LOCURILE !

�TORIGE
din

JUDETUL DOROHOIU

Care amintesc numele lui

Stefsll
,
Cel Ma-re .
l;)omnitol'ul lllohlovei

cu

Un tablou �e Monastirile �ΠBisericile fondate

de. numitul Voevod.

www.dacoromanica.ro
 :
,....
... 7..

4. .-.
P. 'MO

.,-.,, at
'014til -4 4.kr.

R °
c. 0:t,-571 ,Ivi .

HEEREE IMF-11C]
1--
r14'
din r14,

MEHL DOME
Care amintese numele lui
f(7-71.

.1 Stefan Cd Mare
9
kor,

wr,
Doannitorul Moldovei ,

C ii
,,,,
,-.-5',:=1 thi tabloii de Monastirile i Bisericile
.>''.il
7,j,,,,I.
:L fondate de numitul Voevod,
,--.

ei?

---"-s:

ci .40
\ 41

.:14.

;4('
ji-',.:11LT)s)r-Irrl\''''''''cl-YA:, \,./' 411 =i11;13,1',WinP

to

."4
V www.dacoromanica.ro
 P ; - -;`'-
TT. PO PES C BA.:JENA.RIJ

AUTOR Atzlistin
VOLeadi*: . Ate.0.4.-6,A7
4tt .

IVIRODUCET1E
4.1Xlak
Cu prilegiul scrbatorirei celui de al 4-lea ceria
tenar al mortis marelui Voevod Stefan al 1\4°1-
dovei, am crezut ca satisfa,cem un adine senti-
ment de evlavie catra figura gloriosului Domn, de
a retmprospata i n ochiT eelor de azi, amintirea
urmelor ce se gases° In judetul Dorohoi, in le-
gatura cu numele Voevodului Stefan.
Orasul Dorohoi e vechiii, anterior lui Stefan.
Unit'l deduc de la Iperiot Dorohid un general
Roman, care en regimental sea numit Dorohidan
forma un Castru si au tinut pept aids navalirilor
barfiarilor; probabil mai vechiii de cat descalicatul
Moldovei, Fara a ne ridica asa de sus, ca
tariff
anonimul autor al cronicei lui Flurul, care pu-
nea Dorohoiul CA era ea Doroca pe vremea retra-
geret legiunelor rornane din Dacia, pe vremea lui
Aurelian, 274 d. Hr., and cu raspublica de la
municipium lassiorum, originile acestul oral se
perd in evul media, cAnd pe la ses era plina influents
slava-malorusa, de oare-ce partile acestea au lost
tent in legatura cu malorusil (rusii Intel).

www.dacoromanica.ro
 4

Numele Doroliot so poate apropia de radaciaa

slava Dorog drum,. cale, sleah, (sleav), in aceiagi
categorie de cuvinte cu Putna,eare tot drum insamna.
In legaturile comerciale ce in evul media emu
intre orasele de nord hanseatice, si cetatile de sad
de pe litoraiul mares Negre: Cafa, Belgrad, Kilia,
mat multe drumuri apucau vaile apelor ce dau
In basenul Siretulul si Prutulul. Probabil ea un
asemenea drum dorog=doroh atingea si locul
pe care soarta a facut sa fie un popas, un Meg,
carmuit din vechi de o administratie, pe care
Alexandra Voda eel Bun o reguleaza si o suma
de mart sfetnici ai doinnulut erau din Dorohoi
Ot Dorohoi" ; iar cand in secol al XVI s'a
oranduit si mat bine administratia tares dupa
Lapusneanu Voda s'a hotarit ca vornicul Tares
de sus (visneM iii gorneai zemli) sa fie in Doro-
hoi, dupa cum vornicul de tara de josmat sus
in rang ca eel de Dorohoiist avea locul la
Barladu Braladea.
De viata orasulut Dorohoi se leaga numele
lui Stefan eel Mare, Kin zidirea bisericei Sf.
Nicolai ce si azi exists.
IN ORA$1314 DOROHOI
Biserica Domnesca cu hramul Sf. Ierarch Ni-
colai din uibea Dorohoiu, este construita din petra
§i caramida, de catre Doamitorul Moldovel Stefan
cel Mare. In inscriptia cu Iitere .slavone de pe
zidul Bisericel din afara sus la intrare, se zice:

www.dacoromanica.ro
 5

131agocestivii. i H(ri)s(t)o liubivii. Io Stefan Voe

vod: b(o)jieiu m(i)1(o) stiu. 11 gospodar. Zero li
Moldayscoi. s(i) nu Bogdana Voevodi. Sazda 11
say brama. va irnea. ije va s(vea)tilla o(te)ta
nasego arliierarha i ciu dotvorta Nicolaa.
11

