A. D.

XENOPOL

AMINTIRI
DE

CALÁTORIE

IASI
www.dacoromanica.ro
TIPO-LITOGRAFIA H GOLDNER-STRADA PRIMARIEI
 In povesttrea veche a unuI u te¡ ce redobindea put&
noue, de cite olY se attngea de plimint, este un mare simbure
.de adevtir De cite o7t ne apropiem, de totul din ca e ne am
despcut, simtim cd muttea su/letal ne intinereee Tot-
deauna am cautat ca scald cugetarea sunttrea In
tzvol al cel vecInic proaspilt al natty et Ce am vazut, am
.spus, pe cit mi-a fost pi ¿n puttniyi , ce am stmt,tt insei a
fost tot-deauna deasup a pute)a, mete de rosin e, cad
Pentru ce-1 In lume mare, graml omului e mix,
Pentru ce-1 In suflet mare, grand sail este nmuc

www.dacoromanica.ro
 O calä,torie la Dorna in Bucovina
(1888)

Calatornle aitt ci§tigat mult in repeztemne §1 indama-

nare prin introducerea drumunlor de fer, , att pierdut
ins& in interes. Asta-L1 zbort peste tar/ ca un meteor,
fara met o atingere Cu ele, far& a dobindi despre natura
lor niel o idee lamunt5, far& a face cunootinta Cu ele-
mentul omenesc ce le locuelte Muntit, riunle, oraFele
tree sub ochit caatorulut cu mtala fulgerulut Ceea ce
at vazut intr-o zi este atit de vanat, incit se amesteca
In minte in o masa confuza, neputind alege nimio din
ndmolul de intiparirt ce ti-ati obosit pnvirea. Far& in-
doiala ca, pentru acel ce vrea sa, cunoasca o ara, cab,-
tona cu locomotiva nu este mijlocul eel mal mment,
ca el trebue sa recurga tot la sistemul cel inveclut
primIttv de calatone, cu trasura, calare, sag chiar pe jos,
pentru a vem in grins& atingere cu pamintul i popo-
rul pe care vrea sa-1 studleze.
Calatona ce am intreprins la Dorna in Bucovina,
mi-a procurat iara,t pnlejul de a merge a lene pnn o
www.dacoromanica.ro
 2

frumoasa 1aiä, loci-LAO, de Romillf, de a gusta in tot far-

mecul lor frumusetile nature, de a inA opn unde cit
hut pläcea, de a vorbi cu oamemf, a-f intreba asupra
vietei si a indeletnicinlor lor, si a dobindi ast-felia o i-
magine vie si lummoasa atit a nature' Incunjuratoare cit
si a fiintelor pe care le adaposteste la sillul el.

Pin& la Dorna
Dorind sA scurtez pe cit se putea calatona cu dru-
mul de fer, aleseia spre a merge la Dorna, calea prin
FalticenT. De la Dolhasca pinä, la capitala judetului Su-
ceava se intinde o osea foarte bine intretmuta, lucru
vrednic de insemnat in Ora noastra, unde &dale de co-
municatie nu prea Bunt bine ingnjite Regiunea pnn
care trecf, intre aceste d.oua puncte, apartme aceleT a dea-
lunlor Romdmef , pamintul este presurat de colmce, pe-
tic! de padun: i vaf mal late, care lag ehipul unor esurf
Semdnaturf gata de a pram secerea se intindeati aunte
sub soare, amestecate cu lanuri verzT de pApusoi Firm'
In parte cosit, era string in CONY, adunate si ele pe a-
locurea in stogunle cele mar!. Pe amrea, inca necopt, se
pleca la suflarea vintuluT, undoind in lumina soarelui
neregulatele sale Ague Satele se zareau rail in cale, cu
aspectul saräcacios, cu casele miel, avind piste Ourf in
loe de ferestI, adese-orf fara. gardue In jurul lor, in-
conjurate, in Ice de livezT, numai de spill si de maracmY
Cite un car greom, cu roatele numai in ciolane, neavind
In el niel un dram de fer, tras cu greutate de o pareche
de bol, ducea in el pe taran culcat pe piept, care in -
drepta dobitoacele sale pnn indemninle cunoscute, de
care ele ascultau ca o mare exactrtate
La o intorsaturA, se zänra albind in departare, casele
Falticemlor, in fundul une Val dar de acolo rani mer-
seram Inca, o orá i jumdtate pinä sa ajungem in acest
oral. In sfirsit puserlm piciorul In locul ce alta data era
centrul cel maT comercial al Moldovei Se faceati prega-
tiri pentru larmarocul de 20 Lille, ce se apropia Pe
fie-ce an acest iannaroc e mal patin cercetat i la un
www.dacoromanica.ro
 3

caracter tot mal localnic, pierzind din insamnatatea pe

care o avea alta data pentru tara intreagii Cauza a-
cestei imprejurarT, sta in innunrea adusa de drumunle
de fer asupra negotuluT tale noastre Inttinte, iarmaroa
cele si 'du deosebire acel de la granita, al Falticenilor,
era locul de inlihnre al negutatonlor strainT, cu totT ace
ce aveati trebuinta de fabncatele lumeT apusene. Coneu-
renta fiind mare, pretunle ere' miel, de unde provmea
eftmatatea relativa a obiectelor cumparate la larmaroc
Pamintenit aduceail apoi, spre vinzare, vite si alte pro-
ducte ale tare, din pretul cärora isT cumparaù cele tre-
buincioase Ast-felm se explica cum de la acest mare
Heal se faceati adese-ori afacerl de milioane Acum insa
usuratatea transportuluf duce marfunle chiar la locul
deqfacereT Nu mat sunt de nevoie aceste intilme extra-
ordmare ale vinzatonlor cu cumparatonl, cind el pot fi
pul in atingere, in orf-ce loe, uniT cu alto' Timpul iar-
maroacelor a trecut, si ele cata sa se restringa pe fie-ce
zi, maT pastrind doara numaT o insämnatate localnicA
Exista si astazT iarmaroace, insa de acele ce corespund
nouelor mijloace de comunicatie, care pun cu grabire in
legatura punctele cele mail indepartate ale pamintului
Acestea sunt locurf de intilnire, nu ale negutatonlor uneT
tail cu musteril unei ahem, ci acel al producatonlor in-
semnatt din intreaga omenire Cu cumparatonT venitY din
toate partile pAmintuluT Expozn:tile untvei sale sunt iar-
maroacele veaculul nostru, acele ale drumunlor de fer
si ale vapoarelor Cad sa nu se creada ca aceste expozitil
au numal un scop teoretic, documentarea propasird re-
alizate de munca omeneascti Tinta lor de capitenie este
de,facerea productelor- expuse, si cifra afacenlor luche-
]ate la o expozitie universala, se urea' adese-orf la mat
multe sute de milioane
Eind din FalticenT, urcT un deal, de pe cultnea cO-
rum se vede indarapt orasul, intr-o pozitie indestul de fru-
moasa, cistigi.nd cu atit maT mult cu cit te in depArtez1
de el, un caracter comun tuturor oraselor din Romania
Indepartarea sterge aspectul uncios al caselor, neregula
cu care ele sunt presurate, maT curind de ell asezate, pe
marginile stradelor, murdanile de tot soml ce umplu inaT,
ales mahalalele , ea lasa sa se prevada, pnn ceata Ob se
www.dacoromanica.ro
 4

intinde in cimpul ochiuluT, numaI linule generala ale a-

sezarel omenestl, care Judea ce este intocmita In o na-
tura frumoasa, inapt umuta de la dinsa farmecul ce o
acopere
Indata ce al urcat dealul, te indreptI &atilt apu.,
liísind catra sud calea Romanulin, si intri pe valea riulul
Moldova, pe care II vezl: curgind la o indepartare de mal
multe clulometre, pe sub dealunle ce-T infirginese valea
din partea dreapta Din dosul acestor dealurI, se des-
fac, cu cit inaintezl, trepte de muntl, din ce in ce mal
naltT, i care fac sa treacä, prin nuante nesimtite verdele
de smaragd al cimpuluT, in albastrul aura al Cana Totr
acegt1 muntl sunt dominatl de piscul Haleucei care pare
a pluti in vazduli ea o uriasa corabie rasturnata Pe
partea stingd a riuluT, pe unde merge soseaua, se lateste
un ses intins care, din chid in cind, se 'Malta cite putin,
formind ca niste vai deschise intre doua dim.burr, in-
dreptate perpendicular catra valea Moldova-, si prim care
par a se fi devársat siroaile sale In tunpunle geologice,
chid. modestul rill de ast5zI umplea intreaga vale cu
apele sale De pe sosea se vdd in departaie, pe malunle
MoldoveT, satele(Bcua i Sasca
Dupa cite-va ore de mers ajungI la Co? nul-Luncel,
unde trecl gramta, qi apucT de aici: pe soseaua comunala,
pina la Gura-HomoreT, unde daT in cea impenala care
leap', Bucovina cu Ardealul
Calea comunala era de abea croitá, In parte Inca,
nepietruita, in cit era foarte gral de strdbatut, me ales
ea in noaptea dinainte cazuse o imbelsugata ploaie Ma
=ram cum se face ca In Austria, care este renumita
pentru bunele sale drumurI, sa se gäseasca, unul In asa
de ra, stare. Cercetind pe mat multi oamenT, aflam Ca
ingnjirea pentru facerea sosela fusese lama& de Stat in
sarcina comunelor romänetl care se Intuid de alungul
el Aceste comune însä, dupa obiceml rominesc, lasa met
&I te las, neingruise de facerea drumulul, incit statul
se hotan sa faca soseaua el, pe socoteala comunelor
Chiar eel inthti sat rominesc Bat2eqtei, precum
toate celelalte ce le intilniT in cale /3) eieVii, Berchte01,
Capul- Cod) ului piná la G-ura-liomora, ma lovira prat
aspectul lor bogat i infiontor. Casele incapatoare, cele
www.dacoromanica.ro
 5

maT multe cu patru °dal, unele chiar cu §ase, ferestrele

lor marl, cu patru set sase geamurl, introducind inaun-
tn.' o lumina imbellugatá, , he-care casa incunjurata de
un. gard sanatos, care inchidea o curte puma de ham-
bare, grajdiurl, sue i poiete , din dosul case mal pre-
tutindene o livada salt o gradina Táranal ce-I intilneam
erail bine imbracati, eu cämasa eureka', cu sucmanul ne-
peticit, cu opine' call cume in picioare , femeile mimar
eft umblaû indeobstie descultI, nu din cauza de lapsa,
ci dupa cit am aflat, din obiceiii, poate chiar din coche-
tene, find ca picioarele lor, de si muncate, cunt miel si
frumos formate Pretutindene, unde vedeam pluguri, era('
de cele de fer,, carale sAtemlor, cit vine la roate, cu o-
mile 'de fer, usoare i indamanatice. Tot Rominf erati
de o parte si de alta a granite! , dar spre rusinea mea
fäceam in mine asamanarea cita deosebire intre el, din-
colo i dincoace de ho tar
De la, Capul-Codrulu! inainte, valea Moldovei incepe
schimba caracterul , ea se ingusteaza mult din ceea
ce era mal inmate, mar sesul din stinga se preface trep-
tat in niste eulint din ce in ce mal ridicate, pina and,
de ambele sale laturr, ea apare margmata de doua lan-
turf de dealurt Pe eind inst inältimele din dreapta ri-
ului, ce van mal departe de osea, capata pnn insiw a
lor indepartare o forma mal nehotarita i mat abune,
acelea dan partea stingd, aproape de °chilli calatorului,
desemneaza, pe cer niste crestaturI cu limi precize, pe
care privirea se odihneste ca pe niste forme architec-
tomee.
Intre acestea inoptase, i luna care statuse palida
stearsa, cit tamp soarele prime la ea, se apnne3 tot mal
Cu cit razele lui se stingeall dupa dealuri, yi in cu-
rind ea umplu toatá valea Cu blinda ei luminä. Stelele
de asemenea izvorall pe tame , iar pe pamint, prin
dunle asternute pe coastele dealunlor, rasarea din frunzil,
cite o lumina rosietica, apnnsä. de =banal de pe la
atine sail de taramf ce coseati finul pnn poiene semn
ca obositul muncitor se retragea la odihna in jurul fla-
card pilphtoare, pregatindu-0 mincarea de sera Din
marginea riului se intindeat, pina in osea, lanurl inguste
de grit'. copt i auritt, despärtite intre ele prin alte sa-
www.dacoromanica.ro
 6 ---

ManaturI ce eratt Inca, verzI La abunrea vintulul spi-

cele se plecau in valurI regulate care, sub lumma insa-
latoare a luneT, luaU aspectul unor valurI de apli La
apropierea until lan, ma asteptam sa. tree peste o
punte, si cu toate ca, la fie-care data recunocteam insa-
larea, recadeam necontenit in ea
Ajuns la Gura Homo; ei, sat cell la numele de la
revarsarea Homorel in Moldova, petrecuI aicI noaptea,
si a doua zi, ceva dupa rasiintul soareluT, ma indreptaI
caträ Cimpu-Lung Dealunle ce intovar4ese cursul Mol-
dove!, mil din ce in ce mal mult caracterul de muntI ,
ele au mal toate o forma rotunda, samanind eu nilte
ceaune unase rabturnate, acopente cu padurT Dupil ce
trecl pnn Vama, bat mare rominese, §ii Etsenau, ,colonie
germana, aping la Cimpu-lung, orasel indestul de mare,
asbzat
.,
intr-un amfiteatru de muntI de forma rotund-
lungareata , pare ea muntil s-ar tine de mina, si te al'
astepta numal de cit sa-T vezT invirtmd o hora unasa,
in jurul asezarel pe care o inchid
De la Cimpu-Lung inamte parasestI valea MoldoveI
si intn pe aceea a Putnef tot ce poate fi mal deplin
ea frumusete blinda si dulce Rlusorul serpuitor si lute
sare chid in dreapta and in stinga pe la baza dealu-
nlor pnntre care el curge, silmd soseaua de a-I trece pe
podurl In 1 nenumarate rindurI Une-orl, lasind cite un
crac laturalme, ambele brate ale rtulul inconjoarä o in-
sula de verdeata, ducind in ascunsul crengusulut un-
dele dui vil sl zburdalnice, care numal se aud soptind
vesel in umbra Vanetatea nespusit de forme a aealun-
lor, sclumbarea alternativa de padure si. goliciune, Ora-
ele ce se reped din virful inaltimilor, ea ni§te stroale, si.
cobor repedea Ulna din cascade in cascade, jocul de
umbra, si de lamina produs de razele soarelul in o, lume
atit de bogata, toate aeestea incinta pnvirea, dar ame-
teso mintea Intr-un loc, cam la jumatate de cale flare
Cimpu-Lung s.o. satul Valea-Putnei, frumusetea blinda de
pin& aid lea un caracter maret §i impunator Stincl u-
nase cobor catra rill picioarele lor despoiate, pe and
crestetul lor adesea-ori se incununa cu un tufi§ de brad
Pe alocurea, ele stralucesc, albind ca varuite, pnn verdele
Indus al padurei ce le captu§e§te Vazute de departe,
www.dacoromanica.ro
 7 --
ele par a fi made unor eastele feudale, asemenea
celor ce impodobesc malunle RtnuluT BolovanI unast
rupft din matca glace si rostogolifI pinä, gdsit yea-
nicul lor echilibru, aü iezit in unele pdrfl cursul riu-
Jul sd incunjoare piedica Cine ar putea spune
de eft amar de an apele funoase ale sivolulut, stinghent
In mersul sAti, lovesc in nepdsätoarea stincá, sari de and
soptesc hmpezile valurl antecul lor cel trist i monoton
In umbra padure ce le acopere 9
Dupá, vre-o tree oare de acest drum fermecdtor, a-
ping]: la poalele Mestectinzqulta, munte inalt peste care
trece soseaua impenald, fäcind pe el 13 cotiturI pentru
a alma ramp]. Cu cit te urcI, cu attta pnvirea se intmde
mat departe peste valea strdbatutä, i ceca ce ochiul gus-
tase maI inamte bucatä, cu bucatk acuma II euprinde in
intregul sdti, inchegind frumusefile parfiale intr-un tot
incintdtor Cotitura sulfa se vede de pe a doua ca un
drum paralel, al cäruia capete, fiind ascunse de incovdi-
tunle muntelut, Ii crez1 ca duce in altä parte, si pnvmd
la el de deasupra lut, nu-V.' vine a crede cd este acelasI
drum pe care-I urcasesI cu un moment mat inainte. A-
proape de virf se vdd deodata sapte sosele care brdz-
deaza poalele muntelut, toate bine desemnate, cu coloarea
lor galbend ndsipoasd, pe coasta lui cea verde Acest
deal face parte din lanful ce deosebeste basenul Moldo-
va de acel al &strife Cum al ajuns in virful luT sa at
inceput a da la vale, se include pnvirea inddrdpt pe va-
lea Putne, to. se desclude inainte asupra celet a &strife,
pe care soseaua incepe a o intovärdsi, de la lacoben7 pinä
la Vat' a-DorneY
Aceastä vale intrecea in farmec tot ce väzusäin
pind atune Ea intruneste frumusefile ce impodobesc va-
lea Putne cu acele ce desfatä, pe acea a Moldovel in-
gustd i accidentatd, ca i cea dintîití, sträbatutä, de o
apä, mare, ea to. cea de a doua
Iacobenit este un sat mare rominesc, adaus in tun-
punle din urind cu o colonic germanä, asazatd aid pen-
tru exploatarea mmelor de fer ce se afiä ia apropiere
Intrepnnaitorul exploatarel, Carol Mantz, s-a rumat pe
sine si pe alp): cu aceastä afacere neclubzultd. El trice-
puse trelnle cu totul pe marele, zidindu-sT un palat ce
www.dacoromanica.ro
 -- 8
este astitzi prefacut in otel, i &ala ea un principe.
Drumul de la IacobenT la Vatra Dome este aster-
nut la jumatatea coastef dealulta ce insoteste cursul Bis-
tr4e1 pe stinga, incit de pe aceasta inrtltime, tot-deauna
vederea cupnnde o intmdere In destul de mare, a bala-
urului ca solzi aura ce se incovaeste in toate parOle,
pentru a est din ingustimile muntilor Soarele apunea
arunca peste valunle riultif umbra arbonlor ce se in-
strati pe malul opus Repedele unde treceall, cind scli-
pitoare In lamina rosietica a soarelui, eind intunecate
In umbra verzie-neagra a arbonlor Coasta dealului din
susul soselel este adese-orT dreapta aproape perpendicu-
lara, aleatuiti din sana suprapuse, captustte cu brazI,
care acoper asa de bine salbaticul tarim ce-T hraneste,
In cit se par un parete de verdeata retezat de foarfe-
cele unuT gradinar Numai pe alocurea, unde este cite o
stirbiturA in garmtura pämintului, se poate vedea ce
ripi i ponoare prapastioase se ascund dupá verdele
frunzis
Cind dupa o ora de preumblare in aceasta natura
stralucita, intn deodatA in Vatra-Dornei, nu potl impe-
deca un simtimint de nemultumire ce te cupnnde la ve-
derea eT Valea se largeste deodata, fiind ala varsatura
riului Dorna in Bistnta , muntti ce o inconjoara sunt
desgoliti, lips4T de arborT, ba pe alocurea, din cauza ii-
pilor, chiar fax& verdeata, inca cea india intipanre ce
lasä, Vatra-Dornei este cu mult maT pe jos de cum te
asteptaT. Aceasta desilustune trebui,e pusa in mare parte
pe socoteala contrastului cu nespusele frumusep pnn
care te duce fax& incetare calea pina, acolo.
II

Vatra Dome
Yatra-Dornei, sat cum i-ati intors NemOT numele
Dorna-Vatra, este un sat de munte, pnn urmare foai te
intms, cale de vre-o doua ore pe jos de la un capat la
-altul, insa ingust, asezat In doua, trei rinduri de case,
pina la temelia munOlor de a lungul carora se intinde
Locuintele sunt foarte reschirate, fie-care gospodan fiind
www.dacoromanica.ro
 9

incunjurata de un intuit; loe de finete, bogätia munteluT.

Satul se lungeste in valea DorneY, afluentul BistriteI, si
anume in sus, pin& la Podul-Alunuluï, unde incepe o alta
comuna, Dorna-Candrena, liar In Jos pina la varsarea
Negra In Bistrita, de unde inmate incepe satul Gura-Ne-
gi ei Din acest sat daT In Dorna-Romineased dincoace de
granitä, , iar pe Neagra in sus de qarul-Dornel in Buco-
vina Din Candreni dat in PiluganI si de aid in Potana-
Stampei Toate aceste sate se tin de la olalta, fära ca
nimic sa te faca a recunoaste capätul unma si Inceputul
celuilalt Este una si. aceiasT asazare omeneascd, intinsa
In ingustimile muntilor, asäzare ce a pnmit deosebite nu-
mirT si s-a grupat in jurul mal multor centre administrative.
mima tuturor acestor asazarl a fost in vechime Vatra-
DorneT, care era oare cum vatra satuluï biting, pe care
se ramifica astazI numele de Dorna
In mijlocul satuluT Vatra-Dornel se aflá bälle si o-
raselul, locuit in mare parte de elemente strame, pe and
satul ce-1 incunjura este alcatuit numaT din poporatie
romineasca. Numarul locuitonlor din Vatra-DorneT este de
vre-o 4000 de suflete, din care 2,600 de ortodoxT si 200 de
gred-unitT, maf top RominT, vre-o 600 de catolicI, 100 de
luteranT, eel maT mult1 Germanl, 500 de Eyre, 7 ArmenT si
5 MahometanT. AcestY de pe urmä, sunt rämasita vechi-
lor exploatatorI de cherestele al tanlor romine, care alta
data umpleail muntir, stapinT pe poporul pe care 11 su-
puneati la cele maT ingrozitoare chinurT astazT, pacTnicf
7

cetMenf al: unef lumf pe care nu o mai. recuuosc, fg in

care numal fesul cel ros, pe care nu-1 leapada nicl-odata,
I ma! arata ca un neam deosebit de restul locuitonlor
Pe ripa dreapta a Dornef, aproape de revarsarea el
In Thstrita, se afla bogatele izvoare de apa feruginoasä
care, dupa analizele acute, intrec cu mult puterea apelor
de Franzensbad si se apropie, prin proportia de oxyd de
fer ce contin, de acele de la Schwalbach, dar sunt mg
asimilabile de eft aceste din urmä, in eft intrunesc am-
bele insustrl ale celor maf renumite ape feruginoase eu-
ropene Dell intocmirea bailor este inca inapoiata, dei
oriíselul este departe de a inatosa toate acele indamanan
ce se intilnesc in baile tanlor civilizate, totusl numärul
vizitatonlor creste pe fie-ce an si intrece adese-ori ci-
www.dacoromanica.ro
 10

fra de 3,000 peste tot sezonul Marea majontate a

lor stint Eyre care, dupa cum este cunoscut, umplu
toate baile austnace, aparind in ele in un numdr mult
mid mare de cit celelalte nationalitätT din acest stat, in-
cit, daca te al lua dupä proportia Evreilor reprezintatI
la WI, ai putea incheia ca fill lui Israil alcdtuesc par-
tea cea mat insamnata a poporattef austnace De si lu-
crul nu este asa, numarul cel mare al Evreilor la baile
austnace, provine din deosebita ingnjire pe care aceastä
rasa o pune pentru pastrarea sanatate sale De cite orl
nu am. intihnt Eyre' sarmanf care venise la bat', cersi-
tonndull st acolo minim lor extstentd, in sperantd
vor mai putea prelungt mizerabila lor \gap,
Evreil insa care yin aTcl la Dorna sunt de ace din
Galitia, eel maI inapoletI de pe tot pamtntul Portal lor
e acel pnmitiv care a inceput a disparea de la eel din
Romania laibere lungr, papuci tiriitr in. picioare, cactula
cea blänita pusä deasupra iarmuncululul, pe care nu-1
scot nici-odata, mcl chiar inamtea imparatului O pareche
de peisah (perciuni) lung si spiraliforml le incadreaza fi-
gura Simbata IT vezI cu un fel de sal alb pus in spate,
la eel' bogatI cusut pe margine ca fir de argint, cu col -
nul legat in frunte, cu titalah (un fel de tartamurI) a-
tirnate la briti, purtind la subtloara, invähte in un
servet, cartile lor de inchmare Ef merg ast-feliu pe stradd
In cirduri numeroase, dondämnd din. gura nite ruga-
ciuni, la care insa mintea lor nu prea pare a lua o
activa parte, de oare-ce se intrerup adese-orl pentru a
intreba cite para (banf, parale) s-a vindut oca de poama,
satt citf rendlta (rotungel, adica galbenl rotunzi, de la
I und nemteste=rotund), costa o rareche de bol, urmind
apol, dupa ce aft prima räspunsul, a murmura inainte
ruolcumea lor
TIM aduc aminte ca, era, ¡litre altl Eyre]: mal de
sama, si un rain de la Sadagura, considerat de el ca
personagiti. stint Acesta venea in fie-care zi la bale, in
o veche caretä trasa de doua martoage, i precedat de
dot cavalerl care deschicleart calea inamtea trasuref, ga-
lopind pe niste rable lungI i uscate, cu laibenle lor
umflate de vint ca niste baloane i cu perciumi saltind
in sus la fie-care aruncatura a calulul un spectacol din
www.dacoromanica.ro
 11

cele mail cornice ce mi-a fost dat a vedea vre-odata, dar

care pe tot!. Evreu Ii umplea de uinure, in cit exclaman
sarutindu-s1 virful degetelor.. ai ai grois I vi en t
(ah Pit de mare, &it de frumos k5-apol, sa se zick
conneu], Ca arta sunt ceva absolut, ca aceiasi valoare es-
tetica pentru toate popoarele
Ceea ce face Ins5. societatea Evreilor nesufenta,
(lee( cam neplacuta petrecerea in Dorna, este mirosul
particular pe care er Il rdspindesc, 41 care provine din
indelungata, ba chiat seculara lor nutrire cu usturorn,
eAtre care be adaoga murdana proverbial& a imbraca-
mintel. lor Bade, grädina, apele, trebuind a fi intrebu-
intate in coman, cura, ort cit de folositoare ar fi ea, in-
fatoseaza, far& indoiala, o neplacere indestul de mare na-
turelor inzestrate cu simturi me delicate
Din fencire, respeptarea cu sfinteme din partea E-
eilor a regulelor in pnvinta mincArei, If tine indepar-
tap de otelunle unde ospateaza poporatia cretinä La
preumbl&ri sau excursiuni estf sigur laräsi a nu-T intilm,
caci Evreul nu mbeste natura frumoasA
Nimio nu te lovete mal curios de cit prezenta a-
cestel rase, care in starea in care se prezintä, in Dorna,
list- bate joc ae toate regulile frumosului, in mulocul in-
cintatoarel natun ce te inconjoara awl din toate partile
Linga cele mal frumoase tablourl cimpenesti, cele mat
strami exemplare ale fusel' umane Un pneten al meu facu
gluma a pune sO se fotografieze in mulocul unei
perni incintdtoare, cite-va din cele mai strasnice tipurf
de Evrei ce ini-a fost dat sa \Tad Pare ea ar fi niste
monstn autiduluviani, pripasiti 1'ntr-un rain. parnintesc
Dar sa lasara aceasta rasa prea interesanta, a careia
descrier° ne ar duce prea departe, si sa ne intoarcem
cane partea statatoare a poporatiunei Dornei, compusa
cum am spus, in °rase], si din. strainl de deosebite n.earaurf,
In sat, aproape exclusiv din Romini
ilomirul alcatuesc ImpreunA ca strAinif loctilui o
singurd comunitate politic& De si stramii infatosaza oare
cum inteligenta comunei, i numarul lor se urea la a-
proape o treime din intreaga poporatie, totust 'Dina, a-
cuma Roraima an pastrat puterea politica. In consiliul
comunal el ail o insamnata majontate pnmarul co-
www.dacoromanica.ro
 12

munet este un Romin Ion Mal. care fu reales pentru a

treia oara, in rastimp de 9 ant, in fruntea comunet El
nu Ole carte, fiind om din vremile vecht , MBA pnn in-
tebgenta lui i spintul sat practic, ar bate pe multt stiu-
tort de carte Toate socotehle comunet le stie pe de rost,
umbla In toate partile ca sa vada pnn sine insusl ne-
voile satulut, nu deselude punga comunet, de eft pentru
trebuintt simtite,i s-a jurat sa nu faca cit va fi el pri-
mar nict o datone , cact cum tail spunea el In limbagiul
sag pitoresc omul cu datont, e ca sacul eel apart ,
tonal in el si nu-1 mat umplia Acest om fArl carte pre-
tueste invatatura, i mi se plum adese-ort despre cite
greutati intimpinb. in conducerea comunef, din cauza
nestuntet sale. Omul cu carte are patru ochT", imt spune
el la un °spat dat de dinsul, pentru realegerea sa de
primar Acest taran necult, ttnu o cuvintare pentru a
carel idef sanatoase i frumos expnmate, 1-ar putea in-
India multi orator)* El inchina un pahar spre propasirea
Invapituret, sfirsind cu urmatoarele memorabile euvinte
In vremea mea era veacul intunencului, acuma e acel
al luminei Pare ca a fi rostit D-zeu de a doua oarä.
euvintul sa fie lumina" si se facu lumina" mos-
neagul, necatind la ea 70 de ant pe care it purta pe
spetele sale, se pnnse in un de brig, pe care il con-
duse en un foe si un avint, care mat ca dAdea de ru-
sine pe tment ce se Vilest" de el La acest dan t national
luara parte aproape tott invitatit i mat cu Emma mem-
brit consihulut not. ales Intre acestia erag mat multt
Get maul tp dot Evret, Cad i dinsif ag In Austria drep-
tunle politice FrAmintag i aceste neamurt strame pa-
mintul, alaturea cu Rominit, i anume dupa un Joe si o
mum-A romIneasea I De si se imbratisail si se infratiati
intre pahare, pe ascuns elementele strAine Cautaa sA ra-
pease& de la Romint conducerea politic& a comunet
Dar si acesna la rindul lor all dobindit constunta intere-
selor lot, si nu vreail in ruptul capului sa. lese puterea
din mint

www.dacoromanica.ro
 13 --

III

Imprejurimele Dorneit
Cum am spus-o mal sus, mazarea Dome pierde in-
tru cit-va, cind te afli In mulocul el. Ea ci§tiga lara§t
indata ce te ridicT pe manta ce o ineonjura Ast-feliri
treeind podul BistriteT, te potT urca pe inaltimea cea
mal mica din apropierea el, pe dealul Illtri¡ta, care co-
boara präpästios in apa BistriteT ce-1 uda poalele intr-o
albie aqa de regulata, ea tp cum ar fi fost sapata de mina
omeneasca De pe dinsul se vAd ambele Hurl, Bistnta
Dorna cum curg catre olalta §i se unesc impreuna Din
valea BistnteT se vede numai o mica parte, onzontul
fiind inchis de nalta muntI ce se ridica catra Iacobeni
Din potriva., valea DorneT se vede la o intindere indestul
de mare, cursul el fiind drept §t farrt cotiturl De am-
bele partI ale Dome, se riche& doua quad de muntt Gel
de pe dreapta este mar nalt qi acopent cu finete pina
aproape de virf unde incep pAdurile Acel dun stinga,
pe ling& care Hal este mar ripos, infati§ind ponoare,
uge *-t sana rostogolite, acopent de iarba name pe
1

cre§tetul saA, §i cu total desgolit de padurT In partea ce

vine deasupra ormultil Dorna curgind pe sub poalcle
lantulul Tipos, las In partea el dreapta un §es indestul
de intins, care se suie traginat pina la \Tidal muntilor
ce 11 marginesc Mild te sill pe unul din aceste ddaluri,
se desfa§urã o pnvire din ce in ce mal frumoasa Na-
tura incepe a predomm asupra a§ezarer omenetf care
in &triad nu mal apare de tit ca un club ascuns in
poalele muntilor Apele Dornel ale Bistritel §erpuesc
E;41

cu sclipitoarele lor valurt In vade admncl, i Ouvi izl, mun-

tele eel mal nalt din jurul Dome, se desfälura pe on-
zont in toata maiestatea luT , padunle de brazi se a§tern
ca o manta neagra pe iarba verde a nnalunlor, , ripile
ponoaele care stricail annonia tablouluT, dispar In si.-
nu! bogatiet nespuse de forme ce se Malta din toate
1 Irugd vra s zic. Opturile 'Ante de ivoiurtle de ape
pe coastele dealurtlor Sa. nu vinA oare de la latmesc wrigo-ale?
www.dacoromanica.ro
 1i
pärtile Etï fatä cu imensitatea muntilor, , o facet e din
ce in ce mal mare te invaluie si se coboara in suflet, ea
o liniste adinca, de alma mal §optete ureche odihnite
slabul'murmur ce-1 mal tnmite oraplul, la aceastit inde-
pArtare. Eltl Bulgur fatá in fata cu ve§nicul tot deslipit
de rMeaua injositoare a zilmcilor interese, in stare a in-
telege si a admira maretia nature, remit- mut fatä cu
nesfirsitul ce te zdrobe§te
Una din cele mal frumoase preumblarr ce putt face
nu departe de Dorna, este acea pe drumul de pe linga
casa räposatuluI preot Cazacoviel, ce vine aproape de
podul ce trece DOrna, spre a merge la CAndrenI Acest
drum merge pe coasta ripoasa a dealunlor, din stinga
riuluf, aproape pe la jumatatea inaltime lor, si slujete
numaI pentru aducerea finulul cc se lace pe coaste De pe
el se vede neconterut Doma, §erpuind la o mare actin-
cime, adese-ori aproape verticala, sub picioare optirea
riului este intrerupta din end in end de strigatele plu-
tatzilor, pe care II vezi coborind lute pe repedele curs
al ape!, &Mend adese-ori cite un cintec monoton ce a-
junge la auz ca un echo indepartat De ceea parte a
riuluI, se intmde cimpia care, departe de a infati§a o-
chmlui un verde monoton, 11 desfäteaza prin nuantele
cele mat deosebite Cele mal inchise provin din umbra
aruncata de naltele piscurT, umbra ce pare a izvon, cu
cit soarele se coboara spre asfintit, din vaile i radurile
uncle se pnuse ascunsä. ApoT yin padunle de braz1, de
un verde inchis, care lovrte de razele soarelul, Jail o
coloare alba in parVle lummate, contrastind cu atit
ram puternic cu cea inchisä ramasä. In umbra La poa-
lele Odurilor se intinde map], verde ca smaragdul, in-
trerupt in toate partile de finge, in care finul cel copt
are o coloare verde-galbana, me' deschisä cit sta finul in
picioare, maI inensä cind a fost cosit Apol timpul deo-
sebit al coase, pentru fie-care tapan, Ii da lara§1 o co-
loare deosebit5, din causa ierbe verzi care otave§te din
noti la rAdacina finulul Valet Minunat efect fac mal: a-
les arbont singuratecI ce stropesc din loe in loe verdele
covor al 'ampler, eu coloarea lor inchisä §i posomorita.
In mulocul veselie ce se a§terne sub el
()Ind aceqt1 arborI Bunt apropigi de malunle
www.dacoromanica.ro
 15

atunci se produce un joc de timbre din cele mar fru-

moase Tremuratoarea umbra a copaculur, miscat de Vint,
se oglindeste in valul, el insusr tremurátor, ce curge
picioarele sale La toate aceste sa se adauge efectul lu-
minel cerestr, cind splendid& si stralucitoare in un cent'
albastru i nesfirsit, cind umbnta, de un nor ce se in-
tinde pe toata natura ca o perdea intunecatä Une-orf
In lamina stralucitoare, care manda toata cimpenta, a-
pare cite o intinsi pata neagra, care alearga pe pamint
ca o mare repeziciune, =apnea tumid de mare a nou-
rasulur ce trece pe sub soare Dar ce poate descne pana
omeneasca din aceste nespuse frumusetr, si mar ales cit
de slaba trebue sa ramina gindirea, chid vrea sa repro-
ducä ceea ce simtesti
Pentru ce-I In lume mare, grand omuluI e mic
Pentru ce-I In indict mare, grand sAil este =me I

Doua din cele mar incintatoare preumblarr ce le-am

facut vre-odata, fura una cu pinta la Gm a Colbulia §i
alta cu trasura la Haituei.
In zma de 18 Iuhe, fiind timpul frumos, ceea ce
din nenorocire este cam rar in munte, plecaram o so-
cietate indestul de numeroasa, ca plutele, ca s,ti vizitam
Cheele, locul cel mar penculos al plutirer pe Bistrita
cel mai maret din maretul curs al acestuf sivoul de
munte De climineata o *la deasa acoperea panaintul,
In cat mal nu se vedea om cu om la o Due& indepar-
tare Pina sá ne pregatim de plec.are, soarele sorbi, pnn
razele sale, valul gros al negurer ce invalea pamintul
Subtund abunI, prin caldura sa, ti malta tot mal sus, si
In curind patura intunecoasá a ceter se rezolvi in nute
non subtin i alb!, aruncatf sus pe albastrul cerulur
Ceea ce cu un moment mar inamte acoperea pamintul,
acuma abea se mai cunostea in intinderele vazduhulur Soa-
rele laving-Mot stralucea ca o mare putere si incalzea
aerul cam rece ce curge dimineata pnn aceste vai, cluar
In lunile cele mal calde Catra opt ore plecaram, deo-
camdata in trasun, pina la Gura-Negrer, unde ne astepta
plata (Jalea piná, la chele arma partea stinga a Dornei
apol a Bistriter, de la varsarea celei dintîiü in ea, co-
www.dacoromanica.ro
 16

tigind picioarele dealulul Minstea si a altora ce urmeazä

dap& el, toate npoase qi acopente, pe crestetul lor, ea
War! de brazT Drumul merge (liar pe rnargmea
unlor, in ell la unele cotiturl zäream umbrele noastre
fugind pe valuri , privirea, cu total märginita din partea
sting-a, se intindea pe dreapta peste apele Dornel st ale
13istnteT pinä, la Dealul Negru care märgineste cursul lor
cäträ, sud, deal acopent de iarbä verde strälucitoare in
partea lui infenoarä, i tneununat pe crestele sale cu
tufari de brazT, care párean ca ruste cumuli negre asAzate
pe capul verde al culmelor. Din dosul lift se ridica mai
sters, mat' aburos, muntele Catinanul, pe al &arum pise
se intilnebc astdzt hotarele a tret tärT, pe care natura le
an unit pnn legAtura alma i aceluiasi popor Bucovina,
Ardealul i Roraima, dar pe care formqiunile istonce le
tin despätiite in treI corpuri deosebite
AjunsT la Gura-NegreI, vAzuram deodatä desfäcin-
du-se spre stinga o parte din cutsul BistnteT, care strä-
bätea pnn o vale largä i märeatä, märginitä, de ambele
sale parti cu munti inalV ce pärean a se intinde la o
mare indepktare inamtea noasträ in jurul munteluT Ra
deasupra canna se vedeati albind, ca dou5, coarne
unase, Piet) Ile Doamnei. Pe malul drept al BistriteT se
ridicä, in Moldova, niste miei dimburi de forme foarte
curioaze, ce pareatt ea ni,te intänturi de cetate, admi-
rabil asezate intre un mic ses ce le desparte de apa,
niste muntl Waltï ce formeazä, ca un fund al tablouluT
Aceste dtmburT se nurnese Baffle' Urtouei din care se
scurge, ceva ram la vale, päriul Urtoad Pe malul sting,
In Bucovina, se 63.16", in dreptul lor Bat narelul, acopent
cu o Odure de brad El îT trage, ca i Bing!, ul din
Moldova, numele, de la birnele ce se scot din brazil ad"
Mal la vale de Bitcele UrtoaeT, incepe a se ina4a ma-
sivul eel mare al Pietrosulul, asternut din treT trepte u-
nase. Cea din fat& de ling& rid, este un climb acopent
Cu pdsune i poartä, ca t satul ce se intinde in poalele
sale si phial ce se scurge din el, numele de Rana
Deasupra luT se malta dintr-o vale un al doilea cat
de munp acoperip in mare parte cu pädurf, numit Slo-
2 Bite& Insamnrt yid rotund a unlit munte sari deal
www.dacoromanica.ro
 -17 --
ptitul, tar al treilea rind cel maT indepartat inchide ea
un cadru vaporos incintatoarele forme ce le copnnde in
bratele sale si InalÇá mult mal sus de eft ele, plesuva
sa tidva, pima in nora ce-1 brazdeaza cu fulgenle si to-
rentele lar Cit tine lungul lant al Pietrosulul pe dreapta
riuluT, se inalta pe stinga luí mal multe dimburf marT,
purtind numele de Bitce, din cauza forma' lor de rao§i-
noale rotunde Una din ele se numeste Bitca Kirarid,
din causa ca contine cariere de var, alta poarta numele
de Hitca Dranca §i alteleal cAror nume nu le-am pu-
tut afla, din cauza ea sivolul BistnteI devemnd cam re-
pede, plutasii erad ocupati Cu cirmuirea plutef L nu
avead timpul a raspunde la intrebänle mele A dese-orl
valunle prin care treceam erau asa de repezl, ca stropiI
lar ne udart alar pinä, la mijlocul plutel
Dupa ce se sfirseste Pietrosul, incepe lantul Osonc-
numit ast-felitt de la pariul cu acelas1 nume, ce se
scurge din el Acest munte se *Malta mult mal apropiat
de albia riului i coboara pina in apele sale un 'Arete
de verdeata catranit Färä sa fi stratit, cimpenia se schim-
base ea total In locul unef vai largT i unul tablod cu
Imple vaste, spatiul cop' ins de °chi se restiingea necon-
temt. Inainte riul parea ea se inchide la fie-ce cotitura
In amfiteatrul de muntI in care intra, i apoI deodata,
dupa un climb, vedear ca onzontul s-a inchis din darat
ii ca intrasesI cu plata in alt amfiteatru MuntiI, din ce
in ce mal mult acopentl de brazI i coborind aproape
vertical päretil lor in linda, reflectad in oglinda el co-
loarea lor adinc verzue dedead o fata aproape nea-
gra Cursul Bistritel devenea din ce in ce mal maret
ma): salbatec, sivoaele numite mote in limba plutasilor
se indesesc, i pluta incepe a merge cu o repeziciune
care te pune in grip, chid vezi patul riulul impresurat
de sand de care in fie-ce moment, ea poate si se sfa-
rime Dar ochml i minele plutasilor aunt neobosite Cu
o dibacie minunata fac el sä alunece gremul pod plu-
titor pnntre ascutisul stincelor i numal din cind in dud
Il auzl troncanind, cind se atinge cu fundul sad de pie-
trele ascunse in apa riululsunet smistru si pare ea de
rätt prevestitor
()swill se sfirsete pnn un climb Malt numrt Bogol-
2
www.dacoromanica.ro
 18

nicul, din care curge un parin care, ajuns aproape de

Bistrqa, dispare sub paraint i ultra' in matca acestem
sub nivelul el
Dupa Osoin bleep munpl numip Suntito, a probabil
din causa unul echo pe care lima nu 1-am putut ade-
ven, de ill top cip eram pe pluta stngam pe mama pa-
dureI sa ne respunda 1;41 faceam o galagie ne mal pome-
nita Un 'Arid cu acela§I nume cade vuetor, din cas-
cada In cascada, de pe virful munteluf i se risipelte In
Bistrita
Dupa Sunatoril incep Za' ga) end, ca pariul de ace1a0
nume, la picioarele caruia se a§terne satul Mocre¡tii care
se intinde pe ambele maluri ale BistriteI Ceva mal de-
parte dal de satul Ce'dine¡td, apzat numaT pe partea Bu-
covinei in fata muntelui cu acela§l nume, pe and pe
partea Moldova urmeaza inamte lantul Zagaremlor
Cu cit ne apropiam de strimtoarea de la Che, cu
atita cline riulul devenea mal repede qi cursul ape mal
pormt, muntif se apropian tot mai mult de patul Bis-
trite pina-1 restring cu total intre doi parep prapastio0
Partea lor de jos e goalä läsind. sa apara stinca neagra
ce pare ca e arsil , lar arbord se vad infipp cu radaci-
nele lor pe virful acestor imen§I bolovani, sus deasupra
capetelor plutitonlor Te mirl undell pot implinta groa-
sele trunchrari radacinele lor, pentru a Om hrana qi un
sprijin In contra vintului Une-orl tidva goalä u salba-
teca a una stifle' ple§uve se malta, ca un turn parasit,
peste culmea chiar a brazilor Soarele nu se mal vede
o racoare patrunzatoare te strabate, i deodatä auzl un
vuet sälbatec i Ingrozitor, care-p ingheata singele In vine
Ajunsesem la Coltul Acrei
Acest nume conpne un ii4eles deosebit al cuvIntu-
luI acru, anume altul de cit protivnicul nopunel de dulce
Insemneaza anume grert, cumplit, spaimintator, identic cu
acel al cuvintului latinesc acer
Dupa o repede cotitura, intn deodatä, Intr-un imens
salon de o rotunzime matematica, cu parepf de btincl
drepte, Inalte i crestate, care tale formele ion pe albas-
3 Cu cit mai frumos qt maI rorninesc e acest cuvint de cIt
ingrozitorul panta, care s-a introdus in limba mgmereascA Apol
acest cuvint e tot ce poate fi mal latm de la inclino-are
www.dacoromanica.ro
 19

trul cerulut Din crapatunle lor se Inalta braz1 care par

a fi planta tl in mal multe caturI, unul pe ere§tetul celm-
lalt Prin mulocul acestui incunjur, de un stil maret
aspru, se repede Bistnta, cu o fune nespusa catra un
climb ce vine drept in fata. Dupa ce izbe§te-n el, §ivoiul
apuca pnn jurul dimbulul, pentru a duce mat departe
apele riuluI Dibacia pluta§ilor std, In aceia de a se fen
de curentul cel drept §i de a ctrmui pluta pe acel ce
ineunjura dtmbul. Pinta noastra, fluid mare §i incarcata,
era greg de minuit Cluar in cursul calätonel pin& aid,
batrtnul pluta§ ce sta la cirma de 'Inmate, numit Toa-
der Bukula, care de 43 de anI 10 facea viata pe al*
spuse cá pinta noastra era ca un car prea greg pentru
nilte cal slabt, care la vale poate sa te dee peste cap
Ciad intrarim in repezi§, ambit p1utal 10 incordara pu-
tenle, indemnindu-se ca glasul, spre a putea abate pinta
de la curentul cel drept Toate silmtele lor fura zadar-
nice. De §i mu§clut bratelor lor se umflag, pareä ar fi
vrut sa plesneasea, masa greoae a catargunlor pe care
veneam, nu se supuse aplecarel cirmelor, pluta, fu ra-
pita Cu o putere una§ä, catra climb i zbura catra el cu
o repeziciune ametitoare, aeopenta de valunle spumoase
In mulocul unlit vuet asurzitor Ciocnirea nu putea fi
inlaturata Pluta§ul dmainte pled, cirma peste pluta
IntrebaI El'?" Cum o vrea D-zet, fu raspunsul sag.
Peste un moment o puternica zguduire i o partitura a
partet postenoare, care iupse chingile ce o legag de cea
antenom A, insemna momentul care ar fi putut sa ne fie
fatal, cact apa Bistritet este in acest loe adinca, §i pare-
tit de stinci drepte nu daft Ind un muloc de scapare
Pinta insa fiind bine legata lovitura facindu-se Intr-o
directie perpendiculara, ea nu se desfacu, in eft scAparam
numai c-u frica Dupa mult necaz, pluta§it izbutira a da
cu Inectul pluta in curentul incunjurätor dimbului, care
ne transporta intr-un alt salon, de aceea0 forma ca
cel dinttig, insa ceva mat ingust Acesta era de un ca-
racter mal blind, cuprins intre dimbul in jurul canna
venisem care era acopent pe aceasta parte ca o padunce
de mesteacaul ea coaja alba §i frunzi§ul galbuiti, ce con-
trasta minunat Cu coloarea aproape neagra a paretelut
inconjurator PM ul Colbul care vine, din cascade in cas-
www.dacoromanica.ro
 20 --
cade din läuntrul muntilor aducea, cu un zgomot aproape
mal mare de eft al Bistritel, slabul säfl tribut de apa
regmel muntilor Pnn o deschidere a pädurer, razele
soarelur pätrundeau in acest raiti pämmtege, incftlzindu-1
luminindu-1 in nujlocul intunereculur i ra,coarel in-
cunjuratoare Eram la Gut a Colbulta, tinta excursmnel
noastre
In tot timpul cAlä,tonel, Mint de frumusetea covir-
sitoare a nature)", uitasem cu totul de fiintele in mijlocul
cal-ora mä, aflam Niel nu-mr venise sa comunic altora
impresiunile mele
Aspectul frumuseter te face ImpArtasttor,, acel al su-
blimulur te amuteste
Ajuns1 la Gura Colbulur, ne coboriräm de pe plute
pe un tapan de larba, asternutä ca un covor, pe mar-
gmea pariuluI Citi-va din noi apucardm prin paclure
peste muntl inmate, pe cursul Bistriter in jos, pentru a
avea o pnvire din inaltime peste partea mal din rauntru
a Cheilor Ne inch eptarAm pe o potecäingusta i ripoasil
numitä. Horgeata, care dupa, ce urea un climb 'metros, co-
boarä repede cä,tr5, Bistrita i apoi apucä peste pietrele
de pe margmea riulut }Dina la un loe numut Cotful, unde
este mast un repezts in feliul aceluia de la Coltul A-
cre Aid era mat inainte, in mulocul Distrito', o piatrá
enorma care nenorocea pe multi plutasi, acum insä, a
fost sfärimata, pnn dinamità, In cit cal:Mona cu plutele
pm Cher, nu mar este asa de penculoasä, cu todte ea
niel acuma nu este cu totul lipsira de primejdie Dup.,
vre-o or& de mersul cel mal obositor in care ne inn-
geam picmarele pe ascutisunle pietrelor, ne tiram pe
brine!, ne acätam cu minele de saner i arborr, pentru
a nu ne pierde cumpatul si a cadea in apa aclinci ce
curgea sub picioarele noastre, funoasä i vuetoare, ajun-
seram la o arare sapatä In o stineä unasä, si care poartä
numele de &him teitetti, care ne scoase sub massa until
bloc unas de piatra lucie ea marmora De awl apuea-
ram pe un drum mar lärgut t indemänatic numit
rarea peste Bop): lnapor la Gura Colbulur
In acest trap se pregdtise de marele nostru stol-

www.dacoromanica.ro
 21

inc Emilian Beranti din Vatra Dome s o friptura tal-

bAreasca care mi se para mai gustoasa de cit toate
mincanle Dupa, prfnz, fie-cal e din no' îl alese cite un
loe, de unde sa guste maI placut aceasta splendidä na-
tura care pe o stinca malta la piciorul unui brad, care
_pe o 'Jigra la aruncarea Colbulut in Bistnta, care pe
tapsanul de iarba, intins a lene si Cu oclui spre vAzdub.
luai pe o carare ce urca in directiunea opus&
Horgeatei i ma opni In padure, la picioarele unul brad,
de unde mi se Infátosa o pnveliste pe care mintea nu o
putea crede, de si ochml o vedea Era cursul Bistritei,
Coltul Acre, Valea Colbului çi toate acele minunl prin
cari trecusem cu cite-va ore mal Inmute, vazute acuma
pral perdeaua de verdeata a padureY ce se intindea fu-
tre mine si ele, dind acelor locun un aspect vaporos
nehotarit. Pare ca as fi revAzut In vis, cele ce cu un mo-
ment mal 'Manita vazusem In realitatea lor MA a§ezal
la piciorul braduluT, cu cotul i azamat de un trunchnl
rásturnat i privind catra IncIntatorul tabloù, ma apuc5.
un fel de piroteal& Mi se pm ca mA furia somnul,
cind auzil un suer indelungat, scos de marele nostru
stolnic, semnul convenit al plecarei noastre Pe la 5 ore
plecaram înapoi spre Dorna pe jos, nefiind alt drum de
cit o Ingusta cazare pentru pedestri saû cal de munte,
pe care insä m-i putusem procura, cal' locuitonlor
fiind la munte Dupa o incintatoare preumblare, In ae-
rul dulce si parfumat al muntelui, timp de mal' bine de
tref ore, ajunser.am la Sasca, unde ne asteptati trasunle
care ne fnapoiara in Dorna
IV

Gospocrária muntelui
Gospodana Vetrel Dome si a tuturor satelor ce se
tin de ea, este acea a muntelul. Cultura grfneIor este
aproape cu neputinta, din causa marel InaltimI la care
se afla locul deasupra märei, aproape 1000 de metn.
4 Aflu cu durere cs. acest eminent itivAtAtor i Romin, a
murit in urma unei rAcelf El era in iloarea virstel, de o staturA
çi sAnAtate erculeanA
www.dacoromanica.ro
 22

