ANUL 1. — No. 47. 20 BASfl NUMĂRUL DUMINECA, 6 AUGUST, 1905.

—,

[FDRMI
|j
II
•1
ABONAMENTE
A P A R E ODATĂ P E S A P "
f Pe un an zo lei
' ,
\ Şase luni
.
; „ O. R A N E T T I - N . D . Ţ A R A N U
RAMANA
AMSIIFLILE SE PBIMESC'DOTĂ TOIAU 5
ADRESA 1
IJ FLATA ABONAMENTULUI ÎNAINTE Revista „FURNICA" Bucureşti I

Desen ISER

D Ionel Grădişteann a început să facă inspecţii cu automobilul. Dinfpartea unuî ministru al lucrărilor publice, asta se poate considera
ca o adevărată manifestaţie ostilă contra căilor ferate. Nu cumva d. Grădişteanu are de gând să desfiinţeze trenurile? Să le desfiinţeze daca
aşa cere legea fatală a progresului; nu vom permite, însă, ca să se suprime şi biletele de liber parcurs, această instituţiune eminamente naţio,
nală, care a ajuns în Romînia la o desvoltare cum nu se pomeneşte la alte popoare. Un ministru conservator e dator să conserve vechile obi,.
ceiurî ale pămîntuluî.
 MANIFESTAŢIE A N T I - G R E C E A S C Ă
Ziarul „ A d e v ă r u l " jubilează din
c a u z ă că n i ş t e „ m a n i f e s t a n ţ i " , c a r i
n ' a u ' f p s . t d e s c o p e r i ţ i î n c ă , a u u n s cu
p ă c u r ă o p r ă v ă l i e d e g h e t e do p e c a l e a
V i c t o r i e i a u n u i g r e c a n u m e Die S o -
jias, carp a î n d r ă z n i t să'şî p u i e c a firmă:
\La oraţiil Atena.
'•{-^Adevărul j u d e c a c u t o t u l altfel c î n d ,
a c u o r c î ţ l - v a arii, n i ş t e m a n i f e s t a n ţ i
de acelaş calibru a u s p a r t cite-va g e a ­
m u r i l a . o, c o i n ă r i o d i n s t r a d a P a t r i e i .
Ca o a m e n i a l c ă r o r p a t r i o t i s m n u
miroase nicî a ţirî, d a r nicî a u s t u ­
roii!, ca R o m î n l n e a o ş i , n o î î n s ă a v e m
0 singurii părere în a m i n d o u ă î m p r e ­
j u r ă r i l e . D e s a p r o b ă m şi a n t i s e m i t i s ­
m u l care se m a n i f e s t e a z ă p r i n d i s t r u ­
g e r e d e ferestre şi a n t i g r e c i s m u l caro
m u r d ă r e ş t e cu p ă c u r ă prăvăliile n e ­
gustorilor.
A d m i ţ î n d , î n a d e v ă r , că „ m a n i f e s ­
t a ţ i a " de la p r ă v ă l i a „ L a oraşul A -
t e n a " a r fi fost şi m a l e n e r g i c ă şi că
p r ă v ă l i a a r fi fost d e v a s t a t ă , t r a n s ­
form i n d u - s e astfel A t e n a î n S p a r t a ,
ce a r li d o v e d i t s p a r g e r e a a s t a ? D i s -
t r u g î n d g h e t e l e u n u l I l i e S o i a s a m fi
p u s oare l a r e z o n p e p a p u g i i î c a r i n e
injurii l a A t e n a şi n e u c i d fraţii î n
Macedonia ?
. M e r g m a î d e p a r t e şi a d m i t c h i a r
că a m d a foc r e c o l t e i a r e n d a ş u l u i
Lacherdopolos, a m dărîma simigiria
p l ă c i n t a r u l u î Kofalidis şi a m t r î n t i
cu c ă l i m ă r i l e î n c a p r e d a c t o r i l o r z i a ­
r u l u i „ P a t r i s " ; ce a r folosi c h e s t i u n e a
naţională Romînească ?
Excesele astea ne-ar creea în ochii
1 urnei c i v i l i z a t e t o c m a i r e p u t a ţ i a p e
c a r e u n i î p a l i c a r i 'şî-o s t a b i l e s c a z i
p r i n p u r t a r e a l o r faţă d e R o m î n i î d e
la P i n d .
A s e m e n e a excose a r m a i d o v e d i u n
l u c r u : că, d a c ă R o m î n i a n u e o m a r e
forţă m i l i t a r ă , s u n t e m i n s c h i m b foarte
războinici în t i m p de pace.
Ba n u z ă u , s ă < fim o c l i p ă serioşi
şi s ă facem u n m i c i n v e n t a r i a a l r e -
laţlunilor noastre cu alto popoare. I n
fie-care a n , M e s a g i u l R e g a l p r i n care
s,e d e s c h i d e P a r l a m e n t u l n e a s i g u r ă
«ă^âosale r e l a ţ i u n î s u n t d i n cele m a i
• exccleţite. Cea m a i gogonata m i n c i u n ă
c o n v e n ţ i o n a l a . A d e v ă r u l — t r i s t şi c o ­
m i c i n a c e l a ş t i m p — e că a p r o a p e n u
e x i s t ă o naţii* i n E u r o p a c ă r e i a n o i
s ă n u - I fi j u r a t l a u n m o m e n t d a t o
u r ă seculara'.-.V care a d u r a t c i t e - v a
Luni s a u c î ţ i - v a ' a n î cel m u l t .
Turcia ? Care "Romin n u a strigat
c o n t r a « b a r b a r e i ' s e m i l u n e » ? Ungaria"?
D a r e R o m i n care-.'.să--1111 fi v r u i «să
s m u l g ă t r ă z n e t u l diri î h n a i ţ i m e şi s ă i •
svîrle'n ungurime»? Bulgaria ? Cine e
R o m i n u l c a r e s ă n u fi s t r i g a t c ă t r e ­
b u e s ă p r ă p ă d i m Sofia p r i n s a b i e şi
foc ? G e r m a n i a ? Ce p a t r i o t n u u r ă ş t e
d e m o a r t e J ^ g e a s t ă n a ţ i u n e «care n e - a
r o b i t oconomicoşte» d î n d u - n e b a n i r u
'mprumut ¥ Franţa ? Dar maî putem
NATURA Ş l VILEGIATURA
Şi c u m v i n c u drum d e fier
Toate ctntecele pier!
Enilnescu
O Stanic, Buşteni, Azuga, o Călimăneştî, Sinaia,
Chiar atunci cînd munţii voştri vor întrece Himalaya,
Infigînd piscuri de ghiaţă în al cerului azur,
No să mă vedeţi p'acolo. Niciodată! Nu ! Mă jur!
Şi ador Natura, totuşi. Dar. sălbatică, vrăjită,
Nu Natura voastră care astă-zî e sulemenită,
1
Lepădîndu'şî portul, dîndu'şî fard pe chîpu-î drăgălaş,
Ca ţăranca ce se bagă -servitoare la oraş.
Eram dornic să văd luna prin frunzişuri cum străbate,
Ş'am găsit accetylenâ, Kyston, electricitate.
Vream să, rătăcesc alene pe cărări cu cotituri,
Ş'am găsit, vai, caldarîmurî de bazalt chiar prin păduri;
Şi în loc de românite printre iarba de mătase,
Coji de pepene şi cioburi de clondir, ce vr'un Tănase
De-a lăsat ca amintire dintrun chef ce-a tras p'aicî
Cu consoarta „dumisals" şi cu-aî casei buni amici!
Ah, in sombrul fund tle codru, unde să mă mai duc oare
Ca s'ascult ca altu-dată cântec de privighetoare ?
Trilurile fermecate ce aşa 'mî-eraît de dragi
Sunt înlocuite astâ-zi prin „Kake-ivalke", „Raci cu nădrag?"
„Embrasse moi Ninette", în fine grozăvii d'astea pe care
Pretutindenea le urlă bande de ţigani, fanfare,
In cît bietele isvoare se strecoară 'ncetişor
Nendrăznind să'şî maî susure plînsul lor sfios de dori
îmî plăcea odinioară ca să viu p'aicî şi mie,
Scumpe locuri de odihnă şi de dulce reverie !
Dar acum, cu neputinţă! Ici poker, dincolo bal,
Şi păpuşi înzorzonate după ultimul jurnal,
Dawn-tennys şi franţuzească, Fasonelî şi Easonele;
Balabuste ce p'un deget aii trei chilo de inele,
1
Amaneturî puse toate la bărbaţii lor „buncherî '
De odrasle decăzute din vechi neamuri de boerî !
...Unde să maî aflu, Muză, pacea de odinioară?
Unde s'a ascuns Natura liniştita şi fecioară, ?
Unde-î solitarul codru, cuib d'albastre poezii ?
De ce amuţi cîntărea păsărelelor zglobii?
...Unde-î, Muză, să-î sparg capul, în amara mea durere,-
Unde <• inventatorul trenurilor de plăcere ? cyran*.
noî să avem simpatii pentru o ţară ca groaznica vrăjmăşie să dispară-.din
care în repeţite rîndurî. a refuzat să sufletele noastre şi să începem să cîn-
ne î m p r u m u t e cu parale ? Mal urîm t ă m „Şulmi Mariţa".
apoi americanii şi onglezii cari vor Tot aşa, două decenii după războiul
să no ia petrolul; pe ovrei, pe greci, de la 77, un ministru a strigat in Se­
pe Rusia care ne-a răpit Basarabia, po natul R o m î n „ trăiască S u l t a n u l * ; şi
Austria care ne-a furat Bucovina, etc, tot astfel, doi ani după întrevederea
