S-Tului Sinod: Desbaterile

1/7
BE-M ='] **. E-M-9 . E .1 Et3-9 Eiad EE-3 , fp
4
.: ..,V
At-
J
BISERICA ORTODOXA ROMANA
1 ,
1 DESBATERILE IA
..
. .
1 S-TULUI SINOD
0 DIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA Vd
ft:
ANUL 1898.
L.
I
1
..!
T.
1 Revista Periodica EclesiasticA. 1

. .
-6----w2---o--, .,.v
ANUL AL XXII -Iea, No. 5.
1 -<-
* .A.T5G-T_TST_ v
.dic
v.
1
1
1 'fr..
14
.NeT
V31
,'''
sEcTIA [WORM
,,,
A
...._.. .
,- 9.? ct-.
7IPO-LITOGRAFIA CART1LOR BISERICEVI

I
,
%
A
"Its_
li
vt
1°' 4 eZa
. 1898
VAsir.
. 1 i ,.../...k..
r/r...'' 4
...
- . NEENfaE-E13 E-821-J 'Mt : 4 EM 70-A-, E *.
www.dacoromanica.ro
SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANA
www.dacoromanica.ro
Procesele Verbale ale edinielor Santului Sinod
din
Sesiunea de Prima-vara a milli 1898.
qedinta, din 1 Haiti 1898.

Sesiunea de prima-vara a Santului Sinod s'a deschis cu
solemnitatea' obicinuita; facendu-se in Santa Mitropolie un
Te-Deum de catre P. S. Arhiereti Nifon N. Ploe§tenu, Vi-
carul S-tel Mitropolit la orele 9 a. m., la care au asistat
P. P. S. S. membri at S-tulul Sinod, fata fiind si D-1 Prim
Ministru, Ministru de Externe Si adinterim la, Culte, tar
la orele 9 1;2 s'a oficiat santirea apei in sala §edintelor
S -tu]ul Sinod, dupa care D-1. Prim Ministru, Ministru de
Externe §i adinterim la Cute da citire mesagiulul Regal de
deschiderea sesiunel in urmatOrea coprindere;
Prea, Sa,nfiri ,Pdrinfl,
Santul Sinod at Sante' Biserici autocefale ortodoxe romane,
fiind convocat prin decretul nostru No, 1504, in sesiune-
orQinara de prima-vara pe liva de 1 Malt. a. c. conform
art, 13 din legea pentru ategerea Mitropoli(ilor §i Episco-
pilor .Eparhioti cum si a constituirei S-tutus Sinod al S-tel
Bisericl autocefale ortodoxe romane;
declar deschisa sesiunea acestul Sant Sinod.
Dat gn Bucuresci la 1 Matil 1898.
(ss) CAROL
IsTch,.1558- Ministru adinterim la Culte §i
In stru ctiun e Publics.
(ss) D. STURDZA.
P. B. .111itropolit Primal, 13reqedinte: In urma ci-
www.dacoromanica.ro
4 DESBATERILE 'ST. SINOD
tire! inesagiuluI regal, CU declar deschisa sesitmea S-tuluI

Sinod.
P. S. Secretar este rugat sa bine-volasca a face apelul
nominal.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, face apelul nomi-
nal la care respund 14 P.P. S.S. Membri, fiind absinte P. S.
Episcop al Husi lor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind. In
numerul cerut de regulament, sedinta este deschisa.
P. S. Secretar este rugat sa bine-voiasca a da citire su-
marului ultimel §edinte a sesiune! de Winn& a S-tulul Si-
nod.
P. S. Episcop at RAmniculul, secretar: cite§te su-
marul ultimel edinte a sesiune! de Mama a S-tulul Sinod,
din 7 Noembrie 1897.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinter Pun la vot
sumarul; tine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.
S'a primit.
Acum, mat 'nainte de a procede la Iucrarl, sa alegem
mai int-ai pd secretarii biroului i peurma. sa alegem co-
.misiunile respective.
P, S. Episcop al Argesului: Cred ca este bine sa a-
legem tot pe P. P. S. S. Secretarl, car' ad fost to sesiunea
trecuta. Daca se aprobg opiniunea mea, v6 rog sa bine -
voiti a o pune la vot.
I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Arge§ului de a se proclama
de secretarl at biroulul tot P. P. S. S. cad ad lost in se-
siunea trecutti. Cine este pentru-, sg. bine-voiasca a ridica
mana.
S'a primit.
Prin urmare P. S. Episcop al Ram iiicului §1 P. S. Arh.
Pimen Pitestenu se proclama de secretari a! biroului.
P. S. Episcop al RAmnicalui: Multumim S-tului Si-
nod pentru increderea cu care ne onoreza acum in a §6sea
a sa sesiune. Acosta dovede§te cl S-tul Sinod este multu-
mit de modal cum no' ne-am indeplinit indatoririle nOstre
de secretari pang, acum; Ian pentru not serve to de un mat
mare tndemn ca i In viitor sa ne indeplinim cu acelaql
silinta tndatorjrile de secretarl cu care din nod suntem In-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 5
vestitl. Inca odata dar In numele meu §i al colegulul tried

P. S. Pimen Pitqtenu multumim S -tului Sinod.
Acum cer cuvintul pentru o comunicare. P. S. Episcop
l Hu§ilor, prin acesta cerere (lnaintdza o petitie) rOga. pe
*S-tul . Sinod sa, bine-voiasca a '1 .acorda un concediu de trek
-file, fiind chIemat la epathie pentru afacerl urgente.
I. (P. B. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
-cerei. ea de concediu a P. S. Episcop al Hu§ilor. One este
-ipentru, sa bine-volasca. a ridica mana.
S' a iipti Mit
Acura avem comunicarile.
Se comunica, de la. biroil petitiunea P. S. Arh. Nifon Plo-
e§tenu, prin care cere a '1 se acorda un concediu pe tot
'timpul cat va dura sesiunea de primal -vary a S-tulul Sinod,
-ad fiind bolnav de maT mult timp are nevoe de a merge
la o statiune balneara din strainatate.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
ererea de concedig a P. S. Nifon PloWenu; Line este pen-
tru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P, S. Arh. Nifon Ploeqtenu: Cer cuvintul dupe co-
Inunicarl. Se comunica de la bird' adresa D-lul Ministru al
-Cultelor i Instructiunel publice No. 74605, seria C. din 22
Noembre/97 prin care comunica. a prin inaltul decret re-
gal cu No. 3509 s'a confirmat de catre M. Sa Regele nu-
mirea in postul de Director al Tipografiel Carlilor Biserice01
a D-luf Dr. C Chiricescu, profesor la Facultatea de Teo-
logie, In locul P. S. Arh. Valerian Ramnicenu.
Se Ia act de acesta.
Idemi adresa I. P., S. Mitropolit Primat cu No. 1580, pe
'Tanga care tnainteza scris6rea primita din partea I. P, S.
Arhiepiscop §i Mitropolit al Serbiel D. D. Inocentiu, privi-
it6re la alegerea §i confirmarea I. P. S. Sale ca Mitropolit
al Serbiel, in locul, repausatulul tutu fericire Mitropolit Mi-
lail, Impreuna. cu traducerea el In limba romana, i o cd-
pie dupa raspunsul ce s'a dat la acesta scrisOre de catre
I. P, .S. Mitropolit Primat.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acesta scri-
-s6re find forte scurta, ye rog, dad, bine-voitf, sa i se dea
citire in extenso pentru a o asculta §i sa, nu maT merga.
www.dacoromanica.ro
Ii DESBATERILE ST. S1NOD
la comisiune. SAntul Sinod incuviintezi a se citescl.

P. S. Pimen Piteqtenu, Secretar di citire urrnatOre-
lor scrisorl:
Baum BHeoaoupeocaeurrefierso-, _Malt Pres Sfinfite,
&ry je yropo 6Huo Aa 5 oaor Lai Dumneleti i -a placut s&

mecum imam Ce011 mmorosacayamor
theme la sine pe marele i
mult meritosul ierarch at Bise-
meanaor Iepapxa OpHere Ilpasorma- ricel ortodoxe at Serbi4 repau-
mile Hpase 6maateamogojellor Ap- satul Infra fericire A rchiepiscop.
xHennexona Beerpawaor 11 MHTp0- al Belgradului §i Mitropolit al
Serbiel Michail, In a 5-a 4i a.
moan Cp6Hje Mamma. lunel curente.
Hpema monojeTum npongeHma Conform randuelilor itr vi-
43TatiacTi me muse H anon o mpit- gore ale Bisericel nOstre natio-
MEM mamma, II36opan Ca6op, y nale §i Legilor nOstre, privitOre-
la organisarea Bisericel nOstre,
toojoj comauu oA 15 nor mega, Colegiul electoral, in §edinta sa
moue HpliamBaHa Gum kxa, ma- de la 15 ale acestet luni dupe-
6pao je H Herm Be.imgaucTso roe- ce a ridicat rugacluni catre Sf.
Hopp H Rpm Cp6Hje Aameaugap I, Spirit, a ales pe smerita nOstra
persOnk i Majestatea Sa Re-
6maroaoaeo je Town Hatay CIdep- gele Alexandru I, Augustul nos-
HOOT as ApxHeumeHoua Beorpagoaor tru Suveran, a bine-voit s5. ne-
m llaTponoarra Cp6aje. intaresca ca Arhiepiscop at Bel-
HaHeuraskjyrm Baum BHCOR npe- gradului §i Mitropolit al Serbiei.
ooaenrreHeTao, o Henna SOH ry-
Aducend la cuno§tinta Inalt,
Prea Sfintiet VOstre perderea
&rim Hojll ja sajtecoo Cpacay Ilpa- nereparabilk incercata de dire-
Emmy' warty emyry Beaa6opas- Biserica orthodoxy a SerbieT,
Amor Apxneneaolla Mwrponoarra prin mOrtea neultatulul Archie-
piscop §i Mitropolit Michael i
Manna, a o erynamy Haim emep-
com'unicandu -Ve despre alege-
HOCTII Ha HaTeApy Apxlleulleaoua
rea smeritel nOstre persOne In
Beorpageaor H IliTpouosaTa Cp6oje, scaunul de Archiepiscop at Bel-
6paugn y IpxoTy MUM Barns gradul ul §i Mitropolit at Serbiel,.
rugam pe Inilt Prea Sfinlia
BoconlipeocBemzenn ;pi OBeTlltd
ITOstra/. ca frate Intru Christos
moannama Caojam momoraeTe Ham _s6, verntl intru ajutorul nostril
upeA UpecTomori milaocpgaor Bora cu rugaclunile sfinte ale Inait
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. S1NOD 7
ram limy ,aa6ytHary yxpenn / Cse Prea Sfintiel VOstre inaintea
TON Ayxy m 111TO g Hama ocHyaema, scaunulul lul Dumnecleil cel
.jla OH N1101'01111J1OCTIIBH 110 Csojoj
milostiv, ca El, malt induri-
torul, dupe a Sa buna-voire sa
.6aarocTH Hallam, T8 AH181118 cmepae se Indure a Intari, prin Sfintul
MOIHITH8 B genama y BpT rpaAg ro - Spirit slabele n6stre putert, cart
11-01t1 IT 111130 AO 1i011q11 6:118POCJI0B 6aa- ne lipsesc, pentru ca smeritele
nOstre rugaciunt §i fapte in
a XplicToag6Hmam Pomo-
Aromep Rom
1-q r ogorul Domnulul sa pOta aduce
AaPy:H3paay Cp6uje AaegeauApy I bine-cuvintarea Dumnecleesca
a Mori epIICROM npamocamom Ha- asupra Majestatel Sale Alexan-
pup. Herat 60 me, Ha omaj Baum, dru I, Regele Serbiel, Suveran
al nostru, de Christos iubitor,
:y CimeHoj EpamoczaHmoj ApHHH Ha
§i asupra Intregului popor sorb
Ben Bean °Etyma° mmp y nip CBMT6 orthodox. Pacea, dupe spiritul
eoaHreacHe mayme, nano 6H y Tan- Invatemintelor sfintelor Evan-
a M 11 30110HHTJAI C110110j8TBy CplICH8 ghelii, fie pururea pazita in
stnul Bisericel Ortodoxe Serbe,
Dpamocaamlla Iona, y xplluiTamemoj
pentru ca, traind fntr'o unire
zkleikaBila ca OCT8H011 Ba .eaeantom cre§tinesa. §i pace cuvenita,
lipamoca 'BROM upmmom, Ilacupella Biserica Orthodoxy Serba sa
leammirom Xpil TON CllacHTeaem, Ca. pOta tot d'una pazi neatinse
sfintele dogme, arclaminte §i
lAllOCTO.11111181 13888.1813810111 11 1101188-
randuell, date roue prin In-
amm Ca6opnua nponomeaaao ea. aorme, vetatura Prea Inaltului nostru
apHoeHo yeTanomo H upooiwe cmarAa Archipastor, Mantuitorul Chris-
aeHapyiummo xpaauaa, CB6 y cam tos, transmisa prin &luta A-
postoll §i sin6dele ecumenice
Tp1111110CT8CHOP Bora H ea cnacefie
§i locale, §i SI fie in unire cu
sepHmx. Intrega Biserica Ortodox& ecu-
3 die6pyapa 1898 romitab
menica, total Intru gloria Prea
y Beorpapar Sfintet Treimi i pentru man-
A. E. Bp. 448- tuirea credinctocilor.
Buller Bacoitoopeocsenaencmsa Belgrad, 23 FebruarW anul 18
0 Xperm 6paT A. E. No. 448.
Cmispeoa mo.urroeinot Al Malt Tres Sfinciel Vostre
Apsmemicson 6eorpaAcsK infra Christos frate
B
Mirrpono.urr Cp6nje, merit rugktor
iiHOKEHTRJE. Archiepiseop al Belgradultit_
Vi
Mitropolit- al Serbia
(ss) INNOCENT.
(Local sigiliului Archiepiscopiel Belgra-
dulul qi Mitropoliel Serbiel).
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD
Respunsul dat de I. P. S. Mitropolit Primat la acest&

scrisOre:
Malt Prea Santitulul Archiepiscop al BelgraduluI §i Mi-
tropolit al Serbiel D. D. Inocentiu. Belsrad.
«Cu o vie bueurie In Domnul am primit sciinta comuni-
cat& prin fratesca Vestra scris6re cu No. 448 din 23 Februa-
rie a. c., ca prin harul ci mila Domnulul §i Mantuitorulul
nostra lisus Christos a gasit cu tale marele colegiu electoral
preveclut de legile Regatulul Serb, sa. Ve theme IvInalta
demnitate de Arhiepiscop al Belgradulul li Mitropolit al
Serbiel,alegere Intarita de Majestatea Sa Augustul vostru
rege Alexandru I In locul malt regretatulul §i intru fericire
mutat la Domnul Prea Santitul Mihail.
Salutand cu evlavie actul sAvIrOt in persona Inalt Prea.
Santiel VOstre. Ve imbrati§ez cu cea In Christos santa sa-
rutare fratesca, rugand cu tot dinadinsul pe Capul cel ne-
veclut al Santel nOstre Bisericl sa acorde Inalt Prea Santiel
VOstre destule puteri cu sanatate deplinA, spre educe la
bun liman turma duhovnicesca ce vi s'a incredintat.
In paza neclintita a Dumneciee0e1 alcatuirI a Sante Bi-
serid a Domnulul i Mantuitorulul nostru lisus Christos,
noI cu totil stAruind §i remaind, rog pe bunul Dumnecleti,
ca sa Immultesca. anil Inalt Prea Santiel VOstre 0- sa ye-
pastreze Intreg §i sanatos, drept indreptand cuvintul ade-
verulul, bine voind In acelatg time a avea §i pe smerenia
mea pururea In atentiune la santele v6stre rugaciuni",
S-tul Sinod is act de acestea §i dispune a se publica sc.
in Revista «Biserica Ortodox& Romana,.
Se comunica de la birou adresa cu No. 81,279/1758-
seria C. a D-lui Ministru al Cultelor, pe langa care inain-
teza in copie adresa. Df-lul Ministru de Resboii.1 cu No. 762
ca resultat la mtjlocirea facuta de S-tul Sinod prin .adresa
No. 413/97, pentru scutirea de serviciul militar a elevilor
seminari0I §i a studentilor Facultatel de Teologie.
I. P. 8. Mitropolit Primat, Presedinte: Eli cred ca._
acestel comunicarI sal se dea citire in §editta viitOre pen-
tru a se lua asupra el o hotarare.
S-tul Sinod incuviinteza.
Se comunica de la birou adresa S-tel Episcopil a Rim-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 9-
eiculul cu No. 3140/97, pe Mg care Inainteza In copie

adresa onor, Minister al Cultelor cu No. 72,944/9403 seria
C. din 1897, relativ1 la reintegrarea In drepturile preote0I
-a preotulul loan Cernttianu, lost caterisit si se is acb
Idem, adresa S-tel Episcopil a Ramniculul cu No 2896/97,
pe langa care tnainteza, dosarul relativ la cestiunea preo-
tulul loan Plevianu din Craiova 0 se trimite la comisiunea
de petitiuni. .
Idem, raportul preotulul paroh al bisericel Mantulesa din
Craiova cu No. 73/98, prin care reclama cli epitropil Taft
departat din serviciul bisericel si ca nu'i platesc nici sa-
laria comform leget clerulul, 0 se trimite la comisiunea de
petitiunt.
Idem, adresa D-lui Ministru al Cultelor qi Instructiunel
publice cu No. 6763/929 seria C. prin care cere a se
plati Indemnisatia cuvenitg. D-lor Vivescu §i Celarenu de-
legatl al Ministerulul pentru cercetarea gestiunel financiare
a Tipografiel cartilor biserice01, §i se trimite la comisiunea
pentru luarea socotelelor Tipografiel si ale Revistel.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0I
cu No. 424/97, cerend la 17 Decembre 1897 un credit de
10910 lel pentru a putea continua mersul Tipografiel; s'a
cerut avisul comisiunel pentru verificarea situatiuneY Tipo-
grafiel. §i in vederea raportulul comisiunel s'a aprobat acel
credit sub reserva aproblrel S-tuluT Sinod §i se trimite la
aceea0 comisiune.
Idem, raportul acelea§l Directiunl cu No. 484/98, cerend
la 14 Ianuarie 1898 a'i se incuviinta O. procure hartia ne-
cesara. Tipografiel -de la fabrica care s'a angajat la ultima
licitatie; s'a cerut avisul comisiunel pentru verificarea si-
tualiunei Tipografiel §i in vederea raportulul comisiunel, 'i
s'a aprobat cererea, Mg sub reserva aprobArel ulteri6re a
S-tulul Sinod qi se trimite la aceiasl comisiune.
Idem, petitiunea preotulul Titu CiocIrlan §i diaconulul
C. Busuioc, corectort la Tipografia cartilor biserice0I, prin
care cer ameliorarea salariulul §i se trimite la aceia0 co-
misiune.
Idem, adresa S-tel Episcopil a Ranniculul cu No. 3017/97,
pe Mg tare Inainteza in copie raportul Protoereulul Ju-
kletulul Doljiu, privitor la preotul loan Locustenu din Cra-
www.dacoromanica.ro
10 DESBATERILE ST. SD1OD
iova, care Bind bolnav-(le paralisie, -cere, a A scutit -de -a-r-

bonamentul la Revista, Biserica Ortodox& Roman& ;IL se,
trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, petitiunea D-lul Babeanu, epitrop ctitoricesc al bi-
sericel IcOna din Bucure§t1,, prin care cere a se permite s&
functioneze corul mixt de baelI §i fete, ce a InAintat la,
numita biserick §i se trimite la comisiunea de petitiunl,
Idem, petitiunea mal multor dirigintl de corurl biserice01,
din Bucurev t, prin care cer a li se permite s. continue
functionarea corurilor mixte de MeV §i fete, qi se trimite
la aceia0 comisiune.
Idem, raportul Directiunel Seminariulul din Curtea de.
Argeq, cu No. 183, prin care arata ca a primit 17 exem-
plare Biblil de Buzeil, In cate 5 volume, prin Protoereul
Jud. Olt qi cere a se aproba, ca aceste card sa se ImpartL
In dar la elevil silitorl si sAract §i se trimite la comisiunea.
pentru luarea socotelelor Tipografiel §i Revistel.
Idem, ,raportul aceleaql Directiunl cu No. 182, prin care,
cere a se da de dire Tipografla cattilor biserice§tI ate,
un exemplar din tote cartile elite din acesta Tipografie-
pentru biblioteca acelul Seminaril precum §i Revista Bi
serica Ortodox& Roman& si se trimite la aceiaql comisiune.*
Idem, petitiunea mal multor preoti din Judetul Dorohoiii,
prin care cer sporirea salariulul la 80 lei lunar §i se tri-,
mite la comisiunea de petitiunl.
Idem, petitiunea preotulul pan% al parohiel Sipotele din.
Judetul last, prin care cere permisiunea de a tipari §i vinde-
o carte de ritual intitulata «Micul Evhologiu* §i se trimite.
la comisiunea pentru luarea socotelelor Tipografiel qi Re-
vistel.
Idem, raportul preotulul paroh al parohiel ipotele din jud.
Ia§I, 'cu No. 79/98, prin care cere a se hotari de St. Sinod
ca la Nasterea §1 Botezul Domnulul s& se tins &el Vile de-
ajun, spre a putea preotul In parohiile marl sa, parcurgi
tOtI parohia §i se trimite la comisiunea pentru parohil.
Idem, petitiunea preotulul. I. Ionescu din comuna Gin
le§ti, Judetul Valcea, prin care cere a fi scutit de abianka-,
mentul la Revista Biserica Ortodox& Romlna, si se trimite
la comisiunea. pentru luarea socotelelor Tipografiel §i 13e-,1
vistel.
www.dacoromanica.ro
Idem, petitiunea preotulul Nicolae Rieman din comuna

TiOna, Judetul Romanati, prin care cere a se obliga ob§tia
4ocuitorilor din acea comuna s5.1 faca cask parohiala sail
sa fie transferat Ia Caracal, §i se trimite la comisiunea de
petitiunt
Idem, petitiunea parohulul parohiel Bace§ti, Judetul Gorj,
prin care cere a se hotArt de St. Sinod BA nu s' _mal zu
gravesca In bisericI chipuri de ale ctitorilor, ci numal ale
sfintilor, §i se trimite la aceia§I comisiune.
Idem, raportul preotulul paroh al parohiel Palilula din
Judetul Dolj, prin care cere a'i se spori salarul §i a fi
scutit de abonamentul Ia Revista Biserica Ortodoxo. Romani
§i se trimite la comisiunea pentru luarea saotelelor Tipo-
rafid §i Revistel.
Idem, raportul Chinoviulul Romanese cu patronul Bote-
zul Domnulul din Muntele Athos, cu No. 288/97, prin
care cere a'i se- darui de S-tul Sinod litere pentru opt pa-
gine precum §i o colectiune de carp, de ritual tiparite Yn
?ipografia S-tulul Sinod, $i se trimite la aceIa§1 comisiune.
Idem, petitiunea preotulul Garabet Sahag din Rusciuc,
prin care cere a fi primit In Biserica Ortodoxa cu demni-
tatea de preot §i se trimite la comisiunea de petitiunl.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Terminandu-
se comunicarile, P. S. Nifon ,Ploe0enu are cuvtntul.
P. S. Arh. Nifon .Ploeqtenu: I. P. S-tite Pre§edinte,
.aprOpe tOtA iarna fiind bolnav §i dupa sfaturile doctorilor
cari Mail clutat, urmand i plec la una din statiunile
balneare pentru a'ml cauta sAnatatea, am Indrasnit de m'am
-adresat S-tulul Sinod prin petitiunea ce s'a comunicat de
Ia. biros, de a cere un congedia vi care mi s'a acordat.
Multumesc cu recunoscint5, S-tului Sinod pentru bunatatea
ce a avut de a'ml acorda acest congediu §i fagaduesc Yna-
intea lul Dumne4eil i a. S-tuIul Sinod, c. in viitOrele se-
siunl, data Dumnedeu 'ml va ajuta sa me fac bine, voit
lucra cu zel §i activitate ca si compensez lipsa ce am facut
1n acesti sesiunel
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Acum sa pro-
cedenr, la alegerea comisiunilor, Yncepend cu comisiunea de
petitiunl. Ve rog, bipe-voitl a ye intelege asupra persOnelor..
P. S. Arh. Pimen Pitegtenu: I. P. S-bite Pre§edinte,
www.dacoromanica.ro
12 DESBATERILE ST. SINOD
Ve rog sa bine-voitl a suspenda sedinta pentru a ne con-

sfeitti.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Suspend se_
dints pentru cincl minute.
edinta se suspenda pentru cincl minute.
D. Prim Ministru, Ministru. de Externe si ad-interim la.
Culte se refrage din sala sedintelor.
edinta se redeschide.
Se procede la alegerea comisitmei de petitiuni.
I. P. S, Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul$
-votultk este: Votanti 14. Majoritate absolute. 8. Ad tntrunit:
P. S. Episqop al Romanulul 12 voturl
* Buzeuld 14 *
Arhiereu Meletie Ga le.tenu 12
Episcop al Argesulul 2
) Arhiereti Valerian Rimnicenu 2
Prin urmare, P. P. S. S. Episcopi al Romanulul si al
Buzeulul si P. S. Arhiereti Meletie 'Menu, car! all In-
trunit majoritatea voturilor, se proclama -de membri in co-
misiunea de petitiunt.
Acum ye rog sa procedem la alegerea comisiunel pen-
tru luarea socotelilor Tipografiel si ale Revistel S -tulu! Sinod.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Ed sunt de perere sat
proclamam de membri fn acesta comisiune tot pe P.P. S.S.
car! au fost In sesiunea trecuta. si anume P.P. S. S Epis-
copY al Husi lor, al ArgesuluI si P. S. Atanasie Episcop al
Ramnicului.
Rog pe S-tul Sinod sa accepte acesti propunere a mea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Prqedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Pimen Pitestenu de a proclama membri
in comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiel si Re-
vistel Biserica Ortodoxe. Roman., tot pe P P. S.S. cari au
fost In sesiunea trecuta. Cine Este pentru, stt bine-voiasca
a ridice.mana.
S'a primit.
Proclam de membri in comisiunea pentru luarea soco-
telilor Revistel Biserica Ortodoxe. Romani si Tipografie! Car-
tilor Bisericestl pe P, P. S.S. ,Episcopi al Husilor, al Arge.
aului, si al Re.mniculul.
Acum sa procedem lit alegerea comisiunel pentru cerce-
www.dacoromanica.ro
tarea cartilor didactice de Invetamint religiose cursul se-

cundar.
P. AS, Episcop al Argesului: EA as propune sa se a-
mp membri In comisiunea pentru cercetarea cartilor di-
dactice de invetamtnt religios tot P.P. S S. cars ati, lost in
sesinnea trecut a.
Vocl. Prea flIte. ,
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:,M6 unesc
si eil cu propunerea facuta de P. S. Episcop al Argesului,
Pun la vot acesta propunere. Cine este pentru, si bine-
volasca a ridica mama.
S'a primit.
Procedem acum la alegerea comisiunea pentru cercetarea
manualelor de cantari bisericesti.
Se procede la alegerea comisiunea pentru cercetarea ma-
nualelor de cantari bisericesti.
I. ,13. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votului este:
Votantl 14. Majoritate abboluta 8: Ail Intrunit:
P. S. Episcop al Romanului 14 voturi.
* * A rgesului 14
* Arh. Dositelil Botosenenu 14 *
Proclam dai de membri in comisiunea pentru cercetarea
manualelor de' cantarI bisericestt pe P. P, S. S. Episcopl al
Romanului *i al Argesului si pe P. S. Dositel Botosenenu.
lie mal avend nimic la ordinea OHO ridic sedinta. Pe
'cea viitOre o vom avea Lunt, 4 Matti, orele 12 din di.
edinta se ridica la orele 101/2 a. m. anuntandu-se,cea
viitOre pentru Lunt 4 Maia, orele 12 din iii.
Presedinte: t Iosif Mitropolit Primat.
Secretar: f AtanasiA al lamnicalul.
qedinca din 4 Maltz 1898.

Sedinta, se deschide la orele 12 si 20 minute din cli sub
presedintia 1. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund preset:41 13 P.P. SS.
Membri, find absinte P. S. Episcop al Buzeulul; lar P. S.
Arhierett Nifon Ploestenu in concediu.
www.dacoromanica.ro
P. S. Pimen Pitestenu, secretar: citeqte sumarul §e-

dintei precedente.
I. P. S. Mitropolit Primat, rregedinte: Pun la vot
sumarul §edintei precedente. Cine este pentru, sa bine -vo-
lasca, a ridica mana.
S'a primit.
Se comutica de la birod petitinnea P. bnpiscop al Bu-
z6ulu41. prin care cere a 'i se atorda concediu pe qiva de
4 Maid fiind bolnay.
cererea de concediu a P. S. Episcop al Buzeulul. Cine este
pentru, sa bine-volasca a ridica mana.
S'a prima,
P. S. Episcop al .Rgmnicultzt, secretar: cite§te a-
dresa cu No. 81279/1758 seria 098, a D-lui Ministru de
Culte, pe langa care inainteza to copie adresa D-lul Ministru
de Resbold sub No. 762, ca respuns la mijlocirea facuta de
S-tul Sinod, ca seminaritii §i studentil faculttlel de Teo-
logie sa fie scutitl de *servictul militar.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ed n'am Inteles ni-
mic din acestea.
P. S. Episcop al Dun'arel de jos: Cred ca ar fi bine
sa ni se trimita to copie procesul-verbal Inchelat de con-
siliul de inspectorl, ca sa. vedem ee este de facut.
P. S. Episcop al Ramnicalui: Dupa cum 'ml aduc
aminte, in lucrarea comisionel S-tulul Sinod mat era vorba
i despre scutirea cantaretilor, carl Bunt militieni §i a 're
zervi§tilor, de concentrarile, CQ se fac anual pentru exer-
citiile militare. Adresa. &Jul Ministru de Resboid in acesta
privinta nu spune nimici §i nu spune nicl ce dispositiunl
anume s'a That q a cu cererea facuta de S-tul Sinod pen-
tru seminari§tI §i pentru studentil Facultatil de Teologie,
De aceea este fOrte nimerita parerea, ca sa se mijlocesca
din nod la Ministerul de Resbol, pentru a ne trimite o
copie clupa procesul-verbal al inspectorilor armatel, ca sa
luam cuno§tinta de dinsul, §i atuncl dad. hotartrea luata
de inspector! In acesta privinta va r6spunde dorintelor S-tu-
Jut Sinod, vom lua act de dinsa, far data nu, se va face
din nod mijlocire. Acesta este parerea mea, pe care ye rog
a o pune la vot.
www.dacoromanica.ro
bESBATERILE ST. SINOD 15
1, P, S. Mitropolit Primat, Presedinte; Pun la tot

parerea. emis4 de pr S. Episcop al RamniculuI. Cine este
pentru, sa bine-voTasca a ridica mana,
S'a primit.
Se comunicS. de la birml petitiunea D-lul T. Popescu Pa-
serea, prin care rOga. pe S-tul Sinod a 'i se aproba lucra-
rea sai «Slujba S-tulul Spiridmp pe care a inaintat'o S-tu
lul Sinod deja din anul 1895, si -se trimite la comisiunea
pentru cercetarea manualelor de cantari bisericestr.
Idem, petitia Econ. C. Ionescu din Capital4 pe langa
care tnainteza spre cercetare si aprobare un manuscript in-
titulat: «Istoria BisericeI Romane,-, Si se trimite la comisia
pentru cercetarea cartilor de Inv6tamtnt religios, cursul
secundar.
Idem, petitia D-lul Lazar tefanescu, profesor de Musics
,tn T. Severin, pe lang6. care Inainteza S-tulul Sinod spre
aprobare'dou6 exemplare din lucrarea sa: «Prohodul Dom-
nuluil si se trimite la, comisiune pentru cercetarea manna-
lelor de cantarI bisericestI.
Idem, petitiunea Diaconului Gheorghe Chirica si D-1 Ion
Andrei, profesorl de religie din Ploesti, pe langa care Wain
teza sere aprobare un. manual de «Morala crestina* si se
trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de inveta-
mint religios, cursul secundar.
ldem, petitiunea Economulul C Rosel din Buz 1, pe langa
care Inaintea. spre cercetare si aprobare un manuscript,
traducere dui:16 opera .Arhiepiscopulul Inocentiu- din_ Cher-
sonesul Tauric Intitulata: Ultimele glue din vieta, pa-
meIntesca a D-lul nostru Iisus Christos", §i cere a
se imprima de Tipografia Cartilor Bisericesti? si se trimite
la ace1a0 comisiune.
ldem, petitiunea D-lul Haralambie Demetrescu, profesor
la gimnasiul din Campu-Lung, pe langb. care Inainteza spre
cercetare Si aprobare un manuscript de Morala In doue
exemplare, si se trimite la aceIa0 comisiune.
Idem, petitiunea D -lul I. Zmet, pe langa care tnainteza
spre cercetare si aprobare un manuscript, intitulat Anasta-
simatar practic raro-grabnic, si se trimite la comisia pen-
tru cercetarea manualelor de cantgrl bisericestl.
Idem, adresa S -tel Mitropolil a Moldovel Cu No. 558,/98,
www.dacoromanica.ro
16 DESBATIMILE ST. S1NOD
pe langa care inainteig, sentinta pronuntatl de spiritualul

consistoriil al acelei Mitropolit, relativ la preotul Gavril Das-
ctilescu din corn. Delenil, jud. Falciu, fost caterisit de spi-
ritualul consistoria al Eparhiel Husi lor, precum si doue do-
sare, relative tot la judecata numitului preot, si se trimite
la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea Protopresbiterului Simion Popescu, pe
langa rare tnainteza din noti spre cercetare si aprobare ma-
nuscri ptele tntitulate: Catehism partea I si II si Expli-
carea Evangehilor, §i se trimite la comisiunea pentru
cercetarea cartilor de Trivet/mint religios.
Idem, petitiunea Protopresbiterulul Simion Popescu, pe
langa care inaintez6. spre cercetare si aprobare un manus-
cript in dou6 exemplare intitulat: Istoria BiblicA, ma-
nual pentru scOlele normale de ambe sexe, si se trimite
la acelasi comisiune.
Idem, adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 1740,
pe Mg& care inainteza tin dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a fratelul Oprea I. Petrescu din M-rea
Cernica, si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa aceleeasi St. Nlitropolii, cu No. 1739, pe
Mg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surori Steliana Ion Petre Sofronie
din M-rea Viforita si se trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Mitropolii, cu No. 1696, pe
Mina care inaintdza trey dosare cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorilor Efrosina D. Costescu, Cleo-
patra Lupescu si Maria Tita Leonte din M-rea Paserea si se
trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. MitropoliT, cu No. 1697, pe Tanga
care inainteza sese dosare cu actele relative la tunderea
in monahism a surorilor: Maria I. Popescu, Nita A. Dumi-
trache, Ana Na.Stase Iordanescu, Anica -Gheorghe Constan-
tinescu, Ilinca Nedelcovici si Anastasia Nicolae Gheorghe, tote
din M-rea Zamfira si se trimite la acela0 comisiune
Idem, adresa aceleeast St. Mitropolii, at No. 1699, pe
Janet care inaint6za doue dosare cu actele relative la tun-
derea in monahism a fratilor Alecu -Gheorghe Oltenu si
Ion Panait din M-rea Caldarusani, si se trimite la acelasl
co misiune.
www.dacoromanica.ro
Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1700, pe-

MO. care inaintezA. un dosar cu actele relative la tun-
derea In monahism a surorel Smaranda Ionescu din M-rea
Tigne0, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa acleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1701, pe
Mg& care inainteza trei dosare cu actele relative la tun-
derea In monahism a surorilor: Ana Radu L Olariu, Stana
Preotu Neagu si Stanca Damian Bradoschi din M-rea TigA-
ne§U, si se trimite la aceiasi comisiune
Idem, -adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1702, pe
Fang& care inaintezi un dosar cu actele relative la tun-
derea In monahism a fratelul Nicolae Dumitru erban din
M-rea Caldarusanl si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1703, pe
Tanga care inaintezi un dosar cu actele relative la tun-
derea In monahism a fratilor: Ion N. Isac si Florea St5.-
nescu din M-rea Cernica, si se trimite la acelasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1704. pe
-Fang care Inainteza un dosar cu actele 'relative la tun-
derea in monahism a sores Ana P. Chirit6. din M-rea Vi-
forita si se trimite la acelasi comisiune.
langa care inainteza un dosar cu actele relative la tan -
derea in monahism a fratelui Raducanu I. Georgescu din
M-rea Caldarusani, si se trimite la acelasi comisiune,
lang care inaintez1 un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a fratelui Iuga Precup din M-rea Kela,
si se trimite la aceiasi comisiune.
derea In monahism a sorel Ecaterina T. Ho loin din m-rea
Tiganesti si se trimite la aceiasl comisiune.
Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, ea No. 1708, pe
langa care inainteza trei dosare cu actele relative latun-
derea in monahism a fratilor: Tudor Grigore Mihal, te-
fan Nachescu si Andrei Grigore din M-rea Cernica stie
trimite aceiasi comisiune.
langa care inaintez& cMci dosare, cu actele relative la
2
www.dacoromanica.ro
tunderea In--monahism a surorilor;. Maria C, Popescu, Ma

ria Radulescu, Evdochia Dancu, Alexandrina, Ghita. Lefter
si Elena Apostol, t6te din M-rea Pasarea, si se trimite la,
acelasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1710, pe,
langa care inainteza trel dosare cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorilor Maria Florea llie, Anica,
Ionescu si Elena C...§tefanescu din M-rea Samurcasest1 Ii.
se trimite, la aceias1 comisiune.
Idem, adresa St. Mitropolil a Moldovel si Sucevel cu No.
1010, pe langa care Inainteza sese dosare cu actele rela-
tive la tunderea in monahism a surorilor: IOna Pricope_
SaVin,-Sunza Domnariu, Mafia Salomiel, Elena Irimiade,
Efrosina lonescu si Maria Dulgheru, tete din M-rea Vara-
tecu si se trimite la acelasT comisiune.
Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1012, pe
Tanga care inainteza patru 'dosare cu actele relative la
tunderea In monahism a surorilor: Anastasia Vizitiq, Ana.
Popovid, Sultana Talpa si Maria Ionescu tete din M rea
Agafton Si se trimite la aceIast comisiune.
Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1011,. -pe
Tanga care Inainteza sapte dosare cu actele relative la tun-
derea In monahism a surorilor: Maria Ionescu, Smaranda
D. Antolie, Elena Preotu Ieremia, Tita Paraschiva I. Rafaila,
Maria Gabriil Pivariu, Ecaterina Boazi si Smaranda Ma-
noliu, tete din M-rea Agapia si se trimite la acelasl co-
misiune.
Idem, adresa aceleeasl St. Mitropolil, cu No. 1013, pe
langa care inainteza doue dosare cu actele relative la tun-
derea In monahism a fratilor: Gh I. 1.efanescu si Costache
a Popil din schitul Preotestl, Jud. Suceva si se trimite la.
aceiasI comisiune.
Idem, adresa aceleeasl. St. Mitropolil, cu No. 1009, pe
langa care inainteza case dosare cu actele relative la tun-
derea In monahism a tratilor Petru Codrea, Simion Liteanu
Gavriil Rusu, "Panteleimon Cojocaru, Ion V. Hanganu si
Gheerghe Filipov.icl, top din M,rea Neanitu si Secu, si se
trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa St. Episcopil a Ramniculul cu No. 725/98,
pe Mg& care inainteza un dosar cu actele relative la tun-t-
www.dacoromanica.ro
.derea in monahism a fratelul Gheorghe Pirici din schibil

Lainici, jud. Gorj, calugarit In cas de 1361g., cerend recu-
n6scerea caluglrirel efectuate, si se trimite la aceiasi co-
misiune.
Idem, acIresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 1108/98, pe
Tanga care tnainteza un dosar cu actele relative la lunde-
rea in monahism a surorei FlOrea P. Puica din M-rea Ho-
rezu, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 1158, pe
rang care inainteza un dosar cu actele relative la tunde-
rea In monahism a surorel Tudorita, Dumitru din M -rea.
Dintr'un Lemn, jud. Valcea, si trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu N. 1157, pe M-
g& care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea
in monahism a sorel Maria Predescu din M-rea Dintr'un
Lemn, si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa St. Episcopil a Argesuluf, cu No. 972, pe-
langa care inainteZa un dosar cu actele relative la tunde
rea in monahism a fratelul I6n Valeanu din M-rea Turnu
si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleetisi St. Episcopil, cu. No. 253/98, pe
tang care Inainteza an dosar cu actele relative la tun-
derea In monahism a sorel Stanca Ion Carstea, din M-rea
Valenf si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 188/98, pe
langl care Inainteza un dosar cu actele relative la tun-
(lefea in monahism a fratelul Gheorghe Gogorici, din M-rea
StanisOra, calugarit in cas de Ma, cerend recunOscerea ca-
lugarirel si se trimite la aceiast comisiune.
Idem, adresa St. Episcopil a Buzeului, cu Na. 343/98,
pe langa care tnainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea In monahism a surorei Safta C. S. Mihalache din
M-rea Cotestl vi se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No.- 341/98, 'pe
land. care Inainten un dosar cu actele relative la tun -
derea in monahism a surorei Casandra H. Coceneseu dirt
,M -rea Rogoz si se trimite la aceias1 comisiune.
Idem, adresa aceleeasi St. Episcopil, cu No. 327/98, pe
langh care inainteza un dosar cu actele relative, la tun-
derea in monahism a surorei Luxa Cosma din M-rea Ra-
testi si se trimite la aceiasi comisiune.
www.dacoromanica.ro
20 DESBATSRILE ST. SINOD
Idem, adresa aceleea§1 St. Episcopil, cu No. 328/98, pe

tang& care inainteza un dosar -cu actele relative la tunde-
rea in monahism a surorel IOna M. Burhal6. din M-rea
Rate0.1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, adresa aceleea0 St. Episcopi1, cu No. 342/98,
pe langa care inainteza in dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Anica Adam din M-rea Co-
te§tI §i se trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, adresa acelee4 St. Episcopil, cu No. 329/98,
pe langa care inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Ecaterina I. Grigore din M-rea
Rate§t1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, adresa aceleea§f St. Episcopil, cu No, 330/986,
pe tang care inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Dobra I. Roman din M-rea
Rate§ti, §i se trimite la aceia§f comisiune.
Idem, adresa aceleea1 St. Episcopil, cu No. 331/98, pe
langa care inainteza iln dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Neac§a St. IOn din M-rea
Cote§ti, §i se trimite la aceia§f comisiune.
Idem, adresa aceleea§1 St. EpiscopiI, cu No. 332/98, pe
Mg care inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Gherghina I. Die din M-rea.
Cote§t1 §i se trimite la aceia0 comisiune.
langa care inaintezil. un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a surorel Zoita P. Stancill din M-rea
Rogoz §i se trimite la aceia§1 comisiune.
Idem, adresa aceleeal St. Episcopii, cu No. 334/98, pe
derea in monahism a fratelui Craciun S. Mihalache din
M-rea Varzare§t1 §i se trimite la aceia§1 comisiune.
MO care inainteza un dosar cu actele relative la tun-
derea in monahism a sore. Frosa Arhieovicili din M-rea
Rate§ti §i se trimite la aceia0 comisiune,
idem, adresa St. Episcopil a.. Argesnlui, cu No. 371/98,
pe Fang care Inaintea un dosar cu actele relative la tun-
,derea In monahism a surorel Maria Fin Cercel, din M-rea
Yileuf §i se trimite la aceia§1 comisiune.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOO 21
Idem, adresa St. Episcopii a Dunare1 de jos cu No

824/98, pe langa care inainteza un dosar Cu actele re-
lative la tuiderea in monahism a surorei Evdochia M,
Macarova din M-rea Celic-Dere si se trimite la aceiasi co-
misiune.
Idem, adresa SL Episcopii a Ramnicului cu No. 1203/98,.
prin care da relatiuni asupra unor abonamente la Revista
«Biserica Ortodoxa Romana *, inapoind si pe cele care nu
s'ad putut achita §i se trimite la comisiunea pentru luarea
socotelilor RevisteT si Tipografiel.
Idem, adresa SL Mitropolil a Ungro-Vlahiel cut No. 1761/98,.
pe langa care inainteza un proect de regulament pen-
tru -zugnavirea bisericilor spre a se supune dcliberarei S-lul
Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat, ,Presedinte: Asupra a-
cestel cestiuni, rog pe S-tul Sinod sa'ml dea voe ca sa dau
lamuriri dup. comunicari.
Se comunica de la biroti .petitiunea D-lui tefanescu,
profesor de musica de la Turnu Severin, prin care cere,
ca Directiunea Tipografiei cartilor bisericestl sa-1 predea lu-
crarea D-sale: Anastasimatarul in 5000 exemplare fara erori,
Spre a putea mai in urma ca sa platesca si restul de bans
ce are a da acolo si se trimite la comitunea pentru luarea
socotelilor Tipografiel ei Revistel.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericesti,
cu No. 21/98, pe lang care inainteza o copie dup. in-
ventarul de dota, arhiva si situatiunea financiara a Tipo-
grafiel, facut la 10 Noembre 1897 si se trimite la aceiasi4
comisiune.
Idem, raportul aceleeasi _Directiuni, cu No. 22, prin care
arata ca litografia ic6nelor s'a suspendat. provisorid din
calm lipsei de fonduri spre a continua §i esprima opi-
niunea de a fi suspendata, pana and Tipografia va dis-
pane de mai multe mijlOce si se trimite Ju aceia§I comi-
siune.
Idem, raportuL aceleeasi Directiuni, cu No. 23, pe langa.
care Inainteza proectul de budget at Tipografiel pe exer-
ciVul 1898/99 spre aprobare, si se trimite la aceia.si co-
misiune.
www.dacoromanica.ro
22 DESBATERILE ST, SINOD
Idem, raportul aceleeas1 Directiunl, cu No. '24, prin care

arata ca s'a conformat ordinuluI S-1u1 Sinod No. 399/97,
grin care 'i s'a pus In vedere de a da un rand 'de carp
-de ritual scOleT de cA.ntareti din PAWL si se is act.
Idem, raportul aceleeasi Directiunl, cu No. 26, pe tang
care Inaint6za S-tulul Sinod situatiunea financiara a _easel
pe anul 1897/98 si se trimite la comisiunea pentru luarea
-socotelilor Tipografiel i Revi.steT.,
Idem, raportul "aceleea0 Directiunl, cu No. 25, prin care
arata ea Onor .Minister al Cultelor la orT-ce comanda de carp
bisericestI de ritual cere rabat de 20% si rOga pe S-tul
Sinod, sa hotArasci dad. aproba sa se deaacest rabat pe
-viitor sari nu, si se trimite la aceiasT comisiune.
Idem, raportul Comitetulul Redactor al Revistel S-tulul
Sinod, cu No. 65, pe Yang care tnainteza un tabloti de
-situatiunea financiara a Revistel pe anul expirat al XXI,
1897-98 si cere a se descarca Comitetul de gestiunea a-
nului al XX[ -lea si a se lua mesuri ca Prea Cucernicif
Protoerel sa inainteze abonamentele indata dupa ce le-au
incasat, si se trimite la aceiasl comisiune.
Idem, raportul acelulas1 Comitet, cu No. 66, prin care
arata, ca Protoereul jud. Tecucl, datoreza suma de 3244
lel ban! 413 i neglijaza de a 1nainta abonamentele indata
-dupa ce-le a incasat, si se trimite la aceiasi comisiune..
Idem, raportul aceluias1 Comitet, cu No. 67, prin care
arata, ca Protoereul judetuluT Putna datorestO suma de lel
1634 si cere a'i se comunica avisul S-tulul Sinod In pri-
vinta msurilor ce trebuesc luate pentru achitarea sumel
amintita, si se trimite la aceias1 comisiune.
Idem, raportul acelufa.s1 Comitet, to No,. 68, prin care
,arata ea Protoereul jud. BotosanT, datoreza RevisteT .suma
.de lel 3510 ban! 13 si rOga a 'i se comunica avisul S -tului
Sinod In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achi-
tarea sumel amintita si se trimite la aceiasi comisiune.
Idem, raportul aceluiasi Comitet, cu No. 69, prin care
arata CI Protoereul jud. Dorohol datoreza Revistet suma
de 1900 le!, si rOga a'i se comunica avisul S-tulut Sinod
In privinta m6surilor- ce trebuesc luate pentru incasarea.
.sumel amintita i se trimite la aceiasT comisiune.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILIK ST. SINOD
Memo raportul aceluia§I -comitet, cu-No. 70, prin care

arata. ca Protoereul judetului Bacati. datoreze. Revistel suma
de 2006 let §i 60 ban si rOga a'i se comunica avisul
S -tuluI Sinod in privinta mesurilor ce trebuesc luate pen-
tru Incasarea acestel datoril, §i se trimite la aceia§I comi-
siune.
Idem, raportul aceluia§I comitet, cu No. 71, prin care
arata cA Protoereul judetulul Suceva, datoreza Revistel sum
ma de 4200 lel §i rOga a'i se comunica avisul ,S-tujut Si-
nod In privinta rmesurilor ce trebuesc luate pentru achita-,
rea acestel datoril, §i se trimite la aceia§I comisiune.
Idem, raportul aceluia§I comitet, cu No. 72, prin care
arata ca Protoereul judetuluI Olt datoreza Revistel suma
de 3834 lel ci rOga. a'i se comunica avisul S-tului Sinod,
In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achitarea a-
cestel datoril, §i se trimite la aceia.§I comisiune.
Idem, raportul aceluia§1 comitet, cu No. 73, prin care-
arata ca Protoereul jud. Valcea datoreze. Revistel suma de
Id 2670 banl 56, §i rOga al se comunica avisul S-tulul
Sinod In privinta mesurilor ce trebuesc luate pentru achi-
tarea acestel datoril, Si se trimite la aceia§t comisiune.
Idem, raportul No 76 al parohulul bisericei Mantulesa
din Craiova, Inregistrat la No. 307/97 si 35/98, prin cares
aduce In sustinerea cererilor sale Inscriptla dupA pisania
acelel bisericl, §i se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea preotulul Florea Constantinescu §i In
vetatorulul IGn Silvenu, delegatl de locuitoril comunel Chid-
le§t1 din judetul Oltu, prin care cer a se face parohie in
comuna Chirite§tT, Si se trimite la comisiunea pentru regu--
larea parohiilor.
Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Grindenl, jud.
Dolj, prin care cer ca comuna Grindeni sa se deslipesca_
de parohia Licteava §i sa forrneze singura o parohie a parte-
Impreuna cu catunul Oracanil, 9i se trimite la aceiacl co-
misiune.
Idem, adresa. St. Episcopil a Ramnicului cu No 1119,,
prin care cere a se ataca comuna Tandale§tI cu biserica
filiala St. Nicolae la parohia Logre§tiirBirnici, ,ear parohia
www.dacoromanica.ro
24 DESBATERILE ST. S1NOD
Co sa rema.ng. compusa din Colte§ti si Busuioci, jad.

God, si se trimite la aceia0 comisiune.
Idem, adresa St. Episcopil a Ra-mniculuY, cu No. 3286/97,
pe langa care inapoiazi petitiunea locuitorilor din comuna
Poroinita, jud. Mehedinti si arata ca nu este cas de a se
forma o noua parohie In acel atun, §i se trimite la aceia§1
-comisiune.
Idem, adresa Santet Mitropolil a Ungro-Vlachiel, cu No.
-5245/97, prin care arata ca este necesitate a se infiinta
.o noun. parohie in catunul Ciupa-Manciulesti, jud. Dambo-
vita, si se trimite la aceia0 comisiune.
Idem, adresa. aceleea§i St. Mitropolil, cu No. 5109/97,
prin care arata ca este de nevoie a se infiinta o noua pa-
rohiei compusa din catunele Spane§tI. §i Parise§ti, judatul
Vla§ca, Si se trimite la aceia0 comisiune.
Idem, petitiunea locuitorilor din catunul Ora§ani, comuna
,Grindeni, jud. Do lj, prin care cer a se face a noua parohie
din comuna Griuden1 §i catunul Ora.§ani, si se trimite la
aceia§1 comisiune,
Idem, petitiunea locuitorilor din comuna Titu, jud. Dam -
bovita, pin care cer as se Lace biserica din acea comung.
parohie, Tar cea din comuna Plopu sa devie filia1a la acea
parohie, §i se trimite la aceia0 comisiune.
Idem, petitiunea locuitorilor din catunul Fedqti, comuna
Banca, jud. Tutova, prin care arata a nu pot a primi sa
atalati la pa,_ohia Horga, comuna Epureni, ci voesc a
-fie
remanea tot la parohia din comuna Banca, §i se trimite
la aceia§I comisiune.
Idem, petitiunea locuitorilor din, atuna PAnte0, com.
Drajna de sus §i cei din catunele Fagetul §i Podurile, co-
muna Drajna de jos, judetul Prahova, prin care cer ca
biserica din Pantetl sa fie declarata parohialk §i se trimite
la aceia0 comisiune.
I. P. S. Mitropolit .Priznat, Presedinte: Comunic5.-
vile terminat. Acum intram in ordinea pet La ordinea
lilel avem -un singur raport at comisiune/ pentru cercetarea
-artilor _de invetamint religios.
P. S. Raportor este sugat a'l da citire.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, Raportor, citqte urma-
www.dacoromanica.ro
torul raport al comisiunel ppntru cercetarea cartilor de in-

vetamint religios:
lnalt Prea SAnfite Prefedinte,
Comisiunea alga!; de S-tul Sinod pentru cercetarea artilor de cuprins

religios, curs secundar, compuso, Alin g. S. Epis9op de Ramnic-Noul Se-
verin, P. S. Arh. Conon Aramescu Racabnu sti subsemnatul ca Reporter,
'nand In cercetare manuscriptul: Istoria Santa a Nonial l estament si
explicarea morale! evangelice,lnerat de profesorul de religiune Econo-
mul Constantin L Popescu gi depusa la S-tul Sinod prin petitia Inre-
gistrata la No. 365, din 10 Octombre -1891, a gasit c5, ackst5, lucrare
intrune9te conditiunile cernte pentru o carte religiOsa menit5, pentru in-
vgrimintul religios, atat din punctul de vedere doctrinal cat qi eel is-
tonic, qi deal roe, pe S-tul Sinod sa bine-voiascrt a o aproba.
Reporter: (ss) f Pimen G. Piteftenu

conclusiunile zaportului, cars sunt pentru aprobare
Cine este pentru, sa bine voiasca a ridica maim.
S'a primit.
I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S,
Parintl, simtindu-se nevoie de a se avea un plan de cum
a. se zugravesc& bisericile eu am intocmit un proect de
regulament, care s'a i comunicat In acesta edinta. Am
crpclut necesar a aduce acest proect de regulament inain-
tea S-tului Sinod spre a decide asupra lul, dad, crede de
cuviinta sal aprobe sail nu. Las dar la aprecierea S-tulul
Sinod.
P. S. Arh. Pimen Pitegte.nu: De 6re-ce, nu avem o-
comisiune specials, care sa se ocupe cu acesta afacere, sunt
de Were sa se alega o comisiune, care sa se ocupe cu
acesta cestiune.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eli v'a§1 ruga
ca in orl-ce §edinta, and vom dispune de timp, sa se tlea
citire acestul proect de regulament pentru a'l aucli cu totil,.
cad nu are mai mult de cat 2 sat 3 pagine pi atund fie-
care '§i ar face observatiunile sad propunerile sale.
Voci: S'ar putea citi chiar acum.
www.dacoromanica.ro
1, P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:, Data in-

cuviintati acesta, atunci P. S. Secretar este rivet O. bine-
Noiasc6. a'I da citire.
P. S. Pimen Piteqteina, Secretar, citeste urmIttorul
iproect de regulament:
PROTECT DE REGULAMENT
pentru
ZT-TC31-1:12A.' VIREA BISMELICILOR.._
CAP. I.
Prescriptiuni generale.
Art. I. La.zugrlivirea on -cares biserici, si la reinnoirea picturel usate
Odin bisericile vechI, sub pedOpsfi de mulitate, este admis numal stilul
Bizantin, nsitat in Biserica Ortodoxft.
Art. 2. lebnele sculptate in lemn, In piatril, in brow: (relief), fiind
In contra usuld ortodox ab antiquo, nn aunt admise in biserici.
Art. 3. Nu aunt primite in biserici tablourl Batt scone, earl ar torn -
'tilo pe sfintl in mfirimi nenaturale yi on figuri oiforme.
Art. 4, Tablourile gi ignele, care ar inftitiqa pe sfintele martire safi
-enviOse in costume qi in tinnte moderne-lumesti, in cbipuri earl n'ar
inspire, respect, nu se admit in biserici.
Costumul, trebne a fi al secolului sat al tares in care a vieuit mar-
tiruf
Art. 5. holm aceluIagl sfint in espresiunea fisionomiel, in trasurile
.taracteristice, trebue as fie identicfi in tote bisericile Karel. Icons. lui
Timm Christos, a Naltil Domnulni, ale sfildilor, in ors -te maiime, in
on -ce loc, in on -oe biserick trebne sit fie desfivirsit uniforme spre a
fi cunoscute de tat lomea ortodox6, chiar qi °find n'ar avea inacrip-
tinne.
Art. 6. Nu este permis, tub nisi un cuvint, a zugrfivi pe Evange-
'Hod ffirii simbolul respectiv; cn aid mat putin nu este permis a zu-
gravi simbolul singur feta icOna Evangelistulul.
Art. 7. Tot- co compune alatuirea cuItuIul ortodox mind semnifica-
-Viune determinate gi precisb, rgspunclend be stop -bine stint, icOnele
i tablourile de picture. in biseriol trebue se. ocupe Then' cuvenit, spre
-a fi In armonie cri ideea specialk avutii la intocmirea onitnlui gi la
alai-dukes. planuluI pentru eladirea sbisericilor.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 27'
Art. 8. Tablourile de Tietnra qi iednele zngravite pe pereg qi pe-

bolff, trebne O. fie. esecutate limpede (11murit), spre a ae de- predica-
torulni pntin1a, ca la serbarea respective a prazniculni, sa intorea pri-
virea ascultatorilor la cele inaliyate i despre care vorbeqte in pane-
gericul salt discnrsul
CAP. II.
Loma clestinat fie -o4rel icone.

a) In altar.
Art. 9. In altar pe bola si pe peretl, se zugravese icone, earl Ina-
yez& ce Pe seviryeqte aci:
a) Pe bolta (sat plafondul) altarulnt se infatigaza liens Christos stS-
vjryind litnrgia ceresel inconjurat de ingerl.
b). Pe peretil altarnlni se zugravese sfintil ierarli, ale door liturgit
se siSviryeso, avend Impreuna pe arhidiaconnl yi intaiul mneenic Stefan,
yi pe arhidiaeonnl Laurentin.
c) Dag locul este spa %ios, ae pot zugravi qi icemele altor ierarhl, ca
Athanasie eel mare, Grigore de Nazianz, Santul Spiridon al Trimitundel.
d) La proseomidie se zugravegte peytera de la Eetleem en inchina-
rea magilor; Iar d'asupra eI pogorirea de pe crate de dare Iosif 9i Ni-
codim.
Art. 10, Pe catapetesma sat tamplii se zngraveyte tot ce se rapera.
la opera mantuirei lnmei prin liens Christos:
a) D'asupra catapetesmei eta santa truce safe Astignirea, avend de a
parte qi de alta a crucei pe, Ittalca Domnului 9i pe Evangelistul En.
'b) In rindul Intal de sue in jos start icenele proorocilor, S-ta Fedora
stand In mijloc ,en pruncnl, Ian proorodi tinend in mama proorocia 9i
aratand spre lisns Christos.
c) In -al &Ilea, rind, se aqeza icenele Apostolilor on icOna Xantut-
forulul in mijloc, stand la eina cea de taing.
d) In, al treilea rind, icenele praznicilor Imp6rate,ti eu invierea Dom-
mint in mijloc.
e) In rindul de jos se -ayeza icenele imperate9ti: a Mantnitornlui la
drepta, a Mabel Domnnlni la stanga qi icons, hramnlui la drepta, iar-
la stanga icOna S-tului Nicolae gi a S-tnlui Ion Boteziltorul.
Art. 11, Pe plafondul turnnlul de d'asupra sinulni bisericei se zn-
griiveqte Dumne4efi-Tatal-Pantocrator, on raze la periferie in tote direc-
iiunile ca A-tor-Vitor 9i Luminator al Universului.
www.dacoromanica.ro
'28 DESBATER1LE ST. StNOD
Art. 12. Pe bolta 'din dreptul anvonulul, dace. este, sat pe bolta Nar-
ticel (tindel) se zugritvegte intltarea S -tel Cruel in mijlocul nnei marl
pro cesiunI.
Art. 13. Pe zidul din drepta bisericeI se zugrIve#e tablourl, earl
-sa infitigeze evenimente din vi4ta qi activitatea in lume a Jul Bens
Christos: a) Na.,sterea, d'asupra ferestrel etnulul bisericel; b) in drep-
tul anvonulliI Predica de pe munte; , 'asupra ferestrelor narticel
i imprejur, Schimbarea la faffi, Intrarea triumfalii in Ierusalim,

