BIBLIOTECR ZIRRULUI

UNIVERSUL
V. Demetrius Hr. 5

VIET SDROBITE
ROMAN

44?

BUCURE$T1
EDITURA SOOIETATI1 ANONIME UNIVERSUL"
Strada Brezoianu No. 11
1926
www.dacoromanica.ro
 1. .%

131BLIOTECA ZIFIRUL.1)1

N
V. Demetrius Kr. 5

VIET 0 TE
ROglAti

gig
; i./ t

I: - t '
gri fl, gg g

(. BUCUR ESTI
EDITURA SOr'TVt'ATI I A NI iNINIE .MsTIVERSUL"
btrada Lrezwano. No. 11
1926

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA? AUTOR
Iv) NERI! LUCRARI ORIGINALE
%.

Versuri"; 1901. vol. epuizat ;

,,Treble ruble". versuri. vol. epuizat;
,Puterea vrairlor": nuvele. ed. 11I-at
ITrneretea Casandra", roman, ed. II-a;'
Solute". vol. epuizat;
,Cdntareala ", nuvele premiate de Acad. Rom., ed. Ma. edit:
IL Steinberg;
,Canarul Ilhzantropulur": versuri premiate de Acad. Rom., vol.
epuizat;
,Scora prof. EfirstoPulus Gherasitn", nuvele, ed. 1II-a, edit,
- Steinberg ;
, Dragoste neitnircirtriptau, nuvele, vol. epuizat;
,Strigoird", povestiri fantastic° (foiklor prelucrat), alit. l3.
Steinberg ;
-,Orasul Beelines*, roman, edit. Universala". Alcalay & Co
141latr: Durnbarair", sfar§ital romanutui ,,Orasul 1lricurf.1",
tambele vol., lei 331;
,Pcicatut Rabltant" roman. edit. Cam c. (lei 7.50); . ,
7Doinnui Colonel". roman. edit Universe a ". Alcalay & Co. g --
Pentru Meows home. nuvele (lei 12 edit. Socec & Co.:
',Domnul Defrutar". roman. edit. niversala'. Alcalay & Co.;
,Povestirs sr povefti", (lei 15), edit Cartes Rom.;
,Ilagabondsak nuvele. edit- Casa *c.;
,Uncluu. Adele..., roman, edit. Socec & Co.;
Fecroorete". versuri, edit. Universals.", Alcalay & Co., lel 85,
,,IVorocut comatose. leases". nuvele, lei 40. .

- TRADUCER[:
,Floare de Mai', roman, de Blasco Ibanez, edit. ,,Universala
Alcalay & Co.;
,Leonarao (12 Viol.. lavierea ZedoraGeoroncia". roman
fn trei volume Je Dimitrie de 3Ierejkovschi. edit. Sown & Co.
,Sub cerul Pansies", tLa chartreuse de Forme"), roma., de
Stendhal, In done volume, edit. Sots,: & Co.:

2
1,//
,Peru cal mare", roman de Dimitrie klete,jkuvaelq.

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROIMTE
ROMAN

Incet, trenul se opri. Locomotive pefei,parea-gi da chitin!,

,-- Weal di nu Mai putea merge 1 De-o sapatamana incliela-
to se tarts% balaur trandav, de pe campiile Siretului pans
;Lei, la un kilometru departe de Gara de Nord.
De 'Loci de on statuse, neputincioasa fusesera cercetate
cu dearniinuntul madulareie betege : fusese indopata cu lem*
ne, cu carbuni. dupe' cum se gasia, ca sa le schimbe-In jaratic
.$1 'n abur, $iacum, la doi pasi de tints cea de capetenie, uncle
s'ar fi putt]: espata cumsecade si tamadui poate, istovise,
to leper ise.
Puternim, sprintena locomotive de odinioara, simbol de
iiatorie irnplinita desavarsit, spintecatoarea vezduhului,
gliititoares de spatiu, alergatoarea, gala sa sboare para.,
nu-si ma; cunostea, nu-si mai amintea destoinicia, Imbatra.
nits, darnhlagitg. Nu-si mai cunostea statiile. $i le inmultise,
parch ar fi mers pe roate patrate. a.ga ramanea oriunde ind
telenita locului.
Da, $i i se ei ceruse o mune& nesabuita 1 Nu avusese odihna g
nu fus' -se Ingrijitti, adapata cu grije, $i cares°, anise I carase
milioane de ocale de carne omeneasca, peste puterile ei de
uria$ $i da ma$ine cu incheeturi, cu surupuri, cu obezi, arse
'de foe. Insufletitti de abur $i de clocot.
Si-um, cat pull& omenesc era Inghesuit in camarile a.
estate de ea 1 Se intorceau la caminuri resturi de armata,',
functions insi fugiti numai de spaima, din Capitala ce aye;
sa fie ocupata militere$te de inamic,

www.dacoromanica.ro
 4 BIBLIOTECA UNIVERSULUI

Om de orn se strivia in vagoane, pe culoare, pe plattorme,

pe scari, pa tampoane. si un furnicar intreg tabarise pe aeo
puritan. easele isi pierdusera numerele. Nimeni nu mai U
nea reams unde rilzbeste. unde se aciuiaza, in zorul imbulze
tlii si in dispretul tuturor deosebirilor. °data cu incheerea
pacii cu Germanul si cu venirea apoi a armistitiului, hole,
rit aducitor de pace, soldatilor nu le mai pasa de ofiteri,. ina-
criti impctriva-le, martori ai revolutiei rusesti, ai prabusiril
cdrmuiri: sr rangurilor.
In tren: nici canapele, nici band, riici geamuri la ferestre,
ferestre desfundate, ca la casele pusti! si In ruins, la toate
&Bolo dec potrivd de murdare, de batjocorite.
Dela Mails., toatt, ingramadita multime, asa trudita cunt
era, de nopti nedormite, de stransoarea inghesuelii, de duhoa
rea coda_ sau rancedd a respiratiilor multe, se scuturd., se
trezi. si voi sii vadd, s'i zareasca, barem de departe, Bucurestii.
Prafos.!_. noroiosul Bucuresti, cu strdzile alandala, ingliei
tat in vremca iernii, intibusitor vara, se infrumusetase in a.
mintirea celor ce plecaserd din el de doi ani ; fusese alintat,
deavalma cu cei drag, Itisati acasd, cu pacea, cu bland, cu ve-
chile obieeiuri si tabieluri. Li se ndzaria tuturora ca un liman,
ca un Want el fagliduintei. Belsugul lui, inlesnirea traiului,
lamela clorita, zarva din el niciodata primejdioasa, trecere de
yreme, haz de multe ori, multumirea tuturor capriciilor, fart
sa fast inoart,, de cm careva, toate acestea impodobiau CaPi,
tala,, o chvinizau.
Vasile Boteanu, desfacut din ghemul de oameni, esit val
y'artej din irnpihsoarea lumii, de voia sa coboare din wagon,
lard sa acTaste o clips, intoarse capul spre tren, i se pdru ed. a
uitat ceva.
Ridica greu pleOapele. cu doug silinte : Ca sd-si aduca a.
minte ce ar fi putut uita si ca sd vada trenul, in care calato
4 rise vrome de -o stiptOMAnd, nedormirid decat cu capul rezi,
mat in ntstire pe untdrui altuia, nespillat, !ulna pe apucato
si pe sponci. .'
De ce mai Vole sa vadd hodorogita cdrutd, nu-si- da soco-
,. teala. Fantasia ciudata, a unei minti islOvite I Pe negandite.

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE 3,..
. _

omul se porn] taxa:, la drum, luat de palcul negru al ,f..elor,

lalti, catre calea Grivitei.
Nu nitas1 nimic alto, Vasile Boteanu, decat cea mai obisnui-
ta isprava, aceea pe care o facea dela varsta de un an, cu usu.,.
rinta, (era sa cugete. tot asa cum Isi purta mana. cu solzt de
murdarie pe ea. la genele cleioase, la gura, ca sa imblce..,
.Uttase s:'. niearga. sa cake, sa pasiasca 1

Incetata mince it calauzia bine, dar picioarele nu se mat

supunedu ea unelte istete si supuse. Omul suferia de raises,
rea :or.
Privi in juru-i la multimea de tovarasi. Toti, dar toti, se,
clatinau. mergeau s,olclii, cu picioarele ca desperechiate, glre;
bosati; se loveau until de altul. Pareau beti, pareau zanatiei i.
Inclehingste sedere in striviala nemiscarii le intelenise fur.
ca trupului. Pirestile scule de umblat isi pierdusera volnien
si desteptav iunea, se prostisera 1. ..

Boteanu se gandia ca altadata ar fi ras cu hohote de oa*

meni cakand asa_schimonositi de umblet ca intro beznii si
cu madulare de leinn. Acum insa nu avea putere sa radii..
Nu poate ride un orn sleit de vlaga, cu mintea impriejenita.
Trist, desgustat, Vasile se uita mereu la pasii de nebun
ai celor dit aintea. sa si inota si el cu picioarele, de zor, mai
departe, catre casa. . .
tats cx suntem acum si la Bucuresti dildu din cap,
un om potrivit la stature. ca si Boteanu, cu mustata roscova-
na. Imbracat milittireste. Ne-a, ajutat Dumnezeu 1... Gredeam
ca are sa-mi plesneasca inima de emotie,...
cand voiu intra in
Candela. - . ,
Vasile isi aduse aminte ca-1 cunostea de mutt, pe eel
care-i vorbia si mergea in pas cu el : era Hermann Golden-
berg, veps2iar, negustor mic, pe undeva prin calea Viicaresti.
Slabi merst.1, arum 'se mai impiciorogase, si, la rastim-
purl, sct.imha cateva cuvinte. .

Nu se intrebau de uncle vin : ca sa nu afle aceleasi si ace 4.

Ieasi sucer:,:te : foame neodihna, murdarie, boale, moarte, ho.
tii si -privilegiati, invartiti. Masurandu-se unul pe altul, va- ,

zusera ca erau e.mfincloi dintre cgi earl au indurat din Min 1

greutatiie vreniii. Cu inviersunare, doriau, voiau sa uite t

www.dacoromanica.ro
 6 SIBLIOTECA ilNITERSULITI '
Nii.zulau sti se treziasca In vechiul for pat, de doi ani pgrAsit,
Intro nevast:i, copii *i s6. reia fare nici o suvenire vista de at
k to data, dinKintea rrizboiului. Sti reia seninele ocupatii de odi
Odra !

A I fircste, nu dupa Wale noapte sou zi, ci dupe mai multe,

de oditina /lance, de somn neturburat de sgomot si de grije,
sonin inde;urigat, yi dupa multe spalg.turi peste total cameo;
aceea omen -ascii, phial. de infiorare. de suferinte, obidit6 ca
o sdreant: de opine' desfundata, prin noroi $i prin sloatk
suptit de prnuclii, tined& greblata cu manie de unghiile ores.
cute ghia..e! Ina' dupa mull somn, multit spalaturh. 51
brans cild t gustoasb, aburind in farfuriile albe, avea sit se
hyunq 1r§rejsur 'ulnae ap inept .ataiadro eu!ci seal pm mood .

de aceea de alts data.

Tovaril*ii trecura prin dreptul garii de Nord si bagartt do
Seams schimbarea ce se infgptuise : intrarea din calea Grid
vitei spre garb se- tirgise mult, in pofida tmei gradini, si
tramvaiul electric venia scum pang in feta garii. Intorsii din
pribegie stMuna calve. ganditori :
- Ti-aduci aminte, domnule Goldenberg? tramvaiul elect
tric so oprii In strada, Polizu. Nemtii l'au impins unde tree
buia.
Oameni practici 1 Cine stie ce cacao ei I Nu l'au facut

-
'de dragul nostru.
Adevarst t Dar o sit ne foloseascit $i noua I Esti tare me*
tenit ? intreba Vasile.
Hermann, scarbit, dildu din cap. fiindu-i sill sit mai rite-
pundit da, cz $i cum n'ar fi fost In stare cu o vorba sau cif
noun, sit marturiseasca osteneala lui.
Hai, sr., intram... Nate gasim ceva de mancare. 0 Wien,
tits, si Inca n'ar strica.
Sit ne odinnirn, domnule ofiter, pe ate un scaun, mull
Inuit Goldenberg.
hi galantarul bilclniei $i carciumei erau o sumedenie de
pungi de hartie, pine. _

In bout at &tor bunatati, uita-te, domnule Golder.

berg !... Ce sit tie in pungile,aStea ?
QpIdertherg se vita de-aproape:

www.dacoromanica.ro
 7.
r WET! SDROBITE -r

C.rbuni, angal, Inchipuesti-ti, domnule Boteanu I 1

mizerie neagra, $i in Bucuresti I

Intrara. I'rin rafturile mai mutt goale erau felurite suro.
gate. Inteun sac cu buzele rasfrante, suparat pared, in loc do
orez, era arpdcas.
Ceruri5 elite o tuica. scotocind cu ochii incdperea mahnitd.
SO lasara pe o banca, mai in fundul localului. Un Widen le
adusf, bitutura
Dd-ne ceva 'tang% ea I glasui Vasile. Masline, salam,
Cascaval, icre I . .

Raiatul holba ochii, zambi duke, para. zicea : Glumett

'Must erii t"
Nu este, baigui el.
?. tresari Hermann.
Nici paint?, nu aveti
r- Sa intreh pe jupanu I isi prelinse flilcdiandrul privirea
pe Mete colbuite. ale celor doi oameni.
Patronul se apropie.
Dumneavoastra veniti din Moldova... Si eu am picat a
turn cloud saptdmani. Am ceva, pentru casa mea. Chiftele.
Se gaseste earns cu greu... Se tae la putul lui Craciun, afar
din ores. Dar am o paint I... plescai din buze carciumarul,
limbld de-a noastrd.', de Bucuresti, gran curat de-al tarii I
Nu mai spune I se insufleti la privire Goldenberg.
Adu, camarade! se ruga si Vasile Boteanu.
Cand vt.zurd pits alba, pufoasa, proaspdtd, rumens $i ht.
titoare la coaje, obositii oameni se intinsera depe scaunele lor,
Its; lungira eatul, ochii le stralucira, isi trecurd limbs, desgus.
tata pane atones. pe buzele ofilite.
E jimbla adevarata I striga Vasile.
E jimbla. domnule, zdu I striga Hermann. SI trile$H,
regustorule, i1 mangae ne haind, pe crasmar. E pentru not
%oath, nu'i a$a ?
Se'ntelege I Poftiti. VI aduce si chiftelutele. Aveti o ju
tintitate de jimbla aci I...
, Si ne aduci o lite! de (Ilia! ceru Vasile.
Fostele catane impartird pe din cloud painea cu stump..
'fate. Itupancl cu mana din ea, o mangaiau cu ochii.
Li se parer uu seam bun, de reintoarcere is yremea pacii

www.dacoromanica.ro
 R BIBT.TOTFrA. UNWERSULUI

si belsugului, pita albs, ca si cum fusesera intampinati cu

ea la coborirea din tren. Bdiatul pravaliei aduse din gresald
o jumatate de, kilogram de tailed- Ei nu luau seama $i beau
si mancau. Fiecare avea cate o chiftea si cate un sfert de pair .
ne... alba I
Ai copii, domnule Boteanu ?
% Am trei I ce-o fi pe-acasd ? Pared. as sbura si-mi vine
O. mai intarzii. Md tern ! M'am leanest de tanar. la douazeci:
si patru de ani. Am un tartlet de unsprezece ani. o fetita de
noun si un bdietel do vase. Nu stii ce e in sufletul meu t.
Mi-a Post dor de ei, napraznic i Numai dorul m'a tinut in
Pima I Si, domnule Goldenberg, ne cunoastem de copii noi,
ti-aduci aminte ? iti spun pe con.stiinta mea, ca venise un
Limn, cand imi luasem nadejdea ca o srt-i mai vdd si Incepu
sem.... nu sa-i uit t ci sa-i adorm in cugetul meu, sa-i astern
In anima mea, ea intr'o laced. Pricepi ? Nu mai credeam nici
In pdstr:-!-ea vietii mele, nici Intea lor.
:ruica Si ametise pe amandoi fostii soldati, ii mai InzdrI,
venise insti si-i Meuse vorbdreti. Tot mai insufi:lit, pe band
alaturi, sorbind din cand In cand din toiuri, vorbiau si Va,
site urns:
- -
Ma gandiam asa: sunt patru acolo, trei eopii si
tat De toata lumea cealalta, de neamuri, nu-mi Wise I
newts.
Inte,
legi 7 Sunt patru ziceam. Toti, nu-i cu putinta sit mai fie in
vista ! Care o fi tnurit ? Care ? Voi vedea / Si rand pe rand
fl socotiam pe vreunul mort ma pricepi ? si-1 plangeam,
Si pentruca mi se parca ca trebue sit fie unul din patru pie.
rit, si pentruca nu Ilium pe care sa-1 socotesc dus dintre vii,
ca sit -1 uit de acum... Ah I Asa : o vreme i-am adormit pe toti
in cugetul meu. Dar iar mi i-am adus aminte
Si ai aflat ceva despre ei ? Intrebd Hermann.
Cred ca sunt teferi toti.. Adicd, stiu eu ? Am scrisoare
in partea nevestei, ea traeste, dar pared mai e ceva...
Sit dea Dumnezeu bine i Inching Goldenberg, ridicand
palid'rutul. Si eu am vesti despre ai mei.
Sit mergem I grill Vasile si plati toga gustarea. -
Era catre pranz si parea in amurq sub cortul cenusiu al,,
01-.11ut Inorat. Pe Wile era mi§eare. Tutungerii, se 14fiinjuserd

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE 0

la colturi bure de raspantii, pe trotoare. Rar trecea cate o bir.

le, cu mustard $i aceea, o caricature de birje : rant ea, mar
toage hodorogite caii. Mormane de gunoae dospiau din loc In
loc.
Intremati un pie, mai voiosi, cei doi oameni luau seam!
la schimbari. cu nepasarea oboselii $i-a grijii for amortite,
Vorbiau intro ei verzi si uscate :
Nu purtai barbs, domnule arhitect.
Unde to puteai barbieri cumsecade ? zise Boteantr
Mi-am lasat-o, de cand am fost in trance. 0 s'o rad. Mi-am
. mai cioplit-o acuma... Am auzit, se Intoarse Vasile, catre
tovarasul situ, ca Ovreii durnneavoastra, nu s'au purtal
trumos, unii.
Goldenberg infrunta privirea oterita $i raspunse indata
. ' -. Nu s'au purtat cum trebue nici toti Romanii dumnea.
voastra. domnule ofiter. Asta o stiti ?
Vasile se trase de barb!, tare. Nu-i placuse raspunsul
Indraznet Se Inchega o tacere ursuza Intre ei. Hermann se
temu, ca va trebui sa se desparta de o veche cunostinta, de un
ofiter, de un Roman, lasand sa se creada ca, el !usual e un de.
zertor, un invartit.
-- Eu unul mi-am facut datoria, borborosi el destul de
tare. Fara nici o vine m'au scos in cele din urma din linia de
foe. Am aflat mai apoi, ca asa era ordin. Ca nu mai aveau iii
credere in Ovrei. $1 eu am luat parte la seapte atacuri la bad°,
nett,: 0 se se descurce lucrurile astea 1...
-- Da, ar fi bine sit.' se limpezeasca. De ce sit va urasci
lumea, daca este adevarat ca sunteti tot atat de buni Rod
mani, ca $i not ISA va dea drepturi, atunci, dar numai atunci t
_ Si toti dezertorii si toti tradatorii se fie bagati la pus
tilde 1

- La dubs. I
Dar o sa-i vezi, Incepu sit soptiasea Hermann, o sit -1
vezi, domnule Boteanu, pe multi din ei cinstiti si Inaintati .

poate o sa-i vezi pe unii decorati I Tine minte vorba meal

Imi cunosc eu tara si pe oamenii ei, rase chitic, In mustata-i
ro$ie, Hermann Goldenberg.
Se despartia, etgilogaudu-gi .mainile, Vasile dead cu LI.

www.dacoromanica.ro
 a.-
in 11111T,TOTECA- rNIVERSULT:1

.i. rie din cap. ca nu se poate int/tipple cele ce spunea Hermann,

ca.miseii vor fi dati judectitii. ca alit lume, numai de dreptate
va sit ineeaph.
..' Goldenberg o luase pe strada Manes Brutaeu ; Boteantt
fierce inainte, vrizu ministerul de finanteneschimbat :. privi
In .sus si 'n jos pe calea Victoriei si ea aceeas; ii trecu pe
dinainte, ca o 'vedenie, Palatiil Regal, cu steagul falfaind
de -supra ceasornicului. Zambi, ea la cloud icoane scumpe,
lieginei $i Regelui, atat de greu infaptuitel llomanii Mari.
Se vtizu pe sine, eel de odinioark subtiratic $i elegant. oglin
't dindu-se Intr.° vitrina, plimbandu-se prin valmasagul linistif
ai cAii Victoriei, intro Palat si Rulevard.
Infra pe strada Lascar Catargiu, cu nedeslusite ganclurt,
mijind printre amintiri si imagini. Inegurat putin de tuica
utit. .
.
Coti in strada Luminii. Aci locuia cumnatu-sau, sotul u.
" Mei surori a nevesti-si. ..0 fi sena? se intrebZi Vasile. Cum
nets -mea este, de sigur t As putea afla, ce fac ai mei, cu o
cling mai de vreme. Nu! LasAI I El : o puslama I Foarte bun
1
Mint ina:nte. avocat de talent, tot timpul razboiului insd n'a
faeut decal afaceri. Printeun minister, printr'un general sau
printr'o femee, amanta vre-unui grangure, nu stiu! N'a
vazut frontul 1. Goldenberg avea dreptate, cel putin fats de
cumnatu-men t Azi e milionar I"
r.
Pe nesimtite, luat de indignare, ajunse Inaintea liniilor
de tramvai si a statuii Catargiu. ,,Puteam sa iau tramvaiul"--
tai dadu seama Boteanu. .

In strada Cometa, incepu sad bats inima. Cu pieptul

inainte Incepu sa cake pripit. avantat. Degetele dreptei ince-
pura sit framante nervos inelele barbii. ,.Am sad vad pa
toti I Pe al mic, pe al mare, pe Julieta Si Olga, sitraca, ce-o fi
facut cu ei toti ?... Ce grije pe ea !... Si spaima t Din state
dragoste ..st nu alba party de mine doi ani r
0 femee ii trecu pe dinainte, un card de copii tipa. In.
tuna trotoarul; oameni treceau In pas rar, dar Vasile Boteas
nu, sari ndu -5i locuinta de departe. se uita la ea, ca $i cum ar
fi lost de sticla si ar fi putut vedea Inlb,untru ei : n'o mai Nie-
dux dealt pe ea $1 vani 'atlas In curter aiunse la use, o des
chise gabit si infra.

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITE rri

Din mareniza trecu in sala despartitoare, patrunse In-

tr'una din odai. in care farit sa-ei dea seama auzise glasuri.
Nevasta-sa era acolo! Era inaintea lui ! Vasile o privi,
o masa it clespartia de ea. Femeia, cand se deschisese usa, a,
bin idicase capul. Acum se uita la barbatul ei, cu ochii
holbati.
El socotise ca o va lua in brate, ca o va saruta de o said de
ori. pe ea si pe copii, Florea, copilul cel mic, de sase ani, era
ei el de fats. iata-I !
Sotia isi privi barbatul, cateva clipe nedumerittt, apoi in
grozitti. Bratele ei voisu sa se Matte, pieptul i se ridica de odatti
si bratele cazura din dreptul umerilor, pans unde se ridica.
sera. Pleoapele femeii se inchisera peste imagina sigura dina.
intea ei, a sotului.
Vasile ! tips ea, se dadu pe spate, rasturnandu-se, le.
sinata de emotie.
Rarbatul voise sa vorbiasca, si nu putuse. Vazandu-ei ne. -
vasta cazand, se desmeteci din intepenirea sa. 0 tinu sa nu!
carte bustean. 0 aseza pe canapea, cand un tipat subtire si as.
. cutit ii sfredeli urechile. Copilul, Florea, nestiind de fel tine
e omul acela negru-cenusiu. barbos, din pricina caruia maica
sa tipase, cazuse, avea sa moara poste, era Infricosat, tremura
tot si, indraznet, se repezise in cele din urma 1a taica-sau, si-t
'wise cu pumnul. .

Apoi, prinzand ei mai mult curaj, II trase do o mini

pe omul strain, ca sit-I dea la oparte.
Ce cauti aici, hotule ? Te spun la Nemti I Te spun lu(
Front
Fara sa culeaga cele ce Ingaima copilul, lasandu-se smu
cit de mina. Vasile zise, purtand de grije mai departs lesinso
Jet. descheind-o la piept : .

Prostutule!, nu-1 mai attrioati pe taticu ?

Dar nisi baiatul nu lua seama in vorbele omului unit si
cu barba nturdarit, galbena ca tututtul mahorca,

www.dacoromanica.ro
 1/ 13IIITAOTECA insTIVF.TISULUI

ni ^--r
SCAPTELE ESELU
. .
Boteanu dadu buzna, in cele din urma, la bucdtarie. Voia
s'o theme pe servitoare, ca sti-si ingrijeava stamina. Se te,,
urea ca Olga, trezindu-se, si vdzandu-I langa ea, s'ar spai ,

manta $i ar lesina lard.

El avea sa dea fuga nand la o frizerie, dela care avea stl.
se intoarch ras, cu mutra de odinioara, peal se putea. Copi,
l 11 Meuse, dar se uita la el pesornorit. .

Tot to esti. Paraychivo ! se mira Boteanu, gdsind

intea masinii de gala, pe bucattireasa luata in serviciu cu
vt, -o sase luni inainte de plecarea lui la rdzboi. .

Fara multi strafln.rip. clura ce-I privis2ra un cramnei de

vreme, ochii Paraschivei se bucurard, it cunoscura. Ferneia
isi Buse un colt al sortului la gura, ca si cum trebuia. sa se
steargli, pentru a vorbi din toata inima, si zise luminata la
chip : ._ .

Bine-ati venit, domnule l

Asculta, Paraschivo ! se grabi stlipanul sa lepede vor
bele ce le pregatise, conita a Iriinat, e intinsII mouth pe
cananea
Servitoarea se si porni. Boteanu, urmand-o, rostia mai
deparie
Nu m'a cunoscut. Eu dau fuga Ia bdrbier, sit -mi dan
jos barba, care a speriat-o. Pe urma sa pui de scaidat. Skmj
pregatesti baia...
Paraschiva 11 cunoscuse. Duna voce, poate I 3i totus parch
nu, caci it privise mull si numai dupe asigururile privirii, inr
telesese tine este. Gasise In figura lui, sub toata noaptea si
salhatacia barbii, acel ceva caracteristic, care deosebeste un
chip de toate chipurile celelalte. 11 recunoscuse si Olga, dal
mai grew. Si se ingrozise, ca si cum vazuse in ruins. ceeace
tusese pastrat in amintirea ei frumos, apropiat, simpatic.
Cum visase el sa, fie primit I Cu chiote de fericire, unul
charm,' in bratele altuia ; toti cinci stransi unul intr'altul, un .

maaunchi legal si scuturat de iubire, de bucurie, un sfert de

teas! udat de lae.rami. in cirinit de stirulari si de alintari !
Ce nerozie sa viseze omul, si cum nu poate bictul cm,

S www.dacoromanica.ro
 Qs.

irlETI SDTICTITE 13

ctuar data a calcat pe mani sburate din umar, pe gaturi gal-

. giund de singe, in mdruntae omenesti, cliiar data a ucis. da t
nu poate sa se pastreze la clipa de fata, sa-si adaste ziva de
. walrus Para inchipuire I Nimic nu -1 tamadueste pe om de phis-
nruire, de nemernicul de vis I
Boteanu se opri la o frizerie din strada Primaverii. Pe
cand briciul lucra, ornul se gandia necurmat acasa I Nu-si
,vlizuse copiii... Ce faceau fata si Mitica, baiat de liceu acum,
poate In casa, parts nu se schimbase ramie. Toate lucru-
rile erau In locurile lor. Poate ca nu luase el seama bine...
Nici n'avusese cand I Dar si dace lipsia ceva. ce insemnatate
ayes 9 Sufletele, sufletele sa fie acel6ai, sa nu se fi pierdut
ceva din apropierea dintre ele, din dragostea lor, unul pen-
tru altul... Doi ani trecusera, de cand copiii nu mai aveau tad
tit, de cand sotia nu mai area bdrbat. 0 intreagd epocd. treca-
toare, fireste Dar nu simti vremelnicia unei epoci, decal "du-
pa ce' ai trait -o. Ai sinitamantul ea se statorniceste. Te face
sa crezi asa, desnaclejdea, repetarea zi ^.11 zi a acelorasi intam-
plari, piedici,da. Esti inclinat sa crezi asa, si atunci cand
Iti prieste. Cei care faceau stralucite afaceri, cand altii
piereau in lupte si'n spitale, doriau sa se prelungeasca raz (
boiul si ajungeau sa-Icreada nesfarsit.
Vasile iS aduse aminte si dealtceva. Avusese si el un ro.
- man,Marieta, sora de.- caritate. Fusese ranit pe front, si-1 in.
grijise ea. aior..
Barbierul ispravise, ii ura sa, vd fie de bine I" vorbe care
dobandiau icicles de astadatd. Boteanu se uita in oglinda, cu
lncordare, curios.
,', Parea- mai lands acum. Era curet la fata ; se pastrase o-
brazul sub caltul des al barbii neteselate. Omul chute sa afle
data seamana left cu eel de altadata, cu civilul, care incepea
'eras sa fie, cu tirliitectul Vasile Boteanu.
Se gasi palid. slab, trecut oleaca. Am vestejit! se gandi
= el. Mate singe,. cat am vazut, mi. l'a _stors picEtura cu pica..
turd pe al meu". Si isi aduse aminte, cum it rasturnase, cu
un glont de revolver, peste o malt de parnant, dela buza u-
nui sant inamic, pe un Neural mare, balan, cu ceafa alba, si
r cu barLa » '' '- . '

www.dacoromanica.ro
 14 TUBT.TOTECA IINTVERSUT.171

Indrumandu-se catre cask Vasile se simti de °data (parts

ostenit. Ii era somn de-i cadeau pleoapele. Emotia revederii a
for sai II ostenise si ea, duo& ce 11 trezise cu taria narcoticelor.
Acum nevasta-sa it zarise depe fereastra. 11 Otepta. Mill.
ca, bliatul lui cel mare, it primi din marchiza. sari de ga-
tul lui, iar Olga nu pregeta sa se apropie $i ea. Sot si sotie, cu
ochii uzi, se sarutara.
Acum to cunoscl Cum m'am speriat de barba ceia sal-
batica Nu mat erai to 1 _
1

Dar uncle e Julieta ? Intreba Vasile, $i it lull In brats

pe Florea, razand cu drag de mutra lui, Inca prelunga de
Inirare, de privirea lui neincrezatoare.
Pupa-ma 11 pofti tats pe micut.
Copilul se supuse, nestiind Irma data omul acesta e to
cel de adineaurea, al cu barba.
Se a$ezase masa. Trecura in sufrageris.
Uncle e Julieta ? N'o asteptam $i pe ea 9'
Repede, pentruca i se mai pusese °data intrebarea, Olga
rAspunse : -

Nu. E la sore - met... N'am stiut ca vii I

Paraschiva aduse la masa. Lui Florea nu-i places primul
Iel de bucate. Vasile it saruta pe mofturos si it aseza Tanga el.
Mi-e mai mutt somn decal foame. Sunt tampit de nets.
dilina 1 Ma ..cute pe canapea, pentruca nu sunt destul de cu.
rat... Dar a nu crezi ca... am ceva ganganii pe mine I zambi
Devesti-si, Vasile.
Hotarit sa doarma, de cum Incredinta ennui odihnei si
Irehise pleoapele, incepu sa viseze *i, numai decat, simti ea
se prabuseste intr'un abis, In bezna. Nu mai visa, dormi ca um
bolovan sub o movila de pamant.
Olga 1$i luase copii: de mane si-i dusese In camera !or. La
eoptise sa nu lull sgomot. Baetii iesira pe afara. Muma A.
=ease singura.
..Dece mlam Ingroiit ? se Intreba ea. Dace 1-am cunoscut,
ilece mi-a fost fried ? Daca nu Nun cunoscut, cu atat mai nu-
tin I Nu-I mai asteptam ? Nu ma pregatisem in destul stifle-
testy. ca-sa -1 vad ? Imagine lui nu se stersese cu desilvarsice
din ochi. mei I Ce azut, sau am vazut in late aceca ea

www.dacoromanica.ro
 VIET' SD11013ITE .t.-
-a
15

parnantul, barboasa, de-aut lesinat de/spaima..? Ge mi se nits

zarise ? Ciudat,luerut Mai intai to sperii sau to bucuri, si apoi
afli pricinile emotiei tale, daca le afli I Si aproape to
ce faci, cele mai Insemnate fapte, necugetate mai dinaime,
afli mai tarziu dece le-ai savarsit, le motivezi, iar in deobste
le scuzi !"
Femeia incepu sa perindeze in minte tot ce se petrecuse
ilia ajunul ocupatiei germane. Barbatul ii fusese mai de de-
mutt mobilizat. Cu atatea miscari de trupe, tine ,tie unde se
gi.;sia. Se vorbia de prilpnd ; °stile romanesti fusesera sdrobite.
Toatil iumea civila se pregatia sa piece in Moldova. tar
de-acolo poate in Rusia! Se temeau sa stea pe loc. mai ales
de Bulgari, de Unguri si de Turci, socotindu -i ca dau foe ea-, _

selor. ucid, prada, pangaresc. Nu se presupunea ca. Germanit..

ar putea si ar voi sa-si onriasca tovarnsii de sacrificii $i de
yictorie, dela petrecerile, dela razbundrile tor. , it
Olga fusese la socrii et, ea sa-i intrebe oust tacit ? Aced
tit nu plecau Aveau sa stea in case lot., nu pricepeatt .

sa pribegiasca in necunoscut,- sa nu *Lie unde vor dorms si

manta Aci, puteau sa fie jefuiti °data. de noun ori, der tot
avea s to ramanli o camitruta a lor, numai a lor, a amando-
rora. Olga. si ea, sa nu cumva sa piece I Cu trei conii inlet. o
tanara frageda ca ea. In vagoanele ticsite, feriasch Dumnezeut
Bairanii auzisera de copii aruncati pe fereastra din tren, arid
viii in imbulzeala, morti de naduf t : 4 I

Dar cand ai aflat, mama. nenorocirea este?" Intrebase

Olga pe soacra-sa. Eri chiar a venit un om pe jos, de din.;
colo de Buftea; a merit din tren, ca nu mai putuse suferi
zisese batrana... Si nu stiff ? urmase ea; du-te repede acasa t
Nemtii yin chiar acum. Nu mai porneste nisi tin tren din gaol
rile noastre !" -
Era adearat. Lament se imputinase pe ulite. Plecasera jud
mutate din Bucuresteni, iar cei ramasi se ascundeau pe seine
ne. lei cola. la cite o fereastra. cite un batran, cite un copilr .

se trudia, cu fruntea 'Mitt de germ, savada pans 'n capatul. --

strnzii. Olga vent inteun suflet acasa, unde o asteptan inert.
jorati copilasii. Paraschiva. Mai avusese o servitoare dig
duse drurnul, din w.onoitlia. 't, .:; ,

www.dacoromanica.ro
 16 13IBLIOTECA UNIVEI1SULUI '
41,

Cu copin, cu bucatareasa, se urca in pod. Lummara locul

.

Intunecat, facurd culcusuri buns, Intinzand pe jos asternutu.

rile. Se gandiau sa-si gatiasca acolo. Copiii Incepura de grab
sa petreaca de minune. Se jucau deavatascunsele pe dupd.
grinzi, pe dupd mobilele curate acolo spre pastrare. Inchipui.
rea copiilor e mai rodnica intr'un pod, decal, intr'un palat.
Prin Paraschiva, pe care tot fusese nevoita Olga s'o trimeata
dupe paine, dupd ce to miri ce, muma aflase ca Nemtii au ve.
nit. ca e liniste de cimitir In ora$, ca pans acum nu s'a in.
tamplat nimic $i ca veneticii vor fi gazduiti prin casele came.
ntlor
Zile de asteptare $i mai Incordate $i mai ingrijorate ur.
mara. Intr'o zi, Paraschiva o chema pe cucoana. Un domn o.
fiter voia sa-i vorbiasca. Servitoarea it poftise in casa.
Abia stdpanindu-si barbia sa nu tremure, cu picioarele
moi. Olga se ivi inaintea Germanului, care se ploconi respec.
tos si ridica apoi capul I Onorata doamna, vorbi el nemteste,
cu voia dumneavoastra, a$ voi sa locuesc aci".
Atka limbs german& Olga $tia, Invatase la calugarite.
Dar nu gasia cuvinte, ca sa raspundd, si nici nu stia ce. In.
gaima atat : ,.da, Inteleg, ma mg!". Ofiterul se rumeni la chin,
ca o rata. Bagase de seams ca doamna e ingrozita, pe deoparte,
iar pe de alta 11 nemultumea, ca va fi nevoe sa vorbiasca lira.
ba celui mai darz inamic al patriei lui, franceza.
Si lard. sa tie cum si cand, Olga 1$i aducea aminte acum,
ca se asezasera pe scaune, $i ea si tanarul ofiter, ca o liniste
mare se asternuse bland& pe inima ei. De unde purcesese linis
tea aceia ? din vorbirea cu stangacie a limbii franceze? din
I ochii Mari, albastri, frumoSi, ai ofiterului prusac ? Din vadita:
lui bung crestere ? Olga nu stia I
Paraschiva adusese dulceata. Olga o servise, ca unui mu.
safir, Neamtului. Copiii, unul cite unul, se adaogasera la la.
bloul acesta de bung Intelegere, de conversatie amicala. Ur,
ma, apoi o cafelutd, si Neamtul se imprietcmi cumsecade cu
Inconjurul, privi In casa cu multumire. Si el suferise depe
urma razboiului I Ca sa ajunga panala Bucuresti, indurase
mil:. Locotenentul isi tOrsese ocliii, amintindu-si, revs,
zandu-*i poste, caminul din care plecase $i, Indata, zambise

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE IT

mai intai in zare, apoi copulor, Julietei *i lui Florea, pe care

ti trase la el si -i struts, lacom de mangaieri.
Avea s& i se randuiasca un iatac. Si Inorata doamna fu
rugata sa fie sigura ca nu va intampina nici o neplacere, din
partea ocupatiei germane. Frantz Granvald apart, cu pretul
.vietii sale, In nevoe, casa in care este gazduit cu prietenie. Si
cand aveti trei ingeri pazitori, onorata doamna, va temeti ?"
'.aratase el spre copii.
Olga i*i aducea aminte lamurit scene aceea, cu adevarat
4ericith, chci toata spaima ii fusese spulberata.
Dintru 'nceput, copiii 11 iubira pe Franz, ca pe un frate
mai mare. Se Luca cu ei, le facea corabii, chivere, casute *1 co-
cosi de hartie. Vesnic venia acasa cu buzunarele mantalei
pline de bonboane, de cofeturi, de pesmeti. Imbiati, fart sfia-
14, micutii tabarau pe el, ii scotociau mantaua, iar dupa ce-I
jefuiau, it sarutau. Julieta si Florea ramaneau sa rontae pe ge-
punchii lui, bunatatile aduse.
Ofiterul strein mance in familia gazduitoare, cat putea de
des. El aducea atatea *i atatea bunatati, cite incepusera
lipsiasca, $i n'o mai Linea baerile pungii pe panda.). le cause
*I sa le cumpere. Numai rufe bone, observase Olga. ca nu a-
vea oaspetele. Avea putine. Ea avea. dela barbatu-shu, si -i o-
feri la o vreme. Cu atata putea si ea rasplati si cu o purtare de
grije deosebita pentru iatac, bunatatea $i ,.atentiile" lui.
. Dorul de barbat n'o phrasise. Necurmat se gandia la el. la
cele ce va fi indurand Vasile, pe cand acasa era liniste, call,
bel*ug. Il rugase pe Franz sa afle data. printre prizonicrii
lor, este $i locotenentul Boteanu Vasile. Nu era. Sotia !racial-
duia ca barbatu-sau e in Moldova uncle, mai afla ea, era tot
a*a de frumoasa vremea ca aci. Caci Se tinu, ca o primavara
frurnoasa, iarna aceea, pana la Boboteaza.
De cum se aseza.se Franz in cash, nelinistea tuturora pierise.
Copiii sburdau, Paraschiva canta in bucatarie, ca mill scapat
de necazuri. Scoalele se inchisesera $i toll micutii erau acasa,
ca in vacanta. Podul fusese parasit, se 'ntelege, dar curtea si
rasa nu-i mai incapeau. Numai ea, Olga, sbura cu gandul pe
urmele tatalui copiilor. sotfilui iubit.
Franz, observase ea nu-si ineaduia sa fie onset de cum co. .

.3

www.dacoromanica.ro
iC
'8 BTBLIOTECA UNIVETISilLtir

yedea trista pe tanara gazda. 0 fura cu coada ochiului si, de

. cum ghicia o lacrima in cugetul ei, o umbra de matinire, sta
deoparte, visitor si trist. 1 se intovarasia indata, ca si cum
nimic nu era mai firesc.
.
.

Olga izbutia sa -$i alunge vedeniile, sa curme siragul 1n

tunecatelor ganduri si intreba ceva de mantuiala.
Copiii voiau s'o bage $i pe ea in jocurile for sburdalnice.
Pe Franz it aveau totdeauna : muma chute. sa scape. Intro
zi se jucau de-a baba oarba. - Prinsul era sarutat si se facea;
el baba oarba : era legal la ochi si obligat sa prinda pe al.
tul. Picase Franz. Vedea poate pe Tanga batista legata strong
peste ccni. sau nimerise din intamplare, Olga nu stia, dar,
deli ea nu facea parte din joc, se trezi luata in brate, in bra. .

tele incapatoare ale unui barbat. Franz intelesese indata pe

tine a prins, pieptul tinerei femei svacnia de pieptul lui ; isi
scoase legatura si isi ceru scuze. Amandoi se incinsesera to
data si ochii le straluciau. Dar copiii protestara : sarut-o! sal
rut -o ! Se joach si ea Ce ? sarut -o ! ". pe rand ei. tinerii, se M..
!

pacisera la gandul unei sarutari, care nu mai putea fi nevi,

novata, sub farmecul imbrati$arii, atingerii fetelor $i trupuri
for infiorate.
Nestiutorii copii aduceau adesea intre .ei stanjenire $i in, .,
telesuri turburatoare. Pang si Mitica, baiatul eel mare, care
un timp fusese mai neincrezator, mai prevenit parch, fats
'de omul strain, i se imprietemse mosafirului. Julieta, ai fi ji.14=:) -
rat uneori ca urmare$te cu viclesug. un gand pozna$, de co.-.
pil dracos. li lega cu bratele pe amandoi, ii privia cu o ghi..'-
dusie cochetii, si purta dela unul la altul ochiade stfinjeni.
toare. II saruta pe Franz si, indef.& pe maica-sa, ca si cum it
aducea o sarutare dela el. .
'rare oniul tanar, frumos, devotat in prietenia sa, nelip4
sit din cash, iubindu-i ca un tats pe toti cei trei copii si intre
Daphne easel ce trebuia sa fie pradata, intre mums copilot°,
mantuiti, pe nestiute a venit o clip& de ratacire, de dragoste.
A trebuit sa vina! Recunostinta. prietenia, se intovarasi.
, sera intr ascuns, cu cerintele trupului. ale varstei, cu visurile
din somn, si cu .visarile cu ochii deschisi
kpoi, cu teat° reniwArile, ce mai ,Jucea face ? cum AV1

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBTTr 19

mai fi putut impotrivi ? El o iubia de mutt. Ea ii sinitise pa

tima, stavilita sub politete $i bunavointa. Apoi de multeori, in'
bratele strainului, fusese a lui din tot sufletul, cu toata betia;
yoluptatii.
Parintii lui Vasile banuiau, o cercetaserd pe departe, dar,
nu se dadura pe fall. Socrii aveau in gazda vre-o patru Ger.
mani, care aduceau famei, se irnbatau, cantau ca la carom.
ma. murddriau casa, stricau, rupeau covoarele, asternuturile4
. mobile gazdei I Batranii se planseserd intr'un rand domnului!
Grunwald si acesta ii pusese indata la ordine, pe soldatii mo.
5ici iar in cele din Emma ii mutase si adusese in locul log
pe un batran ofiter, on) de omenie.
Gresala, iubirea vinovata, s'ar fi putut poate ascunde, uita
chiar, ierta. data nu se intampla sa vine nenorocirea. na-4
pasta! Julieta se imbolnavise. De tiros exantematic. Olga voise
mai intai s'o tina in cash, pe boinava, ca s'o ingrijiasca ea,
spital, pentrucd asa era porunca, $i Franz o aproha ; pentruca
spital, pentruca asa era porunca, sr Frantz o aproba; pentruca
Intelesese $i ea, muma. ca i s'ar putea rnolipsi si copiii eel.
lalti Si o banuiala groaznica i se incuibase in minte : ca a.
I

mantul adusese dela cazarma poate, paduchele molimei,

beiges.
Julieta murise ! Franz suferise ca si muma, plansese ca SL
ea. $i pentruca mai ales Julieta tesuse intre maica-sa $i ofi-/
. terul german urziala de simpatie, ce adusese dragostea siu
- pacatul, Olga vazuse in moartea copilei pedeapsa lui Dumne.
zeu. A se intelege, nu fats fusese pedepsita, ci maica-sa, care,
ii pastra amintirea, care pacatuise, care ghicise osanda Pro.
mei si suferia cumplite remuscari.
Olga fu prinsa de un tremur nervos, simti ca, ingheatk
Pisa camasuta la care cosea. impungand 1.ar, cu ochii pier
duti in revederea cernita si mustratoare a trecutulur.
Ar fi Post oaremai fericita. mai intremata in cuget,avu!
curajul sa se intrehe, data Vasile nu s'ar mai fi tutors, ar,
fi murit in razboi ? SA ra.inana vaduva, cu doi copii ? Se te.
mea ca.au s'o parasca parintii lui ? Nu! Ea null parasise
barbatul niciodatd. cu desavarsire I n astepta II doria. Se in.
treba ce'i va spare, de va fi ipta,:ibath; data va ckstaintii, sail!

www.dacoromanica.ro
 2) R.^
riitirLIOTECA. UNIvEnSULL't

ba, gresala ei. Ii trecuse prin minte sa tagaduiasca, se gan-

dice de-asemenea la o spovedanie limpede. trista,hotaritoare.
.Nadajcluise in iertare. Gresise poate si el pe-acolO1... Jocul im.
prejurarilor o aruncase in bratele strainului si i se intamplase
ca, alaturi de Franz dual, sa ofteze, sa izbucneasca in plans,
rilpusa de vinovatie, de pocainta, de mustrarea cugetului.
Inainte, baeti I Nu va lasati I auzi Olga deodata, din
camera de alaturi I
Era vocea lui barbatu-sau. Vasile visa. El nu contenise ,
sa se razboiasca cu Nemtii,_ cu care ea se culcase, femee spur-
cata Asta nu mai era glasul lui Franz, dulce, mieros. de
cuceritor de inimi ; era al sotului Inselat, al Romanului mega
din minti, cu linistea somnului pierduta.
In friguri. sdrobita. Olga deschise usa.
Unde sunt ? Intreba Boteanu, ridicard depe canapea -

capul, cautand in junu'i naucit.

