www.dacoromanica.

ro
 U\ BOIER OLTEA\ LA KARLSBAD
IN 1796-1797
CALATORIA LUI BARBU STIRBEI IN APUS
DE

N. IORGA
Membru Corespondent al Aeademlei Romane.

&dinfa dela 30 Iunie 1906.

I.

Cei dintai dintre Romanii cari au calátorit in strainatate n'au

läsat nici Insemn'ari, nici scrisori. Lungii ani de pribegie pe cari
i-au petrecut atktia in Rásäritul turcesc, in Ardeal, in Po Ionia, in
unele din terile Apusului mai departat au r4mas fárä nici.un folos
pentru literatura noastrà. Nici Miron Costin; luand parte la ras-
boaiele din Ungaria, intre boierii lui Dabija Vodá, n'a crezut de
.

cuviintá sá lumineze pe cei de acasá despre lucrurile ce a vazut

acolo. Cel dinaiu care a crezut bine sä insemne macar pentru dânsul
pátaniile sale prin locurile straine, a fost viitorul Stolnic Constantin
Cantacuzino, care ne-a pAstrat astfel descrierea calatoriei sale, in-
ceputa, in iarna anului 1667, la Constantinopol, urrnatä prin Arhipelag,
pe la Sudul Moreii, pe la Ragusa, pe care o numeste «Arausa», qi
Incheiata, dupä tocmai o luna de osteneli qi primejdii, la Venetia,
unde intrit la 19 Fevruarie, pe corabia «Madonna del Rosario» sau
«Corona aurea» ; Constantin a adaus i cateva randuri despre cOld-
toria sa pana la Padova.
De aici inainte, nu mai aflám nici un fel de note de cAratorie
Ora la drumul pe care 1-a fácut in Europa, in 1796, Barbu tir-
Analele A. R.Tom. XXIXMemoriile Sect. Istorice. 1

www.dacoromanica.ro
2 N. IORGA 216

bei, care ni-a pastrat intamplarile calatoriei sale Intr'un sir de scrisori
catre negustorul sibiian Hagi Pop. Aceste scrisori erau cu totul necu-
noscute, i vom da aici partea cea mai Insemnata, din cuprinsul lor.
Cateva lamuriri asupra scriitorului de rava§e de departe. Barbu
Stirbei, care purta un vechiu nume basarabesc, era un urmas al
Buzestilor, find nepotul Mariei Buzescu. Era flub Postelnicului Con-
stantin s,;i al Dumitranei din neamul StrAmbenilor, care a dat un
secretar lui Constantin Voda Brancoveanu. Constantin Stirbei, care
primi numele sau de botez dupa al celui de al doilea Constantin
StrAmbeanu, Stolnicul, fu Insarcinat in 1755 cu gatirea conacelor
unui mare Trimis turcesc, unui Turnagi-Basa. Peste putin, II afiam
Mare Clucer. Era insa Stolnic si el, la moartea sa, care se intampla
inainte de anul 1765.
Din aceastA casatorie a lui Constantin cu Dumitrana se nascuse
doua fete, dintre cari una, Stanca, fu sotia unui foarte insemnat
boier, Stefan Pra§coveanu, care, desi chior, nadajdul in 1774 silt
poata, ajunge Domn al Terii-Romane§ti (1), iar cealalta se logodi cu
Chiriac Rahtivan, un boierinas grec, care rupse logodna in 1767. Pe
atunci Dumitrana era foarte Incurcatä bane0e si era silita sit impru-
mute cu dobanzi asà de urcate, cum e zece lei pe lunA. Una din
fetele ei, Mariuta, era ispravniceasa la Valcea in 1780: e aceeas ca
§i logodnica Rahtivanului. Cunoa0em i pe o a treia, Luxandra.
Chipurile de ctitori dela biserica din Craiova a familiei infatiseaza
Insa langa Dumitrana pe fetele Ilinca i Fauna.
Cel mai mare din fiii Dumitranei pare sä fi fost un Dinul, nu-
mit dupA tatal sau, care era Mare-atrar, deci de tot tanar, inainte
de 1770. Dela o vreme, el nu se mai Intampina. Mostenirea tirbeilor
Scaunul stramo§esc al Buzestilor, Cepturoaia, se stransera deci
in mAna lui Barbu sau Barbuceanu. (2)
Acesta, nascut pe la 1753, era casatorit Inca din Maiu 1775 cu
Catinca, o Craciuneasca din Bucuresti. Sotul avea, la nuntA, 22 de
ani, iar sopa vreo 16. Scrisorile catre marele negustor sibiian in-
cep insa in 1780 abiA, cand Barbuceanu intrase acum in randurile boie-
rimii, capatand dela Voda Alexandru Ipsilanti caftanul de Serdar.
Pe atunci el se ingrijia de zidirea la Craiova a bisericii neamului,
Sfanta Trot(& 0 boalA grea a Catincai, femeie de o fire iute §i

(1) V. Hurmuzaki, X, p. LXVII.

(2) Studii i doc., V, n-le. 320 i urm., pp. 99, 101, 112, 120-1, 124-5, 143 ; vol. VIII, cap.
I, passim.

www.dacoromanica.ro
217 ex DOTER OLTEAN LA }CARLSBAD. 3

poruncitoare, II Mai st cheme din Ardeal, unde-si comanda toate

furniturile, i un medic, un dohtor, pentru suma de 50 de galbeni
sau 500 de taleri, impreunä cu toata intretinerea si pe langa un
dar, potrivit cu vrednicia lui. Un fecior boiereac, cu rcidvanul tras de
un povodnic, merse sa aduca dela granite. pe trebuinciosul oaspete,
care isbuti sa-si lecueasca clienta, pentru Inca patruzeci de ani de
vieata. La 1782, soacra, iubitoare in acest caz, se ingrijeste ca prie-
tenul Pop, Hagiul sibiian, s trimita pentru nora tinerica «doao
basmale, fachiola, cu marginile de mafasa». Vieata boierilor din Cep-
turoaia se strecura foarte lin, caci mosiile lor, Mostistea, Risipitii,
Gruia, erau arendate, la un Grec sau la altul (1). -

