'!

www.dacoromanica.ro
 2 FURNICA Anul VIII, No. 28 Jul 15 Martin, 1912

Unui amic procopsit. . zeu a voit, pe langa altele sa deosebeasca Ash fiind, si ash este, politaiul din EMU- ;
Mon verre est petit,
pe barbati de femei, doyen. c in afar& ceni a savArsit o fapta rea pavlicabratase-
Mais je bois dans mon verre! de mustati Excelenta Sa 'si-a lasat sa-i nizand" (ierte'mi-se neologismul) pe umilih
crease& si le ingrijeste cu o deosebita atenti- sai subalterni. In urma acestei operatii,am
<Ai nostriz de la carma or sa racial
une acele caracteristice ash numite cotlete putea zice Cezariene, cfici i Cezar era ras,
A la Marghiloman cari corona ambii obraji actiunile gardistilor din Falticeni trebuie sa
Cadea-vor in picioare, sau in nas? ai simpaticei sale figuri. Daca ar fi fost mi- fie foarte scazute In fata sexuluL frumos din
Cine.o trai aceasta o s'o vada ; nistru de interne d. Misu, iar nu d. Alecu localitate,-si multi dintre ei vor fi fost in-
Da'-i cert ca pe pamant : <tout casse, tout passe Marghiloman, am fi Inteles ca politaiul din tarcati sfi mai guste din chioftelele fericireL
, Falticeni sa fi lucrat in aceasta imprejurare in budoarele-bucatfirii ale iubitelor lor !
Guvernul o sa cada, nu'i scapare... conform instructiunilor de la centru", cum
P'al nostru glob de ting, ce'i etern ? ! se zice in limbaj administrativ ; de oarece < *
Cand cad chiar foi de roze, mie 'mi pare d. Misu Marghiloman fratele ministrului
,
Am Mout observatiile de mai sus, pentru
Ca n'ar puteà sta vecinic un guvern ! nostru de interne, este tot asa de span ca ca vedem ca moda parisiana a rasului mus-
palma subsemnatului. . tatilor i barbilor, ca once mod& dela Paris,
Din slujba'ti 'naltà, crud destin terestru, Este netagaduibil deci ea politaiul din FM- se raspandeste si in Romania, mai cu Seam&
Si tu atuncea cazi !... Si tu, umil, ticeni a lucrat din propriea sa initiativa. lar In Bucuresti.
Ca mine redevii un biet pedestru! ordinul situ bizar nu se poate explicA, soco- Caraghioasa moda, nu ma sfiesc sa spun
Tu, care azi dintr'un otomobil, tesc eu, cleat printr'o suggestiune a model pe sleau.
Parisiene care, in tara noastra de frantuzo- Din necesitatea de-a intruph felurite mu-
Platit de Stat, smerita'mi salutare, tre, intelegem ca actorii sa fie rasi ; pricepem
0 'ntampini c'un mic gest plin de dispret,
La Paris, in momentul acesta, bantuie cu
Din nou veni-vei sa'mi ceri o tigare,
furie moda ca barbatii stioi rada mustatile
S'o sa pui iar pe prietenia'mi pret !
si barbile. Epidemiea e atat de- violenta, in-
' manie, nu se putea, sa nu ne molipseasca si
pe noi. inexorabila necesitate ca birjarii muscali sa .
mustati, consecinta fatal& a desfiin-
Wei altor atribute masculine ; admitem la
urma urmei chiar snobismul bogatasilor cart
Din nou m vei trath cu <draga Chita, cat un mare ziar parisian Le Matin" a des- pretind ca lacheii i vizitii lor sA i suprime .
Iar eu te voiu trata cu un <cc bei ?3. chis deunazi o ancheta printre artistele tea- mustatile. Dar, nu concepem ca barbati, carL
Canta-va 'mi laude a ta gurita trelor franceze, intrebAndu-le daca este mai nu sunt nici actori, nici muscali, nici slugi ;
Si drept refren: PO sa'mi mai dai cinci lei?* estetic ea barbatii sa'si poarte sau sa'si rada btleresti, 85.'0 faca chip cioplit si asemAnare-
mustatile si barbile. Mares majoritate a ac- cu acestiea. E

Aceasta va fi soarta ta, amice ; tritelor pariziene a votat pentru suprimarea

.
Caraghioasa. moda !
,,_ Si fiind asa, nasciorul tau trufas mustatilor si barbilor.
. .
Banuim oft asemenea mod& n'a putut fi .0
nascocita, decat de niste barbati cari, ingam-
.

',.., ,. De ce asa de sus sa se ridice
. , - Azi cand te cocotara 'nnalt slujbas?.!;
. .,.
Probalil, zic, politaiul din Falticeni trebue
_
sa fie vreun frantuzoman inversunat, 0 ci- fati de fizicul lor, 'Ai au inchipuit ca sunt
find rezultatul votului de mai sus s'a gra- mai fermecatori ffira de mustati, sau de unii
. .

bit sa-i dea o sanctiune practica, obligand carora incepandu-le sa le rasara ghiocei albi
Marini, cum e a ta, nu's, vai, eterne
, Tu, o sa cazi de sus, si'ti va fi greu! pe subalternii d-sale sA desfiinteze urgent in par au avut naivitatea sa creada ca rote-
Eu, voiu sta'n loc ! Cam, nu, nu de guverne mustatile, favoritii sau barbisoanele ce vor
.
zandu-i vor minima ori email& neinlatura- : ;
'Mi-e locul dat !... E jos, dar e al meu ! - fi avut. E de sigur o not& bun& la activul bila jalnica batranete. .-
.