F urturna
Cali au murit ? Ce este ? unde sunt ? mai Intreba Tm. -

bulzind cuvintele Boteanu. sculandu-se In picioare, cu fata

rava.sita, incordata. cu °chit holbati, cu privirea ratacita.
Esti acasa la tine!, raspunse Olga. La copiii tai 1 la ne
vasta!
Si femeia, uitand cu desavarsire tot ce'i perindase amin-
tirea si gandurile incalcite, plina de compatimire, isi lua in
brate sotul. it aseza pe canapea. ii puse mane ei rece pe frunte.
Te visa! la razboi. nu-i asa ? Doamne 1 Doamne I elite
Ruferinte! cat sbucium I N'am vorbit Inca nimic amandoi, nu
§tiu ce-ai indurat...
i n'ai putea sa-ti dai seams niciodata 1, murmurs Va..

site Sunt multe luny de zile de sand am Post scos din lupta,
oranduit la liniste. in dosul frontului. si, tot visez ca Indemn
soldatii, ca primejdia ne ameninta si ca nu se poate si ca nu
trebue sa dam inapoi I Au Post atatea iesiri din fires noastra,
alcatuita din intelegerea cuminte a renuntarii in fate perico-
lelor, a impacluirii. ca am rams deshinati. ca rupti in not in
sine! Mai L4614%1.111 ceva, putin, din ceeace gin lost oduneara.

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITE . 21 ,

altminteri am fi cu desavarsire altii, si suntem cei fauriti de

macel. de Incordarea peste puterile noastre, in pofida naturii
noastre I Cum sa to lamuresc ? Vad bine ca nu ma Intelegi I
lata. de pildd, stiu eu ? astazi as fi poate In stare sa sugrum
un om, la manie. .

Olga se Infiora. Se dadu inapoi. El zambi. .

Nu. dragd surase el, n'as omori un om ass., pentru un

lucru de filmic. Pentruca mi te-a luat pe tine, pentruca mi-a
nricinuit un rau imens, moartea unui copil...
Vasile o trase de amandoua manile. Voia s'o aseze rang/
el. s'o sarute.. 0 dorise atata, in cat uneori se inciudase impo-
triva ei I
Dar ti-au inghetat degetele sloi I, constata sotul. Ma-
. nusite, ce facurati de atatea saptamani I", isi aduse el aminte
de un vers a lui Eminescu. Pe tine ati desmierdat ? Cate la-
crami ati sters, de dorul si de grija celui plecat departe, la
razboi ? Tremuri toata, ai friguri I
Florea veni valvartej pe use, dar se opri ca tras de o
sfoara, In mijlocul odaii. Gasind nemerit prilejul, Olga se
scula depe genunchii sotului, turburata.
Vino 'ncoace I isi chemd parintele copilul.
Micutul nu se clinti. Sprancenele i se imbinard
Astuia cel putin puteai sa -i dai alt tats. cd. el habar Wa-
wa! Nu ma cunoaste de fell Ba chiar e parca pornit impo-
triva mea Mai Floreo. mai vino la tatacutu, cum imi ziceai
I I

tu. de muriam de ras I Ma faceai caine, hai, iar acum esti tu

tate!, ca stai gate sa ma latri I

Vasile 11 lua pe copil pe sus. dar Uncut, manios,venise

poate sa se planga de ceva incepu sa se sbuciume, sa dea din
picioare in bratele lui tats -sau, sa se strambe de rasvratire
darje si sa tipe.
Est', mai ram ca Nemtii I ziso fatal. Aia, cand pui mane: pe
ei, se fac camarad I"
Il lasa jos si copilul fugi.
Dar Julieta. tot nu s'a ardtat ?
N'am trimis dupa ea. N'am avut pe tine. De-acum se In*
nopteaza si Inca nu e siguranta pe ulite.
- Cum I au venit ai noari 1 souse in treacitt Vasile.

-
www.dacoromanica.ro
 . MI3LIOTF.CA UNTVFRSULtJT

Ii place sa stea la maica-ta... Nu to scalzi ? Paraschiva

Iti prcgateste baia.
0, ce lucru bun ! Dar mi-e tare dor de Julieta I Undo
ream vazut-o poate, mi se pare scum ca lipsa ei am sim.
jit -o mai mult..0 fetita." e mai dragastoasa. A mai crescut ?
Olga se Infiora. 0 vazu limpede inaintea ochilor pa
Julieta, ca in timpurile cand se alinta intre Franz si ea,
cand, inocenta si ignorant& le purta sarutarile. Da, era svelter
ca un crin, Julieta. Crescuse. Si apoi tifosul exantematic, za.
,cerea, aiurarea bietei micute, ducerea ei la spital si moartea
ei In sfarsit !
Muma revazu aevea si imagina Julietei pe patul de
moarte. cad era nelipsita din spital atunci, si i se nazari pa.
lids. stinsa, in sicriu...
Aplecata ca de o furtuna, ca frangandu-se, esi din odae,
rtmede, izgonita de hohotele de plans ce i se adunasera In
piept, in jacast-2 inimii si al constiintei.
Vasile pricepu ca i se ascunde ceva. Statu catva iMnieg
trit. Printre gandurile ce'I -napadira, neclare, printre presima
tirile de restriste, o intrebare cuminte ii veni pe buze. Oaro
nu m'am asteptat la Coate nenorocirile" ? .

$i Inca neclintit, Infipt in podele, isi raspunse: .,Mi so

narazise ca nimic nu s'a schimbat... din casa... Vazusem nu:
mai mobila.
Mitica se prelinse ca o umbra In camera. Nu cuteza sl
-- Tina drept inaintea lui taica-sau. Se uita la el pe sub gene,
cu barbia in piept.
Soune-mi to 1 Unde e Julieta? Ce face?
Tata... murmurs copilul, Ingliesuit In peretele de
tare se rezemase, Julieta.... si Metal incepu sa planga, a
merit... A murit de tifos.
Ah t cum ? tot ce-am avut mai scurnp! POdriaba'inea
Julieta mea I Ingerasul tatii I Ah I lad pentru ce-am stavilit
puhoiul german I Pentru ce-am zacut cu carnea sdrentuita I
N'am s'o mai vad 1 A murit t se %tile omul, nimicit de du-
rere, cu parul valvoi, calcand de colo solo prin odae. scos din'
Unde e mate ?
1- Plange.., mind copilul. molipsit si el de durerea mai.

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITE 21 -lb

ca-si, caci incepuse s'o uite pe Julieta: trecuse aproape un;

an dela peirea sore -si.
Plange. sarmana! A ingropat-o cu mainile ei t scutu.
'it din cap Boteanu. Eu am Ingropat bieti camarazi de oas.
to si ii bociam ! Ce va fi fost pe ea I N'a vrut sd'mi spung
ki:.ntru incenut de moartea Julietei L.. Ma amagia... Pared;
en nu presimtiarn nici o nenorocire. Dar asta, asta nu voiam
sa mi-o inchipui I Mi se parea cea mai cumplita I Julieta
mea ! Si de ce Oi"-a ma mintia ? Pared. n'avea sa-mi spung
intro zi ? Dar unde s'a Imbolnavit fetita ? Hai ? spune tu,
ca esti copil mare! Tu n'o mai telesti I Ai uitat-o t De ce
Warn mintea to ? Dar cum de s'a Imbolnavit? Ca sa effete
tifos exantematic. trebuia sa is un paduche dela cineva. Dela.
eine l'a luat. hai ? Mergeati pe strazi ? Va plimhati? Va du+
ceati la scoald ?
Stramtorat. bdiatul se gandi, isi aduse aminte :
Paraschiva spunea, grai copilul, ca poate l'a adus
Franz, paduchele...
Care Franz ? Uncle e Franz ? Cheam-o pe mate. t
Cheam-o! .

Mitica esi bucuros de sub ochii tatalui abia cunoscut,

tertaret, furios. In asteptare, Vasile facu lumina; casa avea
electricitate.
Olga trebui sa vina. Sovaind, palida, buirnlicita. ea se In+
tise inaintea sotului, ca unui judecator nemilos. Nu stia de
ce e chemata dar strabatuse Liana la ea glasul tunator al bar+
:

batului maniac, nenorocit.

-- Cine e Franz ? Intreba rastit Vasile.
Femeia se opri din mersu'i nehotarit. clatinandu-se.
It e ran, lesina iar I", se gandi sotul.
E un ofiter german... isi auzi votes inecata, femeia, si
tusi, ca sa si-o reface.
$i unde e ? nu se putu sta.pani sa intrebe Vasile, stran-
- gand pumnii. ca si cum ar fi intrehat de un regiment de u-
lani si i s'ar fi putut ra.spunde _cote, dupe magura aceea" !
Pima su i se raspunda, ii veni in minte. ca Franz lista a
trecut pe act. prin casa lui. ca comaaise Paraschiva de el.
Ca 'Attica plirea ca-I cuiteus-Le.

www.dacoromanica.ro
 74 .RIBLIOTRCA UNIVEIISULUI

Neamtul asta a lost pe-aici ?

Da! izbuti sa rostiasca limpede Olga si ii trecu price
gand alt raspuns, pe care nu si-1 dete decal siesi : A Post ar
mantul meu I" Si buzele i se miscara mute, ca sa se strange de
temere.
Si-a . venit In atingere cu voi, ofiterul prusac ?.,.
Femeia tacea. Vasile o vazu cat este de pierduta, dar se-
tea de-a sti, nevoia de razbunare. de potolirea unei nenoro
cite curiozitati, erau asa de puternice la el, ca nu mai avea
marinimia s'o crute pe faptura slabs din fata lui.
Dar raspunde, drags I voi sa-si indulciasca vocea et
nu izbuti, omul sbuciumat. Dece amutesti asa ? Vad ca. ti-e
rriu, ca esti obosita de slabs, dar inebunesc I nu ma pot in-.
frana, trebue Fa stiu... Uncle a stat aici:.. Franz.
Si el rosti cu scarba numele nerntesc, pe cand Olga ple-
ca grumajii, lovita pared cu un puma doboritor in ceafa.
In odaia to de lucru... suera femeia, cu capul si cu ga
tul intinse inainte, ca spre there.
Si sunteti sigure ca el a cdus un paduche evade,
matic ?...
Nu. Era ofiter, om curat...
Gum de s'a imbolnavit atunci Julieta, do i s'a tras
moartea ?
Copiii mergeau zilnic la scoala. Poate depe drum.
poate din class..,
Bag de seams ca to i1 aperi I
Olga se rasuci pe toe; pared inghiti un same, ce'i stg-
tuse in gat pans - atunci ; Isi trase gatul Intins, pieptul i se
Mill
Copiii intrara In odae si se asezara unul la dreapta si al-
tul la stanga ei, ocrotitori, partasi. Mitica se uita posomorit
la tats -sau, ridica din cand in cand ochii spre figura palida
a maica-si, ii lull o many intre ale lui, tinand-o cu iubire.
Cel mic, cu buza de jos rasfranta, gala de plans, se uita vraj-
mas la omul neplacut. .
Va sa zits, Franz a fat aici... zise Vasile, privind Is
troita familiei sale, cu gandurile imprastiate o clips de pr
yeli§tea din luta §4.

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITt. 25

Ce grad avea 7 Intreba omul, chip& o tacere de educe.

rea gandurilor.
Locotenent...
II Meuse capitan, mama, glitsui Mica, aducandu-st
cu drag aminte de ofiterul neamt.
Ca si pe mine! Intoemai I S'o fi Mut bine $i el, cq
tti no$tri 1, rosti batjocoritor $1 amar sotul.
Si iaras cu voce ridicata
Era tanar, va sit zits... domnul Franz!
Paraschiva infra pe use :
Poftiti, ca se raceste scaldatoarea, domnule I grhi shim
Franz era mai tanar decat mine, Paraschivo ? Intreba
strtnanul. Servitoarea se truth mull. Is mare climpana; o privi .
pe cucoana. se infricose, balabani capul pe umere.
Ce ? tuna Boteanu, vreai sa-ti spun& staptina-ta cum
era ? II stie mai bine ea ? Nu 1-ai vazut si to ?
Cum sa nu! incepu sa turue zorit, Paraschiva, soco4
tind ca-$i doseste gandurile ce'i strabatusera mintea $i ingri.
jorarea. L-am vazut de cand a venit. ca eu n'am lipsit un mi.
nut din casa dumneavoastra. Era ofiter. Om de omenie. Dace
nu era dumnealui, prat se alegea de casa asta Ce-am tremu
rat noi, cucoana $i toti copilmii Nemerisem in pod! Era sa
gatesc acolo, sa ne muthm bucathria.
-- Si el v'a fost mantuitor. Si cum era mantuitorul? Cain
cati ani avea ? Spune in cloud vorbe I
Ca dumneavpastra era!
Fireste, data era locotenent I
Ca dumneata, nu mai tanar I
Nu era mai tanar 1 ranji acru Vasile. Poate ca si se+
mane, cu mine!
Ce sa zit ? asta nu, ca era !Alan si cu ochii albastri.
- Ironia si desisul adanc al banuelii. In care Incepuse s3
ealce. ii slabisera furia putin. Olga. nemai putand sta In p1.
cioare, se a$eza pe canapea cu cei doi copii Inghemuiti In ea.
Vasile simti nevoia sa cugete adanc, la cele ce se petrecu.
sera, la cele ce se puteau banui. Se arunca cu pasi marl, tutu.
necat, din perete in perete, nemai ajungandu-i spatiul. Iota,
get erau doi din copiii lui $i el nu stiria s4-i inibrati§eze, Jlu

www.dacoromanica.ro
 76 RITILTOTECA TJNIVETISULUT

simtia nevoia sit ingenunche inaintea for si-a nevesti-si, ca

Inaintea unor icoane sfinte, precum socotise el, departe in
transee si'n singe pe patul de moarte, cand era !limit, ca-I va
piece. mota in ziva ce nu mai yenta, in ziva revederii cami
nului ! Ah ! sa se limstiasca I SA judece tihnit, pacific I Ii mu.
rise Ju beta I li pierise eel mai stump dintre odoare
Domnule t grai servitoarea, veniti de va scaldati I se
raceste bunatate de apd
Privind in juru'i, instreinat, cu inima stransii, Vasile se
tandi : .
. .

Pared n'as mai ayes ce cauta aici t Cel mai bun lucru e
sa ma I i n istesc, deocamdata..."
Am facut-o de mull bale, domnule. Veniti.
Fart sit tie Idmurit ce face. indemnat numai de nevoia
ale-a parasi odaia, in care era nevasta-sa copiii, odae in care
luasera true barmen grozave, Boteanu se indrepta catre bae.
Cand se intoarse dela scaldatoare, ii gasi culcati pe toti ai
sal. Olga isi dusese un divan in camera copiilor si se culcase
acolo. El lumina in odaia micutilor, ii vazu pe toti. Banui ca
Olga se preface numai ca doarme. 0 vazuse insa ca e subre.
'ea. ca e bolnava. Tusi, cu nadejclea ca ea va deschide ochti.
O :ga se parea ca doarme. Inchise lumina si trecu in alts in-
capere.
..E poate mai bine asa t Turburarea mi se aseaza pane
maine $i voi fi mai liMpede la cap". Baia 11 muiase °leach. ii
mai potolise.
.
Aceeasi nedesmerire
r Olga se prefacuse inadevar ca doarme. Nici nu'i era somn,
da un teas cand altadata se aseza masa pentru tins. Trecuse
Ins& prin emotii, care ii sleisera puterile. Avea nevoe de odili-
na, de o zacere totals, ca mai Intai sa se intremeze si-apoi sa
c ugete.
. lnvederat ca barbatu-situ era pe urmele adevarului. 0 invi.
Pulse ca is apararea Germanului. Fusese ironic, in pofida ei.
Din Coate cuvintele duioase, ce se pot spune unei femei iu-
bite,. sotiei, dual o lungs despartire, el nu rostise nici unul.
Dar 41 ea, cult) it primise 2 Le*Mase vazaticlu I. ca in fate unul

www.dacoromanica.ro
 r vm-rt SDROBITE tt
I

.
strigoi, a unet aratari Ingrozitoare. Cum putea fi socotit lest .
nul acela ? Nu-I cunoscuse ? Dar login& vre-o femee, decide,
on vede un barbel, necunoscut ? Gaud it vazuse, intaia data,
pa Franz, dece nu le$inase?
Olga se frilmantd multa vreme, pima sa atipiasca. In ta.,
; cerea, ce inghitise casa, rasuna eel mai mic sgomot. Copiii
I
dormiau. Itespirarea for usoara, link era de somn fara vise. le-
I licit, - ei $i uitasera supd.rarea impartasita.
! Sotia isi auzi la o vreme barbatul, dandu-se jos din pat, --I .

dupa ce'i urmarise cu auzul svarcolelile. Nici el nu putea inch'.

de ochii r $i Olga intelese ca el a Ultra sufragerie. Ce eau.
to acolo?
Femeia pricepu, dupa ce se inspaimitntase $i asteptase 104
frigurata, ca $i cum Vasile putea sa inebuniasca, sti"ia un cud
yit *i s'o ucida. Auzi, prinse un sunet pacinic de tacamuri. de
pahar : Vasile cila. Vechea foame a celui ce fusese in razboi,
, a hamesitului, II invinsese, $i omul se supusese, lasdridu-$i'
de-oparte gandurile negre $i vijelioase.
;: Paraschiva voice, la o vreme, sa intinda masa cunisecade
stapanului, dar omul, suparat peste masura, o respinseSe,
nu mai avea ochi s'o vada nici pe ea.
r. Olga nu se insela. Lihnit. infometat si de bite, omul sea
toci prin bufet $i se °spat& cu tot ce gasi bun de mancare.
Descoperise si o sticla de yin negru, de trei sferturi de lam,
o destupase $i. pahar dupa pahar, bause toata licharea puler.
:
pica *I ametitoare.
Incet incet, necazurile se departasera de el, vedenii tot
mai *terse $i mai familiare. 0 ceata placuta, diafana, im
paengeni mintea trudita. Intreaga faptura se destinse intro
multumire, ce nazuia la satiu deplin...
Cu recunostinta, privi Boteanu butelia de yin $i cu un
surds de mica de rau vazu, ridicand-o in lumina be,
cului electric, ca era goals. Acum, la olalta cu dorinta tru-
pease& ce mijia. nelamurita Inca, In omul hranit copios, in.
vigorat de o bautura generOasa, ganduri bune rdsdriau, In.
acetate. ,

i. Asia era casa 1141 Casa de zestre I Ce bidets *anti-ken* 10

www.dacoromanica.ro
 e/ rant IOTECA PNIVERSULtit

Bucuresti doriti state, Ce mash bunt se putea Infiripa, pe

nepregatite. noantea. la edminul tau I . .

Se simti plin de viata. omul. Vinul it daruise siesi. Ce'f

mai lipsia ? Si Olga dormia. sau se prefacea ca doarme I Hai.
da de I pared el venise acasd. la nevasta, ca sit doarma singur I
Infra. in camera de culcare si, uitandu-se lung la cele doug
raturi alaturate, zambi si cladu din cap. In iatacul luminat, se
vazu in oglinda De rand nu se mai vazuse el, in halat de
noante. curat. elegant, ca acuma I Dar data Olga doarme? S'o
trezi asch. ? . .

Desehise usa. nand nu-5i rdspunsese. film lumina In

mera copiilor. Tsi vdzu nevasta cu pleoapele inchise, foarte
panda. ca moarta. Toate gandurile lui usuratice se risipird.
Grabnic, inchise lumina. se trase in iatac.
- Olga nu pardsi patul nici a dorm zi. Paraschiva veni in
'odaia copiilor, ca sa is porunci dela sta.plur-sa, pentru gos,
podllrie.
Barbatul isi bile eafeaua cu lapte in sufragerie, singur,
inbufnat. Cum it privia Paraschiva. stanienita si (plus tercel
tutor, it supdra. Coniii fusesera trimisi de mama for sa-i des
buns dimineata. Mitiea venise, murmurase ceva asemanatog
si pierise, mai bucuros sa stea la bucatarie dealt cu tata-sau.
Plorea nu voice in ruptul eapultii si se ',cruise pe plans. Casa
parea inghetatd. protivnica. Amintirea placutului ospat noapo
tea, negasind tovarasie in prezent, sburase. .

Lui Boteanu ii veni sa dea buzna in odaia, care, fiind tt

copiilor. i se pdruse poste nevesti-si ea e mai apdrata. Se te.
area asa dar, femeia, de invinuiri ? Le presupunea cu putin4
? Ar fi avut noima invinovatirile ? Dar poate ca se insela
el I Poate ca nu aveau nici un rost! lar el, abia picat depe
drum, salbatic, de necunoscut, incepuse sit brume, sa ironid
ceze I Eri ridicase glasul, se rastiSe I Ah. da. isi pierduse, jug
decata rece, afland ca i se prapa.dise fetita. Julieta I ;
-.. ca fusese gazduit un ofiter german, tank., poate frump%
..oni curet" Cum zisese Olga, a cui era vina I A ei ? 11 ceruse
ea ? Umblase femeia pe la faimoasele comandaturi germane
ca sit* tears ?... Ce prostie I Neroada presupunere I Nu era vis
ilt.n Lila I Nu era viuevata, cd locuise ofilerul gcrivan acolo,

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBI'TF 79

Franz. dar... mai pe urma, vesnic sub acelas acoperis, in lipsa

barbatului. fentee,tariara,frunioasa, la care putea sa ram-
MaSea un colonel char... S'i dracul si arnorul nu fac biserici !
.Jar Bleep sa ma clunuesc de-a surda ? se intreba, ma,
sine, Boteanu. Ar fi mai cuminte sa dau oclin cu ma-
pi sine,
ma. tot mi-e dor de ea si de tata. si sa apuc ceva dela ei. Vor fi
venit din cand in card pe Poate au simtit ceva. in tot,
cazul tot trebuia sa-1 vad astazi. dorul de ei ma muncise :
Dar, s'o mai vad odata pe Olga. Parea cu adevarat boinava,
osta-noapte. Era foarte panda t
Ciocani la use, ultra.
Olgo buns dimineata I Ce faci to ? Ti-e mai bine ?
Isi indulcise yucca, pe cat putuse. Ferneta svacinse in as4
- ternut. Cu neincredere, cu o sorbitoare tacere pe toata fata el;
pepasatoare parca, asculta, ruins ga vorbele blajine.
Te-ai suparat pentru Franz! Merita macar ? incerai
el sa glumiasca.
Sunt foarte slabita.
Odilineste-Le. Trimite dung medic. Near mai trebui o
servitoare. Totdeauna ani: avut doua. Eu ma due pang la pa.
stun mei. Sunt sanatosi, nu-i asa ? Te-ai vazut cu ei ?
. Da. Du-le si din parka !ilea salutari.
Pe drum, gandindu-se la boala si la slabiciunea nevesti-si,..
Vasile ajunse deodata sa' se 'intrebe :
Din pricina mea 1-asa de prapadita ? Eu n'am plecat do
aci alaltaeri I Daca acum doi am era in halul asta, muria pans
scum : De... a venit apoi moartea Julletei ! Ce disperare va fi
- Post pe biata Olga ! Dar si cle-atunci e un an L.. ceilalti dot
coon, si Mitica are unsprezece ani [Lam ! au uitat -o pe
Aeratsa. ca si cum maica-sa nu le-o mai punter.). 0'
- Omul chinuit de ganduri zori pasul. Era aproape de cam;
In care vietuiau parintii lui, doi unchesi.

Dominica si Dumitru Boteanu

.

itru Boteanu' se insurase trecut de patruzeci de aril.,

en o divortata, mat Watt dealt el cu cinci ani. Avusera urt
CA)pd,, wail bulgur, pe Vasile. Patna sa-1 vade mare, it 'maser&

www.dacoromanica.ro
 3n 41131.10TECA UNIVEBSULUT °

nedeslipit de ei, it ferisera de cunoasterea lurnii. de prietenii

stricdtoare. Nici o profesiune nu li se prea bun& pentru flat
calasul for si nu be insufla incredere.
Sa se faca medic : se poate molipsi de-o boala, se poate
sgaria, tend tae la vre-o operatie, vede toate blesternatide si
uraciunile. Sa fie avocet, isi face prea multi du$mani, din toti
pe cari izbuteste sit -i infunde, 11 Western& orfanii si vaduvele;
nu e pisicher si nu se cuvine sä fie; isi bate prea mult capul
cu procesele ; intra in politica si-I roade setea de mdriri. Far.
macist e prea putin I si-i da vreunuia otrava. in loc de sere
email'', I Sa se faca ofiter, vesnic are o sumedenie de mai mart,
care sa-i porunciascd si sa-I umiliasca. Magistrat, ar fi jin-
duit la castigurile marl ale avocatilor ! Ca profesor 51-ar strica
sanatatea cu bezmeticii de copii. in duhul ran al clasei,,p2 o
leafy de nimic I Inginer : da ! dar era munca peste outer, la
!k-coala de poduri $1 sosele, concursuri peste concursuri. pen-
truce la urma sa alba' nevoe de protectie, ca sa capete la Stat
o slujbd mai inalta.
Vasile desemna frumos $i, singur el ceru parintilor, sit so
, Inca architect. Profesie curate; libera, fart primejduirea sa.
natatii, nemijlocit folositoare si semenului si orasului.: . .

Parintii se inVoira : Bucurestii n'aveau sa remand cum

.erau ; aveau sa se ridice case marl, ministere, palate. Aveau
- 7 sa, poet& spune, trecand prin mijlocul Capitalei uite, cladi.
: rea asta mareata. Vasile a ,facut-o !". ,

La douazeci si patru de ani, indragostit de Olga, archi

. tectul se insure, cu invoirea,$i binecuvantarea parintilor.
, Cu asezarea la case nevestisi, a biliatului tor, Botenii se
lini$tira mai mult..Cu trecere de vreme, cu natranetea. se de.
prinsesera sa-I iubiasca de departe $i sa se stranga until in
altul, ei, mosnegii ; sa fact( o singura faptura, cu o singura i.
Alma $i pentru bucurie ut pentru necazuri.
Din casuta lor, cu numai atatea camere cate be trebuiau. cu
gradinittt, pe strada Linistii, tot mai rar o pormau cu bira
sa-si vada nepotii. feciorut si nora. Veniau acestia. dar nu Kea,
. des: Rasturnau case, cei doi copilasi. apoi trei ; ca mote fog-
terrieri alergau de zanatici, stricau rasadurile oranduitei grit
dilute, se catarau In cares, in mar, in cats, rupeau craci, vu

www.dacoromanica.ro
 . -

.
Visit SDROBITE SI

duviau trandafirii de flori, iar larma lor, cand rabufma in

cask, invederat ca detuna in auzul batranilor, d2prinsi cu ta-
cerea monastireasca.
Vasile $i Olga simtiau ca supara cu laiota for de plodurt
si nu mai calcau in sihastria mosnegilor, cateva luni. Un-
chesii n'aveau nevoe de ei, ca sa fie fericiti. Mai mutt (limbo-
triva I Isi oranduisera totul a$a, ca sit n'aiba sdruncin, larma
$1 grije.
Avusesera case, de Inchiriat : le Vandusera. Acum, Matt
cupoane, aveau zece mii de lei venit pe an ! Adevarat bel$ug t
Bogatie ! Tineau in serviciul for o pereche de oameni. barba.
tul pentru gradina $i pentru treburile grele ale easel. taint $i
carat de lemne, unele alergaturi in Oath, pentru bu,
catarie $i dereticat.
Cu opt sute de lei pe tuna., traiau impaate$te cei do
batrani singuratici $i iubindu-se until pe altul cu incredere $i
respect.
Din strada Cometei in strada Linistii, tocmai pela sfantul
F Stefan, e cale multa de batut. Vasile se apri locului. in NW-
- Urea unei trasuri. lnaintea $t inapoia sa, nici una I Porni tar,
cu pas larg.
Ce revarsati, ce labartati sunt Bucurestii mei iubiti, cu a
tatea case marunte I Iti vine sit iei o furca, si sa pui. patru*
cinci, una peste alta! "gandi architectur. St e pretutindeni
asa in mijlocul Capitalei ca si la periferie. Warn avut meld
°data. un primer destoinic I"
ISi aduse aminte de Julieta, de Franz. El yenta acum tai
;parinti, ca sa-i vada $i sa-i intrebe, sa cerceteze... Ce-i pules:
- snune maica-sa ? Trecuse si ea prin amaractuni $1 furtunt
crancene. de demult, pe chnd Inca nu era doamna Boteanu.
Se divortase. Numai clivortului acela ii datora el viata.
Si o vilzu aevea pe batrana-i mama: foarte mica, cu pad
rul alb, un maldar de flori de eire$. cu fata'ca de papuse. ti
totul o contesa din epoca Pd Ludovic at XVlea. 0 elan alb.+
turi de omul ei. de tatal lui. vemndu-i !Ana. Ia subtioart.. ceI
mutt. Mosneagul era urias, proportionat tot. albit si el, numai
cu qprancenele Otranto.
Pe hinga §tatuta iut Peke Protopopescu, o trasura as

www.dacoromanica.ro
 32 111BLIOTECA T.INIVERSUI UT

tepta,musterii. Vasile s'ar ft urcat, dar era asa de hodorogitil

birja aceea, asa de murdara, ca omul obosit pregeta. ,,Toate
moiirnele sunt incuibate in hodoroaga asta! Rezultatele raz-
boiului sunt nesfarsit de felurite! Dar o sa ne refacem mai
curand decal orcare altil tart depe glob. Cu bogatiile noastre,
avem minerale de tot neamul, avem paduri, balti cu peste,
ape navigabile si de folosit ca putere motrice. Marea Neagra
ne a ramas, repede ne vom reface! Ce belsug va fi I Ce eftin
si usor vom tra. ! Si unitatea national& ne asigurd o pace
vesnica inlauntrul tarn, data se dau mosiile taranilor, cum
`P\ a fagaduit Regale! Votul universal va educe singe nou in
trupul schilavit de putregaiul fanariot !...
Aproptindu-se de casa parintilor, isi aduse aminte, ed.
altul fusese cuibul in care copilarise el si ca dupa insuratoa-
rea lui, fusese cumparath locuinta de-acurn. Vechi suvernruri
s?, topira, dainuind nuniai imaginile parintilor si inchipuirea
chum, ce ayes sa vine numaidecat, cu revederea lor.
Casa era °eolith. toata de grading. Toamna scuturase frun'
.

z,Ae po.tillor. Numai gutuiul, ce nu-si leapada foaia uscatd

decat prundvara, cand ii create alta, dainuia verde si cc aran a
yeche.
Intrand pe portitd, Vasile vazu pe grddinar in kiosc. Se
gandi ca ar fi intelept sa afle de mai nainte dada sunt sana-
tosi mosnegii lut, st era curios sa vada data. '1 va cunoaste
shwa, fare. greutate.
Stoico. to esti ? intreba el, zambind, pe cand suia sed-
vita kiosculut.
Eu... 0! dumneata esti, cucoane Vasilicd ? Aproape sa
nu to cunosc !
Ba m'ai cunoscut foarte lesne ! se bucurd Boteanu, pea-
ducandu-si de asta data aminte ca nevasta-sa lesinase... Mama
si tata ce lac ? sunt sanatosi ? Te iritreb, vreau sa stiu ca sa
, pu ma mir inaintea lor, ca sunt mai schimbati I...
Si tinand oche catre casa unchiasilor. la doi pasi departe,
si'i opri la o fereastra : ii zarise pe amfindoi !
In picloare, in dreptul ferestret, batranii stateau de vorhd,
foarte insufletiti. in lumina putina a zilei aceleia impanzite
. de soil tonntaitei. Ll un gigant ; ea, o papule. .

www.dacoromanica.ro
 VIET, SDROBITE
Sec
Radeau cu hohote amanuot, el aplecandu-se cu capul, cu
bustul tot spro nevasta-sa; ea dandu-se pe spate, cu capul tits
±urnat, pe semne ca sa -I vadil mai bine pe barbatu-sau.
\, De ce radeau oare ? Ce'i inveselia atata ?
' Radeau bine, sanatos ca nista chiahuri ce erau, dar si ca
tiste oameni In !data mintea. Oameni earl au gasit o adeva..
rata pricina de veselie 1
Vasile se uitd cu incordare, Induiosat. Batranii faceau ceva;
isi masurau palmele : cat era de mica palma ei pe langa a lui.
Deosebirea li se parea strajnica si plina de haz, ca nimic alt-
ceva pe lume I tiriasul se frangea dela mijloc fluturfind in
aer mama cea sloboda, imitand cu ea,parca hohotele ce-i do-
coteau In piept, iar batranica sta sa cads pe spate, chihotind ;
,,a$a ceva era nemaipomenit l"
Stoica nu'si ingaduia sa is seama la ce urmareste fecio-
rul stapanilor sai. Aseza, chircit. nista ghiveciuri goals de
Pori in kioscul parasit de-acuma cu statornicirea toamnei.
Fiul se gandi, ca va strica veselia parintilor, cu ivirea
lui printre ei. Era aci o pace. o dragoste, care nu fuSesera tur-
buratti nici de cel mai slab ecou al razhoitilui. al urilor natio.
rial3 El, Intorsill din transee, ranitul, aducea cu sine imagina
macelului, idcia mortii. Dar nu -1 asteptau ? Nu-1 iubiau ?
Fireste. dach numai el i-ar fi iubit pe ei, ar fi Post dator A.
piece, sa nu li se arate. Erau veseli mosnegii. pentruca stiau
ca fiul for traeste, ca va veni de pe o zi pe alta : le serisese t
Batranii trecura lesne dela jocul si veselia lor, la imbra.
tisarea fiului, la duiosia si lacramile bucuriei cal \rad. Depe
:use, it cunoscusera. .
it*
Ai mai slabit putin, dar esti mai barbat acum, zise
muma. Esti mai lat in spete, mai voinic.
-- Esti mai negru pela ochi si parch mai alb pela barbie,
adaogh. later
Am venit acasa cu barbs, do nu m'a cunoscut nevasta
of copiii I surase Vasile. Olga a lesinat I
*:' Nu mai spune t facu mo$iaagul. $i i-a trecut degraba
Dar de biata Julieta ce-ai zis ? isi aduse aminte.batrana.
Ce durere pe not I Era sit ne prapadim I
---.141 Woman' ea se prilpide*te ma -La L
I. -3 -1'
www.dacoromanica.ro
 34 , , 131 ItITIOTECA UMW:118MM .

Vasile simti usturimea lacamilor in oehi, si maic..6-8a if

taica-sau tacurti st el cu ochii uzi.
E vinovat cineva. mama, de peirea fetitei?
Cine sa fie ? gra.' de astadata batranul.
Olga era ca nebuna de durere L.. 0 nriangbiam. if spite
beam, zadarnic I Muria lumea pe un canal l Forfotiau paduA
chii I Se stropiau trutoarele. Cred di de asta era porunca sa ie
strepim, Mitica, ridica babuta ochii spre barbatu-sa, din fo
toliul In care se ufundase.
Eu banuesc, mama, ca ofiterul care a stat in casa mea;
un Franz oarecare, sau vistavoiul lui, a adus ,pe haina un
paduche de exantematic.
Domnul Franz Grunwald, II Intrerupse muma, era Un
nobil drags I Ce vorbesti tu'? Dar stii tu curt) plangea Neam4
tul Ala dupa fetita ta? Para ar fi fost a lui I Domnule Franz,
)-am spus eu, la un moment, dar dumneata uiti ca esti ina4
uric"! Ne-a facut si flora un serviciu nepretuit I Se incuibael
sera la not patru Nemti betivi, murdari, si stricati Inctii
pueste-ti, aduceau femei Si domnul Franz Grunwald
matrasit frumos si ne-a adus un out de treaba, om aproape de
varsta noastra n sa primim dela el, din Germania, inai tarn
ziu, carti postale ilustrate...
Sedeau tot, in scaune, asa ca sit se priviasca. Vasile Vista
ilepe locu'i, enervat, strangand pumnii.
Si Neamtul Asta asa de frumusel, Franz I...
A I era tare frumos Prusacul, si distins I. Intrerupse
mums.
Ma linistesti, cu vorba asta. mormai Vasile si, indatt,
cu glas tare si tremurat de furie : Un ofiter Lamar si frumos,
a stat singur sub acelas acoperis cu nevasta-mea, femee ta
nara, frumoasa *i dumneaei, coctieta I... Si nu s'a intamplat
nimic ? Vreule de dot ani I Doi ani aproape I
la te uita I is te uita la el, Mitica I Linisteste-te, bade I
Asa crezi tu cA cunt femeile ? Toate femeile ? Asta grije o ad
G veati voi in Moldova ? Se vede treaba ca voi pe acolo ainblati
dupa nevestele °amender, ca lupul dupa vanat I Saraca Olga I
Tu uiti. drags, uiti ea avea trei copilasi de ingrijit si de aria
rat, ca Julieta i s a irraalliViVAL si ca se putea sa se prapadiasa

www.dacoromanica.ro
0_VTETT SDROB1TE
. . .
115

el ea, °data. cu fetita. deSUParare ? Si nu se gasiau de-ale

rmincarii, pentrica tot ai nostri le ascundeau, ca sa ni le van.
da pe sub mane., Cu preturi smintite, si ca Franz, ca un ca.
valer si ca un om de juin% ce era, aproviziona case. Ar (rebut
sa-i multumesti Neamtului I Parch ti-ar fi fost frate
Te pomenesti ca-I iubiai ea pe copilul dumitalet Wulf
Nasile. M'o fi inlocuit si la parinti si la nevasta.
Batranul Meuse tot timpul. Muma tacu si ea, dar ridica
bratele in aer, asa, ca si cum spunea, ca nu poate suferi sli -t
audit vorbind pe un gelos, care nu avea nici un temci In ba.
puelile sale.
Mosnegii sit Intelesesera. Intre ei, ca s'o apere pe Olga, si.
guri fiind Ca ea, a Pacatuit cu Franz, dar ca nu putea face alt.
fel Si ca nora lor va fi, dupa Intoarcerea fiului for femee cin.
stita. ca si mai inainte. Ei tineau sit nu se divorteze, sa nu rile,
maul copiii fare obladuirea parintilor, a amandorora.
Totus, batranul 'Boteanu nu gasia cuvinte, acum tend at;
Tel si ca nora for va fi, dung intoarcerea fiului lor, femee cin.
cap uneori, uitandu-se la nevasta-sa cu admiratie. dar si cir
oarecare nedumerire si temere : Oare pe el. nu-I va fi amag-tt
vreodata ea. care nu avusese de poala ei actitat decat un Sino
gur copil ? Sigur cA" Dar era desteapta... si ca bine se price.
pea sit dosiafrit pacatele sava,rsite in pofida feciorului for
Picioare, mani, ochi, vad ca nu le-ai pierdut In ra.z.
boi, puiul mamei si Dumnezeu sa te pastreze teafar I Dar vad
ca te-ai intors gelos din razboi. Ai pierdut mult, asa sa stii I
Ai picioare, dar hati drumuri gresite ; ai mini, dar ca sit
strangi din pumni, de fume turbata ; ai ochi, dar nu mai vezil
cu ei cumsecade. Vezi numai ce ti se nazare I se aprinse ha.
tranica, vazand ca barbatu-sau n'o ajuta, si simtind ca o pa..
raseste, Ca trece de partea prepuelnicului.
. Ea se ridica. Isi opri feciorul din umbletu-i shuciurnat
prin cast. Intinse bratele sure el, it Imbrat,Se, it sartitit
Sit nu te wad asa, puiul mama I Ca eu m'ain despArtit
de primul meu barbat, numai neutron& era zuhar, si ferric°
mai °instil& decat mine. n'a fost alta pe tome! Du-te acasa $1
impact -tr nevasta. daca ai surarato. Ce suferinte pe en '
.Vasile isi luase palaria, ramasese Imbracat in piirlieS111.

C www.dacoromanica.ro
 35 BIBLIOTECA" UNTVERSULUI

Mai veniti pe la nui I g mama, $tergandult octiii de

lacrami. Sunteti suparati unul cu altul 7
0 sa am eu allele de furca acum... Am venit cu ceva
bani, dar nu prea multi. Pang. la primavara, and se !mane
campania de lucru... -
Se shrutarti, se despartira. ;.. ,
1 Fliimanzii
Copiii se obisnuisera cu tatal for ; phrintii se Imph.caserk
fara sa fi stat de vorba, fara sa fi sdrobit si inlaturat printro
cearta, pricina care-i desbinase.
Vasile plecase dela parintii lui tot nedumerit, dar mat
vindecat. Apoi nu se mai duse pe la ei un Limp Indelungat,
parch anume. ca sa nu mai deschida rana.
Cautase sa se vindece. isi amutise banuiala si curiosity
tea, prin rationamente inalte, prin durerea pierdnii Julieteir
prin nevoia de camin si de ai tai, a soldatului care a donna
pe Want, a inghetat, a suferit foamea, a cunoscut pitmans
zenia $1 micimea ganganiei omenesti si adorit cu desnadejde
tot ce fusese mbi inainte I...
Nu uitase -$i nu iertase, dar avea el insusi nevoe sh uite
amintiri cumplite, macelul, privelistea groaznica si mizeria
fantastica, propria lui faptura ajunsa hada, Eji poate ca avea
nevoe si sa ierte I Sa ierte slabiciunea lui de om inaintea pris
niejdiilor. care-i amenintasera otreapa de vista. razvratirile
neputincioase ce-1 prididisera, impotriva lui Dumnezeu, a pas
triei, nemilostivi, cruzi. si el si ea I
Rasplata suferintelor lui; vreme de doi apf, venise I Cei
aproape un milion de morti platisera cu luta for panifintus
rile, din care avea de-acum sa se alcattnasch patria. Minus
nea, visul intregirii neamului se implinise I, Intelegerea mai
Wei savarsiri nici nu putea sa incapa. cu toatti lumina $1 bus
curia .ei, in minte $i in suflet. Dar ea nu ingaduia, deocams
data. framantari in.hrunte, tale pentru nimicuri.
Vasile Boteanu se trezia la castimputi, din paenjenisul ,e
grijilor sale, planurilor de Viitor, ca un orb cu vederea do-
banditti pe neasteptate Ardealul, Banda Bucovina. Basti-
rabia, nu mai aunt Instrainate I Suntem o tarn mare, cu tot
. ,

www.dacoromanica.ro
 TETI SDROBITE 3)

manna ul eceleasi granite! Nu va mai fi deapururi pricing

de razboi I Vom avea o arta, o culture proprie I Dintr'o mania
de oameni, dintr'o jumatate de tarn, cum erau sa se eases
plasmuitorii, geniile ? Alta vista va Incepe. alts Romanic !"
In serile de iarna, Vasile statea adesea de vorba cu Olga,
despite marile prefaceri viitoare, in politica, In moravurile so-1
cietatii, sub Inraurirea destoinicilor si curatilor la suflet Ar-'
deleni, a impartirii mosiilor la tarani si a votului universal.
Asteptau sa vina vara. ca sa treats desfiintatul hotar si sl
vadd. Clujul, departatul Arad, Timisoara, orase de care auzi-
sera ca sunt mai marl si mai Moose decat Sibiul si Brasovul,
pe cari le cunosteau amandoi. Copiii for aveau sa creased' In
tare aceasta intinsa si unitary si aveau sa se deprinda cu ora-
sele straine (pang. eri, ca cu Ploestii sau lasii.
Ocupatia germane cdrase In Germania cerealele, vitele de 1

munca si de taiat, storsese tare de tot ce proclusese, papa' la

secatuire. Lipsiau acum si toate cele ce se aduceau din alto
tari : stile de apa si de uscat Inca, nu se legau, Intre taro si
tars. Nemtii dusesera acasa la ei masinile fabricilor, motoa-
rele. unele tipografii, uneltele marunte..asa ca mutt& lume new
volase nu avea de lucru, iar cei bogati Isi mancau banii, ca.,
pitalurile rodnice.
Multa lume se Intorsese pela vetre: taranii, asteptand
primdvara, dar fart sa alba ce pune In pamant, nu aveau
porumb si oarze, nici destul pentru samanta ; meseriasi",
hoinarind fall de lucru. Multe mestesuguri ramasesera fard
noima, ne mai fiind trenuri, decal foarte putine: Stomacul in-
sa isi cerea nemijlocit tainul.
,
Oastea nu fusese trimeasa toata acasa. Se mai putea
tampla ceva. Mai ales In.Rusia. erau framantdri, rasturnari .si
Inaltari nelinistitoare. Nouile noastre hotare trebuiau tinute
cu pusca la ochi. Nu se putea sti tot ce se urzia si uneltia in
lume si in tart, si de aceea Inca nu se ridicase cenzura.
Traiul se scumpia, a.s ca omul avea grijile sale. !recital,
tul ideal national mangle mintea, incalzia sufletul, dar sto-
mach' nu putea rabda, si grave, tot mai multe, mai Inverw,
nate, se iscau, se sfarsiau, et, Ea izbuctnasca, carts, ca nice*.
Lila orost stinse.

www.dacoromanica.ro
 3R MBLIOTECN UNIVERSULUT
4

Mosierii. stiind ca li se vor lua pamanturde, nu le mai

semitnau, si nici nu aveau cu tine si cu ce. Taranii incepu.
sera sa se sirntd ei stapani. nu mai veniau la coma sa se in-
,volasca, vindeau gaina din batatura, vitelul dela tata vacii si
.asleptau.
Taranii nadajduiau la mosii, dar Inch nu le aveau si se
temeau ert vor fi amagiti. Si-apoi, la Imprtrtea la, nu stia nici
Wool dintre ei, data nu se va da tuturor celorlalti, iar lui ba t
Toga oranduiala Romaniei, asezate pe temeiurile productiet
agricole, se stricase. Marele fluviu de bani. de afaceri, de via,
id. al recoltelor, secase si'i Linea locul numai o iluzie de no.;
pot cats se vindeau de zece on aceleasi si aceleasi lucruri, fie
de brand. fie de imbractiminte sau numai de lux.
Marfa trecea prin zeci- de mini, pana sa ejungd la cei
care o consume. lasand in fiecare many castig. Ca In toate
vremurile si mai ales ca In cele turburi, avocatii Isi Meat):
meseria, din nechibzuiala, din sozotelile tuturora, din vrajba
si necazurile semenilor.
Totes, de cum Inflori primavara toate plaiurile tarii, Bud
curesteni; fur prinsi de vechiul lor dor de clued'. Noii Meta.,
rite, din negot, din furtisaguri. din inselaciune, voiau sa pe.
treats.. sa se bucure de starea tor, sit se Walesa.. sa tad do.,
vadeinsemnatatii averii lor. Vechii bogatasi, mai scazuti lit
eniturile lor, tineau sa nu coboare de uncle se stiau cocotati,
voiau sa uite amarticiunea coborasului, aveau 'nevoe de ape
minerals. de curele deprinse odinioara.
Boteanu nazuia si el la plecare, Cu inima Sided/. Banii f
se Imputinasera. Crezuse ca va avea de lucru. ca va turna un
plan de casa, va incase si va avea un an intreg din ce trai.
Surprinse si la el dorinta de-a face un lucru de mantuiala, re-
pede, $i a sta apoi, a se amesteca prin lume, fard tint& fart
ideal.
Cumnatu-sau, Haralambie Langavu, staruia de el sa fact
Impreuna o afacere. Sa hoinariasca amandoi in Basarabia, sa
r.aimpere covoare, obiecte de arta, si chiar marital de rand.
Haralambie staruia pentruca voia sa alba un tovards tine
Wit Aveau sa scotociasca toate colturile oraselor si satelor
11i.111 din 1ia6arabia, sa Compere fiecare, sa adune la ()Lana
-

www.dacoromanica.ro
 VIETT sprtortrrp. 39 41
, n,
.

