C:

tor

[M. KOGALNICEANU]

II
.c.t 103150
1
cb 1

II

Räpirea Bucovinei
EDITIA a 11-a
(PUPA CEA DIN 1875)

1 9 1 0.
*Au-DEm1B"
Romk.-0

, s
4 -

-
I" .
VXLENII-DE-MUNTE
TIPOGRAFIE. - EDITURA
(Neamul Romänescp 1-1 - LEG A.TORIE DE cAnTl..

1911.
www.dacoromanica.ro s
4 e:;%to. h ).
4
:

'

..
[M. KOGALNICEANU.]

*ACIAZEICEra
4'0.L1,011V;

Räpirea Bucovinei
EDITIA A II-a :"
(DUPA CEA DIN 1875.) .

1910. .

BUCURETI
1910.
www.dacoromanica.ro
 GRIGORE ALEXANDBU GHICA,
- Domn al Moldovei, nolo in 1777.
BIBLlO
* ,ACADEMIEI *
www.dacoromanica.roROMANO
 r.

vELIO T8c,4
7 * ACADE1IE1 *
ROm'ANE
,w 6

Sint mar multe lunT de cind Primarul de

Cern Autr, prin o proclamatie in trer limb!, a
invitat populatiile de peste Molna a serba
prin ridicarea until monument in Capitala terit
jubileul centenar al anexAril Bucovinei catre
Imperiul Austrier.
Aceastä serbare este a se face in ziva de 25
April (7 Maiii) 1875, aducAtoare aminte a ziler
de 25 April (7 Maiii) 1775, cind, prin o con-
,
ventie cumpdratd, Turcia recunoscu faptul in-
deplinit al furdrii a trel Tinuturr ale Moldover,
poreclite apor de Ducatul Bucovina!
Opera rapirir §i a coruptier, proclamatia d-lut
. Primar de Cernautr if place a o numi : impre-
unarea Bucovinei cu Austria.
Primarul de Ia§T, in aplausele Romäniel intregr,
a hotArit ca in aceia§r zi de 25 April (7 Maiii)
1875 sl se serbeze in vechea Capitall a Mol-
' dove o panahidä religioasI §i tot acolo sl se
ridice un monument funerar spre eterna amin-

www.dacoromanica.ro
61.
 4

tire a luT Grigorie Ghica Voevod, carele, ca Domn

i. ca Romin, s'a fost impotrivit din toate pute-
rile sale la deslipirea dela sinul mumer-patrie
a dulcii Bucovine, i carele cu singele sad a
plata romaneasca sa resistenta!
Ni propunem a examina aid care din aceste
douä serbarr i poate gasi justificatia sa, d'in-
naintea istoriel nepärtenitoare, d'innaintea mo-
rale publice, d'innaintea constiinter umane.
. Mestesugarile odioase prin care Austria a iz-
butit a pune mina pc cea maT frumoasa parte
a Moldovei, Cimpulungul, vechea republica
roming, cu Suceava, Capitala Domnilor eroi,
cu cele mat renumite si mai bogate mandstirr,.
ca Putna, purtatoarea oaselor lui tefan-cel-
Mare si a dinastier Dragosizilor aceste meste-
sugurT, care d'innaintea eternal justitii nicrodatà .
nu-si pot dobindi prescriptia, nu erati pina acum
cunoscute decit prin traditiile mostenite de la

'
batrinif terii MoldoveT, marturf ocular! ai spo-
liatiunir. ,

Asemenea mime inima poporulur romin --

carele niclodata nu uita binele facut a fost
singura arhivá ce ni-a pastrat in trásgturi marr
lupta perseverentà a lui Grigorie Ghica Voevod
si a boierilor Moldovei pentru a nu se sfisia
mosia stramoseasca.
0 norocita indiscretie ne pune astgz! in po-
sitie de-a dovedi prin insesi actele diploma-
.
,

www.dacoromanica.ro
 5

lice ale aceleiasi puteri care a conceput, a urzit

si a savirsit spoliatia, de a dovedi, zicem, ca
glasul poporului romin este glasul adevarului,
glasul lui Dumnezeil, atit in privinta furarii
Bucoviner, cit si in privinta uciderii lui Grigorie
Ghica Voevod, victima a razbunärif Austrier.
Avem supt ochi insäsi corespondenta auten-
tica urmata intre principele de Kaunitz, Can-
, celariul imperial al Mariei-Teresei, i intre ba-
ronul de Thugut, Internunciul austriac din Cons-
tantinopole, i aceasta de la anii 1771 si pana
la 1777, in intervalul carora s'a savirsit furarea
Bucoviner si drama singeroasa din Beilicul I
din Iasi.
Originalele acestor pretioase acte se afla in .