Fara sa fi fost same§ sau ispravnic, fara s fi judecat la vreun

Divan sau s fi venit la Curtea lui Voda, Barbu .capata in 1784
titlul de Vel Paharnic (2). Era deci paid, adeca numai u numele,
si n'arata nici cea mai mica dorinta sa ajunga haled, adeca sa-si
lase linistea, langa cele doua femei can II iubiau, si sa se cufunde
in iadul de intrigi al Bucurestilor. isi bea «apa de Spa», pe care
i-o recomandase vreun doctor neamt, cerea vinurile i mancarile
scumpe pe cari le comanda din «Evropa», cetia ogazeturile» grecesti,
ba dela o bucata de vreme si frantuzesti, dupa ce isi adusese i un
invatator de frantuzeste, la o vrasta destul de coapta chiar §i cele
italienesti (3); in sfarsit se mai infrupta si din vreo noutate de librarie,
al carei titlu rásboinic sau aventuros ii ispitise s'o comande dela
Vendoti din Viena. Catinca Isi dada, pe obraz cu apa de Beciu sau
de Viena i incerca lucrurile naimod, de «moda noua», venite de
peste hotar. Batrana, care numia pe cei doi Linen i atunci «copiii»
ei, gasia, din parte-i, in ceasurile ce nu erau prinse de gospodarie,
gasia multa uenglengea» sau distractie in catelul «Miliort», adeca
Milord, crania de Hagiul i pe care o soarta amara II rapi in 1784,
ceeace fact' pe «Stirboaica» sa-si ceara dela acela§ izvor priete-
nese alt catel, tot asa, de «frumusel §i costiri». «Papuci de Tarigrad»
sau alte daruri rasaritene erau multamita lui Constantin Pop, neo-
bositul furnisor (4).
Altfel Barbu era un gospodar harnic, ba chiar aprig uneori.
Unui ispravnicel, care lash pe preotul din sat sa iea fara drept niste
vii boieresti, el li scria, la 1793, in aceasta fulgeratura strasnica:
(1) Studii i doc., V, p. 330, No. 131; VIII, cap. I.
(2) ibid., p. 331, No. 133.
(3) V. memoriul precedent din aceste Anale.
(4) Studii i doe., VIII, loc. cit.

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA 218

aNegre§it st isprave§t1 treaba aceasta, cä trimit de te aduce §i-11 dal doa

sute la falanga, §i te scot din ispranicie. De ce sa-1 ingadue§t1 tu sit intre
in hotarul nostru ? lar, neputtind tu ispravi triaba aceasta, sit mil instrintezi,
ca st trimit sa-1 aducä aid pe popa, i sit s[A] pedepsasa de Sfiintiia Sa pa-
rintele Episcop, ca onul ce nu-si pazeste randuiala popli sale (1).»
Inca din 1787, Stirbei, ajuns Clucer, avea nevoie acum, de§i
numai in vrasta de treizeci de ani, de cate «patruzeci de portioane de
doftorii» dintr'odata. II cauta, doctorul Horvat. Cand se incepa
rasboiul cel nou, el nu pribegi precum pribegise in acela din
1769-74, ci trimese numai oarecari lucruri scumpe in depozit la
cunostinta sa din Sibiiu. Intre ele erau zagaraua §i i§licele, si el se
ingrija s'a li se puie necontenit tutun proaspat pentru a le feri
de molii.
Dupa incheiarea pacii, Vornicul,caci se urcase, Inca inainte de
1790, la aceasta treaptä, cea mai Malta din acelea ce i-au fost
date, Vornicul isi mobil& din nou, tot «evropiene§te», camerele,
puind in ele doua canapele i douasprezece scaune «cu postav fi-
tichi(u). «Portioanele de doftorii», dupa «reteta», urrnau i acuma;
ba ele se aduceau uneori §i dela Lipsca. In loc de apa de fan-
tank bietul boier lariat- era osandit sa bea oapa acra» a strainatatii.
Medicul ii dada invatatura sa se tie cu «zeamä de lamaie», cu ii-
monadä, cum se vede din aceasta scrisoare dela 28 August 1793, a
unui om de cask care mai doreste «cinci sticle untdelemnu, o oca
fedea, o oca pi§coturi i cateva anghenare»:
«Intr'acest 6as, am limn instiintare de l[a] dumnei cocoana Vist[ierea]sa
Catinca Stirboaica cum ca dum[neallull Vist[ie]r StirbeT sit afla foarte bol-
nav, si ail pohtit la larnii ca, de acolea, de la Sibil, sa binevoie§ti a cum-
Ora vre o 20 lamii.»
Doar de-1 putea indulci ceva «vutca frantozasca ce sa cheamh
rum», ci e Mouth' din «drojdfi de zaharu», la atata suferinta inainte
de vreme! Un dohtor trebui A, vie iaras, «sinior Gheorghe Martin
Hailain», ci o doftoroaie, sopa, «Madama» siniorului, fu poftitä sa
stea la Cepturoaia pentru facutul retetelor, pe cari Vornicul le platia
din vanzarea vestitilor sai porci, «marl, gra0, frum4». Bolnavul
se fact' a§a, de bine, incat, in Fevruarie 1795, el asigura glumind

(1) Ibid., V, p. 331, No. 137.

www.dacoromanica.ro
219 UN BOIER OLTEAN LA KARLSBAD. 5

«Ca, de luam dohtoriile, dupa cum scriel dumneata, patru luni, ma

faceam copilas!»

11.

Totus nu ajungea atata: trebuià sa mearga neaparat la bai, si

astfel, spre marea durere a bietei sotii, I1 fact] buclucurile, i, la
inceputul verii anului 1796, el trecea pe la contumata sau leizaretul
din Turnu-Rosu la Sibiiu, la prietenul Hagiul. Acesta gási o sluga,
cunoscatoare de lume, pentru a-I calauzi. Dar cele dintai incer-
cari ale boierului fura jalnice, cad calauzul se intelegeh pretutin-
deni cu birtasii i imparp cu dansii castigul.
«*i», scrie bietul om, din Lipsca, la 20 Septemvrie, eü platiiam indoit
si intreit, ca unu ce nu stiam nemMte, nici eil, nici omeniT mieT; numaT
atata ma minunam dupa cum auzisam ca este, i eü cum platesc asa de
scump. Si asa pana am ajunst la Caralspat. Sa-T plateasca Dumnezeil,
de cap bani m'att pagubit! El nu sa purta ca o sluga, ci fandosindu-sa ca
este talmaci, cand mergea cu mine, mergea alaturT. I-am zis cu binisoru,
1-am invatat cum sa cade a sluji, dupa cum fac alte slugi la alti; in loc
de a intalege, el mergea cu mine contra. La un Englez la Caralspat, Mi-
liort, care venia la mine totdeauna, i feciorul care il am, Rai, imi zicea
Englezul ca sä i-1 dail luT, sa alba si el un om de Tara-Ru 4. easca, am
zis ca nu pod sä i-1 dal, in vreme ca nu am altu. Ion ail luat pa fidor da
ming, si. ail inceput a-1 pune la cale ca sa s[a] duca cu Englezul, fiindca-
fagaduise Englezul patru galbeni, i asa ail fost gata sa fuga fedorul cu in-
vataturile luT; apoi, afländu-le acestea da la un baron ce-1 aveam prieten,
am inbodisit pe baiatu, i mi i-ail zis ch," nici prin gand i-ar fi trecut, de
nu 1-ar fi pus la cale Ion. PotT socoti d[u]na[neata] cat necazu am avut
atunci, Am vrut sa-ti swig de atunci, dar pentru ca sa nu te necajesc, le-am
metahirisit eil necazurile. II puneam sa vorbeasca cu ate un domn, cu cate
un prieten: unele il invatam, i altele zicea, neasemanandu-sa cu totul a li
sluga. De la Caralspat incoaci, nu intreba cu cate m'ati suparat. La poste
sail la birturi unde vream sa mánancil cate ceva, cu zor vrea sa ma scoale
sa plec. Aid, la Lipsca, tot asa ail urmat. Nu i-ail fost din destul toate a-
cestea, care sant a suta parte din ate mi-ail facut, ci alaltaerT 1-am trimis
cu Polc[ovnicul] Dragomir la Difur, pentru bani, si 1-am invatat pe Dragomir ce
moneda de bani sa lard; i-ail si spus lul Ion, cum sa vorbeasca. El ail in-
ceput a vorbi altele, ce nu-1 invatasa. Dupa ce ail priceput Dragomir ca
nu ati vorbit ce i-at zis, ati inceput sa-T zica pentru ce nu vorbeste cele