etc.'Rogatul Scandinav Fam Iertat deo­ de la Abbazzia şi după excursia d-lui
camdată, poate fiindcă-î prea departe Tocilescu in Grecia, caii au stîrnit cel
do noî şi n u putem s ă i ungem cu maî suporlativ entusiazm în ţară, în­
păcură, dar să n u vă prindă mirarea cepem ş ă j ţ u r n ă m pqşJ^.prit^Mia ro-
•daeă-mibae poimîine..-o să -tăbărîm- -şi- mî-no-eleflH- -piperul tişttniitol^şilăhiiia
împotriva Suediei şi Norvegiei. ¥ acră' a celei mai toribile duşmănii.
Aceeaşi risipă de ură am făcut-o Suntem prea peste măsură do sen­
apoi şi cu simpatiile noastre. Ne-au sibili noi Romîniî şi cusurul cel mare
adus Bulgarii ultragiî sîngeroase, dar al impulsivitate! noastre e că n u p u ­
a fost destul să vie u n tren de plă­ tem păstra în inimi nicî un sentiment
cere la Bucureşti cu cite-va sute'' de statornic de ură saii do dragoste.
gimnastici Bulgari cari s'aii dat peste EI, da, să urîm pe Bulgari cînd as­
cap în Cişmigiu, a fost destul pentru m u t b a n d e de asasini asupră-ne, dar
atunci să nu-î maî acoperim cu flori
cînd vin să cucerească admiraţia noas­
tră prin sărituri la trambulipă şi roata
'ntr'un picior la fus!
Eî da, să urîm pe Greci, să-I urîm
fără îndurare, dar cine garantează că
mîine, cu un fleac de ocazie oare-care,
nu vom începe din noii să eîntăm
ţara portocalilor şi a ţîrilor ?
Evident, naţionalismul nostru svă-
păiat şi intermitent trece printr'o cri­
ză. Să nădăjduim că precum criza fi­
nanciară ne-a învăţat; să "economisim
bani, tot aşa criza naţionalismului o
să ne înveţe ca pe viitor să facem
economie şi de iubirea şi de ura noas­
tră ; şi maî ales să fim maî sobri în
manifestarea acestor sentimente : nicî
să nu ne pupăm cu Bulgarii la Ciş­
migiu, nici să mmjim cu cine ştie ce
prăvălia unui caţaon oarecare, căci e
ridicol să vedem în firma unui ciu­
botar grec o primejdie pentru Romî-
nism.
Să fim patrioţi, dar să fim şi se­
rioşi.
Am zis, şi să ne scuze cititorii pa­
radoxul ca o revistă glumeaţă ca
„Furnica" să s'apuce să dea lecţii de
seriositate. Tarasco».
STROFE ŞI APOSTROFE
DE C E NU PLEACĂ D. VLĂDESCU
Căldură e 'n Iuliu şi 'n August e cald...
La munţî ce sparg cerul, spre mărî de smarald,
Din urbî zăduf oase cu toţî se reped...
Doar Domnul Vlădescu nu pleacă 'n conced.
E plină Sinaia, Slănicul e plin,
Buşteni, Constanţa, Predealul divin...
Petrec toţi ca 'n raiul luî chir Mahomed...
Doar Domnul Vlădescu nu pleacă 'n conced.
S'aîi dus uniî pentru c'aşa este «chic»,
Sati pentru... nevasta vre-unuî amic,
S'aii dus pentru aer, ori pentru un remed...
Doar Domnul Vlădescu nu pleacă 'n conced.
• toţi suntem în pat.
Plecat-au cu toţii de la Minister,
Plecară p'o lună cu drumul de fer;:
Chiar şi conţopiştiî Ies, Igrec şi Zed...
Doar Domnul Vlădescu nu pleacă 'n conced.
Iar uniî ce fonduri nu aii spre-a pleca,
Conced îşi iau totuşi şi es la şosea,
Pe jos fac escursiî sati velociped..
Doar Domnul Vlădescu nu pleacă 'n conced.
Ce-I taina aceasta ? De ce nu s'a dus ?
Azi cînd termometrul se urc'aşa sus.
Cînd în Capitală doar muştele şed,
De ce Domn' Vlădescu nu pleacă 'n conced?
Nu are nevoe de aer curat,
De băî medicale, de băî... de spălat,
De aer—în fine —ca ori ce biped ?
De ce Domn Vlădescu nu pleacă 'n conced ?
Dar prea lungiîu vorba cu vane 'ntrebărl,
Şi publicul arde în vii nerăbdărî,
E timpul în fine spre-a spune, eu cred,
De ce Domn* Vlădescu nu pleacă 'n conced.
Nu pleacă fiindcă a vrut Bâdărău
Şă-î ţie o lună interimul său,
Iar Dom' Mihălache a zis: «Nu-mă'ncred !»
Si d'aia, săracu nu pleacă 'n conced...:.
Cyrano
D. CHRISTACHE SULIOTY, pr marnl oraşului Brăila
Am auzit pe uniî, că-or să. 'nceapă
Cîţi-va consilieri ce nu te plac,
Să 'ţî dea la cap. Ce haz am să maî fac
Cînd' i-oiu vedea fâcînd... gaură 'n apă !...
S. A. Conta.
DIN J U R N A L U L UNUI S L U J B A Ş întoarce-te sănătos, şi nu mal crede în
prostiile ce ţi le spun alţii.
Am plecat vesel, par'că împins din
— Tot n'aî mal plecat, mă ofticosule ? spate de suflarea d-lul director care a
Cu toate că am întors repede capul, suspinat lung petreeîndu-mă cu privi­
a fost prea tîrziii ca să văd pe cel care rea pînă la uşe.
mă apostrofase şi care tocmai închidea *
uşea în urma lui—uşea de la cabine­ * *
tul d-lul Secretar general. LociiOsc între nişte munţi mari şi
înalţi că d'abia zăresc cerul de-asupra.
Mi s'a spus de multe ori : «oftico­ Stau într'aceeaşl odao cu un prieten
sule !» ; dar nici odată nu m'am supă­ vechili, funcţionar în staţia C. F. R. de
rat. Adică toată lumea să fie grasă ca aci.
directorul nostru de serviciu? Ba nu, Toate vilele, hotelurile şi casele ţă­
zău ! ce aţi zice d-voastră dacă în fie­ ranilor sunt tiosite de vizitatori. In fie­
care dimineaţă cel (iOO de slujbaşi ar care zi, dimineaţa şi după apusul soa­
relui, şoseaua cea lungă se umple de
sui scările gîfîind ca dînsul?... Inchi-
puiţi-vă 600 perechi de plămînl care la lume. Vorbă puţină. Aproape toţi merg
încet, se opresc mal la fie-ce sută de
aceeaşi oră, aproape toţi deodată, s'ar
închide şi deschide ca foalele, răsco­ metri... şi după ce s'aii odihnit puţin,
lind atmosfera ce îneacă pe din'năun- pornesc din noii, cu buzele întredes­
chise şi ochii mari spre mormanele de
tr j clădirea. Sfinte D-zeule ! ce vijelie,
ce cataclism! brazi ce acoper munţii cari ne încon­
joară. Nicl-o distracţie: la ora 9 seara
Hotârît lucru : judecind bine de pe — Dragă prietene, am întrebat eîi
ceea ce aud de patru ani de cînd sunt odată, pentru ce atîta lume bogată vine
în slujbă, eu sunt, eu trebue să fiă : de se închide în satul ăsta, cînd cu
«ofticosul». Si cum un coleg al meii banii lor ar putea să se ducă în alte
din Direcţia A. sdravăn că ar putea să părţi, unde se petrece şi nu'ţl pare răii
se lupte cu ăia de la circ, a isbutit să de cheltueală.
să smulgă un «concediu de boală», pen­ — Crezi că aii venit de voe ? Doc­
tru ce eîi, «ofticosul», nu aşi încerca? torii i-au trimes : mal toţi sunt ofti­
coşi.
Nu ştiri cum, dar mi s'a părut ca
— Dde director, am onoarea de a vă ceva mă seacă în coşul pieptului.
raporta personal : vă rog să binevoiţi Pentru ce?..,căci ey nu sunt ofticos.
a'mî acorda o lună de concediu. Sunt
ofticos. De cînd sunt aici, în fie-care zi tre­
D-l director, ăla grasu de n u l înca­ bue să mă întîlnesc cel puţin odată cu
pe scaunul, s'a uitat mirat la mine— două femei. Una e mică, grasă, şi nu
m'a întrebat: poartă corset. Cealaltă e maî tînără, îl
— Cine ţi-a spus... de unde ştii că seamănă puţin la figură, însă foarte sla­
eşti ofticos ? bă...slabă că abia îşltîrăşte picioarele.
Eu am tăcut ca să nu mint. Curn era Bolnavă... bolnavă ; d a r d e ce îl sunt
să susţin că sunt, cînd singur nu cred? obrajii aşa de roşii?
D-l director mă maî priveşte odată,
apoi pleacă capul spre hîrtia întinsă
pe biurou, yrea să scrie... şi nu scrie. Mi-am aşteptat prietenul pînă la orele
— D-le director... zece. Văzînd că nu mal vine, am lăsat
— Bine, d-le, dacă zici d-ta.. d-ta uşa descuiată şi m'am culcat.
trebue să ştii mal bine de cît mine. AI ...Visam că plecasem într'o călătorie
o lună... pînă la 15 August. Du-te, re- ungă...- lungă Trenul mergea con-
A FURKfCA