Botezul Domnultd, Invierea Jul Lazar, inmulfirea a 5 paid etc.
Art. 14. Pe zidul din stingat a) d'asupra ferestrel sinulul i impre-
jur:- Invierea, evenimente din activitatea apostolilor, martirilor, ta-
,bloul celor 40 de mucenicl; martini Dimitrie, Gheorghte, tablouri
car% sa inflififeze aete din viata patronulul bisericei; dacit spatiul
permite qi dad e un sfint, Tar nu praznic.
Art. 15. In bisericile, unde se afla mOqtele unul sfint, i acolo 'uncle
veneratiunea unul sent este urea molt accentuat6 in popor, se- pun ta-
blourl din viata sentului respectiv, dandu-i-se tresurile figurel dupt, da-
tele biografice.
Art. 16. Pe anvon se zugrIvesc Evangelistil cu simbolelo lor: Evan -
gelisthl Motel avend alaturi nn Inger; Ev. Mann un let; Ev. Luca un
boil; Ev. Ion un vultur; Tar In mijloc in fata anvonulut S-tul Ion Gni%
de aur en un spalt in mad. ca predicator, Ieona S -tulul Ion Guilt de
aur este in liturgia mare tipiiritt de Tipografia Cartilor Biserice$I.
Art. 17. e *le Imptrittegti se zugrfsvegte Bnna-Vestire, pe ode'
laterale, arhangelil Mihail gi Gavriil.
Art. 18. Pe frontispiclul off-grel liserici se zugritvqte icons. hra-
mulul.
Art. 19. In atria "(pridvor). la intrareo, in 'biserick se zugravegto de
.0 parte Invierea, Tar de at& parte Judecata universals.
Art. 20. In nartick in locurile remase libere i unde pot avea loo
of alte iche, se pot pune sat zugrtvi pe kid, pe colOne sat in lemn
iconele sfintilor a etror veneratiune este prea respenditk ca mucenita
.Ecaterina, Varvara, duvi6sele:.Paraschiva, Filotea, Elisabeta, Eufrosina,
Anastasia, cuvioqii: Eftimie, Antonie, Teodosie, Stelian, mncenicul Ra-
ralambie, S-tul Nichita Romenul, S-tul IOn de in Su6va etc.
CAP. III.
Pacerea zugavelei ji primirea lucrarel,
Art. 21. Pane. in stabilirea d complentarea tipntilor icohografice, zu-
www.dacoromanica.ro
.gravirea unel biserici se 'Ate da until pictor, dupti ee a presentat Li-

riarhulul eparhiot modele de pietnra bizantina.
Lncrarea se p6te ineredinta spre esecntare, dnpit oe iconele modele all
-lost admise; alt-f el nick un contract nu p6te intervene pentrn zugravire.
Art. 22. Zugravirea fiind terminate, se numeEte o comisinne din par-
tea autoritatilor bisericeEti spre a esamina, daea lulu-area e facuta in
onformitate on prevederile acestui regulament.
Art. 23. Comisiunea in esaminare trebne sa fie calanzita nu numai
de principiile i legile artel, ci Ei de prinoipiile Ei legile bisericel gi
de eele stabilite in regulamentul de fate.
Comisiunea va raporta Xiriarhulni, dad, luorarea indeplineEte tete
-conditiunile cerute, dael este ceva de indreptat, sat dad. nu merits Ea
-fie admise.
CAP. IV.
Cllairea Bisericilor.
Art. 24. Nu se 'Ate, de scum, inainte, a se mal cladi bisericl de ma-
-rimea celor mai multe existents, ci in report Cu desvoltarea yi progre-
sele oragelor marl Ei in report on marimea ce viitorul va determina
parobiilor.
Art. 25. Niel o biserica nu se p6te cladi gra antorisatinnea prea-
labill a Kiriarhului respectiy El a Ministerului Instrnetiund Ei al Cul-
telor, efirora se va itttpune planul spre aprobare.
Art. 26. La eladirea unei biserici se va tine sem& strict de formele
xedunosente ab antiquo: in form"6 de corabie, ea Mitropolia din Iaqi, sail
in forma de arum.
Art. 27, Partile esentiale ale bisericil sent : altarul, Bina] dintre tem-
pi& Ei tronul regal nartica si atriul (pridvorn1), fie-care parte ett ac-
cesoriile lor. In altar: diaconiconal, proscomidia, sintronul si s-ta
Mask'. In sin: tronul regal, anvonul; In nartiert, local baptisterulul
cu necesariile sale. of cu o mica incipere pentru afundarea retxasa a
.catecumnilor in virsa, in orl-ce timp al anulni.
Dispositiuni transitorif.
Art. 28. S-tul Sinod va face cunosent prim Ministerul Cultelor a 'i
sa presents anual gi suocesiv tipuri de icone prevNute in acest Regu-
aament, pang, la o complecta colectiune de icon.
Art. 29. Icdnele tipuri, trimise de artiqti, se vor judeca de 0 comi-
www.dacoromanica.ro
siune numitg de S-tul Sinod. lame le alese vor Amine pentru tot d'a
una ci pentru tot& Cara oa modele tle iconografie ortodox in, Rominia;.
ele se vor pgstra la S-tul Sinod.
Art. 80. Sub Wel un mctiv nu se va permite zugravirea de icons-
depIrtatedetmiformitstea tipurilor admisei- nici chlar a iconelor miot
pentru trebuintele fie-ottrui orestin.
(ss) Iosif Mitropolit Prima&
P. S, Episcop al Husilor..A. P. S-bite Prepdinte, re-
gulamentul propus este In adever de o fOrte mare impor-
tantA, §i de neapArata, trebuinta; §i tocmai pentru ca acest
proect presinta o aka de mare importanta, et a§1 fi de
Were ca nu la moment sa intrAm In discutiunea lui, ci
sa se dea la Tipografia cartilor biserice§ti, sa se tiparescA
§i sa se impart& la membrit S-tulul Sinod; sa se acorde trel
Vile libere, ca O. se studieze cu Wts luarea aminte de catre
fie-care §i numal dup4 acesta sa se pune in discutiune ca
sal votAm. Acesta este parerea mea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pe langl.
-cele Vise de P. S. Episcop al Hu§ilor, adaug §i et ca me-
unesc cu propunerea P. S. Sale, dar asi fi de Were, ca
dupa ce se vor face Vote aceste formalitati, adica tipArirea
§i ImpArtirea, sa se alegA o comisiune din trey persOne,
care vor chibzui Si '1 vor amends, adica vor adaoga sat
vor .§terge din acest proect de regulament, cele ce se va
gAsi ca este de necesitate. Eu. cred ca este .nevoie sa fie o
comisiune.
P. S. Episcop al RAmniculu4prerea I. P. Santief
V¢stre, trebue sa fie prima& ,cu atat mat mult, cu cat §i
mai 'nainte on -ce se raporta la icOne $i la pictura se tri-
mitea la o comisiune ad-hoc, dup. cum se pOte vedea eat
din. desbaterile precedente. Acea comisiune se compunea.
din I. P. S.. VOstra, din P.. S. Episcop at Argeplui qi din
repausatul Episcop at Ramniculul.
Prin urmare, .este bine ca acum, de ore -ce comisiunea
s'a descomplectat, este bine Vic, sa se alega o comisiune,.
care O. se ocupe, dupa 'cum a dis §i P. S. Episcop al. Hu-
§ilor, cu ace3tA cestiune, ce este de o fOrte mare Insem-
natate.
A§a dar, cred ca- maT 'nainte de a se lua In discutiune-
www.dacoromanica.ro
acest regulament, este bine sa alegem o comisiune, care

sa se ocupe cu studiarea lul.
T. P. S. Mitropo lit Primal, Presedinte: Asa dar,
S-tul Sinod me autorisa a da acest proect de regulament
11a tipar i dupa ce se va tipari O. se impart& la toti mem
brit S-lul Sinoa Si numai atunci se va alege_ comisiunea.
Pun dai la vot acesta propunere. Cine este pentru, sa
bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Rpiscop al Ramniculai: Inalt P. S-tite Prese-
-dinte si P. P. S. S. Parint1.1 Este cunoscut acum ca itriluna
Ianuarie, anul curent, a incetat din vials P. S. Episcop al
Ramnicului i Noului Severin D. D. Ghenadie Enacenu. De
-asemenea este cunoscut ca In tuna Martie am fost ales di in
locul P. S. Sale si ast-fel locul de Arhierett, cu titlul de
Craiovenu a remas vacant. Cum ins& acest titlu este luat
-de la un oras, care se afla in eparhia mea, am credut de
datoria mea a face urmatOrea rugAciune S-tulul Sinod si
mat intal I P. S. Mitropolit si Primat al Romanies, sub a
cam! jurisdictiune canonica cade acesta eparhie i orasul
al earui, nume urmeza sa -1 pOrte arhiereul respectiv
Rog, clic, pe S-tul Sinod sa aviseze, daca n'ar fi vremea
-sa se ocupe cu vestiunea alegerel Arhiereului, care sa pOrte
titlul de Craiovei, u.
Rog, dar pe S-tul Sinod i pe I. P. S. Mitropolit i Primat
al Romaniel ca sa se rostesca asupra acestei cestiuni.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Negresit ca
acesta cestiune totl o avem In gaud si in vedere, de a a-
iege o persOna, care sa fie hirotonisita Arhiereir i sa im-
plinesca locul vacant; remane numal ca S-tul Sinod sa
hotarasca qiva, cand sa procedam la alegere.
I. P, S. Mitropolit al Moldova: §i eu sunt de acesta
parere, ca cal mai curand sa complectam acest loc vacant
de Arhiereil, cu titlul de Craiovenu.
P. S. Arh. Pimen Pite.stenu: I. P,Santite Presedinte,
-de Ore-ce mai avem Inca o ors de lucru, fac propunerea
ca sa pasim chiar ads la alegerea celor 3 candidati, pe care
S-tul Sinod, conform regulamentului, II va propune Guyer-
nului, si din care Guvernul va desemna pe unul,, pe care'l
va propune la aprobarea M. S. Regelui,
www.dacoromanica.ro
P. S. Episcop al R.Imnicului: Socotesc ca Inainte de

a se primi propunerea P. S. Pimen Pite,tenu, este bine ca
sa se Intocmesca listele candidatilor. I. P. S. V6stra, potrivit
cu regulamentul, o sa formatt -o lists, si L P. S. Mitropolit
al Moldovel de asemenea sLprin urmare, odata listele for-
mate si depuse 4a --biuroa, sa se proceda la alegere
DAG* se pOte intocmi chiar asta.-01 acele lisle, atunci nu
r&nane de cat sa procedam la alegere; Tar data nu? atuucT
vom procede la alegere dupa ce listele vor fi Tost intocmite.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedthte: Prea Santite,
listele se vor intocmi,. conform regulamentulul S-tulul Sinod;
remane numal ca S-tul Sinod sa preciseze-qiva, and sa
procedam la alegere.
P. S. Episcop al Argesulal: baca consimte si I. P. S.
Mitropolit al Moldovel, a -ered ca chiar adt se p6te face
alegerea.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ett asi dori sa fie
-fall si D. Ministru cand se va face alegerea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Negresit ca
sa fie face. si D. Ministru.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Mal bine sa se fic-
seze o tai.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Eu asi pro-
pune 1iva de Mercurl. Pans atunci se -vor forma si listele
si se va procede la =alegere, si speram ca si D. Ministru
va fi fata, ca a a asiste la acesta alegere.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cred dar ca este
bine sa se comunice si D -luI Ministru ordinea qilel ca.nd se
va face alegerea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci dar
remane hotartt, ca pentru Mercuri sa ne adunam si O. pro-
cedam la alegere, facend cunoscut despre acesta Si D-1,u1
Ministru, ca sa fie vi D-sa fata.
S. hotaram acum la ye oil voiti sa linem sedinta.
Voch La opt ore dimineta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci re-
mane stabilit pentru Mercuri la ora 8 dimineta, despre care
se va comunica D-lul Ministru.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST, S1NOD 33
Ne mai find nimie la ordinea dBel, ridic §edinta §i cea

'viitOre ya fi Mercurl la ora -8 dimineta.
§eclirrta. se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentru Mer-
curl 6 Mail la ora 8 a. m.
Preedintei- t Iosif Mitrozolit Primat.
Secretar: t Pimen G. Pite,Ftenn.
qedir2r.% din 6 Maltz' 1898.
edinta se cleschide la orele 811. sub pre§edentia I. P.
S- itului Mitropolit Primal.
Se face apelul nominal §i, respund 14 P. Pc p. S. yernbri,
find in congedid P,. S, Arh. Nifon Ploe0enu.-
P. S. Episcop a Raannicului, Secretar, citelte suma-
rul .qedintel precedente.
In -timpul citirel sumarului D. Ministru al Cultelor §i Ins-
jructiunel. Publice intra in sala edintelor.
Lg. S. ti{litropolit _Ramat, Prefedintp:, Ali ruga pe
i P. g. S. Secretari ca tote partite privitOre la infintari sad
moclificari de porohil, care aunt trecute in procesul-verbal,
si se orlicV Se trimite la comisiunea respectiva; ,lar nu la
}fornisiunea de petitiuni, fiind-ca aka s'a hotarit;, cad dupg.
votarea sumarula et. am sa propun, ca sh se, alega o co-
misiune pentru regularea. parohiilor, cum a lost ti in sesiu-
pea trecuta.
Pun dar la vot sumarul §edintei precedente cu acesta
rectificare, Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
,Se comunich de la biroti adresa D-lur Ministru al dulte-
lor i,Instructiunil Publice cu, No. 19664 seria Cape tang&
care inainteza. un tabloA de parohii, rare se cer a se in-
-flint& din nal, impreunh cu 25 petitiuni, prin care Jocuito --
ii comunelor respective cer infiintarea aceler parohii e
trmitg by comisiunea pentru regularea parohiilor.
Idem, adresa t. EpiscopiI Arge§ulul cu No. 381, Te
lang6. car?- inaint4a uu dosar cu actele t.elative la funderfa
lq tu0aOpmt 6 Tratelui Nicolae Predoiu dill M-rea ptAni-
Ocit j§i r t7m4te la comisiunea de petitiuni.
Idem, adresa St,"Episcopil a Rammiculut cu No. 1.M,
t.
www.dacoromanica.ro
pe 16,ngi care inainteza dosarul preotulul I6n Cernaianu

din catunul Racotl, comuna ,Gocline§t1, jud. Golf, relativ la
adresa St. EpiscopiI a Ra,mniculul cu No. 3140/97, si se
trimite la comisiunea de petitiunl.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0
cu No. 35, pe langa care Inainteza 20 exemplare impri-
mate din Regulamentul pentru zugravirea bisericilor §i se
ia act.
I. P. S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: I. P. Santite,
Prea Santig, ye rog sa procedem acum la alegerea comi-
siunei pentru regularea parohiilor. Dupa Guth vedetl, sunt
forte multe cererl privitOre la InfiintArl §i modificarl de pa-
rohil, atat din sesiunea trecuta cat §i Irenite In intervalul
sesiunilori precum i cele venite acum de la Ministerul Cul-
telor, de uncle s'at. primit 26 de ceterl, §i este nevoiq de
a se alegl larasI o comisiune ca §i In anul trecut, care sa
se ocupe cti asemenea lucrari.
Eti a§I propune sa proclamam tot pe acel membrl ai S-lul
inod, cart au fost ale§1 Iii anul trecut In acesta comisiune.
Vogl: Da, da.
Se purse la tot acesta propunere a I. P. a E4e9edinte Si
se admite.
I. P. IS. Mitropolli Primat, Preqedinte: Profif de a-
cesta ocasiune si de presenta D-lul Ministru pentru a'l
ruga ca sa inainteze Corpurilor LegiuitOre proectul de for-
marea parohiilor, care s'a facut §i s'a votat de S-tul Sinod
In sesiunea trecuta, ckcl avem cererl pecontenit din partea
acelora ale caror cererl s'ati Indeplinit intru cat depinde de
S-tul Sinod §i ne d,ict Ce se face cu cererea nOstra ce am
formulat?.S-tul Sinod 'cl a facut datoria. AO. ruga pe D.
Ministru sa bine-voiasca acum sate alta data, cand va crede
de cuviinta Onor. Guvern, sa le inz.inteze Corpurilor Le-
giuitOre, ca sa ia puterea de lege.
P. S. Episcop al Haqiloif Ed am cerut cuvInluIpen-
tru a face o respectu6sa dntrebare D-lul Ministru. Fiind-ca
e vorba de parohil, Si se lass comisiunii adsta sarcina, §i
negre§it ca acesta omisitine va urma procedura de mal
Inainte, intreb pe D. Ministru data' bu cum-va D-'sa Sail
Guvernul din care face parte nu se ocupa 6re-cum de
modificarea legel clerulu1 mirean, in care cai se p6te In-
www.dacoromanica.ro
DSSBATERILE ST- SINOD 35
tampla, ca felul de regulare al parohiilor de ast5.-4 se. se

schimbe. A§a de exemplu, se, se faa cum all fost mat
'nainte regulate de S-tul Sinod in anul 1888, and all fost
parohit marl cu preotl ajutatorl, cu care era mat multa in-
lesnire. De aceea,. data este vorba sA se atinga legea a-
cesta, atunci comisiunea va trebui se.. lucreze tot in acea
directiune; ad de alt-fel tote lucrarile comisiunel vor fi
zadarnice. Acum aunt In a§teptarea re spunsulul D-lul Mi-
nistru.
D-nul Ministru al Cultelor si Instructiunel Pu-
blice:. Prea SIntill, P. S. Episcop de HuO, a pus tocmal
degetul pe una din cele doue rave ale cestiuneI puse. de
I. P. S. Mitropolit Primat.
Aveam cunoscinta depline, de lucrArile comisiunel de anul,
trecut, dar anul acesta nu am propus proectul in CamerA,
§i nu cred voiu putea propune nicl in sesiunea acesta,
qi iatA pentru ce 4 Mal !nal, orl-ce atingere la actuala dis-
positiune a parohiilor este o atingere adusa lege! clerului;
i socotesc ce.nd vom pune mans la legea acesta, se o
punem in cunoscinte. de cause..
Mal multi din P. P. S. S. Parintl a S -tulut Sinod se plAng
de legea clerulul, dar ea nu am cunoscinta depline. de dinsa,
i probabil ca vor fi cate-va dispositiunl din lege care vor
trebui atinse. De aceea me feresc ca se pun mAna in le-
gea acesta, pine, and vol' fi deplin cunoscetot al el §i at
nevoilor el, spre a introduce modificArile ce trebuesc.
In sesiunea care a trecut, km fost In absolutA imposi-
bilitate a me ocupa de ace sta. titi ce. legea InstructiI m'a
ocupat testa sesiunea, a§a ca 'mi -a fost materialmente im-
posibil a me ocupa de acesta, de i voYam se. me pun In
cunoscinta cu acesta lege, din care unele cestiuni, ye mAr-
turisesc, nu'mi er' familiare.
Era Ina o cestitme care me mat impedica, chiar dace.
a0 fi fost pregatit In ceea ce prive§te legea Ins41 a cle-
rulul, era legea budgetara. Legea acesta presupune o in-
semnata sums care trebue preve dute. In budget, de o ju-
matate milion. Anul acesta a fost imposibil de a se pune
in budget acesta sums. Mitt a am stat reil anul acesta,
§i a contribuit mult recolta rea a anulul trecut i alte ne-
ajunsurl din anal acesta. Dar chiar dacA am fi adus ace-
www.dacoromanica.ro
sta. lege In. desbaterea Camerilor, nu s'ar fi putut introduce

noui disposiiunl, de cat de la anul budgetar viitore Asa in
cat, en tOte ca nu am adus cestiunea Inaintea Camerilor,
socotesc el nu am perdut mare lucru, fiind-ca. ,nu se pu-
tea aplica. AO crede ea Comisiunea sa se ocupe spre a
lamuri mat bine lucrurile In acesta afacere, §i me volt oy
cupa si eti, si voiil fi la tOmna mat bine tnarmat, veclend
in acelast timp ,cum voiii sta si cu finantele.,t.
P. S. Episcop al Husilor: Daca nu se va scbimba
sistemul....`x
.D-1 Ministru al Cultelor si Instrucriunel publice:
Acesta este pricina pentru, care am clis ea -up pus degetul
pe rana.
Vom 'Astra acest sistem Sail vom adopts altul c,hlar cu
o adaogire mat mica de budget, sail p6te fara adaogire, nu
punosc lucrul In destul de bine- ca sa pot legifera.
De aceea, ye rog, sa-ml dal ragaz pana la sesiunea vii-
t6re, pana. ne vom lamuri, mat ales ca eti sunt cel care
trebue sa am lamurirl si sper ca vom face treba buns..
P. S. Episcop al Husilor: Daca e vorba pentru tOmna
viitOre, pana ,cand. D-I Ministru se-va pune In cunostinta.
de nevoile legel si de sistemul care se va putea introduce,
atuncl comisiunea pentru asta-data, dupe "mines nu p6te
lucra nimic; cad chiar. data ar lucra ceva, ar lucra In di-
rectiunea de asta-sit. De aceea, comisiunea parohiilor ar tre-
bui sa nu _mat lucreze pO.na, nu se va fixa directiunea.
D-1 Ministru al Cultelor si Instrucciunel publice:
Socotesc ca. ye Inselatt. Comisiunea din contra este forte
pretiOsai pentru ca o lege asa de importanta ca acesta, nu
se p6te face de cat cu o lucrare prealabila. Si tine este
mat In, cunostinta §i ar putea sa me ajute mat bine de
cat comisiunea?. Are O. resolve o muicime din cele mat In-
semnate petitiuni §i lucrarl, si atunct ne va da elementele
problemet si ast-fel vom §ti O. o resolvam.
P. S. Episcop al Husilor: Inteleg ca acesta comisiune
sa se yrunesca, spre a se gandi la schimbarile si. nevoile
legel impreuna cu D-1 Ministru. Dar ca M lucreze comi-
siunea singura, si sa fats parohit noul, tot In sensul cum
ail fost !Acute pana acum, acesta cred ca e de prisos.
D-1 Ministru al Cultelor sl Instrucriunel publice;
www.dacoromanica.ro
..Axe dreptate P. IS. Episcop de Hut, asa este, Comisiunea

S -tulul Sinod, anutrecut a pregttit o lucrare, care este a-
mertintatti, nu ski reining. inutilg, dar -.51 nu se aplice sub
-forma care s'a preggtit, dug, Jegea va suferi o modifteare
In ceea co priveste aicatuirea parobiilor. Si Omsk me jus-
tific Orb-cum, tde o InvinovAtirw ce ar putea sa ,mi se adua,
de lips& de respect atrelS-tul Sinod, a am lAsat eomisiur
yea sa faa acesta lucrare.
Ve aduceg, aminte cg, and s'a ales comisiunea acesta,
eram Ministru numal de o lung de vile si nu cunosteam
iucrarile bine, de aceea nu am facut nicl o opositiune and
s'a Mtarit ac 4t5. pomisiune, si am lasat sA. ,se keg lucra-
rea de a caret importantg nu 'ml dam sOrna. Acilm pug
tiu cum stall lucrurile, cu mat putin curaj me pgajez pe
alea acesta. Las sa vedem ce se face si sä stim c9 putem
primi peurmg.
Comisiunea jnsh va fi absolut necesarg, ,,peptru ca sp.
Atudieze cestiunile i sA. preggtesa elementele pentru cep-
tiunile viitOre_; i deosebit de acesta are s5, me lumineze
si pe mine, dandu-ml in acelasl timp elementele problemel
de resolvat'Vom discuta Impreung i vom vedea ce va
esi din bite acestea. Eu sunt cu total la dispositiunea co-
imisiunel In vara acesta, pang me volu limped de cestiu-
nile care 'ml au remas neresolvate. Si eti cunosc cestiuni
'care nu sunt resolvate, cum Bunt cele privitOre la seminal
ail, la InvetAmIntul religios si ate altele, 7i probabil 0 7i
P.P. S.S. VOstre cunOstet1 altele.
P. S. Episcop al Duna rel de jos: Ved ca cestiunea
iia Ilia directie. Not, membril din comisiune, anul trecut, im-
preung cu delegatur D -lul Ministru, ne-am ocupat In mod
mecanic de aranjarea parohiilor.
Asa Intelegeam existenta comisiunel, ales1 tot din ace-
leasi persOne si de. aci Inainte. Pare insg, ca. s'ar voi ea
nol, membril comisiunel pentru regularea parohiilor, sti a-
vem ci alte atributiunl. Se 'Ate. Irma at me priveste pe
mine, ast putea sa. exprim to comisiune numal opiniunea.
Irma separata, lar nict de cum opiniunea S-tulul Sinod, i.
cred cfi, chiar and nol trel din comisiune vom cAdea de
aeord asupra unel cestiuni, ea tot nu va avea aprobarea
S-tulul Sinod. Be aceea, cred cg trebue sg se lamurAsett
www.dacoromanica.ro
38 DESBATER1LE ST. SINOD
lucrul. Intelege S-tul Sinod ca comisiunea acesta sa. lucreze

Impreuna cu D-1 Ministru 7a reformarea legel clerulal mi--
ren? Intelege S-tul Sinod, ca sa dea deplina sa aprobare-
lucrarel ce va esi de la comisiunea acesta, care va lucra.
Impreuna cu D-1 Ministru? Tata cate-va cestiuni asupra ca-
rora trebue sa ne lamurimt Altmintrelea et, cu tOtiti dorinta4
ce asl avea de a lucra In comisiune, ye spun drept, ca.
'ml va fi imposibil; cad am lucrat de multe ori, i ant
avut durerea sa ved ca o lucrare a S-tulul Sinod a fost
lasata la o parte, si s'a pus altele in locul el, and a ve-
nit vremea cea Brea.
De aceea, trebue sa lamurim acesta cestiune, cad fara
aceste lamurirl ell nu pot lua .parte la lucrarl.
P. S. Episcop at Ramniculnl: 1. P. S. Presedinte,.
este lucru stiut, ca. Indat5. ce S-tul Sinod alege o comisi-
une, dandu-1 o anumita Insarcinare, nu-1 circumscrie sfera
el de activitate, de a veni inaintea S-tulul Sinod i cu alte
propunerl si cu alte desiderate, pentru ca S-tul Sinod
is cunostinta de ele si sa se rostesca asupra lor, fie in mod
afirmativ, fie In ntiod negativ. Eli deci cred, ca est e f6rte-
lesne a da lamuririle cerute de P. S. Episcop al Dullard
de jos.
Comisiunea ce S-tul Sinod a Ales, are sa se ocupe c _
reformarea parohiilor, are Bali is singura norma sa de ac-

tivitate. i cand D-nul Ministru va sin* trebuint5......
P. S. Episcop al Husilor: Nu singura, ci Impreuna cup
D-1 Ministru, fiind-ca D-1 Ministru are sa merga cu prolectul
In Camera.
F. S. Episcop al Duna rel de jos: Acesta trebue s'o-
stim no.
P. S. Episcop al Rginniculal: Acesta este alts ces-
tiune., Nol Iata ce facem acum. S-tul Sinod are sa alega
o comisiune, care sa se ocupe cu parohiile. Acesta comi-
siune nu este Impedecata de a se ocupa si cu alte cestiuni,.
care stet Ore cum in conexiune cu Insarcinarea eI, cum
este de exemplu cutare sali cutare dispositiuoe a lege de-
rulul miren. Comisiunea se tntelege Ca nu are f..A is deci-
siuni definitive. Ea va trebui numai sa presinte S-tulul Si-
nod solutiunile ce va .crede ra sunt mal nimerite respectiv-
www.dacoromanica.ro
de dificultitilc ce tontine legea, S-tul Sinod In urma ho-

tiraste ce e de Malt.
D-1 Ministru al Cu ltelor si Instrucfiunel publics:
comisiunea/ acesta nu este de pat o comisiune de studiu
a S-tulul/ Sinod.
P. S. Episcop al klmniculul: Da, tot ce ea v4 crede,
4 trebue i. se Indrepta In lege, nu o impiedica ,nimeni de
a Fits. S-tulul Sinod. Qrl-ee desiderat ac Infitisa, orl-ce
propuneri ar face, vor fi bine venite si nu va remane de
cat ca S-tul Sinod sa se ocupe de ele sk si sc rostesci
asupra lorIEfi cred deci, ca aceste, limurirl sc poc da R. $.
Episcop al-Dunirel deg os si 'I frog ca Impreunal cu eel-I-alt.!
membri, cars sunt in comisiune, sa lucrecle st. sä se Ko-
aunte cum va crede clq eqviinta despre tot ee priveste lm-
bunitatirea starei actuale de lucruri in piserica nostra,
I. .? tg, Mitropolit Primat, Pregedinte: Dupe 15mu-
virile ce siati dat, r6mine dar hotArit ca comisiunea A existe
* sko urmw 1ucrtrile sale Inainte lei _puma! la tt.ebtilinta
To. A consultat D-1 Ministru,
P. S. Episcop al pun& ref de jos: Nu; ini 'a flaat pie! rit
0 15.mu4re, prin urmare ell tot nu sunt lamurit. ,
I. P. $11Vlitropolit Primat, Pregedinte: S'a dat espli-
,caliunea acesta; ca comisiunea sa se ocupe de parohil, Dad.
44 decucsul-ducririlor -eomisiuneal va gasi c5. ,urindz5. sa se
modificg cutare sai cutare punct din legea clerului miren,
nimic nu Implediea pe comisiune, ca si vie cu propunerl
la S-tul Sinod si si ilia: Ian, Ce am gisit de cuviint5. s5.
&cern.
.1
P, S. Episcop al Duna rel de jos.- EA doresc si stia:
,daca comisiunea acesta are si alta insarcinare de cat de
a se ocupa de parohil. Cum ca in legea clerulut sunt lipsuri,
acesta era spus si probat de la Inceput, cad pe acesta lege s'a
ficut multi vorbi si mult sgomot in biserica si numal incape
IndoIali, el legea are defectele el si defecte mail; Ins& e4 do-
rgse al still, care este Insircinarea comisiunel pe care I. P, $
vosta §i S-tul Sinod voeste s'o alega asta-clIP
I. P. S.,r,Mitropolit Primat? Preqedinte:.PrivitOre la
yarohlf
www.dacoromanica.ro
40 DESBATSR1Li ST. Snitin
P. S. Episcbp al Duna'rel do ,dos: Cana Se 1prdpu tie

acesti eomisiune, its da -S-tal Sinod acesta Insgrcinare? C'u
fOte c ett erect ca S-tul Sitiod o sa luereze Orbectul de
lilbdificaYea legel hparte 0 '1 va presinta Nut MihiStriy, iar
daci D-1 Ministru bine-voeste sa lucreze impreung Cu not,
nu ave& nimic de clis.
Eu ddresc s. Stih: data intelegerS-tal Sinod si hi se dea.
inandat node, tomishinel, si ne &Odin si ctt modificOsea.
lege, i va primi S-tul Sinod lucrarea nOstra Meat/ linpre-
ting cu D-I Ministru? Nu se Pote InteMplO, ca S-tul Sihod
sal oica in urmg cbmisitine0 art cedat Mal Malt decat tre-
bbe? Tata dar a pentru ininkved atatea grehtitt, ca ii-
i6te tine -va Inchipui.
De aceea, fiind vorba de loci area a&Sta, 4.1 void a fie
lucru dar. Am lucrat de multe orf pe dibuite si n'hin e*It
la 'resaltat; de ateda & l dbri ca Comisitinea de parohil, tare
s'a Scitat, pi se ocupe num' de tegiddrea parohiilor,
Ed me Plaiig &Mut Shimd ca atat mal mutt, cu cat la.
mine in Dobrogea se simte forte multi 4necesitate de mo-
dificarea parohiilor, si multurtiebt D-lut Ministru, el a )bine,
voit a'mi acorda preoti supranumerart. Cand s'a regulat pa-
rohfile pentru Ptima Org., in Dobrogeh 'eau -alipit 20 sail
30 Wane la o cdmung.; et bine, atilt s'aelacut din acele
Mune sate mart, §i ni. pore un preot parcurgi 200 ki-
lometri; grin urmare in Dobrogea se simte mare nevoe de
bouPParohil.
Ed nu 0iti, cari vor fi atributiunile comisiunel §i acest
lucru S-tul Sinod trebue sal spung. clar §i limurit. Putem
hof sa, lucram cu D-1 Ministru, sg. convenim Osupra, punt-
telor, care trebuesc reformate din lege? volt vedea. Acesta
Insi este o cestiune, "care trebue sa se ctie. Prin urmare,
'rog-pe S-tul Sitiod sa lamuresci acesti Cestiune.
P. S. EpiscOp al .Huszlor: Dupa esplicirile date de D-1
Ministia credeam cestiunea trancata. Data eti am Inteles
line, Iticrur'sta ii4a; ci comisiunea este autarizati de S -till
Sinod ca sa lacreze -0 la modifidarea legel eidstente at c14-
ruin! Ynirean. Eti asg. am Inteles. Inkist D-1 Ministru he-a
spus, ca a observat multe lucrurt, care reclamg schimbare,
§i not mat mutt de cat D-sa cunOscem acesta. Ed unul a-
cum me intreb, data not, comisiunea alesa avem si ne
www.dacoromanica.ro
1
DESBATERILE ST- SINOD 41
9cupam de parohil tot In directiuneaq, lege! existente, si in

urma dad. se va schimba directiunea adoptandu-se alts sis-
tema, comisiunea n'are s5. lucreze In zadar ? Comigunea
-cred daci a are sa se ocupe si de lege.
P. S. Episcop al. RAmnicului: De ce atl lasat ces-
tiunea parohiilor la o parte?
P. S. Episcop al liuqilor; N'am lasat cestiunea pa-
irohiilor, am atins Ins5. cestiunea lege!, aci este skins le-
gata cu cestiunea parohiilor; cad parohil, pot, fi numal Cu.
'un preot paroh, cum suet dupa legea existents, si pot fi
si cu un preot paroh si unul, doll! WI si trei preoti ajut5.-
-torT, cum ail fost In regularea facut5. de S-tul ,Sinod la 11888.
Dad, la modificarea lege!, se va adopta sistema din arms,
nu. e asa O. Mita Impirtirea de ast5.-41 si parohiile ce co-
misiunea le va ma! regula, tot dupa acesta sistema, at A
se- dea la 9 parte?
P. S, Arh. Pimen prtesteana: I. P. S., Presedinte, a-
sistam la o discutiune, careudupa mine, pare cl a deplasat
cu totul.
P. S. Episcop al Husilor:, Da,. dup5. parerea P. S. V6-
stre.
P., S. Arh. Pimen Piteqteanu: 0-1 Ministru de Culte
si Instr. Publics, a trimis Cu. o adres5. doue-clect si duel
petitiunl primite din diferite part! ale tere!, grin care unit
locuitorl cer Inflintarl de noui. parohil, sad deslipirea unul
catun cte la o parohie si trecerea sail alipirea de o alts
parohie. S-tul Sinod, conform procedure! urmata In sesi-
utiea trecuta, a ales o comisiune, ca aceste cererl ale lo-
cuitorilor sa se resolve dupa aceleas! principil de care s'a
alauzit si In trecut.
In asa sens cred eil, ca I..T. S, VOsta 40 bine-voit a
face propunere a se alege prin aclamatiune membril din
losta comisiune, care sä se rostesca asupra acestor cereri.
P. S. Episcop al Husilor,- care a lost membru in comisi-
unea trecuta, si s'a reales si acum, ridicl incidentul si In-
treba: dui D-1 Ministru are de gaud, ca curend sail mal
terclid, sa vie cu o modificare a lege! clerulul mirean si a
seminariilor; Tar D-1 Ministru declarA S-tulul Sinod ca n' a
avut p5,n5, acum timpul material sä se ocupe de acestl
lege. P. S. Episcop al Husilor, nu void a 4ice c5. este Ile-
www.dacoromanica.ro
satisfacut cu respunsul D-lui Ministru, dar pare, ca cere a

'i se spune mai precis, dad. legea se va modifick de Ore
ce prin modificarea legel, s'ar periclita i lucrarea Comi-
siunei pentru parohil.
P. S. Episcop al Husilor: De ce am putut sit fig ne-
multumit, and Dl. Ministru mi-a gasit dreptate.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Respunsul D-lut Ministru
este clar, §i ell cred, cg lucrarea comisiunea nu ar fi peri-
clitata de o modificare a lege!, in casul and s'ar face, de-
Ore-ce comisiunea trebue sg licrede in vedere cu legea ac-
tuall. Iatg pentru ce am dis, cg cestiunea s'a deplasat dupA.
adeveratul teren. Comisiunea nu are alts sarcing de cat a
continue lucrgrile, cart al i lost incepute in sesiunea trecuta.
In casul cand Dl. Ministru ar face apel la comisiune, ca
WO preggtesca elementele necesare pentru modificarea legel-
clerului, pOte s5. 'i le dea; pang atunci tnsg comisiunea se
va ocupa pur §i simplu numal de resolvarea celer 25 de
petitiuni primite de la Ministerul de Culte, §i a acelora cars
se vor mai primi.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Dupg cate
s'a vorbit, el cred ca, este bine s5. Warn hotgrirea acesta:
ca comisiunea despre care este vorba, sg se ocupe, cum
s'a ocupat §i in sesiunea trecuta, cu cestiunea pur i sim-
plu a parohiilor.
P. S. Episcop al Huqilor: Dupa legea de astg-di?
I. P. S. Mitropolit Primat Preqedinte; Dupg siste-
mul ce ati adoptat in trecut. Cand se va crede de cuviintg,
cg e timpul ca S-tul Sinod sä se ocupe tmpreung cu D-nul
Ministru §i de Ere -care modificari din legea clerului, acesta
se va anunta In S-tul Sinod, §i atunci se va lua hotarfrea
ce se va crede de cuviinta; pang atunci comisiunea nu are
alt rol cie cat acela de a se ocupa de parohil.
Pun la vot inchiderea incidentulul.
Cine este pentru, sg bine-voiascl a ridica mana.
S'a ,primit.
Dl. ministru al Ctzltelor qi Instrucfiunel publice:,
Cestiunea reformgrel legel clerului este o cestiune care se-
impune cand-va. Acesta este neindoios.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: lie ruggm cat mat
curand.
www.dacoromanica.ro
Dl. ministru al Cultelor 4i Instrugiunel publice:

§i el cred cat mat curand. Dar mal, curand sail mat tar-
-di% trebue sä se fact. Acesta Inst. nu se pOte face fart
studil; i acesta este nelndoios,
Ca sa viii sa fac numal o lucrare, din care apol sä nu
putett e0, acesta nu o void. face. Card voit pune mans
pe legea c[erulul, void Intreba mal Intal pe Omenit corn-
petintl in materie. Am facut legea Instructiel i nu am pus
4riana pe dinsa pant nu am tntrebat, de §i ca profesor
-ram mal in cunoscinta de lucru.
Apol asupra legel clerula la tine me, void adresa, de cat
la P. P. S. S. VOstre?
Daca comisiunea se °cup& cu cestiunea parohiilor, se
.ocupt cu una din cele -mat importante cestiuni ale legel
clerulut Studiile deci tot trebuesc facute, Para 1ndoiala. i
sa nu ve mil.* dad. void raga pe P. Santitul cutare sat.
cutare, sti'ml spunt ce crede asupra lucrarilor, cact acesta
-on voit. face ca sa sciti cum sa merg la Camera..
Acesta nu angajaza pe S-tul Sinod in nimic. Si clicem
fa veil alege o Fomisiune de studil. Acesta are st formu-
leze parerea, care se va presenta S -tulul Sinod, Si S-tul
Sinod va formula parerea sa, i o va trimite la mine. Ed
void formula alts parere, nu clic ca void face acesta, dar
' dreptul Constitutional asa este, eti am dreptul sa fac pro-
punerea, eti am dreptul de initiative al legilor, §i me duc
la- Camera, unde se va esplica.
Altmintrelea acestea bunt pared_ suprapuse, care tote
cunt trebuitOre. S-tul Sinod mat este sesizat de alte ces-
tiunl de cat de cestiunca parohiilor?
P. S. Episcop al Husilor: Nu.
Dl. ministru al Cultelor ,7i Instrucciunel publice:
In momentul acesta dar nu aveti nimic. Este putin pro -
'babil ca, pant la inchiderea acestel sesiuni a S-tulut Sinod
sa mat vine alte cestiuni.
Comisiunea se va ocupa cu cestiunea parohiilor, §i and
va limpecli acesta cestiune, II voiu multumi a a limpeclit
una din cele ma importante cestiuni ale legel clerulut mi-
rean.
P. S. Episcop al Husilor: DI. Ministru lice ca, and
worn Jimpe4i cestiunea parohiilor,. cum pOte fi mat bine, am
www.dacoromanica.ro
44 DESBATERILE ST: gINOD
resdNut unit dill cele nial inseimike cestiuni. Care vita sti.
qic6., c5. bol comisiunea he vom putea gandi spre a grisi
o inetoda ma! practicA pentru organisarea parohiilor, iar-
nu numal a face parohil noui ca In anul trecut.
Ne mal cerend nimeni cuvintul, se pune la vot inchi-
derea incidentului §i se admite.
edinta se suspend5. pentru 10 minute.
*edinta se redeschide.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Flind-ca a --
cum avem sa procedem la alegerea de Arhiereil, rog pe-
imul dintre P. S. Secretarl, sa bine-voiasca a da cifire Ar-
ticolelor respective din Regulament.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, cite§te art. 6,
7, 8 §i 9 din Regulamentul pentru alegerea Arhiereilor ti-
tulaft sat. locotenefiti.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Arum dup5.
ce am audit articolele respective din regulamentul pentru.
alegerea Arhiereilor titular!, putem sa procedem Ia alegere
conform' regulamentulul.
Mtg. listele propuse : I) este lista Mitropoliel Ungro-Vlahie,.
care tontine pe urmatorll candidatl: Economul G. Geot-
gescu, Economul C. Ialomitenu, Protosinghelul Sofronie Vul-
pescu, Archimandritul Gherasim Safirinr propus de P. S.
Episcop Al RamniculuI §i Veniamin Nitescu, propus de P.
S. Episcop al Argeplul; iar lista II-a a I. P. S. Mitropolit
al Moldovel §i Sucevei tontine un sigur candidat, pe Arhi-
vmandritul Varlaam Rgileriu.
P. S. Episcop al Husilor: Cum ved, sunt Vatru liste;.
adica una a I. P. Slitulul Mitropolit Primat, una a P. S.
Episcop al Ramnicului, una a P. S. Episcop al Arge§ulul
vi una a I. P. Slitulul Mitropolit al Moldovel; iar nu doue-
liste ale ambelor Mitropolil, dup5. cum se lice in regulament.
I P. B. Mitropolit Primat, Presedinte: P. S-cite,
aceste liste sunt formate dupe, cum specific. regulamentul.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Pentru ca sa fim In spi-
ritul art 6 din Regulament, care prevede o singura lista,
dati-ml voe a ma! citesc Inc'o data art. 6.
(I. I. P. P. S. S. Mitropolitt al Ungro-Vlahiel ci al Moldovel,
present! la Sinod propini lista candidatilor eligibill la dem-
nitatea de ArhiereU, fie-care pentru jurfsdictiunea sa. Acea.
lista se cite§te In S-tul Sinod.
www.dacoromanica.ro
Fie-care din P. P. S. S. Membri aI S -tului Sinod pot cere

Inscrierea In lista de candidati a persOnelor cu calitatile
aratate mal sus*,
Prin urmare, conform acestul articolofe-care membru al
S-tulul Sinod p6te sa cal Inscrierea vre -unul candidat in lista
Mitropolitulul In a carul jurisdictiune cade, cum a facut P.P.
S. S. Episcopl aI Ramniculul .71 al Arge§ulul de an cerut
Inscrierea_ candidatilor propql de P. P. S. S. Lor In lista
J. P. S. Mitropolit Primatr
Acum, find vorba despre alegerea a trel -candidap pen-
tru tin singur loc, este bine a se sci cum trebue ski se pue
votul. Eu sunt de parere O. se punk, la vot int iu candi-
datul din lista I. P. S- titulul Mitropolit Primat, dupa aceia
cel dupa lista I. P. S. Mitropolit al _Moldovel §i tot ast-fel,
in mod alternativ, pang. se vor vota tots candidatil. Cred
ca acesta este procedura, care ar trebui sa se urmeze,
I. P. S. Mitropolit Pr1inat, Presedinte: Prea S-titi,
acum procedem la vot conform regulamentuluil care s'a
citit.
Primul candidat eete Economul. Gheorghe Georgescu din
lista Mitropolitului Primat.
Se procede la vot pentru Econ. Gheorghe Georgescu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votulul este:
Votanti, 14.
Majoritate absoluta 8.
Bile albe pentru 6.
Bile negre contra 8.
Prin urmare s'a Tespins.
Acum procedem la vot pentru Arhimandritul Varlaam
Railenu, propus de 1. P. S. .Mitropolit al Moldovel.
Se procede la vot pentru Arhimandritul Varlaam Railenu.
I. 13,- S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votulul este:
Votanti . . . . 14
Majoritate absoluta 8
Bile albe pentru . 13
Bile negre contra . 1
Prin Urmare s'a ales cu majoritate de 13 voturt
www.dacoromanica.ro
46 DESBATERILE ST. &NOD
Se procede la vot pentru Ec. G. Ialomiteanu.

I. P, S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul
votulul este:
Votant.1 . . . 14
Majoritate absolute._ 8
Bile albe pentru t 4
negre contra .1 10
Prin urmare s'a respins.
Se procede la vot pentru Protosinghelul Sofronie Vulpescu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votulul este:
Votant1 . . . , 14
Majoritate absolutO. 8
Bile albe pentru .1 8
negre contra . 6
Prin. urmare s'a ales cu majoritate de 8 voturl.
Se procede la vot pentru Arhimandritul Gherasim Safirin.
J. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul
votulul, este:
Votantl . . . 14
Majoritate absolute. 8
Bile albe pentru . 7
) negre contra . 7
Prin urmare paritate de voturl.
Voci: In acest cas votul prqedintelul decide.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va ve-
dea pe urme, dupe. ce vom vota §i pe al 5-lea candidat,
tact mat avem unul.
Ve rog se, procedem acum la vot i, pentru Arhim. Ve-
niamin Nitescu.
Se procede la vot pentru Arhim.2 Veniamin Nitescu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Resultatul
votulul este
VotantI . . . . 14
Majoritate 'absolute, 8
Bile albe pentru , 8
negre contra . 6
Prin urmare §i acesta s'a ales cu majoritate de 8 voturl.
Proclam dar ale0 candidatl de Arhierea pe Arhimandri-
www.dacoromanica.ro
tul Varlaam 116.ileanu, Protosingh. Sofronie Vulpescu i Ar-

himandritul Veniamin Nitescu, earl ail Intrunit majoritatea
ceruta de regulament §i can se vor reconlanda Onor. Gu-
vern conform regulamentulul.
Ne mat fiind nimic la ordinea di lei ridic edinta.
Cea viittire va fi pe Vinerl 8 Mai il, tot la ora 8 dimineta.
edinta se ridia, anuntandu-se cea viitere pe qiva de
8 Maki ora 8 dimineta.
Prepdinte: t losif Mitropolit Primat.
Secretar: f Athanasie al Rlmnicului.
qedinta, de la 8 Mahl 1898.

edinta se deschide 'la orele 8 a. m. sub pre§edentia
T. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal.
Presentl 14. In congediu P. S. Arh. Nifon PloeVenu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mind in nu-
merul cerut de regulament, edinta e deschisg..
P, S. Arh. Pimen Pitesteanu, secretar: DI citire su-
marulul §edintei precedente.
Ne cerend nimeni cuvintul, se p'une la vot sumarul i
se prime§te.
P. S. Episcop al Ra,mnicului, secretar: DA citire ur-
matOrelor comunicarl:
Adresa S-tel MitropoliI a Ungro-Vlahiel cu No. 1836, prin
care Inaintezti. oficia cu No. 437 a Epitropiel Apclaminte-
lor BrancoveneV, care cere s5. 'I se cedeze locul bisericet
S-tul Nicolae din Prund pentru nouile cladirI ale spitalulul
Brancovenesc.
I, P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Cred ca ar
fi bine sa se citescg, adresa Epitropiel §i pe urna sa se
numesa o comisiune.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ve rugm sa fa-
cep I. P. S. VOstr6, istoricul acestel cestiuni.
www.dacoromanica.ro
L P. S. Mitropolit Prim at, Presedinte;Istoricul este

urmatorul Aseclamintele spitalulul Brancovenesc se ga-
sesc actualminte in fOrte mare strimtorare in ce priveste Jo-
calul, si se simte mare necesitate de un teren, care sa fie
alipit de aceste Aseciaminte. In coltul de sud al localulul
actual, se gaseste actualmente Biserica S-tul Nicolae, care
se chit ma din Prund, cu Incaperile ce are pe acel teren.
Acest local ar fi de un interes imens, 4eclamintelor Bran-
covenestl, ca sa'sI pita face cladirile pe el. Epitropia Aye-
clamintelor a facut incercarea sa faca achisitiunea acestul
teren impreuna cu biserica, pentru ca nu ar putea profita
data ar lua numat o parte din curte, fara sa la si tere-
nul pe care este aselata biserica. Epitropia a lucrat prirt
Primarie si Miniserul de Interne. Atat Primaria cat si Mi-
nisterul de Jnterne_'ml au facut cunoscut ca Mitropolit,
ca acel loc este de o mare necesitate Asedamintelor Bran-
covenesti, ca este de utilitate publics a se permite sa se
cumpere de Epitropia AseclaminteloT Brancovenesti biserica
aceea cu tot local el. EA am declarat atuncl .atat Ministe-
rulul si Primariel cat si Epitropiel Aseclamintelor Brancove-
nesti, ca nu pot sa'mI Iall responsabilitatea, din causa ca
pe acel loc este cladita o biserica, dar dad. nu ar fi fost
biserica ast fi convenit. In sfirsit, s'a convenit ca sa se tra-
teze cu Epitropia acelel biserica.
In cererea care o presinta Epitropia Asecl6mintelor Bran-
covenestl, se cuprind urrnatOrele conditiunt: S'a convenit
ca Epitropia Asecl6mintelor Brancovenestl sa cumpere lo-
cul impreuna cu biserica, la care, cum am avut onOre a
vd spune, convine si Primaria si rectmOste siMinisterul de
Interne ca utilitate public& si Epitropia bisericei Santul Ni-
colae nu face nice o obiectiune. Insa in urma obiectiunilor
ce am facut eA, fiind vorba de exiStenta unel bisericl, am
emis ideia Ca: cu banil cart se va cumpara acest loc tm-
Fireuna cu biserica, O. se faca o altb, biserica, care sä pOrte
tot numele acestel bisericl de Santul Nicolae din Prund.
In acest sens este cererea. Aseclamintelor Brancovenesti
adresata S-tului Sinod. Dupa ce v'arn facut istoricul pe scurt,
Vast ruga acum, sa bine-voiti a procede la alegerea unel
comisiuni, care sa fie insarcinata de a studia mat de a-
www.dacoromanica.ro
DESBATEDILE ST..- SINOD 49
prOpe si a merge la fata locului sa se convinga si O. con-

state cele ce am avut onOre a ye spune, si a veni cu rem
sultatul la S-tul Sinod.. Daca bins -void a primi acesta, pro-
punere, ye rog a procede la alegerea comisiunel.
P. S. Episcop al Romniculul: Cred a nu e nevoe
.de all& comisiune. Comisiunea de petitiunl ar putea sa fa-
ca acest lucru.
1,, P. S. Mitropolit Primat, Presedmte: Iras1 ruga
sa alegett, o comisiune speciala, care st. se duck la Data
loculul.
P. S. Arch. Pimen Pitestezm: i eiI asl fi de parere
ca sa se alega o comisiune speciala.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ell nu inteleg aci
rolul S-tului Sinod: Pentru ca e biserica Ja. mijioc? Dad.
autoritatile locale, incepend cu cea spirituals, Mitropolia,
apoi Primaria si Guvernul recunosc necesitatea acesta, S-tul
Sinod ce rol jOca aci? Eu cred ca nu e bine sa angajam
pe S-tul Sinod In acesta afacere, care nu e alt-ceva de cat
daramarea unel biserici. Apoi cand un Primar, fecTor de
pop., a daramat bisericl. a intrebat pe S-tul Sinod? §i nol
acum sa dam voeI Ea nu stint de parere. Dumnialor au
nevoe, recum5stem, autoritatea bisericesca recunOste, not a-
semenea recunOstem, Primaria si Guvernul recunOsce de
asemenea, atunci merga inainte. Dar nol sa liceun da, da-
ramati biserica, mie nu'ml convine.
F. S. Episcop al Dunarel de jos: Lucrurile la prima
vedere se pare a 11 .asa cum le-a spus I. P. S. Mitropolit at
Moldoyel, si se urmeza asa, on de cate on Chiriarhul res-
pectiv pOte el singur sa resolve cestiunea. Dar din moment
ce P. S, Chiriarh respectiv, se refers la S-tul Sinod, S-tul
Sinod nu 'Ate de cat sa se pronunte intr'un fel sail altul.
Acelasi cas a fost cu biserica din Constanta, unde eta
singur puteam sa me pronunt asupra lucrului. Totusl ye-
clend ca cestiunea ce mi se presinta spre resolvare este
cam mare, am referit casul S-tului Sinod si am is Cand
S-tul Sinod va vice, ca e buns lucrarea, eu voiil sfinti bi-
serica, Eram in dreptul meu asupra acelel cestiuni, cum
este si L P. S. Sa In dreptul sell asupra cestiunel de fatit.
Din moment ce Insa, s'a presentat cestiunea S-taluI Si-
nod, S-tul Sinod trebue sa respunda_
4
www.dacoromanica.ro
50 DESBATERILE ST. SYNOD
Acesta este pArerea mea si rog si pe I. P. S. Mitropolit

al Moldovel, se. primescl sA.ne ocupem de acesta cestiune.
P. S. Arhiereu Valerian Ra,mnicenu: Eta cred cum
ca cestiunea de fatA nu intrA In atributiunile S -tulul Sinod,
nu este compentinta S-tului Sinod sa hotarasca pentru o
bisericA care se propune spre desfiintare.
In atributiunile care sunt puse dui:0, lege in regulamentul
S-tului Sinod, nu se preyed si atributiunI de felul acesta.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Dar cu biserica de
la Constanta era in caderea S-tului Sinod se. se ocupe?.
P. S. Valerian Ramnicenu: S'a desfiintat o multime
de bisericl si nu s'a Intrebat S-tul Sinod. Afar% de acesta
se mai spune si alt-ceva pe de Mull
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Spuneti ce ati au-
dit. Ce se mai spune pe de laturi?
P. S. Valerian RAmnicenu: IatA ce se aude: ca E-
pitropia ar putea sa's1 face. incaperile de care are trebu-
inta rescumparand alte locuri din vecinatatea acestei bi-
serici, dar ca '1 ar conveni mai bine s% desfiinteze aces-W.
bisericA.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Merged mai
intaid la fata locului sA vedet1 cum stair lucrurile.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Se vede cA nu cu-
nOsteti positiunea loculul.
I. P. S. Mitropolit Primat Preqedinte: Rog pe I, P.
S. Mitropolit al Moldovel BA me Ierte dacA am presentat
casul acesta S -tulul Sinod, pentru canu me credeam in des-
tul de corn petinte ca sA Iau ei responsabilitatea asupra
mea. S'aq mai darAmat si alte biserici, care nu s'ail mai
facut la loc, insa aci are se. se Tacit o alt1 bisericl.
Am declarat si declar, nu voirl lua responsabilitatea mea
asupra daramarei bisericel
I. Pi S. Mitropolit al Moldovel: Me ert'ati ca lab cu-
vintul pentru a doua (VA.
Dad. se primeste ca acesta cestiune sA se resolve, se. se
studieze si sa se hotArasca de S-tul Sinod, atunci eu cer
ca pentru or! ce bisericA, care se va propune spre darimare,
sA se cell hotarIrea S-tulul Sinod. Era aci la vale spre po-
dul grid biserica MAgureanu. S'a desfiintat. Era la casa
hi Be lu, care a fost casa VacarescA, un paraclis si eu l'anv
www.dacoromanica.ro
-apucat .§i am cantat tnteinsul. El bine aces casi s'a vin-

-dut unui ebrett si paraclisul s'a desfiintat. Cu a cui stire
,vi ingaduire nu se §tie.
Cand Pake, feclor de preot, era Primar §i a daramat o
multime de biserici a intrebat pe S-tul Sinod? Atunci pen-
tru ce ell asta-di dintr'un punct de vedere dre-care sa and
pronunt, asupra acestel cestiuni? EU and pun in reserva.
P. S. Episcop al Hugilor: Pe Mg deslulirile care
s'ati dat asupra cestiunel de fats, eu vreaa sa clic doue
cuvinte in sprijinul aduceret cestiunel in S-tul Sinocl.
Cum5§tem cu totil, ca I. P. S. Mitropolit Primat este §i
unicul Efor al A§eclemintelor Brancovene§t1 ci era Ore cum
greil pentru I. P. S. Sa sA resolve singur cestiunea, cad
s'ar fi dis, ca pentru interesul ca, este acolo Efor a lint a-
costa dispositiune cu. de la sine putere. Pentru motivul a-
cesta §i mai multe altele, care le-am audit, sunt de parere
-ca s5, ne ocupAm de cestiunea acesta.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Ve aduceti aminte,
=c5, la Ta41 se facea teatru pe locul vechei Primarii, loc des-
tul de larg, dar fiind-ca dincolo peste drum este o §cOla
-de un, alt rit, de ritul apusan, uncle sunt femel, s'a gasit
cu cale ca teatru sal fad, mult mai la vale, departe de a-
cea sada i l'a adus aprOpe de biserica Dancu, fosti mo-
nastire cu averile et
De aceia am cps §i in Senat: Dag bisericilor averile
for de Ia care s'air lust sate de milione.
S'a. aruncat, and s'a sApat pentru cladire, tot pamAntul
spre acea bisericA, asa ca, aprOpe a acoperit-o
P. S. Episcop a! Hu.Filor: Mi se pare ca asa este c1
la Socola.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Mi-al luai cuvintul
din gull. Din lad am voit s5. merg la Socola. Unil diceau
ca biserica Dancu ar putea sa nu mai existe, cad acum
nu ne mai trebuesc multe biserici. Chlar mie insql mi s'a
clis: Acum al Biserica mare, frumOsa, acea mica este de pri-
sos, sA o dartragm 0, s5. facem grading. Eii atunci le am
respuns: nnsiunea mea nu este de a cla rima biserici,
cL de a le face. ySi am staruit ca biserica vechedin curtea
,Mitropoliei sa se reinolasca cum s'a §i reinoit.
Acum sa mergem la Socola. Acolo s'a gasit cu cale A
www.dacoromanica.ro
62 DSSBATERILE ST. SINOD
se fact Apcjemintul pentru cel smintitI, care era la Golia.