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 220

ce-1 invath; aü inceput a-1 injura, a-1 ocara; a inceput a ponoslui ca Rumani
sant capete de pae i alte inbalaturT. Care adasta ne maT putand-o suferi,
i-am platit toata simbriia daplin, i-am dat si plata pentru dilijanta, i-am
dat i cheltuiala deosabit, si I-am trimis sä meaarga la SibiT: socoteala i-am
facut-o innainte de negutatorT cinstiti. Am si luat adeverinta de la mana
luT, intarita si de negutatorT.»
Iatá acum iru1 scrisorilor, cari aratá desf4urarea calätoriei la
Karlsbad.
IntAia e din «Posta», unde ajunsese, pe la Timisoara, i are data
de 8 Maiu:
«La TiMiSoara am fost ajunsil Sambata, la trei ale acestiT luni, si am sazut
pana a treia zi, Luni, pentru ca, dupa ce am dat scrisoarea ce mi i-ati facut
dum[nea]lui prea-cinstit frate, domn Matus, la Ecselentiia Sa ghinaral Lep-
selter, intr'acel 6as m'am pomenit cu Ecselentiia Sa aci la gazda unde eram,
facandu-ml destule tiromonii; apoT Dumineca m'ati poftit i la masa, dupa
cum am si fostü, unde era si alp multi ofitierT, dintre.cariT am si cunoscut
pa vreo catva de ceT care ail fost in taxa. Sara, am mersil si la comedic.
Drat luat o grofoe cu carata, si am mersil amandoT inpreuna, i ghinararu,
si alp multi. Am mersil si la Graf Sora iar, si mad priimit cu destula
cinste: ma poftiia si la masa; apoT, fiindild, ma grabiiam, n'am ramas: am
dat parola ca la intoarcere, precum si la ceilalti cunoscup am facut vizitt;
si asa am plecat Marp. Dupa ce am venit aid, am intalnit pa Chiriza Dormus (2)
§i,dupa, scrisoarea dum[itale], am vazut destul tiromoniT, i evghenie am
cunoscut. M'ail poftit si la masa dum[nea]lui, i, vrand ca sa vazh si pa Pesta,
am ramas astazT-maine. Pentru care nu lipsii a face si dum[itale] de stire
pentru venirea mea pana aid... De veT fi auzat dum[neata] vre un lucru
maT vrednic dela tart, ma rog sa ma mtiinazu si pa mine.» Saluta pe
«domnul fon Matus». «Foarte bine m'ail priimit domnu ghinararu, precum si
domna ghinarareasa, si m rog sa-1 sarup in locu mien, i sa-T spuT ca la
masa ail fost vorba carnal de dum[nea]lui, si am dat parola ca sa-1 insurarn
cu Catinca Falet, care era de fata la masa.»
La 13, el sosià la Viena, de unde scrie la 14, dar tot cu data
din ajun:
«Mara., Marti, la 13 ale acestiT urmatoare lunT, am sosit i eti san[a]tos
aid la Bed, am vazut i cele ce-rn scriT dumn[eata] i buna povatuire ce-m
(1) Lebzeltern.
(2) Chir Rizo Dormuzi, bancher, corespondent al Casei Pop.

www.dacoromanica.ro
221 UN BOIER OLTEAN LA KARLSBAD. 7

daT. Pentru care foarte multumesc dum[itale], chir Hagi, i sa fa bine in-
credintat c toate dupa al dUrn[italli sfatti le vol pazi intocmat pentru ca
am cunoscut prietesugu dum[italji cel curat. i sit stiT, Hagiule, ca nu te am
de prieten, ci IntocmaT ca un frate i prieten adevarat ... La Pesta cand ni am
aflat, m'am dus la ghinararu Barco, i m'ati priimit foarte bine. Ma poftiia
a fi §i la casa Marii Sale, apoT, flindücä grabiiam a pleca, m'am rugat de
erta6une, dar de cat am dat parola ca la intorcere vol merge negresit. Era
sit merg i la Palatinul, precum si la Preasf. parintele Arhiepiscopu nostru,
apoT, dupa cum zic dumitale, m'am graft, iar la dum[nea]luT chir Alecsan-
dru i fratele dumisale am pranzitu, i ne-am plimbat toata Pesta.» Va lois
bani dela Raicovici. «Am cunoscutu-T foarte mail de cinste pa amandol
frati; am mersil si in casa dum[neallor; am intrat amandoT in carata, i ne-am
plimbat catva§ prin Viena. Care si cu a6asta m'aT indatorat dumn[eata] de
a fi multumit. [P. S.] Aid am zabovit cateva§ zile, c mi s'au faramat butca,
pan vol drege; §'apoi, cu ajutoru luT D[u]mnezeil, plec la baT.»
Flea mai departe drumul prin Praga, de unde avem scrisoare
dela 23 Maiu. Acolo avu indreptare dela ins.* sora profesorului de
Universitate din Cluj, vestit oculist si harnic scriitor roman, dr. I.
Molnar: ea era maritata cu un Ceh, Jagi, «Ianghici»:
«Asara, JoT, la 22 ale acestiT luni, am sosit san[a]tos aid la Praga, i astazT,
cu ajutoriu luT Dumnezeti, plec la bat Am dat i scrisoarea dumisale si-
nior Molnari la sora dum[nea]luT Madam IanghicT, viind dumnei la mine. De
la care am cunoscut multa cinste. I-am dat i banco-tedula ce mi-au fost
dat ca sa dal la dumnei: am luat si adeverinti lar dumisale sinior Mol-
narY sa-i spuT ct ma inchin cu frateasca dragoste.» Scrisori catre Catinca.
P. S. «Chir Hag[i]. Cu recomendantiile d[u]m[nea]v[oastra], orTunde merg,
gasesc adevarat prieten[T].»

