Caracterizarea directă Caracterizarea indirectă

De către alte autocaracteriza De către autor Vestimentația Numele Limbaj Gânduri Fapte/acțiuni Statutul
personaje re personajului social

Francesco: — ,,Ea rămase- ,,Frumoasa contesă îi „Sânii îi „-Dac-a veni ,, Toate ,,În vremea ,,Contesă”
,,Ești copilă, zise ntr-o confuzie. întoarse spatele și se uită din crescuse într- mâini, l-oi iubi; vorbele lui asta Cezara, Concluzie:Era
el încet, și de ce Privea la fereastă pe uliță. Ea începu atâta de dacă n-a veni, Francesco ea curioasă și din înalta
să râdă, căci văzu pe-un atunci... atunci neastâmpărată societate.
nu? Tu vrei să Ieronim. Ce bătăile inimii nu le lua decât
bătrân mucalit silindu-se a asemenea l-oi , cotrobăia prin
iubești... toată frumos era... tăia mutre evlavioase pentru încât sărise un iubi.” de glumă, a odaia
fibra inimii tale Inima tremura- a impune trecătorilor.” bumb de la Concluzia: cărei realitate, pictorului. Ea
tremură la n ea... l-ar fi Concluzie: Cezarei nu-i păsa pieptărașul Cezara nu ce-i drept, i-ar s-apropie de
această vorbă... omorât dacă ar de părerile altora. cam îngust de vedea altă fi și plăcut.” tabloul
Vrei dar ca un fi fost al ei... ,, Dar ce frumoasă, ce plină, catifea cale în afară acoperit c-o
bărbat pe care Era nebună.” ce amabilă era ea! Fața ei neagră... de dragostea Concluzia: Ea pânză, o ridică
era de-o albeață chilimbarie ei pentru își dorea ca și se uită
nu-l iubești, acel Acum era să-i
Concuzie:Era întunecată numai de-o viorie Ieronim. Ieronim să fie întrucât
Castelmare, să umbră, transparițiunea acelui plesnească „— Nu, nu! înaintase
te ia de soție...? nebună după colanul... ea-l al ei, iar
fin sistem venos ce îngerul meu... lucrarea
Știi că sunt dorința de concentrează idealele artei în descheie din mergi acasă... Franceso să o "Căderei
bogat... știi că te iubire, era o boltită frunte și-n acei ochi sponci...” Să nu ți se i-a de la tatăl îngerilor".”
iubesc ca pe fiica adolescentă în de-un albastru întuneric care întâmple ei. Concluzie:
mea... știi că tatăl care jucau sclipesc în umbra genelor Concluzia:Era nimica pe Cezara era
hormonii. lungi și devin prin asta mai îmbrăcată drum... „Ah! gândi în foarte
tău te-ar vinde
dulci, mai întunecoși, mai lejer, nu era gândește la sine, ce curioasă.
dacă i s-ar plăti demonici. Părul ei blond Cezara ta... „Ea auzi pași
„O femeie vulgară. plăcere poate
prețul ce-l cere, pare-o brumă aurită, gura mărgăritarule.” în tindă. Un
frumoasă și găsi un om ca
căci e sărac, dulce, cu buza dedesupt Concluzia paravan
tânără, căci el într-o
desfrânat, puțin mai plină, părea că Cezara își ascundea
știu că sunt cere sărutări, nasul fin și făcea griji păpușă patul
jucător... și că
frumoasă.” bărbia rotundă și dulce ca la pentru ușoară, în artistului... ea
nu-i o altă cale
femeile lui Giacomo Palma. Ieronim. această s-ascunse
ca să scapi de Concluzie:Ea Atât de nobilă, atât de mască de după el... șezu
nenorocire decât se credea frumoasă, capul ei se ridica pe pat... și se
ceară a mea?
fugind de frumoasă. c-un fel de copilăroasă uită. Intră
Se înțelege...
această casă. mândrie, astfel cum și-l ridică Francesco cu
caii de rasă arabă, ș-atunci Alt bărbat s-ar tânărul
Vrei un
gâtul nalt lua acea energie simți măgulit, călugăr. Inima-
părinte?... Iată-
marmoree și doritoare el... nici i bătea în
mă... Vrei o
totodată ca gâtul lui măgulit nu-i... pereții
casă? A mea îți Antinous.” pieptului de
Știe că i se
stă deschisă. Concluzie:Cezara era foarte credea că
cuvine amor și
Vrei un amant, frumoasă. voiește să i se
mă-ntreabă
Cezara?... Iată-l. „Sânii îi crescuse într-atâta numai, precum spargă.”
Și eu am iubit... de bătăile inimii încât sărise un dascăl pe Concluzie:
cunosc din un bumb de la pieptărașul eleva lui, Cezara avea
cam îngust de catifea mari emoții de
tinerețe această amicabil însă
neagră... de ce-l și la faptul că era
dulce turbare... încheiase? Dar cine știa că destul de rece; să fie prinsă.
