Aci sosi pe vremuri

de I. Pillat

La casa amintirii cu-obloane f i Si cum sedeau. •• d eparte' un clopot a

. .
pridvor, sunat,
~ turnu1
Piiienjeni ziibrelirii # poartii, # ziivor. De nunta sau de moarte, in
vec/ii din sat.
Jar hornul nu mai trage alene din
ciubuc Dar ei, in clipa asta simfeau ca-o sa
De clind luptarii-n codru f i poteri, # ramlina•..
haiduc. De mult e mort bunicul, bunica e
biitrlina•.•
in drumul Lor spre zare imbiitrlinirii
plopil Ce straniu lucru: vremeal Deodata pe
Aci sosi pe vremuri bunica-mi perete
Calyopl Te vezi aievea numai in 1tersele
portrete.
Neriibdiitor bunicul plindise de la
scara Te recunosti in ele, dar nu #-n f afa
Berlina leganata prin lanuri de ta,
secara. Caci trupul tiiu te uitii, dar tu nu-I
pop uita...
Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, fi
din berlinii Ca ieri sosi bunica•• ·fi vii acuma tu:
Sari, subfire, -o fata in largii Pe urmele berlinei triisura ta statu.
crinolina.
Acel~i drum te-aduse prin lanul de
Privind cu ea sub Luna climpia ca un secarii.
lac, Ca dlinsa tragi, in dreptul pridvorului,
Bunicul meu desigur i-a recitat Le la scarii.
lac.
Subfire, calci nisipul pe care ea siirl
Jar clind deasupra casei ca umbre Cu berzele intr-insul amurgul se
herze cad, opri.•.
Ji spuse Sburatorul de-un tlinar
Eliad. $i m-ai giisit, zlimbindu-mi, cii prea
naiveram
Ea-I asculta tiicutii, cu oc/ii de Clind (i-am foptit poeme de bunul
peruzea... Francis Jammes.
$i totul ce romantic, ca-n basme, se
urzea. Jar clind in noapte climpulfu lac
intins sub Luna
$i-am spus Balada lunei de Boria
Fur tun a,

$i cum f ede am .. . departe, un clop ot

M- ai asc ulta t pe gan dur i, cu och i de a
ame tist , sun at, .
Ace l~i clop ot poa te, in turn ul vec hi
$~ fi-a m piir ut rom ant ic ~i poa te
s1m boli st. din sat.. .

De nun ta sau de moa rte, in turn ul

vech i din sat.