PUPA UN AN

Ea, surprinsă.—Aî fi putut să'mispui asta înainte de a mă. lua de nevastă.

—> Cine ar fi ghicit că are să se întîmple ast-fel! (împăciuitor) Şi maî la urmă, tu n'ai să duci nici o grije : zestrea ta e destul de
mare ca să trăească şi un al treilea... care te priveşte.

tinuu,ziua şi noaptea,fără să se oprească
Odată, curios, scot capul pe fereastră
şi văd cu mirare că lungul şir de va­
goane se învîrtea iute in horă, maşina
căutînd să se prindă de ultimul vagon
cu marfă—întocmai precum cîiniî cînd
nu aii de lucru se învîrtesc pe loc căs-
nindu-se ca sâ'şi apuce coada cu gura.
Şi cînd botul maşinel era aproape să
se înfigă în spatele vagonulu, un ob­
stacol alb, lat, eşit par'câ din gămînt,
se iveşte... bang!... ciocnire... ţipete,
trosnituri...
Am sărit din pat, leoarcă de apă Şi
n'am rîs mai prost! Inchipi iţi-vă că
prietenul meu se întoarse după mie­
zul nopţeî, beat turtă. Şi pentru că-î
ardea capul, ea să'l stingă, pune mîna
pe lighean, ese afară, îl umple cu apă
rece din doniţă.... pe întuneric se în­
toarce în odae... nu mal găseşte «la-
voarul». Tot voiajînd în zig-zag, dă peste
patul meii, bang! îmi varsă în cap toată
apa din lighean.
Se vede că asta era ciocnirea trenu­
lui ce căuta sâ'şi prinză coada.
Pe seară, întoreîndu-mă acasă, zăresc
înaintea mea pe femeia cea mică la braţ
cu cea slabă. Micşorez paşii, păstrez
aceeaşi distanţă călcînd deopotrivă cu
ele.
Să fi tot mers cinci minute, cînd cele
două femei se opresc. Mă opresc şi eîi.
Cea slabă îşi desprindea braţul de cea
mică, apasă cu miinile pe piept, începu
să tuşească tare, zbuciumat. Insoţitoa-
rea el scoate o batistă albă, i o pune
la gură. Pleacă din noii: cea mică ră­
mîne puţin în urmă, svîrle batista mo­
totol în iarba de pe marginea şoselei.
M'am dus drept la batistă, am luat-o
de jos... Erea plină de sînge!
Dar pentru ce obrajii îl sunt aşa
de roşii ?
Cu trenul ce vine din străinătate,
astă-zl a sosit şi d director de la Mi­
nisterul X. Dumnealui, auzind că pozi­
ţiile sunt «îneîntătoare», s'a hotărît ca
să râmîie o noapte aici. Culcâ'l dacă al
unde : pretutindeni plin, nici loc pentru
un cîine.
Şeful de staţie, ca să'şl facă mînă
bună, găseşte de cuviinţă ca să'l dea
odaea noastră—casele sunt paoprieta-
tea C. F. R.—iar noi suntem trimişi ca
să dormim prin vagoane.
Ne-am culcat tocmai pe la unu din
noapte, cînd maşina de serviciu ispră-
 Jăsîndu-I numai nasul liber— ca să VIATA LA ŢARA
respire;
— Dar ce are femeia aia '? întreb eu
pe prietenul meu.
— E o ofticoasă în ultimul grad.
Nici nu ştiu dacă o ajunge vie acasă.
Şi avea obrajii aşea de roşii !

— Cioc ! cioc !
— Intră.
E spălătoreasă care a venit sâ'î d iii
rufele.
După ce i-am înumărat tot, mî-aduc
aminte că am lăsat o batistă în buzu-'
narul hainei cu care am fost îmbrăcat
ieri. »
Mă duc la cuer, bag nuna* scot ba­
tista şi o desfac... o vîr repede la loc.
E plină de sînge!.,. sînge din aceeaşi
culoare caro pătase batista femeei ce
v
a plecat deunăzi ! .
— Mai aveţi să'mi daţi ceva".'
întrebarea spălătorese! mă desmeti-
ceşţe.
— Nu, î! răspund eîi ; dar fă tot po­
sibilul ca pînă miine seară să fie gata.
Poimîine plec negreşit.
Da, plec... Eu vrois'ajung viu acasă!
#
Sunt Ofticos şi nu pismuesc pe cei
car! sunt sănătoşi. Şi ăia mor, dar de
alte boale. Trăim puţin— e d r e p t ; dar
trăim îndoit, trăim ziua şi noaptea:
ziua vegetăm, noaptea nu dormim :
tuşim.
Xac. D. Ţ ă r a n u