Tu ești însetată inima ei o să aibă asemenea "Adevărat „Era o durere
după ea... și cu turburări? Ea-și dezbumbă vorbești?".” mândră în fața
toate astea ai fi pieptarul, sânii ei albi ca lui, și bietei
în stare să scapi zăpada se eliberară din Concluzia: Cezare îi ieși o
din mână cel mai închisoarea lor de catifea și Cezara se lacrimă în
ea răsuflă adânc, deși încet.” gândea că nu ochi.”
frumos model de
Concluzie: Avea corp frumos, e destul de Concluzie: Era
pictură... Un avea mari emoții. foarte
înger de geniu, bună pentru el,
„Mâinile ei îi căzură-n jos, sentimentală.
căci demonii sunt căci era obosită de emoțiune, iar el nici nu se „Cezara... s-
îngeri de geniu... dar nu sătulă de-a privi. uită ca la o aruncă la
ceilalți care au Tremura cu toate astea ca femeie la ea. picioarele
rămas în cer sunt varga și i-ai fi auzit tânărului cu
clănțănirea dinților dacă n-ar mâinile unite,
cam prostuți.”
fi ținut gura strâns tremurând și
încleștată.” aproape
Concluzie:Cezar
Concluzie: Avea mari emoții. plângând.”
a dorea iubire, să „ o duioșie dulce și liniștită îi Concluzia: Era
iubească și să fie umplu sufletul... Ea nu mai disperată.
iubită. era aceeași. Din „Ea-l duse
tremurătoare deveni lină — pân-la un hățiș
Ieronim: Am acuma-l iubea.” și-l împinse
intrat la o copilă Concluzie: Cezara s-a afară din
înamorată de îndrăgostit. grădină. Apoi
„în fața rușinoasă și roșie a se întoarse și,
mine, pe care
bietei fete.” îmbrățoșând
însă n-o iubesc... Concluzie:Cezara s-a un trunchi,
Am văzut-o roșie, rușinat. zise încet și c-
sfioasă, „ părul negru și uscat, acea un fel de
turburată... Am frumoasă și ostenită față de ciudă:
zugrăvit în cartea marmură de Paros. "Ieronim! te
mea această Pleoapele pe jumătate mușc!" Ea
lăsate-n jos trădau mărimea bătu cu pumnii
expresie. A-
ochilor lui de-un întunecos și în trunchiul de
ngenuncheat demonic albastru și cu toate copac; apoi se
lângă mine... m-a acestea dezgustați, buzele- duse-n odaia
rugat să-i sufăr ntredeschise arătau o ei și, rupându-
iubirea... nu-ți pot energică durere și numai și cu furie
descrie expresia gâtul se-ndoia cu mândrie, pieptarul de
de nevinovăție, ca și când nu și-ar fi pierdut- catifea,
candoare și amor o sub greutatea vieții.” încâlcindu-și
Concluzie: Cezara se părul atât de
din fața ei... dar
schimbase nu mai era acea blond, ea se
am schițat-o... E frumoasă fată de cândva. uita în oglindă
de sărutat schița cu ochii înecați
mea. Poate că e „Fața ei nu mai era trasă, ci de lacrimi și cu
una din cele mai se rotunjea vădit, sânii ei buzele
nimerite din câte- erau mai plini, numai roșața tremurătoare.
am zugrăvit. Am din obraz dispăruse, făcând Apoi se aruncă
loc unei palori care-i da un în pat și
pus-o lângă
aer de nespusă blândețe. șoptea încet,
mine. Ochii nu mai aveau acea foarte încet și
Deconcertare și sălbatică și noptoasă înecată de
o dulce strălucire în adâncimea suspinuri,
resignație. Un cărora fulgera întunecosul cuvinte dulci,
profil îngeresc. I- amor și întunecoasa nepomenit de
am spus cuvinte dorință... ci, limpeziți, nespus dulci și
de adânci, te-ai fi uitat zile dezmierdătoar
bune. O rază de
întregi în ei. Liniște și o e, pintre care
speranță în acea melancolică pace era în străbătea
amabilă mâhnire adâncimea lor... Și în acea numai un
a feței. O față atât de palidă, plină dar nume
adorabilă schiță. tristă, surâdea suferitor pronunțat mai
Dar simt că din oarecum gura de purpură... o tare...
ce în ce schițele roză a Ierihonului a cărei Ieronim.”
frumusețe nu se trece.” Concluzia: Ei îi
se familiarizează
Concluzie: Cezara devenise era nespus de
cu inima.” o adevărată femeie. dor de el, dar
„Luna o poleia frumos și ea știa că dacă
Concluzia: era îndestul de vicleană spre vor fi văzuți
Ieronim i-a plăcut a se lăsa muiată-n întreg de Ieronim va
de Cezara. I-a această dulce și voluptoasă putea muri și
plăcut chipul ei, lumină.” aceasta era și
sentimentele Concluzie: Cezara devenise mai dureros
vicleană. pentru ea.
adevărate.