NumaT orzul i becara se fac in una anT, cind cäldunle

sunt mal marf Pe alocurea se väd i plantatil de car-
tofe Toatà exploatarea pamintuluf consta' In imasurf
fineturl, care sunt de o bogátie i trumusetä nespusä
Ele se intind pe coastele i pinä pe piscunle muntilor,
in papstI inverzite de larba' mzrositoare, presurata cu florl
de munte, Inalta pina la briti i une-orI asa de deasä,
de impedeeä mersul l'Arana branese din ea numeroase
eirdurf de vite, nu vind nicf-odata iarba Batí finul lor;
ci 11 desfac, prefäcut in carne vie.
Indatá ce s-ati despnmävärat, ei pleaca cu vitele
lor spre munte, pentru a le pdsuna Locunle cele pasu-
nate india le lasa sa otä,veasca, si cind anul este bun,
adese-orf le cosesc catrA toamnä Acele de pnn vaI sati
de lingä, asezänle lor in sat, unde iarba este maI deasa,
le aphra de vite prin o ingrAditurA, i adunind finul de
pe ele, il pästreaza pentru iarnä, pe cilla iarba de pe
munte o pase cu turmele lor in decursul verel Numarul
vitelor este insemnat in raport cu cel al poporatief In
Vatra Dome, comuna cea mal saracä in animale sunt,
la 750 de famila de täranl, peste 5000 de vite cornute,
vre-o 800 de cal si aproape 9000 de oT In Candreni
Poiana Stampei, care impreunä nu numärä, de cit 400
de filmad', sunt peste 8000 de vite cornute , se lntelege
ca numArul animalelor ce le are fie-care locnitor, van-
azá, dupa starea lul de bogAtie Aproape fie-care familie
are cel putin o vaeä si 10-15 oY Multe al cite doI bol
si un cal Majontatea lusa mat mult de atita, filtre 4 si
10 boT, si 10 pina la 30 de oI, i asa mal departe pinä,
la fruntasiI satelor, precum Vaszle Nzchttn din Vatra
Dornef sail l'adate Vivu din CandrenI, carI au de la 150
pina la 200 capete vite albe si mal bine de 1000 de oI,
o avere Intreagä Oile sunt proportional cu vitele cor-
unte, in numar mic, din cauza multelor mlastini care le
una.ple de galbazá, S-ar parea cunoz cum sá se afle
mlastinf in munte Lucrul se explick din nenumäratele
izvoare, care udä, pämintul In toate partile
Vara, poporatia romineasca este mal ¡cata strämu-
tata la munte, linga turmele i cirezile sale Satele sunt
aproape deserte de locuitorl, dará. de Dummicl i Bar-
bAtorf, cind vin dely väd de cite o treaba In sat, ora-
www.dacoromanica.ro
 23

sel, sati la primdrie De pe piscurile mat Waite se val. in

val, addpostite dupa o ereasa de pamint sat o limba
de pddure, o pinz5, intreaga de same sail de cirezi TA-
lancele rdsuna din toate partile, i sunetul lor amestecat
cu mugetul vitelor sat zbieratul odor i cu stngdtul oa-
menilor, care se poartt, in toate partile, daft munteluT o
viata neobidnuita in acele regain' inalte, unde in de-
obste domneste hnistea i tdcerea Toamna, vitele se co-
bor treptat, de pe inaltiml, In vade cele mat addpostite,
unde unele cirdurl petrec chiar lunga Ian/A, in preajma
stogunlor de fin din care se hanese A.cest anotimp, de
si rece si indelungat, este insä lipsit de elementul sal
cel mal suparator, vintunle i viscole care bintue cimpul.
De si muntele este mult mal putin prod uctiv de cit
cimpul, i decI ne-am putea astepta ea viata aid sd. fie
mat grea, i oamenif mal sarad, lucrul stä toemai din
protiva, i M.anii" din munte sunt in deobste bogap
Carnea finid hrana cea mal seumpa, se it4elege usor
cum se face ca muntemi care o produc, sä intreacá in
bogatie pe producätoni de grille al sesulti Vitele avind
pret bun in Austria i Germania, mal ales de la inchi-
derea gran4elor romine, äraniT cresedtori de vite gdsese
o bogatä resplatire a une munci, relativ lesnicioasd in
pretul urcat al vitelor lor Vaca se vinde de la 100-150
iar boul de la 150-200, adieä, pretul une vite,
vanaz.ä intre 200 si 500 lei De aceia adese-orl intilnestl
5..ranl cad at in chimirul lor 3-4000 de fionni in banI,
afarä, de gospodarnle lor intemeiate si de numeroasele
lor cirdurl de ammale
Pe lingä cresterea vitelor, locuitoril muntelui se mal
indeletmcesc cu lucrarea cherestelei eel mai sarad din
el lucreaza lama la täietul fs pregdtitul arbonlor. In
pnmavara, cind apele vin marl, se intocmese plutele de
galwane, acheä catargurile cele mail, adese-orl pin& la
40 de metri lungime i asa de groase, cd nu se pot
lega mal mult de treI in o pinta... Dupa aceea pleaca
catargurtle, apoi catargelele §1. mal tirzit, dad apa scade,
gnnzde i scindunle taiate de numeroase ferestrae Tot
locuitonl mal sdrad fac pe plutasil, carl due plutele a-.
dese-ori pink la Matra CO care at bol, car& lemnul de
la padure la rift Coborirea arbonlor la vale ca boil,
www.dacoromanica.ro
 24

este adese-orf penculoasá acestora Arborele rapt de

repeziciunea vac! in care coboara, se praväle peste am-
male si le fringe picioarele Locuitoni eel mal coprinsi
ail el singuri padurf in propnetateunil din el pinä la
500 de falei fac comertul cberestelei, posedind
ferestrae.
De F,11 bogati, tarami due aici tot traml lor modest
cumpatat. Mobilarea in casele lor e simpla Numai la
eiti-va din fruntasii cei mari aï satului oameni de
50,000 de lei avere am vazut oglinzi mal mail in pa-
rep. De obiceitt mobilele sunt de lemn alb, rare oil
lustruite in jurul odalei se intinde un sir de lavite aco-
,

pente cu scorturi arà, saltele, si care lavite slujese si de

paturi E destul de cunoz ca nu se prea intilnese perne,
fund acestea inloeuite cu hame indoite puse sub cap
Mincarea lor este in primul loe mamaliga, nedes-
partita de suflarea romInea sea, pregatitä din Mina cum-
parata In Moldova Ca udatura, intrebuinteazä mat ales
laptdril de tot felul brinza, lapte dulce, acru, unt, smin-
tina etc Ca mlncare mai de lux au balmepl, un fel de
mamäliga pregatita in smintank in loe de apa Mai ma-
ninca apoi si carne, arare ori de vita, mai des de mas-
cur sau cirlan. Adese-ori tale pasar!, cu deosebire rate
[I 1 giste, care de alt-felnl due viata cea ma' fericita in
sinul apelor ce le intalnese in toate päiite Hrana este
pnn urmare, in deobste, bun& i intantoare
Drept bauturd, intrebuinteaza mal ales vinul, de si
acesta e de o calitate proasta si cam scump, flind im-
portat in Bucovina, unde nu creste via, din cauza inal-
time! locunlor Afarä de vin, se mat bea trued, pregatit
din mere, precum i urcut, apä mineralä feruginoasa
pima cu acid carbonic, care izvoreste pretutindenea
muntii Dome Ast-feliti se afla afarä de Vatra-Dornei
In Candreni, lingä Poiana-Negni, la arul-Dornei si in
alte locuri. Rachiul este foarte putin cautut si se bea
numai spre a atita pofta de mincare.
Indestularea in hranä, bäutura Intantoare a bureu-
tului pe care o intrebumteazi toti locuitoni, i aerul cel
viA al muntelui, ¡Murat cu miresme de brad, fac de tra-
ml oamemlor este in deobste lung Am intilnit mal multi
batrini, barbati i femei de peste 90 de ani. Lucru ce
www.dacoromanica.ro
 25

poate parea destul de nefiresc, este ca o poporatie asa

de sAnatoas5, procreeazA putml copif Rar se vad mal mult
de treT copif la casa RominuluI In aceastä privinta
saman'a Dornemi cu SaqiI nu cà ar intrebumta muloace
malestrite pentru a impedeca inmultirea odraslelor Vina
de cApiteme a slabef lor reproducen, stä In insurarea
de tot tirzie a tinenlor, dupä vrista de 30 de ani, &Ind
putenle le sunt istovite pnntr-o viata corupta, carela mo-
ravunle muntemlor nu opun o stavilä indestulatoare
Am spus mai sus cA, una din ocupatiunele produc-
tive la care se dcdä poporatia Dornel, este lucrarea che-
restelei De vre-o citi-va ani, anume de cind societatea
Goetz a luat In exploatare muntil din Bucovina, ea a
deschis cu capitaluri marl exploatarea pädunlor,
acolo unde nu ajunsese mci-odata mat Inamte Pentru
a usura transportul din locunle cele mal retrase i mal
neumblate, au construit piste uluce de lemn ce se co-
bor din Add munolor pina in vale, pe care brazil ta-
letI aluneca In Jos Romimi numesc aceste uluce
nume corupt din germanicul Schleppe Tot in acest scop,
nuralta societate a mat facut, aproape de obirsnle nunlor
Dorna si Bistrita, niste lezaturI In care se aduna apa In-
tr-o mare citime, i apoi i se da drumul deodata, In cit
umfla apa rlului i 11 face plutitor chiar inlauntru 'nun-
tilor Plutele ce stall gata Insirate pe riti, mate de apele
umfiate Cu acest mestesug, se cobor la vale pin& chid
ajung acolo unde Bistrita unindu-se cu Dorna, apa de-
vine indestul de mare pentru a transporta plutele, chiar
si in timpul seceteT Aceste lazuri se alia, pe cursul Dor-
neY, sub muntele Ptah a-Do? na, nu departe de izvoarele
riului, tar pe Bistrita ling& satul Cirlibaba Ele se numesc
In gura taramlor hatturi, cuvint ce pare a vem de la
germanicul Halte, de si numele lor german intrebumtat
In localitate este acel de Klause Slobozirea apelor din
hartun fiind, dupa ce mi se spunea, ceva foarte lute-
resant de vazut, ma hoarira sà fac pina acolo drumul
tot pnn munte i padure, mal ales ca puteam sa mal
descopar cite ceva din viata muntelui, cea atit de bo-
gata si de vanatä

www.dacoromanica.ro
 26

Excursiunea la Haiturl
Plecaräm din Dorna cu träsunle cdträ Cändi enT,
unde gustar ärn din minunatul burcut ce iesä dintr-o
stincA si se scurge pnn un jghiab intr-un avuz Ne
°pm:am putin la preotul din CandrenT, Iliuta, de la casa
canna, asäzatä lingA bisencd, se vede cea mat' frumoasä
cimpenie Dimbul pe care sunt clädite casele i bisenca
este inconjurat, ca un arc regulat de cerc, de riul Dorna
care pare a-1 incinge cu un. ,,braç desimerdátorc. Peste
Flu se intinde o ample coloratä cu cele mal bogate nu-
ante ale verdeluT ea este dommatä de douä dimburi
mat apropiate, acoperite cu o ranste de brazT, totul
i.

este incununat, ca fund de tablot, de niste muntl inaltI

acopentT cu pädurT de brazT secularT. Din coloarea aces-
tora care se preface pe nesin4ite, din verdele inchis
aproape negru, intr-un albastru suritt care odihneste pn-
virea, trecl pe nesmAite la vinätul onzonuluT Din MI-
drenT plecaräm maT departe, pnn PiluganT, cäträ Poiana-
Stampel Pe at onzonul este restrins din Dorna pin& in
CandrenT, cum ajungl la Podul-AlunuluT, el se desface
de odatä intr-o panorama din cele ram märqe. In stinga,
se inalp, Ousorul la ma" mult de 1000 de metre, de formä
conicä regulatä, ca aceea a virfulul until oil, acopent Cu
brädet pe poalele luT, lar corpul i creasta lui asternute Cu
o iarbä deasä, pe care de jos se väd mis-cindu-se niste
puncte albe, vitele ce pase pe el In dreapta, se intind
dincolo de dimburf forme cunoase de muntt, unul as-
cupt ca o sulitä care i poarta numele de Ascutitul altif
In forma de turnuri, si dindärätul tuturor, sämänind mat
vault a nor de cit a munte, Ptatra Dornei, Vnta caLáto-
riel noastre, prezentind doll& gheburi curmate pnn o
imensä prisloape.
Chid ajunseräm in PiluganT, vizitaräm bisenca
catä de Pintilie Vleju din Cändrera Din turnul clopot-
5 TJlucul de lemn prm care curge apa dintr-un avor
6 Prasloapd satí prislop se numeste curmAtura pe spatele
unuI munte, In forma uneI tarn*
www.dacoromanica.ro
 27

nitel privirea este impunätoare Ochml cupnnde de o-

data un onzon imens, märginit in stinga de Ousorul
care, vázut din depärtare, desvoltä toatä mdretia propor-
pilor sale, invalite intr-o ceata strevazie Din fatä, eir-
durf de muntT, aruneag unul peste altul, in mijlocul
carora Piatra Dorna se coboará si ea din cerul vaporos
pe pamtnt, intre fratil s'A pierde maiestoasa ei inalVme
aproape nu se mal deosebeste de ceila4t muntr , lar
departe in spre dreapta, aiçi muntf puternicT par a arunea
pina in cerurf goalele lor titve, asemenea cupolelor u-
neT imense catedrale E Magura de la hotarul Ardealuluf ,
Stintpara ce pare a fumega din dosul el
Bisericuta zidita de Vieja in aceastä, pozitie Meta-
t'atoare este un monument indestul de märet, intre mo-
destele case presurate In cale pina, la ea Constructia
el a costat pe acest locuitor aproape 2000 de galbenr
Dupa vre-o doua oare de cale ajunserara la Poiana-
StampeT, unde, trebuea sâ petrecem noaptea Inmute de
culcare, facuräm o preumblare inmute pe soseaua care
duce spre Magura, si pe care era sa o parasim a doua
zi, pentru a apuca spre HatturT, pe un drum lateral. Era
o luna ca zma, invalind in blinda el lumma fenneeäto-
rul tablod ce se desfäsurase sub ochir nostn, la lamina
seinteietoare a soarelui oseaua apuca Otra o vale, unde
intra intr-o padure de brag inaltI t de. T ca un perete,
care padure se intindea la oare-care indepartare de so-
sea, lasind pina la &lusa un tapan de iarba Cata fun-
dul acestei val, descopenram un echo foarte frumos
Unul din noT strigä ca o puternica voaoe de bas Lupu,
dupa clte-va secunde glasul padurel reproduse, in h-
nistea deplina a sera, aceste doua silabe cu un ton a-
dine, tnst i melancolie care parea ea iesa din märun-
talle pamintulm Fara de voie tresdriram ea cuprinsi de
o tamica groazä, cinc' de °data auziram pare ca §optite
de virfunle brazilor, ea lina adiere a una! vint, iarasl
cele douä silabe, reproduse cu un ton dulce, desrmerda-
tor si pare ea sagalme Traseram un pistol Efectul fu
extra-ordmar Lupa ce-I raspunse din fund.ul padure un
bubuit ca al unul tun, incepu o partitura strasnica a
tuturor munplor, in care páreail ca se rup padurl intregr
sub un orean ingrozitor,, apol urma o clocotire din ce
www.dacoromanica.ro
 28

In ce mal intunecata, ca i chid o mare satt un fluvm

puternic ar fi repezit valunle sale in Valle din ce in ce
maY indep5rtate Zgomotul se parea une-orI ca se pierde,
numat cit II auzeai umffindu-se in alta parte, si abea
Clupa trecerea une l intregT minute, el se stinse, i padurea
ultra Tara§i in linItea el obicinuita
A doua zz dimineata, ceva dupa räsAritul soarelui,
apucaram caträ Haituri Inainte de a cobori valea ce
duce in pAdurea pnn care eram sa mergem pina acolo,
vazuram Inca °data tabloul cel frumos al muntilor sub
un aspect cu totul non Soarele strabätuse prin valul
gros de ceatA, ce-1 acopense lumina, rupindu-1 In mal
multe locuri, i främintindu-1 In toate parçile, pentru a-1
alunga de pe pAmint Ceata îi stringea necontenit man-
tia ef forfecatä, trAgind-o cind intr-o parte, cind in alta,
descopennd unele puncte ale tabloului i invalind pe
altele, Inca dadea ochmlui necontemt surpnnderi noue
Pe dealunle indepartate, pick opnndu-se putin, lua de
departe aspectul unor straturf de zapada, care acopereau
pamintul, atirna in fulgi de pe arborT, urnplea vade, se
devnnd.ea de pe intiltim1, incit aveai in mijlocul verei
pnvirea insalatoare a 'erne.
Pnn padure, calea merge necontenit pe malul rtului
Dorna care, fiind pe ma mal aproape de obirsze, curge
mult mai repede i maT yid Drumul pnn padure nu
era de loe monoton , din protiva tablounle se schimbati
la fie-ce pas Cotitunle muntilor faceati de treceam ne-
contenit din amfiteatre in amfiteatre, and inguste, incit
piscunle muntilor pAreati ca se ating, cind largl si spa-
tioase, dind o deplina intrare bogatelor raze ale soarelig
Une-ori mergeam pe ling& un pArete inalt de brazT supra-
pusi care acopereati cu totul muntele pe care erati intipt1.
Alte ori vedeam, pe o culme, o padure tinära de mo-
lizi de jnapini peste care se inaltat, rari presurati,
niste brazi unasI, pänntii copnlor ce se gramadead la
picioarele lor. Une-ori treceam pnntre doI prep" de bra-
dirri tined, care impiedecan en totul privirile, fund dei
ca o pene Se luptan intre dmnii cit-va timp, crescind
pe intrecutele, pina ce ace mal puternici, esind
7 Un soni de conifer emit i neregidat
www.dacoromanica.ro
 29

gätort in lupta pentru viaçä, inAduseati pe tovarA§il lor,

if uscail, i if facean sa putrezeasca, ingrästnd pamintul
la picmarele lor §i aid ca In lumea intreagA vedeam
reproducindu-se legea fatal& a naturel, care cere ca eel
mid st slabI s slujeasca de hrana ceior tart si puter-
met Iesind din aleea cea ingusta, se deschide de odata
o pnveliste tutus-A peste o coast& de munte care pi o-
ducea insA, in loe de veselie, o impresie intristatoare.
Era o padure caznta sub securea omeneascA Lesunle
arbonlor mortt t deacrolitt de ramunle lor eraù' trintite
In toate partile, unit intinst ling& ceilaltt, altit cAzutf
peste fratil lor, carora parea ca le (Muse ultima imbra-
tisare Asa trebue sA zacA mora pe un cimp de razboin
Mal inainte läuntrul muntelui era fent de asemenea pus-
tile Cu progresul civilizaçiel, securea destrugatoare se
urea tot mal sus crttrA mima lor, i acuma brazil batrint
de sute de ant ami ca ingrozire simstrul et sunet, cum
aruncä din via0 in moarte pe fratil cu care al trait a-
Vita trap impreunä.
Dar nu numal omul este dusmanul pAdureT. Altul,
mat puternic, mat cumplit de cit dinsul, este vintul E-
fectele sale in pädunle de brazi, ale caror rAdacual nu
Bunt patrunzatoare, ci se latesc imprejur, este ingrozitor
O padure, bäntuita de furtunk intatosaza o incurcaturi
ne mat pomenita copad batrini rasturnatl in cale, unit
din et intorst ea radácinele in sus, truncluurt groase
rupte in doua, ca o vArgt4A, prtn puterea caderet , copad
tined* strabatind pnn trunclnunle putrezite a celor LA-
zap', st total invAlit in o retea nedescurcata de plante
agatätoare, de frunzele cele late ale fengelor si de mu,-
chml cel moale i verde, toate acestea îl fac efectul ea
si ciad vintul ar fi amestecat padurea cu pamintul
asemenea padure vrAvultd se numWe zatui ä, dud ( A-
zAtura este mat vechie ii este acopenta de huceag, spirit
tu4 lea numele de smidei Prin smide mal ales se
gaseste zmeurA, and atund locul unde ea se aflä, se nu-
meste zmeto 1,2
natura lucreazä ded la propna el distrugcre
unde ar mat raminea loe pentru atitea vietf,
dacA moartea nu ar vent sa le mat rareasca Totust
este o deosebire intre destrugerea facuta de natura si
www.dacoromanica.ro
 30

acea provenita din mina de om Natura indreapta ca

singura ceea ce a stneat Trunchiunle rasturnate putre-
zesc i hranesc cu corpul lor nouele odrasle. Pe unde
omul a tbat, pldurea dispare, cu timpul pinza verde
a finatuluf acopere radacinele ramase din arboni citzutT
Locul unde a fost o padure ce s-a taiet se numeste in
popor schelbe, probabil cuvint fnrudit cu chelbe, chelbos,
adeca lipsit de parul pamintulul, copacir
Dupa vre-o patru oare de calatone pnn pädure, a-
junserdm la HaiturT Un iaz Intins, ca de vre-o dof chilo-
metrif patratT, iezit in o parte ingustä a vale DorneT si a-
dine de vre-o 30 de metn, intinde la soare suprafata
hit sclipitoare. El era cu desävirsire pun i devärsa peste
iezatura Cum ajunseram, se dadu ordmul de deschidere a
opustuluT Acesta era prins in un prub de fer, care se
ridicil in sus, invirtit pnn un drug ce era purtat de do!
oamenT Cu cit se malta opustul i se largea deschicle-
rea, cu atita apa ti§nea mal volumnioasa, sub enorma
presiune &arm era supusa Canalul de scurgere era plin
de o spunia alba care se inalta une-ori pina la no!, sub
forma until: abur umed Vuetul era asurzitor, ca acela
al unef mart cascade Putermca iezatura se cutremura
Repejunea cu care apa tilnea din opust era asa de mare,
cä maT multi bolovant greT erati dusf plutind la supra-
fata, cale de 15 metn, pina if arunca in bulboana, sapata
de apä, la capätul canalulul Apa este lasata treptat din
iaz, pentru a nu se umfla de °data i a nu apuca pe
plutasf nepregatitf. Scuigerea el totalä tine vre-o opt oare,
In care trap riuletul devine spumos .11 umflat, capabil
de a purta plutele pe dinsul
Intorcindu-ma la Poiana-StampeT, ma hotarini, ina-
mte de a ma inturna acasa, a vedea i muntele Map, a,
hotarul intre Bucovina i Ardeal, de pe care mi se spu-
sese ca pnvelistea este din cele mal mar* Dupa putin
tiny ajunseram la piciorul munteluT, peste piscul canna
trece soseaua Cu cit ne urcam, cu atita se desfaceaa
muntit incunjuratorT, unul dupa altul, i orizonul se
largea necontenit De odati dupa o cotiturä se aratara
la privinle noastre top' munÇil Bucovinei spre nord , pu-
tin durá aceea la o alta cotitura aparura ace! al Ardea-
luluT care se intindean spre sud DIM ramasesera numaf
www.dacoromanica.ro
 31 --
apusul i rasantul inchi1 pnvinlor noastre prin dimbu-
nle dealuluT Dupa ce mal urcaram eit-va trap, luce-
pura a se desface Intîtil culmele catra rAsant, i apoi
larasi cu incetul acele eatra apus, Mat ciad ajunseram
pe culme, intreg onzonul se intindea ca o roata ]mensa
a careia centru eram no! Muntti se intindeat sub °chii
nostn, ca valunle incrememte ale une! funoase mar!, cu
atit maT apropiatt unul de altul, cu eft erail maT depar-
taV el de noT Pe margmea extrema a cerculuT, se apleca
bolta cereascd, ea un dom nemarginit, in central carma
statea, pare ca neclinta, stralucitorul soare.
Pe Vidal munteluT era o etulia, cum numesc Buco-
vinenil punctele trigonometnce inaltate pe piscunle mun-
tilor lor,, tot acolo erat doT stilpi care insemnatt hotarul
BucovineT de Ardeal
Chid ma intorceam spre casa, o plome repede ne
cupnnse i, pina sa ajungem in PiluganI, tot cerul el a
acopent de noun Regnmea intreagA parea mulata in
apa. Ploile cazute pe padunle incalzite de razele soare-
luí, se prefaceml imediat in abur!, care se inaltaa fu-
megind peste arbori i hraneat, ca puten noue, nora
desfundatT Acestia turnaù laras1 apa cu cofa, i ploma
hranita de cer si de pamint, parea ca nu aro sa se mat
sfirsasca, si ca un no potop trebue sa ingluta aceasta
frumoasa natura.

VI

Cite-va observatil
Cit am stat in Dorna, am fost fatá la o mulpme de
petrecen aranesti Lucrul ce parea extra-ordinar, dar
care este un fapt neindoelmc, este ca in tot timpul de
roal bine de o luna cit am petrecut acolo, nu am vazut
ntei un singur pan beat, §i Cu atit ma' puVn vre-o fe-
mee Cu toate aceste, cele mg multe petrecen care se
intimpla aid Dummica i sarbatonle, be fac la carciume,
unde se incinge dantul intre cei finen, pe and eel* mat
statuti se a§az5, la masa in jurul paharuluT Se bea si la
Dorna, dar cu cumpatare si nu cu abuz , eel mult se
ameIeste unul saù altul, devine cu. chef, dar nicl-odata
www.dacoromanica.ro
 32

n-am avut privelistea desgustatoare de a vedea pe orn

coborit maf pe jos de animal Nu am vazut niel un Ro-
min oborit de bette, c,azind pnn santurf, cum if *Mtn-
nestf Dummicele prin satele noastre Daca nu se im-
ban', oamenif pe acolo, cum pot sa petreaca ?" ma in-
treba un täran de la noT, &arum if povesteam impresiu-
nile mele din Vatra Dome
Iata cum petrec el yin Dumdum (cacf in
de lucru niel vorba nu poate fi de petrecere) din muntf,
unde stall toatä saptämina, in oraselul Dorna, si dupä
ce si aid isf cauta de trebf, la preot, la primarie sati pe
la dughenl, se opresc grupurf, grupurf, pe stradä in toate
parple si stall de vorba &mind, sail spunindu-.l
tile ce le-aa aflat pe ande ail fost Unit se pun pe basil-
cile ce se aflä dinaintea magazulor, altif ultra in ele pen-
tru a tirgin cele de trebuintä la vre-o nunta sari vre-un
botez ce s-a brodit in timpul sAptäminef
Dummica se sfirseste, si a doua zi rasantul soareluf
trebue sa le lummeze drama' inapor spre munte
La ospátul pe care-1 dete pninaral, pentru a-.'T
serba realegerea luf, staturam pina la doua din noapte,
cu toate ca era yin indestul, ma un taran nu est a-
meit Veselia era ins5, foarte mare Se jucara difente
danturf, insotite de chtuiturf caractenstice, cele maf multe
glumete s,i One haz In ele se deosebea mal ales un
fruntas din Dorna, loan Nacu Odochianu, om ce are peste
140 de vite si o intindere mare de padure si de finete
Pnntre danturT, lautarif intonara o doinä, pe versal ca-
reia, Jaime si trAganat, hazliul poet potnvea niste strofe
cornice, care contrastan de mmune ca melancolia cinte-
culuf Pe intorsätura finalä el in tocmi versunle urmatoare
Old zäú baniI de pe muncg,,
Unde pot el sa-ml 3,junga ?
lar din eel de pe hotie
Beat' maI ramin çi nne I

Un ris general izbucni in sain, i insusi poetul nu

putu stäpini, chid ultimul vers se termina
Am spus ca la carciumele din Dorna se Oa putin
racing, care nu prea este intrebat de locuitorf Adese-orf
www.dacoromanica.ro
 33

crapiarif nicl nu maI tin rachiti prin caremmele lor Imf

aduc ammte ca intr-o zi, am trecut gramta in Romania
si am dat, in Dorna romaneasca, peste o cArciuma, unde
cerind putin vin, Evreul ce o tinea 1ml raspunse ca nu
are, ci numal rachiti , cacI vinul nu se intreaba Ca do-
vadä, vie a spuselor Evreului, väzuf citl-va taranl ca
femeele lor in ultimul grad de betie, turnind Inca in el
bautura otravitoare. AtuncI mi-am adus minute ca pe
hotarele vechef Atice, mindni AtemenI pusese un stilp,
pe fata canna ce venea spre patria lor, el scnsese ea-
vintele aid este Ática si nu Peloponezul" Tot asa
ar putea serie Bucovinenif pe hotarul ce ne desparte de
el aid este Bucovina qi nu Romania"
Am observat indeob§te, in satele din Bucovina, ca
starea lor de prospentate este in tot-deauna legatä de
lipsa betiei La n.ol s-a discutat mult asupra intrebarel
dacei betta este cauza sat acid, sag Sal eicia cauza betid Se
crede chiar a se fi descopent o explicare fiziologica a
acestuT vicul. anume hrana sateanulul sarac fiind nein-
destulatoare, el ar fi nevoit sit suplineasca lipsunle el,
pnn introducerea alcoolulul Aceasta explicare este patro-
nata ram' ales de nail din medicil nostn, i noi insine am ad-
mis-o in Studitle economice, pe cind nu vizitasem inca
Buco vina Acuma am revenit ca totul de la acea pärere,
sunt convins ea moralul joaca un rol rault mat* in-
semnat in latirea salt restringerea acestei patiraf. Intr-a-
devar, daca betia ar fi o urmare a unel nevol fiziologice,
atuncl ea ar trebui sa se intilneasca la tog ace): ce nu
se hranesc cu alimente puternice Cu toate aceste este
cunoscut cti Bunt multi täranT saraci chiar in Bucovina,
care nu pun- rachiti in gura, si care cu toate aceste nu
Bunt mal lipsitI de putere cleat ace ce-1 intrebuintaza.
Apol clasa saraca a Evreilor nu se hranqte mal bme
cleat acea saraca a poporuluf nostru , cu toate aceste
betia intre Eyre este o rara exceptie In sfirit caluganT,
care postesc maI toata viata lor, hränindu-se (led in mo-
dul cel Elm neigienic, sunt in cele mal multe cazun sa-
natosT, muncitorl §i traesc foarte mult, de,i nu intrebu-
intaza bauturl alcoolice La aceste exceptiunI ar trebui
sa se gindeaseä ace ce vor sa faca din betie urmarea
3

www.dacoromanica.ro
 34

unei legi fiziologice, care ca lege natural& nu poate su-

fen met o singura exceptie
Dupa informatiuni pozitive culese in Bucovina, am
aflat ea mat multe sate, adincite in patima betiet, aü fost
vindecate pe deplin, pnn spornica lucrare a preotilor
care adese-ort pun pe tarant sit jure in bisenca, ca nu
vor mal bea Ast-feliti attain satul "idea ling& Suceava,
scapat de betie pnn preotul Be? arm , de asemenea Ho-
rodnieul de Jos, din care taranit alungarä cu puterea pe
un Evreu ce vroia sa deschida o carciuma, lucru ce ar
fi in Romania maT mult decit o minune Chid poporul
din un asemenea sat vrea sa bea, isT aduce o balerca
cu vin in casa unlit Romin, la care se aduna acei ce vor
sa, lea parte, si beat"' cit le trebue Cind erati cufundate
In patina beiel, aceste sate ere." sarace i pacatoase, cu
aspectul murdar i mizerabil Astazi, ele infloresc si a-
Jung tot mal mult a se apropia de starea acelora in care
betia este strain& Tata deci dovada etndentii, di nu sib am
este eauza betie; de oare-ce vedem ca niste sate stirace,
sub influenta unlit exemplu moral, s-ail lasat de betie si
se imbogatesc Chestiunea este atit de interesanta, incit
ar trebui sa se rindueasca din partea statulut nostru o
ancheta care sa o studieze la fata locului
Lucru indestul de extra-ordmar, poporatia cea mal
putin supusd din toata Bucovina v41111111 betiet este toc
mat cea romaneasca, pe chid cea mat bintuitä de dinsul
este acea ruteana, care este indeobste i mult maT saraca
decit cea romina Sa nu se creada ca numai taranif ro-
mint de la munte in Bucovina, Bunt bogati i cumpatati
Am vazut mat* sus starea infiontoare a satelor ce se in-
tind de la gramta romina pina la Cimpul-Lung In ti-
nutul Radautulut, tarami stan de inmune, multi" din el
ail maT mult de 5000 de fionnI avere, i citf-va intrec in
bogatia lor pe fruntasit din Dorna
Cauza acestei start maT bune a taranuluI romin din
Bucovina, sta in atmosfera morala, care il inconjura
care este determmata pnn treT elemente preotul, §.coala
legue oci otztoare Si le examinam pe rind.
Preotul in Bucovina nu este numai un servitor al
relive, cad daca ar fi numat atit, este probabil, ca nu
ar avea o inriunre atit de mare asupra satemlor, cae!
www.dacoromanica.ro
 35

fp in Bucovina ca pretutindent, Rominul nu este bigot

M-am informat câ postunle ar fi tinute mai mult de fe-
mel i prea putin de barbati A.poI chiar Duminica la
bisenck nu am vazut o gramadealä ma de mare de po-
por Cu toate aceste, slujba bisenceasca este facutà
ea sa poatä interesa mal mult pe popor La bisenca din
Dorna am auzit, intr-o Dummeca, o frumoasa cuvintare
tinutä de protoereul Balmul §i un cor de tärani inlocula
cintarea dascablor la strana Preotul este inamte de toate
centrul de lumina al comunet, omul superior pnn cul-
tura lui care ajutä sateanulut, pnn sfaturi, la nevoile
sale, persoana cu moralitate exemplark care sluje§te de
model turmet ce este chemat a 'Aston Aceltl preott din
Bucovina sunt, in satele roinine§tt, toti doctorl in teologie
de la Universitatea din Cernautt Fie-care absolvent al
Facultatet este numit preot in o comuna din cele mal
dupa ce vi-att facut incercarea, sunt inamtatt in
comunele cele mat mart Dintre ace§tia, se aleg eu tun-
pul eel maT destomict care sunt inältati la rangul de
protoerei A.ceastä inaltare se face, luindu-se in pnvire
capacitatea combinata cu vechimea Este de observat ca
indeoblte, top functionant in Bucovina, precum in toata
Austria, capata inamtárt numat dupa acest sistem Imt
aduc aminte ca pe end eram in Dorna, se intimplA sa,
moará prerdmtele Tnbunalului local, ku eA crezind
pe acolo cu ceva staruinta, poate dobindi cine-va un
post, felicitaiti pe membrul Tribunalulut de vntoarea sa
inaintare El rise vi-mt spuse cA, la virsta luf (era de
vre-o 35 ant), nu ajunge cine-va prerdinte , ca mai sunt
vre-o 18, mat batrini dectt el, care-1 a§teaptä rindul Pen-
tru a revem la preot, mal observ ca pozitia material& a
lut este din cele mal bune Pe linga el are tot-deauna
o locuintä foarte indemanatick el mal pnme§te aproaoe
la 1000 de fionnl leafä pe an (ceea ce face cam la 200
de lel pe luna) Leafa insä alcatue§te partea cea mal
neinsemnata a venitulul salí PoporeniT sal fiind bogatt,
preotul incasaza de la el sume insemnate pentru fie-
care slujba religioasa De ingropäminte leat adese-ort 40,
60 §i pinä, la 120 de let, dupa puterea taranilor care
Inne-inteles &Al din Mina* voia lor asemenea sume, fiind-
ca al de unde. In deob§te taranul bucovinean, deqi nu
www.dacoromanica.ro
 36

bigot, mbe,te mult a dam preotuluf i bisencer Cu a-

ceasta el se crede cA st-a indeplinit datona luf de crestui,
ca popa e oblige sa se roage pentru el care nu prea
are tulip sd o faca De aceea multf pransf lasa la moar-
tea lor o parte din pamint bisencef, de productul ca-
nna, finul, se foloseste tot preotul Pozgia acestuia fiind
din cele ma' bune, se intelege cum de talent eel mat
distil* se grabesc a imbratosa canera preoteasca, inch
In Bucovina, tot ce e mal bun, ma' distins, devine preot
La not CUM stall lucrunle in aceasta privinp, ne vine
greti a o spune, pentru respectul ce, si asa, suntem da-
tort sa ardtdm servitonlor religief
Preotul fund invatat, moral si bogat, intelegem in-
riunrea lut atit de puternica in comuna Fie-care Oran
se IntreabA, la fie-ce faptä a lilt, ce va zice preotul, si o
dojana a acestuia face mat mult decit o pedeapsa a ju-
decatonef Preotul InsA, dei om cu o cultura in totul
deosebita de acea a -aranului, a ramas tot in sinul po-
porulut , lea parte la toate petrecenle i durenle sale,
aducind o mäsura in cele dintiiü i o mingliere in cele
de al doilea Casa lilt, desi mobilata dupa sistemul a-
pusan, dei auzi adese-ori resunind din ea un piano,
este conclusa in chip patnarhal Fuca preotuluf, stie sa
execute un vals sail o fantazie pe clavir, , dar se duce
cu servitoarea in tirg, cumpara cele necesare, ordona
de bucate i ingnjeste indeobste de toed gospodana,
chiar la virsta unde fetele noastre se joaca Inca cu pa-
pusele Chid bunt mal multe fete la un pdrinte, ele con-
duc gospodäria cu sAptärnina Cultuia mintel le este
data de guvernante tinute in casele preo0or,, dar ele
fiind depnnse nu numai cu o cultura de salon, ci u
una senoasa si muncitoare, devin in deobste nu dame
stralucite, ci bane i oneste gospodine
Fara a critica sau a lauda aceastä, sistema, deoe-
MO, dupa moravunle tare in care se ea constata
numat ca clasa culta in Bucovina este reprezentatä. in
primul loe prin preoOme, si ea aceasta dab& nu. s-a in-
strAmat de corpul poporuluf, cum s-a intimplat cu
ltä, de la no!, care nu mal are ma moravunle, Ind
apucatunle, nicf limba, met portul, intr-un cuvint nimie
aproape com.un cu masa poporulut Preotul romin din
www.dacoromanica.ro
 37

Bucovina este cobo) Id ea cultu) eï, 'in strata, tie de dos ale so-
cteteitei, sub figura vie a unef persoane, cea mal sacra,
mal ascultata si mal respectata
Ace care combat relicria la nof, ar trebui sä mearga
In Bucovina pentru a vedea efectele salutare ale influ-
elite preotului asupra poporuluf , bine-inteles vorbim
de preotul adevarat, instruit, inteligent si moral, nu de
negatiunea tuturor acestor calitä1, imbracata In hame
lung! Dar daca preotit la noI sunt departe de a cores-
punde delicate lor menirf, vina este, in primul loe, a
tristeT lor poziii matenale de pima acum Religia i pre-
otul, seivitorul el, ar trebui nu combatutf fp despretuitl,
cum fac la not uniT vintura-tara, el ar trebui ridicata
stiinta i moralitatea lor, incepind prim a le imbunatati
starea materiala tim ca In Bucovina se gasesc maT
multe neajunsuri preottlor Este Insa stiut ca nicI-odatA
nu WI multunnt cu ceea ce al, si apoI i preotil nu aunt
decit oamenI Ar trebui insa sa cunoasca Bucovinenif
starea preotilor din Romania, spre a pretui, dupa dreapta
lor valoare, pe ace din tara lor
Sa cercetam starea scohlor Acele romanesti nu stint
vechT in Bucovina Sunt abea 30 de anN, ele eran necu-
noscute, pe cind acuma nu exista comuni romaneascA
fara scoala poporana In deosebire de scoalele din Ro-
mAma, copal taramlor sunt tinufi sec' vatteze qcoala ta) na
va) a, incit se jertfeste, pentru mteresul culture, acel
material al locuitonlor, de all' avea vara copal lor la
Indamin5, spre a-I ajuta la lucranle cimpului. Aceasta
dispozitie suparase intiin pe tarami rominI, i el cautau
sä fuga de scoala Guvernul Ins& starui in exacta bade-
plinire a acesteI obligaiuni, i ea incetul taranul se de-
praise el insuqI a pretm bine-facenle invataturef, ast-felin
astA-zI scoalele romanesti sunt foarte vizitate
Am vazut maI sus parerea primarului din Dorna
asupra bunatatilor aduse de Invatatura, sa nu mtam
ca acea apretuire era dintr-o =rite nestiutoare
Fund casele foarte raschirate, copal din fundul sa-
tuluI att adese-on de facut o lunga cale, spre a ajunge
la scoala liana sunt pusT intr-un car san o same si a-
dusI la F',; coalk sub paza unuT om In virsta Este lucru
indestul de insemnat ca copal i anume fetele de la ca-
www.dacoromanica.ro
 38

pdtul satuluf Vatra-DorneT, din spre CandrenT, care sunt

mult maT aproape de §coala din CandrenT cleat de cea
din Dorna, yin ca toate aceste la aceasta din arma, din
pncina, ca este maT bine organizata. In §coala roma-
neasca se invata toate maternle in limba romina, §i pe
Biwa aceste §i limba germana Mulp tirani care au tre-
cut pnn scoalk cunosc aceasta limbd indestul de bine,
pentru a se ship ca ea, §1 top fara excepOe es din
qcoala ca cuno§tinta de carte, de oare-ce din§iT nu uita
vara cele ce invata lama La §coala supenoara primara
din Vatra-Dornei exista o mica biblioteca, care bine-in-
teles este mal bogata In carti germane pentru folosul
.áranilor decit in carp.' romane§tT Totu§1 acele puOne
cartI romane§t1 ce se afla in ea, sunt adese-orl impru-
mutate de copiT, pentru a le citi
Nu mal pupna inrIurire bine-facatoare asupra mo
raluluf Varanuluï, au §i legue care cauta sa-1 fereasca de
exploatarea din partea elementelor straine ce traese In
sate alaturea ca el Dintre aceste, In primal loe ar fi dr-
ciumanT EvreT care, In Bucovina ca §i la noT, se dedau
la acest negot In Bucovina, unde Evreif au dreptunle
politice, nu se poate impedeca a§azarea Evredor prin
sate Lucrarea lor ce ar putea fi daunatoare, este inia
impedecati prin legue relative la circiume Se §tie in-
tr-adevar ca inriunrea pierzatoare a Evreilor asupra
poporatier rurale din Romania, provine ram' ales de la
rolul circiumaraluY in sate Pentru a ci§tiga eft, mal mult,
el are interes a favonza betta, la care locultoni no§tn
se dedati cu atit mal u§or, ca eft el nu sunt retinuti
pnn Ind o putere contrara Cu eft siricesc, cU atit se
dedati mal mult acestei patina decrradatoare7 ca atit
mai mult se imbogaMte Evreul Guvernul austnac a
cautat sa impedice aceasta specula, prin legf severe In con-
tra betieT Ins& si nu se creada ca guvernul love§te nu-
maT In cel ce bea, ci mai ales cauta sa pled un p
celni ce-i da de baut, circiumarului A§a legea pedepse§te
Cu inchisoarea de la 4 zile pina la 3 lull)", in caz de re-
cidiva intreita, pe tot omul gasit beat pe strada Acel
individ ce a sufent maximul pedepsef, este afi2at in co-
muna, §i me' un circluniar nu mal are voe säl dea nici
un singar pahar de bautura, sub pedeapsa de amenda,
www.dacoromanica.ro
 39

si la caz de recidiva, Inehisoare Pe linga aceasta, cir-

ciumarul nu poate da taranulul bautura pe datone, sub
pedeapsa de a nu putea reclama el nu poate cumpara
In trap de lama producte de la locuitorf, pe un pret
mal ram decit cel curent , nu are voe si lea de la Oran
ma niult decit procentul legal, pentru imprumuturl de
banI Ceca-ce este ins& important, este ea aceste leg]: se
aplica, ca nu sunt sense numaT pe Wale La nol a voit
Ea se lea o masura mal radicala contra elementuluT e-
vreesc, aceea de a inapedeca chiar asezarea lui in sate
Ce folos, daca aplicarea acestel leg nu se face cu stnc-
teta si In mod statormc I Cluar daca izgonirea Evreilor e
ordonata de autontatile supenoare, Inca sunt lasatl de
eel alai mici a tinea circiumT, fie el insiT, fie pnn persoane
interpuse, i gasesc mil de alte nuiloace de a incunjura
legea, chid nu o lovesc in fata Credem nof oare ca vom
putea vreo-data sa inchtdem cu desavirsire satele noastre
elementuluT evreesc 2 NoT nu speram aceasta, si de aceea,
pe ling.& legea relativa la opnrea asezarei Evreilor in sate,
credem ca ar fi bine 85, se adaugl niste dispozitil pn-
vitoare la impedecarea exploatareI taranuluT de catra
circiumarT, orr de ce nationalitate ar fi el Bine-inteles
ca legue noastre In aceasta pnvinta ar trebui sa fie mult
ma' amaruntite i ma! aspre , cad pe cind In Bucovina
ele tind a apAra pe locuitorI contra uneT jafuirI posibile,
la noT trebue desradacinat un abuz ce strdluceste In toata
floarea luÌ Nu Intilegem argumentul cä aceasta exploa-
tare a patimeT beçiel, sa nu poata fi infrinata pnn legl
Tot asa s-ar putea spune de toate celelalte abaten, si nu
am mal avea nevoe de legiurf penale
VII

De la Dorna la Suceava
Muntele pe lingä tot fannecul care it Inconjoard,
are si o parte foarte neplacuta ploile cele dese care
&ad se incing, par ea, nu ar voi sa se mal istoveasca
Apoi adese-ori ele cad, pentru a zice ast-felin, din se-
mn, incit nu potl fi sigur, decit foarte arare-ori, pe o zi
Intreaga de vreme frumoasa. In timpul petrecerel mele
www.dacoromanica.ro
 40

la Dorna, avur prilejul a prim' adese-on de aceste bar

luate pe imbracatele De cite oil plecaru de acasä cu
un scare frumos, neavind Ind macar grip, de a lua ca
mine o umbreld, i ma intorceam udat pima la dupa
cite-va oare de preumblare pnn inconjunmi De la
oase' ex-
cursiunea fácuta la Haiturr, dud furam botezati cu ploma
cea atit de imbelsugatä, soarele nu se mar yam rasarind
deasupra Dorner.
O perdea nestrabatutit de non, cea4a i apd, if a-
coperea stralucitoarea fatà Din el: be revärsa de (bun-
neatá pink' in searä o ploaie bogatä, care in rastimpurr
numar se domolea cite putin, pentru a incepe iar cu o
nouà furte Onzonul se includea tot mat tare, sub ne-
gunle care invaleati muntir, si in curind abea se mai
zdrea numar baza celor mar aproplatT. Dorna si Bistrita
cresteati mere% umplind patul lor in toata larganea luí,
idea a putea sa se reverse, fund restrinsä matca lor intre
dealunle ce le insotesc carsul Oraselul se nämolise ca
totul pnn scursonle de apa care se coboraa, din dealu-
rile pe stradele cele nepavaluite si pre-
vazute numai cu ni§te trotuare de scindurf Locul cel
alit de mindru cu cite-va zile in urma, devenise o mo-
curd, normoasä, cu neputinta de strabatut Era tanpul
de a fugi din el, si top vizitatonr plecan pe intrecutele
Eram hotdrit a mi intoarce cu pluta, pe cursul Bis-
triter pima la Piatra, si de aceea asteptar Inca cite-va
sperind In indurarea cereasca. Dar noni se tot adunau,
In loe de a se desface, çi une-on, chid soarele izbutea a
razbate pnn el, pentru a furia cite o razi de caldura
pe natura inecata, atuno padunle fumegail cu o noua
putere, tnmitind cAtrd el valuri groase i inchise de ne-
gurr care, desfundindu-si coastele, Watt sd cadä din ele
puhoae de ploaie, decit care mar marl nu cred sd fi fost
niel pe vremile potopulur Se "'amuse o lupta cumpliti
intre norf i scare, intre apa i foc, si era zadarnic a
astepta rezultatul el, mar ales cd apropierea toamnef sla-
bise puterea soarelur i acea cam neprobabila o izbindä
pe partea lur
Mihnit in adinc i considerind calatona aproape ca
zadarnicita, ma hotarhil sá plec iarasr pe unde venisem
Dar pentru a vana macar intru cit-va calatona apucAl
www.dacoromanica.ro
 41

calea prin Suceava Pima la Gura-Homorei, revazui toata

acea frumoasa natura, care ma incintase atilt de mutt la
venire, dei acum era lipsita de farmecul stralucitor al
soarelui Totusi i acuma vä,zuta pnn perdeaua de ploaie
acoperitä. In parte cu mantiele zdrentuite ale negun-
lor i nonlor, nu inceta de a avea frumuseple e!, cad
aceasta este darul frumoasei naturl, de a räminea atare
In toate tnnpunle si In toate Imprepränle
De la Gura-Homorei, intrai pe o cale ce-mi era ne-
cunoscuta, acea spre Suceava Regiunea este mat' plana,
onzonul mal Intl:Ls Pe alocurea cimpia se Intindea eft
coprindea ochiul, acopenta adese-ori cu porumb, planta
ce nu vázusem In partea muntelui. Adese-on strabateam
pnn päduri care, desi mari i umbroase, ere" departe de
a avea caracterul märq i impunator al celor de la
in unte
A doua zi seara ajunseram in vechea capitalä a
Moldovei, Suceava. Orasul e mic, asezat pe ultnnele ra-
m.ificari ale Carpatilor, care se pierd In sesul Siretului.
Suceava este asternuta pe mal multe dimburi, care
scalda picioarele In riul cu acelast nume i, de cea parte
de case, se intinde un ses nemargmit, inchis de onzon
Interesul acestei localitati stä in zidinle vechi, parte pas-
trate incá, parte In ruina, ce se intilnesc aid Dintre
bisencele vechi citäm acea a Sfintului Dumitru, ziditä
de Stefan cel Mare, care conVne intre altele si portretul
intemeitorului el, reprezentat cum s-a constatat si la bi-
senca Sft Nicolae din Iasi si anirea Inca in timpurile
din unna, blond, cu musteatä, barbä prea putina, incit
se vede ca era spin i smead la lata. La aceasta bise-
rica se allä un aer daruit de Mihail sin David, neguptor
bucurestean, In 3 Noembne 1764. Alta bisenca foarte
veche este acuma pärasita i intrebuintata ca magazie,
Inca nici n-am putut patrunde in ea Acoperemintul
spart pnn mar multe locuri, lasä sa patrunda apa In
ziduri, i Cu toati extraordmara soliditate a bisencilor
vechi, este probabil ca nu va putea sta mult tunp In
picioare, fata cu neingruirea in care e lasata Si cu toate
aceste in Germama i Austria §tim ca rumele sunt In-
treOnute spre a infrumusqa locunle si a pästra In mm-
tea poporului amintirea timpului trecut Oare pentru ce
www.dacoromanica.ro
 42

sunt lasate in parasire monumentele i ruinele romanestl ?

Pentru a stinge in poporul romin amintirea neamuluI
§ionginef sale ? Aceasta putea a& fie mai inainte, pe
timpul pe aid germanizarea era maxima politicei ur-
matä de guvernul austnac fata cu nationalitatile impe-
nuluI De end ins& aceasta politic& a fost parisita, de
chid guvernul central a gasit chiar in Rominl un ele-
ment intantor contra preponderenteI slavismulul in Bu-
covina, bine i intelept este oare de a lucra pentru stin-
gerea constantel romänestI pe calea istonca9 Credem ca
In aceasta pnvire este incuibat numaI un spint de ru-
tina, mostenit din epoca antenoara in aceasta de tata,
In care el nu mg are motivul de a fi Ne asteptam decI
In curind, ca guvernul sa lea masuri pentru a se scapa
de peire i vechile monuinente romanesti
Ruina cea mal insemnata a Sucevei, este acea a ce-
tätuieI, asezata pe un deal, despartit de acel pe care se
intinde orasul pnn o ripa, adinca, incit pentru a te urca
pe, el trebue sä fad un incunjur indestul de indepartat
De pe acest deal se domineaza sesul Sucevei si al Sire-
tulul, pinä, se pierde din vedere in iaegurosul onzon
De cite-ori nu a pnvit Rominif de aid spre acel ses
säntean, din care atitea nenorocirl a venit peste el Sand
aid pe o faramatura deslipita, ca un bloc una, din un-
aul zid, pnveam spre vazduhul neguros , pare ca ve-
deam izvorind necontenit din fintana nesecata a acestuf
onzon Pará fund, rolurt de popoare care se repezeau
ca niste lupI fiaminzi pe frumoasele tar]: locuite de Ro-
mint acuma chiar negunle indepartarei luase in for-
mele lor fantastIca chipul unor armate care inaintati cu
pasul greoul larasI spre a noastra mosie Vuetul vag ;;,1
indefinit al vintulut ce sporea necontenit, parea a aduce
tot ma' aproape acele vedenil amenintatoare O piatra
insa desfacuta din scobitura in care stäteam, ma trezt
lard§i la realitatea lucrunlor.
Incepul a explora ruinele, Irisä lucrul nu era de loe
usor Recunoscui in curind ca numaI un studiù ama-
runtit i niste sapaturI ar putea determina forma preciza
a cetatuiel
In cele mat multe OW, mal ales in acele ce pn-
yeso spre ses, zidunle Bunt darimate pima in fata
www.dacoromanica.ro
 43

tului i daramatunle lor pe de o parte, pe de alta iarba

ce le acopere, fac cu neputinta recunoavterea lintel zi-
dulut Totuvt in aceasta parte atit de ruinata, se vad
ramalitele paraclisulut de pe mat multe figurt de sfint,
al caror urma se deosebevte inca in colon.' pe o surpa-
tura ceva mat adapostita Partea ce vine spre deal este
mult mat bine conservata Se allá aid Inca in picioare
buna parte din zidunle cetatet construite dintr-un a-
mestec de piatra, t caramida prime intr-un ciment atit
de consistent, incit par a fi devenit o szugurA bucata
Zidul are o inaltime de aproape 8 inetn, grosime de 2
la baza vi de unul la virf, incunjurat de un vant lat de
vre-o 10 metri t mat tot atit de adinc In partea cea
mat intreaga, a zidului, spre apus, se vede locul unde
era poarta care dadea in anÇ vi peste care conducea
probabil un pod mivcator Pe la mijlocul vantulul se afla
carare ridicatA, lata numat cIt ar calca un om, care
slujea pentru comunicarea obionuitä, Intantunle ceta-
two fac un efect impunator vi se aratá ca nivte lucrb,ri
puternice pentru acele timpurf in care atacul era mult
mat blab &eft astazt Intelegem end le vedem, cum de
cetatuie attt de mica, comparativ cu enormele intan-
turf din ztlele noastre, putea sa retina luni intregt armate
duvmane inaintea et vi sa scape de atitea-ori neluata de ele
Din ceea parte a Sucever, din partea opusa cetätmet,
spre nord, se allá o manastire vi &Lisa intanta, numita
Zamca Aceasta biserica este astazt anneneasca vi aceasta
imprejurare pare a lasa neexplicata intantunle el Leto-
pisitele noastre contin insä cheia acestet ghicitort, anume:
manastirea aceasta armeneasca pare a fi existat mat de
mult trap in Suceava, poate de la prima avezare a Ar-
memlor in Meldova Pomenirea et se intilneste insa
pentru prima oara la domma lui Constantin Cantemir
Voevod (1685-1691) despre care ne spune Neculcea,
intorcindu-se crawl Sobieski de pnn Moldova de mi]-
loc, unde fusese pina la Iavt, inapot in Polonia, spre a
nu-1 apuca lama in tara straina, a lasat oaste in ceta-
tea Neamtului t in Suceava, in mantisto ea armeneasca
In manastire in Agapia vi in Secul i in Cimpu-Lung
vi In Hangu (Letopisetele, ed.içia Cogalniceanu RI*, 1853,
II, p. 264) Cauza pentru care Sobieski nu a lasat oastea
www.dacoromanica.ro
 44

luf in cetatuia Sucever, ci in mhnastirea armeneasca ne-o

aratA NeculaT Mustea, care ne spune cA atuncT chid s a
intors Sobieski din Moldova catra Polonia, s-a dus la
Neamt i l-a luat in tana sa, si de acolo s-a dus la Su-
ceava , tar fitnd cetatea Sucevet st) water' , pus-a de a facut
an la blse) Ica ameneascii, punind intrinsa o sumä de
oaste sa-r fie de paza i fluid vremea cam despre lama,
s-a dus crawl la tara luT (Letopisetele idem III, p 27)
Acest loe explica intA,nturile manastirei armene§tI de linga
Suceava
Suceava ar menta a fi studiatA mal cu dearnärun-
tul Suntem convin§t ca in vechia capitalä a Moldovei
se ascund incA multe secrete ale IstoneT taro'
Dar timpul grabea §i ma impingea tara de voie sa
má despart de aceste interesante luururT i sä caut la-
rAqT, in viata reflexiva, compensarea fiumusetelor ce le
gustasem in aceasta neuitatA vacantà

www.dacoromanica.ro
 O calitorie Ill Nora

De cum incepe a adia vintul de primävara, un dor

nesfirsit se aprinde in sufletul metl, dor straniu sr nem-
teles,care pare la inceput a nu avea o tinta hotärità
Preptul mi se maid n resat.' din adinc, de cite orl ma
aflu in smul frumoasel natini Ochil mi se pierd in väz-
duhul azurm , in curind ma prind a urinal' noril chlatori
ce plutesc pe bolta cereasca, si chid \Id cite un cird de
cocoa sad de rändunele cum yin de la orizon i Mich
tot mai sus zborul lor, cu cit se apropie, atunci pare ca
a§ voi sa am si eú aripl, sa mä reel duprt acele fericite
vietati car e pot stretaia imensitatea numal cu proprille Ion
puteii. Paserile trill lämuresc Irish nazuinta , inteleg dorul
care mi munce§te Este dorul de ducä, dorul de a md
pierde si eft in lumi necunoscute, sträine de a mea
Cälätorule care at devenit in vremurile noastre atit
de obicinuite, multämitä inlesnirflor de stramutare, aduc
farri indorala o mare schimbare in monotonia vretel de
toate zilele Nu este numal curiontatea care impinge pe
om la diatom, or altd imboldrre mai mnaitfi, de§i mal a-
scunsä, de care el poate nu-§t da sarnä asa de u§or. Este
damp de a 'Aram pentru cit-va timp traml de toate 71-

www.dacoromanica.ro
 46

lele, de a se 7mulge din roatele fälamätoale ale vietel

practice, a tuta, °data cu cautarea mijloacelor de existentä,
$1 aceasta existentä insä$I , a scApa de grip propiiel pei-
soane , Intr-un cuvint este don* de a se tuta pe sine $1
de a se cufunda in maiele tot, din care nu suntem decit
o parte desPactitä.
De aceea oil-ce cOitorie intieprinsä in acest scop,
intare$te puterile, reinvie mintea, da iai4I zbor inchiptu-
rei, relnoe$te Intr-un cuvint toatà fiinta. noastra
Si dad vre-odata acest mijloc de reimprospataie a
sucurilor vieteI a fost trebuincios, apoi Para indoiala ca in
veacul nosh u, acel In care lucraiea pentru sustmerea e-
xistentel" a devenit atit de grea, alit de Incoidata
De cum invie pi imavara, cirduri tot mg dese de ca-
mein' päräsesc ora$ele $1 se afund in sinul naturei CodriI,
dumbidvile, muntil $1 vaile se umplu de el'
Di umurile de fer, vapoarele, diligentele $1 carutele nu
mai Incap de numarul lar. cu totAI se due insetatl, he-
mesiti dupà un colt limcptit, unde sá poata gusta, fie..$1
numal o chi* fericirea de a tau
Cad, ori-ce ar nee pesum$til asupia valoai el vietei,
este un ce nettigädtut toatä, natura, atit acea de sine mi.$-
cätoare, ell $1 acea mai putin vie a vegetalelor, voie$te sa
tiaiasca, $1 un mare filosof a väzut char in aceasta ten-
dintä aprigä, curnpbta durd viata, una din cheile Intele-
sului acestel luml Dacà in valmäsagul vieteI de toate zi-
lele, omenirea cautä miloacele de a o sustmea, nicaieri
iubirea pentru tali"' nu se manifesteaza mai puternic de-
ea In dorul dupa calatoriï, in dorul acela de a se bucura
fära nici o turburare de dragul existentel
Aceasta tendintä ob$teaseä. omeneascä, il face Ant $i
pun sufletul mea, de cite ori ache vintul de pinnavara , de
cite oil vAd cirdurile de päsarl calatoare stietrund väzdu-
hut cu puternicile lor aripi Vrail sa mä pierd in lumI
necunoscute, stiame de a mea
I
Prin Tirol
Anul acesta, (1892) alesein de la Viena calea ce merge
di ept spie Salzburg, pun Amstetten 'roan regiunea taiata de
www.dacoromanica.ro
 47

calea feratä, este de o nespusä frumusete, Imprejurare par-

ticulaiä. tuturor linnlor mal insämnate din imperml aus-
triac, care al toatele parcurg locurl incintätoare Trecind
peste Salzburg, pe care-1 vizitasem intr-o diatom de mal
inamte, ma opril la un satisor mie si aproape necunoscut
calatorilor romini, anume St Iohann in Pongau, in apro-
pierea canna se afla una din cele mai impunatoai e mi-
nuni ale nab-welt', anume Gusterul de la Lichtenstein (Lich-
tensteinklamm) prin care trece pá'riul Ache Acest glister
este In felul celul de la Ragatz din Svitera, Irish mult mal
märet si mai impunätor Volumul apei ce-1 strá'bate este
mal mare, si in momentul vizitei mele era Inca' spout pi ni
ploi imbeisugate ce cäzuse cu cite-va zile mai inainte
Stincile ce s-ail desracut desigur sub o actaune vulcanica,
slue a deschide drum puhomluI, se impieunä deasupra ca-
pulul la o inaltime care une-orI atmge proportil ameptoare
Vagauna formatä prin aceastä scobire produce un ecoù, de
o mie de orl repetat, al vuetului valurilor care se prábu-
esc din cascade in cascade, trecind ca repeziciunea ful-
gei Will pe sub podurile ce tremurä, zgudinte de ele Cu
cit inaintezI mai taunt ul gusterulul, lamina slabeste, si se
adaoga, pe ling& vuetul cel infernal, si. grozaville intunere-
cului De abia mal vezi unde pul piciorul, si cut toate ca
podul pe care calci este de o neindoelnicä tarie, totusI un
fella de groaza III return pared pasul pe loc Putml in-
dräznesc a face pina' la capätul eI aceastä preumblare, si
ea toate acestea, cu cit mergl inamte, ca atita privelitea
devine mai mare*, intipaiirea ce o lasa mai sublima si
nesteaisä. Ajungi la un pod aruncat deadreptul curmezis
peste un loc, unde apa face deodatà o säriturä de 10 me-
t' i De pe top' paren curg siroae care se präbusesc in fu-
rioasa cascada, si te fac sa lei fära vole o deplina dusä de
apä rece Cum aT trecut puntea, dal' de un tunel ingust si
Jos, prin care trebue sá te pleci pentru a putea ti ece si
cai e are lungimea indestul de insemnata de 30 de metri
Minunatä este aceasta vagauna mica cuprinsa in pintecele
Nägaunel celel marl' In sinul tunelului e o intunecime de-
phna. si chid te incumeti a-VI bäga capul in el, färä s ;3' . vrei,
iti revine in minte inscriptia push' de Dante pe poai ta In-
fernului Läsati oii-ce speranta vol ce intrap" Cu toate
acestea, o slabä raza tot licareste, de lumina si de sperantä,

www.dacoromanica.ro
 48

tnmisä de deschiderea cealaltá a tunelulul Cu cit te a-

propiI de ea te loveste in taá ca o burä de ploaie, i un
vuet asurzitor iti copleseste creteni Cind pul piciorul a-
fard din tunel, deodata /ark' vole facl un pas indärät Un
munte de alp& pare ca vra sa ti se präbit§asch peste cap
Apa face aicl o santina unasa de 50 de metn Intrncit
tocmai deasupra cascade stincile se mai desprind si lasa
sa pätrunda albastrul cerulul i razele din soaie, ti se pare
ca puternicul sul de apä se revaisd chiar din cer in aced
prabusiturä, prin vranele luI, deschise ca in vremile poto-
pulul
Cind e.sI din cumplitul glister, crezator saü ateù,iti
facI din deprindere o cruce, ca al scäpat iaiäi teafai la
luminile zileI
Cu totul altá intipanie itl lasä didgälasul lac de Zell,
asezat la cite-va ore depäi tale de St Ioliann t Blind si
dulce, il Magma' molatecele lui unde, sub poalele unor
dealurl acopente cu iarba st arbon E asa de inic ca'-1
fact inconjurul in tteI sferturi de °art, pe un vaporas i el
in miniatui a', pe mud incunjurul laculul de Geneva se face in
11 oare Nimic maret, nimic impunator, nimic salbatic
ins»a asa de trumos, asa de mcintator
Pentru a ma bucura de toata frumuset.ea lui, ma ui -
cal pe un climb de pe coatele lul, de pe care puteam
privi de sus pe a luI suprafata Soarele se coboi ea dupa
dealurl, si umbra lor se latia tot mai mult pe icoana la-
( uluI Numai prin stirbatuia unul colnic se mal funsa o
taza pe valurile 1111 i cum se Neat' valmile cu dinsa
O ram sa scapere in toate pãrie, lasfringind o cind
unul cind altul, dupa cum tieceati crestele loi prin /area
el rea aizatoare , cind o dunga lunga de lumina ca un
fulger faia tunet, (And o ploae de stele sail apoI ca niste
licuricl se pareail cá fug pe suprafata apel, fie-care cu cite
o stea In frunte Tot mal slab insä salta joc,u1 de luminI,
cu ea se micsora raza ce le dädea fimná Fulgerul deve-
ma tot ma' scurt, stelele mal putme, licuricil ma' rail
Deodata fulg-erul se rupse in doua, apoI In tiel se prefacu
el Insusi in stele, inlocuind pe acele ce dispai use , apoI
acestea se stinsera la iindul lor una dup'a alta Din chid
in dud un val ce se 'Malta maI tate, mai prindea cite o
faramaturd de raza pe sclipitome-I frunte Rastimpui Ile in
www.dacoromanica.ro
 -49
care se aprindead luminele deveneau tot mai rarI, luce-
peam sh a§tept, dach jocul se va mar reproduce Une oil
and rabtimpul era mare full spuneam S-a sfir,it , dud
deodatä un val mal puternic ma dadea de gr* Vent lush
timpul cind acela pe care-I crezaid fa intr-adevar . 1 cel
de pe urmä. !
Jocul de luminl se stinsese pe oglinda ape . umbra
devenise stapina neimpartita pe suprafata laculdi
Lamina dispäruse In sinul intunereculul, cum dis-
pare viata in sinul mormintulal , deosebire era numal ea
pe and jocul de raze era sä teinceaph a doua zi, viata
sfir§itä nu mal renate, sari cel putin nu in acetal formh
In care a trait.
II