-...... ,,,.. . . ,
politaiului din Falticeni ca, in aceasta ocazie Oricare ar fi geneza modei cu pricina, ma , ,
,7 Locsorul ocupat de mine 'n spatiu, - n'a comis i un mic exces de zel, cum ade- .
ridic cu strasnicie in potriva ei. .
_.

'', 4-.-..: Prin munca mea cinslatal castigat sea obicinuese politistii romAni, cad in ca- 'In vremurile astea de miscari feministe", ``,..'`
Desi nu am cantat ca un Horatio. zul asta bietii gardisti ar fi fost siliti sA conduse de madam Smara, miscari caH tind -

:; - Dar nici ca un Sparanghel n'am latrat ! rada Si sprincenele! . . ea femeile sa fie asemuite cu barbatii, e o
e. 7-t . , 4 Evident, din punct de vedere legal, nu se regretabila dovada de slabiciune din partea
Printul Ghytza poate educe nicio invinuire politaitlui din Fal- acestora ca sa caute a se «feminize)) &And
,* ticeni, intrucat raposatii si ilustrii barbati de jos mustatile, acest simbol natural si arhi-
Stat cari au plagiat Constitutia noastra n'au , milenar al suprematiei virile. - .$2

avut prevederea sa introduca si un articol * *

-,., MODA MUSTATILOR RASE care sa garanteze cetatenilor si inviolabih Dar chestiea mi se pare prea importanta
sts-
.
,
,
. tatea mustatilor si barbilor, linear la bar- pentru a nu mai reveni asupra ei.
,, 1,2:- ..: ,-. . bati, pe lang& atatea inviolabilitati sacro- .

.,.. Confratele nostru, eunoscutul publicist d.

. .
sancte inscrise in pactul nostru fundamen- Voiu reVeni, sa'mi radeti o mustata daca , -
Karnabat, povesteste in Seara" nazdravana tal si atAt de des violate. mint ! .
. . . Vedeti, chiar din vorba asta, care 'mi-a
' .C. intamplare ca de curand, din porunea poli-
. Din alte punete de vedere, Irma, ordinul scapat spontaneu din conduit, vedeti ce gray&
taiului din Falticeni, toi gardistii din acest domnului politaiu este cam criticabil. -
orasel au aparut intr'o buna dimineata pe IntAiu si 'ntaiu, chiar pentru un frantuzo- Insemnatate au mustatile la noi. Rothanul,
.,... uliti spre uimirea si hazul publicului, rasi man, gasim ca e excesiv ca sa ceara gar- cand vrea sit fie crezut, cand face o fAga
, si de mustati si de barbi, burn de somn" displor din Falticeni sa, se supuie unui vot duiala solemna, nu'si da paroldonerul" ca
vorba populara! al actritelor din Paris. Acestea au stabilit alte natii, ci pentru dansul blestemul eel mai
Stirea aceasta nostima trebuie sa fie ade- cel mult o jurisprudent& de estetica pentru cumplit ar fi, in caz de nerespectare a cu.,
varata, de vreme ce a fost publicata in zia- amantii lor sau filfisonii cari le dau tamale., vAntului, sa i se rad& o mustata !?
rul guvernamental Seara", care ash din se- in culisele teatrelor respective. Dar ce-au a- Pai, n'aveam eu dreptate,
sa scriu ce seri- .

nin nu ar fi zeflemisit pe un slujbas al gu- face gardistii din Falticeni cu actritele de seiu ? fel,
vernului. .. - la Paris ?! In ceea ce-i priveste pe ei, dom- Tarascon
Ash dar, Furnica" poate spune asupra a- nul politaiu ar fi fost mai nemerit sa con-
cestei chestiuni cateva cuvinte in toata liber- suite parerea slujnicilor i bucatareselor fal- . . ..'

tatea i fara a rise& mustrarea de cuget cá,. ticenene.

din cauza ei, guvernul a ras" pe Politaiul A, sunt incredintat ea acestea ar fi com- Sfirmanii Regi !
din Falticeni. . : batut cu energie votul artistelor frantuzoaice !
- Inteadevar, multi au fost rasi" in tara CAd cnitul mustatilor e adanc inradacinat
asta in urma <sapunelilor>, si perdafurilor" In traditiile romanesti Doinele straloune Al Ce meserie plicticoas' au Regii!
/A
..:
noastre, Meat n'am vrea sa avem o victima celelalte poezii populare nationale, de ate Sunt condamnati sa stea Amhipi in Petal.,
,., '-'.
..,- nevinovata pe constiinta, si de aceea suntem ori voesc sa descrie un tip de frumusete si Nu pot intra ca mine, democrat,
bucurosi eá lasam raspunderea exactitatei voinicie barhateasca, vorbesc totdeauna de La Mircea, pe la pranz sau pe 'nnoptat,
faptului asupra gazetei oficioase Seara". mustacioara lui pane corbului", ori spicul Sa oliste bauturile Bodegii ! .

