G. G.

LONGINESCU
PROFESOR DE CHIMIE NEORGANICA LA UNIVERSITATEA
DIN BUCURESTI
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

CRONICI STIINTIFICE
VOLUMUL III

Inchinare electronului. lama. Industria

din labrici. Primiivara vecinica. Din trecutul mate-
rillor explozibile. Greatatea inimei si greuiatea corpd-
lui. Experientele lui Sir Wil liwn Ramsay. Un secret
al plantelor. Pericolul galben. 0 lectie a Doamnei
Curie. Nemiirginital. Zidirea lumei. Ceva despre heliu.
Industria chimicd in Germania. Ceva despre scoala
de azi. In amintirea lui Darwin. Ceva despre cauciuc.
Terra Sigillata. Y lang-Y tang. Hiirlia de ziare 5i pus-
tiirea ptidurilor In Stale le-Unite. Chimia îtz serviciul
Archeologiei. George Stephenson. Sir Humphry Davy.
Apologia Chimiei si a ornului de stiintii. Atomi si
;molecule. Circa latia materiei in lame. Träim in zile
mari. Dela liceul Unirea din Focsani. Prolesorul.
Carti le de scoalii. Revistele. La Monumental Docto-
rului Istrati.

BUCURESTI,-,
TIPOGRAFIA I. N. coPtizEANti
Strada Isvor No. 97
www.digibuc.ro
1931
 G. G. LONGINESCU
PROFESOR DE CHIMIE NEORGANICA LA UNIVERSITATEA
DIN BUCURESTI
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

CRONICI STIINTIFICE
VOLUMUL III

inchinare electronalui. lama. lndustria riimilfifelor

din fabrici. Primdvara vecinicd. Din trecutul mate-
riilor explozibile. Grentatea inimei $i greatalea corpu-
lui. Experientele lui Sir William Ramsay. Un secret
al plantelor. Perico lul galben. 0 lectie a Doamnei
Curie. Nemarginital. Zidirea lumei. Ceva despre helia.
lndustria chimica in Germania. Ceva despre $coala
de azi. In antintirea lui Darwin. Ceva despre cauciac.
Terra Sigillata. Y lang-Y tang. Hiirtia de ziare $i pus-
tiirea plidurilor in Slate le-Unite. Chimia in servicial
Archeologiei. George Stephenson. Sir Humphry Davy.
Apologia Chimiei $l a omului de $tiinfli. Nona $1
molecule. Circulafia materiel in lame. Traim in zile
mari. Dela liceul Unirea din Foc$ani. Prolesoral.
Clirtile de $coalli. Revistele. La Monumental Docto-
rului lstrati.

BUCURE$T1
T1POGEAFIA I. N. COPUZEANU
Strada Isvor No. 97
1931
www.digibuc.ro
 CATRE CETITORI.

Cetitul $i scrisul sunt douli bube rele de care

sulere greu inviitämâniul nostru. Elevii nu stiu
sei celeascd, nu $liu sà scrie si nu geisesc pleicere
nici in scris niel în celit. De multe ori de vinii
stint ceirtile de $coald, in mare parte seci si greoaie,
färä viatei i feird vraja scrisului frumos. Deaceea,
am lost intotdeauna de pärere ca elevii sei ce-
teased in clasä, cu 7,1.ofesorii, pagini alese de
maistri al scrisului.
Cu gândul aresta am adunat, acum un *11
de veac, traducen $i prelucreiri, publicate de mine
in Vointa. Nationald care apärea pe atunci. Asa
a luat nastere volumul intiiiu din Cronici Stiin-
tifice. Acum zees Cultura Nationalä mi-a
editat volumul al floilea.. Abia azi mi-a ajutat
Dumnezeu tipiiresc in volumal al treilea alte
treizeci de cronici. Acestea, ca si celelalle, sunt
in mare parte traduceri si prelucrdri publicate tot
in Vointa Nationalä la datele arätate. Unele din
ele sunt scrise pe deantregul de mine si publicate
www.digibuc.ro
1V

?Willa oard in Natura, revistd pentru reisplindirea

stiintei.
Dea Dumnezeu ca acest volum sd fie cetit mal
mull decât celelalte cloud, spre cel mai mare bine
al elevilor din scoli $i al lumii dornice de ade-
veiruri stiintif ice.
E dureros de spas $i de stiut cd in România
Mare se gdsesc numai vreo câteva mii de celitori.
A sunat ceasul ca scrisul $i cetitul sei se bucure
si la noi de cinstea pe care o au in teirile apusului.
Numai prin scris si numai prin cetit, numai prin
scoalei si nuinai prin stiintei, România Mare poate
sli ajungei Românie Tare.
Amin zic voull, celitori iubiti din (ara mea
iubitei.
G. G. Longinescu
30 Septemvrie 1931
Bucuresti II!
Strada Andrei Muresanu, 12

www.digibuc.ro
 I.

Inchinare electronului.
Natura, lanuarie 1924.

Electron, farama de electricitate din care e

plasmuita materia, tu esti punctul acela de mis-
care, mult mai slab ca boaba spumei", cantat de
Eminescu, tu stäpanul fara margini peste mar-
ginile lumei". Tu erai pe cand fiinta nu era, nici
nefiinta", tu vei fi si atunci cand totul va fi
lipsa de vieata si vointa".
Erai de cand lumea si lumea pe tine nu te
cunostea si nu-ti stia de nume. Azi te cunosc si
copiii din scoala, care invatä despre tine cat nu
invata despre regi si imparati. Azi toti ti se
inchina si te prea slavesc.
Esti ant de mic fata de noi ca te pierzi in
corpul nostru cum ne-am pierde noi in soare.
Si esti atat de mic fata de un microb, pe cat e
de mic microbul fata de pamant. Si totusi oricât
de mare e pamnatul, el te maimutareste pe tine
miscandu-se in -jurul soarelui, intocmai si in-
tocmai cum te invartesti tu in jurul soarelui tau,
samburele atomului. Si, tot atat de departe e
pamantul de soare, pe cat in micimea ta, esti
departe tu de samburele tau. Pustiu inäuntrul
sistemului solar, pustiu inäuntrul unui atom. Pre-
www.digibuc.ro
 2

cum e in cer, asa i pe pamant o intindere

pustie fara urme, fära drum", ca in larna lui
Vasile Alecsandri. Si cand e atät pustiu in lume,
cum sd nu fie pustii i sufletele oamenilor! E
atata gol in materia cea mai deasa, cà o banitä
de plumb ar incapea prea bine inteun singur
bob de meiu, dacä am putea goni tot golul din
plumb si de-am putea apropia electronii intre ei,
asa ca sä se atingd. Dar, de unde acea putere?
Numai oamenii mari au puterea vräjitä cu care
gonesc pustiul din sufletele lor.
Pe cAt esti de mic, pe atat esti de tare. Tu
singur ai impäcat maferia ci cnergia, care de
veacuri se bateau cap in cap. Tu ai deschis ochii
invätatilor, i i-ai fäcut sä priceapa cä materia
e energie si energia e materie. E atata energie
inteun pumn de materie, cd de-am putea-o
am plati indatä toate datoriile de azi si am mai
lasa urmasilor mai multe miliarde in ferdinanzi
de aur. Ba am putea face si multe tem-niti largi"
pentru pusderia de hoti, cari ne prada fara frica
ne fac tara de ras.
De un miliard de ani, dacä nu de cloud i cine
stie de nu chiar de nouä, raspandeste soarele
imprejurul lui lumina si caldurä färä sa se
raceasca. Dar din dar se face rai, spune o
vorbä româneasca. Deaceea, prin caldura si lumina
däruite lui de soare, rai a 'ajuns pämäntul, cu
florile frumoasz si pline de miresme, cu cantecul
de päsari, cu linistea adanca a noptii instelate,
www.digibuc.ro
 3

cu murmurul de ape $i freamatul padurii, cu

muntii in vijelie si märile in talazuri, cu margini
de prapastii pe unde isi dau maim fiorul $i
maretul... raspandind caldura $i lumina, soarele
da cu o mana ce primeste cu cealalta dela -tine,
electron. Cäldura $i lumina soarelui sunt energia
ta. Soarele e un cazan uria$, in care se svarcolesc
electronii, inchegandu-se in atomi de corpuri
simple $i danduii sufletul sub forma de cal-
dura $i., lumina. Egiptul era un dar al Nilului,
care ii ingra$a parnantul cu apele lui odatä pe
an. Soarele e un dar al tau electron, care-1 in-
calze$ti, clipa cu clipa, de mii de milioane de ani.
*
* *
Electron, atom de electricitate, egi mic $i
u$or, e$ti tot ce cunoqtem mai mic $i mai u$or.
E$ti de douä mii de ori aproape mai u$or deck
atomul de hidrogen. Si totu$ e$ti tot ce $tiinta
cunoa$te mai iute, mai harnic $i mai neobosit.
Ca toti cei ce sunt mici, munce$ti pentru cei
mari. Tu alergi $i asuzi pentru noi. Tu ne duci
$i ne aduci scrisul $i vorba prin telegraf $i tele-
fon. Tu ne aprinzi lumina electrica. Tu te inhami
la tramvaiul electric. Rob osandit sa invarte$ti
ziva $i noaptea pietrele de moarä, tu invärtegi
fara odihna motoarele electrice. Tu sufli cu aur
$i cu argint, prin galvanoplastie, ca c21 mai
neintrecut giuvaergiu. Tu e$ti fierarul, care Mu-
reste in cuptorul electric metale de tot felut. Iar
cand te infurii, te faci fulgere si träsnete, sfärarni
$i aprinzi intr'o www.digibuc.ro
clipa tot ce-ti iese in cale.
 4

Te misti, in razele catodice si in razele de

:adiu cu iuteli uriase, ce se apropie de trei sute
de mii de kilometri pe secundä...
Si totus, neasemuit mai uwr decdt tine,
electron, i mai aproape de nematerie este On-
dul, pärticica ruptä din Dumnezeire.
Luminii ii trebuie opt minute si optsprezece
secunde ca sä ne vie dela soare, iar dela steaua
care a räsdrit, mii de ani i-a trebuit luminii sa
ne ajungä". Gändului i-ajunge o singura clipa,
ca sd ne poarte, pe aripile lui, pâtiä in locurile
cele mai indepartate de pe pämänt si din cer,
pänä 'n timpurile cele mai intunecate din tredit
§i viitor. Mu lt in urmä te-a läsat si Lucent ärul,
gänd purtat de dor", atunci când ii cresteäu
in cer a lui arip2 si cdi de mii de ani treceau in
tot atâtea clipe".
Electron, faräma de electricitate din care e
pläsmuitä materia, pe când pämäntul, cerul,
väzduhul, lumea toatä erau din rândul celor ce
n'au fost niciodatä, pe atunci erai tu singur",
cum spune Eminescu. Si iar vei fi tu singur in
ziva in care limba dela ceasul vesniciei, sfärsind
ocolul celor douäsprezece semne, cum spune Croo-
kes, vä aräta cea din urma clipä de vieata a
lumilor de azi.
Atunci dupa stingerea materiei, vei domni din
nou tu singur in tot universul ca un abur farä
forma. Dar, mai e mult pänä atunci.
www.digibuc.ro
 Iarna.
SAmbdta 6/19 Ianuarle 1907.

Rlb, cât ochiul poate cuprinde, se intinde

Ampul Inaintea noastrd. Case 5i colibe se inaltä
sub cerul plumburiu de iarnd cu coperi5urile lor
pline de zdpadd 5i cu ferestrele negre 5i färd de
lustru. Din cosuri ese un fum cenu5iu 5i ne dd
de 5tire ca viata tot mai continua in cäminurile
ce par a fi moarte. Din grädind, oameni de zd-
pada privesc in ele cu ochii lor negri de carbune
par'cd rat de amintirea cârdului vesel de copii
cdrora le datoresc fiinta bor.
In pädure, sarcini grele de zdpadd sclipitoare
atärnd de ramurile brazilor 5i pinilor. Zäpada e
intinsd i pe sub arbori, 5i numai ici 5i colo se
deseneazd in fata alba monotonä paele de iarbä
moartd. Pag de oameni de pe mu5chiu1 moale al
pddurei de yard rämân säptämâni Intregi i iarna
ca o mdr Lurie a intâmpldrilor trecute. Sunt
urme de fiare sälbatice cari aleargd inhditate dupd
hl:and i pa5i mdrunti de pdsdrele cari au rämas
curagioase in patria cea säräcitä, in vreme ce
neamurile lor mai sprintene la zbor s'au cälätorit
,de mull in spre miazd-ziva caldd. Sdrmane pdsd-
www.digibuc.ro
 6

rele! Ciripind prietenege $i bätä.nd din ari-

pioare se indreaptä in spre noi când le aruncärn
färämiturile de paine pastrate pentru ele. Se
umflä in pene ca sä infrunte mai lesne frigul,
$i cu toate acestea sunt vesele i zglobii ca si
cum ar vrea sä spund cä gerul $i zapada le sant
mai dragi de cät ciata si ploaia rece.
Ca $i firea noasträ proprie, se pare ca $i
intreaga naturä insufletitä vrea sä ne spuie, Ca'
o iarnä cum S2 cade cu ger si cu zäpadä e
binefäcâtoare i neasemuit mai bunä de cät ier-
nele numite blânde, de cari in anii din urmä prea
adesea am avut. Inteo iarnä adevarata e ceva
ca o fägaluintä a timpurilor bune ce au sä vie,
o fägaduintä care Se vede intiparitä $i in spusa
cunoscutä a täranului, cä o varä buna numai
dupa o iarna stra$nicä poate sd vie.
Regulele taranegi nu sunt, desigur, färä gre$;
in multe cazuri totusi ele formeazA expresiunea
unei simtiri incercate deopotrivä de- mai multi oa-
meni cari traesc inteuna in preajma. Naturei.
Face prin urmare sä cercetäm temeiul acestei
placeri simtite pe ne$tiute cAnd timpul dc iarnä
e aspru $i uscat.
Multumirea oricarei vietati se intemeiaza d2
sigur pe simtul cd sunt date $i implinite condi-
tiunile traiului ei. Cele din urma, cele mai simple,
dar i cele mai insemnate conditiuni de existentä
a ori $i cärui organism vietuitor sunt conditiù-
nile de traiu $i de crestere a celulelor din cari
www.digibuc.ro
 7

el e alcdtuit. Inghetul, adica inchegarea in ghiatd

tare, a cuprinsului lichid din celule inseamnä
insa tocmai moartea acestora. Ori i cine stie, cá
sunt moarte plantele i animalele inghetate pand
in mäduva lor. Numai atunci când gerul s'a
märginit sä atingd numai o parte din corpul lor,
numai aturri cu intoarcerea vremurilor mai bune
tesuturile moarte sunt inläturate, Inlocuite cu
altele fäcute din nou i cu multä muncä ajung
iarasi sandtoase. Aceastä incheere pare de altfel
sä stea in contrazicere cu faptul cunoscut .cd o
scädere in temperatura aerului, cu mult mai jos
de zero grade, nu stricä de fel lumei plantelor
animalelor, pregätindu-le din contra pentru o
viatá mai voioasä in primävara si vara cari au sä
vie. 0 contrazicere pare iaräsi sä fie si zicerea
zapada incalzeste" (desi se potriveste färä in-
doialä CIA toate faptele observate). Cum poatz sä
incälzeascä oare ceva care a provenit prin räcire,
ghiata máruntä, care poartä in ea näzuinta con-
tinuä sä S2 facä din nou apä i sà rapeascä prin
urmare cäldura trebuincioasä de la toate lucru-
rile cu cari vine in a tingere.
Observarea Naturei e näscutä, ce e drept,
in noi toti, dar tragerea de incheeri logice din
observäri e produsul unei crested anumite spri-
jinite pe stiintä. De aceia nici nu ne prea trece
prin minte sä ne punem intrebdri de felul celei
de mai sus si mai putin incä sä umblärn dupd
raspuns. Si totusi ce poate sä fie mai plin de
www.digibuc.ro
 8

farmec de cat sh cercetam asemenea intrebarf

cand ne plimbam singuri sau cate doi. Acestia
sunt oamenii cari au obiceiul sa spuna despre ei
ctl se gasesc in bunfi adunare cand sunt numai
ei singuri.
***
Ni se pare firesc de tot ca oamenii si ani-
malele cu sange cald sa träeasca in frig mare
si sa se mai simta si bine tot odata. Ei produc,
doar, singuri caldura care ji tine in viatä si
mai iau masuri de tot felul ca sa pastreze cal-
dura produsä. Noi oarnenii ne imbracam in haine
calde, iar mamiferele sunt inzestrate de la Na-
turd cu blani cari, la inceputul iernei, se fac mai
desc de cat vara. Si haina de iarna a celor mai
multe päsari e mai deasä 5i mai plina de fulgi
de cat aceea de varä; deprinderea lor de a se
umfla in pene face cu putinta o ingramadire mai
marc de aer in fulgii lor 5i astfel o incalzire
5i mai mare. In adevar, in toate mijloacele de
pListrat caldura ceeace e de folos e patura de
aer inchisa in porii acelui material. Pentru mine
a fost intotdeauna de neinteles cum e oare cu
putinW ca o vrabie mititeluta, cu tot umflatul
ei in pene, sa tina in trupusorul ei o tempera-
turL cu 30 sau 40 de grade peste aceia din pre-
jurui ei. In orice caz acest fapt, ca aceste mici
fapturi pot sa facä asa ceva e una din minunile
celc mai mari ale Naturei, 5i care de aceia nu
www.digibuc.ro
 9

ni sc mai pare deosebitä fiindcä o vedem zilnic

petrecandu-se sub ochii nogri.
Cum stau lucrurile la animalele cu sange rece,
la broa$te, la $oparle, la insecte, despre cari car-
tile de $tiinte naturale vorbesc a$a de adanc câ
ek ar avea o temperatura a corpului care nu s'ar
deosebi de aceia de prin prejur.
E drept ca aceste animale se ghemuesc in fel
de fel de colturi petrec iarna in ele. Rceste
cotloane nu sunt insd incälzite, $i in timpul ernei
chiar $i in ele temperatura se coboarä sub zero
gtade; cu tot ghemuitul lor aceste animale ar tre-
bui la urma urmelor sä moarä acolo; aceasta se
intamplä numai foarte rar, in ernele nespus de
geroase.
In alegerea culcu$urilor aceste animale sunt
in schimb cu adevärat $irete $i bagatoare de seamä
$i dau chiar dovadd cä $tiu sä pretuiascä o lo-
cuinto de iarnä incälzitä. Vecinatatea izvoarelor
calde, conductele de aburi $i de fum i co$urile
de casä furnicä iarna de acegi oaspeti mititei.
Cel ce viziteazd pe vreme de iarnd podul caselor
gäseste acolo o colectie bogatä de fluturi $i gan-
ganii care asteapta cele dintaiu zile cu soare din
Mar lie sau Fiprilie!...
Animalele cu sange rece" nu sunt in realitate
cu sange rece; schimbärile chimice cari prelu-
creazd hrana in ele nu se petrec nici in corpul
br altfel ca in altele; $i in ele se produce o
anumitt cäldurä menitä sä opreascä inghetarea lor

www.digibuc.ro
 10

chiar pe gerul cel mai mare. Ele nu se ascund

apoi ca sa se fereascä la drept vorbind de ger
(de$i aceasta le poate fi de 'folos). Ele se ascund
fiindcd le lipse$te hrana; ele cautd astfel sä facd
economie cu rezerva de gräsime adunatd in ele
sä nu o risipeascd cu energia cheltuitä umbland
incolo i incoace.
Despre plante ne inchipuim $i mai putin cä
produc cäldurd. Si totu$i, se intamplä $i cu ele
acela$ lucru; deosebirea e cä intr'insele sistemul
de economie e impins $i mai departe ca la ani-
malele cu sange rece. Si in corpul lor schimba-
rile chimice nu se opresc nici in iarna cea mai
grea. Si ele manancd rezerva de fainä, zahar
grasime pe care 5i-a pregätit-o de cu yard cu
ajutorul luminei de la soare. Energia soarelui,
care a fost ascunsä, e pusä incet in libertate si
e intrebuintatä pentru incdlzitul corpului räcit.
Chiar i semintele, prototipul stärei de nemigare
a plantelor, si ele respird inteuna i pierd din
greutate, dand afard bioxid de carbon $i .aburi
de apa ca produse de ardere a unei parti din
materia adunata. Cine pune la pästrat cartofi
pentru iarna, acela $tie cat de mult se preface o
cartoafä fäinoasä in timpul ernei; ea îi pierde
in timpul iernei caracterul fainos $i ajunge in
Aprilk $i Maiu, cand scrobeala a fost consumatä
cu totul, de are un gust cleios.
Ce' care e cumva in indoiald cd pe vreme de
ger $i plantele $tiu sä se incälzeascd $i sa-$i
www.digibuc.ro
 11

pästreze mai cald de zero grade cuprinsul celu-

lelor, acela se poate incredinta cercand iarna
ramurile de arbori. Spre mirarea lui, el va cons-
tata cá ramurile nu sunt tari si fardmicioase, cum
ar trebui sa fie de ar fi inghetate; chiar la minus
10 grade ele rint aproape tot asa de elastice ca
vara. Ficest fapt explica singur de ce cräcile
de arbori nu se rup sub greutatea zapezei, ci
numai se apleaca, iar la bataia vantului se in-
mlädie ca si vara. Ramuri inghetate cu adevarat
ar trebui sa fie cu ghiatä in celule, neelastice $i
sfaramicioase ca turturii de ghiatd. Si plantele apoi
iau de cu vreme mäsuri de aparare in contra
inghetului. Cea mai insemnatä dintre aceste masuri
e aceee ca in toamna golesc de and toate tesatu-
xfie $i mai cu seama pe cele de deasupra paman-
lului. Nu e tot una, se intelege, daca partile
soli& din sucurile celulelor sunt dizolvate in
apa putina sau in apa mult. Cu cat aceste ze-
muri au apa mai putina, cu cat sunt adicä mai
concentrate, cu atata ingheatä $i ele rnai anevoe;
cu atat mai putina substanta va arde prin urmare
planta ca sa nu inghete.
* N

De ce acum un ger uscat e mai bun pentru

toate vietatile, de cat un timp rnoale in care tem-
peratura scade numai de la 1 la 2 grade, $i in
care cand vine o ploae rece, cand vine o zapada,
care se topepe de pe cand cade. Raspunsul la

www.digibuc.ro
 19

aceastä intrebare e dat in cele spuse mai sus..

Cauza e cä apärarea, in cazul intAiu, are loc cu
incälzire continuä, dar cAt se poate de econo-
micoasä. Pe timpul rece i umed, pierderea de
caldura e cu mult mai mare de cât pe cel uscat.
Ori 5i cine 5tiz cd aerul uscat ia mai putinä
cäldurä de la corpul nostru, de cat aerul umed
din zilele afurisite, cänd mercurul din termo-
metru, nu 5tie nici el bine de trebue sa se
opreascä deasupra sau dedesubtul lui zero grade.
Si dacä simtim aceasta chiar i noi, cari suntem
niste adevärati Cresus, in ce priveste cäldura
corpului, cat de mult trebue sä sirntä aceasta
särmanele fiinti, plantele i animalele cu sange
rece, care se uitä de trei ori la o calorie de
cäldurä, pAnä ce s'o cheltuiasca!
Cate s'ar mai putea spune asupra acestor lu-
cruri! Avem a face aici cu un capitol din fizio-
logie, care e numai prea putin studiat, de nu
cumva n'o fi chiar de loc.
(Traducere dupa prof. dr. Otto N. Witt,.
Prometheus, 2 lanuarie 1907).

www.digibuc.ro
 indastria eärna-§itelor din fabrici.
Durninic5 25 Februarie (10 Martie) 1907

Din prelucrarea diferitelor materiale brute ra-

mäne, in toate fabricele, o bunä parte sub
forma de ram4iti. Aceste räma5iti sunt o
parte o pierdere de material, 5i pe de alta o
impovarare a industriei respective. Indepärtarea
acestor rama5iti este insotitä 5i de cheltueli mari
5i de multe neajunsuri pentru locurile din veci-
natatea fabricilor. A5a, gazele oträvitoare din
unele industrii stricá aerul, 5i vatämä cämpiile;
apele de scargere spurca rOurile, oträvesc pe5tii
5i imboInavesc oamenii. Din aceste motive in-
dustria a cautat sa prelucreze 5i rämä5itele de
tot felul, scotând din ele produse cu anumite in-
trebuintari. In randurile de fatä vom arata rezul-
tatele la cari a ajuns industria de pe urma aces-
tor incerari.
Ne vom folosi de douä articole, pline de in-
teres, publicate in cele din urmä numere ale
revistei Prometheus".
RezuItatele cele mai frumoase ale acestor incer-
cäri sunt, färä indoiala, acele cäpätate in industria

www.digibuc.ro
 14

gazului de luminat. Gadroanele ce ramdn la dis-

tilakea carbunilor de pämânt au fost pEmä acum
cinci-zeci de ani, o adeväratà pacoste pentru aceastä
industrie. Astazi, lucrurile stau cu totul altfel.
Zeci de milioane sunt vArite in timpul de fata
in industria gudroanelor, §i zeci de milioane
incaseaza Germania de pe urma ei. Aceste gu-
droane, prelucrate cu priceperea fará pereche a
chirni5tilor germani, dau astazi tot materialul
trebuincios industriei a§a de infloritoare a ma-
teriilor colorante, a parfumurilor, a antiseptici-
lor, a medicamentelor de sinteza.
Induslria sodei dupá procedeul lui Leblanc era
amenintata sa fie distrusä de aceia dupa proce-
deul lui Solvay. Scaparea ei a venit de la prelu-
crarea rarna5itelor. Aceste gunoae, ca sa ZiC2111
4a, care zaceau in mormane mari imprejurul
fabricilor, murdarind una atmosfera, sunt
lucrate azi dupa procedeul Chance-Claus. S2
scoate astfel din ele sulful §i chiar varul de la
care s'a pornit.
Rwnd.si(ele de la lacrarea tinichelei sunt in-
trebuintate acum pe o scara intinsa la scoaterea
cositorului din ele; cil ajutorul electricitatei cosi-
torul e dat deoparte, iar ferul rarnane de alta
parte.
Acizii intrebuintati in fabricele de nitroglice-
rina, nitroceluloza, nitrobenzen, acid picric, etc.,
stint sau regenerati, sau intrebuintati deadreptul la

www.digibuc.ro
 15

fabricarea ingrasamintelor agricole, tratându-se cu

ele fosforitele, fäinele de oase, etc.
Gaze le, care se desvoltä in cantitate mare in
multe industrii, sunt 5i ele intrebuintate p2 o
scara intinsä.
Ace le care contin bioxid de sulf sunt transfor-
mate in a aid sulfuric. Ace le care pot sa ardd sunt
arse in motorii cu gaz. Mii de cai putere sunt
produsi astfel in marile regiuni industriale. Prin
arderea chibzuita a acestor gaze se economisesc
mii de tone de carbune pretios si nu se mai
strica aerul, ca mai inainte, prin värsarea lor in el.
Zgurele din industria ferului erau inainte o
adevaratä pacoste prin cantitatea for uriasä in
care se formau. Astazi ele au atatea intrebuintari
in cat aproape nu mai ajung cantitätile produse
de cuptoarele Matte; maidanele pe unde zaceau ele
odata sant desfundate azi cu deamänuntul ca sä
sä S2 mai scoatä ice a mai putut sä rämdie nescos
inca. Zgurele acide sunt pisate i prefäcuta in
tencueli i cimenturi de tot felul. Zgurele calde si
lichide cum es din cuptoare sunt tarnate dea-
dreptul in apä rece i prefäcute intrtun nisip foarte
bun pentru caramizi anumite i foarte cäutate pen-
tru unele insusiri ale bor. Lana de zgurd se fa-
brica introducand aburi de apä in zgurä lichidä;
si e foarte cäutatä ca izolator pentru tuburile de
aburi i pentru ghetarii. Zgurile cu fosfor sunt
foarte cautate pentru fabricarea ingräsämintelor
agricole. Gändeasca-se cineva la cantitatile mari

www.digibuc.ro
 16

de gaze ce se pierdeau inainte in atmosfera stri-

Tând-o, $i la cantitätile, tot a$a de mari de zgura
ce zäceau in preajma fabricilor, va da
seama lesne de milioanele ce se pierdeau $i de
folosul mare de azi al industriei rämä$itelor din
uzinele de fer.
Industria Linolealui, asa de infloritoare, se
razima si ea tot pe rämäsiti. Räma$itele de pluta
de la fabricarea dopurilor sunt mäcinate bine,
sunt amestecate cu oleu de in, ca vapseli i alte
materii 5i sunt intinse pe panze. Fabricatul
acesta e foarte cautat, dupä cum se $tie, la
a$ternut pe jos $i la acoperitul peretilor. Cara-
mizi $i chiar pietre de plutä se mai fabricä iarasi
cu aceste ramasiti; acestea slujesc la facerea de
pereti u$ori, la tavanuri, la podele, la ghetarii,
etc. Prin ardere, ramäsitele, de pluta dau i o
väpsea neagrä, foarte burfa. $i foarte cautatä.
Whiz 4itele din abatorii ci tdbdcdrii sunt in-
trebuintate la fabricarea cleiurilor, a carbunilor
de oase, a albuminei, a ingräsamintelor, etc.
Carpele de länä $i chiar cele de bumbac au
iar4i multe intrebuintäri. In primul ränd putem
pomeni intrebuintarea lor la fabricarea hartiei,
fiind pentru acest scop cel mai bun material
prim. Din cärpele de länä se scoate azi din nou
firele de länä cu cari se face lâna
aceasta nu mai e, se intelege, tot a$a de buna
ca cea noua, dar tot are multe intrebuintari.