In Svitera

MA grabeam tug a parrtsf frumusetile Tirolulul, spre

a mrt desfata la acele tira seaman ale Svitei el märete, i
de aceea ma oprn la Landeck Aveam de gind sä. infra
In tara muntilor, prin partea el cea maI impunatoare, pun
malta vale a Engadinultif, In cate se poate ajunge nu mal
ca trasura, intre altele si din or4elu1 Landeck Ajuns
aicl, umblam sa tocmesc o träsura, cind ¡mi cäzu in maml
un mar, in care se spunea ca. in Engadin cazuse o za.pa-
(la de jumatate de metal (era pe la 5 Tulle), si ch acolo
sus (la 1800 de metri, inaltimea Ceahlaultif), ar umbla sa-
mile. Flind-ca nu aveam de loc gustul de a face lar4i
cuno§tinta ca zapada, de care alma scapasem in tara mea,
am phräsit proiectul de a vizita Engadmul §i m-am indrep-
tat prin tunelul Vorarlbergului catre partea mai joasä. a
SvitereI Cind trecusem de Buchs i ajunsesem In frumo-
sul amfiteatru de muntI de la Ragatz, nizte nouri gro,l a-
coperead vazduhul si un ttäsnet utia repetat de zgomo-
tosul räsunet al stincilor, phrea ch vra a-mi spline sä ma.
opresc i de la acea cale, cad daca in Engadin era sh in-
.

tilnesc ninsom ea, in parple pe unde inamtam, era sh dad

peste potop
De abia apucäl inch unele urme din tazele solare pe
4
www.dacoromanica.ro
 50

malmile mmunatuluI lac de Wallen, pe care serpueste ca-

lea feratb. In tot lungul lui Admiram paretele cel Malt de
stinci care inchide patul sat din spre nord, si care se in-
nalta goale st pi aspastioase piná la mal bine de 1000 de
met] Tot lacul are o priveliste ma'reata si s'albateca, un-
dele lut nu sunt stretaiete Ind de carena unui vapor, met
de vislele luntrelor, , ma o pasare nu se vede zburind pe-
ste valurile sale, si indl. o locuinta omeneasca nu se oghn-
deste In ele. Nu stit de ce, dar ti se stringe mima, cind
vez1 o natura asa de impunatoare, hpsita de formele vie-
tel Pare c-ai avea inainte41 un frumos mot mint l
Curind insä privelistea se schimba cu totul, cind dti-
pa ce al cotigit lacul de Wallen, incept a zbura pe ripa
sudica a celui de Zurich Pretutindeni marginit de colnici
putinl inalti, OM de verdeata, iarba si cringurY, in care se
adaposten numeroase sate si locurap singuratice, streta-
iat in bate partile de catce si de luntri, prratre ewe din cmd
In chid apare fumul unuI vapor, lacul de Zurich este tot
atit de viii si de On de mtscare, pe cit de mort si lipsit
de ea este acel de Wallen , dup. mai Irate de o ora de
desrasurare a lui, pe parcursul calei ferate, ajungI la orasul
ce i-a dat numele
Awl ma astepta o ploae sviteriana, bogata si imbel-
sugata, ca si cmd lacul Intreg, urcat d-odata in non, s-ar fi
desfundat, prin un caw uria, asupra piimintalui
Ne avind Ind o speranta ca sa mai 1nceteze, ba din
contra caträ seara luind un caracter de tot amenintator,
ma" hotaraid sa plec din acest oras, fard a vedea mane din
cele ce contine mci din minunatele sale incomuilmT, i ma
indreptait catre Lucerna, unde trebuia sa ajung ttecInd
lacul de Zug, si apoI urcind de la Arth peste muntele Righi,
spre a cobori la Vitznau pe lacul celoi Patru Cantoane
La Zug ploaia 1ncetase, dar nouri grosl Inca urnpleat
atmosfera .1. mai ales muntele Right II pusese o palai le
apasata adinc peste urea)", probabll spre a nu se gutu-
nali de timpul cel umed Pe rand Right MAIO pune pa-
M' la nutnai chid ploud, vecinul sag de dincolo de lac,
Pilatus, o poartä Inca in tot-d-a-una, chiar i pe timpul
cel mal frumos, 'ma wenica care face desnadajduirea tu-
ristilor ce voesc a se urea pe el
Cu bate cA mA asteptam a na vedea mane din splen-
www.dacoromanica.ro
 51 --
didele tablourI ce le infä'Weaza, sturea .T, coborirea vesti-
tulul munte, ajuns flind pina la piciorul in!, nu maT pu-
team da Mara si ma hotäriiil sh-ml urmez cu statornicie
calea inainte. Vagonul cel impins de locomotiva cu rotile
dintate sosise, §i ma urcaI pe el impreuna cu vre-o alp' 30
de nenotocitl tolaräsI de calätone La Arth se vmdea un
ziar in format une care continea amäruntimi asupra ti-
ruluI federal, serbare mare in tara lul Guillanme Tell Cu
top"' cumparardin cite una din aceste fol. Ce bine am fi
fácut sa fi cumparat maI multe /
De pe la 300 metn de urcare, simtnäm o räceala
destul de rosttta racindu-se in atrnosfera Vedeal pe fie-
care mtscindu-se, ca §i cind nu s'ar fi asezat bine pe lo-
cul lul, cind se stuse in vagon Pe la 500, unit' incepura
a se incbeia la lame, alp' a aprinde cite o pgarä , mat
sus damele JO inodatä cite o batista' la git, exemplu urmat
In cut Ind §i de domnl, cu -loath lipsa de estetica pentru
el a unel asemenea impodobirl La o mie de metn, ice-
puth untl a suera, altil a cinta, altil a bate din picioare
si a roast pi Intl e dintI cuvinte nu prea clare, dar care de
sigur nu mil accente de minunare pentru frumusetea
naturel, din care nu se vedea mimic Cind trecurdm de
1400 de metn, frigul era de tot simptor, pate ch aveal
un skull de gill* intre umert, cu toate ca dädusem in
jos toate perdelele vagonului si ne inchisesem in el ca in-
tr-o cu$ch neagth De ()data vent until calator o idee ge-
mala El desfacu mull cel mare, cumparat la Arth, si
indoindu-1 In forma de al, 41' acopeii cu el umeril p gitul
Intt-un moment tot vagonul se prefacu intr-o fabrica de
saluri cate ne fern% a nu ingbeta de tot pina ce ajunse-
ram pe culme Aid eta o temperatura de 2 grade Cu
neptitinta de stat Ne hotattram decI ea totiI a apuca dupa
10 minute pe cel d-intäiii vagon coboritor, spre a Wasl
inällmnile incintatoare de 2 ec'i ale munteldi
Totti§1 el ne pastra o surprindere Pe cind tocrnal a-
junsesem la punctul de unde se poate gusta cea mat fru-
moasà pnveli§te asupra laculut celor Patru Cantogne, ca
prin o minune se desrácura non!, §i o puternica razh de
scale pätrunse toata adincimea de sub noI, apnnzindu-se
calda si sclipitoare in cnstahnele lui unde Prin span' a
t ea mare fault& in non, de ()data apäru inaintea ptivinlot
www.dacoromanica.ro
 52 --
noastre inminunate mhteata icoanti a frumosului lac, cos-
tisa cea pra.pastioas6. a muntelui, paclurile sale seculate o-
glindite in verzile valmi, intregul acel lant neInttet upt
de frumuseh ce se resfira pe malul iegelui lacurilor svi-
terene. Dm pepturile tuturor izbucnna strigilte de bucu-
rie de inminunare Dar numai cite-va minute tinu aceastti
priveliste ineintAtoare, negutile Jar se prinserä lant, si bu-
catä ca bucata intunecara frumosul tablori, pinä ce idi se
intinsert ea o pinzä nestrabtituta intre el i pm title
noastre.
In tot timpul cit hnuse sui,u1 si coborisul muntelui,
un Englez stätuce intt-un colt. al vagonului, ptivind pun
ochelarii lui tintA pe paginile unui Baedeker ce tinea in
mina El fu cam neca'jit and calritorn din pal tea lui cld-
duse drumul perdelelor, si crtuta Inca un col de lumina
spre a citi mai departe Nici chtar in timpul eft se des-
tasurase vederea laculul prin ruptuia negurilor, el nu se
despaitise de Ribald sail c,alauz Intrind cu el in vorba it
observai glumind ca foarte bine facea el de citia in carte
descrierea naturel pe care norii o iipeau priNirilor noastie
El imi respunse, cu male singe rece, cal tot-da-una ar face
ast-id, chiar i cind soaiele stirducea in toad putetea
lui, nu am nevoe de natura, mid am pe Baedeker cu
mine Citesc minunatele lui desciieri si incluputtea mea
le vede de sigur mult mai trumoase de cum stint in tea-
litate Atund pentru ce mal calatcaiti il inti ebaiti ea
Pent' u crt &Asä nu am timp de a ma ocupa cu aseine-
nea treab5., fu englezescul sari raspuns
Ramine de cercetat daca englezul nu avea diephite
In ori-ce caz el nu este expus a suferi desintintalea unel
caihtoni prin ftumoasa natuia, cind puterile dusmane st
tului estetie terg de pe ea farmecul ce o acopete
Ajunseiti in Lucerna, pe o ploae ce Wei. woae Des-
naclajduit i neputind intreptinde nici o preumb!are, Mai
si el pe Baedeker in mini st citil cu gust cite ct fi putut
vedea, dacti soarele s-ar fi milo,tivit a-si artita fdta Mai
intaia suirea pe inaltimea Gutszh de Hurd Lucerna, de
unde ptivirea irnbta.toeaca' partea cea mai blindá a lam-
lui, acea care vine 6:are ora, apoi acea pe Burgenstock,
pe ambele cu un drum de fer funicular, pe me te sui a-
proape diept in sus prin un vagon has de o fume de o-
www.dacoromanica.ro
 53

tel De pe Burgenstock, care are inalltmea Insemnatä de

800 de metri, prisiirile se intind asupia 0'40' centi ale a
laculuist se vede maT ales crucea pe cate o alcAtuesc cele
patt u brate ale sale E de observat cd de pe rod' o alta
time, Ind chiar de pe acea a munttlor Righi (1800 metrt)
nu se poate vedea de °data toata Intinderea laculul celor
Patru Cantoane, din prima formei lul celeI cu totul ne-
iegulate care ascunde cracurtle sale, Indoite i räsucite,
dupa piscurI indestul de inalte NumaI Pilatus, de la 2200
de metri,I1 desvälue 4n Intregul lul Mal tiebtua sd gust ne-
spusa frumuseta. a §oselei Axenului care cotige§te pe ma-
lul lacului, sapatá in stincile ce-1 marginesc, la Inältimea
de aproape 100 de metri, i dealungul careia, pe o cale
de maI bine de douà ore, se vede necontenit de la acea
oglinda lacului intinsa sub picioare In el se las-
i', mg, cu irfurile intoarse, pädmile de brazI ca rnuntal
ce le port, casele oraelor i turnurile biserictlor ce se In-
nalta pe malurile sale Se 'ad pe adincimea ceruluI al-
bastru, i äsfrint in verdele Inchis al undelor, pe aced nona
imensitate ce pare a mart inch nesfIrWul uniNetsultii, Icoa-
na intreaga a lumei incunjutatoare, resfrinta de o oglindä
mäteatä ca i dinsa, icoana idealizata in reproducerea et,
pun ttemurul undelor care pare a da viatä eluar §-1 cor-
put ilor neinsufletite
Toate aceste fi umusetI a fi b ebuit si le vad Acum
insä fIceam st et ca Englezul, le citeam in Baedeker
PlecaI la Interlaken, unde sunt adunate de natura cu
o nespusä därmcie toate fturnusettle, toate incintärile, dar
niel aid nu putem vedea absolut mane, de cit negml
dege, de tatat cu cutttul, pun cate cu grefi puteal. Yedea
virful propriului nas, dar inch acel al muntilor Trebuia
sa paräsesc Svitera, in ( are dud ploile se inctuba, nu este
mtI un molly pentru cate ele ar mal inceta, cad muntil
udati de ape, de Indata ce sunt attn0 de iazele soarelui
o aburesc Indarapt, ltränind iar41 nouril cu o notfa pro-
yule de umezealä, si jocul se poate reproduce in dulce in-
finitum, dacä vre un vint, indurator de nenorocitii cälä-
toil, nu pane un capät acestut schimb de politete intre
cet i pamint
Aluns la Berna, ora§ul ur§ilor, ma hotäril cel putin
a-mi desfäta urechile, daca ochft trebtuat sa fie atat de
www.dacoromanica.ro
 54.

InPrcall Un mate conceit pe orga era sa fie dat, in ra-

tedrala orawluT, de unul din cel mat marl organiti al Ea-
ropel, de Catol Hess Lille alte bucal, in care, ca de o-
biceiti in muzica modernä, se intilne§te mal multa tit nth'
,

de cit inspiratie, organistul executa §i inarul funebru din

sonata' a hu Beethowen Cine n-a aunt aceastä, com pa-
nere uria§a executata pe orgä, nu poate salt faca idee
Enna la ce adineimt munca ajunge sa rhscoleasca sufletul
omenesc Da la cele d-intAiti tacte grave .,,i sarbatoretI ale
mar,uluI, mintea itt este cu totul 1'410,, nu mat gindestI
nimic, §1 WI transportat intr-o lume cu totul alta, acea
a harmonulor cere§ti Este adevarat ca muzica opreste
lucrarea intelectualä, ca in timpul cit ea ip cuprinde au-
zul, mintea nu maI ginda,te dar in locul gindulul ki f ice
drum o altà forma de conceptie a lumel, malt tnal adinea,
mai intensivä, forma ce tinde a patrunde luctul in sine
nu numaï apatentele manifestäret, §i de aceea este cu
neputinta de dat prin notiuni Absorbirea cea deplina a
contiinteI noastie de o ft umoasa bucata muzicalä nu se
poate atribui numal unei paraliMiI a putetilor intelec-
tuale, de oare-ce nicl °data nu le simtim aa de putet-
nic incordate ca la ascultarea unei asemenea Atare pier-
deie a noasträ deplinä, in frumosul at tistic, se explica nu-
mat din faptul, ca prin munch' se patrunde mat' admc
mal d-a dieptul in insci,I fiinta lucrutiloi, in maduva
acesteI bluff Aceastä intrebare a foA pasa in lumina de
Schopenhauet
Cea-laltä bucata era o compositie a insuI executantulul
Fin tuna, minunat lue,rata §i. calculatä pe un mare erect la
care, dacd nu ma inel, organistul se ajuta §1 de duruituii de
tobe T[ de timbale, pentru a imita bubuitul tunetulut In alca-
tturea el insä, am observat mal multe neajunsurl insern-
nate Apropierea furtunel nu este indestul de continua i
rastimpurile intre glasuttle vijeliel, adese-orl prea mati
Pare ca Intl, la auzul melodiet vesele, ca ceva cumplit are
sa izbucneasch De odata furtuna se desläntue*te in toata
furia el , tunetele §i träsnetele se urmeazd unele dupä al-
tele, §i apoi de odatá ea inceteazd, Parä acea ttägana.ta slä-
hire a bubuitului, pe care tunetele trebne sh o trimita
din depai tare Cu cit maI bine este caracterizata fartuna
www.dacoromanica.ro
 55 --
in &ago= Pastoralà a lui Beethowen saú in «Oceanul)
hit Rubinstein
Atari petreceil sufletestl', cut neputtrytä de gustat in
Romania, ma despagubita pinä la un punt de pierdeiea
calatoriel mele pria tara frumusetilor naturei Chiar daca,
intr-o calätorte lunga i obositoare, ae fi fost singura des-
Mare estetica, inca sufletul, insetat chip& frumosul adevä-
rat, ar trebtu sa fie multumit Naomi in atarl momente
te simti intr-adevär om

Lacul de Geneva
Lacul de Leman sail de Geneva, este unul din cele
mal frumoase ale Sviterei, printre cele multe framoase ce
numara aceastä tarà Fie-cat e insä din ele are un caracter
deosebit in tiparul frumusetilor luí Lax' de Constanta.
Iiind foarte lat, cind te afh la rrajloc, mat eh pierzi din
vedere tarmurile luí si te et ez1 pe ocean , lacul de Wallen
este salbatec i pustra, acele de Zurich st de Zug dulcl
dragalase, lacul celor Patru Cantoane impunator si mäiet,
prin muntil care-I incunjura si se oglindesc in apele sale.
Pe ling aceasta caracteristica' obsteascä, fie-care lac are
partea luí particularä, forma lui deosebitä ca apa i ca
tärmutY, incit pe fie-care din ele, il tecunosti indata dupa
ce 1-al vazut
Lacul de Geneva este mall mntîiü foarte mare, mäsu-
Ind 85 de chilometri in lungimea 1111 cea maI mate de
la Geneva la Villeneuve, si 14 in cea mat intinsA a lui la-
time, de la Lausana la Morges In partea lui dinspie Ge-
neva malurile sunt mal joase si el hind mg ingust, pi e-
surat in toate partile de ora,ele, sate st vile, are asemanare
ca lacul de Zurich. De la Lausana inamte, cätra fund, ma-
mule devin tot mal nalte , insä munpf ce-1 marginesc
stint despartiti prm o oglindä liquida mult mal lata decit
acea ce se intmde intre malurile laculutI celcr Patru Can-
toane Privilestea luí devine, prat aceasta imprejut are, de
tot mateatä qi impunatoare
Alesei ca aezaie pe malurile lilt, baile de la Euan

www.dacoromanica.ro
 -56 -
care ail capätat In timputile din urrnä un renume ce spo-
rete, pe fie-ce an, numarul vizitatoriloi
Dintre multele preumblarI pe uscat, ce se pot face
pe malul sudic al laculul, din Evian, void aminti numal
pe acea la castanul cel mias, un arboie de proporpi cu
totul extiaoidinaie, anume 14 metri de jur imprejur Cra-
m pe care it fot meaza ail et Insit o gtosime de 5 sat' 6
metri, i intiec pe arboriI eel' mat grost din paclorile noa-
stie , coloana lui este insä zdiobitd, parte prin desele has-
nite ce 1-ail fulgPrat, pal te prin putrejune, si intregul lull
masiv se mal sustme numai prm scoarta lui, tot lemnul
fund putiegall, si Intiegul saii trunchiil potrocolit de scot-
butt Dupa gtosimea lui fenomenala, asemhnata cu alp ar-
boil grol si ei ce se aflau In Imprejurimea lui si care
Bind tatett s-a calculat veacul Ion duph numdrul stratum-
lor din trunchiii, uriaul castan trebue sa atba o vilsta de
cel putin 800 de anI dar si el se apropie de sfirit, ca
toate lucrurile In aceasta lime, si una din generataile vi-
itoate va mai cunoaste numat locul, in care el alta data
.ii imfibgea puternicele raclacini
Cele mal ademenitoare din preumblari stint rat% in-
dotal& acele pe oghnda apei, In barca chid stint mal a-
propiate, pe vapoare pentiu locurile mal departate
Aptoape de Evian, se afla vila princIpesei Bralico-
Nanu, al cärul bkrbat, principele Gheorghe Brancovanu,
fu rapt, nu de mult, dintie cei viI Principele se asezase
de mult ling Evian-les-Bains, si deveni In curInd unul din
patrornI oraului, construind intre altele, din banii lui, un
chat si un far Orasul iI ildica un monument cu bustul
lui, punind sub el inscriptia Principelui Brancovanu,
otasenii recunosch.tort" i astäzi inch principesa prezideaza
sarbatorile nautice ce se dab, in fie-care an, la Thonon
IMO. Evian Pe vIla et filfäe steagul romanesc Vaporasul
ei poaita numele de Romania, si culorile nationale io-
maneti impodobesc palarnle copilasilor el
Ne intrebam Irish', pentru ce oare aceste ammtiri ale
foastei sale patrii, mild s-a Instramat de dinsa si cu cor-
pul si cu sufletul , mid averea toga scoasa din tard o
cheltuete In locuri staine , cind bine-facerile le raspIndetp
la un popor strain , mild oasele lor cluar se vor odihni pe
www.dacoromanica.ro
 -- 57

paininttil stiainatatel 2 Daca nu este irome, este numai o

zadarnica. parada.
Dupä ce facuI intr-o zi incunjurul laculuT superioi,
admirind din depai tare frumusetea muntilor care-1 inchid,
mai ales ale celor septe inalte piscurl ale Din telul de Miaza-zi
(Dent du Midi), in alte iinduri, mä oprn la fie-care din
statitle sale cele mai vestite, piecum la Bouveret,
Chtllon, Montreux, Teri itet i altele inca
La Bouveret se aruncii Rhonul in lacul ce nu este
decit adunarea apelor sale, in adincitura ce l-aa foimat.
Te minuneLI, chid te gindestI cum a putut o villa atit
de ingusta si dee nastere la atil amar de apa s-a cal-
culat cä dacä lacul s ar deserta, ar trebui Rhonului 10
ani pentru a-I umplea din nor' albia Apele fluviului sunt
albiisi tae, cu dunga lor, albastrul inchts al undeloi la-
cului
Dar de unde provine tocmai aceasta coloare, albastru
de safir, a apelor lacului de Geneva, and acea a tuturor
celorlalte lacuil, nu numai din Eivetia, dar chtar si din
nordul Italtel, lacurile de Como, de Guat da i Mamie
este verde, In lumina smai agdulul 2 Care s'a fie prima
acestei deosebirI7 O explicare a fenomenului nu s-a putut
da Inca, desi a fost incercata de mat' multi fizicl Unit* ail
presupus ca prima coloratiei albastre a apelor Lemanu-
lui ar proveni din mateinle minerale, mal ales lodul, con-
tinute in ele Cred ca o asemenea explicate nu este ra-
tionald, intrucit apa din lac, luata intr-un vas, pierde al-
bastrimea el* si devine necolora, ca toate apele ApoI albas-
trul undelor se ,,chimbil °data cu limpezimea atmosferei.
El ale puterea cea mai mare numai sub razele soarelin,
iar cind cerul se acopeie de mil', se include si el si dä In
%trill Pe alocurea unde fundul e mal pupil adinc, pe un
titnp schimbator coloarea apelur lea chtar caracteiul verziu
ce-1 aA toate celelalte lacuri Daca, insä ipoteza prezentei
rndul ni tiebue Inlàturatä, i colorapa albastra atributta
numai unoi fenomene fizice de resfringere a lazelor solaie
si nu unora chimice, atunci care sit he prima adevarata
a loleosebirei el de acea a tuturor celorlalte lacuri euto-
pene
In alt rind ma duseni la Territet care, impreuna ca
Montreux si alte localitatI maI mid, stint ntste statiunI de
www.dacoromanica.ro
 58 --
petrecut lama, cu clima dulce si ferita de vinturile not -
dului. De la Territet, un drum de fer funiculat se urca la
o inaltime de aproape 500 de metri, aproape perpendicu-
lata deasupra laculul, la satul Ghon, i ande se aflA un mi-
nunat otel, Inconjurat de un pare Manta' tor, plantat a-
proape tot cu plante tropicale , aleele sunt toate mal-pinte
cut garduri de ldmil pitici, magnolil cei cu tlotile mai I,
cactus'', aloesif i palmierii rasar pe inttecutele din sti a-
turi marl de florI, imbatatoare prin muosul lo' De pe
inaltimea prapastioasa care se coboara deacheptul in lac,
pnivirile Imbratosaza toga albta luI supermai cea Incon-
jurata tocrnai de mung Inalp care rasfring cu totii, in-
departatl sati apropiaffl, in sinul lul crestele lor rastut nate
O pinzà d'afana se intinde deasupra oglinzei apei, cale
pare a tremura sub caldura razelor solare si, pm mai unta
el' oscilare, se prevede jos, departe in fund, miscalea maI
rostita a nestatornicei unde Crestaturile muntilor oglin-
dite In valurl, sub Indoltul joc al aerului si apei, par a se
mica si ele in adincimi nemarginite, insufletesc natura
rasfrinta, cu miscarea care lipseste acelei aievea Ntrnic
mai fiamos dectt sa petreci dupa armaza intreaga, pe te-
rasa de la Glion, adapostit la umbra unor brazi seculati
de al sita dogoritoare a soarelui, si s'a obsei vi treptata
schimbare a coloratmi intregului tabla' cet, nonti, mural
si apä., pina ce noaptea le cufunda pe toate in nedeose-
bita el umbrire Cit timp soatele este In toata puterea lui,
deasupra sus pe orizon, umbrele sunt scurte, si lumina
luI puternica umple aproape toate valle, bate scobitutile
Intregul pamint pare invälit intr-o mantie de aur, astei -
nuta ca o gaza stravezie peste albastra lamida a laculut
De cum incepe a se apleca asttul ztlei spre asfintit, um-
brele incep a se lungi, ele umplu intai valle mar joase,
pentru a izvori apol din ele tot mar sus, catra vade supe-
'loare Cind soarele s-a coborit dupa un pise mai Inalt,
care-1 ascunde privirilor noastre, vezi razele lul stt abatind
en putere de ambele luI latuii si atingind ca tuste sagetI
rotocoalele de lumink in care ele se °mese Cu cit soatele
se coboara si lamina incepe a se stinge pe fu mament,
abta acesta iea o coloare albastrie, cale bate tot mal in stu, pe
cit e mal indepartata Intretaiatá intild de vircile galbene
ale razelor solare, dupa ce toate aceste stins, lumina
www.dacoromanica.ro
 --- 59

se introloacä tot mat mult intr-un vinät din ce in ce mat

dulce care pate a se tot ingroa, ascunAnd tteptat ochia-
hit amanuntimele lumel incunjurdtoate Curind dupâ a-
ceta, prin vdicluhul inegrit, mat zäietT numai departe, de-
parte, umbra mai neagrâ a munt.ilor mart, st in fund,
dedesubt, la o adinctme ce pare nemdsui atä, vezi sclipind
tried din cind in end cite un val mal nebunatec care, in
goana Jut pe suprafata lacultu, a putut tuta pentru o clipti
lucirea unel stele
De la Ten itet pop merge si pe uscat cu un tramvatti
nnscat Cu electricitate la castelul Chtllon Strame intiparite
lasä acest noü sistem de miscare, care se face fart in-
ttebuintarea rnct unet putert aparente Cu träsura \TM
call cate tag, cu barca visla cat° impinge, en vaporul st.
locomotiva, aburul care aratd puterea ascunsä in pinte-
cele lot Mama electricà nu lasä ptin nimic sa se Nada
geneza puteret Vezi efectul producindu-se oate-cum Mt&
cauzä, si rämit pentru un moment uimit, chiat cind stit
dal samd de lucru.
CastPlul Chillon este aezat pe o stincä ce 'Asa' e din
lacul de Geneva la eitt-va metti de mal, de cate este legatä
prin un pod Zidit pe la 1328, el slujea de re§edinä du-
cilor de Savota Este iidtcat in felul castelelot medievale,
avind in catutile superioare carnere de locuit, in acel de
jos temn41 çu inchisort penttu oamenit urgisitt de stäpi-
mre Se \Tad in acest cat de jos °Mite, unde piinii std-
teati, ferecati cut lanturt de fer, de utiasti stilpt at boltei
0 camera infdlisaza un pat säpat in stincd, al o
parte mat ridicatd, pentiu asezat capul , aid odihnead eel
osinditr, cea de pe urmä a lor noapte, dupä care eratl
spinzurag in o camera de aläturea i apot corpurile lot,
ingremate cu lanturt, spre a nu mat apärea la suptafaIä,
erati aruncate, pe o deschidere, in lac
Astazt deschideiea aceea este ziditä Intr-o altä parte
se afiä. uttätoarele (oubliettes), in care se coborati altt osin-
diti, spunindu-li-se cA pe acolo vor est din inchisoare,
dupä cite-va trepte, dint pe un pod fal, de pe cate ea-
dead asupra unor cutite pentru a face allot, ruptl i sfi-
§tap, un salt in apa ce trebuia sa puna un capät sufetin-
telor lor
161a se trata omenuea in vremurile de demult
www.dacoromanica.ro
 60

CaRtelul Chinon a cdpätat renumele sad de la lordul

Byi on, care pi in esti ta sa poema Pi tzonto td din Chillon
cinta sure' irtele de 6 ani ale pi imului apaiator al refor-
mei eligioase din oiasele sviteriene, Bonnivaid
Puns de ducele Filip de Savoia dupd stdruintele e-
piscopului Genevei, loan, el fu aruncat in inchisoarea cas-
telului, unde petrecu, legat cu lantul de un stilp, timpul
ui las de sese ani Se arata. Inca in stinca, framintatd de
el, urinele picioareloi lui and tocmai i se pi egdtea sfir-
situl fatal, cetatemi din Geneva si unn din Berna asediaia
castelul, 11 luard cu puteiea i libeiard pe prins din ghia-
iele
Inti-o searä aflindu-ma la Lausana si pins fiind in
o discutie infocatä cu mal multi cunoscuti, scd' phi ultimul
vapoi ce mergea la Evian Nevoind sd las pe ai mei In-
Ind hotarii sá tiec peste lac in bared. Pinä sd aflu
luntrasii, inoptase
Tiecerea peste lac trebuia sd tina aproape de cloud
oare, ceea ce nu este de =at, de oare-ce cu toate cd lu-
asem do l luntrasi, balm nu inainta la fie cate lovitui a de
visla dent cu 4 met' i indepartarea fund de 12,000 de
metii, trebuia 3000 de aruncaturi spre a parcurge inde-
pdi tarea dintre Lausana t Evian Cind pusei piciorul in
barcd, luna se ridica de dupd oiizon, inchis dinspre par-
tea el, de lungimea lacului O dungä de lumina din ce
in ce mai puternica, se asternea sclipitoaa e de la tdrm
pina aproape de barca Pe lac, la acea oarä tirzie, niel un
vas nu se mai intilnea
Barca mea stretdia singurd undele diafane, ce phreati
a fi de cristal negru topit Impreiurul meti o liniçte de-
puna, se awea numai balm cadentata a vislelor i sfi-
riitul valului, i upt la fie-cal e opintire a barcel Noaptea a-
coperise intreaga natura cu vdlul ei duke ;NI vaporos,
luna ce se iidica tot mai sus pe °moil, presura pe el ca
o pulbere de aur Era in natura ce ma inconpna o ma-
retie mmitoare , chid ma gindeam cd de desubtul subtnei
coaje ce ma tinea pe lac, se coboria o adincime de 300
de metri, cd pretutindeni mà incunjura la o mare in-
departaie unda perlida', i eh' nu eram decit o atir-
nata de un fir de Or, asupra unui abiz, un flor 1mi stra-
batea pi in cretet Our insä, acest suntimint de teamä
www.dacoromanica.ro
 61

disparu inaintea rattunei, eare-mi spunea ca in puterea

legilor fizice, eram mal sigur in bard, de cit in o träsura
pe mal, sr mintea mea se rasa in vota ochilor, zburind ca-
ti e tärmunle indepArtate ale lacului, ce pareaft mai mult
un joc de timbre ineremenit, de cit forme aievea Chipu-
rile fantastice ale dealunlor i muntilor se desfaceati tot
mal limpezI sub lumina lunei si, cind ma' aflam la mijlo-
cul laculul, pareaii ca se in de mina gata a incepe o bolä
uriasa imprejurul pinzei
Luna se urcase indestul de sus, pe thria ceruirilor, sl
vintul cazind cu totul, pinza apei luase foima unel oglinzi
nemiseate In ea se rash ingea astral cerese incunjurat mal
In depai tare, de coitegiul lul de stele ImI ddusel atunci a-
minte de o poem Malta de Erninescu pe cind era in Viena,
actritei Baudius, scrisa de el in limba gel mana i pe care
el imi-o da'duse, impreuna cu taina sufletului lui, dar pe
cate o mat posed numai in o tradacere romina tieutä de
mine. Poem, una din cele mal fiumoase ce aü esit din
papa poetulul, nu a fost niel odata publicata pink acuma
Pentru a gusta toata adincirnea frumusetel ei, ar trebui ca
sa resune pe un lac ca acel al Genevel incunjurat de tot
farmecul unel noptl Irnistite, luminatä de al «nopplor mo-
narc > Iat-o

In para fierbnite ard stelele sus

Pe-albastrul lams al tariel
Adinc ins-In mare
Lin tainic apaie
A lunel figura-argintie

Asa In al metí suflet, pe ceriul Malt,

Ca stele, gindirl multe, blinde
In taina profunda,
Ca luna rotunda,
Icoana el palid s-ascunde

Din ougmalul pe care 1-am pierdut, imi aduc ammte

numal de cele 4 versuil finale
Wie Sterne viel Gedanken mild,
Im tiefen Grund,
Wie Mondenrund,
1hr theures, bleiches Bild
www.dacoromanica.ro
 62

De °data cind trecusem de jumdtatea laculut, simtit

ch barca se leagdna in curmezis, si unul din luntrasl i'ml
aräta gonind, nu departe de not, altd bared male si Incar-
calk' Sono i contrabandieria Imi spuse el surizind Aple-
cindu-ma in partea ardtatd, deosebii sase oameni care vis-
lead cu o Mile ne mat pomenitd, fAcind aproape sd salte
pe val greoml lor vas El duceail marfa de contiabandd
de pe malul sviteran pe acel francez De sigur cd et nu
se ocupail de flumusetea tabloulut, si cd suirea tot mai
malta a lunet pe olizon care-I ram tot mal Incratätor, li
se pM ea foaite urita, de oare-ce ii expunea a fi descope-
rip Pentru el fiumos nu exista , nu putea sd existe, de
oale-ce numal interesul le umplea gindul Dar chiar lun-
trasn met, oament foarte cinstitt, stdteati oare mat sus pe
scara esteticd 9 i cind le curgea siroaele de sudoare pe
frunte, aveati el ragazul a se entuziasrna de frumuseta
pun care trecati ? Trebue atitea conditrant pentru a gus-
ta frumosul, in cit nu este de mirare daca perceptia lut
1 5mtne pästratd numat atitor de putinT Imensa majoritate
a omeniret este osindith a trece prin aceastä splendida lu-
me, atinsd puma' de ascutisurile el', si nu lepriatä de dul-
cele val al incnitdret
Intl -o zi ma duseiti la Geneva, la acel mdrgbintar
male cai e incheie siragul acelora ce inconioard lacul, was
cale pare menit mat ales pentru cbutarea cidihnel si in
cal e cu toate acestea se munceste atit de mult Intre alte
lucrun Intel esante, vizitAld si Grddina Englezd, asezatd pe
marginea iambi'', In care grddina se aflà o miniaturd a reliefu-
lui masivulut intreg al Muntelut Alb (Mont Blanc) Urmärit
pe el toate cbile ce conduc in deosebitele sale pdrtI, si tot
ce citisem In conducdtort Imt apbrea In o iealitate mica
si usoal d de Imbittosat Vdzut drumul pe care trebuia
sd-1 apuci, spre a face urcarea pe piscul sail , de asemenea
acela care conduce la marele St Bernard, nu mai putin
si calea mat lunp, de 6 zile, pe cale se poate Inconjura
intiegul masiv, una din cele maI fi umoase si mat u.soare
de mtreprins din Intregri Alpt Pdzitoai ea cale intrase in
camera iellefulut 'rat atrase marea aminte asupra formei
piscului muntelut Alb, si md Intrebd cu ce se asaminä.
Pi wind mal cu bbgale de searnd, vdzut ca piscul infatosa-
zd cloud tdeturt, din care una, pm adincimea et pare a foi ma
www.dacoromanica.ro
 63

sapatura unul ochfil )ar cealalta chlpul unul nas. Dea-

supra celel dintaiii, se intinde o forma latä ca o frunte
mare, acoperita de o palärie Cu cit priveam mai mult chi-
pul de om ce se desfacea de pe relief, cu atita JI gaseam
o asemanare maI mare cu o figura, pe care nu mi-o pu-
team reammtl Nu &III cd este chipul lui Napoleon cel
Mare, ma intreba femeea ? i inti-adevar ca ap. era Fi-
gura lui Napoleon, cea frumoasà i pima de energie se de-
semna pe creasta muntelm in miniatura ce-1 aveam Ina-
mtea mea Ma gindearn ca poate geograful ce sapase acel
relief, i al canna nume 1-am uitat, accentuase el acele limI
care aduceall asemanarea Care nu fu insa =area mea
cmd putul adeveii, c. insusi muntele aevea infato§a acela,
chip, In uria,ele sale tPlecasem din Geneva Care E-
vian pe la patru ore dupä. annazd i 'Ana sa ajungem la Morges
Inserase de-abinele Luna era sa se scoale mai Una' §i o
intunecime indestul de adirica acoperise lacul Numal väz-
duhul in pal tea 1111' supermara era Inca mulat in o zare
luminoasa, ultimul reflex al razelor solare ce se urcaú tot
maI sus, spre regiunea eteree din cale ele se coborise
De °data prin descbiderea a doi munti ce margineafi la-
cul din spre m]aza-zi, vazin In departare ca o gramada
mare de zapada ro§latieä. Era rnuntele Alb ce ardea Inca
In para asfintituluI, celul stins de mult pentru restul pa-
mintuldi Incmtat de märeata privelite ce aveam inaintea
mea, ma ultam tinta la impunatorul munte, chid de o-
data figura luI Napoleon se desfäcu din linnle sale, mal
mai asemanatoare Inca de cum eia reprodusd de mima-
tina din Gtädina Englezä. Stranie intimplare ! Cel mal male
om al veaculul sä lie inchipuit de cel mal Malt munte al
contmentulul Rhea ca doarme somnul de vecl, pe pos-
tamentul celuI maI mia§ mormint !

www.dacoromanica.ro
 O ghillie Fill Auti'vd, Svira si Nodul Italia

Semmeringul.
De la Viena apucal, pe la gara de sud, pe ft umosul
dium catra." Semmering Dupa ce mergi, cale de mal bine
de o ora, prin o cimpie desuhisa, in care or4ele1e si satele
par a se lane de mina,,.$1 pe supratata careia latitude in-
verzite se presclumba cu tabricI de tot soml ce inegresc oil-
zonul cu flora lor de film, ajungi la Glognitz, unde calea
ferata. incepe a urca. Aid tienul se oprete ceva mat Inuit,
vie a schimba maina, inlocuind pe cea obiclnuita, pun
o puternica locomotiva de munte, de o greutate apioape
indoita de a celar oidinare me, prin apäsarea el mai male
asupra §inelor, sa, faca cu putinta mcatea clinei
De awl Ora la Murzzuschlag, trenul urmeaza.' un
drum cu totul acciclentat, croft prin stind u präpdstii, peste
cale, inainte de a fi el construit, al fi putut crede eh' na-
mal vulturii §i. §oimii il pot duce sborul , dar pe cate
spoinica activitate a omuliff a a§ternut o m.Leatä punte
ce leagd acuma, MIä nicI o gteutate, ambele latui i ale mun-
teluI Tunelurile urmeaza dura tuneltul, i intervalurile
dintie ele stint legate prin viaducuti, din care unele se
'Malta din adincimi atit de marl', in cit a tiebuit ca ele
sa fie constitute pe douë sail el-liar pe lief iindutI de bolt1
www.dacoromanica.ro
 65

suprapuse Unul din tunelurl, mal lung de cit cele-lalte,

infäti§eazä un deosebit interes, prin deschizäturile ce le ale
asupra \TAO, §i cate fac sä pätrundà, de-odatà cu lumina,
In intanerecul prin care tree!, incäntätoarele privel0" ale
fi umoasei cimpenii, mcadrate pare eh' de negrele boIi, ca
ni:3te feerice tablouri De la un timp, bolttle se sclumbä in
ni§te aicade, despd'rtite una de alta numai prin un puter-
me pilastru, aa eä, in repeziciunea miKdrei ce te duce,
lamina §i umbra, tablourile §i paretele alternind in chip ie-
gulat, In fac efectul unel puterf magice ce ar chiema ne-
eontenit inuintätoarea vederne, spre a-o ettfanda lata§I in
nimicul din me pare ca avorete
In tot timpul urcarei, ochml nu se poate sätura de
frumuseta naturel inconjurAtoare Cu cit trenul inainteaza
In munte, Cu atita se deschid perspective din ce in ce maT
tnärele, amfiteatie de munti inaltl, col onatl unul cu un
castel locuit, piecum este acel al principeluI de Lzchtenstetn,
altul cu o ruinä a Veacului de Mijloc, precam acea de la
Klamm Valea remäne tot mai jos, zärindu-se in ea, din ce
in ce mal depaite, oräelele §i satele ce se ascund ochmlui, la
numeroasele cotituri. La fie-ce moment tabloul se schimbä,
devenind mud dulce i blind, chid maret i impurator Mi-
nunat se desface mat ales, adinc in fandul vaeI, §oseaua ce
leagd 'are ele deosebitele a§ezdri omene§t1 pe care valea le
addpostete
Cu ea urci maI mutt, cu atita te coprinde rkoreala
muntelui Tin aer mal dulce, mai fin, ti umple
Te apropiI de puntul culminant care este statiumea Sem-
meringului, unde ajungl dupä e§at ea din un scurt tune]
Pe local eeva mal larg de cit acel al celor lalte statiuni de
pe aceastä cale, se afid ridicat un monument inginerultil
ce a construit-o, cavalerul de Ghega Acest di um de fer
este cea intäI indräsneard incercare de-a strdbate, at loco-
motiva, neumblatele regmni ale muntilor De ganef, cite
di umurl de fer de acest felid nu s-ad construit, care ail läsat
cu total indärät ci eatiunea luI G-hega, prim greutätile tech-
nice ale executäi el l Void avea prilejul, in aceste amintirr,
a maY vorbi despre alte dou6 drumuiI de fer, unice in
fehillor, acel al Vorailbergului i acel al munteluI St
Gotthard
De la statia Semmeringula urcl: vie-o jumätate de
www.dacoromanica.ro 5
 66

°art', 'Ana la vestitul otel ce a fost ndicat pe punctul cel

mai inalt al muntelui, .51 ewe aduna' astd-ii in el, penti u
timpul verel, o suma de persoane dontoate de-a petrece
acest anotimp, la rècoare Numeroasele camere ale otelulul
sunt toate retinute de maI inainte, in cit In Ruffle lut Iu-
he .51 August nu se giase.5te nicI-odatä. vre-una liberá
AIM top vizitatoni stint EvreT din Viena, bogata51
can' nu se tem de pretunle ui cate ale vietel pe Semmering
De pe esplanada ce se intinde inaintea otelula ve-
derea este intr-adeve'r minunata, .51 priveli.5tea poate fi gus-
tata cu atita mal bine, cu cit nimic din cele trebtuncioase
vieteI nu-tI lipse§te pe Semmering Masa .51 bauturile stint
foarte bune, .51 aceste nevoi ale vieteI matenale nu sunt
de despretuit intr-un loc, unde aei ul cel ascupt al mun-
telul face asupra stomahului efectul celui mal puternic
stimulent Oil ce s-ar zice, fi umosul este o trebuinta de lux
a omenirei,.51 el nu poate fi gustat in toata deplinatatea lut,
panä cind nevoile infenoare ale vietel nu ail fost potohte,
.51 de aceea desfatarea la frumosul naturei crete in pro-
porpa indamndrilor ce o mijlocesc Pi iveli§tea cea fi umoasa
exista acolo i inmate de spargei ea dtumului de fer,
inainte de zidirea otelului Cip Risk erail aceia ce se des-
Mari la vederea el IF.:A apoT chiar acel ce puteail ajunge
cu gieoml picior pe aceste luminate piscuri, aveafi el tot
ra'gazul .51 toata lini5tea trupeasca i sufleteascä trebuitoare
spre a gusta, In depbna multämire, frumuseta naturel 9 De
aceea sa nu se spuna ca industna omuluI, ca drumurile de
fer ad alungat poem munteluT ,$i oare, ce tabloil maT poetic
se poate, de cit acela ce-1 da neap a locomotiva, tirind dupa
ea corpul de balaur al trenulul, prin cotitui ile ascunse ale
unuI munte, mal inainte pustia i neumblat , 51 ce sunet
a incintat vi e-o data mat mult urechea, de cit ecoul re-
percutat de zecimi de oil, al ueratuluI mainel
II

Drumul de fer al Vorarlbergului

Neputind gäsi me! un adapost pentru noapte pe Sem-
mering, peti ecul noaptea la Murzzuschlag, localitate Iarasl
renumitä in Viena, ca loc de petreceie pentru varA, dar
www.dacoromanica.ro
 67

care este lipsita de toga indAmenarea ce de obiceni se In-

tilnete in asemenea locurT OtelurI proaste, toate de a
treia men'a, i o mincare desgustAtoare, atit prin pregetire
cit prin modul cum este servitA, lath' ce a.steaptA pe ne-
fericitul celetor ce se opre§te In Murzzuschlag De aceea
a doua zi, des-de-dimineatd, me grail a pAre..si orqul, in-
dreptindu-ine. cdtre Innsbruck, unde ajunsdi, dupe o cele'-
torie de §epte oare cu trenul expres Tot percursul !Titre Sem-
meiing i Innsbruck este din cele mal interesante, pun na-
tura pe care o srAbate. Calea feratA merge fere. Incetare
pun vdT, trecind din aceea a until rui§or in aceea a until
altuia, panä. la Worgl, unde dà in bogata vale a InnuluT,
unul din puternicele afluente ale Dunerel Aceste \ref sunt
toate merginite, de ambele laturi, cu dealuri Mahe, cele
mal multe pe.duroase saú coperite cu fiumoase i bogate
finete, in cit tot timpul pari a tiece printr-o adeverata
grAdine Nici nu §til cinci ajungI In capitala Tirolula stind
tot timpul Cu capul la feleastra i admirind frumuseta
tablourilor ce se desfa,oard inaintea ocbilor, ca o lungd, ne-
sfir.site, panorama Inainte de a ajunge la Zell-am-See, o
plecutd surpiindere adaogd Inca la Incintarea de care e,t1
cuprms De-o datä dupe o intorsdture, dal cu ochii de un
frumos lac, acel de Zell, Indus Intre dealuri inalte, care
oglindesc, In adincimea lui, virfurile lor resturnate Tocmai
chid ajunsesern pe marginile luï, soaiele se apleca spre
asfintite, aruncind putermca umbrd a dealurilor peste va-
lutile sale Insa repejunea mersulul aim te lasfa sä gu§ti
frumuseta unuI tabloa, §i in curInd el trece in chnpul
amintn el , i met aceasta nu este libeia, fluid necontenit In-
tunecatd prin alte vederni ce-41 zboard pe dmaintea ochmlui
Trebue sd treacä cit-va tiny, sh te oprestI pe loc, sA ti-se In-
timple ca mie, a fi tintuit, vre-o trei sépterneni de ploaie
continua, in mult de Dumnezeii adapatele baf de la Ischl,
pentru ca mintea sa reimprospdteze Cu putere i vio clime
primite , pentru ca intregul lant al tabloului sA
se reproduca vi a frumos inaintea gindirei odihnite.
La Innsbruck me opril pentru o zi. Orawl este prea
pla'cut, a§ezat la baza unor mung Inaiçi i udat de fru-
mosul curs al Innului Pozitia cea fiucnoase. a °twill! §i
aei ul cel viü al muntelui ce-1 insuflete§te, fac din el un loc
de petieceie vara. De si numtird numaI 20,000 de locuitoii,
www.dacoromanica.ro
 68

posedä, nrte otelurl splendide pi in luxul i Intl efinet ea lor,

care sunt tot deauna 011ie in timpul verel Insbruckul este
insä interesant, nu numal pun ineäntätnatea Jul a't7are
El mal ate si colecliunI vrednice de a fi vëzute, 'titre altele
muzeul ora,tiluI, care confine antichitäfi din Tirol , ga-
lena de tablouri care cuprinde mal multe pinze de maestti
vestifI, precum Rembrandt, Tintoretto, Rubens i Tenter
, ceea ce poate 'Area mai neateptat, cite-va din cimpenitle
cele mai frumoase ale maielui peisagist fi ancez Claude
Lonam Lucrul cel mal interesant de vhzut in Innsbruck,
este mormintul impäratultif Maximilian I (mort In 1495),
aäzat in mijlocul bisencel Franciscanilor El constä chi),
un sarcofaj de marmorà, impodobit ea 24 de frumoase baso-
rebefuri, si este Incunjut at de 28 de statui colosale, in
bronz, reprezentind deosebite pet sonagti, bärbetfi junI de
la cut tea luI, imbräcafi In costumul timpulul, lut i ate
toate cu multa mäestrie Te apucä un mail de gtoaz5 respec-
toasä, chid te vezI in mijlocill aceler societäfi impietrite a
trecutulul
De la Innsbruck Inainte, Incepe vestitul drum de fer
al Vorarlbei Out, una din construcfmnile cele mal unase
ale timpunlor noastre El sträbate maiestoasa vale a In-
nului, vestitä prin Ingtämädirea frumusefilor naturale, mär-
gunth de ambele el pärli de munfi Inalfi, din care eel din
fund poartà ghefuri veclnice pe goalele lor tit\ e Formele
cele mai fantastice desftiteazä pnvirea, i pretutmedene cas-
cadele spumeginde dati \natal painä ,, i coastelot celor de
piaträ moartä, lipsite de vegetafie Din cind in cind se
deschide cdte o vale lateralä, läsind sa se intrevadä., in a-
dincimele el, piscuri unase, copente cu marl intregt de
ghiap scinteietoare la lumina soai elul Ele ne fat; a intre-
vedea, ce tiebue sa fie intinsele masivuri ale ElvefteI, a eä-
rem poartä o deschid en märefie
Dupä ce drumul de fei a lungit aceastä vale, pand la
Landeck, incepe a urca, pregätindu-se ast fella a trece
ultimul §i cel mai greft pas al säil, muntele Atlbergului pe
care, neputinbu-1 urea, il sparge prin un tunel colosal al
treilea din lume pnn lungimea NI, dupa acele ce stràbat
munfil Cents si St Gotthard De cum incepe calea a se
urea pe deal, minumle facute, pentru a aduce la indeplinire
aceastä urcaie, mal Ca te fac a uda frumusefele naturel
www.dacoromanica.ro
 69

pun care treci Aproape totalitatea drumului este asaiata

pe lucrarI urie Mal nicaea trenul nu luneca pe pamint
firesc, si toata ralea lui este productul sirguintei orneneti
IV sine pate ca a zice, ca conceptiunea di umuluf nu a fost
grea, si a ori-care inginer ar fi putut-o efectua, de oare
ce, unde calea intilneste un munte, il sparge prin un tunel,
unde da de o präpastie, o trece pe un pod , unde Mtn-
nesce o adincime, o umple cu un viaduct , asa ca intregul
drum intre Landeck si tunelul cel mare este numal o suc-
cestune aproape neintreruptä de tuneluil, via ducurl si po-
duti, din care nu stn a carora construcpune s-o admirl
mal mult.
Calea ferata urmeazä in tot parcursul acesta, de a-
proape 60 de kilometri, ripa dreaptä a Innulai, urcind ne-
contenit pe coasta muntelni, pe care pare acatatä, si la-
stud tot mal jos cursul Innului st valea in care el cut ge.
Natura devine din ce in ce mai marea, cu cit te apropti
de At lberg , de la o vreme lampele se aprind in vagoane, st
de odata lumina zilel dispare Al ajuns in tunelul cel mate,
si te afunzI in maruntaele pamintulul pentiu timpul de
vr o 20 de minute
Acest tunel are o lungime de 10 270 de metti, cale
deci de o oil si jumgate pana la doue cu trasura. El este
construit in lime dreapta, in cit, de la un capat al lui, vezi
deschtzatui a cea-laltä
Enorma indepartaie face lush' sd apará lumina, ce
patrunde prin bolta cea mare a tunelulul, emit pentru 2
rindurl de sine, ca o stea de a doua matime Lucru care
abia ne poate da o idee despre lungimea tunelului, este ca,
dupa 10 minute de mersul iute al trenului expres, fun-
dul lul este Inca atit de departe, in cit steaua nu s-a
narit de loc Alma dupa aceea, ea incepe a devem
mai mare si creste apol tot mal repede, spre a ajunge,
chid te apropii de ea, propoi pile bolter Aceasta stea mi-
nunata pare, vèzuta de la capatul de dincoace al tunelului,
nu mai putin indepartata ca acele de pe firmament, st
cind soarele straluceste pe orizon, insLiarea optic& este asa
de deplina, in cit ti se pare inteadevël a vedea schpind, in
noaptea intunecoasa, un astru lummos
Dupa esirea din tunel calea ferata apucä coborisul el,
nu mal putin interesant de cit suisul, liana ajunge la
www.dacoromanica.ro
 70 --
Fridlurch, de unde o rainuil lateralä duce la statia Buchs,
la hotarul Elvetiel
III