Viena, i anume in Arhiva secretä a Impe-

riului. Ele sint scrise, cele mai multe, in limba
germana ; unele, in mic numar, sint redigiate
in limbile italiana sail francesa.
Voim i noi a lua parte la jubileul jidano-
nemtesc din Cernautf. Aceasta o facem pu-
blicind, intr'o traducere fidela, un extras al no-
:
telor diplomatice ale lui Kaunitz si ale lui
Thugut. Cu dinsele in mina, fata cu insusi
textul lor, ne credem in drept a sustinea ca
luarea Bucovinei este un act de spoliatie, care .

in istoria moderna nu poate gasi o comparatie,

I Conacul sad casa de garda a Turcilor dirt Iasi, in care
Ohica a fost ucis. 4,

www.dacoromanica.ro
 6

daca nu o i intrece, decit in impartirea

Polonier ; ca, prin urrnare, statuia Austriei ce
se proiecteaza a se erige in Cernautr nu va fi
decit un monument ridicat viclenier si conrup-
tier, decorat cu numele de izbinchi diplomatied!
Irises! actele lui Kaunitz si ale lur Thugut
vor adeveri ca, in timp cind o Putere ce de
secole pretinde a fi conducatoarea civilisatier
germane in Orient, rupea cu toate datoriile
internationale, cu toate legile morale publice
si private, spre a sfisia o tarä slaba care nu
avea altä gresealà decit de a avea districte,
.

orase si sate bune de furat, aceasta mica tara

avea un Domn si boierT, cari, desi clasificatr s.

de barbari, aü tiut totusi a resista barbateste

la toate amenintarile, la toate conruptiile si, in
afacerea parnintului lor, au dat probe de un
patriotism atit de invapaiat si de o virtute atit
, de energica, incit in9is1 puternicir lor des-
." poietorT au trebuit sa le transmita posteritatit.

Nu vom intra in amanuntimr, vom lasa s.

vorbeasct insesT aceste acte. .

Iata ce ele desvalesc : .

Austria pururea a rivnit incorporarea Mol

dove si a ValahieT. Cind nu-T venia la mina. a
apuca tot, ea se multarnia a lua i päri,i chiar
particele. Lucrarea sa de cotropire cea mat
favorita, care nu o expunea la nicrun räzboiti,
www.dacoromanica.ro
 7

la nick; greutate internationalà, pe care o urma

in timp §i de rgzboili §i de pace, §i, sà o spunem,
o urmeazd §i ash:1ft 1, era strärnutarea hota-
. relor, prin innaintarea pajurilor imperiale. Nor
intrebuintam chiar frasa favoritä a diplomatilor
Austriei 2.
Pentru incorporarea intreagg. a Principatelor
Curtea din Viena gdsia impotrivire in Rusia ;
de aceia vedem in tot cursul secolulur trecut,
,. pe mini§trir Austria, ori propuind Cabine-
tului din St.-Petersburg impartirea Principa-
telor, orI, la ocasie buna, puind mina pe o parte
a Romania.
Partile care, mar cu deosebire, atitaii poftele
Austriei erati adele localitati care ar fi pus-o In -
stapinirea Carpatilor pe amindouh fetele lor.
Aceste erati, in Vslahia, Banatul Craiover, in
Moldova Tinuturile laturare de la Ceremu§ pAng.
la Milcov.
Ca dovadh citam tractatul secret incheiat intre
Austria §i Poarth (6 Iulie 1771), din timpul rgz-
boiului dintre Turcia §i Rusia. Prin acest tractat
Austria promitea a lua parte la rgzboiul in
contra Ru§ilor. Spre rasplatire insa, ea i§r asi-
gura, prin articolul II, urmdtoarele :
1 Vezi actele publicate in Bropra intitulati : Interpelarea 1
deputatedui de Mehedinti Grigorie 2lIiculescu in privin(a
calcarilor fruntarelor terii ; Bucure§ti, 1874.
2 Vezi notele luI Kaunitz 0 ale lui Thugut, la pp, 5, 8, 34, 43.

www.dacoromanica.ro
 -8 .