www.digibuc.ro
 'Apele de la sprilatal lânei de oae brutd erau
ele mai inainte vreme ni$te rämäsiti fard pret
chiar vätämätoare. Azi se scoate din ele atat
säpunul intrebuintat la spälare, cdt i gräsimea
de pe land. Acest din urmä produs este Lanolina
asa de cäutatä pentru insu$irile ei medicinale
industriale.
Tot a$a nu se mai arunca azi reizNurile de
le= de la ferästräu sau de la rândea; ele sunt
comprimate in brichete care sunt u$or de transs
portat i cari ard tot a$a de bine ca $i 1emnele
tdete.
Rei,n44ele din fabricile de zahar, din sfeclä,
erau, ce-i drept, i pänä azi intrebuintate la hrana
vitelor. Ele aveau Insä neajunsul cä nu se puteau
pastra mai multä vreme; intrau lesne in fermen-
tatie, inäcrindu-se si pierzând prin aceasta o
bunä parte din puterea lor hränitoare. Astazi
aceste rämäsiti se usucä $i se prefac astf el intr'un
material care se pästreazd $i mai multä vreme
care are un gust mai pläcut, putänd fi tot odata
transportat cu multä inlesnire.
In scurt, industria rämagtelor de tot felul
capätä, din zi in zi, o importantä tot mai mare.
Ea pare a realiza cu adevärat dorinta alchimi--
tilor de a face aur din ori ce lucru fära pret.
Stiinta $i industria isi dau zilnic silinta sä ga-
seascä tot mai multe drumuri $i mijloace cari sa
duca la indeplinirea acestei dorinti. Sä ne gandim
numai la miile de tone de cdrbuni pe cari le per-
2
www.digibuc.ro
 18

dem zilnic sub forma fumului si funinginei ain

cosuri si vom intelege lesne cat câstig va trage
mdine omenirea de pe urma industriei rämäsitelor.
Se cuvenea, prin urinare, sd fi arätat si noi in
câteva rânduri in ce stä aceastä industrie, care
a scäpat de peire multe industrii mai mari si care
a dat, in acelas timp, omenirei si noi mijloace
de imbogätire.

www.digibuc.ro
 IV.

Primävarä vecinicä.
22 ApriHe (5 Mehl) 1907.

Se insereaza. Lumina roscata a soarelui care

apune si care mai bate inca in ferestre se risi-
peste cu incetul; in locul ei se lasa cenusiul de
plumb al amurgului. Afar& pe stracla, cu pasul
greu si potrivit, trece pe dinainte aprinzatoruI
de felinare; el aprinde, dz cate ori se opreste, o
noua lumina, pana ce la urea se intind toate ca
un sirag de margaritare luminoase.
In fata ferestrei de la camera mea de lucru
se and un copac. Vara e impodobit cu frunze
stufoase; de cand furtunile de toamna i-au zmuls
insa foile, lumina de la felinarul vecin patrunde
prin el si arunca pe peretele din fata a camerei
mele umbra crengilor lui golase. Ca niste vedenii
falfaie inteo parte si intealta, cand vantul iz-
beste in copac, si un tremur strabate prin plasa
cea neagra de timbre. In dreptul petei atarnä
un tablou mare in oleiu care imi este scump si
drag. Un tablou din vremuri de mult trecute,
pictat de un artist, care mi-a fost prieten dea-
proape si care doarme somnul cel vecinic.

www.digibuc.ro
 20

Ce vreti voi, umbre fluturalnice? Vreti oare

sa impaingeniti cu orice pret opera $i amintirea .
aceluia care ar fi pur tat un nume mare de i-ar
fi fost dat sä munc,2a3:.'d mai departe? Ori vreti,
poate, sä-mi spuneti cä el va ramane mereu tanar,
fiindcä l'a luat moartea in bratele ei de p2 cand
laurii celei dintaiu izbanzi ii impodobeau fruntea,
pe cand tineretea mea se afunda tot mai malt in
Vremea de aur in care acel tablou a luat fiinta?
Ori sunteti, poate vestitorii viitorului, trimi$ii
primaverei care se apropie? Nu sunt cumva ace$tia
mugurii cari se umflä in capetele crengilor,
guri din cari vor miji in cateva zile frunze tinere $i
plapande, cari vor umbri din ce in ce mai mult
tabloul, panä ce la urmä o vara inflorita va gani
de tot vedenia i va pune capat jocului intreg
de umbre?
A$a se zugrävege, in noaptea ce se lasa, schim-
bul de vremuri in lumea tacutä a camerei mele.
S'a intunecat de tot; acuma stau in lumina dulce
a jocului de umbre ce mi-o trimite felinarul de
pe strada, i cuget.
Dar ce era oare la ce lucram eu pana a nu
se stinge de tot lumina zilei? In intuneric abia
il mai zaresc pe masa mea de scris. E un manuscris
adus de po$ta din locuri departate. Coperta e
acoperitä cu mat-a po$tale pe cari se vad pri
cu palmieri inalti. Hartia din launtru e
ingalbenita $i cerneala-i spalacitä, a$a cum se
intampla de multe ori cu scrisori ce vin de pe

www.digibuc.ro
 2I

la tropice. Din scrisul acestor foi, cari au zburat

din alte lumi pe masa mea de scris, ese un miros
imbatator al padurilor tropicale. Autorul imi po-
veste$te de plante $i animale ciudate, de rauri
mari care curg pacinic prin paduri nemärginite
$i de oameni simpli $i nevinovati, cari traesc
fara griji $i suferinti pe malurile Mr. Si pe
poteci, ingust2, ma urea in regiunea dealurilor
din tara frumoasa despre care imi povestege.
Acolo, zice el, domm4te primavara vecinica. Aici
ajunsesem cand ma coprinse intunericul. Remit
torc eu singur firul mai departe.
0, tu, tara binecuvantata, unde-ti este primavara
vecinicä! Nu egi tu cumva tara aceia p2 care o
doream cu infocare de pe cand eram tanar? Acum
Stiu unde eti tu; n'ar fi oare nimerit sa ma
gatesc de drum $i sa o pornesc inspre campurile
tale! Ramai sanatoasä, tu Europa batranä, cu
iernile tale de ghiata, cu verile tale de cuptor $i
cu echinoptiile tale care urla de vanturi. Mä duc
acolo unde sufl& primavara vecinica. Acolo vreau
sa locuesc, fara griji $i fära trebuinti, pe ma-
lurile raurilor linitite, i sa vad pe $esurile rT12-
reu verzi imbobocind i inflorind flori ciudate
din povegi. $i poate ea* acolo, in primavara cea
vecinica, mi se va darui $i mie o tinerete iar4i
vecinica.
Primavara vecinica! Nu-i oare aceasta chiar
viata vecinica!
Nu-i oare aceasta o nagere intr'una cu gar-

www.digibuc.ro
 22

§itul niciodatä? Tara a pfimaverei vecinice, nu

cuno§ti tu, cu adevärat, moartea i pe fratele ei
somnul? E oare cu tine aa de vitriga natura incat
iti cere sä munce§ti numai §i nu te lasä sd te
-odihnesti de fel? Si ce se face multimea fäpturilor
dacä moartea a uitat cu adevärat sa-ti cutreere
campiite?
Dar face oare sä ma gatesc de drum i sä
md cälätoresc inspre tara cu primävara vecinicd?
0 voiu gäsi oare cu adevärat? Unde e§ti tu, tara,
dupä care oamenii umbld de mii de ani intrfuna?
Rasai din valurile spumegate ale märii, tu mi-
nunatä tara a lui Atlante.
Ori e§ti numai un vis, un vis 132 care it vi-
seazd oamenii cdnd vanturile de toamna vajie prin
vazduhuri, sau cdnd, in lumina panda' a noptilor
de iarnä luna arunca umbrele copacilor fara
frunze peste giulgiul cel de moarte al cdmpiilor
de ghiatä?
Primavarä vecinicä, tinerete vecinica, voi sun-
teti vise, visuri vechi cat neamul omenesc, §i pe
cari orice nou näscut trebuie sä le viseze odatä
In felul säu.
Fericitä Eladä, de am mai putea crede §i noi
in visul tineretii vecinice, tineretä care odinioarä
domnea biruitoare, sus, deasupra norilor din 0-
limp, sau departe in mare, in insulele Atlantidelor.
Neamul nostru reformat a dus de mutt la groapa
credinta aceasta. Doar in primävara vecinica mai
,credem $i noi, §i mai umbläm dupd ea. Si unii

www.digibuc.ro
 23

dintre noi o i pornesc departe, peste mdri $1

täri, $i ne $criu in urmä cd au $i gdsit-o, departe-
la Atlantide. Atunci luam i noi $tiintä cä sunt
tari cu primävard vednick dar cä sunt prea de-
parte ca sä mergem pdnd la ele.
Da, sunt tari färd ghiatä i zdpadd cum le
cunoastem noi cari vedem in ele icoana iernii $i
a stingerii vietii. Nu se gäsesc insä târi fdrä
iarnd $i fära anotimpuri, in cari viata doarme
se odihne$te. Chiar $i la tropice i$i leapädä, ca
la noi multi copaci frunzele $i i$i inaltä cAtre cer
crengile lor uscate, pand ce primdvara se apropie
din nou. 0 primdvard cu ploaie cäldicicd, dätä-
toare de viatd, $i care ca i primävara noastrá
umfla mugurii $i scoate din pdmânt ierburi
burueni.
Orice p lantä, ori de unde o fi ea, are timpul
ei de odihnä, in care îi aminte$te cä e muritoare,
in care adoarme i dupd care se treze$te la o noua
viatd. La noi dorm plantele iarna, când e prea
frig ca sd fii vesel. Departe, la ecuator, ele dorm
vara, când e prea cald i prea de tot uscat ca sä
se poatd bucura de viatd. Si cdnd a venit vremea
se trezesc din somn, se freacd la ochi i incoltesc.
Atunci e primävard. Acestea sunt zilele copild-
riei. In urmä vin vremuri mai grele, in care e
vorba de lucru, de isprävit $i intärit trupul frumos,
$i de gändit la flori $i la rodit pentru ziva de
mdine. Aceasta e vremea verei binecuvântate, in
care la noi taranul i$i lucreazd ogbrul lai.
www.digibuc.ro
 21

Si apoi, vine toamna in care se coc poamele.

Nu toate insä vor da viata in anul viitor la o
noua generatie. Unele flori mor de cu primavarä
sau varä, cu nnilt mai inainte de a putea da rod.
Numai de e cumva vreo Immortelle rärnäne proas-
patä si aratä ca si cum ar veni din tarä cu
primavara vecinica. Cu flori de acestea impodo-
bim noi mormintele.
0 Immortelle de aceasta e si opera ta, sär-
mane prietene, care ai plecat asa de timpuriu de
aicea. Cand mä uit la ea ma gandesc la tine. Peste
tonurile calde, pe cari penelul tau a stiut sa le
aseze cu arata farmec pe aceastä panzä, mai flu-
tura incä umbrele crengilor intarite de iarnd.
La o parte, voi umbre uricioase! Vedenia nu
mai are nici un rost in lumina stiintii moderne.
libia s'a aprins lumina electricä i voi fäcut
nevazute. Iubitul meu tablou priveste din nou la
mine in lumina linistitä. Iar eu apuc din nou
condeiul i rog pe prietenul meu din indepartata
tara tropicala sä observe in descrierile lui inte-
resante ceva mai multä patrundere stiintifica.
(Traducere dupd prof dr. Otto N. \Vitt,
Prometheus, 10 Aprilie 1907).

www.digibuc.ro
 25

V.
Din trecutul materiilor explozibile.
Miercurl 23 Maiu (5 lunie) 1907

Praful de puscä, dinamita, lidita, melinita,

roburita, §i Cate §i mai cate alte materii cu nu-
mele in ita, sunt corpuri explozibile, adicä sunt
corpuri de acelea cari prin aprindere inving ori Ce
piedicä ce le-ar sta in cale. Ne gandim cu groazä,
de cate ori le pomenim numele, la miile de morti
pe cari aceste substante ii culcä la pärnant, ori ii
azvarle in aer in furia lui turbata. Ne tremura car-
nea cand ne inchipuim numai grozdviile rkboaelor
cu trupuri schilodite, §i cand citim prin ziare de a-
runcdrile in aer a cutärii fabrici pline de lucratori,
sau al cutärui vapor ticsit de marinari. Ne vine atunci
sä blestemäin ceasul in care aceste corpuri au
fost descoperite §i am vrea chiar sa afurisim
pe aceia cari ne-au invatat, candva, sä ne slujim
de ele. Si totusi, tare am fi nedrepti de am face
4a ceva. Cu ce au *Mat oare ele d2 la ele?
Sunt ele de vina daca oamenii sunt rai? E vinovat
glontul ce ucide un om, cand tot un orn e acela
care-i face \rant? E vinovat glontul ce culcä la
www.digibuc.ro
 26

pärnant pe multi din fratii täi, cand tu le trimeti

gloante in loc de ce vor ei?
Dar, si farä aceasta, materiile explosibile au
folosit ornului, cu mult mai mult in bine de cAt
i-au fäcut rau. Fard ele, cu greu ar fi izbutit
omul sä scoatä din pämant si piatra i metalul,
sä facd tuneluri ca cel de la Simplon, $i cate
$i mai cate din lucrarile vestite ale geniului civil.
Tehnica materiilor explosibile este, farä incic-
ialä, una din parghiile cele mai puternice ale ci-
vilizatiunii noastre. Se cuvine, prin urmare, sá
aratâni aici o parte mäcar din trecutul ei. Im-
prumutAm pentru aceasta amanuntele de mai la
vale, dintr'un articol publicat in revista Prome-
theus, de la 22 Maiu.
* *

SA incepem cu praful de pusca. Nu $tim, i nici

nu vom $ti poate vreodata, uncle, cand, $i de
cdtre cine a fost gäsit praful de pu$cä. Descope-
rirea lui de cälugärul Berthold Schwarz e numai
o poveste. Se zice de asemenea cä Chinezii, Egip-
tenu i Ptrabii, intrebuintau de mutt un praf
de pugä i arme de foc, pe cari mai apoi acestia
din urmd le-ar fi adus cu clan$ii in Europa. In
scrierea sanscritä Sukraniii", din veacul al XII,
se gasesc amanunte sigure cu privire la arme de
foc i la facerea prafului de pu$cä. Dar, cu mult
mai inainte, regele budist Aloca (259-222 a. Ch.)
dat un edict cu privire la artificii i alte pri-

www.digibuc.ro
 27

veliti ceresti". Nu urmeaza, de sigur, dz aid

ca dacä se cunosteau artificiile pe atunci, se
cunostea cu adevärat i praful de puscd. Roger
Bacon (1214-1294), in cartea lui De potestate
artis et nullitate magiae" aratd retete pentru cu-
rätirea salpetrului i facerea prafalui de pusca.
Mara! Graecul, care a trait cändva, intre sec.
\THI g XII, arata cum se fac rachete i pocnitori
din salpetru, sulf si cärbune. Cel dintai tun pare
sä fi lost intrebuintat in 1323, cdnd regele Gre-
nadei a atacat Bozo. Fabricarea in mare a prd-
fului de puscd a inceput in Germania la 1340
in Augsburg, i 1344 'in Spandau. Trei veacuri
dearandul praful de pusca fost intrebuintat nu-
mai la arme. De-abia din 1620 incepe a se folosi
omul de praful de pusca si In scopuri pacinice,
la exploatarea minelor. Trecem insä cu vederea
peste amänuntele acestei intrebuintäri. Aminthn
numal ca ea a durat vreo douä veacuri.
Praful de Riga a fost inlocuit in timpurile
noastre, ca explosibil in mind, prin alte substante
cu mult mai potrivite pentru acest scop. Tehnica
moderna a explosibilelor a lost creatä de ingineruI
suedez Alfred Nobel, näscut in Rusia la 1837
mort la San-Remo la 10 Decembrie 1896.
Putem pomeni in treacat, cä numai din venitul
averii lasate de Nobel, de pe urma acestei in-
dustrii create de el, se dau in fiecare an acele
premii vestite in valoare de 100 pand la 15a
mii de lei aur unul. Prin fundarea acestor premii
www.digibuc.ro
 28

Nobel a vrut sä arata incä odatd, ca el a tinut

dinamita ca una din descoperirile cele mai paci-
nice si mai de folosintä omului.
In 1846 Sobrero, profesor la Turin, desco-
perise niiroglicerina. Rceasta substantd, lucru
ciudat, era intrebuintata la inceput in contra
durerilor de cap, sub forma de soluVii foarte
diluate in alcool. In 1860, Nobel a gasit ca
aceastä nitroglicerina e un explosibil foarte pu-
ternic. Dupä multe incercari anevoioase, el izbu-
teste in 1866 sa faca din nitroglicerina i un
pamânt poros kieselguhr un amestec care
nu se mai aprinde aa de lesne prin lovire
izbire ca nitroglicerina singura. Rcest amestec l-a
scos el in comert in 1867 sub numele de dinamita.
Se zice, Ca Nobel ar fi gäsit din intamplare ca
kieselguhrul e bun in acest scop. Si iata cum. El
trimetea nitroglicerina din fabricile lui din Stock-
holm si din Krümel, pe Elba, in cutii de tinichea
puse in lâzi umplute cu acest pamânt poros. Din
Intamplare, nitroglicerina s'a scurs dintr'o tini-
chea care nu era lipitä bine, dar a fost inghitita
toatä de kieselguhr. Rtuncia venit lui Nobel
ideia sa faca CLI aceste doua substante cartuse
de dinamitä.
Pentru a face din dinamita un explosibil cu
adevärat practic mai era nevoe si de un mod de
aprindere sigur si lesnicios. Nobel a deslegat
aceasta problema prin intrebuintarea unor com-
pusi cunoscuti incä din 1800. Dintre aceste

www.digibuc.ro
 29

saruri el alese la urma pe cele cunoscute sub

numele de mercur explosibil. Cu ele a facut el
capsele de aprindere; aceste capse stint tinute
azi ca cel mai insemnat pas inainte facut in teh-
nica materiilor explosibile.
Dinamita lui Nobel a fost imitata de multi
inventatori, cari intrebuintau alte materii poroase
in loc de kieselguhr; nici until din ei insa n'a
avut succes.
In 1875 Nobel izbutege sa faca un al doilea
explosibil, deasemenea practic 0 puternic, cunoscut
azi sub numele de gelatind explosibild. Se tie
ca celuloza, adicá bumbacul obicinuit, se preface
prin actiunea acidului azotic in nitroceluloze;
acestea sunt 0 ele explosibile 5i sunt intrebuintate
azi la facerea prafului de pu5cä fara fum. Nobel
a observat ca un anume fel de nitroceluloza are
insu0rea de a suge pana la cincizeci de ori
greutatea ei de nitroglicerina i a se preface
astfel intr'o piftie, care poate fi taiata 0 lucrata
dupa nevoe. Aceasta gelatina explosibila nu se
strica nici la caldurä, nici sub apa, i este cel
mai bun explosibil pentru lucrarile sub apa. Mai
adaugand in urma salpetru 5i razatura de lemn,
Nobel a preparat o dinamita-gelatina, cu mult
mai bunä de cat dinamita veche.
Un neajuns pe care B. are dinamita, cand e
vorba de a fi intrebuintata in minele de carbuni,
e acela ca da multa caldura in timpul exploziei
i ca, prin asta, poate sa aprinda gazele din mina.
www.digibuc.ro
 30

Pentru a se inlatura acest neajuns, se amesteca

de pe la 1880, la fabricarea dinamitei, 0. ceva
carbonat de sodiu, sau sulfat de magneziu. Aceste
substante dau in timpul exploziei apa lor de cris-
talizare, iar aceasta absoarbe prin incalzirea ei o
mare parte din caldura. In modul acesta aprin-
derea gazelor din mina este inlaturatk iar ex-
ploatarea are loc fära nici un pericol. Roburila
care se fabrica la Armen, in fabrica distrusä de
curand prin foc si explozie, cuprinde In ea azotat
de amoniu. Un explosibil nou, puternic si fara
pericol tot odatk e, cine ar crede, aerul din at-
mosferä. Un amestec de aer lichid, vata si car-
bune, face explozie grozava cand e aprins in-
tr'un 1 oc Inchis. Acest amestec a fost intrebuintat
cu folosinta la strapungerea unei parti din Sim-
plon. El are insa, se pare, neajunsul ca produce
prin ardere prea multe gaze ce nu se pot respira,
asa in cat shied repede atmosfera unde e intre-
buintat. In timpul din urma, un inginer a izbutit
sa faca din aer lichid curat si neamestecat cu
nimic, un explosibil tare g care aeriseste chiar
mina, in loc sa-i strice atmosfera.
Am aratat, cred, CA materiile explosibile au
adus omului cu mult mai mult folos de cat i-au
facut rau. Descoperirea lor nu trebue blestematk
iar industria lor poate fi pusä aläturea de cele
mai frumoase izbanzi ale stiintei.

www.digibuc.ro
 VI.

Grethatea inimei §i greutatea corpului.