Rsgatz, Pfeffer s, Vía-Mala

La Buchs ma oprii ceva mal lung, timpul cit trebma
pentru o mai Inuit formalnica cercetare a bagajelor, la
vama elvetiana pupa aceea apuchi caträ Ragatz, una din
Mile cele mat noue i mai la modä, ale Elvettei Luindu-
ma dupl Baedeker, vestitul cälhuz al celor mg multi ca-
latori, am tras la hotelul cel mal bun din aceste bill, la
Ouellenhoff, unde insä, duph tref zile, am vëzut ca stint des-
poiat cam peste masurä, luindu-mi-se 16 lei pe zi numai
pentru odae Ast-fehil facui cunostintä. cu renumita ern.-
natate elvetiand i nu remane indoiala, cà Elvetienti
ar fi vrednici de ris, daca nu ar despoia pe cit le stà
pun putintA pe calatoril cate alearga cu dram, cermd,
rugindu-se sa fie despoia41. Daca el nu ar sti sa se folo-
seasca de asemenea im prep' di 1, ar met ita sa he Nap' drept
pro§ti i nepriceputI. Dar aceasta stnnta nu le lipseste de
loc, i cine isl Inchipue cä poate calatoti in Elvetia cu te
miri ce, va fi aspru pedepsit pentru zadarnica lui Mehl-
puire Sá se mai adaugri imprejurarea, ea locuitorn aceste
fost stricati prin Englejti cei cu punga gtoash,
acuma el stint deprinsl a vedea tot Engleyi In toll
muntilor lor
Orl-cit de scump ar veni c5.1atoria In Elvepa, fie ca
merita Tare e asa de fiumoasa, asa de Incintatoale, in cit
banil cheltuiti srmt ,usplatip cu prisosinta Aceasta iards1
o experimental, cum pusel piciorul pe pamintul clasic al
frumusetelor naturel Chiar la Ragatz este de vä7ut ceva
ce tar it intilneste prirechea In lame aniline, giturile
Taminei (ce se allá lava baile de la Pfeffei s), pÎríCi na-
prasnic ce se arunca In Inn Aceastä vagauna, despre care
niel o panä In lume nu va fi in stare a-i descrie gtoza-
yule, se OA la o jumètate de oatä. de Ragatz, in muntii ce
dommeazá ham din spre sud Drumul ce duce intr-ticolo,
asternut pe la baza unor stinci i mOrginit In partea cea-
Talta, prin cursul www.dacoromanica.ro
de sivoia al Taminei, sttabate o vale din
 71

ce in ce mai Ingustä, in care stincile goale se Malta drept

In sus perpendicular, pang. la 400-500 de metri, si in cale
lamina soarelul nu poate strabate de cit 2-3 oare pe zi,
atund chid astral se afla in zenit Ele se mai indepai teaza
Irish' putin, pe locul unde a fost construitä, in timpul Vea-
culta de Muloc o manästire (care acuma este prefa'cutä
mtr-un stabiliment de MI), pentru a se apropia apol din
noti si. ma' tare si a forma ingrozitorul guster, pe unde,
spumegatoare si. sAlbateca, rostogoleste Tamina urlätoarele
el valurl.
Sa-1 inchipue cine-va niste parep de stinca unasä, ina1t1
pe alocurea pan& la 100 de metri, pravalig unul dare altul,
si sprijimndu-se pared mutual, spre a nu cddea pe capul
IndraznetuluI dilator ce se avintä in pintecele lor In jos,
la o adincune de air' 100 de metri, sub galena pe care
te afh, vuetoasa Tammä se repede turbatà, din cascade in
cascade, spre a est. cit mat' in graba, din ingrozitoarea prm-
soare in care a intuit
Räsunetul zgomotulul, lovit si resfrint de parea in-
chisI al stincilor, este atlt de puternic, in cit orl-ce in-
cercare, de a comunica prin vorbá, deNine zadarnica \Tee
nuinal buzele miscIndu-se, iar un sunet din ele pare ea nu
iesd. Dupa ce al me's pun aceasta vagä.'und inspaiminta-
toare vre o cite-va minute, vezI de-o data mste aburi gtosl
esmd pe gura unel gauri negie, si and te apropil, o cal-
dui a ca de la fierbei ea anel caldail te loveste in fata, E?t1
maintea gurei iadulul, careia vägduna de pänä act a slu.itt
de pridvoi Un om ce stä linga aceasta deschizaturk
itl aprinde o lumanare si te pofteste linistit in launttu
De si ca oare-care sfiala, il urmezi in pesterä, unde dom-
neste o caldula de vre-o 30 grade, produsa prin puternicul
izvor de apä termala ce esä din fundul ei Calauzul it'l
scoate cu un fel de mare polo= o porpe de apa cale este
al totul lipsita de ori-ce gust sail miros si, dupä ce al'
baut din aceastä aghiasma, te grabesti a est , cad oil Oft
de sigur al' fi pe trauncia paretilor stincei in pintecele ca-
rem al' intrat, tot te gindestl ca ai fi destul ca pammtul
sa se scuture pum, pentru ca rucI-odata sa nu maY 1 evezi
lumina zilel. Cind paräsestl vägauna cea ferbinte si esi
deodata, cu fata aprinsa si inadusita, in aerul cel rece a-
lungat de Tamina pe sub boltele stincilor, itI face efectul
unel duse de apä www.dacoromanica.ro
rece, dupd o bae de abui I
 72

De la Ragatz, WAY trenul pentru a meige la Cou e,

unde se sfirse.,te calea ferata si. trebue, pentru a ti ece in
Italia prin pasul SplugenuluI, sa calAtotetl cu tidsui a
Tocmil o trasurä puvatä care In 7 oare tl ebuia sa me puna
In satul Splugen, la piciorul muntelul peste care ti dam
s tree.
La inceput, drumul merge pun o vale mal largl,
foarte bogatä in vedeil frumoase, pi ecum sunt in g,enete
toate cane pin Elvetia Ajuns la Thum ma' folosiI de po-
pasul cailor, spre a vizita in graba frumoasä mina Hohe-
Raet2a, care se inalp pe un pise singuratec ce dornineazd
valea RinuluI De pe virful piscului, pe cate se vad inLä
puternice ramasitI de zidärie. pnvirea se intinde plina de
maretie, de-o parte asupra väel descluse pun care cui ge
Rinul, si care pare a se stirs] la o male indepärtare in
paretiI riposI al until' munte acoperit de za'pada , de alta
asupra strimtoarel din care esa tinarul fluviu, celebra Intl e
frumusetile naturel, si cunoscuta sub numele de Via-Mala,
adecä diumul cel r6i.i Numele acesta nu mal este de loc
corespunzator stät el de astä-z1 a cael de comunicatie care
este o osea din cele maT frurnoase si maI bine intretinute
El aminteste insä timpuri dud lucrurile stäteaii alt-feliù, i
cind calatoriI, zdrobitl de obosala prin strä'baterea until
chum zgruntnros, mal erail räsluitY, la ew.ea din el, de se-
mom cuibäntI in castelul de la Hobe-Raetia
Nu credem ca pe atunel M. fi venit multor, din cm
ce sträbäteati pnn Via-Mala, gustul de a admira frumu-
setile pe care natura, cu o asa de bogata mina, le-a <A-
mänat in aceasta vale, caci el aveafi alt ceva de fficut de
cit de a se minuna de mmdrele privelisti. Acurn insä, clrid
industria omeneasca a piefa'cut Via-Mala inti-un drum pe
care calatorul, molatec leganat de mersul eel dulce al ti A-
smeT, lasä sh-1 pluteascà privirea pe tablounle ce se des-
fäsura fara Incetare inaintea ochilor,, asta-zI, zicem, Ma-
tom pun aceasta strimtoare poate fi privita ca una dm
cele mal lnalte desfatäri la frumusetile nature Si inti'a-
devar me ar fi in stare sa descrie bogatia cea nesfir,ita
a formelor sale, care schimbä tabloul la fie-care cotitura.
OM de unde, un peisaj luat pe Via-Mala Intl ece tot ce
pictura a putut Inchipm ca ideal In domeniul frumosului
nat ureI Pretutindenr ramal incintat, mina de mIndieta
www.dacoromanica.ro
 73

pe cal e patina e in stai e sa o desfkoare, si te gindestl

()ate pentru cine a pregatIt ea atitea ft unitise% daca nu-
mai culmea sirguintei omenestI poate face cu putintA gus-
tarea lor 2
Cu bate acestea sd nu se creada, ca Va-Mala este
o vagäuna rn felul aceleI de la Pftifers, i dupa cum pate
a o descrie Baedekei , care de sigur nu a vazut-o Este o
vale ingusta, insa luminata de soare al cartiT lumina toe-
mal Huth i impiedecatä la fie-ce pas de coltutile i in-
el estaturile stincilor, umple valea pe care cade, cu acel
joc nesfir5it de bogat de lumine i de umbre, care adauga
farmecul sail la acel al formelor pe care se resft Inge
Cu deosebne impunatoare devine valea Rinulul la asa
numitul Pod-al-Diavolula care trece peste Rin, la indlti-
me de aproape 80 de mail peste patul acestina, stuns
intre do): paretI de stincI, care pe alocurea par cd voesc
sa-1 acopere Apa WI constrinsä de ingnstimea patulul,
imp]nsà de pravalisul sati cel cu totul iepedc, tlsneste ca
dintr-o pompà, se framinta, spumegà si se arunca furioasd,
pare ch ar vrea sa restoarne piedicele stincilor
Al zice cA undele sale vifoi oase sunt chemate de o
putere magma catre marea in care trebue sd dispat à, ea
stincile ce se opun nepäsatoare la lzbiturile lor, ar voi sa
mind cu bland* pe nebunatecul fluviii de a nu alerga
el singur la pi oprla luI peire, dar el trebue sä. asculte de
puterea superioarä care-I impinge inainte «N-am vreme,
n-am vreme, 'asap-ma' sd ma duco, iata ce pare ca spun
neconterut främintatele sale valurI.
Intrarea ii e§irea din aceastä vale admirabila !nett-
Duna toate frumusetile el Patrunzl in ea pun un tune',
la e§irea din umbra canna, vezi de °data desfa.surindu-se
acel lant de tablouti, care mal de ewe mal mindru si mal
impunätor, ce pare ca nu o sa se mal sfir,aseä La esi-
rea din ea, dupä mat* multe oare de mers, tied prin o
umoasä al cadä naturalä de peatra, poarta until splendid
salon format de un parete rotund de stind colturate
fantastiee prin formele lor Soarele stralucea toemai In ze-
nit, chid lrecui peste umbra prolectatä, de arcada Ma gin-
deam atunci, ce trebue sa fie aid, (And luna cuprinde toga
aceasta feene in blinda çi aimonioasa el lumina !
www.dacoromanica.ro
 74

IV.

oseaua Splugenului
De la Splugen inamte luàï diligenta, un fel de al ca
lui Noe, in care 1ncap aploape 10 persoane ça bigaj la
nesfirite, tras. de 4 cal, ghemuitT, dar putei nicI A \rill
norocul a putea ocupa locul pe banchetä, cum s-ai zice
la noi in coada ttäsurel, afar& de rinde vederea este 11-
bera §1 nu impedicata ca in cupea De la Splugen, sat
german la confluenta rialul Splugen cu Rinul §T care este
wzat la o inalpme de 1000 de metri asupra marei, mal
urci inch' -Limp de vr-o trel oare peste muntele ca aceiasT
numire, Villa co ailing( cieasta gituluI, la 2117 rnetri, re-
wane in care am gasit zapadä pe la sal situl luneI luI
Iulie La puntul cel maT nalt, unde se afiA granita italiana,
zapacia se intindea de ambele laturl ale §oselel prin van-
turile ce o märgmesc. De pretutindenl se al Lined casca-
de spitmeginde provemte din topirea intinselor grAmezl de
zäpadä sub razele soarelui Aeiul eia via ça racoare, 'lush
nu rece, in ell sa fff nevoit a te investmmta mal gros
Ce e drept, era pe la mulocul zilei In spre sard saü di-
mmeata, trebue sa fie tece de a binele De §1 urcf catre
culme un piept de deal, care de Jos III pate aproape ver-
tical, totti§1 visearia face atitea cotituri in cit call o In ca
fära greutate, cm tot urie§ul car ce-1 trag duph el A-
proape de culme, intri Intr-un sold de tunel, care este
insà o aparatoare contra caderilor de zapada ce se intim-
pia' foarte des in primavara, ça care ar putea impedeca cir-
culapa
Partea interesanta a drumuluI incepe insa la coboi
la pe coasta Italian& Aid problema de deslegat era din
cele mal grele Mantels. Splugen, care Inca mai incet pe
partea Elvetiei, se rapede prä.pastios ça drept card Lom-
bardia §1 §oseaua tlebula sa coboare un parete aproape per-
pendiculai , de o inaltime de mal bine de 2000 de metri Cum
sà a§terni o osea pe un asenaenea täaim ? Intr-adeO'r, da-
ca mmtea §1 iscusinta omeneasc,a a fost pusä vre-odata la
incercare, este de slgur la a§ternerea acestui drum, col
mal extiaot dinar din toate calle de cornumcatie, afaia
www.dacoromanica.ro
 75

poate de lima de drum de fei de la St Gotthard Soseaua

trebuind sa coboare o clina aproape vertical, ea nil pu-
tea face aceasta de ell folosinda-se de whale neregulate
ale stincilor, ale c`dror interval fu umplut cu constructit de
zidarie, pentru a asterne apol, pe acest pat rnaesti it, calm-
sul soselel, inv'ettitä z räsucitä in nenumärate zig-zagurI
Cind apari d-asupra prapastieI t vezi de odatä. fundul
vdeI in care all sal te coborl, nu-tl vine a crede, nici ma-
car un moment, ca greodia trisurä In care te aflt va fi In
stare, sa indeplineasch acest pogorbs, st te astepti la vre-un
drum ascuns cotit in läuntrul munteluI, o vale indepar-
tata care sa lasà tar la soseaua ce o vezi albind in tundul
präpästiei, in gtosimea uneI tam! Cu ell insa inaintezl,
cu atita vez1 eh' soseaua coboatä de a dreptul chna prä-
pästioasa a munteluI Uncle nu poate face alt-fel, sparge
muntele prin tuneluri , unde da de o ripa peste putt*.
de umplut, o trece prin un pod atirnat si asa, invingind
loge greutätile, ajunge Meet incet a se tut ca un arpe
pinä In fundul vaeI, neavind nieäteri o inclinare maY maLe
de 6%, cea mai potrivita pentru urcatul i coboritul en
träsura De la un timp, unde muntele devine ea total pra-
pästios, vez1 de pe bancheta diligentei sub tine o serie de
balconase atirnate de coasta muntelul Prm toate a-
cele balconase al sa treel, caci nu stint deelt cobtarile
prevazute cu parapete de o soliditate foarte mare,
neapárate pentru a inlätura nenorocirile Dupa ce a co-
borit ingrozttoarea chnä, alt soM de tablod asteaptä pe
calator Abia intrat in vale, treci prm un loc acoperit
de sfiramäturile anal munte Un potop de stincl, de o
cebare neagra inchisä, unele de o mäiime asa de utiasä
Inca cred cà toate masinele de aburi ale pamintultil,
n-ar fi in state, unindu-s1 puterile lor, sa le misce
din loe Ind de un centmetru, stati rostogolite in toate
pàiile, unele urcate in Cloud caturT peste altele de vio-
lenta ctiderel BrazI i fagi secularl cresc printre ele, dreptI
si neatinsl ceea-ce aratd ca sfäraratura muntelul este mult
mal veche decit easartrea arborilor oseaua, de si ar pu-
tea urma aicl o cale mat dreaptä, este nevoita sa se In-
colaceascà pe dupä piedicile nenumarate pe care Myra,-
tierea stIncilor i le opune, si ea tirmeaza inainte a face
numeroase cotiturl, spre a esi din dedalul de stincI, du-
www.dacoromanica.ro
 76

ph ( um fácuse mal mainte, spre a esi din acel al mun-

teluI
Dupä alte 7 oai e puse de diligentá, spre a cobori
coasta mendionald a Splugenului, ajungi la Chiavenna, un-
de lel iar5§I drumul de ter care, intr-o coma i jumhtate,
te duce la Colic o, pe mai gimle lacului de Como
V

Lacul de Como
Cum aI esit din ommbusul ce te transpoarth de la
garh la debarcaderd, veil Inaintea ochilor o pinzä albas-
tiä de o apä bmpede i prevhzie Mung inaï, prelungi-
rile Alpilor pi in cal e al ti ecut, o Inconjoal h de ambele
Val ti, räsfrIngind in adincul el oglinda vhfunlor lor rästui -
Date In curind clopotul vaporulul chiamh pe trechtoiI spre
imbarcaze, i vuetul cadentat al roplor sale te desteapth
din mmii ea in care te pune sublimul spectacol al unel
mäi I in miniaturh, ascunsh intre piscunle muntilor. Co-
titunle lacului fac ea tablomi se samba neconternt, ca-
re de care mal mindru §1. mal incintAtor Toatä intmde-
rea rndi ginilor lacului este presurath de locuing omenestl:
mal pe jos vile singuratice, sate st orhsele , mal pe sus
locumtele pi oprietai ilor de vii, ce se astern in trepte, a-
dese-orl pinä la culmea pisculuI ce le adäposteste Cäldm a
aimosferel, stimpäratä numal pnn adierea aerului, pus in
miscare de mersul vaporuluI, te face sä simtI ea te-al co-
bout In calda babe Dupä tret oare de o mcintätoare pre-
umblare, ajungI la Bellaglo, °easel asezat la bifurcarea la-
culuI de Corno in cele doua brate sudice ale sale. lacul
de Como propriti zis i lacul de Lecco
Aid mä opnI vr-o sese zile, petrecInd tot timpul in pre-
umblärl pe lac, sat In imitarea splendidelor vile ce sunt
asezate in acest Tali" pdmintesc Cbiar in Bellagio stint
douh vile vrednice de vhzut Vila comitelui de Mein
aicea a comiteluI Serbelloni, acum data in arena' si pre-
fa' cutä in otel Aceasta de pe uimh este asezath chiar pe
virful promontormlul ce desparte cele douä brate ale la-
culul Fiumuseta parculuf ce se coboarh, de ambele partI
chträ cele cloud lacurI, este mal presus de orI ce descnere
www.dacoromanica.ro
 77

Din desiwl cel mai nep5truns, se deschide de °data o pri-

vire asupra lacului, ce se intinde maiestos i tAcut la poa-
lele inalkmei Pe alocurea pinzt mat subtire a frunzi?ulai
lash sk se prevadri ca prin vis argintiile unde Aturea nisce
bolt' regulate de veideatä, formate de rarnurile imbinate
ale unor brazi seculari, plintatl, cine ;tie de cind la o
ega1à indepArtare, imparte cimpenia in tot atitea Marete
incint5toare tablouri Nimic nu este mal frumos decit su-
prafata lini;tit5 a unui lac, 14mM de la o ingiltime care-
care Cu cit te urct mal sus peste nivelul luf, Cu atit un-
da devine mat diafan5. , cu atita contururile devin mai
molatice , stratul de aer ce se ingroa0 mered intre lac
privitor arunc.5 pe intregul tablod o nuant5. alb5.strie , o
poezie nemgrginità, provenitä din indefinitul linnlor, se a-
daoga la frumuseta formelor i ripe§te c5tiä nesfir5it o-
chiul incintat
De cite-ort n-am admirat, in scurtele zile petrecute
pe marginile sale, frumuselale acestui rege al lacurilort Di-
mineata, chid soarele resArea din dosul muntilor i lumi-
na de °data' adincimele lui ea splendoarea focului satit , la
amiazA, cind c5.1dura pare ea tremurä pe uncle , sara mat'
ales, eatrA asfintitul somelM, sa mai &Limos inca dupti
ce dinsul dispärea ;14 lua blinda lui sor5., argintia luna,
locul pe firmament Mai tot-d-a-una catr5 sfir;itul zilei se
ridica un vint, care zbirceste întîiü fata apeloi , dup. a-
ceea, intdrindu se, o ridicd in N al Ili% din ce In ce mai pi o-
nuntate, care poaità fie-care pe fruntea WI cite o creaNtft,
aagintata de alba lumina a astrulut noptei Atuncf, lega-
nat de mersul unei bard, mä duceam fara scop pe un-
dele lui i, ajuns la mijioc, unde prnitea se poate afan-
da in cele treY ramuri ce-1 alcAtuesc, spuneam visla;ului
retragd vislele 1, leganat in mijlocul apelor, gustam in-
tr-adevdr fericirea de a teal
Eram act de departe de tot ce poate aduce in viata
turburele orizoane NO o grip., mci o team5., niel o ne-
lini,te Oamenn, pe care ii v5.zusem zma 1ml erail indi-
ferentf Ori-ce legdturi cu el se marginad sail la schim-
batea unor ielatiuni de politetä, sari la acele ale unora
de interes , insä un inteies usir de deslegat, prin num5.-
rarea precizh a unel sum): de banl cunoscutrt de mai in-
nainte. Lipseati intrigue, clevetwile, scandalul, ipociizia,
www.dacoromanica.ro
 78

falsele protestäTI de amicitre saú semnele de dusmanie

lazute i pe fata cale-ti insutesc fle-ce pas pe care-1 fad*
In tara ta, cu oamerni pe care II cunosti ç1 cu care stai
In necontenite legäturi Acesta este adeväratul farmec al
cälätornloi in täri sträine, ca te Indepartezi tot mai mult
de ( lementul omenesc si te apropil de natura sail de artä.,
ambele nepel sonale, ambele neinteresate, ambele dindulf
totul, farä a41 cere nimica in schimb Te simp pentru
cite-la zile, cite-va säptäminl, tu insufi Esti neatirnat,
WI libel Iata adevärata libeitate, Jar nu acea garantatà
numal pe 'little, care ascunde adese-ori cea mai cumph-
ta robie I
Cea mai frumoasa din vuele ce se oglindesc In lacul
de Como este MIA indoiald Villa Carlotta, asa numitä de
la proprietai a ei, princesa Carlotta de Prusia Asezarea el
nu este asa de romantica ca aceea a Wei Serbellom Bo-
gätia artistica i iaritatea arborilor gramäditi in pat cul ce
o inconjoaiä, fac Irish' din ea un oblect de curiozitate pen-
tru loti vi7rtatoriI lacului de Como Print' e (wile de
arta, voiti enumera rellefurile in stll antic fäcute de ves-
tnul sculptoi svedez Tborwaldsen, care reprezintä trium-
ful Jul Ale \ andru-cel-Mai e, i aü fost cumpärate pentru
suma insemnatä. de 400,000 de lei , apol statuele originale
cele mai liumoase ale lui Canoya . Amor sal utind pe Psihe
si Magdalena in rugdciune
Pal cul este ceva cu totul extra ordinal Intilnesti in
el o vegetare tropical' in toatà puterea cuvintului O-
din I de c,leandri, amestecall cu camehI arboiescente, mult
mai nalte de un stat da om Ciparosl, aloei, palimeri, do-
mindp de inaltele trunchirtri ale magnohilor cu frunzele
ma] I i catifelate u cu florile uriese, mail ell titva unuI
copil, albe u imbälatoare prin mireazma lor Intre rarita-
tile tele mai marl, am ohsen,at un arbore de papirus.
Timpul Insá in care eu veniam la lacul de Como, nu
era eel mal potrivit pentru diatom in aceste regiunl Era
plea cald $1 de aceea nu putui sta rnai mult de o septämmä,
hothi indu-mh a mä intoarce In muntil ElvetreI care, in ori-ce
caz, sunt un adApost mult mal rdcoros penti a petrecerea
vereI, decit cimpia inundata de soare a LombardieI
Fund insa cä eram asa de aproape de Milan, ma ho-

www.dacoromanica.ro
 79

täritti, cbiar cu nzicul de a fi prajit, a nu parasi Italia,

inainte de a fi vizitat acest frumo§ ora§
VI.

Milanul. Lacul Magiore

De la Bellow.° Thai batelul pin& la Como, avind ast-
fe1 pnlejul a vedea cu deamaruntul §i frumuseple brate-
MI de lac ce se intind cätra acel ora, §i pe care le !litre-
vazusem de pe inaltimele Vilei Serbelloni De la Como,
intr-o orà §i jumätate cu drumul de fer, ajunseI la Milano
Cum intral in otelul Rebechinno, unul din cele mal fru-
moose ale oia§uldf, ma lovi deco! atia ceE minunata a sa-
lei de mincare, intocmitä in stil pompeian, cu un gust ee-
osebit, in alegerea §i. combinarea colonic'. Recunosti In-
data ca ai inti at intr-o tara de artistY, unde arta se intil-
ne§te la fle-ce pas, unde cele maX mid obiecte imbraca o
formä pläcutä ochiulul A doua zi des de dimineata ma
duseI sa vizitez ora§ul Cel mai insemnat monument care,
daca, ar exista singur in Milano, inch ar face din el unul
din ora§ele cele mal interesante din lume, este domul, a-
ched bisenca catedralä Productul cel mal pur al stiluldi
gotic, aceastä zichre, inceputä in 1386, abia a fost term-
nata pe timpul iiii Napoleon cel Mare, pe la Inceputul se-
colulm nostril, dupa 414 anl de constrture a el Mä'rimea
el este colosalä 8500 de met' patrati stiprafatä liberä in
launtrul bisencel cale este formed din 5 boltI sustinute
de 54 pilastril de o grosime de aproape 2 metn in dia-
meti u §i de o inaltime de cel pupil 30 de metn Ace§t1
54 de stilpT impait bisenca In un-spre-zece compartimente
In directiunea transversala boltelor Fie-care comparti-
ment este de mänmea mitiopolleI celeI nouä de la Ia§T,
cea mai mare biserica. din Romini , melt incaperea do-
multil din Milano räspunde la de 11 ori acea a mitro-
poliel ie§ene I I Intr-o parte a acestel uriee zidul eraii
oc upati vre-o cinci-zeci de oamenl la ni§te reparaVurif, cea
ce nu jignea intru mmic servicml religios care se fa'cea
In alta paite a el Cupola cea mare de la mijloc, Malta
de 49 de metn, este, lucru de admirat, lucratä in ajur,
in cit invoe§te luminel a patrunde prin ea in latintrul
www.dacoromanica.ro
 SO

domuluI Pe din afarä bisenca e nu mai putin minunata.

E luoratä toata ca in filigrantä , greutatea petrel pale a se
nimici,si impresia ce-tI o face pare a suptima materia
din care este alcätiutO, spre a-II Lisa numai intipärirea
formelor eI elegante si usoate, ca i chid ar fi un castel
forfecat din hirtte. i cu toate acestea poate nu existä pe
rtämint o constructie mat solida decit aceasta catedrald
Luctata toatä din matmorä alba pina i acoperemintul,
cate este format din lespezt de acelasl material, imbina-
rea pietielor i alipirea lor una de alta este asa de desevOr-
sitä Melt îti pare ca Intregul monument e turnat dint -o
singurä bucatä, din crestet pina in temehe Penttu a ea-
piinde ca ochiul intr-un chip mai arnarunt constructia
domului pe dui afarä, e neapätat si te ma in tumid
ski, din care poti vedea de °data Wald nesfirsita bogatie
de forme ce face sa treacä treptat imensa masa a cate-
draleI in turnul shu subtue st elegant Inaltimea MI este
de 109 metn i te urci in vit ful MI pe 492 +repte, toate
de marmorä. La inceput, cit timp sin In läuntrul edifi3m-
lut, simi oare-care oboseilä. , de indata insa ce al trecut
de acoperemintul corpalut principal i incepi a urca in
regiunile superioare, de unde descopent una cite una toate
'ample clädiret, tutt de obosealä si o inminunare din ce in
ce mal mare te cuprinde, tu atit mal mult ca orizonul
mätindu se necontenit, ai dmcolo de bisencä o pnvire tot
rnaI intinsä asupra orasului, a inconjutiniel sale si päna
in ciestele acopente cu veclnice zApezi ale Alpilor Na stii
ce sa privestI mal malt, frumusetea monumentului sail a-
ceea a tabloulul m.ätet pe care inältimea desväleste.
Dar singur faptul ca catedrala este in stare sa-tI detraga.
asupra el ochii de pe intinsul onzon ce se destásurä.
jural turnuluI, dovedeste cit de mäteatä trebae sä fie a-
ceastä constructie, ca dinsa sa poatä lupta, i chiar having&
in luptä, frumosul talAil al naturei incunjurdtoare
Afara de dom mai sunt de insemnat in Milano, ¡title
monumentele athitecturale, pasajul copent cu sticla de
ling4 stiada Vittore Emmanuele, cel mal märet din lame.
Apol arcul de triumf ridicat de Napoleon cel Mare la
Poarta Simplonulul, precum si mal multe palate private.
Pe la 10 oare vizitäl galena de tablourl de la Brera,
Fogata in productil ale scoalelor itahane, dat aproape cu.
totul lipsita de acele ale altor scoli
www.dacoromanica.ro
 81

Fiind-cd pictura italiand a fost aproape exclusiv le-

ligioasd, apol intiparirea Breiel este ceva monotond Plea
multi sfinti, pentru timputile noastre cele atit de putin cu-
cernice Aceastd inferioritate a muzeelor de picturd Italian&
asupi a celor din Germania §i Fraga, cred cd se poate in-
Wide chiar §i la cele mai bogate colectmni din aceasth tar%
precum la cele din Roma sail Florenta Pretutindeni nu in-
tAlne§ti de cit pe (sus Hristos, fecioara Maim, apostolf, ingeri,
sfinti , aproape nichiri lumesc ceva afard decit in ta-
bloanie mitulogice ale lui Corregio sad Rafael Cu cit mal
bogatd ca vaiietate, este gale' ia din Munich sad acea din
Dresda, unde pe lingò.' tablourile religioase ale mae§trilot
intilne§ti admirabile creatiuni atit ieligioase cit §i
piofane ale celor olandezi §i flamanzi, scene de janru,
cimpenit, pictuia istoric i nu tot una i acee,I tema', repe-
tata la nesfii§ite panä, la obosirea privitoruliff. Brera insa
posedä cite-va nepretuite gtuvaei at 1 de Titian, Tintoretto
§i mai ales vestitul tabloti al lui Rafael Logodna Mat lei ea
Iostf, intr adevdr admirabil pun ordonanta cea atit de ar-
mornoasd a figurilor i coloritul qed cel dulce §i caracteristic.
Alta celebritate a Milanulni este mdridstirea sf Mai /a
della Gram., in care se afld tabloul lui Leona' do da Vin-
ci, Gina cea de &met, zugrdvitti de vestitul imam pe pa-
retele sdlei de mincare, spre destillarea sfintiloi parigi din
aceastii mandstn e
Tabloul care dupd cum se §tie a fost foarte daunat
prin mai multe imprejuidri, este incá un obiect de admi-
ratie prin mdestila compozitio lui i expresmnea cea atit
de variatd a celor 13 figuri ce contine A§ mat fi putut
vinta fried multe luci tui in vechiul ma§ Italian, daca
adura tropical' care ma alungase de pe marginile la-
cului de Como nu m-ar fi indemnat sh-ml iati cit mat
curind inapoi calea spie Elvetia
Má indreptat ca di iimul de fer cAtrd Arona la capä-
tul inferior al lacului Magiore, de unde luál batelul spre
a strabate in togá lungimea lui acest lac care, ca marl-
me , intrece pe acel de Como, §i in ft umusete nu-I sta mult
inddrdt Ba chiar pe alocurea, precum pe la insulele Bo-
romee, este mai miíret §i mal impundtor decit fratele
oriental. Dupd cinci ore de o incintatoare cdldtorie alunsei
la Local no, unde petrecui noaptea in splendidul otel Lo-
www.dacoromanica.ro 6
 82

canto, pentru ca a doua n sä apuc pe di umul de fer pi in

tunelul sf Gotthaidului, ewe s'a ma ducä. inapoi In Tara
muntilor
VII

Drumul de fer al St. Gothardulul

Dintre toate minunatele constructlunI industriale ii-
dicate de timpul nostiu, mci una nu se poate mäsuia ca
di mill de fer ce strAbate rnuntele St Gottliardului, care
s-ar putea numt cea mai indräzneatä conceptiune a ge-
niultv omului din cele realizate pinà acuma de mina
luI 11lasivul St Gottharduluï, de si foaite Inalt, este
ripos de ambele sale pärt.I si nu infällsaiä o desvähre de
cine asa, ca sd faä Cu putiná treceiea peste el cu calea
feiatà El a trebtut sà fi sträbätut prin un tunel, cel mai
lung din lume, 14,912 metii, al cAlui constructiune a ti-
nut aproape 10 ani de zile, costind numai perforarea luT
fäid luciärJle de zidärie si cele-lalte, 2,800 de lei de metru,
adeca in total 41,853,600 de lei
Sä. nu se creadd insä O.' partea cea mal grea a la-
cräi ei a fost spargerea viifulut munteluI Toatä chestm-
pea era tocmal cum sh ajungä la el, pe un loe asa de
putin desvälit ca ambele laturi ale sale, pästrind totti4 in-
chnarea neapäratä pentiu mersul trenuluI 7 Stusul era a-
sa de repecle pe alocurea in cit era peste putintä de in-
deplinit aceastä conditiune esentialà Se recurse atuncl la
urmätoarea ingenioasd constructiune pentru a urca pat-
tile de tot abrupte, se inchipuird niste tuneluil in spn a-
16, care invirtmd suisul pe loc, putuiä sä lungeascä dina
si sà o domoale Aceste tunelurI in spn aid pioduc efec-
tul cel mal cutioz Ele se ridic5. une °II chiar perpendi-
cular asupia puntului de Intraie in munte, si intr-un loc
chin se vede repetat lucrul de cloud ori, in cit trenul IV
face efectul de a fi suit la catul al tan, cel intiiii st
cel al doilea pe nude al trecut, väzindu-se adinc sub a-
cel supenor Veil cu oclui si nu ciezl, cum al putut ur-
ca cu greaua masinä muntele cleadreptul ca pe o scaik
ha Inca nu numal odatà, ci de douä oil! Explicdrea se
gäseste in drumul subteran, constiuit in spu aid, si care
www.dacoromanica.ro
 83

esi tocmai deasupra punctului de intrate , dar de cale

neavind constunp, din cauza Intunerecului prin care stra-
bar, vezi deodata rezultatul, FLU a a-tt da samä si de mu-
locul intrebuintat spre a-1 aduce. Greutatea acestor luc-
far' si o poate cine-va inchipui, fiind vorba de a lucra in
Intunerecul muntelui frira met un rrnjloc de orientare, o
sward incolacita asupra ei ins5si, in care bolta tunelulut
trebue sä se incalece i sa lash' tocmai la punctul insem-
nat de mai Inamte de traseul &del ferate Putem spune ca
In aceste constructmni neasemanate, stunta ingmei eased a
desvalit Intreaga el' Inaltime Ti Inchipue cine-va wi ce
trebue sa fie podmile aruncate peste prApastille muntelui
din cate poate met unul nu Infatisaza mai multe si mal
Inspamintatoare prin ametitoarea lor adincime de ell St
Gotthardul Podurile asternute pe asemenea pi apastit sunt
cele mal multe animate, unele sprispinte la tmiloc cu cite
un stilt) de fer care se razama In partea luI mfermara pe
vre o muchie de stilled Mitorti din tien n-ati constnnta
de locul prin care bee, Cad repejmnea cea mare a =s-
care de abia le Invoeste a zari pra' pasha , apoI el nu pot
vedea pe ce s.oiti de pod trec el peste o asemenea des-
fundaturä. Acela IDsä care vede zbutind trenul ce duce
In el atitea vieti omenesti, pe acele poduri, al putea ziLe
aellane, nu poate Inabusi un sinittmint de groazà.' ce-I
stringe mima, de si numai pentru o scurta clipa
Natura prin care treci este de o impunatoare mat e-
tie Tablomile ce le infasIsaza stint aproape toate sad sal-
bailee sail sublime, u trebue sa te apiopil de-o parte si
de alta de vale, pentiu ca peisaiele sa imbrace o frumu-
seta mal putin fioroasa Esti in mima chiar a Alpiloi ,
uncle natm a desfa'sura pe intrecutele toate bogapile sale,
inadins pare ca spre a pune in =lire pe calAtorul ce in-
drazneste a patrunde in aceste taintt.e
Si alit e de mar* si de splendidä natura In aceste
locuri, in cit ea Intrece putere a inchipuirel 01 i
cit i ai incot da dinamte imagmatia, bpre a-ti 1nthipui im-
punatoatele pnvilesti ce te asteapta pe St Gotthard, mud
le veil In lealitate, raspindite in bate pat tile ca cea mi
mare darnicie, ti ebue sa recunostI cá imaginatia cea
bogata 'Amine stearpa fala ca boWttia natutei
Imagmatia noastia departe de a putea inhece ma-
www.dacoromanica.ro
 81

surile si ptopoi tale natmel, niel nu este In stare sa le a-

Junga Sa se incerce cine-va a-si inchipm inäiimea parnin-
tului si va ledea cit trebue sa lamina' conceptitinea sa
indaratul dimensiumlor luI De aceea inchipuirea orne-
/teased tiebue si-S1 aleagä alt tarirn unde poate intrece
natura, nu prin mäiimea formeloi, ci prin armonia lot, $1
acest Mum este aita cate, intr-un cadru iestt ins, da min-
tesi noastre o tot atit de deplinä hrana estetica, ca si
mensa natutä si vastele el tablouil Natuia si atta ail cloud
tärimurI cu totul deosebite, si de aceea frumosul natuief
si acel al artel se vot distinge tot-d-a-una paternic unul
de altul Precum natura nu poate fi arta, asa si aita nu
poate fi natura si in aceasta deosebire sta condamnatea
definitiva a realismului in arta
Dar sa ne intoaicem la calea St Gotthaidulul Acest
di um minunat, care leaga acuma ambele latuti ale Alpi-
lor, mal ca eta sa rämina nurnal cit o pripita incercare
Ca tot-d-a-una asa si aid socoteala din tirg t cea de a-
cash' nu se potriviiä si, duprt ce lucrarile se incepuiä, se
Nam câ devizul fusese gt esit numai cu suma de 102,000,000
de lei!I Le unde sa se lea aceasta suma colosal, cu a-
tita ma.' ales ca mai multe intrigi locale se opuneati sa-
virsireI Intieprindelei, intrigi puse in luciaie de diveisele
companil de di um de fier, care aveati interes de a elm
trecatoarea peste Alpl In regtunile deservite de drurnurile
lot de fier, i anume una tragind in spre Splugen, alta
in spre Lukmaniei Suma de 102,000,000 care hpsia, fi-
id peste putinta de adunat, comparna St Gotthaidulul
era in aiunul de a da faliment, daca nu ar fi fost spii-
junta de statele inteiesate la crearea liniel TotusI nic`i I-
talia, Geimania si Svitera nu erati dispuse a acorda sub-
wig asa de mari care nu Weal). niel °data sa fie acope-
rite prin veniturile lintel Se mum un no ti inginer-sef, d.
Bu del, ewe prin suprimarea mal multor limi laterale
teriene, i prin o reduceie insemnatä in cheltuelele con-
structiuneI, ieduse deficitul numal la 40,000,000, din care
10 erati sa fie date de Italia, cite 8 de Germania si de El-
vetia, lar restul de 12 trebuia sa fie gasit de companie
Ast-feliti deslegarea greutalei financiare inlatuiâ pieiderel
nespusä pe care omenirea europeanä ar fi incercat-o, daca
lima St Gotthardului ar fi trebuit sh raminä numai cit o
www.dacoromanica.ro
 85

zadatnich' meet cal e Astäzi ea este terminatd i cältitorul

poate sa tieacä, pirn pintecele Alpilor, pe molaticele ca-
napele ale vagoanelor
VIII

Lacul. color Patru Cantoane. Lucerna.

Diumul de fier al St GotharduluI se sfirsete la Flue-
len, In coada laculuI celor Patti Cantoane Aid luI va-
porul, spie a ledea In toatä lini§tea fiumuseile acestui
lac, celul mal ienumit dintre lacurile ell etiane Penttu a
al ea In toatä putei ea el intipärn ea acestor frumusetY, s ar
fi cot ut douä conditiunI pe care et nu le indeplineam,
întuü Ea'. nu fi väzut lacutile italiane si al doilea sä fi in-
ceput sträbaterea lacului de la Lucerna spre Fluelen
nu ast-felit precum o raceam et, cäcl pärtIle cele mai
splendide ale sale se AA cäträ fundul sät,unde Incep ma-
sivutile de muntI si nu cAträ ota§ul Lucerna ezat mai
in spi e locurile ese Cu toate aceste conditiunI defavo-
labile, In cate mi se Infälia lacul celor Patru Cantoane,
pot spune cà intipäitrea ce mi-a läsat-o va rämInea ne
§teadsä cel pupil alAturea, dacà nu altar deasupt a celeI
produse de lactuile Lombaidiel Ceea ce face farmecul säti
deosebit este nei egularitatea foi melor sale, poate cele mal
capi icioase din toate lacurile pärnintului De nicäirea nu-I
pop' descoperi Intreaga lul Intindere, vedei ea fiind Impie-
dicatä de numeroasele sale cotitutY, de promontornle ce
se Inaintead. adese-orf 'Ana la o mica indepärtare de ma-
lul cel-lalt si care de departe par a-1 Include De la fie-
cat e cotiturä se desf4urà insä alt tablot, fie-care maI flu-
mos decit cel-lalt Grupurile de muntl ce Insotesc malu-
tile sale se adunä' tot maï compact la fie-care Intorsätuiä
for mind apelor o tot mai bogatä ungätoare oglinditä in
ele Pe tot lungul malmilor, e Wernutä o osea minuna-
tä. i deasupta §oselei tiec pe partea stingd, cum \TIT de la
Fluelen, diumul de fier. Adesa-orl intilne§ti dolià tune-
lull suprapuse saü aläturate, unul pun care tee tiäsu-
altul pun care zboarä'. locomotiva Aceasta contti-
bue nu putin a da viatä lacula al druY maluil de alt-
fen, cel pum In partea lui supetioaiä, sunt depai te de a
www.dacoromanica.ro
 86

fi a;a de bogate In asezäri omenesti ca acele ale lacuriloi

italiene Cu cit te apropii de Lucerna, ea atit malurile se
coboara i manta' se retrag mai In fund, marind otizonul
micsorind insemnatatea pinzei de apa ce nu se mal
poate masura cu. el 0 singura data Tamil pare a face o
silinta de-a domina inconjurimea ml, la asa numita cruce,
de unde se vad deodata cele paint Irate ale sale Dar a-
ceasta lane numai un moment In curind promontot tile
micsoreaza larasi intinderea lui, t °chin' pardseste sti a-
lucitoalea lut oglinda, zburind catra culmile munttlor Ri-
ght t Pilatus, cer dot stilpari colosalr, care par a deschi-
de portile lamei muntilor calatorulur ce vine din davit'
Lacul celor Patra Cantoane este renumtt nu numal
ca frumuseta naturalä Et maY are si o insemnätate isto-
ma Pe malurile lui s-ati petiecut cele mai mindre din
scenele nepetitoare, cate aü intemeiat libel tatea pe clast-
cul pamint al republiceI in Europa Linga orasul Brun-
nen, se aflä vestita piatra solitara, Mythenstein, ce se in-
nalt.ä. In mijlocul apel ca un con ascutit si pe care re-
publica puse sa se graveze o inscriptae colosala in Mete
aurite, in memoria lui Friderich Schiller, nemuritorul cin-
taret al lui Wilhelm Tell, eroul libertatei eleiene Ceva
mai departe, se intalneste =pia sintà, G) ¡tab, un ram tap-
an de cite-va sute de meta patratl, incunjurat de maluri
ripoase, ande traditia pune Intilnirile capilor conjuratiei
din 1307 Fund local pottivit pentru construirea unlit o-
tel, speculatiunea II pusese °chili' pe el, and un sttigat
de indignare se ridica in toata Confederatia , se tam in-
data, o colecta baneasca, cu care local fa rascumparat
darutt natiunei intregi, spre a-1 pastra tot-d-a-una nea-
tins si neprofanat Mai incolo intilnesti o mica weld t-
dtcata In amintirea lui Tell, pe local uncle el, sarmd din
barca lui Gessler, in timpul turtunei, o respinse cu
In valurile intimate Daca te abati putin de la Brun-
nen cätia malurile micului lac de Loitertz, dai de ore-
lul Schwitz, capitala cantonului de aceeasi numn e, cel mar
mic din toate cantoanele Elvetier, insà acela ce avu ono t-
lea a stramuta numele sài asupra intregei confederatu
ce-si urzise inceputurile sale pe frumosul sä pamint Nu
numai numele, dar si armele contederatiei, crucea alba pe
www.dacoromanica.ro
 87

un fund ro § sunt tot acele ale simburelal din care ea

a e§it
Astfeliti pretutindeni ft umusetile, grainalite de nata-
ri o nespusä darnme pe primintul Elvetiel, stag* in
le,oatura ca vre-o insemnata imprejurate istorica a popo-
t alai era. Cum deci sá na-§1 tubeascá poporul elvettan
tara sa cea bine-cuvintatä, cind din ea radtaza pe lamea
incunjuratoare nu numai splendoarea munfilot sal, dar si
lumina vie a unei libertätI de mai multe ori seculaia
Ferictt este popolul care, fiind a de marant, a putut sal
apese atit de grett in cumpana progresului, §1 pe datsul
ar tiebut totdauna sä.-1 atba in vedere popoarele mid El
le poate convinge, cá mar-Irma lacrarilor omenesti nu se
numäeä, et se cintare§te
Ajans la Lucerna, gasii ca mare greutate o cameia,
de oare-ce, fiind in drical anotimpului, afluenta cala'toti-
kw in acest ora § era urie§5. Prestmtli aceasta Inca de pe
batel, cAnd vedeam la fie-ce statle cobormdu-se i uicin-
du-se in el eilätorti ca sutele Lucet na este un otä§el de
otelarl care toate impreunä pot confine respectabila cifra
de 20,000 de persoane incà ele nu aping de aceea se
fac in fie-care an consb uctinni noue Monumental pi in-
opal de väzut att-i este vestitul säu lett Acest monument
a fost ridicat de ora, in amintaea celor cite-va sute de
Elvetleni care format' garda petsonala a lai Ludovic al
XVI-lea, si care pei Ira aproape ca totii spre a-1 apara El
reprezinta, pm o framoasa alegorm, un led dindu-§1 su-
fletul, ranit de o s'ageatà Este seulptat in pAretele unei
stinci de sculptorul Thorwaldsen si Incunjui at de o in-
scriptte comemoratwa La marginea ora§uluI se Old pen-
siunea Gutsch, a§ezata' pe o inältime, din cate se desfa-
vita o privire minunata pe oras, pe lac si pe ambit mung
ce-1 domina, Pilatus §t Right Urcarea la aceasta pensi-
une se face pe un drum de fer funicular, in form de
roatä, ca cloud lanturi, din care unul urcä clnd celalalt
coboarà Cima este foarte repede, de 53 la sata

www.dacoromanica.ro
 88

IX

Muntele Rigi qi drumul Eau de fer

Dupä ce stätunil cite-va Tile in Lucerna, apucäl in-
tr-o dimineatä cu batelul spie Vitznau, de uncle pleacä
calea feratä, care urcä in vliful muntelul Right, 1800 de
metti Cima linieI este mult mal repede de cum at pu-
tea-o urca o träsuia, pe alocutea pinä la 27% i penti ti
a face cu putt* o asemenea urcale locomotive)", ea este
inzestiatä cu o roatä cu limp, care se prind in crestätu-
itle unei ine, wzatä, la mijlocul celor-lalte douä, pe cdi e
meig iottle cele ordinate Fie-care locomotivä duce un
singur vagon incripätor pentiu GO de petsoane, pe caie-1
impinge la deal pe din dätät, lar la vale II merge Main-
te, agonul este aa intocmit, in cit la caz de pencol
sä poatä fi desprins de locomotivä" .;isä se opreascä pe loe
Astfelia s a luat toate mäsurile, spie a inlätuta cu totul
teama pentiu siguranta pelsonalà, care ai putea jignt gus-
talea admitabilulul tabloil ce se desfä§urä sub privirile
cälätoruluI in tot timpul de mai bine de o oarä cit tine
Pioblema sui;u1u1" era Irish mai u. or de dezlegat de
cit acea a coboti§uluI, chid trebue impedicatä tocmaI o
plea repede poinire a trenuluT i aceasta fu rezolvatà
piin intiebuinlarea aerulul comprimat, care trebuind
fie alungat alteinativ din cele dona compartimente ale
pistonuluL reguleazii invirtirea rotilor i le mentine inti-o
repeziciune not malä Este de admitat uprinta cu cale
se pate cä maina impinge inaintea el greoml vagon, pe
un pept de munte, ce adesa-oil se area mal curind ca o
pedicti, de cit ca un drum
De cum päräsetl malul laculur i incepl a urca, ta-
bloul cîtuga necontenit ploportil maI mall i devine mal
humos Cotitutile laculul se desftiprä mid una, chid alta,
dupä, acele ce le face tienul in a lui urcare La unele
punte ele se impreuneazä in un tot mal intins, i apol
lata,I se rup çi se fiagmenteazä, penttu a se intruni la-
rI sus intr-un corp i mal male Cu cit cte§te la-
cul sub picioarele ci1ätoru1oi, cu atita indepäitatea tot
www.dacoromanica.ro
 89

mai male de el, il micsoreaza, in cit clnd dobindesli in-

tiegimea tabloulu sà, acest intreg este poate redus la
mai mult de jumatate Indepilitalea mal ale Irma si de e-
tect a sterge toate unglunrile cele prea rasantoare, a le
da un contur molatic si dulce, a cuplinde intreaga na-
tuia, peste caie te inaltl, intr o atmosfeid vaporoasa Al-
basti ul aer care coloi eaza prm adincimea luT bolta cereasca,
Intel punindu-se futre ochi i tabloul indepartat, albastie-
ste putin Inttegul ton al coloutului Muntli, apele, padu-
tile, de SI fie-cal e Cu coloarea lot particular, pat a im-
Mica o mantle comuna, stiälvezie, tesuta in urzala de un-
dele subtlri ale albastrului aer §i in batatura de galbe-
nele laze de foe ale ferbintelui some Dupä vre-o jumd-
tate de ola de mule, tied printr-un rule tunel §i la
ea din el dai de o punte, ce si dinsa este inclinata,
care este spnimita de cloud poprele asa de subliti çi u-
scare, cit nu-'i pop inchipui cind o lezi de jos ca va pu-
tea duce greutatea ce trece peste ea Sub punte se des-
chide tocmai o vale prabusita ce cade aproape perpench-
culai in lac Inältirnea flind foarte mare, peste 1000 de
metii, te apnea ametala cind privesti direct in präpastia
pe Hugh' care tred, si de sigur ca impresmnea ar fi si
maI male, daca al putea avea constiinta, si de usuratatea
punt.ei peste ewe te avinti Cmind dupa trecerea puntel
ajungi la Right-Kaltbad, unde este un mare stabiliment
de idioterapie Dupil aceea ajungl la Bighi-Staffel, stati-
unea din cale se desface a doua ramurà a liniei drumu-
lul de fer ce coboala caträ. Arth-Goldau de cea parte a
muntelui Righl lingä lacul de Zug, si in sfirsit in virful
muntelui la Right-Kulm Aid este un otel foaite mare,
unde se gi amadesc top acei ce voiesc sä astepte rasantul
soaieluI Filnd-cä barometiul c5zuse de tot si muntele
ldtus ii pinta briul sail cel aducator de ploaie de aceea
nu petiecuid noaptea pe Righi, ci ma coboilI catra Arth
Nu §tift, saü conclipile atmosfence nu ere" de tot
favoiabile, saù vederea de pe Right nu este asa de fru-
moasä cum i-a fäcut-o reputapa lui, sa mal bine recla-
ma, eft cred ca, in ori-ce caz, aceasta ledere nu poate fi
din cele maI frumoase ale Alpilor i iat pentru ce Este
cunoscut ca fat mecul cel mal mare al unei privelisti de
pe muna consta in desfasuraiea vrizonuluI, me se intin-
www.dacoromanica.ro
 90

de ca o loath imprejurul ptivitot ului, care toga este ca

atita mai male, cu cit puntul este mai urcat Regulari-
tatea tome orizonulul nu jigneste de loc impresia este-
tick din pricina variatiel tabloului continut Lima sfetica
iegulata a orizonului face efectut unui cadra al tabloului,
limiteaza in mod precis bogatia formelor continute, si le
da unitatea WA de care nu poate impresiunea frumo3u-
lui Pe Right tocmai aceasta lime sferica a otizonului p u e
a fi ruptd, pentru motivul ca, pe de o parte, vedelea este
margmita de inaltil mung ai Alpilor ce se-ntind ca ti e
Sud, dinspre Nord, ea se-ntinde asupia pare' sese a El-
vetieT ce vine catra Zurich Vederea fimd mai limitata
catra Sud de cit catra Nord, iupe continuitatea i unita-
tea tabloului Aceasta nu impietlica ca privirea asupia
lantului de munti schinteitoii la soare prin tavele lor pur-
tame de zapada, sa fie intr-adevar marea Pentru a o
avea Insa, nu este de nevote a te urca pe Right Nenu-
marate alte punte din Elvetia deschid perspectiva asupra
muntilor sal 'mecum din Berna, din Geneva, si claim din
Lucerna pe Inaltimea de la Gutsch Cet iertare vestitului
Right, ca eti poate cel tntuü, indraznesc a minim indoiala
asupra reputatiei sale, dar nu m-am putut impiedica de
a resimti o desilusie cind. m-am vazut pe culmea WI Pe
cit de incintatot fa suisul pana in via, pe atita, ()data
SUS, tabloul perde din farmecul sett Me asteptam la mult
mai mult, de cit ceea ce vedeam, Went ce de obiceiti nu
se intampla ca tablourile naturel, ande realitatea Intl ece
in tot-d-a-una cea mai bogata inchipuire Pricina acestei
nemultumiri de care nu-mi dada! pe deplin samä atunci,
insasi 'impede in mintea mea mai tirziu mud me urcai
pe Pilatus Tot atit de putin interesant este cobotisul
pe partea din spre Arth-Goldau, in cotro mergI mai tot
timpol prin o padure ce nu invoeste nici o vedete mai
indepaitati Numai catre vale, unde incepi iarasi a vedea
ambele lacuri, acel al celor Patru Cantoane i acel de Zug,
incepe iattsi frumosul a te coprinde
Awl la Arth ma °pill' putin, spre a Nedea urmele cum-
phtei suipari a muntelui Rossbetg ewe, de st s-a intam-
plat tocmal in 1806, ag lasat urme ce nu se voi mai

1) Veil 0 satre pe Pilatus, mal la vale

www.dacoromanica.ro
 91

sterge rn veci din acea localitate In fie-care an la 2 Sep-

tembrie se face o slujbä in biserica din Arth in amintirea
ingrozitoarel catastrofe, care därimä aproape tot orasul
aruncä in mormint vr-o 500 de oameni Se vede foarte
bine de Jos pat tea munteluf care s-a rapt st nämolul de
plebe si de bolovani rostogoliti este inspäimintätor Spre
a da o idee de putein ciocnirel, ne märginim a relata
cä coloana de ael , dislocatä prm violenta cdderel, ridic`a
pe lacul de Lowertz un val atit de putermc, In cit el a-
copen l cu totul (nasal Sween ce vine tocmat la cel 1-alt
capät al lacalul
X

Lacul de Zug. Ciderea Rinului.