graului" daca individul e blond, sau chiar Ah,''Doamne, ce neferieiti sunt Regii !
* * * coada porcului" daca e vorba de' veun craiu
Probabil, domnul politaiu dela Falticeni, cu mustata 'n chip de tirbuson Proletar
&and gardistilor ordinul sa'si ran barbile pi
mustatile, n'a lucrat din ordinul d-lui Mar- 11=111111111111911MINIMI
ghiloman, de oarece ministrul de interne tine
la aceasta podoaba capilara cu care Dumne- I 107 I I 107 1
F U R N ICA
Directori : G. RANETTI, N. D. TARANU
Calea
Victoriei p
IDEALUL ZORILOR1 ...1 Victoriei
Calea
Cele mai bune
Abonamentul 10 lei pe an; 5 lei pe sease
luni, plAtit inainte. Vinuri De masa Servile la Domicillu
Vinuri De Dessert 1
TELEFON 15/69
Adresa: Revista ,,FURNICA" 7 Bucuresti

www.dacoromanica.ro

- .
DIN SPIRITUL ALTORA
Adaptari.
,Un adevarat prieten.
Pe calea Victoriei. La coltul trotuarului din
Tata gradinei Episcopiei, un individ coteate,
repede, foarte aferat. Un altul, care sta de
de mult acolo, avand aerul c'asteapta tram-
vaiul Teilor-Isvor, apucandu'l de pulpana par-
desiului 11 trage inapoi :
Te faci ca, nu ma vezi ?
Tu ereai, Vaxilescule?! se scuza in-
dividul grabit
--, Si atiu de ce te faci ca nu ma vezi:
fiindca ti-e rusine c'ai uitat sa ma inviti la
logodna ta.
Cum, ma, i tu ai aflat? ... Eu credeam
-rea n'o sa tie de cat popa i socrii !
Care va sa zica, e adevarat?
Da, mentor: chiar Duminica trecuta am
avut logodna.
Luand o atitudine demna : .
Popescule, rni.esti prieten...
Scuza, omule : n'am facut'o inadins !
Nu e vorba de invitatie. Popescule,
ani-eati prieten ai de aceea imi permit sati
dau un sfat.
Te-ascult.
Foarte solemn si gray :
Te-ai logodit, treaca-mearga. Fii hist
TI1 bag are de seam a : foarte multi din cei
cari se logodesc, sfaraesc prin a se lemma
Din fuga.
Mile* trace repede, mirosind aerul, foarte
preocupat. Ai crede o corabie pe timp de fur-
tuna i cu toate panzele Intinse.
Amicul sau Chiose ii apostrofeaza ingri-
i jorat :
Incotr'o, ma ?
Midas, continuandu'ai drumul :
Nu pot sill spun, fiindca ai eu sunt
'curios sa vad unde am plecat !
tomedii funebre.
La cimintir.
Cioclii tocmai se pregateau sä lase coaciu-
gul in groapa, cand un domn din asistenta
face un pas inainte tina"nd In mama, un teanc
de hartiute scrise, apoi, atergandu'O o la-
rerima 1nchipuitä, cu oehii spre car incepe :
Intristatd adunare!
5,i dal cu calitátile", ,Yirtutile" aceluia
-care s'a dus dintre noi dar totuai va tral
vecinic In memoria noastra"; a omului de
bine" care ai-a Ingropat nevasta acum un an,
,insemnand locul care i-a inghitit ultima a-
lectinne printr'un artistic monument de mar-
mere. Acest cavou funerar, pe lane). durerea
pierderei raposathi, 1-a costat 5.000 lei, dand
prilej italianului care'l lucrase sa scape, el
i ai lui, de la o mice& neagra i sigura
-etc., etc., etc.
Foile cu note" se perindeau ca taranii la
moar glasul oratorului devenea din ce in
ce niai gray si mai lugnbru, cAnd una din
,rude; nerabdatoare sa pue mama mai repede
pe mostenire, striga de uncle se ail& :
Scurteaz'o musiu, ai nu mai tipa 8.0
larecrt tipi de geaba : ai uitat ci raposatul
era surd?
CUMPAR, VAND, SOHIMB
MAUI PO gALE
' sei a VI-a mi-a iesit numarul i mi-am luat
IIZATE
pentru COLECTIUNI
IONITA M. PLE5EA
LIBRAR. CRAIOVA
...041041N41.*.w.40.46.4.404.4No
FURNICA 3
Chestiea alegerei arhiereilor
Din noun candidati recomandati de Sinod, numai
unul a fost confirmat Arhieren, deoarece d. Anion
a declarat ca ceilalti nu meritä aceasta demnitate.
1111.
Tomn Anion, pe ceilalti de ce nu'i ai confirmat ?
Fiindca sunt rai, Sire... foarte rail
Tocmai pentru asta, sunt indicati sa fie arhi-rdi !
Desen de F. $irato
. ir
pofteste sa vie sa manance in familia. $i
Logica lui Vaxilescu.
' tocmai la sfarait au bagat de seam& ca ereau
Primul care a aparut dimineata pe trotuar, 13 Din cauza asta, unchiu meu... -
a fost Vaxilescu, iesit la plimbare. Acuma A murit chiar in noaptea aceea!
sta Infipt pe unul din cele patru colturi ale Nu. sa vezi fatalitate. Din cauza asta,
raspantiel Matache Macelaru, dirijand din unchiu meu a murit la 13 ani in urma!
ochi circulatia trasurilor i automobilelor ce Nicollo Mascalzoni
mai la fiecare minut yin de miroase cu bo-
tul tramvaele cari se incrucipaza acolo.
Cineva i-a pus mana pe umar, pe la spate. Nu 11
Vaxilescu intoarce capul...
Tu ieti, Popescule ?
Ca doar nu dracu ! Dar tu ? tu ce
faci aci ? ... A, da... am inteles : mare tu-
I CHAMPAGNE I
peu ai ma, Vaxilescule !
Nu 'nteleg ce vrei sa zici...
Ei asi? Par'ca-i ai mult de aseara ! Cu
alte cuvinte, ai iesit st'ti aeriseati obrazul?...
JRROY
Mare tupeu ai, ma Vaxilescule! Toata lumea
stie .
Ce stie ma ? .
REIMS
Toata lumea atie c'aseara, la cafenea,
Ionescu ti-a carpit o pallet; si a doua zi,
pana'n ziiIa, ai iesit in plata ca steti expui
mutra
Pardon... CORTE BUIRCIIE
Ce mai tura-vura : e sau nu adevarat
eh lonescu ti-a dat o palma?
Este. Dar si eu i- am dat lui. COM DV BIM
Ce ?
I-am dat... Vilna seara" si-am plecat !
GOUT IIMERIC0111
Taifas de copisti.
Astea sunt superstitii mouser ! Eu woe.%
joc de atata timp la lotarie numai numa-
rul 13.
D'aia te-ai pricopsit !
Nu m'am pricopsit, dar nici n'am pier-
ROREBENTRNI OEHEMILI
dut : pint acuma totdeauna la tragerea cla- ORIEUTIV
banii inapoi. Soc. Rotund ROMANI
Poti sá trancaneati cite ti-o place : eu
aunt convins c numärul 13 e fatal. puitru Import, Export, Agen-
Mofturi! turi i Comision
Moft ieati tu ! s'amesteca in vorba
un al treilea. Si ca sieti probez, asculta: C1.11111 Pit-) MIMI, 5 Str. DECEBAL 5
Eu aveam un unchiu batran, in varstá
de optzeci de ani. Intr'o zi, una din rade 11 VIIMIWO611111M1101161111111111101111tor
www.dacoromanica.ro
 FRJMI liHiCERE" ri Ulf SMIL, MEAT DE 13/INCHER