. gi7apoi sit vanda to Bucuresti tot ce adunau acolo. Fara tova,

.

rate, era greu. Avusese unul In Bucovina si fusese Inse lat, In

cat nu castigase cleat vr'o cincisprezece mii de lei.
Vasile pregeta. El era architect, era artist I ,,Cu atat mat
.
bine, ai gust mai multi Dacti n'ai bani, to imprumut eu I", ra-0
Idea cumnatu-sau.
In cele din urma, Vasile Boteanu Intelese, ca nu era altI
.Scapare, din lipsa ce Incepuse sa-I -Inco Rinse/. Isi lash acasa
familia, ca si Haralambie, si plecara. Clujul, Timisoara, °rase
ce planuise sit le cerceteze cu Olga, avea sa le vada mai
tdrziu.
.Bags de seams de nu te entuziasma t II sfatui Langavu,
,pe, drum. Dacit vezi aye de gust, nu te gandi la cat pretueste,
ci la nevoia celui ce vrea sit vanda t El are nevoe de o paine,
e flamand, nu de covor sau sfesnic artistic I Da-i painea; it
wants' zilele; covorul nu i le-ar mantui, stand In perete I"
Peste o tuna, se Intoarsera acasa. cu lozi, cu geamantane,
cu un camion dupe trasura lor. Haralambie nu stase numat
in Basarabia. it lasase vr'o patru zile singur pe Vasile, trecuse
Nistrul, In carclasie cu o sleahta de Ovrei, de Polonezi, de
'flusniaci si do Romani.
Negustorii cei nor adusesera cu dansii scoarte, odajdii preo-
testi, hroderii, niste vesminte, japoneze para., obiecte ciudate
lucrate cu maestrie, si orez, sunci, sapunuri, fel de fel de
lucruri
Mituisera primar, subprefecti, graniceri Romani si Ucra-
final si, ca sa poata calatori cu tot bagajul tor. pe toti func-
:tionarii tailor ferate, Incepand cu cei din gars de unde pleca*
opera cu marfa spre Capitals.
. Vasile se rdsvratise de cateva eri Impotriva iscusintei si a
Inemilostivirii.tovarasului sau. Arliitectul stricase cateva afa-
ceri minunate, cu omenia lui. Nu se putuse rupe de cumnalu-
sau, fiindca ii fitgacluise ca nu se va amesteca in precupetie si
fu nevoit sa vada'si el ca s'a schimbat cu desavarsire lurnea
de dinainte de razboi,,ea vechile indeletniciri oneste au lost
parasite, nerodnice ; simtind si el, prin demnitatea ce-I inves-
manta obijnuiL fri'rurile, molima ce bantuia, ale imbogatirii,
scum I at de repede

www.dacoromanica.ro
 1

41 BIBLIOTECA: UNIVEMSULUt

- De-adreptul sau prin alta, lucrurile de arta umblau sa lo

cumpere numai amatorii, ale caror case si magazine fuseseri
jefuite de Nemti, de hoti indigeni, de cei chrora le fuseseri
Incredintate, la plecarea *.n Moldova. Vandute pe preturi de
foamete, covoare, obiecte de Pret, slujiau, se terfeliau prin co,
libe, pela necunoschtori.
De catre toate lumea erau pretuite numai alimentele si
vesmintele, nemai putand veni de nichiri de peste hotare,
nici unele, nici altele. Dela plugarul palmas, panh la prole.
sorul universitar, si cei din Moldova, ei cei rtimasi sub ocu:
patie, ei cei din tinuturile alipite. erau toti hamesiti, toti rill
(laser& de foame, toti jinduiser% duph bucuriile vietii. Farh
socoteallt, erau imbolditi sa se inzdravernasca, sit petreach, in-
tr'o vreme card belsugul nu se putea Intinde dela colibh paid
la palat. Dorinta, nevoia, se schimbau In necurepatare. Stoma-
cul poruncia I Sedentarii, vietuind mai Inainte in randurilo
linistite ale breslei sau functiei lor, lefegii multumiti, se tre-/
ziau munciti de planuri, se aruncau in negoturi, dispretuite
pand atunci, rupandu-se de vechile lndeletniciri. Parch celule
noui, sau adormite panh atunci, sporiau, se desteptau In min-
tile multor tembeli. ..
Numai casele nu se scumpisertt, pentruch, Indat% duph
armistitiu, aflandu-se tine a murit In vremea rh.zboiului, so
simtirh marl goluri in unele familii. Dela o cash murise bar.
batul, urmasii lui aveau sh se mute la socri, la cuscri. Lit
alts murise feciorul, singura ntidejde, rhmasa Mr% sprijin,
familia nu mai putea plan chiria dinainte si trebuia sh sa
mute... Vhduvele si orfanii shred se aciuiau pela neamuri.
. Asa fiind, casele nu aveau dece sh se scumpiasch si, eel
care cumpara, plhtia pretul de dinainte de rlizboi.
Langavu, prin cunostintele lui. prin negustori t3i samsarif
desfacu repede marfa adusa de prin Basarabia. La Impact.*
teals, i se cuveni lui Boteanu douhzeci si opt de mli de lei.
Ilingavu fusese avocatul, apoi administratorul morii \Mr*
tejul, care, desfiintath de Nemti, fdcuth cazarma, nu se putuse
reface, cu revenirea Romani lor, lipsindu-i: motor, masini,
curele si Mina sr cele mai mici scule.
Postal adininistrator Meuse Loideauna afaceri bve cont

www.dacoromanica.ro
 ritTi NDROB/TE

propru" si ar n lost nogat, data war fi ducat si pierdut la

earth uneori mai mull decal avea In pungd. Si el Linea vesnia
la piept tot avutul paralesc.
Lui Boteanu i se pdru castigul ce'i cartes In mini un pick
con regal. Nu muncise : nu fact's° schite si planuri, nu sem.
nese mazer ; se plimbase, cunoscuse locuri dorite si ferments
toare, trecuse Prutul, hotar blestemat", vazuse Nistrul si ea's-
tiga, dupd asemenea desfatare, doutizeci si opt de mii de lei I
Vara, cu caldurile ei, venise. Bucurestii, de dorul cdruia
plfinseserd miile de refugiati, era mai murder acum decat It
sta lui bine odinioard. Duhnia Vasile Isi lua familia si o duse
la Brasov, cu automobilul.
. Trenurile erau prea Intesate, Inca nu era nici o deosebire
Intre clase si se calatoria si pe acoperisul vagoanelor. Aproape
la fiecare drum pe calea ferata, cite doi, cite trei din cei ea
caltitoriau pe acoperisuri se prapadiau : le lua capul sarmele
'de telegraf, or un pod, un tunel. In zadar se dadeau ordine
prin gari, ca nimeni sa nu aburce pe coperisurile vagoanelor;
In zadar vedeau mii de oameni sangele curgand, capete rete.
zate sau sdrobite I Vazusera cu totii atata singe $i atatea ca
pete faramate si rostogolite In pulbere si In noroi, ca se de.
prinsesera cu candul si cu privelistea lor. Vista pretuia mat
putin deck_ implinirea unei dorinte, unei multumiri !
Boteanu se intelesese cu cumnatu-sau, sa-si trimeata sf
acesta nevasta si pe cele cloud fete ale lui la Brasov, iar ei sa
se mai avante odata In Basarabia si sa scotociasca si prig
'Moldova. Apoi aveau sit petreaca, erau veseli cumnatii ;pra.
busirea strazilor de dinainte de razboi n'avea sal cufunde si
pe ei I Gasisera calea spre mdntuire si Imbogatire. Vasile uita
privelistile rdzboiului ; numai In visele de noapte comanda
soldati, astepta moartea, suferia groaza si mizeria.
Multe fete tinere Wean vestejite de timpuriu. Toti eel;
ce trecusera de treizeci de ani Incepusera sit Incitruntiascd.
Pared, ar fi fost doliul la modal, atatea femei II purtau : rama
seserd viiduve, orfane, fard frati. Sunetul fart nume al pick).
rului de lemn Incepea sa fie mai cunoscut in Bucuresti dealt
al trapului cailor. Ciungi, orbi, tot felul de schilozi 10 arataui
spectrul pe ulitele tot Mai Inviate. si priviau cu un amestes

www.dacoromanica.ro
 42 BIBT.TOTECA UNIVEIIStaln

de mandril), 'de suferinta in madularele si sufletul lor, si de

amara disperare.
Astazi, tu gill tine sunt I parch spuneau privirile !or.
tiff ea sunt cel ce ti-a scapat viata, a marit tam a Intregit
neamul ; dar maine, poimaine, vet 'lite! 0 sa ti se para. mi
gelule, ca-ti incurc drumul, ca-ti stria, cu nerusinare, buns
dispozitie I" .1

tLa Brasov

Sotii Boteanu se Impacasera, nu mai rostise nici unul nu4

mete ofiterului german, si el si ea parch uitasera de Franz.
Nici atunci cand numele Julietei be prilejuia cu sigutanta. a-
xnandorora, amintirea tiermanuiui, sotii nu-1 pomeniau mci
pe departe, nici nu se cerceteau cu privirea pe sub gene, isco-
ditor.
Intelepti, fatarnici amandoi, isi depanau gandurile, Va-
sile socotind ca. deocarndata, e de prisos si daunator sa -puna
piciorul pe nuca nesparta a vechii pricini, ca s'o striviasca si
sa-i vada miezul. Ho!iirit ca nu-si mai iubia nevasta I li pla.-
cea ; avea nevoe de ea, tine sa-i creased (ducal ? 0, nici duril
copii tiu se prapadia cu fires! Dar ii avea, erau dragalasi, iil
ilii.cieau pace si, intrucat alto familie si cash nu avea, si putea
sa castige pentru intretinerea lor, nu gasia cuvant sa de-
z.erteze.
Omul nu era limpede in gandurile sale si nu simtia ne-
voe sa fie. Sa mar:duce, sa bea, sa nu se incordeze si sa nu o--
bosiasca f Artistul ambitios de odirrioara, ravnind glorie si o- .
pere, jinduia acum la castiguri banesti, la petreceri, Is trait
&Lyle. Liliniala de doi ani, trupul chinuit de foarne si de in-
cordari lipsa a tot felul de placeri si de vechi deprinderi, su-
fletul care nuinai suferinte avusese depe urma trupului, true
gi suflet careau acuma Tirana de rand, multa, satioasa, cu ne-
stu.
Olga ins era necontenit muncita de ganduri. lzbutia s5
$i le ascunda sub paloarea ei senina, slabs, era svelta si mla
dioasa. li pierise insa gustul cochetariei. Nu mai ravnia sa fie
firullwasa: se. Wawa ca at putea i, .1orita. de barbatu-sau t in

www.dacoromanica.ro
r 4.
r VIM SDROBITE

inima ei gandurile trageau brazde negre si adanci, iar suite.

tut si-1 simtia uneori ca pe un mal mancet de plot. burdusit
de grow. de galerii profunde, gata sa se surpe.
' Barbatu-sau o iubise; ea it luase din dragoste. Avand coed,
Olga ii iubise, cu puteri sporite, stirbind Lotus putin din amo-
rul ce-I avusese pentru barbat. La plecarea lui Vasile. gandin
du-se ca el s'ar putea prapadi In razboi, femeia suferise cum-
pia. Dar avand copiii in grija sa, gasise puterea sa astepte, sit
spore ca sotul se va intoarce teafar.
Sute de mii de femei adastau ca si ea, mai nevoiase uncle,
.
mai slabs, tot atat de tubitoare I Ar fi fost rusinos, sa n'ai taria
tuturora I
Ramanerea in Bucuresti, tend un puhoi de lume se du-
cea orbis in pribegie. lasandu-si avutul. si asteplarea navalirif
dusmanilor, fara de aparare si singura in casa, o Inspaimana
tasera,.
Si iata a dusmanul de care se temuse mai mutt, aceia
el;
care va patrunde in casa, stapan hain, prin're copilasii
se infatisase gratios, sfios, se inrosise la Tata, luase copiii pe k

genii; chi, ii iubise de cum Ii vazuse, era chezasia ocrotirii, si

adusese casei si gazdelor liniste si belong.
De mantuitorul acesta, frumos ci Milan Olga nu se putuso
spare. ca de un cotropitor, si se indragostise.
Era oare ea dintre aceia care pot iubi de cloud on In via
cu patima, nebuneste, si Tara pricina de ura pentru cel pa.
resit ? Ea nu-si uitase barbatul. Mustrari de cuget sfa0etoare
o bantuisera tot timpul, Ii Inveninase dragostea cea noun, ne
ingaduita si vinovata.
' Ai celui asteptat erau copiii. ai sotului, care trebuia sa so.
siasca in sfanta zi a curatira pamantului tarii de cotropirea;
sireina.
Avea sal mai polio ea iubi pe ULM) copiilor, pe stapanut
vietilor plamadite in ea ? Olga se intrebase natter., neisbutind
sa-si raspunda.
Si iata ca Franz plecase. Era trimis pe front, sa lupt
SA-i ucida pe ai nostril. sau sit fie ucis de ei. Sa-i cloriasca
,kaotla lut, sau ceituilalt Focote ca nu as, f3 _volt sa piece
ti
'!1*,1.iii; . nc ,?

www.dacoromanica.ro
 44 1.i., , 8IRLTOTECA IINIVERSULt71

bitul, sa ramana.... dar cat sa ramana, nu era in stare still

afle cugetul, sa tie ce doreste.
Despartirel de el o duruse, Lipase in carnea ei de fee
rnee, carne cu poruncile si voluptatile sale. Desnadajduit
lipase femeia, cu un amestec In cuget de pareri de Mai
disnerare, vechi remuscdri, de amintirea vrasmastei (Entre ,

natia ibovnicului si a ei. Se framantasera in sufletul ei

Coate simtimintele acestea, certate intre ele. ca un aluat in'
- care ar fi lost amestecate cue si cioburi de sticla.
Boa la Julietei venire tocmai intr'un Limp, rand; In cuge-
tul Olg lilt, atiptSe dojana, sub stirutari, in contopirile cu ve-
sellout iubit. Moartea fetitei i se nazari numai ca o pedeaps1 .
dumnezetasca I 0 smulsese din bratele ibovnicului, fi pieces°
fruntee liana ht pocdinta, dar ceilalti copii aveau mai de- A
parte nevoe de grijile. de mangderea ei. Si Franz era tot a,
cold, aproape, resemnat cand trebuia, prieten Cu mid ,
cutii. Si cum stiferintele palest cu vretnea, amutesc, iar sirn4
turtle abia ca pasuesc in vrerea.lor, cei doi iubiti, dela mar,
turisirile durerii, ale jelii pentru mica raposata, se iubira mai
departe...
Heintoarcerea sotului nu ingropase dintr'o data Intampla4
rile din cei doi ani, nu le incetase sdruncinul si nu be vinde4
case urmarile.
Arland de moartea Julietei, Vasile nu se mai simtia begat-
ferecat de 'familia sa. $i cum nu putea s'o conceapa decal in.4
treaga, asa, stirbita. n'o mai putea iubi. Aruncase cuvinte _
nitoare, rascolise in cugetul femeii lui amestecul de remus. ..,,
.

cart, de cline duioase. din v'ata cu celalalt.t

Olga se imbolnlivise. Se lasase mai mull unei luertiri seeded
surpatoare din trupul \si constiinta ei chinuite ; se lasase, ca
unei vindecdri incete, pima in ziva in care simtise ca s'a facut
1iniste in ea $i In jurul ei si ca sotul, intrat in fagavi.vietiit,,,-.
are alte nasuri.
Apoi femetta se ridicase din patul zacerii, ca sa -$i vada sle
cope, de casa. Revenise In iatacul cu cloud paturi $i nu se pu-
tuse refuse imbratisarii barbatului. Nu se impotrivise, ca sii
pu dea *i mai mult temei banuelilor lui.
Awiatirea siu utarilor, celuilalt, a singurului barbat pe care

www.dacoromanica.ro
 VIET( SDROBITE 45

11 tabu acuia, trudindu-se din rasputeri sa-1 cite, II fusese tot r

timpul treazd $i o torturase..Intunericul °dad Inlesnise user
Invierea imaginei entailed si inlocuirea sotului. Tradarea
mai departe a tatAlui copiilor, prin Insasi mijlocirea lui. o
ttirbUra pe femee si starnia in cugetul ei mustrari sfasietoare.
Apoi Olga intelese.cd se .prostitnia proemial ei barbat. In
nuniele cdsatOriei, pentru ddinuirca casniciei si cresterea co
piilor sub obldcluirea pdrintilor lor. Nu era Insa in stare sit
se rdsvrateascd, ci numai sa sufere si sa contemple, deed se
poate spune asa, sbuciumul, privelistea din sufletul sau.
Vasile incepuse sal impartd.seascd parent° sale si sal
tears. parerea. Femeia ascuita, rdspUndea lard bucurie, lard
Inima, cu politete, cu bunavointa. Impreuna gdsiserd cd o
calatorie prin Ardeal, vara, ar fi minunatd. Cand Vasile roar-
gtni diatom numai pand la Brasov, Olga nu se impotrivi,
dezamagita.
In cele din urmd, Vasile se intelesese cu Haralambie sa-1
astepte pe acesta, rand va veni la Brasov cu familia lui ;
cloud trei saptamani, si apoi sa piece amandoi prin Moldova.
i Basarabia.
Vechiul oral, cu infatisare gormand, era plin de mosafiri
din Muntenia si din Moldova. Idealul national odatd impli
nit. Se redusese acum la plimbarea prin tinuturile alipite. la
Niligiaturit. iar trecerea granitei desfiintate bucura ca vinul
sau bonboanele.
lmensa biserica saseasca, neagrd de patru sute de ani, In
1
care privise cu teams. cu temere, valahul sdrac din Scheil
Brasovului, Isi culca de acum umbra masiva 'pe pamant ro-
maiiesc. Arpad dispdruse de pe soclul lui, cucuiat in varful
name' Si avea sa-i is locul un rege, sau un poet valah. (los-
podaria orasului o tineau mai departe domnii Sasi,, cu stiinta
for incercatti., cu aceeasi ravna. cu dragostea for de ravel('
Intregi, de curatenie, de flori.
, Erau mai multi Romani acum : In politie, vizitatori. si
riu mai erau catane impardtesti, ci soldati de-ai regelui Fen.
dinanti Altfel, nimic vadit nu se sthimbase. Botenii auzirit
de multe on numele Franz. ca la el acasa. Olga isi stdpanise
trasitrirea ei sptima de gindurde barbatului ei, iar Vasile se

11, '11-, n-
www.dacoromanica.ro
.
f
 4fl BYBLTOTECA UNIVERSULUI

prefacuse ca nu aude, amanand pentru alts data, pentru o si

de plictiseala sau de reaprinsa curiozitate.chestia Neamtu,
lui, care a stat in gazda la el...."
Cumnatul tiara !amble veni, se gasise din Limp un e
partament pentru el si familia lui. Surorile aveau s1-$i duct
zilnic copiii la poala Tampei, la cetatue, la promenade,
Haralambie gasi Indata tovarasi pentru poker. Vasile se plied
tisea, de cand venise. Mosafirii vechiului ores pot Jura ca ntt
- aunt MCI o mie de Romani in Brasov, pentru ca toti se invar-
tesc dela liceul roman pans la Cetatue, si atat. Nu cunosc par -
tea orasului numita Scher. unde locuesc peste zece mil de
Romani. Ca nicaeri tit Ardeal. Sa$ii, Romanii si Ungurii era
In numar egal, la Brasov. , _
In afara de un singer cunoscut, d. Moise Bricu, Bo.
teanu nu ctinostea pe nimeni. Si rare on punea mana pe a-
cela. In partea locului nu i se zicea altfel d-lui Bricu. cleat
domnul doctor!'.
.Vasile 11 cunoscuse in Moldova, unde Transiivaneanul
se refugiase de urgia maghiara. deli era om trecut do palm .
zeci si cinci de ani si nu fusese nici ,odata catana. Ungurii
Tar fi trirnis pe front sau l'ar fi declarat tradator.
Langavu. de cum II cunoscu pe Moise Bricu, legs cu el o
prietenie stramica. Erau nedespartiti. Domnul doctor ar .fi
it= si ziva si noaptea carti, dar cu udatura. Bea cat patru.
Vasile crezuse ca numai in vechiul regat bantuia molimit
foitelor". Vazu ca se inselase, caci si Romanii ardeleni si
:Ungurii sufcreau de ea. Judi si el. dar pierdea mereu, se ino j
,Yricosa si 'se desgusta. '
11, rug& pe Bricu sa mearga Cu el prin vecinatatea Bra-
eovului, ale carui colturi socotia ca le stie prea bine, ca sl
cunoasra tara. Mai ales Trite° cast de Sas ar fi volt sa pa-
trunda. Domnul doctor fagadui si, intr'o dimineata, numai ei
trei, barbatii, pornira cu trenul. Pe sears aveau sa se intoarca.
Mergem la un invatator sas. Gospodar fain, dar orn
prost. Cu el n'aveti ce vorbi. Las'ca la dumneavoastra se si
vorbeste prea mutt si numai de political se scutura Moise,
t
ca de un suvenir neplacut.
Guth lu dumneavoastrit La noi, Sit zaci I La Cane,
4"
_
;

www.dacoromanica.ro
 ) ,:y,")
NETT SDROBITe AV

la mine, la Haralambie I glasui Vasile. Nu suntem o nate.*

131' o taro cu loth T Alminteri de ce to refugiasesi la Hutu.
_ resti, si apoi in Moldova ?
(life asa de repede o luati totdeauna I se suparii dodo.
rul. Sunteti prea iuti Ia minte. Dar spor la treaba nu cred stti
aveti, zic zau lui Dumnezeu I
Laaga.vu se uita la Ardelean si petrecea. Bricu, gras, mare,
volute, rosu, apopieptic, se Infuriase, urechile i se rammer&
ea pfttlagelile rosii, rests, In caturi rasfranta peste gulerul
de un deget, i se inrosise si ea. Da din maul, dar cu gesturi
marunte, asa ca si cum brateie i-ar fi lost legate din cot, pe
la spate.
Dar de ce to -ai papricat asa, frate Moise? izbucni in
hohote de ras, Haralambie. Sunteti prieteni vcchi. Gunmetal
a luptat pe front, pe cand eu si d-ta ne vedearn de sanatate si
faceam afacen.
Da ce afaceri ? spuse dupa un ragas lung, dupa ce cu-
getase bine, cu fruntea plecatd. doctoral Brieu. Am facut la
Iasi, ce'i drept, peste o Jumatate de milion, dar ce pret mai
au bani acuma ? 51 daca mi i-or lua ?
- Nu i-ai pierdut la carti ? If intrerupse Langavu. -
Si la carti i-am batut pe-ai vostri t Asa sa stii I
Dar la ce i-ai mai batut ? intreba Vasile, a carui curio;
titate se starnise de anti data, ca sal cunoasca mai bine, pa,
refugiatul, pe martirul de dincolo de Carpati_
-- In afaceri t ca altii au lost prosti si -au pierdut t
Imboldit sit se certe, parandu-i-se ca omul din fats Int
purtase o mascd pand atunci, cu enervarea din razboi nepo.
tolita Inca cu desavarsire, Boteanu voi sd-i spuna doctorului,
ca putini ardeleni luptasera si murisera pentru desrobirea
tinutului for. Framantarea ganduritor ii schimbase feta. Dar
cuninatuTsdu bagase de mama si'l stransese pe Vasile de
mina, ca si cum i-ar fi spus : ..astampard-te I Nu e trammel
*i omul se stapanise, rumegandu-si tuna.
Pe uncle mergea acum trenul, era ses. Dealurile se scram
departe pe albastrul cerului, pogorit dupa ele. In vagon era
atelas amestec de. natinni.impacate aslant, ea de cfind lumen.
- Linistindu-se. boteanu se gandea : au lost putini dintr ai

www.dacoromanica.ro
48 . BIBLIOTECA: UNIVERSULUI
-r-=
for cu not, in santuri, sub gloanto, la batoneta, pentruea fu-.
sesera cu mult mai lnainte chemati sub steagurile carrnuirg
lor. Si cum ar fi putut sit nu se dual ? Romania a intrat cu doi
ani mai tarziu In razboi. Mai puteau ei sa vine, sa dezerteze
Jar dintr'nceput, de uncle puteau ei sa $tie, ce vom face noi--
peste doi ani ? Neprevedere si nepregatire total& I...
Pe ne$tiute. ajunsera, coborara, miluirlt un invalid ungur,
Intrara Writ) comuna rural& saseasca.
Lunga lad& de zid : biserica luterand, nu le placu Bucu.
restenilor. In schimb, i se paru arhitectului ca nici in Bucu-
reeti nu sunt ulite mai Ingriiite. mai aliniate, ca In satul acela
Easesc
Da, e pretutindeni asa, draga domnule, In tot Ardealul
nostru l apasa doctorul pe cuvinte $i cu Inteles.
Da. recunoscu Vasile, la noi totul este de creiat ei ne
bucuram ca vom fi la o lalta toti cu totii, Romanii, ca sa dam
o feta. un caracter al nostru : casci de locuit, bisericii, scoaleit
celor mai mici obiecte. Si sa infaptuim o cultura
Dupa ce treeusera prin cinci ease strazi si arhitectul se
uitase cu Incerdare din raspantii la liniile drepte de cladiri,
dinteodata, nu'i mai placu
Amintirea satelor din Romania cea mica i se trezi in
minte cu putere vie. Vazu aevea maruntele case cu ceardacuri;
nu se aflau doua la fel. pe-o Wit& I Colibele, casele, conacele,
erau in fel $i chip, pe cand am, in comuna saseasca, toate el&
dirile erau aidoma, ca scoase din awls.* calapod, ca niste si-
crie marl.
Vasile Boteanu II batu pe umar pe Moise Bricu spuse
Maud :
Modelul de casa romaneasca o sa vi'I dam noi I Asta 1
ei arata spre mohoratele case sasesti, este nemtesc N'au
I

gratie, sunt trine, fara dulce melancolie, n'au nimic pitoresc I

casele astea I Sa vii sit vezi salasele din Argos, din Wakes,
monastirile de maici din Moldova... Asta este locuinta potri,
vita pentru Fran' !
Care Franz ? Intrebd cumnatu-sau, pe and Bricu sett -

'um dui cao cu IndoialA.

www.dacoromanica.ro
 a...
:
VIET! SDROBITE 49

Utiterul german, care a scat la mine In gazda, in tim4

pul ocupatiei. .

Ungava isi cerceta serios cumnatul pe sub gene. Vasile

simti si se Intonrse en spstele, In pretuirea mai departe a
J clitdiruir r
;weasel se deschide
. Pan& la razboi, partide care sit guverneze tare, erau nu-
.mai doutt, liberal si conservator. Nurnai eie puteau sti'5i is
raspunderea guvernarii, avand in Coate judetele organizatii.
cadre gala pentru a .putea carmui. Programe aveau, deosebite,
dar nu aduceau la indeplinire decal punctele care le Pisan
slot stapanitoare. Numai proprietatea cea mare era cu sfin-
. tenie respectata. Masa taranilor nu avea vot. *coda. biserica,
armata, magistrature, erau inhamate nu la carul Statului. ci
al guvernului. Proiesorul, calugarul, ofiterul, magistratul, nu
.yietuiau si nu prosperau decal prin bunavointa, prin hatarul
ruin istrilor.
Duna razboi, tocmai partidele care guvernasera furs cele
mai urgisite. Se pares ca cei nouazeci si opt la suta, care nu
focuser; politic& nand scum si nu votasera niciodata, voiau
sit's' spun& cuvantul, in politica tariff, alegandu si oanieru din:
tre ei. Amintirea politicianului .de panit eri, aducea greats,
starnia rasvratire. ,

. Noi partide se ivira, tar cele mici, de dinainte de razboi,

nationalist si socialist, sporira in numar. Partidul nationalist
,gamin razim in invattitorime, cel socialist in muncitorimea
- ti
.dela erase.
Dar cei care aveau mai ales Indreptatire 5i greutate la.cu-
y&nt erau intoroi din razboi, massa lor. numerosii tarani.
Din miscarea acestora, cloud credinte prindeau temei : ca
ei insisi pot sit se cfirmuiasca, lard paguba si taxa amagire;
..ca generalul. care'i purtase :a izblinda in razboi, numai el ar
fi drept si destoinic ca.rmaci, cu deplina cinste. ,

,. Intru cat meritase generalul Averescu, faima cu care II

impodobiau multimile, avea sa statorniceasca odala istoria,
. data istoria este in stare sa spun& adevArul si nu e slugs
plecatti a suveranilor vrenni. , ..

www.dacoromanica.ro
 5n IIIBLIOTECA TTIOVERSTILW
.1., '
lacepura Elsa dar sa waste Inca doug- partide, dintru'nee
put cu mai Intinsa Wart, cu mai mull norod; partidul poporu
1 lui si eel tartness. . -
In vremea ceasta d.; fierbere, de prefacere, de Inceputuri
viguroase, de dispret pentru ceiace fusese, dainuiau la canna,
tarii liberalii, se invechiau, se macinau la putere. Ei implini.
sera idealtil national, dedartind rtizboi"Austriei, in anul 1916;
1 dar tot ei purtau vinovatia !inset totale de pr3gatire, ei trimi

/ sesera o$tiri la prapad. farts munitium, fart Itrane, dupa es

,.' I

I prefectit si toti oamenii for de case se Imbogatisera Wand

contrabands, adesea In folosul inamicului t .,

1 Suveranul se gases inteo mare nedumerire. Pe tine sli '
theme la' guvernarea tarsi saracite, stoarse, Indoit de mare,
scum cu oameni traiti sub alte obladuiri, tend vechile par.
tide: cel liberal guvernase destul, obosise si poate risca sa fie
izgonit, cel conservator nu mai avea decal un stat major. si
stela faramat. Nu i-ar fi putut chema pe conservators, $i pend
tru ca el fusesera impotrivc intrarii noastre in razboi $i Wain. -

mai fi avut sprijinul Aliatilor de arme, necesar, hotaritor. II

Partidele not Inca nu se incliegasera desavarsit. Toatit'al -
elltuirea for putea sit fib de azi pe 'name. . i.
Primind demisia liberahlor, Regele chema In fruntea Sta.
tului pe un font Pre$edint... al Inaltei Curti de Casatie ; apoi, .
dupa o tuna, pe generalul Vartoianu. pentruca acesta sit Nett'
alegeri, depe urma carora st se lamuriascii adevaratele tarts
dorinte,
In Ardeal, partidul national roman, vechi, 'larva In lupc
tele politico cu Ungurii, nu se desfiintase. In Basarabia eratg .

framantan nelimpez,, toate ins& cu caracter democratic. Nici

until din particle, afar& de eel socialist, nu avea partizani $i
to Ardeal si In vechiul regal. :
Boteanu, ca $i cumnatu-sau, afla din ziare framantariley; --_
nouile alcatu,ri politice de partide, discuta cu aprindere. dalr,
nu so inscrisese in nisi un partid.
Amandoi ravniau ca se imbogatiasca, rheum% afacerf
bune, cumparand si vanzand : stole. matAsuri, mosoare de MA,
tot fetid de maruntikrri. alimente clear: aducand ai duce -4
din Ardeal, din Basarabia, din vechiul Begat.
a

www.dacoromanica.ro
 PIETY SIDROBTT 61

Viata incepuse a se scumpi, din pricina transporturilor st.

cestora si pentructi fiecare lucru trebuia sa lase castig in fie.
care din multele mini, prin care trecea. Se Intampla ca. tot
vanzandu-se merect, intre acelas soi de negustori, o marfii sa
revtnit in aceleasi mani de doua ei de trei ori, far& pagubit
pentru vanzaLori.
Vasile traia o viata flout de emotii, de sentimente nets{
noscute lui pans atunci. Se desprindea tot mai mutt de fami.
lia sa si, pentruca nu era aver ei trebuia sa alba un imbold la;
ilobandirea banilor, incerca sa petreacit, sa chefuiasca, si incol
tia in inima Iui o nelaniuritit nazuinta, doria surd o (mice,
o dragoste noun.
Proresiunea lui, arhitectul nu si-o mai faces. In tot tim.
pul verii nu se cladise nimic in Bucuresti, nici de catre Stat,
ale carui servicii se marisera, legend de ele nouile si marile
provincii. Parch toti zidarii pierisera In razboi. Societati do
constructii se alcatuisera, dar facusera si ele afaceri cu mate.
rialele de cladire, molipsite de noul negot.
Lipsa tailor de comunicatie, a vagoanelor, opria product
tia in loc, si acolo uncle ar fi putut fi. Putinele trenuri, eras
'Panic ticsite.
Ca sit nu fie striviti, ei si geamantanele for vesn't pline,
In trenurile Imbulzite, cumnatii cautasera cunoetinfa aproape
a tuturor conductorilor si, vestindu-i din limp li se plane o
cabin& Hatarul acesta II pliktiau mutt, dar aveau Imiste 131
odihna.
Uneori trenul se opria In mijlocul campiei. Locomotive)
e Stricata I Nu mai poate merge !". striga mecanicul.
Cei din vagoane se dadeau jos si incepeau sa-I roage pe
mecanic sa Vega macar la o statie. Ce sa-i fac ? aicea stain 1 '44.
spunea fare descurajare, nt.pasator, batjocoritor °leach. stand..
nut masinei. Calatorii isteti incepeau sa-i eopteascii In ureche,
sa-i fagaduiasca si, cazuti la invoiala, iscusitii umblau din!
pasager in pasager. cu pantahuza. Ca pentru un milog sim.1
patic. strangeau, intro paldrie, suma ceruta. Si locomotive ca.
pata forte, ajungea rand pe rand la toate statiile.
In Noembrie 1919 se facura alegeri, si fostii carmuitori li
Derek dobandira putine locuri in parlament- Fritraiintlirde

www.dacoromanica.ro
 52 , BIBLIOTECA 1.3141VERSULUI

- politico scoasera din urne °amen! de-ai nouilor partide. In

vechiul Regat. In Ardeal izhuti partidul National-Roman, In
frunte cu capeteniile sale, domnii Mainu, Vaida, Goldin, Pop
si altii.
Se alcatui un guvern cu personalitati din partidul' arde.
leneSc si eel taranesc, sub presedintia d-lui Vaida-Voevod. . . .

Haralambie Langavu votase pentru liberali, fiindca le

gitsise meritul ca Indraznisera sa apere tara de cotropire. De
curand, in timpul verii, armate maghiare trecusera Tisa si in-
cercasera sit recuceriasca Transilvania. Cu toad puterea si cu
mania cuvenita, armata romans Infransese ostile maghiare si
-
dusese
,
victoria pane la ocuparea Budapestei.. .
i,

Langavu, care nu Meuse razboiul, nu-1 indurase de-adreP.

tul, suferise In inima lui de Roman, facand totus afaceri bune,
vazandu-i pe Unguri stapani in Bucuresti in timpul ocupatiei
Si fusese Incantat c. mandra Capita la maghiara fusese cal.
cats de ai nostri. .

Numai Romanii, dintre teS Aliatii, infipseserli steagul de

biruitor, intr'o metropola inamica.
Boteanu *ovals° Intre generalul Averescu, caruia socotia
ca i se datoreste pacea dela Bucuresti, pentruca fusese aproape
singurul care-1 sfatuia pe Rege, sit nu primeasca planul frail-
cez de lupta, numit triunghiul mortii". In cele din urma ii
votase pe taranisti, pentruca bi ,ruise in cugetul sau nadejdea
ca venirea masselor taranesti, prin aksii lor, in Parlament si
In prefecturi, va schimba administratia, ea singura vinovatif
de toate faradelegile si necinstea. .
Dar cumnatii no aveau timp de pierdut in politica. Ha.
, re.lambie nu se putea lasa de poker si mai avea o meteahna
veche : o ibovnica, de care aflase si 6umnatu-sau.
II vazuse pe iscusitul sau tovards de negustorie, cum se '
deau amandoi seara la o masa intr'un restaurant luxos. Ingal-
benindu-se foarte, holband ochii spre use, pironindu-i sale
batic.
e
. I se paru iui Vasile, ca Haralambie se va ridica depe
-.
sawn si ca din gros ce era se va subtia ca o fantoma si va a-
junge cu crestetul in tavanul malt. Intrase In local o coconita
, :.. i , : .-., ,. ,

, r r

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE 53

durdulie, rumens la fats, toatti numai ras *i lumina, ormolu

de un batranel cochet, Incorsetat parch.
Ce este? Cine e ? sopti taxa voe Boteanu, destul de
tare, intrigat.
Langavu nu mai auzia, dar, dupace urmari perechea, ce
pu-I bagase de seams. pricepu ca trecuse prin calduri marl
eh se (lase pa fats $i spuse de.schis .
Cat ma costa femeia asta t.
E frumoastt I. face Vasile.
Are si alte daruri...
Si intrand in gandurile sale, ca o prada in guru de lup
flArnand, Langavu incepu sit se framante in scaun. sa-si treaca
mana prin par, sail asupriasca mustata pieptanata.
Nemai stApilnindu-se, tasni din lot si. hotarit, cu pasi In-
fipti, se duse glont la masa nouilnr veniti.
Zitrindu-I deodata, cum se apropia, femeia dtidu putin
. capul pe spate, batu de cateva on din pleoape si zambi, topin-
du-5i mirarea, temerea si neplitcerea, intr'un suras ca de bu-
curie :
Lambie I rosti ea, argintiu. Unchiul meu t Nu -1 cunosti?
Sri pofti cu mana sit se recomande:
Erai aici ? SA nu to \Id I Pe semne pentruca esti yes-
Clie in inima si'n ochii mei I .
:.
Ti-am vorbit de unchiu-meu Christache I Indira tot ea,
'Dana nu apucase el sa glasuiasca, 'Maimed, cu un nod In gat,
fastacit.
Barbatii isi dadura mana. Fara sa vrea si sit stie, Langavu
etranse, ca intr'un pumn de Meatus, manuta bAtranului.
Esti cu cineva ? urmA doamna. . -
. Da, eram la masa aceea.
Veniti la noi, pofti coconita.
Haralambie Isi aduse indata aminte ca Zoita fi vorbise de
curand de un unchi, pe care spera sa-I mosteniasch. pentruch
nu avea copii, om neinsurat. Duna nume, el si-I inchipuise
chiristigiu. Cu unchiu-stiu, Zoita ii spusese ea se plimbli une-
ori. Ce vreai ? spusese ea, tie ti-e Erica sit mergi prin lume
cu mine, de scoaba de nevasiii-ta r

www.dacoromanica.ro
 St BITILTOTECA UNTVERST11.1177

Sotia lui Haralambie era panda, slabs; fink ca Si sore, -sa,

cu care sending mull, ea fiind Ins& oachese.
11 Liu (rate : unchiu-sau 1. ii souse Langavu lui Dotes.
nu, apropiindu-se de el. Sit ne bem consumatia si sit trecem la
masa lor.
Tot zambind, Zoita spunea nio$neagului, !limas/ singuri
cu el : . ,

Ti-am spus ca o sa dea °data peste noi I

Thinuindu-si durerea, numai cu amaraciune, Christache
dadu din cap :
Nu-i cum ma asteptasem eu: un tanar, N
plapand sh-T
sulk E sdravan de tot t
,Dachli place, baetele I Cu ce-mi dai tu, nici doua rochii
pe an nu-mi fac I .

Pe Boteanu, Zoita II cunostea de mull, din vedere, precum

o cunostea si pe nersa. precum $tia ca e cumnat cu Langavu,
precum stia numele a sute de barbati si de femei si multe din
tainele lor.
Lasandu-si amantit sit se priveasca si sit -si mistue in Lace -'
ire gandurile. Zoita legs numai decal o conversatie vie cu ar-
bitectui.
Ferneia aceasta, durdulie si guraliva, 1i adusese aminte luf
Vasile dragostfm lui trechloare, din Moldova, Inceputa de pe
(patul. crezut al !north, si slarsith In trei saptrunani de conce,
,diu, diva vindecare. Apoi fusese chemat In serviciul auxiliar;
:nu mai fusese beat pe front.
1 Cu finete, din cand in cand, Zoita ii aduna si pe amantii et
la discutie, cand se temea ca lump sit se plictiseasch, sau sa
cugete prea adanc unul la altul.
Child se despir(ira, duplt un ceas de palavilagealtt, Hera-
lambie ii urea in trasura, pe iubita si pe unchiul ei.
Ai de zis ceva ? it intrebti Langavu pe cumnatu-sau.
Eu Nevasta-ca poate, sau nevasta-mea.
A.si
13a sle fireste ca s'ar indigna 1 starui Vasile.
Nu sun' nici ele mai de treaba decal noi. Cu Nemtii,
eau intamplat in Ihicure$ti lucruri soandaloase I Nu era ofi-
ter german sit nu alba metres°. *I de bade o avea, to intrekt
. .

www.dacoromanica.ro
I

r VTFTT SDROBTTE . 55
ax=
Nu :'litre Termite noastre? 9i erau aproape tot atetta olden,
cats fame!. cu b.5rbat pe front $i -scum, ca si mai inainte
da rdzbol, de undc sullen ftmante. (tech nu din prea cinstitele
noastre chsnicii ? $i altceva urma, dad. deodath, tiara-
lambie. - de ce tin gain femeile Capitalei. la un lux aidoma
cu al cocotelor ? Sil:ti spun eu : ca A nu fie intrecute! Dace
le-ar Intrece cocoWle In lux, a r fi sigure ca -si pierd ibovnicii I
Pe mhsurii ce saran, Boteanu se infuria. Ii venire sangele
in obraz. Ce vo:a sit spun& cumnatu-situ ? Cu siguranta, des-
pre Franz! tin ceva. Bannia, ru nutea sit stie, doer nu vitzu-
se, si-i plhwa SCUM, ',find o prinsese pe ibovnica lui stump
platita, cu o chzaurb sit se razoune tie altul, sA strive inima
$1 vista cunina1i11.1i It tovarhsului situ!
Femeile. - se trudi Boteanu ss vorbiasch. luptand cu
furl& care-I mitt ina. 9bidind sa cugete, femeile noastre nu
vor sh fie fairer ute, ric.i Miler de cocote, pentru ca ti.i Is ph-
rerea si drt..goske noastrh si ele vad !impede eh ar pierde-o,

.
.

Ciao& ar fi mai putin frumoase si atrhgatoare, decat oricare

allele.
Cu de-al le astea ne phchlim.
Eu mi am tonal nevasta la Bucuresti, singura, cu trei ,
t opii. isi t'nt.6 'n oclii-cumnatul. Vasile Boteanu.
E! flea Ponderable si- o clipire de ironie scantee In pu-
pilele lui.
Trernur\r.i tot, .schphr and de funie, Vasile se vitzu intro
Tulgirare d! imagini, trilgAndu-i cloud palme cumnatului. Si
lard sit 'lea sea;wa. deodath, II apuch de cravats, impingand
pitman] snit la gatlej.
e TicttlosiA21 swine pe steau, ce vrei sit strecori, taxa cu-
nt Swine! ceva ? Ai resat ?
I Sri s vial q Irfa lasasesi paznicul casei tale ? Intreab-o pe
ea! la-ti 'nano. din gatul meu, cs to turtesc
-- P3 mine racni BcAeanu tragandu-si totus dreapta, poate
pentru ch un bitetar se uprise pc eelalt trotoar al strItzii si pri-
yia. Arr. despict.t rouge pAntece ca ale tale !
Te lauzi t N'ai facet decat sit asinuti I
Mai clescn;zi gura. and ai stat aici si ai fault afaceri
din peirea tart: ?
.c.1, a

www.dacoromanica.ro
 BV1 BIBLTOTECA UMW/ MUTT

Cu sa-ti dau arum si tie o paine, ca cu arhitectura to

Vasile se departase, sfatuit parch de cineva, care haladuia
in el, sa sc stapAneasca. Se apropie lards de Haralambie:
Am Incheiat o amandoi ! N'am nevoe de tine. Potlogarit,
pot face si singur dar nu vreau2Numai cu tine am fost in
stare sa le far, t Mica ai barfit, sa stii ca nu-mi scapi I Am in-
calla sa ucid oameni,.si aceia erau, cu siguranta, de alts cat
Mate, erau aparatorii unui steag t s

, Goldenberg si Dobroschi
Cumnatii Isi Intoarsera spatele si se departara grabnic until
de altill.Trezindu-se in calea Victoriei, Boteanu se opri o cli-
pa, nestiind incotre s'ar indrepta. Furnicarul de lume, ce se
infat;sa ochilor sai turburi, era tot asa de Incalcit ca stufisul
gliirapos al gandurilor lui.
Ca ferindu-se, ocoli Teatrul National, pogort treptele de dare
strada Matei Millo In cautarea singuratatii, a potolirii gandu-
rilor si maniei, merse cu pas inegal pan& In Cismigiu, ca
vaga parere ca In gradina pustie, despodobitti de frunze, s'ar
putea risipi, desfiinta.
,.Ce nemernic, ce sectitura e cumnatu-meu
Pentruca atlas; ca amanta lui mai avea un ibovnic, dase
cu ocl.ii de el, si nefiind In stare sa se razbune, pe ea sau pe
ibovnic, a Mara asupra mea, a infipt in mine cutitul I... Nu
stiu nici en ce spun ! se supara Vasile, simtind ca nu demur.
ca bine pricini purtarii unite a cumnatului.
Pe mine ma incornoreaza amanta, dar pe tine chiar newts.
tit-taavea aerul s& zits Haralambie". mormai Boteanu.
I

Lacul, ca o pavea de asfalt plouata, licaria de departs in ce

nusiul amurgului. Vasile se apropie. Era liniste aci, pe tar.
mul ape}. liar se auzia pasul unui trecator. Ciori croncaniati
a pusti3tate, a lama. Harsiitul unui tarn contenia si se trezia
In apropiere. De aproape, lacul tot, dela un capat la altul, aler-
gu In creturi usoare,"Infiorat de o adiere, sau de frigul putin
al toamnei. Privelistea framantarii marunte si statornice a
valurelelor, linistia Drip naonotonia ei, prin lipsa ei de tel
cu inteles omeuese .

www.dacoromanica.ro
' NETT SDROBITE

IrtAiiiplarea fact] sa-mi spun& verde Haralambie ca m'a

fuse lat Olga. Dar, $: altA data, In comuna stiseascA de pe lAng
Brasov, uncle ne dusesem amandoi cu doctorul Moise Brim,
pe zAnd eu vorbiam despre frumusetea duke a casutelog
poastre de tarn si mi-a sciipat vorba, arfitAnd spre casele sit,
fresh : .,SA stea Franz in ele !" Haralambie m'a privit patrun-
zator si par ironic Privirea lui spunea 'impede: ai aflat
de Franz !" r
Si aflasem cu adevarat, chiar dela ai mei! Uit oare cat de rail
am fost primil si de Olga $i de copiii mei ? Am uitat de !near-
tea Juliete'. pricinuitA poate tot de ofiterul german ? Hara-
lambie nu minte, cel putin atata trebue sa recunosc! Aflasem
de mutt, si ce-am Mein ? Si ce am sit far ?"
Si IntrebAndu-se, lui Vasile ii veni sit ridice vocea-$i sa
strut: Spun-3 !acute, spuneti batranilor copaci 1"
_Co copil sunt ! Se cunoaste ca m'am indopat cu versuri
$i l'am sorbit cu nesatiu pe Nottara o viata intreaga!" Si, In-
raurit de amintirea tragediilor, se intreb6.: ,.E ? Trebuia s'o
ucidj (intelegea pe nevasta -sa). Sa-mi ramana copiii pe cap?.
Aden nu mie, pentruca eu as fi fost inchis la mutt. Ar fi ra-4
mas copiii $i far? tats si fall mama ! Lui Othelo ti era mai
u:53r, nu avea copii, iar gelozia lui nu era caraghioasa. mei
peste fire de turbots. in epoca aceea. Sti flu modern, asa dar t
Sa rabd si sa lac. M'am ratoit la inceput. Dece ? Cu ce folos
Nu m'am putut slapani I 0 iubiam ? Nu! dar nu mi-era stra,
zia, era nevastd-mea. A ! sentimentul proprietAtii si aci I Asta
sa fie ? Poate ca nu 1 Hi pash, to doare, cAnd to -ai stiut iubit
$i afli ea nu mai esti, $i ca esti inlocuit I Othelo avea mai mutt
&opt sa f.e golfs. o iubia pe Desdemona, o iubea ca
o ftipturA anume creiatA de. Shakespeare!"
Se Inoptase. ITnibrele, intunericul, apropiasera copacii. Ce
rut pogorase, neinstelat, otova de nori.
..Nu nik due acastl! hotarl Boteanu, exit din Cismigiu, hold
nar pe ulitele intunecoase. SA fiu la$ I Cel putin atat sa fi in
vatat in rAzboi. Cei care se Indesau spre inamic, furiosi, ed.
deau, cum am pleat ranit eu. Nu trage I rosteste cumintenia
simtului de ptistrare a vietii, dedit data esti dOSit bine. $i' Ma-
toi3u1 ar fi astazi prouria me& furze. Ylizind-o pa Olga. ,Eni-tur

www.dacoromanica.ro
 Rg BIBLIOTECA ,UNIVERSULUI
-

fi paste put,inta sa tin intreb de Franz, sa nu ina giiiceyesc cu

ea. *i eine stie uncle as ajunge cu cearta. Mi-e dor de ea oare ?.
Am fost plecat prin Ardeal prin Basarabia, cu stiptamitnile de
&cast. nu mi-a fost dor nici de copii !"
Hoinarind, obosind, i se Meuse foame. Trecuse ceasul cinei.
De diteva on se uprise locului. trezindu-se Indreptat spre
cash. Pasii ii purtau fara voe intr'acolo. Sr. fiu las, las fats
de propria mea furie sau nedibticie !" isi zise Boteanu, schim-
band drumul. ,

_Co ma lea_gii de malt ? de ai mei 7 Mai de grab& as vrea s'o

vad pe Marieta t'' isi aminti Vasile de fosta lui dragoste din
)1ciovn. , , - - . , .