VIZITA GRECILOR IN ROMÎNIA

— Prin fir telegrafic —

Faţă cu succesul obţinut de gimnas­

ticii Bulgari cari venind la Bucureşti
au reuşit să schimbe în simpatie ura
Romînilor contra compatrioţilor lui
Sarafoff, mai multe mii de greci din
Atena s'aii hotărit să facă o excur-
siune in Bucureşti.
. Ei aii şi cerut telegrafic Jockey-Ctubu­
lui ca să t înscrie la alergările ce se
vor face la toamnă pe hypodromul de
la Băneasa. Grecii vor alerga pe jos,
dar, vor desfide pe Rossiter călărind.
Un menaj încurcat sau : Rude prin alianţă. pe Thereza a d liii Negroponte şi pe
Stânca d-lui • Marghiloman cu monta
luî Sanderson ca să ajungă la potoli
înnaintea lor.
vise «manevra», prietenul pe o canapea,
eii pe cea din faţă. în compartimentul Grecii speră că manifestarea acestui
unuî vagon de clasa I-a. talent- naţional, care i-a acoperit de
...Un şuerat lung ne deşteaptă... Casa glorie la Domokos, va smulge admi­
noastră se mişcă pe roate, porneşte tî- raţia Romînilor • Cură. de. aer.
şi, făcindu i să re­
rîtă de maşina care îşi reîncepuse «ma­ flecteze asupra pericolului unuî războiţi
nevra» . • cu asemenea infanterişti, îi vor decide
Eii daii fuga la fereastră şi văd pe a reveni la alte sentimente faţă de dînşiî. DOBITOACE CALOMNIATE
peronul gărei, fugind cu un lighean în
J o r j u Delaniiriilu.
mînâ, pe servitorul nostru, ce ţipa cît
putea: «D-le mecanic, opreşte că le-am Observ chiar la cel mai culţi dintre
adus apă ca să se spele!» contimporanii mei o crasă ignorare a
Şi nu ereau de cît ceasurile patru ! celor mai elementare noţiuni de zoolo­
INTRE DOCTORI gie, . agravată printr'o tendinţă per­
versă d'a arunca asupra unor animale
In trenul de seară, odată cu d. Di­ inocente cusururi şi viţii eminamente
rector de la Ministerul X, s'au suit şi — Se tot spune că Ţarul e bol­ umane. f . '
cele două femei pe care le-am întîlnit năvicios. De exemplu, de cîte ori n'am auzit
ieri în drum. Cea slabă era înfăşurată — Nu e de mirare ; se ştie că e pe unul din aceşti contimporani spu-
într'un şal lung ce'I acoperea şi capul lipsit de o bună Constituţiune. nînd despre un bun amic al său:«Era
beat ca un porc!» De ce ca un porc ?
Oare porcul are năravul să se dedea
la plăcerile funeste ale alcoolismului ?
Eu unul, declar, pe onoarea şi con­
ştiinţa mea, că n'am văzut nici odată
porci intrînd la -Gambrinus, Tomek,
Cosman, în fine în nici una din nume­
roasele berării şi cîrciuml pe cari am
tristul şi costisitorul obicem ca să le
frecventez în orele mele libere (orele
mele libere sunt de la 8 seara pînă la
3 dimineaţa în fie-care zi, in restul tim­
pului sunt ocupat... să dorm). De alt­
minteri, precum am mal susţinut odată
într'un memorabil articol scris în fa­
voarea porcilor, astă iarnă cu ocazia
Crăciunului, (cititorii l'au uitat? de-
plîng lipsa lor de memorie .'), cum am
mal spus, zic, cu altă ocazie, chiar dacă
porcii 'şî-ar permite să intre în aseme­
nea stabilimente, ar fi luaţi la goană
de chelneri şi daţi pe mîna gardistului.
Pe lingă aceasta, pe cîţl din contim­
poranii mei nu I-am auzit zicînd : «X.
fumează ca un şarpe!» Vă întreb: nu
este o pură calomnie să se atribuie bie­
ţilor şerpi viţiul tutunului? Vâzut-aţI
vre-odată şerpi intrînd într'o tutungerie,
şerpi cari să tragă fumuri dintr'o ţi-
gare regală saii dintr'o havană ? Destul
insultăm pe şerpi cînd spunem soacre­
lor noastre că aii «limba de şearpe»,
pentru ce să-1 mal ponegrim şi cu po-
nosul fumatului, viţiu practicat numai
de genul omenesc.
Mal spun contimporanii despre vr'u-
nul care nu-'şi plăteşte o datorie la timp,
vorbeşte de râu pe cineva, comite o
indiscreţie, un act de ingratitudine, etc.
«Ce măgar !» Absolut nedreaptă şi falşă
comparaţie. Măgarii nu se împrumută
nici odată, nu umblă cu intrigi şi bîr-
fell, nu sunt ingraţi şi indiscreţi, etc.
Consultaţi orl-ce zoologie în această
privinţă.
Alt-ceva. Unele gazate guvernamen­
tale, cari trăesc din fondurile secrete
ale poliţiei, sunt numite «reptile». Pe
ce motiv, mă rog ? Ori fi avînd ele rep­
tilele multe defecte, dar—iau de mar­
tor pe prinţul Moruzzi, prefectul poliţiei
—să spuie dacă a văzut vr'odată o şo-
pîrlă sau o viperă ducîndu-se la ca­
sierul poliţiei ca să-I mănince banii.
Aş putea înşira numeroase alte ex­
emple de animale cari sunt calomniate
de oameni.
Cred insă că atîtea sunt de ajuns
spre a atrage atenţia societâţel pentru
protecţia animalelor că are datoria să
ia sub ocrotirea sa pe porci, pe mă­
gari, pe şerpi şi pe reptilele de toate
speţele, într'un cuvînt pe toate dobi­
toacele pe cari oamenii,—în ignoranţa
lor într'u ale zoologiei şi în răutatea
lor,—lo aduc ofensele cele mal grave
şi mal nemeritate.
Ştuulernagor
Cititorii cari ne cer numere vechi
din Furnica», spre a-şi complecta
colecţia, sunt rugaţi să. trimeatâ
înainte costul lor dimpreună, cu spe­
sele de expediere.
LA D E S V E L I R E A BUSTULUI AMICULUI I C S
- FANTEZIE DECADENTA —
DEDICAŢI K
Ca trubadur calic
— Nabab prin inspiraţii—
Poftit la consumaţii
De Ies în Avedic *
Cu dragoste-î dedic
Aceste biete rime
Ce—dacă nu's sublime —
Sunt scrise d'un amic.
Un bard, al căruţ nume ertaţi că nu'l pot spune,
Spre zei 'nălţa odată această rugăciune:
— Ah, te conjur Apoi lo; ah, te implor Minerva,
împrumutaţii'nu astă-zi doar cină minute verva
Cu'care Ies pledează la Curţi, şi Tribunale