Sublitna Poarta, pentru a da dovezI despre

deplina sa gratitudine i deplina sa recunos-
tint a. in fata cu procedura generoasa a Ma-
iestatilor Lor Imperiale si Regale Apostolice, ii
va lasa de buna voie i Ii va da ca dar intreaga
parte a Principatului Valahier care se mar-
geneste, de o parte cu granitile ArdealuluI §i
ale Banatulur timisan, de alta parte cu Dunn-ea
§i cu riul Oltul, avind Curtea imperiala dreptul
de superioritate asupra riului Olt, etc.,
Aceasta sfisiare a Valahiel o cerea Austria,
tocmal cind Rusia, sprijinind vechile capitulatil
ale Principatelor Romine, punea recunoasterea
independentel lor ca o conditie sine qua non
a incheierii pacii cu Turcia.
.. De aceia Austria nu izbuti'a pune mina pe
partea Valahiel de peste Olt. Dar un eveni-
ment fatal unel natiuni, cu care Romania a fost
secole intregr, cind in amicitie, cind in razboiii,
- impeirtirea Poloniei intre Rusia, Prusia §i Aus-
. tria, veni sa dea acesteia din urma ocasia de
a-§T indrepta, pe socoteala Moldova esecul ce-1
' suferise din partea .Valahiel, fara ca prin aceasta
sä renunte la planurile el asupra Oltenia
in fatala impartire a Poloniel (anul 1772),
lotul AustrieT fu Galitia cu Pocutia, vechiul fief
(feuda.) al luT tefan-cel-Mare.
Odata stapina pe Galitia, Austria trebuia sa-
deschida o comunicatie directa i u§oara intre
www.dacoromanica.ro
 '

_ 9 _
aceste provincii §i intre Transilvania. if trebuia
, , un drum, si acest drum nu putea s treacA declt
prin Moldova. latd ce inspird intdia ideie a
ludrii Bucovinei: Un singur drum. .

El se prefAcu apol in luarea until teritoriu de

.178 mile germane cvadrate, cu 233 de ora§e §i
sate, cu muntil cei mai frumo§1, cu pAdurile
cele mai bogate, cu §esurile cele mai roditoare,
in fine cheia Moldovei, dupl cum mArturise§te
insult Kaunitz.
Dar Curtil de Viena, pentru ca sA devie sta-
pinA pe acest pAmint, II trebuia un pretext, ea,
care nu avea niclun drept ! Acest pretext fu
gAsit. Pocutia avea drepturi asupra Moldovel !
Maria-Teresa devenise suverana Pocutiei, Maria-
Teresa avea dreptul de a intregi hotarele Po-
cutiel ! Moldova de sus, cu vechea sa re§edintA
Suceava, cu episcopia ortodoxl de RAdAuti,
fundatà de Alexandru-cel Bun, cu mAnAstirile
Plana, Sucevita, Voronetul, Dragomirna, cu
ora§ul, CernAuti, al cArui ispravnici figured In
toate hrisoavele, in toate legile terif de la des-
cAlecAtoare, in fine, bagina, inima Moldovei
-
erail numai ni§te cAlcAri de hotare ale Moldo-
, venilor asupra Pocutiel ! IatA pretextul pe care
Austria il puse innainte. Ea nu reclamd decit
reintregirea hotarelor Pocutiel!...

.
.
. .

SA nu ne ridA cetitoril no§tri, sl nu zicA, cA

aici facem o glumA nedemnA de istorie. Acesta
www.dacoromanica.ro
 ,

I0 -
este, in adevAr, pretextul pus innainte de Cabi-
netul de Viena spre a justifica luarea Bucovinef
Precum v'am intiintat,, zice Kaunitz in nota
sa catre Thugut din 20 Septembre 1774, decisia
imperiall este de a lua in stApinire cunoscutul
judet al Moldovel, ca o pertinentd usurpatd de
Turci §i asupra careia avem drepturI in vir-
tutea cesiunif unel part1 a Republicit Poloniel
cAtre Casa impArAteascA., .

De si nu se atingea, pentru moment, decit

de a pune mina pe partea nordicl a Moldovel
cu inchipuitele dreptud ale Pocutiel, principele
Kaunitz nu esitl la orrce ocasie a declara c.
asupra Banatuld Craiovel Austria ar avea
' titlurf cu drepturile Transilvanier. -
cSA arltdm Ministeriuluf turcesc,, zice cance-
lariul imperial prin nota sa din 6 Ianuar 1775,
ccA afacerea este serioas1 si gravA. Aceasta se
va pricepe din ocuparea efectuatA a districtulur
bucovinean, din declaratia ce vet1 face ca, pänà
ce nu ne votn invoi cu Poarta prin o transactie
amicall, noI sintem tare si neindoios hotAriti a
ne tinea in stApinirea buccitii de pdvnint, care,
.