De la Aith luai vaporul spre a merge la Zug Lunt
de aceea0 nurture este unul din cele nag dragalase ale
Elvepel. Este o miniatutä pe lingä cele-l-alte, insä lucrat de
mestera naturä ca o deosebith mdestrie El nu intatiseazä
frumusetile mhiete ale lacului celor patru Cantoane,
este dulce st blind ca o gingasä idilä i cu toate acestea,
nicI o (lath' sà te increz1 in perfida undä Acest lac atit
de gratios a provocat stint acuma ani, o mare
nenorocire pe malurile sale 0 parte din orasul Zug s-a sur-
pat si a fost inghttitä, cu mai multi locuttori, de valurile
sale Malul lingä Zug este foarte adinc i ripos Se vede cA
apa s a infiltrat in niste stratuil de pämint poroase, care
rupt consistenta §i 1-a fäcut a se piäbusi in lä'untrul
apel Local unde s-a intimplat sinistrul, infZitiseazd o ingro-
zitoarä priveliste De la cheiul, ce este rupt, apa laculuI a
inaintat ca la 50 de metri in läuntrul uscatuluf E partea
unde s-a intimplat surparea Casele de prin prejur sunt
toate mal mult saú mat pupil rä'stui nate i chiar cele
mat indepärtate sunt pustiI i nelocuite.
De la Zug apucal direct cätre aftiza, spie a pane
cununa tuturor frumusettlor vdzate prin acea a didereI
Rinului
Toc,mal in sara dud ajunsel la Dachsen, stattune de
langä aftiza, unde se aflä cäderea, mi se spuse cä in a-
cea noapte cataras ta eta sd fie luminatá tu focuti ben-
www.dacoromanica.ro
 92

galice Lual Indata omnibusul spre a merge Intl -acolo

Un lucia imi paiea neexplicabd; anume faptul ca., de si
ajunsesem aproape de local uncle se afla cascada, nu au-
zeam de loc vuetul pe cale mà asteptam sti-1 facä Cind
ajunseI la castelul de Laufen, mi se spuse sh mai astept
ceva In otel, cad usa Inca nu-I descuiata Fund noapte
nu-mi putui da seama despie aceastd ghicitoare, ca sd ai
oe de a tiece intr-o usa pentru a vedea maiestoasa
cascada Intr-aceste suna un clopotel, i twit& lumea cale
ei a adunata se repezi, imbiancindu-se um' pe alp', spie
a ledea iluminatia, a cäreia foc incepuse a se zati Tie-
cm am dinteo ante Inchisä inteun coridoi lung, de acolo
Intl -o odaie din care, cobolind cite-va ti epte, esiram in-
-un balcon cu ferestrele inguste, i acele incluse Lumea
se i epezi la ele descluzindu-le cu violentA, i niimaI aceia
apucala sà vadd ceva, care prinseia mal Inainte locul la
ele, sat care eiall inzestrati de natura cu o tale mi pre-
sus de comunul muritoriloi Din cele ce putuI vedea nu-mi
facuI o male idee despie frumusetea cascadei, i intr-a-
devar mä intorsei cam desilusionat de la aceasta priveliste
lush ful nedrept , cricI a doua zi imi daduI samä despre
toatä frumusetea el, chid putuI s-o contimplez la lumina
soaielui in toat& intinderea el, si nu numai in parple a-
cele pe cali cadea lumina artificial& in sara de mal inainte
A dona zi tiecul fa! asi prin aceleasi incapoI pentru
a ajunge la cascada, i atunci avui esplicarea poi tei pi in
care ti ebue sà treci si a francului ce trebue sa-1 platesti
pentiu a vedea cascada Nicl mal mult MCI mai pulin,
oatnenii ail pus stapAnn e pe acest admirabil spectacol si
at facut din el un obiect de speculape, lucru care jicnesle
mull impresiunea frumosului, dud ea se imbineazd cu a-
semenea mizeril omenestf Frumuseta cascadel este insà
stinghiritd si din alta Imprejurare anime cascada este
imprejurata pe ambele sale maluri de zidiri, raid de care
exploatarea el' ar fi fost peste pub* Ea pare a cuige
deci Intr-o casa, i Inconjui imea cea frumoasa a naturei
libere si nelncatusate lipseste splendidulul fenomen
Cu toate aceste neajunsurL efectul piodus de cata-
racta este uria§, maI ales chid te cobori la piciorul el
privesti apa cum se piabuseste In jos cu o putere si un
zgomot infernal Acest vuet este impedicat a pat' unde
www.dacoromanica.ro
 93

mai depai te din causa inaltelor zidiri earl inconjoard cas-

cada i awl se gäseste mulocul de-a scoate din punga &a-
lätorulut 50 de bani, prtn oferirea unui mantel impel ineabil,
care sa-1 fereas36 de stropiturile cacadeT In asemenea mo-
mente, and mintea-14 este perdutä i mima 41 bate ca o
repejune indoitLt in fata rapttorului spectacol, a viti mina
In buzunar este atit de deprimatoi, in cit Iti vine sd dai
dracului pe top Elvettenii. Dar re sA le fad 7 Sant oameni,
§i cautä sä tragä folos din toate priveli%ele pe care le in-
fäNazä f tumoasa loi fait
De la Dachsen, dupd 10 minute do cal:Arnie ca dra-
mul de fer, ajungi la Safuza, de unde poi merge la Con-
stanta si pe batel Alesei acest muloc de transport, insä
ctil6toria pe Rin nu presenta in aceste pärtl nici un in-
teres, cut ant mai putin pentru mine care v5zusem tablou-
rile admirabtle desf4ut ate de lacuille de Como, Maggiore,
al celor Patra Cantoane si de Zug Tot alit de panda este
sträbaterea marelui lac de Constanta, rare nu se deose-
be§te prin nimic alt ceva, decit prin insemnata intin-
dere, cale pe la mulocul sn, unde ambele sale mania' se
plerd aproape din vedere, Kt face efectul unei rntiti Arest
efect fa cu atit mat pronuntat cu cit ridicIndu-se un vint
puternic, avui pe vapot L spectacolul nu plea produL ttor
de apetit a boalel de mare In sfirit dupä multä scutu-
turä, amnsei la Lindau, de unde in 7 ore berm' tnä
puse in Munchen
Aid stAtifi cite-va zile spie a vizita bogatele
de picturd si de sculpturä, §i dupd acea plecai la Ischl pe
care il pärdsil dupa zece zile de ploae aproape continua,
spie a ma intoarce in lard

www.dacoromanica.ro
 Lacul celor Patru Calltoalle

Vazusem in mal mulle rindurl Lacul celor Patru Can-

toane, supranumit nu fárà cuvint regele lacuillor sviterene ,
dar in tot-d'a-una mai mult din fuga, rara a putea gusta
cu deamatuntul inaltele luI frumusep In anu11893 gasiiii
ragazul tiebuitor sine a da fluirá unel dorintl de mult
bränite. Vroisem intai sá ma a§ez pe Burgenstock, pozitie
inaltatá ca de 600 de metri deasupra laculul, penti u a-ml
putea satura privirea de intiusa oglinda a apelor sale, dat
negásind acolo nicI o loctunta, ma hotArna a rämänea
Lucerna Aici irisa facind centrul pieumblaillor mele, nu
läsam sh tieacä o zi, fail a inti eprinde cite una in luan-
tatoai ele luI impreituimY Dimine*, putin dupa rásaritul
soai elul, apucam cu piciorul pe drumui ile saü cal árile ce
;N'al puesc pe malunle apei , lar dupa gustale, cmd caldura
incepea sa aula mal vid, luam vaporul spi e a cerceta sta-
tiunile inwate pe incunjurul luI , safi ti 'asma penti u a ind
afunda in frurnoasele cimperni ce-1 incumara Sara o pi eum-
blare in barca saü cu un vapora § in mirnatuia, inchem o
zi plina de neutate intipariri Fie cale din aceste moduiI
de stramutare avea farmecul säu, i din fie-i are am miles
cite un ir de amintirl ce lacesc i vor de a purui ea,
ca ni,te icoane luminolse, In intunericul vietei de toate
zilele
www.dacoromanica.ro
 95

Cum sh spun 61 insä, cele ce am vdzut , cum sä de-

scriu, in cuvintele särace, minunata bogältie a vieT realitall it
Limba are doar in primul loc de tinta a transmite miel, si
clac& ea trezeste icoane, aceste trebuie sd se afle de mal
inmute in constuntä Ideile nefiind decit o räsfringere a
lumei din afarä in mintea acelui ce le incheag5, Cu cit
mal palidà tiebue sA fie aceastà rdsfrmgere in mintea acelui
cbi tila le ttansmitl, si cit de slàbit trebuie sd fie acest al
doilea räsunet al aeveI celeI mindre si Impundtoare I De
accea simt cb, de si gIndul met Infiel bintat pare cd' \lea
sh sfilrime ingustele forme in care le nevoit sd se inghe-
mas* I eteaua de fier a limbel il sine pe loc si nu-î dd
vote sd desfAsuie largue si puternicile sale aripi
Dar e asa de dulce a reproduce pim mis ginditile
ce-II fiiimintä mintea ' O cugetare sclisä te priveste par-cá
de sub umeda cernealà , cind o stergi, o refaci si o poleestl,
ea samänä a lua o forma tot mai deplind, si cind in sfirsit o
vezI tira"' it'ä, ea pare a41 su' ide ca portretul unui ptietin
dm pmazul ce-1 cupi inde Cind vor ti ece aceste rinduli,
pe sub oclni aceloi ce ail väzut lucrurile descrise, se va
intimpla poate ca un cuvint fericit, o itildnlain e de gin-
diiI pottivItä, si 1 echeme, ca prin lovitura unei vArgutI
nbsdi dvane, in mintea cetitoruldi, incintätoarele tablouri ce
ail luctt cind-va sub ochii MI la lumina soatelui, sat ail
licdtit pe sub genele lui, la zarea amurgitoare a visätoatel
lunI Cel ce nu a avut felictrea de a le vedea, va fi adus
cel putin a visa fturnusetile descrise , si de cite-ori visul
nu line el in viatd, ciliar locul lumei aevea l

Intt-o dirnineald apucäiii pe coasta stingä a lactiliff,

peste podul cel mate, pe di umul ce meigea spi e Kasta-
inenbaum, una din stapunile cele mal apropiate ale vapoa-
aelot ce me] g prin biatml de Alpnach Soseaua, netedd
ca palma, se asternea acoperitd cu un praf alburiii, intie
douli tap,ane, de un veide de smaragd, zma4uite cu flori
de m'in si presurate cu pilcuri de copad de deosebite
soluri, mai ales biazi sati mi, care pe partea dinspie lac
1.5i dAdeat mina in o pinza aproape neintrerapta So-
www.dacoromanica.ro
 96

§eaua cotigea lacul, cind mal pe mal, chid maI pe de-

parte, t sclipitea valuriloi, luminate de soarele ce se tu ca
necontenit, patrundea mud mai viti cincl mai slab, pi in de-
siut franzisalui Nu este mai fi umoasa privelite decit ve-
derea unef ape prin pinza unel pdcluri Ttemut al uncleloi ,
insotit de scinteierea soarelul pe ginga5ul lot joe, se stte-
coara pun mreaja Visuta de frunze, ca pun un painjini
interpus nitre oduil §1 tabloul la care ptivesti Formele
ast-febil zarite paica ar Ii din alta lume i ar ttimite nu-
mal resfringelea lor, in aevea ce ne incunjuta , pare cä
le-am visa, de si le videm cu ochil, sail mat bine, pate
ea am privi, in zatea mintei noastie, icoanele unuf becut
cu atita mal indepartat, cu cit mieaja e mai deasa Cind
pinza de padure se ingto,ea, ripmdu-mi ca totul vedei ea
laculul, paie cä diagile 1( cane, ce fusese cind-va, diva-
Hari in intunericul uitarei, t apoi 'far se facea o lamina
pun tasatura frunzeloi, aacele icoane lar Olean ea se a-
tata pe orizonul minteI mele Dar cu cite alte amintni ade-
-Orate nu impoporam eü vedenule chntre ftunze ? Ttecatul
intieg se trezea in mine, mal apropiat satt maI indepartat,
tot-d'a-una insa Om de acel farmec de melancolie raspin-
dit peste luci tulle ce ail fost cind-va a care nu an si
mal fie Dulceata ammtitel i duterea piet dei el" se arneste-
call in suflet in o miteastra imbinare, dind natere untii
smittcnint nedefinit, al caruia cumpana insa atirna mal mult
pe pat tea tristetel.
Ast-feliti pierdut In gmudurl, eram dtts de puctou e,
Etta cuget i fara vointa, i numai prin o imboldn e in-
stinctiva, rodul vointei impale
Ajungind la Sanct-Niklausen, fost sat de pascaiI, prefa-
cut in o impreunare de vile pentiu calatouT ce doresc snip-
tatatea, diurnal aii e§ia chiar pe mat ginea !multi!, apucind
pe o limbd de pamint ce inainta putin in el, la'sind lii dreapta
pinza de padure Se desfácu de °data inaintea mea o ve-
dele de o nespusa marette, cate md opt' pe loc In fata
mea se intindea lacul, de o colara galbana autie, tasfunta
de undele sale din vazdubul intieg ce Om scaldat in
o partí ai zatoare Soarele ca cit se urca, ca atita 1äs stí
cada pe pamint o plome de laze dogoritoare Intreg 01 /70-
nut eta aprins, t nesfirita intindere parea un cuptioi utie
ce avea, diept bolta, rotunda tat ie De ceea pat te de apa
www.dacoromanica.ro
 97

se n'Alca o grämadh nesfirsith de colme, dealtui si muntI

ce se ni cati, unele duph spetele altora, ca ni,te trepte u-
riese ce ducean cata ~ti Cei de pe margmea laculul,
acoperitl cut päduti de un vel de catitelat si infibgind palcä
adincile lo/ rdcläcml pAnä In fundul apelor in care se As-
fringeati, pästrail aspectal viá al nemillocitel realit4 Cu
cit insä se indepät tal', cu atila formele lor deveneati mal
vapoioase, mal aeriane trupurile lor se arätati ca
In o usoairt gaya de aburi lummosi, lar piscurile ce plu-
teati pe deasupra, paread tesute din o urzdlá de raze din
ce in ce mal sträveme ce se peidea Otra orizon, in oceanul
de lummä ce inunda total
Pämintul intreg se palea prefacut in arätärI ale vrtz-
duhulul , total era asa de limpede, asa de usor I Munti u-
riesi, pädtu I' intunecoase, präpastiI in floi Atoare, ghetai I 1 ed,
casLade spumoase, total era invälit in una si aceiasi mantie
de ltiminh tremtudtoat e , päreafi inste fine inchegärl aeriane
ce trebuida sa disparä la cea d'intiiti adtei e, desfAcindu se
In etettil din cale ele se tesuse
In stmga, departe, muntele Right se rIdica lin si trä-
gánat, Jai in di eapta, 'Matas desemna pe cet capi icioasele
lui crestatui 1 , drept in falA Malta Stansethorn cata soa-
rele ce atdea de-asupia-I, conul tul cel ascutat Lacul tra-
mitea cátrd cerid abui al undelor sale, muntil Isl descope-
reafi capul invrilit pänä atuncl In comanacele de negurl
care se despt indeau de pe eT In forme fantastice Unid pärea
cd incununa un pis% ca fumul unui vulcan alta! ca se
clatind la vint, ca mina panrt a uneI ui irise päläral altul
parea o luntre mare ce se despi 1/mese de pe un virf pen-
ti u a luneca spie un altul Si nu apucaI bine a ptinde
pe una cu ochil, cd cele 1-alte se schunbau, se prefäceati
in ma de chipuri, tot ata de repede pe cit de nestmpt,
pentru a se stinge apol si a se top' in noianul tird fund
al luminel. Sub cäldura invietoate a soai eluï, blazil de pe
lingá lac, päreafi cà pirhe sub nävälitea sevei ce-1 hränia ,
auziaï paie-cá cum ciestea haba de pe marginea drumuluT
In intreaga natura sus in cet tul depättat ca si jos pe pa-
mintul pe care stäteam, \gata circula ca o putere uriastl,
giäbindu-se a trät másuratul traiá al vei el De st ni( I o
frunza nu se mica pe al burT, de si niel un val nu p/esnea
pe lac, de si niel o pasere nu ciripea in crengusi, totusi
www.dacoromanica.ro 7
 98

credeam ca aud tacerea §optindu-ml In urechY, si din In-

tregul imens orizon pat-ca se iidicä o mare stmforne
pentru a serba pe Dumnezeul a tot ce exista, pe datato-
rul binelul, al luminel si al vietel pe pamint, stràlucito-
ruT soare
O räcoare adiete vernta de pe ape umplu vazduhul
cu mireasma inabalsamata a braztlor piintre al carora frunzi§
se raqira Sufletul era transportat in regiunI superioare,
se desprindea de trup, pentra a zbuta Cata acele sfere
limpezr curate, unde se zarnislea lumina, parasind gre-
°tul lui invali§ de carne si de case, t devenind nutnal
suflate curatä., täsatuta de raza, caldura invietoare. 'Mana
cá träiam flinta mea se facuse una cu totul ce me incun-
Jura, 1 Cu toate aceste, in adinca uimite, simtiam rasu-
nind o nota melancolica : simteam o dorinta nelamui AA,
ceva care iml lipsia, ca o dut ere ascunsa
Pm o ieacÇiune fheascä, con$ttinta existen/ti mele
oprii se desfacea din sinul natureI, in cate penti u un
moment se afundase 7 o /Jota zbirnäitoal e räsunase in al -
monta natureI, ca o coardä ce s-ar rupe la o liara Tocmal
cind mal puternic bate valul vieteI, simp ca pi in instinct
si raraa te &di, cá totul penti u nol este ti ecator ,
In curind se va a§terne o paturá de Orna pe ochn in-
minunatl de frumusehle naturel ea moat tea va veni sa
stingà penttu nol sttälucirile ce ne incinta Simteam Mal
mult de cit imi dadeam limpede samä, c,a acei ~Vi fi u-
acele dimburl coltorate, acea pinza de apa in cate
se oglindiat, acea tesaturä de aer .51 luminà, vor iemanea
pentru vecie, pe cind ochml ce le tesfringea se va cufunda
In noianul mormintuluI Se Veme in adincul fitntel /Dele,
simtimintul nimicnicieI °multa fatä cu fotmele vecinicel
naturi
ebut 'tusa sa má zmulg din contemplatea tablouluI fet -
macator, cacI carnea cate si ea parea a h fost inlaturata din
alcatuirea fiinei mele, incepu a cere cu putere di eptul el
la trata Preumblarea In aerul curat al dimmetel avuse
efectul sail neaperat §1. asupta stomahulul Cu toata ru-
§inea mea, trebui sä-mi mai tutisesc a-mi era foame Va-
zind la fereasta une case, pe cate nu inteleg pentt u ce am
mat-o drept un bit, o fetita scuturind cu mate putere
ni,te covoare, o intiebaull daca nu mi-ar putea da un paliar
www.dacoromanica.ro
 99

de lapte? Cum nu, zise ea, rog sà a5tept4i pupil pe acea

bancA". MA asAzatil jos al privirea pe lac, In adAstarea
bAuturei rAcoritoare DupA vr-un sfert de oarii, vAzind
nu mal vine, Intrebaiii o femee din casa de alAturea Ea
imI respunse ca degeaba asteptam, cAcT acolo nu ar fi os
pAtArie, ci o vilh particularA Ea mil aratA unde ast putea
gAsi ceea ce dortim Cind intk depart= inspre locul a-
rAtat, vAzui pe diavolul de tata iinpreura ca o alta, rizind
din toatA imma, dupA o poartA i arätindu-ma ca degetul
EI dar laptele, o intrebaiti ? Nu ail venit inca va-
cile, respunse ea, si o rupse de fuga pe niste scari in
sus, impreunä ca tovArAsita eT, de pätea ca se nAi use
casete sub picioarele lor Tmereta fericit'A, Imi ziseT
surizind !
II

Alta datä, apudiiii pe malul sting al lacului In spt e

Meggen In loc insA de a merge pe drama! ce lungeste
chtar marginile luI, luAl un altul ce ducea mal pe deal
si care. cind uica, cind coboria, trecind pe L. deosebitele
vile presurate pe malurile apei Schimbirea necontenitA a
inAltimel de la ewe catarn la tabloul ce se desfIsara Ina-
inte-mr, &Idea pi iveli%.eI un caracter necontenit schimMtor.
Cind uicarn pe un climb, lacul 'Area ca se coboarA i im-
preunk ca el i dealurile ce-1 mArgineati din partea cea-
l-altä, pentru a se sin mar, cind ei ma coboriam Cu cit
ma inaltam, cu atita coloratia apei se schimba, luind un ton
mal albàstriú, privelistea palea ca pierde din via sa na-
hurt, pentru a imbiAca fot mele Inchipuirei, ale unel lucrAri
de artä.. Nu mai auziam clApocitul valurilor, nici sfirutul
ioateloi vapoarelor ce stratAma suprafata apei , nu mai
videam pe,ti saltind in vAzduhul inflacarat, penlru a se iuca
oare-cum ca moat tea la apoT a cAdea lar in elemental ce
le dädea NJata, nu mat ma'am ca °chit rnicatea bratelor
st a corpurilor luntrasilor, in leganatea el cadentatä,
cate impingeaïl spiintenul lor vas Zariam numai dunga
sat& in urmA-le de vapoaiele ce pAl earl luntri, de luntri
ce sAmAnaa coil de nuci , din sAritui a pestilor sclipea nu-
maI o ploaie de scintei pe supiafata laculut , mar legAnai ea
mutA a valmilot se insamna numai pun Astringerea ra-
www.dacoromanica.ro
 100
zelor solate pe jocul vecinic acela al crestelor lor Lasarn
pleoapele sa se aptopie unele de altele si pill] ttemui ge-
nelor, ptiviam la incantatotul tabloil ce lua tot maI mull
fotrua unei vederni zarite pun vis, apoi inchideam ouhil
de tot, pentta a-1 iedeschide numai prin clipite Rhea
ca-mi sttafulgeraii ptin minte dragele icoane, pentta ct se
ascunde apoi lara§I sub intuneticul pleoapelor mele Nu
este mtilo mai minunat de a te bticata de frumusetile
unet ptiveliltl, de ca a o face sh tend' in aa scurte las-
timpult pun lumina cot*iintel Acela metod aplicat la
luciarile de atta, le face sd insie inaintea mintei, de oate-
ce formele lot intsdpenite pat a executa intr-adevai, in scut ta
chpita, miFatea ce o infati§aza , Klima pal e a se indeplim,
piootul a past, gura a suride Contlastul intre nuFalea
atatatd i incremenirea for mel dispare pentru un moment,
crezi a vedea fotrna aevea, in loc de teproducetea
fixata pent! u vecie Acuma cautam insa, prin privirea
trerupta, sä ailing la un iezultat tocmai opus, sa fiKez pen-
tin un moment natura veCinic schimbaloare, sa state,' in-
ce," pentru o elipa formele el cele pm ut ea in mirare, s'a
prefac natura in tabloa, dupa cum alte dap inaintea con-
ceptillot artistire, vroiam, pi in aLelas mijioc, si Indite ta-
bloat in naturd
Intre arta st natura e o aptopiere atit de mate, melt
arne,tecai ea uneia cu cealalta ne pal e lac' ni cel mal firesc
Arta nu e frumoasa decit atuncl cind poate fi luatd chept
natura, dar nicI natuta nu e fiumoasa decit atutiLt cind
imbraca forme attistue Ttebue oate deci ea atta sa fie
ealistä 9 Ce vra sa zio,a acecista 9 Sa culeagd ea toate mat-
dal tile acestei vieVIi sa le incorpoteze in fat mele sale, spre
a s oate din ea tabloutI 9 De stgar ca nu ci dupa cum
nattu a, nu poate tot-d'a-utta sa ne dee intipatirI placnte,
aa nial atta nu trebtue sà leproduca dta nataia, decit a-
cele parti ce pot imbraica forme estetice
In curind, alta pi iveliste a laculai me întäii Inca st mal
mult in aceastl cut gete de gindiri Amnsesem la un loc,
uncle drumul langea pe o indepat tare destul de mai e, rum-
p-tea lacului pe su Swaim era plintata de ambele el
parti, ca ni te paternicT arboti de teid, flezati la o egala
indepattate una de altA, i al 6/nor cotoane aproape a-
tinginda-se, taiaii in spie partea laculuI, nito boltt sime-
www.dacoromanica.ro
time, pi in erne se pi evedea privelistea Jul Boltile cuprmse
Mt] e al boa alcatuiafi niste devaiate privazurl, care, tar-
mut ind nesfusitul macar pe laturI, adincea inca fiumuseta
sincunjurata. In maiginirea din care resarea impunatoarea
natuia, ea parea mai vie, mal frumoasa, mai stralucitoaie
Inostarea era raseumparata prin Ulna intiparirei Par-ea
vedeam tablocui ut lase, atirnate de cute nevOzute, pe ne-
shrsitul täi lei

In o zi plecaiù spie Fluelen, statte din capätul opus

al laculul, cu scopul de a raminea acolo peste noapte Cu
mine se sui pe vapor, un englez bogat cu care facusem
cuno,tinta la Sweizeihot, cel mal mate st mal vestit otel
din Lucerna Dupa el mergea un groom purtind pe brat o
IncbrcAtura, de cate nu-mi dadui sama ce putea sa fie
Pe vapor achea un vint cam racoare Cum puse piciot ul
pe vas, Englezul gräi cile-va cuvinte catra sluga lui Acesta
sconse Un termometru din buzanai si li raspunse ceva
Vand pe Englez cautind in buzunar un poi tofel i dupa
ce II i asfoi, spuse gi Arm catra sluga lui alte vol be, pe cal e
nu le auzinl bine, dar pe care chiar daca' Je-a1 fi alma, poate
nu le-asi fi inVales. Vazui pe groom punind incfircatura pe o
banca i cautind cu rapejune in ea In acest rastimp Englezul
se desbiacase de haina kit de deasupra Sluga desfacu un
moi man de paltoane, blanT si pardesimi i egad cu male
Oboe, dar nu gasia, repetind mai multe goddarnmurt
neaparate Englezul med incept' de-odata a stranuta, in-
toi cindu-se eatra mine, imi spuse cu amaiAciune Joate
milloacele le intiebtuntez spre a mentinea in jurul meu o
temperatut a statornica si a nu lam, si ma vezi cd am ca-
patat iarasi un afurisit de guturaiil l"
Cum ajunseM la Fluelen, me' hota'rnd ca sa fac pe jos
o pt eumblaie pe soseaua Axenului, care se intinde pe malul
laulul inapoi spre Brunnen Cum iesi pe ea din Fluelen,
incepe a urca , trece peste un pod, pe sub care cuige un
§ivom de munte ce da In lac, zbutind 1nspumat peste un
tunel, sApat pe sub fundul Jul Drumul pe aid', aproptin-
du-se mereti de lac, incepe a fi apaiat dinspie el, cu niste
biine, mai apoi cu stilpì de piatra, care de la un timp se

www.dacoromanica.ro
 102

piefac intr un meterez neintrerupt, cima tipa dinspre lac

devenind din ce in ce mal lilaila si mal prä'pastioasa De
la o vieme ajungl la un colt ce esa asupra laculur, ca un
balcon ui las. Druinul e taiet, aici in pintecele stincel, a ca-
reta cap pare a se pierde in nouri, lar picioarele se a-
funda adinc dedesupt In lac Cind te tntorci spre paretele
de piatrá, te aptica groaza, vazind acele tul nurl uriase ce
se ridica sus, tot mai sus, si care numaI, prin tarta mate-
rialulul lot, se mal tin in picioare, caci dupa legue greu-
tate', ar trebut sa se prabusasca peste indraznetul calátor,
ce se incumatá sa. se apropie de ele, si sa-1 Ingroape sub da-
ramaturtle lor. Aplecl capul pe spate, pana ce te apuca a-
metala, si nu parvii a vedea crestele stincilor. Trupul gol
al petrel tesä pletutindene la tveald, lipsit de camasa de
tarba, Cu atIt mal mult de hatna, mal acopentoare inca, a
arborilor Unde si ande vr-un biet btad ratacit si-a gasa
local sa crease& pe un colt mal' rásarit, din cremenea cea
moatta Cum al intors spetele de la aceastä priveliste in-
grozitoare st te uiti spre lac, te cupinde o incintare fara
de saman. Admc sub locul pe care stal, se asterne ca o
oglinda. apa cea mindra. MuntiI se prevdd in fundul el,
colorindu-I pinza ca cele mal bogate rdsfringerl Lintstea
el atit de deplina se coboara si in suflet , par-di o mina
lubita te-ar desmierda pe frunte De-o parte frumosul, in
toata a ha straluctre, de alta sublimul ca impunáloarea
lui maretie Si-ti stä pe deplin in voie sa treci de la o sun-
tire la alta, sa aduci in suflet saù tremurul sati incintatea
N-ai decit a-ti stratnuta «hit, cmd pe munte, cind pe apti
La coltul intorsatureI, cade stinca asa de dtept in lac,
incit a trebutt ca soseaua s-o sparga prin un tunel, spre
a-si urma calea Tunelul infgosaza spre lac, marl descht-
zaturi in forma de uriase bolp cate plind lardI, ca si in
arcurile dintre ta, frumuseta nehotarita a natura In priva-
zul unor márete tablouti". StatuI acolo pina in sara Arun-
cam pletre in lac o m'Asuran] tmtpul ce trecea n'Ate ve-
derea rotalor de valnri, proventte din atingerea apet, si su-
netul ce-mi lovea urechea E Ostia In mijlocid egal cu 5
secunde Imi adusail aminte de formula matemattca, pen-
tru calculul inaltimelor din ca'derea corpurilor, care este
R
S =-_. T V, aden spatml este egal cu repejunea mtjlocte,

www.dacoromanica.ro
 103

inmultitd cu p6tratul timpuliii, i aducindu-mi aminte

iepegiunea in prima secunda, este apronpe 10 m, si a-
plicind-o, anal cA stam de-asupra laculut, la inOltimea de
125 de metri Oare de cit de sus priveaii la mine virfurile
stincilor9 lata lucra ce de sigur niminea nu 1-ar putea
mtisura, prin metoada intrebuintati de mine, cOci picior
de om pAmintean nu cred sá fi atins sati sh atingd vre-o
data feclorelnicele lor
Pantul In care stam deasupra apet imI phrea cu atita
mal inalt, cu cit addugeam in gind la a hit indepArtare, a-
dincimea cea insOmnatä a apelor, care In acest loe intrece
300 de metri i ca toate aceste htul infricosat era acoperit
si Mirilla de un invalis atit de fermeator I Afundurile eraii
ascunse sub valul cel moale al apelor, colturile stinceloi
dispaleaii sub perdeaua oe le acoperea Vedeam o °gimdä
lucie ce, ca un ochiii plm de magnet, te fermeca si te a-
tragea spre el , auziam numat tactul linistit al valtuilor ce
se fringeall de mal si ca o voace dulce strabatea In sus,
monotonul lor cut, imbundu-md pat-ca indata sd cobor In
rdcoroasele lor adincimI Paread ca inginä dtaga chitare a
zinel apeloi kit Goethe .
Ah I wusstest du wte wohbg's 1st
Dem Fischlem auf dem Grund
Du stiegst herein so wte du bist
Und wurdest erst gesund.
Ah! de al 'ti tu ce desfatat
Sta peqtele pe prund,
Te al cobort aa cum eqt1
Spre sitnittate-n fund

$1 intr-adevar, ce ar trebui pentru a pune un capdt

frumusetilor, dar si zbuciumulut acestei vieti Un salt
peste meterezul apardtor Cite-va secunde te-at Invirti prin
aer apoi o clapocire in apa ce s-ar deschide, spre a te
primi , citi-va stropi aruncati in sus si recazuti inapoi
Peste cite-va minuto i cercurile trezite pe suprafata la-
cului s ar stinge cu incetul , valurile, o clip& stingherite in
leganatal lor, ar reintra In el, si total am fi zis, Si lucru
curioz, cind te uii mal mult timp spie adincime in lac
www.dacoromanica.ro
 104

11.1 vine par-cä aceasta pofrt ingtozitoare, i cu toate ca te

reline tiemmul fricoasei CALM', =tea par-ca te impInge a
face pasul cel fatal De unde sa" provina oare aceastä a-
tragei e a abizultri, fenomen atit de cunoscut, dar atit de
putin exphcat9 Este o indepArtatä ui mate a legeI aN 1-
tatitinet A sta sus, nu este o asazaie hleasLä pentru cot-
pui Ile gtele Ele ttebuie st tinda tot mat mult spie pa '-
tile joase, spi e a se apropia de centrul parnintului Ma-
teria neconsilenta se supune orbeste acesteI legT neinduple-
cate in sufletul constant ea tiebue si se piefacä in o
tendinta Intelectualä, (ale nu poate fi alta ceva de cit vroitita
de-a executa ceea ce corputile brute indeplitiesc fat a de
vroinVA, i daca' tattunea nu ar vent sa tetrad pe mil el
ar trebtu chiar sa ascultä de acea fatalä. lege
Inoptase si tot nu mä putean deslipi de farmecul ce
mä cup' insese O pinza tot mat gioasä de umbre se
tei ilea pe toata natui a Lacul palea ca disparuse spi e a Lisa
inlocu-I o groapa cumplita, o prapastie in a calm neap
vägaunä se stingeati siline1e ede eI. De-odata zarii sub
mine o stea, aped alta, si alta, constelatiunl intiegrtpoI
calea robiloi , ha o stea chiat tam o dungä pe cerul sub-
pamintean ce se intinsese la plcioarele mele Lacul refleta,
in litnpedea oglinda, spatturile farä fund, si eu nemer-
nicul, flail de paw, stäteam cuptins Intre dote). nesta-
situri
De od, ta rty,-te sunete arrnonioase päi neck a-mi atine
auzul. Ce s'A fie 9 Erail asa de dulLI i pareail ca yin de
la o asa de mate indepai tale I Pat-cd se smart de pe lac
spre mine, si larasi pare ca se coboriaii din indltimele va/-
duhultri Un moment avul iluziunea ca el a armonia sfe-
relor, rasutietul noatelor adincl si a acoai delot ce ra,at
din inväi tirea milmanelor de cot put I ceresti ce umplu spa-
nemai mitt In cumnd insä iná convinseiii ca acele
sunete aveati o originä paminteasca Un punt luminos a-
parea pe lac din spre Bi unnen Mergea lute, apiopiindu-se
escind mereil in pi oportiuni Eta ulti mill vapor ce venea
din Luce' na spre Fluelen si care aprinsese fanaiele luI in
intuneiecul noptel. Pe el se afla o bandá de muzicanti i a-
tacitori ce desfatati pe calatoti, cu bacatile mutate de et
LULL u curios, mi se pain cd bucata ce o executati, toctnat
chid tieceati pe sub 'Mahal balcon, uncle et' má aflarn,

www.dacoromanica.ro
 105

aNea un cai actel lomänesc, j Cu bate aceasta, eia un

vals Cunoscul indata insä, ca era Gangutul 1111 Schelety,
ewe se doff). la Viena i in Austria, o fusese inválat §i de
muzicantii de pe vapor.
Cu eit \ratio' ul se apropia, Cu atita be facea in Jut
lui o sfeiä mai mare de luminä Vazut intai pm cap, -el
arata tot Ma mult coasta pe care se in§irail fanaiele hil
coloi le deosebit galbän, ro, albastru, vei de Cu cit Main ta
mal spie mine, cu tibia se desfäcea cite o lung4 diià de
lumina coillspunzätoale, in valurile peste caie tiecea Cind
fu diept in tata, se coboriail din el pink la adincimI ce
plead nesfuote faol de lumina coloi atä, pe care neagia
lui cutie plea ca luneca inaripat'a Muzica atunci lovind
in On mechile i °Lila fermecall de inantätoarea
stäteam pe deplin sub imperml fiumosului, ce inä
cuplindea pe ambele cal pe care el poate sti abate catrà
sullet, prin vëz o auz Elam submgat de puterea
sinituilloi. De guidit rum. voi 136' nu eta, tot ce era
absti act in mine dispäi use, o ma prefácusem par-cà in o
mapiä foto §i fono graficä ce räsfringea in ea vedemile
imegistra sunetele, cu deosebue nornaI ca ei a o mama
vie, care piicepea u simpa La fl umos intiparnile din
Cind mä intorceam, fui ajuris din urmä de o comparne
Intl eagä de ve'ocipech§ti ce cobotiaii aria §oselesi, ducin-
du §i de capestre cali lor de frie. Al (ham lul Romint I
, rnuntele nu scapä de ei)51 apol pale cäL
nu läzusem inti-o zi nu lelocipedist pe apä Pe apä. 9 Cum
se pate Prea blue Era calare pe un velociped, care in
loc de a mica iota Lu caucmc, invirtea o meta cu lopeti
ce, batind in apä a acele a le until vapor, faced sa Ina-
inteze barca cu o male repegiune Se int.elege ca ea mal
micA aplecate a lui in o pal te sail in alta, putea sá räs-
tom ne ((llama, facindu-1 pe el cal §i pe luntie cäldrq, nu
spre mal mai ea lui multämire , dai naiba de om se tinea
tapm, ca i chid al fi inghipt o frigare i zbuia pe lac
ca un tiicoliciù
IV

A doua zi, dupä ce tiecui inca-oclatà tunelul munteluf

St Gotthaid, i 101 dejuriul la Airolo, ma opili spre a lua
www.dacoromanica.ro
 106

prinzul la Goschenen i ajungind la Fluelen inapoY,

urcal pe cel de pe urrnà vapor, care trebuia sa ma puna
noaptea in Lucerna
Pupil timp dupa plecare, soarele se cohort dupa muntn
ce \Tema pe dreapta Umbre din ce in ce mai lungi se
asterneail pe apa, pana ce treceati din colo de ea, si se
urcaii pe clina malultil opus, ca rnste balauri mincatori
de lumina De si vaporul nostril mergea in umbi 5, sus
In vazduh, se vedea cà soarele era Incà deasupra orizonului,
cad razele 1(11 stralucitoare 11 umpleail Inca Caldura lui
se simtea ca patrundea in& din inaltimi catra noi, prin
patura interpuselor umbre Piscurile de pe main' din pal tea
rasarituluT inotati Inca, pana la jumatate, in rosietica lui
lumina ewe parea ca lupta Cu valul necontenit crescator
al umbrelor ce se urcaii din adincile väI Ca o apá neagra,
ele parea de-odata a se Malta i acopar un colme in-
sorit, stergind de pe a lui frunte straluctrea ce-I invalea ,
si acolo unde umbra pusese piciorul, nu mai da inddi Apt
Urmariam cu interes aceastä lupta intre lumina si intunerec,
lupta ce trebma sa se sfirs,asca prin izbinda eeltiT din urma,
pentrn ca a doua zi dimineata sa fie la rindul lui rapus,
alungat i suit sa ascunda prin pester' i vagauni Tre-
cusem coltul de la Brunnen, cind i pricurile cele mai in-
departate i inhobotau in negru Sow ele asfintise nu numaI
pentru lac, ci i pentru toata lumea din acele regmni.
Numai in vazduh, sus, eatril bolta invinetita, se mai vedea
un stol de raze aunt' pierzindu-se catra inaltimele ceresti
Erail si dispara si ele, aprinzind par-ra pe cer multimea
stelelor ce izvoriall tot mai nunieroase din noianul nesfirsit
Inoptase
Vaporul isï urma calea cu repejune batind apa cu
rot& sale, cum bate paserea aerul cu anpele el Cu ell
se stinsese lumina, cu atita parea ca se string mai la o laird
calatoril de pe vapor Se formail tot grupurl cunoseup
intre el saú necunoscuti inchegail convoi birl, schimburi de
Wei' E stateam la partea dinainte a coral:410', singur, dus
pe ginduri Auziam in lini$ea noptei sforaitul mainei, lo-
virea repede a lopetilor de la roti i clocotirea apei taiga
de ele ImI pärea ca ma due catra alta lume , cá in curind
vaporul o sa se prabusasca in o vagauna fail fund, eft
acea ce-ml aparuse do pe so5eaua AxenuluT In sara de
www.dacoromanica.ro
 107

mal inainte Nu still pent' a ce, dar acest mers lute si sfo-
rditor al vaporulur, pe unda inegritä de funinginele noptel,
avea ceva infloiator Omul insa ca bate se deprinde si
dela o vreme scapaia de aceste cugetdrI apasatoare si la-
sam sa-ml rataceasca °chit prin Intunerecul ce ma incun-
jui a De si noaptea era adinca, tottisI era prevdzie, si prin
zarea el, se rdsfird intreaga natura Inconjuittoare Dar ce
priveliste stranie oferea ea ochilor ce sorbiail cu lacomie
slabite licdrui ale stinsei lumml ? Bogatia formelor dispa-
ruse, umflaturile si coloratia deosebita a stincelor, aspectul
si vdpselele vegetatiei, deosebirea intre aproape si departe-
totul se stersese, pentru a lasa numai liniamentele margi-
nitoare ale ridicaturilor pamintului pe zarea mai prevazie
a ceriurilor Figura malurilor !Area desemnat.a ca carbuni
pe o lung pinzä, ce se Intindea de ambele WO ale la-
culni Aspectul ce-1 avea disparuse odatd en bogatia si co-
loarea care-I dadea viata Rdminea nurnaI scheletul tormelor
architectonice, fail nici o poboaba Invietoare Toate dealu-
rile, top muntil, chiar si in depdrtare coltoratul Pilatus
pierduse pi oportnle lor erati cut totiI mal mid, mat ne-
insemnatI , pare-ca treceam prin o decoratie maestrita, tdieta
din carton negru, alipita pe un fund mat deschis
De-odata mi se para cä crestäturele desemnate de maim I
pe vinetala pInzeI vayduhultil se intunecail tot mal tare si
ca fundul pe care ele Its:it-mil, devema mai limpede, tiaai
straveziA Incepurd sd se zareasc,d pe firmament Arbil de
raze, ce izvoraii din un centra nevazut Inca, dar care
umpleail tot ca mai mare vicamune bolta cereasca Inte-
lesdia ch luna trebuia sa rasará, si de-odata la un colt
maI putm inalt al malului, care lasa sa se deschidà o a-
dinca perspectiva asupra lumei muntilor, vazuI in piisloapa
a doll& piscuri coperite ea ghiatA, o lumina scInteitoare ce
parea a-s1 trage focal pe de-desubt Putin timp dupd aceea
o geand ca de flacarl epdru in fundul prisloapet, care geanà
se tot man, rotuncindu-se, pand de-odata ea sari din lu-
mea cea-l-alta, de unde venia, pe orizonul acestul pamint.
Luna rdsdrise, umplind tritregul firmament cu blinda el
lumina. Ea se indlts4 destul de repede asupra muntilor din
care se desfäcuse, multurnita par-ca de a se fi desprins
din coaja pamintulul Se rldica tot mal sus, leganatd de

www.dacoromanica.ro
 108

ploptia sa cumperme, usoarà ca un glob de foc, ce ar

zbui a Mil nefirsit De cum apaiu astiul noptei, tot
aspectul natuiel se schimbk ca prin minune Malutile pi in-
ti e cale tiecuseui pinä atunct ca ignite niste decolapi
zugiävite intunecat, luark larAsi formele lor depline, aeve,
de dimbuil, colthci si munp, copei itl cu vet dedtä. , colo' a tia
stinceloi plintate cu paduri se desemnâ din nod ocluului,
obosit pänd atunci de umbra cea adincä , natura relua tar
foimele sale depline, cuprmse de tel dimensmni, in locul
uncí ciestäturi de umbie mal negre pe umbia mai clara
a cermlui , ea recistigA iar trupul säu firesc, ce apäsa a-
supi a unei temehi st nu mal pea numal niste jocuri ale
fantaztei, mite in väzduh
Toate aceste forme insä, de si aevea, gieoae si phne,
Wail, sub lumina dulce si mistelioask a luneT, un aspect
fantastic , ele peer' mal mult visate decit väzute, i in
vIsul eel treaz sub imperml duma te aflaï, i se pärea ca
o lume din alta timpuri se ,Ittamittase in ale noastte Ma'
apropiam de pat tea. lacului uncle putetnicile metereze ale
But genstockului inainteuà in el Cimperalle inchipuite din
yremile geologice päteaü La se intrupeazä' inaintea ochilor
Anima lele ui lase ce im popot aúpe atunci pämintul, le vedeam
thgi ämädite in iut ul frumosului lac Malurile Jul, cap:1ms
inghebosete, luaü sub pinza de lumina, pe jumatate stra-
vezie, aspectul unoi mamup, mastodonti saü vierI ni iesi
cc vemse din lurnea muntilor sa-si tide labele in undele
adinci 51 se umple vastul lor pintece cu apa läcoritoate
Pal ( 6-1 asteptam, la apropiel ea va pot uluT, sk-viiidice fu aer
uflasele lor trompe, i child niste ppete inflotätoale, so
rupä de fug inapol spie crestele inuntilor, fäcind sa se La-
tiemule paraintul sub tropotul copitelot lor Dar ca cit
mä aproplam de formele incäntätoare, imbrobodirea lor
fantastica dispärea, penttu a redevem ceea ce era intr-
adevär, bloc un unase de piati t fixe i nesträmutate, plintate
in adincimea laculut Apol vapoi ul se indepärta de ele,
mi le mvälea lumina visätoarei lurni , tat se inhobotaii de
negut a noptei, i aspectul lot fantastic, coplesia iatäsi mintea
inmarmuritä de attta fiumusetä, de atita incintale
Cid ma apropiam de Lucerna, un vuet si o miscare
neobichmitä imi lovi auzul Se &idea o sal batoare nau-
Pea Lacul eta cuttierat in toate pi tile de o multime de
www.dacoromanica.ro
 109

Nrci §i de vaperu e pline de lumini de deosebite coloii , ma-

lurile luI, incovAete in tot ma de potcoava, de la un capat la
altul, pii eat" o pindi Litutd de fanaie, lâmpi, lampioane
focuri bengalice Toate otelurile, a§ezate pe munti, de pe
G-utsch, Bur genstock, Stansethorn, Right i Pilatus aprin-
sese cite un sotre electric ce luminail din depa'itaie ca
ni te marl lucefuri coboritI pe p;imint Pe Stansehorn al
cal ula chum de fier funicular trebtua sh fie des( his chiai
zilele arelea, intreJga cale de sus pind jos, era iluminatd,
tremurul flacarilot se Orea corpul unui lung Maur ce
se zbAtea pe coasta muntelui Lacul rabfringind in quail
lui, aceste lumini de deosebite coloii, putere i apropiere,
pbrea a apiinde sub marea de apà, o alta de foc
St ay ti ecead zilele una dupd alta sim team repedea lor
curgere, tot mai piapastioasd, cu cit se apropia tirnpul
trebuia sa pAiasesc acest izvoi Ierinic de neshi§ite emo-
titini De $1 viemea pärea cd se opre,te cit timp qtateam
sub fat mecul loi , ea pleca §i mnl repede la goana, dupd
aceed, de indatfi ce mintea mea leinchpea sub impenul cu-
getfirei Frumosul are doar freest efect minunat dsupra Qu-
fletulu", de-a face sa disparti conceptia timpului eu care e
imbinata curgei ea §i sfiritul, a fdce st ipai a luci ut ile
i

in formele loi vecinici §i neperitoue Cugetarea rationala din

potrIva II ieaduce aminte lumea aevea ce nu std met un
moment pe Mc, ci se saumba i se preface necontemt, im-
bracind sA fie la moment o forma, spre a face din ea sa
invie altele Dn fi umosul este numai o insaiare un VIS
i

In curind realitatea se ins;-ircineaza sa te detepte din el

www.dacoromanica.ro
 O sufre pe Pilatus

Pilatus este un munte, a§ezat aproape de Lucerna,

pe malul Lacului celor patru Cantoane E mai inalt de
cit Righi cu vr-o 400 de metri, mult maT drept rasa §i
mal ripos decit el De cit-va timp s-a fácut pe Pilatus un
drum de fier cu roti dintate, spre ui care in vitful lui,
al( I se afia un otel incapator §i prea bale Intocmit, unde
poV sta peste noapte i dual petiece mai mult timp, da-
ca te piinde gustul a pm la nouli §i pe pai tea lor de
deasupra
Drumul de fier care te urca pinä in virful munte-
lut, este mult mai repede decit acel de pe Righi, cima
lui ajunge adese oil plecarea maximal& de 48°/o, mai pe
Jumatate apropierea de verticald, constructie de o indraz-
neala ne mai pomenita Calea este tam% mal toga in
stinc,a, ç1 adese orl nu este mat larga decit a fost de ne-
vole pentru a§ezalea §inelor, cuprins& fiind mire un pa-
rete urie§ de piatra .§1 prapastii infrico§ate, cu adincimi ce
trec une-ori peste 1000 de metri Vagonul, bind mat lat
decit osnle iotilor imbucate in §une, cult te afli in el, niel
nu vezi pamintul ce te sustine, ci iin fei e§tile vagonulut
privnea se cufuncla de °data in noianul prapastiei Tot
tunpul al intipatirea ca" strdbaff o punte, aezata la o a-
www.dacoromanica.ro
 111

metitoaie inaltime deasupra vaei peste care tied, §i viind

nevrind, tiebue Ali !merit lini§tea sutleteasca Cu toate
aceste, 'lid un pericol real nu te ameninta, cad mai in-
tat rotile cu dinti se imbuca orizontal in scripetele de o-
tel, §i nu veitical, a§a ca fac cu neputinta o ewe a va-
gonulul din vine, apol la cea mal mica serintire a ma-
§inei, ni§te popiitorI puteinici stavilesc vagonul pe loc In-
crederea deplina a calatorilor in siguranta de! §i face de
asemenea sui§mi pe roti dintate se taspindesc pretutinde-
ne, atit in Svitera on .st pe amrea De la 1871, chid s-a
deschis penttu prima 'parä un chum de tier ett dint! pe
Riglii §i ping asta-zI, nu s-a Intimplat niel aid, ma ni-
caul amtea vre-un accident Ba numai odata s-a intim-
plat a§a cm., en ultimul tren ce coboria de pe Right
in Odombrie 1883, §i cate ducea spre vale mal multe o-
biecte de la otelurile de pe culme, ce trebuiall inchise in
timpul ieinel Vagonul fiind plea incarcat, peste gieutatea
iegulamentaia, se rupsera frinele, §i vagonul Cu locomo-
tiva apticara la vale Cu o rapejune furtunoasä, se dadu-
ra peste cap, saiind din §une in prapastie, unde se zdro-
bud in mil de bucati de ascuti§urile stincilor Ma§mistul
avu timpul sa sard Numai un bucatar sarmanul ce will-
cea pojijia casnica de la oteluri, TO perdu viata in aced-
sta penmen e
Sui§ul pe Pilatus sine mal mutt de o oara, uicarea
ne faLindu-se decit cite un metru pe secunda, . 1 tot a§a
§i cobori§ul Pupa timp dupa ce ai parasit statiunea Stan-
stadt, apzita pe maiginea lacului, pieizi din vedere pinza
de apa, intrind in launtrulmuntelui, pe unde singur a fost
en putinta a se tam calea Rar numal §i pe apucatele se
mal zare§te cite putin umeda cimpie, peste care te inaltI,
§i in tot timpul suiulul nu vezI apioape decit Aim u-
riae, piapastil ametitoare, paduri seculare sail treci prin
tunelurI§epte in totul din care until in destul de lung
In deobte, drumul itl face o intiparire cam apasaloare,
fund ca al inainte numal grozgua munteltv, rara ca ea
sa fie Intovarg,itä, ca In ealea de pe Righi, de desfásu-
rai ea uneI priveli§ti incintätoare pe fata lacului §i pe dim-
penia mal indepartata Acolo sufletul ti-e impartit ¡litre
teama instinctiva a urcareI In aparenta primeidioasa, §i
incintarile aduse prin intiparirile frumosulul, Pe Pilatus
www.dacoromanica.ro
 112

drumul pirind mult mai pruneldios, simtamintul conser-

vArel individuale este mai adinc rÎso1it , el ar ligni pi o-
baba atar intipät irr ft umoase, dach ele s ar artita ochm-
luï ingrijit , acesta neavind inmute I' decit partea mito-
iätoare a muntelui, fallí al sail fartnec hnititor, nu se
naste in suflet o luptä inti e frumos st fric, ci intaphi 1-
rea grozavulul adhugmdu-se catrh acest din urmà su-O-
mita, toropeste mintea si o nernulthmeste eind al aluns
SUS rhsufli cu imite! e si, daca esti ctechnclos, îti fa t I o
ci tice as unsa, ca al scapat teafar Suisul pe Pilatus mi
ate nimic fetmechtor, si dupa ce !ti multdmeste ctu iozi-
tatea, nu dore-,,t1 sa-1 reincepi
Otelul este intors ca t'O spte \ralea inchish prin ca-
le al urcat, asa (à vedetea din el este thimurith de tuste
stinci ni iese i goale .si de Tuste präpásta ce par fara fund
Atoas' intiptitire tntrisaitoare anasà asupra sufletulia,
dupti ce te aflt in siguranth la ferestt de camerei Numal
din dosul otelulta se aula o terasd, de pe care se deschide un
otron nemärginit si de linde ochial poate à se d'ande
deoclatä st aproape ve] tical In los si)! e bazi muntelta, li o
adincime cam de 1500 de metal Une oil un nour mai le-
nes se titie träganat pe sub odu, interpunindu-se infle
et st alea adincä, t apol trket, incet, ttäglndu-si man-
ta 7drentuith de sInt, desropere cind ni, cind colea,
cite o parte a tabloului ascuas de el //mutile ce ser-
puesc la baza muntelui prin vetdele cimpiei, par nis'e
re de ata si dach trec pe ele carti, caT saü oarnenT, aces-
tia samaria' a fi numal niste punto misrätoare
Ptivind in los de pe ametitoare inalttme, mi am pus
o mtrebare Pelara ce oare lucrutile vázute de sus in los,
de la inältiml, pat mai miel decit privite la aceiasf dis-
tanta in plan °monta! ? Acesta este un suntimint obstesc,
si mi se va intilni un om care, ut cat h o inhltime rhiar
nu pi ea mate, buna-oarä un turn sh nu sa mire de cit
de una Ii pat lucrurile de sub el
Chestninea nu poate II explican numal pe cale i ti-
ma a opticeI, pun aceea c unghtul vizual sub cale se
vid obiectele s-at micsui a, cind privim la ele in ditecf,r-
u.lea de sus in jos , cut' aceasta po-tte sh se intimple cu-
ra penti u obiectele ce staä vel tieal 1;10 cu pämIntul, nu
penti u acele ce ad o intindere paralela, ori7ontala, i pen-
www.dacoromanica.ro
 113

ti u ca e pi tvirea de sus nu micpreaei unghial vizual

intalege build oara, ca un copac vtizut din inaltime sa
ne para mai mie, decit vazut de pe planul pe care el se
intru cit II videm tot mai malt piin cretettil sari,
dar nu intalegem pentru ce am vedea mai mic un car,
o grinda, un om culcat, i aa mat' departe
Ctedem ca expItcatea acestuf fenomen trebute can-
tata si in pat tea pstchologica, st nu numal in cea fizt-
et a intipaiirtlor °chilli nosttu este deptins a masu-
ra proportaile obtectelor de la distante orizontale, i cind
e adus a o face pe lime verticala, este stramutat pe un
Limp pe care nu e deprins Dar nu nume atitd omul e
invatat sa traiascii pe pieptul pamintulut, i oti-ct 3p
e a nivelului obicinuit este intovaratta de o intiritne de
nelint te, chtar in carml cind inaltunea nu s-at putea im-
bina cu tea ma pentru conservatea individual Din a-
ceasta cauza se explica ametala de cate sunt cuprini a-
cet nedeptini cu urea' ea inaltamtlor, chitir ale celot mai si-
gure Oil ce inaltime, pusa sub un om, II scoate din si-
guranta sa personala thspuit teama, fie ea cit de ne-
iationala, ca ar putea cadea Distanta de sus in jos inspi-
ra omulut fricl Acest simlAmint ate insa de efect mat 1-
rea cancel ce I produce In cazul nostiu, distan ta pale
mult ma" mate decit este in realitate, i, ca o in mare, o-
Inectele vavute la acea distanta se par mal mic".
- In cm Ind insa, cugetarea mea fu raptta can a un alt
CMS de ide" ce se iapot tail mai Inuit la o interesanta in-
ebare estetica, anutne la efectul pe cate-1 ate tnaltimea,
de unde stai, asupra fiumosului natutei
Este de nettigaduit ca o inaltime modetata spore§te
fat mecul unel cimperni, i nu este aneNote sa ne dam sa-
ma". pentru ce Mai intai, ori-ce inaltare din regiunea
unde se desfaura Nita omeneasca, te subtrage de la a
ei intiurire, te pune in fata natutei ca o oglinda ce las-
fringe numal razele frumosului, fara a se imparta§i °a-
le cum la viata pamintulul, acea lumte i acea
seninatate sufleteasca ce te far mal in stare a gusta inti-
parirtle estetice Aceasta pe pat tea subiectului.
Pe acea a obiectulta, chive= privita de la o tali--
me oate-care, se desface inti-o mal mare intindere , par-
tile deosebite din acator intiolocate fiumosul se alcatu-

www.dacoromanica.ro
 114

e§te, se grupeazà mal deplin spre o totalä intiparne, $i

cele mal' departate leatí rolul de cadru pentru cele mal
apropiate, un privaz el lusa§ fruimos Cimpenia vazuta de
sus ie aspectul unul tablar zugravit, mai mult decit acel
al unel vedemi aevea. Se adauga cata frumosul neasa-
mana al naturel i acel farmec al frumosului artistic
care are puterea de a piinde cerul, luna, stelele, maz ea
chiar infinitul in privazul ingust din 'Arete Cu cit
decI mai puternic, mai impunator, trebue sa ne atinga
insu.$ natura, cu proportule el cele vaste i m'arete, caid
ea iris* este prefäcuta in un imens tabloi inaintea o-
chilor no$tri
Lucrul se sclumba cu totnl de pe inalirmele cele mai
precum de pe Righi, mal mult inca de pe Pilatus La-
cul celor patru Cantoane, regele celor sv]terene, cea mal
frumoasä imbinare cu putinta de munte $1 aré, ne apa-
re de pe mie§a staturá a lui Pilatus ca o balta 1àtit, in
rmilocul unor mosinoale si incunjuratä de un t'irán§ de
ierburi apatice. Forma luI cea atit de framintatä si care
incinta ochiul pun neasteptatele schimbarl de intiparlrI,
vazut6.' din o singulä ochire i desbracata de privazul cel
frumos al muntilor ce o incuniuth, lea aspectul uncios
unei cracatqe desmadulate Ora$ul Lucerna .$1 toate in-
cunjurimile, atit de incintatoai e cind treci pm ele, se prind
In monotona uniformitate a unul $es ce nu mal infato-
§aza mai niel o variape in formele sale. Frumosul s-a
teis ea total de marea indepärtare si, din regele lacuii- -
oi sviterene, a ramas numai o caricatura.
Prima pentru care frurnosul trebue sä dispata la o
indepartare mal mare, este iara$1 ri,or de gä'sit Inhpari-
rea frumosulul provine mal ales din bogalia formelor si
din contrastul armonios intre tonurl i color!, intr-un cu-
vint din nesfir$Ita varietate a natura Aceste elemente a-
le fi umosulul nu pot fi tusa percepute, daca indepartarea
din cale sunt privite, intrece o margine oai e-care
Pe cind aceste cugetäii se resflraq in gindul meit,
auziam necontenit pe lingä mine inminunäri asupra fru-
museteI tabloulul ce se destIsura la picioarele noastre
arula santimint räspundeati oare aceste exclamatium,
cine avea dreptate, ei sail multtmea ? Cred cä acei ce
admirail privelt§tea, amestecau douà suuttminte cu totul

www.dacoromanica.ro
 115

deosebite, dar care pentru miniale nedeprmse ea caracie-

marea mal finä, si mal precizä a cutremurilor sufletetl,
pot usor fi luate unul drept celalalt. Cugetele mal pe de
a intregul nu Nor deosebi decit sinatimintele cut totul pro-
tivnice , bung. oatä, nu vor amesteca nicl odatä ura cum-
birea, dar invidia sail dorinta de 15',zbunare va fa usor lu-
atii, drept urä, si de aceia al attta mal usor vor ameste-
teca ele simtimintele mal nerersonale, de indata ce -Nor
infatosa afinitOtI si asämhnäil Simtimintul frumosului
era amestecat de acei ce se inminunail de frumeata
tabloulul, ca alt simtimint analog dar ca toate aceste
totul deosebit, acel al sublimulul Ciicl cine poate tägädtu,
ea toatä disparitia formeloi incintAtoare ale LaculuI ce-
lot patru Cantoane, ca privirea de pe Right sail de pe
Pilatus nu pi oduce cea mai puternia intipärne asupi a
suiletuluï, st pentru a putea judeca in kola intinderea el.
acedstO covirsitoare intipärire, vol incerca sA scbitez un
iásaiit de soare väzut de pe Esel, o stina miasä ce se
inalp Inca cu 300 de metti peste locul ande este watt
otelul de pe Pilatus
Nodpiea incepea a si reti age manta el de umbre, de
peste cercul intins al ormormlui st inti-o parte a luT, spie
lAsOrit, tegituta intunericulul eta pared sparta de un but
de raze necontenit ciescAtor De sub cupola imensä, räza-
mart de marginea parnintultil, izvorafi tot mar departe, cu
en lamina ineinta, cirdurI nesfirc,;ite de munti, grOmaditi
until peste altul, care päreati cg, inaintea7ä spre rasa! it,
indesindu se tot mal mult spre potpie luminei Unit
din el apäreau, din umbla ce-1 acoperea Inca, imbio-
bofliti ca o mamma de zäpadä ce albea chiar din 'tutu-
nei ec, altil, lipsitI de atara podoabä, stOteail mal negri ,i
mai posomoriti lingä fiatil lor 0 grup`a de nouri, ea foi-
mele fantastice ale unor zmeI din povestl, stateati de sti a-
jä. la poarta tamlul, pe care era sa iabä, din adincimile
in care era cufundat, stalacitorul soare Pinza de lumi-
na se tesea tot mal bOtath pe tam ceriurtIor, invOlinci
in albeata el strOvezie, pinza umbiitä, a nopteI De odatA
coltill anal nour sus asäzat se colorà ea o vie rosalA El a
pi an t s'ageatO aruncatä de arcasul ztleI, prevestitoate a-
propietei sale sosirl CarInd garild bälaurilor nourost se
acoperwa at carnal si ca oci u, ca st cind ar fi Lisat din

www.dacoromanica.ro
 116

corpul lor cel plin, sa le curga singele ca care se hiánise,

apoi trupul lor intreg incepu a at de, ca in o vapae din
ce in ce mal fiel binte
Pe partea opusa a ceriultfi, departe, mult departe, la
márginile Apusulul, incepuitt unul cite unul inunpl a se
colora, mal inttil in galban, apoi se aprindea pe ti unte-1,
fie carula din cel inhobotap cu ntifiatne de &ata cite
o stea stralucitoare ca un diamant ce i 1-a[ ti pus in
fi unte, spre a saluta pe astrul miel. De si mult mai nicle-
partatt decit no' maI departe cel putin pentru nol,
(del pentru soare ce deosebtre eta? el il Vázuset a mal
intái, cticI eiaü mai inalt: decit piscul pe care státeam,
st-1 salutaii ca o scinteire, in solemna lor mutile F.t it
marI de lumina incepura a aptinde intregul lasärit i cu-
iind diva aceia izbucni clocotirea unei tnäil de fot, (e
palea ca. via sä se reNeise peste otizon Peste cite-va mo-
mente globul de aut topit ii mata muchea in prislo ¡pa
unuI munte, apol se desfácu repede de pamintul ce \ Oht
S:1-1 retina', i se indita in cerilla, stralucttor si =din.
Soarele räsatise, lumina se revársase pe pámint
Asemenea intiptiiiri nu apartin domenialuI frumosu-
hit Insopte de o teama, de un cutremtu al intiegei nol-
she fiint,, ele trezesc in noI, pun (ontiastul intt e mate-
tia firel u nimicnicia noaqtrá, cointiinta personalitatel ca-
re tocmal dispare in contemplatea frumosuluf. De si a-
ceasta trezire se Jaa. intr-un chip intunecat si de cate nu
ne puteiu da bine sacra, ea nu exista mal pulir) puterni-
ea i 'v'e, omul se simte zdrobit fatil cu maretia privi-
11;teI ce se desfauiá mainte, i ruin instinct el simte cu-
ttemurindu-se in el legatura adula. cale 1 utte%e Cu to-
tul ce-1 incunjuiä Pe ciad fi umosul te face sa uitl per-
sonalitatea, sa te cuhinzi desavirit in a luti contemplaie,
uitind chiar cd mal trdeI sublimul incordeaza pina la
gradul cel mai extrem simtimintul existentel personale,
nu insa ca existenta egoist'ä, in plactica arestel lumi,
ca un element hanscendental in suml naturel lusa% O-
mul rtisfritigind neintáleasa nattua, se rásftinge asupta
ploprieI sale neintalese fapturI , el se simte ca tacind
te din totul acel imens pe cale in zadar se fiárnintl.
mintea ca sd-1 pätrund5. Se cutremura finta luI maintea
necunoscutului , dar in loc de a se cutremura de gioaza
se cutremura de faimec.
www.dacoromanica.ro
 117