Vine i mi se spune, di eel Insarcinall -cu cladirea edifi-
ciilor acelul A§elemint sunt de pArere ca se. se Intinde. pe
local unde este biserica. Am skit in sus and am audit
§i am clis: pentru numele lul Dumneleti, acesta. trebt ne-a.
mai remas de Meat, ca se. darimam bisericile? Acea bise-
rice. este un monument istoric-religios, :kat de fata lul A-
lexandra Voda Lepu§nenu, Domnitorul 161.0, care dupe. ce-
a observat mai matte localitAtl prin tart,. s'a stabilit aci,
Mgt Ia0, unde a Mut .§i biserica monastirel Socola, unde-
a §i murit.
Pe la inceputul secolulul de asta-41, cand a venit ferici-
tul parinte Veniamin ca Mitropolit al Moldovel, a hottrit se.
face. aci cel dintaiil seminar din Romania.Aci la Socola
era §i o sort a Mitropolitulul Veniamin. A mutat pe sora.
sa ai pe alte calugari0 la Agapia, Ian pe calugArit din A--
gapia '1 -a mutat in monastirea Nemtu §i Seca §i a Meat
cladirile seminarulul in Socola, Una biserica acela facia
de filca lul Alexadru Voc16. Upu§nenu. Aci seminarul a
existat 80 de an!, pant and dupe. starea lucrurilor de as-
ta-c11 seminarul a lost stramutat in la§1, intr'o casa luatt
Cu chirie.
Eil, yeclend et nu o st pot alt-fel,. §i ce. nu voia putea
isbuti de cat alegend un local bun pentru seminar, a voit
Dumnecleti. §i am reu§it se. se cumpere casa lug VocIA-Mihai
Sturdza alkali de Mitropolie, unde s'a a§eclat Seminariul.
Pe eel cari craft instrcinatl cu ells:Ikea de la Socola
pentru smintiti, nu-1 mai Incapea pamintul, de §i aveaa
loc destut, dar voIati se. Milne i biserica. Ad sapat me-
red §i aruncati pamint. i intr'una din clile, fiind in ser-
batorl, m'am dus i eil se, ved. M'am mirat tare mult
and am veclut plmintul de un stinjen .§i jumatate arun-
scat pent in fata bisericel. Pe la altarul bisericel au fAcut
o qosea, iar biserica 41 ,va ajunge sOrta ca §i altele, pre-
cum Dancu din IaI. Eft last 'ml voit face datoria de a
protesta, dar mi se pare di glasul mea este ca glasul ce-
lui care strigt In pustiti,
De aceea clic, ce. or! ce cestiune privitOre la biserick
chiar dace. ar fi vorba de a se stremuta de la un loc la
altul, sa. se aduct la .S -tul Sinod, i atunci me inchin,
www.dacoromanica.ro
DRSBATERILS ST. SINOD 53'
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ved cu mul-

% tumire, a a admis In principiu §iI. P3 S. Mitropolit a1
Moldovel, Impreuna. cu P. P. S. S. Membri at S -tulul Sinod,
ca cestiunea ss se resolve aci.
Atunci v'a.§1 ruga, ca la finele acestel edinte, sa alegem
comisiunea care sa merga la fata locului, ss constate, gi
apol ss yin& cu un raport.
Acesta.' 'Artie decl, se va trimite la comisiunea ce se va
alege.
Se -comunica de la birou petitiunea preotului Nicolae
Popa de la parohia Vadu-Roqcar corn. Vulturul, jud. Putna,
prin care cere ss se mijlocesca a'i se da sporul de 259/0,
la care are drept, pentru ca parohia uncle a servit mat 'na-
inte n'a avut pgmtnt.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:i P. P. S. S.
Parintl, eu cred c& acesta cestiune este de competinta E-
piscopulul respectiv, Prin urmare eu propun sa se reco-
mande P. S. Episcop respectiv, pentru a mijloci la Minis-
terul de Culte.
Pun la vot acesta, propunere. Cine este pentru. sa bine
voIascs a ridica mana.
S'a primit,
Se comunica de la_ biro. adresa S -tel Mitropolii a Un-
gro-Vlahiei ,du No. 1826, pe langa care Inainteza dosarul
cu. No. 32/98, cu actele relative la lunderea in monahism a.
preotului Nicolae 13.,Economu, de -natiune Elena, §i care
actualmente serve§te la biserica Stavropoleos din Capital&
§i se trimete la comisiunea de petitiunt.
Idem, raportul No. 23 al Epitropiel Parohiet Buhalnita
din jud. Nemtu, prtn care reclarna ca. la 30 Martie-1897
s'a luat gradina §i ograda bisericei, to tutindere de 3 Bid
§i 67 prajint §i cimitirul vechid al bisericei, de catre in-
spectorul silvic al judetulul §i le-a trecut, ca avere a Mi-
misterului "de Domenile In contractul arenda§ulul rno0e1,
se trimite la aceea§1 ezmisiune.
Idem, raportul Directiunei Tipografiel cartilor biserice§tt
icu No. 27, pe land. care inainteza suplica D-nulul Krafft,
librar din Sibiu, prin care cere a'i se, da spre -desfacere-
carp din Tipografia &What Sinod §i se trimete la comisi-
unea pentru luarea socotelelor 4Revistei si Tipografiel */
www.dacoromanica.ro
-54 DESBATERILE ST. SINOD
I. P. S Mitropolie Primat, Presedinte: Comunic6.-

-rile Watt terming. Acum intram 1n ordinea dile1.
La ordinea liteI avem FapOrte ate comisiunilon.)
P. S. Episcop al .Rimniculal, Raportor, citeste urm6.-
torul raport, tnregistrat la No. 116, al comisiunel pentru
Juarea socotelilor Revistel $i Tipografiel, relativ la adresa
D-11.11 Ministru al Cultelor cu No. 6763 si inregistrata la
No. 10:
Inalt Prea Stintite Prapedinte,
Comisiunea S-tuluT Sinod pentru luarea socotelitoi' Tipografiet ciir-
ilor biserice§tt vi ale Revistei Biserica Ortodoxi ,Romans luind
In eercetare adresa Onor. Minister al Cultelor ser. C. No. 6763, fn-
registrat la No. 10 de la 12 Februarie a. c. -aduee la cunoptinta
S-tuluT Sinod eele ce urmeza:
In sesiunea dd asti tdmni, S-tul Sinod a admis propunerea ce
a tient I. P. S. Mitropolit al MoldoveT, dupa dorinta esprimati de
D-1 Ministru al Cultelor, ca. si se fact un control amantintit la Ti-
pografia cartilor bisericeqtT, de titre o comislune a S-tuluT Sinod,
impreuni qi en un delegat al Ministerului Caltelor, spre a se eon-
stata daci de la 1895 incdce, Tipografia se afli fntr'o stare Lprosperi
sail nu.
Comisiunea cu delegatul Ministerulul Intruniudu-se la Tipogra-
fie In luneNoembre trecut a decis ca maT fntain D 1 delegat, om
al financelor, si cercete2e gestiunea Tipografiel de la 1895 Maiti pang.
la 10 Noembre 1898 duptt registre gi aetele din dosare. D-1 dele-
gat Impreunh cu un ajutor dat d-sale de Onor. Minister al Culte-
lor ate efectaat acesti lucrare forte anevoiasi In 60 de Mile. Resul-
tatul eT se va supuue la canoqtinta S -tuluT Sinod tie citre comisiune,
care fn -curand Ill va depune raportul to cestiune.
Ines pima atunci comisiunea rogit pe S-tul Sinod a Jua In con -
siderare adresa mentionati mat sus a Onor. Minister al Cultelor ca
(14 delegat 9i ajutorul $eu, pentru serviciul ftcut, si fie- Indemni-
sall din casa TipografieT, eel fatal ou 1200 leT, -cite 20 leT pe fie-
care tiedinti din cele 60 Ole, tar eel a! doilea cu 600 leT, cite 10
lel de fie-care gedintii.
Aeesti .sums se va fnserie in budgetul tipografieT pe 1898/99 la
cheltueli, qi se va seadea din escedentul en care se inchee budge -
tul respectiv, Tar plata se va efectua de catre Directiunea. Tipogra-
eT celor In drept- cat maT netatarVat.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 55-
Acesta fiind resultatul cercetarilcr comisitmei, subscrisul cu sme-

renie fl supun la deliberarea gi aprobarea S tulul Sinod inapoind
$i lucrarile fn cestiune.
Raportor: (ss) t Atanasie al Ramniculul.
Punendu-s.e-la vot conclusiunile raportulul, S-tul Sinod
le-a primit.
P. S. Episcop al Rimniculal, Raportor, citeste urm6.-
torul. raport, inreg. la No. 115, al aceleiast comisiunl rela-
tiv la raportul Directiune Tipografiel cartilor bisericesti cu.
No. 424/97:
malt Prea Sample Pre fedinte,
Comisiunea a.1623. de S-tul Sitod in gedinta sa de la 1 Maiti a. c.
gi compusk din P.P. S.S. Episcop de Hue, de Argeg gi subsemna-4,
tul In calitate de raportor, a mat in cercetaro raportul Directiunei
TipografieLcartilor bisericegti, inregistrat la No. 497, de la 18 De-
cembrie 1897. Prin acel report noul Director Dr. C. Chiriceseu a-
rea starea financier/ In care a gAsit tipografia la intrarea sa in
funetiune, precum gi nevoile ce se simt in mersul inainte al aces-,
lei institutii. Pentru acest sfirgit D-sa r6ga a'i se acorda mat multe
credite, ce ating impreuna suma 10910 lei gi anume:
1) Un credit de 210 lei pentru plata unui conservator al depo-
sitului de cal, icon gi hartie din tipografie.
2) Un credit de 5000 lei pentru procurarea de material tipo-
grafie.
3) Un. credit de 2500 lei pentru legatul cartilor in desfacere.
4) Un credit de 1500 lei pentru material combustibil.
b) Un credit de 1000 lei pentru costul transportului cdrtilor des-
facute gi.
6) Un credit de 700 lei spre a se face in podul tipografiei pe-
capetele zidurilor ei nigte rafturl in care sa se agecle parte din cartT
spre a nu apasa tota greutatea for pe pod gi a se intampla vre o
catastrofft.
Comisiunea ce a fost d.elegatg de S-tul Sinod in sesiunea de astit
tonana spre a verifica impreung, on un delegat al Onor. Minister
al CulteIor gestiunea fostului director P. S. Arh. Valerian Ram-
nicenu fiind sesizatit de 1. P. S. Mitropolit Pregedinte al S -tulu!
Sinod prin apostilul de sub No. 497/97 gi cu adresa No. 422 de.
www.dacoromanica.ro
Z6 DESBATERILE ST. S1NOII
la 18 Decembrie treout a opinat In o inchetere a sa din procesul

verbal :faaintat I. P. S. Pregedinte eu adresa Inregistrata la No.
500 de la 19 Decembrie a se aproba creditele cerute, sub reserve
aprobaret ulterior° a S-tulut Sinod, tar I. P. S. Pregedinte on adresa
No. 423/97 aproba parerea emisa de comisiune.
Acesta soluttune a comisiunel so Intemetaza pe urmatorele con-
siderente:
Una din causele cele mai de capetenie ce a adus tipografia In o
-stare financiara nesatisfecatore a fost g i jipsa until control regulat
a depositulul de certi pi de bartie din tipografie. Dace acest depo-
sit nu se administreza cu ingrijire, negregit atuuci Institutia nu va
prospera. Deel la desfacerea cartilor cat gi la Intrebuintarea hfirtieY
de imprimat e neaparat a se observe Ere -care forma. Pleeand de la
acesta idee comisiunea a gasit ce e jastificata propunerea Directiu-
net de a se infiinta la Tipografie un post de conservator. Acesta
va primi cartt spre desfaeere, va da socotela de ele, va tine in pas-
trare hartia §i va incredinta din ea dupe trebuinla Sefulut de A-
telier, Lisa tot-d'auna cu forma fa regale:. Postul acesta fiinteza la
tote Tipografiile mat Insemnate. Creditul de 210 let, ce represinta
.plata consorvatorulut pe tret lunt, fa deci Ineuviintat. Iar In ve-
derea mod stet retributit, postul acesta fu unit- de o cam data cu
eel de Secretar-Comptabil.
Comisiunea a opinat a se aproba gl creditul de 5000 let pentru
material tipografic.
In budgetul. pe 1897/98 figura la, capitolul acesta 3000G let. Fos-
tul Director Insa, and a cerut fnea, 6000 let Muse eheltuelt chiar
gi peste aceste anima. Cad noul Director raporteza, ca. 1a capitolul
acesta a gasit un dificit de 1200 lel. VA sa slica fn loc de 30000
let se cheltuise pane la Noembrie 37200 let. Trebuia ded sit se a-
copere deficitul ¢i sa se Intampine nevoile tipografiet In cursul a 5
luai eer mat ramLne din anul budgeter.
Comisiunea a opinat asemenea se; se aprobe p i creditul de 2500
let pentru cheltuelt de legittorie, Postal Director fneasa de la le-
gator o remise. Pretul flint In tarifa tipografiet pentru legatuk car-
litor era mai tot al legatorulut, care avea tipografia ea un debu-
gen al sail. Noul Director a -kat fndata dispsItia ea suma ea se
cuvine legAtorului sit fie Inscrisii Intrega in cheltuell, Tar .suma ce
se ineaseza dupe', tarifa din vin4.area cartilor legate, sa fie. Inserisa
IntrAga, la TeCiturT. Tipografia prin aeesta dispositie realis6za un
ibeneficili en malt mat mare. De uncle de la,. Aprilie pink la 10
Noembrie 1897 beneficial tipografiei din legatul cartilor e de 216 Nig_
www.dacoromanica.ro
DESBATERILI1 ST. SINOD 57
in ultimele 5 luni este de 900 TeL Pentru acest sfir@it filet tipogra-
fia trebuta sit alba la dispositie un legator. Inuit fondul ce mat re-
mesese nu era suficient. Dect pentru fatimpinarea acestel cheltuell.
trebue sA servesce creditul cerut de 2500 let.
In Mod JanklOg e itifitifietit lereditul de -1000 let Ventru trans-
porthl efif ilor. In tarifa tipogtafiel so presirede costul transpoiltulbi
Jellefilor. El prive@te Y.oe enmperitter. In tostul ficeeta ha 861111.-
806a fit Itteent. la iveriittift, de Vi nu. se *heltuta Verittu transport
nine efit e preveclut th tatiii,/ar ce se tli.41tnta 1314 hill tine. orf &tar
din haul! tipografiel. Aoum fnsa eo'stht transportulul se trete dupe
tarif intreg la Nteniturt, tar watt' efeetitt al tratisportultit caller
ditpit chitauta -pegtel,ile trete Itecleittielf.t Dee! @i spentra intantpi-k-
lutrea ladestet cheltuelf ' trebue tl<h fond.
Tot itga se justificit @i breditul de 11500 JOT pent.0 nutterial tom-
bitstibil. Din fondul de 2000 lel pretre4id In budget la acest capi-
tol mai remises* Ta Nombre treat 73t let 39 baillz Se blieltuise
decT aprope tret partt din fond Oi aeesta in titripe sir-eret..-u
'In deposit inn se afiulde eat 3350 kgr. lemne 0i Ca o ftonal koes.
Evident el tipografia 1116 ptitea merge la -vreme de Urfa -eu suma
tle 700' let 9i eti tided 'material.
De land parte ttimisiunea a opinat a tin se aprObit eVedittil de
700 let iientrus raftutt. Oheltitala aeesta tea pftliht de prisos,
tyre -ter se impune 'cat mat neintArcliat cladirea tines magazil pentru
bOnservarea 'ettftilor. Apot ar fi nimetit ca S.tul Sinnd sit in dis-
positiunt de a se distribui pe in Eptiscopit;Protoerit, Parohil gi di-
ferite biblioteci unele din car tile ce sunt 'maT pu%in intrebate bpre
a se u@ura astfel depositul tipografiet.
Tot pentru consideratiunile acestea comisiune3 opineza, yi abum.
ca S-tul Sitio& a ineuviinteze acorderea creditelor siel mat sus a-
rittate in sumii de 10210 le; mat yartos, ca dupe cum se ya ve-
dea din gestiunea tipografiet pe and 1897/98 budgeter, ele all fost-
acoperite din diversele economil acute la tipo-litografie.
Resultatul aeesta en smerenie '1 iupuri la deliberarea @i aproba-
yeti- S tutu! Sinod impreuna en IncrArile In cestiune.
Ilaportori (ss j- Atanasie .R.imnicalai
Pun endu-se la vot conclusiunile raportulul, S-tul Sin oct
le-a primit.
P. 0.911,Spiscop al Rtimniezzlul, raportor, cite to utma-
toralivrapoit al acelela0 comisiuni, inreg-. la No1.113, relativ
www.dacoromanica.ro
58 DESBATERILE ST, SINOD
la raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericWI cu. No.

-484 din 14 Ianuarie 1898:
Inalt Pres &Nile ,Stiiptine,
Comisiunea S-luf Sinod pentru luarea seootelelor tipografiel car-
tilor bisericegti pi ale- RevisteT Bis. Ort. Rom." luand in cercetare
raportul Directinnei tipografief, Inregietrat Ala No. 2 de la 14 ianu-
Arlo a. c. educe la cunoseinta S-tului Sinod -eele ce urnaka :
Nona Directiune dupa fntrarea sa In functiune constata, ca ti-
pografia nu mai dispune de Itartie pentru cuperte la R.evista, pre-
-cum gi nici de hartie de imprimat pentru a continua lucrari ince-
pute ci a esecuta comande eventuale. Conforms ord. S-lui Sinod No.
80 de la 12 Mai 1897 hartia trebue sa se procure prin, licitatie,
Timpul Inst fiind, scull gi nevola. constrangatare, Direc%iunea so-
licita la I. P. S. Pregedinte al S-lni Sinod autorizarea sit procure
hartia trebuitore de la fabripa care la ultima licitatie a gent oferta
-cea mat,--avantajesk pentru. tipografie,
I. P, S. Pregedinte prin adresa No. 2 de la 15 Ianuarie a. c. Fere
,avizul Comisiunea delegate de S-tul Sinod a verifies gestianea fos-
tuluf Director. Comisiunea In vederea coloiderentelor din sus cita-
t ulraport prin fncheerea sa din ,Propesul verbal inaintat I. E. S.
Pregedinte u Raportul inregistrat la No 4 d% la 17 Ianuarie lQa
Ala avisul sell pentru, aprobare, sub reserva aprobarei ulteriore a
&lei Sinod. Acest avis I. P. S. Pregedinte it comu.nica pirectiu-
-mei cu adresa No 3 de la 19 Ianuarie.
in vederea color agitate, Comisiunea prig subscrisul Raportor
cere cn smerenie aprobarea, S-lut Sinod, fnapoind tot-o-data, i lu-
-crarile In cestiune.
Raportor, (ss) t Athanasie al Ramnieula.
Punendu-se la vot conclusiunile raportului, S-tui Sinod
le-a primit.
P. S. Arli. Conon Baca6nul, raportor, cite e urmi-
-torul raport, Inregistr, la No. 129, al comisiunel pentru cer-
cetarea cartilor didactice de Inv6to.mInt religios, curs secun-
dar, relativ la manualul Intitulat: *Istoria Bisericel Romane)
Kle Econ. C. Ionescu
malt Prea Stinfite Stapane,
Comisiunea alesa ila catraS-tul Siabd, pentru cercetarea 000.-
dor geolare de InvOtxmintul. religion, laPeursul secondar, Inca. din
www.dacoromanica.ro
sesiunea trecuta. compusli fiind -din P. S. Athanasie Craioveanul,
P. 'S. Pimen Pitegteanu gi sub-semnatul Riportor, de atuncl all
lust In cercetare Manualul de Istoria Bisericel Romitne" cu un
mic rezumat (introductiv) despre nagterea gi desvoltarea bisericer
crecrtine pentru uzul gedlelor normale de Inv6tatorl gI Inv6tfitdre-
(elaborat) de clitra economul C. fonescu, licentiat In Teologie;" pro-1
fesor de religiune la sceplele : Asilul Elena Doman" ei co5la Nor-
mall a Societgel pentru fnvetatura Poporulul Roman". i atl stn.-
diat cu Wit luarea aminteacest manual; esaminandu-1 atttt din pun-
tul de vedere al cestiunet de doctrinal cat gi al cestiuner pedagogics,
precum gi al former de espunere; (conform noel dispositTunl comuni-)
oath, S -lu! Sinod din partea Onor. Minister al Instr. publics cu No..
27648 aerie A de la 28 Inlie 1897.
Deo, ma! I ca material, comisiunea constat cum -cg, manuscrip-
tul, format folio, cuprinde peste total 60 de file, sense gi nescrise
fmplirtite ast-fel : 18 file de la inceput, euprind : Titlul, precuvin,-
tarea, o privire genera% despre: nStarea omenirel maT 'nainte de
venirea Domnului" gi apoi: 0 prescurtare din Istoria generalb. a
bisericei cregtine, pang dupe timpurild Reforma %iel Luteriane, Calvi-
niste gi altele, 40 de file urnigtore, cuprind materialtil proprilE, anun-
tat prin titlnl manualului ; adicti : Istoria Bitericei Ronwine. i In fine,
2 file ce mai urmOza piing, la sfirgit, slut lasate neserise, eyelid a
servi pentru note §i euverti, manuscriptulut
Care intreg material, in ce privegte cestiunile de doctrina ci fond,
apoTt nefiind de un cuprins dogmatic, sari moral special, ci numal
cat lsiorie, nu confine nimic ce ar putea fi vAtitmator ReligiuneX
gi Bisericel. Der, In ce privegte conformitatea cu programul In vi-
gore, dupll cele anume observate, manualul cercetat presintA o mare
deosebire gi mat ales In cestiunea pedagogica, In alegerea espresiuni-
lor, ca gi In forma de espunere a materialulut tratat, apoi, lucrarea
acesta se presinta cu o mullime de neajunsurt gi defecte, co nu pot
fi admzse intr'un manual de Fdlti.
Tote aceste lipsurt pi defecte fiind en ingeijire semnalate, ba,
mite chiax gi anume corectate de eltrq InsugT cereetItorul gi drept
fie-care Joe adnotate cu cernela rofie, spre a se putea Jnal bine /ob-
serve, gi indrepta, Comisiunea Intregi a cercetlirei cartilor didae-
tice, Inca dill sesiunea trecutit a S-lul Sinod, gi anume, prin Ra-
portal sea fnregistr. la No. 481 de la 7 Noembrie trecut, ail con-
chis la reinapoerea lucrdret afro autorul sett, ca pentru a fi din
noll reve4utli, corectatti, @i mai imbunatatita, Conformindu-se Yu:
www.dacoromanica.ro
60 bESBATERIL$ ST. SINOD
40,11 observatiunilor de pe margiuile filelor originaluluf adnotatvoi,

r4mas aci, In biblietecit, spre eventualg, controlare.
R^porttd,acesta nis4, de ma! .sue citat, prepentat sfiind de °Mr,
subsemnatut. Raportor, gi punlindu-se la ordinea sljlef anume pen-
trn &Iiva de la 3 Noembrie trecut, gltima gedinj4 a S-luf Sinod, gi
atuncf neputenduse citj din cause grabir.ef cTt ache lucritri mutt ma!
argente, aU slmcrs ca 131 fie din not},, presegtat gi citit la sesigne&
din Malt. curent,
Dar dupit inchiderea sesiunef trecute a S-Iul Sinod, antorul pea.
imal,u1sf de maX sus cercetat, profitil.nd fie timpul liber pests farn(11,
srobludu-of tote cele observate, g'at. cerut Feinapoierea lucritrel paler
spre ponformare cu acele de pe manuscript notate Ja prima ,corec-
tare ; dupe, care acum presintit din nsrt lucrarea sp, 0,413,154111
Sinod. spre esaminare gi aprobare.
Decl, Comisiunea gercetrixel cirlilor didactics de fpvtOrrantul re,
ligies fn scolele seoundarej realegeudn-se gi pentru sesiunes, corent4
acefa de ma! 'nainte: at reluat din not. In percetare: ,Manualul
de 1st. Bis. Rouritne-u elaborat de ctre Economn1 C. Ionescu, pro -
Lesor ile Religie din Bucuregtf
i esaminan du-) outot interesuL ce I Orta bunetor Manuale de watt
:mama, en o fleosebitl placers pm observat cam el: Autorul ac°,
-stel lucrarf, in clorinta de a putea publica un ckt se pap plal bun
manual de 10616, In materia propusa, !fait ccmformat In totul gi tu-
,turor observalicimitor de Imbunatilpre, ce mctif '4inte i s'atLfost
apatat.
Adeca $'ati reveclut, corectat pi ImbunatAtit cartea sa; prin com-
plectarea tuturor lipsurilor avute daps program ; s4a conformat cu
cerintele pedagogice In proportionarea materiilor delectif ; s'aii co-
rectat espresiunile ce 'far -fi pretutindenea fntrebuintate: ea In-
dreptat rtilul gi forms de espuuere a materialuluf tratat; confor-
mandu-se. in fine cu total observatiunilor do pe originalul adnotat eta.
Drept care scum : .Comisiunea citrtilor didactice religiose, prin
pubsemnatul -Repo/tor conchide cum at: S-tul Sinod,
Avend fn vedere lipsa aprOpe total& de 0126 In present a 'Stu-
'distal Ist. Bis. Rom. 'prin alto geoli secundare.
Aviind In vedero ca acest studiu este oblfgator de a se preda gi
inveta in tote gcelele Normale de Istitutorl gi Institutore f de Inv6-
Tlittorf gi Invelatore,
Avend In vederei folosul ce se pOte educe numerosel tineriml
icolare de acolo, iconomisindu-i-se timpul de studiu maI bin° prin
atn imprimat de cat prin manuscript,
www.dacoromanica.ro
--n
Avend, asemenea In vedere ca : pan& aeum, singarn1 aeest ma-
ztuaI ni se presintit cu o destine-tie special& in materie de 1st.
Rom&ne prin geolilei normale de Inptitutorl gi Institutdre din tot&
'ra.
Pentru. tote aceste puternice .motive-, S-tul Sinod aTiputea acorda
halts sa aprobare pentru tiparire a. gi introducerea acestu manut4,
iprin 4e6lele catre care autorul se adreseazg la ineeput.
Drept care malt Prea Santite Stapftnei cu eel mat profund res-
pect, subsemnatu1 Raportori le gi supun acestea la inalta itpreciere
pi aprobare a S-tului Shied.
Raportor (as) t Arideretzl Conon Bacacfnzz
Punendu-se la vot coAcluslunile raportulul S-tul Sinod
le-a Primit.
P. S. _Epigcop al Ilugilon I. P. S -tile Presedinte, comic
'siunea pentru parohil, care a fost anal trecut, si care acum
-a lost din no4 ales5. ^si insarcinata tot cu aceiasl lucrare,
prevede casul, ca cererI de felul acesta ail sa se ivesci maI
multe. Deslegarea ,, pe vrem s'o cerem de Ia S-tul Sinod In
- acesta privinta este, ca cererile, care vor maI venir sO. fie
.adresate tot I. P. S-titulul Presedinte al S-tulul Sinod sl
I. P, S. VOstra sA le trimitep comisiunel, saii O. fie in drept
comisiunea, a le primi din orl-ce parte ar veni, fie de la
'Chiriarchil respeetivl, fie de la preotl, fie still si ell de Ia
.cine; Acesta deslegare o cerem cu atat mat mult pa cat
I. P. S-tia VOstra in timpul vacantel pOte nu vet! fi in Ca-
pitall si nu va avea tine sa comunice comisiunel acele
,cererl noul. De aceea Intreb cu malt respect pe S-tul Sinod,
cum sa se procedeze in asemenea Imprejurarl, and se vor
ivi cererl noul?
1. P. S. Mitropolit Primat,Preqedinte; Me unesc in
totul cu p6.rerea ,13. S. Episcop al Hasilor, membru al co-
.misiunel de parOhil ca or! -ce cererI sa se adreseze la co-
'misiunea pentru parohil; dar fiind-ci lumea nesciind acesta
s'ar face mare confusiune, cacl se va adresa tot Presedin-
lelul S-tulul Sinod, eel dar, as! fi de parere sa se publice
Iprin Monitorul Oficial, ca tote cererile relative la parohil
:s5, se adreseze comisiunel respective, cad tnc'p data clic,
lumea nesciind, toti are sa se adreseze Presedintelul S-tu-
Ail Sinod. Acum remane A. hottiriti, cum vet! crede de
www.dacoromanica.ro
62 DESBATERILE 8T. SINOD
cuviinti. Eti cred a, pentru o mai bun& practia a luciului,

sA. se publice sat In Monitorul nficial sat. in Revista Bi-
serica Ortodox& Rom Ana, ca sä scie lumea unde sk se a-
dreseze.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: I. P. S-cite -Prqedinte,,
de Ore-ce comisiunea ales& pentru a continua lucrarile pri-
vitOre la regularea parohiilor se compune din aceia0 P.P.
S.S, mernbri, care at lucrat §i in sesiunea trecuta, din care
este i P. S. Episcop al H4ilor, eu a§1 ruga pe Prea Santia
Sa sa, bine-voiasa a ne spune, care era procedura, care
s'a, urmat in privinta hartiilor venite in timpul vacantel, §i
gandesc- ca. aceea ar fi bine s'o urmeze §i in casul de fat/.
P. S. Episcop allIn,Filor: Ea cred, ca, cestiunea acesta.
se pOte resolva mai u§or in modul urmator: Milli le acestea
at si vie la Pre§edintele S-tului Sinod sat la Episcopul res-
pectiv. Pre§edintele S-tului Sinod, sä dicem c& lipse§te, dar
este Directorul Cancelariel S-tului Sinod, care n'are s& lip-
sesca. Prin urmare, daa Directorul Cancelariel S-tului Sinod
va fi autorisat de I. P. S. Preedinte, negre§it a el va co-
munica comisiunel tote petitiunile ce va primi, §i ast-fel
totul va fi in regulii.
In urma acestei discutiuni, s'a luat urmatOrea hotb.r6.re:-
iS -tul Sinod in edinta de la 8 Mait 1898, in urma IA-
muririlor Cerute de P. S. Episcop al Hu§ilor, hotara0e, ca
in timpul vacantelor §i pan& la sesiunea Stului Sinod de
la Manna, tOte cererile ce se nor trimite la Pre§edentia
S-tulut Sinod, cu privire la modificari §i creari din not de
parohil, IA se inainteze de atre Directorul Cancelariel S-lui
Sinod direct comisiunel, respective §i far& int&rdiere.
Acesta procedura se va urma in tot-d'auna and S-tul
Sinod nu va fi in sesiune.
(ss) Preqedinte. f Iosif Mitropolit Prima.
CEO 8ecretar: j- Athanasie al Raamicului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum pun la

vot inchiderea incidentului. Cine este pentru, se, bine-voiasa
a ridica mama.
S'a primit.
R S. Arh. Meletie Gala(Onu, citete rapOrtele inre-
gistrate la No. 124 §i 123, ale comisiunel de petitiuni, pri-
www.dacoromanica.ro
vitOre la cererile de tundere In monahism a fratilor Tudor

-Grigore Mihai, Stefan G. Nachescu, Andrei Grigore si Oprea
J. Petrescu din M-rea. Cernica, recomandati de Sf. Mitro-
polie a Ungro-Vlahiel cu adresele No, 1708 si 1740; Juga
.Precup din M-rea Cheia, recomandat de aceiasl ESL ,Mitro-
pile cu. adresa No, 1706;c Iffsn Panait i 4lecu G, 01-
tenu din M-rea Caldirupnl, recomandati de aceeasI Sf.
4_,Mitropolie cu adresa No. 1699, precumi cererile de ,a
se recunOsce tunderea In monahism, efectuati In cas de
441611, a fratilor; IOn N. Isac i Florea Stinescu din M-rea
Cernica, recomandati de aceeasi Sf. Mitropolie cu adresa
No4 1703, Nicolae D. Sedan si Raducanu I. Georgescu
-din M-rea Caldirusanl. recomandati de aceeast Sf. Mitre-
polie cu adresele No. 1702 si 1705. S-tul Sinod- a apro-
bat conclusiunile rapOrtelor comisiunel, care sunt pentru
admiterea si recunOscerea tunclereI in monahism a numi-
tilor fratl.
P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tite Pre§edinte, ved
ca rap6rtele asupra calogiririloK 'se fp.c fOrte scurte. N'am
de cis inimic asupra acestel procedurI, Ins tin, la un lucru;
Sin ca cele esprimate prin, rapOrte, c4 fn dosare se a/la
t6te actele prescrise de regulament sl c4,, sunt In
regula, pe baza cirora S-tul Sinod dA Incuviintarea de
calugarire, 1.8, fn adever tote complecte; pentru ca
daci S-tul Sinod di Incuviintarea, apol tOta responsabili-
tatea este a S-tulul Sinod. Acesta observatie a.m ticat'o,
ffind-ci mi-a atras atentiunea P, S. Episcop at Romanu-
14 care a dis, ca virsta priveste pe Episcopul, respectiv.
Cum priveste pe Episcopul respectiv? Dar Episcopul res-
pectiv trimite actele la S-tul Sinod si dad. S-tul Sinod a-
probi cilugarirea cu. lipsa de varstA sail cum gaseste de
ouviinta, acesta se face pe responsabilitatea. S-tuluI Sinod,
iar nu pe a. Episcopulul respectiv. De aceea am sulevat a-
cesta cestiune,k afirmand cum ca not dim votult pe basa
aritarilor raportorulu), ca actele sunt In tota regula si
ca dosarele sant -complecte §i deci, atuncl si fie bine
Inteles, c. not sprijinim cele aritate prin rapOrte
P. S. Mitropolit Prima Preqediate;,Peatru, linis-
141?,. S, Episcop as Rusilor, am creclut tie datoria mea
-4si aceste explicatiunl:
www.dacoromanica.ro
64 DESBATSRILE 13T. S1NOD
Cbmisiunea de petitiuni sau orI-care comisiune cand la

asupra sa o sarcina, mal intal ea studiazi zestiunea §i diva
ice se convirige de regularitatea actelor, apot propune S- tulul.
Sidod admiterea earl aprobarea, dup5 cum este In cestiu-
nea de fata. Alt-fel nu va veni nici odata Ittaintea S-tulul
Sinod pentru a-§I tla opiniunett pentru Batt contra, dad_
actele nu sunt studiate. Tot asemenea §i In casul de fatk
comisiunea de petitiuni, nu numat and convingereai, dar am
cea mal mare sigura.ntit, ca ea a cercetat mat Intal tote ac-
tele §i nutnal dup5. ce s'a convins, ca -sunt tconforme cu
Regulamentul S-tului Sinod, a venit cu conclusiunt pentru
aprobare. Daca Tina comisiunea gase0e vre-o lacuna, atuncI
fit sigurl ca o semnaleia.
Pentru tasul de tap., bred ca suntem In regula.
P. S. Arh. Meletie GalaNnu: I. P. S. Pre§edinte, toe-
mat aka facem not, comisiunea. Mat intal studiem actele-
din dosar, i data le gasim ca sunt In regula, atunci ce -.
rem aprobarea.
L P. S. Mitropolit -Primal, Presedi.nte: Forte bine.
P. S. Arh. Melet16 Galgfenu: citete rapOrtele co-
misiuneI de 1etitiunl, Itiregistrate la No, 122, 121, 126,
125, 136, 137, 133, 135, 134, 138 i 132, privitOre la
cererile de tundere In monahism a surorilor: Maria C, Po-
pescu, Maria Radulescu, Evdochia I. Dancu, Alexandrina.
Ghita Lefter §i Elena Apostol din M-rea Paskrea; Maria I.
Pbpescu, Nita A. Dumitrache, Ana Nastase Iordanescu, A.
`nica Gheorghe ConstantineScu, Ilina Nedelcu i Anastasia
Nicolae Gheorghe, din M-rea Zamfira; Steliana IOn Pare
Sofronie, din M-rea Viforita Ecaterina T. Hudola i Sma-
randa Ionescu din M-rea Tigane§ti; Maria Florescu Ilie; A-
ttica Ionescu i Elene Ci Stefanescu din M-rea Ciorogarla,
recbmandate de SE Mitropolie a Ungro-Vlahiel cu adresele
N6. 1709; 1697, 1739, 1700, 1707 §i 1710. RecunNte-
rea calugarifilor efectuate In cas de MC a surorilor t Cleo--
'path Lapescu, Efro§ina D. ,Costescu vi Maria Titi Leonte
din M-rea Pasatea; Ana Radu I. IDIOM Stana Preotu Negu
§i Stanca Dardian Bradosehi, din M-ted Tigiine0; Ana P.
Chita, din M-rea. Viforita, iebomandate tie acela0 Sf Mitro-
polie cu hdrese% NO. 1696, 1701 4i 1704 Cereril6 41`e tin-
dent In monahism a fratilor: Petru COdreNSimion Lit4nUI Ga-
www.dacoromanica.ro
DESSATSRILS. ST. SINOD 65
vril Rusu, Panteleimon Cojocaru, I6n V. Hanganu ci Gheor-k

ghe Fi lipovid din M-rea Nemtu i Seen; Gheorghe L te-4
fanescu si Costache Al Popi din schitul Preotest1 (Suceva);
a surorilorz Idna Pricope Savin, Lunza Domnariu, Maria Sa-
lornii, Elena Irimiade, Efrosina Ionescu, i IOna C. Saulea,
din M-rea Varatecu; Maria Ionescu, Smaranda D. Antohe,
Elena Preotu Irimia, TIta Paraschiva I. Rafail,. Maria Ga-
vril Pivarig, Ecaterina Boazi ci Smaranda Manolid din M-rea
Agapia; Anastasia Vezitiu, Ana Popovici (nitscuta Postolache),
Soltana Talpa (nascuta Postolache) ci Maria Ionescu din
M-rea Agafton; recomandate de Sf. Mitropolie a Moldovel
i Sucevel cu adresele No. 1009, 1013, 1010, 1011 si 1012,
Cererea de tundere in monahism a sores Evdochia M. Ma-
carova din M-rea Celic-Dere, recomandata de Sf. Episcopie
a Dunarei de jos cu adresa No. 824.
Idem, a surorilor.. Safta C. S. Mihalache, Anica Adam;
Gherghina I6n, Ilie, i Necca St., Ion din M-rea Costecti; Ca-
sandra ICI. Cocenescu i Jolla P. Stanciu din M-rea Rogoz;,
Dobra I. Roman,- Ecaterina I. Grigore, Iona M. Burhala
Luxa Cosma din_ M-rea Ratecti. RecunOsterea calugarirel
efectuata 3n cas de Ma a sorel Frosa Arhieovicla din M-rea
RAtesti §i a fratelui Craciun S. Mihalache din M-rea Var-
zarecti,. recomandati de Sf. Episcopie a Buz6ului cu adre-
sele No. 343, 342., 332, 331, 341, 333, 330, 329-, 328,
327, 335 si 334. Cererile de tunderi In monahism a su-
rorilor: Maria Predescu,i Tudorita Dumitru din M-rea Din-
tr'un lemn. FlOrea Petru Ma din M-rea Horezu. Recun6s-
terea calugarirei, efectuata in cas de b615., a fratelui Gheorghe
Pirict din schitul Lainici (God), recomandati de Sf. Epis-
copie a Ramnicului Noului Severin cu adresele No. 1157,
1158, 1108 si 725. Cererile de tunderi in monahism a fra-
tilor Nicolae Predoiii, din M-rea StanisOra, 16n Valeanu,
din M-yea_ Turnu. Si a sore Maria 1On Cercel din M-rea
V lent. RecunOsterea calugarirg, efectuata in cas de MA,
a fratelui Gheorghe Ghita Gogorici din M-rea StanicOra ci
a sore Stanca I. Carstea. din. M-rea Wen!, recomandati
de Sf. Episcopie fi. Argesului cu adresele No. 381, 972/97,
371, 288 si 153 a. c.
S-tul Synod a aprobat conclusiunile rapOrtelor comisiu-
www.dacoromanica.ro
66 - DESBATERILE ST. SINOD
nel, earl sunt penru admiterea si recunNteree. tunderei In

monahism, a tuturor tratilor $i surorilor numitl mai sus.
P. S. Episcop al .Husilor: I. P. S. Prepdinte, comi-
siunea pentru luarea socotelilor Revistel si Tipografiel prin
unul din rapOrtele sale a ficut o propunere, ca adica, din car -
tile cele multe, cart sunt la tipografie $i de care nu Intreba
nimeni sa se dea pe la Episcopii, pe la Protopopil, pe la
Stoll si pe la bibliotecile parohiale.
Eu rog a se pune acum acesta propunere in discutiunea
S-tulul Sinod, dad &este cu tale, ca din acele card, des-,
pre care se va face o lists, sa se dea,pe la locurile ce am
aratat mal sus sail nu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Mie mi se
pare, ca ideea comisiunel, enunciate prin report, era pentru
doug. motive: Intaifi, ca de acele carp nu se prea 1ntreba si
al doilea, ca apes& asupra podulul tipografiel.
Eti am creclut, ca comisiunea a tate les prin acesta pro-
punere, ca trimitendu-le pe la Episcopil, pe la Protoeril si
pe la $cOle, care din acele card se vor putea desface, sa
restitue sumele, pentru ele, lax care nu, sa se dea gratis.
A$a am 1nteles
P. S. Episcop al Ramniculul: Este destul de inrada-
cinat la nol obicelul ca sa se Incurajeze munca $colarilor
la finele anulul cu o carticid. §i acesta se face $i de Mi-
nisterul Cultelor $i de judete $i de primarit. Nol comisiu-
nea ne-am gait cg., avend in vedere cantitatea mare de
carp ce este la tipografie si dintre care unele nu se in-
Irak cum este catehismul par. §tetaneli de la Cernautl si
altele ce ctintaresc mat multe ma de kilograme si apes&
podul tipografiel. Dupe darea de semi se vede, ca. din a-
cesta carte nu s'a vindut de cat 4 neemplare partea 1. Mai
sunt si alte card in asemenea categorie si acestea repre-
eipta o suing, dar nu se pOte numi de cat fictivk fiind-ca
nu se pOte vinde nici odata.
Nol comisiunea am clis, ca, e bine sä propunem S -tulul
Sinod, data va aproba, sa se trimita ca din partea S -tu-
lul Sino Chiriarhilor respectivi, si ace$tia prin, protolereil
respectivi, la finele anului §colar, sa, trimita pc Ja diferile
$cOle, Cate un numer de aceste exemplare spre a se 1m-
www.dacoromanica.ro
part' gratis ca premiI la scolarI, ca sa nu se did. ca Bi-

serica remane indiferenta In acesta privire.
Am fost la T.-Severin si vizitand liceul de acolo am re-
mas multumit de modul cum este administrat acel licea.
Tot acolo se afla si o scOla de cantaretl, cercetata de un
mare num& de' scolarl. Pe Langa vorbele de Incurajare de
s'au rostit elevilor, ell cred ca e bine ca cel mal silitorl
sa se pomenesca la Impartirea premiilor cu cafe o carte,
done si din partea Episcopulul.
De aceea, rog pe S-tul Sinod sa autorise comisinnea a
veni cu un raport In acesta privinta si S-tul Sinod sa se
rostesca atunci.
Se pune la vot acesta propunere si se primeste.
P. S. Episcop al .14mniculul: I. P. S-tite, Prea &tip.
Dupa cum se. she, In sesiunea de prima-vara a anulul tre-
cut, comisiunea insarcinata cu cercetarea cartilor pentru
invetamIntul religion, cursul secundar, a venit cu un raport
asupra textulul MarturisireI Ortodoxe, intocmit de o comi-
siune anteriOra. Raportul conchidea ca textul acela sa fie
studiat din noti de comisiunea insarcinata cu cercetarea
cartilor pentru InvetamInt religios, curs secundar, Impreuna
cu comisiunea, care a fost Intaill insarcinata, cu pregatirea
textulul acestel card. S-tul Sinod a aprobat acea concluzie.
Comisiunea m'a Insarcinat pe mine, ca membru al el, ca
sa reved textul. EA l'am revedut cu de ameruntul si am
terminat acesta lucrare acum cate-va septema.nl. Ne-am in-
trunit apoI atat comisiunea, careia S-tul Sinod 'i a facut
onOrea de a o alege din nou In sesiunea acesta, cum si
comisiunea cea veche. Am discutat indreptarile, care s'ad
adus textulul, si am convenit asupra lul, remaind a se
Inainta I. P. S- titului Presedinte, ca I. P. S-tia Sa sa dis-
puna imprimarea cartel aratanduse si numerul exemplarelor
de imprimat.
P. S. Episcop al Husilor: Acesta este sftrsitul cestiunel.
P. S. Episcop al RAmnicalul: Mai este o cestiune
noue. aci. In textul presentat de comisiunea cea dintaiii se
afla o lung introducere, care trateza mal mutt despre In-
semnatatea literara a cartel. In adever Introducerea e lunga.
In acel text.
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit al Mo Novel: Ce editie?

P. S. Episcop al RAmniculal: Textul care l'a reveclut
comisiunea S-tului Sinod. Acest text s'a revedut dupi a
lui Grigorie, a Jul Antim si altele.
Dar sa via la cestiune. Vread se. clic 4 in fruntea acelui
text s'a pus, de prima comisiune, o introducere lungA, care
se invirtea mai mull asupra cestiunei literare. i ed land
am inceput sa m6 ocup cu acel text, Inca din Decembre ex-
pirat, li plecarea fostului Episcop de Rimnic in streinitate,
intro altele 'I am clis: nu consimti si P. S. Ta cu noi,cici
vom termina pOte lucrarea pin& to vel IntOrce , sa sq6tem
acea introducere si sa punem in locul el alt-ceva. i ve pot
incredinta pe cuvintul med de cinste, a si P. S. Sa a recu-
noscut ca introducerea e prea lung& si a consimtit sa se
sc6ta. si sa se fiparesca separat in Revista Biserica Orto-
dox& Romani. P. S. Sa a consimtit la acesta *and 'i am
spus, ca nu sta. in caderea S-tului Sinod sa se ocupe cu
literatura. S-tul Sinod este strejarul Dogmelor, iar lucrarea
acesta tontine prin esent& dogmele si morala S-tei n6stre
Biserici. Din acest punct de vedere trebue deci recoman-
data numita lucrare. De aceea cred, ca ar fi bine si se puni
in fruntea textului o grammata din partea S-tului Sinod, a-
ratandu-se Si recomandandu-se cartea la top crestinil spre
a o ceti si a se adipa din isvorul ei cel curat. Asa dar,
propun ca sa se scOta introducerea aceea si S-tul Sinod
sa is dispositiuni ca, and se va incepe imprimarea cartel,
O. se pun& o grammata din partea S-tului &nod:. iar cu
alcituirea acestel grammate si se insarcineze aceeasl comi-
siune, care a reveclut textul sad o altA persOna din S-tul
Sinod, sa o iscAlesca Ins& tot! membril S-tului Sinod si
sa se tiparesca in fruntea cirtii, cum este cea a Patriar-
hula! Nectarie din Ierusalim si cea a Patriarhului Partenie.
Rog dar pe S-tul Sinod sa bine-voiasci a primi urmaterea
propunere:
PROPUNERE,
Am onOre a propune, ca din textul Marturisirel Orto-

doxe reveclut in Urmi, conform hotarirel -S-tului Sinod, de
cite comisiunea pentru cercetarea cirtilor de invetimint
www.dacoromanica.ro
DESBATERILS ST. SINOD 69
breligios, cursul secundar, Impreuna eu comisiunea scare a

ilatocmit Inlaid textul acesta, sa se scOta AIntroducerea* IAA
cut& de unul din membril comisiunel, spre a se tipAri In
tevista S -tulul Sinod, iar in locul ei a se puns o grammati
'din partea S-tulul Sinod.
t Athanasie al Ramniculul.
t Gherasim al Argequla
t Ath. Pzmen G. PileFtenu.
Se pune la vot acestA propunere ci se primecte.

Se suspend& cedinta pentru piece minute.
edinta se Tedeschide,
I. P. S. Mitropolit Primat, Pre.yeclinte: Prea s-op
Parinti, Ve rog sä procedam la \alegerea comisiunel, care
,sa'0 dea opiniunea asupra cererel fAcuta de Aqedamintele
Brancovene§t1.
Se procede la vot.
I. P. 5. Mitropolit Primat, Pregedinte: Resultatul
votulul este: Votanti 14. Majoritate absolutl 8. Ati intrunit:
P. S. Episcop al Dunarel de jos 13 voturl.
a Hucilor 14 *
a > Arge§ului 14
» , * Ramniculul 1
Prin urmare P. P. S. S. Episcopi al Dunarel de jos, at
Husilor §i al Arge§ulul sunt proclamati membri In comisiune.
,Acum ye rog sa procedam la alegerea comisiunel, care
--sti se ocupe cu regulamentul relativ la zugravirea bisericilor.
Se procede la vot.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinto: Resultatul
votulul este: Notan0 14. Majoritate absoluta 8. Au intrunit:
I. P. S. Mitropolit Primat 14 voturl
P. S. Episcop at Dunarei de jos 13
A » HuOlor 14 *
a I Arge§ului 1 *
Prin urmare I. P. S. Mitropolit Primat, P. S. Episcop al
'Dunarel de jos §i P. S. Episcop al Hucilor, earl au Intru-
'nit majoritatea voturilor cerute de regulament, se proclama
.membri In comisiune.
P.P. S. S. Parintl, ordinea dilei pentru asta-cji este epui-
sata. Mal inainte Ins& de a ridica cedinta, 'ffli fac o datorie
www.dacoromanica.ro
a comunica S-tulul Sinod ca Duminick 10 Maiii avem ser-

More nationala si v'asI ruga sa fim cu totil Impreunar
pentru ca cu WOl sa servim la acesta serbare, la ora care
se va prevedea In programa.
Voci: Da, da, sa fim cu tog
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Acum ridic
sedinta. §edinta cea viitOre o vom avea pe Luni, 11 Maid,
tot la orele 8 diminetA.
§edinta se ridica, anuntandu-se cea viit6re pentru Luni
11 Main, orele 8 a. m.
Presedinte: t Iosif Mitropolit Primat.
Secretar: t Pimen G. Pitestenu.
qedinta din 11 Maiii 1898.

Sedinta se deschide la orele 8 si 10 minute sub prese-
dentia I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund present! 13 P.P. SS.
Membri, find absinte P. S. Episcop al R,omanulul, lar P..
S. Arhiered Nifon Ploestenu in concedid.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Mind In nu-
mer cerut de regulament, sedinta este deschisa.
P. S .-Episcop al RAmniculul, Secretar, citeste suma-
rul §edintel precedente.
sumarul sedinte! precedente. Cine este pentru, sa bine-vo-
iasca a ridica maim.
S'a primit.
Se comunica de la birou adresa D-hiI Ministru al Cul-
telor cu No. 24553, prin care comunica ca delegatul Mi-
nisterulul In comisiunea pentru regularea parohiilor este Dl.
Dr. Drag. Demetrescu.
S-tul Sinod is act de acesta si hotareste a se comunica.
acesta comisiunel pentru regularea parohiilor, spre a se stir
ca delegatul D -lul Ministru pe langa acesta comisiune este
Dl. Dr. Drag. Demetrescu,
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST, SINOD '71
Idem. petitiunea preotulul Damara Copaceanu, din corn.

sCopaciu, jud. Vlasca, prin care. cere a'i se da pe credit
eicOne din Tipografia S-tului Sinod spre a le desface la cre-
rdinciosl si apoi a le athita Si se trimite la comisiunea pen-
tru luarea socotelelor Revistei si Tipografiei.
Idem, petitiunea locuitorilor Stancu Vasile si Ana Dumitru
din comuna Clinceni, jud. Ilfov, prin care cer a Ii se da
..Ina lta deslegare a S-tulul.Sinod pentru casAtoria a 4-a, fiind
casAtoritl civil si se trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea locuitorului Dumitru Diller a Tudosiel
din comuna Brostenl, jud. Suceva, prin care cere deslegare
de la S-tul Sinod sa fie cununat de biserica a 4-a Ort,
find In varsta de 40 ant si murindu-1 3 soil si se trimite
la aceeasi comisiune.
Idem, adresa St. Episcopii a Husilor cu No. 381, prin
-care rOga pe S-tul Sinod sa se lerte fostul leromonah Teofan
..iota din M-rea Neap, actualmente vietuitor In schitul Ra-
faila §i se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa St. Episcopii a Buzeului cu No. 336, pe
Tanga care inainteet un dosar cu actele relative la tunderea
in monahism a fratelui Nae Tomescu din M-rea Ciolanu,
si se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa aceleasi St. Episcopii cu No. 347, pe tang
care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in
monahism a surorel Dragomira Paraschiva din M-rea Barbu
si se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa aceleasi St. Episcopii cu No. 346, pe Pang
care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in
monahism a surorel Tadora Radulescu din M-rea Barbu si
-se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa aceleasi St. Episcopil cu No. 337, pe lang5.
-care inainteza un dosar cu actele relative la tunderea in
monahism a fratelui Stoica Muntenu din M-rea Ciolanu si
se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa aceleast St. Episcopil cu No. 345, pe langa
care inaintea un dosar cu actele privit6re la tunderea in .
monahism a surorel Maria S. Macelaru din M-rea Barbu