Dunninla 17 30 lunle 1907

Sangele, se stie, este la animale mijlocitorul

care preface in timpul vietii rnateriile in orga-
nism. Luand oxigen din plarnani si substante hra-
mtoare din intestine, el duce in tot corpul oxigan
si hranä, incarcandu-se in schimb cu substantele
ce trebuesc date afara. Cu cat un organ muncestz
mai mult, cu atata are nevoz de mai multe subs-
tante care sa-i inlocueasca pierderile, 'si, prin
urmare, cu atat mai mult trebue sa circule si
sangele prin el. Cand omul aleargä, atunci 'II
bate inima; in loc de 70, are 120 de pulsatii si
chiar mai multe. Cu cat schimbul de substante
este mai mare, cu atata, prin urmare, si inima
trebue sa lucreze mai mult. E de asteptat, asa
dar, ca inima sa fie mai mare si mai grea la
animalele acelea in care schimbul de materii se
face mai repede si pe o scara mai intinsä. Pro-
fesorul Hesse a fäcut cercetäri numeroase toc-
mai cu scopul de a gäsi o legaturä intre greu-
tatea inimii si greutatea corpului. Aceste cercetari
l'au dus la incheierea ca. illiff14 e mai grea la ani-

www.digibuc.ro
 32

malele cu prefacere mai mare a organismulut

(lin ele".
Iata, dupä Promelheus, de la 12 Iunie, o
parte din rezultatele capätate de Hesse.
Trebue sä spunem de la inceput, cä, in nu
merele cari urmeazä, greutatea inimii e dtä in
miimi fatä cu greutatea corpului. Asa, de pilda,
o greutate a inimii de 20/00 insemneaza doua
grame din inimä pentru un kilogram de corp.
Pentru a intelege mai lesne rezultatele lui Hesse
vorn impärti in mai multe grupe expunerea care
urmeaza :
a) Cu cat suprafata corpului este mai mare cu
atat mai mare, fireste, trebue sä fie $i pierderea
de caldura.
Un animal mai mic va avea o inimä mai
grea,fatä cu un animal mai mare. Astfel un
iepuras de casä, näscut de curänd, are o inimä
grea de 5,58 la mie, dupä douä saptämani de
9,91 la mie i numai 2,74 la mie cand a ajuns
mare. Un puisor abia esit din ou are inima de
9,1 la mie, iar ç gaina numai de 6,3 la mie. La
animalele mici pierderea de caldurd fiind mai
mare, organismul trebue sa produca in acelas
timp mai multa caldurä si, prin urmare, inima
trebue sä 'fie mai grea. Acelasi räport il gasim
la soarecele de casä cu inima de 6,85 la mie
la soarecele de camp, care e cu mult mai greu
si la care inima e numai 4,01 la mie. Aceasta
regula a lui Hesse se adevreste i pe cale ne
www.digibuc.ro
 33

gativä. A§a la unele animate de apä nu mai are

loc raportul pomenit intre greutatea inimei §i
greutatea corpului. Acestea sunt animalele cari,
traind in apa, nu mai dau nimic din cäldura lor
la mediul inconjurator. 11a, la §apte pesti din
specia Raja asterias, a cäror greutate era cu-
prinsa intre 142 gr. §i 1100 gr., Hesse a gasit
aceias greutate a inimei de 1 la mie. Tot
la altä specie de pesti, greutatea inimei a fost
gasitä 1,14 la mie deit aceia a corpului era
cuprinsa intre 268 §i 1700 gr.
b) La animalele cu aceia§i greutate dar nein-
rudite intre ele, inima nu mai are aceiai greu-
tate relativä. Si aici, insä, regula e adevaratä
pentru acelas cuvänt. In adevar, unele din aceste
animale sunt mai vioaie, altele mai putin; in unele
prefacerea e mai mare, in altele mai mica. In
legatura cu aceste deosebiri in natl.:1.a lor, e
firesc sä se schimbe i gro.itatea inimei.
cotofana, uliul §i eretele, dei stint pasäri cam.
tot una de mari, au o greutate a inimei care
creste de la 9,34 la mie la 11,91 la mie i la
11,98 la mie, in legatura cu faptul ca eretele
este nu numai un foarte bun zburator, dar i cel
mai vioi dintre aceste trei päsari. Tot pentru
acela0 cuvänt gasim la animalele de casä o
inimä mai putin grea de cat la acelea nedomes-
ticite. La rata sälbatica, de pildA, greutatea ini-
mei e de 8,5 la mie, pe cand la cea de casä
e numai de 6,35 la mie, §i tot asa la epurele de
www.digibuc.ro
 31

camp de 3,10 la mie i la cel de casa 2,78 la

mie. Se intelege de la sine cd determinärile cu-
venite au fost fäcute asupra animalelor cam tot
una de grele.
c) In general, päsärile au inima mai area
deck animalele mamifere de aceiasi greutate.
Explicarea acestei deosebiri o gäsim in faptul ca
sburatul cere o munca muschiulara mai mare
de cat mersul pe jos. Lucrul acesta a fost de
altfel arätat de mult de Lavoisier care a dovedit
ca cloud vrabiute cheltuesc tot atata aer in acelas
timp cat un purcel de mare.
Cu totul interesant e faptul CA la codobaturä
greutatea inimii e 19,23 la mie, pe cand la randu-
nica de casä e numai 14,50 la mie. Deosebirea
se explica lesne prin aceia ca aparatul zburator
e mai bun la randunicä si cere prin urmare o
sfortare Alai mica de cat la codobatura. Tot asa
pasärile de apa, care prin felul lor de traia
pierd mai multä caldurd, au o inimä mai area
ca cele de uscat. Amintim numai ca pasarile- cu-
fundatoare Podiceps cristalus §i Mergus mer-
ganser intrec cu mult in greutatea inimii 10,85
la mie si 12,4 la mie pe corb a carui inima
e numai de 8,65 la mie.
d) Inimile cele mai usoare se gäsesc la pesti
si reptile. Cei dintaiu plutesc deadreptul in apa
cheltuesc energie numai la mutatul dintr'un loc
intr'altul, ceea ce nu inseamna tocmai mult.
Reptilele cari stau asa de bucuros la soare, isi
www.digibuc.ro
 35

iau o bund parte din energia trebuincioasä vietii

lor tocmai din razele calde ale acestuia. Un fel
de tipari Sphagebranchus §i Ophisurus
cari träesc mai mult prin nisip unde pandesc
prada, au inimile cele mai uware 0,15 la mie $i
0,32 la mie. Serpii $i $oparlele mici au inima
grea de 1,55 la mie $i 2,23 la mie.
e) Printre amfibii, trebue sä ne a$teptäm ca
sa gäsim o inima mai ward la cele cari träesc mai
mult in al:id de cat la cele cari träesc mai mult
pe uscat. In adevär, acestea din urmä pierd mai
multä caldurä prin evaporarea apei de pe pielea
lor intotdeauna udä. Pentru acest cuvant broasca
de apä cu inima 1,87 la mie vine in urma broa$tei
de iarbä care, devi mai mica, are o greutatre
a inimei d2 2,7 la mie. Dar, chiar $i la amfibii
intalnim regula generalä ca cele mai mici au
inima mai grea de cat cele mai mari. Astfel avem
brotkelul, broasca raioasä $i broasca de iarba"
cu greutatea inimei 4,82, 3,18, 2,7 la mie.
Putem spune, prin urmare, cd cercetärile lui
Hesse dovedesc in multe cazuri cä märimea inimei
la vertebrate este o mäsurä a schimbului de
substante cari au loc in ele in timpul vietei lor.

www.digibuc.ro
 Experientele lui sir Villiam Ramsay.
Dutninica 14 August (I Sept.) 1907

Abia se potolise räscoala stiintificä stärnitä de

radiu cu proprietätile lui ciudate; abia se des-
meticise lumea si se linistiserä invätatii, si iatä
Ica o noud miscare e pusä la cale de acela§ räsvrä-
titor cu o furie §i mai mare. Experientele ilustru-
lui chimist englez sir William Ramsay sunt cele
dintäiu semne ale unei noi incäeräri. Natura,
acest mare proprietar care tine asa de mult la
drepturi cAstigate, e din nou atacatd. Se pare,
cä de data aceasta ea va fi silitä sä mai des-Mir
nuiascä §ffintii Inca unul din nenumäratele si
feluritele ei secrete. Neasemuit de bogatä, dar
nicidecum darnicä cum o cântä poetii, ci tocmai
din conträ nespus de zgärcitä, ea tine morti§
la bunurile ei; numai silità, natura da cu täräita
câte ceva din bogätiile inchise cu nouä lacäte.
Istoria stiintelor este istoria räzboaelor pentru
descoperiri. Aceste räzboae au fost unele mai
lungi, altele mai scurte. Unul din ele tine de vreo
mie de ani aproape. Acesta e räzboiul pentru
Transmularea elernentelor. Veacuri intregi au cau-
tat alchimistii pialra filozofalä i veacuri intregi

www.digibuc.ro
 37

incercdrile lor au rämas färä folos. Nu-i vorba,

aceste incercdri erau fäcute la intdmplare si färd
multä socotealä.
In timpul din urma lupta incetase. Oamenii de
stiintd incepuserd chiar sd creadd cd aceastd pro-
blemd e o nerozie. Principiul conservärei mate-
riei ardtase lärnurit, cd materia nu se schimbd si
cd in lume se alld clela inceputul ei aceeas can-
titate de aus, de plumb, de sulf, de oxigen, etc.
Numai când si cdnd cdte un invätat mai filozof
incerca sd arate cd transrnutarea elementelor nu
e cu neputintä. Pomenesc dintre acestia pe sir
Humphri Davy, pe Alichail Faraday §i pe William
Crookes. Acesta din urind e adeväratul intemeetor
al ideilor de azi privitoare la constitutia materiei.
Experientele lui Ramsay deschid din nou lupta.
Prefacerea emanatiunii de radii" in heliu, argon,
litiu §i alte elemente dovedeste lämurit si farä
urmd de indoiald cd transmutarea elementelor nu
mai e o nerozie.
*
* *

Ma folosesc, in cele ce urmeazd, de doud arti-

cole pline de invätäturd ale cunoscutului chimist
si distins scriitor de popularizare, d. prof. dr.
Otto N. Witt de la Charlottenburg-Berlin, pu-
blicate in revista Prometheus de la 7 si 14 August.
Experientele lui Ramsay sunt oarecum simple.
Ele sunt numai nespus de anevoioase; aceasta
din cauza cantitätii foarte mici de substantd care-i

www.digibuc.ro
 38

stä la indemanä. El s'a slujit in experientele din

urma de 151 mg. bromura de radiu si 10 mg. sul-
fat de radiu care fac impreunä cam 87,7 mg.
radiu metalic ipotetic, de oarece radiul nu a fost
preparat pana azi in stare libera. (Abia in 1910
radiul a fost preparat de D-na Curie prin elec-
troliza clorurei de radiu). Ramsay tine aceste
combinatiuni de radiu inteun aparat special. Dupa
doua-trei zile se formeaza un fel de corp gazos,
o emanatiune cum i se zice azi. Volumul acestei
emanatiuni e aproape o ¡amidate de milimetru
cub, adica mai mic si de cat o besicutä de
aer care se lipeste de peretii unui pahar care
a stat plin cu apa cateva ceasuri. Cetitorul va
intelege singur cat de greu e de umblat Cd o
cantitate atat de mica de gaz, care trebueste
trecuta dinteun aparat intealtul, i cett de ane-
voioase sunt experientele cu ea. Se intelege iarasi,
ca pe langa aparate de preciziune mare s'a cerut
o indemanare de experimentator pe care nu
putem sa o admiram indeajuns.
Inca din 1903 Ramsay si Soddy aratasera ca
aceastä emanatiune de radiu se preface cu vrernea
numai de la sine, in corpul simplu heliu. Inca
din 1903, prin urmare, se poate spune ca trans-
mutarea elementelor intrase pe drumul experi-
mental. Pentru aceasta experientä, precum
pentru numeroasele lui descoperiri de mai inainte,
(argon, neon, xenon, kripton, heliu, etc., etc.),
ilustrul chimist a primit in urea marele premiu
Nobel.

www.digibuc.ro
 33

De atunci Ramsay a schimbat conditiunile de

Rxperimentare. Tinand emanatiunea de radiu in
atingere cu apa, el a observat ca in loc de heliu
se formeaza neon. Repetand experienta fata cu o
solutie de sulfat de cupru a obtinut argon. Aceste
-elemente sunt corpuri gazoase. Cercetand in urma
la spectroscop solutia de sulfat de cupru, Ramsay
a gasit in ea corpurile simple litiu, calciu 5i sodiu.
Daca in privinta acestor doua din urma mai
putea avea vre-o indoiala, ele putand proveni
de la vasul rie sticla cu care experimentase, in
privinta litiulai siguranta era deplina. Acest ele-
ment e atat de rar incat nici vorba nu putea fi
ca ear fi gasit din capul locului in sulfatul de
cupru; de altfel, e a§a de u§or de gasit la
spectroscop, incat lesne 1-ar fi gäsit i inainte de
experienta. Acest thin macar, daca nu §i calciu
§i sodin, au luat nagere in timpul prefacerei ema-
nafiunei in heliu §i argon. Vom vedea mai la vale
in ce fel anume.
Acestea sunt experientele lui Ramsay. Ele sunt
atat de simple incat nici nu ne vine sa credem ca
ar putea sa aiba o importanta atat de mare. Ama-
nunte mai multe nu putem avea, deocamdata. Sin-
gurul izvor de informatiuni e revista engleza
Nature in care Ramsay, sub forma unei scrisori,
cum se obi§nue§te in Anglia, a aratat numai
partea esentiala a cercetarilor sale.

www.digibuc.ro
 40

Sä aratam acum urmärile acestei descoperiri.

1) He lilt, ca i argonul i celelalte gaze nobile
din atmosferd (neon; kripton, xenon) sunt sin-
gurele elemente cari nu formeazd combinatiuni.
Toate incercarile fäcute in acest scop au ramas
zadarnice. Aceasta aratd cä ele n'au valentd; se si
numesc pentru aceasta zero-vale/de; ele sunt, in-
trtun fel, nulitätile din lumea elementelor (mult
mai putine la numär decdt acele de printre oa-
meni): neliul (se prepara, intre altele, din mi-
neralul deveit. Mu lid vreme a fost o taina pentru
stiintä aflarea heliului in acest mineral. Sub forma
de combinatiune desigur cä nu se gäseste acolo.
Care e atunci forma? Acum se pare ca putem
räspunde: helia nu se gäsea format din capul
locului In cleveit; el ia nastere cu vremea prin
trecerea emana(iunei substantelor radioactive cari
se gasesc in cleveit.
2) Radiu, se stie, desvoltd necontenit cOldura.
Azi putem raspunde cä aceastá cäldura inseamna
caldura desvoltatd prin condensarea emanatiunei
lui in hellu.
3) Pamântul este r.adioactiv. Aceasta proprietate
se datoreste radiului. R. J. Sint lt a socotit, ca de
pe urma acestei cantitati de radiu pamantul pri-
meste o cantitate de caldurä mai mare de cdt aceia
pe care o pierde prin radiare. Daca aceastä so-
cotealä nu e gresitä, si se pare cä nu e, ar urma
atunci ca pamäntul sä se incalzeasca mereu.
Aceasta incheere nu se potriveste de 121 cu faptul
www.digibuc.ro
 41

dovedit, cä pämântul ca ori i ce planetä, se ra-

cege inteuna. Care e atuncia cauza? S'a crezut,
deocamdata, cd la temperatura i presiunea mare
din sänul pämântului, radiul si-ar pierde insu§i-
rea de a da caldurä. Expus la diferite temperaturi
§i la presiuni foarte mari de 169 tone (ceeace
inseamnä presiunea sub 50 mile engleze in fundul
pämântului) aratä cä radiul e tot atât de activ.
UrmeazA atunci cd alta e cauza. Experientele lui
Ramsay par a ne-o aräta pc cea adeväratä. Ceeace
s'a petrecut in cdteva zile, cu câteva miligrame,
sub ochii chimistului englez, s'a petrecut, poate,
in mii i milioane de ani, cu milioane de tone in
sânul pämântului. Nihreni nu mai poate sustine
azi, cä pämântul a fost la fel in epocele geolo-
gice cu ceeace este astdzi. Unele elemente au fost
odinioarä in cantitate mai mare de cum se gäsesc
astäzi. Acestea sunt tocrnai elementele cu greutate
atomicA mare, cari sunt putin räspAndite la su-
prafata pämântului. Faptul cunoscut cà miezul
pämäntului are o densitate cu mult mai mare decât
coaja lui star explica oarecum prin imprejurarea
cd disociarea radiului a mers ceva mai incet acolo
decat la. suprafatä.
4) Se tie, cä in unele mine exploatate in ve-
chime se gäsesc râmd§ite din cari se mai scoate
incä metalul de odinioarä-. Pentru a se explica
acest fapt s'a zis intotdeauna cä mijloacele vechi
nu erau bune i läsau nescos o bunä parte din
metal. Lucratorii insä in nepriceperea lor, ziceau

www.digibuc.ro
 42

in schirnb ca metalul acela a crescut la loc. War

fi de mirare ca ne§tiinta lor sa fie tocmai ceeace
arata experientele lui Ramsay.
5) Dupa Kant §i. Laplace lumile au luat na0ere
din nebuloase cari s'au condensat cu timpul i
se vor preface cu vremea din nou in nebuloase
carí vor forma apoi un nou sistem de lumi. Nebu-
loasele in lumea elementelor ar fi emana-
tiunea substantelor radioactive. Emana(iunea ia
nagere din planetele-atomi de radiu §i se con-
denseaza apoi in alte planete-atomi de heliu, ar-
gon, neon, etc. Infinitul mic §i infinitul mare isi
dau astfel mana.
6) Prefacerea cuprului in litiu, calciu §i sodiu
s'ar explica astfel. In timp ce emanatiunea S2 con-
denseaza in heliu, argon, neon, se produce, ca
in orice condensare, o caldura anumitä. Aceasta
caldurä influenteaza atomii de cupru, silindu-i
pe ei sa se desfaca in atomi mai simpli. Cezace
s'a intamplat azi cu cuprul se va intampla maine
cu alte elemente. (D-na Curie a dovedit in !Irma,
ca aceste experiente erau greWe i CA litiul se
gasea dela inceput in vasele de sticla cu care lu-
crase Ramsay).
7) La drept vorbind, nu putern spunz ca visul
alchimi§tilor s'a implinit intocmai. Ei umblau
dupa aur i vroiau sa-1 MCA din metale ordinare.
Acestea din urma au insa o greutate atomica
mai mica de cat aceia a metalelor pretioase. Ex-
perientele lui Ramsay dovedesc deocamdata tocmai
contrariul, ca se poate trece de la un metal greu
la unul mai ugrr. Chimia se aflä azi, din acest
www.digibuc.ro
 43

punct de vedere, in starea in care se gäsea aciim

douä sute de ani, adicä in perioada analiticä.
Ea poate sä desfacA, dar nu sä facä din nou.
Aceastä stare va fi de sigur si ea trecätoare si
va face loc mäine chimiei sintetice, care va pre-
face elementele usoare in elementele grele si prin
urmare metalele ordinare in metale pretioase.
Experientele lui Ramsay au deschis chimiei un
orizont nou.
(Asa se credea in o mie nouä sute sapte).

www.digibuc.ro
 VIII.
Un secret al plantelor.
DuminicA 23 Septembrie 16 Oclembriel 1C07

Inaintea mea, pe masa mea de lucru, e un vas

cu flori. Nu e nimic deosebit. Florile sunt o
trebuintä, intocmai ca haina, mâncarea si bau-
tura, pentru omul care vrea nu numai sä traiasca,
ci si sä se bucure de o viatä armonicä. Cu flori
se impodobesc si copii nevinovati ai marilor de
sud, si locuitorii supracivilizati ai luxurioaselor
noastre metropole europene. Dupd florile pestrite,
pe cari i le arätäm, voios si gängävind isi intinde
mânuta copilul care suge; florile insotesc iaräsi
orice pas mai insemnat in desvoltarea mai departe
a vietei lui de om, si tot flori ii däruim, ca cel
din urmä semn de dragoste, când isi pleaca,
pentru linistea de veci, capul obosit de o viatä
plina de muncä. Florile n'au modä si nu es
niciodatä din modä; ele sunt atributul natural
al vietii noastre. De aceea si sunt florile cea mai
Nina' si aproape cea mai nelipsitä podoabä a unei
munci intelectuale. and se opreste sirul gändi-
rilor, cand cineva cauta vorba nimeritä care sä
spue lumei ceeace gändeste, când isi ridicd de
pe lucru ochii obositi si-si roteste privirea in
www.digibuc.ro
 45

zarea indepärtata, atunci el intalneste fetele zarn-

bind voios ale tovarä5ilor lui de muncd 5i ca prin
minune ceeace cauta gasege. Dei sunt menite
sá moara in frumusete, florile traesc incd 5i
aduc cu ele bataile pulsului din lumea de afard
in camera mortuard a odaiei noastre de lucru.
Da, triesc. Cum beau, cum beau! Cu cdteva
ceasuri inainte fuseserd umplute vasele cu apa
acuma sunt pe jumatate goale. Cateva floricele,
ale caror cozi erau ceva mai scurte ca ale celor-
lalte, au 5i släbit 5i 5i-au plecat capul. Iar cele-
lalte se roaga dupd apd. Si cum se invioreazd
cand li se asculta rugaciunea! cat sunt de recu-
noscatoare!
Drept multumire imi povestesc ele, inainte
de a muri, secretul cel mare al vietii bor. Imi
5optesc la ureche in limba lor a florilor, pe care
o intelege numai acela care a trait cu ele
care le-a iubit. Eu ma voiu incerca sa cuprind
cu vorbe ce mi-au 5optit, ele, pe cand trageau
de moarte.
* *
E vorba de problema cea veche a mi5carei
sevei in .plante. Stiinta tine 5i astazi aceasta
intrebare ca nedeslegata 5i ca cea mai mare
ghicitoare in fata careia biologia stà mereu ui-
mitä. Cu ce mijloace oare îi urcd, pand in vdrful
cel mai de sus, seva, stejarul cel falnic, palmierul
cel svelt i bradul cel mandru? Cate nu s'au scris
asupra acestei intrebäri! N'au lipsit oameni cari

www.digibuc.ro
 46

sä explice cu indräzneala cä e vorba aci de o

putere nouä, pe care 5tiinta n'a gäsit-o inca §i
pe care ar trebui s'o afläm i sä o mäsuräm pen-
tru a deslega ghicitoarea. Forte le noi sunt doard
Eta de comode cand cele vechi nu ne mai ajung!
Mai domol, domnilor! De ce nu vä duceti la
plante i nu le intrebati pe Mie mi-au mar-
turisit de bund voie florile cari trägeau de mark.
Puterea care ridicä in varful stejarului seva de
viatä e tot puterea care duce apa din vasul de
sticlä, de pe masa mea de lucru, florilor täiate, a
cAror cozi stau cufundate in apä. Si aceastä forta
iar4i e tot acei4i cu care pompam apa din
fundul unui put. Puterea aceasta e presiunea at-
mosfericä. Aceastä putere e o putere stranica.
Otto de Guericke i-a mäsurat täria, inhämänd opt
cai la emisferele lui de Magdeburg. Noi o definim
mai exact, dar mai färä gust, zicand ca presiunea
atmosferica apasa pe centimetru pätrat cu greu-
tatea unui chilogram, intelegem ksne cä un turn.
ca acesta e inalt de zece metri; de aceia, dupa
cAte tim, putem ridica apa pAna la o inaltime
tot de zece metri.
Sunt insä destui copaci cari sunt inalti de 30
sau 40 metri. De aceia §i fizio1ogitii cred ca
presiunea atmosferica nu e o explicare indestu-
lätoare a urcarei sevei in plante i o considerä pe
aceasta ca o minune §i o ghicitoare nedeslegatä.
Si totu§i, minunea nu-i mai mare de cat cauza
care ridica apa in florile tälate i cari stau cu
www.digibuc.ro
 47

cozile cufundate in apa proaspätä. E vorba insä

sa aratdm cum lucreazd anume aceastä putere.
Cänd vrem sd scoatem apa dintr'o fântând ase-
zam o pompa. and pistonul de la aceastä pompd
se lasâ in jos, se deschide o supapä aSezatä in
el §i goneVe afarä aerul din pompä. Când pis-
tonul se ridicä in sus, supapa se inchide §i apa
impinsä de presiunea atmosfericä inträ atuncia
in locul rämas gol dedesubtul pistonului. Rceasta
e horror vacui" groaza de gol a oame-
nilor de §tiintä din vremurile trecute.
Dar, plantele n'au pompe cu pistoane i supape.
Cum fac ele atunci golul care trebue§te facut când e
vorba sä fie intrebuintatd presiunea atmosferica?
Raspunsul e foarte simplu. Ele produc acest gol
cu ajutorul evapordrii apei i a elasticitätii pa-
retilor celulelor. Pdretii celulelor fäcuti din celu-
loza sunt membrane dializoare ideale.
Rtunci când sunt ude, ele lasä sä treacd lichi-
dele prin ele, iar pe gaze numai in mäsura in
care sunt dizolvate. Ele sunt apoi elastice §i
forma lor obicinuitä e sfericd sau cilindricä,
adicd asa cd se opune la o indoire inläuntru.
and std la aer o celulä de aceasta, umplutä
cu suc apos, atunci cuprinsul din ea se evapora
in atmosferä prin päretii ei. Rerul atmosferic nu
poate pätrunde in locul rämas gol. Rämän atunci
numai douä putinti: sau celulele sunt turtite de
presiunea atmosfericä §i strivite, sau se umplu
din nou cu apd sugänd-o pe aceea de la celulele

www.digibuc.ro
 43

vecine. Acestea din urmä, la rändul lor, calla

sä inlocuiascd la fel pierderea suferita 5i tot a5a
mai departe !Ana S2 dä de apa care poate sa
inlocuiasca pe cea evaporatä. Acesta e cazul
plantelor cu rädacini in pämant umed 5i cazul
plantelor cari stau in apa cu cozile taiate. De
indata ce, intr'un caz sau intealtul, Jipse5tek
cumva apa de trzbuinta, presiunea atmosferica
strive5te celulele 5i plantele Se ve5tejesc.
In acest chip sirnplu se explicä migarea sevei
in plante, atät in cele cu radäcini, Cat 5i in cele
cari sunt Mate. Infre amandouä nu e nici o
cleosebire din punct de vedere fiziologic. Un tran-
dafir täiat, cu toate cä Ii lipsesc rädacinele, nu
se poate asemäna cu un animal caruia i s'a Iuat
UP organ trebuincios. El poate, dupd cum oricine
5tie, sä dea din nou radacini. 0 creangä de
leandru da radacini chiar 5i in apd. Iar daca
eel(' mai multe flori se ve5tejesc i mor in apä,
aceasta e din alte pricini, din lipsä de hranä 5i
din ofravirea cu bacterii. Dacä nTar fi aceste cauze
atunci florile täiate ar putea träi foarte multä
vreme numai in apä proaspätä. Unele flori, ca
de pilda multe orchidee, tin de fapt saptamani
intregi cand avem grija sä le schimbäm des apa.
* *

Daca 5tim odata cum fac plantele golul tre-

buincios, atunci e lesne sä afläm 5i cum ajung
ele se urce apa mai sus de zece metri. Si pentru

www.digibuc.ro
 49

aceesta ele se slujesc de mijloace tot atat de

simple pe cat de ingenioase. Trebuie sa stim de
la inceput cä legea celor zece metri de inaltime
se aplicä numai cand nu se tine seama de actiunea
peretiloi vasului in care apa e inchisa. Aceasta
actiune e schimb foarte mare cand e vorba d2
vase foarte inguste. La lichidele cari nu uda peretii
vasuld (ca, de pildä, la mercurul dintr'un baro-
metru obisnuit), ia nastere de pe urma acestei
actiun; o micsorare a inältimei d urcare, iar
la acele cari udä peretii vasului ,urmeaza o
märire a acestei inältimi.
In vasele, prin urmare, microscopic de inguste
din launtrul plantelor la inaltimea barometrica
a sevei se mai adaugä i inältimea capilara. Cat
e dc mare aceasta din urmä ne putem incredinta
tinand o fasie lunga de bumbac sau de lana cu
un capät in apä. Atunci S2 pot observe urcäri de
peste un metru, cari fireste trebuesc adaagate la
cele barometrice, cand vrem sä stim cat d2 sus
poate fi supra seva de plante.
* *

Aceste fapte singure tot nu sunt de ajans

pentru stejarii, brazii si palmierii nostri. Aici mai
vine o cauzä si anume solubilitatea gazelor in
lichidele apoase. In timpul vietii plantelor se for-
meazä gaze, cari la inceput sunt dizolvate in seva,
dar cari apoi se desvoltä treptat-treptat ca niste
besicuti. In orice caz seva plantelor vii e ames-

www.digibuc.ro
 50

tecata totdeauna cu besici de gaze, lucru de care

ne putem incredinta cercetand cu microscopul
tesaturile plantelor. 0 seva de aceasta, spa-
moasa, nu mai are insa greutatea specified a
apei curate, ci una cu mutt mai mica. Din cauza
aceasta si inaltimea ei barometrica creste foarte
mult si ajunge chiar de cateva ori mai mare ca
cea normald.
E lesne de inteles insa ea si acest mijloc are
si el o margine. Din aceasta cauza tocmai, nu
cresc nici plantele inalte ¡And la cer. D2 indata
ce ele ar vroi sa treacä de marginele hotarate,
trebue atuncia sa se prefaca in liane, in plante
agatatoare, care nu mai sunt verticale; ele cresc
astfel in directie orizontala si cresc ori cat ar
vrea de mult, presiunea atmosferica nemai stan-
du-le in cale. Lianele pot fi lungi de sute de
metri, pe cand copaci de astfel de inaltimi nu se
prea cunosc.
Acesta e secretul povestit de florile de pe
masa mea de lucru. In urmä isi plecara will
si murira bland si linistit. Le otravisera bacte-
riile rele din apa de conducte.
(Traducer-1- dupa prof. dr. Otto N. Witt.
Prometheus, 25 Septembrie st. n. 1907).