Procese cheferiste civile şi penale,
Spre a putea, în versuri cu rime 'ntraripate,
Sarăt întreg amorul ce'n inimă azi ne bate!
Dar darul elocvenţei—vai—Cerul nu nii'i aste,
Am doar un dar... ştiţi care: 'mi-e totdauna sete!
Zadarnic mîna 'mi lyra o strînge pîn' s'o rupă, —
E mult -mai iscusită cînd mînueşte-o cupă;
Din coarde nici un sunet maestru nu răsare,
Căci ştiu un singur cîntec : ciocnirea de pahare!
Deci, ce nu poate spune a lyre-mi slabă strună,
Pahare, dragi pahare, al vostru gram să-i spună!
Ding! Ding! Rostiţi pahare o'nflăcărată odă!
Ding! Ding! Să curgă 'n valuri mişmaşurile cu sodă!
...El zise, şi se 'ncinse cumplită băutură,
Şi-o odă inspirată, paharele 'ncepură....
Spre-a ţi face o urare Iar tu, artiste Spăethe,
Bem sute de pahare Ce nu eşti d'ăi cu plete,
Ce setea tot n'o sting! Dar d'ăi ce se disting,
Ding-ding-ding! Ding-ding-ding!
O, Ies, a ta statue Ţi 'nchin şi ţie-o cupă
E vrednică, s o puie Cît un castron cu supă,
In ori-ce Pantheon! Gigantic macmahon!
Ding-ding-don ! Ding-ding-don !
Ori ce-ar bîrfi duşmanii, Amici ! Mahmuri sau criţă,
Ascunşi ca şobolann, Ah, daţi-mi foi de viţă
Pe tine nu te-ating! Ca fruntea să le 'ncing !
Ding-ding-ding! Ding-ding-ding!
Noi ce'ţi serbăm azi bustul Şi s'aşteptăm toţi ora
Strivi-vom cu desgustul Cînd ese Aurora.
Pori-ce pismaş poltron. Cîntînd p'un vesel ton :
Ding-ding-don ! Ding-ding-dan !
Ast-fel cîntat-a corul paharelor ciocnite,
Iar bardul, dup' atîtea mişmaşuri absorbite,
In loc să se înnalţe pe culmea luminoasă
A divului Parnas,
Căzu trîntit subt masă,
S'un ?~oşu nimb se lasă
Din Cer pe mîndru-i tws! N » p f t d «rj««
*) In str. Avedic se află atelierul sculptorului Spae\the unde a avut loc inaugurarea.
 QEI QOI W.
Cît timp aii ţinut căldurile, s'au vorbit
de toate şi peste tot. De cînd însă M.
S. împăratul Germaniei, Vilhelm II, o-
bosit de atîtea voiajuri, îşi a adus a-
minte că domiciliază la Berlin, unde e
întreţinut gratis de popor ; de cînd răs-
boiul Ruso-Japonez a ajuns o banalitate
rezumată zilnic în, dquă-trel informaţii
de ziar; acuma cînd însuşi incidentul
Franco-German, stârnit la Maroc de
cîţl-va diplomaţi şoviniştl, s'a înecat
în' «croazierele» amicale ce'şl fac naţi­
unile aliate în Marea Nordului—la noi,
în gazetele cu tiraj, nu se pomeneşte
do cît de două persoane : Witte şi We­
lescu—ambii cu W. •
Witte e ăla pe care M. S. Ţarul 1-a
însărcinat să descurce neghiobia în care
1-a vîrît rudele sale, mari duci şi prinţi
cari cunoşteau geografia Asiei cum am
învăţat e i în vremuri pe a Romîniel
făcută de răposatul colonel Gorjan.
După nume, englezii susţin că Wilte
e alb.
Francezii însă, doritori să se vadă
mal repede asiguraţi de cele opt miliarde
împrumutate Rusiei, cîntă pe toate to­
nurile : Witte, tu ne marche pas si witte
que ton nom ! Şi alte multe, care-î pri­
vesc.
Şi ca să nu rămînem în urmă, iată-
mâ pornit în căutarea celui de al doilea
W, omul-interview al lunel Iulie, cel
interviewat de toţi reporterii şi mal a-
les de dumnealui însuşi.
L'am găsit la cofetăria Tânase Cre-
ţulescu, din str. Carol, unde în fie-care
zi—de mal multe ori—onorabilul vine
să se inspire privind şi gustînd din nu­
meroasele sticle ce căptuşesc tot lungul
peretelui de la spatele teşghelel. Acilea
ca şi genialul Verlaine Ta cafeneaua
Voltaire, onorabilul comite cole maî a-
dîncl planuri menite ca să răscolească
nervii amorţiţi al naţiei alcolizate... par­
don, am voit să zic : regenerarea rasei
prin gimnastica raţionată.
Şi l-am întrebat:
— Cu d-l Welescu am onoarea ?
— Băete, adu o ţuică.
— Mă rog, insist eă, d-voastră tre­
bue să fi citit articolul publicat în nu­
mărul trecut al revistei «Furnica» ?
— Porcii 1
— De ce vă supăraţi ? Venisem să
vă întreb dacă nu cum-va amestecul... d. Ilie Dumitrescu, stăpînul magazinului La cîţl-va paşi mal în sus, dau de
— AI dreptate d-ta : toate băuturile cu firma: La Balon, l-aţi dat afară? d. Ilie Dumitrescu, stăpînul magazinu­
sunt amestecate.— Băete, ia ţuica de Interviewatul încremeneşte subit, cu lui cu firma : La Balon.
aci şi du-te de scoate una proaspătă ochii ţintă pe masă. Are aerul indivi­ Şi-1 întreb :
de la butoi. dului care urmăreşte iţele unul plan — E adevărat că aţi fost dat afară
— Se spunea că d-voastră v'aţl apu­ nevăzut. din slujba de casier al Societăţel pentru
cat să faceţi gimnastică de partid. Mă uit împrejur... Stăpînul cofetăriei râspîndirea gimnasticei în popor '?
— Porcii I îmi face semn să'l las şi să viii la el — Bine că am scăpat, d-le!... Nu
— ...Că Societatea nu are alt scop,... că are să 'ml s p u e : încasasem nici un franc şi în fie-care
nu-I de cît urmarea numirel d-voastră — Nu'I mal supăra, mi-a tăinuit el, noapte—mal ales de cînd «Furnica» a
în comisia de recensămînt... căci de aseară e foc. Inchipueşte'ţl că scris că o să fug cu balonul—în fie­
— Porcii I s'i dus la ministerul de interne să ceară care noapte eram păzit pe trotuarul din
— ...în care vi şe plătea 10lei pe zi. două bilete pînă la Constanţa şi i-au fata casei de un elev al Tirului. (Elev
— Mint, porcii!... Am fost plătit dat de clasa IlI-a. al soeietâţei de gimnastică unde d. We­
cu 15 franci ...şi nu mi-e ruşine! ?; lescu funcţionează). Maî mare ruşinea...
— Vedeţi că am avut dreptate cînd — Nu înţelegi că acuma trebue să eu, comerciant cinstit...