savrasisea v(a)1(ea)to, 7003. m(e)s(ea)ta. Octovri

11 18. gospostva ego leato 30 i deveato tecastee".
Aceasta inscriptie cetita §i transcrisa cd litere
latine de D-1 Gh. Ghibanescu profesor in Iasi,
spune urmatoarele :
Blagocestivul ,si de Christos iubitorul, loan Ste-
fan Voevod, cu villa lui D-deu Domn Tetrei Mol-
dova, fiul lui Bogdan Voevod, a zidit acest temple
to numele sfantului petrintela nostru lerarch Ni-
cola[ facatorul de minunt Si s'a setveir,sit in anal
7003 (1495) luna Octombrie 18, car at Domnia sale
al 39 an curge.tor"
In exterior Biserica la baza de jur im-
prejur, este incunjurata de o prispa de petra, in
naItime 1r2 metru. Sus aprope de acoperimthit
se ved in pareti de j ur imprejur, olane cu figuri
astronomice, zodiacale a diferite vietati §i plane-
ts. Paretic in exterior au patraturi midi boltite,
uncle se putea 'Astra zugravite figurile sfintilor.
Biserica acoperita cu siudila, are un singur turn
la mijloc. Grosimea paretilor la ferestre care sunt
midi, este aprope de un stanjen, Biserica si asta-
zi se afla tale in constructiune. Mica crapatura
din launtru de la paretele si bolta ce desparte
pridvorul de centrul Bisoricel, este f. veche.
www.dacoromanica.ro
 6 --
In interior paretii bisericei sunt zugraviti pests
tot cu figurile sfintilor $i tablouri biblice, pictura
bizantina, cu litere la inscriptii cirilice sau sla-
vone. In sf. altar la paretcle de la proscomidie
teneuela fund luata, alata urmele unei alte zug-
ravele sau picture[. Tencuela ea zugravirea a II,
sine numai pana la ferestre, atat in cuprinsul sf.
altar, cat si in central bisericei, iar de la ferestre in
sus e prima si singura pictura veche. La stanga
stranei arhieresti, se observa figarile Domnului
Christos si a sf. Nicolai, apoi portretele: Stefan;
cel Mare Voevod. tinend in mann. Biserica, Maria.
DOmna, Bogdan V. V., Stefanita V. V., Petra V. V.
cu coronele pe cap. Zugretvirea a II ce tine pana
la feresti sa adevereste acum cu restaurarea, caci
incercandu-se a se spala chipul lui Stefan cel Mare
s'a dat de un alt chip sub eel din tai, tot a I
acestui Voevod.
In pridvorul bisericei sa gaseste numai o sin-
gar . petra mormentale nediseifrabila, fiind §terse
§i intunecate literele.
In locul petrelor vechi de pe jos, in timpurile ae-
tuale sau asedat alte petre. Biserica fu area de
Turci in acoperimant si catapitezma, cum se vede
si dap& o griuda de lemn din sf. altar de dupa
catapitezma, grinds push, in paretii bisericei de la
zidire, ca legatura, veduta area putin la mkjloc.
In biserica area, au tinut Turcii vite si products
Din mijlocul bisericei, se vede la paretele despre
miada nopte sus, patra sapaturi, acute cautandu-

www.dacoromanica.ro
 r 7

se bani sau alte obiecte, Asemenea o sapatura

sus in parete, la intrarea In turn si alta la por-
tretul ctitorilot.
Biserica sf. Nicolai din Dorohoiu, la tuceput
se afla intre done ape mad, avand la spete ieze-
rul Dorohoiului, unde asta-di cu ge Jijia spre Di-
macheni; la fata era balta 4isa sesta Crivei, pe
unde se afla apa intinsri prin Tiganime si valea
Guticenilor. Pe culmea delului pe care se afla
biserica sf. Nicolai in sus, unde e orasul Doro-
hoiu, se afla padure. Biserica dupa positiunea
sa Iutre ape, pe o culme Ingusta ce ducea la pa-
dure, era ca o cetate de aparare, posibil servita
de monahi sau calug.ari, cum si porta numele de
Monastirea de la Dorohoiu.
In ograda bisericei, sau gasit hrube boltite de petra si
caramida, sculptate ca la usorit unit si ferestarii
bisericei. Batranii poporeni spun, ca clopotele ar
fi fostingropate in timpul de rasboie in partea
de rasarit a bisericei. Clopotnita veclie fusesc in fata
bisericei, unde mai pe urma sau ridicat doi stalp
de zid boltiti si unde asta di se afla doi salcami
Clopotnita actuala din caramida, aflata de o par-
te, din sus de biserica, se construi in 1871 in tim-
pul Primarului Ion T'Autu.
Catapitezma aflata asta-li are inscriptie:Acesta
sf. Catapitezma s'a facut prin silinta si cheltuela
preotilor si a negustoriler preotul . . . . preotul
. . Tanase Bacalu . . . (2ontinua scrierea far%
a se putea discifra, pan& sub icona hramului sf.
www.dacoromanica.ro
 -8
Nicolai, uncle se eite§te) anvil 1795 mart. Obieete
de valore, biserica poseda rin rand de vesminte
preotevti vi unul diaconese ruse§tt din Moscova
20 Niaiu 1819. Se afla vi o evanghelie ruseaseg.
Biserica Dornnesca din Dorohoiu, se spune de
bgtranI, ea de la fondarea ei, an fort in zestratI3
cu movie, intinclindu-se la miaqa nopte pana la
Cracalie, la rasarit Dimachenii, undo se afla ieze-
tura numita vi asta-di a lui Stefan col Mare V. V.;
la miacla c,h pang, aprope de Siret vi la apes
Dersca, Hiliveele. Pe apa iezerului care se intin-
dea pe uncle asta,cli e Jijia pang, la Dimacheni,
se tranporta cu caicuri producte Asta-cat intin-
derea moviei Dorohoiu, se marginevte .1a toloea
din jurul ora§ului, care din an in an so inealca
de proprietarii megiesi, prekmni se observa din
procesele de la instantele judecatorevti. Mocha cum
in trecut s'a micvurat n».;sia bisericei sf. Nicolai
din Dorohoiu, este cum spun batianii, eft Domni-
torii considerau acesta movie, ca movie Doma,bea
vi personelor favorite si care fackt servicii Terei
11 se da laiisOve de a stapani din mosia Dorohoiu.
Prin astfel de harasiri ajunsese §i locuitoril din.
Dorohoiu In tinipurile mai din urma, sub Epitro-
pia sf Spiridon din last, platind o taxa de un
lett de u§a pentru biserica sf. Gheorghe din Herta.
Averea bisericei sf. Nicolai a reams astA-qt nu
mai cu numele: iazul popilor de pe mosia Tres-
tiana" mora popilor de pe Jijia" etc.

