etie, proportiunT insemnate ei foarte variabile de argint, el constituieete un adevarat e-
lectrum natural.
(1) Pe langa obiectele de mal sus s'ar cuveni poate se addogam ei jumetatea unul mic
tipar de piatra schistoase. care s'a gasit In aceeael sapatura o data cu obiectele, ei s'a tri-
mis museulul national. El ne presintl (fig. A) dna forme mid de nasturl rotunzl, fie care

Fig. A. Fig. B.

www.dacoromanica.ro
4 MIHAIL C. STJTZU

I.

Piesa cea mat bine conservats din tesaur este bratara de aur figuratd
(tab. I fig. 1) In projectiune verticals pentru inlesnirea studiului dimensiuni-
lor §i proportiunilor esacte ale ornamentulut central.
Giuvela este lucrata cu ciocanul, gi format& din o foaie de aur indditd, de o
grosime de peste un milimetru; marginele an Post incovoiate la ambele es-
tremitatT, forma nd ast-fel cloud bande anulare cable , de o largime de 6 mili-
metri ; figurile 2 $i 3 cari represinta alte bratari de aceea§T forma ne dau o
seams esacta de aceasta dispositiune.Bratara este Impodobild la mijloc
cu un ciubuc in relief compus din cinci sectiuni i lucrat din ciocan (au repous-
s6). Latimea bratariT (inaltimea pe figura) este de 9 centimetre, ciuhucul
are 2 cent. %time, diametrul interior al cilindrulul care formeazd corpul bra-
tdriT este la bazd de 64 milimetre, iar sus numai de 60 mil. Aceasta formA pu-
tin corned a obiectulul resare chiar din observatiunea luT atentivd.
Muchia bandelor anulare este pilitd, §i aceasta piliturd dateaza din antici-
tate, find cit fragrnente de scroabd calcare aderenta perimetruluI muchiel
acoperd pe a locurl pilitura.
Greutatea giuvelel este de 127r ,84.
Ohiectul se an. in Museul national.

II.

Fig. '2 tab. I ne infdtivazd in vedere perspective si cu reductiunea la 314 din

dimensiunile efective, o brAtara de aur bowie asemanata cu cea precedenth,
lucratd qi decorate intoemal: greutatea §i mdrimea Irish sant allele. Latimea
pieseT, (inaltimea dupd figura) este de 75 milimetre; diametrul interior al tu-
bulul care formeazd corpul brataril este, la bass, de 60 mil., la gurd de
56 mil. aprocsimativ, piesa Iliad putin deformata prin greutatea pdmantului
care o acoperea.
Latimea bandei circulare incovoiata care terming brAtara sus §i jos nu
diferd in dimensiune de latimea pieseT precedente, adica este de 6 mil. Mu-
chiele aeestei bande de aur nu sant pilite, ci ne infAti§eazd 12 grupurt de midi
liniute inelinate §i paralebe, crestate cu dalta sail cu cutitult1; grupurile sant
simetric a§ezate pe jurul circonferintelor, dupe cum se vede pe fig. 2. Greu-
talea giuvelel este de 95gr,7; obiectul se afid In Museul national.

cu veriga luT, §i ornat cu ,case dungT; piatra este brgsdatra de dna liniT scobite cart conver-
geaz6. spre gaura destinatli la turnarea metaluluT; acesta curgea prin brasde ping, In for-
mele nasturilor. Rita opus a pietrel (fig. B) servea gi ea de tipar pentru verigi de na-
sturT. Caracterul antic al acestuT obiect nu resare de sine In mod suficient, qi constatarea
a el s'a gasit tocmal la un Toe cu giuvelele, nu s'a flcut in mod destul de sigur, ca sA, pu-
tem deduce vre o consecintA din forma luT, sau din presenta luT acolo.
Este Ind foarte probabil ca acest tipar este antic qi contimporan cu tesaurul.

www.dacoromanica.ro
 TESAURUL DE LA TURNUMAGRIRELE 5

ID.

Piesa represintata pe fig. 3 difera foarte putin de cea precedents; latimea

este aceeasi, 75 mil., $i diametrele interioare Si esterioare sus si jos sant iden-
tice, adica 60 si 56 mil.; in fine, greutatea el de 96g',2 se apropie mult de cea
constatata pentra bratara No. II. Ldiimea medie a bandelor incovoiate este $i
ea de 6 mil., insa pe muchia for nu se mai vede liniutele oblice descrise mai
sus; ele probabil esistau §i aci, !Lisa frecatura sad mai bine Locirea evidenta
a muchiilor le-a sters; aceasta frecatura se poate observa bine si pe ciubucul
central unde metalul crapat p'alocuri are grosimea numai a unei loT de har-
tie. Ca cele precedente piesa No. 3 apartine Museului national.

IV.

Strapunsa prin lovitura tarnacopului, turtita $i franta, bratara aceasta tab. I,

fig. 4, era una din cele mai frumoase, mat grele si mai bine pastrate din tot
tesaurul; greutatea el atinge 100gr,45. Dimensiunile bucatii in latime si dia-
metru nu par a diferi mult de cele corespunzatoare la obiectele de mai sus;
ele nu se pot ma.sura aci cu precisiune din causa strivirei metalulul. Muchia
bandelor incovoiate este decorate intocmal ca acea a bratariI No. II. Obiectul
face parte din colectiunea Museului national.

V.

Figurele 1, 2, 3, 4 ne permit a studia cu d'amarunlul formele §i dimen-

siunile acestor patru bratari de aur ; am gd.sit dar de prisos sa mai figuram
o a 5-ea bratara de aur de forma identica care se afla in posesiunea d-lui
Cogalniceanu. Piesa este mai usata de cat precedentele, foaia de metal mai
subtire fi greutatea cu mult mai mica. Diametrele interioare maximum i mi-
nimum ale tevei care formeaza corpul bratarii se apropie mull de cele corespun-
zatoare la giuvelele de mai sus ; diametral interior maximum 60 mil., diame-
trul interior minimum 58 mil. Cifrele acestea sant numai aproximalive din
causa deformatiund bucatii. Ciubucul are o latime de 6 mil. si bratara in total
o latime de 60 mil. Bandele incovoiate anulare cunt putin mai inguste de cat
la giuvelele mai sus descrise, 5 mil. In loc de 6, insa muchia for pare a fi
fost rotunzita in anticitate, si nu mai are dimensiunile primitive. Greuta-
tea piesel asemenea nu o putem arata de cat cu aproximatie, fiind ca bra-
tara a fost trimisa d -lul Cogalniceanu de municipalitatea orasului Turnu-
Magurele, impreuna cu 20 mid ineluse de aur cari stau atarnate de dinsa
printeun &tan pecetluit. Greutatea obiectuluT cu aceste anexe este de 64gr,93.
Determinatiunea greutatilor medie a acestor inele (veqi No. X) dupa diame-
trul for ne permite a calcula daraoa probabild a acestor bucatele de aur ;
ea nu trece peste 3gr.,30; pecetia cu siret dupa cantarirea unei pecetie analoge
este aproximativ de 8gr,50. Bratara singura va cantari dar 53 grame.

www.dacoromanica.ro
6 NIBA1L C. SUTZU

VI.

Fragmentele de argint gasite impreung, cu bra-Wile de aur presinta bu-

catt, unele mat negre §i mat subtirt, allele mat albe §i mat groase. Separatiu-
nea for probeaza c/ primele fragmente in numar de peste 60 (unele marunte
de tot) apartin unuta §i aceluia§ obiect, unet brattiri de argint de dimensiunt §i de
forma analoge cu cele cinci giuvele de aur mat sus descrise. Aceasta identitate
result/. mat anteid din comparatiunea bucatilor apartinand marginelor inco-
voiate ale pieset; raionul circonferentel fragmentelor este intocmat ca raionul
guret brataril No. I; se poate reconstitui intreaga periferie a unet bande care
se aplich esact pe partea corespunzatoare a Prataril No. I, §i ramane inert un
escedent de aceste bucati margina§e avand tot acest raion care ne represinta
parte din banda marginet opuse. Sfaramaturile oable se aplica toate pe corpul
cilindric al bratkrit de aur, §i tret fragmente ne as conservat o mica parte
din eiubucul circular care orna mijlocul bralaril. Acest ciubuc ins /., fiind
mult mat subtire de cat muchiele, a fost sfaramat in fragmente mat marunte
ce s'au perdut probabil prin negligenta persoanelor cart au straits lucrurile
gasite in comoara. Greutatea totals a fragmentelor apartinand bratlrit de ar-
gint No. VI este de 39gr,80. Daca presupunem, lucru foarte probabil, el acea-
sta bratarl avea aproximativ dimensiunile medie ale bratarilor de aur
N-rt I IV, tiind seama de diferinta densitatit metalulut, ne putem incredinta
ca fragtnentele ce posedam represinta jum/tatea bratarit.

VII.

Singura brAtarl de electrum (aur amestecat cu argint) care s'a gasit intrega,
are o forma foarte diferita de cele de mat sus; giuvela este lucrata tot cu cioca-
nul dintr'o foaie de electrum inadita §i WMa pe un calap de lemn bombat (un
fel de ciubuc oblu). Fig. 5 care o represintA foarte bine ne scuteqte de espli-
catiunt prea lunge in aceastl privintl. Dimensiunile bratiiril sunt cele urma-
toare : Deschiderea de sus (diametru mezid) 56 mil., asernenea §i cea de jos.
Diametru maximum In partea bombata 84 mil., latimea bratariI, (inaltimea
dupg, fig. 5), 54 mil. Piesa se all/ in museul national §i cantare§te 58gr,50. Sta-
rea de conservatiune a acestei bratari de electrum nu prea este bunl; cate-va
mice buca(1 lipsesc, §i metalul este Marie stricat; chiar in anticitate margi-
nea superioara a pieset a fost spart/ in cloud locurt §i reparata prin doul Ina-
diturt curioase; fig. 5 ne arata micele placi de aur cart au servit a lega mar-
ginea stricata; fie-care placl se prelungecte prin don/ bucici de sirma de
aur; in dreapta §i in stanga fie careia sparturi s'a facut ate o gaurl prin care
tree buchtile de slima strinse cu cle§tele in dosul bratarii. De §i primitive,
aceste leggturt metalice asicurau in destul soliditatea bratarir.

www.dacoromanica.ro
 TESAURIIL DE LA TURNU-NliGUEELE 7

VIII.

Am aratat mai sus, cu ocasiunea studiulut bratarit No. VI, ea unele frag-
mente de argint dintre sfaramaturile gasite se deosibesc de restul bucatilor
prin diferinta patinei, grosimea metalulut .i chiar prin forma lor; esaminan-
du-le de aproape se poate constata cu sicuranta, ca aceste 6 bucatt faceau
parte dintr'o bratara de argint, avand mare asemanare (probabil cu totul
similara) en giuvela de electrum descrisa mai sus la No. VII. Fragmentele a-
cestea se pot superpune esact pe suprafata brataril de electrum, avand intoc-
mat aceeasi convexitate. Asemenea, un fragment al marginei care s'a conser-
vat ne presinta arcul until cerc, avand esact diametrul deschideret bratarit
No. VII de 56 milimetre.
Fragmentele acestea se afla in Museu, si greutalea lor este de 14gr,50.

Aci se terming. descriptiunea celor opt bucatt mart in forma de bratart,

earl constituese in aparenta impreuna cu fragmentul de teava ornata, tabs I
figura 6, partea cea mat importanta a tesaurului. Inainte de a incepe studiul
obiectelor mat marunte cart s'au gasit la un loc, sa ne oprim un moment si
sit incercam a ne da seatus de adevarata natura a bratarilor. Am aratat deja
in treacat ea giuvelele noastre n'ad putut servi vre o-datti de podoabe pentru
brate; acesta resulta en evidenta din dimensiunile lor. Cea mai mare dintre
bratart are 60 milimetre de deschidere (acolo unde se ingusteaza mat mull);
ar trebui o mans de femeie esceptional de mica, pentru ca sä poata incapea
printr'o asemenea teava rigida (care nu se deschide, Mel nu se poate lati). Ob-
servatiunea de mai sus se aplica a fortiori la bratarile cele mai mid cari an
mime 56 milimetre de deschidere; abia copii mid ar fi putut sa se serveasca
cu ele. Forma conics a bratarilor, toarte defecloasa pentru adevgrate podoabe
de brake, ne confirms in parerea ea aceste bucati de metal an avut o desti-
natiune cu totul alta. Care oare sä fi fost ea ? un raspuns precis la aceasta
intrebare este cam anevoie de dat. Ne putem insa da seams, pang la un punct,
de adeva.r. Tocirea invederata a bucatilor, mat cu seams a pieselor Nr. II li V,
ne probeaza ca aceste obiecte au servit la un us oare care limp indelungat, si
ca n'ad putut fi vre o data simple Levi de aur ornate, menite numal a con-
serva sub un volum redus si comod averea vechiului posesor al tesauruluI (1).
Asa dar piesele in chestiune au mat avut si o alta destinatie. Vorbim aci de
toate, fiind ca alaturatul tablou unde s'au trecut diametrele bratarilor ne dove-

(1) Domnul Kiss (Die Zahl and Schmuckringgelder Pesth 1859), observk cu drept
cuvant di mai multe giuvele de aur, argint si broil; gasite in Panonia si Dacia, pre-
cum bralltd, inele etc., au putut servi la un us monetar, find a exi "tit o relatiune
simplA Mire greutlitile lor.
Cate-va din brittg.rile noastre ne presinta, in privinta greutglikr ceva Inca mai re-
marcabil; ele paru a fi in legAturi cu greutatea monedelor de aur cele mai r6spitndite

www.dacoromanica.ro
8 511H4IL C. ST:TZU

deste el, de fii natura metaluluT din care se compun difera, toate aceste obiecte
visa se reduc la cloud tipurT simple, si au mai aceleasT dimensiunT, lucru care
nu poate fi accidental; egalitatea deschizaturilor ne arata foarte clar ca toate
acestea au servit in trecut la un us asemanat. S'ant piese ornamentale desti-
nate a decora un obiect maT mare format de o materie maT ordinard, foarte
probabil de lemn. Nu putem merge maT departe cu presupunerile fats cu a-
ceste fragmente dintr'o bogata podoaba mobiliard, care a putut servi tot asa
de bine unul color de steag, unul altar, sail unul scaun, precum poate si la
alto lucrurl.
I. Mtn comparativ intro diferitele brfilarI.

E E
. ... t
0 v: NATURA ga
.V.i. v. -q, OBSERVATIUNT
'a' METALULUT 0I
1 ..4
TE
j 4i
minim
1 64 aur. 60

II 60 aur. 56
s4
III 60 aur. ca 56
'-'
.0
IV 64 aur. 4 60 pe cat se poate masura pe un ob-
a
...
iect strivit.
V 60 aur. 58

VI 64 argint. 60 Dimensiuni probabile deduse din

superpositiunea fragmeutelor
ut
0
pe batara No. I.
0
VII 56 electrumi p. 56
,
:
10

VIII 56 argint. ) 56 DimensiuuT probabile deduse din

...s' superpositiunea esactI a frag-
mentelor pe brittara No. VII.

IX.

Figura 6 ne represinta in marime naturala fragmentul unul cilindru de

aur lucrat dintr'o foaie subtire de metal inadita, decorata cu desemnuriscoase

In circulatiunea tarilor Pontice In anticitate, anume cu Daricul pers, Kyzicenul grec 0

Staterul macedonean.
BrIltara No. I catitgre§te 12741'284 adica aproape esact 8 kyzicent de 16 grame.
No. II id. 95, 7 idem. 6 kyzicent.
* No. III id. 96, esact. 6 kyzicen1.
* No. IV id. 100, 45 aproape esact 12 dada de 8gr.40.
sa0 12 stated macedonianT de 8, 50

www.dacoromanica.ro
 TESADRUL DE LA TURNU-MAGURELE 9

din ciocan. Fig. 6 Lis ne arata tdva deschisd, §i aplicatd. pe plan (in parte nu-
mai) pentru Inlesnirea studiuluT ornamentului.
Dupd. cum se poate vedea, o serie de triunghiurT, unele punctate, altele
oable, se succedu intr'o ordine regulatd, formand imprejurul cilindrului un
motiv circular de decoratiune, urmat de cloud bande In reliev earl constitu-
esc un al doilea motiv decorativ. Aceste cloud randuri de ornamente se re-
petd de trei orT pe fragmentul nostru de leva, gi decoratiunea irebue sit fi
urmat ast-fel Inainte pe o parte mai mare care lipse§te; cad obiectul este
frant la ambele estremitati. Nu esista lute triunghiurile punctate §i cele oable
o alternantit riguroasd, fiind cd p'alocuri se \Ad doud, triunghiurT punctate
sau oable unul langd altul, §i pe alte locuri cloud asemenea triunghiurl super-
puse ; dimensiunile for nu sant nici ele absolut egale, §i totul ne inftitirazd o
lucrare de aparentd, primitivd. Motive de decoratiuni analoge s'au mai gasit
in Dacia pe brAdrile de la Elso-Dobsza (1), *i pe olaria de la Vodastra §i
Zimnicea (2). Diametrul cilindrului este de 20 milimetre; lungimea luT de
28 mil., greutatea:= 5gr,99. Destinatiunea obiectuluT nu este certa; a pu-
tut servi la ornarea unul sceptru, unul baston, sat la ornarea manucei
unul vas sau alt obiect de aur. Medul de ornamentare a tevei noastre de
aur se aseamand mult cu desemnurile de pe vechiele acme de bronz din
Danemarka, figurate de D-nu Masden in Pimple anticitatilor danese (3)
carT sant din epoca bronzuluT. Tesaurul nostru nu poate data din o epoca
atat de depttrtatd; deja presenta argintului, contimporan epocei lucrArilor
de fer, ne aratd un timp posterior ; profilul ciubuculuT care decora bra.-
tdrile s'a inspirat de sigur de imitatiunea unuT motiv ornamental al civilisati-
unei helene; el ne probeazd ca tesaurul nostru a Post lucrat dupd stabilirea
influentei grece§ti pe Marea-Neagrd.; presenta micelor bucati de aur pe carT
be vom deserie la No. X, §i earl nu pot fi de cat monede, statornicqte o li-
mits superioard pentru Ingroparea tesaurulul, find cd, nu puteau servi de
sigur ca monede dupd statornicirea Romanilor in Dacia. Avem deja dar o i-
dea generald asupra epocet lucrdril acestor giuvele. Ind. sludiul micelor
bucatT de aur de carT vorbirdm mai sus ne va permite sd ne dam seamd. cu
0 esactitate mult mai mare despre data tesaurulul nostru, dupd cum vom ve-
dea mai la vale.
X.

Ne ramane acum sa vorbfin despre cele 433 mid bucati de aur ce s'au
gasit impreund cu piesele enumerate mai sus. Le vom studia la un loc, de §i
n'au toate aceea§i forma, greutate §i marime, pentru cd aceste mid giuvele au
avut o destinatie comund, au servit vechielor poporatiuni dunarene drept a-

(1) Gr. G. Tocilesen, Dacia inainte de Ronianr, Bucur., 1881, p. 453. fig. 17 qi 18.
(2) Idern pag. 528-520 fig. 132-110.
(3) Abbilduinger of Danske oldsager og Mindesmerker, ved A. P. Masden, Copenhagen.

www.dacoromanica.ro
10 MIHAIL C. SIITZU

devarate monede. Caracterul monetar al acestor obiecte nu este indoios nici

chiar la prima vedere. Se tie intr'adevar ca, inainte de inventiunea mone-
delor Mute (stampilate) la Egina sau in Lydia, anticele societatT civilisate
din basinul Mediteranet au intrebuintat aurul, argintul $i cuprul in bucatl in
transactiunile for de comerciu, ca ntarind pentru fie-care operatiune canti-
tatea necesara de metal; si acest mod de plata a servit Inca mult timp, dupa
inventiuneo. adevaratelor monede, societatilor barhare. Chiar acum, in centru
AfriceT, comerciul cu triburile salbatice se face aproape esclusiv cu sfarama-
turl de aur (poudre d'or). La inceput, bucatile de metal destinate usulul mo-
netar, n'aveau forme precise; erau simple vergele de aur si de argint sau de
sirma mg subtire, din care se putea taia cu inlesnire fractiunT cat de mici.
Asemenea obiecte s'au gasit in Egypt (1), in Syria, In Helada (2) si in
Dacia (3).
D-1 Tocilescu, in Dacia inainte de Bonanl, a figurat maT multe bucatT de
aur li argint gasite la noi, sau in apropierea noastra (fig. 38, 39, 40, 75, 76
77, 78, 79), si le atribue cu drept cuvant destinatiunea munetara. Intre dan-
sele cea represintata In fig. 78 se aseamana mult cu veriga incovoiata din te-
saurul nostru tab. I fig. 7. Cele-l'alte mid inele ale noastre, de diametru si
greutate variate (tab. I fig. 9, 10, 11, 12) ne infatiseaza o forma Inca si mat
perfectionatit de numerariu, find ca ele se put eau transporta cu o mare sigu-
ranta Insirate pe curele, si micele for dimensiunT le faceau trebnice pentru
transactiunile marunte ale targuluT. Asemenea inele presinta cate o data
greutatT gradate In relatiuni simple intre ele si cu o unitate tip care servea
de bass sistemuluT monetar (4).
Inelusele noastre presinta si ele asemenea relatiuni cart confirms cu prisos
caracterul for monetar, si tot de o data le ridica pe neasteptate valoarea for
archeologica. Ele ne vor permite inteadevar sa ne dam seama in limite de-.
stul de stranse, de epoca ingroparif tesaurului nostru; pe cat timp studiul
tehnicel si al decoratiund obiectelor, precum am vazut-o mai sus, nu pu-
tea sa ne fixeze de cat o limitii destul de vaga, coprinsa intre secolul al
VII-le. a. Ch. si cucerirea Dacid de Romani. Datoratn frumosul resultat la
care vomu ajunge, numal ajutoruluT numismaticel, si cred ca nu esista un e-
semplu maT invederat de precioasele foloase pe cart le dobandeste istoxia ge-
nerals a trecutulul din studiul sistemelor monetare antice.
SA esaminam de o cam data obiectele marunte. La prima vedere, cele
433 bucatl de aur se impart In 6 tipurT representate in marimea for natu-
rals tab. I. fig. 7, 8, 9, 10, 11, 12, car! se reduc in realitate numal la 5, ine-
lele din fig. 9 si 10 avand aceiasT greutate. Din aceste 433 bucati, 413 apar-
(1) F. Lenormant, La monnaie dans Pantiquite Paris, t. I; pag. 101 et seq.
(2) Schliemann, Mycenes fig. 529.
(3) Tocilesen, Dacia inainte de Romani, pag. 492.
(4) Ve41 Fr. Lemmata, La monnaie dans rantiguite. torn. I pag. 103. $i Leemans, As-
gyptiache Monumentum van het Nederl. Museum 2-a part. pl. XLI No. 296,

www.dacoromanica.ro
 TESAURUL DE LA TURNU-MAGURELE 11

in museuluT national si le am cantarit pe toate; restul, 20 bucatl, fac parte

din colectiunea d-lul Cogalniceanu.
Tabloul urmItor Nr. II, ne arat . repartitiunea obiectelor intro aceste 5 ti-
purr §i greutAtile lor.
II. Tablou general ariltand unman! pieselor, grout:10e lor dupl cumpana si greutatile
mediT ale serielor.
..1

F
...".
iii
'r.
e..
4
.t. .Le
a
.
'-,
'd
....
4
'V>
&..

7a.
1'
-=
vaa
'
..,
..1
-
.....

E,, 2 ri
t
3.
..s. -.,
1 ..-,-.s .7., 2 'a 1 "Z
is OBSERVATTUNT
"E .10 a.' 0 4-.' .4.. z -3 -
5 -,a. f,.
g e .. :=1 sq
- V
1.,
;.e
-.4
5
,..
.-

..E
-
'a
=
.=
.,..,.
.. ...

gr. gr.
Nr. 1 Nr. 7 1 3.89 1 . r 3,89
Nr. 2 Nr. 8 15 2 2.75 1 1.30 1,30 Nu s'a indicat aci greu-
1 1,45(a) 1,46 tatea mezie care fa(.
cu diferinta mare a
greutA(il pieselor si a
num6xuluT lor, nu no
3 0.28 invata nimic.
4 0,26
3 0 25
Este de observat cl ma-
<0,25 12 >0,24 reamajoritate a piese-
gr. 28 <0 24 >0,22 gr.
lor, 215, care sant maT
Nr. 3 Nr. 9 Si 10 10-11 260 53.46 grele de 0.18. cant6.-
123 <0,22 >0,20 '' 0' 2056 rest impreun5. 45,94
42 <0.20 >0,18 adic4 ad o greutate
mezie de Ogr,2136.
41 <0.18 >0,15
3 <0,15. >0,14
1 0,13

23 <012 >0,10 S'a c&ntarit Impreura

136 <0,10 >0,09 ( cele cincT-zecl §i noug,
Nr. 4 Nr. 11 9 74 6'841 10 <0,09 >0.07 0,0936 bucatl mal grele de
0.09 care trag 5sr-75,
5 <0,065 >0,060 si calcultind greutatea
mezie s'a gdsit 0,0974.
I 54 <0,06 >0,05 k
Nr. 5 Nr. 12 7 76 4 ) 22 <0,05 >0,04 1 0,0526

Pentru completarea tablouluT I ar trebui adaogate cele 20 bucatT din co-

lectiunea d-1111 Cogalniceanu ; ele find legate la un loc ca bratara No. 5 nu
s'a putut cantgri, insa dupa dimensiunile for se impart ast-fel
tipul No. (3) 13 buati.
id. No. (4) 4 a
id. No. (5) 3 ,
20 a

www.dacoromanica.ro
L2 M WAIL C. serzu
Dupti ce am determinat cu cumpana esacta greutate a fie-caria bucati in
limitele indicate in tabloul de mai sus am cautat dad. nu esista vre o rela-
tiune Intre aceste cifre i greutatea pieselor de aur cele mai cunoscute earl,
la diferite epoce, au servit la transactiunile comerciului in tarile pontice, si
am avut satisfactiunea de a vedea eh toate aceste mid bu-
cati de aur, afara poate de una (piesa (a) tipul No. 2) ne
represinta fractiuni simple din staterul de aur sau de elec-
trum de la Kyzic (1) (fig. A), moneda care in tiinpul lut Xe-
nophonte era intrebuintata aproapc esclusiv in toate tran-
sactiunile in Orient. Greutatea Kyzicenelor a variat de la
15gr pang la 168720 care se impartea in 12 dupd sistemul
duodecimal usit at in Orient. Fractiu-
nea de Kyzicene (1/6) numita hectea,
(fig. B.) este comuna in toate co-
lectiunile; ele trag de la 2,50 pana,
Fig. A. Fig. B. la 2,65. Fractiunile mat mid 1/,2
de Kyzicen, deli esista, sant mult mai rare ; greutatea for este de 1gr,24 pans
la 187,37.
Domnul Ch. Lenormant in interesantul sau studiu asupra Kyzicenelor, ne a-
rata ca orasul Kyzic monopolisa prin stransele sale legaturi cu portul Panti-
capeu (debuseul tarilor aurifere din Nord) tot aurul din regiunea Siberians, 1i
el prin relatiunile sale de comerciu cu orasele Pontice de la gura Dunarii a-
tragea la sine cea mai mare parte din preijosul metal estras din stancele
Carpatilor, sau adunat din nisipurile raurilor ce yin din muntil nostri.
TOte relatiunile autorilor antict ne vorbese de Kyzicene ca de o monedd de
aur de mare cli culatiune, care a jucat in comerciul antic un rol asemanat cu
acela al libret sterlinge englese si a napoleonului de aur_in tarp' monetar
contimporan. In Atena chiar discursurile lut Demosteu qi inventariile tesauru-
lui din Partenon ne dovedesc ca Kyzicenele formau o mare parte din aurul in
circulatiune in oral; §i pe cOstele Marel -Negre ele erau de sigur cea mai ras-
pandita dintre monedele de aur in epocele cari au precedat ca.derea imperiu-
lut Per§ilor.
Tabloul urmator Nr. III represinta pe de o parte Kyzicenul cu. variapnile
lui de greutate, precum Si fractiunile lui monetare §i teoretice asemenea calcu-
late in limitele variatiunilor pieselor, pe de alts parte greutatile mezie ale dife-
ritelor tipurt de inele ale noastre, estrase din tabloul precedent. Compara-
tiunea este pe cat se poate de satisfacaloare.

(1) Kyzicenul este caracterisat prin simbolul orasului Kyzicus pescele pelamidu care une-
orT se ea sub tipul foarte variat al monedeT, §i alts data face parte chiar din acest tip.
Reversul pieselor consista. in patru depresiuni sapate In metal. Aceste monede sant groase
de aparenta archaica, si in genere fara vre o inscriptiune.

www.dacoromanica.ro
 TESAIIRIIL DE LA TURNUDIAGURELE 13

I11. Tablonl comparativ intro grentatilO Kyzieennlai si fraqinnile lni li grentitile inele-
lor de anr din tesaurn1 de la Tarnn-lagnrele.

pieselor 1
7.

Indicatiunea tipulul corespul-

Grentiti medif generals dupi

4

dater In aceasta fractinne

1.a.

Greatataa minimum
S

tabloul precedent
e TI
is 1 al 13 et
:I ... OBSERVATIUNT
c
,3

NATURA PIESEI.OR ..i. ,... F

2
a -r, a,
1-1.. =
ss
-a a
..,
4... -0
rg

Kyzicen 16 20 15 Monedl de aur sau elec-

trum.
1 4 Kyzicen 4,05 3,80 No. 1 3,89 0 Sfert de kyzicen nu esistA
ca monedA greaca.
Hectea 1/6 Kyzicen 2,69 2,50 Moneda, de aur sail elec-
trum comunA.
NB. Posed un hecteu de e-
lectrum care antAre0e
enact 2,60,
Jumatate de Hectea 1,37 1,24 No. 2 1,30 0 MonedA. rarA.
1/15 Kyzicen 0,222 0,208 No. 3 0,2056 0,0014 xa a; AceastildiferintA, este
I --,' nulg. pentru ma-
6 V, rea majoritate a
°° inelelor din acea-
,5 E stg. serie, can au
og o greutate mezie
1 , Kyzicen 0,111 0,104 No. 4 0,0936 0,0104 'es E de 0,2136
41 r Aceasta diferint1 se
CI) rd
ti) reduce la 0,0066
.t., g pentru majorita-
4.'2 S tea pieselor (59
23 cd din 7,0 din acea-
1 288 Kyzicen 0,055 0,052 No. 5 0,0526 0 -41 Q slit serie.

Sau cu alte cuvinle Kyzicenul coprinde :

4 piese tipul (No. 1)
12 piese tipul (No. 2)
12X6=72 piese tipul (No. 3)
12X12=144 piese tipul (No. 4)
12X24=288 piese tip (No. 5).
Fractiunile representate de inelele noastre sant sub-multiple ale cifrel 12
care servea de bass sistemulul ponderal al Kyzicenului.
Relatiunea intre diferitele tipuri este §i ea din cele mat simple, find ca o
piesa din tipul (No. 2) represini it 6 bucall din tipula (No. 3), 12 din tipul (No. 4)
Si 24 din tipul (No. 5). Piesa (No. 3) de asemenea represinta 2 piese (No. 4)
§i 4 piese (No. 5). Cifrele mai sus aratate nu au o rigOre absoluta, §i micele inele
ale noastre n'au putut servi vre o data a plati d'a dreptul o sums oare care prin
simpla numeratiune a lor, cum faeem spre esemplu cu napoleonT sal cu galbenT;
ele erau tot-d'auna cantarite, §i modul for de divisiune, §i greutatile for mezie

www.dacoromanica.ro
14 MIHAIL C. SUTZU

erau destinate numai a inlesni pe cat era cu putinta operatiunea cumpanirei

sumelor de plats calculate tat d'auna in Kyzicene sad fractiune de Kyzicene.
Pentru acest sfarqit trebue sa recunoa§tem ca aceste mid bucati de aur ne
represinta instrumentele cele mai perfectionate cart pot sa esiste afara de
monedele propriu zise.
Ramane sa ne dam seama de causele pentru call micele inele de aur din-
tr'o anume serie nu au greutati mai lime qi mat egale intre ele ; este de-
stul pentru aceasla sä esaminam modul for de fabricatinne. Se vede ca ele
s'au lucrat dintr'o vergea de aur trasa d'antaiu la Hera, i apol invartita §i
batula cu ciocanul pe un drug metalic avand aproape diametrul inelelor ; o
taiatura facuta cu dalta in linie dreapta in lungul drugulul impiirtea vergeaua
Inlr'un numar de bucati egal cu numarul invartiturilor, §i fie care bucala
era inadita in urma cu ciocanul formand inel. Vechiul fabricant care dorea
sa fad, inelele No. 3, spre esemplu, cantarea o bucala de aur egala cu Ky-
zicenul tip, §i o tragea la Hera prin gaura destinata acestul model ; el obtinea
ast-fel o bucata de sarma de aur, care, de f;ii trebuia sa aiba o lungime cal-
culate i o grosime uniforms, nu putea realisa in fapt de cat partial aceste
conditiuni, fiind ca aurul p'alocuri trecea mai in voe qi e§ea mai subtire, §i
aiurea se tragea mai in sila §i ramanea mai gros ; ast-fel dar, lungimea ver-
geld i numarul inelelor cart se taiau dintr'ansa, nu puteau fi de cat variabile.
Portiile mai groase ale vergelet produceau neaparat inele mat groase, adica mai
grele; cele mai subtiri, inele mai ware intoemai cum le gasim in realitate, va-
riatiunile for ne intrecand de fel pe cele ce result& de sine din fabricatiune.
Diferintele cari se pot observa intre diametrele inelelor dintr'o anume serie
provin din modal for de inadire dupa ce le taia, operatiunnea neputandu-se
face cu o precisiune matematica. Consecintele cart decurg din observa-
tiunile de mai sus confirms pe deplin conclusiunile noastre ce le repe-
tam aci, adica : avand In vedere destinatiunea for in practice *i modul for de
fabricatiune, micele noastre inele de aur represinta fractiunt determinate din
Kyzicenu, croile dupa sistemul duodecimal, §i avand intre deinsele rektiunile
cele mat simple posibile.
Am lasat la o parte, In discusiunea precedents, un singur inel de aur a
carui greutate nu poate fi considerate ca o fractiune din Kyzicen ; acest inel,
tipul 2 (a) din tablou, cantare§te 1,45 ; n'avem din acest tip de cat dour
bucati, una de 1P30, care satisface pe deplin conditiunilor sistemulut Kyzi-
cenilor, fiindintocmai egal cu o jumatate de hectea, qi alta, inelul (a) care s'ar
putea atribui negligentei monetarulul care l'a croit, data greutatea lui nu ne
represinta o fractiune simple a monedelor de aur cart ad precedat qi urmat
Kyzicenele in circulatiunea monetara a Orientulul. Vechiul daric de aur In
timpil prospert at imperiulut Persilor tragea 8gr60 §i 1/6 parte din aceasta
piesa, 1r433; adica cu o foarte mica diferenta, inelul nostru este egal cu 1/6
parte din vechiul daric (1).
(1) Inelul nostru (a) ar putea fi asemenea In relatiune cu monedtle de aur cari au In-

www.dacoromanica.ro
 TESKIMUL DE LA TURN1J-MAGURELE 15

Domnul Ch. Lenormant (1) a stabilit cu siguranta, in interesantul sau stu-

diu asupra Kyzicenelor, ca data for de emisiune n'a putut fi mat veche de
cat inceputul veaculut al V-a, si a nu s'au mat fabricat Kyzicene duph tre-
cerea Jut Alecsandru eel Mare in Asia (334); intre aceste doul limite, adica
de la 500 pang la 334 a. Chr., este coprinsh si data ingroparii tesaurulut nostru;
insh se stie ch. Kyzicenul n'a devenit moneda de mare circulatiune de cat In
urma slabiril puterii ateniane in lupta et in contra Spartel (415), si in urma
emanciparii colonielor sale ; toate probabilillitile sant dar eh tesaurul nostru
este posterior acestei date.

Am descris cu amanuntul forma, dim ensiunile si greutatea obiectelor cart

compun tesaurul de la Turnu-Magurele, si am discutat in parte pentru fie
care natura si destinatiunea tut; ne 'Inane acum sh arunchm o privire ge-
nerala asupra tor, si sh ne darn seam& de consecint,ele cart decurg din stu-
diul for pentru istoria veche a Daciei.
Prima observaliune importanth de Mout este eh giuvelele noastre sant de
sigur fabricate pe loc, tar nu importale ; aceasta resulia cu evidenth din dese-
nurile barbare, cart orneaza piesa figurata la No. 6, si muchiele bra(Ari-
lor II, IV, din modul primitiv de reparaliune al brat,rtrilor No. VII fig. 5, si
anea mat clar din faptul eh micele inele de our cart servea de monede pose-
sorilor dateaza dintr'o epoch foarte posterioara invent,iunel monedelor.
Tesaurul nostru ne infaciscaza dar specimene autentice de giuvele lucrate
in Dacia pe In finele veaculut al V-Ie* a. Chr., sau inceputul veaculut urmator.
Vedem dupa ele eh la acea epoch departath esista pe malul stang al Dunarii
o societate, care, de si cam inapoiata din punctul de vedere artistic, poseda
bogatil in de ajuns ca s& fi putut intrebuinta metalurt precioase in decoraliunea
mobiliara. Societal ea acea era deja bine organisatii, fund c& se servea de un si-
stem monetar simplu si bine studiat. Acestea sunt semne de o stare de civilisa
thine relative mat ridicath de cat ceea ce se putea prevedea pentru acel timp.
Despre tehnica obiectelor vedem ca filiera, ciocanul si calapuri diverse de lemn
si de metal serveau pe atunci argintarilor pentru fabricaliunea giuvelelor lu-
crate in genere de preferinth prin scoaterea din ciocan.
Despre arta, micul fragment de cilindru, fig. 6 si 6 bis, ne-a conservat
proba eh sistemul decorativ geometric prin linie, puncte si triunghiurt nu
este special epocelor departate unde usul fierulut abia incepuse; ornamentul
figurat se aseamana foarte mull cu desenurile gravate pre multe arme din e-
poca bronzului din Danemarka (2), si cu decoraliunea lucrarilor de metal gh-
site in cimitirul de la Hallstadt, (3) si aceasta aseingnare presinta pentru ar-
locuit Kyziceni, adicil cu stateril tut Alecsandru; el au o greutate de 88 50, si sant croiti dupi
daricul Persu.
(1) Essai sur les stateres d'or de Cyzique (Revue Numismatique 1858).
(2) Abbilduinger of Danske Oldsager og Mindesmerker ved. A. P. Masden (Copenhagen).
(3) Das grabfeld von Handal von D-r. Ed. F. von Sacken (Wien 1868).

www.dacoromanica.ro
18 BilEMIL C. SUTZU

theologia generals un serios interes, fiind ca pe d'o parte probeaza dificul-

tatea d'a putea ficsa data until obiect antic barbar numal dupa natura orna-
mentulul, pe de aka parte poate ca ar indemna pe archeologi d'a schimba
adesea epoca de atributiune a multor obiecte clasate, cari presinta dnalogii
Cu ale noastre. Specialmente pentru Dacia, micul fragment ornat ne va per-
mite a stabili caracterul ornamental al epoceT §i a atribui naturalmente obiec-
tele earl presinta desenuri asemanate, poporuldi care a ingropat tesaurul
nostru, si a ficsa data lui probabila tot la aceste timpuri.
Ornamentul simetric in forma de ciubuc al bralarilor nu ne poate inv6ta
ce-va nou : ne probeaza numal ca mesteriT barbari se inspirau cate o data in
operile for de formele popoarelor civilisate. Repelitiunea esaeta a profflului,
uniformitatea pieselor ne dovedesc saracia de inventiune a mesterilor. Data
comparam giuvelele noastre cu elegantele luerArT de our scythice gasite in Cri-
mea si descrise de D-nu Odobescu in Gamma de la Novo- Ccrkask, vedem
imediat ca o deosebire mare esista *nitre ele. Aceasta ne face sa credem ca te-
saurul de la Turnu-Magurele nu este o lucrare scythica. Timpul Ingroparii
lul coincideazA en epoca probabila a stabilirii Getifor pe malurile Dunaril de
jos ; presumptiunile sunt dar ca tesaurul are o origins getiea.
Cand am inceput studiul de fats, de §1 aveam o idea general& bine stability
asupra anticitatiT departate a obieetelor tsi interesul ]or Insetnnat, nu credeam
insa sA pot vre o data ficsa en precisiune epoca for ; am fost decl recompen-
sat pe neasteptate §i peste masura de lucrarea mea, cand am putut constaia
cu cumpena in mana, ca aveam a face cu adev6ratele monede ale Daciel din
al V-a veac a. Chr., §i cand m'am convins ca vechele popoare barbare can lo-
cuiau pe atunci tara noastra (Scythi say mai probabil Ge(T), de ci nu bateau
monede propriu gise, aveau insa un sistem monetar al lor, cu divisiunile lui
copiate dupa sistemul monetar al Kyzicenelor. Acesta constitueste intere-
sul principal §i capital al tesauruluT de la Turnu-Magurele.
Nu cred de prisos a repeta aci ca conclusiune sate va cuvinte ce mi se
pare ea be am cps deja, insa, can resuma foarte nemerit idee]e noastre asu-
pra acestor giuvele :
Tesaurul de la Turnu-Magurele intrune§te conditiunile cele maT pretiose
ale unui deposit antic : o autenticil ate indiscutabila, o provenienta sigura, o
fabricatiune locals, o data certa.
0 razA luminoasa resare pe neasteptate din acele mid giuvele, si streba-
tand adancimea veacurilor, reinvieaz& inaintea ochilor no§tri forma Inca
vaga a societatilor disparute. Studiul remiasitelor acestor societatT va precisa
din ce in ce maT mull trasurile tabloulul ; el este demn d'a pasiona pe toti
oamenil inteligentI din tain cad vor lati cereal istoric al Romania, §i vor
bine merita ast-fel de la stiinta si de la patrie.
Mihail C. Sutzu.

www.dacoromanica.ro
 DR. N. FASTER. BTRATIFICAREA BLEMRNTLILUT LATIN TN LIMBA ROMANA. 17

STRATIFICAREA ELEMENTULUI LATIN IN LIMBA ROMANA.

,Im gegeneatze znr ancritiachen methode untenvirft sick

die critieche echlechthin den von der lantlehre aufgetande-
nen principien and regeln ohne einea fasebreit davon abzn-
gehen, sofern nicht klare thateachliche ananahmen daze
nathigen`
Metoda criticli, tontrariul metodeY necritice, se =pane ab-
solut principielor tir regulilor gtaite de fonologii, MIL a se
abate de Is Masao fakeer cat o palms, afar mama and
e con:drilled de eacepting dare qi reale....
(Dies. Introducers Is Diotionarul etymologio)

Elementul constitutiv al limbei romdne este fall indoiald eel latinesc; dar
caracteristicul ei este modificarea ¢i desvoltarea acestuT element sub inrituriri
cu totul deosebite de acele, ce au suferit cele alte limbi romanice. Limba ro-
mana ne presinta in fonologia ei pe tang legt analoage mat cu seams cu
acele ale dialectelor italiane, Inca §i fenomene call se deosibesc de cele ob-
servate la cele alte dialecte ci limbT, a cAror origine comund este limba
latind. Aga d. e. : sunetele intunecate (A-a z-76), trecerea luT : ct in pt,.ci alte
de felul acesta. Ceea-ce ne pare ins& mat curios de a observa este di limba
romans posede §i o sums destul de insemnata de escepOuni in elementele la-
tine, cart se abat de la regulile gasite gi stabilite. Pe langd aceste devia-
liuni in ceea ce privegte sunetele, mat exists gi o alts transformatiune in care
nu putine elemente latine alb cdpatat un intelestl cu totul altul deck acela ce '1
avusese in limbs. latind.
Istoria desvoltdrii limbei romane singurd va fi in stare a explica acest feno,
men netagaduit, care pand acuma insd n'a fost studiat ei cercetat in intregimea
lul cu seriositatea necesarA. Deed, de esemplu, avem cuvantul : scurt, acesta
far& indoiala nu se poate deriva de cat de la cuvantul latin curtus, dar pro-
tesa lut s care nu schimbd intru nimic sensul original, cum oare ar trebui
esplicata ? Din limba roman& de sigur a nu, in dialectul macedo-roman Cu-
l/Wu' acesta sung. chiar §curt, cu c palatal. Apol, intrebAm Inca, prin ce
intermedie ajungem a esplica gi verbul erupt, de la aceeael rAdacind cur-
tus? Tot aca : cal dela : cabalus; cetate : civitas-tem etc.; ei tot ma ne
presinta limba romans schimbitri de inicles, cum buni-oard ccuvcint*, istrian
cuvent, cuvint. M. R. tint. I, 1 p. 26, vb ; cuvinta p. 16 ei 57, care de la 4004-
p. 1st., Arlo p Fib 1.

www.dacoromanica.ro
 18 DR. M. °ASTRA.

ventum' 2 adunare, intrevorbire, a capatat Intelesul de : sermo, vocabulum ;

drac=diabolus, pe wind lat : draco = balaur, merg : vado de la : emergo = es
afara plutind pe de asupra. etc.
Fat& cu atart fenomene void Tncerca acuma solutiunea acestet probleme
In care void sit fid calduzit num% 0 numal de legile 0 principiele fonologid
romcine, fars de a ma abate de la dansele catu§1 de putin. A§Tu fi fericit data
prin aceste incercdrI a§lu contribui macar ca ss atrag atentiunea oamenilor
de §tiinta asupra unut fenomen in generalitatea tut atat de interesant. Spre
mat mare Inlesnire void indica aci abreviaturile isvoarelor principale de
carT m'am servit in studiul de WA.
Cihac I, II.=Cihac. Diet. d'etymologie daco-romane I, II. Felt a. M. 1870 79.
Mild. Alb. F. I III = Miklosich : Albanische Forschungen IIII. Wien,
1870-71.
Mild. B. Unt. I, 1-2. Miklosich Rumunische Untersuchungen I. Istro and
Macedo-rumunische Sprachdenkmahler 1-2. Wien 1881-82.

Inainte de a intra In fondul cercetarilor, cred necesar de a lamuri o regula

fundamentals de la care void sa plec, ca baza demonstratiunilor ulterioare.
Schimbarile fonetice ce se fac Intr'o limbs stint cu totul independente de
arbitriul oamenilor, §i se efectueaza In mod necon0iincios numal In urma
schimbitrilor fisiologice.
Influentele climaterice Ili terestrice se esercita mat Inlaid asupra organelor
omene§t1; §i ele schimband sad modificand organele vorbirei all de rezultat
ceea ce numim schimbarile fonetice. Partea gramaticeT ce se ocupa Cu dan-
sele se nume§te Fonologia.
Ast-fel decl influenta aceasta care schimba sunetele originare fiind gene-
raid si lipsita de or §i ce arbitria, ea schimbit de o potriva toate elementele ce
se afla atunci in limbs, ncliind de kw seams de originea sunetelor. 0 influence
generala are §i trebue neaparat sa aiba de rezultat o schimbare generals'. Nu-
mat In aca chip putem stabili legile fonetice. Cu timpul Insa se perde aceasta
influenta, §i toate elementele intrate din nod in limbs se recunosc printr'aceea
cit n'ad fost schimbate in mod analog. Dacd mediul cel nod este destul de in-
fluent, atunci se esercita ear o tnraurire mai generals, §i sunetele cele vechi sant
de o potriva schimbate cu cele not intr'un mod in care se distinge mat mult sad
mat putin clar de prima schimbare; indoitul mod de a trata unul §i acelqiu su-
net este criteriul cel mat sigur pentru o inreitcrire diferita. Trebue sa ne dam
seams de ce un v initial une orT a ramas neschimbat yin, vinum, alte or! s'a
perdut : abur .=-- vapor, §i cate-odata s'a schimbat in b : ba0ca=vesicet; ase-
menea de ce au este egal sand Jut a avelana : aluna ; sand Jut u : avnacultes :
un chili, etc.
In genere tnsa aceasta pdtura mat noun ce se suprapune limbeT vechl nu
are ata.ta influents asup ra fonologiel, care este deja mai mult sat mai putin

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICAREA BLEMENTIILIA LATIN IN LIMA ROMANI. 19

consolidata, ci mai malt asupra semasiologiet §i morfologiel: adica unele cu-

vinte mai vechi capatit un faceles cam schimbat, $i limba In gramatica ei se
abate de la forma original% atat In ceea ce priveste declinaciunea, cat qi in
sintaxit. Acest proces de asimilare se face cu atat mai usor cu cat elementul
eel nod conOne un moment comun cu eel vechill pe care se suprapune.
i ass, se poate aseza patura peste patura formand un ce unit : o //midi
noutt, rezultanta tuturor.
Aplicand acest principid la limba roman/ putem constata ca. Inteadevar
elementul latin se distinge de eel slavonesc, si acesta de eel turcesc, prin deo-
sebiri caracteristice fundamentale. Alt fel sunt tractate cuvintele latinestr in
limba romans, $i alt-fel cele slavonesti, si cu totul alt fel cele turcelti salt neo-
grecesti. Gutur. c si g lat. d. e : se schimba inainte de e kii i in palatale ;
stand la inceputul sad in mijlocul elementelor nelatine de raman ins/ ne-
schimbate; elementele slavice de alt/ parte roman inteadevar neschimbate,
ins/ ele s'atl considerat si tratat ca teme originale dand nastere la familii In-
tree de vorbe d.e. : din gata : gotov cuvintele : gati, Odor, etc.; de la dar a-
vein darnic, dltrui, &fruiter; danic, zadar, in radar ; zeidarnici etc. Elemen-
tele turcesti sad neogrecesti in fine nu ne ad dat in genere nici macar teme,
ci mai mult numai cuvinte.
Sit Incercam acum a de a aplica aceeasi teorie de stratificare §i asupra elemen-
tulut latin singur, care este patura cea mai vechie §i singura constitutive a
limbei romane. Caci data s'au amestecat elemente de provenien0. dacica sad
oriental /, sad greceasca cu graiul cohortelor §i colonistilor romani, toate a-
ceste ad fost latinisate, si in casul de fate romdnisate, adich li s'at aplicat In
mod omogen toate regulile §i principiile graiului latin, care se afla atuncea in
starea de descompunere si transformare intr'o limba noun, cu semne carae-
teristice pronuninte si deosebite de cele vechi. De aceea pretindem ca nu se
poate stistine o etimologie care derive cuvantul strachina d. e., de la greces-
cal =peat= adica : de panuint, de lut, care sa se fie introdus Inca de pe vremea
legiunilor romane : unde o sit fie fost confundat cu articulul fern. o 0. strachind
=pima facut/ de lut ; atunci %sit ki ar trebui O. se fie schimbat ana-
log cu ci, lat. in ci palatal, §i cuvantul ar suna strcicina. Tot asa de im-
posibila este derivatiunea lut glauj de la un prototip tracic gliiaga conser-
vat sub forma rycci=ncomot. ; ghiugti ar fi trebuit sa se transforme In : 010
conform cu lat. ginerc : gener. Prototipul tracic ar fi trebuit A aibe forma :
*gliujus sad gliujo ca sa poata deveni : ghfuj, in tocmai cum din glans-dis s'a
facut ghindi adica din gl: gh §i din jocum, s'a facut jot, adica din j lat =j ro-
man. «EsceNuni putem admite numai atuncea cand sant dare .i realer. Dar
si atunci call sa cautam cauza escep-kiunel. Nu ca nu admitem elemente an-
telatine In limba roman/, dar nu admitem escepihmi fonetice dintio epoca
anterioara fixarii limbet romane§tY. Eserptiunt deaf stint, stint decl posferi-
oare, §i nu provin din aceeap vreme anterioarti, din epoca formatiunet si fixel-
rei in genere a caracterului Iliad romcine.

www.dacoromanica.ro
20 DR. M. eASTER.
Elementele latine fiind dar, precum s'ali sustinut ping, acuma, toate din
aceea$ epoch, ar trebui ca toate sA fie schimbate In acela§Tu mod; ele presinta
fuel escepiute, §i esceptiunT destul de numeroase, cari nu se pot esplica
din natura interne a limbelor romanice. Ceea ce voim sa constatam ded
chiar prin aceste esceptiunT, este ca §i elementul latin Insu§T nu este un strat
omogen, ci se compune din petturY suprapuse. Din aceste paturi numaT cea d'In-
taiu este cea mar vechia, provenind de a dreptu de la coloniile romane ase-
zate pe pAmantul DacieT de pe timpul ocupatiuneT. Peste acest strat vechiA
s'a suprapus o pAturl noua de elemente latine prin intermediul Umbel alba-
nese, care InsA§T nu este altceva de cat un dialect tracic pe jumatate roma-
nisat. Legile fonologice ale limbei albanese insa nu sant acelea§T ca cele ro-
mane§t1, §i printr'aceasta ele se recunosc lesne in cele Imprumutate de dire
Romani de la Albanesi. Imprumutarea s'a putut face cu atat mar u§or, cu cat
amandouA popoarele aveai deja oare earl' dispositiuni comune, §i in fond era
tot acela§Tu element latin constitutiv, pe care 11 Imprumutat Rom Anil pe Tanga
altele de la AlbanesT.
Nu voim sA prejudecam printr'aceasta cercetarile istorice ; voim numal sl
constatam ca peste elementul vechifl latin s'a suprapus un .element albano-la-
tin, qi ce decT elementul albanes precum §i tot ce a ajuns la Romani de la Al-
banesT, dupe cat se poate constata pane ail, este relativ molt mat modern
de cat primul element latin, §i el limba albanesa a avut o inraurire asupra
limbei romane fn tntregul eT, abia pe atuncea cand deja aceasta avea mal
toate legile fonetice fixate. Cat despre morfologia gi sintaxa care era Inca ne-
sigurl, cercetArile abia ati Inceput, §i ar fi prea pripit de a emite vr'o opini-
une in privinta relatiunel ce esista Intre aceste douit limbi. 0 a tree pAtura
in fine represinta elementele latine priimite prin intermediul Slavilor.
De o cam dal ne vom ocupa numaT cu acele elemente originar latine cari
prin structura for fonetica se opun uneT derivatiuni imediate din limba lat.,
reservandu-ne pentru alte studil elementele al caror Inteles schimbat pre-
sing. acela§T dificultate de derivatiune ; comparatiunea asemenea cu dialec-
tul macedo-roman qi cu eel istrian ne va ajuta adesea In determinarea for-
melor intermediare ale acestel pAture albano-latine, cu care ne vom ocupa
acuma.
Departe de a pretinde ca vom da lista complete a acelor cuvinte, santem
tot atat de departe a *Hui ca taramul acesta pe care ne aflam este unul
din cele mat alunecoase ci nesigure. Dar primul pas trebue facut ; trebue sa
ne punem problema §i sa ne uitam drept In feta eT. De aceea poate unele din
sustinerile noastre vor fi rectificate, altele poate chiar Inlaturate, ideea fun-
damentalA : stratificarea elementuluY latin in limba romana o credem rose
demonstrate.

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICARE& ELEMENTULta LATIN IN LIMBA ROMAN'. 21

1. Abu pe care Cihac I, 1 11 trage de la vapor nu este alt-ceva de cat alb.

avul-i. M. A. F. p. 61 No. 891. Miklosich insa singur se Indoeste dace vapor
este inteadevar etimul acestor cuvinte. Indoiala luT se Intinde si asupra cu-
vantuld alb. vapd rom. vapae, pe care Cihac Ii trage asemenea de la vapor.
In or / -ce caz cuv. roman n'are alte origine de cat albaneet, cad aferesa luI
v initial §1 trecerea luT p In b, sant cu total neusitate. Ce e drept, si cuvantul
albanez In forma actuald nu este prototipul imediat al cuvantuluT rom. care
aci de sigur a pastrat o forma mai vechie, ceea-ce vom demonstra mai la
vale pane la evident/ la alte cuvinte din stratul albano-latin.
2. Acitare contras: atare nu se poate deriva de la aeque-talis- Cihac I,
278 care ne-ar da ece-tare precum qui, quern a dat nastere la ce; actt- nu
este alt-ceva de cat alb. met care s'a transformat In ah in cuvantul mcr. co-
respunzator ah-tare. Mkl. r. u. I, 2 p. 13. Tot de aci deriva Miklosich ib. mcr.
ah, ahtdtu pentru ahtdtu, ahttintu, ahtantu unde ah corespunde alb. ad ci ace-
sta vine de la lat. ecce-tantus ; prin urmare si daco-roman. atilt nu deriva de
la ad-tan-turn (Cihac I, 20) ori-cat de nimerita s'ar p5rea la prima data a-
ceasta etimologia, ci atd,t este contras din : ahtdtu precum ni o demonstra
dialectul macedo roman.
3. Alta mcr. : aevum, saeculum; (Mild. R. U. I, 2 p. 11,) se pare ca se
trage de la : aetas prin intermediarul albanesulut -pita (Yalta), at cant accent
§i diftong l'a pastrat. A doua forma mcr. ettt, ibid. p. 16 care are Intelesul atat
de : mundus, cat si de aeternitas, sacculum corespunde intocmal alb. iettt qi
provine asemenea de la aetas; iar nu de la aevitas, cum crede Miklosich. 1. c.
4. Akin mcr : adzun (anCoovon) adzunu : M. R. U. I, 2 p. 11; 62.11 compa-
ram cu alb. aghitinot in ceea ce priveste protesa luT a = adjejunium. Istr.
jun. ibid. I, 1. p. 32, s'a pastrat mat original ; cat despre forma simple : ju-
narc qi nu jejunare reduplicat, v. Romania 1879 (VIII p. 96).
5. Aluna : mcr. attune M. r. u. I, 2 p. 60. plur. = lat. avellana; din silaba
ave nu poate sa disparA ye, §i cum a trecut a din silaba a doua In u ? s'ar
putea admite o transpositiune In allevana, dar tot mai rAmane dificultatea :
ev=u care d. e : la grew de la forma grevis s'a pastrat neschimbat; alb. a-
lonar numele lune/ Julie care InsemneazA : luna alunelor confine forma co-
respunzatoare celor romanecti, si nu este alt-ceva de cat derivatiunea de la
o forma primitive alb. (Jona = lat. avellana, care a fost primita, In starea a-
ceea de cAtre Roman/.
6. Anghira, : ancora. ScAderea tenuet c in urma luT n In g nu e rare In
limba romans, d. e : vine-inving etc. v. Thesa mea p. 8; dar schimbarea luT o
In i ne aratA sad influenta greceasca &pup; sad alb. : angurd care se asea-
mAnii. FA mai mult, avand asemenea media g, pe cand cuvantul grecesc are
tennis : k. Mutarea accentulut probeazA de asemenea origin/. nelatintt.
7. A§chie de la astula, trecerea ar fi regulata, data am avea §i o cause fo-
nologica, pentru schimbarea sibilance/ s in ; cad tl s'ar fi schimbat in ch ca
In vetulus : vechiil, etc. Forma avhie %sit isT are esplicarea In alb. afett id.

www.dacoromanica.ro
22 DR. M. GASTER.

Mild. A. F. II, p. 4 No. 36, a§tie rom. nu este de cat o schimbare ulterioara
analoaga cu cele ale combinatiund : se (e-i) latinesc. Tot asa se esplica $i la
mu§chitt de la musculus unde schimbarea este cu totul analoaga cele1 de la : a-
§chie , $i unde avem cuviintul corespunzator alb. muccani-a; mucc etc. ib.
p. 43 No. 549. Mal este de observat ea si cuvantul alb. are atat intelesul
de : muschiu cat $i de : plamanY, viscera, precum $i in limba rom. mu§chiu
are intelesul de : muscle, filet §i bucate gatite de plamanY. (Lexicon rum. ed.
Iszer s. v.). Un al treilea esemplu : §ehlop, al caruY prototip latin nicY nu e-
sista, ci numaY sclopus sail stloppus intrebuintat de Persius cu un inteles cu
totul deosebit de cel romanesc, cad Insemneaza : sunetul ce se produce prin-
tr'o palmy trash, pe bucile umfiate. v. Die:. Etym. wtb. s. v. schioppo II-a.
Deci atilt din punctul de vedere al fonologiel, cat Si supt acel al semasiolo-
gieY, cuvantul acesta corespunde mai de aproape cu alb. §ehiepar : §chiop
(Hahn p. 121).
8. Wu, mcr. be§icet. Mikl. r. u. I, 2 p. 26. BoYagi p. 6.=vesica. Trecerea
unti1 v initial in b se observa numal la unele esceptiunl, ca la acest cuvant, la
bIttrein de la veteranus, etc. pe cand in toate cele alte casuri v a ramas ne-
schimbat, d. e. : vferme : vermis; yin : vinum; etc., care v s'a schimbat in
dialectal macedo-rom. si. in cel moldovean In :'t : erme; tin ba chiar On;
de aceea etimil vesica qi veteranus devin suspectY in ceea ce prive*te vechimea
for in limba romans. La aceasta se ma adauga ca in limba alb. se afla :
pfikte §imttlictizet ba chiar : mbeiiicet. Mikl. ibid. Aceasta din urma avand aman-
done sunetele : m, b, ne represinta precum a constatat'o Hahn pentru limba
albanesa forma intermediary intre intifiett i bti§ieti, schimbanduse des b in in
si vice-versa. (Hahn. Alb. Studien. Gram. p. 16, No. 27). Cuvantul albanes are
asemenea doue intelesurY : vesica §i pustula ca cuvantul roman. Boace
mcr. boafe Mild. ibid. pe care Cihac I, 26 11 derive de la vox-vocem, nu este
alt-ceva de cat slay. bociti, care insemneaza lamentare intocmai ca ci cuvan-
tul roman intrebuintat pe cat ,still numaY sub forma de boat, boacet : p1. boa-
cete, ci ca verb : a boci ; dar nicl o data simplu : boace.
9. Berbeee mcr. berbecu : BoYagi p. 39, istr. berbece. Mikl. r. u. I, 1 p. 20
nu vine de la forma clasica : vervex, ci de la forma vulgard, medio-Latina :
berbix care euvant a fost bag ei pentru cele alte limb! romanice , cari toate
ne presint un b initial. (Cihac I, 24). Do aceea constatand ca un v initial la-
tin nu se schimba In b, §i biet nu este de origine lat. ci slavica (Cihac II
13-14) tot din aceeasY cause trebue sy, ne pronuntam $i in contra etimo-
logid vix pentru 'abie,' cu toate cy d. Burla s'a incercat a o demonstra cu
multa sagacitate. Burks : Studie filologice. Iasi 1880, p. 79 arm.
10. Boalta (boll a), de la lat. volutes (Cihac I, 115) a fost dupe aceea tre-
cut de Cihac cu drept cuvant la vol. II p. 21, cad a ajuns la Romani numal
prin intermediarea Slavilor ; ei ast-fel se esplica v initial = b.
Acest din urma cuvant este din patura aceea ce o numim patura a treea
care s'a suprapus peste patura albano-latina, si cuvantul a Minas din acea-

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICARRA BLEMENTULIA LATIN IN LIIIBA ROMANA. 28

slit taus/ cu totul neschimbat; verbul botti este un verb denominativ format
nu dintr'o tema latineascit, ci de la subst. boltd.
11. Bolborosi : borborosE. Cihac II, 21 trage acest cuvant de la bulg. bra-
bort', cu care ins/ nu sta de cat indirect in legatura, provenind de la o rada-
cilia, aria. de unde si gr. (34ppapoc barbairus, care insemna la Inceput pe unul
care vorbea cu limba zabavnica, bolborosea. Cuvantul rom. ins/ este de ori-
=
gine albano-latia, alb. belbltra de la balbus qi nu de ]a balbutire. Mild, A.
F. II, 4 No. 46. cf. gluha ts'ist'e belbura = la lingua the e balbettante Ca-
marda : Saggio II, p. 140. De la acest adjectiv s'a format apd verbul bolbo-
rosi, analog cu formaiunea verbelor de origine greceasca derivate in forma
aoristulul, d. e : folosi; agonisi etc. Pentru aceasta derivaiiune v. Mild. Alb.
Forsch. III, p. 5 No. VII, comp. ins/ qi gr. popf3op6Cco.
12. Brad : Cihac II, 714 consider/ acest cuvant curat ca albanez compa-
rand numal cate-va forme medio-grecest1 gi vgr. 13p0o. Cuvantul acesta ins/
este de origine orientate : ebraic beroth, chald. brath; de uncle a ajuns de o
parte la Greet sub forma. de 13piOn, Benfey : wurzellexicon II, 71 si la Latinl
sub forma de bratus. Plinius, Historia naturalis XII, 39, 1. ed. Paris 1855 v, I.
p. 488. ceea ce nu s'a observat pans acuma. De la Latin l'ad luat apol Alba-
nesiI, §i nu de la Gred, cad atuncea B ar avea sunetul v ca d. e : la : arra,
vonias de la gr. etOmprov Benfey, I. c. I, p. 101 de uncle rom. around aseme-
nea de origine semiticit; sau vivili : de la fiCpkoc tot de aceeast origine etc,
Benfey, 1. c. II, p. 66. De la Albanesi a ajuns in fine la not sub forma
de : brad.
Cu ocasiunea terminaiund d (media) In be de .8. alb. bred, void sa obsery
in genere, ca cuvintele romanesa represinta o stare archaic a fonologiel al-
baneze, care s'a pastrat in aceasta limb/ nurnaT in casurile oblice ; adios su-
netele finale mediate s'att schimbat in tenue ; mat cu seams la cuvintele de
origin/ nealbanica, sail mai bine la acele de origine latina; media reese ins/ in
flexiunea unde devine interne. Hahn p. 26 constatand acelasiu fenomen spune
tug ca tennis se schimba in media, cad el plead de la nominativ, pe care se
vede ca '1 considers, ca temd. Etimologia ins/ ne demonstra contrariul, 1i pu-
tern zice, nu c/ c se schirnba in g, p in b, t in d, 15 in S etc. ci tocme contra-
=
riul are loc, adica g se schimba in c, b in p, d in t, §i 8 in G. d. e : plumb -i
(plumb) articulat sad gen. dat. abl. al declinaOund nearticulate se preface in :
plump nom. nearticulat ; corbi (corbul) in corp. garai in gard, (gard; frau).
brezi (braid): bres. cMindi in chtint (clingy, fundi (fund) : funt. etc. Hahn 1. c
p. 32, No. B. Tot a.sa si bre6i in bred, unde limba rom. ins/ a pastrat forma
mat vechia medial /. Aceasta ne Inlesneste Si esplicarea sunetulul j in ghiuj,
aruia fl raspunde un f in alb. glaref; aci asemenea limba romana a pastrat fi-
nala mat arhaica de cat graiul modern albanez.
13. Branbor. De la bombus; bombito: a bazai. Mi se pare ca trebue sa-1 de-
ducem de la alb. brumbul id. cu care sty. in legaturti bumbcild cuibul insectelor;
1i verbul : bumbulit, brumbulit: bubue subst. bubulima, brumbulimd, bumbu-

www.dacoromanica.ro
24 DR. M. GASTER.

lima : bubuitul care se potrivesce mai bine cu forma lat. de cat cu formele
slavice citate de Cihac II, 21 22, care nu cunoaste cuvantul branbor. Asu-
pra semnifieatiuneT poate ca cuvintele slavice as esercitat influenta lor. De la
AlbanesT sad de la GrecT a vent acest cuvant la mer. sub forma : bubunid-
'rare : tonitru bubumeazd : tune Mikl. r. u. I, 2 p. 26.
14. BroascA, mer. broasca Mild. ibid. p. 26. Cihac II, 714-15 da etimdlogia
alb. bre§ca pentru acest cuvant, pe care unit it aduc In legatura cu mediolat :
bruscus. Ma/ adaogam aci ca broatec pe care '1 subsumeaza Cihac sub ace-
easT rubrics, dandu-T aceeasi etimologia ca si broasca, n'are de loc a face di-
rect cu brepti ; ci cuvantul albanes respectiv, pe care Cihac Insa nu '1
pomeneste, este : bretdc-u. Psalm 78 v. 45 : eSe bretacosa de i vdori : geg.
si tosc : si brotacul (broasca) si i-a prapadit : LXX : xat Vapaxov Iced aaciAtc-
pev &wok. Camarda I p. 36 ; p. 104 No. 5 compare forma : pparaxoc (Hesy-
chius). Variante rom. nepomenite de Cihac mai sant: brotac (der) si brotdcar
(transilv). cat pentru etimologia cuvantulul mai compare alb. brea.. a sari. a-
dica : animalul saritor.
15. Bina mcr. kcal Mild. r. u. I, 2 p. 26 nu este alt -ceva de cat alb.
bum id. ( Cihac I, 31. II, 715). Insusl Miklosich A. F. II, p. 5 No. 62 se in-
doeste de identificarea cu basium ; aceasta indoealit devine maT temeinica
dad. observam ca si in limba persana se Oa bus : buza. De la basium
derive mcr. ba,2are a sitruta si poate de aci asemenea : istr. burr: buze si
burg: a sitruta : cf. it. bacio, baciare Mild. r. u. I, 1 p. 64.
16. Mita, mcr. caplet Mikl. r. u. I.2 p. 18 de la medio lat. casula prin mij-
locirea albanesuluY, ctisuittt Mikl. Alb. F. II, p. 12 Nr. 153. Cihac II. 615 con-
siderit acest cuvant de adreptu ca un element albanes in limba romans ; pe
tend nu este alt-ceva de cat un element alb.-latino reprezintand o patura
noun deasupra celeY vechY.
Identificarea acestor cuvinte este pretioasa si pentru sustinerea etimologiel
date in Columna ha Traian 1874 p. 176 unde cioard . mcr. toara (corb) este
identificat cu alb. sorra id. adoptata apot si de Cihac II, 716; cat priveste
insa identificarea cuvintelor rom. si alb. cu ngr. xdpaxac. vgr. xopai pentru
mine cel putin nu este mai presus de orl ce indoiala.
17 Cal. Toate limb& romanice au pastrat b sau v din: cabalus; numaY la Ro-
mani si la Albanesi s'a syncopat fail a lasa vre-o urma, rom. cal, alb kali-i ;
ce e maY interesant e ca si pluralul rom. si alb. se aseamanit : rom. car, alb.
cuar-tit sau cuaird-tti, adica cu 1 muTat. Tot asa gasim numal la Albanesi o
analogie la adTectivul si adverbul roman : cdlare alb. caltuar-i. DecY nu se
Coate titgadui si aci influenta albaneza.
18. Campana, mcr.=tintinabulum. Inrudit cu al nostru cumpand, dar cu sem-
nifieatiunea diferita de aceea a cuvantuluY dacorom. si id. cu mlat. campana,
alb. dimbcinet. Der. empanel Irma este din stratul slavo-latin (data II putem
numi asa) vsl. kampona : statera, ngr. xaprava. cf. Mild. Alb. Forsch II,
p. 9 No. 114.

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICAREA BLEMENTIILUr LATIN IN LIMBA ROMANI. 26

19. Cinepa. cannabis. Acesta ar fi singurul cas unde b=p ; de la slay. ko-
noplfa serb. konoplie asemenea nu se poate deriva, din cauza ca -lie nu s'ar
fi perdut de tot In rom. Adevarat este ca ital. sung. : canape, canapa, dar §i
alb. canetp-1. EA din parte'ml nu cred sä fie imprumutat Romanil acest cu-
vant de la ItalianT, cu toate ca au esistat relatiuni destul de vie in evul me-
dia, intre aceste cloud popoare. Aceste relatiuni find insa esclusiv comerciale,
tot ce a putut fi imprumutat sunt cuvinte pentru lucrurY flout importate de cd-
tre Italiant, d. e : cioae, it. acciajo. Cuvente den bdtr. I. p. 273. No. 36. Su-
plement p. LXXVI No. 26. (Intrebarea luT Schuchardt n'a fost bine inteleasa,
cad el, Intreabit de unde §i pana unde rom. n=ital a din acciajo, qi rb.spunsul
dat acolo nu corespunde de loc cu intrebarea. Faptul se esplica insa foarte lesne,
admitand mica mutare de acciajo in : accioja ce s'a efectuat in gura Romanului,
§i regulat s'a format apoT : acioae §i cioae, unde o =(oa) corespunde o ital. §i e (a-
died i'e) ital. ja conformanduse regulilor fonetice ale limbel romane, dup4 cari
o urmat in silaba urmatoare de a, 6 se schimba in oa, §i to devine Te), or§inic
ur§inic oloserico v. Cuv. d. batr. I, 219 etc.
20. Cantar, un cuvant foarte respandit a card origine este lat. : centum
centarium (Cihac I, 40) de la care insa nu poate sä provie rom. ceintar ; nicl
de la Italiani n'a venit, cad aci este accentul pe silaba antaie ; ccintaro. Ro-
manii ati putut lua acest cuvant atat de la alb. cantor -i de la vsl. srb kantar,
sad de la turc. kanthar.
21. Caphting, de la cap. Terminatiunea nu se poate deriva de la forma caput
cu aferesa lui t final, adica nu de adreptu de la cap, ci desigur sta in legatura
cu : cetpettetfu, cetpdtel, toate derivatiuni de la o forma lat.* capet-.Forma co-
respunzatoare alb. este captinet (cap de animal) cu intelesul identic §i la rom.
Mild A, F. II p. 11. No. 140, cat pentru celpettetiii, cf. alb. capettel ; varful de
frunte sau din dosul §eleT. Sub vorba r cap, maT compara Cihac I, 41
§i rom. ettpu§ei cu alb. ce/pu§ei derivand pe amandoul de la lat. (imaginar)
capuceus, la care se opuneceus=§; dupd mine § nu derivd de cat de la
seus, d. e. : eag=caseus etc. pe cand -aceus -acius, dau na§tere numailaai
carnaceus, cdrnat. etc., Tar nicT odata la ay capuceus cea a putut sa dea
decT naqtere numaT la : capulet, qi Did o data la : ceipulet.
22. Card, mcr. cttrtescu, Mild. r. u, I, 2,18. Atat Mildosisch Slay. El. imR. p.27
cat §i Cihac (I, 44) deriva acest verb de la vsl. grfitenije care esista In limba
vsl. numat sub aceasta forma substantivala. Mie mi se pare ca avem aci o
derivatiune de la lat. certa, certare, de unde §i rom. cert, ceartd istr. certo
Mikl. r. u. I, 1. 25.
Aci putem observa mar bine cum dintr'o tulpina s'ai'l nascnt cloud forme
diferite, din care una reprezinta patura cea vechie, cad a fost schimbata in-
tocmaT dupd legile fonologice in urma carora gut. c, inainte de e, i, se schimba
in palat. A doua forma din contra a 'Ulnas cu guturala, cad ne a venit de la
alb., unde esista eke/ teem; chart?/ etc. Mikl. Alb, F. II, p. 13 No. 169. cu

www.dacoromanica.ro
28 DR. M. GASTRR.

aceeas1 semnificatiune ca si cuvantul roman: a carti. Infiuenta asupra conser-

vareT guturaler a esercitat §i vocala et in loc de e.
23. Catlin, Cihac II, 558 deduce acest cuvant de la turc. kuthan : habita-
tion, care insusi este de origine arabica : de la radacina, katana. Nu vorbesc
de Intelesul care difera, dar si vsl. katuna ea a in silaba !Matti ne da o forma
mar apropiata de forma rom. in ceea ce prive§te fonologia cuvantuluT; Cuvan-
tul vslay. de asemenea s'ar potrivi, nu cu acel cuvant turco-arab citat de Ci-
hac, ci mar bine cu turc-oriental. giagataic, kutan, ograda, stand de oT (Budagoff
sravnitelinyT slovary tureckotatarskyh naredy. St. Ptrsbg. 1869 II. p. 70.) in-
tocmaT precum esplica Miklosich Lex. palaeoslov. p. 284.: locus mulgendi
aestate ovibus. Albanesil poseda asemenea un cuvant cu totul ma! apropiat
sub ambele puncte de vedere. katu-e , katunt : sat intocmai ca si rom. Miklo-
sich Alb. Forsch II, 10 No. 130. deduce acest cuvant de la ital. cantone, o
derivatiune de la lat. canthus. Diez. wtb. I s. v. canto. Si aci limba alb. a fost
intermediatoare infra limba lat. si limba rom. Forma mar arhaica s'a pastrat
la Istrorom. kantan Mikl. r. u. I, 1 p. 56. data nu este importata de a dreptu
de la ital. in favoarea careia vorbeste kan- in be de ka, din silaba intaia.
24. Cetate de la civitas presupune perderea totals, al silabeT -vi-; si chiar
dad. am admite forma vulgara : civtat (Schuchardt), atuncT ar trebui sit de-
vie : ctutate si regulat Siutate, precum se transforms, c/-1-voc., regulat in t, aci-
es=api, glacies=ghfap, facies=fayt etc. Limba alb. poseda clautete gi ghlitet,
si o forma intermediary ckitet a intrat in limba romans.
25. Chera incr. identic cu dacor. car fara indoiala imprumutat de la Alba-
nesi cf. alb. chYerrei id., de la lat. carrus.
26. Chiar (purus) nu poate sa derive direct de la lat. c2arus, c6c1 atuncT a
ar fie trebuit A se schimbe in e precum in : chlcma, clamare, cant a precedat
de f se transforma regulat in e; alb. chiar este origina cuvantuldi roman. De
aceea si chYag nu se poate deriva de a dreptu de la coagulum transpus in :
clagum precum am sustinut eu insumT in teza mea pg. 20.
27. China, insusl lat cyma nu este de cat un cuvant grecesc, xi-p.m ; con-
servarea guturalel neschimbate inainte de i ne indica in destul introducerea
tarzie a acestuT cuvant in limba rom. Tot ast fel si :
28. Chimin lat. cuminum care nicT macar de origine grec. nu mar este, ci
de origine semitica, vocala i in locul lat. u si conservarea guturalel ne arata
asemenea vremea nand a putut fi primit acest cuvant ; cf. alb. chtimino. Cat
despre forma chimion care se afla si la AlbanesiT gheghl : chlimron ea este de
origine turceasca : chimion, §i decT relativ cea mar noua.
29 Chingl. In genere se deriva de la cingula §i se considera de Cihac I, 55,
pour cinghie) Mry sy ne esplice cum, dcingula-e, pour cinghie. Singurul mij-
loc de a ajunge de la cinguldla chingit ar fi presupunerea formai intermediare :
clingum adica mutand pe /de la sfar§it la inceput. Aceasta insa nu se poate, de
oare ce avem verbul tinge, incinge mcr. sing. M. r. u. I, 2p. 39. regulat format de
la lat. cingo, asa in cat ar trebui sa admitem doutt derivatiuni independents, una

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICAREA ELEMENTOLUI LATIN IN LIMBA ROMLNA. 27

de la verb, alta de la substantiv, §i aceasta din urma cam schingiuita, la care

mai observam ca s'a format deja de la verbul : cing Si subst. eingatoare. Din
aceste dificultati ne scoate limba albanesa, care are: chingead, intocmaT cu a-
celasiu II* les ca §i in limba rom. M. A. F. II p. 14 No. 184.
30. Cireqe, regulat format de la : ceraseus. Dar ceea ce ne intereseaza aci
pe Mug analogia alb. claer§i, cu § palatal este analogia numeluT, Cire.lar ca
nume de luny cu alb. Chier§ur, cu singura diferenta dictate de clima, ca. la
Rom. Cire§arul este Iunie, iar la Alb. Gheghi este Iu lie. In genere voiu sa ob-
sery aci o identitate destul de isbitoare intre numele lunilor romanetT qi cele
albanese. Ceirindarul rom. corespunde albanesulul calcindur-i, Ianuarie, de-
rivand de la Calendae. De la lat. Februarius sae Fevruarius, s'au facut alb.
freer, rom. Fliurar, care mai lesne se esplica printr'o intermediare albanesit,
de cat de a dreptu de la lat. Februarius, de unde cu greu a putut deveni
Faurar. Prierul rom. §i priil alb. au de comun aferesa lul a initial ; vine
apol identitatea de derivatiune apelativa pentru Septembrie, care la Alb. se
chiama, vIe§tet, adica : vinicer Hahn. Alb. Studien p. 111 luna culegerel vie ;
in fine : Undrea identic cu alb. en Andre (Sf. Andrei) pentru Decern vrie.
31. Coapsa : lat. coxa. Singurul substantiv unde se poate observa schimbarea
sunetulut x in ps, pe and la toate cele alte cuvinte x se transforms regulat
in s d. e : frasin : fraxinus, and sea : maxilla etc. Tendinta de a schimba pe x
in s mai este qi azt via, in gura poporului roman, care din Alexandra face
Lisandru, din exist=esist, din exceptiune : esceptiune. Formele verbale daco-
romane : coapse, fripse, supse §i infipse nu derive de la lat. coxit, frixit suxit,
infixit, ci all Post influentate de supinul copt, fript, supt §i infipt, unde ct ori-
ginal s'a schimbat regulat in : pt; altmintrelea ar ramanea neesplicabile for-
mele generale ale perfectului : franse, inlelese, fese, pldnse, §i formele vechT :
invise : vixit de care am vorbit mai pe larg in tesa mea p. 24-25. Escepti-
unea coapsti se esplica insa prin analogia cu alb. cof§et, care represinta o
stare mai moderns, fatti cu cuvantul roman mai arhaic. Precum am demon-
strat-o mai sus la No. 12, limba romans a conservat toate cuvintele primite
de la Albanest intr'o stare fonologica mai arhaica; w qi In esemplu de
fats. Cad, de la latinul x pans la fps, starea intermediary trebue sit fie fost ps.
Ca aceasta nu este numat o simply ipotesa, se poate dovedi prin grupa
paralela de litere : ct. In limba rom. ct latin s'a transformat in pt. d. e :
lucta: lupta, noctem : noapte mcr. noapte, §i a§a mai departe. in limba alb.
grupa ct a ajuns deja la ft, §i latinulut : lucta nu corespunde liupta ci hula ;
trodes : troftei. Macedo-romanii pe langa forma vechie : aluptu : ludo, all
*i : ltufta, Invederat imprumutata de la Albanest. Frcint §i unt se esplica
u§or din causa literet n care precede, caci ar fi imposibil de a pronunta :
franpt, unpt. Se poate insa constata, eh aceste forme at esistat odinioara In
limba, fie macar ca transitorie : frdmse la cat vechT qi umtu umtulemnu
la mcr. ne dovede§te aceasta, cad numal Inaintea unut p s'a schimbat n
In ',a, untura insa se vede ca este identic cu alb. undure; d In be de t se e-

www.dacoromanica.ro
28 DR. M. CASTER.

splits la alb. prin influenta luT n precedent. Cat prive§te dcrom. doftor, acest
cuvant este relativ modern, i pentru dansul trebue sa admitem o schimbare
cu totul alt-fel de cat la elementele mal vechi. Pentru a deveni doftor a tre-
cut doctor prin forma : dohtor cum se numeste autorul Floarel darurilor,
tiparitit la Sneagov la 1700. Constatarea acestul fenomen, adica ca limba ro-
mans a primit elementele albanese inteo vreme unde de o parte media fl-
nala nu trecuse Inca in tennis, §i de alta unde ps §i pt =lat. x (cs) §i ct nu
se schimbaserd. 'Inca in fs §i ft, ne da un indite pretios pentru fixarea crono-
logieT sunetelor.
32. Cot, de la cubitus, elisiunea silabei bi este cu totul neusitata; singura pa-
ralela ce s'ar putea aduce este : dator de la debitorius; pentru amandoua insa
avem analogiele alb. cu totul corespunzatoare cut-i avand asemenea intelesul
aune (masura) ca si cuvantul romanesc, si detores, debitor, obnoxius ; detura,
debitum Mikl. A. F. II, No. 249 p, 19, ib. No. 267 p. 20. Interesant este de a
observa ca RomaniT din Istria au pastrat atat forma intermediary cuvet, cat §i
cea moderns, cot. Mild. r. u. I, 1 p. 25.
33. Covall, de la mlat. gdbata. Este invederat ca, derivatiunea de la cu-
va.ntul mlat. nu poate fi directd ; schimbarea lui g in c, a in o, b in v si permu-
tarea accentuluT, toate aceste se opun derivatiunel directe. Albanesit au govdtti
care se deosibeste de rom. covata numal prin g in loc de c, ceea ce nu in-
semneazs mult, de oare ce acest exemplu nu este unit. Cihac II, 568 69 ci-
teaza acest cuvant sub «Elements tures% adica, ca, a venit la not de la Turd,
unde suns insd cavatha §i cavatha, §i nicT de cum covata.
34. Crut. Prin mijlocirea alb. curie : (idem) se poate deduce de la lat. curtus
curtiare, in intelesul de a economise, pitstra. Tot limba alb. ne esplica : scurt
cu protesa unut s de la curtus, alb. §curtet; id. vrb. skurtuem=rom. a scurta,
Mild. A. F. II, p. 20 No. 258. Si aci putem observa ca, limba rom. e mat
arhaica, cad a pastrat in genere s, unde limba moderns, alb. are deja § pala-
tal in local lat. s, acta la coapsei : alb. cof§et; scurt alb. §curttt, spun : alb.
§pun, etc.
35. Cucuta, lat. cicuta mcr. cucutd=arundo. Este greu de a adopta schim-
barea vocalet i in u §i chiar sub influenta asimilatoare a silabet urindtoare;
cu atat maY putin avem necesitate a sustine aceasta schimbare pe taramul
fonologieT romtine, cu cat gasim acest cuvant la alb. sub forma de eucatet,
M. A. F. II, p. 14 No. 181, tot asa si la serbT, kukuta , cu u in silaba antaia,
de unde lesne a putut fi imprumutat de catre Romani.
36. Cumiltrti, lat. compater, formele intermediare be are limba alb. Inca
pang. In ziva de astazT, cad are atat cumptar cat Si cumar, adica cu pt, §i
cu elisiunea lor. Mikl. Alb. F. II, No. 210 p. 16. mat comp. si vsl. kapetra.
Precum am observat-o deja la No. 8 limba alb. presinta si aci o sovdire
intre doue estremitati fonetice, tare a dispitrut in limba romans, fixata de
timpurid in sunetele et §i ne influentata de dialecte, carora se datoreste acea
§ovkire in limba alb. cad unul e mat arhaic, altul mat schimbat. Printr'aceea

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICAREA ELEMENTULIJI LATIN IN LIMBA ROMANA. 20

ca limba romans sine mijlocul intre aceste ovairl ne dovede§te asemenea

caracterul arhaic al elementelor albano-latine.
37. Cuscrn de la consocer tot cu terminaliunearu ca §i la cumatru; la a-
mandouk. : con- resp. com-=cu (cf. cuvant : con-ventum. alb cuvand. Mikl. 1. c.
No. 227 p. 17) Alb. cru§cu este o metateza a forme' pastrate mai bine de
Romani, earl de sigur n'au acest cuvant de la lat. cad atunci ar fi pastrat o
forma analoagb. cu socru de la socer, adick o n'ar fi disparut eu totul.
38. Falek. mcr. falai. M. r. u. I, 2 p. 41. Nu Stiff de unde a scos d-nu Ci-
hac 1, 87 lat. cfalca pour falx (fales)* in Intelesul : ndiehoire, joue? pe and e
destul de cunoscut a lat. falx insemneaza : coasa, Si numal faux ar putea fi
considerat ca etimul cuvantulul romanese. Intre faux §i falca Insa sta alb.
falkinie, care singur ne esplica pe 1 din rom. falai, care nici o data nu s'a
putut deriva direct din lat. au; de altA parte a In loc de ce cum ar fi
derivatiunea regulata din casul oblic, fau-cis-cem. Mal este de observat a
rom. falai, mai are Si Ir4elesul de tnasura, (intrebuintat In genere sub forma :
fake) tot a§a §i la AlbanesT, en diferenta numal, a la Alb. represinta o ma-
sura mai mica ce corespunde cu : palma noastra. Mikl. Alb. Forsch. II, p. 25
No. 314.
39. lima : mcdr. leap nu poate sa vie direct de Ia lat. fascia, cad acesta ne
ar da rom. fate, precum : scio; 2tiu; adica sc inainte de i=§t si a precedat de
i = e. Cuvantul rom. este identic cu albano-lat. fad, care are §i aceea§1 In-
semnare. Mikl. Alb. F. II, p. 25 No. 312.
40. Fin. Insu§1 Cihac II, 717 considerd acest cuvant, ea provenind de la Al-
banes. flan, se Irgelege insa primitiv de origine lat., Manus; precum a de-
monstrat-o deja Miklosich Alb. Forsch. II, p. 26 No. 328. De Ia pan s'a for-
mat regulat : pen §i apol Pn contractat fin. Pe langa asemanarea formei,
mai este §i identitatea intelesuluT, care sprijine§te aceasta etimologie.
41. Friack mcr. (lama, Inrudit cu der. flacard istr. flacara Mik. r. u. I. 2 p.
42. Cihac II 660, deduce flacara de la neogrec. cpXoy&pa Si rectifies etimologia
data in vol. I p. 95. Oat. flagrare) Cihac nu ne esplica insa schimbarea accen-
tulul, trecerea luT o in a (cpXo-fla-) §i i=c. Cuvantul mcr. insa este identic cu
alb. fifactt, care sta In legatura cu facula. De la alb. fliaca, sau in forma mai
vechie cu 1 nemuTat flaca, vine der. istr. flacara, precum ital. fiaccola de la
flaccola, facia. Facile der. ne a venit insa din altA parte, Si este un cuvant re-
lativ modern ; combinatiuneaclie ne o dovedeqte, cad dad. ar fi mai ve-
chiu atunci ar trebui sa fie : chie. Romani' au luat acest cuvant de la Slav'
sau de la MaghTari. v. Cihac II p. 106.
42. Finer mcr. fluera. Boiagi p. 159 bate fluera : cants din fitter. Unu din cu-
vintele cele mat interesante pentru istoria migratiunei RomAnilor peste Alp'
qi Carpal'. In studiul sau eel foarte important asupra aceste' migratiuril (Ue-
ber die Wanderungen der Rumunen in den Dalmatinischen Alpen and den
Karpaten Wien 1879. Metnoarele AcademieT din Viena vol. XXX), zice Mi-
klosich (p. 23) : Acest cuvant se gase§te mat pretutindenea pe unde au ajuns

www.dacoromanica.ro
30 DR. M. RASTER.

°data mocanif roman]. (Dieses wort findet sich fast liberal wo rumunische
wanderhirten hingedrungen sind.) Si inteadevar arata atat Miklosich cat qi
Kaluzniacki ca acest cuvant se aflg qi la Serbi, frula (p. 8) Malorusienl. fu-
tara, fularka, fuYarocica, floera, f1 'orara, flolara (p. 10) Ia Hutu li, flolara, polon.
futara (p. 15) fularca (p. 22) Ia Romani si Slovaci din Moravia futara (p. 23).
Cuvantul roman insa deriva de sigur de la alb. floere-ia, froYere-4a idem
ce Mikl. Alb. F.11 p. 27 No. 337 '1 aduce in leggtura cu verbul lat. flare a su-
fla, cf. din contra Cihac II, 499-500, care se tine de limba maghiara; de
unde sa fie venit apol cuvantul la Albanesi?
43. Flutnre. Dupa cele demonstrate mai sus sub coapsti, nici acest cuvant nu
se poate deriva direct de la lat. fluctuare. Albanesi au din potriva cuvantul co-
respunzator, flhiturtt : papillon ca §i rom. Iotarea lull alb. este asemenea poste-
rioarg epocel, cand acest cuvant a fost priimit de catre Romani. Verbul flu-
tur : moveor, volito) se pare a fi verb denominativ format de la fluture, tot
Ella §i alb. fluturuern. T. Mild. A. F. II p. 26 No. 340.
44. Fasole. Disparaliunea vocalel e din cuvantul latinesc phaseolus este o
raritate, cu atat mal mult ca n'a lasat nici o urma de esistenta el prin vre-o
influentare a sunetulul s precedent. Cu totul identic este alb. lanai, care
are ei vocala u In Joe de o intocmaT ca macedor. fastilliu ; comparA insA si
neapolitanul : fastile. Mikl. A. F. 11 p. 49 No. 622.
45. Ggstang. mcdor. La prima vedere se recunoaste diferinta Intre acest cu-
Wait qi lat. castan(a, care nu se esplica pe deplin prin legile interne fonolo-
gice ; clici c s'a schimbatu in g; nea=net etc. limba alb. are : get§tetna-a,
(Mikl. A. F. 11, p. 12 No. 154). de aci a venit cuvintulu la Macedoromani,
pe vremea insa cand s originaru latin nu se schimbare Inca In c palatal ;
un fenomen arhaic ce l'am observat pang arum deja In mal multe cazuri.
Forma transilvana aghistind nu este de aceeaqi origine, ci a fost luata de la
magyaricul : gesztenye cu protesa unul a cum se obicinueqte adesea in dialectul
transilvan. d. e. : amistuescu=mistuescu ; asuna=suna; amirosi=tnirosi etc.
Dovada pentru originea mag. este mutarea accentulta qi voc. i in locu de a
in ambele silabe : aghistind.
46. Ghinefillt. macedor. dacor. cicala de la lat. cicada in ambele cazuil d
latinesc a fost inlocuit prin 1-, o schimbare cu totul neusitata In limba ro-
mana, qi care singura ne demonstra o inraurire strait-IA ; pe langli aceasta
este qi forma cu totul stranig a cuvantului macedoroman. Toate aceste se
esplicg prin alb. ghincalli. Mikl. A. F. II, p. 14 No. 178, cu totul identic atat
sub raportul formal cat 0 sub acel al intelesului.
47. Ghinte macedor. de la lat. Bens -ntis s'a pastrat flume la -Macedoro-
maul ; dacor. ginte este un cuvant modern. introdus de eurand. Dar nici Ma-
cedoromanil nu'l au direct din limba lating, precum arata ghi §i nu zi In
locu de lat. ge-i ca la : dzenucliu dacor. genunchiu lat. grniculus de la genu ;
dzinere, der. ginere, lat. gener etc. ci de la Albanesi a venit la Medor. alb.
ghind-i : id. Mikl. A. F. II, p. 30 No 378, este prototipul cuvantului mcdr.

www.dacoromanica.ro
 STRATIFICAREA BLEMENTIILUT LATIV IN LIMB% ROMANA 21

48. Gadeli. gadilicu mcr. Mikl. r.u. 1, 2 p. 14. Cihac II, 111 consider% a-
cest cuvant ca de provenienta gavial, de oare ce'l pune sub elements slaves,;
dar din toate limbile slavice n'aduce de cat bulgar : gudulicilcam ceea ce
nu probeaza tocmai prea mult originea-i slavica. Din contra deduce deja
Diez, Dict. etym. II, s. v. chatouiller, cum observe insuT Cihac ibid. atilt en-
vantul roman cat qi cele romanice de la latinul catulire. Dar pentru a a-
junge de la catulire la gadeli a trebuit sä treats prin alb. gudulis. De Ia Al-
banesii a luat pe de o parte Bulgaril acest cuvant si IT au dat o forma de-
minutiva, I pe de alta Rot/Anil, Tar nu, dupe cum s'ar parea dupe, d-nu Ci-
hac, l'au luat Romanii de la Bulgari. Magyar. gedeli : a gudurci cu toate ca
se pare identic n'are insa de be a face cu catulire, ci deriva de Ia magy.
ged : gudurare. Cu aceeasi ocasiune voiu sa obsery ea Cihac I, 113 deriva :
gudura de la lat. conadulari, o derivatiune destul de curioasa : cad gudur
se pare ca sta in legatura foarte de aproape cu sus pomenitul gedel magy.
49. Gn§a, gusrt mcr. (Mikl. r. u. I, 2 p. 15) istr. gusa (ibid. I, 1 p. 30) Ci-
hac II, 131 considers acest cuvant ca de origine slava pentru Ronicin1, de
oare ce'l pune sub elements slaves,. Cu toate acestea nu tagadu este 1, 113
si 114 ca. chiar Slavil l'au imprumutat de la Italiani, cari au gozzo. De pe
insa sa nu'l fi luat Romanii de la Albanesil, earl au asemenea ; gu§a, Intocmal
cu acelasiu inteles ca in Iimba romana, adeca, partea dinainte a gatulut, gusa
cocosului, (Hahn Diet. p. 21).
50. CreOet. crici.jtedu mcr. (Mikl. r. u. I, 2 p. 21). De la lat. crista avem
romaneste : creasta; de aci insa nu se poate deriva directu cre§tet cu g pa-
latal, pentru care nu esistil nice o cause fonologica ; pentru terminatiuneaet
propune Cihac I, 62 ca etim. latinesc cristetum, dar nice asa c palatal nu este
esplicat. Numat dacd priimim mijlocirea albanesului lcre§ta putem ajunge la
rom. cre§tet.
51. ingbit de la ingluto greu este de a presupune caderea vocalei u si in-
locuirea el cu vocala i din t parasitic, care se na§te tot-deauna din combina-
tiunea gl=g1g ; d. e : ghiata : glacies ; ghiem : glomus etc. de aceea acid corn-
para alb. nghit : vats glutino Thummann p. 202. Hahn p. 82. Nu void sa. ta-
gaduesc insa, eh remane dificultatea ca aceste doua cuvinte n'au tocmal ace-
lasiu diteles.
52. LAO mcr. (Mikl. r. u. I, 2 p. 21) de la larg, alargu, cu intelesip : curro :
alerg, d. e. : in frasa citata de Miklosich I. c. din Boiagi p. 159; gacolo she
da cu dialaga unu ljepure, ceea ce putem traduce : acolo alearga un epure.
Acest lags nu este alt ceva de cat alb. langue : a departa, alunga; cuvantul
albanez insusi se bazeaza pe lat. largus, de uncle alb. direct : liarga care a per-
dut intelesul de larg, si a capatat acel de : lat, si departe, mcr. lcirgu de a-
semenea Insemneaza : latus si : departe, tot asa istro-rom. larg. Mikl. r. u 1,
1 p. 33 intocmai ca alb. liarga. Pe laugh forma verbala langtie mat esista si
una alb. mai complete : largge $i liarg4e, care a pastrat pe r de la radacina :
largus. Lesne este deci a deduce acuma verbulnostru : alcrg, de la alb. lar-

www.dacoromanica.ro
32 DR. M. CASTER

gue, cAci §i intelesul ce'l are calerp, in limba romans, poate prea lesne pro-
veni de la : dtpartare precum insemneaza : largue alb. in loc de a fi activ
transitiv adica in be de a alunga, a deptirta pe cine-va de la un Ice, a deve-
nit netransitiv, adica ma departez pe mine insuml de la un loc, alerg dupa
cine-va sail ceva. Mai observtim ca §i neogrec. insemneaza (Dana : larg, de-
parte, (alla large& ital.) Eaapy&pop.at : ma departez. daapicipw : departez. Deci
nu incape indoIala ca : alerg sta in legatura intima cu lat. largus, prin inter-
medierea alb. largue. De curiozitate pomenesc aci etimologia data de d-nu
Cihac II, 575, care deduce cuvantul alerg de la mgy. nyargalni; marturisesc
ca nu ineleg ce proces fonetic a avut loc, care sa poate schimba nyargalni
In alerg.!?
53. Liabricu mcdr. (Mild. r. u. I, 2 p. 22) lat. labrax. Dad. cuvantul mcdr.
ar veni direct de la cel lat. atunci ar trebui sa aibe forma : labrace, adica
forma casurilor oblice, precum din crux : truce, etc.; afara de aceea ar ramA-
nea i din silaba a doua in be de a lat. neesplicabil. Albanesil (Mild. A. F Il
p. 34 No. 428) au insa : kcibrie intocmai ca mcdr. §i de la dan§ii a si lost im-
prumutat. Neogreceste suns Aappixc cu p adica v §i nu b §i. cu a in silaba a
doua, ceea ce esclude o influents neogreceasca, asupra dialectuluI macedor.
in ceea ce prive§te acest cuvant.
54. LIndura mcdr. (Mild. ibid.) de la hirundo-inem. dcr r a` ndurea; la aman-
doua dialectele este comuna aferesa silabel hi- §i terminaOunea -rti, rea de
sigur desvoltata de la o forma lat. diminutive : hirundinella. Dialectul mcdr.
mg are insa si 1 in loc de r, si de aceea comparam alb. delanduse-Ia idem.
derivat asemenea de la hirundo-*hirundula (Mild. A. F II p. 41 No. 400) si
care, se vede, a avut o influents asupra formei mcdr. tics in genere dialectul
mcdr. pastreaza r neschimbat, in tocmai ca cel daco-roman.