atit in privirea Ardealului, cit i a Pocutiei, a

fost mai innainte usurpatd de cdtre Valahi §i
Moldoveni §i acum iardg este revendicatd de noi.»
Extractele de mai sus ni aratA cA Curtea de
Viena nu se multamia a rosti numal pretentiile

www.dacoromanica.ro
 a
1

r
I1

sale ! Ea se hotArise a le §i realisa. Ea se hold-

rise a-si insusi mai intdid, lucrul, si apoi a trot&
analta opinie a A. V.1, zicea Thugut lut Kau-
nitz, prin nota sa din 3 Februar 1773, apare in
tot casul cu desAvirsire nemeritA, si anume cd
este cu mult mai usor a sustinea o luare in stet-
pinire iniediatd decit a ajunge la o cesiune
din partea Porta i cd, prin urmare, ar fi mar
bine dacl, la cea mat de aproape bunA ocasie,
tetra nicio reservd, s'ar putea lua in stApinire,
etc. Dar acea parte a Moldova ce se proiecta
a se lua in stdpinire i apot a se negocia era,
ca i restul terilimpreund cu Valahia, ocu-
patA de armatele rusestf.
Rusia voia. independenta Principatelor, si ne-
gresit cd nu cu Rusia se putea tratà despre cesi-
unea Bucovinet. Se a§tepta dar incheiarea pAcit
de la Cainargi, care innapoie Turciet Valahia §i
Moldavia, §i se alese epoca retrageril armatelor
rusestt ca momentul cel mat favorabil pentru
a se pune mina pe Bucovina. .
Causele pentru care aceastA luare in stApi-
fire nu s'a fAcut in timpul rAzboiulut 1, sint ca
Curtea imparateasca nu voià sA intre, pentru
chestiunea acestuf teritoriu, in negocia tie cu
Rusia, pe cind aceastA Putere ci§tigase Moldova
§i Valahia iure belli...) .

.1 Kaunitz eltre Thugut, 20 Septembre 1774.

www.dacoromanica.ro
 I-

- I2

cPentru ca sa nu aducem insa desplaced Curtif

Rusier in relatiile sale cu Poarta i sa-f lutist
mice cause de suparare, nu am intärziat de a .

aduce la cunostinta numitulur Feldmaresal (Ru-

mientov) intentiile i drepturile noastre, precum
si de ce am lAsat afarA din joc pe Curtea ru-
seasca, cerind tot odatA incuviintarea sa ca de
acum innainte sà intre trupele noastre in dis-
trictul moldovenesc numit, i, indatd ce RuOi
vor fl evacuat Moldova, nol sd implintdm paju-
rile noastre la hotare.»
Aceste consideratir i .000 de galbeni, im-
preuna cu o tabachere de aur impodobita cu bri-
liante 1, aü aranjat lucrurile de minune. Pe de o
parte, Ru§if desertail Tinuturile CernAutilor, al
Sucevef si al Cimpulunguluf, pe de alta parte
intraU in ele o$tirile austriace, implintindu-se
pajurile pe unde ii conveniati, i innaintindu-le
succesiv, ca intr'o tara abandonatA.
Aceasta se fAcu in i-ia Octombre 1774 c. n.
. ,
Nol ne oprim aicL .

Lasam ca inseV actele diplomatice s desM-

sure mAsurile ce Curtea din Viena a intrebu-
intat spre a dobindi din partea Portil recunoa--
terea fapttiluf indeplinit, a purtdrii samavolaice
a Guuernului aastriac, cum o califica lost's!
Kaunitz 2.
. 1 Kaunitz care Thugut, 7 Februar 1775.
2 Kaunitz dire Thugut, 20 Septembre 1774.
www.dacoromanica.ro
 .1

, 3
, .A

. .

Tot Kaunitz se insdrcineazd a caracterisa aceste

mdsurl 1.
Mijloacele ce le propunetl pentru a ajunge
la scopul nostru consistd in fried, conrupere
,
alte mijloace convingtitoare.,
$i aceste mijloace ad izbutit.
Prin conventia din 7 Maid 1775, Turcia a
recunoscut in principiu apucAtura fAcutá de
Austria.
$i acum, dupä ce prin inse§I actele Cabine-
: tuluT din Viena, am dovedit cd numal ziva de
7 Maid 1775 nu se cuvine a fi serbatd ca o data
glorioasä pentru Austria, ni propunem sd do-
vedim prin aceste acte legitimitatea i morali-
tatea serbdril de doliu ce, simultaned cu jubi-
leul din Gerndup, are a serba in 141, in ziva
de 25 April (7 Maid) 1875.
Grigorie Ghica, chiar innainte de a fi numit
Domn al Moldova nu convenia oamenilor Aus-
triel. Et il cuncltead Inca de cind fusese Domn
in .Tara-Romaneasca (1768-17 Novembre 1769),
El era privit ca partisan al Rusiel. Dar atunci,
fata cu tirania turceascd, toata natia romaneasca
era devotata Rusier. Ecaterina, declarind rdz-
boid Turciel (1769), inscrisese in manifestul sdd,
ca articol principal, desrobirea popoarelor cre--
tine de supt jugul otoman ; i la deosebitele
1 Kaunitz citre Thugut, 20 lanuar 1775.
.1