www.dacoromanica.ro
 9

grin anul 1850, biserica avu nenorecirea sit fie

pradata de piste ligani de la proprietarul Plagino
de pe mosia Broscautii, cand i s'a luat o evanghelie
legata in aur, in care se aflaii actele de movie si de
proprietatile biscricei, trei cruel de aur lucrate in
pietre seutnp6 etc. cum marturisesc asta-di bat-
rttnif cari au a sistat la cercctare.
In actele primariei Dorohoitt se gases° unele
din proprietatile bisericei si anume: o dughiana
din ulita targu vitelor, o dugluana de peste po-
dul casapiei, locul dat de familia Plesca, asta-41
casele Lozneauu. loon' dank de Iochim Mironescu
etc Cu secularisarea averilor bisericesti din 186210
proprietatile bisericei sf. Nicolai impreuna cu alto
I ropri etati a BIsericutei de lemn, trecura la co-
muna Doroboiu. Cu suma de 50 mii lei luati de
pe acele proprietap si depusa la casa de consem-
natiani, se Ineepu noun Biserica, Catedrala Do-
rohoitilui, care se terminA, si eu banii din dona-
tiuni, din biletele de lotarie si din budgetul co-
munei, 1 1894.
Sunt asemenea eunoscute si persOnele decedate
Spataru G-avril Manolache, C. Ghergh I Janet'
Atanasin, N. Gutic, Anton llacila, earl in calitate
de Epitropi bisericesti, plateau clerul din .venitul
proprietatilor bisericei, din mori si dughene. Asta
c,11' biserica nu poseda nici un fond. Casele din
cimitir numite cbitiile bisericei, facute de epitropul
Spatariu Manolache din Nenitul biscricei, unde sta..
ten preotiY, se afla de cAti-va ani in posesiunea

www.dacoromanica.ro
 10

somunei, care le inchirieza, de si ar.fi un drept

al epitropiei. Clerul bisericei compus din un preot
paroh, doi cantarep si un paracliser, se plates° de
comuna si stat conform nouel legi clericale, cum si
serviciul bisericei se Intretine de comuna.
Prin staruinta D-lor D. P. Moruzi. G. Burghele.
Dr. Mihailescu, Capitan G. Mauoliu, si a
altor persone locale, care an apreOiat tnsem-
iatatea acestei biserici aflata monument istoric
precum si fn urnia interpelarei facute in senat de
D-1 Ureche, pain intervenirile Dior N. lonescu,
D. Sturza, Vasescu deputat. si a Ina lt Prea Sfin-
titului Mitropolit Moldovei D. D. Iosif Naniescu,
Btatul a prevadut in Budgetul sOu restaurarea
Bisericei Domnesti din Dorohoiu. Asta-di sunt
incepute lucrarile pe din afara, 8 'a acoperit bi-
serica cu tabla. llestaurarea va continua si in la-
untru, refacandu-se pictura veche. Bine ar fi data
In launtru i sar pastra prima pictura, veche.
In strada mare urba Dorohoiu, Tanga vecLia
farmacie, se afla Fantana numita si asta-di
Eantina lui Stefan eel Mare, frequentata, cand-va,
prin mijlocirea unei pompe. Asta-d1 astepta cum
Se vede un patriot, de a o pone in miseare.
La Dimacheni
La Dimacheni sat mare, departat de DorohoI
de o bra, se v6d urmele unei marl iezeturl, nu
Inita si asta -cli iezetura lui Stefan eel Mare. 0
VPinlinicare era tutre Deroboi i Dimacheni prin
www.dacoromanica.ro
 11 -
o subterana spun unit, dar probabil prin caicuri1 ce
pluteau pe apa iezerultti sau Jijia de asta-di pans
In Dimacheni. Curtele proprietatii Dimacheni, un-
de se afla asta-di familia proprietara Ion Elena
Docan, se dice ea ar fi fost curtile, Domnesti a
lui Stefan V.V. in urma a hatinanului Balica,
cunoscutul boer bogat si fara mostenire, de la
inceputul secul al XVI-lea.
Biserica Adormirea" din satul Dimacheni,
construita intii se zice de Stefan cel Mare
din caramda pe temelie de peatra, are in afa-
ra pe zidul coridorului de caramida, inscrip-
ia: Acest sfant local sa zidit de Isac Balica
Hatman, ear scum la anul 1842, sa mirimitisit
biserica s'a zidit clopotnita din temelie, de
i
Vorniceasa Profira Dimache nascuta Miciesca,"
inuma D-nei Elena Docan, familie cu Rosnovanu.
In acesta reparare sa adaus la biserica vecke, prid-
voru deasupra caruia sa ridicat turnnl clopotnitei,
ear coridoru s'a facut la 1867 de actualii proprietari
Numirea satului Dimacheni; sa dat de D-1 Ion
Docan in memoria socrului si,ju N. Manolachi
Rimachi. Mai inainte satul se numea Cacaceni
cum se vede pe icOna Mantuitotului si a Maicel
Domnului din pridvor, unde se ceteste: Sa facut
iatia) in Vele lui Const. Moruzi V, V. de pre-
otul Ion Leonti of Cacaceni 1792." Legenda lo-
cals zice ca $tefan cel mare adusese la lucra-
Tea iezetura ridicata din lana si pament, atatia
soldati In cat infectase local.
www.dacoromanica.ro
 12