-si se trimite la aceeasi comisiune.
Idem, adresa aceleasi St. Episcopil cu No. 340, pe lang5.
.care 4naintez5. un dosar cu actele relative la tunderea in
www.dacoromanica.ro
72 DESBATERILE ST. SIDIOD
monahism a fratelul IOn Florescu din M-rea Ciolanu si se-

trimite la aceeasi comisiune.
I P.1 S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunia-
rile s'ail terminat si intram Rn ordinea c ilei. La ordinea
dilel avem rapOrte de ale comisiunilor.
R 9. Raportor este rugat sa bine-voiasa a le da citire..
P. -S. Episcop al RAmniculal, Raportor, citeste ut
matorul raport, inreg. la No. 152, al comisiunel pentru lua-
rea, socotelelor Revistel si Tipografiel, relativ la raportui
Directifmel Tipografiet cartilor bisericest1 cu No. 21 de la
30 Aprilie 1898;
_That Prea, Santite Sitipane,
La domisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiei gi ale Revis-

tel &taint Sinod s'a primit raportul Directiunei Tipografiel caro-
ler bisericepti, sub No. 21 de la 30 Aprilie a. c. inregistrat la No..
65 de la 1 Main. Directiunea prin acest raport aratg, ca inaintezI
S tului Sinod un inventar de dota, arhiva 9i situatia financiarg a
Tipo-litografiei la 10 Noembrie anul trecut, data intrarei in func-
Vane a noului Director D. Chiricescu.
Din acel inventar se vede, ca s'aii predat gi s'at primit:
1). Numerar qi efecte 331,0 lei 75 bans.
2). Arhiva constagt6re din dosare, registre, condici, sigilurt, fe-
lurite requisite de cancelarie e1, un brevet relativ la medalia de ar-
gint conferitg tipografiei de Exposi%ia Cooperatorilor.
3). Depositul de carts in fiinta la data mar sus aratata.
4). Depositul de ic6ne idem.
5). niblioteca tipolitografieT.
6). Atelierul tipografiei 9i litografiel.
7), Ic6ne, tablouri 9i mobilierul din apartamentele directorului.
8). Materialul de tipografie 9i litografie.
9). Materialul combustibil. In fine inventariul contine un proees-
verbal. in care so constata, ca In Bala: maginelor sub niite macla-
turT s'a mat visit uu numgr de aprope mind mir felurite ic6ne, care
Watt adaus la cele existents gi trecute mat ,pus in deposit.
Opiniunea comisiunei este a se Ina act de argtgrile directiunei
tipografief, Tar inventarul sit, se depung In arhiva S-tulut Sinod spre
9tiint513
Raportor: (513) -I. filtanasie al Barnnicalai
www.dacoromanica.ro
DE,SBATERILE ST. SINOD 73
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Pun la vot

conclusiunile raportula Cine este pentru, O. bine-voiasa
.a, ridica mitna.
S'a primit.
P. S. Episcop al RATIMiellilli,.Raportor, cite0.e urm5.-
torul raport, Inreg. la No. 151, al comisiunei pentru luarea
socotelelor Revistel si Tipograflei, relativ la raportul Direc-
liunet Tipografiel tnreg. la No. 66:
Inalt Prea Santite Stapane,
Comisiunea pentru luarea socotelelor tipografieT gi ale revisteT
S-tului Sinod cercetand raportul Directiunet TipografieT cartilor
-bisericegti, inregistrat la No. 66 din 1 Mal a. c., educe la cunogtinta
S-tuluT Sinod urmAtOrele:
Directiunea prin raportul sell aratA, ca in urma adrese! S-tulul
Sinod, No. 364/98, prin care'i se comunicA deeisiunea eA. P.P. S.S.
ChiriarchT an BA recomande icone tip spre a fi litografiate, nepu-
tendult da soma cum are sa se eseeute acesta decisiune, a suspen-
dat litografia. Acosta se irapunea gi din lipsa de mijloce, fiind a-
fara de or! -ce indoiala, Ca situatia fulanciarA a tipografiel nu va pu-
tea prospers, cat timp a'ar mentine litografia fu conditiile fn car!
s'a inceput.
Ast-fel, vindarea iconelor a produs anul trecut 1897/98 uumaT
3087 lei, pe cand unmet cu materialul de litografie s'a clieltnit 5626
leT, reauhand aga dar un dificit de 2538 leT, fait a maT sou* plata
numerosului personal (pi alte cheltuelT, ce a'sA efectuat in primele
opt ItinT ale anului 1897.
Dar pe Tanga cele aratate de Direetiune, S-tul Sinod in sesiunea
sa de astA &mina, la discutia budgetuluT tipo-litografiel wi -a expri-
mat dorinta de a se cumpini gi raiogora cat se pot° Anal mult chel-
tuelile tipografie.
MaT considerand apo!, cA In deposit se aft un warner insemnat
de lame, gi O. dupe cum results din tabloul de vinclArT efectuate
in cursul anulul trecut, abia in dour, trei anT se vor desface tote.
Pentru aeeste consideratiunT, comisiunea opineza a se aproba sus-
pendarea litografiel pane ce se va simti neapAratA trebuintl de
ic6ne.
Directiunea tipografieT va sesiz9. pe Stul Sinod despre acestA tre-
ibuintl gi atunel o data cu fneuviintarea de a reinoepe luerarde li-
www.dacoromanica.ro
tografieT, inseriind in budget fondurile necesare, '1 tie va arata gi

modul esecutitrii decisiuneT din sus citatul ordin No. 364/97.i
Acesta fiind resultatul eercetkrilor comisiunel, subsemnatul cm
smerenie il supun la deliberarea S-tulul Sinod.
Raportor: (ss) f Atanasie al .Rlimnicula
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la vot
conclusiunile raportului. Cine este pentru, A. bine-voiasca, a..
ridica mans.
S'a primit.
Pi S. Episcop al Ramniculdl, Raportor, citeste ur-
matorul raport, inreg. la No. 153, at comisiunel pentru Ina--
rea socotelilor Revistel si Tipografiel, relativ la raportul Di-
rectiund Tipografiel cartilor bisericesti cu No. 25 din 30-
April a. c.i
:Malt Pres SUM° Stapine,
Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografie §i ale Revister
S-tulul Sinod observand raportul Directiuner Tipografie No. 26 de-
la 30 lAprilie a. c. prin care raga pe S-tul Sinod a hotari data,
pate sit dea cart( Onor. Minister at Cultelor en rabat de 200/0 fi
avend in vedere ea Ministerul comanda eartf spre a le distribui in
dar pe la diferite hiserieT, opineza a se da ori-ce cantitate de cart!
en rabatal eerut. De alts parte observand raportul aceleiaid diree-
tiunt No. 27, pe linga care inainteza o cerere a D -luI Krafft din..
Sibik, ca sa 'T dea cartl biserice *tT in deposit spre desfacere Tar
costul sit '1 respunda la diferite termini Comisiunea opineza a se
,pane in vedere Directiunei Tipografiel, ca nu se pot trimite carp
te cat en ramburs §i on rab9tul obieTnuit.
Anest resujtat al observarilor sale, comisiunea prin subscrisul II
supune is aprobarea S-tului Sinod.
Raportor: (ss) f Atanasie al Ramnicallif
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
conclusiunile raportulut Cine este pentru, s6. bine-voiasci
a ridica mana.
S'a primit.
-. P. S. Episcop al .1?4,mnicului, Raportor, citeste- ur--.
www.dacoromanica.ro
matorul raport, tnreg. la No. 139, al comisiunel pentru luarea

ocotelilor Revistel i Tipografiel, relativ la rapOrtele Direc-
liuneT Seminarulul t Curtea de Arge' cu No. 182 ,i- 183/98:
Inalt Prea ainfite Stalpitne,
Comisiunea ales& de S-tul Sinod pentru tuarea socotelelor Tipo-
grafiel pi RevisteT S-tului Sinod, land In cercetare adresele No.
182 si 183/98, fnregistrate la No. 41 pi 42/98, ale Directiunei Semi -
naruluT din Curtea de Argel, prin care mijloceqte a se da ate un
exemplar din t6te imprimatele Tipografiel Citrtilor Biserice§tt pre-
cum pi Revista Biserica Ortodox& Roman&" a S-tului Sinod, pre-
-cum pi a se da de aceIagI tipografie pentru formarea mei biblioteci
&mai complecte Ia acel Seminar 13 tomurT variate numere din Biblia
de Buz6d, pe care (lice, di nu le -ails primit cand'i s'a trimis cele 17
exemplare de biblie prin protoiereul judetulut Olt.
Comisiunea lug,nd In cercetare adresele sus mencionate, opinezit:
I). A se da cite nu exemplar din t6te imprimatele S-tului Sinod
cum $ii Revista, en conditiune de a se trece In inventarul Biblio-
Aecei Seminarulu!, Tar P. C. Protoiereti respectiv sit fie descareat
de costal acelor carti in compturile tipografiei de ektre D4 Director.
Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea prin subsemna-
-tul raportor cu eel mai profund respect 11 aduce la cunotrtinta S-tului
--Sinod.
Maportor: Os) t Atanasie al .RAmniculal
I. P. 8. Mitropolit Primal, Presedh2te: Pun Ia vot
.,conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-voiasck
,a, ridica mana.
S'a primit,
P. S. Episcop al Rarr2niczzlal, Raportor, cite§te ur-
matorul raport, inreg. la No. 154 (13),, al comisiunel pentru
luarea socotelilor Revistel §i Tipografiel, relativ la petitiunea
Treotului paroh al comunel ipotele, jud. 'all:
_Malt Pre:a Sanyte Stpane,
Comisiunea ales& de S-tul Sinod pentru luarea bocotelilor Tipo-
grafiel pi Revistel S-tului Sinod, luand in cercetare petitiunea preo-
tului piroh al parohiei ipotele, jud. lag, prin care care voe de
-a imprima pi pune In vinslare o carte intitalata: Mica! Evholog:u;
www.dacoromanica.ro
76 DESBATERILK ST. SINOD
Comisiunea oereetand acesta si V6dend ca este contra Regulamen

tului pentru imprimarea de cirtil bisericesti de ritual, este de pa-
rare a se reaping° cererea preottildi mentionat Mai sus, si a as trece
is ordinea
Acesta find resultatul cereetirilor ndstre, vine prin subsemnatul'
raportor a'l supune cu eel mai profund respect la cunostinta S-tu-
lni Sihod..
ftaportor: (ssl t Atanasie al lamniculru
1. P. S. ifitropolit Priraat, Piesddibte: Pun la that
dotditisittni14 te.porbiltif. Cine ege petitit, sic bin e-Volasca_
d riffled MAtid.
S'd prhiilt.
if. S. Adis6oi3 at AAinnicului; llaportor, cite* lir-

matorul raport tnreg. la MI 155 (t) al comIstanel pentru
1ttatett sototelitot ltevistet i Tipografiel, telativ la petitia-
nea pieotilor P. Drkgn§in §i 1. Iortesdn:
Inalt Prea Sarryte- Stapine,
Comisiunea alas& de S-tul Sinod pentru lnarea socotelilor- Tipogrefier
si Revistel *Biserica Ortodox& Romani", hand in cercetare cererea Fee
tulni paroh D. Drignyin de la biserica citnnului Palilula, comnna Bu-
covit, judetal Dolj; inregistrati la, No 495/97 pi cererea preotului Ion
Ionesou de la biserica comunei Giule$1,. judetul Valeea, inregistrati la.
No. 84/98, prin care eel a fi sontiti de plata abonamentulni la Batista,
Biserica -OrtodOxi Romani"; botolainnea este de opiniuna a so inainta.
aceste cereri Prea S-titulni Chiriarh respectiv, spre a regiiIa Prea San
pia Sa cele ce va credo de anvil*.
Acesta fiind resultatul cercetirilor sale, comisinnea prin subsemnatnli
raportor on eel mai profund respect 11 educe la onnostinta S-tulni Synod._
Itaportor: (ss) t Atanasie al .Ramniculur
I. P. S. lifitropOlii Priihat, Ptseelinie: Pun la vot
conclusiunile raportului. Cine este pentru, sa bine-voiasa
a ridica mina.
S'a prima,
P. 8. Episcop al BArnniculat Raportor?, citeqte
matorttl rapog, tare& is No. 1 && (I* at comisiun pecan])
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE STA SINOD 77
luarea socotelilor RevisteT ci, Tipografiel, relative la petitiunea

preotulul IOn Laeustenu din Craiovia x.
Inalt Prea San Fite StapAne4
Comisinnea alesk de S-tul Sinod pentrd lnarea socotelilor Tipografiei
gi Revistel S-tulni Sinod, luand in cercetare adresa g-tee Episcop ii de
Riranic N. Severin en No. 3017/973 prin care aratk A ar fi bine- ca
preotul Ion L'acust6nn de la biserica Postelnicul Fir din Craiova, ajnns
in -Virstk inaintath pi atins de paralisie parOalk, A fie ditTensat de a
mai figura ca abonat. al Revistel Biserica Ortodox Romlift.
Comisinnea pe `basa odor arktate de P. S. Episcop respectiv prin a-
dresa mentionatk opin,eza, a se comunica Comitetului Revistet de a dis-
pune scoterea preotului amintit mai sus, Ion. Lkcustenn dintre abona-
til revistel.
Acosta find resultatul esaminfirel comisinnei cn profnnd respect 11
supnne aprobkrel S -tulul Sinod.
Raportort (sel t Atanasie at .Raninienlui
I. P. S. )Jlitropolit Prinlat, Presedinte: Pun la vot
conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sä bine-voiasca
a ridica mftna.
S'a primit.
Is: S. Episcop al RAffinicalui, Raportor, cite te ur-.
mltorul raport, inreg: la NO. 1142, al comisiunel pentru luarea
socotelilor Revistel i Tipografiel, relativ la adresa St. Epis-
copit a Ramniculut cu No. 1203, Inreg. la No. 100/98:
Inalt Piea Santzte Btapane$
Cbmisiunea alesk de S-tul Sinod, rpentra luarea socotelilor Tipo-
grafiel ci ate Revistet, luau& in cercetare adresa P. SI. Episcop al
RImniculut en NO. 1203 din 30 Aprilie 1898, tnregistrati la No.
100/98, prin care da relatilinl in privinta achiarei unor abonamente
la Revista Biserica ditoctoa Romand".
Comislunea opinezi:
1) Ca recipisa No. 3011 sit se Inepoezi Comitetnlut Redactor sprd-
descarcare? de Ore e-,c'e preotuL Cristea Popescu dim comunallifidularil
judetul Vince& a incetat din viatilt.
2) SO ad ttimita preotulnik Sta*, Popescu din. R.-Valcei Revieta
db 1ab AprilbY 1894 paha la Katie. 1895 prin protoeriat respectivt
spre a se putea incase costal recipisei No. 194; gi
www.dacoromanica.ro
3) Recipisa No. 2987, eonstatandu-se ca, s'a achitat de catra preo-

tal Marin Coustantinescu din urbea Draga§ani of banii pentru ea
s'art primit de atre fostul Protoerett C. Ionescu, actualmente pa-
roh ]a biserica S-tul §tefan (cuIbu cu bar* din Bucure§tY, urrneza
ca comitetul sa sa adreseze la Santia Sa pentru achitarea aceler
recipise.
Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea cu smerenie
11 supune la deliberarea el hotiirirea S-tului Sinod, inapoind cii a-
dresa No. 1203 cu anexele sale.
Raportor: (ss) f Atanasie al laninicrzlul
I. P. S. Mitropolit Primal, Freqedinte: Pun la vot
conclusiunile raportulul. Cine este pentru, a bine-volasca
a ridica mama.
S'a primit.
P. S. Rpiscop al Ramnicului. Raportor, cite0e ur-
matorul raport, Inregistrat la No. 140, al comisiunel pentru
luarea socotelilor Revistel §i Tipografiel, relativ la raportul
chinoviulul Romanesc, din S-tul Munte Atos cu No. 288/97:
Inalt Prea Sanfite triptine,
Comisinnea pantru luarea socotelilor Tipografiel qi ale Revistel S-tu-
lui Sinod, lnand in cercetare raportul chinoviulul romanesc din stul
Munte Atos, cn No 288 din 30 Decembre 1897, prin care care a se
da din Tipografla CaAilor Bisericeqd litera necesara pentru opt pagini
precum qi o colectiune de mal multe exemplare din cartile biserice0
de ritual, imprimate in Tipografla S -tulnl Sinod, °pink& a se da de
dare tipoprafie liters ceruta platind costul In mod cat mai avantagios
pentru chinovifi cli -din litera usatk dupe cum chiar chinoviul cere;
asemenea sa, se dea gi caiiile de ritual, pe care le cere pentru debit,
inert nu gratis el on rabatul obicinuit.
Acesta find resultatul asupra adresel mal sus amintite a ohinoviu-
lul romanesc din S-tul Munte Atos, eomisiunea it educe la ounovtinca
S-tului Sinod en smerenie prim, snbsemnatul raportorf
Raportor: (ss) -10 Atanasie al Raniniculd
I, P. S. Mitropolit Primate Preqodinte: Pun la 'vot

conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sä bine-voIascii.
a ridica mana.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOB 79
S'a primit.
ACIIIII la ordinea zilel avein raportul -comisiunet pentru
regulamentul relativ la zugravirea bisericilor. P. S. Rapor-
tor este rugat, sa bine-volasca a 'I da citire.
P. S, Episcop al Diznarel de jos: Raportor, cite§te
urmatorul raport, tnregistrat la No. 147, al comisiunel in-
sarcinath, cu studierea proectulul de regulament relativ la
zugravirea de biserict.
Inalt Prea &imp° Staptine
Comisiunea S-tulni Sinod insiiroinatg on examinarea regulamentului
pentru zugravirea bisericilor cli care ne,a fost inaintat on adresele No.
81, 82 ili 83, intrunindu-se in 4ioa de 8 Malt =rent, sub preqedentia
L P. S. Mitropolit Primat, a luat in privire ofisul proect de Regula-
ment fii in dorii4a ce are de a fi unanimi asupra acestel chestinni, pro-
pene S-tului Sinod ca proiectul ace. to do regulament pentru zugrfivirea
bisericilor s5, fie mal intftifi desbatut in qedintfi intim& de dare P.P.S.S.
Membri al S-tulni Sinod :ill apol sh, se punt in discutinnea regulaxen-
tart, ast-fel dupre cum, va fi amendat in siedinta intim&
Acesta find opininnea comisiunel asupra acestul regulament, raga pe
S-tul Sinod a o aproba
Prim41 v6 rue= I. P. S. Preqedinte incredintarea deosebitelor nds-
tre respecte:
(ss) t Iosif Mitropolit Primat
(ss) t Silvestru al HuKdor
(ss) f Parthenie al _Millarei de jos
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere cine-va

cuvintul?
P. S. Episcop al Ramnicultzi: Cer ell cuvintul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Avett cu-
vintul.
P. S. Episcop al Reamniculal: I. P. S. Presedinte, eti
declar de la lnceput, a nu sunt contra conclusiunilor ra-
portulul, dar eti al fi credut ca comisiunea sa vie la S-tul
Sinod cu lucrarea sa efectuata, aratand modificArile de care
ar fi susceptibil regulamentul; S-tul Sinod sä la act de
acele modificart §i sit se rostesca asupra lor. Dar data co-
www.dacoromanica.ro
80 DEBBATIKRILE ST. SINOD
misiunea a credut de cuviinta sa lucrede In sensul acesta,

ea n'am nimic de dis.
1. P. S. Mitropolit Primat. Presedinte: Prea San-
site, comisiunea and a convenit asupra acestel parerl a a-
vut o singura dorinta, ca regulamentul cand va esi din dis-
cutiunea $ -tulul Sinod sa Om unaniml asupra Jul.
Pentru acesta am convenit mat dinainte, s. ne Intrunim
In sedinta intima, sä se citesca articol cu articol si obser-
valtile, cart se vor face, O. le punem In regulament, cad
tot 'Ate sa urmeze discutiune si in sedinta publica. De a-
ceea, am propus not comisiunea, ca ea 4inem mat Intal se-
dinta intima.
Pun dar la vot conclusiunile -raportulut Cine este. pen-
tru, sa bine-volasca a ridica Jmana.
S'a primit.
Acum declar sedinta intima, conform conclusiunilor ra-
.portulul .pe care l'ati votat.
§edinta se declara intima.
Sedinta se redeschide.
4.. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: P.P. 6.S.
Parintl, ne mat avend nimic la ordinea clilei, aidic sedinta,
si cea viitOre o vom avea pe maine Marti tot la ora 8 di-
min*.
edin.ta se ridica la orele 101/2, anuntanduse cea viitOre
pentru 12 Mali orele 8 a. m.
Presedinte: t Iosif Mitropolit -Primat.
Secretar: .1. Athanasie al RAmnicului.
49edinca din 12 Maid 1898.

§edinta se deschide la orele 8 a. m., sub presedentia
I. P. Slitulul Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal. Present' 14 P.P. S. S. Membri;
P S, Arh. Nifon Ploestenu in concediu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ffind in
!num& cerut de regulament, sedinta este deschisa.
www.dacoromanica.ro
IIRSBATERILE BT. SINOD 81
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, da citire su-

marului §edir4e1 precedente.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: In adever, ceea ce
s'a citit este nn sumar, dar cu tote acestea trebuesc ne-
aparat trecute Ore-cart puncte dupa cars s5, se orienteze
cine-va, ca sa pal Inte lege. In acest sumar se clicez__ Se
cite§te raportul cutare i se aprob5. conclusiunile, fad. si
se arate care sunt acele conclusiuni. Al crede c5. ar if
mai complect, dad s'ar pune §i acele conclusiuni, licendu-
se ast-fel: Se aprob5, conclusiile, care sunt cele urmatere.
P. S.. Arh. Pimen Pitestenu: Se spune acesta in sumar.
Se (IA citire din nod acestel parti a sumarului.
P. S. Episcop al Rgmniculdi: Rog, sl se rectifice,
ca eii luand eri cuvintul asupra conclusiunilor raportului,
nu am dis, d comisiunea trebuia s, arate motivele pentru.
care a conchis la o edinta, intimA, zi am idis chi ar fi fost
mai bine dupa parerea mea, ca comisiunea O. fad. singurg.
indreptarile ce ar fi credut chi sunt necesare la regulament
i apol sg. Vina cu sport in §edinta plenary..
I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Se va lua
act de aceste rectificiri.
Se pune la vot sumarul qedintei precedente cu rectifi-
carile cerute i se aproba.
P. S. Episcop al Ramniculul, secretar, dä citire ur-
mAterelor comunidri:
1) Adresa S-tei Mitropolii a Ungro-Vlahiel, cu No., 1885,
prin care se comunica ca preotul Fiona Stanescu, calu-
'g pentru cas de MA in monastirea Cernica i reco-
mandat ca adresa No. 1703 pentru recunOscerea dlugari-
TO, a tncetat din viatri. In qiva de 3 Maid curent
S. is act.
II) Adresa aceleea§1 S-te Mitropolii cu No 1888, prin care
Inainteza un dosar cu actele privitOre la tunderea in mo-
nahism a surorel Steliana Cretenu din M-rea Zamfira, ca-
intuit& pentru cas de MA cu aprobarea Chiriarchiel.
Se trimite la comisiunea de petitiuni.
P. S. Episcop al Duna rei de jos: Rog pe S-tul Sinod,
sa -bine-voiasci a'mi acorda concediti pentru chide de Mer-
curl qi Vineri.
6
www.dacoromanica.ro
Se pune la vot concediul cerut si se aproLd.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Agl ruga pe
S-tul Sinod s bine-voiasca a incuviinta, ca in acesta se-
dint& s ne ocupain i cu cestiunea Bisericei Si. Nicolae.
din Prund.
Voci: Da, da.
P S. Episcop al Argesului, Raportor, d, citire urnia
torului raport, inreg. la No. 169
Inalt Prea Saafite StapAney
Comisiunea alga. de S-tul Sinod in siedinta din 8 Maik, compusg din,
P. S. Episoop al Huqilor, a1 Dungrel de jos gi subsemnatul ca rapor-
tor, luand in cercetare cererea Epitropiel 4 4gmintelor Brancovinesiti,
deferitg S -tulul Sinod de halt Prea S-titul Mitropolit Primat, care In
calitate de prim efor al acestor asiecliSminte ar fi fost greft a se rosti
in o cestinne de felul acesta, a ,lnat in cercetare dosarul respectiv gi
a constatat urmatOrele:
Epitropia Asle4.6mintelor Brancovine01 dorind a tronsforma actualele-
localuri ale spitalulul Brancoveneso, care din causa vechimel nu mai
cerespund cerintelor unel bune s4i folositore asistente publice; in scopul
acesta Epitropia are nevoe de terenul pe care se ail& biserica St. Ni-
colae din Prund.
Ministerul de Interne a cerut.I. P. S-tituld Mitropolit Primat prin
adresa No. 24791, ca sa incuviinteze desfiin %area acelel Bisetid, Eno-
riaqil bisericei se opun la desfiintarea el, pe motivul ea acea biserick,
are un venit de 12000 lei anal $i in positie de a purta tote cheltue-
lile fare nicl nn ajutor din partea Primkrid.
Comisiunea, deliberand este de pgrere, at I. P. S. Chiriaroh ar putea
invoi ca Epitropia Aqe4gmintelor ,3rancovenessti si lea in posesiune te-
renal bisericei St. Nicolae din Prund cu conditiile urmatore:
a) Banil ce vor ,resulta din vinejarea terenulul sl fie depud la casa
de Depunerl pe numele Epitropiel Bisericel cum gi escedentul ce ar
resulta din veniturl.
b) Personalul bisericei actnalminte in fiinta va A platit ca pi pang
acum din veniturile bisericel.
c) Bauil depud nu ,se vor putea Tidies, de cat numal eu invoirea
I. P. S. Chiriarh, spre a se construi o noun biserica, nude se va gasi cm
tale fi care va purta numele bisericei St. Nicolae din Prund, uncle se
Tor pune iconele impargteqd pi alte odore ale bisericei.
www.dacoromanica.ro
DESBATSRILE ST. SINOD 83
Amstar fiind resultatul deliberiirilor comisiunei, care sq afla consem-

nate In procesnl- /erbal inohdat la loealitate de comisiunea ad-hoc, ou
respect 11 supunem aproblriI S -tuluI Sinod.
Raportor (ss) f Gherasinz al Argefulut
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Discutiunea
este deschisg,.
13'. S. Arh. Valerian RAmnicenu: Eti, in urma lama-
ririlor ce sunt date in raportul citit, m'am convins ca e bine
-de a face schimbarea acesta. Prin urmare sunt pentru con-
clusiunile raportului.
Ne mat cerend nimenl cuvintul, se pune la vot conclu-
siunile raportului Si se primesc.
I. P.. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum rog pe
S-tul Sinod sa bine-voYascg. a Incuviinta sa continuam cu
discutiunea asupra restului de articole, din regulamentul
pentru zugavirea bisericilor in §edinta intimg..
Vocl: Da, da.
Se declarg, vedintl intima.
La redeschiderea §edintei.
. I. P. S, Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mat find.
nimic la ordinea dilei, ridic §edinta.
*edinta se ridicg, la orele 101/4, anuntandu-se cea viitOre
pentru a doua cji 13 Mal curent, orele 8 a. m.
Pre§edinte: (ss) t losif Mitropolit Primat-
Secretar: (ss) Pimen G. Piteqtenu.
qedinta, din 13 Maio.

edinta se deschide la orele 8 a. m. sub pre§edintia I. P. S
Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i respund present! 13 P. P. S. S.
-Membri, 'Bind in concediil P. S. Episcop at Dunarel de jos
i P. S. Arh. Nifon Ploe0enu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Find in nu-
inerul cerut de regulament, §edinta este deschisg. P. S. Se-
.cretar este rugat sa bine-voiasca a da citire sumarulul se-
,dinte! precedente
www.dacoromanica.ro
P. S. Episcop al RAmnicului: secretar, cite to au-

maul' cedintel precedente.
I. P. S. Illitropolit Primat, Prasedinte: Pun la vot
sumarul §edintet precedente. Cline este pentru, se. bine-vo-
lase& a ridica mana.
S'a primit.
Se comunica de la biroti raportul Direciunel Tipografiel!
lor Biserice§t1 cu No. 44, prin care comunica ca a ter-
minat imprimarea Triodulul in a 2 a editiune, din care In-
nainteza un exemplar legat pentru. Archiva S -tulul Sinod
§i 15 exemplare pentru P. P. S. S. Membri. Mal comunica
ca a imprimat §i cartea folositOre de suflet §i acum se ti-
paresc Cazaniile. De asemenea cere autorisare sa tiparesca
din cartile de ritual aprobate de S-tul Sinod, pe acelea cart
vor fi aprOpe de a se epuisa, dupe ce mat intaia vor fi re-
vedute de comisiunea instituita pentru acesta §i de a ti-
pari la un loc cu Panahida, sau §i separat rindutala In-
mormIntarel mirenilor.
Pentru partea In care comunica aline ce a imprimat,
S-tul Sinod Ia act, tar In ceea ce privete cererea de a re-
tipari cartile de ritual, se hotara§te de a se trimite rapor-
tul Directiunel Tipografiel la comisiunea respectivk
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice0
cu No. 43/98, prin care comunica ca. a platit diurnele des-
pre care tratezi, ordinele S-tulul Sinod cu No. 409/97 §i
73/98 §i se la act.
Idem, petitiunea D-lut Liviti D. Ratiu din, Buzett, pe Mg&
care inainteza un manuscript de musics pe note liniare
cuprindend «Imperate ceresc, Tatal nostru, Christos anesti-
etc., *i un catalog de compositiite musicale ale decedatu?
lul Ciprian G. Porumbescu §i cere a se mijloci la Ministe
rat Cultelor ca sa dispuna imprimarea for in folosul Semi=
narulut §i a altos §c61e §i se trimite la comisiunea pentru
cercetarea cArtilor de cantart biserice§tt
Idem, raportul epitropiel parohiel VagfuleV, judetul Me
hedintl, prin care cere a nu se modifica acea parohie' qi-
se trimite la comisiunea pentru parohii.
I. P. S. ,lifitropolit Primaty Presedintei-Ne mal fiind,
tomuniart intram in ordinea Mile:.
P. S. Episcop al Radimiculal: Raportori. citete ur-
www.dacoromanica.ro
DSSBATERILE ST. S1NOD 85 .
matorul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-

pografiel ci Revistel, inregistrat la No 175, relativ la D-1
Lazar tefanescu, profesor de music, In Turnu-Severin:
Inalt Prea Sanfite Stapane,
Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiel ii ale Revistel S-tu--
lul Sinod, luand in cercetare pet4ia D-lul Lazar Steflinescu, profesor
de mnsich bisericesch in TurnuSeverin, prin care se plange S-tulni Si-
nod contra Direotinnel Tipografiel pentru ca nu 1-ar fi tiphrit in con-
ditiunile ce ati avast o luorare intitulath Anastasimatarul". Comisiunea
opinaza, ca petitionaral, in cat orede o. Tipografia nu 1-a efeotuat inti-
primatul in conditiunile pretinse, nu are de cat a-g1 urmari_ firepturile-
sale pe ealea justitiel, trecendu-se acesth reclami la ordinea 4i1e1.
Acosta find resultatul, on eel mal proffind respect '1 supune prin subk.
semuatul raportor la cunocitina S-tulut Sinod.
,Raportor: (se) f Atanasie al Bilmniculai
Se pun la vot conclusiunile raportulul ci se primesc.
P. B. Episcop al Ba,mniczzlut Raportor, citecte ur
matorul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-
pografiel i Revistel, inregistrat la No. 180, relativ la. preo-
tul Dimitrie Copaceanu.
inalt Free, Santite ASIiipgne,
Comiainnea pentru luarea socotelelor Tipografiel ei Revistel S-tuluS
Sinod, hand in cercetare suplica. preotului Dimitrie Cdpiicenu din co,
mutai, Copaci, judetul Vlagoa, inregistrath la No, 148/98, prin care caret
a'1 as da nu numer de icene eqite din Tipografie ogre a in desface pit
Is ereqtinit ortodoxY., Comisiunea, avend in 'vedere o. S-tul Sinod a dist-
posat a se da icene gi chrt1 de ritual spre desfacere numal Prea Cu-
eernicilior Protoeret al judetelor, opineze. oh petitionaral urmeza ert se
adreaeze la protoereul respeetiV in achath privin a.
Amster find esultatnl, eu eel mai profund respect Via al supine nu-
noftiniel S -tulnl Sinod.
Paportori (us) f Atanasie' al likmnidultd
Se pun la vot conclusiunile raportulul ci se primesc.
P. S. Episcop al Romanulal: citecte raportul comi-
siunel de petitiunl, inregistrat la No 178, relativ la recum5c-
www.dacoromanica.ro
-86 DESBATERILE ST. SINOD
lerea calugarirel surorei Ste liana Cretenu din M-rea Zamfira.

Se pun la vot conclusiunile raportulul, care sunt pentru,
aprobare si se primesc.
P. S. Episcop al Romanalul: citeste urmatorul raport
al comisiunel de petitiunl, Inregistrat la No. 177, relativ la
preotul I6n Cern& lanu. din catuna Racoti, comuna Godinesti,
judetul Gorj :
Inalt Prea SAntite Stapitne
Preotul IOu CernaTann, din gtunul Racoti, comuna Godineyti, jade-
1111 Gorj, pentru loviturl gi bgtae dat la curtea cu jurati din Craiova
-i condamnat la nn an de Inchigre; lar dupa terminarea pedepsel dat
iarlyi in judecata consistoriulni Sf. Episcopil de Rimnio spre a regula
posi %ia lui ea preot, oonsistoriul prin sentinta din 23 Septembre/951'a
-condamnat la oprirea de tote serviciile preo %eti pe timp de un an. P.
S. Episcop respectiv n'a aprobat acesta sentint5 yi a times casul din
_not in revizuirea consistoriulul BM, care prin a doua sentint5/ din 13
Febrnarie/96 cateriseyte din trepta preotiei pe preotul Ion CernMann
en dreptul de apel,sentintit', care se yi aprobil de P. S. Episcop res-
pectiv. Preotul facend apel la S-tul Sinod, acesta in nrma -
comisinnel de petitinni trimite casul spre a se judeca din not la con-
sistoriul Sf. Episcopil de Argey, ca cel mai invecinat. Consistorul ()pi.
ueza a se ridica caterisirea yi preotul a fi achitat qi reintegrat in drop-
turile sale preoteyti. P. S. Episcop de .Arge, aproba gi trimite S-tului
Sinod hotgrirea consistoriulul. Inal Prea Sf. Preyedinte al S-tulni Si.
Mod o comunicA, Chiriarhului respectiv yi P. S. Sa prin adresa No 2919
face cunoscut D-11t1 Ministru despre imprejurArile preotulul yi peripe-
-tale prin care a trecut cerendu-1 yi salariul conform legel. D-1 Minis-
lam prin adresa No. 72944 comunici, P. S. Episcop, ca Ae vreme ce
preotul Ion Cernitianu fiind condamnat la mai malt de 15 .ile inchi-
sore pentru fapte, care fan imposibill functionarea Jul ca preot, on pft-
rere de riSt, nu pOte confirma sentinta (lath de consistorul sle Argey ca
fiind contra legel yi pr'eutul nu mai pote I sorts Intro preotil salariati,
Comisinnea, deliberand asupra tutu= actelor, opinezi a se aproba
hotfirirea consistorulni S -tel Episcopil de. Argey in ce priveyte rein-
tegrarea preotulul (in cestinne) in drepturile sale preoteyti; ler cat pent-,
-trn salariul de -supranumerar de 'i se va da salt nu, s5 riimale la st5-
-ruinta gi chibzninta P. S. Episcop respectiv.
t Ionichie al .Romanultif
Meletie Gfillifenu
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. S1NOD 87-
I. P. S. .Mitropolit Primat,Pregedinte: Cere tine -va,

cuvintul ?
P. S. Episcop al lamnicultil: Ve rog sa'ml dap mie-
cuvintul.
L P. S. Mitropolit Prima Preqedinte: Aveti cu-
vintul.
P.'. S. Episcop al RAmnicului: P. P. S. S. Parintl, ra
portul ce ni sa citit acum are de object un fapt intamplat
acum un an, cand era in viata predecesorul met.
Cu totii cun6$tem, ce. justitia omenesca une-ori pOte fi
incluse. in er6re, ca un of nevinovat pOte se. fie condam-
nat $i apol abia dupe. cleciml de ani sa 'i se OM vadi ne,
vinovatia i ast-fel se. se biota reabilita in fata societatel,.
in fata opiniunel publice. POte sa se fi intamplat a$a $i in
casul de lata. Dar legea este legs
P. S. Episcop al limplor: Mira lex, sed lex.
P. S. Episcop al RAmnicului: ,A§a este: legea este-
lege ci trebue sa ne gdpunem el cu totil. Odata ce legea,
spune categoric qb. un preot, care a fost condamnat de jus-
titie la inchis6re timp mat mult de 15 c)ile pierde dreptul
de lefa.
P. S. Episcc3 al Argesului: Dup. o sentinta remasa.
definitive..
IP. S. Episcop al Rgmnicului: Sentinta curtei Cu ju-
rati, care 1'a condamnat la un an inchisore este definitive..
Cunosc pe acel preot. El a venit pe lac mine, mi -a decla-
rat ca este nevinovat; '1-am respuns inse. ca nu pot sa-1
fac nimic.
Cestiunea se presinta mal gravy in altA parte. S-tul Si-
nod in sesiunea de prima -varA a anulul trecut a hotarit
cu afacerea _acestuI preot, care fusese caterisit de consis-
torul Episcopiel Ramniculul, sa se trimita in judecata con,
sistorulul Eparhiel vecine a Arge$ulul. Ac.est consistoriti a-
chita pe preot; jar S-tul Sinod it prime$te lar in rindul preoti-
lor, cu Mae drepurile. Hotarirea acesta se comunica Epis-
copiel Ramnicului, care la rindul el comunica Ministerulul.
Dar ce se intampla ? Ministerul respunde, ca nu se p6te
confirma sentinta consistorulul de ArgeO, ca pentru Minis-
tth acel preot este $i remane caterisit. Intrebam Insa.: POte
,Ministerul sa Mica, ca confirma sad thfirma o sentinta a.
www.dacoromanica.ro
88 DESBATERILS ST. SINOD
consistorulul? Pete sa clic& Ministerul, ca un preot condamnat

-sad caterisit, remane bine caterisit? Acesta nu cred cA. o
pete face. Aci este o depasire de competintii.
P. S. Episcop -al Husilor: Nu putem sci dad a 443
sad nu.
P. S Episcop al RAmnicalui: Dosarul -e de fa it, en
adresa In chestiune, pe care decedatul Episcop a pus re-
solutia: cSe Vs, supune din nod cazul in deliberarea S-tu-t
lui Sinod *. In adresa Ministerul dice, ca nu confirms sent
tinta consistorulul i ta preotul Temane caterisit. Era, In
ciderea sa Ministerul sa click ca consistorul nu. a judo,
cat potrivit cu canOnele bisericestl? Intelegeam sit fi cis
ass, Consistorul Eparhiel Argesulul &este, ca achitarea
preotulul este echitabilk este potrivita cu canOnele. For-
te bine. Dar eel Ministru, judec fn cOnformitate cu le-
gile dupd care administrez- si legett de care me carmuesc
'ml spune clar, ca unul preot condamnat mat, mult de 15
Mile, nu-I mat pot plati leafs. Acesia rectificare trebuea s'o
faca comisiunea de petitiunl a S-tulul Sinod In raportul
sell. In colo raportul Inches destul de bine, 'cad s'ad mai
luat asemenea hotartri In sesiunea trecuta. At mat fost
casurI tot asa nenorocite.
Cati-va preoti, fie pe drept, fie pe nedrept, au fost osini
dip, ad stat la Inchisere mat mult de 15 Mile i S-tul Si-
nod find sesisat, a lasat, lucrurile la iconomisirea Chiriar--
tmlut respectiv, Bine Inteles ca si eft in casul de fat& 'fain
sit fac alt de cat sa respect sentinta consistorulul, se. icono-
misesc pe preot, sa-I dad posibilitatea sa faca servicil bi-
sericescl, cad acesta atarna de mine, dar lefa de Minister
i Ministerul, pana cand se va indrepta legea actuala a de
ulul, nu pete face alt-feL I acest sens Tog pe S-tul Sinod
a hotari casul de fata.
P. S Episcop al Argesulul: Cred ca o parte dirt res-
ponsabilitatea imprejurarilor de tap. me privese si pe mine,
fiind-ca S-tul Sinod a hotarit, ca casul sit fie dat din nod
n judecata consistoriulul de Arges. Este stint, cit conform
legel i regulamentulut pentru consistoril, la apelurl Consis-
toriul cerceteza lucrul in fond, S'a dat destul Limp partilor
pentru ca sa'si aduca tete probele i consistoriul sit fie pe
deplin luminat In cestiune. La prima Infatisare lipsiad vre-o
www.dacoromanica.ro
doul -martori 0 din aceste, cause, s'a amanat procesul. La

a. doua Infati pre au vent too! martori! §i -au declarat, di
preotul este nevinovat, a in lima aceea, cand s'a Pacut
rescOla, el nu era acolo, ci In alts localitate) Prin urmare,
Consistoriul ci -a facut convingere deplina, calpreotul nu este
vinovat, §i hotara§te se. 'i se ridice sentinta de caterisire,
care planeza asupra lu! §i se, fie reintegrat in Mote ,dreptu-
rile sale. Eil, primind asemenea sentinta, nu puteam face
alt-fel de cat s'o aprob; cu *We ca partea a aoua a sen-
tintel era cu totul streina de competinta mea, cad nu pa-
-team impune In alts Epayhie, Prin acesta se atingea §i art.
13 din lege, care opre§te de a numi paroh, pe o persona
care a suferit inchisOre mai mult de 15 Mile in urma nnei
sentinte definitive. Me gandeam se, resping sentinta consis-
toriului; dar nu puteam face acesta, cad atunci me erigeam
in judecator, ceea ce nu 'este in competinta nostra 0 drep-
tul de judecator nu'l au de cat membri din consistoriu.
Eft trebuia numal se, supraveghiez dace. s'a, procedat corect,
dace, sat chiamat top martoril §i dace. MI cum-ya judeca-
toril au fost influentati de ceva in judecarea lop. Am cons-
tatat, ca judecata s'a Malt in buns regale, §i pr9ceduras'a
urmat conform cu legea 0 am aprobat sentinta_ Ell cred,
ca era bine ca preotul se, fie reintegrat In tote drepturile
sale, dar §i DI. Ministru se vede retinut de legei care na
prevede un asemenea cas, cad Dl. Ministru a spus: Eirnu
pot da lefa, nici sal recunosc de parot, fiind -ca, legea se
Impotrive§te. Consistoriul a infirmat decata hisericesca
anteriOra §i n'a tinut sema de cea ciyila
Am spus acesta; voind se. arat ca nu cade in competinta
nOstra cestitmea priyitOre la salariU, dar preotul remane
preot, 'i s'a ridicat sentinta de caterisire §i remane la chib-
-zuinta Episcopului respecti'v' se, face, ceea ce va gasi cu tale.
Cred ca ar fi bine a§a, cad si aci este o lacuna in lege.
Legea prevede conditiuni pentru nunhire, dar pentru rein-
tegrare in cas and s'ai constata nevinovatia unur preot
nu se vorbeste nimic, ba ce este mai mult, se lice ca E-
piscopul aproba sentinta, dar nu se glee 0 casul cand
Episcopul 'Ate cere reformarea sentintel. Ar fi bine 4ic,
ca Episcopul se, alba mai multe drepturl in ceea ce pri-
vecte sentintele consistoriului.
www.dacoromanica.ro
'90 DUSBATERILE ST. S1N0b
Se pOte intimpla ca membrit Consistoriulul sa calce vre

un articol) din lege sail din tegulament si conform lege' In
vigOre Episcopal este tinut sa aprobe aces nelegalitate a
membrilor consistoriulul.
De aceea ye, rog, and vs, fi vorba sa se inodifice legea
si regulameritul, mat ales In tees ce priveste judecata _bi-
-sericesca, sa se dea dreptul Episeopulut ca gasind proce-
dura necorecta si sentinta neconforina cu legea., sail cum
a fost casig acesta, unde consistoriul dice, ca preotul sa fie
-reintegrat in tOte drepturile lut, sa nil fie obligat a o a-
proba asa cum este, ci a o inapoia cu observarile ce le
"va gasi de cuviinta a face.
Tocmar acesta a facut pe fostul P. S. Episcop al Ram-
niculut, cand consistoriul a dat o sentinta, ca preotul sa
fie oprit din tOte drepturile sale, dupa cat 'ml aduc aminte,
si sentinta, trebue sa fie ladosar, a tnapoiat sentinta con-
sistoriul ut?.
P, S. Episcop at RAmnicului: Consistoriul it pedep-
sise Dentrth un
P. S. 4PisooP at Argequizzi: A inapoiat sentinta con -
sistoriulul diand, ca este contrarie legel; consistoriul a luat
din not\ procesul In cercetare si l'a caterisit, ca sa se con-
formeze lega Cacti ce fact cu un preot, care nurnat este
recunoscr nici ca paroh si nu are nici dreptul la salar ?
,Negresit, numai pOte fi preot si in dilema acesta se glsea
repausatul Episcop, al Ramniculul si a trebuit sa aprobe
sentinta de caterisire.
Eil MS& m'am conformat regulamentulut. N'am putut sa
intorc sentinta thapot, de si s'ar parea ca contradice art.
13 din lege, ci d trebuit s'o aprob cum s'a gasiti dar ved
c5. nu se Ste pine in aplicare, cad Ministrul trebue sa
observe legea, nu pOte recunifisca ca paroh si nici sa-
lar nu'l Ste da; grin urmare preotul acesta a remas preot,
!ma trebue sa se tntretina numal cu epitrahilul, cum se
dice, cad caterisirett s'a ridicat d'asupra tut.
Aceste observatitibt ttin tinut sa le lac- pentru ca sa se
tie semi, cand vs, ti sa se modifice regulamentut pentru
consistoril, sa alba drept Episcopal, ca, gasin4 nepotrivirl
sail vre-o lips& de ptheeciura, sä aiba drept a IntOrce sen-
tinta la consistoriii, ca lilt fie facuta conform cu legea.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST- SINOD 91
P S. Episcop al Romanulul, raportor. Tata ce se vice

in adresa D-lui Ministru: «Cu parere de rail, nu pot con
firma sentinta §i preotul Cernaianu remane bun caterisit
pentru tot-d'auna. El numal pate fi inscris intre preotil sa-
lariati,. Legea este facuta in felul acesta Acum remane bun
caterisit.
P. S. Episcop al Argesuluf: Daca Consistoriul iI ri-
dica sentinta, tine este judecator Ministrul sail Consistoriul?.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu:. Cred ca este ,o gre§ala
de redactie, Ministrul nu are dreptul nici de a confirma
nici de a infirma.
P. S. Episcop al Argesulul: Episcopul este tinut sa
confirme.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eil, dupa cafe v6c1,
mi se pare, a se face un amestec aid intre gradul erarhic
al preotului §i intre punga lui. 1/6 intreb acum pe fratiile
Vastre, ce considerati mai mult, punga, salariul sail gradul
erarhic eel sant? Dad, la Minister s'a gasit cine-va §i din
erare a dis, ca nu recun6§te sentinta Consistoriulul, acesta
este alta treba, Dl. Ministru pate sa revina asupra acestut
punct; dar nol cand vedem, ca in privinta unul preot s'a
urmat o judecata §i s'a mutat de la o Episcopie Ja alta
§i acolo l'a gasit nevinovat, pentru ce not acum cand yin
judecatoril biserice§ti de la Arge§ §i vic, ca nu este vino-
vat, pentru ce sa qicem nol acum, nu se 'kite sa. mai fie-
preot, daca nu pate sIT dea salar.
.Apol ce sunt preotii? Ce este preotul salariat? Ce este
preotul? Naimit? Ce este preotul? Argat? Sail este o per
sOna sanlita, care lucreza cele sante dupa. darul, care i s'a
dat grin punerea manelor §i rugaciunea Arhiereului.
data s'a intamplat sä cada intent gre§ala §i judecatorii sel
recunosc, ca este nevinovat, pentru ce acorn nol sa legam
persona lul, existenta Jul de lege, care II plate§te salarul?
Acesta, mi se pare, ca nu este bine. Judecata biseriasca
l'a gasit nevinovat, dar Ministru dice, ca nu'l pate trece in
budget. Acesta prive§te pe Ministru, dar ea '1 pun la bi-
serica cutare; II clic ci lui: Vecli ca de la Minister nu poti
sa, prime§ti, salar, dar cre§tinil vor sa to aiba cauta sa fil
de treba.
P. S. Episcop al Argegultzi: Cum remane parohia ?-
P. S. Episcop al RAmniculul: N'a fost paroh.
www.dacoromanica.ro
I. P. S. .Mitropolit al .11fo 'demi: De aceea ea cred,

a acel preot pOte fi orinduit la o biserica ca sa serves*
.sal se pupa insa in vedere, ca pentru plata Int nu'i se dit
salar, ci s& trb.'iasca cu ce va putea sa capete.
P. S. Episcop al Hugilarz I. P. S-tite Presedinte, aci
se vede anomalia legel. Casul acesta, cum si allele cari au
lmai fost, ne indemna ca cat mai curand A cerem indrep-
tarea lege!. Este cam trist lucru ca un preot, pe care un
consistor 'l judeca sil gaseste ea este nevinovat, sasemana
Tara lefa si fara biserica, sa remae fara, pane,
I P. S., Mitropolit al Moldovel: Acesta este fOrte bine.-
I. P. S. Mitropolit PrimatoPresedintetSI'ml &AI
voe sa me rostesc si eil asupra acestel cestiunl. .i ea re,
cunosc si este recunoscut de top, ca sunt,Jacune In lege si
linsusl D. Ministru reounOste acesta, fara, sa mai intro in
amanunte o spune in tesa general., ca legea trebue modificata.
Asupra cestiunel in discutie voia veni mai pe urma, dar
iat& ce v'asI ruga.
Mal 'nainte de a ne desparti, sa alegem o comisiune din
-S-tul Sinod cat se pOte mai mare, trei sail cincl membri,
ca sa notam punctele acelea, cari ar trebui modificate si
-se. staruim la Minister cu adresa formal., ca col mai tarcliil
la tOmna sa vie Dl. Ministru cu modificarea legel. Pans
.atunci nu putem face nimic de cat sa ne conformam lege'
existente. Legea existent& relativ la casul de fats, se ros-
teste ast-tel (citeste art. 13 din lege).
Pe acest preot condarnnat de legea civil., consistoriul '1
seste nevinovat si Episcopul este dator sa aprobe sen-
tinta. Acest preot Ternane asa dar preot si We servi tote
ale preotiel, dar fail lefa. Din nenorociro all a inceput a
se- simti lips& de preotl.
P. S. Episcop al Hasilon Trebue sal plates* iar nu
al lase Para pane.
I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte:- Prea Sante,
nu sunt in contra, sunt flu de preot sarac si still ca. tata
m'a crescut acasa ca pe totl copiil sel. Me bucur de acesta.
Ail fost timpurl and preotil n'ail avut lefa si all trait bine.
Atarna de la vials. sa privata, cum sa. se pOrte cu Omenil
i atuncl preotul nu more de fOme.
Not sa admitem flucrurile asa cum sunt; sa admitem a
www.dacoromanica.ro
DSSBATERILE STZ SINOD 93
tpreotul, de care este vorba, va 11 primit de Episcopul res-

pectiv yi 'i se vs. lncuviinta a lucra tote a le preotiel, pen-
tru lefa tnsa nu putem face nimic, find cit D. Ministru nu'l
aa lefa, i -prin urmare el va trai din. mila poporulul.
P. S. Episcop al Romanului: In raport se dice: si
se starulasca la Minister pentru 16fa.
P. S. Pimen Piteqtenu: Nu se pOte starui cad este
contra legeT.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: E1 propun,
sa se §terga kiln raport: Ca sa se stlruTasci la Minister.
P. S. Episcop al Argesului: Si se -aprobe raportul cu
fectificarea ficuti de 1. P. S. Mitropolit Primat.
I. P. S. Mitropolit Primat,Pregedinte: Pun dar la
vot conclusiunile raportuluT cu modificarile ce am propus,
Ica sa se reintegreze preotul In tote drepturile sale, linsg.
fill WA.
Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mina.
S'a primit.
P. B. Episcop al Romanulul: Di citire raportulul co-
inisiunel de petitiunl, inregistrat la No.. 179, relativ la aface-
Tea preotului 16n Plevianu din CraTova.
Inalt Prea Sanfite StapAne,
Preotul Ton Pies ianul paroh la biserica littntulesa din raiova, prin
Fetitiunea inregis. la No. 35 gi inaintaa, malt Prea SanOtulul Mitropo-
lit Primat, '1 x6g1 ca in unire cu S-tn Sinod, sa sttirniasel ii sii, mijlo-
-ciasca impAcarea preotulul on epitropil. bisericei, °aril nu voesc WW1 pla-
tescl leafa conform en legea,f sietlandu-I numai 100 lei lunar, pe eon -
siderente el *qi biserica se gaseste Inehisa si in repartie.
Comisinnea, din cercetarea dosarelor No. 175 si 248 si din continn-
ltul petitinnel, care este serial pe 10 cOle qi, care nu arab% de cat ne-
intelegerile dintre el si Epitropia biserieei, gIsind cestiunea ca fiind de
resortul P. S. Episcop respectiv, -opinezii, a se trimite atilt petitia eat si
`tote 'nor/rile cazulni Chiriarhiei respective spre a regula tale ce va
-credo de onviin0.
(ss) t Ioanichie al Romanula
(ss)- f Meletie Gallifena.
P. S. Episcop al Rgmnicului: I. P. S. Presedinte!

Casul acesta Ica $i. eel cu preotul Cernalanu se tiraginqte
www.dacoromanica.ro
de vre-o 4, 5 ant. P. S. Episcop decedat a Most sesisat In

mat multe rindurt de el §i fiind-ca dispositiunile luate nu
a multumit ambele parti, reclamele ad urmat din nod §i
atunci P. S., Episcop a referit casul la S-tul Sinod, ca sa.
hoterasce ce va crede de cuviinta.
Sa'mt dea voe S-tul Sinod a arata pe scurt cum star
faptele dupe informatiile ce mt-am putut aduna.
La biserica Mantulesa din Cratova, cu vre-o 6 ant in
urma, se OM dot preott. Cand s'a pus in aplicare legea
clerulut, cer amandot sa fie numitt parohi. Trebula se. fie
numit trig cel mai in virsta. Din acesta cause se afiad
neincetat In certa. Nu dupe multa vreme preotul cel mat
In virste Inceteze din viata. Atunci preotul Ilie Dimitrescu
ceru se. fie numit paroh. Ins& dupe lege, la caz de vacantk_
se prefers licentiatil In teologie. Firesc era deci ca P. S..
Episcop, predecesorul med., sa numesca, paroh acolo pe un
preot titrat. fus& ce se intemple? Epitropia bisericet se a--
rate. °stile catre noul paroh, preotul Idn Plevianu, care este
licentiat In teologie §i pro fesor de religiune la liceul din
Cratova.
i I. P. S, Mitropolit al Moldova: A avut dreptate se.
scrie 20 de c6le.
P. S. Episcop al Ramniculul: In adever, de o cam
data se parea a lucrul merge bine §i ca parohul are sa._
'§1 tndeplinesca Inainte fare impiedicare Slujba hit. Curand
tnsa Epitropia intervine la Minister §i spune, ca nu 'Ate
se primesca paroh pe cel recomandat de Episcop §i confir-
mat o data de Minister. Ministerul, Ili urma interveniret
Epitropiel, dupa ce a esitat un timp,am hartille §i actele
In dosar,revine asupra numiret de mat 'nainte, pur §i sim-
ple §i ast-fel Epitropia bisericei nu -1 mat considers ca pa-
roh pe par. Plevianu. Dupe. mine faptul acesta std, to con-
flict gray cu legea. Cum? Pr. I. Plevianu de drept este
paroh, fiind-ca episcopul respectiv l'a numit *i Ministerul
l'a recunoscut, In fapt lima, dupe dispositiunile luate ulte-
rior de Minister, Epitropia nu'l mat recun6sce, nu 'I mat
vrea. Dar Ore un paroh 'Ate fi inlaturat dupa plat? Avut-a
loc In acest stop o sentint& a consistorulut, cum cere le-
gea ? i dace. nu, ce -i de facut atunct? Parohul acesta, care
numat cu numele este paroh, In fapt Ins& nu este, fiind-ca
www.dacoromanica.ro
DESBATEEULE ST. MOD 95
Ministerul, cum am Vis, a revocat ordinul de numire, are

malts dreptate ca sa.'0 sustina dreptul sell de paroh, cad
-acest drept '1 consfintesce legea; a fost numit de Episco-
pul respectiv i confirmaf de Ministru. Ce sa facem acum?
Preotul supranumerar llie Dumitrescu fu adevar a lucrat
pentru reparatia bisericel, voind pe calea acesta sa '*1 cre-
-eze un titlu de drept la parohie.. Dar legea nu-1 da dreptul
- acesta, cad legea dice, ca, la acesta numire Se prefer& acel
care au titlu.
Ce vom face decl? Preotul supranumerar cere de la mine
sa-1 pun pe dinsul paroh. Eti nu pot face treba acesta §i
pentru alte consideratiuni, peste care de asta, data tree. Nu
pot sa fac, In primul toe, ca me oprete legea.
P. S. Episcop al Argesulal: i al doilea ca este in-7
trigant.
P. S Episcop al Ramniculal: Dar ce facem cu preo-
tul acela, care are titlu cernt de lege i care a fost nu-
-mit paroh acolo potrivit cu legea? Ell sunt de opiniune, ca
de o cam data trebue sa mijlocim la Minister, ca a se re-
-vOce ordinal dat ulterior *i sa faca ca titularul o data nu-
mit, sa remana paroh acolo. Cred, ca acesta se pOte face.
Eu singur nu a putea lua asupra mea acest lucru. Dar
rog pe S-tul Sinod sa starutasca fn acesta, fiind-ca este o
.ciocnire, un co iflict de atributiuni i simpla staruinta a
,Episcopulul ar avea mat putina tarie de cat staruinta S -tu-
Jul Sinod.
Rog dar pe S-tul Sinod sa intervina la Onor, Minister
ca sa rev6ce ordinul prin care preotul I. Pleviann a fost
desarcinat din oficiul de paroh al bisericel Ma.ntulesa.
P. S. Episcop al Argequlul: Me unesc in WWI cu
conclusiile P. S. Episcop al Ramniculut.
Este Mile adeverat, ca un paroh odata numit, nu pOte
piarda dreptul sell, de cat In urma unel sentinte.
sa '§1
Ma Vice legea. Cu tote acestea, vedem ca. Ministerul l'a
revocat. Un cas identic s'a Intamplat in Slatina, la biserica
f.. Treime. Acolo a fost numit un paroh din 1895, Tem.
noscut de Minister vi care functionezi §i asta-c11. Dupa un
an, nu sciu din ce tmprejurare, Primaria face cunoscut Epis-
copulul, ca a revocat pe acel paroh din Epitropie i de a-
-bind '1-a qi oprit salariul, tar cet-l-alt1 clout Epitropl, unul
www.dacoromanica.ro
96 DESBATER1LE ST. SINOD
ales de enoria0 ei cel-l-alt numit de Primgrie, a0 luat adn

ministratia averet, asupra for si nu au voit a maT rem-,
n6sce de loc. pe paroh.
De doul any de' chile se continul,starea acesta cle lucrurl,
qi nu s'a, putut pune ,capat. Primaria 11 considera ca re-
vocal; Episcopul nu pOte considere ca revocat, find -ca,
este numit deja ca paroh $i de aceea clic, ca acest conflict
si '0 Ta odata capat, sa ne tinem de lege Si unit si al il.
Primaria nu a avut dreptul sa revOce pe paroh, cad de a-
ceea este pus ca Epitrop, sa, con trolezz gestiunea BisericeT.
Acesta biserica 10 are veniturile sale, are doue mosil si mat
multe alte proprietg.tt In Slatina. Cu veniturile a cestel bise-
rid s'ar putea Intretine nu,,numai parohul, dar 0 mai mult1
preotb, cum a fost 1nainte trei prebti si un diacon. Paro-
hul acesta nu este primit de cand a fost revocat de Pri-
marie. EpitropiT cei-l-alti dispun, de tot, lad chela si nu vor
sa primiesca pe paroh nict In biserica. '1-ati pus salariu
In contra legel, cu tote ca regulamentul la art. 14 spune,.
ea nici o alta destinatie no se va da fondurilor bisericei,
de cat aceea pentru Intretinerea personalului bisericei, Tar
sporul se va depune la casa de depunere, ca sa se face
reparatiune cu timpul bisericei. Ce s'a Mcut? Un Epitrop
0-a pus salariA de 60 lel pe lung, a luat el lefa parohu-
lui de cand l'a revocat. Celul-balt epitrop, care trebuia sar
se Impartasasca si el, I-a dat primul Epitrop 30 lei pe lung..
S'a tocmit un advocat ca sa se judece cu parohul. Am fa-
cut cunoscut Ministerului de Culte, am vorbit cu p. Minis-
tru de Interne si ct' t6te acestea nu se pOte face nimic;
pentru ce P Nu sciu.
V6 rog dar, sa bine-void a face ceva ca sa se respec-
teze legea.
P. S. Arh. Pimen Pitestemv. De la comisiunea de
petitiunt, ni s'a presentat doug. rap6rte; unul privitor la preo-
tul Cernalanu, si at doilea privitor la preotul Plevianu dtn
Craiova, prin care se plange cum ca fiind numit de Epis-
copul respectiv, paroh la o biserica din Cralova, Ministe-
rul mu 1-a recunoscut acesta calitate, dupg intervenirea Epi-
tropilor acestel biserici.
Legea clerulut mirean este clara In acesta privintg, Un
preot numit paroh, remane In acesta calitate pang. cand. o-
www.dacoromanica.ro
sentinta judeatoresca 11 ridia acesta positiune, dad. este

asa, a preotalul Plevianu s'a ridicat de Minister titlul
his 'paroh fare nici un motiv; acesta Insemna a a exit din
atributiunile sale.
Eti, In urma esplicatiunilor date de Pe S. Episcop res-
pectiv, cum 0 In urma celor aratate de P. S. Episcop de
Arges, fat6. de alte casurl identice cu acesta, v6d ca, ar re-
sulta 6re-care neunire de vederl Intre Episcop si Minister,
si gandesc cum a nu ar fi bine ca S-tul Sinod s6. dea un
vot prin care I. P. S. VOstr6., In calitate de Presedinte, sä
interveni pe Tanga Guvern ca sä reguleze cestiunea.
As fi de parere, a se suspende acesta cestiune pA.ns la
venirea In S-tul Sinod a D-luI Ministru si luand cunoscint6.
D-sa pOte ca ne va da 6re-care explicatiunl asupra afacerel.
P. S, Episcop al Husilor: Nu avem ce face alt, de cat
sa aprobam conclusiunile raportulul. Dar Episcopul respec-
tiv (lice, a a mai facut intervenire; orl-cum s'ar face insa,
nu putem proceda alt-fel, cad dad. vom lua o hotarIre,
care a fie in desacord cu legea, atunci S-tul Sinod ar veni
In conflict ct Ministerul. Sunt de parere dar,_ a se aproba
conclusiunile raportului.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, Eta cred, ca
regulat ar fi, ca s5. se aprobe conclusiunile raportulul, cu
,reservk ca and va fi fa a D-1 Ministru, a-1 punem In cu-
noscinta.
Regulat asa este, dar P. S. Sa dice, a a mai facut de-
mersurl pentru acesta si nu s'a luat nicl o dispositiune.
Vom avea dar acum ocasiune de a vorbi cu D-1 Ministru
In person., si '1 vor ruga cu deosebire. Clef and consi-
ders tine -va cestiunea in fond, nu vede de cat o er6re din
partea Ministerulul de Culte, nu dic o intentionat6 er6re.
Mud legea prevede, ca parohul nu 'Ate a fie destituit de
cat and este destituit de Consistoriii, nu are nimenidr ep-
tul a'l Inlatura.
De aceea persist. a crede, a este un lapsug calami. M6
unesc dar cu opiniunea: ca s, aprobam conclusiunile ra-
portulul, cu restrvl to sa avem o esplicatiune cu D-1 Mi-
nistru. Dar ye rog si cu acesta ocasiune ss nu ne despar-
tim in sesiunea acesta, pank nu vom alege o comisiune,
care sa se ocupe cu modificarea legel clerulul miren.
7
www.dacoromanica.ro
98 DESBATERILB ST. SINOD
Se pune la vot acesta propunere si se primesce.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu. V'asi rugs, sA bine-voip
a pune in discutiune regulamentul pentru zugravirea. bise-
ricilor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cred ca,
ar fi bine ca stt fie de fats, si I. P. S. Mitropolit al Mo ldo-
vei and se va discuta acest regulament aci.
P. S. Arh. Pimen Pitesteanu: I. P. S. Sa 11 cunOsce.
P. S. Episcop al Ramniculul: EA asi fi de pArere
ca sA fim cu totil, ffind-cA este un regulament care privesce
o cestiune insemnata, o cestiune care se refera la intr6ga
biserica a nOstrA, si deci O. fie top P. P. S. S. Chiriarchl
presenti ca fie-care sa's1 dea parerea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte : Da, ni6 unesc
cu acesta opiniune. POte sa fie chiar Vineri acesta.
P.' S. Episcop al Romanulul: Raportor, dA citire ra-
portului comisiunel de petitiuni, inregistrat la. No. 168, pri-
vitor la cererea preotului Nicolae B. Economu din Capi-
tali pentru calugarire.
I. P. S. .Mitropolit Primat, Preqedinte: Voesc sa dai
Ore-care bsplicatiuni. IatA. cum std. cestiunea:- Preotul acesta
este un preot venerabil, care mai 'nainte de a veni in Bu-
curesci era la Salina, tot in Sara Romanesca. De acolo l'a
cerut colonia greca aci. Are tOte hartiile in regula de la
Episcopul respectiv, nu are nici o sarcina social& si do-
reste sa. fie calugarit. Cred a nu ar fi nici o piediett pen-
tru acesta.
P. S. Arh. Pimen Pite.steanu.-Si'ml dap voe sb. in-
treb pe P. S. Raportor: Preotul de care este vorba, este
el cetaten Roman?. Este casatorit? Nu sciu cum este, este
veduv?
I. P. S. .Mitropolit Primat, Prefedinte:- Da, este
veduv.
P. S. Arch. Pimen Piteqtenu: Nu §tiam acesta.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:. Are acte pen-
tru acesta.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: Atunci nu mai am ni-
mic de rills.
Se pun la vot conclusiunile raportului. care sunt pentru.
aprobarea calugarirei si se primesc.
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. S1NOD 99
P. S. Episcop al RomanululL Raportor, d& citire ur-

nThiorulul raport at acelela§1 comisiunI, Mregistrat la No.
159 privitor la preotul Garabet Sahag din Rusciuc:
Ina lt Prea Sanfite Ste Ipane.
Preotul armean Garabet qahag din Rusciuc, inaintez& S-tulul Sinod o

petitinne Inregistrat la No. 63, on arittare ca convingendu-se din cite-
va numne4eest1 Scripturi, cum dice el, si din scrierile Sfintilor Prtrintl,
alt adevgrata dootrin& n'o profeska de cat Biserica Ortodox& de Rh-
Skit, cerefa fi primit gi introdus in ortodoxism, pastrandnil ins& dem
nitatea dek preot as o are; mai certind Inc& ca S-tul Sinod A& tie o p-
aint& extraordinaril spre a. decide de aorta Jul 0 in mod, cat se pdte
Alai secret.
Comisinnea, deliberand asupra, cerintelor numitulul, preot armean, i
Wend ca arittirile sale, precum i doriuta. ce se pare as ar avea de a
ince la ortodoxism, ant sunt seriOse, de -vreme ce chiar singer cere ski
rdinale si) in demnitatea de preot ce o are;
Comisinnea este de parere a su pune petitia Ia closer yi a trece 'la or-
dined 4ile1. Resultatul aced& au smerenia.1 aupune la aprobarea S-tu-
mut Sinod.
(ss) f Ioanikie al liotnanuluf.
(ss) t Dionisie al Bucleulat
(ss) t Meletio_Galafenu.
Ne cerend nimenf cuvIntut, se pune tar vot conclusiunile

raportuluI §i se primesc.
§edinta se suspend, pentru 5 'minute.
La Tedeschidere.
P. S. Episcop al Romanulul? DA citire urmatorulul
raport al acelei41 comisiunl, Inregistrat la No. 160, privi-
tor la cererea mai multor diriginti de come din CapitalL
Inalt Pres, Sfinfite Stapane,
Mal multi dirijorl de corurl din dapitali, prin petitinnea inregistratii,
la No., 6, cer de la S-tul Sinod a li se Envoi corurl mixte, adica: de
a fi compose din 1)6(41 si fete.
Comisinnea deliberand, °pink& ca acest& cestiune sa female la apre-
cierea P. P. S. S. Chiriarhl respectiv! ca sa dispuni cum vor credo de
cavil*.
www.dacoromanica.ro
100 DESBATERILE 8T. SINOD
Tot asemenea se is urma ei cu petiiia Inregistratg la No. 1 a D -lul

Epitrop Ctitoresc de la biserioa Icona din Capita 11.
Aoestea cn respect comisiunea is supine aprecierel si deliberArei 8-W-
M Sinod.
(se) I- Idnichie al Romanului
(as) j- Meletie Gi illifena
(as) f Monis le al Bazdulul
P. S. Arh. Pimen. Pitestdnu: Cererea flicuti de titre
unit diriginti de corurl, atat din Capita 11, cat si din alte
parti ale tarel, de a li se da voe sa. recruteze in corurile
bisericesti gi vocl femenine, sta In legaturi cu decisiunea
luati de S-tul Sinod asupra cererel D-lui Musicescu, dirigin-
tele corului Mitropolitan de la Iasi. 'MI aduc aminte, cp.
S-tul Sinod 'I-a dat vole si recruteze §i voci femenine in
cor. Acea decisiune s'a dat numal pentru corn! de la Iasi;
avgnd in vedere persona D-lul Musicescu, cunoscut ca bun
compositor, cat i ca profesor de Conservator. Ceva mai
mult. 'Mi-a duc aminte, ca cu acea ocasiune s'a spus in
S-tul Sinod, ca D. Musicescu pastrezi .§i a pistrat o or-
dine deosebita in ceea ce privesce controlul sou ca diriginte
fati cu personalul corului.
Dad dirigintii din Bucuresci, ad cerut S -tuluX Sinod prin
1. P. S. V6stra, ca si li se dea voe a recruta si vocl fe-
menine, cred ca comisiunea ar fi ficut maY bine dad. ar
fi studiat cestiunea mai de apr6pe si ne-ar fi aritat §i mij-
16cele sat conditiunile, cu care S-tul Sinod ar putea acorda
dreptul si acestor diriginti de corurl a recruta voci !erne-
nine in corurile ce dirig. Ar fi trebuit deci, ca comisiunea
exprime unele desiderate, ca dirigintil de, corurl sa
dovedesca ca suet de multi vreme in acesle posturi. Sa
mai dovedesci ca se bucuri de autnritate fail de- perso-
nalul corului ti alte garantil trebuitore pentru o buns or-
dine sad o buns cuviinta in personalul corului, compus
din barbati si femel. Cred ca acesta ar fi fost calea pe care
si se aduci cestiunea in S-tul Sinod, spre a se satisface
cererea lor.
A se spune pur i simplu, el cererea for este respinsi,
este a priva corurile din Bucurestt de niste elemente fo-
lositOre.
P. S. Episcop al Romanului: Se Iasi la aprecierea
www.dacoromanica.ro
_MESMER= Et..SINOD 101
Chiriathulul. -Cu D-I Musicescu s'a transaf cestiunea in S-tul
Sinod, dar nu a fost vorba de calitatea dirigiorulni de a
fi Insurat -satt no. P. S. Sa aduce acum acesta cestiune
Inaintea S-tulut Sinod. Trebue BA se saute pulitalea lul Ban-
" P. S. Ark -Pirnen Pitegtenu: i ihodul de conducere.