am venit aci ? D-voastră singuri trebuia plătească diferenţa pentru clasa 11-a? Am plecat repede, ca să nu mal fac
să cereţi... Puţin lucru e opt franci ? şi altă boroboaţă.
— încă o ţuică, băete ! — Bună ziua, d-le Welescu—îmi iau
— ...rectificarea. eii pălăria. Interviewul de mal sus,. nu cred că
— Porcii I — Porcii! mormăe el, mereu cu ochii mal e nevoe s'o spui, a fost făcut de
— F adevărat că po primul casier, ţiptă pe sticla de ţuică. pe calapodul pe care zilnic se fabrică
 IN PARCUL DE LA SINAIA
El. Curios.. n'aşî zice nu : dar prea seamănă cu nevastă-mea !
cele publicate prin ziarele cotidiane. In
loc să punem : «o persoană marcantă,
influentă, care va face parte din vii­
toarea combinaţie ministerială, etc.etc»,
am preferit să dau chiar nume. Prin
urmare, ne-am înţeles: o simplă- în­
chipuire adevărată.
îiae Saltimbancii
O ŞEDINŢĂ
S O C I E T Â Ţ E I P E N T R U IM F R U M U S E T A REA
UNEI
S T A ŢI UN I C L I NI A T E R I C E
— Localitate de munte în judeţul Prahova —
' Şedinţa se deschide la ora unu după
două-spre-zece, ziua.
Sunt prezenţi în cabinetul şefului de
gară, care e şi vîee-preşedinte, d-nil:
medicul •plăşel, ai'-doilea yiee-şpfceşe-
dinle ; d i Dogăfescu,!casier—şi,.-urmă­
torii membrii :• poliţaiul, d. -.Niţă, şeful
magaziei-de" mărfuri de la C - E> . R-,
'comandantul grăniceri lor; şi ajutorul
s ă i , d. Ce-k, străin stabilit de vr'o 22
de 'arii în localitate, -precum ş i medicul
veterjtoăr.' Ga secretar se îndeletniceşte
cojiu" 'v^âsilăche/, zişţ şi Şandrama.
srP T
Se; pr'6oe«e' Ia alegarea, unul\».preşe-
dinte, Societatea, cu toate-că e înfiin­
:
ţată de aprMpe -tip an, pînă în pre­
zent ne avînd onoarea să aibă un. cap
oficial. Şi cum d. şef de gară propune
e d. casier Ddgărescu, unuldin inembri
e faţă, uitînd prl-ce respect de-sine,
începe să fredoneze cunoscutul cîntec :
Citi îi trebue doage
Să vie la noi! (bis)
D-luî Dogărescu iî sare o doagă, se
face foc... respinge cu indignare onoa­
rea ce d. şef de gară i-o hărăzeşte...
ba ameninţă şi cu deipisia din casier.
Şi nici nu s'a potolit bine scandalul,
că d. ajutor de comandant se- scoală
iute, milităreşte — îşi dă părerea :
—Dacă am alege pe d. Vasilache'?...
E un om foarte energic, cu toate că-I
zice şi Şandrama;
D. Vasilache, supranumit Şandrama,
INTRE L O G O D I Ţ I
Ea, furioasă.—Şi maî aî îndrăzneala să minţî ?
El.—Pardon, asta nu-î o îndrăzneală... să minţî în ajun de a te însura asta devine un
obiceiu pe urmă.
are figura dărăpănată a unei locomo­
tive uzată, care gifîe- şi cînd scoboară
spre Azuga: De aceea cu toţi ţn cor aii
început să '•"strige': _
— Afară!.;. Nu ne trebue !... Jos cu
:
şandramaua!...
— Bine, d-lor ! răcneşte pe de asu­
pra tuturora d. comandant.al grănicer
rilor ; atunci'să punem pe d. Niţă, o-,
naratului şef de la magazie...
' — Ce ? ..De unde aţi scos şi p'ăsta '?,,
La. magazie!... La'uiagazie ! urlă din
hori membrii onoratei.Societăţi. (Tare
aer, domnule !)
Cum îh vremea aceasta trenul d e per­
soane N6. 127 intra pe peron şi din el
se scobora cunoscuta demimondenă Mi­
na Magazia, aceasta auzind ţipetele celor
închişi în cabinetul'd-luî şef de gară,
şi crezînd că-I vorba de ea, încinge un
tărăboi ca Ia alegerile din Tunari, No­
roc că d. poliţai, persoană galantă,
înaltă şi cu păr argintiu, intervine şi
împacă lucrurile.
Bine înţeles că şedinţa nu a mal con­
tinuat, cu toate protestările d-lul me­
dic veterinar, care sbiera cit îl răbda
copita :
— Lasă... lasă.... Tot eu vă găsesc
leacul ! >ică PREDELEANU
D. B A D A R A U LA SLANlC
D e ce d. B ă d ă r ă u , m a î zis î n g l u m ă
şi „ V u l t u r u l M o l d o v e i " , s'a d u s î n v i ­
l e g i a t u r ă la S l ă n i c si n u d e p i l d ă l a
Techir Ghiol V
1'. P e n t r u eă b ă î de n ă m o l faco î n
fie-care zi î n politica'.
•2. P e n t r u c ă d. B ă d ă r ă u ţ i n e g r o ­
z a v s ă n u p l e e o d i n g u v o r n , şi so ştie
că c u r a c u a p ă d i n i s v o r u l N o . 6 a r e
p r o p r i o t a t e a d'a face po c i n e - v a să
s t e a . cit m a l m u l t p o s i b i l în „ C a b i n e t " .
 Un domn care s'a dus la Sinaia ca să privească munţii!
SMARAIDA
Smtiraida este titlul unui volumaş
în versuri apărut zilele trecute. Au­
torul este d. Alex. G. Doinaru, care
mă roagă să scriu câteva cuvinte des­
pre opera, sau maî bine zis opereta
d-sale.
Cu plăcere. Cu atît mai mare plă­
cere, eu cît nu mă poate lăsa nepă­
sător o lucrare menită să adaoge o
nouă piatră cubieă la piedestalul sta-
tuel pe care subsemnatul a ridicat-o
d-noî Smara ineă din cea mai fragedă
tinereţe.
Fără îndoială, pentru o epopee eare
are ca eroină pe Madam Smara este
nevoe de geniul unui Homer. D. Alex.
G. Doinaru nu prea e Homer, e mal
mult un humorist, ca să nu zic un
Homerist. Scapără totuşi din Smara-
idu sclipiri de focuri de artificii cari
nu trebuese trecute cu vederea, mai
ales că ele sunt trase în onoarea cli­
entei noastre, madam Smara.
D. Alex. G. Doinaru începe cărti­
cica sa aducînd un omagiu Tlrgoviş-
tel, urbea natală a eroinei. El recu­
noaşte că sarcina de-a imortaliza pe
madam Smara este prea covîrşitoare
pentru pana lui modestă, dar totuşi
se încumetă a scrie, pentru că :
La ce scriu ? Entusiasmul
Care'l am pentru matale
M'a făcut să rup tăcerea
Şi să'mi ies din balamale.
 ÎC