Pe dealul Corlatenilor langa Dimaclienl, se 1.W,

urmele unesi Mali de pam6nt de aparare, care se
dice ca comuuica en Dimaclieni prin o subterana,
In apus de Dimaclieni la Veighia, mosia Vaculesti,
se dice afi fost loon' unui resbot
La Corlateni
Satul Corlatenii, si trage numele de la unul
Corlattt boier de credinta alui Voda Stefan Cel
Mare. Voda i-a mai daruit mosia BercbisesaT din
Bucovina si Corlata a darnito in urma Monas-
tirei Moldovita din Bucovina. Pe mosia CorlatenT
Meuse Stefan Cel Mare un iaz, care a fost pre-
facut in urma si de boierul Haret. (A se videa
Stefan Voda" istorisiri si eante-ce populare adu-
nate de S. Teodorescu Chirileanu, Focsani 1904,
pagina 189),,
La Slobozia Cordarenii) Gafencu)
La Slobozia din comuna Cordarenii, departs
o ors spre rasarit de Dimacheni, se observa urmele
unel biserici fondata cum sa pastrat din batrankde o
D6mna a lut Stefan Cel Mare V. V, Se dice Inca bi-
serica Sasasea.
Spre iniadadi in alaturare, se ved urmele de
ruins, numite in localitate Curtile Domnesti" iar
spre apus urmele iezeturei disc §i asta-di, iezetura
lui Stefan Cel Mare V. V. Intre urmele curteIor
si a bisericei ruinate, se construi actuald biseric6,
Adormirea," filiala pan:Nei Cordareni, din lemn
71

www.dacoromanica.ro
 13

barne la 1833 de sateni, cum se arata pc i.:

arta hramulul si a Mantnitorului. Am fost de
parere, sa se inchida tot local, pe unde au fost
biserica veche si curtile, devenit toloca satulul
in jurul actualeT biserici, mai ales ca osemin-
tele din eimitiral wad biserici, se ved in ma-
lul sapat de fOsta iezetura.
In apropriere de Slobozia, jpmatate ora. se
afla Satul Vornicenzt undo se zice ca Stefau
Gel Mare ar fi avut un resboiu. Mosia Vornicenil
si Dersca apartinea Monastiret Homor din Bu-
covina fondata de Stefan Cel Mare.
tae Vitrfu Climpuini
In satul Varfu Campului, proprietatea Prin-
tesei Smaranda D. P. Moruzi, nude se chiama
Locul resboiului" si ullil i mai die si CArDpu-
Luptei" sau pastrat nui tirile, de cand sa intam
plat §tra§nica sfaramatura a ostilor Lesesti, inain-
tate pina la Botosani, carmuite de Craiul Albert si
a ostilor Moldovenesti in frunte cu Stefan Cel Mare.
Dupa biruinta Moldovenilor de la iocul resboiului si
Ionasani la rabarit de Watt Campului, Viteazul
Moldovel s'a retras in targul Dorohoi, unde Pitrealab
de Dorohoi era Sandra, ca sa se odihneasca putin
si a facut praznuire mare, multumind lui D-den
in Biserica facuta de dansul cu bramul sf. Nico-
lai (costruita in anal 1495 in urma resboielor ce
au avut cu Cazacil si Turcii). Si asta-di ciud vine Si-
retul mare, rupe din malurile despre Dobranauti in
www.dacoromanica.ro
 -= 14
apus de Virfu cimpulti] si descopere osemintele lup-
tatorilor camp in acest rasboift. ,(A se videa
dictionar geografic a judet. Dorohoi 41 de N.
Filipescu Dubau). Locuitorilor din IonasanI, Bog-
za si Buhoghina, de atunci li s'aii dat paminturi
si sunt cunoscuti si asta-zi sub numele de rezesi.
liazesii se mai afla in judet, la Borolea, Mlenaup,
Mamornita Padurile Virtu eimpului, Baba], Tu-
retca, Mogosesti, Buda sunt ramurile ce vin din
padurea Cosminului, iar de la Buda pe granita
Bucovinel la 5-6 Kilometre, se afla restul din
codrii Cosminului, in care Stefan cel Mare invinse
pe Poloni la 1497. Mosiite Buda si Pasat in ala-
pirare, si mosiile Stiubieni, Petricanii si jumatate
erpenita, aft fost !nosh donate M-rei Patna, zidit6
de Stefan cel Mare.
La Grrimetti
Pe dealul din Comuna Gramest pe Siret la
apus de Vtrfu-Cimpului, se afla un loc undo
spun batrinii ca a stat °stile Unguresti si Lesesti
in vremea lui Stefan cel Male (A se ve dea
Diclionar geografic 329).
La Oroftiana florbova
La Oroftiana de sus pe malul Prutului langa
Herta, se vad urmele unei cetati de. aparare, iar
la Horbova ar fi fost un Tirgusor distrus pe
timpul rasboelor cu Leah'.
La Balinevti
In cotuna Balinesti comuna Zamostea, Biseri-
www.dacoromanica.ro
 15