www.dacoromanica.ro
 14

conferinte, tinute pentru precurmarea lupter,

Curtea de St.-Petersburg punea independenta
. Principatelor ca o conditie sine qua non a in-
) cheierit pacer.
Cu totul alta politica se urmà de catre Curtea
din Viena in privinta natiunilor crestine din
Orient, si mar ales in privinta Principatelor.
Maria-Teresa incheie in 1771 tratatul secret, de
care am vorbit mar sus, spre a se alia cu Tur-
cia in contra Rusier. In timpul conferintelor,
ministrir austriacT fura cer mar intàii spre a face
a nu izbuti planul Curtir din St.-Petersburg
privitor la independenta Principatelor. MinitriI
austriaci lucrara chiar ca nicr macar vehile
capitulatir ale Principatelor sa nu fie consfin-
tite prin tratatul de la Cainargi. Si, intre aceste,
Curtea din Viena mar urmaria s puie mina si
pe Tinuturile bucovinene i oltene !
Cine dar, in Valahia saü si Moldova, putea
sa fie partisan al Austrier ? De aceia, cind se
puse innainte candidatura lul Grigore Ghica la /
tronul Moldavier, baronul de Thugut exclama -
strgatul de alarma 1. Numal cind ministrir
austriacT se convinsera ca Grigore Ghica nu
putea fl combettut, el se hotarira a face, din
nevoie, voie bunA !
r De aceia Kaunitz raspunse luT Thugut in 6

1 Nota lui Thugut din 17 August 1774. .

www.dacoromanica.ro
 .15

Septembre 1774 : cDacg Poarta nu a luat nicT-

o dec,isie in privinta viitoruluT Domn al Mol-
dove!, i, de vreme ce ea nu se va opune dorinfei
energice a Cabinetului rusesc, mi se pare di
lucrul cel mar nemerit ar fi ca E. V. sa nu
pnnetl nicT o piedecg luT Ghica, ci, mar ales,
sg-1 ajutap intr'un mod ostensibil, dind a in-
telege, atit luT, cit i rudelor luT, ca asteptarn ca
noul Domn sä fie maT sincer i maT devotat
Curti! noastre decit a fost Mar Innainte. E cu
:
atit maT important a ne asigura aside bunele
dispositiT ale acestur Domn, c In judeful mol.
dovenesc cunoscut, care formeazg hotarul litigios
de lingg Pocutia, se afIg In adevar alleys trupe
de ale noastre si cA sintem deals!, dui:4
retragerea FeldmaresaluluT Rumientov, de a
lua in stApinire Pocutia (?), implintind pajurite
impdrcitegi. ,
Dar, cu toate asigurgrile de amicitie din partea
Curti! din .Viena, Grigorie Ghica nu se abgtu
de la datoriile sale cAtre tara cgreia fu Domn.

,l La intrarea Austriacilor in Tinuturile de sus

ale Bucovinel, boierii Divanutui Moldovei se
grabira a incunostiinta pe Poarta si a protesta 1,
Dupa suirea pe tron a luT Grigore Ghica,
aceste protestarr ad devenit i ma! energice.
. .

I Nota lui Thugut cAtre Kaunitz cu data de 3 August 1774

www.dacoromanica.ro
1,,'
 16 -
.
prin o depeg catre Poarta 1, Ghica arata ca
". ocuparea Bucoviner nu corespundea de loc cu
.

asigurarile de amicitie ce se dati Portir de

catre Curtea Imparateasca ; cd partea ocupata
a Moldovel Intrece in imbielsugare i valoare
toata cealalta parte a teriT ; cà locuitorii Mol-
dova cer cu stdruinfd ca Poarta sa-T apere ; ca,
daca Sultanul, in contra asteptarif generale, nu
va Imbratisa causa provinciel supusa suzerani-
tali! sale, Moldovenif se vor gAsi in marea in-
doialä, la ce mijloace sa recurga spre a inlatura
pericolul, adecd dacd sã lucreze ei singuri cu-
inseg puterile lor pentru a lor scdpare, sati
: dacd, nefiind updraft de suzeranul lor, sá alerge
la o altd Putere strdind ! Si, dupa aceste con-
, siderante, pe care Internuntiul austriac le nu-
meste insolente i. pe care istoria le va numi
patriotice, Ghica I sfirsia romaneasca depesa
asigurind pe Poarta ca trupele austriace care
intrasera In Moldova email putine la numar i.
; ca nu an fi gnat a le rdspinge.
NemultAmit cu atita, Ghica, in capul uner
deputatir a boierilor moldovenT, se duse la Feld-
maresalul Rumientov spre a se sfatui ce era
de facut.