Intra intr'im restaurant. Cercet6 mesele ocupate, nestiind

limpeda, dacA doria sa grsiascr cunoscuti sau sa stea singur,
ca st -si depene mai departe gandurile.
Alma se asezase si vilzu intrand in restaurant pe un ins cm- -

/Iowa. Scotocia 5i acesta birtul cu ochii. In cautarea cmva.

Boteanu se uita ca luare aminte, cu mirare. Noul venit ii su,
rase. it salutti respectos si, vesel. se apropie.
Domnule 13oteanul...
Domnule Goldenberg! Poftim staff tang& mine. Cauti pa
sareva ? SI mfmcam impreunii.
Cu multi plitcere, dar eu am o intalnire, aici.
Nu face nimic. Patin va veni si dacA va veni. Nu se pines
tin oamenii de vorbti I Cum merg treburile ?
Bine! souse moale Hermann. Alte afaceri Invartesc a.
cum. Niineni nu-si mai face meseria.
Nici eu ! ai dreplate! rosti amarat arhitectul si pricepa
In clipa aceea, cu strangere de inima. ca este singur 51 dezar-
mat in lupta vietii, in rAztoiul mai sprig decat eel indurat
In transee, ca multUmita numai lui cumnatu -sau avea ceva
barn in buzunar. ca arta lui nu mai avea nici o cautare, nici
o nouns..
Vazu Inainte-i ca un plicinjena !neaten, In care cazuse si se
sbatea neputinc;os. Seuturfinclu capul din mrejele in care
II sinitia prins, cu a raja de claritate in minte, Intro A. aple-
candu-se spre Hermann : .
.'f
- N'as. ,outea. face bi eu ceva afaceri 7

www.dacoromanica.ro
 Er VIET! softusru ' 59 4
-
Guldei'dh:rg era uimitor de bine Imbracat, se Intremase, fate
fse facuse roza Vadit: treburile ii mersesera din plin. Era
&parte de-a fi un mic negustor de vopsele si bidinele.
Da, iti rnulturnasc. domnule arhitect, ca-mi vorbesti des-
this. cu incredere. Am fort amandoi pe front,' nu la un Io e
drept, clar aniandoi am suferit, deli dumneata erai oilier.
Asta nu trebue sa se uite Cel pe care -1 astept sa nice acuma,
are trecere pe is unele autcritati, dar dumneata ai avea Si .

mai rnultd.
Nu cred. . ,

N'ai Incercat. Dumneata esti ofiter. esti artist, esti Ro.;

man. Poll bate cu ammo, in masa, cand ti-o abate. Eu cu4
nose hate metrripazlacurilp care se fac. Ma costa multe pa.
rale. Aflu de [nide ca i s'a dat lui Georgescu, un permis. pen-
tru introducerea in !aril a zece mii de metri de catifea.. Iti
snun dtirnitale sa to duct sii ceri si dumneata unul. Iti spun,
. fireste, si cat a luat cinstitul ministru pentru permisul libe-
rat-,$i n'are curt sit carmiasca dumnealui, cand ii spui rut
i-a dat. cat a luat si el. siI ameninti, la urma urmei, ctrl dal
pe mana gazetarilor Dar nu e nevoe de amenintari I N'ai ne-
voe decal sa ponrme4ti numele celui caruia i-a dat un permis..
Si unde se fac afacerilc de soiul asta? ".- '
-- In uncle ministere Dar not ne Invartim pe lama al
Productiei intensive.
Cine e ministru 7 t.

1Tn ardelean.Om. non Babalau! c

Asta era sarac ! N'avea o mie de lei!
, Si numai china zece zile de ministeriat am vazut-o pe
- tevasta-sa la cel mai mare magazin din plata, cumparand t
albiturt si stole de saizeci de mii de lei I . 1.

Sub guvernarea vechiului partid conservator, era

cinste L.. Dar marele general, idolul de azi al poporului, nu
etie nirew din cote ce se petrec la Productie?
Si taranistil, Dement noui, sunt cinstiti... Au guvernat
putin.- Dar... imi vine tovarasul, cOborI glasul Hermann, va-
sand ca Intl% in restaurant un dorrin bortos, cu barbison.
Tovarasul lui Goldenberg mergea in zigzag, casa se Imo
pasta° in zambete $i'n strangeri,",da''smani, 'apioave 18;10ate

www.dacoromanica.ro
 , .
,

z:, ,

p,,111:4 . . t '.. ...; ): ;.:

60 BIBLIOTECA UNIVETISULtIll

mesele. Pante Cele lui fOarte Secs in afara, mutra Tin Voioistt,
'
sar.at.oasa. ii deschideau eaten. ritlicau capetele din faifiirii, a., .

ilnoeau veselie in priviri. Goldenberg II urmaria cu ochii $i,

multumit. urma catre Boteanu.
Strajnie Waistt Toga lumea cunoa,te $i'l iube$te. E
11

un chefliu M'am stricat si eu. decand stint prieten cu Do-

broschi Asia N'o sal spun nimic deocamdata de dOmneata. 0
si mergem cu totii. uncle ne-o care el. Caci trebue sai ne dyed,
undeva t Asti meteat.na lui I

Boteanu shut] cleodatii ca se pierde. ca mintea i se Inegu

reste. Atenj'a ti Incetase ea retezata: Nu mai auzia, nu mai
Intelegea ce spune Hermann isi framanta obrazul; pleoapele,'
ca sa se reenleagli _Tamed. $i ticalosir ii veni pe, blaze la a,
dress nimanni sau a tuturora. Se 'nghernui tot. In Sedum Se
uita ne furls le lumen Strliina.-neSuferita. din restaurant.
Privirea i se opri la Dobroschi. Prison hurt& pe prastia
a doua picioare subtiri, umbla destul de sprinten de colo. colo
si toti. cei dare care se Indrepta umflatul baton. se Invionitb
bohote de ras izbucniau, parch nu de batiocurd, ci de veselie.
Fora sa silo. inset. Vasile lest din starea lui sufleteasca
de ratIcire, de manie, si dobandi putere de atentie. Se uita la:
chipul bortosului: fata era tandra, trandafirie ; nasul mic, a-
proape row, sta ca un ardeias in mijlocul obrajilor mari,
grosi. $i a barbisonului pornit din dreptul gurii pane la un de-
get mai jos de barbie, iar acolo retezat. ca un pamatuf. E ca-
raghios si placid"! izbuti sit cugete Boteanu. Pe un spatiu
atat de mic, cat poate sal coprinda faptura omeneasett, aceeasi
cu cap. cu ochi. cu nas cu piept si cu picioare, cats felurime
este cu putinta. cats originalitate I Si noi, arhitectii, pe un
spatiu imens. turnam sale* si aceleasi Infatiseri de case- cu
Area putine deosebiri".
Dobroschi veni IiialarSit masa lui Goldenberg. Auzind nu,
mete lui Boteanu, deschise Mari bratele, care se pareau miCk-
se impurpura de placere, $i luand sticluta de yin de pe masa,
se uita in zare la ea.
Cu asemenea'Ari tratezi tu, Hermanica, pe domnul ar,
bitect ? Vol, Oviqii',-ICU'iOt'reSPectul superstitios, ce-1 aveti pen,
tru carte clirturari, In arta sunteti ca vitelul la poarta noun.
-

www.dacoromanica.ro
 V11 1'i SDROBITE 61

.-
BJliete t striga el la chelnar. care nu-si lua ochii, ca magneti
.zat, dela domnul Dobroschi. Adu Yin numaru paisprezece. de
la butoi t Sa nu ma fact sa ma cobor In pivnita voastra, ca
'
AtaltArid.,1-.:.,:,V;i ik.',.'""ii"'
Si Nitre cei dela masa: ,
7- Eu am mancat. Warn incurcet la Jubileu, cu aperitivele.
Ma prapadesc diva peste si acolo are totdeauna proaspat. Si
sa mai vie o portie de icre si adu o fleica cu sange I striga el
dupa chelnar. Mani saturat, cu nimicuri I Dar mai mancava
not astaseara!
Dobroschi vorbia, zambia, se clatina, se sguduia, radea, pu-
tea sit si tacit. si tot tinea atentia celorlalti incordata. Boteanu
fu nevoit se, se lase in puterea omului acesta. ,
. In zadar se ridicau in cugetul omului inselat, al omului in
sultat, intrebari turburi.. imagini. Vasile se rupee o clipa, se
inStreina, si ar se gasia
. : .
pruis in discutie, iar asculta
- si radea
elf el; de , . .
.. . -

Dobroschi puree ceva, ii turna mereu in paliar,

alumna indemna sa bea. Se facuse calci, -, devenise foarie
siinpatic restaurantul. Fetele de pela mese erau placute say
Indiferente.
- '1' Totus, lui Boteanu Ii veni sit piece. Un resort II Impin.
gee:. Grind se scula depe scaun, dupa sovaeli, ceilalti doi furs
ej in picioare, plata se facuse la repezeala. si arliitectul se
gasi in strada, la bratul lui Dobroschi si al lui Goldenberg
care ii sopti la ureche: .-ii -.".: ,
.:.
Esti suparat I ai un necaz mare t ., p_ ,,, .., ,
,...' Dar tOCiniti in clipa eceea. vinul, ciudata Si Diagoslovita
lui putere, adusese un val de lumina, de optimism, de nepa-
sere, feta de tot ce putea chinui si indurera, in inima si in
mintea lui Boteanu. 1, : .

- . Da de uncle! protesta el, in toatit sinceritatea. Crezi VI

asa suet eu: om de nimic ? Mai rau ca pe front, mai necajd
ca acolo ?... Aici e viata de trait I Bem si inanciim I Undo :
mergem ? As vrea sit mergem undeva, unde sit fie veselie
draceasca. nebuneasca Sit joc. sa pup pe toata lumea si sa
beau; fratilor I Sunt ballad, de Coate bunurile vietii I Nests-
gioe ..:L:.... f )-.« :,.", .,tl'

,A01 ,./tr4 r
www.dacoromanica.ro
7,;: ,z :;
 62 GIBLTOTECA UNIVERSULtit ,
sot.

"- Dobroschi opri o trasura. Se urcara toti, arhitectul in bra-

jele amicilor, si birja porni ca fulgerul spre sosea, pe and
toll vorbiau tare, chiliotiau. 1.; .

. Dupit un teas de plimbare, Boteanu se trezise si iar Ian-

cezia. Antarticiunea din suflet nu se pierduse,.iesia iaras is
suprafata, II supunea. Ce vreau I Nu sham ca Olga m'a in-
selat cu Neamtu ? Socotiam, pe semne, ca nimeni altul nu
$tie. ticalosul de.mine! se rlfsvrAti el impotriva'si".
Se oprira la Flora. Lui Dobroschi ti era foame si mancar1
toti, aerul ii infometase, si baura cloud neamuri de via
yechi, bine stiute de bortos.
Niciodata, spusese Goldenberg, n'a mancat lumea ca a- ,
cum : cu patima ! cu o foame nepotolita I
Tot Hermann, cu 1ndemanare, adusese vorba despre afa-
ceri, la care sa is parte si arliitectul.
N'as putea sa-mi fac meseria ?, Intrebase Boteanu. Stint
comune intregi de recladit. si pe care statul e dator sa Is
ridice. .
. .

Sunt ! facu Dobroschi. E o afacere. Dar nu poti castiga

Cleat suta la suta, eel mutt, si pierzandu-ti timpul pe-acolo I A-
.

devarat hamalac I Cine !si mai pierde cremes, acum and poti
. castiga Intr'un. ceas zeci si sute de mai de lei si fare mune& .

lt'. brute ? Fugiti de-acolo 1. .

Trasurii nu i se dase drumul si prietenii placate si dela;

Flora, pela miezul noptii. ,-

Nemerira in strada Luntrii. la un dancing instalat Intro

fosta case boereasca. 13/fuser/I mutt, tot ce vedeau li se pares
frumos, feeric. Calea Victoriei, Intunecata, li se nazarise, lui
Boteanu si lui Goldenberg, ca un sir de palate.
Mai putin dintre toti, se clAtina, pe picioarele lui subtiri,
Dobroschi. Cand marele si clatinatul lui pantece intra In lo-
calul, mai luminat ca vide de vara, se auzira strigate de pia-
cere si ceata de trei, a nouilor veniti, fu impresurata de vre-o
cinci fete sprintene, cu fuste scurte. cu decolteuri pima pe sub
sani. fapturi svelte, parts Marinate, care sburasera pe parche-
tul luciu, ca sA tahere pe ei.
Orchestra.. ascunsa. canta susurat, delicat, ca o adiere cn
: I kj:;',' W.f. ti-INk

www.dacoromanica.ro
r

°.
VIET! ST)11013I1% > f3 .

' avea lotus puterea sa tine in aer petale de trandafiri $i flori de

mar. Perechi treceau ca ametite, plutitoare. .
'
Privirile multora se indreptara spre grupul de opt, gala-
gios. Zarnbete schimbara. Doi dintre dansatori erau platiti
de patron, ca sit petreaca, $i acestia aveau fetele for, vre-o
ease. Fetele jucau 'eu clientele. o faceau sa cheltulasea, Insu-
fletiau pofta de risipa si de chef. Surasurile schimbate. spu.
neau ca au picat mus,terii bum. Dobroschi era si aci cunoscitt.
Fara sa'i dea ream o brund, tcapand ca o sentinels, Malta,
Isi infipsese mantle in bracinarul lui Dobroschi si-I tarn pe
lunecusul parchetului. .

Tainuita orchestra pared era Inte leas& cu fate cea oachese:

aria ciistinsa conteni, si alt cantec, baroc acesta, cu sunete ea-
raghioase ca de trombon, poznas, se porni, se umfla, tar Do-
broschi si oachesa incepura sa dea din solduri, sA se hurduce,
In hazel lumii.
Numai ei jucau. toate celelalte perechf se (Whir& in laturi,
privitoare, si urale se ridicard din toate unghiurile.
Poste o jumatate de ceas, Boteanu si Goldenberg jucau'
si ei, invaland atunci, de bine de rau, figuri de fox-trot si din
cite jocuri fataite, sealambalate, clesuchiate, porrografice.
Dobroschi se tubbier, privindu-i, dupe ce facuse el Ince-
putul. Radon cu cloud fete pe genunchi, isi astepta 'meth la
$ampanizare.
In zorii zilei, amicii Inca petreeeau. Bausera treisprezece
stiele de sampanie, a cate case sute de lei una. ' si
' Cu ochii turburi, ametit cu dorinte Inca nernultumite
.

;' inclose, plecara in cele din urma. cu patru trasuri, cu Inca un

tip si cu toate cele cinci fete. acasa In Dobroschi. ' .

,
.. gtac or r: .
.

Dobroschi, Goldenberg si Boteanu lucrau mana 'n .,,tiny.

Nu se despartiau. decal ea sa se intalmasell iaras. Colindatt
ministerele, marile banci, societatile st credaele, inmultite ca
cinpereile dupe ploae pe toe gras. Din zece afaceri ruse la tale,
data izbutia una. Mafia din belong pentru toate celelaite.
Arhitectul Meuse cunostinte pretutindeni : In cornett lei

t.

www.dacoromanica.ro
 64 BIBLIOTECA UNEVERSULUI

industrie, In finante. Nu-i mai vezuse niciodata si mean.' pe

oamenii, care erau acuma in fruntea nouilor Intreprinderi.
. Parc& razboiul inmormantase o seam& de oameni si adusese

din drojdia societatii. mai flamanzi, mai uriti. mai grosolani,

mai hoti. Si cat bea $i cat manca lumea aceasta t Ce Inglie-
suiala pe ea la bursa, ca sa cumpere ac(iunile nouilor aka-
tuiri, mai cu seams ale celor petrolifere, ca sa le vanda la
cateva saptamani, on tile, cu pre( ridicat, inzecit t
Un cantaret, un macelar, un cofetar, insi pe care li cunos-
cuse Vasile $i ii stia ducandu-si greu zilele, inainte de razboi,
se facuser& milionari, cumparand $i vanzand actiuni.
Si pe ce se intemeiau toate preturile acestea, cand nu se
lucre, cand societatile de petrol nu aveau sonde $i unele nu
aveau nici terenuri intinse ?
.
Tara nu era aprovizionata. marfurile se ascundeau, ca sa
part; putine tii fiind mai mare cererea decal oferta, sit se poata
scumpi. Nu era came, vitele treceau granite, cu permisuri pe
sub mans dela ministrul Babalau, painea se putea sa lipseasca;
In Basarabia trenurile.sariau in aer ; cete de talliari pradau
lumea prost aparata ; administratia romaneasca se purta hairs;
Cazacii treceau Nistrul, jefuiau $i se intorceau in Ucrainia,
nevatairriti, iar pofta de petrecere si hameseala nu conteniau'
In toath, Romania-Mare. .

Feldefel de sarlatanii se savarsiau. Inca nu erau trenuri

"destule. Locomotivele erau trimise la reparatii ; cele care erau
bune. erau scoase apoi, ca drese, ca sa fie stricate dintr'adins.
Nu dorinta, ci o vointa holarita de Imbogatire scornia
rnijloace fantastice, criminate. Aproape nu mai era om, care
sa detina o cat de mica putere sau avutie a Statului $i sa n'o
Intrebuinteze in profitul sau.
In teatre, In cinematografe. In restaurante, In trasurile
multe $i luxoase ca pe vremuri, in automobilele numeroase,
. pentru care nu fusese opreitste la vami si se gasisera trenuri
, de marfa sa le aduca, se lafaiau, semeti $i obraznici. insi Inca
necunoscuti, cu figuri de rand, farts albs expresie decal a in-
Trawrii si a parvenirii de curand. Luasera locul, dinteodata,
celor dinaintea razboiului. ciocoilor, boerilor, aiunsilor do
pica ed ,. . : i1 . 4 t; ,. ,. ; ....) i., . ;

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITE 65

Nici carciumele nu se mai odihneau. Vinurile, si cele de .

struguri si cele falsificate, aveau catare, Cu toata scumpetea .

tor. Meseriasii, negustorasii, samsarii proaspeti, lucrau pe 'pre-

turi marl, farg cinste, de mantuiala, si chefuiau, pe ispraveniel
Bucurestii se umplusera de lume strains, din nouile pro.
yincii, depe la taro_ din strainatate, Capital& a unei taxi In.
doit de marl I Chiriile sporira, casele ajunsera la pret mare.
Vaduvele de pe urma razbaiului, sarmanele care'si vandusera
'de ananghie acareturile, si le jeliau acum. ar fi volt sa le re.
dobandiasca, fie pentruca sa le vanda pe sute de mil de lei,
nu pe zeci, fie ca sa aiba un adapost asigurat.
Societatea, a.sa rasturnata cum se gasia, Incerca totus sg
mearga. Tara even tin guvern, un parlament ales prin vot uni
versal. Armata era supusa. Functionarii, mai ales cei care a.
veau ce sit fure sau Inlesniau hotiile altora, nu plecau din
slujbele lor, cei cinstiti suferiau, se tanguiau. Guvernui mill.
tarizase cane ferate, sdrobise nemilos si samavolnic sindica.
tele muncitoresti, desfiintase partidul socialist, Inchizandu-f
. pa conducatori la puscarie. si bolsevismul fusese aparent In.
Murat.
. Cenzura fusese ridicata, mare parte din ostire fusese EH,
alma la caminuri. Vasile Boteanu afla din gazete framanta
rile vremii si-si uita de grijile sale. -
Intro zi, In ziarul Universur, i se oprira ochii pa ru
brica Intamplari din Capita si citi : Eri, dupe amiaza, In
strada Comets..." Sari doug randuri si citi iar : Doamna Olga
Boteanu, sotia cunoscutului arhitect, a fost victima..."
Ingrijorat, voi sit rein dela primul rand. tot articolul, dao
vaba it facu sa mai sera cateva siruri. ,.Politia este cu desa.
yarsire neputincioasa... Cetatenii nu mai stint aparati. Hotii de
toate felurile, de la cei de gaini pang la talharii de drumul
mare, organizati `.n bande puternice, cu mitraliere si granate,
sporesc pe zi ce trece..."
Boteanu Incepu dela capat. Omul, sot'tl, parintele, inviarg, -
emotionati in cugetul si in inima sa.
Ce este ? se apropie Goldenberg, vazandu-I ca Ingalbe.
neSte ca pironeste priviri tmnrastiate In tavanul
gaud cu amandoi purunii mete
.9
www.dacoromanica.ro
 66 intILIOTECA inovEnsuirt

Erau in sala de sus, din jurul scarii, a ministerului de

Productie Intensive. Asteptau, ca multi altii, sd fie primiti in
audienta. Dobroschi era de cateva minute la ministru i3i tre+
buia sa se arate. Lucrau .de obicei asa: toti trei veniau, fiecare
ca pentru sine, cu sau fare o recomandatie la mans. cu motive
si sume diferite, sa ceard acelas lucru, sau altul. Apoi se adu,
I nau, cercetau isprava, se bucurau de izbandd. se intelegeau a.
supra altor tai, incercari, coiniereshri. sume si afaceril Boteanu
avea nume, avea titlu, Goldenberg nu avea nici unul si cite
oclath. tocniai de-aceea izbutia Dobroschi avea obijnuinta si
tipul omului de afaceri, viclean, harsit.
Uith-te, Hermann, Intinse jurnalul Vasile. Si spune-mt
, si mie. E grozav I
Isi ziceau pe nume de-o vreme. Dobroschi tocmai se ivia,
Mai sta de vorba cu alti doi trei, pand sa se apropie de to
vardsi.
Ministrul a fost bine dispus. Poti sh-i ceri, Vasilicl,
pots sa-i ceri un permis de import pentru casa Baum si unul -

de export de benzine.
Goldenberg isprilvise de citit articolul din Universul" gib
schimbat la fats, voi sd spunk ceva.
Ce s'a intimplat ? intreba Dobroschi, observhnd eh a.* -

mandoi amicii lui cunt plouati, ingrijorati.

Chiar la tine aces& ? Chiar pe sotia ta? intreba Her.
mann.
Da! rosti sugrumat Boteanu si, bother, voi sit se kb.
ilrepte spre scars, sa piece.
Simtia ell locul e strh.mt, doria sit fie In pragul easel lull
imagini din sdla.sul lui i se treziau in minte.
Unde to duci, omule ? it prinse de umar, Dobroschi.
Arhitectul se smulse rdsvratit pared, dar ti veni In minter
ce. Dobroschi nu stia ce se Intamplase.
. Mi-au Wait hotii case t Eu, incureat cu voi, n'am mat
dat pe-acolo I Nevasta-mea a fost gasith legata, cu calm; la
.'g ura...
Dar n'a fost moarte de om I Nu-i asa ?
Nu. fh.'cu Vasile.
Dar e glum& parch/ Ce strut& pe biata femee, OA.
ileste-te I se rcpezi Hermann cu vorba.
10
www.dacoromanica.ro
 nr.rt SDROBITE 67

Hotii fusesera unite cu servitoarea, murmurs Dobroschi-

, Asa spune si gazeta.
tasati-ma sa plec I glasui Boteanu.
Nu se poate se impotrivi Dobroschi. Pared ai ceva de
fAcut acolo, char acum 9Te poti duce si peste un teas.
l'andele trace tovarasul de manecti, Goldenberg,
Mai ! se intcarse cdtre Herman, Pandele, nu trebue sal
Scapdm prilejul l Ministrul iscaleste astazi orce, numai bard
sa iasa. Mai intai afacerile I
*i care Boteanu :
Nevastd-ta e In afara de primejdie, cunt sigur Am cf.,
1

tit Mama asta, cu un moment mai nainte de-a ma prim

domnul ministru. Nu ti-am spus nimic, ca sa nu te turbur zan,
klarnic si, de cum scripam de aici, aveam de gaud sa mergerrt
cu totii la tine acasa. Linisteste-te si intra in audienta. Copia,
laid nu ti-erau acasa. Hotii au venit, intelesi cu servitoarea ca-4
sea, cand copiii erau la scoall. Au legat-o pe cucoand, au scow
tocit pretutindeni si au sters-o... Ai avut multi bani ?
, Bani I Nu stii alta decal bani I se rdsvrdti Boteanu.
0 sa mergem toti trei, e mai cuminte asa 1 se ruga. Doi!
broschi.
Domnul arhitect Boteanu I striga usierul.
Auzi ca te chiarna I
Vasile sovaia, Dobroschi tI tmpinse; lumea se da to Itt;)'
turf, ca sal lase sa treaca pe eel asteptat, ca pe un fericit. If
tmbulzia cdtre usa favorurilor.
Te-astetiptit ministrul I isi scoase pdntecele din sacou,
Dobroschi, si, de spate, it impinse pe Boteanu spre usa cabin
petului Excelentei.
In clipa de ragas ce'i ramdsese, ministrul, dimes singur;
se ridicase in picioare, se intinsese. Avea prea mutt de lucru V. -
nu se mai odihnia ! Acasd. In parlament, la minister, tabards
pe el legiuni de oameni de afaceri, cu recomandatii dela co.
legi. dela prieteni, dela partizani, legiuni de necunoscuti SR
yrajmasi politici, veniti la Impacare, toti cu msinrle pline,
'toti cu proecte, cu fagadueli, toti lacomi de fmbogatire.
Tisbalau simtia ca. nu mai poate rezista fizireste. II da gag
to mai ales ultima lui isprava, alcatuirea uneL societati, pe to.

www.dacoromanica.ro
 A.

6f1 BIBLIOTECA 'movEnsuun

rneiul unei uzine gigantice, din Ardeal. Cu isprava asta, saris

dinteodata In randul celor mai bogati oameni al tarii : Isi n.
sigurase, fara sa platiasca un ban, cincizeci de miff de actiuni I
Bucuria, temerea, II treziau, Il zguduiau, nu -1 lasau tihnei,
somnului.
Boteanu intrase si adasta respectos sa-I priviasca mini<
strut, ca sit se apropie. Babalau, rosu tot, cu vinele gatului um4
Slate, cu ochii rataciti, puse palmele sprijin pe birou, ametit.
Stranse tare din pleoape, ca sa se dezmeticiasca. Tacerea nu.
mars clipe tot mai multe. Cu capul atarnand, ministrul bor
borosi :
Cine esti... dumneata ?
M'ati chemat. Arhitectul Boteanu. Am avut onoarea sS
va cunosc.... (and erai dobitoc si un golan cugeta Vasile,
desgustat, strangand pumnii, dorindu-se departe, masa). .

Ministrul Intinse un brat, care i se paru ca va cadea, grett

ca de plumb, dacil mai sta Intins. Boteanu puse repede sub
mana excelentei o petitie.
Cazand In scaun, carmuitorul tariff se preface ca cites,te.
Muie condeiul In calimara, automatic, si scrise pe jalba. pe
cand Boteanu adaogii langa mana scriitoare un teanc de bi,
lete de cincizeci de mii de lei. ,Se aproba, Babalau".
Apoi, se rezema de spatarul fotoliului saw barbia Ii cant
In piept, pe and artistul piece, salutand.
Cu o silinta istovitoare, ministrul glasui, striga spart :
Cheama servitorul I Sa nu mai lase pe nimeni aici f...;
Vazandu-I exit pe Boteanu, dela audienta, Dobroschi se
pregati sal fact{ sa astepte, pans va fi primit si Goldenberg,
cand usierul vesti cu voce tare, pe total lumea, ca domnul
mstru nu mai primeste.
Ti-a aprobat ? Intreba Dobroschi.
Da I raspunse Boteanu.
Se indreptara spre scare de marmorit, Ingustd acum fatly
de multii insi ce tineau sit piece mai de grab& la alte minis
tere, la alte afaceri. la implinirea altor visuri de Imbogatire
Nu era timp de pierdut, cleat pentru afaceri si pentru pe.
treceri. .

- Nu gaga bide. Ajunsera pe jos, Dobroschi subtend greu,

www.dacoromanica.ro
 VTETT SD11011TTE 611
A

Boteanu tot mai miscat, Goldenberg, privindu-si tovarasii, 1m4

prumutand dela unul bucuria permiselor aprobate, dela cell+
lalt Ingrijorarea.
Le deschise Mitica, baiatul acum mare de cincisprezece ---
ani. Vazandu-1 pe taicit-sau, copilul se dadu inapoi, mica int -

tata se Incrunta. Baiatul pared voia sa ziica ceva darz, scosese

pieptul inainte, dar vazandu-i pe cei doi InSotitori, tacuse
Vasile, fara sa is seama la Infatisarea protivnica a bale.
tului, 11 imbratisa, 11 salmi&
Goldenberg si Dobroschi ramasera pe seta. Boteanu intra,
In casa, urmat de Mitica. Olga auzise pasi, privirea i se atilt.
tise; 11 vazu pe barbatu-stiu. Vasile intinse bratele.
Drag& Ce spaima pe tine 1 tarts -ma ca lipsesc de aproa4
pe o lurid t borborosi el $i sotia se is coprinsa, stransa. itT
brate, sarutata. .

Fara nenorocirea asta, n'ai fi venit ? intreba Meet Olga,

ca si cum se temea sa nu starneasca si alte cugete si voia riu4
-mai un raspuns marginit la intrebarea ei. -
$tiu eu ? poate...
Ochii femeei se umplura de lacrimi, si marl, sorbitori,
... iT.

toprinsera pe sot, pe sprijinul firesc.

Dar n'ai nimic, nu'i a$a ?
-- Nu. Am trecut printr'o spaima grozava. Acum tnsa, fel
de fel de insi, din partea politiei. vin.sa ma descoasa si vad
limpede ca vor bani. ca sa ma serveasch 1 Cu ce ? Daca to vei fi
act !... Isi ridica Inca °data privirea, femeea Invinsa, $i ISi puss .

capul pe umarul sotului.

-
Draga. Ingana Vasile, Induiosat, aducandu-si aminte,
au venit si niste prieteni ci mine... Sunt in salt.
Olga isi sterse pleoapele, isi netezi parul si hainele. Simtia
neoranduiala in toata faptura ei si era patrunsa de simtiman
tul slabiciumi si sale! .

Poftiti. domnilor I Sa ma ertati t esi ea In salt.

. Ce spaima. conita meat ce spaima I incepu Dobroschi
sarutand mama gazdei.
Recomanclatille se facura In pripa.
' v
Cu ce y'au pagubit ? intreba cu interes Goldenberg, ink

www.dacoromanica.ro
 7rt R111T,TOTECA UNIVF.11SULUT
I
telt:gaud, din lipsa de vaete din casa, a nici o pierdere omen
;teased nu indurase familia.
Nu aveam in cast, de cat vre-o clout mii de lei.
Si i-ali dat dumneavoastra sau vi i-a lust ei cu sila L
Istdrui Hermann, cu inchipuirea celor petrecute in alclituire.
M'au legat cu mainile la spate si de glesna piciorului
file pat. Si servitoarea, care. bagase de seama, deli o mewl%
de cateva zile, unde tin banii, mi-a scos dela cingatoare chew
Mile si a deschis sub ochii mei.
In cloud caramaniuri bune, ale casei, fireste, au pus ce-a
lost mai frumos din albituri si din haine, si-au plecat. Ca st ,
imu tip, Imi cascasera gura, asta a fost mai nesuferit I Umw.
titan oamenii aceia spurcati, cu degetele for murdare
mi-au pus un mosor intre dinti 1 0, ce m'am chinuit apoil
1511'1 scot I Incheetura maxilarului Inca ma mai doare I Era, pe
f.aaorele zece, s'a Intamplat... Venind laptareasa, nedand de
-'mine la bucatarie, i-a venit In gaud sa patrunda pand in casa,
soeriat si eat...
Dobroschi asculta cu sprancenele ridicate. II interesa
Soarte molt. li vedea pe hoti cum lucreaza si'i admira, ctl
:Lout& compAtimirea.
Ce indrazneti I se minuna el.
Goldenberg, desi nu era cald In odae, asudase, suferia
tnsesi chinurile $i groaza ce reesiau din povestirea !Madsen
rea doamnei Boteanu. lsi muses mustatile, da din cap turban.
loarte palid. -
Vasile, Indurerat, pleca
_ ...
tot mai jos capul, simtindu-se vi.
Povat.
Flores, biiiat acum de vre-o opt ani, venise $i el dela;
,

coald. Zarindu-I pe taica-sau, deschisese gura, ramasese cue

ea deschisa si cu ochii holbati. Copilul se intreba si cerceta
:cu Incord'ire, daca visase, sau o auzise inteadevar pe maicaw
.Sa, ca ei, copiii, nu ma: au feta.
Si copiii nu erau acasa, doamna, nu'i ass.? tresari Cole
ilenberg, cu sporita groaza.
1/4 Nu.
-4rm 1.).4Au4ezet4 Ie-A puptat de grije I koate oit'i omora pet

www.dacoromanica.ro
 -4

'VIET! SII11013TTE 17
.

ei !Pentruca ar ft tipat, in loc sit tact $i sit'i lase sit fure t

Vai de mine t Vai de mine!
Dar celor doi copilasi be era foame. Cel mic, dase ()chit
cu cel mare, la bucatarie, unde se departase de taica-sau, $i
Mince it trimiseso pe Florea sit se piing& maica-si..
Mi-e foame t scanci Florea, inset, lipindu-se de maid
R& -sit.
Si eu, $i not n'am mancat 1 isi aduse aminte Dobroschi.
f Sa mu ertati, zise Olga, v'a$ opri la masa, domnilor,
klar vu puteti inchipui ch nu am aproape nimic
Streinii se ploconirk, sarutara mana gazdei, Hermann ur.
'mind s'o cuineze, lacrumand aproape. Vasile 1i petrecu $i se
Intoarse.
Pranzi cu ai sai. frugal. intro liniste, ce se meza tot mai
OK lane in sufletele incercate ale celor doi soti.
Amintiri din vechea for dragoste. din timpurile cand so
irimoscuserit, se cerniau marunt si des in cugetele tor. Ca si
cum fiecare dintre ei zacuse, departe, printre streini, si eras
Inca slabi, asa isi vorbiau de potolit, de ocolit, de cu grije $(
,Cu dragoste prieteneasca. cuminte si mangaios.
Ramasa farit servitoare, pentruca sluga, unit& cu hotii,
viscose deodata cu ei, se intelege, Olga aducea singura cele
qtrebuitoare mes3i si !ngrijes sa alba fiecare din ai sai, copiii
$t sotul, dela furculita !Anil la felia de.paine.
t Tarziu diva masa, obosita, Olga se culca, dim& ce se
Culcasera copiii, neodihniti si ei. Vasile trecu in iatac, culese
privelistoa caminului. a sotiei. Se strecuru hied, ca su nu turn
bure somnul neveste-si si plea din casa.
Avea o intalnire cu tovarasii lui, la orele cinci. La case
!u leas aortal,
PR I MAVARA
Primejdia prin care trecuse familia l3oteanu, nu era din.
Tyre cele ce dainuesc. Hotii pradasera, se r a se r n'aveau sa
se mai intoarca, aveau sa jefuiasch alte case. Si fusese numai
o intamplare, care se putea sit nu se mai repete un veac, cu
toata inmultirea furilor in capital& si in toata Cara.
Spaima ce o coprinsese pe Olga filth in fate en tallisrii,
gl aduse aminte cumplitul moment prig care trecuse, and

www.dacoromanica.ro
 '7 TIMT.TOTECX UNIVETtSTJL-11/

Ii asteptase pe inamici, pe cotropitorii germani. Atunci, groa4

za se schimbase In uimire, dusmanul hraparet si ucigas fuq
sese marinimos, adusese liniste in cash, belsug, In locul mi.
zeriei sigure si, drept once jaf, rapise inima sottei.
Nationalismul Olgii nu putea merge atat de departe In
cat sd'i hdraziasca recunostinta, rata de talhari, pentrucd. trail
Romani, si nerecunostiutd ofiterului Franz, pentruca acesta
era German.
Pradarea casei sale, pericolul Infruntat de nevasta-sa,'
propria sa incluiosare si realipire de familie, Ii dadura teal
Vasile prilej sa cugete asupra vremurilor. Nu mai voia ni
meni sa trudeasca. Munca Incepea sa fie privity ca o silnicief
ca o revoltatoare osfindd, ca o nerozie. Cei cari nu puteati
' Insela, traficau, se faceau talhari. Cei multi, Inca robiti de.
prinderii de-a munci, Isi scumpiau ostenelile, unul altuia, ul
viata se fame tot mai grea.
Lui Vasile Boteanu ii trecu prin minte ca si el nu facea;
Alta decal scumpia viata, neproducand nimic, consumand sii
cdstigand mii de lei, ca mijlocitor.
Dar ce era sa feed? Nu avea nimeni nevoe de ?Uinta, del
profesia lui. Nu se mai zidia, deli populatia Capita lei isi Indo.
ise numeral. Case le se vindeau din many in mane, societatile
'de constructie aveau alte Indeletniciri. Statul nu silia pe nia .
meni sa zidessca : pe Imbogatitii de' rdzboi, pe societatile Oil
bancile numeroase. Jocul de bursa ajunsese mai obijnuit ca
biliardul, ca tablele. Cdtre el se indesau banii, milioanele.
Tutors la camin, In asa de ciudate si zguduitoare Impre.
jurdri, pravalit spre ai siii de compatimire. de un sentiment
de barbateasca datorie, vechile-i si aprinsele-i resentimente
sburaserd sau se stinseserd, si Vasile se gasi iubitor si dorm°
de liniste.
Imputdrile secasera in isvorul for ascuns. Poate cif, nu fn..
sese nimic adevarat din tot ce'i rosese inima. Un Neamt sea
zuse in case lor. 1i st ? Mate casele fusesera pline de Nemti
$i nu erau mult mai multe divorturi. Ca 'odiniOard I
Si de ce sa ceard altuia mai mult deck Isi cerea siesi %
El nu avusese o dragoste In Moldova. cu Marieta Baicu ? Bg
mai mult: el o iubise pe duduia aceea, pe rand Olga cu sip
guranta ca nu iubise toata viata ei cleat pe barbatu -sau I

www.dacoromanica.ro
 TTETI S13/10B1TE 73

Sa fi fost In adevar ceva, lntre ea si Neamtu ? Nu! hotd4

rIt di nu merita o prcocupare de atata durata, asemenea...
glum& !

Staruitor i se perinda to minte lui Vasile, acum, tinereta:

lui, vremea sand se indragostise de Olga $i cand ea ii rdspun4
'dea la scrisori cu scurte ravage: Astdzi, deed poti trace pelf)]
orele patru, voi ft la iereastra. Treci cel putin de zece ori, el
sd to vad mai bine".
Si dela un capat la altul al strazii, spionat din mull°
porti $i geamuri, Vasilo trecea $i de doudzeci do ori, ea sail!
Yadd iubita.
Apoi s'au IMAMS la un bal, cu toti parintil, $i ai lui $i d
ei. si s'au recomandat unul altuia, de ochii celor ce'i priviau
rosindtt-se nand la urechi.
Ceasuri fericite ca acelea, nu mai traise $i nu avea sa mai
trdiaseri Vasile nieiodatd I Erau amttndoi la ball Aveau sd)
'danseze Impreund1 In asteptarea valsului. credea el se vs;
mistui. Isi inchipuia ca se va topi, ca un fluture in valvdtail
focului it apropierea ei I Voluptatea intaiului vats, Cu iubita
la piept, cu iubita stet de aproape, cu gurile apropiate, cu 136,4
rut ei atingandu-I, cu mans ei divine., e o nebunie, de care
tanarului i se pare, In frdgezimea lui sufleteased, In visele ".
sale. ca ar putea muri
Amintirea balului acela, a Intalnirilor de mai apoi, sub!
Ingaduirea parintilor, amintirea cdsatoriei, a lunii de mieref
Invia acum mereu In mintea lui Boteanu.
,,Cdt am iubit-o r, constata el. Ma iubia $i ea" I era sf4
gur, barbatul. O mai iubesc acum ?" Si se Intreba Indatit ;.
,,Dar ea ?"
Boteanu se Indoia. Raceala copiilor, mai cu seams, sips;
In ascuns, In inima lui, santurile Intortochiate ale Indoelii.
Nu se aprcpiau. se fereau de el. In ochii celui mare, deslusia;
Intrebari, o mustrare pared. Mina ai fi zis ca adasta o dis+
cutie, ca sit-0 descarce mica lui inima nedumerita.
. Era prea mic toot, un pumn de om, ca sa-1 is talcs
In serios. Totus, Vasile era nemultumit, stramtorat putin,
latti de bitetel. Primul copil fusese $i el un prilej de rara lat24
curie, cu venires lui pe lump, dupd ce sotul fusese eigur cd

www.dacoromanica.ro
 71 BIBLIOTECX U1STIV1?RSTYLITt
A

meta a scapat teafaril, si o vazuse intrernata si fericita mama.

*i-acurri avea pruncul Oren. 11 judeca pe tats -sdu
Langa pruncul dolofan si trandafiriu. cu sufletele conto.
ipite. patrunsi de mister, fermecati de gingasie, amandoi sotif
sezuserA adesea, uitati de vreme, gi parca toatti case plutia cu
el. grin albastru, in nemarginire, veacuri intregi.
-I La scurte raslirnpuri. Boteanu trebuia sa calatoriasca, iit
tovarasia lui Dobroschi si-a lui Goldenberg. Cu parere de rail;
cu sentimentul ca incepuse o cladire si o Casa netermnatai
se risipia in viata de afaceri, reintorsul la camin. la caldurt
simpatiei si a, vechilor arnintiri, legate de ,o faptura vie.
0 tainica urzeala se tesea In spiritul sail. Pe temeliile rd.
'inase din tinerete. incerca sa se ridice dragostea pentru a.
eesi fernee, pentre Olga. Boteanu se intorsese pe semne into.
vit din razboi, avusese memo ease hraniasca. sa-si poarte nu.
mai siesi grije si dragosto, instinctiv, si-acum, refacut, sigur,
de viata pima L cele. mai ticaloase fibre, se ridica de-asupra
omulu;-tru9, simtia nevoe sa fie duh, sit iubiasca. sa alba un
trecut c." sentiments. legaturi dela suflet la suflet. Trecutui
1st relua elusivp si drepturile ideate.
Cu lovarasii lui, mai ales cu Dobroschi, so gasia tot mai
liepotrivit; Dar pormse la drum cu ei, primise dintr'nceput un
roi. i-1 '.,ruse lui Goldenberg si i s'ar fi parut oarecum ca de.
zerteazil. el care Infrunia& privelistea' macelului si ucisese oa.
men., necunoscuti, nevinovati I
Uneori trebuia sa mina, sa se dea drept ceeace nu era.
Fusesera la Timisoara, toti trei, pentru cumpararea unei fa.
brici. Stapanul fabricii, un Ungur. temandu-se de stApAnirea
romaneasca, voia sa vanda si sa piece la Budapesta. Golden.
berg veni sa-i ofere doll& sute de mii de coroane. Ceilalti dot
tovarAsi it asteptau la hotel. Fabrica pretuia doua milioane.
lierinann se da drept samsar, cumparatorul. domnul-Do.
broschi, nu stia anal limb& &cat romaneasca si se folosia de
un misit.
Dupa o zi, ca din partea sa, Boteanu veni si el la fabri.
taut. cerceta fabrica in amanunt, cladirea, al carei pret putea
sal judece ca om de meserie, si, inteles cu ctiedasii, nu'i dada
.malt de doua Bute de mii de coroane fabricantulut.

www.dacoromanica.ro
 VIM SDROBTTE 75

Inaintea for mai fusesera pe semne si altii, chilipirgii care

. hu dasera pret mai mare. Ungurul se socotia amenintat, avea
poste legaturi cu societati nationalists din Ungaria. primi to
cele din arms, si Dobroschi. Goldenberg si Boteanu se gasira:
istapani pe o fabrics din preajma frumosului ores Timisoara.
alai apoi, aveau s'o vanda cu un milion de lei. pe and coroa4
Mete plata° de ei nu'i costau nici optzeci de mii.
Simtind ce se petrece in sufletul btirbatului sau, renaste.,
ea dragostii. Olga intineri. Poate ca si cerintele trupului, att.
rite. se desteptasera in ea: Femeia deveni cocheta. Nu voia
si nu era din fire vicleana. Dar cochetaria nu este numai gust,
'dorinta. senzualitate, ci este siretenie deasemenea, este cap.
sane poruncilor spetei. .

