Viața ca teatru Cine? Când? Cum?

Observați
,,Al 12 ani şi ,,Te-au lăsat ai
,,Cinti şi citeşti o poezie tăi acasă, Povestire la persoana a
dansezi. Imiți pe din care nu pentru o noapte 1
nu stiu cine. intelegi mai si o z cu Timp anacronic
Cinti intr-o nimic. Pare prietena ta Focalizare fixă
engleză tragică. Şi plingi. Mimi. V-ati pus Se adoptă punctul de
personală, Citeşti cu voce de cu seară vedere
impro vizată. ca un actor şi părul moate.
Habar nu ai ce e plingi, nu-i mare Dimineata, cind
ruşinea. Ai părul lucru. Stal in fat l-ati desfăcut, tu
roşu, pînă la oglinzii, ridici aveal o ba nită
solduri, dintr-un ochii, te uiti la de păr, curgind
scul de ață. tine. Al fata riurele pe
Apoi te schimbi, acoperi cu umeri, serpisori,
iti prinzi in cap pudră, iar ea doua
o blană luată de pleoapele ghemotoace
pe jos, de miel, albastre, buzele crete deasupra
neagră. Al bucle maro, obra urechilor, in loc
mici, o togă fardați cu un de breton o
dintr-o perdea roşu stins. bucla si párul
dantelată. Frumusetea ta drept la spate.
Încerci o n-are virsta ta. Parca e un canis
romanță cu Reciti cu voce tuns aiurea.
tremolouri. tare, cu pauze, Stați una in fata
Ridici din til o grisina in alteia imbracate
sprincene ca o mind. ca pe o in rochii lungi
cintăreață de tigară. Citesti pe care mama
muzică inainte, te nu le mai
populară. (În impresionează poarta de
timp ce scriu ce spui pentru mult.’’
despre toate că o spui tu ,,cineva,
astea, in timp acolo, in incepea
ce minuiesc oglindă. Lasi alunecarea bine
păpușica de cartes cunoscută în
zece ani, ridic deoparte.’’ interio ul
sprincenele o ,,Am 15 ani. corpului meu,
dată cu ea. Cum Scriu un jurnal şi ca intr-o
face papusarul un roman. Imit groapă. Imi
o dată cu lite ratura. Copii faceau greatá
papusa. Sau stilistice după discutiile dintre
invers.)’’ autori de mina a vecine despre
,,Cint asadar cu doua. N-am mortul care era
ochii inchisi, in nimic al meu. aşa frumos,
transă. Fac voca Sint acolo parcă dormea"
ze prin casă .expresii sau că ulte, 1-a
toată ziua. Má frumoase". părut rău,
pregatesc să personaje după siracul" (asta
ajung cîntrăeată realitate, dacă în ziua
de operă, ceea dialoguri aiurea, cind il bågau in
ce nu mă descrieri de påmint ploua),
împiedică să peisaj, decalcuri. despre fiica lui
bag ace in Nimic nu må va cutare care n-a
fundul intrista şi scirbi vărsat o la
påpusilor, mai mult pe crimă (.pentru
pentru că vreau lume decit că i-au făcut
să mă fac docto aceasta niste injectii", le
 rita-cintăreață teatralitate repezea cineva).
de operă. infectă. de care Sau cuvintele
Trilurile mele sint constientá .dric", coroană",
sint atit de abia dupa citiva popa". slujbă,
puternice, incit ani, recitind cele casa rece".
vecinii imi bat in două caiete cimitir".
teava, dar nu- abandonate. Pe inmormintare"
mi pasă. Simt ce scena jurnalului. -, nu mai cind le
nu am mai Intr-o regie de auzeam, mi se
simtit niciodată, doi bani, jucam făcea părul
că pot să darim un rol prost, măciucă. Imi
si muntii cu mediocru. parea rău de el.
maretia mea Replicile nu erau mortul", cum ii
sonora.Cint ale mele. Nici ziceau altii cu o
asadar cu ochii temele, nici cruzime
inchisi, in proble mele. infiorătoare.