(SfarOtul va urma). Dr. N. Gaster.

www.dacoromanica.ro
 COLECTIIINE DR MODELLIII DE PICTUR1 REpGIOSA -88

COLECTIUNE
DE

MODELURI DE PICTURA RELIGJOSA

DE

DASCALUL RADU ZUGRAVU

In museul meu, posed cate-va monumente sau ma! bins 4icand probe ale
vechif arte roma'nescI cari din nenorocire dispar din ce in cc, mai mult.
Unul din monumentele cele mai interesante pentru amatoril artei romane
este un caiet in 4° mic coprinzand pe 83 pagine, modeluri de tame bisericesci,
§i pe dons Ire! pagine o mica scoala de desemn arat and mani, °chi, urechi
ei alte parti ale corpulu! uman ! 0 alis pagina reproduce figura unei domne
sau domnile romdne, in haine de veinatorip purtand pe umer cucura cu ss-
getl, §i tiind arcul in mana (1). Costumul este acel ce se usita la noi in secolul
al XVII §i XVIII, §i de pe care in vechile nOstre familii boieresci se mai pa-
streaza Inca reproductiuni interesante. Alte tint!-spre-zece pagine cuprind ru-
gaciuni $1 tropare bisericesci, canone duhovnicescr pentru deosebitele pticate co-
mise de slaba omenire, ei o oratiune de nunta. 0 alts paginti. cuprinde notice
despre cutremure intamplate §i despre morti de ciuma care in cate-va luni
au rapit mai multe pers6ne din familia zugravuluil
Numele autorului acestel colectiuni se gasesce reprodus pe mai multe pa-
gine, cand cu litere puse pe aceiaqi linie, cand cu scaun, cum se qicea in tim-
pul dominatiunei slovellr eirilice, adeca unele puse peste altele. El subscrie,
cand .Radu zugravu, cand Dascalul Radu zugravu.
Acesta precitsa colectiune ne dovedesce Inca o data adeverul cat eras
de strans legate de Biserica sciinta §i arta in Romania. DascaliT §i diacil, in-
tocmai ca in Francia les cleres de la Bazoche, erau invatatori, erau zugravi,
erau cantareti, erau chiar actor!, represinta.nd misterile religi6se, ce pretu-
tindene an fost Inceputul teatrulu! modern, §i din care remaOtele ni sant pa-
strate anca prin irodul sail betleemut nostru, car! din ziva de Craciun §i pana
In lasatul secului percurg stradele ora§elor nOstre, qi care se represents mai
en deosebire de cantaretii de la Biserici. La inceputul anca al acestui secul
irozi! erau tinntl in onOre mai mare; fiii boierilor celor mai 'nalti, imbracati In
haine de stofa aurite, mergeau la curtea domnesca 1;ti la casele boieresci cele
mai insemnate de representau scenele religioase. Aci este loc sa esprim un
regret el, Inca cat este timpul, nu ne ingrijim sa pastram ultimele rema§ite ale
irozilor, car! seculi intregi cu papuele at fost teatrul nostru popular !
(1) Vetli tab. nr. S.

neg. j, M., Arch., ti Pal I. 4. 8

www.dacoromanica.ro
34 M. COGALNICEANEr

Inainte de a ne rosti asupra meritulut colectiunei noastre, in puntul de ve-

dere artistic, voim a comunica cititorilor nostri ce am putut descoperi despre
viata zugravuluf Radu. Din nenorocire avem putin de zis. Elu este bucure-
scean, activitatea sea se incepe dupa anul 1720, i din unele note ale sale re-
sulta ca el a trait panA in lungt batranete, avand o familie numerOsa.
EatA notitele si datele privitoare la dansul, i pre care le gasim raspandite
In inse§i colectiunea sea :
(SA se scie de cand ne am luat not, in luna lui Aprile in 9 dile la leat 7272
(1764) (iscalit) Radu Zugravu,.
(SA se scie cand ni s'au nascut fii-mea Stanca in August 6 Ia leat 7273(1765).
(S'au nascut fiul nostru Constandin in Iu lie 20 zile la leat 7277 (1769).
(S'au nascut fiica Safta Ia Octomvrie 21, 1771.
(S'au nascut fiica noastra Sultana la Marte 31, 1773.
(S'au nascut fiul nostru Nicolae la Aprilie 22, 1776.
(S'au nascut fiul nostru Stroie la Iuniu in 23, 1779.
'S'au nascut fiul nostru Tudorache la Noemvrie 1, 1781.
'S'au nascut flea noastra Soara Februarie 8, 1786.,
Si acum incepu nenorocirile :
(SA se scie de dud au murit frati-meu Iordald de ciuma In luna 1111 Iu lie
9 zile leat 7278 (1770),
( i soramea Eana tot atunci in luna hit Octomvrie 5 zile leat 7279 (1770).
(SA scie de cand au murit surumea a mijlocie Ita tot atunci de ciuma In
luna Jul Octomvrie 27 zile, §i sorumea au murit a mica tot atunci de ciuma, §i
tats -meu tot atunci au murit tot de ciuma, Noemvrie 10 zile.,
In unele pagine gasim apoi cate-va notice istorice :
4Sa se scie de cand au vent Maria Sa Stefan Gehan Voevod in luna lui
April in 26 la 7 ceasuri din di, §i an taiat pe Bajascu, si pe Stefanache '1 au
8panzurat la leat 1764. (1)
In josul Madonei ce o reproducem (tab. No. 7), cetitoril nostri vor ceti urmA-
toarea semnatura, Radu zugravu Iulie 17, 1775. Acesta este unul din putinele
desemne romanesci din timpul trecut ce avem purtand numele pictorului
si data.
Eats acum ce cu ocasiunea notaril cutremurilor intamplate, gasim insem-
nat sub capul santului loan care '1 reproducem sub No 6.
(S'au cutremurat pamantut in zioa de Vinerea mare la 6 ceasuri din zi pe
Ia pranz foarte rail, cad s'au surpat sfintele biserici §i Coltia din Bucuresci
Octombrie in 14, 1802.
(Dascalul Radu zugravu);

(1) Fotino, laTopict TIN Itaca baztag, 1:61lo5 (3', p. 331 : c'EX0(13v oi,v i hyqu'uv sic BXccy jay
Iv ft) ilifkove vi Av auv401 Xarcpacv 7rapcfac4tv iv BouxoupecIy, i'atoxe 7tpoveyhy &plata; nEpl -mi.;
ep6vou zolv Btfto icpx.6vr.cov, Itca 7:0V ply Eva xcao5p.svov 1T6XVMOV ETEcpaviom ixpivccaccv EMU; sic
Tiro xlato 7Z6p-ccev 74; hystiovtxii; liolipr.% , -eov 8' fzEpov reuiprov 1117calcncov rbv scliv 'Anpclawv
Bccalov, iv sal misw 7v6p7c,t Uget itniteliov maic .7-)iv xc'. sou papi); 'AnpOuliou.,

www.dacoromanica.ro
 COLECTIUNE DE MODELURI DE PICTURA RELIGIOASA. 85

Ear alaturea cu figura DomnitiT vanatoare, mat gasim urmatoarea notita :

(S'au cutremurat pamantul luna Martie In 14 zile pe la tree ceasurT din Iii,
find la liturghie in biserica, Dumineca la leat 1798, Martie 14.
(Radu zugravu am scris).
Pe o alts pagina representand pe Sabaoth pus pe un medalion in forma
de stea inconjurata de cheruvimi gasim alte doua notice, tot despre cutre-
mure :
a) 1793 S'au cutremurat pamantul la luna luT Noemvrie in 26 Dumineca spre
Lunt, la doua ceasurT din noapte la cina. S'au cutremurat foarte tare cat ne
am (ster s).
b) «S'au cutremurat pamantul la luna luT Martie in 26 lute° Marty seara
spre Mercurt la cina a mare, In septamana cea lumina* in zilele principulut
Neamfulut, 1789., (1)
Inainte de a intra In descrierea picturelor si desemnelor ce cuprinde coke-
tiunea zugravului Rada, reproducem de curiositate, oratiunea meritoare de
care am facut mentiune. POte ca acesta felicitare se citea pe la nuntI de in-
susT zugravu, el §i dascal tot °data.
Eato :
tMarele si puterniculDumnezeu dinceput au facut cerul si pamantul, si au
Infrumusetat cerul si pamantul cu sOrele $i cu luna si cu stelele de lumineaza
zioa si noaptea, ear mai pe urma au luat Dumnezeu din pamant $i au zidit
pe stremosul nostru Adam, 0 vkand Dumnezeu ca nu este bine sa fie omu
singur 'lau adormit cu somn firesc, .i luand o cOstA dinteansul an zidit pe
stremoasa noastra Eva. Ear dad. s'au pomenit Adam din somn au (lis : eats
os din oasele mele, si trup din trupul meu. Drept aceia zise Eva ea va lasa
omul pe tatasau si pe murnasa si vor fi amandoT un trup. Din acel cuvant re-
mase si se trase din neam in neam pans. ajunse (vremea) $i la varstea ace-
stor dot tineri cari '0 au plecat genuchile la pamant si se rOga D-voastra
cinstitT socri ca sal ertatT si al blagoslovitT, precum au blagoslovit Dumne-
zeu pe Avram cu Sara, si pe Isac cu Reveca, si pe Iacov cu Rahila. Si Iacov
au blagoslovit pe eel 12 patriar0 ; pentru ca blagoslovenia parintilor 'interne-
iaza casele feciorilor. Si iarA0 se roaga D-voastra ca sal ertatt $i sal blago-
slovitt precum au blagoslovit Dumnezeu apa in Cana Galilef, de s'au fAcut vin,
care bucuria sa fie In casa cuconilor acestora care a avut'o fericita Elena
cand an aflat cinstita cruce. i sA le daruiasca Dumnezeu roua cerulul de
sus, si din grasimea parnantului de jos (rupt) for de grau, de yin si de unt-
delemn. Si. sa ne Invredniceasca Dumnezeu a vedea $i a ye bucura de fit si
de fete. Ear D-voastra se. remanetT cu dragostea luT Dumnezeu amin.,
Vin acum la Insesi desemnele si aquarelele (cAcicele mat mile sunt aqua-
rele), facute in colort naturale scOse din plante, negresit de Insu0 Radu zu-
gravu. Colorile predominante sunt rosu, albastru palid, verde palid, verde In-
chis, galben matu.
(1) Negresit ducele de Coburg, generalisimul oscirel austriace din Principate.
It

www.dacoromanica.ro
86 M. COGALNICEANU.
Allele d'asemenea sunt reproduse in sepia; altele, pi cele mai multe, numai
cu cerneala, pi unele chiar In condeiu de plumb. Colectiunea intreaga for-
meaza o adevarata scOla a picture! religiOse pentru bisericile ortodoxe. Stilul
este acel bisantin pe care it gasim mai in tote bisericile nOstre, mai ales acele
din sate. Unele din aceste desemne Insa se v6c1 inspirate de stilul bizantin-ger-
man, sau de acel al vechilor maistri italiani.
De esemplu aquarelele care represents mOrtea calare luptandu-se cu trei ar-
can din care unul tine arcul, altul sabia pi al treilea cumpana, Wand peste
trupuri omenesci (tab. No. 5), este negrent inspirat din una din faimoasele
gravuri ale lu! Albert Darer. Cetitoril nostri vor gasi anexata aicea aceasta
remarcabila lucrare.
Regretam ca. mijloacele Revistel nu'l permit a reproduce in intregul sau co-
lectiunea interesanta a dascalulul Radu zugravu. Ne propunem in viitoarea
sesiune a Academiei romane a'T cere puternicul sau concurs pentru a putea
pastra istoriei artel romane aceasta precidsa colectiune.
NoT pentru acum punem sub ochil cetitorilor noptri optu reproductiuni
din lucrarea zugravulul Radu. Fie-care din ele se esplica prin insan ea.
0 singura observatiune pentru reproductiunea No. 4. Alaturea cu desem-
nul zugravulul nostru, am pus o variants a aceluiapiu subiect salsa de pe o
icontt ce se afla tot In Museul nostru. Aceasta icoana are doua fete ; una re-
presinta pre Seintit Constantin fi Elena in ornate iinparatescr, avand in mij-
loc crucea. Pe cea lalta fats se afla acelanu subiect ca pi al lucraril zugravului
Roman. IcOna este facuta pe un carton de hartie invartopat cu cleiu. Colorile
punt foarte vil, pi fundul este curat. Dinsa denote o arta bizantina mai perfec-
tionata, de cat cea din colectiunea lu! Radu, pi este pi mai vechie; ast-fel in cat
suntem In drept a crede ca icoana a servit de model lucraril zugravulu! nostru.
Aceasta icoana se datoresce probabil unui din pictoril religion earl au pastrat
arta bizantina la umbra manastirilor, pi in special a celor din Muntele .Athos.
Tabelele No. 2 pi 9, reproduc doue din cele ma! remarcabile desemne ale
colectiunei; ar fi un pleonasm de a spune ca intaiul tabloil representa. pre Isus
Christos, pi al doilea, punerea sea in mormint.
Ne mai ramane acum a spune de unde Museul meu a facut aceasta preci-
Osa acquisitiune Ea a trecut in posesiunea nOstra din colectiunea D-lui loco-
tenei it-Colonel Papazoglu, carele qi D-luT a gasit'o in Monastirea Bunea, din
judetul Dambovita unde din vechime Arica pi pans mai de una-zi era o scoala
pentru zugravii nostri.
Eats notita scrisa de D. Papazoglu pre care o gasim pe ultima pagina a
colectiund Daseedulta .Radu zugravu :
«Aceste desenuri s'au gasit de mine la un batran la Sfanta manastire Bu-
nea In districtul Dimbovita la anu 1860 and am revizuit-o cu ord. Ministe-
ruin! de Culte No. 4657.,
29 Aprilie 18 q2. M. K00,11116621111,

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE CONJUNCT1VUL ROMINESC 37

CEVA DESPRE CONJUNCTIVUL ROMINESC.

Printre schimbarile ce sufere limba slut unele pricinuite de uitare. Adev6-

rat prin uitare nu se schimba un sunet in altul, nicT nu se leapada o vocal&
sau o consuna ; dar se poate schimba intelesul unuT cuvint, macar ca forma
NI remine aceiagl. Sfera intelesuluT until cuvint sau se mat maregte sau se
mat restringe ; dar atit marirea cat gi restringerea se fac prin uitarea inte-
jesuluT primitiv al cuvintuluT. Cind zicem asta-zI : «cintee de lume,, ca intrat
in fume, (a fi cet lumea-i rea, etc., nu ne mat gindim la intelesul primitiv
al cuvintuluT «lumen=lumina,, din care derive lume al nostru ; ba, genera-
tia asta tiara, uitind gi ce mat tineau minte batrIniT, cind ziceau clumea
unut finely, zice (lumina sau piatra unut inch ; tact ce ar Insemna pentru
dinsa he monde d'une bague ! Cine se mat gindegte asta-zT, cind zice cru§ine)
la coloarea ro§tt, gi e de sigur ca ro§ire gi ru§ine este etimologicegte chiar ace-
lagTu cuvint ; deosebirea for fonetica se esplica prin deosebirea timpuluT,
cind s'au format aceste doutt cuvinte din rog (rdssius) §i prin o in-
riurire dialectala. 0 data se 'Astra mat mull in memoria obgteasca din
sensul etimologic al acesteT vorbe, tact in cronica luT Moxa (scrisa pe
la inceputul veaculuT al 17-lea) , se vede espresia cru§ine rea,, adica ro-
§irea fetes produsa de un sentiment defavorabil, spre deosebirea de ro-
Ono& feta produsa de un sentiment favorabil. Cuvintul greatti, care are a-
sta-zI un sens pejorativ, a fost o data un eufemism intrebuintat in 'tom! unuf
alt cuvint, ce, sau a disparut, sau a ajuns de tot trivial. Grealet, venind din
gravitia-grevitia, dui:4 cum greu provine din gravis-grevis-grevus, insemna
ort -ce greutate; tact Moise vorbind tetra Dumnezeu (in vechea scripture de
la Orestia, tiparita in 1582) IT zice « tcz wool H8 rptuac» (vezt Chrestomatia
Cipariu p. 60), adica vorbesc cu greutate. Prin urmare uitarea sensulut primi-
tiv al cuvintuluT greala l'a redus la sensul restrins gi pejorativ, unde se gase-
gte asta -zt. Alte ort un cuvint gT-a schimbat sensul prin uitare in cea mat
mare parte din acceptiunile la afara de una, aga este verbul a lua (din le-
vare), care pretutindenea a luat locul but prehendere-prendare-prindere, nu-
mat In espresia a se lua (met duc la lard Ca sit mtt mai iea ; se mai iea fi el cu
cintecul etc.) are intelesul foarte apropiat de levare, cad Inseamna a sP upra
moralice§te, a se descarca de grijile ce-t apasei sulletul, sau ceia ce s'ar espri-
ma frantuzegte prin se distraire, s'amuser. Dace am lua urmatoarea fraza din
predoslovia cronicariulut Ureche : «Multi scriitorT s'au nevoit de au scris rin-

www.dacoromanica.ro
88 A. LAMBRIOR.

.dul ei povestea terilor $i au lasat izvod pre urma, si bune si rele sd. ramlie
4 feciorilor ei nepotilor, sit le fie cele bune de invatatura, iar cele rele ca A
'se poatit feri, ei sit se socoteasca, ai celor bune sä urmeze). Pe ling legit-
turile sintactice ale deosebitelor propozitil intre dinsele, pe care not le facem
altmintrelea de cum le facea Creche ; apot sensul multor vorbe este schimbat
in limba de astd.-d : a se nevoi insamna asta-zT a lupta cu nevoz7e (cm'oiil ne-
voi 0 eu cum oiil putea9 §i locul lul din sfera, unde este intrebuintat de C-
reche, e prins de verbul a se sili ; rind, nu mat insamna asta-zi si natura sau
chiar constitujia, cum insemna pe vremea lui Creche, ci numat §irul sau or-
dinea ; apot poveste ,s1 -a restrins sensul in cit nu mat insamna orl-ce nara(ie
ci numat acele pitstrate din viu grain in popor. Ce sä mai zicem de izvod, ce,
avea pe atunct o siera ma mare, cad insemna ei nzemoriu, ci de a se socoti
intrebuintat reflexiv, cu insemnare de a reflecta, aplicalie ai sens ce nu mai
sint asta-zT. Din putinele exemple ce am examinat aid se vede cif pe lingd
modificarile fonetice, foarte incete, ce sufer cuvintele, ele mai priimesc ei mo-
dificarT de Inteles, adese orY foarte mart. Nu este insa nici o legatura intre
modificarile Intelesului ei intre cele fonetice ; dovada ca de la veacul al 16-lea
incoace intilnim o multime de schimbari de inteles in cuvinte, ce n'au primit
nict o modificare in forma. Uitarea intelesului primitiv este un mijloc sau mat
bine pricina treceret unui cuvint, remas neatins in forma., de la un sens la al-
tul. Dar uitarea aceasta, care la prima vedere pare ceva aea de neregulat si
capricios, trebue sit se face ei ea dupe niete anumite legi ; cad ei schimbarile
fonetice s'au parut la inceputul indeletnicird cu dinsele foarte neregulate $i
capricioase, ei cu toate aceste pentru multe dintr'insele s'au aflat legi tot ass de
nestramutate ca si legile naturet. Recunoaatem el acele legi psihice, dupd
care se modified intelesul cuvintelor unei limbt, all sd. fie mat greu de aflat de
cit legile modificarei materiale ale cuvintelor ; dar atiinta despre limbh nu va
fi deplina de cit atunct, cind va cunoaete exact amindoua aceste categoriT
de lee. i apoi etiinta psicologiet, ort cit ar fi ea de mindra, in sferele meta-
fizice, pe unde pluteate adese orT, va trage un folos netagAduit din constata-
rea legilor, dupe care se face modificarea Intelesului cuvintelor ! Pia. cind
se vor face aseminea incereitii, not ne multamim a fi aratat pe scurt cititori-
lor noatri ca uitarea sensului primitiv pricinueate multe schimbAri in Intelesul
cuvintelor, ai aceasta pentru ca sd fim mai bine Inteleel in esplicarea unor
forme de gramatica, unde uitarea are un rol foarte mare.
In gramaticile noastre se dau sub numele de conjunctiv urmaloarele forme :
1) Conjunctival prezent :
sa laud
sä lauzi
sa laude
sä laudam
sit ltiudati
sä laude

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE CONJUNCT1VUL ROMANESC 39

2) Perfectul conjunctivuld
sa fi ldudat
pentru toate persoanele tli pentru amandoud numerile ;
3) Plus caul -perfectul conjuuctivului
sa fi fost laudat
iardsT pentru toate persoanele si pentru amindoua numerile.
SA ne ocupdm mat intiiu de conjunctia set; ea provine din conjunctia lati-
neasca si=se=sa, §i cind insemneazd modul conjunctiv si-a pierdut ort -ce
inteles, sau mat bine niminea nu-0 mat aminteste intelesul de «dacet, ce-1 a-
vea in latineste ; cad set lead. numaT verbul uneT propozitii subordinate cu
eel din cea principald. De esemplu :
gnu cred se laude el pe loan,
cnu cred set fi laudat el pe Ioan,
enu cred set fi fost laudat el pe Ioan, (aceasta maT rar).
Pind aici avem uttare complectd a intelesului primitiv al conjunc(id
si-=--se=sd ; §i dad. nu am avea espresit ea :
sa nu ft fost eu acasd, se intimpla ceva,
set fi §tlut Cu una ca aceasta
etc.,
unde sa insemneaza data; qi In vechea romineased espresit ca :
E CA Hoy ACKSATApE Ell, CO8NE AA RECtpEK/A.
4e set nu ascultare et, spune la besearecd,
(Chrestomat. Cipariu p. 5)
WIT ONCE Awmooyn CA EWIO A(IMA 5 ApEnto ./k COAWM.
4§i. zise Domnul se voiu afla opt dreptt in Sodom,
(Vechea scriptur# de la Orestia, Ghrest. Cipariu p. 55)
<sd vest, post sa ma curdte§tt,
«sd amu fure ochiul tau prost, tot trupul Ulu luminat va fi,
(vezT Manuscriptul din 1574 Columna luf Traian de D-1 ifasdeu 1882, Nr. 2)

unde asemenea sa insemneazd dacd, ni-ar veni cam grew sa credem ca sa

din espresit ca cvoiesc sa vie, provine din conjunctia si en inteles de dacet.
Se Intelege el sensul de data a Jut si se sa nu s'a uitat intr'o bung dimi-
neatd, fard nicI o punte de trecere earl sensul de simpld leggtoare, ce-1 are
asta-zI conjunctia M. Cind zicem in exemplul de sus csei fi §tiut eu una ca
aceasta, aratam ,si o conditie (care aminteste pe latineseul si), dar si o do-
rintA. Sensul acest din urma ni se pare a fi fost puntea de trecere dila inte-
lesul de legatoare Para sens, pe care 11 intilnim in espresiile :

www.dacoromanica.ro
40 A. LAMBRIOR.

vreu sit merg

gindesc stt lucrez
nu cred si . vie
etc.
In adev6r Diez (in Gramatica limbilor romanice III p. 328 traducerea fran-
ceza) constata In toate limbile romanice Intrebuintarea conjunctieT si in invo-
catiT ci In jurAminte, unde ea se construecte regulat cu conjunctival :
Val. l'uom, se dio mi vaglia, creato fu.
ispan. si el criador vos salve
si yeas paraiso.
provincial. se dieus m'ajut.
vechin franc. se m'aime soit sauyee.
se nostre sires me regart.
se diex me saut.
Putem Para mare greutate sh apropiem eel putin de unele din espresiile sus
citate, vorbele romine§t1 :
set dea Dumnezeu,
set fit sdnettos,
set vie Dumnezeu set risipeasclt vreljmagii,
ala set mi ajute Dumnezeu.
etc. etc.,
cart toate sint ni§te propozitiT subordinate, atirnate de un verb subiliteles, ce
ar esprima ideia de voinyt sau de dorinfet. De la ideile de vointet si de dorintit
s'a trecut la cele de trebuiniti qi de putinyi :
trebue set meargel,
cpot sit spun*
etc.,
apoT la rugdminte, poruncit, permisiune etc.
Te rog set nu-mt fact retu
Porunce§te-t sit vie
etc.
i up. a *gat limba noastrA o conjunctie (sA), ce insote§te modal conjunc-
tiv, ci une orl ea singura 11 deosebe§te de modal indicativ; cAcT forma verbulul
este aceia pentru amIndoul modurile. Cele-lalte nimbi romanice n'au dat a-
ceastA desvoltare conjunctiet si (se); de aceia ele espriml raporturile de care
am vorbit mat sus prin conjunctia que (din quod). Limba noastra Inca, intre-
buinteaza conjunctia cet (din quod), numaT tot deauna cu modal indicativ.
Forma InsA§T a verbulut la modal conjunctiv present nu reproduce forma
conjunctivuluT latinesc de cit numat la persoanele III-a de la amindoutt
numerile :

www.dacoromanica.ro
 DEVI, DESPRE CONJUNCTIVUL ROMANESC. 41.

1) Conjugare 2) Conjugare
cantet-set cinte * taceat-tacat-set taco.
=tent-set cinte taceant-tacant- set tacit
3) Conjugare 4) Conjugare
credat-sei creadet audiant-audat-set auzet sad set mad
credant-sd creadet audiat-audant-set auzet sad set mad
Cele-l'alte persoane de la conjunctivul present :
a cint a tac sa cred sa and
sit cinti a tad sa crezi s& auzi
_
sit cintam sit tacem sit credem sit auzim
sit cintati a taceti sit credeti sit auziti
sint intocmai ca cele de la presentul indicativului, de unde urmeaza cit
cele douit moduli (indicativul §i conjunctivul) privite dintr'un punct de vedere
sintactic, mult deosebit de cel al sintaxel latine, s'au confundat in multe lo-
curi. In confusiunea aceasta conjunctivul a perdut nu numai cea mai mare
parte din persoanele de la un timp (precum se vede la conjunctivul present
rominese) inlocuindu-le prin cele de la indicativ ; ci chiar multe din formele
lui at trecut la indicativ ; ass plus cam-perfectul conjunctivului latinesc,
care in cele- l'alte limbi romanice a devenit un imperfect al conjunctivului ;
In limba romineasa a trecut tot in calitatea de plus cam-perfect la indicativ :
Cintasem, teicusem, crezusem, auzisem. Afar& de trecerea unui timp intreg
de la modul conjunctiv la indicativ prin uitarea rolului vechii al conjundi-
vului (uitare ale aria fase nu le putem determina nits atita cit am putut
pentru conjunctia siseset), avem intre formele auxiliarilor sint §i am per-
soane, cars nu se pot esplica fonetice§te altmintrelea, de cit derivandu-le din
formele conjutactivului. Asa indicativul presentului de la verbul sint ar fi tre-
buit sit fie :
Sum=su-sit-s
es=e (perdut)
est=e=i
Samus=sont (perdut)
estis=e§ti (perdut)
Sitnt=su-Sa-s
* Formele romlnestl deriva din cele latinestI in conformitate cu legile fonetice ale
limbel noastre :
1. Toate consoanele finale latinesti au cazut $i aid, cum an cazut pretutindenea fard
nicr o escepcie ; prin urmare cantet s'a identificat cu cantent=cante.
2. A finald ne/ntonat de la cele-l'alte conjugad a trebuit sa, devina, ei mat Intaia la
Immultit ; uncle n final (tacant, credant, audiant), macar ca a cazut ca si t, tot a lasat
dupa dinsul o resuflare nasals, care cu vreme a schimbat pe a In el. A cel de la singurit
Inca s'a schimbat In tt prin analogia conjugarei I-ia, unde am/ndoua persoanele a III-a
devenisera asemenea.

www.dacoromanica.ro
42 A. LAMBRIOR.

(Conform legilor fonetice : l, toate consoanele finale dispar. 2, 1./ scurt clasic se rostea ca
un o Inchis In limba latina populara, prin urmare stimus = somu-aomtl-som ; si 3, dintre
dintalele 8 0 t de o potriv5. atacabile de i (iod), cea ma! susceptibilti este a; de aceia
estis = esti).
Prin urmare din presentul verbulul esse de la indicativ au Minas drept
foneticeste numaT formele : s, is §i ei ; cele-l'alte s'au perdut si sint fnlo-
cuite prin formatiunT nouT, ca este (format din est prin adaugirea unuT e dupa
analogia persOnei a III vede, crede, audc), §i din momentul ce a fiintat este,
numaT de cit s'a nascut si esti la a doua persOnit de la singurit ; del dup6.
cum &resat florestit floreste avea la II-a persoanit florestis flor esti (con-
fusia intre sci 0 sti este foarte veche), de aseminea si este a trebuit prin
analogie s/t aiba. la adoua persoang. esti e§ti. A III-a persoand de la Immul-
tit sunt n'a putut sit dea foneticeste sint, cad, dad am admite el prin ana-
logia celor-l'alte verbe, cart toate avead Ia persoana III-a plural un u, s'a a-
d' aga si aid u, i asa s'a zis suntu, ceia ce a fmpedecat caderea celor doul
consoane finale,Ind nu am putea esplica presents luT i din sint; cad nicT
un romfn, afarit de pedantY, a dror pronuntare are valoare numaT in lumea
comedieT, nu pronunta sunt. De unde dar s'a luat forma sint ? Este evident
d avem persoana a III-a de la plural a con,junctivuluT present gsint, ; unde
i find scurt s'a pronun(at in limba latina populara ca un e Inchis (aceasta
este o lege demonstrata cu ajutorul tuturor limbilor romanice). Dar dad ceT
nedepringT cu demonstratiile metoadeT stiintifice aplicate la filologia romanicit,
nu ar crede aceastit lege, formele sem, sett (sau set) ce se gasesc prin dr-
tile vechi, ca remagitit din foasta Ural romineascP, vor putea sä-1 convinga
at ele provin din emus, sitis schimbate in semus, setis (N ezT pentru existenta
acestor forme T. Cipariu, Principie de limba p. 138-139). Acum, dac# e-
mus, gas schimbate in semus, setis an dat sem, salt, apol a treia persoana de
la immultit stnt schimbata in sent a trebuit sä dea mat intAid stint Min prin
schimbarea luT e in d din pricina lut s precedent, si apoT sint CASIITh, din
pricina inriurireT combinate a but s precedent si a but n urmatoriu. Prin ur-
mare sint este o forma de la conjunctiv trecuta la indicativ, din care s'au
treat prin analogie sintem, sintep, qi care tot prin analogie a trecut si la per-
soana I-iu de Ia presentul indicativuluT (de vreme ce vad este gi persoana III
plural si Intaia de la singular, cred qi and aseminea). Formele sem, self au
disptrut cu incetul si s'au inlucuit prin sintem, sintep, create din sint dupl
o analogic cu totul superficiala (et vad, not vedem, voY vedep au servit de
model acestet formatiuni). Observ/tm in tread.t, ca eel cell fac un titlu de in-
va(ati scriind sunt, suntem, sunteA se Ingall tgi aid, ca onT unde nu vor scrie vo-
cala ce o rosteste un norod intreg, cadi n'au pus mina pe vocala primitivit,
ci numat se fac de risul generatiilor viitoare ; de vreme ce vocala primitivit
In casul de fats este t, iar cea din care derive, i este un nenorocit e Inchis
* NoT Intelegem prin tfoasta limblt romineascti, o fasX intermediarli a limbeY noastre
Intre limba latinti populari si Intre limba de astazI.

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE CONJUNCTIVIIL ROMANESC. 43

to conditiile in care l'am aratat nol aid ! Chid am avea macar un singur
monument din foasta limb& romineasca, am vedea dupa ce principid sin-
tactic a fost posibila aceasta amestecare a unor forme de la presentul con-
junctivulul cu cele de la presentul indicativuluT, §i tot de o data am putea sä
Intrevedem cum isvora§te acel principid sintactic din sintaxa latineasca. Se
poate ca acel principiu sä rasara §i sl se pun& In evidenta, fdra descoperirea
vre -unut monument din foasta limb& romineascd, nume prin studiul §tiin-
tific al sintaxeT romineqt1 in toata economia el ; ins& aceasta va fi opera vii-
torulul. Pin& atunel, not praqitorT de pArticele micT dintr'un Ian nemarginit,
scormolind cu legile fonetice, ce am putut constata pina acum, am mat dat
peste un amestec de tot curios al conjunctivuld cu indicativul. Zicem de tot
curios, fiind c& vedem confusia nu numat in privinta modulut, ci §i a timpulul 1

TWA lumea, gi chiar d-1 de Cihac, crede el a III-a persoana a presentulut

indicativ de la verbul a avea, «are) este de origin& latineasca ; ins& nimine
n'a aratat originea el, din ce forma anume provine, §i dupe ce lege fonetica.
Not am constatat aiurea (Romania) legea disparereT diftongului utt (pentru
amintire dam aici cite-va esemple : nIvem-neve-neuet-neauet-nea ; Ca(a-za-
uet-za; levat-lieva-lieuet-ieauet-iea etc.); acum aplicind aceasta lege la forma
haberet (III-a persoana de la imperfectul conjunctivulul), cu mutare de accent
hciberet (esplicarea mutant accentuluT este un fapt de analogie prea lung
pentru a fi desfa§urat aici), apot civeret-ciuere-ciudre * §i in sfalit prin dis-
parerea diftongulut uti avem «are., hid dar a III-a persoana de la imperfec-
tul conjunctivulul furisatl, in urma unet grozave uTtarT a sensulut el pri-
mitiv, la presentul indicativuluT!
Cele-l'alte don& timpurt de la conjunctiv, anume perfectul gsei fi lucrat,
qi mat mult-ca perfectul (set fi fost lucrat' sint crealiunT romine0 t;si infitto-
§aze urmatoarele particularitati :
1. Ele sint formate din conjunctivul set flu, set fii, set fie, set fim, set fig, set
fie, (de la lat. fio-fieri-factus), can au luat locul lui sim-sis-sit, sinus -sitis-sint,
trecut la indicativ, dupa cum am v6zut mat sus, §i din participul trecut. Ins&
fiind-ca set flu, set fii etc. servesc §i la formarea unui present al conjunctivului
in forma pasiva, apol s'a facut o diferentiare : formele Intregt §i personale (set
flu, set fii etc. au Ames pentru pasiv set flu letudat de al ii, sit fii letudat etc.);
iar «set fi) nepersonal §i neschimbat la num6r, in unire cu un particip trecut
al until verb transitiv, serve§te de perfect al conjunctivuluT activ, d. e. cset fi
letudat eu purtarea luY,* set fi ldudat vot purtarea TA) etc. Diferentiarea a-
ceasta s'a facut in puterea unet legT psicologice (pe care am constatat'o

* Schimbarea lui e din auere in tt se face In puterea legit, ca orT-ce e aflatoriu dupit
un u se schimbit in d6, d. e.
novemnouenoult
nobTsnouenoug
vobI8voue you/
etc. etc.

www.dacoromanica.ro
44 A. LAMBRIOR.

in Romania) §i care se poate resuma ast-feliu : ort de cite ori o forma sor-
ve§te a esprima doua categorii gramaticale deosebite, se ive§te in Umbel ten-
dinta de a o bifurca. In casul nostru «sti fin letudat, avea §i lute les activ
ca perfect al conjunctivulut activ, si Inte les pasiv ca present al conjuncti-
vulut ; de aceia s'a nascut tendinta de a le deosebi si in fort* dupit cum
erau deosebite In Inteles. In cartile bisericestt din veacurile trecute (sec.16-lea
si 17-lea), In cronict si in documente nu se vede Inca diferentiarea :
gAllase aceasta lard set fie locuit §i altii intrinsa mat Inainte de not.,
(Creche)
«Atunct zic unit cum set hie xis Ion Vodd.
(Ureche Let op. ed. I. t. I. p. 116).
A Numat unul zic set fie scelpat (activ).
(ibidem p. 204).
gat §i singur rasa set nu fie aflat IndamAnd o luntre midi, (activ transi-
tiv). etc. etc. (Mixon Costin, Let. fere Mold. ed. I. t. I. p. 214).
2) Adev6rat nu esista in limba latineasca tipurt, din care sti, derive espre-
siile romtnestt set fi lucrat §i set fi fost lucrat, §i nict nu sintem in drept sä
presupunem ed. ar fi esistat in limba Mina popular., cad aceastit presupu-
nere este permisa numat atunct, cind mat multe limbt romanice, ce nu s'au
putut inriuri una pe alta, slut de acord asupra until fenomen. NetagAduit el
materialul din care slut formate aceste espresit este latinesc ; Insit asa de
tare s'a uitat sensul primitiv al acestut material, In cit dad. ne am Incerca sä
dam fie-caret pail forma latineasca cu Intelesul primitiv, am cdpata o mon-
struositate, ed ce ar Insemna : si fiat lucratus, §i si fiat fuistis * lucratus?
Important este din punct de vedere sintactic, cum verbul a fi echivalent
in sens cu esse, *i cum participul fost au ajuns sa serveased de auxiliare
forme active. Pentru esplicarea acestut fenomen not am sustinut aiurea (In-
troducerea la o carte de citire cu litere chirilice p. IIIV) el o data numat
verbele neutre s'au conjugat cu verbul sum, car cele transitive cu habeo, ca
auxiliar; dar fiind-ca deosebirea intre verbele neutre si cele transitive este
foarte grea de facut, cad din pricina mat multor Imprejurart usor poate un
verb sa tread. de pe un tarim pe altul, apot s'a facut o confusie, care confusie
a provocat luptd, tntre verbult sum, ca auxiliar si habeo, de unde acest din
urma a exit invingltor, de vreme ce astitcp si verbele neutre se conjugd cu
habeo (am dormit, am venit etc.); Ins& victoria lut habeo nu este deplina,
cad verbul sum sau echivalentul sdu fib, a Minas la perfectul si la plus-cam-
perfectul conjunctivulut (set fi lucrat si set ft fost lucrat), §i Inca cu Inteles
activ transitiv. A. Lambrior.
Iasi.
* Aiurea (In Introducerea unel dill de citire cu litere chirilice p. %XXIII si XXXIV)
am arlitat cum fost participiul trecut al verbuluT that nu poate ai proving. de cit din
fuistisfostis-fosts-fost ; cad la multe verbs persoana a doua a preterituluT la Immultit a-
vea aceiasl forma ca participul trecut; d. e. addpat, Mout, auzit etc. erau si persona U
plural a preterituluT, si participe trecute.

www.dacoromanica.ro
 FINANCIELE IN EPOCA FANARIOTILOR 45

FINANCIELE
IN

EPOCA FANARIOTILOR

SAMILE MOLDOVII DIN ANIi 1777-1804.

Cu ocazia arderei palatulul administrativ din Iasi, rescolindu-se archivele

cele vechi, s'au descoperit cate-va condici cuprinzatoare de samile tariff Mo ldo-
vei dintre anii 1777-1804 (1). Interesul istoric al acestor sami pentru epoca
fanariota este din cele mai marl. Cifrele, on cat de multe ar fi ele, graese insa
mult mai limpede de cat cuvintele, §i coloanele Insirate in aceste sami ne
destainuesc mult mai lamurit stareaisrilor noastre, de cum putea sa o faca
pana cronicarilor, cari luau lucrurile ce se 'petreceau sub ochil for ca ceva fi-
resc, si ast-fel soap adesea din vedere de a aminti imprejurari pentru not de
cea mai mare insemnatate. Afars, Insa de starea politica a tariff care reiese din
aceste socoteli, ele mai contin i o multime de alte notite curioase sau inte-
resante, precum buns -oars asupra starii economice a Moldovii, prin preturile
amanunte ce ele contin despre lucrurile de hrana, Imbracaminte si lux, Inca
studiul acestor pretioase condici poate deveni un isvor nesecat pentru cuno-
stinta epocel fanariote.
Incercarea de fats cats sa fie mai mult o introducere la cele ce ele cuprind,
(heat o istovire a bogatelor materil. Este de observat, ca pe cand in alte tari, o
asemenea glisire n'ar avea de cat o valoare foarte mica, cad acolo nesigu-
ranta istorica incepe abia cu sute de ani in urma, pentru not ea are o insemnit-
tate nemasurata, cad istoria noastra este necunoscuta nu numal cat In par-
tile el cele mai indepartate, dar chiar pana si In cele ce stau la pragul e-
pocei in care traim. Si cum sit nu fie asa, cand studiul el este Elsa de parasit,
and mai nimeni nu se ocupa a semana manosul el ogor, si a culege pentru
poporul nostru roadele cele mai priincioase!

(t) Condicile au fost gasite de D. I. Bogdan, p'atunct easier general al judetulul Iasi,
si au fost date D -]uT Iacob Negruzzi care ni le-a incredintat noun.

www.dacoromanica.ro
46 XENOPOLU

I.

Cea mat veche din aceste sami este aceea din 1777 de pe vremea luT Gri-
gorie Alexandru Ghica V., eel thiat de Turd dupa cedarea Bucovinel Austriel,
fiind in acel an vistiernic mare Iordache Ba ls. Aceasta mina e tinuta Inca
dupti sistemul numeratiuneT grece§ti, si numal cat cele urmatoare introdue ci-
frele arabe.
A doua dupa data este din 1786, de pe vremea lul Alexandru loan Mavrocor-
dat, §i cuprinde sama a cloud lunT din acest an, Octombrie gi Noembrie, fiind
vistiernic mare acelas Iordache Ba ls.
A treia condica din 1795 cuprinde samile acestut an de la 25 Aprilie Ina -
inte, precum §i samile anilor 1796, 1797 gi 1798 (pentru care e si mull mai
groasa de cat cele-l'alte).
0 condicutd. din 1798 Maid completeaza socotelile cuprinse In ea, gi o alts
condica din 1797 confine un fel de copie a mid partl din socotelile cuprinse
In condica cea groasa, In cat se vede din aceasta ca se obicinuia a se tine
socotelile in duplu esemplar, poate pentru a putea fi controlate.
Cea de pe urma condica este din 1804 ; ea cuprinde o raftnala a banilor
imdatului, dare extraordinary aruncata de Turd asupra principatelor, ca un
ajutor la cheltuelile ostirilor trimise In Romania and s'au batut cu Paswan-
Og lu, ce se resculase asupra imparatiei. Toate aceste condicT, gi acea din 1777
cu numeratiunea greceasca, sunt tinute In limba romans curacy si fara de
greseli, de unde se vede ed scriitorul lor a fost Roman, poate chiar insusi ma-
rele vistiernic. Lang fie-care total insa se vede o Insemnare in limba greaca
care reproduce in cuvinte suma aratata In cifre, §i provine de sigur de la
domnul grec ce ocarmuia Cara. Aceasta Insemnare lipse§te la condica Jul
Grigorie Ghica, de sigur find ca acest domn stiea limba romans. La inche-
erea fie-card socotell, se vede intiparita pecetea domneasc. Insotita de iscd.-
liturile hoierilor divanului, cari par a se fi intrecut pentru a da de lucru ce-
lor ce vor voi sit deslege parafurile lor. Condicile nu sunt nici snuruite, nici
numerotate filele lor. 0 asemenea masura era pastrata pentru timpuri mat
iscusite In mestesugul falsificaril.
Sistemul contabilitatiT este, se Intelege, cu totul simplu. La inceput se aratd
veniturile, si anume de unde ele provin ; apol dupa ce se Inchele suma lor, se
trece la cheltueli, aratandu-le pans In cele de pe urma amanuntimt
Pentru a da un esemplu de modul cum se treceau cheltuelile, sa transcriem
aid cate-va puncturT :

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARJOTILOR 47

Lel Baal

3773 107 Cheltuiala facerei galionuluT (1) In luna luT Oct. adecl de la 5 a lul Oct. vi
punk, la 31, dupK Invoiala iscklitA de sul. Andoni si Niculi calfa, !mit :

Lot Beni

2797

--
48 Plata ghizdilicurilor(2), a marangoDor, bustunghlor, i bischigiilor,
i toporaeT i altiT, Tusk :

Lel But

1248 105 1588

Gizdil.

Marangoji
313 90 319 Bustungii
240 , 480 Bischigii
248 60 249 Calafacil
25 , 40 teslarii

2076 15 2676
401 48 Emiilicul acestora ate 18 banT
99 80 299 13altagii cute 40 ban!
220 24 1016 salahorii, Iasi :

Lei Baal 011izdiL

_3773 107 2797 48 2797 48 3991

176
44 24

220 24
' 880
136

1016
ate 34 haul.
cite 39 ban!.

Coloana cea d intal in stanga cuprinde din sumele totale cheltuite pe ceva ;
in o a doua coloana se arata mai cu deamaruntul felul cheltueliT, gi daca a-
ceasta specificare are nevoie de maT deplina lamurire, se adaug coloane in
dreapta celei a doua, pans la istovirea desavarsita a feliulul cheltueleT.
Contabilitate patriarchala, dar in care prea multele controale gi prea multele
masurl de siguranta nu esa tocmal la resultatul protivnic celul asteptat la
incurcala soeotelilor.
Un lucru ce ne loveste and citim aceste condicT este multimea cea foarte
mare de cuvinte turcestI, i anume nu numal in aratarile titlurilor nenumkra-
tilor Turd ce veneau prin. Moldova, ci chiar pentru a insemna notiuni din
sfera obicinuita a poporuluT, pentru care flint& cuvantul romanesc, precum o
vedem aceasta in partea de socotelT aci reprodusa.
Nu mai putin extraordinar poate parea lipsa mat desitvarsita a cuvintelor
(1) Un fel/5 de luntre.
(2) Zile de lucru.

www.dacoromanica.ro
48 XENOPOLU

de origine greceasca, mar ales find cd e vorba de sfar§itul epocet fanariote,

cand Inriurirea greceasca ajunsese a patrunde pretutindent. Esplicarea ace -
stet Itmprejurari ne pare a consta In urmAtoarele : Inriurirea turceasca era mat
veche de cat cea greceasca, qi ea qi-au ardtat Intel lucrarea el in limba ofi-
ciald, precum o putem prea bine vedea aceasta din Inriurirea franceza ce s'au
introdus la not cu deosebire tot pe calea oficiala, aceea a legilor. Inriurirea
greceasca venita mat tarziu se margini la partile mai pu(in intelinate ale limbel,
patrunse In organismul el cel viu, ear nu in acel mort §i prafuit din cance-
lariile domnesct. Acestea pastrarl terminologia IntrodusA din vremile mai vechi,
§i care avea pentru sine autoritatea timpului §i aceea a respectulut catre pu-
terea suzerand. Aca suntem siguri ca. In poporul de rand nu se Intrebuinta
pentru cuvantul 'zile de lucru, acela de eghizdelic, de Ia turcescul eghiuz
=zi, qi ca claset grecite IT placea mai bine vr'un cuvant grecesc corespunzator.
Dad. Insa terminologia condicilor e turceasca, rafuiala daturilor si a lua-
turilor mai ca am putea spune ca este modernA prin talentul foarte vadit de
echilibrare pe care'l arala. Mat toate cheltuelile acoper veniturile pang la
para, vi numal de &Iola on intalnim cate un prisos ramas in casa statulul.
Pentru onoarea insa a domnilor fanariori, nice o same nu Infati§aza vre un
prisos de cheltueli, cu toate §iragurile nesfar§ite de sume ce se Infundad in
pungile turcelti. Ce e drept, limbel de atunci cuvantul deficit era necunoscut.
Sistemul de dart obicinuit pe atunci era cu totul lasat la bunul plac al o-
carmuirei, care dupa nevoile ce avea oranduia dajdiile.
Darea cea mai intrebuin(ata era sferturile, care dupa numele lor ar fi tre -
bait sA se ,scoatd, de 4 on pe an, la cate trei luni, dar care se scotea dupa
condicile noastre, de 7 on pe an, ear dupa cum spun unit cronicari, pe toata
luna, adecA de 12 on pe an (Constantin Mavrocordat in domnia a III-a) (1), ba
chiar de 50 de ori, ceea ce este de sigur o exagerare (loan Mavrocordat) (2).
Sferturile se scoteau In chipul urmator : La Noemvrie sfertul I ; al II-lea la A-
prilie al anulut urmator ; al III-lea la Mai ; al IV-lea la Iunie ; al V-lea la Iulie ;
al VI-lea la Septembrie §i al VII-lea la Octombrie. Lunile August, Decembrie,
Ianuarie, Februarieqi Martie par deci a fi scutite de dart ; dar inteadevar nu
e a§a : In Augustu, se scotea ajutorinta de vara, o dare cu mult mai Insem-
nata, cacT pe cand sfertul se mute de la 36000 Ia 50000 let pentru toate (inu-
turile Moldovet, ajutorinta se schimba Intre 200,000 qi 500,000 lei. Ajuto-
rir4a de iarna este in tot dauna mult mat urcata de cat cea de vara ; a§a in
1797 ajutorinta de vara este de 276,403 lei 108 bani, §i cea de iarna 414,557 lei
§i 50 ban!, §i a§a pentru toate cele-l-alte (3). ySi aceasta era lucru firese, de
vreme ce patru luni din iarna eras scutite de sferturi. Ajutorinta de iarna se
(1) Letopisetul lul Ion Canta, ed. veche, III, p. 180.
( 2) Ibidem.
(8) Asupra Introduceril acesteI d1r1 vezi Ion Canta, domnia luT Grigoriu fiul lid Loan
Calimach, 1761, ed. veche, III p. 186. c§i Incit din domnia tItS.ne-seu se Mouse o dajdie noun
eu nume ajutorintli, dar mai wall. ; iar In zilele lul se Ingreuise cu sume matt.

www.dacoromanica.ro
 Ff OCA TANARIOTIL011 49

vede scoasa tot deauna in luna lul Decembrie, pe cand acea de vara se schimb6.
une on In Iulie, cand atunci sfertul al V-lea se percepea in August. In Mai
1798 se vede insti o abatere de la aceasta regula, $i anume : pe lang. sfert
si alaturea cu el, se senate Inca o dare numita ajutor, in suing de 163,316 lei
6 haul, cu toate ca cele doua ajutorinte de vara. $i de iarna se ridia. ca $i
alit'', data.. Dar cum s'a spus, darile find 16sate la placul domnulul, acesta le
aleza cand $i cum II vinea la socoteala, si aceasta lipsh de statornicie In ase-
zarea darilor este, farii indoia15., unul din relele cele mai marl ale vechil noa-
stre ocarmuiri.
Cronicarii no$tri ne aratit ca tot a$a se urma $i sub domniile pamantene.
A$a N. Mustea spune despre Constantin Duca 1693 : el Antal ali scos vAca-
ritul in tara cu care mai mull art turburat tam, (1). Despre tatal sett, Duca
Voda cel Miran 1669, spune : (Acest Duca Voila scos-au hariii grele in tarn
cu carele an pustiit tara, peste alte dari multe nenumarate si nesuferite, (2).
«in zilele lui Ilia$i Vail. 1667 tara era impresurata cu darile ce ortinduia de
la vistierie,.(3) Intaia pomenire a unei ortinduiri de dad asupritoare este fa-
ced de Ureche la domnia Jul Iancu Voda Sasul 1590, ,trimis'au sa is a
zecea parte din boi in toata tara (4). Principiulu abusulul era continut in in-
seif asezamintele tariT ce'si luau indreptarea de la obiceiul Mmantului, $i nu
erau ingradite de legi hotarite.
0 a treia dare era aceea a mazililorii §i rupta§ilorii (5) care se lua in 6
randuri, la cite $ase septamani : Rtindul I de 1 April 15 Mai ; II de la
15 Mal-1 Julie; III de la t Julie 15 August; IV de la 15 August-1 Octom-
brie ; V de la 1 Octombrie-15 Noembrie; VI de la 15 Noernbrie -31 Decem-
brie. Afara de aceasta dare ce corespundea cu sferturile, mazilii si rupta$if
mai erau stipu$i $i la darea ajutorintil atat de vara cat si de iarna.
A paira dare era aceea a negutitorilor §i a ruptelor de vistierie localnice si
streine, care se luau in doug sferiuri, eel de la sf. Gheorghe si eel de la sf. Di-
mitrie. Trebue totu$i sa observam ea darile expuse mai sus se potrivesc nu-

(1) LetopisetIu, ed. veche, III, p. 82.

(2) id. ed. III p. 22.
(3) id. ed. IV p. 10.
(4) id. ed. I p. 201.
(5) Mazilii. In vechime bocril nesluibasl (turcoste : mazil) era supusT la dad. Din
urmasiI acestora se formeaza cu timpulil o clasa de oamenl supusl la darl : ,naziliI. El e-
rau supusI unel dad speciale, mal usoare, qi nu intrau deci la cisla ca teranit Fiind asu-
pritl cu timpul, el cerura si dobandira de la Al. Const. Moruzi 1803 restatornicirea pri-
vilegiilor lor, si de a nu fi ImpovaratIcu caraturT si alte havalcle. Vezi Uricarul I p. 233 vi
IV p. 145.
Ruptafir si 1?uptelc vistieriel, adeca oamenil sircini slobozl, care pentru a petrece In pace
In tail faceau crupturil, cu vistieria, adeca alcatuirl de voe, de-i platea darea, gi anume
ruptele direct dare &Lusa, iar ruptasil nitre camara domnea sea. Mal tarziu intrar6.1n acea-
sta. categorie si fiiI de preoti. Uricarul I p. 233, compara M. DO ghicr. lstoria Moldovel pe
600 de anT, I p 93 §i Fotino Istoria gen rail, a Daciel III p. 206
Pco. p. lat , Arch., :i Fit , f. I 4

www.dacoromanica.ro
50 XENOPOLU

inaT cat la anul din care sunt culese 1796, §i ca inainte sau dupa aceea a fost
fara indoiala alt-fel de dari, altmintrele impartite; a§a condica din 1786 ne a-
rata alaturea cu ajutorinta, goOina §i vacaritul. Totalul hua al darilor Moldo-
veT nu se va fi deosebit mult de acel din acest an.
Veniturile MoldoveT in anul 1796 se vad a fi urmatoarele :
LeI BanT
Sfertul al H-lea April 1796 41995 31
Mazill si ruptasT, darea I, 1 April 15 Mai 3369 81
Rupte si negutitorT sfertul sf. Gheorghe 8591
Sfertul al Ill-lea, Mai 41907 97
Mazill si ruptasi, da ea II, 15 Mai-1 Iulie . 3353 77
Sfertul al IV-lea, Iunie 42004 17
Sfertul al V-lea, Julie 38388 86
Mazill §i ruptasT, darn III, 1 Julie 15 August 3344 22
Ajutorinta de yard.. scoasa. la August 289723 74
Mazill si ruptasl la ajutorinta de yard. 8356 60
Sfertuld al VI-lea, Septembiie 42654 12
Mazill si ruptasI, darea IV, 15 August 1 Octombrie 3345 110
Sfertul al VII-lea, Octombrie 42719 6
Mazili si ruptasI, darea V, 1 Octombrie-15 Noembrie . . . . 3350 103
Rupte si negucitorT, sfertul sf. Dimitrie 11807 50
Sfertul I, Noembrie 1797 . . . . . . 42223 16
Mazill si ruptasT, darea VI, 15 Noembrie 31 Decembrie 3345 133
Ajutorinta de lama scoasa la Decembrie 504,003 60
Maz;11 si ruptasl la ajutorinta de iarna 16171 118
Total 1,150,656 43
Din aceasta mama se scadeau intaf scutelnicil (1) boerilor qi al jupaneselor,
care pentru anul 1796 se urea la 226,759 lei 91 bani, in cat ramane pentru
cheltuiala arei suma de 922:897 lei 72 bani.(2)
Aceste erau veniturile tare; allele erau acele ale domnului, care constau

(1) In timpurl maT vechT, teraniT sub numele de vecini erau redu§lintr'o adevIrata robie
asemene acelel a tiganilor. Constantin Mavrocordat impreura cu divanulu boerilor, care se
spitriese de emigrarea statornia a locuitorilor din terile romane, care ameninta sa le de-
§erte cu totul de oamenl, desrobe$e ttiraniT atilt din Muntenia cat si din Moldova in 1746
si 1749: cilia au acea supunere ca robil, ca vecin va sa zica Olean megia§ fir& de mo-
vie, atdta numal ca din sat nu este volnic sa iasa.* (Act pentru desrobirea vecinilor in
Moldova 1749 Magazin Istoric p. Dacia If p. 288). Ma dar numal de robie nu si de ferbire
a fost scutiti laranil. Cu toate ca se ridicase boierilor numal un obiceiu abusiv, el furl
despagubill prin scutelnicil ce se dadurd. in un nutriar oare-care fie-carul Boer dupa ran-
gul seu. Acestia erau scutitl de dare catra, stat si o pld.tea catre Boer. Mal ta'rziu acesti
scutelnici se socoteau fn bans si se plateau din casa statulul. (Fotino III p. 340). Banil scu-
teln cilor erau aseruenea despdgubirei ce se dadu boerilor cand cu desrobirea tigani-
lor In 1854.
(2) Leul avea 40 parale sad 120 banl. In 1783 venituld (are, afara de acel al domnulul,
doamnel. vdmilor, casa rasurilor si de scutelnici se urea. la 836,781 lel. In anul 1802 el
se urcase la 1,716,613 lei. Hrisov al lul Al. Const. Moruzi din 1802 Uricarul vol. I, p. 8,

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARTOTILOR 51

din vtimi, ocne de sare §i alte dari indirecte, precum vardrital si vinaritul
ce se lua de la vinaturi, d.setina adeca zeciniala stupilor, go§tina oilor cii a
mascurilor, vacaritta de pe boi §i vaci, ligtintiritu/ de pe tigani, fumeiritu/ sau
dare de fie care casa (1). Aceste dari nu erau luate impreuna toate. ci dom-
nul chibzuia a inceputul anului din care dare s'ar putea trage un folos ba-
nese mai insemnat si «scotea. pe tara cate-va din aceste dari. Tn un an se
dedea una din aceste dari in folosul statului si atunci domnul scotea pentru
el o alts, in cat vedem aceeasi nestatornicie in a§ezarea darilor domnesti ca
si in acele ale statului.
Pentru un an posterior datei condicilor noastre (poate 1810) Fotino da ur-
matoarea socoteala a veniturilor domnesti in Moldova :
400,000 leT ocnele de sare
230,000 a vAmile
140,000 s vAdraritul
100,000 ) gostina
120,000 ) d;setina
200,000 ) Horilca pentru vinaturile ce se treceau In Polonia.
Total .1,190,000 lei.
Socotind scaderea probabila ce niste asemenea dari trebue sa fi avut in a-
nul 1796, vom lua jumatale din aceasta suma. (2) ca venituri domnesti din a-
eel an, sau 600,000 lei vechi, adeca o suma cu o a treia parte mai mica de
eat venitul tarei. Lista civila respectabila, ! si cu toate aceste, domnul tot mai
subtragea cate-va zeci de mil de lei din banii statuluipen trutrebuintele sale,
dupa cum vom vedea Ia cheltueli. Este de observat ca veniturile domnulul
constand de obiceiu din dari indirecte. ele erau luate si de pe averile boere§ti
precum si de pe cele manastiresti. Asa ne spune cronicarul N. Mustea la
domnia lui Grigorie Ghica Voda 1727 ca acesta, cum s'au a§ezat la scaunul
seu in Iasi, au scos in tag vacarit de au dat to(1, care obiceiu l'au gasit la-
sat de Mihai Voda, nu cu putina scadere tarei, ales boicrimel fi nzanastirilor.(3)
Alexandra Amira,s la a doua domnie a lui Neculae Voda (Mavrocordat) 1713
spune ca «au facut acest donin legatura cu blastem pentru desetina ca O. nu
mai caza pe boieri §i pe mancistili desetina taraneasca, ci numai din zece una
lua.(4). Aceste dari indirecte numai insa cu numele se impuneau asupra o-
biectelor ; in realitate ele erau tot dari personale. Asa ne spune cronicarul
loan Canta Ia domnia a doua a lui Constantin Racovita : Ǥi din 90 bani de
vita din domn in domn s'au tot adaos pasta in 2 lei 30 bani de vita....§i....
toata ticalo§ia §i stricaciunea tarei acestia nu este dintealta, fara numai din-

(1) cut pacis tempore in usum reipublica.e ex singulis rusticorum aulis quas fumos
appellare solent octoginta aspri sive florenus unus solverentura. Can temir Descriptio Mol-
daviae, Ed. Academiel p. 107.
(2) DapA analogia venituluT threT care in 1802 era de 1,716,613 leT iar In 1796 de 923,896,
(3) Letopisiti ed. veche III, p. 80.
(4) id. p. 109,
iti

www.dacoromanica.ro
52 XENOPOLu

tr'acea dajde strichtoare si urita, ca macar ca vaci nu rainasese la locuitorii

terei, dar de vreme ca vacaritul tot trebuia se dea suma de bani, si o baba
sarach ce torcea in furch sa'si agoniseasca hrana si comandul seu, trebuia
la acea vreme sa dea si ea bani la vacarit. (1). Veniturile domnului se nu-
miau rusumaturt; de la un cuvant turcesc ce insamna dare indirecta.
Veniturile boerilor atat a celor ce se OM in slujbe cat si a celor 'care nu
puteat Incape la dregatorii si se aflati la lipsa, se alcatuiaa, afara de scutel-
nici, din ritsura de 14 parale la lea, data de birnicl peste suma sferturilor,
ajutorintel si a darilor mazililor, ruptasilor, ruptelor si negutitorilor. Hriso-
vul lul Constantin Moruzi din 1779 orandueste ca. acest venit 'sa nu aiba nici
un amestic cu celelalte venituri, nici sa. se numeasca venit al visterieT, nici
sa se strings la vistieria domneasca, ci sa se numesch gheuicos, strangendu-se
in deosebita casa, in sfinta Mitropolie sub epitropia dumilorsale vel Logofh.t,
vel vornic, vel spatar si vel ban, cart vor fi dupe vreme... si ca nimenea din cci
ce as slujit sa nu remana pagubas de oslinelile lor, s'au (Aleut aceasta osebire
a easel. rasurilor, si and nu ar ajunge a se da deplin fiesle-caruia, sa se
stoats si cate un sfert pentru neajunsul lefilor .(2)
Mai era in sfirsit si venitul doamnei ce s'alcatuia din acel al Rotosanilor.
Venitul total al Orel Moldovei pe la sfirsitul veaculul trecut era deci en a-
propiere urmhtorul :
Venitul Orel 900,000 let vechT
Venitul Domnulul . . . 6(10.000 , )
Casa rasurilor
Scutelnicit ..... .
Venitul doamnei . .
315,000
225.000 a
20.000 ) ?
a

Total 2,060,000

Venitul pare prea tnic, cad respunde in bani de aster -di la vr'o 700,000 de
lei noul; dar sa nu ne !psalm crezand ca leul vechia de atunci si leul ve-
chiu de asta-qi representau acelasI valoare. Vom vedea mat la vale care era
raportul banilor de atunci data 'T evaluatn in tnone4I acluale.

H.

Venitul unei ne Ole areta, piny la un punct, puterea el de productiune.

Cheltuelile ei ne vor face sa patrundem insa mull mai adanc in intreaga el
stare atat politica cat si economics. Cheltuelile arata care eraii nevoile Orel,
care eras ramurile de activitate ce o interesaa. Daca apoi acele cheltuieli
sunt aretate cu de-ameruntul (precum In casul nostru) si se rapoarth la un
limp necunoscut, putem reconstrui din datele for intreaga stare economich a
terel, buns -oars, raportul intre agriculture si industrie, Mire productiune si
munch. si allele. Dace mat gasitn apoi si mijlocul de a putea reduce valorile

(1) id. p 182.

(2) liogdlniceantt, Archiva Tornftnesea II, p 115.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARIOTILOR 53

trecutului in acele ale presentulul, atunci putem avea o idee despre valoarea
realA a obiectelor in acel timp, §i asem6nandu'l cu acea din timpul nostru sa
deducem urmari fOrte interesante. De aceia condicile noastre, care se !Wind
foarte pe larg asupra cheltuelilor, ne vor da putint,A a atinge toate aceste
puncte si a reimprospata in mintea no astra imaginea dist-4mM a unui timp
irecut, in chipul eel mai deslusit.
SA incepem cu starea politich a Moldovel.
Condicile noastre ne inlesnesc o cunoscinta limpede i lamurita a starii
inspaimentatoare de robire in care terile romane caqusera fatA cu Turcii, in
epoca fanariota. Ele intaresc parerea mostenita de la generaOunile ce ail trait
sub acel jaf neomenos, si pe care cele de asta-di o repetA ca prin instinct, fail
a'sT da insa la.muritA seamy de dinsa. Cifrele continute in ele ne aratA cum
mai tot venitul Orel' nu infra decal in pungile turce§ti, fie ale Statului, fie ale
privatilor, si lamuririle care le insotesc to pun adesea in mirare, pita la ce
grad de umilire poate sA ajungil un popor ce nu mai are constiinta de sine.
Condica pe 1796 ne arata ca cheltuite in acest an urmatoarele sume :
LeI
87944 Haraciul (1) Ora
00000 Baeram peschq. (2)
43832 Polite d4n Tarigrad plAtite in tarn. (3)
23463 Polite plAtite la Tarigrad.
10000 Manseturi (4) a me multi past.
4365 Ramazamlac baeramlac, ce s'an trimis la Bender. (5)
5:77 Dania la turcY.
846 Chiria pentru transportul unor tunurl de la Bender la GalatY.
3553 Repararea unul hambar la Isaccea.
9737 CatarturT §i doage trimise la Tarigrad.
27465 Menzilul. (6)
715 Conacile. (7)
900 Evmiiaua.
1600 Cheltuiala Beiliculul conaculul din IaV).
3000 Mansetul lul Hasan pass.
6538 Givergileaua
3034 Zahareaua (8 Isaccei.
2000 Cheltuiala transportulta acelel zaherele.
2752 Darurl la Turd, al doilea rand.
900 Evmiiaua, al doilea rand.
1324 Conacile.
3927 Beilicul.
106,816 Bant gata §i polity trimise la Tarigrad, in al doilea rand.
38,850 Polite din Tarigrad platite in tarn.
428,718 de reportat.
(1) Tribut. (2) Un dar anual peste trihut. (3) Cu acestea se intretinea favorea marilor
dregatori al Sultanulul. (4 daruri. (5) Contributil la snrbatoarea otomann a baTramuluT.
(6) Poqtile turcetT pentru corespondente cu Bender, Hotin, Cetatea AlbA. (7) GAzduirea
Turcilor ce veneau prin tarn. (8) Obiecte de hrann Portil.

www.dacoromanica.ro
54 XENOPOLU

LeI
428 718 Raport.
155,718 Zahareaua, miere, grad, orz qi fan.
5000 Alanseturile Jul Hasan papa.
4619 Ramazamlac.
7300 DarurT la Turd, al treilea rand.
9744 Tocmitul din nos al hambarulul de la Isaccea.
1800 Evmiiaua.
2879 Musafiri turd.
615,828 Totalul.

Asa dar din 900,000 venit, 600,000 adica 2/3 era mat de Turci, si numai o
treime remanea pentru lard. Dar nici acesta nu se intrebuint,a spre nevoile el,
ci se cheltuia pentru urmdtoarele rubrici caracteristici, continute in condica :
Camara gospod.,
Curt ea gospod.,
Grajdul,
Pitaria,
Ciubucceria,
Caftanele,
Botezurile si cununiile,
Serbatorile,
DarurT la crestini, si mai ales daruri la obraze ftiute, de sigur a-
mantele principeluT, in cat macar aceste cheltueli a cdror scop se ferea de lu-
mina dilei, principiT nu ad rusine de a le trece in cheltuelile statului.(1) Dar
ce se mai banuim fanariolilor asemenea lucruri, tend le vedem reproduse, si
pe o scard mult mai intinsa, in statele cele civilisate ale Apusului ?
Cheltuelile privitoare la interesul statuluT sunt acele pentru LipcanT, CAM-
rasi de Tarigrad, Isciohoddrie (2), ceT trimisT cu trebT, intretinerea capi-chihai-
lilord (3) de la Bender, Hotin si alte cetati in care erad garnisoane turcesft si
cheltuelile de tot neinsemnate ale gramaticilor (cateva sute de lei pe an), in-
cat vedem a si cea ce cheltuia statul se facea tot in interesul turcesc, pentru
a purta stafetele, a mijloci ordinele suveranului, si a intretine in tare o politie
oare-care, ce era de nevoe pentru a putea despoia pe popor in toata sigu-
ranta, si a'l impedica de a'si lua lumea in cap, si a fugi la codri, sad peste
granite.
NicT un condeiu nu se vede trecut care sa fi avut de scop vr'o imbunatd-
ire materiald sad morale a i6rii, precum, drumuri, poduri, scoli, si allele. Bi-
sericile numai cat se foloseat, macar intru cat va, din veniturile statuluT, prin

(1) Cit de sigur aceste cheltueli nu se refers la nevol politice sdvede dupg neinsemnl-
tatea for relativit : 4476 leT.
(2) Un fel de jandarmi.
(3) RepresintantiT principatelor.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARIOTILOR 55

cheltuelile pentru grbatori §i pornajanii (1), pe MO ca ele avea6 veniturile

Tor. Trebuiatt ni§te intemplari cu totul afara din randuiala lucrurilor, precum
ciuma din 1797, pentru a scoate pe stat din nepasarea in care zacea fMg cu
interesul public, §i a'l face sa cheltuiasca cu clazareturile, bolnavilor suma
de 6351 lei. De alt-fel, toate cheltuelele ati in vedere numal §i numai interese
personale ale Turcilor, Domnului, boerilor. Statul era pe atunci considerat
ca o intinsa companie de esploatare, poporul ca o turma de oi, de la care cu-
legY roadele, Fara all da alts osteneala, de cat a le lasa sa pascg pe campii.
Afars de aceste cheltueli obicinuite Poarta mai supunea -terfle romane la
cheltueli extraordinare de cate on avea vre o nevoie pe care §tiea ca ele o
pot indeplini. A§a in sama pe 1797 gasim o corabie facuta prin ingrijirea §i
cheltuiala larei vasale, pentru care se trece o suing egala cu tributul pe un an:
66,552 lei. Alta data in sama pe 1798 intalnim un numer de 350 caY cumpa-
rati de tarn §i trimi§i pe socoteala ei la Constantinopole, care o costa o suing
aproape tot ass de urcata : 54,624 lei. In acea0 mina mai gasim suma de :
42,717 lei, 4 cheltuiala ce s'ati facut prin paharnicul Niculai, cap-cihaia de
Bender cu dou6 hambare ce din porunca imp6rateasca s'a facut la Bender.,
Totd in acest an nenorocit mai cer Turcil sa se trimita la Bender o catime
de oi, pentru care Ora plate. e 75,000 lei.
Aceste insa nu erat nimic fata cu greutatile ce cadeag pe bietele Oil in
doug imprejurari : cand se schimba vr'un domn, ceea ce din nenorocire se In-
templa aproape la cate 3 anY, §i cand Poarta se afla In resboig. Domnul ma-
zilit se incarca cu toata curtea, §i averea lui in mai multe care mocane§tI,(2)
urinate de nenumarate caru0 i cal, §i se indrepta din Ia0 sere Constantino-
pole, fara insa, a'§i lua qiva buns de la Ora, pe care nadajduia cu ajutorul
Domnului s'o revada eara§1 in curOnd sub picioarele sale, bizuindu-se pe pun-
gile de bani ce le a§ezase in fundul harabalil, chea de our cu care descuia in
tot-d'auna portita ce ducea la domnia vre uneia din tarile Romane.
Pentru stramutarea Domnului Sutu din Ora aflam cheltuitl suma de
50701 lei.
A doua imprejurare §i mai impovoratoare se abatea pe tars cand se in-
templa vre-un resboig intre Turd §i vre-o putere vecina. Pe langh facerea
podurilor, a ingrijirii o§tirii cu zaharele, se mai cereal §i bani sunatori pentru
intknpinarea cheltuelei qtirilor. .4a in sama de la 1802-1804 gasim con-
deiul insemnator de :

(1) Pomene.
(2) Transcriem aid un § din chelluiala radicdrel domnulul Mihail Si* W. 14865 chiril
ce s'ad dat pentru ridicarea M. S. Insl :

4920 la 12 care mocAnestl ate 410 lel

2255 la 11 carut1 ate 205 lel
74101a 247 cal, adicS. 147 cal mod.nestY si 100 cal ce s'ad tocmit de la Chi-
ragi basa.

www.dacoromanica.ro
56 XENOPOLU

1,050,000 leT, baniT imdatuluT (1) ce ad fost tara datoare sa dea . . . spre
plata lefilor o§tirilord imperate0T ce au fost la tara rumaneasca, dupa sfintul
Hatihumaium, §i dupa osebita inalta §i vrednica de inchinaciune imparateasca
porunca,.
Adesea -orl domnil, spre a indeplini cererile turce§tY, impunead Orel' con-
tributil in natura, ce nu erad de loc cuprinse in darile ce se ridicad. Aceasta
se Intempla mat ales cu zaheraua, pe care locuitoril o dadead adese-orT de
geaba, ba o si carad pina Ia locul trebuincios. Asa in sama pe 1786 intal-
nim de maT multe orT insemnari ca aceste :
4287,059 oca Mina §i 2609 merle orz, ce s'ad trimis cu randueala de pe la
linuturT §i nu s'ai platit locuitorilor find ca se randuise in ajutorinta §i n'ait
apucat ispravnicit a o plati.
41037 merle 7 dimerliT orz ce s'ail trimis cu randuiala intre aceste 8 lunT
cate 1297 dim. pe luna, dupa sineturile ce s'ad luat §i nu s'au plata locuito-
rilor, .
413101 oT ce s'ad trimis de la Codru i VasluT, si randuindu-se in ajutorinta
n'ait apucat a se plati locuitorilor.
iBez cele ce s'ad luat de la locuitorT §i nu s'ait plaitit, bez cele ce s'ad luat
de la bacaliT din tergul E§iT §i earap nu s'aa platitu.
1T'ad apucat a se platia pentru acele timpurT, talmacit lard incunjur, vra sa
cjica ca nu s'ad platit nicT o data ; dovada cea mai bunti este ca nicairea nu
se vede trecuta vre-o suma pentru aceste lucrurT, cu care samile A. fie sea-
zute la cheltueli. Aceste economiT, facute pe socoteala locuitorilor, nu se ved
insa ca esd in folosul terii. Dach ele fusese randuite a se plati din ajutorinta,
§i aceasta se incasase inIreaga, irebuia numal de cat ca suma acelel dart sa
Infato§eze un prisos anurne acel eeonomisit prin neflinta uneT asemenea
cheltueli. Totu§1 la sfer0tul rafuelii patrulunare intalnim ca rame0te, tot acele
000,000 caracteristice ; iar prisosul ce putea se remand se infunda in nenu-
maratele polite de Tarigrad, a caror fiinta §i plata nu erad controlate de
nimene.
Asemene cheltueli tot as insa o tinta serioasa, sunt menite a implini o nevoe
a fo§tilor no§tri asupritorT. Ceea ce insa e revoltator sunt darurile la Turd §i
cheltuelile nesfer§ite facute cu musafirt, conacele, transporturile Turcilor ce
treceati prin tara §i care n'aveatl alt stop de cat numal jaful Orel. Moldova
se inchinase ca stat unul alt stat, dar nu §i persoanelor private din acel stat;
si totuci aceste se folosiail pentru nevoile lor casnice mat mull poate din sta-
panirea MoldoveT, de cat insu§1 statul de care se tineati.
Transcriem aid un capitol intreg de daruri Ia Turd §i alte cate-va chel-
tuelt di§antate, pentru a vedea in ce grad de robie ajunsese tara fate. cu Turcil.
El este luat din sama anulut 1786.

(1) Ajutord

www.dacoromanica.ro
Lel Ban! RPOCA FANARIOTILOR 57

512 Chihaelil §i Haznataritilui M. S. Melek pa§a dupl izvod.

454 DarurT ce s'ad dat luT Timicai Marza §i fiulut eel% i altora dupil. izvod.
87 Haznatariulul Id Ismail bina Emeni, ing :
LeT Ban!
29 60 Un postav
57 60 0 bland. singeap
98 Un ciasornic de aur lu! Futungi Emin aga.
505 Darurl ce s'ad dat lul Ismail bina Emeni dupg izvod.
25 Cele ce s'ad dat luT Kipru Emeni Insa :
LeT Ban!
20 0 tabachere filde
5 0 oca tabac
25
330 DarurT ce s'ai'l dat 10 Ismail bina Emeni. . Insl, :
I el Ban!
140 0 blang. cacom
100 Un giar
60 Doue citarele
30 0 ghitie
330
10 La dol oamenl a M. S. Hotin Muhafegi.
100 Lui proin Hotin Defterdar.
535 Lu! Halil Ismail hina Emeni
LeY Ban!
96 0 bland cacom
126 Un ghimesit de hindie in dungi
31 0 ghitie
87 Un giar
75 Un duluci zor
100 Un ceasornic de aur.
515
16 Un postav omuluT Suleiman Efendi
666 Cele ce s'ad dat mutuluf prea inaltatuluI vizir, ins :
LeT Ban!
468 Un contas de samur
120 Un ceasornic de aur
78 3 postaje la 3 oamenT al lul.
680
14 Un postav ciohodaruluT lu! Bina Emeni de la Ismail.
250 Un ciasornic cu lant ChihaeleT M. S. Aridoglu Mehmet pa.a.
15 La dour Wail al luT Timircai Mirza.
25 Unui Mar al M. S. Seraskier pa§a.
1000 Bocce pehasi luT Isacce Amhari Emeni.
120 Lul Magi Mehmet aga viind de la caimacamul lu! Ismail patm cu un armAsar.
101 Muhurdariulul M. S. Ahmet pa,a Benderi Muhafiri viind cu haremul M. S.
50 Lu! Harem Chihaesi al M. S.
100 Unul tatar viind cu firmane pentru trimiterea cherestele!.
15 Und turcoaice Fedme ce are o pricing.
1800 Lu! Omer aga, ba. d ciohodar al slavituluI Beilicci Efendi cu 100 lei oameni-
lor lul.
150 OmuluT slavituluT proin topci bwi. Selim aga, viind cu un armasar §i 2 cai.

www.dacoromanica.ro
58 XENOPOLIT

Si asa mat departe, pomelnice de aceste pe file intregt. Pentru a trece cu

vederea darul dat fiulut hit Timicat Marza, persOna ce nu scim dad. era dre-
getor, minunat este darul de 666 lei facut mutulul prea Inaltatulut vizir, a-
die& caraghiozulut ce iusotia pe vizir si care linveselia; nu mat putin curi6se
sunt darurile date turcoaicel care are o pricina, si slugilor, cart due armasarit
si haremul Mariet Sale. Biata Moldova ajunsese a plati din casa Statulut pana
si slugile si caraghiojit turcesci. Apot ce sa qicem despre ingrijirea Statulut
de a cumpera blunt, tabachert si chiar tabac pentru diferitii Emeni si Efendi
ce ne onorag cu vizitele lor?
Darurile se dedeau insa nu numal atuncl cand ceream not de la Turd
ceva, ceea ce se explica prin obiceiul orientalilor d'a nu veni nice -odata sa
cera cu maim goals, nu numal cand stapinit nostri se abateau pe la not
prin tern, cand atunct trebuia sa le platim onOrea ce ne-o faceaA, ci si a-
tuneT cand, dupa ordinile lor, be duceam not zacharea sau alte beilicurt. Pe
ling& darul ce se facea statului lor, trebuia sa se mat dea un alt dar dregato-
rulut insarcinat a primi pe cel d'intaiu; asa in sama pe 1777 se vede o sums de
4200 let pentru o bland nurea ce s'at cumperat de s'au dat ds. Emiata vi-
zir Ciohodar ce au venit la Galati pentru zaharea,)
§i in sama pe 1786 se vede insemnatt :
4 2000 lei, dar slavitulut Ambari Emeni de la Isaccea pentru scoaterea si-
netuluY, a primituluf fainel.,
Ort-ce ocasiune era buna pentru daruri; dar sutele de mit de let cu care
se platea favoarea celor marl din Constantinopoli, nu se deosibese prin nimie
alta, de cat doara prin valoarea lor, de bacsisurile ce se dedeau slugilor turce
In Moldova.
Dupli cele aretate pana acuma putem sa ne facem o idee despre regimul
politic si financiar caruia erafi supuse terile romane. Domnul, autoritatea su-
prem& in stat, nu era de cat o unealta oarba si ascultatoare In manile Turcilor.
ET II intrebuintad mat ales pentru a stoarce bant sail valet de la popor, cad
acesta era singurul mijloc d'a se folosi de stapanirea terilor romane, nepu-
tend lua pe locuitorit lor in armata, ca unit ce nu erad musulmant. Darile la
care terile erat supuse nu erad statornicite odata pentru tot-deauna ; de aict
isvorul celor mat vajnice incalcart. and Turcit avea& nevoie de ceva, el or-
donau domnilor romane, si aeestia trebuiau sa. asculte ; data nu, punea& viata
lor in cumpena. Dace veniturile obicinuite ale Orel nu ajungeau spre intim-
pinarea cheltuelet cerute, se scotea indata o dajdie noun, M.I.a a se lua In
bagare de sama data se lovea prin ea interesele locuitorilor. Sistemul urmat
pentru Turd era aplicat si de domn in folosul set] propriu; data cheltuise prea
mult pentru capetarea domniet, si veniturile scoase de fostul domn nu'l pu-
flea& in perspective o grabnich indestulare, sau data positia sa era cam so-
vaitOre la Constantinopole, atunci recurgea la mijlocul aplicat pentru indestu-
larea cererilor turcesct, scotea vre-o noun dare pe tell, pentru care lua un

www.dacoromanica.ro
 RPOCA FANARIOTILOR 59

nume din bogatul vocabular r6mas din vremile trecute, si tinta sa era ajunsa,
punga sa se umplea ce-t pasa de tara. !
Oamenit sunt din firea for incalcatort al drepturilor altora; trebue scutul le-
gilor si al puterei publice pentru a stavili nesdtioasa for pornire ; iar cand a-
cesta lipsesce, si in locul lilt se pune bunul plac al individului, atunci intele-
gem usor cum abuzul pOte deveni lege. In asemenea stare se aflau Romanii
in vremea fanariotilor ; si de aceea amintirea cea plina de urn, si de amard-
ciune lasata de acea epoca, nu este datorita unui glas marit prin ecoul resuna-
tor al timpulul, ci este numai cat reproducerea, micsorath prin indepartare, a
tristei realitati.

HI.

Ss trecem acuma la notitele economice continute in senile Moldova, si sa

incercam a reconstrui pe cat se poate, starea economich a Moldovil de acutna
100 de ant.
Starea economics a unei teri va atarna in mare parte, de la legaturile sale
cu Orile cele-l-alte. Ea va fi cu atata mai inapoiata cu cat viata et va fi mai
inchisa, cu cat va avea mat putina atingere cu viata altor Oil. Munca natiu-
nilor ca si cea individuala nu cap6ta o valoare mat spornicd, de cat atunci
ca.nd poate fi preschimbata pentru productele unei alte munci, chci in lumea
materials ca si in cea intelectuald, scanteia progresulut nu resare de cat din
atingerea si frecarea elementelor deosebite. 0 Ord deci care va fi inchisa co-
mertulut exterior, va fi lipsita de eel mat puternic izvor de inavutire, si toc-
mat in asemenea stare se aflau t6rile romane, si in deosebt Moldova, in e-
poca de care ne ocupam.
Comertul exterior al Moldovii mai el nu exista pe atunci. Singurile WI
cu care ea facea oare-cart schimbari erau Rusia, Austria si Turcia. Corner-
till insa cu cea d'antaiu era neinsemnat, precum este si astazi, si pe atunci
insa mat mult; cad intre doue teri agricole nu incap multe daraveri (1). Acel
cu Turcia consta numat cat in import care se platea de tell. Exportul insa
se fd.cea in tot-deauna fd.ra bani, sau cu preturI de ris, si anume nu catra. ne-
gutatori, ci Wra imparatia otomand. Singurul negot ce aducea Ord un venit
oare care era acel al Austriet, catre care se exporta vite in valoare mai mare
de cat aceea a importulut (2). Calea cea aducatoare de bogatit a comertalut

(1) Singurile lucrurI ce se exportau In Rusia erau sarea 0 vinul : eAsemenea i de ocne
a c6ror vinzare m6surat putea sl fie 160 rail let 1* an, se socotesce o pagubire de 60 mil
let, dipsind schelile noastre poste Nistru... ySi din vama holercet ce se trecea pests Nistru tre-
bue sl se socoteasa In jum6tate.) Anaforaua obsteOil adurarT pentru deslipirea Basa-
rabit din 1812 p. 43 §i 44. (Horilca sau Holerca este numele dat vImil vinulut).
AstIzT vinurile noastre nu mat tree In Rusia din cause, ci£ aceasta prin o mIsur6. trite-
leaptA a lngrijit de plantarea viilor In Basarabia qi in Crimea.
(2) cIar apot din 200 mit let din vinzarea vImilor terd, socotindu-se in juin6tate vama

www.dacoromanica.ro
60 XE \ OPOLU

maritim era ca si inchisa pentru Moldova. Acel al Venetiei si al Genuel, care

dadea odinioara viata poriurilor de la Dunare, cazuse impreuna cu acele fal-
nice republic! ; puterile maritime apusane erau Area multutnite data in ra-
porturile for cu Poarta otomana, li se incuviint,a plutirea in marile turcesti, si
nici una din ele nu capetase Inca invoirea de a patrunde in lacul eel mare al
imparatiei, Marea-Neagra pe atunci. Rusia. singura putere care dohandise
prin tratatele de la Cuciuc-Cainargi, Ainali-Cavac si Iasi libertatea comertului
in Marea-Neagra, era necontenit turburata in dreptul ei, ceea ce se vede
chiar din repetirea acelei clausule in toate tratatele ; apot ea nu avea o mare
Inriurire asupra comertului terilor romane (1).
Paralel cu aceasta lancezire a comertului exterior, mergeau toate acele a-
sezaminte launtrice ale tare! care II ajuta si it inlesnesc. Drutnuri nu flintau de
cat in starea cea mai primitive, podurile pesle riuri erau mai necunoscute, in
cat la cele mai midi umflaturi ale apelor comunicatia era intrerupt a, si carausul
blastema ploaia pe care o bine-cuvinta agricultorul. Politia terei, fiind cu totul
neingrijita. hotir umpleau codril Inca nesparti pe atunci de securea civiliza-
toare, si numerul for spores pe fie-ce zi, prin teranii ce, saturandu-se de a fi
jafuiti, se aruncau in haiducie. Postile si diligent,ile (2) erau necunoscute: pre-
schimbarea de idel sau de interese se facea prin trimisl inadins, precum se
vede aceasta din condicile noastre, uncle se afla trecute lacheltueli mai multe
sumi pentru eel veniti sau trimisi g cu cart! , precum si altele, foarte nume-
roase, la Neferi trimisi In cutare sau cutare oral (3). Lipsind deci comertului
cele trei cerint,i ale traiulu! seu : deschisul, siguranta si mijloacele de comuni-
catie, intelegem prea usor cum de el mat ca nu exista.
De acea si vedem in condicile noastre foarte putini negutatori. Asa, spre
exemplu, darile ce se luau de la aceasta class de oatneni, in doua randurl
pe an dupe cum s'a spus, se urcau la urmatoarele sum! neinsemnate :

vitelor care se facea de negutalorl aded. boi fi vac ce tree in Austria, cumpIrandu-se
si pasunindu-se in tinuturile de peste Prut . Anaforaua obstestel adunarI a Moldovel din
1812. p. 43.
(1) VezI Jules de Hayemeister, Memoire sur le commerce des ports de la nouvelle Rus-
sie, de la Moldavie et de la Valachie. Odessa 1835 : La Mer Noire n'etait, pour ainsi dire,
pas connue it 1'Europe commercante it y a 50 ans, et ne Petait geographiquement que
d'une maniere fort incomplete. Les Tures n'y admettaient aucun Itrangeri (p. 5) tee n'est
qu'en 7801 que les Anglais, les Francais, les Hollandais et les Prussiens obtinrent la per-
mission de passer le Bosphores (p. 7). iLa paix conclue en 1829 entre le Aussie et la
Porte, ouvrit pour toujours le passage du Bosphore a tous les pavilions et assura ainsi
l'avenir du commerce de la Mer Noire* (p. 94). Autorul dregator rusesc, fusese insaxcinat
a cerceta comerturile sudulul RusieT si a face un report oficial.
(2) Menzilurile erau niste poste Ostrate numal pentru slujba imperlteascg. PAmentenil
se foloseau de poste numal prin exceptie.
(3) Cuprinse In rubrica celor trimisI In trebI .

www.dacoromanica.ro
 EPOOA FANARIOTILOR 61

LeT banT
(Sfertul de Sf. I)imitrie a negutatorilor 837-50
si anume :
cNegutatori de Iasi starea I 168 ,
* * , II 382 10
* Foc§ani 210
Vaslui 73-30 (1)
Este de observat ca negutatorii de Galati nici nu sunt amintitl, pentru ca
pe atunc! Galatul nici nu avea negutatori, si era un orasel cu totul Pdra in-
semnatate, slujind numai cat la Irimiterea zacharelel si a cherestele! catra
Constantinopole. Iesuitul frances Ph. Avril care a visitatfi Moldova pe la 1692
it numesce cun oral mic aseclat pe Dunare (2) si Hagenvistar in raportul ofi-
cial citat mai sus spune despre Galati : corasul tontine 12,000 de locuitorl;
dar ulitele sale strimte, glodoase si infecte reamintesc pururea ohfirsia sa
turcOsca.,(3) De la deschiderea Marei-Negro §i dec]ararea Galatului de porto
franc, 1834, acesta se desvolta cu mare repejune. Pe cand in 1836 acest o-
res num6ra numai cat 1450 de case, 10 oteluri, 2 banchieri, 43 de comer-
cianti si 14 samsari, in 1841 el numera 2882 de case, 31 de otelur!, 8 ban
chierT, 63 de comercianti si 31 de samsari, (4); dar Galatul tot suferea din
pricina greutatel plutirei pe Dunare. Tata ce spune Hagemeister asupra ace -
stu! punct : tIntrarea Duntirei este destul de grea, find tot malul mail! forte
jos; nisipurile aduse de vinturi umplu uneori gura Sulinel, cea ce silesce chiar
pe corabiile mai usoare a descarca o parte din sarcina lor. Eats pentru ce
caicele ce stationeza la gurile fluviului ieu uneori pans la 1000 de lei turcesci
pentru transportarea une! incarcaturi. Incovileturile Duntirei invoind rare-
off plutirea cu vint, adeseori corabiile sunt suite in susul ape! prin siste-
mul trasului cu fringhii, operatiune care cere multe, foarte multe brate; apol
fiind-ca toate navile ce plutesc pe Dunare sunt presupuse inrectate de epide-
mia, nu le este invoit a se tine aprOpe de coastele Basarabie!, Moldovei sari
Valachie!, earl sunt mai joase si mai Min pietroase de cat coasts turceasca,
afara numai data au pe dinsele tale un pazitor sanitar.' Toate aceste pie-
did au fost inlaturate de la asezarea comisiunel europene preveguta pria tra-
tatul din Paris din 1856.
Tot din acesta pricina' nu vedem Evrei multi la noi in tail. In toate nume-
roasele daraveri continute in condici. mai ales in acele de plati de polite, in-
talnim numal nume romanesci, turcesci sau grecesci, precum buns Ora acela
al lul Andreiu _Pavili, care pare a fi fost bancherul eel mai in renume al a-
celui timp. 0 singura data gtisim amintit pe un israelit, in condica pe 1786,

(1) Sama pe 1795.

(2) Une petite vile situk sur le Danube. Papiu llarian, Tesaur de Monumente, II, p. 192.
(3) Memoire sur le commerce de la Mer Noire p 80.
(4) N. Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy 1819 p. 144,
(6) Memoire sur le commerce p. 74.

www.dacoromanica.ro
82 XENOPOLU

110 lei unui jidovu trimitendu-se din porunca M. S..

Pentru ca elementul israelit sä fie atras in o taro trebue done conditii : bo-
gatia macar latenta, adica putinta de a face bani, si lipsa unel adeverate ci-
vilisatii, bazate pe munca neobosita a poporului. ET trebue sa castige si sä
castige usor, fara concurenta. Cat timp Moldova fu saraca eT nu o inecard ;
§liad ca in pustid apa se prapadesce ; cand pustiul se prefacu in o gradina,
el nabusira din toate parole. (1)
Lipsind terei deschisul comertului exterior, la ce indeletniciri productive se
putea deda poporul set ? Moldovenil n'a fost nici-odata un popor industrial,
asa erad pe vremile lul Alexandru cel bun, precum o dovedesce pre0osul ase-
zament doganiar (2), asa sunt §i astazi. Singurele for indeletniciri erau ca 0
astazi : lucrarea pamentului si crescerea vitelor, dar pe atunci numal acesta
din urma aducea Orel un venit real, prin exportul vitelor in Austria, pe cand
lucrarea pamentului era cu total marginita. Mare parte din tarn era acope-
rill cu codri nestrabatuti, si numal pamentul eel mai slab, pe care natura
singura nu putea sa. '1 rodeasca, era brazdat de munca omului. Vitele cele
multe ale -terei cereal apol locuri intinse de pasune, si aceste restrangead
Inca si mai mult pe acele de aratura. Anaforaua obstestii adunari a Moldovei
pentru instreinarea Basarabiel din 1812 arata ea numerul vitelor ce se ex-
porta din Cara intreaga (cuprinzend si Basarabia) se urea la 15,000 de bol,
15,000 de vaci 0 5-6000 de cal, (3) o cifra indestul de insemnata. Apol nu-
Indrul de vite posedat de fie-ce locuitor era mull mai mare de cat eel de astasli :
fruntasil avead de la 12 pana la 16 vite ; mijlocasul de la 8 pana la 12, si
ehiar codasil aveau 4 sau 6 capete, cand astadi de abia fruntasii au cate 4
vite, mijlocasil cafe 2, iar codasii sunt numal cu paltnele.
Agricultura propriu qisil, adica lucrarea ogoarelor trebuia deci sa fie foarte
restrinsa in Moldova, din pricina mares intinderi pe de o parte a padurilor,
pe de alta a pasunelor. In putinele araturi ce se facead, se semana papusoid
pentru hrana locuitorilor, orz i oyez pentru cail lor, si graul ce se putea trece
in tarn, sad care era de trebuinta pentru zahereaua turceasca(4). Panea alba
a careia desfacere aduce astacli in -tail partea cea mai mare de venit al eT,
nu avea unde sa se exporteze : In Rusia nu, caci nu se cerea ; in Austria tot
atit de putin , cad partite mai indepartate ale Germaniei, care singure ar fi

(1) Un document de la Alexandru Mavrocodat din 1782 opreste oranda prin sate. Acel
document spune insa ; (cad fiind jidoviT acestia oament seraci, dupa cum si singurT eT se
marturisesc, ca altul nu are sermeaua lul, nict cat de putin., Prin urmare §i putiniT jidovi
ce se afla0 In tarn erau semi. KoOlniceanu Arhiva romaneasca II, p. 150.
(2) Hasdeu. Arhiva istorica a Romaniel.
(3) p. 44.
(4) .§i partea ramasa care este uceava, Nearntu, Boman, Bacail, Vasluiu, Carlightura,
liotosanI, Harlaul, Dorohoia si Herta... aceste tinuturt de mull., abia pentru hrana for se-
mana papusoill situ alt-fel de pane proasta, iar nu gra0 si orz, care este pentru Indestula-
rea capanulul tmperatesc. Anaforana citata p. 39.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARIOTILOR 63

avut nevoe de panea nOstra, nu o putea trage de ma departe, pentru scum-

petea carausid. Catra terile apusene marea era inchisa. Remanea Turcia; dar
aceasta nu cumpara, ci lua, si saracea deci taxa, nu o imbogatea.
In scurt, productiunea terel era impedicata prin lipsa pietelor de desfacere.
Moldova nu putea desvolta din aceasta pricind singura ramura, de inavutire
ce era in puterea et, agricultura. Privelistea obsteasca pre care Cara o infittosa
era aceea a unei salbatacii, pline de Wiwi si de locuri necultivate, In care
eraa presarate sate neingrijite si ora'sele neinsemnate, urite si murdare. Mo-
notonia acestui tabloa era intrerupta nutnai cat prin bogatele pasuni pline
de vile frumoase, ca si cand natura singura ar fi fost doamna in aceasta 'cora,
si omul n'ar fi cerut de la densa partea sa de stapanire.
Cum putea fi traiul omului in o asemenea tarn? Daca luam in privire
multdmirea nevoilor curat materiale, traiul sea animalic, se poate dovedi u-
sor ca in de obste conditiile vietel eraa mai moare de cat aste.41. Teranul
faia indoiala era hranit si imbracat mai bine de cat acum. Mai Intaie munca
sa era mult mai mica, cad lucrarea pamintului era marginita numai la trebu-
intele din Ittuntru, sporite une -ori prin cererile Turcilor. Agricultura cea mare
lipsind, opintirile uriase ale muncei actuale eraa necunoscute. Exploatarea te-
ranului de catra proprietar si arendas nu avea nici un temeia de a fi. Rachiul
find o beutura Inca streina poporului roman, alcoolismul ce bantue astacji sa-
tele noastre, care rapeste locuitorului ori ce mijloe de Imbunatatire a traiului,
nu se incuibase Inca in maduva lui. Femeea taranului era gospodina, si nu
ca asta-zi unealta de munca ; ea torcea si tesea panza pentru imbracamintea
familiei, si stand pe Mug case. ingrijea de cele trebuincioase. Adese ori fer-
bea cucosul in oala din vatra, si Ignaful veclea in tot-d'auna jertfirea porcului.
Nutneroasele vite si stupii taranului dasleau putinta de a inia.mpina toate ne-
voile sale. si in deobste traiul sen era mai manos de cum eI este asta-iii.
Daca taranul avea o existenta mai lesnicioasa. el care platea toate darile, si
asupra caruia se revarsau toate greutatile, fard Indoiala ca clasele privilegiate
duceau o viata si mai Indernanateca.. Boerul care cull iva pe mosia lui numa-
rul restrans de falci trebuitor pentru intretinerea numeroasei sale case, demi
care avea veniturile sale deosebite, negutitorul si meseriasul al caror cestig
era asigurat prin fiintarea breslelor, tote acestia nu se puteau teme de lipsa pa-
nel de maul. Daca luam in bagare de seama ea lipsa miseriel este prin ea In-
sasi o fericire, mai ca am putea sustine ea colorile sub care ni se infatiseaza
viata Romanilor in epoca fanariota nu erau ma de negre, cum s'ar 'Area la
intaia privire.
cu loatea aceste starea poporului era mai raa de cum este asta-4T, prin
Imprejurarea ca el nu era stapan pe nici una din bunurile lui. Cel Intel Turc,
Tatar sau Boer putea sa-I rapeasea toate mijloacele sale de existents, si el nu
avea la tine sa ceara dreptate pentru jaful suferit. Ce-I folosea avutiile sale,
daca nu se putea bucura In liniste de dansele ? Ba ele chiar otraveau mai
mult traiul sau. Dad n'ar.fi avut nimic de cat viata, n'ar fi avut de ce se teme;

www.dacoromanica.ro
84 XENOPOLU

dar averea lul i amarea zilele, tinandu'l in o grija vecinica asupra mijloacelor
de a o scapa din ghiarele rapitorilor.
Cronicaril sunt plinT de povestiri a unor asemenea Intamplarl. N. illustea
descrie In chipul urmator pustiirile facute de TatariI in timpul domniei lui Mi-
hail Racovita. (Ca Tatarii dupe obiceiul tor, au §i lasat ciambur in toate Or-
.* in cease zile de au pradat si au robit, si find earna mare, ometii mail, nu
s'au putut ascunde bietii oameni si s'au umplut de robi si de dobitoace; cum
erau saniile si bejaniile, asa le aduceau inearcate de mueri §i de copii dege-
ratT si fete marl, cum era mai amar, ca am fost fate de am vazut a-
ceste,(1) Dimitrascu Cantacuzen temandu-se a nu ft resturnat de Petriceicu
Voda 6 adus'au mulls oaste taOireasca si ian ernat in tara, in Lapura, Or-
heiu, Soroca, last, Man, Dorohoiii si Bacau, $i de prima-vara, cand au vrut
sa purceaga Tatarii, au robit multi oameni dinteacele tinuturi, care pang a-
sta-z1 stau sililti pustii si nu se stiu stapanil for a cui a fost., (2) and cu ve-
nirea Svedezilor in tara sub Carol XII (Wile cele lesestl a lui Voevod Kiov-
ski erna pe tare; aseandu-se si cele svezesti la Bacau, la Orheiu, la Neamt,
la Suceava, la Cernauti, la Carligatura si la Iasi, despre care Lest si Crijaci a-
vea Cara mare suparare, di meinca de pe la feiranf.,(3) Alexandru Amiras ca-
racterizaza In limbagiu seu eel viu ast-fel aceste repetate pradaciuni : (fiindta
Tataril tot-d'auna facea prazi ca aceste, qi nu numai la vrerne de resmirita ci
Si la pace Wean prazi, si ce apucan prapadit au fost; nu se mai putea scoate
nimica de la da.n§ii, de vreme ca el asa an fost deprin§1 asupra Moldovel, ca
ni§te NO asupra unct turme de of) .(4)
In tot timpul epocei fanariote n'a fost o singura zi liniste in lara. Resboaele
Turcilor (And cu Nemtil tend cu Rusi; schimbarea deasa a domnilor adesea
intamplata din mania Imparateasca, care se revarsa nu numai asupra dom-
nuluY, ci .i asupra 1.61'61; jafurile nenumaratilor Greci si Turd care umpleau
tara ca creditori al domnulul. sau ca oameni de ai lul, toate aceste suparari
1mpingea pe bietiT locuitori a fugi la munte sau la codru, sau chiar peste gra-
nite pentru a'§i apara avutul for de lacomia unul card de rapitori care de care
mai lacom si mai nesatios. Asa in domnia lul Constantin Mavrocordat loan
Canta povesteste ea de jafurile lui, . multi oameni de frica §i de saraeie fugeau
prin muntY, prin codri, §i multi peria de frig, si de foame, si multi din frunta§ii
sat elor s'au primejduit...,(5). In domnia a patra a lui Constantin Mavrocordat
acela§cronicar ne spune ca 4 toattt. puterea turceasca se suise in capul threi la
cetat ea Hotinului si tam se bej anise la munp §i pe la codri §i chipuri de pricina
puneau paganii ca s'o robeasca,.(6) IsT. illustea arata la domnia a treia a Jul
(1) Letopisi(1 ed. veche III p. 70.
(2) id. p. 90.
(3) id. p. 109.
(4) Letopisig ed. veche III p. 159.
(6) id. p. 179.
(8) Letopisi(1 ed. veche III p. 188.

www.dacoromanica.ro
 RPOCA FANAR1OTILOR 85

Mihail Racovita ca pe vremile Id cau intrat Nemtii si Lesii In tars, an robit

si pradat. Adus'au Mihat Voda Mari ca sä scoata pe Nemti ; lard robie si
pradd. Dupa robie foamete mare cat au ajuns merta de malaiu 10 lei ; an mu-
rit multe suflete cdti nu s'au dus prin alte tart. Dupa foamete ciuma, omor,
bocete si vaete In toate *life.. (1) Aiure acelas cronicar spune cNicolai
Voda, domnind aici in tail cu multe nevoi tare, plinind poruncile Impard.tiel
si mai mare grew era Hotinul, trebuind salahorl si menziluri si alte cheltueli
multe ; si oarnenif din lard au trecut top in olatul Turcrsc in linutul Hoti-
nuluts.(2)
Pentru tarani se mai adaoga la toate aceste rele si acele ce decurgeau din
starea for de vecini, robi ai pamantului, expusi la toate jafurile si asupririle
boerilor, care positie a for II facea adesea sä fie amestecati cu tiganii, van-
duti ca dansii, dati de zestre la fetele boerilor, despartitl de familiele lor, in
cat mare numar de locuitori, vazandu-se atat de obijduiti isi parasiau Cara si
treceau granica. Costantin Mavrocordat, vazand despoporarea Moldovei de lo-
cuitori, randui prin hotdrirea obsteasca din 1749 ca nu au voe stapanil sate-
lor ea vinde vecini sau al desparti cu imparteala, sau a se da in fol de zestre
pe frati, sau a'i muta dintr'un sat intr'altul, sau a schimba numai pe oameni
lard de movie, sau pe copii a desparti de la 064, .(3) De aici vine ocara
domnilor de «sparghtori de tara..(4)
Acest tablou schit,at numai prin sate -va trasaluri lasa a intelege ce ar tre-
bui sä fie, cand ar fi vapsit cu toate colorile si mai ales cand s'ar putea repro-
duce prin gandirea abstracts inspaimantatoarea realitate. Daca tdranul to.
tuft ducea o viata Indestul de feria de lipse, aceasta provinea mai ales din
nesecata rodire a pdmantului tdrel sale, in cat Cantemir, lard indoiald un ju-
decator competint in asemene lucruri, spune en drept cuvent in Descrierea
Moldovei : «as Linea pe taranii moldoveni de eel mai miseri intre tdranii de
sub soare, daca fertilitatea pdmantului vi imbelsugarea sacerisurilor nu iar
scoate, si nevrand din saracie».(5)

IV.

SA intrdin insd, intr'o analisa mai amarunts a starei economise, si Ina( sä

cautam a ne da samd despre raportul intre preturile diferitelor obiecte pen-
tru a vedea care din ele erau eftine si care scumpe, si a judeca deci despre
(1) id. p. 77.
(2) id. p 68.
(3) Magazin istoric pentru Dacia II p. 290.
(4) t§i avand Grigorie Voda pizma pe dansul... tact l'au parit la imparatul de nadncator
fi spargdtor de (ard,. Alexandru Anairas Let. ed. veche III, p.143. Compara Enache Co-
galniceanu ibid. III, p. 229 : .aratand ca vin satele gi cer scadere ,si, de nu le va face cite
oare ce, se vor sparr satele i atunci v'or pagubi mat mutt.)
(5) a Omnino cunctorum, qu tq of in verba sunt, colonorum, miserrimos pronunciassem
moldavos rusticos, nisi terrae segerumque ubertas invitos quasi paupertate eximerets p.122,
Rev. p. lat., Arch. ri Fit f. 1, 5

www.dacoromanica.ro
66 ICENOPOLU

indemanarea traiului in acea epoca. Ca punt de asemanare cu timpul in care

traim vom lua pretul obiectelor obicinuite de nutriment $i, raportand la dan-
sele atilt prqurile de atunci cat si acele de asta-cli, sä vedem care obiecte si
le putea procura omul in acel timp cu mai puOne mijloace $i care din ele erau
mai greu de ajuns(1)
Faina de graa costa pe atunci 7 ban! vechi oca. Raportand la pretul Mine!
cele-lalte obiecte ale hranil putem forma urmatorul tablot :
Pretul obiectelor Raportul
...-./.....
dupg condicl
....,
la pretul Mine
lel vechi haul 7 banivechloca
F5ina de pg.pusoid, oca .
Carnea de vacs, oca
***** 1
15
1/
15/i
9
Sarea, oca 41 2 14
Untul, oca 30 30/1
9 9
Grine. 1
Curca --- 30 30
/
--- 3 3
Ouele, pentru 20 I
70 190
Cafeaua, oca 1 (2) 7
ISO
Zaharul, oca 1 70 /
Orezul, oca 42 6
45 45
Maslinele, oca 1
Untul-de-lemn bun, oca 1 no /
Luand astacy drept pre( mijlociii a Mine! de graq, mina a doua, 50 ban!,
gasim urmatoarele raporturi pentru aceleasi obiecte :

FAina de pitpusoig, oca

---. ---.
Pretul de astge
al obiectelor
lel nouT ban!
20
Raportul
la pretul Mine!
50 bani not oca
2,.
Carnea de vacs., oca 1 2
Sarea, oca 20 215

Untul, oca 4 8
Glint', 1 50 3
Curca 4 8
Ouele, pentru 20 1 2
Cafeaua, oca 6 12
Zaharul, oca 1 80 185
Orezul, oca 70 78
Maslinele, oca. 2 4
Untul-de-lemn bun oca 4 8

(1) Aceastg metodg este singura cu putintl cand este vorba de a se aprecia valor! din
vremur! trecute. Ea a fost Intrebuintatg de tot! economittil cVezl intre altl I. B. Say Cours
complet d'economie politique, Paris 1852 vol. I cap. XIV, e de la valeur des mhtaux pre-
cieux comparhe it celle du ble, en remontant aux temps widens. John Stuart Mill. Prin-
ciples of political economy, c. Masurgtorul valoarel sustine ca un masurator comun al
valorilor a doug timpur! Indepgrtate este cu neptitintl de glsit. Cu precisiune, dar; ha
aproximativ, pentru ce nu?
(2) Amintim di leul vechig era 120 ban! sag 40 parale si paraua tre! ban!.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANARIOTILOR 67

Asemanand aceste douo tablouri vedem eh in privirea obiectelor mancaril

Mina de papusoia era mull mai elan& decal astazi, prin urmare viata mun-
citorului era mai usoara, carnea era aproape de aceasi scumpete ca si astazi,
sarea mai seumpti de sigur din prieing greutatet transportuluI, untul, pas6-
rile si ouele cu mull mai eftine ; bachniile erati mat scumpe de vreme ce o-
caua de zahar si cea de cafea costa pe atunel de 24 on cat o oca de Mina, (1)
si astazi cafeaua martinica nu costa decat de 12 on acel pret, iar zaharul nu-
mai cat ceva peste de 3 on preVil fainer, orezul si maslinele costall pe atunct
cat de 6 on o oca de faina si astazi costa de cate 2-4 on acel pret; untul-
de-lemn costa de 14 orY cat o oca de fain& astazi numat de 8 on pe atata.
Scumpetea mai mare a bacaniilor provinea si ea din greutatea transportulut.
Asupra pretului cu care se platea munca, gasim In condicT urmatoarele
condee, care raportate &hire oca de faina ne dab' raporturile din tabela de
mai jos.
Pretul muncil Raportul
dupd condicr la pretulflinet
let vechi banl 7 h v. oca
1.1n salahor pe zi : 20, 24 si 29 hani, mijlociti . . - 28 4
Un teslar pe zi 75 10
Un car pe zi 32 41 2
Un pietrar pe zi 90 12

Astaz1 preturile ne-ar da tabela urrnalOre :

Pretul muncil Raportul
astazi la pre(ul Bin el
lel nouT banl 50 h. n. oca
Un salahor pe zi 2 4
Un teslar pe zi 4 8
Un car pe zi 2 4
17n pietrar pe zi 6 12

Pretul mnncet esle deci aproape acelas ea si astazi. De si aceasta ne poate

parea estraordinar, intru cat civilisatia are de efect a urea pretul muncei o-
menesti, totusi dad. vom lua in consideratie rarimea populatil in acest timp
si deci micimea coneurentiI in oferirea muncei, aceasta 1mpregiurare nu va
mai 'Area afara din calea fireasca.
Dupa cum se 'ntelege de la sine, obiectele importate trebuiat sa alba un
pret in raport mull mai mare decat astrich, find industria mai rara, coneu-
renta mai slabh si transportul mai anevoios. Voin lua pentru usurinIcti chila.
de grad drept masoriste a valoril, si vom grisi urmatoarele raporturi pentru
obiectele ale door preVni se afla in condici. Chila de gra costa pe atuncl 6 lei

(1) Zaharul era asa de seump pe atuncI din pricing rarititiel lul.

www.dacoromanica.ro
 68 XENOPOLU

Pretul obiectelor Raportul la

dupA condicl pretul grituluT
lel vechT banT 6 1. v. chile
0 Blanit de samur 500 83
0 Biwa/ de singeap 150 25
100 17
Un ceasornic de aur 120 20
i 150 25
Un ceasornic cu land 250 411/2
0 bucat5 pitnz4 de olandit 60 10
11 2 carate diamant 100 17
Oca de cofeturl 6 1
Praful de purl, oca 5 16
Geamul 70 1/10

Astadi calculand ni§te pretuel mijlociT pentru asemenea obiecte am gasi :

Pretul mijlocia al unel chile de grab se poate evalua la 5 galbeni.