P. S. 'Epigcop al Romanulul: Trebue a se avea In
vedere schimbarea vocelor la copit. Dar .cum not, membrit
Comisiunel, am cereetat si am delibtrat asupra lucrulul gi
am, die: Find-cl toil dirigintil de corurY aft sa vina sb. eel ,
voe, de a avea In corurile bisericestl si Irocf femeiline, pen-

tru ca s'a acordat acesta lul Musicescu, am opinat ca sA.
remand cestiunea is aprecierea Chiriathulut, care va decide
asupra cererilor de asemenea natura, si dad dirigiorul estd
capabil si Indeplineste conditiunile cerute,Chiriarhul va chib-
:zui dacA e bine sA-I dea vola ceruta saki nu.
11, S. Ar12. Pimen Pitegtenu: Nu am la IndemanA
procesul-verbal al sedin'tel and S'a trhtat acesta cestiune
pentru D-nul Musicescu, dar 'ml adue fOrte bine- aminte,
ca unlit din motivele, care a facut pe S-tul Sinod a. per-
mita D-lut Musicescu a recruta si voct femenine, a fost
locmal si acesta adus de mine: positiunea socjaifi S. D-lut
Musicescu.
LAsAnd cestiunea acesta la aprecierea Chiriarhulul, gan-
esc ca nu am face alt-ceva, de cat ca I. P. S. Vstra a.
-fitt veclnic rugat, fie de epitropit biseritestl, fie de dirigintl,
de a. li se da voe.
Ar fi bine ca S tul Sinod SI stabilesca o anumita regull,
dupg tare BA se WA orienta P.P. S.S. Chiriarhl, a. admits
-salt rn asemenea serer!.
P. S. Episcop al 724mniculal: Este adeverat, ca In se-
.sinnea de tOmna a ambit 1896 S-tul Sinod a discutat si
resolvit o cestiune identica, fiind sesizat de cererea D-lul
Musicescu, maestru diriginte at corulut mitropolitan din last.
avendu-se in vedere progresul realisat de acel cor, pre-
cum si buna randuiala si moralitatea ce domneste in el, a--
vend In vedere, ca sa 4ic a§a, consideratiuni morale, a In-
cuviintat organisatiunea lul actuala, adica sl functioneze si
cu voci femeestt
Cestiunea de 'fact, bine Inteles, nu se pOte resolva de cat
www.dacoromanica.ro
tot in asa chip, ru licit sit ni se presinte noun garantie, cum

ci dirigintele corului respectiv este o persOng care, pe de
o parte '0 cunOste bine arta sa si cg.. inspirg. ,incredere si
in privinta moralitgtel, si ca este om de incline; pe urmg,
cg. In corul lui, de cand functioneza si pang In present,
exists ci a existat bung, randuiala, discipling si cele-l-alte
consideratiunl de ordine moralg, si atuncl S-tul Sinod nu
p6te sa se rostesca de cats In favOrea cererei. Dar Intreba-
rea este: Cine ne dg noun, tine pune Inaintea S-tului Sinod,
ca sä die ,asa, dovedile cum cg corurile (respective intru,-.
nese asemenea conditiuni? Chiriarhul respective Ast-fel in.
teleg ed lucrurile.
Conclusiunile raportului sunt bune, dar cu Ore -care la.
murire si anume cu aceea, cg Chiriarhul respectiv, are*
constate prin organele sale administrative, data corul res.
pectiv intrunecte tOte conditiile disciplinel ci ale moralitg.-
tel, constatare ce reclamg limp mai indelungat; si numal pe
basa acestei constatgrl, Chiriarhul pOte sg villa la S-tul Sinod
si, sit dice :- pot sad nu, sit dad acestg Invoke ?
Va sit dick dupg opiniunea mea, conclusiunile raportulul
ad sg. se admitg numal in sensul, ca Chiriarhul nu ,a,re ski
dea bine-cuvintare Ong. nu se va informa de tact aceste
eonditiuni. Ast-fel ved eti lucrurile.
P. a Episcop al Romanalui: Se lag la aprecierea.
Chiriarhulul.
P, 81 Episcop al RAmniculal: piu are sit. dea Wu-,
viintarea pentru functionarea corului, pang nu va ancheta.
lucrurile prig organele sale administrative. Ast-fel inteleg ed..
Si dupe, ce s'a incredintat prin personalul administrativ,
ca corul respectiv presintg garantii suficiente, atunci sal,
dea bine-cuvintarea cu tnvoirea S-tuhrl Sinod.,
R ,S. Episcop al Argesului : Cum are sg dea garantie,
pang cand corul nu are elementele acelea care se cer ?
Pr ASt Episcop al Ramniculal: Trebue sg. se limpe--
Mesta ,lucrul bine, Multi din diriginti at primit in perso-
na,lul, lot si voci femeestl, 4si ca sit, functioneze mai departe,
'Ara impedicare, vin acunk si per bine-cuvintare. Chiriarhul
a credut de cuviinta sit supung. casul S-tului Sinod. Iar
comisiunea S -tulul Sinod dice prin raportul, set, cg aface--
rea priveste pe -Chiriarh.,Dupg. minnal intAid ar trebui A.
www.dacoromanica.ro
se is informatiuni de moralitatea i buna randurali ce exists.

In corul acela.
I. P. S. MitropolitPrimat, Preqedmte: PArerea mea
ar fi ace sta: Ca S-tul Sinod In principia sa. admits permi-
siunea ca corurile bisericestl din Capital. pot sa. fie si mixte,
dar Chiriarhul respectiv, mai 'nainte ode a permite oficial-
mente, sa cera garantia despre care a mentionat P. S. E-
piscop arRamniculul, adica garantie de aptitudine
fits, despre partea morall i disciplinary,. Numal dui)/ ce
Chiriarhul se va asigura de asemenea conditiunl, pe care
le va cere, sy, dea aprobarea, Insl A. fie autorisat de S-tul
Sinod.
P. S. Episcop al Huplor: Aceste conditiunl, ca Chiri-
arhul respectiv sa cerceteze si sa vadi In ce stare se afIA.
dirigintele coruluY, si care este moralitatea cori4tilor, a Y (lice
sA se Intinda nu numaI asupra corurilor din CapitalA, ci
fie-care Episcop sä aib5, dreptul, ca dad. 'i se va presenta
cererea sA dea voe, 'fns A sA aiba In vedere §i Imprejurarile
din localitate, cad se pOte ca unele localitati sa nu primesci
.cesta, 'Ate O. se dick a este un Scandal. De aceea Epis-
copul sA tiny se ral de opiniunea publics, care s'ar respO.ndi.
AsI (lice dar, ca sA r6mana bunA ace sta dispositie pentru
fie-care Episcop, ca o dispositie genera..
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In cestiunea
de fatl v'asi rugs sa primi Y ace sta pArere: Ca S-tul Sinod
sa tncuviinteze si corurile mixte, In conditiunile care le-a
emis P. S. Episcop al Ramnic-ulul.
P. S. Episcop al .RAmnicului: In ceea ce priveste
incidentul ridicat de P. S. Episcop al Husilor, creel cA ar fi
mat bine O. se dea autorisarea In cestiune, atuncl hand
Chiriarhul respectiv va fi sesizat, cad dad nu este sesi-
zat, de ce sa venim sa luam me surl cu anticipatie. S-tul
Sinod este bine O. se rosteasca ma! cu greutate In cestiunea
de fats.
P. S, Episcop al Iluvlor; Cum mat cu greutate ?
P. S. Episcop al Rgmnicului: Asa, cad, chip& cele
.4ise mal sus, nici Chiriarhulul respectiv nu 'i se clA cu Inles-
nire acestA invoire. DecI, cand S-tul Sinod va fi sesizat,
atunci va hoari pentru fie-care caz.
www.dacoromanica.ro
,I. P. IS. Mitropolit Primat, Prefedinte: Raportul de

asta-111 trateza numal pentru Capitals.
P. S. Zpiscop al Romanulul: §e vice In plural pen-
611 tote.
I. P. S. ,Mitropolit Primat, Preqedinte: En' ye mg,.
1 ladmitem ast-fel: S-tul Sinod Incuviintezit cererea de a
fi §1 corurl mixt; fiind Ingradit Chiriarhul respectiv de con -
klitiunile ,propuse de P. S. Episcop al Remniculul.
86 pune la vot acest5. opiniune §i se prime§te.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mar avend
himic la ordinea clilel, ridic §edinta.
§edinta se ridica la orele 101/2, anuntandu-se cea viii
tore pentru Vinerl 15 Main' curent, orele 8 dimineta.
1Pre§edinte: t Iosif Etrozolit, Primal.

Secretar; t Atanasie 411 Rfianniculul.
qedinta din 15 Main' 1898.

edinta se deschide la orele 8 a. m. sub prerdentia.
I. P. S. Mitropolit Pritnat.
Se face apelut nominal §i respund preset* 13 P. P. S. S.
Membri, fiind In congediu P.. S. Episcop al Durarel de jos
§i P. S. Arh. Nifon Ploe§tenu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Hind In nu-
merul cerut de regulament, §edinta este deschisL V. S. Se-
cretar este rugat a da citire sumarului §edinteI precedente,
P. S Arh. Pimen Pitestenu: secretar, cite§te sumarul
§edintel precedente.
In timpul citirel sumarului, D-1 Ministru al Cultelor §i In-
strucciunel Publice intro. In sala §edintelor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere cineva
cuvtntul asupra, sumarului?
Ne cerend nimeni cuvtntul pun. la vot sumarul §edinteI
precedente. Cinp este pentru, sit bine-voiasca a ridica mama.
S'a, primit.
Se comunica de la birou adresa D-lul Ministru al Cu!-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SYNOD 105
telor st Instruct lunet3 Publice, cu No. X6603 seria A, pe

langl care inainteza pentru cercetare un manuscris in doue
exemplare, intitulat: «Adaos Ia textul religios din cAtifie
-de citire pentru clasele II-a si a III-a primarA, dupg cerih-
tele nouel program& de itivetdminti, de D-1 G. 0. Scraba,
institutor- in Bucuresci si se trimite Ia comisiunea pentru
cercetarea cArtilor didactice religiose de invetamintul primar.
Idem, adresa D-lui Ministru at Cultelbr si Instiuctiunel
Publice, cu No. 25604 seria A, pe Mug care inainte2A. 1:en-
tra cercetare urr manuscript in dou6 exemplare intitulat:
«Lectura din ,Evangelie) de D-nil G. D. Scraba, Gr. Teo-
dosiu i Stefan Negulescu i se trimite la, aceeist comisiunea.
P. Si. Episcop al Argesultzl: I. P. Pr4edinte, cer
S".
cuvintul asupra und cestiuni, mai 'nainte de a iittra in or-
.dinea de di, $i anume pentru a vorbi pentrti comisiunea
la care S-tul Sinod a trimis aceste manuscripte.
I. P. S. Mitropolit Primal, Pre edinte: Avetf cu-
vintul.
P. 8, Episcop al Argequlzzl: 1. P. S. Presedinte, CD-
rnisiunea pentru cercetarea, cartilor didactice de inv4tamin-
tul religios, cursul primar, era compush din trel membri,
din care facea parte si fgstul I. S. Episcop al Ramnicu-
lui. Acum acea comisiune s'a descompus prin incetarea din
viati a fostului. Episcop al Ramniculut si dect rog pe S-tul
Sinod BA proceda la alegerea unei alte comisiuni, sail a
unui alt membru ins locul decedatului Episcop al Rahini-
cului.
I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Vom proceda
pe urmA. Is, alegere.
P. S. Episcop al Htiqilor: Pentru mai mutt& simpli-
ficare, a lucrurilor, ed a propune ca fn locul decedatului
"Episcop at Ramnicului, sa fie actualul Episcop al Ramni-
cului. Acesta comisiune este o comisiune Infiintata de mai
multi anT, cArela 'i se presintA bite textele religiOse din air-
tile de citire In cursul ambit, si de aceea efi rog pe S-tul
Sinod sa recundsca in locul decedatului Episcop al Ram-
niculutspe actualul Episcop al Ramnicului pentru a se corn-
pketa comisiunea.
I. P. B. Mitropolit Primal, Preqedinte: Pun la' vot
www.dacoromanica.ro
106 DESBATERILE ST, S1NOD
propunerea P. S. Episcop al Husilor. Cine este pentru, sib

bine-volasc& a ridica man&
S'sa. prima.
Acum intrMin ordinea dileI.
P. S. Episcop al Ramnicului, raportor, citeste rapor-
tul comisiunel Insarcinat& cu vcrificarea socotelelor Tipogra-
fiel Cartilor Bisericesci pe timpul cat a fost Director P. S. Va-
lerian Ramnicenu, inregistrat la No. 183 din 15 Matti a. c.
I.,P, S.allitropolit Primat, Preqedinte: P.P. S.S. P51-
rinti, et propun ca cestiunea acesta, s'o tratAm to sedinti.
intima.
Voci: Prea bine,
I. PI S. Mitropolit Primat, Preqedinte;. 4 4a dar cix
Invoirea S-tulul Sinod, declar sedinta intiml.
edinta se declare. intima.
'edinta public& se redeschide.
Asupra raportulul citit S-tul Sinod la act.
P. S. Episcop al Argequlul: raportor, citeste urmato-
rul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Tipogra-
fiel i Revistel «Biserica Ortodox& Roman &*, privitor la ges-
tiunea Revistel pe anul 1897-18984 tnregistrat la No. 184:,
Inalt Prea SAnfite Prapedinte,
Comisiunea pentru luarea .socotelelor Tipografid 8i Revistel ,,Bisericat
Ortodoxi Romang"., intruuindu-se in 4iva de 13 Maid, sub prevedintia
P. S. Episcop al Huyilor, a mat In cereetare. situatia Revistet presen-
tati S-tultA Sinod de nitre Preqedintele oomitettdd redactor gi a con-
statat tumat6rele:
Lei It
La 1 Aprilie 1897 se afla ntnnerar in cast 27,925 64
In oursul anulul financiar treotit leak ineasat 48,646 87
1n total 76,572 51
Cheltuelile flioute in cursul anulul se ridica, Ja, 42,416
Prin urmare escedentul realisat la 1 Nartie 1898k este: 34,162 51,
Cereetind scriptele, am, constatat ct suniefe arltate aunt exacta toit
ea comptabilitatea se tine in regukt. 1)-1 Casiei ne -k presentat recipisa.
Casey de DepunerI pentru suma de 25000 Id nominal,lepresentind va--
16rea a 22,000 lei, cam qi 6000 lei,, cumparate de ourgbA Ventrn suma
de 6775/fn total 27775 suma reala, sat 91,000 efecte.k. 442 lel, 25.
www.dacoromanica.ro
banI anr, 3500 bilete de band. Bi 291 lei 85 bani mSrol poBtale, in
Lei S.
total 4234; Tar on soma de maT sus di 32,009 10
Adiogindu-se pe lingi soma acesta Barna de 2,153 41
Di escedentn1 constatat la 31 Hartle 1898 34,162 51
Comisinnea &and in reguli (Asa, a multamit oomitetnlui pentru slr-
gni* oe depune a se forma nn fond al Revistel $i propene S-tulul
Sinod desciroarea de gestinnea anulul treont.
Aoesta hind resultatul cercetirilor comisinnei on on6re se supine spre
delibererea S -tulul Sinod.
f Gherasim al Argefului
Raportor: (ss)

conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-voiasca, a
ridica mina.
S'a prirnif.
P. S. Episcop al Argesultil: cite§te urm5.torul raport al
comisiunel pentru cercetarea manualelor de cantiri biseri-
cestl, inregistrat la No. 187, relativ la manualul &WI IOn
Zmeu
Inalt Prea Shape Prefeclinte,
comisinnea pentrn canarile biserioegti, lnind in cercetare lucrarea
D-14 16n Zmen intitulat Anastasimatar Raro-grabnic4, manuscript de
65 cc% 40, a constatat On multumire, ci, autorul Oa dat ostenela a
.
.reproducli cat mai mad- Invierel pe oele opt glasnri, aqa cum
se obisinueitte a se ointa in biserica nostril, ortodoxa de resirit. Auto-
rul dab bine alma de caractera oe trebne sa posed/ aceste cantarl
vi de mils luorarea sa este simpli, dar on demnitate, miyofind inima,
indniogind spiritul 9i dispunend pe auditor la ougetari inalte religiose
i reflexinni morale. De altmintrelea 'ins* autorul deolara, ca luora-
rea sa nu este originali, ci o alegere nimeriti. din Anteril rennmiti, earl
eat distins on, luorari de felul acesta ca:MIcariel Anton Pani, etc,
Pentrn aceste ouvinte comisiunea este de pi rere a se aproba de S-tul
Sinod &testi lnorare a D-14 Zmen, sare va avea griaa, ca la tipirirea
eY si, fie on cea maT mare 1nare ambito) spre a nu se streonra gregell.
Aced Sind resultatul oeroetarilor sale, comisinnea on smerenie it on
pipe la deliberarea hot sires S-tani Sinod.
>9.0*
(as) j. ldnikie al Romanalai
(ss) t Gherasim al Argo:fear
(as) t Ark. Dositerir Batofenenrt
www.dacoromanica.ro
108 DESBATERILE ST- SINOD
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pa rang cele-

aratate in raport, eu mat adaog ca autorul singur s5, fie
obligat a'§i face corectura, ca sa nu se mai 1ntample cee&
ce s'a Intamplat cu manualul D-lul Lazar tefanescu din.
Severin.
Pun la vot conclusiunea raportulul, cu adaogirea propusl
de mine. Cine este pentru, s bine-volasca a ridica mans.
S'a primit.
P. S. Eprgcop al Argesulul: citc*e urmatorul raport
al comisiune1 pentru cantarl biserice§ti, Inregistrat la 'No.
186, relativ la manualul D-lul Lazar tefanescu din Se-
verin:
malt Pres SanOte Prefedinte,
Comisiunea pentru canterile bisericegtT, Wand In cercetare bro-
gura D-luT Laser §tefauescu, tntitulate: Prohodul Donal:Out pi Cpl..
rite, la Severin a constataA cu parere as reit, oa autorul nu numal,
cif nu 91-4 ajuns scopul ce 'g1 propusese la inceput, de a potrivi sti-
hurile age ca .sa, nu se schimbe carecterul dater& gi in &sole§ timp.
a potrivi cintarea dupe accentul cuvintelor, dar a flout mat milt
reel cid n'a hinut semi de aces variefie In afintare, care este aga
de placuta, Tar cuvintele le-ati pooh punend accentul uncle nu tre-
buegte gi introducend unele facer; care aunt cu total streine can-
Wei bisericegt! orientale. Mat ales evloghitarele gi cele doue sti-
'MK: 'Nage stl k1ud2tm pre Iosif, gi: Infricofatu-s'ail etc., aunt cu de-
stivirgire reit fecute. Este de regretat, ca Omenit nepregetifi vor stb
se facii cu or ce pret autorT., Prohodul DomnuluT, tiparit 4n tipogra,
fia certilor biserice9t1 gi alcetuit pe psaltichie, de reposeful protop-
,salt Dimitrie SucevOnu, este destul de bun gi ar fi putut satisface
trebuintelor 4c61eT de einterl din Severin.
Comisiunea este dar de pitrere, a nu se aproba de 8 -tul Sinod lu.-
crarett Witt Lazar Stefinescu, tiprulte cu forte multe gregell.
Acesta fiind resultatul Oercettrilor'cothisiunel, en smerenie '1 au-
puns le deliberarea gi hotertrea S-tulu/ Sinod.
(ss) Idnichie al Rozi2anahri
(es) t Gheraginl al Argefaird
(as) 4 Arh., Dositehl Betoentinrr
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la cot
conclusiunile raportulut Line este pentru,,.sa bine-voiasci
a ridica mana.
www.dacoromanica.ro
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesulal: _citeste urmItorul raport
al comisiunel de cantarl bisericesti, ielativ la cartea D-lul
IOn Popescu-Pasarea, inregistrat la No. 185:
_Malt Prea BAntite Stiipane,
Comisiunea, pentru efintirile bisericegti fuand in cercetare luera-
rea D-lui 16n Popescu -Pas itrea, intitulatfi: Slujba g-tultu Spiridona
gi tipitria in Bacyregt; Inca din anul 1895, to]. examinand imcKlile
ce cuprinde, a constatat cg, in mare parte bucatile aunt luate de
la cunoscutii protopsalti gi compositorl D. Sucevenut acum repausat
Ili D-1 Stefan Popescu, foot profesor. Cu deosebire slava de la ye-
cernie pe opt glasurT, compusit de Mih. Hrisafie Duca dupli Sltva
Adormirel este at luT Dun:hill, Tar Domne strigat-am de la ince-
put gi axionul de la efirgit este a lul §teflinache. Cele-l-alte eilntfiri
aunt Alc4ttkit9 de autor dupe modal objanuit, cum se ding in hi-
sericii, Cu multa ingrijire gi lesne de esecutat, fiind compuse maT
ales pentru elevil SeminaruluT Nifon Mitropolitul, uncle autorul este
profesor.
Comisiunea, giisind ea. lucrarea acesta este conform efintarilor
obianuite in biserica ndstrI, este de plirere a so aproba de S-tul
Sinod.
r Acesta fiind [resultatul cereettirilor comisiuna, en respect 11 su-
puntzspre deliberarea 8-tului Sinod.
(ss) -I- Gherasim al Argefulut
(se) -I- Ionikie al Romarmlui
(se) t Arh. Dositela lietofenenu
I. F. S. Mitropolit Primat Presedinte: Pun la vot
conclusiunile raportulul. gine este pentru, O. bine- volascA.
a ridica mama.
S'a primit.
P. S. Arh. Meletie GAlafenu, citeste urmatorul raport
al comisiunel de petitiunT, tnregistr. 14 No. 176, relativ la.
apelul preotulut Gavriil DascAlescu:
Atilt Prea amps Shipane,
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte al S-tniuT Sinodc en adresa
No. 314 din 30 Octombrie 1897, face cunoseut L P. S. Mitropolit
al Moldova, a S-tul Sinod in fedi* sa din 28 Octombrie, acelagi
www.dacoromanica.ro
an, a primit apelul preotului Gavriil Dascaleseu, supranumerar In

parohia gi comuna DelenT, judetul Falciu,apel gent contra hog,-
rirei de caterisire, datA de spiritualui cousistoriu al EparhieT S-tel
Episcopil de HupT, contra numituluT preotlpi a hothrit a se trimite
casul spre a se judeca din not. de catre consistoriul S-teT Mitropo-
lit a Moldovel.
Cazul judecandu-se de cAtre numital consistoriu gi aprobandu-se
gi de cAtre malt Prea Sintitul Mitropolit al Moldovel, prin Inalta
resolutie No. 1843, cum ca consistorul S-tel MitropoliT a opinat ri-
dicarea pedepsei de caterisire, data preotuluT Gavriil DAscAlescu de
cAtre consistoriul de Hugi, 11 pedepsepte fusa do a fi oprit de tote
serviciile preotept't pe time de trel lunTicla la data fumfintirel acegtia,
en suspendarea salariulul pe acest timp.
Comisiunea de petitiuni gasepte procedura consistoriulul S-teT Mi-
tropolil din Iagi In regulA pi roe. pe S-tal Sinod a aproba hota-
Area data preotulu! Gavriil Dascalesen.
Resultatul acesta comisiunea 'I supune en smerenie S-talui Sinod.
(ss) f Idnikie al. .RoznanuluL
(ss) f Meddle Galiitenu
.1. P, S. Mitropolit Primat,Prefedinte: Pun la vot
conclusiunile raportului. Cine este pentru, sa bine-voiasca
a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Meletie Gala:Wm, citete urmatorul raport al co-
misiunei de petitiuni, Inregistrat la No. 163, relativ la pe-
titiunea mai multor preoP de 4 clase din. comune rurale,
cart cer a lise egala salariile ca al acelor de 8 clase:
_Malt Prea Santite .Stiipane,
13n numer de mai multi preoti din ludetul Doroholti avend patru
clase seminariale, cer de la S-tul Sinod a mijloci sit 1i se egaleze sa.
lariile Imprenni on al acelor de 8 °lase.
Comisiunea deliberand asupra Tetitinnel for 7i avend in vederei cg, sa-
lariile preotilor in genere aunt fixate prin lege, opin6A, a se pune pe-
titiunea la dosar id a se trece la ordinea 4114.
Acestea cn respect se supun delibererel S -tulnl Sinod.
(ss). t Idnikie al .Romanulol
(ss) f Dionisie al Buzdula%
(ss) f Meletie Galiifenu
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit Primat, PreqedhateT Pun la vot

conclusiunile raportuluL. Cine este pentru, sa bine-volasca
a ridica mana.
S'a primit.
P. S. Meletie ailarenu, citeste urmatorul raport al co-
misiunel de -petitiunl, Tnregistr. la No. 164, relativ la Dumi-
tru TOder al Tudosiel:
_Malt Prea, San Fite iS'tzipAne,
Locuitorul Dumitru TOder al Tudosiel din .comuna Bro9teni, plasa
Muntelni, judetul Suceva, prin petitia inregistrat- la No. 149, care de
la S-tul Sinod, a 'I invoi a -patra onnunie religi6s5, ariitand et), trel te.
mei, oare le-a avut mal 'nainte, l-at merit.
Comisinnea ne mad avend site acts prin care sa, constaie cele arti-
tate de petitioner, opinezfi a se trimite petitia Chiriarhiei respective spre
a disposa cele ce va creole de ouviintii.
(es) t Idnichie al .Romanuld
(as) t Meletie Gliftifdna
I. P. S. Mitropolit Primat,Presedinte: Pun la vot
conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sa bine-volasca
a ridica, mana.
S'a primit.
P. S. Arh. Meletie Gala tenu, citeste urmatorul raport
al comisiunel de petitiunl, Tnregistr. la No. 166, relativ la
petitiunea locuitorulul Stancu Vasile §i femela Ana Dumitrui
Inalt Prea Santite Stapane;
Locuitoril Stancu Vasile qi femein Anica din comund Clincenl, plasa
Sabarul, judetul Ilfov, prim petitiunea inregistTata la No. 154, cer de
la S-tul Sinod a Ii se invoi a patra casitorie.
Comisinnea, ne avend alte acte prin care .s5 se constate daoa petitio-
naril art fost mai 'nainte onnunatr in regnlfi si prin ce imprejurfiri ati
Amu veduvi pentru a trela 6rfi, on tote. ei birbatul, n'a avut de oat
o singurfi ounnnie, este de parere sti, se timid% petitiunea Chiriarhiel
respective spre a dispoza ode ce va orede de anvil*.
Acestea on respect se supun deliberfirel S-tulni Sinod.
(as) f Idnikie al Romanulul
(ss) t Dionisie al Bazeului
(ss) 7 Meletie Gfiliifena
www.dacoromanica.ro
I. P. S. MitropOlit P rimat, Preqedizite: Pun b. Arot

conclusiunild raportulul. Cine este pentru, sa bine-volasca
a ridica mane.
S'a primit.
P S. Meletie Gala fenu, citeste urmatorul raport al
comisinnei de petitiunI, tnregistr. la No. 1671 relativ la ra-
portul epitropiel bisericel Buhalnita:
_Malt Prea Stintlto Stapline,
Epitropii bisericel parohiale Buhalnita din jud. Neamt, oer S -tulul Si-
nod, prin petitinnea inregistrati la No. 127, a mijlooi la locurile corn-
petinte ca sg se redea livada gi on fostul cimitir al Monastirel Bubal-
nita, care in present aunt luate de dare D-1 Inspector ethic qi date
in folosnl arendagului.
Comisiunea de petitiuni crede, Ca este nemerit a se trimite cererea
epitropieT bisericei Buhalnita I. P. S. Chiriarh respectiv, prim organul
earn% sit' se fedi starninti la locurile competent° In favorea petitiona-
rilor.
Acestea en smerdnie eomisiunea lb supund Staid Sinod.
(ss) t Idnikid al.tomanutdi
(ss) t Dionisie al Bazeulal
(ss) t Meletie Glikifenri
I. P. S. Mitropolit Pifinat, Preqedintel Pun la Vot
condldsitmile raportulut Cine este bentru, St& bide-voildgci
a ridica Inana.
S'a primit.
P, S. Meletie Galatenu, citeste urmatorul raport al co-
misiunel de petitiunit biregistrat la No 162, relativ la cere-v
rea preotulul T. Arhim Da.vitoc:
Inalt Prea San Fite Stispane,
Petitinnea inregistrati la No. 498/97, a .preotnhil paroh I. ilrehim.
Devito° diii oomuna Baceeti, plasa Gilortu, judetul Gorj, prin oar oer4 a ea
Merge de pe peretil biserioel chipurile mai multor enoriad, earl ail con-,
tribuit la facerea biserioel; Comisiunea opineza a se trimite P. S. Ellis-
oop respeotiv spre a regula cele de enviin0.
(ss) j Idnikie al Pomanulai
(ss) t Dionisie al Bazalul
(ss) j Meletie Galifitenu
www.dacoromanica.ro
DESBATERILt Si?. 81110D 113
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedillte; Pun la vot

-conclusiunile raportulul. Cine este pentru, s bine-volasca
-a ridica mans.
S'a primit.
P. S. Meletie Gallicepuz cite*te urrnItorul raport al co-
misiunel de petitiuial, inregistrat la No. 161, relativ la cere-
rea preotulul Nicolae Ricman:
lalt Prea Sanfite Stip Ane,
Preotul Paroh Nicolae Ricman din comuna Vivina, indetul RomanaV, se
tfingnecite la S-tul Sinod contra enorialuilor sg1, ofi, nu 1-a flout casa de
loouit preoum, le-a fost angajamentul ii og, de 17 ani neincetat Baru-
,-eqte pe hinge, enoriaqi ail, '1 mai imbuniltaIesce, sorta, sal se, 'i se dea
loc nude seli ponsiamesce, o case, in comuna, qi gel pe S-tul Sinod a
lua dispositiuni pentru a se oblige satul ail face case parohiall:
Comisiunea deliberfind itinpra color aretate qi -sre4end uOui-inVa cti care
preotul se presinte. inaintea S-tulul Sinod, este de Oren a se ttimite
-cazul la aprecierea P. S. Episcop respectiv.
(ss) f Idnikie al Pomanulut
(as) 1- Dionisie ai Bazgakti
(se) t Meletfe' Gag 'feria
L P. S. Mitropolit Primat? Presedintej Pun la vot

conclusiunile craportulul. Cine este pentru, sä binevoiasa
-a ridica mane.
S'a priinita
P. S.Meletlec aila(enu: diteote urmitotal raport al co.
misiuriel deb petitiunl, Inregistrat la No. 166, relatiV la foslul
Ieromonah Teofan Zota din schitul Rafaill:
Inalt Fran Santa° Stapine,
P. S. Episcop al Huqilor prin adresa on No. 381. din 7 Malti a. c
iniervine Re langi sf-tn1 Sinod si so3 milostitresce, asupra fostulta Tato-
monah Tefan 2ota din Schliui Relate, Eparhia Muyilot, gi ski dea biue-
-ouvintarea, dace, nu de a oficia ode ale preotiei, eel putin a 1Mbraca
-yargqi schima monahala, pe care A-tul Slued, pent= dre-care ibeteri ale
fostulni monah, ridicat'o imprennI cu preotia Ind din anul 1891/9g1
-de dad numitul monah se age, in Munastirea Nemt.
www.dacoromanica.ro
114 ,DESBATERILE ST. SINOD
Conaisiunea, observing -argumentele P,. S. Episcop, preoum i aritet-v

rile superiorului schitului, Rafaile, cum ci, fostnii month de cind este
sub privegherea sa se port& bine ai neincetat se citeate de abaterile Int
din trecut, avend o virsta inaintati ai temendn-se de a nu-1 suprinde,
stiraitul in asemenea jalnici stare; mg avind in vedere, c fig India
positiunea de month nu este de eta o stare de poceinti, raga respec-
tuos. pe S-tul Sinod de a gratia pe numitul fost monah ai de ail &a_
bine-onvintarea, ca pe viitor se. se num4sca Yarlsi monahul Teofan, flirt&
yi necesar la serviclul bisericesc, ca until se e bun bisericas si bun ti
picar, dupre cum insusi P. S. Episcop respeotiv marg.
ss) fi Ioanikie al Romanuki
(ss) tDionisie al Buzetzlui
(es) fi Meletie Gala enu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presidinte: Pun la vat
conclusiunile raportului, Cine este pentru, sA bine-voiasck
a ridica mina.
S'a primit.
P. S. .Meletie Gala fenu Raportor, cite0e raportul co-
misiunel de petitiuni, inregistrat la No. 158, relativ la tun-
derea in mohahism a mai multor frail §i,suro4 din Mo-
nastirile Ciolanu §i Barbu, Eparhia Buzeului. Conclusiunile
raportului comisiunel sunt pentru aprobarea tunderel In mo-
nahism a fratilor:, IOn Florescu, Stoica _Mantel:1u i NaeY
Tomescu din M-rea Ciolanu, §i a surorilorr Maria P. MA-
celaru, Tudora RAdulescu §i Dragomira Paraschiva din M-rea
Barbu, recomandate de P. S. Episcop Eparhiot, prin adre-
sele cu No. 336) 337, 340, 345, 346 §i 347 a. c.
L P. Sr Mitropolit Primatrpresedinte: Pun la vot.
conclusiunile raportulul. Cine este pentru, sl bine-voiascal
a ridica -man&
S'a primit.
P, $. Episcop al Romanulul; I. P. S. Pre§edinte, V6-
rog s bine-yoip a-mi acorda un concediu de trel Mile, fiind
reclamat de afaceri la -eparhie.
S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
concediul cerut de P. S. Episcop al Romanulul. Cine este
pentru, BA bine-voiasca a ridica mina.
S'a primit.
www.dacoromanica.ro
Ne mai find nimic la ordinea pet, ridie sedinta. Cea

viitOre va fi pe Luni, 18 Malt, tot la orele 8 dimineta.
Sedinta se ridica si se anunta cea viitOre' pentru Luni,
18 Maia, orele 8 dimineta.
Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.
Secretar (ss) Pimen G. Piteqtenu.
Sedinta, de la 18 Maier 1898.

edinta se deschide la orele 81/4 a. m. sub presedentia
I. P. S-titulul Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund prcsenti 13 P.P. S.S.
-Membri, find In concediu P. S. Episcop at RomanuluI si
P. S. Arh. Nifon Ploest6nu.
I. P. S. Mitropolit Primat Pregedinte:,,,Fiind In nu-
m5rul cerut de regulament, sedinta este deschis5..
P. S. Episcop al Rimnicalui, Secretar, citeste sumarul
cedintel precedente.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Eu n'am Inteles din
sumar ce se spune despre fostul ieromonah Teofan. Ali
voi O. am 15.muriri asupra lul, fiind-c5. v5d, c5. se vorbeste
de Mitropolia Moldovel.
P. S. Episcop a,1 Huqilor: In schitul Rafailg. de cRtl-va
ani.s'a .oplosit un om, care nu era Imbracat In haine ca-
lugArestI. Acest om f rugat pe superior WI prim6sca ca
slug. Acest om, care, este si lucator de lemn, timplar, a
spus superiorulul, c5. a lost la monastirea Nemtu sic fa-
cend Ore-cari, abated de la regulele taluggresti, a fost dat
In judecaa si consistoriul Mitropoliel, se vede, l'a judecat Qi
'1 -a luat preotia i calugaria, asa ci in loc de ieromonahul
Teofan Zota a Minas numal Teofan Zota, numele ce'l purta
ca dinar. Acum superiorul monastirer vine la mine si
mijloceste, ca elt sa intervin la S-tul Sinod pentra a'l erta,
Ea am adus cestiunea In S-tul Sinod. El 's1 a flicut ca
nonul de la 1891 si liana acli; i pe Mug acesta starea
'de inonah` este a stare de peniten W S-tul. Sinod ins, va
www.dacoromanica.ro
decide cum va crede de cuviinta. Dace, S-tul Sinod DWI iarta

de tot, pOte sal acorde sa tmbrace numal stigma monahala:
P. 8, Episcop al Dim 4rei de jos: Dace. a fost lero-
monah nu se iarta de tot? ,,,,
P. S. Episcop al Iraqi lor: P. S. Episcop al Dunaret
de jos Intreba, c dace, a lost ieromonah nu'l iarta de tot?
Da, prin raportiil Comisiunel nu se cere a fi ertat de tote,
ci se prevede numal ca se. imbrace din noti schima mo-
nahala.
P. S. Episcop al Argequlul: Nu still dace, S-tul Sinod
are cuno§tinte. de acest ieromonah §i and 'i s'a luat preotia.
P. S. Episcop al Dunara de jos; S-tul Sinod nu tie
nimic din tote acestea. Cum a venit acesta eestiune aid?
Trebuc sa se cord le.murire.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Cred a din partea
S-tulul Sinod ar fi bine sa se facet o adresa la Mitropolia
Moldovel, spre, a se cere esplicat,iunl asupra acestul Iero-
monah.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Me unese
§i eA cu parerea I. P. S-titulul Mitropolit al Moldovel, adic
ca S-tul Sinod se face. o adresa la Mitropolia Moldovel, spre
a tare lAmurirl cum std acesta. tmprejurare §i pana atunci
acest ieromonah sa, remate tot In aceia§1 stare, pang. vor
veni lamuririle de la S-ta Mitropolie a Moldovel.
P. S. Episcop al Husilor Haina monahala pOte s'a
all, dar ca ieromonah nu.
P., S. Episcop al Duna. rel de jos: El remane cum
este Imb re cat.
P S. Episcop al Hu,silor: El este Imbracat mirene§te.
P, S. Episcop al Duniirel de jos: Acosta este treba
P, S. Vestre.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: In regulamentul mol-
nahicesc, mi se pare, este prevkclut, a un calugar, care
face abaterl, nu este ingaduit, ci, se canonise§te odata de
done ore, parka In cele din urma se .esclude din tagmi ca
tisi preotul i mi 'se pare, a i acesta este unul din rindul
acelora. De aceea, acesta sa remaie cum a venit la schitul
Rafaila §i dupa intrebarea. care se Ira face la Mitropolia
Moldovel se va cerceta §i se va rkspwide.
P. B. Episcop. al Ramniculub I. P. .s-pt6 acest in-
www.dacoromanica.ro
cident trebuia sa se ridice alaltaerI, and s'a citit raportul

comisiunel In acesta privinta. Raportul fiind citit vi a-
probat de S-tul Sinod, acum nu este de cat sumarul in
discutiune. Prin urmare vedetl, ba lucrul este forte Incurcat.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P. P. S. S.
12%1,4, parerea mea este acesta: ca la sesiunea viitOre P.
S. Episcop al Hu§ilor sa vie din not cu o cerere, aratand
cum stall Imprejurarile §i pana atunci se va cere lamurirl
vi de la S-ta Mitropolie a Moldovel.
P. S. Episcop ad Haqilor; Se 'Ate cere lamurirl §i tm
intervalul pans la inchiderea sesiunel.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Chiar acum sa se
corn deslu§irl.
P. S. Episcop al _Minaret de jos: Nu ,Impedica ni-
mic de a se cere desluviri chiar acum.
P. S. Episcop a7 .RAmniculu4 Va sa clic& conclu-
siunile raportulul reman bune.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Da. Se va
face dar cerere la Mitropolia Moldovel, spre a da lamurirl
asupra casulul.
Pun la vot acesta. propunere. Cine este pentru, sa bine-
voiasca a ridica mans.
S'a primit.
Pun la vot sumarul edin el ,precedents. Cine este pen -
tru. O. bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit,
Se comunica de la hirot. adresa St. Mitropolil a Moldova
Cu. No. 1102, pe langa care Inainteza un dosar cu actele
relative la tunderea In monahism a, fratelul Nita Tu§canu
din M-rea Horaita, §i se trimite la comisiunea de petitiunI.
Idem, raportul Directiunel Tipografiel cartilor biserice§tI
ell No. 54, prin care comunica, ca, nu dispune de material
tipografin pentru a satisface cererea Chinoviulul Roman din
St. Munte Atos ci se la act.
Idem, petitiunea IeromonahuluI Dometie Ionescu din Sf.
M-re ,Prodromu, trireg. la No. 492, pe lariga -care Inain-
t6za spre cercetare §i aprobare ,A.ntologia de Schimonahul
Plectarie i alit compositorl de cantari ibisqice0.1 §i se tri-
mite la comisiunea pentru cercetarea cartilor de cantarl
bisericeqUI
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:, Comunicarile

s'at. terminat si prin urmare IntrItm in ordinea 4ilel.
P. S. Arh. Valerian Rgmnicenu: I. P. S -site Prese-
dinte, cer cuvintul pentru a citi un protest la raportul to-
misiund insarcinata de S-tul Sinod cu verificarea gestiunel
Tipografiel cartilor bisericestl, pe- timpul cat am fost eii
ca Director.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Avel1 cu--
vintul.
P. 3. Arh. Valerian RAmnicenu. (Citeste o intimpi-
nare facutti inscris).
In timpul citirei protestuluY P. S. Arh.- Valerian Ramni-
cenu, D. Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice intro,
1 sala sedintelor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Prefedinte: L P. S-cite,
P.P. S.S Paring si D-le Ministru, cu totil all audit protestul
ce s'a citit de P. S. Valerian in contra raportulul adus de
-comisiune inaintea S-tului Sinod. Ve aducet1 aminte, c& s'a
discutat fOrte lung asupra acestel cestiuni si conclusiunile
fost urmatOrele: Ca comisiunea 'st a indeplinit insarci-
narea sa i ca alts comisiune nu se mai 'Ate trimite de
S-tul Sinod in acesta cestiune; dar a P. S. Valerian Psi
Ira da tote lImuririle sale pe tang& delegatul 0-1u1 Ministru
de Culte i daca se va gasi si atunci -Ore-care lipsurl, In-
sult P. S. Sa, care a primit acesta propunere pi -a luat
angaiamentul ca va plati. Asa este Prea Santite Valerian?
P. S. Arh. Valerian Ra,mnicenu: Asa este.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinie: Daca este
-asa, ca ati primit acesta hotarlre, nu inteleg acum, cum
asta-cli veniti i ceretl o noue anchetai ceea ce s'a discutat
in sedinta trecuta si s'a recunoscut, ca comisiunea ' §I-a
tndeplinit insIrcinarea si ca acum Inumal era nimic, de cat
miceie lipsuri, pe care nu le -at! putut Infatisa comisiunel,
care le vet, arata delegatului D-lui Ministru si care le va
putea aprecia.
P. S. Arh. Valerianl?Amnicenn! Am fost surprins de
multimea acuslrilor ce mi sail adus si ream putut sa vor-
-besc, pe urmit 'nfam `recules si am cugetat la -cele ce am
41is acum.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eft sunt de
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 119a
parere, ca sa se mentie totararea luata de S-tul Sinod, In

sedinta trecuti.
134 S. Arh. Valerian Ra,,mnicdnu; SI me judece pa--1
rasil mei ?
L P. S. ,Mitropolit Primat, _Presedinte: S-tul Sinod
nu este judecator ci apreciator al lucrarilor comisiunel,
Comisiunea, -cand s'a presentat cu. raportul, a aratat si ar
gumentele pe ce s'a Jntemeiat comisiunea, and a facut,
raportul sod.
P,. S. Arh: Valerian RAmnicenu: Fare sa nu tntrebat
si personal. Nu eram de fat& la cercetare. Nu m'ail con-
fruntat cu acusarile sa 'ad ce este.
I, P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ea repet Inca
odata; sunt de Were ca sa se mentie hotararea, luata ins
sedinta trecuta in acesta privinta.
13, S. Arh. Valerian Ramnicenu:, Ei mi-am facut clan
toria sa protestez lucrarea aceea. Sunt de atatea an! in S-tul
Sinod,- tot-d'auna am fost. cel ma! devotat membru al S-14
Sinod si, pang all nu s'a gasit nici o pats asupra mea,
pang. ce a vent aceste persOne sa pane asupra mea acele
acusari, care sunt in acel traport.
I. P. S, Mitropolit atMoldovel: P.P. S.S. Parinti, asist
cu multa mahnire si durere de inima la o discutiune de
felul acesteia, care se urm6za In acest moment; asistam
la niste respunsurl cu multa amaraciune din partea P. S.
Arh. Valerian Ramnicenu,. ceea ce dupe. mine, 8a me er-i
tat! sä c,lic, ca nu m'asi Fi asteptat nici °data sa and in
S-ful Sinod, niste cuvinte ca acestea asa, de acusattore siz
apasatOre, cart dovedesc ura si vrajba. Apo! intre not nu
trebue sa existe acest spirit.. Intre noi trebue sa existe fi-
cela pe care '1 chem.m: gImperate ceresc, Mangaitorule,
Duhul adeveruluI, vino qi to salaslueste intru no!) Acel
spirit trebue sa domnesca intre noi, si chiar data, avem sa
protestam ceva, sal sa dam lamuriri, cand m'W simti, apa-
sat, nedreptatit, si termenil cu care trebue s *ne servimi
trebue sa, fie ,niste termeni mai dulci, male cuviinclosl, !ar
nutaptermeni, -carearata ura;vrajba.. Acestia aunt termeni,
-care pe mine me mahnesc, me amaresc. Am cis.
Dl. ministru al Cultelor psi Instructiunel publice:
I.. P. S Cite, numal done cuvinte am de Os, is urma citirel,
protestulul facut de P% S. Valerian.
www.dacoromanica.ro
De vreme, ce nil se aduce nicl o nOua lamurire In dis-

cutiune, ar E timpul ca S-tul Sinod sl dea urmare hotit-
Tarel sale, snit Inainteze actele fii O. vedem ce se va face.
De vreme ce S-tul Sinod se va inchide peste cate-va
Mile gf alte mijlOce nu sunt, amintesc S -tulut Sinod si meh-
lid hotararea ce a luat In gedinla trecutk ca sl'ml Wain-
leze in copie raportul comisiunel, Impreuna Cu Intimpina-
rea facuta de P. S. Valerian gi TOM vedea ce este de flcut.
P. S. Episcop al Husilor: ImpreunA cu intimpinarea
P. S. Arh. Valerian.
P. S. Episcop al Dana rel de jos: Acesta este f6rte
tine.
P. S. Atli Valerian ligmnicenu: Mie nict nu mi s'a
dat voe sl cercetet In biblioteca, in cancelaria Tipografiel
tOte cartile de and s'ail desfAcut., Comisiunea pune in sar-
chid med Mete cartile, care Wall dAruit de S-tul Sinod. El
bine, pe acestea trebue O. le platesc eft? Pentru ce? Trebue
.sA se scup! din totalul carlilor ceea ce a dat S-tul Sinod
gi ce s'a vindut de D. Erbicenu gi ceea ce am vindut eft,
si ce se va mat dovedi void[ plati.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: TOte acestea
se vor lamUri, and se va fnainta D-lul Ministru tOte actele
In cestinne, ImpreunA cu intimpinarea P, S. Valerian Ram-
nicenu.
P. ff. Ark Valerian Ra,mnicena: SA se inainteze gi
intimpinarea mea.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte:t Da, se va ina
Inta D-lut Ministru raportul comisiunel gi Intimpinarea P,
S. Valerian.
Pun hi vot acdstA propunere. One este pentru-, sA bine-
voiascl a ridica mane..
S'a primit.
P. S. Episcop al .IlAn2niculal, Raportor, citeste up-
matorul raport, Inreg. la No. 188, al comisiunel pentru lua-
rea gocotelilor Revistel gi Tipografiel, relativ la raportul
Direcliunel Tipografiel cArtilor. bisericegti cu No. 44:'
malt Prea San Fite StipAne,
Comisiunea pentrd Linares. s000telilor Tipografiel ctik Revistet S-tului
Sinodi lutind in cereetare raportul on No. 44/98 al Directiunel Tipo-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILK ST. 43INOD 121
grafiel, prin care oere al se inouviinta ea sa imprime din not. orTi.oe

carte de ritual care ar fi aprOpe a use epuisa, din ogle aprobate de S-tul
Sinod, dupt ce vor fi ve4ute mal intait de comisiunea instituiti pentam.
acesta, :pi de a imprima la un loo cu Panihida, sat i reparat, mindu-
iala inmormintird mirenilor.
Comisiunea opinezt, ca Direotorul. Tipografiel, in cursul fie - .carer ze-
Bind st, punt, in ounosointt pe S-tul Sinod despre ctrti.le biserice$l ce
ar fi trebuintrt a as imprima- din _not, Ce priveyte cererea de a se a-
lipi la Panihida, Randuiala inmormiintirel mirenilor, Comisiunea este ,de
parere a nu se inouviinta.
Acest resultat a1 oercettrilor sale, Comisiunea ci smerenie 7 snpune-
delibertrei ci aprobtrei S -tulul Sinod.
Raportor: (ss) f Atanasie al Ramnicule.
Se pune la vot conclusiunile raportulul §i se primesc.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu, secretar, citeqte urmAtorul
protect de regulament pentru zugravirea bisericilor:
PROJECT DE REGULAMENT
pentru
ZT_Tel-FLA.NTIRM.A. 33ISMELICILOR
CAP. I.
Prescriptiunt generale.
Art. I. La zugrrtvirea on -carer biserici gi la reinneirea pioturel inve-
chile i terse din bisericile cele vechi este admix numal stilul Bizan-
tin, intrebuintat in Biserica Ortodoxt gi on deosebire is Muntele Atos..
Art. 2. Ic6nele sculptate in ori-ce materie (relief) find in contra n-
sului ortodox din vechime, nu sunt admise fn biserid.
Art. V. Nu aunt primite in biserici tablouri sat. icOne, cari la vedere
ar infatiga pe sfinti in mrtrimi nenaturale salt an figuri diforme.
Art. 4. Tablourile qi iconele, earl ar infttiqa pe sfintele martire sat
ouviose in costume gi in tinute moderne-lumeyti, in chipnri earl n'ar
inspire respect, nu se admit in biserici.
Costumul trebue a fi al timpuliff qi al ttrei in care a vietuit Sfintul.
Art. 5. Ic6na acelulayi sfint in espresiunea fisionomiel, iu trrtsurile-
caraoteristice, trebue st fie identicrt in t6te bisericile greT. Ic6na Dom-
ruld liens Christos, a Medi Domnulul, icenele sfintilor, in ori-oe ma-
www.dacoromanica.ro
..xime, in orl-ce loe, In orl-oe biseriea, trebue sa fie degviryit nniforme

Lspre a fi ennosente de tota lurnea ortodoxa, thiar gi °and n'ar avea in-
-seriptinne.
Art. 6, Nu este permis, sub niol un cuvint, a zugravi pe Evange-
1441 fare simbolul respeotiv; en atat mai putin nu este permis a zu-
-gravi simbolnl singer, far& iebna Evangelistulul.
Art. 7. Cultul ortodox, avend semnifieatiune determinate yi precis& gi
-rgspunclend la stop bine 'tint, ignele i tablourile de picture, in bise-
rid , trebue sa oenpe local omen% spre a fi In -armonie on ideea spe-
oiall, avnta la Intocmirea cultului gi la aleatuirea planulnl pentrn ell-
-direa bisericilor.
Art. 8. Tablourile de pis:A-lug i iebnele zngravite pe pe'reti yi pa
boltt trebue sa, fie eseeutate lamurit, spre- a se da predieatorulni pn-
tinta, oa la serbarea respective a praznicului, si intorea privirea awn'.
tatorilor la tale infiticiate yi despre care vorbeyte in panegirieul sat
-disoursul sefi.
CAP.. U.
Looul destinat fle-cares scone.

a) in altar.
Art. 9. In altar pe bolt& i pe peretl se zugravese lobe, earl Tufa-
irgsza cc ce sgviryeyte acs:
a) Pe bolts slim-Will se pots infatiya Sf. Praline, sat Maim Domnulni.
b) Pe peretil altarulnI se zugravese sfintil ierarhi, ale earor liturgil
se sevIrgese, avend impreuna pe arhidiaconul yi intalul mueenie Stefan
-yi pe arhidiamonul Lanrentin ci aril.
c) Daei local este spatios, se pot zugriivi yi idonele alter ierarhi: ca
Athanasie eel mare, Grigore de Naxianz, Sfintul Spiridon al Trimitun-
(la yi Ott
d) La prosoomidie se zugraveyte peytera de la Betleem cI Inehina-
rea magilor; Tar d'asupra el pogorirea de pe truce de eatre Iosif ai. Ni-
-codim.
Art. 10. Pa eatapetesma sat temple se zngravese icon ce se ra-
_porta la mantuirea lumeY prin list's Christes:
a) D'asupra eatapetesmei sta Sfinta Crum on Astignirea, avend de o
-parte pe Malta Domnulni gi de alta pe Evangelistul Ion,
b) In rindul Intaitt, sub arum, se pun ieonele Profetilor, Si. Feeibrit
stand in mijloe cn prunoul, Iar profetil de a drepta gi do stenga,
www.dacoromanica.ro
nend in mina profetia sat simbolul, lox gi arttind spre liens Christos,
c) In al doilea rind, se a9eza iconele Apostolilor ou lama lantni-
-torului in miljloc.
d) I aL treilea rindriconele praznicilor Impgrttegti on Invierea Dom.,
nulni in mijloot salt Cina -cea de taint sat Si. mahramt.
e) In rindul de jos se agezl, icanele imptirltetia,: n lityltliithrUM lay
drepta, a Maicei Domnnlui Ia stinga gi Aeons ,hramulni la drOpta, Tar
la stinga icons St. Ion Botezfitorul, Sf. Ierarh Nicolae sat ei altele dupg.
cum va permite spatial.
Sub acestea se vor zugrivi tablouri corespunOtOre icOnei de d'asupra.
r) Pe Wile Impgrategti se zugrtveyte Buna-Vestire, tar pe cele late-
rale Arhanghelii Mihail ui Gavril..
g) Cand spaVinl reservat Catapetesmei va fi. mic, stunt Chiriarhul va.
chibzui cart icne el se punt 91 cite annme.
Art. 11. Pe 'kits turnului din mijlocul bisericei se zugrIveyte Min-
tuitorul revgrsind raze in tote partile ea Lumingtor al lumei.
Pe pereyi ttonului de ,os se zugrimese S. Apostoli, sat liturgia in-
gerescit, sat gi una 9i alta.
Pe unghinrile de jos ale turnulut se -zugrtvesc Evangeliytil cu
bolele kr/
Art. 12. Pe bolta turnului ar doilea, dart este, se-zugravegte Dam-
necleti Tagil sat Maim Domnulul.
Art. 13. Pe partea drOptt a Bisericiit de la Catapetesmt spre ark_
se zugrave9te Mintuitornl, ca Arhieret pe tron, avend la drepta pe Make-
Domnului 19i la, stinga pe Si. Ion,, Botezgtorul.
Pe partea stinga a "Bisericil, de la Catapetesmt spre ugg.: Sfintii Im-
'Arai Costantin gi Elena.
Pe ambele ptrti apoi Sfintii marts Muceniei G-heorghe, Dumitru, 91
ceT.i.eei 1, dupre cum spaiul 9i mij16cele permit.
Art, 14 Pe bolte d'asupra ferestrelor in drOpta: Nayterea Domnulni,
in stgaiga2 Invierea.
Art. 15. In Iisericile, uncle se all m69tele unui Wink 91 acolo uncle
veneraiunea nnui Sfint este prea mult accentual ,in popor, se pun ta-,
blouri din viata Sfintuluf respectiv, dindu-i-se trosurile figured dupe da-
tele biografice.
Art. 16. 1", anon se, zugilvesc Evangeliqtil on simbolele lor: Evan-
gelistul Matelt avend filtturi un 5nger, EyMarcu up ten, Ev Luca un
bot, Ev, on un 'Vnittu, la in mijloe in fate anvontani. Sf. IOn Glut,
de aur.
Art. 17. Pe frontespioiul on -cares 'biserici se zugritvelte- icons Ira-
mulul.
www.dacoromanica.ro
124 DESBATERILE ST. INOD
Art. 18. In atria (pridvor) la intrarea fn -biserick se zugrIveste de

,co parte Invierea oea de °I:lite, iar de altg. parte Judecata de apoi.
Art. 19. In Narticg, in locurile Amaze libere gi undo pot avea be
si alto icone, se. Pot pane salt zugravi pe zid, pe colOne gait in lemn
riconele sfintilor a egror veneratinne este prea respindita, ca: mucenita
Eoaterina, Varvara; Cuviesele ParaschivikFilotea, Elisabeta, Eufrogina,
Anastasia, Cuviosit: Eftimie, Antonio, Teodosie, Ste lian, mucenicul Ha-
valanibie, Sf. Niohita Rcrminul, Sf. Ion ae la Sue Ova si a1 iY.
CAP. III.
raoerea zugrAveld I primirea luorirel Indeplinite.
Art. 20. Nu& la stabilirea si compleotarea tipurilor iconografice, zn-
tgrivirea unet biserici se pOte da until piotor, dupg ce a presentat El-
ziarhulul eparhiot modele de picturg, bizanting.
Luorarea se pete ineredinta spre esecutare, dupg oe icenele modele aii
lost admise; alt-fel nici un contract nu pote interveni pentru zugrgvire.-
Art. 21. Zugr&virea fiind terminate, se nnmeste o oolnisinne din par -
tea antoriatilor Iisericesti spre a esamina, dee& lucrarea e facnta in
.00nformitate en prevederile soestui regalement.
Art. 22. Comisinnea in esaminare trebue sa fie ellguzitg nu Emma
,de principiile si legile art4 ci si de principille si legile bisericel gi
de cele stabilite in regulamentnl de fatk
eomisitmea 'va repute Kiriarhuhi, dee& lucrarea indeplineste tote
.conditinuile oerute, d9cg, este ce-va de indreptat, sal dad, nu merit& s&
fie admisg,.
CAP. IV.
Dispositil diverse.
Art. 23. Nu se pete, de sewn inainte, a se mat elfidi biserici de mg.-
Timea color mat muite exietente, ci In report aesvoltarea- pi progre-
sele oraselor $i Et satelor si in report on nifirimea ee viitorn1 va de-
termine parohiilor.
Art. 24. Niel o biseric& nu ge pete oladi far& antorisatinnea prea-
labile a Kiriarhulul respectiv,cale se va da, eomform on legile Orel.
Art. 25. La clitdirea' unel biserici se va tine some strict de formele
treennoseute din vechime; In form' de eorabie, sari 'in form& de oruce.
Art. 26, Plirtile esentiale ale bisericil aunt altaral, sfnul dintre tem-
ple :pi iron@ regal, nartica si atrial (pridvorul); fiecare parte. on ao-
www.dacoromanica.ro
cosoriile lor. In altar: diaconiconul, proscomidia, sintronulvi sf. Masa.