www.digibuc.ro
 IX.
Pericolul galben.
Mart1 30 Oct. '12 Noemb 1907

Antropologii 5e trudesc sä laca legaturä intre

civilizatia diferitelor popoare. Ei nu sunt Inca
lämuriti dacä civilizatia omeneascä a trecut muntii
dintre continente, mergand de la rasärit la apus
sau de la apus la rdsdrit, si nu stiu ce inseamna
unele asemanari in limba, religie, povesti si obi-
ceiuri la popoare departate mult unele de altele.
Pe scurt, antropologia e o stiintä ale carei mar-
gini si adancimi pot sa bage in racori pe cei ce
ar privi-o numai odata, ca din sborul unei pasari.
Dar, aceastä stiintä are partea bunä CA nu
opreste, ca celelalte tiinti, intrarea diletantuliii in
tinuturile ei. Cine ne poate impiedica sau dojeni,
oare, cand noi ca oameni, cugetäm la istoria si
fiinta neamului nostru fära a fi hirotonisiti in
sistemul acestei tìinti i fall a fi prinsi in mre-
jele
and, neingreuiati de toate amanuntimele, ne
Indreptam privirile spre mersul civilizatiunei orne-
nesti, atunci bagärn de seama ca, in desvoltarea
ei, ea a urmat märile si nu continentele. Ceea ce
ni se pare nouä ca ceva despärtitor se arata aici
www.digibuc.ro
 52

ca ceva care leaga. In fata culturei ailantice, care

este a noastra, sta cultura pacifica, to-t asa de
veche, daca nu si mai veche, care s'a desvoltat
altfel si care in adancul firei ei se deosibeste
de a noastra.
Intinzandu-se ca undele pe suprafata unei ape,
fiecare din aceste culturi inchide in cercuri din
ce in ce mai mari centrul uitat de unde au pornit.
Undele culturei atlantice se misca mai jute si au
cuprins intreg pamantul. Ele se intretae cu cercu-
rile de valuri ale civilizatiunei pacifice, cari S2
misca mai incet, dar cari sunt mai grele; a Ie
nesocoti pe acestea in puterea si insemnatatea
lor ar insemna sa aratam ca suntem scurti de
vedere. Aceasta interferentd dureaza de mii de
ani si e din zi in zi tot mai puternica.
A trecut de mult vremea in care noi apusnii
tineam drept salbatice popoarele civilizate din
Asia, carora le trimiteam pe atunci corabiile noas-
tre spre a le aduce la calea credintei, a le invata
si totodata a ne inavuti. Am inteles de atunci
ca si in rasaritul indepartat srau gandit ganduri
si eau faptuit fapte, pe toate taramurile, tot asa
de mari si de impunatoare ca si acelea cari stau
la temelia nazuintelor noastre de inaintare. Mu lte
din aceste cuceriri au ajuns !Ana inteatat ale
noastre, inicht nici nu ne mai gandim la origina
lor asiatica; ca tot ce e mare, le tinem drept
lucruri firesti, cari au fost däruite neamului

www.digibuc.ro
 53

omenesc 5i. cari au fost mo5tenite in urmä din

tatä in fiu.
Ca 5i altä data, ba mai mult chiar, se in-
dreaptd coräbiile noastre inspre popoarele civi-
lizate de pe malurile Oceanului pacific. Nu mai
vorbiln azi de intorsul la calea credintei 5i de
invatäturä, ci din ce in ce mai mult de imbo-
gatirea indreptatitä printrTun comert cinstit 5i
chibzuit. Cumpäräm de la aceste popoare pro-
dusele muncei Mr : fructele unui pärnânt manos,
care rodege de mii de ani printeo cäutare in;
grijitä; produsele unor me5te5ugari cari lucreazä
cu o exactitate migäloasä; operele unei arte, care
e crescutä pe alte principii, dar care nu e mai
putin strälucitoare deck a noasträ. Si, ce le vin-
dem noi? Mijloacele puterei, cu stäpänirea drora
ne mai fudulim Inca; doctoriile noastre, cherni-
calele noastre, produsele eftine ale fabricatiunei
noastre in massä, ma5inile cu cari le producem
pu5tile 5i- tunurile, corabiile 5i Jocomotivele noastre.
Stäpânind, din ce in ce mai mult, aceste mij-
loace, 5i privind in urmä la o istorie de mii de
ani, care le arata CA sunt vrednice de progres,
aceste popoare eivilizate ale Asiei, prind a intelege,
din ce in ce mai adanc, menirea Mr in istoria
universala 5iii dau seama bine Ca sunt deopo-
trivä cu natiunile puternice ale apusului nostru. Ce
orn, cu judecatä dreaptä, le-ar putea gäsi vreo
vinä? E drept cä, din când in cand, con$tiinta
de sine, trezità din nou, i5i cam iese din mar-
www.digibuc.ro
 54

gini 5i ca le 1ipse5te inch' mäsura cea dreaptä in

gandul cel mare de a se mäsura cu noi, dar
gandul existä $i nu mai poate fi scos.
Acest gänd poate sä fie, ce-i drept, nesim-
patic pentru noi. In viata lui privata, orke eu-
ropean e un supus pacinic al oricArei autoritäti
care stä deasupra lui; când se gdnde5te insä la
alte Ott ale pämântului, atunci ii place sä se
creada stäpânitorul lumei. E amar, fire5te, sä
fie silit sä renunte la aceastä simtire pläcutä.
Ne suparätn, 5i, fiindcä nu vedem nici un mijloc $5
dam la o parte pricina supärärei, atunci facem
ceeace ne mai rämäne 5i ceeace aduce in asemenea
imprejurare o usurare momentand: ocärim.
E tocmai o ocarä, care räsunä peste toatä
suprafata pamântului, cand la de5teptarea pe tar-
murile oceanului Pacific ale con5tiintei unei rase
intregi de oameni rasunä, mai tare sau mai incet,
pe malurile oceanului Atlantic, drept singur räs-
puns, strigätul jalnic: pericolul galben". In Asia
se treze5te o primävarä a neamurilor 5i natiu-
nile atlantice o salutä, ca cismarul Meier pe
fabricantul de ghete Miller, care a deschis, peste
noapte, o prävalie in fata lui.
Concurenta e coarda care miscä ori5ice progres,
tocmai fiindca nu poate fi inFaturatä cu supä-
rare 5i ocara. Pericolul galben" rämâne pe cerul
viitorului nostru, pentru noi (cel putin dupä pa-
rerea generala) un nour aprins, iar pentru po-
poarele din Asia de räsärit zorile unei zile nouä.
www.digibuc.ro
 55

Va veni vremea cand nu numai corabiile noastre,

ci $i ale Japoniei, Chinei i Indiei, vor vasli
inspre apusul indepärtat, cand stäpanitorii co-
mertului din Bombay, Schangai §i Yocohama vor
face afáceri pe picior egal cu cei din New-York,
Liverpool i Hamburg, cand industria lumei îi
va alege pietele de desfacere, $i mai mult cleat
azi, dupä pozitia naturala a tärilor $i a popoarelor.
Acest timp va veni fiindca e un popas natural
pe drumul pe care näzuim, al räspandirei uniforme
a civilizatiunei, pe toatd suprafata pamantului ce
poate fi locuitä.
Si, fiindca, de sigur, nu va putea fi inlaturat
pericolul galben, concurenta unor rase de oameni
pe cari noi le-am tinut ca nepericuloase, vom
face mai bine sä luäm seama, färä ocard $i fard
dispret, cum ne-ar putea fi cat mai mult de folos.
Lucrul nu e greu, de oarece ca totdeauna istoria
se va repeta (chiar se repetä azi).
trecut mai mult de o "sutd de ani de cand
se trezird locuitorii Americei, cari ce-i drept se
trägeau din Europa, dar cari pe vremea aceia
.erau tinuti in Europa drept scursura $i drojdia
omenirei" $i cari erau alintati mereu tot cu vorbe
de acestea. Se ridicarä pe piciorul lor propriu
$i protestarä in contra jefuirei europene. I$i
pusera viata in ceea ce mai tarziu trebuia
gäseascä expresia intreagä in doctrina lui Mon-
roe. Cu o furie, cäreia nu-i poate sta nimic in

www.digibuc.ro
 53

cale, rupse atunci jugul Europei un Washington

la miazä-noapte, un Bolivar la miazä-zL Si care
a fost urmarea? 0 intelegere treptatä a celor
doua pärti de pämänt pentru o muncä de civi-
lizare comunä. In locul culturei europene Se ivi
civilizatia atlantica.
Asa de lesne si de repede nu se va face,
fireste, invoiala intre cultura natiunilor atlantice
si a celor pacifice. lUci stä in cale diferenta de
rase a cärora insemnätate eu nu pot sä o neso-
cotesc. Ca aceastä präpastie nu e de netrecut e
o dovadä istoria Europei însäi. Un amestec mai
pestrit de rase ca in bucatica noasträ de pämänt
nu se aflä nicaeri. Si totusi ne simtim cu totii
europeni, purtätori ai culturei atlantice, tocmai
fiindcä la urma-urmelor, cu toatä deosebirea na-
tionalá stäm cu totii pe aceiasi baza culturalä.
0 indulcire a diferentei de rase prin apropierea
culturei va prinde rädäcini treptat-treptat si intre
popoarele pacifice si atlantice. Ele vor inväta
unele de la altele i aceasta va fi pentru fericirea
amändouror pärtilor.
Ca i asiaticii sunt cu totul in stare sä-si
insuseascä cuceririle mintei noastre, sä le pre-
tuiasca i sä le perfectioneze, aceasta ne-au do-
vedit-o Japonezii, Indienii i alti asiatici, cari
de zeci de ani cautä invätäturä in Europa pe toate
tärämurile sthntei, pentru ca pe urmä sä o intre-
buinteze cu mult folos in patria lor. La noi s'a juat
in râs aceste näzuinti. Sa vorbit de maimutäreli

www.digibuc.ro
 57 .

slugarnice, de indemanarea manuald färä pri-

cepere adance $i de altele la fel. Asemenea ob-
servari au amutit de cand japonezii, ba inca $i
indienii, ne-au ardtat cat de mult le-au intrat
in sange $i in carne cele invätate in Europa.
Dar, nu numai asiaticii pot inväta de la noi;
$i noi avem ce inväta de la ei $i chiar ne-am
apucat de muncä. Arta noasträ $i meseriile noastre
sunt influentate mult i in bine de modelele asia-
tice $i mai cu seama de cele japoneze. Drept
urmare nu ni se mai par pe acest teren, ca pa-
rintilor no$tri, ridicule produsele Asiei, ci pline
de farmec $i de mult gust. Si technica noastra
chiar stä in uncle ramuri sub influenta Asiei de
rasärit. A$a de pildà, mai toate descoperirile
de seama pe terenul ceramicei se datore$te im-
pulsiunilor revenite din China $i Japonia.
Mai mult incd decat acest dar e ceeace popoa-
rele pacifice ne vor invata in viitor. E metoda,
ordinea si curätenia lucrului de manä. E cu ne-
putinta sä priveascä cineva cu atentie cel mai
simplu $i mai ef tin produs al silintei me$te$uga-
rului asiatic färä sä recunoasca, dacä e cinstit,
cä stäm pe o treaptä foarte joasä in lucrul de
manä. Se gäsege $i la noi, ce-i drept, asa
numitul lucru de precizie", dar e o exceptie
plätitä cu preturi enorme. In Asia de räsarit, din
conträ, i mai cu seamä in China $i Japonia,
acest lucru e regula.

www.digibuc.ro
 58

Precizia lucrului asiatic este ceea ce face con-

curenta lor a§a de primejdioasä pentru noi. E
frica de lucru eftin i mai ales frica de lucru
de neatins de exact al asiaticilor, care a näscocit
pericolul galben. Daca insä acest pericol gal-
ben" inseamnä numai moartea neingrijirei, necu-
räteniei i neexactitätii atlantice, atunci el va fi
pentru noi fericirea galbenä".
(Traducere dupa prof. dr. Otto N. Witt,
Prometheus, 2 Octombrie 1907).

www.digibuc.ro
 X.
0 lectie a doamnei Curie.
de Arnoldo Piutti
Profe,or de admit, Id Universitatea din Neapole
Duminia 18 Noembrie (1 Dec ) 1907

Miercuri 22 Maiu ma duceam sa vad pe pro-

fesorul Haller in laboratorul säu de la Sorbona,
chnd, trecând prin sälile facultätei de stiinti, imi
aruncai privirea pe anuntul urnfator: Cursul
doamnei Curie va avea loc Miercuri la ora unu
si jumatate".
Uitändu-mä la ceas, väzui cä mai sunt Inca
cinci minute pänd la ora anuntatä. Fiindcä puteam
sä vAd pe prof. Haller §i mai tärziu, sau chiar
a doua zi, urcai repede scara care duce la insti-
tutu] de fizica si luai loc pe una din bancile din
fund. Amfiteatrul cel mare de stejar, cu perdelele
negre läsate de tot, era luminat cu lämpi electrice
acoperite cu pänza subtire; un public amestecat
Il umplea aproape in intregime; barbati si femei
vorbiau, soptindu-si. In acest mediu putin cam
trist, marea fresca a lui Besnard fäcea o notä
violenta;, ea reprezenta o priveliste din Elvetia,
vaci care pasc, cu ape curgâtoare si cu un

www.digibuc.ro
 60

curcubeu indepartat, care era fireste singurul

lucru ce avea, in acest intreg, o legatura oarecare
cu fizica. Mä gandeam, privind aceasta fresca,
la cele spuse de Le Bel despIre aceste fresce;
cu cari Besnard a umpIut Sorbona i scoala supe-
Hoard de farmacie, ca adica spre a le putea pri-
cepe trebue sa ai sufIetul cu adevarat scolastic.
IVtä gandeam tocmai ce va fi insemnancl aceste vaci
albe i rosii, cari nu sunt de loc vaci din Bib lie,
cand usierul universitatei, imbracat numai in ne-
gru §i cu un lant de argint Ia gat, anunta pe
doamna Curie.
Panda, cu parul blond sters, cu ochii negri
variti aanc in orbitele lor, intra in sala, se a-
pleaca usor in fata auditorului i intorcandu-se
repede, isi incepe lectia, tragand cu creta pe
tabla neagra schema unui aparat care avea sa
arate deviatia suferitä intr'un camp magnetic de
diferitele raze emise de radiu.
Glasul Ii e la inceput cam nesigur, iar tinuta
e a unui orn care indeplineste o datorie cam de
sila.
Incetul cu incetul isi vine in fire si îi con-
tinua cu interes demonstratia.
In tacerea din sala aceasta mare, explicatia
sa e urmarita cu atentie i un interes din ce in
ce mai mare.
Cu un ritrn aproape regulat se insira pe tabla
ecuatiunile cari figureaza traiectoria razelor;
curbele f acute cu mana sunt din ce in ce mai

www.digibuc.ro
 64

precise pand ce, demonstratia elegantä ludnd

sfärsit, doamna Curie se intoarce, cu o usoard
rosatä pe obraz, cu buzele inchise, cu ochii ficsi
si aproape extatici: ea prive5te publicul in fata
si se pare cd uitä ceeace sTa intdmplat", gandin-
du-se mimai la subiectul cursului sdu si pate si
la aceia cari sunt in jurul ei, fete prietenesti,
scolari credinciosi cari o urmeazd de la lectia
cea dintdiu §i care au pentru ea si mild 5i
admiratie!...
A urmat apoi un 5ir de numere cari aratä
iuteli de acelas ordin ca al luminei, iuteli de un
ordin mai putin ridicat, märimi egale cu cloud
miimi din aceia a atom ului, märimi, in fine,
egale cu aceia a atomului insusi.
Dar, ca 5i cum, dinteodatä, srar fi gdndit
la acela care a päräsit-o, glasu-i släbeste, tonul
frazelor aduce a ceva fara mängdere, ritmul e
plângâtor...
Ea termina...
Dupa un salut, Doamna Sklodowska Curie se
retrage, cum venise, pe usa deschisd de usieral
in negru 5i tacut, in timp ce auditorul se ridicd
pentru a o saluta; tineri cu parul mare, bdträni
plesuvi sau suri, doamne 5i domnisoare cu päldrii
ce au aerul unor coame resfirate, aplauze, 5i
publicul pleacd in lumina bogatd care acuma
inträ in valuri prin ferestrele largi ale cäror
perdele intunecate fuseserd ridicate printrTun me-
canism electric.

www.digibuc.ro
 62

Aceasta lume intreagA de vibratiuni misteri-

oase, pe care glasul unei femei a evocat-o din
intunecimile adânci ale materiei i pe care a tre-
cut-o ca prin vis pe dinaintea noastrg, toatä se
impräsiie dinteodatä inaintea realitätei brutale,
a luminei si a vietei care, prin miile ei murmure,
pätrunde räsunând din marele oras prin feres-
trele deschise.
MA scobor inspre catedrA 5i, adresandu-mä
unuia din asistenti cari mai rämäsese in salä:
Voiti sa comunicati doamnei Curie ca un pro-
fesor italian doreste sA-i prezinte omagiile sale?"
El se duce sise intoarce in câteva minute: Ve-
niti, domnule". Il urmez, si iatä-mä intr'un salon
mititel unde doamna Curie, cu mAinile Inca pline
de cretd, sedea pe scaun, nemiscatä, si ma privea
venind cu ochii ei mari, tristi 5i adânci.
ateva fraze, la care rAspunde scurt; in urmd
crezänd ca-i fac placere, o intreb dacä-mi poate
spune ceva de cercetarile sale mai noua: Iertati-
ma, ma intrerupse dânsa, sunt asa de obositä, lec-
tiunile teoretice mä obosesc cu mult mai mult
decAt cele experimentale...
De sigur, o orA si jumätate de calcul,
zisei eu, e departe de a fi ceva pläcut; dar cursu-
rile d-voastrA sunt totdeauna \asa de lungi?
0, da, la Sorbona toti profesorii fac lectii
de o ora si jumatate; nu e cu putinta sa vie
cineva de departe numai pentru o ord; publicul

www.digibuc.ro
 63

dorege lectii foarte lungi pentru a compensa

timpul pierdut cu drumul.
Pe când vorbea durnneaei, ma gândeam ca
are dreptate. Mare le ora5 prin viata lui febrila
5i prin setea lui de a vedea totul 5i de a cunoage
totul, cere de la koamenii de 5tiinta 5i de la
artisti o parte din creerul lor 5i din inima lor,
fara sä se intrebe dacd sfortarea pe care le-o cere
nu-i va duce in. vreo zi la nebunie...
Cu toate acestea, doamnä, in Italia, noi
facem de obiceiu lectii de o orä i uneori chiar
lectii mai scurte, 5i cred cà elevii nostri sunt
multumiti.
Ma privi 5i suräse putin, pe urmä incepu
sa-mi vorbeasca de Italia...
De ce nu veniti sä vä odihniti putin lini5tita
intr'un colt din tara noasträ, in fata märei de la
Capri sau de la Sorrente, pe coastele noastre unde
aerul este rninunat de limpede i apusul soarelui
ro5u incântator?
Nu, imi räspunse (Musa; am doi copii; va
trebui, Ce^d drept, sd-i duc la mare, dar nu prea
departe de aici, in Bretagne sau la Nisa... Car-
negie m'a invitat sä ma duc in America, o alta
persoanä in Anglia, dar nu, nu mai calatoresc...
Pe urmä, vorbiräm de radiu, de poloniu, de
Ramsay, de milimetrul säu cub de gaz, de greu-
tatea atomica exactä a mercurului, de dezdoirea
elementelor, a cdror atomi se desfac brusc sub
influenta razelor de radiu, intocmai cum acele
www.digibuc.ro
 64

stele duble indepartate, care timp de milioane

de secole au gravitat una in jurul celeilalte, s'ar
respinge deodatä sub actiunea unei puteri necu-
noscute.
La urma, ma ridicai, si rämaseserarn un mo-
ment, tristi, unul in fata altuia, fail a ne spune
ceva, gandind la acela care a disparut in chip
asa de crud si care a lasat-o sä lupte singura,
data ca prada multimei pretentioase si fara milk
cerându-i lectii care o enerveazá, pline de inte-
grale .si de diferentiale. Vedeam tot odata pe
langa aceastä figura palida si indurerata si alte
figuri de femei in aceste sali triste ale Sorbonei,
in aceste laboratoare, in aceste coridoare lungi
5i deserte, tinereti splendide si istovite, sufleté
neimblanzite, batrâneti tenace si mereu lacome de
emotii: o lume intreaga izbucnita din natura 5i
care merge impreunä cu noi in avangarda stiintei,
tovarase de lucru admirabile si neobosite, exem-
plul si stimulentul vietei noastre...
Dupa câteva minute in cari ma uitase, visand
cu ochii deschisi, ii strânsei usurel mäna, zi-
cändu-i:
Dar copiii, Doamna, sunt bine"?
Da", imi raspunse trist.
Si, plecai tacut, calcand pe covorul care potolea
zgomotul pasilor mei, strabatând din nou amfi-
teatrul cel incapator, acuma inecat de lumina.
Ajunsei in strazile Parisului, pline de oameni
de afaceri, de trasuri, de automobile, de tram-
www.digibuc.ro
 65

vae, de omnlbusuri, scaldate de un soare limpede

care îi agata veselia auritä pe arborii verzi ai
bulevardelor : eram in mijlocul unui furnicar de
lume care se gräbea inspre scopuri pe cari nu
le cunostea, si care mergea inspre uitare ori inspre
*lie. 0 furie fara sat de a sirnti, de a se
bucura, de a lucra, de a träi un moment in spatiu
si timp, farä alta pprire decal odihna scurtä a
mortei, din care se \va naste din nou sub o
forma deosebitä pentru a turma, vrand-nevrand,
ciclul etern al transformärilor MCA sfarsit... Si,
toatä seara aceia, si multe zile inca, in intrunirile
cu amicii mei, in vizitzle mele pz la laboratoare,
in drumul grabit de intoarcere prin orasele Ri-
nului, pline de verdeata i de flori, la Bonn, la
Heidelberg, la Coblenz, la Nile, pe pragul Ita-
liei, imi aminteam mereu, ca expresia celei mai
adanci dureri omenesti, aceasta figura de femee
care a pierdut mai mult de cat pot pierde cele-
lalte femei, fiincica nimeni nu-i poate da vreodatä,
nici Ei i nici Stiintei, geniul minunat care a
fost tovarasul sau, care i-a fost rapit si pe care
il plange indurerata, plansä i nemangalatä.
(E vorba de Pierre Curie, ucis de un camion
automobil pe sträzile Parisului, pe cand ducea
la tipografie memoriul unei descoperiri).
Dupa traducerea franceza publicata de
d. Francis Marre in Revue Générale de Chi
mie 17 Noembrie 1907. Arnoldo Piutti a
fost uaul din cei mai mari chimi.ti din
zilele noastre i moartea lui din 1929 a
insemnat o pierdere mare pentru stiinta
Italiana).
www.digibuc.ro
 X.
Nemärginitul.
Dumintc5 23 Januarie (t Februarle) 1O8

Pasärea voioasä, care ki are cuibul in pomul

stufos, sare sburdalnic de pe o ramurä pe alta.
Impärätia ei i se pare färd margini; in orke
parte i$i gäse$te loc de odihnä $i in mii de col-
tiware i$i poate face cuibu$orul.
Dar cand, plinä de incredere, urmarege o
ramurä pand la capatul ei, atunci ajung2 in
locuri unde aceasta ramurá se incovoae chiar
sub greutatea unei pasärele cat de mici. Si, mai
departe, afara, la marginea eterului albastru,
in care se 'Malta pomul, chiar $i cräcile mai
groase se subtiaza din C2 in ce, !Ana intr'un
mugur ascutit. AcoIo, lumea copacului are o
margine, de unde incepe impärätia aerului in care
nu se mai poate sari, ci numai zbura.
Si, cand aceiasi pasarica, de ar avea insa$irile
cartitei $i ar putea scormoni pamantul, ar avea
gustul sa vada cat de departe se intinde pomul
ei in jos, ar gasi un lucru la fel: radacini groase,
cari se afunda in pamantul roditor $i se resfira
in ramurele din ce in ce mai subtiri, pana ce S2
fac ni$te firi$oare despre cari nu mai putem $ti

www.digibuc.ro
 67

unde se sfarsesc ele. Pe urma, vine piatra tare,

uncle moartea isi are impärätia ei.
* *

Mi se pare mie, cä stiintele nu trebuesc asz-

muite cu o cladire riclicata de maini omenesti,
ci mai mult cu un porn la fel, care crescand mereu,
atat in ce priveste principiile Cat i urrnarile,
se pierde in tinutul nemarginitului. Si acolo se
poate sari de pe o ramurd pe alta pe baza sigurä
a unei teorii in plind desvoltare si se poate vedza
admira cum se clesfasoard un lucru dintealtul.
Dar, cand se observa cele din urrna socoteli, in-
cepe a se clatina $i hatana temelia, iar cand ne
pogoram in adancimi, bägdm de seama atunci cá
totul isi are radacina in necuprins si neinfeles.
Toate stiintele naturei izvorasc din nemarginit
si se intorc din nou in nesfarsit. Ideia infinitului
insa, trebue sa o märturisim cinstit si pe fata,
nu poate fi Inteleasä de mintea omeneascä. In
viata noastra scurta de o schioapa furnicam pe
suprafata acestui corp ceresc pe care Il locuim ca
niste furnici harnice. Fiecare din noi atinge ici
colo marginele impäratiei nesfarsite ale nzrnar-
ginirei in -Limp si spatiu. Intocmai dupa cum
furnica ce intalneste färä veste vreo piedica in
cale, mirata i speriata da din antene si se in-
toarce pe urmä fuga la musuroiul ei de unde a
pornit, tot asa stam si noi cu mutra mai mult sau
mai putin ciudatä si cu plecaciune in fata necu-
www.digibuc.ro
 68

prinsului, cand in marimea lui groaznica tr2ce

vreodata, arnenintand, prin fata noasträ.
*

Profesorul Ii spurre lui Ionel: lurnea

e nemärginit de mare. Stii tu ce ins2amna asta?
Sa ti-o spun eu. Tu stii cat e de departe de la
Biineasa la Bucuresti. De la Bucuresti la Gala(i
e de o suta de ori atata. De la Bucuresti la New-
York iar de o suta de ori area. D2 la Piimani la
Pind e de o Isutä de ori cat e pana la New-York,
iar !Ana la Soare e iar de o suta de ori atata.
Pana la Sirius e de o sutä de ori cat e pand la
Soare, iar Sirius, lonel, e cea dintalu static p2
drumul nemarginitului".
Cand Ionel se face mare si ajunge in cursul
superior, profesorul Petrescu ii zice: Tu 5tii de
sigur, lonesculon, ca liniile paralele se intaln2sc
la infinit. Ideia infinitului nu ti s2 pare asa de
inteleasa, cum asi dori eu sa fie. Lucrul e simplu
de tot. Infinit e, de pilda, numarul punctelor de
.pe o circonferinta. Sau radacina din 1. Rum
ai inteles, cred, ce este infinitul".
Ma tern, ca definitia data lui lone! la inceput
e mai buna de cat aceea data lui lonescu Ion in
cursul superior. Cand incepi cu Baneasa i sfar-
sesti cu Sirius te poti gandi la ceva. Cand ai
vrea insa sa te invartesti in jural circonferintii,
dupa regula ,Doinnului Petrescu" pentru a nu-
mara punctele, poti inebuni la sigur.
www.digibuc.ro
 69

Gresala tuturor incercarilor de a cuprinde si

intelege nemärginitul e ace2a ca ele incep toate
dintr'un loc i aratä apoi ca poti merge cu gandul
cat vei vedea de mult färä sä dai de capät, ba
chiar färä sä mergi mai departe. Nernärginitul
insä nu numai cä n'are sfarsit, dar n'are nici
inceput. De spus putem sä spunem de o mie de
ori, dar de inteles nu putem intelege. De aceea
sunt, la urma urmelor, toate definitiile materna-
tice geometrice ale infinitului tot asa de bune ca
toate celelalte. Tot asa de putin gandesti cu ele
ca i cu celelalte.
E conflictul cel tragic al tuturor cercetärilor
stiintifice, de a se munci sä afle unde incolteste
unde duce ceeace e nemärginit i, prin urmare,
necuprins.
Astronomia, care trece cu drep cuvant ca stiinta
infinitului, nu se deosebeste mult de fizicA si
chimie. Ea stä in fata nemarginitului mare al spa-
tiului ceresc si se mangaie ca si Ionel, ale carui
puteri de intelegere nu-1 pot duce mai departe de
Bäneasa, dar care e igata sä creadd cä i mai
departe se intinde o lume. Asa, ne inchipuim
cä dincolo de cele din urmä stele fixe mai sunt
Inca multe, multe alte stele panä la care nu mai
zjung telescoapele noastre cele mai bune, si din-
colo de acestea incä o multime altele. Cu asta n'am
inteles, fireste, nemärginirea spatiului cerese, dar
am dat cel putin vina pe telescoape, cari nu sunt
destul de bune.
www.digibuc.ro
***
 70