t Veal depe§a interesanti a lui Thugut citre Kaunitz din

4 lanuar 1775, &i care cuprinde pe larg depeqa lui Grigorie
Ghica, f-
.
-
-
www.dacoromanica.ro
 -- 17 _
Dar §i Poarta §i Rumientov nu sitntiad ce
simtia Ghica §i cu boieril sal.
Reis-Efendi, care primise depe§a lui Ghica,
se mArgeni a releva numaT neru§inarea cute-
zatoareT amenintarI, ca anume Moldova s'ar pu-
tea Simti, silitd a recurge attar i la o protectie
strdind 9, §i Thugut adAogi ca ministrul turc a
vorbit despre aceasta cu toatA invier§unarea uner
amaraciunT agitate de slabiciunea razbunarif, 1.
' Cit despre Rumientov, tabacherea cu bri-
liante §i miile de galbenI austriacT fuseserl in-
destule spre a-1 inchide gura §i a nu da nick,
speranta Moldovenilor. Dar aceasta nu descu-
raja de loc nicT pe Grigorie Ghica, nicT pe boieril
DivanuluT.
ET 41 urmail calea innainte, ridicind in fiecare
'- zi noT pieded in contra smulgeri1 Bucoviner.
.
1

Ghica-VodA maT avea §i du§mani/ din launtru.

Confratele sail, Alexandru Ipsilanti, Domnul Va-
hie!, era spionul Austriel ; el desvAlia, fara ru-
ine, luI Thugut toate cugetarile, toate faptele
luT Ghica. Pe de alta parte, Constantin Moruzi,
dragomanul Portif §i rivalul luT Ghica la Domnia
Moldovei, i care nu putea ierta acestuia ca fu-
sese maT fericit decit el, jurindu-1 pentru aceasta
.

1 Vezi depep interesanti a lui Thugut citre Kaunitz din

4 lanuar 1775, i care cuprinde pe larg depep lui Grigarie
Ghica.

www.dacoromanica.ro
 Tr,

18 4

o ura de moarte, Constantin Moruzi era bratul

drept al luT Thugut. El nu numaT cä destainuia
InternuntiuluT austriac lucrArile ministrilor oto-
many, dar el era Inca pe linga acestia sprijini-
torul politice1 si al cerintelor Curti! din Viena.
De aceia, la incheiarea conventie din 7 Mall
1775, el §i fu rasplatit cu zece miT de le, promisr
de ma! innainte, si la care ocasie Thugut adaugi
urmatoarea frasa caracteristica: cfiindca aceasta
suma, spre mai mare pdzire a secretului, s'a
numarat in 2,500 de galbenT funduclii, s'a
platit de fiecare galben funduclli un agio de
cincT parade). Si, spre marea nenorocire a bie- ,

tuluT Domn, el era tradat de insusi agentul teriT

la Constantinopole, de insusi socrul sail, de Ta-
covachi Rizo. -

Dar, cu cit greutatile sporiaü, cu atita se

sporia si energia luT Ghica Voevod. Singur, pa-
rasit de toll, necontind decit pe Dumnezeil si
pe dreptatea cause! ce apara, el se tinu ne-
clintit in hotarirea sa, spre a da piept AustrieT
si a apara mostenirea luT Stefan cel-Mare. Mar-
turul cel maT veridic in favoarea energief pa - .

triotice a luT Ghica este insu§T Thugut, Inter-

nunciul imperial al AustrieT. Notele sale catre
principele de Kaunitz sint panegiricul cel mai
frumos al caracterulul barbatesc §i romanesc al
DomnuluT Moldovel, Grigorie Ghica, si al boie-
rilor moldovenT din acel limp.
www.dacoromanica.ro
-
 19