In oîntul I, d, Alex. Gr. Doinaru^

descrie o noapte de April, cu mult
schepsis, în următoarea strofă :
* Liniştea, copila ttopfeî,
A cuprins tot mapamondul;
Domnu Nae Ipistatu
Turmentat îşi face rondu.
Nicî în celebrele Nopţi ale unui
Musset sau^Yung n u se găsesc ase­
menea versim suggestive.
P e m a d a m Smara, poetul o des­
crie în următoarele patru versuri la­
pidare :
Ştie să se iscălească
Rond, cursiv, batard cu flori,
Şi pe scriitorul Scraba
L'a citit de patru orî.

Ei bine, în seara aceea superbă de

primăvară, în care domnul Nae Ipis­
tatu turmentat îşi face rondul, m a ­
dam Smara stă ginditoare subt un
nuc în grădina Dumneaei. Multe şi
mărunte îi trec prin cap, şi în plus :

Mat viseaz'o ihminie

Mare cit o Europă,
Cum un sat grozav de mare
Ar visa un lacom popă. ' ' .
Iaşii, — ea ar vrea să fie
Port pe lingă riul Don,
Bucureşti in Budapesta,
Virciorova lingă Bon,
Dorohoiul lingă Danzig,
Cimpulungul la Viena,
Giurgiul lingă Muntenegru,
Călăraşii la Alena.
Şi in ţara asta mare,
Pentru falnicu-i progres,—
Cel puţin c'un tren de marfa
Dacă nu c'un tren expresSy—
Ea ar vrea să meargă vecinie,
îmbrăcată cu catrinţă reflecţii asupra gravei probleme a e- socială de azi. E ' n t r e b a r e a : pînă
Şi in fie care gară manicipăreî femeilor: cînd oare n u m a î femeile să facă copii,
Să citeasc'o conferinţă. . iar mizerabilii bărbaţi să n u cunoas­
Pînă cînd viaţa 'nchisâ că durerilo maternitate!, ci numai plă­
Ce este visul luî Mihaiu Viteazul Cu al stâpinireî gard? cerile eftine si frivole ale paterni­
pe lingă acest grandios şi patriotic Noi să fi'avem cafenele tate! ?.
vis al eroinei d-luî Doinaru V Şi să nu jucăm Mleard f In cărticica d-luî Doinaru, maî gă­
Mai departe, autorul descrie voia­ sim şi următoarea drăgălaşă scenă de
jul d-neî Smara la Roma, descriere Nu ne-a fost destul 'sclavia
Vremilor patriarhale ? interior: •
din care culegem cîtova amănunte :
Numaî noi să facem ciorbă,
Nu a fost lăsat in pace Varze acre şi sar mede? Intră Crivăţul obraznic
Nicî duiosul Bafael, Pe la crăpături de uşă;
Dinsa i-a citit o odă, ...Numai noi cu biberonul, Lemnele din soba Smarci
O scrisoare s'uu pastel. Nu mat noi spălătorese? S'au făcui de mult cenuşă.
Numaî noi să facem ciorbă,
far lui .Danie-Alighieri, Numai noi bucătărese "?••• Frigu'n bameră-l pătrunde,
Socotitul printre zei, Par'c'ar fi la el acasă;
Pe nerăsuflate, Smara, . O, dar e teribil lucru Ar maî seri vre-o patru coaie, .
l-a citit... Infernul ei. Să coşi veşnic la gherghef Dar ideile o lasă.
Şi bă ii'aî şi tu odată
. Pretutuideuî larmă mare, .... ' n Voe ba să faci uri vhef! Deci îşi •slringe liniştită
••' Artifiţii şi ovaţii, . Manuscriptele ei toate;
- Maî e o întrebare pe care m a d a m Cum ar înjura ea frigul,
Clini, cu .tinichele ,',»• coadă,
Smara nu o pune, dar pe care o vom Dar e damă şi nu poate!
Muzica şi.declamaţii.
pune noî, ca să vă faceţi o idee . şi
Intr'un alt cînt, di Doinaru o p u n e maî complectă de neagra soartă re­ In sfirşit, după ce d. Doinaru mai
pe Madanî Smara să facă profunde zervată sexului slab în organizaţia cîntă .călătoria pe care-a facut-o Ma-