ca sf. Nicolai mai mica, dar acelas stil de arhi-

tectura cu Biserica sf. Nicalai din Dorohoi, este
fondata asemene din cartimida ei Ora.
Inscriptia, de pe petra in zidttl bisericei sus
transcrise si traduce de d-1 Ghibanescu, zice
77
hvoleniemit otta-i set pospea,seniemt sina-i sa-
vret,senie-mil sveatago duha-pan Tautulu logojata..
nacea-t sazda sea hramit-va imea ije va sveatti oteta
nesego-arlaerarha i ciudotvorta-Nicolai. Va dni-bla-
gocestivago-i Hristoliubivago-qospodara. lo Stefana
Voevodisina Bogdana Voevodi-i savreyisea, Vedeato
7007 measeta Dekevria 6Dragotet Tautulovici".
Cu vointa Tatalui pi cu ajutorul Fiului fi cu
saviroirea sf. Duh, pan Tautul logo fat, a inceput
si a zidlt acesta biserica, in numele celui intru
sfinti, parintele nostru arhiereu pi facator de mi-
nuni Nicolai, in zilele blagocestivulut si c16 Ilristos
iubitor Doran lo $tefan Voevod, fiul lui Bogdan
Voevod, pi s'a selvirnit to anul 7007 luna Dec. 6,
Deasupra Inscriptief abea se mai zareste urmele
portretului Logof6tului Teutu sqind pe scaun la
o mass.
loan Tautu Logo lett mare a lui Stetan eel Mare,
fu unul din solii cei trimise Stefan V.V. in doua
rinduri inaintea lul Albert al PolonieT, care la
7005 venea cu o armata de 80 mii ,supra Mol-
dovei. Albert dupe, ce a tt. ecut Nistru pe la Mi
halceni, la Cotmani luft pe Logofatu Tautu si pe
Isan Vistiernicul, fi puse in obezo yi i-an trimis

www.dacoromanica.ro
 16 ----

de i-au inais la Liov. Cind s'a facut pace intre

Stefan Voda eel Bun cu Lcsii. a trimis pe Than
Tutu logofat sol la Lest si is daruit Craiul le-
sego Tautului aceste sate la n arginea tarei
Cimpu lung rusesc, Putila Ristoaele, Visnita,
Ispasul, itliliea, Vilavcea, Corapciul. Zamostea,
Voscautil si Voloca (ruseti). Toate acestea le-au
daruit Craiul lesesc Logofatului Taut' si a pus
liotar apa Cirimusului intr'o duminica dimineata"
(Letopiset II pagina 181). Bogdan fiul lui Stefan
trimisafi la Turci pe Tautu Logofatul eel mare
cu slujitori, pedestrimt darabani, de au dus birul
(tribut Turcilor a inceput a se plati de 11Ioldoveni
din timpul lui Petra Voda zis Aron Harnazan),
bird 10 pungi de bani 4i s'au Inclimat cu toata
tara la Suleiman Amurat (altil Baiazet). Imparatul
Turciel cu dragoote iafi prima si aii daruit tort
bang Tautului Logofatului celui mare si i-ati a-
dus in tail si s'au apucat cu acci bani de au
zidit (poate au terminat cu acei bani) o iseusita
biserica (1nceputa la 1499) in sat la Balinesti pe
Siret in tinutul Suceava". (Dap, Letopiset I pa-
gina 179).
Dupit ee alt luat Bogdan Vodu Domnia, afi. Si
trimis pe 'Maul Logofatul sol la Tura Cind
an Inchinat tara la turci, asa vorbesc oamenii, Ca
lei pus Vezirul de au sezut inaintea Vezirului pe
macat si nati fost avind mestii la nadragi, ca
tragindui ciubotele numai cu coltun% au fost in-
caltat ri dindui cafe, nu stia cum o va bea si