Acest simtimint al sublimului ne cuprinde i atunci,

cind cerul inflactirdt, billidat de mil de fulgeie, stiabiltut
de trasnete ale caror sunet se repercuteaza de inmiitul ecoil
al noutilor, revarsa un potop de n'a pe parnintul innecat ,
san' cind plum pe fdti linistita a oceanului faca mal -
grni, acarur aluiT mol 51 cadentate vin sa mingiie naqi-
pul de pe mal, sati cind de pe slinca malta ce 1 domina
videm acelas element infuilat de bien-ni-ea intul ni, izbinii
cu uria$a lui putere stavilele cei pun hotai In uniste ca
in l'une, natui a infatcnaza adese oil priveli,ti ce ti ec
peste marginile humosnliii i, imbinind incintarea sutletu-
lul cu tearna de necunoscut, prefac acest simtimint in a-
cel mal adinc al sublimului
Cind ma cobor am de pe Pila tus, vazui o floare de maze-
riche ce cre$tea pe marginea drnmului Intinzind mina din
vd(ron , o culeseia Usuta, ea imï va aminti penti u tot-
deduna mnmentele petrecute pe Pilatus De ce este °are
vida omului atit de scurta, clnd sunt atitea luciurl fi u-
morse de vAzut pe pArnint

In vâile inane.
Parasind Lucerna, am vrut inainte de a ma desparti
de Sviteia, sa dail un ocol prin regiunea el' cea mat
malta, spre a indeplini o lipsä ce tirbise tot-deauna ta-
bloul zugravit in mintea mea de intrpäinile acestel nea-
samanate tari Planul calatortet ce-mi propuse,,em sa fac,
era urmatorul sa ies îiìtai ca trenul la Arrolo, de ceca
parte a muntelui St Gothaid, i de acolo, luxid o Usura',
sa trec inapoi peste acel munte pina la Hospenthal, apoi
sa ma abat la Fuica i sa vizitez ghetarul ilonului,
reNin la Hospenthal i de acolo pm) Andermatt la Go-
Khenen, la intrarea tunelului celuI mare De aici apol era
sa ,,chrmb trasnra iaiíi pe balaurul inaripat, ce ne duce
peste pamint ca repegiunea fulgeruluT, spie a ma intoar-
ce in tara
Tiecui pentru a patra oarä, pe cala cea admirabila
ce urca din Fluelen catia tunel, §i o tevazul poate ca
mal mate interes, decit in datile anterioare, cad canos-
cind-o, ateptam la fie ce pas sa reapara inaintea °chao.:
www.dacoromanica.ro
 118

mei minunile neasehanate ale acestuI dium Aid gäsilli

pnlejul a face cite-va observatil asupra repetä"lei impre-
siumlor Se spune adese orT, cä reptoducerea unel intipa-
rirl ce a fost primitä odatä de suflet, produce mal putin
efect decit atuncl, chid pentra puma card IL atinge Se
iosteste ca de obiceid intr-un chip prea obstesc, un ade-
var relativ aplicaba numai in oare care imprejuiarsi
Cind impresiunea ptimitä nu are vre o insemnatate deo-
sebltä., este inviderat ca leproducerea el este perceputä
cu mal putina pläceie decit intäia °aid Aa vedem o o-
iperetä sag o comedie de intrigl sati o farsa" comunä este
nviderat ca nu vom tinea mult a asista la o a doua re-
piezentatie, cluar dupá ce un timp mal indelangat ar des-
paiti pe cea de a doua de cea d'intai Ea a atitat numai
curiozitatea noasträ i, odata aceasta multumita, nimic nu
ne mal atrage spte a o 'idea din nod
Cu cit insä valoarea estetica a intiparirel e mal mue,
ca atita se va toci mal putin smitul nosh u penti u ea, st
de cite oil se va infätosa pulejut de a reimprospala
cuget icoanele ce ea le de%captä, Il vom imbrätosa cu
pLIcere Cine poate spune, ea de '?1 a vazut pe Hamlet,
pe Misantroput, ati auzit o simfome de Buthoeren, mer-
tura din Tannhauser, sail a ceta o poezie de Eminest u,
n-ar vroi sa le mai aria, sa le mal vada, sa le rwil" ci-
teascA Inca odatä §i Inca ()data, i de 10 oil si de 100 de
oil? Pentru ce? Pentru ca aici nu mal e in joc nutnal
multdmirea curiozitätel noastre, dot inta de a cunolste ceva
necunoscut, ci acea a undf simtimint malt mai adinc,
mai vast i mal puternic, simtimintul ft umosulul care nu
ale nimic a face ca acel al curioziratRI
Bucurarea sufletului nostru cind vine in atingeie Cu
el, nu piovine numal din aceia cä, videin ceva ce pinà
atunci nu cunoscusem, Inca memo ea sa poate inlocui ac-
tualitatea intipätirei Ea Ls1 are priona in multumirea sun-
tunlor noastre, in pIacerec nemijlocitä, desteptatä in su-
flet prin intipärinile väzulul i ale auzului, sail prin ti ozi-
rea icoanelor inchipuireI, si aceste efecte nu pot fi nicI o-
datä inlocuite prin facultatea mal mult san mai putm db-
stracta a memoriel , ha din potiiva, memoria aid in Ice
de a mullärni mintea, o atip si o zaddieste, si palidele
figuil ce le putem revoca cu ajutorul el din fundul con-
www.dacoromanica.ro
 119

stuntei, se giabesc a-st improspata si a-s1 reinvia puterea

la atingelea ca pricina lor zemislitoare
Ajuns la Atrolo de ceia parte de tunel dupa ce in-
sdrase, petrecul noaptea acolo La ma mi se servi o bu-
telca de minunat yin Italian Astt moscato spumante, ce
improwa ca L ampania st aduce cu ea la gust Dian-
neap, la 6 oare, plecaram ultra regiunile inalte Trasura ce
trebtua sa mä duca era trasA de un cal de munte mic,
dar vinjos , carticierul era un Italian inteligent i vorba-
iet. care in tot lungul drumulul imi atrase marea amin-
te asupra mat multor lucrurl interesante, pe care de alt-
fella le a fi putut trece ea vedelea
De si eiam In August si soai ele stiälucea rn toga'
puterea lui pe un cent' impede ca cristalul, totuf aerul
eta indestul de rece Vintul ce aluneca pe coastele ghe-
t tutor, in Jos catra vale, aducea pe aripele lui raeeala pe-
ste care sufia. Apucalam spie munte, caie malta deasu-
pia tunelului puternicile sale strattul de stinca. Sui,u1 e-
ra lin si traganat, incovaindu-se drumul In toate partile,
spite a nu depäsi dina hotarit5. de 6°/0 pe care o piistrea-
va in tot cursul suisultit pe cit. i a coboitsulut pe cea-
lalta parte a muntelui
Airolo a8ezat la 1100 de metri, este incä incunjui at
de paduri puternice de brazi, dar tnal sus, pe la 1700 de
metri, vegetatia incepe a se inicsura, apot a disparea in foi -
mele et mai lnalte, numal leibuti i floil singuratice mal
impodobesc pe ici pe colea salbateca stincA Mä opream,
din cind in cind, pentru a culege cite un exemplar mat
trumos, mat interesant, din plintele alpestre Unele din ele
eiici de o delicateta de stluctma uimitome,.;1 te mum-
nail cum putea natura sa se intirzie a lucra asa de bo-
gate increstatuti in frunze sail a astei ne atal delicatep
de colorit pe petale, acolo unde traml veiel este asa de
scurt i moartea iernet atit de lungä Natura devine din
ce in ce de o sillbatlicie mal Impunatoate , Ind un vuet
(Mont vietet, afara de calcatul greoici t suflare a puter-
nidt a calului st din cind in mild cite o pocnituia a bi-
ciului si o incurapre din partea carucerulut Cit despie
mine eram asa de tacut, ca auziam pareca in launtrul
med cum furca torcea firul el din caerul moqet
Toate sunetele ce atingeati urechea nu provineail decit de

www.dacoromanica.ro
 -120
la putetile mecanice ce se deslantuiati neopiite st libe' e
in aceasta lume supia-parninteasca Vintul vtjta peste mu-
chile stintilor, täinduse ca un uer de ascuttui 'le loi
pare ca era o coasa ce lisia in ierbutile uscate Ce glds
smistru Ce departe el a el de a produce dulcea melaneo-
he ce te cuprinde cind il auzi fonind pi in frunzarul pa-
durilot I Acolo este plin de ai morne, aducatoi de gin-
duil, tiezitor de suntiti , aice pe iecele inaltimï, pe go-
lätatea cietetelor descopente ale muntdor, el uscrt pateta
totul, i natuia i gindite i simtire Din cind in cind
tate o detunatura, iepercutatä de ecourile insutitets-
cunse in vagaunele vailor dincl, dadea o nota mai gi
la in salbatecul conceit Dad buc4I de stinca ce se i u-
peaft din ináltami si se pi abusatt in prripästil, iidicind in
cacle] ea lot lungi coloane de mm, datoute piafulul dislo-
cat de ele Paree-1 nite glnulele slobozite dala ]ad de gi-
gantff ce-1 pärasise
Sälbateca natura pi in cale trecl, coboara In suflet o
adinca tristela MuntiI ce inchid privelistea din toate pär-
tile, par a fi impietiirea unor forme monstruoase, re aft
stapinit ciad-va aceste locuil neumblate Unul pate un u-
ries Cu fata in sus, de a lungul ciestelot pe cale
stä culcat, eäscind un ocluil oibit Otra' spapurile ne,fit-
site , altul samänä cu un vultur ce ar fi fost pi ins de stincit
in momentul cm(' deschidea aripele, spi e a se indita in
vazduh , un al treilea, cu un urs puternic, a cäruia la-
be ar fi lipite de paraintul invii tova pe ele Mal depai te
se inalp, pe ciestetul unuI pise, o cetate m;ireata intaiita
pi in puternice bastioane, cu fer0,1* i 1:0 mail boltite in
stinca vie , pare ca teptal sä lasä pe acele deschizähni
largI, popoare intregl de flintI fantastice, din alte lumit
se prinda la jocuri i dantml pe tamanele godle
care sh,"
ale muutilor, rácoreasca diäeeasca lor fire in recele
ape ce se scut g din ghetare, sa tle7ascä apol pi in atin-
gerea lorf armecata fiintele impietrite din stincile munti-
loi i cu total sí inceapä o hola uriag, calcind t sfai d-
mtnd blocuitle de piaträ, sub puternitele lor colarte Cite
nu-ti trec prin minte la vedereq forrnelor capricioase Pe
le itnbraca goalele piscuiI la fie-ce pas cut bate ,i-
cestea, niel o ateptare nu se indeplinete , foimele in-
märmurite ramin astfehil, lipsite de viata, u numaI mintea
www.dacoromanica.ro
 1 21

trezindu-se cu milioane de ani Inapoi, impoporeazä aceste

pustietatl cu funti disphrute acum, ce s-ail desfatat ()da-
ta pe scoaita pliminteasch
Aiunseram la un loe (2200 de metii) unde popositam
spre a ochlini calul Pe pa] tea din stinga se desfacea
tnare thpsan asternut cu un muchiu verde si des. In frin-
dul ia'psanuluI se ridica o stinca mare ce palea ca/u-
ta acolo din un pise inalt ce o domina pe din darápt
ucierul imI spuse sh md cobor, ca sa-rni arate cesa Il
ui mala' Calcam pe covorul de mucliiú, ca pe o saltea
din cele mal mol , uncle si unde cite o mica floare de
munte, tala monotonia ft umosulul verde Atun,sI la picioa-
tele stincel, chlhuzul mea iml mata o inscliptie säpata
ea si care Incepuse a se steige DescitrAI mmatoarele :
4806 VIII Suvarovii victo! AS»
Pe alce deci cu vr o 90 de ani in urmh, vestitul gene-
tal rus tiei use Alpil Si cind te gindestl, ea pe atuncl
nu se asteinea minunata osea ce serpueste astd-z1
coastele lor,, natura era inch in toata a ei shlbhtacie ,
ca Suvarofl trebuise sa urce cu puterea bratelor soldai-
lot sal tunutile sale peste ciestele munplor, lama' inmAr-
murit maintea unel indrämell ata de suptaumane De ,i-
ceea si ce rarI sunt generalil care ail indiäznit sa-1 con-
chica ostui e piin aceste neurnblate N5WitinI Anmbal, Na-
poleon cel Mate, Suvaioff, iatá singuiele nume pe cate
istotia le pomeneste.
Intreagä aceasta vale a Ticinulul este pi esui ath Cu
intarituri pe care confederatia le-a ridicat in protna ha-
lle)" Ce ptichtoase 'ti pat lucratile omenestl, foiturile
bastioanele ridicate de el hita cu acele iidicate de natura
si ce risor este de a intaii o pozitie asa de tale prin ea
itiSà1 9
Popostram la ospipil, unde prinzlitil i mä maI inca!:
zlia puta, si apot plecaräut si), e vale
Dupa ce cobointi o buna parte din muntele St Go-
tai cl, ainnseiù la Hospenthal, de unde insa, In loe de-a ui ma
rnai departe cara Andeimatt i Goschenen, apucairl lar
la deal in directia munteluI Furca, al calma pise domina
glietatul Ronulul, una din- minunile F,ivitet Calea str abate
Jai piin un sir de cotiturI pe maiginea na mildo' si se
urca incet dar statornic catre regiunile supeimate Dupa

www.dacoromanica.ro
 122

vr-o doué oare de mers, ajunseid la Realp, min sat de

munti, asezat in mijlocul unui tapan de un verde inchis
si dulce Pina sa adape calul, apucänä pe jos inainte, nu
pe sosea, ci deadreptul prin iarba deasa u mirositoare, pre-
suratä. cu floil de munte din cele mal rari i mai inte-
resante In capatul tapsanuluï, unde se präbusea de-odatä
o vale adinca i ripoasa de sand präpastuite, pe marginea
cAreia sarplua mal departe soseaua, se ridica un pise in
forma de con drept i ascutit, de pe care viderea se
adinceste pina In fundul väei asternute la poalele WI De
Lus se vedea, in adinca indepartare, un Liu foi mat din apa
ghetardor , dar valurile MI nu se zaleati miscindu-se , pa-
read inghetate, luciu pe care eral plecat a-1 crede i din
priona recelei temperattuei Cascadele ce se repeziati de pe
coasta opusä a largei i adincei vii, pareaii si ele incte-
menite , vuetul facut de undele lor nu se auzia, Inca mis-
cai ea apei nu mat' era percepute nici prin väz, nici prin
auz Numai la o privire mai atintita vedeal din cind in
mid cite o =flare a unul val mai putei nic i d se pat ea
ca intreaga dunga de un alb cam swat se miscä asemene
until balaur ,cu capul lui in vale, cu coada Mire stincli
Cu cit urcam, cu atita Jar se sälbätäcia natuta st
ma apuca lar acea tristeta si teamä ascunsä, de care eram
aprins pe crestetul St Gotardulul Vintul sufla din ce in
ce mal vilehos , ceiul se cam Morn ase si ma asteptam, de
si era in August, sa fifi surpi Ins de vt e-un viscol cu zd-
padä. Din and in cind intilniam cite un turist cu bätul
lung de munte in mini, cu Warm impodobitä cu pene la
reed Fata tutut ora era ingrozitoare Nasurile losi si um-
flate, obrazul besicat, ochil ascunsi dupa niste mail sticle
ver71 le dadea un aspect uricios st räspingator In asa stai e
II adusese recele vint al ghetarilor, cate are ploprietatea de
a ataca epiderma, ca o materie cot ozivä $1 cu toate ,icestea,
Nedeal coborind clinele pia pästioase, särind peste crapa-
tuti, dindu-si drumul pe povIrni.,ele räpezi ale ptapastillor,
de te ( uprindea groaza pentru primejdia vietei lot Unul
din eI statea pe un pise, 'Malt deasupra soselel, Cu mantia
llutmata' de vint, razamat pe bät,u1 sau, in contra puterel
orcanulul desläntuit Pärea ca era zëul muntelul ce cherna
la el vinturile st furtuna Admitam pe acestl oameni ce-si
expun chiar viata, numal pentru pläcerea de-a domina na-
www.dacoromanica.ro
 123

tura, de-a pune piciorul lor aco'o ande nict cdprioarele nu

indiaznesc a-1 pune pe al lor,, numat pentra place/ea de
a st masura puterea lor marginita, al acea a naturei cea
mine $1 nesfusita
Dupa vre o alte pati u oare de sui, traganat, ajunseitl
la otelul de la Furca, un mic otel de munte, desalt de
indemanatic pentru locul uncle e zidtt, en multe camere,
insa mid si joase, pentru a incapea cit de multe in pi o-
portule luT restrinse. Cet tit sa-ml fiat be doué oti8 proaspete-
mi se raspunse ca nu sosise transportul ca ouele, $1 «la not
la rnunte slip gamile nu traesc $1 apor, chiar daca at ti at,
nu s-ar oua, din cauza fligului Cerra un biftek Mi se ras-
punse la noi la munte nu se afla tot-d a-una muschiti".
Cear,aful era cam intrebtuntat, cunt un altul mai carat
la not la munte nu se pot spala rufele asa de des" La fie-
care observatie sail cereti, ma asteptam cu vecinicul left en
,la not la munte " ,$1 renuntai de-a mai arata vre-o
pretentie, hotarindu-ma a ma multumt cu ce mi se va da.
Si intr-adevér, cind te gindesti cá otelul este asezat la vre o
3000 de met,' si intr-un loc asa de depth tat de ml-ce a-
sezare omeneasca, trebue sa fit multamitor, ca nu esti ne-
volt sh stat afara, sa dot mi in vagauna vre-unet stinci si
c't martinet buret'!" st elope! et Noaptea mi se pant ca otelul
intreg trebuia sa zboai e din loc, sub puternica suflare a N ltli u-
luT In vis mi se pant ea se desprinsese de pe stinca pe care
e asezat, si ca se ridica in chipul unni balon That! pat
peste munti $1 peste vat Vedeam sub mine spectacolul cel
mat mb.ret Mi se pärea ca pluteam, la o mare inaltime,
peste lumea minundta ce o vazusem la rasiiiitul sou elul
de pe muntele Pilatus O mare intreaga de munti, ca va-
lurte incremenite in fot ma de pseud, se aterneau sub
mine Val de adtncirra incomensurabile se afundart Intl e
pi apastioasele lor inallimI Vedeam sub mine 'aunt ca
nite ochunt de apa, mutt" ca dungi de matasa si maltimea
tot cretea mere(' , ma tu cana mat sus, tot m ti sus, tt e-
ceam de nouri, care, chid imi acopereati, mild imi deico-
pereatt incratatmul tabloil, dat $1 inflotatoarea prapastie
De-odata arca ce ne transpotta se low de ceva, poate de-o
planed.' sail de vre-o stea, $i incepuram a cadea en o re-
peiune din ce in ce lute, mat amelitoare Mergeam raffia
ca vintul, apot ca glontul, in sfii sit ca gindul. O stiasni;a
www.dacoromanica.ro
 124

elocnire, i mt tieziiti di ept in picloare, in mijlocul ca-

meid Oblonul de la fereastra se desprinsese i, ]zbit de
vint, sp'disese geamul si imprastiase !di amittui ile pina pc
p,ttul uncle doimeam MA' ginduù, de §i hezit in chip na-
p' asnic, la fenomenul psichologic, MCI aSta-ZI Inca' pe deplin
e\ plicat, al legaturel mapoI cu un lan rntt eg de ginclini
al moniee, al celul adus Inca in viata nee,ontintd a sornnului,
pi In o 1)1Am-fled zguduire din afarä
Emotiunea fusese aa de mate, ca. nu mal putuI
adormi , apol era chiai zma male Dail 6 °ate Avind de
gind a Neded ghetaiul Ronului si a Ind lnioaice tot in a-
cea zi pina la Goschenen, m-am sculat Gasii pe ea) uta-
sul mail Inhämind Putin timp dupä aceea, urcarn
iaii In pas intre o cotiturd de cale indata ce ti ecuI, se
desfaura inaintea ochilor meI pai tea de deasupra a gheta-
rulift, din care Ronul isi lea obii5la De la cotituiä, apnea-
ram la vale spie a ne apt (pia de un punt pe unde pu-
teai sd te coborl chiar pe ghetar Acesta pate a fi o mate
ce a inghetit in cIipa celeI mai stianice a el infullei 1,
atit e de coltoiata, de ruptA i de flarnintatd a 1M su pi a-
fatA Un Italian scobise in pintecele unui utie darab de
ghlat,ä, o petere maestritä, de care ne aproplai am pe o
cdiare stietaieta de o multime de piräia$e pi ovenite din
topirea stratulul de deasupra al ghetarului, a tins de raze-
le soarelui Mille de scurgerl se inttunese toate 11 cap-
tul luI de Jos in una singutä, care lea numele de Hon, si
menitä a duce in caldul aztu al Meditei anei, unda re( e
desprinsä din vu furile munt,ilor Poate se va Intl eba cine
va, ca vata intelege ca ghetaiul sd dele na$tere unuI
prin topirea liii dal llama, cind apa se solidified, cum
mai poate ea curge si ht hm matca ? Raspunsul std in
minunata chibzuire a nature Se t,ie anume, ci. apa al e
cea mal mare densitate la 40 deasupi a punetulut el de in-
ghetare i cd ghea ta se ehlateazd si este mal uoaiä decit
apa De alci uimeaza, ca apa, mai calda decit ghiata, di
maI grea decit ea, cade la fund, lar glnata, mal ieee dat
maI iloara, se tiled la supiafad Apoi ghiat_t fiind 'at)
conducaloare de cdldura, alcdtueste ea o llama penh u a pa
de desubt, nelasändu-o sd se coboare temperatuia saI

high* si ea De aceea, rimile si in deolite apele mai

intinse, in care rdceala nu poate pattuncle i pm in

www.dacoromanica.ro
 125

coastá, ingheatá numaI la suprafat§, lar in 15untrul lor

ratnin tot licvide Daca natura n-ar fi neut. excepOe ett
singurri apa, la regula a toate corpniile se i,ontra,9), la h ig,
N lata mtreag6 a planetel noastre ar fi fost perielitatá, ap
ar fi inghetat in intiegirnea el lama, triunfe n-ar mal fi
curs, elementul licvid s-ar fi imputinat pe pamint: petit
n-ar mal fi putut trai in fandul dpelor, toate flintele ar
fi fost lipsite de elementul neaprat al apel si existenta
annnalelori a vegetalelor ar h fost pusá in cumpand Ce
minunatti prevedeie a natineT, de a infringe ea ins4 le-
pie elcontragerea la ftigpentru a face ca putinp in-.
tretinerea vietel
eind ne mal amintim de ci. dlalt mare fenomen tot
aa de minunat al arrnontei intre nuttirea plintelor cate
inglut acida! carbonic si dad din ele oxigenal i respiratia
animalelor care inglut oxigenul st leapáda acidul catbo
111C, ne vine foatte greil de a primi tema o-irbel desAol-
tárl a puterilor naturei, si nu putem face altfeliti decit a ad-
mite o finalitate in lume, o creattune facuth de o mare in-
teligenta care toate le a &cut in chip inplept spie a se
apta si mentmea vi* pe plitnint
Dupá o jumatate de oará de colorue a $oselei pe lin a
ghetat de cdre te apropa piin parted Jul miila..ie, la o co-
titurd se desfácea de °data dintre mung malea ha fa p.
tara. Eta un strat de gluata gros de vr o 30 de n'eh 1
deasupra pämintulia, pe o Jatime de apioape un clulome-
tal si o lungime de vr-o 5. Obtria NI se ascundea in
prisloapa adinca formatá de mutila Gatterstock si Furia,
st de acolo se coboria ea o limbt uriesti catre valea cate
se prelungea depile sub no!, lasind sri se scurga din virful
el un pula ce nu era alteeva decit fluviul Ron copa aid,
barbat la Geneva, bátrin NO. Mamita. "Stateam si mr).
gindeam cit timp tiebuie oare vainita ce se destacea din
&ata, pentru a ajunge la marea criträ cate pieza ea gi a-
bite si paie ca al plácere Podte c6-1 att5gea ctilduia Me-
diteranet, peste cate trece asa de des fierbintele vint al
pustmluI tiea el doard ea' unda Jul va II prinsa acolo
de suflarea Insätatá a de$eittilul, spre a zbura lar criba te-
iitil cel inalt, spre a colinda lar vdiduliul si a se date
sa cada cine tie tmde, si apoI lar sd se parda in st-
nul mainel comune a tutut or riurdormarea-- Dar u-
www.dacoromanica.ro
 126

nele picäturl sunt nefel 'cite Pt inse de ghetal I i duse pi in

tiilirealor tn unele 041 umbrite, niel °data atinse de
ptivirile soateluI, ele incremenesc acolo pe vecie si nu
mal relad nicl oceanul cel vecInic miscat, Ind urcä ina-
poI teptele vázduhului Este nedreptate liana si in natuta
neinsufietital
Ghetartil are un aspect främintat, compus din blo-
culi adese off uriese de ghial,ä, rupte, stärämate, intoarse
äsucite in foimele cele mal strarnI, sub tuiesa gieu-
tate ce-1 coboarà necontemt mal jos cated vale, unde cal-
duna mai mare II topete preface in .apä Mätatea
luI nu este albä, strálticitoare, ci necurätità adese-orl de
lut oil de pamint, rupt de el din frecarea Jul de much],
le .qincilor De vegetatta mare me' 'verba, ierburi Insä de
o nespusa fi umusetä cresc prin crapAturile stincilor ce-1
mat ginesc ades piciorul lor e udat de apa cea rece cale
le da msä viata, in loe de a le omori
coboina, spre a vizita grota al tificialä de gimp
a ItalianuluI, ce a gasit acest mijioc, spre a scoate ceva
ham de la cálatoril ce yin pina acolo. Dap& o ultima
poate chiar in deplinul Triples al cuvintuluI, cad eine
stie dacä voI mal revedea acele locurl zic dupä o ul-
tima privire asupra märetei privilestl a ghetai ulul, nià ut -
cal inapoi in träsurä i, dupi. ce ne intoarseiärn laräsI la
otelul Furca, apucaläm spre vale In mai pum de 3 °ale
aitinseräin la Andermatt
Nu ma asteptam ca cele ce eram sa \Tad aid, sa In-
ti eaca in salbátacte märeaVA si in märetie salbateca. tu ia
patina pun me trecusem , dar In Svitera te pop asetp-
ta in fie ce moment la surprinderI noue Cettsem anume
in BaedekerMs.-a nu ea Englezul, cind treceam attar
acele minum, ci mainte de a incepe cähítoiia, mäsrurä ce
ar trebui Indepluntä de tot acel ce nu vra säpiardä
pul saú si scape neN zutä o multame du luctrai interesante
cetisem zic, sfatill, cä trebue Meal pe jos eälätoita de la
Andermatt la Goschenen prin vestita vale a riului Reuss
ce htäneste lacul celor Patin Cantoane, Inttind In el pe la
Fluelen Valea aceasta e de o niclietie nemaipomenitä. In-
gustatä din ce in ce mai tare, intre dol páretl uriesi de
o stincneagri posomoritä, in care soaiele mi se vede de
cit o oara" saù clotiä pe zi, ea pare a stlinge in bratele el \Tina

www.dacoromanica.ro
 127

de apä ce se zbate si 1,1sne§te furioask vroind sä 'asa din

lumea intunecatä caträ soare si lumind Un vint puternic
stu nit de curentul vijellos al apel, te impinge dindarät cind
coborI a el elinä, sail te ()preste pe loc cind vrai sa o
urcl La un loe trebue s'a free o punte pentru ca di u-
mul se stramuta pe ceea parte a riultn* Mina la pararle"
¡mi striga carucierul care vinea dupä mine cut calul in
pas, dar era pea tirznI pillarla mea zburase si, dupa ce
se legänase cit-va timp in vazduh, ca si cum i-ar h pa-
rut rail a pärasi titva ce o umbrise atila timp, 10 lila
ca fulgerul zborul, catre fundul adinc al väel in care fier-
bea clocotitoai ea apd »Der Hutschelm" adec'ä furul de
pálaril ¡si pusese industria lul in lucrare asupra unui ne-
vinovat calator ce-i incapuse in capcana Pana la Gosche-
nen trebin sa merg cu capul gol, nu e vorba ea mei-
geam la umbra, ceea ce insä nu impiedeca pe tuiistil
mal experienp ce ma intilneail in cale si care toll sail
;si tineail pälarnle ca mina sail le pi insese cu o panglica,
sa ma salute cu haz si s'a.' l'ida de mine .

Ajuns la Goschenen, vizitaiil pana la sosirea trenu-

mi mal multe prbrällí cu colecta de pietre de munte, ca-
re de cale mal frumoase si mal strami prin formele lor
Una mal ales nu-mi va esi niel odatä, din minte Era un
adevárat castel medieval cu tul nurl si bastioane, alcatint
de natui ä din o stmd, de bazalt neagi a si sti alucitoai e.

Interlaken
Unul din cele mai vestite centre de petrecere ale SN 1--
te' ei este Interlaken Pentru a ajunge alce din Lucerna, leI
calea feral& peste muntele Fruning, una din cele mai fru-
moase aternute pe inältirnt Alai in tot timpul pa' cu-
suluI, al in stinga un munte 1 mos, in al cdruI stincä a
fost &apta calea , in dreapta o vale incintätoare care se
tot adinceste ea cit urcI cu trenul catia creasta muntelui,
pentru a se urca apol indärapt la nivelul ochilor, al cit te
coborI
Interlaken este asezat tale cele douè lacuri, de Thun
si de Brienz, avezare care i-a dat si numele, niel una din
cele doué ape nu se vede chiar din localitate, si numal

www.dacoromanica.ro
 128

daca te sui pe vre o inaltime, aI viderea mud pe una cind

pA alta, dud chid' pe amindotia' Renumele ( el mare al
Interlakenulul i-a venit mi ales de la muntele Jangfrau (Fe-
cion a), care InalVt statura luI acopertta de zäpada din cre,ztet
proape pina la poale, diept in lata ingtamadlieT de oteltu I
si vile ce alcatuesc otaselut
Mat tut isesc Mgt ca dunmea fa, mud deschiAnd fei eastra
de la pansionul Beau-Site (altinsesem sara), mi-am aruncat
piivirile asupra Fecioai ei, frumuseta et fu departe de a ma
fen meca, dupa cum una asteptam Albul cel nu pica curat
al zäpezei el face, in mtjlocul veldelui celni atit de putei-
me al munplot st colmcilot ce-1 precedeaza, un efec,t earn
deptimatot apoi, Nett' cinios, de si nu e departe si ale
inaltimea uilasa de 4000 de metii, nu pare Malta' , nu do-
mina restul naturei ( u o unpunatoate matetie 7 pate ma)
mull un fund de tabloil, decit un element de capiterne al
fi umusettlor loculta
Cale sa fie puma acestei desiltizamI 7 Nu este alta
decit imp' eitual ea ca dupa cele cetite i au, tte despre mi-
nutiele acestui colt de parnint, mi-1 incluputem mal li-
mos de cum 11 vedearn si ciocntrea intre vedemile mintel
.st formele leak:40 tiebtua si ptovoace o nemultamire
e,tetica ImI aminteam atunci de Englezul, cu care coboi
sem de pe muntele Hight si ewe nu viola sa se ulte la fru-
museple naturel incunjutatoare, spunind ea gusta maI mult
desclietea lor in B tede( ker, decit in vedetea foimelor lor
aevea Poate ca avea dteptate mintea noastiri intrece a-
dese-oii cu icoanele inchipuirel, frumusettle fite§tI i in-
-adevar pentru ce nu ar fi asa9 Este naLlgaduit, ca aita
epi oduce frumosul mai deplin de cum Il meath natura
cale nu pare a fi avut ca scop pioducet ea formelor u-
rnoase Apoi dacd aceasta este adevarat penti u figura o-
rneneasca, pentru ce nu si at pastra valoatea si peal u foi-
mele natatel 9 La figui I, tu elementele date de mama
°chi, nas, gura, par, fix ma fetel, alcatuim tipull de It u-
musetä, piecum natura nu ni le poate oefil Pentru ce a-
deal nu am face tot ast-feliii cu muntl padmi, apt),
nouil, luna i scare ? Daca tagaduim pub* minei orne-
nesti de a crea fot me mai depline decit natura, atuncI ta-
&turn emstenta artel iuisi, tut, u cit aceasta, daca are o
!attune de a fi, e-te numal in supermiitatea flumus.e/eI fol-

www.dacoromanica.ro
 129 ---
melor el asupra celor ale naturei ; de alt-fehil, lipsita de
viata, trebuie sä4 rämtn tot-dea una infermara
Iml explicasem intiparirea prodush de neprihänita Fe-
cioai Zugravul intern al constuntei mele injghebase in
mintea mea, sub imboldirea fantaziel, un table.' atit de fer-
mecator al frumusetelor Interlakenulur, In cit viderea rea-
litalei se arata mai pe jos de conceptiunea intelectuald, de
aice deci desiluziunea i desincintarea
Cu toate aceste este o margine in intrecerea naturel
de cAtra Inchipuirile inteligentei Aceasta din urtni nu
poate crea mime prin ea insäsi, ci poate numai combina
In modul cel mai valiat i mal neasteptat, formele perce-
pute din natura. Materialul deci ca cal e lucreaza ti ebue
s'a fie dat de lumea di tiara , cel mult poate mintea
mdreasea i sá micsureze, päna la un punt peste care nu
poate trece, dimensiumle fortnelor existente. Asa buna-oara
pe chid ratiunea ne spune cá mparprea until corp poate
fi dusä päna la infant, viderea acestel impärtirl ca ochiiji
intern al inteligentei, da indata de o limitä peste cale nu
poate trece. Oil de cite-oil ne-am inchipui ca se repeta
impärtirea particelelor corpului, aceste vor pastra o ma-
rime anunntii, pe care ca toate sforprile inteligentei, nu
vom ajunge a o rnai putea micsura, cad la fie-care taietura
din not' inchiptuta, va reapärea aceeasi marline ca ultima
rostire a subimpartirei De asetnene 1 cu dimensnle in
mare Dupa cele mai marl' distante vamte, omul î1 face
o inchipuire a une distante maxime, peste care nu poate
trece, ori-cit s-ar °pith a-o face, si daca vrea sa o lun-
geasca in minte prin partea el dinnainte, se scurteaza din
cLiript De aceea buna-oara, de si patent avea ideia distantel
a 1, 10, 100 de chilometri chiar, va fi peste putinta a ne in-
chipm in minte pe acea a 1000, 10,000 sail 100,000' Dacä
avem in minte, vdiuta buna-oara de pe Domoglet, munte
de ling& Mechadia, intinderea judetului Mehedintl, va fi
absolut cut neputinta a ne inchipur pe acea a Romäniel,
ca atIta mai putin a Frantiei, a Rusiei, a Europe Ideea
acestor inunden i se poate capata numai pe cale ialionala
prin rostirea cifrelor, nu pe cale intuitiva, prin icoanele
imaginatiel. De aceea buna-oara mintea noastra, ca
toate sfortarile el', nu va fi in stare all inchipm un corp
mar mare ca pamintul, de oare-ce despre insusi volumul
9
www.dacoromanica.ro
 130

acestwa nu poate sall faca' nicl cea mal mica idee Dis-
tantele ce ne despart de astre stint 1, äzute nesfirsit de
mult mal mid de cit cum sunt intr-adevar. Cum am
putea sa ne inchipuim o lame mal mal mare decit a-
cea ce ne incunjura, chid infinitul el ne zdrobeste si ne
reduce la nimic 9 Se poate deci ca in sfera frumosuluT,
mdrginit tot-deauua de raza vizualä, inchipuirea sa intreaca
natura, met °data frig acea a sublimulul pe care infinitul
il patrunde din toate partile si nu pote permite slabeI
mintI omenestI o conceptiune supetioara De aceea bunä-
oarä' , de si inchipuirea ce-ml fäcusem despre frurnusetile
munteluI Jungfrau era mai pe sus de realitate, nicI-odatä
n-asI fi putut ajunge cu simpla putere a inchiputreI sa-ml
zugravesc un tabloù asa de maret, ca acel väzut de pe
Right sat de pe Pilatus sat acel al mare' nesfirsite, vecl-
nic leganate de jalnicul ei chit.
Interlaken este Insä si färd muntele ce, cu sati MCä
di ept, i-a facut renumele, o localitate din cele mal pläcute
pentru a pierde tn ea dou'O lunI pe an A le pierde? Ce
iostire nepotrivitä ! Dar chid pierdem noT timpul cel atit
de pi epos al scurtel noastre vietl 9 Faiä indwalä ca nu a-
tunci, cind, färmecatI de frumusetile naturei, gustärn In-
tr-adevär fericirea de a trait , atunci dud fie-ce clipa tre-
cutä o regt etl si pare c-ai vra sa se intoarca lard I Nu a-
tuncl cind valul vieteI umple Oita in gura albia in ca-
re curge. 0 nu f atunci nu pierdem timpul , ci de sigur
ca-1 pierdem si cu el si viata noastia, and luptäm cu
greutatile el, cind sinatim cum fie-ce ascutts ne bräzdea-
za suffetul, cum fie-ce coti turd ne face sa ne cutremurAm
de teama necunoscutulul l

www.dacoromanica.ro
 MEHADIA
I

In o zi din luna lui Captor rn urea)." in trenul ce

eia sa plece din Bucureti &eta Virciorova Dupä ce
cornul efului tienului trimbita rägu;it de cloud orb lo-
comotiva-i rdspunse pun un §uerat scurt i ascutit cd e
gata a se pune pe goanä, st la al doile tumbitat, desle-
gindu-i-se frinele, ea Incepu a sufla din greü, ca cind
i-ar fi trebuit opinteli deosebite pentru a pune in miFa-
ie lungul sir de vagoane aninat de dinsa Rapejunea tie-
nului insd, spoil pe nesimtite §i In cunnd el aleiga cu
toatä itgeala, sträbätInd intinsa cimpie ce se a§terne la a-
pusul Bucurestilor Concertul ametitor de vuete combi-
hate ale deosebitelor elemente miFdtoare din care se al-
cAtue§te un tren, ajunse in curind la forttsszmo Pe basul
constant al duruitulul roatelor se auzea trdncdnitul regu-
lat al vagoanelor ce se legAnau pe °side lor, iar deasupra,
ea in chip de melodic, scirpitul incheiturilor zmuncite de
rdpejune, Intovdräsit din cind in chid de §ueratul asuizi-
tor al mainel Trenul se legäna nesuferit, i aceastä le-
Ware insolitä de muzica de care am vorbit, §i de o cal-
dura de 36 de grade centigrade, ma fäcea sa, platesc dinain-

www.dacoromanica.ro
 132 --
te cam scump, petrecerea pe cai e a§teptam sa o gust la
bade de la Mehadia
Scosei capul pe fereastra spie a prim' racoreala yin-
tulai, dar acesta et a mai fierbinte decit aerul lini,tit Mo-
notorna cImpernei prat care treceam nu &idea apoi ochm-
lui nici un sold de hrana , pretutindeni, Incotro 1ml In-
dreptam privirile, numai es i lar §es, fard Ind o pedit.a
la intinderea vederei, decit oboseala insu,i a organuldi ce
o slujete , nici un arbor, nici o apä , o dimple aproape
goal' i pustie, lipsitä i de samanaturT, acopenta ca o
larba asa de rara si de uscata ea rani peri de pe tava u-
nui om che! Din Old in cind vedeam pe drumul ce co-
itgea pe lingä calea ferata cite un car ca bol, minat de un
/atan, ca Slam cit o meta de hataba, instrument nea-
pat at in aceste regular nemilostive, imboldindu-§1 vitele,
care cadeati de caldura i oboseala sub arsita dogoritoare
a soarelui Sate mid nu se vedeail Ind chiai in zarea cea
mai Indepartata , Intr-un cuvint, cialatoream prin un pus-
flu care de stgur nu se va fi deosebind malt de acele a-
le Ara biel
De la un timp Irish incepa a se atrita cite o iidic;1-
tura, cite o urma de Ware, senan ca ne apropiam de o-
rawl Pitesti, care fund asazat mai spre Nord, este inctin-
int at de ultimele ramifichri ale Carpatilor Munteniei
La o statle de mai inmate se sum in vagon o dama
tanarà, elegantä i ea o figura din cele mad atrAg6toare
Era cam panda §i /Area nu prea sanatoasa , din convor-
bit ea ce avuse cu persoanele ce o insotise pinä la gat In-
talesei ca mergea In Svitera, spi e a petrece vaia la Intel -
laken si de acolo peste iamä era sa treacti In Italia Scram-
bardm cite-va vorbe, care, bine-intliles, nu puteat Mee-
pe decit cu caldura de care sufeream, ea lipsa de ploare
cite-va observatii asupra primeidiei In care s-ar afla
tecolta Doamna imi spuse ca pe mo,ia el n-ai fi ploat
de dou6 lunT, de unde inplesei ca aveam a face cu o
proprietarit5 De la ploate i some trecuram la Svi/era,
unde tovara§ita mea de chum fusese In mal multe rin-
!ari, ç1 aid, materia devenind mai bogatil, mal' Kurtatain
putm din cale.
Neavind ce face i sub Inriurirea caldurei ametitoa-
re, cate desleaga ca Incetul 'Mew. dai ea &duel logrce
www.dacoromanica.ro
 133

da avint zborului fantaziei, mintea mea incepu sà ere-

eas61 un roman intreg, acarui eroind era frutnoasa visa-
toare ce amijea intr-un colt al canapelei. Imi placea a
ciede ca sufennti morale stersese rumeneala de pe obia-
ill sal", ca o iubire nenorocitä apropiase de mormint a-
ceasta frumoasä floare a pamintului nostru, çi ca de a-
ceea se ducea ea in Svitera si Italia pentru a cauta a-
colo alinai ea suterinteloi sale, care incepuse a trece din
suflet catra inim5, din regiunea imaterialO cOtra aceea a
corpulin. Fund-crt un militar o insopse pana la garä, ¡mi
inchipuiam ca ea fusese logodnica unuia din biavii nostri
ostasl, acaror trupuri zac acurna in ampule Bulgariei De
aid mintea tot mal obosità zärea parch' bombai damen tul
Vidinulni, in care cadea acel bray soldat , vuetul trenului
se prefacuse in bubuitul tunurilor,, 'área ca eram
tunar i puneam ghiulele in gm a tuntuiloi , comandat de
un cApitan ce parta niste colosall ochelari albastri . 51,1
furase somnul i viata neconstiuta a sufletului, imprumu-
tind de la acea constiuta cite-va din gindirile sale, le in-
läntnise dupti propria lor afinitate, raid a se ocupa de lo-
gica realitatei
Redesteptati prin oprirea trenului, ne puseseram iar
vorba despie Svitera i despie frumusetile el
Trenul zbura in acest timp Cara marginile tare) El
strabatea Oltenia, tara accidentata, care-mi amintea Mol-
dova , dealuri variate, unele goale, altele acoperite cu se-
ceristul acum strinse in snopi, pe alocurea ca petici de
padure ce se arätaii in departare ca niste umbre de noil
pe fata pamintului sesuri intinse, dar nu nemarginite,
cutrierate de numeroase vite, finale bogate cu lad ba panä
In ban, girle de apä si cite alte lucruri felurite odihnead
privirile obosite de monotonia ample muntene. TotusI
se paru ca parnintul este in deobste mai putin lucrat de
cit la noi Pare ca era mat multa stilbatacie, mai mult
loc sterp i neroditor. i aceasta observatie fu adeverita
mai in urma prin convorbirea pe care o aval ca persoa-
ne din Oltenia, care-mi spuserä cà bpsa de Nate face de
lucrarea pamintului e mult mat putin ingiijità decit la
noi in Moldova i cu toate aceste Oltenia este pai tea de
-taiä in cai e poporatia sporeste mai numeros, dar Oltenii
In ma' e parte nu ramin in tara lor, el cutriera toata Mun-

www.dacoromanica.ro
 -- 134
tenia si-i intdnesti in toate orasele, pAnA la BrOila si citl-
va ail venit chiar piinA In Moldova, incit sporul de po-
pora/ie e absorbit de emigraliune
Ajunsesem la Turnu-Severm, si de acolo incepe valea
cea rApede cdtrh cea de pe urmi statiune a tare! noastre,
Virciorova. Calea teratä coboai A aid o coast& lungitO prin
cotiturile pe care a fost silitä a le face Ulna 1 e foarte
pravd.lità, ast-feliti cä trenul merge in cea mal mare parte
a parcursului farä abmi, coborind numg cit prin propria
luI greutate La pOrtile cele mal rapezi se string pedecile
rottlor, asa ea trenul lunecä ca o same, producind un sac-
tut nesuferit Rä.pejunea ametitoare cu care coboara tre-
nul, ip psoduce o impiesiune de fricä, care te cam im-
pedecA de .a te bucura de frumusela privelistei ce se des-
fdsurá pe valea Dundre De la un -Limp, mhretul fluviti
incepe a se vede chid la dreapta, cind la stinga lime!,
dupa intorsAturile coborisului , caträ. sfirsitul \lid, tienul
apucA direct spre Dund're cu un zgomot asurzitor, produs
de natura pArnintului petros pe care trece. El pare a vroi
sa se prdbusasca in value'', si nici o putere omeneascä nu
samd.nd a impedeca aceasta catastrora, chid de °data face
o cotitui 5. si incepe a alerga mal domol, reintrat lards):
sub stdpinirea aburului, pe malurile fluviulul care cut ge
In sens invers cu o linistita mdrelie Peste cite-va minute
esti in Verciorova.
De aid inainte calea feratd cotigeste pe lingl Du-
'Are pAnd la Orsova, unde se face revizia bagajelor si se
aratä paspoartele SAlbOtAcia di umuluf percurs de tren te
lasl in mmire Mai tot timpul treci pe lana mste munti
din o singuri sancá in care calea a fost croitä cu ajuto-
rul dinamite!, si care a ltisat pArert lit iesi in partea ei
dreaptd, pe cind in stinga curge Durarea asa de aproa-
pe Inca se vede une-or! umbra trenului fugind pe vain' I.
lidpit de frumuseta acestei natty'', má rdeimasem pe
fereastà gustind, impreunä cu farmecul privelistel, si rd-
coreala inserarel.
Peste putin timp conductorul strip. Hercules-Furdo,
numele unguresc al stapunei Mehadia sati Mile lui Hercule