Mama& da'mi dija zece bani. '

Ce-ai sa fad cu el ? . . '
Nu e puntru mine. A venit un cersefor i vroi sal dau cinci parale de pomana.
Desen de F. $irato.
www.dacoromanica.ro
 Anul VIII, No. 28 Jot 15 Martie, 1912 FURNICA 5

AD ANGUSTA PER AUGUSTA Vacanta parlamentarä. Reintoarcerea acasä

Revista «Fleacuri» literare a d-lui
C. Banu, cunoscutul profesor de liceu
si agent electoral liberal, publica ur-
matoarele despre una din sezatorile
literare ce se tin Duminica dupa a-
miaza la teatrul «Comoedia» din Bu-
curesti, sezatoare la care d. Cincinat
Pavelescu, care e magistrat la tribu-
naltd din Constanta, pare-se ca nu a
luat parte : .

... cereal acesta, a cArui activitate devine

din zi In zi gustath tot mai mult de lpublicul
nostru, este amenintat si de-o dureroash
pierdere Cincinat Pavelescu, al cArni abil(?)
Iirism si ale carui spirituale eprigrame sunt
MAI de aplaudate de obisnuitii acestor se-
zAtori, anunth ca de acum inainte i se refuzA
Toncediul deo zi, necesar ca sA fie in Bum-
resti Duminicile. Ca sä 'si motiveze lipsa de
la matineul trecut, d. Cincinat Pavelescu a
adresat d-lui Diamandi urmAtoarea scrisoare:
Scumpe i ilustre amice i maestre,.
E pentru prima oarA ca voiu lipsi dela se-
zAtorile ash de interesante ale Comoediei". . Mita. Nu fii asa trist, mosulica drags... N'o sa ne vedem la deschiderea sesiunei
Imi pare rhu si pentru mine si pentru pa- viitoare?
b1ic... (1) Ii adresez acestui public Vox Senatorul. Pat nu sunt suparat din cauza asta, maser, dar uite, luasem o sticIA
populi, vox dei aceste patru versuri, pe de yin Stirbey sa am pe drum si tlobitocu de hamal mi-a spart-o adineauri !

cari te rog sa, le citesti cu glasul d-tale sim- Desen de A. Murnu

vatic si autoritar :
Publicului.
Iar noi astiea de la «Furnica» adao- Iar carA rile vietei fiind stramte i inguste
De'ti plac a mole epigrame, ' gam : El se 'ncearca sit le treach prin protectiuni
Tu, care poti orice voesti, [Auguste !
SA rogi frumos pe Prezidenta Dorinta d-lui Cincinat Pavelescu e
Ca sh m'aducA'n Bucuresti ! cat se poate de legitima de-a ft trans- Sau, parodiind un faimos dicton la-
Cincinat ferat de la tribunalul din Constanta tin, consiliem pe d. Pavelescu sa re-
. la cel din Bucuresti. Singura d-sale
. nunte de a'si realiza micu-i ideal prin
Si d: Banu, reproducand foarte se- greseala e urmatoarea : Cele patru mijlocul pe care '1-a incercat, cad nu
_Tins caraghiozlicul de mai sus, adaoga versuri ce iscaleste nu alcatuesc o epi- e frumos a ajunge «ad angusta per
in revista sa «Fleacuri»: gramä, de oarece o epigrama presu- Augusta» !
pune macar o vaga intentie de spirit.
Dupa, cum sa stie prezidenta de onoare , Ori, cele patru versuri, din cari nu-
Langusta
a Cercului este A. S. R. Principesa Maria." mai doua rimeaza si Inca slabut de
.