www.dacoromanica.ro
 17

au inceput a inebina sa iraeasca Imparatul si

Vezirul si inchinind an borbit felegenul ca alta
batitura" (Dupa Letopiset II 182). Logofatu Tautu
muri la 701 (Let. 1 184).
In lautrul Bisericei pe paretele ce desparte
pridvorul de central bisericei, se vede portretu
Bisericel, a LogofetultiT Teutu, a Donne Mag-
dalina ?, a fiicei Nastasia, Ion si Petrusca, fit.
In paretele cu portret, se vede o sapatura. tjn
batran spune, ca sapatura s a facut de niste tri-
misi de la Bucuresti, unde au gasit o punga de
matasa alba putreda, presupunend ca banil ce ar
fi fost, iar fi luat pictorii, cari au zugravit Bise-
rica, iar punga ar fi fost din cele presentate de
Sultan Logofetului Tfttu. Inca done sapaturi se
ved in sf. altar. Biserica pe pareti in afara si in
launtru, este zugravita cu figurile - a mai multor
pictura bizantina, cu litere la inscriptie
slavone ; grosimea paretilor la feresti, e ca Base
pal me.
In afara sus la stresina acoperemftntului, diferite
tablite rotunde, descrie figurile vietatilor si a
planetelor. Dinainte la usa bisericei, un coridor
de petra lipit de biserica, sustinut de dol stalpi
de petra, are sus clopotnita cu 2 clopote cu
inscriptie slavona. Jos podela bisericei e de
petra in deteriorare. Nou(, petre mormen
tale se afla in pridvorul bisericei si una in cori-
dor la intrare, tote cu inscriptie in litere sirbesti
Mormintele descifrate prevazute in uotele arhoo-
logice a P. S. Melchisedec suet.

www.dacoromanica.ro
 18

1.] 70 &2 Sopt. 20 (1494) alui Petru Teutu,

fiul 2.) 7002 Sept. 22 [1494) alui Teodor Teutu
fiul 3.) 7003 Sept, 18 [1495] a Vasilcai file&
lui Teutu Logofet. 4.] 7007 Mart, 13 (1499] a
Kneaghinel Maria Teat mama lui Dragota Thu.
tulovicT. 5) 7008 Sept. 29 (1500) a Mariei 'ren-
tal solia Logofetului I Teutu. 6.) 7019 (1511) a
lui Ion Teutu Logofet. 7.) 7125 Mai 30 (1617 )
a Anghelinei sotia lul Dragan 'Data.
In timpul resbelelor cu Tura, biserica fu arsa
fp acoperement si catapitezma si sa thug in ea
vito si producte. Mult timp biserica. arsa, fu des..
coperita. Acoperamentul de sindila era stricat In
1894 plea pe pared $i in podul bisericei. In 1899
statul a acoperit biserica en sindila, urmknd ca
si acesta biserica: monument istoric, se fie res-
taurata, mai ales ca atat pictura cht $i arhitectura,
an mai multe varia(iuni ea biserica sf. Nicolai
din Dorohoiu.
Sub icdnele Imparetesti din catapitezma, se vede
fnscriptia: Acdsta sf. Catapitezma s'a flout cu
cheltudla D lui Ieremia Jigniceriu spre ertarea
pacatelor D-sale si a sotiei lui"
Pe o pdtra mormentall lange biserica afara
se aerie: Vileat 1815 Noembr. 21 Is. chr. Niel),
Aice odihneste trupul robuluf lui D-den, Dumnealui
Arhon Jignicoriu Ieremia Bahrinesou of sat
Bfilesti."
Catapitesnialn 3 rindurl icdne, are pictura si
sculpture al easa.
Biserica nu poseda nicl o avere, afara numai
de 8 112 Wel pentru intretinerea clerulut, prev6-

www.dacoromanica.ro
 19

Mute prift tabela de delimitare. Preotul parobieir

Mine ti4 cu 2 cantaret.i. platiti de stat eonforni
nouel lei i elerieale din 1894, sers-e,te bisorica
BE Nicolai din BAlinesti si biserica filiala- sf. V. V.
din cotuna Ciomartan, construita din lemn de
fartriliile Ciomartan si Tanen Voleinschi, avend
catapitezma de muama.
La Bateu
Tota valea Basaulni spre apus do Stefanesti
era 11.n eaz forte mare probabil de la Sirbi la,
StefaneFth.
In mijloctil iazului era o movila si deasupra
pe movila era un foisor. Se dice ca Stefan Cel
Mare, cand avea rAgazi vinea la Stefanesti, targ
infiintat de el, undo avea mosie, Curti, Biserica4
si se ducea de umbla cu luntrea pe iaz, on se
ducea Ia vanat si t and se ostinea poposa in toisor
din preuna cu Slujitorii Dcannestl. Se vede si
asta-di lezetura dat din foisor na re,mas de cat
o movila singuratica in mijlocul sesului Basau
langa Stefanesti (Istorisiri etc. pagina 171)
(-1T