Protesturf, memoriale, planur topografice, se

. trimeteati in toate zilele la Poartä, si, cind lipcanil
teriT nu ajungeati, sati a era fried de a fi atacatT
sail surprinsT, atuncf se intrebuintail §i curieril
rninistrilor rusesti sail prusienT. El arata PortiT
ca Austria nu se mar margenia a cere un singur
drum spre a uni Galitia cu Pocutia, a ea zilnic
isT sporia pretentiile si-§I intindea ocupatia,
sArind din valea MoldoveT in valea SiretiuluT,
§i din valea SiretiuluT in aceia a Prutulul, si
din aceia a PrutuluT in aceia a Nistrulul, tra-
gindUlf astfel un hotar din Ardeal pAnA supt
zidurile HotinuluT, §i de treT or! mutindu-s1 pa-
jurile, §i de treT orT implintind ghiarele lor mar
adinc in trupul nenorociteT Moldove !
Dar toate furà in zAdar. Aurul, briliantele,
cutitele cu pietre scumpe, oglinzile de Venetia, ,
vasele de portelan, aceste furl maT puternice
decit dreptatea MoldoveT si chiar interesul Tur-
, clot ; si furarea Bucovinel fu un fapt indeplinit
si recunoscut de ministriT otomanT ! i tofu§T
Ghica-Vodä nu se descurajA. El atuncl se sili
a face ca pamintul dat O. fie cit se poate maT
mic ; el ceru ca macar el sA fie numit comisar
hotarnic din partea TurcieT, spre a pdstra afa-
ccrea in minile sale.
Austria IY statu si aid impotriva, si el nu
putu izbuti1. Atunci se adresa la generositatea
1 Thugut dire Kaunitz, 18 Januar 1775.

www.dacoromanica.ro
 -- 20 7
Austriel ; el se rugA cu lacrAmf cAtre Inter -
nunciu, ca, spre compensatie a maril pagube
ce avea a suferi Moldova, sA o ajute macar a
dobindi de la Tvrcl surparea cetatiT HotinuluT
§i innapoierea raieleT 1 catre Moldova. Dar §i aicT
fu refusat, intimpinind Thugut Ca aceasta era
o propunere vicleand, menita a aduce vrajba;
intre Austria §i intre Turcia 2.
V. Intr'aceste, Ghica maT fu lovit si de rAspunsul
ce primi de la Petersburg, in urma recursulul
formal ce boieriT moldovenT fdcurd cAtre Impä- -

rAteasa Ecaterina, cerind protectia ruseascA con-

tra intreprinderil Austriacilor. Raspunsul fu ami-
nat ; si, cind fu dat, el se resuma in intimpi-
narea cg. : cdupä ce armata ruseasca a ie§it din
Moldova §i aceastà provincie s'a redat PortiT,
ea a intrat iarA§T supt protectia acesteia, §i Ru-
sia nu se poate amesteca in aceastA afacere ci
este nevoita a o lasa Portif !, 3.
astfel Moldova §i cu Domnul el erad pa-
räsit1 de Dumnezed §i de oamenT ! .

a§a se incheie Conventia din 7 Maid (25

April) 1775.
Dar §i dupa implinirea faptuluT, Ghica nu se
opri in calea sa.
1 Teritoriul imprejurul cetAtii si care se ocupa de Turd se
numia Raiaua Hotinulta.
2 Nota lui Thugut din 18 lanuar 1775.
3 Kaunitz catre Thugut, 21 Februar 1775.
www.dacoromanica.ro
 2I
I.
El insarcina pe agentul sail a starui ca macar ,

vechea Capita id a MoldoveT, batrina Suceava,

sd nu fie osindita a deveni austriaca ! Lasam
aict pe norocosul Thugut sa ni spuie raspunsul
ce a dat acestel cerert :
Rizo mi-a fAcut intrebarea, cit se poate de
searbada, dada n'ar fi cu putinta ca, la marcarea
granitelor, care va urmà in curind, oraftaSuceava,
care mat nainte a fost re§edinta Domnilor mol-
dovent, sa rattling. tot Moldovet.
Am spus lul Iacovachi Rizo, thrd reservA, cä
nu ma voiti insarcina nici de cum a ma adresa
I

cAtre prea-innalta Curte cu o asemenea cerere.

L-am facut sa priceapa mat departe ca cunosc
purtarea Voevodulut Ghica §i uneltirile lilt se-
crete, cu care in decursul negociatiet s'a incerckt
necurmat sa ni strice, §i i-am spus ca ele nu
se potrivesc cu frumoasele hat dec1aratiI1.2-
Socotesc ca aid ne putem opri. Nu mat avem
nevoie de mat multe dovezt spre a arata cit
de tundat este bunul renume ce Grigorie Ghica
a läsat posteritatit V om mat adaogi Inca ci-
teva cuvinte, scoase din corespondenta aus-
triacd, §i care sint un noil tribut plAtit de chiar
Austria, nu numal patriotismulut, dar §i morali-
tatit Domnulut Moldovel.
De §i nu ni ramine indoiald ), zice Thugut 2,
1 Thugut cAtre Kaunitz, 3 lunie 1775.
2 Thugut care Kuanitz, 3. Iunie 1773.
www.dacoromanica.ro
....0;111Tht
 - 2 2 ;-
r -
ccA, inteadevAr, nu numat cg nu putem a§-
tepta de la Voevodul Ghica citu§T de putinà
: bunAvointA, ci, din contra, totdeauna trebuie
sA ne ingrijim de manifestatiile antipatiei sale
pline de rgutäti in contra prea-innaltelor in- L

ierese, antipatii care acuma, dupg ce i s'a mic-

prat principatul, au crescut cu desAvir§ire, pu-
tern fi de mai nainte incredintatT cA el va in- .