Pretul obiectelor Raportul la

.---__.
astql
lel noT banT
pretul graulul
60 1. n. chile
0 blanii. de samur ) 1200 20
0 blanA de stingeap 240 4
Un ciasornic de aur 240 4
Un ciasornic cu lent 480 8
0 bucati pilna de olandll. 180 3
112 carate diamant 240 4
0 oca de cofeturl . . . . , 10 16
Praful de purl. . . . . 5 1 12
Un giam 1 1 69

Diferinta este nemasurata li aqa trebuiaa sa fie toate obiectele manufac-

turate ce se aduceat in lark in cat vedem deci astadi ce eftinatate predom-
nestte in obiectele care Inlesnesc §i infrumu§eteaza traiul. and ne gandim, ca
pe atuncY proprietarul trebuia sa. dea 10 chile de grail, pentru a avea o bucata
de olanda, 17 chile pentru a cumpara sotiel sale o pereche de tercel de tot
simpli, o Chill pentru o oca de cofeturi §i mai tot atata pentru o oca de praf
de purl, atunci ft% indoiala el eftinitatea ouelor, gainilor *i a curcilor este
mai mull de cat compensate. Legea generala a propa§irei economise coboara
din ce in ce preturile obiectelor fabricate §i inalta pe acel al muncet qi al o-
biectelor de hrana, li aceasta lege se adevere§te §i pentru epoca studiata de
not, care fiind foarte Inapoiata in privinta economics, trebuia sa 1nfati§eze
omulnY conditil lesnicioase in privinta traiului seu curat animalic li din pro-
tivit sit opuna piedici foarte mail, §i indata ce el vroia sa se ridice din acea-
stit sfera injosita.
Dupe ce am studiat raporturile preturilor intre ele in epoca fanariotal sa

www.dacoromanica.ro
 E POCA FANARIOTILOR 69

cautam acuma a stabili adeverata valoare a banului in acea epoca, pentru

a ne putea face ast-fel o idee despre sumele ce inteadever se scotiatt de pe
terile romane si a judeca ast-fel data puterile for respundeau la cea ce se
cerea de la densele. Pentru noi earl nu mai intelegem valorile unui limp cu
100 de an! in urma, trebue pentru a patrunde limbagiul cifrelor sa reducem
acele valor! in valor! actuale, despre insemnAtatea carora avem o deplinA
constiinta, si numai de cat, dupa ce vom fi facut aceasta, jaful neomenos c5.-
rora emit supuse terile noastre in epoca fanariotilord va aparea in loat . go-
liciunea lui.
SA ne incercam decT a descoperi adev6rata valoare a banilor de atunci a-
semanati banilor de asta-cji. 0 imprejurare fericita ne dti putinta a ajunge la
aceasta : anume esista o moneda galbenul care era acela§ in veacul trecut
ca §i astazi in marimea si greutatea sa.
Galbenii ce umblau pe atunci in tarile romane erati de trel soiuri : impti,
rate§tY, adeca austriaci care valorat in Muntenia in 1775 4 lei 8 creitari, o-
landefi 4 leT 15 creitari si venetia, adicA din Venetia 4 lei 20 creitari. Prin
urmare valoarea for nu se deosebia mult de la unul la altul. (1) In Moldova
gasim in 1786 valoarea galbenului, nu se stie a carui fel, 5 lei. Asa in saina
pe acel an, capitolul Botezuri, aflamd :
10 lei in 2 galbeni Mitropolitului.
ear in ani! 1795, 1796 si 1798 gasim galbenul si anume eel olandes 7 lei.
1400 lei in 200 galbeni olandeji ce s'ail dat la Gospod.
140 lei in 20 galbeni la spital (sama 1796 cap. Botezuri)
35 lei in 5 galbeni Mitropolitulu! (sama 1798 cap. serbatori)
105 lei in 15 galben! arhiereilor.
Pentru perioada ce o studiam s'ar putea decT lua, pentru valorea galbenu-
lui, mijlocia de 6 let vechl de atunci.
Astacli galbenul austriac are 37 lei valoare in Moldova in cursul pieteT ye-
chi, adeca bucata de aur care adinioara pretuia 6 lei, astazi face 37. A-
statii deci galbenul cuprinde de 6 or! atati ler pe cat cuprindea la sfersitul
veacului trecut, saA valoarea leului pe atunci era de 6 or! ma! mare. Soco-
tind deci de o cam data, ca valoarea aurului fats cu productele nu s'ar fi schim-
bat de loccea ce vom vedea ea nu este asaeste evident ca a trebuit sa se
faca o scadere in valoarea monedei ideale numite leu, pentru ca astacli aceasi
bucata de aur sa fie socotith ca cuprinde de 6 or! mai multi lei de cum cu-
prindea in trecut.
AceastA, scadere is! &este explicarea ei in urmatoarele imprejurari : Mol-
dova cunostea in timpurile mai vechi un singur etalon monetar, aurul, repre-
sintat prin galbenii ce aveati in tarn un curs ma! hottirit. Banff de argint
(1) Chronograful ha Dionisie eclesiasehul in Tesaurul de monumente a luT Tapia Ilarian
Il p. 106.Se pare chiar ca galbenul austriac Si eel olandez eras maT tarzid privi(1 ca
una si aceasT monedI. Asa in Manualul administratiro intalnim adese on denumirea de
galben austro olandez spre exemplu II p. 143.

www.dacoromanica.ro
70 XENOPOLU

schimbAndu-se pe piata mal In fie ce zi venind cAnd din Austria, cand din
Rusia, and din Turcia, I§T regulau cursul for dupd acel al galbenului. Argintul
fug fu supus pe la sfer§itul veaculuI trecut unei indoite sedderi in pret, ;
mai intai, in mod absolut, fats cu productele impreund cu aurul, din causa
inmultirel metalelor pretioase, apoT relativ cu aurul insu§T cdtra care se afld
in perdere din pricina proportieT mult mai mare de argint aruncata pe piet,ele
EuropeT. Scaderea relativd a argintuluT MIA cu aurul a fost insemnatd chiar
de contimpurani. Intr'o anafora a divanuluT domnesc din 1802, se Indrep-
tAte§te urcarea birulul terii prin urmatoarele cuvinte : gal doile, seaderea bani-
lor de argint fi, adelogirea galbinilor, care scadere sad addogire se socote§te
la a14-veri§ in pretul marfurilor ce vin de peste hotar toate in aceastd tail;
a/ trede.) (1) Argintul cazend deci fatd cu aurul, int,elegem despretuirea ne-
contenita a monedel inchipuite a leuluT. A.sa un galben care valora 4 lei in
1775 se urea la 5 in 1786, la 7 in 1796, la 8 1802, ]a 15 in 1821, (2) la
311 2 in vremea regulamentuluT organic (3) §i la 37 in zilele noastre.
Leul de la sfir§itul veaculuT trecut valora deci cat §ase lei de astaqi. Deo-
sebirea aceasta de valoare, results insa numaT din depreciarea argintuluT
fats cu aural. Daca luau] acuma in bAgare de seams ca §i aurul se deprecia
obsolut fall cu obiectele, vom gasi ca sedderea banilor de astaili cdtra banil
de atuncT este en mult mai mare de cat de 6 al..
Cum sa gAsim insa acest al doile raport al scadereT absolute ? Pentru a
masura valoarea de schitnb a1 aurului in cloud timpuri deosebite, este inve-
derat cd trebue sd, gasim un alt masurator constant sad eel putin care sd nu '§i
schimbe valoarea in mod simtitor. Am putea mai la urmA sA luam orT-ce
lucru ca element de masurare ; bun] -ord pretul unui ciasornic §i raportand
la el toate cele-lalte nevoi ale vieteT sl le judecam ca eine sad ca scumpe.
Aceasta intrebuintare insa a unul lucru rar, ca element de masurare a valoa-
reT, ar fi ceva grOt; cad nu fie care individ ,tie ca este un ceasornic, nici
10 dl samd de valoarea luT. Intdia cerinta este deci cd lucrul, lual drept ma-
sori§te a valoareT, sd fie un ce cunoscut ob§te§te, a cdruia osteneald de pro-

(1) Uricarul I p. 6. Galbenul deci la 1802 valora 8 leT.

(2) N. Soutzo. Notions statistiques sur la Moldavie p. 132.
(3) Art. 81 : (Le taux de toutes les monnaies, soit en or soit en argent, importees en
Moldavie, sera fixe d'apres leur volume intrinseque en rapport avec le ducat de Hollande,
contenant 60 grammes d'or et 6 9 13 d'alliage. a raison de trente et une piastres 't demie le
ducat, ou de quatorze zvanzigs, d'apres le taux actuel du ducat et des zvanzigs., De aid
Inainte Incepe in Moldova cele doue cursurl : al vistieriel si al pieteT. Cel d'intaid pa-
streaza in tot-d'auna nartul fixat prin regulament de 311 /Z leT wIlbenul, eel de al doile,
urmlind Inainte depretuirea metalelor, aji nge Intal la 35, si In 1848 li 37 leT galbenul. La
fixarea cursulul vistieriel, acesta este luat dull acel al pietel din acel timp, Mat pe vremea
regulamentulul organic 1832 galbenul valora 31 1/2 let La lnceput cursul vistieriel era
obligator si pentru particularT. Dupit tanguirea obtiilor. in 1852 el r5.m6.ne impus numal
In daraverile cu statul, lAsandu-se celor private deplina lihertate. VezT jurnalul sfatulul
administrativ extraordinar din 19 Noemvre 1852 Manualul administrativ II p. 144.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA FANAR!OTII.OIt 71

ductiune sa fie usor apreciata de oil tine. Astagi in Geneva bunit-oars s'ar
putea foarte bine lua pretul ornicului ca masurator al tuturor valorilor ; de
asemenea in unele comitete engleze costul unei made fer, si cu mult mat ne-
merit chiar de cat pretul cerealelor care sunt pentru populatia acelor t6r1
ni§te lucruri ce se cumpara §i nu se produc, deci a caror eftinitate sad scum-
palate relativa, va fi masurata dupa castigul ce 11 da indeletnicirea sa obici-
nuitd. La not in taxa tusk unde agricultura este munca obicinuita a poporu-
lui, nu putem gasi alt masurator mat bun al valorilor de cat pretu Igraului,
MIMI sat al carnet, de vreme ce poporul producand de aceste lucruri §tie ce
valoare trebue sä le dea, cat& sudoare a pus in sceterea lor §i deci poate sa
pretuiasca data e scump sad eftin ceea ce i se Min schimb. Rana care cats
tocmai sa stabileze acel masurator obstesc, este de sigur eel mat potrivit,
cand e vorba a se pune in asemanare valorile uncia fi acelcap epoce. De in-
data insa ce trebue a se pune in paralel epoce deosebite, destoinicia sa in-
ceteazd., de vreme ce am vegut c& valoarea but insu§i se schimba cu timpul.
Elementul statornic al masurarei valoaret va fi deci munca, adeca pretul lu-
crurilor produse de munca generala a unul popor.
Remane acuma sa lamurim perltru ce nu luam ca norma pretul fainil de
popurid, ci pe eel al graulut, fainei de grad si al carnet
num de popusoid era §i pe atunci temelia hranii locuitorifor si anume a
clasel productive, a taranilor : Este insa de observat ea ei o producead si tot
el o li consumau, in cat ca nu ama o valoare de schimb : Putinele cumpara-
turi ce se facead prin orme pentru hrana clasel mat de jos nu pot fi luate in
bagare de seama. Popusoiul nu se esporta de lot, in cat pretul lui, ne fiind
determinat nice de o piata de desfacere %untried. met de una din afara, lute-
legem cum acest pret trebuia sa fie cu totul intemplator si mat ales din lipsa
concurentei, foarte neinsemnat. Asa gasim in condici pretul ocet de Mina
de popusoid 1 ban, adeca cu un led puteal cumpara 120 de oca §i cu
un galben 720! Astazi 720 de oca de Minh de popusoid ar costa, cate 20
bani not ocaua 144 lei noi, adica 12 galbent. Raportul deci ce l'am gasi intre
puterea de atunci de cumparatura a banului sad leului §i acea de astall ar II
de 12-1, cea ce vom vedea din alte asemanare di e prea mare.
Graul, carnea §i Mina de grad aveati din potriva chiar in tall o valoare de
schimb, prin faptul ca find produse de camp erat consumate de orase, §i
deci singure ele pot alcatui elementul de temelie a masori§tei valorel in t6ri1e
noastre.
In semile Moldovet dintre anil 1777-1804 pretul mijlociu a unei chile de
gran era de 6 Iel ; oca de Mina de grau calif ate obicinuita costa 7 bani, ear
oca de carne de vaca 15 bani. Prin urmare cu o bucata de un galben (6 lei)
puteat cumpara atunci o child. de grau, 100 oca Mina de gram sau 48 oca de
came. Asta-zi nu pop cumpara cu aceiasi moneda decat 115 de child. de grail,
de oare ce in mijlociu chila costa 5 galbeni; de asemenea nu poll' plati de cat
20 de oca de Mina sau 10 oca de came. Prin urmare puterea de cumparare a

www.dacoromanica.ro
 72 XENOPOLU

galbenuluT la sfarsitul veaculuT trecut era de 5 ori mat mare decat asta-qi. Si
cele ce spunem despre galben este adevarate si de partea sa alcatuitoare, leul.
Am aratat insa mat sus a aceeasT moneda de our galbenul, cuprindea numaT
6 let pe and ass, -zY cuprinde 37 ; deci leul pe atunci avea relativ cu aurul o
valoare de 6 on mat mare. Pe d'alta parte put erea de cumparatura a acestui
leu fa(1 cu obiectele o constatam a este de 5 on mat mare, sau peste tot
valoarea leulut de atunci era de 30 de ori cat a leulul vechiu de asla-cri.
Pentru a inlatura insa toate erorile ce un asemenea calcul aduce neaparat
cu sine, vom lepada 1/ din aceasta valoare, .i v'om pune deci ca masura de
asemanare a valorilor de atuna cu cele de asta-zi a leul de atunet valora
ecie 20 let veehi de again.
Ss refacem acuma dupa aceasta norma cate-va din cifrele amintite mat
inainte, si traducandu-le in valori de asta-di. In franci, sa cautam a ne face o
idee lamurita despre veniturile si cheltuelele Moldovet cu 100 de ant in urma.
Vom imulti deci cu 20 toate sumele aflate mat inainte si reducand totalul e-
sit in franct vom avea valoarea for esprimata in moneda actuala :
In banT de atunc! X cu 20 In banT de ast5.-zT
LeT veal BanT LeT vechT BanT LeT not Ban!
Venitul tgrel . . 900,000 a 18,000,000 f 8.000,000 a
Venitul domnulut 600,000 * 12,000,000 a 4,000.000 D

Casa rlisurelor. . 315,000 a 6,300,000 a 2,100,000 *

Scutelnici! . . . 251,000 D 4,500,000 ) 1,500,000 a
Venitul (Runnel . 20,000 * 400,000 * 130,000 *
Total . . 2,060,000 a 41,200,000 a 13,730,000 a

Mat adaogand la aceasta suma cererile extraordinare ale Turcilor adese

prestaiiuni in haul', In natura sau in munca, cart se urea pe an la o cifra pe
care o putem evalua fntre 3 $i 7 milioane de franci (1), vedem a Moldova
platea ca imposit pe an, la sfarsitula veacului trecut, cifra cu totul nepotrivita
pentru mijloacele sale de productiune de 17-20,000,000 fraud.
Acuma abia and am ridicat v6lul inselator ce ascundea marimele reale
sub niste chipuri de paid, and am redus valorile nein(elese ale trecutulul
In limba inleleasa a celor actuale, acuma numal putem intelege jaful Si des
poierea neauzita la care erau espuse larile romanesci in epoca Fanariotilor.
Romania Intreaga asta4, care intrece aproape cu jumatate intinderea Mol-
dova cum era inainte de 1812, nu poate scoate mat mult pe an de cat de 10
on aceasta suma ; (2) si avutia publics a crescut totusi in ea prin Intinderea
culture], prin deschiderea comertului, prin inmulcirea cailor de cornunicalie
prin intrarea capitalurilor streine, de sigur nu de 10 on ci de sute de off?
Peste masura mare inss este cu deosebire lista civila a domnulul,
4,000,000 de franct pe an ! Aceasta avere atat de Insemnata pe care (ara o
(1) Numal contributiunea extraordinarg. a imdatulu! scoas6. In 1804 se urcg. la
1,050,000 lel de atunci sau 21,000,000 lel vechi actual!- 7,000,000 franc!.
(2) Ca budgetele comunale, (Wile totale a statulul nostru se urca la 200,000 0001e1 no!.

www.dacoromanica.ro
 RPOCA FANARIOTILOR 73

versa in punga domnilor greci, era cu toate aceste neaparata pentru ca el sit
fi putut domni. SA ne gandim ca domnia tarilor romane ajungand a fi van-
duta ca la un adevarat mezat, pastrarea el' trebuia sa se face prin aceleas
mijloace ca i agonisirea ei, !neat nu trecea o zi in care sa nu ceara vre un
Turc mare sau mic cafe un perches de la domnul tare!. Apoi el trebuia sä
caute a se plati de creditorii sei din Constantinopole, catre care se legase cand
pusese mana pe domnie. In sfarsit mai trebuia sa strange bani gi pentru a
putea la caz de nenorocire O. se ridice din nou deasupra el', inlocuind peticul
negru eel manjea umarul, cu mantia domneasca, si la urma urmelor trebuia
sit asigure macar soartea familiei sale, cumparand cate-o movie din Cara unde
domnia, sau depuind eate-va mil de pungi de bail' la vre un bancher din
strainatate.
Cei marl' incalea si robesce pe cei mici. Acest adevar se intalneste in viata
popoarelor ca $i in acea a indivizilor. Supusi de Turd' i cheroandu'i prin in-
trigile pentru domnie a se amesteca tot mai molt in afacerile lor, Romanii a-
junsera in curand ilotii Musulmanilor si a Grecilor din Fanar. Starea inspai-
mantatoare de degradare, jaf gi despoiere in care ajunsese poporul roman,
sa-1 slujasca de invatatura unde pot duce pe o natiune intrigile pi impareche-
rile launtrice. Experienta este dobaudita cu prea multa jertfa pentru a putea
fi uitata. Este insa datoria istoriei de a improspata asemenea amintire, spre
a o Linea in tot-d'auna vie si puternica in inima poporului.
Alexandru D. Xenopol.

www.dacoromanica.ro
74 DR. M. GASTER

TEXTE B.OMANE INEDITE

DIN

SECOLUL XVII.

1. CALATORIA LUI SITH LA RAID

(1600- 1625).

In anul trecut D-nu I. Bianu a cumpgrat pentru biblioteca Academiei Ro-

mane un manuscript 8° mic, defect la inceput §i defect la sfar§it, dar cu toate
acestea de eel mal inalt inieres pentru literatura si cultura romans, cad acest
manuscript, care dupg caracteristice palaeografice nu poate sg fie decal de
pe la inceputul secolului XVII (ca. 1600-1625) este o continuare ra0onalg
a textelor apocrife si bogomilice publicate de D-nu Hasdeu in vol. II, al
Cuventelor den batrani.. Eu nu m'am paint folosi de acest manuscript de
cat cate-va ceasuri, cad D-nu Hasdeu l'a luat indata la sine pentru a'l
stadia mai de aproape ; si sper cg D-nia sa ne va da editiunea lui, In acelasi
mod §Iiintific-literar, precum a publicat pretiosul (Codex Sturdzanus) a-
proape contimporan.
Cu toate acestea am copiat intre altele si fragmental ce'l public mai la vale.
Pe langg acea bucatg, din care provine fragmentul de lath, manuscriptul se
compune din o mulcime de legende si apocrife, este un asa numit (sbornic.,
Manuscriptul, scris cu mare diligent,g, este nepaginat si in unele locuri sfri-
cat de umezealg. Se compune din file A 8 foi din care cele d'antaiu au cu-
stozi, de unde se poate conchide ch. lipsesc 52 foi dela inceput. Restul contine
vr'o 100-150 de foi si cuprinde :
1). 0 biblia apocrifg, tidies istorich. incepand dela zidirea lumei si pang la
Judechtori inclusiv. Adesea oil s'a pastrat textul biblic verbal, une-ori Irish
cuprinde interpolatiuni legendare. Originea for este, ca a tuturor legendelor
biblice, orientalo-bizantin. Manuscriptul intreg este tradus din limba slavieii
si aceasta parte a lui se pare a fi mat inult sad mai putin identicg cu (Pa-
liia. foarte vestita in literatura ruseascg. Pail din acea (Paliia, au fost ade-
sea publicate de Pypin, Tihonravov, Porphiriev si altil. Popov a publicat
deund-zi textul intreg, dar prototipul grecesc este pand acum inedit.
Dupa acest text urmeazd Polp,stca despre Adana fi Eva., Titlul acesta, ca

www.dacoromanica.ro
 TEXTE 11051INE 1NEDITE 75

si cele-l'alte ce urmeaza, nu este verbal copiat ci indica coprinsul dupd noti-

tele ce mi le-am Mout. AceastA legenda impreund cu acelea ce vine imediat
dupti dansa, este una din cele mat rdspandite, si a fost studiatA in cele-l'alte
literaturi de : Mussafia : 'Sulla leggenda del legno della Croce) Wien 1870,
si de d'Ancona : 'La leggenda d'Adam e d'Eva» 1870.
Voiti da aci cuprinsul acestei legende pe scurt precum si a legendet urma-
toare, fiind recensiunea slavo-romAnd interesanta, nu numal din punctul de
vedere cultural, ci si in eel mai inalt grad, fiind-ca ne arata provenienta ho-
gonzilica a acestei recensiunt.
Se spune dar :
'Adam gonit din rain din causa pacatului, sedea afard langa poarta rain -
la Noaptea el vezuse in vis cd. Eva va naste pe Cain si Avel si ca. Avel va
fi omorAt de catre Cain. Ingerul it opresce Sind de a spune Eve cea ce va-
zuse in vis. Adam trdeste dupd. aceea 970 de ant si se imbolnaveste; atunci
se strang tote oamenit in jurul Evel si o intreaba : de ce boleste tatAl nostru?
Eva le povesteste ca D-zeu dandu-le toate pe //Ana lor, i-a oprit numai de-a
manta din pomul ce stetea in mijlocul ratulut. Diavolul insa sub chipul unui
inger strAlucitor si prin mijlocirea sarpelut o-a ademenit sa manAnce din roa-
dele acelut porn. In minutul acela cazura frunzele tuturor pomilor ralulut, a-
fard de acele ale pomulut din ale carat roade mancaserd. Apot Eva dete lui
Adam si manca si el; atunci se cobora. D-zeu si se asezA pe un tron in mijlo-
cul ratulut si porunci ingerilor de scoasera afard pe Adam si pe Eva. Adam
si Arhanghelul ,./oi,/, se rugara in zadar hit D-zet. Inaintea ratului stature
15 zile si incepura a cauta ceva hrank dar peste tot pamantul nu gdsira alt-
ceva de cata scdeti. IntorcAndu-se Tar la rain s'a rugat de Dumnezeu sa
le dea cel putin o floare spre pomenire si D-zeu le dete tamale si clivan.
§i cladan), tot de odatA le dete Arhanghelul c/oll= in urma poruncel Int D-zeu
a seaptea parte a raiului, si goni afard toate dobitoacele din rain.
and voi Adam sd are parnAntul, veni diavolul si'l opri zicend cli pehnointul
e al lui, numat atunci insa il va da voie, cd.nd Adam se va inchina la Adam
zise ca el si copiii lul sa fie at aceluia al carula e si pamantul, stiind bine ca
D-zed se va cobora odata pe pdmant; si Adam it dete inscris pe o platrd. (pe
care o pazird 400 diavoli). Apoi zise Eva, sd se caiasca de faptul for si Adam
it zise sa. stea 40 de zile in apa (Tigarulut, si sd posteasca, pe cAnd el va
sta tot atata vreme in apa Iordanulut. Eva sd nu se lase Msa sd fie ademe-
nita de ort-tine va veni. Si diavolul se incerca inteadevar O. ispiteasca pe
Eva sub diferite forme ; ea ins nu se lase si astepta pand ce veni Adam de o
scoase si ast-fel it scapa D-zeu de diavol.
Duna area locuird in 4 Illadiana. si Eva ndscu pe Cain si pe Avel si Avel
fu omorit de Cain.,
Aci incepe fragmentul copiat intocmat dupd originalul ce'l publicam maI la
vale si cu care se sfArseste legenda lul Adam si a Evel.
Not publicain textele romane de mai la vale numat cu cirilira, fiind-ca ere-

www.dacoromanica.ro
 76 DR. M. GARTER

dem de prisos luxul uneT tr anscriptiunT ; cine se intereseaza de vechia litera-

1 ura romans, eiteased. cirilica. ObservatiunT si anotatiuni filologice ne rezervam
pentru un studiu anume.
Textul slavie, dupa care a fost tradusd legenda, este publicat in multe va-
riante : de Tihonravov in redactiunT din secolul XV si XVI. Parniatniki otre-
cennoT russkoi literatury I p. 6-15 si p. 298-304; de Porphiriev in Sbor-
nik otdaleniTa russkago iazyka i slovenosti imperatorskoi akademil naukd.
vol. XVII. No. 1, St. Petersbg. 1877 p. 90-96 si 208-216 si de Pypin Sbornik
vol. III. fol. 1-3 si 4-7. Prototipul grecesc acestel legende : coroxxX64,cc Mcouageoc
publicat de Tischendorff : Apocalipses apocryphae Lipsiae 1866 p. 1-25, a-
partine primilor secoll ai ereT noastre.
Pe langa textul romanesc din secolul XVI may publicam si un variant ma-
nuscript din anul 1800, ce sta in relat,iune cu dansul. Inceputul lipseste, dar res-
tul destul de mare, este un fel de tinguire ?inlaid a lul Adam despre gonirea
sa din raTu. Not publicam acest manuscript moldovenese modern pentru eä
contine episodul de invoiala al ha Adam cu diavolul. Mat pre larg despre acest
episod si representatiunile sale iconografice v. Porphiriev 1. c. p. 40-42. Acest
manuscript, un variant poetic, care este proprietatea noastra, se pare ca este
o co/indel de CracTun la Nas,terea DomnuluT.
A doua legenda este intitulatd : «Povestea luY Gregorie blagoslovit despre
crucea MantuitoruluT si crucile celor doui talhari,. Aceasta legenda se corn-
pune din doua variante :
a) Din cununa luT Adam pe care o adusese Sith din rail', crescu un porn
in trey ramuri si crescu de 7 on si tar se desfacu. Din acelasT porn al raiului
din care se luase cununa, may scoase apa potopului Inca o ramura. Spre po-
menirea Id Adam aprinse «Snip un foc de apururea, care fu pazit de flare
salbatice. Abraham trimise pe Lot ca sa aduca foc de acolo si aducand neva-
tamat 3 taclunT, 'II porunci Abraham sä be sadeasca si sa le ude cu apa adusa
cu gura luT din Iordan ; numaT atuncea va fi ertat Lot de pacatul luT, cand
acesit tacTuni vor inflori, (o paraIela slavica esacta dintr'un manuscript serbo-
bulgar din secolul XVI a fost publicata, in traductiune de Vesselofsky : Bus-
sisehe .Revue 1880, anul IX, p. 140. Nota). Din acest lemn s'a faeut crucea
celul d'antaiu talhar. Tot asa fu scos de apa si al treilea porn din ratu si
crescu langa apa «Merra, .
Pant' aci varianta antaia, care Irish nu este complecta, caci in die versiunT
occidentale may urmeaza, ca acesta a lost lemnul, cu care a indulcit Moise
apa amara, etc.
b). Cand zidi Dumnezeu lumea nu era alt cine-va pe lume afara de dansul
si de Satanael; acesta din urma furs din semintele pe cari Dumnezeu le sa-
mana pe pamant, ci le samana in mijlocul raiulut. Din causa aceea il goneste
Dumnezeu din raiu, si cand ese Satanael din raiu se inegreste. Din acele se-
minte crescura tree pomT, unul al luT Adam, eel alt al EveT si eel de al treilea
al lul Dumnezeu. Pomul eel d'antaiu fu dus afara din rain de catre apele rau-

www.dacoromanica.ro
 TEXTE ROMANE INEDITE
77

lui Tigris ; al doilea porn it scoaserA apele potopulul, i it duserd papa la

Merra. Cu acesta indulci Moise apa amara din Merra.
Cana voi Solomon sa. zideasch Templul din Ierusalim puse A. se aduca po-
mul lui Adam ; acesta ins& cazu in Iordan si se afunda, numal din intamplare
fu regasit. Pomul al doilea crescu langa malul Iordanului, unde fu Wit de
catre Lot. Dar nici acesti dot pomi, nici pomul al treilea pe care-11 aduc dra-
ciT din raiu dup& porunca lui Solomon, nu se potrivesc la zidirea templulur ;
deci fury pull la o parte. Cand veni Sibila, se aseza pe unul din acesfi pomi,
iar pomul o arse. La radacina pomului at treilea se afla @i capul lui Adam;
Solomon impreuna cu tot poporul it lovira cu pietri i ast-fel se facu movila
poreclita : tLithostroton,. Povestea se termina cu intalnirea Mot' dot MI-
hart cu Maica DomnuluT in fuga sea spre Egipt.
Dupa aceasth urmeaza :
Prorocirea &mild; Aceasta este fata Irnparatului David intr'un mod foarte
curios; proroceste oamenilor din Cara (Ugorescu). 4Boiarii) vad in vis 9
sort care se ridic pe cer, si Savila le talcueste visul, zicand, eh arata roue
popoare, intre carit sant pomeniti : Frdncil §i Tataril. Aceasta este Sibyla
care se potriveste mat Cu seamy cu acea bulgaro-slavona de care tracteazd
Vesselofsky in : m8pa. nun. Nap. npocti. 1875 Martie p. 293 si mai pe larg des-
pre Sibyla in relatiune cu legende europene (reine Pedauque. Berta) 1. c.
vol. CLXXXIII 1876. p. 241-288 mai cu seama pag. 251 urm.
Manuscriptul roman tontine apot cScrisoarea tut Pilat cdtre Sesar, prin care
relateaza Kesarului rastignirea lui Christ. Pilat este adus la Roma si osandit.
Dupa cat imi aduc aminte din repedea citire a manuscriptulut romanese, acea-
sta versiune nu se potrive.te cu acele cloud, epistole ale lul Pilat chtre Tiberius
publicate de Fabricius Codex pseudepigraphicus Novi Testamentis. Hamburg
1703. vol. I p. 298*-301. Poate mai mult cu a treia publicata tot de Fabri-
cius in vol. III. Hmbrg 1719 p. 456-465. In treacat mat observam, ea legenda
lot Pilat se afla in literatura romana si sub o alts, forma in : Praftia ed. 2-a
Bucur. 1858 p. 39 42 ; de sigur luata din Baroni us la : A. C. 41, pe care Irish
nu'l am a mana pentru a'l compara. In aceasta versiune se spune : gca dupa
ce a trecut mita vreme dupa rastignirea, lui Hristos, s'a gasit o piatra in
cetatea Critulul, ce a fost ingropata in parnant, asa scriea pentru acei sfet-
nicT (adica Anna, Caiafa si Pilat), cum eh Magdalina a parat pe
Pilat la
Roma qi el impreun'd en ce-l'alti as fost chematt din Ierusalim si fie care din
el capatara cate o osanda, dintre care unul osanda Dumnezeiasca er eel-Fait/
dot cate o osanda imparateasea.
Dupd epistolia him Pilat urmeara un fel de cCatechism, en IntrebdrI si ras-
punsue, relativ la institutiunile bisericesti. Din acesta nu mi'am haat nici o
notita. Poate este mai mull say mai putin identic cu : Intrebarile lut Joan bogo-
slovul caruia, data nu ma insel, sant atribuite acele intrebhri si in mscr. roman.
Greceste ed. Tischendorff : Apoca7ypses apocrypha" p. 70-91. slay. ed Ti-

www.dacoromanica.ro
78 DR. M. GASTER

honravov : Pamiatniki otrecenno! literaturyi. H p. 193-212 in doue ver-

siunt. Vezt Veselovsky : Solomon i Kitovras. St. Ptrsbg 1872 p. 151 urm.
In fine se incheie manuscriptul nostru cu un cHexa imeron, adica descrie
rea zidirei lumet in vase zile, In ordin curios, (dup. cum urmeza) : In ziva
antaia, Dumnezeu zideste cerul vi pamantul ; In ziva a doua : soarele, luna
si stelele ; in ziva a treia : raiul ; in ziva a patra: marea; In ziva a cincea :
animale §ipas6ri ; in ziva a vasea zideste pe Adam si in ziva a vaptea ii da
lut Adam sufletul. Fara indoiala sta in legatura cu acel ellexaimeron apo-
crif bulgar §i raspandit pretutindenea unde an ajuns BogomiliL Caci ceea
ce privevte acest manuscript romanesc, nu incape nisi o fndoiala, ca avem aci
o traducere romaneasca a unel compilatiuni slavice de apocrife bogomilice.
Singura pomenirea lul «Satanael ajunge pentru a ne demonstra aceasta
origine eretica. Pe langa aceasta, insavt legenda despre lemnul crucel, in
forma in care ni o presinta mscr. roman, este cea atribuita lui popa Bo-
gomil v. Vesselovsky : Solomoni Kitovras p. 170 urm. Archiva statului din
Bucurevti posede un sbornic manuscript slavonesc de la inceputul sec. XVI
care confine originalul slavon a mai tuturor apocrife din textul roman. El
a fost descris de d-nu Hasdeu : Cuvente den batrant II p. 181 urm. No. 3-8
corespunde legende! cruce!. No. 15 epistolia hit Pilat(?) intextul slay. Pi-
lat este parat de catre Magdalina. No. 23 :=Sibila ? (1)
Ne ar duce prea departe, data am voi sa intram in cercetarea cu deama-
nunt a fie caret legende §i povesti, a caror originale slavice toate sant tipa-
rite in coleOunile sus citate. Manuscriptul insa merits atenOunea cea mat
mare, si ar fi de dorit, ca sä fie publicat in intregul Int atat din punctul de ve-
dere al literature! cat si al culture! romanesti.

CALATORIA LUT SITH LA RAID

Adam se bolnaveste. Toate animalile se strang In jurul luT vi intreaba de

cauza boale! sale. Atunci le povestevte Eva cum urmeaza :
Dawn's giviAnk tun cz. Aga. WN culm76 npE acNII [la margine indreptat :
asEd kigiirrr3 inn NS -I1 ,g1fRE Agri KANN NEM111M. 11PE KSAAtill ;11C'kCE Agri /111)E-

pSn'. WN AASCE flpE AREA W11-A 118CE ./11 AR K8A NE CA KIAMAt p wlik. AT8114A NiAC-

(1) Cu aceeasT ocasiune obsery ca D-nu Hasdeu traduce Nr. 25 : Anrinik nap= im-
pgrat Diogen (I) NumaT dup5. cat pot conchide din acest titlu, mi se pare a nu este Imp5.-
ratul Diogen, ci de sigur Digenis Akritas, adica o prelucrare slavon5. a epopeel bizantine
din sec. X, de care a publicat Pypin un test slavono-rusesc In Ucenyia zapiski vol. IV 1859
v. Archiv filr slay. Philologie vol. 1. p. 128-129. Ar fi deci aci un al doilea variant slavon
In cshornicul. Archiver statuluT. v. si studiul luT Vesselovsky In Russische Revue 1875
fascicul 6.

www.dacoromanica.ro
 SIXHI 1)171011 3 SIIUSNI 66

w8H 3d11 "1'0113 NM N33112 wdJ,wl VVVVV : 11-811 31U SWd cV811WOV '831W Y11

WIVI V8N0V 08V IIV3Hy W8513WN

v8i,vv ulm wd338u 3V3W811 N8V : 9'0.H3
whH8,1,13- wvVy 9.3 11.1.3Wd NM 331122 : Nhri, Si. i3dyisw YH V813V4183 851W Y7

wrnihsuir 80,* .311mw ugly' ;0113 33112 : ,V8NWOV 183IW 43 WW 0)02 3h8V *
urn'uvd 3V OVONV NO2 3h8Vr .3h-M3dyA1 9.V38 Ndall UM 3.1. 11438 1111XHV0

WVVIf 331 : 0
3VONKI) W8H Y3 THLL* 81 if 1y1 1, 8H *wmy 3k W3VU -odu*
vsm,t, N8VOlyd 11111 MANT1111 wdroV v2w85I 311 vs vti Eiv3livv8V HHV %8w0u
08v8rumvw Y7 faws vs wdvoV mw 367,3 uvw liVOIOU 'VVVON
4%1041 823 '0113 122331. : 3V ak urfipvos Al 3V311111dWLI 1,8(1,1,30H

4wrVu 33H23 o 13vond) adrw wvyos wr 9V14831 tiAM30 43 uRI 113111VW -V08
'Wd13 trklI8J.y 331124 8W23T1W8V 1I08-Y3-11TIV8W* 3V31111U383 `avvd. urn 1,d8d8u
S(1.1.* NWIldJ VH Y7 .01.0,1,3t1 jr-?V NOB
'31b 'BO 3V '3VV09 VHS wvvos 3V 'WW3H11
v mvoV wvvos AV roT
q.vq.hr 3J.VVVV .31VO.L wdy mysuvw 36,31/011 114t
YWTV
3316 4,d8d8u v8,Lv91ws swa, Y3 31 in
'WH3V/S liffl ONwm md3s 3rhvH `v8H05108

851 1.111yow Y3 lib Y3 'WH3lf,NW1IW851 11111 Y7 WV8H3 110113 NM Y3 338V ss

vsnvw r3 of .nyd urn 828 VE123 0 WdV).41 6W.LTIVIIINSH 3k Y3 WWII!' 19010J,d0J
V1111110J 3dll 0114) 8Y3 .0113 urn 8J.W13 3V 331I2 Wd1W8 W3HWV Al wdvi,(h

p-4H 111ISVF 3111111ny W8N w1.3. 911,111WdX 8N 3VIINWLV c3V1.W W451 1*.811 Si.
3VIIHM3V Vd,4J v.L 3d113 18Wit 3h 3.1.3V1 41`X(11 9J 3dLI VSLIVIN N8V 8W311W8V
8V3 W831 IIT1011 11WHYld IIIhHHV 1pya. V61831, 114V t WI.1181V Vd111.(1) 33H8113Wd W(1,1,WM
V833 NM 331)2 : M OH? i 1111V 311111 8V,3 *,d8U314 W8N MV23.1,8H 4J, 3V1151M3V

VdRJ rd. 32113 adys,Hww h-3h 93112 31,1h 8w23nw8V m3 RN uh,Hvinww : 9,1,1103V

wq,hv Hill ?a 3V NOY (VS NM 3d1.1 V8d0k34) 4y/.1, NOTI 'VNNY/W

ST1 Wd V811? 3.413 8113k* V 431.111WVIJ 9V83yV.1 Oa Y3 8r 'H VV3V -wrmd

,v8JAKI ufiv3dyo3 WNW!' tql 43811V urn Nma vss? : 0 ,dvwv gapw V8111NOV 831AI

340 8WNV WNWU 911,11 WW-VWW,L3WV9 idol] 3.hyo.r. *3V1131VIIV HM 8113k* V

31'111`1/V0 NYINIIVNt lovoryd 851

Olyto 8Y3 8H .9'0113 em-mm vsn8dv wnwdwh *
yBuys 8y3 thu $v8(13tit NV 33 W.I.WdV ',thy NM 3V 33112 : 3k 6uhydmd13 o0'm3 3)m2

3H,wyoV j 3V311111(JW1.1 831W 3131/1 SVN,V09 11111

34d0V 3V vhvh,v13V uslorad urn
31f1q.a.,11ou Y3 w2vs rurV ,vswou 08v8Hpv3vw wdyoV W8)1 Va 11
3d12,3 Nyw -011

NVO1 VVV09 '1$11/ Wd11 V8d3(1* 33112 : 0 3'0113 j V3LLMIdYll (3) 8W.L WVV17 811 3dy
'181,V 3ky.H YN Sy? 9.I.y11110111V 3V3VI12 1131/ Wd1W51 3.L,6701V 1101 -41MY483
%WSJ, svl "UNTO! NM 33WW6.11 HHV vswou rv3h 3h d,LNTIV 9311W 33V)INWW -V

wvV sdldnu 3v3dr51 WOO 841 9111110J NI1V Tyd IIM 3Vq.41/ !IRV *VW '0113 338V
Vy *WVVV 82818 11111 8}130N811 lira 111113pWI, 3JvL NM 11.13VH* .WqH8)I ,nr-mm
33811 ' '9lly8 NM iaYS VI1WW 118V 8W2311W8V 9VNWEIV V813V(1183 118V 11M 82Y11

Vasa vtrrw3V251 RN HVPVV MVIMVWS1 V8U8d1 mRf .mwyVy urn siva updi, "036*

www.dacoromanica.ro
 08 *Ha .1¢ unsvo

dilNltl 141TVV8V 331111d1B/ * 3V111151'W .3VV3 HM 2/.1.8W2 '0113 3d113 14(131% NM 82W3

vs.1,3v+83 pflv WVVV 9V14w,1.3 3urodur 3V 8$1fi311WV NNI 14WH/1V8W 3V /WM*

v vsd 8dl113u WVVV NM 9V112/2 23 WV8113 9V3JJVX6 9VHYXHW W11,1481V !Mu
NI/311t WdY/31Y11 91J18LV 23 Halids3VW 851/23111N8V -um m 3311141 VI4WW 173 3V
^,
'16118UV
,V813V(1:183 /INV 'WON HM OW2111' 320 91013 3V 1118V VW/8U 118V

1141111 338V if 9V820V 3h 23 VIN312 171430d31 r.r.vvu HM 9VNWN WLI4Y3 2/11VO&I

18d3111* WNWW3 runedJ urn 3VVJ uuV ud3k 3V myd.i : nvvVy I -V

5(1)

13WYV V3 331/2 : 31% 31301 314wv0tt 89123/M8V 33112 : ,3(12 WV41-838113 '3141
Y51 NNV 91NWWWLI 0012 tim wdvi 4' ,111WWW11 11//311 '3111,4W wdvi VSINWINWLI
(us-) 331126 swvr 3vr,dluuto 3VVJ. 311I 3h8Vv 3V 911101 vmr wdvuod4r,
3(111 WVVV 831 171181182 3h Vd3 lJ ,vsuyu /18V V22B 82 3VVJ 911,1d3W3 21 11.18(1

5Vd15411 8W2311W8V 14111 WW2V,IJ 3IIWVOV 314W1iIALI -83

3V3LLNIHNLI 831W

1/80r(l) '531W um vmr wilsV ,wrier V w3vm uid wsevu vstrvx '823 21-14M 3V4.V

V8134083 823 !Iv

81v23t,w8V Nm ovoiy wdyuodii 3du V2,2M 2/JNYCV V0N.41
823 ',1132Y tint ovomy 8233d2 118 9NW3V HHV V1181182 3h rd? * V8UV2 N8V ,wyVv
wsvvo usysnwoV sw23nwsV IIM 148V01/01118114WW 141302 '31 X '3 84.1.*
11142 3V 1411,2 .41111INV

vallIflONVI Ina WVGV Yana Val:HMO° VS NICE IIIVIT

(oosi)

naAandsaa aollins.ran ova n !nom inisal also spas vanj Imulandsap 041.11
lansaan

(T) 0182251". 1414V 17VHW 22H8V 83 251 YW 8d14WV(118289 22VV3 Nh wild?

dal mar 11123 JAIV21.13V
--- NM NIA/ OlVd VOJ 11122801V 3dV2112W

11111012H
-- 14111 Vmv 5(11L1. 4111314nd8 414/1112VLI Nm 812 OIVd elt NNW
8/1/1131.1

VII 2W 23113413Ni' at 314111. 3V W831V 811 31, 0102 HVW 3V32 Hh1414 HMO
814 Nm 3VHm EA INV VV LIM2W2L1 .1,11110J
-- UM 3V HNOLI, 114314(18
2d.1.22 3/./V2 WIN 23 216 11111 V2111111383 6) 0102 23 sminvu 3vs223nw8V
;du 5121413 -- t1-8V17 KM 3V 3/MW 3INI1WV FIM 814 3V 1.01 YW 171,118 --
V111(1) (j) 83 31i1IVId VJ. Nh YVHW 3V 31111W
111(1) 22 WV sLt/M3d.1
3NINOV 23---101 82 81114) 21122 211211.114M/12(j)314lir VV V.L2.1,17 (1121../113146/18

82314W8V V3h 361 ---VNYV21 8V 33WI1dia 3314 J

'1112285.1 3d1.1 331117 (13111N1I1.

111Y413 3VV/VH L
ii 2911(1J VNYJCI3VY 8-3V IHVIJ 82 3VVJ V25111 (1)
RV (I)
3WVVV Nh 111f13 1119(I23I3 (NI V3 83281J32d V22112 31//041 WV

co 7 I 'V

www.dacoromanica.ro
 ,
9J.r2J 32V11:09 1111(1221 18

lumadJ ugviinwoV Vm2mon (z) 1151418(1011 118V 8d114311 364 81/4V -0J
1H11 12V 1331%V HH3d,L3 IHYWYI1 LIM 3V 3101 114E3 I/13E111V WWI)
V0.1 UM 1113U3V311 BM HI% Y3 11141 811 801 urn 3d1/31HYW 311 VY9V
811--3112d 1113dV V V8V3I 8}I BJ.HY989 usvguwoV J.rdm83Vr Lin a,um3dJ
vsugdou 3W 111;-H 1112d211 --- 3V wsmv 82 3dV0V83 1439 VJHVIIIY2 VI1VdX
VI VY618V V8.1,11YWYLI 851 YV8d1 NM 82 YV311313A1 YJAV8W H111 AIN
NNI ridsw 89 31dOW
-- 122 HUI 3JA/V YdVX (2) 3101 Y9 -3.1. W IHVH2

1411V
41 YWY 'JAN -- 093 81 111/ 114.1.33V1161 361 WVVV 11174 111111YWV

VY2 11119 3111311 I) (5filVN 111418(111 14h1481V Y3 14911V avmd 1114181V Hill
Y3 111(1) HRV8J,vidY9 148d81.1 Y)8U83 V '118 1111111 3WVVI? RN IIVW 3(mmvu
(NV YIV8113V t1-1h 0108 31112 Y9 dVNSW Y51 1111.31 1113111IV (./14 811 3V
101 1AL3.1, a.Ydg 3V mow dtIV 31 (0 31f13d3(1) um 3V Zd V 3 31 ZU
mina' urn 8d1H4f VVHW 3W 118
WI/
--- Y3 H31(1361 14111 Y3 S11 11111411V8WIlir
V8JJIYWY11 V.-Y3 111111HYLIY13 HVW811 Y3 YR H11t6Z11 3104/ 3V WIZ/8%d
Nm 3V Hf11-341.112Y11 "AYH (I) t1119 114) 14111 841h1111134J 11144) HilH8V2t1VY1d3V
11h
YIVVFIlir Yil 141111ZM0LI
--- NM din fin u) Iii1HWHH(511
-- H111VVHW aw RN M

ninung dPV 1148d8U Y2 quiJgd NNI 53 dvi 0102 Y3 512 Ilm 3du 1102

Y3 Y9 01121111!
NNI Nos nV aos Y3 14(I) voidn 144(
lihn 1111-n0ve V41M

Man* sa 1/8111Y9831 W82 Y3 YS'3d518V YU V8,1,11YW Chi 11183 H1lt 9V9V

alum PH Y3 Y917(1) 31HIIWYNYd91if 11111
33VWYd WVVV VNYJNYV11
--- 14111

831
.Vwfmgv3vsnw dv(j) vupj.w 3duVniya wvVr vsluYwv.0 Vutthisv
dw WYdll V8HIVW 1811311411V ,i0dJ 21114 111%282 8W 111%6 311111%
817-41 418011
1111% 11111 -3V W 111V(t) 34181MM/13 111W
-- W-3V 11hH(LI,3 V8111YWY11 V1114
HIM/ FIYUY13 83 6 dVA WINV 812 .1.11Yd.1
8Y2314WEIV 83IN Inkusdou --
dui VHVIV dW Y31481.13Yd Hill 148V WVVV VffIV Y3I12 : 83 141%3 UMW 4V8V

sma3n drV V8111YIVY11 3133 VP '59W dW RJ, Hel8(1) aV 1'4 and 1110117

Y2 OVONV 141ITI0W UP dPI UMW 841 31 At (I) 1114//4Y3SV ZU 81142W -8N n NON
---- VV WV VYS'Y9
'TV d1:2V 3VIAV VA vsmvwwyds 3du V3 OJ VIM SH WW1 1/I%

IIVW 314(1)
--- urn Od1021411. Y3 Pa HVW 3k8VNM 81.131Ar (hY V --3111145W11
HM R9 3VVJ 111441V3d9 V 31142 : dITWV 111W V8111M3d.1 NM 11172 31W 41.1

1411111 11114V 811 .1.11Y3

V81113113V 4111V and 01Y38(1) 11111---JAHH0J2H --.11,11111X11VIt

OWV urn 11111 3V 31111W 8d111311 V9dYN3 143k Ii113 111114W (ha VHVIV3

VEYH 3du WVVV VNYJNYVH

--- 8T 1119.6 82 3VVJ VNYN112 17)1 VY3 1411W

avrmnil VYds 31,VVVV j 811 1411W uk.---311INZVLI Y/1/8313V HAM 0109 ---3MI2
3V 31f1302 Y3 31f13Y(LL Elk 3hrti Y3 1423d)18V WS9341.1 f4 310111U
Y4I HIP

(a) 10,1 I (8) `d4v,H '911931 (t) 1°,1 II 1)

www.dacoromanica.ro
Z8

81 3.1.W 3411 36368

-- -Y3 W
1111

NVV
'111

()
13LSVO

rum h-rik os (0 349k - d01 WVVV

VNYL131411111311

3d3lt VV V3
- V8MVWIRYdll
314181V VlitilY3 8V
--
VHHW3V31118

83118113Z(1
-
8Ny
1118Vgdy(1) g3
14M
-
YdlY51 WVVV 81/
3V dm
311
1.11.

:
1/9

361,1V813V
- -
83 0108 '13 013h 3V CV 311111

V11.141
83 JAMUL&
1114)
Ilk 608
'3(111W
- 11(1) H11V 311111

3111181V WVV17
- Y3112 118V
-
11-Y3 11VV 111W 3(1(13

VZ(18
Y3

M(1)
-
VW+ WOH 118V

11VW811 Y3 YW
:
nwv
0108-CV

iIt
11111

N 31411
1W

---
liY1

-
Y3 111(1)

Y3 23618V W813411 Wdf 31.VV11

W9N3(111 11343 WM? Y)
-- (1V1

VIIVIY3
Y) 23dNS%!
9W 11M-3112
wpodu hilt 31'VVU -
N8V WVVV Y31181.13Yd

3V NIW vV NNl
38119

ory Iro7Nd313 3
-
umsmIT urn Hun
VM
31W(1)
Y3 ssur
30111111V36111* 11111181V-1
83 3/dru 911
sph
- V1
war
111.11

-
311111;2 H-Y3 83613
-
fu, 11M-83118113Yd YdlYM VIIVIY3 Y3112

-
311181V VI1VIY3 Y3148113Y(1
drV:
urn Y(LLYM WVVV VMV Y3112 :

hmu adu 31181

- -
urn VY1Y(1) m `yVtiwgdvi - -
0-8118 31.05111* YLISV 311NW

3611
951
8J9m3rh3w
1151 Y3 3J,

Yd,smic
-11*

Y31d N8V WVVV

- Y.3

- - m W ffl-Y3 148L1 VWVV11 3d11 vr WVVV YIJ8V 3h Y3811

- - - - --
Y3VWY4 V18111VEM311 (9) 'Y311613 WVVV 3611 118V VIIY211Y8 -w%da

-
111(1)

1.18V8111VW 11-8VH3V 3dLI 113 dW VIIVIY3 VIISSV V831111V2 VV3hV V-8V1111811

urn 8VM1V11%.1 3V118 V* V8 3888 V-Y3 Yill8M3V 31441 311119 g 611

-
VV V11111311VVI1 3J.33
- M 1311 Yd 851 3dVW 3..338 urn V31.17 31111172
Vir '13811

- ---
314d111* YlIV Y31185131, 111Y3 (6) '1) (11183 in Yd1311 3dVW %.141/ 3V vvw
--
811

%38u
34u %/r/rimu3V
114
- v34
- - 11M VIY1V
3V ud3v3(1) VHH8U
111108V14/4

NM 3d11 INYWYL1 Y3 Ydlef1V8W11*

NNl
Y31111(1Y13

3(111 3d3W311
NM OVOMV Tlod.u2%u

VNY3YV
NM 81.131.11*
dV1
V
M1V

WVVV 11141 Yd813M11 310241

311.1Nal

V118111/11
--
NM
- -- 3,LVV 3VZ(1 '31111111)

-
3N VYMY(I) VINY(f)3
(1171 8Y31.1W8V
118V 1408 111.11YW
11MVNYY8
3d'01 VZdY1OX
3V3111V(I) (10V
Y7 Y.24311

g31V01 NM
V8,LNYWYll - --
111018d011 (10VIMV

11M --
JAI, 3h 31.33
Y3 Y3W

3(111 V8311YV
1111V 17)11VW dOV

NM 3W5V 8V
VM Y3 11101111*

J,V5131111111*
101
1111

811W1411 817-11

86.ritiV
- - -
3(11,31 Y3 --
11VW811-1VLIVI3
Yd813Y11
V 11311VLLY3
HON

NM VSINYWYU
81 11.14 1185 VY1y.(1)

(1)!! gYd8VLIW8
YM VFIV.LY3 YdV11W3V1111(
WO8 148V 8"Zi311W8V
11011V

VV
du 11M

Y68113k1111(

3V Y3 1
MINH* 3VYO Yd1,311
Y681Y111%8t
11M 3V V11116dV (L) 11`4.311W8V (10V 8VNY1Y(1)
IIVOV11

NM MINH 11111d0V
5,111811111*
- 3V 310Z(1) (014)(1%w dov dar 8Y23t4w8V

- -- - -
361 14113Win 101 8Yd 'VYM94) Vd3 3V MGM% VM11W1111 Y3 YMV(11 '3889
14VW8H 3U INVd8V VY7.11 YW111111 7lIV(1851 VY1Ydli 3.1A1SW 8V1111VHYJ
1181
q,(18d8L1 IW1I0103 8(11113(1 OldTh NM 3V
11111INV3 3111i 11* 118VNYJ 8Y.3
- X3361 'ZM
HY.WYLI J

3133 8Y23111/V8V
Nm 8(1111311 311701 Ilk

OdVM (3)133hV

(g) 'RI I1I 't) (9) Tod AI -'4 (L) %3 AI 13

www.dacoromanica.ro
 HIXSI 3NYK011 &maw 88

8-1V 1V618V NM 3ow8d4) 8-3V dvia.r27mv 8Y231lw8V Vtimms 8r 111Mdi

13310/ 18%833 3WVd8V j SM 311111 1111Z3 3V 3dV3 erfudoV 11* VNYJ
--- 83
INY3 11Y11Y13 NM IHZUN14. 11111
8mbow8V IndzsaVy 83 WV 1811M4) 83

VOld3hV8111Y881Y, NM 101 V8IIVZWYLI 11111--! WB3V 8V-VV 1113Yd'ZU 11M -W8V

8%2311 sv-m IVY(1) -- dW 81 3W3d8V (i) Y3 110 mu 11V 83W d013Yll

HI+ HIN Y3 3k1'4) (j) V11110011 3W V11 Al YJ8V3 %1U3dV V 3W il-V

113 3.1401 3k or doVen NNI 7.3 1113 MI3MV-d11111V Ydvtl NM Y3 Iii)(13w aVN8

hilr 0108 31412 NM V8dVV 83W HI 128 `31.8V 3J. 0108 lidYW 3d1.1 311111

11111 0108 3V1M8 311/1 `91114.1. VSINVN SY1 0108 3104/ 3dVW 11111 101 -11EWYN

VS/ 1U83 3dV03 urn d0d818.1. d0V113W11V NJ. 0109 31AV4) 121121 don

Wifilk 11111 83 1141V

V8W3N SU. u8(LL V1188V `ZW 0103 31f1V11 3d11 .LNYW%11.

VNY39.41 /NZ+) INZW9.23MV 1033 31N8V HIIV 119011 (8) 11183 31dOW

NM '3V311 803W Y3110W NM 83I NM 1101

811 11VW
N+ 14111 110dV 11),(1)

1110411110d11 W5h H1111VV 11111 V 8d13011 `1/81113dV 1111V 12d8dY.NV 8r3%111111

mem' yclvAl) YtINYWY3 8M3NWSV V3h 111M4113
811-3 18N3EN 118d1

3d11 LN%W'ZILI 3dV11 VMd8 7.3 V %23109 V3 3W8V 'Z3 323113W8V 8V

1118118 3d1133VHdditlf 3V11141:11 118V lik3VNVV V3 11*

17V Y.IJV VNMINIft
NVA111 V-V 923109 V%61 --- 81213 31] 3hV YAL3L1 3dVW 14M AVM it 4:25.:11

111VdV 3d1LL 11111

VIVZ21Z8 iit VI8UV 14111 Ftlr `ZWZW Al YWYdY413 dW
141111Y) V11YY.8 VJAIV 8zd 148V
VIIVIZ41,1 V 121181114W 311111. 3133

1781V 8V3 8Y311W8V 3133 3V 3W3d8 V-%3 3)38 3dV1

-- V3 3d11 N8 89.5311W8V

Hill 348 V3 V-Y3 V1331111138 3111% 3133 V3 3dVW dVV 361 V-V 631/VMMIr -311

513-8V11M113113d11 832314W8V 83 ILdOW 8V-118V 11150dV3 3(1318E1 --118V

NM 8v 3033 enV eisod esr 3d1 wvVv 831
I)INC 118V dvi 361 V8V881Y11V -V 8r
111,13V BM Wlk dVIdY.1, 8114 J.VNNgdV NM 3V W8/1V 814 V3 311'011 V3

Y23618V 91% 9d8 alvol dui v8uwoV 81.113011 3831 '3_3c toW Hood 8-311

3033 V 118V 311-8VNYWZ41) 11111 V8111.ZWYLI 311-8VNZV NVWSN -011

11118V)

VHhH8d V-31d0(1) 311

Man 3V 11111-3.1.1111ZU 3V 31VV IINYISYd 111WOHYV NM

311)11131/V3H MN V3 V8 8N HON V 84 14111 3%) W8HV %11Y11

1141.
1138 1111WIt

11 VIM IfiriaL-dS THODI110 raLIrlOclUaG

'0) 9t '(t

-elem. -Is Ingo aFo2p9 intllocIsoaci as o urpolicind iou Imo ei 'Oren mtuaolui
vdnp teuggpo as vire mmiut ldposnurut re erealueolaosiowpq oil) KAaanong
lseov idgasntrau ub ot 613t cIu!2Rel vpavrr `vsgoa 'wont eisa roan utp apo
(8) DI 1 A .2

www.dacoromanica.ro
84 DR. M. GASTER

mat vechT si din cele mat frumos scrise manuscripte romane. Fie-care fill se
compune din cate 8 fol, avand cate un custode la inceputul si la sfarsitul es,
alai% de fila a 14-a care a Minas fail custode ; fie-care paging coprinde 18
randurT scrise cu mare bagare de seams. Initialele si titlurile sant scrise cu
rosu.
Fila 1-14 coprinde un molitvelnic roman, incepand cu molitva ce se face
la randuiala unuT nou arhiereu, urmand apoT molitvele peste toate zilele sAp-
tamanel, si rugacTunile Sf. Joan Damaschin, Sf. Gherman si Sf. Simion Meta-
frast. Din insemnarea filelor se cunoaste ea lipseste foaea 1 2 fila I-a si
foaea 8-a fila I-a. Dupg. fila 14 (pag. 218) urmeaza viata Sf-tuluT Grigorie,
scrisa de aceeasT mang, dar avand paginatura originals deosebita. Foaea an-
taia pe care era insemnat custodele filet antes lipseste, dar dupg 7 fol incepe
fila a doua pe foaea 8-a, ceea ce dovedeste ca a fost scrisa mat antaiu deose-
bit si apot s'a legat impreuna cu cele alte doug manuscripte ale aceluiasi autor
sau ale aceluiasi copist, daca copistul nu este insult si autorul traductiunel.
Dupg viata urmeazg asemenea cu custozi deosebitT o colectiune de cazanit
pe zilele de praznice, Incepand cu cazania lut Zlatoust «pentru radicarea sf-tea
cruet' pag. 259, si sfarsind cu «cuvanto pentru sfantul botezt ) (p. 387 409).
Data manuscriptulul care, dupa cum arata o inscriptiune pe scoarta antaia,
a fost proprietatea mXnastireT Bistrita, se poate preciza din observatiunea ur-
ingtoare :
Gaud se alege un nou Arhiereu se pune «hartofilacul, In mijlocul bisericet si
striga cu glas mare : cum ea Domnul si mitropolitul taril au ales pe cutare a
fi episcop. Aci pomenindu-se Domnul, s'a intercalat de aceea mad intre
randurile tipiculul : Aomnt3 Horrp8 Iit IVIATEH BOEHM. Tot asa s'a adaus mat
pe uring de aceeasi mans, pe marginea paginel 6 : npe n8mIliaT8A AOMH8 HOC-
Tp8 NI NIATEH BOEBOA, §i in fine locul lasat gol p. 7 unde se pomeneste Dom-
nul, s'a umplut cu numele : MATen Bono,i, ; ceea ce ne dovedeste ca acest
manuscript s'a scris de sigur, dacg nu ceva mat inainte, dar eel putin pe la
1632, cftnd s'a suit Mateiu Bassarab pe tronul RomanieT, si atuncT a adaugat
scriitorul acestut manuscript numele DomnuluT pe care '1 omisese inainte. A-
fara de aceasta si limba si scrisoarea ne arata cu evidenta inceputul sec. XVII,
ca vremea cand s'a putut scrie.
Not avem decd impreuna cu cronica lug Moxa de la 1620, trey call roma-
nesti scrise In Muntenia, Inca inaintea lui Mateiu Basarab. MT si «Pala)
din care am dat mat sus descrierea si estracte este scrisa in Muntenia, si tot
asa fail indoialg si manuscriptul de fatg. Aci putem preciza si locul unde s'a
scris.
De oare ce moastele Sf-tului Decapolitul se aflit in mangstirea Bistrita, si
manuscriptul acesta a fost de asemenea proprietatea acestei manastiri, sigur
ca trebue sa cautain si aci autorul acesteT vietT. Locuitorul unei alte mangs-
tirl n'ar fi avut interesul de a traduce viata unui Slant, caruia nice nu este
inchinatg mangstirea sa.

www.dacoromanica.ro
 TEXTE ROMANE INED1TE 85

Izvodul dupa care s'a facut traducerea a fost fara indoiala slovenesc, ceea
ce se dovedeste prin stilul cel greoiu si prin sintaxa si alte particularitati ca :
cuvinte slavice, etc.
Prototipul grecesc al acesteT legende este atribuit lui Simeon Metaphrast, si
s'a publicat sub numele lui de monahul Agapias in : Neoc napaamos, vot Xo-
roe Seaepopoe xac (Rot ayttov ex Too Mstasopacrou Etv.ecovoc. ed. I Venetia 1644
ed. 2 ibid. 1806 ; p. 207-214, in ziva de 20 Noemvrie, care este ziva Sian
tulul. Tot in aceeaf); ii se afla si o noun redactiune a aceleeasi legende in vie-
tile Sfintilor tiparite la Neamtu 1809 fol 198. 1) unde de asemenea a fost
scoasa din greceste ; se intelege de sine ca s'a retiparit apol intocmai in e-
ditia vietilor tiparite la Bucuresti 1836.
Ceea ce m'a facut pe mine sa editez acuma viata Sf-tului Grigorie Decapo-
litul, este indoitul interes ce presinta aceasta viata. Este mai intaiu interesul
filologic, din care punct de vedere merita manuscriptul intreg o atentiune de-
osebita. De aceea am si facut entracte atat din «Molitve» cat si din « Cazanils
pentru Chrestomathia mea. Apoi, si nu mai putin important, este interesul
psihologic ; caci Sf-tul Grigorie Decapolitul este unul din acei putini Sfinti,
cari au dat nastere la legende autohtonc romane. Pe cat imt aduc aminte mai
sant numai Sf. Nifon, ale carui moaste le a adus Neagoe Voevod si le a pus in
manastirea de Arges, Sf. Paraschiva din Trei Sfetite din Iasi adusa de Va-
sile Lupu, si Sf. Ion Novi din Suceava, de care se spun legende romane.
Cat priveste pe Sfantul Grigorie Decapolitul, comunicam aci intoemal ada-
usul facut de catre editoril vietel Sfintilor din Neamt, la sfarOtul vietel Sfan-
tului Decapolitul.
De oare ce nu presinta vre-o importanta din punctul de vedere limbistic,
dam acel adaus relativ modern in transcriptiune esacta :
«Ore carii asa povestese pentru aducerea sfintelor Moaste ale sfantului Gri-
gorie In Cara rumaneasca. Ca ramainda in Manastirea aceaea intru care s'au si
savarsitt, si pazindu-sä de cei credinciosi, papa in vremea aceaea, care o! sa
nu fi mai fosta ! intru carea inparateasca cetate, ochiuli lumii, Roma cea noa,
Aha dureare ! s'au luatu de Agareni, si imparatiea cea crestineasca s'au supus
ceii paganesti, Dumnezeu slobozinda pentru pacatele noastre. Atuncea impre-
una cu stapanirea, si cu tote cele-lalte sfintenii ale crestinatatii care era In-
vistierite intru dansa, s'aa luata si sfintele acestea moaste supta stapanirea tur-
ceasca. i zicd cuma ca sa fi cazuta intru stapanirea unui turca mare; jar Banula
Barbuld Craiovescultl, dupre cuma s'aa zisd, zidinda sfanta Manastire Bistrita, si
avandu mare dorire ca pre langa alte odoara si mosii sa o inzestreze si cu nis-
cari-va sfinte Moaste, ale vre unui sfanta, si rasunate fiindu-i urechile de ves-
tirea minunilora acestora sfinte Moaste ale sfantului Grigorie Decapolitulul, au
merst la Tarigrada, si ceranda sa le cumpere de la Turcula acela: Asa ti savora
da, au raspunsu turcula, daca le vet cumpani cu galbeni. Socotinda Agareanula
ca va lua multi galbeni, cu care raspunsu s'aa invoita Banula Barbula; tras fiind
de evlaviea si dragostea cea catra sfantul. Deci puindu-sa. sfintele Moaste in

www.dacoromanica.ro
86 DR. M. GASTER

cumpAnA, §i atArnandd in joss multd, Banuld Barbuld au inceputd sA pue in cea

lalta terezie a cumpenil galbenT. i putina sums puindd, indata s'au radicatd
cea cu Moa§tele Sfantului, §i au statute intocma. Care lucru vazandu-16 tur-
cult', au zis cu mirare : (band back gheaurd gheaura Ocher, adeca : «vezT,
vezT, cumd krestind la Icre§tind trage.) i ma luandu-se sfintele Moaste cu
mare cinste s'au adusd in Cara Rumftneasca si s'au aqazatd in sfAnta Maul-
stire Bistrita, unde §i pAne acumd sa aflti.
ci povestesca Inca §i aciasta : Cum el acest bine credineios §i iubitoria de
Dumnezeu si de sfintil luT, Banul Barbul maT pe urma A. fi fost cazut intr'o
urgie imparAteasea : si sal fi luat la Tarigrad, §i sal fi fost legat cu lanturi
de gat si de picioare, §i aid fi inchisd intr'o infrico§ata temnita. Unde dupa ce
an inoptatd, vazandu-sa pre sinefif intru o inchisoare, si in nite legaturi nesca-
pate ca acelea, si neavAndd alts nadeajde de scapare, s'au aruncatd nadejdea
la Dumnezeu, §i dupa Dumnezeu la prea sfanta Maica luT, §i la sfAntuld Gri-
gorie, si rugandu-s1 cu lacritml toatA noaptea, au dormitd despre zioa, de os-
teneall. i indata au vazutd in visuld sau pre und calugar, unde an venit la
dansul si s'au varatu und degeta pre supta lantuld cu care era legatd de Old
si de picioare, §i i sa pArea ea l'au radicatd, si cumd ca flu ducea oare unde.
i dui:4 ce s'au de§teptatd, s'au aflatd in sfanta MAnitstire Bistrita. ySi dui)/
multa vreame deabia dezmetindu-sa, §i intru sine§T, §i intru priceapere viin-
duEll, si cunoscand marimea minuniT, unde seara era, in ce primejdie, *.i in ce
infricosate inchisorT, si unde dimineata, §i cumd seara sa salasluea, dupre
Psalmistuld, intru plangere : i cumd dimineata intru bucurie, si intru slobo-
zenie, si cumu intru o cirta de vreame s'au aflat in Manastirea sa. Acijderea
§i monahil ManastiriT vazandu-1, O. minuna si proslaviea pre Dumnezeu §i pre
sfantul Grigorie. CA an cunoscut, ca a luT era minunea. Pentru aceea luandu
lantuld de pre dansuld, §i intrandd in bisearica §i mergandd au eazutu la sfin-
tele Moa§te, si cu lacrami fierbinci aducea multemita dintru adanculd inimiT sale
facatoriului situ de bine si izbavitoriuluT; si nu numal acIasta, ci si pe sine§T
tote s'au daruitii lei Dumnedeu, §i sfantului Grigorie. CA s'au lepadatd de lu-
me, §i de toate ceale din lume. i facendu-se monand 's'au petrecutd ceaea-
l'alta vieata a sa, intru nevointe pustnice§t1 slujindd §i ostenindu-sa intru toate
slujbele ceale din launtru ale ManastiriI, intru care 's'au saversitu vieata, cu
fapte bune impodobita.)

VIATA SF. GRIGORIE DECAPO LIT.

c. 1632

De asupra o arabesca in 4 culorT cu crucea in varf (1).

Iirrpt4Erk ripE CK8pTh & tlf'k t1,ro,ViniK8n8ii DADRIPTEA8F1 NOCTO, rpH-
HOE AEKADJAHT81111. RAATOCAOBlitrE liZpNR`TE (2)

(1) Pag. 219. (2) Titlul Intreg scris cu rest'.

www.dacoromanica.ro
 aLX111, IINTI101 23,10INI LS

4(1(8)14 NhOi. *du `NlisliNVOJ.1,1 11M

VJA0V 833NWA0V 101 YrilWO 0111 -30
343hyll W3POWA0d41) Nm 3V ',CVOS 23,Nt *du vgsmiVo,T 3V3.1,,NMNU -on
8(11) 111(10JMIJ 9INV0LIVN3V (t). 913311 `3(lyw HMA03,4 F(`) 939)13 3V 4" 311.2
14119.1,31. 3h 313y1 3V whim, .wid8v3 ydvi 3v3wAou to.tr913k 0(112 .uvouourni ydp
101,MNltll N8V VA3 (TM3ky 31J,(133 NM .vulyw Uhl 9.1.31ky 9,111 9VV N8V (13V

8dJIlif VliVhHN,XYW .%313p.,NWW%U Nm v3unh,ou Ian/ Y. 3V v1i33u3 nAov

SdW ywAow v3 Op 111136iYIN/ NM 913314 9Vy
Y11,,l 3.1.,(1110q) 3(111 011(1) -N* 173

Sdl OS 17N.;\ 1/-31171ZNIA3(151 (g) '883361 NM 9V,NY,31 84) .3V fi Nv v-3V0 V

wdyInsi. 31,dv1 urn Yhysir 01WJIiir 1,81,N9.8AON '11081.Yh2811r urn W1.1.,k0V -11.
vdsl.fitrzs 9urtivu3V sspd.r. I7V '34V3H 3h V3 3V HkM131.3149 3V 1.d8dA011 3) -pid
s! ny) NM 33 V.V 361 3N113 3(10 3(18618V '31409 (9) NM 311N .", 3d(L)vL3nAos 3V
cl[40(1.1. AON **kV!) 3V N.dsdAou 31. 33 1NA108.1,3Yd
Sd.L,F1t 3V31.3.1.,H4D1 NM -,Fit
8(11 avud8.1up Aov ,IVSV Nm 3VM1861.ikOV j.h 3V 3NA09 3V y.d3.1di,Aos gdui (8)

3V3d.,NMNYNVI91f usv Vd3 313yodu Nm '9111y(f)8(1.1.314 9RI8()) 9M-3k nyl3t1o1y

vsnAodi. BvvAos 3.L31): vvq,w,sod. Nm 93,4 31,0204) S1 3n13d9.w3 Vs M-Y.3

3140111 'VRLIA0d1 Nh3V %V,NWN .01,104)

'9NIM1108 Ydccu tuti,ullwo kihov .(18 N-Y3 11.V

'3dWA0W MU y.d3vp NAOV NOV 1199d NM Y.(133,(11,W 9M-Y3 V3 *3(IVAOW 3V I

3V,r4o vs !MI 1.dyIN liA0V Nm Y.(133,(14.W '9V3MMA011 NM 33 3)uus3v 3V 109(1

UM 334N.W HII40),N* 3du VJ.VV 3vnu 3(1111nNZW NM (6) 33/,0113

N(8)V8H3WA0,1 3V '3,1.1201 Nm qMAOM:tON 10V 1Y1 Y.) 11.I

1Y(131%,14.1.3LI '9113(1Y,JAOVY.51
/
h3V 1'AON3WA0J3 11V1101J,V 11-14M M130JV9 3314w:fill N NINAO TilcIJAOVZN 361',11

3v3dy1 3h Cd3 .3uvoduy ri Y3 34811(33 3V VA03,NHV Vdq.N1111 um tIVW,NO,L -A0VYN

.951309J i Bd 3133dU 4V3NN1NAOU g33w,Lvd. 9v3k c9H3.11A0dJ, EJJ.,143V 9.1.3yk
3W/t0V
33 .W.I.J,OIN %dFr .h VI lk vwAow N8V 41% 1.N141 3du P3,NNV m '3VVIR urn -4.
V.93(1,1. 1V VV3k 3k vd3 N3V VA0140(1.1. N3 011
.01,1ON
33 .1q3YV vidp NVW.itON v-Aolyis
yv(11 HM )02211 3V31311A01 *H8V 8d1N31.1 231 3141X011 23 314 '961.1JItOVVI 3k (00
v-Aou OLT 3h NVW ,V-A039.1,,d9.8
VMV3V,Ii4 2) YN3N,2V1V,H4 2(b.81 (Ii) -An
3VHdiiN 3VN.h 3N.,k09 3VV 'H.012.L2HIlffl361 ,V-IIM 1:18.LE(P) 11
V83N* 3V,H0
(m)%1J.HY3 *MTN) 361,1,3rIZW V 11J4W 23 VINAI,L3U AON '111M8N MN Y3 V V8M1h
91'3k 9.1H24)3 .91336111,N* NM uvwAou cuys Zd.,viorg VS,LNYB.itON y3y.suvw Ifm
33 33AoV 3V 841 AON 8t13dy.1.3 '8Y3 3V YV91,Vic10 8th1,1111f 3V319,11113.1.30 8VA0,13011 11
NM Sdi.,N* adWINA017 "31,0\09 Yd1119V8N3W8J3 3h 8d1,14* '361.1.3YNYW
10.(13 AON

filhlisl.3dp 33 v.i.uoduy 3V 33 visdokudu 01101 vd.33ky 3v3dyw '309.111d.1 33

(s) 1310m a vg.ros no (t)§os 'fed 078 (9) iniuvAno V-311/J.Y.M1M3(1}1: 2nopo ye
Mu aim lanpuvi ap Onaaaa (9)1uvai *d igz (L) vioiveuipa a yaws no Moi
(8) ora011 no (6)Ao.1 b-ed 'urn (01) (u)--alaco ad'2' (7.1)3 9J.NZ) lo2nv1313
op Ovaaaa vtrutu ad ap vidnsu liarurl

www.dacoromanica.ro
88 11(1 .11 traisvo

8n1)13 V-3V YdHAoklyt 11,1,Hpyir* Vd9d8181 h3V VS OH 914.1...k0 V83111H1,10133V311

ml,Ittk0d114 Awl ! gH8V 3h 33 IVW331 8H34.(13A*3dpkw113u LdW VI3V14 112d8V1739,V

9VAOH3W813 33 8V11WAO (2T) 3V '3111yLV1/ YAWS* V-%3 md.ys h3V lyti,LYs (0 AI
EV,94d HID 3V vind 3k A18V qw311,vAow 8V 833tiuvi/tott Hh3V 37 8v/tom3 piu -0
,VA0311111VOJ 11M 33 338V 3V 8d1,H* *ky 36,113Y.NYW NRl MOH YLLVV,d1,11* -YHMW
c
'321113 3h Vd3 11111
31Xtly 9111dV,IlyW 841,113V 91.3.1.12 3d1113y1141W NM Vd! mV.,kod
win H(8)1'mmVoiln 821,11311 *V3-9WAOVV Vd311-1111 3V3V4OH 9111131N113 H-110
338113 31.9,31 8V 91,koH84) %Thy 9H3iiv8q 9Noly9,vm3 Him Ti.ydy 31V11H,V.,k0W

3V '31.1Yd V-Hh3V HW11141 9V83,1111(k1 V-11111 y.twri* 3h 313F1 821.831 3(18640V

314A09 Ian YA1,731 3VV31 Yd.V1111W8V NM 1!-314411,113V3H* 11W,3101 VdVIVA011311

11111 8313d1311 .36,1138H8W 'IV .Hy AON 9131tlip 883 1110 1) 33 /id Yi (ail) liSv
V.) %31,-,1 o,(1.1.,H* 1,01113H 3dyio Ttlym 83 31(1) Viakozi
WIWI) `Ztli11 V3 A051 ya..yol
wylinrAos .33Huml,L,v sir-Hrn H8ov3oJyy9 33,d1.W ly Yd3M3ti Ao3innlu 9 1h3V
tim M val)y, %utivu 3V 3with,v)tow aV 'wadi/ 91.831 33 1/1119dLIV, TH1111/1111 E:311

831111,41, ?vomy V ) (01

Hk3 8(1.1.,H* 1, vs(11,Hltomv .nylarhau Ytkoi)p mikyclV -v

3kM.1,311 A031 j.Ju YOU VSNIINS .1)011 gYd8181.1 31.

26111)10(1) )11 (ca) -Yd
31,140W 3V1.1,1111W3 Um 3111113U I1VY30V 17V /11M* ,(11.1 "9V8)111N9VOLI HR1
AON
M1121 3V if 1d3f11311 %(1)11 HVW Hotly 3V 3.1.,V,01. %dproli ALY31 V8:1111V 1131
31111111

Ild31(11 3131019tV83 V-31. W111111311 V-HM viVrTcluy 3V 3V31XOLI '1131114431 11k3V -y

33-8VNT2,1111d1.1 3V '11dA0N1131 11 33 Y,Lyiy, tpv 4 (gi)mn,wo M 3thy.how (j) 3(Ino

wdys Y.LH1338 NM 3V 313,14111% N q,(Nu iM-814 .11YANV3 )1031 V3-WW8W -11m 1' -,11*

whir Hdll *VA03,11* 11-1M 33112 : qk HrfqnvYw von+ 831w Yd121 V3 .11031 -.341
nr-Bv81, ylyfy vsnipi .1!8v 8t121 1,hy 3(1,vAew (l) 3V 313,14111% iudu L38d N VAOHHS

118V 14111 VN 31111114 1310H))0J vivo 5v3dvti 3V qa,titivtit 9dA1V11}10 01118V 33V0313 urn

33112 : i wi avonk 3V swory 3.L 11MV.13V23V 3V 0111114011311 V.1 N111 33 -3V

'fil,113Fi1 NM 3V IA 3d12)13V111111 3h 1118V 3V 3A03 VIINAVAOW By 83311W.)10V 1,3V

9V,H11111)
9V3 tlf 9430U YdY1:1) 3V YS5,h,V9,,1 11k3V 8d1,H* 111 31LIVAA011 (i) -8
33-8V,HyJ 8V .83311190V n V-YHHWAOV Hksvy.(1.0 'oulm,,Natt Mil 3V VW,11d11W
11.h. 11.'1189 (9i) 13 8vuAo (j) vdprfnu 11111 8313L1,311 q.ky E1111111'A0V
NM
VH.;k09 -.11W

YW1,11./ WHYL1 * *i 3V1,12

HM 3V 3V111f12118N 111.4h8dV
11M 3V i*V03111 3V 3t1,11111)i011311 3h
33 *8d1138(141'11 NM
*ay 3V H-3k

Vq0)1 311111T3 (01) 33 WVIIWAO 3V

811.3103 m1 LIM 3V 3111111114V

311
"ZINYdJ 111.3V
33 OM %V.)\ 3V if 8d3ff13.1 11111 11H39

0.1.01* wpy 3k 3.1.3171 Y'LLVI 133+3 NM 833d.1.311 OVOHY !ION '343.1t81 111qV 33 Yd
Y3111V 3V ()VOWS' NM H1911 1J a3NH93111d11 8ilY)1 tmAo vlyrza 3dy0 '3V3'iV:1 HUI
\1.18V
VV *V83,1111V 11M 33 IlinJOS* vsNyciv 1031 wrionlJAod (48)vAoJ,Hyn My, 3V

(sr 1-ed z 'ti (tit) '2'13d '9Z7 (91) 'd (90'on 'd (gg)'/ZZ 'nkla

www.dacoromanica.ro
 N,LXa Nziynott NIKI2N1 68

leV9NV 1038 * '30113 h (0i) 3

AO3NEdLL,11* ,HAO 95111R108 9dy2 3v3drm 13 _cwIto
svu 9V alumw %u3A.hgdV n(oi)m 841.5 3dU V81,11%413 yli%U vv (LI)'"Vd Yd(OT)P
EUA0V VIl,hV 82E8 3V31-1,V,NEV9 NM VIVV,SEd .d11 '14(8)V8311114,8V01/ -3(00k
9M 8M,d3h '3dVI,d3 NM 33 Ivy 4.du vinunr,Voim 3V °your 3V 3o113 rim * -*
Td.r. ocd,6,4 '81812(108 NM (3)3 31110(111y 3V '11V01101314dX urn 8(11,113V 1/133ky E5I,Ht
11M3 HM NN38* 9N8V03 3dU '9,1,1p13A0 NM 8u3(11311 OVONy '9V3111117AOU M N

33,dW 811
viuydou * '9W.,1,td 14(0i)M 33,dN,W NM * 'WAJI,Ad NM Ed331,1i OVONy H-E3

p 3dV0 3k Hr139,VVJ mdp 9V3 AON 3d8 3hIIN AON 3VHN3dA0 11-%3
'3140313n
E3 18 tyLrtraV wdwn, BY 9d8s,ri3w ,r, Li,v31,0,1on3 h3V Os NM 33/44dAOU

AON VISydON 3V Ile `voi;id sd(oi)li 4liko mdv.b(ovn 3(1yo pdyN 33,d*W
(E)UA0V '9VA03,11HV NM 9V,NEN 8d8 E3 3d,L,N* * 319ndou V3 E51311A0V MN

82Ys(91) It *pdvw Eq.' AON 4,1101h(E)JA0d I.clu nsvAomm,V94 cnq NM3 IN -38
'slip Hh3V 3V *von 33 Y.V.A0N3 NM 33,d1.W IN 9WNd NM 113d1 NNA0V -EM *
A02 4. alvax EdE(I) *W111/hVEJ NM 33 w,Lply At 3dy 3dyN 9,1,NhAPOW 3V 'V8NydV
3h V83,1411dU 112030V3 3V 3VrIA011,18VE8* 11(8)V8HVdV NM3 NM 3V * 'INId EN

33 q.W3.1, 1231 V IN 3114) 91VV8EV 3V 11143WV0 VI 33y8v 34,L8U 3dU 3V14d8X8V

'31Vd831311 EN Aou 33 4.,1401.1 .3V,u8u3y vilupdri(oi)V AsYq.hy )14(1A04 NM W3EV

'V8WAd rim 3V 31V351113 NH38 4. 1138NV433 lik3(0i)V 0,d,L,N* 112

I/3 33-8v,NEJnOu
1.1 u i
zdip439 uktidit ti-In 263,47 vulmodod 9V.udlo 33 vivxt 1181,103 Ed21 `14,(hVI/
11% 3Vy-111.1 31, 4.un 3V WaN41, 13 EdN8URItille nhydV 3WIltIVAOW 3V OM (60111.3dr 3h
1,i3
VI/SWAO 3dU 91,003 '3.VVIAll lk nth] NIM,N* AON 4,d4,18U NikA061 Nth* 11-AM

*1!110J Ed121 * %WWI Vd3 el1

3dFIAOW *E8,dAON VIII V,FINdU V81,14E(1)3 AON -MIL'
rid8nL8h 3,Lyrruw8v m 3h0 Eluipatit Edli 1,111.VdV 3V * 9J,dHU AON End
4,14(0z)(0Ik) li .1:11.10J EA!" 9HAO 9WA1 9,1,11kEd1 3dy0 5V3dV51 3dU 3V3WAON
il8vAodorz+3 v4;1 11(0i)m v,r1 VII 34,1,Edy 'Vd0d81A0.1. 3h VA03,NHdU 911-AON

(E)3VI E3 9}10.1.31.1 8d,L,N* 14N3WVA1 11-3k *17110J h3V 3V *volly 33 'Dr, NM

,W 33,d IIONEd,L* ik EV-Inlp WdA02E8 ulrowym 3k VR13 3V * '311113h

Oyu gm sy 9,91138 t11 WVy0113H 3drn Oyu V-3k Wd33,111idll H-IM wdyJ3v -nu

V8U NM 'NANA% NM 5V Hurl,' 08 V-E3 .3111 3h urrnitnitlidu (1Z)1t0}1 q.non,,,yJANI

urn 4.1,1111W (JAW a.h WN3,Ly9,VW3 3dU3 34V,NEV9 In '33,d0,L,H 17-31.
1.111Wdl FdLEN
V8UN3113 '11.01W13h 3h lidU 1183,11* V-VNp 8221I V81,1143 3h1111 31HVI3W -WU

31,111,1d N-8N '33142 WN vd3 '1111103 14-3k kivIdi usv Ildu viturdon h-vmv
3hyvu 31t1 3V8U0313U3 v WW 11,V38 9.1,,d0W NM rrhyd. 6 inhpV W1431. HdU -NM*
V8UN3II3 Hill l8 Is kr-y3 'W1179 Vi(othl V8111413 J.;110d 'Al 3dU 9V8UN3113 H-IM W3EV

mini 111111,11* 141.3V VV3V visouldd, 33 EVAON3 IIM 33.1y1AOU WI,VV,d1,11* '3,14131.

(n) (LI)'40.1 .ci (80-86Z '28d (130'6ZZ '28d 'OCZ

(OZ) 00, : Bps op vadnsv rem (Ty)mizin IA leg

www.dacoromanica.ro
06 '11Q 'N 1111,8VO

urn sip o,dmr* 9,Joym IlAWIMI1NVdV3 NM 851341 3411 V8)10V,9'11W VIM urn
4r111WHN V-$H '878 MTI 171139 VV AI WNZIcHW4 advm '3,11r31 V-IIM yrv4)v work'
;grip (gz) mmywwwds 9M-3h yllyny, 1,8V)7513(ot)h V3 Inip kale aclu -m4,
v8.1. N.ds (OWAA011W,N* AON 141HVA03 69 118V NVW8N 91%51 -H93 W513110

vuyw Hk3(01)V 411,d3w 3du vw,d/to usvuusdoul.du y-urn 17,11,50d

,V-W3 -HH8

3k3V wdy, v-v)rq,V IAZ8 331 81W4) 'WVI1W NM 33 33,HH.14 3V vrnyw 118V 11,-11M

8)1T121)
.930.11/1W3 writ!) 3V ovouy 94111nV83d1 V151,1143 rI8V Wdy,1 9Hp 'iwtt 3dvm
3v3cly8 py 3083H 3V 4v851yclit Nm 17V9WA0 wrploV vslory4)3 '33-8V,N111.,140W dui
118V N 33 forri) '`WNW ,m-um W3111VV1 3V141111WW Wr1,14'51 8323NWOV Nm 33N2 :

9.1 j
A051
VVIr V.1. 01051 3th1 '50,33k! NM 13 33,(1'00.14 NM 111111A 1,18V8XA0V NM
kiM2 9Wr'A NM -
*3V 5.1/1111 Nr1311
4 '9HRV03 Nm XIV m WHI1(11.3H9 (cz) -3h H vd? vdX
V8W OIL? 17811111.W 19111W
11`1413(0I)1-1 '0V05151 wdy) 84) 4.1.?w70rrA051 3V -31X,dy
viod 3V '3k,H8,Ly urn V3111W3N u-for 84) 'my aV 31V51,1,09 '11(8)V8311111VOJ03IU 1Vl W

1V3.1,,M1WW11948* (18)178V 14:11 111/W8H m wouvX NM '311cflyW wdy) ritzw -89

311251 ,Hilt 3117°1 317'317112(1 pV VV m 3dt'AOW 3dym 1.dri urn W.1.0,50W 3111383179 H

yV WdV) 9V,N1114) 9V2 4) `t'(5 Wilyh,VYJ 4,14 349AOW 1:1 811'13 3.01152F1

U'11792(1513 urn 1,?,nyvn urn vrny krwt, : uw-wiitowy l3,1nlidwu 113y0WW)1111 aV

aro,rw W.1q.hVcd1,11,Y51 W3VH 3h 9upd.r.311 11.1q1 831
'3VI/51 NM RH in 011.011

In1W1 83 Al 95133V112 3(00h 3.L wod uw-T3 `utrAowy q33y0v5GNrr, 3.0 3111w '

?Myr 9V81,N74)3 33112 r1,1A51 VINI1V : 9.1.-/toV NM (T,g)auy.* y '11V112 W(111

8323NWil0V VV3h 3h 3.1.311 0n10,1,A081V, 9dAW,AA0VY8 NM 9IAWNI.V17.3 h-vvpky V8

y.141541V
`31t1 Nm W,1,11 1.N8H11W 341.2W
j 231 11)1/3 1/19W3.1, Nm WA08 tW3hilf 3(111

'8d31150V V8d,dy(0i)E1 (I) 1.9494 Nm 5V VA03,NNV 33 11V112 V3VN urn YuydX -3V

11-8vAcd.3 wdwuwAou 9,Livy 3dyry 3v34yu 9WA1 8V,HY8 VIVO 5F18(1V1 H3r11 Iih,401.1
14111 V51 W3 11,V ulnya 9dovirkyd83 VV3k! 3h 33RV,H811 $111111
0 .1.H.L,dvtu 3V

4 '9h3du 31.
V8,1,,NZ453 A051 9v8dyV ,v-uid3V38 'w.rr4od4)* u-3V 33112 : Y3 rind
ydAwmkyds) I.LO.L 3h qv 9.148V W3 314) VV S`Zdo Wdir 1111 11498 Y3 038 sgd
Wth1.1 9V3 YIV851317 1101 851r) '9V8640V UM mAov alupfrodu NM a(1v,L,r1 9%?
-WU

'311751 (gz)Wrir 9V,H144) 9V3 Wd241 W8yh,VYJ 0,4,1,,N* 31V11)1 34vo whirr -,N*
yru,w3V vforydV 9H/50 914093H 9V 4 3.1.y.L3k Nm 3V wroydran Ing8 1f 31V351 NM

13 nio 3411 3v3d3wlto irsys&upp, NM (9t)dY4) auurrTd (i)*Vw,rld urn sup* v v518nr
wdlr L,NP.()3 v$ kiA'd.1 : '2x NM 9v8.1.,u7()) Aon 3r1VVrt103 WV4)8, V83,)111,d113

VAIN) 11110.1

Wdifl NOV lihy3V 33 W4RWZ4) 1111,4WM NM 33 VlYthril 3du 91,11./k03 VtiliWOJOrr

ipv8,1Hy(i3 NM VI? 3V vr,u8dy 11111 851 MUM! '31V351 urn V.11413 r1Y4) 3V

(ZZ) (ez)--7SE '21d (t3)--'223 '213d (9g)-1,0Z '2Bd (9Z5'98Z sn'ePv IdnP ream?
elsed 0!tig

www.dacoromanica.ro
 aisa,L HNyl'1011 3,11OHNI 16

'arImsd 3h 3V 3,1401 33 wdvmimHd 2H 33.V311* V81,1103 3VIldr1211 HM -3W

V8J8M31h .96w
wdgi ,H./t, 9dw.i8vwx 342 3v3dys '9HH1111,115y13 N NI11J (L3)*.1,,drOW q8v
11-1111 33H 118V : j
31011 31-3141WJ 3V .31,dyow wdvi 3,L33dU 11V3111111A011 -2/1
v8dmilov Hd.likow 91,vy,in 9,11:A3d1.1 3dr:A 3V3dVN -3k V v,w3H *V8VecA3,04 4.111,113W
Wd.1,2a V83,1114 8d.L,113U q.1101kWJ8d 33H H8V : W3r.1 3V H2 118.1.33k 11111yd,LW9

q.J,,dy0W 11013111
3V19.1. 81.1 "93,NAO11, NM 3140N '31113H11111.1 LIM 3133(111 q.ivilAou
'3%vp118 NM VV3hy, 33 TJ..low 3V .1.miky
wdin Vd? Ii0V 1111Vd4) '11111,11.+kOd.l. Nm q,sy 3J.3OJVdV 3dVW 1Vd.1.2/1 *V81,Nr:03

NM 3V 3311.: 9111;1V 9d0V1il4) 90133J.,001 V3 IAN+ '11d2J8VVI 8d1,11311 3h 2H

1411111,XOU S3 11111141 NkNNN08 NM .hON 9138 Wd)!I H3 %d331,V311,Nt 3V VILMINNOEI

(80WH34.1142W211 NM 11
IlidU WdliW IIVAO.LsIqUAOH AOH '3148311,103 3h $ti F;11341.

3w4,d9 'W.L.V,k0W Nm adu 1yd0 33,118WV 1.1.,dyow

wdpi 9140 9dVIJ.;l0V211 adym 3V3dpi 33 NW,H01 3dll 311113 y, N(I) "1,1.111qdV,11*
V-11111 9dy,i3v 911340V WdJAN
V-17111
vikiirfiti ri(oT)W 9VA01,11Z4)3 Eayii -11,(X
twin Kw Awl mvAoXV '91110 II-1M 3n4 11817
AON 1111,1414W `3,1,1'diti 211 NV

'9HydV 3h HVW 301,d2H 31 w.iyod 8V `023H,w8V pi 23 31 wi33.8'L926ti 3V -.9X

V1.113V
'u(8)vAonydV
/(11/1 9N0 %MAI 3dy0 '3v3dya *ay 3.1.3(6z)undV 3dyw tdIEH IV81,1143
Nm *v33py v83,HtiV wd(0.0vi adyo 9V,N2/1 33 2V.,h0H3 3V _NV

`Whq.112W Nm .(19 23 9J,d1.W (00)wd.i.mx vs.L,Hyl:13 i wd 5l'v(11 3du 3vy3I 911dl0

9W11 sia.,dow '<u.rusdAkau h3(01)V NN39 VV v8.1.,Hy4p Him 33112 118V -,Ny1)3
9V81 : `31I19 Nv 91VV4/ '310(1) vwsii/iod.i. H(H)v8,1,,dow 31111 avyx iim 811 U121

%LIN advildJt G tirrl 33 wduw 9viiiowm 3V I.d*V39 'N8V31,N11d211

Wd[fl 3V vi.,vy 2.11V cNAO 91111dy109 3dym .avpdvx E.)2%)1 841,11* .3.1.pitu
wdly *dB NVW 3V3dVW 111)1W,1,31% V-23 *wdyowg Wd? V81,N2+3 3V q.NNIVI111 81I

81Ih 3h 11113H WdltIl

cc
NVW 3v3dvw INI1W.1.3k NM 361 V89 3V * W1111NW31 3h _y

VJ,,1131-11 9v-q.,Lidyow H8w92H

wdiq sdrma. 3dIT V8d2/1 NM MAO dmiltovvi 3dvo 3v3dvx aq -vV

01(101 911A0 '9N119,VVJ Wdy,/ V81112(1)3 33142 wdl(Te)zii 9dmidlovmx -olvV
vud 3k 111113 0.1d011/V 8V8311M1j09 1 251 HOB W3 3.L '3111311W13Hdll 111k3V NALWV11

amlyoci) AOH .zaydJ NM 8101 w3oV '$323H

HhOi 43 2V8H3 IIVELL,NyI/3 3V * 91I8V03 NM 33,dl.w L VIld.INd1111 Nm -22,1
4.18V%V VV 3dV1 '3V3dy/I h3V 33,d1.W 31111 3V,hy '3d0HOV Nm 8H1d1311

(Lz) 2.ed (8z)---`92z 213d (m)--*LEy of r132wgrre Vdnp 1309313

(02)--ludns13ap 'd 'Hz
(TO 'd 6Et

www.dacoromanica.ro
58 'WI 'III 215ISVD

9V311140,1011 Wdyl 33p3t1* Aox 90,10XV -W5 H 311115 3dV0 39dV31 3V * 1111.11113190

78V 3h 103 3V if 9118VO3 MB 13 Wd0J011 3V 1d11 3VN1V 3dA050V 11111

wi,d3vy,
V11* H8V Hm V83111113140
18V 13112 WdlYH V83,1111V : 31111311111. 3111116n1 I

81;1,11311 31111 '0111135 Wd17,1 V3 : ISM 83 8d1,11311 43111,11 (3hH2 0111138 1/31 'A3 A011

31 'urflpuLorp 85 WW HtiSni

k3V(5g) Wd121 111133 9V81,Fly1/3 88111* 118V03 Wdyil 9140 9dW1/10V85 ono
3V1dV5 V-31. VW1H w.i.drXv2 3h V3 11111-8/1W(1) w3y ws3p323u,w1toV -,Hy+3
u8v8i. mniunw vuvw 3dyiAow adym TOM 31. v,t13 3uvoduy 3V q112 -HB
m3dq.3 3(00) 111,d3k vgdwi1tovvi AOH V.3811 11111 VII 17-W3 W.1,dVL13 V31131 173

Wdy1 9VA01,114/3 WJAOd 3d11 tcd'IdvXv`d Vs W3 8N Y313q,9y153 3dU ldviAow vrdw

993 J1011 f;d11 W3 31,11)10313y 3(111 9V8111y1-13 H(cOM ,v-mmvithy Aov V8HydV
9V3h '9111.V1HX -H10 99 9d33./10VY Wd1V1 '118111Y+3 u(00m 13 18Vwmt -v2
widrX 85 /ton vs Tow VpoV wAow TT cv-uk3V 112090V3 V811143 3V vssydV
A

W4111 YIVV,111 YdW1/10V%H -3k 1 v11 3vpArAou mcimu wA9(01)oi 1.1.1;`.1.1-Z1 -21+3
'178VA01 HM (ce)1411 ,1111-Y3
95y() 319I5 3uy0duy 3V v81ur43 111 33 33,11H1V

3V m wdlyiu 3dveo '1,dy5 H(cOM 33

WdV1Wdy HOV '1111,dYM 11-11111 Wd1/31cMJ,k0W
vsulto 3V nn 'W11%W V81VY 3V ,I1/10 .9dohuu wdv, imps 9VIIVIAOH VV 'V81,11%413
NM .02/1 3V 33 171/,10d
,v-z3 3h3VcIM8 '9vAo3tudu wdv 9v8.1.cuy+3 85y(l) -Aod
3HOIkWJ 11-11M 11MOIYIJW3

%Ma m wugomos 3dy0 *dys viAvos 3V '1150 11M .cla V 'W/13N.9,d0 11[11 imps

4i'd1V1 V81,Ny4:13 NM 33 V.1!10d Y.3 0,1

31.3V,111111 Wdyil 173.1.t1,14Y4/3 118V H 33 830y4:0
c

WVHW MAIM 33A011 3V1111WW 3dU 1150 113 HM 33 NHS *41'313V

Wd V81,1103 U13(51311 ocdlu* 31.915 3dy0 q.dri NM vvswAo 3dU .%/10.1.

vvl.w 11801013011 wdl, 8288 3dym 9VpY5 11A0 9311113140 (te)adu v83.,N43 VH

arfu,th 93191:11 9V,111/1M3 3V * Vdi,10J '178V 11M q.h3di, 3dU vtiy4) isisv HM 33 -Aov
vuliw q.k,12 WV01h WNAONHW 3(111 9/11,1113140 V-11111 5111,11YWY113 urn 81W13

14(8)V8114%433 9V-11M 'W93d1,11111" Z3 301 3V VA01130,10V 11H311

.HHAONI1W dW u(8)vslcum(1)3 u-iniswAos yd3 VV9.IN,3101 11M AOH vsX/toV -cuy.vs

11411V3110 3d11 ,V-1/1)31.17 Y1,d3h H-IM 131(002 : 3J.-uv3m1lt 31yd(1) VI 1117,N -YEI

182 3dU 31111W ',3111W311 3V 3139,ky 3118.3 3h urfyydi .81 dv, uq.V urn 9182za
361 31111W 3h vs h-3d3rfil.dum '80 W3V5 811 111.V() V13py VV 3dVJAVdY WNYL1 VV

qAdyow
wdo cuilp 911411W 3dym 3V3dy31 y.8g 313odydV 3dYW wdlYs *di) -1111,V0J2

(V85 17113(0-011 19H V83c11*HV 8d1113U (90121113110V30JVVH 11(00111 3,d3h V 33 -V9

W13N.80V30J 3V NM 331,12
11#1111/3 '118V WdJA31 V83cF1HV : 51-W41
171/
9V84114/3

(z8) 'd (CE)'03 'd (vs) 'd (gE)tg 'd 'Etg

www.dacoromanica.ro
 HIXHI suypiou HIDIHNI 06

3dU 3H113 V 114) .v.i.yd m(00x Yav, quoduv 1.1c(Iyow dvi v-sva 14288 vx
33-14h

9H./40 9d3111,11*
V 8V '32111W8V cm-3V 01,1414 '9191 3h sxsy
/ .
9deffillikyd87
G
()
14111
k;(I) 9thyJA0V7.41 NM 883d1311 A03 3.1.30JydV sv wAoV 83311 MU V11.I.V udAovv

wdgi m 3dr/tow adyo *dyx .1.311J.311 8dIcHir thynx 1:1

419J, AON 3d*d./toV
* v8uvx rq wsx wdy II+ '.1.1111dVHlk h3V 1.11138 Vid,LYN v81114)3 NM 33 VJ8d

83 ei4 11.3VH1,18 wdy) vs.y1413 111138 s111-11M 33J,k0IJ 3V14118W

,
t V811V8 4113 MI AN
c

'11MO.LT1183

W(11:41 911.!10 9VVOA 3dy2 3v3dyx V-31. 9101 gAtcHl1d11 34711118.1114 11111 3V v(90)3

Hilda AON 33 33.,4ou (Le)V)I3V11118 11(0011I 33 33)10V 3dU 9311)1083V 4t VIV1p1

-111)3
, .
11(8)V8J. NM 33 yxplswir 851 n3vd IA8)v81114)3 NM 1112WAON
9.1.`811 33 -83
'11MO.LTH

wdiii m wtuuly/J8vwm 3dym .411/11 AI *Vcuudu v8XAoV 9.LVd88311 NM 3033u

y1881:18 9111-41h3V r111VWd V8.1.11143 3VIINWW IN Old31. NM 33112 : 1314WV0V n2 -
.
WINV VI 3r4.8w9c2p 3V vsmydV 9V31. '9119.V.L11X NM 11VWRN 9188 33 o8pdx3
vAoxydV 9v3h 9111.11,1,11X 11111 33N2 : 8/.111 88 933 911y/d.L89 *R9d 88 *1101M0J)10d VI
81V dg '3V 11(yr)M r3Vc11118 ()V8118/.1.k0V88 NM VV88V 3dU .83b14,W110V
Wd111 (9HA43W113 3h V83H*OdU 3V 3.1,140W IldA1 -V 9WV '3112 Y41 WV 49.LA0288

fol)
gWNY.di *IV,11%.1.3 9,511id.3149 3V 31,11.110VV 111,-(10 *9.1.)10288311 vtikp wdvi
uvw (803J,336.1 9V3Hti11it0U 33-NW wi.Ydy wdv, 9vciimi) *L 9V8110V V3h 3V 0150.1.11* .