Multimoa movilelor din partea eampiei intro

Saxon'. Darabani, Radautl, ridicaturile de pament
disc >JTria,ii; intie care marele uriasi de pa iirbi si
Ibanesti si cetatile de pament cu earamida, la care
In unele se gasese temelie de Ora, ridicate In ore
care epoci ale istoriei nostre nMionale, denota fapte

www.dacoromanica.ro
 ---- 20

petrecute in timpurile de invasiuni sX resbod si

care incfl pot fi considerate ca localitati istorice. Asa
cetati de aparare gasim pe dealul Ibanestil de pe
care in timpuvi saline se 'mite privi Iasul. Ceta-
tea din padurPa Hudesti marl la Baranca si cc
tatea de la Fundu Herta, litho, Punk la. Cetatea
de la Fnndu Her.a are ridicatun din tote partilei
tai este si asta-4i aprope imposibila de suit, iar la ra,
sarit are maimulte santurt sau redute, Interiorul el
unde se observe, urine de ariimida §i se pOte gaSi
temelie de 'Atm, are Intindere aprope de o fake
Asemenea loc cu redute la Boian (111amornita)
sere Cern Mitt
Acestea sent localitati demne de cercetat. Ele
prin positiunea for in mijlocul padurelor Ibatestt
Herta si Hudesti matt formara fortificatiunle lo-
cale si punctele cele mai strategice de aparare.
Din actele , yacht de proprietate ale mosiilor
s'ar putea afla uncle stiiuti despre locurile isto.
rice, de care omenii locali nu 'el amintesc, iar
istoria Patriei si a Bisericei, Du le cuprinde.

2 Iuliu 1904

c. POCOIU 1.CONO/V1

www.dacoromanica.ro
 TAMOU
De Bisericile gi Monastirile fondate
de Stefan Cei Mare Voevod
1457-1504.
No. Anul fondat.

1) 6998-1490 April, Biserica TaiereT eapulut

sf. Ioan, din 'Vas lui, ziditk,
de Stefan Cel Mare dupg,
batalia cu Tureil la Podul
fnalt 6983-1475. A mai ta-
cut curtI sail palatur1 Dom-
ne0Y, bal. etc. Biserica res-
tauratii. in 1820 de Maria
Cantaeuzino sotia Iui log.
C. Ghictv
2) 699-1491 Ghenar I. M-rea Precista
Adormirea", Bacau, de Io
Alexandru fiul lui Stefan eel
Mare.
3) 6999-7001 (1491-1493) August. Rise.
rica sf. Nicolai din Iasi, unde
se ungeati Domnitorii la suirea

www.dacoromanica.ro
 ,-22
pe tron; reformat it de Antonio.
Ruset in 1676,a daogindu) 2
altare de lanai : ,sf, Stefan
$i sf. Varvara, si ridicatl la
rangul de Mitropolie.
l,1) 7000-1492 Mai I Biserica sf. Qheorghe
din Mr la% Curti le Domnesti
la 6994-1486, daps, invin-
bverea Ungurulux Hroiot la
Scheie pe Siret.
5) 7001 --1493 lung Julie 9 Biserica Ador-
mina" din satul Borzesti pe
TrotusT, Baal', uncle se rice
c s'a nitscut si a copilarit
Stefan Cel Mare.
6) 7003-1495 Oct. 18. Biserica sf. Nieolai
din Dorohoi.
7) 7003-1495 Noem. 30, Biserica sf, Apost.
din Husi, vnde se afla castel
si palatari Domnesti, prefacute
in Episcopie pe la fmele
Veaculul 16,
8) 7004-1496 Noem. 8. Biserica Rasboieni
cu o inscriptie mare din
istoria resboaielor sale.
9) 7004 Biserica Popauti de 16310
Botosani. .

10) 7004-1496-7005 Noem. 8. Biserica Nas-

terea M-eel D -Jui din Tazlaii.
(Neamtu).

www.dacoromanica.ro
 -23--
11) 7005 -- 1497 Noem. 14. Biserica mare Thal-
tarea" din M-rea Neamtului,
coincide cu. invingerea .1u1
Albert regele Po Ionia Un
panaghier de Stefan Cel Mare
poarta data Decembrie 18
7010-1502. In Biserica se
afla o peatra cu inscriptie
pusa de Stefan Gel Mare pe
mormintul lin Stefan V.V.
fiul lid Alexandra Cel Bun.
12) 7005-7006-1498 Noem. 11. Biserica sf.
Ioan Botezatorul din Peatra.
Clopotnita la 7007 1499.
13) 7006-1498 Sept. 13. La Biserica din
M-rea Bistrita zidita de Ale-
xandra Cel Bun la 6915-1407
Stefan Cel Mare ridica o clo-
potnita cu paraclis in ea
Sf. Ioan cel non ". Clopotul
mare poarta numele lui Stefan
cel Mare §i data 7002-1494.
In]. 25 Aid se zice a fi in-
mormintat Alexandra fiul 10
Stefan Gel Mare, mort la 7004
Iul. 8. 0 peatra mormintala
e pusa de Stefan si la mor-
mintul D -nei Ana sotia lut
Alexandra cel Bun 6926
N oem. 1417.