cerca toate mijloacele ca, de o parte, dupg pu-

tintd, sal ducA pe comisarul granitelor turce§ti
-- in rAtAcire, iar, pe de altA parte, cu astutia
sa indatinatà, supt aparenta supuneril, sA punA
toate cursele posibile comisarilor cesaro-rege§ti. ,
Internuntiul avu dreptate. Ghica I§T con-
teni lupta numal cind se puse cel de pe urmA
stilp la tragerea hotarului care desgvir§ise fu-
rarea Bucovinei !
SA mai adAogim citeva unit, din aceastg notA ;
ele vor fi cele din urmA, dar ele tot odatd vor
fi concludente.
0 remuneratie ce s'ar da luf Ghica), zice In-
ternuntiul, ccind afacerea va fi regulatg, ar fi
o cheltuialA zAdarnicA §i fArA ,folos, §i anume
cu atit mat mult, fiindcg la acest Grec (?) tals
§i necredincios, pentru orice bungtate a Maies-
tAtilor Lor fArA indoialg nu putem a§tepta alta
decit ingratitudine. De altA parte, considerind '
cum lumea ii judecA aid, nu va fi greit in vi-
4,
itor, dacA el ar merge cu neru§inarea pAnA a
www.dacoromanica.ro
 - 23

arata intr'una ori alta afacere vre o purtare ne-

placutd, sail a-1 face sd tremure de frica pedep-
selor, pe care am indemna Poarta sd i le dea,
sail a-1 face ca via facti, fArA a intra cu Poarta
§i in aceasta privinta in vre-un deosebit impegno,
sd simfeascd cea na innaltd disgrafie.»
in urma acestor cuvinte alit de expresive,
mat este trebuinta st spunem cine a condus
bratul asasinilor de la Beilic ?
Daca vre-odata cuvintele luT Francisc Liti al r
FrancieT tout est perdu, fors l'honneur se vor
aplica la vre-un eveniment, aceasta este ne-
gre§it la purtarea luT Grigorie Ghica §i a bo-
ierilor moldovenT feta cu rapirea Bucovina
Recunoasterea acestuT fapt odios a fost cum-
parata, a fost resultatul conruptieT intinse pe cea
maT mare scara. .

Ru§T, Turd, GrecT, totT s'ati vindut pe banT

§i pe odoare, de la feldmaresalul mart! Ecate-
rine, de la Reis.Efendi al PortiT Otomane, pana
la dragomanul Portil, Costachi Moruzi, pang. la -

Grecul Iacovachi Rizo, nedemnul socru i ca- -

puchehaie al Domnulul Moldova

in iunga lista de conruptY, pe care Thugut
o imparteste fara rusine cancelaruluT Marie-
TereseT, un singur numc romeincsc nu se gdsege.
in mijlocul conruptier generale, numaT Mol-
dova legald, numaT Grigorie Ghica Voevoci §i
cu boierii Divanului sad Watt tinut neconrupti.

www.dacoromanica.ro '
 - 24
Dupä o Suta de anT de uitare, Arhiva secreta
a Curti! din Viena s'a insArcinat a ni scoate
la luminA vechea virtute romdneased cu o au-.
reolA intineritA, intocma1 ca §i aurul care reiese
ma strAlucit dupA incercarea foculuf.

Cind virtutea strAmo§ilor no§tri va reinvia

intre noT, ni va reveni §i dulcea BucovinA. Cad'
minciuna, conruptia i rApirea nictodatA nu pot 1

.1
constitui un drept ; cad causele cele maT drepte,
intocmaT ca §i dreptatea luT Dumnezeti, nu pier
nicTodata.
.e.o.,10TEcA
* ACADEME' *)
R 0 M3,1`1S

www.dacoromanica.ro
- ,t
 I ,

/
1 1.4

I A
p
, 1

, 1
e
. A
1

-
11

:-
II

., PRETUL : 15 RANT.
's,
A

.
: _

.A Ac. I
A
.1
S.

41.

z-
,
--
41

www.dacoromanica.ro
1.
e
I

4 ofri