A patra scrisoare e din «Caralspat», 12 Iunie. 0 bucurie fara

margini se oglindeste intr'insa pentru stralucirea societatii in care
boierul nostru se afla i intampina o pretuire mai mult de curiositate:
«Atata prietenT de multI i prietene am facut, cat cat (sic) nu pod sa-tI
spuT: asa traesc chiar ca cand a fi acas[5]! Ca, dupa, ce merg la fantana de
beau apa, unde sant cindiasa sute domnI i doamne, canta muzica pana
ispravim apa, apoT facem spatirT pa la gradinl, unde sant asemenea muzici.
Zic dumn[itale] ca asa traY n'am trait de cand sant! Este un inbasador dela
Spania, de la care am cunoscut multa dragoste: zice ca sa ma duc cu dansul
la Dresna (1), unde este el inbasador; destul ca eü am gand sa ma duc pana
la Lipsca. Numai ma rog, chir Hag[i], numaT dumn[eata] sa tiI, sa nu sa faca

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 222

vreo vorba, ca sä sa anza in tart, i, ce auzil dumn[eata] din tart, orice, in-
stiintaza-ma., ca sit tit i ea.» Trimite scrisori acasa. «imT scrie Catinca cit
la treT scrisorT n'at priimit raspunst, si et pa toga saptamana 11 scrit; ci
nu stit ce este pricina ltb sa mint de portu nostru, dar le si place...
Et, de ma vol duce la Lipsca, vol lua bani de la Difurt (2), ca am trebuinta
acolo, de targuit.»
Despre tratamentul ce urma, el scrie la 30 ale lunii:
«Am inceput a bea apt, ca (land Dumnezet ca sa ispravesc baia cu sa-
n[a]tate, voT pleca a veni i eü spre Stbii, sit ne invrednidasca Dumnezet a
ne vedea sanNtosi. Ma rog, gasta scrisoare sa o triimitT dumn[eata] la Ca-
tinca la Craiov[a], ca poate va fi morel pana acum, dupa cum imT scriia...
Chir Hagi. Aici sant multtme de omenT din toata lumea, mai mult de
sapte, opt sute de evghenis sant, dintru care cu catvas am si facut cunostintL»
Cu acelas cuprins despre curt si despre inaltele cunostinte eu-
ropene intro cari se invarte, e si scrisoarea din 19 Iunie:
«Beat apt i petrec cu mila Maicti PrecesteT foarte bine. Alta data aasta
viiatt n'am petrecut. Prietesug cu multime de grofi i printi am facut; de
catava vreme at venit i printipu de Corlandiia, adect Duca, cu Ducheza; at
%cut un bal foarte frumos, la care am fost i et poftitti; am mancat, am Mut,
am fost la joc pana s'at sfaxsitt. Am facut prietenT, Hagiule, din toata lumea,
de la Petruburg, din toate laturile, si tot omeni marl, printipT, grofi, ba-
roni i cavaleri. Celor care le da mana a cheltui, aceia yin pa aicT.» Tri-
mite scrisori pentru acasa. Cere stiri din tart.
Scrisorile Catincti veniau prin ispravnicul dela granita, din Val-
cea, si, acesta schimbandu-se, Stirbei scrie Hagiului la 5 Iulie ur-
matoarele:
«Medel[ni]keldull Dina, Otetelisanu imt scrie cit 1-at lipsit din isprav-
[ni]qie] si in locu dumisale slat facut Pit[a]r[iul] Dinca Socoteanu, iar om
de treaba i prieten al nostru ; de care ii i scnisti Oasta scrisoare, poftin-
du-1, ca, orice scriSori va veni de la Catinca, sa le trimita la dumn[eata], pi,
ce scrisori vor veni dela dumn[eata], sa le trimita la Catinca.»
Si atunci el era ametit de petrecerile i luxul «Carlaspatului».
Cetim la 9 Iulie, pe lane, amintirea ca a primit dela Susana Ja-
gi6, in Praga, «multä evghenie i apururea ma cerceteaza, cu
scrisori»
(1) Dresda.
(2) Dufour.

www.dacoromanica.ro
 223 DX Haar OLTEAN LA KARLSBAD. 9

4- «Aid sant mai multi de opt sute printipT si printese: am si facut prie-
tesug mai cu top. Maine m'ail i poftit la mash un anbesador dela Ispaniia,
si multä dragoste im arata omul acesta, Mott, unde voi fi, trebue sa vie
la mine. Si, cum zic, petrec foarte bine, nelipsit sant dela comèdft si dela
balurT cu dansiT, pentru cà si ma poftesc. Carp nu joc, te ascult; macar ca
nimeni nu joaca pe aid carti. Aid este si Ecselentiia Sa fetagumaister
Ghiur-Vales (1), care ail fost la Tara-Rumaneasca: am facut prietesug,
prea mult mail laudat la alti printipT, care sant din toata lurnea. Cu toate Ca
ma cam discolipsesc 1=--am greutate] pentru limba, ca nu Ohl, dar still catevas
talieneste, i cu talmaci im este destul.» Sculele le-a läsat la Raicovici, in
Viena. «La dum[nea]lui doftorul Molnar sail spuT, ma rog, ca ma inchin cu
fratasca drag[os]te i foarte II muftumesc de recomendatiia ce mi-at facut la
Madama, ca foarte am ramas multumit, in vreme ce am cunoscut mare ev-
ghenie, ca nu este saptamána a nu ma cerceta cu scrisori dela Praga,
aid, la Caralspat; i, la domna unde am sazut, ma rog sari spuT ca ma inchin
cu san[a]tate, precum si la domnisoara.»
El nu-§i uita, nici aicea «gazeturile», ci se ingrijià de plata lor,
si constata, cu multumire ca-si «cere i ertAciune, gazetaru».
NecNit de 'Arne ce se poarta in tara, impotriva lui, dar hotárit
sä meargá la Pyrmont, pentru urmarea curei, el scrie tot din Karlsbad,
la 24 ale lunii:
«Saptamana adasta maT O'er, apoT ma due la o fantana ce sa numeste
Pirmondfi, unde este apa acra, si de banal, si de scaldat; nu este departe de
aid. Dar ma rog, chir Hagi, sa, nu sä maT auza in tart, pentru ca-mi scrie
un prieten ca durnn[eata] aT fi scris lui Gianoglu, ca ma aflu aid, i, ca un
prieten adevarat ce-rn esti, si bun frate, vei fi scris cum traese bine si in
cinste, vrand ca sa ma lauzi; dar el aü inceput a vorbi altele, si nu le-ail
fost din destul cate vorbesc i caste amesteca, ci le Knit si la Bucuresti.
Care mie nu-ml este voia sa auza Voda ce fac nil, i cum umblu. Precum
si Medel[ni][erul] Dina, asemene vorbeste ; mai vartos in toate zilele im face
si socoteala cate catT bani cheltuesc pa zi, i altele multe. Care n'am socotit, pa
carele ii aveam prieten mai iubit, sa auz de acestea: poate dumn[ea]ta vei fi
gresit de-I vei fi scris cevasi. Numal, ma rog sa nu-T maT sera... Apoi ma in-
tore la Lipsca si dela Lipsca, ispravindu-mi treaba care am, cu ajutoru luT
Dumnezeil, ma intorc pa la Praga... P. S. Ma rog, frate, sa nu scrii d[u]m-
[neata] nici Catinca[T], ni6 nimunuT, unde ma aflu,ca Pirmont este supt stapa-
nirea printipului BaadenT.»