tot, nu ar putea fi calificate de un

(I) Durfa cum se vede modestiea d-lui Cin- critic onest deck cel mult ca o petitie
rinat Pavelescu e tot ash, de mare ea si ta- versificata, gen literar nu tocmai glo-
lentul sau . Nota Redactiei. rios.
Dar, d. Cincinat Pavelescu comite
o eroare si mai grava : d-sa innain-
teazá petitiea Presedintei Cercului de
la teatrul «Cornoe'dia», in loc sa o tri-
KILO meatá erarhic presedintelui tribuna-
lului Constanta. Vrobabil pe aceasta
CACAO petitie se va pune, rezolutia de catre
VAN HOUTEN
chiar factorul postal, innainte de a a-'
junge pana la Palatul Cotroceni: «Se
100
=

DEJUNURI
refuza si se 'ntoarce la locul de ex-
:- peditie din cauza cà persoana in chestie
a gresit adresa».
Cu toate aceste cloud erori comise,
totusi, la urma urmei, ne-am induiosa
si noi, si am fi gata sa punem o vorbd
buna pe lânga. d. Misu Cantacuzino,
ministrul justitiei, pentru transferarea
d-lui Cincinat Pavelescu. Dar, suntem
.° nedumeriti. Ca ce voeste d-sa sa fie
permutat la Bucuresti : ca magistrat
sau ca poet ?
In tot cazul, pentru a nu zadarnici
demersurile influente ce noi astiea de
Y2KILO la «Furnica» am fi dispusi sa facem
.; in favoarea sa, sfatuim pe d. Pavelescu
CIOCOLATA sa nu mai li facd «pontul», vorba po-
numai pulara, prin petitii lipsite de duh si
zo
DEJUNURT
mediocru versificate. Cu alte cuvinte,
Il sfatuim sa nu mai reaminteasca
publicului aceste celebre versuri ale
lui Eminescu, pe cari ne-am permis sa
le modificam putin.
www.dacoromanica.ro
 DIRE LW PAK/WANDER('
_

Ziarele fac reclama unei noui masint pentru macinarea

porumbului care se nume§te valz.

Bine, domnule Kalinderu, in loc s le duel la mouth' ca s supraveghezi macina-

tul porumbului, te-ai apucat sI dansezi cu madam Smara si la un loc cu faranii ? !
. Fbi, Maria Ta, n'ai citit in gazete : ea al mai perfeclionat sistem de macinat po-
rumbu e vallu? www.dacoromanica.ro
Desen de A. Murnu
 VADUVIORUL VESEL

V'a murit nevasta ? Val ce nenorocire! Ficuma, iiindc ii ramas vaduv, ne-
gre§it c'o si va insurati din nou *-

Pili, Madam Ionescu, scud: niciodata sa nu vorbesti de mancare unui om care

abia s'a sculat de la masa!
Desen de F. $frato
www.dacoromanica.ro
 8 FURNICA
La 25 Martie. IAR CHELWARII
Sarbatoarea Buna Vestire, sau cum zice poporul:
Blagoveste cand tot tiganul manhood peste", anul De calve timp, chelnarii nostri se agita
acesta cade In ziva de Pasci. mai ran ca un servet spanzurat la usa unei
barbierii, cand bate vantul. Asta toamna au
"7
avut congresul, iar acum cateva zile au ti-
nut o nonA intrunire, la care, intro altele,
s'a hotarat tiparirea de carp postale ilustrate
cu poza raposatului secretar al corporatiei.
Noi, marturisim, simpatizam cu acest ca-
valer ai servetului, convinsi acestia placizi
, In haine negre, cari fac nopti albe impreuna
, cu noi, care stiu sa te consoleze numai cu o
privire, cand portia e prea minuscula ori
cand in spuma imaculata a unei halbe, a-
pare la orizont un punct negru cu picioare
de musca. Simpatizam cu ei; dar la urma
4.1. urmei, ne gandim ca dart pant', si chelnfirii
st. cismarli i barbierii se aduna i isi spun
pasurile, de ce nu s'ar tine adica i un con-
gres al mUsteriilor cu bataturi din pricina
cismarilor, al musteriilor cu Moat) rupte
cu spinfirile prajite de ventuzele barbierilor
- nedibaci, ori de ce nu s'ar injgheba, de pilda,
un congres in care sa se desbati urmatoa-
. role puncte :
Desfiintarea bacsisului.
Masurile ce trebuesc luate pentru ca chel-
tarn sa nu mai greseasca in plus la adunare.
Diminuarea gulerului la halbe.
Lipsa de promptitudine etc.
Acest din urma punct, ne-aduce aminte de
o schita umoristich a lui Saphir: ,Pdtdniile
unuia care a mancat la table d'hôte" in care
spune Intro allele: Strig de doufizeci de ori
Domnule Caracudy, am auzit ca, o sa ne oferi un chef la 25 Martie, cu ocazia chelnar! i insfarsit vine unul. Feral foarte
-
onomasticei dumitale-
Pái1a 25 e Pastele I -
Ba pardon... uita-te In calendar : e i Sf. Paste si Sf. Peste !
smerit pasul meu, iar el, patruns de argu-
mentelele temeinice ale unui stomac sufe-
rind, zice: Indatei !D
. Desen de F. $irato De atunci au trecut doi ani, si chelnarul
,
nu s'a mai inters!
Tal
Jalba guvidiilor De frica s5, nu ne omoare,
Azi nu ne mai 'plimbam in 'not !" '
.
f.
-
'la 1.
-1160.11410[ ern:
Guvidiile, chiar in clipa Ci stam in fundal mfirei, unde,
Cand aste versuri tu citesti, Infamul fum putind urit
Trhnis-au jalba lui Antipa Nu-i Inca'n stare a patrunde
- Sa le permute 'n Bucuresti. 4i. a ne pune ghiara'n gat " !
A