Apa .rut la ince putu l seco lulu i al

XX -lea , trad ition alis mul s-a dez volt
pre cad ere in per ioad a inte rbel ica at cu
~i s-a con cret izat in trei nuclee: sam
pop ora nism ~i gan diri sm, cara cter ana tori sm,
izan du-s e prin refuzul cita dinu lui,
med iulu i rura l, rele vare a dim ensi unii pref uire a
orto dox e a pop orul ui rom an (Nic hifo
arti colu l ,,Se nsu l trad ifiei ", pub lica r Cra inic ,
t in revi sta Gandirea), prom ova rea
nati ona l, a valo rilo r auto hton e, evo spec ificu lui
care a univ ersu lui rustic, valo rific area
isto riei , ca surs e de insp irat ie, tem folc loru lui, a
a timp ului trecator, elog iul pam antu lui,
clas ica. vers ifica tie
Ion Pill at este un poe t inte rbel ic repr
ezen tativ pen tru aces t cure nt, chia r dac
ope ra sa reg asim ~i elem ente rom anti a in
ce, clas ice, parn asie ne, sim boli ste. ,,To
mea poa te fl redu sii, fn ulti mii inst anf atii poe zia
ii, la viziunea piimantului, care riimiine
la pre siun ea timp ului care fuge mer acee a$i,
eu. Fug a timpului capiitii un reper
foa rte pro priu $i cat se poa te de exis tenf ial
concret; fn egalii miisurii, ea e triiitii
trad ifie i, dec i ca o dim ensi une sufl sub sem nul
eteascii generalii, reprezentativii pen tru
com uni tate uma nii. (Ion Pill at) o fntreagii
,.,Aci sos i pe vrem uri' ' este un poe m
inclus de auto r in cicl ul ,,Trecutul viu"
vol um ul ,,Pe Arg e$ fn sus" , apa rut din
in 1923, fiin d ilus trati v pen tru cure ntul
prin med itat ia asu pra tim pulu i necr ami ntit,
ut:ator, tonul eleg iac al disc ursu lui,
vre mu rilo r apu se, a spat iulu i patr iarh evo care a
al, desc rier ea cadr ului natu ral, forrne
proz odic e
clas ice.
Me dita tiei nos talg ice pe tem a trec
erii irev ersi bile a timp ului i se asoc
dou a tem e: iub irea ~i crea tia. ,,Ac iaza alte
i sosi pe vremuri este ~i o interesantii arti
tiilm iici nd un mod de a con cep i poeticii,
e poezia, ca refmprospiitare (repoves
ea~ ena re I a mit ulu i fnregistrat pe < <un tire,
rem sc dele sufletului> >. "(C risti an Liv escu )
Ttl ul fixe aza cad rul spat io-t emp oral al · b. · ·
;1
· m · d.1c1·
1 m m1, pnn prec um ,,acz"' ~i ,,pe
. ,, iar ver bul la perf ect sim
vre mur i , plu, ,,sosi ", intrege~te sintagrna, acce
ntua nd nua nta
· ala a ace stei a ~i anti.c1pa . A d
n evo care a unm· umv · ·
pop ular -reg ion ers rust ic
. ul de O sim etri e apro ape perfiec....
D1s curs , ., este a Icatu
+:-; - 1t· din 19 di tih · ·
s un ~1 un vers
•
A d dou a tipu n. de liris
. . m: b. ·
o 1ectiv, cu e leme nte d e narativ1 · · tate · b · -
izo lat'. alte rnar i sun ohc a,
. al x rimarli dire cte a sent ime · nte1or u1 · 1· · · u tiliz ar.ea
c::i sub1 ect1 v, e P e m me, pnn pers oane1• I
v ul te eleg iac ~i acce ntua t d e meditaµa · ama
~i a 11-a. Ton . es ra asup ra con µe1di · · uma
ne
.... ;nta
am e......_....t te de tlrnP• .
mul poa te fi deli mlta A

t m cate va secv ente : mc1p1·tu1, ca reco .

A
• •

Stru ctur al, poe nsti tuir e

afe ctiv a a cawl.Um
_ .l-,
1 • eco mpu nere a pove~ti· l· d e m · b.
rre a b umc . il
or, meditaµa .
, r asup ra

2
 .. . . . . . . . e ilogul poemu lui
treceni rrevers1b1le a timpulu i, poveste a de mbire a tmerilo r, p
·u1 de
(versul - concluz ie).. · · ··) spaµ un
Incipitu l construie~te imaginea unui topos sacru (,,casa ammhrzl,, ' . . tire
s-au consum at cele doua pove~ti de dragoste. Trecutul se recuper eaza ~~ ru:mnb" l'
· 1· fucnt rrrepar a 1 e.
ceea ce face loc unei alte teme, a creafi.ei. Motivul central este, atr~ , o-
t Vi . . v • v 'ar homul nu mm
..,
~l zavor, ,,.,,
empus . ersun precum: ,,P<'iierifeni z<'ibrelir<'i ~i poarta
V •

a
. . A A v A. 1 .. ,, releva. act1une
v
.
trage a l ene dm ciubuc ", ,Jn drumul /or spre zare imbatramra P opu
devasta toare a timpulu i, ce afecteaza deopotriva omul ~i natura. Lipsit de
odinio ~a ~i para.sit, s_pafi.ul seA degrad e~ ~~ e~, fiind in~adat _de trist~tea
Nostal gic, poetul pro1ecteaza 10 Iegenda pe1saJul, conferm du-1 o aura
_
rmttca,
~~gna:
rnbrre~ ~-e