Cunoscand parca puterea trecutului. revenirile lui, abu

roasele on ametitoarele lui invaluiri, Olga Incepuse sa se Im-
b-ace ca pe vremuri, In vesminte aidoma celor purtate pe
cand se iubiau cu patima si Inca nu erau unul al altuia. 0 fe.
Thee simte gandurile ce le starneste, Ii place sa traiasca In at.
=osiers lor, e magulita sa.adune nori de pasiune in juru'i.
Olga fusese mai intai multumita, ca de un castig de If.
Ingle. de siguranta a casniciei sale.
Cand Intelese, and -fu sigura, ca este iaras iubita, Teen.
mo$tinta, fericirea ei furs nemarginite. ti i venise primavara t
Errntiminte bogate, profunde, porniau din inima femeii, si nay
yaliau ca din patru parti ale lumii valurile unor miresme deo,
sebite intre ele si deopotriva de generoase si de Intaritoare.
, Recunostinta Olgii trecea pe de-asupra sotului ei, se opria la

ci numai ca la o statie, se mina spre necunoscut ; sore cineva,

in care sufletul gaseste sprijin totdeinina, orcat ar fi de pogo.
rit, de umilit gi oral de mandru, de trufas s'ar umfla In gra
uncle sale omenesti.
, Femeia, mai mull decal barbatul, Insa mai Inchegat, mat
puternic, mai slobod, are mai multi nevoe de un saran si de
un judecator ideal, pe care sa'l theme, care sa vina numai it
spirit, Li care sa -Si trimita Indoiala. remuscarile, recunostinta,
In timpul ocupatiei germane, Olga alergase la biserica,
uncle nu mai.fusese de ani, plansese si se rugase. Pactituise. 414
Lea, avea cupp, care od,eau sa ispa eascf ei gre§elde .unkureL;

-rT www.dacoromanica.ro
 76 tIBT.TOTECA" T.INTirEllstrarf

unul din acestia, Julieta, se Imbolnavise. Apoi Dumnezeun'a-

iertase; Jul lett murise; venise poate prea tarziu pacatoasa 1a.
El, ar fi fost datoare sa vina mai nainte de-a cadea, ca sa-1
ceara puter3 de impotrivire.
Olga gasise biserica plind. Putina lume ramasa in Bucug
rash, era destul de multi. ca sa umple lacasurile de rugaciug
me. Printre mullet's prabusiri aduse de razboi, era si aceasta. ar
trufiei, a increderii omului in avutia, In iscusinta, In pug
Urea sa.
Dragostea sotului, neuitatA, aceea de pe and era fecioart
i panic cand venise rilzhoiul a Coate nimicitor, reIntoarsa a
cum, printr 131.5nueli. secerate de sigur, peste o iertare poate,
Olga nu putea sit treads` ci o datoreaza numai Inthmplarii,
primejdiei prin care trecuse la calearea hotilor.
Nu 1 Duninezeu voice asa, in bunatatea lui nemarginita,
1/n mita ce-o avea pentru nevinovatii for copii.
Cand lipsa lui Vasile de-acasa se Invederase ca este din
tr'adins, cand el nici o veste nu'i mai trimisese, ca un ors
care'si parasest. sotia si case : Olga Incepuse sa desnadajdu
lased. Banii se sfarsisera si ea fusese nevoita sa se Imprumute
'dela sora-sa. dela care aflase ca Boteanu petrece,umbla prin
toga tara.
Sora Olghii stia dela barbatul ei, dela Haralambie Lam,
gavu, ca tovarasia dintre cumnati se sfarsise si ca Vasile ins
erase In and cardasie.
Victuind tails la olalta, nepomenind nici unul nici anti!
imic despre despartirea vadat' si trecuta. Increderea sporise
ti cu zi. Dovezi de legatura trainica urmara. Sotul spunea so.
tiei unde se duce, uncle si pentru ce ca.latoreste, t3i revenia,
'dun& cum lasase vorba, cu bucurie, dragastos, intinerit, ca la
canunul sau.
Inters dela Timisoara. dupa ce vanduse fabrica, adusese
..;:
$i-i incredintase Olghii lui. trei sute de mti de lei., .

' Sali faci rochii, drags 1 Cele mai frumoase rochii 1, 0 s4

ire plimbam,,In vara asta, ca niste magnati 1" spusese el. Si ea
it luase de gat, cu cciiii umezi de lacrimi, si el o sitrutase
aung, o tinuse In brate. stransa de el si, nelndurandu-se 0
desparta de ea, o luase pe genunchi, ea odinioara,
. 2

www.dacoromanica.ro
 VTETT SDROBTTE f 77

,.7 Nici un gand de mustrare, nici o amintire despre celalalt,

"rdzuse bine Olga nu trecuse prin mintea lui Vasile, pe
tend o legaret si't vorbia despre cum au sit petreaca.
. 0 singura data, citind un volum de versuri, cumparat de
h amticar, Boteanu rostise tare:
Domnifii, creased miltriigunti
,,Pe cane, pe care not
Plimbarn., Incoronat cu luna,
Un amour sullet, amdndoi I"
Ce mlnunata strofa t" adaogase Vasile si rtimliK,se visa.
tor.
Ca mai ganclis.; el, alitturi de versurile acelea de despar.
tiro, Olga ar fi dat un an din viata, sa stie. Dar sotul nu mat
rostise nimic, citise mai departs volumul, si'l aruncase In cele
din arms.
11
Dragostea sotillor
, Mugurii, incoltiti In primdvara, se flicuserd flog 51 frunze,
en venires grahnica a verii Vasile si Olga se iubeau cu pati.
ma.: se 1ntovarasiau necontenit cu gandul ; se doriau mai na.
inte de a se desparti, nemultumiti ca nu vor fi la Wane; se
bucurau tinereste, cu batik: de inima, In asteptarea apropiatei
revederi.
Muma Incepuso sa se departeze de copili sal Nu'i mai e.
- rau ei primul ga.nd, singura si toad mangaerea. Nu'i mai sa.
ruta asa de mult si in acela$ chip, care tinuse loc si de senzua.
/date pima atunci. Sarutul amantei, In care sunt tot sufletul si
truoul topite. pierdute si rliscumparate, racise vapaia sdrutarii
materna si o purificase.
Olga Isi saruta barbatul, ca o iubita. Fericit, neturburat by
tfericirea lui d3 nici o banuiala, de gelozie, Boteanu se lnfru.
musetas), ds parch nici odata n'ar fi suferit, n'ar fi slabit, TAUS
apruapo de peire. Totul ii pria. Tihna cugetului situ, simtiman.
tul stapanirii destivarsite a feineii sale dragi ; usurinta cu care
keen. prin vista tot mai grea : 11 sporeau, II tineau Benin.
Se credo papal de grija zilei,de maine; agonisise o puma.
,
www.dacoromanica.ro
 7R PITIT.TOTECN UNTVF.111S. MIR

tate de trillion. Avea sperante ca va incepe artutectura. Dot bo-

gata*i. unul pentru o refacere, altul pentru o cladire noun., r se
acIresasera. Aveau sa mai discute.
Doria sit iasa din slealita oamenilor de afaceri. lubitorul
de poezie, cititorul de versuri. avea impresia ca se manjesie.
pe culoarele ministerelor, prin band, tratand cumparari, van-
zari, el care nu producer. nimic I cerand permisuri", lnlesnind
afaceri Indoelnice
Pusese nevoit, intro Imprejurare de neinlaturat, sa stea
de vor`ia cu ticalosul lui de -cumnat, cu Langavu. Moise Brim
ii adusese lui Dobroschi un permis de soda caustic& fusese-
TA cu totii fats in rata.
Intro zi, Olga si Vasile se Intelesera sa'i vada. pe batranii
Boteni. Era o datorie amfinatg. de prea mult timp. Pornira a-
mandoi. Le placea sa mearga numai ei. sa se audit unul pe al-
. tul. vorhind. sit se priveasca fara martori, nestanienili. sa'si
simta suf:etele calcte prin adancimea *i stralucirea privirilor,
prin apropierea trupurilor.
In noptile senine. aveau iluzia ca umplu lumen, pang. Is
Cer, cu sufletul tor. fantasma uriase, cu tuna pe crestet.
Olga trecuse do treizeci de ani, Vasile era cu alive ani
mai varstine decal c.a. Si. la varsta lor, sentimentele gi judecata
Au mai pureed desperehiate.
Baturg mull la portita din grading a casei batranilor De
Land se intorsese de pe front, Vasle fusese numai de trei on
la parintii lui. Ii gasise sangtosi, aproape veseli ; a*a cum ti
.
otia... Dar. dela ultima lui vizita trecusera ease luni.
Undo pot sa fie Ce zici. Olgo ? intrebd el.
$tiu eu, Linea 9 Au prieteni 7
-

Dacia -as sari gardul ! S'a mai salbatacit gradina... Nici

Stolca sa nu fie aici i Nici nevasta lui Stoica?
Fart. sa mai pregete. pandind ca sa nu-1 zareasca nimeni
ds pe drum, Vasilo sari cu usurinta peste portita de zabrele,
folosindu-se de stingliiite ruse de-a curmezisul.
Cite ca e numai zavorita I zise el. trase de zavor 51
ileschise (Mishit.
Nisipul marunt,ce asurzia altadata pasul pe carares
MAMA, Dieujoul cs sciatia sub talpi, suparator. se scut'.

www.dacoromanica.ro
 pert SDROBITE 17f;

sese cu mitres zapezii, cu ploile. Pirul crescuse in vote, rat..

bise pe poteca blitatorita.. Kioscul se strambase pe delusorui
Fn. aplecat si acesta. lturueni de tot neamul se inaltau prick
fostele rasaduri ingrijite. Vegetatia stilbatica izbandia s'o co.
pleseasca pe cea sernrinala de om si ingrijita am si am. '

Ca'n vreme de razboi, drags, spuse Vasile neveso

ti-si, dandu-si seama do ce vede in jurul sau, a incetat e.
ducatia. se iveste Si cucereve barbaria.
Intrara. in casa, gasnd-o &sell's& t Ciocanira la latac
par le rtispunse un mormait. In prag. Ii izbi un miros de
vechi. de camera inchisa de ruspiratii. Mosul dormia in pat,
babuta se desphemui din jiltul incaptitor in care se stransese.
NedurncritA, cu pleoapele umflate, inseilate, se nit& la l'ineri;:
Intrebil :
Cine e? Da, voi Mitica 1 isi striga ea barbatul.
. Uria.5u1 se invarti odata In crivat, lass un picior jos, a,
poi salta putin capul pe capital.
Biliatul nostru... si Olga 1, vorbi tare batrana. .

Tinerii se Intrebara din ochi, cu inima stransa, tmpru

mutandu-si tristetea. se Intrebau in gaud, data nu cumva fu,
sesera bolnavi batrani : nici un zambet, nici o bucurie nu In-.
tampinasera. 0 stilnjeneala dainuia.
Daca-am deschide fereastra ? Ca e call afara I Indrazni
Olga. .

:-
Anima se peate. Nu'i asa, Mitica. ? Mai Inainte ma to
_ ineam sa nu rgeiasca Mitica, grai babuta.
. Itostise Mitica' cu Mate dragoste. ca lui Vasile i se u
mech.& Isi aduse aminte cat& iubire era intre parintii
. lui, statornicA. plina de preveniri, de respect ; cum ti vazuse,
ccandu se copilareste, masurandu-si palmele si degetele. si
cum nu impartial cu nimeni altul duiosta inimii lor. pared,
pastrau tot ce aveau mai bun si mai tainic in inimi, pentru
a'si darui totul unul altuia.
Si ii veni in mink lui Vasile. ca le seam/Lna left, ca dela
ei a mostenit cinstita iebtre. in care isi invaluia strans la
piept sutra, dupa ce incetase la o vreme s'o iubeasca, dupa ce
o napustise cu banueli nercade.
Olga ii tinea do vc.arba pt. laatrani, cauta sa'i deamort,tasclim

www.dacoromanica.ro
 811 13IBLIOTECK UNTVERSULUT

De afar& yenta aerul curet al gradinii salbatice, Inlocuind

rul statut, miroasna de batranete.
Vasile simti ch parintii lui asteapta, ceva, pe cineva.
Cat e ceasul ? Mire IA In cele din urma unchiasul.
Cinci, se inta flu! la ceasornicu'i de buzunar.
N'a venit, Domnico, domnul Pufulet...
- -- Nu....
Pufulet ? De undo stiu numele lista". se Intrebli Vasile
''&,Christache Pufulet t Da! Eram cu Haralambie. Domnul Pu4
fillet states linistit la o mash. cu ibovnica lui cumnatu-meu".
5i Boteanu 11 vazu aevea pe batranul cochet, vazu restau
rantul si mai ale.; pe Zoita Vasilescu. 51 toata scene ce urma.
se mai apoi, Intre el si cumnatu-sau, trecu pe dinainte'i cu in.
versunare, Incaptitanata. deli omul se Impotrivia. lupta s'o in
ihture.
Suferia ca sho adusese aminte. act, feta. In fats cu ne,
vasta-sa, tocmai dupe cc gandise cu duiosie, ca o iubeste cu
puterea moste:lita dela parintii lui, dela batranii acestia, sit
itstazi cu sufletele contopite
' Si'! mai supara un gaud: mama, ce prietenie pot
tvea cu stricatul de Pufulet ? De undo II cunosc ? Cum del
gsteapta si la ce ?" .

Dumitru Boteanu sari pe fereastra, spre care nu contenia

sa se uite, un om si se indrepta spre use. Intarziind, cu toga
graba sa, Impiedicat de grupul al for slit, asezat pe scaune In
kirumut sau.
Un ciocanit sfios, si, scartaind, usa se deschise. Desnadaj
suit, lasand bratele sit spanzure in descurajare, mos Boteanu
se uita cu spaima la nevasta-sa si amandoi la fiul si nora lor.
. In odae, ploconindu-se. intrase un om garbov, nu mai
Srrasnic ca do cincizeci de ani. 5i, pentrucit i se paru omului
ta. vede nedumerire inaintee sa, grai Indata :
Am Inteles ca vreti sit'mi vindeti si mobila... ramash.,
e Dumitru Boteanu Isi ridica pieptul de urias, se reculese.
II lull de mijloc pe telal $1 esira amandoi. Peste un minut.
Se Intorcea singur, resemnat.
Nu vream sit stiti si vol... Incepu el. Neua nu ne-a;
Wield nisi odatI ga impartim, mai cu seam& necazuri16, cu

www.dacoromanica.ro
 r' VIER! SDROBITE 81
yr- 11= V
. lament: Used ahem, vh putem darui, de ce sa vti imp°
yArlina cu neplacerile noastre. V'ar &Idea poate mai greu you&
decat noun. Ne-am vandut... din lucruri...
N'aveai barn, tats, ? Eu...
' Venitul nostru, la data sute de mii de lei, o avers I
era cat o leant de general ! 0 mie de lei pe lung Fantazii, not
n'aveam, nu risipeam. Ati vgzut gradina in ce hal este.... ME
mai avern gradinar. nu mai avem buctitareasg. Singurg. Dom.
,nica, Dumnezen *tie cum face t Inchipueste o mancare,
deretica prin odaia este...
Batranul tutu : inaintea ochilor lui se desfasura viata du.
sit de un card de vreme. Si el si Domnica lui, cu ganglion),
se ajutau unul pe altul la toate treburile casei, curatau im4
preung cartofi, unul spate, altul stergea vasele, nestiuti de M. _
singuri amandoi, vesnic numai ei.
Minh. apoi iarasi trist. arms :
Aveam de gand sit Inchiriem celelalte Incaperi. Nu ne
place sit avem vecini sub acelas acoperis. Dar domnul Pufulet,
nu'i nisi el tartar si pare theut. Mobila, ati inteles ca, In bung
parte. ava vandut-o.
Batrana Incepu sa planes.. Fara murmur, fart suspin, incet,
thortimile ii curgeau $iroa.e pant in bgrbie... Amintirea op*
nerii ei si a lui, apoi nevoia ce le sdrobise Indarittnicia; pus<
tiirea camerelor, una duple alta, de lucrurile, unele moats.
.

mite, altele cumptirate de ea, ca sal plea lui Mitica, altele

cumparate de el. ,ca stl'i place Domnichii, o sdrobiau.
Vazandu-ei femeia plangand, Dumitru Boteanu se dita
cu spaimg la cei de feta, se smulse din locul situ, 11 lull. de .
mans pe Vasile si eel din odae. -
Orce, dar st n'o vad plangand I Ii sopti el, lui flu-81u. i!
Si nestiind Incotro s'er duce, gandindu-se ca fiu-sau ac
yedea pustiirea din odgi, lipsa atator lucruri dragi, Isi tress
, feciorul spre esire. Dar, pant sit ajungg In grading, lei enainti
buruenile din chioscul darapanat si statu locului.
DS nu s'at imholngvi Domnica I rosti el, sugrumat.
Cu pasi marl, grabit, reintra in iatac.
Da, sit nu vie. domnul .Pufulet ! dadu el dirt cap cu mr4
rare, uitindu-se incordat la nevastli-sit,.ca sa vadtc dacii-a mat
6

www.dacoromanica.ro
 ;Fq
8 dIBLIOTECA UNIVERSIILIJI

plans. Daces stiam asa, scam de vorbit cu Ovreiul de. auineau

Tea... Nit pare rife.... Te pomenesti ca si el n'are sa mai vina I.
Cu domnul Christache Pufulet, ce legaturi ai. tata ?
Intreba Vasile Meet. pentruca femeile vorbiau Intre ele, sop*.
tiau. .

Ma e ! ii chiamit Christache I li inchiriez casa-

:
- Tooth ? ' ' ,
1i
plistrez numai odaia asta. Ce vreai'sa fac ? Si chid
thineata ce o avearl. pentru vechituri, pentru boarfe, o fact
bueditirie.
De cand intelesese mizeria in care se sbateau parintii lui,
batrani aptoape de mormant. Vasile incepUse sa se gandiasca
adanc, cum ar putea sili mantue. Le-ar fi putut da cinci, zece
mii de lei! Dar banii astia cat Limp aveau sa le &Panel? Pas
tru ? cinci luni 9 Si-apoi ?
Fireste, cu atatia bani, sums de zece on mai insemnattt
odinioara, se plata inlatura vremelnic vinderea mobilei. Dar
mai apoi 7 Si batranii vandusera poate tocmai ce fusese mai
de pret... AVeau dreptate ei, cif se gandisera 136.'0 creeze un ve
nit, sa Inchirieze.
Lui Vasil h pant rata ca taica-sau avea sa Inchirieze toe.
Mai lui Pufulet.. I s. parea o pangarite a casei aceleia cinstite
salasluirea acute a mosnegclului stricat si poate a ibovnicei
lui, Zoica Vasilescu. I se stranse inima, vazu. naruirea in stir
rade, in disperare. a mii de vieti, asigorate -pima atunci. CO.:
se faceau toti cei ce agonisisera o Vieth Intreaga. si.fusesera
ndreptatiti de musics si destoinicia for sa crest% ca. se pot o.
dihni ? Si cei care izbutisera, fericitii. sa adune o jumatate de
Tuition si vietuiat ma' linistiti caregii. inainte de razboi. Cut
venitul for de dougzeci si cinci de mii de lei I Ce se faceau
bietele fete, mardre de zestrea for de seaizeci de mii de lei.?
Ce sa faceau multii pensionari, platiti cu cateva sute de lei,
cel mutt 7 Trawl cerea catru mii de lei pe luna, eel putm, 4).
rasanului, In haine de tarty In acre cum le numesc taranii.
Ridicauchi-se de placare. Olga ii sopti Ini Vasile: . d-
're Nii pot i face. nimic. to ,N'ai .bani la tine.? ..^ .

Ant aura. Mu gandiam,

www.dacoromanica.ro
 ..

YTETI SDROBITE 83

1.1 t, .aica-sa de oparto si o sili sa primeasca clout

mu da lei. Batrana se Impotrivi. Apoi, Vasile spuse:
N'as fi hucuros sal aveti aci pe Pufulet. Nu stiu lu.
pour] frunioase despre el.
Da ? so mire babuta Nu'l cnnoastem... Un samsar nt
ra adus A venit cu o citcoana draguta. pe semne fie-sa.
Nu e poarnI Luna... 0 sa gasiti pe altcineva, zise el,
gadinclu-se ca ar aye:. prilej s'o mai vada pe frumoasa ibov.
nica a lui Ilaralambie si cautand sal in.lature imagina play
cuts, rasarita inaintea ochilor sai. Si fiul urma mai departe;
,,Eu am sa-ti aduc, mania, pans la zece mii de lei, ca sa va
platiti datoriile... Cat vreu sa platiasca Ptifulet ?
Douazeci de mii de lei. Nu gasim asemenea pret...
Parandu-i-se ca mogul ei e prea subtire Imbracat, dupS
Eomn, si cum se poruise. petrecand-o pe nora-sa. spre graw
'diva, babuta isi lass vorba. aduse de graba un pardesiu. si,
in varful picioarelor, se trudi, cu bratele Intinse In sus, sit ii
aseze in spate unchiasului.
_-
Sa nu racesti, Mitica!
Vasile pleca induiosat de statornica dragoste dintre pito
lint]] lui. Pe drum se uita la Olga, cu o privire invaluitoare,
calda ca o imbrati.sare, o Luis de brat, ca s'o simta mai a lui,
mai aproape. Si el avea sa imbatraneasca tot asa, $i tot la
statornica iubire, cu Olga lui I
--I Si in nucerie. nu'i asa Olgo ? ne-am iubi ca astazi.,
ne-am pierde din oclii, ne-am fi scumpi, cum sunt, unul al.
tuia, tata si mama ?
Ea se lipi de el, vrajita. Cu credinta, purtr, ochii, visa,
toare, in zilele ce aveau sa vina. Amandoi calcau, inaripati,
surazand, eu ochii catifelati de multumire. Erau sa dea pests
Mae copii. care se jucau cu un coif nemtesc : it puneau in.
tr'un bat si-1 invartiau. Coiful stralucia in bataia soarelui.
Imagma lui Franz rasa.' ca din pulberea drumului.
Fentela tresari. Ingheta, simti ca i se face un gol in piept,
ca mime ii sta, speriata, din nesimtita batae de Wind atunci.
111ustrarea dP cuget. rusinea, o sugrumau. A. Dumnezeule I
'de ce nu putea sa 'Liao.? de ce nu uita ? Vasile, care Ouse, bag

www.dacoromanica.ro
 a. .

84 -BIBLIOTECA UNIVERSULM
_

nuise para. ceva. iertase or uitase ; dar ea nu putea s/

. etearga. din minte gresala, slabiciunea de mai eri
YEl. insa, barbatul nu vazuse jucaria copiilor $i nici turd
burarea nevesti-si n'o observase. Zambia fericit, viitorului $1
prezentului.
, .

- In Ardeal
. I se paruse lui Vasile firesc $i usor sa-$i ajute parintii cut
,bani. Cand le aflase stramtorarea, scosese tot ce avusese la el,
. doua mii de lei, $i'fagaduise ca le va mai educe opt. Apof
dase zi peste zi, cu socotiala ca au deocamdata cu ce face fats'
nevoilor pripite. Olga ii adusese aminte, apoi uitase. cuce.
rita. intreaga a dragostii ei.
Duna vr'o luna, pregatindu-se de plecare, Vasile se sell
tura de trandaviala si se duse la parintii lui. Era intr'o dupd
amiaza, fi gasi in gradina, la umbra, Inteun colt ferit.
Batranii taceau, se priviau, asteptau pared sal Invaltre
noaptea, ca sa se cufunde in mutenia vesniciei, de care ii a.
propiase varsta si renuntarile. Tresarira, vazandu-1, nemul.
tumiti oleaca : Ii vedea feciorul lor, razniti In ungherul acelk
ca pe Mete oameni abia Ingaduiti acolo.
5tii, incepu muma, am Inchiriat casa cu gradina cu
tot. Dela o vreme nici inima nu'i mai sburda omului, dar sit
mai incurci aleele si sa to cucuezi In chios .

--- Nu v'ati grabit?, intreba fiul.

.

Ma prinsesem cu vorba I, rosti mosul.

Eu tocmai ca venisem acum sit aduc opt mii de lei...
Nu! facura Inteun glas amandoi batranii. Avem 1

Intelegani ca a Intarziat, ca poate 1-au asteptat o vreme

el le-a pierit nadejdea, Vasile lei musca buzele de necaz, scar.
bit, suparat pe sine.
Tot lui Pufulet ? _. .

Lui, respond muma. A $i numarat jumatate din chi.

rie, zece mii de lei.
Si sunteti multumiti de el ?
- Nu ! dadu din cap unchiasul. Trae$te cu o femee, care
i-ar putea ti coptlii. lar in lipsa lui de-acasit, $i lipse$te pare
a
www.dacoromanica.ro
...Z.- .
 , 14, .11

r VTETI SDROBITE ..; 5

dintr'adins, vad ca yin altii, si and chihote ei n'au toata noap,

tea odihnit. Sa'i spun ?... Intreba mosneagul pe nevasta-sa.
Spuno'i I

Si pe cumnatu-tau, pe Haralambie Langavu, 1-am vas

zut cu 9a, chiar in gradina asta, ca un amorezat. Ba s'au Sid
certat. Ea a vrut sal dea afar% si, dupe cat am begat de sea,
ma, vrand nevrand. ca ne aflam in coltul asta, tot el si-a ce.4
rut iertare. S'au imptieat si-au plecat Impreuna. .,
-- Dar el nu v'a vazut ?, Intreba Vasile.
Nici ca se uita la not 1, raspunse mosul. E pe all&
fume I
-- Si nic: n'a venit in noaptea aceea acash., ea! zambi cu:
Inteles .batuta. Dar e frumoas.. si= se gateste bine..:
Ti so pare, Domnico I se Impotrivi unchiasul. Asa
erai. to ? .

-- Est3 frumoasa I, Intari Vasile. .

c 0 cunosti ? Diavole 1 dadu din cap batranica.

Vasila mai statu catva -de vorba, dar uitandu-se necon-
tenit, spre Casa. Fara sa. *tie, A(16sta, doria, s'o vada pe Zoica
Va.silescu I .
. ::
Pe drum lush. uita cu desavailire de ibovniea lui cumna.
to -si1u, cuprins do mustrare, ca nu se dusese mai de grab. la
parintii lui. ca sa-i -ajute. Banii, insa, aveau sa-i folosiasch:
pesta site piece in plimbare, prin Ardeal, cu nevasta ei
copiii. Thrzia ciliate. se istovi Irma urmare. .
Pregatirile do talatorie InSufletirh' phrinti st copii. Pro,
curn nu-ei mai adusese aminte, do lectii, Nlitica si Florea, tot
asa ei third for nu se mai gandi la afaceri si atipira In con.
*Uinta Olgii amintirilo greselii sale si chinta.
Nu lasara pe nimeni acasti, luarit si servitoarolo, aveau
. acum dour, ca odinioara, incuiara usile ei poarta.
Porn iser disdedirninteita,' .aveau se. mearga Oita catre
. seara.. Tints (rut -10'66.111:ate efi'Inaterica..
De cum trecura de sesul de dupe Brasov, sotii Boteanti se
a.sezara la fereastra, intru Intampinarea Oltului. Socotiau ca
e o ape mica. marunt serpoitoare, limpede ca roua, ca parade
din Prahova, Si avail* de jute. ii puneau In ;amnia, rauluil

www.dacoromanica.ro
 ;

8,4 BTBMOTF.CN UNTVETISMITI

ante. de haiduci. strabaterea cu puterea a lautului de muntlo

care despartise o mie de ani Muntenia de Ardeal.
. Lat, plumburiu, lenes, garla mare, Oltul se ivi Intro ma.
luri scunde si imbricate, drept in calea sa, ca un drum de
care. Stitch btitrane dovada linistii apelor, dainuiau pe
Puler), aplecate.
Cn teas Intreg dudui trenul, cand la trei, and la zece.
pasi aproape de linia dreapta a Oltu
Ce vii mare. maniat
.
Si cu singe amestecat
murmurs Vasile, si Olga zambia, aducandu-si aminte si ea,
etatea $i atatea versuri, in cinstea raului.
Tusnadul li se paru aidoma Sinaei, dar fare eleganta vis
lelor. Brazi gigantici, la poala culmii. care umbriau localitag
tea, aduceau aminte versurile lui Baudelaire :
Un templu e nature, cu pilastri vii. .

Whit $i Florea petreceau de minune, cu alergatura. spa'

rind in sanatate, uitand de scoala, de parinti, lasati In voe.
Nethspartiti, sotii amestecau iubirea for cu nestramuta
rea muntilor, cu albastrul cerului, marital cu verdele culmi
for ; cu linistea de catedrala, statornica printre coloanele u.
ria.$e ale brazilor.
Dragostea for si adoratia religioasa pentru natura se con.
topiary sr se krispirau. Arhitectul gasia In majestatea arborilor,
placeri si cugetari vecine cu arta. .

Dar In curand, prin cercul tras In juru-le de tainicul ins

stinct dr; conservare al amorului, razbira pang la ei cusurw.
rile locului si glasurile omenesti ale celorlalti vizitatori.
La birruri se gatia saseste, mancare grea, imbolnavi4
toare. Putini din negustorii Tusnadului stiau limba roma.
reasea. Suparata limba maghiara troznia si crasnia pretutin
deni. cu indarjire.
Luine din vechiul regal era mai putina si alcatuita mat
toatii din imbogatiti de razboi. infumuriti. seci si grosolani.
Romani din Ardeal, nu erau decat douli familii.
Lui Vasile 13oteanu i se nazaria in birturi, urcuaA este.

7 I

www.dacoromanica.ro
 ` Vier SDROBITlk 87

Wawa prcaspetuor capa.tuiti, mai ales Evrei, ca -1 cunoa.sie,

cal hate frate$te pe umar, ca pe unul de-ai ei. Nu mai lip.
siau la Tusnad decat Dobroschi si Goldenberg.
Dar Mats Ungurirne coplesia localitatea, ca Evreii, care
ktr fi putut vorbi nemteste. Evrei din vechea (era, se !nano..
lanai.' a vorbi romaneste, asa ca dadeau impresia, ei, cu gum.
iivia lor, ca Tusnadul n'a rams unguresc.
Sate le din apropiere, nand dincolo de Sfantul Gheorghe,
= erau toate secuesti. Botenii pregetara sa be viziteze: se temeati
'de priviri dumanoase. Vizitara bane Ma lnas, de acid carbo.
Mc, dragala$e localitate, $i orasul Sfantul Gheorghe.
(trawl. capitals de judet, li se paru strajnic de urit. Pra.
!brie ca pe ulitele Mizilului, dela gars la ores, locuri virane,
vagi, desfundate. Regatenii Ogle; pricina: Sf. Gheorghe era
or curet unguresc, nu avea Safi. Viata scumpa si aci. Co.
roanele fusesera inlocuite pretutindeni, in comert. Admini.
strata era pe mana Romani lor. La cafenelele din centrul o.
rasului, ofiterul de dorobanti se odihnia linistit, sigur de slue:
de maine. Bastina$ii Unguri, pared nu-i vedeau. In toate pri.
Iejurile Intelegeai limpede ca Maghiarul nu crede ca va a.
t inane sup us Romaniei. ca pentru el paces nu s'a incheiat".
Simtind $i la Tusnad ura de rasa Impotriva lor, Botenii
plecara. Dar nu voira sa renunte la plimbare si gasira potri
vit sa cads Impreunk dupe, cum planuisera odata, Clujul, A..
radul, Timisoara. .

Cele trei mari °rase din Ardeal si Banat le placura, erau

mai hint' Ingrijite $i intretinute. decat cele din vechiul regat.
Clujul si Aradul pareau mai vechi ; ici colo patina vremii pu.
sese pecetia sadomneasca, ape mari le Mau $i be oglindiau
pe toate trei.
Dar in nici unul, nici pe departe, mai cu deosebire de
cum ce inopta, nu pulsa viata aceea Latina, sglobie si isteatali
- epicuriana, dela Bucuresti, de mare Capitals.
. Clujul. prima $i el, cuibul magnatilor unguri, adormia po-
somorit, sub stelele noptii, cu impunatoarea si frunioasa luQ
catedrala, cu Matei Corvin. calare, si se invaluia parts deo
()data cu el $: mocnita s; neputincioasa ura maghiara.
BoLead vuira sa alit dela Ilomanii aideleni data aunt

www.dacoromanica.ro
1...

88 BIBLIOTECA IINIVETISMATIf I

multumiti sub noun armuire. Doctorul Moise Bricu, ,, gasit

'din Intamplare, le fu de folos: facura cunostinta catorva fa,
milli. . . .
. Vatura, dintru'nceput, ca moda 6i gatelile, care stria. HA
tatea casnicii In vechea tara, nu si-au rostul In Transilvania,
ca gospodaria, ca legaturile dintre sot, sotie si copiii lor, sunt
aci taxi ca zidul de cetate. Nici barbatul, nici femeia, nu'$i a.
yeau petrecerea, bucuria. In afara de cumin, razniti unul do
.altul, in taint sau MO*. Munca, slava, nu -$i aveau alta Ural de
cat familia. Pentru ea Coate straduintele si tot harul !
Ardelenii se Ingrozian de Bucuresti, ca de o Gornora. Pe
cei trimisi la dansii, ca sal carmuiasca, Incepusera a'i due.
l.
mani. li simtiau veniti la procopseala. Si ura lor. de o mie ue
.ani calita de apasarea $i trufia.maghiara, Vasile Boteanu o
cu spairna, ca porneste sa se Indrepte, cu tot fraul ce'd
puneau, chibzuindu-se si voind sa, adaste alte vremuri, Irn4 _
potriva a tot ce yenta din Capita la tariff.
Bag de seams, spusese Vasile catra Olga, patrons de
tale ce vedea ei afla. ea am fost, noi toti Romanii, mai uniti in
euget si 'n sin.tiri, cum rostia Mureeianu, and ne despartiau
,Carpatii. Pauli si cartea literary tiparita la Bucuresti, Arde.
deanul n'o citeste. Pe scriitorii purcesi dela ei, noi i-am ridicat .
In slava, lasandu-i pe ai nostri in umbra. Tot din pricina do.
ritului Ardeal, am faCut din toti istoricii cei mai cu vita oa-
meni ai natiei noastre. E Ingrijitor ce se petrece. De-o merge
'tot asa, cu vrajba, se vor sapa intre noi prapastii, peste care
_ nu se va putea trece, ca peste munti, papa mai eri I

De ce nu'i laza sa se carmuiasca dung idealul for ? In-

treba Olga. Oamenii astia poate, au un ideal de guvernare;
sunt astazi liberi, vor sa'l Implineasca I Vor acum, tot ce-au
visat 1 Asa se Intampla ei trite° casatorie. Cand barbatul se
. I
poarta cu nevasta, ca fats, de o roaba, o struneste ca pe un cal
paravas, ea n'are alta mai bun de facut. decat sa-1.... _ 3

:.'.- ----- Iarta-ma, zambi Vasile. Voi femeile micsorati orce che.
Otto, Omit la proportiile persoanei voastre. Comparatia to nu
;au so pare buna. E cu totul alta insotirea dintre clout{ tin*
: turi, atilt de deosebite. ca Cara noastra ei Ardealul. Noi : usu.

yratici, Wade isteti, clap pelaivani, ecolind spastic litera legal :.

www.dacoromanica.ro -,
' vrEnt SDROBITE 89
.
nueratici, cartofori, vitiati de obladuirea fanariotti; !Wu.
,rourati si sceptici, dope urma culturii franceze, ei : munci4
tori, gospodari, greoi, cu degetul pe randurile legii, stramti,
banuitori, far% alt vitiu dealt bautura intre prieteni sau in fa.
milie, Ingamfati eh stiu toti carte, si german& si maghiarS
gi romans. mai multa deal noi, inrauriti de culture nem.
teased, cum vreai sa facem dinteodata cash impreuntt ? Mai
cuminte ar fi sa se administreze fiecare provincie prin oameni
alesi de eat Dar pot pricepe partidele noastre si sefii lor, ago;
ceva? ei, care iubesc steagul partidului, mai mult decal pe al
tarii '
Dupa vr'o 40 de zile, cu dor, ca la un loc cu mai mult
gi sigura liniste, se Intoarsera Botenii In sgomotosul Bucu.
resti. Desi multi lume era plecath la 'Imam. la bhi, ramasese
destula, ca sa tie treazh Capitals in toiul noptii, ca sa umple
multele gradini de yard. Framantarile politice din vremea ler.
nii, rhsthlmacite, inodate in jurul personagillor de seam& sau'
numai ridicole, amuzau in reviste scrise cu duh, unele porno.
grafice, pe cateva scene de teatru deschis.
Dupd zaduful de peste zi, indurat prin case dung storurid
de cei ce nu aveau nevoe sa vhndh sau sa cumpere, sa se in.
talniasca cu altii, centrul orasului se Impanzia de oameni, de
.perechi lenevoase, cat mai subtire imbricate, dornice de seta.
zatii, de iubire. .

Cu Olga lui, Vasile hoinaria de multe on noaptea rand

tarziu, Intruchipand un singur suflet amandoi. $i li se parea
cu niciodata, nici batranetea. n'ar putea sa'i desparta, sr cif
yiata face sa fie train', trecand prin nebunia razboaelor, prin
noroaele politicii, prin nemultumirile obstesti, aducatoare de
revolutie.
. Dragostea Isi Intoarce fata dela amintiri respingatoare:.
schimba. In flori, in miresme si 'n our tot. ce o impresoartt, isi
lace loc printre ruine si, afield naturii, cant& cu privighitoa.
rea, Isi apropie cerul senin, se desfata sub umbra unni sin.
gur porn sarac. ca Inteun pare regal si, egoista, nu aude, nuj
yede, decat ceeace li priests,

www.dacoromanica.ro
 BInuoTr.cit TJNIVF.RSULUT

.
eA '

't) ;
^ f

Biletanul t i .

Toate partidele politico do guvernarrant, cat timp fuse.

sera in opozitie, ii amenintasera pe imbogrititii de racism. cs
le va cantari si drtimalui averile, dar nici unul nu'i suparase,
(fund la putere si toate ii sit se Inscrie in cluburilo
lor, toate lucraserti cu ei, si creasers si ele alti Imbogatiti.
. Din partea partidelor, grabnicii procopsiti nu aveau de co
;DA se teams. Dar o surprise putea veni. Pe de alto. panel,
lout isi scadea valoarea treptat, fat& de toate monedele tarilor,
linvingatoare in razboi si a celor ramase neutre, si ajungea sill
.stew allituri de ale tarilor Infrinte. Lipsa de locuinte h&r&za
casclor o valoare far& putinta grabnica de scadere. Proaspatut
capatuit era, asa dar, mai sigur de banii still, dacti si'i punea
1 case nou zidite, care urmau stt fie scutite pe multi ani de
orce dare catre Stat si comunit.
In iarna anului 1920-21 se puserd deci la cale o seam
1e cl&diri. Vasile Boteanu, arhitect pretuit, ajunse la o lute.,
Legere cu doi bogatasi : cu unul pentru Intiltarea unui hotel
cu base caturi, cu altul pentru zidirea a trei corpuri de case;
toate in aceeas curie, pe un spatiu de peste cloud mii de meta
pdtrati, si in cute trey etaje.
Isi relua profesia, era vesel Boteanu; izbutia s& uite el
fusese samsar.
In bucuria lui, 11 iertase pe cumnatu-s5.u, pe Langavu,
led) strecurase in inima banuiala ca Olga lui traise cu Nearn.
tul. cu Franz Nimeni nu stia nimic, de ce se petrecuse in
Ire ei doi si surorile veniau una la alta, nestiutoare.
Toate femeile au darul sresi imprietiniasca sotul cu tot
eamul lor si, pe nesimtite, fork precugetare unele, sal des.
lt prtsoare de parintii, de fratii lui. Si Olga avusese aceasta in
raurire asupra barbatului situ : it apropiase de sora-sa si, fi.
re*te, de Ilaralambie Langavu
Dragoste multi nu putea sit fie Intro cei doi cumnati. Ha
ralambie nu mai pledase de ani, administrase o moara *i se
lasase si de administratie si de avocatura. era crai, era cart°
for, nu era cinslit, era varit in zeci de afaceri murdare, ajun

www.dacoromanica.ro
 rfrrt SDROBITt Pt
sese milionar. Cumnatii, neavand ce vorbi impreunit, dwell<
tau politica.
Mille de oameni, care citesc ziare, nu se pot feri de gliz
!Area fierberii patimilor politico In sufletul lor. Urmarind
Alezbaterile din Parlament, afland o mica parte din sarraavol4
niciile administratiei, omul se simte jignit de nedreptate, In;
nesiguranta, In primejdie. Chiar cel ce a facut averea cu ne4
cinste nu e linistit. Si nu numai and nu esti to Insuti batut,
Injosit, nedreptatit si saracit, de organizatia, ce tocmai ea este
ilatoare sa to cinstiasca si sa to apere, suferi si te sbuciumi,
gala de revolts I and vederea, and aflarea unei miselii, n'ar,
mai rasvrati pe nimeni, omenirea n'ar mai merita o clip& sit
'trainee& !
Din pricina greselilor si ticalosiilor administrative, nu se
limpeziau bine uneltirile dusmanilor tarii. In cutare loc dirt
'Basarabia, linia ferata saris In aer. Banditi cu pusti, cu gra.4
mate, cu mitraliere soldatesti, atacau la drumul mare. Guyer.,
'nut gasise nemerit prilejul, cu bucurie parts, sit sdrobia,scil )

parlidul socialist. singurul care era cu adevarat necesar. intro

!tart's cu multa lene si multe hotii. Tar toate celelalte partide
carmuitoare priviau cu nepasare sau cu prefticuta mile. Soco4
tiau sal mosteniasca vadita putere electorala, orastineasca, stt
Scene de un concurent de popularitate si de un controlor 04 ;

nest si sever.
Vasile Boteanu avea o paves& tare, un stavilar, Impotriva
'inalului de tica.ksie ce urea papa, la inima si judecata lui. Vi.
surile sale de arts, strofele poetilor gazduite In sufletu-i, iubi<
Tea pentru sotie, de amorezat, si Imprejurarea ca el Insusi fu.
sese de curand In mijlocul mocirlei : om de afaceri, traficant
de permise, mituitor.
Se departase de samsari, fare sa feta milioane; era lards
:erhitect, artist. si cainta '1 purifica. Mladioasa., frageda, femei&
care se ofilia pan& mai ieri, Olga, radioasa, cand isi privia so.
tut. it saruta cu sufletul, cu carnea ei, dulce si calda pentru
bratele $i buzele lui.
Sdotarnani $i hini trecusera, statornicind armonioasa
viata casnica. urinate dupe o despartiPe Rica coach si lame,
. girl, si dupe seuzationala calcare de Loti; .

1.

www.dacoromanica.ro
 . .. .
9, TIII3LTOTECS TINTVERSULUI '

Lopin cre*Leau in. preemie puruidor, cu gristle invata-

turii, cu jocurile, cu gandurile lor. Mitica Implinise de mult
treisprezece ani $i parch avea cincisprezece. Avea sa'i semene
lui Durnitru Boteanu, bunicu-sau, at carui nume II purta. Ai
ducea cu el *i la chip. Florea, potrivit la stet, pentru varsta .

lui. se deosebia de frate-sau *i la Infati*are si la suflet. Flo,

red cauta desmierdarile mamei, pe cand Mitica fugia de ele.
lar mums be facea pe plac; II mangaia, la toate prilejurile, pe
Florea, *i'l lasa pe Mitica voilor lui de neatarnare, de bar,
batel. ,
Olga 1*i Imbrati*a lust necontenit propria sa fericire, de
Yemee. Fericirea ei aducea cu un avut,. cu o comoara, ce'i da
voluptatile stapanirii ; dar Ii fusese incredintata de altul, de .
omul iubit. Orcand, acesta ar fi putut-o saraci. - .

Ca sa iubeal si sa nu fii iubita, este poate o fericire, daz

in sdrente, cu lacrami in ochi, cu suspinele suferintei in piept, .
Vasile Boteanu sedea mai mult pe acasa. Avea de lucru.
Carnavalul trecuse. Ca maine, avea sa vina primayara; si.arhi.
tectul, in camera sa de lucru, rastalmacia vedenia caselor platy -
nuite de 'el In linii drepte. .. .

Olga venia sal Intrebe data nu vrea un zeal, deed nu do. .

rests un lichior, *i barbatul se descovoia de peste planet
lasa creionul sau compasul *i, inlaturand meseria sau arta, Ist
destindea spiritul. Ochii lui, plini de imagina unor fantoame,
st)aluciau de alte ganduri, o Imbrati*au pe femeia iubita, se
oclihniau cu voe bun&
Uneori, in odaia de studii *i de conceptie artistica; Olga
5ntra incet. u$a o lasa dintr'adins totdeauna Intredeschisa
de un deget, ca sa nu'l stanjeneasca pe' artist, numai sa va-
db. ce face el, numai sal vada.. Se prea putea ca Vasile sa se
odihniasca, !Mins pe canapea, In reverie creatoare, sau sa fi a-
tipit de oboSiala.
Afara. ningea inolcoin. Se Insera. Vinetie parea .seara, to
Were de *es nemarginit. Puzderie de fulgi de zapada," intro'
sbor.,*i cadere, $oVaiteri in pogOrau. eganati Sheet ; tlicut; .
spre pamant.
Vasile privia 'Icietil.iiiiihel*tigara. alba $1 tihnita roire a
eburitit4welor, de nea.bpavise planul glarelui hotel. Q min .

www.dacoromanica.ro
' VIET! SDROBITE . 93

reasma deosebit de drags, simti ca plutia in odae.