Hidtg 4W11 3dVo av3clym Vd3 9.L8H141 3V VVy09 33 V.1)10d

914),40 3h(i)*113VM!Idcd
1/-8311(8)V8111y113 31.3V,11118 3V
q.hy '811,1111.1,J1011311 Wdyi1 018413 118V AOH **d8 Wd21

V3hy 49301.14N,A0113H 111138 3du *$VNIJ11.1. NM kaYm 4 vslvu (I18)v84,1180)3 Wdy,1

118.V 1.11138 cv-V81Ny.433 wv+v 3du .1811,c13rfiy 11M N.dfi V-83 0] 'X3173 dvi 9V3
4011 1.ds 83 33 3vy0313 31,111JVHNVW Mall 811 V8 31141 311011.81.1),k0d 84.1,c11311

*V83111/1V h3V 33 NO8

V81211113 3V `V83,1411V V-NM YHsuy 3V wuyw NM 33 89W1013

9V '01,1111.1.0113N

,q0 9111111118V.L3 3dyA1 3v3dvx *dB at 11'083N 11.143VVI 9.3 Zmyi WdVI ,HY.(I13
-
. .
V81 1;288 A011 AoXV wdli/(68)9,1,,HM13 83 vd3 M11 99yV3 114.!/ 14/3 33 'wvAo313
cm-um M8 V8J810.1. A08 amino' NM A011 '31Nyw NM 93111.W Wthl,811 %17.1,3-
y
1.1 '41111Hc NM IA 8N *dy-1./10W VA081111,11:ZV.L3 83 .9wcdy,oV wdvi villcu%433 wv(Py
q.dyiAow um ID NNOJ NM 4.V.Lcd31. g1/8dWJ8V28 NM 11-81VAOW 10188* -,1111,61
V83 11-11111 .1139VO4:14 NM 33 '33(11101,4
/ c , c
81.3V 3h 0108 14%di VAOW *3.1. 9.3 3dy VII 31111d13N 83 3Aou 3vy q.du V011 -HO

u(8)vsmiu 841)740.1)v q.Hal %131.1,12 3W3),lli .V 1.d1103110li 86.c11* 3k 308dx.kov

(90 3 pgrivire iodil np as and *ea pro V a reounn sadnssap IS °pod g mp : tiv
(n) 'd (00)-ItZ 'd (60)-.9I.6 'd *148

www.dacoromanica.ro
t6 11(1 'IV alLSITO

argtos yq 11111
8d1,11* WLYN 51A/M1,V4V11 33 3k/183 kIVIN.!101.1
y 3hHi adu 91,d8N3 -
10(0-0V VI v8311urV1.clu (i) adpurn 9du jiwd tun ild8J.Yi-ms* 80.cik .311Hdll
3d*J urn 3dy.1.3 (00w.mmydwu3H 9d.vmyd9(004r 8dJ,H14' '8481,thvu3 8d1,8* -39
Hd3V 3V *d8dAOLI 33 IN011311 33 V1.110d /1M 8(I) 9MyVY3 8d1,11* 9.11,91 H8VAOXV
/3"11,11Y4 3V*V 40d 311000V urn i)011 *dB -
k13.0103d1.1 AOH W.LVAOW 3 S
Ymy(l) V
17.1,311,k 3h 161M!10113
8V 832311l9OV )
WdY4 3V u-3V 1.kAoVy 3thi5Oov3
315F1W3

8,1 961/H3VV 41VW ACN 3I4V 9111113d11 A0(00V 83i3NWA0V urn ditV11113WIr 3V
./.104) 3dU '01c149A0VWJ* YN 3V IIVNYN 33 HH30,1V9 1,031 wiii23du (01)y 9VW iplvw
9d8dHAOV 311.!109 33 V.V 3d/I 314,13 YR 33 Vt/08314 8d,r,,u* .3dyitc9yd 10,Lcu* -ydV
3130J FLiu* gdynavu 8d1,rnIr 3imi,2903.314 8d111* 3/109AOH 3V,NYV9 ION

uncm. * (tt)3hyu A041,14* 3drN3VLI ADM 11i101 utqu vswIto 3V 0191 Vd3 ;pm
adu 3V rd1l1o3 3V 01Y4 11/11
31(1104) 8dIclit 31)%1WhIril3dN 1110,109 33 WYd.1 YN
00(18181 dlIAVIIM111,9yv308yclu HNI1M3dH 3V 03 9tlYV13 Nm 3d11dYLL,Fl11r Wdll 9V 3d3-
HhH1 310111 3VHN3d8 AOH 149 11-Y3 .51VAON3Y, rah
301cdY8 3J,VAOW ruhy:13k 1.112W

NM mow), 8d1/13V Hd8111513dYLI* H8IV96ll urn Syd,LYN 0111143431 J.h Yrii109

ID

.33A0V11 Wdll 3V 31Y01 3V W13*10.1 AOH q.N011AYJatpd RINE 3V VV 832311,WA0V

*VeliOd urn 3VHNIJ9.W 3V *d8di)011 Iv wV,und. WdLYN .8323N,VV)10V

11111
YHJI* IIV,11Y/13d131.1 *'1V3 911A0V03 (u)82p OcdalIcHlr 31101h119V3 *dJ urn
9VNYN 8d9 Y3 6YNI4.L WILLYN '832311Wi104/4 Vid(cOW 1131% 9113WH3 9VILVAh 3112 NM
UVW 31,111JVN VV3h ph 8V 918)13361 ado V41,331q, HID 817,17
9/V1,113d3Vcrit 8d1,11* J1.1

1Y(13hyll 'Yn34,d3ri* k12811, aV rvyos (H8)V81,1143 u-Irn anidu3 31,dyn 3V j

VV4,111641 YN OVONV Vd3 113M1* * 4011111,WIL 8d1,113U q..Lyvzuvrfi3du : V0141

plvt, 31doJudJ I 9wn-J412sy 8thloti* YVV09 NV-3k "111)102YN 3h HIM 311INVIl

WIIYU ION 3J. 10N gricultown q.J.dyow ONNB VN W3 31 a211 urn y3 311
.9V1'(Y)d8Hit09
MV 33
YV.110N3 3V 4 91410V03 1981211V09 NM 33 33AoV - VV&111dVil Nin zvoliy
3d11 stody,o 8Y3 Nm Mc/40 833 CSNINWH3 3h (80113 103 ILLH2099V3 3V * ?II
'Shun Mil p
Ydnrmiliwds* Hrn 33 gdylAodm3 vAoulo Aom 9.1,VVVV urn Yd8H3d13U
uoVcrnywy *fiadtou 3W*d8 h3(00V 33 LL,L11,k0V VAOLcIlDin AOH VVY,09 N* 8d1
IINV Vid1-1 1IVW 3111111V11 BN As AVI;12 9111 801 1/81114/3 V8114M4dY403 *H8V M411.3V

3V*V YLI,1113,11F11% VA013V41A03 '118v /toy 8323nwAoV vu.kov 8v '31d11,W3011 31

(00*
-
3V (3VH2 NW
VV V
Yd*W NNdhu Hih 'I18V Mil 91H9YV3 8d1,11* 3V109 Y9
34,11501 Hill umincluto SH 9(1.301.1 .9}13313V40A03
93YV
wdjj IIWAON 33 3Vvi 3h1411 YUA0V Y.1,1113M4h v.cdyow HAOV ,11T-AON

'3VNNSHNW
c
,F1J,0 '9WA 3dV0 3V3(ini sny, m 2Ag09 C44,1 IIM MAIM )93.upduV ( AON

(00 'd (10'List 'd (zi,)'81% 'd (W'13tZ (t)---09Z 'd -Egg

www.dacoromanica.ro
 HIXBI aNYW011 aZIQrTNI 96

4.,411 113 trophy V(19 3111,20(11111 3V 3V3111Y,OW 14(8)V81,119,413 NM 33 YN91/1.1 17V

V8IVLI 614A0V81,NY(153 urn NM/AM' 914'31 AOV it .3117.1AINY3 81/1,113(00L1 3h YN 33

.
3V*V 113LIY,OdJ 11M 17V511211 11(8)V81,11YWYLI 33 .9V*V Y51 V1 Y.L
309 3v3dv8 *Hy
nXV 'ILLI'dS513N Iffil 3V YN31/11LIYN 81W13 31111JVH* NM 17J8d 3V3W8N -A0.1,,HVI3

u(s) 8d,r.,kok .oulo,LAouty Y(84)u 3du uhyAow vu8uuw 3V 3VOlh 3d11 V3h 3h -1/119

IVJ*WV 17.1.11N1:13
H8V Y1111111 Yd3317d1 VillIVNYd &3V 'W1117,011J 11M Ao cdwitly
36111 9.1,5V51
3V112 11171 1?1/31. Oh *By 9X8V '9H*V111X 33 33/10V Y3711' NM -11M1

N3V 'UN
c
NIII V8.1VV-M Wdy.1 33 vAk%dV,N*
u(0/)m dAou adu 3A03 14111VNYd -11Y11)3

(rs)vnl 3(00V (91,)myoV uth 33 31uoduy urn 33 Y313404148 3V '1,8NyaV

v8Ivv-ill n1
wsAos q.d ,N8c11111* .91/01.1111 NM 11111VAOW NY *ay -y
v,y1.1ou
17.1,3*k 1.3V 14N38 urn 3V 31111(181Y3111LI 3h WINO 8(1,103V 'YV511141 9V3 A051 VNWW
33 .wtuilto urn 31V.LYNY3 YBOV .11V
A

wdp-i Nhifyi adv, 3V3(1VN tiv m 91,01, 'H0(J) 3V

uhydkow Ny
vi,,dAsou wnvd
11111 33 3A0V 3 Hill mkt, 3V min/ 8d,L,u3V why Y1:1331toVr (j) 333V '33,140 NM R(i)
.4.1HMOLLYNY3

6
3h NM 1%
311:03kOW 36711.1 '.31.11/51
NM imp Vwwia 11,3 Y3 Y513141 11M * 1151/1

3V112 33 V.11118W Y3 `25111(I) 3h AVIV 4.1%111k0 8111N3V VVI1V,FIVN 41(8)V8INWP3 11-3h

17.119 V1/ muyodd urn 33 '33,NAO 11M Hamm 91.r1 883YN YdYch 3V 31MI A 3011311
(90 IT Yiny 3dVIAOW vaudpuomv 3V 4F11151 Nm A051
9011311 1218111151 111.3V 3V

um-Yvuyd Y5131,11 V8111231 'up W1111 9V8Mi5l AON 17-3NON.WJA0d '11311dA01,11%W NM

,

A18V .3(117313V,11118

,111k0 %IWO 31/170 3V31/1251 1Y1.1/03 3V 9LIV8 NM 33 3.1.1.10(11117 3V VV3117d -A01,NY413

'11(8)V h3V 33 Ylvfy V8,107.4)3 15/81391q Win,11170N 11-1M W3111L133V usv VSUVB

4myoV,Hir Vlii4V H 3470513 3FflHH 3u,dv8 mVpd..hAou 3V if 'NllyN 11-1M 33112 118V :

Y..:01 YN NIJ13 930.LYNY3 NM Y3111 A051 (3)112LI h3V Vtl*NWW3V 33 YV/10513 NM 33

yv(py '3012NY3
91V 3dvp '3v3dy31 33 1/1,11A0V A051 V8FINN 318,(1AON 113 NM -u4
w1111 ,F1110 (14)

nda, vdAyly 3NOMMIXYW lOiVi wdv, V3 11N311 YRILYN Vt1111/51V1 9VAOIFIY(153 (I) GO
11111 vsnum y-um 33110113
NM 3V 4 Vdr1,111t0V H3111,0051 V3 33 'ZdA0M01

Wd[LI ,14.1t0 9111311 3dvi 3V3dr51 `YdWJAOVYN 91vV2du 3V trumozdz3

31. SI:t1

3 N *dB V-Y3 %dyown riv) mrp WIVO1 VI,11170N

3(00k HdLI V8311( 14WW3V 12I1

33 11(8)V8.1,HY+3 (11 lj 33 wi.mdy N8V 11(8)V81,,NY453

54%1A0d
1.1-3V 11Ydi : ()
3.1410N 3W*1 311.1,9L1 Y51 AON N(1353 1.18H1151
YI1LI3N 3V I.J.cdyow h3(01)V :vm1.40
13 fply4) m12 33 (Y)d).030V3 11011J3V 111101 AOH V110111(Y)JAOJ N(8)V8111Y+3
(94) 'd 696 (9t).60a 'd (a)'293 'd 1796

www.dacoromanica.ro
46 DR. M. GASTRR

G5 moyrapE AE. AI. AN CE MSHNIA AE ApAICSA NEA XHTAtilk. WH REFill KZTP45

p AIM CifiZieT8A8N, flETpEKS CAPE KATZ tipimE wri CE 13111VAEKZ AE pp4K8Ah
rap ei Ea goy oapE EapE DZKATh(48) WH 171p1K MAN iinkaph W coynzpa Ap-'E8.
4)04pTE. Wit tiipt% M'kPCE AA pAKA4 AHD' MZP`TOVpHCH IrPEWLEAE.
WH W 4113TZpii 11PH4H`C/A CZ HOy MAN rpEwacEat, WH fapx AORMH`AH 13111e-
AE"PE
4E4 VDAMENH ROYHH I rA TS CI101(CEM KXTZ HE 4)0Y 118THH`144 HORCTPZ. Ka CS
4)TE AE 4,0a0c 4EA6pA NE apt% `MTN ANiCTZ MAO A npk 'Or0Ammoya(8)4 WN
Aolim'uE(;E)EcE8a nzprtrOTEnE NOCTpS rpuropiE AEKAHOANTh. Apia TOY 1t,', [irk
41EpH4ITE NEAA IE hp 4yerp8 npt 1104iRtill411 WH *tempt? qupEnqu CTPZIti3411Th
KOV JICCIFESHApi. API To4'ma Ta 11111 poiracTopTu TSN. HEF1Zp1cCHTh KOy p8-
r(z)%noui TA CT/4449) 4HAIIH'Th1 AO( A01(M'HE;ES nEuTp8 HON. WH TORTE NM'
flZ11111AE WU TORTE pzi/TZLIPIAI AE AEAS4rZ AE TO 1111)9MA TA. 4FIAKZ RHCipHNHAE
K0 poyr(z)vorm TA. WH WROAPZ 2KOC .lanzprniToiipunE WN 4Eii 4NenzpSuu
EpErpritm BOYNN 111H IORHTOpH AE AolimuE;Eilp;i E8 poirwuom TA ft 4)EpiwE.
rap npE Ep,femarniu uorppu, COO'Th MINORpEAE HOLICTpE N IlidKA5. 4uTp8 NE
CZ HE CZAZHIA01/HM *rap AOKOVA `MA HEI101/TpEAh 4H'Tp8 AOYMIIHA noy
AOtiM'HE;ES, KA W (1)SKATE KO VPT/K. OyH'TOVA NEMVp 110CTHTOpit NE ItIAK soy-
HATILIH 4.)Ept WE-A HECTHH'Cit. KZ ROI".HZTAT/A liNEAOpti, 301K1111 Wag BZ;OVT(50)
W(10)I1 AA IIHHMZ AE OMIA E aH 4HTpAT c(1°)Tp3aorrkwE npE A4i1)1A 4E AS
driii`ZAOyfiTh A0i AoiNmEgEoy AE 4 1344H. KZ AE 1161(N TORTE AE A4 4E1111 `IE T'k8
diu'TzpuTh AE AA 2CC. A0iM'NE;Et; WN A6m148a HOCTp8. NE A ASH fICTE atzpi:a
wu WAWA. KOy 11ZPIWTEAE Wit KOIcr AXOi(A' 41HTp8 Tour' BiNTH DMZ
AA RMi1111%.
Dr. M. Caster.

(48) p. 255.(48) p. 256.(50) p.-257.

www.dacoromanica.ro
119.7112 4ff Siqatta/i 9 pi

\
Vatra id

Yluntcipiului
/40
4.0

mot,-
0.,01,111r tc 10 meirt

www.dacoromanica.ro
//
 MONUMENTE EPIGRAFICE 9t

MONUMENTE
EPIGRAFICE SI SCULPTURALE
DIN

DOBROGEA
Cu anexarea DobrogieT la corona RomanieT un camp cu totul nod de acti-
vitate s'a deschis barbatilor de sciinta earl se ocupl la noT cu archeologia,
epigrafica, numismatica si geografia antics.
Facend parte din provincia romans cunoscuta maT ant6iu sub numele de
Ripa Thracia (1), de la DomiOan sub numele de Moesia inferior (2), si dupa
Diocletian sub acela de Scythia (3), Dobrogea de astacy confine pe o portiune
de teritoriu relativ vorbind mica, urme vedite de orase, cet/ti, statiunT, lagre
intarite, cum si alte resturl de aseqeminte antice grecescl si romane I
A exploia pe fie-care in parte, a identified ruinele actuale cu numile trans-
mise de scriitorif anticT si cartografi, a verified distantele prin ajutorul iti-
nerarielor antice, a restabili topografia si a recompune istoria oraselor pon-
tice mai insemnate cd : Tomis, Eallatis, Istros sea Istropolis, cum §i a
municipielor si colonielor romane, a adund in fine si a asigurd de peire mo-
numentele earl serva de isvere la istoria politica, militard §i culturala a unel
provincii sentinels fnaintata a civilisatiund romane in Orient, este,
pare-mi-se, sarcina ce ni se impune prin insusi faptul es suntem eel d'anteiu
popor cu aspiratiuni la o cultura maT inalta, care devine stapen peste partea
nord-resaritena a MoesieT inferiere.
De la dominaOunea turca nimenT si nimic nu aye ss astepte pentru sciinta
archeologica, pentru exploratiuni si conservarea monumentelor in acesta
ter/ Aci, indiferenta cea maT culpabila, vandalismul tare ei Uttar, a sail-
mat, venturat, dus In drepta si in stinga, sea intrebuintat in constructiuni, in
curs de atitea vecurT, cele mai multe din remasitele anticitatiT, din monu-

(1) Corpus Inscriptionurn Latinarum, III, nr. 751. 752. 753. Cf. Henzen Annali delansti-
tuto 1859 p. 109.
(2) Spartian 2,3 post hoc in inferiorem Moesiam translatue extremie lam Domitiani tern.
poribus.
(3) Ammian 27, 4, 12, 13. Notitia Dignitatum partibus Orientis, p. 10. 11 ci 134.
Rd, p. lot, Arch. ft Fii I, 7

www.dacoromanica.ro
08 TOCILESCIt

mentele architectonice 0 sculpturale, statue, baso- reliefurl, inscriptiunT qi

alte opere de aria.
De la guvernul roman insa, de la institutiunile de cultura ale Romania,
Europa civilisata este in drept sa a8tepte, 0 In realitate astepta, luarea de
m6surl grabnice pentru conservarea monumentelor crutate de macinarea
vremurilor, facerea de exploraliuni sciintifice, scOterea la lumina a bogate-
lor mai erialuri istorice 8i archeologice din ruinele si din sinul Dobrogiei !
Inscriptiunile, cad acestea ne preocupa cu deosebire pentru moment,
In studiul de feta, sunt documentele cele mai autentice, ma! pretiOse, 0
unicele isvOre pentru istoria provincielor in epoca imperials. In adevtr, ce
putem culege din fragmentele scriitorilor antic! asupra acestor provincii ?
Ce ne spune un Cornelius Tacitus chiar. set un Ammianus Marcellinus despre
administratiunea provincialt, despre institutiunile militaresci, despre relatiu-
nile municipale, sociale, politice si desvoltarea lor, despre starea supusilor
ca si a cetatenilor in imperiul roman? Istoricil latinf, §i Wel pe acestia nu-1
maT avem pentru domniile lu! Traian, Hadrian §i Antoninilor , nu se
preocupa de loc de ce se petrece in provincii; ei at in vedere numai senatul
roman, partea domnitere, sli din tend in cand Italia; despre rests 1 imperiulul,
apr6pe ca si nimica I Nu mai vorbim despre tristil compilatori a! Histories
Augusta, biograff de la curtea imperialt, cart nu ne dad de cat anecdote si
intrigile din interiorul palatului.
In aceste lacune constatate §i adanc simtite de toll cati se ocupa cu epoca
imperials, fontanele epigrafice reman singurele lumine contimpurene earl ne
introduc in mijlocul vieteT qilnice politico, militaresci, sociale si religiose ale ce-
tatenilor ili supusilor roman!. Ba ele de multe off ne areta ca., chiar sub imp&
ratif eel mai reT, provinciile infloret sub scutul legilor, al justitiel romane, si ca
decd Roma aye sa sufere de tirania §i extravaganta imperatilor, provinciile erad
administrate cu intelepciune si cu tine. Fara de aceasta continua primenire
a elementelor stricate 8i putrede din capitala lumel cu elementele pururea
sanetOse qi puternice ale provincielor, Roma nici-o-data n'ar fi putut sa'§i
prelutagesca traiul std de vultur pent departe in suta a 5-a.
Pentru partea nord-resaritena a Moesiei inferiOre in special, aceste inscrip-
tiuni grecesci §i latinesci serva a ne artta fasele lupte! incordate Wire cul-
ture si influenta romans cu culture §i influenta greca, pe termurile Pontulul.
Aci flint& de vecuri ma! multe °retie grecesci, cart continuara a exists cu con-
stitutiunea lor proprie, autonomy, qi cu privilegiile ab antiquo §i sub domi-
natiunea romans: alaturea insa de ele vedem crescend mid comunitatl curet
latine, tnci si pagi cu magistril lor; imprejurul castrelor permanente ale
legiunilor asistam la statornicirea acelor tarabe de negutetori si marchitani
nwnite canabae, cart cu incetul immultindu-se formeza municipil set colonil
cu duumviril set quatuorviri!, cu aedilil, quaestoril si pontificit lor, cum este la
Troesmis (Iglita) .i la Dorostorum. i apol, o data intemeTate aceste comuni-
tali, ele devin punclul de unde radiaza culture romans peste lumea greca, si

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 99

in acelasid limp sunt fortArete contra cArora se lovesce potopul de barbari

nb.valitori in imperiul roman.
Deca ins& interese rip de marl sciintifice se in de o petrA, de cate-va
r6nduri sApate pe d6nsa, cu cat mai mare trebue sa ne fie ingrijirea pentru
ele, si cu cat mat insemnatA Iii respunderea ce cade asuprl-ne pentru nimi-
cirea lor? CAci, cu durere trebue sa marturisim, pen6 asta-cy anca nu s'a
luat in Dobrogea mesuri destule ca sa se asigure de peire aceste documente
cart constituesc archiva in petrA a antichitatil.
Am avut incine ocasiune in tree escursiuni cate facuram pene acum peste
Dunare, sa vedem cum se sfarama petre]e cu inscriptiuni de catre populatiu-
nea tureA i tatara, spre a le intrebuinta ca materiale de constructiune. tntr'o
Ali chiar am surprins, la Constanta, pe un War facend in bucati mid o fru-
mesa petra cu inscriptiune greca din epoca infloritere a imperiului; acele
bucati erati destinate a intra in peretele §ubred de gard al unet colibe im-
preuna cu alte fragmente dintr'o inscriptiune latinal...
Cu tote acestea insa Museul national de Antichitaii a putut, inteun res-
limp numal de un an, sa formeze o colectiune de monumente din Dobrogea :
petre cu inscriptiuni, sarcofage, statue, basso-reliefuri, fragmente architectu-
rale si sculpturale, call se urea pea acum la numerul de 300, din cart mat
mult de jumetate sunt numat inscriptiuni grecesci si latinesci. Tote aceste
monumente s'au adunat numal de pe suprafatl, si mai tote din judetul Con-
slanta ; nice o sapatura nu s'a intreprins, ci tot ce a costat pe Stat achisitiu-
nea for este transportul pent in Bucuresci 1500 pea la 2000 lei! Aprepe
ally suta de monumente din Constanta $i Mangalia s'a stens de d. Cogalni-
eeanu cu spesele stile, si pentru colectiunile stile din Bucuresel ci Constanta,
colectiuni pretiese din multe puncte de vedere, D-sea a avut ca tot-d'a-una
amabilitatea de a'mt permite sa estampez, sa studiez §i sa descriti acele mo-
numente, asa ca astA-41 m6 incumetesc a publica in Revista de feta tot ce s'a
gasit mat insemnat ca monumente antice grece ci romane de petra, lut, sticla
ci metal in cuprinsul Dobrogiei, de la alipirea et cu Romania.
Ordinea expunerit va fi cea topografica, descriind mai ant:6U% monumentele
cu proveninta certa, ci apol cele de proveninta neeunosouta.

www.dacoromanica.ro
100 TOCILESCI1

IGLITA (TROESMIS).
Nu se afla in amendoue Moesfile, pe Vita linia Dunerei de jos pea la gu-
rele sele, o sta0une antics care sä fi dat la ivela un numer mat mare de
monumente cu inscripOuni latine, ca ruinele a done fortarete romane dintr'o
localitate, departe o ors numal de Mein, Intre satele GreciI §i Turceia. Ea e
cunoscuta sub numele de Tg/qa.
Situatiunea loculut, ca natura ruinelor, ne spun de la prima data ca. a-
vem In fata-ne unul din acele puncturi strategice Insemnate, ce numal popo-
rul roman scia asa de bine sal alega, pentru stabilimente militare, pentru
observaOune, §i care o data apucat §i bine intarit in inima dusmanilor, ser-
vea apot ca bass de operakiune pentru cuprinderea 1i aperarea regiunetintregi.
Porter* le se InalVt pe un promontorie, tocmai acolo unde Dunarea I§1
Incovede in mod simiitor trufasul sea curs; ;;i de pe malul stincos al fluviu-
lut, care le apes& de la spate, ochiul mesOra spatiuri intinse in zarea Lu-
cie a riulut, care se desface aci in nenumerate brate, In MT §i lacurt. Tre-
cerea riulut in punctul acesta era der tot atat de users In vechime, ca §i
asla-qi; si mat cu seine Tama, cand stratul gros de ghia0, acopera totul de la
un mal la altul, nimic nu impedeca nemurile barbare din campiile terii-ro-
manesci, pe Scitt, GeV §i Dad, de a arde ti pustii cetacile de pe malul drept
§i din interiorul OAT.
De aci Insemnatatea strategics a statiunel de la Ig14a, care a avut'o tot-d'a-
una In epoca romans, si care esplica de ce pea asta-cli cele done castra
statira de o intindere mare, transformate in adeverate cetatui, ca sa ineapa
Inteensele cat mat mulle forte militare,aa ajuns pene la not cu turnurile for
de aparare, cu cate-va ziduri interVire, cu santurile pi cu tree Omit de cir-
eumvalatiuni. La nord, la sud .i la est de fortamie se intindea municipiul, al
carut nume petrele (1) ca §i itinerariile (2) qi scriitoriI vechimei (3), ne spun
ca era Troesmis (4).

(1) Corpus Inscriptionum latinarum, III nr. 774 776, 6172, 6177, 6182, 6183, 6195.
(2) Tab la Peutingeriana, segm. VII, unde la numele Troesmis figureza si doue tur-
nurT, indicele unel sta(iunl insemnate. Vec11 reproducerea facsimilata a acestui segment
In opera mea Dacia inainte de Romani, Bucurescl, 1880. Itinerariul luT Antonin (I-
tinerarium Antonini Augusti et Therosolymitanum), ed. G. Parthey et M. Pinder, Ber-
lin 1858, p. 105 : flrosmis leg. 1 Ionia. Notitia dignitatum et administrationum in
partibus Orientis, ed. E. Hocking, p. 99 : Milites Secundi Constantini Trosmis Prae-
fectura Legionis Secundae Herculianae Trosmis. Praefectura Legionis Herculiae Co-
hortis Quintae Pedaturae In ferioris Trosmis.
(3) Ovidiu, Pont. 4, 9, 79. - Ptolemaen 3, 10, 11 : Tpoiapic sed Tpcni1c. Veal si
charta lul Ptolemaeu facsimilath. in Dacia inainte de Romani. Procopin de aedificiis, 4,
11 : Tpocrimic.
(4) Pe tabela nr. X figurez5. planul ruinelor de Ia Troesmis riclicat de d. inginer
Desire More, proprietarul IgliteI, care a avut amabilitatea s0, ni-1 lmprumute, qi sa ne
permits a-1 reproduce.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 101

Prima mentiune despre Troesmis o gasim la Ovidid. Inlr'o epistola a sea

scrisa din Tomi, unde traia exilat, si adresata lui C. Pomponius Graecinus,
care fusese designat consul, dupa ce it felicita pentru numirea sea la o dre-
gatorie a§a de inaltd(1), si pentru fericirea cd, dupd esirea sea din consulat la
finele lul Decembre, va urma in locu -1 fratele set Flaccus(2), deplange serta
tristd care l'a osindit sä traiasca sub clima Scythiei, in mijlocul barbarilor
Geti, call immeie verfuld sagetilor for usere in fiere de gerpe, §i jertfesc pe
altare victime omenesci, §i 'I (lice sd. 'ntrebe pe fratele set' Flaccus despre tot
ce Ovidiu indurd, despre greul trait' al clilelor see de nenorocirl in ni§te lo-
curl' unde silnicia brutal6 a armelor are mar multd putete de cat legile ; cad
Flaccus a guvernat o data in acele locuri, si sub stdpenirea sea malurile sel-
batice ale Istrulul erad lini§tite. El a stiut tot-d'auna sa tint' sub ascultare §i
sub lini§te tote nemurile Mysiel, §i sabia sea Meuse pe Getii eel pre mult In-
creqetori in puterea arcurilor lor, se. tremure. Prin virto§ia sea invapaiata el
a luat inapoi Trosmis, care &Ouse in maim inamiculul, §i a ro§it Istru cu san-
gele barbarilor(3).
Acest eveniment a avut loc Inainte de anul Romei 769 (16 dupd I. Chr.),

(1) Ep. ex Ponto 4: 9, 1 -4:

'Uncle Beet, non unde juvat, Graecine, salutem
Mittit ab Euxinis hanc tibi Naso vadis.
141issaque Di faciant auroram occurrat ad illam,
Bis senos fasces quae tibi prima dabit.,
(2) Idem :
gAltera laetitiae, nec cedens causa priori,
Successor tanti frater honoris erit.
Nam tibi finitum summo, Graecine, decembri
Imperium. Jani suscipit ille die.*
(3) Ex Ponto, IV, 9, 75 seq :
g Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus ; et illo
Ripa ferox lstri sub duce tuta fuit.
Hic tenuit Mysas gentes in pace fideli ;
Hic arcu fisos terruit ense Getas.
Hie captain Trosmin celeri virtute recepit,
Infecitque fero sanguine Dan ubium.
Quaere loci faciem, Scythicique incommoda coeli ;
Et quam vicino terrear hoste roga.
Sintne litae tenues serpentis feile sagittae,
Fiat an humanum victima dira caput.
Mentiar, an coeat duratus frigore Pontus,
Et teneat glacies jugera multa freti.
Haec ubi narrarit, quae sit mea fama require;

.......
Quoque rnodo peragam tempora dura, roga.
. . . .
Sic ego sum longe; sic hic, ubi barbarus hostis
. .

Ut fera plus valeant legibus arma Tacit.,

www.dacoromanica.ro
102 TOC1LESCU

inainte adica de consulatul lul C. Pomponius Graecinus(1), si prin urmare

fralele sea L. Pomponius Flaccus, consul ordinar in anul urmator 770(2), nu
in calitate de guvernator (legatus Augusti) al Moesiel, ci ca comandant de le-
gi une, fiii insareinat cu apararea malulul drept al Dunarii, reluase cetatea Troes-
mis din manile Getilor. Tot ca legat legionar el intrase in legaturi amicale cu
Rhescuporis regele Thracilor, pentru care, dupa cum ne spune Tacit (3), Tibe-
ria l'a numit guvernator al Moesiei in 772(4).
De la Oviditi si pane la Ptolemaea nu mai gasim nici o mentiune despre
Troesmis. Ptolemaea, Tab la peutingeriana, Itinerariul Antonin, Notitia digni-
tatum, Procopill, indica municipiul acesta, Insa. pea In 1861 nimeni nu pule
presupune nici Insemnetatea sea in anticitate, nici decd a mai Aims urme,
.i unde anume, din vechiul Troesmis. Cu tete acestea de ani nenumerati lo-
cuitoril de prin satele vecine cu Iglita seoted din ruinele celor done castre
tot felul de materiale pentru constructiuni : caramiql legionare , petre lu-
crate, colene, fragmente architectonice, chiar petre sense, pe earl le trans
portall si vinded in tete partile, fag ca autoritatile turcesti sa is vre o me-
sura a opri niste astfel de devastatiuni.
In 1861 un inginer frances d. Desire More, atras mai mult de perspectiva
unei afaceri blinesci, de cat de interesul sciintific, dobandi de la guvernul tur-
cesc permissiunea sa exploateze aceste mine O. sa deschicla o cariera de gra-
nit In apropiere. Prin asemeni continue sapaturi insa si derimari intreprinse
Ears aid o regula, dupa nici o sistema, r6masitele celor done castre perdea
din 4i In qi fisionomia for antics ; parte din zidurile din afara, turnurile, zi-
durile interiere, casutele legionarilor (5) disparea impreuna cu monumentele
epigrafice ce intraa in alte constructiuni. D-16 Engelhardt, commisarul frances
al navigatiunei Dunarei cu residenta atunci la Galati, intellegend insemnetatea
ruinelor de la Iglita, a petrelor cu inscriptiuni, din earl unele, purtand cuvin-
tele : ORDO. TROESMENSIVM. ORDO. MUNICIP11. TROESM, dedea numele antic al locali-

(1) Corpus Inscript. latin. v. 1 pag. 475 : Fastele de la Antium, sub annul 769 :
SISENMA. STATILIVS. TAVRVS. L. SCRIBONIVS
SVF. C. VIBIVS. LIBO. C. POpPEIVS. GRAECINA
Pompeius Graecina de sigur este pentru Pomponius Graecinus, a.a, cum figurea, la 0-
vidiu de Ponto 1, 7; 2,6; 4, 9 ; amor. 2, 10.Cf. Borgliesi, Oeuvres completes, IV. 485, II.
26 nota d-lul Renier.Henzen supl. la Orelli, III, nr. 6442.
(2) Corp. Inscr. Lat. I p. 475: Fastele de la Antium sub annul 770 :
C. CAELIVS. L. PO/v1PONIVS. FLACCVS
(3) Annal. II, 66 : (Pomponium Flaccum veterem stipendiis, et arcta cum rege amicitia
eoque accommodatiorem ad fallendum, ob id maxime Moesiae praefecit.'
(4) L. Ranier, Inscriptions de Troesmis dans la Mesie )nferieure, In Revue archeologiquc
nouv. serie vol. X, (1864) p. 391. Barghesi Oeuvres completes V, 85, 86, 88, 90. Mar-
quardt, Mmische Staatsverwaltung, I, 148 not/1,, Berlin 1873.
(5) Vecil Gustave Maier°, Rapport sur une mission archeologique et epigraphique en
Moldavie et en Valachie, In Archives des missions scientifiques et litteraires, deuxieme serie,
tome IV, Paris 1867, pag. 186.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 103

tatil intreprinse cu spesele sole sapaturi regulate, si nu intarclia a atrage

atentiunea guvernulut frances si a Academiel din Paris asupra resultate-
lor cercetarilor sole. Patru copii de inscriptiuni comunicate de d-sea mini -
strulut afacerilor streine, furl. esplicate cu sciinta tot-d'aun a sigura si luminOsa
a ilustrulut epigrafist d. Leon Renier in sedinta de la 19 August 1864 a A-
cademia des inscriptions et Belles-lettres(1). De alts parte d. Th. Mommsen
primea la Berlin copii dupa alte patru monumente, trimise de d. B1 Ocher vice-
consul al Prusiei in Galati, pe cart le publics si comments in Bullettino dell'In-
stituto, num6rul pe Decembre 1864, p. 260 si turn.; site 16 copii noui trimise
de d. Engelhardt formara obiectul unut raport interesant presentat Academia
de d. L. Renier in sedintele de la 4 $i 18 August 1865(2). Septe din aceste in-
scriptiuni s'au publicat de regretatul profesor A. Treb. Laurian in Tesauru
de monumente istorice pentru Romania t. III (1865) p. 196 202, dupa, co-
municatiunea d-lut Friedlander, cancelariul consulatulut prusian.
In acelmid and dd. Gustave Boissiere si Ambroise Baudry, insarcinati de
imperatul Napoleon III cu o misiune archeologica in Romania si pe malul
drept al Dunarit, Intreprinsera sapaturi regulate si costisitOre la Iglita. Se in-
cepu cu lagarul despre sud ; zidurile IncongturatOre ale cetatuff si basele tur-
nurilor fora scOse la lumina impreuna cu tret basilice, cu urmele mat multor
cascibre legionare, si a ulitelor din interiorul cast rului, en cincl monumente cu
inscriptiuni, alte cate-va fragmente de petra si lut, cum si mat multe hydrit
mart pentru conservarea apei self a granelor. Lucrarile furl ensa oprite cu
forta din ordinul pasei de la Tulcea (3). D. Baudry a ridicat planul fortareta
sudice in starea a actuala, insotindu-1 de o incercare de restitutiune asa cum
pute fi o fortareta byzantina in secolul VI.
Dam si not aceste planuri dupa Revue araeologique n. s. v. VII (1868)
pl. IX si X.

(1) Ve411 studiul d-luT Renier asupra celor 4 inscriptiuni in Bullettino dell'Instituto 1864
p. 193-201 qi Revue archeologique n. s. t X, (1884) p. 390-398.
(2) Ve41 acest raport in Comptes rendus des Seances de l'Acadimie des Inscript. et Bel-
les-Lettres, n. s. t. I (1865) p. 263-306. Idem in Revue archeologique, n s. XII, (1865) p.
401-430. Cf. Observations sur les inscriptions de Troesmis, lettre de M. Th. Mommsen a
M. L. Renier, in Revue archeologique, n. s XIII (1866) p. 186-189.
(3) Ve41 Rapport sur une mission archeologique et epigr. 1 c., unde sent publicate tote
inscriptiunile de la Troesmis pen6 atunci cunoscute. Despre valorea acesteT publicatiun!
vecii Desjardins in Annali dell' Institute, 1868 p. 61 notft.

www.dacoromanica.ro
 ' ,`!-;7;-

.-; ^

- ;: I III ------'t---st24,pKu:a..._.__ a L . 1

--&.-
rt1-

kt
v-
1P :.-- , / 1, ,
-4. ,_ --- V.
, mv....&,:- : - Avx, i !,-
A I. t. N'.1
'I, 1
.

Aw,
Ak---
:.1 --/,:eave.,
."

flOSZ 1 IDOI
? V+*iii"
f 1!
`\, ri#-- ,
A -4 I
'4 .
10111'
A Ns
`,.
,,,,
x , f6 e.
2 - .,, . ...Ai t
:
:_i___.2j,i-.
1,;,, .f
,

,.,11 .. 1', -, --. 9A,v, ,.

...,,,,, 3, ; :..77,..
i7 , ,,,,
.

,.
*1 'or .... At ,41:11 ,11,, 0_,
y'lp 1-4 Ak A 1 ,' * '
t;
'AWE' ;-1 A.,
.'-',..
A AV; , i 1;!,..,,,,,,,,:. P..,,,., .,,,,..
rt'vt. -...4\ 'L. :01 ,'I 1 ..'-74
r 3 -- A.: -P-1
1

.01ip,,,,T .t .i.,,lv,,,' : t- ,,,,..:4,,...

_ H4,11,K., :....
.

,, ...... to ,,,, , so\ ,,,,,,sw T'.ii I

-,,,,,,,, -2_ "a=
..ier .',7.'
fix'
°-;-.:,,:,..
t
,-,...., ..,r.
.

,...,
,.,^..,
,,
..r
li./
.,.r: .--'41

'-. -,i.R.._.--,
4, I,
,;, .x......;
.,... r.,
;.f..,,,z,,..4,..-7---L, , ._.; -; ,
....4
-..,,,-..----=,- _:-.-- ,-,.:.:,..1.-.5. f_
_iitigAtSio... ..k.c.ei--,;-',k"-fl .' . ...
Starea actual& a fortAretei sudice de la Troesmis

www.dacoromanica.ro
 amaxa mow
3013 V119Id a
Restitutiunea fort5.retel sudice de la Troesmis.

www.dacoromanica.ro
106 TOCIL VSC LT

In 1867 d E. Desjardins, explorand Dobrogea din punctul de vedere geo-

grafic ci archeologic, s'a oprit cat va timp la Iglita, unde a aflat anca 27 in-
scriptiuni inedite. De pe cele-alte monumente deja cunoscute, d-sea a luat
estampagie, earl 'i alb permis sä rectifice i sä completeze inscriptiunile publi-
cate de d. Renier, dupa nisce copii din nefericire mai tote neesacte. Resulta-
tele cercetarilor sele sunt expuse intr'o scrisdre adresata d-lui Henzen si
tiparita in Annali dell'Instituto di corrispondenza archeologica, Roma 1868
p. 58-85(1).
In fine d. Th. Mommsen in 1873 a editat tote inscriptiunile descoperite suc-
cesiv la Troesmis de dd. More, Engelhardt, I3oissiere ei Desjardins, §i cari se
urea la numdrul de 55, in Corpus Inscriptionum Latinarum, vol. III, partea
II -a nr. 6162-6217.
Trei-gedi si trei din aceste monumente(2) s'a adus la Paris, §i aqi se pot.
vede in galeria de jos a Bibliotecel nationale. Doue(31 s'ad intrebuintat ca
material de constructiune in biserica grecesca a sf.Dumitru din Braila, una(4)
a nemerit tocmai in Normandia, 16 s'ad perdut on imprAstiat fara a le pine
da de urmii, iar restul de 3 pea la suma de 55am reu§it stt le asicur o
conservatiune mai build, in Museul de antichitati din Bucurescl, unde sunt
acum expuse impreund cu alte 11 petre cu inscriptiuni de la Troesmis, tote
pend acum inedite, aduse din escursiunea ce facurtim in luna Martie irecut
la Iglita.

Cu un material epigrafic asa de bogat, scos la lumina din zidurile celor doue
castre romane, carl ascund pOte bogatii qi mai marl istorice municipiul
Troesmis 'slf a cd.qtigat o paging. insemnata in istoria Romanismului la Du-
are. Acesttl istorie remane anca de scris.
Pentru Troesmis cate-va cuvinte nu ar fi fara loc aci (5).
Cetatea, de si exista, precum vequram, in timpul lui Ovidid, forma consti-
tutiuneY 'Mg romane nu o capata de cat mai in urma : nici o inseriptiune din
cate avem de la Troesmis nu este anteriOra lui Hadrian.
Originea acestul municipid, ca a tutulor cetatilor romane din Dacia, Moesia
si alte provincil marginage ale imperiului , este militant. Impregiurul ca-
strelor stativa se stabiled negutatori locuind in canabae, §i cu timpul, etind
acest sat de canabae dobandia destuld insemnatate ca sa albs o admini-

(1) Cf. qi Revue Archeologique n. s. XVII (1868) p. 254-278; Voyage archeologique et geo-
graphique dans la region du Bas Danube. Idom Comptes rendus de l'AcadJmie 1868,
p. 40 seq.
P'(2) C. I. L. III nr. 6164. 6166-6170. 6175. 6177-6180. 6183-6187. 6189. 6191. 6193-
6194. 6196-6200, 6205. 6207-6212. 6214.
(3) C. I. L. III nr. 6172. 6173.
(4) C. I. L. III nr. 6195.
(5) Vecli illOwnSen C. I. L. III p. 999. Renier I. c. Desjardins, in Revue achiol. 1868
p. 258.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 107

stratiune particulars, o respublica, i se da titlu de vicus, de Canabae sea Ca-

nabenses, cu douT magistri §i un aedil. Din vicus devenea apoi tnunicipium.(t)
A§a vedem ca Troesmis sub Hadrian §i Antonin era canabae a legiunet a cm-
cea macedonica, cu doui magistri §i un aedil(2), §i locuitoril se numtati : vete-
rani et caves Romani consistentes ad Canabas legionis quintae Macedonicae(3).
La finea secolului III -lea el nu mai este vicus, ci o cetate insemnata, un mu-
nicIPium(4) cu senatul set (ordo)(5), cu duoviri(6), quaestores(7), pontifices(8)
i Augustales(9).
Municipiul se intindea pe un spatiu de mai multe kilometre patrate la
nord, la sud §i la est de castre, §i liniile apeductelor cart alimentat ora§ul cu
apa adusa din departare, aunt anca destul de visibile.
Castrele ridicate, precum veguram, la positiune nu se pOte mai tare prin
natura, le intaria Fli mai mult lucrarile strategice ale acelor soldatt pentru cart
,lagarul represents patria absents, §antul §i cortul sunt casa §i penatit sei»(10).
Romanil at roman pentru tott-d'a-una maestri in modul conceperil Si esecu-
taxa lagarelor;(11) nice -un lagdr roman, sad aprOpe nici-unul n'a putut fi vre-o
data luat de inimicT ; regularitatea cea mat perfecta Inlatura ort -ce confusie ;
fie-care soldat cunoscea mat dinainte dispositiile castrulut, ulitele, locul unde
are sit se odihnesca, unde are sa se string in cas de atac, pe ce pOrta are
sit iasa la lupta.
De forma rectangulara(12)-de preferint a patrata-(13) cast rul roman era In-
Wit la porti i la eolturile zidurilor cu aparatorT ci turnurt; pe fie-care latura
a drept-unghiului se aflk cate o pOrta; dou6 cal largi ce se ineruciqau la mij-
loc duced de la o pOrta la alta ; in mijloc se afiti cortul capeteniei armatet in-
congiurat de altare, de instrumente ale cultulut, de imaginele qeilor *i de tri-
bunalul militar unde finea cuventdrile, Eli da comandele. Venal apoi legatii,
quaestorul, tribunit ci prima centurioni, cu trupele alese, cu cavaleria, ci apoi
diferitele corpurt de pedestri(14).

(1) Vedt studiul d-luT Mommsen edie Romischen Lagerstadtez in Hermes VII (1873)
p. 299-326. - L. Renier, Comptes rendus des Seances de l' Academie de l'annJe 1865
p. 284-286. - lung, R5mer and Romanen, Innsbruck. 1877 p. 74-81.
(2) C. I. L. III nr. 6162.
(3) Idem nr. A --1 RR
- - : VET. ET. C. R. CONS. AD. 04NAB. LEG. V. M.
(4) C. I. L. nr. 6171. 6172. 6176. 6188. 6198. 8199.
(5) Idem nr. 6171. 6172. 6173. 6177. 6182. 6183. 6195.
(6) Idem nr. 6170.
(7) Idem nr. 6183. 6199.
(8) Idem nr. 6170. 8217.
(9) Idem nr. 8200.
(10) Tit. Liv. XLIV, 39.
(11) Polyb VI, 26.
(12) Ioseph. Fl. Bell. Jud. III. 5. - Hygin, De mun. castr. 21. - Vegetiu, III, 8.
(13) Polyb. VI, 26 seq.
(14) Vedf despre castrametatiunea romans Dictionnair e des' Antiquites greeques et romaines
ed. Ch. Daremberg et Edm. Saglio, art. Castra, si bibliografia acolo indicata pe pag. 959.

www.dacoromanica.ro
108 TOCILESCII

La Troesmis gasi In aceiasl dispositiune : forma rectangular% a castrelor, tur-

nurile separate prin inter vale egale, cele patru porV, cate una pe fie-care latura
a zidulul incongiurator ; in interior : divisiunea castrelor in ulite, in mijlocul
cerora se afla corturile cdpetenielor ; ceva la o parte, nu de tot la centru(1),
pralorium cu ara, si mat departe forum. Doue cat mart, plecand de la cale o
perta, se taid la mijloc si duc la cea-l-altd pOrta; casutele legionarilor erad
insirate d'alungul acestor caT(2).
Asupra epocei cand s'a stabilit aceste castra stativa(3) §i a prefacerilor ce
ad indurat cu timpul, este de presupus impreund cu dd. Renier, Desjardins
si Boissiere : 1° Ca la inceput, in timpul lut Ovidid, esista numat lagarul nor-
die, pe care pOte insult L. Pomponius Flaccus ca legal legionar it va fi ridicat
dupe reluarea ceta0I din mana Getilor, qi va fi statornicit inteensul legiu-
nea V macedonica(4).
2° In secolul al 2-lea se forma un al douilea castru (castru sudic) la sud de
eel d'a.nteie; doue legiunT, probabil legiunea I galled qi a V macedonicd au
putut, si ae trebuit se, ocupe simultanet cele done castra stativa(5), One. la
Septimiu Sever, ettnd legiunea V macedonica a fost trimisa in Dacia(6).
3°. In secolul al IV-lea Troesmis se distruge de catre GO, can't dederd
foe de tote partile. Ast-fel se esplicd, stratele grOse de cenusa si alte urme vi-
sibile ale unui incendiu ingrozitor(7).
4° In fine, Justinian reconstrui cetatea, reinalta cele done castre, transfor-
mandu-le in fortarete gigantice, cu turnuri si en cate treT sirurI de intarituri,

(1) Imps ratul Leon Filosohil Instit. XX observg, c'd locuinta generalulul g nu fie In
mijlocul laggruluT, ci Intriun loc unde sg. nu Impedice trecerea, §i nicT el g nu fie in-
commodat.
(2) VecIT maT sus planurile castruluT sudic de la Troesmis.
(3) Se numesc castra stativa sad numaT stativa orl stativcte, castrele de posi(iune ce se
stabilead la fruntari!, pe punctele strategice cele ma! Insemnate ei pe liniile de comuni-
ca(iune (In care cal se numTad mansiones), ei erad ocupate In mod permanent, sail cel
putin timp indelungat. Castra aestiva sad numal aestiva erad castrele de varit construite in
trecere In timpul unel campanil, In opositiune cu castra hiberna sad hiberna orT hiemalia,
lagitrele unde petrec trupele In timp de krill. VedT Dictionn. des antiq. grecq et row. de
Daremberg et Saglio, p. 957.
(4) L. Renier In Revue archeologique, n. s. X p. 393. Boissiere, Archives des missions
2eme serie p. 191. D. Desjardins Revue arch. n. s. XII, p. 257, pune, ei en drept cuvbnt, sta.-
bifirea unel legiun! la Troesmis In secolul II d. Chr., de oare-ce nicT o inscrip(iune de aci
nu se urcit maT sus de Hadrian.
(5) Desjardins Revue archiologique XVII p. 258, Annali dell'Instituto, 1868 p. 58 nog..
(6) Mommsen, Bullet. dell'Instituto 1864 p. '262. L. Renier, Revue archeol. XII p. 405
406. Desjardins, Rev. arch. XVII, p. 257 nog.
(7) Desjardins Rev. arch. XVII, p. 259. Boissiere op. cit. p. 192: t Quant ft la fin de la
ville romaine, et a la catastrophe derniere oa elle a peri, l'histoire en est ecrite partout
dans ses ruines; chaque coup de pioche faisait voler un nuage de cendre; presque par-
tout nous retrouvions de veritables couches de braise; dans toutes les tranchees, la ligne
du feu, les ravages d'un terrible incendie etaient visibles .. . . Dans quelques jarres, it y
avail encore du blb brale par l'incendie'.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICH, 10)

intrebuintand ca materiale de constructiuni monumentele romane, luate in

grabd dupa intimplare si sub amenintarea until mare pericol : morminte, mo-
numente honorariI, altare, fragmente architectonice, baso-relievuri si altele,
earl s'ad scos si se scot la luminh numal de'rtmond zidurile, cea-ce este o
proba invederata ca lagarele, in forma for actuala, nu dateza de cat din
epoca lui Justinian, si ca s'ar'i inaltat pe ruinele si din ruinele vechielor lagare
legionare, §i ale municipiului(1).

Dam acum loc monumentelor epigrafice si sculpturale de la Troesmis, earl

se ph.streza in Museul national de Antichitati, ci din cad 11 sunt !Ana acum
inedite.

Nr. 1.

Un mic altar de marmura cu glafuri orizontale, scobile la base si la coro-

nament pe trei lature numaY, din fosta colectiune a Generalului Mavros.
Naltimea totale : 0111.78; naltimea fete scrise : Om.39.
Latimea : 0m,32. Grosimea : 0111.16.

HONORIc>
1-10NORI4 CctiVALERIo
CYVA LER Io LONGINIA
LONGINIA NO FLAMIN
NOT LAMM- QAEDIIVIRo 5
0:AEMIVIR0 Mic!,TRcIVLHE
1/141.711/1:1-1E RCVLANV S.
RCVL AN VS,1 AEDOR.SOCRO
A ED DOPG 0 Ck0

D. Desjardins a publicat cel d'Anteiu acesta inscriptiune in Anna 11 dell'

instituto di corrispondelaa archeologica, Roma 1868, p. 34, No. 28, de unde
apoi a reprodus'o d. Mommsen in C. T. L. III nr. 6235.

(1) Desjardins, Rev. arch. XVII p. 259-260. Boissiere pag. 192.

www.dacoromanica.ro
ill) TOCILzscV

Variantele sunt cele urinals:5re :

rendul rill HONORE
2-a VALERIA
* era Kirift
Aceste deosebirl nu sunt fara de nici-o insemnetate.
Deca la rendul Pio citim HONORI, monumentul este inchinat divinitatil Ho-
nor set Honos, §i deer trebue socotit in rendul altarelor ; deca 'Ong citim cu
dd. Desjardins §i Mommsen HONORE, atuncT am ave o inscriptiune in one-
rea luT C. Valerius Longinianus.(1) Litera I ens de la finea cuvtntului este
destul de clara pe petra. Asemenea la rendul 2-le6 : VALERIA in loc de
VALERI nu !ite fi de cat o erOre de lectura, cad lass et pe monument se
vede desluOt litera 0 din urma,(2)dera ar fi chiar imposibil ca sa avem in nu-
mete avestui personagiu un praenomen (Caius) §i clout cognomina (Valeriano
Longiniano) §i nict-un nume gentil (nornen), nici-un gentilicium. Leclura
corecta este der : C(aio) VALERIO. LONGINIANO.
Interesul discusiunel ansa sta la rendul al §eselea. Ce insemneza monograma
ce d -luT Desjardins it pare &ar figura pe petra ? D-sea deosibesce in acesta
monograms cinci litere M, V, T, R, 1 §i crede ca Mutri nu pOte fi de cat Mu-
trium adi di statiun ea din Tabla Peutingeriana Arnutria(3)intreDrubetis (Turnu-
Severin) *i Pelendova, XXXV mil. pas. de la Drubetis, .4thrptov din Ptole-
maeu(4), la gura Motrulut in Jilt. cAr fi posibil, adaoge invetatul epigrafist, ca
sa fi existat in siglu de care e vorba o linie horizontals care unia eel don't d'an-
teid tract al lul M. Am aye atuncT acelmit nume ca eel din Tabla.,(5)
Adoptand modul de vedere al d -luT Desjardins am aye un monument fOrte
interesant pentru istoria provincieT romane Dada, care ar probe, esistenta
until municipia la gura Motrulul cu flaminil, aediliT §i duumvirii set, municipit
despre care pent acum nici -o fontana epigrafica set istorica nu vorbesce.
Din nefericire Anse proveninO, acestel petre, ca apr6pe a tutulor monu-
mentelor din fosta colectiune a generaluluT Mavros, nu se scia §i nici se scie
cu siguraOt Oa asta- cll. Astfel d. Desjardins s'a luat immal dupa monograma
apparentit, §i a conchis ca petra trebue sa provina §i sa se refere la statiunea
romans Amutrium din Dacia. Acesta monograma ansa a de§teptat deja in d.
Mommsen o indoTala ; d-sea, tarn chiar sa fi vtqut monumentul, §i fara sit fi
avut alts copie sett vre-un estampagiti, reproducend inscriptiunea dupa copia
din Annali, citesce in loc de Amutrium : munerario. Pe petra ansa se vede

(1) (Honore (id est opinor honoris causa), Mommsen, C. I. L. III 6235.
(2) 1)e aceia nu mar Incape semnul de Intrebare ce d. Mommsen pune dup5. : Valerio.
(3) Ve4I fac-similele segmentulul VI din tabla PeutingerianA, In opera nOstrA Dacia ina-
inte de Romani, qi tot aci pag. 90.
(4) III, 8. Vecll reproductunea fac-similata, a chartil luT Ptolemaeu, in opera Dacia ina-
inte de Romani.
(5) Annali dell' Inatit. 1868 p. 34

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE iii
destul de clar litera M cu un V mic d'asupra, apoi un punt §i literile T §i R
legate intr'o singura, literA, astfel :

M° R
dera MV nu pate fi de cat abreviatiunea cuventului Municipium ca §i TR
a cuventului Troesmis. Pe ua petra gasita la Iglita ce o publican' mai la vale
(nr. 9) figureza acelqi litere IVIVTR nutria inteua monograms. 101., 8i ni-
meni nu sta la 'ndouiala ca, ea s'ar pute descifra alt-fela de cat Municipium
Troesmis.
Cu aceiasi sicuranta §i cele done monograme din inscriptiunea lui Longi-
nianus semneza Municipium Troesmis, §i deci monumentul provine din rui-
nele de la Iglita.
Ar fi interesant sa scim data cand monumentul aeesta a intrat in colectiu-
nea generalului Mavros, caci se pOte ca el sa fi figurat aci cu cel pucin 30 ant
inainte de descoperirea Troesmisului...(1)
Lectura inscriptiunei prin urmare este urmatOrea :
elfonori, C(aio) Valerio Longiniano, fianzin(0, q(uaestori), aed(ili), duo-
viro Mu(nicipii) Tr(oesmensium) Iul(ius) Herculanus aed(ills), op(titno)
sorro).

Altarul este consacrat deitatii Honos sea Honor de catre Julius Hercu-
lanus aedil pentru socrul sea, C. Valerius Longinianus, probabil cu ocasiunea
duumviratului sea a funetiunei sacerdotale a acestuia. De ordinar Honos,
personificatiunea onOrei, este insoeit de Virtus, personificatiunea curagiulul
r&boinic, on6rea fiind recompensa virtutii.(2) Ambele se represinta forte a-
desea pe monedele republicei romane, Honos in chipul unut liner cu plete §i
incoronat de laud, Virtus, in chipul unei tinere fete cu coif frumos ornat pe
cap(3) Pe monedele imperiale ale lui Galba, Vitelhus, M. Aurel cti ale altor
imperati posteriori, Honos figureza cu cornul abundantei alaturea cu Virtus(4).
Epoca aproximativA a monumentului este, judecand dupa forma ]iterelor,
jumetaiea secolului III-lea. Troesmis nu mai este canalme ca in timpul lui Ha-
drian si Antonin, ci municipium, adica o comunitate orapnesca cu dreptul

(1) Generalul Mavros a tnceput s'd adune petrele cu inscriptiunT din colectiunea sea la
1827 cu ocasiunea rdsboiuluT ruso-turc.
(2) C. T. L. III nr. 3307; VIII nr. 6950. 6951. Wilmanns, Exempla Insm iptionum lati-
narum, nr. 632. 1715. -- Preller, ROmische Mythologie Berlin 1858 pag. 613. 614.
(3) Vecll monedele gintelor Aquillia, Lollia qi Fufla Mucia, In II. Cohen Medailles coati-
laires, qi aiurea.
(4) H. Cohen, Description historigue des Monnaies frappees sous Pempire romain, Vol. I
Galba nr. 131-133; Vitellius nr. 69; vol. II Marc Aurel nr. 88. 87 etc.

www.dacoromanica.ro
1i2 TOCILE8C11

deplin de cetatenie romans, §i cu o constitutiune deplina municipala,(1) dupa

mustra vechia italich.
C. Valerius Longinianus, care nu p6te fi acela§id personagid cu Valerius
Longinianus din inscriptiunea gitsita la Lazen(2), vedem el a indeplinit cate-§I
trele trepte ale magistraturelor municipale de cate un an, pe cart inscriptiunea
le indica in ordine direda, adios incepend cu cea mat de jos i urcandu-se
pens la cea mai de sus. A§a, mat intaiii el a fost quaestor, adica administra-
tor at easel comunale. Alti quaestorl at acestui municipid se cunosc pens a-
cum patru : unul, al carut nume nu mat figureza in inscriptiunea din C. I. L. III
nr. 6163, petra fiind sprig ; se mat vede anca : STORE care ar pute fi re-
stul cuventulut quaestore ; altt dout, Lucilius Flaccus (?) §i Julius Saturninus
din inscriptiunea C. I. L. III nr. 6199, i in fine at patrulea, Antistius Domitius
din inscriptiunea de mat la vale nr. 9.
Dupa quaestur. Longinianus devine aedil (aedilis). In municipit aedilit eratl
in num6r de clout, corespunclend aedililor curull din Roma. ET ingrijead de in-
tretinerea edificiilor, a cailor publice §1 a bailor ; aveatl cura annonac adica
aprovisionarea bucatelor, ci anume politic pietel, controlul asupra mesurelor
Ili greutatilor intrebuintate in comercid. Lor le era dat §i dreptul de a aplica
pedepse corporale i amende.(3) Din aedilit municipiulul Troesmis nu mat cu-
ndscem de cat pe Antistius Domitius (inscriptiunea nr. 9).
Ca simple Canabenses sad Canabac Troesmis avea numai un singur aedil,
pentru cuventul ca, dupa cum observa d. Mommsen(4), Canabac nu formeaza
Linea un municipid, ci numai un vicus(5). Tuccius Aelianus i L. Valerius Cris-
pus sunt singurit aedili cunoscuti in Canabenses Troesmis(6).
Dupit aedilitate Longinianus devine duovir lure dicundo at municipiulut.
S'ar ascepta sa gasim aci quatuorviri in loc de duoviri, cart sunt proprit colo-
nielor, pe cand quatuorviri ne 'ntempina numal in municipit(7). Esceptiuni la
acesta sunt putine(8) ; in Moesia inferiOra, ca $ii in Numidia, se pare Ansa a fi
fost regula ca primit magistrati at municipielor sa alba titlu de 11 viri iar
nu de //// viri, cum era in cea mai mare parte din provinciele imperiuluT(9).
(i) Marquardt, Romische Staatsveru'altung I, 339. 462. 463.
(2) C. I. L. III, 6150, 1,35, mscriptiune din anul 227 dupA Christ.
(3) Marquardt, op. cit. I, 491.
(4) Revue archeologique n. s. XII, p. 188.
(5) De aceea in inscriptiunea C. I. L. III 6166 trehue citit rendul 8 :
TVCcl?A'ELcVED.t.
ast -fel : Tuc(cio) Ael(iano) aed ile), cum propune d. Mommsen (Rev. arch. 1. c.), iar nu
Tuccio (et) Aelio aedilibus, cum propune d. Renier (Comptes rendus de 1' Academie 1865
p. 284). Pentru acelasT cuvdnt in inscriptiunea C. I. L. III 6162 figurezA numal un aedil.
(6) C. I. L. III. 6166. 616'.
(7) Marquardt, op. cit I, 479. Mominsen lnscript. Begni _Neva, index. XXV. XXVI
s. v. duoviri. Ilenzen Annuli dell' Institute 1857 p. 111; 1859 p. 206.
(8) Ve41 la Marquardt op. cit. I p. 479 nota 6 mat mune esemple de 1111 viri in coloniT, si
din contra, de II viri in municipit, cum si de IIII viri si II yin in municipil.
(9) L. Realer, Comptes rendus de i'Acad. 1865 p. 274.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICR 113

Cel don't' duoviri sed quatuorviri iure dicundo sunt magistratil anuali eel mai
innalti, eel earl ports esclusiv numele de magistratus, §i carY, ca Si consulit in
Roma, sunt eponymI pentru anul magistraturel for (1). Et erad numiff de curie
sett adunarea poporului, printre consiliul decurionilor. 'titre atributiunile for
principals trebue sa notam : 1 -ilk jurisdictiunea, 2-lea presidenta in adunarea
poportilut, pi dreptul de a numi (facere creareque) qi proclama (renuntiare) pe
magistratil alesi ; 3-lea numirea until suplininte (praefectus) in casul cand
duovirul, in lipsa colegulut sell, voesce a se absenta din municipili mai mult
de cat o 4i ; acest prefect, a caruia putere tine pans la intOrcerea undia din
II, / V viri, mat sit fie ales printre decurioni; si 4-lea presedinta Senatului(2).
Din duurrivirii Troesmisului se cunesce numat Marcus Ulpius Antipater sa-
cerdos provincice et bis Eluumviralis (3), care fusese deci de cloud on duovir.
Papa a nu deveni municipid, si era simplu Canabae, Troesmis in lac de duo-
riri aye doui magistri(4).
Pe Tanga, colegiul II virilor i aedililor, era in municipii $i senatus sell ordo,
ordo decurionum, decuriones, campus dintr'un runner hotarit de membrii pe
viat,S, in de regula o suta.
La Troesmis inscriptiunile mentioneza de mai multe on ordo (5), decurio
Municipii (6), sli duumvirales sea duummraltcii earl' fig-irad in album decurionum
in al 3-lea rang (dupa. patroni Qi quinquennalicii) (7).
In fine C. Valerius Longinianus, independent de magistraturile municipale
ce a ocupat, a fost gi flamen, adica preot sacrificator al municipiului, singurul
ce cunOscem pans asta-4I in Troesmis, unde gasim dotif pontifices (8), un
augur (9) un augustalis (10).
Mat notam in inscriptiune si forma barbara, si pOte chiar de dialect lo-
cal, a euvintului socro (romanesce socru), in be de socero.

Nr. 2.

Acest monument de petra ordinary cumperat de la d. Desire More de catre

d. Nicolae Cazacu din Galati, s'a daruit anul trecut Museulul National im-
preuna cu monumental No. 3.

(1) Marquardt, op. cit. T, 481. ZninpI Comment. epigr. I, 168.

(9) Marquardt op. cit. I, 482. Zunipt Comment epigr. I, 167.
(3) C. I. L. III 6[70. In be de titlu duumviralis se glsesce si duumviralicius; exemple
la Henzen Index p. 155.
(4) C. I L. HI 6162: P. Val. Clemes et L. Cominius Valens veterani legionis V Macedo-
nicae magistri.
(5) C.I. L. III 6172. 6173 6177, 6182 6183. 6195.
(6) Idem III 6188. 6199.
(7) Marquardt on. cit. I 507.
(8) C. I. L. III 6170. 6117.
(9) VecII inscriptiunea de nil la vale sub nr. 8.
(10) C. I. L. III 6200.
Rev. p. Ise., Arch. fi Fii, f. 1. 8

www.dacoromanica.ro
114 TOCILESCU

tnaltime 1m,40. Inlp.mea fete scrise 0.95. Inaliimea meclie a literelor 0m,07.
Latime 0m,38 ci grosime 0,56.

--Mr/
4/ t
0711115'iw'
tit

$11111116+ d

NTIO. MbPONTIOb
LIRNO 1 AE LIAN
piNT,Wpog I
c V b PATRI PON' b

LA P:A.1\1TO L AELIANI
GfAVGPRPR /EGbAVGbPRbPR
Ro E orDo TRoEsMb
)/k .

r,

6
S'a publicat pentru anteia-or A de d. L. Renier dupa copia trimisa.' de d. En-
gelhardt, in Bulettino dell' Institute 1864 p. 197, si in Revue areheologique n.
s. X p. 394. Apoi, dupa o copie fotografica s'a reeditat de d. Renier in Comp-
tes rendus de l'Academie n. s. I (1865) p. 266, dupa care d. Boissiere Pa re-
produs apoi in Archives des missions scientifiqucs, 2.mue serie, t. IV. p. 196.
Copia d-hut Desjardins (Annali dell' Institute 1868 p. 74) este luara direct
dup6. 011.5. Vecli Si Corpus Inscriptionum Latinarum III nr. 774=6182, si
A. Tr. Laurian, Tesauru de monumente istorice III pag. 199.

www.dacoromanica.ro
 11113NUMENTE PIGRAFICE 116

Petra fiind ciocnita despre partea stanga, inscriptiunea nu e completa. Ea

se restitue Ansa cu inlesnire. A§a, la rendul al 2 -lea inainte de AELIANO tre-
bue un L : ZAELIANO, astfel precum se citesce nuraele intreg in rendul al 4-lea:
LAELIANI. D. Desjardins vede insa pe monument la inceputul rendului al
2 -lea un punct separativ in forma de NA de edera
AELIANO b
iar la rendul al 4-lea, restul litterei L §i o feia de edera ;
.:2AELIANI
§i conchide ca. : personagiul istoric care figureza in acest monument este
M. Pontius L. Aelianus, iar nu Laelianus (1). De aceia §i Marquardt (2) numera
printre guvernatorii Moesiei inferiere pe )12. Pontius Aelianus. Restitutiunea
ZAFLIANO propusa de d. Renier (3), §i adoptata de dd. Mommsen (4) §i Bois-
siere (5), este taxa nici-o indouiala cea adeverata ; nu numai purtarea a doue
pracnomina de aceia§i persona, der Audi §i esistenta pe petra la rendul al
IV-lea a numelui LAELIANI, face irnposibila lectura d-lui Desjardins. La ren-
dul al 3-1es, inainte de V a fost un C urmat de punct, abreviatiune care se ci-
tesce C (larissimus) V(ir), iar la rendul al 54ea lipsesce un L : lEG. In fine, cu-
v6ntul de la inceputul rendului din ulna este orD0.Se.mai observa ca la
rendul al 3-1e6 se vede Porcr , iar nu PON cum figureza la dd. Boissiere §i
Desjardins.
Inscriptiunea intrega deci se citesce :
Marco) Pontio [L]aeliano, [c7 (larissimo) v(iro), patri Pont(ii) Laeliani
[lJeg(ati) Aug(usti) pr(o)pr(altore), [or/do Troesm(ensium).
Monumentul este inaltat de senatul municipiului Troesmis in dnerba lui
Marcus Pontius Laelianus, tatal lui Pontius Laelianus guyernatorul Moesiei
Inferiere.
Titlul de clarissimus vir ce ports Laelianus probeza ca el era de trepta se-
natoriale. Fiul s6u M. Pontius Laelianus este un personagiti istoric de cea mai
mare insemnetate, unul din generalii 1ui Lucius Verus care s'a ilustrat mai
mult in resboiul partic, pe langa Statius Priscus, Avidius Cassius si Martins
Verus. Cariera sea (cursushonorum) se pate cunesce din urmaterea inscrip-
tiune &um:5M. ce s'a gasit la Roma in forul lug Traian la anal 1555, §i care
s'a pAstrat in copie de Smetius (6) :

(1)1. c. p. 74,
(2) .Romische Staatsverwaltung I, 149,
(3) loc. citat.
(4) C. I. L. III, 774, 6182.
(5) loc. citat.
(6) Fol. 67,2. = C. I. L. VI 1497. Ora = 3186 ---= Grater 457,2.

www.dacoromanica.ro
lib l'OCILESCO

MPONTIO-111FPITP
LAELIANO LARCIO SABINO COS PON
TIFICISODALIANTONINIANO VERIANO
FETIALE LEG AVG PR PR PROV SYRIAE LEG AVG
PR PR PROV PANNON SVP311 LEG AVG PR PR PAN
NON INFER COMITI DIVI VERI AVG DONATO DONIS

MILITARIB BELLOARMENIACOETPARTHICO
AB. IMP ANTONINO AVG ET A DIVO VERO AVG
rali uallari ci ICA AVR e a
e o r 0 ?I. t+S

hastis puris iiiz uexillis iiit cet

care se citesce :
M(arco) Pontio M(arci) f(ilio), Pup(inia) (tribu), Laeliano Larcio Sabino,
cos(uli), pontifici, sodali antoniniano vcriano, fetiali, leg(ato) aug(usti) pr(o)
pr(actore) prov(inciae) Syrian, leg(ato) aug(usti) pr(o)pr(aatore) prov(inciaP)
Pannon(iae) super(ioris), lrg(ato) aug(usti) pr(o)pr(aetore) Pannon(iae) in-
fer(ioris), comiti divi Vtri aug(usti), donato donis militarib(us) bello arme-
niaco et parthico ab imp(eratore) Antonino aug(usto) et a divo Vero aug(usto)
[coron] clas] sica, our lea,hastis puris 1111, vexillis 11111 cat.

Cu ajutorul acestei inscripOuni, a celei de la Troesmis, §i a altor isvOre

putem restabili [Ana la un punct cursus honorum al 1ui Laelianus, al carui
nume fntreg era :
Marcus Pontius M. f. Laelianus Larcius Sabinus.
El se afla, inscris in tribul Pupinia. Asupra Inceputului carierei sele nu a-
vem nici o sciinta. Inscriptiunea de mai sus gasita la Roma e necompleta ;
partea finale, care continea functiunile sele anteriOre, lipsesce. Resulta Ansa'
dintr'o medalie Muth, in numele sea de ora§ul Philippopolis, cA a fost mai an-
Leib guvernator al Thraciel sub Antonin. Pe aversul acelei medalii se vede
capul laureat al imperatului cu inscriptiunea ANTSINEINOC. CEB. ; pe re-
vers : o femeie. stand pe stand. §i privind la stinga, cu cotul drept raze-
mat ; cu stinga atinge o planta de langfi dansa, la spatele stancei, un arbore
mic; iar in giur se citesce : HI'EM. M. TIONT, CABEINOI CA111[10E10 (1).
Thracia, dela transformarea el in provincie romans sub Imperatul Clan-

(I) T. G Mionnpt, Description de medailles antiques grecques et romaines. t. I. pag. 418,

nr. 342.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 117

dius (anul 46 d. Chr.) (1) §i pana la Traian, 1usese guvernata de cate un pro-
curator, infTporoc Opept lc (2) care atirna de guvernatorul Moesia De la Tra-
ian incOce ea dobandesce un guvernator at sail propria, de rang pretorian (3),
care in inscriptiunile latinesci se intituleza legatus pro praetore provinciae
Thraciae (4), iar pe medaliile §i monumentele grecesci : irpso6soriic Egctorou
antotpcimoc (5).
In timpii MY Antoninus Pius ultimul guvernator al Thraciei care pOrta pe
medalii acesf titlu este Antonius Zeno (6). Successorff sal, sea nu indica cali-
tatea functiuneI tor, scriind numai: THO. (DABtoo. AI'PIHIIEINOT, JET. 10T.
KOMOAOT (7), sea§i acesta remane constant pang la Caracalla, l'aA titlul
official de ,i-replov. Astfel, III. Pontius Laelianus Sabinus, de care ne ocupam
aci, vaduram ca pe monede se intitula: HUEM. M. HONT. CABEINOT; alte
esemple putem Arica cita : HUE. rAprim. ANTIKOT (8), HUE. IIOMH.
OTOIIEICKOT (9), HUE. M. AI. CEPOTEIAIANOT.(10) HUE KA. AIIIII0T.
MAPTIAAOT(11), HUEM. CTATEI. BAPBAP (12), EITEMONOC. M. TOTA-
mor. MAEIMOT (13) , HUE 10T KACTOT (14) , Hr. CIKINNIOT KAA-
POT (15) etc. etc.
(1) Marquardt op. cit., T, 157.
(2) Asa, sub Domitian, Vettidius Bassus era ?ni-cponos eons. Borgliesi, Oeuvres completes
III, 274.
(3) Borgliesi op. cit. III. 278.
(4) Sub Hadrian : A. PLATORIUS NEPOS. LEG. PRO. PR. PROVINC. THRAC. Borghesi
Oeuvres III, 122,275.Ilenzen, Suppl. Oren. nr. 5472. Sub Septimius Severus si Cara-
calla : Statilius Barbarus leg. Augg. prov. Thrac. (Borgliesi op. cit., III 263-282) qi Q.
Atrius Clonius, leg. Aug. pr. pr. provinciarum Thraciae Cappadociae Syriae (C. I. L.
II, 4111).
(5) Pe uncle medalil de la Perinth (sub Traian), se citesce : MI IOYOTEvstou KEACou
EIPEcrfkosou ANT.ta-cpargyou (Sestiiii, Lettere di continuazione, t. IV, p. 54). Pe allele de la
Bizia, sub Hadrian, figurezI numele lul Tineius Rufus IIPEC. KAT. ANTI. TOY. CEBAC. (Ma.
rini, Frati Arvali, p. 665 Si nota 101).
(6) Mionnet, Description de medailles, Supplement, 11. p. 447, nr. 1442 :
Av AlT. AI. APIA. ANTONEINOC.
Rev. ERI. ANT. ZIIN0.NOC. 11P. CEB. ANT. VA111110110AEIT. Idem nr. 1441, si pe o
medalie de la Perinth ap. Sestini op. cit., t. VI, p. 22.
(7) Borgliesi op. cit. III. 276.Acelmid personagio Ora Ins& pe o medalig, a oraplul
Hadrianopolis, bltutl sub Antoninus Pius, titlul de kmufn : Rev. WE 10Y KOMMOA (It
Stuart Poole, Catalogue of Greek coins, Thrace, etc. : London 1877, p. 116 nr. 2).
(8) Mionnet, Suppl. II. p. 446 nr. 1432-1441.R. Stuart Poole, op. cit. p. 141 nr. 1, p.
161 nr. 5 etc.
(9) Idem p. 448 nr. 1443-1444. Eckhel, Catal. Mus. Cam part. I. p. 78, nr. 1.R.
S. Poole op. cit. p. 141, nr, 2 : TIMM HOMRET OTOREICKOY.
(10) Idem p. 456 nr. 1496.
(11) Idem nr. 1656, 1657.
(12) Idem nr. 1662.R. S. Poole op. cit.. p. 164 nr. 281 p. 171 nr. 2; p. 177 nr. 3-6.
(13) Borghesi op, cit. III, 276. R. S. Poole op. cit. p. 141 nr. 6: lirEld TOYAAIOI MA-
almor.
(14) R. S. Poole op. cit.. p. 142 nr. 14.
(15) Idem p. 178 nr. 11; p. 180, nr. 23.

www.dacoromanica.ro
1-18 TOCILESCU

Ce fnsemnezA Ansa titlul de .iyeli.cino? Este el identic cu legatus Augusti

propraetore qi apecs6euttc Is6acTo5 bzurcp6amoc ?, i prin urmare ighemonit
de pe monedele diferitelor ora§e ale ThracieT sunt el guvernatoril provincieT
intregT? Ort titlu acela, ne fiind identic cu legatus propraetore el nu sunt
de cat magistratiI particular) al ora§elor care batuserA acele monede? self
procurator) al provincieT ?
Eckhel a probat anca de mult (1) cA : titlu de trel.mbv la Creel se apnea.
{Ara deosebire la o specie de magistrgl superiori, §i prin urmare el cores-
punde pe deplin titlulul de praesPs la Romani, despre care jurisconsultul Ma-
cer dice lamurit : Praesidis nomen generale est, coque et proconsules et legati
Caesaris, et omnes provincias regentes, licet senatores non (2) sunt, praesides
appellantur ; proconsulis app °latio specialis est. Praases nu deveni insa in ge-
nere intrebuintat ca titlu official de cat catre finele secolulul al 3-lea, si mat
cu sema de cAtreprocuratorit provincielor, earl, fiind-ca &ea pete titlu sim-
plu de procurator pre modest, adeoged pi pe cel de praases ca mai pompos (3).
Exemple numerose se pot culege din indicele volumelor din Corpus Inscriptio-
num Latinarum, §i a altor coleOuni epigrafice(4) . De aci Eckhel a dedus(5) ea,
fiind-ca de la Antonin incece pe monedele orarlor trace titlu de zpsa6eurir
Es6ccaTo5 2CVTLCSTparilioc este inlocuit cu acela de tepAbv, cu alte cuvinte, titlu
de legatus Augusti este schimbat in praeses, apol atunci de sigur ca §i Thra-
cia a incetat de a mar fi guvernata de un legatus propraetore, dobindind iar§§T
administratiunea prin procurators self ighemont ce o avusese Inainte de Tra-
ian. Cea-ce probeza Ins5. pAna la evidenta ca titlu de telt& de pe medaliile
thrace nu se raporta nici 1a magistratil particulaff at acelor ora§e, nicl la
procuratorT, ci este identic cu titlu de legatus Augusti, §i cA prin urmare
Thracia n'a incetat de la Antonin de a mai ave guvernatort imperiallpentru
a-T inlocui cu proeuratorT,este confruntarea medalielor cu monumentele e-
pigrafice. A§a, de esemplu, pe medaliile oraselor thrace din timpul lul Sep-
timid Sever gasim adesea numele : HP. CT. BAPBAPOT, sea HUE. CTA.
BAPBAPOT, Hr. CTATI. BAPBAPOT (6), HP. CPA. BAPBAPOT, HP. CTAT
BAPBAROT, HUE. CTATI. BAPBAPOT (7), MU. CTATEI. BAPBAP (8).
HUEMO C= II TIAIOT BAPBAPOT (9). Acelal5 personagi5 insA care WO.
I

(1) Doctrina nummorum veterum t. III. p. 243.

(2) Correctiunea d -lul Mommsen ap. Borghesi op. cit. III, 276. In Digeste I, 18, 1 lipsesce
non. Titlul rlepraeses convine ei guvernatorilor de rang senatorial, fns ca termen technic
si legal el se hitrebuinted, pentru un guvernator de rang equestru. Cf. Mommsen ap. for-
ghesi 1. c. p. 277.
(3) Borgltesi op. cit. III 277.
(4) Idem. Marini Pratt Arvcdi p.623, nota 254 eta.
(5) Doctrina nummorum veterum t.
(6) Mionnet t. II, p. 234, n. 171 si p. 510 n. 1803.
(7) R. S. Poole op cit. p. 164, 171, 177,
(8) .lbid, p. 485, n. 1662.
(9) Eckhel, Catal. Mus. Cues. Vindob. t. I, p. 78, n. 19.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 119

aci titlu de inv.& se intituleza legatus Augusti provinciae Thracian in urinal-

terea inscrip(iune gasita in ruinele basilicei S. Paolo la Roma (I.) :

d M

.. statilio... f...BARBAROCOS
leg. AVGG GERM SVPER
/EGAVGPR OVTHR A C
donut°. donis. mil. bELLOPARTHMESOP
grad q. PROV AFRIC TR LATIC
leg. x rir. 8tliT IVDIC SEVIR EQ ROM
conjugi. beNE MERENTI
.... ARCIANACF
F
care o citim :

[D](is) m(anibus) .. [Statilio ... . f(ilio)] Barbaro cos(uli) .... [leg](ato)

Augg(ustorum duorum)
provlinciae) Thrac(iae)
sop(otamico), [praet(ori)
latic(lavio) [leg(ionis)
eq(uitum) rom(anorum)
f(ilia) f(ecit).
Germ(aniae) Super(ioris) . . . . [1]eg(ato) Aug(usti)
[donato donis mil(itaribus) Nell° parth(ico) me-
q](uaestori) prov(inciae) Afric(ae) tr(ibuno)
decem vir(o) stli]t(ibus) iudic(andis), sevir(o)
[conjugi be]ne merenti arciana C(ai)

Monumentul sepulchral este der inaltat de o nobild Marciana seen Larciana

pentru sociul self Statilius Barbarus, a carui cariera (cursus honorum) se in-
dice, in ordine indirectd, fncependil cu magistraturile cele mai ridicate. Alta
mai inteid el este sevir equitum romanorum, adicd comandant al unei aripe (ala)
de calareti; apoi, decetnvir stlitibus judicandis adicajudecatorsed assessor, care
sub August axe sarcina speciald impreund cu cei-lalli 9 colegi sa convOce i
sa pre§eda tribunaiul Centumvirilor, earl' judecafl procesele privitere la pro-
prietatea quiritara. Dupe, decemvirat Statilius deveni tribunus laticlavius, adica
tribun legionar (petra fiind sparta, nu scim in ce legiune anume) cu dreptul de
a purta la mama o bands de purpura ca semn ca e flit de senator. Apoi se
trimite quaestor pe langd proconsulul Africel, fie-care proconsul avend cate
un quaestor. Dupa questura el a fost tribunus plebis sea aedilis (petra e sparta),
praetor, guvernator al Thraciei, ddruit cu distinctiuni militare pentru succesele

(1) Henzen Supplem. Orcll. n. 5501. Borgliesi op. cit. III 263.

www.dacoromanica.ro
120 TOCILESCU

sele in resboiul parthic, consul (probabil suffectus), §i in fine guvernator al

Germaniel SuperiOre, sub Septimia Sever (1).
Comparand acum medaliile de malt sus ce pOrta. numele HFE110 OTATEI-
AIOT BAPBAPOT cu inscriptiunea funeral% a luT Statilius Barbarus legatus
Augusti provinciaa Thraciae ambele, monumente din timpul luT Sep thnius
Severus, nu rem the indoiala ca personagiele sunt identice, ca si iitlurile tor,
ch Statilius Barbarus igepAv de pe medalil e acelasiu cu Statilius Barbarus
lagatus Augusti din inscriptiune, cs inlocuirea titlului Irpso6surilq Egacisoti
lottatpdamoc prin tEpAw sell ige(p.ove6ovto0 pe medaliile oraselor thrace,
nu are all% causa de cat obiceiul timpulul de a numi praesides on -ce guver-
natorT de provinciT, fsrs deosebirea gradulul tor.
13n esemplu Inc si mai decisiv, pentru identitatea titluluT de legatos Augusti
pro praetore §i trelthv, este urmatOreainscriptiune billingue din anul 172 d. Chr.
gasita la Philippopoli : (2)

IMP. CAeSAR. M. AVRELIVS. ANTONINVS

aug. germanicus IMP. V. COS. IlI. P. P.rMVRVM. CIVITATI. PHILIPPOPOLIS dedit
c. pantulelus gra PTIACUS. LEG. AVG. PR.tPR.TACIVNDVM. CVRAVit
Et. rl t p 6 a o a t c THE.OPAKHZ 4411I1110110A1M
dx BoUvzow ArTH XPIINIATSIN rno Tor ouor
p.. au PHAIOT ANTONEINIOr MB. PEDIANIKOr
Vrou AlENOr TOT EONOTE IIANTOTAEIOr ETA nrecexou

Prin urmare, ca sa revenim la personagiul nostru, Pontius Sabinus, care

v6gurain ca se intitul6za pe o medalie de la Philippopolis EWEN. M. IJONT
CABEINOT, a Post guvernator (legatus Augusti) al Thraciei.
Inscriptiunea de la Troesmis ni-1 areta guvernator al Moesieb inferiOre.
Este cestiunea de a determina acum epoca cand a administrat el cele dou6
provincil, §i care provincie maT ante.id.
Prin constitutiunea sea celebra din anul Roma 727,August imparti provin-
ciele imperiuluT in dou6 marl categoriT, provincil senatoriale, al cAror gu-
vernalorT, numitT proconsuli, se alegeh pe fie-care an prin sort in sgnul
Senatulul, i provincil imperiale, in carT imp6ratul trimitea d'a dreptul ad-
ministratori nurnitT legati Augusti pro praatora. Der qi unele si allele se divi-
dal aria in doue categoril : in provincil consulare, adica reservate senalorilor
earl fuseserg deja consuli, §i provincil pretoriane, adicrt accesibile tutulor se-
natorilor earl indepliniserrt functiunile de pretor. Provinciile senaluluT. fiind
de mull timp pacificate §i obicinuite cu dominatiunea romans, nu avert tre-
buinta de forte armate, pe cand cele imperiale, locuite de populatjuni de
curend supuse, i amerintate de invasiunea din afara, fiind-ca tole, eel putin
la crearea tor, eras provincil de fruntaril, aver una sea mar multe legiunT
(1) liorgliesi op. cit., III 281. 282.
(2) Corpus Inser. Latin. III nr. 8121. Emendatiunl ap. Dumont Inset. de la Thrace p. 23
n. 52. Ephemeris epigraphica, IV nr. 128.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGHAFICE 121

coif stationail in permanentd Cele in care se afla mat mull de o legiune erat1
tot-d'auna guvernate de un consular, cu puterea absoluta in aFacerile civile
si militare ; cele numai cu o legiune se administrau cand de un consular,
cand de un pretorian.
Thracia, am spus deja, pana la Traian fusese guvernata de un cavaler ro-
man numit procurator. Sub Traian acesta administratiune se schimba, si in
locul procuratorelui se numi un guvernator imperial (legatus Augusti pro
praetore) de rang pretorian (1). Moesia inferiors, din contra, s'a administrat
tot- d'auna de un legat consular (2). Urineza de aci c6. M. Pontius Laelianus
Sabinus a fost mat antein guvernator al Thraciet, apot consul, si in urma gu-
vernator al Moesiei inferiOre.
In privinta epocet consulatuliff seti, epigrafistii nu sunt de acord. Bor-
ghesi (3), Orelli (4), Henzen (5) cred a recuruisce in M. Pontius al nostru pe
consulul ordinar Laelianus din anul 163, cunoscut in faste si pe monumente
numai cu cognumele de Laelianus, §i care a avut de coleg in consulat pe
P. Iunius Pastor.
Asia, pe o bucata de marmura g/sita la Teos in Lydia (Sivrihissar) (6) se
citesce :
LAELIANO 'E PASTo
CoS AVR CORNH
Laeliano et Pasto(re) cos(ulibus) Aur(elii) Corn[eliang.
De asemenea pe una din tablele cerate gasite in Transilvania (7) figureza :
«Laelia[no] et [Pa]store cos., (8)
D. Renier (9) combate acesta identificatiune pe cuvent el mai Weill ea
presents marl greutati : in 163 incepe tocmat r6sboiul contra Parthilor, si nu
se pOte concepe cum Laelianus ar fi putut merit& recompense militare in a-
cest resboiii, si tot intr'o vreme sa presideze la Roma senatul in calitate de
consul. Al doilea, inscriptiunea nOstra de la Iglita probeza ca. Pontius Laelia-
nus a fost guvernator al Moesiei InferiOre sub un singur imperat (legatus Au-

(1) Borghesi, III 278. Margaardt I 158.Procuratorul inizporcoc incemetac epcbtris dintr'o
inscriptiune de la finele secoluluT al 2-lea, C. 1. Gr. 3751, nu function' ca. praeses, ci ca.
simplu procurator subordonat legatuluT imperial.
(2) Tacit, Histor. II, 86 vorbind de guvernatoriT Moesiei inferiore IT numesce consulares
legati. Capitolin, Pertin. 2.Cf. Borgltesi, Oeuvres IV, 209; VI, 250.
(3) Oeuvres compl. VIII. 462.
(4) Inscriptionum latinarum selectarwn collectio II nr. 3186
(5) Idem III p. 510. C. I. L. VI nr. 1497.
(6) C. I. L. III 419-a.
(7) C. I. L. III tab. IX.
(8) Mai veal Wilmanns nr. 1744.
(9) Revue archeologique X, 395.

www.dacoromanica.ro
122 TOCILESCU

gusti), deci sub Antonin, iii prin urmare el a trebuit sd fie mal 'nainte de
acesta consul, Moesia InferiOrd fiind o provincie consulard. La acestea s'ar
mat putea addogi un al treilea argument : decd. M. Pontius Laelianus a fost
consul in 163,guvernator al MoesieT Inferiere nu pute fi de cat dupd ter-
minarea resbolului cu Parthil, dupd 165 sell Inceputul luT 166 (1). Decd insd
acesta ar fi avut loc, inscripfiunea aflatli. la Roma 0 reprodusd maT sus, ca
una ce confine cursus honorum al MT Laelianus, ar trebui sd indite legafiu-
nea MoesieT printre cele-lalte legafiunT dobendite de densul dupd finital res-
boinluT. Acesta insd nu se vede in inscripliunea ce reproduserdm maT sus, ci
este mat mull de cat sigur el o atare indicatiune a figurat pe petrd, insd in
parted tocmal care lipsesce, adicd inainte de ce Laelianus sd fi participal ca
;id al statuluT major in resboiul cu Parthit. SA nu se ulte ca ordinea enu-
merdriT funcfiunilor sele, este cea inverse..
Prin urmare, trebue sd recurthscem impreund cu dd. Renier §i Momm-
sen (2) cd M. Pontius Laelianus a fost consul suffectus sub Antonin, catkva
ant dupd Herode Atticus, adica pufin dupd 143, avend de coleg pe Q. Mustius
Priscus, cum se vede din urrnatOrea inscripfiune :

DM
PHOEBVS Ry I ET TORMOGVS
HISPAN VS
N A T V VS S EG I SAM0
NE III K MAR TI AS
C BELLICIO TORRVATO TI CLAVDIO
AT TICO HERODE C 0 S
D E F V N C T VS IIII
N ON AS A VG VS T AS
R. MVST I O PRISCO
M PONTIO LAELIAN 0
COS
P HOEBION ET P RIM!
G ENI A FILIO K ARISSI
M0 FILIO DV LCISSI
MO FECERV NT
D(is) in(anibus), Phoebus qui et Tormogus hispanus, natus Segisamone, 111
R(alendas) Martias, C(aio) Bellicio Torquato, Ti(berio) Claudio Attico He-
rode cos(ulibus), defunctus 111I nonas Augustan Q (uinto) Mustio Frisco,
(1) E. Napp, de rebus imperatore M. Aurelio Antonin in Oriente gestic, Boniiae 1879,
pag. 33.
(2) C. I. L, III. nr. 8182.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 123

Marco) Pontio Lae liano cos(ulibus). Phoebion et Primigenia filio karissimo,

fZlio dulcissimo fecerunt.
Acesta este un monument funerariu (1) al unui copil Phoebus, ce 'I mar qi-
cea pi Tormogus, de conditiune sclav, si care, judecand dupd. cuvintele filio
karissimo, filio duleissimo, a trebuit sä mOra in frageda virsta. De aceia, in-
tre consulatul lui Torquatus §i Herode Atticul din 143 d. Chr., §i consulatul
lul Q. Mustius Priscus si M. Pontius Laelianus, nu a putut trece de cat cati-va
ant- -E de observat anca modul insolit de a se areta prin consulT data cand
tine -va s'a nascut, §i and a murit.

Guvernator pretorian al Thraciel, consul pucin dupa a. 143, guvernator al

Moesiel InferiOre, M. Pontius Laelianus vedem din inscriptiunea gasita la Ro-
ma, ca a insolit ape pe Lucius Verus in Syria, in calitate de fief al statulul-
major(2), si ca s'a distins in r6sboiul armeniac si parthic, obtinend mar multe
recompense militare : COMITI DIVI VERI AVG. DONATO DONIS MILITARIB.
BELLO ARMENIACO ET PARTHICO .AB IMP. ANTONINO AVG. ET A DIVO
VERO AVG. coron. murali, vallari, classics, aurea, hastrs puris IV, vexillis
IV etc.
Imp6ratul L. Verus ajunse in Syria in anul 162, si nu se intOrse de cat
in 166, dupe, terminarea resboiului pantie. La inceput Romanil suferira marl
perderl. Vologaesus III regele Parthilor cuprindend Armenia navAli lard de
veste in Cappadocia, ucise pe guvernatorul provinciel P. Aelius Severianus
Maximus, si tad. garnisOna din Elegia(3), oral la confiniele Cippadociel Si Ar-
meniei(4), §i odatit stapen §i peste Cappadocia, irrupe in Syria(5), punond pe
fwd. pe Attidius Cornelianus, care administra acea provincie(6). Legiunile din
Syria se molesiserd printr'o pace indelungata; a trebuit energia unui general
cu multa experienta, cu spiritul discipline si severitatil vechi romane, cum
era M. Pontius Laelianus, pentru ca trupele romane stationate la Antiochia
sa se reorganiseze si sd capete disciplina i increderea perduta. Fronto it
laud, pentru acesta, numindu-1 vir gravis et veteris disciplinae(7).
In r6sboiil el se distinse grin mar multe fapte de arme slralucite, pentru
care imp6ratii M. Aurelius si L. Verus it decorard, ca pe un legal consular,
(1) °relit, nr. 4719.
(2) Despre Comites In epoca imperially vedI Mommsen In Hermes IV p. 120 seq.
(3) Dion epit. cartea 71, cap. 2. Lucian, in cartea 'AXitacvSpos >I @Wpm; § 27.
Pronto, Principia historiae pag. 209 Naber : <Bello Parthico utroque (adica al lul Traian
si L. Verus) consulares yid duo exercitum utrique ducenteslobtruncati Severianus qui-
dem, Lucio ab urbe necdum etiam turn profecto etc.
(4) Steph. Byz. pag. 264: 'EXiyuct, xtoplov nipav Eticppitoti, 'Apptavin iv Hapagraliv 71.

(5) Dion epit. cartea 71, cap. 2, : xal TA; Eupias 721; Ascrt noXbs ?rlet xal cpopEp6c.
(6) Napp, op. cit. 15-17.
(7) Epist. ad Verum II 1 (pag. 128 Naber) : gAd hoc vestiti melius quam armati :
adeo ut vir gravis et veteris disciplinae Laelianus Pontius loricas partim eorum di-
gitis primoribus scinderet, etc.

www.dacoromanica.ro
124 TOC1L MU

eu 4 coronae, 4 hastae purac §i 4 vexilla. Cele 4 corene de our eras : una,

corona murals, ce se dedea pentru derimarea si escaladarea unui zid ; alta,
corona vallaris sea castrensis pentru distingerea la luarea cu asalt a unui la-
ger; a treia, corona classica, numita $i navalis sea rostrata, pentru distinge-
rea in vre-o Walla navale, qi in fine a patra, corona aurea sal gemmata.
Laelianus obtinu pe cate si patru acesle corene, cum si patru vexilla, adica
steguri, si patru hastae purae, adica sulite fara verfa, (1), cu earl a figuratti
in triumphul calor doui imparati la Roma!
Unii sustin ca Marcu Aurelia 1-ar fi inaltat si o status publics in forul lui
Traian (2). Acesta opiniune nu Ole aye in sprijinul sea de cat singura im-
prejurare ca patra care tontine cursus honorum al lui Laelianus s'a gasit in
forul lul Trajan, qi ca ea find sputa, partea ce s'a perdut dinteensa pete ca
va fi continut indicatiunea de mai sus. Gruter (3) Orelli (4) si altii recunosc
acesta parte perduta, in urmatorul fragment gasit in acelas loc (5) :

comiti imp. anto-

nINI . AVG . ET . DIVI . VERI BELLO GERMANIC
ITEM COMITI . IMP . ANTONINI AVG GERMANIC' . SAR
MATICI . LEG LEG . I MINER CVRATORI CIVIT ARAVS
PROV . GALLIAE. NARB . PRAETOR' ,TRIB . PLEB . CANDIDATO
IMP DIVI . HADRIANI . AB ACT . SENAT . QVAESTORI . PROV
NARB . TRIB . MIL . LEG . VI . VICTR CVM Q_VA . EX GERM IN
BRITTAN TRANSIIT . III!. VIR . VIAR . CVR.ANDAR
HVIC . SENATVS . AVCTORE . M AVRELIO . ANTONINO . AVG
ARMENIAC MEDIC PARTHIC . MAXIMO GERM SARMAT
STATVAM PONI . HABITV . CIVIL' IN FORO . DIVI . TRAIANI
PECVNIA . PVBLICA CENSVIT .

Acest fragment inse nu pete apartine lui Laelianus, si prin urmare nu face
parte din curves honorum al sea. Mai Weir), cele done fragmente se gasesc
tot-d'auna separate in manuscriptele vechi epigraphice (6), si numai Boissard,
si dupit densul Gruter, le-ail reunit din propria-le vointa, fare, autoritatea

(1) Despre decoraVunile militare la Romani vet litteratura citat1 de Marquardt,

op. tit; II, 554-559.
(2) Waddington Comptes rendus de l'Acad. 1(1865) p. 122.
(3) 457,2.
(4) nr. 3186.
(5) C. L. I. VI 1549.
(6) Borgliesi Oeuvres V p. 36 qi 37; VIII p. 462.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTS EPIGRAFICS 1 -25

vre-unui manuscript. Apoi, din impreunarea for results anachronisme si im-

posibilita0, ca de esemplu : resboiul germanic din 168 pus inainte de resboiul
parthic din 163 (1) omiterea legatiuna moesiace a lui Laelianus, lipsa de or
dine in insirarea diferitelor functiuni ale sole etc..
Dupe terminarea resboiului, imperatul, precum ne spune Capitolin, there-
dinta guvernarea provincielor la socii sei de arme(2). Astfel Avidius Cassius
obtinu Syria, Martins Verus Cappadocia, Pontius Lmlianus, Pannonia infe-
Hera.. Inseriptiunea din Roma numesce pe cel din arms : legatus Augusti pro
pra'tore Pannonice Inferioris. Provincia Pannonia, pana la divisiunea et in su-
perior (partea resaritena) si inferior (partea apusana), divisiune ce a avat loe
in timpul resbOelor lui Traian cu Dacii (102-107)(3), a fost administrate de
un singur legat consular; dug. divisiune, cea d'anteitt continua a aye un le-
gat consular, cea d'a doua se guverna la inceput de un legat pretorian, pana
cand sub Marcu Aurelia dobendi si densa guvernator din fosti consuli(4). In
ce an anume s'a facut acestti schimbare, nu se scie; in ort -ce cas, Delianus
find numit in inscriptiunea din Roma legatus Augusti (iar nu A ugustorum)
Pannonim inferioris, urmeza ea nu sub ea dont* imp6rati : M. Aurelia si
L. Verus, ci dupe mertea cestuI din urtna, -- administratiunea Pannoniei in-
feriere fusese incredintata la Lfelianus, $i Kin urmare la acea epoca pro-
vincia era deja consulara.
Un fragment de stilp miliar (columna miliaria) &it in a propiere de Buda,
si pastrat agi in museul din Pesta, se refers pete la personagiul nostru ca gu-
vernator al Pannonia inferiere. Lee inscriptiunea cum s'a publicat in C. I.
L. III n. 3747 :
AELIANO C V LEG AVG
PR PR
ab AQ MP
. .. III
== . . a °liano c(larissimo) v(iro) legato) Augusti) pr(o) pr(aetore) lab]
Aq(uinco) m(ilia) p(assus)...III.
D. Mommsen cugela §i la Flavius Aelianus legat al Pannoniei inferiOre din
anal 228 p. Ch.(5), pe cand d. Des.jardins(6) reunesce fragmentul de mai sus
cu inceputul unui all Fillip miliar al lui Traianus Decius din an. 250 d. Chr.