(1) Feldnugmeister .?

www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA 224

Si, iar*, tot de acolo, la 31:

«Maine, cu ajutoriul lui Dumnezeti plec: ma due la Pirmond la o bae ce
este cu apa acrL. Acolo vol sa äzi1 vr'o doauazecT de zile, apoT ma due la
Lipsca. Iar, de nu va umbla posta acolo, le vel trimite [scrisorile] dum[itale]
la Praga, la madama Suzana IanghicT, si, cand ma vol intoarce, le vol gasi
pa toate acolo.»
Pentru o cutie dela Catinca, «Pentru ca m'aa poftit niste printeze pentru
cateva sticle de indirsai, §i am dat fitgaduiala ca vol aduce, adeca unt-de-
trandafir.» «P. S... La unele printeze mi dat si banT ca sa le cumpar §i
darurT, i m'am fagaduit ca le vol aduce; care acestea sant tot fete. Cu acest
fell de persoane am facut prietesug aid, in Caralspat. Care acest fell de
ipochimene aü fost mai mutt de sasa sute dela Inperio. Au fost aid i adesea
sant §i tot yin. Care, cand vol veni, it vol aduce carindari de totT, cat s'aa aflatil
aid. *i adevarat ca este fericita viiata s. traiascit cinevas intr'aceste locuri!»
P. S grecesc.
Pecete rosie mica, cu vulturul, cu crucea in plisc, blason si C. K.

Dela Catinca ii'avern; fire§te, nici o scrisoare entre sc4u1 dorit,

dar, intamplandu-se schimbare de Domnie, ea, «Catinca Stirboaica»,
trimite in grabá tafeta lui Pop (22 August):
«Fiind-ca acum am luat vestire cit ni s'aa schimbat Domnul Tara' si, in
locul MATH Sale Moruzi, vine Dornnil Mariia Sa Alecsandru Vvd. Ipsilanta;
pentru care vestiT §i la d[u]m[ita]Ii.»
Si in acela timp, dupà obiceiu, adáugea §i ráva§ul afire Barbu-
ceanu, pe care nu-1 va fi fotiut a§a de fermecat de a princezeleP
stranse in rochi de satin §i impodobite cu perucele cele mai ba"-
tute in pudra.
Stirbei era acum la Lipsca in ziva de 4 Septemvrie, dar necajit
cit nu-§i putea lua banii dela Dufour, pe cand epentru Wei», zice
el, «im trebuia ca sa-rn targuesc &ate cevas».
La 8 Septernvrie, el se gátia de plecare, §i, primind vestea schim-
barii de Domn, seri& astfel : .

«Am vazut i cele ce-m scriT dum[neata], cä, la 20 Avg[us]t, s'aa mazilit Alec-
sandru-Vodfal Moruzi. De care foarte mi i-aa parut bine, cit ne-am mantuit
de un tiran, care ail prapadit pa bieti crestini,numai nu puteam vorbi cand
eram la SibiT,§i ca s'aa facut Domnil Mariia Sa Alecsandru-Voda Ipsilant,
foarte m'aa bucurat... Wail mai oprit ni§te negutatorl de al no§tri; ce vol

www.dacoromanica.ro
225 UN WIER OLTEAN LA }CARLSBAD. llf

maT astepta vr'o sasa, saapte zile, si, de nu-rn va da [Dufour] bani, negresit
plec, cà n'am ce s pazesc aid. Mi hap fi targuit cate cevas pentru casa.»
Peste chteva zile, la 23, Catinca, din partea ei, se plange cu
desnAdejde, pentrucA boierul ei joaef cArti, csa-si svoneste drumurile
si o umple de durere:
00a. nu pocT salt' aria, chir Hagi, la cata grija i inima rea m aflam pan
astäzil candil anal priimit scriSorile dela dumneata, ca ea dela Avg[us]t 3,
mug scrisoare dela dumnealui, iar de atuncT nici-o scrisoare nu anti" maT
priimit... Ci, cumg ma bucurT dumneata pe mine, asarnene sa t[e] bucure
Maica Precista pe dumneata si pe toat[a] familiia dumitale cu tot binele si
cu toatla] fericirea, dupa pofta inimeT dum[nea]vroastralca intru adevar lü
scrin, chir Hagi, ca te anal Intocmai ca pe un parinte al mien. i apoT
dumneata mü scril ea sa nu-mT pae mie räü cad aT sfatuit pe dumnealuT
sit nu joace carti. Dar mie, nu sa-mT pae rail, ci, daca amü vazut, famir
ertat de ertarea pacatelor si de san[a]tate, ea te am cunoscut cu durere de
inimit de noT, Intocmai ca ung parinte, ca-I sfatuestI la cele bune, care sit
cade. Pentru ca scrie dumnealuT ca sit fie mergerea dumnealuT pe taina la
Liptica, veT sti dumneata, chir Hagi, cit aid este publica, i copii eel midi'
stir' ca ail mersii dumnealui la Liptilca, di au instiintat negutatoriT eel de
acolo la ceT dela Bucuresti, si ceT dela Bucuresti ati instiintat la negutatori
de aid. i, dupe cuing arat dumitale, aid este publicti i copilu cel mica,
pi erl, cu gazaturile, scrie tint negutatorT de la Vaghena [Viena] unuT neguta-
torT de aid, ca este dumnealuT la Lip film. Ci mie de aceia nu-rni este,sa fie
dumnealuT unde va fi, i sa saza cat va vrea, numaT scrie ca este
san[a]tos. Ca dr numaT de atata sant rugatoare luT Dumnezeii, ca sa-I pa-
zasca, sa fie san[a]tos. DumnealuT nu-T scrisaT nimica de asta dat[a], ca sant
gata sa plecti astazil la vie, i, neavandir vreme, ramasa sit suit alt[a] dat[a].»
La 2 Octomvrie, cerAnd raspuns la scrisoarea pentru «mazaliria
lui Voda», ea-si arata ingrijorarea si pentru boala ce ar fi lovit pe
sotul ei, in acea departata Lipsa:
«trig, si la mare grija, maT multa, unde inch' scrie dumnealuT in scrisoarea
de la 20 de zale Avg[u]st ca sa afla bolnavii de inima de zace zile,macar
ca-mn scriia cit s'at maT indreptat, dar tot cu slabi6une sa, afla.» Tot odata,
ea-si trimite obisnuitul plic la «dumnealuT».
Hagiul o linisti, trimitându-i scrisorile ce primise el dela tirbei
pi, multumind pentru aceasta, ea-1 roaga (3 Octomvrie) sa tie lucrul
acoperit :