;,Zil.pada de afar& nu miroase a lacramioare t" gandi el,
lenes, neimboldit sa cerceteze, si n'ar putea strabate prin.
ferestre 1"
Mireasma Isi rosti si mai limpede numele ei, In amintirea
lui Boteanu. Cu un fior de voluptate in corpu'i trandavit de
sedere In scaun, de visare, si pricepand bine de asthdath ce se
intampla, Vasile Intoarse capul catre use:
Lherhmioaro t zambi el, Intinzand bratele catre ne.
yastit-sa. Tu erai ? Cine putea sit fie ? Mit miram : zapada sic
alba miros de floare ? Dar nu'mi bateam capul prea mull. Mit
bucuram, visand, hoinarind cu gandul nu $tiu unde.
Olga se apropie, mladiindu-se. El se scull{ in picioare, st
se linbriltisartt lung.
Bine faci, murmurs el, voind sit nu strice cu sune
tele vocii ridicate linistea de lama. si de Leiria a ceasului aeela
;de sears, ca to parfumezi rar si cu lacramioare.
Sarutarile lui, multe, aprinse, lacome, o infiorara, o sgu
iluirtt, Olga se franse In bratele sotului, privirea i se catifelk
apoi lancezi si sclipi in asteptare. Donuts In ei ; ca
un abur cald, de vegetatie batuta de arsith, ii ametia. Uitasera
ca usa era Intredeschisa, cu totul In voia simturilor puternice,
a patimei.
Vasile isi lug In brate nevasta, ca pe o iubita, ca'n prima
tinerete si se aseza, cu ea la piept, pe scaunul parasit. Isi In.
groparit fetele, gurA pe gura, intro sarutare adanca, fard
sfarsit.
Erau pe canapea. Uitara de lumea Intreagii si de faptura
lor. cu sufletele contopite Inteunul singur, cufundati In sin.
gura fericire, harazita omului, animalului si plantei, de mt.
turn. Nu se mai vedeau unul pe altul, nu se mai priviau, In.
chiselers ochii, nu auziau, tend, prin usa Intredeschisa,
Milieu Isi strecurase capul si'i privise.
Isi privise numai cateva clipe, holbat de nepricepere, pk
rintii ; Intelesese bine ca ei sunt si se trasese lnapoi, nauc, In.
grozit, umilit, scarbit, rhzvratit. Se sarutau... mama era is
bratele tatii, ca o...
. II alergasera prin cap indath Injuritturila copillor, ale
C

www.dacoromanica.ro
 04 EIBLIOTECA UNIVERSULUI

cat,Cuilui *tiler, care era sa-1 calce cu automobilul. Ganduri

multe si Inca 'cite it imbulziau, fara sa fie in stare lodetanul sa
des' usiasca u nul.
se pareau vinovati si scarbosi,' parintii lui. Se dailies:
1

casa pe el. Instreinat, dusmanos, privi in juru'i. Gandul cif

tata, ca mama, alit mai ales mama I va iesi poate de-acolo. si
ca va da ochii cu ea, ca va sta In curand la masa cu el, 11 cu
treinurd.
. Si n'avea ce sa Neal Si nu avea cui sa se planga. Poato
Si spur attain. asa ceva? Asemenea lucru nu'si inchipuisa
yeodata sa se petreaca, cu ei, cu parintii lui, cu mama lui t
5i viizusL, arise picioarele maid -si, goale pans la genunctii I
!..51 Magma asta cruda, iignitoare, II turner's, inversunat si i se
parea spurcata, !
lesi in curte, baetanul, ca dintr'un loc.pangarit. Lui Mi.
tied nu'i putea trece prin mince, ca'si vista iubirii din
tre pirintii lui si era fireste departe de varsta, cand ar fi puts?
pricepe ca tot rostul lui in fire, nu e altul decal savarsirea
dragostei, in loath sfintenia ei.
;
Afars ningea, leganat, linistit. Para tot marele oras dor.
mia, sub cerga alba de 'liaison. Tacere desavarsita.
Mitica iesise in curte, nauc, nestiind incotro s'ar duce,
privind fara sa vada. Fulgii de omat, ce cadeau pe el se lipiati
Si se topiau indata pe capul si pe manila lui infierbantate.
Marea Ideate, pacea din jurul sau, privelistea duke si no.
prihanita, potopenia de sus Meet coboritoare, si ca aducatoare
de liniste, nu ifirauriau asupra copilului. Mai-putina luau.
rare are natura asupra copiilor, decal a oamenilor marl.
.tedea in ninsoare, baetanul turburat, neimpiicat. Pe hat
ne, incepusera fulgii sa dainuiasca. Mitica 'si *terse fata, tali
trecu mama jilava prin pdrul ud. .1
Sa-mi iau chibzui omuletul
Se intoarse cu fata catre casa urgisita, ticaloasa. Catranit,
6 privi cu urn, pe sub gene. chute sa'si aduca aminte, unde'si
pusese chipiul. Se Indreptd spre bucatdrie.
Din pragul salitei. striga servitoarea si'i porunci sa'i aduck
klin octant lui. o raldrie sau chipiul si mantaua. Repede, nu se,
Yea Limp de a4teptat. .
4A.J
."

www.dacoromanica.ro 1, ,
.
VIM SDROB1TE- 95

All duii.b%,aiv, se ga.ndi cu necaz, ca la o nedrepiate, Ca la o

111thrnicie, ca odaia, ce se zicea ca este a lui si a lui (rate -sau,
nu era cu adevarat a for ; ca pdrintii puteau intra In ea, ori.
cand ar fi vre1 ai I Era drept asa? latd... el trebuia acum sS
piece Uncle sa se dual? Dark odaia aceea ar fi fost cu ade.
varat a lui si-a lui Florea. s'ar fi inchis acolo, n'ar mai fi voit
06. *tie de nimeni si... n'ar mai fi primit nici mancare dela ei
S3 Imbracd, ISi trase cozorocul pe nas, ca un apes, vb.zut
()data. Intr'un film de cinematograf. Porni, cu hotarire. Fetid
narele se aprinseserd, se inopta, ningea mereu. .

In casd, parintii s:,ateau de vorba, in liniste, cu duiosie,

Luminasera odaile. Olga trecu In iatac, ca sa se pieptenepu...
tin, pe cand Vasile canta.
Lacramioaro 1 vorbi el tare, n'ai urea sa mergem est&
ward la teati ?
li placuse porecla, ce i-o dase cu o jumatate de ceas mat
nainte, si se gandia sa i-o Wastreze.
Bucuros t se grdbi Olga sd. rdspunda. Ludin si copiii
ludm ? Nu stiu ce se joacd I Poate ca nu e pentrii
E1. $1 n'am nici o gazeta la Indemana. Ii lasam aces& 1 Nul
sarbtitnare maine au lectii
Olga reveni tang& barbatu-sdu, pdrandu-i-se ca are mat
niult de discutat in privinta mergerii copiilor la teatru, drat
nu avea ce sa'i spund, fusese Imboldittt numai sa se apropie
iards de el. Isi Tidied ochii In ochii lui, lsi incolaci bratele
jurul gainful lui -1 strata bland, potolit, apasat.
Atunci s& 'ncep a ma. Imbr t sfdrsi ea conversatia,
Ce n'o incepuse.
Florea veni, dadu buns seara. Copilul era cu feta Waif .
Joie si cu nasul Inca ud. de ninsoare.
el
-
Vai, miticuta, ce tarziu va da drumul 1 se planse Olga.
Deal nu sunt dintre ai de mere dimineata I 3
Bucurestii isi indoise populatia. In toate orasele sporiso
immarul locuitorilor. Scoalele primare aveau elite cloud ran.
dun de elevi : unii dimineata, altii duo& amnia. ca sa pc:WI
invata carte toll copiii din Capital& Se spunea di mai mull k
de (100 000 de copilasi vor ratnane fart carte. in tart, din prime
cola upset ecoalelor C.; Will 'WV k) ji' OWN IOC

www.dacoromanica.ro
 QR IIIBLIOTECK TJNIVERSIILUT

La ceasul mese', muma intreba slugtle dick 1-au vazut pe

Mitica. 11 mai Intrebase °data pe Florea, care spusese ca Mil
gasise acasa. Afland ca a fost si-a plecat, muma socoti ca ba4
iatul s'a dus la vre-un coleg, pentru lectii. .
. .
. .

Nu'l asteptara; era vina lui ; c.e ce nu venia la timp ? Si

-:-

apoi et, parintii lui, se grabiau, avea sa se duck la teatrul rm

tional, care, sub directia unui director priceput, Isi luase bunut
obicei sa nu mai lase lumea sa patrunda la locuri si cand se
juca. . .

Cand iesira dela spectacol, In lumina Imbeleugata, vie st

puternica sub baldachinul noptli negru de nori, de-asupra,
Botenii respirara larg, cu o povara luata depe piept. larna se
Inlatisa feeric. Mb, pretutindeni. Zapada crescuse de trei pal
me, moale, afanata, viorie, rozalba, stralucitoare, vesela.
lesisera printre cei din urma, din teatru, Intarziati la gar
d eroba, ferindu-se de imbulzeala. .

Atata lumina, piesa vazuta, dorinta si nevoia de-a o uita,

' .--L. asistasera la reprezentarea lui Hamlet, nu'i Indemnatt
sa se duct la culcare. De cum ar fi trecut de piata teatrului
national ar fi dat de blocuri de Intuneric, Capitala Hind
Inca slab luminata, de lumini neputincioase, ca parasite in
bezna, suflete parasite, scriitori romani 1" cum le zicea Bo+
teanu, gandindu-se la truda acestora si la covareitoarea nepa.
sere de ignoranti, a intregului neam romanesc.
Intrara peste drum de teatru, In cel mai apropiat restau.
rant. G muzick de viori, discrete, indulcia
,
lumina crude a lo,
calului.
i Nu le era foame. Vasile ceru prajituri si o sticla de VIII
vechi. Asezati la o masa din mijloc, rand pe rand priviau In
. juru-le. Olga nu cunostea pe nimeni. Alto elegante si altii go.
mosi cheflii, decat odinioara, erau aci. Procopsitii epocii de
permisuri, de joc de bursa si de fictive Intreprinderi si so.
cietati de exploatare. .

;
Nici In lojile teatrului nu vazusera figuri respectate ei
dragi ; pe nelipsitul Constantin Arion, cu sur&su'i de Giocon.
drt si nici pe alt boer, rafinat si intelectual. de dinaintea raz-
boiului. Vasile ii &rates° Olghii cateva capete patrate, cateva

www.dacoromanica.ro
 ' VIET! SDROBITE ..121,-40-
..,.
01,, ri,..;-,

Infati i de obraznicie, cu nume proprii : are douazeci de :

. milioane, are patruzeci"
.
I .. . .

Gustara vinul, era acru. Un hohot de- ras argintiu le, hi.
drepta amandorora privirile in sus, Sala era foarte malts $i
yea in launtrul ei un balcon, aproape circular, in care se pe-
trecea ca $i jos. .
Olga 1$i cobori privirea $i'i $opti sotului, infiorata : ,
Haralambie I Petrece cu o femee strains I Ticalosul I
Vasile it recunoscuse $i pe cumnatu-sau si pe insotitoarea
lui, Zoica Vasilescu. Dupe o Were, de chibzuiala, Boteanu
gra; .
. SA plecam, Lacramioaro I Tot nu avem ce face aci t Sa 71-
nu'i spui nimic sore. -ti
Si ca o parere de rau it inghimpa in inima, ca Zoica tot
mai traeste cu Haralambie.
Ce vreai ? adaoga el, pe and $edeau amandoi alaturi
In trasura, nu sunt toti barbatii ca mine I Si nici loge fe-
meile 1 Ai vazut in Hamlet. a $i regii si reginele sunt jucaria
pasiunilor.
.
Razand, .Vasile urnia : - ..

_ Spectrul nu i-a spus lui Hamlet fiul ca, depe cand era
in carne-$i in'oase. regina it in$ela cu fratele lui. Si asa trebue
sa fi fort I Diu; sunteti voi femeile atat de stapanite de mot ?
Faceti atat de mare deosebire Intro barbat si barbat ?
Voi, nu ? Ne schimbati pe orcare alta ? Ne schim.
bati pe cea dintai femee frumeasa? Haralambie este, sau nu,
prototipul barbatutui 9
-
Sunt poato pied unseat de naormanul de.mortit.eu care
se inched tragedia lui Hamlet. Imi pare Inca, arum, ea e tams
pit, cs e rusinos chiar, sa se dea atata Insemnatate, unui act --

necesar si pur animalic, pe care este frumos, nu zic ba sit '1'

ridici la Inaltimi de conventionala moralitate omeneasca, In.
_sa... Barbet, femee, pot sa gre$iasca, din Intamplare, dintr'o rs-
tacire a simturilor, dintr'un capriciu, o curiozitate Dar dee& I

se iubesc cu adevarat, mai degraba Inteleg sit se ierte si sa. Se

Impose, decat sa se unite, sau sit ei sa sufere I
omit, in iatacul tot. era Ittristivi. Ntifif ,

4 1
44.

www.dacoromanica.ro
 98 TIIBLIOTF.CA UNIVEI1SULUV
a
,mai putea lua gandul dela ticalosia lui cumnatu-sau. Se des.
bateau .acum, cu ganduri impartite.
Usurinta, si to femee: uq singur nume vi se cuvine 14.
rosti in gand, Vasile, dupd Hamlet..
Amintirea piesei, patru marl ceasuri urmaritil cu Moor.
'dare. rasari in mintea lui Boteanu, invalmasita si alitturi cal
imagine lui cumnatu-sau si a ibovnicei lui-.
Pe Mitica, not nu 1-am vdzut astltseara t tresdri mums.
In ciorapi, Olga se duse pAns la iatacul copiilor. Use ere
incliisa. Se intoarse stei spund barbatului. ingrijata putin.
E usa incuiata to copii1 Ce sit fie ?
Nimic I Le-a fost frica. *hind ca cunt singuri, fEre not f'
.$1-au adus aminte de calcarea aceea do hoti, pusd la cale cu
elugile...
Da Ai dreptate I se convinse mums.. I '
Se mai gandi o clips si, fara sovaiala, 'se duse descultal
Wind in antreu, uncle Isi puneau 'naetii paltoanele.
Amandoud paltoanele copiilor erau in cuer. Mitica se tn.
torsese, cu un ceas mai 'naintea tor, dupa ce hoinarise pe u.
. lite, dupd, ce Incercase sa se actueze pela colegi. Se intorsese
aces& Mitica, Infrant, tot supdrat pe parinti, alungand, cu rant
In inirna, imagina ma-si. 11 patrunsese frigul, elate omit se
. topise pe el : Incoltit de obosiala, de frig. de somn, shit sit
alba un adapost, ajunsese la gandul ca are drepturi la .,odele
lui". Ca un semn de stapanire, invartise cheia in broasca de
sous ori.
1 9*:- Ir 1. Ulf
Hiena ft
.r 4.1"
Implinirea idealului national nu adusese liniste si cif:
mintenie. Veciule particle Orifice. ingrijorate de propria loc
vista, se inviersunau sa nu para. Cele not, abia ineliegate,
voiau sit creased, s1 fie tail, sa le coplesiasca pe celelalte. Toate .

se luptau intre ele, vajmase. aprige, darze.

Vechea lard nu fusese niciodata carinuita cu dreptate de.
savarsita. Oranduirile, legile. ocrotisera totdeauna pe cei bo
gait, pe cei dela putere. Acura tend nedreptatile, jignirile d
1-1 hotiile, nu mai puteau fi ingaduite, si ele se ininultiserat Tara.,
marita, era Inca in altettile en nude sale provincii, Cu vutni
S

www.dacoromanica.ro
 VIET, SDROBITE 99

r.>
,universal, cu impartirea mosiitor la plugari, si relele puteatt
ajunge °nice' al PanianItilui I Muncie neamuri streine, in ma-
re numar acum, se.puteau uni intro ele, Intru dusnianie si
litricarea numelui (aril rornanesti.
Clocolul vrajbelor, 00411 dupa dreptate si omenie, vuetul
galagioasei vieti politice, strabate si 'n familii, cu fiecare ga.
zeta. in fiecare zi.
Sotii Boleanu se treziau uneori discutand cu aprindero
,chestir politico si nationate. Se clatinase lumea Intreaga. su.
iDreda, natmit,. Imparatii vechi se desfacusera, tronuri se pra.
busisera, si Loki] pare& nu folosise decal hotilor si in$elolori.
"aor. Parlamenitil roman, deschis in primavara, lucrase toad
.;vara, si Indreptarea, belsugul, curmarea speculei, nu se ye.
eau
In August, vadite semne de ritzboi Ingrijorara lumea. Ge-
puralul Joffre vent sa ne vada oastea. Rusii se bateau cu Pa.
knit, aliatii nostri firesti, Impotrivii-le. Nicaeri nu era liniste,
nici in Anglia. Irlandezii %ohm Ed fie independ..nti. `..-1 se ga
slau lotus pe lume oarneni, neinspainiantitti, neinratinti:
'parch de sminteala popoarelor, siguri de linistea de maine. la
laboratoriile tor, savantii tucrau la binele umanitatii, la star-
pirea moirmelor, a chncerului, a sifilisului. Woronoff se trus
dia sit prelungiasca viata si tineretea.
In cuibul tor, ca din tumid unul fort, Botenii privinu si
escultau tramantarea si vuetul lumii. Suterinta si vrajba nu
patrundeau acolo. uncle era dragoste si belsug; se emotional*
;de ele, ca de un roman.
' Tooth lama, inset inset, Vasile avea sit lucreze la planse.
ta, sit dea faptura caselor ce i se comandasera. Gaud era zi
.

Irumoasa, facea sarbatoare. Cu Olga, plecau la $osea sau la

Tamil Carol.
Aveau totdeauna ce vorbi Impreuna. Adesea nu emit de
a ceeo.$i Were, dar nu se Incapatanau sa se convinga unul pe
a ltul. Voiau parca in discutiile tor, cu intrebarile ce $1 le pu- .

peat], sa se cunoasca tot mai mull, mai desavarsit.

Curiozitatea femeii se sfarsia, de pe o zi pe alta, Implies..
Ili in linistea easel, In sarutarile sotului, in grija pentru copii.
liitica se aralase la o Creme iri$treiiaut, salbatacit I La bitrlS

www.dacoromanica.ro
,
100
.
"
- .
.
.K1 : .-
"
,r-1- .:
.
.601CIOTECA UNIVERSULUI

Insa nu contenia setea de-a sti, alimentata si din afara, de In

cordarea vietii, de nevoia de-a pricepe cum se va sfitni epoca
"de sbucium si de rasturnari.
Ca si cum nimic nu se clintise pe lume, Olga
..-

usa .camerei do lucru, lasata vesnic Intredeschisa, se furisa to

launtrul odaii si sta la trei pasi departe de el. 11 contempla,
.
'

senina si zambitoare.
Ea venia uneori parfumata cu lacramioare. Lucrul, odih.
na si visul arhitectului se intrerupeau. Azurul Ouzel de tale,
taiat de linn simetrice, sau al cerului de iarna cu sesuri de,
Dori, sotul indragostit le aduna in ochii nevesti-si, Incantat.
Cu degetul pe buze, u$oara, primavarateca, in kimonourile,
ei cu pasari, cu flori din Cara Soarelui Ramiro, ea pleca mul.
tumita ca-1 rapeste oricui si oricand. ca El este al ei, in toata
cline.
Mustrarile de cuget, care o bantuisera multa vreme, atipi
sera, rare on se treziau. Olga spera sa le uite.
0 intrebare insa, veni intro zi, mosafir nepoftit si supara.
tor, sa.-1 nelinisteasca pe Boteanu. Se strecurase hoteSte in
mintea lui, nu mai pleca, ii stapania inima si cugetul, se mul.
tiplica.
.
-
-
In chiar aceasta odaie de lucru a sa, locuise ofiterul ger..
man. Franz Griinwald L.
Fusese oare ceva, Intro el si Olga ? S'ar fi putut sa nu fie
cand era frumoasa si insetata de iubire necontenit, iar Neam.
tul era tanar si frumos 9
ji nu-si mai aducea ea aminte de Neamt, acum cand in.
tra aci tiptil, mladmasa, iubitoare ? Poate ca de atunci Inva.
lase femeta sit use use. intredeschisa.... $*.
Si cum nu si-ar educe aminte de el 7
Cu acelas pas calca poate, Lacramioara I Acelas parfum
.3i-1 raspandia pe vestminte; aceea$i mireasma de iubire, de
dorinta, se imprastia si atunci In camera de lucru a sotului,
rechizitionata de Neamt
Asa sa fi fost ?
Vasile se trudia din rasputeri sit izgoniasca prepusurile,
.

nalucile, cutiozitatea. Dar nu era In stare sa inlature nevus ,

. I PAU 4 .$ Lta,

www.dacoromanica.ro
 4,- ...
........-. . i :6,1: ii.e.,
: , .. . 2 . , .... : 0 " l': ''!? ''", .r irrf 1!:!*4 .t...lf .Vi.e. q .1:14 7 0,19
.., - '11' ,- -- .- r-,,..-. 7t.1:-

VIE'fl SDROBITE 101 ".

sr

'de-a sti, iar ca sit ale dela. ewe% a, --dcia cute ? dela ilaralam-
bie ? nu putea fi sigur $i tot in banuiald ramanea I
SI o intrebe pe ea ? pe Olga? Dar era destul s'o vadd $i se
rusina de chinurile lui .ascunse. $i cum n'ar fi tagilduit fe-
mein_ dace ar fi cutezat s'o intrebe, cat depe departe ?
Nu se Imbolnavise ea, odinioar0i,-Indatil. dupa venirea lui
din rdzboi, pentruca el scapase cateva cuvinte cu Inteles jigu
nitor ? Da, iata de ce se imbolnavise ea atunci I Olga nu puo
tea rabda sit fie bdnuitd. $i numai ea ar fi putut spune ; nu,
mai pe ea ar fi crezut-o el, claca i-ar fi spus : da; am gresit I"
$i- atunci ?. Ar mai fi putut vietui la olaltd ? Ar erta-o el ?:
Dece nu? Se iubiau, aveau doi copii I El nu mai intelegea nolo
ma yield. ea, $i nu era nebun .sti se nimiceased de bundvoe,
sit se .desparta de ce pretuia .mai molt pe lume pentru ni.
Tpicpri.ctic; da, greseli -se pot siivai"Si t. In Moh;ova, nu avu.;
sese el momente, unde uitase de toti ai lui $i, tutors acasd, nu.
se simtia oare. aproaPa,nepdsdtor, fatd..:de Olga lui ? Avusese
o ibovnieit, fusese indrrigostit ,t. .:
Ca din niste liane incilleite, care 1-ar fi prins si s'ar fi in.
coliicit in jurul lui, Mute Vasile sit se, rupd din gandurile a-
ceSlea chinuitoare si deserts: Nu le voia, doria sa le amutiascai
$i ele sporiau in mintea lui, Inddrjite, victorioase I Ca intr'o
caficarid se sbateaa nevolnic, neputincios.. Altcineva pared, nu
el Ifistei, g6tdina In el I Incepea discutiaI nu mai tiieea .st
curiozitatea ddinuia.
Intelegea bine ca e fericit cu Olga lui, in casa lui, In as-
nicia lui, si voia sit riimand fericit. Nu putea credo ca Olga e
fdtarnica. Hotdrit 01 nu era ; ca -1 iubia. $i tocmai cand ras-
punsul izbutia para. sa-1 linistiasca, se pomenia rdspun.
'de : (tar pe Franz nu-1 iubise poste tot a.$8.? Il iubise : da
sau ba ? .
.

MuCinittilaied Curiozitate, chinurile lui, titinuite- -

Coate. mieSorard'aragoStca. 0 iubia acum pe Olga, cu tes
merea, cu fiorul in stifle' al celui amenintat sit piarda ceeace
socoteste si vrea sit fie numai al situ. Ca si cum Olga se afla
Intre doi barbati, Intro ofitcrul prusac si el, si putea sit treacd .

'de pe o zi pe alta, dela Boteanu, la Franz Griinwalcl I

Vasile nu Thai Mott kabdare s'o aetepte, irnagivand fro

www.dacoromanica.ro
 I n2 nintIOTECA; UNTVERSIJI:Uf

tonne, podoabe arhitectonice, In camera lui de lucru. Cu ure.

chea treazd, ii urmdria prin cash mersul, I-1 cunostea, li simtia:
pantoful, prin cash Olga purta pantofi, calcdridu-i pa
jnimil. Fosnetill kimonoului ei de maltase iubia, ca pe o ad
diere, in zkluful cugetelor lui incinse.
Lisa luerul, se ducea intins s'o vada, in iatac, In odaia do
.

prirnire, in sofragerie, pe coridoare.

Ea se bucura, nu-i trecea prin minte ca el o cautti, ca pe
cern ce s'ar fi putut sa se piarda, si pentruca o socotia si-a al.
tuia. Nu-i banuia suferintele, nu-i ghicia franantarile. El se

Bunt prea scumpe

..
siapania, nu se trada, infricosat de urmari.
Toate kimonourile tale sunt not ? o Intrebti °dad.
CO.te ai ?

*.
.

Trei, rosti Olga. Doug din iarna asta, unul din toamng.
Si de cand obijnue$ti to sa porti vestmantul asta ja
ponez ?
Asa-i ca ti-am dibuit gustul ? Am vlizut ca -ti place I
Nu purtam nand asta toatnna. Mi-a pldcut unul, al sora-mi.
Lacramioaro I se induiose el, rusinat ca voise sa-i intin.
cllt o cursd, ca vroise sa afle, sarlataneste. data nu cumva ea
purta kimonouri, pentruca-i placusera celuilalt, Neamtului I
Ca still rascumpere uratenia cugetului, ii strut mina,
Ii mangaie prtrul Lacramioarei lui, $i hotari cu Insufletire, ca
In seara aceea sa cineze impreund. la Flora, sa petreaca I
Vasile izbutia sd-si adoarmd adesea, imbatandu-le, neli.
nistea. suferinta. Se imbata cu vinul turbure al dragostii sale,
cu Imbratisarile Olghii, tot mai cersite. mai cautate si mai
sporite de dorinta lui. Acum el le voia I neratios, urmarit ini
nes lire, in fiece imbratisare, in fiece apropiere a nevesti-si.
'biinuind ca tot atilt de frumonsa, de caldd, mladioasa si lubi.
toare. fusese Olga cu celalalt. cu Neamtul.
Ca o !fiend, flamandli, curiozitatea se pornia sa rticae, sg
scurme, sa desgroape. Zadarnic isi spunea ca sunt morti, in;
sufletul ei : fostul amant, timpul petrecut cu el.
Intreba lucrurile din jurul sau, data fusesera martore.
In iatac. unde Olga Isi avea ohiertele de toaletti. Waite intro.
ba, cu . ironie sau nuiriai cu 41.11ttraciune, rand pe rand flecare
.

www.dacoromanica.ro
"t
, .

SDROBITE 1n3

tueru$or, dacti slujise $i atunci, pe vremea Neamtului, la gti.

teals nevesti-si.
Un cizelat, de clestar, vechi In casa lor, i se nitz6r1
'dui Vasile, 0.-1 priveste ironic, and cu &tin trei din fatetele
iii, and cu altele. ca un ins care s'ar uita, Inchizand acum un;
"oehi, acum pe celtilalt.
Scarbit si Infricosat de ntizIrirea aceasta, omul se scutu.
Ira ca dintr'un vis rhu, si plea In odaia lui de lucru, ca de
tong. oprrtpastie.
Cu bucurie, zrtri sotul Intro zi, In pgrul nevesti-si, pe
Wind I-I ante. fire albe. Avea $i el, multe, era chrunt. 0 ne,
cunoscuth ingrijorare se potoli in inima lui : aceea a ea a.
'mane tanara, iar el imbtitraneste. Ingrijorarea, aceasta slime
tin el. ea un sobol adormit, necereetata.
Sore foisorul singuratic, In care vietuis.a, veniau, ca adu.
se de vfint, lama vietii sbuciumatc, tipetcie lumii. Se ameste
cau cu gandurile lor, cu sentirnentele lor eel° de-a dour':
nianti: le sporiau sail be covarsiau: acoperindu-le.
lubirea for rrtmiinea puternich, pentructi o feriau din ca.
lea disputelor. De cum simtiau ca poate fi vorba de dragostea
tor, se Inset' prtguba$i de izbanc15.... in diseutie I
De emu scurma, ca o hienil. curiozitatea In inirna lui, ca
tab astiimprire, ca sil-si amortiaseti durerea si sd nu mai cugete
zadarnie, Vasile petrecea : tsi lua nevasta in trnsura, In plim.
bAri deplirlate, o ducea, ca pe o amantti, la localuri potrivite
lndagostitilor vremelnic.
1,..Aerrtmioara era mai mull a lui, mai sigur numai a luf,
cttnd se aflau amtindoi, in goana cailor, sau intr'un boa, in
care era aproape sigur. a ea nu mai chIcase. Ai mai fost
pe aici ?" Intreba intotdeauna si era multurnit sd-i spun
mnu I". sau ,.acum. cloud rtizboi, cu tine. Nu-ti aduci aminte r
Camino! tor. it turbura. Neamtul sliituse acolo. Pima sf
copiii se impricaseril bine cu Franz. Se ganglia uncoil srt vitncll
casa. Ar fi brat multi bani pe ea. Se twilit( Olghii momit de
pretui ce l'ar ti
In Wain, cu care cra privita, iubi!rt, urmrtrittt. veghiatX,
incarceralk. 1.ficritrMonra sin..t;a dogoaroa unor feiguri. Nu .

era Irish inr,rijorata. 11 'ulna si ea poate mai' mull, mai halve.

www.dacoromanica.ro
 t.

104 BIBLTOTECA UNIVERSULU1.

de, si dragostea dragoste cere, eu nesatru. mambo copiilo r,

Insa parintii se pastrau, erau numai tats si mama.
. Femeia, ocrotitoare, mums, sort de caritate, prig firea ei,
gaseste aproape Intodeauna ca nu e iubita In destul, e !acorn&
de dovezi. Boa la, nebunia, moartea, n'o Inspaimanta., abia o
coming. a
Necontenit impresurata, lard de ragaz, Olga simtia ca un,
zaduf, care o inabuse. Bucuroasa insa, rtibda, ca un om caruia;
Ii place sa-1 dogoriasca arsita verii. Vasile se multiplicase par" .

ea, Inteatata era vecinic cu ea.

Femeia incerc sa largiasca cercul din jurul ei : sa-i gaz
Cluiasca si pe copii in dragostea lor. Avea mustrari de cuget,
cit-i departeaza, ca nu-i iubeste destul. nici Vasile, nici ea.
Izbutia sa-1 duct pe Vasile, uneori cu copiii, la serif -sa,
unde erau cele doua nepoate, mdrisoare, fete care faceau
haz de Miticd, de seriozitatea lui busumflata, de pantalonii
lui lungi, $i de Florea.
Pe temeiul odihnei de care avea nevoie la luerarile sale,
Vasile isi aducea familia acasa, dupd scurtrt $edere printre
neamuri, mai ales data se ivia $i Langavu, cel cu care era sa
se bats, nu de multa vreme, din pricina Olghii.
Cu venirea primaverii, arhitectul Boteanu fu nevoit sa
iasii pe teren, sa lipsiasea de-acasa ceasuri intregi, de multe
ori zi dupd zi. Gandurile-i turburate se limpezira, pierira
1\ para. Curiozitatea, ce-1 rodea, adormi. Legaturile cu oamenii,
ridiearea pant la rostul profesiunii si artei lui, truda aPlica-
rii planurilor arhitectonice, pareau ca -1 vox Insanatosi deplin.
f
Suferinta de COPii
Millet era In clan patra de liceu. Trecuse In fiecare an.
Nu era printre cei silitori, nu avea imboldul Intaietatii ; der,
avea Maul sentimentul datoriei si i-ar fi fost rusine sa fie in
coada clasei. Nu stralucia la nici una din materii, ca sa se poa-
ta niangaia cu o Infrangere la alta.
Parintii lui nu-i urmariau pas cu pas ravna la carte. Rat
se vorbia in casa despre Invatatura. Notele insa, la fiecare trio
mestru, mama le vedea, si atunci sta de vorbti. indemna, sill+
tuia. Tata anti si el, cum merg copiii cu inyiltatuye..

www.dacoromanica.ro
.e
 VIET' SDROB1TE 105

:,1 'Lica suntia atunci ca are parinti, ca are o raspundere

fatii de ei. In afar& de rusine, bdiatul pricepea cif, dacd rams,.
ne corigent, libertatea i se restrange vara, fiind nevoit sd in-
vete, ca sa dea examen, ca sd, nu ramand in aceeasi clasd, pe
cand colegii lui treceau mai departe.
Note le nu se mai puneau, ca odinioard, in cifre, ci in apre-
cieri ; cele cu care se puled trece clasa incepand dela sufi..
cient" pupa la foarte bine".
Miticd luase to geografie, In trimetrul al doilea, Insufi.
dent" ; in cel dintai ahia suficient", asa ca, trebuia neaps.
rat sa capete in al treilea bine, sau tugger stificient" ca s
poattt trece clasa.
Motu] invdta, desena bine hartile, spera B& do-
bandiased nota de trecere ; era sigur c'o moral; era sigur el
si in trecut meritase o apreciere mai bund. .

Avea ceva impotriva lui, profesorul de geografie, i se pd.

rea copilului. Alti doi colegi ai sai, feciorii unor oameni politici
Insemnati, fuseserd pe fats ocrotiti. Rdspundeau alandala si
profesorul se faces cd, nu aude.
In cel din urra trimestru, hotaritor pentru el, Mitica fu
ascultat de trei ori, si rdspunse lard sovdiald, bine, si, totus,
Intrebandu-I pe dirigintele clasei ce nota i s'a pus, i se rdspum
se, i se arata negru pe alb : insuficient". I
Rdmasese corigent, asa dar I

. Nici pierderea libertatii si a lipsei de grije In vacant

nici rusinea fats de parinti, nu-1 prididird, and afld nedrep.
tatea.
Inceputul de om nu cunoscuse pand, atunci fata hadd,,
batjocoritoare si cinica, pe care ne-o aratd, si ne sileste sa, i-o
privim indelung, pared toata societatea amend. toatit aleatui.-
rea sociald, cam] ne face o nedreptate, anume si numai I

noun, un deflator de putere. Nu cunoscuse revolts.

S'alerge In cancelarie, ca sd, se plangd, In auzul tuturor,
profesorilor, lui Mitica Si trecu prin cap. Se vdzu intrand
In cancelarie; vazu staturile Matte, pe tangs a lui, ale domm
for profesori, se simti masurat de sus de mai marii acestial
cunoscuti numai de pe catedrd. blanzi unii, seven altii. dar,
nici _until prieten, nici unul IA cane i elev. sa Alba Incredere.

www.dacoromanica.ro
 105 IITTILTOTECK T.TNIVETtSITtlit
s
caruia sa-i poata vorbi, sa-i incredinteze inima sa Wind. de
fiere si de lacrimi, sa fie crezut pe cuvant... and era verb*
de alt profesor I

Da 1 1-ar fi dat afara din cancelarie, numai decal, si i-ar fi

pus rau", ,foarte rau 1" la purtare. .

Desnadajduit, bdiatul se framanta neputincios, svacnind

tot. ghenmindu-se in banes, strivit de suferinta, ascunzandu-si
Rata cu mane, adush cot.
Se simtia instreinat si de tovarasii lui de clash. Mai Intat
pentruch cei cu care el se compare, luaserh note buns. Apoi,
pentruca nici unul din colegi nu venise sa-1 many,ae. sa-i deft
Idreptate. Cand ramilnem singuri cu simtarnantul ca ni s'a fa
Cut o nedreptate, vista paleste, am jura eh nu merits sit fie
traitit I
Ilevolta lui ramanea siguratica, nu o impartUia nimen4
'Isar fi putut sa part caraghioasa.
Cu mare greutate suferi sgomotul dintre ore, al recreate?,
aporit alts data si de el. Mai era tin ceas wind la esirea dirt
ocoatn; urma o lectie de canto. Mitch misca din buze, nu can.,
Ia. lacrami ii ardeau ochii. Astepta sa se sfarsiasekodata, sigur,
a in vecii vecilor nu va mai trece pragul scoalei.
. Cand suns clopotelul, se repezi printre cei dintai. Dar aft!
elevi. din alte clase, multi. erau inaintea sa pe coridoare si-t
Incetiniau mersul, si-1 suparau cu nepasarea, cu vorharia lor,
xiepotrivita.
.. In sfarsit, scoala era tamale lui. Nici unui coleg nu-1 treed
grin gand, sa-1 intovarasiasca. Dar de ce luase drumul spre ca.
s5.? Avea de gand sit destriinuiasca tatii, sau chiar mamei, ne.f
drentatea ce i se Meuse si neinteleasa uric a profesorului de geo-
grafie? Cu siguranta ca ei s'ar fi indoit de spusele lui I Vazan.
du-1 asa de rnahnit, maica-sa 1-ar fi intrehat, poate de fats cu
taica-sau, ce i s'a intamplat. Si cum li stateau lacramile in;
gat, ar fi spus... Si el nu voia sa vorbiasca cu rimeni I
Nu 1 acasa nu avea ce cauta 1 Dar unde sa se duce ?
Mitch schimhase drumul. Nu se mai Indrepth spre stmt.
as Cometa, spre carninul parintesc. Mergea la intamplare Cif
calm 'n jos, strtu Ia sublioarit servieta cu carti, pasta
.1, 1 .i
Okra grebe .". 1 1

www.dacoromanica.ro
 TTETT SDROBITE 7P7
ion
La umbra unei case, pe trotoar, un baiat ca de varsta turd
se intinsese cat era de lung, cu bratele sub cap, si tocmai
chides pleoapele, biruit de somn.
Somnorosul ridica pleoapele grele, avea un cos, eel
cateva cornuri, langa el, cand Mitica se apropie.
Necazul, nedumerirea si revolta, Imbulzite In sufletul 114
terunului, se limpezira putin. Calm poate dormi un om t" se
:mica el. Si nu-i mai mare de ani, decat mine! S'o fi sculati
din zorii zilei, ca sa-si vanda marfa. Are cornuri de vanzare 1'4
Mitica isi adusese aminte de doi lei, ce-i avea in buzunar.
Cornarul deschise ochii cumsecade, simtindu-se %into. une
priviri, in gardd, mai ales impotriva copiilor.
Liceanul lug. cloud. cornuri. plati si pleat. Isi tara Inca
pasii: ca un om Fara 'cask si plecat de langa un vag adapostd
de langa un banuit frate de suferinta.
Mancand, se gandia $i la el si la cornar. Rau stitpati
trebue sit albs t Dar isi cashes singur vista t Gaud am vrut sit
lug °data cle acasa era lama., acuin e frumos, dar tot trebue, .
sit al un culcus si un capatai. Chiar cornarul, nu poate dorms
totdeauna pe stradd. Se Intampla sit ploua. Si pe el Inca II
lass gardistul, dar pe mine nu m'ar lass.. pentruca nu s'a poi
mend ca un taiat de liceu, sit se culce pe trotoare t"
Cu foamea stapanita, thud ce Witt dela cismea, Intr.'s)
turte, se intreba unde merge. 0 privire asupra-si, ca si cum
se intinsese pe trotoar, in prat, ii nascu In mince gandul, cif;
nu mai are nici un rost servieta dela subtioara lui, $i cartile
din ea.
In liceu erau cativa bdeti, care vesnic aveau afaceri cts
anticarii. Mitica nu mai vanduse carti niciodata. dar vazuse
bodorogitele dulapuri cu rafturi ale anticarilor de pe cheiut
garlei si se gandise cu drag la cartile de literature, ce le-ar f0
allat acolo, pe pret mic.
Deschise servieta sit vada ce confine. Printre alte cateva ;
liartoage, era aproape de sfarsitul anului scolar, vazuf
geogra f i a.
Vederea ei it turbura; mania II prididi iariis, usturatoare4
Invatase Nu scapase o lectie neinvatata. si domnul Razvan,
I

profesorul de geografie, ii dase insuficient" t din ura dintr'e

Uri neinteleasg, Lard nici o pricing, $tiutii Kat blinuitg. I

www.dacoromanica.ro
 1r8 13TBLTOTECA' IINIVERSULUI

' De uncle purcedea ura asta, baiatul Isi framantase

mintea de multe on sa inteleagd. Nu'si putea rdspunde, n'o
pricepea, si-acum ii rdspundea $i el cu ura,.
II lasase corijent, profesorul, pe nedrept, $i el nu'i putea
face nimic ? Nu't putea rdsplati, nu'l putea bate, ucide ? Cum ?,
din pricina lui sit lase scoala.; sa nu se mai duck acasa, la2p6.
rinti ; sa nu mai aibd undo dormi ? Cdci nu se mai ducea ar
casd Hotarit ca nu I 5i sa nu'i feed nimic domnului Razvan ?,
Si domnul Razvan sa viral in clasd, ca si pan& acum ; si;
se uite la band sa zambiascii nevdzandu-1 la locu'i pe-13o-
teanu Dumitru si sit -si desmierde barbetele, multumit si cu
ochii. sclipind de rauLate
Mitica se raznise tocmai pe calea Rahovei. Crdbit, se ins
drepta spry 7Tic.irati pe cheiul garlei, in dreptulstrd
zii MthaiVou,_
Se dumiria, cu cat calca mai si se apropia. Avea sa
,

vanda cattle si sa, cumpere' un revolver. Intr'o. dimineatd,

chiar a doua zi, avea sal pandit:sat, pe langa liceu, pe dota-.
nul Razvan, si sa traga in el cu revolverul, pand cand it va
yedea cazand 1 Apoi avea sa se impuste $i el !
5i lacrami veniau to coltul pleoapelor bdiatului, cand se
gandia ca se va ucide $i pe el, fart. mild. Avea sit cadd 1)e/tro
tom, lume multa avea sa se strangd in in, juru'i $i, dacd '1 va 417,
treba lumea $i el va putea vorbi, lacramile Ii veniau in,
gene, la gandul asta, avea sa spund tot 4.. Ce, anume ?... CIL
a Post prigonit, ca a fost nedreptdtit t... ... .

Dela Domnita Mao., zarind podul peste care avea sit

treacd, i se.domoli mersul. Pe cheiul garlei isi tara pasii, ca
sa mai intarzie neobijnuitul .fapt al vanzdrii edition
El avea sa tears un pret, sau avea sal dea negustorul si,
fireste, sit se tocmiascd. AuziSe de precupetiri inviersunate* ,

pline de viclenie, de istetime. Mavru Anibal, un coleg. al.luii

_ era faimos In scoald. . -
Apa Ddmbovitei curgea lenes, galbend ca braga. Plouase
pe semne undeva in susul apei, de venia asa de lutoasa. Mi-
tied simti ca o.greata, din piept pand 'n gurd. Crezu ca apa e
yinovatd. Pared' o beau!" isi zise el. si isi intoarse cella dela
ea, si se opri la uu vas de dulapurile auticare4ti

www.dacoromanica.ro
 1/4

.YETI sinoBrrE 109

=5:7-- _.

Pregeta sa intre in vorba, sa Inman& targul. Negustorif

de carti, ca Indata dupd pranz, and nu sunt de fel mu$terii.
pentrued.lumea se odihneste dupd, masa, prin case ,
ieinati de dulapurile lor, pe cute un scaun, motaiati. Unul sin-
re-

gur, tantir ca de doudzeci $i cinci de ani, citia.