Petitlea fiind cam mare, - ,Permuta-ne in Capitala,

Voiu reproduce doar substanta :
- Ni s'a urat sa stain in Mare, 0, doctore. Antipa, deci : 14: FURNISOR
Ne-am plictisit aci 'n Constants!"
Acolo-i vieata ideala, E. al Curtei Rega e
8i te-om slavi in veci de veci!" I.
Constanta e interesanta Afland despre aceasta jalba, e.
Doar in al bailor sezon, .
CAnd orice dama eleganta
M'am dus l'Antipa 'n minister,
Sal cer un ,randevii", o halba, :
Isi cant& Un filfison!" A 000410
$'un mic interview sa-i cer. - lo
In restul anului, doar rable Le-am obtinut pe toate. Iota ,
In ast oras cosmopolit ; .
Ce 'mi-a spus dansu 'n rezumat
Armeni i greci, mesteri la table,
S'un train stupid si ramolit !"
De modal cum fu rezolvata A
A.
CIOCOLATA
Faimoasa jalba ce-am citat :
Iar noi sarmanele guvidii,
In acest mediu imbecil, Antipa nici nu vrea s'auda 10
Snntem ca niste tristi Ovidii, Gyvidiile sh vie-aici,
Oftand amarnic in exil!" C'avem destula caracuda
La Bucuresti, plus alti pesti mici
ZAMFIRESC 2
$'apoi pe mare tree vapoare, -
Dihanii ce pe nari fum scot ; Avem destui pesti... milioane,
Ce'n Herastrau nu mai !tamp, CACAO
Si-i vezi pe strazi si in saloane,
ft I i chiar la babe prin ciorap ! 0.
. Guvidiile, prin urmarecd-
=
COGNAC Conchise-Antipa cam sever,
Or sa ramaie tot la Mare,
In Bucuresti nu le transfer !
Cyrano r GRAND PRIX
1911
HENNESSY&Ce EXPOS /AMINO
4
CEA tIAINUNITA i SALON PENTRU RAS, TUNS $1 PHUT
ORIGINAL
GARANTAT TEFAN CONSTANTINESCU
t Calea GrIvitei, 131 A
I Special In !pearl de par. Se conning dame
-swoessesiess*egsverseeisseaboo**
- 1

www.dacoromanica.ro
 PATIANIFi D-Iui TAKE IONESCU
""-- Sail: CUM A INTRAT MESA NOUL MESIEA AL DEMOCRATIEI.
Duminica Floriilor inseamna sarbatorirea intrarei lui
Christos, calare pe n16gar, in lerusalim.

SAIR -IRTIONRE

I.

7;4

c'.

tirse-

97tinistruf Orion, ...

alte vremuri pe-atunct! Uite
Mai lasa-ma, Prea Slinte, cu sinodul din Cartagena. Ereati
azi cum s'au schimbat lucrurile : odinioard magarul purth in
spinare pe Mesiea ; i acum
Desen de F. $irato

www.dacoromanica.ro
 10 FURNICA

Gustati berea ,SLEEPING-CAR" din fabrica

BRAGADIRU
La moartea unui scamator Coane CosticA, mi se pare ca ai comis o
gala", care o sá te pue ran cu primal mi- Mai alba' ca zambila .

nistru!
Caruta Morgei asteapta afarA In adevar, pe child d. Carp ne vorbeste
Ca sO, te ia, tovarà se i frate. cu entusiazm de «Deseentralizaren, dumneata Zambile albe intr'o glastra
Doi Arlechini, cu mash lndurerate, te apuci sit faci printr'un discurs apologiea S'o fat& vad la o fereastra.
Sicriul tau Meet II ridicark unui Centru" ! ? Mai alb ea albele zambile
Apoi, s'avem iertare : ori e descentralizare, E ins& chipul domnisoarei,
Un hi!, un biciu, un uruit de roate cum zice seful ; ori centralizare, cum spui
Si nori de praf tot bälciul innecark d-ta! S'albul manutelor gentile
In urma ta, maghernita murdarA, Daca nici din pricina acestui conflict n'o Intuneca albeata floarei !
Incremeni cu usile caseate. sa iasa o criza ministeriealg, atunci sa stiti 0, tu, fecioarA ideala,
c& guvernul actual devine inamovibil ! ? ! Fact coneurenta neleala
Asa te- ai dus pe ne 'nturnata cale. Kiriak Napadarjan Zambilelor ; dar taina o s'o spun :
Pe racla ta, de se&nduri ne'mbracate
N'au fost cununi de flori... Ce earaghios e! Weft tu azi le eclipsezi
Revista Furnica se gasete de van- E fiindea tenni ti'l pastrezi
Tu, ce scoteai din fundul sepcii tale zare in Moreni (Jud. Prahova), la Cu pada Cléo", enema' i sApun!
In fata-acelei plebi extaziate, domnul Mihail Rott, depozitar de zi-
Gradini intregi de gingase mimoze. are. Trubadur
I. Botez