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA 226

«Te poftesc, chir Hagi, pentru scrisorile ce mi le aT triimisil dumneata

de la dumnealuT, sa nu-1 scriT ca mi le aT trimisil» (1).
Necazul imbolnávi pe biata femeie. Ea scrie (26 Octomvrie) des-
pre boala ei lui Pop, dar II roaga, sä nu tulbure pe Barbu cu vestea
suferintelor ce are.
«Ma prindg niste frigurT foarte 6udate si far de regula, de sant acuma
patru saptamanT, i intAT le mil avut de nimica, darn acuma m'amti spa-
reat, ca na'an adusti la o slabi6une, cat nici in pióoare nu pool sa stair. Ci
de a6asta ma rog, dumnealuT sa nu-T scriT. Marul cel minunat i borcanelu
de dulceata de zrneura ce mi 1-atT triimis, mi l-ab adus, i foarte mulOmascii
dragostil si evghenieT dum[nea]v[oastrii].»
«Clare dumnealui», ea scrie din noil (27) cu o «legátur[a] pe-
cetluitlaj», in care-i trimite multe de toate, bune pentru iamb prin
terile acelea «evropiene§ti» cu datinile rele.
Asupra cuprinsului acestui pachet ne lámure§te, de altfel, seri-
soarea din 15 Noemvrie, a lui Lirbei, ramas tot in Lipsca.
El multItme§te «pentru gogo§ de rastic, de dor de gur[a], ce scriT dum[neata]
ea le-aT trimisil la chir Riza Dormus, la Pestea, nestiind unde mit aflu eg.
Mit rog sa-T scriT sa rni le trimit[a] aid la Bed, unde mit aflu ... Am scris
dum[itale] sapte scrisorT numaT de candu am venit aid in Beet i niste
cizme, papucT, de vor veni, sa mi le trimit dum[neata] maT curand.»
La 18 Noemvrie el dateath insá din Viena:
«Am vazut i cele ce-rn scriT dum[neata], i zici ca sant paraponisit pentru
ca mi-eT scris ca nu sant top ca dum[neata], sa dea banT far de provizion....
Eg te iubesc ca pe sufletul mien, fiindca sant incredintat dragostiT durni[tali]
care dintru inceput am cunoscut ...» A luat 4.000 fl. dela Dufour si 1000,
de galbeni dela Raicovici. «Am vazut i pentru Capitanita Susana IanghicT
ce scrie dum[neaeT]: adevarat ca dum[nea]el ag venit la mine si nu mi
zis nimic pentru bani de posta, i eu inca, am mere' la dumnei. Destul
ch i eti am fost uitat ca sIt o intreb; cu toate acestea eft i-am platit bani
intocmal dupa socoteala ce mi-eT trimis dumn[eata]. Pentru haine, da, vreme
ce aT gasit dum[neata] cu cale ca sa ramae, vor ramanea, dupa cum zici;
numaT de papucT fac rag i de cizme, ca am inceput sa sfarsesc, cu toate
ca am scris si la Catinca ca sa-rn triimita si la BucurestT. Ci, de vor veni,
mit rog sa mi le triimi dum[neata] maT curand.» Ce face baiatul Costandin
lasat acolo ?»
(1) Cere §i o obroaseä de u0D.

www.dacoromanica.ro
227 UN BOIER OLTEAN LA KARLSBAD. 13

Acolo ii soseste altá trimitere de cizme ca sh nu rUeasek de

papuci ca sit-i fie usor prin odaie, dela biata nevastá (29 Noemvrie):
«Iat ctt triimisai adasta legaturá cu treT pAreichT papuci dumnealui i dooa,
pareichT cizme, insa o páreiche galbine i o pareiche lochi osi (sic)... , find-
ca-mT scrie ca n'are nici papucT, lid cizme.» A trimis gogosi pentru gura
lui Dragomir. S trimita zahar, «fiindca aici este zaharu foarte prost».
Despre scrisori dela Catinca cu pri vire la «doftoriile de gura»,
scrie tirbei, tot de acolo, la 1 Decemvrie, iar Hagiul inseamná:
«3 parechi papuci, 2 parechi dune» :(1)
Starea i dorintele boierului nostru, care incepea, sá se cam sature
de strAinAtatea «printezelor» i jocului de carp, se oglindesc in
scrisoarea din Viena, 9 Ianuarie 1797:
«Chir Stathie Petrovici de la Bucuresti in scrie ea, mi triimis trei
parechi cizme de Tarigradil i trei parechi papucT tot de Tarigradti, prin
un negutatori de la Brasov ... Sit mi le triimit dumn[eata], atat acele de la
Bucuresti, precum si cele de la Craiova, fiindca, am ramasu far de cizme
si far de papucT; apoT aici stir dumn[eata] prea bine ca asa lucru nu sa
gasaste ... Cutiia care este in lazaret, im scrie Catinca ca mi i-ari triimis o
damask un branisor si o gevrea; ce acelea sant: cAnd vor esi din lazaret, mi
le veT triimite dum[neata]. Scrisäi acum Catincai ca sa faca i un i§lic §i
sa-1 triimita la dumn[eata], ca sa mi-1 triimit aid. Am islice aci in sipet,
dar pentru ca sa nu sa mai strice pecetea, im va triimite de la Craiova ;
ci, cand va veni, iar[a]si, te rog ca sa mi-1 triimiti invalit bine, pentru ca
sa nu sa strice, insa cu cutiie. Foarte multamesc dum[italli pentru heretismosul
de anu noir ce-rn facT dumn[eatal. Asemene i eü poftesc dum', anu noir si
celelalte Ante sarbatori la multi ani sa le ajungi, si sa. le petreci cu multa
bucurie i intreagit san[a]tate, dupa pofta inimi dum', inpreuna cu dumn[ealei
cocona Paunica i cu prea-iubiti coconi dum'; pa care dulce ii sarut.»
In alta, dela 12, pecetluitá pe ceará rosie cu o pecete avAnd
coroana peste sterna sprijinita de doi lei (cu data: 1774), trimitând
plicul spre cask el adauge, chinuit de frigul umed al Beciului:
«Pentru cizme, mit rog, atat cele de la Catinca, cum si cele de la Static,
care am scristi dum', sit mi le trimit.»