(1) Idem VIII p. 462.

(2) Capitolin Verus c. 7 : (Confect° sane hello, regna regibus, provincias vero comiti-
bus suis regendas dedit.
(3) Mommsen C. I. L. III pag. 415. Borghrsi Oeuvres III, 72, 76, V, 353, 367.
(4) Borghesi Oeuvres VIII, 456 seq. Moulins n 1. c.
(:)) C. 1. L. III n. 3524.
(6) Monuments epigraphiques du musee national kongrois, Buda-Pest'l 873, pag. 47-48

www.dacoromanica.ro
 126 TOCILESCt

publicat In C. I. L. III nr. 3746, de si diametrele celor done fragmente sunt

cu totul diferite (1).
Dupe legatiunea din Pannonia InferiOra Laelianus deveni guvernator aI
Pannoniet Superi6re, cum results din cursus honorum al see : LEG. AVG.
PR. PR. PROV. PANNON. SVPER. In genere, durata administratiunei lega-
tulul 'trite° provincie varia intre 3 si 5 ant; periOda ordinara era de 3 anT.
Din Pannonia superiOra el fu chemat sa guverneze Syria (leg. aug. pr. pr .
prov. Syria), una din provinciile cele mai insemnate ale imperiului, care nu se
ineredint,a de cat la barbati incercati printr'o lunge administratiune $i prac-
tice a armelor. Tacit (Tice despre densa : majoribus reservata, i in genera-
litatea casurilor, cu legatiunea Syriel se finea serviciul activ al consularilor,
carora nu le mai remanea se aspire de cat un al douilea consulat set pro-
consulatul Asia on Africei (2). Epoca legatiunei luT Laelianus in Syria se pOle
determine. cu 6re-care certitudine. Asa, se scie ea de Ia 166 si pane. la 172
acesta provincie a fost guvernata de Avidius Cassius, care, dupe revolta con-
tra Jut M. Aureliu, peri in mod cumplit in acelasiu an 172 (3). Succesorul sea
P. Martius Verus continua a administra provincia pang in 178 (4), eand it
urma M. Pontius Laelianus, ansa nu pentru mult timp, caci deja in 180, ga-
sim in locul sea pe viitorul impera.t Helvius Pertinax. Laelianus probabil ee. a
murit in titnpul legatiunei sae.
Pe laugh inaltele magistraturl ocupate inteo cariera asa de ilustre, cur-
sus honorum arete, pe Laelianus facend parte din tree colegit marl' sacerdotale
ea pontifex, sodalis Antoninianus et Verianus, §i fetialis (5).
Membril colegiulul pontifical eraa pe viata, ca si presedintele, Pontifex
Maximus, a caruia demnitate de la August $i pane la an. 382 d. Chr. a fost
incredintata tot-d'auna imperaiilor.(6) Pontifices, pe langa privigherea cul-
tului public roman avert si esecOunea personale a diferite sacrificil, caerimo-
niae, §i asistenta la alte acte magistrale ale cultulul ca : sacrificiile piaculare,
vote publica si consecraOunile. Colegiul sacerdotilor fptiales (sacerdotes Fe-
tiales), care aye se esecute cerimoniile prescrise la declararea resboiului si
la incheiarea pea, se compunea din doue-deci tnembrii pe viata, la inceput
mune patricieni, tot-d'auna insa barbay de trepta cea mai inalte ; numerul
for se completa prin cooptatiune. In fine colegiul preot,ilor Sodales Augustales,

(1) Mommsen, Ephemeris epigraphica, if (1875) pag. 395 nr. 756: (Hos duos titulos, quos
Dekiardinius, in tabula scilicet, proponit tamquam eiusdem columnae partes, diametri
aunt plane diversi, ut ne in talihus quidem editoris musei Pestinensis testimonio fidem
hab ere possis,*
(2) Waddington, Comptes rendus des seances de l'Academie, 1865 p. 116.
(3) Napp op. cit. 57-65.
(4) C. I. G. 4601. Waddington op. c. p. 121. Napp op. cit. p. 68.
(5t Se observI a : in cams honorum functiunile sacerdotale, din caus6 ca aunt pe vials,
nu se enumerl In ordinea cum an fost dobendite. Ele se indica tot-d'auna sell la inceputul
sett Ia finitut inscriptiunel, dup'd consulat, ca unele ce aunt Marl din cursus honorum.
(6) Mommsen Staatsrecht 112 p. 1052.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE 12/
s'a creat Si organisat in anul 14 d. Chr. pentru cultul gutter Julia dupa mus-
tra colegiulul sodales Titii. El se compuse la inceput din 21 membri ordinari,
alesi prin sorti dintre eel d'anteig al Statulul, si din 4 membrii onorari : Tibe-
rius, Germanicus, Drusus si Claudius. Cu timpul numgrul membrilor se urea
la 27, toti de rang senatorial. Afarg de Soda les Augusta les, earl dupe. mOrtea
Impgratului Claudius luarg titlu oficial de Soda les Augusta les Claudia les, se
crearg. Arica trei asemenea sodalilati corespunclgtare la trei culturi gentile :
Soda les Flaviales Titia les pentru cultul gintel Flavia; Soda les Hadrianales
pentru eonsecratiunea lui Hadrian in anul 138, si Soda les Antoniniani create:
in 161 cu ocasiunea consecratiunei luI Antoninus Pius. Sodalitatea Antonini-
anilor remase pentru toil imperatii consecrati in urma, cum resultg din titlu-
rile ce ne intemping pe monumente : Sacerdotium Aurelianum Antoninianum
Yerianum (1); Soda lis Antoninianus Verianus, Soda lis Marcianus Antonini-
anus. Sodalis Antoninianus Verianus Marcianus; Sodalis Aurelianus Anto-
ninianus; Sodalis Marcianus Aurelianus Commodianus Helvianus Severi-
anus (2).
Timpul and M. Pontius Laelianus a indeplinit functiunile de pontifice gi
fetialis nu se scie cu certitudine ; In on -ce cas, dung consulatul seg. Cat
despre epoca participarii sele in colegiul sodalilor Augustan titlu de Sodalis
Antoninianus Yerianus ce pOrta in cursus honorum din Roma, dovedesce cg
el era Sodalis eel pucin dupa mirtea Si consecratiunea Jul L. Verus (3), deca
nu mai inainte.

Acesta este cariera lungg si stralucita a lul M. Pontius Laelianus Larcinus

Sabinus, atata pe cat monumentele epigrafice ne-ag permis s'o urmgrim gi
s'o recompunem. Personalitatea sea umple una din cele mai frumOse pagine
ale acelel epoce de prosperitate si de bung administra(iune, a Antoninilor, e-
poca ultimel espansiunt a puterei romane, asupra careia,fart' luminile epi-
grafice - ar domni un intunerec aprOpe complet.

Nr. 3.

Monument de petrg ordinary ggsit de d. More in 1861 en ocasiunea dee-

maril castrului nordic, i vendut apoi d-lui N. Cazacu, care l'a cedat In dar
Museului.
Naltimea petrel 1°,50; lgrginne 0,63; gros. 0,62; naltimea medie a li-
terelor, 0m,08.

(1) C. I. L. VI, 2324.

(2) Marquardt op cit. III p. 453,
(3) Capitotin, vita M. Anton. phil. 15,4: flatnineni et Antoninianos sodaies at mites hono
res, qui divia habentur, dedicavit.

www.dacoromanica.ro
I2§ 1 OCILESCU

TIB d CL b POM
TIBE,LP f.
PEIANObCbVb
PEI
BIS c5 CONS VI, cy
BIS
C t. VAL .e? FIRMVS
ALF1
7 c5LEC b I bITALb

-fr
y..-
41'
-- /.

2.-

- -J

:/// fit'71I 04;1

hnll fill

S'a publicat de d. Mommsen in Bullett. dell'Instit. 1864 p. 261 ; de d L.

Renier, Comptes rendus de r.Acad. 1865 p. 271 nr. 5 dupa o copie fotografich
care nu indica punctele separative. Pupa copia d -lui Renier, l'a reprodus
Boissiere Archives des _Missions, 2a serie, t. IV p. 198. Apoi Desjardins, An-
nali dell'Instituto, Roma 1868 p. 76, cu punctele separative, §i Mommsen, C.
I. L. III nr. 6176.In copia data de A. Treb, Laurian in Tesauru de Monu-
ments istorice, t, 3. (1865) p. 200, se omite cafe o liters la inceputul fen-
durilor 1-3, §i semnul 7 (centurio) de la Inceputul rendului al 5-lea.

www.dacoromanica.ro
 I1ON111)1ENTE EPIGRAFICE 129

Inscriptiunea in caractere frumOse si bine spate se citesce :

Tib(erio) Cl(audio) Pompeiano, c(larissirno) v(iro), bis consult, C(aius)
Yal(erius) Firms centurio leg(ionis) primae ital(icae).
Tiberius Claudius Pompeianus, in onOrea cdruia s'a inaltat acest monument
este un personagitl destul de cunoscut. Borghesi i-a consacrat un memorid in
care studiaza cu kite amenuntele necesaril istoria lui (1). Fitt al unui cavaler
roman, originar din Antiochia (2), guvernator consular al Pannoniei inferiOre in
anul 167 d. Chr. (3), se casatori cu Lucilla fiica imperatului Marcu Aurelia si
vdduva lui L. Verus, pe la jumetatea anulul 169, fiind deja destul de inaintat in
verstd(4) ; el urmd apol pe socrul sea in rdsboiul marcomanic, fu trimis (in
172) in calitatea sea de legal impreund cu Pertinace contra Cattilor, call a-
junsesera pea la portile Italiei, §i repurIA asupra-le o victorie insemnatd,
punendu -1 pe gOna din Retia §i Noricum (5). In 173 d. Chr., el fu consul pen-
tru a doua Ora (bis consul), si nu parasi un moment pe Marcu Aurelia in
ultimele see expeditiuni germanice, fiind chiar presinte la mOrtea sea in 180.
De si eel mai inaintat in versa si mai cu vecia din sfetnici, nu rel.* a deter-
mina. pe Commod sä nu se IntOrea la Roma pea nu va pune eapdt resboiu-
la La inceput se bucura de slima imperatului ; mai in urma ensd temendu-se
de disgratia lui, se retrase la tern la Terracina, de unde nu venea de cat forte
rar in Capitala (6). Diva mOrtea lul Commod, Pertinace it indemna sa ocupe
tronul ; el ense sciu sa resiste propunerilor amagitOre ale lui(7), cum mai thr4iu
(1) Oeuvres completes V 425 seq.II1 124 seq.V 252.
(2) Capitols Marcus c. 20.
(3) C. I. L. III, diploma imperial& XLVI : ET SVNT IN PANNON INFER SVB
CLAVDIO POMPEIANO LEG.
(4) Capitolin Marcus c. 20 : Proficiscens ad bellum Germanicum, filiam suam non de-
curso luctus tempore, grandaevo equitis Romani filio Claudio Pompeiano dedit, genere
Antiochensi, nec satis nobili : quern postea his consulem fecit, quum filia ejus Augusta
esset et Augustae filia. Sed has nuptias et Faustina et ipsa quae dabatur, invitae isuerunt.,
Spartian, Caracallus c. 3 : gOccidit etiam Pompeianum Marci nepotem ex filia natum et
ex Pompeiano cui nupta fuerat Lucilla post mortem Veri imperatoris : quem et consulem
bis fecerat, et omnibus bellis praeposuerat, quae gravissima tune fuerunt : et ita quidem
ut videretur a latronibus interemptus.) Asupra acestor pasage vedt Borgliesi op. cit. V,
439, III, 1213.--in editiunea Nisard. (Paris 1845) se traduce gresit pasagiul de mat sus din
Spartian cBassien qui l'avait fait deux fois consul et lui avait confie la conduite des guer-
res les plus difficiles, le fit tuer de maniere que l'on pat croire qu'il avait peri assassins
par des brigands., Cuvintele quem : consulem Lie fecerat, se legg. de Pompeiano, cui nupta
fuerat Lucilla, qi prin urmare este vorba de Ti. Cl. Pompeianus consul pentru a doua orb.
In 173, si de Marcu Aurelia, iar nu de fiul lut Pompeianus si de Bassianus. VedI Borgliesi
Oeuvres III 126.
(5) Dion 1. LXXI c 3; Capitolin, Pertinax. c 2.
(6) Dion lib. LXXII, c. 20; lib. LXXIII, c. 3.
(7) Capitolin Pertinax. c. 4 :.Et quum ad eum Claudius Pompeianus gener Marci venis-
set, casumque Commodi lacrymasset, eum hortatus est Pertinax ut imperium sumeret ;
sed ille recusavit, quia jam imperatorem Pertinacem videbat.
Bev, p, ht., Arch, in ea, f. I. 9

www.dacoromanica.ro
130 TOCILESCU

refusft §i pe Didius Julianus, scusandu-se pentru versta si slabiciunea o-

chilor (1).
In inscriptiunea de la Troesmis Pompeianus nu pOrta titlu de legatus Au-
gusti, ceea ce este o probb, cg. el n'a fost guvernator al Moesiel, si el monu-
mentul s'a fost InaRat cu ocasiunea consulatulul al douilea al sett, in 173, de
catre C. Valerius Firmus, centurionele legiunei I italice. Legiunea acesta ne
intempinA arare -orT pe monumentele de la Troesmis Asa, afara de inscrip-
tiunea de mai sus, numal una mai mentionOza un centurion al acestel le-
giuni (2) ; chiar $i caramiclile legionare purtand inscriptiunea : LEG. I. I-
TAL sunt forte ran aci (3).
Urme maT numerOse a lAsat legiunea V macedonica, care se scie cA. One la
Septimius Severus a continual a stationa in Ig lita (4), avendu-si aci quartie-
rul sea general, pe cand lagarul principal al legiuneT I italice era la Novae
(Sistov). Din dedicatiunea monumentului lui Ti. Cl. Pompeianus de c&tre un
centurion al acestel din urma legiuni, d. Leon Renier conchide ca legiunea V
macedonica, decd nu va fi fost deja trimisa la acea epoca in Dacia, eel
putin ea parasise lagarele sale din Ig lita, pentru a fi inlocuitA cu legiunea
I italicA (5). Conclusiunea e posibila, dar nu necesara. Ambele legiuni puteti
stationa, cum probabil a si stationat, simultaneu la Troesmis (6), Oa la
Septimiti Sever.
SapAturI ulteri6re ce sunt de intreprins la Iglita vor (IA la ivela pOte docu-
mente sigure asupra acestel cestiunT.

Nr. 4.

Acest monument funerar de petra ordinara scos intreg de d. Engelhardt din

castrul sudic in 1865, s'a taiat in done ca sA serve in constructinni ; partea
stinga nu se scie ce a devenit ; cea drepta am aflat-o in escursiunea nOstrA din
anul trecut, la Galati, puss ca, par& de trotoar in strada Portului din-aintea
cafenelel Lambrinidi.

(1) Spartian, Did. Julian, c. 8 : tsed postea sponte sua gladiatores Capuae jussit armari
per Lollianum Titianum, et Claudium Pompeianum e Tarracinensi ad principatum evoca-
vit, quod et gener imperatoris fuisset et diu militibus praefuisset. Sed hoc ille recusavit,
senem se et debilem luminibus respondens.)In editiunea Nisard, Paris 1845, se traduce
greqit ; t Claude Pompeien, gendre de Pertinax., Ve41 asupra pasagiulul din Spartian Bur-
ghost op. cit. III, 126.
(2) C. I. L. III, 6185 : L(ucio) Antonio L(ucii) fil(io), Arnensi (trihu), Felici. Karthagine,
centurio leg(ionis) III aug(ustae), centurio leg(ionis) X gem(inae), centurio leg(ionis) I i-
tal(icae), vixit annis LVIIII, Didia. Marcellina et Didiano filis et her(edes), b(ene) m(erenti)
facere curaverunt.
(3) Desjardins op. cit. p. 60.C. I. L. III, 6239 c.
(4) Ve41 mat sus pag 108.
(5) Comptee rendus de relcad. 1865 p. 273.
(6) Desjardins, Annali dell'Instit. 1868 p. 58.

www.dacoromanica.ro
 MONCM ENTE EPIGRAFICE 131

Inaltimea fragmentului este 1.19.

Grosimea 0.25.
L4imea 0.33.

1111,114lio

I,
7
13 Ili

CANN S
\MATV'S
tAFAVEITIA
SANiL1-1W
livENTAM
APTIOEBEET
MYMYCHV =

ongt

till

S'a publicat 1ntreg de d. L. Renier In Comptes rendus d l' Academie 1865

pag. 299, si Boissiere Archives de missions, 2. s. IV p. 209. D. Desjardins (An-
nail, 1868 p. 81) d copia numal a partil: din drepta. C. I. L. III 6203.
Se completezä i se citesce ast-fel :

www.dacoromanica.ro
132 TOCILESCU

DI S MANIBVS
TEAS CANIVS
F 0 R TVNAT VS
POLL IA PAVENIA
MEDIC VS ANLHSE
C VIM O IMENTVM

RASCA IAA PHOEBE ET

TRASCA NIVS EVTYCHVS

HE RE D ESFC11MHNS
Dis Manibus, T(itus) Rascanius Fortunatus, Pollia, Faventia, medicus,
annorum L, h(ic) s(itus) e(st), cui monimentum Rascania Phoebe et T(itus)
Rascanius Eutychus heredes f(aciendum) c(uraverunt). H(oc) m(onimentum)
h(eredes) n(on) s(equitur).

Acesta este dar epitaful until doctor T. Rascanius, originar din orasul Fa
ventia (41 Faenza), pi inscris in tribul Pollia; e1 era prin urmare ceta(dn ro-
man, $i medic nu al legiunef, cad in acest cas s'ar fi numit ast-fel In inscrip-
Oune (1). Mo§tenitorii s61, liberta Rascania Phoebe ai libertul T. Rascanius
Eutychus f -at ridicat monumentul, care dupe, sanctiunea finale : HMHNS
-adicit hoc monimentum heredes non sequitur seu sequitur nu mai putea sä serve
§imostenitorilor, fiind reservat name rgmasitelor lui Rascanius.
Epitaful until alt medic din Troesmis sa publicat de dd. Desjardins, Annall
dell'Instituto 1868 p. 63, si Mommsen in C. I. L. III nr. 6205.
(Va urma) Gr. G. Tocilescu.

(1) Medici legionum sunt adunall de Marquardt op. cit., II p. 537 nota 5.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIU INEDIT 133

MEMORIU INEDIT
de

A. PAPA' MARIAN.

A. Papiu Ilarian s'a nascut la 27 Septembre 1828 in Transilvania.

El este until dintre cei mai cunoscuti barbati at nostri, care ca aparAtor al
drepturilor poporulut roman si ca istoric 'si a castigat un nume etern in isto-
ria literature nOstre.
La 1848, abia in etate de 20 ant', aprins de un dor secular, dorul libertatii
si independintii poporulut roman, 11 vedem in frunteemiscdrei Romanilor ar-
deleni, luptand cu un entusiasm, care abia s'ar putea descrie.
Condus si incalclit de acela§ spirit sacru de care fusese condus si nemuri-
torul Sincai, Inca din ant' junetii s'a dedicat studiului istoriel : esacrificand
Bile si nopti, avere si sanatate spre a strabate prin locurile pe unde credea
ca pOte sta ascuns adeverul istoric pentru natiunea nOstrd.,
La 1850-51, ca student in Viena, public& prima sa lucrare eistoria Da-
da superiore*.
Patru ant mai targiu, terminanduli studiele In Padua, in aceiasi tern pe
al caret' pament Since adunase primele date istorice despre originea Roma-
nilor, fu chemat de principele Ghica al Moldova la scOlele din Jasi ca profe-
sor. Aid in Moldova, In tOra MI Dragoq Vodd, si mai targifi in Muntenia,
departe de sunetul ingrozitor al lanturilor unguresci, incepe adeverata lui
activitate; asa ca pe la 1862, dupd ce in decurs de 12 an s'a ocupat, adu-
nand ori ce document vechid, tiparit sell netiparit, strein sett indigen (1), in-
cepe publicarea g Tesaurulta de monumPnte istorice*.
0 bell mintald, care l'a lovit pe nea§teptate, tdia fard mild firuld activi-
MO see.
In prima-vdra anului 1878, Papiu more jertfa unei activitati nemArginite,
fAr' a fi putut publica tot ce a scris qi cugetat. In acela§ an Academia romans
cumpara biblioteca le Papiu. Hartiile netrecute in inventar nu s'ad predat A-
cademie. Intre aceste hartii, cart formal corespondinta Itit privatd, am dat de
memorandul ce astdoli e chemat a vedea act lumina pentru prima Ora.
(1) Prefata la Tesaurul de Monumente Istorice I p, VI.

www.dacoromanica.ro
134 PAPIU MARIAN

Manuscrisul are 19 paginl nenumerotate, §i e serfs eu mana proprie a auto-

ruluT, parte in caractere latine, parte in caractere cyrilice. In dosul lui eitim :
«Memorand feteut in luna Ianuaria 1560 pentru Pr.* De sigur este vorba de
principele Cuza, cum se vede lamurit gi din urmatOrele frumOse euvinte eu
care se sfeiwsce memorandul :
«0 principe §i Winne al Romanilor ! fie ca sa Ve stee intru ajutorid Ge-
niul natiunei romane, ca sa resbunatl cu intelepeTune mOrtea, qi se fiti ese-
cutorul fericit al planului, celui mal mare Domn §i Roman ce a avut vre-o
data Dacia lug Traian!).
Acest memorand este evangeliul ideilor stile politice Si nationale. Prin pu-
blicarea lul ne am implinit pe de o parte o recunoseinta sfanta, pe care o da-
torim umbra acestul mare barbat ili Roman, 6r pe de alts parte, credem ea
nu s'ar putea mai bine inaugura publieatiunea de documente istorice §i de
cronice in revista de fats. de cat prin amintirea, scumpa tutulor Romanilor,
a lug Al. P. Ilarian !.. August Crainic

MEMORAND
DESPRE BAPORTURILE ROMANILOR CU NEMTII, CU SLAVII SI CU UNGURII, IN TIMP
DE PACE, SI IN CASUL UNEI REVOLUTIUNI IN RtSARITUL EUROPEI
PRESENTAT
PRINCIPELUI A. I. CUZA IN 1860.
Asta-di tOte popOrele Europei se lupta pentru libertate §i unitate nationala.
Tete vori staturi, formate dupe nationalitati: er nu intemeiate pe conquista,
ca cele mai multe din staturile de asia-di ale Europel.
Lupta pentru nationalitate merge inainte.
Vedem chiar uniT din MonarchiT Europei nu numai favorizand, ci punendu-se
chiar in fruntea acestor tendintf de unitate nationala.
Victor Emanuel realiseza, cu arma in mane, i alaturea cu Garibaldi, idea-
lul italian.
Nu numal Italienii, ci §i alte popOre se bucura de idealuri nationalt
GERMANISMUL.
Idealul Nemtilor este o Germanie mare, libera §i unite..
Acesta Germanie mare, in care cred Nemtil, se intinde de la Baltica pane
la Marea Neagre.
Germanii nil) bine ea acesta Germanie a viitorului, nu se p6te realisa a-
tat de curand. El insa cred tare ca, precum as fost el in stare de a germanisa
Bohemia, Moravia, Silesia, Stiria i Carintia, Pomerania §i Posnania q. a. earl
tOte at fost telrg slavice; de aseminea vor germanisa cu incetul Ungaria,
Transilvania §i principatele romane.

www.dacoromanica.ro
 MEMORID INEDIT 135

Parlidele germane, chiar §i cele mai liberale, numai de un lucru invinuiat

pe Austria sub cursul resbelului oriental : ca adecg atat de neputincios a re-
preseneat interesele germane la Dunare.
Aceste partide liberale din Germania mfiubesc pe Austria : acelea§i insa se
bucurg cand Austria germaniseza tgrile sale, pentru ea ele cred cg latirea
germanismulut este 'singura misiune a Austriei si singura el conditiune de
viata. Ele cred mai incolo, ca Austria va cgdea, si cg terile ei cele germani-
sate vor fi mostenirea cea mai frumOsa a Germaniel eel viitOre, libere §i unite
de la Baltica pang la Marea Neagra.
Asa cred tote Nemtii.
La acest ideal lucreza diplomatii §i politica lor, literatic.i profesoril lor; in
aceste idei se cresce iii scold junimea lor.
La acest scop lucreza societatile cele numernse din Germania mai ales cele
economice §i acelea care as de scop germanisarea Orientului, si mai cu setna
a principatelor, prin colonil germane. Una din filialele acestor societgli 41 are
cancelaria sa in Viena cu inscriptiunea : SocietatP de ajutor pentru coloni-
sarea Banatulut 0 a lerilor de la Dunare,.
In acest punct de germanisare nu este nice cea mai mica deosebire intre
Austria §i Prusia, intre parlidele retrograde si democratice.
0 singura deosebire este intre aceste partide germane cg, :
partida austriaca crede cg Germania viitOre va fi a Austriei;
partida prusiang crede 6rg$1 el Prusia va fi domna Germaniei celei mare;
partida demoeraticg spereza ca §i Austria si Prusia are se cap., §i Germa-
nia cea viitOre va fi o mare Republica dernocratica de la Baltica pang la Ma-
rea Neagra.
Acest ideal german, data s'ar putea realisa vre-o data, on sub forma au-
stria* orb prusiana, orb democratice, ar inghiti pe Romani.
Acest ideal e grew de realisat, cu neputinta nu e; in tOtg, intamplarea, n'ar
fi bine and politicil Romanilor l'ar privi en dispret §i nepasare. Cine nu-0
aduce aminte de parlamentul de la Frankfurt de la a. 1848, unde era adunata
lamura inteligintil germane, si unde se de- tera pre fate tote planurile germa-
nismului ? Si apoi, numai orbul pOie se nu vaqg ce progrese infricosate face
germanismul in Rasaritul Europel. Pesta vorbesce nemtesce. In Banat, colo-
nib nemtesel. In Transilvania, Sasi. Bucovina germanisatd mai ca a uitat ca
mai daungqi era partea cea frumOsa , cea mai tare a Moldovei. Orasele
Moldovei sunt evreesei, §i evreul, dacg invatg carte, dice cg e Neamt. In am-
bele principate, sute de mit de suditi austriadi eu jurisdictiune consularg. Bo-
ern' terii tracteza cu societgtile Germaniei cele colonisgtore ca se aducg Nemti
spre a cultiva mo§iile cele intinse ale Romanilor. Un instinct natural it facu
pre Romani ca sa adopte cultura Europil latine, farg de care de abia ar fi
sperantg de scapare In viitor.

www.dacoromanica.ro
136 PAPIU MARIAN

S L A V IS 11 II L.
Slavii Inca at idealul lor.
Cele 80 mit Slavi, fit at (Slave', impartitY intre Rusia, Prusia, Austria si
Turcia, Inca lucreztt pentru libertatea gi unitatea vitei slavice.
Unit din acelti panslavistt sunt de partita rusescit : et adeca cred ca Rusia
are se unesca cu incetul pe tot! Slavit din Austria si Turcia.
Altit cred intr'o confederatiune a deosebitelor semintii slavice : confedera-
tiune care se intelege a numat pre ruinele Turciel:§i ale Austriet s'ar putea
Intemeia.
0 unire nationals, federative, eel putin a Slavilor de amide -di (Bulgarl,
Serbt, Bosniaci, Muntenegrent, Croats etc.) este aceea care ar atinge mat de
aprOpe interesele romane.
La acesta unire federative. lucreza Slavit de made -di.
In qilele nOstre asemenea lucrurt nu se pot dice a fi cu neputinta.
Ring si tote Slavit sunt inimie naturali at Austriei si Turciei, si tend s'ar
parea ce Rusit si Slavii tin cc Austria si Turcia, precum se intampla la a. 48,
acesta intru adever e mat mult un espedient trecator in politica lor, pane ce
planul unitatii nationale va fi destul de matur spre a se putea realisa.
MAGYARISMU L.
In mijlocul Germanilor si al Slavilor se gasesc Unguril si Romanii.
Cele 4 5 miliOne de Unguri, si cele 8-9 miliOne de Romani', s'ar parea
a fi de la providente destinati ea se impedice realisarea idealulut german $i
slay, In cat si unul i altul din aceste done ideale at de stop sa absOrba pe
Unguri si Romani.
Din nenorocire,
Idealul Ungurilor este planul lui Arpad strabunulut lor : o Ungarie mare de
la Adriatica pane la Marea Neagra.
Unguril tot-dea-una s'au luptat pentru realisarea acestui ideal, si nici-o-
data nu Vat putut realisa; dare nici-o-data n'atl desperat.
De o-cam-data se multumese Unguril cu o Ungarie ale caret WO sä fie nu
numat Ungaria proprie pane la Tisa, ci si Croatia si Slavonia, Banatul si Bi-
haria, II aramuresul §i Transilvania.
Domnt de o-cam-date at acestet Ungarii, pane la pOlele Carpatilor muntent
si moldovent, Unguril n'az'i cea mat mica indoiala ca cu timpul ar putea su-
pune cu usurinta si Principatele romane, pe care dupa pretinsul lor drept
istoric le considers de parti ale S. CorOnei unguresci. Pane ce ar sosi acest
timp, 0 pregatesc opiniunea publics in favOrea lor. Democratii Ungurt prega-
tesc democratia European& Politicit lor arata interesele Europe de a forma
la Reserit o Ungarie puternica. Eotwos impute. Imperatului Austriei cad nu
se folosesee mat cu energie de dreptul ce are in calitatea sa de Rege al Un-
gariet asupra Principatelor; cad Unguril tote s'ar bucura dace Principatele ar
cadea in manile Imperatulut ca WO ale coronet unguresci, In speranta ca

www.dacoromanica.ro
 MEMORIU INEDIT 137

eliberandu-se Ungaria de Nemtl ea ar remane &Irma principatelor. Jurnalele

unguresci nu numaY cele din tara unguresca, dar chiar §i eel din Bucuresci,
ad cutesarea de a vorbi despre drepturile istorice ale Ungurilor asupra Ro-
manilor.
Pentru realisarea cu incetul a acestet Ungarit marl, Unguri.' desfawra. o e-
nergie necrecluta, mat ales de pre timpul lui Iosif II, care a vrut sa-I germa-
niseze.
Atuncl se trezira Ungurii din somnul veacurilor, cu un entusiasm care nu
se p6te descrie.
La 1825 se Infiinta Academia unguresca. Comitele Szecheny consacrase
venitul de un an al tuturor me§ielor sale pentru acesta Academie. De asemi-
nea %curl i alp: magnatt Unguri.
Nict-o-data §i nicairl o Academie n'a avut atata importanta pentru cause
nationals ca acesta Academie unguresca.
Acesth Academie, care intrunea tOta inteligenta unguresca din tOte clasele
societatit, formula planul eel mare al magyarismulut, adeca planul de a un-
guri mat Intal pe toll Slava §i pe tots Romanil, §i duph aceea a'l improprie-
tali pe tot', §i al face parta0, in calitate de Unguri, la tOte drepturile tare.
Et sperad ea In curs de 10 ant prin scold :i alte interese, precum prin fagadu-
inta de a le Imparti mo§fi, ar putea unguri URA Romanimea Transilvana. Ca-
pul partidet unguresci din Transilvania, B. TVesselenyi, pe la a. 1843 Meuse
un plan detaiat care se §i publica, plan de a unguri pe tot.' Romani.' in nu mat
putin de cat 10 and. Ungurii credead ca Slavil §i Romanit, pentru atatea buns -
tag marinimOse din partea aristocratiet unguresci, se vor tinea °floral"' cu
numele de Ungur, ca odiniOra barbaril cu numele de Roman; ,.i immultindu-
se apot ast-fel natiunea unguresca, vor fi gata toti cu puteff unite a se lupta
pentru independinta Ungarier eel' mart.
De la 1825 pand dire a. 1842, planul unguresc Meuse pa0 gigantic .'. Un-
gurii credeall deja cu tag seriositatea, §i o spuneat cu WO, naivitatea, ca natiu-
ne atat de vechie *i. eroica, §i limbs atat de minunata, §i viitor stralucit ca
al Ungurilor n'a avut §i nu are nice un popor pe fata pamentului. Tot ce e
frumos In lume li se parea a fi lucru unguresc. Dumnefleul Ungurilor pe tro-
nul ceresc credead a fi imbracat in Atila : qi de a drepta lui, S. Stefan Regele
unguresc ca cel de antaiti Intre Sant". Deci, tot omul sa fie om §i Ungur, canted
poetit ; §i poeti erad toti Ungurii. Entusiasmul face minuni i rapesce §i pe
altit. Inca de mat nainte se ungurise tOta aristocratia romans. Acum Ince-
puse a se unguri inteliginta romans.
TOte partidele ungureseI, se intrecead, si panel astA-41 se Intrec, in patrio-
tism.
In acesta privire la Unguri, nu era qi nu este deosebire Intre aristocrat §i
democrat, nice intre Szecheny sau ray, si intre Kossuth sec Klapka. Nu in
seopurt, ci numat in mijlOce se deosibesc.
Pe and tdranul nu dorea mac mutt de cat o mat esacta regulare a indato-

www.dacoromanica.ro
138 PAPIU ILARIAN

ririlor sale, aristocratil unguresei furl eel dantai cart propusera de a dreptul
improprietarirea teranuluf, cu tote ca Oranul era de alts lege, de alta limba.
Acdsta o facura Ungurii cu scop de a le cumpara nationalitatea cu bunuri
materiale. Ort cum, pretul dat din partea Ungurilor era destul de mare. A-
tata face patriotismul la Ungurf.
inteaceia se &fall §i intre Romani si Slavi MAO, cart cunosceaa peri-
colul ce ameninta ungurismul nationalitatii romane. Curtea imp6ratesca
'Asa pe 'Lingua se fang., dar de alts parte incuragia opositiunea slava si
romans.
Veni anul 1848.
Cabinetul austriac acorda Isate pretentiunile Ungurilor. Dara pe de alta parte
sumnta pe Slavi $i Romani. Romanii gi Slavil, firesce, protestara in contra
unireT cu Ungurii, i pretindeaa drepturi nationale. Austria promitea tot. Ro-
manil din Transilvania se lupta ca leif, cu tunurr de lemn si cu land, in contra
tunurilor si puscilor unguresci.
Revolutiunea unguresca caqu.
Austria, ca un adev6rat Kossuth nemtesc, in be de a implini promisiunile
date Romani lor Si Slavilor, incepu a tracta de austriace, de nemti, pe (Ole
poporele monarchiel.
Asta-4T 61.60 e mare miscare in Austria, si mat ales in Ungaria si in Tran-
silvania.
Ungurii n'aa invetat nimica dm cele petite, i n'aft uttat nice una din ne-
dreptatile ei ratacirile for de la 1848.
Ungurii Or AsT vor sa se lupte cu cunoscuta for energie pentru o Ungarie
mare, si pretind cu tot dinadinsul ca Romanil numai decat sa fie Unguri ; et
nu vor a sci nimica de independinta Transilvaniet, nimica de egalitatea $i
independinta nationala a tret miliOne de Romani din Transilvania si din tinu-
turile romane ce se intind pane in Tisa.
Romanil, acum ca si la 1848, &AO se gasesc intre done focurt cart be para-
liseza puterile cele mat bune. Intre Nemtii cart 't au inselat la 48, si intre
Ungurii cart nu vor sa scie de nationalitatea romanesca necum in Cara un-
guresca, dar nict macar in Transilvania care este o tara. Romans, si totusi
pretind ca sa fie units cu Ungaria.
lingua scie bine ca. Romanii nu iubesc pe Nemti, pentru aceea nu fac
nicl o concesiune din pretinsele for drepturi istorice. Netntii erase scia ca
Romanil nu vor a fi Unguri, chiar pentru aceea cabinetul nemtesc acordeza
tate pretentiunile Ungurilor cele asupritare de Romani, incredintati fiind
Nemtii cs cu acest chip vor provoca de sigur o noun lupta intre Unguri ci
Romani.
.Asa dera tot intriga cea vechia a Nemtului, tot sumetia cea inqualificabila
a Ungurulul, din care ucor va resulta erasi caderea si a Ungurulul ci a Ro-
manului.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIU INEDIT 139

Lupta principals intre Unguri si Romani este nu numai pentru recunOsce-

rea nationalitatii romane, ci pe Tanga acesta apoi si pentru Transilvania.
Ungurii nu vor sa intelega o Ungarie Vara de Transilvania. Romanil din
contra nu numai ca nu vor fusiunea Transilvaniei cu Ungaria, ci pretind §i
unirea Romani lor din Banat, Biharia pi dinllaramures pane in Tissa, cu Tran-
silvania.
Unguril se tern ca daca Transilvania ar remanea independents de Unga-
ria, apoi cele 500 mil de Ungro-Secui din Transilvania ar disparea in mijlocul
Romanilor cart numora numai in Transilvania 1 milion. Afar% de acesta se
mai tern Unguril ca, daca Transilvania ar remanea neatarnata de Ungaria, pi
Ungaria de alts parte s'ar desface de Austria, apoi Transilvania prin nimica
n'ar fi impedicata de a se uni cu principatele. Asta este causa pentru care
Unguril se lupta cu atata energie pentru contopirea Transilvaniei cu Unga-
ria, in cat Unguril scriead pi scrip pe slegurile for : r Unire seg. ',torte).
Ce se tine de Romanii din Transilvania, ei, precum la anul 1848, de ase-
menea i asta-di prOtesta in contra unirei Transilvaniei cu Ungaria, pentru ca
unindu:se cu Ungaria, ei in Ungaria dispar cu totul; er In Transilvania domnesc
cu numerul for cel mare. Apot unindu-se Romanii cu Ungaria, el se arunce. in
eventualitatile unui resboi6 unguresc cu Austria, resboid in care Romanii ar fi
siliti a se lupta sub nume de Ungur, pentru mai mare gloria Ungurilor ; cand
remanend Transilvania neatarnata de Ungaria, interesul ei in casul unui resboiu
este de a remane neutrals deo-cam-data, i numai desvoltarea impregiura-
rilor ar putea areta dacd at de a lua parte, si ce parte all de a lua la un a-
semenea resboi5 Romani! Transilvaniet?
De alia parte Romani! Inca pricep, el independinta Transilvaniei de Un-
garia, este nu numai in interesul special al Romanilor din Transilvania, dar
si in interesul general al tuturor Romanilor.
In fine, ce se tine de politica Anstriei in acesta cestiune a Transilvaniei,
apoi Austria inteadever nu este interesata pentru unirea Transilvaniei cu
Ungaria, pentru ca se teme ca acesta din urma prin unirea TransilvanieT, ar
castiga pre mare putere.
Dar cu tote acestea, Austria, precum la a. 48, de asemenea cred eu ea si
acum, are sa Invoiasca Ungurilor unirea Transilvaniei. Si pentru ce ? mune
cu scop de a provoca pe Romani in contra Ungurilor, si pune in lupta ne-
incungiurata Si acum ca la a. 48.
IDEALUL ROMAN.
rPrecum Nemtii, Slavil i Ungurii, de asemenea all Si Romanii idealul Tor.
Idealul Roman este unirea tuturor Romanilor intr'un singur corp politic,
adeca. Daco-Romania.
Literatii romani si streini, de malt populariseza acest idea 1. Mihat Vitezu
it puse in lucrare.
In cliva de astadi cand vointa declarata a tuturor popOrelor este de a for-

www.dacoromanica.ro
140 PAPIU IL ARIAN

ma staturi nationale, cand total este in mivare violenta, cand un moment pro-
duce minuni ce in vecurl §i de abia §i in vecuri se credea a fi Cu putinta, a-
stacji nimic nu se pate (lice a fi ea neputinta.
In tats IntemplareK dad. este iertat N6m(ului §i Ungurului de a discuta o
Germanie vi o Ungarie pane la Marea-Negra, pentru ce se nu fie iertat vi Bo-
manului a gandi la visul lul eel de aur, qi la realisarea eventuall a aceluiali?
Chiar dach acest vis nu s'ar putea realisa atat de curend, ton* lucrarile
guvernemintelor romane, tote §i tot-deuna trebue se aibe. tin caracter care cel
.putin se nu compromita causa cea mare, cea viitare a intregei natiuni romane.
Tate provinciile romane Impreunk adecit :
Romania, Moldavia (d'Impreuna cu Basarabia qi Bucovina) ;
Transilvania (d'Impreuna cu Banatul, Biharia vi Maramurepl pane In Tisa)
all o intindere de 5720 .
Va sa dice teritoriul roman dintre Nistru, Dunare, Tisa §i Carpati, ar fi de
o maxime ca a Italie §i Marei-Britanie, cu un popor de vr'o 10 miliOne, din
care de abia i milion ar fi streint. Acest teritoriA inse ar putea nutri §i
de doue on atata popor.
SA cercetam acest Stat ideal al Rom&nilor mai intai in privire nationakt, a-
pot In privire strategicd, vi In fine sh cercetam daca acest &at, find eu pu-
tinta dupe. impregiurari, s'ar impaca §i cu &teresele politice ale Europel a-
pusene.
In privire naSionaltt Statul ideal al Romanilor, ar fi until dirt cele mai omo-
gene din Europa. Locuitoril sunt tot Romani; tot in mase compacte ; vorbpsc
tot o limbs, JAM dialecte : Romanul din estremitatea Maramureplui se inte-
lege cu Romanul din Galati sea din Braila, cand Venetianul nu se intelege nici
cu Turlanul nici cu Milanesul. Transilvania numera 1 milion de Romani,
intre earl se gasese risipiti Sa§i vi Nemti in numer aprOpe de 200 mil, §i Un-
guri §i Semi In num& de abia 500 mil. Banatul, Biharia.si Maramure,ul mai
numera, un milion §i jumetate Romani pane in Tisa, Or streini fAra asema-
nare mai putini. Adeverat ca. Ungurii ni Sasii sunt §i mai avuti §i mai inteli-
genti de cat Romanii, insa Romanil 'I inghit cu numeral, §i cu vitejia nu intrec
Unguril pe Romani. In privire strategicet, putine Staturi ar fi in Europa mai
favorite de la nature.
Daco-Romania, ca tot geografic, formezh un tot Inteadever sistematic.
Tisa, Dunarea vi Nistru o hieing mai de tote partile ca un brab de argint,
Si o apara, tot de n-datA In contra invasiunilor streine. Dunarea (Danubius,
salus Reipublicae) tit castelele ei aphra pe Romani de barbari, pe Romani de
Tani; Nistrul §i castelele lui apara pe Stefan Voda de Tatari; de asemenea:Tisa.
Carpatil eel de aur at Transilvaniei ar fi protectorii a tat& Romania. Tran-
silvania cea inalta este in centrul Daciei, ca o adeverata -cetate firdsck cea
mai tare, cea mat importanta. In centru find, firesce domineza gesurile Ba-
natulut qi ale Bihariei pane in Tisa ; domineza delurile §i vAile Moldovet, §i
§esul cel adane al Terel-Romanesci.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIII INEDIT 141

Cel ce este domn al acestul centru strategic, domn'al Transilvaniei, acelas

dupe, 1mpregiurari de asa, cu putina,m,elepciune 1e domn pane in, Tisa; domn
pane in Marea-Negra.
Atat este de puternica Transilvania in privire strategich.
Insa acesta, important, strategics a Transilvaniei, numai Romani! eel vecbi
o pricepura. Aid s'aiI fost intarit el, aid in Dacia centrals, in Transilvania.
Aid era Sarmisegetusa, aid tOte coloniile si municipiile cele ma! insemnate.
El sciad, ca cine are acesta Cetate, are tots periferia. Domni aT munOlor celor
nepatrunsi, erad domni a! sesurilor. Romani! de buns void, era nu respinsi, 's1
retrasera legiunile din Dacia.Barbaril nu cunoscura importanta strategics
'a Transilvaniel. Pentru aceea caclura tot!, unii dupe altiI.--Si cu tOte ca nici
Romani! nu se pot lauda a o fi cunoscut, tot us! Carpatii eel eterni as fost tot-
deund locul de schpare al nationalita(ii romane. Din ace! Carpali descinse
Negru Voda, din aceiasi Dragos. E eroii cine ocupa acesta. Ora, e fOrte slab
eel ce o perde, ca e cea mai grea de ocupat. cea mai lesne de conservat.
Imperalii Austriel, pe cand erad tad, mai done. secule (1526-1696) se luptarh
cu Unguril, cu Turcii, en Romanii pang ee se Mews domni a! Transilvaniel.
La 49, and Nemillui Puchner si Rusii se retrasera din Transilvania in Tera-
Romanesca, Iancul, prefectul legiunilorotaane celor neregulate, stete volnic
in muntii apuseni al Transilvaniei, balm de 'I stingea pe Unguril ce se apropiati
de strimtorile rnun(ilor, si inspira o terOre nespush in toff. Unguril pang in ti-
nutul Clujultic si al Hunedorel, $i pane'la malurile Tisei ; de Erica navalirilor
lui Iancu, Unguril nu putura apera pasurile Transilvanie! despre Romania si
despre Moldavia, si ast-fel Nem(ii si Rusii reintrara MIA mare dificultate pe
uncle esisera.
Cine e domn al Transilvaniel, e domn al Principatelor.
Acest adevar 11 cunoscura nu numai Austriacil, si nu numai Unguril, dar
11 cunoscea si Mihal Vitgzul. Urindui-se de a mai fi vasal perpetud, cand a]
Turcului, cand al NemtuluI, cand al Ungurului Batory, Mihal ocupa Transil-
vania; aid 'sl puse si Capitala de tilde sa guverneze intrega Romanie.
0 tempbra l Romanii de atunci nu pricepead pe Miha! eel Mare ; Unguril 11
vindead; Austria it ucise.
. Dar nu numa! Miha!, ci si alt! Domni a! Tgrei-Romanesci si a! Moldovel, si

Stefan eel mare, si Petru Rares, si altii d6 a rindul pand in timpul Fanarioti-
lor, cunosceat prg bine cat de periculos este domnul Transilvaniei pentru Prin -
cipate. De aid vedem c mai toti domnii eel bun! a! Principatelor, se ingrigia0
de timpurid ca incal daca nu pot ocupa Transilvania, cel put,in ss domineze
strimtorile el, sa alba cafe done trei cetall In Transilvania. Bistrita, Ciceul si
Cetatea de Balta. erad mai tot-deuna ald Moldovenilor ; Fagarasul si Omlasul
ale Muntenilor. Pe 'MO acesta, Domni! MoldoVei erad domni a! Bucovina
Daca n'ar fi avut Bucovina cea tare ; daca nu poseda acele cetati in Tran-
silvania, dach marginile carpatice de atunc! ale Principatelor n'ar fi doming
pasurile Transilvanie!; si dad, in fine, la cas de resboiCi cu Unguril, Romani!

www.dacoromanica.ro
142 PAPIU ILARIAN

de atunci nu ar fi putut recurge la Turd sea la Po lout; independinta Princi-

patelor nu s'ar fi putut sustine fate, en domnitorit Transilvaniei. Ape inse s'a
sustin'ut un fel de independinta. hise cum? Can(' subt scutul Turcilor, tend
al Polonilor, dupe. impregiurdrY.
Principatele de astadT, cu marginile for australe, dupe, ce all perdut Basa-
rahia, dupe, ce nu mat all Bucovina ; dupe, ce atat strimtorile Transilvaniei
despre Moldova (Oitusul, Timisul si Tulghisu), cat si cele despre Romania
(Tiiiisul, Turnul -ro1u $i Vulcanul) sunt ale domnitorilor Transilvaniei, asa in
cat et tend vor, pot se. intre In Principate fare, ca si not se, putem intra la el; as-
tact die, Principatele, in privire strategics, se gasese intr'o positiune cu mult mai
pericuhisa Ade cat In vecurile trecute.
Principatele-Unite, WA de Transilvania, nu all viitor in Europa.
Aceleasi, fail de Transilvania, due o esistenta precare si dubie, care va tinea
cat va tinea si rivalitatea ci interesele cele schimbAtOre ale Statelor Europei.
Unirea Transilvaniei cu Principatele ar scApa Principatele de mOrte, ar
complectasistema StatuluT Roman, si ar pune fundamentul vietii perpetue a
Romania
Mg Ore o asemenea unire a tote natiunea romans, o Romanie mare al
caret centru ar fi Transilvania, in caul tend ar fi eu.putintd dupe, impregiu-
dui, ar impdca $i interesele politice ale Europei apusene ?
Se, vedem !
Europa de astd-di, dupe, revolutiunea italiand, prevede o altd revolutiune in
resaritul Europet. Europa discuta ince. de pe acum cu tote, seriositatea, care
ar putea fi resultatele acestet none revolutiuniresaritene ce se pregdtesce? Ce
are se. se alege. din Austria ci Turcia, din Ungaria si din Principate ?
Intr'un punct s'ar perea ca sunt unite bdrbatii de Stat at Europet Ale a-
pus : ca adecd Europa are nevoie la Dundre de un Stat puternic, in tote. in-
templarea mai puternic de cat Principatele de astadi, de un Stat pare se. WA
ajuta la sustinerea cumpanei europene in NO, Rusiet.
Acest Stat la Dundre ar fi : sell o Austrie regenerate, pane la Marea-Negrd,
sea o Ungarid pane la Marea-NOgrd ; sets o Romanie pane la Tisa.
Ce se tine de Austria : acesta are putine simpatit in Europa. Dare, cu Mote
acestea se vorbesce serios despre despegubirea el la Dundre pentru Venetia.
Austria perdend Venetia, nu mat incape indoiald ce, '§i-ar concentra tote
puterile materiale $i morale, politice si diplomatice, spre a se inlinde mai
tar4id chiar ci cu arma in mane,, pane la Marea-Negrd. De-o-cam-datd pOte
el ar acorda Principatelor romane o umbrd de independinta cu vre-un
principe austriac in frunte, pane ce le ar incorpora cu desevirsire. Asa
a facut in secolul al 16-lea cu Ungaria ; aca cu Transilvania cu finitul
secolulut al 17-lea. Numai Rusia nu s'ar impaca uso'r cu acesta. Inse tine
scie dada nu s'ar ivi vre-un all echivalent ci pentru Rusia. Interesele Engli-
terei n'ar putea de cat se, castige.
Ce se tine de o Ungarie pane la Marea-N6grd : acesta ar avea mai multi

www.dacoromanica.ro
 MEMORIU DIEM 113

amid Mire politicil Europe. Unguril sunt mai cunoscuti in Europa de cat Ro-
mama. El all o istorie mai celebrate de cat a nOstra. Et sent mai patriotl, mai
activi, mai energict, mai entusiasti, mat belico;i de cat not : cu un cuvent su-
meld Ungurt, precum in secolil trecuti, de asemenea i astacii sunt vecini forte
periculosi pentru not- Dada Ungurit intr'o revolutiune in contra Austriel, ar
esi invingatori : el domnt at Ungariet §i at Transilvaniei, din aceste din urma
tern, ast-fel ar domina asupra Principatelor, in cat acesteade abia 'ci ar pu-
tea sustinea independinta fats cu sumetii invingetori at Austriei, si Europa
s'ar putea sa nu aiba interes de a ne.apera.
Mai este inse o combinatiune, cea mat dreptil, ;i tot o-data cea mai folo-
siterkpentru Europa; dar, durere ! spre nenorocirea nOstra, pre putin popu-
lara in Europa.
Dupe acesta. combinatiune, Statul de la Dunare care sa Ong. cumpana Ru-
siei d'impreuna cu cea.-1 -alts Europa, n'ar fi nici austriac, niet unguresc, ci
ar fi un mare Stat roman.: o Romania compusa din Principatele-unite ale
Romaniel, Moldovel i Transilvaniet cu partile at pan' in Tisa. Atat dreptul
nostru istoric, cat Si dreptul nostru national la un asemenea Stat, e cu mult
mai puternic de cat dreptul Ungurilor : un asemenea Stat ar respunde ;i in-
tereselor Europei mat bine de cat Ungaria cea istorica a Ungurilor, compusa
din Unguri si Croat'', din Serbi si Slovaci, din Romani, i alte nemuri, adeca
din atatea elemente eterogene care unite inteun singur Stat unguresc ne ar
presenta un fel de Austrie unguresca care pe tot momentul ar turbura din
noel linistea Europei resaritene.
Scia ca se vorbesce de o Romanie de la Carpati pane la Em. Inse Bulgaria
vorbesce o limbs slavica, si apol valea dintre Carpati gi Em, nu s'ar putea
sustinea fuel asupra domnitorilor de la Carpati, Mel in contra celor de la Nord.
Transilvania, nu Bulgaria, este partea cea mai frumOsa si cea mai vitals din
trupul eel sta;iat al natiunei romane.
DOMNUL ROMANILOR

In aceste timpurl grele Ore ce are el de facut ?

A) In lanntr.n.
1) intaiu ;i inainle de [Ole, i cu ort ce pret, sa organiseze si sa maresca
puterea armata ;
apoi iera;1 puterea armata ;
in line tot puterea armata sa-o organiseze §i sa-o maresca.
Guvernul sa castige opiniunea publics i increderea natiunei
2) Prin o bung. administratiune a dreptatei; i dintre tote,
3) Domnul sa cerce in tote chipurile a castiga inima poporului, improprie-
tarind pre Oran : ca sa alba teranul inheres de a-0 iubi domnul §i patria
sa, si a se lupta pentru amandot : taranul este adevaratul Roman, fara ta-
ms, nicl un lucrii mare nu se pOte face.

www.dacoromanica.ro
144 PAPIU MARIAN

4) Sit creeze in Principate an singur ceniru adeverat national de in-

structiune publics nationals : de luminarea qi crescerea natiunei in adeverat
patriotism.
5) Finantele statului sa crests : la timp de nevoie, averile monastiresd
irebuese secularisate : Causa averilor menastirilor inchinate nu cumva sa se
j udece de streini; asta ar fi nu numal in paguba terel, dar qi in contra ondrei,
demnitatil pi drepturilor ei.
6) Intarindu-se autoritatea guvernului cu aceste chipuri sä se puna odata
capat intrigilor perpetue earl strica partea cea mai vitals a natiund.
B) In afar&
1) SA stea Domnul in cele mai bune relatiuni cu Italia qi cu Franta. A-
gentil romani sa aduca aminte Europel Latine ca sa nu parasdsca pe colonii
Romei din Rasaritul Europel anaenintati de toti, §i desarmati si de Nemti si de
Slavi. Agentii romani sit nu inceteze a convinge odata pe cabinetele italien
pi frances ca Transilvania e tern roanesca. Guvernul sa tocmesca scriitori
earl sa arate Europel ca mai sent Romani qi afara de Prineipatele-Unite.
2) Guvernul roman necum cu Rusia, dar nici macar cu Austria sa nu se
strice inainte de timp. Amicitia cu Austria insa nici o data se nu merga a*a.
departe, meat sit se induplece vre-odata guvernul roman la urmatOrele done
lucruri, care sent fOrte periculdse pentru Romani, si anume : a) nu cumva sa
se invoiasca vre-odata guvernamentul roman de a aduce In Principate co-
lonil nemtesci fie din on i ce parte a staturilor germane; §i b) nu cumva O. se
invoiasch la vr'o intindere, fie on si cat de mica, a jurisdictiunel consulare
austriace, cad, nici un consulat nu este atat de periculos pentru Principate
ca eel Austriac.
3) In cele din afara e bine a se intelege nu nurnai cu guvernele dar si
en popOrele. Drept-ce, guvernul e bine sa asculte §i pe Unguri, insa tot-de-
na sa-si aduca aminte ca Unguril sunt dusmani neimpacati al existentil
nationale a Romanilor, mai cu sema ai Romanilor de peste Carpati. Ungurii
ar trebui capacitati ca numai ei ci Romanii se gAsese in rasaritul Europel
inconjurati de Nemti si de Slavi; ca interesul for ar fi de a da pace Roma-
nilor din Transilvania, cad altmintre prin sumdta for violenta 'I arunca in
bratele Austriei, §i ca e mai bine de a aye pe Romanii Transilvaniet de a-
mid egali si, in casul unei revolutiuni, e mai bine de a aye pe Romanii Tran-
silvaniei chiar neutrall, de cat al aye dRmani. E bine ca guvernul sa ob-
serve tOte miscarile Slavilor din Turcia, cu deosebire mi§carile qi aspirarile
Bulgarilor, ale Serbilor etc.
Pete cea mai de aprOpe lupta din resaritul Europel este revolutiunea un-
guresca.
Acesta revolutiune, dace ar triumfa, ar putd sa schimbe fata Europel, ci
positiunea politica a Romanilor.
Nascendu-se acesta revolutiune, ce sa fats WO Romani din Transilvania?

www.dacoromanica.ro
 MEMORIII INEDIT 145

ET cu cine sä tina? Cu Ungurii ? Acestia pretind ca Ardealul e tern unguresca.

Cu Nemtii? Acestia tot-deuna ad fost perficli. 0 politica neatarnala ? Acesta
singuri de sine nu sunt in stare sä &ca. Aristocratia romand din Transilvania
s'a ungurit. Conduceterii for de asta-di sunt popii si cati-va literati. 0 ce po-
por ! mai frumos de cat tot! Romanii, mai virtuos, mai integru, mai entusiast
de cat tot! Romani!, si mai vitez de cat tot! : La 48 nu numai barbatii, ci si
femeile muntilor celor de aur, se luptati cu Pelagia Rosia in frunte si castigara
invingeri stralucite. Ce minuni nu s'ar putea face cu acest popor, daca ar
avea conduCetori cum se cade, si un steg national caruia sa urmeze. Insa
durere ! acestut popor ii lipsesc conducetora... Nave senza nautiero. Romani!
din Transih ania, in impregiurarile de fats, puma! in Principate privesc, num ai
de aci astepta semnalul, numal de aci '$1 ved scAparea. Cand s'a ales Cuza
domn, entiisiasmul la Romani! Transilvaniet era pete mai mare de cat in
Principate) Nascendu-se revolutiunea unguresca, acesti Romani e peste pu-
tinta sa se lupte in calitate de UngurI, sub nume ungur, si pentru glorie ungu-
resca: e peste putinta sä venla Transilvania Ungurilor, prebum pretind Un-
guru. Dar tot asa de periculos este de a se lupta erasi ca la 48 pentru Nemtu
perfid. 0 neutralitate ar fi pete cea mai de dorit pentru et : insa acesta nu o
vor Ungurii, nu o surer Nemtii. Nemtul are sa acordeze unirea Transilvaniet
cu Ungaria, prin acesta are O. arunce din nod intriga intre Unguri si Romani.
Un instinct natural face pe Romani! din Transilvania a crede ca, isbucnind
revolutiunea unguresca, Principatele romane, sub cursul aceleiasi, nu ar pu-
te sta cu manile in sin.
Domnul Romanilor, creeze, daca nu este, un chip si un mod, frig un chip
si un mod intelept, un chip si un mod carp sit nu pericliteze cum -va esistenta
Principatelor-Unite, un chip de a-se vede in Transilvanial... in centrul Ro-
manilor. Care ar fi ere chipul si modul? care pretecstul? Sub pretecst de a
aduce ajutor Ungurilor ? sea pete chiar Nemtilor ? sell Romanilor ? de a con-
serva neutralitatea Transilvaniei sub cursul revolutiunei unguresci ? Care ar
fi chipul de a inldtura pericolul unet invasiuni turcesci sea rusesci in aseme-
nea cas ? La tete aceste intrebari nutnai felurimea ci actualitatea impregiu-
rarilor ar pute da respuns. Un lucru mi se pare a fi mai mult de cat sigur :
ca Romanii de preste Carpati, barbati si femei, batrini si tinerl, toti ar fi gala
de a muri pentru Domnul Cuza. Romani! Fransilvaniel sunt nu numai mai
entusiasii, darn si mai credinciosi si mai slatornici de cat alt! Romani.
Petru Rams cand intra in Transilvania, si a intrata de vre-o 10 ori, mai
intaiu se impaca cu Polonii si se asigura despre Mari, apoi mergea in Tran-
silvania pretecsland ca merge, cand in ajutorul Turculul asupra Ungurului,
cand in ajutorul Ungurulut asupra Nemtului, cand in ajutorul Nemtului asu-
pra Turcului si a Ungurului, tot-deuna in folosul Romanilor, tot-deuna biru-
itor se intorcea, balend pe rend unul cafe unul pe vecinicii dusmani al Ro-
manilor. I se imputa perfidie, ins& pata perfidie, aruncata de eel mai perfigi
nu se prindea de Petru Rams.
Rev. p. let., Arch. 1i Till. f. 1. 10

www.dacoromanica.ro
146 PAPIU ILARIAN

Cand a intrat MihaT Vitezul in Transilvania in fruntea unel armate de 30

miT, tntre earl multi Poloni si Cazaci, Turcii credeatl ca Mihal ocupli Transil-
vania pre seama for : §i intru adever ca Romania remase nebantuita de Turd
in timpul absentil Jul Mihal. Nemtii, malcontentii din Transilvania, sperall ca
Mihal nu are de cat sa -T scape de uriciosul Andrei Bathory, erau Incredintati
ch. pentru Nemti o (mph. Ertl acest Bathory, principele Transilvaniei, care cu
putin mai nainte %urea planul de a prinde pe Mihal spre a'l da in manila Tur-
cilor, Oa la lupta de laugh. Sibiu de abia afla ca Mihal e in Transilvania.
Mihal invinse. Audaces fortuna juvat); ysi Invinglitorul era domn al Transil-
vaniel. Preste putin alunga pe Movila §i pe Polonil NI din Moldavia, ci In-
eepu a guverna din Alba Julia tote trei Principatele romane. Turcul, Neamtul
§i Polonul, trimiteaO pe Intrecute soli ci daruri, si 'I cer§iat amicitia. Ventlarea
Ungurilor §i a Polonilor, perfidia cea sanguinary a Neamtuliii, nepriceperea
de Mufti a Romanilor din Transilvania, si mai cu soma prea multa incredere
in sine a Jul Mihal eel Mare, au Mout sä caqa eroul Romani lor, ci cu el causa
romans.
0 Principe ci Winne al Romani lor I fie ca O. Ve stee tntru ajutor Geniul
natiunei romane, ca sa resbunati cu Intelepeiune mOrtea, §i sa fiti esecutorul
fericit al planulul celul mai mare Domn §i Roman ce a avut vre-o-dath
Dacia lug Traian.
A. Papin Ilarian.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PRONUNTAREA 1,Ur S IN LIAM LATINA 147

DESPRE PRONUNTAREA LUI S

IN LIMBA LATINA

Meritul. de a fi r6spendit o lumina clara asupra pronuntaril lilerilor din

limba latina, apartine fare indoeala marelui filolog german W. Corssen. Acest
btirbat, cuprins de un zel neobosit pentru studiul limbilor clasice vechi, a cer-
cetat cu o eruditiune filologicti Tura valOrea foneiica a fie-carii litere din toale
epoeele literare ale limbei latine, stabilind adese-ori Ons Si cele mai mitt
nuance fisiologice ale diferitelor sonuri din aceasta limba. Resultatul abundant
al cercet6xilor sale se gasesce adunat in opul self clasic edespre pronunta-
rea, vocalismul §i accentuatiunea limbei latine' (1), premiat de Academia de
Stiinte din Berlin. In aceste cercetari joace un rol insemnat ca element de
comparatiune intre altele §i limbile romanice mai importante §i mai cuno-
scute prin cultura §i literatura tor, limba italiana §i cea francesa ; §i eli cred,
ca, dacit autorul in comparatiunile sale s'ar fi folosit §i de cele-lalte flee ale
limbei latine, §i mai cu seamy de limba spaniola §i cea romans, lumina respen-
dit . asupra pronuntarii literilor latine ar fi fost adese-ori mai clara §i mai
intensive. Ca probe pentru acest adever ne va servi aici cestiunea despre
pronuntarea literei s din limba latina, o cestiune, care este de o importanta
deosebitl §i pentru istoria limbilor romanice, fiicele limbei latine.
Corssen, dupa ce a esaminat pre larg pronuntarea acestei litere, ajunge in
opul citat, tom. I, pag. 294 la resultatul urmAtor :
.S s'a pronuntat virtos la inceputul cuvintelor, precum §i in majlocul for
inainte §i dupit alto consonants, afara de H, intocmai dupa cum se pronuntA
(Ana astgqi in limbile romanice.
cS s'a pronuntat moale in mifiocui cuvintelor intre doue vocale, intocmai dupa
cum se pronunta anca astacli in limbile romanice, §i dupa n, care suns moale.
«S s'a pronuntat slab §i mut (dumpf) la sfer§itul cuvintelor, si mai cu sena
in limba poporalei mat veche §i in cea mat noun, pans cand in aceasta a amupt
cu totul, din care cause in limbile romanice a disparut cu desavar§ire.,
Acest triplu resultat, intru cAt privesce parlea antaia ci a treia, este §i va
remane probat pentru tot-de-auna. Numai in contra piirtil a doua privitoare la
pronuntarea lui s intre doue vocale ci dupa n ca s moale (adeca ca z din en-
vintele romane razim, pctza, tnzddar, c. a.) se pot aduce obiectiuni destul de
serioase.

(1) Ueber Ausprache, Vocalismus and Betonnung der lateinischen Sprache. Zweite urn-
gearbeitete Ausgabe, Leipzig, 1868-1870.

www.dacoromanica.ro
148 V. M. BURLA

Probele, pe carY Corssen se razime. intru sustinerea parerif sale, o parere,

care astacli se considers de tots filologii moderni ca intemeiata, i pe care ne-
muritorul Fr. Diez in gramatica limbilor romanice a acceptat-o chiar ca punct
de plecare pentru esplicarea desvoltari1 diferitelor sibilante din limbile roma-
nice (1), sunt adunate in opul citat, tom. 1, pag. 280, 281 si 284.
Cu privire la pronuntarea Jut s intre doue vocale ca 8 moale sati ca z, art
ce aerie Corssen :
.Din contra in mijlocul cuvintelor intre doue voccde trebue ca s in limba la-
tine. sit fi avut un son mat moale (de eat s inainte Si dupe. alte consonante).
Pentru acest son vorbesc mat antaiti limbile romanice, fficele limbet latine,
In cart se aude In positiunea aratata un ast-felit de s, precum pe lenga :
Lat. rosa, ital. rosa, franc. rose
positio posizione position.
Tot pentru acest son vorbeste Si trecerea lot s intre done vocale in r, care
trecere in limba latina $i in alte limbi italice vechi n'ar fi avut loc 1ntr'o in-
tindere atat de mare, data s n'ar fi lost o sibilantA mai moale si mai slaba.
S'a constatat deja mai sus, ea goticul s s'a schimbat in alte dialecte germa-
nice in r; cuventul german modern kiesen, erkiesen pe langa kiiren, willkiir-
licit, erk,oren de la goticul kiusan probeaza, ca s, din care s'a slabit r, a fost pe
pamentul limbilor germanice o sibilants moale. De aid trebue dect conchis
ca asa din limba laiina vechie Mg din punctul de vedere fonologic in aceen
relatiune cu ara din limba lalina clasica, ca i goticul lciusan, germanicul mo-
dern er-kiescn cu germanicul modern kiiren ; va se. Mica, ca si in limba latina
s intre done vocale, care a trecut atat de des in r, a lost o sibilants moale.
cAeeasta se certifice. mat departe $i prin pierderea Jul s intre done vocale,
precum :
Ver pe langa sanscr. vas-ant-as, lituan. vas-ara, grec g-ap in loc de Fla -ctp.
Cere-ali-s pe lengh Ceres, Cerer-is ; mat departe in formele casuale :
Vi-m, Yi pe langa vir-es, viri-um, viri-bus. s. c. 1. ,
In privinta pronuntarii mot a Jut s dupa n sustine Corssen pag. 284 urmA-
toarele :
'Sonul moale l'a avut s si duph n, care suna slab si care adese-ori nice nu
se scriea, ca in consul, censor, conservus, Lucerenses pe lenge. cosol, cesor, co-
servus, Lucereses q- a., In cat s dupa sonul slab al lut n se gasea situat intoc-
mai ca intre done vocale. Pentru aceasta pronun( are ne de. o probe. scrierea :
p.viCec, I. R. N. 2193, in lot de menses, find eh grecescul C 1nfatiseza sonul
in asibilat intre 8 $i a,.
SA esaminam acuma pe rend fie- care din acesle probe, si sa vedem, dace.
pe temeiul for putem in adever admite conclusiunea renumitului filolog ger-
man, el s din mijlocul cuvintelor !aline s'a pronuntat intre dour' vocale §i
(1) Grammatik der romanischen Sprachen. Erster Theil. Dritte, neu bearbeitete and
vermehrte Auflage. Bonn, 1870, pag. 237.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PRONUNTAREA LU1 SIN LINEA LATINA 149

dupa n ca s inoale, self trebue sä o respingem si sa sustinem, ca s in limbs

Latina s'a pronuntat si in aceste done positiun! ca s virtos.
Mai intaia ne va ocupa pronuntarea lui s intre doue vocale ca s moale
sea ca z.
Cand Corssen sustine, ca «pentru acest son vorbesc mai intaid limbile ro-
manice, ulicele limbiT latine, in care se aude in positiunea aretata un ast-fel de
5., adeca un s tnoale, §i ca esemplu compareaza name limba italiana §i cea
francesa cu limba latina, comite o eroare in contra realitatil lucruluT. Cad pe
tend in limba italiana si cea francesa un s simplu intre done vocale se pro-
nunta ca s moale, in limba romans si cea spaniola acest s se aude din contra
ea s virtos (1). Ca proba pentru acest adever insiram aid numaT cate-va e-
semple, precum :
It. ma, fr. case, rom. cast!, sp. casa,
vaso, vase, vas, vaso,
naso, nez, nas, naso,
fuso, fuseau, fuso, §. a
fus,
In limha italiana se gasesc chiar esemple destul de numerese, in earl s
simplu intre done vocale se pronunta virtos, intocinai ca in limba romans si
cea spaniola, precum :
It. riso, span. visa, rom. ris,
virtuoso, virtuoso, virtos, S. a.
Ast-fel din si area actuala a limbilor romanice se poale reclama pentru litera
s din limba latina in positiunea mentionatelot asa de bine o pronuntare vir-
toasa ca Si una moat", o imprejurare, care pone la indoiala proba hal Corssen,
basata numaT pe limba italiana si cea traneesa. Atata Ansa este absolut sigur,
ca una din aceste done pronuntarl trebue sa fie originals, si prin urmare iden-
lica cu pronuntarea latina, era cea-l-alts derivata din cea originals. Corssen,
ca se. poata conchide cu siguranta din limbile romanice asupra pronuntaril
mot a 1111 s din limba Latina, trebuia mai intaid sa arete, ca. pronuntarea 'node
din limba italiana $i cea francesa este cea originals. era pronuntarea virtoase
din limba romans §i cea spaniola este cea derivata, ceea ce a trecut cu vede-
rea. Spre a indeplini aceasta lacuna, este necesar, ca sa ne aducem aminte de
curentul fisiologic consiatat in istoria lirnbil, un curent care se esplica din sla-
birea continua a organelor limbil prin us indelungat, ca consonantele virtoase
self tart sunt espuse a se transforma In consonante mot sed slabe, pe cand
consonantele mot sea slabe sunt menite a se perde. Curenlul contrarily este
a proape o imposibilitate organics, dace nu este provocat de consonante virtoase
vecine. Acestul fenomen fisiologic sunt supuse mai cu seamy limbile romanice,
afara de cea romans. Ast-fel consonantele virtoase latine c, p, t din mijlocul
cuvintelor aflatoare intre done vocale s-at slabit in limbile romanice de la sudul
$i vestul Europe mai mult sed mai putin in consonantele mot g, b, d. Aceste

(1) VecIT Fr. Diez, op. cit. I, pag. 348.

www.dacoromanica.ro
150 V. M. MLA
consonante apoY in unele limbi s'aa pastrat intacte, in allele, qi mai cu seamy
in limba francesa g §i d s'aa pierdut, era b a trecut in labiala moale v. Esem-
ple pentru aceasta AM:4re de consonante se gasesc in abundan(a, precum :
a) In limba italiana :
lago (lacus), ginebro (juniperus),
luogo (locus), savore din *sabore (sapor),
lattuga (laptuca), pivere din *pibere (piper),
pregare (precare), ricevere din *rie,ebere (recipere),
imperadore (imperator),
lido (litus),
padella (patella).
madre (mater) *. a.
b) In limba spaniola :
fuego (focus), cabo (caput),
pagar (pacare), lobo (lupus),
amigo (amicus), sobre (super),
laguna (lacuna), obra (opera);
lodo (lutum),
saludar (salutare),
estrada (strata),
todo (totus), s. a.
c) In limba provensalet :
agut (acutus), poble (populus),
negar (necare), lebre (lepus),
vesiga (vesica), ceba (caepa),
miga *i mia (mica); cabestre (capistrum);

d) In limba francesa :
seigle (secale), ravir din *rabir (rapere),
aigre (acer), pauvre din *paubre (pauper),
maigre (macer), rive din *ribe (ripa),
pie din *pipe (pica); rave din *rabc (rapa);
mule (cubitus),
aider (adjutare),
roue, vech. roe din *rode (rota),
veau, vech. veel si vedel (vitellus), .. a.
Numal limba romO,na, cea maY conservatoare dintre toate limbile romanice
in privinta consonantelor c, p, t, a pastrat aproape pretutindine aceste conso-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PRONUNTAREA LUG s IN LIMBA LATINi 151

nante in starea for virtoasd, el-Aar si acolo unde c a devenit palatal si t sibi-
lant, precum :
lac (lacus), piperiu (piper),
/oc (locus), cap (caput),
foc (focus), lup (lupus),
im-pdea (pacare), popor (populus),
in-neca (necare), iepure (lepus),
be§icet (vesica), ceapd (caepa),
secard (secale), rivet (ripa).
acru (acer), cdpestru (capistrum),
macru (mater); rapi (rapere) ;
itngrat (imperator),
but (lutum),
sdruta (salutare),
tot (totus),
cot (cubitus),
ajuta (adjutare),
roatd (rota),
vitel (vitellus), s. a.
Esemple pentru prefacerea consonantelor mot g, b, d in consonantele co-
respunclgtoare virtoase c, p, t, lipsesc cu deseversire in toate limbile romanice.
Prin urmare, cand observgm, cg limbile romanice in majoritatea for sunt
supuse curentului fisiologic de a schimba consonantele virtoase dintre done
vocale in consonante mot, §i cg contrariul acestui fenomen de a preface conso-
nantele mot in cele virtoase corespumietoare s'a evitat pretutindine in toate fit -
cele limbel latine, suntem sill a conchide; cg acolo, unde in unele limbi ro
manice o consonants oare-care se gaseste cu pronun(are virtoasd, ears in altele
cu pronuntare moale, pronuntarea cea virtoasd este cea originalg, earn cea
moale, pronuntarea derivatg.
Dacg aplicam acuma aceasta lege si la pronun(area dupla a luT s din lim-
bile romanice, trebue sg conchidem, ea, pronuntarea virtoasd a acestel con-
sonante din limba romans si cea spaniola (1) este pronuntarea originals, din
care s'a derivat cea moale din limba francess,si cea italiand, gi cg in limba
latina acest s s'a pronun(at virtos, earl nu moale, dups cum crede Corssen ii
cu densul tot ceT-1-al(T filologY moderni.
A doua probg a luT Corssen pentru pronuntarea moale a lul s din limba la-
find intre cloud vocale se baseazg pe schimbarea luT s in aceasta posi(iune in
r, un fenomen, care se constata si in limbile germanice.
and considergm, cg, un s latin final, cgruia nu i-se poate atribui o pronun-
(1) Nu trebue scapat din vedere nici Imprejurarea, cl In limba spaniola vecbie s
simplu se scriea Si cu ss, precum : coma In loc de cosa= lat. causa, ceea ce probes.* cA
qi Spaniolil cel vechl un ast-fel de s 11 pronuntad virtos. Ve41 Fr. Dies, op. cit. p. 363.

www.dacoromanica.ro
152 V. M. MURIA.

tare moale, s'a prefacut foarfe des in r, trebue sä admitem, ca rhotacismul lui
s nu constitue o proba pentru pronuntarea moale sm virtoasa a VI 8. Esem-
ple pentru rhotificarea luT s final sunt :
arbor in loc de arbos,
labor labos,
honor honos,
lepor lepos,
veter vetus, Varro, L. L. VII, 8.
robur robus, Cato, R. R. 17.
guirquir quisquis, Varro, L. L. VII, 8.
melior melios, Carm. Saliar. Varro, L. L.VII, 26. s.a. (1).
Aceasta schimbare a unui s final in r se poate urmari si in eels -lalte dialecte
italice vechi, si maT cu seams in dialectul umbric (2). Asemenea se gasesc e-
semple in abundanta despre rhotificarea luT s de la finea cuvintelor i diferi-
tele limbY germanice in comparatiune cu cea gotica, precum :
got. blinds, nord. vech. blindr, germ. mod. blinder.
got. veis (citeste vis), germ. nord. vir, germ. mod. win
got. ails, nord. vech. Or, germ. mod. aller, s. a.
A treia §i ultima proba a Jut Corssen pentru pronuntarea lul s intre dotia
vocale ca s moale este pierderea but s in aceasta positiune.
De oare-ce se gasesc §1 aid esemple prea numeroase pentru pierderea unui
s virtos atat la inceputul si la finea cuvintelor, cat si in mijlocul for inainte de
alte consonante, suntem silitt a sustine, ca nisi pierderea lui s intre doua vo-
cale nu ne da dreptul a crede ca un s in aceasta positiune a trebuit ss se pro-
nunte moale. Esemple pentru pierderea unui s virtos de toate categoriile ne
presinta in num& foarte mare instill Corssen, precum :
a). La inceputul cuvintelor :
clavis in loc de *sclavis,
gradus *scradus,
taurus * staurus, s. a.
b). La mijlocul cuvintelor :
cena in loc de *cesna umbr. cera
canus *casnus --= osc. casnar,
i-dem *is-dem (eompus din is si particula enclitics -dent),
s. a.
c). La finea cuvintelor :
diu in loc de dius, Plaut. Mere. 862.
abutere abuteris,
(1) VedT W. Corssen, op. cit. I, pag. 234 sq.
(2) VedT Aufrecht and Kirchhoff, Umbrische Sprachdenkmaler, Berlin 1849-1851. I, pag.
102 sq.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PRONUNTAREA LUI S IN L1MBA. LATINA 153

socer socerus, Plant. Men. 957 R.

gr. kopdc, sanscr. pacuras, s. a. (1).
In fine urmeaze proba Jul Corssen pentru pronuntarea moale a Jul s dupe n,
o probe. care cade de la sine in urma celor 4ise despre pronuntarea luT s intre
done vocale. Cad dace. s intre done vocale s'a pronuntat virtos, urmeaze ca ,si
s dupe n, care n suna slab, si care adese -ori nici nu se scriea, in cat s se con-
sidera ca situat intre done vocale, a trebuit sa se pronunte tot ast-fel, adeca
virtos, o pronuntare, care se pastreaza anca in limba romans si cea spaniola,
precum :
Rom. des, span. denso (densus).
masa mesa (mensa),
mesuret mesura (mensura), s. a.
Ca acest s s'a pronuntat si de catra Spaniolii eel vechT tot virtos, probeaza
scrierea cu ss din limba spaniola vechie, pr. Alfonsso in loc de Alfonso (2).
Intru cat priveste esemplul epigrafic trfiCsq in loc de menses, citat de Corssen
de pe o inscriptiune neapolitana (Mommsen, Inscript. Regn. Neapol. 2143) ca
dovada pentru pronuntarea lut s dupe. it ca z = grec. C, trebue se. marturisim,
ea un singur esemplu de pe o inscriptiune scrisa cu litere grecestI anea nu
probeaza, ce s din lat. mensis s'a pronuntat moale ca z, precum nu probeaza
nici scrierea epigrafice latina a cuventuluT grecesc Zpoc cu Setus (Mommsen,
Corp. Inscript. Latin. I, 1047.1299) in loc de Zethus, ce litera greceasca C s'a
pronuntat virtos ca s din cuventul latin sed9o. Dace inscriptiunea : chotelul
la pieste, din Bacau s'ar 'Astra sute de ant, oare filologiT dupe o mie de ant
ar aye cuventul se. sustie, ca romaniT dela sfersitul secululul al noue-spre-
clecele ad pronuntat pe e din silaba penultima a cuventuluT peste, ca ie ?
Ast-fel de ortografi iscusiti ad fost adese-ori si sapatoril vechi at inscriptiu-
nilor latine gi grecesti, ca si proprietarul hoteluluT din Bacau, gi maT en seams
cand avead de-a face cu cuvinte straine limbii lor, ca sapatorul grec cu lat.
mensis, si sepAtorul roman cu grec. Zinc.
Din toate cele espuse pane aid am vegut, ea nici o probe. adusa de Corssen
intru sustinerea pareriT sale pentru pronuntarea moale a litereT latine s din
ambele positiunT nu pot intimpina ori-ce critics, si ca din contra limba ro-
mane. ei cea spaniola sunt o dovada vie pentru pronuntarea virtoaset a acestel
litere atat intre done vocale cat si dupe. n.
Aceasta dovada se sustine maT departe .i de alte consideratiuni filologice
foarte pond eroase.
Precum limba romans gi cea spaniola , ca fiTce ale limbil latine, vorbesc
pentru un s virtos din limba mums, tot neeasta valoare fonetica results .i din
comparatiunea limbil latine cu cea greceasca. Aceasta limba, Ca sore a lim-

(1) Ve41 W Corssen, op. cit. I, pag. 277 sq.

(2) VecII Fr. Dies, op. cit. pag. 363.

www.dacoromanica.ro
154 V. M. &MLA
bib latine, nu cunoaste in toate epocele literaturd sale decal un o virtos, fie a-
cesta la inceputul sate finea cuvintelor, fie in mijlocul for in combinatiune cu
alte consonante sad intre done vocale.
0 alitt proba foarte invederata pentru prommtarea artoasd a lub s este si
aceea, ce cea mai mare parte de cuvinte, earl ne presinta intre cloud vocale
un s simplu, se gasesc foarte des scrise gi cu ss atat in epoca vechie cat §i in
cea clasica. Ast-fel, cuventul latin causa, care astadi se citeste in toata Europa
cu s moali', se &este scris pe inscriptiunile din timpul republicd de 23 de
ori cu ss si de 18 orb cu s, o scriere care se continua si pe inscriptiunile din
timpul lub August(1). Gramaticul Quintilian (Inst. I, 20) ne spune, ca, pe tim-
pul lub Cicerone §i ceva maT tardid se scriea ss §i dupa vocale fungi, ca in
caussae, cassus, divissiones s. a., care scriere Quintilian o gasea in manuscrip-
tele lub Cicerone si Virgilid. De aceea aminteste si Mariu Victorin (p. 2456 P.)
ca scrierb vechi : aussus, caussa, fusses, odiossus (2). Din aceste scriert se vede
%nitwit, ca in toate cuvintele, in call s intre done vocale se gaseste scris §i cu
ss, §i al carora num& este imens, acest s s'a pronuntat virtos; si data, in la-
tinitatea clasica, §i mat tarclid, aceste cuvinte se stria de ordinarid cu un s,
de aid nu urmeaza, ca acest 8, find scris simplu, s'a pronuntat moale, dupe.
cum nu urmeaza nict din scrierea greceasca ithaoc, O'coc, rpaaw s.a., cart cuvinte
la Homer se stria §i cu as : p.icsooc, gaaoc, irp6aaco, ca a din phaoc s. c. 1. s'a
pronuntat male, fiind scris en a simplu.
0 probe, indirecta, ca s din limba latina nu s'a pronuntat nicaire moale, ne
da in fine tacerea complecta a tuturor gramaticilor latini din toate epocile
literaturei romane despre o pronuntare dupla a lul s. Cad cand vedem, ca
ace0 gramatici in zelul for filologic esamineaza adese -orl pens si deosebirea
ce esista intre un e scurt si un e lung, earl in privinta pronuntaril hal s tat ca
piticul, nu este posibil de admis, a., dace. In limba latina ar fi esistat o pro-
nuntare moale a lub s (Ca z din cuventul romanesc rare) pe lenge. cea virtoascl
(ca s din cuventul roman sare), se. nu be fi batut la urechT, §i sl nu fi pomenit
de aceasta deosebire in scrierile for, o deosebire, care este mat sensibila de cat
deosebirea intre e scurt si e lung.
Acestea decb sunt probele in contra parerit tub Corssen §i a pareril acelora,
cart cred, ca s simplu din limba Latina intre done vocale si dupe. n s'a pro-
nuntat wale, si pentru parerea mea, ca, litera latina s s'a pronuntat pretu-
tindine virtos.
Ajungend ast-felid la finea acestui articul, nu pot termina, ca sä nu-I invit pe
top aceea, cart sunt convinsb de parerea but Corssen, ca in interesul stiintei se.
me combata fara mile qi crutare. In cas contrarid as dori, ca cel putin in §coa-
lele romane, unde se invata limba latina, sa se puie o-data capet und pro-
nuntarT gre§ite, care nu este justificata nict macar de caracterul Umbel romane.
V. M. BurIA.
(1) Vedl W. Corssen, op. cit. f, pag. 282.
(2) Idem, op cit. I, pag. 283.

www.dacoromanica.ro
 SORTER EEO RESPUNSURI DE ORACUL. 155

SOR TES
sto
RESPUNSURI DE ORACUL
Sortes, sorturl la Romani, se numIad acele rdspunsurl de oracul, cart se
dad in versurt hexametre pe niste tablite de aramA Auguste si sustinute d'un
inelus, credincTosilor, cart doread sit 'sT afle norocul, de unde si espresiu-
nea : sortem trahere (1), a trage sortil. Cate-va din aceste sentinte as ajuns pane
la not in copil manuscripte din secolul XV .i XVI, si s'ad publicat in C. I. L.
vol. I nr. 1438 1454. Ritschl le a studiat din tote punctele de vedere in
Rheinisch Museum vol. XIV, p. 389-418.
Aci ne mrninim numat a propune cate-va corectiunT de forme, de metrics
qi de sens la aceste inscriptiuni, corectiunT ce s'au studiat cu d. profesor Ha-
vet in conferintele tinute la ,cola des Ilautes Etudes din Paris :
C. I. L. 1, 1438 :
CONRIGI . VIX . TANDEM . QVOD
CVRVOM . EST . FACTVM . REDE.
Ritschl dA urmaterea restituire, de care s'ad tinut toff interpretii pane acIT :

Cenrigi vix tandem, quod curvoin est facturn, (c)rede.

S'a presupus dect ca c disparuse de la inceputul cuventuluT final, cu atAt mat
usor, cu at crede este mat cunoscut §i mat clar in acel loc. Der absoluta ster-
gere a lui c dintre cloud vorbe de altmintrelea putin alterate, ne pare cu totul
nefireasca, Tar asta hypotesa cam desperate. Mal bine admitem ca REDE nu e
de cat vechia si vulgara ortografie a imperativ. REDDE (cad duplica-
rea consenelor in limba latind dateaza numat de la Enniu, si particular
pentru operile literare); apol citind cele patru vorbe din urmA CVRVOM
EST, FACTVM REDE si presupunend aid o superfieiall ruginire a place
metalice, observAm el FACTVM si RECTVM n'ar oferi mat nict o diferenta
la scriere, data R ar fi fost mancat pe jumetate cam ast-fel F, er E repre-
sentat, ca pe vechile inscriptiuni cu semnul urmAtor A ; decT, am avea
RECTVM REDE corectiune cu totul plausihila, cand cugetAm ea finala alitera-
(1) Suetunill, Tiberia 14.

www.dacoromanica.ro
158 M. B. CALLOIANU.

dune, atat de placuta urechilor romane, ne da eel mat bun finit de vers.
Sensul ne vine inteajutor ; cad dacd admitem in lac de inexplicabilul CONRIGI
lectura uniculul comentator Gudius CONRIGE, §i nu putem face alt-fel
din causa enormel dificultati metrice, CONRIGI neputendu-se scanda nicT
dupd legile rhythmulut popular nict clasic, atunci avem urmatorul sens :
CO1VRIGE : «indreaptd., ; VIXTANDE111 : eacum in fine, ;
(iii dupe asta prescriptiune generals, vine amplificarea esplicativa) :

QVODCVRVOMEST
RECTVMREDDE
«cea-ce e str&mb, filt drept, indreptad, , sentints intru tote conform& cu ca-
racterul unuT oracul.
Versul e spondaic : asta se reproduce des.
Nr. 1439:
CREDIS . QVOD DEICVNT . NON
SVNT . ITA . NE . FORE . STV LTV
Ritschl da. : Credis quod deice nt : non s(cin) t(e) ita rd fore stultn(m)?
0 reproducem mime spre stiinta ; dar ni se pare cu mull mat natural a ne
tine de text, si a punctua ast-fel : credis quod deicunt : non sunt : ita ne fore(s)
stultu(s); non sunt se va vedea si mat jos :
1° NONSVM :
20 QVOD ROGAS NON EST

respuns energic si categoric at oraculului ; este der de paslrat.

Cat despre s din stultus, p6te cd sapatorul ra omis (pang la Cicerone a
oscillat pronuntarea), sett pate cd s'a sters de rugina marginald a lamelet me-
talice ; asemenea si s din ne fores ; Wes este iambic, dr asupra metricel cu-
vintelor iambice yelp' Havet de Saturnio versu p. 32 ; cap. de brevibus bre-
viantibus.
Nr. 1440 :
DE INCERTO . CER TA . NE . FIANT
SI . SAPIS GAVEAS
Nr 1441 :
DE .VERO FALSA . NE . FIANT
IVDICE FALSO

«Ia sdma, dace at minte, ca dintr'un rdd inchipuit sd nu-q fact rele ade-
Orate,

www.dacoromanica.ro
 SORTES SE RESPUNSUR1 DE ORACtJL. tt
(Vali ca din adever sit nu scoata minefuni un judecator mincinos.,
Aste doua versuri alaturate dupe ordin, forma si sens, s'a propus a se
corecta ast-fel :
DE INCERTO CERTVM etc.
DE VERO FALSVM
Dar prea e nefiresc ca gravorul sa fi reprodus aceeaci erOre tocmai in
acela§i loc ; deci mai bine sa fie ast-fel lasate, cu lungirea finalei A (CERTA,
FALSA) sub timpul forte , de care fapt sunt exemple multe chiar in versifica-
iunea clasica :
CAVEAS final E = I = J consOna CAVJAS
afara numai dad. cumva trocheul final n'ar tolera inlocuirea cu anapest sail
tribrach : (mai avem satiust mai jos).
Nr. 1442 :
EST . EQVOS PERPVLCER . SED TV
.

VEHI NON . POTES ISTOC

Ritschl : Est equos perpuleer ; sed to uehi non potes fstoc

pentru uehi = uehi, vide Havet de Sat. vers. 32.
Asemenea tote disilabele iambice pot scurta silaba finale, tend formeaza
112 parte a unui picior, precum : manD=-m anti, mone=mona, Si resturile astel
legi sunt clasicile : mi du, ibi, ubl, tibi
Nr. 1443.
ESTVIA .FERTILIVOM . QVAVI
SEQVI . NON
RitschL: ESTVIA . FERTILIOR . QVA V(ESTIGAS) . SEQVI
NON (EST)

Comparativul fertilior sea fertiliuor, ca epitet la via nu este de loc ne-

merit; cea ce ni se pare mai natural este cA dupA via sA despartim !Wait) verbul
fert =_- o tale care conduce ; i dad ne amintim ca dupe fert adverbul diree-
tiunei (avend deja IL) nu pOte fi de cat illacc, avem urmatorul resultat :
est via, fert illuc, cu sens destul de neted ; asemenea observand atent ce
vorba ar putea fi pu(in alteratA sad negligent trecutA de gravor, deseoperim
eA 1LLVCCLIVOM produce un §ir de cuvinte cu litere mull repetate §i
asemenate, ast-fel ea, presupunend ca gravorul condus mai mull de vederea
cleat de priceperea celor ce copia, putea fi uluit de atatea there semene, nu
este de mirat sa fi facut urmatOrea omisiune in mijlocul reproduoerii :

FERTILIVOM -
IL(LirccL)ivom de unde §i avem
i

www.dacoromanica.ro
168 M. B. CALLOIANU.

aga der efert illuc, sag mai bine «fat iliac cliuom, confirm/ raspunsul favo-
rabil dar scurt : est via (este drum, ; apoi adauga mai mutt Ana : fert illuc
cliuom, te duce acolo un loc inclinat, te duce uqor o prevAlire ; sed qua vis
sequi non (est), dar, pe unde vrei a merge (tu)nu se poatedar pe unde vrei
a apuca, nu este (loc) ; qua vi pentru qua vis, finalul s omis sail din negli-
genta sail din causa ortografiel populare; se omitea fiind-ca nu se pronun(a.
(Peniru sAqui sa se vac)/ legea cuvintelor Tambice. Havet. De S. V. 32).
Nr. 1444 :
FORMIDAT . OMNES . QVOD
METVIT ID SEQyI . SATIVST

Ritschl : FOrmidat mimes : quod metuit, id sequi satiust.

Din compararea cu cele-lalte versurT, neindoios ca este exametru ; dar !ne-
wt este tribrach, cum deci inlocuesce un dactyl sag spondet? Este probabil,
pane la o noun verificare, ca u mtg. sa fie considerat ca consOna, adica
MET-VIT; aceasta 'I mai sigur pentru SAMS, dici daca I n'ar fi socotit tot ca.
§i in pariete, abiete (Virg.), atuncf s'ar Bice ca anapestul pOte inlocui trocheul
final, cea ce nu pare de loc probabil.
Nr. 1445 :
HOMINES MVLTI SVNT
CREDERE . NOLI
Ritschl: (Fallaces) sau (Mendaces) homines multi sunt : credere nOli. N'a-
vem hipotesa mai bung.
Nr. 1446 :
HOSTIS INCERTVS DE CERTO NISI . CAVEAS .

Ritschl : hOstis incertus de certo (fit), nisi caveas.

De §i sensul si metrul nu reclama nimic contra acestei corectiunI, ni se pare
ansa mai probabil ca fit sa fi disparut la fine (unde se rode tablita) de cat
la mijloc ; rli pentru ce ar lipsi tocmai In corpul fraseT? Restituind deci fit,
dupg caveas, am avea :
Hostis incertus de certo nisi caveas ... fit.
(nisi deli scris astfel, pronuntandu-se tot ni) am avea: ni caue-as fit; (al 5-lea
si 6-lea picior), desi caveas ar putea termina versul, CAVEAS=CAVIAS; dar
nu 'I probabil. 4 Cel nesigur (adica indoios, care stfi la indoiala). Ii se face inimic,
daca nu te feresci de inimicul sigur,. DE CERTO NI CAVEAS merg impreuna.
tCel nedeclarat (Ana.) ti se face inimic, daca nu te feresci de cel declarat.,
Nr. 1447 :
IVBEO . tT . IS . EI . Si . FECERIT
GAVDtBIT . SEMPER.

www.dacoromanica.ro
 SORTES Sta EliSPUNK:re DE DRAM. 159

Ritschl : Iebeo (u)t i(es) sei : si f(ax)it, gaudebit semper.

SA examinam ensi-ne inscriptiunea : mai Antftit pare ca EI este o erere
provenita din confusiunea multor litere de acelasi fel; copistul o fi scris ET IS,
si pe urma a inceput erasi ET neterminandul; sat ca, avend a scrie SI cu
vechia'T ortografie, a pus EI ca continuare la S din IS, si apoi vegend ca nu 'I
asa, a refacut erasi SI duph aud, lasand incolo ortografia ; (erort d'acestea
attain cu mifle). In fine, on cum ar fi, daca suprimAm suparAtorul El, avem
urmatorul vers destul de neted
jebeo et I is si fece I rit gau I debit I semper.
I

Dar (aim Met sA incept versul? aici observam ca., in latinesce, pe unde
silaba initiala a pierdut o consuna, ea s'a si scurtat ; spre exemplu : ab mo-
veo=a-moveo, dasmus= dilmus casmena= camena ; prin urmare ius ha-
beo itsbeo=itheo, si cum acest rhythm este popular, nu se Ole Ore presu-
pune urme d'asta vechie mutilate si de rhythmul Saturnian? Prohabil; si tot
asta considerare permite Inlocuirea dactylulul riguros de la al. 5-lea picior
cu spondeul : gaudebit semper, formula consacralit divinelor predictiuni (Tit.
Liv. Marcius vales).
Nr. 1448 :
LAETUS . LVBENS . PETITo . QVOD
DABITVR . GAVDtBIS . SEMPER.

Ritschl : Laetus lubens petite; I (d)abitur; gaudebis semper.

AstA copie, din origine, pare a fi corruptd. QVOD este si pentru vers $i pen -
tru sens de prisos. Der se vede cA gravorul l'a intercalat, sat fiind-ca n'a in-
teles sententiala formula cu constructiuneal concisa, sat ca n'a urmat vechia
ortografie a imperativulul viitor In d : petitod, $i 'si-o fi inchipuit cä s'a scris
acolo petito quod : In ori-ce cas, stergend superfluul quod, avem :
laetus lubens petito ; dabitur ; gaudebis semper (cu finala consacrata).

Nr. 1449 :
NONSVM . MENDACIS . Q_VAS . DIXTI
CONSVLIS . STVLTE.

Ritschl : 1° Non sum mendacis, qua(e) dix(e)i) : COnsulis stulte

Stollius : 2° Non sum(us) mendacis, quas dixti : censulis stelte.
In loc de aste modificari de text, nu propunem deck simple indreptare
de punctuatiune :
NONSVM MENDAGIS QVAS . DIXTI
CONSVLIS STVLTE

www.dacoromanica.ro
I db M. 13. CALLOIAMJ.

Non sum : nu sunt, nu me aflu , nu esist ; precum si mai sus, vedem

adesea : non est,.. (Quod rogas) etc.
Asa dar : (Nu sunt (ell obiectul dorit, cautat); nu'i nimic, (si) sorturile de-
clarate de mincinOse, le consulti nebunesce; (0) nebun e§ti de consulti nisle
sorturl ce al declarat de mincinOse.)
Nr. 1450 :

NVNC . ME FkOGITAS NVNC.

.

CONSVLIS TEMPVS . ABIT IAM

Ritschl : Nunc(ine) me rogitas, nunc consulis ? tempus ahit lam. Abit pentru
abut, it inainle de Imperia ; exemple chiar In clasici.
Dar corectiunea nuncine nu prea este satisfacetOre, nefiind nici Tinker
simelrica cu al doilea num.
P6te mai bine ar fi de presupus un monosilab (TV spre.exemplu) la in-
ceputul versului. Tu nunc me rogitas, nunc consulis ? etc.
Nr. 1451 :
PER MVLTIS PROSVM VBEI
PROFVI . GRATIA NEMO. .

Ritschl : Permultis prosfun : ubef prOfui, gratia nemo.

Nu se prea Intelege bine fail cateva indreptari : mai antAl6 avem de jus -
tificat cateva licente metrice, precum : prostim : ubi, hiatus frequent, sub tim-
pul forte, chiar in Virgil. Dar pr5fiii, cum sti faca un dactyl ? nu se pOte de-
al separandu'l in ambele'i cuvinte constitutive, pro ± fui; atunci fui re-
mane supus legilor cunoscute ale iambelor. Asemenea : scio (Plaut) nescio
(Havet. 1. c).
Ce sens ansa se pOte da cuvintelor finale gratia nemo? Neputend admite
pierderea lui m fare Mel un rost, preferim a crede a gratia nemo s'a serfs sell
cititin urma pentru gratust nemo, facend astfel un vers spondaic, ca
cele de mai sus.
Nr. 1452 :
POSTQVAM . CECIDERVNT SEI . SVM
CONSVLIS . TVN ME .

Ritschl : pOstquam ceciderunt s(pe)s[Ojm(nes), consulis tun me.

Mommsen : pOstquam cecIderfint, sei sfint mala, consulis tun me.
Prima corectiune cam violenta, secunda mai seducatere, der nu prea ri-
guresa adauga mala care cu ceciderunt nu se legti bine. Mai de preferat
este ca sa facem din sortrs subiectul sublinteles al perfect. ceciderunt, si
apoi, presupunend o iritare a oraculului exprimala inteo antithesa de vorbe,

www.dacoromanica.ro
 SORITS Ste RESPUNSURr DS ORACUL 181

sit cautam vr'un cuvent analog cu cele de mai de sus, dupe. verbal sum,
precum rogas sae rogatis, care s'ar fi ros de rugina sae frecarea de pe
margini; astfel obinem urmatorul vers :
Postquam ceciderunt, sei sum rogas, consulis tun me ?
(Dupe cell ceclure, sae mat bine, 'ti reu§ira sorturile, mai me intrebi tu
dace. ee sunt, (exist inteadever,) tu, me mai consulti?..
Cdt despre indicativul rogas dupe sei, se afll exemple : Hor. Sat. I. 7.39 :
Inspice si possum. Ter. Eun. III. 4.7. Heaut I. 1. 178.
Nr. 1453 :
QVOD PVGIS QVOD . IACTAS TIBEI
QVOD . DATV1\. SPERNERE NOLEI

Ritschl : quad fugis, quad iactas, tibei qu6(m) datur, spernere, nolei.
Mommsen : Quor fugis, guar iactas; tibei quad datur?spernere nolei.
Sensul este : se, nu despreVie§tilbunurile date de fortune.
Nr. 1454 :
QVR . PETIS POSTEMPVS . CONSILI
QVODROGAS . NON EST VM

Ritschl : Qv'r petis pOs tempOs consilium? QuOd rogas non est.
Versul ca mesura ei sens nu °fere. nimic particular. Nils intrd. 'n categoria
cuv ntelor iambice.Consilium, probabil lungea pe SI inaintea indoitelor consune
LI. CONSILIUM. cCe'ml vii a cere peste time slat? Ce vrei, (cauV) nu este.,
M. B. Calloianu.

?ev. p. 1st., Arch. .Ti Pit. f. 1. 11

www.dacoromanica.ro
ilig V. 9IMITRkSCU

NOTE
ASUPRA

IMMEMLOR, RUINELOR SI LOCURILOR INSEINATE ISTORICE

DIN

JUDETUL MEHEDIN1i.

1° MANASTIREA VODITA SI LEGENDA Lill NICODIM.

Pe cat s'a putut afla panel acum, se gasesc in judetul Meeding ruine de
biserici ii manastiri la locurile acestea, anutne :
1. La Severin, ruinele descoperite de cati-va ani a patru biserici, intre care
si unde a fost vechia episcopie a Severinulul.
2. La Verciorova pe valea Voditei, ale unei manastiri.
3. La Gura-Motrului unde se dice a fi fost mai intaiti manastirea Motrului.
4. In hotarul Bistrita, fg.r6. alts 'traditie de cat banuiala a fi fost o ma-
nastire.
5. In hotarul 110001, la muntele Nevdtul, unde se dice a fi fost un schit
al manastirei Tismana.
Intre tote acestea an insemnatate istorica mai .cu sOma cele de pe valea
""c
Vodita de langa Verciorova. Aci a fost cea d'intain manastire de calugari in
Romania-mica, numita manastirea Vodita cu hramul santului Antonin, inte-
meitorul de aci al tagmei monahicesci, zidita pe la anul 1365 de catre Vla-
dislav Basarab, dupe staruintele santului Nicodim.
Acosta manastire a fost una din cele mai avute din Romania. Ea a fost pa-
rasite de calugari, earl an trecut la manastirea Tismana si la schitul Topolnita,
in timpul cand s'an stabilit Turcii in ostrovul Ada-Kalle, care este in apro-
piere ca done chilometre.
Dupe cum se vede din hrisOve (1) ea a avut mai mulle mosii chiar si in
Serbia. Mosiile sale din Romania art trecut in posesiunea manastirel Tismana,
cele din Serbia nu se scie daca s'ad mai cautat de catre manastirea Tismana,

(1) Archiva istorial a Roanie;" t. I. 1, 17, 19.

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICE PIN MEN ItDINV 163

afar de vadul pescarilor de la satul §ipul, in partea serbesea, care pane de

curend s'a arendat pe socotela manastirei Tismana.
De istoria fundarii acestei manastire, a schitului Topolnita., a fostulul schit
la Ilovetu, a manastirei Tismana di Gura-Motrului, este legate legenda santu-
lui Nicodim, pe care o gtisim in gura poporului din partea locului.
Tata acesta legenda :
Pe timpul de demult, cand era putini calugari pe parnent, era in Ora ser-
bescii in muntii din dreptul Verciorovei un om sfant, care se tragea de nem
de roman din tera lui Basaraba. El era acolo mai mare peste mai multe ma-
nastire, $i se numea Nicodim.
Intr'o di de mare serbatare, dupe pranz, sfantul adormind cu cartea de
rugaciuni in mane, a visat ca i-se infatiseza sfantul Antonia, si 'I dice sa
trech in Vera -romanesca, sa gasesca locul numit k Pietori/e, , care este intre
munti, sa zidesch acolo o manastire care sa nu alba pereche de mare si de
frumnsa. El atunci n'a perdut timp, qi s'a dus la satul Tachia, care este in
marginea Dunarii in fata OrsoveT, di faeendu-sr de tree on truce, a aruncat
epingeoa sail rasa calugaresca Intinsa pe Dunare, §i in loc de luntre, s'a
pus pe densa, di asa a trecut Dunarea la Verciorova in Vera-romanesca.
A cautat in drepta, a cautat in stanga, i parendu-i-se di a gasit locul visat,
s'a apucat, §i in patru-cleci de dile a fost terminate si sfintita, manastirea Vo-
dita, si 'T-a pus hramul sfantului Antonia; si in alte patru-deci de dile a sada
patru pogOne de vie la locul numit Sfanta, in munte d'asupra manastirei, di
asa a !lent sfantul olane, sa vine vinul pe ele sa se verse in vasele din piv-
nita manastirei..
Dupe patru-deci de Bile Orasi a visat sfantul ca a greOt locul, qi sä-la caute
tot mar in crapaturile muntilor.
D'aci a plecat sfantul plin de obida, si s'a dus la locul unde este manastirea
Topolnita, i eredend di a gasit ce cauta, s'a apucat a face si aci manastire;
si 61.41 a visat ca tot nu este locul cautat ; s'a dus apoi in munti mai departe
spre satul llovetul, si tot asa;apoi desnadajduit a plecat tot umbland si tot
intreband de locul numit «Pietori/e,>, Si nimeni nu scia sa-T spuna. 0 data a
tnoptat in satul ce se numeste si astacli Tismana. Acolo tragand in gasda la
un cretin de om, nOptea s'a de§teptat in plansetele until copil al gasdeT, pe
care '1 batea tatal sea, cad perduse porcil prin munti. Copilul spunea plan-
gand, ca 'i -a perdut pe la .Pietor.
Sfantul audind acest cuvent, s'a utnplut de bucurie ca a gasit ce cauta, a
rugat pe gasda sa erte copilul, ca data i-va arata locul unde sunt Pisetorile,
el II va gasi porcii, caci are darul Duhului slant cu densul. A. doua-di, cand
rasarea sOrele, eras gasiti i porcii, di locul cautat. Atunci n'a mai sciut sfan-
tul de bucurie, di dand multumita luT Dumnedea, s'a asept en locuinta intr'o
pesters de unde se arunca,- apele ca la 10 stanjeni, si care se numesc Pieto-
rile. Acolo sfantul a postit §i s'a rugat patru -deci de dile si patru-decT de
nopti, pane ce a trimis Dumnedea ingerul sea la Voda Basaraba, si 1-a In-

www.dacoromanica.ro
i64 V. D1MITRESCU

demnat, de cu tot ajutorul a venit la facerea mandstireT Tismana ; apoi sin-

gur sfantul a sada via si pomil d'aprOpe de manastire, unde se face vinul si
pOmele, de care numal la mese ImperAtesci se gasesc. Apol tot nu s'a multu-
init sfantul, si a maT zidit gi altd manastire, si a sddit si vie la Moira tot asa
de vestitd, care s'a numit Gura-MotruluT.
Natl. In vecinitate, unde se gitsesc ruinele vechei mingstir1, se aflA o vie, care si ast6.41
se numeste (Via luY Nicodim,.

2°. CRUCEA LUi SANT-PETRU BSI BABELE.

Patin mat sus de insula Banului, aprOpe de cataracte, in marginea Dunarel,

se inalta un spic de stance din muntele d'aci, pe care privindu-1 cine-va
din depdrtare, i-se pare cd vede doue chipuri de om ca nisce statul de petrd
infipte in stand.; unul este mat mic, altul maT mare. Numal privit d'aprope se
p6te cine-va convinge cd acesta nu este o productie de mand omenescd, ci
un jot al IntampliireT, al naturei.
Acosta stincd se numesce Babele §i Baba-Dochia.
In apropiere se afld un alt spic de munte, unde se deschide o mica cam-
pie; aci se afld o truce de petrd inalta d'aprOpe dot metri, care se numesce :
Crucea tut stint- Petru. In pregiurul acelei cruel pamentul este fOrte mult
prAbusit de sapdturT Si gropi facute dupd timpuri de OmenT d'aceia earl visezd
desgropare de comorT de ban!. A fost un timp cand chiar gtwernul a autori-
sat asa sapaturl acolo, cu scopul de a gdsi ban! ; se intelege cd la acele sapa-
turT n'a fost alit Omeni de cat d'aceia care nu cautd de cat banT. Niel atdta
nu sciad acel OmenT ca stintiT nicl o data n'ad ingropat haul, sad ei pOte cred
In fabula celor trel selel pline cu galbenT, povestitd in partea loculuT.
latPi traditia sad legenda despre Crucealu1 sant-Feint &HA in gura popo-
rulul din prejur :
In timpii de demult trdia in partea loculul un pusnic numit Petru, care
avea darul tamAduirel, §i mult bine facea la multd lame, ci chiar dupd mOrte
lumea '1 credea sfant , pentru cd $i atuncT tine credea In el, de multe bOle se
tAmAduia. El a murit 1i s'a ingropat in locul unde astdcli este crucea, in
muntele Babele. Dupd cdt -va timp fiind dusd vestea despre minunile ce facea
sfintul , locuitoril de la satul Sipul, care se afid in fatd cu Serbia , ad furat
nOptea corpul sfdntului, .i '1 -ad vendut Ia nisce tarigrAdenT (negresit crestinT
greet sad bulgar!), tocmindu-se pe trel ceiei pline cu galbeni. Corpul sfintului
pe data a fost pornit la Tarigrad, Yi d'aci la locul unde cresce tamaia pe
lemne, pi margelele pe pAr. and furii gi vingeloril sfa.ntuluT ad prins de veste
cd aunt inselatT amar, clef in lot de galbeni ad gasit in ceici petre ¢i der-
buni de teid, toll locuitoril aceltif said a moctenit ca pedepsd pentru acesta,
b6la numita acolo : cSfrentia,; gt el', ea sa mat imblanzescd mania sfantuluT,
ad ridicat Ia locul unde era ingropat, crucea numitti a la! Sant-Petru.
0 traditia despre Babe, care singurd se gasesce in partea locului, este legatd
de traditia sfantuluT Petru.

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICE DIN MEHEDINVI 165

Iatti-o :
Pe and sfantul Petru se afla tare bolnav, a trimis pe nisce babe dupg bu-
rueni de lecuri in tera serbesca, care au intaNiat forte mult venirea lor, $i pe
cand sfantul era aprOpe a'si da sfarsituld, veclend cil ele nu mai yin, a trimis
in cloua randuri in calea for sä privighieze din sprencena muntilor dacg se
ved venind, si 1-s'a spus ca nu se ved; iar a treia Ora, pe cand sfantul isi dete
ultima resuflare, 1-s'a spus ca babele se ved odihnind pe WI% in apropiere.
Atunci sfantul Petru le-a blestemat qicend : (Steil) de petra sa se faea., si
asa au remas pang asta-chi.

3". CETATEA HOREVA.

Mai jos de Vgrciorova, ca la 3 chilometri, untie incep cataractele Dunaril, in

partea drepta a vii Slatinicului-mare, se inaIta un munte aprOpe in forma pi-
ramidala, in spicul dinui se afla un platou ca pane la 2000 stanjeni patrati. Acel
be este brasdat in mai multe sensuri de santuri, in care se ved urine de zi-
daril de pdtra, si uncle se vede a fi fost un castel. Mesta localitate se numesce de
locuitoril din prejur cCetatea Horeva.. Unit din Miran). o numesc cetatea lux
Chorbat ; altii, a ILA Ion Corvin. Din causg ca positia locului este forte anevo-
iOsa de strabatut, acesta localitate este f6rte putin cunoscutg chiar In veci-
natate.
In apropiere, mai sus pe valea Slatinicului, In partea stanga, se deschide o
pading care are un spatid intins si cu o positie forte bung pentru ase-
ciarea unui lagar ; acesta se numesce (Taberile), care este sinonim cu «La-
garile, .
Muntele acela uncle sunt ituinele de castel donlineza tOtg valea Dui-Aril in
sus qi in joy, in departare mai mull ca 10 chilometri, $i IOW. valea SlAtinicului
de care este vorba aci.
Localitatea numitg Taberile se dice ca servea de lagare armatelor in timpii
pe cand acel castel era in flOrea lui.
Urmele de zidarii earl' se mai ved, si intelesul ce- se pOte lua din eke se
vorbesc in partea locului despre acesta, ne face sa credem ca acel castel sad
cetate este de pe timpul MI Corvin, pe cand a zidit cetatea din ostrovul
Ada-Kale.

4° CETATEA PAHARNICULUI.

In hotarul comunei Podeni din plaiul Closani, in munte despre Austro-

Ungaria, se afla o localitate nurnita in partea locului «Cetatea Paharnieului , . A-
costa coprinde un spatiti ca de un pogon, incongiurat cu santuri adanci; si pe
unele locuri are si semne de zid in *Tient. Forma sa este aprOpe ca o elipsd.
Nu are alte semne ca sa fie avut alte zidiri ca ineaperi de locuit sad de apg-
rare, nice intr'acele santuri, niel in vecinatate.rNu s'a gasit nici o inscriptie,

www.dacoromanica.ro
168 v. DIMITRESCII

nicT aitceva scris despre acesta, decal o traditie din batreni, ca acel numit Pa-
harnicul a fost fiul natural al unul Basarab-Voda. ; eh, dupa mama-sea se
[rage de nem din satul Podeni, ca a fost un mare vitez, Si ca el a facut acea
cetate, unde se inchidea la vremurl grele de batai, stand la aparare ; ca 0 a
Post mai mult limp grOza vrajmasilor (erei, $i ca a ajuns pa s'a facut si
Doran in (era.
Tot aci in apropiere se afla o fOniana cu apa de b6ut , numita si acesta
sfantana Paharnicului., si care se vede ca, comunica cu cetatea printr'un
sant. Traditia ce o gasim in gura poporului in partea locului, si cele ce ne
spune chronica luT Sincaid (1) si Magasinul istoric pentru Dacia (2), ne face
sa, credem, ca acea cetate este' facutil de Paharnicul Lupu Meedintenu. cel cu
re volu tia de la 1617 contra veneticilor greet.
Despre acest Lupu mat este de observat ca. manastirea Topolnita, care se
afla in partea loculul pe apa Topolnita intre munti, este zidita de dot fraV :
L upu Buliga si Lupu Curia sad Curila. Se (lice ca acestia all fost fit s61' ; ca et
all ridicat acest monument in memoria parintelui lor, pentru aceea $i are hra-
mul Taerea capului sf. Ion Botezatorulr spre a aminti despre tragica mOrte
a parintelul lor. Din vechime este obiceid ca in ()Ma. de 29 August, tend este
hramul acestet manastirl, se aduna multitne de lame din satele vecine la pe-
trecere. Acesta adunare uniT o numesc goire, altii rug. Este o credinta in po-
por ca ori-tine ar fi prins de frigurt, de ar posti in qiva aceea, si ar merge la
manastire, este insanatosit indata, si pentru tot d'auna scapat de a'l mat cu-
prinde acea bOla.
Tot aci in vecinatate se afla ki satul Prejna, resedinta de predilectiune a lut
Tudor Vladirnirescu, unde Matel Basaraba all facut prima statiune dupd intOr-
cerea sea din Ardeal, adastand pan6 a se asigura de reesita si pand a se pre-
gati, netezandu-si drumul la tron (3).

5°. RUINELE DE LA BATOTI.

Ca la doug chilometre mai jos de comuna Batotil, in malul Dunarii, se Oa

un loc lnaltat, pe care este pus un pichet de5granita numit (Cetatnia.. In
partea despre apus are un sant forte adanc $i' larg ca la cinct stj. numit (Hu-
nia, care cobOra la Dunare. Aci se gasesc tot d'auna fel de fel de caramiqf
si &bud de vase : de multe on s'ad gasit si monede romane.
Tot in hotarul Batotilor, la locul numit (Securicea., putin mai departe
de Dunare, se gasesc, din card in cand, in pament, semne de zidarii romane.
In apropiere se afla insula Corbova., unde asemenea se gasesc in pament urme
de zidaril si fel de fel de cioburl de vase vecht si caramicli ; Tara in marginea
Dunarii, la locul sad mahalaoa numita Atarnalii se Oa urine de zidarii,'unde

(1) Tom. III pag. 5 - -8.

(2) Tom. I, pag. 115 -121; tom. IV pag. 307 309.
(3) incai torn. III. pag. 24,

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICR DIN MFFIEDINTI 167

se nume*te «Cetquico>, i in fata Serbiei se afla, satul numit «Corbova, lo-

cuit de Romani. Si aci se gasesc semne de ruine romane. Aceste din urma
sunt descrise in cartea contelul de Marsigli, sub numele de Corviugrad, *i re-
presentate prin figura XXXIII.
Atat locul din Ro mania cat *i eel din Serbia nu ail alt/ traditie, de cat
vorba obicinuita de cetate romans.
6°. RUINELE DE LA. ISVORU-FRUMOS.

In hotarul numit «Isvorul-frumos), I n marginea Dunarii, se gasesc in pg-

ment semne de zidgrii romane. Acest loc nu are alts, traditie decal ea acolo a
fost in vechime o mare sc.hela.
Vis-a-vis in Serbia se afla targuletul numit Barza-Palanca unde se gasesc
ruine romane mai pronunciate. Acesta din urma localitate esle studiala de
contele de Marsigli pi descrisa in cartea sea, representandu-i*i planul sub nu-
mele de «Palancuta,. Drumul roman se vede ca de la Isvoru-frumos apnea
prin hotarul comunel Burila peste Devesal la BatotT, apol peste hotarul co-
munel Rogova, peste locul numit «Cetatea Latinilor, din hotarul Orevitei, unde
se gasesc urme ca a fost o statiune romans, *i d'aci aprepe de locul numit «Ji-
dovii,, tot eu semne de lucrari antice, preste hotarul Ravulul sag Mina-
mica, Slawma, Balacita, Cleanovu, pe Valea Dasnatuiului, trecend in judetul
Doljiu, care locul numit pe chartg. «Frateria«.(1), unde actualmente se Oa co-
muna numita Trapeztta, in a aril vecinatate este un loc numit : «Mesele,
F,ti unde se cunosc nisce riclicaturi de pament in forma de mese.

Tot in acesta directie, incepend mai cu gema de pe la comuna Rogova, se

afla, din distanta in distanta, un *ant, pe unele locuri mai larg, pe altele mai
stramt, pe allele mai adanc, pe altele mai afar/ pe altele ne mai cunoscen-
du-se de loc. Paralel cu acest an pe unele locuri in apropiere sunl semne
de o *osea impetrila dupe obicelul Romanilor.
In partea locului se spune, cA pe acolo era un drum roman pe care mer-
geau armatele ascunse spre a nu fi zarite. Acest/ Were se baseza pe aceea,
ea *antul acesta este mai pronunciat la locurile *ese. Pe unele locuri se nu-
mesce : «Trojanul,, iar pe altele : «Brasda lul Novae* (2).
Ffind-ca vorbiram despre drumuri vechi, cats sa nu dam uitaril cele ce am
mai putut afla.
Drumul, care incepea de la Isvora-frumos pi trecea spre Batoti pang aprepe
de comuna Devesalu, avea pe marginea sea, din distanta in distanta. cate o
magura inaltata de pament. Una din aceste magnet se numesce : Ruja, sat
Migura lui Rujan. De pe aceste locuri se dice ca se despartia in vechime un

(1) A se vedea Magasinul istoric, tomul al II-lea, pag. 102-103, si charts de care este
vorba.
(2) A se vedea Magasinul istoric, tomul al II-lea, pag. 102-103, ci charta de care este
vorba.

www.dacoromanica.ro
188 V. DIMITRESCU

drum care lua directia spre satul Bucura si Vanju-mare, pe unde este 0 acum
drumul numit : Drumul lui Rujan, care trece peste comuna Corlatalu prin
pelele campulur, in care directie se si gasesc urme de statiunl romane, cum :
la comuna Branistea sIi karma, caramicli si cioburl de vase in pament.
Alte urme de drumuri vechi romane insemnate, orT cat am cercetat, nu
am aflat in Meedinti.

7°. RUINELE DE LA GRADET SI VALEA BALOTWFILOR.

Pe valea Topolnitel, intre manastirea cu acest nume Si comuna Balotesti,

in marginea drumului ce sue muntele Gradetul, cam in pOlele lu!, la o fnal-
time de la nivelul vttel pane la 100 metri, se afla urmele unei fortificatil zi-
dita cu petra, al caril plan se cunOsce a fi lost aprOpe ca o elipsa. In unele
parti zidul sta in fiinta, pe unele locurl chiar acum are o inaltime mai mull
de doT stenjeni; spatiul ce coprinde, si positia loculdi din prejur, nu spun alt-
eeva decttt ca acestit fortareta n'a servit decat numal in timpuri de res-
bele, sad pOte chiar si in timpi de pace, !ma numal ca punct militar de
paza.
Vechimea sea nu s'a putut precisa pane acum, neflind cercetata, de Omen!
special!. Regretatul C. Boliac, care a visitat acest loc in anul 1869, spune
in descrierea ce face, publicata in Monitorul Official No. 223 din acel an,
ca nu a avut indestul timp sä face. acele cercetarT, dar ca da cu socotela a fi
fost acolo o cetate romana de mare importanta, si tot-d'odata ce a aflat de la
locuitoril din prejur ca se numesce (Zidina Dachilor..
Lasand la o parte, si pentru altii mai competinci a vorbi despre aceste doue
nume Cetate romana. si e Zidin a Dachilor., aratem ce am putut afla $i noT
dupa cercetarile ce am facut, despre aceste ruine :
Muntele sad delul de care tine ramura pe care se afla aceste ruine, are
numele seat romanesc .Godeanul), er unde sunt ruinele se numesce Gra-
detul..
«Cetatuia sea Zidina., de nimeni insa nu am audit numind'o .Zidina Da-
chilor ; altii, mai ales locuitorii din partea munteluT, o numesc (Cetatea lu!
MateTas.. Alta traditie nu are acest loc dead ca, dupa o lupta ce as avut dupe,
vreme aci RomaniT in unire cu Unguril contra Tatarilor, acesti din urine. find
biruitorT, a daramat acea fortareta, si ad remas stapani pe acele locuri
pentru cat-va timp.
Se maT povestesce ca legends, despre cavaleria unguresca, ca Ansa, ca
sa pOta scapa de gOna inamieului, avusese grija d'a'sT potcovi call de a inda-
ratelea, si asa a scapat.
Tot pe valea Topolnitet, mai jos ca doue chilometre, intre satul Balotestil
gi SchinteesciT, se gasesc in pament sume de urme de zidarii vechi sIi mai
multe morminte de amandoue marginile Topolnitel. Acesta localitate se nu-
mesce de locuitoriT din partea locului MartalogiT .

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICE DIN MEHEDINV 169

Alta traditie nu este de cat ca dupa timpuri at fost un terg si o mands-

tire sat biserica veche, ca, mormintele ce se gasesc sunt morminte §i ungu-
reset; sunt batrani cart povestesc, cii aci in apropiere in polele muntelut a
trait Ore-cand un schimnic, inteo coliba facuta de petra in munte, si a trait
acolo peste 20 ant, si apot a disparut fara veste, spargandu'si singur coliba
in care locuise.
Aceste locurt visitandu-se la anul 1869 de rep. C. Boliac, cum se Oise mai
sus, s'a descoperit si urmele unut templu roman, dupa unele vase de pament
gasite acolo si dupa urmele unor zidarit de felul celor romane.
Tot in acesta localitate spre rasarit in apropierea satulut Schinteesci se a-
fla o sum/ de morminte romane ; unit le numesc mormintele uriasilor, altil le
numesc ale jidovilor, sat morminte jidovesci. Notam aci ca mat cu sema
in partea loculul sub numirea de jidovesci, se intelege tot-d'a-una lucrurile
uriase.

8°. RUINELE DE LA CATUN.

Intre comunele numite Catunul-de-Sus si Catunul-de-Jos, din plasa Motru-

lui-de-Sus, lenga riul Motru se \red ruinele unor zidarii scOse in faa pa-
mentului. Felul constructiunii si marimea caramigilor gasite in zid si la sapa-
turile facute in vecinatatea lor, fac o proba suficienta ca sunt din timpul Ro-
manilor. Altii spun a fi fost mai pe urma un terg unguresc. Se vede ca
venind Ungurit si gasind inca in stare buna unele statiuni si cetati romane,
le-ad ocupat, si a.sa traditia s'a schimbat pefitru unit, ultandu-se cea despre
Romani.
Vedem ca mai ales in partea despre munte, urmele de localitati cu ruine,
morminte vechi si altele, se numesc, unele unguresci, altele tataresci.

9°. INSULA (BANUL, NUMITA. $I INSULA (GOLUL,.

AprOpe done chilometre mai jos de cataractele Dunarii, la Gura Vail Jido-
stiteT,aprOpe de locul numit (Crucea ltti Sant-Petru, $i de stanca din munte
numita (Babele, sat (Baba Dochia,, se afla in Dunare o insula plina de ruine
romane. Acesta insult, pane pe la 1834, a fost locuita de vr'o doue-qeci de
familit. De atunci insa, adeca de la punerea in aplicare a regulamentulul or-
ganic, cea mai mare parte din locuitoril et at emigrat in Serbia, er parte au
treout in Romania. Acum ea se cultiva de catre locuitorii de la Gura -Vail, cart
platesc statulut arenda cuvenita.
Tata cum descrie acesla insula Contele de Marsigli in cartea sea de Studit
asupra Dulihrii facute din punctul de vedere strategic, pe la anul 1689. pe
care o represinta in gravura XXIX.
(Nu departe, mai sus de podul lut Trajan, aprOpe de cataractele Dunarii,

www.dacoromanica.ro
170 V. ramiTRpsCII

intre alte insule mat mid, se afla una, Si cea mat mare, numita (Insula Ba-
nului), care se p6te numi celebra prin lucrarile de arts, retranqamentele, cum
si ruinele de care este piina peste tot. RidicaturT de pament fOrte inalte, san-
oil adend, care comunica intre densele. taie si incing partea superiOra si
cea mat larga a acestet insule, in cat par a fi aci patru cartiere, care, luate
impreuna, ad un jur de 30 stj. lungime si tot atata largime. In partea de Nord
se afla dnct unghiurT, care sunt aparate de cincl felurT de reduce. In partea
opusit, la Sud, peste tot. terenul coprins intre santurT, este un indoit retransa-
ment, care corespunde cu centrul si are 36 stj. largime. Catre marginea in-
sulet, spre Sud, se afla un retransament fOrte ridicat in giuru] unlit turn cu
multe resturi de zidariT).
In partea drepta a Dunaril, in Serbia, la satul Sipul vis-a-vis de acesta in-
sula, se gasese asemenea sums de ruine romane, pe care acest autor le creole
a fi din fortificatfile ce eratt in legatura cu cele din acesta insula, si care for-
mat pe timpurile Romanilor, o parte din ceea ce se numia aci ,Port,ile de
fer,. Adangl acest autor cu descrierea ce face ruinelor din Serbia ca, fiind-ca
aci Dunarea se inchidea Cu lant,uri de fer, de aceea s'a numit (Pelt le de fer.'
Urine de zidarit romane de afla intarirT se gasese §i in partea stangti a Duna-
riT, in Romania la Gura-Vail, drept acea insula.

10°. CAMPUL DIN SUS DE SEVERIN SI BATALIA DE LA SCHELA

CLADOVEL

Aci, in anil din urma, intre alte semne de intariri, cum : ganturl si allele,
s'a gasit, la o adancime ca de un metru, o bolts de petra zidita, al caret pla-
fon este aprOpe orizontal. Inaltimea acestel bolte este ca de un stj. de la vatra,
care are un strat sad asternut de prund de Dunare.
Acesfa pare a fi fost o citerna, un reservorid de apa pentru un lagar inta-
rit, ce a stat aci in permanenta in timpul Romanilor.
Tata, dup6 contele de Marsigli, descrierea acestuT loc sub titlu de .Castra-
mentatio, §i representat prin figura XXX :
,La o jumetate mila mat sus de podul luT Trajan, in marginea Dunarri, se
;till un mare pb.trat incins de un retran§ament, ale card!' laturi fie-care sunt de
ate 173 stj. Laturea despre Dunare are done poil; cele-latte an ad de cat
cate una pe la mijloc*.
Acest loc, unde strebunil noWii avead o sentinels contra barbarilor de la
Nord, merits a nu fi dat uitarit, mat cu sema pentru cele intemplate aci la
anul 1828, in bataia ce a avut loc intre panduril nostril si Turd.
Tata ce ne povestesce un veteran de 80 anT, care a luat parte in acea ba-
tale, ci care pOrta pe corpul s6d semnele ranelor primite in luptele de pe
atund (1) :

(1) Acest venerabil betran este tatat autorulu!, i al meritosulul doctor Dimitrescu-
Severenu. N. R.

www.dacoromanica.ro
 MOW M. IST0RICE DIN MEHFDINT! 171

«Nol eram la 1500 panduri cu treT capitani : Michail Ciupagea, Nicolae

Verbicenu ei Ion Solomon. Museati eraa numaT cloud rote (companil). Ne a-
flam in lagd.r, unde astacy este orasul Severin, $i unde atunci era o campie,
gi numat ici-colea cate o mica lune/ de maracinT. Sciam ca o sa treca Turcit
de la Cladova, gi ca o sa avem batae.
«Inteo mercurT dimine0., in zort de cliva, 'ml dice capitan Ciupagea : sä 'ml
aleg si sä 'ml regulez cetasil; sa fim gata, cad in acea di o sa avem Wale.
Ne am gdtit cu tot,it, ci am coborit sub delurile despre Schela CladoveT, de
unde vecluram ca Turcit esisera in mare numer in campia de jos din sat.
«and era serele de un stat de om, ne am pomenit in bubuiturile tunurilor.
Turcit da din Cladova, Qi Muscalii din delul de d'asupra satulul Schela. Ghiu-
lelele suerad pe d'asupra capetelor nOstre de to luau fiorT ! Pe dail au inceput
gi pocnete de pusd. Cela de panduri a nOstra era mat in urma, D'o data a
inceput un ramat. Se audjab nisce strigate : «Alahl Alah !*, cand vedem ca
Muscalff fugiati care not Ii strigab : «Nazat ! Nazat!'. Niel capitanii nostri,
nici not pandurit, nesciind ca (Nazat, va sa (lied «inapol*, adeca : fugit,T*)
credeam ea ne comanda sd. dam navall spre sat. Am pornit si am dat navala
in ordia turcesca, care era spre satul Schela Cladovei, gi asa s'a inceput o
lupta crancena.
«Nu sciA cum ? i ce fel? cane-am pomenit cu Turcit fugind spre Dunare,
si not am rdmas hulducind pe eel ce caclusera in bataie. Atata spalma lua-
sera Turcil, in cat, dand navala a se pune in luntrile gi seicile cu care trecu-
sera Dunarea, se imbulciTail ci se luptat intre densil, ca sd. pot. scapa. Unit,
neavend loc in vase, se agatat cu manile de'marginea luntrelor Si seicilor, gi
eel din nauntru 'I impingead in apa, ca sa nu se scufunde cu totiT in Dunare;
ba, la unit, care Iinead manile inclestate, dice ca le tdia degetele cu iataganele,
Si asa mul #ime s'a inecat in Dunare.
«Nol priviam din marginea de dinceci a DunareT, gi ce s. fi velut ? Demne!
DOmne ! Te lua grOza! Pe Dundre plutTail sume de cialmale .i lucrurt remase
de la eel -ce se innecat, neputendu-se cufunda ; iar pe marginea de dincolo,
la Cladova, femei i copit iipat gi alergat pe malul Dunarei in jos, smul-
gendu-sT pdrul gi bocindu-se dup6 eel ce se innecasera. Fara de veste ne am
pomenit cu o sums de calarecf venind de la Ostrov, Si care se numlat «D
M* , cu nisce caciull ca putineele in cap, §i unit cu fesurt turcesd ; dar n'ad
stat sa se bata cu not, ci au fugit la Adacale.
In asta bataia capitan Ciupagea 'ct a perdut calul, impuscandu-i-1 sub den-
sul. Not am avut vr'o doue-clecT mortY, si nu sci5 cast raniV; Turd alit r6mas
pe toe peste o suta.*
11°. METEREZELE I BATAIA DE LA CIRESUL.
Aeesta este numele ce pOrta o sums de canturt si redute sau fortifleat,iunt
de pament cel se afla in dou6 locurT, d'asupra de comuna Bahna, ci mat sus in
delul Mator4elul, spre hotarul comunei Ciresul.

www.dacoromanica.ro
172 V. DINITRESCII

Aceste locurT fiind din cele mai strategice, se cunOsce dupa multe semne
ca at servit in tot-d'a-una de teatru luptelor in resbelele dupe timpurT. In ade-
cimitirile sad mormintele de lenga Bahna si cele de ]a Negrusa din veci-
nittate, numite unguresti si tatarasti, si urmele castelulul din muntele Slatini-
culul, tOte in apropiere, dovedesc importanta acestor locurT.
Redutele de care este vorba s'ad ridicat cu ocasia resbeluluT dintre turd si
rust la anul 1828.
Aci s'a intamplat una din cele mai tragice scene resbolnice pentru ostirile
turcesci intamplate in acele timpurl p'aceste locurf. Tembelicul, imbecilitatea
turculul, dibacia si siretlicul muscalului, eredint,a, inteligenta si bravura ro-
manulul, a facut ca sfirsitul acelei lupte sit fie desastros pentru turd, si
glorios pentru muscall, si acesta mat fare, nice o perdere simVtOre din partea
celor din urrna.
WU. istoricul acelei lupte dupa povestirea a dot panduri, cart ait luat parte
la densa, si cart Inca sunt in viecti, traind in Severin, I. S1fanescu §i S. Ser-
bul, eel d'intaiu fiind-fost intre panduril turcestI, si eel d'aI doilea cu pandu-
riT rom&nt. Se scie ca turcii ort de c&te or1 avead resboili, p'acele timpuri,
anga.jatl si din tre romani voluntirl, cart se numiall : panduri turcestl.
late povestirea pandurulut turcesc :
a Dupa-ce al nostril (turcii) as perdut bataia de la Schela- Cladovet si de la
g8itnian, o parte s'a asegat in lager in muntele Mareopriciul ca sa pazesca
gdrumurile, pe unde venea de la munte indestularea armatelor; dar turcii
gnu facea0 intarirT unde se aseclau, dupe, obiceiul muscalilor, cad se bizuiaii
gin num6rul for si in posiiia loculuT. Muscalil, insciintandu-se despre sta-
grea tor, a venit asupra-le, si dupe, o mica lu pia lagarul acela a Post imprastiat,
.si totl turcii all coborit la Verciorova, unde nol eram 6110 in lager, si unde
g's1 avea cortul si pasa, comandantul turcesc. Avesta indata a dat ordin sa
gne pregatim cu totiT, sa mergem cu mat mare putere asupra muscalilor.
gln adastare pane sit mai sosesca ostiri de la Cladova si din Serbia, a tre-
g cut c&te -va chile. In acest timp muscalit s'at intarit in meterezele si sant,urile
gde la Teisu din delul Matoratel. At nostril (turcii) sciaft ca nu eras acolo de
gcat pane la 5 600 de rust si done tumirt si tot ataAla panduri ; dar pasa
gvoind sa fie mat sigur de biruinta si sa se intaxesca mai bine in muntr,
gpornit URA ostirea cata se afla adunatb. la Verciorova, peste 6 7000 Omeni
si cu patru tunuri, pe care cu mare anevointa le am suit pe muntele Mar-
e copriciul.
(Caul am pornit de la Adakale,(1) asa eram de siguri de biruinta ca ne in-
ggrijam sa avem strenguri la not, ca sa aducem legatT robii ce vom prinde.
(Roue chile ne all trebuit pane sit suim muntiT, si sa fim gata sa inconjuram
pe vrajmas. Muscalii, vend ne-aA v6ciut in asa mare num6r, si ca erall luau
gde tOte penile, s'au inchis in metereze, numal et catT all avut lac, Or pe pan-

(1) Ostrovul dintre Orsova si Verciorova in mijlocul DunariI.

www.dacoromanica.ro
 MONDM. IS1ORIC6 DIN MFFIFDINTI 113

gduriT romanTI-at lasat in camp slobod. Acestia, veclendu-se tare amenintatT,

ate strans tote carele cu bol cate eraft aduse acolo pentru trebuinta ostirilor,
csi V-a0 facin din ele un fel de intarire, pt fiind-ca din acesta parte nu nu-
.mai ca nu aveam nice o temere, dar eram siguri ca sunt ca pi prinsT, si o sa'T
.luam, cum dice romanul, ca din strachina ; nice nu am sloboclit mitcar o
pusca asupra tor. Tata grija era sa scatem pe eel din metereze. Tata qiva
.aceea, cand s'a inceput bataia, s'a perdut in zadar, ba Inca mai mult in pa-
.guba Turcilor.
.MuscaliT de si aveaU numaT done tunuri, dar se vede ca eras si maT bune,
e§i apol eraa .5,4 la adapost. Cand a fost pe la qivajum6tate, done din tunurile
.nastre all amutit, pe unul '1 lovise tunurile ruseleT, pi 'T sfaramase condacul
(rO tel e pe care se pune tunul), eel -l-alt se stricase erasT. A innoptat fara sa
.fi facut vr'o isprava mare. Sera ni s'a dat ordin ca a dolla di de dimineta,
(pane in qiva, sa fim gala sa dam iuru§Y asupra tor, dar area di a fast si mat
.nenorocita pentru not. Muscalii earl se maT afla la Cernetiu ail.fost pornit de
'Cu sera adjutare, gi and not ne pregateam de lupta, dimineta in r6varsatul
gzorilor, audim un sunet de tobe din tote partite in giurul nostru, in padurile
.ce ne inconjura. Asa de mare era sgomotul ca rasuna vaile de to lua graza.
.Dupa ce s'aa luminat bine de cling, s'a v6Itit la marginea campieT, pe niste
(Muff, cete, cete de musealT, earl treceaA si se miscall in tote partite, in cat se
.pareau ca nu se mat ispravesc. Atunci at noslriT s'au ingrijit forte mutt, cre-
.4endu-se incongiuratT de tote partite, i ne-am tras la alts positie de aparare;
.acum all esit pi muscaliT din metereze, i pandurff dintre carele unde erail
.intaritt pi pareail c'at's s6 vina asupra ni5stra. Sunetul tobelor $i misca-
.rile muscalilor ce se credea ca all venit peste napie, nu incetara, insa se trase-
«sera. in partea despre munte, in padurile ce inconjuraa campia, ii din ce in
ce se apropiall de not. Tunurile nu incetaa d'amendou6 partile ; cand d'o-
'data ne pomeniin, mai intent, cu panduril romanT, ca (lag navala spre not,
eaprOpe cat bate pusca; atunci a intrat o graza intre at nostril, in cat tort ne
.am zapacit, si speriatT am luat-o la fuga care incotro am apucat prin pra-
(pastille muntilor ; multime cart n'az'i sciut sema loculuT, 'ct -all perdut vieta
tin acele prapastil, cum este pe la Bahna. Cand am coborit la Verciorova,
.atata spaima era, in cat Thrall adunaii ceici gi luntrii din tote partile ca sa
gscapam in ostrovul Adakale. Un cazdc sail un pandur, dada s'ar fi ivit
.d'a.supra de Verciorova, s'ar fi intamplat intocmaT ca la Schela-CladoveT, unde
.s'a inecat atata lume tot dintr'o asa mare zapa.cela. A doila-di capeteniile
.nastre all fost puse in lanturi si trimise la Dii. Dupa acesta turcit n'au mat
.incercat sa mat dea aka balae, afara de o mica lupta unde all fost numat
pandurii romanT, la satul Prejna pi Costesti, cu o ceta de bazabusuct ce um-
-bla hotesce prin munt1).
Maia despre care fu vorba, numita .Bataia de la Cirelul, a ramas pro-
verbiala chiar si la turd, sub numele de cBataia Tobelor). In adever, acolo
mat mult tobele s'ar'i batut, pt sunetul for as batut atatea mil de turd. Mus-

www.dacoromanica.ro
174 V. DIMITRESCU

calif d'abea era, la 1000, cu panduri cu tot, si de la Cerneti nu le venise de

cat o companie. Scii.parea acestora se datoresce Inlaid unul roman meedintan,
reposatul Ion Stretcu, care era din partea loeului, si cunoscend positiile, a con-
dus acesta mica. trupd de adjutor pe caile cele mai favorabile, fiind atasat la
acea companie, si InsArcinat cu aprovisionarea armatei ; si al doilea, iscu-
sintel comandirulut acelei companit. Acesta, pe langa tobele de care dispu-
nea armata, in cate va ore a mat adunat cate a gdsit dupd la terant, si cu tote
a fAcut vr'o 15; si ajungend aprOpe unde era teatrul luptel, at impArtit corn-
pania sea in atatea cete cate lobe avea, si risipindu-le prin paduri at dat a-
larms si a inceput stratagemile, in cat Turcii, credendu-se Incongiurati si
amenintati de a fi luat prisonieri, s'at speriat asa de mult in cat a sfarsit'o,
cum ne povesti pandurul turcesc, taindu-li-se pofta a mai purta strengurt sd
lege robit cu ele.
Povestirea pandurulul roman nu difera de loc ; el adaoge. numal ca, mus-
calii inchidendu-se numal densii in metereze si santuri, le dicea (romani-
lor) ca el sunt datort mai mult se. fie espusi, ca se bat pentru Ora lor, si a-
seclendul la un loc, unde era tot spre apararea lor, 'T ameninta ca de se vor
misca d'acolo fara ordin, vor pune tunurile in ei ; si apol, cand of mai filial('
at dat navala spre turd, 'I -all luat la gOna pane aprOpe de Verciorova, si ca
ad maceldrit o suind, si at si prins vr'o trei-deci de prisonieri; at adunat sums
de objecte si arme, pe care le laptidasera turcii, ca se fie usori la fuga prin
prapastiile muntilor, care In acele parti de loc sunt inspalmantattre.
Cdpitanii de panduri earl at luat parte la acesta bAtaie at lost Mihail
Ciupagea si Ion Solomon.

12°. METEREZELE SI BATAIA DE LA SIMIAN.

Acesta este numele ce'l pOrta o suind de iniarituri sad redute Incongiurate
de multe si adanci santuri, ce se afld d'asupra salului Simianul.
Aci find un loc care domina mai cu seind partea despre Dunare si cea
despre campia Severinulut, se cunesce a fi lost din vechime lucritri de apt.-
rare In timpuri de resbel.
Redutele, care se ved si astadi, au lost ridicate cu ocasiunea resbelului
dintre Rusia si Turcia In anul 1828.
Se povestesce, ca s'a intamplat pe aceste locuri o mare batae titre arma-
tele lul Pasvantoglu si acelea ale Sultanulut, intre care at luat parte si multi
Romani, si ea resultatul ar fi fost in favOrea armatelor Sultanulul, care at
sfaramat cu desaversire cetele rebeliste ale but Pasvantoglu.
In resbelul din 1828 ad fost aci dou6 lovituri intre Turd si Intro RusiI unitI
cu pandurit mehedintent.
Multi din luptatorii de pe acele timpuri sunt tied in vieta. Povestirile lor
stint In acord unele cu allele. Si, fiind-ca aceste povestiri par a fi sincere si
desbracate de orb -ce egoism sail orgolit, cred ca ele ar fi preferabile unel

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICE DIN MEHEDINTt 175

istoril scrise dad. o va fi facut tine -va pe acele timpuri, si va fi tratat des-
pre luptele Romani lor alaturea cu armatele puternicului imperid al Rusiei.
SA mai darn Inca putina atentiune veteranului luptator de la Schela Cla-
dovei, care ne a spus ca pandurii Romani, ne sciind ce va sa clica (nazat,
nazat", ad dal navala si ad bagat atata greza in armata turcesca, in cat mare
parte s'a innecat in Dunare. rata ce ne mai istorisesce densul pi despre a-
cesta bataie :
(Dupe Walla de la Schela Cladovel, noi ne-am tras la Cerneti, pe care l'atn
gasit pustit (ca lumea fugise care si imam, si casele era cu usile la pe-
rote, dar Ole). Pandurii nostril petrecead kith cliva in jocuri si cantece, ca Ia
clad., (nu ca la clad. de-alea de sila, ci ca la claca de buna voe a boerului si
a preotului satulul, care Linea si daschlie mai mult de pomana cu copiii Ro-
manilor de la tera). Nici nu ne mai gandiam, eh o sä vina Turcii ; dar fara
vesle ne am pomenit cu porunca sa fim gata de batae.
aNe am adunat cu totii, si ne am asegat era in camp spre Severin, unde
dupa done Mile Muscalii tragendu-se 61'41 spre Cerneti si Simian, ne au lasat
pe nor de streja in camp.
(La imian se lucra pe capete la facerea meterezelor cu mil de emeni a-
dust din judet.
(Acuff! vequsem ca nu mai e de gluma : ne cam ingrijisem, ce e drept, din
pricina eh nu mai venise nici un ajutor muscalului, si se cam lasa in nadejdea
nOstra (ca, de, Omeni eram si noi, si nu pre aveam de ce lega frica : ca si Tur-
cul era atunci imputernicit, si avea si el sums. de Romani de at nostril, earl se
numiad Panduri turcesti; eh la multi le era mai frica de garbacid de cat de
iatagan, si apoi cu Tire o ducead mai bine eu d'ale traiului: paganul e pa-
gan, dar nu iea saracului panea din gura si halm din spinare, nici nu se bu-
curl sa 'I munciasca omul de geba, cum eram noi cu muscalii, ca ne MO-
duiad marea cu sarea, si eu, jail cu ce m'am ales : cu tree rani, din care
prieina am dus o grea viata pane in versta mea).
(Atunci Capitan Solomon, cu cati-va casaci si cu dot panduri, a trecut in
ostrovul imiannlui ca sa jefuiasca. Acolo era un Aga Turc, proprietar, care
avea o cilia mare de lemn si mai multe acareturi, carora Solomon le a pus
loc. pe lenga care ad ars si alte case de Romani, ce locuiad acolo. Turcul a-
cela veilendu-se parjolit, s'a jurat ca o sä 'st resbune, si a si trimis vorba ca
va da foe Cernetului.
(Dupa trei gile ne am insciintat ca ad sosit din mai multe partl ostiri tur-
cesci, care yin spre noi cu mare furie. Ne am tras, si ne am gatit de batae, in
delul d'asupra Cernetului si Simianulul. Acolo intr'o dimineta pane in (limit
pe un intuneric de nu zarial omul la 10 past, ne am pomenit coprinsi de mai
multe pall. A inceput bataia, si dupa o lupta mai mult ca de tel. cesurl, ne
am pomenit ca se da porunca de reiragere. Acum invetasem ce va sa qich
(nazat, nazat), ca Muscalii, dupa bataia de Ia Schela, au pedepsit pe capi-
tanil nostrl pentru ca, dedesera navala cu noi in ordia. turcesca. Asa ne am

www.dacoromanica.ro
176 V. DIMITRESCU

Infundat in tufarurile despre Orgutova si Petri le Rosh. In acesta lupta se spu-

nea ca as eaclut vr'o 30 de musealT si vr'o 5-6 panduri deal nostril.
«A dotta chi ne-am aseqat in campul de la Bistrita, unde am stat mai mult
ca o septemana. In timpul acela Turcil ad pus foe Cerne(uluT de a ars mat
tot. Se spune ca ail scapat numal casele prietinilor Turculut, earul '1 arse-
sera acareturile in OsIrovul Simianultil, adeca : ale condicarulul P. Strehg-
ianu 0 ale altora. Asia ardere a CerneOluT s'a intamplat in cliva de Obrejenie
(6 August).
eDuptt ce ne -alb venit ajutere §i de muscalT si de panduri, am pornit §i
not cu mai mare curagia eatre Turd, 0 neptea pe o pine grozava, o parte
ne-am asegat in §aniurile care erag incepute la Simian, ne am pus pe lueru,
0 a doua -cji ne am inIarit acolo. Era partea cea-lalta de o§tire Si cu Cazacit
al trecut Topoln4a spre intaririle Turcilor, cart erat in campul Severinulul.
«Tndata. s'a Inceput lupta, §i MusealiT n'au stat la opor, ci s'atl prefacut ca
fug. El s'aa tritons tot in Mut Simianului. ACUIn era spre sera., i Lin' se
vede ea nu craa bine pregatiti, ca as venit in gOna alor nostril numaT pand in
marginea Topoln4ei, §i s'aa %tors Indarat. Tocmai a trela Ali, dupd ce not ne
intitrisem bine, am *tut d'o data ca. iese ca din pament mare num& de
Turd, eel mat mulp calgrep cu nisce cat de mancaa nowt, si cant' semanati
cu eel ce venisera la Schela Cladove. Unit se numiati (Dela,. Bataia s'a in-
ceput mat antaia pe camp, dar pe data at nostril top s'ail retras in.§anturi §i
la metereze. Teta 4iva not trageam de la adapost, er Turcil de la camp.
Not ne vorbtam mat inainte d' a da foetid, ochind ca la vOnat mai ales pe
calare01 earl daa navala catre not, ca qi cand ar fi vrut sa sail §anl,urile
nestre. Turcit bagand de sema, alb Inceput a striga : «Nu ca la iepurt, be !
este pecat, be iar pandurit r6spundeati : =Nu am praf 0 gltarke de lepadat,
Turcule ! Asa, abia sera tarclia a incetat lupta.
«A dodo. Eli en a inceput, dar mai cu putina funie asupra nOstra. Not eram
bine pregatifil de tete, si de ale mancarel, si petreceam mat mult in cant ece 0
jocurt, ca nu aveam atata grija ea o sa ne pets scete lesne de acolo.
gToemaT peste o septhmana ne-am pomenit ca era§1 mat clat iuru§I asupra
nestra. Atuncf cd.pitaniT nostril, voind sa '§I. arate vitejia, ne as ba.gat mat mutt
In foe. Cum s'a Infamplat, nu sciti, ea scitil numai ea am *Int ranit In armu-
rele piciorulut drept, 0 atunci 'mT am adus aminte ca «nazatul,, de 0 e ru-
§inos dar e sangtos. Toeing a doua -4i m'am tras singur cum am putut la un
crectin din Simian Intr'un bordeT. 4 Biruinta a fort a Muscalilor ca asa clicead
et' and biruiaa 0 and eralt luap la gOna, eh o fac din pricina pandurilor, find-
ca sunt pro01. Ea atunci, impreuna cu alp dot 1.614 tot din partea loeuluT, no
am dus a rasa, sa ne cauttim de raneca Muscalil abia aveaa grija de at lor,
0 abia s'aa milostivit sa ne pund. in care, ca sit ne trimita a casg. Peste pu-
lin am audit ca. Turcil s'aa tras Ia Cladova 0 Ia Adacale, mat remaind numal
o MA care se Intarise in munp la satul Cirec din plaiul Clo§aniT, in partea
de unde be yenta tot proviantul la Adacale,.

www.dacoromanica.ro
 MONUM. ISTORICE DIN MUNK! 177

13° METEREZELE SAC INTARIRILE DE PAMENT DE A DOUA .'I A

TREIA MANA.
Afara de meterezele de la Simian si din muntele Matoretul, se mai gases°
asemenea $i la locurile acestea, si anume :
1) In hotarul Ciresul, numit al lui Tudor.
2 Pe dealul Duhovna din muntele Marcopriciul, idem al Jul Tudor Vladi-
mirescu.
3) Meterezele din dealul Curila, de IMO. Cernetifi, idem aleluT Tudor.
4) Meterezele de la satul Jidostita, care se spune ca sunt ridicate in resbe-
lul de la 1806-1812 de un corp de voluntari sarbi, luptand contra turcilor
in unire cu romanii.
5) Meterezul din muntele Rachela la actualul hotar despre Austro-Ungaria,
numit (Tudoran-Meterez). Unit all dis si sustin ca. acel Tudoran trebue sa fie
tot Tudor Vladimirescu.
Adeverul ensa este alt-felit, caci numele acela de Tudoran-Meterezu se
glisesce figurAnd in hrisOvele monastirei Tismana sail ale mosiei Bresnita
Inca de pe la anul 1750, pe cand Tudor Vladimirescu a trait pe la anul 1821.
Prin urmare acel Tudoran trebue sa fi fost omul altei epoce, a carui istorie
romanul a uitat'o inteatatea nevoi ce a avut a indura in timpil trecuti.
6) Melerezul lut Dragomir din muntele Marcopriciul, din locul numit cCra-
cul viilor §i Chilomita).
In partea locului nu este Hitt o traditie nici pentru acesta, ca si pentru Tu-
doran §1 Dragomir.
7) Cetatea de pament de la satul Padesit 'din plaiul Closani. Aci sunt o
sums de santuri, earl coprind un spatiti mat mull ca doue pogene.
Nict acestea nu all alta traditie de cat ca sunt meterezele lui Tudor Vla-
dimirescu; starea for Ansa arata ca all o vechime mat mare, si batranii din
timpul luT Tudor cari traesc Inca, afirma acesta.
Fiind-ca insa localitatea unde ele se afla este aprepe de monastirea Tis-
mana, unde se scie ca. Mate! Basarab, ma! 'nainte de a fi Domn, a avut lupte
cu arnautil Jul Leon Tomsa, pe la anul 1632, §i unde densul a stat inchis la
aparare mai mull timp, se da cu socotela a fi din acele timpuri intaririle
acestea, de care este vorba.
(Va urma) V. Dimitresen.

Bev. p. lee., Arch. fi P11. f. I. 12

www.dacoromanica.ro
178 et. 1. ODOBESCU
CO
rwl
INSCRIPTIUNEA LUI STEFAN CEL MARE
DE LA CURTILE DOMNESCI DIN HiRLAt.

www.dacoromanica.ro
a>
a>
0.
>03
cd
a>
0
Fr;
0
CC)
"5
11
 REVISTA 1ST, ARCH. FIL. 1882.

.
FA i

E. , . --;

i- /.., II' t t
4
.

tpv iftt.

,. .
. 1 v l'., l'",, :1- Z .k. 1 :. rl'' 1. 1
*J.', '1- !...
1
-,
I'L. k * V .f4
o
'i ' 4.'` 7,..4.7:3.:,,,,,,A._/.,.ri.v,.,,t..V.f..,.1 uitl't,
..4-
:3, "' 't ;11 11. Xi t' li I 1 it.; .t t.
1 r . 1
..t. IP' .. - t 1,
.1
o! ti 4 ', 0.. .-14
, b ..,.
' 11.f.:.4. 1
)4. ..L : N. -..;
....

v 4::," T-4.'. I"'

..4, .....c......... ..- titTImerli.iif,
'''% r.. v../ 4.
., .
( 3._,:- ,.
.
,, ,r, a ,
i ' .. ...

i 1' '
i...':' .. . '' ''''g 0.\' '' I " i, 4..*11.,1,

t 0 '' ,Wf -./.. ,.' lir, L - %t /4*, ..:1

.i
/t. k .. ''''. '( ' X -^ -41A
'4: ' "fIr -"::, -"..- '... ..7---
AI .. 'e
*
' '.. Pk 1
- :'4
X ..'.
3
.
.
,
It,- til,..,entr '.. ....t...,' .
-41 .L- : ' ....4 1.$
.
- . ' -;

.- . --6 _____g...:......
.... ,.....t!.;,... 2-' -7..4.1 ..,- .Auii:41kP;--t'i,--4-.

INSCRIPTIUNEA DE LA CURTILE DOMNESCI DIN HIRLAtI

ALE LW

STEFAN CEL MARE.

(Muse. national de Antichit141)..

www.dacoromanica.ro
 INSCRIPTIUNICA DE LA HiRLA6 179

Haim Cutan, din Hirlad, s'a gasit in pament o petra cu inscriptiune slavonh,
care asta-cp se pastreza in colectiunea Museului national de antichitatI.
Petra are inAltime 0,65, latime 0,97 si grosime 0,20, iar inscriptiunea este
in mai multe locuri stricath. Ast-feI insh precum exista, si implinindu-se nu-
mai cate-va lacune, legenda acestet pare, scrish in limba slavonh ce se in-
trebuinta odiniera ca limba oficiala in principatele romane, adica intr'un dia-
lect slavon archaic, derd putin corect, sub raportul fonetic si gramatical, se
pote citi intr'ast-fel :
EA.VONECTEIRTH 11X(pn)c(r)omaRnifiii. li", GTEON GOEROAA. E(0)NiI10 M(10A(0)C-
TI10 r(0C)11(0)A(A)ph BEMAN MOAAABCKON C(6)NZ BOrAANA fi0ER001. CZTB0p11 Chi
AOMORE II XOME. ChgAAT11 NAMACA RkiVgTO tow. [p?]. X. N CZRDZIDNCA Rh Tomh-
AE Airo. CE. 1I.

Acestea se traduc ast-fel romanesce :

«Prea piosul si de Christos iubitorul, ed Stefan Voevod, din gratia lut Dum-
«necled Domn al Ord Moldovel, fiul lul Bogdan Voevod, a fAcut aceste case
«si kilil. S'at Inceput a se zidi la anul 6994(1) . . . (?) . . . si s'ad terminat In
« acelasiu an, Septembre 152.
Data insernnata in acesta inscriptiune, de si nesigura prin stricarea cifrel a
treia, trebuia insa sd. fie anul lumil 6994, carele corespunde cu 1486 din era
crestind Cu adever in Letopisetul Moldovel de Simeon Daschlul, gAsim la vieta
lul Stefan Voda-cel Mare urmaterea anotare :
«In anul 6,995 (al lul Christos 1,487) a deschlecat Stefan Voda in tergul
«HirlIti si a zidit si biserica cea domnesch de petra, si curtile cele domnesci
«cu ziduri cu tot, cart stad pea. asta-cli.
Fara indoela inscriptiunea aflatA acum este chiar petra edificale (pissania)
ce s'a pus de catre Stefan Von. la curtile cele domnesci, pe carl le numesce pe
slovenie : Aomou (case, palate) 0 X0iRE (sad pm ki/R), si pe carl le-a zidit
in Hirlhd cu mare iutelh, de vreme ce, incependu-le in cursul anulut 1486, ele
se aflad si gata la 15 Septembre, cand adica, dui:a computatiunea usitata in
vechime la not, intrase deja cu cincI-spre-clece 4ile In anul 1,487, dupa cum
ne arath si cronicarul.
Curtile domnescI de la Hirlau, despre cart Simeon DascAlul (lice ch erad
(1) Pe petrit 9ifra 90 are forma ce se vede In cliqed, gi care o gasim si In uricele, manu-
scriptele gi odajdiile din timpul luT Stefan cel Mare, In loc de 4, care e semnul ordinar
pentru 90. Dupg. velet urrneza o litera stricata de tot, cu semnul de d asupra abreviativ Inca
visibil, si apol litera i, care In casul de fat& nu Vote aye valbrea sea numerics 600, ci,
dupa cum presupunem, este abreviatiunea cuvintuluT xpiitTOC ; ce Meg va fi fost in-
nainte de X', nu putem sci en siguranta; In casul and s'ar admite un p- am aye pozip,k-
[TKO )(9NCTA adica cnascerea luT Christos, cand se va fi inceput pote zidirea curtilor
si chiliilor de la Ifirlatt. Nets. Red.

www.dacoromanica.ro
180 ARCHIM. MARIE HUSAN11

Inca esistente la timpul cand a redactat el cronica sa, adica pe la 1,711, par
a fi avut important destul de mare, de vreme ce gloriosul for fundator, cu
septe ant dupd cladirea lor, .i in urma biruintel ce repurtase in Codrul Cos -
minulut asupra regelul Albert al Po Ionia, a adunat si a ospdtat intr'insele pe
tot ostenii sig.
Vornicul Urechid, dupd ce povestesce intempldrile acelut resboid, adaugd
acestea :
a Dupd aceea dat'ad Stefan Vodd cuvent la tots tors, ostenii sa se strings
la Hirldu in qiva santului Nicolae. Si adunandu-se Inteacea di cu totii la
Hirldu, facutu-le-at ospet tutor boierilor, tot vitejilor set, .i cu darurT scumpe
'T-a ddruit pe densiT. Si de acolo 'T-a sloboqit de as mers cine-sT pe a casa-
.'sT, invetandu-'I pe toti sa dea laudd lul Dumneged, pentru ca tote puterile
sunt de la Dumneded de sus,.
Cred el n'ar fi WA de interes a impinge mat departe cercetarile asupra
cladirilor lul Stefan Vodd de la Hirldu, prin sApaturi executate cu ingrijire in
aceeasT localitate $i in prejmd'i. Note ca inscriptiunea nu va fi singura urma
remasa acolo din tim pit vechI, .i este probabile ca osebit de done cornurt de
petra ce s'ad mat aflat acolo, cel putin planul fundatiunilor palatulul domnesc
al lul Stefan VodA s'ar putea reconstitui dupa un atentiv examen al subsolu-
luT actuale. 0 asemenea descoperire ar fi un element destul de interesant pen-
till studiul architecture) civile din mediul-ev al RomanieT, ale careia remasite
sunt si mat rare la not de cat edificiile religiOse din aceiasT timpt.
A. I. Odobescu.

INSCRIPTIUNEA
DE LA

BISERICA SFINTII voEvopi PRONUMITA DANCU

DIN OR.W.JL 114.

Cu ocasia repardril acesteT biserict, am cautat sa discoper vre-o inscriptie,

care sa ateste despre vechimea bisericeT, fiind-ca o asa inscriptie nu se ve-
dea nicAiri. Si inteadever ca am dat peste una. In partea de moa-di a biseri-
eel, in afard, unde incepe zidul ce disparte pridvorul, si la o inaltime de 3m.06,
am discoperit o peatrd, ce face parte din zid, $i a cdreia fats fiind adancald
de 011105 sub tencueld, era acoperita cu un rand de cdramidi bine lipite
peste fata et si tencuite asemenea cu zid, cart ascundead ma de bine in-
scriptia de pe acea piatrA, incat nime n'ar fi crequt ca acolo se afla un asa
ceva. Acea petrd descoperind'o, am putut distinge pe dansa o veche inscrip-

www.dacoromanica.ro
 INSCR1 PTIUNITA DK LA BISERICA DANCU 181

tie slavona, pe care am pus'o in stare de a se putea discitra. chiar de jos. Pe

fata acelei petre, ce are o lungime de Om. 90 §i o latime de 011152 se pOte dis-
tinge cu destula claritate urmatdrea inscriptie ce se reproduce aicea in-
tocmaY :

TELIITItfaktIV 1\14 INTERX 1n

E(1,61*E?iiifrOt01141AlcNfoli0

1344 AIVS. ErhillOARAWIGT

NT fifiliMilkitikiiiiT4E11111f1

linrahcvniIgivilfinfid
le u .firoAtiTuivsoipaz,
dkxrall ficzuziatEzekiii
EATOTIVMMI.111Til RTa
Eirt(achilicl- fliA.M
tI 11Mt t%14A II ciia ii viaro 48XA , HVIOAEHIEM 6*1 '1OCT. lopTu 11 AANKO 11

c;Ael cati xpam BS MOARA ADXIICTpATIWA MHXAHAA 1 raBomul 4 npoqix 6EC-

11AkTNI1 CHAR 11 HZ DAMET USE 11 p0AHTEAH CE011 ;c1 B'ACE wc8rn11In ii ,CA111)ZWIII,
WA 4101 6AAr0VICTH8c1r0 iWN4 nETpa BOEROAA i KTO. GM.O. AiCL(A. HgAIE. A Aim.

Archimandritul Theoctist Scriban o traduce ast-fel :

et In numele Tatalui Si al FiuluT ci al Sf. Duh, prin vointa lul Dumnecled Po-
stelniciT Iurii si Danco ad zidit aceasta biserica intru rugaciunea Arhistratigu-
lid Mihail §i Gavriil si a celor alte netrupesti: puteri, si intru pomenirea sa $i a
parintilor MT, si pentru totl cel adormicf; si s'ad ispravit (zidirea) in cjilele bla-
gocestivuluT Ion Petru voevod in anul 7049 tuna Iulie 30 chile).
Dupa cum vedem, acesta inscriptie arata ca biserica Santilor Voevoqi pro-.

www.dacoromanica.ro
182 ARCM. MARIE 11118ANU

numita <Dancu. este zidita la anul 7049, adica la 1541 dupa Christ, pe tim-
pul luT Petru Voevod, care, dupe cum arata istoria, nu putea fi altul de cat
Petru Rare§ in a doua sa domnie. Cronicarul N. Costin, vorbind despre
Constantin Duca Voevod, and a venit a doua-Ora Domn in anul 1701 (7209),
dice (1) : gAlijderea qi monastirea luT Danco, carea a fost maT 'nainte bise-
rica de mir de 140 de anT, era acum intr'acest an (1701) ad facut'o monas-
tire, dandu-T mo§il din local targulul Ia§ilor §i bucate, as inchinat'o la Rumeli
la o monastire, unde este hramul 40 de mucenic1).
Comparand data inscripOeT, care nu lass nicT o indoiala ca ac6sta biserica
a fost zidita la 1541, cu data 1701 and cronica citata spune ca ea a fost
inehinata la Rumeli, resulta ca la epoca inchinariliserica aye vechime
de 160 anT, Or nu de 140, cum se spune in letopise( ; §i ca astadT, acOsta
biserica, dupa cum arata inscriptia eT, implinesce 340 anT (la Julie) de and
este ziditit, Or nu 321, cum ar resulta din aratarile letopisetuluT. Er Prea
SantituI Melhisedec in Oratorul P. S. Sale arata ca acesta biserica s'ar fi zi-
dit la 1662, §i ca prin urmare ar fi fost numaT de patru-decT anT cand Con-
stantin Duca a inchinat'o la Rumeli; deci, o diferinta de 100 de anT intre ail-
Riffle Prea SantituluT Melhisedec §i intre aratarile croniciT din letopiset §i o
diferenta de 20 anT intre aratarile croniceT §i intre acele ale inscriptiel gasite.
Acea diferenta a croniceT pole sa provina, sad din causa a s'a comis vre-o
ernre la copiet oe la tiparit, sad pentru ca. N. Costin n'ar fi putut vedea in-
scriptia, in eas cand ea s'ar fi acoperit chiar °data cu inchinarea bisericel de
catre Constantin Duca.
Arehintandrit Ilarie Hulann.

(1) Letopise(ele (era' Moldova, ed. prima Cogalnicenu, t. II, 51.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE INEDITE 183

DOCUMENTE INEDITE
PRIVITORE

LA ISTORIA ROMAN A.

Nr. 1.
Bneuresei, 1034 Ianuarie 22.
Mateid-Vocla' Basarab inthresce preotuluT Costea din Pite§tI cump6rItorea uneT mogiT In
satul Izvoranii.
Comunicat de d. I. C. BrAtianu.

Textul slavic.

A-CTIK) Rift° 1w MATiI0 BOEBOA a reA-nz Ha-

sill ;EMAi Oirpc4RAAXICKKIii. BFISK BEAIIIKAr0
pi nirkAoRparo noKolinnaro Tiv BACApARA ROE-
HOAA. AAI1AT FACIIMH CIIO 110BEA4NIE rCBAMII
4.) CEAA8 CLjiHHhU IfIME F1011 RóCTk, WT BApOW
4r-s, rACBMI WT 1111TiLiTh. Ca CHORD EO EAVINVE
blif (sic) km AAp0Ba. EAKOM Act MO Err %:v,1103 o cink 11;HOpkal.
WT CSACTRO msul nneiAoy H EANA AtA11141411. Kp71lI3NOB WT

11;130pANII WT 1110A, Ii WT W8M H WT BOA. 11 CSC 1110111p11`10M

WT AtAS 11;110pANHA0B. a WT CEAAANIJI CiA011 WT118CB8A1 (sic)

KpE EAVNIA CEXTHT kspeiT WT no cm X0TAp0M. A1111 TI4
1), ro...-4
'MO wins EE HOdit WIN8 ECT EKli 1101S8111111 M8WiT
4" BNCT. WTL
BE`1115

BACNAIEBS CFIAT. WT NAA MSEIANNNA. CTANA. m8-

rhum ropranos cnAT. nrdmAE BEM. lloHnE ECT noKSnun non KOCT1 CIA mil.
pVIEN1141 AtAtinti. WT HAA MEINANIINA AEcniin4 M8WAT0B UHT. H WT NAA [FIN
H EacIATE CEIAT. 4 WT NAA AliliDA ñi sonicrina. iffrkra HKI FAcsamn ;A is- AC-

www.dacoromanica.ro
184 TOCILESCU.

flpH rOTOB. a BHA'kX PACBAM11 11 ;411HC 1/;11 npokinIE NA p8K21 nocEB (sic)
KOCTEBS CZ M1160H A6R-plil AIOA1E CBEA4TEAIrl HAIRIC.111 01/ 01111C HA 11M. A8mn.rp8
11011EB CABER. 11 1111K0ApZ. H CTAItliE. A arimiri m8AE48A, 4 6110 KiAAAp Ap8. A
mint AtINITEB. a c1AiSH Konto. 4 aptiNIE I1OCT. a non MIpT1111. a HBA11 Awr.
13 gun KOpTOCIMEW. A rani. a npoptAotu v:iii ;4 CBOHM A661/0 BOA10. RE; 111i

EAN'A CliAOCT. A CS oypiniim BZAM ROA'kpOM 14 mEriciwom. WT rop H; AOA

11 WT 11:1RAOMIlill M'kCTt. a WT FlptA FACBMi. Ciro paAI AaAox a FAcmii 06-
FIEB KOCTkB WT 1111Ti 141H. IAKOM AA RgAET CIA BIli41pE4iNIIA 11 1111C111111,1 AEANH146.

CZ BZAM X0AV:KOM. ;A A4 A111118. a BS Ui)(AR Er O. 111 ellOBOM. 11 BlIgKOM. II

IlptABH8411TOM BS B4KH. 11 NI1 WT KoMAO NEOOTZKNOBillIE 110 VI nosio 1;A-
CHAMH. GE ME 01/6O CBEATEAVI nocnignx FACBM11. M8F1All Xpli;t BEA 6/11i KNI-
AEHCKtd . a M811411 TRAWKO BEA ABORIHK 11 M801111 thE0A6CIE BEA Awr. A M8111111 rpn-

ropTi BEA BUCT. H mgneui MHXArl BEA COAT. a M8111111 BACHAAKE BEA CTOM1HKZ. li
68;1111KA BEA KOM. 4 B8`11111/1 BEA flEX. a M811411 KONCTANTI1N BEA non'. 11 NC.
Oiwiltocie BEA Awr. H kg 6piT8n nwr. npEnuctix Oy rpAA8 R8K8pElp ANA rEN.
KB. ANN. BS AtT GpiiIi.
(L S.) MunorrIto &mato rOCF10A,11116.

TRADUCT1ONBA.
-1- Cu mila lu! Dumnegett Mil Mate! Voevod qi Domn a WO. tera Ungro-Ro-
maneseA, nepotul marelui §i prea bunulu! rdposatuluT Ion Basarab voevod.
DA Domnia mea acesta porunca a Domniel mele acestul preot, anume popa
Costea, din oraqul Domniel mele din Pitescl, §i fiilor lu!, cat! IT va dArui Dumne-
OA, ca sit-1 fie mo§ie In satul Izvoranil, din judetul Muscel, insa delnita lu!
CrAciun din Izvoranl, din camp, din pAdure, din apa, §i cu vinariciul din dOlul
Izvoranilor, §i din silifitea satulu! §i de pretutindenea, ver-cat se va alege de
peste tot hotarul, fug numal movie fat% vecinf, care movie a fost cump6raeo
Murat vistierul, tatal lu! Vasile spatarul, de mai fnainte vreme de la jupanita
Stana a jupanulul Gorgan spatarul, pentru a a cump6rat'o acesta delnita
de la jupanita Despina a lul Muqat vistierul, §i de la fiul et Vasile spAtarul, §i
de la fiica el VoIchita, In alte qile ale Domniel mele, drept 6000 aspri gata. $i
am vellut Domnia-mea §i zapisul de vingare la mama lu! popa Costea, cu multi
Omen! bunT marturT, scri§T In zapis, anume : Dumitru al popil Sava, qi NicoarA,
:ii Stafie, §i Andre! judetul, gi lano caldArarul, §i Spilea al in! Damie, §i Alexie al
CopteT(1), §i Arsenie postelnicul, qi popa Martin, gi Ivan logofatul, §i Ivan Cor-

(1) Korno luat ca nume este de tot rar. S'ar pute cugeta la K8F1ELtH cnegutetoth.
In chrisov Insil. cuvOntul se citesce clan, §i d'asupra literilor n14 nu este semn de abre-
viatie.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTS INEDITE 185

tofles, si Iaeob, si all vindut dens6 de a for bun/ voe, fara nicT o silk si cu
stirea tuturor boerilor si megiasilor din sus, si din jos, si din prejurul loeuldi, si
d'inaintea Domnie-mele. Drept aceea am dat si Domnia-mea MT popa Costea
din Pitesel, ca sa-i fie acesta maT sus clisa si scrisa delnita cu tot venitul de
mostenire si ohabnica, lui si fiilor lui, si nepoOlor 14 si stranepotilor lul, in veci.
Si de niminea neclintita, dupa porunca Domniei-mele. Eta dar si martorT a a-
seclat Domnia-mea : jupanul Chrizea, mare ban al Craiovei, si jupanul Ivaseu,
mare vornic, si jupanul Theodosie, mare logofat, si jupanul Grigorie, mare
vistier, si jupanul MichaT, mare spatar, si jupanul Vasilake, mare stolnic, si
Buzinca, mare comis, si Vucina, mare paharnic. Si ispravnic Theodosie, mare
logofat, si di Bratul logofat ram prescris in cetatea Bucurestl, in Luna Ianuarie
in 22 clile, in anul 7142.
(I., S.) Cu mila lul Dumnalea domn.

Acest chrisov este scris pe pergament inaltirne 0,27, latime 0,38, in carac-
tere unciale, Cu o caligrafie frumOsa, cu cernela rad6einie, de catre Bratul
logofetul domnesc. Crucea si litera M de la inceputul actului se reproduc in
facsimile; ornamentele indicate prin linii verticale sunt colorate in rosu, cele
orizontale, in albastru, Tar cele puntate, camp alb.
Semnatura princiara, ca si prima jum6tate a titulaturel in monograme, si
sigiliul domnesc, lipsesc: din cea-lalta jumatate a titulaturel se vede insa cat
de ingrijite si frumOse eras monogramele, nalte 0,06 si desemnate in rosu eu
ornaments rosii si albastre. Inca si in text inittalele si punctele sunt cu chino-
var rosu.

N 0 T E.
Asupra limbel documentuluT sunt de observat acele§T neregularitati etimologice ai sin-
tactice, ce ne intempind. In mai tote documentele slavone scrise in Romania. Astfel vedem,
de esemplu, at substantivele nu se pun In casurile cerute de prepositiune si verb : in loc
de NA HME non 'court, WT anpoill, WT non, WT W8M, WT BOA, wr rop, CS
CtiORH etc., ar trebui : NA limA Fiona KoCTFi (NA cerdnd acusativ, ci dupd acesta urmand
genetivul), WT Gomm, WT 110AA, WT W8Mcl, WT BoAlti, WT rOpki, (WT cerend ge-
netiv, tar nu nominativ), CS Ciotill/hmli (CS cer6ral ablativ) etc.; 11148K KACAN16.1 BOEBOAA
este neregulat, pentru goEROAki (genetiv singular) ; CIF) riOBEIANIE, pentru CIE 11011Ent-
DiE (substantival acesta find de gen neutru) ; nom8nun non Kocrk ciR EwlipENENNA
17;kmw4 este In loc de nOK8fi14& non K0CTk c110 EFIWIMEFiti8 4.k m11148 (dupd verb
activ urmand acusativul) ; ;c1 CBOHM Aospo BOAF0 e romanism pentru II0 CHOErl Ao-
spoil ROA (;.1 cere acusativ ; dupd dOnsul nu poke der sit urmeze : dativul plural cROHM,
Ind acusativul singular neutru Aospo, sed femenin : Bow).
Unele cuvinte slavonesci sunt cu total corupte, de ex : N NN WT NOMA°, ri8CB8AY,
EAFILIVE, 110BEE, CEEA4TEnTri, In loc de : a NH WT KOF67KAO, no BCF0A8 sea no 66CA-
Aoy, EminEx, nonos, CIDIAtTEAEri etc., pentru a nu mat cita carat romanisme ca : WT

www.dacoromanica.ro
186 TOCILESCU

AiKA8 11;HON11111A08, WT HAA C11011 EH, AtiMHTp8 11011E0 CABO, AHApEri 018AEH8A,
IAHO KZAAffipap8 etc.
Popa Costea din orasul domnesc Pitesci ampere. utt delnite. din satul lzvorand, jud.
Muscelul (1), numitit delnita ltd CritcTun, pe care jupanesa Stana a Ka Gorgan spdtarul o
venduse luT Murat Vistierul. Socia acestula Despina, $i copii1 for : Vasile Spatarul si Vol -
chits, vend acea delnita, fdrd vecini insd, adica fArd clIcasT legatl de pament, lul pops
Costea drept 6000 aspri gata, (land ¢i zapis la mama lul semnat de mat multi omen' din
Pitestl. Venclarea se face dupd reguld cu stirea tutulor boerilor si megiasilor din prejur.
Domnul confirmit prin chrisovul de fate. acea cumperAtore.
Cu ajutorul indicatiunilor din acest document, qi cartea de judecatd a luT Mate' -Vodd din
1633 publicata In Magasinul Work t. I p. 206-209, dobendim urn-talk...le date asupra fa-
miliei lul Murat Vistierul :

1633

Despina Musat vist.

1

Iva.sco vornicul

Maria Vasile spatar Volchita

Mesa I Iona I Vitae 1

Pete a Murat postelnicul dintr'un act cu data 1620, publicat de d. Hasded In Archiva
istorial a Romani', I, 1, 139, este aceTasT persend cu Mu!at Vistierul din documentul de
mal sus.
Mal notam ancd numile personale : imito.pz, CTA(117E, AllApir1 iN8AE148A, 6110 KZA-
AAipap8, cam* &MTH?, Atte811 KO111H1, Aptill1E, 11011 minim, HUH KOpT04)AEW.

FOLLECTLUNEA DolvINE1 j UDENU, NASCUTA. pi.A.RGHILomAN.

Nr. 1.
ZAPIS DE VENpARE
1571 Iamtarie 8.

Originalul e scris pe hArtie, 0,30 in lungime gi 0,21 in latime, 17 renduri

pe o singurit fa0., in caractere nalte cam de 5 milimetri, :ii cu cerndla
cam albiciOsIt gi pe alocurea sters6..
(1) Aced eat exists One seta -41 in plan Podgorie. Motion. topogr. Frun4escu, sub V. p. 248.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 1NEDITE 187

Hartia are urrnatorul sewn de fabric, pe f6ia a doua la mijloc :

Textul Slavic.

f AA CE ;ME KAKO ECT ,noKgrum IIEHK8A cilh Glip611H WT ASEHHK EAHA 0-

glIFIA WT eTAHVA flpisEKAOH OVA WT 118RHHK WT ;a EAHh tulK8 WCMH AEA!, WT
ASEHHK p 17 unpH i fiAK ECE flOKKrillA HENICSA H ea Apar8A H GTAHHA0 EAHA
W,INA WT ApAromupos8 FMK WI' HHXHOM AEA WCMH AEA ;,:t i ACFipii 14 UK ECE no-
K8aHA IIEHK8A I Ap AMA EAHA w'r cEAHWA WT AoKpomp...(1) pI C Aciipi WT ASE-
1111K i MK ECE noK8nHA IIENK8A i Ap Ar8A WT 118EHHK EAMIZ IMB WI' BAzAAIA WT
&PM flOpiA xoT4p AEI/Epps Krug AEA &? i Acnpu roToso. NiApT8pHE WT
BoA8tAK Ap Aro...ai (2) H cTAp +piano WT riEpZ I M.ApKo WT AEVEpAl{ AZ-
rizAAT WT ligAHEipH H itaTSA WT llpEqHEHopli H rEprimit WT AEczpAl/H. HNC
ME '14A rHH. 44 Nk N. i;O:o. H AoSpOIIII WT P8nT8pa Hcmaax nom A0Rp0MHp wT
&me.
TRADUCTIIINEA.
tSA se scie ca au cumpUrat Pencul fiul WI Sirbin din Lubnic o movie de la
Stanciul fiul lui Pirvul din Lubnic dintr'o funie a opta parte din Lubnic drept
(1) rupt In original.
(2) rupt si nedescifrabil.

www.dacoromanica.ro
188 TOCILBSCD

400 aspri. $i Tar/0 a cumperat Pencul gi fiul (sou) Dragul §i Stani IA o mosie
de la Dragomir, TarAsT din partea for a opta parte, drept 400 aspri. Si Tar a
cumporat Pencul gi Dragul o siliste de la Dobromir . . drept 200 aspri, din
Lubnic. Si Tar a cumpdrat Pencul >li Dragul din Lubnic ue larinA de la V11-
daTa din Lubnic pe langit hotarul Degeratilor, partea TeT drept 300 aspri gata.
MArturie din Voluiak Dragoiu si bAtranul Fratila din Peru, §i Marcu din
Degerafl, LApAdat din CazanescT, ei Fatul din Precinenori, si Gherghina din
Desaragi. Scris luna ghenarie Bile 8, 7079. Si Dobrohl din Ruptura. Si a
scris popa Dobromir din ZagaTa.

N 0 T E.
Zapisele de vinclare din secolul XVI stint in genre rarl. Din cele cunoscute mai t6te
stint scrise slavonesce, cea-ce este o probl a nu numaT in hrisevele domnesci si actele
oficiale, der ei In cele particulare se intrebuinta limbs slavonit, o limba IDA forte inco-
recta, plink de romAnisme in forme qi sintaxl, aprOpe neintelesX pentru un slavist care
n'ar cunesce limbs rominit. Zapisul de mai sus pOte servi de specimen pentru limba slay&
care o scia un pop de sat, qi chlar un dim domnesc, pe la 1570 in Tera- Romanescu. Asa.
vedem c& dupit prepositiunea WT se pune nominativul in loc de genetiv : wr ASEHIIK,
WT GTAHVA pZE8AOR Ci:IZ WT &MK In loc de WT &DINKA, WT GTAH'ISAA
lipzanou CNA WT /18EHHKA; duple ;tx asemenea, nominativul sea dativul in loc de
acusativ : ;A EAN6 AHK8, ;11 EAHA CEAHWA In loc de : ;it EMS AHK8, PEA EAhilo
CEAHLJJE; duple nopEA sea maT corect npEA, nominativul In loc de ablativ : nopEA Xe-

TAD, in loc de nopEA XOTApAMH ; In fine, duple verbele car! cer acusativul, se pune no-
minativul: 110K8F1HA EAHA 045A, EAHA Wr cininpa, EAZHZ NUB, In loc de : HOKSIHIA
EAH8 0411H8, EAHO CEAHLJJE , EAZH8 HHH8. Alte forme ca ECE noK8nhIA nu esistA in
limba slavonk AnApT8pHE este o formatiune curet romInesclt din grec. ticercupiiv, varupg,
slay. bulg. MApTOypHCATH ; in fine cuvintul AHKA, care in limba serbX Insemnez& or!-
ce scortA servind la legat, in specie telul din care se face funia (1), se intrebuintez& de
cAtre scriitorul zapisului, popa Dobromir din ZIgae, In locul cuventului 87Na cu Insemnare
proprie de funie, o mesurft agricoll care aye 12 stinjenT.
LocalitAtile mentionate in zapis IsT pAstrezit pine ast1-4T mai tote numirile for neschim-
bate. Aga, AtiStItiK, P811r8pd, COASIAK, Agieptill, KAptlElpH, IlErA §i &CAE se re-
gIsesc in satele din judetul MehedintI : Lubnic, Ruptura, Volofac, Degerafir de jos .i de
tti48 (tete in plasa Motrulul de jos), ClIztlnegtii, Peril, Zeigal'a (in plasa Ocol) (2). Trecerea
lul RH in mn din ASENHKLumnic nu are nimic de extraordinar. Tot asa din Pt i6HHK s'a
flcut Rimnic. fn orT-ce cas, ortografia Luminic care figurez& in dictionarul luT Frunclescu,
ei care ar face pe cine-va sk cugete la tin derivativ din lumina, este de lep&dat. Satul se
numesce asta-41 Lumnie (3); Yn actul din 1570, ...8gNIAK, o apelatiune adjectival& sla-

(1) De esemplu : (MACAO CE CZ AIIKOM, s'a Incins Cu funks de teiii, o sit eking& a se !twinge Cu
ftmie de teifi. Popoml roman In acelac Inteles (pee despre un boar sett mosnen scApEtat : 'hoer Mans cu
funie de teiti, sett `en nn curmeta,. I. lomat, Agricultura romdnd din judeful Itehedinft, Bucuresci, 1868
p. 470: `Dar ce fad mosneanulul ? El Imbla mai gol, disculfitt si Indus Cu an curtseia, et (lice ea este
mosnen, el este de nom, cit se trage din ftunilil marl, umblit en maiele &rabid de fome, bucurandu-se
cand ands pe eine-va (pandit-) boor cntare.,
(2) Dictionar topografic in statistic at Romdniel de D. Prtuniesen, Bucurescl 1872 sub v.I. hneson, op. cit,
p. 472, 478, 569.
(8) 1. baboon, op. cit., p. 472: "Cuturuie. face COMUlla on Lunanie qi Ruptura,.

www.dacoromanica.ro
 DOCUATENTt INEDITE 189

von& din N86z,-,Y, cop. jupuitA de pe teid sea de pe altl arbor!, Tar In actul de mal la
vale (nr 3) din 1592 Intampingm deja forma modern& : ASNINHIC set! AHMNHK.
Sate le Ins& lipevniEnopn si AEczpava mentionate In zapis, sad a nu mal exist /, sad ea
30-00 schimbat numile.
Zapisul ne maT aratg. c& un Oran Pencul, fiul luT Sirbin (adicl al SerbuluT), din Lubnic cum-
parg de la doT mosnenT din acelas sat ate o a opta parte din bucAtile for de pgment, pre-
cum si o siliste si o taring tot In cuprinsul Lubniculul de la alte doug pers6ne, dgnd pen-
tru tote 1300 aspri gata. Result/ de aci, ca si din alte acte contimporane, eft proprietatea
impend, din causa dreptulul fiilor, si In lipsa acestora, a celor mal de aprope rude, de a
veni la moltenirea parintilor cu drepturT egale, se lmhucatatise forte, si ca de la jumgtatea
secolulul al XVI mare parte din proprietariT cel mid, din mosnenil scitpdtatI prin greutg-
tile resb6ielor si angaralelor, incepuserg deja sg. vend/ pgrticelele for la putiniT avutl din
sate, la boerT si la boerinast Cu finitul veculuT contopirea mice! proprietatI tergnescI Io
proprietatea cea mare, boerescg sed calugarescg, este aprope deseversitg.

Nr. 2.
Buenresti 1590 aprile 24.
Mihnea-vod/ confirm& maY multe cumpgrgturT de mosiT si tiganT acute de slugile dom-
nesci DrgghicTu si Glurgiu postelnicil; judeca apol prigonirea ivitg. Intre amIndout fratil,
si dg dreptatea luT Dritghiclu.

Acest chrisov domnesc e scris pe pergament lung. 0,34, lat. 9,48, inalti-
mea medie a literelor 1 milim., peste tot 14 randuri scrise cursiv cu cernela
negra-galbue. Pe alocurea documentul e rupt de tot, sea stricat si sters de
muce4iala Pecetia intiparita,in hartie e cusuta cu m6tase, §i bine conservatit,
iar titulatura final, a doinnului e scris' cu chinovar rosu in monograme nalte
0,045.
Textul slavic.

t NINETY% 9:1E10 8k3 AMIXIER ROEBOAA H riAnz. BS COH ;EMAg Nrfipw RNA-
XTEICKOH CNb REAHKAr 4.np*Aogpar 14AESANAp8 BOEHOAS. AAHAT rACBOMH CIE HOKEA-
ATE rAcaAmn CASS3EM rAcsAAAA. aignAn Aparn4 N 1110p1j10 flOCT`kAHHNii. H CR

MIX bola! iA11144 IIM 6rh EIRMSCTHT. KKWM AA IIM CST %Vila S CEAO KOT*N'A
AEA tf 1NITER. each. mErrari) AEA. WT 00 BhCOM XOTApWM. BApE IMIKA CEXTET H;-
6pATil. ;AHEM CTIA WIHS. 6NW EC CTApA N [VARA FI ;A AtAing cppATEB. a cAS3
riicsamP. 81911. frkX With 10 110881111W WT HAA sopa AklpEp olipATEB. N WT 6Ap-
R8A AwiAirr. ;El's 4:TATER. H WT CROBH RApESA013. Z. #3. Acripii roToBil. ti
AApOSALLI no RA(168A nor. ChC. A. KORHA ME11110. ;;%.
,
17. AC. f,
IilAK AA HM Ec CAS-
OEM riicsamn. witiS 8 KoT'kia. AEA. aoTiiNEE. BKCAX GAPE LANKA CEXTET H;-
RpAT. ;AHEM 10 EC NOKAONHA CAM KoTtrih. PEA tiEroe A06(10 BOAIO. H CSC cup cm
coptoPial. A cAgg rAigAmn. 11NH AApORAW. no Ko.r.knk. CRC. A. KOH. miprti. A.

a. Acnpii. H HAATHUI RHp011EX EMS g TpA A.k.r. tnitt. X. Acnpit. 11' OAK noa8nnin
CABS r#BAMH. Ap81'n4. H knopyie HOC'''. W4.118 S Tom.kw, AEA A8MHTp08. 616C4 WT

www.dacoromanica.ro
061 :108117100,1,

011 W03911
.vuodvIoX N rz3 FIVIV3 811108 OLI 3W11 414V1013 *v2 *I4X8/ '10113V H
'6 .8
'1;180V011 'a2 -kidusv H /WU MI4U8NOU 8V3 11WV83YJ MI18 1114104 NNV3 nvinhy
OU 3W/I 'N01h2(1/1 1111 VVN V3111013 1.11 if-138%14z Vrd Ct kidun 11 11V11 mnusuou vnVa

'8,ifivat1n VII 3W11 `01114(1)VV

J,A1 vnydsoV 1.111 '11(1VW111.V111 y2 X ndu3v p nyvVodu
183 MHO 14111.341 31VOIV .12A V34111 '14WVH3VJ p 343 altIVIfi W3348 'WORIVIAJ3W

y W01041 J8113 '141A1V113VJ 1.11.19dV '13011 XVW11 SdU V3du 14W1183YJ 383 11/119
113 01(1d01(1 '.1.3011 "VIM 1413 111118 1114h3d 31,1h111 H 311147 M4411 40111
0.11.1
',L3011 V3du 'NWV83VJ ONVN 23 V41118110U WV) 0111(101111 '13011 313 3111Att H NNVJNhV
MI49 14111%3(1 VV14
140.1311 '81431.13 d3H .1,12d9
113
hI1J%dV '1301.1 H 31,11 VVV 141JVIV
,L3011 1111 1414V.3 .8du3o V R W3,1,
11W083VJ XVV3VJ N XI1V83 OL1 8VIIV(111 14 OH HONV

1,1 383 N788 /1111,1,3h 11W 3IV3J,148Vd1.1 'HINVH3VJ N XH.VNB 14W0113YJ 11 MINN 11WV83VJ

Ion ainausnou .1,0A

3V8Z1,411.1 'W1,41H ONVN .L87 UVIIUSNOU V9`11 88 g,U811 W31 XOVVV
'141V083VJ .W11
.10 nd*vos sdlnw8V ans vau 'cloaV J,A1 rhaV,IV N -OdHW
V14 W11

8VV3 8119 1/311 '13118 J.m 'HoXtd 14 nvul HN9 V3H 'JOV Itt1 'VV8(1 N V8VV(1 HUH

V311 'w(lv .1,A1 T0414131. WONyl VV WII 13VV3VJ87 8V3d ouvu larhoX on V89
wvi, x3,,, *.y. W14,V09 ruln 11141.3(1 101 MVV3VJ83 11
nuidlowv J M0,1,4,(19'A Y,3
- I c

XIIN 1411
311IV : 11
MVh/N3 V3du '11W1/113VJ ONVN 183 14V14U8NOU up 314101 N -V

IINVJIM 1.11.1Y41V '1300 011118N 387 112(13 H) °Mon '170u H 13q.11 ""Vt1U8NOU

011'1(100 VVN 80J3N '8143U3 39 .L12d9 143 knaydV p 8 W3,I, fiwou)VJ -XoVvV -don)
uonli ,1,30U nonv 19 lid*vos In% V3du '11WV83Vi VV ',L3V/117 ONVN 33 VH0811041

WV) 113 11111.10A VVN 8i113113 8W3 Cd39 lvds .113 himmdtt MOH .1,4% NONVrd Int HI

nd*vos J.M V3du .nwvu3VJ y 814 3)19a 111121311U 011.1d011.1 '130U 1111 NONV2 IA%

V3du '141VV83VJ J31 1VV41 XOVI/V N NW083VJ W38V3 '14W083VJ WONV1 VV W/1 183 814

N1111111VX`A
MINN) W14 p WON8N1 N wmlkonsq,du WH H d,111 0J03111N WI193VON011311
OWEINIOU '11WV83VJ 'W33 N 31V311.V383 X1111V.1.3011 IWVII3VJ NVII8W 14,1,11W 115114V38

Hund08V 14 1411118H: V888W *3111V38 '.L3(110V 14 8(119U '1V113 H

0.13(1V14V `.1,3118 II

OIVXIM 'VOJ,3 '13011 '311 4.(1111W UNI4V38

d V8VV 'WON N 11
118VIIV9 'X3U 3,1413J

V OH NNW! 11 ill VdVV 1U3 01

XV31111311 R 8Stv6 111f13d889 1714)W V14(111! VN 1111V

518
J4V Hkif

4- C91, niallW -600 VI.LOYHW 9161T011

INOU 111114401,1

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE INEDITE 191

TRAPUCTIIINSA.
f Cu mila Int Dumnegea Ion Mihnea Voevod vi domn a WA Cara Ungro-
romAnescA, fiul marelui $i prea bunulul Alexandra voevod. DA domnia-mea
acesta porunca a domniei-mele slugilor domniei-mete lui jupan Draghiciu vi
lul Giurgiu postelnici, si fiilor for cati Dumneqet le va da, ca sa le fie movie
In satul Cotena din tad partea luT Fratea a vesea parte de preste tot hotarul,
veri-clt se Va alege. Pentru ca acesta movie este bdtranA si drepta de movte-
nire a luT Fratea; Tar slugile domniei-mele de mai sus (Ilse, dAnvii an cumpti-
rat'o de la Viva fiica luT Fratea, vi de la Barbu logotetul, ginenle luT Fratea,
vi de la fill BarbuluT, drept 7000 aspri Bata. Si ail (lama lul Barbu logotetul
ul Tapa negra drept 300 aspri. Si Tar sa fie slugelor domniel mete movie in
Cotena OM partea luI Coten, veri-eall se va alege, pentru ca a daruit'o Insusi
Coten de a luT bunA-voe, $i cu birul vi cu birnicil, Tar slugile domniei-mele all
dAruit luT Cote') un cal sarg drept 600 aspri, vi all plAtit birurile lul de trel
fad, carT fac 600 aspri. Si Tar a cumparat slugile domniei-mele Draghiciu vi
Giurgiu postelnicl movie In Tomeni, tan partea luT Dumitru de preste tot ho-
tarul, vi cu un vecin anume Stoian drept 2666 aspri, si drept doul bouT in
prea; de 300 aspri. Si Tar a cumparat slugile domniei-mele de tnal sus dise un
atigan anume Craciun de la Sloica din Urluesti drept 1000 aspri; vi Tar all
eumpArat o atiganca anume Dafina de la Dobrana din Cracimari drept 600 as-
pri. Si at vendut de mai sus oi§ii omen' d'inaintea domniei-mele, si cu scirea
tutulor megiavilor. Iar dupa aeeea sluga domniei -mele DrAghiciu Pcstelnicul a
avut prigonire inaintea domniei-mele cu frate-seal Giurgiu Postelnicul pentru a-
ceste de mai sus dise movii $i atigani, vi asa Ora Giurgiu Postelnicul, inaintea
domniei-mele cum ca. a cumparat singur Giurgiu postelnicul aceste mosii si
atigani de mai sus (ii0. cu band 14 taxa irate-sett Draghiciu postelnicul, vi
n'a dat DrAghiciu postelnicul nici-un aspru. Iar intru acesta domnia-mea
am eautat si am judecat pe dreptate vi dupa lege, vi cu top einstitil dreOto-
riT domniei-mete, vi am veclut domnia-mea vi cartea domniei-mele de cumpe-
ratdre de mai 'nainte vreme, cum ca at cumparat densii Impreund.; Tar intru
acesta le-am dat domnia-mea patru boeri anume : Dumitru fost mare vornic
din DAdevd, vi Miroslav lost mare vistier din Rihov, $i Ivan lost mare logo-
Mt din Ruda, vi Radul fost mare armas din CepturOia, ca sa caute orindu-
iala cum , apoi intru acesta acel 4 boeri de mai sus gisT, ei at Mutat vi
ad cercetat vi an aflat cu sufletele tor, vi at spus inaintea domniei-mele, cum
ca at cumparat aceste movii vi atigani Draghiciu postelnicul impreunl en Irate -
sell Giurgiu postelnicul, vi n'a cumparat Giurgiul cu banil NT WA trate-sea
DrAghiciu; vi intru acesta vi domnia-mea am dat Giurgiului Postelnicu lege 12
boerl d'inaintea domniel-mete, ca sa jure cum ca a cumparat singur moviile
cu band luT, Para trate-sea Draghiciu.. n'at putut sa se apuce de lege acel
12 boerl d'inaintea domniei-mele, ci asa a rams Giurgiu postelnicul de lege
d'inaintea domniei-mele. Drept acela am dat vi domnia-mea slugilor domniei-
mele ca sa le fie ohabnice tor, fiilor for vi nepotilor vi stranepotilor tor, si de
on -vi -tine neclinlite dupA porunca domniei-mete. Tata vi manori WO dom-
nia-mea : jupan Mitrea mare-vornic, si jupan Pirvul mare logotet, si Pairu
spatarul, vi Andreid vistierul, vi Radu comisul, vi MihaT stolnicul, si Vladul
paharnicul, vi Georghe postelnicul. Ispravnic Mitrea mare vornic. Si en Dara
cel ce am scris'o (acestA carte) In cetatea Bucuresti, Luna Aprile 24 dile, In
anul 7098.
t Ion Mihnea Voevod (L. S) cu mila lul Durnnedea Dorm.

www.dacoromanica.ro
102 TOCILESCU

NOT1?..

Limbs in care este scris documentul acesta presintl acelesl neregularitall ca in actul
precedent : punerea dativulul in locul genetivulul : nprkAORpAr 511ESAtiAp8 BOEBOA In
loc de iriptAORNIr0 11AESMIAp4 BOEBOA111; 8 TEM In loc de 8 Ttz; Intrebuintarea no-
minativulul In locul acusativulul : IAtto I M 11M CST WV18 In loc de : ; no-
KAOHIWA CAM Korktia In loc de KOTt118; sea In locul genetivulul : WT RlyR8e , WT
341011 6E3 gpaT . In loc de : WT ROMA ; WT 311KONA 6E3 RpaThEn; sett In fine
In locul ablativulul : K811H0 CRC spAT In loc de : K811110 CR RIMTIAMW, verbul auxiliar
R MTH (indicativ Ermh) nu se acordil cu verbele active, nicl demonstrativul cu substan-
tivul : CIIA WNW In loc de dm W4tiA, si alte erorl de etimologie si sintaxit.
Done slue domnesci, frati1 Draghiciu si Giurgiu postelnicil, cumperit mei Anted, pentru
700 aspri gata o parte din satul Cotena, anume a sesea parte din tot ce poseda un mos-
nen Fratea; acestA a sesea parte fusese probabil data ca zestre fiicel see Visa, care o
vi vinde, Impreunit cu social sed Barbu gi cu fiil sOl, celor doul postelnicl. Acestia mat
priimesc in dar de la un alt mosnen Coten tot/ partea lul din Cotena cu birul fi cu bir-
nicir, adica probabil cu conditiune de a plIti el pe viitor birul lab Cot& si al bimici-
lor; Yn consecintit, Drifghiclu si Giurgiu respund Vistieriei birurile luY Coten pe trel
ani in sums de 600 aspri, adicA elite 200 aspri pe an, daruindu-1 In acelas timp si
cu un cal Barg in pre(, de 600 aspri, cum dAruise si pe Barbu de mal sus cu o lapl
negrl drept 800 aspri. El mal cumperl mosie in Tomenl, partea until mosnen Dumitru
cu un mein (adicit term lipit de Oa-Out, rumdn, cel care s'a veridut clAcasiu de bunk
voie) pe densa, anume Stolen, In pre( de 2666 aspri, si drept doul bol, cAte 150 aspri
fie-care boil Asemenea, un atigan (forma vechil a numelul (igan) pentru 1000 aspri, si
o atigancl, pentru 600 aspri. Tete aceste venprI se fac Inaintea domnulul, si cu scirea
tutulor megiafilor (1), o formalitate juridic/ indispensabill. Duple aceea se nasce prigonire
Intre ambndoul fratil; Giurgiu tIgAduesee fratelul sad dreptul de a se amesteca In aceste a-
vuturi, de Ore-ce le-a mum:4611d el singur cu banil sOY, fArl. ca Drighicil sit fi dat vre un as-
pru mAcar. Domnul, de si confirmase aceste cumpIraturi printr'un chrisov anterior, si pe
numele amendorora,totusl, Impreuna cu dregetorlI sel in divan, insIrcinez5. patru boerl,
cel mal marl si mal cu Area, din fostil set ministril : un vornic, un vistier, un logofet si un
armas, ca sit caute, sit cerceteze si sA afle cu sufletele for adevOrul; boeril constatl cA ambil
!Yap ad cumpOrat moqiile si tiganiI, iar nu numal Giurgiu. Acesta, nemultlmit cu judecata
celor patru boerI, sere lege 12 boerr cars sa caute si sl jure el dbnsul are dreptate. Domnul
Ii acordA cererea; Ins/ el, neputOnd gAsi 12 boerT, cart O. vie cu legea sit jure In divan In
favOrea sea, remene de lege inaintea domnuluI,, prin urmare perde procesul. Acesti 12
hoer! juritorl corespund celor 12 coajuratores din legislatiunea Berman/ medieval/ (2)
In alte procese se dedea legea 6. 12. 24 si chiar 48 boerI, si numal dupe. jurAmOntul a 48
boerl, procesul lua capet (3). CeI patru boerl InsArcinati cu cercetarea afaceril Stint cunoscutl
din alte chrisOve, ca unil ce al figurat de mal multe on in consiliul domnesc. Documentul de
fat/ ne area Ins / Si locurile de unde eral acestl boerT. Asa vedem cA Dumitru vornicul lo-
cula la DAdesti, vistierul Miroslav la Rlhov, Ivan logofetul la Ruda si Radu Armas la Cep-
turola.
Intre marturil din acest chrisov se educe si Mihal stolmcul. care far/ IndoialA este
viitorul domn Mihal Vitezul. (Va urma) Or. G. Tocilescu.
(1) adic4 proprietarl rurali; comp. ung. megyes, megye, slay. mEmo,
(8) Veep studiul nostru : Juriul la Ramdni in Fdia Societdp Rermanismta anal l-itl (1870) pag. 403-478 ,
511-5113, qi anul II-lea (1871).
(8) Vedl Foia Societtila .Romdnismul anul I pag. 485-466.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA foi

MONUMENTA COMITIALIA
REGNI TRANSYLVANIAE
Academia unguresca din Buda-Pesta a publicat in timpii din urma o scriere
interesanta : ,11fontoronta comitialia regni Transylvaniae' gErdelyi Orszag-
gylesi emlekek, in 7 vol. (1876-1881) de Alexandru Szilagyi. Acest barbat
a adunat din vre-o 15 biblioteci si archive o multime de documente Oa aci
necunoscute, earl' incependd cu ruperea Ardelului de sub corona Ungariel sub
Zapolia (1540 pans la 1621, sunt de-o mare importantA atat pentru istoria
Munteniel cat si a Moldovel, parte pentru lamurirea raporturilor dintre ace-
stea si Ardeal, parte pentru ca. Pontin multe indicaOuni precise relative la re-
volutiunile interne ale acestor Oil. Spre a face pe lectoril nostril cunoscuti
cu opera D -lut Szilagyi scrisa in unguresce, ne vom margini de o caedata de
a resuma opera sa, si de a reproduce numal acele acte istorice in extenso
cart se refers, direct la istoria nOstra

I.

(1540-1544)
In ultimit ant al domniei lui km Zapolia, voevociii Ardealulul Stefan Mailat
si Emeric Balasa incheiara cu tesaurarul Francisc Kendy (Candea) un tractat,
ca dupa mOrtea lui Zapolia, Ardelenil sub pedepsa de mOrte sa nu dea votu-
rile altuia, de cat omului ales de el. Acesta el nu o facura de o data cu inten-
tiuni de revolutiune, ci numat ca sa se asigure de eventualitali, cad regele
IOn se bolnavise deja ; si pe cand Balasa si Kendy 'sl pusesera ochit pre Fer-
dinand al Austriel, Mailat eun roman de nimica,(1) care datorea ridicarea
sea regeldf kin, iar margaritarul proprietatilor sale Fitgarasul sotiel
sale, surorel lui Toma Nadasdi, privi acesta de propice ambitiund sale, care
acum nu mat cunoscea margini. Pre cand prin mijlocirea cumnatulul s6U 'si
castiga favorul lui Ferdinand, umbland tot de o data si dupa favorul Turcilor, kt
cauta adepti'pentru planurile sale rneschine, adimenind de o potriva pre func-

(1) Boier din ComXna inferioril., care pentru trecerea la catolicism cIpetl 2 sate Cri-
halma si Tintari1, din Ora Oltulul.
Rev. p. ht., Arch. fl Pd. f. I. 13

www.dacoromanica.ro
194 G. MAIM
tionari, pe nobilt, Si cu deosebire pre Sast. Fata de regele Ion tot- d'auna
lama pre nevinovatul, si intrigele sale tot-d'auna le prepara ast-fel, in cat
pAreat a fi indreptate contra episcopului Statileu, si a lui Martin% numit a-
desea frater Georgius, eremit si calugAr. Purtarea lui cu done fete nu amagi
pre regele I6n, care deli bolnav se grhbi in Ardeal, si asa de iute termina cu
rebeliunea, in cat deja in 25 Maig 1540 putu scrie luY Statileu in Francia : «Cu
ajutorul lui Dumnecleg am stins focul, care-1g aprinsera in Ardeal amicit eel
falsi at nostril, si am impins pe voevotlil eel intriganti in eastelul Fagarasului,
care se asediazh de catrA fidelil nostri. Inainte insa d'a se termina asediarea,
regele m6re in 21 Iulid la Sas-Sebes, dupe. ce denumi de tutori fiulut sea de
curend nAscut, si de guvernatorl al imperiului pre frater Georgius, Petru Pe-
trovici si Valentin Turcu (Torok), earl in contra tractatuluY de la Orade (1538)
se. nu dea Ora WI Ferdinand, ei cu ajutorul Turcilor a proelame pe miculg
IOne Sigismund de rege al Ungariel. Acestia pins)" in fruntea afacerilor trami-
sera o ambasade. la Sublima POrta ca sh cera pentru fiul lui Zapolia protec-
tiunea si ajutorul Sultanului, iar pentru regularea afacerilor interne con-
vocal% pentru ineeputul lui August pe nobili si Sall la dieth in Sas-Sebes,
unde el si depusere. in mod solemn juramentul de fidelitate catre regina si
micul !One Sigismund; on -ce incercare d'a aduce pe voevogi la supunere re-
mase zadarnicA. Isbuenirea unel revolte mai amenintht6re in Ungaria con-
strinse indate. pe guvernatorl d'a ridica asediul FegarasuluI qi a tramite
trupele in Ungaria.
Mailat eliberat acuma de asediu indata ajunse din nog domnul situatiuner.
Ca om cu putine mijlOce, caci dupe. marturisirea lui Verancius nu putea sh
platesca din averea proprie nice solda pe un an a 200 de mercenari, el cauta
inainte de tote sa-si face. o stare ; $i cu ambitiunea nedumerita incline. care
Ferdinand, inaintea caruia cumnatul sell Nadasdi avea multe. trecere, ofe-
rind ast-fel aceluia concursul sea considerabil la rechpetarea Ardealului. In
asemenea imprejurari chuta sA airage. in partea sa pe cele 3 natiuni, si
acesta o putea face numal in o adunare generals a delegatiunilor. Deci voe-
voclii in puterea prerogativei lor, convocara pe 4iva de 29 August dieta la
SighitiOra. ;Deputatii adunati in mare num& depusera din nog juramintul de
fidelitate reginel si fiului el, si proclamara apol pe Mailat si Balasa de capitani
at Ord, cu acelea.sI atributiunl si prerogative, earl' le avuserh ca voevoc i.
Intre proiectele facute vedem :
a) Tera : NobiliI, Secuil si Sasil trebuesc se. puns la dispositiunea capitanilor
3000 de Omeni, pentru a caror intretinere Nobilii vor da cate 50 denarl de
pOrta (1), iar SasiI contributiune lunarL cu totul 3000 fl. Secuii duph obiceiu-
rile strevechl vor da 1000 Omen'.
b) Tete veniturile tore)" se vor administra de capitanii Orel, cari vor da des -
(ii In epoca acesta contributiunea se platea durd porti, mai tardid dup6, fumurt, Intele-
gendu-se, a cel ce are pOrtA are §i proprietate; vrednic de insemnat este faptul, ca preo-
lii romans in Ardeal pant astadT sunt platitt dupe. fumurl.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITI ALIA 105

pre ele socotele regelul care va fi ales. Capitanil vor aye acea§I putere ad-
ministrative. §i judicial* pe care as avut-o voevoqii. EI sunt obligati prin jure.-
mint a face la tot! dreptate, §i se judece qi procesele intentate dupe dece-
darea regelul.
c) Se se tramite o deputatiune la regina, care sa-i face omagiele, §i se o
rege, ca averile confiscate de tesaurarulfrater Georgius se se dea inapoi
proprietarilor, se derime castelul (Balvenyos) §i se dea Sailor inderet Sas-
Sebeul.
d) Prin tramiil oratori se comunice decisiunile dieteY, principilor tare
Romenesdf qi Moldovel, vi. se-le ofere amicitia Transilvaniei. Deca cursul eve-
inimentelor va cere, se se ridice Ora intrega la ordinul capitanilor.
e) Deca insa cineva fare invoirea prealabila a terel s'ar invoi in cestiunea
alegerei de rege afare din tare cu Ore-§Y care principe sea domn, sea dace ar
servi pe streini, pe acela cepitanil tereT se-1 theme inaintea dietel §i se -1 pedep-
sesca. (Vali doe. I.).

Prin aceste articole Mailat puse din floe maim pe puterea absolute. Crequ
dar timpul oportun de a lepada masca, §i a umbla pe fate dupe. domnia
Ardealului. Prin mijlocirea unul sangiac vecin, a lul Cuciuc-Balibeg, isbuti a
induce pe sultanul in ererea ca. Zapolia n'a lasat dupe sine nici un descendinte
§i. 'Id rage, ca se -I lase lul domnia Ardealului.
Verancius VI pag. 151 dice in epistola adresata reginei : cDicunt Mayladum
verba dedisse Caesari : quod Ioannes rex sine filio decedisset, et quod optet
totum regnum sibi in principem dari, tamquam unus esset, qui germanos ar-
cere possit ab Hungaria, et tantae gentis habenas fortiter moderari'.
Sultanul tremise cate un ciau. in Ardeal §i la Buda la regina Isabela, carY
sit constate adeverul. Cel tramis la regina indate se convinse, and veclu pe
regina cu pieptula desfacut laptand copilul, §i cu ochi plini de lacrimi Inge-
nunchia inaintea reginel §i saruta picierele copiluldf. Sinan, cu totul alt-fel
se purte la Mailat. Acesta in curend ce§tige pe ciau§ pentru planurile sale, pre-
facendu-se ca unul, care singur numai ar fi In stare se puna cal* dorintel
de cucerire a Germanilor. Spre ascultarea ambasadoruluI, Mailat convoca In
grabe o diete layhiertan (Bierthelm) pentru 21 Septembre. Aci turcul '1 puse
misiunea in chipul urmator : (Voi cu totil. sunteci sclavil puterniculu! Sultan,
pe earl el v'a supus cu armele, §i dupe ce a tot puternicul Dumne4ea a chemat
dintre cel vii pe regele Line, puternicul Sultan deruesce guvernarea Ardea-
haul' WY Mailat, care este fratele vostru §i un om drept, §i jure. pe Dumneqet cel
via, pe stramosil §i urma01. sal, pe sabie, pe pine §i sare, ce ye va protege
in drepturile i libert Atile vestre, dace, cum -va nu yeti pierde gratia lul prin
necredinta. i ve ordena, ca se ye supuneti lui Mailat ca voevodulul, ca prin-
cipeluI, ca domnulul vostru, §i care nu va face acesta, pre acela '16 va pe-
depsi (Sultanul).
tTu insa Mailate' continue. adresendu-se care acesta, cpe acela ce se va

www.dacoromanica.ro
196 G. MAI011

opune imperatului celui puternic qi poruncilor tale, pe acela pierde-le prin

sabia §i foe ; Sultanul deja a dat ordinul celor 2 principi romani §i sangiacului
din Rumelia ca In fie-ce moment sa fie gata all' veni inteajutor). Vegi doe. II
0 Verancius VI, 153.
Arnica' lui Mailat cereal/ cu nedumerire ca proclamarea de principe se, se
sever§esce. Indata ; iar majoritatea cerea amenarea: in urin/ se invoke ca sa
a§tepte respunsul de la Port., si preste 5 luni de Bile sa se convece o alta
diet/, unde apoi se va lua decisiunea finale, in cestiunea alegerei de principe.
Mailat nemuliumit cu resultatul acesta, §i perclend on -ce speranta de a mai
fi ales principe, chute, de a realisa planurile sale pe o altd tale : ceru esecu-
tarea tractatului de la Orade. In intelegere cu colegul sea Bala§a tramise o
deputatiune la Ferdinand cu rugarea, sA le tramita ()Vire §i tunuri, ea§tigand
in sprijinula cererei for pe episcopul Ardealului de curend numit Niculae Ge-
rendi, pe Toma Nadasdi si km Szalai, earl mai facusera lui Ferdinand propu-
neri de felul acesta. In timpul ambasadei ins/ capitanii se desbinara intre
sine : Bala§a nu mai aye incredere in reuOta lui Mailat, ba chiar observase
ca acesta 'ia intrebuinteza numal ca instrument in esecutarea planurilor sale.
Pe langa garantia d'a'§i mantine tote averile trecu in partea reginei cu 400 de
soldati. Intr'acestea sertea Ardealului o decise Ungaria : pe la mijlocul lui Sep-
tembre fu ales de rege Line Sigismund pe campul Rakoplui, iar pane, la ma-
joratul lui, frenele guvernului se, le conduce. mama sa, Petrovici, Torok §i
frater Georgius
Ferdinand priimi deputapnea capitanilor cu tote onorurile si tramise in-
data in Ardeal o ambasade. stralucita commis& din Toma Nadasdi, Gaspar
Horvath §i Sigismund Balasa, ca se, indemne pe Ardeleni, a nu da cregamint
promisiunilor Turcilor, §i se, le anune ce. Carol imperatul Germaniei nego-
ciaza, cu. Papa Si cu regele Franciei, §i se ocupa cu incheierea unei aliante in
imperiul german, pentru aperarea tuturor cre§tinilor, §i sa-i asigure, ce in-
data ce vor cunesce vointa §i intentiunile Orel §i ale capitanilor, la moment
vor tramite nu numai ajuterele cerute, ci §i alte mai multe. Apoi sa indemne
pe nobill in universum, si pe fruntali in person /, s/ nu priimesca jugul unei
servituti eterne, sa, nu se despeie ei pre ei de numele §i titlul nobilitar, si sa
se precipite in conditiunea Munteniei, §i ca nu cum-va sa face, din Transil-
vania o a doua Transalpina. Apoi la cas de lips/ se, promitA Secuilor 5-6000
florini, §i cu deosebire se, asigure pe Sa§1 de buna vointa sea. V&A dot. III.

Mailat se puse acum In legature. direct/ cu Nadasdi §i cu cei-lalii trami0, §i

cu aceea§i energiA §i abilitate, pe care o desvoltase el de atatea on in moment e
critice, se apuctt acum de organisarea partidului lui Ferdinand, ca acesta sa
depunA juramintul de fidelitate, §i in curend atrase in parte-Y tote comitatele
de sud, pre Secui, §i in genere pre Safi. Cu tote propunerile ce-i Men par-
tida contrail nu la putu induplica ca sa se lase de Ferdinand, care in urma

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMIT1ALTA 197

desastrelor suferite de Fels, comandantul set la Buda, pierdu multi partisani

din Ungaria si Transilvania.
Intr'acestea Balasa si Mai lat se impeciuira, si in curend sosi si respunsul de
la Ferdinand prin Lupu Farkas de Harina,in urma cerui-a Mailat se alipi
mai tare de Ferdinand, si d'impreune cu Nadasdi indemna mereu pe sta-
turi se depune juremintul : vecli doc. IV. In fine staturile depusere cetre finea
mail 1540 juremintul sub conditiunea, ca se le tremite. intr'ajutor 1000 ce-
lAretl si 3000 pedestri, si cate-va tunuri pentru asediarea forturilor, si se le
dea drepturile si libertatile lor.
Nu mai putin active. era si partida contrard in alergarea dupe. ajutOre la
streini si interni, in urma cerora o devastare teribila prefacu tera in cenuse.
de la un colt la altul. Intre devastatori excela cu deosebire cepitanul Emeric
Balasa, care, neapartinend cu sinceritate nice unei-a din partide, prada si de-
vasta tera dupe. plac. Ca se pima capet unet atari start vrednice de plans.
mai multi nobili adunati in tabera de la imbor incercare impAciuirea intre
Mailat si Baltasar Bornemisa, capul partidel reginei, si priimind si scirl alartna-
Ore despre invasiunea Turcilor si Romanilort in tere, cerure convocarea u-
nei diete pentru 22 Ianuariu 1541 la Turda. Vedl doc. V.

Impaciuirea se facu la 12 Februariu. Der ambitiunea lul Mailat nefiind sa-

tisfacute, el aduna in giurul sea pre Secui, si in grabe mare alerga la Turda,
unde se afla armata reginei, pe care o puse pe fugh, si reocupa Turda. Ast-
fel ajunse din not stepenul situatiunel.
Sosind si respunsul de la sublima-POrte in cestiunea electiunei, el convoca din
not dieta pentru gioa de 25 Mait la Cincu Mare. Fermanul adus de ciaus co-
prindea urinetOrele : 4Majestatea nOstre am audit de turburerile inscenate de
Mailat si Balasa. Noi am dat tera fiului regelui IOn, der el nu vor se asculte,
ci se supun lut Ferdinand si tremit dupe ajuttre, la Nemti. Aduna dart insu-
portabile de la Ardeleni si Secul, mai nainte 50, si acum iarasi cate 25 de pa-
rale de pOrte, at pus maim pre done saline si asupresc tera in tot chipul. Not
am cucerit Ungaria prin sabie, si nu permitem deci ca supusil nostril se fie im-
poverati. Din deplinaNOstre putere am dat tera fiului regelui km, si nu permitem
ca se face. ceva contra acestei vointi a NOstre. De acea sangiacul de Vidin si
principit romani at priimit ordinul, ca fere Intarliere se vine, in tett si atat
pe Mailat cat si pe Balasa, dace ar refusa d'a se supune, se-i pedepsesce. ,
Tot aci mai hoterire, ca indate ce armata germane se va deperta de la
Buda, se se convOce o dicta generals la Turda. in care sh se aldge. o deputa-
tiune, care se merge. se. face regelui It5n omagiele cuvenite.(1)
(1) In analele Bra§ovuluT pro 1541 citim : Feria quarta ante Pentecostes (11 Juniu) Ma-
thio Salezpurgensi in Moldaviam misso ad referendum Peter Waywode Regnicolas Transsyl-
vanie huius in unionem devenisse, quod velint filio regis Ioannis servire expensa fl. 4.
Eodem die Michaele Farkas ad Radul Waydam Transalpinensem misso, ut et ipsi refe-
rat Transsylvaniam esse vnitam in eo, quod velint servire filio Ioannis Regis, expensa fl. I.
asp. 20. Emansit dies salar. asp. 30.
In Vigilia Pentecostes (jun 4) venit hoc Ioannes Thabyassij ad proficiscendum in Legatio-

www.dacoromanica.ro
198 G. MAIOR

Apol se alesera Omeni de incredere de ambele. p.rti, carT sa tracteze despre

Incheierea pacei, care se si facu in primele (pie ale lut Iunie.
Pe la mijlocul lui Iunie sosi scirea c. principii MuntenieT gi Moldovel vin cu
°stiff In Ardeal.(1).
Mailat credea ca ei yin cu ostirile contra regmei si Nor asedia Bistrita si
cele-l-alte cetati pe carT le confiscase de la et frater Georgius. De $i sta in
bune relatiunT cu Petru Voda prin mijlocirea lut Nadasdi, toLusi acum nu avea
Incredere Intr'ensul (2), ci Wu tot ce-i sta in putere de a impedica invasiu-
nea: chiema lute la arme pe Sasi,Nobilf ci Semi, purtand dupa un obiceiu stra-
vechiu o sabia Inmuiata in sange, si indemnandu-i ca cat mat ingraba sa se
adune, ca sti Nth lua de timpurid mesurile necesare pentru apararea grani-
telor, taierea drumurilor, oprind or-ce treceri sell esport de provisiuni in
tarile romanesci. In 27 lunill principiT romani era deja pe pamentul Secui-
lor. «Val cum ne torturati,, asa se tanguesce un istoric contimporan, 'Cu Tur-
cit ne prada ei fiulut luT I6n ne juraO. (3) Si armata turca era cu et, sub co-
manda lut Cuciuc Balibeg protectorul lut Mailat. In van purtara spade dm-
gerata prin comitate .i scaune, cad nime nu se aduna, nice dieta nici ostire,
in cat armatele romano-turce dupa ce pradasera scaunul Ciuculut, Trei-scau-
nele si tera Barsel far. impotrivire, se impreunara cu cetele lul Bornemisa, ca-
pitanul reginel, si apol tabarira la Fagaras, unde asegara castrele pe malul
°hula Pelru gi Balibeg asigurall pe Mailat necontenit de domnie. Mire te-
meri 8i sperante petrecu acesta OA. in 18 IL-did, cand sosi la el in Fagaras
Bornemisa insotit de 2 logofeti romans i un demnitar turcesc, care ca legati
'1 solicitat O. se presinte Inaintea lul Balibeg, ca sa asculte ordinul Sultanu-
luT. Begul 8i voevocjil nu comunicasera planul for lul Bornemisa, dar acesta
'1 presimtia., Domnul med, gise el confidential lut Mailat, tot d'auna at fost un
om intelept, dar cu deosebire s. fit acum. Nu te duce intre et, cad. te Mega,
cunosct destul de bine pe Romani ei pe Tarot.. Cuvintele aceste furl pentru
Mailat fatale; credea ca. Bornemisa se opune cu scop de a deveni el domn. In-
desert '1 ruga sotia 1i amicil set, cad el ca om c'un caracter decis nu voia sa
Ora momentul, in care astepta implinirea planulut sed preconceput, si con-

nem in Moldaviam nomine trium Nationum, cui misi dono bina Vice, Colyrides, Pisces re-
centes 6 6 vini, 3 cub. auene asp. 131/g. Eodem die misi dono Michaeli Nemes de Hydwijg
tria octoalia vini et 1 cub. auene, Pisces asp. 6. Eodem die dominus Michael Weres cum
legatis duarum Nationum aliarum, missus est in Legatione in Moldaviam ad Petrum Way-
dam prouti conclusum fuit in congregatione, expensa fl. 10 asp. 51 2. Emansit dies 12.
salar. fl. 3.
(1) in analele Braqovulul pro 1541 citim : Eodem die (dominica Trinitatis jun. 12) Geor-
gio Waxmacher Cibiniensi cum literis misso ut refferet quod Petrus Wayda Moldauiensis
et Radul Wayda Transalpinensis ac etiam Turcae, erumpere voluit super nos, expensa fl. 1.
Emansit dies 6. merces asp. 24.
Eodem die Bosa missus est ad Fogaras ut referat domino Capitaneo quod Radul Wayda
Transalpinensis cum Turcis volunt hue erumpere expensa et salaria asp. 32.
Eodem die pro convocatione prouincie, ad auissandos eos quod Petrus Waywoda ac Ra-
dul Wayda una cum Turcis erumpere volunt, asp. 12.
(2) Vecll Epistola lul Nadasdi catrit Petru Pray epist. Proc. II p. 108 qi urmAtorele.
(3) Cronica Secuilor pag. 21.

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COMITIALIA 199

cedia pe trimisi qicendu-le, ca daca'i vor da scrisere de garantid va merge la

et In diva urmatere 19 Julie o gi obtinu. (Pan'ce serele va sta pe cer,
nu 0 se va intempla nimic' jury, intr'ensa Balibeg. Ceru apoi ostatici. Obtinu
si pe aceia : 4 Romani si 2 Turd, toti soldati de r end imbracati in uniforme
stralucite. Acum gi Mailat, impodobindu-se cu giuvaerele lui Gritti, insotit de
40 trabanti alesi se duse in castre.
pitua acea, precum gi cea urmatere o petrecuse in visite, bancheturi etc.,
pana sera. Dupe, apunerea serelui Petru, care intr'aceste ocupase giurul Fa-
garasului gi incongiurase emenii lui Mailat, chiema pe Mailat la sine in tort
gi incepu a'l insulta, si cu cuvintele : (Caine. acum esti robul imparatului puse
maim pre el. Mailat suferi insultele, calomniele si incatusarea sea si a tome-
nilor sei fara de a dice un cuvent. Petru preda apoi pe Mailat lui Balibeg,
care 'I duse in Vidin si d'acolo '1 espedia apoi la Stambul.
Dou6 dile in urma Bornemisa cu staturile presente depusera fiului lul 'One
juramintul de fidelitate. Pentru despagubirile de resboi0 convocara dieta la
Turda pentru 10 August, in care numal Sail respunsera lui Balibeg 2000 flo-
rini(1).
Tradarea lui Mailat, devastarea Sasimei gi Secuimel, urcarea tributulul si a
despagubirilor de resboiO, precum gi faima ea sultanul a °en pat Buda prin tra-
dare, implura de greza pre tots Omenii seriosi. De aceia atitudinea Ardelutui fat/
de regina, numai amicala nu era. Multi se ocupau cu planul cum 'I-ar putea
inehide granitele, ca O. nu mai dea Turcilor pretext la o nouti. invasiune. Re-
gina insasi perdend on -ce incredeye in Turd, incepu din nou negocierile cu
Ferdinand pentru esecutarea tract atului dela 1538 ; der frater Georgius ne-
fiind satisfaeut cu resultatul negociatiunilor, credu de cuviinta a le suspenda
cu totul, si castigand in parte-si pe episcopul StatileO si pre tali -va magnati,
convoca pentru 10 Ianuarill 1542 dieta la Turda, pe care apoi la 26 lanuariti
o permute. la Tirgul Secuilor (Szekely Vasarhely). Aci mai nainte de tete cauta
sa-si legitimeze conduita sa, caci ca strein pang si numele-i era suspect, si
sä-1 asigure despre bunele intentiuni ale imperatorului (Am audit, domnilor,
ca printre d-vestry s'au latit vesti, ca e5 am venit spre nenorocirea, si nu spre
binele d-vestry. Nu dati credement acelora, caci eft nu intreprind nimic alt-
ceva, decal cea ce ati decis d-vestry. Aud ea Petru Voda ye ameninta ; nu ye
tricredeti in el, cad el sta in mama impgratului celul prea puternic, care ye
protege. D'acea cu greti va putea el intreprinde ceva, ce ar fi in contra voin-
(1) Citim In analele Brasovulul :
'Sabbato post Laurentij (aug. 13) dominus Sigismundus gemmarius et dominus Stepha-
nus griessing missi sunt Thordam in Congregacionem, ad vocacionem dominorum Cibi-
niensium expensa fl 15 asp. 36.
Emanserunt dies 12 amborum salar. fl 6.
(Dominica ante Bartolomei aug. 21). Prescripti domini (Petrus Sartor et Cristianus
Hyrser) duxerunt secum racione illorum bis mille florenurn in Thorda dari susceptorum
qui ltwchy Ballibek, vel Petri, Wayuodae dari debebant fl. 380.
Emanserunt dies 17, merces fl. 3 asp. 25.

www.dacoromanica.ro
200 G. MAIOR

lei imperatului. MO continua elca imperatul a coprins Buda, m'a inter-

nat pe mine dimpreund cu regina si a luat cu sine pre Valentin Torok..
indata dupe el, vorbi legatul lui Petru : Ve rog domnilor Ardeleni se, interve-
niti pre lenge. fratele George, ca se dea inapoi domnului mea castelele, pe earl'
le-a confiscat pre sema regelui !one: Ciceul, Cela tea de Balta etc, ca se nu
fie silit a'si cattle singur satisfactiune ; apoi II indemna se, nu se increcla in
calugar, caci acesta, precum a dat Buda, de asemenea I-va trada si pre et
Veqi doe. VI.
Niel intervenirea tremisului lui Petru, nici purtarea retrasa a lul Borne-
misa nu putura opri pre staturi d'a simpatisa cu calugarul : imediat 'I procla-
mare de Capitan general si Loctiitor regesc.
Indata dupe depunerea juramintului incepu calugarul elaborarea unei noui
constitutiuni pentru Ardeal, rare de cat-va limp !fleece suferise multe modi-
ficari, si in care nu mai putea fi redus. Unui om de stat atat de espert si de
prevecletor cum era el, nu-1 fu cu gree a recunesee, el dupe pierderea ca-
pitalei, gravitatiunea imperiului incline sere Ardel ; d'acea mai nainte de tote
crequ necesar a convoca o dicta, in care se alege o noun capitals $i o comi-
siune. care sit se insarcineze cu modificarea constitutiunei. Ast-fel in dieta
dela Turda din 19 Martie 1542 regina fu rugate sail mute scaunul in Amid,
iar pentru asigurarea adrninistratiunei se institui un consilit de 22 membri,
7 alesi de comitate, 7 de scaunele sasesci, 7 de scaunele secuesci si din par-
tea statului, care mai tarqiu deveni consiliul princiar. Mai incolo decretara,
ca nimeni dintre nobill se nu tramita deputatiuni pre la curtile streine fare
prealabila permisiune a Loctiitorului. D'asemenea si comerciantii secui se nu
trece. in Moldova sea Muntenia fare de a avisa pe Loctiitor. Veqi doc. VII.
Isabela venind in Ardeal, intaiu la Deva, apoi la Alba-Julia, incepu din noa
negociatiunile cu Ferdinand, care dupe dieta Germaniei dela Speier capatase
ajutere germane in numer considerabil sub comanda lui Ioachim Marchionul
de Brandenburg, cu earl si ataca Mosonul si apoi Pesta. In 10 Septembre so-
sesce la Isabela un ciaus, care sub masca sa I face cunoscut ca armata turca
a plecat deja contra germanilor, si ca domnul Munteniei a priimit deja ordinul
se, trace prin Ardeal la Buda, iar al Moldovei se devasteze Polonia,in reali-
tate inSe. voia sa se convinge dace sunt fundate scirile sosite in Stambul, at
regina a trecut in partea Nemtilor. Cinci rifle mai tamp 19 Septembre,
sosesce alt ciaus la Petrovici in Timisoara, care '1 proved., ca si el se merge
cu ostirile sale la Buda, unde din ordinul sultanului merg si eel' doi principi
roman si 3 beglerbegi. Veqi. doe. VIII.
Regina convoca staturile pe 3 Octobre la Turda, provoeand tot-odata si
pe calugar, care se afla la Orade, ca imediat se alerge in aperarea patriei.
Si in adever pericolul crescea din ce In ce mai tare : deja staturile adunate
la Turda auqira in 10 Octobre, ca Petru aduna ostirea la Suceava, si ce sul-
tanul va pleca de la Buda la Alba-regale ca se spanqure cadavrul regelui

www.dacoromanica.ro
 MONUMENT A COM1TIALI A 201

IOn. Din di in qi sosiati In castrele de la Turda scirl mat intristatOre : Petru a

trecut deja frontiera, si nu merge catre Buda, ci 'sT urmaresce propriele pla-
nuri, ca. SecuiT a5 tramis la el deputail pre Lazar Bun, Paul Beldi, Francisc
Mihalfy, Petru Daniel, Martin Andrassy si Francisc Tamassy, si aduna pro-
viant pentru el, si daca, nu le vor da ajutor, in curand vor trece cu totil in
partea la VeJ1 doc. IX cu aclusele a) b) c) d).
Sultana] fats de preparativele cele formidabile ale Germanilor merse In
persOna in fruntea ostirei pal la Adrianopole, de unde apoT tramise vizirT
celebri, call sa vine in apt rarea Budei despre sad, iar lul Petra i dada ordin
sa atace despre resarit. Prin desastrele si fuga rusinOsa a lui Joachim se
schimba rolul lul Petru. De sigur, chiar si daca ar fi venit in Ora in contra
lui Ferdinand, ar fi pradat'o dupe place. Dar si asa nu avu alt motiv decal
ordinal Sultanului, si acesta i-era suficient. Catre mijlocul lui Novembre na-
vali in tera Barsei, si pradand-o, si pustiind si secuimea, trecu apoi spre Bis-
trita. Intr'aceste sosi si calugarul, si unindu-se cu ostirea din castre, silira pe
Petra sa parasesca districtul Bistritel. Ve4T Ostermeyer Fundgruben I. 27.
t Noi avem WA buns-voin(ascrie Isabela din Gilaa la 20 Noembre lui Se-
redy, tramisul lui Ferdinand, dar d-vOstra nu putetl intra acum in Ardeal
din causa devastarei si pradarei lui Petru voda. De sigur daca al veni d-ta
nici el n'ar esi, ba ar aduce chiar si pe Turd pe capul nostru. D'acea not In
interesul Majestatel sole suntem siliti sa remanem a case, Vecli Buchholtz V
pag. 174.
Dieta adtmata in 20 Decembre la Turda era deopotriva defavorabila Isa-
bele cat si lul Ferdinand. Cad aidea anca adenc rana, care o causase in-
vasiunea si pradarile lul Petru, si d'aceea primele gandiri emit indreptate
spre restabilirea sigurante publice. Deja primele sedinte emu atat de furtu-
nOse, in cat aveat mai malt aspectul de adunari revoluVonare. Deci spre de-
laturarea orl-caret neincredert si banuieli dintre membri, mai nainte de tette
reinnoira dupe obiceiul de la 1459 si 1506 uniunea celor trel natiuni
de la 1438 :
(Gaud inamicul va face o noug, invasiune, ceta(ile si castelele sa priitnesca
pe staturl Intre zidurile for ; iar et sa se abtina de or-ce violenta, si daca
vor comite Ore-care erori sa fie jndecati de primarul loculut,
t Cand vre-unui dintre resboinici i-se va intempla o nenorocire, sa fie si el
priimit tntre zidurl.,
(fine conspire cu strainil sea se va alia cu et, acela sä se pedepsesca cu
mOrte, si sa-si piarcla si bunurile, afara de acelea cart apartin sotiei si fiilor
s61; pe acele judele Orel le pOte dona, precum faceat in timpit anteriort
voevogii, iar de partea ce r6mane, va dispune principele.,
e Tot asemenea se va pedepsi,determine articlul urmator cu privire la
Secuil, earl se supusesera but Petrusi acela, care 'sl urmaresce interesele sale
proprii In detrimental patrid, precum si acela care din propria lul putere is
decisiuni In privin0 domniel., V. doc. X.

www.dacoromanica.ro
202 G. MAIOR

Petru Haller primarul Sibiu lui scrie lul Ferdinand despre percursul dietef
de la Turda, in 15 Martie 1543 :
Siquidem post reditum nostrum a S. R. Matte Vestra in Transsylvaniam
certe comicie celebrate sunt in Oppido Thordensi ab universis Regnicolis
trium nacionum hujus Regni Traniensis, vbi post miserabilem desolacionem
Regni a Moldavo acceptam, de permansione Regni varie tractatum est, ye-
rumtamen ultimo in eum finem res est deducta, ut sub nomine et umbra
filii loannis Regis ipsum Regnum permanere debeant, ne ante tempus ab i-
manissimo tyranno Imperatore Tnrcharum Nos ac totum Regnum periret, sed
ut eciam interim in fidelitate Regie Mattis Vestre permaneamus, ubi siculj
Nuncium eorundem apud S. Regiam Mattem Vram habitum in legacione sua
non conseruauerunt, ut in fidelitate Regis Mattis permanerent, et nobiles
quoque aliqui eotunc quem admodum et nuns unius voluntatis cum siculis
fuerunt, sed pro pacifica Regni permansione in hoc ad mandatum Rev. D-ni
Georgii Episcopii Varadiensis S. R. Mattis Vre Locumtenentis censum S. Mar-
tini preteriti anni Regina li Mtti assignauimus, (s a helytartenalc es szultan-
nak is hatarortak penzt si loctiitorului gi sultanului votasera ban*, Archiv.
N. F. III pag. 189.
Aplanarea neintelegerilor din nod ivite intre Loctiitor gf regina necesita
convocarea unei nouT diete, care se si chiema pentru 26 Februarie 15431a Clus,
unde se citi gi fermanul adus de la Pert . : (In anul acesta vom veni in nu-
mer asa de mare, cum n'am fost ale& data ; d'aceea sa alergatisi voT la og-
tirea nestra gi as ingrijiti de provisiunT, ca armata sä nu sufere lipsa. Dupa
ce principi! Moldovei gi MuntenieT ail priimit ordinuld sa treed prin tera v6-
stra, sa nu-I impiedicaii, ci la 1 Aprilie sä unitT ogtirea vestry cu a lor..
Vecy doe. XI.
Fata de un atare pericol, staturile votary imposite 75 denari de fum, din
earl 25 denari sä fie aT reginel, iar 50 denari aT legai,ilor ce vor fi tramigT la
sublima Pertd. Decretara apol sa eery de la Ferdinand 6000 de ostasT, carI
unitl cu ogtirea ardelena sa, alunge pe principil romAnT din tell, iar pe Turd
s6 -r infranga 1napoi de la confinie. Obiectul principal al desbaterilor 'Id for-
mad plangerile reginel, ca edlugarul nu numal o esclude pe ea dimpreund
cu fiul eT de la govern, der o si priveza de multe, si nu voesce a da socotela
de veniturile Ord. ApoT decretara ca strainiT sä nu fie denum4T in functiunl,
si veniturile episcopiet de Alba sä nu se dea la mireni. Regina pete sa locuia-
sea in Ardeal, sea In o altd cetate, tot-d'auna lag cu consimOmentul con-
siliulul Ord. Ea sa tramita o deputatiune la domnul Moldovei gi sa-T. ofere
amicitia TransilvanieT. Vecy doe. XII.
Dieta iinu mull, dar neputendu-se termina tete afacerile, proiectara pentru
1 Maid 1544 convocarea uneT alte diete la Tergul Secuilor, care insa fu ame-
nata. Sosind pe la mijlocul luT Maid un sol de la Perta, ca sa cera ajuterele
gi proviantul, regina convoca dieta pentru 3 Iuniti la Alba-Julia, cu adaosul,
cif deputatil sa fia proveclutl cu mandate suficiente. Vecy doe. XIII.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 203

Sultanul statea atunel pe teritorul Ungariet, si Carol V fiind ocupat in res-

botul cu Francisc I regele Franciet, putd oferi fratelut set numat ajotOre ne-
insemnate. Era dar natural ca. calugarul in atart impregiurarl se. se silesca
a imblanOi mania Sultanului. Dect in dieta de la Albatramise pe T6n Salanezi
si Ion Fekete cu tributul de 10.000 galbent si cu darurl pentru so0a favorita
a Sultanului si pentru 4 past mat insemnaV.
Aeesta a fost primul tribut, pe care Ardelul l'a platit ca provincia indepen-
dents. Sultanul duph o espeditiune stralucitg in care eucerise o multime de
orase si castele, se intOrse prin Septembre indarat. De si Ardealul nu luate
parte la espeditiune, totusi tributurile cele mart si dese, impositele de provi-
siunt storsera tera asa de tare, in cat contra upset generale trebuiad luate
mesurile cele mat energice.
Jute aceste mai sosi si un ciaus care ceru estradarea ostaticilor, cart ants
tot mai eras tinuti in Fagaras.
Pentru indreptarea tuturor lipselor regina convoca dieta pentru 20 Noembre
la Targul Secuilor.
Aci mai nainte de tote se ocuparg de cestiunea Fegarasulur, care era ants
tot in mainile sotiel lui Mailat si tines acolo pe °stager. Cu grey isbutirg a-o
indupleca ca ss elibereze pe eel 2 °stager turcesct, dar pe cet romani nu voi
se. -1 elibereze en nict un pregt. D'asemenea si castelul remase pe myna el.
In urma acestora decretara ca cele 3 natiuni se. dea 3000 Omeni, cu 'earl sa
is cu asalt castelul.
Principe le Moldovei s'a plans, el Secuii din Trei-seaune ad facut o inva-
shine pe teritorul set : deer Lociitorul sh tramita o ancheta la fata loculut,
si pe eulpabill sit-i pedepsesch. Facetorif de rele se, se prinda si sa se span-
Ore. Votary apot tributul pentru sublima POrta si daruri pentru Sultan si
pas', si aleserg si deputa0unea care sa-le duce..
Ca daruri sa duce. imperatulul 10 cupe, la 2 pas' cate 4, iar la alit 2 cate
2 cupe. La POrta sa. dea daruri 1600 florini, ciausulur 400 fl., iar interpre-
tului 200 fl. Turcilor cart ad fost prinsi. in Fagaras 32 florin'''.
Pentru delegatr ca spese 1000 florini; imperatulur un present de 2000 fl.,
sotiet si fluid sea 1000 fl.
Pentru 2 past ate 1000 florini, pentru cei-Paltl cate 500 florini.
Pretul unel cupe s'a fixat la 1521 florini. Vecli doc. XIV.
Fie-care dieta ardelena tinuta dupe. decembre 1542 a recunoscut necon-
ditionat suveranitatea Sultanului asupra Ardelului.
In anul 1543 in 9 Iunie se tinu dieta de la Turda pentru votarea tribu-
tului si darurilor turcesci.
In 1544 se tinura doue diete partiale, una la SighisOra in 29 August, si
alta la Aiud pe la finea anulut, despre earl insa putin se scie cu certitudine.
Probabil ca. in una din ele se decise derimarea castelulut Ciceulut, si re-
stabilirea domeniulut principelui moldoven, si ast-fel terminare. procesul ce
dura de 4 ant. Cronica secuilor pag. 13 lice : (Derimara cetatea Ciceulut si
dedura linutul et domnulul Moldovel.) (Va urma) G. Major.

www.dacoromanica.ro
 G. MAIOR
204

D °CV' Aerm 1\T TM_

I
1540 August 29.
Articidir dieter (inute in SighiOrit.
Articuli conclusi in Diaeta Segesvariensi Die Dominic a
post festum Sancti Bartholomaei celebrata 1540.
(Art. 1). Totum et universum Regnum, tam Domini Nobiles, quam Siculi et Saxones
trium millium homines tenere et alere penes Dominos Capitaneos debebunt : pro quarum
gentium conservatione Domini Nobiles et Saxones pecunias ad manus Dominorum Capita-
neorum dare debebunt, ad quam de singulis Portis obligati sunt den. 50 a Dominis Nobili-
bus ; Saxones vero daturi sunt pecunias mensuales.
(Art. 2). Domini Siculi, secundum consvetudinem observari solitam, e medio ipsorum mi-
lites dare tenebuntur in numero millenario.
(Art. 3). Omnes Proventus Regii, tam a Civitatibus Saxonicalibus quam ceteris vogue
locis Camerarum, ad manus dominorum Capitaneorum, in usum et alias expensas et Sala-
rium ipsorum administrentur, et ipsi excipiant ad manus eorum exceptis qui atrendati
fuissent, Proventibus, et de suis Regiae Majestati futuram dare debeant rationem.
(Art. 4). Domini Capitanei sint cum eadem Authoritate, tam administrandi Judicia, quam
etiam ad cetera Officia exequenda, quam olim Vojvodae, pro tempore constituti fuere. Ipsi
autem sint fide verum obligati, pro justitia omnibus administranda, si quae a mode Regia
accidissent, illa tamen adjudicent et tempore Officii eorum.
(Art. 5). Ad Reginalem Majestatem et Dominos Hungaros Oratores ad fidelitatem Regni
commendandam mittantur et etiam supplicent Majestati ut Bona Dominorum sed et eo-
rum Servitor= omnia, Castraque restitui facere dignetur, quae Dominus Thesaurarius se
reservaturum dicit, ad rationem Regiae Majestatis, pro quieto statu ejus, etiam de novo ca-
stro Balvanyos vocato demoliendo, et ut civitatem Szasz-Sebes liberis Saxonibus remittant.
(Art. 6). Ad Dominos Vajvodas Moldaviensem et Transalpinensem conclusionem praesen-
tis Dietae medio oratoris nuncient et etiam amicitiam huius Regni Transylvaniensis dictis
Dominis Vajvodis commendent.
(Art. 7). Ad Capitaneum in Szaszsebes constitutum, caeterosque arcium Castellanos 0-
ratores mittantur ut in Castris stent quieti ac pacifici et nullam extra Castra Jurisdictio-
nem et depraedationem exerceant. Decretum praeteritum in Diaeta Thordensi celebratum,
si habent authoritatem nee ne.
(Art. 8). Reuerendissimus Dominus Episcopus ex Bonis Episcopatus, omnes Proventus
et Decimas exigere faciat, sed ea condition ut penes Dominos Capitaneos teneat in hoc
Regno exercitum Episcopatus, alioquin et de Bonis et Decimis Episcopatus punietur.
(Art. 9). Totum Regnum, si quando necessitas postulaverit insurgat penes Dominos Ca-
pitaneos.
(Art. 10). Nemo Nicolaum Tomory audeat tenere in domo sua, vel arce, sed usque
25 diem Diaetae praesentis computando ex hoc Regno exire debeat, sed Domino, uxor eius-

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 265

dem et filii, reliqua omnia Bona mariti sui et filii, excepta possessione Fejerd in Comitatu
de Co los existente, libere possidenda relinquantur.
(Art. 11). Pecuniae novae, quae sunt cusae in veris locis Camerarum. et quae sunt bo-
nae, accipiantur.
(Art. 12). Si qui forent, qui extra hoc Regnum cum quopiam Principum et Dominorum
partialitatem et intelligentiam extra conventionem, consensum totius Regni, de constitu-
endo Rege iniverint, extunc convocatis Principibus, Nobilibus, et Siculis ac Saxonibus si-
cuti Boni publici perturbatores, secundum Dei justitiam condigna poena punire Domini
Capitanei possint atque valeant.
(LuatX dup5, o copig. din archiva universitateI slsesci).

II

1540. Sept. 27.

Scrisorea ctlpitanilor clitrd Mirka, prin care graben solvirea tributulur turcesc, care
fusese ficsat in dieta de la Ghiertan.
Prudentes et Circumspecti domini Amici Nobis honorandi, Salutem, credimus vobis con-
stare, Quod cesar Turcarum, specialem suum oratorem in legacione ad hoc regnum mi-
serit, exauditisque illius legacionibus, in conventu parciali in Berthalom proxime celebratis,
simulcum dominis Regnicolis Nobis visum est, pro regnj defenssione, certos legatos Regni
ad cesarem Turcarum, qui in publico negocio istius Regni illic ageret, mittere, medio quo-
rum parum muneris intromittere cogirnur. Quorum ordinacionj, de singulis portis singulos
quindecem denarios exigere decrevimus, ac ad generalem congregationem ad festum Beati
lute Evangeliste In Zekelwasarhel affuturum celebrandam, e medio omnium dominorum
et Nobilium bonis exigendos et importandos commissimus. Cedunt autem ad Ciuitatem ve-
stram floreni quingenti, Pro eo requirimus vos, Nihilominus vobis auctoritate Capitanea-
tus nostrj, a dominis regnicolis Nobi9 concessa, sub oneribus alias in talibus obseruari
solitis, et pena condigna harm serie comittimus firmissime, Quatenus prefatam summam
pecuniarum plenarie exigendam ad terminum et locum presentibus prefixum administrare
et importare debeatis et teneaminj. Secus in premissis non tactful. Datum In Civitate Meg-
giessiensi feria secunda in festo Beatorum cozme et Damianj Martirum. Anno dominj 1540.
Stephanus Maylad et Emeritus Balassa
Capitanej genemles Regni transsylvaniensis etc.
In dos : Prudentibus et Circumspectis dominis Judici, Juratisque civibus Civitatis Coloswa-
riensis etc. Amicis nobis honorandis.
(Originalul se OA. In colectiunea decedatulul losif Csapo de Tunyog).

III

1540 Octobre 14.

Instrugiunea datd de Ferdinand lur Tome Nadasdi fi celor-l'alci legatr, cart furl
trdmisi in Ardeal.
Instructio data Magnificis fidelibus nobis dilectis, Thome de Nadasd Magistro Tauerni-
corum et Capitaneo nostro, Caspari Horwath de Wingarth Cubiculariorum nostrorum Ma-
gistro, Sigismundo Balassa de Gyarmath comiti comitatus Borsodiensis et egregio Georgio
Seredi, Ad fideles nostros Spectabiles et Magnificos Wajwodas et reliquos Ordines ac Sta-
tus Regni nostri Transsylvanie, ita ut si ex ipsis Oratoribus et Nunciis nostris unum aut
plures aliquo casu abesse contingeret, Reliqui tamen in ipsa instructione procedere
debeant,

www.dacoromanica.ro
208 G. MA TOR

Primum dicta salute et commendata gratia nostra tam in Conventu generali trium Na-
cionum, quam particulari in Civitatibus item ad personas singulares.
Revocent in memoriam Nos ab initio Viuente adhuc Serenissimo Rege Ludovico Sororio
nostro charissimo pie memorie, omni studio, cura et diligentia opera prestitisse ea que ad
Regni hujus Hungarie conservacionem et salutem pertinere videri poterant et propriis
sumptibus castra pleraque in Croacia et Dalmatia conseruasse, at bonum Numerum Mili-
tum stipendio nostro aluisse. Vbi autem casu et infelici prelio prefatus dominus Ludo-
vicus Rex occubuisset, Nos non tam pro Juribus nostris asserendis : quibus clarum erat
Regnum hoc Hungarie ad Nos liberosque nostros pertinere, quam pro conservacione tam
Incliti Regni et ne ex eius periculo toti etiam christianitati detrimentum accederet, Omnia
fecisse et tentasse, que ad salutem et tranquillitatem Regni pertinebant, Vbi pacatis con-
siliis res non successura videbatur, ad arma confugere fuimus coacti, Cumque varie per
annos aliquot certatum fuisset inter nos at Serenissimum Joannem Regem, Videremusque
Mutuis huiusmodi dissidiis et dissensionibus Regnum vastari, miliciam atteri et hostibus
viam in Regnum aperiri, ex innato erga Nacionem hanc Hungaricam (studio) et pietate, Vo-
luisse nos tolli omnem materiam ruine et cladis huius et ad pacatum concordie modum,
quern serenissimus Rex Joannes proposuerat, accessisse, et cum eo Intercedente utrinque
Juramento et literis utriusque Nostrum manu signatis, pacem et concordiam in articulos
descriptam firmasse at determinasse, ad quam observandam omnes illi domini consiliarii
Joannis Regis, qui ad tractatus pacis et concordie fuerant admissi, Bona fide se hteris ipso-
rum obstrinxerunt, Omnia illa inter nos sancita firmiter et inviolabiliter se observaturos et
observanda totis viribus curaturos, Quod aliqui constanter prestare non negligunt.
Precipuus autem pacis et concordie articulus is fait, ut decedente ex hat vita Serenis-
simo Rege Joanne, eciam si filium post se relinqueret, Regnum tamen totum et solidum
cum omnibus prouinciis et partibus eidem Regno annexis ad Nos descenderet, filio autem
illius aut liberis sexus utriusque de statu convenienti inter Nos pie conuentum est, Nos
itaque sanctissime omnia prestare paratos esse, si in Regni possessionem pacate et citra
armorum strepitum admittamur.
Iudicasse quidem nos, quod adhuc vivens talem curam de suis promissis et obligacio-
nibus in negocio concordie et pacis Seremssimus Joannes Rex haberet, et ita provideret,
ne iterum ad arma nobis confugere esset necesse; sed videre Nos non deesse quosdam
qui obstare nitantur et qui ad Imperatorem Turcarum missis Oratoribus videantur pocius
declinare, quam satisfacere articulis concordie et pads. Qui tamen si dicunt defunctum Re-
gem eorum sinceriter Nobiscum pacem iniisse, nescitur quid excusationis adferre possunt,
si vero dicunt dominum ipsorum noluisse stare promissis, relinqui hoc potest judicio pro-
borum, quali honore mortuum dominum suum, talia asserentes, afficiant.
Cogi itaque nos Jura nostra et pacis et concordie effectum Armis asserere, Nisi ces-
sauerint tales nobis et Imperio Regiminique nostro obstare, videre enim Nos ex istorum
intentione et gestis, Regno Hungarie extremum periculum accersiri, ex quo et totam Rem-
publicam Christianam labefactari videamus, Quod rerum periti. exemplo multorum Reg-
norum, facile Judicare poterunt.
Intellixisse eciam Nos, prius ab aliquibus primoribus subditis olim Serenissimi Joannis
Regis, varie ipsos Transylvanenses sollicitatos esse contra pacis et concordie articulos,
Quod fieri non decebat, maxime ab his, qui nobis per literas sum obligati stint, cum sci-
rent illi, hoc sine notabili calamitate fieri non posse ; ne itaque huiusmodi hominum sua-
sionibus seduci sese paciantur, Agant viis et modis quibus melioribus scient et poterunt,
pro eorum predencia.
Intellexisse eciam Nos, quod proxime per Turcarum Nuncios ad dietam et conuentum
sollicitati fuerint, ut scilicet illis audienciam prestarent, Nos vero non intelligere, quid illi
Nuncii adferre possent aliud, quam Regni periculum, nam siue ad obedienciam Turcae
hortentur siue id petant, ut recens Nato Joannis Regis filio obediatur, non est dubium,
quin rem suam agant, ut Regno in tantis periculis constituto, sibi viam ad occupandum

www.dacoromanica.ro
 MONUMENT A COMITIAL1 A 207

paret. Posse autem status Transsylvanig facile Judicare, quam periculosum sit puerile im-
perium non modo Regno ita lacero et diviso, sed etiam solido et pacato.
Quod si vero preseferat Tuna velle se Regnum vel partes euis alicui prefecto subdere,
Cavere nihilominus sibi debent, vel solo exemplo Transalpinensi et aliorum complurium,
ne in condicionem ita miserandam, ut est Transalpina, se precipitent, et judicent ipsimet,
quod si vel tributi nomine, vel alia quacunque racione se illius Imperio subdiderint, dif-
ficilimwn erit Regionem earn ita natura et Civitatibus Castrisque munitam ex illius ma-
nibus extricare. Idcireo per fidei christiane per patrie, uxorum, liberorum, tantidem que
populi christiani et libertatis amorem eos ab hoc proposito dehortentur et retrahant.
Nec est, quod de salute sua et securo Regni Statu amplius dubitent, nam Majestas Cesarea
frater noster charissimus, totis viribus in hoc incumbit, ut cum Pontifice et Rege Gallo-
rum ac Statibus Imperil, ut in defensionem non solum huius Regni, sed tocius Reipublicg
Ghristiang expedicio suscipiatur et Regnum hoc in libertatem pristinam vendicetur. Ha-
here Nos et nunc eas vires, ut illos et eciam omnes Regni partes asserere nobis et tueri
posse, deo auxiliante, non dubitent.
Prgterea superioribus diebus Waywode ipsi miserant ad nos certum numerum gencium
et tormentorum Bellicorum petentes, Nos quidem ea prgstare ac paratos fuisse quemad-
modum et nunc paratos esse, Sed quum nullam eo tempore ab ipsis Waywodis et Regno
securitatem habuissemus, prestari ea, que petebantur, dilata fuerunt, Quod boni consu-
lant, Ubi tamen medio istorum Oratorum nostrorum de voluntate regni et Waywodauin
certiores facti erimus, et numerum ilium et si necessitas postulaverit, ampliorem eciam,
una cum tormentis bellicis mittere nos paratos esse, ad quod ita expedita et instructa
omnia per nos teneri, ut citra moram iter aggredi et in Transylvaniam intrare possint.
Habeant in hoc Oratores Intelligenciam mutuam cum Waywodis, quomodo de his lo-
quendum sit et an publice vel ut consultius videbitur.
Poterunt eciam admoneri Nos min habere pietatis respectum, quod regni Hungarig vel
partium eius gubernaculum nunquam suscepturi essemus, nisi dei auxilio et fratrum no-
strorum viribus ita essemus sulfulti, ut crederemus nos eciam tueri et conservare posse.
Agant imprimis cum Waywodis : declarrantes nos illorum causa omnia facere paratos
et habuisse eciam exercitum paratum ad illorum defensionem et liberacionem et ita nos
credere, quod hoc intellecto Exercitus Joannis Regis de Transylvania properasset exire.
Exponant insuper Nos graciose respondisse pro illorum voto ad omnia qug per Ghe-
rendy, Thomam Nadasdy et Joannem Lalay prop osuissent(1).
Offerant et deinceps cumulatissimam graciam nostram his nunquam defuturam et Illo-
rum consilio utantur in Dietis Indicentlis et Alliciendis primoribus.
Nobiles admoneant in universum similiter et precipuos singillatim, ut patrie eorum Sa-
luti et perpetue quieti consulentes : Ita rebus prospiciant : Ne perpetue seruitutis Jugum
acceptent et vere Nobilitatis Nomine ac titulo se ipsos exuant et in condicionem Tran-
salpinensem se suamque Nobilitatem et Regnum tam nobile precipitent, et Ne ex Trans-
sylvania Transalpinam faciant.
Siculi eodem modo de memoria sue Nobilitatis admonendi erunt. Preterea usque sum-
main flor. 5. aut 6. et eciam amplius millium, prout commoditatem vel Necessitatem ex-
poscere videbunt, polliciantur, vel ut prioribus temporibus fuit transactwn cum Francisco
Lazar et Nicolao Kornys. Credimus cum tota Nacione Siculorum (prout nosse dicitur yoan-
nes Lazar) posse transigi in quingentis vel minus. In hoc tamen eorum consilio utendum
ducimur, qui rerum sunt gnari et in similibus exercitati.
Saxones item admonendi erunt, quod si Agros et Villas Turcae vel ab ipsis prefectus
quisqunque fuerit, possideat, non posse vitari quin et Civitates Ingrediantur et ut gentis
Illius natura et mores sunt, timendum erit, ne pulsis prioribus possessoribus Civitates et

(1) In conceptul din archiva imperialit din Viena as pot ceti &nett si urmatdrele `quod clarius dominue
Nadasdy testari poteris.,

www.dacoromanica.ro
26g G. MAIOR
municiones occupentur, huic enim rei et praemissis suis blandis et minis Turca viam struit
et ocasionem querit.
Declarent istis fauorem et graciam Nostram singularem erga eos, pro tot et tantis ser-
viciis et prioribus et que ab Illis expectamus.
Cibinienses singulariter admoneri poterunt de Immunitate ipsis oblata et in Vniuersum
omnem spem eorum de Nobis prius conceptam et per Nos oblatam confirment et roborent
verbis quibus poterunt.
Cum singularibus personis agant pro condicione rerum et personarum, juxta consilium
Waywodarum et aliorum quos ex animo fauere rebus nostris intellexerunt.
Ferdinandus mp. Ad mandattun Sacrae Regiae Majestatie proprium
(L. S.) Ad. Carolus mpr.
In dos : Instructio ad Status Transylvanie pro Thoma de Nadasd Ablegato. Sub. L-ra A.
(Originalul In archiva camerel maghiare, un concept contimporan In archiva imperiala
din Viena).

IV

1540 Decembre.
Respunsul tut Ferdinand dat Ardelenilor prin Lupu Farkas de Harina.

Responsio Sacre Romanorum, Hungarie, Bohemie etc. Regie Majestatis ad Dominos

Transsylvanienses per Egregium Wolffgangum Farkas de Harynna.
Imprimis salutem dicat et graciam nomine Maiestatis Regig dominis, qui miserunt eum
et in universum si ipsis visum fuerit omnibus.
Maiestas Regia ab ipsis animo gracioso accipit, quod ad suam Maiestatem in re tanti pon-
delis miserint et perpetua sua gratia referet, quod requisiuerint voluntatem Eiusdem et
deliberacionem in tanto casu, net sine scitu et deliberatione suet Maiestatis in hoc negocio
respondere voluerint nuncio Turce.
Maiestas sua intellegit legacionem et nuncium Turcarum Imperatoris et videt animum
illius eundem esse, qui semper fuit, ut Regnum in plums partes dividat, quo facilius eo
potiri possit. Maiestas autem Regia, Dominus noster clementissimus eo ab inicio omnem o-
peram intendit, et nunc id agit, ut dispersa in diuisa in unum colligere possit, ne iuxta
Salvatoris verbum in diuisione ista regnum desolari et perire contingeret.
Non videtur MaiestatI sue, quod in aliqua parte applaudendum sit huic nuncio Turce,
ubi eos, et omnes regni incolas mancipia appellat, licet eciam si blandius et delectabilius
quid dixisset, eo tamen tendit, ut instar aliorum, qui vera ipsius sunt mancipia, ipsis
quoque pro animi sui lilidine in rem suam abuti posset.
Nec illud sui Maiestati placet, quod ad ulcionem tendere se in Serenissimum Joannem
Regem bone recordationis pro se ferat, si diucius vixisset, per hoc enim palam facit in
omnibus et amicis et subditis suis : se semper inventurum quod reprehendat et quod cum
eorum ruina ulciscatur, unde discere et sibi cauere scient, quicunque ipsius amicitiam et
subiectionem querunt, quum constet, interrumpendi amicitiam et foedera nunquam defu-
turam Tung occasionem, ubi volet.
Quod item nominatim a se ipso, ex fratribus quidem eorum nulla electionis prerogativa
ipsis concessa, principem proponit et eligit. In hoc mains quid derogasse eorum libertati
vident, quam hactenus Moldavis vel Transalpinis esset derogatum. Illis etenim ex san-
guine suorum principum in locum demortui eligere Waywodas hactenus lib. erum fuit.
Maiestas sua ita semper persuasum de domino Maylato habuit et habet, ut pro libertate
patrie mortem quantumvis atrocem perferre esset prompcior, quam sub nomine suo eterne
seruituti patriam tam nobilem in Regni et tocius Christianitatis detrimentum et periculum
addicere, cui rei clarissimis rebus gestis testimonium dedit, ubi pro patxia omnibus for-

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 209

tune casibus vel cum vite periculo sese obiectare nunquam dubitaverit, cuius sententig
eum esse eciamnum Maiestas sua certissime credit, quod et ex verbis eiusdem nunc
intellexit, licet id Maiestati sue nunciare necesse non erat, cum facta sua omnia optima
et Regno salutaria Maiestati sue esse constet.
Tributum quidem et alia onera quod taceat Imperator Turcarum, mirum non est, cum
sciat, quod qui se ipsi dedunt imperata omnia eciam intolerabilia libere et ingenue nutis
facere et subire cogantur.
Videtur item Maiestati sue, quod electio aut proposicio ista principis, si quis bene intro-
spexerit, non est adeo commode et utilis uti blande proponitur. Nam putat sua Maiestas
proventus Regios Turcam sibi et suo fisco applicaturum et eos non futuros immunes e-
ciam belli in christianos gerendi, et in omnes partes uti ipsi visum fuerit et suis faculta-
tibus, hgc omnia tolerare cogerentur, et principem sibi datum cum sua tota curia nutrire
et ad honorem omnem conservare, sieve se omni libertate exuere et pro nomine nobilium
et liberorum (quibus principes et reges obligati ad libertatis consvetam formulam et om-
nem defensionem sanctissimo jurejurando adstricti esse solent) pro hoc inquam manci-
piorum nomina et servitutem commutare non videtur prudentis esse consilii.
Nec credere et persuadere sibi debent, Civitatum claustra aut alias municiones in mani-
bus suis relictum iri, sed eorum manibus erepta, in eorum perpetuam oppressionem et ser-
vitutis jugum uertentur omnia.
Non Maylathurn (quem Maiestas sua certissimo judicio patrie et eius libertatis amantis-
simum judicat) non alium quempiam ita vecordem putat, qui principatum hunt a Turca
oblatuin, amplecti aut tenere vel in ilium aspirare vellet, si vel nature humane legem ob-
servare cogitent, debent enim homines perpendere, quid ipsi sint, in id eciam suos libe-
ros promovere.
Quod si cuipiam principatus a Turca detur, ad vite tantum spacium datur, vita ,autem
principum sub Turca constitutorum brevis esse solet et ad arbitrium ipsius tantum. Nam
liberorum maximg tenerg etatis nulla apud Turcam ratio habetur, et hoc esset certa pro
incertis relinquere, nec putat hominem synceriter pium et christianum, qui ob suum corn-
modum tot amicos, fratres, et alios °miles ingenuos, nobiles et liberos, patriam denique
ipsam in servitutem perpetuam ob suam ad breve tempus duraturam eminenciam preci-
pitare vellet.
Juramentum Thurcarum quale sit, vel periculo Regni humus discere potuerunt, ad occa-
sionem quippe augendi res sues observare solent et cum visum fuerit, mule causis inuen-
tis interrumpere consueverunt.
Nec est, quod sperent, posse se aliquando Jugum Turcarum excutere posse, si semel
illi se subdederint, nulli enim hoc pro voto cessit, nec cedet cuipiam, nisi imperio illius
penitus destructo. Mordicus enim tenet, quos seine! ceperit.
Et his et infinitis allis causis Maiestas sua et eius consilium accedere nullo modo pot-
est ad primam partem proposicionis eorum, uti scilicet concordig cum Turca ineunde con-
sentiret, aut earn ullomodo probaret.
Quod ad secundam partem, defensionem scilicet a Maiestate sua speratam attinet, jam
Maiestas sua per Dominos Nadasdy, Sigismundum Balassa et alios suos Oratores missos,
gratiose respondit, et non eum tantum numerum, quern petunt, sed et maiorem prestare
parata est. Verum ad ipsorum judicium remittit, si in presidium mittere milites potest, nisi
prius certa et secura sit Maiestas sua de his, ad quos mittere debet. Nam preter alia et
milites ipsi volunt scire conditionem eorum, ad quos vadant et quorum fidei committantur.
Optauit itaque Maiestas sua per Oratores suos, ut Maiestatem suam assecurent domini
Waywode et omnes Regni Naciones, paratamque se ob ulit et nunc offert, cum certissimo
effectu, toto illo numero petito, et maiori eciam prout tempus et Regni necessitas exigit,
exercitum missurum. Itaque uti primum Maiestatem suam d' fide et fidelitate eorum se-
curam et certam fecerint, e vestigio Gentes cum bombardis et ingeno omnibus expedire
parata est, et quo cicius Maiestatem suam de his assecurauerint, eo cicius gentes petite
Bev. p. 1st., Arch. ri Fil. f. I. 14

www.dacoromanica.ro
210 G. MAJOR
expedientur et in medium eorum ad omnem necessitatem attingent, quibus se pro hac
hyemis conditione toto defendere poterunt et castra apud fratem Georgium et eius corn-
pikes existencia expugnare.
Nunc Maiestas Regia totis viribus incubuit, uti Budam sedem Regiam et quasi Regni
caput recuperare possit, vel hello vel pacato modo, et in utrunque modum habet Maiestas
sua bonam provisionem, hello enim instat et urget et si pacato modo illi quorum interest
responderint Maiestati sug ac Budam et relinquas municiones, quas habent (uti spem bo-
nam dant) restituerint, et si de hoc inter Maiestatem suam at illos conuenerint, Maiestas
sua ante omnia optabit liberari castra et municiones in Transsiluania existentes.
Si vero hello rem transigere cogetur, nihil est, quod Maiestatem suam in missione gen-
tium et bombardarum removetur, sed intellecta et accepta ab eis certa securitate de fide
et fidelitate, gentes in Transsiluaniam cum tormentis bellicis et aliis necessitatibus expedi-
cionis promptas et paratas tenet subitoque expediet.
Ad defensionem autem eius partis Regni in hanc hyemem ita iam nunc providebit Ma-
iestas sua, ut nec Moldavi nec Transalpini neque vicini turcg formidini aut periculo esse
possmt.
Ad futura vero tempora ut et partes illg Regni Transsiluang et alia libera sint et secura
a Turcis et aliis in pristinumque statum et nitorem restitui possent, Maiestas sua Sacra-
tissima cum Excellentissima et Sacratissima Caesarea Maiestate ac aliis principibus Chri-
stiania prouidere decrevit, dei cum auxilio, ut pro certo speret, Regnum hoc universamque
Christianitatem ulteriori sollicitudine cuiusuis periculi liberatum iri et in hunt finem Sa-
cratissima Caesarea Maiestas Dietam Imperialem ad Ratisbonam ciuitatem Imperialem,
Regno Hungarig propinquam indixit, ubi unanimi voto et consilio defensione inprimis
huius Regni ita misere afflicti consuletur et prouidebitur.
Quum itaque videant, nulla in parte securam cum Turca amiciciam vel subieccionem
et in Regni unione non parvam salutis spem repositam esse, fidem vero et omnem obla-
cionem Turcg ac mutacionem in alium quam hactenus fuerit statum periculosissimis peru-
culis plenam esse, ac Maiestatem suam cum Sacratissima Caesarea Maiestate et omnibus
principibus ad eorum Regnique tocius ab omni periculo vindicandi salutem totis viribus in-
cumbere decrevisse, Maiestas sua eos hortatur et monet, ut ipsi sint primi, qui se constan-
tes esse demonstrent, contra omnes minas Turcarum et exemplo suo sint primi, qui se
constantes esse demonstrent, contra omnes minas turcarum et exemplo suo primi sint
aliisque preeant ad uniendum et non scindendum Regnum in tot divisiones principatuum,
imitenturque maiores suos, qui acerbissima queque et mortis omne genus perpeti malue-
runt, quam turpi huic seruituti illius Tyranni sese subiecere, licet sepius blandiori appela-
clone et promissis quibusquam invitati fuerint.
De altit mini.: Responsum Ferdinand% ad Transsylvanos.
(0 copie contimporang in archiva camera maghiare, uncle se mal pAstrea si un al doi-
lea exemplar).
V

1541 Ian. 14.

Nobilit ardeleni adunafl in castrele de la ,,Fimbor chiamtt pe Brafovenl la dieta dela
Turda pentru 22 lanuarie.
Ladislaus, Nicolaus, Caspar ac Stephanus Banffy de Lossoncz, Wolffgangus Berseny
Michael Kesserw... emus More, prouisor curie regiae majestatis domini Transsilvaniensis
vnacum capitulo Albensi,.. gnis Ladislaus ac Wolfgangus Appaffy, Petrus at Ioannes Ke-
meny, Andreas... enpaly, Ioannes Gywlay, Lazarus et Nicolaus Iankaffy, Joanes Waas, Ni-
colaus Walkay, Franciscus, castellanus castri Huhiyadiensis unacum comitatu eodem,
Michael, Emeritus at Simon Kahos, Ladislaus Makray, Dominicus Gereffy, Ladislaus Ko-

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COMITIALIA 211

zarvary, Nicolaus Ombozy, Albertus Mihalyffy ceterique domini nobiles hic nobiscum
existentes vobis universis et singulis prudentibus et circumspectis dominis, judici ac jura-
tis ceterisque ciuibus ciuitatis Brasso salutem et mutui amoris incrementum. Intellexisse
potuerunt dominaciones vestre, quanta pericula in capitibus, bonis hereditarijs ac alijs
rebus mobilibus ipsa nobilitas vna nobiscum perpessa sit ab illis siquidem, qui jure jurando
sese ad regni et omnium nostrum defensionem obligauerant, vt paucis enumeremus, do-
morum inuasiones, nobilium et eorundem rerum depredaciones, miserorum colonorum in-
differenter misere ac normiter interfecciones, bonorum nostrorum incineraciones, matro-
narum, viduarum, ac virginum defloraciones ac salva reuerentia actu venereo occisiones,
ecclesiarum parochialium depredaciones, divini corporis de vasis argenteis eiecciones et
sine reuerentia illis abusiones, que non saltem a christianis verum et a paganis et hernicis
(sic, 'Ate : hereticis) inaudita esse credimus, et hijs multa similia perpetravimus. Viso i-
gitur vltimo nostro malo et periculo, neminem post deum auxilium habentes, vltima nostra
miseria cum Balthasar° Bornemijza et ceteris gentibus relicte regine mutuam intelligentiam
habere compulit, quousque cum vestris dominacionibus mutuam intelligentiam habere
possemus, nichilominus castella omnibus nobis nocuia distrahere et solo equare d crevi-
mus. Admonemus igitur d. vestras, rogamus et obtestamur, dei reuerentiam inprimis pre
oculis habentes, quatenus dom. vestre ad dominicum diem statim post festum Fabianj et
Sebastianj martirum capitales personas e medio vestri cum pleno mandato ad oppidum
Thorda mittere velint, cum quibus pariter uti cum fratribus nostris de regni conservacione
loqui, tractare et definire valeamus, nam certas esse arbitramur dom. vestras de Turcico
exercitu unacum Wayda Transalpinensi huc Transsylvaniam ingressuro, qui huc regno et
omnibus nobis multa pericula inferre possunt. De hijs et alijs omnibus regni negocijs pari
concordia et mutua intelligentia cum vestris do... erit. Rogamus iterum in quantum salus
patrie eisdem chara... faciant. Ittidem dominis siculis fratribus nostris scribendum2. si vero
dom. vestre non miserint etaliquid sinistri, quod deus... contigerit, non nobis sed dom.
vestris culpa ascribendum... Datum ex castris sub Sombor existentibus feria sexta post
festum beati Pauli primi heremite anno, domini 1541.
(Originalul in archiva orapluT Brasov).

VI

1542 Ian. 26.

Incunoscintare despre percursul dieter de la 7ergul Secuilor.
Novitates in praesenti Congregatione generali Transsylvanica conclusae 1542.
Primo. Verba Fratris Georgii Thesaurarii ad Regnum haec sunt
Domini Transsylvanenses, intelligo in medium Vestrum ejusmodi rumores seminasse,
quod Ego in perniciem Vestram potius ad Vos, quam aedificationem et defensionem ve-
nissem, sed talibus ne detis locum, quia ego in his omnibus manebo, quae Vos deter-
minatis.
Secundo : Verba ejusdem Fratris Georgii : intelligo Petrum Waywodam Moldwensem
Regno Vestro Transsylvanico minari, scitis omnes Domini Waywodam in Caesaris pote-
state esse, et hoc Regnum in defensione Suae Maiestatis fore, dificillimum est Ei contra
stimulum calcitrare, non ergo ipse audet quiquam adversus Caesarem movere.
Tertio : Verba ejusdem Fratris Georgii : non Vos latet Domini Transylvanenses, quo-
modo Caesarea Majestas de manu nostra Budam regiam sedem ceperit, Reginalem Maje-
statem Dominam Nostram gratiosissimam et Nos una captos detineri jusserat, ubi unum
nostrum Magnificum Dominum Valentinum Therek captum secum abstulit, quales tunc Li-
teras sua Maiestas dederit, si cupitis, Vobis daho ad legendum, in hunt ergo modum lec-
tae, tenorque Literarum ejusmodi:

www.dacoromanica.ro
212 G. MAIOR

Prima pars literarum : Regio et Pars Regni Hungariae, ultra Thyciam et Regnum Tran-
sylvanicum collata sunt filio Regis Joannis, exceptis istis quatuor locis Waradino, The-
meswar. Fogaras et Cassovia, sed ea tamen lege et conditione ut quoadusque filius Regius
adoleverit, Frater Georgius possideat has duas Regiones videlicet : Hungariam et Tran-
sylvanian.
Item Transylvania et portio Regni Hungariae Filii Regii ad Censum S. Michaelis annua_
tim cogantur decem millia florenorum in Aureis dare Caesareae Majestati, in manusque
Fratris Georgii assignare, qui postea ut fidelis suae Majestatis Voluntati Caesareae ad feli-
cem Portam Caesarean administrabit, si etiam unicus denarius Eis non manebit, dicta de-
cem milia florenorum reddere cogantur.
Quod sua Maiestas Varadinum, Fogaras, Cassoviam cum omnibus suis pertinentiis Fratri
Georgio contulit.
Quod Castrum Themessvar cum suis pertinenciis Petro Petrowith Sua Majestas ad pos-
sidendum Szancsaksaggol dedit.
Postremo : Quod omnes eos, qui in his Mandatis nostris perseverabunt, ita habebo, et
tractabo, ut reliquos meos mancipatos, qui vero non, talibus igne et ferro nocebimus.
Quod Frater Georgius ita nostrae Caesareae Majestati servire potefit, ut etiam Vien-
nam ipsam Nobilissimam Civitatem Ei conferemus.
Petri Waywodae Legati Verba ad Regnum Transylvanicum : Domini Transylvanenses 1
loquimini, inquit, Fratri Georgio, ut jam remittat Domus meas Transylvanenses, quia si
non remiserit, videtis non me esse Causam et Originem istorum disturbii et discordiarum,
sed ipsum esse. Legati Ejusdem Waywodae, Dominationes Vestrae fidem ne hab eant
Fratri Georgio, nam memineri potestis de superioribus Ejus actibus, Exemploque Vobis
bono esse poterunt, Quod Budam dedit in Manus Caesaris, quod me fide sua mediante
domo meo evocavit, Consilio suo tractato cum Ioanne Rege me captum Caesareae Maje-
stati mittere fecit, sed DEO auxiliante sua Majestas mihi indulsit, sum ergo in Regno meo;
si ergo Ei credideritis, procul dubio et Vos in manus Caesareas dabit.
Caeterum quod frater Georgius juramento facto in Capitaneatum generalem publice
meatus, quod ei universaliter hostiatim unum florenum minus denario uno in subsidium
dare promiserunt, sed ea causa : quod Castrum Wencz (in loc de cVecI,) Francisco Kendy
et civitatem Zazsebes Saxonibus remittat.
Quod nullus Dominorum in medio Saxonum Exercitus teneat, sed civitatim petunia
vivant.
Quod si in his Frater Georgius non manebit, locaque dicta non remiserit, Regnum quo-
que constitution non stabit.
Post remosuper hos Tractatus, Bornemyzza motus, iratus in Civitatem Zazsebes pro-
fectus est.
(Dupa. o copie din seclul trecut din archive guvernulul ardelen).

VII

1542 ltlartie 29.

Artieulii aduizi in dieta de la Turd&
Ad prim,um Articulum in Conuentu Tordensi
factum, feria quarta proxima post dominicam Judica 1.642
deliberatio facta.
Ittem. Delegatur ex dominis nobilibus de quolibet Comitatu vnus, vsque ad numerum
suptenarium, qui sit cum domino locumtenenti, quociescumque interfuerit Regni ut voca-
tus istuc vadat, ad quem locum vocabitur, vt cuncta consilia simul fiant pro bono et uti-
litate ac conseruacione Regnj.

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COMITIALTA 213

Eodem modo domini Siculi eligant de Septem Sedibus Et domini Saxones de ipsorum
Civitatibus similiter Septem Eligant, qui vocati ad aliquem tractatum teneantur venire, ac
sub iuramento fideliter agere et Consilia Secreto tenere.
Ittem. Quod nemo primariortun hominum cuiuscunque nationis audeat mittere nunc-
tium ad aliquod Regnum externum, sine speciali voluntate, et consensu domini locumte-
nentis aut substituti ab eo, in persona ejusdem, Si vero Siculj sedium chyle, Gyrgio, Kyzdi
Sepsi et Orbay, voluerint pro mercibus ad necessitatem ducendis proficisci In Moldauiam
aut Regnum Transsalpinense, tune teneantur profectionem suam aperire et proponere co-
ram dominis Siculis eiusdem Sedis, sub pena amissionis capitum et Bonorum, Siculj au-
tern eiusdem Sedis astricti sint mox rescribere domino locumtenenti nomen eius qui pro-
ficiscitur et causam.
Ittem. Ex gracia dei omnes tres naciones Conuenerunt de mutua pace fouenda et Rebus
omnibus Regni, Eodem modo et pari consilio ac consensu, gerendis, Et obediencia domino
locumtenenti prestanda, Secundum libertatem et antiquam consvetudinem Regni.
Ittem. Omnes tres Naciones convenerunt in hoc, Quod si aliquis hostis Externus vene-
rit, ad hoc Regnum vel eciam internus hostis fuerit, tune teneantur Singulae Naciones
cum omni apparatu Bellico alias ordinato venire per Singula Capita, vel in ea parte si-
cut dominus locumtenens in literis suis mandauerit, Ipse tamen dominus locumtenens
earn curam habeat, vt saltem earn partem Regni de tribus Nacionibus ad helium vocet,
quae necessaria et sufficiens fuerit, alioqnin puniantur qui non venerint pena Capitis, Bona
autem talium remaneant heredibus.
Ittem. Quoniam domini Regnicolae ad fidelitatem fily condam Regiae Maiestatis defune-
tae In festo Sanctae Mariae Magdalenae Anni praeteriti, non Solum acesserunt, Sed eciam
Juramento fidelitatem confirmauerunt, Et ab eo tempore eisdem per multos dampna illata
sunt, Decretum est, vt inquisicio fiat diligens inter tres Naciones eo modo et per Mos, Si-
cut in Conuentu Wasarheliensi proxime celebrato deffinitum est Et dampna restituantur.
Ittem. Decretum est ut illi, qui exercitus pro Regni conseruacione tenuerunt, more solito
et antiquo, deinceps quoque paratas gentes habeant.
De Nobilitate Electi in Consilium domini locumtenentis :
Dominus Farkas Bethlen de Comitatu Solnok.
Franciscus Kendj de Doboka.
} Ladislaus Mikola de Cholosiensi.
Georgius Bagdy de Albensi.
Iohannes Thabiassy de Kykelew.
Franciscus Thyroskay(1) de Thordensi.
Andreas pestessy de hwnyadiensi.
De medio Capitulj, vnus mittatur Idoneus ex Senioribus.
Ex dominis Saxonibus :
Dominus Georgius Syweg Judex Regius Cibiniensis.
Michael hegyessy Segeswariensis.
Ioannes Fux Brassowiensis.
Valentinus Iudex Bistriciensis.
Aly tres eligantur per dominos Saxones.
Domini Siculj eligant ex Septem Sedibus, Septem Bonos viros et prudentes .
Pro Regina deducenda In Transsiluaniam, delecti sunt :
Farkas Bethleni
D: 1 Franciscus Kendy } cum equis XXXIIj
Ladislaus Mikola
Thomas Myhalffy l
D: cum equis XXXIlj
{ Martinus Andras
(1) In copia din secl. XVIII ,Thoroczkay`.

www.dacoromanica.ro
214 G. MAIOR

Georgius Syweg Iudex Regius Cibiniensis

D: cum equis XXXIIj
Dorn. Ioannes Fux Iudex Brassoniensis f
(Un esemplar contimporan scris pre hartie ordinary, de scris, pe care se vede un om cu
lances In many,, se of i In archiva universitatil sasescl anni 1542: 395).

VIII

1542 Sept. 21.

Epistola unra ~trim catrIt altul, prin care'i face cunoscut evenimentele contimporane,
sosirea ciaufulul la Alba 0 publicarea insurecfittnef.
Itaque paucis accipiat : jn congregacione Varadiensi postulata fuit contribucio a regni-
colis qui Thibis cum accolunt, pro tributo cgsarj pendendo quod se negarunt daturos, quia
omnes fere adheserunt serenissimo domino Romanorum etc. regi, jd quod aperte profiten-
tur et pre se ferunt, quia profecti sunt ad exercitum Germanorum. Pecijt eciam dominus
reuerendissimus Varadiensis subsidium ad conseruacionem cuitatis Cassoviensis quod est
illi omnino denegatum, sicuti etiam celebrauerunt paucis diehus retro actis congrega-
tionem in Waarhely quibus exposite sunt regni necessitates multe, ad quas rectificando et
bono modo componendo petiti sunt ab eis boues (non enim solite sunt peccuniam conferre)
quod se excusarunt posse dare, idque propter milts et varia damns, que anno preterite
tam a Turcis quam a Moldauiensibus et Transalpinensibus Waywodis sunt passi ; hodie
fuerunt nunctii eorum apud maiestatem reginalem, quibus est responsum quod se a cor-
pore regni non evellant, neque cupiant esse meliore condicione alijs, quia si nil contule-
rint ad munera Cesarj mittenda, viderint ne ipsi sint in causa devastacionis sug et regni;
imitentur duas regni naciones que ommissis suis libertatibus et prerogatiuis, attenta regni
necessitate, quamvis sint exhausti tamen pro conseruatione regni contrihucionem inter se
decreverunt, sint etiam memores eorum quae maiestati sug cum in hoc regnum ingressura
esset obtulerunt, futuros semper illi obsequentes et fideles et ea communiter facturos, quae
essent pro bono et salute regni maiestatisque sue dignitate, nunc instare iam tempus vt
promissa reipsa exequantur; responderunt se, de hac re cum fratribus suis consultaturos
et poste daturos relacionem atque ita aunt dimissi; ante octo dies venit Chawz a porta
significans cesarem se cum tote potencia contra Germanos mouisse et mandasse Waywode
Transalpinensi vt cum suis gentibus Budam vadat, Iter facturos per Transiluaniam, Way-
wode Moldauiensi quod in regnum Poloniae vna cum Turcis finitimis irruptionem faciat
et illud depopuletur; eadem repetijt pro majori confirmatione et nunctius Vaywode Tran-
salpinensis, qui specialiter missus erat ad maiestatem reginalem, hoc adijciens Thurcum
esse exploratorem, ut certo cognoscat si sentimus cum Germanis vel si adhuc ad heremus
Thurcis, et data est illi petunia vt indaget et inquirat veritatem et proditoribus liberaliter
soluat, quia venit fama ad portam cesaris quod maiestas sua concordauerit vna cum do-
minis consiliarijs suis, cum serenissimo domino Romanorum etc. rege; scitur et hoc quod
dominus Vrbanus Bathiany et alij homines militares ed exercitum Christianorum ierint
jd etiam itaque in commissis habuit quod presencialiter intersint, si consors magnifici Ste-
phani Mayladt obsides sit libere (quemadmodum cesari et bassis per hominem suum sig-
nificauit), dimissura, Ethi castrum Focaras sit in manus maiestatis reginalis et illustrissim
filly eius resignatura, quod si hec facere recusaret cesar nunctiauit se predictum castrum
obsidione cincturum et constiturus (sic) erat ad executionem huius rei dies certus ad quem
nemo nomine consortis Domini Mayladt comyaruit; dimissi sunt ad serenissimum dominum
episcopum Varadiensem nunctij predicti ad quern etiam hahuerunt monnulla mandata; maie-
stas reginalis misit statim hominem suum ad magnificam dominam Annam consortem pre-
dicti Stephani Mayladt, commom efaciens earn de eo quod cesari per hominem suum nun-
ctiasset, respondit se longe alia ad cesarem nunctiasse, nempe id quod ad mandatum male-

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 215
statis sue vellet tres potiores obsides in manus maiestatis sue dare reliquos vero tam diu
tenere, quoad maritus eius eliberaretur, petijt etiam quod Thurcum ad earn mittamus quod
si id non videretur saltim quod hic tantisper retineamus, quoad ipsa sit habitura consi-
lium et informacionem ab amicis et consanguineis suis, ad quos hic ea de re scripsit, res-
ponsum domine Mayladine, quod prius debebat (informari) adhibente in consilium vel a-
micos vel alios quos vellet, quam ad cesarem missiset, si causa est in porta cesaris aliquid
promittere prestet, presertim cum idipsum et dominus Stephanus Mayladt maritus eius
suadeat, qui nunctiauit se non liberaturum iri detencione istorum obsidum, quod si facere
detractaret et marito suo nichil proderit et regno plurimum nocebit. Tercio abhinc die ve-
nit rursus Turcus alter missus a cesare ad dominum Petrowitz comittem Themessiensem
et ad dominum reuerendissimum Varadiensem, qui superiora nunctiata repetijt hoc addens
quod levent regnicolas et veniant vna cum Transalpinensi et Moldawiensi Waywode in
subsidium Bude, cesar etiam Zandiacis finitimis qui domi remanserant, videlicet Nicopo-
liensi, Bodoniensi et Dereczteliensi seueriter mandauit, quod sine vlla mora cum gentibus
suis vadant, et quia nunctiata hec sunt terror= plena et periculo vicina, jtaque indixit
maiestas sua conventum particularem Thorde ad feriam terciam ante festum sancti Fran-
cisci confessoris, (oct. 3) vbi quod decernent pro salute et conservacione regni et maiesta-
tis sue incertum est ; jnterim multa mala evenire possunt, jdque propter repentinam irrup-
cionem Vaywodarum; dominus Thezaurarius qui est locumtenens regius abest, vocatus
est aliquoties per maiestatem suam sed negauit se ingressurum in Transsilvaniam nisi
prius redyssent nunctij ad serenissimnm dominum Romanorum etc. regem missi, sed in-
tellecto regni periculo fortasse venict, desunt homines qui curam conseruacionis regni ge-
nere velint, alij non audent, alij sunt ignari rerum, maiestas sua caret omnimo seruitori-
bus, vident earn parum posse, vident carere prouentibus, carere auctoritate, omnes earn
deserunt, sequuntur flatum letioris fortune ; occisi sunt decem octo Thurcici mereatores
diuites in suburbio ciuitatis Varadiensis ex sub ordinacione (ut dicitur) cuiusdam seruito-
ris primarij domini Thesaurarii, res eorum multe et care direpte, propter quorum necem et
mercium raptum nova orietur difficultasi scripsit iam maiestas sua ad Bassam Budensem
excusando Rascianos de quibus erat suspicio huius audacis facinoris ; ciues Zegedienses
scripserunt huc filium magnifici olim domini Stephani Verbewty qui mille equitibus in
Tholvani impetum fecit et quod-quod Turcas ibidem reperit omnes occidit. Heri vesperi
accurit rursus nunctius Waywode Transalpinensis, nunctians cum iam venisse persona-
liter ad Pithazd (1) et illic iam expectare copias suas, offert preterea se eque fideliter
seruiturum maiestati reginali et filio suo ac seruiuit maiestati regig boni memoriae, afir-
mat se invitum proficisci contra Cristianos ; mallet vel penes maiestatem suam esse in
Transsiluania, vel inter alpes cum suis tam diu manere et moras nectere quoad niues de-
cidant, vt saltem excusacionem apud Thurcum invenire posset, neque vellet quod regnum
per milites eius devastetur, jtaque rogauit quod maiestas sua significet illi si quid spei et
fiducie in Germanis haberet, vt ipse quoque raciones consiliorum suorum ad id accomo-
dare posset, praetarea si que nova haberet cum eo communicaret; jdem etiam ipse exparte
egressus cesaris et eius actoris facturus esset, quern dicit iam Adrianopolim peruenisse,
esse tamen incertum si ulterius sit progressurus, postremo affirmat se potius cum Chri-
stianis sentire et permanere velle, etiam si id sit cum periculo eius coniunctum, quam cum
Thurcis, si bono modo facere posset, qugcumque nobis siue bona siue mala contingent,
eadem sibi etiam eventura putat ; jndictus erat conuentusparticularis ad feriam terciam
ante festum sancti Francisci (oct. 3) sed quoniam periculum non patitur vllam dilacionem,
commissum est districte nobilibus quod viginti coloni eorum vnum equitem ad helium i-
doneum in camparata Kierezthes ad diem sancti Francisci confessoris expediant in hac
regni necessitate, solique se se preparent, vt si necessitas postulauerit vna cum equitibus

(1) Passe!.

www.dacoromanica.ro
216 G. MAJOR

et peditibus quos habere poterit ad certum locum illis adhuc prefigendum compareant,
jdem debentifacere et Saxones.
Siculis etiam est mandatum, quod male equitihus ad locum et diem prescriptum conue-
niant ; comendo me et seruitia mea dominationi vestre quam sanam et felicem esse cupio;
datum Albae Julie feria quarta in vigilia Mathei Apostoli et Ewangeliste anno MDXLII.
(DupI o copig contimporantt din archiva din Viena).

IX
1542 Oct. 14.
Sorts Orea nobililor adumair in castrele de la Turda cdtrd fratele George prin care 'la rogd
ad nu mat' amdne plecarea sa, ci indatd ad vied, ca att is frenele guvernula, ¢i cu deose-
bire att vinti la dieta convocatd pentru Octobre la Medial.
Reuerendissime domine, domine nobis obseruandissime, salutis et seruiciorum meorum
conunendacionem ; magnitudo rei, et imminens quoque periculum monent nos, vt aduen-
tum dominacionis vestre reuerendissime et nunccijs et literis vrgeamus, bane vero sollici-
tudinem, conseruacio regni et salus omnium nostrum nobis ingerit, nam cum extra hanc
nulla alia nobis patria sit, rumoresque de adventu hostium ita in dies confirmentur, eo maior
nobis, de ea conseruanda sollicitudo iucumbit, quod cum sine ope et presidio dominacio-
nis vestre reuerendissime fieri non possit, quemadmodum ante ea, aliquot nunccijs, ita
nunc quoque dominacionem vestram reuerendissimam rogamus, ut si per celeritatem,
cum exercitu intrare non posset, veniat tantum per leues minus, vt in comicijs, que in
Megyes, ad diem dominicum post festum beati Luce ewangeliste celebrabuntur, quo Bello
in suo state remanente, precipuj tantum trium nacionum convenire statuimus, Dominacio-
vestra reuerendissima nobis cum vna, de regni negocijs consultura interesse possit; quas
enim res nouas reginalis maiestas ex Thurcia habeat et quantum eciam imperator ipse,
pro importando censu sollicitet, et que spes liberacionis dominorum in captiuitate exi-
stencium sit, credimus dominacionem vestram reuerendissimam ex ipsa reginali maiestate
intellexisse, itaque cum cura, tam reginalis maiestatis, quam eciam istius regni humeris
tantum dominacionis vestrae reuerendissimae irnposita sit summamque beneuolenciam
suam de habenda cura istius regni sepe eadem pollicita sit, et suscepti eciam officij ratio
ad id dominacionem vestram reuerendissimam cogere videatur, eandem tanquam domi-
num nostrum obseruandissimum vehementer rogamus. Be iam longius suum hue ingres-
sum differe velit, nos vero nobiles quantum ad partem nostram attinet, de omnibus ex-
pensis, quas nostri causa dominacio vestra reuerendissima impenderit satisfactionem
pollicemur ; ad hocque eciam alios fratres nostros summus inducturj vt et jllj pro parte
eorum in hac re dominacioni vestre reuerendissime respondeant, tantummodo dominacioni
vestra reurendissima incumbat in hoc, ne quas rapinas, et depredaciones per suos, in hoc
regno fierj paciatur, sed si justum a nobis stipendium habuerint, contenti sint eorum sti-
pendijs, ne vi aliquid ab alijs eripiant; quid autem iudex Brassouijensis senatuj Zibiniensi,
de aduentu hostium scribat dominacio vestra reuerendissima ex literis ipsius iudicis prae-
sentibus inclusis intelliget ; dominacionem vestram reuerendissimam felicem valere op-
tamus, datum Thorde Sabbato proximo ante festum beati Galli confessoris 1542.
Einsdem dominacionis vestre reuerendissime obsequentissimj :
vniversitas nobilium regnj Tramsyluaniensis.
Pe dos : Reuerendissimo domino, domino fratri Georgio Episcopo Waradieusi, Thesaura-
rio et locumtenenti regio etc. domino nostro observandissimo.
(Originalul In archiva statului din Viena)
Aeclude :
a) Ex quo Petrus wayvoda omnia ex mandato jmperatoris se facere oportere dicit, et
tamen Budam hoc tempore ascendere non possit, est simile vero, ipsum non jmperatori,

www.dacoromanica.ro
 MONIJMENTA COMITIAI,IA 217

sed sibi in hac Transsyluania servire velle, qui ab hac die hodierna computando [ut nobis
certo significatum est] hic in Transsyluania erit seu constituetur, prout hoc etiam egregio
domino Ladislao Mykola scripsimus. Idem Ioannes Fux
Judea Brassoniensis.
b) Dominacionem vestram reuerendissimam rogo habeat aliquam curam de hoc regno,
quia vt ego intelligo Petrus Wayda est in hoc, vt suam operam cum hoc regno corrunen-
dare possit quoqumque ei visum fuerit, rogo igitur dominacionem vestram reuerendissi-
mam, vt curam et salutarem, et honori et dignitati sue congruentem dominacio vestra
reuerendissima suscipere velit, servitor
Mikol a.
c) Scriptis vero jam literis, ex Siculis venit vnus ad nos, qui retullit nunccios jam Mol-
dauum per Siculos missos esse, quorum nomina hec sunt, Lazarus Cun, Paulus Beldj,
Franciscus Myhalczh, Petrus Daniel, Martinus Andrassy, Franciscus Thamassy, ad quo-
rum discessum, sex denary ab eis essent exacti, victualiaque omnia ad exitum Petri Way-
wode comparata, ut si bellum siue presidium ad eos non venerit, ad partem Moldauj
essent transiturj.
d) Venit hodie ad nos quidam wayvoda a Biglerbek, qui dixit, vt jdem Biglerbek nun-
ciauit Petro waywode Moldauiensi, ne festinet venire ad istam partem Thiscie sed alic-
ubi remoretur, quia Germani aufugerunt, preterea dixit quod cesar Thurcarum feria sexta
ante Galli confessoris fait in Drinapol, sed nunciauit et illi quod Germani aufugerunt.
(Esemplarele 'originale forte gred de citit In archiva statulul din Viena).

X
1542 Nov. 20.
Ferdinand mul(umesce lu Martinuf pentru trilmiterea raportulia despre afacerile Artie-
haul, if espritnd deplina sea nutliumire promi(4ndu -r cit sa face tot posibilul spre man-
finerea ¢&e1, fi-1 provocti sd-r raporteze confciincios despre tote.

Fratri Georgio
Ferdinandus etc.
Reuerendissimus deuote fidelis syncere nobis dilecte, accepimus rursus alias literas de-
uotionis tue, vigesima nona Octobris iam elapsi ad nos datas, simul cum adiunctis ab
vniuersitate regnicolarum Transsyluanie et judice Brassouiensi ad eandem deuotionem
tuam prescriptis, quibus identidem et non nisi clementi animo intelleximus singularem et
assiduam curam illam atque solicitudinem de rebus nostris regnique salute et defensione
continue cogitandj consulendique, pro qua re deuotioni tug debitas agimus gratias, eamque
etiam atque etiam vehementer hortamur, vt in tantis regni istius nostri necessitatibus stre-
nue atque fortiter rempublicam capessere patrieque ac nobis impendentia mala, quantum
in ipsa erit auertere velit, nam quid a se hoc quidem tempore vel omnium maxime curari im-
pense cupiamus et quibus denique in rebus opera et vigilantia illius vti decreuerimus, iam-
dudum deuotionem tuam tum per suos nuntios, turn etiam per magnificum Casparem Seredij
et Egregitun Paulum Bornemissam secretarium nostrum peculiariter ad se cum mandatis
nostris in hoc expeditum satis abunde cognouisse arbitramur, quocirca quum rerum Trans-
syluaniensium status propter Waywodg Moldauiensis conatus aliquo forsan modo pertur-
bari queat, nobis non potest non magnopere probari consilium et institutum illud deuotionis
tug, vt scilicet prirno quoque tempore collectis quibuscumque potest viribus Transsyllua-
niam ipsam ingrediatur, sicque occurentibus malls obuiam eat, quemadmodum eandem
deuotionem tuam sedulo facturam esse nihil dubitamus, quod si magnificus Andreas de
Bathor aduentum suum longius quam par esset, differet, vel oblatam per nos sibi conditio-

www.dacoromanica.ro
218 G. MAIOR
nem aliquibus de causis recusaturus esset, nihilominus deuotio tua interim per se omma a-
gere et prouidere velit, quae ista rerum conditione pro conseruacione dicti regni Transsyl-
uanie agi et prouideri debere odstimabit; et hoc quidem tanto a deuotione tua studio petimus
vt vix quidquam magis, nos etenim haud cessabimus, neque pretermittemus omnes eas
uias et rationes inire, quibus iamtandem libertati vnionique huius afflicti regni consuli pos-
sit, et valde etiam propensi essemus iam iam ad deuotionem tuam ducentos siue trecentos
armigeros, quibus sese summopere opus habere scribit, expedire, sed cum cogitamus turn
itineris longitudinem locique distantiam, turn etiam anni tempus admodum sane difficille
et graue fore, nobis videtur istiusmodi equitum grauis armature numerum istuc tarn dere-
pente mittere presertim cum eorum equi qui in proxima expeditione fuerunt, plus satis
etiammun defatigati et delassati sint, adeo vt ad tarn longum iter summa nimirum cele-
ritate conficiendum sufficere possint, valde verendum sit ; attamen de ijs et alijs ad istius
regni defensionem conseruationemque pertinentibus maiorem quam possumus curam ge-
rere studebimus et ob id deuotionem tuam hortamur perclementi animo, vt de omnibus,
quecunque nostra ope et auxilio pro defensione istius patrie recte atque commode adhi-
beri posse iudicauerit, primo quoque tempore nos confidenter admonere velit, quando-
quidem deuotionis tug iuditium et opinionem circa iustiusmodi negotia in quibus diu
multumque versata est, merito magni fecere debemus.
Ceterum quod deuotio tua de blandis et adulatorijs verbis ipsius Husreph Bassa, quibus
deuotioni tug se suamque amicitiam obtulerit scripsit, non dubitamus equidem, quip de-
uotio tua pro sua prudentia facile considerabit, quantum et quatenus talibus hominibus fi-
dendum sit, scietque sibi ab eius dolo vafritieque perquamoptime cauere.
Quantum ad Segedini tuitionem attinet, credimus iam ipsum Bathyanj vna cum Borne-
myssa eo peruenisse, illosque daturos operam fore, vt dictum oppidum ab hostium in-
sultu jmpressioneque conseruent et defendant.
Porro quod deuotio tua de Petro Perenij scribit, hoc in bonam partem accipimus, sed
tamen eandem ignorare nolumus nos certissimis indicijs et testimonijs de illius delictis
habitis, quorum bonam partem ad notitiam deuotionis peruenisse non dubitamus, et prout
deuotio tua breui clarius percipiet ipsum capiendum curasse, et nonnisi jure mediante con-
tra ilium procedere statuisse.
Circa dimissionem vero Francisci Dobo breui deliberabimus, quid nobis sit ex re facies-
dum, et ad deuotionem tuam prescribemus.
Super indicts congregatione per deuotionem tuam iuxta commissionem nostram expec-
tamus ab ea certiores fieri, quem exitum atque effectum illa ipsa dieta habuerit.
Nota. Cum Thomae Nadasdy mandabimus, ut statim missis ad suas litteris agat, ne ob-
sides in arce Fogaras capite plectantur, etiam si Turce vel Valachi ad pertinentias dicti ca-
stri irent, licet existimemus vel iam, quod in animo habuerunt, egisse, vel posthac vix
tentatur os fore.
Postremo autem deuotionem tuam clementer requirimus vt de omnibus occurentijs re-
rum istarum continue nos, prout fecit, admonere curet, libere et confidenter ad nos singula
prescribendo, que turn ad nostrum turn regni salutem et utilitatem pertinere dijudicauerit;
tantum enim abest ut in eo offendamur, si quid Tiberius scripserit, vt potius grato animo
talem in nos ipsius confidentiam suscipiamus ; pergat itaque deuotio tua sicuti cepit, jd
quod nos singulari quoque gratia ergs eam rependemus, quam etiam hac latere nolumus,
nos iam hic diligenter pro conclusione presentis huius dietg, necessarijsque prouisionibus
et presidijs ad tutandas fines, prohibendasque hint inde hostium excursiones agere et la-
borare, jtidem postea apud jmperij status in proximis comitijs, quemadmodum antes ad
to scripsimus Nurenbergg, tam etiam apud cetera regna et dominia nostralacturi, quicquid
autem hic concludetur, dehinc ad deuotionem tuam perscribemus; Datum Posonij die
20 Novembris 1542.
(Conceputul original in archiva statulu! din Viena).

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 219

XI

1542 Decembre 20.

Decisiunile dietel finute la Turda.
1542 die XX die mensis Decembris domini Regnicolae trium nationum Transilvanarum
Conventu Thordensi congregati subscriptos articulos pro bono publico, regni conserva-
tione, et concordia vera et fraterna, fecerunt.
Inprimis cum ex simulata concordia multa male superioribus exactis diebus sequuta
sunt, clades, incendia, depopulationes Regni et exactiones indignae ab hcrstibus illatae, ne
deinceps maiora mala, quae ultimam pernitiem patriae afferre possint, in hoc omnes una-
nimi consensu, longa praehabita deliberatione, paribus sententys convenerunt, ut futuris
temporibus deposito omni odis, simultatibus, ac tantis dissidys, veram fraternamque a-
micitiam servent, et si aliqua vis hostilis regno paribus.... animis ac voluntatibus ad tuen-
dum Regnum conveniant, juxta mandatum ordinarii judicis, quem Princeps una cum Regno
constituit vel constituet, segue mutuo protegant et defendant.
Decretum est si qui hostes Regnum invaderent, tune singuli Cives Ciuitatum et domini
Castrorum familial omnium caeterorum Regnicolarum huius Regni nostri intra muros ac
rnuniciones suns recipiant. Recepti vero quicunque fuerint, suis vivant inpensis et nullum
damnum, nullam violentiam inferant, neque dolum ac fraudem aliquam committant, sed
mutua amicitia et defensione se ipsos tueantur. Si autem aliquis receptus in Castra aliquid
deliquerit contra cives, vel Cives et inhabitatores contra receptos, tune Judex loci Justitiam
et Judicium faciant, et quod Juris fuerit exequatur si per bonam concordiam convenire non
potuerint.
Si cum hostihus pugnandum foret et aliquid infelicitatis (quod deus optimus avdrtat)
cuippiam aut quibuspiam contingeret, tune ii ob se ipsos et sua conservanda recipiantur
in eas munitiones quas casus et fortuna obtulerit.
Statutum est ut nemo unquam in patriae perniciem aliqua consilia et conspirationes in-
eat, neque factiones exsuscitet, qui si deprehensus et legitimis testibus convictus coram
judice ordinario regni fuerit, tune puniatur ultimo supplicio et ammittat bona quae suam
personam concernunt, salvis aliis honis uxorem et filios eorum concernentibus. Bona
vero huiusmodi transgressoris judex Regni ordinarius possit conferre juxta antiquam con-
svetudinem Waivodarum et reliqua bona si quae superfuerint, Princeps regni conferat.
Ut ohuietur privatorum diversis studiis et cupiditatihus, statutum est, ut nullus cujus-
piam status et conditionis existat, audeat cum pernitie patriae aliquod commodum seu uti-
litatem privatam querere, Transgressor vero convictus legitime, ut praemissum est, penes
supradictos officiatur.
Decretum est, quod nemo audeat suo ipsius consilio et conatu de principatu aliquid sta-
tuere, sed simul earn omnibus regnicolis communi deliberatione id agatur, poena similiter
sub praemissa.
Decretum est ut quicunque transgressores praefatorurn articulorum et concordiae fra-
ternae intellexerit, talis teneatur Judici ordinario regni aperire. Judex vero ordinarius Prin-
cipi et consilio ejus patefaciat. Statutum est, ut Principem et Regni Judicem ordinarium
simul cum sua comitiva in omnes ciuitates et castra semper intromittere debeant.
Demure statutum est, ut super haec omnia literae conficiantur nomine trium nationum
regni Transilvaniae, sub sigillo autentico capituli Albensis Transilvaniae.
(Din opera 1111 Seiwert. Akten and Daten).

www.dacoromanica.ro
220 G. MA IOR

XII

1543 Febr. 27.

Epistola lur Gregoriu Vdscirhelyi cdtrti Paul Bornemissa, prin care i face cunoscut cele
intdmplate in dieta de la Cluj.
Egregie domine et Frater obseruandissime, salutem et mei commendacionem; jn alijs
literis de statu istius regni nihil ad to scripsi, cum penitus ignorarem quid velint regnicolg
nunc in ista congregacione Koloswarini facta intellexi eos, qui jn omnibus rebus et ne-
gocijs semper adsum et vt regi significes rogo. Sic autem est negocium regni, Turca misit
ad eos literas, mandat in eis, vt per capita in exercitum suum veniant ut victualia suffi-
ciencia ducant, quoniam inquid tanto numero contra germanos proficisci volumus, quod
neque antea eo numero exiuimus, vos quoque ita vosmet ipsos ordinetis et preparetis cum
victualibus, vt neque vos, neque exercitus noster jn victualibus deficiat, preterea jnquid
waiwoda Moldauus per regnum vestrum egressurus est, ne eum molestetis sed pacifice di-
mitatis, waywoda quoque Transalpinensis venturus est, et iter uterque istorum capiet ex
mandato cesaris Turcarum primo die Aprilis, istis quoque Transiluaniensibus eo modo
mandatum est, vt cum illis moueant exercitum Transsyluanensem tam equestrem quam
pedestrem ; jam frater optime constitutum est hic, vt a singulis sessionibus exigantur de-
narii LXXV. ex his denarii XXV. reginali maiestati dantur, cum reliquis denariis 50 mit-
tuntur ad Turcam alique persone, ad excusandum se ipsos et expediandum. Anthonius
prepositus Albensis unus qui ibit in legacione ista et vt eciam episcopatum a Turca impe-
tret si obtineri potest ; mittuntur ad regem quoque et ad cesaream majestatem litere, jn-
petraturi sex milia homines, mille armigeros, mile huzarones, quatuor millia pedites, si
hos homines possunt jmpetrare a maiestatibus suis. tune hgg utilitates sequuntur et regno
et suis maiestatibus, vt isti waiwode se ipsos domi retinebunt et Turca non erit ita audax
jn ascendendo.
Si autem isti milites jntrauerint, nos possumus numerosiorem reddere, nam cum nostra-
tibus possumus esse cum septuaginta millia fieri, et eciam pluribus, ergo si vult sua ma-
iestas jntegrum hune regnum fieri, non recuset hos milites jntromittere ac desiderium
huius regni adjmplere aliter vel al1oqui regnum istud Transsyluanie pessum ibit, ista de
statu regni habes, et refer regi ac me et seruicia mea ipsi commendes, velim si fieri possit
vt officium Thordensis camere simul michi ordinares, certe dignus essem eciam aliquid
ab eo obtineri, qui fidelissime semper seruiui ; vale felix et sis memor mei rogo, datum in
congregacione Kolosvariensi penultima februarij 1543.
'rester Wassarhclius mp.
Pe dos : Egregio domino Paulo Bornemisza secretario regie maiestatis, domino et Fratri
obseruandissimo etc.
(Nota. Epistola acesta se sill ca aclusl la o a1t5. epistol5. a lul Paul Bornemisa earl
Ferdinand, In achiva statulul din Viena).

XIII

1543 Febr. 26.

Articulir dieter finute in Cluj.
1543. Die 26. Mensis Februarii Colosvarini. Articuli Dominorum Regnicolarum.
Quoniam his periculosissimis temporibus Reginalis Majestas se, filium vitam et fortunas
exponere vult, simul cum Dominis Regnicolis omnem eventum excipere, ideo par est,
quod Reginalis maiestas et Illustrissimus Dominus Filius Suae Maiestatis habeant plenam

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 221

potestatem tenendi, gubernandi et administrandi Trassiluaniam, et reliqua quaelibet loca

comitatusque sub nominibus Suae Maiestatis et filii Ejus existentia.
Omnia Officia, et officiales quilibet, tam Reuerendissimus Dominus Locumtenens, quam
caeteri dependeant ab ipsa Maiestate Reginali, et Filio suae Maiestatis, ita, quod secundum
Principum Hungariae indulta et Privilegia, libertas Regni huius inconcussa seruetur, quod-
que omnia Regni negocia Sua Maiestas administret de consilio Consiliariorum ipsius maie-
statis Reginalis. Si vero grandia negotia emerserint Sua Maiestas advocet, non solum
Consiliarios suos, verum etiam primarios homines Consiliarios alias designatos, e qualibet
natione, quorum Consilio utatur.
Nulli officiales in hoc Regno constituantur externi, neque beneficia aliqua in Ecclesiam
Albensem conferantur laicis, non suseipientibus ordines, pueris item, et his, qui non sunt
oriundi e regnis Coronaellungariae subjectis.
Cum sua maiestas habeat Ciuitates et arces, in hoc Regno Transsyluaniae, et alibi, pos-
sit habitare in quacunque Ciuitate, vel arce Suae Maiestatis. Denique si Lippam, Temes-
varinum, Varadinum aut etiam Cassoviam, ire voluerit, proficiscatur, de Consilio tamen
consiliariorum Suae Maiestatis et Consiliariorum alias a Dominis Regnicolis electorum.
Ex singulis nationibus mittantur singuli nuncii, ad imperatorem Turcarum, cum censu
fferendo, quem portare nuncius Regina lis maiestatis debet, et mandata referre. Ibi oblato
censu agantur gratiae Imperatori Turcarum, quod filium serenissimi Dominis Joannis Regis
voluerit praeesse Regno, suplicareque, quod si filius Regiae maiestatis e vivis excederet
(quod Deus auertat) dignetur libertatem Nostram literis suis confirmare, ut semper possi-
mus aliquem principem, quem voluerimus, ex nostratibus nationis Hungariae (eligere vel
habere).
Reliquam instructionem dabit maiestas Regina lis, cum Consiliariis suis, ipsi nuncio
mittendo.
Nuncius mittendus a Regina li Maiestate ad Magnificum dominum Petrum Wayu6dam
Moldauiae, ratione confoederationis et bonae vicinitatis cum hoc Regno, sicut olim fuit a-
micitia inter hoc et illius, mandata ad eundem Waywodam dari debent a Maiestate Regi-
nali et Consiliariis. (1)
Quoniam ad necessitates reginalis Maiestatis et regni defensionem milites sunt necesarii,
ideo domini Regnicolae considerantes pericula instantia, hostes item internos et externos
orituros forte esse, qui ne possint incautos dominos Regnicolas opprimere, decreuerunt a-
lendos esse milites mille et quingentos, qui semper parati sint et ubicunque et cuicuncine
Nationi necessarii fuerint, istuc ducantur et suis uivant impensis, cum habituri sint sua
stipendia.
Domini Nobiles seruent Equites quingentos, Domini item Siculi tot idem milites quin-
gentos tenant, Saxones uero pedites quingentos bene instructos armis habeant, praeter
illos milites, qui parati esse debent, scilicet singuli de decem portis alias dicatis. (2)
(Dupe, copiile din archiva universitItiI saseqc1).

XIV
1543 Mai 20.
Regina Isabela eonvoed dieta la Alba Julia pentru 3 lima
Ysabella dei gracia Regina Hungarie, Dalmacie, Croacie etc.
Prudentes et Circumspecti fideles nobis Syncere dilecti. Quamvis Ex deliberacione Reg-
(1) 0 copiii. din archiva universitatii sesescl a numal pen' aci.
(2) Eder a mai adaugit la copia facutti de el urmithres. notice. : Radom in Comitiis Reginae of pronentus
Episcopatus Albensis delatos (qua de re ad annum 1666, acturi sumus at a singula porta quinquaginta de-
nariortun tributum oblatum fuisse, leges posteriorum ejusdem anni comitiorum docent : sed nempe baud-
quaquam omnia, quae sunt acta in comitiis etiam in articulos referre visum, quod item nostris temporibus
ita fieri videmns,

www.dacoromanica.ro
222 G. MATOR

nicolartim In cornier Koloswariensibus constitutorum proxime Comicie (sic) in Wasarhel

octauo die festi pasche (maj. 1.) fieri debebant, tamen cum ex precipuis causis congregacio
ipsa tum fieri non potuisset, nunc necessario illam vniuersis N. Tribus Nacionibus indicere
nobis, et dominis consiliarys nostris visum est, propter presenciam oratoris Imperatoris
Thurcarum, per quem et gentes ad futurum helium pro presidio, et victualia quoque ad
ustun Exercitus sui a Nobis postalat. Quapropter hortamur vos, vobisque committimus, ut
ad decimum quintum diem a die datarum presencium computando huc Album Juliam pre-
cipuos ex vobis ea Authoritate, et Informacione ad nos mittere debeatis, vt nemo ad delibe-
randum ad vos appellare, sed ad omnia que hic a Regnicolis in bonum et conseruacionem
Regni conclusa fuerint, respondere valeat atque possit. Secus non facturi, datum Albe Julie
in festo Sancte Trinitatis Anno Domini Millesimo Quingentesimo. Quadragesimo Tercio.
Ysabella regina in. pr.
Pe dos : Prudentibus et Circumspectis magistro Civium, ceterisque Juratis consulibus Ci-
vitatis nostre Cibiniensis fidelibus nobis syncere dilectis.
(Originalul in form de epistolit Si pe dos provegut cu sigiliul cel mare In archiva uni-
versit/i(il slisescl : Anni 1643, Nr. 827).

XV
1543 Nov. 29.
Decisiunile dieter dela Tirgul-Mvrefulur.
Articuli instituti in diets Wasarheliensi per dominum lo-
cumtenentem, ac consiliarios selectos, per Regnicolas Tr ans-
siluanenses feria quarta proxima post festum Beatissime
Catherine virginis Anno domini 1643.
Primo. Ordinatum est, quod tres Nationes Transsilvanenses disponant ad oppugnacionem
Castri Fogaras tria millia virorum.
Secundo. Quod Nobiles qui se absque causa, huc ad presentem dietam vel Congregacio-
nem non exhibuerunt presentes, more alias consueto puniantur in fl. L.
Tercio. Quod domini Siculi puniantur similiter more alias consueto vt Nobiles.
Quarto. Quod omnes Exactores pecuniarum ad quintum decimum diem compareant in
oppido Thorda, presertim Exactores Tributi den. 14. domino locumtenenti deputati, deinde
denariorum L. Reginalis Maiestatis deputati tempore quadragesimali in Coloswar, item
d. L. Reginali Maiestati Albe item de. XXXV quiqui sunt deputati ad victum mittendum Ce-
sari et ad Tributum Cesaris.
Quinto. Quod omnes compareant Collectores victualium Cesaris ad quintum decimum
diem Thorde, ad reddendam Racionem de bobus, de ouibus, de pecunys collectis a Nobili-
bus, pauperibus.
Sexto. Quod multe querimonie sunt contra Comites, si quibus dampni aliquid intulerunt
vel aliquam Iniuriam veniant ad dominum locumtenem, qui de omnibus prouidebit sa-
tisfacere.
Septimo. Quod si aliquis ex Comittibus non celebraverit sedes absque probabili causa
amittat offcium et alius loco Illius succedat vel constituatur.
Octauo. Quod Reuerendissimus dominus Locumtenens faciat reuidere inter dominos Si-
culos, si qui sunt, qui boues, quos deputauerunt pro tributo retinuerunt ipse enim pro ills
Tributum persoluit, Reuideri igitur faciat qui non persoluerunt, iam teneantur de facto sa-
tisfacere, mittat eciam suum proprium hominem, qui more alias solito tales puniat.
Nono. Quod Waywoda Transalpinus conquestus est, quomodo ex tribus Sedibus Siculi-
calibus sunt Regnum suum ingressi et mulla dampna ibidem intullerint, Dominus Locum-
tenens missurus est suum hominem ad Tres sedes predictas, mittant eciam domini siculi
certos Nobiles pro reuisione Cause et si qui erunt puniendi, puniantur dampna eciam illata
rectificent.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA 223
Decimo. Quodsi aliqua sedis non dederit boues ad victum Cesaris iam statim teneantur
illos reddere, simul cum pecuniis ad hoc deputatis.
Undecimo. Quod Capitulum Albense conqueritur quomodo decime Eius in locis nonullis
vi sunt occupate, et tamen precium illarum non sit persolutum, si qui igitur non persolue-
runt, jure procedant contra non persoluentes. Jus nemini parcit.
Duodecim. Quod fures vbique persecuantur et suspendantur.
Ad tributum Cesaris mittenda sunt munera.
Cesari Cuppas X. Bassis duobus singulis Cuppas iiij. Alys duobus vnicuique ij.
Circa Munera Bassis (1) fl. 1(m.) vj.(c) Nuncio in Auro fl iiij.(6) Interpreti (2) fl. j(c.)
Turco qui captiuus fuit in Fogaras fl. xxxii (3)
Nunciys ad Cesarem mittendis in Auro fl j (m.)
Cesari pro muneribus in Auro for. 7(m.) Vxori Cesaris et filie in Auro fl. j(m.)
Duobus Bassis Maioribus Singulis in Auro fl.m. Duobus Bassis minoribus vnicuique in
Auro fior. v(c.)
Item. Pro cuppis datis prius, tenemur soluere flor. j(m.) v(c.) xxj.
Item. Reginalis Maiestas petit subsidium prout oratores exposuerunt.
Item. Reuerendissimus dominus Locumtenens similiter petit subsidium.
(0 copie contimporanlin archiva universit5.(i1 sasescI).

(1) Intr'o alta. copiii : Bassis Curiae Munera.

(2) Intr'o altA copiS : ,Pino interpreti`.
(3) Intr'un alt esemplar tl. 100.

www.dacoromanica.ro
224 P. ISPIRESCU

pickroni POPULARE

La 1872 am publicat o parte din qicaturile (locutiuni) si proverbele popo-

rulul roman, adunate din gura la
De atunci incOce am cules necontenit, si acIT sunt in stare a da publiculuT
cea maT complete eolectie din cate as veclut lumina la not.
Intre acestea D. Hinteseu la 1877 a tiparit o carte intitulata : Proverbele
Romani lor. In ea reproduce, dupe, cum ansu§1 marturisesee, tot ce a gasit in
colecjia de proverbe atilt A. Pann, in carlile de lectur?t de Pumnul,Munten, Boiu
Cipariu §i Popescu, precum §i intr'o colecliune bucurestena de legende, bas-
me 0 proverbe cu o introducere de J. Hajdau (?) 0 in opurile 114 Baronzi.
Indata dupe acesta D. G. Dem. Teodorescu sense si tipari in acelasi an
1877 Cercetarile asupra Proverbelorli roman, (cum trebuesc culese cii pu-
blicate). Acest june plin de talente si instruit, a aretat din destul de cat Io-
I os ar fi pentru literature si nationalitatea romana o colectie complete de
proverbe cu cercetarT si studil in felul cum a dat sate -va probe.
Ca sa inlesnesc tuturor acelora ce vor voi a se ocupa In acel mod sciin-
tific cu proverbele romane, nu mi-am crutat putinele mele ore ce-mT raman
de odihnit, si m'am pus cu tote oserdia a citi pe toti autorit nostri mat in-
semnatT peste care am putut da, si care s'atl servit in scrierile for de aseme-
nea proverbe. Resultatul la care am ajuns se va vedea mai la vale.
Cu acesta n'am pretentia a dice ca am cules tot. Cate gicatori si proverbe
nu s'or mai fi afland in graiul poporuluT nostru?
Cel d'intait care a publicat proverbe la not, fu Anton Pann. Ed I'am cuno-
scut personal, sciam de opera sa Povestca vorbei, dar n'o citisem. In eel din
urma treT ant, treeend'o pe sub ochT, impreuna cu operele altor autori, in
multe din proverbele publicate de el am gasit deosebirT insemnate de cele
graite de popor, cad el avea tragere de inima intru a rima.
Facend un mare bine literatureT romane de a publica la un be proverbele
adunate de densulu, Anton Pann a tacut, fare voia sa, si unt mare pacat.
Dorinta de a rima l'a facut O. sehimonosesca unele proverbe pent inteatatt
in cat nu mai at nicT o asemanare cu cele ce umbia din gura in gurift pe bu-
zele poporulul. Sunt aprOpe sa nu se mat cuntsea.

www.dacoromanica.ro
 121CiT Old POPULARE 225
Totusi meritul este al sell. El a dat semnul de§teptaril; el a fost cel dintaid
carele s'a Indeletnicit a aduna aceste margaritarele ale poporului din nomo-
lul dispretulul la care erad osandite de persecutia straina.
Cea mai mare parte din autorii posteriori lul Anton Pann, call! s'ad servit
de dicaturT, nu 0-ad mai dat ostenela a merge la origins, ci l'a copiat intoemaT.
Dorinta de a rima se vede si la unit autori posteriori al hi! A. Pann, buni-
Ora ca in colectia d-lui Hintescu. Cu tote astea se cunesce cat de colo rimele
ce a intrebuintat geniul poporuluT la dicaturile lul. Ele sunt curgetere ci
line. Intelesul for se coprinde fara multa batae de cap. piceturile facute in
versuri de eel cu patima de a rima, nujnfatiseza inlesnirea de a le intelege
numaT de cat; ele sunt greCie, intortochiate si sdruncinatere.
Indeletnicindu-mh cu adunarea Oichturilor din gura poporulul si cu citirea di-
feritilor nostri autorl, am avut norocul sa dad peste o alta colectie manuscrish,
aceea a vorniculu! Iordache Golescu. fiul Banului Radu Golescu. Din ea am
scos tote proverbele neschimbat. Acesta colectie se Oa ad! In Biblioteca A-
cadernie! romane.
Eta acum si cum le-am randuit : Proverbele said diceturile pe carT le-am
audit cu urechile de la popor, le-am pus intaill §i le-am insemnat cu o sle-
luta ; dupe ele, pe cele carT be am call in fie.care anion, copiindu-le intocmal,
iar celor scOse din Dictionarul Academiel, le-am pastrat sl ortografia cu care
ad fost publicate.
Se mai atrage luarea aminte a cetitorului asupra unor proverbe sea qic6-
imi, care s'ar'i trecut fart, nicT un semn. Acestea sunt puse asa cum le-am ci-
tit in cart!. Despre unele din ele imi aduc aminte a fi audit ce-va, dare am
ultat cum es din graiul poporuluT ; despre altele marturisesc ca n'am audit
nimic, ci prin urmare, reman asa si unele si altele pe respunderea celor ce
le-at scris.
Dad aci lista cartilor din care am cules qic6turile, dupe sirul alfabetic,
insotind'o si de abreviatiuni]e ce le-am facut. Si aci se noteza spre sciinta
cetitoruluT, ca Povestea vorbe! de Anton Pann, notate cu editia din 1880 este
o reproducere intocmaT duph intala editie intr'un volum, dupe asigurarea *ce
mi-a dat D. doctor Caster.
1. Alexandri V. Opere complete. Pro* Ed. Socec, Bucurescl. 1875. (Al).
2 Baronzi, Limba Romans. Galati (Bz.)
3. Bolliac. Culegere de ma! multi articoll, BucureseT. (Be).
4. Columna tut Traian, sub directia d. B. P. Hasdeu, an. VII Buc. 1876 (Cu.)
5. Convorbirl litcrare, vol. IXIII, Iasi, sub redactia D. J. Negruzzi : (Cv.).
V. Alexandri (Al.); Crenga (Cr.): Pompiliu, (Pl.) ; J. Negruzzi (J. Ng.); Gane
(Gu.) ; Ion Pop. Florentin (Fl.); Slavici (SI.) ; Lambrior (Lb.); Caragiali (Cgl.);
Bengescu (Bg.); Ianov (In.) ;
6. Diaconovicl -Loga. Chemare la tiparirea cartilor rumanescT, Buda,
1821(L.).

Rev. p. Ief,, Arch, 0 R f. I. 15

www.dacoromanica.ro
226 P. ISPIRESCU

7. Dietionarul Academies, 2 vol. Bucurescl, 1871-1876. (Acd. I. H.).

8. Filimon. CiocoiT vechl §i noi. Bucurescl, 1863. (F).
9. Go leseu. Colectie de Proverbi (manuscr. la Acad.) (G.).
10. Hasdeu. Tref cral de la Raserit. Bucuresci. (H. t.)
11. Ileliacle-lieldulescu. Vocabular de vorbe straine. Bucuresci. 1847. (Rd.-
R., v.)
12. Heliade-.Raulescu Tandalida (Hd.-R., t.).
13. Heliade-Radulescu. Biblioteca portativa. LXV. Poesil inedite. Bucu-
rescl, 1860 (Hd.-R., p.).
14. Hinjescu. Proverbele Romanilor. Sibiid. 1877. (14.).
15. Jipescu. Opincarul. Bucuresci. 1881. (Jp. o.).
16. Legende seta Basmele Romanilor de un culegetor-tipograf, 3 fascicule.
Bucuresci, 1872, 1874, 1876. (Lg. I, II, III).
17. Negruzzi Const. Opere Complete. Pecatele tinere(elor. ed. Socec. Bu-
curesci, 1873. (N. p. t.)
18. Odobescu. Psevdo Kenegiticos. Bucuresci (0. p. k.).
19. Mem. DOmna Kiajna. Rev. Carpatilor doe volume. (0. k. I. II).
20. Idem. Motif §i Curcanil. Bucuresci. (0. m.).
21. Idem. Revista RomAna. 1862. (0. r.).
22. Pann A. Povestea vorbel, Bucuresci ed. Cucu, 1880, reproducere dupil
cea din 1847. (P. p. v.).
23. Pann. A. Povestea vorbel, Bucuresci, ed. Pann. 1852-1853, treT vol.
(P. p. v. 12, 1121112).
24. Povestile unchipluf sfatos. Bucuresci, 1879. (P. u.)
25. Sion. Fabule, Bucuresci. (S).
26. Snove, de un Culegetor-tipograf, ed. H. BucurescT 1879 (Sn2)
27. Tichindei. Fabule. ed. II. Bucuresci, (T2)

1. *A ajuns cutitul la os. 0. m., 37.
A ajunge cutitulu la ossu. Acd. I. 1003.
Cand 21 di cutitul de os. P. p. v. 87.
Ajunge cutitul la os. N. p. t., 250.
C'a ajuns cutitul la os. Cv. II, J. Ng.,
46.
2. *A ajuns de la menit la rIqnita. P. p.
v., 78.
Ajunge de la mod la rtpita. Ht, 110.
De la morn la rIpita.. G.
3. *A ajuns In doga (cutaruia).
Am venit in dOga copilariel P. p. v., II',
146.
A venit In doga copilariel. Ht. 38.
*It lipsesce o doga. Al. 56; Cv. X11,
218.
Numal sal cunoscit dOga lui. Cv. V. Si.,
3.
Mis amaresc cu femeile de doga mea.
Cv. V. Si., 8.
4. *A ajuns in &Iva de lemn. P. u., 85.
A r6manea In sapa de lemn. Bz. 40.
Remane In sap/ de lemn. P. p. v., 44.
A ajuns la sapa de lemn. H. 2.
Remane in sapa de lemn §i In casa fara
piemn. P. p. v. 12 155.
Remane la sapa de lemn
§i'n casa fara lemn. H. 166.
5. *A ajuns §i el la spartul tergulul.
A ajuns la spartul tirgulul. P., p. v. II',
68 ; Ht., 2.
All ajuns i el, saracil
Dupa ce-a 'mpartit colacil. P.. p. v. II'
68.
6. *A ajuns vremea M ne is copiii in
piciore.
Am ajuns sit ne is copiiT In piciore. P.
p. v., III!, 150.
A ajuns M ne is copiil In pici6re. Ht.,
37.
A lua'pe cine-va In picibre. Bz.. 40.
7. *A ajuns (vremea call treba) sit nu

www.dacoromanica.ro
 pICATORr POPIJLARE
se mai lucre( a omul nicT fn a-
mass, hif.
8. A alerga In fuga mare. Bz., 42,
9. A avea scaun la vorbe. Bz., 40.
10. A avea fnclinare cu cutare. Bz., 46.
1. A avea verml neadormitl. Bz., 47.
2, *A avut 4ile cu carul.
Avu vile gramedite
Cat carul cu patru vite. P. p. v. IIP,
141.
3. *A begatlo pe maned.
Ace llu omu a bagatu-a pre maneca. Acd.
II, 231.
4. A bate pe cine-va cu o mite de Mtg.
Bz., 42.
5. A bee vinu de unde canta brosc'a. Acd.
I, 392.
6. *Abia a putut si el lega gura pind,et
Sn2, 23.
7. Abia o Linea In strung.. 0. k., I, 10.
8. *Abia scdparam de cased si ne puse
la secere.
9. A cane d'in caldare in focu. Acd., I,
298.
20. A ca4ut cat a fost de lung. Cv., III
Fl., 5.
1. A cants cuculu intr'una casa. Acd. I,
982.
2. Acel cu pricing
rode In odihne,
i cel fere vine
enge si suspine. P. p. v., HQ, 30
3. Acesta cu nu rola' se Imbued. si se
suge. G.
4. Acestea aicea tine-le cu mintea, si le
arata cu fapte. L., 16.
5. Acolo l'ar putea prinde ca din 611.
Cv. VIII, Gn, 452.
6. A crepa draculuI un °chid. Bz., 47.
7. A crede lupului ouea. Acd., I, 962.
Ouea nu se crede lupului. Acd. I, 962.
8. A crof pre cine-va=a crof spinarea.
Acd., I, 973.
9. *A croit'o d'a fuga.
30. *Acre -u-u, de la naeu (pov. tiganu-
10). P. p. v. 12, 113; Ht., 1.
1. *Acu e acu. Cv. EL AL, 248; P. v.,
111.
2. A cuT e punga ma! mare ? a cuY se
vede. P. p. v. 174;
3. Acul este mic, dar scumpe haine
case. P. p. v. P, 137, Ht., 1.
4. *Acura e la largul el si la stramtul
med. P. p. v. 113 ; Ht., 87.
5. Acura pentru dumneta. G.
6. Acura scuipe-ne si ne lase. G.
7. *Acura s'o alege neghina din bu-
cate. G.
www.dacoromanica.ro
227
A allege negin'a d'in granu. Acd.
390.
8. *A da dosul Bz., 41.
9. A da latul pe spate. Bz., 41;
40. *A da pe bette pre cine-va. Acd., I.
170.
1. A dat burduful cu branza cu tot pe
soma cainelut P. p. v. I', 167; Ht. 20.
Burduf de branza in soma cainilor. G.
2. *A dat cu capul de pragul de sus si
a ve4ut pe cel de jos. Lg. I, 49.
F. 62.
*Cine dit cu capul de pragul de sus, vede
pe cel de jos.
*Pine nu se lovesce cine-va cu capul de
pragul de sus, nu vede pe eel de
jos. Lg. I, 148.
*Lovit cu capul si de pragul de sus, si
de cel de jos. Sn.2, 80.
Cine cu capul de multe pragurr se lo-
vesce, acela In urine' mai bine se
socotesce. G.
A dat cu capul de prag. Bz., 44.
3. *A dat cu mama. In foc. Lg. I, 121 ;
11, 78 ; P. u., 107 ; Ht. 98.
A dat cu mainile In foc. G., P. p. v. HI'
105.
A dat cu mainile In foc,
E gros de cefa, are de ros. Ht., 101.
A cla cu manile in focu. Acd., I, 1248.
4. *A dat cu mana prin copae. Ht., 98.
5. *A dat de pocin2g.
*A dat de sugubine.
*A dat de bocluc.
6. *A dat Dumnecied $i hole, dar a le-
sat si lecurI. P. p. v., 11P, 147. H. 51.
7 *A dat in dardora insuratulut
Muse si el In parpera Insuratulul.
Cv., , Cr. 30.
8. *A datd In gred .Bz., 48.
9. *A dat mama cu mOrtea. P. p. v., II',
160; Ht., 98.
50. *A dat norocul peste densul. Cy. IX,
Gn., 53.
1. *A dat ortul popi!. P. u., 106; 113.
2. *A dat o tifle peste (cutare) P. u.,
107.
3. *A dat peste dracul. P. u., 102; P. p.
v., 11), 95 ; Ht., 48.
4. A dat si a luat. G.
5. *A dat strechia In e'f. 0. k. II, 118;
Ht., 181.
AI strechiat la betranete. Cv. IV ; Al.
335.
A strechiat lumea. Cv. VII, Al. 438.
6. A despica ventul (a fugi) Bz., 45.
7. *Adeverat este cum to vecl. si cum
me vedf. F., 118, 295.
8. *Adeverul este prosta marfa, F., 95.
22s P. ISPIRESOU
9. *Adeverul este usa Rain la
60. *MI aci, maine In Focsanl .Cv. XIII,
Cgl. 410.
1. MI are, saturti clece si maine fle-
'nand petrece. P. p. v., 50.
Ac T ar stitura clece,
ySi mane flamand petrece. Ht., 5. 170.
2. *A4 mie,
Maine tie. Ht. 1.
3. AcIT mleditit de tufan,
Maine code la ciocan. Cv. XL Bg. 88.
4. All °date
Maine odattt. Ht., 1.
5. *A olis dracul si s'a Matt. Cv. XI, Cr.,
189.
6. *All ti-a cantat cucul.
7, A dori un lucru bolunzesce si nebu-
nesce. Bz. 44.
8. *Adormi de puteal se tai lemne pe
densul. Cv. XI. Cr., 180.
9. Adune tote, fie si pr6ste. G.
70. *Aduna unde n'a risipit. P. p. v. ll2,
28.
Adune unde n'a risipit, der nu se sfin-
tesce. Ht. 2.
1. *Adunl nuele pentru spinarea ta. Ht.
125.
2. Aduti aminte de palnea si sarea ce
aT mancat la tine -va vre-odata. T2,
132.
8. "A exit la ivele.
4. *A esit la obraze.
A esit la 6meni. Cv. VII, Al., 365
5. A face bine e tot-d'auna mai bine,
de cat a face red. P. p. v., LP, 20 ;
Ht. 14.
6. *Afare din tale. Cv. MIL 217.
7. A Meat si Visa grad din celthe pin'
la glesne. P. p. v., P, 166.
A fecut si vita grad din calcae pin' la
glesne. Ht., 202.
8. *A fi In capul bucatelor. Hd.-R. v.,
nat.
9. *Aflat'a Filip pe Natanail. G.
80. A fost la mure odatii
vent cu rochea spade. P. p. v.
IP, 143; Ht. 112.
1. *A fost °data la more, si de doe on
la risnita. P. p. v. RI', 154; Sn.2109.
Asta mo§ Ion o scie,
Pe el al chemem se vie,
Ca fost °data la mod
Si In terg de doe oil. P. p, v.
IP, 15.
2. *A fost pine la calea 'ntorsii. P. p. v.
HP 141.
3. 'PA fugi nod hotare. Cv. RI, Fl., 157
4. *Agate, agate. P. u. 53,
www.dacoromanica.ro
5. *A Oa° pantaliile.
Ad gasit'o pantasiile. Ht., 140.
6. A gasit sat fare cainl, se plimbe fere.
ciomag. Bz., 55.
Al gesit un sat fern din!, si umbli cu
mMnile in soldud G.
Un sat fare QUM. G.
A gasitu satu fora rani, se preambla
fora batiu. Acd. I, 130.
Gesesce sat fare did, umble fere cio-
mag. P. p. v. I', 68; Ht. 68,.
Gesesce said fare caTnI si se plimbe.
fare bets. Cv. XI, Cr. 184.
7. Agonisirea la vreme Inleture lipsa
$i nevoia. Ht. 2.
8. A gresit croitorul si s'a spanzurat
dulgherul. P. p. v., 176.
CI a gresit croitorul
S'a spinzurat spoitorul. P. p. v. IP, 152.
9. * Al apucat pisica de code, Invirte-
sce-o se nu to sgarie. G.; Ht. 145.
90. A-I asuda urechia pentru ce-va. Bz.,
40.
1. Al avut se tragi un pecat stramosesc.
Cv. XI, Cr. 181.
2. AibI statornice mangaere, precum In
lucruri bune, asa si in cele rele L.
28.
3. *Aicea zace epurele. G.
4. Aid corebil se 'nece, §i vol, luntre-
lor, unde mergetl ? G.
5. Aid la risnite nu e,
Care cand o vrea se pue. Ht. 159.
6. *Aid trebue se se j6ce vr'o dritcie.
Lg. I, 67.
Serpele pricqu ce drecie se juke, aid.
Lg. I, 116.
Pricepu ce aid la mijloc se jOce vr'o
dracie (dracovenie). Lg, II, 16; P.
u. 16.
7. A-I da fed
A di falci. Acd. I, 1218.
8. Al dat spuze si aT luat cenuse. G.; Ht.
179 ;
9. Al dat un cazan mare si aT luat o
caldare. P. p. v. IIP, 109.
100. *Aidetl se vorbim de geba,
Aidetl se vorbim de geba,
Ca tot n'avem Mel o titbit. P. p. v.
P, 3.
Aideti se vorbim de geba,
Cad tot n'avem alts treba. Ht. 297.
*Al sit vorbim de clue.
1. *AI dreptate, numal nu to cauti. Cv.
XI, Cr. 189.
2. *Al fecut'o fiarte.
3. Al facet) harta, parta.
Al facet) hara-para. Cv. XII, Cr. 29.
4. AT fi, tu, om de trebe. ; dare esti cre-
 piciToRi
scut In Burienile dracului. (Com.
de Al. I. Stamate).
5. A'T lua gum. Bz. 44.
6. A'T luci ochil departe. Bz., 45.
7. *A Impleti cosita albX.
A Impleti coda alba. Bz. 46.
8. *A inceput al0 cant. catasti§ele vechl,
ca moflujil. Ht. 30.
9. *A Ingalbenit ca turta de cell. P. p.
v. I', 37 ; Ht. 79.
110. *A inghitit galuqc,a.
A inghititu nodulu. Acd. II, 424.
1. Al inghitit un ac, IT sa scop un fer
de plug. G. ; Ht.. 79.
A 'nghitit un ac si o sa scot/ un fer de
plug. P. p v. 112, 52 ; Ht. 1.
2. *A intrat vrajma IntrienqiI. P. u. 2.
3. *A intrat vulpea In sac. Lg. II, 110 ;
G. ; Ht. 209.
4. *A Intarcat balaia. Ht. 81.
A 'ntercat murgana. P. p .v. III', 109 ;
Ht. 115.
5. A Intuneca pe cine-va. Bz. 44.
6. A Invetat carte cu pra§tia. Hd.-R.,
p . 92.
7. *A Invetat cartea din scertg pin. In
scoria.
8. *A invetat carte ping la glesne. P. p.
v. III', 153 ; Ht. 28.
9. *A Invetat ce a uitat altiT.
A inv5tat altil ce-a uitat. P. p. v., 172.
120. AT p... tot butud. N. p. t., 250.
1. A'T plati Dumne4ed vamile, (al erta
pecatele). Bz. 45.
2. AT plecat In ces bun Inteacoce. Cv. VI,
Pl. 27.
3. A i se IncuTba In cap. Bz. 43.
4. *AT, to cars de aid. Lg. I. 60.
*M, mica -te de aid.
5. *AT umblat cat aT umblat, iar act=
ti s'a Infundat. G.
AT umblat cat al umblat, dar aci ti s'a
Infundat. Lg. II, 110
Muhl& cat umbla ping. i se infunda. P.
p. v., 10.
A umblat mat a umblat
Dar acum i s'a 'nfundat. P. p. v P 29.
Ht. 195.
A umblat, tot a umblat,
Ping cand pe brand a dat. Ht. 195.
Are sa i se Infunde. P. u. 48.
I se infundase si lul. P. u. 65.
A umblat cat a umblat, ping. a dat
peste dracu. (Corn. de Tocilescu).
6 A'T veni elite o trasnae sad plesnae.
Bz. 42.
7. A juca carp marl. Bz., 41.
www.dacoromanica.ro
POPULARE 229
8. A judecat numal fata, iar nu §i inima.
P. p. v. II', 146 ; Ht. 57.
9. Ajung in casa altuia, cum ip place
nu pop qedea ; ajungl la masa al-
tuia, cum tl-e gustul nu pop manta.;
ajungT In patul altuia, cum ti-e
voia nu potT dormi. P. p. v. 175.
AjungI la casa altuia, nu pop §edea cum
It! place. Ht. 28.
Ajungl la mesa altuia, nu manand dupa
cum ti-e gustul. Ht. 103.
Ajung1 in patul altuia, nu pop dormi
cum ti-e voia. Ht. 142.
130. Ajunse sa fie mama drepta a Imp&
ratulut Cn. 431.
1. *A lass& budia. Acd. I, 272.
2. *A lasat'o In corda de jos. G.
A lass& in cord'a de diosu. Acd. I, 930.
3. Alauta (lice din strung. :
Orl-ce frumu§ica juna!
Iar toba dice : lasa, lasl,
Ca s'o vedem §i miresa. P. p. v. RI,
111; Ht. 86.
4. *Alba, negra, asta este. G.
Alba, negra, asta e, cum se vede. P. p.
v. 112, 144; Ht. 2.
5. Albina cat maT mult sbarnie cu acul
asupra nostra, atat rodul cel mal
dulce, nol ne aduce. G. a
6. Albina de viespe, cat cerul de pa-
merit. G.
7. Albina din orl-ce flore strange mus-
tul cel maT bun gi in miere it pre-
face G.
Albina vrednica. insa
D'or ce fibre face stransa. P. p. v.
12, 137.
8. Albina In gar& tine mierea cea mai
dulce, si in coda acul eel ma! otra-
vitor. G.
C'Albina 'n gura cu miere
§'In coda cu ac §i fiere. P. p. v. BD,
63 ; Ht. 3.
9. Albina si de ne mu§ca, dar cu miere
ne Inclopa. G.
140. A lega ploia, a lega limba cuT-va.
Bz. 43.
1. *Alege pang. culege. Cv. XI, Cr. 29.
Alege, alege ping culege. P. p. v. 112, 113;
Ht. 3.
*fine alege, culege. Ht. 3.
Cine alege
Yn urma culege. Ht. 3.
2. Alerga and IT abate. 0. r. 353.
3. *Alerga Intr'un suflet. Cn. VII, 87.
Vine cu sufletul Ia. gad. Cv. IX, Gn. 55.
Vine Intr'un suflet. Sn2, 87.
Vine in ruptulsufletuld. Cv. VIII, SI. 292.
4. *Alerga pe capete. P. u. 51.
230 P. ISPIRESCU
5. *Ales pe sprancena. Cn. VII, 88 ;
Cv. XIII, Cgl. 410.
Ales dupe. sprancena. F. 104.
6. *A lins ping. a pus tingirea cu fun-
dul In sus. G.
A lins pine, a pus vasul cu fundu'n sus.
P. p. v. LIP, 69 ; Ht. 91.
*Lins, prelins, cu fundul in sus.
7. A lipsit de acase noli an! si s'a In-
tors cu doT banl. P. p. v., 29.
A lipsit d'acasa doT an!,
i s'a 'ntors cu do! banl. H. 4.
A lipsit d'acase, no anl,
$i s'a 'ntors cu no banl. Ht. 4.
8. Al med scaun sit traiasca, alt picior
In loc, si al med deget sa'ml tra-
iasca, alt inel in loc. G.
9. *Alta, caciula. 0. k. I, 281.
Alta cucilla. Acd. I, 981.
150. Alta e a aucli $i alta e a vedea. P. p.
v. I', 162 ; Ht. 7.
1. Alta e florea de gradina Si alta e
Brea de camp. P. p. v., 57; Ht., 60.
2. *Alta, gascil P. p. v., 11.
3. *Alta In c... popiT. G.
4. *Alta Stance... leTcit vorba. Ht. 180.
5. Alte sunt sfaturile Ornenilor, si allele
poruncesce Dumnecled. Axinte. Le-
topis. T. II, ed. II, 122.
6. *Altil daca si-o scOte ochiT, si noT tre-
bue sa ni-I sc6tem ?
Altil dace. si-o scOte ochi! §i nol nu o se.
scotem. P. p. v. 11C1, 21.
Alit daca si-ar scete ochil, §i nol tot nu
o se. 1 ecotem. Ht. 127.
7. Alth de o da In garla qi nol nu o A
ne inecam. P. p. v. III, 21.
8. *Altuia da povate, si pe sine nu se in-
vata. P. p. v. 107.
El altuia da povata
§i pe sine nu se 'nvata. P. p. v. III.
133.
Altora be dd. povatil
Dar pe sine nu se 'nvattt. H. 151.
9. *Altid eel pas/ de pasul tea. P. p.
v. ED, 24; H. 141.
160. A lua cale multi, (a Inainta). Bz. 42.
1. A lua largul (a fugi). Bz. 45.
2. A lua paiul cu urechia. Bz. 41.
3. A lua pe tine -va la treT parale. Bz. 41,
4. *A luat cAmpil ratacindu-se Hd.-R.
v. VII.
A lua campil. Bz. 44.
A lua preste campu.-A lue. sau appucti
campii. Acd. I, 363,
5. *A luat luleoa neamtulu!, cu zale
cu tot. P. u. 103.
www.dacoromanica.ro
AT furat luleoa nemtuluf. 0. p. k. 125.
A fura luleoa nemtuluT. Bz. 40.
6. A luat lumea d'a lungul. Cv. VI, P1.19.
7. *A luat purceoa de cod& P. u. 103,
Nu'I e destul cal cu minte neroda
A luat si purceoa de coda. P. p. v. I', 112.
A lua purceoa de coda. Bz. 41.
A led porcell'a de coda. Acd. II, 188.
8. Aluatul cat de mic, Mta frthnantii-
tura o dospesce. G.
9. *Am ajuns de poveste in tell. P. p.
v., 158.
170. A mance. calcaburi. Acd. I, 316.
1. *A manca nu e rusine.
A manca nu e rusine,
(Cand manancT cum se cuvine). P. p. v.
RP, 33; Ht. 164.
2. A mama senguru bucatellele, si a
lassa altoru-a zem'a. Acd. I, 247.
3. A mancat ada veia prea mune. miere
§i acuma are la inimit durere. P. p.
v. II', 143 ; H. 105.
4. *A mancat din OM.
5. *A mancat din pomana draculuT.
A manca la nunta draculu!, (a fi spin).
Bz. 46.
6. *A mancat nespelat.
7. *A mancat papara.
Daca eral cu altiT, mancaT papara. Cv.
XI, Cr. 190.
Sa nu manance vet) papal. Cv. VII, Al.
366.
El mirosi cam ce pdpara i se gatesce.
Lg. I, 137.
Astepta to ati void ferbe papora (pa-
para ?), to void opari ed cu zema
care o void ferbe pentru tine. r,
422.
Cine a mancat papal* scie dulce'l on
mail. P. p. v. II', 14.
8. *A mancat piciere de gains. P. u. 112;
Ht. 144.
A mancat piciere de gin
i'1 tot rIcae la inima. P. p. v.12 15
Ht. 144.
A manca picior de gaina (a nu tine
secret). Bz. 44.
9. A mancat lade. cu usturoid si cere
sal mirose gura a lapte. P. p. v. IP,
80; H. 196.
An a mancat leurda, si estimp II pute
gura. G.
180. *Amendol
Doe nevol.
1. *Amendoe mancatT dintr'un ciob. P.
p. v. II', 107 ; Ht. 3.
2. *Amandoue ve lingetT much. P. p
v. 112, 107; Ht. 111.
 piciToRf
3. A missica. tota cord'a, totu firulu, tota
petra. Acd. II, 304.
4. Amu allunecatu cu mintea. Acd. I, 51.
5. Am avut Si ed °data o WI de clencid.
Cv. X, Cr. 377.
6. *Am creclut ce e cu degetul In gurg,
si tend colo, el era cu mana tote.
7. *Am ed ac de cojocul la Lg. I, 40 ;
Cv. XII, 217.
Are ac pentru cojocul ted. N. p. t. 250.
1ST gasesce ac de cojoc. Cv. XI, Bg. 128.
Este ac si de cojocul la P. p. v. 19; Ht. 1.
Am ac Si ate de cojocul Md. G.
8. *Am ed glagole la cap.
Am ed glagore la cap. P. p. v. 158.
9. *Am ed lee se -t1 tail de pirotelg.
Cv. X111, Cgl. 254.
190. *Am ed mesfesug se imblanqesc si
pe dracul.
Am mestesug sit Imblanclesc pe dracul.
Ht. 104.
1. Am invetat la undrea, ce void se scid
de dumneta? G.
2. *Am ngdejde la Dumneoled. P. p.
v., 158.
3. *Am pornit cu graba si m'am intal-
nit cu zgbava. Cv. IX, Cr. 455.
4. Am se tac pitic. Cv. XIII, J. Ng. 30.
5. Am scepat de dracul si am dat peste
lacul.
Am scapat de dracul si am dat peste
tate-sed. Cv. IX, Cr. 455.
A vrut se. fele de Stana
Si a dat peste satana. P. p. v. -1,
144.
Se plangea d'o intemplare,
Si a dat peste mat mare. P. p. v. P,
144.
6. *Amu scapatu scurtu de coda. Acd.
716.
7. *Amu unu leu si vreu se lu beu. Acd.
I, 135.
8. A murit boul, s'a repus jugul. G.
Daca more juncul se repune jugul. P. p.
v. I', 133.
9. A murit inghesuit la pomane. G.
La o pomang 'nghesuit
Mut, setul a murit.
A mencat ping In cat
I-a venit pingla gat. P. p. v.12, 107.
200. "Am venit la miere
$i mi-e rusine-a cere ;
Dar muraturl max tinetl?
Varze acre, mat avetI ?
1. *And. nu I-a clout catul de la gurg.
A fi into cu casiu la gime.
A fi into cu mucii la nasu. Acd. II,
364.
2. Anevoe potl setela (tesela) un cal ne-
Invetat. G.
www.dacoromanica.ro
POPULARE 331
3. *Anevoe se castige, lesne se cheltue-
sce. P. p. v., 58 ; Ht. 30.
4. *Anger de balta, cu sulita de papure.,
5. Anima mi bate de ilia. Acd. I, 64.
6. An s'a ars si estimp sail G.
7. *An sculpam in Orbit si estimp In
barbg. P. p. v., 171; Ht. 54.
8. *Antert am pegubit ; an n'am casti-
gat, $i nu scid, cled, dace estimp nu
void perde tot.
An n'am castigat, estimp am pegubit,
la anul trag nadejde. P. p. v. IP, 85;
Ht. 30.
An, n'aI cestigat, estimp al pagubit, la
anul tragY nadejde. H. t. 15.
9. A nu aye val de nimica. Bz. 46.
210. A nu cedea nu se pate, dar cinste ItI
face and cac11 se to scol!. G.
1. A nu face neci caldu, neci frigu cuiva.
Acd. I, 324.
2. A nu juca dragalca prin curte. Cv. 111.
Al. 245.
Ce dregalcg att fi jucat. Cv. VIII, Gn. 99.
3. A nu se bate cu carnea. Bz. 41.
4. Apa and se turbure din josul isvo-
ruluT, potY gesi max In sus ape cu-
rate.; iar and se turburg din isvo-
rul el, In zadar mergY dupe ape.
curate. G.
5. Apa tend se turbure., nu mai ve(11 ca
prin oglinde.. G.
6. Apa and se umfle, $i pe munt! 11 cu-
funded. G.
7. *Ape de saps. P. u., 104.
8. Apa limpede ping nu vet vedea
Cea turbure n'o lepgda. P. p. v. 1111,
72 ; Ht. 91.
9. *Apa ling face mult noroill, iar cea
repede si pietrele le spell. Ht. 4.
220. *Apa nu este bung Ilia in opinci. P.
u., 103.
Apa nu e bung. nicl In cisme.. P. p. v.,
62 ; Ht. 4.
1. Aparintele insole.. Ht. 5.
2. Ape, sit bet din chiar putul Md. G.
3. A petit o boboteze. de i s'a dus nu-
mele. Hd.-R. v., XIX.
4. *A Air° cat de bung,.
Le-o facu cat de bung, Cv. XII, 169.
*A Air° calfa nestra.
5. *Apa trece, pietrele remand.
Apa curge, pietrele reman. P. p. v., 166;
Ht. 144.
Apa curge Si se duce, pietrele reman la
loc. G.
6. *Apa vine iar la matca el.
Apa trebue se vie la matca el. P. p.
v., 134.
232
Apa trehue se. vie In. matca el, ai omul
la tepa luT. P. p. v. III, 87 ; Ht. 4.
7. *Ape le cele line sunt amegitere.
Apa line mutt to 'nsela. G. ; Ht. 4.
8. Ape le cele maT mid in cele mai marl
se verse. G.
9. *Ape le line sunt adanci. Ht. 5.
230. Aperit-me de geinT, ca. de cainT nu
me tem. Cv. XI, Cr. 173.
1. A petit pestorul, s'a risipit oile. G.
2. A poftit l'ardeia prejit
§i negustand s'a starpit. P. p. v. HQ,
143; Ht. 6.
3. *A poftit ai el la lapte de boa. Ht. 87.
4. Apo! star dar, ce are Chira socotelk.
Cv, XII, Cr., 24.
6. A poruncit calnelta, ai danele pisicii,
ai pisica aerecelul, iar aOrecele de
cede ai-a atlrnat porunca. G.
6. A prinde Imperatiile cu. darurT. Bz. 45.
7. *A prins mameliga c6je. Ht. 36.
Prinde memeliga ceje. Cv. XI, Cr. 179.
8. Apropie-te crang, deperteze-te camp.
P. p. v. 1112, 52; Ht. 39.
9. Apuce pe pore de urea]; ca mai MI
se tipe. G.
240. A pune colivia cu sticleti pe capul
sea (a se cesatori). Bz. 45.
1. *A pune pirostriile (a se casatori).
Bz. 45.
2. *A pus maT mult de o parte. P. p.
v. 12, 112 ; Ilt. 157.
3. *A pus'o la ciochina.
A spanzurat'o la ciochina. G.
Pusese cartea domnesca la ciochina. 0.
r. 390.
A pune ceva la cioclina. Acd. I, 682,
4. Arama omuluT la betie se arate. P.
p. v., 65 ; Ht. 13.
5. Arapul de n'ar vedea pe tatel sea ai
pe mogul sea negru, el s'ar omort.
P. p. v. P, 135, 111., 120.
6. A rezui turnurile , (a le derima).
Bz. 46.
7. Ar da Mink luT Dumnedea ai nu se
indure se dea parale. P. p. v., 64.
8. Arde focul in pae ude. Cv. XI, Cr. 30.
9. *Arde lumInarea saraculuT, ca sit so-
cotesca baniT bogatuluT.
Arde luminarea nostre gi facem soco-
tela \rostra. P. p. v., 93 ; Ht. 94.
230. *Arde mora, dark ai aerecil se pre-
!Mese (se due draculul). Ht. 178.
§i mora se arde ai aerecil se. se risi-
pesce. G.
A arde meta ca se arde gi aerecil Bz. 52.
1. Ardend numal do! teciunT,
www.dacoromanica.ro
P. ISP1RESOTJ
Nu se pot face carbunT. P. p. v. 12,
134 ; Ht. 183.
2. Arde serele duke, iareal plee ne a-
duce. G.
3. *Are apa sorb.
A avea apa sorb. Bz. 44.
4. *Are chiag. (Rom. Lib. Nr. 325, din
29 febr. 1880.)
Are chiag la inime (chimirul) P. p. v. III'
105 ; Ht. 32.
5. Are cu ce sql unge. ochiT.
Are ochil ce se41 ungk. P. p. v. III', 105.
6. *Are cuT se semen. G.
7. *Are de furck en densul.
*S'a certat fume. F. 60.
*N'are de fume. Hd, -R., p., 93.
*MaT are de farce.
A avea de funk, vorhe de furce. Bz. 42.
8. *Are de more.
Are de mere,
Nu'l e frica se mere. P. p. v: BI3. 105;
Ht.. 62.
9. Are deprindere se, pue floricele. Ht. 45.
260. *Are gergaunT in cap.
Are greurua1 in cap. Cv. V, Sl. 18.
Nu umbla cu gergeunT in cap. Cv. X,
Cr. 108.
1. Are gull impedecate
Dar talna o spune 'ndatg. P. p. v.
P, 107.
2. *Are gustul muscelor: Hd.-R. v. XXVI.
3. *A Minas ball& Al., 229.
4. *A remas cu buza (sad cu buzele)
umflate. P. u., 11, 50; F. 42; Ht. 21.
L'am lesat cu buza umflate. Cv. II, Al.
p. 142.
A remane cu budiele inflate. Acd. I, 272.
5. *A remas de pomenire. P. u., 14.
6. *Are o case. de copiT. Cv. I, In., 24.
*Are o spuze de cop&
7. Are ochT, mainT ai picTere,
Pete munci cu sudere. P. p. v. IQ,
137 ; Ht. 114.
8. Are ocli numai se nu dea in grepa,
asia e de stultu. Acd. II, 476.
9. *Are orbul geinilor.
A aye orbulu gallineloru. Acd. I, 1276.
270. *Are pe dracu. Jp. o. 115.
1. *Are perT de lup. (Moa Greilit, Rom.
lib. 15 Marte 1880, Nr. 838)
2. *Are pe vino Snake. P. u., 91 ; Lg. II,
17; SO, 100.
Ce folos de milk albete, data n'are un
vino 'neece. P. p. v. IP, 129.
Fata era plink. de vino 'ncece. Cv. XI,
Cr.. 195.
*Are lipiclu.
3. Are rude printre meate. Cv. XII,
230.
 VICATORT POPULARE
4. *Are sal ia mistria.
Are se mi iee mestri'a. Acd. II, 279.
5. *Me sa21 ia rotele de la sanie.
6. *Are sal face ca pe dracu.
7. *Are WO scot& din capete. Lg. I, 125.
8. *Are sa maT vie E Nan la &ran.
A dat Nan de gavan. P. p. v. P, 168.
9. *Are sa treca Awl mull& ape pe
garla. Ht. 4.
Are si heel pita atuncl multa ape pe
vale. Ht. 4.
280. *Are sa verse multe naduselT. P. u. 55.
1. Are trecere in orl-ce curie. H. 192.
2. Are ve4 de Lup si aucl de Vulpe. P.
p. v. 1117, 22; H. 199.
3. *Ar fi lasat la degetul eel mic. P. u. 8.
NicT la degetul el mic nu te puid. P. p.
v. 13.
4. *Argatul vrednic se cunosce dupe
mancare.
Argat vrednic tine are
Se cunosce pe mancare, cA,
Cand mananci ST trosnesc falcile. P.
p. v. 112, 48 ; Ht. 6.
5. Aricia fara ghimpT nicT cum pate fi. G.
6. Ariciul cu mestesug se prinde. P. p.
v., 107.
Ariciul cu mestesug se prinde gi vrabia
cu meid. P. p. v. II', 123; Ht. 6.
7. A ridica capul. Bz. 43.
8. Aripa cand se frange, paserea zace fn
sange. G.
IT smulgT o aripiora, d'aci nu maT sboral
P. p. v. 12, 134 ; Ht. 6.
9. *Armasarul bun se vinde din grajd.
Ht. 6.
Calul bun se vinde din grajd. P. p. v.,
96. 175 ; Ht. 23.
Calul bun din grajd se vinde.
Si mai bun pret pe el prinde. Ht. 23.
290. Armasarul and imbatsanesce ajunge
la risnita. P. p. v. 112, 64; H. 6.
1. *Artagul f T gasesce pIrtagul. P. p.
v., 107, Ht. 6.
2. *AT rupt inima targuluT. P. p. v., IP,
72 ; Ht. 79.
3. *A rupt'o d'a fuga.
Rupand'o d'a fuga. Lg. II, 91.
0 rupse d'a fuga. Lg. III, 78, Se, 14; P.
u., 40.
0 rupe d'a fuga peste tote gardurile si
ample bojil. Cv. I, In. 23.
4. Ar veni descult septe hotare pentru
(cutare lucru). Cv: V, Si. 27.
5. Ar vrea sti facit si el,
Dar nu scie in ce fel. P. p. v. I2, 10;
H. 53.
6. Arvuneza din vreme pe fericita mun-
ca. P. p. v,, 41; H. 114.
www.dacoromanica.ro
233
7. *Asa am cumperatio, asa o yawl. P.
p. v., 115 ; Ht. 6.
*Cum am cumperat'o asa o yawl. Lg.
I, 141;
1i -o ven4. in cat am cumparaeo. Cv. III
Al. 250.
8. *Asa e lumea.
Asa e lumea asta. Ht. 93.
9. *Asa i-a fost oranda. SO, 117.
*Asa i-a fost norocul.
300. Asa mi-e drag sit fie omul : fatat nu,
ouat. Cv. X, Cr. 380.
1. Asa 'ml mirOse treba. Cv. XIII, J.
Ng. 30.
2. A sari gardurile prin gradinile veci-
nilor. Cv. IV, Al. 308.
3. A sari in coda cuceneT. Bz. 46.
4. *A sarit gropa.
A ills hope
Di a sarit gropa,
ar de mull era sail elute pops.
P. p. v. 112, 160; Ht. 46.
A esit si mos din cos. G.
Era sal cante popa, dar a skit gropa.
Ht. 150.
5. *Asa se 'nsela copiil. G.
6. Asa's fetele, cand senin, cand pl6e.
Cv. V, Al. 140.
7. Asa ti se cade, ca pink acum aT fost
casap tailor, era acum te facusT
doctor sal vindecT. r, 50.
8. *Asa vine vorba. Al. 26; 0. p. k.
134 ; P. u. 2.
9. A sburat odata de la maul, s'a dus.
P. p. v., 151.
A sburat °data de la mine, s'a dus
Ht. 170.
310. *A sburat puiul cu ata,
TocmaT cand era dulceta.
A sburat puiul cu at
TocmaT and a fost dulcet& Bz. 50;
Ht. 156.
1. *A sburat puiul cu teiul
Tocmai and era temeiul.
A sburat puiul cu teid
TocmaT and a fost temeid. Bz. 50;
lit. 156.
2. A scapat ca cainele de lant. P. p.
v. 112, 29 ; Ht. 170.
3. *A scapat ca din gura lupulul. P. p.
v. IP, 29; Ht. 170.
4. *A scapat cu fat& curate. Lg. II, 111,
P. u., 119.
*Scapa cu fata. curate. Lg. I, 66.
A scapa cu fatti curate. Bz. 41.
5. *A scapat scurt de cada. P. p. v. 112,
29; Ht. 170.
6. *A schimbat caciula. Ht. 21,
234 P. ISPIRESCU
7. *A scote cuiva si dentii d'in gura.
Acd. I, 1044.
*A scote si massellele cuiva. Acd. II, 249.
8. Asculta, cucu pins. ItI cants.. P. p.
v. 112, 71; H. 40.
9. *Asculta din dace vorbe si una a
mueril. P. p. v. I',153; Ht. 195, 205.
320. *Ascultal daca al vreme. H. 208.
1. Ascult/L pe mar marele tad, stapa-
nesce pe maT micul tell. P. p. v., 95.
2. Ascultarea e viattt, iar neascultarea
merte. P. p. v. IP, 109 ; H. 6.
3. Ascundell ciomagul de cainT, ca mar
red to musca. G.
4. A se aseza la Invoiali. Bz. 42.
5. *A se deochia.
A se deocla. Acd. I, 1046.
6. *A se Inclera. P. u., 6.
7. A se Infisura pe unde-va. Bz. 41.
8. A se Inglodi estele (se 4icea de ostirea
ce se randuia in falange sad glete
adancl.) Bz. 47.
9. A se Ingradi cu tine -va. Bz. 46.
330. A se lua de gandurT. P. u., 33;
Lg. II, 2.
1. A se lua dupi gura lurniT, este a da
de pripastie. Lg: I, 148.
A ajuns de malul ripeT. Cv. I, Al. 280.
2. A se lupta Ware, nu privesce la
fies-care. G.
3. A se lupta fit* si peptic. Cv. VII,
Al. 369.
4. A semenat castravetT
§i ail resarit scaetT. P. p. v. P, 4 ; Bz.
56; Ht. 39.
5. *A se pune in c si in capu. Acd.
I. 428.
A se da, in curu si in c Acd. I, 1001.
6. *A se tine mare. A vorbf mare. Acd.
II, 240.
7. A se trage cu cineva in degete. Acd.
I, 1031.
8. A se umplea de suflet. Bz. 45.
9. A',1 sterge nasul pe unde-va. Bz. 42.
340. *A sosit alba In sat. Lg. I, 137; III, 24.
lncepe a intra alba in sat; Lg. III, 57.
1. A spune /litre cutare (fate, cu cutare)
Bz. 42.
2. *A spus'o verde In ochT. Cv. XI,
Bg. 137.
3. A§ spune un vis, dar nu pot de ris. G.
4. *A sta copacellu. Acd. I. 922.
5. Astadi am plecat si maine cat mar
avern ? G.
A pornit In tale lung,
§i va 'ndati. sit ajungi. P. p. v. P,
82 ; Ht. 22.
www.dacoromanica.ro
6. Astadl and are parale mananci za-
haricale, si and se cauti maine,
n'are cu ce sa's1 is pline. P. p.
v., 50.
Astad1 and are parale, mananca zaha-
ricale. H. 141.
7. Astad1 cad mancim si bem
§i maine nu mar suntem. P. p. v.
P, 140.
8. Astadl facT red cui-va, or ce,
Maine altul 'ti'l intorce. P. p. v. P,
75; Ht. 160.
9. AstadT plOe si maine ninsore, si poi-
maIne sore. G.
350. AstacIT sa, manancl cat un bod, maine
cerT se. minancl cat dol. P. p. v., 50.
Astadl sa, minand cat un bod.
Mane cerT se. minancT din nod. Ht. 18.
1. *Asta e asta. P. p. v., 11; H. t. 22.
2. *Asta e bola, cu lee. P. p. v., 158.
Asta e boll cu lec, am ed ac de cojo-
cul tad. Ht. 17.
3. *Asta e deosebit de basca. Cv. XI,
Cr. 193.
4. Asta e maT red de cat : poftim la
masa. Cv. XI, Cr. 177.
5. A sta inaintea cur -va ca luceferul.
Bz. 45.
6. A sta in cucuiata. Bz. 42.
7. Asta mi-a fost sorta. Ht. 178.
8. *Asta nu e de nasulu vostru. Acd. II,
365.
9. Asta nu mirose a nas de om. Cv. XI,
Cr. 174.
360. *Astepte. ca mortul colacul. Lg. I,
56 ; Ht. 111.
Astept in tot vacul
Ca mortul colacul. P. p. v. IP, 147.
Ht. 199.
A astepta, ca mortulu colaculu. Acd. I,
774.
1. Astepti ca porcul muchiatoporulul. G.
Astepti ca porcul muchea la cap. P. p;
v. IP, 49.
2 *Astepti la mina altuia.
E red and asteptT la mina altuia. P.
p. v., 156.
3. Astepti turhurarea apeT G.
4. *Astea's vorbe.
Aste sunt numal nisce vorbe. P. p. v.
1112, 3.
5. Ast lucru l'aq face 'ndati
Dar n'am tine sa me bat& P. p. v. P,
107.
6. A storce cuiva cepa, lemonia in nasu.
Acd. II, 365.
7. *A suflat In fundul Old. P. p. v. P.
111.
 I CAVA! POPULARE
8. A§ veni disere la vol, dar mi-e ru-
sine de dint. Cv. XI, Cr. 24.
9. A tine clante. cu orl-care avocat. Cy-
V, Al. 139.
370. *Atita paguba, cat si dobande. Ht.
139.
Atita pagube. 0. p. k. 183; Cv. XIII, J.
Ng. 29 ; XIII, Cgl. 250.
1. Atit de trebe ce este
Numal jujed iI lipsesce. P. p. v.1112, 39
2. Atit Mina, cat Si aluatul, tot cu im-
prumutare. G.
3. A trage de cernele plugulul. Bz. 44.
4. *AT trantit o gugumenie. Cv. N, Al.
315.
5. *A trecut un deal, o vale si o limba
de pedure. N. p. t., 308.
6. *A treia 4i dupe Inferbintele. G.
7. *A trecut baba cu colacit. G.; Ht. 8.
Ti-a trecut baba cu colacil. P. p. v., 133.
A trecut baba cu colacul. T2, 99.
Trece baba cu colacul. Cv. V. SI. 2.
8. *A trecut preste reseede.
Trece peste rescole. P. u. 95.
9. *A trecut Si prin ciur gi prin dirmon.
Lg. I, 49; Sn2, 80.
Este trecut prin ciur $i prin situ. Cv.
VII, Al. 380.
Cernut si prin site si prin ciur. Cv. IX,
Lb. 2.
Trecut prin ciur ci prin dirmon. P. p.
v., 172.
Trecut ci prin ciur si prin site. G.
Lucru sau omu trecutu si prin ciuru si
prin ciurellu. Acd. I, 711.
380. *A tunat si i-a adunat.
A tunat ci ne-a adunat. G.
Par'cl a tunat pi i-ad adunat. P. p. v.
IP, 136.
1. *A turna bobocilor. Bz. 43.
2. *Aude In guru, ea cucul.
3. Audea taint In Giurgiu. Cv. XIII,
Cgl. 248.
4. *Aude toca 'n ter.
5. A umbla cu patru in heturt. (cu pa-
tru cat). Bz. 42.
6. A umbla lupist Br. 44.
7. All me fe cum se cade, as to lase.
T', 70.
8. *A umbla cu maTnile In miere si a
nu'tI tinge degetele, nu se pote.
A bega mina In miere si a null tinge
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
235
degetele nu se 'rote. P. p. v., 82 ;
Ht. 104.
Bag mina In miere si degetul itI tinge.
Hd.-R., t. 18.
saly bagt degetul in miere, s'apoI sti nu
vet sell lingt, ar fi o prostie. Hd.-
R., p. 104.
Gelid umbli cu mierea, degetele.
N. p. t., 249.
Cine'sl huge. mina in miere, isI tinge
degetele. Bz. 55.
Ca sit simtl dulceta mierel trebue se
lingT degetul ce'l bagt in miere. G.
Cella ce ambla cu miere si tinge dege-
tele. Acd. II, 169.
9. Aurul in foc se lemuresce. Ht. 75.
390. Aurul nu se unesce nicl cu feral, nicl
cu otelul. G.
1. Au Merit ca furnicile la stejar. P
p. v. II', 73; Ht. 182.
2. All venit selbatecil
Sa. 'mpace domestnicil. P. p. v. IIP, 25.
A venit selbatecul
'mpace pe domesticul. lit. 174.
3. A veghia voia cui-va. Bz. 45.
4. A veni Inteale sale. Bz. 45.
5. *A venit cotul la mesura.
A venit tafta la cot. (Corn. de Tocilescu)
6. A venit mos Ene, pe la gene.
Enache se pune pe gene. Cv. IX, Cr. 284.
7. A venit si vremea mea. Cv. IX, Gn. 57.
8. A venit sulemenite si se duce terfe-
lite (zepada). P. p. v., 175 ; lit.
182.
9. Averea e ca o bane, cum fact un sen-
tulet, tote se scurge. Ht. 7.
400. *Averea strain& nu tine de cald.
Averea vostra nu ne tine de caldu.
Acd. I, 324.
*Lucrul strein nu tine de cald. P. p .
v., 74.
Vorb'a to nu mi tine de caldu. Acd.
I, 324.
*Halm streine nu tine de cald.
Halnele Imprumutate nu tin de cald.
P. p. v., 176.
1. Avutia nict o iubi forte, nicl o url.
L. 27.
2. A visat ci s'a 'nghimpat.
Si-umble la picior legat. P. p. v. P,
106 ; Ht. 79.
3. *A vrut norocul cu mine. Ht. 124.
P. Ispirescu.
236 DR. M. RASTER

RECENSIUNI, COMUNICARt $1 NOTITE.

Miklosich Dr. Franz . . . . Rumunisehe Untersuchungen. I Intro and Macedo-rumunische

Sprachdenitmaler von . . . Wien 1881. 40 92 pp.
ldem . Zweite Abtheilung. idem. 1882. 40 94 pp. (Cercetlirl romane I Monument('
limbistice istro st maceao-romane 1-2. Din llfemoriele Academiet imperiale austriace,
class filos-istor. vol. )(XXIV.

Pentru a cunoaate desvoltarea limbel romane, pentru a arlta cum din graTul latinesc a
ajuns graTu romanesc, nu ne ajunge numal dialectul vorbit In Romania ai in tarile vecine.
Cad aci deosehirile sant relativ foarte mid, nu avem dialecte daco-romane, ci numaT
nuance dialectice. Pantt la un punct oare care se poate observa ca toate aceste schimbh.ri
sant relativ moderne, eaite din forme arhaice calk s'ad pastrat asemenea In limbs daco-
romanft, ai adich In unele provincie ale Romaniel d. e. : in Ilfov, Prahova etc.
Cu totul alt-fel ni se presinth dialectul macedo-roman Si eel istrian, earl nu pot th'ghdui
originea for comunll cu limba daco-romans, dar earl in uncle puncte s'ad conservat mar
arhaice, In allele Tar s'ad desvoltat alt-fel de cat limbadaco-romans. Aceste toate impreund,
adica dialectul daco-roman, macedo-roman ai istro-roman, constituesc limba romans, ai
nu numaT eel d'antaid, precum s'a considerat pans acuma, ci fie-care din aceste trey dialecte
contribue la luminarea faselor prin care a trecut gralul legiunilor, pentru a ajunge la o
limbh noun. De asemenea, prin comparatiunea for Intre dansele, putem mhsura Inrauri-
rea elementelor nelatine ce mix intrat ca constitutive In limba romans, $i chiar panh la un
punct shntem in stare a precisa epoca ai succesiunea acestor elemente. Ceea ce priveate
tocmaT punctul acesta din urmh, am Incercat noT mar sus pag. 17 sequ, a demonstra succesi-
unea elementelor latine In limba romans, ai nu arare orl ne a Indreptat comparatiunea cu
dialecte, la adevArata sorginte a cuthruT sad cuthrul cuvant. Dacs am putut face acea corn-
paratiune, o datoram numaY studielor Prof. Miklosich, pe earl avem onoarea a le anunta
aci, ai a atrage asupra for atentiunea tuturor acelora ce se ocupa cu studiarea mar profun-
da a limbeT romane ai a legilor fonologice ale el.
Deja la 1862 Prof. Miklosich, publicand memoriul asupra elementelor slavice ale limber
romane, se ocupa oi cu dialectul istro-roman, ai '1 trase in cercul cercethrilor sale. La cele
publicate atuncea Prof. Miklosich a mar adaus ci alte texte in memoriul asupra migratiu-
nd Romanilor prin Alpil Dalmatiel ai prin Carpatl, 1879. Aci se aflh legenda despre Sf.
Petru ai maica sa , de care trateazh. d. Hasdeu In 'Cuvente den betrtini. II. p. 490-496. In
fine acuma In cCercetitrY Romane} autorul destiny un memorid aparte monumentelor lim-
bistice istriane (partea I). Partea a doua se ocuph de cele macedo-romane.
In Monumentele Istro-romane autorul dä mar Intlid pag. 2 16 texte noT, Intre earl merits
o deosebith atentiune colectiunea de proverbe continute pag. 7-16, dintre earl vom releva
numaT cate-va, carT se aseamanh mar mult cu a le noastre din Romania :
cAsteze mire, mare tzie : azT mie, main tie., 'Bate flieru, pira-T cad : bate fieru, pan5.1
cald'; gallira betera face burajema : glina Mang face zeama bunh). (Carle cere, afla,

www.dacoromanica.ro
 11F.CENSIUNI St comuNicARI 231

cine cant L, &este.* Carle e sgorit de apg cads, are fried, si de race : cine s'a fript la ciorbg,
suflg si in %art., =Cand nu se pote bate calu, se bate sedla : bate seaua, sa priceapa %pa.*
Codri stad (fermi) en loc, Omni se contrescu : Munte cu munte nu se Intalneste, dar om
cu om.t *Limba n'are osu, ma face resbi dosu : limba n'are oase si fringe oase.* (Mal bine
asteze ovu nego mare gallira : mat bine azi un ou, de cat la anul un bou* etc.
Pag. 16-52. Autorul dg apoT un dictionar complect al cuvintelor istriane din toate tex-
tele publicate de dansul pang acuma, intercalfuld si dictionarul tut I. Maiorescu publicat
In 4ntinerar Iassi 1874. Afar de indicatiunea loculul unde se afla, textul respectiv, si afarit
de traducerea In limba germang, Prof. Miklosich mat adaugg une-ort si cuvintul cores-
punzgior daco-roman, 1i etimologia cuvantulul, mat cu seams, dact-I slavicg. ; ad cele
latine se cunosc lesne. Not am fi dorit ca autorul sg fie algturat pretutindenea cuvantul
daco-roman corespunzgtor, ceea ce nu s'a fgcut decat la unele cuvinte, In mod sporadic.
Asernanarea sat deosebirea ar fi esit mat clan la ivealg..
Pag. 52-78 urmeazg, o colectiune italiano-istro-rom. de vr'o 1300 de cuvinte, culese
de Dr. Th. Gartner de a dreptul din gura Romanilor Istriani, si scrise carat foneticeste,
singurul mod rational la culegerea de texte dialectice, uncle tocmal nuantele fonetice sant
de asa mare important& Spre mat usoara ggsire a cuvantulul, Prof. Miklosich a adaugat
pag. 78-84 un index alfabetic italian, dupg care urmeazg, pag. 84-90, un sir de anota-
tiunT gi observatiunt etimologice ale sele, cart ca tot-deauna ele Bunt pline de eruditiune si
in acelas timp dare si strgvezie. Curios este, cum observg, el, cg intre 1300 de cuvinte,
500 sant de origine slavicg, i ce e mai curios, e ea, tocmal dialectul neo-slavon este asa
de bogat reprezintat Intr'o limbg. din sudul peninsulet balcanice, cu toate ca, Romani( as
ajuns In Istria venind din Bulgaria, precum a dovedit-o Miklosich in memoriul citat asu-
pra migratiunel Romanilor. Se vede cg, de acolo at luat 1i elementele albaneze, argtate
de Miklosich intre cele 1300. Inteadevar, sant numal fret, dar ajung pentru a dovedi o le-
ggturg ce a esistat odinioarg mire Romanit din Istria ci popoarele din centrul si din su-
dul peninsuleT.
Nu mat putin important, ba poate chiar dintr'un punct de vedere, mat important, este
memoriul asupra : Monumentelor limbistice macedo-romane ce formeazg. partea 11 -a a (Cer-
cetarilor., Aci autorul public& vocabularul roman din ilpknonapia a luT Th. A. Kavalliotis din
1770 si partea romans, greceascg din : Etaccrwyoch Stkcxalice a but Daniel din 1802. Inainte
Inst. de a le reproduce, Prof. Miklosich face p. 1-8 un mic resumat din fonologia Umbel
macedo-romane. Pag. 8-43 coprind cele 1070 de cuvinte macedo-romane aflgtoare In
Kavalliotis, nu Ins& dupg originalul, care se pare ca e perdut, ci dupg copia Mena de
Thunman : Untersuchungen fiber die oestl. Volker Europa's Leipzig 1774 pag. 181-238.
Miklosich le-a pus acuma In ordinea alfabetica, si a insotit fie-care cuvant cu traductiunea
lating ci cu paralele etimologice din limba albanezg, turceasca, greceascg si limbele sla-
vice ; afar de aceea el noteaza toate cuvintele daco-romane corespunzatoare. Din (Didas-
calia* lul Daniil urmeazg apoT pag. 44-59: LIII de bucatt cu ortografie greceascit, cu o
traducere neogreceasca c1 cu una verbalg latineasca, amandoue intreliniare ; pag. 59-86
coprind elndicele, alfabetic la aceste texte. Atat in tIndices cat si in Vocabularu* a cgror
economie este aceeasT, autorul s'a mat folosit de tot materialul macedo-roman cunoscut
pang astg-zI, asa In cat stabileste In cele mat multe casurl forma adevgratg, a cuvintelor si
a formelor flexionare.
Inainte de a termina, voim sg. mat atragem deosebita atentiune a InvOtatilor nostril asu-
pra esplicgril date de Miklosich p. 87-88 In privinta schirnbarit sunetelor b. p. v. f. Si ni
cand stau Inainte de 1. In pag. 89-92 mat adauga autorul un sir de observatiunt relative
la Vocabular* ei .Indite., ti p. 92-94 Inchee studiul prin lista operelor Intrebuintate.
In Cercettrile* de fat& domneste acea claritate metodicg si acea demonstratiune obiec-
tivg etientificA, ce o admiram tot-d'auna la Miklosich. Nu ne unim tocmaT In toate punctele
cu etimologiele d -niet sale, si atilt in studiul asupra stratificationd elementuluT latin* cat
si in alte studie ulterioare vom mat avea prilej a mAsura vederile noastre cu ale Profes,

www.dacoromanica.ro
 °R. M. GASTER
Miklosich, Cu toate acestea !nal nu putem decat sit-I esprimam multumirile noastre cele
ma! vie pentru aceastit Imbogatire importantit a literature! gramaticale ai lexicale romane.

P. Ispirescu (culegetor-tipograf) Legende mail Ramie le Romt lnilor adunate din gura poporu-
lu de Bucureccl. Tip. Acad. Ram. 1882. 80 4±404 ±2 pag. 6 lel.
Dou&-zed de an! sant de cand d. I. Ionescu, redactorul ziarulul gTerranul roman* a In-
demnat pe d. Ispirescu ss publice un basm, ai se vede a a avut o man& bunk in alegerea
sa, cad de atuncea n'a mat Incetat d. Ispirescu (smeritul culegetor-tipograf) a culege ai a
publica la basme ci legende romane, ai azi avem placerea a anunta volumul de NI, co-
prinzand 57 de basme. Credem de prisos a ma1 arata aci importanta ce ad culegerile de
basme, de poveatl ai de orI ce sold de literature populara, fats cu miacarea general& de
and cu vestita colectiune de basme germane a fratilor Grimm. Nu e un popor, nu e un
unghid al pamantulul unde indigent sad streini a nu scormoneasa dupe aceste comorl ale
spiritulu! omenesc. S'ad Mut cercetarI profunde asupra originel basmelor, asupra InrudireI
for la diferite popoare, ai multe ai multiple ad fost Incerarile de a esplica acest fenomen
ciudat. Nu intl.& In cadrul uneY &ill de seam& scurte, precum o facem not aci, de a discuta
aceasta problem& ; ceea ce voim numai ss constatam este a afar& de colectiunea de fats
ai de cea germanit a fratilor Schott, alte colectiun! romane intru tot originate nu se afla.
Toate cele aparute pans acuma s'ad Imprumutat unele de la altele, ma! adaugandu-se din
cand In cand ate un basm original. La noT nu s'a incercat Ins& cineva ca ss cutreere Cara,
ai sit culeagit basmele, precum vedem la alte popoare europene. Ca se nu trecem cu vederea,
mai pomenim ca ai In 2-3 reviste romane s'ad mal strecurat ate-va basme. Asta e totul
ce posedem din comoara nesecata a basmelor romane. Ce e drept, nici in cele alte ramurl
ale literature! populare romane nu ne putem mandri prin colectiunI Insemnate, ba chiar
la unele trebue ss ne multumim cu specimene foarte mid.
No! am relevat toate acestea, pentru a pune In adevarata lumina meritul autorulul a-
ceste! colectiunT. Intre cele 37 de basme ce coprinde, 16 sant luate din colectiunile sale an-
terioare, pe and 21 all fost adause din nod. Pe cat atim colectorul mai posed& o sums, a-
proape atat de insemnata de basme manuscripte, pe cari am dori a le vedea In curand
publicate. Ca ai In colectiunile anterioare, d-sea a aratat ai aci la sfaraitul fie-carul basm,
daca a fost deja publicat, and ai uncle, cum ai tine i l'a povestit. Ast-fel avem ai hronologia
basmelor, ai °areal-cum ai originea geografia a tor. E de prisos a mat vorbi de farmecul
Umbel, de frumusetea imaginelor, de fantasia bogatk ai de caracterul naiv popular ale
acestor basme, de oare ce sant aaa, de bine cunoscute, ca inherente cu productiunile po-
porulul roman, atilt de esact conservate de d. Ispirescu. Si tocmal asta constitue in mare
parte valoarea nepretuitit a aceste! colectiunt
Inteadeviir, totl ace! car! se intereseaza de literatura populard, romans, de limba ade-
varatit romans, de literatura comparativa, trebue sa multumeasca d-lul Ispirescu pentru
aceasta frumoask colectiune. Intr'un studid special comparativ vom reveni mal pe larg
asupra fie card basm, aratand paralelele ai filiatiunea ce esista intre cele romane ai
streine ; aci vom da numa1 un esemplu sad doue.
Basmul No. 6 : cPorcul eel fermecat p. 49-62. Coprinsul aceste basm este cum ce
o fatk de Imparat citeate hate° carte vrajita, ca sotul el va fi un pore; ai aaa. a 0 fost. Noap-
tea Ins& el se desbraca de pielea de port, i dimineata o trribraca; o baba vrajitoare 11 da o
ate ca sa o lege stans de piciorul sang al barbatuluT e!, §i ast-fel se vor rupe farmecile.
Ata era putreda ai se rupse ; de pocnetul eI se deateapta barbatul jai o paraseate, ziandu-I
a '1 caute peste noue marY ai peste noue OA ai numal atuncea va ajunge la &mill, and
va rupe Irey perechl de opine! de fer, jai va toci un tolag de otel. Dupe multi( tad& ai ne-
voe ajunge In sfarait la dansul.
MaI cu aceleaal cuvinte se gaseate basmul acesta la Saail din Transilvania, Haltrich
(Deutsche Volksmarchen aus dem Sachsenlande in Siebenbuergen) ed. 2. No. 44. La Serb!

www.dacoromanica.ro
 RECENSIIINI $1 COMUNICARI 290

sant cloud variante : Wuk Karagict No. 9 Si No. 10, Ins& In loc de port este un searpe.
No. 10 se aproprie mat mult de eel roman; intr'un basm albanez Hahn No. 100 de aseme-
nea figureaz& un searpe. Paralele slavone v. la Afanasiev vol. IV p. 357-358. La Rabaul
se afla sub titlu : Il Re porco. Straparola II, 1. si la Gonzenbach No. 42 : Re Porco. La Ger-
mant : Grimm No. 88 Si toate paralelele aduse de dansul vol. III p. 152 urm. Benfey a pus
aceste basme in legaturd cu basmele Si legendele indite : Pantschatantra I, p. 244-269.
Forma cea mat veche europeand este vestitul basin al MI Apulejus : Amor si Psyche, In-
tercalat In cartea sa : Asinul de aur; cu deosebirea, a aci barbatul It este necunoscut, tar nu
schimbat Intr'un animal. Cosquin : Contes lorrains No. 63. Romania vol. X p. 117-131, a
urmarit acest basm prin toate ramificatiunile sale, si data am voi sa facem numal un es-
tract, ar trece mult peste spatiul ce ne este Ingaduit aci.
Un alt basm din aceasta colectiune se trage asemenea dintr'o origine vestita clasica, $i
adica basmul No. 34 : liotd Imparatd. p. 366-379. Acest cHotd. care a ajuns In basmul
roman fid de Imparat, ca tots volnicil din basme, Si care furl hasnaua Imparateasca, trivia
pe plizitorT, pe fata Imparatulut si In fine Si pe Imparatul insult, nu este altul de cat hotul
care full pe Rampsinit Faraonul Egiptulut, tot cu ast-fel de mestesugurt, precum ne-o pa-
veste§te batranul Herodot II c. 121. Tot asa figureaza In : Sindipa filosoful, recensiunea
greceasa Si In cele occidentale. Ser Giovanne a publicat-o ca poveste In Pecorone X, 1 ;
asemenea $i Bandello. P. I No. 25. Intr'un vechid roman frances se numeste hotul Berinus
care furl pe un Filip Imparat al Rome1; de aci a patruns in : Canterbury tales ale lid
Chaucer (v. Dunlop-Liebrecht. p. 264-265). Ca basm fl cunosc fratil Grimm No. 192; vol.
HI p. 260-261 sant citate o multime de paralele la cart mat adaugam basmul grecesc
la Hahn No. 3. si trill de basme slavice citate de Afanasiev vol. IV p. 496-501 ca pa-
ralele la eel rusesc No. 219 din colectiunea sa. Curios este cum s'a schimbat din po-
veste §i noveld, In intelesul ce a avut acest cuva:nt la inceput, de a ajuns basin In gura
poporulul roman.
Un singur lucru s& ne fie permis a observe d-lui Ispirescu, Si adica ca legende nu aunt iden-
tice cu brume, precum se pare cl intelege d-nia-sa cuvantul acela, de oare-ce pune ca ti-
tlu al acestel colectiunl : legende sail basmele ronlnilor. Legenda este o povestire de un
caracter tot-deauna pronun(at =clog, religior, legata de o personalitate oare-care, de loc
§i de timp, si In care se oglindeste lumea reala, asa cum este; pe ca.nd basmul n'are de
be a face cu cuviosia rerigioasa, si este o povestire lipsita de personalitate, de timp si de
loc, Si In care lumea real& se oglindeste cam piezis.
Terminand, n'avem alt de cat a dori s& vedem In curand aceasta carte de basme fn mana
tuturor, ca o carte de citire de capetenie pentru tinerimea noastra, Si ca un obiect de
studid si de imitare pentru cet In varsta, precum a devenit In scurta vreme In Germania
colectiunea fratilor Grimm.

Mite Kremnitz Rumaenische Maerchen iibersetzt von . . . . .L e i p z i g . Friedrich. 1882. 80.

296 pp.
Cu aceeast ocasiune mat pomenim Si de coleetiunea germand a basmelor romane, ce le
datorim D-net Kremnitz. Aci se restrange interesul ce poate sa MIA Revista aceasta, nu-
mat a constata Intru cat caracterul roman al basmelor a fost bine sau mat putin bine
conservat In traductiunea germana. Putem marturisi cu drept cuvant c& Doamna Krem-
nitz, care a dovedit deja fn mat multe randurt abilitatea sea de a traduce novelele si pove-
stile romans, a pAtruns asemenea si aci In toate frumuse(ele si finetele basmelor romane,
conservandu-le sub forma german& toatd originalitatea lor. Colectiunea care coprinde
20 de basme a fost facutd dintr'un punct de vedere estetic, adicti de a culege cele mat
frumoase, Si a le da streinilor nu numal ca specimen de basme romane, ci ca o carte de
citire frumoasa. aci a dovedit D-na Kremnitz un gust ales, cad gasim inteadevar reu-
nite un sir de basme romane, ca un sir de margaritare din comoara poporulul roman. Co-

www.dacoromanica.ro
2"40 DR. M. RASTER
lectiunea Incepe cu (Stan bolovan, de Slavicl, qi se Inchee cu cane Zorilor' tot de dansu.
La mijloc eisim pe d. Ispirescu reprezintat prin 9 basme; T. M. Arsenie prin 1; Creanga
prin 3, Miron Pompiliu prin 1, qi Slavic!, earl de cele doue pomenite, Inca prin 4 basme,
adica de la fie-care autor as fost luate cate-va din cele ma! bune.

(E. B. Mawer). Proverbele Botndnilor. English proverbs. Proverbes frangais. Deutsche

SprItchwOrter. London-Bucurescf (1882) 160. VIII. ± p. 9 64.
Cel d'antitia care s'a ocupat cu studiarea proverbelor noastre , comparandu-le cu acele
ale altor popoare, a fost Reinsberg Daringsfeld : (Lemcke : Iahrbuch fur roman. u. engl.
Literatur. Lpzg. 1865 vol. VI p. 173-196). Dar materialul de care a dispus era foarte mic,
qi se Intelege ca. resultatele au fost minime. Dula, Duringsfeld a mal studiat d. G. D. Teo-
dorescu (Cercetarl asupra proverbelor romane Buc. 1877) proverbele romane, cu intentiu-
nee Ing a regAsi Intr'ansele proverbele latine. Cartea de fatA, pe care o anuntam acuma
este o a treea Incercare de a compare proverbe romane cu cele engleze, franceze *i ger-
mane; cArticica. Insa nu face pretentiunea de a fi *tiintifica in sensul strict al euvantuluT.
i no' din parte-ne nu voim sa judecam cu severitate, ci precum ziceaa scriitoril eel vechi
roman!, vom judeca cu gduhul blandetelor.) LAsAm sit vorbeasca Insaql autoara asupra
scopulul qi modulul publicAril de fat&
(Limbs romans e ma de avutit in proverbe qi frase originale in cat mi-a venit idea de
a culege cute -va din cele mal usitate, *i a anexa la fie-care, proverbul corespun4Ator In
limbile englesa, frances1 qi germane, cu scopul de a exemplifica diferitele maniere de a
exprima aceeml idea, In sus-mentionatele limb!). Se vede ca D-nia el nu cunomte colec-
tiunea romans a lul Anton Penn, ca sa, nu vorbim *i de altele; de aceea a cules din viul
grail FArA Indoiala cunmtinta acelel colectiunl ar fi Inlesnit autoare! lucrul, *i carticica ar
fi fost mal voluminoasA. De alts parte nu putem sit nu observam cA o bung. seams de pro-
verbe romane din aceasta colectiune sunt de parte de a fi populare; de sigur a0 fost culese
din gura duel mal inane, care este mai influentatA de curente literare strAine. Aga d. e. :
proverbul cel d'antail ccine nu as vede se uita.* n'are nict constructie romaneas* seat
dal, atata ias (p. 11.). cTimpul e ban!, (p. 13). (Cine s'aseamanA s'adunab (ibid.) cLucrul
laudA, pe meter, (p. 17) iVocea omoarl pe pasere (p. 43), pentru cari noT posedam vari-
ante adevarat populare; ass d. e. : ochil ce nu se lad se uitA.) cToatA paserea pe limba el
pere) etc. Valoarea acelor proverbe Insa, este, ce fiind culese din gura Romanilor, ne area
ce ele intra mereu in limba gi In spiritul roman. Cat priveqte comparatiunile, nu sant toate
tocmal bine nimerite, dar in cele maI multe casurY esprima aceemI idea ca *i proverbul
roman corespunzator. La o a doua editiune speram ca qi cele d'antaid vor fi Inlocuite prin-
tr'altele ma! potrivite. In or! -ce cas, autoara meria multumirile noastre pentru interegul
acne paroemiologiel romane. Dr. M. taster.

SARATURILE DE LA TROESMIS.

Asupra istoriculul descoperiril municipiulul Troesmis, al sapaturilor intreprinse acolo,

d. inginer frances Desire More, proprietarul Iglitel, ne trimite urmaterea relatiune ce o
publicam In traducere :

In 1860 am obtinut de la guvernul Ottoman prin mijlocirea lu! Rachid Pap., guvernato-
rul Tulcel, concesiunea until teren necesar pentru construirea unel ferme-model. Acest
teren, situat Intr'un loc pustia anume Iglita, coprindea din Intamplare ruinele unel entice
ectatt, *i don& castre romane.
In Octobre 1860 cand ne-am stabilit acolo, am aflat un Lure anume Mehmed Usta si tan
arab Sad, earl lucraa cu cats -va omen! la darimarea porta despre nord-vest a castrulu!

www.dacoromanica.ro
 DESIRE MORE 241

roman, pe frontonul careia era o inscriptiune byzantinit Intregit, ce n'am putut-o scapa din
maim acestor distrugetorT, earl o 'Acura. bucatl, ca multe alte monumente ce le Intrebuinta
sad vindea ca materiale de constructiune.
A trebuit intervenirea autoritatii locale, ca sa pot opri lucrarea acelor indivitil periculosi.
In cursul ernei 1860-61 am pus sa se curete turnul nordic al primulul castru, si pana In
Maid 1861 estraseram, pe langa un num& de vase si medaliT romane, 20 petre cu inscrip-
title lath* bine conservate.
Turcil din acel tinut se intaritara de acesta descoperire : el credead ca gasisem acolo
imense tesaure. Turcil din MAcin si din satul Grecil se adunara decT ca vre o suta, si ve-
nire la Iglita so, darirne si so, incendieze primele nostre stabilimente. ET gonira din lucru
omenii meT, i Incercara cu forta so, me gonesca si pe mine chiar.
Din fericire am putut so, me aper, ping. ce a sosit ajutorul cerut de la statiunea navale
francesa din Galati, care imediat 'ml-a trimis vaporul (la Meurtriere Impreuna cu d. Ver-
moth, consulul Franciel la Galati. D-sa a cercetat casul, cerend reparatiunea daunelor
causate si pedepsirea culpahililor.
Cu tote acestea, Turcil cel mai influentl din Macin facusera complotul de a se sap& de
persona mea, si pentru acesta, el cumparasera patru tilharT, pe carT IT trimisera same pin-
des& Acestia erad : Bairactar, Dehli-Mehemed, Hassan Pelivan si Mustafa.
Intr'o 4i, cand me &mem sa les Inaintea Caimacanulul din Macin, care venea sit ma-
nance la mine, Hassan Pelivan si Dehli-Mehemed me atacara cu foetal de pusca, carora si
ed le-am respuns tot cu focul. Am perdut degetul eel mare al mania drepte. Sera am pu-
tut prinde pe amendoi banditii, carT se predara; el ail murit, putin timp dup5. aceia, In tern-
nip., la Tulcea.
Sapaturile, intrerupte prin incaerarea cu Turcil din Macin, se continuara.
In 1862 d-1 Dr. Dethier visits, ruinele qi studio, tote obiectele aflate in sapaturile nOstre,
Wend asupra-le un raport pentru Academia din Viena, despre care 4iarele din Noem-
bre 1862 ad facut mentiune.
Descoperirea ruinelor din Troesmis se respandi repede in WA Europa. ,1oniforul fran-
ces anuntl pe top Invetatii archeologi si turisti despre acesta ; Iglita deveni d'atuncl un be
de plimhare. Vapoarele stationare pe Dunare ale tutulor puterilor europene ad venit aci, si
yin Inca adesea, so,, fad escursiunT.
In cursul anilor 1863 si 64, dupe cererea sa, d-1 Engelhardt priimi de in noT un mare
vas de lut, mar multe monede romane si copil dupe inscriptiunile tutulor monumentelor
epigrafice descoperite pfna atuncl, spre a le trimite GuvernuluT frances.
Inscriptiunile Inca s'ad publicat pe numele d-lux Engelhardt in Bulettino dell'Instituto
din Roma, anul 1864.
La aceiasi epoca d-1 BICicher,consulul Prusiel la Galati, me rug& In numele guvernului
sell, a-T da copiT dup5, imscriptiwaile din Troesmis. Pentru not stiinta n'are patria; decl ma
grail a respunde cererel sale, si d-lMommsen public& acele inscriptiunT in Bulettino del
Institute, cu notabile variante.
La 14 Noembre 1864 am atilt cu d-1 Engelhardt un contract prin care ne am legat sa
continuum Impreuna sapaturile pe sem guvernulul frances; lucrarile ad tinut vase lunl,
-si ad costat 2600 francT ; seapte sad opt monumente de mica importanta a fost tot re-
sultatul.
Dupa raportul d-luT Leon Renier guvernul frances a insarcinat pe d-nil Baudry si Bois-
siere sa explorese anticitatile Dunarel de jos, si In particular; ruinele de la Troesmis.
Acesti domnl sosira la Iglita In 6 Iulid, fiind conduci de d. Engelhardt, si Incepura pe
data sapaturile.
Procedarile Insa ale acestel misiuni archeologice GUM not ne fiind indestul de cuviin-
cioase, ne-am veclut nevoiti sa reclamam In contra'T, si la guvernul frances si la autorita-
tile Ottoman. Rassim paca, guvernorul Tulce!, care d'ocamdata se aratase cu total favo-
rabil scopuluT misiunei archeologice, fiind fost informat din parte-ne de ascunderea unor
ncv. p. 1st., Arch. fi ZVI f. I. 16

www.dacoromanica.ro
242 A. LECOMTE.

obiecte aflate in sapaturI, precum si a altor monumente descoperite de noT, gi pe care le ri-
dicasera In ascuns din magasinele noastre,opri toate luergrile, si dd. Baudry si B oissiere
furl silitl sa piece din Iglita. Desire More.

SEMNE LAPIDARE DE LA BISERICA TRISFETITELE DIN IASI .

Ilustrul architect frances d. Lecomte de Notiy, care se ocupa in momentul de fats cu re-
staurarea bisericel Trisfetitele, ne comunicl urmalerele semne lapidare, ce figurezi cu
raffle pe tota suprafata monumentulul, de la temelie si ping sus :

H 1I Y-11 r7 /LE

1\1 1 vN a 7 r
,5s- f ?N
-61 Fri E pi\

\e
Acestea sunt de sigur swine de lucHttort, Steinmetzzeichen, despre carT se pate vedea o-
pera Dacia inainte de .Romani, Bucur., 1880 p. 564-566, si fie-care dinteensele f T gaseste
pereche printre cele figurate in tab. Y si Z din acelasT opera.
Iata Insg.s1 scrisarea d -luT Lecomte adresatg Directorelul Revistel :
21 Aoat
lassi ce 1882
2 Septembr e
Monsieur,
Je tiens ma promesse en vous envoyant des mon arrivee, les signes lapidaires que j'ai
plA relever jusqu'a ce jour.
Je crois la collection a peu pres complete.
Mais si, par la suite, je decouvre de nouveaux caracteres, je ne manquerai pas de vous
les signaler a bref delai.
Ces signes, graves au ciseau, non traces a la pointe, se repetent par milliers, et sont
indifferemment places sur les parties droites, sur celles moulurees ou sculptees, depuis la
base jusqu'au sommet de l'edifice.
La position de ces signes vane a l'infini. Il n'y a aucune regle b. cet egard, on peut
l'affirmer. Elle depend simplement de la position de I'ouvrier travaillait la pierre
sur le chantier. J'ai pu faire cette remarque sur tous les monuments du moyen age, en
France et en Syrie.
7e Buis heureux et je profite de cette occasion pour vous prier, Monsieur, d'agreer l'ex-
pression d'une vive sympathie et ('assurance de mes sentiments les plus distingues.
A. Lecomte de Nolly.

www.dacoromanica.ro
 COMUNICA RI 213

DESPRE ORICTINEA ROMANESCA.

A ASA NUMITULUI TALER DE AUE

AL PRINTULUT RUS CHOLMSKI.

invdtatul academic rus d. A. A. Cunic, in sedinta de la 20 aprile trecut a sectiunel is-

torico-filologice a AcademieT imperiale de Saiinte din S.-Petersburg, a Meat urmatOre a
interesanta comunicatiune, ce o publicAm in traducere asupra unul taler de aur b.tut
de Nicoll vornicul tdril de sus a Moldovel, pentru socia sea Tadosia.

Yn anul 1868 comunicam in una din sedintele sectiunel a 3-a a Academie imperiale de
Sciinte din S.-Petersburg (1), cs am gasit In cabinetul rus de medalil al acestel Academil
niste obiecte importante, carT se creded perdute dupa mOrtea academiculd Crug. In nume-
rul acelor'obiecte se aI1 ci talerul de aur cunoscut In Rusia Inca din secolul al 18-lea
sub numirea de taler al printuluT Vasile DaniilovicT Cholmski, care, in anul 1500, Wa casa-
torit cu marea princes& Theodosia, fia marelul print loan al 3-lea. Reproducerea cea mat
exacta a acestuT taler a fost data la lumina, de baron Soduar (In Colectiunea de imagini,
I, 3, No. 1). Rindul Intaid al inscriptiunel pe revers (vecll Cercetare asupra monedelor
ruse. Part. I, pag. 121) n'a fost descifrat de d-sea ; jar cele- l'alte 4 rindurl le-a citit ast-fel :
;EAE. CTBOp14. EANN TAIIAEp ;AAT. 11 CZ A.1N 113 ;A4T111 nopposa KitErliwkilcgoa
ToAocia.
La Intaia vedere a originalulul ed m'am convins ca acest taler nu p6te fi socotit ca un
monument numismatic rus (vecil memoriele Acad. 15, 139), si chiar inceputul inscriptiunel
arata direct, a talerul este de origin& romans. Iats cum citesc ea inscriptiunea pe revers :
iltiKopz BEAL. AeopmiKA ropturillpatAE. c poop% mina TAIAEpa ptivra. H

CZ AAN1411 ;UTZ II 11 flOpip013.1. KNErlINt GOA. To4ocia.

Adica :
tblic6ra, marele vornic al Tdre1 de sus, a batut un taler de aur pi cu lant de aur, i ra
daruit d6mnel sale Theodosia.i
Multumindu-ma numal en citirca corecta a. acestd inscriptiunl de pe talerul rus, e0 1it9
dreptul d'a explica istoricecte acest anima domauluT P. A. Strcut specialist in istoria Ro-
mtmilor, dups opinia caruia marele vornic Nicolae sad Nicord. este un hoer moldovean
care a ocupat fu.nctiunl publice de la an. 1607 pins la an. 1637, c1 care a zidit biserica Ni-
corita din IasT.
S.-Petersburg, 19 April an. 1882. A. A. Kunik.

Note. Ham, este forma Intrebuintata la Romani In loc de Nicolae.

BEM& la Romani se intrebuinteza, In loc de gvelii,(mare).
ropuea ;EWA, tend muntosa, adeca partea de sus, nordicit a Moldovel.
AlIN14. De ci ed 4iceam acest cuvent Insemndza un obiect Ere -care real, dar mul-
tumitd numal d-lul I. C. Grot, care 'mI -a indicat dictionarul lul Miklosich (pag. 332), ed m'am
convins a aid este vorha de un lantisor de aur.
Cuventul polon lancuch (se Intelege cu sufixul slay uch) de mult mi -a atras curio-

(1) 841111CISH fiKAAEMill thylIZ. Torn. XV. Protoc6lele pag. 138.

www.dacoromanica.ro
244 A. A. KUNIK
sitatea asupra originel sele. EA presupuneam ca. acest cuvent este luat de unde-va (dintr'o
limb& strains). Asemenea Germanil ail Imprumutat cuventul kette (vedl Grimm, %VB. 5, 630)
de la unul din poperele romanice, aseminea ci Unguril si Romani! as putut se Imprumute
pe &Awl% (unguresce : lanes) qi AANI16 (romaneste lant) de la Slav!. Redecina cuven-
tuluI-vechig-anglez (anglo-saxon) hlence (lant) este cuventul hlanc. (Compar. island. hlekkr,
sued. lank, si mediu-Berman. lanne, la Lexer HWB. I, 1821) ; d'acolo si verbul vechie-an-
gles hlenean (torquere; veal( Leo, Angels. Glossar 210 gi compare. latin. torquis de la tor-
quere si verbul lituan linkti). Se pate ere admite o Inrudire primitive. Intre radacinele hlanc
ci !MAK? Este 6re IntImpletor, ca KAAtIATH Insemneza inclinari si claudicare, Si pentru
cuvintele latine catena (lant) si catus (ecMop) serveste ca baza cat?
Me magulesc cu speranta, c8, aceste notice scurte despre cuvintele, cart Insemnezit
.lane, vor servi pentru archeologi la resolvirea chestiunel Intr'un mod repede gi cu suc-
ces : and Germanil, Lituanil si Slavil ad cunoscut lanturile In seas de instrumente si
podebe ? Un lucru este sigur, ce nu asa de timpuriti, ca Grecil si ItaliotiT.
Sub influenta limbel roman In loc de : `CS AAHHEMA ;1AT6Imz, este scris gc
AAH46 ;AAT).
KHErHNth si pins actun se Intrebuinteza In limba romana In sensul de sotie a Dom-
nulu1, de ci forte rar. A. A. K.

D. A. P. Zabolotki- Desetovski a publicat pee acestea la Petersburg sub titlu : rputm n.

A. RHCEAEBZ H Ero (HAMA (Contele P. D. Kiselev si epoca sea), trel volume In limba
ruse continend : cliarul de la 1856 1862, memoriile si corespondinta particulars a Con-
teltd Kiselev, precum si tete documentele oficiale relative la activitatea cea Indelungate si
variate a acestul Insemnat om de stat al Busier, intre altele, tete actele diplomatice rela-
tive la administratiunea 10 In Tera-romanesce. si Moldova.
Cartea ne-a sosit pre tarclid pentru a pute face asupra-I, el-Aar In fascicula de fats, o
dare de seme amenuntite, cum si de a reproduce in extensu documentele ce intereseze di-
rect istoria nestre contimporang.
Amanam aceste lucrare pentru viiterea fascicula.

*
* *
D. 0. Hirschfeld, ilustrul profesor de epigrafice si anticitatI la Universitatea din Viena,
ne aerie, a lama acesta se va ocupa esclusiv cu publicarea inscriptiunilor GalieT, pentru
completarea monumentese opere Intreprinse de Academia din Berlin, Corpus Inscrip-
tionum Latinarum.
*
* *
Colectiunea epigrafice a Museulul national de anticitet1 s'a Inavutit Vele acestea
Inca cu un monument epigrafic : o petre funerary cu inscriptiune Latina, gasita pe proprie-
tatea Afumatil, jud. Dolj, a d-lul Pavel Jotta, care a si bine-voit se. o derutasce Museulul.
Gr. G. T.

www.dacoromanica.ro
REVISTA 1ST. ARCH. Tab. 2.

MODELE DE PICTURA RELIG1OSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea.
(MUSEU ROGALNICEANU)

www.dacoromanica.ro
REVISTA 1ST. ARCH. FL 1881. Tab 3.
L=.9..1.3Ugagr-,-

10

4-6
W. .7,

tc * v2,10
4-1,12404-: -

liaderg if tur.sci

MODELE DE PICTURA RELIGIOSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea.
(MUSEU KOGALNICEANU.)

www.dacoromanica.ro
 1ST. ARCH. rIL 188%.
Tab. 4.
REVISTA

Ite57'c-7107Nea7.17 .1,47 vtgi va7 itpc 'WV igf

1g? e.7 ?gcW - V57 g.
'67 ett.
4 4944.49,701,4,.,. .tele,h, tb' I

, . g
..00.0'"%.,
a

e SFr

- ,747..... i..
v_ ....
ON, 71r 3ffertti
iiCb .. 1 N-,
..,

'..
Aa e .,)r- 1 : >" "
0 acPGO4GOG.0__e e, O_ e0 .t
e.

_ e

MODELE DE PICTURA RELIGIOSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea
www.dacoromanica.ro
(MUSED ROGALNICEANU.)
www.dacoromanica.ro
 REVISTA 1ST. ARCH. EII. 1882. T211 6

,e Z
Jr./ Ilae

..11..
-
-.T 1g
i,: 111- .
. I I 11-'-

r
I f
)1c04777/ d44.94-
0,
AA,nli W7(4' CY; it
2 ita 1,1,
e Az 4,6 'u:471C
( p(1-ia-l_ 7za,
s _D71.77
71a nrd,
--,
PI 0471
r,,
f/te ,atycl P174 .x77 4 _g 7.66-1
1

NO' f (k c,=4, .,,

m 4
c-2-74
If,
/ 0,3" : I .1
LIU G *Relay. D 11C11145CI

MODE DE PICTURA RELIGIOSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea.
www.dacoromanica.ro
(MUSED KOGALNICEANU.)
REVISTA 1ST. ARCH. fIL.1882. Tab 7

in G.Vaiteberg,LtIvtitve

MODE DE PICTURA RELIG1OSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea.
www.dacoromanica.ro
(MUSEU KOOALNICEANU).
REVISTA 1ST. ARCH. fIL 1882. Tab 8.

2.77i.G.Vorabera,3 !curesci

IVODELE DE PICTURA RELIGIOSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea.
www.dacoromanica.ro
(MUSEU KOGALNICEANU.)
 1ST. ARCH. Ell 125%.
REVISTA
Tab. 9

.4014 .."'''.,
. V . A - AA A VA.fits,Wriirko,rf,'13
.ASk% --
r4 v-- _2
.104,viTir$14:dartiVii .4. .3a Ax.tekiV2,,,tftlikaMeterAtt'ArArit.
10111Ein, 11
f.ca
nm 0, faf:7i 6." ..,.'-'4VE::1......
allkillE 4A.1
-

I...,,...j.
vear/
."---.--:.,

IMI u, "Yff.,141.1t3
1

......::,-
IN te. oi2:1111U111:1'

.. ff---MIIII"'
ti

iiitejetivA,
''''44`fm.0;z4iVilifix..
4t-A.....A1'4°-2-il4.4-441404r- 44 '---....-,-2-°
1=a4g,

is Kit !MUM
Jr-
with Wydely 3teRitsci

VODELE DE PICTURA RELIGIOSA

cuprinse intro collectiune aflata la Monastirea Bunea
www.dacoromanica.ro
(MUSH KOGALNICEANU.)
 ..
Domnit cart aCt prtin-cit Ziste de abonament la a-
cesta Revista" sant raga :t a Ze inapoict, cat de cure`nd,
.

sere a se sci cat sa se tP177110, /dice.

i.

Domnit cart s'att abonat i n'att platit inccz abo-

t flan-Lent-al, sant rugaCt a ()wean; ca tpimiterea banilor,
Za adresa q_:-.1edagiane Bacarescl, adieu. (Rahn-vet,
Yr. 44.

r
at

www.dacoromanica.ro
744