In sin: tronul Regal, tronul episcopal, anvonul;
In natrick: locul baptisteriuld on accesoriile sale si cu o mica in-
oapere pentru skvirsirea botezului color in virsta si pentrn alte servicil.
Dispositiuni transitorii. .
Art. 27. Nid o biserica nu se va pntea desfiinta fag incuviii4area
Sf. Sinod.
Art. 28. Icdnele tipuri, ce vor fi trimise de pictori, se vor judeca de
o comisinne numitk de Sf.Sinod. Iconele alese i aprobate vor r6ma.'ne
:Modele de iconografie in Biserica Romana Ortodox6; ele se vor pastra
la Sf. Sinod.
Art. P9. Sub nid un motiv nu se va permite zugravirea de icdne
-depkrtate de uniformitatea tipurilor admise, nici char a icdnelor mid
ientru trebuintele fie -carpi crestin.
Art. 30. Od-ce abater() de la dispositinnile acestui Regalement va
-atrage dupe) sine nulitatea lucrasei.
I. P. S.-Mitropolit Primat, Presedinte: P.P. S.S. Pa-

Tints', dupg. cum ye aducett aminte, acest regulament s'a
cercetat mai amAnuntit intro §edinta intima, si s'a ficut
indreptarile ce Wei gasit de cuviinti. Prin urmare, acum
find redactat asa cum S-tul Sinod a hotarit in acea §e-
dinta intima, intreb dad. mai are tine -va ceva de obiectat
asupra lut sad. s6.1 punem la vot.
P. S. Episcop al Husilor: Asa este, am cercetat acest
protect de regulament in edinta intima, dar cu tote acestea
-cred, ca este bine dad. putem sa mai indreptam ceva din
-ceea ce n'am tndreptat. Chiar eu am de observat cote ceva
Ala unele articole.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunct pun la
vot luarea lui in consideratie. Cine este pentru, sa bine-
Noiasca a ridica mans..
S'a primit.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu, secretar, cite§te titlul,
.cap. I i Art. I.
Project de Regalement pentru zugravirea Bisericilor.
CAP. I.
PreacripOuni generale.
Art. 1. La zugravirea ori-caret biserici, §i la retnoirea pic-
www.dacoromanica.ro
turel Invechite §i terse din bisericile cele vechi, este admis

numal stilul Bizantin, intrebuintat In Biserica Ortodox& §i
cu deosebire to Muntele Atos.
P, S. Arh. Conon Ba,caona:.i J. Pa S -site Pre edintei cer
cuvintul asupra titlulul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Avelf cur
vintul.
P. S. Arh. Conon Bacaonu; In acest ptolect de regu-
lament pentru zugravirea bisericilor in art.. 21-26 se vor-
be§te i de zidirea bisericilor4 Prim urmare eu sunt de
pArere, ca 1a acest titlu al regulamentulut de mat sus citat
sa se adauge §i cuvintul de zidirea §i zugravirea bisericilor,
adica sa se (lid,: ProTect de regulament pentru zidirea i.
zugravirea bisericilor, Acesta rog a se admite cu eat mat
malt, fiind-c& deja exist& o decisiune a S-tulul Sinod, care
se vede publicat& in editiunea regulamentelor S -tuluT Sinod
imprimat& In 1892, relativ la arhitectura, pictura §i orna-
mentatiunea bisericilor.
P.. S. Episcop al RimniculuP.,IVIal Ynt iu. pentru simplifi-
carea discutiunel i al doilea dupa modul cum este intocmit
acest regulament, nul, se pOte schimba titlul, find -ca despre
clAdire se vorbe0e mat departe sub titlul: dispositiunt di-
verse. Fundamentul Jegulamentuluf este zugravirea, noT
ast-fel trebue sal consideram, anume ca un regulament
pentru zugr&Virea Bisericilor. Jar cestiunea cladiret biseri-
cilor este pus& numat incidental in acest regulament.
I. P. S. Mitropolit" Primat, Preqedinte: Pun la vot.
propunerea E. S. Conon BacaOnu de a se Introduce In titlu,
i cuvintul de zidire. Cine este pentru,, sa bine-voiasca a_
ridica mans.
S'a respins.
Pun la vot titlul = i art. I a§a ,cum s'a citit. Cine este
pentru, sa. bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se citete art.. 2:
Art. 2. IcOnele sculptate In orl-ce materie (relief) fiindia,
contra usulul ortodox din vechime, nu sunt admise In bi-
said.
1. P. S. Mitropolit Primatz Prepdinte: Cere cine-va,
-cuvintul asupra acestuT artico17-4c
www.dacoromanica.ro
P. S. Episcop al Ounarel de jos: Cer eil cuvintul.

I P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Aveti cu-'
vintul.
P. S. Episcop al Punarel de jos: AO dori A §tid,
pentru ce s'a pus in parantes cuvintul relief?
P. S. Episcop al .R6,mnicului. Respond P. S. Epis-
cop at Dunarel de jos, ca acesta lamurire s'a dat sand s'a
.discutat regulamentul intre not. Sunt sculpturt admise in
biserica ortodoxa, de es. Crucile sunt sculptate, Ins& nu
-sunt sculptate In relief, ci sunt inauntru, In has relief, dupa
terminologia artistica.
P. S. Episcop al Amara-de-jos: Et propun ca acest
-cuvint sa se scOta din parantes.
P. S. Episcop al RAmniculul: AtuncT dar sa se clica
ast-fel: Art. 2. Iconele sculptate in relief, in on -ce
malefic) Bind in contra usului ortodox din vechime,
nu sunt admise in Biserici.
I. P. S. .Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot
art. 2 ast-fel modificat. Cine este pentru, sa bine-volasca a
ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art. 3 in urmatOrea cuprindere:
Art. 3. Nu sunt primite In biserict tablourl sail icOne,
-cad la vedere a r infatip pe sfintl In marina' nenaturale
-sad cu figurt diforme.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Cere cine-va
-t-cuvintul asupra articoluluT 3?
-r- P S. Episcop al HuOlor: Cer eft cuvintul.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Aveti cuvintul.
P. S. Episcop al Husilor: Pentru a ne da cuvintele
-asupra acestet lucrarl, la care ne-a atras atentiunea i D.
Ministru in §edinta intima, ca ar putea sa se cuprinda §i
icOnele mict, eil cred, ca ar fi bine O. schimbam cate-va
cuvinte din textul acestul articol, ca sa tnlaturam orl-ce ba-
nuiala. In acest articol se ;lice: Nu sunt primite In bisericT
tablourl sail icOne, care la vedere ar infatiqa pe sfintl In
marimi nenaturale sail cu figuri diforme. Mal intal eil nu
Inteleg cuvintele acestea: cu figurt diforme,
I. P.. S. Mitropolit Primat, Presedinte: De esemplu:
St. Hristofor.
www.dacoromanica.ro
128 toRSBATERILE ST. SINOD
P S. Episcop al Husilor: Am citit si et biografia St.

Ghristofor, si el trebue s6. 4e zugravit cum scrie acolo.
Et insa asl propune ca in loc sa, se clid. car intltiqa pe.
afintl in mariroI ucnaturale,,, sa gicem:. Nu aunt primite
In biserica tablourl sat icOne, care la vedere ar infgisa
pe 4141 mal marl de cat natural;
Voci: Tot una este.
P., S. Episcop al Husilor: Nu este tot una, fiind-d,nu
Be tntelege i biserici mat mitt. Cred ca acesta s'a avut in
vedere dud s'a spus sa nu fie in marime nenaturalk ca
sa nu fie prea marl la vedere, si data qicem mat marl de
dt natural, atunci mat jnicl nu sunt.
Prin urmare et propun O. se did; NU sunt primite In
biserica tablourl sad icOne, cari_ la vedere ar Infttisa pe
sfintt sat sfinte mal marl de cat natural.
P. S. Episcop al Arge,sulul: Et cred e0. remfte cum
este iu regulament, find -ca este bine redactat.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cand s'a
discutat acest articol, I. P. S. Mitropolit al Moldovel si chiar
et., am adus ca exemple sfintil de la St. Gheorghe-Vechit
si St. Spiridon Not, cad sunt de o mttrime gigantica. A-
c4sta a fost ideea, care a predominat la facerea acestui
articol, sa nu fie figura uriasa ci naturala.
P, .8. ,Episcop al Husilor: Rae sa remaie si asa, dar
A. se stie, ca nu s'a avut alt-ceva in vedere de cat acesta.
propunerea P. S. Episcop al Husilor de a se Introduce in
art. 3 in locul cuvintelor tin marimi nenaturale) cuvintele:
emal marl de cat naturale,. Cine este pentru, sa bine-
voiasca a ridica maim.
S'a respins.
Se pune la vot art. 3 asa cum este redactat. Gine este
pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit;
Se citeste art. 4 in urmIttrea cuprindere
Art, 4. Tablourile si ,icOnele, cari ar infatisa pe santele
martire sat cuviOse 14 costume si in tinute ,moderne hi-
mesti, in chipuri cart n'ar inspira. respect, nu se admit in
biserict Costumul trebue a fi al timpului si al tarel In care
a vietuit Santul.
www.dacoromanica.ro
VSSBATERILE ST. SINOD 129
I P. E. Mitropolit Primat, Preqedinte: La acest ar-

ticol am de facut ell o mica. observatie. Cred ce ar fi bine
Bd se adauge.: pe cat posibil, cad sunt sfintl ca S-tul Ar-
hidiacon Stefan, care nu purta stihar, de 6re-ce pe timpul
acela nu era Introdus acest vestment in Biserica.
P. S. Episcop al Ramnicului: S'ar putea dice, Para
parantesa, In modul urmator: Costumul trebue a .fl pe
cat posibil al timpului si al fere in care a viecuit
santul".
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: A.§a dar pun
la vet art. 4 cu acest adaus. Cine este pentru, O. bine-
voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art, 5, 6, 7, 8, 9 §i. 10 In urmatOrea coprindere:
Art. 5. IcOna aceluia§1 sant in espresiunea fisionomiel,
In trasurile caracteristice, trebue sa fie identica In tote bise-
riche tarei. IcOna Domnului Iisus Christos, a Malcel Domnu-
lui, icOnele santher, In on -ce marime, In on -ce loc, In orb -ce
biserica, trebue sa fie desavirqit uniforme, spre a fi cunos-
cute de WA lumea ortodoxa, chiar §i and n'ar avea in-
scriptiunea.
Art. 6. Nu este permis, sub nici un cuvint, a zugravi
pe Evangeli§ti fara simbolul respectiv; cu atat mai putin
nu este permis a zugravi simbolul singur, fare icOna Evan-
ghelistului.
Art. 7. Cultul ortodox, avend semnificatiune determinate.
§i precise §i respunclend la un stop bine sciut, icOnele si
tablourile de pictura in biserici, trebue sa ocupe locul cu-
venit, spre a fi In armonie cu ideea specials, avuta la in-
tocmirea cultului si la alcatuirea planulul pentru cladirea
bisericilor.
Art. 8. Tablourile de pictura §i icOnele zugravite pe pe-
rell si pe bolti, trebue M. fie esecutate lamurit, spre a se
da predicatorulul putinta, ca la serbarea respective a praz-
niculul, sa. Intbrca privirea ascultatorilor la cele Infatipte
0, despre care vorbe§te in panegiricul sae discursul sm.
CAP. U.
Locul betinat fie-carol Wile,
Art. 9. In altar pe bolfa §i pe pereti se zugravesc lame,
cart infati§eza ce se sevinesce acs.
9
www.dacoromanica.ro
a) Pe bolta altarulul se p6te Infatisa sail S-ta Treime

sail Malca Domnulul.
b) Pe perelil altarului se zugravesc santil IerarhY, ale ca-
ror liturgil se sevirsesc, avend impreuna pe arhidiaconul si
intalul mucenic Stefan si pe Arhidiaconul Laurentiu si altil.
c) Daca locul este spatios, se pot zugravi si ic6nele al-
tor ierarhl: ca Atanasie cel mare, Grigorie de Nazianz, San-
tul Spiridon al Trimitundel si altiT.
d) La Proscomidie se zugraveste Pestera de la Betleem
cu inchinarea Magilor; lar d'asupra el pogorirea de pe cruce
de dire Iosif si Nicodim.
Art. 10. Pe catapetesma sag tampla se zugravesc icOne
ce se rap6rta la mantuirea lumil prin lisus Christos.
a) D'asupra catapetesmet sta. Sf. cruce cu restignirea, a-
vend de o parte pe Malca D-lul si de alta pe Evangelis-
tul 16n.
b) In rindul intal, sub cruce, se pun ic6nele Profetilor,
S-ta Fecibra stand in mijloc cu pruncul,, lar profetil de a
drepta si de a stanga. tinend in manI profetia sail sim-
bolul for si aratand spre Mantuitorul lisus Christos.
c) In al doilea rind, se aseza icOnele Apostolilor cu icOna
Mantuitorului in mijloc.
d) In al treilea rind, icOnele praznicilor Imparatestl cu
Invierea Domnulul in mijloc, sail Cina cea de taina sat'
S-ta Mahrama.
e) In rindul de jos se aseza ic6nele Imperatesci: a Man-
tuitorulul la drepta, a Maicei Domnulul la stanga, icOna hra-
mulul la drepta; lar la stanga, icOna S -tulul I6n I3otezato-
rul sail S-tul lerarh Nicolae sail si altele dupe cum va per-
mite spatiul.
Sub acestea se vor zugravi tablourT corespuncletOre icOnel
d'asupra.
f) Pe usile Imperatestf se zugaveste Buna-Vestire, lar pe
cele laterale Arhanghelii Mihail si Gavril.
g) Cand spatiul reservat catapetesmel va fi mic, atuncl
Chiriarhul va chibzui car' icOne O. pe puns si cate anume.
Aceste articole punandu-ce la vot succesiv se primesc
fara Wel o modificare.
Se citeste art. 11 in urmatOrea coprindere:
Art. 11. Pe bolta turnulul din mijlocul, bisericel se zu-
www.dacoromanica.ro
grave$te Mantuitorul -reversAnd raze In tote partile ca Lu-

minator aY lumel.
Pe peretil turnulul de jos se zugravesc S-tail Apostoll sad
liturgia Ingerescl, saA si una si alta.
Pe unghiurile de jos ale turnulul se zugrAvesc Evangbe-
HOT cu simbOlele lor.
P. S. Episcop al Huqilor: Cer cuvintul asupra acestul
articol. Za aliniatul al 11-lea at acestul articol se ()lice; Pe
peretil turnulul de jos se zugravesc santil Apostoll etc. Ce
va sa Mica pe peretil de jos?
I. P. B. Mitropolit Primat, Preqedinte: Partea din
jos a turnulul.
Dl. Ministru al Cultelor qi Instrucfiund Public°.
Se pOte dice: pe peretil de jos al turnulul.
P. S. Episcop al Husilor: .A$a. s'ar mal intelege. EA
cred ca este mal bine sg. se Ilea: pe peretil din jos al tur-
nulul.
P. S. Episcop al Bilmnicului: Doriam sa atrag aten-
tiunea S-tulul Sinod asupra altul punct.
Este vorba de ultimul aliniat care sung. aka: Pe unghiu-
rile de jos ale turnulul se zugravesc Evangelkti cu sim-
Miele lot'. lar mal, jos la art. 16 se mentioneza din nob.
Evanghelktil, enumefandu-se acolo $i simbOlele lor.
EA cred ca ar fi bine ca Evangelktil O. se enumere la
acest articol impreuni cu simbolul pe care 'I are fie-care,
i sb. se °mita de la articolul- 16, fiind-ca precum se $fie,
de regula locul Evangelktilor este in cele patru laturT ale
peretilor de jos al turnulul din mijlocul bisericel; acolo se
zugravesc 0 cu simb6lele lor i prin urmare to articolul
acesta trebue sa se enumere i simbolul ce are fie-care din
el, Tar la art. 16 O. nu se ma! enumere.
P, ,S. Arb. Pimen Pitestenu: Atuncl acest aliniat ar
suna ast-fel: Pe unghiurile de jos ale turnulul se zugravesc
Evangelktil Cu. simbOlele lor $i anume: Evanghelistul Mate!,
avend alaturl un tnger, Evanghelistul Marcu un 101; Evan-
ghelistul Luca un boA i Evanghelistul Joan un vultur.
P. S Episcop al RAmniculul: Da. AcestA redactie ar
trebui s'o alba articolul In cestiune.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne mal ce-
rand nimenl cuvintul pun la vot art. 11 cu modificarile
www.dacoromanica.ro
propuse de P. S. Episcop al Huqilor i al Ramniculul.

Cine este pentru, ski bine-volascr a ridica mama.
S'a primit,
Prin urmare art. 11 va fi redactat ast-fel:
Art. 11 «Pe bolta turnulul din mijlocul bisericel se zu.-
«grAve§te Mantuitorul reversAnd raze In tote pArtile ca Lu-
«minAtor al lumet
,Pe perep din jos al turnulul se zugrAvesc Sf. Apostoli
«sail liturgia Ingeresca, sat §i una §1 alta.
Pe unghiurile de jos ale turnuluf se zugravesc Evanghe-
li§til cu simbOlele for qi anume: Evanghelistul Mate!, avend
alaturi un Inger, Evanghelistul Marcu un let, Evanghelis-
tul Luca un boil i Evanghelistul Joan un vultur).
Se citete art. 12 in urmatOrea coprindere.
Art. 12. Pe bolta turnulul at doilea, clacg. este, se zu-
gravqte Dumneclell Tatal sat MaYca Domnulul.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte; Cere tine -va
cuvintul asupra art. 12.
Ne cerend nimeni cuvintul, pun la vot art. 12. Cine este
pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art. 13 In urmatOrea cuprindere:
Art. 13. Pe partea drepta. a Bisericel, de la catapetesma
spre u§A, se zugrAve§te Mantuitorul ca Arhieretl pe tron,
avend la drepta pe Maica Domnulul §i la stAnga pe St.
Ion BotozAtorul. Pe partea stanga, a Bisericel, de la Cata-
petesma spre 110, S -ti! Imperatl Constantin §i Elena. Pe
ambele 041 apoI amp maril Mucenicl Gheorghe, Dumitru
§i dupa cum spatial si mijlOcele permit.
P. S. Episcop al Huqilor: Pe partea drepta a bisericel
se pOte fixa a§a cum este In acest articol, iar pe part'en.
stAngl de la catapetesma spre qa, uncle se dice ca se pot
pune S -ti! Imperatl Constantin i. Elena, cred ca s'ar putea
lasa latitudinea Chiriarhulul ca sA pue si altI sand, nu nu-
maI santil Imperatl Constantin i Elena.
P. S. Episcop al Argesului: Este o ratiune, pentru care
se pun aci.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos; Al cerut sa. se pue
la catedrala de la Constanta.
P. S. Episcop al Husilor: Am facut propunere la Con-
stanta, numaI pentru local acela.
www.dacoromanica.ro
1-4 P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: S'ar pntea

apune si, alit sand.
P.-S. Episcop al RAmnicului: Dupb, mine nu se p6te
smal legitim lucru, ca pe partea din stanga a bisericel, de la
Catapetesma spre uqa sa figureze alt-ceva, de cat icOna
S-tilor Imperatl Constantin §i Elena; cad biserica in forma
scum o avem asta-cll dateza de la S-1.11 Imperatl Constantin
i Elena. De atunci au dobandit cre§tinil dreptul de a cladi
bisericl mal marete. Decl, fie-care cretin se cuvine a avea
inaintea sa cu preterinta icOna acesta a, S-tilor Imperati,
scgrora se datoreza biserica, ca zidire, cum o avem all.
Dar mal este §i alt copsiderent. In biserica merg auibele
sexe, barbatl §i femel §i precum el de a drepta ved pe
Mantuitorul fn mijlocul icOnel, fnconjurat de Maica Domnulul
vi de S-tul loan Botezatorul, tot asa este bine sa vada i la
.stanga mal to frunte o icOna, pe care sa fie zugravitl all-
turea un sant §i o santa. i pentru acesta nu e alts icOna
mal potrivita de cat a S-tilor Imperatl, a fiulul §i a maicel
sale, ca sa se vada ca biserica are consideratie pentru a-
imandou6 sexele. Mal sunt ei alte considerente, dar m6
-opresc ad, rugandu-ve sa bine-voiti a incuviinta sa se
pastreze acesta icOnit in locul ce'l este destinat prin acest
articol, cad nu'i se We da un loc mal potrivit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
fend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea facuta de P.
S. Episcop al' Hu§ilor. Cine este pentru, sa bine-voiasca a
Tidica fnana.
S'a respins.
Pun la vot art. 13 ap cum este redactat in proect. Cine
este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art. 14 In urmatOrea cuprindere:
Art. 14. Pe bolta d'asupra ferestrelor in drepta: Nascerea
Domnului, in stanga: Invierea.
I. P. 69. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerend ni-
men! cuvintul, pun la vot art. 14. Cine este pentru, sa
tine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art. 15 in urmatOrea cuprindere:
Art. 15. In bisericile unde se afla mOtele unul sant, et_
www.dacoromanica.ro
acolo unde veneratiunea until sent este prea mull accen-

tuate in popor, se pun tablourl din via la santulul respec,
tiv, dandu-i-se trasurile figure! dupa datele biografice.
P. S. Episcop al Ramnicului: La sfarsitul acestul ar-ii
ticol mi se par cate-va cuvinte de prisos i ahume cuvin-
tele: « dandu-i-se trasurile figure! dupe, datele bio-
grafice). Eti cred ca aceste cuvinte nail ratiune, de Ore-ce-
sensul lor este cuprins In cuvintele de ma! sus. Prin urmare
asl propane, ca aceste cuvinte de la urma sa se suprime
fiind-ca ele beryl maI mult a intuneca, de cat de a lumina.
Intelesul articolulul.
P. S. Episcop al Husilor: Eli am cerut cuvintul asupra
unul alt punct din acest articol. lata ce dice articolul: (In
bisericele unde se alla moqtele until sant, si acola
undo veneratiunea unul sent este prea mutt accen-
tuate in popor....' Eli asi fi de parere, ca cuvintul acesta
de gprea multi sti se inlature; cad veneratiunea unul
sant nu pOte fi nicl o 'Jai& prea multa. sat prea mare.
P. S. Ariz. Pimen Piteftenu; §i eti propun sa, se
sterga cuvintul accentuat, cad dupre mine nu's1 are locul.
.7)-1 Ministru al Culteloz si Instrucciunel Publicei
Cu deosebire venerat In popor.
Vocl: Asa da.
I. P. S. A litropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
rend nimenl cuvintul, pun la vot art. 15 cu modificarile
propuse de P. S. Episcop al Ramnicului si al Husilor §i
de P. S. Arh. Pimen Pitestenu, care.articol modificat suns.
Art. 15. «In bisericile unde se afla mOstele unul
ast-fel ;
sant si acolo ande un sant este cu deosebire venerat In
popor se pun tablourl din viata santulul respectiv),
Acesta este articolul modificat. Cine este pentru, sa bine-
Noiasca a ridica maim.
S'a primit.
Se citeste articolul 16 in urmatOrea cuprindere:
Art. 16. Pe anvon se zugravesc Evanghelistil cu simbOlele
lor; in mijloc In fata anvonulul St. Ioan Gura de Aur,
P. S. Ail?. Conon Bacaonul: Ffind-ca Sill EvanghelistI
s'ati scos din acest articol §i s'all pus la articolul 11, ell
asl fi de parere sa se sclita de aci si simb6lele lor.
www.dacoromanica.ro
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: El reman si
aci impreuna cu simbalele lor.
P. S. Arh. Conon Bacaonul: Atunci dad. reman me
-unesc cu mesa idee.
P. S. Episcop al Husi lor: Ideea din urma. din acest
,articol pare a nu fi tocmal potrivit sa se puns acolo; Sf.
Ioan Chrisostom In mijiocul celor 4 Evanghelistl pare a'i
se. da o preferinta inaintea evangelistilor.
P. S. Episcop al RAmnicului: Se are in vedere po-
sitiunea sa,
P. S, Episcop al Husilor: DacA este vorba de positiu-
nea S-tului loan Chrisostom, ca mare predicator al bisericil,
apol ea nu l'asi pune pe corpul Amvonulul, ci pe peretele
din susul anivonulul unde Ode predicatorul; aci tusk unde
are se. se puns evanghelistil, nu '1-asl, pune.
P. S. Episcop al Duna -jos: Na incape intre
evanghelistl, ci ar fi ma! bine la perete, in fata zidulul.
P. S. Episcop al lignmiculul: Daca nu me fusel chlar
aci la Mitropolie sf. Ioan Chrisostom figureza pe amvon zu-
gravit intre evanghelistl.
Et. nu m'asl teme de loc de considerentele pe care le
aduce P. S. Episcop al Husilor, anume ca dad. S-tul Ioan
Chrisostom se va zugravi pe amvon intre evanghelistl 'i se
di mat mare preferinta. Niel de cum. Lucrul s'ar putea
lesne esplica si anume: ca in acel loc se tine predica si
de aceea se infatiseza unul din cei mat marl predicatorl
as bisericei, ca sa vada poporul, a si ails se urmareste
acel stop, adica se vesteste crestinilor cuvintul lul Dum-
nedea.
P. S. Episcop al llusilor: S'ar putea pune alaturl pe
perete, d'asupra unde este amvonul.
.1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Trebue sa
se pue unde-va S-tul loan Chrisostom.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Sa se lase a se pune
pe amvon cum este prevedut in articol.
P. S. Arh. Conon Baca6nn: Ea cred di S-tul loan gura
-de aur, ca cel mal mare predicator al bisericil crestine, ar
fi bine sa se zugravesca pe zidul bisericel, la spate d'asu-
pra predicatorulul, unde este locul liber, pentru a fi pus
In evidenta privitorilor.
www.dacoromanica.ro
I.. P. S. Nitropolit Primat, Preqedinte.- Daca este

spatiu, eu cred ca se p6te pune d'asupra amvonulul.
Voci: Da, _da.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Atunci par-
tea din urma a articolului se va modifica ast-fel: lar pe
peretele de la,nga am von, de asupra predicatoru-
lul S-tul _roan gura de 'stir).
Pun la vot art. 16 ast -fe1 modificat Cine este pentru,
dine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se cite 0e. articolul 17 0 18 to urmatOrea coprirldere:
Art. 17. Pe frontespiciul on -cares biserici se zugrave0e-
icOna hramulut
Art. 18. In atriu (pridvor) la intrarea In biserica se zu-
grave0e de o parte Invierea cea de ob0e, lar de alts, parte-
judecata de apol.
Punendu-se la vot in mod succesiv, se primesc fara nict
o modificare.
Se cite0e art. 19 In urmatOrea coprindere:
Art. 19. In NarticA, in locurile remase libere i unde pot.
avea loc §i alte icOne, se pot pune sail zugravi pe zid, pe
colOne sail in lemn icOnele sfintilor a caror veneratiune
este prea respandita, ca: mucenita Ecaterina, Varvara; cu-
viOsele Paraschiva, Filotela, Elisabeta, Eufrosina, Anastasia;
cuvio01: Eftimie, Antonie, Teodosie, Stelian, mucenicul Ha-
ralambie, S-tul Nichita Romanul, S-tul Ioan de la Suceva
qi altil.
P. S. Episcop al Argeqului: Eu ail fi de Were sa.
se pile: mucenici §i mucenite, cuvio0 §i cuviOse, In loc de
a se pune pe nume.
P. S. Episcop al Ramnicului, Cred ca ar fi mat ne- /
merit sa se adopte articolul acesta in urmatOrea tedattie:
chi nartica, in locurile remase libere §i unde pot avea
loc gi alte icOne, se pot zugravi pe zid, pe colOne, sail In_
lemn icOnele sfintilor a. caror veneratiune este mal respan-
dita ca macenicl §i mucenite; cuvio§I §i cuviOse*.
I. P. S. lifitropolit Primat, Presedinte: Ne mal ce-
rand nimeni cuvintul pun la vot art. 19, modificat ast-fel
cum s'a citit de P. S. Episcop al Ramnicului.
Cine este pentru, sa bine-voiasca a Tidica mana.
www.dacoromanica.ro
S'a primit.
Se citeste art. 20 si 21 in urmatOrea coprindere.
CAP. III.
noun zugrivelei si primiree, luorarel indeplinite.
Art. 20. Pang, la stabilirea si complectarea tipurilor ico-
nografice, zugrAvirea unel bisericel se p6te da unui pictor
dupe ce a presentat Kiriarhulul eparhiot modele de pic-
tura bizantina.
Lucrarea se pOte incredinta spre esecutare, dupe ce ic6-
nele model ad fost admise: alt-fel nici un contract nu pOte
interveni pentru zugravire.
Art. 21. Zugravirea fiind terminate, se num,este o comi-
siune din partea autoritatilor bisericesti spre a esamina,
dad. lucrarea e facuta in conformitate cu prevederile aces-
la regulament.
Punendu-se succesiv la vot se admit fare nici o modificare.
Se citeste art. 22 in urmatOrea coprindere.
Art. 22. Comisiunea in esaminare trebue sa fie cb.lau-
4ita nu numal de principiile si legile artei, ci si de prin-
cipiile si legile bisericei si de cele stabilite in regulamen-
tul de fata.
Comisiunea va raporta Kiriarhului, dace lucrarea inde-
plineste tOte conditiunile cerute, dace este ceva de indrep-
tat sail dad nu merits sa fie admisa.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ultimile cu-
vinte ale aliniatulul acestui articol, cred ca ar trebui terse
si aliniatul redactat ast-fel: «Comisiunea va raporta Kiriat-
hului dace lucrarea indeplineste tOte conditiunile cerute, sail
dad. este ceva de indreptat.
Vocl: F6rte bine.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun dar la
vot art. 22 cu aliniatul ast-fel modificat.
Cine este pentru, BA bine-volasca a ridica mane.
S'a primit.
Se citeste art. 23 in urmatbroa coprindaFe:
CAP. TV.
Dispoeitii diverse.
Art. 23. Nu se pOte, de acum inainte a se mai clAdi
www.dacoromanica.ro
biserici de marimea celor mal multe existente, ci in raport

cu desvoltarea si progresele oraselor si a satelor si in ra-
port cu marimea ce viitorul va determina parohiilor.
P. S. Episcop al Ramniculni: Aci este vorba de pla-
nul, dup5. care urmeza sa se cladesca o biserica, de Ore-ce in.
plan se fixez1 si marimea clAdirei. De aceia, mi se pare,
cA, am scApat din vedere ceva la redactiunea acestul ar-
ticol.
AO bisericile se cladesc dupa un plan care este apro
bat si adoptat si care se sine la Ministerul Cultelor.
P. S. Episcop al Dungrel-delos: Ba nu.
P. S. Episcop al RAmnicalui: Eu asa sciu.
P. S. Episcop al Haqi lor: Este plan, dar nu se pOte,
cad unit pot sA faca o bisericA mai mare, al .i1 mai mica..
Acel plan de la Ministerul de Culte este de 15000 lei.
P. S. Episcop al Ramnicului: Acosta sums este su-
ficienta pentru o biserica, mai ales pentru_ la Cara.
De aceea, ar trebui ca in acest articol sA amintim de un
plan, fie acela adoptat adi,- fie altul, care se va face.
P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: Se dice In altA parte-
de plan.
P. S. Episcop al _RAmnicalui: Alt-fel, acest articol'
este anodin, este prea va.g, Ar trebui sA se ilia pur si sim
plu: (SA nu se cladescA biserica prea mid).
P. S. Arh. Valerian Ramnicenu: Dad. voesce tine -va
sa fad, o capela mica?
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acosta este-
casa de rugaciune.
P. S. Arh. Valerian _Rgmnicenu Ea a, crede O. se
did.: «afara de capelele inicb..
P. S. Episcop al lUmniculul: In lege este prev6dut
despre capele, asa a este de prisos sA se mai amintesca aci.
P. S. Arh. Pimen Piteqtenu: and este vorba de «Ca-
pele, ele se fac potrivit cu mijlOcele de care dispune ci-
ne-va.
P. b. Episcop al Iltiqilor: S'a vorbit de capelele de-
cimitir. 0 capela de cimitir pOte O. fie si mai mare si mai
mica si chlar nezugrA.vita pe pereti; si deci zugrAvitul pe-
retilor din bisericile de cimitir n'ar trebui, sa'l restrangem
prin regulament.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 1.39
I. 1', S. Mitropolit Primat, Preqedine: Capelele de
cimitir n'ail A. fie biserici parohiale.
P. S. Episcop al Husi lor: Tocrhal pentru aceea clic si
Aci Insa se vorbeste de orl-ce biserica.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte; Prea Santite,
1n regulamentul de bts nu trebue sa ne preocupam de cat
pur i simplu de bisericile parohiale.
P. 5. Episcop al Dunarel-de-jos: Nu este de nevole
ca bisericile sa se faca marl, ci potrivit desvoltare1 °ray-
lor Si satelor.
P. 8. Arh. Fimen Pitecitenu: Nu este pus acesta.
P. S. Arh. Conon Bacaonu: SI se ,adauge cuvintul
parohie, spre a se intelege mat bine despre ce anume este
vorba.
P. S. Episcop al DunEirel-de-jos: SA nu se mal a-
Alauge, cad se scot cimitirile afari.
I. P. S. Mitropolit Primat, .Presedinte: Ne max ce-
rend nimeni cuvintul, pun la vot articolul 23, cu modiao-
ficarea propusa de P. S. Episcop al BA.mnicului de a se
.sterge din acest articol cuvintele: De marimea celor mal
mune existente) §i a se inlocui cu cuvintele gprea mid).
Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
Se citeste articolul 24 in urm- atOrea coprindere:
Art. 24. Nici o bisericA nu se pOte cladi fara autorisa-
liunea prealabila a Kiriarhului respectiv, care se va da
conform cu legile tare].
1. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerend
nimeni cuvintul, pun la vot art. 24.
Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se citeste art. 25 in urmatOrea coprindere.
Art. 25. La cladirea unel biserici se va tine sema strict
de formele recunoscute din vechime: in forma de corabie,
sat in forma de truce.
P. S. Episcop al .R4mnicului: Dati'mY voe sa fac aid
.o mica observatie.
Aci este vorba numal de forma salt trupul bisericel. Dar
tturnurile bisericel, cum trebue facute? Uncle biserici aft tur-
nurile tuguiate, au o forma gotica, ceea ce nu corespunde
www.dacoromanica.ro
cu forma arhitectonica, nu cu stilul arhitecturel bisantiner

care este adoptata de biserica nOstra. Cad ele n'ai'l forma
rotunda.
tim ca biserica S-til Trel-Ierarhl din Iasi este mai noun
de cat Curtea de Arges. El bine, biserica de la Curtea de
Arges are la turnuri forma rotunda, pe cand cea de la
Trel-Ierarhi, mi se pare ca are turnurile ascutite, sunt tu-
guiate, Oda un caracter gotic si eli cred ca este o gresal&
de arhitectura, fiind-ca biserica fiind veche ar fi trebuit sa,
pastrere stilul bizantin, nu numat la corpul cladirei, dar si
la turnurl. De aceea ell propun, 'ca la articolul acesta sa:
se adauge un aliniat, ca atat corpul cladirel cat si turnurile
sa pastreze tipul arhitectonic cel bisantin, adoptat in bi-
serica nOstra, lar nu sa fie cu turnurile tuguiate, cad a-
cesta nu este al caracterului bisericel nOstre ortodoxe.
P. S. Ark Conon Bacadnu: Ea asi propune la acest
articol In care se intelege, ca este vorba de temelia bise-
ricel, asternuta pe suprafata parnintului, intervertirea cu-
vintelor unde se (lice: in forma de corabie sail in for=
ma de cruce, sa se qicl: temelia, bisericel sa- fie
asternuta sail in forma de cruce drepta, sail cu ro-
tuncliml la altar qi la pridvor a,dica in forma de,
corabie.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Eti cred ca)
acest articol este bine redactat asa cum este.
P. S. Episcop al Ramnicului. Aliniatul ce propun
ed la acest articol este urmatorul: Forma turlelor si aco-
peremintul lor, va fi cea rotunda.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-
rend nimeni cuvintul, pun la vot articolul 25 cu aliniatull
propus de P.. S. Episcop al Rimniculut Cine este pentru,.
sa bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se citeste articolul 26 in urmatOrea cuprindere:
Art. 26. Partite esentiale ale bisericei sunt: altarul, sf-
nul dintre templa si tronul Legal, nartica §i atriul(prid-
vorul); fie-care parte cu accesoriile for. In altar: Diaco-
ninonul,. proscomidia, sintronul §i s-ta Masa.
In sin: Tronul Regal, tronul episcopal, amvonul;
In nartica: Locul baptisteriului cu necesariile sale si co-
www.dacoromanica.ro
o mica Incapere pentru savir§irea botezulul celor in Virstit

§i pentru alte servicil.
P. S. E p i s c o p al Argequlal: La acest articol ea pro-
pun ca in loc de: Diaconicon, A . s e c ica: V estminta rie.
articolul 26 cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Ar-
gepluI. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mans.
S'a primit.
Se cite§te articolul 27 fn urmatOrea cuprindere:
DisposiOuni transitoril.
Art. 27. Nici o bisericg nu se va putea desfiinta fgra

incuviintarea S-tului Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerend ni-
meni cuvintul, pun- la vot art. 27 a§a cum este redactat
fn proectul de regulament. Cine este pentru, O. bine-voiasca
a ridica mana.
S'a primit.
Se cite§te art. 28 in urmat6rea cuprindere:
Art. 28. Ic6nele tip, ce vor fi trimise de pictori, se vor
judeca de o comisiune numita de S-tul Sinod. IcOnele a-
lese i aprobate vor remane modele de iconografie in Bi-
serica Romany Ortodoxa; ele se vor pgstra la S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Ramniculul: Dupg sensul pe care
ni'l dg acest articol ar urma ca, orl-ce flame trimitendu-se
de pictor fie direct la S-tul Sinod, fie la Kiriarhul res-
pectiv, care le va trimite neaparat, tot la S-tul Sinod, ar-
urma lie sa formam aci o pinacoteca grandi6sa. Lucrul a-
cesta ar fi fOrte bun. Insa nol aid abia avem casa unde
-sa putem Linea §edintele, dar sa maI fnfiintam §i pinaco-
tea! EA a§I fi creclut a este ma! bine, ca ic6nele dupg
ce Kiriarhul le va presenta la S-tul Sinod Si se va lua
act de dinsele, sa se inapoieze Kiriarhiel respective, cAcI
§i acolo trebue sa existe colectif de icOne.
P. S. Episcop al Argeqului: Dar data nu avem pi-
nacoteca ?
P. S. Episcop al Ra,mnicului: La Episcopia Ramni-
cului este o bogata colectie de icOne §i tablourl i ell n'a§1
ceda bucuros ca Episcopia sa fie lipsita de asemenea pod6bg.
A§a dar pgierea mea este ca icOnele sa se presinte S -tulul
www.dacoromanica.ro
Sinod spre a'§i da avisul asupra lor, §i dad. le va admite,

sa se inapoeze Kiriarhului respectiv, spre a se pastra in
Biserica sat in casa Episcopiel.
Vocl: FOrte bine.
P. S. Episcop al Husilor: I. P. S-tile Pre§edinte, in
dispo=, iunile luate de S-tul Sinod, relativ la iconografie este
prevMut ca zugravil mid fac o icOnA, o depun la Epis-
copie 8i Episcopul '1 autorisa sat nu ca sa WA zugrAvi
o bist rica.. S'a luat clic o hotarire in felul acesta. Acum
acele icOne, cari sunt depuse pe la Episcopie in forma a-
cesta, se depun aid ? Acesta este Intrebarea. Episcopul nu
mai pOte da voe de acum Inainte until zugray dupa, ce va
fi apreciat de el, ca se zugravesca o biserica? Ce, 1 trebue
zugravulul un certificat dat de catre S-tul Sinod? Et cred
ca apa trebue sA se intelegi lucrul.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Asa se in-
telege, ca icOnele tip sA fie aprobate de S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Ramnicultzl: I. P. -S-tite Pre§edinte,
dati'ml voe sa citesc articolul cum '1-am redactat acum.
«Art. 28. IcOnele tip, ce vor fi trimise de pictorI, se vor
«judeca de o comisiune numita de S-tul Sinod. IcOnele
«alese i aprobate vor remanea modele de icononografie in
«Biseriea Romans Ortodoxa.
«Dupa ce S-tul Sinod se va rosti asupra acestor Wale,
4in cas de aprobare, ele se vor inapoia Kiriarbului res-
«pectiv spre a le pastra la Episdopie).
Am clis in cas de aprobare, cad in cas e neaprobare
se dat Inapol la cei cari le -at trimis. 0 data insA primite,
remane sa se pastreze de Kiriarhul respectiv. ,
art. 28 ast-fel cum s'a mo ificat de P. S. Episcop al Ram-
nicului. Cine este pentru, sA bine-voiasca a ridica mana.
S'a primit.
Se citeste articolul 29 si 30 in urmatOrea cuprindere..,
Art. 29. Sub nici un motiv nu se va permite zugrAvirea
de icOne departate de uniformitatea tipurilor admise, nici
chiar a icOnelor mid pentru trebuintele fie-carui cre§tin.
Art. 30. Ori-ce abatere de la dispositiunile acestui Re-
gulament va atrage dupa sine nulitatea lucrArel. Punendu-
se succesiv la vot se adoptA fAra nici o modificare.
www.dacoromanica.ro
I. P. .S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pun la vot

regulamentul In total. Cine este pentru, sa bine-voiasca a
ridica mana.
S'a primit cu unanimitate de voturl.
P.P..S.S.P5.rinti, acest regulament este lucrarea S-tulul
Sinod. Prin urmare el se va tipari ?i sub semna de tot1
P.P. S.S. Membri.
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: I. T. S-tite Precedinte,
prin votarea acestui regulament se Indeplinecte una din
_cerintele cele mar de capetenie ale bisericel nOstre, fiind-c5.
acum se stabilecte norma, dupa care sa se faca pictura
bisericilor nOstre. Ar fi de dorit ca S -tut Sinod sä ia ho-
tartrea de a se tipari regulamentul In atatea exemplare
sate biserici sail parohil sunt in tOta Sara atat urbane cat
ci rurale. Regulamentul °data tiparit sa se trimita fle-carul
Prea Santa Kiriarh atatea exemplare ate parohil are ci
Chiriarhul sa trimita In mo..1 oficial la fie-care biserica spre
a avea cunoscinta. de el.
Vocl: FOrte bine.
P. S. Episcop al Dunarei de jos: Dar nu se public&
In revista «Biserica Ortodoxa. Romans. ?,
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Se va publican.
In Revista «Biserica Ortodoxa Romana,.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Atunci o data cu
regulamentul acesta sa se- publice ci decisiunea luata de
S-tul Sinod relativ la pictura.
P. S. Episcop al RAmniculul: P S. Episcop al Du-
narel. de jos lice, O. o data cu acest regulament sa se pu-
blice ci decisiunea luata de S-tul Sinod acum eati-va ani
relativa la pictura: F6rte bine. Dar In acea decisiune se
vorbecte ci despre alte lucrurl, bung -era despre prescurl,
ceea ce nu ar sta In legatura cu acest regulament.
Prin urmare ca sa se faca acesta trebue s& se insarci-
neze biroul sail Directorul Cancelariel S-tului Sinod sa ia
din acea decisiune mime partea, care sta In conexiune cu
acest regulament ci sa se- publice ca introducere.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Numal yar-
tea intaia.
DI. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pahl/co:
www.dacoromanica.ro
Dati-mi voe sa ye atrag atentiunea asupra art.,15 din legea

fundamentall a S -tulul Sinod care dice:
Regulamentele S-tulul Sinod vor fi supuse prin Ministrul
Cultelor sanctiunel Domnesti spre a fi executorii etc.
Prin urmare, conform acestul articol, S-tul Sinod va Ina-
inta acest regulament la Minister pentru ca sal supun la
sanctiunea M. S. RegeluY.
P. S. Episcop al Husilor: Negresit, se va indeplini si.
acestA formalitate, Domnule Ministru.
P. S. Episcop al Ramniculul: Dupa ce regulamentul
acesta, care s'a votat de S-tul Sinod se va transcrie si se
va semna de top membrii, bine inteles nu va avea putere
executive de at inaintftnduse Guvernului spre a'l supune
la aprobarea M. S. Regelut
P. S. Episcop al Duna:ref de jos: Cu antetul aceea,
care se va modifica.
P. S Episcop a RAmnicului: Pentru aceea va lua
din decisiunea &WM' Sinod numai ceea ce st6. in legltura
cu regulamentul de fats si Be va pune ca o espunere de
motive.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acesta and
se va tipari in Biserica Ortodoxi Romans, dar nu and Se
va tipari in fol volante.
D_ Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:
Ar trebui O. se tiparesca in brosuri.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:ldeea a Post
ca se se afiseze in bisericit.
P. S. Episcop al Bilmnicului: Ideea emis5. de I. P.
S-tia VOstra se Vote fOrte bine conexa cu cea emisa de
P. S. Episcop al Dunarel de jos, contra careia n'am nimic
de cis. Cer numal ca regulamentul acesta se se publice si
in g Biserica Ortodoxi Roman& si in brosuri, impreuna cu
decisiunea anteri6ra luata de S-tul Sinod asupra acestel
cestiuni. Pentru mai multa Asurinta se p6te publica si in
fol volante, dar aci sä nu se mai pune acea decisiune.
I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Pun la vot
inchiderea discutiunei. Cine este pentru, sa bine-voiasca a
ridica mama.
S'a primit.
Pun la vot propunerea ca acest regulament se se tipa--
www.dacoromanica.ro
DESEATERILE ST. SINOD 145
reseal, in iol volante §i s& se impart, la tote bisericile din tad.

Line este pentru, ski bine-voiasca a ridica mans.
S'a primit.
Pun de asemenea la vot propunerea ca acest regulament
sä se tiparesc& in Revista «Biserica Ortodox& Romana, ,
fiind precedat de decisiunea ?natal, anterior de S-tul Sinod,
din care se va scOte partite, care nu sunt relative la ces-
tune. Cine este pentru, sa, bine-voiasca a ridica maim.
S'a primit.
Ne mai fiini nimic la ordinea lileI, ridic §edinta, cea
viitOre va fi pe Marti, 19 Maia curent, orele 8 diminish.
Sedinta se ridic la orele 10112 a. m. anuntandu -se cea
viitOre pentru Marti 19 MaiO, orele 8 dimineta..
Preedinte: (ss) f losif Mitropolit Primat.
Secretar: -I- Athanasie al Rgmniculul.
qedinta, din 19 _Mai&

Sedinta se deschide la orele 8 a. m. sub preqedentia Ina lt
Prea S-titului Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si re spund presenti 13 P.P. S.S.
Membri, find absent P. S. Conon Bacabnul, tar P. S. Nifon
Ploe0enu In concedia.
I. P. S. Mitropolit Primat, Prefedinte: Fiind in nu-
mer cerut de regulament, edinta e deschisa.
.P. S. Arh. Pimen Pite,stenu, Secretar, da cetire su-
marului sedintel precedente.
Ne cerend nimeni cuvintul asupra sumarului se pune la
vot si se primeste.
D. Ministru al Cultelor qi Instruccianel Publics,
intr& in sala edintelor.
P. S. Episcop al Iamnicului, Secretar, d& citire urm&-
tOrel comunicari: Adresa cu No. 202 a DirectoruluI Semina-
riului din Curtea de Arges, prin care inaintea. o predic& spre
cercetare, cerend a'i se incuviinta imprimarea in Tipografia
cartilor biserice01 a unel colectiuni de predict ce are pre-
.gatite, tot In genul celei Inaintate ca specimen.
10
www.dacoromanica.ro
S-tul Sinod decide a se pune in vederea Prea Cue. Direc-

tor a. se adreseze cu acesta cerere la P. S. Episcop respectiv.
D. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pub lice, da
citire decretulul Regal No. 1900, prin care Prea CuviosuL
Arhimandrit Varlaam Railenu se lintAre§te spre a fi hiroto-
nit Arhiereil.
I. P. S. Mitropolit Prirna,t, Presedinte: Se vor face
lucrarile cuvenite.
P. S. Episcop al RAmniculal, Raportor, da citire ur-
matorului raport, inreg. la No. 196, al comisiunei pentru
luarea socotelelor Tipografiei §i Revistel, relativ la budgetul
Tipografiel pe anul 1898-99:
Inalt Prea Bantite StiipAne,
Ct misiunea pentru luarea socotelelor Tipografiei gi ale Revistei
S tulul Sinod, observind proectul de budget at Tipografiei pe eser-
eitiul 1898/99 inaintat de directiune cu raportul No. 23 de la 30'
Aprilie a, c. supune la cunostinta &tole Sinod utmitorele :
In sliva de 9 a. C. Comisiunea s'a transportat in localul Tipo-
grafiei spre a verifica la feta loeulul dupt<scripte sumele, ce figu-
rezit in acest proiect de budget. Din acestlt verificare Comisiunea
a constatat, eä proiectul de budget este intocmit in condifunl co-
respunOtore dorintei S-tulul Sinod de a se cumpini bine cheltu-
elite Tipografiel si pe cat posibil a se Infrana.
Ceva mai mult. In acest proiect afl m o nimerittt inovatie. Su-
mele respective la venituri i cheltueli se tree in paralel cu cele
din budgetul anu1ul trecut, aritindu-se cu cat. este in plus or! inrt
minus.
Acura iat fi. cum t ste proiectul aleituit:
A) Veniturile sint evaluate la suma de lei 106,600 Cu 10,250 lei
Ili 6/no mal pulineca evaluarede cat anul treeut 4i. cu un nu-
merar in casa la 1 Aprilie 1898 de 30,852 lei 77 ban!. Notim aicl
ea la 10 Noembrie 1897 foetal Director a lisat numerar ,in case
numai 2484 lei 95 ban!.
Veniturile aunt evaluate cu multi, cumpanire. Din observarea for
orI tine pOte conchide ca se vor realisa cu prisos. Asa proiectul
de budget presentat astS Omni de catri F. S. Arhiereti Valerian
Rimnianu fost Director, avea la venituri din vinclarea icOnelor
4ece ma de lei. S'aii realisat ins& pe eserciliul 97/98 llama 3087
lei. Din contra, proiectul do fat& are ca venituri din acest articul,
numal 2000 lei. Dccl lesne se pdtp Veaea ca. venitul acesta se va,
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOB 147
realisa de sigur In plus. In exereitiul treent s'a realisat ca veni-

turT extraordinare 734 let. In proiectul de fate se preyed. numal
247 let #i 23/00. Tot aga slut evaluate gi veniturile de la tale -l-alto
articole, cum e: din vindarea cartilor de ritual, din imprimatul
iteviste, din imprimate, particulars etc.
Proiectul infatigeza pi veniturl, ce nu figurati pane mini In bud-
getul Tipografiel: Venituri din legatul cartilor pi din transportul
lor. Aceste veniturt de asemenea Bunt bine cumpanite. Ele s'atI
evaluat In proportie cu samele Incasate din aceste articole pe tine
Ile din urml ale anulul financier 1897/98 oi, se vor realisa de
eigur In plus.
Pe langA aceste veniturt, Comisiunea °pink/ a se mat adauge
2067 lei, a treia parte din suma de 6203 let, ce a reepuns Tipo-
grafia comisiunel insArcinatfi da S-tul Sinod cu verificarea socote-
lelor Tipografiel gi ale Reviste de la fnfiintarea for pang, la 1 MaiA
1895. Din raportal acelei comisiuni, citit in pedinta S-tulul Sinod
de la 12 Maiii 1897 pi din actele justificative pentru achitarea diur-
nilor et se vede, ca. operatiile comisiunel privesc atat Tipografia
cat §i Revista. Se cuvine dee, ca indemnisarea comisiune sA, se
facA din fondurile ambelor institutit. Cum ILIA verificarea gestiunet
Tipografiel fu malt mat Brea de cat a Reviste, e drept ca Tipo-
_grafia sit contribue- cu o Emma ma! mare la acea indemnisare. De
.aceea comisiunea a opinat, ca Revista BA contribue numai cu a treia
parte gi acestA a treia parte sa se Inscrie la veniturile Tipografie,
care a gi achitat intrega suing. Cu acesta modificare In plus, totalul
veniturilor Tipografiel pe exercitiul 1898/99 este de 108,667 lei.
B), Cheltuelile se urea la suma totals de 91,080 lel, cu 5678 lel
83/00 mal putin de cat s'a cheltuit In exercitiul trecut. Aga a pro-
iectul soldeza cu un escedent de 15,520 lei.
Cheltuelele Bunt campanite ca pi veniturile. Totu#I comisiunea
-opineza a se mat adaugi cheltuelile #i anume :
La cap. I, Art. 1 sit se adauge 2C67 lel ce s'ad adaus ci la veni-
turi. Cu aces% gala se va descArca Tipografia din vechea datorie
catre RevistA. La art. 2 sit se adauge 1800 let plata diurnel dela-
gatulut Onor. Minister #i a colaboratorulut sgii pentru verificarea
gestiunet Tipografiel de la 1 Maid 1895 pima. la 10 Noembrie 1897.
La cap. 111, art. 6 sa, se adauge lei 660 fond pentru marirea Bala-
riulut elevilor lucratori, can se vor distmge prin glint/ #i pricepere
la lucru. La art. 10 sA se- adauge cu 1000 let fondul de reserve
pentru cas de sprit ea numerului lucritorilor.
www.dacoromanica.ro
La cap. IV art. 1 sit se adauge flied 1000 leT pentru cheltuelt

mdrunte pi extraordinare.
Totalul acestor addugirl este de 6527 lei.
Din aceptia Bedstead 2067 lei ce s'ad rdspuns de Tipografie pi ur-
mezd a fi descdreata din datoria sa catrd Revista, totalul adauselor
reale propuse de comisiune e de 4460 lei.
Aceste sporirT aunt indisponsabile pentru bunul mere al Tipografiel.
Si considerand ca veniturile aunt evaluate Sn mod destul de cum
pdtat, iar chertuelile Bunt preveclute pi pentru cazuri extreme, fa
eat e posibil a nu se efectua, dar ele totupi trebue prevestute ca.
as nu mai fie nevoe de credite Bxtraord.nare. Comisiunea a gasit
ca proiectul de budget ape modificat este bine echilibrat.
De aka parte considerand ca se impun iconomil la Tipografie
spre a se putea construi cat mai nefntarziat o magazie pentru con -
aervarea depositulul de cart; ce ingreuezd peste mesurd poduI Ti-
pografiet pi pot educe o catastrofd.
Considerand asemenca ca S-tul Sinod a suspendat lueraHle lito
grafiel numal provisor, din lips de fonduri pi a indata ce Tipo-
grafia va dispune se va fncepe iar pi Titografia,deci un noti fndemn
la iconomie.
Pentru aceste consideraVunl comisiunea a gait cd, nu e be a.
se face pi alte adaugirl la cheltuelT. De aceea opmezd a nu se ad-
mite cererea corectorilor Tipografiei, fnregistrata la No. 37 din 25.
Aprilie, de a li se spori salariul.
Ape dar totalul cheltuelilor parte prevdslute, parte adaugite de-
comisiune In proiectul de budget al Tipografiel pe anul financier
1898/99 este de lei 97,607.
Iar totalul veniturilor 108,667.
Results (led un excedent budgetar de lei 11,060.
Acesta fiind resultatul cercetarilor sale, comisiunea prin subscri-
sul raportor it supune cu smerenie la deliberarea pi aprobarea San
tului Sinod.
Raportor: (as) f Atanasie al Rimniculal
D. Ministtu al Cultelor si Instrucciunel Publice:
Am de facut cate-va intrebari. Eram mat Iintaiti sa intreb In
privinta litografiei, data se desfiinteza. cu desavir§ire, dar
P. S. Raportor m'a lamurit, aratand ca e vorba de inchi-
dere provisorie. Stiam a era mult material acolo O. care
ar trebui tntrebuintat inainte de a se desface instalatiunea,
acesta.
www.dacoromanica.ro
Intrebam: ved acolo plata diurnelor la 3 membri ai S-lui