Miticd si'l alesese din ochi. Dupa destula chibzuialti., veni
Intins spre el. Zise buns ziva" si desfacu servieta.
Am niste carti de vanzare l spuse cu taste bdiatul,
asteptand, cu ochii tint& la negustor, sa -1 vada luminandu-se
la chip, bucuros.
Anticarul II auzise, II privia, dar pared se uita prin el,
mai departs. Mitica adasta, scosese cartile, ease la numar,
zorit.
Wand a nu i se raspunde, sate rand pe rand fiecare
volum.Negustorul se uita peste umarul lui, nepasator.
Carti bune, care se invata la licee... vorbi lards bdiatul,
rdpunandu-si neplacerea, sila de negot.
Anul scolar se sfarseste chiar arum I facu male, plic-
tisit, anticarul. .
Nu vreai sa le cumperi ?
Am destule I mormAi omul.
Mitica fact' un pas indarat, gate sa piece. Uitase In clipa -
aceea cat so socotia de incoltit, de disperat.
Cat ceri pe ele ? intrebti tot a.$a de trandav, negutd-
torul.
0 suta de lei t grid aprins, Manios, baiatul.
Negustorul dadu usor din cap, voi sa zambiascii, ti fu
ene $i Ingdima rar, ca un om care are multi vreme de pier-
dut si e plictisit.
' Dactiti dau doutizeci, sa zici multumesc". Nici cu
servieta cu tot, izbuti sA surada vanzatorul de carti vechi,
nu iai o suta.
In ragazul pe care i'l dase mormdiala anticarului, Mitica
Intelesese ca n'a izbutit si ca va trebui sa Incerce si cu altul,
aceeasi precupetiald. De aceea fungi vorba, mai cu seamy chi
fusese pomenita si servieta.
Cartile Costa peste doua auto de lei si servieta tref.
Di-nai peste tot o suta cincizeci.

www.dacoromanica.ro
 110 -VilItIOTEdA" TINTIVRRSUT.Pf
vie
i
Negustorul, care sedea pe scaun, se ridica de astadata, Ire.
sit bine, patrunzator. Era o afacere bunt, dar cu rise.
Dumneata, rosti el, cu respect de astadata, vreai rrif
bagi Intro belea. Servieta, si o lua in mina spre cercetare,
pipai, o suci si-o 'nvarti ai sa spui ca mi-ai vandut-o mie1.4
N'am sd. spun 1 (*i n'ain cui 1
Are sit vie parintii clumitale,-comisarul, porcarii 1 ,
Nu, pentrued. eu plec... in Bulgaria. Am piste rude
Ocolo.
Nu stiu. Azi n'am facut nici o treaba $i de... poate... Cs
st fac ? Incerc !... Mai mull de o suta lei, tot nu'ti dau se ha
1

lard negustorul.
Bine! se invoi Mitica deodata, ca sd se vada scapat de
tom jai&
Schimbul se facu. Anticarul fi numara bdiatului o sold
`de lei, in cloud hartii de cute doutizeci, iar restul in hartiute,
mica, rupte $i soioase, de sate unul si de ate doi.
Usurat, vesel un pie, ca un om care a Inlaturat prima pie.
ilia, din calea telului sau. Mitica !Mona totu$ capul, cu
'clreapta varita in buzunarul in care'si infundase banii. Negus.
torul se reatlezase pe scaun. .;
Uncle sa se duct, se intrebtt lards liceanul fugar. Vane
inainte'i aminul parintese, odaia lui $i a lui Flores: Nici pa ,

ifrate-sau nu avea sti -1 mai vada Nu lipsise de-acasd. cleat Is

1

pranz $i ar fi putut spune, ed a mancat la un prieten. anume

to sa'si facti o lectie mai bine. Dar cartile ? De-acum se star.
seise l Nu se mai putea duce aces& pricina era Rdzvan, pro.
itfesorul de geografie I Trebuia sä se razbune, sh-1 impuste 1 Cs
;s4 invete toti profesorii sa fie drepti 1 Avea o suta de lei I... CIA
tatia bani insa ce putea cumpara ? Un,revolver costa mules
!mutt mai mull, de sigur. Cum de nu se gandise el 7 Unchiul
On molt! .
IllaralambieNlase opt sute de lei pe unul, care parea o cutiutiti
Mitica intra intro cofetarie, pe bulevard. Statu mult ire
tolo. Unde s'ar mai fi dus 7 Maraca inset, se uita la tavile sit
Ifarfuriile cu prdjituri, la borcanele de bonboane, uitand cu
kiesavarsire, Induleit de cataifuri, de indiene s-i de sarailii. cri
a pldnuita, urniatit de sillucidere, casa parinteasca Plirdsitat _

www.dacoromanica.ro
I. ' VIET! SDROBTTE

Lume infra si ie*ea ; baiatul se intorcea la g&ndurile sale 9

t,unde sa ma due acum ?" $i iar mai cerea o prajitura.
0 placinta cu crema it cladu gala ; i se ingretose. Intarzitt
totus pe scaun, nehotarit. Greata it zori de-odata. Se scula irg
Ticioare, ingrijorat ; ti veni sa verse. Mica ma imbolnavese?",
se infiora el. Ideia doctorului, a patului, a zacerii, a ingrijiri'
or de bolnav, ii holba ochii asupra casei pdrintesti, din care
era fugar, ii vazu pe toti ai sai, ca stransi in preajma lui.
. Si-aducea minte, luptand cu nazaririte duioase, cl
. inaicd-sa, da 1 chiar eat femee, luase un rom sau un cogniac,
ca sa birue o greata, dupa o maioneza. Sipuri de rachiuri cola.
Sate erau multe 1:J*11-ate pe raftUrile cofetariei.
Baiete ! se pleca el, ca in taina, catre eel care II servise
§i'i da ocol mereu, cu neincredere, da-mi repede un cognise I
CheIntirul pricepu, privindu-I bine in fatd $i vazandul
galben. li aduse grabnic bautura, $i Mitica., .dupa ce roti ochii
In juru'i, duse paharelul la buze.
Sigur ca a scapat, bause paharelul pans la fund, Mir
tied plati consumatia, veo treizeci de lei, si pleat.
Merse cdtrva pasi grin imbulzeala lumii, cercetandu-se:
'N,Cla 1 nu'i mai era great& 1" Dar servieta 7 ce Meuse cu ea ? A t
o vanduse I Si cartile ! Geografia 1 Nu mai era scolar I
Oameni isi tdiau calea unul altuia si se clatinau. Si alai
birile, cat erau de marl unele, se strambau, se scofalciau, so.
,prea putea sa se narue t Baga oare cineva de seams ? Cine
Pared' erau nebuni toti, ma se incurcau.
Mitica statu locului, tinandu-se de spatarul unei band,
rrramvaiul electric aluneca asa, de catre calea Victoriei, ca a.
;yea sa wind, cu siguranta, pe trotoar t Totul se Invartia, se los
Wartia I Ferestrele caselor clipiau, ca niste ochi.
Asta nu putea sti fie adevarat I Nimic nu era adevarat
SA moara toti oamenii I El avea o suta de lei si avea sa-I 111
;Iiete mints pe domnul Hazvan 1 Ce liniste se /areal
Se intepeni in picioare, se situp tare. calea darj. Hoinarl
Mutt, pand. spie Cotroceni, st se Intoarse pang la punctul do
Bode plecase. Apoi iar statu locului, fara tinta, cu capul gold
ca o minge. Unde sa se clued ? Pared toga lumea se ducea. 1 ;
eel
tel 'Outwit. Avea trebwl de indeplinit, lumea I

www.dacoromanica.ro
 too

112 Mut TOTEC A tINIVP.RSTJLUt

Vechi cuvinte'de'ale parintilor, asupra munch, asupra In-

datoririi flecaruia : de-a cladi, de-a spori ceva, Ii venire 'it-
gaud, turbure. Greata ii trecuse, si ameteala. Era Inteamurg.
lntra intr'un cinematograf.
Filmul rule; era pela mijloc. Banditi mascati deschideau
cu chei potrivite, Incaperi splendide, una dupa alta, si ajun,
geau Intr'un dormitor. Contesa Diana visa, ca vine barbatu-sdu,
plecat Intro calatorie, 11 sttruta, plange pe umarul lui. Visul
se sterge contesa, trezita, ii_vede pe banditi, se inspaimantaf
Impreuna manile in semn de rugaciune. Mascatii ti cer cheile
casei de Fier, ea le da, apoi e legate cot la cot.
Mitica isi aduce aminte' ca si case for fusese calcata de
hoti, units cu servitoarea. Inima i se strange. Nu'i poate suferi.
Dar Otia sunt altii. Sunt din Londra, mai civilizati, cum ar
trebui sit fie si cei dela noi.
Ideia ca hotii traesc usor, au bani, se plimba, ii trece prin ,
cap baiatului, care urmareste mai departe filmul, Banditii
ciin Londra .
.
,
nar tes nu se siinte bine. E prea cald In Bala.. E mutt& lu-
me si mat ales mult tineret, foarte atent. Liceanul isi aduce a-
minte, ca taica-sau si maica-sa spuneau, ca asemenea specta-
cole ar trebui oprite de politie. 4^7. . -0!
E tarziu, de sigur. Filmul a rulat poste della ceasuri. Mi-
tick a volt sa-1 vada Intreg, pentruca tot nu avea uncle sa se
duck. .. -

Din bulevard, Incotro s'o is ? De calea Victoriei se cam

teme : directorul liceului l-a rugat s'o ocoliasca. El nu mai e
licean, dar totus. S'ar putea intalni cu taica-sau.
EIoinareste,. ca un om fard treburi, pe bulevard, sere Co-
troceni. I se face somn. Florea se va fi culcat la ceasul iota.
Florea e mai mic, un baiat de clasele primaro.
Somnul starue. La hotel sunt camera pentru straini, pen-
tru provinciali. Se poate duce la un hotel, ca un calator ? Ont=
forma lui e de liceu din Bucuresti I Dar portarul nu cunoaste
uniformele liceelor. Portarul 1 Dar dacit mai este cineva pe a-
colo, mai cunoscator ?... Orcum, poate el, baiat de paisprezece .

ani, sa tears o camera, cu ifos, cu neptisare-?' Daca'l da pe

mina politieit Are bani, ar putea plat' oilier. Nut sit intro 'n
Cismigiti )

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITL 113

In Cismigiu, i s'a Intamplat valid Pp cite .un nom, .

dormind cumsecade, pe band, dar noaptea ? De ! poate ca toe

mai noaptea nu e voe I Si, zau, sa dormi noaptea Intro gra-
e placut !
In Cismigiu, pretutindeni stint oameni. Unde socotesti ca
nu a nimeni, tocmai acolo n'ai ce auto., pentruca dai pests o
pereche : un barbat $1 o femee, care rad, vorbesc mereu, Mena
fel care nu'ti Ingadue sa stai sa asculti ; se saruta $i iar so sit"-
rutd. Mina, Intelege ca stanjeneste, Ii e rusine si se strecoara
Incovoiat.
Gradina e un amestec de multa umbra si de izbucniri de
lumina cu noaptea de-asupra gigantica. Este si o insula pe lac.
Feerica pare insula cu atatea lumini, cu muzica, cu sute de
oameni asezati in tihna pela mese. Adancurile marilor frun-
zisuri, ale atator copaci batrani, par si mai negre, tocmai din
pricina limpezimii globurilor electrice.
Lui Mitica it trece somnul, plimbandu-se mereu pe tarp,
admirand, baetanul, $i partea lacului de catre bulevard, cu
salcii plecate spre unde, misterioasa, si cealalta, urmatoarea
ei, ca de argint, ca din basme.
Tot mai putina lume era pe alee. Vocile omenesti, sopo-
tele, parch intraserti in noaptea desisurilor, In umbrele pandi-
toare. Din turlele si cladariile de bezna, de deasupra nestra-
mutatilor stalpi ai copacilor, clatinate, amenintatoare, pornirti
1
glasuri multe, amestecate, murmur, huet si joc dracesc de
' luminite.
Cand intrase In Cismigiu, Mitica, nu gasise nici o banca
sloboda. Acum nu mai era nimeni, pe niciuna, el obosise, ar fi
;volt sena, si'i era frith. Prea era singur, si Cismigiul i se pa
rea ca un codru. Toga luminatia dace insula se stinsese, $i
noaptea se prabusise pares asupra lacului, neagra, fioroasti.
Rar se auziau pasi, grabiti si aceia. Mitica se da dupti un
porn $i se uita la drumet, cu temerea ca ar putea sa, fie un 1'
gardist. Drumetul, aplecat, uitandu-se In dreapta si'n itanga,
- pasia zorit, fredona un cantec, ca sO'si dea curaj, sa'si Ingane

teams..
4
Si se Meuse racoare. Baiatul se wet pe o banca, umbritai
.ascunsa bine de frunzisul unui copac povaruit, dar apropiata
'de un 100 luminat, de o raspantie.
1

www.dacoromanica.ro
 114 BIBLIOTECA' UNIVEIRSULUt

Era fowls obosit, Mitica, de atata umblet si era $1 tarziut,

era dupd miezul nop%ii. Florea dormia de mull In camera
k1e-acasa.
Ce tare era banca I Si ingusta I Si scurta I Nu to puteat
letinde cumsecade pe ea, c Iti at&rnau picioarele. Desi era vas
ra, hotarlt a nu se dormia bine In gadinti I
Maul se reazima; pleoapele'i cad, se lipesc, dar auzul fill
nceteaza sa adoarma, *Ouch treaz, pandeste. 51 are dreptate ;
se aud pasi, vin intins catre banca, socotita dosnica, sigura.
. Omul care vine flu'era, dintr'un tignal. E gardistul. cu si
guranta. Pleoapele se tidied, mintea se trezeste, $i liceanul se
I

scoala, ingrozit, si, cautand mereu sa fie 'n umbra, arunca

pasi marl inainte'i, dar aseazti u$or piciorul, cu grije, pe nisi-
pul galagios, tragand cu urechea inapoi.
Gardistul e pe urmele lui, mai fluera odata, prelung, altfel
decat adineaurea, sand nu urmaria pe nimenl. Cine tie eel
spune altui sergent !
. T Lui Mitica ii bate anima, sa'i sari din piept. Fuge scum,
tot cu paza, sa nu fats sgomot. A izbutit sit se departeze bine
de urmaritor.
Alt suerat 11 Intampina : celalalt gardist a raspuns ; are
sa'i iasa inainte fugarului. Ce'i de facut ? Mitica'se opreste pu
tin, rasufla din greu, lacrami ti and ochii. Urata viata I

E o potecuta la dreapta, ar putea sa se infunde pe ea. Dar,

nu stie unde duce I Ce-are aface ? Duce or unde I 0 sa stea sa
colo. pitit in intuneric. .

Se hotdraste. Cote$te pe cararue. Pasii gardistului, grei,

se aud. Mitica, se opreste la tulpina unui porn, se face broascd
in iarba.
Astepta mult. Din locul lui, vede pe cei dot paznici ca se
Intalnesc $1 pleach Impreuna vorbind. Sunt singurele glasuri
omenesti acestea, ce se mai aud In atata noapte si singuratate,
napadite de freamatul gradinii.
Mitica simte ca i-a intrat and In pantofi. S'a udat si pe
haine. larba e uda toata, de road. Inima iar ti sane din piept .
baiatului : a tasnit o vietate langli el I 0 atinsese cu mann 0
broascd. numai stet I Broasca; polite raioasti I

Acura gardi$tii suet departs. Se eanalte bine cc sa tacit,

www.dacoromanica.ro
 VT SDROB1TE .115

a se pare cuminte sa se Intoarcd de unde a plecat. 'Aus Ise pa

taica-stiu, ca acolo uncle pica o bombs, pe campul de razboi,
era mai sigur ca nu va mai cadea alta. Gardistul Inspected
banca aceea, si n'avea sit se mai Intoarca la ea.
Mitica porn' Intr'acolo. .

Asezandu-se pe banca, cu toata spaima prig care trecuse,

bdiatul adormi dupa cateva cline, tot mai pairing
'de frig, cu cat dormia mai adanc.
II trezi o durere cumplita, In tot spatele. Gene le i se lipi4
sera, incleiate. Nu vedea nimic si nu pricepea ce are la ochi,
tin desgust In suflet, un gust amar in guru, ii strambau chipul.
Cel dintai sunet, pe care'I auzi, pornia din el: ti chioraiaul
matele I
Isi freca ochii, cu degete murdare. Intelesese unde se afliL
Isi aduse aminte tot. Intoarse capul: pe Nina tang& el, mai
era cineva, un om ; dormia si acum, tovarasul necunoscut de
restriste. Se lipise de el, ca su'i fie mai cald, pe semne. OmuI
era mai varsnic, i se vedea un crampei de mustata, cum Linea
capul frant In jos, si mirosia greu I
Mitica Isi misca, lei framanta spatele indurerat. Dormise
. bade ruu I II dureau toate oasele, racise, si nici odihnit nq
era 1 lei ,duse mana la ceafa: gasi ceva, o ganganie calduta 2
sin paduche
Se scull in picioare, hotarit sa piece. Se Meuse ziva. Tree
sari. La alive pasi, 11 privia linistit, sugand dintr'o tigare,
gardistul.
Cand intelese ca e vazut, paznicul dadu din cap, cu amp
raciune, si grai mahnit.: .

Te vad baiat de oameni de treabd, baiat cu carte ; ti-az

sta bine la politie, sa to bate ? Du-te acasa la parintii demi,
tale I Sit nu to mai prind pe-aici I'
Mitica puse barbia in piept si pled, umilit foarte. Mila sr .

dojana sergentului II patrunsesera, it palmuiserit

Avea bani, ti era foame ; dar abia se Meuse ziva. Strazile
erau pustii. In calea Victoriei, la raspantia din dreapta Teatru'
lui National, un caine ciobanesc isi balabania capul, dare toad
to ulitele, nehotarit si se Indreptit care *osea, grabit. Liceanul
Intelese ca animalul acela n'avea stapan, n'avea cutout, era;
hoinar.

www.dacoromanica.ro
ImmlEICalanalbil.a.
 16 BIBLIOTECA UNIVERSTJLIJI

. Gael o ItiptArie desehisit, mai spre marginea orasului. Batt

doug cafele cu lapte, mama paine multi, hamesit. Tetras se In-
- treba Incotro sit se Indrumeze. In Cismigiu, nu'i mai era locult
Se urea In tramvai, spre Filaret. Avea sit se plimbe prin Par.
cul Carol I.
Nu Se mai uita cu prietenie, cu dragostea omului pentru
nature, la arborii trufasi, la Intinderea de ape, tot mai lumi-
nata de soare. Se gandi, a se va Insera, se va'nopta, si ca va
trebui iar sa doarma undeva. S'ar fi putut oare strecura Ia
vre -una din casele goale din Parc ?
N'avea unde dormi, si Bucurestii erau plini de locuinte I
Ratacia, ca dulaul acela nemerit tocmai In calea Vic-
toriei 1 $i profesorului de geografie Inca nu'i Meuse nimic
Avea sil, se poata oare razbuna ? Revolver nu cumparase ;
banii se ispravisera pe jumatate ; scolar nu mai era I Parintii
II autau, 11 jeliau poate ; se vor fi dus la politic sa se tangue
ca li-a pierit copilul. Cad 11 iubiau, negresit cal iubiau I Al-
minteri, 1-ar fl tinut in casa for ? 1-ar fi ingrijit ? 1-ar fi trimis
la weld. 7 i-ar fi dat lui, si lui Florea, o camera pe seama for ?
Ca erau bogati parintii lui ? Dar tine i-ar fi silit sa nu'l
trimeata si pe el la o fabrica ? la vr'o negustorie ? ; ,,,,
Mitica Isi aduse aminte de bunicii lui si de sora ma -si. La
mature -sa, ar fi dat ochii cu verisoarele, fete marl si iscodi-
toare. I. -ar fi intrebat, deed trece clasa, ce-a facet agi dimi-
neata, si-ar fi trebuit sa toarne rninciuna peste minciuna, fait
de ele, de doug fete. $i-asa, $i verisoarele erau totdeauna.
ironice I
Se indruma spre casa, burnt:tier.
Batranii dormiati. Nepotul nu patrunse la ei. Cum si-ar
fi ingaduit slVi destepte ? Fara parinti, nu mai fusese niciodatti
pela dansii. Le aducea vr'o veste ?
Se aseza pe un scaun, In gradina; uncle '1 trimisese o ser-
yitoare. In adastare, ghemuindu-se tot mai mull, adormi.
Aicea erai 7 se colossi bunicii, tend 11 descoperirg, fara
sit bage de seama cg,'1 treziserg, din somn.
Bunica se Intoarse, cat putut de repede, catre poarta ai
striga tare :
Vasile ! E aici !

www.dacoromanica.ro
 11, ,f,.,41.) -.Prx ;

' VIETI SDROBITE 117

WM-

%Rica holba ochii si, pang, sit se dumiriasca, Ii vazu rand

pe rand Inaintea lui, pe tata mare, pe bunica si pe taica-sau,
da, chiar pe el 1
Tata veni la el, ii coprinse capul cu palmele amandoug, it
privi o clips, banui ca suferise copilul lui si'l saran? lung.
Ce m'ai speriat, Mitica 1 Unde-ai dormit ?
Baiatul istorisi tot, plangand, dar tot mai usurat, min-
Land numai in privinta cartilor. Spuse ca le-a vandut la mai
multi anticari, hotarit sit nu-si nice cuvantul fat& de negus-
torul, caruia Ii fagaduise.
--
Dar servieta e la tine? intro?? taica-sau
Althea statu catva ganditor:
Am vandut-o pe strada.., unui telal... ingaima el.
Vesel ca-si gasise feciorul, Vasile Boteanu II lust numai
lecat acasa, ca s`o linisteasca pe Olga.
Nu ramai corigent, fii sigur I Dacrt ai numai doi inset-
ficienti" si esti bine la alte materii.
Profesorul de geografie ma uraste si mit tranteste.la
examenul de capacitate.
Vasile zambi, isi aduse aminte, ca si lui i se nazarise, in
liceu, ca, e dusmanit de un profesor.
Vorbesc eu cu el, Mitica, n'avea grije I Ii spun sit alba
on tine mai multi Ingaduinta. Si va avea-o.

$ -,
Sinqur ,.
Vasile Boteanu Linea ca amandoua cladirile, ale carol;
planuri le Meuse el, sit fie spre mandria lui. 0 noun pleiada
'de arhitecti se ivise, talentata, sarguitoare. Pe de alta parte;
o faimrt, on cat de veche, se stinge usor, mai ales dui% o pe-
rioada de nelucru, ca aceea din timpul razboiului mondial. Vag
lurile care Inaltasera dela fund In fruntea societatii °annul
not, Ii acoperiserit pe multi din cei de eri, bogatasi, nume ?-
lustre.
Boteanu trecuse In contract supravegherea, de catre el,
a tuturor lucrarilor arhitectonice. Voia sit fie plait la lucre;
de, procopsitii zilei. Avea sit stea toatit vara in Bucuresti.
Marile calduri venire Inainte de inceperea vacantei sea-

www.dacoromanica.ro
 118 1111:11TRIfFt% IINTVPRSMITI

hire. Olga le suferio in Were, dar copiii Incepusera a vorbi de

plimbari, de jocuri, de munti si de mare. Lumea se calatoria,
sau s.3 pregatia sa piece ; nu se mai vorbia pretutindeni cleat
de viligiatura.
Vasile. care s'ar fi sburlit la ideia unei despartiri de Olga,
ttjunse ai el, pe nesimtite, sa se Intrebe, unde s'ar putea duce
lamina lui, sit se racoriasca si, totus, sa-i fie aproape.
Caldurile sporiau, coplesiau, obosiau si desgustau. Mitick
4recut
,
in class cincea, merita, dupe chibzuinta lui taica-sliu,
until pretuiri, a unei iubiri mai vadite. Florea tanjia,
:Ise Willa. parch ; iar Olga se resemna, tacea, pica de somn, ai fi
''his, slabita si ea.
Cu vitejie, Vasile hotarl hate() sears, in veselia copiilor,
;(data pletarii familiei sale, peste 10 zile, la Sinaia. Locali-
.tatea era frumoast., era apropiata. Langavu tocmai se duce
(sit -si caute cash acolo. avea sa caute pentru amandoult fa,
*Mile, Inrudite. Vasile avea sa vine In fiecare Sambata, sa-i
lyada, pe ai lui, iar Lunia avea sit se intoarca la lucrari, In Capi.
lItala. Mai Olga nu avea rochii destule pentru sezon, nu avea
Idecat sa -si is croitoreasa acolo, la Sinaia. In zece zile, palarit
:'$e puteau face, sau gasi gata, si patruzeci I
. Fara amanuntul acesta, cu croitoreasa, o domnisoara care
Yenia adesea si-i lucra In cask Olga s'ar fi Impotrivit despard
lirii de barbatu-sau, temandu-se ca el vrea sa-si taie inima la
kioua, ca va suferi ; ca sufere numai Inchipuindu-si ca poate
Ifi litsat singur de Olga lui. Dar pentru ca el se gandise si la
rochii si la palarii, ca sotii care se mandresc cu gatelile si fru4
'inusetea nevestelor lor, si adaogase lndata ca va veni la fiecare
'Icinci zile sa-i vada, Olga primi cu usurinta.
Ea simtise de altfel de mult nevoia aerului de brad, a IId
ltoarii si a schimbarii privelistii. Pe de alts parte, doria sa-1
apropie mai mult de sufletul ei pe Mitica, tot salbatacit, si spe,
l'a ca la Sinaia va fi mai usor, ramasa numai cu copiii. Ii era
mils de Florea,, care avea calduri uneori.
Lui .parintii nu-i pomenisera niciodata de serviette
pi de cartile vandute, si Instrainatul copil, Rica sa simtit ei, se
,apron:axt Inuit de parintii lui, in cugetu-i chit.
Ail Once Shit, Vasile scot& cu uu troll de sears - in saran

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE 119

"Sinaia, unde era asteptat, pe price vreme ar fi fost, de toti ai

sai. La munte ploua des. Uneori 11 primia si Aneta, cumnatd.
sa, si se intampla sa fie de fata $i Langavu. Ba si Goldenberg
ghiabur acum, in viligiatura, isi lungia gatul subtire, sa -1 va,
. "da la fereastra, sau In usa vagonului, de departe.
.Hermann Ii ramasese prieten, deli se despartise de el $t
ale Dobroschi, pentru ca 11 cunostea, de pe cand erau copii a.
.mandoi, pentruca indurasera mizeriile razboiului, si chiar pen.
tru mai putin : pentruca se intamplase sa intre amandoi, ca
doi tovard$i obiditi, in Gapitala doritd cu nesatiu si cu du'
rere, si impartisera frateste o jumatate de paine alba.
Lui Goldenberg nu-i putea esi din cap patania sotiei amid
cului sau, cu hotii. Cand si-o aducea aminte, tremura tot $i.1
ca'sca gura, stramba falcile, ca si cum el ar fi stat cu mosorul
edits intre dinti.
. Vasile Ii strangea mana cu placere, cu dragoste, impru.
mute vag simtimintele lui Hermann, dar, totu*, vazandu-I
la Sinaia, resedinta regal& localitate pentru aristocrati, stand
In mijlocul Orli, impresurat de familia lui, alAturi de doamna
Goldenberg, grass, pieptoasa, trufase de matasurile si de biju.
teri;le ei : cu cercei, inele, lant de aur, brose, toate scoase la
iveala : Vasile Boteanu da un pas inapoi din prietenie, suparat
un pie de atata avere pusa la galantar, avere agonisitd lesne,
de eri ahia. 1
,,Gum se mai Imbogatesc de repede Ovreii astia 1 ii tre-
tea prin gand Romanului, care incercase si el samsarlacul sr
traficul cu nepermisele pernfise.
Unele din vilele cochete mai pastrau urmele razboiului,
dar acestea nu mai infiorau, nu mai treziau dureri proprii.
Flazboiul, mizeriile lui, se inchega in poveste, se departa In
vreme, nu mai era dupli cum i1 traise si'l rdbdase fiecare ins.
Manosul pamant al trail isi indestula norodul, pe trandav gi
Pe harnic, de-avalma, pe hot $i pe mucenic.
Nu se mai muncia atata in cat sa se exporteze, pricing
scumnete, dar era destul rod in tariff ca sa huzuriasca, dela
Oran pant la mitropolit. Flamanzii, hamesitii, nu se mai sa.
turau. ToatA lumea suferise foamea, sau ii purtase grija, In
anti macelului si ai spaimei, si scum se intrema, se ghiftui.a.

www.dacoromanica.ro
 120 SIBLIOTECS VNIVERSULUI

nirr mai avea alt teL Strivirea stator Vieti, darainarea caselor,
! risipirea avutiilor, prabusirea treptelor sociale, suflasera, din
iriimi $i din minti, putin Inradacinatele idealuri, omenia, cui
viinta. Sa fii bogat, sit huzuresti", parch numai atata putea
gandi lumea, de dupa rhzboi.
Din Bucuresti, Vasile Boteanu nu avea ce bunatati sa a-
`duce. la Sinaia, unde nu lipsia nimic. Vagoanele erau vesnie
ticsite ; se calatoria greu ; un pachet Incurca. Ar fi fost nevoe
'de mai. multe linii fierate, cleat pe vremea micului regat. Boy
teann Irish nu se da batut, indura lesne toate plictiselile call. '
toriei, = el era dintre cei care suferise in razboi si pentrucit .,
nu avusese pe tine iubi, nici de tine sa fie iubit, om care
sal fie aproape, sa-I vada de pe o zi pe alta si sal vorbiasca.
. Gelozia, curiozitatea, care II macinasera si atipiserit deo.,
camdatil In el, erau 5i ele in parte, un rezultat al hameselii.
Intr'o salaam, Intarzie si sand. trenul. Cu putina parere
de rau. Facuse parch. intr'adins. Nu se grabise. Ploua, si Vasile
se gandise cu neplacere ca ploua si la Sinaia si ca va sta In
ghesuit pe culoare, in picioare, privind peste campia Intune.
cata, batuta de spicele plumburii al ploii, pant). dincolo de
Ploesti. Si Inshsi adastarea familiei lui, in gars, pe un timp ca
acela, i se infhtisase mohorita si de porunceala. Telegrafie ca
a pierdut trenul. ..

In seara aceea, isi perindd prin minte viata traith dupa

razboi. Il luase Haralambie Langavu mai intai sal invete a
cumpara $i a vinde tot felul de marfuri. Apoi, dupa o cearth
cu -situ, intalnindu-se din Intamplare cu Goldenberg,
intrase in chrdasie cu el si cu Dobroschi. In cele din urma se
Intorsese la profesia lui : Incepuse sit se clhdiasch in Capitals. i
Si o Intrebare i se impuse : era el oare cu adeviktat om
i. cinstit ? Cand avusese cloud drumuri Inainte'i, al mizeriei si al

necinstei, pe care din ele apucase 7 Ba nici ca sovhise prey

Inuit, el, omul plecat la razboi, omul care isi jertfise, in gand,
viata pentru patrie. .

Supt, un om de rand, isi raspunse Boteanu. Nu aunt iri

stare sit am o vointa a mea, legate ferecath de propria mea
chibzuiall. M'am dus la razboi cu turma, inraurit de porni-.
rea tuturora; am avut toatit vremea vitejia si lasitatea calm;

www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROI3ITE 121

mai multi din ea si, In limp de pace, am fost $i eu prins de

setea tuturora de bunuri, de foamea hamesitilor, de dragoste
chiar, nevoe si ea I si de gelozie, fare nici o constrangere si o.
preliste cum m'am purtat cu Olga si cum am iubit-o de ne.
buneste mai apoi I Scapati din laturile datoriei militare. am
dat buzna In societate $i am apucat fiecare cote un scaun,
foarte putini dintre not nemerind locul ce'l dobandisem °di-,
nioara. Golani flamtbrizi, nu ne-am repezit decal la praznic of
' la toate placerile ce ne lipsisera...
Boteanu isi aduse aminte ca pe Olga n'o iubise 1ndatd,
dupe ce se Intorsese la cumin, ci mai apoi, dupe ce el plecase
din cash', aproape hotarlt s'o parasiasca. I..:
Din pricina banuelii ca. traise cu Neamtul, cu Franz
Grunwald, sau pentruca puterile sufletesti, sadite poate pe celo
trupesti, nu'mi erau Inca refacute ?" se intreba Vasile.
Si el Isi aduse aminte de Malan, it vazu cotropit de o.
bosiala, In scaunu'i de ministru ; i se nazari, aevea, Dobroschi,
ducandu-1 de spate la usa carmuitorului de tarn, ca sa nu se
piarda o afacere ; 11 vazu pe Hermann Goldenberg, tremurand,
Impartasind toata, durerea Olghii, abia scapata de groaza ho,
tilor. .

- Oare numai mile, se intreba mirat Boteanu, si ideia rag.

punderii mele de sot, de tata sa fi dospit In mine toata corn.,
patimirea, toata dragostea de care si astazi vibrez pentru ea,
pentru Olga ?"
. Omul privi adanc in gandurile sale. Fara intamplarea a.
ceea, urma el sit cerceteze, cu hoti, cu spaima, n'as fi venit oare
acasa, si nevasta-mea nu mi-ar mai fi fost drags ?"
Pe semne ca razboiul ma despodobise de toate senti
mentele ornenesti frumoase, si numai sguduiri puternice mi
le-au readus", urma sa cugete Boteanu, aducandu'$i aminte ca I

si pe Mitica 11 iubia, numai de cand copilul fugise ;

ca pana atunci 11 privise pe baiat cu raceala.
. Talazuri de ganduri veniau rand pe rand sa bath' in el, new
icontenit. Boteanu nu chute sa le potoliasca, sa le Indeparteze.
Gusta pang o plilcere sa le fie meta si term, O. se cutremure
de ele $i sa le priviasca. Traise multi vreme fugind de gan-,
duri, de fierberea lor, izgonindu-le. In Mabel, ins fare mime, , .

www.dacoromanica.ro
 122 13IBLIO1TrA. UNTVElISULUI
dB

le ura ; mai tarziu, tend gelozia II ineoltise, cauta sit nu cugete,

$i era robul sbuciumului nesuferit.
Acura ii placea talazuirea de ganduri ; se cufunda in ea, o
starnia, refacut cu desavarsire, tare la trup $i la cuget. Se mire
de unele stari sufleie$ti, prin care trecuse, $i se trudia sa le
gasiasca. temeiurile.
Gasi indreptatita curiozitatea lui : 1-a iubit $i a trait Olga
cu Franz ? N'a trait cu el, decat numai data. 1-a iubit, asta era
sigur I A putut, femeia cinstita, muma a trei copii, iubindu-$1
sotul, sit iubiasca alt barbat, un an, doi, si, Intorcandu-i-se sod
tul, sa.-1 uite pe ibovnic $i sa revina la intaiul ei amor ?
Nu fusese Olga false cu niciunul ? Ii iubise pe amandoi, $1
cu aceeasi patima si aceeasi sinceritate ? Ca sit ajunga a-1 iubi
pe Neamt, pe cotropitorul tariff, ucigas poate al sotului iubit, cc
'drum plin de piedici strabatuse inima sotiei iubitoare, si cat
de indelungat I dela unit pane, la amor I

Nu era care aci dovada unei iubiri sau pasiuni mai puter-
nice decat aceea ingaduita, oficiala, poruncita chiar, a sotiei
pentru sot ? Si cat pretuia atunci dragostea de astazi a Olghii,
pentru barbatul ei ?
Iubia, femeia, numai pentruca era in firea, in datoria ei.
sa iubeasca, pentruca era actiunea obijnuita a inimii sale usu-
ratice ? Nu'I mai avea pe Franz, nu mai spera sal alba., se bu-
cura ca sotul se intorsese, II iubia pe acesta, se multumia cu el,
.ca un flamand cu paine goala. I .

Judecata si simtirea lui Vasile Boteanu se prinsera, se a.

inestecara, se incaerara invrabite la unele momenta si se des.
curcara multi vreme, neastamparate ai puternice.
Omul ar fi putut lua alt tren, de noapte, ca sa se duce la
Sinaia, dar se multumia sa depene ganduri, stapan pare& pe o
libertate ce n'o mai avusese de mutt, singur In teats casa.
. Cu alti ochi, cu liniste, privi odaia lui de lucru, fostul is.-
tut al lui Franz. Peretii nu spuneau nimic ; tainuiau ca $i pa
tul larg din dormitor, acelas pat in care dormia $i el, Boteanu,
sotul. .

Omul zambia cu amaraciune, ca unor mici $i desarte du.

Teri. Dace vreau sa $tiu ? Deco imi cere inima siguranta ca. am
lost In4elat Cad numai asta !Wept I Orcine mi-ar spun di

www.dacoromanica.ro
 VIETI SD_ROB1TE! , 123

n'am fost, nu m'ar linisti, nu 1 -as credo Numai Olga mi-ar,

putea destainui, si nici pe ea n'as crede-o, decat data mi-ar,
spune: da, to -am inselat 1" Atunci dace nu sunt sigur ca asa
este si mai am nevoia unei Intariri ? Pe semne, pentruca as
'dori grozav sa nu fie asa Nenorocire : ao dori sa nu fi fost
inselat, si nu pot crede cleat contrariul !"
Lacramioaro I zombi Vasile imaginii Olghii, stator -
mica in ochii lui. Si inima i se stranse, ochii i se mech./, in
'durerat de atata haina cautare a vinovatiei ei. Uncle voia sa a-
Iunga cu Incapatanarea curiozitatii. a nevoii lui de-a sti un
adevar mort, daunator, un fapt divers fora urmari, sau poate
tocmai cu minunate urmari : cu dragostea vadita de astazi a:.
Olghii, mai puternica. mai vie decal In trecut pentru sotul ei ?.
Cine stie, I i wise Vasile, ce mustrari de cuget cumplite va fi
indurat ea, si numai acelea, ca un vant puternic, au apring
'dragostea ei pentru mine L.."
Si a doua zi, Duminica, Boteanu sr' fi putut pleca de di.
mineata cu trenul spre Sinaia, dar se scula tarziu. obosit, si foe
aduse aminte ca Haralambie, care si el era in Bucuresti,
fi spusese ca un cunoscut al lui voeste sa-1 consulte, pentru
cladirea unei marl constructii.
Telegrafie la Sinaia : Azi, impreuna. Haralambie, afaceri,
Nu yin. Sarutitri". s?

Barbatul
traria Sambata, and negresit a nu avea sa mai scam tree
'tut lui Boteanu i se Parura zilele nesfarsite.
Miercuri, pe calea Victoriei, dupe amiaza, vazu venind fit
spre el o silueta cunoscuta. Se legana cu gratie; era o cucoan6.,
hotarit frumoasa I
Inceteni pasul, ca sa nu treats, pe Tanga ea repede si sg
ails ragas s'o vadit bine. Inca nu gitia tine este.
Doamna simtise de departe ca este privity si-1 cunoscuse
pe arhitect. Cand se apropie, ca si cum era firesc sit se opriascal
Intrucat fusese atat de neclintit i mult privity, doamna se o°
pri, ridica barbia si mai mult, surase.
i ditdurti. wane bucuros. Era Zoica Vasilese0 .

I I
www.dacoromanica.ro
 - 24 BIBLIOTECA UNIVERSULUI

N'ai Post la Sinaia, Sambato.1 Ti-ai tradat familia, dung

cute -am auzit I Incepu Zoica, luandu-1 cu ea pe arhitect, pe ne-
simtite. Nu to socotiam In stare de tradari... .
.

Dar dece altceva ?

Dumneata esti din barbatii, care cred ca nevasta lot,
e cea mai frumoasa femee.
Si te-ai mirat poate de zb.mbetul cu care team intam
pinat (ale de o postal
- -- Da, adevarat I Wit sa'mi dau seams ! spuse convinsk
Zoica Vasilescu.
. -- Dar mai sunt si alto cucoane frumoase $i care ne pia*
foarte mult. ,

Asa ? Cat de mult ?

Atat meat sa fim capabili de o tradare. .

A, nu to cred t chihoti vesel, Zoica. Te lauzi, domnuld

13 oteanu!
La mine chestia e mai complicate: ar trebui sa-mi try.-,
dez si cumnatul.
Dace, mi-ai fi in fats, (mergeau alaturi pe calea Viet°
riei la pas) mi-as permite, zau, sa -ti dau o palmuta peste gars.
Unde to duceai ? Te plimbi ? Intreba-Vasile.
Nicairi. La cinematograf. Haralambie a plecat risers
la Arad.
Da?
p Nu $tiai ?
Si esti singura 7 Intreba Vasile, apasand anume pe cd
111 vantul singura", gandindu-se la Christache Pufulet.
Eu sunt singura, ordecate on vreau semi place. MX
plictisesc grozav I Vegetez, nu traesc I Incep sa Imbatranesc....
rosti ea, zambind *i privindu'si catifelat si aprins tovarasuli
ca sal fie peste putinta acestuia s'o vada, batrana cumva.
-- A, nu! protesta Boteanu.
Si ream viola, poezia ei ; oft Zoica. N'am In.
talnit Inca barbatul, care sa ma subjuge, pe care sa-I iubesc
I. cu patima 1...
Dar Haralambie ?'...
E langav, dupa cum, ii e numele : ca o mancare nes&
rata, nepiperata, unsuroasa. N'am nisi macar un prieten, Ma

www.dacoromanica.ro
 , VIETI SDROBITE',. . 125

crezi ? Cele ce 'ti spun dumitale acum, zac In mine de ani, ne

marturisite, Stint o fire vesela, altfel... mi-as lua in serios a
maraciunea si deziluziile, si tine tie ce-as face I
Maria dreapta a lui Boteanu atinse pe cea stanga a Zoichir
si rams° lgnga, ea, in dulce tovardsie consolatoare.
Arhitectul isi aduse aminte ca plecase sit se intalniascit cu
tin coleg al lui, ca sit se sfatuiascit dad. pot lua Impreuna o lu-
crare de seams, si ca Meuse calea Intoarsa ca sa se opreasca
tine tie unde. Isi scoase si isi privi ceasornicul melee' in
tarziase cinci minute ; ar mai fi lost Inca timp.
Ideia pgrrisirii unor interese banesti, pentru o femee, pen=
tru ibovnica iubita a lui Haralambie, 11 bucurg, 11 inviora, ca o
dovada de tinerete, de nepgsare idealists.
Pricepea limpede acum ea, de and o vazuse pe Zoica Va-
silescu, ii placuse, o dorise, si i se paru ca supararea lui pe
cumnatu -situ purcesese si dela dragostea acestuia pentru ea.
II pizmuia. Sit sibs Haralambie asemenea amanta I

Boteanu isi aduse aminte cu drag ca Zoica fl privise, dela

prima cunostinta, in adancul ochilor, deli putea prea bine sit
stie, ca el nu are nici bani, nici nu 1-ar putea ingadui, ca 1.4gri-q
gavu, pe Christache Pufulet. Haralambie se lgudase, firs in-
deka pe vremuri. ca multumita lui are cu ce trai cumnatu-
sae
7V.
Ga'n vis, se urcara intr'o birje. Caii mergeau la Intam
plare. Din cand In and. Zoica ii faces semn birjarului : la
dreapta, la stanga. Seara cadea. Vasile raspundea ; conversa-
tia se insufletia; sitruthri sgomotau, ca mugurii and so des-
`chid in primavara.
Boteanu simtia ca -i e drags femeia aceasta, de demult.
trebuia sarutul ei, apropierea, strangerea de ea. cu °rice pret
Imagina cumnatului Langavu, o alunga mereu din mints: tart
de nevasta si de copii uitase, ca si de Cristache Pufulet
Zoica Intrupa laolaltg toate femeile visate, Intrevazute, do-
rite o clips., cu aprindere sau vag ; la bae, pe drum, la bal, pe
plaje, in vagonul unui tren, lute() loje, intr'un film cinemato,
grafic, intro carte. Pe toate le intruchipa. si totus alta era
ibovnica pentru care cumnatul cheltuia sute de mii de lei
4.a. femeia Indragostita de el, ()data, de and 11 vazuse, si rg-
a

www.dacoromanica.ro
 F

126 BIBLIOTECA TINFITERRILUI

masa, ca jarul acoperit de spuza, In inima lui dornicg. durst

noutate, tanarit, Tacoma de senzatii, de voluptate. Numai ro4
tunzimi, durdulie, sanatoasa, !neat sit dea $i altuia din sanitta+
tea ei rumens, sglobie, vesela, surazind si sagetand cu r.ri;
,virea, parts si and se plangea ca n'a iubit Inca. Zoica marls;
cercul de simpatie al arhitectului, tras numai In jurul case
sale. Fara sh se gandiasca la copii si Is nevasta. Vasile auntie
bucuria insului care scapa dint. camera si respire Intro
grading.. Fara sit stie, dragostea lui pentru Olga II tinuse rob.
it Incatusase. Nu-si chema amintirea a for ski ; o Indeparta din
instinct.
Ziva, sears, trecura cie grana, cu pu.u.tuarea,, cu cina. Zoica
ar fi vrut sit petreaca noaptea acasa la Boteanu.
N'am avea nici o grije acasa la tine, nu-i a$a ? Familia
to e la Sinaia, undo to asteapta sa vii Sambata.
Placerea stricarii unei ca'snicii $i a rapirii unui barbat cre-.
dincios nevesti-si, ar fi fost desavar$ita pentru Zoica, dace iz.
butia sa intre in casa lui Boteanu $i sa 3e culce in patul
Boteanu ocoli raspunsul, ioi aduse aminte de Franz, de o.
fiterul german, care si le poate cg. ramnise la iatacul lui. 0 ase,
rnanare, intro ceeace 11 Imboldia sit face Zoica $i se petrecuse
poata in casa lui, ti opri mintea In loc cateva clipe. liar id
aduse aminte $i de Langavu. Casa Zoichii era tinuta de tlai
ralambie, eel care ti pomenise de dank on de Neamt. Si ras-,
punse, revenindu-s; din turburare :
Nu, drags. N'am servitoare si totul e ravitsit. Intr'o cash
'de femee, e ca la maid : curat ; Inteuna de holtei, e ca Is ca
1ugari : urat ei pustiu I Haralambie al tau nu poate veni dela
Arad, pang. poimaine I Te mai temi de cineva ? strecura el ctl
$iretenie.
.Zoica intelese, ca data mai startle, poate veni vorba de
Pufulet $i se Indreptara spre laca$ul ei.
Se opririt inantea unei acute la stradii, fara etaj, Cu cats,
va trepte de piatra, pe care urcai de pe trotoar. Zoica swami
o cholla In Narful degetelor, din peseta.
Cu Yale" deschizi? Intreba Vasile.
Broasca cea mai sigura, cu cheia cea mai mica.
Intrarli amandoi. Impingand, no se Inchise la loc. Cine all .

www.dacoromanica.ro
 vim SIMOBITE 127.

It vrut sa intre din strada, tot cu chee ar fi trebuit sit deschida;

pe cand din casa, se putea deschide Invartind putin un buton
de bronz.
In antreul &Ilona*, in care se aflau, Zoica Meuse lumina.
(Zama avea electricitate. l7

E cea mai simple cladire", gandi arhitectul, privind In

juru-i. O camera la dreapta : de dormit ; una la stanga : su-*
frageria".
Curte are casa asta ? intreba el.
Are, $i comunica cu strada pe dupa case. N'ai begat de
seams ? De doi ani stau aici.
Si femeia isi aduse aminte, ca locuinta aceea era a ei ; ca
i-o cumparase Haralambie si ca-I 'costase doug. sute de mii de
lei. 0 umfla rasul :
De-ar sti el, ca cumnatu-sau ii onoreaza casa, In lipsa
lui, aproape do miezul noptii 1.. Ce ochi de broasca ar holba I
I se paru asa de cu haz Zoichii, vizita cumnatului si mu
tra ce-o vedea aevea, a lui Langavu, ca nu mai contenia din,
ras, testa ochii si se sguduia toata. Bausera multisor la cina,
,ea si Boteanu. Razand si el, o lull. In brate si-i potoli rasul cu
sarutari.
Masa de toaleta din iatac era incarcata cu feldefel de fla-,
conase de parfum. Infatisarea streina a locului In care avea
sa se desbrace si sa se culce, purta ca o lumina prin negura
sivas din mintea lui Boteanu.
Co parfum iti place ? isi arunca bratele moi si rotunde,,
dupa gatul lui, Zoica, in vartul picioarelor, tragandu-1 sore
ea, aproape goala, cu sanul tot la vedere, In camasa-i spanzu
rata de umeri ir, clout). panglicute
Ce parfum ti-e drag ? starui ea, intinzand gura. -)
De lacramioare t, bolborosi el, o struts numai °data s[
lnalta capul, fulgerat de amintirea celeilalte, vazand-o Intr o
scaparare de lumina pe Olga : subtire, paha, nobila, rusinata.
de avantul placerii ei, rupand vadit un stavilar, cand se arun
ca la pieptul lui, jertfindu-se parts.
De lacramioare-ai zis ? Intreba streina din fate lui, a.
tarnandu-i-se de gat, tragO.ndu-1, wind s'o mai aline., nebanuiud

www.dacoromanica.ro
 128 BIBLIOTECA UNIVERSULUI

ca tbovnicul, acesta, era cu gandul, chiar in clips aceea, cat se

poate do departe.
Nu 1 In nici un caz 1 Mai bine nu to parfuma de loc 1
rosti el, desfacandu-i bratele, si f si netezi parul, ca si cum
stricarea cartirii de pe cap it nemultumia acum.
Dar nu-i veni In gand sa piece. Imaginea Olghii se stin-
sese. Formele rotunde din fats lui 11 Imbiau. Se desbraca,
glumind :
Cate usi are iatacul ? Mai are una 1 Bine c'o stiu 1 Da
In curte printr'un coridor. Un arhitect e mai iscusit decat al-
tul, cand s'ar Intampla sa vie domnul barbat. Si iatacul se
deschide cu Yale" ?
Da! chihoti Zoica. Si Lambie n'are si cheia dela dor-
mitor. Pot sa-I tin in antret, si not sa stam aici...
Prost, domnul Langavu I Lipsit de prevedere 1 rase car
hohot Boteanu si Isi stranse In brate tovarasa. .

Trecuse mai mull de un ceas, si nu dormiau, cand auzira,

clan, in tacerea noptii, ea usa de catre ulita a antreului se des-
chide.
In primul moment Incremenira. Asteptara, ca Inca un
sgomot in antret sit le izgoniascil sau sa le adeverea.sca temerea.
Se auzira pasi. Zoica pricepu ca. insul patruns In casa se.
.
Indreapta spre butonul luminii electrice.
Or hotii, or el !,suers ea, la urechea lui Vasile, apro-
piata de gura ei, pe acelas capatai.
O undrea de lumina strabatu Intunericul iatacului. Bo
teanu se dadu jos din pat si, repede dupe, el, si Zoica. Ea In-
toarse butonul luminii odaia se lumina -- si se mesa cu
spatele asa ca sa acopere usa prin care intra raza de lumina
'din antret : pentruca Langavu, caci el trebuia sa fie, ii cu-
noscusera amandoi tusea de fumator, sa nu poata afla, ca
iatacul este si el luminat, daca ar fi pus ochiul la vr'o crapa-
tura a usii.
Din mani, foarte nervoase acum, femeia Ii facea semne
lui Boteanu sa se Imbrace, sa'si is hainele si sa piece, sit se
strecoare prin ograda.
-4 Vasile se imbraca de zor ; Isi pusese ghetele, Infasurand
sireturile cu grabs pe carambi, nelncheeindu-se nici la vests:

www.dacoromanica.ro
 VIET! SDROBITE -f29

nici la guler. Ca un talhar, cu Mitt de inimit pripite, se subtle

pe usa ce da Intr'un coridor mic.
I se phru o veenicie, pan& ajunse la trotoar. Privi in teat('
partile, Inchipuind in toate umbrele noptii fapturi panditoare.
Ulita era pustie, nici de departs nu sosia un sgomot, de pas,
'de math'.
La vr'o trei sute de metri departs de casuta tainted a ct nt
natului, linistit, Boteanu se opri, i se deslegase o ghel Vt.
Mirat, se intreba :
. De ce'mi batu inima asa do nesabuit ? De ce mi-a fost
fried ? Nu mi-a flout multa placere ideia, ca'i pun coarne lui
Haralambie ? Bine-ar fi fost sa afle si el I Sa ma vada acolo I
Ma grabia Zoica, cu semnele ei disparate, cu groaza ei ? Mi-era
team& de Langavu ? Ea avea de ce sa se teams, avea socotelile
ei, femeia : isi pierdea painea alba si luxul" I

Nu ma gandiam la moarte, nici la cearta macar. La nici

un fel de primejdie I Rapiam food bunul altuia I eram prim
asupra unui furt 1 0 consideram veenic pe femee proprie
prin minte, cif Haralambie, Insurat fiind, nu mai avea drept sa
asupra ei, chiar cand mai avem acasa o femee Nu mi -a trecut
prin minte, cu Haralambie, insurat fiind, nu mai avea drept sit
fie stapan pe Inca o femee 1 M'am ascuns, si am fugit de el ca
:un hot.
Boteanu ajunse acasa, la cantatul cocosilor, obosit, demi,
rajat. Scazuse in stima sa. Se dispretuia : ei fiindch nu daduse
ochii cu Langavu, care avusese curajul stei pomeniasca de
dour. on de Neamt ; si fiindca i se Watt, ca nu mai a in stare
' sa cuceriasca o femee, s'o lase ei s'o uite, trecand tinereete din
aventura in aventura ; nici sit poarte amintirea unei cuceriri
.amoroase, ca pe o rota la butoniera, pan& s'o vesteji, cu ifos
prin lume.
Nu putea dormi ; se plimba stingher prin cash; zorile se
iviau in ferestre. Pustiu era pretutindeni ; el nu mai avea nici
un rost, cand ai lui nu se aflau In juru'i I
Sunt oare atat de legal de Olga ? Atat do cinstit ?" se In'
treba el.
$i in turburea tare IereaStra, ochii Jai -obositi vacua
imagina Olghii. Lacramioaro r murmur& induio*at Vasile,

www.dacoromanica.ro
 130 BIBLIOTECA UNIVERgULlegr
vs

bi stranse tare din pleoape, Intelegand ca icoana ei dainuegte,

ca skpata in adancul ochilor lui I sdrobind-o pared de drag, co
guileful lui la olaltd, cu lumina ochilor lui I
r [' Z eL:

, .