Chimistul $i fizicianul stau tot la fel in fata

nemarginitului mic, al pärtilelor cele mai mid
de materie. Neputinta noasträ de a le cunoage
pe acestea nu o mai putem pune pe seama /leper-
fectiunei microscopului.
Aceasta poate fi cu putintä dacä ideea de atom
ar fi rämas neschimbatà de la Democrit incoace.
In realitate, atornul din vechime e la f2l cu mole-
cula noasträ de azi, marginea impartirei mecanice
a materiei. Pe cale curat inductiva noi am gäsit
insa ca nu am ajuns astfel la marginea impartirei
materiei . tä moIeculele pot fi desfacute mai d2-
parte in pärtisoare cari sunt cu totul deosebite
prin natura lor de molecule si cari se pot uni
din nou in alte molecule. Invatatura despre desfa-
cerea moleculelor, despre asezarea $i legarea din
nou a atomilor (moderni) in molecule noui este
baza tuturor cercetärilor chimice.
Microscopul se incearcä, $i panä la un grad
oarecare o $i face forma cea noua a microscopului
ultramicroscopil, sä ne aducä aproap2 de
simturile noastre cele mai mici particele ale im-
partirei mecanice a materiei, moleculele. Micros-
cop pentru atomi nu existä si e chiar neinteles in
natura lui pentru mintea noastra, intocmai ca
fiinta atomului insusi.
Si totusi am gasit, tot pe cale inductiva, legä-
turi numerice intre molecule $i atomii din cari
sunt alcatuite. Nu marimi absolute, dar numere
relative, cari fiind comensurabBe ne dau putintä
www.digibuc.ro
 71

sä ne jucam in desvoltarea teoriilor noastre chi-

mice cu molecule si atomi ca si cum ar Ii mingi
de tennis. Uitam insä, la urma urmelor, ea am
pornit de la necuprinsul, nemärginitul mic. Totul
e deslusit i inteles i särim in pomul mare al
teoriilor noastre de pe o ramurä pe alta ca
prietenul nostru mititelut, pasarica cea vioaie, si
putem pune cu temeiu piciorul dacd ne pazim
insä de a inainta inspre vârfurile cele mai sub-
tiri ale celor din urmä incheeri.
* *
Inteo bund dimineatä insä vine unul si ne
spune: Ati ridicat la o putere mai mare ideia
veche a atom ului si credeti ca ati gäsit in ato-
mul de azi cea mai mica particica de materie.
Eu vä zic insä vouä, atomul vostru e o märime
tot asa de complexa ca si cel vechiu al lui De-
mocrit. Adeväratele pärticele de materie cari nu
se mai pot impärti, cu nid un chip, sunt electronii.
Asta-i chiar nostim. and ne gândim mai
bine, bägdm de seama cä descoperirea (sau sä
zicem oare inventia?) electronilor nu e de loc
asa de nelinistitoare cum s'a pärut la inceput.
and am inceput sä ridicam la putere pe atom,
când am pus ca baza a cercetärilor stiintifice im-
pärtirea a ce nu se mai poate impärti, atunci nu
intelegem de ce Warn merge mai departe pe
drumul acesta. Il n'y a que le premier pas qui
coute". Urmasii nostri vor avea cuvinte sä im-
www.digibuc.ro
 72

partd i pe electroni mai departe. Partea cea maf

grea va fi sä li se gäseascä un nume potrivit
acestor pärticele mici i räsmici. Bun, cum sunt,
vreau sä-i scap de greutate i propun numele de
hiperioni. Unde lipsesc ideile, un cuvant e bine
venit.
* *

Si urmarea la toate acestea? Urmarea a arätat-o

de mult Kant cu logica lui ascutitä, care a do-
vedit scurt 5i cuprinzator, cà atomul e numai o
inchipuire a mintii. Kant era, fire$te, un filo-
zof, i nu-i päsa de cat de rezultatele gandirei lui.
Chimistul modern nu poate face insa prea lesne
a$a ceva. Pentru el, logica nu e namai o critica a
ratiunei pure, ci o unealtä pentru critica fap-
telor observate.
Dar $i printre chimi$ti s'au gasit oameni care
au tinut de färä folos ideia celor mai mici par-
ticele i cari au propovaduit continuitatea ma-
teriel. Unul dintre ace$tia a fost Alder Wright,
care a fost, ce-i drept un om de $tiinta In-
semnat, dar care in multe privinti, a lost o
cobie a$a de ciudatä, Incat chiar du$mänia lui
contra atomilor era tinutä de lume mai mult ca
o ciudatenie pe care n'o lua nimeni in searnd.
In timpul din urrnä s'a ivit Wald, tot cu ase-
menea ganduri. El a dat dovada ca fenomenele
chimice se pot explica u$or, admitându-se conti-
nuitatea materiei, $i chiar pe cale matematicä.

www.digibuc.ro
 73

Nu l'am inteles. Matematicele mele nu m'ajutau

indeajuns. Aceasta dovada a lui e pentru mine
definitia infinitului a profesorului Petrescu.
Ipoteza moleculelor, atomilor, electronilor
poate si a hiperionilor nu e poate mai buna de
cat modul in care i s'a explicat lui Ionel ideia
nemärginitului. Poate nici nu exista particele
foarte mici. Dar chiar de ar fi niste marimi in-
chipuite, ele sunt pentru mine mai bune de cat
infinitul Inchipuit al unei continuitati nemärginite
a materiei. Ne putern cel putin inchipui niste par-
ticele foarte mici. Din aceasta inchipuire a iesit
cea mai mare cucerire a mintei omenesti, tota-
litatea stiintilor exacte.
(Traducere dupa Prof. dr. Otto N. Witt,
Prometheus, 22 lanuarie 1908?.

www.digibuc.ro
 XI.
Zidirea lumei.
Vineri 29 Februarie (13 NAart le) 1908.

Mi-a fost intotdeauna drag, in ore de odihna,

(§i: cat sunt de rari!), sa ma gandesc cum si-a
ales viata locuintä pe pämant, cum dintrrun corp
ceresc topit de caldura, dinteunul la fel cu
nenumaratele altele cari se invartesc in väzduh,
a luat natere o lume, o lume in care fapturile
vii se luptä pentru existenta lor, o lume cu nas-
tere §i. cu moarte, o lume plina de pläceri §i
plina de dureri.
Aceastä prefacere a avut loc in milioane de
ani. A o cuprinde in cateva acte §i a trece astfel
pe dinaintea ochilor nostri drama creatiunii in
scurgerea unei ore trecätoare, e un sabiect de o
märetie nespusä. Aceasta a pimtit-o in zile de
mult apuse, autorul Zidirei Lanai i a fäcut o
opera care dureaza mii de ani. Altfel ar canta,
poate, zidirea lumii un poet din zilele noastre,
dar maretia gandirei ar ramânea aceia§i.
* * *

La inceput, era cer §i pämant, i pamântul

era gol i pustiu. Materia topitä §i plind de foc

www.digibuc.ro
 75

a pietrilor de atunci tocmai prinsese o coajä, capi

mai licdrea incti in intunericul aprins. Nori gro5i
§i grei de aburi inveleau intreg pämäntul. Fel
de fel de saruri se läsau incetul cu incetul din
ace§ti nori in jos. Si la urma urmei sosi
ceasul in care incepu i apa sä cadä in picaturi.
Ploi nesfär5ite, repezi i mari, cädeau vuind
fiecare strop de apä sfäräia cänd atingea pa-
mântul arzätor.
Si qa a tinut sute de mii de ani. In sfdr§it,
se ivirà §i märile: saramuri clocotite, bätute de
vänturi arzatoare §i invälite de aburi groi din
cari tot mai cadeau ploi cu gäleata.
Intr'o zi se rupse acoperi§ul de nori. Cel
dintAiu peticel de cer albastru zämbi lumei tinere
de jos. Nu era, firege, prea mult de rds. Mai
peste tot se intindeau valurile negre ale märilor
de atunci. Numai in cAteva locuri incepuserd a
se ivi continentele, pustiuri de piaträ, cristaline
§i tari.
Si iar mai veni o zi in care bruma Se a5eza
pe polii pämântului; se näscuse iarna. In tova-
r4ie cu ea incepuse apa sä roadd stâncile. Si a
ros sute de mii de ani, pänd ce o scoartä caldä
§i moale de pamânt mäcinat a acoperit stânca
cea tare. Soarele strabâtea din ce in ce mai des
prin gäurile pänzei de nori sfd$iate §i rädea.

www.digibuc.ro
 76

Pe urmä, veni ziva celei dintäi verdeti. Cea

dintAi zi tânärä de primävarã. Pe malurile mä-
rilor, unde se impestritau stâncile negre i ro$ii,
acolo, ça pioneri ai vietii, au .pus stdpânire pe
uscat, pentru a nu-I mai päräsi, algele pe cari
le svarlise la mal spuma de valuri. Ele $i-au laat
soarele de tovarä$, i nici ea puteau aleaga
un altul mai bun. Si cum mai râclea soarele cand
isi vedea batalioanele lui verzi inaintând tot mai
mult inläuntrul continentelor!
A$a e $i azi. Viata se luptä cu moartea si o
räpune. Lumina se luptä cu intunericul. Ormuz('
ucide pe Ahrirnan.
* *

E o intrebare färä rost, unde $i cum s'a

näscut viata. Nu se poate räspunde ca ipoteza,
cä cele dintäi seminte de viatä au venit la noi,
ca soli, din alte lumi prin pustietätile spatiului
ceresc. Cum a luat nastere atanci viata in cele-
lalte lumi? Nu stiinta, ci numai fantezia ne poate
da räspuns la aceastä intrebare. Dar, fantezia
omuluf de $tiintä trebue sä dea un astfel de ras-
puns, inck experienta sä se poatä lega de el $i
sä poatá clädi mai departe.
La aceastä trecere din impärätia visurilor in
aceea a realitatii, $tiinta noasträ face o mica sä-
ritura. Cine i-ar putea imputa ceva. Geologul,
care cerceteaza lumea neorganicA, ne explicd for-
marea pamântului roditor. In acesta planteazd

www.digibuc.ro
 77

biolcgul, care cerceteazä viata, sämânta a cdreia

origina e pentru el o vecinicä taind. El vede cum
samânta incoltege $i cum, prin prefaceri färd
numar, infloreste n realitatea frumoasä, care ne
inconjoard azi.
Dar, nu tine mai departe oare lupta intre
natura n2organica i cea insufletitä? A ajuns
viata a$a de puternicd, incât sta ca un invin,
gator pe perne moi §i prime$te bucuroasä birul
pe care i-1 aduce stanca subjugatä?
Aceasta e säritura mica pe care o facem, cä
frecem cu vederea lupta pe care o duce $i azi
viata cu pia tra tare, ca $i acum milioane de ani
când s'a ivit cea dintäiu celuld. Si azi, ca
atunci, Ii sunt tovara$i tot soarele i apa.
* *

Sus de tot, la miaza-noapte, in pustiul cel

de piatra, aColo am privit eu lupta aceasta. 0
vale salbatica, cu pdra2 cari murmur $i cari i$i
cauta drum printre stâncele groaznice de granit.
In acest colt de pämänt, se pare cd timpul n'a
lasat nici o urma din ziva cea dintäiu a facerii
lumii.
Peste tot, piaträ tare, durd $i cristalina. Ma
asez pe un bolovan i privesc inainte la nemär-
ginirea spatiului i indardt la nemärginirea
timpului.
Si vdd, pe piatra care ma tine, cum se in-
tinde o pielitä subtire cenu$ie. Muchii, locui-

www.digibuc.ro
 78

torii fara pretentie ai pietrei goale, algele pe

cari le-a adus odatä apa, traesc in simbiozii
cu semintele de ciuperci pe cari le-a adus vantul
de departe. Cu ajutorul luminei de la soare,
care scalda i pe cea mai säraca dintre vietati
ca si pe cea mai bogata, ele descompun bioxidul
de carbon si vaporii de apa pe care le-o da
bucuroasä, marea de aer fara sfarsit.
si lor,
De unde îi iau insa ele, care träesc pe gra-
nitul cel tare, särurile hränitoare, pe cari le
sug celelalte plante din pdmantul moale in care
incoltesc?
Farä multä truciä reuseste pielita cenusie de
muschiu sä se desfacä de piatra. Acolo insa unde
a stat i-au rämas urmele. Piatra, care de altfel
e tare de tot, e acum moale si mäcinatä. Muschiul
a ros-o ani si zeci de ani. El a desfacut feldspa-
tul, a subt sarurile de potasiu si fosfatii pana ce,
la urmä, a ramas cuartul si silicatii ce nu se pot
desface. Din ce in ce mai adanc pätrund firi-
soarele de muschiu in piaträ, iar aceasta care
pare atat de tare piere sub munca linistitä i plina
de rabdare a celei mai de plans dintre vietati.
Pentru mine, pustietatea de piaträ nu mai 2
o pustietate. Pe fiecare bolovan gasesc muschiul
lucrand. Uneori sunt pielite subtiri, aproape de
nevazut cu ochii, alte ori ca petece de piele, mari
cat farfuria. Si cu cat e muschiu mai mult cu
atat i piatra e mai roasa si mai mäcinatä.
Unde muschiul e mai mare, acolo luceste ca

www.digibuc.ro
 79

o catifea verde si moale. El creste pe pämäntul

arat de muschiul mititel.
Rädäcinele lui patrund in piatra mäcinata
slag hrana ce o gasesc acolo. Soiuri mici de
Hypnum cresc apoi, in aerul rece si limpede cu
pälärioarele lor obraznice de tirolez. CAte odatä
se iveste si Polyirichum, un urias in aceastä micä
societate. Si eel din urmä din tovaräsi vine Sphag-
num, pästrätorul de apa, care strange ploaia, o
pastreaza si o imparte cu multa chibzuialä la
domnii vecini in vremuri de secetd, pentru ca
astfel lucratorii din min.& de pe urma carora
traesc cu totii, sa nu inceteze lucrul.
lVlä cobor in vale. Din covorul de muschi,
care acopera aici toate pietrele, räsare ici si colo
Cate un manunchiu de floricele. Semintele lor
fuseserä aruncate cândva de vânt. Ele au ajuns
in viata unde le-a luat muschiul in pazä.
Sphagnum le-a adäpat si muschiul le-a hränit.
Acurn sunt mari si tari i rädäcinele lor ajutd
ele la lucru. Ele scormonesc piatra nfácinatä
deschid drum la piatra neatinsä.
Ele dau acizii cari ajuta la desfacere. Se a-
gatä de stancd si tin astfel proptea coloniei in-
tregi in vremea vânturilor i ploilar de toamna.
Popor mic si viteaz, pioner al vietii.
** *
E o gresealä ca, in cärtile din cari voim sa
invatam cum a ajuns pamäntul sa fie loeuit, e
www.digibuc.ro
 80

vorba numai de agentii neorganici, cari pref ac

stancile vechi. Numai apa ar fi sfaramat pietrele
iarna i le-ar fi spalat vara, WAWA ce s'a format
pamantul de azi. Pe acesta 1-ar fi luat apoi
lumea plantelor in stapânire.
0, nu; nu-i asa lumea plantelor! Ea nu as-
teaptä pana se intinde masa si pâtia e poftita sa
sada la ea. Ea se luptä pentru dreptul ei, se
lupta i invinge. Ea se intovaräseste la munca cu
apa i ia seama bine ca tovardsul ei sa nu-i duca
sdrurile ei hranitoare in räuri i parauri.
Pentru autorul zidirii lumii, raiul a fost locul
acela din care viata s'a raspandit peste intreg
pämäntul, o gradina fermecata, cu flori pestrite
si pomi frumosi si mandri a caror frunze sana-
toase se clatinau fasiind la bätaia vântului. Raiul
omului de stiinta e pustiul de piatra, unde in
vajaitul furtunilor, in nor $i ploaie s'a nascut
viata, care nu sz lasa sa fie nimicita tocmai
fiindca e viata. Acest raiu nu se poate pierde.
Dinteinsul viata nu poate fi gonita, ci ese sin-
gura ca un cuceritor. Ea urmeaza râurile la vale
ia merzu tot forme mai frumoase. Ierburi si
burueni, flori si pomi cresc tot in sus si flori
sclipitoare ne trimit iuminà. Palmierii svelti
se Malta la cer, in linii fantastice se impletesc
lianele din ramura in ramura. Animale de toate
colorile si pasari cantatoare insufletesc lumea.
Aceasta e fala i marirea cu care viata, ca
un biruitor, paseste inainte.
www.digibuc.ro
 81

Ficeastä maretie a inflorit insa din munca plinä

de rabdare a criptogamelor mici si nevazute,
cari au esit din nimic la inceputul inceputurilor
si au dus in urrnd pline de curaj lupta lor apriga
cu pietrele amortite.
(Traducere dupa prof. dr. Otto N. Witt,
Prometheus, 26 Febr. 1908).

www.digibuc.ro
 XII.
Ceva despre heliu.
DuminirS 50 Martie 2 Aprilie) 1908

Volga Na(ionala a publicat la timp 5tirea tele-

grafica privitoare la lichefacerea heliului de catre
fizicianul olandez Kamerlingh Onnes din Leyden.
Dintre toate corpurile gaz3ase, heliul ramass2
singurul care nu putuse fi lichefacut. Incercarile
facute in acest scop au fost numeroase 5i cu
toate acestea nici una nu izbutise sa capetz o
picatura de heliu. Acest fapt il stia publical mare.
El i5i inchipuia insä ca cine 5tie ce taina mare
este la mijloc 5i nu mai putea de bucurie cand
a primit stirea lui Kamerlinkg Onnes, ca a fost
invins in sfar5it 5i cel din urma dintre nesupu5ii
la o lege generala. Oamenii de 5tiinta erau in-
credintati insa, ca heliul va fi lichefacut tot pe
aceia5i cale ca i tovara5ii lui 5i ca nu va fi ne-
voie de nici un principiu nou pe care 5tiinta tre-
buia sa-1 gaseasca mai intai. Toata greutatea
venia din alta parte. Pana acum de curand,
heliul se gasea in cantitati foarte mici in mainele
invatatijor. Picatura de heliu care ar fi putut
lua na5tere in experientele facute trebuia sa fie
nespus de mica, iar observarea ei ar fi lost cu pu-
www.digibuc.ro
 83

tinta numai cu ajutorul microscopului. Aparatele

intrebuintate la lichefacerea gazelor sunt insa in
asa fel facute, incat nu ne putem uita cu microscopul
la cele ce se petrec inlauntru. Trebuia sa as-
teptam momentul in care invatatii sä aiba la
indemänä o cantitate mai mare de heliu care sa
lucreze. Acest moment a venit din fericire.
*
In 1868, astronomul englez sir Norman Lockyer
a observat cu spectroscopul in protuberantelP
solare in timpul unei eclipse o bandä galbena stra-
lucitoare care nu corespundea la nici un corp de
pe pämänt. Acest mare invatat a presupus atunci
ca in soare se gäseste un corp simplu care nu
se afla pe pämänt. Acest corp a lost botezat
/relict de la numele soarelui Tacmai in
1895, sir William Ramsay de la Londra izbuti
sa scoatä acest corp simplu din mineralul Cleveit.
Rcest mineral care se gaseste foarte rar si putin
incepa atunci sa fie cumparat ca aur. Cantitatea
de heliu pe care el o cuprinde este foarte mica.
Heriul preparat astfel era totusi indestulator pan-
tru a i se putea cunoaste proprietatile lai fiziz
chimice. Asa s'a putut vedea, ca de unde toate
corpurile au macar o valenta cu ajutorul careia
pot da nastere la combinatiuni chimice, heliul
este zerovalent, de oarece nu s'a putut fbrma ca
el nici macar o singurä combinaflune.
In aceíasi familie mai intra, trebue sa o spu-
nem, Inca' patru corpuri: argon, neon, xenon, krip-

www.digibuc.ro
 84

ion. Putem spune, prin urmare, (d in lumea

atomilor sunt numai cinci nulltati, spre deosebire
de a noasträ, care le numärd cu miile. Aceste
corpuri mai au apoi o particularitate, anume aceea
cd au numai atomi liberi, si nu molecule formate
din atomi ca toate celelalte corpuri in stare
gazoasa.
* *

Spuneam, cä heliul nu putuse fi lichefacut

atata vreme din cauza cantitätei nespus de mica
ce era la indemâna invätatilor. Asa se explicd
de ce n'au fost in stare marii maestri ai liche-
facerei gazelor, Dewar §i Olschewsrhy sa
ne aducd la cunostintd supunerea heliului.
De câteva luni s'au schimbat lucrurile. Sz
stia de mai multi ani cà uncle ape minerale din
Franta cuprind in gazele ce le desvoltä cantitäti
oarecum mari de heliu. Dupä analizele f acute, s'a
vdzut cá unele izvoare dau in atmosferd cani vreo
zece mii de litri de heliu pe an cari rämân astfel
pierdute pentru totdeauna. Era, prin urmare,
heliu destul in naturd, dar nu se cam hotäräse
nimeni sä-1 scoatd de unde se gäsea. Fabrica E.
de Loire, din Paris, s'a hotärât in cele din urmd
sa faca instalatiile cuvenite si este astäzi in stare
sá vánda un litru de heliu numai cu zece lei,
aproape pe nimic. S2 repetà si de data asta
povestea veche a eftenirei dintr'o data' a unui corp
ce multa vreme trebuia sa fie cântarit cu

www.digibuc.ro
 85

Asa a fost cu Toriu si Ceriu de care are nevoe-

industria sitelor Auer i despre cari am scris la
vreme un foileton in Vointa Nationalii. Asa a
fost cu metalele tantal, osmiu, vanadiu, molibden,
vollram, cari erau racitäti in colectiile minera-
logice si cari se vand astäzi in mare parte pentru
fabricarea otelurilor. Numai radiul mai tine la
pre i scoate pe oameni din rabdäri cu scum-
petea i raritatea lui.
Multumitä* acestor cantitäti mari de heliu pe
cari i le pot cumpära eftin invätatii, este de
asteptat dinteo zi in alta sä afläm de incercäri
fäcute in multe laboratoare.
Profesorul Kamerlingh Onnes s'a slujit in ex-
perientele sale de elpte litri de heliu, o canti-
tate la care nici nu s'ar fi putut gandi cineva
catä vreme se scotea heliul din mineralul rar
Cleveit. Metoda intrebuintatä de acest invätat
este tot renumita metodä a lui Cailletet cu care
acesta, in 1877, a izbutit intaia oara sä lichefacd
oxigenul i celelalte gaze numite permanente.
* *
Pentru lichefacerea unui gaz se cer, dupa cum
a arätat fizicianul (t) Andrews de la Dublin,
douä conditii. Gazul trebue sä fie supus la o
anumitä presiune i räcit pand la o anumitä tern-
peraturä sub zero grade. Technica dispune de
multä vreme incä de mijloace cu cari se pot atinge
presiuni foarte mari, at mult mai mari de cele
trebuincioase la lichefacerea gazelor. Greutatea

www.digibuc.ro
 86

cea mare sta in räcirea gazului. Rceastä racire

se face cu ajutorul lichidelor, cari evaporändu-se
produc racire. Câtä vreme nu se cunogeau lichide
cari sa producä scäderea de temperaturä tre-
buincioasä atäta vreme nu se putea licheface un
gaz care cerea räcire multä. Cad letet a avut ideia
geniala de a produce räcirea cu ajutorul destin-
derii. 0 detentä inseamnä trecerea unui gaz de
la un volum mic i presiune mare la un volum
mare $i o presiune micä. 0 detentä este cu
alte cuvinte o destindere. Când un gaz se des-
tinde el se räcege. Cu Cat detenta e mai mare
cu atät räcirea e $i mai mare.
La räcirea produsä prin evaporarea cutarui
lichid in care e cufundat tubul cu gaz se mai
adaagä in modul acesta i räcirea produsä prin
detentä. In aceste conditiuni gazul se supune ina-
micului $i se licheface..
Cetitorul intrebuinteaza adesea fenomenul a-
cesta al cdrui nume de detentä pare ca-1 sperie.
and ii ingheatä mäinele iarna el suflä in ele $i
le incalzege. and il frige ciorba vara el sufla
In ea $i o mai racege. Cum s'o fi explicAnd
lucrul acesta atat de ciudat la prima vedere?
Tot din gura sufla i inteun caz $i in cela-
lalt. Iatä cum:
Când sufla ca sä se incälzeasca, aerul ese
cleadreptul din plamâni $i e cald-caldut. and
suflä in ciorba, el îi umflá intás i obrajii $i pe
nrmä da drumul aerului care ese atunci ca o
www.digibuc.ro
 87

vâna subtire. Aerul acesta a fost prin urmare

apasat mai iintal in gurä i pe urma S2 destinde
cand i se (la drumul.
Are loc, cu alte cuvinte, o detentä care e-
insotita de o slaba facire a aerului. Aici se mai
adaoga, trebue sa o spunem, i racirea produsä
prin evaporarea care e inlesnita de curentul de
aer.
Kamerlingh Onnes a lichefacut heliul in modul
urmator. Tubul cu heliu a fost fácit la temperatura
produsa de hidrogen lichid care fierbe, adicA
la 2590. Heliul astfel racit, a fost apasat la
100 atmosfere. Producand detenta, temperatura
s'a coborat la 2710. In acest timp s'a produs
un nor si chiar i zapada inläuntrul tubului cu
heliu. Aceasta dovedeste ca heliul a fost nu numai
lichefäcut, ci chiar i solidificat. Fenomenul intreg
a durat numai 20 secunde. Profesoral Kamer-
lingh Onnes poate fi felicitat, spune d. prof. dr.
Otto N. Wilt, ca i-a fost dat sa... aiba ragaz de
20 secund2, ca sa observe in toata linistea si cu
toata pätranderea un fenomen asa de lung si
a caruia prega tire a avut nevoe de luni intregi
de munca.
Heliul a fost, prin urmare, lichefacut si soli-
dificat. Cu aceasta nu s'a incheiat insA sirul
pioblemelor pe care studiul heliului lichid e
menit sa le deslege. Va fi nevoe sa se faca
un pas inainte i sä se obtie heliu lichid in can-
titate mare, cum s'au obtinut la oxigen, hidrogen
www.digibuc.ro
 88

celelalte gaze ce nu vroiau sä se lichefacä

inteo vreme. Acest pas inainte va fi, dupa cum
se crede, ceva mai greu de fäcut. Va veni totusi
o zi in care Dewar insusi, sau un alt invätat ca
el, va tine o conferintä experimentalä despre
heliul lichid si in care va prezenta ascultatorilor
un litru de heliu lichid, cum a mai tinut o con-
ferinta despre hidrogen, in care timp de o orä
a stat pe masa de lucru, cine ar fi crezut panä
atunci?, un litru de hidrogen lichid.
Azi, Americanii au baloane cu carmä umplute
cu heliu. Idea de a umple un balon cu heliu pärea
odata tot atät de nebunä ca aceia de a pietrui
calea Victoriei cu diamant. Nebunia de eri e azi
un fapt sigur. Va veni o vreme cänd i dia-
mantul va fi turnat in bolovani.
P. S. Ma folosesc de locul liber rämas pe
aceasta pagind ca sä scriu cele ce urmeazä.
Francezii, Germanii, Englezii au botezat corpurile
simple cu nume latinesti. Deaceea ei spun alumi-
nium, calcium, helium, radium. Noi am sters ter-
minarea latineascd si le spunem aluminin, calciu,
heliu, radiu. Cu totul nepotrivite sunt numele de
helium si radium luate din irantuzeste i cu totul
schimonosite sunt genetivele aluminiumului, cal-
ciunutlai, heliumului §i radiumului. Trebue multä
nesimtire ca cineva sä nu se cutremure la asernenea
spurcaciuni de limbd. Opt sute de mii de ostasi
si-au dat sufletul ca sä curete România de dus-
mani. Datori suntem sä le curätim limba lor de
schimonoselile cu care o spurcä multi din cei
www.digibuc.ro
de azi.
 XIV.