Sinod. Ce este acesta, comisiunea de socotell ? Pe urma
se dice: la salariul secretarului conservator adaogire de 70
lei pe luna. Ce este acesta?
Acestea cunt lamurilele de care am nevoe.
P. S. Episcop al Ba,n2niculul: lata lamuririle ce pu-
tern da: In anul 1895 S-tul Sinod a hotarit ca sa se ve-
rifice intrega gestiune a tipografiel i Revistel, de la infiin-
tarea for 'Ana la 1 Maid 1895. S'a ales o comisiune dine
sinul S-tului Sinod. Se intelege ca pentru lucrarile care
eraa destul de grele §i indelungate, S-tul Sinod a gasit cu.
cale ca comisiunea sa fie indemnisata.
Dl Ministru al Cultelor qi Instructiunel Publice:
Nu s'a plata atuncl?
P. N. Episcop al RAmnicului: Nu s'a platit tot atuncl,
ci a mai ti mas o parte care s'a trecut acum a se plan.
D-1 Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:
Dar comisiunea care a lucrat acum cum r6mane?
P. S. Episcop al .Ra,mnkulul: Acesta este fall de ar-
gin1, mai ales ca am avut ajutor din partea D-velstre, in
cat nu comports o plata pentru acesta lucrare.
In ceea ce privesce conservatorul, noul director al tipo-
grafiel instalandu-se, a gasit cu cale potrivit cu modul cum
se practica, la alte tipografil §i pentru o mai sigura admi-
nistratie a depositulul de icOne §i carp sa institue un a-
nume impiegat, care Wta numele de conservator, insarcinat
A primesca atat depositul cat si parte din tiparituri spre
desfacere. 'I se da o parte din icOne, din carple de ritual
§i hartie.
.04 Ministru al Cultelor .7i Instrucriunil Publice:
Nu cer justificarea poi, dar vei ca se raporteza la un or-
din din 1895.
P. 45. Episcop al Ramniculul: Acest post s'a infiin-
tat anul trecut in mod extraordinar. Indata dupa numire,
noul Director a cerut un om care sa dea sema de depo-
situl respectiv in desfacere, t aci pe Tanga depositul general
de tiparituri mai este i parte din carp i icOne cad se fac
in detaliu §i cu acesta tot acest doinn este insarcinat. Card,
se here bathe dint tipografie se da §efului aterierului, pri-
mind o fecipisa, in tat responsabilitaple hunt bine stabilite-
www.dacoromanica.ro
1.50 DESBATERILE ST. SINOD
de modul cum se manipulez1 materialul tipografiel §i pen-

tru acesta s'a aprobat infiintarea acestul post cu o indem-
inisare de 70 lel pe lune.. Cum Insa acesta indemnisare este
mica, s'a unit postul de conservator ea cel de secretar.
P. S. Episcop al Danarel-de-jos: Vas clica este se-
cretar conservator.
P. S. Episcop al BArnniculal. Ve rog a pu lua cu-
vintele in OA acceptiune de cat in aceea care li s'a dat.
Se pun la vot conclusiunile raportului §i se primesc.
P. S. Episcop al Rgmnicului, raportor; DA citire
urmAtorulul raport, inregistrat la No. 195, at comisiunel pen-
-tru luarea socotelilor tipografiel §i Revistel, relativ la ges-
tiunea tipografiel pe anu11897-1898.
_Malt Pre3 Stincite Stapane,
Comisiunea pentru luarea socotelilor tipografiel fi ale Revistat
S tului Sinod, oliservand tabloul de gestiunea financial% a Tipo-
grafiei car#ilor biserieegti pe esercitiul 1897/98, ce Directiunea l'a
Inaintat en raportul Inregistrat la No, 103 de la 4 Main a. e. s'a
-transportat in 4iva de 9 Maiii la tipografie gi a verificat dupe scripte
la fata 1°000 cele coprinse In sus citatul raport pi tabled.
Comisiunea en acasti ocasiune a constatat:
1. Veniturile precum gi cheltuelile aunt .fnuerise regulat in con-
-die). Cheltuelile s'ail facut in marginile budgetului gi ale credite-
lor acordate ulterior.
2. Tabloul de gestiune aratit tneti migcarea depositului de carV(
gi icane de la 10 Noembrie 1897 pan& la 1 Aprilie 1898, De aid
se constata cdrtile gi icaneIe desfaeute. Tabloul arata de aseme-
.nea situa %ia depositului de chili i icane de la protoierei la 1 Apri-
lie 1898. Acest deposit represintg o valare de 22,496, 13//00
Aat -fel tabloul de gestinne, ce ni s'a presentat este ca o ogfincla
node on -tine pate vedea cu fnlesnire tate operatiunile tipografiel.
3. Chiar in tinerea comptabilith4ei s'ati introdus mai multe awe-
liorarl gi anume: a) o condica, de chitante en mate pentru. justi-
&area IncasArilor; bl. 0 condica in care se tree actele justificative
de cheltueli; c). Lin jurnal In care se tree veniturile gi eheltuelile
dupe condicile de mai sus; d). o condica inventar In care se tree
-obiectele adause san scA4ute, ce constituesa averea tipografiel; e).
Ern. registru pentru imprimatele &probate i comandate de 8-tut Si-
mod; f). Un registru pentru imprimate particulare; g) . Registre mal
www.dacoromanica.ro
DESBATERTLE ST. SJNOD 151
sistematice pentru desfigurarea deposituluT de ctirti, lame §i Ur-

tie; h). 0 condica pentru trecerea cartilor pi ic6nelor fncredintate
conservatorului spre desfacere §. a.
4. Din soldul de 30,852 let 77 banT, aflator in cask la 1 Aprilie
1898 pi realisat apr6pe in intregul skii de actualul Director, act
la 10 Noembrie 1897 se afla numerar in cash 2484 let 95 ban; co-
misiunea a aflat la 9 Maik a. c. 26,460 lei in numerar pi efecte. Di
ferenta in minus diti efectuarea de comande de material pentru ti
pografie, cum se vede din pleaele justificative, ce s'aii. presentat.
In vederea celor arktate, comisiunea °pineal a se 'descArca Dirac-
tiunea tipografiel de gestiunea financiark. pe exerciOul expirat.
Acesta find resultatul cercetkrilor comisiuneT, subscrisul '1 su
pune on smerenie la aprobarea S-tulut Sinod.
Raportor: (ss) t Atanasie al Ramnicului.
Ne cerend nimeni cuvintul se pun la vot conclusiunile
raportului §i se primesc.
P. S. Episcop al Romanalui; DA citire raportulul co
misiuneI de petitiunl relativ la calugarirea fratelui Nita Tuq-
canu din M-rea HoraiIa.
Ne cerend nimenl-cuvintul, se pune la vot conclusiunile
raportulul, care sunt pen tru aprobarea calugarirel §i se pri
mesc.
P. S. Episcop al Argeqzzlui, raportor: DA citire ur-
mAtorulul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor
de music& bisericescA, Inregistrat la No 198, relativ la An-
tologia de Nectarie schi-monah din S-tul Munte.
Inalt Prea &Nile Prefedinte
Comisinnea -pentru cercetarea cartilor de Music& bisericesea, kind in-
eersetare luerarea Intitulati Antologia de Schimonahul Nectarie din
tul Munte Atos, inaintatk S -tulul Sinod de ieromonatul Dometie [o4
S
nem', a blngtat ca eintgrile stint bine Intoemite, potrivit on modal de
a se cinta in Biserica Ortodox& de Rdsdrit.
Acesta find resultatul eereetfirilor Comisiunel, on smerenie '1 aduce-
in deliberarea S-taluT Sinod, on modesta Opiniune a Comisiunel, earn-
este pentru aprobarea mentionatel luerari.
t Gherasim al Argefului.
t IOnikie al Romanulul
t DosIteiti Botolsenenu
www.dacoromanica.ro
152 DESBATERILE ST.. SINOD
,Ne cerend nimenl cuvintul se pune Ia vot conclusiunile

Taportulul §i se primesc.
1. P. S. Mitropolit Pr mat, Presedinte: Ina lt Prea
Santite, Pea Santitl, D-le Ministru, Ve aducetl aminte ca in-
--tr'una din edintele trecute s'a luat hotarirea a se alege o
comisiune din sinul S-tulul Sinod, care comisiune itmpreuna
cu delegatul D-lui Ministru de Culte, sa se ocupe cu punc-
-tele earl sunt a se modifica din legea clerulul.
Dace credeti de cuviinta, sa alegem acea comisiune in
sesiunea acesta, bine; dace nu, cum yeti bine-voi. Fiind-ca
pe cat 'ml aduc aminte, insul D-1 Ministru a declarat ca
sunt Ore-cari partl In legea clerulul care ar trebui modifi-
cate, i in urma acelul motiv s'a facut propunerea, de- a
-se alege o comisiune. Ramane la P. P. S. S. VOstre sa ho-
-taritl.
D-1 Ministru al Cultelor si Instrueriunel Publice:
Inalt Prea Santite, Prea Santitl Paring, voesc sa repet S-tu-
}WI Sinod. cele petrecute in §edinta la care face alusiune
Inalt Prea Santia Sa.
Era vorba de alegerea comisiunel parohiilor, i I. P. S.
Mitropolit Primat ml-a atras atentiunea, ca §i anul trecut
-s'a luat o hotarire 6re-care in S-tul Sinod, care nu s'a a-
dus la indeplinire. Am dis ca acesta afacere, este legata de
legea clerulul, care ar trebui modificata in ceea ce privesce
parohiile, fare sa vorbesc dg cestiunea financiara. De vreme
ce modificarea circomscriptiilor parohiale se impune, si va
-trebui di se face cand va, cad va trebui BA punem mana
In legea actuala a clerulul, i acesta lege iml da loc la nea-
junsuri $i In alts parte, gandeam ca comisiunea, care va fi
numita pentru regularea parohiilor, sa'ml servesca §i mie
de consultare, cand me volt ocupa de legea clerulul, de
care pans acum nu m'am ocupat.
P. S. Episcop al RAmniculul: Et de atuncl am emis
acesta opiniune. piceam ca S-tul Sinod alegend o comi-
siune pcntru regularea parohiilor, cu o atributiuue bine
determinate, nu'l circumscria activitatea sa de a nu emite
la finele lucrarilor sale 6re-care desiderate, respectiv de de-
Ifectele care le are legea In Intregimea sa. De vreme ce se
ocupa cu o parte din lege, parohiile Mcend parte din lege,
matural este sa nu scape din vedere §i alte dispositiunl ce
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 153,
ar observa, a nu Bunt bune In acesta lege. De aceea, clack

imi permitep, a§i propune ca nu e nevoe de a se alege
alta comisiune, ci acea comisiune sa arate la finele lucrarii
sale, punctele care crede de trebuinta a se modifica in
legea clerului. S-tul Sinod s& is act de clinsele, §i nu mai
putin Si DI. Ministru, cand va trebui sa examineze o part&
sail alta a legei, O. se adreseze la inembril din comisiu-
nea acesta.
Cu acesta -ocasiune sa'ml dap voe sa semnalez un lucru,
despre care nu §tifi ce va dice D-nul Ministru, dar mie nu_
mi se pare drept.
S'a ltiat dispositiunea, ca 6ma.nend vacant& o parohie-
sa se Insarcineze unul din preoti, din apropiere, cu admi-
nistratia parohiei, pans se va numi paroh. Din causa im-
putinaril preotilor, trebue sa treca cat-va timp pana sa se
ocupe locul vacant cu tin titular. Este drept insa ca preo-
tul, care Indepline§te serviciul parohial, insarcinat fiind de
Episcopul respectiv §i aprobat §i de autoritatea crvila, este-
drept ca acesta, care are o lnsarcinare provisorie, sa se
bucure de tote beneficiile ce stint legate cu postul respectiv.
Am facut In sensul acesta mijlocire la Minister, cad stint_
mai multe locuri vacante §i ocupate de supra numerarl,
cari nu'mi convine a'l numi. Rana se va gasi pers6ne
demne, am lasat sa administreze aces preop. Dar Intampin_
dificultap, cad multi preop supra-numerarl nu primesc bu-
curos a cauta provizoriti alte parohii, am cerut Ministeru-
lui, ca salariul de paroh sa'l dea preotului, care ocupa locul
aceea provizoriu. Mi s'a respuns, ca acesta nu se pOte.
Pentru care consideratiune ? Pentru dispositiunele care le-a.
luat Ministerul. Se tntelege, ca di a trebuit sa tac, §i sa'mi
resery dreptul a lamuri ac6sta cestiune cu alta ocasiune,
Ali ruga deci pe DI. Ministru s& is In consideratie, ca ce-
rerea este drepta §i sä dea preotilor, cari tndeplinesc in.
mod 1)rovisoriti sarcina de paroh salariul de paroh, cad
cu acesta vom gasi mai lesne tine sa tina locurile de pa-
roh r6mase vacante pane la definitiva for ocupare.
Mai sunt §i alte lucruri, cari le vom discuta atunci caul
vom aprecia modificarile ce va propune comisiunea, dar a-
cum acesta cestiune ail vrea s& se lamuresca, cad intim-
pinam cum am clis marl dificultatl la suplinirea parohiilor
remase vacante.
www.dacoromanica.ro
P. S, Episcop al Husilor: Am cerut cuvintul tot In

privinta punctului din urma,. care J'a desvoltat P. S. Epis-
cop al Ramnicului.
Vin si unesc si eu rugamintea mea cu a P. S. Episcop
al Ramnicului, $i rog pe DI. Ministru sa indestuleze pe a-
cel preop pentru ostenelele lor. i ea am o multime de
casurl de felul acesta. Iml lipsesc 7 gat 8 parohI §i nu
am pe tine pane, pe preotil supranumerarl nu-I putem
stramuta de si legea prevede acesta. Un singur cas de felul
acesta am avut vi tea in tot timpul de la aplicarea legei,
i acel preot de si avea chiar si cash In locul unde l'am
Aransferat a preferat ca sa, nu mai fie preot, numai sa nu
se duck din casa hi. De aceea, preotul care tine locul de
paroh, trebue sa fie remunerat cu ceva. Acum data nu
me In§el, Onor. Minister a luat mesura ca sa li, se acorde
.folosirea de pamentul parohiel ce o cauta, iar salar 131.1 li
se dh. Dar unele parohii nu au pament si aceia cari Pn
locul stint nevoid sa alerge pe o Intindere destul de mare,
Tara ca sa alba ceva. Dar ca sa faca tote aceste osteneli
gratis, cred ca este nedrept. Se lice ca are venitul epitra-
hiluluI, dar ce venit p6te a fie acesta.
De aceea unesc rugamintea mea cu aceea a P. S. Epis-
cop al Ramnicului.
D. Ministru al Cultelor si Instruc(ianel Publice:
Prea Sanptl Parinp, afacerea acesta a suplinintel parohiilor
prin alp parohi, este o cestiune destul de tasemnath pe
scat mi se pare mie. §i nu este in joc numaI Indestularea
care s'ar cuveni parohilor, ci o cestiune de ordine mutt
mai ridicath. Fara Indoiala, ca cine-va care face o treba,
se cuvine sa fie platit. Dar aci asl putea sa invoc legea cu-
mululuI, care opreste pe cine-va a primi done lefuri pentru
doue functiuni distincte, cand acele functiunl nu sunt in a-
ceeas1 localitate mai ales. Dar acesta cestiune este de o
-consideratiune de ordine mai inferibra. La alt-ceva me gan-
sdesc, titi ca legea clerului ridica ca principiti obiectiv pe
acela, ca cu timpul sa fie numal parohl pentru trebuintele
tariff; ck de la 7000 §i nu still pap de preop, legea tinde
-a'l reduce )a 3000 si ceva. Supranumeraril vor disparg cu
*timpul. Daca este asa, data asta-clI se spune ck un paroh
mu este de ajuns la parohia MY, cum se face atuncl ca alt
paroh 'Ate sa fie de ajuns la doue parohiI?
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE ST. S1NOD 155
P. S. Episcop al Argegulul? De nevoe.

, Dl. Ministru al Cultelor si Instructiunel Pub lice:
Nevoia aceea nu exists. Este va sa Via o obiectiune de
fond, care trebue facuta. la acest sistem, a un paroh se
fie intrebuintat la doue parohil. Dar in fine sa licem ca
ar fi o trebuinta acesta. Dar cand asemenea lucrurl s'ar"
Intampla nu pOte constitui o stare permanents, de lucrurl,
§i and va fi insarcinat sa One dou6 parohil nu va fi de
cat pentru o luna mult dou6. In timpul acesta trebue ne-
greit avisat .la ocuparea parohiel vacante prin orl-ce mijloc,
cad alt-fel, un paroh care tine dou6 parohil nu'§I pOte face-
treba cum se cuvine. Se dice; dar de unde sä. punem pa-
roh? BAspund imediat, sunt supranumerarl. P. S. Episcop-
al Hu§ilor spune ca nu vor sh se duca. Aci spun ca da-
toria Episcopulul este sal oblige ca sii se duck i data nu
se duce a% tall barba. Acesta este un lucru de fond. Nol
vorbim intre not aci. Si et sunt creOin ortodox ca Prea
Santia VOstra. Folia cea mare a BisericeI catolice sta in
absoluta discipline a membrilor el. .
P. S. Episcop al Husilar. Dar al notri at i familif.
D-1 Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:-
Este dator a fi supus Bisericei, inainte de a fi suptis fa
miliel. Cand a facut jurlmantul a dis, ca total pane pen-
tru Biserica. Intal decl, este servitor al Bisericil i pe urma
al familiel. Si and Episcopal il (lice sa se duel sa'§I face
datoria, sa se dud.; cad data am admite ca preotil sa fad.
leg! Episcopulul In Eparhie, atunci ar fi o anarhie. De aci
a venit 1.6111 a s'a gasit treI sat patru preop la o biserica_
§i legea clerului a cautat sä tae acesta. Cand a redus nu-
merul preotilor parohT, acesta a voit sa fad. A nu ma! fie
Ia o singura biserica mal multi preop, care sa nu alba cu
ce trAi.
Daca acel patru preop care sunt la o biserica pretind
top a fie in acela! sat §i nicI unul nu vrea sa se duca
la satul vecin unde este vacanta, atunci de ce facem legea_
clerulul? Dar data modificarea legei cleralul va fi In mama
preotilor Si maI ales a celor de sate, atunci maT bine nu-
mal facem lege. Et consider un lucru: ca autoritatea Epis-
copulul sa fie nediscutata In Eparhia lul. Cand va Vice O.
acesta sa se lack di nu se ma! discute. Cand va Vice unul
www.dacoromanica.ro
rpreot cre exemplu, din satul Ionescl dute in satul Vasilescl,

,sa se duel neaparat. El a facut legatura ca sa fie,osarac,
-sarac sa fie.
Acesta chestiune ameninta pa to o turnura la care nu.
:se aptepta legiuitorul din 1894_ Aceptl supranumerart se
Inmultesc and legea avea alt stop; i esplicatiunea aces-
tel start de lucrurt sta numal In acesta: ca supranumera-
Til nu vor sa se supuna Episcopulut. Cred ea Episcopil se
cuvine a usa de WA autoritatea for care o aft i att. mij-
'Mee a o esecuta pi sal oblige a'pY face datoria for de preott
tar nu de plugarl. Ei trebue pa se supuna E_pis'copulut.
P. S. Episcop al .11u0lor: Eti cred D-le Ministru, ca
Episcopil ar putea sa aplice rigOrea leget, atunci cand preo-
tul supranumerar ar avea In localitatea unde se trimite o
casa cel putin. Apol cum pot eti Episcopul sal lad, de
exemplu pe preot din casuta tut, care o are de 20 sail 30
de ant pi sa't lic: dute In satul cutare §i §01 In mijlocul
drumulul i fit paroh. Acesta nu o putem face.
Am facut tncercare cum am spus cu un preot, pi ram
stramutat din oficia pi nu a voit sa se duck am facut acesta
Visa pentru ca acolo era casa de locuit.
De alt-fel nici Onor. Minister nu p'a infipt ca sa aplice
-acest articol. Este In lege un aliniat in care se (lice:, ca
preotul supranumerar care nu se duce la locul destivat
pierde lefa,
P. S. Episcop at Dunarel-de-jos; Nu mat compteza
.acolo,dar leafs nu 'Ate sa o piarda.
P. S. Episcop al Husilor: Eu nu pot face acesta. Nu
,m6 las& pe mine inima sa-I tail din casa tut §i sa-1 trimit
sa pecla in mijlocul drumulut Iata greutatea in ce sta. Dar
mat Bice D-1 Ministru, ca lucrul acesta nu trebue sa dureze
.mult. Apa este, nu trebue sa dureze mult interimatul pa-
rohiilor. Dar data nu at pe tine pune ? Dad. D-1 Ministru
to asupra, sa permutarea din oficiti eta o primesc, dar ea
nu o pot lua.
P. 8. Episcop al Dunarel-de-jo4; Ministerul 'I da 100
de let pentru transport.,
P., S. Episcop al Husilor: Candidatl de preott ea nu am,
Am opt parohit vacante in judetul. Vaslul, pi nu am pa-
Iroht. Am avut tar vre o dou& parohil In judetul Yalciu pi
www.dacoromanica.ro
MISDATE/1MS ST. SINOD 157
-Cu mare greutate am gasit un seminarist cu 8 clase i l'am

facut paroh. Pot 'Asa ed parohia cutare fara preot ? Apoi
la cine s'ar adresa Omenil pentru serviciile religiOse? A§a
-stam D-le Ministru cu acesta cestiune. Stam red de tot,
liar nu avem ce face. Dug. nu avem canlidati, pe supra-
numerarl nu'l putem permuta. §i acesta nu pentru ca Epis-
copul nu are autoritate. POte sa-1 stramute, dar nu se su-
pune, fiind-ca n'are unde Medea. D-vOstra oiceti sal radem
Barba. Dar nu putem sa-1 punem §i pe dinsul In imposi-
bilitatea materials.
P. S. Episcop al Ra,mnicului: Cer iertare, ca lad cu-
vintul pentru a doua Ora In acesta cestiune, care §i D-1
Ministru a recunoscut ca comports o discutiune tnsemnata.
Nu am creclut ca sa se generaliseze lucrul, ci am avut in
vedere exceptiuni cart nu slabesc ci intaresc regula. Nu se
pOte pretinde ca o lege sa. se execute necesar In Vote pre-
Nederile el, trebue sa. admitem §i exceptiuni §i pentru a-
ceste exceptiuni sa prevedem anumite modalitatt
Legea cumulului, pe care ae alt-fel nici D-1 Ministru nu
-a invocat'o cu mult& tarie, nu este contra ocuparel a doua
posturl, cand unul din ele se ocupa numal provizor. Pe cat
*it ea, acea lege nu permite a se ocupa doua posturl in
doua localitati departate. Dar In cazul nostru tot d'auna
-se Insarcineza ( u administrarea parohiel vacante preotul
din parohia cea mai apropiata. D-1 Ministru a observat a-
pot ca supranumeraril se Inmultesc. Nu se inmultesc, din
-contra scad, chlar daca se fac unele mijlocirl ca un supra-
numerar sa se mute dintr'o eparhie In alta, sad dintr'o pa-
Tbhie in alta numerul supranumerarilor pentru Stat este a-
cela0. .
P. S. Episcop al Husilor; D-I Ministru 'a inteles cred,

ca se fac preop supranumerarl.
P. S. Episcop al lamniculal., Nu se fac, sunt unit
care se permuta. Ed am avut unul care a clis, ca tote in-
ieresele Jul sunt in cutare comuna §i flini acolo un loc va-
cant §i mal ales ca i poporenil 11 cereail am aprobat ce-
Terea de mutare §i Ministerul a recunoscut'o. Dar prin fap-
tul acesta nu se sporesc, aceia§1 reman el. Trebuinta insa
.de preoll este simtita tot a§a ca §i pans acum. P. S. Epis-
,cop al Hu§ilor a ridicat cestiunea caselor parohiale.
www.dacoromanica.ro
In adever dad se va face o Imbunatatire mat simtitOre

la legea clerulul, acea Imbunatatire nu va fi alta de cat a
se lua dispositiunI ca sa se doteze parohiile cu locuinte
fixe pentru preotl, adich sa se inzestreze cu cash parohiala,
ci numar atunci Episcopul va putea usa, de autoritatea sa
cum cere D-1 Ministru, ca sa oblige pe un preot supranu-
merar s5. se duca, din casa ci mocia lul la parohia vacanta.
De alt-fel, legea actuala prevede sanctiunea pentru casul
and un preot supranumerar nu ar voi sa se mute din lo-
cul lul In alla parte. Legea spune, ca el nu va maI avea.
leafs, este o sanctiune destul de grea ci cii bite acestear
unit preott prefers mat bine sa se lipsesca ci de lefa ci. de
tot, numaI sa remana la casa lui, de cat sa se duca In-
tr'un loc unde va fi ca paserea fara cuib. Nu se pOte duce.
i pe not legea nu ne Iarta a face maI mult de cat ceea
ce ea prevede. De alt-fel cand se cere cate o Inlesnire chiar,
ca parohul WV faca o casa, se Intampina greutate. Am un
cas recent.
La mocia Babiciu din judetul Romanatl, movie Mardisti-
resca ce acum apartine Statului, exists un teren cu imprej-
muire ci un material lemnos.
Parohul de acolo mijlocecte la Episcopie prin Protoereir,
ca Ministerul Domeniilor sa cedeze parohiel acel material
lemnos ca sa se faca o casa parohiala. Fac mijlocirl la Mi-
nisterul Domeniilor ci mi se respunde, ca mocia Impreuni
cu imprejmuirile ci materialul s'ati dat in arena. ci toc-
mat .1a 1901 expiry termenu'. Se vede, ca domnil de la Mi-
nisterul Domeniilor nu au dat atentie cum se cade mijlo-
cirel facute, cad primesc In urma lamurirI de la Protoerek
ca terenul Impreuna cu imprejmuirea lul este dat easel cc6-
lelor ca O. se fad. un local de ccOla pe sema Ministeru-
lul de Guile, Tat materialul este pus in licitatie Inca de la,
1 Octombrie trecut. Ast-fel, can-I a fost vorba de a se face
o casa parohiala, ati dat fOrte putina importanta lucrulul,
d -nil de la Ministerul Domeniilor ci s'air marginit a re's-
punde, ca mocia cu tot to se afla pe ea este arendata. Bun
de tot. Ea Irma am facut din nos mijlocire, aratand cum
stall lucrurile ci am dis, ca precum terenul cu imprejmui-
rea s'a dat ccOlei, tot aca ci materialul lemnos sa se dea
bisericel pentru casa parohiala, cad ci bisericile ati. drept.
www.dacoromanica.ro
a primi darurl, ca si casa scOlelor. SA vedem ce se va face

acum. Am remas insa neindestulat cu respunsul D-lui Mi-
nistru de Culte, in ceea ce privesce tntrebarea pusi de mine
din capul loculul: ce selace cu preotii, cart in mod escep-
tional si provizoriu suplinesc parohiile vacante, pan& se 'Ate
gasi un preot demn a ocupa locul de paroh. Aci as dori
ca D-1 Ministru sa dea r6spunsul pentru care l'am rugat
si anume ca sa se faca si pentru preoti cum se face cu
totI functionaril care au tnsarcinarea provizorie,
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucciunel Publice:
La obiectiunile care le-a fa.'cut P. S. Episcop al Husilor si
at Ramnicului, ca piedica principals la stramutarea preo-
tilor dintr'un sat in altul este lipsa de o casa parohiala,
pot respunde cu InvetatoriI. $i InvetatoriI sunt silitI a merge
dintr'un sat In altul, unde nu sunt case de scOla si cu tOte
acestea se duc, cad dacl nu se duc perde locul.
.P. S. Episcop al Argesulul: Are un local de scOla.
Un Invetator din 10 are locuinta la sada, eel-I-alt.! nu ail,
stall cu chirie. Este de notat, ca multi din invetatoril a-
cestia sunt femel, care stall mai reit de cat dinsii, si cu
tOte acestea se duc, ca -stie de frica mea.
P. S. Episcop al Husilor: Este o persOna numal.
D. Ministru al Cultelor ri Instructiunel Publice:
Nu, aunt tnsurati si dinsiI, et . cunosc afacerea acesta forte
bine. Sunt 4000 de invetatori, si majoritatea Insuratl si cu
copil si cand ii stramut se duce si nu dice nimic. Cu atat
mat malt trebue sa nu qica nimic preotul, cad disciplina
trebue sa fie mai mare la preoti.
P. S. Episcop al Husilor: In limitele posibilulul.
D. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:
Este dator s5.'s1 faca rost. Nu clic, ca nu ar fi bine sa fie
casa parohiala, cad cum se va tinde sa se facs pentru in-
v6tetori, tot asa se va tinde sa se faca si pentru parohl. Dar
pang. atunci Biserica trebue sa piara pentru ca nu are casa
de locuit? Na este acesta causa, este ca vrea sa stea acolo
unde vrea el, nu unde vrea Episcopul; unde are pe tatAl
sell, ca sa pets sa stipAnesca satul. Acesta este adeveratul
motiv, si In contra acestel start de lucrurl trebue sa lucrati
cu energie, cad alt-fel va veni vremea cand sa nu'l ma!
www.dacoromanica.ro
160 DESBATERILE ST. 81140D
puteti Sine in frail. P. S. Episcop al Ramnicului dice, ea

nu am respuns la cestiunea platei parohilor suplinitori. Am
respuns cat a trebuit O. respund si nu am de cat sa res-
pund Inca odata.
Iata impresiunea mea: Starea acesta de lucrurl o consi-
der ca putin regulata. Ca un paroh sa suplinesca alta pa-
rohie; si cand nu s'ar putea face alt-fel de cat ca sa, trimita
un preot ca .sa ocupe o parohie vecina, sa nu fie acesta
de cat in mod cu totul trecetor, a's1 admite lucrul acesta.
pentru o hula dime, dar nu cred ca P. S. Episcop al Ram-
nicului are dreptate cand Vice, ca sa se pastreze starea
acesta de lucrurl ca o stare de exceptiune. Trebue sa ne
ferim de exceptiunl. 0 lege buns trebue sa nu aiba excep-
tiunl si cu atat mai mult este periculOsa exceptiunea acesta
in casul de fata cu cat ea ameninta sa devie regula. Sunt
Roman si Imi cunosc Cara si stiu, ca in legile nOstre cand
se face o spartura mica, acea spartura is mare avant! In
afacerea scOlelor, untie s'a facut o concesiune, acea conce-
siune a devenit o regula si regula rea ,i ap veVut ce
greutate am avut ca sa facem o lege buns.
Paziti-ve ca Ba nu patiti si cu acesta lege tot asa. Are
sa vina timpul ca preotil sä ye cela dime parohii, ca A
aiba doue lefuri si sa nu pOta sa'si vada de nici una din
parohii. Ell ye spun lucrurile cum Bunt. P. P. S. S. VOstre
le cunOsceti ca si mine, dar ell ye spun ca un om, care
este in afara de cercul afacerilor acestora, dar care le vede
ca un om strein, Si de multe on observatiunile din parte&
unul strein at' utilitatea lor, cats cei can sunt In curentul
atacerel isi da sema mai putin de miscare. De aceea sa.
nu luati in nume de MI observatiunile ce am facut, cad ele
se lega de o cestiune de cea mai mare importanta. Nu e
vorba de plata unul paroh, nu fac cas din acesta; o 4oiil.
plati, dar ceea ce este mai reit este nesupunerea preotilor.
Usati de dreptul care ye da legea, si nimeni n'are sa Via
ca faceti rea.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Prea Santiti Parintl
si kap, pe mine me impresioneza mult vorba care a Vis,
D-nul Ministru, en nesupunerea preotilor la autoritatea P.P.
S.S. VOstre. Apoi cand prin lege sunt dispositiunl, ca preotil
sunt pusi la dispositiunea Primarului si daca preotul din.
www.dacoromanica.ro
DESBATBRILS ST- SINOD .161
satul cutare saa cutare nu este in bun& Armonie, nu se

supune ordinilor Primarului, atunci e vat de capul lui, ce
void sa be mat faca?
Asa se intampla ande,influenteza doue autoritatt. Primaral
este acela care ditige interesele materiale ale comunel, si
el 's1 -face planul lul dupa ideile lul si dupt interesele Jul.
Baca preotul nu/ asculta sal fie supus la ordinile Jul ca
vataselul, atunci este vat de capul hit. Se Vice, ca preotul
nu se supune Kiriarhulul. Ea, de, sa m6 ertatl si sa nu ye
par& tea data void Vice acum, 4a momentul acesta, ca sunt
Mal batran de cat fratiile vastre si cunosc tam, biserica si
starea preotilor. Dar starea 4n barepeste preotul asta-11, sub
ordinile Primarulul, amestecat In Vote, acesta nu e bine,
acesta aduce desordine, aduce anarhie. Are sa ajunga preotil
O. nu mat fie supusl autoritatilor ecclesiastice, fiind-ca vine
cea-l-alts autoritate civila laic& si 'I Vice: Ea 11 dab bu-
catica de pain, mie sa le supul. Ce s& fad. omul acela,
om este si el. Sa ye aduc un exemplu. La fosta Monastire
Buhalnita. pe Bistrita la vale, s'a facut penitenciar, &lie&
pestera talharilor, ,Acolo era o gradina frumOsA, care a fost
lasati pe sema preotilor. Acum a luat'o si pe aceea. Ce pate
sa lac& preotul? Vine la Eparhiot.
P. S. Episcop al Dunarel de jos: Sunt mat multe
In categoria aceea.
I P. S. Mitropolit al Moldovel: Sunt adeverat multe
de categoria acesta. Asa nol In- Biserica nOstra au avem
autoritatea aceea, care se exercit& in Biserica Apusulul. Ni se
ipune c& sa 'i se raga barba. Acesta este graves Pentru ca
sa. ajungl ad, trebue sa fie dat judecatil Consistoriulul si
data sA simte nedreptatit are dreptul sa reclame si s& ark
revicluirea judecatil acelul Consistoria si apol se trimite la
alt Consistorla si In cele din -Emma, dack nu este multumit,
reclama la S-tul Sinod. Nol nu avem acea autoritate, acea
putere, sA Vicem: is -'1 de acolo si trimete-'I la America. Nu
putem face acesta.
La nol de aceea preotul este casatorit, este din localitate,
ca sä nu se stramute dintr'un loc In altul.
,Adevarul este; ca preotul trebue sa fie supug. Dar pan&
11
www.dacoromanica.ro
162 DESBATERILK ST. SINOD
acum la not era autoritatea Bisericesca canonic& tare, dar

de cand cu legea acesta, poreclita pentru inbunatalirea sOrtel
clerulut, s'a introduS in Biserica anarhia, ca preotul vine
cu fel de fel de pretentiuni, in cat nu, e in mina nOstra
ca s& le sdrobim acestea. Tot ce pot face este ca s& nul
primesc cererea lot sa se duce. in cutare loc. Ni se mat
spune, sal dad judecatil Consistorulut. Dar tine '1 judece.?
At set. i cu atat mat bine ca.nd cunt firescit set judeclitort.
Nu putem dar sal sdrobim, ca A clic asa, pe preott, dad.
nu se duc in cutare loc. Ce1-1-alit functionarl, invetatoril,
still, c& data nu se vor supune si-ad perdut painea pentru
el, pentru familie si copit. La not preotia nu se ia asa lesne,
ca preotia nu este o functiune. .
Am trait A and spunendu-ml cum a cuterui preot 'i s'a
cps, ca data dimisioneza din preotie 'i se de. Ida cutare.
Va sa click am ajuns ca se. se creda, ca preotia este ca
oil -care functiune, asta-cll este invetator colo, maine nu mat
este. Preoia este un dar sant, care 58 dg grin ru-
gaciunea qi punerea mainilor Arhiereulul qi 1211 se
mal ia de cat pentru anumite caucle.
P. S. Episcop al Dungrel de jos: Nu 'i se mat ia
de loc, numal se opreste.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: SA ia Prea Sante.
Ed am asistat aci in Bucuresct la Mitropolie cu 30 de ant
in urma, cum un preot, care se Meuse vinovat, a lost adus
la Mitropolie si dupa, formalitatile care erad atuncl s'a a-
dus in Biserica, l'a inbracat in vestminte afar& in pridvor
si a inceput se. citesca pentru preotia but, si ilicea; nevred-
nic este, rid icandu-I unul cafe unul din vestmintele preotestl.
P., S. Episcop al Dung rel de jos: SA lasem acestea
I. P. Sante .7i se. venim la cestiunea nOstra.
P S. Episcop al Su, ilor: Este bine ca eu asemenea
ocasiune s. Wain cunostinta de casurile, care se intampla
la not, si tot de °data s& ia cunostinte. si D-nul Ministru.
Apropo de aceia ce a amintit I. P. S-titul Mitropolit al Mol-
dovel, c& primaril dispun asa de preotl.
I. P. tS. Mitropolit al Moldovel: Ca de vatAsel. .
P. S. Episcop al HuOlor: Unit tin la preott si altil se
napustesc asupra bor. Am done Imprejurart de feint acesta.
Intr'o parohie este un catun departat. Preotul nu se duce
www.dacoromanica.ro
DESBATERILS ST. SINOD 163
sa slujiasca cu, rindul §i acola, dupe cum este stabilit. S'a

facut o cercetare, s'a facut done, trey. La Inceput am pe-
depsit pre preot ceva mai u§or la Protoerie. In cele din.
urma, la alta plangere §i cercetare, l'am pedepsit din noti
la Episcopie. i cand am chemat pe preot la canon, pri-
marul vine §i is apararea §i dice, cercetarea nu s'a facut
in cancelarie la not §i nu avem cuno§tinta de cercetarea
facuta, de Protoereil .
P. S. Episcop al Dullard de jos: Trebuia si se faca.
In cancelarie.
P. S. Episcop al Husilor; S'a facut In cancelaria Pri-
mariel de care atarna catunul §i la Protoerie, §i deci cer-
cetarea este in regula. Mai pe urma a yenit tot catunul la
Protoerie. Primarul de la biserica parohiala dice: Nu poti
pedepsi pe preot, ea nu s'a facut cercetarea in fata mea.
In acest ens trimite §i la Episcopie adresa. i ell am tri-
mis'o D-lui Prefect, cu intervenirea sa marginesca pe acel
domn primar in atributiunile sale.
Dl. Ministru al Czzltelor si Instrucfiunel Publice;
FOrte bine ati facut.
P S. Episcop al Husilor: In al doilea cas, Primarul
este contra preotului. Cestiunea era, ca un preot din E-
parhia Hu§ilor, se angajase cu locuitorii din catunul Miro-
nesa din judetul Ia§1, sa se duce sa le fie preot, pentru,
care lug §i un avans cam de vre-o 190 lei. In urma preo-
tul nu s'a mai dus, §i a reclamat la mine sa le dea banii.
Aci Primarul cu locuitoril erail in dreptul lor. $i eu am
cautat sa-1 satisfac pe calea administrative, punend in ye-
dere preotului sa intarca banii, ca alt -fel va fi oprit de
serviciu §i dat in judecata Consistoriului, aceea ce s'a §i
Intamplat. Consistoriul la randul lui Vice: No! dam pedepsa
preotului pentru, ca a frustrat buna credinta a locuitorilor,
dar ca sal scOtem banii, nu putem; acesta este treba ju-
decatorulut civil. Pedepsa ce 'i-a dat'o Consistoriul, eu fi am
aplicat'o. Pang. aci lucrurile merse In ordinea lor. De ad
Insa vine Primaria respective cu o adresa necuviinciOsa,
§i Vice Daca. P, S. Vastra nu puteti aplica sentinta data
de Consistor preotului cutare, nici sa'l pedepsitl ca sa nu
slujasca pana nu va plati banii, atunci Vedeti pans
unde merge cu insolenta ? Acesta adresa bine inteles, ca
www.dacoromanica.ro
-r
am trimis'o D-lul Prefect de Iasi, ca sa. punk, pe DI. Primar

In respect. In acesta, erOre a indus Inca si pe S-ta Mitro-
polie de Ia§1, de unde am primit oilele acestea o adresk
asupra acestul cas. Am espus aceste casurl D-le Ministru?
ca sa avep cunostinta si D-vOstra de. atitudinea si ames-
tecul Primarilor pentru sail contra, in afacerile preotestl.
i acesta este una din causele, care contribue la insubor-
donarea preotilor.
DI. Ministru al Cultelor si instrugiunel Publice:
Mull pe care,'1 semnaleza I. P. S-titul Mitropolit al Moldovel
si P. S. Episcop al Husilor nu este .numal pe capul Bise-
ricel ci si pe capul tutulor serviciilor publice.
Primaril de sate sunt Omen! intuit!, care nu's1 cunosc
ertati-m1 cuvtntul lungul nasulul, si de multe orl sunt
ispititi a se amesteca unde nu ati drept. Asa am §i eil cu
so:51a mai mutt de cat cu Biserica. De pops se mal sfiesc,
dar de tnv6tator) val de el ce-1 trage capul, and std red cu
Primarul. Din vorbirea I. P. S-tituluI Mitropolit al Moldovel
s'ar parea, ca aces! red result, din lege, ca organisarea
'Astra sociala ar da drept Primarului. Nu este legea acesta,
care da drept. Dad. Primarul face acesta trebue gil 'i se
dea peste deget si 'i se va da or!, de cate ori se va cu-
nOste ca. face lucrurl de felul acesta. Cum dat ell In afa-
cerile scOlei, tot asa trebue facut si la biserica. Preotul tre-
bue sa aiba independenta lul, dar trebue In acela§ limp sa
fie disciplinat fata cu superioril lul. Invetatorul tot asa sa
fie om cu demnitatea lu!, nu sluga PrimaruluI sail a Sub-
Prefectulul. El trebue O. fie ca soldatul In front, sa asculte
de mine si de superioril lui mai apropriati; cum asculta sol-
datul de ger eral, lot asa si preotul. Este un abus. Aceia,
cad_ fac neajunsurl preotilor, sunt earl din legea acesta,
Cat pentru mine, ceea ce pot spune I. P. S-titului Mitro-
pQht -al Moldovel despre casul de la Buhalnita, aceea este
iarasi un esces de zel din partea unor functionar!, care
vor s5i aduca veniturl mat marl Statulul. Asa am un cas cu
mosia Varaticu, careia 'i luase arenda. Ell am luptat cat
am putut si de cate orl se va ivi vre-un cas de felul a-
cesta void da concursul. Acum ca sa revenim la cestiunea
nOstra insist a dice: ca preotil trebue A. fie supusl legel
§i autoritatel P.P. S.S. VOstre, nimic alt-ceva.
www.dacoromanica.ro
Se pune la vot inchiderea incidentuluI §i se prime§te,

Se pune la vot propunerea emisa, ca comisiunea care
ire insarcinarea pentru cercetarea parohiilor, aceia O. se
(wive §i cu punctele care trebuesc madifi,cate lq legea cle-
rulul §i se prime§te.
P. S. Arh. Dositel,BotoqenOnu: Fiind-cl. este a lu-
.crare fOrtei seriiisa acesta pentru, modificarea. legel clerulul,
ail propune ca sa, se mai alegA Inca do! membri, ca. sal fie
duct
Vocl: Sunt destui trey membri,
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ridic qedintaa
edinta se ridica la orele 10 a. m. anuntandu-se cea
viitOre pentru Vinerl 22 Mal orele 8 a. m.
Preqedinte: t Iosif lEtrozolit Primat.

Secretar: t Pimen G. Piteqtenu.
qedinfa din 22 Maia 1898.
edinta se deschide la orele 81/4 a. m. sub prepdentia,

I. P, S-tituluI Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal ai r6spund present!. 13 P.P. S.S.
Membri, find In conceal P. S. Episcop al Dunkel de jos
*- P. S. Nifon Ploe§tenu.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Fiind In nu-
imer cerut de regulament, §edinta este deschisa.
P. S. Episcop al Ra,mniculuf, Secretar, citeqte sumarul
§edintel precedente,
In timpul citirel sumarulal D. Ministru al Cultelor §i Ins-
tructiunei Publice intra In sala qedintelor.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presediate: Pun la vot
sumarul vedinter precedente. Cine este pentru, ski bine-vo-
tasca a ridica mana.
S'a primit.
Se comunica §i se cite§te de la biroil urmatorul raport
www.dacoromanica.ro
cu No. 60 al Directiunel Tipografiel cartilor bisericesci, In

registrat la No. 201/98:
_Malt Preto afinfite Stapane,
In vederea, ordinului Tnalt.,Prea S-tiel Vostre on No. 139 din 19 Mai*

a. 43., 'ml permit a V6 niga sit bine void a incuviinta tipfirirea din not.
a Rindnelel Proscomidiel, in format de perete, a oelor patru &Intl E-
vangeliqtl, trebu'incloqi la sfinOri de biserici, a Catavasierulul, Octoihulni
celul mare till a Apostolulnl. Este de trebnintii a se tiprosi din not uces-
tea, precum result& qi din tablourile anexate de aceast5 Directinne la
raportul No. 26/98 cAtre halt Prea 8-tia V6str6,lucru ce m'a in-
demnat a face rugarea cuvenita prin raportul No. 44198.
Tot o data 'ml Ian libertatea a V6 mai rnga s5 bine voitl a dispune
ca sa se recomande acestel Directiunl textele despre care este vorba in
anexa ordinulul halt Prea Siid VOstre cu No. 340 din 5 Noembre
1897, afar de textul Panihidel, Inv6t6turei pentrn duhovnic qi
Al Inalt Prea S.%iei V6stre prea plecat fit spiritual.
Director (es) Dr. Const. Chiricescu.
P. S. Episcop al Ramniculul: 1. P. S-cite Prekiedinter

fiind-ca arum suntem la finale sesiunel, asa ca comisiunea
n'ar maT putea sa se intrunesca pentru a's1 da avisul asu-
pra acestel cestiunl §i a supune resultatul la aprecierea.
S-tulul Sinod, eu a0 11 de parere, ca S-tul Sinod sa aprobe
a se tipa.ri cartile, care se cer a se imprima din nat.
In cat priveste textul pentra Cazanie, deja comisiunea,
insb.rcinata. de S-tul Sinod cu revederea cartilor, a recoman-
dat Cazania tiparita la Ramnic la 1781, si rog pe S-tul
Sinod ca sa lncuviinteze a se imprima acea Cazanie.
Daca. S-tul Sinod incuviinteza ac6sta, sa se comunice a-
tuncl Directiunel Tipografiel cartilor biserice§11 ca s'a aprobat
reimprimarea cartilor continute in raportul seti.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: P.. p. S. S.
Parintl, cred ca i comisiunea, data ar fi putut sa se ocupe
de acesta cestiune, tot resolutiunea acesta ar fi ,dat.
Eix dar pun la vot propunerea P. S. Episcop al Ramni-
culul, care este de a se Incuviinta reimprimarea cartilor
cerute de Directiunea TlpografieT1, cum §i Cazania dupe cea
www.dacoromanica.ro
DESBATIMILE ST. SINOD 167
-tiparitA. la Ramnic in 1781. Cine este pentru, ski bine-vo-

iasca a ridica mans_
S'a primit.
Se comunica de la birou raportul Directorulul Tipogra-
fiel cArtilor biserice*ll cu No. 57, prin care solicita a'i se
acorda un concediA de o luna de gile pentru cautarea sA-
natiteI, In intervalul dintre 1 Iulie *i 1 Octombre a. c., iar
-cat pentru persOna care'l va suplini in timpul concediulul,
lass la Inalta chibzuintA a I. P. S-titulul Pre*edinte spre a
o designa set sa o alega D-sa, insa cu aprobarea I. P.
Pre*edinte.
I P, S. Mitropolit Primat, Preqedinto: Pun la vot
cererea de concediA solicitat de D. Director al Tipografiel
cartilor biserice01. Cine este pentru, sA bine-voiasca a ridica
mana
S'a primit.
Se comunicA de la biros petitiunea D-luI Profesor G.
Garbea, pe langl care Inainteza spre cercetare §i aprobare
doue exemplare din lucrarea sa Intitulata (Toy, poemA dra-
matica.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P.P. S.S.
PArintl, asupra acestel cestiunI, cred ca S-tul Sinod n'ar
putea lua acum nicl a hotarIre, fiind-ca autOrul in hartia sa
sere, ca S-tul Sinod s'o cerceteze, s'o aprobe i s'o reco-
mande tuturor parohiilor spre a Imbogati biblioteca parohi-
alA cm ea. Prin urmare, cred ca nu se pOte face alt-ceva de
cat.. sA mergi Ia comisiunea pentru cercetarea carttlor iii -
dactice, curaul secundar.
Voci; FOrte bine.
acesta propunere. Cine este- pentru, sA bine-voiasca a ri-
dica mana.
S'a primit.
P. S. Episcop al RAmnicului: I. P. S-site Pre*edinte,
dupa cum s'a vedut din sumar, P. S. Conon BacaOnu a
iipsit In *edit*. trecuta. Causa a lost o mica confusiune
din partea P. S. Sale, cad In ajun se vorbise despre finerea
*edintel *i se emisese ideia, ca *edinta sA se in dupa a-
mell. P. S. Sa a creclut, ca *edit*. 'Ara avea roc dupa a-
meda. Dna *tia cA *edinta va fi dimineta venea, cum a
www.dacoromanica.ro
168 DESBATERILE Sr SINOD
ci vent, ea s depuna la biro'''. -rapOrtele comisiunel din

care face parte.
Acosta find causa, care'l a fAcut sa absentezd In sedinia..
trecut6, e1 ye rog, sã bine-voit1 a motiva absents. P. S. Sale.
I. P. S. Mitropolit .Primat, Preqedinte: Se va face
rectificare.
P. S. Episcop al Argequlal, Raportor, citeste urmatorui
raport al comisiund de cantarl, Inregistrat la No. 206, rela-
tiv la manuscriptul Inaintat de D-1 Liviu D. Rap din Buz6a:
Inalt Prea Ban Fite Preqedinte,
Comisinnea penlau ceroetarea doper de rensiet bisericeset luttnd ou-
noseintit de petitia D -lul. Livin Dr, Itatf.u, prin care aratrt ca prin meg-
tenire intrand in posesinnea compositinnilor musicale gi corale (biseri-
cegt1 gi nationale) riSmase de la rbposatul Ciprian l'ornmbesen, cere spri-
jinni moral al S -tulnl Sinod i r6grs. eft bine-volaset a da bine-cuvin-
tarea sa gi a interveni la Onor. Minister al Cultelor ca o parte din
oompositiile bisericeol. gi nationals A fie tiparite pe cheltulala, Statu.-
lul In folosnl Seminarulul gi a altor goole.
Comisinnea cercetind oaetul trimis ca model a observak c6, eoprinde
uncle buotti, care nu se afro. in ritnalul nostra,. age, bucata intitulatL
Ozatoriu ce coprinde pericopa Evangelict (Luca XX.D144-46): Si era
la ora a gesea i s'a frtont Intnnerea peste tot primintul pang, la ora a
.noua.; gi s'all Intunecat s6rele ci s'ati rapt catapet6sma templulni gi stri.--
gand Bans at ills en. voce, tare: Iltrinta, in,manele 'tale Incredintez spi-
ritul me ti i ite6sta 4iAnd g'a dat spiritul; apol Taal nostru, Xptavi,c
itv&c.m. In Iordan botezfindu-te to DOmne, S-te .D-c).enle, hernvienl, res-
punsurile: .Pre tine to landim gi Pricesna: Lindatl pre Dorannl; gi ob-
servand A petitionarul .sere bine- cuvintare a fi eseontite de seminarigt1
foi prin urmare ar fi introduse prin biserioln snntem de piirere ea tote
compositiili musicale bisericeftl ale D-InI Porumbescn A fie Inaintate,
unel oomisinnI competinte, compust din maegtril renumiti de =siert, care
Imprennt en nu delegat al S-tulni Sinod, s& alegt bucritile, care at pug
tea fi. Introduse, in cornrile nostrei
In cola -ce privegte sprijinnl moral pentru imprimarea acelor buoit$, ore-
dem et, petitionarul ar facet bine a se adresa direct Onori Minister, care
ar putea alege nnele -bud* de Antece nationale. Cn aoesti ocasinne-
Comisinnea erode, eg, a sosit timpul ca sit se Intoemeset o Comisiune,
care A se ooupe serioa. on cestinnea 'bucittilor musicale, ee se Anti pe
www.dacoromanica.ro
la diferite oorurl, in interesul nnitifitel qi uniformitlitei ofingtrilor religiose.,

Mesta, fiind resultatul oereetarilor comisinnel, on emerenie se supune
delibergrel S-tuluX Sinod.
Raportor (es) fi aherasint al ArgepuIui
I. P. S. Mitropolit al .Moldovei: AsY avea de facut

.0 mica observatie. In raportul ce s'a citit am audit vorba
goratoriA, §i pe urma printre acestea §i cuvintul «pricesna,..
Ce insemneza acest amestec sail amalgam de yorbe ? ,Nol
avem cuvinte technice, cum este S-ta Liturgie, avem cuvintul
Kinonic, adia cantarea aceea, care se cAntA. and preotul
se Impartl§e0e. Pricesna este intocmai ca Pplonopita §i
ca i Obednita cuvinte slave. Negresit, era timpul and a,
cestea erati in us i se intelegeati fOrte bine, dar trebue
sa tindem ca sa venim la limba clasia a bisericei. Nol
trebue ss clicem Liturgie §i Kinonic, cum licem §i Heruvic.
Asemenea licem Acsion, fiind-ca cantarea acesta incepe cu
cuvintele: Acsion 'Ea-ctv.
P. S. Episcop al Argesului: I.. P. S-tite, acesta este
un caet de cantle, trimis ca model pentru antArile a ca-
Tor aprobare o cere Dl, Livia D. Ratiu.
D. Porumbescu, autorul acestor antari, a fost un com-
positor ,renumit. El are aid mai multe buati alese qi bine
aranjate, cum este de exemplu: 4Adusu-mi-am aminte de
proorocul ce strigAi §i alte multe bucAti, cari sunt fOrte
tine compuSe. In acest caet sunt' notate un flume/. de 185
.compositiuni, cantari i biserice01 i de cele nationale, §i
tocmal pentru acesta comisiunea este de parere, ca acela
care este In posesiunea acestul manual de cantari sl se a-
dreseze la Onor. Minister, aci We se va gAsi unele bu-
cap din cele nationale, care sa pOta fi introduse in §coll.
Asemenea din antarile biserice01 se Ste O. fie unele
tune, dar trebue o eomisiune specialA, care ski le studieze;
cad not comisiunea actuala pentru antarile biserice01, nu
.avem elementele trebuitOre ca sl le cercetam §i sa ne con -
vingeui dace sunt bine compuse. De aceea am clis, ca co-
misiunea este de pArere, ca sA se alega a ticomisiune din
emeni competenti, bun! maestri de musics, care sA studieze
acest manual de antral, sa alega pe cele ce sunt mai bun
www.dacoromanica.ro
spre a fi Introduse In tOte corurile, acI din nefericire, a-

vem §i dirijorl de corurl, cari nu sunt pe deplin consciutl
de misiunea for §i fie-care introduce in cor ceea ce voe§te
§i adesea orY ascultam prin bisericl compositiunl, cari nu-
mai biserice§ti nu sunt. De aceea este bine ca S -tui Sinod
ski is o mesura, ca In tOte aceste cIntarl corale, ce se cantle
prin bisericl sa fie o uniformitate, cum sunt §i cele puse pe
psaltichie, care nu sunt variabile.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Prea tOte a-
cestea a§a le-am Inte les i e0, dar observatia ce am Mut,
a fost numal asupra cuvintulul «pricesnA).
P. S. Episcop al Argequla: Acesta este o espresiune,
care se intrebuintez& In biseria §i mai ales prin Bucovina,
de unde'l autorul.
L P. S. Mitropolit Primal, Preqeamte: Ne mat ce-
rend nimenI cuvintul, pun la vot conclusiunile raportuluL
Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica man&
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesaul, Raportor, cite§te urma-
torul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Revisteli
si Tipografiel; tnregistr. la _No. 207, relativ la datoriile ce
ati protoiereil la jurnalul «Biserica Ortodoxa Roman6.2. :
malt Prea SUM() Prefedinte,
Comisinnea pentru luarea socotelilor Tipografiel si Reinsta S -tulu'(

Sinod, deliberind asupra rapOrtelor P. S. Presedinte al comitetulul Re-
dactor, No. 66-73 inclnsiv, prin care are% of unit din ,protoerei
Ames in urmi on aChitarea snmelor -oe datorese, tainnind, ca ei ar fi in-
mat banil de la preoti )-iti nu vor sa '1 inainteze din cause necunos-
cute yi ca prin urmare continufindu-se tot ast-fel s'ar impiedeca mensal
regulat al revistel, T6g5, pe P. P .S. S. Chiriarhi respectivi sit Is pig-
snrile ce vor gfisi de euviinca pentru achitarea sumd ce datorese.
Protoereil sfimagi in urma on plata sunt:
Le B.
Protoereul de Tecuci datoreza suma de 3244 13
,, Patna 1634
-
77 7/ 77 11
Botosani ,, 7/ 11
3510 13.
?I Dorehoi » /7 71
1000
, Back. 1/ t7 /7
2006
www.dacoromanica.ro
Protoereul de Suave datoreza suma de

I, ,
,,,
Olt -
Valcea
71 71
, 4200
3834 --
2670 56
r, " 11 71
TotaL 19298 82
Ada dar suma datorit5, numai de 8 Protoerei, mai ral de plata, se
ridica la suma de aprope 20,000, pe lang5, datoriile ce plank& mai a-
_supra fle-carpi protoerea,
Starea acasta de lueruri este cu total anormala, caci nu se pdte in-
'elege pentru ce cussernicil Protoerei nu cauta a's1 xegula sittuqia cat
mai neintarziat.
Dad, nail preoti ar intardia on plata abonamentului, pentru ce nu
se is masuri contra for ? Pentru ce cucernicii Protoerei nu inainteza
late de sod preoti sari chitantele eel putin pentru oa sa nu planeze
-asupra for banuial& ca ar specula banil streini ?
Pent= aceste motive comisiunea este de parere ca P.P. S.S. Chiriarhi
respectivi sa ia, masurile ce be vor credo de cuviinta pentra a se plati
datoriile.
Avesta fiind resultatul oeroetarilor comisiunel ou smerenie vin a'l on-
pune cunorptintel S-tului. Sinod.
Raportor: (ss) f Gherasim al Argefailuf
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerend

nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulul. Cine
e-ste pentru, sa bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
Pe S. Arh. Conon Bacadnu, Raportor, cite te urn35.-
torul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor didac-
tice-religiOse cursul secundar, tnregistr. la No. 199, relativ
la matuscriptul intitulat: Catehism pentru §cOlele Normale
i secundare de Protopresbiterul Simeon Popescu:
_Malt Prea Sinfite Stiipane,
Comisiunea pentru ceroetarea cartilor didaotice de invetamint religios
-curs secundar, realasa de (Atm S-tul Sinod, In eedinte, sa de in 1 Kalb.
-ourent, compusi End din P. S. Atanasie al Ramnicului, P. S. Pimen
Pitegann gi subsemnatul Arh. Konon Bacadnul ,Raportor, continuan-
du-0 luergrile sale din treout, art luat din nofi In ceroetare Manuscrip-
tal intitulat: Catehism pentra 'abide Normale 0 secundare de ambe
.sexele, compus din doug part!, lucrat de catre Protopresbiterul S. Po-
iescu, profesor la ec6la Dorman's, de Institutori din Capitals.
www.dacoromanica.ro
/72 DESBATERILID ST. SINOD
Despre care Catebism, ce aft mai feet ()date fn cercetarea ear teomi-
sinnea respeotuos snpune la ounosointa S-tului Sinod urmeterele:
Cittebismal acesta, se intituleze. in partea I Dogmele bisericei or-
todox°, explicate ca avend de base. Simbolal credinfei nestre. Tot ma-
'terialul seu este tratat in doua secciani; dintre care, in secfluaea r
despre Revelatianea Diving, ouprinde 2 capitols, yi anume: cap. I"
tratand despre Revelafianea naturala salt indirecta 9i cap. I1 despre
Bevelapanea directs. Hem secfiunea II, Drepta credinca despre Dam-
-neged qi fapiele la1. Impertite gi acesta fn trer capitols 9i anume:
cap. I despre Dumneeil, cap. II despre biserica gi cap. PI des-
pre viata vecinica.
Deci partea acesta a catebismalui dogmatic la care comisiunea 9i.
n treouta sesiune a S-tului Sinod a observat gi a insemnat mai multe-
erori dogmatics, pentru ears qi epinase de a sic Inapola antorului se&
spre Tevedere i corectare, flind acum lnate 4n oea inai de aprope cer-
oetare, se tede lndreptata de °etre autotul d In locurile pe care co-
misinnea le-at fost aratat. Dar de este-date,' comisiunea a mai gesit
-91 uncle erori becorectate, pe care 1e -a fost insemnat In manuscript.
la locurile respective. Pentra care deg One dud acele erorl nu vOr
fl indreptate, Comisiunea 'Spinoza' de a nu se aproba aceste, parte a.
catehismulni, Intitulatit Dogmele bisericei ortodoxem
Cat privesce tnsa partea II-a a acestui catehism, care tratezil des-
pre Morale, breftini, apol 9i asupra acestel Terti, comisiunea a con-
statat urmatarele:
Mal Intel, ea se imparte in 2 partea generals vi partea specials..
Apol, partea 1 sale Morale generaii dupe, a trateze, mai multe teotit
mai insemnate, terming on explicarea celor 9 fericiri evangelice, a-,
amend dupe, fle-oars paragraf cite mai multe citafiuni biblice, conlir-
met6re a ideilor sustinute gi milt instructive pentru cititor.
Ajungend apol 7a partea II salt specials- a imjarte In sactian4.
dintre care, sectinnea I, explicit cu -deamenuntul Decalogul bible. Sec
fianea II, trateze despre datoriile omului, impart& pe capitole; dintre-
care, :cap. I copriu4end datoriile omului.-cittre Dumne4ett, la cult' ex-
plicit yi rugeoiunea Domnului, datoriile &etre biserice, explicend 9i oele
9 psnznci ale 13isericelj, Cap. al II-leatratez6 datoriile cittre noi-in-
line, sub feluritele raporturi; Cap. III datoriile cetre apr6pele, sub ai.
feritele 4or oategoiii. T6te aceste .materii; proportional Impertita.in 25.
de lecfiuni Icolsse. Dupe care material de noum insemnat, comisiunea
Mai constata cum A: Autord a- introdus In text tete observerile 9i
corecterile ce a e'en fost flout Ia prima corectare a oestei sale.
www.dacoromanica.ro
Drept care, ii avend to vedere oa manuseriptn1 %sesta, in a Il-a

parte, nn coprinde nimio ce ar putea fi impotriva i`nvetfitnrei -Sf,. Bi-
sericei Ortodoxe Romfine, yi mai avend in vedere a inviltfiturile mo:
rale din el aunt expose metodic 9i intr'un mod nyor de priceput on
$i eui.
Opininnea comisiunel este, as S-tul Sinod ar putea sa bine-vidasd,
a aproba acAstfi a II-a parte a catehismulut numitit Moi.ala crq-
timid Cu atfita mai ales ca, se 0 singe chiar o mare necesitate prin
'collie pentru care este cleating.* fiinA o luerare en mutt mai supe-
tnturor acelor de pfinfi acum existente. Dator fling autorul, ea
dupe imprimare sa presinte cancelariei S-tulni Sinod manuscriptul,
en corectiirile original-8 dimpreunfi en nu exemplar imprimat, spre con-
trolare. Drept care Inalt Prea Sfintite Staptine, en eel mai prof-and res-
pect, sub-semnatul Raportor le yi supun acestea la Liana apreciere si
aprobare a S-tnlui Sinod.
Raportor (ss) 3 Arhiereul Conon Bacaonul.
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucfiunel Publke:

Cu privire la cartile, pentru care se cere aprobarea pentru
invetamIntul secundar, fare sa prejudec felul cartel in sine,
a§I raga pe S-tul Sinod sa -suspende hotartrea sa pane se
va regula cestiunea prograinelor.
P. S. Arh. Conon Bacadnu: Aceste carp, D-le Minis-
tru, sunt pentru cursul normal primar, a caruia programa
analitica este deja_ stability §i nu cred sä se schimbe tqa
curand; iar nu pentru §c6lele secundare -a carora programa
de acum Inainte este vorba a se alcatui In conformitate cu
legea ncua a Instructiunel. Pentru care lucru comisiunea
din care am onOre a face parte §i al careia 'i sunt rapor-
torul, de psi ati vadut presentate la S-tul Sinod deja manuale
de curs secundar, dar In adins au amanat cercetarea for
pang dupa stabilirea programel analitice la cursuri1 se-
cundare.
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice:
Atand numaI am nimic de 4is. Credeani ea este pentru
Licee a caror progrania este In lucru, a, a ca nu qtim ce
turnura La lua programa. De aceea, rog pe S-tul Sinod, data
8ocote§te, sa se pronunte -astipra acestel carp', §i In special
asupra parte de credin(a. Cat pentrir Minister, nu se va.
www.dacoromanica.ro
174 bESBATERILE ST. SINOD
putea da nicl un fel de aprobare acestel card, pang. nu se

va vedea, data este in acord cu programele ce se vor face.
P. S. Episcop al Rgmniculul: Tocmal asupra acestul
punct aveam de is Si eu ceva. Comisiunea S-tulul Sinod
se rqte§te curat asupra fondulul cartilor, spre a vedea Intru
cat doctrina ce ele contin, este sal nu conforma cu a bi-
sericel nOstre ortodoxe. Bine Iuteles ca orl-ce 1ucrare e0t6.
de la S-tul Sinod merge la Minister, potrivit unel adrese,
care s'a comunicat S-tului Sinod, ca Ministerul 's1 reserva
dreptul ca sa se rostesca singur In ceea ce privqte intin-
derea materiel §i partea pedagogica.
Nol n'am facut de cat sa observam fondul §i ne-am rostit
asupra fondului cartilor, despre care trateza raportul.
Cat privottie forma lor, adica modal espunerel §i intin-
derea materiel remane ca Ministerul sa hotarasca mal de-
part ceea ce va cede de cuviinta.
P. S. Episcop al Argeqului: Dupa cum am veVut din
raportul comisiunel, o, parte din cartea acesta este respinsa
de comisiune, ca neintrunind conditiunile cerute sail avend
Ore-care bucati cam intunecate sail nepotrivite cu inveta-
tura bisericel nOstre; lar partea a 2-a Ins& comisiunea o
gasqte buna.
Eil cred ca, de Ore-ce partea luta.% este respinsa, ar tre-
bui amanat5. §i partea a doua pani se va indrepta §i partea
intala, conform observatiunilor facute de comisiune, fiind-ca
ad este o unitate a unel singure carp.
Acesta este opiniunea mea §i decI Wept lamurirl de la
comisiune.
P. S. Arh. Conon Baca6nu: Tin sa dati inc'o data
lamurire la cele Vise de D-1 Ministru al Cultelor, pentru
cartile de invetamint secundar, ca trebue sa amanam cu
studiul manualelor, care se presinta pentru curs secundar,
aceea ce nol am §i facut, cad nu se scie cum va fi pro-
grama analitica definitiva.
Cartile acestea insa, pentru care am venit cu presentul
raport, sunt de invetamint normal prima; §i la aceste §cOle
normale primare, programa, cum am. Os, este definitiv sta-
bility §i pe basa acesta am creVut ca trebue sa studiam
manualele acestea relative numal la curs normal primar.
In ceea ce privesce cele Vise de P. S. Episcop al Arge-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 175.
§ulul, ca dad. s'a respins partea I-a ar urma sa se respingi

*i partea a II-a; Iata cum sta lucrul: partea intala si par-
tea a doua nu este o singurg carte la un loc, ci fie-care
este ale o carte sail cate un caet deosebit, asa a, par-
tea luta% se intitulez5.: «Dogmele Bisericel Ortodoxel ; Tar
partea a doua se intituleza «Morala cresting.) si prin ur-
mare, dacg respingem caetul !ntal, care este partea intala,
putem sa admitem caetul al doilea, care este partea a doua
§i care dupa cum v'am aratat formezl un manual a parte
cu totul deosebit de partea intala. Aceste explicatiunl am
avut de dat ca raportor.
P. S. Episcop at Ba,mniculul: Ed rog pe S-tul Sinod
sti bine-volasca a aproba plrerea comisiunel.
I. P, S. Mitropolit Primat, Presedintg: P.P. S.S. Pa-
lint!, dupgi cum atI audit din conclusiunile raportului, co-
misiunea a gksit buna partea a doua, a caret aprobare o
si cere; cat privesce pentru partea a doua, comisiunea s'a
exprimat, cg. sunt Ore-care WV nu bine definite sail ho-
Mete.
N'ar fi bine ca acele OM, care nu sunt bine definite
comisiunea sa le semnaleze?
Voci Sunt semnalate.
P. S. Arh. Conon Baca6nu: Le-am. semnalat in text
cu cernela rosie, paging. cu paging., anume pe unele ster-
gendu-le cu totul, ca fiind de prisos, Tar pe altele corec-
tandu-le asa cum ar trebui ski fie imprimat.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Atunci forte
bine a facut comisiunea. Pun dar la vot conclusiunile ra-
portului, care sunt pentru admiterea pallet a doua O._ pen-
tru respingerea pallet intala. Cine este pentru, sa bine-vo-
%sea a ridica mana.
S'a prima,
P. S. Arh. Conon Baca6nu, Raportor: citeste urma-
torul raport al comisiunel pentru cercetarea cartilor didac-
tice religiose, Inregistrat la No. 202, relativ la manualul tuft-
tulat: «Explicarea Evangheliilor) de Protopresbiterul Simeon
Popescu:
Ina& Prea Sanpte Stapane,
Comisiunea pentru cercetarea cartilor didaetiee de Invetdmint
www.dacoromanica.ro
176 DZSBATERILE ST. SINOD
-religios, Ja cursul seoundar, reales& de catre Stul ,Sind in gedinta

de Ja 1 MaTil curent, compusg. hind din: P. S. Atanasie al Ramni-
culuT, P. S. Pimen Pitegtenu gi subsemnatul Arh. Conon Baca6nul
Raportor, continutindult Jucrarile sale din trecut, au luat din noil
in cercetare manuscriptul ce se latitnleza Explicarea evanghailor
pentru gcolile normale primare gi seaundare, de ambe aexelel elabo
rat conform Programulur in vig6re de Proto-presbiterul Simion Po-
pescu, profesor la gc6la Normal& de Institutor! din Capital&
Deci, asupra acest manuscript, ce au mai fost odatit In cerceta
rea sa, dar atuncea retnapoiat lautoruluT sgu spre revedere gi corec-
tare, comisiurea acum din nou au conatatat urmat6rele:
Manuscriptul de f aftt, observat find in lguntrul sin, cuprinde nr-
mgt6rele materil, ce tratezg despre tot aceea ce se vede anuntat
prin titlul ce'l porta, gi anume:
I) Explictirile din Evangheli numat pentru galele primare (ast fel:)
Cl. II, Trimestrul I gi YI, bucgtile respective din Evanghelia de
la Mater gi Luca.
Cl,. III cursul mediu gi el. III gi IV cdla ruraltt, trimestrul I
gi II, bucatile respective din Evanghelia Mate!, Luca gi Mama.
Clara IV, Trimestrgl 1, II gi III de la loan dupg judeoata, m6r-
tea pi Invierea DomnuluT.
II) Pentru ficolile normale in special. Mal filial: Evangheliile Du-
minicilor de la NOT pang la Dominica Cinotileoinfir, apoi de la Du-
minica tuturor afintilor gi pane la Duminica 32 dupe Rusalif; Idem
de la Dumineca Vamegului Ili pang la a Floriilor, plus cele despre
Nascerea Domnului, Taerea imprejnr, Magh de la rgsarit, Fuga
In Egipt, Uciderea pruncilor gi reinapoerea in Galileea. Mal adao.
gandu-se la sfirgit gi vre-o cote -va liografil de ale sfintilor.
De la tote Evangheliile Duminicilor anuale, citeza textul numaY in-
teputul- §i sfirritul la fie-care, fail sa fie pus intregul text de faftt; aga
cg: despre textul acestor Evanghelia, nu putem sat 724 dam nice o pd-
rere scum. Credem Insg, ca va fi pus la tipgrirea eventual& mumat,
textul munoscut de cgtre S-tul Sinod, dupe buna ji corecta tradu-,
sere veche de in M-rea ,17eamtulut.
Apoi, gi mat ?e aprOpe examinatt1 act sta lucrare am faclut cg
planul matualuluf, conform scopului urmarit, este bine conceput;
materialul este nemerit gi bine tratat; afartt de vre-o ctite-va locum,
ce aunt de cake no! corectate. Tote explicatiunile date, aunt au bung
chibzuire combinate gi bine acute; Tar aplicarile kor maI pretutindenT
la viata practicg gi moralizatere a tinerimeT gcolare, dovedegte pe
www.dacoromanica.ro
DESBATBRILE 9T. SINOD 177
n vrednic profesor gi bun pedagog. Explicind pericopele gvan-

gheliilor Duminicale, pat/Tilde cu multit fine de spirit cele mai pro-
funds nuance de idea, gi Is aplicii apoi in modal eel mai potrivit
vietat practice morale. Prin comparatiunt bine rgugite complectezit
diferiteler locuri laconic() ale ,pericopelor gi ale versetelor ce '1 vin
la rind. Prin alte comparatitml bine alese Intre iadaismul gi Ogg,-
nismul veclg, ajunge la favorabile ocmclusiani pentra biserica creg-
tina de pretatindenea. In fine: awl se vor mai introduce de catre
autor, fn acest manual core,ctttrile f' cute pi artitate de catre comi-
siune, apoi cartes ac4sta va putea fi unica in felu ail Omit acuml,
pentra °collie vizate prin ea; pi va putea indeplini 42 mare lacuna,
de malt sim it fn tot inveldmintul Normal primar.,
Pentru care lucru, Comisiunea i. conclude cum at: S-tul Sinod,
ar putea acorda inalta sa aprobare gi bine cutrintare, sere tiparirea
gi fntroducerea prin guile a acestuT manual de explicatiunile evan-
gheliilor.
Dator fiind autorul, ea, dupg imprimare stl presinte cancelarier S-tu.
luI Sinod manuscriptul cu corectdrile originale, dimpreuna on un exem-
plar imprimat epre controlare.
Drept care Inalt Prea S&n%ite Sttipine, subsemnatul raportor on
cel mai prof and respect le fi supun pe acesteala inalta apreciere
fi aprobare a S-tului Sinod.
Itaportor: (ss) t Arh. Conon Baca,onal
1. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ve fac urma-

tOrea Intrebare: At.1 semnalat i In acest manuscript par-
-tile, care trebuesc Indreptate?
P. a Arh. Conon BacaOnul: Peste tot locul le-am tn-
semnat i aci cu cernela, ro§ie §i multe cuvinte nepropril,
le-am Inlocuit. Acest manuscris, Impreuna cu cel mai de
sus raportat formeza peste 120 Ole, pe care anume mi-am
dat ostenela de a le citi cuvint catre ctivint Si de a le ad-
nota, dupa cum se vede pe be -care a parte.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne cerend
nimenl cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului.
Cine este pentru, sa bine-yolasca a ridica mana.
S'a pri mit.
P. Sr Episcop al Ramnicului Raportor, cite§te urma_,
12
www.dacoromanica.ro
torul raport al comisiunel pentru luarea socotelilor Tipogra-

fiel si Revistel, toregistrat la No. 203, relativ la cartile, care
si . se dea pe Ia scoll ca premil:
_Malt Prea SAnfite Prefedinte,
S-tul Sinod in sedinta sa de la 8 Maid a. c. a admia prapunerea

P.P. S.S. Episcopi de llusi Fli de Eamnic, ca unele dintre cartile
ce se afla In depositul tipografiei cartilor bisericesti sa se roduca,
din deposit si ea se trimita P.. P. S. S. Eparhiott spre a le imparti
gratis pe la diferite biblioteci si a le da ca premii pe la Semina-
rii si alte scdle cu prilejul ImpartireT premiilor.
Pe temeiul acesteY propuneri, comisiunea pentru luarea socoteli-
lor Tipografiei si ale Revistei Biserica Ortodoxa Romans" supune
la cunoscinta g-tului Bincal urmatdrele:
Directiunea Tipografiel a Inaintat S-tului Sinod o data cu rapor-'
tul asupra gestiunei tipografiei pe anul financier 1897/98, Inregis-
trat la No. 103 de la 4 Mar a. t., un tabloa de situatia depositu-
lui de carp la 31 Martie a. (3.
Din acest tabloti se pdte vedea lamurit atat miscarea intregulut
deposit de Ia 10 Noembrie 97 pane la 31 Martie a. c. cat $i car-
tile ce s'ar putea reduce din deposit, aril a se prejudicia case ti-
pografiei.
Deol avand In vedere tabloul acesta, precum si trebuinta neapa-
rata de a usura pe cat posibil din greutatea cea mare a depositu,
lui tipografiei si Revistei, pang Ia construirea unef magazil, ce nu
se maT pote malt timp mina, comisiunea opineza a se scbte din
deposit urmatdrele card:
1) Bib lia de Buzau In 5 tomurT gi anurn,: 200 exemplare torn I,.
175 tom. II; 171 tom. III; 174 tom. IV si 178 tom. V,
2) Carte de Rugiactuni 3000 exemplare.
3) Enciclica patriarhala 700t) exemplare.
4) Legea organics §i Regalamentele-S-tulut Sinod 1000 exemplare,
5) Psaltirea mica 2600 exemplare.
6) Rig-alamentul costumula 372 exemplare.
7) Studii despre Ierarhie 40' 0 exemplare.
8) Cele 64 cuvinte_ale S-talur I. Chrisostom 745 exemplare.
9) Invatatura crestinesca de Pr. §tefaneli 2996 exemplare (I-1I).
10) Raportal S-tului Sinod asupra paroblilor b700 exemplare.
Tote aceste cal vor fi repartisate pentru fie -care Eparhie dupe
www.dacoromanica.ro
numerui judetelor el gi se vor expedia de Direc$iunea Tipografiel

Ia Regedintele Eparhiilor fn soopul aid mat- sus aratat.
Acestit opiniune a sa, comisiunea vine on smerenie prin subscri-
sul a o supune In deliberarea §i aprobarea S-tuluf Sinod,
Raportor: (ssj t Atanasie al RAmnicalai
I. P. S. Arh. Pimen P.aeqtemv N'al avea nimic de

cps fata-de conclusiunile, la care a ajuns comisiunea In-
sarcinata cu studierea acestel cestiuni; asl voi insa sa se
preciseze gi maT bine modul cum are sa se distribue car -
ltile si care anume card. Raportorul este de pArere ca car-
tile sa se dea pe la diferite biblioteci cum §i la impartirea
premiilor, i dupa ce ne-a aratat un catalog despre cartile
-call alt sä se dea i cars st pot ridica din tipografia car -
iilor bisericesti, am audit mentionandu-se in acel catalog de
Biblia de Buzati, de legea organics. §i regulamentele S-tulul
Sinod, despre studiul ierarhiel etc.. Eli gandesc ca S-tul Si-
nod ar fi bine sa hotarasca ca aceste carp sa se dea mal
ales bibliotecilor parohiale, 'far fiu pentru premil, de Ore-ce
acestea sunt carp, care trebue sa le albs in mans preotir;
a§a spre pilda studiul Ierarhiel, facut de reposatul Melchi--
sedec, de asemenea catehismul par. tefaneli, de trite aceste
carp nol avem trebuinta qi e bine s5. fie In bibliotecile pa-
rohiale. Numal atunci O. se dea §i pentru premil, cand vor fi
mai multe exemplare de cat biblioteci parohiale sunt.
Am vedut ca comisiunea este de Were ca i raportul
de parohii sa se imparts la premil. Ed, cum §i P. S. Ws-
tra., cum5001 cuprinsul acestul raport. Raportul acesta de
parohil este primul concept de formarea parohiilor in Cara
nOstra. Acel raport a fost mal tarditi modificat, asa ca as-
ta-di na are nits o valOre, dace. ar intra in mana until ci-
titor, sate inteo biblioteca n'ar fi de nici un folos.
Al fi dar de pArere, ca acest raport salt volumele a-
cestea, cad sunt fOrte multe la numer, sunt pole doue, trel
mil exemplare, cum se face i cu alte tipariturl, sa se vinda
ca hartie maclatura din care se. se fad. un venit Tipografiel.
P. S. Episcop al Rlmniculal: Lamuririle ce pot da
P. S. Pimen Pite0enu, sunt urmatOrele: Mal final P. S. Sa
a admis in principia conclusiunile raportului. Prin urmare
www.dacoromanica.ro
in abesth privinta n'am nimic de adiugit. In ceea ce pri

veste insa distribuirea, tndata ce S-tul Sinod a aprobat.
conclusiunile raportdlul, Chiriarhil carora li se vor trimite
cartile le vor distribui cum vor gasi de cuviinta. Nu avem,
not sa le dam lectiuni cum sA le imparts. Prin urmare,
°data ce cestiunea este ast-fel resolvita, a mai reyeni asa-
pra modului cum anume sA se dea si cum sa se Impartai
cartile este de prisos.
P. S. Arb. Pimen Pitesteanu: Am ascultat cu mult1
placere esplicarile date de Pi S. Episcop al Ramnicaluf, dar
ye declar ca -nu'ml a trecut prin minte sa dati lectiuni P.P.
S.S. Episcopi de si In S-tul Sinod si de la S-tul Sinod pu-
tem lua tots lectiuni, mai ales not cel tinerl.
Am creclut Insa a este bine, ca P. P. S. S. Episcopi sa
auda aid In S-tul Sinod, care ar fi cea mat buns m6sura,
ca aceste cart! distribuife si aduca un folos real bisericeI.
.1. P. S. Mitropolit al _Moldova: Dar tine se intere-
seza sa mai cumpere aceste cart!?
P. S. Arb. Pimen Pitestenu: Numal pentru bibliote-
cile parohiale.
P. S. Arb. Calistrat ParlAcenu: Eu sunt de opiniune
contrarie in ace sta cestiune. Veld ea raportorul spune, ca,
are sa cads podul de la casa Tipografiel, data vor mai
exista cartile acelea acolo, din causa multimel st greutateI
lor. Eli Intreb: pan& acum de ce n'a caclut? Am 4is, ca eu
sunt de opiniune contrarie aceleia de a se lua cartile de
acolo si a se distribui pe 1a biblioteci parohiale si pe la
Chiriarhl §i iata. pentru, ce Acesta institutiune in adev&
este a S-tului Sinod numal ca parte administrativA, dar-
averea a apartine Ministerulul Cultelor find-ca, dupe cum
ye aduceti aminte, s'a dat de Ministerul Cultelor o subven-
tiune Tipografiet Putem bol acum sa facem pomana, sa le
dam ca, premid sail sa le dam Episcopilor sA le imparth
Eu sunt de parere sA ie lasAm acolo, cad Biblia de Mize&
tot se pOte cumpera cu' un pret minim si se pot gasi p.ma-
tori sa si-o procure. Apoi raportut acela pentru parohili care
se afla intr'un num6r considerabil, despre care si P. S. Pi-
men Pitestenu spune, ca nu mai are nisi o valOre, s'arpu-
-tea face ceva cu dinsul, cad este chiar material ca hartie.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOIY 181
Prin urmare Bunt de parere sa nu se ridice nicl o carte de-

acolo, chiar dad, nu va avea nicl o valdfre.
Dad, greutatea apasa pe Tipografie prea mult, s'ar putea
gasi un mijloc ca sa se is de acolo si sa se pung. trite°.
camera, tntr'un dalap si cred ca. se `va cere de tine -va sa
le cumpere cu un pret cat de lnic, dad. void sa micsoram
pretul cartilor, dar ea sa le dam gratis, nu inteleg. Mentin
dar cele ce am clis.
P. S. Episcop al RAmnicalui: Comisiunea a venit cu,
acest raport pe basa unel propunerl, ce se facuse In Vila din
sedintele -S-lului Sinod si pe care S-tul Sinod a adniis'o. In
area propunere se spunea, ca parte din cartile de la Tipo-
grafie, anume acelea care nu se intreba sa se reduch din
depositul Tipografie) i sa se trimita pe la Chiriarhl spre-
a le da ca premil la scoll Set a le distribui pe la diferite-
biblioteel.
P. kS'. ,Arh. Calistrat BArlaclenu: Ce? Nu se mai In--
freba de Biblie?
P. S. Episcop al .1?(Imniculul: Nu s'a vindut de cat
una singura,
P. S. Arh. Calistrat Barradenu: Fostul Director al Ti-
pografie) este aicl si ne pOte spune.
P, S. Arh, Valerian.;_Rginvicenu: .5e intreba si de
Biblil si de catehism, dar mai rar.
-4 P. S. Episcop al Ra,mniculut: Comisiunea a avut In
vedere raportul Directiunel despre gestianea Intrega a Ti-
pografie). In ace) raport este vorba de miscarea depositulut
de la Tipografie. Din el am observat ca in 5 lunl nu s'a
vindut nicl un esemplar din aceste carp.
NoI am lasat In deposit un anumit num& de carp si am.
opinat a se lua de acolo, dupa'tum s'a veclut din raport,
numal exemplarele neimperechiate.
Cand este vorba dew premil, este destul sa dal copilulul4
o carticica si copilul are sa spue cu bucurie: am lost pre-
miat i la premiti mi s'a dat acesta carte de Mitropolit sari
de Episcop. Acesta este o mangaere pentru copil, ca pe
viitor sa se siliasca a inv6ta si maI mult.
Acesta a fost opiniunea, tare a admis'o S-tul Sinod, si
pentru care comisiunea a venit cu taporta Dee! dar sant
www.dacoromanica.ro
1.82 DESBATERILE ST< SINOD
de opinie contrarie opiniunel P. S. Calistrat BarlAdenu, §i

v6 rog, M. bine- voiti, a admite conclusiunile raportulul.
In ceea ce privWe propunerea P. S. Calistrat casa se
.ia cattle din pod §i sa se pun in alts camera., et rog pe
P. S. Presedinte al. Comitetulul Redactor, ca data ar putea,
sa facA P. S. Sa acesta, dad. gasqte unde sa le pune, cad
unde este depositul Tipografiel este §i al Revistel «Biserica
Ortodoxa Romani, ; pan& atuncl ling, sa bine-voiasca a
ne da voe sa venim cu acest resultat al lucrarei nOstre §i
sa rugAm pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a'l aproba.
I, P. 8, Mitropolit Primat, Presedinte: Ne- mai ce-
rend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea facuta de P. S.
Calistrat Barladenu. Cine este pentru, sa bine-voiasca a ri-
dica mana.
Numal treT. Prin urmare s'a respins.
Propunerea P. S. Pimen Pite§tenu mi se pare a este in
unire cu conclusiunile raportulut
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Da, numal sg. se preciseze.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:- Pun la vot
-conclusiunile raportulul comisiunel, impreuna cu cele es-
primate de P. S. Pimen Pite§tenu. Cine este pentru, A
bine-voiasca a ridica mama.
S'a primit.
P. S. Episcop al lihnnicului, Raportor, cite§te urma-
torul raport al comisiunet pentru cercetarea cartilor didac-
tico-religiOse, cursul secundar, inregistrat la No. 205, relativ
la manuscriptul de Morala a D-lul Haralambie Dumitrescu
§i a D-lui IOn Andrei Si Diaconul Chirica:
Inalt Prea Skipie StElpane,

Comisiune9 pentru cercetarea cattilor de InvgpmInt religion, cur-
sul secundar, 'nand In eercetare manuscriptele intitulate: Morala
°reciting, pentru neut geolelor secundarel presentate S-tulni Sinod
.apre aprobare de catre D-1 Haralambie Dumitrescu, licentiat In teo-
logie ui profesor la gimnasiul din Campu-Lung, an petitia fnregis-
tratit la No. 28/98 preeum vi .eel presentat de D-1 Ion Andre! yi
Disc. Gh. Chiriel, lieentiatI in teologie ii profesorI la Ploe§tI, su-
pus S-tului Sinod en peti %ia inregistratI la No. 44/98 smerit aduce
-la cunoptinta 8-tulut Sinod urmittbrele:
www.dacoromanica.ro
Mannscriptul D -lur Haralambie Dumitrescu este indreptat scum

potrivit observarilor facute de comisiune in sesiunea trecuti; iar
manuscriptul D-luT I. Andrei 9i DiaconuluT Gb. Chiricii, cuprinde-
invetittura moral& a Biserioel nostre in mod cored espusa.
Drept care, comisiunea opinezI a se aproba aceste manuscripts
in ce privesce fondul lor, ca sir- Y didactics.
Resultatul acesta- comisiunea on smerenie '1 supune la deliberarea
8-tuluf Sinod.
Raportor: (se) j. Atanasie al Ramnicu lui
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerend

nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulut. Cine-
este pentru, sa bine-volasca a ridica mans.
S'a primit.
P. S. Episcop al Argesulal: I. P. S -site Presedinte, sunt
ale-va minute de and S-tul Sinod a aprobat conclusiunile
raportulul comisiunel pentru cercetarea artilor de music&
bisericesa si In special acea lucrat& de D. Porumbescu.
In conclusiunile raportulul se spunea, a este bine s& se
formeze o comisiune, compus& din maestril renumitt de-
musia, care Impreuns cu un delegat al S-tulut Sinod ss
alega buatile, ce ar putea fi Introduse in corurile nOstre.
Acesta este conclusiunea raportului.
Asa dar rog pe S-tul Sinod, ca conform votulul dat a
supra conclusiunilor acelul raport, sa bine-voiasa a inter-
veni la Onor. Minister de Cu lte, cad numal Ministerul ar
putea sä alega o comisiune din maestri renumip de musia..
In ceea ce priveste delegatul S -tulul Sinod, eu ast pro-
pune pe P. S. Pimen Pitestenu, fiind-ca P. S. Sa sta Inf
Capital& si ar putea s5. se Intrunesc& mat des cu meinbril
acelel comisiunt.
I. P. S. Mitropolit Prima, Presedinte: Pun la vot
propunerea P. S. Episcop al Argesulul de a se mijloci la
Minister pentru numirea acelel comisiunt; iar P. S. Pimen.
Pitestenu va fi delegat din partea Stu tut Sinod. Cine este
pentru, sa. bine-voiasa a ridica mans.
S'a primit.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Intr'una
www.dacoromanica.ro
184 DESBATERILE ST. S NOD
IDESBATERILE
pedintele trecute s'a discutat asupra, cestiunel unui preot

paroh de la Biserica Mantulesa din Craiova,. Si dupa multd
-discutiune s'a luat hotIrirea urmatOre:, Ca acesta cestiune
sä se discute and va fi present pi D-nul Ministru. Daca
bine,voiti a se cliscut& acum, ca sa flu, remaua neresolvata
acesta cestiune, api rugs, pe P. S.- Episcop al Ramnicului
sa bine-voiasca al, da o desvoltare cat mai suficienta, ca
-sa pdta asculta pi D-nul Ministru.
P. S. Episcop al .RAmniculul: Itelatiunile ce pot da
asupra acestel afaceri le iad chiar din raportul protoiereului.
Cu ocasiunea ducerel mele la Craiova, nitre alte cestiuni,
'Ai se pane inainte pi acesta, cu prilejul urmator: A venit
Ia mine preotul, care este supranumerar acolo Si 'mi a spus,
di ar dori sarpi reguleze situaliunea lui, sa fie numit el
paroh, cad parohul, care a fost numit acolo dupa cat-va
limp a fost destituit. '1-am spus sa!mi faca o cerere, dupa
care void trimite pe protoereti O. cerceteze cum stall lucru-
rile pi void avisa. Preotul 'ml a facut cerere; am primit'o
la $8 Aprilie, am trimis pe protoereti, pi protoereul 'ml re-
fers urmatOrele (citepte parte din raportul protoereulul).
Din cele ce'ml supune la cunoscinfa protoereul, se vede In
adever a la biserica Mantulesa din Craiova este o anomalie.
'In 1894, erat dol preoti la acesta biserica, care se certa1
intre dinpil, care sa fie paroh. Din causa acesta, neincetat
erad cereri la Episcopie. Unul aducea felurite acuzari asu-
pra celui-l-alt. Episcopul, ca sa faca linipte, a clis: Ffind-ca,
dol se arta va captiga un al treilea. N'a numit nici pe
unui din el paroh, ci pe un altul. Si era tinut de lege sa
fad, apa, fiind-ca legea prevede, ca la numirea de paroh
sa se prefere preotil cu titlu. De aceea, predecesorul meti,
numepte ca paroh pe preotul Plevianu. Supune la cunos-
cinta Ministerului acesta numire pi Ministerul o recunbsce.
Par. Plevianu numit paroh se duce la Biserica. Diva cat va
timp insa, Epitropia spune ca nu voepte sal primesca pi
trimete in sensul acesta un raport Ministerului. Ministerul
respinge mai Intal cererea Epitropiei, spunend a e contra
legel. Dar Epitropia nu se descuragiaza, ci continua atitu-
dinea sa pi trimite din not raport 'la Minister in acesta,
cestiune. Ministerul mai in urma revine asupra adresel, prin
-care recunoscuse pe parohul numit conform legel, apa. ca
www.dacoromanica.ro
DRSBATERILE ST. SINOD 185-
de catt-va anY acea Biserica nu are an paroh in regull.

De aid se vede cb. exista a anomalie acolo. Parohul care
e de drept pre§edinte al Epitropiel lipseste si tOte afacerik
Bisericet se gireza de -ce! do! Epitropi mireni, ce4 ce 'e ea
totul in contra legel. S-tul Sinod a discutat cu mult Interes,
si en multi blare aminte acesta cestiune !deo sedintt Pre-
cedent& si a decis sa se comunice si Dv. acesta, stare de
lucrurl, ca sa bine-voitl a lua mesuri a se pune la cale
lucrul, a se aplica legea §i a se introduce ordinea la acea
biseria, Fund-ca Dr. suntett aci acuin, v6 rog i ea din
not. sa bine-voitY a dispune cele ce vett crede de cuviinta.
Ed cred, a preotul Plevianu este numit conform cu legea-
de catre Minister si veil face bine ca sa, spunett Epitropiet
sit se conforme lege!, sa lase pe preot se.§1 saute de pa-
rohie 0 sa'vl exercite drepturile sale.
Dl. Ministru at Cultelor si Instruciiunel Tublice:
Prea SAO Parinti, afacerea acesta despre care mi s'a
verbit 0 in mod incidental a S-tul Sinod nu o cunosteam,.
dar am cerut dosarul si l'am studiat.
Iata ce result& din dosar, care sunt cel putin, Intampi-
narile: Epitropil spun, ca I3iserica acesta este o biserica.
care se Intretine din fondurile et, care are Epitropil el pto-
priI, 0 numirile de paroh nu se fac de cat in Intelegere
cu Epitropit 0 Episcop.
P. S. Episcop al HuVlor: Sunt cite -va Biserid care se
administreza singure, cum este S-tul Spiridon din lad 0,
Domna Balasa, cred ca acesta nu ,antra' intre acelea,
b-1 Ministru at Cultelor si InstrucOunil Publice:
Sunk institutiuni cart traesc din averile lor, 0 ca care nu avem
nicl un amestec. Nici nu ar fi trebuit !Ate sa scrie Ministerulut
-ca a numit pe Preot, cad data, nu'l platim nicl nu ne ameste-
cam. Daca Epitropit nu vor sa'l plates* ce putem face? Nu a-
vem mid un mijloc ca sal fortam. Acesta dovedesce mat mult,
ca numirea s'ar fi putut face in Intelegere cu Epitropil si Epis-
cop si acesta esplica si rostul legel, cad alt-fel nu s'ar pu-t-.
tea face.
P. S. Episcop at Husilor: Trebue sa se observe dad.
e in 'conformitate cu art. 12 din lege.
Dl Ministru al Cultelor si Instrucciunel Public&
www.dacoromanica.ro
Este .acolo un Epitrop care are calitatea acesta, cu titlul de

ctitor, ca este din familia celor cart ail facut Biserica, si el
face parte din Epitropie cu dreptul acesta. Cum sal del eft
afara? §i in orl-ce cas nicaerl nu am drept sal daft afarA.
P. S. Episcop al Husilor:11 di Prefectul afari,
D-1 Ministru al Cultelor ,71 Instrueriunel Publice:
Dace. Prefectul ar putea, eft a§l putea mat 'nainte. Asa ca
nu lied alts situatie, de cat ca Epitropit sa fie in intelegere
cu Episcopul.4
'MI aduc aminte Inca de un hicru. 'Mt pare WI ca nu
am dosarul aci, dar pe cat 'ml aduc aminte, Epitropia spu-
nea ca inainte craft dot preotT §i nu se intelegeag Antre
din§il, §i s'a numit al treilea. In acest timp Biserica era
in reconstructie §i prin urmare avea trebuinta de econo-
mic. Preatul acesta trebuta sa coste cate 2400 let pe an,
vi cu banil ace§tia epitropia avea sa taca alte lucrad. Acesta
a fast motivul pentru care nu l'a putut primi.
Acestea sunt elementele cestiuneI, Acum sa gasim solu-
-tiunea. Dati -mi mijlocul ca sa putem lua mesurl.
P. S. Episcop al RAmnicului: Mijlocul este acesta:
ca biserica de §i are fondurile sale; epitropil sant ale0 qi
functioneza conform cu legea. Iata ce spune Protoereul: (ci-
tesce raportul ProtoereuluI partea privit6re la EptropT).
Prin urmare, hot trebue sA usam de prescriptiunile leget.
Daca epitropil nu observa prescriptiunile legeT, sa fie revo-
cal §i inlocuiti cu alil.
D-1 Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice:
Sa urmarim lucrul in mod practic. Presupunem ca dupa rapor-
tul acela al ProtoereuluI, 'ml iatetlharth., me pune!l in cuno§-
-tinta, de §i lucrul este clasat la Minister, cad dureza acesta a-
facere de 4, 5 anti §i ca sa fie scos din dosar, trebue Wart la-
.0ep interventiune. Ce trebue sA fac atuncl? Sa scrim Primariel
ca sa destitue pe Epitropul pe care l'a numit ea. Acum una
din douA on ca primaria '1 schimba, sat We nu'I schimba,
hind -cA Primaria este o autoritate independentA, nu pot sA
'1 daft eft ordin,. Daca 11 schimba, trebue sA numesca pe
alto. Dar dad. nu'l schimba ce fac eft? Dar cel care e a-
les de enoria.§1? DacA cel de at doilea nou numit de Pri-
mArie nu ese din lucrarea care este deja hotarita, ce pu-
iem face?
www.dacoromanica.ro
VedetT ca lucrul este fOrte Incurcat, §i nu este a§a de

lesne ca sa'l scotl pe acel Epitrop. Dar chiar scotandu-1
i pun end altul in loc, lucrurile tot nu s'aa regulat.
Care ar -fi apol situatiunea? Presupunetl ca preotul s'ar
recunOsce. El atunci, pe cel 4 .ani de Ole ar cere lefa, §i
acesta ar fi imposibil sa se admits. Ar fi sa se dea loc la
un proces, care ar fi far& sflr§it.
P. S. Episcop al Ramnicului: i aka va face protest
El este numit in conformitate cu legea §i recunoscut de
Minister, bar Epitropia nu are de cat sa implin6sca pres-
crierile legel.
P. S. Episcop al Argeqului : Amintesc S-tulul Sinod, ca,
cu ocasiunea discutarel incidentulul acestuba, adica cu oca-
siunea petitiund preotulul Plevianu pentru regularea situa-
tiunel sale, am arAtat un cas identic din Eparhia mea, la
Slatina, unde Primaria a revocat un paroh de acum 2 anl,
sub motiv ca .nu ar fi administrand bine Epitropia.
Parohul acela a fost numit din 1895 de Episcop §i re-
cunoscut de Minister. Din anul 1896 se schimba lucrul. S'a
gasit un pretext, a nu s'ar fi administrand bine parohia,
acela, i s'a adus un inspector financiar, D-1 Constantinescu
dad. nu m6 Irqel, care a cercetat situatiunea 4i nu a ga-
sit nici o neregularitate, de cat a s'a incasat 200 lel fari_
sa se treca in registrul de veniturl, cad registrul era lust
de autoritatea comunalA Si nu avea unde sa be treca. A-
cesta a fost motivul, ca s'a destituit Epitropia intrega, se
Intelege §i parohul. A numit un alt Epitrop, D-nu Aldea,
§i aka a remas numal un singur Epitrop numit de Prima-
rie, cad preotul paroh a fost inlaturat. Ed nu am putut
sa recunosc acesta destituire, fiind-ca era contrarie legel.
Un preat paroh nu pOte O. fie destituit, de cat in urma
unel judecati, a unel hotarirl consistoriale. i cum nu s'a
gAsit nicl o vina asupra lul, in gestiunea administratiel pa-
rohiale, nu am putut sa consimt la revocarea care o facuse
D-1 Primar. A remas lucrul deci incurcat, i de atunci pa-.
rohul nu primesce nimic, de §i 41 face servicid regulat la
Biserica.
Sant qi alte Bisericl cu venituri In Eparhia mea, dar
merge lucrul fOrte regulat. Aqa de exemplu: La Pite§tI sunt
www.dacoromanica.ro
184 DESBATER1LS St S1NOD
clou5 biserici, 8-ta Vinery care are veniturt suficiente, ba

Inca. mat r5mane ceva, dar aunt Epitropl >cu frica Jut Duni-
necleti. Parohul respectiv In unire cur Epitropil administreza
fOrte bine veniturile parohiale, le Intrebuinteza bine, esce-
dentul '1 depune la Casa de depunert conform legel.
Mat este o alta Biserica Malca-Precisla i Greet unde este
-0 administratie parohiala tot de felul acesta, si ad aman-
doue mosit ppi veniturt ca sä pdta Intretine personalul et.
Ma mir cum In Slatipa nu se 'Ate face administratie tot
rtn felul acesta, cum se face In PAWL si nu se pOte aplica
legea, ca parohul sa fie presedintele acelet Epitropil, si s5.
lucreze In buns tntelegere cu Epitropl.
Rugam atuncl, daca s'ar putea O. se revina la lege si
mat ales -era o discutiune In S-tul Sinod, unde se gasea
ca Primarul de acolo nu a procedat corect, pentru ca nu
'este dreptul lut de a Inlatura un paroh din parohie. Ni-
menI nu pOte destitui pe un sub altern, de cat acela care
"1 numeste. Ar putea A. fie destituit de Episcop direct, sad
i In urma cererel D-lut Ministru, care tarasT, cand se nu-
mesce un paroh, consimte la numirea sa. Dar o data ce
acesta a fost recunoscut de Ministru ca paroh, si a girat
afacerile parohiel timp de, an an si mat bine, cred ca a
lost nelegal Inlaturat i nelegal este si acum neplatit de
cet-l-altl dot Epitropt. Preotul vecjendu-se nepastuit a si In-
ceput actiunea pe cale civill, dar fara nict un resultat, fiiind=
ca aci este conflict Intre autoritati.
Rog pe D-1 Ministru a lua masurl in privinta acesta. Sa
atraga atentiunea D-lut Primar, sad sa intervina pe larva
-colegul sell de la interne, sa dea ordin Primarulul sa res-
pecte legea clerulut, tar preotulut carula i s'a oprit salariul
2 ant, sa 1 se dea..
Daca situatiunea acelut preot va fi asa de grea, In cat
sa nu mat stea acolo, scar putea permuta, dar sa se re-
.cundsca dreptul sell, sa reintre In fine In lege, sa fie pa-
roh i cet-l-alts 2 epitropl sa gireze afacerile parohiel, cum
'a facut Si mat 'nainteJ
P., S. Episcop al Husilon Era vorba de cestiunea Preor
tulut I. Plevianu de la Cralova.
Intrebarea este daca Epitropia acela intra tare Epitro-
pfile prev elute de art. 12 din lege.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE ST. SINOD 189k
Acest articol 10 are regulamentul sea special, regulamen-,

tul epitropiilor. Dace, acea epitropie intra sub prevderile
art. 12 din lege, negreOt ca ea trebue se. se conduce. de
esplicatiunile ce se dau §i de modul de administrare at a-
verei, preve4ut in regulamentul Epitropiilor biserice§tI.
Dace. Epitropia nu, prime§te pe paroh cu de la sine pu-
tere, pi nu vrea se. scie nicl de Ministru, nicl de Chiriar-
hul respectiv, de nimenl, ce putem face, de cat numal ca
,Episcopul se. inchida Biserica. Cred c5. are Episcopul atata
drept acolo, and nu se reguleza afacerea. Dar cum am In-
leles ell din cele spuse de D-1 Ministru, pare a ar fi o epi-
itropie independents.
Dl. .Ministru al Cultelor si Instrucriunel Pub lice:
Ada afirma elr
P. S. Episcop al Hufilor: Mi se pare ca. In legea co-
munala mint prevedute anume bisericile acelea care sunt
' independente. Scim cs sunt: D-na Bala§a, S-tul Spiridon
din ta§1, S-tul Spiridon de aid, Biserica Cretulesea. Acestea
-se conduc de ap4emintele for propril, dar cele-l-alte trebue
la se conduce. dupe. regulamentul Epitropiilor, cu We. c5.
mie nu-ml place nicl modul independent ale Epitropiilor
,citate, care tind Ore-cum a Inlatura autoritatea Chiriarhiel
'respective i fac de la sine ce vor. Dar In fine, cand se
,va veni la modiiicarea legel, se va vedea ce e de tacut.
Dl. Ministru al Cultelor si instrucflunel Publice:
Este legea red facuta, pentru ca cele done articole, 12 §i
15, sunt redigiate a§a, In cat orl -cine le pOte invoca cand
it vine la socotele.
Voiti cauta ins& §i eu se. ma lamuresc, .prin mijlocul es-
plicatiunilor acesto contradicerl, and P, S. Episcop al Ram-
'mt va trimite interventiunea aceea, cad lucrul este
ingropat de 4 and de 4ile, $i trebue se. '1 aducem la dis-
.cutiune. Dace. Ministerul a dat dreptate Epitropiel, pus
la adapostul art. 15.
P. S. Episcop al .R.0,mnicului: Nu 1-a- dat intal, mat
ipe urma a revenic
D, Ministru al Cultelor qi Instructiunel Publice,
Acesta in virtutea art../ 15, care s'a invocat din chiar in-
terventia Epitropiel de acolo §i Ministerul a ciis, ce. avend.
www.dacoromanica.ro
190 DESBATSRILE ST. SINOD
fondurile sale, numirea nu se We face de cat In intele-

gere cu Epitropia §i kpiscopul.
Tat a. care a fost teoria Ministerulul.
Nu am scris nimic in acesta afacere. Dar ca sa se a-
duel lucrul In discutiune, Si sa se fixeze care ar fi ade-
v5rata teorie, rog pe P. S. Episcop al RamniculuI, sa spun&
teoria sa, §i sa ved care este cea adeverata.
P. B. Episcop al Ramnicului. Ti a sa adaug, ca bi-
serica .acesta. primesce §i ea din subventia care o da Minis-
terul la parohiile urbane.
D. Ministru al Cultelor si Instrucriunel Publice;
Punet1 §i acesta In hartia ce'mi veil trimite.
P. S Episcop al Ramnicului: Reese din raportul pro -
toereulul. S'a dus la fats loculul, qi spune ca acesta hi-
serica, de i are fondurile sale, nu este recunoscuta intre
bisericile independente.
D. ,Ministru al Cultelor si Instrugiunel Publice:
Acesta este o afirmatiune. Cu cea-l-alts afirmatiune cum se-
face? TOte acestea trebuesc cercetate, rescolit tot In Minister.
De altmintrelea, ca legea este incomplecta, este ca nu
pune sanctiune. Spune ca parohul se va numi aka sari a§a.
Dar dad. Epitropia nu'l recunOsce, nu spune ce trebue sa
se faca.
P. S. Episcop al Ramnicului: Se rev6c5. Epitropii care
nu'O indeplinesc datoria
DL Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice,
Daca sunt de aceia cart pot sal revOce, dar dad. este ales
de enoria0?
P. S. Arh. Pimen Pitestenu: i pe aceia putetl.
P. S. Episcop al Husilor: Dad. nu '0 Indeplinesce
datoria, parohul face cunoscut Episcopulul, care intervine
la Prefect Vi aka mal departe.
DL Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice:
P6te ca acesta interventie nu s'a f4cut, de Ore-ce std, la
Epitropie 6meriiI ace0ia. Faced acesta interventie.
P. S. Episcop al Rtmnicului: lad act de acesta.
Dl. Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice:
EA nu cunosc pe nici unul, sunt absolut strein de dtnil.
i daci a fi luat vre-una din hotartrile acelea, s'ar fi putut
www.dacoromanica.ro
DESEATERTL E ST. SINOD 191
dice, cA este Juatg.In dorinta de a face bine far& interes

si s'ar fi putut ibAnui ca yoesc sl apar ceea ce s'a amt.
Eu tusk nu am iscAlit nimic in acesta afacere.
Tree acum la casullaratat de P. S. Episcop al Argesului.
Sa nu credeti cum ca intreprind sa apAr Primaria. Pri-
maril 'ml dau si mie netaz ca si P, S. VOstre. De cat in
-ceea ce priveste pe Preotul Pascal, care a fost revocat de
acolo, de si pOte ca a fost revocat in contra textului lege!,
nu'ml, aduc aminte incidentul, Aar pun in vedere lucrul a-
cesta: ca preotul trebue BA fie agent de pace, iac acest preot
este preot bAtaios, a ridicat tOta lumea In ,contra la De
altmintrelea Epitropil nu aveail nici un interes ca srl sce-
t1.... (P. S. Episcop al Argesului intrerupe).
SA, me lAsat.1 sa spun ce am pe inimA, Vi le-am spus
P. S. VOstre in particular. Este un preot care cauta galceva
unde nu este. Din causa acesta s'a pus red cu Primarul,
cu totil. A cul e vina? Cad alt-fel ar fi putut sta farA, sal
supere tine -va.
ye spun un incident particular. Inspectorut scolar s'a dus
sa faca o inspectie si a gasit mijlocul sa se certe §i cu
-dinsul. Ce sa mai lic e0 despre un asemenea om? De alt-
mintrelea se vede din corespondenta lui,ca, de un an de
Bile m'am ocupat de acel preot,am citit corespondenta
lui tinuta cu M inisterul si se vede aprinderea lul din tot
-ce scrie. Dar eel cari traesc cu dinsul ye Inchipuiti cA cause
de certa nu o sa. le lipsesca. Din acesta causa s'a ridicat tot
felul de neajunsuri, din cari una este neplata lefel, care o
justifica cg. nu s'a purtat bine ca administrator al bisericeI.
A adus pe inspectorul financiar si raportul nu a fost fa-
vorabil preotului. L'a scos dator cu vre-o 2000 lel.
P. S. Episcop al Argesulul: Nu a, trecut 200 lel in
registru. Daca ar fi luat 2000 de lei '1 dam in judecatA.
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucfiunel Publice:
Nu'wl aduc aminte bine cifra. As1 i citit dosarul ca sa am
afacerea in memorie, dac5. asl fi stiut cA se va deschide
afacerea acesta aci. Raportul inspectorului '1 a gAsit vina,
si acesta a lost natural, un motiv pentru ce1-1-alti Epitropi
ca sal inlature de la parohie. Iata motivele. De altmintrelea
de preotul acesta am sa me plang si el. La Te-Deumul de
la .8 .Aprilie, acum dol anI, a refuzat sa fad. serviciit. A-
www.dacoromanica.ro
192 DESBATERILE S. SINOD
testa era un molly' stficient ca sa perdA tot dreptul lul de

paroh. Acum In urma am o denuntare, drepta Safi nedrepta,
acesta nu pot s& o spun, 6A hu e lucrul cercetat de mine,
ca is haul de la preoti, cane se duce O. faca o anchelL,
in sat. Exist& o constatare fAcut5. de Sub-prefect, el a cerut
ban de la preoti, Este o constatare fAcuta cu martorl. Nu
le-am controlat tete acestea, dat vi le spun. Fie ca va fi
adeverat, fie cg, nu va fi adeverat, acesta dovedeste ani-
mositatea care este intre 'preot §i concetA tenii lul. i cAnd
e tine -va cu gAlc6vA in sat, jumatate vina este i a lul.
$i pentru dinsul am sigurantA. Ca este §i el de yin& §i pete
in cea mai mare parte, cad 'Y stiii chracterul...
P. S. Episcop al Argeqului: Se dice c& preotul acbsta.
este turbulent §1 din causa acesta V a aprins pae in cap.
A§I putea s& spun de unde vin .neintelegerile acestea.
Dl Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publicez
tits de unde yin? SA ye spun et.
P. S. Episcop al Argesului: i ea §titi.
In comuna Dragane§ti, pe unde se afla sub-prefect on
Domn Ghirgiu, pe cand preotul se afla in exercitiul fund-
tiunel, cad e§ise cu icOna, sub-prefectul l'a ridicat cu gian-
darmii §i'l a tinut cincl ceasuri inchis. Preotul cum a salmi
Ile acolo 'mi -a telegrafiat.
Dl. Ministru al Cultelor ,si InstrucOune1Publke:
Cand acesta ?
P. S. Episcop al Argesulul: In anul 1895. IndatA ce-
am primit telegrama a trebuit sa trimit pe protoereil In
cercetare. Protoereul se duse. Prefectul InsA. AflA de acesta
i voeste s5, merga cu protoereul. Protoereul zelos de da
toria lug §i ca sA nu fie influentaf, se face O. are o anchetA
la alts biserica §1 Toga pe D. Prefect s& bine-voiasca a'l
lAsa. ca.-nu 'Jae s5. merg5.. $i se duce apol de face singur
anchela i constata, ca cele spuse d6" preot sunt adevi rate.
tin fapt asa de gray nu a putut .fi trecut cu vederea §i
l'am semnalat Dint Ministru de atunci. S'a supus casul
Consiliulul de Mini§tri. Vi Dl. Sturdza a bine-voit a lua me-
sfirt In contra. Sub-prefectului §i l'a destituit. Dar in urmi,
afht ca l'a: numit Director de Prefectura, l'a, luat Prefectul
pe linga sine?'
De la sine se intelege ice uri nermpacata trebue sa. aibi.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILI BT. SINOD igg
contra preotulul Pascal, care este i Protoereti §i este legat
de acel domn Ghirgiu.
be atuncl necontenit intrigi cu Epitropit Ba la o biserica,
tocmal_ in ajunul Pascelul s'a trimis telegrama M. Sale Re-
gelul and nu era aci, ce. li s'a Inchis biserica. D-nul Mi-
nistru nu a avut timp sa se ocupe de aceste cetiunI, find
ocupat cu legea Instructiunel.
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucclunel Pub lice:
Cu biserica de la Uri. til). de ce a telegrafiat M. S. Re-
gelul, ce. a ridicat antimisul in ajunul Pascelul.
P. S. Episcop al Argesului: A fost Revisorul Eccle-
siastic anume pentru acesta si a constatat, a biserica era
in mina i era imposibil a se mat le.sa.
DI Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:
Numal putea se. dureze Inca un an ?
P. S. Episcop al Argesului; Daca nu se lua mesuri,
nu, cad Biserica era fOrte crepata.
Dl. Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:
AO *Nut efectul, el s'a revoltat satul. Cum era se. §tie se.-
lenii, a dace. crap, biserica sA se Inchicle.?
P.f S. Episcop al Argeqului: Numal telegrama a lost
revoltatOre, satenil nu s'at revoltat.
Dl. Ministru al Cultelor Si Instrucriunel Publice:
Nu -a fost pus motivul acesta de Protoeret.
P. S. Episcop al Argesului: Nu puteam lua ell res-.
punderea dace se drama.
,D1. Ministru al Cultelor si Instrucpunel Publice:
S'a pus In vederea preotulul a era dator 40 de lel.
P. S. Episcop al Argeqului: In ceea ce prive§te a-
cuzarea, ce. preotul Pascal ar -fi luat 40 de lel, nu cunosc
bine afacerea. Dar cunosc un lucru: el find absolute. ne-
voe de a se permuta un preot supranumerar la alte, pa-Y(
rohie, la Comanita-Delenl, ce.c1 acolo sunt doue comune
intrunite in parohie §i este un singur preot In etate de
peste 80 de ani, care nu putea ringriji de done comune,
si la. alts, parohie Poboru erati dol preotT la biserica, am
luat unul de aci si ram transferat dincolo; Ministerul intAI
nu a recunoscnt acesta transferare,--eAci legea prevede
transferare numal rand este o vacante, de paroh,In urma
InsA a aprobat., and s'a facut cunoscut preotulul ca se. se
13
www.dacoromanica.ro
-permute, nu a voit, in urma a fost sfatuit ca &I se dud.

a lis ca se duce. Cand protoered a voit predea lu-
cradle Bisericel, sa 'i le Incredinteze In administratia 1111,
nu a mat volt sa se duck asa ca a facut pe protoerea sa
cheltuiasca de doue orl pentru transport. In urma am che-
mat pe preot si i-am dis: Daca nu to duci, eO voiti fi nevoit
salt Inter4ic serviciul dincOce fiind-ca este si alt preot. Si
s'a hotarit sa se duca Protoereul a trebuit sa se ,duca a
doua Oa. Cine era sa platesca transportul, pentru ca In
lege nu se prevede diurna de transport pentru Protoerea ?
Daca a facut asa este ilegal, se espune a fi dat In judecata.
Este percepere de taxa Regal& i pentru acesta este articol
expres to codul Penal.
Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pune la vot tnchi-
derea incidentului i se primeste.
I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: A venit acum
chiar o adresa, de la Ministerul Cultelor, rog al se da citire.
P. S. Arh. Pknen LPiteqteanu, da citire adresel D -lul
Ministru at Cultelor/prin care inainteza o petitiune a eno,-
riasilor bisericet St. Waite din Prund, relativ la daramarea
acestel biserici.
P. S. Episcop al RA'rnvioui-ufrAsupra acestel cestiuni
S-tul Sinod nu mat We revehir,d6 Ore-ce a hotarit cum
trebue sa se fact,.
Dl. Ministru al Cultelor si Instruc(funel Publice:
Hartia acesta nu are nick o importanta. Este o afacere, pe
care S-tul Sinod a transat'o deja,, am vorbit cu I. P., S-titul
Mitropolit Primat, Acosta este. o afacere care are dou6 fete;
mat intaI autorisatia. data -de S-tul Sinod spre a. se darama
biserica aceea, putend a se darama din punctul de vedere
al cultului, este afacere intern, ; S-tulul Sinod. Si at doilea,
afacerea, exproprifrati este afacere civil& intre Epitropia A-
sedamintelor Brancovinestl si a bisericel acesteia, in care
nicl Ministerul, nici S-tul Sinod nu are nici un amestec.
Se pune la vot trecerea pur si simplu la ordinea pi
Se incuviinteza..
Dl. Ministru al Cultelor sr Instrucciunel Publice,.
da. citire urmatorului Mesagia Regal de Inchiderea sesiunei
S-tulul Sinod :
www.dacoromanica.ro
Prea, Sa,nfici Parinti;

Santul Sinod al Sante Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
inane, deschis in clioa de 1 Maid in sesiune de priralvara,
grin Decretul Nostru No. 1504 din 28 Aprilie a. c. terrai-
manduil lucrarile,
Ell, declar inchisa sesiunea acestul Sant Sinod.
Dat in Bucure§ti la 22 Mail"' 1898.
Os) CAROL
No. 1988 Ministru Cultelor
gi
Instructiund Publice
(ss) SP. HARET.
Pre§edinte: (ss) t losif Mitropolit Primal

Secretar: f Athanasie al Ramnicului.
www.dacoromanica.ro

S-Tului Sinod: Desbaterile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-Tului Sinod: Desbaterile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1/7

BE-M ='] **. E-M-9 . E .1 Et3-9 Eiad EE-3 , fp

1 Revista Periodica EclesiasticA. 1

7IPO-LITOGRAFIA CART1LOR BISERICEVI

- . NEENfaE-E13 E-821-J 'Mt : 4 EM 70-A-, E *.

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANA

qedinta, din 1 Haiti 1898.

tire! inesagiuluI regal, CU declar deschisa sesitmea S-tuluI

vestitl. Inca odata dar In numele meu §i al colegulul tried

la comisiune. SAntul Sinod incuviintezi a se citescl.

&ry je yropo 6Huo Aa 5 oaor Lai Dumneleti i -a placut s&

Respunsul dat de I. P. S. Mitropolit Primat la acest&

eiculul cu No. 3140/97, pe Mg care Inainteza In copie

iova, care Bind bolnav-(le paralisie, -cere, a A scutit -de -a-r-

Idem, petitiunea preotulul Nicolae Rieman din comuna

Ve rog sa bine-voitl a suspenda sedinta pentru a ne con-

tarea cartilor didactice de Invetamint religiose cursul se-

qedinca din 4 Maltz 1898.

P. S. Pimen Pitestenu, secretar: citeqte sumarul §e-

1, P, S. Mitropolit Primat, Presedinte; Pun la tot

pe langa care inainteig, sentinta pronuntatl de spiritualul

Idem, adresa aceleeasi Sf. Mitropolil, cu No. 1700, pe-

tunderea In--monahism a surorilor;. Maria C, Popescu, Ma

.derea in monahism a fratelul Gheorghe Pirici din schibil

Idem, adresa aceleea§1 St. Episcopil, cu No. 328/98, pe

Idem, adresa St. Episcopii a Dunare1 de jos cu No

Idem, raportul aceleeas1 Directiunl, cu No. '24, prin care

Memo raportul aceluia§I -comitet, cu-No. 70, prin care

Co sa rema.ng. compusa din Colte§ti si Busuioci, jad.

torul raport al comisiunel ppntru cercetarea cartilor de in-

Comisiunea alga!; de S-tul Sinod pentru cercetarea artilor de cuprins

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot

1, P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:, Data in-

Art. 8. Tablourile de Tietnra qi iednele zngravite pe pereg qi pe-

Loma clestinat fie -o4rel icone.

i imprejur, Schimbarea la faffi, Intrarea triumfalii in Ierusalim,

.gravirea unel biserici se 'Ate da until pictor, dupti ee a presentat Li-

acest regulament, este bine sa alegem o comisiune, care

P. S. Episcop al R.Imnicului: Socotesc ca Inainte de

Ne mai find nimie la ordinea dBel, ridic §edinta §i cea

pe 16,ngi care inainteza dosarul preotulul I6n Cernaianu

tampla, ca felul de regulare al parohiilor de ast5.-4 se. se

sta. lege In. desbaterea Camerilor, nu s'ar fi putut introduce

..Axe dreptate P. IS. Episcop de Hut, asa este, Comisiunea

lucrul. Intelege S-tul Sinod ca comisiunea acesta sa. lucreze

reformarea parohiilor, are Bali is singura norma sa de ac-

de dificultitilc ce tontine legea, S-tul Sinod In urma ho-

P. S. Episcbp al Duna'rel do ,dos: Cana Se 1prdpu tie

9cupam de parohil tot In directiuneaq, lege! existente, si in

satisfacut cu respunsul D-lui Ministru, dar pare, ca cere a

Dl. ministru al Cultelor 4i Instrugiunel publice:

Fie-care din P. P. S. S. Membri aI S -tului Sinod pot cere

Se procede la vot pentru Ec. G. Ialomiteanu.

tul Varlaam 116.ileanu, Protosingh. Sofronie Vulpescu i Ar-

qedinta, de la 8 Mahl 1898.

L P. S. Mitropolit Prim at, Presedinte;Istoricul este

prOpe si a merge la fata locului sa se convinga si O. con-

Acesta este pArerea mea si rog si pe I. P. S. Mitropolit

-apucat .§i am cantat tnteinsul. El bine aces casi s'a vin-

se fact Apcjemintul pentru cel smintitI, care era la Golia.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ved cu mul-

I. P. S Mitropolie Primat, Presedinte: Comunic6.-

Acesta fiind resultatul cercetarilcr comisitmei, subscrisul cu sme-