www.dacoromanica.ro
 -24
14) 7011 Biserica din satul Rauseni
In amintirea taierii Capului
tatalui san Bogdan Voda de
catre Petra Aron Voda.
15) 7011-7012-1504-4. Biserica Pogori-
rea sf.-Duh" din M-rea Do-
brovit asta-zT Penitenciar (Vas-
lui). Aici se afla un epitaf
(aer), Inceput de Stefan §i
terminat de Bogdan §i muma
sa Maria, purtind data 7014.
Febr. 1 (1506), Asemene un
Epitrahil pe care e cusut
chipurile celor 12 apostoli, a
D-1m. Hristos, de o parte chipul
luT Stefan cel Mare si Doamna
Maria. Aerul §i Epitrahilul
sunt date la musen.
16) 0 Bisericuta de peatra sa fa-
cut de Stefan cel Mare la
M-rea Bisericanil spre apus
de Bistrita, marita si imbo-
gatita de Petru Rare§T §i
alti Domni.
17) M-rea Probbota zisit SE Ni-
colai de la Poiana Siretului
Inzestrata de Stefan cu mosii.
(Dupa notitele istorice §i archi-
ologice de P. S, Melchisedec).

www.dacoromanica.ro
I8) Biserica Alba, Mitropolia
veche din Iasi, cu hramul
sf. Ioan Botezatorul, sa acut
de Stefan Cel Mare, Aid as
stat lv1itropolitii de la 1564
data chid Alexandru Lupus..
neanu permuta scaunul de la
Suceava la Iasi si pina la
1677, cind Antonie Rosset
Vocvod, repareaza Biserica
Domneasca sf. Nicolai, stricata
de foc si ploi, incunjurindo
en zid si chilli tmprejur si
ridica biserica Si. Nicolai la
rangal de Mitropolie. Peste
Biserica Alba ruinata, sa
zidit la 1682 Mitropolia cu
hranzul Stratenia [Intimpina-
rei Domnululj de catre Anas-
tasia Doamna lui I. Duca
Voda. si biserica Sf. Nienlai
remtne iara§1 Biserica Dom-
?leased din curtea PalatuluL
Metal Sf. Mitropolit. Bise-
rica Stratenia a continuat
p!nit la 1820, cind din cauza
cvtremurilor slabind boltile
nu sa mai oficiat In ea si
pe locul ei, Mitropolitul Vet&

www.dacoromanica.ro
 -26.
arnin la 1833 a cladit mareaja
Catedrak a Mitropoliei, termi-
nate si stint-4a sub Mitropo-
litul Iosif Naniescu in 1887
April 23. Biserica Sf. Gheor-
gbe din curtea, M.itropoliei.
se zidi cu denumirca de M-re de
Mitropolitul G-avriil Calirnachi
la 1761. 4.zeparata prin zid
pttna la 1766 de Biserica
Mitropoliel Stratenia. In urrna
biserica Stratenia amenintand,
biserica Sf. G-lieorghe a ser-
vit de catedrala, Mitropoliet
pana la 1887. (A se videa
lstoria IVIiteopoIiel Moldovei
de D-1 C. Erbiceanu.)
19) 6974 M-rea Putna zidita de Stefan dupe.
ce invinge pe Turei la Chilia
La Putna Stefan este si inmormintat.
20) 6995 itifi 8 (1487) Biserica Sf. M. Procopie"
din Badauti, cu *Wild ea-
ruia Invinse pe Basarab Vo-
ds dis Tepelus.
211 , Inn. 15 Biserica Inaltarea Sf. cruel"
din Patrauti.
22) Biserica Sf, Dimitrie" din
Suceava, cand invinse pe nis-
te Cazaci alungandui peste
www.dacoromanica.ro
 -27
Nistru la Vadul Jurai.
23] 6996 (1188) Biserica St. Gheorghc" din
Voronet
24] 6998 M-rea de la Ilornor (Gm-nor)
25) 7010 '7 VoJovatal in amintirea
strabunului son Bogdan Voda
26) Moldavita ilizestrandu-o
27) RadAuti asemene
28) Biserica din satul Putna.
29) Zograful din Atos uncle se afla
un steag a lit Stefan. Mei
zidi Arsanaoa [farul) in 1475.
Biseric1 fara urine de pisanie si fara alta in-
dicatie de cit spusa oamenilor din acele locuri
stint :
1) Biserica de la Dimacheni 2 sf. Paraschiva
din Stefanesti. 3) Sf. Gheorghe din Stinca Stefa-
nesti 4) Sf. Glieorghe din Botosani 5) Invierea
din satul Doaninei linga I3otosani 6) Biserica din
satin Faurei de lino, Roman 7) Sf. Oheorghe
Batt biserica alba din Baia 8] Biscrica din satul
Stroesti (Suceava) 9j Biserica din Roman. Stefan
(lamest° un clopot episcopiel de Roman la 1477
10) St. Ilie din satul Floresti (Vaslui). 11) Sf.
Neculai din satul Sci-inteia (Vaslui) 12) Sf. Ioan
din Cetatea Chula etc.
La cA,teva din acestea, se atribue ca an alfi
ctitorf cu mult mat 110i. Alto bfrerici posibil stir -se
fara nici o amiiitire. (Din cele sense de d-1 Ghi-
banescu in Viitorul" No. 20-21 din 1904.)
;7

C. CIOCOIU Iconom

www.dacoromanica.ro
 f

40*
f*4r.
\ 41'

<
"

www.dacoromanica.ro