(1) La 12, $tirbei scrie, din Viena, trimitand un rams Catincai. La 29, el adauge Inca
unul, pliingandu-se uflindcg-i scria pentru niste cizme i papuci, ca sa-mi triinii, macar
ca i-am mai scris, i acum le si asteptam».

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA 228

La 27 Fevruarie el isi asteapta dela Catinca i i§licul:

«lath, ca, trimitind dum' cu dilijantul un pachet cu lucrurile ce am cum-
parat de la Lipsca, maine, Sambata, il due la dilijanta, Si Dumineca va pleca,
sail LunT : Un ilic de-m va triimite Catinca la dum[neata], ma rog sa mi-I
triimitT cum mai la.r de zabava; i o camas[a] branisor i o batista ce mi
i-aa triimis Catinca ..., nu mi i-ad venitil.»
State& in liniste in marele oras strain, isi luase odae la un han
in piata Stock-am-Eisen, si la 10 Martie el acrid ca si cum toata
vieata ar voi sä ramana acolo:
«Poftesc pa dumn[eata] sa-mi triimiti p Costandin baiatul, cu dilijantul, pla-
tind dumn[eata] la dilijanta pana aid; numal ma roga cum mai in grab[a] sa
mi-1 pornesti dumn[eata], i ya trage la chir Stemate. Dar si eti sa.zu in ulita
Stocmaiziplet, in Zilbercrait. Si, ma rogü, mai scrie-mi i mie cate cevas maT
noti (1).»

IV.

In sfarsit, primavara porneste pe Stirbei spre casa. Era, iaras la

Peftea in ziva de 16 Aprilie, când scrie prietenului Hagiul:
«Te rog scrie-mi ce auzi din tall, i, car[e]vas scrisorT de-or fi venit de
la Catinca, ma rog trirnite-mi-le. VeT sti ca s'aa ispravit i pacea cu Fran-
tzozi, i peste catevas zile sa va da afara. Adasta scrisore te rog sa o tri-
mit la Catinca. Mit rog sa-m scriT ce face Pazvangiu, ca pa aid, de la cei
ce 'yin de acolO, auzi multe reie. i «pentru pachetu cu tirguelile».
La dreptul vorbind, el fugise de frica asediuldi francez al lui
Bonaparte, caci zice la 22 Aprilie:
«Am fugit de la Bed da frica Frantozilor, dupa cum ail fugit i alp( oa-
menT. Dar acuma cu adevarat s'ail facut pace, dupa cum te veT pliroforisi
dumn[eata] i dintea6asta tidula ce s'au dat afar[5], care co trimisai dum[italji. (2)
Pentru banii ce a ordonat Pop sa-i dea Riza Dormuzi. Acum, «de asta cale»,

(1) Catinca primeste .un pachet si «alta scrisoare pa la Rusova« (25 Margie). Iata cuprin-
sul unei serisori a ei dela 8 Aprilie:
«Pentru cocoana Pfiunica, el este foarte slaba, nu pool' sa mitt dumitale cat me-aa
parut de rail si cat m'am intristat daca, am auzit: intocmai ca de soru-mea.n A primit
«pachetu» i acutiia cu cámasile ce le triimisasam dumnealub. «Nepotul Ioniä Vladaianu,
isprav[ni]ou de Valcea... va fi i triimis-o pe vre un narodu de slujitori.»
(2) E vorba de prelinainariile dela Leoben, iscalite la 18 Aprilie st. n.

www.dacoromanica.ro
229 UN BOIER OLTEAN LA KARLSBAD. 15

dare nevoe. Pentru cei 5.000 de lei de acasá. «NumaY, ma rog, scrie dum-
n[eata] mai in grab[a], pentru cà acolô sa audil multe vorbe. i ahasta sa
o aibi dumn[eata] taina.»
o nouA zahavg, 11 tine in aceasta Pestá a Austriacilor, i oarecare
dor de acasa incepe a-1 prinde:
La 7 Maiu el se plange ca n'are raspuns dela Catinca: «MA mir
ce este pricina intarzieri. Pentru care si "acum nu lipsesc a scrie
dumitale si a te ruga ca sa-m sera ce sá aude in tar& si de ce
pricina sá intarziiaza asa scrisorile». Adauge ca, a primit cei 5.000
de lei ce-i trebue pentru cale; iar la 30 Maiu InseamnA ca «a priimit
§i un plic cu carp' dela Catincan si a raspuns acasá. «Ea plec»,
zice el, «de aid de la Pesta, la sfksitu lunii, si mai si merg la o
fantana cu apa acra ce sa numeste Fiuretü, i acolo voi zabovi
treizaci, patruzaci de zile; apoi plec dreptil la Sibiiü. SA ma In-
vredniCascá Dumnezki a gash pe dum[nea]v[oasträt san[á]tosi». A
primit cei 5.000 de lei, asa hick ii poate cauta de rosturi.
«Fiuretil» e Mired, o statie de bäi ungureasca. S'ar credo ca Stirbei
n'a stat mult acolo, i s'a intors in curand jails bine sanatos in
Curti le Buzestilor celor vechi, la Cepturoaia, langa Catinca, ce-I
iertase cu totul «printesele». Dar boierul nostru nu trecuse granita
in zadar, si el voià sä-si guste pana la capat «Evropa».
Ca multAmita pentru atatea indatoriri, Catinca trimitea, in Fe-
vruarie, Paunicai, o Româncä din partile Oltului, o fata de boier
(din familia MurgAsanu, se pare), sotia Hagiului, «caleva lucruri
de TaligradilD. Sotul ei lipsia Inca. In Maiu, ea-i trimite alti 5.000
de lei, si astepta, sarmana, raspuns dela el, «sá-mi odihneascá §i
mie inima». Din acest an, nu mai avem scrisori, nici dela unul din
soti, i abia in Ianuarie 1798 vedem pe tirbei scriind de acasa, pen-
tru cele doua slAbiciuni ale sale: «gazaturile» i «rAtAtele». El isi
trecea vremea ca mai de mult, adaugand la vechile lui «englingele»
ftd pe aceea a vanatorii, deprinsa pe moiile aristocratilor Apusu-
lui. Ceti& acum i italieneste, nemteste, stiri din acele . locuri ale
Europei pe cari le cutreierase candva, i pe cari nu le-a uitat
nici odata. De zilele mari, ca de Sf. Ecaterina, ziva Catinai, el &A-
de& mese stralucite la el la tara, cu salame, prezentine i ananasuri
din Sibiiu.
Casa era far& copii i vieata tanká o infatisa doar nepoata Ca-
tincai, botezata si crescutá de ea, Catinca Vacarescu, iiica de
boier same, pe care o mkitase, Inca din Fevruarie 1794, dupa