Duna aventura
Sambdtd, Boteanu veni la gard cu o junigtate de teas mat
de vreme, ca sd nu piardli trenul. Izbuti sd alba un loc into
,vagon: calgtorii se mai imputinaserd; vacanta era pe gar-site.
Niei in tren, nici in gars Sinaia, imbratisandu'$i nevasta,.
copiii, Vasile nu'$i aduse aminte de Zoica Vasilescu. Aminti4
rea amantei lui Haralambie, a femeii care intrupase un ras..;
tarp pe toate femeile dorite $i necunoscute, a femeii care'i
cuse cu aprindere cateva ceasuri, nu pierise, dar avea alte ve, .

cinatati in cugetul sotului.

In gard, a$teptandu-1, erau si fetele lui Langavu $i nem
vasta, care'l intrebd pe dansul, de barbatu-sau.
Nu stiu pe unde o fi ! gldsui senin, Boteanu, pe anti
se indrumau spre casa din Sinaia, grup vesel si risipit la pool%
muntilor, In dantela de umbra culcatd de arbori ici colo pe
'drum.
*i vedenia intregii pdtanii din casa Zoichii, ibovnic%
cumnatului, ii ntipddi de astildatd. pe Vasile. rapindu -I dintre,
ai sai, incercuindu-1, instreinandu-1 de namilele muntilor di,. I:
naintea lui, de vocile copiilor.
Omul se vazu in ceasul in care 1.$i inoda *ireturile ghete-t
for ; tidied privirea la culmile intunecate si singuratice, cautt
ajutor in privelistea din juru'i; ca sg izgoniasca propria sal
imaging, nesuferitti. Se vilzu, ca pe un alt ins, strecurandu-se
In Mitt., .cdlcand larg, hot urmdrit poate, ptisind cu grije. ca
silt nu treziascd. barmen $i sit nu faca sgomot, pe cand ghetelet
bocaniau totu$, neprinse bine de picior, gala sit se desfaca
din legaturi.
In captitul strazii, rdsdrird della persoane cunoscute, ci
mantale albe de automobilisti. Nu aveau loc, de latarete ce
erau. Faceau. sertine amigale,;cppiii ,dadurd foga spre ele. Boo
teanu i i Incerrid privirea, neincrezdtoare. Erau : Langavuo
ritiar -el, si Hermann Goldenberg.
2 ON.

www.dacoromanica.ro
 WTI SDROBITE -'!?.*-)1 131 .

Vasile se dadu cu un pas inapoi, cu desavarsire zh.pacit

Dar familia lui, veseld, cram de zor acum Intru intampinaret;
ilui Haralambie: Cei doi cumnati se gasird in curand fata ink '
lath, isi dadura manile, $i Vasile pricepu limpede ca Ungava.
'nu stie nimic asupra vizitei lui la Zoica Vasilescu. Boteanu ih .
;vase pe Haralambie sOrutandu'si nevasta cu drag, ca un bars
bat pe care nici o femee nu I-a Inselat si injosit de curand.
Vasile MO de seamy mai apoi, lini$tit si inveselit cum .

secede, ca intre Langavu, antisemit inviersunat, si Herman, 0'

mare prietesug. Veniserh, Impreund cu marina, fostul von*
selar avea automobil $i pusesera la tale sa cineze Impreundi
cu familiile for si cu a lui Boteanu.
Eu am spus totdeauna, gandi Vasile, ca Evreii sunt bud
curosi sit ne fie prieteni si mai ales sa le firn, si ca ravnese
'dupe societatea noastra ; dar sit nu be 'aducem aminte ca nut
sunt Romani. N'am cunoscut nici un Ovrei si n'am auzit sg
Tie vreunul, care sit nu fie incantat, ca a putut sa treats de;
Roman, lath de cineva de oricine I Afar de cei care fac med
serie din nationalitatea for
Ajunsi in vestibulul casei, mare, cu canapele mai, se ad
*ease toti, afar& de conii, neobositi, porniti pe joach. Golden:,
berg si Langavu cautard, s& stea alaturi, ca sa continue a vorbil
si a rade.
Urmarindu'i, Boteanu se intrista °leach,. Cu Hermann se
muno*tea de copil, venisera impreund din razboi, facusera parte,
'dintr'o tovarasie, castigand bani si, totus, nu aiunseserh. nice
°data' atat de buni prieteni, pe cat se vdclia sit fie Hermann cm
Haralambie, deli se cunosteau de eri alaltderi. Oare el nu se,
.putea apropia de nimeni, atat incat sit -1 simt& rang& inima sa, .

sau trasese In jurul sau un cerc, fare sa vrea si sa stie, Mils

Lase un zid, pang la care si Herman si Langavu aiunseserg
yreodata si &sera inapoi ?
Fireste, nu'i plisa de ei I Nu'i socotia vrednici de dragoste
filitiasca. Dar intrebarea iscatO, merita sit fie adancita, sa dea;
raspuns. Nu avea prieteni, asa cum i se phrea cit altii au ; pried
teni, care sa'i scoata vrute si nevrute din cuget, nimicuri si
spoliedanii, Undo de care sit se mire insusi cit saI Iui era is

www.dacoromanica.ro
 132 BIBLIOTECA UNIVERSULIII

el ; marturisiri sau obseriratii, ce nu s'ar fi desvaluit fare pr

lejul unui schimb de suflete.
Era el dintre oamenii tainici ; dintre cei care nu vor nick
pe nici -pe ,altii sa'i cunoasca ? Dar` cat 'de mutt Linea, cui
%oath lupta ce o da cu s nesi, sa afte.,c,evse.petrepe,, In sufletuit
Olghii,' cu `1'ianz 1 Data Neamtul a fost iubit Cu desavar$ire;
-data a fost vi'odatit iubit, dual Dar asta era cu totul altcevai
Olga,se sciade long& sorti-sa, privindu'l adage, veni spre
el, i se mesa alaturi, Ingrijorata putin. Vasile simti ca toga
faptura ei, concentrate, vietueste pentru el, si omul se tur-
bard, 'stdpantt. . ,
Esti Ingandurat, sopti ea. Nu ti-e bine ? Ce este ? *tiff .

urma Olga, am Meat bagajele, ca sit plecam din Sinai.' bunt

pornim si not cu tine.
Vazand ca, el Putuse lipsi intro Sambata,, so(ia.. gasise si
altemotive bune, de Intoarcerq la Bucuresti. .

De ce in mai ramai ?, Intreba Vasile.

Plouit prey des.-Pierdem-toata vara, fend sa fi simtit
caldura .soarelui. Copiii uita tot ce-au Invatat. Acolo au sa mai
punts' mania pe carte.
Botenii se despartira de ceilalti si seara cinarti singuri..Fa$
miliile Goldenberg si Langavu aveau-sa petreaca la olatta, .

dupti cum se Intelesesera capeteniile lor.

Hotarita plecarea din Sinaia, Botenii se gasira Luni la ca.
minul for din Bucuresti. Sora Olghii, si ea nu avea sa mai
stea decal o saptamana, risipita si aceia In plimbari prin va
lea fermecaloare a Temesnlui, In automobil, .cu familia Gol-
denberg. . .

Arhitectul avea Inca de lucru si se temea ca marile eta-

dirt, Incepute sub privigherea si calauzirea sa, In primavara,
nu se vor putea Marsh La fiecare doua saptamini, materialele ,
de construed° se scumpiau ; se IntS,mpla ca unele sa nu se
mai glisiaSca, si lucrul sta pe loc ; mesterii priceputi phcau de
la bina la bina, dupe o chenzina mai mare;nu se mai putea
puno temei pe nimeni. Puna si salahorii amenintau cu para.,
sirea rnuncii si izbutiau sa'si mariasea plata.
Olga isi vedea barbatulaparlt,,Ingrijorat, enervat Aneorti ..('

4.0

www.dacoromanica.ro
 V I E T ! SIDRODITE t 39 ,

. .

Ii Intreba $i afla dela el pricina stitrilor lui, dar se temea a el

mai are ceva.
Femeia tine atat de mult la Inraurirea ei si isi pretueste
atilt de Inviersunat dragostea, ca e ranita In suflet, and pri-
cepe, tend simte, clt nu izbuteste. Barbatul e silit sit se pre.
Inca, adesea, cd, nu are griji, cif e vesel, ca sa nu se departeze
de inima lui bitnuitoarea femee.
° . A fost destul, sit nu ma vezi odatd cloud stiptamani, --
zise Olga, pomenind astfel de Sambata In care lipsise Vasile
'dela Sinaia si petrecuse mai apoi cu Zoica Vasilescu, ca sit
to racesti de mine.
Vasile Boteanu stia, lira sit fi deschis ochii prea mull In
juru'i, ce destrabalare caracteriza Intreaga vial{ de dupd raz.
boi, ce Imperecheri de cotilion fantastic se Impanzia Intro al-
covuri, si ca nici odinioard, In Bucuresti, nu erau multe fami-
-7_ liile cinstite. Dintre oamenii politici, capeteniile si piles
'duitorii titrii, primii cet6teni, cati trdiau numai cu nevestele
for si sate din nevestele for erau oneste ?
Boteanu Isi aduse aminte si de altii, mai mici si mai a-
propiati. Dobroschi Isi lasase si sotia si copiii ; Langavu, cum.
natul, tinea cloud case. Numai Goldenberg nu punea si nu
purta coarne, dar el era Ovrei. . . .

Imaging Zoichil Vasilescu nu aducea mustrare In cup,

tul lui Boteanu, ci amintia subrezenia $i falsitatea familiei.
.

Vasile nu avea deco sa se dojeniascd; avusese numai un ca-

priciu trecdtor pentru ibovnica lui cumnatulau. Se razbunase
- pe obritznicia lui Haralambie,,rdscumpitrase ranjetul si vor-
bele acestuia In doi pert, deSpre Neamt, despre Franz.
In doi ani, se mai poate ; dar in cloud saptiimani ? mur-
mur% el, pomenind la randu'i de vremea ocupatiei germane,
lung de un an si opt luni.
Replica lui ar fi turburat-o cumplit pe Olga,- data o auzia.
Dar ifuseSe tiurmuratli; toot Ca se
Ramie, de care vorbise Olga, coborase Inteadevar Intro
soti si o simtiau amandoi. Femeia, desi nici ea nu este In stare
sit alba aceeas iubire neintrerupt, nu-i intelege sciiderea la eel
care o iubeste pe ea. Olga suferia ; dar si ea isi aduse aminte
de ofiterul prusac, ca de o gre§ald cumplitd.

www.dacoromanica.ro
 114 BIBLIOTECA: UNIVEFISULITI

Boteanu avea si alte suparari : vremea prielnich cone

struirii se sfarsia, iar clddirile de sub rdspunderea lui nu go
terminaserd. Nemultumiti, proprietarii lor, nu'i mai achita.1
Sera ce aveau de platit ; cladiri noui, arhitectul era sigur ea nu
se vor mai construi in primavara.
Insusi numele lui bun era amenintat, ca al unui om care
nu se (Muse de cuvant. Viata se scumpia mereu, banii se
sfarsiau. Vasile ii vilzuse pe .pdrintii lui in mizerie, istoviti, sip

se temea, ca nu le va putea veni in ajutor.

El nu era deprins sa se planet nimanuia. La ce s'ar fi je,
luit ? Langavu, Goldenberg, Dobroschi, prosperau, negutdto.
rind munca si produsul altora, pe and el, ca o cash veche, se
uina, era amenintat cu peirea.
Boteanu se gandi ca e singur pe lume. Olga, nu'l pd,"rdsiso
si ea la cel dintai prilej, cand cu plecarea lui din Muntenia o4
cupath, si trecuse de partea *i in bratele vrajmasului ?... Asa
.sh fi Post care ? Trebuia sd afle 1 sa afle cu orce pret Lderd.4
snioara ?...
Marturisirea
Domnica mai Intai, iar la trei sdptdmani duph ea Duna;
tru Boteanu, barbatu-sau, Inchiserd ochii pe vecie. Bdtraniil
suer de boale care nu ucid, de suparari, care Inviersuneazg
',viata In cei tineri. Se sfarsese. Casa si cele cloud sute de mill
rile lei, puse la o boned, ramaserh feciorului lor.
Vasile Si plansese, cheltuise cincizeci de mii de lei cu frt.!
mormantarea lor ; Intelesese, luminandu-i cu privirile lui de
adio, ca batranii aceia fusesera obarsia vietii lui, marginite siJ
ea, Mash° mortii.
Nu fusese singur pe lume, cat timp traisera ei ; Sl mina+
sera senzatiile si sentimentele sale I Ar fi avut cui sa se lucre.
'ilinteze tine sd-1 asculte, sh-1 cede la seven sin spulbere ne4
rfl ultumirile$i rdtacirile.
. Nu era singur nici acum. Avea copii, avea nevastd iubitg
gi tubitoare. Dar, era acum in rolul rdposatilor, nu mai era fiui
era pArinte si sot, iar un tats nu gaseste in copii sai acelas read'
gam si Intelegere, pe care be gasesc copiii In parintii lor ; iacl
Donate., om skein, se poet° ecefaoo ca to iobootol

www.dacoromanica.ro " I I
 NIFTY SDROWITt. 135

; Zile. saptamani, -lui Vasile i se pared vocea lui sung

prea tare, in vazduhul Inglietat al ernii,, in camerele casei lui.
Apoi, obisnuitul vietii indeparta printre amintiri si. terse
genzationalul sguduitor al mortii.
Vasile Boteanu fusese ofiter, vazuse In ra.zboi sute de le.
sari ; vazuse sute de barbati in plina viata, stand la
panda, ca sa ucida, alergand, racnind si sbatandu-se deodatiL
itfarticati, rupti la pamant, amutind, morti hidosi I
Si tanar, necasatorit, si mai apoi, Vasile se intrebase de
Simile ori, data este adevarat ce spun scriitorii Si ce reese din
. operele literare: ca dragostea e marele motor al vietii ome
liesti. A intreba, Insemneaza a to Indof.
Moartea lui Dumitru Boteanu, la trei saptamani dupe ne
Pasta -sa, II uimi pe Vasile. Batranul nu mai voia sa
trdiascti, Inchidea ochii, sa nu mai vada decat Inlauntrul lor,
'se despartise de lume, o singura grije, un singur cuvant avea:
Oa fie Ingropat alaturi de Domnica lui 1

Domnica mai fusese °data maritata; mai avusese un sot,

ft: Dumitru Boteanu isi Incredintase taus viata cu desavar
mire femeii divortate, femeii care avea amintirea altor imbra.
*sari. altui barbat. De putine certuri isi amintia Vasile, in
:Casa parinteasca, si de nici una starnita din gelozie. Ramasi
.: singuri, cu trecere de vreme, femeiusca marunta si uriasul ei,
S1 i contopisera sufletele intr'unul singur. Feciorul for ii vedea
tnereu, asa cum ii zarise in chilia for din chio$cul gr6dinitei,
)klupg ce nu-i vazuse de aproape trei ani : milsurandu'$i ma-
.nile, degetele, unghiile. si razand amandoi batranii cu hoho.
Tte,. el aplecandu-se asupra ei, ea danclu-se pe spate. Idea-
l:nand de fericire.
Si numai decat, alto amintire isi croia drum : el venise
/311.1 vadd pe parinti $i stei intrebe, mai Intai pe departe, apoi
Satin : ce $tiu despre ofiterul neamt, gazduit in casa lui, $i cum
)3' a purtat Olga in timpul ocupatiei germane... Babuta, mama
1ui, fara nici o sovaiala, cu tarie, isi apiirase norvel ocarasa
pe fiu, ca e gelos, ca e blinuitor Pusese atata inima mums,
I

ca'si rusinase fiul, dar nu'i plivise blnuiala.-

Neavand de lucru, $ezand mai mult acas6., Boteanu relua
find gandurilor si nelinistilor vechi. Toti cei ce it inconluraui

www.dacoromanica.ro
 r

- 136 11113LIOTECA UNIVEIMULUt

7 :-
erau aceiasi prieteni si martori al tanarului si frumosului off.
ter prusac. Hare !amble venia des stt'si is nevasta sau s'o aduci :--
dela sora ei. Dar nimeni nu scapa vr'un cuvant despre Franz,
si nici despre ocupatia germane. .

Langavu lra mai vesel ca °rand. Venisera liberalii la pua

tere, el se Inscrisese In partidul ordinii, cum II numia el,
avea sa fie numit prefect In Ardeal si'i fagaduia lui cumnatud
sau lucrari monumentale, In judetul ce avea sal carinuiasea.
Preocupari banesti nu-1 mai suparau pe Boteanu, de tend
mostenise banii parintilor si case, ce avea s'o vanda pe prA
bun. Politica nu ficuse ; dar, vazand si el ca nouile partide
nu pot ridica valoarea leului romanesc, nici pune o staviltt
scumpetii, dorise sit vina liberalii, partid supus $efului, man,
duit, harsit In viata de Stat.
Cu vremea, leul adieu si mai mutt, viata se Indoi In scum
pete, dar nadejdea in noul guvern dainuia. La Genova, seful
guvernului, si mai cu seams la Lausanne, ministrul de externe,
d. Ion Duca, se dovedira priceputi si marl oameni politici. Cu
prestigiul tariff se putea sa crease{ si valoarea leului, iar pre-
tul caselor n'avea sit scads In Bucuresti : era prea mare nevoia
'de locninte. Boteanu avea de vanzare casa parintilor.
Nu mai avea multe preocupari si, totu$, era nemultumit, ne.
lini$tit. Cele ramase crescura $i obosiau prin monotonie.
Golurile sapate de razboi In faptura lui, hamesitul le um. -
pluse :--maneand, trandavind, plimbandu-se. Petrecuse, iubise.
Dar pusese moloz si pamant la rePezeala. undo ar fi Post nevoe
'de ciment, de beton. Trupul nu se simile naruindu-se, cladi-
rea era aceeasi, dar sufletul sancia, suferia In zidirea nest.
Aatoasa.
Avand Limp sa se observe si sa cugete asuprit'si; intelec.
tualul zicea despre sine : ,,ca manastirea mesterului Manole,
am un suflet In zidurile mele, altfel as Wee. Dar vai de su.
Iletul acela I" Si gdndindu-se ca arhitectul Curtii de Arges zi.
disci o femee, Boteanu se Intreba, data sufletul Olghii este at
lui, cu desavarsire, daca femeia s'a Inchis In el, ca o stridie In
carapacea sa. Sal fi uitat ea pe frumosul ofiter prusac ? Sa
. mist mai aduca oare niciodata aminte de el ? Mireasma de 1&4
graniioare sa n'o fi cunoscut i celMalt si nu'i amintia famed,

www.dacoromanica.ro
 y. ; ; I r 1)1 C:.1

VIETI,S114ItOBITE .131

chiar ei, clipele de voluptate ate , amo.ritulUi ? SA nu fi fost ni-

mice Into ei ? Sit fi fost Germanul asa de bine trescut, ilea de
. putin militar si barbat, Meet se fi fost fericit cu un caminf
care'i amintia de al lui : cu copii, cu o mums neprihenitit si o.
gospodinit vrednica ? Cum de'i cucerise Germanul pe toti ? pe
copii, pe Olga, care Il zugravise fetis cu simpatie, pe Dumitrut
1;1 pe Domnica Boteanu, parintii chiar ai sill ?
Ca o mused prima In paenjenis, Olga simtia at se tese In
jurul ei o mreaje tot mai dealt. Se misca, se abates, apropiin-
'du -se, Intreband, cu Ingrijorare $1 cu bucurie totdeodata, pen-
truce. doria sit fie preocuparea de capetenie a sotului, adorat a.
cum. II iubia, Impotriva amintirilor necrutetoare, a mustreri4
for sale de cuget neadormite.
El o pendia neintrerupt ; alerga cu privirea, cu sufletul
".

spre ea, cu lacomie si ascunsii. neincredere. $i-ar fi lipit ure-

chea Indelung la inima ei. Privirile i se adunau uneori ca
intro lupa, aprinse si Incordate, cautand ochii ei, ceeace
traia nestins In adancul lor, icoanele trecutulut.
Florea si Miticit, cu cererile lor, cu imaginea lor, cu Ingrie
jirea ce li se datora, copii silitori si cuminti, potoliau pasiu.
nea, cugetarea si nelinistea parintilor. -
Tocmai In luna Martie, Langavu izbuti sit fie numit pre.
feet al unui judet depe granite, din Ardeal. In ajunul pleceriff
noul demnitar dadu o masa mare familiei si prietenilor. Cum-
natul Vasile nu se putea sit lipsiasca, el si toti ai lui. Doamna
si domnul Goldenberg erau si ei de fate. Petrecerea, cu Muted,
tinu pane. dupe. miezul noptii. Pane si cucoanele, cele can se
codiau, sau nu le places., furs elite sa bea : vin, sampanie, lie
chioruri.
Botenii avusesera grije saisi trimeata copiii acasit, la cub.
care, pela zece si jumatate. Intel** ei la antra, dupe, spartul
zaiafetului, veseli, fare pie de somn, palavragiau cu Insufletire.
Haralambie si-a vitzut visul cu ochii L.. Demisiona dela
liberali, dace nu'l numiau. Pentru ce fac politica ?", ma In
treba pe mine si eu Ii spuneam ca liberalii au dat indepen.
denta regatului, ca tot ei Intregirea neamului. Se faces cif
n'aude, La frontiekii, o sit se inteleagti bine cu gcitnicerii ei e

www.dacoromanica.ro
 138 BIBLTOTECA UNIVERSULtrt
A

xamesii. Gati ofiteri s'au imbogatit 1 Prin diferite locuri tree

(clinic, de contrabands, turme, cirezi si allele I _

Bautura ii ametise si'i inviorase pe amandoi sotii. Olga in-

ireba, vesela, cu nepasare :
. 11 socotesti to asa de necinstit pe Haralambie ? L-ai mail
Nr5zut cu femeia ceea, frumusic5 de altfel, stii, cu care 1-am
Wit amandoi, in restaurantul de peste drum de teatru ?
, Ee I cu Zoica Vasilescu ?
Da de unde ii stii numele ?
Am cunoscut-o cu el. Langavu nu se fereste, ca altii 1-
s-ai spus ceva nevesti-si ? : ,

. Nu, dar $tie ,i ea c5, nu e slant barbatu-sau. Zice ca ass

aunt toti 1

. Drags, rosti Vasile, Langaru o iubeste pe sore -ta. Asta

e de aiuns 1 Cu inima n'o tradeaza.
Boteanu tacu o clips, se gandi la ce spusese. Facu o sip
tints asupra'si. Ceturi se desfaceau in mintea lui. Intra in sfera
Manor ganduri mai limpezi, de demult cuibarite, gala sa se des-
tniasca.
- Adevarata iubire e Ingaduitoare. S5, nu'l iubesti pa
'eareva pentru tine, ci pentru el. S5-I vrei fericirea. Dace, ceva,
'ce nu'ti place tie, it fericeste pe el, sau pe ea, suporta. I Copal
Vu'si iubesC jucariile ; dace le ar iubi, nu le-ar strica. Dragos.
tea nu e dealt pentru oamenii in varsta, pentru cei can sunti
In stare de sacrificii. Nu pune conditii, nu veni cu morale tat
'land iubesti I
Olga Il malts, Ii placeau: vorbele lui, dar nu'l putea Into.
liege desfivarsit, nici nu-1 putea urmitri bine. Ca niste voaluri
itenusii se jucau pe dinaintea ochilor ei ; dar 1i era placut, era
ilea sufletul pe buze, se simtia ward, ca lute° sanie In fuga
ltelegarilor. Intreba razand, aftindandu-se Inteun jet.
I Cum asa ? nu pricer)! Sit nu'i ceri nimic omului, nici
'Om sentiment ? omului pe care 11 pierzi din ochi ?
Ss nu'i ceri, ca un talhar : punga sau viata. Ce'ti cer eu
tie ? Nimic t
.`` Poate ca, drags, rase cu hohot de astadattt Olga, reze-
4ntindu-*i capul pe spatula scaunului larg, n'ai ce sa-mi con I
frcoate. punt ale tale, sufletul si tote dipole vietii Motel,

www.dacoromanica.ro
 VIET' . 139

Te-ai irnbatat ? o srtrutg el, gura pe guru. ' .

Da, *i vreau sremi ceri ceva, dar ceva ce nu mi-ai cerut
biciodara, si nu stiu ce mi-ai cere 1
Un- secret 1 Vreatt . .
1. . 0,
Un secret I
0-- Si mi-1 spui ? ti. l
.
- Da I
Si nu ma minti ?
Dece sate mint ?
b - .
:(

Pentructi nu stii cat to iubese 1 Nu stii cu orce scar Tri,

Ampla, orce mi-ai spune, orce ai fi facut to veodata, nu tid.
I
seama I Esti Olguta meal Vei fi a mea Eu seaman tatii si I

Xnamei Spui ?
Da. raspunse gruttindu-1 mereu, cu bratele incolacite
-
pe dupa gatul lui. -
/Ira ei.
L-ai iubit pe Franz ? Intreba Vasile, tot aplecat asst
Da t *opti limpede Olga, ei adilogrt 4ndatu, cu tgrie : dad
Eu ca pe tine
' Un fior cald ti trecu lui Boteanu prin lira spinarii, dar ntq
.se ridica ; tot aplecat statea, mai voia sa afle, nu stia ce, ai ne.
hind insusi cum priveste mb.rturisirea de atata vreme adds
stata, nesperatd insa.
Si dece nu mi-ai spus pang acum ? Intreba sotul, raga.
it deodata.
Poate pentructi nu m'ai intrebat. Te superi ? Iti pare
rliu ? se miry ea. Poate ca nu trebuia sali spun I glasui Olga,
fpe and el isi tragea grumazul din cercul bratelor ei. .
4 Barbatul se dadu cu doi pasi mai departs de fotoliu, 10)
1Imijlocul odtiii. Asudase, serpi Ii umblau prin spate, privirea k
Se Imperdela, simtia nevoia 84'0 strambe fata, ca sit si-0
desti n da. ,
Olga se asezit mai bine In jilt, mahnita, Ingrijorata putin:
Ai facut to asta ? borborosi Vasile, si Inalta vocea: te-al
't Meat ?... Ai fost metresa Neamtului ?
Nu, n'am fost I gllisui plinglicios Olga, $i se ridica apliit
ruikntatii, trezugtu-se.
f;

www.dacoromanica.ro
 C.4
!i
. -
. 4441. 4, ,..4.v.rc..-.T.;

140 RIBLIOTHCA UNIViRSULLIT

,
Minti t Esti In stare sit Intorci vorba data tin minutia
altul. Te-ai Imbatat I
"-
7

Da, am fost beats, si n'am shut ce spun I

Taci, nerusinatoI Femee stricatit t
Olga se film dreapta ca o trestie, apoi se scofalci pe pi-
cioare, capu'i eazu cu barbia In piept. Un tremur nervos o co-
prmse toatti. Incepu sit balbae. Un plans faramat de vointa de
a'l stapani, de-a vorbi 'impede, o frame la pamant. Nu'i ve-
nisu la Indemana fraze, ci numai cuvinte.
Nu Oil cat to iubesc I gangitvi ea.
Nu stiu, pentru ea nu 1-am cunoscut pe Franz, ca sg'mi
spun& el I Nu vreau s'd etiu I De-acum s'a I Te mai 11-
sasem °data., and Intelesesem limpede, dintr'o vorba a lui .
Haralambie I... Mi-a fost mild de tine, and au venit hotii aci... -
Am vrut sit uit IN'am putut crede ca tot in casa asta m'ai pan. '
Ora cu Nemtii I... . .

Olghii nu'i scapa un cuvant, toate le culegea, to Implanta

In inima. Se framanta pe jos, plansul o sguduia,, prtrul i se -
despletise. p-,
.

Nu mi-e mild de tine I spuse cu glas rilstit barbatul,

privindu'si sotia, cred mai de graba ca to prefaci. Plangi, to .
titra$ti la picioarele mete : astea sunt armele voastre, and vi
se dli sufletul pe fatA. Uncle mi -e haina? intrebli el, zKribdu-Si-o.
bidet&
Numai de haina se desbracase. Se Imbraca, se inchee la
toti nasturii, nestiind ce ar mai spttne, neetiind inc& ce are
ode facut.
,'
".
I
Se Indrepta spre use .

Nu pleca I Sall spun I... Ascult6.-m& I *i tu, In Moldova...

Nu to mai pot privi I Mi-e scarba de tine I
Copiii noetri 1 Impreuna manile Olga, in genunchi, rife
tacit&
Nu stiu I Nu vreau sit 0411 I-am pierdut, ea si pe ma-
ma for I
Boteanu deschise utta; ie$i.. . - .

Pe jos, ghemuitit, cu un caer de ganduri Incalcite In

Dilute, Olga statu mult.
Auzise Pa§ii lui bonanind no trotoarul din fata casei, de-

-em
www.dacoromanica.ro
 VIETI SDROBITE i 141 7

partandu-se. Asteptase sa '1 audit revenind. Se Meuse facers

Adanca apoi, tot mai grea, mai ciudata, mai fioroasa. - ;

Planstil cecase, tremurul contenise. Numai umerii, din

4nd,,in,,c4nd,,,sa,so'kuelatr:tat-re ept; ' :- I
. Pe jos, ghemuita, nemai auzind nici un Sgomot, ca fard
auz, isi revazu toata viola. Cu asprime, cu revolts, isi aduse
aminte de gresala ei.
Pacatul, vechi, aduce osanda noun isi ziso ea. Dumne-
lieu fuses° bun destuld vreme. Isi iubise lards barbatul, pre.
cum se cuvenea. Il iubise, nemai pastrand pentru sine nici o
aparare, nici o milli!
- Era drept sii fie pedepsita I Nu merita nici o mangaere,
nici un ajutor I Pe Dumnezeu nu'l mai putea indupleca. 0 Pa
rasiseI Merita °sancta cumplitit I Ea singura trebuia sa so pe
dePSiaSCa, 1., .

In sfarsit, o durura madularele, simti taria podelelor. se

impriejurul; se,,uita.pu dispretla faptura ei.
Iii prin abur, femeia se scula de jos, isi aduna
print] despletit si risipit in jurul trupului, si se Indrepta catre
. oglinda iatacului. :

Era lumina si aci ; patul era facut in adastarea sotilor.

De departe isi zari chipul. Ii zambi searbad, dar, and fu:
aproape, trezita de odaia din obosiala chinuirilor sale, se in.
sphimanta, fata ei era galbena, supta, vargata de dungi negro,
ochii cu cearcane, holbati, streini. .

- ScUtura din cap, batu din pleoape, lass (*Hilda. Isi Ingro.
pa obrazul in palme si statu asa, simtind ca se pierde, ca se
cufunda.
,Apoi un gand, unul singur, se rosti in mintea ei goald:
Aunt nenorocita r. Rosti lung, apasat, cele doua cuvinte, ca si
cum voia sa so convinga de intelesul lor.
. Sgomote vagi, svonul marelui oral, patrunsese pang la au-
zul ei : se Meuse sail de mult I
Un ciocanit, In usa de catre odaia copiilor, n'o facu sa In
toarne capul. Se pomeni cu Florea si Cu -Mitica inainte-i.
' copiii zambiau, ciripiau, care mai de care, nestiuitori:
Ati petrecut mult aseara, mama? $i not am baut satri
panie 1 Nu v'am auzit cand ati venit I Florea se imbatase I

www.dacoromanica.ro 7
 0.-
142 MLIOTECIC tTh1TVP.11SUCtrt

Ca Inteun vis, muma tsi saruta lung copiii. Brazde sa

Igsturnara in cugetul ei I nisi Cu ei de mama, afara din iatac;
raspanse la Intrebarile lor. Ei se duceau la scoala. .

Alta viata avea sa Inceaph. poate... Va mai putea, va mat

vo sa traiasca 7 S. se departeze de casa copiii mai Intai I spiv,
scoala for I
Vreau sii dorm, sunt foarte obosita. Am petrecut asea.
a... spuse ea scurt servitoarei $i se Inchise in iatac. tJ

Candurile i se asezaserg in minte, fara sale mai vtinturat,

Sara s'c mai Chinuiasca. ,

Vasile.nu va mai veni de asta data. Daca vine, nu vont

mai avea zile luminate Impreuna I Vine pentru copii, nu pen,
tru mine ! In randul trecut, cand s'a intors la camin, a adus
in revolver, ca sa ma spar de hoti, $i l'a pus la Indeman$
noastra, in cutia toaletei".
Nu se mai gandi mult. Cu hotdrire, cerceta cutia mesuteii,
lungind degetele pans in fundui cutiei, unde se afla arma: un
patrat, cat podul palmei.
Privi in teava mai ingusta decat era subtire degetul ei cet
mic. 0 unda caldd ii porni din piept, i se urea spre cap. 0 duo-
o mild mare pentru sine, pentru viata ei, a Olghii, o nai ,

path, si ochii i se umplura de lacrami. Plansul nu mai sfarsia.

(Isi *terse ochii, aspru, cu podul palmei. Scutura din cap. Puss
teava intre dinti, o Indrepta spre cerul gurii... Trase.
Pocnetul revolverului si caderea pe parchet, sgomotoasat
nu se auzira. Lacramioara Isi dadu sufletul singura, dept `-
cateva slabe svarcoliri. Sgomotul vietii urma sa creasca, sa trig
,value. Nestinsa, lumina electrica din iatac priveghia, mold,
race, profana. Ziva nu patrundea In incapere, prin perdele,
prin storurile dese.

Sf arsitui
Despartindu-ge de Olga, borborosind : mi-a fost mita de
tine I", darj, cu limpezime,Boteanu se opri In antret, isi lui
palaria, tsi Imbraca bine paltonul ; esi in curte, in strada a
trecu pe dinaintea casei lui, fara sh-i arunce o privire.
Calla cu pasi marl, batea phmantul cu putere, ca pi cut*
-

www.dacoromanica.ro
 vier! SDROBITE 143

lei afirma o vointa. Mi-a spus, in sfarsit I Am (dial din gum

ei !" Si iar ii venird pe btize, din vorbele spuse la despartire
mi-a fost mile, de tine I"
Cu acela$ par larg, egal, hotarit, de invingator, trecu de
piata statuii lui Lascar Catargiu, intrd pe strada Primaverii.
Un tramvay electric venia in goana mare. Din capatul straz4
ochii lui Boteanu fuseserd atra$i de luciul sinelor si nu se mai
clintiau de pe ele. La ivirea tramvayului, lui Boteanu i se pant
ca navalnicul vehicul a rasarit din pamant, si dadu energia
din cap, fi vorbi in $oapta :
_ Vino pe trotoar ! Calca-ma I Omoara-ma !
Vagoanele, erau Wine de lume. Ciorchine stateau oamenir
pe treptele lor, agatati. Vasile se opri si surase, ca la o privet
hate noun : sunt nebuni I Lumea a inceput sa inebuniasca..
Isi pune viata in primejdie, si pentru ce ? Ca sa se duce acasat."`
Isi incetini mersul. Se opria $i mergea iar. Ajunse id
Vreptul frizeriei, in care, intors din rdzboi la Bucuresti, in
prime. zi, isi lasase urata barb& de culoarea tutunului mahor..
ca., pentru Olga, da ! ca sit nu se mai sperie de el.
Se opri inaintea frizeriei, o privi cu staruinta, incepu salt!,
educe, aminte de ea. Si departatele momenta, eel de odinioart
Si eel de astazi, se apropiard Intro ele, in mintea lui, facurt
punte peste tot ce se intamplase.
Venise oare si-acum sa lepede ceva: Infati$area lui, ne
pErcerec... ce neplacere ? Plecase din case $i-atunci, Olga ra
magese lesinata, dar ca sa se Intoarcd; acum Ina plecase
pentru totdeauna, ca sa n'o mai vadd pe Olga!
Vreau sit n'o mai vad, pe Olga 1" repetd. Vasile, inaintet
frizeriei, mereu privind-o, stand locului ca uitat acolo, cu bra
tele incrucisate, cu bdrbia In piept. Eu vreau sa n'o .mai vad...
pe Olga I"
Oameni zoriti, cu poveri unii, treceau pe langd el, 11 atin
geau fare voe, tramwae electrice sburau, huruiau, Isi bateau
clopotul. Vreau sa n'o mai vad ?", se intreba !met, indoelnia
Boteanu. Pe Olga sa n'o mai vad ?"
De zeci de on se Intrebd. Ofta nedumerit; nu pricepea ce,
se intreba. Numele nevestei lui i se parea rotund, frumos, dins
ce. Se urni din loc, ajunse la gradina Atheneultti.

www.dacoromanica.ro
 144 DIBLIOTECA ' 'UNIVEnStILUT

Un grup de oameni adasta pe trotoar, in fata hotelului Pa

Lace Athenee. Boteanu intra In coati. Palcul se aduna si dada
buzna, se urea, In tramvayul care sosia. Vasile se urea si el,
luat. de multime. Impins mereu, ajunse Inlauntrul vagonului.
lin tanar, un admirator al arhitectului Boteanu, sau un simplu
zidar, it saltita cu respect si-1 pofti In locu-i, Intr'un fund de
&Hied.
Vecinul lui discuta cu cei de pe banca din fata. Boteanu
asculta, rurnega, nelinistile din cugetul lui poate, larma din va-.
gun si a strazii, franturi de ganduri proprii.
Dela o vreme Incepu sa prindrt bine cele co se vorbiau in a.
propierea sa.
Lumea de acum e nepasatoare de moarte, zicea un domn
intre doua varste, oaches, cu sprancene stufoase, cu eapul yarn
Intro umeri, nu mai pretuieste viata pentru ea insasi, ori
cum ar fi ea. 0 vrea imbelsugata, n'o pricepe altfel. Toate mut.
tuwirile si aid o grije I Duct. n'are bani, isi sacrifice, cinstea,
care uneori insemneaza familia, patria. Data. el, Intelege ca ea
nu-1 iubeste, o ucide sau se sinucide I
E o stare bolnavicioasa, raspunse alt domn, mai tanar,
blond, foarte subtire, cu plete. E nevroza razboiului. Are 86
treaca. S'au inmultit grozav, a adevarat, talk iriile, si crimele
pasionale. Lumea nu mai citeste. Operele literare, Imbogatind
spiritul cu pilde, cu caracterizttri, cu nuance, 11 potolia omu-.
Jui pornirile proprii si inascuta lui salbatacie. . .

Tramwayul luneca, se clatina, se opria in statil; in hala cea

mare, de pe cheiul garlei, sezu mult si se porni de pe pod vi-
Jellos. .

Boteanu !menu sa inteleaga discutia vecinilor. Asculta. II

interesa. Negura din mintea lui se destrama, se Idea patrunsa
de raze de lumina.
Se vede ca s'a Intamplat ceva, gandi el. 0 drama pasiona
la. Nu pot trai oamenii fare dragoste t" .

aduse aminte de ce lasase acasti: pe Olga, svarcolin

Clu-se pe jos, dupe marturisirea ei, cerandu-i ertare. Isi *terse
ochii, dorind sa izgoniasca privelistea, slab nazarita.
Voi sa asculte cu Incordare si, fara sa se hotarasca, se da.,
'du din vagon jos, and vecinul lui de banca se coborl. O, co

www.dacoromanica.ro
 VIVO SDROBITE 145

departe sunt I Tocmai la capatul ora$ului bombani el, mirat.

A^,i e cartierul Suter". , -

lncepu sa depene din picioare marunt, apoi iar slabi pa-

sul. Se opri. Se sgudui tot.
Ca un vulcan izbucni in el. Castes gura, respira tare 0 des.
.1, Ridica bratele in sus si le. lass cu desnadejde : Mi-e drags t
Mi-e drags 1" '
Locul se invartia, ulitele se strambau. Omul clati din cap,
patruns de suferinta sa, cu ea In piept, In gatul umflat, In
ochii holiNti, pe buzele-i ofilite: Si ma iubeste si ea... Cu .

siguranta 1 Era nenorocita I Ce nenorocita era I"

- De ce mi-a mArturisit ? se intreba el, cu necaz. De ce am
.

pus-o sa-mi marturisiasca 7" . .

Se uita in juru-i ; era pe calea Rahovei, cobora catre cen-

. tru. I-am spus, i$i aminti el -- mi-a fost mild de tine I" Si
acum nu mi-a fost mild] Nu mi-a fost, In fata ei, adiniaurea t
"Am lasat-o nenorocita, galbena, tremurand. plangand, de nu
mai semana cu ea, cu Olga Dupa ce eu i-am scos, cu viclenie.
spovedania I"
$i o vazu Inainte-i pe Olga lui, ca Intro zi cand se iubiau.
and era lisiste Intre ei. Deschise ochii marl, ca si cum voia
' rs el, si lacrami, multe, potopenie, II Inecara privirile.
sa-i face loc, aproape vesel c.o vede. Lacramioara 1" murmu-

, Se opri iar ; privI In toate partite. Ce-i de facut 7" ii ieni

: sa strige tare, sa intrebe cerul de deasupra, albastriu, depar-
.i. tat, casele, oamenii, toti nepasatori, fiecare alt om, cu soarta
lui, cu casa lui, cu povara sufletului lui. -
Merse Inainte-i. Pasia nehotarlt, cotia la Intamplare dupe
coltul ulitelor, trecea dela un trotoar la altul ; cautand ea fie
. singer, ferindu-se de oameni, care it faceau sa se simta strain -

si pierdut pe lume. .
Totus, dupa o femee, ivita Inaintea sa dintr'o curte, silueta
fines, supla, cu miscall domoale, cu o legInare in mers cunoscu-
ta, Boteanu past grabit, nu atat cat s'o ajunga si s'o opreasca,
dar n'o parasi din ochi, pans departe. Femeia calca pripit, se
zoria.
,.La cine se duce ? se intreba Boteanu. Spre tine aboard
asa de volute ? spre What, sau spre amant ? Atata e toga via-
l()
st-...- i ...t: , :0.,
www.dacoromanica.ro
 146 BIBLIOTECA UNIVERSULUI

to : iubire I tin barbed, si o femee 1 Numai pentru amor crestem,

muncim, mintim, furam, dorim bani si glorie!" _ .

Foarte ostenit,
. nu dormise toata noaptea si nu era de-
prins sa veglieze, se aseza de Maya on la cite o masa, pe
scaunele cofetariilor si ale restaurantelor din cale. Intr'un
roc atipi si se destepta tresarind, uimit, nemultumit ; intealtul °

ceru ceva de mancare. Maned, plan si plecd.

_ Hoinari mull, ocoli zadarnic punctul catre care tintea,
pre care se indruma. Pela ceasurile trei dupd pram se pomeni
in strada Cometa. Isi zari caminul. ca odinioarb., sand se In- .

lorcea de pe front. f.

Cenusa de pe jarul mintii lui neodihnite Se spulbera, ca

data la o parte. Vointa i se clarified.. Nu pot lard ea, fard -
Olga!" se induiose Vasile Boteanu, calcand hotarit. 0 ert, fit-
ra sä pomenesc de ertare. Era asa de nenorocita I A gresit, ce-i
drept cam mull : timp de doi ani aproape I Dar poate ca a
lost silita de imprejurari... In locul ei, eu insumi oare n'as fi
facut la fel ? Isi luase adio dela mine, ma socotia mort ; si eu
as fi facut ca ea I Asta trebuia sa-mi wind in minte : ca n'as fi
lost mai slant nici eu, si ca n'am fost I Cum de nu m'am
gandit ? Nu pot fard Olga I Oare ma asteapta ea.? Dunn cum
m'am purtat ?"
tin gardist se plimba alene pe dinaintea portii. Boteanu
intra in curie fait sa fi begat de seam& gardistul.
Ocoli pe la bucatarie. Cu pasi mai, foarte miscat, nefiind
In stare sa potriviasca in gand cele ce avea de opus, patrunse
prin odai. Usa iatacului era deschisa. Statu in prag, intinse
gatul, atinti privirea neincrezatoare, tot mai holbata ; dddu
buzna : o zarise pe Olga.
Ca niste bolovani uriasi se aruneara una peste alta in cate-
va cline fdramele de idei : iat-o! Olga este! e Inca pe jos I... iiar
n'am lasat-o aici I poate e lesinata I e moarta .
Se incovoe peste lesul intins pe podele. Se seofalci. Paml
i se sburli ca de arici la ceafa. Ridica un brat in aer si-i cazu
palaria. Racni spaimantator, o singurd silaba: La I..." voise sa
strige Lacramioaro t" si, sugrumat, se frame aldturi de Olga
lui, ca izbit in crestet de o mdciued. i

0,(101".."-
www.dacoromanica.ro
 I
VIETI SDROBITE 147

(land se trezi, isi duse mainile la frunte, dar nu-$i scoase

bandajul. Avea ghiata la cap si era ranit,se si lovise in dr
- dere.
Vazu lume in jurul patului situ. Fusese adus In rezerva
unui spital. Se uita cu atentie la unul din medicii aflatori in
odae. I se paru ca domnul acela are barbs de tap si ca salta
grin casa. -
Joaca, joaca, titirezulel zise el, surazand cu bunavoin-
ta. Mie Imi place 1 Dar tine sunteti dumneavoastra ? intreba
el pe ceilalti, rotinduii ochii.
Erau de fats trei medici , cumnatu-sau Haralambie si
Herman Goldenberg, acesta cu batista mereu stergandu-si
ochii.
Pe zidari nu-i angajez eu ; urine el, crezandu-i dela
vreo bina. E treaba Italianului I Si nu mai sunt arhitect I
Doctorul, cel cu barbuta, vorbi in taina. cu Langavu si a-
cesta e$i din camera, undo se reintoarse impreung cu Mitica Si.
cu Florea. .

Copiii priviau dela usa, cu groaza. Medicul le facu semi

sit se apropie de pat. .

Ii cunosti ? Uita-te bine la ei, domnule Boteanu. Ii cu

nosti pe tinerii astia ?
Bolnavul privi sere copii si midi din cap, razand usor
Sunt samsari. Nu-i mai last+. la Minister, la Productia
excursive (voia sit zits intensive). Ministrul cel nou ii mature
pe toti S'a ispravit cu permisele I Ha 1 Ha I
Cei trei medici se stransera Intr'un ungher. Ungava se
apropie de dansii :
Ce credeti, domnilor, este vreo speranta ? lntreba el in-
cet, ca sit nu-1 audit copiii.
, Dumneata nu esti decal cumnat, nu-i asa ? Nici o na-
dejde, cred eu. Un sistem nervos sdruncinat de pe front ! Un
intelectual, o minte trudita I Dar mai cu seam& transeele,
macelul, bombardamentul I Este Inca una din milioanele de
victime ale razboiului 1 E mort E ca si mortl. .

SFARSIT -
4 ,tiER V
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro