INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA

DIRECTOR DR. SABIN MANUILA

BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 10

RECENSAMANTUL AGRICOL
AL

ROMANIEI DIN 1941

Date provizorli

ROMAN CRESIN
$eful Sect lei Recenstimantul Agricol

EDITURA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA

BTJCURE$TI V, SPLAIUL UNIRII 28
1945
a

www.dacoromanica.ro
 N
1.
111

.., / N
'I
,,, 1
.. N
..s
ii

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA 1/4

DIRECTOR DR. SABIN MANUILA z,

s.

BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 10

-1;

RECENSAMANTUL AGRICOL
AL

ROMANIEI DIN 1941

' Dale provizorii
1/4

VOLUMUL I .

.- .
..

-.--:)
...,. , .

: ROMAN CRESIN e
-.- .
;.eful Sectiei Recensamantul Agricol - ..-

t. ,, , e I,
N t N
:' /
;IN
5 4 I
1

e '40,

BUCURE*TI / IMPRIMERIA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA / 1945

,s
www.dacoromanica.ro
 (

CUPRINSUL
Pag.
-
.PREFATA de Dr. Sabin Mantilla . 5
'RECENSAMANTUL AGRICOL DIN 1941. INTRODUCERE 7
1. Recensdmantul agricol in cadrul recensamantului general 7
2. Formulare 8
3. Sfera de cercetare a recensamantului agricol 10
4. Metoda de expunere a rezultatelor 11
5. Suprafata recensata 14

Capitolul I

INTINDEREA PROPRIETATILOR BSI A EXPLOATATIILOR AGRICOLE 16

'It
,
Capitolul II .

' _MODUL DE EXPLOATARE ' 24

Folosirea manei de lucru si a terenului in exploatatiile agricole propriu zise . 24
Distributia modurilor de exploatare pe regiuni agro-geografice 29
I. Utilizarea manei de lucru 30
II. Folosirea terenului in exploatare 33
Distributia regionald a exploatatiilor ramdsite i marunte. 37

. .:"
Capitolul III

.RAMURA PRINCIPALA DE PRODUCTIE 39

Repartizarea pe regiuni agro-geografice 40
Exploatatiile cerealiere 43
Exploatatiile cu caracter mixt 44
Cresterea animalelor ca ramura de productie 45
Culturi speciale ca ramurd principald de productie 46
Exploatatiile viticole 47
Exploatatiile pomicole 48
Gradinile de zarzavat 49
Exploatatiile in care predomind terenurile paduroase 49
Exploatatiile apicole 51
.
Capitolul IV

TERENURILE AFLATE IN EXPLOATATII 51

Intrebuintarea agricold a terenului in exploatatiile individuale : . , . 54
www.dacoromanica.ro
 N

4
k 1. 0

Capitolul V Pag.

MASINILE *I UNELTELE AGRICOLE -. 56 .

_
Pluguri 57
Grape , 59
Semanatoare 60
Seceratoare , 61
Tractoare 62
Care i carute 63 -
- $

Capitolul VI

ANIMALELE DOMESTICE ,,.-

/ - '
.. . I C.,

64
Cabaline . 66 .
.
Cabaline dupa sex si varstd 67
Bovine 67 ,
Vaci si vitei 68 .
0 Bivoli 70
Ovine ' 70 .

Porcine 70
Pasari de curte . 71
Stupi 71
Anima le de munch' : cai, boi si bivoli 72
- :

Capitolul VII
,
POPULATIA AGRICOLA 73
Populatia totala a tdrii raportata la suprafata teritoriala 75
Populatia agricola raportata la suprafata agricola 75
Populatia agricola in raport cu intinderea 76 .
Populatia agricola in raport cu populatia totala 76 ,
Populatia agricola raportata la populatia rurald 77 -'
Activi in agriculture
, 77 ;-
s,
-
Capitolul VIII . . ,

IMPORTANTA AGRICULTURII CA INDELETNICIRE A SEFULUI EXPLOATATIEI . 80

Anexe
'. $.

22 Tabelo 83

ri .`
,

www.dacoromanica.ro
t
 11

PREF AT A
Prezentarea primelor rezultate ale Recensarruintulni Agricol din 1941
-conslitue o etapa deosebit de importanta in actiunea pentru vrganizMea do- .

cumentarii statiStice a Romaniei. Este bine cunoscut faptul ca, deli tara agri-,
. cola, Romania nit a dispus tolu,si puma arum de datele unui_recensamcint agri-
0 ferind tarii datele ce urmeaza, odata cu meritul ce ne, revine ca.deschi-
zatori de drum, imbue sa ne asumam siraspunderea insuficien(elor materia-
f lului nostru
. Oricine va rasfoi lucrarea fara, va descdperi o bogatie neobisnuita de
material documentar. A lost necesar sadarn extenstune prelucrarii materialu-
lui, pe deoparte pentruca elementele ce vom publica au foal complet necunos-
: cute pane astazi, iar pe de alta parte, pentruca socotim ca este bine sa .oferim
c:41- mai multeelemente, care sa fie utilizateca plan de raportare pentru datele
- ce vor rezulta din recensamintele viitoare. -Orem sa .dispara pearu totdeauna
lacuna de pe urma careia am suferit noi, adica inexistenta cifreior de compa-
ratie. Din 'cauza absen(ei datelor unor recensaminte anterioare, rezultatetie
noastre sunt lipsite de putinta oricarei confruntari si comparatii cu starile pre-
-cedenie, ceiace ne-ar fi indicat evolutia in Limp a agriculturii tarii noastre.
Recensamantul agricol din 1941 se resimte de doua lipsuri :
1-
a) Lipsa de tradi(ie, care la randul ei implica o Area Mare libertate
in aplicarea si interpretarea instructiunilor ; r ,

b) Situatia generals create de starea de rasboiu, fapt care reduce

:Posibilitatea de executare perfecta pe teren a unei lucrari,.ce irnbratiseaza in-
-`1? eaga supra f eta a tarii si pe totii .loeuitori;i ei, fara excePlie.
Un recensamant general, grin insasi natura lui, oglindeste viii starea
. tarii la un moment dat. ,Si este usor de imaginal ce se reflecteaza intro oglinda
gigantica, cuprinzdnd toate- coltisoarele tarii, epoca premergatoare
razboiuilui. Iar pentru a comPleta tabloul, vom aminti ca ne-am adresat, in
asenze nea imprejurari, unei popula(ii nedeprinse cu ideia de recens. amcint
agricol, pentru a-i brava spiritul de suspiciune si a obtine raspunsuri 'exacte
cu privire la parnantui ei, la vile, la unelte si in general la intreaga gospodarie.
Inregistrarea incomplete a bunurilor publice-reoglindeste, la fel, gradut
de desavarsire a aparatului nostru functionaresc de toate gradele si de toate
categorlile.
Facand -aceste miirtursiri, implicit athleim- si. dificulta extraordinare
intdmpinate pe teren, cu ocaziunea realizarii acestei opere importante, care
este primul recensamant general agricol al Romeinici realizat abia in 1941. .\
institutul Central de Statistic a militat ani dearandul pentru execu(area
acestei recensandint si nu si-a putut realiza acest ideal liana in momentul cad
www.dacoromanica.ro
 _
6
.
memoriile, cuprinizcind si 'planul de lucru, dar si bugelul considerabil at:
lucrarilor, au fost ins fdrsitaprobate abia in anul 1941.
Tara a primit pe recensori in vremurile cele mai desnadajduite ale ei
phyla" de burtavointii,'sperantg si incredere. Nit se numard o tare are decade,.
ci una care are vointa ferma de a se reconstitui. Efectul moral al recensamtintu-
lui general a fost neasteptat de profund si construct iv.
Acest moral ridicat a lost cheia succesu,ui nostru. Gratie acestui mom;
ridicat am avut o populatie dispusd sa colaboreze cu incredere la partea care
este cea mai dificila, din operatiunile de recensamant : inregistrarea pe teren,.
of erindu-ni-se putinta de a executa o lucrare pentru care nu aveam nici tradi --
tia altor lari, nici personal experimental. si suficient.
Prelucrarea unui recensamant agricol dureaza intotdeauna mai multi an._ ,

Gratie conditiunilor in care lnstitutul a activat in ultimii ani, cea ma mare parte
a lucrarilor a putut fi aproape terminate in numai 2 ani, deoarece, Pe
., ldnga functionarii permanenti ai Institaului si diurnistii angajati pentru pre-
crarea rezultatelor Recensamcintului Agricol, -- in acelasi scop a mai lucrat
atilt personalul didactic detasat din inviltamant 'pentru anul 1941 42, cat si
intelectualii evrei cari au lost repartizati pentru munca obligatorie la Institut.
hind in prezent, pentru aceasta lucrare a foit nevoie de circa '2.600.000
ore pentru operatiunile de verificarea formularelor, codificarea lor, precum
si pentru anumite operatiuni de prelucrare manuals, pe kilted alte 240.000 ore-
in plus, necesare centralizarii mecanice a, acestor rezultate la masinile de Vabu--
lat achizitionte in acest scop.
Volumul de fate, in care sunt redate numai elementele principale ale ex-
ploatatiilor agricole, sub forma de. totaluri pe judete si tare, reprezinta numai
prima parte a publicatiilor noastre. Actualmente este in curs de pregiitire wzialt-
volum, tot cu totaluri pe judete-si tara, privind alte elemente de structure ale
exploatatiilor agricole; deasemenea se pregatesc anumite tablouri grin care se
addnceste analiza exploatatiilor agricole, deoarece bate elementele acestor
exploatatii sunt recalculate in report cu intinderea, ramura de productie sC
,
-
modul de exploatare.:
Pe aceasta tale tinem sa aducem multumirile noastre tuturor acelor caret
ne-au dat concursul pentru arealiza aceasta lucrare, reprezentantilor Ministe-
rului Agriculturii si Institutului de Cercetari Agronomice, care au contribuit-
la redactarea formularelor Recensdnuintului Agricol, precum si organelor
administrative care au dat concurs si au inlesnit executarea- ;operatiunilor pe
teren.
Conducerea tehnicd a lucrdrilor Recensdmdritului General al Ronidniei
a avut-o Dl. Dr. D. C,Georgescu iar lucrarile Recenstimcintuliti Agricol. pre-
cum si'redadareo lucrarii de Ma' a lost in sarcina D-lui Roman Cresin. Dl. Dl
Bosch a condus lucrarile de centralizare mecanicii.
Amploarea lucrarii, precum si calitatea ei ma dispenseazd de sarcina de
a stdrui asupra merittlor supravigherii generale a conclOcerii elective si ar
'
executarii lucrarilor de Recensiimdni gricol.
Dr. SABIN MANUILA
www.dacoromanica.ro
 1
I

t
-;

V I 4.
'";

RECENSAMANTUL AGRICOL DIN 1941

(Date provizorii) ,
4%

INTROD.UCERE
1. Recensiimcintul agricol in cadrul reeensanuin alai general
Recensamantul general al Romaniei din 6 Aprilie 1941 constitue o lu-
crare foarte vasta care cuprinde un numar insemnat de probleme demogra-
fice si economice ale tarii r.oastre. ,Spre deosebir& de cel din 1930
,-- cand cercetarile au fost limitate numai la populatie, cladiri si la datele
privind intreprinderile comerciale si industriale recensamantul general
din anul 1941 a fost completat cu informatiuni referitoare la exploatatiunile
agricole, iar intreprinderile comerciale 1i industriale au fost recensate mult
mai complet.
Prin imprejurarea ca recensamantul agricol a fost executat in cadrul
celui general gi in special simultan cu acel al populatiei au, rezultat a-
vantagii netagaduite pentru recensamantul agricol. Printre aceste avantagii
pot fi enumerate : o selectionare mai scrupuloasa si o instruire mai atenta
a personalului care a fost angajat pentru executarea intregei lucrari ; o pro-
paganda multipla care a fost facuta in intreaga tars in vederea lamuririi
populatiei in ceeace priveste in;emnatatea lucrarilor statistice, facandu-se
apel la sinceritatea declaratiunilor_si, in special, a fost creata posibilitatea
identificarii tuturor gospodariilor care trebuiau sia fie recensate ca agricole,
datorita faptului ca recensorul stand de vorba- cu fiecare locuitor al tariff
r1
cu prilejid completarii formularelor de populatie (listelor de gospodaiii)
a putut sa-si dea seams data acesta este si agricultor sau nu.
Pe de alts parte, totusi, Recensamantul Agricol a avut si unele scaderi
din cauza legarii lui de Recensamantul General. Astfel data de 6 Aprilie a
fost putin potrivita pentru anchetarea .agricultorilor cu privire la rezultatele
obtinute in exploatatie fiind prea indepartata de sfarsitul ultimului an agricol
(1939-1940). Trebue sa precizam insa ca data de 6 Aprilie a fost impusa de
imprejurarile exceptionale din iarna acelui an, fapt care a adus la repetarea .

anumitor operatiuni pregatitoare administrative si la amanarea datei recen-

samantului. Termenul scurt acordat pentru efectuarea recensamantului general
a influentat deasemenea defavorabil executarea recensamantului agri-
col, ingreunand in special controlul formularelor completate care a fost cu
atat mai necesar cu cat inventarierea exploatatiilor agricole a fost facuta
pentru prima oars la not in tars. In sfarsit, marele numar de formulare
corespunzator numarului de probleme propuse spre studiere cu prilejul re-
www.dacoromanica.ro
1i r
 .1
8
'
.
.1
, .
7 cu care a trebuit sa lucreze fiecare recensor si la
.

. censamantului general -,

care a trebuit sa raspunda fiecare locuitor, a contribuit, intr'o oarecare ma- . ,,,,,

sura, fare indoiala, la reducerea atentiunei acordate completarii formula-

relor, atat din partea recensorilor, cat si din partea recensatilor. .
:.:,-

Lucrarile reeens'arriantului au fost extinle peste teritoriul celor 48 ju

' Bete cuprinse intre granitele tarii noastre la acea data. - -, .

.
, _..... ;.
.
. . .

2. Formularele ,,,
.

. . r ,r
,

. ... o

. . , .....
1 ...
.,- Pentru executarea recensamantului , agricol au fost folosite trei formu-
lare deosebite, fiecare dintre ele fiind completat de celelalte doua.
- 4 Primul formular de baza, denumit A"; a fost elaborat intro -forma - ;-
cat mai concise si redus la intrebarile care cer raspuniurile cele mai simple.
- Acest formular a fost destinat folosirii in toate exploatatiile agricole ,

care, dupe cum se stie, sunt alcatuite in cea mai mare parte din gospodariile
agricole mici, foarte simple, conduse de agricultori cu puting stiinta de carte.
Formularul de baza (A) _cup riride patru capitole. .,
Primul capitol priveste datele personale ale agricultorului numele /
..:

lui, precizarea daca este proprietar sau arendas, etc. si, in cazul 'cand este
-,_.
:
-

'
arendas, numele proprietarului terentilui pe care-1 lucreaza ; deasemenea ocu-
patiunea neagricola a sefului de exploatatie, cum si indicatiunea daca el con- ,
siders agricultura ca o ucupatiune principals sau secundara ; in sfarsit, date
sumare asupra asociatilor din care face parte.
Capitolul II priveste suprafata exploatata a carei intindere, a fost stal
bilita prin recensarea_fiecarei parcele in parte, cu precizarea pozitiilor res- '
pective, a naturii terenurilor si formei juridice de posesiune.
Aceasta inscriere pe parcele a fost necesara, pe de o parte, pentru a da
posibilitate agricultorului sr. er umere toate bucatile de pamant folosite,' iar
pe de alts parte, pentru a avea un mijloc de control 'al declaratiilbr res-
.
pective. .
1.1

In acelas capitol au mai, fost inscrise intrebari pentru lamurirea supra-

.

fetelor de culturi anpale, precum ,si pentru precizarea intinderilor date cu '
arenda sau in dijma. ,

Printr'o intrebare specials s'a cautat a se obtine lamuriri din partea

agricultorului Cu- privire la ramura .principala de productie a exploatatiei
sale. ,
Cel de al treilea capitol confine date privind inventarul viu si mort aflat
in exploatatie. -
In formular au fost enumerate, toate felurile de animale domestice si
categoriile principale de masini si unelte agricole ; deopotriva au fost ce-
rute indicatiuni si pentru cladirile aflate in curte, cu precizarea scopului
care-1 servesc. .

Capitolul IV lamureste munca urnana in explcatatie, adica pe de o parte .

numarul persoanelor din familie activand in agricultura cu indicatiuni 1

daca aceste persoane mai au -si alte ocupatiuni in afara exploatatiilor pro-
www.dacoromanica.ro
. - . ' '
 5. 9

eprii si pe de alts parte, numarul.muncitorilor angajati, fie in mod per-,.

manent, fie vremelnic. .

Acest formular simplu, considerat ca biaza (A), a fost completat cu un e

-altul anexa, denumit B", -- care confine mai multe intrebari si care a
. fost destinat culegerii informatiunilor suplimentare, insa numai in exploa-

tatiunile agricole mijlocii $i mari.

Formularul B trateaza chestiuni destinate lamuririi situatiunii acestor
,exploatatii si anume : provenienta proprietatii agricole, date amanuntite
.
asupra culturilor anuale (cu indicatiuni pentru fiecare a suprafetei insaman-
tata si recoltata), productia boabelo si paielor.
Inregisterarea virlor si.pomilor fructiferi a fost facuta intr'un mod ama-
nuntit, dupa cum s'a procedat si pentru culturile de sera si rasaduri.
Inventarul mort a fost tratat deasemenea mai detailat, atat in ceeace _
priveste capitolul masinilor si uneltelor .agricole, cat si in ceeace priveste
-cladirile si dependintele aflate in exploatatie. - -
Recensarea inventarului viu a fost facuta prin inscrierea animalelor si . .

-cu indicarea varstelor, reproducatorii masculi ormand a fi inscrisi cu spe- .

cificarea rasei.
,Acestor exploatatiuni, pe langa numarul animalelor, le-au fost cerute 7-
si larnuriri referitoare la productia animala.-
In sfarsit, au fost prevazute in formularul B unele probleme speciale,
- cum spre pilda ar fi : datoriile agricultorului in momentul ,recensamantu-
lui, imbukiatatirile funciare 'ad use exploatatiei, folosirea ingrasamintelor
,
-chimice si naturale, precum si existenta industriilor agricole anexe exploa-
tatiei. - . .

Faptul ca cel de al doilea formular (B) a Lost destinat numai, unui numar
restrans de exploatatiuni = conduse de agricultori cu mai multa stiinta de
carte principial trebuia sa serveasca drept garantie culegerii informatiu-
nilor in bone condition).-
Pe langa aceste doua formulare propriu zise de recensamant, pe teren
--a mai fost folosit si un al treilea, ajutator denumit C"--destinat culegerii
informatiunilor necesare in scopul evitarii, fie a unei eventuale duble inre;
gistrari a proprietatilor care sunt conduse. de un administrator si care, ar fi
putut fi declarate at'at de acesta, la fata locului, cat ,si de proprietarul res-
pecti4 la resedinta sa, din oras, fie a unei eventuale nedeclarari a prdprietatii, -
tocmai din pricing ca administratorul ar fi task declaratia in seama pro-
:prietarului, iar proprietarul in sarcina administratorului. I

Folosirea simultana a mai multor formulare in vederea executarii re-

-censa.mAntului agricol. a fast socotita 'ca sistemul cel mai corespunia'tor oco-
' lirii greutatilor intrente, primului recensarant agricol sisteniatic din tara
noastra. Prin aceasta procedare a fast folosita metoda cea mai potrivita pen-
.try inventarierea agriculturii romanesti, alcatuita in cea mai mare parte din
gospodarii agricole ,simple, in timp ce exploatatiunile agricole mai mad si .

, complexe reclamand completarea ambelor formulare sunt relativ

:rare. . -
,

t
www.dacoromanica.ro I

4
 10 ,

Si inteadevar, prin intrebuintarea celor doua formulare, adica a for--

mularului principal (A) pentru fiecare gospodarie si a formularului anexa_ "
(B) pentru exploatatiile agricole mai mari, a putut fi obtinuta, pe de o parte,.
o ustuare. insemnata in executarea lucrarilor pe teren, dat fiind ca in gospo-
dariile mici recensorul nu a fost obligat a pune decat un numar restrans de-
intrebari, potrivit simplicitatii acestor_ gospodarii, iar pe de alts parte, a
fost realizata o Vadita economies atat la marimea formularului si deci la . ,

costul salt, cat si la manipularea lui, inerenta multiplelor operatiuni de pre-

luciare a materialului.
Formularele B", desi destinate numai exploatatiilor agricole mai mari,
s'au dovedit anevoioase chiar si pentru aceste gospodarii. Inteadevar, aceste-
formulare au fost completate abia intr'o proportie de 50%, din numarul gos-
podariilor indeplinind conditiunile prevazute pentru intocinirea acestui fel
de formular. ,
. -

In schimb, formularele C" s'au dovedit a fi de mare folos, punand la

dispozitie o serie de date pretioase, necesare pentru recensarea completa a .

mai multor mosii in privinta carora atat proprietarii cat i admirristratorii

respectivi au dat declaratiuni nesatisfacatoare, din care cauza a fost nece-
sara o corespondents specials, in vederea inscrierii ulterioare- a datelor-
omise.
Cu ajutorul acestor formulare s'au putut completa datele cerute la recen--
samant pentru mai multe mosii, ai caror proprietari locuesc la rase. Pro-
prietarii for s'au limitat sa indict: numai satul unde se afla aceste mosii, cu
gandul, ca datele complete vor fi date de administratori la fata locului. Cum_
inf,a, in urnia verificarii intregului -material, s'a constatat ca nici administra-
tcrii u'au completat formularele de recensarnant A si B pentru aceste moeii,.
a fost necesara purtarea unei corespondente speciale in vederea inscrierii
ulterioare a datelor omise, folosindu-se indicatiunile furnisate de formula-
rele .

-
3. Sfera de cercetare a recensamdntulzii agricol. z
.
-

Recensamantul agricol a fost extins asupra tuturor exploatatiilor agri-

cole si a gospodariilor care concurs la productia agricola, indiferent de ma- -
rimea acestui aport. . = V

Precizarea elementelor care definesc o exploatatie agricola s'a facut cu

observarea stricta a caracteristicilor agriculturei romaneti. S'a avut in ye-
dere deci ca pe langa exploatatiile agricole propriu zise, se gasesc multi ta-
rani ale caror proprietati s'au redus la mici fasii de pamant, ti in urma
faramitarii prin succesiuni si vanzari ; ca altii se integreaza agriculturii nu- - .

mai datorita faptului ca lucreaza cu bratele pe ogoare, neavand nici un

petec de pamant propriu ; in sfarsit, ca mai sunt gospodarii in care, desi
exista anumite elemente agricole o vacs, o mica grading de zarzavat sau
chiar o parcels cu porumb, etc. aceasta avutie agricola nu serveste deck-
pentru a ocupa o parte din bratele familiei si a scuti cumpararea unor ali- -.
www.dacoromanica.ro
c' 4, `.
 \
;
11.

mente, in timp ce ocupatia principals a membrilor gospodariei respective-

este alta deck agricultura.
Scopul principal al recensamantului agricol fiind inventarierea tuturor-
elementelor care au caracter agricol, a, fost necesar deci a lua in seama toate-
unitatile care concurs la productia agricola, chiar daca aportul for este-
putin insemnat.
Identificarea tuturor acestor elemente a fast mult inlesnita prin faptul:
ca recens'amantul agricol a fost conexat cu cel al populatiei, deoarece, data_
cu inscrierea locuitorilor, reeensorii au putut sa cunoasca ocupatia fiecaret
persoane in parte si deci sa-si dea seama daca is parte la procesul de pro
ductie in agricultura, si in ce calitate.
Completarea formularelor de recensamant agricol a fost obligatorie
pentru fiecare gospodarie care indeplinea una din urmItoarele conditiuni
seful gospodariei are .agricultura drept ocupatie principals ;
in gospodarie se cultiva cel putin 500 metri patrati ;
gospodaria poseda cel putin un animal mare sau mic (din specia,
, cabalina, bovine, porcine sau ovine) sau tine 10 pasari de curter
destinate vanzarii.
Fixarea unui cadru atat de larg pentru efectuarea recensamantului agri- -
col a avut ca urmare recensarea unei masse de exploatatiuni agricole avand
caracteristici foarte diferentiate. Lucrarile recensamantului au tinut seama..
de grupurile de exploatatii care s'au desprins din totalitate, analizandu-le-
separat.
Grupul, care a fost diferentiat in primul rand, este acela al exploata-
tiilor agricole propriu zise. Delimitarea precise a acestui grup a fost facuta_
pe baza unui criteriu tare a tinut seama de existenta in gospodarie a unor
elemente minimale suficiente ca sa justifice preocuparea gospodariei. respec-
...
tive pe taramul productiei agricole.
Un alt grup it constitue exploatatiile marunte", denumite astfel dire
cauza ca aportul for la productia agricola a tarii este redus.Exploatatiunile dirt
acest grup sunt integrate agriculturii datorita faptului ca sefii for muncesc
ogoarele altora sau poseda mici portiuni de teren care insa sunt insuficiente
sa hraneasca o familie, astfel incat munca in exploatatia proprie nu constitue
_
ocupatiunea for principals.
Un al treilea grup este format din exploatatiile denumite ramasite dupl.
arendare", adica acelea ai caror proprietari au dat in arencia altor persoane
mai mult de 80% din intinderea mosiei respective, iar ceeace a mai limas
constitue numai gospodaria care isi pastreaza caracterul agricol prin pre:
zenta unor animale de rents sau de munca, sau mai ales printr'o mica por-
tiune de teren, alcatuind o grading, vie sau livada cu 'pomi fructiferi pe
langa case.
1,
4. Metoda de expunere a rezultatelor

Pentru toate categoriile de exploatatii enumerate in capitolul anterior, int

www.dacoromanica.ro
I

,57 n
 .
12
. -

cadrul recensamantului agricol au fost stranse informatiuni care permit pre= .

zentarea intr'o large perspective a intregului compartiment agricol, eviden-
tiindu-se factorii clasici de productie : munca agrfalltorilor, anirnalele, masi-
nile si uneltele, precurn si intinderea si felul pamantului cultivat, Toti
acesti factori au fost infatisati numai ca elemente cantitative. Dar avand in
vedere .ca cifrele absolute,nu ingadne judecarea unei situatiuni si simpla lure-
gistrare numerical a acestor date nu este suficienta unei reale documentari,
prezeritarea recensamantului este facuta in buns parte si prin cifre relative, :

care permit cercetarea mai amanuntita a structurii ,fenomenelor.

- Cercetarea structurala a exploatatiilor agricole in general s'a , facnt *din
trei puncte de vedere care reprezinta aspectele principale ale exploatatiilor
-agricole ci anume : intinderea terenului aflat in exploatare ; modul de ex-
ploatare si ramura principals de prodUctie a exploatatiei. In judetele din
Transilvania si Bucovina dat fiind prezenta de populatia minoritara s'a -mai
aclaogat'si al patrulea punct de -vedere, facandu-se categorisiri dupa neamul
,:sefului de exploatatie. .

Cercetarea exploatatiilor agricole in raport cu intinderea aflata in

exploatare caracteristica cea mai evidenta a explootatiiior constitue cri-
' :teriul clasic adoptat de fiecare tara- cu prilejul recensamintelor agricole.
Aceasta repartizare a exploatatiilor dupa criteriul marimii apare ca unilate-
rala in cazul special al exploatatiilor agricole din tara noastra, in care mica '-,

:.
proprietate covarseste, iar intensificarea modului de exploatare nu se face tot-
,deauna in pas cu marirea intinderii respective. In consecinta a devenit nece-
sara introducerea unor alte clasificari, care sa caraterizeze exploatatiile agri,
tole si din punct de vedere al intensitatii de exploatare,
Pentru clasificarea dupa marime a fost adoptat sisternirl subdivizinnilor
si multiplelor hectarului, fiind alcatuite 12 clase _de marimi ; grupurile de in
:tindere dela 5 ha in sus au fost stabilite otrivit recomandarilor Institutului
-International de Agriculture din Roma, cu deosebire ca limita superioara este
inchisa in interval iar in privinta color sub 5 ha ,a fost tinuta in seama divi-
ziunea care oglindeste mai bine sterile din tara noastra. ;*

Repartizarea dupa modul de exploatare s'a facut numai pentru exploata-

tiunile propriu zise. In acest scop s'au treat 4 grupuri principale tinand Seama
de felul in care este aplicata in exploatare mana de lucru: S'au deosebit in
primul rand exploatatiile in care se lucreaza exclusiV cu muncitori agricoli,
;alcatuite pe de o parte din mosii si intreprinderi agricole, iar pe de alts parte
din fermele. orasenilor (vii, pomi fructiferi etc.) si din gospodariile functio- .

narilor rurali.
Toate celelalte exploatatuni- in care muncile agricole sunt .prestate de
membrii familiei si pe care le putem denumi exploatatitini-familiale, se im-
part la randul for in trei grupuri, din care primul este constituit din acele gos-
podarii care, pe langa munca familiei, folosesc si pe aceia a muncitorilor an-
gajati ; in cel de al doilea grup toate muncile sunt facute numai.de membrii
familiei ; in sfarsit, in cel de al treilea grup pamantul de care dispune gospo-
Taria nu este satiEfacator pentruwww.dacoromanica.ro
a absorbi munca tuturor membrilor familiei,
1 is 1'
C
 I

13
nici sa-i procure intretinerea, astfel ca o parte din ei lucreaza si in afara de
, exploatatia proprie. Pentru prescurtare, in expunerea de mai jos, cele patru
categorii de exploatatiuni le-am denumit : tip A, tip B, tip C si tip D. -

Impartirea exploatatiilor agricole in cele patru grupuri dupa cum, este

aplicata mana de lucru, a fost completata cu o alta, bazata pe forma juridica
in care gospodaria respective foloseste pamantul exploatat. In acest scop s'au
deosebit urmatoarele categorii :
exploatatii 'numai pe teren propriu ;
exploatatii pe teren propriu .i strain ; /-
,. exploatatii numai pe teren strain ;
Cea de a treia categoric de clasificare s'a aplicat numai exploatatiilor
crate cu muncitori agricoli.; ,exploatatii lucrate de membrii families si prac-
ticate numai pe teren luat cu arenda sau dijma stint foarte rare, deoarece
in cazul lucrarii pamantului strain se subintelege existenta inventarului nece-
sar, deci i a terenului propriu. . ,

Prin expresiunea teren strain" intelegem folosirea parnantului luat cu

arenda, iri dijma sau alte conditiuni; cum spre pilda ar fi : uzufruct (terenul
scoalei sau bisericii folosit deInvatator sau preot, terenul unei rude folosit de
cei ramasi la tara, etc.).
Toate gxploatatiile agricole au fost privite simultan din cele doua puncte
de vedere, fiind astfel clasificate dupa urmatoarea schema :
A. Exploatatii folosind numai munca platita :
Al numai p: teren propriu,
A2 pe teren propriu Si strain,
A3
. numai pe teren strain ; :,- ,

. B. Exploatatii folosind munca platita alaturi de munca familiei :

B1 numai pe teren propriu, .

B2 pe teren propriu si strain, ,

..... -. ,
B3 numai pe teren strain ; i.

C. Exploatatii folosind numai munca familiei :

...
,,. \ CJ numai pe teren propriu, ,-

'..,- C2 pe teren propriu Si- strain ;

.
.
D. Exploatatii folosind numai partial munca familiei':
. DI numai pe teren propriu, ;
_ , - ,,.
,

D2 = pe teren propriu si strain - , . .--

,
In grupul exploatatiilof marunte" au fost deosebite numai urmatoarele
...- subdiviziuni : _
.

'..
M1 --7 gospodariile muncitorilor agricoli cu putin pamant agricol,
M2 gospodariile muncitorilor agricoli fara pamant 'agricol,
' - Atte gospodariile agricole marunte al caror titular are o profesiune
neagricola. _ -' . .

. In sfarsit, drept cel de al treilea criteriu pentru cercetarea exploatatiilor

-...

agricole, a fost ramura principals de productie. ,..

. .

- In acest scop au fost stabilite opt grupuri de productivitate agricola in -

. care au fost integrate toate exploatatiunile individuale din categoria celor
www.dacoromanica.ro
 . 14 . .

,propriu zise. Integrarea intr'o ramura de productie s'a facut dupa felul domi-
-nant al produsului agricol constatat. De exemplu ; exploatatia care a produs
-cu deosebire cereale a fost trecuta in grupa cerealiera", dupa cum o alta care
a produs struguri si yin a fost trecuta in grupa viticola", s. a. m. d.
S'a ivit insa o dificultate cu prilejul clasificarii exploatatiilor avand mai
:multe produse agricole, dificultate care a fost rezolvata printr'un procedeu
tehnic.
Restul exploatatiilor, altele decat propriu zise, putin productive, rama-
:site dupa aredare si marunte, au fost neglijate din punct de vedere al ramu-
rii de productie. Asemenea exploatatii au de cele mai multe on Boar un
animal de munca si numai rare on un animal mare de rents, terenul
lcr fiind redus la curte si cate odata la o mica parcels, astfel incat pe temeiul
acestor elemente nici nu poate fi calculata ramura de productie.

5. Suprafata recensata ,

Volumul de, fats prezinta numai primelc rezultate ale recensamantului

agricol si se refers exclusiv la explatatiile agricole individuale ,si private.
Exploatatiile care apartin Statului, unitatilor adiministrative sau dife-
ritelor Institutiuni, au fost lasate deocamdata de o parte, din urmatoarele
motive
Pe de o parte, aceste exploatatii au un caracter juridic si ecork mic in ,-
.
'buns parte deosebit de cel al exploatatiilor individuale.
Pe de alta parte, recensarea for a suferit de unele lacune, din cauza de-
claratiilor incomplete a suprafetelor respective de catre organele care le tu-
teleaza, astfel luck actualmente este in curs purtarea unei vaste corespon-
dente pentru a restabili situatia exacta a acestor categorii de exploatatii.
Deaceia suprafata analizata in prezentul volum, reprezentand exploa-
tatiile individuale private, nu cuprinde, decat 52% din totalul suprafetei tarii
-calculate in anul 1942, prin evaluari globale. - : ,

1. Suprafata recensata in mii ha. yr -

Suprafata Suprafata
Categorii c ilculata ,-! - recensata
- de teren global') In 1941 Diferenta

. , In mil ha. In mil ha. In mii ha. In (10 -,

orator 8,578
k s' fanete 1,069
7,486
831
. 1,090
- 238
12,7
22,3
-
r -
( '
- Opal 2,209 368 1,841 83,3
i
vii 209 -, 167 42 20,1
livezi 195 '.. 145 50 25,6
paduri 4,789 ,
- '.. - alte terenuri . 2,476
803
387
. 3,986
2,089
83,2
84,4
. -t

- Total 19,525 , 10,187 , . 9,338 47,8

".-
. I
s
.., , /
') Suprafata calculate global pe baza evaluarilor facute de sectiunea statisticei agricole din Inst.
'Central de Statistic& In 1942.
www.dacoromanica.ro
_ , ....
... ,-- , ,- ..... .4.
 15

Dupe cum se vede din situatia prezentata in tabloul Nr. 1, exploatatiile

agricole individuale private insumeaza numai 10.187.000 ha. Restul supra-
letei pans la 19.525.000 ha. la cat este evaluata intinderea -totala- a celor
48 de judete in care s'a facut recensamantul agricol din 1941, -- se distribue
in cifre rotunde astfel : .

Suprafata exploatatillor agricole individuale care au fost omise la

recensamant, insa au putut fi recenzate ulterior, folosindu-se metoda
expusd mai jos 232.000 ha.
- Suprafata pdsunilor comunale (ancheta I. C. S.)
Suprafata padurilor Statului (C. A. P. S.)
1 600.00) ha.
1 500.000 ha.
Suprafata padurilor diferitelor Institutii (obtiilor, composesoratelor,
comunale, graniceresti, bisericeti, etc circa 2.500.000 ha.
Suprafata baltilor 1 lacurilor, din regiunea inundabild a Dundrii
- (dupa Ing. Vidracu) (evaluare) 900,000 ha.
Albiile raurilor, suprafetele ocupate cu cane de comunicatii, supra-
. fetele Taylor, suprafetele destinate scopurilor industriale, etc. ...
(evaluare) 1.000.000 ha.
Total 7.732.000 ha.

Restul de 12600.000 ha, adica 8% din intinderea de 19.525.000 hectare

a tariff in 1941, reprezinta pe de o parte terenurile care constitue insasi ex-
. ploatatiile institutiilor (fermele Statului, terenurile afectate Ministerului
Agriculturii, Domeniile Coroanei, etc.), iar pe de alts parte reprezinta te-
renurile nedeclarate totusi la recensamant.
In ceiace priveste terenul arator, lipsa se cifreaza la 12,7%. Dace tinem
seama de terenul aflat in exploatatiile Institutiilor, precum si cel recensat prin
Inscrieri ulterioare, lipsa se reduce la aproximativ 8%.
Suprafata recensata a viilor de 167.000 ha, deli mult inferioara celei
evaluata global (diferenta-este de 20,174, este totusi superioara suprafetei
respective inregistrata la fisc, care, du-pa recensamantul fiscal din 1930 s'a
ridicat la numai 142.000 ha
Credem ca'nedeclararea terenurilor se datoreaza mai multor cauze: astfel
micii proprietari, avandu-si exploatatia risipita in mai multe parcele marunte
de -forme neregulate si dimensiuni variate, adeseori au fost in imposibilitate
sa declare exact suprafata fiecarei parcele in parte. Lucrul este explicabil,
dace tinem seama de faptul ca in tara neexistand un cadastru, toate aceste
parcele nu au fost nici odata supuse unei Masuratori oficiale exacte, fiecare
skean in parte fiind obligat a aprecia intinderea loturilor sale dupa propria
lui pricepere. Uneori in lipsa proprietarului, declaratiile au fost date de aren-
..:._
dasi sau dijmasi, care nu cunosteau situatia locurilor cu o suficienta pre-
ciziune. .

Pe de alts parte s'a putut constata si o oarecare temere, uneori chiar

reavointa, in a declara exact suprafatele. Cu toate lamuririle date de re-
censori, cari au aratat ca Operatia recensamantului nu va avea consecinte
fiscale directe, aceste piedici nu au putut fi inlaturate.
Aceste lipsuri in declaratii, au fost constatate si in ceiace priveste ca-
tegoria marilor proprietki. Acestea au fost insa supuse unui control special ;
.
www.dacoromanica.ro
 _

, 16 t- 1

cu acest prilej s'au constatat cazuri de totals nedeclararle, precum si .de

declarari insuficiente ceiace ne-a silit sa procedam la o intreaga operatie
de completare prin corespondente $i anchete ulterioare.
Trebue sa fie subliniat faptul ca, la efectuarea recensamantului s'au luat
maximum de masuri de prevedere, pentru ca toate suprafetele exploatate sa
, fie declarate. terenurile care se aflau date in folosinta altora au fost
inregistrate pe o dubla tale : atat prin declaratia celui care da pamantul cat
si a -celui ce it lua, spre folosinta, I

Dealtfel in compararea suprafetelor rezultate din totalizarea declara-

.

tiilor facute de recensamant, cu suprafetele calculate global, este firesc si ne,

asteptam la o superioritate a cifrelor calculate global. Caci, inteadevar, de-
claratide individuale precizeaza fiecare lot in parte, cu excluderea tuturor
terenurilor care nu pot fi utilizate (druinuri, rape, scursori de ape, mlastini,
servituti de telegraf, razoare, movile, etc.) care nu pot fi exduse insa din
evaluarile globale de marl suprafete.
Asemenea terenuri, agricole numai cu numele, caci in realitate ele sunt
sustrase exploatarii agricole, totalizeaza suprafete destul de importante. Eli-
minand deci aceste intinderi, cari nu au fost declarate de catre sefii de ex-
ploatare pentru motivul ca ele nu puteau- fi inglobate exploatarii, suprafata ,
totals rezultata nu va fi mult deosebita de cea a evaluarii globale.
l'n asemenea decalaj intre cele doua surse de informatii, Pe de o parte
totalizarea declaratiilor individuale, de alts parte estimatia globala a supra-
fetelor, se gaseste in mod regulat la toate recensamintele agricole, chiar lip
, in tarile cu cadastru si cu traditie statistics agricola cu mult mai veche decat
a. tarii noastre, care abia se afla la primul ei recensamant agricol. Astfel recen-
samantul din 1933 din Germania da in minus aproximatie de 11,7% (Institut
International d'Agriculture, Buletin nr. 37 Alemagne" 1938, Rome, pag. 17).
Pentru Italia aproximatia este de 8,7%1 (Institut International d'Agriculture,
Buletin nr. 33, Italie" 1937 pag. 13.) ,
Coeficientii terenurilor nedeclarate sunt insa dnpa cum se vede, destul
de redusi ca rezultatele analizei structurale, la care voin proceda, sa fie vitiate.
- .
s
.4,
Capitolul I - iti ,
/1. 7.

INTINDEREA PROPRIETATILOR $1 A EXPLOATATIILOR

-..

, - z. AGRICOLE

Problema intinderilor de suprafete agricole, poate fi vazuta din dona

puncte de vedere : juridic si economic.
, Juridic, suprafata agricola a tarii se imparte in proprierdti, a caror in-
tindere este determinate, pentru fiecare proprietar in parte, de totalul pa-
manturilor pe care aceasta le define cu titlu de proprietate.
Economic, suprafata agricola a tarii -se imparte in exploatatiuni, a caror
www.dacoromanica.ro
 17

suprafata se compune din toate terenurile efectiv lucrate sub indrumarea si

cu mijloacele sefului de exploatatie. -)
Asadar, in clasificarea exploatatiilor, spre deosehire de clasificarea su-
prafetelor dupa criteriul proprietatii (titlul juridic de stapanire), nu s'a tinut
seama de terenurile proprii date altora spre exploatare, sub forma arendei sau
a dijmei ; in schimb s'au adaogat terenurile luate in exploatare de la alti pro:
prietari, sub forma arendei, a dijmei sau a uzufructului.
Clasificarea proprietatilor si a exploatatiilor agricole, pe t,rtline de
marimi, a fost stability pe 12 grupuri, in care' limita inferioara este exclusa
iar cea superioara inclusa in interval. De exemplu : 3 - 5 ha., inseamna
3,0001 ha - 5,0000 ha. .

In determinarea unitatilor care intra in aceasta clasificare, am- consi-

derat ca formand o singura proprietate toate, terenurile detinute de o singura
persoana, chiar daca ele se afla razletite la distante mari, fie chiar in diferite
judete, in limita declaratiilor obtinute printr'un formular special.
. Dimpotriva, consideram drept exploatatii deosebite toate acele intinderi
care, deli sunt exploatate de aceiasi persoana, se afla la distante conside-
rabile, astfel iricat sunt lucrate cu inventare separate.
- Ir tabelul Nr. 2, se da, in paralel, situatia numerics a proprietatilor si
exploatatiilor agricole din tars, precum si intinderea detinut: de fiecare ca-
tegorie in parte. Datele privind intinderea. atat ale proprietatilor cat si ale
exploatatilor sunt' calculate prig procedeul evaluarii, deoarece in momentul
de fats nu avem disponibile cifrele exacte pentru totalul judetelor, aceasta
lucrare fiind in curs de efectuare.
Se intelege deci ca rezultatele definitive vor comporta modificari sensi-
bile, insa am, adoptat procedeul aratat mai sus (evaluarii) pentru a pone la
dispozitie organelor ir.teresate elementele necesare unei orientari sumare in
. aceasta problems. -

2. Repartizarea rroprietatilor si a exploatatiilor agricole individuale, duptt intindere

Overlaid pe bard de dale parliale)

-
Categorie de
Intindere
Proprietati

Numar 101e
Exploatatil
individuale

Numar i 010
Intinderea
totala
a proprietAtii
Ha. to
Intinderea total&
a exploatatiei
Ha. o.
- '
Total general 2.257.050 100,0 2.263.963 100.0 10.419.000 100,0 10.419.570 100.61

Eub 0,1 ha. 83.815 3,7

0,1-0,5 172.709 7,6
0,5-1,0 211.337 9,3

Total sub up ha 524.549 23,3 467.861 20,6 230.000 2,2 190.883 /.11
1- 3 ha 792.969 35,1 757.646 33,5 1.559.000 15,0 1.446.627 13,9
3- 5 ,, 415.921 18,4 439.919 19,5 1.680.000
2.707.000
16,1
26,0
1.704.211
3.072.676
16,4
29,5
'
5- 10 381.444 16,9 448.188 19,8
1.340.000 12,9 1.489.895 14,3
10 -20 100.932 4,5 115.481 5,1
883.000 8,5 713.360 6,8
20- 50 ;', 31.479 1,4 26.167 1,1
4.891 0,2 4.789 0,2 315.000 3,0 317.842 3,1
50-100
2.544 0.1 2.099 0,1 349.000 3,3
100-200 0,1 521.000 5,0 1 1.484.076 14,2
200-500 , 1.690 0,1 1.286
631 0,0 527 0,0 835.000 8,0
Peste 500 ha
NOTA IMPORTANTA. - Tabloul Nr 2 cuprinde pe laugh 2.258.530 exploatatii agricole indivI-
duale recenzate la 6 Aprilie 1941, Inca 5.433 exploatatii recenzate ulterior. Aceste exploatatii dis-
pun de 232.567 ha. Ele nu sunt introduse in alte tablouri din capitolele 2-11, deoarece in momenta
publicarii volumului de fall! lucrarea nu a fost Inca terminate. . .
www.dacoromanica.ro 2
 ti -

18

Dupe cum se poate observa din tabel, exists unele deosebiri intre cele
doua serii statistice, ale proprietatilor ssi ale exploatatiilor. Astfel numa-
1. EXPLOATATIILE SUB 1 HA
4.
frecventa relative pe judete
".
Legend& -

El 5.: ,J%
15%

MI5 - 20%
20-30%

30-40%
EPeste 40%

_ rul proprietatilor sub 3 ha. precum $i al celor de peste 20 ha. este mai mare
deck numarul exploatatiilor din, grupurile de marime respective. In schimb,
2. EXPLOATATIILE DELA 1 LA 3 HA
frecventa relative pe judete
s 'f .

er
legendS,
' .,1
I Sub 20%

Li 20-25%

M 25 -30%

30 -35%

35-40%

Poste 40'

_exploatatiile dela 3-20 ha. sunt mult mai numeroase decat proprietatile din
acelas grup.
www.dacoromanica.ro
 19 ,

_ Aceasta denotes faptul ca exploatatiile agricole din tara nu se constitue

;pe baza stricta a intinderilor detinute de proprietate, ci sunt rezultatul tenor
permanente compensari reciproce a proprietatilor prin dari si luari in arena,'
si dijma. Acest fenomen este mai accentuat pentru grupuril dela 5-10 pi
10-20 ha. care par a constitui intinderea de exploatatie catre care tinde
.in momentul de fats o buns parte din agricultori. .
Cu alte cuvinte, rezUltatele recensamantului agricol ne arata ca grupa
de ,exploatatii intre 3-5 ha. care ar fi trebuit sa corespunda si cu o grupa de
_proprietati similare, socotita ca optima .de catre ultima reforma agrara, nu
-constitue-in realitate decat 19,5% din exploatatii si 18,4% din proprietati,
ocuparid respectiv 16,4% ca exploatatii si 16,1%. ca proprietati, din totalul .

:suprafetei.
In schimb, grupul proprietatilor si al exploatatiilor dintre 1-3 ha re-
:preiinta cel mai numeros grup al agricultorilor la ambele categorii. Grupul
urmator ca importanta numerics este cel al agricultorilor sub 1 ha.
Grupul detinand maximul relativ de intindere, it constitue Proprietatile
intre 5-10 ha (cu 26,1% din totalul) si mai ales exploatatiile intre 5-10 ha
1(2;),570).
.In t,:talul grupelor superioare de rnarimi, de peste 10 ha., se afla 6.3%.
din numarul proprietatilor si C,6% din exploatatii. Teritoriul Snout de
acestia reprezinta 40,7% pentru proprietate si 38,4 70 pentru exploatatii.
In ceiace priveste grupa specials a proprietatilor de peste 50 ha. nu-
:marul lor se ridica la 9.756 unitati, detinand o suprafata de 2.020.000 hal.
pamant agricol (arabil, pasuni, fanete, paduri, etc.) adica 19,3% din intinde-
I
rea totals aflata in proprietate individuals.
Vom supune unei analize statistice amanutite exploatatile, adica -
like economice, lasand deocamdata deoparte proprietatile.
Din punct de vedere agro-geografic, distributia unitatilor agricole, cla-
silicate dupa intindere; are urmatoarea configuratie. .

.
Exploatatiile sub 1 hectar sunt mai dese in regiunea carpatica,.Bucovina,
_ .
cates a judete din extrema de Vest a tarii si in Constanta.
Exploatatiile de 1-3 ha se grupeaza tot in regiunea carpatica (mai pro-
runtala in Moldova) si in judetele Radauti si Suceava, precum si in regiunea
muntilor Apuseni cu judetele Bihor, Cluj, Turda si Hunedoara.
Grupa de 3-5 ba.'este raspandid in sesurile Moldovei si Munteniei, in
Platoul Transilvanici si in judetele Bihor, Severin si Baia.
Exploatatiile de 5-10 ha sunt distribuite in sesurile Dunarii, Prutulni
-fi Siretului, insa cu deosebire in jurul Dunarii de jos. Dincolo de Carpati, se
gasesc mai cu seams in judetul Fagaras si apoi in Tarnava Mare si Severin.
Pe treptele superioare de marime ajung, puternic distantate, judetele
Constanta, Timis-Torontal si Campulung. In Dobrcgea, la toate aceste grupe,
- gasim un procent dominant care, catecidati% reprezinta de 3-8 on media
-pe tares. -

Judetele Constanta si Timis-Torontal mai iletin si particularitatea de

-a avea aproape numai exploatatii mari si mici, cele mijlocii fiind foarte rare.
www.dacoromanica.ro
 20
Aceste- doui judete sunt -adevarate centre de marl exproutatii agricoFe, pe:
1
cand judetul Campulung se remarca prin pasuni extensive.
3. EXPLOATATIILE DELA 3 LA 5 HA
frecventa relativa pe judete .

Leg.enda
Le r
Sub 10% .1

M10-151

15 - 20%

20-25%

25-30%

17
3

,.
...
.. &1241141.n.iliY"'94411204: '
".. . ...

Adancind analiza asupra fiec'arei grupe 'de marime in parte, constatam

cele ce urmeaza : - '
.
,

Grupul exploatatiilor sub 1 ha ocupa 1,8% din teritoriul agricol, dar

_
.

, s:
4. EXPLOATATIILE DELA 5 LA 10 HA 1-..

frecventa relativa pe judete

Legends.

ESubic,

10-15",

M15-20

20-23%

25-30.t

Pede3O%

cuprinde 20,6% din gospodarii si anume : 3,7% sub 1000 m. p., 7,6%1 dela,.
.1001 la 5.000 m. p. i.9,3% dela 0,5 la 1,0 ha.
a) Gosp'odariile agricole dispunand liana. la 1000 m. p. ajung la uri,
www.dacoromanica.ro
 ; s - 21
-
4rocent reprezentanil peste dublul pe tare, in judetele Brasov, Arad si Timiy-
'Isorontal, iar in Constanta asemenea gopodarii ating 21,6,%1 (v. n.).
b) Gospodariile dispunand de 1000-5000 m. p. sunt mai raspandite
. in aceleasi trei judete ardelene numite mai sus, in Bucovina si in judetele
=Prahova, Dambovita si Muscel.
c) Gospodariile dispunand de 0,5-1,0. ha suntnumeroase in Bucovina
i in toata regiunea carpatica, afara de Mehedinti, dar cu aceiasi accentuare
.pentru Prahova, Dambovita si Muscel.
Inlauntrul grupului gospodariilor sub 1 ha, se cuvine sa subliniem ca
\raspanirea este mai accentuate in apropierea centrelor industriale, unde con-
. stituesc micile proprietati ale muncitorilor ocupati in fabrici.
Grupuc explatatiilor de 1-3'ha este cel mai nurneros, 33,5%, si se afla
raspandit cu decsebire in regiunea carpatica, inclusiv Bucovina. Judetele
Valcea si Gorj, in extermitatea de sud, si Suceava, in extremitatea de nord,
ridica procentul pans la 48%. Regiunile de ses au procente sub media
:pe tare, iar Dobrogea coboara proportia la mai putin de jumatate, datorita
in special judetului Constanta in care gospodariile dela 1-3 ha sunt in
proportie de numai 8,9%.
In acest grup intra exploatatiile noun_ formate din parcele pro-renite din
'1:lesmembrarea prin inzestrari," mosteniri sau cumparari a loturilor creiate de
improprietarire sau existente anterior si apartimInd agricultorilor ce n'au
-putut fi improprietariti. Intregul grup al -unitatilor de aceasta marime, aco-
pera 13,9%. din suprafata agricola.
.
Exploatatiile de 3-5 ha detin 19,5% din rumarul exploatatiilor si aco-
pera 16,4% din teritoriul agricol.
Grupurile_mai frecvente se intalnesc in Moldova, cu o accentuare spre
ses, unde proportia graviteaza in jurur a 23%, judetul Dorohoi avand ma-
ximul cu 25)6%L
In Muntenia si Oltenia, procentul pentru regiunea carpatica este de
16;1%, iar pentru ses de 21,6 ; judetele vestice si de centru depasesc pe
.cele din Est. Mehedinti, Dolj, Romanati si Vlasca au peste 24% asemenea
,exploatatii.
' Dobrogea inscrie minimul, prin Constanta : 8,3%. .

In Bucovina si in regiunile din Vest, procentele oscileaza aproape de

-media tarn, dar intro judete persists diferente locale marl
Grupul exploatatiilor de 5-10 ha inchide un numar de 448.188 gos-
podarii. adica 19,8% din total si Ocupa 29,5% din teritoriu. El se afla distri-
.buit mai compact in regiunile de ses ; in campia Dunarii si Dobrogea ex-
ploatatiile de aceasta marime detin o proportie de 27,8%. In undle judete,

NOTA. La data recensamantului, in judetul Constanta, pe exploatatiile provenind

.dela straini, rcpatriati peste granite, au fost gasiti adapostiti colonisti romani refugiati din
judetele de sud ale Dobrogei. Intrucat aceste terenuri apartineau_ Inca Statului, cei 6147
.refugiati ce locuiau in mod provizoriu in gospodariile respective au fost inscrisi ca gasiti
.,,fare parnant". Facand abstractie de acesti refugiati, raman pentru judetul Constanta 6,3%
xospodarii sub 1000 in. p. fats de 3,7% dare este media pe tare.
www.dacoromanica.ro
 22
precum Braila, Tulcea si Ialomita, proportia trece de 30%i. Sesul moldovean se:-
distinge prin judetul Covurlui (34,9%) care se apropie de maximul (39,3,;)4
.
. 5. EXPL OATATIILE DELA 10 LA 20 HA - - .

frecventa relativd pe judete

ilAinut de Fagaras. Acest procent este cu atat mai exceptional cu cat atinge
dublul fata de judetele invecinate. , _ ..
.,
.
- .

6. EXPLOATATTILE PESTE 20 HA
frecventa relativa pe judete
-1

Legenda
r
Sub in

0 1-1,o% .

(r
-

2-25%

,
El

3-35%
ri
El -

5
si pos4

' '

Tinutul Tisei da o medie de 18,6%, dar regiunea Carpatilor Munte--

, niei 5i Moldovei o coboara la 12% ; in sfArsit, Bucovina aseaza limita infe
rioa'ra (9,3%).
www.dacoromanica.ro
.

-
 7,4

, ,
23
.

Judetele Prahova, Dambovita si Suceava stau in jurul proportiei de

7 , care reprezinta minimul. .

In Dobrogea, proprietatile de 5-10 ha s'au format prin succesivele legi

de improprietarire care, in aceasta provincie, au distribuit celor indrepta-
titi si colonistilor, loturi mult mai mari decat in celelalte regiuni ale tarii,
creanclu-se astfel exploatatii mijlocii.
Exploatatiile dela 10-20 ho se intalnesc grupate masiv in judetele du-
narene din sud -estul tarii 'Ialomita 14,3%, Braila, Tulcea si Covurlui
unde media tarii (5,1g) este depasita de doua si. chiar de peste trei on ;
Constanta are 17,4% asemenea exploatatii. adica maximul. - ..
Pe Platoul Transilvaniei gasim proportiile ridicate in judetele Fagaras
(11,9%) si Tarnava Mare (8,6%), iar in sesul Tisei in judetele Timis-Toron-
tal (12,9%) si Caras (7%).
Regiunea Carpatilor si Bucovina dau procente mult sub media tarii,
afara de judetul Campulung, care o depaseste (9,2%), contrastand isbitor cu
judetele imediat vecine. Acest grup de marime detine 14,6% din suprafata
exploatatiilor individuate. ,

. ExPloatatiile dela 20-50 ha reprezinta numai 1,1% si se gaSesc mai

dese in Dobrogea (7,8%) si in alte-cateva judete, Constanta depaseste de zece
on media generals, iar Timis-Torontal de peste patru ori. _
Judetul Campulung inscrie un procent de 5,4 %L
Celelalte regiuni au procente mult mai mici, iar judetele numai cu rare
exceptii mai ating sau intrec putin media (Brasov, Cluj, .Turda, Arad).
Grupul dela 50-100 ha insumeaza numai 0,2% din numarul, total al
exploatatiilor si ocupa 2,9% din teritoriul agricol.- Exploatatiile din acest
- grup, ca si cele din grupul precedent, se afla tot in Dobrogea (1,3%), iar mai
ales in judetul Constanta (2,2%) care, singur, detine aproape 20% din exploa-
tatiile de aceasta marime.
, Media generals este intrecuta -de Tutova, in Moldova, si de' Ialornita,
in Muntenia.
_
Pentru vest, tot judetul Timis-Torontal-0,5%, iar pentru nord ju-
detul. Campulung 1,5% detin procente simtitor ridicate.
Judetele Neamt i Suceava stau pe. limita cea mai de jos.
Exploatatiile mai mari de 100 ha reprezinta numai 0,2% si ca suprafata
- 14,2% din total. Raspandirea for urmeaza in general pe acea a grupului
precedent.
Dobrogea cu Constanta -- 0,7% = detine proportia celor mai multe

In Moldova se remarca Tutova .2 0,3%

Braila, Ilfov si Buzau. .
,
exploatatii mari si apoi urmeaza judetul Campulung : 0,5%.
iar in Muntenia Ialomita,
-
Rasaritul tarii sta. prin mai multe judete aproape de medic, pe cand
apusul, numai prin Cluj, Turda, Arad si Timis-Torontal.
0. parte din marile exploatatii din acest grup este formats din intinderi
de pasuni si intreprinderi forestiere, asa cum este cazul in special pentru
Campulung.
www.dacoromanica.ro
'ic
 .7.

24
Capitolul II
MODUL DE EXPLOATARE
.Folosireo nuinei de lucru si a terenului in exploatatiile agricole propriu zise
Din expunerea facuta in Introducere", s'a constatat ca exploatatiile pe
care le-am denumit propriu zise" ocupa un loc precumpanitor in agriculture
romaneasca nu numai prin impOrtanta for economics, dar si 'prin proportia
. covarsitoare ce o detin din intinderea si numarul total al gospodariilor agri-
cole, astfel cum se arata in tabloul urmator :
3. Exploatatiile agricole pe categorli
Suprafata
Numarul exploatatiilor Suprafata exp Oatata medie pro
Categorii de exploatatii expl oata tie
Ha. d. Ha. 010 Ha.
-
Total General 2.258.530 100,0 10.187.003 100,0 4.51 '
Exploatatii propriu zise 1.732.030 76,7 9.822.182 96,5 5.67
Exploatatii marunte 471.618 20,9 318.965 3,1 0.68
Expl. ramAsIte dupa arendare. 54.882 2,4 45.855 0,4 0.83 -

In aceasta lucrare am considerat drept exp:oatatii agricole propriu zise

acele exploatatii care au cel putin 1 hectar teren cultivat sau anumite ele-
mente minimale de exploatare asimilate cu aceasta intindere. Priri limitarea
de acest fel a fost cu putinta efectuarea unei analize de structure a exploa-
tatiilor agricole, ramanand in afra acestei analize exploatatiile mai mici,
. denumit de not marunte, care cunt totusi de numeroase (Constitue 20,9%
din numarul total), cu toate ca au intiderea cultivate foarte redusa (3,1%
din total ul terenului cultivat), tin putine animale domestice, iar sefii for
au izvorul principal de venit fie ca muncitor agricol, fie lucrand in alte pro-
f esiuni neagricole.
Avand in vedere ca productia *icon: poate fi vegetala sau animals,
elementele asimilate cu un hectar cultivat au trebuit sa fie alese atat din do- -
meniul culturii- solului cat si din acela al cresterii animalelor.
In fapt au fost concretizate astfel :
0 suprafata de 2 ha total, sau 1 ha arabil, sau 0,5 ha cultivat cu vie,
pomi, zarzavat, tutun, capsuni.
Unul din urmatoarele grupuri de animale : 2 vaci, 10 oi, 3 porci, 50
pasari, 10 stupi. ,.
Exploatatiile propriu zise" determinate prin existenta acestor, elemente
minimale au format obiectul unei analize mai adanci, ele fiind studiate nu
nurnai in ceiace priveste intinderea" lor, criteriu ce nu poate duce la inte-
legere structurala, ci si in ceiace priveste modul de organizare al exploatarii
1i gradul de intensitate al productici -lor.
Capitolul de fats analizeaza deci exploatatiile propriu izse" sub raportul
r factorilor de productie munca" si teren", urmarind modul sub care se pre-
zinta procesul de exploatare, datorita acestor doi factori.
In ceiace priveste exploatatiile pe care le-am denumit marunte" si
ramasite dupe arendare", ne avand o capacitate agricola importanta, nu an
socotit necesar a le supune unei analize suplimentare.
www.dacoromanica.ro
: -
 25
.

1) Incepapd cu munca,. am stabilit diferitele feluri ir. care mana d, lucru

.este intrebuintata in exploatatii. S'au deosebit in primul rand ceiace este tipic
-agriculturii romanesti, exploatatiile care intrebuinteaza munca tuturor mem-
brilor unei familii ; apoi acelea in care mai ramine un excedent de brate, ce
au putinta sa sa indrepte spre munci anexe.
In unele cazuri, pe langa membrii familiei sunt angajati gi muncitori cu .

plata, iar alteori, intreaga munca agricola este prestata numai de lucratori
permanenti sau zilieri2, ,

2) Trecand la factorul -teren", am deosebit diferitele titluri juridice pe

-

-care se sprijina folosinta pamantului ce alcatueste exploatatia.

- , Terenul poate fi folosit in intregime cu titlul de proprietate ; sau poate
fi numai partial, stapanit in proprietate, restul fiind folosit cu titlul de lo-
" catiune sau uzufruct.
Pentru usurinta expunerii, vom denumi pamant strain", acel pamant
Tare, spre deosebire de pamantul propriu", nu este proprietatea sefului ex-
. ploatatiei, ci este luat in arena., dijma, sau detinut in uzufruct etc.
Din toate aspectele factorilor munca" si teren", enumerate mai sus,
-desprindem mai multe moduri sub care se prezinta exploatarea agricola, si e

care se pot grupa schematic precum urmeaza :

A. Exploatatii folosind numai bratele platite.
I) numai pe teren propriu
2) pe teren propriu gi strain
3) numai pe teren strain
t
2. :B. Exploatatii folosind bratele platite _pe tangs munca familiei.
1) numai pe teren propriu
2) pe teren propriu si strain
3) numai pe teren strain
C. Exploafatii folosind numai bratele familiei.
1) numai pe teren propriu
2) pe teren propriu si strain .

D.
.
Exploatatii folosind numai o parte din braiele familiei
1) numai pe teren propriu
2) pe teren propriu i strain .*

Exploatatiile familiale (taranesti), folosind numai bratele familiei total

-sail partial, exclusiv pe teren strain, constituesc cazuri atat de rare incat nu
-a fost posibil sa se alcatuiasca din ele o grupa aparte. .

Trecand la prezentarea numerics, a fiecarui factor in parte, gasim pen-

rtru munca" urniatoarea situatie :
4 Exploitable agricole propriu zise repartizate dada modul de folosire a munci

Numfirul exploatatiilor Suprafata exploatatd Supraf.

Categorli de exploatatil medie
Ha. . 010 Ha. 010 Ha.
Total exploatatii propriu zise 1.732.030 100,0 9.822.182 100,0 5,67
A. Lucr. numai de muncitori plant! 25.466 1,5 1.188.015 12,1 46,65
. B. Lucr. de muncitori gi familie 265.906 15,3 2.438.642 24,8 9,17'
'C. Lucr. numai de famine 1.009.031 58,3 4.667.089 47,5 4,63
www.dacoromanica.ro
D. Lucr. de 0 parte din familie 431.627 24,9 1.528.436 15,6 3,54
 ;

26 .0* ; - N

Din simpla citire a cifrelor se desprinde caracterisitica principals .a

agriculturii noastre, care se practice .de tarani, muncindu-si pamantul cu f
toate bratele familiei. Sunt 1.009.031 exploatatii (adica 58,3%) de acest fel,
constituind prin frecventa for un adevarat tip de eXploatatie taraneasca.
Aceste exploatatii acopera 47.5% din intinderea totals cultivate.
Cel de al doilea grup in ordinea importantei este forniat de exploatatiile -
in care numai o parte din cei ai casei acopera toata munca necesara iar restul
se indeletnicesc si cu munci anexe. Acestea sunt tot exploatatii familiale, apro-
piate dupe caracteristica de cele din primul grup. In 431.627 exploatatii, (a-
dica 24,9%), treburile gospodariei nu consume toata puterea de munca a f a-
miliei, astfel ca disponibilul de brate lucreaza in afara. 0 asemenea situatie
pt ate sa se datoreze suprafetei reduse a. exploatatiei, dar si, nurnaruiiii de
membri ai familiei agricultorului. Cate odata concurs ambele cauze.
Numarul total al exploatatiilor familiale taranesti, in care numai mem-
brii gospodariei furnizeaza toate bratele de munca necesare procesului de ex- ,

ploatare, formeaza asa dar 83,2% din totalul exploatatiilor agricole propriu
zise.
.
'Explodtatiile in care munca necesara este furnizata exclusiv de muncitori
agricoli, tocmiti cu ziva, cu anul sau cu bucata, si in care titularul si familia sa
nu contribue cu bratele for la nici una din muncile agricole, reprezinta o foarte
mica proportie numerics (abia 1,5% din explOatatiile propriu zise). Ele provin
din restul mosiilor expropriate sau formeaza ferme" apartinand orasenilor,
alto on sunt exploatatiile functionarilor de Stat dela tarsi..
Suprafata totals detinuta de acest grup acopera 12,1% din suprafata_ agri-
cola a tarii in exploatatie individuals.
0 pozitie intermediara, intre cele doua categorii mai sus aratate, este
detiriuta de exploatatiiile in care alattiri de membrii familiei lucreaza $i
muncitori platiti, angajati ca sa ajute la treburile agricole. Acest mod'de fo-
- losire a muncii reprezinta exploatatia taraneasca intensive si se intalneste in
265.906 de cazuri, adica. la 15,3% din. exploatatiile propriu zise, reprezen-
tand 24,8% din terenurile agricole.
Un alt element important al procesului de exploatare it constitue terenut
servind culturilor sau cresterii animalelor.
Exploatarea, in raport cu terenul, poate prezenta numai trei cazuri de
folosinta, care corespund la trei moduri diferite : exploatare pe teren propriu -

pe teren strain ; pe teren propriu si strain. Tabloul ce urmeaza reda in cifre

aceste cazuri : . . ,
. _
- 5. Exploatatiile agricole repartizate dupd modul de -`
folosire a terenului

Categorli Numarul oho .

exploatatiilor
1 2 . 3

Totalul exploatatiilor propriu rise 1.732.030 100,0

I. Numai pe teren piopriu 1.244.148 71,8

. 2. Pe teren propriu si strain 480:969 27,8
3. Numai pe teren strain 6.913 0,4
www.dacoromanica.ro
 1t
- =

27
r
Gospodariile folosind numai terenul ce le aparcine in proprietate, stint _
, in frecventa de 71,8% din totalul exploatatiilor propriu zise. ,

7. EXPLOATATIILE AGRICOLE PROPRIU ZISE

frecventa relativa pe judete

r.

-
Modul de exploatare care recurge i la folosinta terenului altuia, pe WO-
cel propriu, prezinta o proportie de 27,8%'. -. .

8. EXPLOATATIILE AGRICOLE RAMASITE DUPA ARENDARE

frecventa relativa pe judete
1.4endO.

l Sub '1%

D1-2%
t*

- Peste 5%
`1.

t : Folosinta terenului strain se sprijina pe arena dijma sau uzufruct..

Stint unele regiuni in care predomina dijma, iar in altele arenda (inchirierea).
Uzufructul decurge din contracte (de exemplu: dota) sau din situatiuni de fapt,
www.dacoromanica.ro
-
 ;-
!.28

'cand intre mai multi proprietari codevalinasi, (mai adesea rude), cel limas la
tara fo'..oseste singur si terenul celor plecati sau minori. Uzufructul mai de-
curge si din partagii ale ascedentului neperfectate legal, precum si din folq-
:sinta pe care Statul, Biserica, Scoala, Prefectura, o acorda asupra unor terenuri
:ale sale preotilor, invatatorilor, jandarmilor, etc. .

Al treilea mod de exploatare corespunde folosintei unui teren agricol

care apartine altuia in intregime. In toata Cara sunt 6.913 exploatatii, in care
tot terenul este luat dela altii, ceeace arata o frecventa de 0,4% din exploata- .
tale propriu zise. ..4

Asemenea exploatatii caracterizeaza in deobste gospodariile preotilor, in-

-vatatorilor, sau ale altor slujbasi ai Statului (jandarmi, cantonieri, etc.) care
primesc in uzufruct, pe timpul serviciului, locuinta si teren de culture.
In uncle cazuri acest mod de exploatare caracterizeaza si ,,intreprinderea
, ugricola. practicata de catre un titular care aduce in exploatare numai capi-
-talul si foloseste un teren in intregime inchiriat. ., .

Patrunzand mai adanc in fenomenul de exploatare, vom prezenta variatia

combinata a modurilor de folosinta, atat a muncii, cat si a terenului. .

$i de data aceasta iese in relief forma agriculturii noastre, pentru care

apare ca tipica exploatatia ilirgneasc6 pe teren propriu, munch de toote bra-
- ,
.tele familiei. .

In adevar, sunt 41,67ci gospodarii care ciinosc numai acest mod de ex-
ploatare ; acest tip de exploota0unj formeaza asa dar majoritatea relative a .
,exploata(iunilor agricole propriu zise: .

6 - Exploatatiile agricole grupate dupe modul de folosire a Munch'

si terenului
La 010 La 010
9- Numarul din din
Categorii
total grup. ,
1
2 3 4
. . _

Total explotatil propriu zise 1.732.030 100,0

A. Lucrate de muncitorl platiti 25.466 1,5 100,0
A 1 - numai pe teren propriu 16.294 , 0,9 64,0
A 2 - pe teren propriu si strain 4.716 0,3 18,5 4
A 3 - numai pe teren strain 4.456 0,3 17,5
B. Lucrate de muncitori si familie 265.906 15,3 100,0
B 1 - numai pe teren propriu 192.674 11.1 72,5
B 2 - pe teren propriu si strain 70.775 4,1 26,6
B 3 - numai pe teren stain 2.457 0,1 0,9
C. Lucrate numai de familie 1.009.031 58,3 100,0
C 1 - numai pe teren propriu 720.013 41,6 71,4
C 2 - pe teren propriu si strain 289.018 16,7 28,6
Sd D. Lucrate de o parte din famine 431.627 24,9 100,0
D 1 - numai pe teren propriu 315.167 18,2 73,0
D 2 - pe teren propriu si strain 116.460 6,7 27,0

Mai sunt alte 16,7% in care exploatarea se face tot de intreaga familie,
dar si pe teren luat dela altii.
Categoria apropiata, ca structure, este reprezentata de exploatatiile Ora-
nesti in care o parte din membrii familiei recurg la munci anexe. Gospoda-
rifle de acest fel, rezumate la terenul for propriu, sunt in proportie de 18,2%
din exploatatiile propriu zise ; aceasta proporite scade la 6,7% pentru cele ce
recurg si la teren strein.
www.dacoromanica.ro
 293

Adausul de teren prin dijma sau arena, se face mai frecvent (28,6%) in
exploatatiile muncite de toata familia, decat la cele consumand numai parte.
din disponibilul familiei (27,0%). - -

Aproape 1% din exploatatiile propriu zise, folosesc numai muncitori

plkiti $i numai teren propriu. Cate 0,3% reprezinta exploatatiile de acest fet,
practicate pe teren propriu si inchiriat sau numai pe teren inchiriat.
Majoritatea exploatatiilor din grupul de mai sus, in proportie de '64,0%
sunt limitate la proprietate, dar 17,57c: se limiteaza, la randul lor, exclusiv la_
teren luat cu chirie. Apare asa dar, un mod de exploatare in care titularul nu
aduce nici munca sa sau a familiei, nici terenul.
Aci nu se situeaza neaparat intreprinzatorul agricol, ci mai ales slujbasii
statului, care detin prin. functia for gospodarii cu teren de cultura (preoti, in-
vatatori, cantonieri, jandarmi, etc).
Gospodariile de pozitie intermediary (lucrate de familie si de muncitori
angajati) isi pastreaza pozitia intermediary si din punct de vedere numeric,
ele fiind cand se rezuma.la terenul propriu in proportie de 11,1% din
exploatatiile propriu zise. Proportia scade la 4,1% pentru acele adaugand si
pamant strain si ajunge la 0,1% pentru cazurile cand se practica exclusiv pe
. teren inchiriat.
Insa fats de grup, 72,5% asemenea gospodarii sunt rezumate la terenul
propriu si 26,6%j recurg si la pamantul cu chirie ; abia 0,9;0 se internelaza
exclusiv pe pamant strain.
- Examinand situatia in cele patru categorii de exploatatiuni, constatam ca
limitarea la terenul propriu o gasim in proportia cea mai scazuta in exploata-
tiile taranesti,, muncite de toata familia (71,4%) ; aceasta proprtie cneste
72,5% pentru exploatatiile lucrate de membrii familiei ajutati de muncitori
angajati ; apoi la 73,0% in exploatatiile in care o parte din membrii familiei
recurg la muncile anexe, pentru a ajunge la proportia maxima de 77,6% in
exploatatiile .care folosesc numai muncitori agricoli, daca facem abstractie de
cele lucrate exclusiv pe pamantul strain, apartinand dupa cum am vazut mai
sus in cea mai mare parte slujbasilor de stat, care primesc cu usurinta te-
ren de cultura, pe timpul serviciului.

Dislribu(ia modurilor de exploatare pe regiuni agro-geografice

Din totalul exploatatiilor agricole 76,7% sunt exploatatii agricole propriu

zise ; distributia for pe regiuni, prezinta insa mai multe particularitati.
0 prima constatare este ca in regiunile de ses, frecventa acestora este mai
mare, decat in regiunile de deal si munte.
In sesurile Dunarii, Prutului si Siretului, precum si in judetele Mehedinti,
Tarnava Mare, Tarnava Mica si Tulcea, exploatatiile agricole propriu zise se
afla intr'o proportie de 82-86% din totalul gospodariilor agricole.
Cea mai ridicata frecventa o prezinta judetele Covurlui si Fagaras (peste
90%).
www.dacoromanica.ro
 3o :

In p!atoul Transilvaniei (fara Fagaras si Tarnava) si in Bucovina, ex-

, ploatatiile agricole propriu zise au o proportie ce variaza intre C5-76% din
total ; la fel si in judetele de deal din Estul si Sudul Carpatilor.
, 0 situatie intermediary o prezinta unele judete situate partial la deal si
campie, precum Ramnicul-Sarat, care are 81.,4 %i exploatati propriu zise si
Mehedinti..
, Cea mai scazuta proportie a exploatatiilor propriu zise, se gaseste in, ju-
' detele Prahova (51,7%) si Muscel (48%).
.-
I. Utilizarea manei _do lucre

Tinand seamy de modul de utilizare al manei de lucru, exploatatiile pro-

:priu zise se distribue pe tara in felul urmator: .
"
A.ExPloataiiile lucrate numai cu muncitori platili, stint raspandite la
poalele Carpatilor, intre judetele Gorj i Ptitna, dar mai cu deosebire in .

Muscel. Aceasta regiune are exploatatii de acest fel intr'o proportie variind ,
'dela 2% pans la 3,6% (Muscel) . adica depaseste mult proportia generals pe .-

tars, care este numai de 1,5%. - ,

Campulung (Bucovina) si Constanta au exploatatii lucrate numai cu
muncitori angajati intr'o frecventa ce trece de 271, iar in judetele Moldovei
(afara de Dorohoi), exploatatiile respective sunt in proportie de 1.5 2(;1.:.
Acest mod de exploatare este proportional redus, si variaza intre 0,7 = 1,5%
pentru regiunile din Platoul Transilvaniei si Valea Dunarii.
B. Exploatatiile lucrate de familie i de muncitori piatiti sunt mai raspar-
dite in Bucovina si vestul tariff, cu deosebire in judetele Campulung (27,16%)
Brasov (32,4%) si Tarnava Mare (29,9%)' unde frecventa for atinge sau
. depaseste 30%, ceeace este dublul frecventei gcr.erale pe tara. Alte judete, in
special din Trasilvania, ating deasemenea cifre maxi : Sibiu 24,670. si Timis
24,9%1 . 1

Aceste exploatatii, folosind si bratele familiei si muncitori angajati, sunt

destul de dese si in judetele ConStanta, Iasi, Muscel, Valcea si Prahova, unde
in ordine descrescanda, prezinta proportii ce variaza intre 26% si 18%.
Judetele Olteniei (afara de Valcea) si Tulcea cunosc mai putin acest mod '
de exploatare, a carui frecventa oscileaza aci in jurul cifrei de 10% ,pentru
ca apoi in sesul Dunarii coboare si mai jos : Teleorman si Vlasca au sub
5%. Acest din urma judet traseaza iimita inferioara pe tara, contrastand cu
Brasovul, unde se inregistreaza cea maxima (32,4%). . -- ,.
, _

C. Exploatallile tiirdne,sti lucrate de Coate bratele familiei, sunt cele mai

numeroase (58,3%) din exploatatiile propriu zise, astfel ca si procentul for pe
regiuni arata cifrele cele mai ridicate. In special regiunile de ses au mai multe ,
,exploatatii taranesti ,iar acele de deal si munte, mai putine.
In carnpia Dunarii, care detine cel mai mare procent regional 70,45
,
www.dacoromanica.ro
. - r
 31
-
.din exploatatiile propriu zise sunt lucrate de intreaga familie, dar procentul
este puternic depasit in judetele Vlasca (77,5%), Teleorman (75,9%) si Do lj
(71,1%).
. Sesul Siretului si Prutului are numai 65,5% exploatatii de acest fel, insa
judetele Covurlui si Roman depasesc usor 70%.
Urmeaza Dobrogea cu 50,1% exploatatii taranesti, depasind astfel . cam-
pia Tisei, care are numai 52,7% ; judetul Cara ridica procentul pans la
59,6%, urmat de aproape de Severin cu 59,2 r ,

In judetele. Platoului transilvanean gasim exploatatiile taranesti lucrate

de intreaga familie, cu o medic de 48,7%, iritrecuta de regiunea Carpatilor
_Moldovei (51,6%) si a Munteniei si Olteniei (49,2%). Bucovina, cu procentul
ei de 50,8%, tot datorita pozitiei geo-climaterice, se alatura acestor din urma
.
regiuni. . . - .

In Platoul Transilvaniei judetul Fagaras, are cele mai multe exploatatii

lucrate de toate bratele familiei (647%), pe and Brasovul, judet vecin, are
_ .
.

numai 32,8% adica jumatate. .

-.." ' .

Din Bucovina se remarca judetul Radauti, cu o proportie de 60,6% si

Campulung la extrema de jos, cu 23,2%. ,

. Din regiunea Carpatilor Munteniei si Olteniei se desprinde Gorjul cu .

65,5% exploatatii pur taranesti, depasit la randul lui de Mehedinti (66,4%),

-care prin pozitia sa, are Si caracteristica de judet de campie. In schimb, in
judetul Muscel (de munte) sunt numai 20,6% exploatatii taranesti, iar in u-
detul Prahova 30,6%.

.D. Exploatatiile (eir'dnevti lucrate numai de o parte din membrii familiei

reprezinta mult sub jumatate din numarul celor lucrate de intreaga familie ;
ele ating, pe tara, procentul de 24,9%- din exploatatiile propriu zise.
.s.. Distributia regionala a exploatatiilor consumand numai o parte din mun-
.. ca familiei are cu totul alt aspect decat celelalte exploatatii pur taranesti, des-
.* prinzandu-se norma ca in regiunile de campie, procentele sunt mai mici si tind
sa creasca spre regiunile de munte, mai ales in regiunile uncle exista industrii,
lemn, etc.
r AStfel, in sesurile Siretului, Prutului.si Dunarii avem procente regionale
de 18,0 si 19,9 ; pentru sesul Tisei, procentul ajunge la 26,3.
In Carpatii Munteniei, Olteniei si Moldovei, exploatatiile de acest' fel
intrec 30%. Bucovina si Platoul Transilvaniei ocupa o situatie intermediara.
Din regiunea carpatica a Muteniei si Olteniei, se remarca, judetul Mus-
cel (49,7%), care define procentul maxim, urmat de aproape de judetul Pra- .

lova cu 46,4% ; procentul regional minim it gasim la judetele Mehedinti

(21,3%) si Gorj (22,9%).
.In regiunea Carpatilor Munteniei si Olteniei se constata tin rap)rt rovers
intre numarul exploatatiilor taranesti folosind toate bratele familiei, si: cele
folosindu-le numai partial. La prima categoric Muscelul si Prahova, jude-
:

1e cu caracter industrial mai pronuntat, detineau minimele; iar la a doua de-

. tiri maximele ; Gorjul i Mehedinti judetele relativ cele mai agricole din
www.dacoromanica.ro
 ,
32
regiune reprezentau procentele maxime, iar acum reprezinti pe cele-
minime. --t-
9. EXPLOATATIILE LUCRATE NUMAI DE MUNCITORI PLATITI
frecventa relativa pe judete

$esul Dunarii are un procent de 19,9% Vlasca marcheaza limita minima

cu 16,8 %, iar Ilfovul cea maxima cu 22,3%!, urrnat de Romanati cu 21,1%-
10. EXPLOATATIILE LUCRATE DE FAMILIE $1 DE IVAINC110RI PLATITI
frecveenta relativa pe judete

Sub limita regionals din campia Dunarii se plaseaza sesul Siretului $i

Prutului (18,0%), iar peste, sesul Tisei (26,37,-). In aceasta regiune agro-geo-

www.dacoromanica.ro
1
 - 33
grafica, Bihorul are cel mai mare procent (30,4%) si Timis-Torontal cel mai
mic (22,4%).
In campia Siretului si Prutului, exploatatiile taranesti consumand numai
o parte din munca familiei, sunt raspandite mai ales in judetele Ramnicul
Sarat (23,4%) si Vaslui (20,3%), dar sunt foarte rare in celelalte judete si mai
cu deosebire in Roman (15,3%) si Dorohoi (16,0%).
Dupe, cum am semnalat mai sus, Bucovina Si Platoul Transilvaniei (data
fiind pozitia agro-geografica ce ocupa aceste regiuni) au procente interme-
diare intre cele marcate de judetele carpatice si cele de ses.
Platoul, Transilvaniei se inscrie cu media regionals de 27,7%. Proportia
minima se gaseste in Tarnava Mare (18,5%) iar cea maxima, in Brasov
(33,6%), urmat imediat de Hunedoara (33,5%).
In Bucovina, judetul Campulung depaseste puternic prin procentul sau de
47,0 media exploatatiilor literate de o parte de familie. Celelalte judete, mai .
cu seams Suceava, sunt mult sub medie (28,2%).

II. Folosirea terenului in exploatare

Terenul pe care se practica exploatarea constitue proprietatea titularului

in 71,8% din cazuri. Alte 27,870 din exploatatiile propriu zise isi spore,
suprafata proprie, recurgand la terenuri inchiriate, iar 0,4% sunt exploatari
practicate exclusiv pe pamant luat dela altii, in arena, dijma sau uzufruct.
Acest din urma mod de exploatare, numai pe Oman t luat dela altii,
se poate intalni numai la acele exploatatii, care folosesc munca platita fie
exclusiv, fie alaturi de munca familiei ; insa folosinta terenului propriu sau
propriu si inchiriat, se intalneste la orice mod de exploatare.
1. -- Limitarea la proprietate se practica in mod variat pe intinsul tarii.
Transilvania cuprinde cele mai frecvente exploatatii facute exclusiv pe .-
teren propriu. $esul Tisei inscrie procentul dominant (81,3%) datorita in spe-
cial judetului Caras, care atinge maximal pe tars. (89,3%.), urmat de Hune-
doara (88,5%) din Platoul transilvanean.
, In Mo'dova, cu deosebire in partea carpatica, media se mentine aproape
de cea din Vestul tariff, iar judetele Neamt si Putna stau in junil proCentului
, dc 85% insa Covurlui coboara la 57,3%" apropiindu-se de nivelul constant in
judetele din risaritul campiei Dunarene.
Muntenia, cu aceeasi accentuare pentru regiunea muntoasa (71,4%) ur-
meaza Moldovei, iar pentru sesul Dunarii gasim o medic de 62,1%. Dobrogea
si Bucovina au medii apropiate, in jurul frecventei de 68%, limita inferioara
inregistrandu-se in jud. Suceava (54,8%).
2. Recurgerea la arendare urmeaza o distributie agro-geografica care
este in general inversa aceleia constatata pentru limitarea la teren propriu.
Campia dunareana care in partea de rasarit are multe mosii mari, furrn-
zeaza pamant cu arena astfel ca exploatatiile din partea locului devin aren-
datoare in proportie de peste 40%; judetul Ialomita aflandu-se aproape" de
procentul maxim pe tars, aproape la acelas nivel ca si jud. Constanta (43,1%)..
www.dacoromanica.ro 3
 34
Muntenia nordica are 28,4% exploathtii sporindu-i suprafata prin aren-
dari si este cu putin depasita de procentul Bucovinei (30,1), in care provincie
11. EXPLOATATIILE LUCRATE PE PAMANTUL PROPRIU
frecventa relative judete
, -;

judetul Suceava define maximum pe tara intreaga (44,6%).

In Moldova carpatica (19,2%) fata de cea de ses procentul creste sensil3i1
12. EXPLOATATIILE LUCRATE PE PAMANTUL PROPRIU $1 STRAIN \-
frecventa relative pe judete

Legends.
10 - 15 It %... .,
O ^'
n O15 - 243

20 - 25 .4 4.,
re .4.L.W.... 1
25 - 308
30 - 401
S.

WM/
c:*
L 40%
Pc St.
WA .5"Mr..
INalla-

'-_, r. ... _.4..-

VEIL_
.11.1
II=
algEe1 01. '. :::.:ZI:
II...M-''''''''''.
.,11 .a.,.....,
,..1,..M 11- 71.1I.
b. .-

=..
/".9....... ., i,;
...../..,:,j, 1,. ..,
IMm.m.
.. ISZTPY
-3V-;-:::- .

si anume la 27,3%. Judetele Neamt si Putna de astadata se aliniaza aproape

de limita inferioara, care este detinuta de ara (10,3%) in Vestul Transilva-
niei adica invers de cum era pentru gospodariile rezumate la terenul propriu.

www.dacoromanica.ro
 35
-" Platoul Transilvaniei (20,5%) are variatii judetene dela simplu pans la
triple, intre Hunedoara si Brasov (31,07.
3. Exploatatii practicate numai pe teren.folosit cu chirie, sau uzufruct,
se gasesc mai ales in Dobrogea si Bucovina (0,8%), unde Campulung inscrie
maximul (1,3%), apoi in Transilvania (0,6%), din care se remarca Tarna-
I vele.
. Moldova are media 0,4X, depasita de Iasi, Roman si B.otosani, jar Mun-
tenia are media cea mai mica (0,2%), cu o usoara superioritate in judetele
dndustriale si in Ialomita (0,4%). .
Vom urmari acum folosirea terenului in'fiecare mod de exploatare in par-
.te relevand situatiunile, mai caracteristice in rapOrt cu regiunea agro-geo-
,,grafica. .
_

A. = In exploatatiile' lucrate numai de muncitori platiti, limitarea la

terenul propriu (A1) este caracteristice pentru ,Muntenia, uncle acest mod it
Lgasim la trei sferturi din cazuri ; dar proportia scade pentru restul tariff, ajuri-
:gand in Bucovina la 34,8% din numarul total al exploatatiilor tip A din
-.4 _judet. . .
Sporirea intinderii prim luarea in arena (A2) este-cunoscuta de o patrime
,din exploatatiile Moldovei si de aproape o treime din acele ale Dobrogei.
Exploatarea numai cu zileri si pe terenuri in intregime Nate en arena
sau uzufruct (A3), se practice in medie in 17,5% din cazuri. Proportia acestor
,exploatatii creste in regiunile de Vest si anume la 30,5% din Platoul Tran-
silvaniei, la 33,5% in sesul Tisei si reprezinta 41,4% din totalul exploatatiilor
BucoVinei ; regiunile respective cuprind deci cele mai multe intreprinderi
.-agricole. ,
B. = Exploatatiile lucrate de familie impreuna cu zileri, folosesc numai
- :panzetnizi/ propriu (B,) intr'o proportie care depaseste 10%', in toata tart, afara
de sesul Dunarii si Dobrogea. Aceste doua regiuni detin exploatatii care isi
:manse intinderea grin arendare (B2) intr'o frecventa care pentru Dobrogea
atinge aproape jumatate din cazuri.
Aceleasi doua regiuni si cu aceiasi accentuare pentru Dobrogea )
.cuprind si exploatatiile de,aoest fel formate exclusiv din terenul, inchiriat (B3).
C. Exploatatiile taranesti lucrate de toate bratele familiei (C1) mentin
pentru limitarea la terenul propriu, media de peste 70%, dar in Carpatii
Moldovei si Vestul tarii, procentul se ridica aproape de 82%.
Bucovina, in extrema de. Nord, si intreg Sudul, dar cu deosebire sesul
dunarean, practica luarea in arena. (C2) cu o frecventa variind in jurul a o
, .
'treime din cazuri.
D. -- Exploatatiile taranesti cu brateexcedentare au cele mai multe gos-
_
podarii rezumate la pamantul.proptiu (D1), cu aceiasi accentuare pentru re- ,
giunile din Vestul tarii si Carpatii Moldovei.
. Exploatatiile din sesul moldovean, dar mai, ales din sesul Munteniei; re-
-curg la pamant strain (D2) in proportie de circa 33%.
Din toate ce au precedat se desprinde constatarea 'ca nu poate fi stabi-
].
lit un raport perfect intre raspandirea fenomenului de arendare si regiunea
www.dacoromanica.ro
. .
 36
,
agro-geografick astfel ca trebue sa consideram modurile de folosinta ale te--
renului, ca depinzand de stari cu totul locale.
13. EXPLOATATIILE LUCRATE DE FAMILIE PE PAMANTUL PROPRIU
frecventa relative pe judete

L egOndtt

dsub 301

20-251
I. .1

40-43%

Totusi, in linii foarte largi, se poate spune ca Dobrogea si Bucovina sunt

regiuni unde este mai mare raspandirea exploatatiilor care si-au sporit supra-
14. EXPLOATATIILE LUCRATE DE FAMILIE PE PAMANTUL PROPRIU SI STRAIN "-
frecventa relativti pe judete

legend&

El lift sr
rti
,-
I
I=1 1-10% ft-7
M10 -15V

15-20t
- , IN2 0 -3 0

fata proprie prin arena., pe cand campia Tisei cunoaste prea putin practica
luarii in arenda. In ce priveste Dobrogea, frecventa recurgere la arendare se
verifica si cu faptul ca, tot in aceiasi regiunt stint cele mai multe exploatatii,
www.dacoromanica.ro
 37

scare au dat cu chink peste 80% din suprafata for proprie, creand astfel dis-
ponibilul de teren pentru arendari.
Gospodariile numai pe pamant luat dela altii se intainesc mai des in
Bucovina, si mai ales, in Vestul tariff, precum si in judetul Constanta.
In ce priveste frecventa arendarilor pentru fiecare mod de exploatare,
se desprinde constatarea ca exploatatiile folosind numai zileri si lucrand nu-
:mai pe pamant strain, sunt raspandite in special in provinciile alipite.
Exploatatiile familiale care se rezuma la terenul propriu, stint mai free-
vente in Vestul tarii si in regiunea carpatica, cu deosebire in aceia a Mol-
dovei.
Sesul Dunarii si Dobrogea sunt regiuni in care o proportie insemnata de
--exploatatii isi sporesc intinderea plan luari in arena_
Distributia regionals a exploatatiitor rdmdfite" si marunte".
Categoria exploatatiilor aflate pe proprietati, din care o parte de cel
.putin 80%, a fost inchiriata altora, reprezinta numai 2,6% din toate exploata-
. tiile agricole individuale: ,
Asemenea exploatatii ramalile dupes arendare, ocupa din punct de vedere
economic, locul al doilea dupes exploatatiile propriu zise.
In distributia for pe tara apar printr'o cifra masiva
, in Dobrogea, consti-
tuind o proportie care este impatritul mediei generale ; pentru judetul Con-
stanta este de 8,4%, iar in judetul Tulcea procentul se ridica la 9,4 si este
depasit numai de un singur alt judet : Timis-Torontai cu 9,7. In adevar, in
cealalta extrema a tarii, in Vest, campia Tisei urmeaza cu o medie regionals
care este indoitul mediei pe tara.
Exploatatiile ramasite dupes arendare dau in sesul Dunarii o frecventa
?. care depaseste cu putin media_ pe tara, si se datoreaza in special judetelor
Braila (7,1 %) si Ialomita (5,3%). In celelalte judete procentele sunt mici, cu
'deosebire in Romanati si Olt (2,0 %).
In Platoul Transilvaniei media de 2,1%, este intrecuta cu peste dublu de
Brasov (5,1%) si apoi de Tarnava Mare (3,5%) si Sibiu (3,2%). In schimb ju-
detul Hunedoara are o treime din media regiunei.
Regiunea carpatica, cu o slabs accentuare pentru Carpatii Munteniei si
Olteniei, mai ales in judetul Buzau (2,3%) si Mehedinti (1,6%), are e winenea
exploatatii inteo proportie sub 1%, si foarte rar, putin peste.
Moldova de ses are procente osciland in jurul lui 1, cu singura abatere pre-
zentata de Covurlui, care atinge 4%.
Brasovul cunoaste in cea mai redusa proportie (0,4%), exploatatiile rama.-
'site dupes arendare.
Exploatatiile denumite de not marunte" datorita mai mutt importantei
-lor reduse, decat iritinderii, sunt de doua feluri, dupes cum titularul lor, este
muncitor agricol sau nu.
Suprafata redusa a acestor exploatatii, adesea rezumata la o curte, nu poa-
-. te indestula o familie, astfel ca titularul sau si unii membrii ai casei, muncesc
cu bratele in alte exploatatii si constituesc categoria palma,si/or. Foarte nume-
www.dacoromanica.ro
.
 38
rosi inainte de reforma agrara, palmasi s'au imputinat dupe improprietarire:
si la data recensamantului gospodariile for reprezentatr 15,8% din total. .

In general, categoria aceasta' de exploatatii este mai raspandita in re-

. giunile de deal si munte si mai rare in sesurile Siretului si Prutului (10.7%)4
Dunarei (9,5%0 si Tisei (16,2%).
Din campia dunareana, in afar de Ilfov (14,4%) si Olt (11,8%), toate --
judetele au sub 1070, Braila avand cele mai putine gospodarii de palm*
(5,1%). . -
In sesul Siretului si Prutului, judetele au proportii osciland aproape in-
jurul mediei de 10,7%, afara de Roman si Ramnicul Sarat, care se abat .

sus pans la 15,1%: si de Covurlui, care se abate in jos pang. la 3,8%.

Campia Tisei cu procentul de 16,2% depaseste Platoul -Transilvaniei
(14,4%) datorita Aradului care atinge 10,7% restul judetelor fiind sub medic-
In schimb Platoul transilv5inean are cinci judete cu procente intrecand (dar-
_
slab) media regionals, in timp ce judetul Fa.garas (4,3%) coboara pang a-
proape de cel mai scazut procent pe tars, aflat in Dobrogea. Media acestei.
regiuni este de 3,8%, iar judetul Constanta constitue minimul absolut, cu-
2,7% gospodarii de palmasi.
. Regiunea carpatica a Moldovei prezinta procente ce oscileazI in jurul
mediei de 21,9%, pe cand cea a Munteniei si Olteniei, are si media mai ri-
dicata (25,1 %) dar si numeroase abateri judetene. Astfel, Muscelul atinge-
procentul de 35,7% pe cand Mehedintiul it coboara la 13,4%.
Bucovina, tot cu caracteristica regiunilor de deal, are cele mai frecvente
gospodarii de muncitori agricoli in judetul Radauti (28,2%) iar tele mai pu-
tine in Campulung (19,7%).
A doua categorie de exploatatii marunte", este formates din gos-
podariile celor ce muncesc in 'afara de agriculture, dar au o mica exploatatie-
. (sub limits), sau posed vreun animal de munca on de rents.
. Aceasta categoric este mai restransa decat a muncitorilor agricoli, din
_
care reprezinta abia o treime, iar din toate exploatatiile, cuprinde 5,174 R5s-
pandirea ,ei pe tars; urmeaza in linii foarte largi, cam aceiasi ordine ca si
gospodariile din prima categorie.
esurile Siretului, Prutului i Dunarii au procente judetene asezate in
jurul cifrei 2, maximele fiind atinse de Iasi (2,4%) Ilfov si lalomita (3,0%),
iar minimele de Mein (1,5701) si Olt (1,2%).
Campia Tisei prin media de 5,9% se deplaseaza de regiunile de campie
insa faptul se explica prin sterile locale din judetele Caras si Timis-Torontal-
Numarul important de gospodarii apartinand muncitorilor industriali,.
(din Resita si Bocsa. Montana, etc.) au ridicat procentul pentru Caras la. .
10,4%'1 iar acele din Banloc si, alte centre industriale, au ridicat procentul
.

pentru Timis-Torontal (6,674 . . , .

Fenomenul se repeta si pentru alte regiuni. Platoul Transilvaniei cu o

. medie de 6,4% cuprinde judetul Brasov, a carui proportie de gospodarii apar-
tinand muncitorilor industriali atinge 10,6%. Centrele industriale din Abruct
www.dacoromanica.ro
 39

\ix si Zlatna ridica procentul pentru judetul Alba (8,1%), dupa cum cele din Pe-
, trosani si Cugir influenteaza procentul judetului Hunedoara.
Bucovina se inscrie cu proportia de 7,75 gospodarii apartinand munci-
A
r
torilor ne-agricoli ; judetul Campulung ridica procentul la dublu (15,1.%).
In Carpatii Munteniei si Olteniei media este de 7,9% depasita puter-
nic de Muscel (15,9%) si Prahova (21,5%). Variatia in minus este si mai mare,
_
Gorjul si Mehedintiului avand numai 1,5% gospodariide muncitori ne-agricoli.
Regiunea carpatica a Moldovei arata o medic de 5,0% cu variatia in
jos pang la 2,7% pentru Baia si in sus pang la 8,3%I pentru Bacau.
Procentul ridicat al gospodariilor de aceasta categorie aflate in Dobro-
gea se explica prin faptul ca atolo au fost inglobate cele 6.147 familii de refu-
giati din Cadrilater, carora la momentul recensamatului Inca nu li s'a atri-
buit exploatatia noua. Faca"nd abstractie de acesti refugiati, rarnan pentru
jud. Constanta 1,7% de gospodarii de aceasta categoric, iar in Dobrogea, in
taal 1,9%.
1
Capitolul III
RAMURA PRINCIPALA DE PRODUCTIE
. 'La prelucrarea recensamantului agricol din 1941, au .fost cercetate eac.
ploatatiile agricole individuale si din punctul de vedere al ramurii. princi-
pale de productie.
In acest scop, au fost stabilite 8 grupe de productivitate agricola, in care
au fost-integrate toate exploatatiile individuale din categoria celor propriu
zise". Integrarea intro ramura de productie s'a facut tinandu-se seams de
felul dominant al produsului agricol constatat, de exemplu : exploatatia care . ,

a produs cu deosebire cereale a fost trecuta in grupa cerealiera", iar cea

care a produs struguri i vin a fost trecuta in grupa viticcla", etc.
- S'a ivit insa o dificultate cu prilejul clasificarii exploatatiilor care au
mai multe produse agrcole. Aceasta dificultate a fost rezolvata printr'un
prOcedeu technic : pentru fiecare cultura agricola, ca si pentru fiecare animal
de rents, a fosj stabilit un coefkient in raport direct cu rentabilitatea pe
hectar, respectiv pe animal. Apoi s'a procedat la inmultirea cu coeficientul
i , corespunzator, in mod individual ,atat a intinderii cultivate (cu cereale ,zar-
..
zavat, plante furajere, livada cu pOmi fructiferi, padure, etc. cat si a numa-
rului animalelor de renta.*). ,
. . .
.-

, -.
r

;
9 Pentru calcularea ramurei de productie s'au foloSit urmatorii coeficienti:
17n ha cu cereale . . . . . 5 puncte. .
Un ha. cu fanete cultivate, plante alimentare sau industriale . . . . 7
Un ha cu gradini de zarzavat sau culturi, intensive . . . . . . .. 20
Un ha cu vii altoite . . . . . . . . 20 , ..... A

, ', :

",
Un ha cu vii producatori directi . .
Un ha- cu pomi fructiferi . . . . . .
Un ha de panne sau padure -
12
2
7

i
- ---- , ,....
,
-.
0 vaca cu sau fara vitel 7 d

0 oaie cu sau fara miel 0,8

Un pore 3 ,
Un purcel 0.4 -, i
_
Un stup 0.4 % ,
0 gains www.dacoromanica.ro 0.1 ,..
40
- - Cifrele separat obtinute au fost comparate cu jumatatea sumei for si ci-
fra care a atins sau depasit jumatatea totalului a fost socotita cu reprezint'a
'elementul agricol covarsitor si deci respectiva ramura de productie agricola.
Dace doui cifre au fost egale sau niciuna nu a. depasit jumatate din
suma tor, atur.ci s'a considerat ca avem o ramura de productie mixta. In cele
mai frecvente cazuri explatatiunile mixte sunt alcatuite din culturi de ce-
reale si productia animals ; dar si celelalte ramuri intra adeseaori in compo-
nenta exploatatiilor mixte, care totalizeaza aproape jumatatea suprafetei
J
viilor, pomilor fructiferi etc., mai ales -data aceste culturi nu sunt destinate _

sa alcatuiasca preocuparea specials a sefului de exploatatie.

Celelalte exploatatii deck propriu zise, adica exploatatiile marunte i
exploatatiile ramasite dupa arendare, au fost neglijate din punctul de vedere
al ramurei de productie.
Asemenea exploatatii au de cele mai multe on doar un animal de munca
Si numai rareori, un animal mare de rents ; iar terenul for se reduce la curte
si cateodata si o mica parcels, astfel ca la aceste elemente nu se poate calcula
ramura de productie.

Repartizarea pe regiuni ogro geografice

Repartizarea exploatatiilor agricole pe cuprinsul tarii dupa felul ramu-

rilor principale de productie urmeaza regula impusa agriculturii de conditiu,
nile agro-geografice si, intr'o oarecare masura, de starile locale. Cu toata a-
ceasta determinare geo-climatica, initiativa si staruinta cultivatorilor au
facut sa constatain si abateri, precum ar fi : vii cultivate in plin ses : cresca-
torii de animale in regiuni de campie, gradini de zarzavat in locuri sece-
toase, etc. _.-
Totusi, in linii largi, exploatatiile agricole, in raspandirea for pe tars,
poarta caracteristica produsului agricol propriu conditiunilor de teren si clime
din fiecare regiune.
Tabloul de mai jos arata numarul si proportia pe tars a exploatatiilor
agricole, oranduite dupa ramura principals de productie (vezi coloanele 2
7.- Exploatatille agricole preppie zise re, acre dapd samara de prodacjie

Totalpe tarn Frecventa exploatatiilor agricole pe ramuri din :

- Felul ramurei
0/0 din Car- Car- .
de Numarul nurna_ Sires-
Swett- path patii Platoul Vestul
exploata- rut total lui $1 Moldo- Munte- Sesul Dobro- Buco- Transit- Transit-
productie tam Prutu- - vet fiat si Dunarli gee vina
tutor vaniei vaniei
lui Olteniei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 . 11

Total 1.732.030 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Cerealieill 878.395 50,7 56,9 27,1 38,5 78,9 81,0 7,6 17,4 52,3
Mixte 555.336 32,1 32,5 45,2 40,2 14,3 7,4 60,2 50,0 29,3
Cresterea animal 217.043 12,5 7,2 21,3 14,7 5,0 8,9 15,4 25,7 14,2
Culturi speciale 35.711 2,0 1,0 2,2 0,8 0,5 1,0 16,2 5,7 2,0
Viticultura 23.666 1,4 1,7 3,5 2,5 0,5 1,2 0,0 0,3 1,1
Pomicultura 12.184 . 0,7 0,2 0,1 2,5 0,2 0,1 0,2 0,5 0,6
Grad. zarzavat 6.636 0,4 0,4 0,3 0,5 0,5 0,3 0,3 0,2 0,3
Silvicultura 1.848 0,1 0,1 0,2 0,2 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0
Apicultura 1.211 0,1 0,0 0,1 0,1 , 0,1 - 0,1 0,0 . 0,1 0,2
www.dacoromanica.ro
-
 41

si 3), precum si frecventa fiecarei, categorii in diferitele regiuni agro-geogra-

fice ale tarii (vezi coloanele 4-11).
_ In sesurile Dunarii, Siretului gi Prutului, ca si in Dobrogea, se cultiva
,cereatele, astfel ca in aceste regiuni se gasesc cele mai nunteroase exploatatii
individuale, a caror ramura de productie este cerealiera. Deasemenea si in
Vestul tariff, pe sesul Tisei, aceste culturi au gasit un teren propice desvol-
tarii lor.
- In regiunea muntoasa, unde natura solului nu permite cultivarea cerea-
lelor, agricultorii au cautat sa acopere nevoile gospodariilor for muncind si
in alte sectoare agricole, astfel ca aci doming exploatatiile cu ramura de pro-
ductie mixta, a caror frecventa este remarcabila in Bucovina si in Platoul
Transilvaniei. Agricultorii din aceste regiuni cauta, prin activarea altor pro-
ductiuni agricole si in special prin cresterea animalelor, sa-$i asigure tin
venit, astfel ca exploatatiile for au capatat tin caracter de productie mixta.
Tot asa in Carpatii Moldovei exploatatiile mixte arata o frecventa a-
preciabila.
Exploatatiile specializate in cresterea animalelor sunt frecvente in deo-
sebi in- Sudul Bucovinei si in Transilvania.
In compartiinentul exploatatiilor cu ramura Culturi speciale" gasim
pe' cele producatoare de plante alimentare, industriale si furajere, sau cele .

care cultiva capsuni, flori pentru vanzare, etc. Din cauza numarului redus al
exploatatiilor din fiecare din aceste categorii in parte, toate au fost incadrate
intr'o singura categoric denumita culturi speciale".
Raspandirea culturilor speciale este influentata de elementul geo-clima-
-tic, dar si de practica unei agriculturi intensive, care aduce un venit mult su-
perior, astfel ca din suprafete mai restranse se pot obtine beneficii marl.
Bucovina Si Platoul Transilvaniei sunt regiunile unde asemenea exploa-
tatii arata o frecventa mai ridicata..
Exploatatiile viticole s'au putut desvolta in bune conditiuni in imediata
vecinatate a regiunilor muntoase, in special in cotul Carpatilor, apoi in ju-
detele insirate dealungul Prutului ca si in regiunea deluroasa. a Dobrogei.
Pomicultura, cu ramura principals de productie, s'a putut afirma cu deo-
.sebire in regiunea deluroasi".. a Munteniei si in Platoul Transilvaniei.
Padurile, in marea for majoritate, apartin Statului asa' ca exploatatiile
individuale fcrestiere sunt putine ca numar si se gasesc in special in regiu-
rile muntoase, si anume dealungul versantilcr Carpatilor.
Gradinile de zarzavat formeaza preocuparea principals a unui mic nu-
mar de exploatatii, aflate in deosebi in jurul Capita lei.
Din examinarea tabloului de mai sus, se poate stabili lesne cea mai .
ecventa ramura de productie ,in fiecare regiune agro-geografica a tarii.
Artfel, cultura cerealelor este ramura de productie-dominanta in Dobrogea si
in regiunile de ses ale tarii : sesurile Dunarii, Siretului, Prutului -$i Tisei
fintre 52,3% si 81,0%). Exploatatiile mixte sunt frecverite in Carpatii Mol-
dovei, in Bucovina si in Platoul Transilvaniei (intre 45,2% si 60,2%). Cul-
turile speciale stint desvoltate mai ales in Bucovina. Cresterea animalelor
www.dacoromanica.ro
 42
.

de rents este ramura de productie care se gaseste in oarecare desvoltare irt

Platoul Transilvaniei (25,7%), urmand du-pa culturile mixte, iar in Carpatii
Moldovei (21,3%) dupa culturile mixte si cultura cerealelor.
Celelalte ramuri de productie arata o frecventa mult mai r..cazuta (intre .

0,1% si 3,5%), situandu-se din acest punct de vedere pe un plan secundar.

Proportia exploatatiilor, considerat5 dupa criteriul ramurei principals
de productie, urmeaza un paralelism cu natura terenurilor aflate in exploa-
15. EXPLOATATIILE AGRICOLE DUPA RAMURA PRINCIPALAIDE PRODUCTIE
numkul exploatatiilor (un simbol = 5.000).

.w

IateSe ti
fiIT 19i
. .

tatiile-individuate. Astfel, terenurile arabile reprezinta 73,5% din totalul 'su--

prafetell,r exploatate; iar culturile legate de terenul arabil (cereale, zarza-
vaturi, culturi speciale) insumeaza la randul lor, o proportie de 53,1%. Di-
ferenta reprezinta suprafete insamantate care fac parte din celelalte categorii
de exploatatii, cum ar fi de pilda cele mixte.
Cresterea animalelor de rents este in stransa legatura cu fanetele na-
turale sau cultivate si cu pLsunile. A ceste categorii de terenuri totaliieaza
11,8% din intreaga intindere a suprafetelor exploatate, iar gospodariile, care
se ocupa in special cu cresterea animalelor, indica o proportie corespurizi-
toare de 12,5%, _

In ce priveste raportul existentei intre celelalte categoric de terenuri si

ramurile de productie respective, se constata deaseinenea o apropiata sime
trie. Suprafata sadita cu vii formeaza 1,6% din total iar proportia exploa-
tatiilor viticole se ridica la 1,4%1; proportiile respective pentru exploatatit
ppmicole sunt : 1,4% si 0,7%.
Padurile insa, rePrezinta numai 0,1% din exploatatiile cu aceasta ca-
. racteristia, pe and terenul imp5durit oeupa 7,9% din totalul suprafetelor
. cultiavte. Disproportia se explica deoarece in calculul ramurei ,,silvicultura"
s'a tinut seama de venitul mai redus ce-1 educe un ha de padure, comparativ
cu aceiasi suprafata afectata culturilor agricole.
Astfel fiind,.a fost mai greu si mai rar ca o intindere de teren Oduros
www.dacoromanica.ro
 43,
sa determine ramura de productie a unei exploatatii individuale, _data fiind
mica rentabilitate a padurilor ; iar cele mai intinse suprafete acoperite cu pa-
duri au intrat mai ales la exploatatii cu caracter mixt".

Exploatatiile cerealiere. .

Exploatatiile al caror principal venit provine din cultura cerealelor, pre-

zinta cel mai important procent (50,7%) din numarul exploatatiilor agri-
cole propriu zise. Din cele 1.732.030 gospodarii agricole existente in 1941,,
. 16. EXPOATATIILE CEREALIERE
i frecventa relative pe judete
Legena
D 0_,.%
,0_20%

2o-rox
vd Lo-en
E 60 -so=

Eir3 Peste e

878.395 exploatatii au ramura, de productie determinate de cultura.

,
cerealelor.
.
.
,
, -
, Facandu-se raportul intre numarul exploatatiilor de acest fel $i supra- .
fata arabila a tarii se constat-: o densitate de 11,7 exploatatii la 100' de ha
arabile. - - .
Pe regiuni agro-geografice, raspandirea exploatatiilor cerealiere in ra-,- .

port cu numarul for total din tars, indica. procentele de mai jos ( coloana. ..
3-a) iar frecventa, calculate in raport cu numarul tuturor exploatatiilor agri-
cole din fiecare regime, se prezinta asa cum se arata in coloana 2-a. .,
8. Distribulia exploatatiilor cerealiere
Frecventa
In interiorul Frecventa
Regiuni regiunei pe tara
olo
010

Media pe hard 50,7 *)100;0

Dobrogea . 81,0 5,0
Sesul Duntiiii 78,9 39,5
Sesul Siretulul gi Prutului
.
, ".
Vestul Transilvaniel
Carpatii Munteniei gi Olteniei
56,9
52,3
38,5
.
19,9
12,4
14,6
Carpatii Moldovei 27,1 3,9
Platoul Transilvaniel 17,4 4,3
Bucovina 7,6 0,4

*) Total. I
www.dacoromanica.ro
-44
Dupa cum se vede, exploatatiile avand cerealele ca ramura de productie
:sunt concentrate in regiunile care, prin clima si natura solului ofera conditiu- ,,..

nile optime de desvoltare (Dobrogea si sesurile Dunarii, Siretului, Prutului

i Tisei). In Platoul Transilvaniei, Carpatii Moldovei $i Bucovina, cle ocupa
un loc cu totul secundar (4,3%, 3,9% si 0,4% din totalul pe tara).
Frecventa acestor exploatatii intr'un, cadru mai restrans, si anume pe
Trovincii si judete, aseaza in primul rand Dobrogea, iar ca judet Constanta.
In sesul Dunarii (Oltenia si Muntei ia) spar in frunte judetele Dolj, 12.c-
manati i Teleorman (81-83%). In Moldova exploatatiile cerealiere sunt
mai frecvente in judetele Covurlui si Vaslui. . I

In Bucovina si Transilvania exploatatiile mixte iau in mare parte locul

,exploatatiilor care cultiva cerealele, fiindca acestea incep sa scada datorita con- .

ditiunilcr locale. Exploatatiile cerealiere sunt mai frecvente in Vestul tariff.

numai in judetele Timis $i Arad (cate 64,5%). y

Exploatatiile cu caracter mixt _

Din numarul total, exploatatiile cu ramura de productie mixta insumeaza

:555.336 unitati, adica 32,1% $i au dersitatea de 7,4 exploatatii la 100 de ha
17. EXPLOATATIILE MIXTE r!"
frecventa relativn pe judete

'

-
30-40%
40-50%
Peste 5

arabile. Urmand natura solului, exploatatiile cu caracter mixt se inmultesc

. n apropierea regiunilor deluroase, in dauna gospodariilor cu ramura determi-
nata de cereale. .

In linii largi, se poate spune ca exploatatiile avand cerealele ca ramura

de productie se complecteaza cu cele mixte, astfel ca unde primele sunt mai
frecvente celelalte sunt mai rare, si invers. In adevar, agricultorii implinesc
lipsurile derivand din imposibilitatea de a cultiva cerealele, prin desvoltarea
www.dacoromanica.ro
".
 45.

altor productii, ceiace da gospodariilor for un caracter de productie mixta.

Repartizarea exploatatiilor de acest fel este redata in tabela Nr.9.
P. Distributia exploatalilor mixte
Frecventa
In interiorul Frecventa
Regiuni regiunei pe tara
010
010
Media pe tara 32,1 *)100,0
Bucovina 60,2 5,0
Platoul Transilvaniei 50,0 19,7
Carpatii Moldovei 45,2 10,2
Carpatil Munteniei gf Olteniei 40,2 24,0
Sesul Siretului gl Prutului 32,5 , 18,0
Vestul Transilvaniei 29,3 11,0
Sesul Dun8rii 14,3 _ 11,3
Dobrogea 7,4 0,7

Dintre regiuni, Bucovina este provincia cu cele mai numeroase exploata-

tii mixte, frecventa for indicand 60,2 (judetul Suceava define intaietatea cu
71,3%.). Urmeaza.' Platoul Transilvaniei (cu judetul Fagaras avand maximum.
67,7), apoi judetele de munte ale Moldovei, Munteniei gi Olteniei.
In Transilvania, ca si in Bucovina, existents exploatatiilor cu productie
mixta se datoreaza tendintei localnicilor de a obtine o rentabilitate in toate-
sectcarele agricole accesibile.
Cre,sterea animalelor ca ranzura de productie
Sunt 217.043 gospodarii ai caror titulari se indeletnicesc in principal cu
cresterea animalelor, ceiace repreznta proportia de 12,5 din totalul exploata-
tiilor propriu zise.
18. EXPLOATATIILE PENTRU CRESTEREA ANIMALELOR
- frecventa relativa pe judete _

VA

Prin animate crescute in exploatatii, se inteleg acele producatoare de: .

venit prin : prasila, lapte, lana $i taiere in vederea consumului. _ .

) Total.
www.dacoromanica.ro
C. 4
 46
, Reproducatorii nu au fost socotiti, deoarece ei se afla aproape toti in
.

proprietatea Statului, iar exemplarele raslete detinute de particulari au lost

neglijate.
Cercetata pe regiuni agro-geografice, aceasta ramura de productie se
prezinta astfel :
10. Distribufia exploatafilot zoolehnice

Frecventa
In interiorul Frecventa
Regiuni regiuni pe tara
(olo) On olo) '
Media pe tars 12,5 *)100,0
Platoul Transilvaniei 25,7 25,8
Carpatii Moldovei 21,3 12,4
Bucovina 15,4 3,3
Carpatii Munteniel gi Oltenlei 14,7 22,4
Vestul Transilvaniei 14,2 13,6
Dobrogea 8,9 2,2
Sesul Siretului gi Prutului 7,2 10,2
$esul Dullard 5,0 10,1

Gospodariile in indeletnicirea cresterii animalelor arata

Tea mai ridicata frecventa in regiunile muntoase. In' regitinile de ses, ele s'au
putut desvolta numai acolo unde au gasit fanete; pasuni sau plante furajere.
Cresterea animalelor apare mai accentuate in Transilvania si anume cu
deosebire in judetul Hunedoara, care se releva cu o frecventa de 35,7%,
pe cand mediile celorlalte judete ating procente variind intre 20-26% (cu
exceptia judetului Fagaras, care, dupe cum am vKzut, define maximum la
. exploatatiuni mixte).
In Oltenia, proportia cea mai ridicata o prezinta Gorjul (34,9%).
In Muntenia si Moldova, exploatatiile de acest fel stint mai nummase
in judetele de munte Si mai putine in judetele de ses ; cea mai mica proportie
a exploatatiilor cu ramura principals cresterea animalelor" o gasim in ju-
-detele Covurlui, Romanati si.Vlasca.
Bucovina este o regiune in care deasemenea cresterea animalelor consti-
tuie o preocupare destul de frecventa (15,4%), cu deosebire in judetul Cam-
- pulung (34,3). .

Culturi speciale ca ramurd principals de p"i-oductie

. .
Exploatatiile individuate cu ramura determinate -de culturile speciale,
insumeaza abia 35.711 gospodarii, 2,0% din totalul exploatatiilor propriu
, ,_
rise. . -
..
.

0 mare parte din produsele 'agricole de acest fel (plante industriale, fu-
rajere, alimentare, fanete pasuni etc.) se gasesc imprastiate in masa exploa--
. , - . .
tatiilor cu alte caracteristice dominante. . ,
Pe regiuni agro-geografice, exploatatiile cu ramura ,. culturi speciale"
. .
cunt repartizate astfel : .
, ,

r #'
*) Total. , ,

www.dacoromanica.ro
Co
 47
11.- Distributia exploatcpor cu culturi speciale
Frecventa
in interiorul Frecventa
Regiuni regiunei pe tara
olo .10

Media pe tara 2,0 *) 100,0

Bucovina 16,2 20,8
Platoul Transilvaniel 5,7 35,0
Carpatii Moldovei 2,2 7,9 .:
Vestul Transilvaniei 2,0 11,9
$esul Siretului si Prutului 1,0 - 8,8
Dobrogea 1,0 1,4
Carpatii Munteniei sl Olteniei 0,8 7,5
$esul Dunk. 0,5 6,7
Numai Bucovina si Platoul Transilvaniei indica o intensificare a cultu-
-rilor speciale. In judetul Campulung (Bucovina) procentul este de 43.7 si in
judetul Brasov de 28,0, cultivandu-se cu deosebire plantele industriale si
nutreturile. In celelalte regiuni, variatiile de densitate prezinta o pronuntata
. -
descrestere.
Exploatatiile viticole
- Exploatatiile cu aceasta ramura de productie stint in numar de 28.666,
Teprezentand numai 1,4216, din gospodariile agricole propriu zise.
19. EXPLOATATIILE VITICOLE .
irecventa relativa pe judete

Legerda:

10.040 .s
rk ,......-..-.......'N.
"-
0940
11.0 -2.0=
!ri 1,4114k'Ia6-
02,0-4.0

t
roz:
4.0 -5.0=

50- 10,0^
/ 0
41011111-
Peste 100
1111104

Jt

Considerate pe regiuni agro-geografice, exploatatiile viticole se infa-

-tiseaza in modal unnator:
12. - Distributia evloatatiilor viticole .

Frecventa
in interiorul Frecventa
Regiuni regiunei pe tarn.
olo o

Media pe tar& 1,4 100,0

Carpatii Moldovel 3,5 18,6
Carpatii Munteniei si Olteniei
$esul Siretului $i Prutului
. -
_
2,5
1,7
35,6
22,1 . --
Dobrogea 1,2 2,7
Vestul Transilvaniei 1,1 9,6
esul Dunarii 0,5 8,4
Platoul Transilvaniei 0,3 2,9
Bucovina 0,0 0,1

*) Total. www.dacoromanica.ro
t
 48
Regiunea unde s'au desvoltat Si s'au grupat cu precadere este atria_
din jurul cotului Carpatilor (in Sudul Moldovei si in Nordui Munteniei).
Intaetatea o detine judetul Putna, cu o frecventa de 14,3%, urmat de judetele.
Ramnicul Sarat (8,1%), Buzau (7,2%) si Prahovp. (5,3%).
In Dobrogea, in partea estica a Moldovei si in Vestul t?"rii (judetele-
Arad si Timis), frecventa exploatatiilor vitico!e variaza intre 1-2,8%.
0 sporire, oarecum, se constata in regiunea Dragasani din judetul Val-
'cea (4,4%).
Exploatatiile Pomicole.
Livezile cu pomi fructiferi formeaza ramura principals de productie
intr'un numar foarte mic de exploatatii (12.184 gospodarii, adica 0,7%). Cele-
20. EXPLOATATIILE POMICOLE
frecventa relativa pe judete

L egendti

[Ti Dsub-.1% fl
i_aox rr
3 -V%-
4 -S0%

Ptt 6.0 41114i

4101Po,
Air
tosePA
existente s'au grupat in regiunea deluroasa a Carpatilor Munteniei $i Olte-
niei, dupa cum rezulta din tabloul de mai jos.
Aceasta regiune se evidentiaza cu o proportie de 68,5% din numarul .

total al exploatatiilor pomicole, urmata deVestul Transilvaniei cu 9,6%, si"

.
Platoul Transilvaniei cu 9,1%. Aceste regiuni se remarca si din punctul de
. vedere al frecventei exploatatiilor pomicule.
Pe regiuni agro-geografice, situatia se prezinta in modul urmator :
13. Distribulia exploatatiilor agricole,
Frecventa Frecventa
in interiorul pe tarn
Regiuni regiunei 00
010

Media pe tars 0,7 )100,0

Carpatii Munteniei $i Olteniei 2,5 68,5
Veftul Transilvaniei 0,6 9,6
Platoul Transilvaniei 0,5 9,1
$esul Duns. 0,2.. 6,5
$esul Siretului gi Prutului 02 3,9
Bucovina 0,2 0,6
Carpatii Moldovei 0,1 1,3
Dobrogea - 0,1 0,5

*) Total. www.dacoromanica.ro
 49
Frecventa maxima se afla in judetele Muscel (8,6%) si Dambwita
(4,7%). Toate celelalte regiuni sunt reprezentate destul de slab in aceasta
ramura, cu procentele variind intre 0,1 70 i 1,5%-'.
Numarul redus al exploatatiilcr pomicole se datoreste si faptului ca, la
calcularea acestei ramuri, s'a tinut seama de venitul scazut observat in majo-
ritatea exploatatiilor de acest fel, in special la cele taranesti, ur.de se practices
pomicultura inapoiatar cele mai multe livezi neavand specii de cea mai huna
calitate si nici ingrijirea cea mai potrivita.
Asa fiind, rentabilitatea este mica si pomicultura cu greu a putut sa de-
termine ramura de productie, majoritatea livezilor cu pomi fructiferi intrand
in exploatatiile mixte. , -

, Grddinile de zarzavat

Aceasta ramura de productie este reprezentata de un nuinar foarte redus .

de exploatatii,(6.636 adica 0,4% din gospodariile agricole propriu zise).
Situatia pe regiuni agro-geografice, se prezinta astfel :

14. -- Distribulia exploatatiilor cu gradini de zarzavat

Frecventa Frecventa
In interiorul
5,
Regiuni regiuni pe tart
010
010
Media pe tars : e,4 '1100,0
. Carpatli Munteniei gi Olteniei 0,5 24,3
esul Dunbrii ' 0,5 31,7
Siretului gi Prutului 0,4 18,5

,
,
Dobrogea
Carpatii Moldovei
Bucovina
Vestul Transilvaniei
Platoul Transilvaniei
0,3
0,3
0,3
0,3
0,2
2,8
, 6,5
2,4
8,8
0,5

Exploatatiile cu aceasta ramura principals de productie s'au concentrat

in deosebi in Muntenia si anume in judetul Ilfov si in cele invecinate cu' a-
cesta. 0 astfel de distribuire a fost determinate de. apropierea Capitalei.
...- -.. - .
, . ,
. ,2 . , ..
, ExPloatqiile in care Predomind terenurile .pddu roase
. _ . .
,

. ExplOatatiile private forestiere totalizeaza un numar de 1.848, adica

, .

0,1% din cele propriu zise. Exploatatiile Statului, Institutiilor si persoanelor

Morale nu sunt incluse in aceasta expunere. . - . -

. Exploatatiile forestiere particulare s'au grupat aproape exclusiv in re-

.

giunile de ,munte, in apropierea masivilor padurosi, care le-au oferit cadrul .

natural de desvoltare, . - -. 4

*) Total. .!
/
aa 4

71* ,:;ia
www.dacoromanica.ro '
,
 50 ... .
...:
Pe regiuni agro-geografice, exploatatiile forestiere particulare arata '

urmatc area distributie : _

., - ..
7 V
15. Disbibutia exploala /iilor forestiere

Frecventa
in interiorul Frecventa .7.,
Regiuni regiunei pe tard
01 c, olo I-

rm. - Media pe tars 0,1 '100,0

Carpatii Munteniei si Olteniei 0,3 44,5
Carpatif Moldovei 0,2 13,5
Platoul Transilvaniei 0,1 16,4
Bucovina 0,1 2,2 ...e

$esul Siretului $i Prutului 0,1 9,9

Vestul Transilvaniei 0,0 5,1
$esul Dundrii 0,0 8,0
Dobrogea 0,0 0,4 L .
`.

: _ . Proportia cea mai mare de exploatatii forestiere, in raport cu totalitatea

acestora in taia, precum si frecventa maxima in regiune, se gaselte in re-
,
.. .. ,
.
_
. ... .
--ie.
21. EXPLOATATIILE IN CARE PREDOMINA TERENURILE PADUROASE
frecventa relative pe judete

_ A

I
Legenda

0,0% r
r
,
*
-40 difriae:ti
01 - 0.2'4

0.3-0.41
. E
6

giunea Carpatilor Olteniei, Munteniei gi Moldovei. Padurile existente in Pla-

r toul Transilvaniei au prilejuit deasemenea desvoltarea exploatatiilor fores-
tiere, care ajung la o proportie de 16,4% din numarul for total pe tara.
Exploatatii forestiere mai numeroase gasim in Vestul Ord (in Banat).
Ele sunt mai rare in regiunile de ses si mai ales in Dobrogea. '
, .1.
A
1'
*) Total.
,1
rti

www.dacoromanica.ro
7.!
 51 _

Exploatatiile apicole
.1- .

Crestere-a aibinelor determine ramura de productie in 1.211 gospodarii,

-,- reprezentand un procent aproximativ de 0,1 din numarul gospodariilor pro-
:priu zise. :,...- 7 :- - ' :. . ,
22. EXPLOATATIILE APICOLE ''
. ---
41
.. frecventa teat. pe judete '

. 1 --

, .
ti
/ . r-
legend; .. ;
*1444 .,

4
, i- r'''-
Dom --

0.1%

MC.2%,
+ ay:
ti

lirst#41
46,40.-Er
Considerate pe regiuni agro-geografice, aceasta ramura de productie se
prezinta astfel :
16. Distribulia exploatafillor apicole .

Frecventa
in interlorul I Frecventa 1
I . Regiuni regiunei pe tart&
oho
olo
Media pe tara I 0,1 I *)100,0
Vestul Transilvaniei 0,2 29,0
.. Platoul Transilvaniel 0,1 18,8
Dobrogea 0,1 4,5
,-i ,---.
Carpatii Moldovei 0,1 6,4
. Sesul Siretului $i Prutului 0,1 12,6
,, Carpatii Munieniei $1 Olteniel. 0,1 12,4
.. Bucovina 0,0 1,8
.. t $esul Dunarli 0,0 _ 14,5
Gospodariile care se ocupa in primul rand cu aceasta ramura de produc-
, tie, s'au grupat in Transilvania si Dobrogea, proportia for mergand in' des,
,crestere spre regiunile muntoase. . .
. Cele mai frecvente exploatatii se afla in judetele Timis si Arad.
.

Capitolul IV -

TERENURILE AFLATE IN EXPLOATATII

Suprafata agricola recensata constitue tutalitatea terenurilor care fac
parte din exploatatiile particulare de orice categorie. Pentru determinarea ei;
) Total.

www.dacoromanica.ro ,

^ . .
ri-re .
 N
52 1'
.

/
toti titularii de exploatatii au fost obligati sa declare fiecare patcela de teren:
in parte identificand-o perfect ca lot, intindere, intrebuintare agricola (arar
tura, pasune, vie, etc.) si folosinta juridica (proprietate, dijmai arenda, uzu--
fruct)..
Terenurile inchiriate sau date in uzufruct, s'air recensat i pe seama pro-
prietarului i pe a detinatorului in folosint4 (pentru a exista un :ontrol in
plus) iar in lucrarile recensamantului, s'a determinat exploatatie,adaugand:.
la proprietate ceeace a fost luat dela altii si scazeind ceeace a fost dat. Pro--
ceeindu-se astfel, s'a inlaturat dubla inscriere si s'a verificat atilt la trans
mitatori, cat si la detinatori, intinderea exacta, deplasata dintr'o mans in
alta. 1

Dupr, cum am aratat in introducere, cu toate precautiunile luate, la tota-

lizarea suprafetelor aflate in exploatatiile individuale recensate, a fost gasita,
o diferenta in minus fats de totalurile rezultand din alte surse, precum ;
masura.tJri generale pe tarsi, suprafete inscrise la fist, etc. .

Aceasta difererita,insa, nu este de natura a schimba rezultatele analizei -

strteauralc din capitolul de fats: -
A

Teritoriul agricol ocupat de exploatatiile individuale totalizeaza intin-

derile acoperite cu semanaturi, pasuni, vii, livezi, paduri si locuri necultivate,_
intre care in primul rand curtile gospodariilor : acest teritoriu reprezinta
73,5% din suprafata agricola a tarii*). Restul apartine persoanelor morale:
de drept public si privat, intre care se numara, in primul rand Statul si Co
muna, ca proprietari ai domen. iilor publice, constituite mai ales din pasuni,.
islazuri i paduri.
In tabloul de mai jos redam, descompunerea suprafetei exploatatillor,
<
potrivit cu intrebuintarea agricola data terenului.
, 17 Terenurile allele in exploatatiile agricole
individuale .1.-

Supra*
Categorii' In ha. I
Total , 10,187,003 100,0

. Arabil . 7,485,483 73,5 .:-

- 00
FAnete _ 831,082 8,2 '' '
' ' Muni ' 368,206 3,6 -: -4 -
i VII 167,214 1,6
Livezi . . 145,458 1,4
PA duri 802,762 - 7,9
Alte terenuri 386,797 3,8
.1.
Exploatatiile agricole individuate, de orice categoric,' au o suprafata:.
care in medic este de 4,5 ha. . ..:.

Datorita modului cum ,s'au format, exploatatiile individuale sunt c,,m-

puse din mai multe parcele raslete, fiecare reprezentand de regula cate o :

: portiune de teren, ce a fost dobandita fie prin mogenire, inzestrare, cum- ,

parare, sau numai luata in folosinta de la altii. Totusi, asemenea'portiuni de .

teren, cu proveniente diferite, sunt socotite parcele", numai data pe toate - .:,
*) Sau 52.07' din suprafatA teritoriaa a tariff, alcatuita din terenul agrinal la
care se adaogi padurile si terenul neutilizabil (construit, industrial, drumuri etc).
4.
21'7
www.dacoromanica.ro 4..
.. , ,
- , 411. ;1.4..741
 .,

53
laturile se marginesc cu terenuri -apartinand altora, adica nu au continuitate
. :intre ele. ,
....

. Distanta intre parcele este foarte variata i in unele cazuri, departarea

de gospodaria titularului este atat de mare, incat se intampla ca asemenea
portiuni de teren sa ramana necultivate. Din acelas motiv unii declaranti le-au
.iomis dela recensatriarit.
Parcele, chiar cand provin din lotul de improprietarire, au in general
sub 5 ha., caci improprietarirea s'a ificut in completare", adica s'a dat o su-
: _

Trafata, care adaugata late stapanea sau urma sa stapaneasca cel indreptatit,
sa intregeasca intinderea prevazuta in regiune pentru lotul de improprietarire
au fost cazuri cand insusi lotul de completare era compus din parcele, variind-
dupa natura solului, fiincka-s'a c-attat a se da tuturora portiuni cgale de teren
` similar.
Dar numarul foarte mare si intinderea mica a parcelelor alcatuind ex-
ploatatia, se datoreaza in principal fragmentarilor prin mostenire, van-
.tare si inzestrare. Divizarea terenurilor a facut ca parcelele sa aiba in medie, .
la ses, in jurul unui ha, iar la deal si munte, abia un pogon. Sunt insa si par-
,cele mai mici de 1000 m. p.;,majoritatea depasesc cu putin aceasta intindere,
cu toate ca media '(datorita trupurilor de proprietate mijlocie) apare mai ,
4

ridicata.
Datele recen-samanturui demonstreaza 'ca indivizibilitatea loturilor sub
;2 .ha nu a fost respectata in fapt, ci dimpotriva, s'a produs faramitarea to
' turiior sub. limita.
Exploatatiile individuale sunt formate in medie din 5 parcele, (mai
mici de- 1 ha) asa ca, ramane dovedita imprastierea excesiva a terenurilor
,compunand o exploatatie, fapt care impiedica o exploatare rationale, imputi-
neaza productia i atinge securitatea juridica a proprietatii rurale.
Atat suprafata medie exploatata cat si numarul si intinderea parcelelor,
-variaza cu regiunea agro-geografica, distingandu-se pentru ses exploata-
'tine mai marl, formate din parcele mai putine si mai intinse, iar pentru
deal si munte, exploatatiile mai mici, cu parcele mai multe si mai restranse.
Astfel, campia Siretului, Prutului si Dunarii, cunoaste exploatatii cu o
-medic de 5 ha formats din 4-5 parcele a circa 1 ha iintindere:
Din campia Moldovei se desprinde judetul Covurlui cu exploatatii in
-medic de 6,4 ha, avand relativ mai putine parcele (4,4) dar dintre cele mai
intinse (1,4 ha). ,

Judetul Ialomita, din sesul Munteniei, prezinta caracteristica regionala

- Inca si mai accerituata, si are alaturi Braila cu exploatatii avand cel mai lyric
numar de parcele (3,1) cu intinderea medie cea mai mare (2,4 ha). ,
Sesul Tisei are exploatatii egal distribuite in jurul mediei regimale, ca
i Platoul Transilvaniei, cu singura abatere inscrisa de FIgaras, in care ex-
4.,,,. -ploatatiile au cel mai mare numar de parcele (16,5) si o intindere medie de

"0,4 ha, adica pe limita cea mai de jos din tars. : - . ...
..

, '
Regiunile carpatice, inclusiv Bucovina, cunosc exploatatii cu medii re-
' Irionale mai mici (putin pestewww.dacoromanica.ro
3,5 ha), formate din circa 5 parcele de apro-
., . ',0- Y ' -,i11
 V -a

,
54
_

ximativ 3/4 de hectar. Judetul Campulung prize exceptie are exploatatiii

in medie de 7,2 ha divizate in parcele a 2 ha.

Intrebuintarea agricola a terenului in exploatatige. individuale

.

. Din tot terenul aflat in exploatatiile agricole individuate, suprafata

arabila insumeaza 73,50% Acest procent create bineinteles in regiunea:
de dimple, ajungand la 89,4 pentru esul dunarean Si la aproape 80 pentru
esurile-Prutului, Siretului si Tisei. In judetul Tulcea 92,4% din terenul aflat
in' exploatatie este acoperit de araturi. -
Platoul transilvanean are teren arat in proportie cc variazi dela 45,37(
. cat este Hunedoara, la 71,8%, cat ajunge in Tarnava Mica. In regiunea
23. INTINDEREA MIJLOCIE A EXPLOATATIEI

..--,
- -Ltgencia, .: - rr
,-.
OSub 3 Ka . i ,.
..,.. :3 ..
./
..- ,
ED3" /
k -

4 i
5-7
Peat.
7

r
-

carpatica, suprafetele arate sunt i mai restranse, dep4ind cu putin media

de 50%4 iar Muscelul are numai 20,4% teren arat. Bucovina la o medie de
42,9%, posed. in Suceava 81,3%, Campulung trasand limita minima cu , .
. ,
6,6%. - .
. .--_- . . _

Fdnetele din exploatatiile indiViduale sunt raspandite cu deosebilre: _

.,.

in Bucovina i Platoul Transilvaniei, acoperind o intindere medie de 25',;....7 '-

Exceptie fac judetele din Vestul tariff, unde fanetele formeaza. -abia 3.5X. ----
(Timi) qi 4,3%1 (Arad). i .

l..:, In ceiace priVe0e regiunea carpatica, eisim mai multe fanete in Mol-
dova (14,9%) i mai putine in Muntenia (8,7%), unde spre campia Diin5.rii:
_
procentul scade mereu, ajungand la sub 1%.
$esul Moldovei este mai bogat in fanete spre Nord si mai putin spre
Sud.
Idunile, cuprinse in exploatatiile individuate, adica fara pasunile co-
munale, sunt mai raspandite tot in Bucovina (18,1%). Mediile regionale dirt
www.dacoromanica.ro .

- r ,
 55
Moldova si Muntenia oscileaza in jurul procentulu de 5%, cu exceptia sesu-
lui Tlunarean, unde pasunea naturals alcatueste mai putin de 1 X. din suprafata
exploatatilor individuale.
In Vestul Transilvaniei se observa Ca tot Hunedoara are cea mai ridicata
proportie de pasuni naturale, procentul regiunei ajunglud la 4,370 si sea-
zand pentru sesul Tisei la 1,2%,.
24. NUMARUL MEDIU AL PARCELELOR PENTRU 0 EXPLOATATIE

Legencia,

Ej 4 - 5
a5-6
6-7

.
.
acopera regiunea subcarpatica si in general Moldova, usciland in
jurul proportiei de 2,5%1, care pentru Putna se ridica la maximum pe tars de
111%. Judetele Tecuci, R.-Sarat, Buzau si Prahova au procente in jurul iui
4% din suprafetele agricole detinute de exploatatiile individuate. I
-
Bucovina nu are vii mai deloc iar in Vestul tarii ca si in Tulcea, procen-
. tul viilor abia trece de 1c/4
Livezile ocupa. 4;8% din suprafata agricola a exploatatiilor aflate in Car-
patii Muntenieiregiune in care Muscelul ridica proportia la 12,7%. Mq-
diile regionale din tot restul tarii variaza in jurul a 1%1 cu o accentuare in
_ 'partite de Vest si mai ales in Cara si Severin (3-4M.
POduide aflate in exploatatiile individuale adica faiS cele ale Statului,
' comunelor, institutiilor, se intind pe toata regiunea carpatica propriu zisa,
incepand din judetul Neamt papa la Mehedinti, mediile regionalc osciland
aproape de 20%, media judetelor ajungand in Bacau la 33.5%, iar in Muscel
- la 33,5%. . -

? ., , Lunca Siretului insciie, cu Tecuci si Roman, procentul de 10 %, depasind

. molt judetele din sesul moldovean. In sesul Dunarii .i Tisei, media pidurilor
este putin peste 3%. _ ,
,.'
- Bucovina are 9%1 din terenul exploatatiilor individuale ocupat cu paduri
www.dacoromanica.ro
iar Platoul transilvanan, numai 6%, procent ce se dubleaza pentru Hunedoara. '.
, . ., .: ,:. - , --. :( '
, I 3,a1.! ;:-. . :
 I

II
56
. Terenul neutilizabil pentru culturi, fiindca este impropriu, sau fiindca
formeaza curtile gospodariilor, reprezinta 3,8%.. din suprafata exploatatiilor.
Pe acestui term r.ecultivat variaza in jurul a 47, de-
pasind media in Bucovina, Campia Moldovei Si Carpatii Munteniei.

Capitolul V

MA$INILE SI UNELTELE AGRICOLE

In capitolul II au fost analizati factorii de pr-oductie munci" si term";
.... de asta data ne ocupam de utilajul agricol.
Uneltele si masinile -sporesc masiv randamentu: muncii, asa cti, perfec- .

tionarea gi inmultirea for are directs influents asupra productiei..

Analizand dotarea cu utilajul agricol, trebue tia se tie in seama, ca Ro-
mania este o tars cu exploatatii care in proportie de 93% cunt mai mici de
10 ha. Pentru o proprietate astfel parcelata, nu este posibila o armature teh-
nica Din contra, din cauza suprafetelor recluse ale Majoritatii eNploatatiiior
1
agricole din Romania, constatam un fenomen invers, si anume acel al supra-
investitiei tehnice adica uneltelor de baza ale agriculturii, le corespunde te-
renuri cu multstib capacitatea for de lucru.
18 Namara! uneltelor agricole *)

Frecventa
Felul uneltei Fiecarei
la 100 unelte ii
agricole
Numarul ,
expl. la 100 ha. revine in ,
agricole arate medie

Pluguri 1.083.018 48,0 14,5 7 ha. N .

Grape 752.063 33,3 10,0 10 ha. --a

Barite 458.425 20,3 . 6,1 "16 ha.

Semanatoare 58.589 2,6 0,8 125 ha. 14
Seceratoare 39.345 1,7 0,5 200 ha.
Tractoare 8.416 0,4 0,1 900 ha.
-- Care gi carute 1.191.254 52,7 15,7 ..: 6 ha. -
,
In paginile ce urmeaza daforita caracterului dominant pe care cerea-
lele it imprima productiei noastre agricole vor fi expose datele privind
numai utilajul propriu cultivarii cerealelor ; celelalte uneite agricole au fost
neglijate, fiind prin natura for de o importanta secundara. Dintre uneltele si
masinile folosind cerealelor; s'au expus procentele numai pentru acelea, care
prcZentau un minim de frecventa.
Chiar cu ocazia recensarii s'a facut o triere, inscnindu se exclusiv unel-
.

.
tele in stare de functiune, nu si cele reformate sau stricate.
. . - *
-

*
. .

Raspandirea in. tars a uneltelor agricole variaza cu natura solului si sta- ,

*) Dim'nurea parcului de masini agricole a Romaniei, in urma intrarii in razboi,

poate fi cunoscuta cu aiutorul ,.Si.uatiei inventarului agricol viu si more' intocmita in 1943
si publicata in Conzunicgri Statistice Xr. 2 pag. 10 ; iar diminuate.a ulterioara, suferita
in urma stramutarii teatrului de lup'.a pe teritoriul romanesc si a retragerii germane,
vor putea fi cunoscute prin .,Situatia din 1945 a inventarului agricol viu si mort` , care se
t, 'gra in curs de executare si va putea fi publicata in Aprilie 1945. . .
www.dacoromanica.ro L. !

1:1, t ,v,; '- 7 `a--

 '
57
Tile locale. In analiza ce urineza se va arata gradul de inzestrare at regiunilor
. cu fiecare unealta agricola in parte.
Raportarea s'a facut pe de o parte la numarul exPloatat-iilor, iar pe de
= -alta parte la suprafata arata, spite a pune in evidenta dotarea- in raport cu
/ .nevoile generale de cultivare ale pamantului.
Plugul, unealta de baza a agriculturii, se gaseste in Cara noastra la una
r.
din doua. exploatatii. Insa, fats de capacitatea lui de lucru, numarul pluguri;
for este cu mult mai mare decat cel trebuincios.
Grape le se gasesc numai la una din trei gospodarii.
Trecand la masini, ajungem sa gasim o semanatoare la 40 de exploatatii,
astfel ca 125 ha arate de o singura asemenea masina.
Seceratoarele sunt si mai rare (1 la 55 exploatatii) sisal; urma. sa deser-
-veasca 200 ha arate.
In general, se observa ca in Vestul tarii si in Dobroirea exists,. mai buns
inzestrare cu utilaj agricol. -

Pluguri
La data recensamantului s'au 'gasit in toata Cara 1.083.018 pluguri astfel
ca revine un plug pentru doua gospodarii. Proportia creste la aproape doua
. pluguri pentru trei exploatatii propriu zise, fiindca numarul acestora este mai

restrans, dar fiindca dotarea for cu utilaj agricol este mai accentuate.
Piugurile aflate in gospodariile marunte ale muncitorilor agricoli stint
folosite de acestia si pentru nevoile proprii, dar mai ales ca unealta, pe care o
Inchiriaza impreuna cu munca lor. . .

Daca cercetam raportul dintre numarul total al plugurilor si suprafata

,arabila a tariff (7.528.532 ha), se observa ca revine unui plug numai 6,9 ha
arz:bil, ori,, el ar putea sa deserveasea util o suprafata de pans la 15 ha, astfel
ca sub raportul capacitatii normale de utilizare, numarul plugurilor apare
.excedentar.
. , -
Pe regiuni agro-geografice, repartitia plugurilor se prezinta astfel
19. Freevenla plugurilor.
-
to 100 expl. la 100 ha.
. Regiunea agricole arate
:
Romania J. 48,0 14,5
.
Platoul Transilvaniel 62,1 24,6 4.7
Dobrogea 62,0 7,6
$esul Duntirii 55,9 12,4
. Vestul Transilvaniel 55,4 15,1
$esul Siretului si Prutului 48,1 12,2
Carpe ti Moldovei 36,8 18,9
"'$` Carpatit Munteniei si Oltentel 31,5 16,5
Bucovina 31,4 19,5

Platoul transilvanean este regiunea cea mai bine. inzestrata cu pluguri,

1.
uric ata foarte aproape de Dobrogea, unde procentul ridicat se datoreaza
,c,pioatatiilor mai recluse ca numar, dar mai mari ca intindere.
Deasemenea un numar mare de pluguri se gaseste in regiunile de ses,
uncle culturile de cereale detin intaietatea. .; ,
www.dacoromanica.ro
.
 z

58
s
In sesul Dunarii se constata o frecventa remarcabila a plugurilor, ins
deosel:i in Sudul Olteniei si Munteniei; spre Nordul acestor provincii, / in
25. NUMARUL PLUGURILOR LA 100 EXPLOATATII

Legendi:
ri Sub 20
r [1 20-40
M 40-50
VA 50-60

apr( pierea regiunii muntoase, dersitatea lor, descreste treptat, find influen
tata de natura solului. -

In sesul Tisei, ca si in acel al Siretului si Prutului, se mentine o frecventa

e 26. NUMARUL PLUGURILOR LA 100 HA. ARAEILE
/I

.
3preciabiia a piugurilor, care scade in regiunile 1c munte. .
.

In Transilvania, judetele Fagara (89,2), Tarnava Mare si Tarr.aval

Mica (79,2 si 72,0), iar in Dobrogea, judetul Constanta (73,2) sunt cele mail
www.dacoromanica.ro
- ,
- .
 53,
, .

bine inzestrate cu pluguri. In schimb, judetele Muscel si CamPulung, sunt.

cele mai sarace din acest piinct de vedere (14,7 si 18,6).
Din repartitia plugurilor la suprafata arata, reiese o densitate mai accen -.
tuata in regiunile de munte, deck in cele de ses, datorita faptului ca supra- .

fctele arabile sunt mai mici in cuprinsul regiunilor muntoase.

_
Platoul Transilvaniei pastreaza intaietatea, dupa cum rezulta din datele
1
de mai sus, urmat de regiunea Bucovinei. . -

Regiunile muntoase ale Moldovei, Munteniei si Olteniei, ail o densitate

' a plugurilor superioara aceleia dir. regiunile de sees ale Dunarii, Tisc:, Si-.
- retului si Prutului.
. -
In Bucovina se remarca judetul Campulung, cu o densitate de 39,2 iar --
in Transilvania, judetul Hunedoara. (39,9).
. Dobrogea, cu marile ei exploatatii, poseda in raportarea la terenul afat
abia 7 pluguri pentru 100 ha, asa ca aceasea unealta deserveste aci 13 ha,
indicand aci cea mai mare rationale folosire a uneltei.
- Grape
, _
T
Numarul total al grapelor a fost; la data recensamantului de 752.063,
Raportar d acest umar la totalul exploatatiflor agricole, se constata, ca revine
o grapa. la 3 exploatatii ; iar data- se raporteaza acelas numar de grape, la
suprafata arabila, se constata ca aproape 10 ha de teren urmeaza a fi lucrate
.
4u o singura grapa. -

Pe regiuni agro-geografice, se obtine urmi'..toarea situatie:

20. Freevenia grapelor

Regiunea la 100 ex pl.

agricole
la 100 ha.
arate
..,, ..- _ -...
r ,, - ... -.,- _

r . Platoul Transilvaniei 52,4 20,8 .- -

. -1, Vestul Transilvaniei 48,7 13,3 . .
I : .-- Dobrogea 44,9 5,5 -.

...
__l
-.
s."
Bucovina
resul Dundrii
sul Siretului si Prutului
39,7
35,7
32,4
24,7
7,9
8,2,
- s. -. .
t -
's
arpatii Moldovei 27,6 14,2
Carpatii Munteniei si Olteniel 11,5 - 6,0 ,

Platoul Transilvaniei dispune de proportia cea mai mare de grape la 100. . _

exploatatii, urmat de sesul Tisei cu 48,7%. Abeasta frecventa scade in Do-

brogea, iar. in celelalte regiuni de ses se micsoreaza si mai mult in partile mun-
toase, in special in Carpatii Munteniei si Olteniei, se gaseste cea mai mica
densitate a acestor uneite. , _ .

In Transilvania, judetul Fagaras este cel mai bine inzestrat cu grape

(83,5), iar judetele Gorj, Valcea, Muscel si Prahova, care se afla in apropierea.
regiunii muntoase, sunt cele mai slab dotate.
- Din tabelul de mai sus se observe ca. in rapert cu terenul arabil, Buco-
vina posecla cea mai mare densitate a grapelor. Platoul Transilvaniei ocupa
locul al doilea, cu o diferenta nu prea mare. $esul Tisei arata o frecventa a
grapelor care depaseste pe aceea a celorlalte regiuni de ses, iar Carpatii Mol--
doVei se situiaza inainteawww.dacoromanica.ro
Carpatilor Munteniei si Olteniei.
, ! .

fr?t, t
 s.

60 _
.: .
. .
_ In Bucovina, se releva ir. mod deosebit judetul Campulung (33.6 la snag
ha arabile). _c ,- ...

:
. Semanatoare
Numarul total al semanatoarelor s'a stabilit la 58.589. Raportate la nu-
. 27. NUMARUL SEMANATOARELOR LA 100 EXPLOATATII
,"
LegenCia,
Sc.3 1

a fir.
M 2-3

Fa 5-10
PL;14

as";.
411 =.4MIAir
0/.4844.

. -
. ,
28. NUMARUL SEMANATOARELOR LA 100 HA ARABILE

,
..
; I

Legends.
Sab 1'

E 3.7.1

. <.

-
-,
:marul total al exploatatiilor se observa ca o semanatoare se gaseste la apro-
ximativ 40 de gospodarii ; acest procent creste la o semanatoare pentru 30
de exploatatii propriu zise. Socotind la suprafata arabila, o semanatoare re-
vine la 125 ha.
www.dacoromanica.ro
-- . .4".r:'N. ".:(2
, r 61
".11.

Pe regiuni agro-geografice, repartitia are urmatorul aspect :

21. Frecpenla semtindloarelor

Regiunea 1. / I la 100 expl. la 100 ha.

agricole arate

I. Platoul Transilvaniei 8,2 3,3

Vestul Transilvanie 7,1 1,9
Dobrogea 2,0 0,2
rasul Du/Orli 1.5 0,3
esul Siretului si Prutului 0,9 0,2
Carpatii Moldovei 0,4 0,2
Bucovina 0,3 0,2
.

In Transilvania semarraoarele arata cea mai mare frecventa. Celelalte-

regiuni ale tarii, sunt foarte putin dotate cu aceste masini. ,

Din Transilvania, se remarca in decsebi judetele Tarnava Mare si

Tarnava Mica (17,2 si 14,7) iar in Banat, Judetul Timis (12,1).
' Sub raportul suprafetei arate, raspandirea semanatoarelor, are acelas as-
pect ca mai sus. In general, se constata o accentuate lipsa a semanatoarelor.
Dintre provincii, ca dotare, se evidentiaza Trarsilvania, cu judetul Tar-
nava Mare (5,6). .

Seceratoare

Numaratoarea seceratoarelor a dat rezultatul de 39.345. Raportate la

numarul total al exploatatiilor agricole, revine o seceratoare la aproximativ
29. NUMARUL SECERATOARELOR LA 100 EXPLOATATII

58 de gospodarii (sau una la 45 explatatii propriu zise), iar raportate la su- 1,

.
-prafata arata a tarii, unei seceratori ii corespunde 200 hectare. 3" 7

r' .
I
www.dacoromanica.ro
J -
 62
Situatiunea, pe regiuni agro-geografice este urmatoarea :
22. Fracverzla secereiloarelor

Regiunea . la 100 expl. la 100 ha.

agricole arate
-

3 -
Dobrogea 10,1 1,2
Sesul Dundril 3,9 0,9
Vestul Transilvanie 2,1 0,6
.. Sesul Siretului gi Prutulul 0,6 0,2
Platoul Transilvaniei 0,5 0,2
Carpatii Munteniei gi Olteniei 0,4 0,2 ;"
Carpatil Moldovei 0,1 0,1
Bucovina 0,1 0,1 3

, Dobrogea, cu proportia de 10,1 la suta de exploatatii, se califica drept

. regiunea cea mai bine inzestrata cu seceratoare. -

- In regiunile de ses ale tarii, intre care se evidentiaza Sesul Dunarii se-
ceratoarele sunt mai frecvente deck in restul regiunilor.
,., In Dobrogea, judetul Constanta detine intaietatea, cu cea mai mare
. 30. NUMARUL SECERATOARELOR LA 100 HA. ARABILE .
_ .
...
,

:- ..." 1

,..

ttith
.

- , Legends:
,i
i 4 - r
[0'0.5
E15
MI6 lin sus
,
, ...
Attar
_
\
. IP pff Jal I
. -

.
,

tfrk :-

.
1

.
A4401111111+2 . _
densitate a seceratoarelor (16,4). 0 densitate demna de semnalat se observa
in Muntenia, in judetele Teleorman si Braila (9,1 : 7,0). r_ _

1, Repartizarea seceratoarelor la suprafata arabila, nu difera de felul ras-

pandirii for dupa norma aratata mai inainte. I,
Frecventa cea mai mare de seceratoare se observa in Dobrogea si in re- 7
giunile de ses, in deosebi IL sesul Dunarii. Aci, se remarca judetul Teleor- ...''';
man (2,1).
,-,
Tractoare
/
Numarul total al tractoarek r se ridica la 8.416.
Cele mai multe tractoare le gasim in judetele din Vestul tariiTimi $i
Arad atat in raport cu numarul exploatatiilor, cat $i in raport cu suprafata
arata ce o deservesc..
' t
www.dacoromanica.ro
, .

3"
 63
Urmeaza regiunea de campie din Est si mai ales judetele : Ialomita, -
Ilfov, Constanta. In celelalte regiuni numarul tractoarelor scade treptat inre-
2'
23. Frecventa tractoarelor

Regiunea la 100 exii. la 100 ha.

agricole arati

Vestul Transilvaniei 0,74 0.20

Sesul Duna 0,58 0,13
I
Dobrogea 0,50 0,06
C Sesul Siretului gl Prutului
Platoul Transilvaniei
0,29
0,26
0,07
0,10 . . :
Carpatii Moldovel 0,18 0,09
Carpatii Munteniei gi Olteniel 0,17 0,09
Bucovina 0,07 0,04 1.

gistrand minimum in regiunile de dealuri si mai ales in Bucovina, unde re-

sIeful terenului permite mai putin utilizarea masinilor. .

e . Care fi carute
' ,: .
:?
. _
.--
- Carele si carutele sunt mijloacele obisnuite de transportare ale recoltei
de pe camp, fiind folosite si pentru toate transportutile in general. . '
,.- .1. .
/
31. NUMARUL CARELOR $I CARUTELOR LA 100 EXPLOATATII

;;. .
St
Legends:
n Sub 40
-
I.:.1 40-50 r
,4

' '7.

--

4:`CC

N. 3.e

Numarul carelor, in Cara intreaga, este de 1.191.254, astfel ca peste

540.000 de exploatatii agricole propriu zise nu dispun de mijloace de trans-
port. Carutele alcatuesc 5570' din acest numar, iar carele 4551 .
Repartitia pe regiuni agr3- geografice, se prezinta astfel :
'e a 4 .1.4
- .
www.dacoromanica.ro
- .., , 5 .. ,.
'

'
4. ...

.. ir...' .. .
t ''' h.
.. 1
. ., ,....., P , la.-"ylk
 , ,
64
,.. ,. 24 ;reeve Ida care*
i.
$i carufelor
. -

Regiunea la 100 exploatatii

agricole

Platoul Transilvaniei 70,8

Dobrogea - 65,2
Sesul Dunarii 58,9
Vestul Dunarii 53,7
Sesul Siretului si Prutului 51,5
Carpatii Moldovei 46,3
Bucovina 43,9
Carpatii Munteniei si Olteniel 38,2

Platoul Transilvaniei poseda ode mai multe care, urmat de Dobrogea. , ..

In regiunile de ample si in deosebi in sesul Dunarii se constata a

densitate de 58,974 .

In Trasilvania, judetul Fasilras (108,9) si judetul Tarnava Mare (104,9)

se situeaza ir. fruntea tuturor judetelor. - , --

Capitolul VI
ANIMALELE DOMESTICE

Din punctul de vedere al recensamantului agricol, animalele aflate in

exploatatii au fost clasificate dupa intrebuintare, specie, sex si varsta. Astfel
.0A
.,
32. NUMARUL ANIMALELOR DE MUNCA LA 100 EXPLOATATII

Legends
Sub 0

E 50-60

M 60-80
80-100

El100 -120
tC
['WO VO

potrivit cu intrebuintarea lor, animalele suet de munca (cai, iepe, bai, bivoli).
si de rents (vaci, ovine, porcine, pasari de curte si stupi), iar in ce priveste
varsta ele se grupeaza in adulte si tineret, dupa cum intrec- sau nu limita res-
pective de varsta.. - ,

Pe langa distributia numeric-al a animalelor, s'au facut si unele raportari

" (la 100 exploatatii si 100 ha arate), din care se desprinde variatia frecventei
,
-,

si densitatii animalelor pe regiuni si judete. -

www.dacoromanica.ro
. 5r
- 1
 65
Prin raportarea progeniturii la femele s'a scos in evidenta intensitatea
cresterii animalelor. Insa se va tine seama, mai ales pentru ovine, ca la data
33. NUMARUL ANIMALELOR DE MUNCA LA 100 HA. ARABILE

Legena
20-25
E25-30 , /r I
M30-35 -/
V?, 35-40

1E40-50
Peste 50

recensamantului (7 Aprilie) epoca fatarilor Inca nu era incheiata. De aseme-

nea numarul pasarilor reprezinta stocul de baza, adici al celor elite din
iarna, inainte deci de perioada clocirii.
In tablul de mai jos nu sunt trecuti armasari si tauri, deoarece majo-
25. - ,Numeral animalelor donzeslice

Numdrul la 100 la 100ha olo Tineret

Categorii de animate capete exploat. arabil din la 100
specie femele
Cabaline 1.268.716 56,2 17,0 100,0
Cai 617.411 48,7 ,
Iepe 482.470 38,0
Tineret 168.835 13,3 35,0
Bovine 3.386.834 150,0 45,3 100,0
,- Boi 877.046 25,9
Vaci 1.411.917 41,7
Vitei 989.391 ' 29,2 70,1
Bivoli 108.480 3,2 i
Ovine 11.364.978 503,2 151,9 100,0
Oi 8.071.886 71,0
40,8
Caprine
Porcine
1', lei 3.293.092
274.707
2.458.108
12,2
108,8
33,7
32,8
-
29,0

100,0
.
Vieri 46.874 1,9
Scroafe 431.585 17,6
Porci 702.765 28,6
Purcei
POOH
Stupi
1.276.884
22.674.Q82
402.297
1003,9
17,8
302,9
5,4
--
51,9 295,9

Anima le de munch 2.001.482 88,6 26,7 100,0 ,

Cai gi iepe 1.099.881 55,0 -
. Boi 877.046 43,8
Bivoli 24.555 1,2

ritatea acestor reproducatori nu se gasesc in exploatatiile individuale, ci in

acele ale Statului si comunelor, care lipsesc din aceasta expunere.
*) La % din grup.

www.dacoromanica.ro 5.
 66

It -
Cabaline

. Raportat pe exploatatie numarul total al cabalinelor (cai, iepe si manji)

este mai mare la campie si mai mic la munte. Media pe tars este de 56,2 la
100 de exploatatii si se gaseste intrecuta-in special de Dobrogea cu 139,7.
Constanta inscrie maximul de 161,5 la 10.0 eXploatatii.
Vestul Transilvaniei (89,2) cuprinde Timis-Torontaltil cu una din cele
mai mari proportii (134,3). Urmeaza apoi campia dimareana Cu. media de
71,8, intrecuta mult de judetele, Ialomita si Braila (peste 155) care contras-

34. NUMARUL CABALINELOR LA 100 EXPLOATATII

Ilr,Ina
Legenda
17.1 Sub
040 -50
M50 70
70-100

100-130
40

Peste 130
.... NM,1
NLM

/
21.

S.
mai

teaza puternic cu judetele din aceiasi regi'une, precum Olt (15,2), Romanati
(24,8) Dolj si Teleorman, unde predomina bcivinele.
Platoul Transilvaniei are o medie aproape egala (39,7) cu Carpatii Mol-
dovei, superioara insa Carpatilor Munter iei si Olteniei (29,8) unde Valcea
inscrie procentul minim pe tars (13,6).
Bucovina ocUpa o situatie intermediary cu media de 46,4..
Raportat la terenul arabil, numarul cabalinelor indica o variatie regio-
,

nals apropiata de aceia a animalelor de munca in general, densitatea sporind

spre munte si scazand spre campie. Insa diferentele dintre judetele unei, re-
giuni sunt mai 'pronuntate.
In sesul Siretului si Prutului, RamniculSarat are peste 20 cabaline la
Diminuarea numarului de animale domestice ale Romaniei in _urma intrarii in
erizboi, poste fi cunoscuta cu ajutorul Situatiei inventarului ,agricol viu si mort", inC.ocmit
in 1943 si publicata in Cornunicari Statistice Nr, 2 pag. pag. 10 iar diminuarea ulterioara,
suferita in urma stramutari teatrului de lupta pe teritoriul romanesc si a retragerii
germane, vor utea fi cunoscute prin Situatia 1945 a inventarului agricol viu si mort ", care
se afla in curs deexecutare viva fi publicata in Aprilie 1945.
www.dacoromanica.ro
'' .
 67
a00 de ha arate, insa 'Covurluiul nici 7. Sesul Dunarii atinge in Ilfov procen-
tul cel mai ridicat (26,8) contrastand cu judetul Olt (4,0).
. Regiunea Carpatica a Moldovei are media 20 iar aceia a Munteniei 15,6,
4.1esi. aci .gasim judetul Mused cu procentul remarcabil de 38,5.
Dobrogea si Platoul Transilvaniei au medii regionals apropiate (16,8,
15,7) dar cu abateri remarcabile intre judete. -
'Bucovina (28,8) prin judetul -Campulung inscrie si ea o abatere excep-
lionala (87,3).

Cabalinele dupes sex si vursla

Cali si iepele de peste 3 ani formeaza categoria adults : animalele sub

aceasta varsta intra in categoria generics de manji.
In Romania, din 100 de cabaline 48,7 sunt cai. 38 sunt iepe si 13,3 sunt
tineret (manji). Asceasta proportie are oarecare variatii pe cuprinsul tariff, dar
mai ales in Platoul Tranislvaniei unde caii reprezinta 44,2%, iar iepele
39,1%, si manji 16,7%. Raportul este chiar rasturnat in Vestul_Transilvaniei
unde numarul iepelor (41,1%) alvarseste pe acel al tailor (38,9%) iar manjii
ating procentul rgional cel mai ridicat (20%), iar cu deosebire in Timis-To-
rontal, care inscrie maximum pe tars (24,3). Cea mai scazuta proportie a ti-
.neretului fates de animalele adulte o intalnim in Muscel (6,5%) si in general
in toata regiunea Carpatiolr Muteniei si Olteniei. Tot Muscelul indica cel mai
ridicat raport intre cai si iepe, cei dintai reprezentand 66,7%. iar secundele
animal 26,87c.
Manjii raportati la 100 de iepe arata deasemenea proportii care variaza
pe regiuni, constatandu-se in special o proportie regionala mai ridicata pen-
-tru Vestul Transilvaniei (48,8) unde judetul Timis-Torontal prezinta maxi-
mul (58,2) contrastand mai ales cu judetele, din Moldova, Muntenia si Oltenia,
Tare dau o medie regionals de 29 manji la 100 iepe.

Bovine

In raport cu 100 de exploatatii, bovinele sunt distribuite pe tara. altfel

'deck cabalinele. Ele sunt mai numeroase in Nordul si Vestul Ora.
Bucovina are 168,7 bovine la suta de gospodarii, iar Platoul Transilva-
-tie; 222,0 detinand si maximul pe tars cu judetul Fagaras (312,4) in care mai
ales bivolii sunt foarte numerosi. .- .,.
Vestul Transilvaniei (149,7) se gaseste aprcape de media tr,rii (150)
ca si sesul Moldovei (165,2) unde variatiile judetene nu sunt prea mari.
Insa campia Dunarii si Dobrogea scoboara procentul mediu la 120
-de bovine pentru 100 exploatatii.
Ilfovul marcheaza procentul minim pe tars (82,5).
Regiunea carpatica inscrie prin Corj (190,8) procentul regicnal cel mai
ridicat si prin Prahova (94,9) pe cel mai scazut.
,
. In Carpatii Moldovei variatia intre judete este 'mai mica.
www.dacoromanica.ro
68

.
In raport cu 100 de ha arate, bovirtele: se gasesc- in numar de 45,3. Acea
sta medie scade deasemenea la campie ai create spre munte, astfel ca regiu
nea carpatica- a Moldovei atinge procentul de 75,0, depaait de Bucovina
(104,9) care prin judetul Campulung inserie maximul pe taxa (579,2). ..'
Dobrogea are cele mai putine bovine la suta de ha (14,8) ; procentut
create la 26,5 pentru sesul Dunarii ai la 42,3 pentru sesul Moldovei.
In Vestul tariff, campia Tisei prezinta o medie de- 40,8, care se dubleazai
pentru Platoul Transilvaniei (88,0).
35. NUMARUL BOVINELOR LA 100 EXPLOATATII

L egendj
i
r
'Sub 100
[7S1100'-120
M120-150

50'200

E200-250
Peste 25

Vacile formeaza majoritatea relativa a bovinelor, reprezentand 43,1%:

din total ; 30,2% sunt vitei si 216,7% boi de munch.
Aceste proportii prezinta variatiuni regionale foarte pronuntate, boii de
munch formand majoritatea animalelor din aceasta specie in regiunile de
aes din Vechiul-Regat. In judetele Romanati ai Teleorman proportia boilor de
munch se ridica chiar la 168,7 -66,8 A din totalul bovinelor. Proportia minimaL.
a boilor o gasim in Bucovina ; judetele Ilfov ai Timia-Torontal dau deaseme
nea cifre scazute.
Vacile formeaza majoritatea bovinelor in special in regiunile de munte :
Bucovina, judetele carpatine din Moldova, Transilvania, Prahova,Dambovita,,
dar mai ales in judetul Ilfov, unde proportia vacilor din numarul total al bo--
vinelor se ridica la 68,7% formand maximum pe tara.

Vaci si vitei-
.
S.

In raport cu 100 de exploatatii gasim ca raspandirea vacilor este mai

mare in partea de Vest si Bucovina. Astfel, Platoul Transilvaniei ridica pro-
portia la 92,2 iar judetele Hunedoara (109,8) si Tarnava-Mare au in medie-
www.dacoromanica.ro
 . 69

'cel putin o vacs in toate ,goSparlite agricole. Dar frecventa maxima este
intalnita in judetele Campulung (153,3) din Bucovina.
Unueaza apoi Vestul Transilaniei cu media de 68,5 intrecuta putin de
egiunea Carpatilor Moldovei (69,5). Moldova de ses are un procent apro-
-plat ) depasit puternic in judetul Dorohoi (82,4). .

Dobrogea (52,4) si Muntenia carpatica (55,1) stau aproape pe acelasi

-plan, iar campia dunareana ocupa nitimul loc, cu prcentul de 41,8, ridicat
la-peste dublu in Braila .(86;2) si coborat is minimum (20,7) in Romanati.

36. NUMARUL VACILOR LA 100 EXPLOATATII

Legends'
:re!
El Sub 40

40-60

: M 60-80
r4 80-100
E1100150
Peste150

Proportia pe tars arata ca sunt 70 de vitei la 100 de vaci, insa se gasesc

variatii regionale intre maximul detinut de judetul Vaslui (97,1) si minimul
lnscris de judetul Ilfov cu 34,3 vitei la 100 de vaci. Acest judet, datorita con
sumului mare de lapte al Capitalei, prezinta un numar mare de vaci iar vi-
tea sun] foarte putini deoarece in mare numar sunt destinati
Moldova are o proportie sporita a viteilor in raport cu media tarii, iar
Muntenia o medie scazuta, mai ales in sesul Dunarii, care prezinta cel mai ti
'rnic procent regional (59,6).
Aproape de media pe tars (70,1) se gaseste Platoul Transilvaniei (70,3)
i vestul Transilvaniei.
Usor peste medie sta Dobrogea (71,3), iar sub medie Bucovina (69).
De notat ca judetele izolate, cu proportia scazuti: a viteilor in raport cu
-numarul vacilor, corespund tocmai centrelor de comercializare ale laptelui (II-
. tov, Brasov, Prahova, etc.) ceiace denota ca vanzarea si industria laptelui
!sunt aci preferate cresterii tineretului, care este deci sacrificat.
www.dacoromanica.ro
 70
Bivoli

Sunt mai raspanditi pe Platol Transilvaniei si in special in judetul

garas, unde formeaza 55,1% din specia bovina. 0 proportie mai importanta_
de bivoli gasim in Tarnavele si in Sibiu. In aceasta regiune, bivolii sunt
folositi in buns parte si la munca campului. Un numar mai putin important
de bivoli se gaseste si in alte judete din Transilvania, si chiar in sesul DurariL
uncle sunt tinuti in special pentru lapte.

Ovine

Raspandirea ovinelor indica cinci capete de fiecare gospodarie sau, mai

precis, cate 503 la suta de exploatatii. Aceasta medie generals este intreita.
in Dobrogea (1548,0) si impatrita in judetul Constanta (2060,8).
Platoul transilvanean (609) si sesul Dullard, (544,2) se inscrie eu pro-
portii care deasemenea depasesc media pe tars. Braila are 10 ovine de fiecare: -
exploatatie agricola.
Moldova de munte si ample prezinta o raspandire aproape egala, cu
,slabe variatii intre judete,
In Bucovina (371) si mai ales in Vestul Transilvaniei (202,7), cresterea:
oilor este putin desvoltata, in judetul Arad inregistAndit-se cel mai scazut
mimar de oi in rapOrt cu exploatatia (4 oi la 3 exploatatii).
In raport cu 100 de ha arate, media pe_ tars a ovinelor este de 152 de-
animale, medie ridicata in regiunea carpatica a Moldovei si Platoul Transil-
- vanici pang, la 244 si 230,8 in Bucovina. In regiunile de _ses procentul Coboar'ai
sub uredie, atat in Moldova (123,3) cat si in Muntenia (119,9), ajungand la
aproape jumatate din medie in judetele apusene (80,6), fiind scazut in spe-
cial in judetele de ses (Timis-Torontal si Arad) in timp ce in judetele de.
munte (Cara i Severin) cresterea oilor se face aproape in aceiasi 'masura ca
si pe Platoul Transilvaniei. -
Dobrogea (198,8) depaseste putin media, in special :latorita judetului-
Constanta.
Din 100 de ovine, in proportia pe tara, se gasesc 71%1 oi adulte. (peste-
un an) si 29% miei. Raportul acesta se mentine cu deosebiri foarte mici pen-
tru intreagia Moldova si Muntenie, cu o usoara accentuare pentru Moldova.
In Dobrogea, proportia arata '168,4% animale adulte si 31,6% miei. Buco-
vina atinge medii mai mici pentru miei, iar Vestul Transilvaniei i Platoul'
Transilvaniei se gasesc aproape pe acelasi plan, cu o medie de circa 68 oi si
32 miei la 100 de ovine.

Porcine

Media pe tars este de 108,8 porcine pentru 100 de gospodatii, insa Mol
dova este mult mai slab inzestrata, judetul Covurlui atingand abia jumatate.
Muntenia este ccva mai bine inzestrata, in special in regiunea muntoasa, uncle-
www.dacoromanica.ro
 71

Argesul, Valcea, Mehedinti si Gorj depasesc media de un animal, de gospo-

darie, Gorjul atIngand chiar proportia de 1.30,6 porcine la 100 de exploatatii.
Tot deasupra mediei pe tara se gaseste Dobrogea, Platoul Translvaniei si
mai ales Vestul Transilvaniei (196,4) ; in aceasta regiune, Timis-Torontal
marcheaza maximal pe tara,(328,1), minimul fiind inscris de judetul Covorlui
(51,3).
Bucovina prezinta o slabs dotare cu porcine a gospodariilor sale agricole
(617;6)..
Dintr'o 100 de porcine se gasesc in Tara Romaneasc-' 17,6 scroafe, 28,6
pc rci si 51,9 purcei, 1,9 vieri. Raspandirea acestora din tirma atinge propor-
tional din specie un numar mai mare in sesul Siretului si Prutului (3,5%) O.-
sesul punarii (3,0%). Proportia insa scade foarte mult pentru intreaga Tran-
silvanie (0,5%) ceiace denota selectiunea mai atenta a vierilor din aceasta
din urnia. regiune.
In Dobrogea se gaseste exceptia ca numarul scroafelor (24,1%) covar-
seste pe acel al porcilor (23,0%).
In Moldova si Muntenia se gasesc, in raport cu specia, scroafe mai multe
insa purcei mai putini. Pentru Transilvania situatia este invefsa, numarul
scroafelor fats de specie fiind mai mic, insa purceii sunt mai muti. Aceasta
ccnstatare este subliniata mai exact de propoitia purceilor fats de scroafe,
care este de 439,9% in Vestul Transilvaniei si 408,3%i in Platoul Transilva-
niei, adica mai mult de dublu fats de Moldova si Dobrogea si destul de mult
fata. de Muntenia carpatica (228,1%) si sestl Dunarii (269,3%)).
Numarul porcilor fats de specie are o variatie destul de slabs, incat pu-
tern spune ca in sanul speciei variatia numerica se datoreaz'L aproape exclusiv
scroafelor si purceilor.

Paul ile de curie

. ,

. La data Recensainantului s'au gasit in medic circa 9 pasari de fiecare

.

gospodarie, remarcandu-se o usoark' sporire a numarului in regiunile de ses.

Dobrogea are o proportie de 1156 pas4ri pentru 100 exploafatii, dator;ti ,

in special judetului Constanta, care prezinta maximum pe tara (1448).

Bucovina este foarte slab dotata in acest sector al animalelor de rents,
iar Vestul Transilvaniei si ,Platoul Transilvaniei ating aproape media, deli
judetele respective Timis-Torontal (1253,5) si Alba (1278,6) se gasesc destul
de aproape de maximul detinut de Constanta.

Stup.

Stuparitul pare o indeletnicire mai ri:spandita, in Vestul tarii, in special

in Vestul Trasilvaniei,'unde judetul Caras poseda 30 de stupi la 100 de ex-
ploatatii, inkriind astfel o proportie mai apropiata de maximul pe tara, de-
tinut de Tarnava- Mare (31,6).
Bucovina are cei mai putini, media atingand abea 12,6 fats -de media pe
www.dacoromanica.ro
72
tiara care este de 17,8 stupi la 100 de gospodarii. Aceasta medie este cu pu-
tin depasita si de sesul Siretului si Prutului (18,4) insa restul Orli indica
procente regionale mai scazute, depasite uneori de cate un judet
Braila are numai cinci stupi la 100 exploatatii, ceiace constituie minimal
pe tars.

Animalele de =Inca: cai, boi ,si bivoli.

Animalele de munca totalizeaza la data recensamantului 2,001.482 ca-

pete. Cabalinele acopera 55,0% din total iar restul de 45,0% este format de
boi si bivoli. Aceasta proportie variaza in raport cu diferitele regiuni ale ta-
riff, ridicandu-se pans la 86,3% cabaline in Buccvina si 80,5%1 in Dobrogea.
Numarul bovinelor covarseste pe al.cailor si iepelor in Nordul Mun-
teniei si Olteniei (Arges $i Muscel 56,274,Mehedinti, God 5i Valcea 79,170'
si in Sudul Moldovei (afara de RamniCul-Sarat) precum si in cateva judete
din campia Dunarii (Do lj 69,674 Olt 85,3%, Romanati si Teolorman) si din
Platoul Transilvaniei (Alba, Hunedoara si Cluj-Turda).
.Bivolii formeaza proportii insemnate din numarul animalelor de munca
numai in judetele depe Platoul Trar silvaniei, atingand maximum in judetul
.
ragi-lras (35,2%1).
La 100 de exploatatii inzestrarea gospodariilor agricole cu animale de
munca este foarte diferaa si pe regiuni dar si pe judetele ce alcatuesc regiuni
agro-geografice. In medie revin 88,6 animale de munca la 100 de gospodarii
(adica 44 de perechi).
Accst procent scade pentru regiunile muntoase i creste pentru cele de
campie. Bunaoara in Carpatii Moldovei revin numai 59 de animale la 100 de
exploatatii. Procentul minim regional se gaseste in Bucovina (45,9) iar cel
judetean in RadLuti (40,2), depasit putin de Bacau (44,5).
Dobrogea este regiunea cea mai -dotata cu animale de munca, revenind
151 de animale pentru 100 exploatatii, ceia ce denote ca in mite gospodarii
se afla c pereche de vite tragatoare ; situatia este asemanatoare in sesul Du-
narii (114,1). Judetele din Sud-Estul tarii Constanta (175,9) Braila (162,8),
lalomita (154,8) $i Tulcea (122,5) -7 stau in frunte fiind dintre cele mai bo-
gate ir_ animale de munca. . . .

Vestul Transilvaniei are in medie de 105,1 animale de munca la 100

de gospodarii, iar in judetul Timis-Torontal proportia se ridica la 113,5.
In Platoul Transilvaniei media regionals de 77,3 animale de munca la
100 de exploatatii ,este depasita mai ales de Fagaras (143,2%) unde bivolii
formeaza o proportie insemnata din animale tragatoare = si de Sibiu
(106,5), dar scade la 48,3(7,_ in Tarnava-Mica, unde se folosesc la muncile
campului si vacile al caror numar nu intra in media calculate mai sus.
_ Repartizarea animalelor tie munca in raport cu 100 ha arate arata situatia
aproape inverse celei de mai sus. Data fiind intinderea mica de teren arat
aflat in regiunile muntoase, raportarea ne arata ca regiunea carpatica si Bu-
www.dacoromanica.ro
 - 73

,ct vina, animalele de munca la unitate de suprafata au o densitate mai mare

-deck in regiunile de campie. _
Judetele de munte, precum Campulung (115,7), Muscel (82,1), Gorj
_ 146,3) Si altele, depasesc mult media tarii de 26,4 animale la 100 de ha arate.
esurile Moldovei, Munteniei $i Tisei au judete cu procente apropiate
-de media general., variatiile fiind reduse.
In Dobrogea, proportia animalelor de munca la terenul arat este cea mai
-mica (18,5) ceiace insemneaza ca aci fiecare pereche de animale lucreaza in
medie cate 11 ha.
Platoul Transilvaniei, cu media de 30,2, prezinta mari diferente intre
.judete. Astfel, Brasovul are 41,4 iar Tarnava-Mica 15,6 animale de munca
la 100 de ha arate.

. Capitolul VII
ft

POPULATIA AGRICOLA

Populatia agricola este alcatuita din acele persoane care se gasesc in gos-
,,,
podariile agricole, caracterizate ca atare cu prilejul recensamantului.
Conditiunile pe care aceste gospodarii trebue sa le indeplineasca, pentru
a fi socotite drept agricole, sunt expuse in introducerea acestei lucrart.
26. Populatia totala ;i agricold

o. 00
Categoril de populatie Numarul din din din
totala agricola activi

Populatia tarii 13.535.992 100,0

urband 3.297.310 24,4
rurala 10.238.682 75,6
agricola 9.690.423 71,6 100,0
Activi In agriculturA total 6.504.291 48,1 67,1 100,0
,, PI barbati 2.836.134 43,6
. ,, femei .
copii
3.047.714
620.443
46,9
9,5
Pt If
Pasivi In agricultura 3.186.132 23,5 32,9 .

Populatia agricola reprezinta 71,4% din populatia totala a tarii si 94,4%

clin populatia rurala. Ceeace mai ramane din populatia rurala formeaza
populatia angajata in alte domenii de activitate ; insa, dupa cum vom vedea,
in uncle regiuni populatia agricoli formeaza nu numai totalitatea populatiei
rurale, ci o Si depaseste, intrucat chiar o parte din populatia urbana este
:alcatuita din agricultori.
Raportata la suprafata teritoriala, populatia totala a Romaniei prezinti
o densitate de 69 locuitori la 100 ha., iar populatia agricola o densitate de
49,7 la 100 ha. teritoriu. .

Daca tinem seama numai de suprafata -agricola aflata in exploatatiile

,agricole individuale si utilizata fie ca pamant arabil, fie ca vie, fanetq livezi
etc. gasim ca densitatea populatiei agricole se ridica la 94,3 locuitori la
100 ha.
www.dacoromanica.ro
74
:In sfarsit, raportand numarul persoanelor active in agriculture la supra-
fata agricola, constatam o densitate de 163,3 persoane la 100 ha., iar.raportur
37. PROPORTIA POPULATIEI AGRICOLE FATA DE POPULATIA TOTALA
. . Z*,

L.Seerla

Sub 50 %

ft-C.C7*

M60-70K

E7040 .
Pease
00%

38. POPULATIA AGRICOLA LA 100 HA. SUPRAFATA AGRICOLA

-
IL

Numeral mediu al persoanelor

populatiei active numai la suprafata arabila indica un procent de 71,9 lo-

cuitori la 100 ha.
Pe langa populatia agricola propriu zisa, definite mai sus, s'a mai inre-
www.dacoromanica.ro
 75.
gistrat Inca un numar de 231.257 persoane, formate din 64.612 familii ai ca-
ror sefi au declarat ca in mod periodic se ocupa Si ei cu agricultura.
Aceasta populatie este alcatuita in special din muncitOri cu bratele, care-
lucreaza, fie in agricultura., fie in padure, fie la diverse munci straine de
agriculturil.
.
Populatia totala a filth raportata la suprafata teritoriala

In medie revine 69,5 locuitori (populatia totala) la 100 ha. teritoriu si

49,7 locuitori din populatia agricola raportata la acelas teritoriu.
Populatia cea mai densa o gasim in sesul Dunarii (96,7 locuitori la 100,
ha) coeficientul fiind influentat de prezenta. in aceasta regiune a Capitalei
Sesul Dunarii, fara Capitals, - reprezinta numai 71,1 locuitori la 100 ha. Ur-
,meaza sesul Siretului si al Prutului cu 81,4, apoi Carpatii Munteniei si Olte-
niei si Carpatii Moldovei.
Regiunile mai putin populate sunt Dobrogea (31,2) Bucovina (47,2)
apoi Vestul Transilvaniei (58,1).
Judetele cu pOpulatia cea mai numeroasa sunt in ordinea imrfortantei :-
Ilfo; (266,5 locuitori la 100 ha. teritoriu) Prahoya (131,4) si Dambovita
Suceava (118,8) . Iasi (104,5)'
-
(104,2) dona" stint din regiunea petrolifera
Capitala Moldovei, Roman si Covurlui acesta din urma datoritat
portului Galati, etc. Ilfov fara Bucuresti reprezinta 77,1.
Populatia cea -mai scazuta o gasim in judetele Tulcea (20,8), Campulung-
(28,4) Fagaras (36,5) si Severin (39,3). .

Populatia agricola raportata la suprafata agricola

Spre deosebire de raportarea la teritoriu, (in care intra global, atat to --

I muffle cultivate, cat si padurile, precum si terenurile necultivate, raporta-
rea populatiei agricole la suprafata agricola (aflata in exploatatie), reds mai
explicit densitatea reala a acesteia.
Analizand repartitia populatiei agricole, se observa ca densitatea este
foarte ridicatk in regiunile muntoase : Carpatii Olteniei si Munteniei cu
- 121,5 locuitori la 100 ha., Carpatii Moldovei (112,8) si Bucovina (108,3). Spre-
deosebire de constatarea facuta in raportare la populatia totala, se observa
o situatie inverse, adica populatia este mai densa in regiunile de munte, iar-
. in cele de ses e mai scazuta, in special in Dobrogea si. Baragan, precum si in
Judetele Covurlui si Fagaras.
In ceeace priveste repartitia pe judete, se observa si cea mai densa popu--
latie in raport cu terenul agricol se afla in Dambovita (164,7), Suceava
(161,1) Radauti, Prahova, Bihor, Baia, Neamt, etc., in general in judetele-
cu cele mai vechi asezari romanesti.
Populatia agricola e mult mai putin densa in judetele Campulung (56,1)..
www.dacoromanica.ro
.
'76 ,c _

Ialomita (62,8), Braila, Fagaras, Timis Covurlui, etc., cari se gasesc departe
.sub medie.

Popula(ia agricola in raport cu intinderea ,

Elementele active din agriculture, raportate la suprafata agricola, dau

media generals pe tars de 63,3% si prezinta aceiasi variatie ca si populatia
agricola. Raspandirea e mai intense si accentuate in regiunile muntoase :
Carpatii Munteniei si Olteniei (79,2 la 100 ha.), Carpatii Moldovei (75,0),
Bucovina (73,5).
Proportia activilor apare mai putin ridicata in regiunile de ses : sesul
:Siretului si al Prutului (57,5), sesul Dunarii (60,1), Vestul Transilvaniei i
Dobrogea, fiindca aci suprafata agricola e mai intinsa.
Diferentele fats de limita medie sunt mai pronuntate in urmatoarele ju-
,dete : Suceava (110,1), Dambovita (107,2), Radauti, Valcea si Prahova, care
se gasesc mult deasupra mediei ; iar judetele Constanta (23,7), Campulung
(36,6), Ialomita (39,4), Covurlui, Tulcea si Tutova, se plaseaza .mult sub
medie.
Raportati numai la suprafata arata (adica suprafetele susceptibile de a
fi insamantate, in care nu sunt cuprinse fanetele si pasunile), activii se ga-
sesc in numar mai mare tot in regiunile muntoase si sunt mai putin raspanditi
in regiunile de ses. Astfel, procentul cel mai ridicat de activi la 100 ha arate,
se gaseste in regiunea Carpatilor Munteniei si Olteniei (103,16) si Carpatilor
Moldovei (101,0). Platoul Transilvaniei da un procent mai redus (75,0).
Judetele cu proportiile cele mai ridicate sunt : Muscel (141,5), Prahova .

(132,1) Valcea, Dambovita, Suceava, Gorj, etc., adica judetele cu putin pa-
mint arabil.
Procentele cele mai reduse sunt inregistrate in judetele Ialomita (41,5),
Braila (43,4), Campulung, Timis, Covurlui, Fagaras, Tulcea, etc., care au mult
pamant arabil in abundenta.

Populatia agricola in raport cu populatia totals

Din cercetarea rezultatelor recensamantului reese ca populatia agricola

In anul 1941 era de 9.690.423 suflete, ceeace rePrezinta 94,4% din popu-
latia rurala a tarii si 71,47d din populatia totals.
Din analiza acestor cifre, reese asa dar, in medie, ca 3/4 din populatia
tariff o formeaza agricultorii, adica 3 agricultori furnizeaza prin munca lor,
produsele agricole necesare pentru indestularea unui singur om
Cercetand repartitia populatiei agricole din punct de vedere agro-geo-
grafic se constata ca populatia agricola constituie proportia cea mai ridicata
in Carpatii Olteniei si Munteniei unde media este de 82,1%1, urmeaza apoi
Bucovina cu media de 81,4%. $i Carpatii Moldovei cu 79%.
In aceste regiuni revine asa dar, 4 agricultori la un ne-agricultor.
Regiunile de ses, in general, au o populatie agricola mai putin dense. Me-
www.dacoromanica.ro
 77'
,

dia cea mai scazuta o da sesul Dunarii (61,7%) dupa cafe urmedzi Platoul.
si Vestul Trar silvaniei cu 68,5% respectiv 169%;.
Considerand situatia pe regiuni administrative, se constata ca urmatoa-
rele judete dau procente superioare mediei : Gorj (90,5%), Ott (90,8%), Ro--
manati si Teleorman. .
k,

Intre judetele cu proportii scazute se pot cita in special Ilfov (25,6%),, ,

Brasov (44,8%), precum si Covurlui, Iasi si Braila.
Judetele de mai sus au centre urbane importante ,majcritatea fiind con-
siderate municipii. In jud. Ilfov 88,4 %' din populatia totals a judetului se
gaseste in Capitals.

Populatia agricola raportatei la populatia rurala"

Prin raportarea populatiei agricole la populatia rurala s'a urmarit a se.

' _scoate in evidenta caracterul agricol al populatiei rurale.
S'a constatat cu aceasta ocazie ca giosso modo 95% din populatia rurala
se ocupa cu agricultura. Totusi aceasta proportie e destul de variabila, cobo-
rand de exemplu in judetul Brasov la 74,7% Timis 77%, precum si in jude--
tele Sibiu, Cara si Arad.
In schimb, in uncle judete cum de exemplu Campulung, DorohYi, Falciu
Teleorman, Putna si Radauti, numarul agricultorilor este mai mart decat al
ruralilor, fiindca o parte din acestia locuesc in centrele urbane.

Activii in agricultura

Din numarul total al populatiei agricole s'a deosebit grupul activilor in

culturw
In acest grup au fost intruniti toti acei cari au declarat ca lucreaza in.
agricultura, fie cu bratele, fie conducand exploatatii
Analizand distributia pe tars a activilor in raport cu populatia agricola,
se observe o uniformitate procentuala in mai toate regiunile agro-geografice:
ale tarii. Toate regiunile prezinta aproape o similitudine de densitate in raport
cu media pe tars, care e de 67,1%1. '

Media pentru sesul Siretului si Prutului este de 65,5%, reprezentand

proportia cea mai scazuta si se urea pane- la 73,3% in vestul Transilvaniei,
singura regiune cu o medie mai ridicata si mai distantata de celelalte.
Considerate situatia pe judete se constata aceleasi fluctuatiuni neinsem-
nata. La limita superioara avem judete Arad si Hunedoara cu cite 75,3%)
si Severin (74,9%), iar la limita inferioara. Prahova (60,8 %)), Tulcea:
(63,%), Braila si Ialomita.
lit afara de separarea populatiei agricole in activi si pasivi, s'a facut cu
acelas prilej si o repartizare a activilor dupa sex si varsta, in modul urmaor :
. barbati, femei si tineri de 15 ani si peste, considerati adult"
_
si copii sub
15 ani.
Drept copii activi in agricultura" au fost considerati din oficiu
www.dacoromanica.ro
 '78
toti acei. in varsta de 14 la 15 ani daca nu s'au dedaiat)colari sau meseriasi,
precum $i cei dela 10 la 14 ani, insa numai daca s'a specificat in dreptul for
pe formularele de recensamant, ca ajuta la camp". 11

. 39. PROPORTIA ACTIVILOR IN AGRICULTURA DIN TOTALUL POPULATIEI AGRICOLE

40. EXPLOATATIILE MUNCITORILOR AGRICOLI

frecvenla retativa pe judete -
_

Legend&

T:1_,0 -,5%
M 15 -20" r
M20 -25%

25 -30%

30-35%
oso Peste
MI 35%

Activii constituiau in momentul recensamantului din 1941 un procent

-de 67,1 70.din totalul populatiet agricole, in compunerea acestui grup intrand -
43,6% barbati, 46,9% femei i 9,5%i copii.
www.dacoromanica.ro
4
 79
De remarcat 'ea femeile, in raport cu barbatii, reprezinta un procent
.

mai important de elemente active in agriculture. Se poate deduce de' aci ca

femeile nu sunt simple auxiliare in agriculture, ci muncesc alaturi de bar-
bati, contribuind astfel in mod efectiv la obtinerea unui randament mai ridi-
cat al productiei. _
./
Numarul acesta mare de fennel. folosite la munca campului isi are ex-
plicatia in aceea, Ca agricultorul fie ca nu are posibilitatea materialL fie din
motive de economie, evita angajarea de brate straine si recurge la ajutorul
femeii sale.
La accentuarea proportiei femeilor fats de barbati contribuie in mod
-normal absenta barbatilor, intrati in contingentele armatei, sau plecati la o-
rase pentru diferite munci.
Analizand tabloul repartitiei agro-geografice pe tare a barbatilor in
raport cu totalul activilor in agriculture, se constatg o oarecare uniformitate
procentuala, variatiunile dela o regiune la alta si chiar dela un judet la
altul, fiind relativ recluse.
Minimum este inregistrat in sesul Siretului si al Prutului (42,66%) iar

41. CARL DE EXPLOATATII AVAND AGRICULTURA CA OCUPATIE EXCLUSIVA

frecventa relative pe judete

Legend6

. Flub 404
040 601
FO- 70%

.1.*X 70

()este 8

maximum este atins de vestul Transilvaniei (46,1%). Celelalte regiuni vari-

aza inrauntrul' acestor proportii. -

Judetele care reprezinta procente superioare mediei generale, sunt in

special cele din vestul (aril : Bihor (46,8%), Timis (46,5%), Cara precum si
campulung.

www.dacoromanica.ro
 80
Procentele minime le gasim la judetele: Gorj (40,9%), Mehedinti
. (41,1%), Olt, Romanati gi Arges.

Numarul femeilor raportate la totalul .,activilor" in agricultura este de:

46.9%.
Raportate la barbati, revin 107,5 femei la 100 de barbati.
.
Cercetand distributia pe regiuni a femeilor active in agricultura, consta,-
tam ca proportia cea mai accentuate, se afla in regiunea Olteniei, deoareee-
foarte multi barbati din aceste locuri- sunt plecati in Capita la dupes negusto'-
rie, agricultura fiind lasata pe seama femeilor.
Astfel judetele, care se releva prin procentul cel mai ridicat dc femei
ocupate la muncile campului, sunt in ordinea importantei: Gorj(125,4 femei.
la 100 barbati), kea (121,6), Mehedinti (119,2), Arges, Olt, Mused,
Romanati, Do lj, etc. Celelalte judete oscileaza in jurul mediei de 105.0
Sub limita mediei se gaseste regiunea Dobrogei cu 99,0.

Capitolul VIII

IMPORTANTA AGRICULTUREI CA INDELETNICIRE A SEFULUI .

EXPLOATATIEI

In formularele de recensamant, capii de familie au avut sa raspunda Sr

la intrebarea dace agricultura constitue pentru ei o ocupatiune exclusiva, ,
prir cipala sau secundara. .

Fiecare agricultor a fost fiber sa raspunda la intrebarea de mai sus asa_

cum a inteles el de cuviinta $i raspunsul n'a fl cut deck sa invedereze gra-
dul de atasament al fiecaruia fats de ccupatiunea sa agricola.
Din totalizarea rezultatelor primite au fost clasificati, pentru exp!oa-
tatiile propriu zise, 77,3% avand agricultura ca ocupatie exclusiva, 14,370 ca
ocupatie principals Si numai 8,4.% cu agricultura drept ocupatie secundara.
Exploatatiile marunte" au fost clasificate si ele, socotirdu-se agricultura
ocupatie exclusiva pentru muncitorii agricoli si ocupatie secundara pentru
acei cari au declarat ca-si agonisesc traiul din alte indeletniciri.
Propertia muncitorilor agricoli, adica a acelora cari au agricultura cai
ocupatie exclusiva, e aproape identica cu proportia celor cu ocupatia exclusiva,
din categoria exploatatiile propriu zise. Astfel, la gospodariile marunte avem!
7770' (fate de 77,3%) cu ocupatia exclusiva si 23% cu ocupatia secundara.
Repartitia pe regiuni agro-geografice a agricultorilor in raport cu im-
portanta agriculturii ca indeletnicire, prezinta unele particularitati, demne de.
semnalat. $efii de exploatatie cari se consacra in totul mpncii campului
trag intregul for venit numai din agricultura, care este ocupatia for exclusiva,
sunt cei mai numerosi.
Aceasta categorie de agricultori e mai numeroasa in regiunile de ses ale-
. 0,"
www.dacoromanica.ro .

*" S
 81

tarii, -unde proportia depi$e$te media pe tars, atingand .83.36:::.:. in sesul Sire- .
tului si al Prutului si 82,9% in sesul Dunarii.. - . .

,,......- -
Judetele cu procentele cele mai ridicate stint : Dorohni (86,9), Fagaras
(86,3),_Tarnava Miea (85,9), Olt (85,4); Covurlui; Roman; Vlasca; etc. , .

Dealungul intregului lant al Carpatilor situatia e inverses, aceasta regime

clasandu-se sub- medie, cu un procent variind intre 67,2 si 68,3%, eteeptie
--- facand. in special judetele Mehedinti (92,7q), Gorj si Baia (76,5M. .

42. CAPII DE EXPLOATAT1I AVAND OCUPATIE SECUNDARA

0
f
. .
trecventa relatives pe judete
-

tegendj

-.5%
5-!Ot
Peste Ie.
s
Peste 15% N
RiPag;
. .

I.
,

judetele cu procentele cele maiIt scazute stint ; Muscel (38,9), CampuluilL

,
(43), Prahova (45,8).
Capii familie care se ocupa in special cu agricultura, deli mai au ve-
nituri si 'din indeletniciri anexe, au fost considerati dupe propria for de-
, .
claratie ca avand agricultura drept ocupatie prbrcipala. .

Aceasta categoric de agricultori este mai raspandita in regiunile mun-

toase : in Carpatii Olteniei, Munteniei si Moldovei precum si in Bucovina
aceste regiuni clasandu-se peste media generals. Dimpotriva, regiunile de
ses se gasesc sub media pe tares, cari este de 14,3%.
Mult superioare' mediei sunt clasate judetele Campulung (40,,6), Muscel
(35,9), Neamt, Frahova, etc., iar inferioare mediei se afla- mai ales judetele
Covurlui (7,5), Braila, Timis-Torontal, etc. - .

Agricultorii care-si agonisesc traiul in special din ocupatiuni straine de

agricultura, dar can se indeletnicest si cu agricultura din care isi 'scot un sur-
plus de venit, au fost considerati dupe propria for declaratie ca avand
agricultura drept ocupatiune secundara.
.tt
www.dacoromanica.ro 1 4. r
6
r.
 .82 -
L.
Si pentru aceasta categoric regiunile de munte dais' proportii superioare
mediei iar cele de ses inferioare. - '....
. ,-
Se gasesc clasate mult peste media generals (8,4%) jUdetele Prahova . .

(27,1), Mused (25,2), Campulung, Brasov, etc., adica regiunile. indlistriale,-

unde,e natural ca populatia rurala sa fie absorbita in intreprinderi petrolifere,
.
industriale sau Jorestiere. . .
.

Mu lt inferioare mediei sunt : Dorohoi (3,9), Bihor (4,6), ragaras,, Roman,

Botosani, etc., judete pur, agricole. r

1 I

11,

S.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL TABELELOR

1. Exploatatiile agricole individuale pe categorii.

.2. Exploatatiile agricole dupa intrebuintarea manei de lucru.
3. Exploatatiile agricole propriu zise dupa titlul de folosinta a terenului.
4. Exploatatiile agricole propriu zise dupa modul de exploatare.
5. Exploatatiile agricole propriu zise dupa modul de exploatare, in procente.
_ 6. Exploatatiile agricole dupa intinderea lor.
7. Exploatatiile agricole dupd intindere, in procente.
8. Numarul exploatatlior_ propriu zise dupa ramura principald de productie.
9. Exploatatiile agricole propriu zise dupa ramura principald de productie, In procente.
10. Terenurile agricole aflate in exploatatiile individuale, in procente Si medii.
11. Terenurile agricole aflate in exploatatiile individuale.
12. Animalele domestice marl.
13. Animalele domestice mid.
14, Animalele domestice marl, in procente i raporturi, pe specii, sexe si varste.
15. Animalele domestice mid, in procente si raporturi, pe specii, sexe i varste.
16. Numarul mediu al animalelor domestice la suta de exploatatii.
17. Numarul mediu al animalelor domestice la suta de hectare arate.
18. Masinile Si uneltele agricole.
19. Numarul mediu al masinilor si uneltelor agricole.
20. Populatia totals si activa in agriculture.
21. Populatia totals gi activa in agriculture, raportari i procente.
22. Importanta agriculturii ca indeletnicire a sefului de exploatatie.

S.

www.dacoromanica.ro
 ,- , , .- 4,..,
-, ,..._
v ..._ V ''.- ... ,
7 .
'
V V.
; ., :V .
.... ,
. s r -. ' 1... i
A.

1 ...,
- 1 ii -
V 4 '
. t , ,..

1. EXPLOATATIILE AGRICOLE INDIVIDUALE PE CATEGORII

NUMARUL EXPLOATATIILOR i P.ROCENTE

-' - Expl. intimate
Rama-
1m ,,I .
Expl. n Inmate'
Rama-
` REGIUN1 SI JUDETE Total Expl. ' ale ite Total Expl. ale trite
. propriu ale person- 1 pro -. proprin ale I person - dupel
Inane. nelor cu oaptt
.

,.-- general mune. nelor cu a ren-

-- zinc agriculi prof esti 'tree - cente also akricoli prof esii
dare
dare I

n cagric.
I
- . neagric.
1 t 2 I 3 4 I 5 . 6 d 7 15 1 11 10 11 .

1 _

ROMANIA 2.258.530 1.732.030 357.096 114.522 54.882 -. 100,0 76,7 15,8 5,1 2,4 ,
.

esul Siretului si Prutului., 356.541 307.583 38.290 5.641 5.927 103,0 86,3 ,10,7 1,6 1,4
Dorohoi 41.323 35.987 4.319 . 57'2 445 101,0 S7,1 10,4 ,4 1,1
Botosani 1
45.785 39.231 . 5.326 726 502 101,') 83,7 11,0 1,6 1,1 r
Iasi 42.816 35.554 -4.735 1.019 50S MO 85,4 11,0 ,2,4* 1,2
Roman 33.239 27.520 5.9115 . 459 254 /07,0 82,5 15,1 1,4 11,7
Vaslui 31.990 ' 28.018 3.351 311 ,27o 10.1,0 87,0 1'1,5 1,1 11,6
. .

=akin . 25.7US 22.7411 2.370 248 356 II

103,0 88,1 0,2 1,0 1,1 f
Tutova 30.682 27.590 2.262 324 505 10 )3, 89,9 .7.4- 1,1 1.6
Covurlui.. 28.015 25.412 1,070 -123 1.113 100,0 90,7 . 1,8 1.5. 4,0 %

Team' 34.811 30.210 3.467 558 576 /0 1,0 80,8 10,0 1,0 1,6
Ramnicul-Sarat . 42.169 34.321 0.374 971 503 /0'),0 81,1 15,1 2,') 1,2
.

Carpatii Moldova i ,.. 173394 125.934 313.042 8.721 1.197 103,9 72,4 21,9 5,0 0,7
Rata ' 35.463 27.424 6350 955 224 100.9 77,1 / , 2,7 0,6
Nearnt 42.239 30.852 9.104' 2.082 201 I 101,9 71/1 2/,0 4,9 0,5
BaeAn , 56.148 37.939 13.211 4.61'11 . 334 102,0 07,0 21,5 S,'1 11,0
Patna 40,044 29.719 8.877 1.911.1 -138 107,9 71,2 22,2 2,5 1,!

Carpatii Mutiteniei si Olteniei J 502.586 331.911 125.916 39.679 5.020 10" ' 66,0 25,1 ' 7,9 . 1,0
Buzau 68.535 50.323 13.547 3.050 1.605 109,9 7'1,4 10,6 -/.5 2.1
Prahova 90.402 46.701 23.582 19.479 640 101,0 51,7 2.5,1 21,5 0,7
Dambovita ' 72.493 43.820 21.650 0.413 (01) 10.7,7 00,5 2;1,9 ; 8,8 0.8 :

Muscel i 34.937 16.781 12.487 5.535, 134 109,0 18,0 - 15,7 " . 15,0 0.4
Arges . 59.969 42.312 14.850 2.082 715 109,0 70,5 2-1.8 ' 1,5 1,2

Valcea , 57.702 38.298 17.907 1.335 161 100,0 06,4 11,0 2.3 0,7 .

Gorj 50.409 36306 12.770 738 95 100,9 71,0 25,1 1.5 0,2
Mehedinti t . " 08.139 56.930 9.103 1.036 1.070 100,0 83.5 41,1, 1,5 1,0 -N,

esul Dunarii 518.348 439.07,3 49.082 13.011 17.182 100,0 84,7 0.5 2,5 3.3
11131j 97.970 84.647 8.909 1.472 2.942 100,0 80,4 0,1 /,5 711
, Rontanati , 57.599 49.951 5.529 936 1.173 109.0 80,8 0,6 1,0 2,0
Oh . .. 43.158 /36.590 5.097 523 848 100,0 S5,0 //,S 1,2 2,0
Teleorman ,
75.615 05.217 6.146 2.197 2.055 109,0 i 80,1 8,12 2,0 2.7
Vlasca 63.603 55.178 5.558 1.239 1.628 040 36,8 8.1 1,9 2,6
I

lliov . : 85.927 66.590 12.394 4.01'8 2.925 100,0 77,5 14,4 4,7 3,4
lalomita 1 62.663 53.649 3.821 1.846 3.347 100,9 85,0 6,1 '1,0
Braila 31.813 27.141 1.628 780 2.264 100,0 853 5,1 2,5 7.1

Dobrogea , 70.638 .54.326 2.692 7.337 6.283 100.0 76.9 3,8 10,4 $.9
Constanta ,37.692 26.848 1.001 6.663 3.180 1000 71,2 2.7 17,7 8,4
Tuicea . 32.946 27.478 . 1.691 674 3.103 IWO 831 i ,1 2,1 9,4

Bucovina . 67.288 45.842 16.007 5.142 297 100.0 68,1 23,8 7,7 0,4
Campanula 16.435 10.605 3.232 2.525 73 109,0 04,5 10,7 /5,4 0.1
Suceava 26.859 19.430 6.009 1.237 183 100,0 t 72,3 22,4 4,0 - 0,7
Radanti 23.994 15.807 6.766 1.380 41 100,0 65,9 18,2 5,7 0,2
,
Platoul Transilvaniei 283.179 218.307 40.651 18.211 6.010 100,0 77,1 14,4 6,4 2,1
Brasov 24.174 16.528 3.863 2.557 1.226 100,') 08,3 . 10,0 10,6 5,1
Fagaras 17.660 16.115 765 403 377 100,0 ';'' 91,7 , 4,3 . . 2,1 2,1
Tarnava Mare 27.544 22.626 2.763 1.198 057 100,0 82,1 10,0 44 3,5
Tarnava Mica 29.607 24.303 3.793 885 626 /00,') S2, / 12,8 1:0 2,1 .

Sibiu 30.716 22.904 4.844 1.912 996 100,0 74,3 15,8 , 0,2 1,2
- , .
Alba . 39.768 29.691 6.073 3.210 794 100,0 74,6 ' 15,3 S./ V) 1
Hunedoara 57.736. 43.935 9.307 4.085 409 100,0 70,1 16:1 , 7,/ 0,7
Cluj-Turda 55.974 42.145 9.243 3.961 625 100,0 75,7 /0,5 7,/ 1,1

Vestal Transilvaniei 286.056 208.994 46.416 16.780 13.966 .100,0 73.1 16,2 5,9 4.8 -
Bihar .. 43.746 114394 6.939 1.416 497 100,0 70,8 /5,9 3,2 /./ .

Arad 77.897 54.494 15.321 3.962 4.120 . 100,0 69,9 19,7 5,1 5,7
nails Torontal 86.910 59.385 13.372 5.722 8.431 100,0 68,1 15,4 0,6 0,7
(:aras !
34.363 25.782 4.677 3.563 341 100,0 75,0 ' 11,6 10,4 1,0
S,-Verill 43.140 31.130 6.107' 2.117 1 477 /00,0 70,8 - 11,2 , 1,9 1,1.

,
www.dacoromanica.ro
f.st
 2. EXPLOATATII AGRICOLE DUPA INTREBUINTAREA
MANEI LUCRU
Num6rul exploatatillor propriu zise lucrate Procente din total pe judete
de Exploatatii propriu zise lucrate
exclu- de , membrii de de mem-
numai familial exclu- membrii numai brii fami-
REGIUNI $1 JUDETE siv cu membrii de
Total munci- familiei si membrii care mun- Total siv cu familial de lial care
tori an- muncitori familial cesc 51 In munci- si mun- mem- muncesc
gajati angajati afara gos tori an- citori an- brii si fn afara
podariel gajati gajati familial gospod.
1 2 3 A 5 6 7 8 9 10 11

ROMANIA 1.732.030 25.466 265.906 1.009.031 431.627 100,0 1,5 15,3 58,3 24,9

tasaul Siretului si
Prutului 307.583 4.547 46.118 201.464 55.454 100,0 1,5 15,0 65,5 18,0
Dorohoi 35.987 407 5.972 23.837 5.771 100,0 1,1 16,6 66,3 16,0
Botosani 39.231 560 6.632 25.326 6.713 100,0 1,4 16,9 64,6 17,1
Iasi 36.554 649 6.723 22.714 6.468 100,0 1,8 18,4 62,1 17,7
Roman , 27.520 465 3.257 19.602 4.196 . 100,0 1,7 11,8 71,2 15,3
Vasiui 28.018 472 4.420 17.443 5.683 - 100,0 1,7 15,8 62,2 20,3
Mein , 22.740 352 3.171 15.355 3.862 100,0 1,6 17,9 67,5 17,0
Tutova 27.590 401 4.982 17.496 4.711 100,0 1,4 18,1 63,4 17,1
Covurlui 25.412 350 3.022 17.796 4.244 100,0 1,4 11,9 70,0 16,7
Tecuci 30.210 444 3.665 20.354 5.747 100,0 1,5 12,1 67,4 19,0
Ramnicul-Sarat 34.321 447 4.274 21.541 8.059 100,0 1,7 12,5 62,8 23,4
Carpatil Moldova! 125.934 2.140 20.240 64.946 38.608 100,0 1,7 16,1 51,6 30,6
Baia 27.424 429 5.211 15.237 6.547 100,0 1,0 19,0 55,6 23,8
Neamt 30.852 450 3.273 15.789 11.340 100,0 1,5 10,6 51,1 36,8
Bacau 37.939 619 6.222 18.458 12.640 , 100,0 1,6 16,4 48,7 33,3 .
Putna 29.719 642 5.534 15.462 8.081 100,0 2,2 18,6 52,0 27,2
Carpatii Munteniei si
Oltenia' 331.971 7.083 53.257 163.409 108.222 100,0 2,1 16,1 49,2 32,6
Buzau 50.323 1.039 7.714 26.641 14.929 100,0 2,1 15,3 52,9 29,7
Prahova 46.701 1.230 9.514 14.283 21.674 100,0 2,6 20,4 30,6 , 46,4
Dambovita 43.820 933 7.358 20.388 15.141 100,0 2,1 16,8 46,5 34,6
Muscel 16.781 602 4.387 3.459 8.333 100,0 3,6 26,1 20,6 49,7
Arges 42.312 762 7.916 18.568 15.966 100,0 1,8 16,6 43,9 37,7
V&lcea 38.298 778 7.716 18.155 ' 11.649 100,0 2,0 20,2 47,4 30,4
God 36.806 862 3.421 24.114 8.409. 100,0 2,3 65,5 22,9
Mehedinti 56.930 877 6.131 37.801 12.121 100,0 1,5 1g,,33 66,4 21,3

Sesul Dunarli 439.073 5.076 37.532 309.110 87.355 100,0 1,2 8,5 70,4 19,9
Do lj 84.647 808 6.746 60.189 16.904 100,0 0,9 20,0
Romanati 49.961 575 5.346 33.493 10.547 100,0 1,2 10,7 67,0 21,1
Olt 36.690 567 3.475 25.387 7.261 100,0 1,5 9,5 69,2 19,8
Teleorman 65.217 474 3.117 49.515 12.111 100,0 0,7 4,8 75,9 18,6
Vlasca 55.178 604 2.550 42.757 9.267 100,0 1,1 4,6 77,5 16,8
flfov 66.590 1.230 7.772 42.742 14.846 100,0 1,8 64,2 22,3
Ialomita 53.649 480 5.951 37.331 9.887 100,0 0,9 111,11 69,6 18,4
Braila 27.141 338 2.575 17.696 6.532 100,0 1,2 9,5 65,2 24,1
Dobrogea 54.326 921 9.392 30.463 13.550 100,0 1,7 17,3 56,1 24,9
Constanta 26.848 702 6.770 14.400 4.976 100,0 2,6 25,2 53,7 18,5
Tulcea 27.478 219 2.622 16.063 8.574 100,0 0,8 9,5 58,5 31,2

Bucovina 45.842 604 9.030 23.297 12.911 100,0 1,3 19,7 , 50,8 28,2
CAmpulung 10.605 236 2.926 2.461 4.982 100,0 2,2 27,6 23,2 47,0
Suceava 19.430 177 3.756 11.257 4.240 100,0 0,9 19,3 58,0 21,8
Radauti 15.807 191 2.348 9.579 3.689 100,0 1,2 14,9 60,6 23,3
Platoul Transilvanlei. 218.307 2.918 48.611' 106.243 60.535 100,0 1,3 22,3 48,7 27,7 '
Brasov 16.528 195 5.361 5.432 5.540 100,0 1,2 32,4 32,8 33,6
Pagaras 16.115 211 2.428 10.428 3.048 100,0 1,3 15,1 64,7 18,9
Tarnava Mare 22.626 339 6.776 11.320 4.191 100,0 1,5 29,9 50,1 18,5
TArnava Mica 24.303 396 5.408 13.156 5.343 100,0 1,6 22,3 54,1 22,0
Sibiu 22.964 249 5.648 11.353 5.713 100,0 1,1 24,6 49,4 24,9
Alba 29.691 448 6.969 13.488 8.787 100,0 1,5 23,5 45,4 29,6
Huntedoara 43.935 503 7.818 20.908 14.706 100,0 1,1 17,8 47,6 33,5
Cluj (Turda) 42.145 577 8.203 20.158 13.207 100,0 1,4 19,4 47,8 31,4
Vestal Trans' 'venial . 208.994 2.177 41.726 110.099 54.992 100,0 1,0 20,0 52,7 26,3
Bihor 34.894 308 5.761 18.228 10.597 100,0 0,9 16,5 52,2 30,4
Arad 54.494 540 13.514 25.592 14.848 100,0 1,0 24,8 47,0 27,2
Timi6 Toront al 59.385 729 14.769 30.537 13.350 100,0 1,2 24,9 51,5 22,4
Cans 25.782 226 2.893 15.365 7.298 100,0 0,9 /1,2 59,6 28,3
Severin 34.439 374 4.789 20.377 8.899 100,0 1,1 13,9 59,2 25,8

www.dacoromanica.ro
 3. EXPLOATATIILE AGRICOLE PROPRIU ZISE DUPA TITLUL
DE FOLOSINTA A TERENULUI
,

Num5rul exploatatillor propriu zise Procente

- REGIUNI $1 JUDETE

1
TOTAL

2
Lucrate pe

Pamant
propriu

3
-
Pamant
propriu
st strain
A
Pamant
strain

5
TOTAL

6
Exploatatille lucrate pe

Pamant
propriu

7
Pamant
propriu
si strain
8
Pamant
strain

ROMANIA 1,732.030 1.244.148 480.969 6.913 100,0 71,8 27,8 0,4

*esul Siretului si. Prutului ggsLgE 222.295 83.885 1.403 100,0 72,3 27,3 , 0,4
Dorohoi 35.987 26.781 9.085 121 100,0 74,5 25,2 0,3
Botosani 39.231 29.009 10.029 193 100,0 74,0 25,5 0,5
Iasi ' 36.554 27.095 9.205 254 100,0 74,1 25,2 0,7
Roman 27.520 20.984 , 6.405 131 100,0 76,3 23,2 0,5
Vaslui 28.018 21.550 6.342 126 100,0 76,9 22,7 0,4
Falciu 22.740 18.099 4.534 107 100,0 79,7 19,9 0,4
Tutova 27.590 19.211 8.261 118 100,0 69,6 30,0 0,4
Covurlui 25.412 14.559 10.761 92 100,0 57,3 42,3 0,4
Tecuci 30.210 23.210 6.985 115 100,0 76,8 22,8 0.4
Rtirnnicul-Sarat 34.321 21.797 12.378 146 100,0 63,5 36.1 0,4
Carpal!! Moldova' 125.934 101.290 24.119 , 525 100,0 80,4 19,2 0,4
Baia 27.424 19.927 7.398 99 100,0 72,7 26,9 0,4
Neamt 30.852 26.425 4.282 145 100,0 85,7 13,8 0,5
Macau 37.939 29.845 7.918 176 100,0 78,7 20,9 0,4
Putna 29.719 25.093 4.521 105 100,0 84,4 15,2 0,4
Carpatil Muntenia' sl
Olteniel 331.971 237.011 94.153 897 100,0 71,4 28,4 0,2
Buzau 50.323 32.580 17.645 98 100,0 64,7 35,1 0,2
Prahova 46.701 33.122 13.374 205 100,0 71.0 28,6 0,4
Dambovita 43.820 33.767 9.925 128 100,0 77,1 22,6 0,3
Muscel 16.781 13.106 3.638 37 100,0 78,1 21,8 0,1
Arges 42.312 29.983 12.270 59 100,0 70,8 29,1 7,1

Valcea 38.298 28.596 9.614 88 100,0 74,7 25,1 0,2 ,

Gorj 36.806 27.883 8.839 84 100,0 75,8 24,0 0,2
Mehedinti 56.930 37.974 18.848 108 100,0 ' 66,7 33,1 0,2 .

esu1-Dun8r1i 439.073 273.250 164.888 935 100,0 62,2 37,6 0,2

Dolj 84.647 54.009 30.494 144 100,0 63,9 35,9 0,2
Romanati 49.961 32.039 17.832 90 100,0 64,1 35,7 0,2
Olt 36.690 26.076 10.585 29 100,0 71,1 28,9 0,0
Teleorman 65.217 43.525 21.529 63 100,0 66,8 33,2 0,0 -
Vlagca 55.178 32.366 22.729 83 100,0 58,7 41,2 0,1
_

Ilfov 66.590 39.932 26.403 255 100,0 60,0 39,6 0,4

Ialomita 53.649 29.773 23.664 212 100,0 55,5 44,1 0,4
Braila 27.141 15.530 11.552 59 100,0 57,2 42,6 0,2
, Dobrogea 54.326 36.145 17.665 416 100,0 - 66,7 32,5 0,8
Constanta 26.848 14.950 11.586 312 100,9 55,7 43,1 1,2
Tulcea 27.478 21.295 6.079 104 100,0 77,6 22,0 0,4 '

Bucovina 45.842 31.689 13.784 369 100,0 69,1 30,1 0,8

Campulung 10.605 8.972 1.497 136 100,0 84,6 11,1 1,3
Suceava 19.430 10.646 8.666 118 100,0 54,8 44,6 0,6
Radauti 15.807 12.071 3.621 115 100,0 76,3 23,0 0,7
Platoul Transilvanlei 218.307 172.321 44.665 1.321 100,0 78,9 20,5 0,6
Brasov 16.528 11.351 5.113 64 100,0 68,6 31,0 0,4
Fag liras 16.115 -13.403 2.655 56 100,0 83,2 16,4 0,4
Tarnava Mare 22.526 16.468 5.902 256 100,0 72,8 26,1 1,1
Tarnava Mica 24.303 17.152 6.966 185 /00,0 70,5 28,7 0,8
Sibiu 22.964 17.331 5.533 100 100,0 75,5 24,1 0,4

Aba 29.691 ' 22.842 6.683 166 100,0 77,0 22,4 0,6
Hunedoara 43.935 38.931 4.813 191 100,0 88,5 11,1 0,4
Cluj (Turda) 42.145 34.843 6.999 303 100,0 82,7 16,6 0,7
Vestal Trans( Ivaniei 208.994 170.047 37.810 1.137 100,0 81,4 18,1 0,5
Bihor 34.894 30.650 4.055 188 100,0 87,8 11,6 0,6
Arad 54.494 43.630 10.491 373 100,0 80,1 19,2 0,7
Timis Torontal 59.385 42.659 16.440 286 109,0 71,0 28,6 0,4
Carag 25.782 23.034 2.644 104 100,0 89,3 10,3 0,4
Severin 34.439 30.074 4.179 186 103,0
-87,3 12,1 0,6
. r

www.dacoromanica.ro
 .

4. EXPLOATATIILE AGRICOLE PROPIU ZISE

DUPA MODUL DE EXPLOATARE
Lucrate de
Lucrate exclusiv Lucrate de membrii Lucrate numai membrii familial
Total * care muncesc si
exploa- cu muncitorl familial gi de munci- de membrii
taco angajati tori angajati familial In gsp
REGIUNI $1 JUDETE agricole dariel proprii
propriu pe propriu
zise pe propriu pe pe propriu pe pc propriu
pamant si pamant pamant sl pamant Omani si .amant si
' . . propriu strain strain propriu strain strain propriu strain propriu strain
1 2 5 6 7 8 9 10 11 11
3 I 4
ROMANIA 1.732.030 16.294 4.716 4.456 192.674 70.775 2.457 720.013 289.018 315.167 1116.460
esul Siretului fi
Prutulut 307.583 2.521 1.135 891 32.555 13.051 512 149.370 52.094 37.849 17.605
Dorohoi 35.987 198 121 88 5.196 1.743 33 18.535 5.302 3.852 1.919
Botosani 39.231 239 177 144 4.558 2.025 49 19.668 5.658 4.544 2.169
Iasi 36.554 336 137 176 4.428 2.217 78 17.667 5.047 4.664 1.804
Roman 27.520 225 131 109 2.334 901 22 15.441 4.161 2.984 1.212
Vaslui 28.018 . 221 158 93 3.225 1.162 33 14.150 3.293 3.954 1.729

Falciu 22.740 216 , 81 55 2.426 693 52 12.567 2.788 2.890 972

Tutova 27.590 221 110 70 3.614 1.320 48 12.342 5.154 3.034 1.677
Covurlui 25.412 240 62 48 1.988 990 44 9.875 7.921 2.456 1.788
Tecuci 30.210 279 89 76 2.948 678 39 15.811 4.543 4.172 1.575
Ramnicul-S8rat
-
,
34.321 346 ' 69 32 2.838 1.322
.
114 13.314 8.227 5.299 2.760
Carpatii Moldovei 125934 1.200 541 399 15.739 4.375 126 53.823 11.123 30.528 '8.080
Baia 27.424 182 176 71 3.744 1.439 28 11.571 3.666 4.430 2.117
Neamt 30.852 185 151 114 2.427 815 31 13.953 1.836 9.860 1.480
Bacilli 37.939 334 143 142 4.919 1.269 34 15.017 3.441 . 9.575 3,065
Putna 29.719 499 71 72 4.649 , 852 33 13.282 2.180 6.663, 1.418

Carpatii Munteniel fi -
Olteniel 331.971 5.582 912 589 40.879 12.160 218 113.393 50.016 77.157 31.065
Buzau 50.323 802 182 . 55 5.444 2.227 43 16.319 10.322 10.015 4.914
Prahova 46.701 921 162 147 6.749 2.707 58 9.524 4.759 15.928 5.746
Dambovita 43.820 689 139 105 5.814 1.521 23 15.380 5.008 11.884 3.257
Muscel 16.781 496 80 26 3.391 985 11 2.708 751 6.511 1.822
Arges 42.312 613 107 42 5.444 1.555 17 13.407 5,161 10.519 5.447
Valcea 38.298 657 66 55 6.427 1.256 33 13.353 4.802 8.159 3.490
Doll 36.806 732 57 73 3.087 323 11 18.068 6.046 5.996 2.413
Mehedintl 56.930 672 119 86 4.523 1.586 22 24.634 13.167 8.145 3.976

$esul Matadi 439.073 3.617 936 523 22.871 14.249 412 188.691 120.419 58.071 29,284
Doll 84.647 576 118 114 4.571 2.145 30 37.292 22.897 11.570 5.334
Romanati 49.961 386 127 62 3.817 1.501 28 21.099 12.394 6.737 3.810
Olt 36.690 501 48 18 2.660 804 11 17.843 7.544 5.072 2.189
Teleorman 65.217 334 105 35 2.009 1.080 28 '32.195 17.320 8.987 3.124
Vlasca 55.178 417 131 56 1.496 1.027 27 24.171 18.586 6.282 2.985
.
[Roy 66.590 876 195 159 4.350 3.326 96 24.918 17.824 9.788 5.058
Ialomita 53.649 300 129 51 2.746 3.044 161 20.101 17.230 6.626 3.261
Braila 27.141 227 83 28 1.222 1.322 31 11.072 6.624 3.009 3.523

Dobrogea 54.326 446 290 185 4.536 4.625 231 21.042 9.421 10.221 3.329
Constanta 26.848 343 253 106 2.720 3.844 206 8.578 5.822 3.309 1.667
Tulcea 27.478 103 37 79 1.816 781 25 12.464 3.599 6.912 1.662

Bucovina 45.842 210 144 250 6.411 2500 119 15.896 7.401 9.172 3.739
L'amp II lung 10.605 98 42 96 2.520 366 40 2.179 282 4.175 807
Suceava 19.430 48 45 84 2.116 1.606 34 6.364 4.893 2.118 2.122
Radauti 15.807 64 57 70 1.775 , 528 45 7.353 2.226 2.879 810

Platoul Transilvaniel 218.307 1.572 455 891 37.710 10.471 430 86.117 20.125 46.922 13.613
Brasov 16.528 135 30 s 30 2.952 2.375 34 4.007 1.425 4.257 1.283
7 agAr4 16.115 141 23 47 1.962 457 9 9.004 1.424 2.296 752
Tarnava Mare 22.626 155 59 125 5.121 1.524 131 8.470 2.850 2.722 1.469
Tarnava Mica 24.303 171 77 148 4.256 1.115 37 9.706 3.450 3.019 2.324
'Sibiu 22.964 135 41 73 4.283 1.339 27 8.934 2.419 3.979 1.734

Alba 29.691 258 76 114 5.374 1.542 52 10.502 2.986 6.708 2.079
Hunedoara 43.935 285 71 147 6.945 829 44 18.911 1.997 12.790 1.916
Cluj Turda 42.145 . 292 78 207 6.817 1.290 96 16.583 3.575 11.151 2.056

Vestal Transilvanlei . 208.994 1.146 303 728 31.973 9.344 409 91.681 18.418 45.247 9.745
Bihar 34.894 118 34 156 4.943 786 32 16.210 2.018 9.379 1 218
Arad 54.494 297 61 182 9.824 3.499 191 21.139 4.453 12.370 2.478
rimi8-Torontal 59.385 444 124 161 10.431 4.213 125 22.077 8.460 9.707 3.643
;prep 25.782 107 27 92 2.630 251 12 13.906 1.459 6.391 907
ieverin 34.439 180 57 137 4.145 595 49 18.349 2.028 7.400 1.499

www.dacoromanica.ro
.
 - 5. EXPLOATATIILE AGRICOLE PROPRIU ZISE DUPA MODUL
DE EXPLOATARE, IN PROCENTE
t
-
Lucrate de
Total Lucrate exclusiv cu Lucrate numai membrii familial
Lucrate de membrii
exploa- familiei si de muncitori de membrii care muncesc
tatii muncitori angajta ..t
angajati familiei si In afara
REGIUNI ;1 JUDETE gospod proprii
agricole .
propriu pe propriu pe pe propriu pe pe propriu pe propriu
zise pamant Si pamant pamant 91 pamant pamant si pamant si
propriu strain strain propriu strain strain propriu strain propriu i strain
1 2 1 3 4 5 I 6 7 8 9 10 11 I 12

ROMANIA 100,0 0,9 0,3 0,3 11,1 4,1 0,1 41,6 16,7 18,2 6,7

Sesul Siretului i
Prutului 100,0 0,8 0,4 0,3 10,6 4,2 0,2 48,6 16,9 12,3 5,7
Dorohoi 100,0 0,6 0,3 0,2 11,7 4,8 0,1 51,5 14,8 10,7 5,3
Botosani IMO 0,6 0,4 0,4 11,6 5,2 0,1 50,2 14,4 . 11,6 5,5
Iasi 100,0 0,9 0,4 0,5 12,1 6,1 0,2 48,3 13,8 12,8 4,9
Roman 100,0 0,8 0,5 0,4 8,5 3,2 0,1 56,1 15,1 10,9 4,4
Vaslui ....
100,0 0,8 0,6 0,3 11,5 4,2 0,1 50,5 11,7 14,1 6,2
Falciu 100,0 1,0 0,4 0,2 10,7 3,0 0,2 55,3 12,2 12,7 / 4,3
Tutova 100,0 0,8 0,4 0,2 13,1 - 4,8 0,2 44,7 18,7 11,0 6,1
Covurlui 100,0 1,0 0,2 0,2 7,8 3,9 0,2 38,8 31,2 9,7 7,0
Tecuci 100,0 0,9 0,3 0,3 9,8 2,2 0,1 52,3 15,1 13,8 5,2
Ramnicul-Sarat 100,0 1,0 0,2 0,1 8,3 3,9 0,3 38,8 24,0 15,4 8,0
Carpatii Moldovei 100,0 1,0 0,4 0,3 12,5 3,5 0,1 42,7 8,8 24,3 6,4
Baia 100,0 0,7 0,6 0,3 13,7 5,2 0,1 42,2 13,4 16,1 7,7
Neamt 100,0 0,6 0,5 0,4 7,9 2,6 0,1 45,2 5,9 32,0 4,8
Bacau 100,0 . 0,9 0,4 0,3 13,0 3,3 0,1 39,6 9,1 25,2 8,1
Patna 100,0 1,7 0,2 0,3 15,6 2,9 0,1 44,7 7,3 22,4 4,8
Carpatii Munteniei i
Oltenia' 100,0 1,7 0,3 0,2 12,3 3,7 0,1 34,1 15,1 23,2 9,3
Buzau 100,0 1,6 0,4 0,1 10,8 4,4 0,! 32,4 20,5 19,9 9,8
Prahova 100,0 2,0 0,3 0,3 14,5 5,8 0,1 20,4 10,2 34,1 /2,3
Dambovita 100,0 1,6 0,3 0,2 13,3 3,4 0,1 35,1 11,4 27,1 7,5
Mussel 100,0 3,0 0,5 0,1 20,2 5,9 0,0 16,1 4,5 38,8 10,9
Arges -- 100,0 1,4 0,3 0,1 12,9 ...' 3,7 0,0 31,7 12,2 24,8 12,9

Valcea 100,0 1,7 0,2 0,1 16,8 3,3 0,1 34,9 12,5 21,3 9,1
Gorj 100,0 2,0 0,1 0,2 8,4 0,9 * 49,1 16,4 16,3 6,6
Mehedinti /00,0 1,2 0,2 0,1 7,9 2,8 0,1 43,3 23,1 14,3 7,0

esul Dunarii 100,0 0,8 0,2 0,1 5,2 3,3 0,1 43,0 27,4 13,2 6,7
Dolj 100,0 0,7 0,1 0,! , 5,4 2,5 0,1 44,1 270 13,7 6,3
Romanati 100,0 0,8 0,3 0,1 7,6 3,0 0,1 42,2 24,8 7,6
Olt
Teleot man
100,0
100,0
1,4
0,5
0,1
0,2
7,3
3,1
2,2
1,7
. *
48,6
49,4
20,6
26,5
13,5
13,8
13,8
6,0
4,8
Vlasca 100,0 0,8 0,2 0,1 2,7 1,9 * 43,8 33,7 11,4 5,4
Ilfov ---- 100,0 1,3 0,3 0,2 6,5 5,0 0,2 37,4 26,8 14,7 7,6
Ialomita 100,0 0,6 0,2 0,1 5,1 5,7 0,3 37,5 32,1 12,3 6,1
Braila 100,0 . 0,8 0,3 0,1 4,5 4,9 0,1 40,8 24,4 11,1 13,0

Dobrogea 100,0 0,8 0,6 0,4 8,4 8,5 0,4 38,7 17,3 18,8 6,1
Constanta 100,0 1,3 0,9 0,4 10,2 14,3 0,8 31,9 21,7 12,3 6,2
Tulcea 100,0 0,4 0,1 0,3 6,6 2,8 0,1 45,4 13,1 25,2 6,0
Bucovina 100,0 0,5 0,3 0,5 14,0 5,4 0,3 34,7 16,1 20,0 8,2
Campulung 100,0 0,9 0,4 0,9 23,8 3,4 0,4 20,5 2,7 39,4 7,6
Suceava 100,0 0,2 0,2 0,4 10,9 8,3 0,2 32,8 25,2 10,9 10,9
Radauti 100,0 0,4 0,4 0,4 11,2 3,4 0,3 46,5 l' 14,1 18,2 5,1

Platoul Transilvaniel 100,0 0,7 0,2 0,4 17,3 4,8 0,2 39,5 9,2 21,5 6,2
Brasov 100,0 0,8 0,2 0,2 . 17,8 14,4 0,2 24,2 8,6 25,8 7,8
Fagaras 100,0 0,9 0,1 0,3 12,2 2,8 0,1 55,9 8,8 14,2 4,7
Tarnava Mare 100,0 0,7 0,3 0,5 22,6 6,7 0,6 37,5 12,6 12,0 6,5
Tarnava Mica 100,0 0,7 0,3 0,6 /7,5 4,6 0,2 39,9 14,2 12,4 9,6
Sibiu 100,0 0,6 0.2 0,3 18,7 5,8 0,1 38,9 10,5 17,3 7,6

Alba 100,0 0,9 0,2 0,4 18,1 5,2 0,2 35,4 10,0 22,6 7,0
Hunedoara 100,0 0,6 0,2 . 0,3 15,8 1,9 0,1 43,0 4,6 29,1 4,4
Cluj (Turda) 100,0 0,7 0,2 0,5 16,2 3,0 0,2 39,3 8,5 26,5 4,9
. . .
Vestul Transilvaniel 100,0 0,5 0,1 0,4 15,3 4,5 0,2 43,9 8,8 21,6 4,7
Bihor 100,0 0,3 0,1 0,5 14,2 2,2 0,1 46,4 5,8 26,9 3,5
Arad 100,0 0,6 0,1 0,3 18,0 6,4 0,4 38,8 8,2 22,7 4,5
Timis Torontal 100,0 0,7 0,2 0,3 17,6 7,1 0,2 37,2 14,3 16,3 6,1
Caras 100,0 0,4 0,1 0,4 10,2 1,0 53,9 5,7 24,8 3,5
Severin 100,0 0,5 0,2 0,4 12,0 1,7 0,2 53,3 5,9 21,5 4,3

www.dacoromanica.ro
 6. EXPLOATATIILE AGRICOLE DUPA INTINDEREA LOR

.
- .
..
Total Sub 50- 71116. 200- Peste
0,1-0,5 0,5-1 1-3 3-5 5-10 10-20 20-50
REGIUNI $1 JUDETE exploa- 0,1 100 200 500 500
Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha. Ha.
tatil Ha. Ha. Ha. Ha. Ha.
1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 . 10 11 12 13 14

ROMANIA 2.258.531 82.718 172.092 210.871 756.646 439.506 447.722 115.253 25.883 4.378 1.842 1.170 449
esul Siretului si ,
Prutului 356.541 7.704 14.474 23.441 119.160 84.529 85.497 17.662 2.756 525 344 313 136
Dorohoi 41.323 579 1.629 2.791 14.448 10.580 9.667 1.331 187 32 35 36 8
Botosani.

OV, (.4
45.785 719 1.956 3.469 17.137 11.112 9.618 1.390 211 62 43 51 17
Iasi 42.816 1.262 1.993 2.441 13.419 9.827 10.659 2.603 455 58 35 48 16
Roman 33.239 616 1.551 3.019 13.730 8.167 5.133 764 148 33 30 32 16
Vaslui . 31.991 439 1.103 2.048 11.853 7.833 '6.967 1.387 226 56 34 32 12

.4 00 0 .4 4.0
Faklu . 25.70: 415 812 1.452 8.267 6.471 6.610 1.395 200 20 10

{.J tJ
. 31 2
Tutova . 30.682 687 -777 1.555 9.484 7.522 8.153 1.913 332 76 37 25 21
Covurlui 28.01: 1.006 749 957 6.346 6.153 9.766 2.522 381 64 40 25 9
Tecuci 34.811 686 1.488 2.240 11.777 8.330 8,129 1.754 30 52 18 16 12
R8mnicul-S8rat 42.16 1.295 2.416 3.469 12.699 8.434 10.795 2.603 307 47

IQ 0 A
61 28 15

Cargafil Moldovei 173.894 4.299 12.860 20.112 74.656 35.570. 21.540 3.809 712 124 96 73 43
Baia 35.463 661 1.975 3.546 15.289 8.024 5.052 731 120 21 22 11 11 ,
Neamt 42.23' 883 2.939 4.766 18.455 9.020 5.258 765 106 20 13 10 4
Sault' . 56.14: 1.634 4.997 7.408 23.937 10.149 6.234 1.393 281 34

to 1.4
32 31 18
Putna 40.044 1.121 2.949 4.392 16.975 8.377 4.996 920 205 49 29 21 10
Carpatii Munteniei si
Olte tiel 502.58. 12.679 53.466 75.430 202.528 81.113 60.648

00a
12.435 2.866 736 383 211 91
Buzau . 68.535 2.365 5.661 7.750 23.988 12.155 12.319 3.273 711 169 91 42 11
Prahova 90.40' 3.662 15.456 18.742 35.507 9.767 5.754 1.009 293 91 65 35 21
Dambovita 72.49 2,131 10.104 13.381 30.408 10.070 5.179 796 247 93 54 23 7
Muscel 34.937 972 6.162 7.561. 13.973 3.426 1.924 537 239 82 25

b3
21 15
Arges 59.969 1.058 4.873 7.618 24.098 10.485 9.067 2.150 459 80 42 30 9
Valcea 57.70 680 4.787 8.795 '27.767 9.342 5.015 998 , 235 44 19 15 5
Gorj 50.409 619 3.324 6.517 23.838 9.424 5.111 1.124 288 86 46 20 12
Mehedinti 68.139 1.192 3.099 5.066 22.949 16.444 16.279 2.548 394 91 41 25 11

esul Dunaril 518.346 17.984 27.952 32.708 148.984 111.914 142.655 30:182 4.273 750 AAA0CO3
487 353 106
Dolj . 97.970 2.569 4.180 6.009 28.644 24.151 28.280 3.560 344 106 66 47 14
Romanati 57.59' 1.097 2.318 3.667 17.466 13.873 15.864 2.742 412 83 49 20 8
Olt 43.15. 719 2.163 2.972 14.208 10.042 10.907 1.777 241 57 43 27 2
Teleorman 75.615 2.037 3.796 4.380 21.198 15.990 23.646 4.117 297 77 40 31 6
Vlasca - 63.60 1.481 2.945 3.953 .20.499 15.812 16.764 1.798 194 64 54 36 3
llfov 85.927 4.513 6.533 9.013 29.320 . 16,168 16.138 3.362 534 135 116 77 17
lalomita 62.66 3.529 3.800 1.841 11.939 10.652 20.233 8.937 1.360 169 90 78 35
Braila 31.81 2.039 2.217 . 873 5.710 5.226 10.823 3.889 891 58 29 37 21

Dobroiea 70.63. 9.947 4.937 2.096 9.904 7.741 19.080 10.180 5.523 935 184 90 21
Constanta 37.692 8.132 2.187 676 3.366 2.963 8.189 6.542 4.521 834 179 87 16
Tulcea 32.946 1.815 2.750 1.420 6.538 4.778 10.891 3.538 1.002 101 5 3 5
I -
Bucovina 67.288 1.878 7.628 9.319 28.002 10.499 6.289 2.190 1.062 307 85 19 10
Campulung 16.435 738 2.177 1.601 4.585 2.192 2.423 1.506 885 242 71 12 3
Suceava 26.85. 648 2.327 3.908 13.112 4.659 1.906 252 27 7 4 4 5
Radauti 23.99 492 3.124 3.810 10.305 3.648 1.960 432 150 58 10 3 2
Platoul . 283.179 10.905 18.199 24.728 91.260 58.976 58.898 16.976 2.666 358 133 60 20
Brasov 24.174 1.698 2.141 2.402 7.513 4.082 4.294 1.709 285 29 11 4 6
Maras 17.660 493 415 447 2.813 4.288 6.949 2.093 147 11 2 1 1
Tarnava Mare ....3
Tarnava Mica
Sibiu .
27.544 1.283
29.607 1.004
30.716 1.600
1.444
1.538
2.282
1.850
2.270
2.805
6.487
9.247
9.757
5.963
7.049
6.136
7.792
6.674
6.303
2.377
1.535
1.604
293
215
193
42
49
19
10
20
8
1
6
6
-2

Alba . 39.7 1.514 2.907 3.955 14.088 8.328 6.758 1.808 345 46 13 5 1
Hunedoara 57.736 1.780 3.692 5.415 20.913 12.563 10.197 2.596 503 47 14 11 5
Cluj-(Turda) 55.974 1.533 3.780 5.584 20.442 10.567 9.931 3.254 685 115 55 26 2
Vestal Transilvaulet. 286.056 17.322 32.576 23.037 82.152 49.164 53.115.. 21.819 6.025 643 130 51 22
Bihor . 43.746 1.180 2.697 4.089 17.787 9.829 6.773 1.182 163 25 12 , 6 3
Arad . 77.897 5.802 10.189 6.687 24.492 12.778 11.883 4.596 1.261 149 38 17 5
Timis-Torontal
Cams
Severin -
86.91

43.14
7.333
34.363 1.690
1.317
15.004
2.177
2.509
5.995
3.245
3.021
16.710
9.894
13.269
9.542
6.922
10.093
16.409
7.804
10.246
11.244
2.401
2.396
4.150
207
244
430
17
22
68
4
8
21
2
5
-4

10

- .; s.

www.dacoromanica.ro
r.
 7. EXPLOATATIILE AGRICOLE DUPA INTINDERE,
IN PROCENTE

Total 100- 200- Peste

Sub 0,1-0,5 0,5-1 1-3 3-5 5-10 10-20 20-50 50-100
REGIUNI ..1 JUDETE exploa- 200 500 500
0,1 ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha.
tap' : ha. ha. ha.

1 2 3 4 5 6 7 -- 8 .9 10 11 12 13 14

ROMANIA 100,0 3,7 7,6 9,3 33,5 19,5 19,8 5,1 1,1 0,2 0,1 0,1 .0

-
esul Siretului sl
Prutului 100,0 2,2 4,0 6,6 33,4 23,7 24,0 5,0 0,8 0,1 0,1 0,1 *
Dorohoi 100,0 1,4 3,9 6,8 35,0 25,6 23,4 3,2 0,4 0,1 0,1 0,1 *
Botosani 100,0 1,6 4,3 7,6 37,4 24,3 21,0 3,0 0,5 0,1 0,1 0,1 *
Iasi 103,0 2,9 4,7 5,7 31,7 23,0 24,9 6,1 1,1 0,1 0,1 0,1 *
Roman 100,0 1,9 4,7 9,1 41,3 24,6 15,4 2,3 0,4 0,1 0,1 0,8 *
Vaslui 100,0 1,4 3,4 6,4 37,1 24,5 21,8 4,3 0,7 0,2 0,1 0,1 *

Falciu 100,0
- 1,6 3,2 5,6 32,2 25,2 25,7 5,4 0,8 0,1 0,1 0,1
Tutova 100,0 2,2 2,5 5,1 30,9 24,8 26,6 6,2 1,1 0,3 0,1 0,1 0,/
Covurlui 100,0 3,6 2,7 3,4 22,6 22,0 34,9 9,0 1,4 0,2 0,1 0,1 *
Tecuci 100,0 2,0 4,3 6,4 33,8 23,9 23,4 5,0 0,9 0,2 0,1 * *
Ramnicu-Sarat 100,0 3,1 5,7 8,2 30,1 20,0 25,6 6,2 0,7 0,2 0,1 0,1 *

Carpatii Moldovel 100,0 2,5 7,4 11,6 42,9 20,4 12,4 2,2 0,4 0,1 0,1 * *
Baia 100,0 1,9 5,6 10,0 43,1 22,6 14,2 2,1 0,3 0,1 0,1 * *
Neamt 100,0 2,1 7,0 11,3 43,7 21,4 12,4 1,8 0,3 * *
Bacau 100,0 2,9 8,9 13,2 42,6 18,1 11,1 2,5 0,5 0,1- 0,1 * *
Putna 100,0 2,8 7,4 11,0 42,4 29,9 12,5 2,7 0,5 0,1 0,1 * *

Carpatii Muntenlei 0
Olteniel 100,0 2,5 10,6 15,0 40,3 16,1 12,1 2,5 0,6 0,1 0,1 0,1 *
Buzau 100,0 3,5 8,3 11,3 35,9 17,7 18,0 4,8 1,0 0,2 0,1 0,1 *
Prahova 100,0 4,1 17,1 20,7 39,3 10,8 6,4 1,1 0,3 0,1 0,1 * *
Dam b vita 100,0 2,9 13,9 18,5 42,0 13,9 7,2 1,1 0,3 0,1 0,1 * *
Muscel 100,0 2,8 17,6 21,6 . 40,0 9,8 5,5 1,5 0,7 0,2 0,1 0,1 0,1
Arges 100,0 1,8 8,1 12,7 40,2 17,5 15,1 3,6 0,8 0,1 0,1 * .
*

Valcea 100,0 1,2 8,3 15,3 48,1 16,2 8,7 1,7 0,4 0,1 * * *
Gorj 100,0 1,2 6,6 12,9 47,3 18,7 10,1 2,2 0,6 0,2 0,1 0,1 *
Mehedinti 100,0 1,8 4,6 7,4 33,7 24,1 23,9 3,7 0,6 0,1 0,1 * *

esul Dun6rii 100,0 3,5 5,4 6,3 28,8 21,6 27,5 5,8 0,8 0,1 0,1 0,1 *
Dolj 100,0 2,5 4,3 6,1 29,2 24,7 28,9 3,6 0,4 0,! 0,1 * *
Romanati 100,0 1,9 4,0 6,4 30,3 24,1 27,5 4,8 0,7 0,2 0,1 * *
Olt 100,0 1,7 5,0 6,9 32,9 23,3 25,3 4,1 0,5 0,1 0,1 0,1 *
Teleorman 100,0 2,7 5,0 5,8 28,0 21,2 31,3 5,4 0,4 0,1 0,1 * *
Vlasca 100,0 2,3 4,6 6,2 32,2 24,9 26,4 2,8 0,3 0,1 0,1 0,1 *

I If ov 100,0 5,3 7,6 10,5 34,1 18,8 18,8 3,9 0,6 0,2 0,1 0,1 *
lalomita 100,0 5,6 6,1 2,9 19,0 17,0 32,3 14,3 2,2 0,3 0,1 0,1 0,1
Braila 100,0 6,4 7,0 2,7 18,0 16,4 34,0 12,2 2,8 0,2 0,1 0,1 0,1
-
Dobrogea 100,0 14,1 7,0 3,0 14,0 11,9 , 27,0 14,4 7,8 1,3 0,3 0,1 *
Constanta 100,0 21,6 5,8 1,8 8,9 7,9 21,7 17,4 12,0 2,2 0,5 0,2 *
Tulcea 100,0 5,5 8,4 4,3 19,9 14,5 33,1 11,0 3,0 0,3 * * *

Bucovina 100,0 2,8 11,3 13,9 41,6 15,6 9,3 3,3 1,6 0,5 0,1 * *
Campulung 100,0 4,5 13,3 97 27,9 13,3 14,7 9,2 5,4 1,5 0,4 0,1 *
Suceava 100,0 2,4 8,7 14,6 48,8 17,4 7,! 0,9 0,1 * *
*
Radauti 100,0 2,1 13,0 15,9 43,0 15,2 8,2 1,8 0,6 0,2 * *

Platoul Transilvaniel 100,0 3,9 6,4 8,8 32,2 20,8 . 20,8 6,0 1,0 0,1 * *
Brasov 100,0 7,0 8,9 9,9 31,1 16,9 17,8 7,1 1,2 0,1 * * *
.Fagaras 100,0 2,8 2,4 2,5 15,9 24,7 39,3 11,9 0,8 0,1 * * *
Tarnava-Mare
Tarnava-Mica
Sibiu
100,0
100,0
100,0
4,7
3,4
5,2
5,2
5,2
7,4
6,7
7,7
9,2
23,6
31,2
31,8
21,6
23,8
20,0
28,3
22,5
20,5
8,6
5,2
5,2
1,1
0,7
0,6
0,2
0,2
0,1
0,1
*
*
*
*
- *

Alba 100,0 3,8 7,3 10,0 35,4 20,9 17,0 4,6 0,9 0,1
Hunedoara 100,0 3,1 6,4 9,4 36,2 21,7 17,7 4,5 0,9 0,1 * * *
Cluj-Turda 100,0 2,7 6,8 10,0 36,5 18,9 17,7 5,8 1,2 0,2 0,1 0,1 *

Vestal Transilvaniel 100,0 6,1 11,4 8,1 28,7 17,2 18,6 7,6 2,1 0,2 * * *
Bihor 100,0 2,7 6,2 9,3 40,6 22,5 15,5 2,7 0,4 0,1 * * *
Arad 100,0 7,4 13,1 8,6 31,4 16,4 15,7 5,9 1,6 0,2 0,1 a a
Timis-Torontal
Cams
Nevprin
100,0
100,0
1020
8,4
4,9
.3.1
17,3
6,3
5.8
6,9
9,5
7.0
19,2
28,8
708
11,0
20,1
23.4
18,9
22,7
23.7
12,9
7,0
5.6
4,8
0,6
0.6
0,5
0,1
0,1

*
.
*
*
*
- a

ti
www.dacoromanica.ro
VI 1
 I

8. NUMARUL EXPLOATATIILOR PROPRIU ZISE DUPA RAMURA

PRINGIPALA DE PRODUCTIE
Total Viticul- Porni- Culturi Silvi- reaCreate- Apicul-
exploatatii Cerea- Gradini aril-
zarza- cultura speciale
Mixte
REGIUNI $1 JUDETE agricole . Hera vat tura cultura malelor tura
propriu zise
ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha.
. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ROMANIA 1.732.030 878.395 6.636 23.666 12.184 35.711 1.848 217.043 1.211 555.336

Sesul Siretului si
Prutului - 307.583 175.100 1.230 5.222 481 3.146 183 22.052 153 100.016
Dorohoi 35.987 16.911 60 14 19 326 19 3.599 8 15.031
Bolo., 39.231 , 19.388 169 38 34 256 24 4.134 30 15.158
lagi 36.554 17.282 269 409 107 258 21 3.680 26 14.502
Roman 27.520 9.836 88 23 11 1.224 9 2.674 12 13.643
Vaslui 28.018 19.533 107 113 19 90 17 1.560 . 11 6.568
Falciu 22.740 14.198 222 449 26 116 17 851 16 6.845
Tutova 27.590 17.639 83 248 9 239 21 1.197 12 8.142
Covurlui 25.412 20.167 . 80 291 14 343 7 575 21 - 3.914
Tecuci 30.210 19.608 47 837 10 128 17 1.659 13 7.891
Rthrmicul-Sarat 34.321 20.538 105 2.800 232 166 31 2.123 4 8.322

Carpatii Moldova' 125.934 34.066 432 4.406 156 2.828 249 26.802 77 56.918
Baia 27.424 6.639 61 7 39 508 ' 7 5.024 5 15.134
Neamt 30.852 9.168 110 7 48 1.152 39 7.727 19 12.582
Bacau 37.939 11.411 129 151 45 580 117 9.681 15 15.810
Patna 29.719 6.848 132 4.241 24 588 86 4.370 38 13.392
. ,
Carpatii bluntest. si 133.343
Cliental 331.971 127.926 1.613 8.426 8.344 2.676 823. 48.670 150
Buzau 50.323 24.045 465 3.599 1.006 299 161 3.224 18 17.506
Prahova 46.701 16.565 356 2.483 1.584 555 95 5.033 57 19.973
Dambovita 43.820 16.875 411 127 2.065 941 90 3.872 24 19.415
Muscel 16.781 632 40 183 1.439 278 170 5.035 8 8.996
Arges 42.312 16,835 93 37 1.384 178 91 7.316 6 16.372
Valcea , 38.298 . 9.652 71 1.675 632 143 50 5.637 18 20.420
Gorj 36.806 7.420 34 46 144 133 104 12.851 2 16.072
Mehedinti 56.930 35.902 143 276 90 149 62 5.702 17 14.589
.

Sesul Dunarli 439.073 346.566 2.102 2.006 787 2.363 147 21.966 176 62.960
Dolj 84.647 69.843 220 501 41, 114 41 5.636 24 8.223
Romanati 49.951 41.413 97 265 23 45 18 1.364 22 6.714
Olt 36.690 28.403 52 183 352 28 24 1.445 5 6.198
Teleorman 65.217 56,598 188 349 13 81 19 2.610 28 5.331
Vlasca 55.178 42.886 173 195 50 376 4 1.673 21 9.800
Ilfov 66.590 42.184 1.154 340 288 1.264 . 18 4.254 47 17.041
Ialomita 53.649 43.684 91 90 13 315 15 2.928 19 6.494
Braila 27.141 21.551 127 83 7 140 8 2.056 10 3.159
,
4.846 55 4.003
DobrOgea
Constanta
Tulcea
54.326
26.848
27.478
44.012
22.872
2(.140
187
109
78
636
269
367
66
35
31
514
270
244 '
- 7

7
2.072
2.774
15
40
1.206
2.797

Bucovina 45.842 3.477 157 12 79 7.437 40 7.043 22 27.575

Campulung 10.605 138 11 8 14 4.636 34 3.633 10 2.121
Suceava 19.430 1.487 64 2 26 1.229 3 1.798 6 14.815
Radauti 15.807 1.852 82 2 39 1.572 3 1.612 6 . 10.639

esul Tisei 208.994 109.361 585 2.265 1.166 4.257 95 29.591 351 61.323
Bihor 34.894 16.488 35 33 50 544 6 5.558 14 12.166
Arad 54.494 35.137 170 776 156 822 31 5.824 100 11.478
Timig Toront al 59.385 38.372 299 1.306 183 646 6 6.006 150 12.417
Carag . 25.782 9.247 30 98 378 677 24 4.282 54 10.992
Severin 34.439 10.117 51 52 399 1:568 28 7.921 33 14.270

Platoul Transilvaniel. 218.307 37.887 330 693 1.105 12.490 304 56.073 227 109.198
Brasov 16.528 513 26 12 85 4.624 65 4.036 38 7.128
Fagaras 16.115 1.536 19 38 12 1.533 9 2.050 15 10.903
Tarnava Mare 22.626 2.423 31 93 108 951 12 5.049 48 13.911
Tarnava Mica 24.303 5.727 25 144 21 143 15 . 4.917 16 13.295
Sibiu 22.964 4.067 29 34 294 1.372 6 5.282 33 11.847
Alba 29.691 - 6.626 79 225 112 751 39 8.008 19 13.832
Huniedoara 43.935 5.089 59 41 280 1.438 124 15.689 34 21.181
Cluj (Turda) 42.145 11.906 62 106 193 1.678 33 11.042 24 17.101

www.dacoromanica.ro ..
 9. EXPLOATATIILE AGRICOLE PROPRIU ZISE DUPA RAMURA
PRINCIPALA DE PRODUCTIE, IN PROCENTE
` Total
exploa- Creo-
Gradini Sill, Aplcul- terea
tajii Cerea- zarza- Viticul- Pomi- Cu Hurl Mixte
REGIUNI $I JUDETE agricole
propriu lies
., vat tura cultura speciale cultura tura anima-
zise , lelor
.
.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

ROMANIA 100,0 50,7 0,4 1,4 0,7 2,0 0,1 0,1 12,5 32,1
.
esul Slretului oi
Prutulul 100,0 56,9 0,4 1,7 0,2 1,0 0,1 N. * 7,2 32,5
Dorbhol 100,0 47,0 0,2 * 0,1 0,9 * 10,0 41,8
Bo Opal 100,0 49,4 0,4 0,1 0,1 0,7 0,1 0,1 10,5 38,6
Iasi 100,0 47,3 0,7 1,1 0,3 0,7 * 0,1 10,1 39,7
Roman 100,0 35,7 0,3 0,1 * 4,5 * 0,1 9,7 49,6
Vas lui 100,0 69,7 0,4 0,4 0,1 0,3 0,1 5,6 23,4

Falciu 100,0 62,4 1,0 2,0 0,1 0,5 0,1 0,1 3,7 30,1
Futova 100,0 63,9 0,3 0,9 0,9 0,1 0,1 4,3 29,5
Llovurlui
Fecuci
*
100,0
100,0
79,4
64,9
0,3
0,2
1,1
2,8
. 0,1
*

*
. 1,3
0,4
'
0,1
0,1
*
2,7
5,5
15,4
26,1
lamnicu-Sarat 100,0 59,8 0,3 8,2 0,7 0,5 0,1 * 6,2 24,2
9
Carpal II Moldova( 100,0 27,1 0,3 3,5 0,1 2,2 0,2 0,1 21,3 45,2
Baia 100,0 24,2 0,2 * 0,2 1,9 * 18,3 55,2
learnt 100,0 29,7 0,4 * 0,2 3,7 0,1 0,1 25,0 40,8
3acau 100,0 30,1 0,4 0,4 0,1 1,5 0,3 * 25,5 41,7
?utna 100,0 23.0 0,4 14,3 0,1 2,0 0,3 0,1 14,7 45,1
.
Carpajll Munteniei of
Rented 100,0 38,5 0,5 2,5 2,5 0,8 0,2 0,1 14,7 40,2
3uzau 100,0 47,8 0,9 7,2 2,0 0,6 0,3 * 6,4 34,8
'rahova 100,0 35,5 0,7 5,3 3,4 1,2 0,2 0,1 10,8 42,8
)ambovija 100,0 38,5 0,9 0,4 4,7 2,2 0,2 0,1 8,8 44,3
dowel ' -100,0 3,8 0,2 1,1 8,6 1,6 1,0 0,1 30,0 53,6
krgeo 100,0 39,8 0,2 0,! 3,3 0,4 0,2 * 17,3 38,7

/diem 100,0 25,2 0,2 4,4 1,7 0,4 0,1 * 14,7 53,3
3orj 100,0 20,2 0,1 0,1 0,4 0,4 0,3 * 34,9 43,6
dehedinji 100,0 63,1 0,2 0,5 0,2 0,3 0,1 * 10,0 25,6

iesul Dunarii ... 100,0 78,9 0,5 0,5 0,2 0,5 * 0,1 5,0 14,3
)olj 100,0 82,5 0,3 0,6 0,1 0,1 0,1 6,6 9,7
tomanaji 100,0 82,9 0,2 0,5 0,1 0,1 * 0,1 2,7 13,4
)1t 100,0 77,4 0,1 0,5 1,0 0,! 0,1 * 3,9 16,9
1 'eleorman 100,0 86,8 0,3 0,5 * 0,1 0,1 4,0 8,2
1 ?lava 100,0 77,7 0,3 0,4 0,1 0,7 * 3,0 17,8

IIfov 100,0 63,4 1,7 "0,5 0,4 1;9 * 0,1 6,4 25,6
1tromija 100,0 81,4 0,2 0,2 0,6 * 5,5 12,1
Braila 100,0 79,4 0,5 0,3 * 0,5 * * 7,6 11,6
.
lobrogea
onstanja
Ulcea
100,0
100,0
100,0
81,0
85,2
76,9
0,3
0,4
0,3
1,2
1,0
1,3
0,1
0,1
0,1
1,0
1,0
0,9
- *

*
0,1
0,1
0,1
8,9
7,7
10,1
7,4
4,5
10,3

:ueovina 100,0 7,6 0,3 . * 0,2 16,2 0,1 * 15,4 60,2 ti

C 100,0 1,3 0,1 0,1 0,1 43,7 0,3 0,1 34,7 20,0
Suceava 100,0 7,7 0,3 * 6,3 6,3 * * 9,3 76,3
adauj1 100,0 11,8 0,5 * 0,3 9,9 * * 10,2 67,3

latoul Transilvaniei 100,0 17,4 0,2 0,3 0,5 5,7 0,1 0,1 25,7 50,0
Braocov 100,0 3,1 0,2 0,1 0,5 28,0 0,4 0,2 24,4 43,1
Fagarao 100,0 9,5 0,1 0,2 0,1 9,5 0,1 0,1 12,7 67,7
arnava-Mare 100,0 10,7 0,1 0,4 0,5 4,2 0,1 0,2 22,3 61,5
Tarnava-Mica 100,0 23,5 0,1 0,6 0,1 0,6 0,1 0,1 20,2 54,7
S ibiu 100,0 17,7 0,1 0,2 1,3 6,0 * 0,1 23,0 51,6

Alba 100,0 22,3 0,3 0,8 0,4 2,5 0,1 0,1 27,0 46,5
tunedoara 100,0 11,6 0,1 0,1 0,6 3,3 0,3 0,1 35,7 48,2
C luj-Turda ., 100,0 28,3 0,1 0,2 0,4 4,0 0,1 0,1 26,2 40,6 1

restul Transilvaniel 100,0 52,3 0,3 1,1 0,6 2,0 * 0,2 14,2 29,3
Bihor 100,0 47,3 0,1 0,1 0,1 1,6 * * 15,9 34,9
Arad 100,0 64,5 0,3 1,4 0,3 1,5 0,1 0,2 10,7 21,0
Timio-Torontal 100,0 64,6 0,5 2,2 0,3 1,1 * 0,3 10,1 20,9
Ccrag 100,0 - 35,9 0,1 0,4 1,5 2,6 0,1 0,2 16,6 42,6
S ,-.........b, Iran 20.4 n.1 ' 0.1 1.2 4.6 . 0.1 0.1 23.0 41.4

) Sub 0,190

www.dacoromanica.ro
 . S. .... z. y
. , .A .

,. - .
.

is II

10. TERENURILE AGRICOLE AFLATE IN EXPLOATATIILE INDIVIDUALE

Procente medii

Nr. me-
Total
.
. ' Supra- diu al Supra-
teren Alta te- fata me- parcele- fUla me-
REGIUNI $I JUDETE exploa- Arabil Fanete Pasuni Vil Livezi Pilduri renuri diea ex- for In die a
, , tat ploata- exploa- parcelei
Iiei ha. tatie ha.
1 2 3 4 5 6 7 8_ 9 01 11 12

ROMANIA ,
100,0 73,5 8,2 3,6 1,6 1,4 7,9 3,8 4,5 5,0 0,9
.
esul Siret gi Prut 100,0 78,1 - 4,3 4,1 2,3 0,6 6,5 4,1 5,0 4,7 1,1
Dorohoi 100,0 83,5 4,9 2,1 0,3 0,3 4,8 4,1 3,7 4,6 1,0
Botogani. 100,0 81,2 5,3 3,4 0,4 0,5 5,0 4,2 4,6 4,7 1,0
Iasi 100,0 68,8 9,1 8,6 1,9 1,0 6,9 3,7 5,4 4,5 1,2
Roman 100,0 75,7 4,7 5,1 1 0,4 0,4 10,2 " 3,5 / 4,3 5,4 0,8
Vaslui 100,0 77,7 4,8 2,6 2,1 . 0,5 7,7 4,6 4,8 4,8 1,0
... %

Hitch' 100,0 77,5 4,8 5,1 3,1 0,5 4,1 4,9 5,2 4,8 1,1 -

Tutova 100,0 79,5 - 1,9 3,4 2,8 0,3 7,5 4,6 5,8 4,6 1,3
Covurlui 100,0 88,5 0,6- 1,9 , 2,5 0,2 2,5 3,8 6,4 4,4 1,4
Tecuci 100,0 76,2 1,3 2,8 4,4 0,3 9,9 5,1 4,9 4,5 1 1,1
Ramnicul-Sarat 100,0 74,8 3,9 4,6 4,6 1,3 7,3 3,5 5,0 4,6 1,1
,

Carpatil Moldovel .. 100,0 51,0 14,9 5,0 2,7 , 0,6 22,4 3,4 3,8 5,1 0,8
Bala 100,0 67,5 12,2 6,0 0,1 0,9 9,6 3,7 3,7 5,8 0,6
Neamj 100,0 50,8 22,5 4,5 0,1 0,5 18,8 2,8 3,6 4,5 0,8
&frau 100,0 43,4 11,5 6,1 1,4 0,5 33,5 3,6 ' 4,2 5,5 0,8
Putna 100,0 48,9 14,8 2,9 10,0 0,6 19,3 3,5 3,6 4,5 0,8
-
Carpatii Munt. 9i Olt 100,0 56,0 8,7 5,7 2,4 - 4,8 18,1 4,3 3,4 5,3 0,6
Buzau 100,0 58,8 , 6,6 7,1 3,7 3,1 16,8 3,6 4,7 4,5 1,0
Prahova 100,0 55,2 9,7 4,0 4,1 5,1 16,5 5,4 2,6 3,6 0,7
Dambovita 100,0 65,9 5,1 2,8 0,8 6,7 13,5 5,2 2,6 4,0 0,6
Kuscel 100,0 20,4 20,0 7,4 1,4 12,7 33,6 - 4,5 2,9 4,6 0,6
eirgeg 100,0 58,9 8,9 4,7 0,2 6,1 16,9 4,3 3,8 5,7 0,7
,

Valcea 100,0 46,9 10,9 7,6 4,1 6,4 19,8 4,3 2,9
3,4
7, 0,4
3orj 100,0 43,9 14,4 8,4 1,6 3,7 24,6 3,4 7,2 0,5
dehedinti 100,0 68,5 3,8 5,1 1,9 1,5 /4,8 4,4 4,6 6,7 0,7
"esul nautili' 100,0 89,3 0,8 1,0 1,4 0,4 3,2 3,9 5,0 4,5 1,1
)olj '100,0 87,1 1,6 1,0 1,7 0,4 4,4 3,8 4,6 5,1 0,9
tomanati 100,0 86,3 1,1 0,9 2,2 0,4 4,4 4,7 4,9 5,5 0,9
Mt 100,0 84,1 1,1 1,2 1,4 1,8 6,3 4,1 4,5 5,0 0,9
releorman 100,0 91,5 0,7 0,4 1,7 0,1 1,7 3,9 4,8 4,7 1,0
T1a9ca 100,0 91,7 0,6 0,4 1,6 0,3 2,1 3,3 4,3 4,7 ' 0,9
_
I Hoy 100,0 89,0 0,4 0,8 1,4 0,8 2,6 5,0 4,2 3,7 1,1
alomita 100,0 92,6 0,2 1,5 0,4 0,1 2,5 2,7 7,5 3,3 2,3
Willa 100,0 89,6 1,1 1,8 0,6 0,1 2,5 4,3 7,3 3,1 2,4
I )obrogea 100,9 92,1 0,3 , 3,8 0,7 0,2 0,2 2,7 -8,9 3,2 2,7
C 3onstanta 100,0 92,0 0,2 5,1 0,5 0,2 0,1 1,9 11,4 3,3 3,5
'ulcea 100,0 92,4 -0,6 1,1 1,2 0,1 0,3 4,3 6,0 , 3,2 1,9

lucovina 100,0 42,9 25,3 18,1 .. 0,0 0,4 9,0 4,3 3,8 4,3 0,9
C :ampulung 100,0 6,6 41,4 33,3 0,0 0,1 13,8 4,8 7,2 3,6 2,0
itceava 100,0 81,3 7,8 1,8 0,1 , 0,9 5,2 2,9 2,5 5,2 0,5
laclauti 100,0 67,5 14,9 7,9 0,0 0,6 4,5 4,6 2,8 3,9 0,7
IF'Iatoul Transilvaniei 100,0 59,3 24,7 4,3 1,1 1,3 6,0 3,3 4,3 6,8 0,6
ira9ov . 109,0 50,6 30,6 4,4 0,0 0,7 11,7 2,0 4,3 4,9 0,9
F, Ultras 100,0 62,5 31,3 2,1 0,2 0,5
, 1,3 2,1 6,0 16,5 0,4
'arnava Mare 100,0 62,5 25,7 3,8 1,7 0,8 2,9 2,6 4,9 6,6 0,7
T &nava Mica 100,0 71,8 13,7 2,0 3,3 0,6 5,0 3,6 4,3 7,3 0,6
S ibiu 100,0 63,8 27,5 1,5 1,3 1,7 1,6 2,6 3,8 7,0 0,5

Alba .. 100,0 59,4 23,8 3,7 2,2 1,4 6,6 . 2,9 3,8 6,7 0,6
H 'unedoara 100,0 45,3 26,3 8,8 0,2 2,3 12,1 5,0 3,9 6,7 0,6
C. luj-(Turda) 100,0 64,2 22,0 4,4 0,5 1,4 3,9 3,6 4,3 4,6 0,9

V estul Transilvaniel . ' 100,9 79,8 9,3 1,2 1,1 1,5 3,6 3,5 4,6 4,5 1,0
B Thor _
100,0 81,6 8,9 2,4 0,2 0,6 2,5 3,8 3,4 4,6 0,8
A rad 100,0 85,6 4,3 1,5 1,4 0,7 2,5 4,0 4,0 3,7 1,1
mis-Torontal 100,0 89,8 3,5 0,5 1,4 0,9 0,9 3,0 '5,9 4,1 1,4
c crag 100,0 64,2 19,8 1,5 1,2 . 4,2 6,2 2,9 4,2 6,3 0,7
iverin 100,0 54,6 24,9 1,7 0,3 3,0 11,2 4,3 4,6 5,5 0,8

www.dacoromanica.ro
431
 .44

11. TERENURILE AGRICOLE AFLATE IN EXPLOATATIILE

INDIVIDUALE
. .
Total Alte
teren ex- Arabil Fanete Pasuni VII Livezi P6durl terenuri Numarul 4,
REGIUNI SI JUDETE ploatat . total al
_
. parcelelor
ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha. ha.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ROMANIA 10.187.002,7 7.485.483,3 831.081,8 368.205,3 167.213,9 145.458,3 802.761,9 386.798,2 11.268.776

esill Siretului si
Prutului 1.792.635,3 1.400.827,1 76.829,7 73.016,7 40.355,7 9.896,1 117.378,1 74.331,9 L664.495
Dorohoi 184.315,7 153.815,2 9.104,1 3.934,0 461,1 630,9 8.769,5 7.600,9 188.307
Botosani 209.933,1 170.454,9 11.153,7 7.142,2 880,4 , 1.052,5 10.552,9 8.696,5 215.468
Iasi 232.289,2 159.817,3 21.144,4 20.093,8 4.438,3 2.234,7 16.079,8 8.480,9 189.748
Roman 141.292,3 106.959,4 6.634,2 7,191,0 529,3 498,4 14.467,7 5.012,3 178.363
Vaslui 153.621,5 119.355,4 7.396,1 4.035,7 3.178,4 734,4 11.872,5 7.049,0 153.916

Falciu 132.907,2 103.026,6 6.432,8 6.752,5 4.126,7 603,2 5.436,8 6.528,6 122.313
Tutova 178.376,3 141.739,4 3.327,8 6.017,9 5.059,2 566,5 13.419,5 8.246,0 140.451
Covurlui 178.546,9 158.043,8 1.140,8 3.413,0 4.446,3 313,9 4.459,9 6.729,2 124.071
Tecuci 171.824,3 130.976,4 2.297,2 4.732,8 7.627,3 515,7 16.924,2 8.750,7 157.760
Ramnicul-Sarat 209.528,8 156.638,7 8.198,6 9.703,8 9.608,7 2.745,9 15.395,3 7.237,8 194.098

Carpatii Moldovei . . . 664.597,4 338.937,2 98.883,5 33.449,0 18.016,5 4.096,9 148.547,1 22.667,2 882.231
Baia 129.884,9 87.660,1 15.873,6 7.731,8 158,6 1.216,7 12.497,3 4.746,8 206.147
Neamt 152.269,6 77.338,7 34.187,1 6.923,4 78,6 795,8 28.692,4 4.253,6 188.598
Bacau 236.556,2 102.606,6 27.251,4 14.512,4 3.238,8 1.166,3 79.155,6 8.625,1 307.130
Putna 145.886,7 71.331,8 21.571,4 4.281,4 14.540,5 918,1 28.201,8 5.041,7 180.356

Carpatii Munteniei 4i
(Mantel 1.716,206,2 960.160,6 149.177,7 98.444,2 40.374,0 82.620,3 310.927,9 74.501,5 2.659.435
Buzau 319.805,5 187.883,1 22.075,3 22.796,3 11.971,9 10.041,6 53.679,8 11.357 5 307.897
Prahava 231.010,2 127.583,0 22.327,3 9.262,0 9.516,2 11.680,1 38.239,7 12.401,9 323.479
Dambovita 185.273,9 122.135,7 9.489,4 5.197,9 1.428,9 12.404,5 24.908,9 9.708,6 290.763
Muscel 101.911,5 20.738,1 20.425,9 7.580,9 1.430,6 12.958,6 34.189,6 4.587,8 161.110
Arges 225.802,0 133.031,5 20.187,0 10.546,7 385,3 13.823,9 38.028,5 9.799,1 339.570

Valcea 164.462,9 77.109,2 17.844,3 12.517,6 6.783,3 10.464,7 32.636,3 7.107,5 41E.628
Gorj 173.239,8 75.993,8 25.024,1 14.479,7 2.736,2 6.465,8 42.705,1 5.835,1 364.687
Meheclinti 314.700,4 215.686,2 11.804,4 16.063,1 6.121,6 4.781,1 , 46.540,0 13.704,0 458.301

esui Dun Orli 2.613.892,0 2.335.006,2 21.107,1 24.906,7 36.012,0- 11.739,2 82.917,4 102.203,4 2.307.880
Dolj , 446.075,2 388.315,9 7.164,4 4.182,5 7.586,5 1.944,4 19.747,8 17.033,7 498.435
Romanati 280.220,3 241.882,4 3.204,6 2.446,5 6.065,7 1.180,9 12.177,4 13.262,8 317.739
Olt 194.892,4 163.956,1 2.078,7 2.206,9 2.767,0 3:567,2 12.288,8 8.027,7 217.816
Teleorman 362.775,8 331.967,6 2.422,7 1.418,4 6.227,5 355,9 6.301,0 14.082,7 352.622
Vlasca 272.929,0 250.290,9 1.610,8 995,5 4.626,9 897,1 5.569,6 8.938,2 298.636
. .
Ilfov 359.307,4 319.597,9 1.337,9 2.719,8 5.125,4 2.956,4 9.442,3 18.127,7 319.856
lalomita 466.912,9 432.331,3 701,7 6.877,6 2.020,8 608,4 11.591,9 12.781,2 204,744
Braila 230.779,0 206.664,1 2.586,3 4.059,5 1.492,2 228,9 5.798,5 9.949,4 98.032

Dobrogea 627.359,9 ' 577.817,8 2.111,0 24.002,6 4.662,3 987,1 994,3 16.784,8 230.544
Constanta 429.076,3 394.625,8 952,6 21,814,4 2.181,9 704,0 475,2 8.322,4 123.719
Tulcea 198.283,6 183.192,0 1.158,4 2.188,2 2.480,4 283,1 1 519,1 8.462,4 106.825

Bucovina 252.496,9 108.190,9 63.958,5 45.718,0 30,1 1.075,1 22.770,8 10.753,5 290.244
Campulung 117.609,1 7.797,3 48.649,3 39.170,6 24,7 86,2 16.212,4 5.668,6 58.375
Suceava 67.624,4 55.002,5 5.300,4 1.201,6 4,4 587,0 3.524,7 2.003,7 138.444
Racial" ti 67.263,4 45.391,0 10.008,8 5,345,8 1,0 401,9 3.033,7 3.081,2 93.425
Platoul Trans ilvani el 1.204.070,9 714.367,5 296.779,4 52.314,6 13.394,7 15.537,3 71.981,7 39.695,6 1.937.627
Brasov 102.890,3 52.059,3 31.457,6 4.521,8 20,4 723,4 12.076,5 2.021,3 117.518
Riga ras . , 105.285,2 65.763,9 33.009,3 _ 2.239,8 211,7 489,9 1.407,1 2.163,6 291.647
Tarnava Mare 135.814,4 84.862,7 34.862,1 5.189,8 2.327,4 1.077,2 3,968,3 3.526,9 181.604
Tarnava Mica 127.369,1 91.518,0 17.396,7, 2.561,1 4.232,3 707,2 6.364,7 4.589,1 214.709
Sibiu 118.244,7 75.457,1 32.563,3 1.729,5 1.572,5 1.950,7 1.927,6 3.043,9 215.586
Alba 150.217,4 89.158,3 35.753,3 5.632,9 3.237,6 2.116,7 9.885,3 4.433,3 267.644
Hunedoara 224.534,5 101.723,2 59.074,5 19.814,4 478,0 5.224,8 27.005,8 11.213,8 389.321
Cluj Turda 239.715,2 153.815,1 52.662,6 10.625,2 1.314,8 3,247,4 9.346,4 8.703,7 259.598
Vestal Transilvanlei . 1.315.744,2 1.050.176,0 122.234,9 16.353,5 14.368,6 19.506,3 47.244,6 45.860,3 1.296.320
Bihor 149.805,5 122.277,3 13.407,7 3.562,2 235,3 885,5 3.773,3 5.664,2 199.080
Arad 309.123,1 264.407,8 13.371,5 4.737,8 4.336,0 2.107,5 7.825,4 12.337,1 287.523
Tim4-Torontal 516.260,1 463.785,1 18.018,5 2.699,1 7.399,4 4.551,8 4.632,6 15.173,5 358.524
Caras 143.214,1 91.995,4 28.293,6 2.093,9 1.720,1 6.054,8 8.879,0 4.177,3 215.340
Naverin 107 141 4 107.710.4 4Q143.5 3.260.5 677.8 ' 5.006.7 22 -1343 R -508.2 235 -R53

www.dacoromanica.ro
. -
 .e 12. ANIMALELE DOMESTICE MARI

, - CABALINE BOVINE
Total
REGIUNI $1 JUDETE Cai Iepe Tineret Boi Vaci Vitei Bivoli
exploatatii Total peste peste sub Total peste peste sub
(Total)
-
3 ani 3 ani 3 ani 2 ani 2 ani 2 ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
...
ROMANIA 2.258.530 1.268.716 617.411 482.470 168.835 3.386.834 877.046 1.411.917 989.391 108.480

$esul Siretului si
Prutului 356.541 180.887 100.043 62.402 18.442 592.184 177.049 234.854 179.232 1.049
- Dorohoi 41.323 25.977 11.996 10.541 3.440 73.132 11.993 34.050 27.015 74
Bolo... 45.785
42.816
27.491
22.610
13.740 10.102 3.649 83.969 19.595 35.327 28.964 83
Iasi 13.827 7.001 1.782 . 84.549 27.126 32.617 24.713 93
Roman 33.239 18.989 9.829 7.144 2.016 50.655 9.951 24.081 16.550 73
Vaslui 31.990 9.401 5.025 3.526 850 46.631 18.415 15.765 12.399 52

F8lciu 25.708 10.477 6.209 3.293 970 39.367 14.643 13.712 10.927 85
Tutova 30.682 10.024 5.511 3.537 976 53.680 20.878 18.808 13.959 35
Covurlui 28.018 10.837 6.620 3.305 912 47.414 21.907 14.524 10.941 - j 42
Tecuci 34.811 12.483 7.491 4.054 938 50.422 18.442 18.635 13.258 87
Ramnicu-Sarat 42.169 32.593 19.795 9.894 2.909 62.365 14.099 27.335 20.506 425

Carpatii Moldova' 173.894 67.905 37.937' 23.058 6.910 254.269 41.671 120.783 91.499 316
Baia 35.463 16.081 7.551 6.476 2.054 58.760 7.911 27.748 23.068 33
Neamt 42.239 15.689 8.470 5.489 1.730 it 65.321 9.499 31.161 24.594 67
Bacau 56.148 16.364 9.488 5.367 1.509 78.166 10.135 40.337 27.562 132
Putna 40.044 19.771 12.428 5.726 1.617 52.022 14.126 21.537 16.275 84

-Carpatii Munteniei si
(Menial 502.586 150.006 87.565 48.996 13.445 657.187 191.632 276.778 186.522 2.255
Buzau 68.535 31.807 16.877 11.478 3.452 78.057 27.460 28.464 21.844 289
Prahova 90.402 29.983 19.814 8.173 1.996 85.752 14.315 45.821 25.464 152
DAmbovita 72.493 31.656 18.779 10.688 2.189 81.579 13.310 41.842 26.197 . 230
Muscel . 34.937 7.977 5.319 2.140 518 53.269 9.568 24.569 18.197 935
Arges 59.969 12.467 6.833 4.483 1.146 96.495 30.611 37.373 28.376 135 .

Vs lcea 57.702 7.847 4.832 2.298 717 75.649 24.673 29.598 21.216 162
43orj 50.409 ' 8.739 4.413 2.935 1.391 96.164 27.801 41.320 26.879 164
Mehedintl . 68.139 19.530 10.698 6.796 2.036 90.222 43.894 27.791 18.349 188

*esti' Damien 518.348 372.454 180.160 149.572 42.727 627.556 259.608 220.976 131.729 15.243
Dolj 97.970 31.86) 15.538 12.516 3.807 120.854 64.188 34.118 21.747 801
Romanati 57.599 14.274 6.344 5.933 1.997 73.759 50.221 11.925 10.957 656
-Olt 43.158 6.547 3.310 . 2.398 839 56.885 33.086 13.086 10.572 141
Teleorman 75.615 29.765 14.731 11.523 3.511 95.735 62.292 17.916 13.070 2.457
Vlasca 63.603 54.308 26.247 21.520 6.541 65.239 26.188 23.129 11.953 3.969

Ilfov 85.927 87.253 45.883 33.178 8.192 76.704 5.429 48.760 16.741 5.774
Ialomi(a 62.663 99.133 43.970 43.333 11.830 84.598 9.706 44.624 28.938 1.330
Braila 31.813 49.313 24.137 19.171 6.005 53.782 8.498- 27.418 17.751 115

Dobrogea 70.638 98.675 48.491 37.324 12.860 84.983 20.839 37.031 26.406 707
Constanta 37.692 60.861 29.402 22.939 8.520 49.765 13.944 20.226 15.057 538
Tulcea 32.946 37.814 19.089 14.385 4.340 35.218 6.895 16.805 11.349 169

Bucovina 67.288 31.190 14.325 12.299 4.566 113.530 4.242 64.574 44.534 180.
Campulung 16.435 6.806 3.979 1.981 846 45.166 3.060 25.191 16.870 45
Suceava 26.859 13.513 '5.452 6.091 1.970 36.086 659 20.328 14.980 119
nadauti 23.994 10.871 4.894 4.227 1.750 32.278 523 19.055 12.648 16

Platoul Transilvaniel. 283.179 112.409 49.647 44.007 18.755 628.786 106.430 261.042 183.561 77.753
Brasov 24.174 15.990 7.622 5.486 2.882 48.373 8.425 23.252 13.713 2.983
Fagaras 17.660 14.079 4.584 6.602 2.893 55.171 5.275 10.623 8.843 30.430
Tarnava-Mare 27.544 18.156 6.065 8.286 3.805 74.571 8.948 28.593 22.403 14.627
Tarnava-Mica 29.607 7.499 3.179 2.951 1.369 59.432 6.658 27.699 19.270 5.805
Sibiu 30.716 20.720 9.071 8.318 3.331 65.181 11.836 25.392 16.679 11.274

Alba 39.768 6.875 3.126 2.691 1.058 72.899 16.262 32.373 21.498 2.766
Hunedoara 57.736 15.309 7.644 5.747 1.918 134.544 25.772 63.392 43.921 1.459
Cluj-Turda 55.974 13.781 8.356 3.926 1.499 118.615 23.254 49.718 37.234 8.409

Vestul Trans' lvanlei . 286.056 255.190 99.243 104.812 51.135 428.339 75.575 195.879 145.908 10.977
Bihor 43.746 17.504 7.408 7.209 2.887 91.771 22.035 35.598 27.441 6.697
Arad 77.897 67.361 25.125 28.933 13.303 100.901 19.340 43.403 34.590 3.568
Thnis-Torontal 86.910 116.713 39.551 48.768 28.394 104.505 9.352 56.293 38.600 260
Carag , . 34.363 21.856 11.864 7.333 2.659 50.253 10.813 22.250 17.048 142
Severin 41 11 7N6 15.295 12.569 3.892 80.909 14.035 38.335 28.229 310

www.dacoromanica.ro
 13. ANIMALELE DOMESTICE MICI

OVINE PORCINE Pasari de carte

'
Ca-
Berbeci
REGIUNI $1 JUDETE 0 of Miei prime Vier' Scroak Porci Purcei (law o Aite Stupi
. Total peste sub
i

total)
Total peste peste peste sub
6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
-cocoa' pasari
1 an 1 an ,

1 2 .3 4 5 6 7 8 9 10 . 11 12 13

ROMANIA , 11.364.978 8.071.886 3.29109 , 274.707 2.458.108 46.874 431.585 702.765 1.276.884 19.978.839 2.695.243 402.297
,
.
esul Siretului gi
Prutului 1.727.325 1.311.230 416.095 16.505 248.283 8.714 59.075 70.348 110.146 3.650.656 392.796 65.650
Dorohoi 183.827 149.529 34.296 1.211 28.994 1.046 8.171 6.431 13.346 497.290 39.01 7.153
Hoto$ani 226.865 185.357 41.50E 1.020 29.252 1.479 8.069 12.247 7.456 495.155 43.811 9.464
lagi 223.528 173.520 50.006 961 37.165 1.397 9.288 11.598 14.882 424.510 37.594 8.776
Roman 130.521 102.056 28.465 455 24.234 6.733 5.701 6.102 11.751 332.336 28.664 4.943
Vaslui 136.001 102.974 33.027 677 24.659 1.083 6.295 6.671 10.610 307.83 39.60 7.031

Falciu 131.069 95.837 35.232 56 14.896 470 3.520 3.926 6.980 263.883 34.529
1

4.761
Tutova 139.009 104.552 34.457 1.158 20.002 699 4.539 4.466 10.307 303.134 48.23. 6.756
Covurlui 142.044 100.628 41.416 1.221 14.376 283 2.870 3.878 7.345 267.605 32.181 4.347
Tecuci 153.678 116.741 36.937 2.016 26.978 949 5.594 7.123 13.312 344.597 48.637 6.741
Ramnicu-Sturat i 260.783 180.036 80.747 7.210 27.722 644 5.028 7.906 14.149 414.314 40.524 5.665

Carp.: Moldovel ' 828.297 628.357 199.940 16.895 127.562' 2.891 29.164 36.376 59.131 1.282.663 130.304 26.280
Baia l 1 174.833 134.684 40.149 1.020 28.795 619 7.692 8.691 11.793 326.449 31.123 4.387
Neamt 242.953 192.644 50.309 1.299 29.353 653 6.335 7.990 14.375 285.691 25.232 6.721
. Bacau
1

214.823 159.689 55.134 5.964 43.211 1.000 9.774 12.668 19.766 377.510 41.753 8.294
Putna 1 195.688 141.340 54.348 8.612 26.203 619 5.363 7.027 13.194 293.013 32.19. 8.872
Carpafii Munteniel kii :
Daniel 2.103.775 1.493.798 609.977 102.296 453.836 12.750 84.829 154.306 201.951 3.729.023 671.880 87.342
Buzau 444.438 302.729 141.709 20.367 49.952 1.200 8.361 14.394 25.997 546.213 109.445 10.771
Prahova 301.765 213.338 88.427 11.302 56.455 1.175 8.813 18.985 27.482 661.996 112.859 14.371
Dambovita 182.542 136.844 45.698 8.117 53.604 1.178 8.130 17.345 26.951 574.565 91.52 12.151
Muscel 146.357 112.324 34.033 6.445 29.538 812 5.064 10.664 12.991 232.642 38.922 5.491
Arge$ 306.863 223.307 83.55. 12.866 64.126 2.209 13.479 21.757 26.681 469.261 70.04 11.58(

V01cea , 185.185 133.779 51.406 13.289 60.792 1.945 11.674 22.295 24.87 t 369.174 81.85 10.421
Gorj ' 200.577 145.185 55.392 13.153 65.832 1.554 12.166 26.110 26.002 314:063 63.691 7.39(
Mehedirtti 336.048 226.292 109.757 16.757 73.537 2.677 17.142 22.756 30.922 561.10' 103.535 15.141
,Sesu1 Dunaril 2.791.629 1.987.230 804.399 43.682 469.462 14.278 86.520136.313 232.351 5.295.76. 863.856 80.291
Dolj 458.925 311.324 147.601 15.40: 93.483 2.634 15.776 30.505 44.56 1.008.26' 193.749 16.47(
Romanafi 301.159 210.724 90.435 6.271 65.379 2.375 12.318 19.208 31.478 639.269 131.054 9.36
Olt 199.330 152.041 47.286 7.465 40.257 1.304 7.327 13.806 17.826 405.414 65.585 8.50
Teleorman 432.258 303.520 108.738 7.932 60.137 1.608 10.545 17.129 30.855 821.820 144.567 14.371
\Tiara 296.833 213.037 83.796 2.160 47.473 1.441 7.863 12.896 25.273 607.361 79.34 12.511
Ilfov 249.210 172.277 76.933 1.741 60.023 1.741 10.240 161999 31.0431 820.106 102.996 12.941
Ialomita 528.399 370.838 157.561 1.625 70.920 2.218 15.467 18.587 , 34.646 618.790 98.24E 4.491
Brilila 325.515 233.469 92.046 1.064 31.790 957 6.948 7.183 16.666 374.539 48.324 1.63
Dobrogea 1.093.498 748.310 345.188 8.766 87.929 2.567 21.190 20.222 43.950 816.561 128.392 9.37
Constanfa 776.764 521.903 254.861 1.884 52.475 1.675 13.283 13.025 25.002 - 545.743 96.580 2.11'
Tulcea 316.734 226.407 90.327 6.882 14,954 892 7.907 7.207 18.948 270.818 31.812 7.261

Bucovina 249.660 164.177 85.483 2.060 45.518 751 8.417 11.704 24.646 402.733 34.465 8.451
Campulung 97.182 64.041 33.141 965 11.223 273 1.760 3.642 5.541 75.962 7.8 3.28
Suceava 93.805 63.006 30.799 332 18.348 192 3.638 4.537 9.981 193.548 15.387 2.601
Rtidaufi 56.673 37.130 21.553 763 15.047 286 3.019 3.525 9.117 133.223 11.245 2.561

Platoul Transilvaniel 1.724.683 .158.834 565.849 35.128 463.675 2.440 68.526112.949 279.7 2.429.897 153.411 59.26.
Brasov 105.600 76.744 28.856 752 52.555 178 6.433 12.846 33.09 200.774 8.87 4.39
Fagara$ 71.579 48.832 22.74 1.328 42.137 143 7.942 8.766 25.286 , 177.501 11.27 4.49
Tdrnava-Mare 114.014 80,242 33.772 2.316 79.958 298 10.864 21.085 47.711 246.131 15.403 8.70,
Tarnava-Mica 140.243 96.10: 44.135 1.230 53.945 221 7.572 13.019 33.133 223.887 24.427 5.68'
Sibiu 211.093 163.658 47.435 3.713 53.546 134 8.336 10.236 34.84G 239.980 10.14 6.10
Alba 302.405 190.190 106.215 6.556 45.629 324 6.900 11.676 26.729 508.460 21.653 7.55 5
Hunedoara 358.706 229.837 128.859 13.223 59.516 513 9.150 17.102 32.751 364.493 27.56 10.70'
Cluj-Turda 421.043 267.213 153.830 6.010 76.389 629 11.329 18.219 46.21 418.671 34.064 11.62,

Vestul Transilvaniel .
1

846.111 579.950 266.161 49.375 561.843 2.483 73.864 160.547 324.949 2.371.540 320.139 65.631
Bihor 88.548 57.346 31:202 17.216 40.542 305 6.494 9.603 24.14 227.389 39.154 4.67.
Arad 104.336 69.686 34.650 11.025 152.565 798 20.856 46.126 84.785 552.892 76.845 15.071
T1mig-Torontal 233.105 153.254 79.851 4.412 285.176 918 32.761 86.267. 165.230 1.089.479 142.080 25.03'
CamE 1 206.011 140.758 65.253 7.263 33.675 190 6.044 7.358 20.083 225.382 27.867 10.37
SPverin I 214.111 158.906 55.205 9.457 49.885 272 7.709 11.193 30.711 276.39: 34.193 10.46 3

www.dacoromanica.ro
s
 14. ANIMALELE DOMESTICE MARI, IN PROCENTE SI RAPORTURI
PE SPECII, SEXE SI VARSTE
CABALINE BOVINE RAPORTURI
REGIUNI Cabali-
Cai Iepe Tineret Boi Vaci Vitei Manzi Vitei %marl
01
JUDETE Total peste peste sub , Total peste peste sub la 100
dinm.
la 100 din
-
3 ani 3 ani 3 ani 2 ani 2 ani 2 ani iepe vaci male de
munca
1 2 3 4, 5 6 7 8 9 10 11 12

ROMANIA 100,0 48,7 38,0 13,3 100,9 26,7 43,1 30,2 34,9 70,1 55,6
Sesul Siretulul i Pru- .
tului 100,0 55,3 34,5. 10,2 100,0 30,1 39,4 30,5 29,6 77,3 41,8
Dorohoi 100,0 46,2 40,6 13,2 100,0 16,4 46,6 37,0 32,6 79,3 65,3
Botosani 100,0 50,0 36,7 13,3 100,0 23,4 42,1 34,5 36,1 82,0 55,0
Iasi 10,1,0 61,1 31,0 7,9 100,0 32,1 38,6 29,3 25,5 75,8 49,7
Roman 100,0 51,8 37,6 10,6 100,0 19,7 47,6 32,7 28,2 68,7 63,0
Vaslui 100,0 53,5 37,5 9,0 100,0 39,5 33,9 26,6 '24,1 97,1 31,7
Falciu 100,0 59,3 31,5 9,2 100,9 37,3 34,9 27,8 29,4 79,7 39,4
Tutova 100,0 55,0 35,3 9,7 100,0 38,9 35,1 _ 25,0 27,6 74,2 30,2
Covurlui 100,9 61,1 30,5 8,4 100,0 46,2 30,7 23,1 27,6 75,3 31,2
Tecuci 100,0 60,0 32,5 7,5 100,9 35,0 37,0 26,4 23,1 71,1 38,5
R8mnicu-SarA 100,0 60,7 30,4 8,9 100,9 22,3 44,1 33,1 29,4 75,0 67,8

Carpatii Moldovei 109,0 55,9 33,9 ' 10,2 100,9 16,4 47,6 36,0 30,0 75,8 59,4
Baia 100,9 46,9 40,3 12,8 100,0 13,5 47,2 39,3 31,7 83,1 63,9
Neamt 100,9 54,0 35,0 11,0 100,0 14,6 47,7 37,7 31,5 78,9 59,6
Bacau 100,0 58,0 32,8 9,2 109,0 17,0 51,7 - 35,3 28,1 68,3 59,4
Putna 100,0 62,5 29,0 8,? 103,0 27,2 41,5 31,3 28,2 75,6 56,2

Carpatli Munteniei si
Olteniei 100,0 58,4 32,7 8,9 100,0 29,2 42,3 23,5 27,4, 67,4 41,6
Buzau 100,9 53,1 36,1 10,8 100,0 35,3 36,6 28,1 30,1 76,7 50,8
Prahova 100,0 66,1 27,3 6,6 100,0 16,7 53,5 29,8 24,4 55,6 66,2
Dambovita 100,0 59,3 33,8 6,9 100,0 16,4 51,4 32,2 23,5 62,6 68,9
Muscel 100,0 66,7 26,8 6,5 100,0 18,3 46,9 34,8 24,2 74,1 43,8
Argos 100,0 54,8 36,0 9,2 100,0 31,8 38,8 29,4 25,5 75,9 27,0
. .
Valcea 100,0 61,6 29,3 9,1 100,9 32,7 39,2 23,1 31,2 71,7 22,4
Gorj 100,0 50,5 33,6 15,9, 100,0 29,0 43,0 23,0 47,4 65,0 20,9
Mehedinti 100,0 54,8 34,8 10,4 100,0 48,7 30,9 20,4 30,0 66,0 28,5

Sesul Dunaril 100,9 48,4 40,1 11,5 100,0 42,4 36,1 21,5 28,6 59,6 55,9
Dolj 100,0 48,8 39,3 11,9 103,0 53,5 28,4 18,1 30,4 63,7 30,4
Romanati 100,0 44,4 41,6 14,0 100,0 68,7 16,3 15,0 33,7 91,9 19,6
Olt 100,0 59,6 36,6 12,8 103,0 58,3 23,1 18,6 35,0 80,8 14,7
Teleorman 100,0 49,5 38,7 11,8 100,0 66,8 19,2 14,0 33,5 73,0 29,4
V13sca 100,0 48,3 39,6 12,1 100,0 42,7 37,8 19,5 39,4 51,7 64,6

Ilfov 100,9 52,6 38,0 9,4 100,0 7,7 68,7 23,6 24,7 34,3 93,6
Ialomita 100,0 44,4 43,7 11,9 100,9 11,7 53,6 34,7 27,3 64,8 90,0
Braila 100,0 48,9 38,9 12,2 100,0 15,8 51,1 33,1 31,3 64,7 83,6

Dobrogea 100,0 49,2 37,8 13,0 100,0 24,7 44,9 31,3 34,5 , 71,3 80,5
Constanta 7 100,0 48,7 37,7 14,0 100,0 28,3 41,1 30,6 37,1 74,4 79,0
Tulcea 100,0 50,5 38,0 11,5 1Q0,0 19,7 47,9 32,4 39,2 67,5 82,9

Bucovina 100,0 45,9 39,4 14,7 100,0 3,7 57,0 39,3 37,1 . 69,0 86,3
Campulung 100,9 58,5 29,1 12,4 100,0 6,8 55,8 37,4 42,7 67,0 66,1
Suceava 100,0 40,3 45,1 14,6 100,0 1,8 56,5 41,7 32,3 73,7 94,6
Radauti 100,0 45,0 38,9 16,1 100,0 1,6 59,1 39,3 41,4 66,6 94,6

Platoul Transilvaniel 100,0 44,2 39,1 16,7 100,0 19,3 47,4 33,3 42,6 70,3 46,8
Brasov 100,0 47,7 34,3 18,0 100,0 18,6 51,2 30,2 52,5 59,0 60,9
Maras 100,0 32,6 46,9 20,5 100,0 21,3 42,9 35,8 43,8 83,2 69,0
Tarnava-Mare 100,0 33,4 45,6 21,0 100,0 14,9 47,7 37,4 45,9 78,4 61,6
Tarnava-Mica 100,0 42,4 39,3 18,3 100,0 12,4 51,7 35,9 46,4 69,6 47,9
Sibiu 100,0 43,8 40,1 16,1 100,0 22,0 47,1 30,9 40,0 65,7 59,5

Alba 100,0 45,5 39,1 15,4 103,0 23,2 45,2 30,6 39,3 66,4 26,3
Hunedoara 103,0 49,9 37,6 12,5 100,0 19,1 47,6 33,0 33,4 69,3 34,2
Cluj-Turda 100,0 60,6 28,5 10,9 100,0 21,1 45,1 33,8 38,2 74,9 34,6

Vestul Transilvaniel . 100,0 38,9 41,1 20,0 100,0' 18,1 46,9 35,0 48,8 74,5 73,0
Bihor 100,0 42,3 41,2 16,5 100,0 25,9 41,8 32,3 40,0 77,1 39,9
Arad 100,0 37,3 43,0 19,7 100,0 19,9 44,6 35,5 45,0 79,7 73,7
Timis-Torontal 100,0 33,9 41,8 24,3 100,0 9,0 54,0 37,0 58,2 68,6 90,4
Caras 109,0 54,3 33,5 12, 100,0 21,6 44,4 34,0 36,3 76,6 64,0
2 inn n .4A 9 70 6 19 ` 100.0 17.4 47f 35.0 30.9 73.6 66.5
9

www.dacoromanica.ro
 a_

15. ANIMALELE DOMESTICE MICI, IN PROCENTE SI RAFORTURI, ,

PE SPECII, SEXE SI VARSTE -

OVINE PORCINE
- REGIUNI Purcei
Berbeci Miei Vieri Scroafe Porci Puree'
Si la 100
JUDETE Total peste sub Total peste peste peste sub
' 1 an 1 an 6 luni 6 luni 6 luni scroafe
6 luni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ROMANIA ,. 100,0 71,0 29,0 ' 100,0 1,9 17,6 28,6 51,9 295,9
Sesul Siretului i
Prutulul 100,0 75,9 24,1 100,0 3,5 23,8 , 28,3 44,4 186,5
Dorohoi 100,0 81,3 18,7 100,0 3,6 28,2 , 22,2 46,0 163,3
Boto$ani 100,0 81,7 18,3 100,0 5,0 27,6 41,9 25,5 151,8
Iasi 100,0 77,6 22,4 100,0 3,8 25,0 31,2 40,0 160,2
Roman 100,0 78x2 2 21,8 100,0 2,8 23,5 25,2 48,5 206,2
Vasil!' 100,0 75,7 24,3 100,0 , 4,4 25,5 27,1 43,0 168,5
-
Fa tutu 100,0 73,1 26,9 100,0 . 3,2 23,6 26,3 46,9 198,3
Tutova 100,0 75,2 24,8 100,0 -- 3,5 22,7 22,3 51,5 227,1
Covurlui 100,0 70,8 29,2 100,0 1,9 20,0 27,0 51,1 255,9
Tecuci 100,0 76,0 24,0 100,0 3,5 20,7 26,4 49,4 238,0
Ramnicu-Sarat 100,0 69,0 31,0 100,0 2,3 18,2 28,5 51,0 281,4
Carpatil Moldovei 100,0 75,9 24,1 100,0 2,3 22,9 28,5 46,3 178,4
Baia /00,0 77,0 23,0 100,0 2,1 26,7 30,2 41,0 153,3
N ea Ibt 100,0 79,3 20,7 100,0 2,2 21,6 27,2 49,0 226,9
Bacilli 100,0 74,3 25,7 100,0 2,3 22,6 29,3 45,8 202,3
Putna 100,0 72,2 27,8 100,0 2,4 20,5 26,8 50,3 246,0
Carpatil Munteniei $1
Oltenlei 100,0 71,0 29,0 100,0 2,8 18,7 34,0 44,5 228,1
Buzau 100,0 68,1 31,9 100,0 2,4 .... 16,7 28,8 52,1 310,9
Prahova 100,0 70,7 29,3 . 100,0 2,1 15,6 . 33,6 48,7 311,8
Dambovita 100,0 75,0 25,0 100,0 2,2 15,2 32,3 50,3 331,5
Muscat 100,0 76,7 23,3 100,0 2,8 17,1 36,1 44,0 256,7
Argee 100,0 72,8 27,2 100,0 3,5 21,0 33,9 41,6 197,9

Valcea 100,0 72,2 27,8 100,0 3,2 19,2 36,7 40,9 - 213,1
Gorj 100,0 72,4 27,6 100,0 2,3 18,5 39,7 39,5 213,7
Mehedinti 100,0 67,3 32,7 100,0 3,6 23,3 31,0 42,1 180,6

esul Mandril 100,0 71,2 28,8 100,0 3,0 18,4 29,1 49,5 269,3
Dolj 100,0 67,8 32,2 100,0 2,8 16,9 32,6 47,7 282,5
Romanati 100,0 70,0 30,0 100,0 3,6 18,8 29,4 48,2 255,5
Olt 100,0 76,3 23,7 100,0 3,2 18,2 34,3 44,3 243,2
Teleorman 100,0 74,8 25,2 100,0 2,7 17,5 28,5 51,3 292,6
Vlasca 100,0 71,8 28,2 100,0 3,0 16,6 27,2 53,2 321,4
t

Ilfov 100,0 69,0 31,0 100,0 2,9 16,6 28,4 52,1 113,5
Ialornita 100,0 70,2 29,8 100,0 3,1 21,8 26,2 48,9 224,0
Braila 100,0 71,7 28,3 100,0 3,0 , 22,0 22,6 52,4 238,6

Dobrogea 100,0 68,4 31,6 100,0 2,9 24,1 23,0 50,0 207,4
Constanta 100,0 67,2 32,8 100.0 3,1 25,1 24,6 47,2 118,2
Tulcea 100,0 71,5 28,5 100,0 2,6 22,6 20,6 54,2 239,6

Bucovina 100,0 65,8 34,2 100,0 1,7 18,5 25,7 54,1 292,8
Campulung 100,0 65,9 34,1 100,0 2,4 15,7 32,5 49,4 315,2
Suceava 100,0 67,2 32,8 100,0 ' 1,1 19,8 24,7 54,4 274.4
Rad Anti 100,0 63,3 36,7 100,0 1,8 18,9 22,1 57,2 302,0

Platoul Translivaniel 100,0 67,2 32,8 100,0 0,5 14,8 24,4 60,3 408,3
Erasov /00,0 72,7 27,3 100,0 0,3 12,2 24,5 63,0 514,5
Fagaras 100,0 68,2 31,8 s 100,0 0,3 18,9 20,8 60,0 318,4
TOrnava -Mare 100,0 70,4 29,6 100,0 0,4 13,6 26,4 59,6 439,2
Tarnava-Mica 100,0 68,5 31,5 100,0 0,4 14,1 24,1 61,4 437,6
Sibiu 100,0 77,5 22,5 100,0 0,2 15,6 19,1 65,1 417,9

Alba 100,0 64,9 35,1 100,0 0,7 15,1 25,6 58,6 387,4
Hunedoara 100,0 64,1 35,9 100,0. 0,9 15,4 28,7 55,0 357,9
Cluj -Turda 100,0 63,5 36,5 100,0 . 0,8 14,8 23,9 60,5 407,9

Vestal Transilvaniel 100,0 68,5 31,5 100,0 ; 0,4 13,2 28,6 57,8 439,9
Bihor 100,0 64,8 35,2 100,0 0,8 16,0 23,7 59,5 371,7
Arad 100,0 66,8 33,2 100,0 0,5 13,7 30,2 55,6 906,5
Timi$-Tcrontal 100,0 65,7 34,3 100,0 0,3 11,5 30,3 57,9 504,3
Cc ras 100,0 68,3 31,7 100,0 0,6 17,9 21,9 59,6 732,3
c.:., o.:., 100.0 7J7 25.R 107.0 0.5 15.5 22.4 61.6 398.4

www.dacoromanica.ro
-L yd..,
 16. NUMARUL MEDIU AL ANIMALELOR DOMESTICE
LA SUTA DE EXPLOATATII
BOVINE
--- REGIUNI Anima le
/ Alte
Si de munch Cuba line . Vaci Caprine Ovine Porcine Gilini pasilri Stup i
JUDETE , (boi -I- cai) Total peste
2 aril_ . ,
1 2 3 4 5 6 71 8 9 10 11

ROMANIA- '88,6 56,2 150,0 62,5 12,2 503,2 108,8 884,6 119,3 17,8

esul Siretulul sl ,
Prutului 95,2 50,7 165,2 65,0 4,6 484,5 69,6 1.023,9 110,2 18,4
Dorohoi 83,6 62,9 177,0 82,4 20 444,9 70,2 1.203,4 94,4 17,3
Bolosani 94,9 60,0 183,4 77,2 2,2 495,5 63,9 1.081,5 95,7 20,7
Iasi 112,0 52,8 197,5 76,2 2,2 522,1 86,8 991,4 87,8 205
Roman - 81,0 57,1 152,5- 72,4 1,4 392,7 72,9 999,8 86,2 14,9
Vaslui 84,3 29,4 145,8 49,3 2,1 425,1 77,1 962,3 123,8 22,0
. .

F8lciu 93,9 40,8 153,1 53,3 2,2 509,8 57,9 1.026,5 134,3 18,5
Tutova 97,5 - 32,7 175,0 61,3 3,8 453,1 65,2 988,0 157,2 ' 22,0
Covurlui 113,6 38,7 169,2 51,8 4,4 507,0 51,3 955,1 114,9 /5,5
Tecuci 86,1 35,9 744,8 53,5 5,8 441,5 77,5 989,9 139,7 19,4
R6mnicu-Sarat 103,8 77,3 147,9 64,8 17,1 618,4 65,8 982,5 96,1 13,4

Carpatii Moldova' 59,0 39,0 146,2 69,5 9,7 476,3 73,4 737,6 74,9 15,1
Baia 61,9 45,3 165,7 78,2 2,9 493,0 81,2 920,5 87,8 12,4
Neamt 55,5 . 37,1 154,6 73,8 3,1 575,2 69,5 676,4 59,7 15,9
Bacau '--*. 44,5 29,1 139,2 71,8 10,6 382,5 77,0 672,3 74,4 14,8
Putna 80,6 49,4 129,9 53,8 21,5 488,7 65,4 731,7 80,4 17,2

Carpatii Muntenlel tii ..

Menial 65,3 29,8 130,8 55,1 20,4 418,6
648,5
90,3
72,9
742,0 133,7
159,7
17,4
15,7
Buzau 81,4 46,4 113,9 41,5 29,7 797,0
Pr ahoy a 46,8 33,2 94,9 50,7 12,5 333,8 62,4 73i7,3 124,8. 15,9
Dambovita 59,1 43,7 112,5 57,7 11,2 251,8 73,9 792,6 126,3 16,8
Muscat 48,7 -- 22,8 152,5 70,3 18,4 418,9 84,5 665,9 111,4 15,7
Arges . 69,9 20,8 160,9 62,3 21,5 511,7 106,9 782,5 116,8 19,3 -

Vaicea 55,1 13,6 /31,1 51,3 23,0 320,9 105,4 639,8 141,9 18,1
God 69,7 17,3 190,8 82,0 26,1 397,9 130,6 623,0 126,4 14,7
Mehedinti 90,1 - 28,7 132,4 40,8 24,6 493,4 107,9 823,4 151,9 22,2

$esul Dunaril 114,1 71,8 120,4 41,8 8,5 544,2 90,8 1.027,7 167,3 15,5
Dolj 94,2 32,5 123,4 34,8 15,7 468,4 95,4 1.029,2 197,8 16,8
, 113,5 1.110,1 227,5 16,2
tomanati 108,5 24,8 128,1 20,7 10,9 522,9
Mt 90,1 15,2 131,8 30,3 17,3 461,8 93,3 940,3 152,0 19,7
feleorman 117,1 -- 39,4 126,6 23,7 10,5 571,7 79,5 1.086,2 191,2 19,0
14a8c a 116,3 85,4 102,6 36,4 3,4 466,7 74,5 955,1 124,7 19,7

1 Ifov 100,0 103,5 82,5 52,2 2,0 306,8 70,0 987,8 120,2 15,2
alomita '154,8 158,2 135,0 71,2 2,6 843,2 113,2 987,5 156,8 7,3
Braila 162,8 155,0 169,1 86,2 3,3 1.023,2 99,9 1.177,3 151,9 5,1

kibrogea 151,0 139,7 120,3 52,4 12,4 1.548,0 124,5 1.156,0 181,8 13,3
'onstanta 175,9 161,5 132,0 53,7 5,0 2.060,8 140,5 1.447,9 256,2 5,6
ulcea 122,5 114,8 106,9 51,0 20,9 961,3 106,1 822,0 96,6 22,1

Bucovina 45,9 46,4 168,7 96,0 3,1 371,0 67,6 598,5 51,2 12,6
C ampulung 54,9 41,4 274,8 153,3 5,9 591,3 68,3 463,7 47,7 20,0
S uceava 45,4 50,3 134,3 75,7 1,2 349,2 68,3 720,6 . 57,3 9,7
adauti 40,2 45,3 134,5 79,4 3,2 244,5 66,5 555,2 46,9 10,7

!stout Transilvaniei 78,3 - 39,7 222;0 92,2 12,4 609,0

436,8
163,7
217,4
858,1
830,5
54,2
36,7
20,9
18,2
B rasov 89,1 66,1 200,1' 96,2 3,1
Fagates 143,9 79,7 312,4 60,2 7,5 405,3 238,6 1.005,2 63,8 25,4
T alma va-Mare 99,1 65,9 270,7- 103,8. 8,4 413,9 290,3 893;6 55,9 11,6
T arnava-Mica 48,3 25,3 200,7 93,6 4,2 473,7 182,2 925,1 82,5 19,2
ibiu 106,5 67,5 212,2 82,7 12,1 687,2 174,3, 781,3 . 33,0 19,7

A lba 57,5 17,3 183,3 81,4 16,5 760,4 114,7 1.278,6 54,4 19,0
unedoara 68,7 26,5 233,0 109,8 22,9 621,3 103,1 631,3 47,7 18,5
Cluj-Turda 67,6 , 24,6 211,9 88,8 10,7 752,2 136,5 748,0 60,9 20,8

'estul Transilvaniel 98,8 89,2 149,7 68,5 17,3 202,7 196,4 829,0 111,9 22,9
B Thor 88,4 40,0 209,8 81,4 39,4 202,4 92,7 519,8 89,5 10,7
Arad 94,2 86,5 129,5 55,7 14,2 133,9 195,9 709,8 98,6 19,4 '
Timi8-Torontal 112,4 134,3 120,2 64,8 5,1 268,2 328,1 1.253,5 163,5 28,8
Ceras 87,3 63,6 146,2 64,7 21,1 599,5 98,0 655,9 . 81,1 30,2
S everin 97.1 73.6 187,5 88,9 21.9 496,3 115,6 640,7 79,3 24,3

www.dacoromanica.ro Or

. ry, -
 17. NUMARUL MEDIU AL ANIMALELOR DOMESTICE
LA SUTA DE HECTARE ARATE
. .
- BOVINE
REGIUNI Anima le .
. - de Caba- Din care Alte
Si vaci Caprine Ovine Porcine Gaini Stupi
munch line Total paseri
JUDETE
(boi+cai) -
peste 2
ani

1 2 - 3 I 4 5 6 7 8 9 10 11

ROMANIA 26,7 17,0 45,3 18,9 3,7 151,9 32,8 267,0 36,0 5,4

:iesul Strata lui si

Prutului 24,2 12,9 42,3 16,8 1,2 123,3 17,7 260,6 28,0 4,7
)orohoi 22,4 16,9 47,5 22,1 0,8 119,5 18,8 323,3 25,4 4,7
3otoani 25,5 16,1 49,3 20,7 0,5 133,1 17,? 290,5 25,7 5,6
asi ii 30,0 14,1 52,9 20,4 - 0,6 139,9 23,3 265,6 23,5 5,5
Roman 25,2 17,8 47,4 22,5 0,4 122,0 22,7 310,7 26,8 4,6
Vaslui 22,6 7,9 39,1 13,2 0,6 113,0 20,7 257,9 33,2 5,9
_
Falciu 23,4 10,2 38,2 13,3 0,6 127,2 14,5 256,1 33,5 4,6
Tutova - 21,1 7,1 37,9 13,3 0,8 98,1 14,1 213,0 34,0 4,8
:ovurlui 20,1 6,9 3.1,0 9,2 0,8 89,9 9,1 169,3 20,4 2,8
'ecuci 22,9 9,5 38,5 14,2 1,5 117,3 20,6 263,1 37,1 5,1 -
tamnicu-Sarat 28,0 20,8 39,8 17,5 4,6 166,4 17,7 264,5 25,9 3,6
;arpatii Moldovei
3aia
-. 30,3 20,0 75,0 35,6 5,0 244,4 37,6 378,4 38,4 7,8
25,0 18,3 - 67,0 31,7 1,2 199,4 32,8 372,4 35,5 5,0
kleamt 30,3 20,3 84,5 40,3 1,7 314,1 38:0 369,4 32,6 8,7
lacau 24,4 15,9 76,2 39,3 5,8 209,4 42,1 367,9 40,7 8,1
'utna
.
45,3
-
27,7 79_, 9 30,2 - 12,1 274,3 35,7 410,8 45,1 9,6
_
:
Carpatil Muntenlei si
Olteniei ' ' 34,2 15,6 68,4 28,8 10,7 219,1 47,3 388,4 70,0 9,1
3uzau 29,7 16,9 41,5 15,1 10,9 236,5 26,6 293,7 59,3 5,7 ,
'rahova 33,2 23,5 67,2 35,9 8,0 236,5 44,2 518,9 88,5 11,3
)ambovita 35,1 25,9 66,8 31,3 6,6 149,5 43,9 470,4 74,9 10,0
4uscel 82,1 38,5 256,9 118,5 31,1 705,7 142,4 1.121,8 187,7 26,5
rges 31,5 9,4 72,5 28,1 9,7 230,7 43,2 352,7 52,7 8.7
ralcea 41,2 10,2 98,2 38,4 17,2 240,1 78,8 478,7 106,1 13,5
iorj 46,3 11,5 126,5 54,4 17,3 263.9 86,6 413,2 83,8 9,7
4ehedinti 28,5 9,1 41,8 8,5 7,8 155,8 34,1 260,1 48,0 7,0

lesul Dunaril 25,2 15,8 26,5 9,2 1,9 119,9 20,1 226,9 36,9 3,4
)olj 23,8 8,2 31,1 8,8 4,0 118.2 24,1 259,7 49,9 4,2
Romanati 25,8 5,9 30,5 4,9 2,6 124,5 27,0 264,3 54,2 3,9
Dlt 23,7 4,0 34,7 8,0 4,6 121,6 24,6 247,5 40,0 5,2
'eleorman 26,7 9,0 28,8 5,4 2,4 130,2 18,1 247,4 43,5 4,1
'lava 29,5 21,7 26,1 9,2 0,9 118,6 19,0 212,7 31,7 5,0
,loy 25,9 26,8 21,3 13,5 0,5 79,3 18,1 255,3 31,1 3,9
alomita 22,4 22,9 19,6 10,3 0,4 122,2 16,4 143,1 22,7 1,0
EBraila 25,1 23,9 26,0 13,3 0,5 157,5 15.4 181,2 , 23,4 0,8

I)obragea
C:onstanta
' 18,5
16,9
16,8
15,5
14,8 6,4 1,5
0,5
189,8
197,7
15,3
13,5
141,8
138,9
22,3
24,6
1,6
0,5
.. _,7
10 5,1
'u/cea 22,0 20,6 /9,2 - 9,2 3,8 172,9 19,1 147,8 17,4 4,0
lucovina 28,5 28,8 104,9 59,7 1,9 230,8 42,1 372,2 31,9 7,8
C :ampulung 115,7 87,3 579,2 323,0 12,4 1.246,3 143,9 974,1 100,5 42,2
S uceava 22,2 24,6 65,6 37,0 0,6 170,5 33,4 351,9 23,0 4,7
B adauti 21,2 23,0 71,1 42,0 1,7 129,3 35,1 293,5 21,8 5,6
-
PIatoul Transilvaniei 31,0 15,7 88,0 36,5 4,9 241,4 64,9 343,0 21,5 8,3
B r,wv 41,4 30,7 92,0 44,7 1,4 202,8 100,9 385,6 17,0 8,4
Fagaras 38,6 21,4 83,9 , 16,2 2,0 108.8 64,1 269,9 /7,1 6,8
8rnava-Mare 32,2 21,4 87,9 33,7 2,7 134,3 94,2 290,0 18,1 /0,1
1 Arnava-Micit 15,6 8,2 .. 64,9 30,3 1,3 153,2 58,9 299,2 26,7 6,2
Sibiu 43,4 27,5 . 86,4 33,6 4,9 279,7 71,0 318,0 13,4 8,/
AAlba 25,7 7,7 81,8 36,3 7,4 330,2 51,2 593,0 24,3 8,5
H[unedoara 39,0 15,0 132,3 62,3 13,0 352,6 58,5 358,3 27,1 10,5
luj-Turda 24,6 9,0 77,1 32,3 3,9 273,7 49,7 272,2 22,1 7,6

Vestul Transilvaniel 26,9 24,3 40,8 18,7 4,7 80,6 53,5 225,8 30,5 6,3
E Thor 31,6 14,3 75,1 29,1 14,1 72,4 33,2 186,0 32,0 3,8
Arad- 29,1 25,5 38,2 16,4 4,2 39,5 57,7 209,1 29,1 5,7
T mi8-Toront 31
Ca r.
Se verin
21,1
32,6
38,9
4, 25,2
23,8
29,5
22,5
59,6
75,0 '
12,1
24,2
35,6
1,0
7,9
8,8
50,3
223,9
198,9
61,5
36,6
46,3
234,9
245,0
256,6
30,6
30,3
31,7
5,5
11,3
9,7

-
www.dacoromanica.ro
 18. MASINILE SI UNELTELE AGRICOLE

-
.
REGIUNI
si Pluguri Grape Rarite Semnnatori Seceratori Care si carte
JUDETE
. .

1 ' 2 3 4 1
5 6 7

ROMANIA 1.083.018 752.063 458.425 58.589 39.345 1.191.254

Semi' Siretului si
Prutulul 171.454 115.409 12.645 3.037 2.248 183.787
Dorohoi 19.741 17.810 612 321 101 20.714
Botosani 21.121 20.016 851 489 116 23.055
Iasi 20.179 16.080 951 338 151 22.843
Roman 15.308 14.148 574 , 345 54 18.572
Vaslui 14.654 - 9.958 247 221 103 14.793

Falciu 11.489 . 5.997 764 _ 110 67 12.552

Tutova 15.955 5.585 726 316 120 15.761
Covurlui 15.464 5.988 2.117 243 349 15.338
Tecuci 17.703 8.565 2.244 192 318 ' 18.164
Ramnicu-Sarat 19.840 11.262 3.559 462 869 21.995

Carpatil Moldovei 64.037 47.995 2.905 646 189 80.504

Baia 12.550 14.254 537 128 32 17.927 -
Neamt 13.043 , 11.849 418 89 20 --- 18.838
Bacau 22.914 13.026 639 224 62 25.405
Putna 15.530 8.866 1.311 205 75 18.334

Carpatil Muntenlel si
Oltenlei 158.174 57.629 56.598 1.933 1.976 191.934
Buzau 24.324 11.690 6.473 718 883 28.076
Prahova 17.465 7.686 3.116 350 262 24.695
Dambovita 18.814 7.592 8.766 264 103 25.058
Muscel 5.126 433 564 47 18 9.271
Arges 20.257 7.678 11.875 139 393 22.173

Valcea 15.729 1.824 4.670 59 41 21.087 .

Gorj 21.044 - 4.881 1.135 111 47 25.862
Mehedinti 35.415 15.845 19.999 245 229 35.712

Sesul Dunaril 289.979 184.937 191.216 7.740 20.234 305.263

31.049 30.407 820 1.978 59.144
Do lj
Rornanati
57.565
34.395
22.534
21.908
13.407
20.357
14.318
' 582
238
2.839
1.096
34.987
21.280
Dlt
Teleorman 42.139 34.035 32.991 508 6.849 47.583
Vlasca 37.222 23.412 29.132 432 1.487 37.140

[Roy 42.768 24.979 28.531 916 1.641 43.687

ialomita 37.958 23.794 23.759 2.026 2.983 39.851
Braila 15.398 12.353 11.721 2.218 1.361 21.591

Dobrogea 43.794 31.701 31.070 1.393 7.154 46.041

.7,onstanta 27.572 19.185 . 22.842 1.275 6.167 28.265
(\Ikea..., 16.222 12.516 8.228 118 987 17.776

Bucovina 21.148 26.688 2.419 187 65 29.528

:7,ampulung 3.055 2.619 246 8 3 6.116
Suceava 10.273 13.697 1.032 89 ,- 24 13.330
Radauti 7.820 10.372 1.141 90 38 . 10.082

Platoul Transilvaniel. 175.846 148.351 70.387 23.261 1.490 200.631

Brasov 13.110 12.893 7.490 2.044 772 16.696
Fagaras 15.759 14.738 10.493 1.838 156 19.225
rarnava -Mare 21.809 19.096 9.447 4.738 137 28.880
Tarnava-Mica 21.312 16.476 11.896 4.347 ' 65 24.940
Sibiu - 18.585 , 16.467 11.950 2.489 114 22.639

Alba 21.334 16.704 8.312 3.299 77 22.173

lunedoara 35.498 28.637 5.856 2.521 92 34.390
Cluj -Turda 28.439 23.340 4.943 1.985 77 31.688

Vestul Transilvaniel . . - 158.586 139.353 91.185 20.392 5.989 153.566

Bihor 22.462 20.528 4.791 1.266 37 23.224
Arad 37.495 32.440 19.982 6.454 . 700 36.824
rim4-Torontal 52.836 50.498 44.370 10.529 5.111 49.720
Cara* 19.595 15.411 13.881 200 65 18.120
Severin 26 1QR 90.476 R 161 1.043 76 i 25_67R

Nota Num6rul tractoarelor indicat in introducere pag. 5C, rezulta din statistica Intocmita de Institutul Cen.
tral de Statistics in anul 1943.

r. www.dacoromanica.ro
 19. NUMARUL MEDIU AL MASINILOR SSI UNELTELOR AGRICOLE

La 100 exploatatii revin : La 100 ha. arabile revin:

REGIUNI
0 Serna- Secera- Care si Sernd- Secera-
JUDETE Pluguri Grape natoare toare cdrute Pluguri Grape natoare toare
*/*

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ROMANIA 48,0 33,3 . _ 2,6 1,7 52,7 14,5 10,0 0,8 0,5
esul Siretului si
Prutului 48,1 32,4 0,9 0,6 51,5 12,2 8,2 0,2 0,2
Dorohoi 47,8 43,1 0,8 0,2 50,1 12,8 11,6 0,2 0,1
Botosani 46,1 43,7 1,1 0,3 50,4 12,4 11,7 0,3 0,1
Iasi 47,1 37,6 0,8 0,4 53,4 12,6 10,1 0,2 0,1
Roman 46,1 42,6 1,0 0,2 55,3 14,3 13,2 0,3 0,1
Vaslui 45,8 31,1 0,7 0,3 46,2 12,3 8,3 0,2 0,1

Falciu 44,7 23,3 0,4 0,3 48,8 11,2 5,8 0,1 0,1
Tutova 52,0 18,2 1,0 , 0,4 51,4 11,3 3,9 0,2 0,1
Covurlui 55,2 21,4 0,9 1,2 54,7 9,8 3,8 0,2 0,2
Tecuci 50,9 24,6 0,6 0,9 53,2 13,5 6,5 0,1 0,2
Ramnicu-Sarat 47,0 26,7 1,1 2,1 52,2 12,7 7,2 0,3 0,6

Carpatil Moldova' 36,8 27,6 0,4 0,1 46,3 18,9 14,2 0,2 0,1
Baia
Neaint
35,4
30,9
40,2
28,1
0,4
0,2
0,1
0,0
50,6
44,6
14,3
16,9
16,3
15,3 . 0,!
0,1
0,0
0,0
0,1
Bacau 40,8 23,2 0,3 0,1 45,2 22,3 12,7 0,2
Putna 38,8 22,1 0,5 0,2 45,8 21,8 12,4 0,3 0,1

Carpatii Munteniei t;i

Olteniei 31,5 11,5 0,4 0,4 38,2 16,5 6,0 0,2 0,2
Buzau 35,5 17,1 1,0 1,3 41,0 12,9 6,2 0,4 0,5
Prahova 19,3 8,5 0,4 0,3 27,3 13,7 6,0 0,3 0,2
Dambovita 26,0 10,5 0,4 ' 0,1 34,6 15,4 6,2 0,2 0,1
Muscel 14,7 1,2 0,1 0,1 26,5 24,7 2,1 0,2 0,1
Arges 33,8 12,8 0,2 0,7 37,0 15,2 5,8 0,1 0,3

Valcea 27,3 3,2 0,1 0,1 36,5 20,4 2,4 0,1 0,1
Gorj 41,8 9,7 0,2 0,1 51,3 27,7 6,4 0,1 0,1
Mehedinti 52,0 23,3 0,4 0,3 52,4 16,4 7,3 0,1 0,1
.1.

*esul Dun Aril 55,9 35,7 1,5 3,9 58,2 19,4 7,9 0,3 0,9
Dolj 58,8 31,7 0,8 2,0 60,4 14,8 8,0 0,2 0,5
Romanati 59,7 38,0 1,0 4,9 60,7 14,2 9,1 0,2 1,2
Olt 52,2 31,1 0,6 2,5 49,3 13,7 8,2 0,1 . 0,7
Teleorman 55,7 45,0 0,7 9,1 62,9 12,7 10,3 0,1 2,1
Vlagca 58,5 36,8 0,7 2,3 58,4 14,9 9,4 0,2 0,6

Ilfov 49,8 29,1 1,1 1,9 50,8 13,4 7,8 0,3 0,5
Ialomita 60,6 38,0 3,2 4,8 63,6 8,8 5,5 0,5 0,7
Braila 48,4 38,8 4,3 7,0 67,9 7,5 6,0 0,7 1,1

Dobrogea 62,0 44,9 2,0 10,1 65,2 7,6 5,5 0,2 1,2
Constanta 73,2 50,9 3,4 s- 16,4 75,0 7,0 4,9 0,3 1,6
Tulcea 49,2 38,0 0,4 3,0 54,0 8,9 6,8 0,1 0,5

Bucovina 31,4 39,7 0,3 0,1 43,9 19,5 24,7 0,2 0,1
Campulung 18,6 15,9 0,0 0,0 37,2 39,2 33,6 0,0 0,1
Suceava 38,2 51,0 0,3 0,1 49,8 18,7 24,9 0,2 0,0
Rddauti 32,6 43,2 0,4 0,2 42,0 17,2 22,9 0,2 0,1

Platoul Transilvanlei 62,1 52,4 8,2 0,5 70,8 24,6 20,8 3,3 0,2
Brasov 54,2 53,3 8,5 3,2 69,1 25,2 24,8 3,9 1,5
M6ra* 89,2 83,5 10,4 0,9 108,9 24,0 22,4 2,8 0,2
Tarnava-Mare 79,2 69,3 17,2 0,5 104,9 25,7 22,5 5,6 0,2
Tarnava-Mica 72,0 55,6 14,7 0,2 84,2 23,3 18,0 4,7 0,1
Sibiu 60,5 53,6 8,1 1 0,4 73,7 24,6 21,8 3,3 0,2

Alba 53,6 42,0 8,3 0,2 55,8 23,9 18,7 3,7 0,1
Hunedoara 61,5 49,6 4,4 0,2 59,6 34,9 28,2 2,5 0,1
Cluj-Turda 50,8 41,7 3,5 0,1 56,6 18,5 15,2 1,3 0,1

Vestul Transilvaniei 55,4 48,7 7,1 2,1 53,7 15,1 13,3 1,9 0,6
Bihor 51,3 46,9 2,9 '0,1 53,1 18,4 16,8 1,0 0,0
Arad 98,1 41,6 8,3 0,9 47,3 14,2 12,3 2,4 0,3
Timis-Torontal 60,8 58,1 12,1 5,9 57,2 11,4 10,9 2,3 1,1
Caras 57,0 44,8 0,6 0,2 52,7 21,3 16,8 0,2 0,1
Severin 60,7 47,5 4,5 0,2 59,5 24,3 19,0 1,8 ni

www.dacoromanica.ro
1J
 1

20. POPULATIA TOTALA SI ACTIVA IN AGRICULTURA

Populatia active In agriculturA

REGIUNI - Pasivi
Populatia Populatia ' Populatia
Si in gr
tarii rurala agricola Total Barbati Femei CopE cultura
JUDETE .
1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROMANIA 13.535.757 10.238.255 9,690.423 6.504.291 2.836.134 3.047.714 620.443 3.186.132

Sesul Siretului 1
Prutului 2.037.892 1.601.094 1.572.169 1.030.235 439.036 465.601 125.598 541.934
Dorohoi 211.673 170.845 184.327 122.611 51.307 56.089 15.215 61.716
Botosani. 249.904 201.014 204.629 134.520 56.797 61.074 16.649 70.109
last r 322.870 203.495 189.723 122.164 52.801 54.480 14.883 67.559
Roman 179.577 153.230 145.947 95.224 40.239 43.051 11.934 50.723
Vaslui 157.179 143.292 138.130 91.912 38.890 41.237 11.785 46.218

FAlciu 128.595 104.590 111.573 74.420 31.803 33.535 9.082 37.153

tutova 162.104 136.285 132.723 87.734 37.822 39.629 10.283 44,989
Covurlui 226.431 130.886 123.621 79.610 34.075 ' 36.222 9.313 44.011
53.317
recuci 181.430 159.950 154.420 101.103 43.348 45.716 12.039
R8mnicu-S6rat 218.129 197.507 187.076 120.937 51.954 54.56S 14.415 66.139

Carpatii Moldovei 949.617 747.918 749.741 489.178 211.511 222.409 55.258 260.563
Baia 182.746 157.137 . 160.233 103.818 43.987 47.230 12.601 56.415
Nleamt 233.781 180.013 183.645 119.439 51.486 54.318 13.635 64.206
- 84.956
Bac6u 309.153 249.572 237.576 152.620 . 66.652 69.794 16.174
Putna 223.931 161.196 168.287 113.301 49.386 51.067 11.848 54.986

Carpatii Munteniei 0 737.924

Often' el 2.577.913 2.190.766 2.117.182 1.379.258 593.169 676.694 109.395
Buzau 363.762 311.983 296.926 186.569 82.984 88.225 15.360 110.357
Prahova 568.639 410.175 391.852 238.285 106.993 115.404 15.888 153.567
Dambo vita 352.141 315.926 305.114 198.591 87.894 95.843 14.854 106.523
Vluscel 165.908 149.036 141.095 89.345 38.996 45.059 5.290 51.750
krges 295.450 260.800 252.569 169.232 70.880 82.186 16.166 83.337 .

Valcea 276.124 240.631 240.877 156.557 65.680 79.839 11.038 84.320

iorj 228.256 213.821 206.606 141.200 57.714 72.359 11.127 65.406
VIehedinti 327.633 288.394 282.143 199.479 82.028 97.779 19.672 82.664

.iesu1 Dunarii 3.781.925 2.377.906 2.354.502 1.576.694 , 678.631 736.232 161.831 777.808
Dolj 538.493 432.103 433.317 302.408 128.365 145.004 29.039 130.909
lomanaji 302.749 269.745 271.978 186.040 77.588 88.645 19.807 85.938
31t 208.800 194,882 189.561 129.154 53.276 61.693 14.185 60.407
Teleorman 392.663 326.110 351.329 240.637 104.734 113.321 22.582 110.692
ilasca 325.067 287.723 281.504 193.754 83.936 90.024 19.794 87.750

Hoy 1.408.035 407.467 382.869 ' 247.535 109.812 113.625 24.098 135.334
alom ita 350.039 303.328 293.264 183.836 80.752 82.807 20.277 109.428
Braila 256.079 156.548 150.680 93.330 40.168 41.113 12.049 57.350

Dobrogea 519.297 365.585 331.740 210.714 92.778 91.982 25.954 121.026

Constanta 316.276 205.414 177.525 113.559 50.297 49.467 13.795 63.966
Tulcea 203.021 160.171 154.215 97.155 42.481 42.515 12.159 57.060

Bucovina 336.215 266.619 273.545 185.685 81.949 85.848 17.888 87.860

.3Ampulung 87.846 59.037 65.987 43.030 19.780 - 20.428 2.822 22.957
Su ceava 128.924 112.973 108.983 ' 74.427 32.585 34.150 7.692 34.556
IA dAuti 119.445 94,609 98.575 68.228 29.584 31.270 7.374 30.347

Platoul Transilvaniei. 1.731.038 1.376.353 1.186.546 819.298 364.034 377.460 77.804 367.248
Brasov . 210.887 126.330 94.397 60.667 27.172 28.170 5.325 33.730
23.157 24.001 3.87i. 18.747
,AgAras 89.669 79.187 69.777 . , 51.030 34.666
carnava-Mare 164.646 127 303 111.077 . 76.411 33.981 34.726 7.704
rarnava-Mica 163.370 142.023 128.594 88.442 37.901 39.473 11.068 40.152
iibiu 215.570 151.805 123.284 82.115 36.943 39.267 5.905 41.169

Alba 224.355 186.820 169.363 114.777 50.700 52.819 11.258 54.586

Hunedoara 339.062 270.074 232.134 174.784 79.200 82.614 12.970 . 57.350
-2,1uj-Turda 323.479 292.811 257.920 171.072 , 74.980 76.390 19.702 86.848

Vestal Tranellvaniei . 1.601.860 1.312.014 , 1.104.998 813.229 375.026 391.488 46.715 291.769
Bihor 217.894 210.066 189.270 , 130.076 60.873 60.792 8.411 59.194
Arad 426.009 339.335 285.579 215.078 98.461 102.064 14.553 70.501
rimWTorontal 516.585 399.707 307.912 229.153 106.498 112.499 10.156 78.759
Cara 197.967 165.912 139.163 101.881 47.023 50.317 4.541 37.283
ieverin 243.405 196.994 183.074 137.041 62.171 65.816 9.054 46.032

www.dacoromanica.ro
 21. POPULATIA TOTALA SI ACTIVA iN AGRICULTURA
RAPORTARI SI PROCENTE
Populatia Din populatia La !00 Iv: su-
i
Din totalul activEor: Popu- prafatti
L exi._oa-
..1
Activi
REGIUNI , agricold la : agricold: latia tats revin: ialooha
totala 1 .
Si CO ha. Popu- supra-
JUDETE Popu- Popu- Activi Pasivi erito- fats
latia In agrir, In Bdrbati Femei Copii rm- latia Activi aratai
totalS rurala cultura culture agricola
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ROMANIA 71,4 94,4 -67,1 32,9 43,6 46,9 9,5 69,5 94,3 63,3 71,9

$esul- Siretului al
Prutulul 77,2 98,2 65,5 34,5 42,6 45,2 12,2 81,4 87,7 57,5 64,4
Dorohoi 87,2 108,0 66,5 33,5 41,8. 45,8 12,4 74,7 100,0 66,5 73,0
Botosani 81,9 101,8 65,7 34,3 42,2 45,4 12,4 89,3 97,5 64,1 70,5
Iasi 58,8 93,2 64,4 35,6 43,2 44,6 12,2 104,5 81,7 52,6 58,8
Roman -81,3 95,2 65,2 34,8 42,3 45,2 12,5 96,8 103,3 67,4 78,2
Vaslui 87,9 96,4 66,5 33,5 42,3 44,9 12,8 75,0 89,9 59,8 68,2

F alciti 86,8 106,7 66,7 33,3 42,7 45,1 12,2 66,0 83,9 56,0 61,5
Tutova 81,9 97,4 66,1- 33,9 43,1 45,2 11,7 64,7 74,4 49,2 56,0
Covurlui 54,6 94,4 64,4 35,6 42,8 45,5 11,7 92,3. 69,2 44,6 47,6
Tecuci 85,1 96,5 65,5 34,5 42,9 . 45,2 11,9 76,9 89,9 58,8 . 69,2
Ramnicu-Sdrat
,
85,8 94,7 _ 64,6 . 35,4 43,0 45,1 11,9 . 70,3 89,3 57,7 64,7
Carpatil Moldova' 79,0 100,2 65,2 34,8 43,2 45,5 11,3 65,7 112,8 75,0 101,0
Baia 87,7 102,0 64,8 35,2 42,4 45,5 12,1 84,2 123,4 79,9 92,2
Neamt 78,6 102,0 65,0 35,0 43,1 45,5 11,4 52,1 120,6 78,4 100,1
Bacilu 76,8 95,2 64,2 35,8 43,7 45,7 10,6 63,9 100,4 64,5 102,6
Putna 75,2 104,4 67,3 32,7 43,6 45,1 11,3 75,3 115,4 77,7 100,6
. -
Carpatil Muntenia' pi -
Olteniei 82,1 96,6 65,1 34,9 43,0- 49,1 7,9 77,2 121,5 79,2 103,6
Buzau 81,6 95,2 62,8 37,2 44,5 47,3 8,2 65,7 92,8 58,3 73,2
Prahova 68,9 95,5 60,8 - 39,2 44,9 48,4 6,7 ' 131,4 134,1 81,5 132,1
DAmbovita 86,6 96,6 65,1 34,9 44,2 48,3 7,5 104,2 164,7 107,2 122,3
Muscel .
84,8 94,4, 63,3 36,7 43,7 50,4 5,9 50,1 110,1 70,0 141,5
Arges 85,5 96,8 67,0 33,0 41,9 48,6 9,5 70,4 '111,9 74,9 95,1
Valcea 87,2 100,1 65,0 35,0 42,0 51,0 . 7,0 71,7 146,5 95,2 125,5
Gorj 90,5 96,6 68,3 31,7 40,9 51,2 7,9 50,1 119,3 81,5 113,2
Mehedinti 86,1 97,8 70,7 29,3 41,1 49,0 9,9 78,2 89,7 63,4 78,4
esul Duntiril 61,7 98,1 67,1 32,9 43,0 46,7 10,3 96,7 89,7 60,1 64,7
Dolj 80,5 100,3 69,8 30,2 42,4 48,0 9,6 83,4 97,1 67,8 '73,9
Romanati 89,8 100,8 68,4 31,6 41,7 47,7 10,6 79,2 97,1 66,4 73,0
Olt 90,8 97,3 68,1 31,9 41,2 47,8 11,0 84,6 97,3 66,3 74,0
Teleorman 89,5 107,7 68,5 31,5 43,5 47,1 9,4 81,8 . 96,8 66,3 70,3
Vlasca 86,6 97,8 68,8 31,2 43,3 46,5 10,2 82,8 103,1 71,0 75,0
Ilfov 25,6 88,5 65,1 34,9 44,1 46,0 9,9 266,5. 104,2 67,8 73,5
Ialomita 83,7 96,6 62,7 37,3 43,9 45,1 11,0 45,5 62,8 39,4 41,5
Braila 58,8 96,3 41,9 .38,1 43,0 44,1 12,9 56,0 65,2 40,4 43,4
Dobrogea 63,9 90,7 63,5 36,5 44,0 43,7 12,3 31,2 48,8 31,1 32,4
Constanta 56,1 86,3 64,0 36,0 44,3 43,6 12,1 45,9 36,9 23,7 24,6
Tulcea 76,0 96,3 63,0 37,0 43,7 43,8 12,5 .0,8 77,8 49,0 51,3
Bucovina 81,4 102,6 67,9 32,1 44,1 46,2 9,7 47,2 108,3 73,5 84,8
Carnpulung 75,1 111,8 65,2 -. 34,8 46,0 47,5 6,5 28,4 56,1 36,6 45,0.
Suceava 84,5 96,5 68,3 31,7 43,8 45,9 10,3 118,8 161,1 110,1 119,0
Rildauti 82,5 104,2 69,2 30,8 43,4 45,8 10,8 40,5 146,6 101,4 111,6

Platoul Transilvaniel 68,5 86,2 69,0 31,0 44,4 46,1 9,5 58,1 98,5 68,0 75,0
Brasov 44,8 74,7 64,3 35,7 44,8 46,4 3,8 73,4 91,7 59,0 68,3
Fitgaras 77,8 88,1 73,1 26,9 45,4 47,0 7,6 36,5 66,3 48,5 50,2
Tdrnava-Mare 67,5 87,3 68,8 31,2 44,5 45,4 10,1 56,8 81,8 56,3 59,5
Tarnava-Micd 78,7 90,5 68,8 31,2 42,9 44,6 12,5 79,6 101,0 69,4 76,0
Sibiu 57,2w 81,2 66,6 33,4 45,0 47,8 7,2 64,9 104,3 69,4 72,5
Alba 75,5 90,7 67,8 3,2,2 44,2 46,0 9,8 66,8 112,7 76,4 84,5
Hunedoara 68,5 86,0 75,3 24,7 45,3 47,3 7,4 44,5 103,4 77,8 93,8
Cluj-Turda ' 79,7 88,1 66,3 33,7 43,8 44,7 11,5 61,9 107,6 71,4 77,2

Vestul TranslIvaniel . 69,0 84,2 73,3 26,7 46,1 48,1 5,8 55,4 84,0 61,8 66,5
Bihor 86,9 90,1 68,7 31,3 46,8 46,7 6,5 52,4 126,3 86,8 92,7
Arad 67,0 84,2 75,3 24,7 45,8 47,4 6,8 67,9 ' 92,4 69,6 74,4
Timis-Torontal 59,6 77,0 74,4 25,6 46,5 49,1 4,4 68,8 59,6 44,4 46,2
aras
Severin
70,3
74 9
83,9
09 0
73,2
74 0
26,8
25.1
46,1
45 4
49,4
48.0
4,5
6.6
41,4
39.3
97,2
92.8
71,1
69.4
78,3
82.2

www.dacoromanica.ro
 22. IMPORTANTA AGRICULTURII CA INDELETNICIRE
A SEFULUI DE EXPLOATATIE
Numdrul capilor de exploatatie avAnd Capii de exploatatie avand agricultura
REGIUNI agricultura ca ocupatiune : ca ocupatiune (In procente):
Si
JUDETE Exclu- Princi- Secun-
.
Total ...siva Principal Secundara Total
siva pain darti
1 2 3 4 5 6 7 8 9

ROMANIA 1.785.266 1.379.917 255.505 149.844 100,0 77,3 14,3 8,4

esul Siretului sl
Prutului 312.608 260.335 34.765 17.508 100,0 83,3 11,1 5,6
Dorohoi 36.431 31.671 3.360 1.400 100,0 86,9 9,2 3,9
Botosani 39.733 33.425 4.356 1.952 100,0 84,1 11,0 4,9
Iasi 37.062 30.696 4.084 2.282 100,0 82,8 11,0 6,2
Roman 27.774 23.642 2.814 1.318 100,0 85,1 10,1 4,8
Vaslui 28.288 22.658 4.081 1.549 100,0 80,1 14,4 5,5

Fdlciu 23.089 19.063 2.754 1.272 100,0 82,6 11,9 5,5

Tutova 28.096 23.270 3.013 1.813 100,0 ' 82,8 10,7 6,5
Covurlul 26.525 22.609 1.997 1.919 100,0 85,3 7,5 . 7,2
Tecuci 30.786 25.879 3.084 1.823 100,0 84,1 10,0 5,9
R9mnicu-S8rat 34.824 27.422 5.222 2.180 100,0 78,8 15,0 6,2

Carpatil Moldovei 127.130 86.775 , 28.981 11.374 100,0 68,3 22,8 8,9
Baia 27.648 21.129 4.516 2.003 100,0 76,5 16,3 7,2
Neamt 31.053 19.403 8.757 2.893 100,0 62,5 28,2 9,3
Mono 38.272 24.748 9.457 4.067 100,0 64,7 24,7 10,6
Putna , 30.157 21.495 . 6.251 2.411 100,0 71,3 20,7 8,0

Carpatii Munteniel si 100,0 67,2 20,3 12,5

Olteniei 336.976 226.604 68.406 41.966
Buzau 51.928 37.518 9.209 5.201 100,0 72,3 17,7 10,0
Prahova 47.340 21.681 12.824 12.835 /00,0 45,8 27,1 27,1
Ditmbov ita 44.415 27.843 10.252 6.320 100,0 62,7 23,1 14,2
Muscel 16.918 6.583 6.069 4.266 100,0 38,9 35,9 25,2 .

A rges ' 43.015 27.515 10.734 4.766 100,0 64,0 24,9 11,1

V6lcea 38.459 28.046 7.736 2.677 100,0 72,9 20,1 7,0

36.901 29.475 5.237 2.189 100,0 79,8 14,2 6,0
Gorj 100,0 82,7 10,9 6,4
Mehedin(i 58.000 47.943 6.345 3.712

47.946 29.845 100,0 82,9 10,5 6,6

Serial Dunarii 455.623 377.832
4.952 100,0 83,3 11,1 5,6
Dolj 87.589 72.947 9.690
51.134 41.330 6.660 3.144 100,0 80,8 13,0 6,2
R oman a1 i 9,4 5,2
Dlt 37.538 32.043 3.539 1.956 100,0 85,4
56.997 6.558 3.712 100,0 84,7 9,8 5,5
teleorman 67.267
3.414 100,0 85,1 8,9 6,0
Vlasat 56.805 48.314 5.077
54.533 8.419 5.938 100,0 79,2 12,2 8,6
lfov 68.890
100,0 83,2 9,9 6,9
alomita 56.995 47.404 5.640 3.951
29.405 24.264 2.363 2.778 100,0 82,5 8,0 95
Braila
45.093 7.416 7.106 100,0 75,7 12,4 11,9
Dobrogea 59.615
3.119 100,0 79,6 10,0 10,4
.7onstanta 30.013 23.886 3.008
29.602 21.207 4.408 3.987 100,0 71,6 14,9 13,5
fulcea
46.138 32.983 9.333 3.822 100,0 71,5 20,2 8,3
Bucovina 1.756 100,0 43,0 40,6 16,4
-39mpulung 10.678 4.586 4.336
19.612 16.138 .2.454 1.020 100,0 82,3 12,5 5,2
3uceava 1.046 100,0 77,5 16,1 6,4
Radituti 15.848 12.259 2.543
.
171.285 32.510 20.525 100,0 76,4 14,5 9,1
Platoul Transilvaniei. 224.320
4.003 2.720 100,0 62.1 22,6 15,3
Brasov 17.755 11.032
14.232 1.470 790 100,0 86,3 8,9 4,8
Fdgdras 16.492
1.689 100,0 82,5 10,4 7,1
fdrnava-Mare 23.583 19.450 2.444 .

21.423 2.140 1.366 100,0 85.9 8,6 5,5

fdrnava-Mica 24.929 8,6
23.960, 18.788 3.117 2.055 100,0 78,4 13,0
iibiu
22.897 4.215 3,373 100,0 75,1 13,8 11,1
Alba 30.485 18,4 10,0
31.727 8.171 4.448 100,0 , 71,6
3unedoara 44.346
6.950 4.084 100,0 74,2 16,2 9,6
-..31uj-Turda 42.770 31.736

179.010 26.148 17.698 100,0 80,3 11,7 8,0

irestul Transilvaniei . 222.856
27.880 5.863 1.647 100,0 78,8 16,6 ' 4,6
31hor 35.390 11,1 7,9
58.613 47.512 6.490 4.611 100,0 81,0
Arad 55.562 5.406 6.846 100,0 81,9 8,0 10,1
rimis-Torontal 67.814 12,2 8,6
26.123 20.682 3.203 2.238 100,0 79,2
..:ar as 97 '174 c 1 Rfi 2.356 100.0 78.4 14,9 6,7
IA ill A
eve

www.dacoromanica.ro
 VW'

ERATA

La pag. 21 randul 33 se va citi 7,9/. in loc de 8,3%.

tf 31 randul 6 se va citi 56,1 in loc de 50,1. .
/1 45 randul 5 se va citi 76,3 in loc de 71,3.
11 47 randul 6 se va citi, 23.666 in loc de 28.666.
21 I, 59 randul 11 se va citi 34,9 In loc de 39,2.
64 tab. 24 se va citi *esul Tisei in loc de Vestul Dun Aril.
19 65 tab. 25 la bivoli se va citi 103.480 in loc de 24.555.
65 tab. 25 la caprine se va citi 3,7 in loc de 33,7.
11 70 randul 25 procentul pentru Dobrogea e 189,8 in loc de 198,8.
73 tab. 26 la populatia tarn se va citi 13.535.757 in loc de 13.535.992.
11

. 73 26
'9' 73 ,, 26 ,,
.
22

9,
urbana se va citi 3.237.502 in loc de 3.297.310.
rurala se va citi 10.238.255 in loc de 10.238.682.

www.dacoromanica.ro
 IimiiTUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director: Dr. SABIN MANUILA

BIBLIOTECA STATISTICA

1. Mortalitatea infantile in Romania de Dr. G. Bann, 1930, 206 pag Pretul 400 lei
2. Higiena socials a tuberculozel in Romania de Dr. G. Bann, 1933, 295 pag. Epuizat
3. Metoda statistics de N Georgescu-Roegen, 1933, 506 pag, Epuizat
4. Statistica sanitara a Romaniel de Dr. Sabin Jtanalla, 1939, 238 peg Epuizat
5. Elemente de biometrie medical si statistIca vitals de Dr. P. Ratnneatzta, Cu o prefata
de Prof. Dr. Tulin Moldovan. 1939, XVI 468 pag. Pretul 1.000 lei
6. Elemente de Statistics : I Statistics teoretlJa si aplicata de E. C. Decusard, 1943, 334 pag. Pretul 700 lel
7. Elemente de matematica pentru statisticieni de Prof. N. Ciothnesca, 1943, 133 pag Pretul 200 le
8. TIganif din Romania demografie etnografica de Ion Chelcea. !944. 314 pag Pretul COO lei

9. Statistica agricola de Petra On7,-ii 4 Sub Ppar

10. Reeensamantul agricol din 1911. Date provizorii de Roman Cresin Pretul 700 lel
11. Agriculture din Judetul Argos. Din rezultatele recensamantului agricol 1911, de Roman
Cresin Sub tips/
12. Agrimsitltara din Judetul R.-Valcea. Din rezultatele recensamantului agricol 1941, de
Roman Cresin Sub tipar
13. Functionarli publici din Romania. Rezultatele recensamantului intreprins In Mai 1941
de lag. I, Miasnicoa.
14. Agriculture din- judetul R.-Sarat. Din rezultatele recensamantului agricol 1941 de
Roman Cresin.
15. Preturile produselor validate si clunparate de agricultori de Dr. Roman Moidoran si
Bucur $cbiopu.
16. Situatia edllitara a Mtmicipialui Dimmest. Rezultatele anchetei 1943-1944 publicate
de Dr. Sabin Mantilla.
17. Isvoarele statistice romancsti I. Bibliografia publicatiilor oficiale din Vechiul Re-
gat, de Adrian Harm! referent.
18. Populatla Bucurestilor. Rezultatele recensamantului din 1941 de Dr. Sabin Mantilla.
19. PIMPS. si ...gale din Cucuresti. Rezultatele recensamantului din 1941 de Dr. D.
C. Georgascu.

RETIPARIRI
1. Analiza rezultatelor recensamantului general al populatiel Romanlei din 1899 de Dr.
Leonida Colescu, cu o prefata de Dr. Sabin Manuila. 1944. 144 pag. Pretul 700 lei
2. tiutoril de carte din Romania 1942 de Dr. Leonida Colesca, cu o note despre raspan-
direa stiintei de carte In Vechiul Regat de Golopeniia Sub tipar

Pretul Lei 700

C. 737' 2 887-1915. 3.0 )0 IMPREVIERIA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA

www.dacoromanica.ro
n.