*) Pentru Rominii-Francejl, traducem acest cuvint rominesc

prin ,panti"
www.dacoromanica.ro
 185

II
and cohort' treptele gäreI pentru a md urca in trä-
Ku a, ce tiebuia sä md depund in trel-zecI de minute la
MI, soarele se cobortse dupd muntl, care-1 ascund alce
mult mal de tit-apt-mg ochilor omenestt Numai piscurile
lor straluceati in lumina MI rosieticä. De alt-felifi, toatä
valea era inecata in o umbra ca atita mal adincä, at
cit era mal apropiata de fluidal el, §i care devenea
mal strAvezie, ca cit se inälta. Pärea cd izvoreste din pd-
mint pentru a cuprinde cu incetul, munpl intal, apot väz-
duhul, locasul stelelor Inamte de a pleca din garä, arun-
cal o privire asupra cladiret sale, care este de un gust
deosebit Ziditä in stil renaissance, (.,u un turn rotund la
mijloc si incunjuratä de ambele OW de rnste mart ve-
rande acoperite de verdeatä, ea are un aspect de tot ro-
mantic, care-li lasa o intipdrire pläcutä si rivalizdzd, lint' u
cit poate sä. o facä o lucrare omeneasca, cu frumuseta na-
turel incutijurätoare
De la garä päná la bät, calea e Incintätoare, croitä
prin o vale Ingustä märguntä de ambele 041 de muntt
ina1t1 in forma' conicä, pare ca.. ar fi ni§te ulie§e mosinoae
de cal bid Mai top: sunt acoperitl ca pädtirI de fag'. se-
culari, care ascund sälbdtdcia tärdrnulul pe care cresc, sub
manila lor cea dulce NumaI cit pe uncle calea a trebuit
sd spargä muntiI pentru a sträbate inainte, se vede apa' -
r`énd la lumind stinca vie cu luciul el galbdn, vrdstatä ca
negtu sad 1 os, peste care se vede a§ternut un subtire she
ue humus, in care se implintd 1 Adäcinile arborilor In fie-
cal e moment ti se pare ca. se opre§te calea Inaintea u-
nut munte uric§ ce samänä a o inchide, dar ea se inco-
voaie ca un serpe ocolind piedica si pdttunde prin gitu-
rile tot mal depaite Cat ä inima lor
Ajungind la un loc, vezl cA valea se lät ge§te de o-
datä , orizonul se intinde indltindu-se tot mal sus muntfl
ce o märginesc , putin dupä aceea tred un frumos pod de
fer atil nat peste nu! Cerna si intri in hotarele bdilor Du-
pä ce la§I in urmä un Lart cimpenesc, numit Mete' hoff,
valea se ingusteazd din nod , de abla rdmine destul loc
pentru a prim' clädirile ce s-aft ridicat wee, si in dosul
www.dacoromanica.ro
 136

carota se 'Malta ntste parek de muntI asa de verttcall, in-

cit numai stinca din care stint alcatutp poate sa garan-
teze contra part:tire lor Aceasta vale este stabatuta de
päriul Cerna, care st la Romani se numea Zerna, mime
ce a fost adaptat de SlavonI la limba lor, insemnind apa
neagra , i intr-adevät coloarea valunlor sale e foarte in-
&nil, de un verde aproape negiu, provenit pe de o patte
din prictna stinctlor negie ce-i piesurä patul, si de alta
din acea a refiexuluI vegetakunel de un verde Indus, ce
se Intinde pe tot parcutsul el Curgel ea apel e foarte la-
pede, mal pretutmdene in forma de smolt', ce pe alocu-
rea tea chiar forma tutor mid cascade Vuetul el asama-
nator acelul piodus de frunzele unei patina mtscate de
vint da vtata acesteI väi, cluar atuncI and celelalte
call ati adormit pe malurtle sale Admcimea apel e cu to-
tul neregulata Sunt parti in care ea poate fi trecuta in
vad, bra a41 uda pictorul nicI pana la genunchI i alte-
le In care adincimea eI se mascara cu stinimul, acolo un-
de valul eI umple vre-o ciapätura a munteluÌ De ambe-
le sale parti se 'Malta mung Inalti, care intrec adeseori o
fire de metn, ridtcin du-se pe alocurea drept in sus ca un
pätete tines, ce une orl ciar se plena asupra ca'latoruluI
Welt te cupunde un sotti de groaza, chid te uttl la el
Peatra acestor muntl, in mare parte grand sail peatta va-
roasa, este insä foarte virtoasrt st nu se cunoaste Inca nicl
un caz de plabuttura a munklor incunjuratorI. MaI toti
muntd, afar& de cite-va piscuri de tot ripoase, sunt aco-
peulff cu padurl, mai in Jos de fagI, ma! catra vitf de }Nazi
Vegetakunea aceasta e de tot extraordmara i alca-
tueste unul din farmecele cele mal mmunate ale acestei
naturI salbatice i tot-odata incintatoare Padurl men% de
alboti urie.s1 se intind pe niste prapastil, unde niel capri-
oatele nu sl-ar putea pune pictorul, se malta pe stincI,
infingind tadacinele lor in cele maI mid crapaturI, pen-
t u a tiage de acolo hrana de care ail nevoe. Adesa
un arbor plintat drept deasupra uneI stincI ,st tadacinele
sale incunjura stinca in aer liber, pentru se afunda sub
dam in pämintul hramtor, Molt te miff, cum a putut sa
incoltasca saminta cazuta pe stinca pentru a da nastere
vietet ce o al inamtea ochilor Aturea vezi un arbote pe-
ste cate s a präbustt o hucata de stmca st pe care dinsul
www.dacoromanica.ro
 137

a impedecat-o In cäderea el sustmind-o ca un brat inco-

1 oeat Coltul stinceI e intrat in coaja arbotelul care Ingl o-
Ondu-se a cuprins-o ca o falcä, infingind in . tirbäturtle
el d1141I ce r-a crescut In lime In alt loc vezi cum un
arbote, eW din crapätura unel stria a despicat-o al
timpul In dotiä, pun ingto,rrea sa treptata In curgerea a-
nilor, §1 acuma cre§te intre dona brulttl de peat A' care,
daca s-ar pune aläturea, ar forma un tot perfect, atit de
bine s-ar imbuca una 3n alta, §1 cite alte nenumrtrate for-
me de aceste, inamtea cärora remai incremernt, admirind
putetea i nesfir,ita varretate a natureI
Lucrul destul de extraordmar pentru rmte munti a-
tit de paduro§I, este cä stint maI cu totul lips*" de apä ,
nu se intilnesc decrt foarte rar rzvoare pe el Bogatele
scurgeti de ape minerale ce se aflä la rädäcma lor, par
a fi absorbit toata apa de pe (MO pentru a trunite in
mruuntaele pamintuluI, de unde infierbintata se intoarce
inapoI clocotmd Exista numai un srngur 3zvor mai mare
pe muntele Domogled, de unde s-ail adus in bar' apa de ba'ut.
Dinpotrivä, bogäpa apelor minerale a acestui loc este
extraotdmarä Izvorul lur Ercule, ferugtnos, da pe oarä in
timp de secetä. Liana In citimea colosala de 5000 de pi-
mare cubice de apa §1 pe tiny ploios, adesa pänä. la 15000 1
Numai o mica parte a acestul mor, ce esà din munte de
grosrmea until om, se Intreburnteaza pentr u baI, cea mal
mare se perde In Cerna Toate rzvoarele celelalte. in nu-
mar de N r -o 8, stint de asemenea foarte Imbelpgate MuntlI
din care izvoresc aceste ape §1 care stint aezati pe tnalul
di ept al CerneI, stint ca top pot] 'Wig de pe§tete sail
gaure, mai mult sail mal putm intmse, care de sigur pro-
yin toate din acpunea subterana a aburilot, er §1-ari des-
chis in tam purl prehrstorice o cale prm corpul stincel, ca-
trä, lamea din afarä Izvorul lul Ercule Infatopza Inca in
aceastä privire fenomenele cele mai catacteristice El ese
din o peteirt, acätel Intindbre nu se poate socotr, fund
cu neputintä de pains in ea, din cauza cäldurel celei
marl, produsä de apa ce curge prm ea (adeseori pan& la
500 Réaumur) In aceastä petera se Old un adevärat lac
de apa mineralà din care esa in mu', §3, dupa cit s-a pu-

*) Alexandi u Popot net, Mile lul Ercule, Pesta, 1872, p 112

www.dacoromanica.ro
 138

tut cerceta, intinderea acestul lac subteran pale a fi foarte

mare Deasupi a acestul lac, la Inaltime de vr-o 300 de
metri, sub piscul numit Cwareci, se vede esind din era-
paturile stincilor sub boltele unor pasted destul de marl,
niste Anti ferbinti si se aude o clocotiturä indepartatd,
ca acea a und caldari.
Grota ce acopere lacul subteran a izvoruluI Jul Er-
cule, fara indoiala, curiozitatea cea mai Insemnata a a-
cestor bat, s-a gasit de cavil* a se astupa, zidindu-i-se
deschiderea, nu intalegem In ce scop O idee despre cea
ce poate fi aceasta grotd, o da o altäRrota miniatura ce
se allá la citl-va past de izvorul nutnit Carol, laugh' baia
lui Ercule Din o gaura scobita in munte se vede esind
o \Tina Indestul de groasa de apa minerala caldd , plecin-
du-te In acea gaura, vezi in fundul el deschizindu-se o
pesterä indestul de adincä, care cupunde si ea un lac
sub teran, ce da nastere izvorului
Cea mal insemnata din pesterile scobite de aburI in
muntl, este fard indoiala acea numita a banddzlor sat tea-
hardor, ce se afla putin maI departe decit baia lul EI cule
Aceastd pestei 6, la care te urci pe 130 de trepte, este
compusä din dona despartituti legate prin un git Cea In-
MI este mal mica, cea de-a doua, care are si o fei easta
naturala mare cäträ. valea Cernei prin care p'dtrunde la-
mina, se infundä Intal intr-un salon male iotund, bona in
forma de cupola', de o regulatitate admirabila Din el trecf
prin o deschidere cam joasd, prin care e de nevoe sa te
pleul pentru a pute patrunde data partea intunecoasa a
pesterel, unde trebue aprinsa lumina Awl se intinde o NA
&Ind ca de 60 de psi de lunga, care merge tot Ingus-
tindu-se papa la capdtul el Päretii sunt pretutinden aco-
per* cut umezeala, cai e depune rdnidsite varoase pe dIn-
ii un fel de stalactite aderente Despie aceasta
grotä se spune ca era In vremurl vechI salashunta unor
hop periculosl care pradari pe toti cei ce se ispiteatí a vent
In aceste pdrtl Cine §tie, poate ca aice erat addpostitI
hotil ace ce at ucis pe Sergms Bassus decurionul mum-
cipiulul Drobeta, de care se vorbeste in o insuriptie ga'si-
td la baile et culeene
*) Akner et Muller Rom Insehr in Dakien No 38, Lucio
Tulio, Lucia filmo, Seigio Basso decmiom mumcqm Drobetae quaes-
www.dacoromanica.ro
 139 --
Ceva mal departe de pesteia banditilor se vad, in pa-
retele uneI stinei dortä gaurt foarte mail, acäror fund in-
tunecos lasa a presupune o adincime oare-care a pestere-
lor. Am vrut sa ma urc la ele insotit de im prieten Dar
duptt un suns cumpht, in care ne acatarn ca mule de
crengt si de colturt de sand pentru a nu cadea, si cale
sins Vim mal bine de jumätate de oarti, vazurärn ca era
peste putintä de ajuila la ele, din cauza prapastit peste
care nu se putea trece.
Indatä dupa petera banditilor dai de un pod care
conduce peste Cerna, pa malul et sting La un loc se des-
chide o mica poiana, de uncle privirea se intinde pe un
amfiteati u de muntI, de o priveliste impunätoare Poiana
se chiama Livada lui Szechenyi, §i se afla awl un rim bit t
Mai departe pe Cerna in sus dat de un al doilea pod,
langa care se afla asa numita Cascada, o Were de apa
ceva mai mare ca de un rnetru i jumatate, care produce
totus un zgomot indestul de mare De la Cascada drumal
inchis pe partea dieaptä a iiulni, urmeaza nurnat pe cea
stingà pana la un loe numit §'epte tzvoare, unde se vAci
mast scut gert de apti mineral& caldä, e.sind de astä data
din malul sting al Cernei. De la §epte izvoare, suind Cer-
na tot in sus, se deschide o privèliste mare* cara mur4ti
care umbresc izvoarele el si cate se pierd in ceata inde-
taret
Pe toV acestt munti care insotesc cursul Cernet, se
atlä in jurul bailor niste caiart serputtoare, care inlesnesc
urcarea pe et Punctele care infiltosaza o pliveliste mal
intinsä, sunt inzestrate ca chioscuti sati band de oditind
Gel mai jos din aceste puncte de ptiveliste este asa nu-
mita Schnellerhohe la 120 de met' intiltime, din care se
vede o panorama admirabilä a intregilor b&I si mal ales
o vedere foarte frumoasa a salonulul de cilia si a patcu-
lul cu cele doug tIsnitort de aria, care-I impodobesc A dona
Inälpme, din care vedelea e ceva mat intinsd este aceea
de la Coronini A treia mult mai Malta, ca la 400 de
metii, este aceea numitä la Ctoarect (deasupra pesterelor
ton, interfecto a latronibus, vixit annis XXX, 'alms Iulianus A
Bassius patri 'Nissan° et lulius Valerianus frater, imam ems
consecutus faciendum curaverunt"
www.dacoromanica.ro
 140

unde herb aburil) si de unde plivirea se intinde de o parte

spre vale, cätrd satul Plcinipa i garä, de alta spre susul
rmlui pänd la Septe izvoare Lantul munnlor se desfäsu-
rd in toatd intinderea lui, indlnalile se mdsoara una prin
alta, multe piscuri care, de jo, iti pdreail Waite se co-
board, si altele neNäzute se inaltd deasupra lor Privelbr
tea se schimbd atit de deplin, Inca mal cä.-ti vine a cre-
de cd nu mal esti in sinul aceleiasi natui I Vuetul bailor
produs de °amen)", amorteste, numal vuetul riuluI mai pa-
trunde ca un usor fieamdt de radure, cdtiä urechea o-
dihnita Din cind in and, un sunet dulce tale linistea at,
mosfereI , acel al ornicului care numerd in vale oarele ce
7boara cdtia nestil sit Mal urcind deasupra Cioarecilor Inca
vr-o junatate de oarä, da l de capdtul card re! care se silt--
seste pe un pocii cu privii ea numal spre josul Cernei
de pe care se vdd dealurfie ce ascund curgel ea Dunärei
Dintre cäränle ce s-astein pe stinga riului cea mai in-
sämnatä este acea care duce la Ouce, inältime de vre o
700 de metri deasupra niveluldi bailor Suisul e ceva mat'
rApede i cotiturile mai scuite Se poate insä urea Pal& o-
boseald in (loud oare Gala partea superman'''. a muntelui
calm ea este täetä in stincd prin chnamit'd u pteväzutd ca
un rneterez de peaträ, astfehil ca astà-zi nu mal infátasazd
me' o primeidie De la aceastä inältime, privirea se coboa
rä diept in o infundaturd de peste 500 de metri, in me
arboill eel mat' îna1T, apar numai cit ca niste fire de 'or-
ha Indltimea prdpästioasd este in stare sd producd ametealä
chiar i in capetele cele mal solide Pe punctul culminant
se vede infiptd o mare cruce de lemn, acärem origind este
legatd de urmdtoarea intimplaie
Pichetal de gimp se afla, cam pe la 1820, pe creasta
muntilor ce se Mica de a stinga Cernel, çi fiind-cd in a-
cele vrerni emsta Wed olganizatia granitei militare, %) a-
poi Rominil din satele invecinate faceati slujba pdzel ho-
tarului Dor tinerl din Picinisca erati impieund ca alp
tovarki, pe munte, uncle erati din cind in cind vizttati de
prietemi lor Erat amindol logodin ca cloud fete din ace-
Iasi sat si asteptailsä h se sclumbe rindul pentru a le
*) La 1872 granite, militara din 'Banat fu incorporatà in Un-
gana In urma compromisuluI dualistic din 1866
www.dacoromanica.ro
 111

lua de sop'. Rind atund tmerele fete se urcail adese-oil

pe munte, pentru a vede pe logodmcil lor p a le aduce
ctte-ceva merinde Vemse earna care in aceste 041 este
adese-ori ingrozitoare , cdräri nu existan In acea vreme.
Inca trebma sa te urci pe munte de-adreptul peste rip'
,si ponoai e, pe marginile prdpdstnlor, cu primejdia vietel
Immoasele fete insà nu se temean sä. Intl unte primeidia
§i, desi omdtul era gros de peste un poor, tot se du-
/eaü din cInd in chid sd-sl vada pe vittoril lor sop'
Intr-un rind, fund ele pe munte, se ridica un Vint
ce incepu a spulbera omdtul de pe titva dealuluI Solda-
VI le spusetä sä nu se dea jos, cad se putea intirnpla sd
le apuce o furtungt Una din ele avea insä acasä o mamä
holnavä, pe care nu o putea 'Asa peste noapte singutd, in-.
grijitä, Inca si de soarta filcel sale Dupä ptinz ele se scu-
lard spre a se intoarce in sat Logodnicil lor, vä zind cd
nu le pot retitle, le läsai ä Vintul se intdrise §i sufla mdl
puterntc, Ele Incepuse cobomul, orbite de fulgiI de otnät
ce le impedecati de a vede primeidioasa cale pe cal e Ina-
Haag De ()data vintul se schimba in o furtunl cumplitä,
vain' I de orndt le invälean .si acoperean ingusta carate pe ca-
re ele mergean, le impingeati lark' voia lor inainte, Inca eie
trebman si se tie de co4un1e stmellor spre a nu ri IA-
pite de fortunä Aceasta cretea insa necontenit, sueund
st urlind iutr-un mod ingrozitor. Apucate de spaimd, ele
scoborall tot mal rdpede piäpästioasa carare, mid de °data
la punctul cel mal plimeidios, unde stà acum o cruce, st
unde cdrarea trecea ingusta numal de un pas intre pa-
1 etele une stincI prerupte §i präpastia cea adincd, fata
cale mergea Infinite lunecâ, si, dind un tipät desperat, dis-
para in spatin Cea cale venea in utmd incept' a plinge
si a stuga pe iubtta lei prietinä., dal ea nu mal respunse.
Zdrobitä de stincl, ea zacea inx Alin. de giulgial alb al o-
mätului in fundul prdpdstie Fui tuna se desiä.'ntuise atit
de cumplit, incit era peste putintä Ind de maintat, nicl
de intors indätdpt. Data Ltd, Ingrozità de pozitiunect in
care se afla, cäutl adApostii e sub o stilled, unde se ghemui
Intl -o infunaturä, asteptind linitirea vremil Alce fu gä-
sitä moat tä de frig, peste cite-va zile. Spre amintn ea celor
cloud victime, locuttorii tnältard in acel loe crucea care e
menitd sd pdstieze ammtn el pe cele Rind copile, mom te
www.dacoromanica.ro
 142

pentru a-§I indeplini datolia lor de logodnice i fuce

Pretutindene unde se poate serie, pe coajele aiborilor,
pe spetezele häncilor, pe &tele netede ale stincilor se 1 Ad
o surná nenuniáratä de nume insotite de improvisatiunl
In prozA sail in vcrsurl, din care unele au oare-care haz
A§a cetil in chioscul de la Schneller-Hohe, urmätoarele
versuri
De hatArul mAthluta
Suiti aceast6, cAruta
z
Aiurea pe o plata se aflä
Ame s-ati repaosat I Caraolan i otia sa E Caraolan
gt fili lar I V C qz G Caraolan qi nepotul saz M Caraolan
Un glumet insemna dedesupt
S. le fie tArina upará,
Nu m-am nnrat putin cind vazuT, in chioscul de la
Cioarecl, insemnarea
.Ester Solymosi war hier 1882.
Aceastä biatä fatd este victima ce a dat na§tere fai-
mosuluI pi oLes de la Tisza Eslar
Numele care se intine§te mal des inscris in toate un-
gherele, este acel al Ni
"Dateg ./lat:creig IfeTa21.rivio;
care poartd mai toate aceea§1 data 13 Iunie 1882, incit
acest coboritor a lul Thernistocle pare a fi cutrierat in
goanä top muntit, sau a fi avut aiipl.
Da poi in petera Banditilor,, paretiI lel sunt literall
coperiti de inscriptiunl dintie care unele in susul bol teT,
incit nicI nu te pricepl cum ati putnt sa le serie pe acolo,
atara doarä de urcat unul pe umeiiï celuilalt, c5c1
nu cred sa fi tu cat ca eI scäri pentru a-§I zugravi nu-
rnele in acele cotloane 'Mur; .Aec cieig pretutindene §i-a scris
numele Cu tu § §i cu un pam.tuf gros, incit mi-1 inchiptu
gonind prin muntI Cu pämätuful inti -o mana i Cu oalä
de negrealä in cea-l-altd, pentin a arninti §1. pe stincile
Mehadier ca exista in lume ChefalomtI
Le nom des fous se ti ouvent partout", zice
Francezul
www.dacoromanica.ro
 143 ---

III

Cea mai frumoasä primblare ce o fácuI insa in timpul

sederel mele la Mile de la Mehadia, a fost urcarea pe
muntele cel maI inalt din spropierea lor, Domogletul La
inceput, cind auzii acest nume mi se Om ca suna Da-
mocles si me miram ce cauta sabia ce merit* pe tiranul
din Siracuza in impreprimile Mehadiel Un locotenent ro-
man ce Ikea pal te din Institutul militar geografic, imi
explica insä, ca nuniele este slavon si insamna privire a-
casa", si intr-adevar ca de pe Domoglet vez1 casa ce ar
fi in vale, ca si cind al avea-o in palma.
Asteptaram mai multe zile pina sa ne putem urca
pe munte, cad voeam sa firn siguri pe o zi fi umoasa, si
pe munte ploaea vine une-orl cam cu nepusa in masa
Eram vre-o none persoane ce ne intoväräsisem pentru a
intreprinde a ceastä slum, societate poliglota, compusä din
Rominl, Nemtl, Unguri, Slovacl si CI oatI. Ceata era con-
dusä. de un capitan Ungur, care fiind un mincati de frunte,
fusese insarcinat cu de provizmnl pentru drum,
inuc'riiirea
I Rem, pe care-I indeplini spre multamirea tuturor Luaram
ea noI si dol täranI rominl, care sa ne slujeasca de caläuzl
si sa ne clued merindele
In znia de 20 Tulle, la 7 oare de dimineata, toata
compama noastra se intrunise la cafeneaua WI Otto, in
tata statuel MI Ercules, patronal bailor, unde Milani cite
o cafea si apoi apucaram pe din dosul salonulul de curä,
pe la restaurantul evreesc, uncle se poate minca si cuser
si trif, si trecurärn parka ce se coboara de pe Domoglet
si din care am spus ca se alimenteaza Mile cu apa de bed
In parau, mai multe femel spalati rufele si stind ca pima-
rele in aceasta alga cu total race, Mtea ea maul' in niVe
camesI Unul din no! le intreba ca nu le este fug sa stea asa
de dinnneata ca picioarele goale in apa cea 'tee ?
Ba ne e frig donanule, dar ne incalzeste gracia",
rdspunse una din ele.
Poporul e intr-adevar poet El nu po .te voibi de cit
In imaginI
Urcaram la inceput indestul de mte, in contra co-
mandel capitanulul nostril, care necontenit striga: ,lang-
www.dacoromanica.ro
 144

sam l" si peste o carä facurarn piimul popas, pentiu a

gusta niste pine si cite o bucata de saleam. Apoi apuca-
i am drama' catra Cruce, pe unde te urel pe Domoglet.
Dupa o oarä i jumatate eram la ea, de unde se intindea,
sub noi, o privire incintätoare Soarele coborea necontenit
lumina sa pe muntiI din fatä, ingustind tot mal malt latul
bliu de umbra ce infasura lade Pilcurl de negurl se im-
prastiail sub razele sale, lasind sa apara cite un arbor din
mantia lor zdrenturoasa. Putin tun') dupä aceea, toatä valea
era curatä, aerul Impede si strä'veziti , in fandul prapastiei,
ce se intinde sub ci uce, se Nedeau asternute cldirile bailor
ce pdreati ca niste cutup de carton , oamernI sä'manail
a funnel, lar calf aveaii märimea soarecilor,o lume in
miniatura. Toate italtimele cele-l-alte precum Schneller-
Hohe, Coronini, Cioaiecii, remäsese in jos si o lime ori-
7ontala clusA din ochiul nostru atingea culmea dealurilor
de cea parte a Cernei
In linistea cea deplma a munteltil se suirä la noI. doua
noate usoare , era jumatatea ce suna la clopotul oiniculul
bailor Eraü nota i jumätate Oäpitanul striga Aid,"
si caravana se puse in miscare In loe insä de a sui mal
departe, väzuram ca di umul apuca la vale, pintre doi pd-
reti de staid ra lase, coperite cu. fagl. Intrasem in Valea
Jtläräului, a caruia cobotiretinu aproape o oara Ora ce
ajunseram la Fintina, un izvor de ma toarte sit* e, nu
prea rece, si de un gust cam Weld Aicl facuram al doile
popas si tiebtura dupa ordinal capitanuluI nostru, care se
vede ca se urcase pe munte numal pentru desclude
pofta de mincare, sà ne supunem la a doua gustare, com-
pusä din citl-va pul fripp, brinza i cite-va garaff de yin,
pe care-I indoträrn ca ap5, spre a face economie
De la Fintina inainte, incepe stusul propriu pe Do-
moglet, prin o Ware de figl secularf de o nespush u-
museta Ne opream adese-ori in drum, penti u a admira
inaltimea si grosimea aiborilor, din care pe unit nu-I putea
cuptinde trel oameni, inaltindu-se dupa calculele noastre
la peste 40 de metii de trunchm drept ca luminarea
de o grosime aproape egalä ca acea de la radäcind, dupä
care se desfaceaü sus in cite-va ramurI care ele singuie
ar fi putut alcatui niste arboti. Adese-orI intalneam in cale
cite un colas de aceste resturnat i sfáramat in mal multe
www.dacoromanica.ro
 145

buclitt, efect al focului ceresc dzut pe capul sal, acuma

zäcea in pulbere, prefacindu-se cu Incetul lait.s in
din care esise Din fie-care arbor se putea scoate cite dot
stinjent de lemne, afar& de valoarea insemnata ce ar fi
avut-o trunchiurile intregI , dar toata aceasta bogdtie rä.-
mine neexploatatä, din prima lipsei until drum practi-
cabil ciltra cent' ul padurel La dleapta drumulut, se vad
pe aloculea copad de Iliad, din cate cau7a s'a dat acestet
pärtI a muntelut numele de 13) adetul Domogletula Partea
din stinga cärärei pow ta numele de Cracul Suscului, a-
vind pe cretetul sal o poiana numitä Pozana Pogo ulut
Dupa vre-o oar& de sine, amnseram la Poiana ,,SYtu-
beelor, de ande Inainte cärarea ,ai LI numele de Drumul
illuproanelol , cale se sfirsete in Poiana Cu ae,elas nume
Aid ne aflam la o inältime ceva mat mare decit la Cruce,
(780 metri) si Incepe stuul mai rä'pede eatrA piscul Do-
mogletulut Poteca este mitä in serpuire, avind pe ea
un btrat de ftunzi uscate, de mai mulp ant, si pe care se
calcä ca pe o sPltea Ne apucaräm de pravalit bolovant in
'alea cea prtiptistioasä si-I auziam cum pirnail prin bills,
pinä se opreati de vre-un arbore mat mare
Cu incetul vegetatiunea Incepea a se chum, semn di
ne apropiarn de coama muntelut In curInd sträbatu o
zare de lumina prin crengile arborilor din fala noastiä
Iatti virful," strigarAm din toate päi tile, dei obositI prin
o suire de mai bine de cincl oare, indoiräin puterile noas-
tre, si nu trecu mult pinä ce vAzuram titva muntelut
goalä, p urtind pe dinsa numal cito coama de stinci Iarba
cea deas'A si lucttoare, asternuta pe un tarim plin ca pe-
ti e ascutite, ingreuea insä suiul intr-un chip neauzit,
si adesa vedeat pe vre-imul din not prinzindu-se, bine
intales MA Note, cu mInile de painint Sub coroana cea
de petre, se vedeati unde si unde niste pilcuit de Lip, de
o crestere cut Itotul curioazä De si foal te batrint, erati pa-
tin inalVt si toate crengile lor Intoarse c'Atta meaz6.-zi, kit
fa ta dinepte not d absolut goala, Inca se parea ca un vint
luase pletele arborelui ,m le inch eptase cAtra partea c31-
dui et
Ne aflam race la 1274 metri, InAltime cea mal mare din
jurul ba]lor de la Mehadia Fiind punctul cel mai Malt,
se Nedea in Jul allui in toate pal ile, Incit oi
www.dacoromanica.ro lo
 146

zonul ce se deschidea inaintea noastra'. ei a cel mal intins

Garb.' Sud-Vest se vedea Dunäiea, esind din strim-
toarea de la Kazane, pintre dot munti ce din depa'rtaie
mai päleat a se um prin crestetele lor Briul indestul de
lat al apel dupä ce schpeste putin la soare, se ascunde n
dosul munplor ce acopär cursul sad MIA Turnui-Severi-
nuluI, care si dinsul rämine in dosul lor. Din josul a-
cestul oras, uriasul balaur iarAsI desfasura la soare sol/ri
sal anni, imbiatosind in incoväiturile sale Judetul Mehe-
dintilor, pina ce se perde in ceata indepärtareI Mare pal te
din acest judet se vede asternut sub munte, acoperit de
dealurI ce alterneazä cu vai i esurl, unele goale, ingäl-
benite de razele soarelui, allele acoperite cu dumbräNI si
paduil Pe creasta dealurilor din aceastä parte, se intinde
gramta rommä despre Banat, alcatuitä in fata Domogle-
tului de piscurile Prislopulta, Cucofulta i ReLelei Gianita
°mina, se intindea, In vim' mal vechi, mult mal aproape
de Mile Erculeene, çi insusi piscul pe care ma aflam a-
partmea Muntemei care se intindea 'Dina la hotarul el
firesc, iml Cerna Dar Austria, care stie sa' cucereascä mat
bine in timp de pace decit in räzboiti, incaica pe fie-re
an granitele muntene, ,plantind tot mal departe paiurile
sale," expresmne oficial consacrata, sub care ea maschea/a
despoierea vecmilor Ast-fel a facut ea pi etutindene pe ho-
tai ele iomänesti si, neputind sa ne inghitä deodatä, se
'total ise sa ne 1110 cu buchtica, pina va aiunge mult do-
rita el pun, atmgerea Cu Dunärea Propäsii ea Rominiloi,
cate se facu cu toate uriasele opinteh ptotivnice ale im-
petiuluI cu o sutd de capete, puse insa sfirsit acestul sis-
tem, si sunt ani chiar o comismne numita de ambele
state, cauta sà fixeze, °data pentru tot-deauna, adeväiata
Ion pang-a Nu ca doarä speiäm a videa leintrind in stä-
pirmea noastra cea ce lupul °data a inghitit , dar eel pu-
tin de acum inainte, sä inceteze vecinica cot owe la care
am fost expusi din partea hiä'pitoareI noastre ecine
Daca insä, spre valea DunareI, pärnintui se lasa in
Jos, el se urea in foi me inalte Mil Nord-Vest, unde se
ridich muntil Banatulul rasaritean, märginitI la orizon
pun piscul lor cel mai Malt Svzniacea, i calla ord-Ost
unde se inalta piscurile ce se leaga Cu muntri sudici al
www.dacoromanica.ro
 147

Tiansilvaniel prin piscul Co? no ever, ienumit pentiu brin-

zeturile sale
Aid In irful munteluT, ne hotarliim a face un po-
pas mat' lung si a ne intregi puterile, prin un pill-1z mai
manos Puseram sa trigä carnea adusa cu not, la un mare
foc facut din ciengi de fag, fin si larba mnositoare, st
piegatirAm o ft ipturd What easca push pe un lung bat, pe
care-I infipseräm in pamint si de pe care cine apuca mai
lute desptindea cite o bucata cu cutitul, mincind-o aproape
in acelas mod ca si sUbaticii, ffIta uneltele civilizàtoaie
ale unui prin7 eutopean Trnmseram pe until din oament
in o vale indepartata dupa apa, u astfel stimpataram si
setea care de obicettl este sotia nedespartita a foameI
Dupa piinz, facuram o siesta de vre-o cloud °ate, la
umbi a 16,7,etului de sub piscul munteluI Fiecare intalese
a pett ece repaosul dup. feint' sad Unul se culc i ador-
miiltit se puseta intr-un col i tiecura' fimpul in schim-
but' de voibe un al treilea se lungi pe larba, cintind
ai II de dor Ell ma razArna'in cut spata de un trunchift, si
de acolo priveam spre tara mea, luindu-mk pe &duel
Unde nu ma dusera aceste 2 Rhea ca vedeatn in-
tteaga istotie a neamuluI romanesc, desfasurindu-se pe a-
cest colt de pamint, nu 'storm abstracta culeasa de pm
cal ti, ci vie si vazuta, petrecindu-se sub privirile mele
Vecleam MU pe impAratul Traian ttecind Dunarea pe
colo, din dosul dealurilor ce acopar Turnul-Severinulul,
inecind cu tru pele sale toate potecele, in care DaciI se a-
pal all Cu viteita mum lei In valea pe nude ne snisem, se
In:11km apor constructiunile Doman% termele naturale ale
bailor de la Mehadia, templele Inchinate
lut Esculap, i lui Hercul, acel al puterii , videam parca
legiumle tomane trecind pe sub stincile ce ingusteaza pa-
tul Dunatei la strimtoarea Kazanelor, pe podui de lemn
a;tet nut pe marginea fluvitilut, pentiu a latgi drumul sa-
p it in stinca vie Prin vdile asteinute in poalele munti-
lor, serpuiatl fi umoasele sosele romane pe care trecea cite
o legmne cu buccinele in frunte , apoi deodata privelistea
aceasta mAreata i linjtitä racea loc salbata.cieI Nite oa-
men1 7drentutosi, pisavi i tititori inaintat ca talharii in
smut noptil st la umbia tutiselm, ndpadind in bogate'e
cd-,e tomane, penti u a prada, JAM] i pune pe fuga pe
www.dacoromanica.ro
 148

pacinicti locuitori af %LO' Una din et ftigia in bastir!

liase de cal repetí, atra Dunäre, pentru a salpa dincolo
de fluviti , lar cei multI se urcati in goand, mtrund
cite-va vite inaintea lor, pe piscul unde ma afilia' eü, ca-
utind adapost in stnul padmilor, sad in anintle pesteti-
lor, in contra näNalitei necontenit crescatoare Apoi dura
ace$tI barbad blonzi si nalti, vemati altil, cu capul pattdt,
ochit p1ezlï, nasul turtit, rabie esite. spini la fallí stbiaz-
dan' pe ea cu täeturi fehurite \Tema ca potopul pe edil
lor cei mici si luti, dind foc padurilor i ora$elot, si ne
lasind in urma lor dectt ruma st desnadäjduttea Apoi
trecurd o ace.stia, dar alte popoare eniaií dupa el, cate
de care mai tilde, care de cate mai selbattce Manta se
acopereati Cu incetul de Romaul ce liclicati alci colibI
se deprindeafi a duce, prin giturile lor, mita clobinuluT
Cu incettil irisa se potolea navälitea, i Romanti ce
incepeati a se cobori din cetatile naturale ale muntiloi,
apucati iara$ coarnele plugului st udau Idr, cu sudom ea
lor brazdele pärnintulul
Reclu-Negru, mai in colo spre rasdlit, esta parca dm
o vale ingustä, cu un popot intreg de oameni, cobot ind ca-
Ira cirnpla ce se scalda in Dunarea
Apoi luptele cu Tarcii roozia apele fluvtului ce pa-
rea a cut ge pina in maluri pina de singe omeuesc Inslu
sit Cu incetul viforele ce cilzuse asupra frumoasei üui se
luusteaïl in Nazdub, lar soarele, straluctnd taras pe bolla
cereasc5, deschidea o era de pace si de Infloute neamulut
nosti u atit de incercat , grinele se coceati in lintstg pe
lanuttle lor, sub calduta sa cea binefacatoat e
Ala gindil Irisa ca piciotut med calca tot un pamint
romanesc, ca muntli ce slujisera de adapost neamului metí
In vi emufl de iestil$te, n'ar trtbui acuma sa-1 desbine
bucati 81 intt-adevar, muntele putea fi o piedeca unit el*
numai atila timp, cit impt ejuranle curat fizice hotatiLtu
soarta popot ulut nosttu Dar acum, cum mai putea el sh
se °puna avintului rruntei, nazaintei trumilori De sigur La
incoidarea puterilor necesare penti u a prinde in un siripa-
lant %tata noastra ca popor, nu este inca pe deplin coapta,
ca tiebue sa asteptäm matutitatea rodulni, pentru a-1
culege Atuncl lusa nimic in fume nu-1 va mal pute opri,
ialci piscurtle Carpatilor, nic uneltuale neamutilot strame.
www.dacoromanica.ro
 149

La pattu °ale elam cii tottI in picioare i, al uncind

o ultima privire pe frumosul tablott, pe erne poate nu
eia mal revedem, intreprmsem coborirea, apucind ca-
trä alta parte a muntelui, asa ca dupa cum ne spuneart
cäläuzff, era sa fim in vale pintre satul Picmisca si Ma-
let hoff
Cobotisul era mal greü, cäci Ind o potecä nu era
ei Oil pe alce, pe uncle de obicetii muntele nu era um-
blat Jai ha a1unecoa.6 de pe plsc ne stramuta adesa cen-
ttul de greutate, incit laräsi trebuea sà atingem pammtul,
insä acuma in loc de a-1 imbratosa cu peptul, il Imbra-
losam cu spatele Vedem jos, sub noi, gitul prin care tre-
hula sà trecem, format de Vbful 'oimulu Cold?i din
care Germdmi aú fäcut Koller, dind astfel o aparentä
strMna uniff nume adevarat rommesc i cite numiri vecht
n-aft Imbracat aceasta masca, Melt cind studtezi o carta
asternutä de sträini despre Banat sail Transilvania. li vine
a crede ca nomenclatura Orel e Intr-adevä'r germand sari
magluarä, cind este curat romaneasca, si numal cit
schimositä De sus, se vedea acel git imbräcat cu o pa-
dure de fagi de un vet de mchis t asa de dulce la pri-
e in cit it' pärea ct eral sa treci pun o grädina um-
broasá i pima de rAcoare Nu presupuneam noi grozdville
ce le ascundea insälittoarea strimtoale, si de cale erail sa-
aminteasca mult tiny picioarele noastre De la un timp
iaib incetä i ne ciedeam mal siguri pe echilibrul nostril,
cind intralam pe un soia de pat al unlit §ivoiti, format
numal cit de bolovani ce ne alunecail sub Tamale Intra-
sem pe Podzna Alunulu in padure , dar aceasta avea un
aspect cu totul altul, decit acea prin care trecusem la su-
itul nostru Arborn mid si zgribulil, frunztsul rar, cien-
gal ul neregulat, tiunchiurile aspre i spinoase , apoI pre-
tutindene am bori i larnuri sfäl Amate si imprästiate in cale,
ca st cind ar fi trecut pe acolo o tromba care ar fi racut
val-virtej pun desi Ii inchtpue cineva pläcerea de a co-
bou prin o asemene vägaunä, sarind de pe o peatra pen-
ti u a cade peste o crac, incalecind un trunchm pentru
a pine pictorul pe un bolovan, ce apuca la vale de indati
ce se snntia gins Cu totil blästemam rhea ce o al usem
de a schimba di umul cel atit de mdamänatic al sutsulul
pe acestalalt care niel macar ochmlul nu-1 &idea Are o
www.dacoromanica.ro
 150

räsplatä, pentiu sufei intele picioarelot . Dar aceasta el a in-

ti oducerea la o muncä mult mal cumplitä co ne astepta
In ghtul cel insälator Nici mäcar multämirea de a dojeni
pe cäläuzi nu ne era invoitä, caci ei, piesupunind lucra', o
apucase inainte
DupA o oarA aproape de acest coboris indräcit, intia-
t'Un in poeana Inteï, de unde inainte se intindea o vale
lunstitä si apt oape orizontalä, plina de atbori seculati, in
care mal puturam resufla, suntind in shrsit centrul de
greutate al corpului revenit largo' in pozitiunea lul nor-
man, si ne mai fitnd siliti a-I mäntine pm sfoetäri de a-
crobati Aceastä vale poattä numele de Valea Feregal ulid
Duph vre o juratate de oarä de pi imblate, ajunseräm la
un iz-sioras unde ne puturäm uda pulm grtul, cate incepuse
palea a se lipt de ceafa Acest izvor se teNaish pe un
loe ce nu peimite o scursurä a lui cätid vale si, dupä ce
formeazh un son."' de mlastinà glodoasä de o coloai e t'ea-
giä inchisd, se pierde in pätnint In acest nämol ne arä-
tara chläuzit nostri, ce ne 2;teptase la izvor, tävälitura u-
nei ursoaice , avea aproape un stinjen de lungurie Mal-
punrärn lui Dumnezeú cà nu ne pusese fath' in tata ca
aceastä mdmä a pädurel, care poate fi foarte inteiesanth
de väzut in menajeril, salí si mai sigur, impätata in ca-
binetele de istoria naturalä, dai mi in elementulei, acasa la
dinsa, in regmnea cioatelot si a bolovanilot I
Ajunsetäm la o stmä asäzatä lingà cale , niste cini
ne insoteaii de mult lätrindu-ne din räsputeri , gasildm
stina nepäzitä de nimene si vre-o douä, donill cu lapte
amnate inteun par Fiindca setea infeinalä ce ne muncia
fusese numai cit zädätith prin apa de la In Of, ne puse-
i¿tm s'o stIngem inghitind la stacane de lapte (luasem ea
noi mai multe pahare) Dupä ce furám adapati, ne gin-
diam cum sa resplätim nol aceasth ospitalitate fará gazdä,
cind vä'zuiäm venind inspre noi un cloban titihr si voime
mmat de totl cäteli 10, cate incurajatI prin prezenta stä-
pinului, se incuniätaii mdi sa facä' pe croitorti prin pan-
talontl nostii Dupà ce ne puturäm intälege de lättatul
cintlor, II spuseräm despre darrucia en cal e impäl tise,m
noi laptele säti, oferindu-i mai multi crucen i fiecate
Multä'mesc, respunse el, dar nu-i de lipsä, ca lap-
tele lila era pentru citil
www.dacoromanica.ro
 151

Naivitatea complimentului baciultil nostril ne Melt sa

zimbim i, intrebindu-1 apoI cum halädueste ca ursti prin
padure, ne spuse ca iaca i mal deunazI ursoaica cea
mare (care se tavalise in namol) necase o oae," aratind
ca mina spre gatul MT, spre a ilustia maI bine vorbele
sale Insemnal aceasta expresmne care iml arata ea verbal
latin neca2 e, ce insamna a ucide in orl-ce mod, pastrase
Inca acest inteles general in gura poporului din Banat,
ca numaI cit in alte parti ale tatilor romme el s'ah spe.-
cialazat pentru moartea prin aria
putin mai la vale de stria, intram pe un nog cobo-
ri; pun gitul dintre virful Soimului i Colärfi, pe cale-1
va'zusem de sus sub un aspect asa de ademenitor Dupa
cati-va pasl in jos incepu pe icl colea cate un bolovan,
insä" nu de eel lotunzI ca aceI ea care ne duceam de-a
dura pe Podina AlunuluI, ci ascutrt ca niste aschfi de
cremene Socoteam çi speram ca mai la vale calea va ti
mai batuta, cind deodatä se fact' o deschizatura prin frun-
zis, ç1 vagarina in care ne coboriam se aräta in toata in-
qpdimintatoaiea el märetie Märet pe sus pe uncle
toreali ochiI ce erail sa transmita. Reline intipa'rit in les-
calatoreali

pezile amintirea ace,ste'l frumuseti selbatice , in-

spannintator pentru picloare care erah sa poarte poate tot
atita timp pe lespezile talpilor" urmele infernului pe unde
trebtua sa tiecem
Pietrele cele ascutite bateati patul vagälineI , tiebuia
numaI decit sa calcI pe ele, taindu-II pima ul mud intr-o
parte cind in alta, crisnind din ding la fle-ce pas, cu atit
mai mult ca. °chi)", oiganul estetic par excellence, tot pe
sus umbla, dup. lucruri frumoase, pe cind realitatea cea
mal slintatoaie 1ST batea pc de picioarele noastre Ah ce
ti amos e auzeal pe unul , al di acului di um I pe un al
doile Uitati-va alce, e ceva colosal, neauzit Lasä um-
bel' tot, c.'á m am lovit la ba'tatura Lupta cea mai
ciincena se incinsese intte shntimintele impeisonale si
acel el conservatmnel, nu a specie! nicl a individulut, ci
a bietelor picioat e Intrasem in Valea Pe2tei e i intr-a-
deNär ch e o petera, atita numal ea dinspre ceria vine
putina lumina', prin stmcile ce nu sunt cu total lipite
Adeseorl etam nevoitI sa ne tinem ca marule de o stinca
pent' a a scobori rnste trepte {Orä rndoialä mate de pa

www.dacoromanica.ro
 152

lapin' de pe cind Sfaimä-Peaträ i Strimba-Lemne ba-

ladmati prin lume
Valea Pesterei se lärgeste intr'un loc, fornund un fel
de amfiteatru de stifle' uriee, drepte ca paretiI, in cale
vegetatiunea ce se Malta pe crestele lor reproduce ;sub
%line si mai ciudate acea imbinaie intie peaträ i copac,
pe care am observat-o in manta Mehadiel Ajunsl aice, ni
se päru ea ne-am infundat, chid uitindu-ne cu luare-a-
"unite väzinam inaintea noastra o lungà cräratura in pa-
retele din fa, pe ande drumul coboria mal depaite A-
Junsl la gura acestei stiimtori ni se ridica pärul in. virfut
capulul mid mä'buraram cu ochil, pe uncle trebuea sá ne
coborim Sa-1 inchipue cineva conditule descrise mai sus
ridicate la patrat, ha cluar la cub, coborisul bland aice
o directiune aproape verticalä Mi se pä.ru ca d scris Cu
Mere de foc pe pä'retele stmceI prm care Intiam, insuip-
tia pe care Dante o Näzu pe usa
Per me si va nella cita dolen`e
Per me si va nell' eterno dolor
Per me si va tra la perduta gente
Eram in Zgaul Prolazuluï Ce nume
Duph cloud neterminabile °ale in cate 'lima nepu-
tinta de a merge inapoi, ne impingea inainte, ajunseräm
la o potecà mai pupil selbatiea, si cut Ind dupä aceea in-
tram in Potana Prolazulta, avind inamtea noasträ de cea
parte a Cernei muntiI Ticu i Geapit cea care se intind
pe malul drept al riulul in f4a restautantalui Maierhotf,
de unde luaräm trasuil pentiu a ne intoarce in bäi , Caci
ajun% aproape de casd, incordarea cale ne sustinuse 'Ana
acuma fäcuse loe unel descordäri a puterilor noastre, cale
ameninta sä ne lase in drum
Eraii kepte °ale i jumatate Excursmnea praise douä-
sprezece oare

IV

Asa este natura in aceastà frumoash laid t Sä trecem

Irish' la elementul omenesc, asa cel putin dupä cum el era
repreezntat la bäile luI Ercule in anul mintuirei 1893.
In deob%e se pot deosebi tie' rastimpuri la Valle de la
www.dacoromanica.ro
 153

Mehadia Acel din Jume vizitat de Eviel, din cauza ca e

mai eftin, in cale timp restauratorul cuser din dosul sa-
lonului ii &each In fie-care dimineatä minile de bucune,
cdcI li merge bine Al doilea, rhstimpul cel mal pi oduc-
tiv i mdl scump al bailor, acela in care navalesc Romi-
nil, cale lane in Tube si paite din August , Insfirsit acel
unguresc cal e se intinde Ora in Septemvne, si in care se
vad mal ales dreghtoii mid de pin comitatele invecinate,
enind sh-s1 cm ansasca reumatismele castigate prin ume-
dele cancelaril Desparprea inti e aceste restimpuiI i fe-
Ilul de oamenI ce le caracterizeazä, nu este insä. absoluta
Sunt mal multi magnali Ungun care cad Impreuna cu
Rommil, in restimpul lui Tulle, 'si din cind in cind vezI
pi ipasit cite un ENreil In acest anotimp, ca o flarh, ante-
diluviana in mulocul unel lumI de altfel Dar acelta sigur
ch a fost retinut de ghesefturi, pentru a se intärzia asa de
mult, si a veni la MI, in die theure Saisona Deaceea se
si grdbesc pe cit pot, fäcind cite cloud, care si treI ha' pe
zi MI s'a spus chiar ca unuI Evreü cale venise in acest
timp atit de nepotmit, i s ar fi recomandat de doftor sh
faca 30 de MI El meise in cancelarie, 1iä deodath 30
de bilete si le fäcu pe toate in 3 zile, cite 10 pe A-
patra zi se duce la doftor §1-T spuse ca aa termmat baile.
Dar ti-am spus sa faci treincl
Apor le-am ticut
Pe toate 9
Pe toate In trei zile, cite zece pe zi
Si n'aI crapat 9
Dupä cum se vede, venitul principal al hällor vine de
la Romml, care Ihnd si cam mina sparta, lasa cera' mal multi
bani In ele Cu deosebire numerosI sunt (Mena' din CI a-
iova, Tirgul-huluI, Turnu-Severin Aceasth clientela este
decI foal te pretwash pentru intreprinzatorul bailor, un Ro-
pain, d-nul Tatardi, care insà a trebuit sa-s1 ungureasca
num ele in Tartaczy, pentru a putea dobindi arenda a-
ceasta atit de folositoare Pläteste pe an 47,000 de fiormi,
pe cale-i scoate aproape numal cit din taxa de cura care
este de ti el. clase de 9 fionnl, de 6 fionni si 3 lima In-
ca mal tot celalalt enit al bäilot precum china odailor
si c ea a restauratulor, plata bailor etc , II remití ca folos
Se socoteste apioape la 200,000 de fi ancI cästigul netto
www.dacoromanica.ro
 154

a d-lui Tatarczy pe an, se spune cd d-sa ar avea [And a-

i
(lima o avere de 4,000,000 de ft ana Tot.I taraniI cu care
am stat de voibd spun ea e cel mai mare proprietar din
Banat 0 asemene prosperare a unuI Romin este fail in-
doiald imbucuratoare, cu atit mai mult ca d sa se sluieste
mat ales de RomIni ca servitorI la bal, care ti aesc deci
pe linga. dinsul Codita aninath la numele d-sale si-ar
gam decl o scuzd binecuvintata
A propo de taxa bailor. d-nul M proprietar mare
din orauI B din Moldova si membra al unei din vechile
lanai de boieri aiOre, pentru a nu plat' taxa decit mi-
nimul de 3 florin', declard cá ar fi un um precupet din
Moldova. Care Insd fu mirarea i desamaglrea d sale, mild
peste citeva zile se \Tam trecut in lista vizitatoillor Heir
G M klemer Kramer aus der Moldau " Se Intelege ca
cunoscuta sal i-au fa.cut zile frtpte
Nu putem vorbi tot in feliul avantaios in care am
facut-o despre d Tatarczy i despre d Prepeliczai, citeste
Prepelitd, poliaiul sail cum se zice pe acolo, inspectorul
ballot, un Romin renegat din eel mal periculosï Acest
domn pdrea a si face o placeie de a stcdt pe RomIni
toate felunle, de a-1 nemultdmi pe fie-care zi, facind apoi
la timpul cuviincros retragerile necesare, pentru a nu cddea
In lespunuele, mai ales ca. d-nul Tatarczy ale Intel esul
cel mal vazut de a cultiva ba' noasa clientela a RomIniloi
De aid provine o vecinica neintelegere intie antreprenor
si inspector Dar sa ilustram prin citeva exemple näzbu-
title d-lui inspector
Mai multi burl Romini se pusese intr-o said in sa-
lonul de cura sa pace préférence pe bani, dupa cum se
face de obiceln Deodatd se trezesc cu doI landarmi de-ra
d-lui Prepellezal, care le confisca atit ban fi eft i nisi) u-
mentid delictula cartile, sub pretext ca iocurile de ba-
zaid ar fi oprite. Nurnai cit amenintarea jafintilor de a
se tingui la Pesta, fact) pe d-nul inspector a le restitui
barni Altii insa o patird mai iä D-na G, cate este o
vizitatoare obicinuita a bailor de la Mehadia, spusese kel-
nerilor de la salon sí-1 tezerve o masd in fie-care sata
pent' u chnsa si familia el Venind intr-una din sari gaqi
masa ocupata de celà niste ofiteri Unguil, cärora le spuse
ca masa ar fi rezervata pent' a d-sa Ofiterri se intoarsera
www.dacoromanica.ro
 155

ca spetele, resueindu-si mustetele. Interveni fiul doamnei

G care chemä pe ketner st-1 mustra pentra cà, ca tot
baestsul cel gros pe cale-1 imam In fie-care sarä, nu in-
ijise a rezerva masa, dupd cum fusese otdonat. Kelne-
rul se jam inspectorului, ca d-nul G 11 atacase In onoa-
tea WI, si a doua zi sost pe neasteptate un jadecator am-
bulant, ea condeitil dupa ureche, i calamarea la but,
cate judec1nd cazul, aplica d-nel G o amendä. de 150 fi-
oilitT, fatal apel sat recurs 0 compame de Romml se du-
sese sa visiteze satul Ptczni§ca, locutt de RominT, ca toate
satele din Banat Fund Dummied, Want! erat la circiuma
uncle beat st cintail Vizitatoimi pottirä sá faca o hord
de sirg Roming, chemind fetele din sat, se prinsera la joc
Dup. hot a, flu& rugati sá pace un de Wig , dar funded
nu-1 pica dupa toate regulele, apol doftorul G. din Btaila
inse fruntea jocului i incepu si invirteasca figurile tu
un foc i un avint nemaipomenit, insotind jocul si Cu
chimtuti caracteristice, precum
Asa joacA pe la not
Si infinite i 'napol
sat
Bine calcá fetele
Mar bine nevestele
Invirtea jocul clnd inco1acindu-1 ca un serpe ce s'ar
stiinge giamada, apoi iarasi desfacindu-1 in toga lungimea
la cind ttecind cu sit ul intieg pe sub braele a clot ju-
catoii i apucind indarat, Inca eel cul se intorcea pe dos,
¡mind spate la spate Rominil top, vazindu-I asa de gill-
bacit, se intieceat care de cate , parnintul räsuna de tro-
potele calcalor, vazduhul de chiote, cut tottf uidea im-
plemr si eta o Neselie nespush Dupá hora, vizttatotii cm-
stira pe Meal al cite un pahar de yin, cumpäratä fete-
lot i copulot niste figuri de Win dulce de la un neg a-
titor ce se aWi acolo, se inchinara* sanatart fare cate una
tostitä de un trial fläcdu din sot Sä ttaeasca Rommtl
din Bucuregi," st apoi se despäituà
Adoua zt de dimineata doftot al (are conduse,,e dan-
tul fa chemat la cancelatia inspectorului, i d Prepeliciat
indatd ce-1 vain II adtesa cuvintele urmdtoare, afectind
un accent unguresc foarte pionuntat

www.dacoromanica.ro
 156

Dornnule, aflat-am ca dómma Noastra v-ati

cutnätat ell' a fill-hula linitea in acest shut stat al coboa-
nei
La aceastä intrebaie Malta doctorulul ewe alma in-
trase, acesta intimpina mai Intäi
Va rog, cu cine am cmste 9
-- Cu Prepeliczal, inspectorul
Imi pare bine de cuno,tinta , sunt sdoftorul G
din Braila
\wind ca d inspector, nicl dupa prezentaie, nu-1
poftea s§adä, apt opie singur un scaun i e aezu pe
el in postura unuI om ce via sa asculte
ZiceatI d-nule 9
Ziceam cA d-voastra i cu allI cónsortl at' {ricer-
cat erI a túrbura lint,tea statului iinguresc, facind mom-
festaciuni politice in sat la PiciniFa
D-nule inspector am mincat acolo nite blinza cu
milmältga i am bäut cite un Ohm de yin
,D-nule1 nu e vorba de aceasta
Am lucat Inca hora §i de brai
D-nul Perpeliczal statu pulan la &dud i apoI res-
punse
pumal atita all facut ? Nu s-a strigat acolo sa
traiasca Róminil din Blicureti
cum, d-voastra alt voi ca noï si nu traim, cum,
-hami post' u Ira este ceva neplacut, despre care n-alI don
sa auzii urän de pielungire Apol d-nule, noi daca.ve-
mm la Mile dommilor Noastie este tocmai spre a prelun,gt
acest train, §1 don-mile voastre cind ne primi1 alce, este
ca consim141 la aceasta clomà a noastra. Cred eleu ca
daca Rominil din PiciniFa an rostIt cuvintele träiasca
Rominil din Bucure;t1," el fäcut decit a da pe fala
simlimintele pe cal e fie-care din d-voastre le aveti pent' u
noi, oaspetiI acestot
D-nul Piepeliczai nu se putu Impedeca de a sulide,
se piefäcu ca da mal multe ordine pe la subaltermI sei,
pentru a face sa treach timpul, et din camera de vr'o
cloud ori i, cind se aeza inapoI in Lila doftotului, se facu
a fi uitat cu lotul motivul pentiu cate 11 chemase la can-
celarie, ;a Incepu a vorbi de viemea bunä §i de viernea
rea, se infoirna despre starea recolteI u alte lucrurl de
www.dacoromanica.ro
 157

aceste La sfirsit &Au mina doftorului", rugindu-I sa nu

spund la nimenI desple aceastä intilnire. Doftorul insa Lieu
ca mos Nichifor Cotcarul, se iesuflâ caträ unul i altul,
si ace.stia laril.s se iesuflarí catia altai, OM ce luctul a-
junse alce unde-1 vcdetI scris.
Nu nurnal d-nul Prepeliczar, Cl in genera Ungmil de
la Mehadia erau putin politico.% fa ta Cu Romani!. Asa
de exempla in salon, la intiumrile de salt', Ungurif fa-
cead societate a parte, liner! a dame, fail a se amesteca
( u RominiI Areasta insa nu era declt foarte fir esc, Intl u
(it plieten cu de-a sila nu pop' face pe nimene Dar Un-
guril forman un cprc a patte, asa c toi cavaleril d-nra-
lot intorceari atele la restul saki, unde se towel darnele
iomine. Ali se pare ea rod intr-o gradma publica n-ar fi
cuvoncios a se intualce canapele pu dosul la public si a
pre7enta acestura cefile In loc de fete , dar inca intr-un
bal 2 RornimI, väzindu-se asa de gray insultati in pp' -
soana lemerlor ion, declarara d-luI Tatarczy cà, dach i u s-ar
pone un carat acestei necriviinp, s-ar vedea siliti a pà-
iäsi ca tutil baile D-nu Tatarczy facu piesiunt asupra
d lui Prepeliczai, care in.;trintil pe TJriguri ca de acum 1-
namte sh aiba in salon o puitare maT cuvoncioasä Ast-
fella poIiia fu newrita si. aräte regulele cele mai elemen-
tare ale politetei, st Inca cui I tinerilor eleginp, h gh-lrfu-
lui unguiesc din Mehadia
Toste aceste scene avead de in or una si aceeasi cauca,
ura Ungurilor in contra Romanilor, resplatita hula Inteles
Cu areld stentimint din partea acestora Cit timp statui
In Mehadia, mi se poNestria mai multe alte intimplarI ca-
racteristrce, ewe arata, (a simptomele unel boll, par oxtsmul
la care a ajuns aceasta st.ire de incordare Aa d-nn Klein
din Viena, doctor in filosofie si profesor care are meritul
de a fi i filo-roman, sr a se ocupa cu antichitatale Ro-
marulor, venise pe la Gradistea, pentru a face o excur-
srune archeologicA Vazindu-I poliia ungureasch ea tot e
in conferinta cu tararnI romani, pu4era mina pe el si-1
aduserä la Caransebes, unde dupa ce I tinura acolo vre-o
säptaminä, Il elibetara, recunoscindu-se di nu era un NTH-
sal daco-i oman In Tusnad, un Wean romin pusese pe
bactinia sa o tabla romaneasca, penti u a atrage clientela
Romoulor ce sunt In mare majoiitate la toate bade un-
www.dacoromanica.ro
 158

gm estI De indatä ce politia zäii lucrul, otdond sd dea jos

tabla BAcanul puse o alta ungureascd i romaneascA ,
se impu.e numal decit sa o scoatrt si pe aceea Bdcanul
atunc't inchise prdvälia lui si se duse ature.
Croaln InQd s-au insäreinat sh' iä7bune pe bdcantil
din Tusnad Stie toatä lumea ce s-a intimplat cu insem-
nele statulul maghiar in Agram i in alte sate si orase
mate, si cum UnguriI au fost nevoitl sd ceisätoreascrt la
Viena ajutorul impàiäiei, pentru a menlinea vaza sta-
tului lor
Impunerea firei ungurestl tuturor celor ce calcd pe
pämintul unguresc, se putea videa mai ales in o imprc-
Juiare. In fle-care zt lasatä de Dumnezeti, dimineata cit
sara, muzica Editor trehata sa inceapd numal decit
arnlor ce cinta, prin aceeasI Warne ungureasa iar
balul se deschidea In fie-care said prin ciaida Aceasta
repetire necontenitä a aceletasI bucälI eia ceva plicticos,
In gtadul extiem Chiar Unguril se säturase de ciardasul
lot, pe care-1 läsau sä tteacä, fäid a-1 mal juca. Dar si ce
muzicd ciudatä Acordurile el dan ideea gemetului unet
fui tutti, dar nu in fehul acela in care e imitat acest fe-
nomen natural in simfonia pastorald de Beethoven sau in
Oceanul lui Rubinstein, unde accentele nature' sunt iidi-
cate la foime inalte, pun intervenirea artel" Se vede din
contra tendinta de a se linea de imitarea slugarnica a
naturel, cea ce nu poate pioduce un efect fturnos, cact
natuta are tocmal In neregala elf un fatmec pe cate al td,
ce-i astrinsa la rute regule fixe i neschimbate, nu-1 poate
nici-odatd ajunge Apol caracteiul cel estt din suite al
Ungutilot, se oglindeste foarte bine in muziea lot Dupd
träganirile lungI i melancolice ale uneI psalmodiI api cape
orientale, porneste deodatd si MIA nicI o tranzitmine un
preslissuno atit de farms incit ttnerea mäsurei devine cu
neputinta' si muzici degenereazd in o bolmojald neinte-
leas'a Dura aceastä goanä nebunä a instrumentelor unul
dupä altul, deodatä iaras mäsura pare a se opri in loe,
pentru a ieincepe ialnica sa tinguire, imitath (lurid vintuiI
si urlete de flate i sa se observe, chiar suprema expre-
siune a muzicei unguiestl in producliunile MI Liszt A-
celeasl caractete o insamnä st pe ctinsa , acelea;I contiaste,
aceeasi pornire tutbatd a executiumi me face sd. pies-
www.dacoromanica.ro
 159

neasca coardele, sa se l'upa arcusele sub luna ce trebue sa

apuce pe executant, pentru a recädea in niste accente a-
tit de slabe si de incete, inca nicI nu le mal auzl.
Cit despre vestatul ciardas, nu vorbim ca muzica, cacl
aceasta are toate caracterele amintite de no' mal sus, ci
ea dan, nol credem ca nu se poate sa existe un dan t mal
putin decent Mi§carile fäcute atit de femee cit i de bat-
bat sunt de un caracter cu totul neretinut In partile sale
lente, atuncI cind bkbatul paca impreuna al femeea, el
par a se gidili unul pe altul subsdara si a tupäi in sus
sub imptesiunea leaepurnI nervoase.
Dar sa ne intoarcem de la aceste reflexiunï, la alte
motive mal hazhI, ce ne le procura', tot amintirea vietel
petiecute la MI
Intr-o zi mergeam ca o societate de dame si de bar-
ball sä. mancha la Maierhoff, pe pai tea dteapta a Cet fiel
Cind trecusäm abia de fantana 1u1 Iosif, auziram o parai-
turä printre aibori v. vazillam pe un om ea capa] gol
cu chica topor, ea ocluí holbatI ca si cind i-ar est din
cap, cobound muntele la vale deadieptul peste stinci, ea
räpejunea unuI bolovan präbusit, trecind prmtre crengl,
ea pericolul de a-sl läsa oclul aninatl de ascupsurile loi
,11 tinind in mina dreaptä jumätate dintr-o canapea, pe

care o aruncä in Cerna, peste capetele noastre. Apoi

trecu ca un turbat pe linga nol (cucoanele de spaima o
i upseiä la fuga) aruncindu-ne numai crivintele
D-na M si-a urtat evantailul Coronini
Ne mtaram unul la altul, spunind ea jale
E nebun s5rmanul I
Ba nu, intimpina anal din somet ate E Glyceri-
nus, fiul farmacistului de alce, cel mal strasnic cavaler
servant" ce a väzut lumea vie-odata Pentru dame e in
stare sa faca oil si ce stä in puterea unul om. Vedeti-1
asa cum e, a venit de la Pesta la Mehadia in 10 zile pe
jos, pentru ca o dama de acolo if spuse ca ar zice bravo
unul om ce ar fi in stare sa faca o asemenea calatorie.
se intoarse de la Mehadia la Pesta inapol, numai pen-
tru a auzi acel bravo ti iumfator resunind de pe doua buze,
care nicl nu stiu macar de vor fi fost rumene Mal da'u-
nazi era pe o parte a Cei riel' si pe de alta o societate de
dame, Glycermus avea la nastur o fi umoasä roza si o damä.
www.dacoromanica.ro
 -160
Ii iäcni din cea paite .Ce frumoasd floare aï Cind at
fi cu noT, ti-a§ cere-o sä mi-o dai" Niel* nu terminase
exprimarea acester clomp', ;a Glycerinus sdrea Cerna de pe
stincd pe stifled Ajuns la par tea cea mai lata a acestui
pod improvizat de naturd, bietul Glyeetinus cu toatä. 1-
a§a sa säriturä, inflect' Cu piciorul i hind cu jumätate
trup in baltä , se acdtä insä cu o putere de urie§ de o
creangd ce atirna in apä i in o clipà depunea, murat ca
un soarece, roza in mänile doamner ce trebue sa numere
ea insä§1 mai bine de 4.0 de roze Dar Glyceiinus are un
principm El se devoteaza sexului, nu reprezentanlilor sai,
el se jertfeste pentru specie, nu pentru inclivizi
Ascultardm aceste destäinmil asupra d-luI Glyeeimus,
cum ii punea unul dintre noT, cea ce pentiu un spiter
nu eta un flume de tot nepotrivit, emit deodatd it vdzu-
ram gonind in fuga cailor intr o blip, de ceea parte a
CerneI Nu intälegeam pe unde avea sà treacd eioul nosh u
tu birja, pent' u a se urca pe inältamile de la Coronini,
cind deodath il vazurdm ca face din trd,auä o colosald sd-
!Aura de cel pupil un stinjen i jumatate, si cade in brincl
drept pe podul ce leaga aid arnbele malurI ale CerneI,
tinind in mina sa evantailul ca o spacdä triumfatoate
repede (cucoanele rarä§ se ascunsese in lineal),
ne aruncä cuvintele
Sunt 9 minute, am proms in 12
Si apnea o goani indtd'cita printre copacI, pe un
drept aproape ca un päiete, cätra Cotonini.
Dumnezeu cu dinsul, spuserä, cucoanele cind le a-
junseram lara§I
Acest domn, Glycerinus, parea a posede ma multe
fiintI Altfel, en greïr ii puteai explica cum de eta a-
cum la Maierhoff si peste un sfett de °aid facea o partold
de popicI tocmaI la Livada 1111 Szechenvi , mat in acela
moment minca unt Cu ridichl la Corot.= i, peste o oard,
coboi la di umul de la Cruce, toate, bine inteles, numal
cit in societatea sexuluI frumos, Lira a pune in socoteala
ca" däntma noaptea pind pe la cloud oare neinti erupt
11 intrebard'm intr-o zi, chid n-avea scripti la pi-
mare, cum poate duce o asemene viatä, §i el ne dddu un
räspuns scurt, dar care continea o intreagd filosofie-
Nu rnà voiti odihni indestul In moi mInt
www.dacoromanica.ro
 161