.N
BRAOAVE
,
---.L-
.... ;..4.
,
a discutiea
. general& a budgetelor, d.
Pangrati, rectorul (Taiversitatei din Bu-
_____.
curesti, deputat guvernamental, a vorbit "
mai mult contra cleat pentru.
,

De sigur, guvernul nu se astepte la ostilele

exercitii rectorice ale d-lui rector, dat fiind

tificatii. '
ca, d-sa a binevoit adesea sA accepte din bud-
getul pe care '1-a combatut diverse Pangra-
-
De aceea, domnului Pangrati i s'ar euveni
mai nimerit numele de domnul Ingrati L...
_
I Mimic& e vorba de ironiea ,unor nume,
mai avem ceva de relevat.
Gazetele au facut sOptämana frecuta
mare reclam a. in jurul numelui d-lui doctor
Uscatu, care ar fi primit nu stim ce di stinctiuni
stiintifice din streinAtate pentru studiile d-sale
asupra apelor minerale. .
Ironiea stA in faptul crt : un doctor, desi ..
viral pink 'n gat in felurite ape, tot Uscatu
a rAmas!
Punein ins& rAmOsag ca dacA eminentul
cgratICIS VMS
doctor in chestie, in loc s& se ocupe de niste
meschine ape minerale, s'ar apnea sit studieze
de ehaerhficyne
serios in fiecare seara vinaturile restauran-
tului Iorclake din Covaci, indatA din doctoral
Uscatu s'ar transform& in doctoral Udatu, .41A?isNaN,Tt.
-:*V,..,
cOci nu exist& useAciune care sit reziste dulcei . .

umezeli a unor asemenea neeteruri ! ...

Costica Arlon, ca ministru de Culte, a
D.

a adus paces. In Bisericli. Ne temem

Ins& efi, in calitatea de ministru al
Instructiei, o sit adana vrajba In guvern. Nu !UM
e vorba de reforma Universititilor. Asta . REIMS
n'are nicio important& pentru' noi, crici stim G.H.Mo
ei la Universitate se face politie& mai stras-
nic ca la cafenea, si el Kin urmare bla- e411
murile ce s'ar arune& d-lui Arion de c&tre
savantii" dasehli ,superiori" sunt dictate
de acelas spirit de nepa,rtinire (?) ca si mo- ,(k;
* If% v.,,*"..
tiunile vestejitoare ale unei intruniri opoziti-
onista de la, Dacia, sau ca>,si o afurisenie"
a Sinodnlui. (a.
Nu e vorba deci de vrajba ce ar pate& sO
rezulte intro d. Anion si unii profesori uni-
versitari, ci, lath de ce e vorba :
Ministrul Instructiei a gAsit cu cale sit se
due& si sa inaugureze in mod solemn un asa .. 111111111111111iliolllull tir11111111111111111111111111
zis Central Studentesc".
-