Industria chimica in Germania.

DuminicS 1 14 lunie SOS.

Dintre toate industriile, aceia a produselor

chimice din Germania aratd mai bine legatura
stränsa dintre stiintä i aplicatiune. In Franta,
se fac de sigur lucräri de chimie i descop2riri
tot asa de stralucite ca i in Germania.
Si cu toate acestea, indastria chimica in Ger-
mania a luat o desvoltare cu mult superioara
celei franceze. De unde sä vie oare aceasta su-
perioritate? Nu e de yin& in c priveste infe-
rioritatea Frantei, nici legea brevetelor, nici spi-
ritul de inventiune care nu lipseste, nici car-
bunii de pamânt care nu-s mai ieftini nici in
Westfalia. Secretul puterei industriale a Germa-
niei stä in organizare. Germanii au stiut sä or-
ganizeze minunat, ideal, uzinele lor uriase.
D. Henri Roussel, care a lucrat ca chimist
in una din cele mai importante uzini din Ger-
mania, care a väzut la fata locului modul de
organizare a diferitelor servicii, publica o parte
din impresiunile sale träite in Revue generale
des sciences", din 30 Allaiu 1908. Din acest ar

www.digibuc.ro
 90

ticol, cu totul interzsant, am scos i noi ama-

nuntele care urmeazd:
* *

I. Directiunea superioara. In capul intre-

prinderilor sunt mai multi co-directori, i fiecare
din ei e specialist in o ramurä. Unul este mos-
tenitorul fondatorului indepartat al uzinei in fasä
din care s'a desvoltat stabilimentul de azi; el
aduce numele stramosului si continua traditia.
Un altul e numai reprezentativ, incarcat de ono-
ruri oficiale, decorat, intrat in toate societatile;
se aratä pretutindeni unde prezenta lui poate fi
de folos. Acesta e un chimist eminent, egal cu-
tared profesor vestit de la Universitate. El a fost
smuls invätämantului cu pretul unui venit con-
siderabil. Celalalt, insfarsit, care a trait in strai-:
natate, vorbeste patru-cinci limbi; el calatoreste
jumatate de an, facand, din agentie in agentie,
ocolul pamantului.
In modul ac2sta, sunt intrunite la an loc toate
competentele. Munca grea e impartita la mai multi
e facuta mai bine; raspunderea e impartita
si ea. Influenta ideilor prea personale e inlaturata
astfel si orice abuz de putere impiedicat; nepo-
tismul nu poate pätrunde. Cu totii sunt inte-
resati deadreptul la propäsirea stabilimentului;
ei singuri sunt dealtfel actionari, i adese cu
sume importante.
Ei dispun de o putere financiarä foarte mare;
www.digibuc.ro
 91

capitalurile se ridica in actiuni 5i obligatiuni

!Ana' la 25 5i uneori 53 milioane.
II. Laboraioarelo. Organizarea materiala a
laboratoarelor e cu adevärat minunatd. Ele au
toate instalatiunile trebuincioase, apa, gaz, elec-
tricitate. In unele se face analiza de control a
diferitelor fabricatiuni. In altele se face incer-
carea produselor fabricate, dar nu prin analiza
chimicä, ci prin mijloace industriale. Laboratorul
e un fel de uzinä in mic, iar aparatele de in-
cercare sunt o reducere a modelelor industriale.
Un al treilea fel de laboratoare s1uje5te namai
la cercetäri 5tiintifice noi. Chimitii cari lucreaza
in aceste laboratoare 5tiintifice au toate inks-
nirile putinta, trebuinoioase pentru desiegarea
P.1.1

problemelor urmarite. Chimistii nu sunt finuti

sä capete rezultate cari sa fie puse in practicä
numaidecdt. Numai dupd ani intregi de cercetari
anevoioase incep a fi prelucrati corpii noi. A5a,
brevetul profesorului Baeyer pentra prepararea
indigoului sintetic, cumpärat ca o adevärata avere,
a dat rezultate bune dapa un procedeu putin Cam
deosebit. Avänd la indemänd i timp, i bani,
5i un personal priceput, directiunea are astfel un
fel de fabricä de descoperiri. Altfel ca in Franta,
chimistul care face cercetäri nu-i tot chimistul
care face analize; aceastä deosebire e de cea mai
mare importantä.
Alegerea chimi5tilor 5i a oamenilor de technicd
e inconjuratä de numeroase garantii. Toti chi-
www.digibuc.ro
tni5tii sunt doctori in 5tiinti. Uneori e nevoe de
tin stagiu in laboratoare, in calitate de voluntar.
La inceput, lefurile sunt mici i fiecare trebue
sä facd o ucenicie, uneori indelungatä. Dar, de
indatä ce i se creiazd cuiva un serviciu impor-
tant, i se face si o situatie onorabilä. Se tine
seamä de lucrdrile personale ale fiecärui. Des-
coperirile de chimie generald sunt publicate a-
desea anonim, sub numele fabricei, dar numele
autorului e cunoscut in rcul restrâns. Orice in-
ventiune i orice imbundtätire care aduce venituri
inseamnä pentru autor o participare, uneori
foarte insemnatä, la cdstigul realizat.
III. Fabrica. Societätile mari au pästrat
fabrica veche pentru trebuintele secundare, iar
pentru fabricarea intinsä ele au clddit uzine model,
construite cu toate perfectionärile posibile. In
fabrica nouä, totul este de o curätenie foarte
ingrijita, si mai cu seamd sala masinelor; lespezi
ceramice albe ca zäpada i scdri cu marginele
stralucitoare.
Locuintele lucrätorilor, sälile de mäncare, bàile
(unde lucrâtorii sunt obligati sä mearga cánd sunt
liberi) sunt modete de simplicitate de higiend
de curatenie.
0 particularitate care te uimeste e numarul
mic de lucratori, fata cu intinderea fabricei i cu
numarul. masinelor. Perfectionarea mecanicd e
astfel, incdt munca de mdnä e redusd la strictul
trebuincios; un mare numär de posturi au nevoe
numai de supraveghere. Pe cdt se poate, se face
totul mecanic. www.digibuc.ro
 93

Fabricele de materii colorante nu fabrica nu-

mai produse chimice; ele au 5i ateliere de ex-
peditie, de tinichigerie, de tamplärie, de tipo-
grafie, de gravura; un corp special de pompieri
chiar face parte din personal; ocupati de obiceiu
Cu politia 5i cu curätenia, pompierii sunt gata la
cel mai mic semn. Si operele filantropice nu sunt
uitate. Locuinti eftine, masa eftinä, serviciu me-
dical gratuit, cursuri de adulti, ateliere-5coli,
totul asigurä directiunei un personal ales.
IV. Bittrourile. Organizarea biurourilor nu e 5i
-ea mai pe jos fata cu aceia a laboratorului 5i a
fabricei. Un serviciu central prime5te toata cores-
pondenta 5i o imparte la biurourile competente.
Instructiunea functionarilor variazä de la gradul
primar, pentru baetii de biurou i cicli5ti, pana
la gradul universitar, doctori in drept, sau studii
speciale in scoli superioare de comert. Functio-
narii meniti sa ajunga inteun rang superior tre-
bue sä faca un stagiu in alte servicii (laboratoare,
sucursale in straindtate, 5. a.).
Se cautd a se da functionarilor fel de fel
de foloase 5i distractii. Ei au sala lor de bäi,
sälile lor de joc, biblioteca lor, un restaurant
eftin, locuintä pe aproape de fabricä. Toti in-
chee cu -directiunea contracte pe mai multi ani,
5i le este oprit adesea sä intre in serviciul unui
concurent pänä !fa trecut un termen oarecare.
Aceasta mäsura, unitä cu perspectiva unei pensii,
asigurd stabilitatea personalului.
www.digibuc.ro
 g4

V. Servicii le comerciale. Toti comerciantii

germani au o tenacitate pe care nfo infrânge
nimic 5i cauta mereu sä se urce tot mai sus. Con-
curepta e foarte asprä, dar nu se coboarä nici
odata mai jos de o margine anumitä, care asigurä
un cä5tig sigur. Dacd se intâmplä sd S2 strice
preturile, fabricantii se inteleg intre dânii i
le urca din nou. E nevoe de altfel sä se c55tige
mult pentru a se face fata la cheltuelile cele mari:
personal numeros, lux mare la cataloagele de
toate forrmele 5i in toate limbile, reclame in
revistele technice, dintre care unele sunt chiar
subventionate ca sa asigure lansarea produselor
noui.
In afara de agentii i depozitarii cari sunt
stabiliti in toate centrele industriale, numero5i
voiajori intrebuintati direct de societate, vizi-
teaza clizntii, in afara de turneuI pe care unul
din directori il face in fiecare an pe la cei mai
principali.
VI. Ceit'eva nume. Pentru a da cititorului o
idee de importanta unor stabilimente germane,
pomenim câteva nume date oficial de Farbenfa-
brik vormals Friedrich Bayer und Co.", una din
cele cinci societati mari de produse chimice din
Germania, nume in care se poee av2a toatö
increderea.
Aceasta societate e condusä de dd. Fried. Ba-
yer, consilier al comertului, dr. H. T. Bötinger,
deputat in Landtag, dr. C. Duisburg 5i C. Hill-
www.digibuc.ro
 n5

senbusch. Directia este asistata de 25 de mem-

bri autorizati.
Capitalul social se compune din:
14 milioane de märci in actiuni; 6 jum. mi-
lioane de märci in fonduri de rezervä; 7 jum.
milioane märci in obligatiuni.
Societatea posedä uzine la Elberfeld, Lever-
husen, Barmen-Rittershausen, Schelploch, Mos-
cova si Flers.
Uzina din Leverhusen are 30 km. cai ferate
si 12 locomotive cu aburi. In aceastä singura
uzinä, consumarea apei e socotitä la 60.000 de
metri cubi p2 zi.
Societatea F. Bayer si Co. avea numai 50
de functionari in 1881, când a lost intemeiata.
Ea are azi, in uzinele sale si sucursalele de vin-
dere, 1185 functionari, dintre cari 163 chimisti,
5 medici, 34 ingineri, 67 technicieni in masini
constructii, 203 alti functionari technici, 713
functionari de comert si de birou.
Biblioteca are aproape 14.000 volume si 15.000
brosuri i carticele. Ea e, in industria chimica,
cea mai pretioasa colectie technica din lume.
190 ziare i periodice tehnice sunt la dispozitia
functionarilor.
Asa se explicä importanta pe care a luat-o,
in cei din urmä douäzeci de ani, industria chi-
micä in Germania.

www.digibuc.ro
 Xvi.
Ceva despre scoaia de azi
Jot 21 Avgust (3 Septembrie) WO&

0 imputaxe care se aduce de obiceiu $coalef

de azi e aceea, ca coala se preocupa prel mult
de abstractiuni si se ingrijeste prea putin de
viata practica i numeroasele ei nevoi. Nu e
vorba, trebue sa o spunem de la inceput, mi numai
de coala noastra; aceasta imputare se face §coa-
lei din toate tarile, §i chiar scoalei din Germania
care trece, cu drept cuvant de altfel, drept coala
care a tinut searna mai mult de vederile cele noi.
Tocmai in scopul de a se vedea ca nici aiurea
nu s'a atins idealul, cum le place multora sa
creadas, rezurRez in cele ce urmeaza un articol al
distinsului chimist i ganditor dg la Berlin, prof.
dr. Otto N. Witt, articol publicat in Prometheus
din 29 Iu lie 1908.
*
Neajunsurile $coalei de azi stau in legatura
de sigur cu originele §coalei insasi. $coala n'a
avut, firege, in toate timpurile, menirea pe care
o are azi. Timp de cinci sute de ani §i mai bine,
§coala a fost indrurnata numai inspre abstrac
tiuni; ea n'a avut, In vedere, in vremea aceasta,
www.digibuc.ro
 97

sà dea copiilor de scoala un invatämânt care sa-i

pregateascä pentru viatd. Tocmai contrariul ur-
märeau calugarii i misionarii cari au infiintat
cele dintâiu scoli in mânastiri; ei cdutau, anume,
sä smulgâ pe elevii lor din lume si-i indreptau
cu dinadinsul inspre abstractiuni. Si tocmai din
aceste scoli a iesit cu vremea scoala de azi. Era
firesc prin urmare ca aceasta din urmd sd poarte
pecetea originalului dupa care a fost copiata.
De altfel, chiar directia datä de calugari nu tre-
bue sa o nesocotim ; ea era potrivitä timpurilor
acelora. In adevär, nu poate tägâclui nimenea câ
viata de p2 atunci nu era cu malt mai materia-
lista ca in ziva de azi. La un om invatat era
de sigur zece mii altii, al cäror interes nu esia
din sfera restrânsä a preocupatiunilor privitoare
la munca pammän'u'ui sau Ia mestesug. Dintre aces-
tia apoi, multi nu stiau sa scrie sau sä citeasca, ia
cei care ar fi pu4it citi n'avesu nici carti, nici
ziare, ca azi. Ace5ti oameni nu erau de sigur
lipsiti, pentru aceasta, nici de judecata, nici de
spirit (.1) obszrvare. A fi indreptat pe unii din
ei inspr- munca intelectuald nu inseamnd de loc
o gre*ala din partea scoalelor de atunci, ci
mai de graba un merit, 5i incä unul mare. Rdul
a venit' in urma. Rzi avem un proletariat de
muncitori cu mintea. Si fiindcd legea organicä
cere ca un organ care nu munceste sa sz atro-
fieze, de aceea nu e nici o minune sa se intAmple
ce s'a intamplat. D2 ce ar fi adica de mirare
www.digibuc.ro 7
ca un copil al cärui tatä, bunic 5i razbunic
câ5tigat päinea numai cu cititul, scrisul i cu
socotitul, pierdut puterea de observare
nu mai e in stare sä ne spue din propria lui
experientä prin ce se deosebege un bou de un
stejar.
Aici e raul 5i de aici trebue sä inceapä in-
dreptarea. Scoala moderna trebue sä se mai abata
de la abstractiuni i sä se indrepte in schimb
tot mai mult la studiul direct al naturei.
Inceputul s'a fácut. Int8i au e5it abecedarele
ilustrate, cu un ac la litera 1k, cu un bou la B
5i a5a mai departe. Azi, 5i cel mai mic sat,
spune d. Witt, nu se rnai multume5te cu carti
ilustrate; in fiecare sat e o colectie de animale
impaiate 5i material de intuitie, care se arata
se explicä copiilor. Scolile de mijloc i scolile mai
inalte au aparate de proectii 5i colectiuni bogate
de fotografii luate de pe natura, cari inlesnesc
intelegerea celor invatate. Un invatämänt in fi-
zica sau chimie, fara experiente multe 5i de tot
felul nici nu se poate inchipui. In America s'a
mers 5i mai departe: acolo elevii fac singuri
experientele, iar profesorul le da numai expli-
carile. S'a facut nespus de mult bine cu acest
sistem nou de 5coala i cu metodele cele noi. In
multi copii s'a trezit astfel gustul pentru natura.
Daca ne putem mändri astazi cu izbânda noas-
tra asupra materiei, nu trebuie sa uitam cä in
www.digibuc.ro
 99

rändul intaiu aceastä izbanda a fost pregatitä

de profesorul din 5coa1á.
Dar, dacd s'a fäcut mult bine, a mai rämas
inca 5i mai mult de facut. Trebuie sä se dezbere
lumea de deprinderea de a se fali cu memori-
zarea 5i de a nesocoti judecata 5i puterea de
observare a simturilor.
/Am modernizat metodica invätämantului, dar
n'am inaintat nici mäcar cu un fir de par in ce
prive5te stabilirea rezultatului de pe urma inva-
taturei. La sfar5itul fiecarei 5coli stä la pandä
examenul, care in forma lui de azi se sprijina
numai pe memoria elevului. Cine poate memoriza
bine trece examenul cu distinctiune, iar cine s'a
ametit cu invatatul pe de rost peste mäsurä, acela
cade la examen.
Ficest sistem nu se mai potrive5te cu spiritul
care domne5te azi cu privire la infatamant, 5i
cu toate acestea nu g2seste nimenea un mijloc
mai bun ca sa facä altfel. Invätämantul de azi
se sileste sa desvolte in elev putinta, dar e in-
coronat cu un examen in care e vorba numai de
cuno5tinta. Dupd cum insa nid o schimbare nu
se poate face dinteodatä, tot a5a. 5i examenele vor
ramane ca un mijloc de control pentru memorie,
dar un control a carui insemnätate va scadea
inteuna. Cand tinerii pregatiti astazi pentru viata
5i inarmati in vederea luptei pentru existentä vor
ajunge oameni maine, atunci acesti oameni practici
vor gasi o fortä mai potrivitä pentru examenul

www.digibuc.ro
 100

de azi. Atunci, ceeace se invata pe de rost va fi

lucru secundar, i se va da intäitatea pe care o
merita putintei de a intrebuinta cunostintele in-
vätate la trebuintele vietii.

Lipsurile scoalei de azi sunt asa dar urmarile

unui trecut de veacuri intregi. Radacinile raului
merg prea aclAnc in trecutul popoarelor pentru
ca indreptarile sa vie mai repede si sa fie mai
pronuntate. Sccala noastra trebuia sa aiba
ea in mod firesc neajunsurile ei. Aceste neajunsari
sunt din zi in zi mai mici i matte din indrep-
tarile de care vorbeste d. Witt s'au infaptuit si
la noi. Suntem departe mult ;n aceasta privinta
de vremurile când abstractiunile, memorizarea
examenele istovitoare erau atotstapänitoare. Din
zi in zi se da o atentie tot mai mare reformelor
noui si din i in zi piofesorii nostri de ioate
gradele se arata mai convinsi de trebuinta acestc
reforme. In .ce priveste cu deosebice stiintele ex-
perimentale, o noua era incepe acum cu schim-
barea programelor analitice.
Se rupe cu siseemul vechiu al invatarei cunos-
tintelor date de-a gata si se incearca metoda dupa
care elevul singur ia parte activä la aflarea adz-
varului. No se va mai ingädui nici la noi un
invatamänt al stiintelor experimentale in care
experienta, observarea i judecata sa nu-fi aiba
partea ce li se cuvine. Prin munca depusa de unii
profesori harnici 5i cu tragere de inima s'au In-
www.digibuc.ro
 101

ceput si la noi lucrärile práctice fäcute de elevi.

De pe urma acestora, fizica si chimia cu deosebir2
incep a nu mai fi tinute de elevi ca obiecte de
curatä schingiuire. Dar si aici, ca in toate celea,
se cere rabdare si continuitate in muncä. Si va
mai fi nevoe de oarecare sacrificii si din partea
statului. Se cere anume, pentru stiintele exp2-
rimentale, material didactic si localuri cu insta-
latiile cuvenite. Avem toatä increderea de altfel
ca si aceste cerinti se vor aduce cât de curâncl
la indeplinire. In fruntea invätämântului stä astazi
omul caruia i se datoreste avântul cel mare pe
care l'a luat, pentru a nu mai fi oprit, reformele
noi in invatamânt. (E vorba de Spiru Har2t).

www.digibuc.ro
 XVIL
In amintirea lui Darwin.
Duminted 21 Septembrie (4 Octombrie) 1908

In vremea noastra de jubileuri, când nu poti

desface un ziar, färä sä dai de portrete de oa-
meni, de treabä ce e drept, dar a di-or influentä
intelectualä n'a esit din sfera ingustä a activitätei
lor, si ale caror pretentii la atentiunea noastra
se sprijina numai pe faptul cA-si särbatoresc
jubileul lor de doctor sau de atâtia ani de ser-
viciu, in vremea noasträ in care orice ziar inscrie
pe fiecare zi, din orice calindar, ate o duzind
cel putin de fapte vrednice de pomenit, cu totul
indiferente, s'a faptuit in tâcere, fära cântece si
sgomot, jubileul de aur al unui eveniment, a
carui insemnatate nu poate fi pretuita indea-
juns. Prin el s'au deschis, pentru intreaga orne-
nire, drumuri noi de gândire si care a influentat
adânc desvoltarea juclecatei, chiar si in aceia cari
erau indiferenti sau dusrnani fatä de el.
La 1 1858, inteo sedintä la Linnean
Iu lie
Society din Londra, Charles Robert Darwin §i
Alfred Russel Wallace au prezentat impreuna me-
moriul lor: On the tendency of Species to form
varieties, and on the Perpetuation of varieties,

www.digibuc.ro
 103

and Species by nataral Means of Selection, §i au

pus prin aceasta piatra fundamentald a teoriei
moderne a transformismului si totodata temelia
de neclintit a nemurirei lor
In Germania, unde lamea e inclinatä sá neso-
coteasca partea pe care Wallace o avea la des-
coperirea cea nouä, si rhiar sä numeascä teoria
noua mai pe scurt Darwinism, se pune pätrun-
derea ei in lumea gandurilor catre sfärsitul lui
1859, cánd a apärut marea opera dacwiniana
On the origin of Species. Ficeastä scriere era
fructul copt al unei munci de douäzeci de ani,
al unuia din cele mai mari spirite pe care 1-a
produs parnantul, lucrare care na-i nici astäzi
sleita in toatá adâncimea si intinderea ei.
Dorinta lui Darwin a fost atunci sa dea mai
intAiu tovarasilor sai de meserie sä guste din
acest fruct. Pisa a luat nastere memoriul pentru
Linnean Society. Prin anuntarea acestui memoria
a aflat atunci Darwin cd si Wallace avea ceva
la fel in lucru. Prin mijlocirea prietenilor de
amändouä partile, arnândoi invätatii ajunserà sä
publice impreunä descoperirea lor. Ei au dat
astfel lumii o dovadä strälucitä de nepizmuire si
de adeväratul spirit de oameni invätati. Era
vorba doar numai de urmärile muncii lor si nici
de cum de faima legata cu ele.
*
Intai Iu lie trecut a fost prin urmare jubileul
nu numai al uneia din cele mai mari descoperiri
www.digibuc.ro
stiintifice a tuturor timpurilor, ci si acela aI
unei frumoase fapte omenesti, data ca pildä. Pen-
tru aceasta numai, ar fi trebuit ca ziaa aceasta sa
fifost sarbMoritä mai mult de curn a fost.
In realitate, si-a amintit de ea numai Unman
Society si a särbätorit-o cu o sedinta solemna.
Poate cä a fost de altfel mai nimerita o ser-
bare ca aceasta inteun cerc mai restrans, ca sa
se poata vedea astfel mai bine, si in mod obiectiv,
masura in care au luat parte la creatiunea lor
cei doi mari descoperitori. Nu trebuie si uitarn
de fel, ea atät Darwin cat si Wallace au publicat
in toad viata lor nurnai rezultatele muncii lor
linistite si continue. Rmandoi n'au luat d2 feI
parte la cliscutia descoperirei lor, nici astazi
potolita, de care a räsunat intreg pämäntul,
care adesea a degenerat in strigate salbatice.
Arnandoi si-au urmat iinititi, ca adevarati in-
vatati, drumul lor mai departe si au inteles chiar
sä se fereasca de a fi indumnezeiti, pacat in care
a cazut adesea Cate un om mare. Darwin se
ingrijea de starea lui bolnavicioasa si a trait 'Ana
la sfarsitul zilelor sale ca un pustnic harnic I) la

1) Glurneatá si caracteristica esi° intamplarea pe

care povest i-o 1'n sedinta solernna Lord Avondale (sir
John Lubbock). Cu iirilejul unei vizite facute prieteru
lui sau Darwin in Beck-mham, aresta statu de vorba cu
gradinarul i intrebá ce fel de orn e Dai win. «Orn bun
tare de treabá ; pacat numai ca n'are nimic de facut.
Isi pierde tot Limpid plimbandu.se in gradina si e in
siare sa se uite la o floire cate un 4ert de ceasb>.
www.digibuc.ro
 105

mosia sa din Beckenham, iar Wallace, plin de

putere, s'a infundat in padurile seculare din arhi-
pelagul malaesic, pentru a se intoarce in patrie
numai cu inceputul bätranetelor. Singur supra-
vietuitor dintre eroii zilei, a primit in sedinta
solemnä din acest an la Linnean Society rnedalia
de aur batutä in amintirea maretui eveniment.
Ca si alte däti mai inainte, a cautat sä demon-
streze, in discursul sari de multumire, cä priete-
nului sau mori, Darwin, i se cuvine toatä gloria
si in taietatea.
Dupa cum se stie, acest drept a fost tägaduit
de multi, nu numai lui Wallace, ci si lui Darwin
chiar. Un sir intreg de adevaratii" si intai"
descoperitori ai marelui adevär a fost pus inainte;
vorn pomeni aici numai de Schimper si Lamarck,
mai ales. E chiar o- moda sä s2 numeasca La-
marckism i Lamarckiani, mai ales in acele cercuri
in care teoria transformismului i urmärile ei sunt
asa de urgisite, inc.& nu-i lasa lui Darwin nici
meritul de a fi autorul celor atacate.
E de altfel ceva obisnuit de a tagadui orice
merit acelora cari au daruit ceva mare lumii. Fir
fi de altfel o muncä de prisos a apara drepturile
lui Darwin. El si drepturile lui sunt mdrturii
pentru vecie.
* *
In realitate, insemnatatea covarsitoare a rhs-
coperirei a cäreia existentä de cincizeci de ani o
sarbatorim anul acesta, nu sta numai in id2ia

www.digibuc.ro
 106

fundamentala a selectiunii naturale, ci sta mai

ales in chipul cel nou de a observa $i interpreta
natura, sistem pe care l'a creiat Darwin pentru
a-sit urmari $i desvolta ideia lui in toate direc-
tiile. Phn a. la ivirea teoriei selectiunii, a domnit
suveranä sistematica, nu numai in botanica $i zoo-
logie, ci in toate taramurile stiintei omene$ti. Dar-
win ne-a arätat, poate färä sAii fi dat el insusi
seama de puterea sistemului sail, CA putem sa
apucArn problemele si altfel de cat de schelea
unei sistematici care o ingrade$te, ca oare cum
poate fi privitä din launtru, si ca astfel se poate
merge mult mai departe. .Aceasta am invatat-o
intaia oarä de la Darwin, si intaiu in domeniul
Biologiei. Ea poate fi folositoare $i pe alte tara-
muri ale $tiintii omene$ti $i ne-a intrat pana atata
in carne $i sange, incat nu mai $tim cui trebuie
sä multumim pentru ceea ce cu atata trufie nu-
mim astazi modern".
Pentru ce, din capul locukii, s'au declarat di's-
mani neimpacati ai darwinismului reprezentantii
asa nurnitelor stiinti morale, fdra ca mäcar sa
fi $tiut de ce e vorba? Nu doarä din pricina
blästämatei istorie a maimutii, ci pentru ca a sim-
tit in mod instinctiv, ca e$ea la lumina un mod
nou de a gandi, care dadea $tiintilor aceia$
valoare, daca nu una $i mai mare, ca aceea in-
trebuintata in disciplincie bor. Cu toate acestea
s'au grabit totusi sä se foloseasca ei insa$i de
noul mod de gandire. SA ieie cineva o carte mai

www.digibuc.ro
 107

noua de istorie, de filozofie, de teologie sau de

drept i sä se intrebe dacä modul lor de expu-
nere si de deducere a rämas cu totul neatins de
felul nou de gändire, asa cum a fost creat de
teoria transformismului.
Si, pe de altä parte, sä deschidä o carte a lui
Darwin, acuma veche de jurnätate de veac. Nu i
se pare oare cd a fost tipäritä de abia eri, rapi-
toare i convingatoare, deopotrivä de intere-
santa si atragatoare pentru incepätor ca i pentru
specialist? Nici o carte din 1858 nu se citeste la
fel ca aceasta. In operile lui Darwin ne vorbeste
un om din timpurile noastre, i nurnai cu incetul
pricepern cä e de al nostru, tocrnai fiindcä noi
suntem de ai lui, ca el ni s'a increzut nouä fiindcä
noi mergem pe drutnul ne care l'a deschis el.
* *

Aceastä cronica scurta nu e tnenita de sigur

sa expunä i sä preamáreascä, dupä cuprinsul
importanta ei, opera lui Darwin si Wallace. Ea
cauta nurnai sá arate ca acesti mari invätati, in
cAutarea cauzelor fenomenelor vietii, pun partea
din läuntru in locul celei din afarä, in loctil
creierei prefacerek in locul incatusärei transfor-
marea, in locul siluirei trebuinta. Se vede limpede
ca acest mod de intuitie se poate aplica si la alte
tärâmuri ale stiintei si ca prin aceasta el duce
la un progres extraordinar.
In aceasta impulsiane stä influenta adânca pe
www.digibuc.ro
 10S

care intemeietorii teoriei biologice a transformis-

mului au avut-o asupra intregei noastre culturi.
Mi se va spune, cá timpul merge neinduplecat
inainte $i cä intreg progresul mintal al omenifei
e independent de amestecul persoanelor izolate.
Se poate, i mä invoesc bucuros ca de n'ar fi trait
unele din spiritele noastre cele mai mari, cultura
tot s'ar fi desvoltat. Dar, ea ar fi fost indrumatä
poate pe alte cai. Nu mai e nici o indoialä, ca
unele, putine de tot, din mintile covar$itoare in-
tervin cu adevarat in desvoltarea noasträ $i-i
arata de fapt drumul.
Ne putem înciiipui oare desvoltarea poporului
german, a$a cum e azi in toate privintile, de n'ar
fi trait un Goethe sau un Bismarck. Poate ca
alte minti ar fi luat conducerea, dar ar fi condus
altfel. Tot astfel $i progresul modern ar fi lost
altul de ream fi avut un Darwin. Cum ar fi fost
e greu de $tiut.