www.dacoromanica.ro
16 N. IORGA 230

Duinitrache Bibescu, boierina§ ager §i muncitor, dandu-i §ase mosii

§i tot felul de haine, de giuvaiere §i de lucruri pentru cash. Inch
din 1795, aceastálalth Catinch, tânära, avea un baietel pe care un-
chiul §i matu§a dela Cepturoaia II botezará dandu-i numele de
Barbu: el era menit sh fie Barbu Dimitrie tirbei, Dome al Terii-
Romame§ti.
La 1802, sotii fácurá o chlatorie la Sibiiu. Furl bine primiti de
general, travois, se grhbesc a-i trimite de acash un §al, un aliüx
frumos, apoi o «gevrean de gat. Dela mo§ie, ei trecurá acum (1803)
la Bucuresti. Erau vremurile grele ale Pasvangiilor prádalnici (1) ;
Pasa Pasvan al Vidinului luh chiar un falnic armasar dela Stirbei,
plátinc u-I Vistierul state& bine pe rang& Vodh eel nou, Constantin
Ipsilanti, chruia-i aducea, daruri tot din Sibiiu, mai ales ananasuri.
In rhsboiul cel nou dintre Ru§i §i Turd, el se adhposti la
Brasov (1806-12). Inca din Septerrivrie 1811 insh, I§i face& diata)
ingrijindu-se de biserica Sfintei Troite din Craiova, mantuith in
1768 (2), a neamului shu, de pomeni la manástirile Rhshritului, de in-
zestrarea a o suth de fete shrace, de ingrijirea sufletului shu, prin
rughciuni §i shrindare.
Muri in August 1812, find ingropat, cred, la Sfanta Troita. La
1815, i se vindea, pentru cheltuelile de ponienire, mo§ia Mosti§tea.
La 1824, se mai judeca, pentru averea lui, 1iul adoptiv, care-i purta
numele (3), cu GrAdistenii, nepoti ai raposatului, i cu fetele Stancäi
Pr4coveanu, märitate in familiile Farfara, Cantacuzino, VlAdoianu,
precum i cu Balacenii i Bengestii, alti nepoti.
Cat despre váduva lui, Catinca se stingea la Sibiiu, si era in-
gropatà, prin ingrijirile prietenei PAunica, tang& biserica din groapá
a Hagiului, la 24 Martie 1823. i astazi se vede piatra sa de mor-
mânt, purtand o inscriptie greceasch (4).

(1) V. brogue, mea despre Tudor Vladimirescu, in colectia Steaua.

(2) V. asupra ei, publicatia Casei Bisericii, ,5'apte biserici cu averea lor proprie. Bucu-
reqti 1904, p. 147 0 urm. Ea dA §i chipurile ctitorilor.
(3) Studii i doc., XI, p. 237 si urm. Cf. memoriul mieu despre Barbu $tirbei
Vodfi, in Anal. Acad. Rom., vol. XXVII, Apendice.
(4) Studii i doc., XIII, p. 180, No. 614.

www.dacoromanica.ro
231 UN BOIER OLTEAN LA KARLSBAD. 17

jwtrip, _sr 4 t¢ ' 1.4,441 Arty4

A.1' k
fftl TVA
,
4. '91/In f Air
el, 4 I G., $gi 11 ff," Of All mm_yi.
t
3 i
4

',
et ¢ . 4
et.45 razti (44,44 z4A, .4.3 (64,4 4 4(1,7'A. f el' r,,ye,.
dt 3 P, 0,4 I
Asor.¢
*I,
4,1,45-lit t th
a.
4.4mrD Ewan ri 4 Assi 4
4
atom! ip% 0e.
tefu
wzclicAatt A 4,4j MP
0
/0 ronep.r r
..a
b:4/r Att t (,FEjr7i0
ez
fe ?ti
,. / a. 1 oelt: 4
'Jo njo f
f pvt:e 6
h.
IV%
4*
,..c. ,
, *.r°4
_.r.mi. Aft .3 i
...........W
e
Are AA,/ 4 A 64,
, 9P (1145 Z --4,-- L,P,54 i
4 (2 ('- e P- ktrit4i,m.. cv
-rIse
,./ 4
.e* ._,
__",
Ja 'AA" 4tArv 4...:).,01 1040 4., 01 "4 A 1444^
II. '1 vsytat4q-44 / 4 CA_

/Mite 4)

Serisoare din 1798 a lui Barbu *tirbei.

Analele A. 17.-- Tom. XXIX.Mernoriile Seq. Marie& '2

www.dacoromanica.ro
 NIP,#

q
,t,
, 1
fr
V.
il ..YA

\ 1, ; 4,1 .V 1
.Y4', el. q
*r. '4
%qr. , e''. k,,
c' .
q 1'
41,

ii, 7 1 I
t. -'/ ' 4,44 t.),..,
J, r,
'4'
M
1.
,1

4- :,1. 1i 1 41.

, I,
1 III
.4.1 .C.'. 1 'd t' f. (
4
17.
1 kr '4 tk 1 44 3
1
1 o
..0Ati ±.41, .1:'
:(l.e4 .0 4..4ki
1.
t 44
:1
..'".. .!.1
7f 1V 1 .'
.7
'1
4 i l''
1`, )c..;; f ,
1".

n, '1, i
..?" '' n
i; ? el

1)1
,

.,
i.
.1,
{
!,..., ,,,
' t:
,,,,,

' r i/ -. i, ''.4
.t!

4 .44 45.
('
, 1
.

r .'4
04 1 ,. ., 17 % 7,
*.
if.N
0 (
1,

*
,!..
k-s! / ;r4 A .1,
A
5. 11 *.o: 1

P4 ?''',:-.14.' i,..(ce
11,

7.

q,A

t A !? 'I:.
4. .tAt
4,4,4 t' ,1
V,
1
.K
1, I ¶4;}
,I

'''
?
c
i
i,
'''
4,
J ..e:'.

A* -g' S 4 1
, %11
\ A
)
i www.dacoromanica.ro i