transă. Fac voca Prostia imi era Adică pînă mai
ze prin casă regizor. Prostie ieri era domnul
toată ziua. Má letală. Mă Cutare si
pregatesc să scutur….’’ deodată nu mai
ajung cîntrăeată avea nume, era
de operă, ceea Mortul". Mi-era
ce nu mă mila de bietul
împiedică să domn Kutare si
bag ace in consideram ca
fundul camenti sint
påpusilor, niste barbari
pentru că vreau pentru că il lasă
să mă fac docto asa desco perit
rita-cintăreață ca la expozitie,
de operă. cu femeile alea,
Trilurile mele vecinele, care
sint atit de se tinguiau de ti
puternice, incit se făcea şi
vecinii imi bat in ruşine.’’
teava, dar nu-
mi pasă. Simt ce
nu am mai
simtit niciodată,
că pot să darim
si muntii cu
maretia mea
sonora.’’
Despre boală ,,Stai in pat, sub ,,Intră si mama, Te ridici in
plapumă, cu o rog să-mi picioare si brusc
febră mare. Te aducă un ceai, ametesti, vezi
sim la locul tău, sar din pat, un fill gran de
aşa cum se apropii negru, rosu si
simte pátlágica termometrul de albastru tiuitor
in borcan cu calorifer pină inaintea ochilor
murături. Ai urcă la 39 cu O clipă e negru
încălzit toată ceva. Cind se in fata ta si apoi
camera cu febra întoarce mama o flama galben-
ta. Te lipeşti, si mi-l ia de sub vio lacee te
imaginar, de brat, lesin de trezeste. Incă
zidul foarte rece placere şi de una mai spre
şi te retragi ime milă pentru purpuriu. Inain
diat, te-aduni in mine uitindu-ma tezi prin
tine ca o la mutra ei. flashurile astea,
mimoză Vorbeste ceva apoi toate isi
fievroasă. Cum cu tata alături, revin si tu o
stai in pat, ai o vor så må ducă dată cu ele.
greutate de la spital. Am Mergi incet.
plumb, deşi iti facut-o de oaie! sustinuta de
percepi corpul Insist så astepte mama, al fri
ca pe ceva pina miine, le soane si
buretos, un spun că uite, frisoanele astea
balot urias de chiar am chef så sint foarte
burete plin de må plimb putin dragute, le sim
aer. Atunci cind prin camera.’’ patizezi,
alergi pe-afară, tremuri, iti
la joacă atunci eläntane dinti
cind vorbeşti, si-ti vine sa rizi
cind joci Macao E destul de
sau cind citesti halos sá simti
corpul tău parcă ca-ti clantane
nici nu există. dintii asa. din
Există doar propria lor
glasul gesturile, initiativa. Ai un
cuvintele, corp batrin,
bubuitul inimii, lemnos merge
mişcări reflexe greu si parca
dinamică pură. scirtile.
Acum, sub
plapumă, simți
că ai un corp
intreg, dintr-o
bucată, care e
fierbinte, urias
umflat, invelit în
ceva vătuit care
e si nu e el’’

,,Gem. E destul
de interesant să
gemi. Nu mă
doare le nimic,
nu mă simt rău,
dar e un prilej
bun pentru
gemete.
Geamătul ăsta e
şi o expresie a
milei de tine. Te
miri că ți-e milă
de tine, apoi
urmează un soi
de recunoștință
a ta pentru tine
care ai milă de
tine. Gemi de
dragul de a
geme si el vin
repede în jurul
tău. Îi simți, nu
deschizi ochii,
nelinistea lor îti
pro 1-6 duce o
imensă plăcere.
Mama te
mingiie pe
frunte, iti rul
pune o
compresă rece.
Numeri in gind
cit ii trebuie
unei comprese
reci ca să
devină calduta.
Tata iti asează
perna sub cap.
Fratele tau se
tot fredonează
pe linga pat,
vadit
ingrijorat.’’