E interesant cum au primit memoriul prezentat

la 1 Iu lie 1858 membrii de la Linnean Society:
lit tacere adanca. SA' nu se creada insä cä adu-
narea de atunci a fost atät de impresionata de
marele eveniment in cät nimenea n'a indraznit
sa ia cuvantul. Din contra, ea n'a inteles de fel
memoriul intreg i l'a luat drept o prostie. Ceea
ce ni se pare nouä a$a de natural, incât nici nu
ne putem inchipui cä a trebuit sä se invete anume
www.digibuc.ro
 109

si sa fie discutat, a trebuit sa fie pentru siste-

maticii de atunci ceva de necaprins si neinteles.
Si poate ca ar fi ramas nepriceput, daca si Dar-
win si Wallace nu ar fi avut inainte-mergatori
care au banuit mai mult decAt au cercetat, din
care pricina au si lost al-At de nedeslusiti incât
ail fost i I21CSi numai la lumina transformismului
cladit acuma, aceasta se iveste numai cu Darwin
si Wallace.
ba s'a adeverit prin lupte aprigi. P gasit
aparatori aprinsi, cari au intins poate uneori prea
tare arcul si au nimerit dincolo de tintä. PkU
fost vrajrnasi carora li s'a observat prea adesea
ca lupta pentru o dogma si lia pentru convingere.
Si peste aceasta intreaga cearta si galägie s'a
inältat soarele unei descoperiri, a caruia zori de
autm o jumatate de veac au ajuns din ce in ce
tot mai lumirioase.
Noi insä, care umblarn in lumina lui linistita,
trebue sa ne amintim ca n'a fast mereu asa,
ca au fost tirnpuri d2 aclancä intunecime, pe care
am lasat-o de mull in urnid, cä parintii nosiri
trebuiau sa-si caute drumul in amurgul care abia
licaria, si ca a trecut o jumatate de veac de cand
a iesit cuvântul: sä se faca lumina din gura a
doi oameni binecuvântati, carora omenirea le
este datoare recunostinta vesnica.
(Traduct re dt pa Prof. dr. 011o iV. TUitt,
Promplhi us, 2 Septembrie 1908).

www.digibuc.ro
 XVIII.
Ceva despre cauduc.
Dual Mica 2ó Octornbrie (8 Noembrie) 1908

Pe cât de cunoscute ne sunt intrebuintarile

cauciucului, multe si de tot felul, pe atät de putin
se stie ce este el, de unde S2 scoate si cum se
lucreazä. Daca nu putem spune cu totii, cä facem
cunostinta cu el de cum ne nastem, intru cät am
avut parte sä fim crescuti la sänul mamei si nu
cu bibironul, putem spurre in schirnb ca ne slujim
de cauciuc din cea mai plapanda copilarie. In-
cepem a ne juca de mici cu päpusile de guma,
care plâng uneori când le apdsäm pe piept, cu
mingile de gumä, pe care le arundirn in toate
chipurile si le prindem in toate felurile, cu gu-
mele de la pälarie sau cu altele la fel, cu care
aruncäm bucätele de hartie inspre alti copii si
uneori chiar inspre qatedrä, cänd nu prea stim
de frica profesorului, sau cu care spargem gea-
murile, pe care le plätim apoi cu câte o batae
pe care o tinem minte pänä la bâtrânete. In
scoald, guma de sters e nedeslipità de creionul
.pe care ii luäm de asemenea de mid; amändoua
impreunä sunt cele douä arme moderne de care
nu ne despärtim pänd ce inchidem ochii. In afara
www.digibuc.ro
 111

insä de acesLe intrebuintäri, cauciucul mai are

si nenumärate altele, färä care nu ne-am putea
inchipui multe din industriile de azi, färä care
nu s'ar fi putut face multe din descoperirile $tiin-
tei moderne.
Pomenim pe scurt tuburile de cauciuc, de toate
formele, de toate märimile si cu nenumarate in-
trebuintar-i in laboratoare, in casä si pe stradd,
pneumaticele de bicicleM si de automobile, so-
swill si galoii, mantalele de cauciuc, baloanele,
inveldoarele pentru cablurile electrice, pieptenii si
masinele electrice cu ebonit.
Cantitatea de cauciuc consumatä pentru aceste
felurite intrebuintari i pentru multe altele, s'a
urcat in anul 1906-1907 la 68.173 tone, in
valoare de peste 600 milioane lei aur.
Avern aface prin urmare cu o industrie din cele
mai insemnate, asupra cäreia se cade sä spun2m
cateva cuvinte. Amanuntele cari urmeazà, stint
prescurtate dintr'un articol foarte interesant, pu-
blicat in revista germana Ails der Natur, din 15
Septembrie 1908.

Cele dintäi stiri despre obiecte de cauciuc

sunt acelea de pe vremea descoperirei Americ2i.
Antonio de Herrera povesteste ca in a doua
calätorie a lui Cristofor Co lamb in America, in
1493-1496, acesta a observat pe indienii din
insula Haiti, jucându-se cu niste mingi fácute

www.digibuc.ro
 112

din gumd de pom"; aceasta guma era cauciuc

curat. Tot cu aceasta gumä isi faceau indigenii
haine prin care nu trece apa; acest obiceiu
l'au imitat indata si Spaniolii. In 1736, vor-
besc de cauciuc invatatii francezi Condamine
Bouguer, care fuseserà trimesi de guvernul fran-
cez in Equator, ca sa faca acolo mäsuratori de
meridian. Acestia au trimes Academiei din
Paris mingi facute dinteo materie negricioasa,
care era numità in Quito tocmai cauciur i care
era scoasa din pomi numiti Heve. Cam in ace-
lai exploratorul francez Fresneau, a des-
cris un arbore de cauciuc care cre¡te in Guyana,
numit in urma Hevect guyanensis. Indata dupa
aceasta a gasit cauciucul intrebuintari technice. In
1763, Hacqu,,r i Herissant gasira ca a:2st cau-
ciuc se dizolvä in unele lichide organice, Ca
eterul sau oleul de terebentina. In 1768 incepa
a se lucra tuburi de cauciuc in chipul urmator:
se ungeau vergele de ceara cu solutiune de cau-
ciuc in eter si se lasau sá se svánteze la aer;
dupa ce se evapora astfel eterul i rarnânea pe
vergeaua de cearä o pielita de cauciuc, se da
a doua oara cu solutiunea de cauciuc, sa svänt3
din nou 5i se repeta aceste doua operatii, Oita
ce se ajungea la grosimea voita; atunci se punea
totul in apd clocotitä; ceara 52 topea si ramanea
tubul de cauciuc. In 1772, marele om de stiinta
englez, Priestley, a gasit cá acest cauciuc este

www.digibuc.ro
 1 13

foarte bun pentru $tersul urmelor de creion de

pe härtie.
0 prefacere nespus de insemnatä in industria
-cauciucului a urmat de pe urma descoperirei fa-
cuta de Goodyear 0. Hancook. Fice$tia au gasit
-cä prin actiunea sulfului la temperaturi
ridicate, inticanizlre, cauciucul se face nea-
semuit mai elastic $i mai trainic de cât produsul
natural. In adevar, cauciucul brut Se intäreste cu
vremea $i mai ales prin räcire, chiar la ' 40. 0
descoperire la fel a lost fácuta in 1846 de catre
Parkts, care a arlitat ca vulcanizarea cauciucului
se poate face $i la rece, inmuind materialul brut
inteo solutiune de clorard de mil. De la aceasta
data cercetarile care au urmat au avut in vedere
imbunâtatirea mijloacelor de fabricare i studiarea
fenomenelor care se petrec in vulcanizare. Fata
cu cererea mereu crescândä a pretulai cauciucului
natural s'a cautat tel de fel de substante care .

sa-1 inlocuiasca $i s'au facut incercâri a Se in-

trebuinta $i cauciucurile vechi prin regenerarr.

Cauciucul se scoate din pomii lievea care aa

fel de fel de varietati. Acetia alcatuesc paduri
intinse in Brazilia, pe malurile Alnazonului, pre-
cum $i in alte regiuni din America centrala $i
de miazä-zi. Ei sunt inalti pârtá la 30 $i chiar
50 metri $i gro,i de 2 jum. m. diametru. Plantele
Landolphia, care dau de asemenea cauciuc, sunt
8

www.digibuc.ro
 114

mai de grabä niste liane, lungi pänä la 25 m._

groase numai de vreo 15 cm. Cel mai bun
cauciuc vine din Brazilia prin portul Para de
unde se trage i num2ie de cauciuc de Para.
Scoaterea cauciucului se face si azi prin ac2-
leasi mijloace ca acum cateva sute de ani in
urmä. In luna lui Iu lie, cu inceputul secetei, cu-
legätorii, numiti Seringueiros sau Caucheros, se
mutä in regiunile mlästinoase de pe malurile Ama-
zonului. Din cauza frigurilor care bäntue prin
aeeste locuri si din min vi2tei cam grele, euro-
penii nu se pot ocupa cu aceste manci. De aici
urmeazd un mare neajuns; nu e cu putinta un
control serios si nu se poate pune capat pus-
tiirilor fäcute de indigeni. Fiecare S2ringueiro
ia autorizare pentru o anumita intindere de pg-
dure, o estratri, care cuprinde intre 100 si
150 pomi. Dupä ce-si face coliba îi deschide
poteci la arborii din care va lua cauciuc. Ca o
securice face täeturi in coaja copacului, täeturi
cari trebue sä fie destal de adânci ca sa curga
destul lapte cu cauciuc din ele, si nu prea adânci
ca sä nu räneascä arborele si sa-1 omoare. Forma
taieturilor este schimbätoare. Sub fiecare cresta-
turä se pune cdte un pahar de tinichea, in care
se adunä laptele de cauciuc. Cuprinsul de la mai
multe pahare se adunä inteo tidvä, calebasse.
Cam dupä o säptämänä se face o altä cres-
taturä si tot asa mai departe tot sezonul, in care
timp se face paná la 20 täeturi. O sutà de pomi

www.digibuc.ro
 115

pot sa dea la o singurd crestätura vre-o 36

litri de lapte, ceeace face cam 24 kg. de cauciuc.
In Linde regiuni cu total bogate se poate lua
Om la o tona de cauciuc de la o suta de arbori.
Cea mai buna recoltä se capätä dupa ce se coc
fructele. In timpul inflorirei, se urca sucul in
sus 5i lucrarile sunt intrerupte. Un porn incepe
sa dea lapte de pe la 15 ani; cea mai mare can-
titate incepe sa o dea pe la 25 ani §i merge cu
ea Om la o varsta foarte inaintata.
Laptele cules in tidvele de bostan trebue§te
Mt:begat cat se poate de repede ca sd nu se strice
in urma. Aceasta coagulare se face inteun aparat
simplu numit fumeiro. In acesta se ard un fel de
nuci de palmieri cari dau mult fum. Sz crede ca
acest fum cuprinde substante antiseptice, ca de
pilda creozotul, care distruge bacteriile. Lucratorul
moaie in laptele de cauciuc un fel de bat cu ma-
ciuca in varf §i ELtine apoi in fum. In acest
timp se pierd substantele volatile, iar cauciucul
ramane pe bät sub forma unei pojghite mai sub-
tiri de cat un milimatru. Aceste cloud operatii
se repetä pana ce Sa capata un bulgäre de gro-
simea voita. Atunci se taie acest cocolo§ in doua
§i se desprinde de pe maciucd, cu care se lu-
creaza mai departe in acelas mod. Lucratorii
indernanatici pot lucra astfel panä la 3 kg. pe
ceas. Rceste mingii sunt date in comert sub nu-
mete de parafind". Din rämä§iti se scoate para
.entrefina", un produs pe jumätate fin, §i un altul
www.digibuc.ro
 116

si mai prost cap de negru". Si mai primitiv sa

scoate cauciucul din lapte in Africa, uncle lucra-
toni coagulau laptele scurgändu-1 pe piept. /lust
mijloc avea intre alieL i neajunsul ch.' S2 pro-
ducea prea putin cauciuc. Astazi coaguleaza cau-
ciucul african cu apä sära:a, cu care 5, ung
crestaturile fäcute in copaci.
Se capatä astfel ghemuri cari sunt date in
comert cu greutatea cuprinsa intre 393 si 803
grame.
*
Cauciucul acesta brut dat in comert cuprinde si
alte materii, ca l2mn, albumina, materii minerale
care trebuesc indepartate. Pentru aceasta S2 in-
moaie eauciucul in apä clocotita si S2 framänta
intre cilindri printre care curge apa care spah
materiile sträine, ca nisipul si altele. La urma
se capätä un fel de piei subtiri de cauciuc care
sunt uscate intre 33 si 40 grade.
*
Intre proprietatile cauciucului amintim urma-
toarele. Cea mai insemnatä e de sigur elastici-
tatea lui, pe care o pierde prin räcire. S2 topeste
la 133 grade descompunändu-se in parte.
Nu se disolvd nici in apä, nici in alcool, ci in
eter, benzinä, oleu de terebentinä. E o hidro-
carbura care se inrudeste cu terpenele. Se com-
bina cu sulful pentru a da cauciucul vulcanizat,
care nu S2 disolva in corpii ara ati mai sas, si
www.digibuc.ro
 117

care e elastic chiar $i sub 00. Dupd cantitatea

de sulf intrebuintatä se capätä un cauciuc moale
sau un cauciac tare care cuprinde 33 la sutä sulf.
Vulcanizarea in cazul din urmd cere 12 ceasJri,.
iar in cele dintsdiu numai 1 sau 2.
In ce prive$te modul de lucrare a cauciucului
in industrie se intelege lesne ca nu poate fi
descris in cateva ränduri aici. Vom da numai
câteva exemple. Foile de cauciuc se lucreazd in-
tinzänd o solutiune de cauciuc, pe o pänzd anu-
mitä $i lasänd sd se usuce. Mänu$ile de gumä
intrebuintate in chirurgie se fabricd inmuind mäini
de lemn in solutiuni de cauciuc, läsand sa se
evaporeze disolvantul i vulcanizänd la rece mà-
nuile astfel formate. Baloanele de guma intre-
buintate in meteorologie se fabrica la fel, in-
muind sfere mari de sticld in solutiuni de caaciuc.
Rceste baloane se umflä cu hidrogen, $i li se dä
drumul in sus impreund cu instrumentele cuve-
nite, care trebue sà scrie tempeeatura, presiunea
alte fenomene. In regiunile inalte ale atmos-
ferei ele se umflä din cauza rárirei aeruldi $i in
cele din urma plesnesc $i cad in jos. Dupa un
alt sistem de fabricare se bate bine inteo pila
incalzità cauciucul ce este de lucrat. S2 capäta
la urmä un cilindru care este taiat in placi.
Tuburile de cauciuc se fabrica sau din panglici
care sunt infasurate pe o vergea de gcosimea
voita, cum S2 fac tuburile de tigard, si se lipe$te
in urma marginele, sau se toarna, trecand pasta
www.digibuc.ro
 118

cuveniia prin tevi anumite. Gumele de legat pa-

chetele sunt taiate din tuburi cu diametrul mare.
Mingile de guma se fabrica astfel. Cate patru
foite de forma potrivita se lipesc impreuna ca sa
formeze un tot inchis; se pune inauntru putin
carbonat de amoniu 5i se introduce totul in forme
sferice unde se incalzege la temperaturi inalte.
Prin actiunea gazului care se desvolta se na5te
o presiune care apasa ma8.1 de cauciuc 0'1 sulqte
sa ia forma de minge. Dupa racire, din cauza ca
mingea se sbarcege, se introduce aer sub pre-
siune 5i se lipege cu guma deschiderea prin care
sa facut aceasta introducere de aer.
Din cele spuse 'Dana aci se vede lamurit ce
importanta mare are cauciucul, 5i de ce se fac
atatea incercarri ca sa se obtie deadreptul prin
sinteza. Din nefericire nu sa ajuns inca la acest
rezultat.

www.digibuc.ro
 Terra Sigillata.
DuminicS 30 Neembrie (13 Dec.) SOS

Legiunile romane, cari au fost trimise SI tie

in frau nenumaratele popoare subjugate, joaca
in istoria technicei un rol pe care nu-1 putem
pretui indeajuns. Vreunul dintre cetitori va in-
treba cu mirare cum e cu putinta aceasta.
Ce are a face desvoltarea pa5nicä a indus-
triilor cu razboinicii cari au intrat cu foc 5i cu
moarte in 1ini5titele colibe de padure ale strä-
mo5ilor nostri? Si totu5i e a5a. D2 sigur nu se
gandea nimeni la artele din tinipul pacei in
vremea räzboaelor descrise de Caesar in razboiul
galic.
Dar dupä ce se sfar5eau luptele 5i S2 serbau
izbanzile, mai rämaneau atunci in provinciile cu-
cerite o parte din legiuni cari sa le pastreze pen-
tru Romani tributare 5i supuse. Si terrnenul pe
care legionarii trebuiau sa-1 faca in tara straina,
inainte de a putea spera sa vada din nou tar-
muffle patriei, dincolo de Alpi, era lung p2 acele
vremuri din lipsa complecta de mijloace de co-
municare. Pe atunci nu erau permisii in fiecare
an, in timpul carora s fi lust cineva acceleratul

www.digibuc.ro
 120

sa se poa'A intoarce repede in patrie.

Il fi trimes in acele vremuri sá comanzi in
Oa lia, Gormania sau Britania insemna o despär-
tire mai lunga si mai serioasa de oele deacasä
de cât o trimitere din ziva de azi in China, in
Africa de sud sau in Australia.
Era oare o minune ca in aceste imprejurari
sä caute razboinicii sa fie cat mai in voe in
tara inamica? Dusmaniile erau date la o par te
si se legau prietenii cari ajungeau pänd la dra-
goste, insuratoare i incuscrire. Capete micuti si
blonde cu ochii negri, sau strengärite cu coada
neagra, cu ochii albastrii cenusii de nimfä, dau
clovadä de legäturile facute intre miaza-noapte si
miazz-zi; câte un 1,gionar roman ii uita doral
de tara in bratele moi ale unei femei germane,
dor care trebuia sä S2 trezeasca in urmä in
stranepotii lui.
Si nu le era oare cu malt mai bine aici, de cät
in suprapopulata Italic, sa väneze in padurile for-
mecatoare, sa pescuiasca in apele umflate si sa
pue in hambare rodul unui parnânt virgin, si pe
care pamântul stors de la Roma si de la Neapol
nu-1 mai dadea de mult?
Soldatii isi faceau colibe frumoase, iar roman-
dantii castele mari de tarä cu grädini intinse si
bäi luxoase, cum se mai vad i astäzi in unele
locuri, ca de pildd in insula Wight, unde au mai
rämas inca. Cat lux era in aceste case ne arata
comorile de argint gasite la Hildersheim. Aceasta

www.digibuc.ro
 121

ne-o aratá i säpaturile de la SQlburg, unde pe

längâ lucruri de intrebuintare zilnicä au fost
gäsite ialtele cari arata o viatä cu total rafi-
natä. Romanii urmau acelas principiu cu care
Englezii in zilele noastre incetatenesc trebuinti
in unele täri, in cari nu erau cunoscute nici ma-
car din nume; ei cautä sä traiascä si in tara
strainä asa cum sunt obisnuiti in patria bor.
.0

Cum isi procurau insä legionarii place-file si

multumirile romane inteo tard strainä i intea
vreme in care nu erau legäturi de comert inter-
nationale? S2 putea fireste sa umble "anevoe
negutatorul roman cu rnärfurile lui din loc in
loc, se putea deasemenea ca munitiunile armatei
care pleca din patrie sä cuprincla i rezerve bo-
gate din lucruri de tot fetal.
Dar, toate acestea nu puteau fi deajans. Tre-
huia sä Se sadeasca in provincia cuceritä mese-
riile din patrie i sä S2 facä inteuna lucturi de
tot felul, pentra ca sederea mai multä vreme in
tarä sträinä sä poata fi pläcutà. Razboinicii isi
aduceau alunci aminte de meseriile invätate in
tineretea lor i cu cari se indeletniceaa in pattie
inainte de a se fi hotarit sä uraieze acvila ar-
matei bor. Omul de tara se intorcea din noa la
lucratul pämântului, olarul de alta datä lucra
lutul gäsit in- tara strainä, iar lucratoral de me-
tale lucra mineralul bogat al cärui pret bar-
www.digibuc.ro
 122

barii" nu $tiau sa-1 pretuiasca. Si cu totii gaseau

ucenici ascultatori in tineretul poporului subju-
gat, ucenici destul de degepti 5i doritori sä
invete un megewg la cari nici nu gdndeau $i pe
care aveau sa-1 duca mai departe dupa ce i-a
inteles odatà insemnätatea lui. /15a au ajuns le-
gionarii romani sa fie mae$trii la invatatul me-
seriilor pentru popoarele cucerite de ei $i putin
civilizate 5i purtätorii unei civilizatiuni care cres-
tea inteuna. 11$a se explica de ce nu numai cam-
piile Italiei, ci 5i acelea a mai tuturor tdrilor din
Europa, au bogatii de antichitati romane.
Cu oarecare u$urintä $i siguranta se poate
urmäri aceastä desvoltare, mai cu seamä la acele
lucruri cari au fost mai putin expuse prin starea
in pamânt la actiuni stricatoare. Pe când cele
mai multe din lucrarile romane in lemn au putrezit
5i s'au macinat, lucrurile de metal au fost pas-
trate mull mai bine. Imi aduc aminte de o
colectie importanta de chei 5i lacäte de la Saal-
burg. Dar mai strälucit ca toate isi aratä lucru-
rile de sticla 5i de lut puterea lor de rezistentä
la dintele timpului. Chiar $i in stare sfärdmata,
ca hârburi, ele formeazä obiect6 de studiu pre-
tioase $i interesante.
Printre lucrurile de pámânt cari au lost gä-
site cu miile $i rasmiile de exemplare, un fel
din ele joaca un rol cu totul deosebit. Sunt
ce$ii $i vase, urne $i medalii, de obicei mici $i
simple, dar cari se deosebesc printr'un lustru
www.digibuc.ro
 123

gras $i jumatate mätäsos $i printr'o culoare

rosie aprinsä. Ele par cä nici nu sunt fácute-
din lut, ci din cearä rosie de pecetluit. Poate
cä $i de aceea i materialul din care sunt fäcute
se numeste terra sigillata", cu toate cä acest
nume se poate trage in rändul intäiu din faptul
cä din acest pämänt erau fäcute formele in cari
erau turnate medaliile $i pecetile.
* *

Din ce e fäcutä terra sigillata? Cum era ea

pregätitä i prelucratä? Acestea serail intrebä-
rile pe cari anticarii le puneau chimi$tilor. Chi-
migii nu puturä räspunde deodatä, iar anticarii
pareau cä se bucurä cu Mutate. Poate cA aceastä
bucurie räutäcioasä e cea mai curatä dintre bucu-
rii. Una din dorintele anticarilor, cu greu de
indeplinit de catre chimiti, e de obiceiu aceea
cä obiectele a cäror naturä i compozitie ei do-
resc sä o cunoascä, trebue sä fie analizate in
a$a fel incAt nici sä le strice, nici sä le dizolve.
Sau, cänd se permitea aceasta, cantitätile date
sunt asa de mici incdt din cercetarea lor nu se
poate intelege aproape nimic. La terra sigillata,
din fericire, 'fa fost nevoe de a$a ceva, de oarece
a fost gäsitä in felurite locuri in cantitate mare,
a$a cä $i anticarii se invoiau sä se sacrifice
cateva hârburi. Ici i colo câte un chirnist $i ate
un ceraniist studiau hârburile, fiecare in feluI

www.digibuc.ro
 124

lui. Si at totii au ajuns la acelas rezultat, anume

la nici unul.
Arheologii insa tineau din limp in timp con-
ferinti lungi, in cari faceau o adeväratä risip cu
spiritul lor patrunzator dat lor de la natura.
Din mii de amänuntimi, pe cari orice alt muri-
tor le-ar fi trecut cu vederea, din stilul obiectelor,
din inscriptiile descoperite ici i colo, din zga-
raituri i urme de degete cari abia se vad, scoteau
ei cele mai minunate i intifise incheeri. Partea
cea mai interesanta a acestor lucräri märete era,
cä nici unul din domnii anticari nu se potriveau
in päreri cu un altul.
Da, ziceau anticarii, chimitii i numai chi-
rniIii sunt vinovati, ei cari nu vor sä ne spuna
din ce e facuta terra sigillata. De am fi avut chi-
misti de talia lui Pettenkofer, care a ghicit natura
Hematinonei, atunci am fi fost de mult departe!
Chimitii insa asigurau ca sunt sträini de
orice vina. Ei ar fi stabilit ca terra sigillata nu
se deosebeste intru nimic de pätnantul rosu cu
totul obisnuit, care a fost copt la o temperaturd
joasa. De sigur, cand se pune in forma si se
coace pamantul nostru rosu nu se capätä terra
ci cu totul altceva.
In urma au venit din nou archeologii cu spi-
ritul lor patrunzätor. Si au zis, se gasea odatä,
probabil in Italia, un pamant rosu, care era cu
totul altfel decat toate celelalte si care prin
coacere da terra sigillata. Cand un olar din Galia

www.digibuc.ro
 125

zau G-rmania sau Britania sau Dacia voia sa faca

oak din terra sigillata, atunci trebuia, n'avea
incoteo, sa scrie la proprietarul gropilor cu acest
pamant rar i sä comande un pachet postal de
acest pämänt. Ca pe atunci nu era posta pentru
pachete, aceasta e un amanunt secundar, ca $i
imprejurarea ca noi astäzi, care avem din fe-
ricire posta pentru pachete, tot n'am putea avea
un pachet din acest pamant minunat. S'a ispravit
toiul, cum se isprávesc toate, cand te tot slujesti
de un lucru. Päcat cä n'a mai ramas nici macar
atata ca p2ntru o mostra fara valoare care in
orice caz af fi ajuns pentru o analizä. Oricum,
s'a deslegat astfel problema principala, anume
de ce astazi in secolul al douazecilea, asa de
industrial, e cu totul ca neputinta sa imitam pe
olarii vechi i sa facem obiecre din terra sigillata.
Da, Romanii vechi erau cu adevarat niste posna,i!