dam Smara la Capul Nord, încheie
prin următorul desidorat:
Dâ-ne, Doamne, o holeră,
Ciumă şi dezinterie.
Dar maî dă şi Smariî ghidul
Conferinţi să nu maî scrie.
Domni fanarioţi trimete
Să ne prade iarăşi ţara,
Dar de noî maî aî şi milă
Şi maî scapă-ne de Smara.
Fă ca sâ-î înţarce glasul,—•
Şi de aî şi tu o lege,
Doamne, fă, că eştî puternic,
Limba Smariî să se 'nchege.
Şi paralizează-î tocul
Criminal cu care scrie ;
Doamne, fă să ardă toate
Fabricile de hîrtie.
Fă ca'n ţara Romînească,
fara asta ideală,
Nici de leac să se găsească
O sticluţă cu cerneală.
\ Această parte din volumaşul d-luî
•Doinaru o resping cu indignare. Căcî,
ce ne-am face noî ăştia de la „ F u r ­
nica" dacă — ferească Dumnezeu ! —
n'am avea pe m a d a m Rmara, sâu vi­
ceversa? Ce-ar face sacul fără petec
şi tingirea fără capac ?
Cu această singură rezervă, punem
pe broşura Smaraida rezoluţia „bun
şi a p r o b a t " şi acordăm d-luî Doinaru
dreptul de-a vinde două-zecî de miî
do-exemplare şi de-a concura la p r e ­
miile Academiei. Coco.
LA
ILARIU C I U C I A N U
DIN
CALEA GRIVIŢEI N O . 1 0 8 .
Se găseşte mîncare şi băutură
bună şi eflină.
N I T A I O N E S C U
CISMAR
10, CAI.EA ŞERBAN-VODA, 1 0
Primeşte comande de ori-ce
soiu de ghete şi pantofi, lucraţi
elegant
Preţuri convenabile. Viu la
domiciliu, chemat printr'o carte
poştală.
Contra tusei, bronşitei, la-
ringitei, cereţi:
PASTILE SENEGAL
CUTIA 1 LEU
De vânzare la farmacia
D-luî A. Petra din Găeştî.
FtffttfîCA 11
E X E M P L E D E PROPOZIŢII
— EXTRASE DINTR'O GRÂMATIEĂ NEAPROBATĂ DE MINISTER — Părul face pere.
Duzii dude fac.
Păsărică zboară. Riria, spanac.
Glonte!e omoară.
Pîrîul murmură. Furnic ' are sare.
Ziariştii 'njură. Marea peşte are.
Poeţii aii plete.
Tunetul trozneşte. Actorii au sete.
Raţa măcăeşte.
Copilaşul suge.
Grecoteiul fuge. P O Ş T A R E D A C Ţ I E I
Trio dl Mltaş de Lodo. — Puţin decol­
tate da, pornografice nu. D. Ranetti, pe care'l
Croitorul coase. acuzaţi că nu prea scrie, vă mulţumeşte pen­
Cuarghelul miroase. tru complimentele ce adresaţi colaboratori­
lor noştri Cyrano, Kiriak Napadarjan, Netty,
Peşti moată 'n apă. Ghiţă Delacooperativa, Jorju, . Ghiţă, Jorju
Nea Iancu s'adapă. Delamidilu, Tarascon, Sarsailă,' Coco, Kix,'
etc. Mulţumirile ce vă aduce sunt cu atât
maî călduroase, cu cît toate pseudonimele
de maî sus aparţin.... aceluia pe care îl în­
Cartoforul pierde. vinuiţi pe nedrept.
Spanacul e verde. D. Ţăranu, de asemenea, vă mulţumeşte
Gîsca-I zburătoare. pentru măgulitoarea dv. apreciere.
B. Lcon. Iaşi—Sprijinul oamenilor inte­
Smara, scriitoare. ligenţi îl preţuim maî mult decît ori-ce be­
neficii materiale.
F. 1. B. Câmpulung.—Altceva cu plăcere.
Crinul înfloreşte. Cunoaştem pe Ghiş.. şi'l stimăm.
Soacra ci căleşte.
Ceasornicul merge.
Casieru-o şterge.
BIBLIOGRAFIE
Chinina-î amară.
A apărut: Pe urma dragostei,. dramă ţă­
Măgăruşul zbiară. rănească în 2 acte, .de .cunoscuta, noastră po-
Bondreanu aiurează. etă D-ra Elena Văcărescu, precedată de un
Cancicov pledează. studiu asupra autoarei,, de d. A. P. Vojen
REA
LA 1 5 M A I C. R E D E S C H I D E ­
LIBRĂRIEI D U M I T R E S C U
DEM. I. STEFĂNESCU
AVOCAT
& M O V I L E A N U GOVORA S U B
No. 2 8 , £ TRĂDA BUCUREŞTI, N o . 2 8 .
HOTEL S T E F Ă N E S C U .
PLOEŞTl
Cel maî mare deposit de ve­
deri din Vîlcea ; cărţi de litera­
tură franceză si romînă.
T PROBLEMA PREMIATA ( N . 2) c
DEPOZIT DE ZIARE
BIUROOL AVOCAŢLOR ASOCIAŢI
Direcţiunea d-lor avocaţi Mihail P.
Rădulescu, fost procuror şi judecător Literile din fie-care rînd trebuesc mutate
de tribunal şi Mircea G.Petrescu fost între ele ast-fel ca fie-care să dea numele unui
judecător şi primar. La acest biurou oraş din Romînia, iar iniţialele acestor cinci o-
raşe citite de sus în jos, să dea numele utoef
se plasează cu ipotecă 500.0001el,
în total sau în parte. principese romîne.
Subsemnata administraţie, a pus la dispo­
Strada Ar.ueneaaca, 24.
ziţia amatorilor de a dezlega problema de
maî sus, un uumăr de 1 0 . 0 0 0 cărţi de citit
foarte interesante. Orî cine va trimete la a-
dresa de maî jos (nu la redacţia ziarului)
deslegarea exactă, însoţite de 75 bani în mărci
poştale, sau maî bine prin mandat poştal (pe
cuponul mandatului se va scrie deslegarea
şi adresa) va căpăta imediat 10 cărţi trimjse
LA RESTAURANTUL
SE
N. A . D U M I T R E S C U
CALEA G R I V I Ţ E 1 N o . 1 8 3 .
MĂNÂNCĂ BINE, EFTIN ŞI CURAT
franco la domiciliu. Osebit se va distribui
deslegătorilor maî mult de 200 : ceasoarniee,
lanţuri, bro.şe, brăţări, cercei ace de cravată,
portmoneurî şi multe alte.pbi.ecte .de valoare.
Deslegările se primesc numai prin poştă,
chiar şi din Capitală (pentru înlesnirea clien­
9 LEI CARTELA ţilor). Scrisori nefrancate se refuză.
Administraţia bibliotecei cărţilor in­
teresante Bucureşti 16 str. Bmîrdan 16