www.dacoromanica.ro

UNA-ALTA
La tribunal.
1 Procesul unui sofeor acuzat cà a:omo-
rft cu automobilul un cetAtean.
1 Se cheama martorul Mucks.
D-nul judecator 11 intreaba :
;
I , Dumneata cunosteai pe victimA ?
Da.
Ti-e rada?
Nu ' d-le judeCator; dar eream
1
fnarte buni prieteni.
Atunci, sA ne povestesti pe scurt
ce stii.
D-le judecAtor, en stam la rAspAn-
Matache Macelarul i priveam trA-
snrile cum se duceau si se intorceau
de la gara. Deodata, vizavi, vad pe
prietenul meu, raposatul, Dumnezeu
sill ierte, anti face semn ca are sa'mi
spue ceva. Eu n fac semn sa vie el la
mine... eu, de, sunt mai batran de si vaete.
cat el. El, WA sa se mai uite in drea-
pta i stanga, porneste sa traverseze
tocmai and circulatia era mai mare.
N'apucase sa faca nici cinci pasi, and
de dupA tramvaiul care astepta sa i
se schimbe caii, apare un automobil
in goana mare. Soferul, and s'a pome-
nit cu prietenul meu la botul masinei
lui, a 'limas impietrit; n'a sunat nici
macar oac! . a trecut peste el si 1-a
omorit. ...
Esti sigur de ce spui ? . Baga
de seamA ca de depozitia d-tale atar-
nA libertatea unui om.
Da, d-le judecator. Ceva mai mult.
Eu v Azusem automobilul mai de de- D'ale slujnicelor.
parte, dinnaintea tramvaiului..
1 D-nul Sadea e burlac. Neavand cu
Atunci de ce n'ai facut semn prie- cine sa se certe acasa, in fiecare seara
tenului d-tale ca sate fereasca?
Fiindcal stiam bolnav de palpi- spectacol sau colindand beririile.
tatie si'mi era teama cA dacA sii spe-
rm, putea sa tnoari de emotie!
De pe stradà.
'In fata unei case cu doua etaje,
cativa trecatori s'au oprit si-asculta
cu groaza tipetele ce yin dinnauntru.
Dinteun moment intr'altul presimt ea
una din ferestele de sus va fi deschisa
sgomotos, iar printre tandarile geamu-
rilor sarite in bucati va a pare ca la
cinematograf un cap insangerat de
fiinta
, omeneasca
, Si nici un vardist ! exclama un
domn burtos.
Ba uite'l : tocmai vine! ii lini-
steste un al doilea. Firm.74, '
Inteadevar, reprezentantul fortei pu-
blice soseste trap si primal lucru e ca
0j ',,i.,IQuEtnii
,..,
?....,:
,,, .:.N._ S§...Nb
II *Th TRI PLE
_ stc
FURNICA 11
morala, sunt nevrednici de a ocupà
demnitatea de arhereu.
Atunci cum I-Amine cu cei cazuti,
PETE oameni mult mai curati la trup i su-
flet deck cei admisi de Sf. Siuod?
De aceea parintele Puiu, de la Ga-
LINOLEUM \ lati, intalnind un membru al suspo-
menitului Sinod, curios sa afle pentru
COVOARE
If ..elca mai bune calitfrti
in totdeuna cel mai bine asortat.
ce a fost respins, 1-a intrebat :
Prea Sfinte, pe mine de ce nu
m'ati votat?
Cucernice, mai inthiu de toate
i.ITTHER&C°
jihiiVi
IV El
spune'mi cum te cheama, ca nu te cu-
nose. -
isabeta 6.
vis a Ws de Eforie
Preotul Puiu, de la Galati.
Tocmai pentru aceasta nu te-am
116. r
ales : find puiu, iesti prea tartar. As-
teapta sa mai iinbatratiesti.
Cum s'ar zice, s'astept pana voi
ajunge gaina batrana?!
sa ia la goanA pe cei ingramaditi in Fireste. Sfintia ta nu stii zicatoa-
fata casei din care se auzeau tipete rea populara : gaina batrana face aghi-
Haide, carati-va! ii impinge el
azma buna!
Dupa care s'au despartit crestineste,
de la spate. Ce v'ati strans ca la urs ! tot asa de dusmani ca si mai 'nainte.
D-le sergent, se indigneaza
until d-ta n'auzi c'o crima poate se Nae Saltimbancu
comite in aceasta casa?
Ce crima, d-le? Ori iti bati
j oc de mine!
Atunci cine urIA ? Un premiu Academic
Pai d-ta n'ai citit pe tabla? ara-
tA cit degetul vardistul spre o placA Anul acest' Academiea
smaltuita, tintuita in perete, sus : acu- Va premiea i bäcfiniea
ma e ora cand d-nul dentist da con- Mercur", ce-i favorite mea !
De oarece s'a constatat
sultatii gratis pentru saraci ! Ca barzii toti s'an inspirat
ill" (DovadA e chiar Muza mea !)
and la Mercur" au consumat
Macar o %Inch s'o sardea I ...
,
Reporter
pleaca de se distreaza in oras, la vreun
leri noapte, intorcandu-se tarziu de
la teatru, gAseste poarta incueata. Sutra A
odata... de doua ori... Tocrnai peste
zece minute vine si slujnica de-i des-
chide.
Sadea- isbucneste scandalizat:
9
IMPAHATILOR
REGILOR,
CURTILOR DOMNITOARE
4
Toanto! Idioato ! Ce'nsernneazA
asta 7 lesti surda ? ... De and ii
astept in frig!
lar slujnica se scuzeazA :
Sarut mana coconasule, pai n am
auzit clopotelul de cat and ati sunat
a seaptea oari.
Sinodale.
La sfarsitul lunei Fevruarie, Sinodul
sa intrunit ca sa aleaga noua candi-
dati, dintre,cari d-nul ministru al cul-
telor, la randul sAu, avea sA confirme
trei in posturile de arherei ramase va-
cante cu ocazia numirei noilor episcopi
si mitropolitului primat.
Candidati au fost multi semn ca
Romania a inceput sa se sfinteasca ;
de aceea au cazut si multi. Printre ei
, se inumari si preotul Puiu, de la Ga-
lati - EPERNAY
.
1 :Cana- s'a aflat rezultatul, aproape CASA FONDATA IN 1743
intreg Sinodul a exclamat: ;
S'a fript Puiu! Representant general: I. WEIDIMIll. Wlen 111/3
D-nul Arlon insa, consultand «dosa-
rele» celor nouA, n'a confirmat deck
Pentru Romania: B. TENENBAUM
Bucureqti, Str. Carol, 97
El pe unul, su And ca ceilalti, din cauza
antecedentelor i purtarei lor fata cu
www.dacoromanica.ro
 ;-
«Pm de mare e vanitatea §i cabotinismul in cariera dramatied, Meat
ambitia tuturor bdetandrilor abia iesiti din Conservator e s joace rolul
lui Hamlet.» Din observatille unui critic teatral.
- -

.'

'10
^

",.

Garsoane, sd'mi dai un 1-lamle . pardon ... un omlet !

-- Pe urmd? www.dacoromanica.ro
Pe urma, natural, sd'tM dai si 0-fetie. . . de paine. Desen de A. Murnu
ble+ (IP Arip Cirafirp CAPnI C1OFII " S-sor I St Pncirlecril _41 :rt