Imt mai aduc ammte si de un Francez, care avea

pasmnea de a moraliza ammalele Pedepsise o 'mica zece
vile, en piedicI la picioare, pentru c:1-1 mincase brinza de
pe-o politä Cinff lul eraii, dup. cum spunea el, modele
de cummtie Lucru mal curioz insá era, ca el aplica prin-
cipnle sale moralizatoare si la anunalele salbatice A;a.
Intr-o zi el prindea ca undita peste din Ceina i constru-
ise, pe malurile el, un clue havuz cu pietre, in care punea
pestele prins Un serpe, simtind provizia adunata altar la
nasal sail, intinse capul din tilfi i incepu a apnea cite
un peste, in mäsura in care Francezul li piindea si-I a-
unca In helesteil Cind se scula Francezul i vox sa-,1
stringä pr? s, pioaspat spre a-1 duce acasä., nu gh'st decit
serpele cPi, de mult ce mincase, adoimise en capul flop
baln Sarmanul serpe I Cite maitirizärt nu i-a impus
Francezul nostril $1 dup.). ce 1-a moralizat bine, i-a dat
drumul in locul unde-1 prinsese, i s a pus lards1 la
prins pete, pentru a vedea dach serpele va Indräzni din
not' sh vina sh 1-1 mhnince
$1 acesta eta, in fehul lul, un al dollea Glyceiinus
D-apol Italianul cela care pretindea ca' doftorul
ecomendat sä strannte des in bae, pentru drege gla-
nl de bariton ce ameninta sa coboare in basso pro-
fundo , ceI 5 schiopi, cue aveati mama a se primbla tot-
deauna in tovaiasie, incit cele chief nenorociri ale lor, com-
binate Impreuna produceah un efect din cele mal cornice,
in la; de mila pe care ti-o insufla fie-care in pal te, ele-
gantul Bucurestean pronumit de toatA lumea cucoana Pi-
pita Chichi* ? t cite alte tipurt, care de care maI ca haz
Foarte nostime eiaú si schimbarile de intales ce le
provoca dialectul local, care desi perfect asamanator In
tot me en acel din Romania, totul prezinta in vocabular
oare-cai e deosebiri
Asa odaea se numeste in decomun sobl, des' se cu.-
noate i cuvintul odae.
Cind ajunsel la MY, camera mea nu era gata tre-
btu sti astept cit-va timp In cancelarie Peste ô iumhtate
de oarä, Intra o sluinica ande stäteam spuse ca
soba era gata, puteam s'A ultra In ea MA uitäl la dinsa,
aveati care de gind sa ma prNasca ? Rideam tot-deauna
ciad mi se pima plistava otelulut eh ate multe sobe pe
11
www.dacoromanica.ro
 162

z1 de gruit Intr-o zi se sfadise un boer cu o cucoana ce

era aldturea Cu odaea mea A tunat in soba la d-rualor
asta noapte", imI spuse pristava, ceea ce insamnà ca se
certase bärbatul cu femeea
V

In 7ma de 10 August pätasiI Mehadia, hotärindu-mi

insä a ma intoarce pe alta cale, decit pe acea pe care
vernsem, §i anume pe apä, mergind cu vaporul pe Du-
narea de la Orwva pina, la BrAlla. Pentru a cunoa§te lo-
curile, racuI drumul de la bäl la Orwva in &Asura, cale
mal bine de dollä oare So§eaua, destul de huna, §erpuete
intie muntI ca §i acea ce conduce de la Gara. la BAY, Irisa
valea e mg largä Prinhe piscurile sati lanturile de munti
pe luya care trecui, amintesc cite-va nunzte caracteristice :
Clopolea, Susuminul, Stoghtrul, Ciobeinqa, ErdetWit,a, Hoja-
? ul la Bärza, Lunca Lupa Iar satele prin care trecurAm
se cheamä Topletul, Coramnicul, Tufand §i lupance, dupa
care ajungI la Or§ova sail, cum II zic Rominil, Ru§aNa
Aicl Wepta un vapor mic, Cu fundul lat, penti u a
ne trece pm rapezisurile Portilor de Fer, §i apoi a sclumba
cala-toril pe un altul la Turnu-Severm De la Or§ova la
Turnu-Severm, mergl ceva maI mult de o °ara, trecind
mai intilil printre unte munli in§iratl de ambele parti ale
fluviulul, §i care ail forma cornea' pe cale am observat-o la
acel ce duc de la Garä la Baile lul Ercule, insä mult mal
inalp EI sunt imbrAcall in partea lor superioarä Cu pa-
dun §i tufän§, lasind in cea de jos sa m'A la lumina
stmca goalä care-I alcAtueste, i ptin cale am vazat ca e
säpatá calea ferata Aspectul fluviulul e mdret , el curge
adese-ori Cu mare rapejune, facind spume pe acolo unde
valul sail e tämt de stincile de sub ape, §i ducindu-§I un-
dele ca un z,,cromot destul de puternic, care conhasteazä
minunat cu lini§tita lui curgere de mal la vale,
De la Kladova, mic oiael aezat pe malul särbesc,
care are in fata sa satul rominesc Schelea KladoveY, incep
malurile DunäteI a se cobori tot mal jos, pina ce nu mal
infalo§azä decit nite ridicaturl neinsemnate. Pe una din
aceste se aflä a§teinut ora§ul Turnu-Sevo multa De alce
inmute, malul rominesc se arata tot in aceastä forma de
www.dacoromanica.ro
 - 163

ridicaturl, care Dish indeob§te ramin mg departe mn]mun-

trul uscatului, pe chid coasta adapata de fluNiu este a-
proape planä Pe alocurea ridicaturile insa acopertte cu
tau)", se apropie de apa, vanind monotonia cImpernel Ma-
lul sarbesc este dinpotrivä cu totul plan, çi numai cit la
o mare indepartare, acopente ca de o cealA strävezie, se
zäresc ramunle särbeti ale Balcaniloi De la Radujeatz
inainte, mic orel a§ezat in o pozitie iomanticà intie a-
pele DunäreI si un deal naltut, pe care se in§tra casele
sale, malul sarbesc incepe i el a lua o founa maI acci-
dentatä, trimitind din cind in chid cite un colnic sa räs-
fringá in valurile fluviului cite o tufä de arborl, sail un
colt de pädure. Dunärea curge ca prin o grädina Astfel
slabe§te ea cu Incetul i fara rapede schimbare, trecerea
de la aspectul märet, al Portilor de Fer caträ monotonia
de mai la vale Totu chlar i pe acest paicurs, malul
iominesc e indeob,te mal gol, variatiunea lul incepe cesa
mat departe de cursul aper, pe chid pe cel särbesc turbu-
tile valuil le fluuiului curg adesa pe sub umbra cren-
aarulul
Putin mal la vale de Radujewatz, vezl Timocul at.-
sindu-se in Dundrea de pe malul diept al el, samanind
Cu un copil mic ce s-at tinea de poalele mumel sale A-
ice se sfire;.te Serbia i incepe Bulgatia Malul acestela
ut mend inainte a ifirato§a accidentarea de pima acum, de.,71
ceva mai slabä, pe cind cel rominesc lea tot mai reult as-
pectul ultra §es uniform care se va accentua tot mat
tare, pina a se preface mal tirziu intr-o adeväratä stepa,
udata de fluviu De la Vidin inainte se zaresc la oare-
cat e deparlare, pe malul drept al fluviuldi, ni te dealurI
coperite cu dumbravI, cate oprind °chilli pe ele 11 °dill-
nete de monotoma, neIntieruptä de mcI o piedeca, a se-
sultfi nesfirit ce se intinde pe malul dinspre Muntenia
Numai cit pe alocurea, se N ede pe linga fluvm cite o pet dea
de verdeata, care lush se fringe mind pentru a te face
s'a simti cu atit maI male putele puqiul ce! intins Aa
utmeaza malurile Dunaril inainte pina la Sihstria, infato-
ind vecInicul contrast intre gollemnea mdlului rominesc
si Aarietatea formelor celul bulgäresc De la Silistria ina-
inte, uncle Dunarea intta cu totul in Romania, ambele
malurl ale el' incep a se aräta sub acel aspect de pustiire,
www.dacoromanica.ro
 164

particular sesulul muntean, i asa mineazh pind. Ot se

varsa In matea Dunarea ewe la inceput eta restrinsa In-
tr-un singur pat, incepe din prima loculul plan a se re-
värsa in maI multe canaluil , insule pline de tufaris pie-
soarà curs,u1 ei neregulat , latimea el creste necontenit,
dei adincimea el se mantme numal pentiu matca fluvm-
lui, btatele el fiind adesa cu fundul aproape de fatd
Curgerea el devine mat link, adeseorI nu poi deosebi,
mal ales cind vintul sun In susul ape, In cotro valurde
el se rostogolesc Singtuele vuete pe care urechea le pei -
cepe stint lina suzmire a freamatuluI undelor i bättna
rotilor a pot ulul, care cadentaza si da o mastita curgeteI
timpuluï.
Vedeiea acesteI fiumoase ape, pentrii caie se face a-
Vita vuet in lumea politick, ma impulse si pe mine la (u-
getari asupra chestiuneI dunäiene Ma gindeam ca deo-
sebzrea cea imen,a te exista intre pämint i apd, consta
In impreprarea ca unul este fix, pe cind celalt e vecInic
miscator, , de aceea i maiea nu apartine mrnäruï, ci toate
natninile aü acelas drept pe dinsa, acela de a pluti Ce
stint 1ns riurile P Tiibutaiele mäiilor i dacä ele n-ar a-
ddpa, cu vecinicele lor valurl, uriesul vecInic Insetat,
cesta ar seca prin evaporatmnea sa Aceastä insusire a lor,
precum i imprejtuarea ch apa lor e Intr o neincetatä
mlscare, le face cu neputinta a fi supuse unei domina-
punI omenesti Alifel, tot cu atita diept ar putea °Emil
pretinde sa punk stapinne pe vinturI, care nu sunt decit
miscaiea celui al doilea mare fluid ce acopere scoaita
mintuluI Cum deci sh se poatd determina dieptul omului
asupra curgelif until fluvm sat rill'? Se intalege, ca. TIUMA
cit dupä elementul mand care da nastere riului, dupä ma-
lurile sale Cine posede malurile, va posede i apa , dar
e ca totul peste putinta ca dieptul de stapinire sä fie in-
susit cuiva asupra apel Ii1sài Deosebirea intre lit si mare,
care consta in aceea cäasupra mare nu Incape ma un
soia de stäpinire, pe mild !turtle tot ingaduesc o stapinite
relativä, provine de acolo ca pentiu mare termul nu este
nimic comparat ca imensitatea eI, pe dud pentru rig ma-
lurile stint total Ele ii dad nastere, hotärindu-i curgerea
Argumentarea mea filosafico stnntifica imI parti ties-
tul de intemeiata , dar °ale la asemene dortionstratil se
www.dacoromanica.ro
 165

ulta 'gtatele, personificarea egoismuldt omenesc7 Intere-

sul la ele primeaz6 dieptul, i, intrucit dispun de puteie,
vor bate in totdeauna loc de adeva.'r
La Ruscitic ne opriläni mal mult tinip, cad vaporul
tiebuna sä se apiovizioneze cu cArbunI çi sa incarce o in-
säninata multime de emigrarip Turd care päräsiail Bul-
garia IQ pusel de vorba cn un Turc bätrin care stia cesa
rornänete il intiebal pentru ce parasiati tara?
Nu de bine o pärasim, faspunse el oftind, laca
d-nule, pentru a IDA duce, a fraud sh vind tot aveam o
casa care m-a costat, aa sa-ml ajute Allah si cu Piofetul,
200 de lire, si am trecut-o unuì Bulgai cu 20 No i am
muncit çi ei se folosesc Aa vrea cel de sus Pesemne
multe nelegiuirl am fäcut i noI in lume, de ne pedep-
sete Dumnezed cu atita asprime'
Il admiral pe Turc pentru dreptatea vorbelor sale
mal cä-mi \rem sa cred Cà ar fi o dreptate in 'stone.
D-apoi d-nilor i d-voastra ce ispravä ali %cut
ca v-atl aliat cu hainil de Muscalf Ap dat o vacä, i atI
luat o capiä, urma el inainte, facind aluziune la scbimbul
Basarabiel pentru Dobrogia
To Turcul ce poate fugi, se duce Nu rä'mine decit
pleava societätil, säracimea, ewe nu poate sä emigreze
Acetia aù cäziit in starea cea mal mizerabilä Vedeam
pe la poi turi sute de copil de Turcl ceiind de pomank
paiintii lor aleigind negri ca niste draci i Cu fata co-
peritä de o sudoaie cdtränita, ducind pe spetele lor co-
äici cu carbuni, pentiu a umplea cämärile vapotulul
notru Iml adusel aminte de zicerea romineascä, Sdracil
Tin cI", care alta data era ironicä si se ieferea la puterea
lox, acuma insa h se putea aplica cu tot dinadinsul
laciima involuntarä, itT aparea HI ochI, ciad te &deal la
nimicnicia maririlor omenestl
eugetind la asemene lucmumi, mä intinsesem pe patul
meu in salonul de culcare i incepusem a amp, cind de-
odatä mi se paru, jumAtate pun vis, ca aud un concert a
unei muzicI ingeieti, ca si and
Pe-ale ceriuillor arfe lunecail nArgAritare

Ea ea o simfonie de o dulceap de o melancolie

www.dacoromanica.ro
 166

nespusä , un soiti de doinä, dar milted de o multune de

instrumente, care repetail acela§ motiv, unglindu-1 si va-
riindu-1, dupd particularitätile lor meloclice Chid visam
mal dulce, suntil deodata ea' cineva toarna o corá de ara
rece pe mine Ce se intimplase 9 Se riclicase un vint, care
impingind valurile Dunäril pe oblonul deschis al ferestrel
a§ezate la capul meti, sfiisise intr-un chip asa de putin
poetic visul mea plin de incintare Dupä ce m'a hni§tii
pupil de impresmnea nu prea plAcuth a until du§ in mil-
locul somnuluT, imI daduI samä de cauza visulut cel cu
valurile de armonie Adormise mat top din salonul de
culcaie, vre-o 30 de in§i, §i mal top &cleat"' un concert
horäitor din cele maI pozna§e Until horcäia ca un born-
bardon rägti§it, altul uera pe nas un soul de melodie sm
generis, un al treilea pufäea regulat, ca si cind ar stinge
o luminare Altil citI-va päreail cä tin isonul la strana u-
nei biseric. Intr-un cuvint, era ceva de o nespusa nosti-
madä, care ma tina treaz vre-o cloud oare, neputind, in
tot acest tulip, stapini un ris nebunesc ce m-apucase
Ajunseräm la Braila, ora§ul colbuluI par excellence ;
luäl trenul spre casa, unde trebuia sä reincep Jai asi viata
mea obicinuitä
Unsprezece lunl de munch', pentru una de petieceie ?"

www.dacoromanica.ro
 O excursiulle la Karlsbad

In vara aceasta m aflam cu prietemi mel, Merlescu

Both la Mile de la Marienbad Merlescu, cel mal tinär
dintre nol, care tocmai sfirsea studnle sale matematice,
venise spre a sh thmhdui de o porth prea mare de min-
care , Both's, ceva mai mamor de ani, de una tot atit de
rostra pentiu bäuturhde aph mh log, nu de cele spir-
tuoase , lar el care numà'ram cu aproape o treime mat
pupil decit suma amlor ambilor mei tovarhsi, vemsem
pentru a mh mantmea pe cit sà putea in statu quo ante
bellumnu in privinta vristel, care curge ca apa printre
degete, dar in privii ea incunjurului taliel", ce atinsese
respectabila dimensiune de un metru incheiet nil in
diametru, fereasch D-zeA, ci in circomferenth
Trebuie sà acla ug, pentru intelesul celor ce att sh ur-
meze, ch. toll sintem oameni cu ieputaie de inteligenti
invatati, fie-care in breasla lui, i dad. Merlescu n-a dat
inch dovezI publtce despre Malta lul capacitate, cel pupil
cu prilejul excursieI a chteia descuere urmeazà, Ail in-
doiald ch.' el a clovedit cel mal mare bun simt, pe cind noI
cestialalti dotDumnezeti sh ne ailah in sfinta sa pazh
Pentru a ne duce la Karlsbad, am ales ca mijloc de
locomotiune ommbusal, mal bine decit trenul, ca mult mal
poetic si mal interesant, dei mat incet
Plecaräm (led in zma de 11 August stil flat (30
www.dacoromanica.ro
 168

Iulie stil vechia) de la otelul Newyork, din Kaiserstrasse

a Marienbaduluï, spre Karlsbad, cu un car cu bäncl, la
care eraii inhamatl patru cal, din care unul §chiopam5-
runtime interesanta pentru decursul imprejuraril or
Ne hotariram sä facem excursiunea intr-o singurd zi,
anume planul intocmit de Ma§ cu o preciziune ce ar
fi facut onoare chiar i matemateculffl nostru, tinarului
Merlescu, era urmatorul : plecare din Marienbad la 7 oare
dimineata , ajungere in Karlsbad, dupä orarul omnibusului
(racut frig pe cind animalele ce-1 tiraiati aveail cu toatele
integiitatea picioarele lor), la 12, vizitarea oraplui §i a
statiunei balneare pina la 6 51 plecare cu trenul la Eger ;
aiungere la Eger la 7.25 , vizitare repede in trasura a
Egerulul , plecare din Eger la 8 18 , intoarceie inapoI in
Marienbad la 10 12
Socoteala din tirg cu cea de a casä nu se potrive§te
De aceastä cugetare adinca, e§ita din intelepciunea popo-
ruluI nostru, nu ne adusesem aminte , dar trebnia inca
°data sa se adevereasca In sarcma noastra.
Calätona fu foarte mteresanta pentru noI , &cam
gustind-o huä dintr-un alt punt de videre Ea stateam
pe caprä, cam stringind din umere, din cauza raceleI di-
minetel (erati numai 9 grade centigrade) , dar putind ve-
ea in toatä intinderea luI orizonul ce deskura Inaintea
ochilor mel bogatia tot mal variata a frumusetelor sale.
Cu toatá incintarea de care eram cuprins, tot mereb. arun-
cam catra soare cautatura, spre a-1 ruga sa sa milostiveasca
sd lepede degremeaua de nourI ce-I infäsuraii capul
fata, spre a-mi India ceva ciolanele
De-odata auzil tocmal pe capra räsunetul voacel luI
Bota care scosese ciasoi mcul §i observa cu glas tare ed
lieu§ slut 12 §i ml la jumatate de cale nu am
aj uns "
Cite picioare a. patru cal, II intrebalti
Botd§, fui ms despre aceasta glumeatä intrebare, pen-
tru el arä inteles, in momentul tocmai cind el vedea a§a
de AA compromis intregul plan al cälatonel, iml rd-
spunse rastit :
Opt end slut bipede , 16 dud sint patrupede",
MA preracuI Ca nu intaleg alum. §1-1 raspunsalii
Al no§tii Ind 8 Ind 16, ci 15.
www.dacoromanica.ro
 169

Cum aa 2
Unul e ,chiop §i e triped, nu e nici biped, nici
patruped , de acera mergem ca cu bog
Sd lee dracul ommbusul , partida e compromrsO
Nu fape mime, vom merge noi mar repede pun
Kai lsbad , vom deveni nof patrupede
Pe Bot4 11 cuprinsä Jar verinica lul sete, i el re-
cazu pe ginduri si In t5cere
Tropl, tropa Inca, incet, ajunsesdm la Petschau,
unde trebura sa facem popasul Merlescu intrebã indata
dupa mincare, iar Bot5§ sa rapezi la barium! unei mmele,
din care curgea o apa limpede i rece Trebuna sA-I tra-
gem cu deasila de la ea, cad ne temui5.m gb. nu i fie rag
Nu este nimic in lame mal presus de apd, spuse
cu o adinca i5suflare Merlescu protesta in Meet e, pun o
privire gali i insemnAtoare, data mesele Intinse Ob-
serval lui Botä§ ca nu cumva sa repete la Sprudelul din
Kai lsbad oper atia sugatrva practicatd la fin tina din Petschau
pentru-ce mä rog, ce crezi d-le ca ma tem de
fierbinteala Sprudelului ? Ori cit ar fi de fret butte, nu poate
sa ajunga vulcanul ce-ml clocotete in stomah
Dar daca te pul la baut si din Sprudel ca din a-
ceastà cismea, atunci cind naiba mal vedem Karlsbadul ?
LuAi pe Merles( u intr o parte i ma sfAtuil cu el ce
e de fa' cut Bot4 pretueste lumEa numal din punctul de
vedere apatic, §i data vom trece at el pe la multe i§-
mele din Karlsbad, ieci, calde satt chiar fierbinti, se va
opri la fie-care, i fiind data si intirzierea provenità din
pricrna gloabei celesi ca trei prcoare, risc5m de a ne in-
toa rce din KarlsbAd fat a sà vedem mmie Evitarea finti-
Jailor Cu once pet fu cuvintul de ordine ce ni-1 dadu-
ram unul altuia ma gindeam Irish in mine i acea a
restaurantelor
Merlescu ins5 conform principilloi lui Horapu, cai e
amesteca utile dulci", cu toatà incintarea de care era
cup/ Ins, nu turd sa ingrrjasc5 i de stomahul lui, i patru
oud, o portie de jambon, un snitel, ceva caitofe, un
compot, o garafiora de vm sr o cafea ca lapte Cu unt
7 pini, nu e vorba mid, alinarä putin neastimpärul fizi-
cului lui BotO Curtt sa sà fumeze rar spre fintind , dat
Il intà1eser5.m i il facur5.m sO priceap5., cA tiehue sa con-
www.dacoromanica.ro
 170

sume ceva de la chelner st nu trebue sd sa desaltereze

gratuit El ceru deci o garafa cu. apä. , dat fund cä apa
nu se plate§te, apoi mal poftori si o portie de zähar. In
tot timpul eft 'Au garafa, el se ulta pe fereasta la sulul
cel vecinic curgator al fintinel, t de mat: multe-ori intl-
but un dureros oftat
Eit intrebäifi, pe conducatorul omnibinului, pe unde
intram in Karlsbad, si el spunIndu-mi ca prin partea o-
pusä Ore), cam' i eú intr-o ingrkpre nu nucti , cäci cum
raminea atunci cu cunostintele mete locale ale Karlsbadului
care aveati gara drept baza, iar nu in räspär? MA te-
meam FA compromit fat& cu prietenfi mei reputatia
mea de cicerone pentru Kailsbad, rol cu care mä insai ci-
nasem cam ca sumetie. Ba me' nu läsasem pe bietul
Bot'0 sail procure un plan al oraului, spunindu-T, ca
planul Karlsbadulul sunt eü I
II
Ajunseräm la tinta calätorlei noastre pe la 2 in loc
de 12, ceia ce ,tergea deodatä doua oare din putinele
de care dispuneam Coborindu-ne din omnibus, iml aruncal
ochil in dieapta §i in stinga, spre a ma orienta, dar imi
fu peste putinta a abut! Facind insä pe cunoscatot ul,
spuseiti tovard'ilor mel Pe aid bäeti, sä vizitäm intal
parca! A.pucasäin insä tocmal in partea opusä Mergem,
mergem, un sfert de oarä, douzeci, apoi doliazecf i clue):
de minute, mcl 'lima de pare, i timpul trecea Cunosi Ind
predilectia amicului Botäs, propun sa inträm intr-o cofe-
tine sa ne racorim putin, sa bem ceva apä. AO, ids-
punsä. Botà, si ochii i se lummard Intrind in cotetärie,
ma daft intr-o parte si intreb pe un batat, unde e palm',
inarmat astfehil ca informatia dobindita, fac pe grozavul
sl spun tovarasilor met fund-cd am cam intiiziat, apoi sa
täiern dea-dreptul prin aceastä strada, pentru a ajunge la
pare
Dar stil ca e mare Karlsbadul spuse Botd., ed
si et, cugetäl in mine, daca ne am invirtit, ca un cum
intr-o cäldare, cäutind parcul i trecind de cloud oil pun
aceleal stiazi I Dar ce-mi pasa? Reputatia mea de veclua
cunoscätor al Karlsbadulul era scäpata I
www.dacoromanica.ro
 -- 171
Din fencire pentru ea, si ca sa nu fie pusa prea des
la incercare, Intilnira'm, &Irà cite-va momente de pieum-
blare prin pare, pe maiorul Plopeanu, ce lua apele In
Kailsnad, si care eta un vechill cunoscut al MI Botäs
al metí Se den ca multa amabilitate sa ne conduch el
prin oras, sà vedem macar In grabä ceva, mat ales ea erail
acuma 3, st trebtua sa maI pierdem tiny i ca mincarea
LuI Merlescu iI venea sä mdà din picIoare si el plecase
eu not la Karlsbad, ca anume conditie, ca sa mutant in-
data ce el ne-o va cere El pretexta ca doctorlI ti reco-
mandase, ca mijlocul cel mal bun de a scapa de boala
ratricäreI peste mäsura, de a minea tot dea-auna inainte
de a-1 fi foame
Treceam toemal pe dinaintea mareluI otel si restau-
rant Pupp Merleseu numal decit sà Intre acolo Maio-
rut obsei vä ca acolo se duc aproape numai sail
ace ce vreati sa-s1 arunce paralele In drum Nu pop' da
bacsis mal pupil de un florin zahlchelnerulul, 50 de crucenl
servirchelnerultg si 25 de crucen 1 baieteludul ce aduce
bautmile Merlescu era asa de fiamind scäpara
El spuse
S-apoI daca e bacsisul mare, si portule trebtue sa fie
In proporpe
Facul un semn maiorultil, care intelese Indata cum
stall lucrurde i raspurise ca linWe
Da, dar In proportie inversä
Aceastà rostire matematicet stimparà la moment pie-.
carea luI Merlescu, si el, prefa'cindu-se ca i cum nu ar
fi mum, intreba ca aceiaI Imite
IVIal e departe pina la Kroch, (restaurantul unde
maiorul viola sà sa dueä)
lath. trecem pe la Sprudel i ajungem numai de
cit
Alta pozna acum cazusem din Charybda In Scylla.
Indata ce Botas auzi cuvnitul de Sprudel, el mull urechile,
çi intreba lute pe maior
Unde-1 9
Apucair/ repede sàsoptesc maioruluI In ureche te rog
de top. Dumnezeil sa ne uitarn la Sprudel numaI pe fe-
leasta , ti oI spune ma' tired pentru ce
Maimul ne spuse lath' Sprudelul, sa nu mg intram
www.dacoromanica.ro
 172

la el, ca sa nu perdem timpul , se vede pi ea bine i pe

fei easta
Cite glade de caldura are, intreba Rotas, cu un
glas insamnator 7
apte zecl i douä, räspunse maiorul.
.,Réaumur saú centigrade 9
Ìi opt.11 repede in ureche te rog Relaumur
Reaumur
Neat, e cam fierbinte, ar trawl melt , Cu un oftat,
adaogi sa mergem la lima Fata lui Merlescu se inveseli
La Kroch ne puseräm pe mincate cu totli, flea,' e
dupa capacitatea sa stomahala particulara Masa tam mai
mult de cum ne propusesem, din cauza luI Merlescu, care
gasi de cum** sa comande Inca.' cite-va pot tu I speciale,
peste cele luate in comun Pe la 41/2 ne scularäm de la
masa dar fund oamen1 cu tablet, de ;.1 ne iämäsese na-
mai vr-o douà spate pina la plecare, trebuia sri meigem
la o cafenea sa ludm cafeaua
Matorul ne lmboldea sa luam mal repede cafeaua,
spre a merge macar sa videm Kalserbadul o nine monu-
mentalä si o instalatie balnearä fara pareche in toga Eu-
ropa, apoi Kuthausul cu sala luI cea splendia, pentru ca
matar cu atita sa ne alegem din vtzita noasha Curd
plätisem, o pasere, o simpla vrabie, vent sa cmpeasca din
o bucata de pine ce se afla pe un colt al unel mese la
care sa lua cafeaua, atit era de blindà Bot i cu mine,
marl admiratolI al naturel i usolI de entuziac,mat, chiar
si pentru hipede de fehul vräbillor, cazulAm ca m extaz
la aceastä gingasa," priveliste Exclarnärile nu trial' incetat
Ce nostima e / Ce diäguta Uñe / cum thae darabul de
pine dup. Ah I ce pacat ca a trecut mitocanul cel
de Neamt pe linga ea de-a spariet-o , dai tata-o ievine
Tr, i, tr, pupuico, mal le, presm a mantel, inca odatä
Inca odata , asa, prepelita draga , maI tuck mäcaleandru
mbitun potop de clezmierdärl cal' eia cind din gura
mea, and din acea a lul Bot4, tat Merlescu se ocupa in
acel rastimp cu alte hipede Matorul devernse cam nera'b-
&tor §1 nu se prau impiedeca de a ne spune daca
Nroiti sa vedett macar ceva in Karlsbad, 'asap paserea
sä. mergem Ne hotarirärn cu pärere de Oil a paiäsi pe
mbita noastia presura, ha cbtar avuram cluzimea, ne
www.dacoromanica.ro
 173

aNind pe apnea pe unde tiece, a o turbura nol insine In

ospatul el De abra esiti pe stiada pe care apucasem sine
Kalsei bad, si deodata Botas sh opreste in loc
Ia priveste incoace zise el
Ce 7
Uite la cel dol catel, cum pare eh .s mira de coada
cea de animal CP a gasa-o in stradà I Ce mutre caragludan I
Uite mat- ales la cel mic I E peste masura de nostim E4
de cuvint, ma opresc, lasind pe maiorul si pe Merlescu
a-i urrna dt umul lor inainte , iar not' ne pierdem in con-
templatea cinilot, prectun cu un moment me inainte,
fusesem irpiti de acea a vrabier,
Mazda' si cu tovatasul nostril se oprira In cll tun,
vazind ca nu maì velum si, dapa oare-care asteplate,
maim ul trrmise pe Mellesca sä ne cheme si sa ne aduca
arrunte ca se apropie oara plecarei trenului Ne rupsewin
si de la acest tabloa incintator , dar nu fäcusem flier' lie'
past In sotietatea maioruluI, and ell descopar pe ghara
unel räsuflatoii ce &Idea in sti add, trei pistol, din cue
una scormonea cu laba printre gratrl, cealalta privea ca
cel maI mare interes operatia executata de sora el, Jar a
trem ce 'Area maT in vrista, se ulta mal ca nerasare la
nebunaticele ei tovarase Elan asa de elegante in misca-
rile si pozele lor,, as1 de drag% scormonea una cu labuta
printre grata asa de nostim piiNead celelalte cloud, Inca
nu ma putuT immedeca de a exclama
Dar de aceasta ce mci Botas 9
Un ah de adn3iratmne esi din peptul luT, si lac
uitaläm vizitarea KarlsbadaluT penti a noul tabloii via pe
care Intimplarea ni-I scosese inamte Maiorul ne maT .1. -
tepta un moment apoi, enervindu-sa, vent lute catra nob
spumndu-ne sa-1 leitam, dar trebtua sa se ducä, cad si a
adus ammte ca dtíduse intfinire unlit cunoscut al sat la 5
°ate Ne wall cu mina directia Kaiberbadului si ne
Was]
Ne uitaram si nol la ceasornic, eraa intr-adevat 51/2
Ne mal rammea Inca o ma si ceva piná la plecarea tte
nulur Mer'esca nu se puta retinea a face observatia care,
de si intr-o forma curtenitoare, ne lovea drept in palarte
Daca nu ar fi adus cel Mititel paserea, ma sr cu

www.dacoromanica.ro
 174

pistcile in calea noastai, tot am fi putut vedea ceva din

Kailsbad"
Apoi d-ta, om pozitiv, nu InIalegi partea poeticä
a natutel Acest aispuns, cam nepoliticos, se vede ca su-
pdtA pe tindrul Merleseu care tocmai clAduse, in omnibus,
destule probe de facultap poetice, $1 el ne laspunse sen-
tenttos
Toate Wet urile grit bune la vremea lor $1 ploaia
in luna 10 Mal Dad, este interesant de a privi la pa-
seri, pisicI . 1 &II, de sigur cä este foarte ran ales timpul
cind te-al hotant sa vezi Karlsbadul cu tepejunea a-
but ului
A$a-I Merlescule , dar vezi motive de tablouti de
jam u din viata cea interesanta a animalelor nu se Intil-
nesc nici ele a.,a de des
,Nu- $tieam ca sinteti pictori, iettare
Nu suntem pictocI cu mina, ci cu sufletul
Ori cum ar fi, (Ian ne-ar intreba cine-va ce 41 va-
zut in Karlsbad, $1 yeti spune o viable, doi cini 51 tteI
pisicieu tot tespectul sa va datoresc, lucia va fi cam
ridicol Tacuram cu totii, cad Merlescu nimerise drept
Incepuse sa ploate
Tot nu putem videa nimic deacum inainte din
cauta ploaei , sa ne indreptam catia gala, mai avem 51
de minute $1 gara e cam departe, spuseni eft.
Sa luam o trasura, spuse practicul Meilescu.
Ce Devoe de trasura, nu avem destal timp 9
Merlescu nu se mai putu iettnea $1 mbuctii inti -un
holiot de iis avem timp, ce e diept I timpul a bit in
Kailsbad l
Ne porniram cu topi la cis, si incepuram a ne bate
joc intre noi unul de altul el &I de talentul st cuno$-
tintele mele de conducgor, , ea de intitzterea ce ne o put-
cinuise apa unuta $1 mincarea celuidlt , Met lescu de pa-
setea, chili si pisicele noastre Intl un tis o duseram pa
la gaia, la care ajunsesem cu 25 de minute inainte de
pie( aiea trenuluT.
III
Indatä ce intcaram In gata, ne Indteptaiam spre o
cassa, din cele 4 ce se aseunde.al in intunericul celor
www.dacoromanica.ro
 175

4 colturY, u spuserdm Jul Merlescu, sii 'title in cercul de

lier, spre a fi cel dintnn la marea biletelor, iar noi ne a-
,dzaräm pe o band., spre a eugetaprobabil la frumusetele,
Karlsbadului I Merlescu se indepartä pupn, spre a ceti
preturile i a pregäti bani1 necesari, temindu-se de o mare
navalä Indatä ii rAcnirtim . nu päräsi locul, sa nu41 lee
rindul cineva cu toate ea Did ppenie de om nu venea
sä se eze la coadä Ne cam miram de aceasta impreju-
'are Trecind pe ling6 noi un trager, Il intrebaräm la cite
owe se deschide casa Aceasta la 7 ne räspunse el Cum
la 7 `? Tienul plead la 6 51, dar tragerul nu se prea in-
teiesa de soarta noasträ De odatä, aruncindu-ne °cliff in
Mtä parte, videm la o altA cassä o coadi foarte lung4,
atunci cunoscuräm cd ne-am in§elat, Weptind la acea
care nu se deschidea Ne duseram acolo, insa trebturAm
acurna sii ne a.,51ätn la sfir§itul cozel", din ceea ce ciedeam
et vom fi in capul ei Instinctul de conservare ne fácu
st ne a,azdm top trel la luarea. biletelor 15, 10, 5 mi-
nute mai erail pinä la plecarea trenului de 6 51, §i ni-
mine, niel casierul nici publicul, nu se gräbea Ne
ca nu pate sii plece tienul, pinä nu se vor da bi-
lete tutinor cälätorilor Cu toate aceste, ne miram de lipsa
de exactitate tocmai in tara exactitäteT In sfii§it ajunse-
ram la iind
Trei Mete pentru Eger, vA rog, (vroind sii facem
economie i sa met gem cu clasa III-a pinä la Eget, de
uncle era sd ne utcarn in trenul accelerat cAtrd Mari-
enbad)
Mal tirziti, la 8 6
Cum, dar plead' un tren la 6 51
Dimineata , n-ap cart bine
Intrumndu-ne dPspre a dezbate asupt a acestul non §i
nea§teptat incident, dutarn sii ne explicàm, cum de ne
Cu torn asupra timpului aOiätei oarel de 6 51 9
Ba d-ta al spus cA, pleaca sat a, ha d-ta in sfnit ne a-
runcäm vina unul asupra altma Adevärul era ca unul din
nor, mi se pare cA eü, aruncindu-mi ochii pe oral ul tre-
nuillor, ce ni sa ddduse tuturoi la urcatea in omnibus,
spusesem luI Both, ca trenul plead la 6 51 sara, Ma a
observa ca oara nu era sublimetä, i deci era oarà de
dimineatä

www.dacoromanica.ro
 176

Duda noasträ1 Therdusem 1P ['AO mal bine de o at a

-venind asa de curind degeaba la gala., oartt cate s ar fi pu-
tut urca la dotia, dach am fi luat o trasura, i acum trebuia
sa asteptam la garä de utit, pink ce ti enul sa va milos-
tivi a pune un capat nenotocitei noastie excursiuni De ce
sa ne apucam 9 Incepuram a face ocolul Orel. Se vedea
orasul , dar nu eram lamuriti asupra asa7ar1I bailor, din
cauza unei intretesaturi de case si de dealurI acoperite
paduri Tot arätam noi cu mina i discutam mei et, info-
chidu-ne din ce In ce Ba acolo slut baile, ha dined() Un
conductor (Fuhrer), Insä real si nu aitifìcial ca mine, ne
pindea din apropiere
Domni1 vrati sa she unde vin Wale ?
, Dar domnule
ApoI lata cum e pozitia Vedeti d-voastid aceasta
grtimadd de case in vale 9
O vedem
El bine aceea nu e Karlsbadul
/9
Vedetl d-voastra." cum ceva ce nu se vede ?
Ne uitatam Cu toril until la altul Sa vezI ceea ce
nu sa vedeal dracului 'item , dar de politeta, taspunse-
ram da
El bine, acolo e Karlsbadul
Ne salutä politicos, staid insä pe loc Trebuia sa-1
dm un bacsis Scoaseiam citl-va crucen l fie-care
Domnilor, taxa pe °aid este un gulden
Un gulden penlru doua cuvinte ?
Oata iaceputa sa plateste fritteaga
Ne e\ecutaram
Acum dad. NO1IT sa dah un bacsis
Schauen Sie dass Ste welter kommen, pe romi-
neste Tall talpas4ele" domnule, fu raspunsul indignat al
lul Bota.
Awl d-ta, un gulden ea sa ne spue o prostie
de fenomenala sà vedem ceea ce nu se vede
Oare sa fie asa piostie vorba lui 9 ia gindeste-te
bine Bons.
Cum naiba nu, respunse pentru el Merlescu Cum
al sa veg ceca ce nu sa vede I E o absurditate, o ne-
ginobie
www.dacoromanica.ro
 117

A§a-T, adang5. Bota§.

Ma rog, clnd e Intunerec li tineti °dui descht§i,
nu vedell Intunerecul, .$1 cu toate acestea In lntunetec nu
sd vede minx , prin urmare vedetI ceea ce nu se vede
Apol Kant, Schopenhauer, Hartman st poate Inca si alp'
nu aa sells volumuti intregl asupra necunoscibilulnl, ne-
con§tientulul, pun urmare asupra ceea ce nu putem ti?
ET cauta deci sa ne faca sh §tim ceea ce MI se poate
§ti. Penttu ce nu lasaIT pe bietul Nearnt sa ne arate ceca
ce nu sa vede ?
Ne porniram pe ris, rist.umparind macar cu vesehe
piciliturile necontenite ce curgeati pe capetele noastie
Vent votba de lumina electrich din Katlsbad. De la
aceasta tema, ne abataram, conduf de Omuta mecanica a
lul Merlescu, data problema 1111 perpetuum mobile Mer-
lescu ne facu asupra el o interesanta lectiune, conchizind
ca fie-care putere, perzind din ea, pun vcarea materia-
lulul, prat ewe se manifesteaza, tt ebuie sa ajungb, la re-
paos Este cine-va 11 intimpinaIti di, Cate a rezolvat
problema.
Cine, Intreba Metlescu, indignat de Indrazneata mea
necu no§tinta
Dumnezeil, II raspunseni Dar ma rog, Meilescule,
nu gase§tI d-t1 ca lectia d-tale, oil cit de savanta i de
interesanta, este tot atila la local el Intr-o cariltorte la
Kailsbad, ca §i admirarea tablourilor naturale din partea
noastra ? singura deosebire este ca not faceam alga, tar
d-ta §tnnO.
Ba mal este Inca una, intimpina Merlescu Awl n-a-
vem ce face and ceva, pecInd In Karlsbad am fi avut.
Al diaculuI om mat e0 Merlescule l
Ne urcaram in vagon. La Eger trebuta sa schimba'm
bent]] La o static, Bons, ca . 1 mild ar fi fost din locu-
tile acele, se scolla spunind : suntem la Eget, cobotitt re-
pede, cad tienul sta pupil. De cuvint ne sculam .51 ne
luam dupa el De abut pusesem ultimul dintre nol piciortil
pe piimInt, §1 ce-1 vine In mite lul Bota § mintea Mol-
dovanultfi cea de pe urma sa intrebe pe condudoral,
cale din intimplare trecea pe linga el, mild pleaca ttenul
cat! a Mat tenbad ?
Cluar acuma la moment, suitt-va In el
12
www.dacoromanica.ro
 178

Dai acesta se duce almea, nol Nroim sh meigem

la Ma rie n bad
Su*" inläuntru Vd span der Teufel" I i dede sem-
nalul de plecare.
Dar ate e Eger, täeni Bot4 desperat conducto-
tului ce se indepArta
Nu domnule, Eger e la statta viitoare, i locomotiva
dada suetatul eT sanstra
Ne acälar`am cum puturim de vagoanele ce incepeaa
sa se mite, prea feticill cà nu ne vedea conductoral,
care de altfelill ne ar fi oprit, si am fi fost ne\ oill sA pe-
trecem noaptea in o baltä pierduth in cimp, fära pat §i
MIA masä
D-apoI bale, nene Botä$, cine te pune sA Joel pe
conducAtorul d-ta acum, sa-ml uzurpi rolul 9
Pe care le-al indeplinit cu atita demnitate in Katl-
shad, ada ose Marlescu
Da pe vol cine ATA pane sA ye luatl ca gktele dapa
mine? Ce nu controlati, ce nu intrebatt i voI ?
Ca. gkte sintem, aceasta sá vede din nenoroeire
plea bale, i titl de uncle ptovine aceastA tendinta de
Imitate ce ne cuprinde, cind vedem cä unul din noi a
pormt intr-o parte 2
De unde 9
Din nefei ten e, nu numal ca. ne credem foal te inteli-
genp, dar avem inch' prostia a ciede aceasta unul despre
altul, melt chid until din nol spune saa face ceva, haide
dupä el Cum ? Dacä, am spus eü cA pleaca trenul din
Kai isbad la 6.51 sa2a, st poate astlehil2 i daca Both
anti* cu voacea-I magistralä c sintem la Eger, coboriti-
va repede, sA mat contiolam2
Ca alte cuvinte intretupse Meilesen, i inetederea
trebue sh fie la local el, ca i admirarea pisicelor
E$11" crud Merlescule, IL musttäin eu
DupA cite-Na minute ajunseram la adevAratul Eger,
statie mare, tunctiune de mal multe cal feiate, ilummatA
cu electricitate, i atuncl Botä§ care tiecuse pin Eger de
maI multe orY, sa minuna cum a putut el km mica hal
ta, unde era sA o Ohm, dtept Eget
SA vede crt nu ctila'toreti singur, ci in tovAtAste,
cäcT nimio nu dispune mi mult la prostil dent o aqocru e,
www.dacoromanica.ro
 179

prostnle salt ca atit mai marl cu cit adunatti

slut mi intehgentl, observa Merlescu care e vede c5.
nevoia de a afirma incd °data un luciu ce so dadea
de minctunil la fie ce pas §i care eta sd mal sufere incA
dottä grele incercgri
Cind ne dadurtim Jos din hen, ne spuseiäm sä, lu-
ärn sama sa nu ne rätacim until de altul Merlescu era
sa lee Inletele Statia era male, noapte, §i timpul de °pure
smut 8 minute Din nenorocire, era in apiopiere de lo-
cul unde se °prise vagonul nosh u, in dreapta o pompä,
tat in stinga nite mese cu de ale mincärei Botä, de
cuvint, la apä; pune gura la burluifi i Cu o mina pompa,
lar cu gura sugea, cläntänindu-lt dintli din cind in eind
de burluml de spliä Metlescu lute tea vre-o §ase sand-
vichuri §i un chulo de fructe, apol §i vre-o cite-va bucati
de §ocolatä". Eft spun lui Merlescu sA lee grabnic biletele,
sä zmulga apol pe Botä§ de la apä ,;a sä vinA In tten,
uncle nth duc sä ocup locurtle, fiind mare imbulzala Pe
cind Merlescu incarcat cu piovizille se repede la casa bile-
telar, Botä§ cate nu putea lua Minna cu el, nu se mai
putea sätura de aph , tar eft, cunoscator al lucrurilor
la Eger ca i la Karlsbad, mA sui in alt tren, ce mergea
la Nurnbeig, Merlescu, cu biletele in mini, auzind copo-
tul al doilea, apnea lute spie ttenul adevatat, striginda-ne
cit putea de tare AuzIndu-1 voacea, scot capul pe fe-
leasträ §1-1 spun :
Aid, aicl , am trel locuri foal te bunel
Ce fad 9 cobori rapede, henul acela merge la Nurn-
beig Auzind aceasta, ies ca o furtunä din vagon, rästorn
un Neamt, cale pe pictorul une Nerntoaice care mA trimite
,Zu allen Teuteln," §i o lag la goanä cäträ trenul nostru
ce era hat departe galä din garä
,Da unde e Bota§ 9 intteabä despelat Merleseu , nu
ezi CO. pleacti trenul ?
Nu ti-am spus sä-1 lei de la apà" 1 Botä§, Botä§ in-
cepuräm a zbiera anaindoi de räsuna vazduhul Noroc
era noapte, cdcl peidushm i cumpät i ru§ine
C41-va Nemti §opteaft irate el die Leute sind ver-
ruckt". In sfir§it cind suna a treta oarä, väzurä'm pe Ba-
täul alergind din zasruteri, §tergindu se la gurä

www.dacoromanica.ro
 180

cu mineci sui tuculul, de oare-ce nu ave.' tirnp sa scoatA

batista
In sfirsit ne vii7m5m tar in ti en Din ne mii ei a
phstrat inch' o ultima durdlith
(Ind Melleseu &Wu li fie-care biletul sail, Boths se
uitA la el si deodath, rhstit, ship
,Ce al Dent Merlescule, al luat Mete false Nu e
scris pe ele Marienbad, ci Kuttenplan ? Avem sd fim data
atará din tren la vntoatea stalte, numal sa \Tina conduc-
torul la control Aveti cel putin parale, ca sA luärn bilete
pentru Marienbad, cad left nu mai am nicl un crucei
Mie mi-a mai lamas numal 20 crucen, räspunsä Mer-
lescu. Ambil' se 'Wail la mine Nict eú nu mai aveam
mime Naiba te-a pus sh cheltuestI paialele toate pe pio-
vizil, ca si cum ar fi sd mergi cu transsiberianul
Apol d dragA Both's, mincai ea se priteste, nu e gra-
tis ca apa.
Ne-a mers ca la spinzulati I D-apol si un ndmol
de prostil ca acele ce le-am fAcut noi ail', nu le Lace un po-
por intreg inti-un secol I
Trebue sh doimitn la statia vntoare si sd telegiafihm
sh ne vInA pal ale de la Marienbad, ch'd la ten nu sa
face credit
SA dormim, dacri ne va pilmi cine-va I
4-apol, tot e vairi, ce bine sä doarme ataid
Dal de mincat, ce minchm2
ApoI nu am ea proviziunl ? Vederi clt m-atl lis, si
till mine acuma vd lua cluchnitrt.
De mine, rAspunse BotAs magistral, totdeauna in-
griieste Dumnezeti, apil e pretutindenea.
Toemal intra conductorul , ii aihtarhm biletele,
tind srt alunchm vina pe casierul de la Eger care ne dh-
duse bilete stitime
Die Kai ten sind ja gültig, Sie fahien damit bis Ma-
rienbad°
Ii poste emeNa inelnpui bucuria noastrh.
AtuncI alma ne amintirhm eh si in Austila Sint bi-
let ele pe zone

www.dacoromanica.ro
 181

-Ar zice cineva ct. ne scam pentru prima call in

tren. Sa nu slim noi atita lucru!
Zbucniram jar:JO cu totii de ris. Chid ajunsertina la
Marienbad, ne vorbirdm sh nu spunem nimilruT ptiteniile
noastre. Dar am creznt ca era pacat, pentru inveselirea
lumeT, ca st nu destAinuesc secretele acestel interesante
excursiunT.

www.dacoromanica.ro
 Tabla de Materii

Pagina
crilatorie la Dorna In Bucovina 1
calätorie In Svitera 45
calatorie prin Austria, Tirol si Nordul Italici 64
Laeul celor Patru Cantoane 94
suire pe Pilatus 110
Mehadia 131
Excursiune la Karlsbad 167

www.dacoromanica.ro