P
~i haiduc. "
referire a la haiduc ii de odinioara: ,,De ciind luptar<'i-n codru ~i poteri,
de
Cele doua pove~ti de iubire sunt descrise succesiv, accentuandu-se astfel ideea
femeii/
ciclicit ate. Ele se des~o ara dupa acela~i ceremonial erotic: ~teptar ea, sosirea
e. Cadrul este romant ic:
intfilnirea, momen tul poetic gandit ca o declaratie de dragost
ea par 0
nocturn , rustic, domina t de imaginea lunii, martor nelipsit al iubirii. El ~i
reitera re a cuplulu i adamic.
Diferen tele sunt date de moda timpului: berlina/ trasura, preferinte literare (poezie
le fetelor
romant ica, in cazul bunicilor,/ poezie simbolista, in cazul nepotilor). Reacfi.i
e, in a
sunt ~i ele diferite: fascinafie, in prima parte (,,Ea-l asculta t<'icut<'i... "), de~ar
~optit
doua povest e : ,,$i m-ai g<'isit, ziimbindu-mi, ca prea naiv eram/ Ciind fi-am
poeme de bunul Franci s Jammes ".
ei
Priri numele bunicii , Calyopi, ce aminte~te de muza poeziei epice ~i a elocint
De altfel,
din mitolo gia greaca, se face transferul in zona artei, a livrescului.
Ion Pillat,
referiri tele livre~ti sunt, dupa cum s-a observat, obi~nuite in poezia Jui
reflect and motivu l bibliotecii ~i accentuand astfel tema creatiei.
~oara
Adverb ul ,,desigu r" (,,Bunicul meu, desigur, i-a recital Le lac") contine o
ironie menita sa evident ieze de~are a poetului de estetica romantica.
in finalul primei parfi, apare motivul clopotului, ce indeam na la medita tie
gravita tea
asupra condifi ei umane marcat e, deopotriva, de bucuria nuntirii , dar ~i de
a eterniz a clipa
mortii. Sentim entul de iubire care ii une~te pe cei doi pare, insa,
iluzie: ,,De
intalnir ii: ,,Dar ei fn c/ipa asta simfeau c<'i-o s<'i r<'imiin<'i... ", insa e doar o
mult e mort bunicu l, bunica e b<'itriin<'i..." .
r de
Trecer ea la cealalt a poveste de dragoste se face printr-o secven ta cu caracte
vremea !
medita tie :filoso:fica asupra acpunii necrutatoare a tirnpului: ,,Ce straniu /ucru:
Deoda tii pe perete / Te vezi aievea numai fn ~tersele portrete."
asta
Partea a doua reia, printr-un paralelism, ceremonialul erotic, avandu-i, de
... # vii
data, ca protago ni~ti, pe urm~ii bunicilor de odinioara: ,,Ca ieri sosi bunica
acuma tu".
, un
Finalul poemu lui reintroduce motivul clopotului: ,,$i cum ~edeam... departe
l vers
clopot a sunatl - Acela~i clopot poate - fn turnul vechi din sat." lntirnu
Clopotul reaminte~te sensul existen tei umane
accentu eaza, prin reluare, ideea. v ~ , pe
• 1 x A vdata, e1ectul devastator al timpului.
cand vecbim ea turnu 1u1 re eva, mca o
sintactic, sirnetria versuri lor, utiliz·area
Poemu l se remarc a prin paralel . ismul
inversi unii
antitez ei trecut-p rezenl, a metafore1 (,,casa amintirit''), a comparafiei ~i a

3
 V ~ • ap/opilj,"
(,,ca umbre berze cad", ,,ca-n basme), apersonificarii (,,fmbatranzr V _ 4 silabe,
13 1
Prozodia este clasica: rima imperecheata, ritm iambic, masura de
contribuind la muzicalitatea discursului liric. . . . ba' ul cult,
Registrul lingvistic se caracterizeaza prin varietate: termeru ~ ~ vbg lirii ",
· · al , chiar co1ocvial:
arhruc, region · ,,Ce stramu · zucru: vremea.t", " Paianyenz za re
,, ziivor ", ,,poteri ", ,, haiduc ", ,,ti-am parut romantic " etc. IT-a
De remarcat, totodata, succesiunea persoanelor a III-a (cu rol evoca~or), a .
11
(conferind discursului liric valoare generala, prin meditafia asupra timpulm), dar ~ '
ce releva atitudinea ~i sentimentele eului liric.
5
La nivel morfosintactic, un rol esential il au timpurile verbale. Menfionarn a ttel
varietatea formelor trecutului in evocarea celor doua idile (mai mult ca perfect -
distantare, imperfect - evocare, perfect simplu - senzatia de apropiere, de participare
afectivli), dar ~i utilizarea prezentului in secventele de meditafie filosofica pe tema
efemeritatii lumii materiale. Acela~i timp ajuta, de asemenea, la intensi:ficarea ideii de
permanenta a sentimentului erotic.
Punctele de suspensie, liniile de pauzli sunt sugestive ~i ele in acest poem ce
dezvolta viziunea autorului asupra unor teme de larg interes: timpul, iubirea, creatia,
intarind nota meditativa a operei.