Pa si-a gasit problema veche deslegarea ei,

toata hlmea era multumita. Dar, s'a intamplat
pe urma ceva ciudat.
Ici $i colo se tot iveau fermecatoarele cesti
mici, vase $i medalii de terra sigillata. Erau
a$a de noi, a$a de curate si de nesgariate, ca
cum n'ar fi stat in pamant dotta mii de ani. Si
unele din ele purtau o inscriptie ciudata $i plina
de secret, mai ales in fund D. R. P." Ce putea
sa insemne ea? P" insemna fireste Populus $i

www.digibuc.ro
 26

R" Romanus, dar insemnarea lui D" n'o putea

gäsi nimenea. Una din medalii avea o inscriptie
care se citea bine de tot. Chipul unui orn, cu
barba $i mustätile ascutite, era inconjurat de cu-
vintele: Gustavus-Adolphus-Rex, o latineascd de
al carui inteles nu se indoie$te nici un elev din
clasa a patra. Dar istoricii nu $tiau in ce capitol
din istoria veche trebue sä pue pe regele Gustavus
Adolphus.
Dar, $i aceastä problemä noud trebuia sá-$i
gäseasca deslegarea ei. In vreme ce atâtia oameni
mnvatat ii spärgeau capul cu terra sigillata, un
modest olar german, domnul Fischer, in lz-
bach, in Ob'yptalz, poate un urmas al legiona-
riloi, romani care acum douä mii de ani veniserd
la vechii Bajuvari si-i invätaserd sä facä din lut
ulcioarele asa de cdutate i azi in Bavaria, a
descoperit din nou terra sigillata, $i a luat pentru
fabricarea ei un Deasches-Reichs-Patent.
Pentru aceasta ar fi avut chiar $i atunci drept
când si-ar fi scos procedeul de fabricare dintr'un
loc neinteles incä din Tacitus. Descrierea unui
mijloc de fabricare, publicat undeva, are numai
atunci drept de oprire asupra luárei unui brevet
cänd acea publicare a apärut in cei din urma o
sutá de ani. Tacitus insä e cu mult mai vechiu si
facut cinste numelui säu cu privire la terra
sigillata anume nu spune nimic.
Pentru acest cuvânt d. Fischer a fäcut foarte
binc CFI n'a intrat de fel in vorbd cu Tacitus..

www.digibuc.ro
 127

El s'a increzut in geniul sdu 5i acesta l'a condus

sä gäseased ceea ce n'a cdutat, anume terra si-
sillata mult discutatä. Azi poate oricine sä ei-
-teased in brevetul respectiv cum se face aceastä
minunätie. Nid nu-i ceva greu, numai trebuia
gäsitä.
Dacä cititorii mei se gändesc: ileum vine focul
-de artificii, acum ne spune clansul secretul, care
nici nu mai este secret, de oarece e scris inteun
brevet public, atunci se imeald.
Vreau
_
sä fac 5i eu odatä, 5i am motivul meu,
ca autorii romanelor senzationale. Dupä ce am
_pus in joc toatä arta mea ca sä ridic la maixmum
.a5teptärile cititorului, iau zambind_ condeiul, trag
Meet- 5i cu bägare de seamd o liniutä 5i scriu:
va urma.
(Din nefericire, n'oni mai tradus la timp
.aceastei urmare ,,si acum nu am mai gasit-o).

www.digibuc.ro
 xX.
Ylang-Ylang
25 Decembrie (7 Ian.) 1908

Printre parfumurile cele mai pläcute se numärä

oleul scos prin cicstilarea florilor de Ylang-Ylang
El aduce cu mirosul de zambile $i se mai numeste
pe nedrept $i oleu de orchidoe.
Aceastä numire este gresitä pentru cuvantul
cd Ylang-Ylang este un porn (Canangiain odora-
/um Baill), care face parte din familia anonacee-
lor si nu din a orchideelor, cari nici nu sunt
pomi
Oleul de Ylang-Ylang e din an in an tot mai
räspandit $i gaseste mereu intrebuintäri tot mai
multe. Aceasta räspandire se datoreste fireste
pretalui sau care e (din ce in ce mai mic. Pe cand,
acum 35 ani, un kilogram costa 2500 lei, astazi
costa calitatea cea mai budi numai 590 lei; se
gasesc canfitati mai proaste cu pretul de 80 180
lei kilogramul.
Pomul Cananga este de bastina In Filipine,
Java $i alte insule Oceanul Pacific; el a
fost aclimatizat insa si in alte tàri tropice cu o
clima la fel. El infloreste tot anul aproape si

www.digibuc.ro
 129

dä o rnultime de flori pline de miros care sunt

destilate cum se ia din porn.
Numele Ylang-Ylang (uneori si alang-alang)
inseamnd floarea florilor". In adevär, cine cu-
noaste mirosul acestui oleu de calitate bunä, ga"-
seste foarte firesc c5 aceastä floare a fost inäl-
tatä in tara ei la rangul de reginä a lumei flo-
rilor, asa cum e la noi trandafirul, cu toate cä
de altfel intre amandoua rnirosurile e o deose-
bire foarte mare. In comert trece ca adevärat oleu
de Ylang-Ylang numai acela care e adus din Fili-
pine, cel adus din alte tad se numeste Oleu de
Cananga, care e scos si el tot din Canangium o-
doralum.
* *

Distilarea florilor Se poate face in condifjuni

bune numai in fabrici cu instalatiuni perfectio-
nate. Fabricele mai mici dau.o calitate mai proastä,
care avea trecere altä datä, dar care acum se
poate vinde numai cu preturi foarte mici.
Cultivatorii culeg fborUe numai in timpul nop-
tei si le due la fabricä dis de dimineatä. Lucru
ciudat e cä fabricele nu au grädinele lor proprii,
cá prin aceasta sunt la cheremul grädinarilor.
Acestia fac tot felul de smecherii ca sä câstige
cat mai mult. Asa, printre altele, ei obisnuesc
sä tie florile in apä inainte de a le vinde si de
a le face astfel sä tragd mai mult la cântar. Se
intelege lesne ca" tot in acest scop ei mai pun
9
www.digibuc.ro
 130

printre flori si frunze, cräci $i alte celea. Fabri-

cantii cunosc prea bine aceste înelatorii, insa
reau ce face, trebue sä le sufere de frica con-
curentei.
Dacä ne gandim ca un kilodram dz oleu de
Ylang-Ylang de calitatea cea mai bund se scoate
din 350-400 kgr. de flori $i cä acestea singure
costa' 300-350 lei, afara de cheltuelile de
atunci se vede cä nu e tocrnai mare ca$-
tigul fabricantilor. Noroc, cd mai scot vre-o 750
kg. de oleu de calitatea a doua, care mai face
vre-o 130-135 lei. Pana acurn cativa ani, ma-
terialul brut era de calitate destul de buna in
Manila. De un tim)p incoace insa se adaoga mereu
cam 25 la surd flori necoapte, cari cuprind fire$te
mai putin oleu, de oareee la plantele mirositoare
parfumul se formeaza in timpul coacerei. Con-
curenta din timpul din urmä a urcat pe deoparte
pretul materialului brut 5i pe de alta i-a stricat
$i caIitatea. La aceste neajunsuri se mai adaoga
$r urmatorul. Proprietarii de grädini inchiriaza
pomii la lucratorii mai saraci. Pentru un porn
bine crescut se plate$te in timpul culesului 5 lei
pe luna. Un porn trebue sä produca astfel cel
putin 80 kg. de flori ca s se acopere cheltue-
lile de lucru $i arenda. Florile cele mai bune
sunt culese in Mai $i Iunie, dar culesul tine
pana in Februarie din anul urmator.

www.digibuc.ro
 131

Nu se 5tie cam cat e de mare exportul acestui

oleu din Filipin2, de oarece datele statistice aratä
greutatea bruto din care vreo noua zecimi e a
impachetatului. Se 5tie insä sigur ca produdia
a mers tot crescand. Sub domnia spaniolä, se
exporta cantitatea bruta de 1000-2000 kg. pe
an. In anul 1900 exportul a fost de 19.000
kg., iar in 1906 de 28.000 kg. Pentru cei din
urma doi ani, socotind o zecime din greutatea
bruto, cantitatea de oleu de Ylang-Ylang expor-
tatä a fost de 2700-2800 kg.
Pentru fabricarea unui oleu de calitate bunä
se cere ca distilarea sä 52 facä in conditiuni cat
mai bune i ca florile intrebuintate sa fie coapte.
Mai toate fabricele din Manila fac distilarea la fel ;
numai ici 5i colo e cate o particularitate pe care
o pastreazä cu cea mai mare tainä.
Distilarea trebue sä se facä cu incetul 5i sä f12
oprita la timpul cuvenit. La inceput trece la
distilare oleul de calitatea cea mai bunä, i dupd
catva timp incepe sa treacä un altul mai putin
bun; atunci e mom2ntul sä se culeagd acesta din
urma inteun vas aparte. Deosebirea se face cu
nasul, dupa miros. Acest fapt ark de simplu
5i de important totodata nu vor sa-1 inteleaga
fabricantii, mai ales cei din provincie. Cu toate
ca florile sunt tot asa de bune ca in Manila,
cu toate cä sunt mai eftine, 6leul fabricat de
ei e de calitate cu mult mai proastä ca ceI de
Manila. Ei cauta sä fabrice cat mai mult 5i de
www.digibuc.ro
 132

aceia dau un oleu de calitate mai proasta

O fabricare cu adevärat rationalä va fi cu
putinta numai atunci cand fabricantii vor avea
grädinele lor cu pomi i cand vor supraveghia ei
singuri culesul florilor. Din cercetärile facute s'a
gäsit, ca florile coapte dau de cloud ori atata
oleu de calitate bun& cat dau cele crude.
S'a vorbit adesea de fa4ificarea oleului de
Ylang-Ylang.
In Manila nici nu poate fi vorba de a5a ceva,
care ar fi apoi o nebunie curata Pentru o fal-
Wicare ar trebui sd se intrebuinteze alcool, oleu
de terbentina, sau alte oleuri cari toat2 52 pot
gasi cu cea mai mare inlesnire. Faptul principal
e insd, cä o adäugire numai de 10 la suta de ma-
terii sträine coboard valoarea oleului la cel putin
jumätate.
Dar, daca nu poate ifi vorba de fa4ificare
de catre fabricanti, nu mai rämane nici o indo-
iala ca la desfacerea in cantitäti mici au loc tot
felul de fa4ificari; e destul sä ne gandim ca
avem aface cu o marfä care se vinde cu 50
de bani gramul.
A mai fost vorba i de un oleu de Ylang-.
Ylang facut chimicege. Nici aceastä invinuire nu
e adevarata Acest oleu e un corp cu desävar$ire
de cornplicat in ce prive5te compozitiunea Iui
chimica Analiza chimicä n'a fast inc8 in stare
sa arate toate }Attie alcatuitoare cari eau adu-
nat laolaltä in aceastä floare tropicala Dupa
www.digibuc.ro
 133

cdt se pare, sunt cel putin vreo 15 corpuri in

acest oleu. Printre acestia sunt: benzoati, acetati,
formiati, salicilati, antralinati, valerianati, eu-
genol, kreosol, safrol, s. a.
Chimistul Raymond F. Bacon, care s'a ocupat
mult cu studiul acestui oleu, a incercat sà facd
fin amestec de aceastä substantd, O.. a cäpdtat
un corp care aduce la miros cu Ylang-Ylang, dar
care nu se aseamanä in totul cu cel natural. Cu
deosebire mirosul natural e mai trainic si mai
tare.
La fata locului, unde creste pomul Cananga,
acest amestec artificial nu poate face nici o con-
curentd parfumului natural. In tärile celelalte
insä vor fi fiind multe parfumuri cari poartd
numele de Ylang-Ylang, dar cari n'au nimic
sface cu floarea zdnelor din regiunile tropicale.

www.digibuc.ro
 Xx.
Hartia de ziare si Pustiirea Odurilor
in State le-Unite
23 Tanuarie (6 Februarle) 1909

Ca la noi 5i alurea. Locuitorii Slatelor-Unite

au fäcut multä vreme cu Pädurile lor ceea ce mai
facem 5i noi astäzi cu ale noastre: le-au täiat
färä nici o socotealä. Pentru a desfunda pämantul
51 a econornisi cAteva zile de munca, fermierii
ardeau päduri intinse de zeci de kilometri pateati.
In modul acesta a fost despädurita toata partea
de apus. S2 vedea bine cät de repede se intindea
pustiirea, dar nu se lua nici o mäsara, pentru
cuvântul numai ca" mai ramân destule 5i prea
destule päduri incä in pai-tea de räsarit. Astazi
au inceput sa S2 trezeascä 5i sa vada cu durere
cä 5i acestea din urma se apropie de sfär5it.
Pre5edintele Roosevelt a dat alarma in câteva
mesagii, a numit adevärate hotii ceeace s'a fäcut
cu padurile 5i a cerut mäsuri de apärare.
Serviciul pädurilor din State le-Unite pretuie5te
la 100 miliarde picioare cubice de lemne täiate,
in vreme ce pe fiecare an cresc numai 30-110
miliarde de picioare cubice. Consumarea anualä
e prin urmare de trei ori mai mare de ca cre5-
www.digibuc.ro
 135

terea. Acest serviciu crede ca in 33 ani vor fi

pustiite toate padurile din State le-Unite, de se
-va merge tot asa ca pana azi. Consumarea de azi
nu poate sa dea insa cu nici un chip inapoi. Pro-
gresele de tot felul fac sa creasca intrebuintarea
materialelor brute chiar si in Wile unde popu-
latia nu sufera o crestere prea mare. Cu atat
mai putin poate fi vorba de o stare pe loc in
aceasta privinta inteo tara ca Statele-Unite, unde
populatia creste pe fiecare an cu 112-2 milioane
de oameni, mai ales prin colonizari. Nici o tara
din lume nu arata o crestere atat de vac:lad ca
Statele-Unite in consumarea materiilor brute; lem-
nul si carbuncle cu deosebire se cheltuesc din an
in an tot mai mult. Lemnul e intrebuintat pe o
scara cu mult mai mare de cat in Europa la
cladirea caselor ; numai pentru sindrilele de aco-
peris se cheltuesc 2376 milioane de picioare cu-
bice, adica a 14-a parte din ce creste inteun an.
Cantitati mari de lemne sunt intrebuintate apoi
la drumurile de fer, ca traverse, poduri, stalpi,
precum si la distilat in diferite scopuri. Dar, in
cantitati uriase e intrebuintat lemnul la fabricarea
hartiei de ziare.
Fabricarea hártiei de lemn a inceput in America
de Nord in 1867, dar a luat un avant mai mare
numai din 1890. In cei din urma 18 ani, hartia
de lemn e fabricata in cantitati atat de mari in
cat se face cu ea o risipa care intrece orice mar-
gine de catre oricine, incepand cu editorii de
www.digibuc.ro
 136

ziare $i sfáor$ind cu negustorasii mici de prin sate_

Aproape 3 cincimi din härtia de tot felul e
fabricatä din brazi, o cincime din plopi $i o
cincime din alte feluri de pomi. Pädurile din
Anglia Nouli,'New-York i Pensilvania cuprindeau
in 1867 atâti pomi, incät ar fi ajuns pentru tot-
deauna, de ar fi fost täiati cu chibzuialä. Aceste
state nu mai au azi aproape de loc päduri,
din cauza populatiunei lor dese $i a instalatiunilor
industriale de tot felul $i mai cu seamä a morilor
de härtie. Acestea trebuesc aducä astäzi
lemnäria din statele maf indepärtate, ca Wiscosin,
Minnesota, Michigan, Oregon §i Washington, unde
nu se aflä incä fabrici multe de hârtie. Când se
a$eazä insä $i prin aceste pärti ate o moarä de
hârtie, apoi potope$te padurile de prin prejur
cu o iuteald de neinchipuit. Din aceste pricini se
aduce astäzi lemne panä $i din Canada, cu toate
cä sunt taxe vamale cuprinse intre 7 si 25 lei
pe bond.
Ceeace e $i mai ingrijitor insä e faptul ca
fabricarea härtiei e tot mereu in cr-estere. Intre
anii 1900 si 1905, productia a crescut de la 3 $i
4 jum. miliarde pfunzi la 5 jum. miliarde pfunzi,
adicä 56 la sutä. Din aceastä cantitate atât de
mare, jurnalele $i revistele au consumat in 1900
cam 1 rniliard de pfunzi, iar in 1905 cam 1800
milioane pfunzi, adicä cu o crestere de 69 la sutä.
Aceastä cre$tere in productia hartiei se trage
de la perfectionarea ma$inilor cari produc astäzi

www.digibuc.ro
 137

pe minut de cloud ori atata hartie de cum pro-

duceau cu cativa ani in urmä. La aceastä perfec-
tionare a ma§inelor trebue sä mai socotim cre§--
terea editiilor §i numärul paginelor de la ziare
§i. reviste.
Nurnärul editiilor tuturor ziarelor americane
ar fi fost la 1890 de 2 miliarde exemplare, iar in
1905 de 10 O. jum. miliarde. Pentru fiecare lo-
cuitor venea in 1905 cam 125 numere de reviste
§i jurnale, iar in 1880 numai 41.
La aceste cloud cauze ale pustiirei pädurilor se
mai adaogä, a treia. In ultimul timp sa marit mult
nu numai numärul ziarelor §i revistelor, ci §i
marimea i greutatea lor. In 1880, cantareau
1000 de exemplare 91 §i jum. pfunzi, in 1890
aceastä greutate era de 118, in 1900 de 137, §i
in 1905 de 176 pfunzi, adica aproape de douä
ori mai mult ca in 1880. Numärul foilor a mers
§i el crescand. In 1880 veneau in millociu 4,4
pagini de numär, iar in 1905 tocmai indoit.
Aceasta marire de format sta in legatura cu
mai multe cauze, dintre cari gustul de citit vine
in randul intal. Cine a vizitat America de nord
§tie ca Americanul are o adevärata patima de
citit; el citege in tramvaiu, in tren, ori unde §i
ori cand are un minut liber. Alta cauzä e intro-
ducerea ma§inelor pentru culesul literilor, care
face cu putintä tiparirea unui numar mai repede
§i cu personal mai mic de cat culesul cu mana.
Intre 1890 i 1900 au introdus aproape toate
www.digibuc.ro
 138

ziarele mari masini de acestea in tipografiile lot%

In 1900 erau in activitate cam 4000 masini de
cules, iar in 1905 numarul lor a ajuns la 6000.
Cantitati mari de hârtie consurna ziarele ame-
ricane pentru numdrul de Duminicei. Ziarele ger-
mane, cari au acest numar special in destul de
mare, consuma numai o pärticica din cat chel-
tuesc cele americane. La foaia principala se adauga
suplimente peste suplimente. Stiri politice, romane,
Ott humoristice, articole de modä, anunturi de
tot felul, articole pentrtz copii, câte si mai cate
se gasesc la olalta in numarul de Duminica. Simti
bine ca duci ceva in manä, cand ai cumparat un
numar de acesta, care costa de altfel numai 10
cents, fata cu 5 cents cat costa nurnarul obisnuit.
Dupä statisticele oficiale, 456 de ziare au scos
in 1905 numere de Duminica, ceea C2- fac im-
preuna 11.539.021 numere. IntCo singurä Dumi-
nica se consumä pentru aceste jurnale atata hartie
cat ar ajunge pentru o bibliot22a de 5.900.000
volume de câte 500 pagini fiecare. Dupa SOD-
telile facute pentru 6 din cele mai mari ziare
cari apar in New-York s'a gäsit la 1 Decem-
brie 1907 urmätoarele cifre: in mijlociu vin
64 jum. pagini pe Duminicä; dintre acestea, 25
in mijlociu au articole de citit, iar restul cuprind
ilustratiuni sau desenuri usoare i anunturi de
tot felul, cari sunt raspandite de altfel si prin
textul jurnalului.
Din cele spuse se vede prin urmare ca in 25,

www.digibuc.ro
 139

ani formatul ziarelor s'a indoit, in vreme ce

vânzarea lor in acest timp s'a intreit. Rstäzi ar
trebui prin urmare de 6 -ori atata hârtie ca in
1880. De fapt se tae de 10 ori atâtia pomi pentru
fabricarea acestei hârtii.
Din cauza acestei cresteri ne mai pomenitä
in consumarea hârtiei era firesc ca si pretul ei sä
sufere o urcare oarecare. Pentru orase ca New-
York, Chicago, Boston, Philadelphia, Washington,
in care mai cu searnd apar ziarele mari, pretul
hârtiei s'a urcat de la 1,5 cents pentru un pfund
cdt era in 1900 la 2 cents in 1905; avem a face
adicâ cu o urcare de 25 la sutä numai in 5
ani. Editorii de ziare se gäsesc astfel in mare
incurcäturä, mai ales cd pustiirele pädurilor incep
sä fie oprite cu toatä energia. Ei cer sä se des-
fiinteze vama pe lemnele de fäcut hdrtie, pentru
ca astfel sä inceapä si in alte täri pustiirea pädu-
rilor, cum au fäcut la ei acasä. Cu deosebire se
gAndesc acuma la Canada, care are foarte multe
päduri. Rceastä tara insä si-a apärat din vreme
prin legi anumite pädurile ei de aceastä primejdie.
Pentru a esi din incurcatura in care se gäsesc
editorii au numai urmätoarele cloud cäi: sä mic-
soreze formatul ziarelor lor sau sä caute un alt
procedeu pentru fabricarea härtiei si din altfel de
plante de cât din pomi. O micsorare a formatului
ar putea veni numai de pe urma unui congres al
editorilor. Rcesta ar insemna un fel de congres
de dezarmare la fel cu cel de la Haga, i intoc-

www.digibuc.ro
 140

mai ca acesta färä nici o urmare practicä din

cauza concurentei. Al doilea mijloc pare a fi cel
mai nimerit. Ministerul de agriculturä a $i cerut
parlamentului suma de 50 mii de lei pentru certe-
tärile de fäcut in cäutarea unui alt material din
care sä se facä hartie de ziare. Sra gäsit de altfel
CA ear putea face hartie din trestie $i alte plante.
Nu se poate $ti Iinsä daca se va putea fabrica
eftin. E de crezut rmai de grabä, cä pustiirea pä-
durilor va merge mai departe i ca inteun timp
foarte apropiat locuitorii Statelor-Unite vor incepe
cu a fost odatet" povestea tristä a padurifor
intinse cari au fost $i nu mai sunt.
(Dupa Prometheus, 8 Iulie 1908)

www.digibuc.ro
 XXI.
Chirnia in serviciul archeologiei
Durninic5 29 martle Il Aprifie) 1CC9
In cercetarile istorice, cu privire la chestiu-
nile stiintifice la cei vechi, spune profesorul dr.
Bernh. Neuman-Darmstadt, se observä neajunsul
general, ca pana mai eri numai archeologii i filo-
logii se ocupau cu asemenea probleme. Acestia isi
intemeiau pärerile lor pe sernne exterioare sau pe
interpretdri arbitrare de texte, farä ca sä stäpd-
neascä indeajuns partea technicä a tärimului cer-
cetat". Din fericire, lucrurile au inceput sd se
schimbe in bine si archeologii pretuesc din ce in
ce mai mult pe omul de stiintä mergdnd mdna
in mânä cu el.
Chimia, cu deosebire, a adus in aceastä pri-
vintd foloase mari; despre unele din ele e vorba
in cele ce urmeazd.
Profesorul II. Le Chatelier-Paris a fäcut cer-
cetari de acest fel, analizdnd oldrie etruscä, olarie
neagrd, coaptä din Danemarca, portelan din Egipt,
pietre egiptene zmáltuite, statuete, albastru antic
si lazuritä artificiald. El a stabilit, in afard de
compozitia chimicd, asupra cäreia trecem cu vede-
rea, ca oläria din secolul al V-lea 5i al VI-lea

www.digibuc.ro
 142

era coapta la temperaturä de 950-1.006 grade,

cam ca aceia de care ne servim in zilele noastre
pentru anumite feluri de oale.
Cu prilejul acestor cercetari, Le Chatelier a dat
peste o falsificare ce meritä sd fie cunoscutd. Era
vorba de un object ce pärea sa fie foarte vechiu,
duph felul podoabzlor de pe el, un object la fel
cu care numai chteva se mai cunosc. Din lipsa de
dovezi autentice cu privire la locul uncle a fost
gäsit, Muzeut Louvre nu l'a cumparat. La cea
dinthiu privire nu S2 vede nici o deosebire intre
acest obiect si intre cele adevarate; nurnai la
suprafata era cam plin de phmant. Le Chatelier
a incercat mai intäiu sä-1 spele cu apa rece, dar
n'a izbutit; in urmä, a incercat cu apa calda
a vazut cu mirare ca se spala foarte lesne; mai
and i cu spirt a sphlat toata vapseaua, care
era tocmai calitatea cea mai pretioasa. A rämas la
urma urmelor un Ifarb cenuO.u, care reavea nimic
a face cu oalele grecesti, nici in ce priveste graun-
tele din el, nici in ce priveste coloarea lui in-
treaga. Obiectul fusese facut impermeabil cu un
lac cu alcool, fusese väpsit cu vre-o vapsea de
anilina i fusese acoperit in urmä cu un smalt
de guma sau de gelatinä.
Imitarea era insa atht de bine fäcuta, incht
archeologul, fait ajutorul chimistului, rear fi des-
coperit-o nici odath.
Le Chatelier a mai avut prilejul sä cerceteze
portelan egiptean adevarat. El a aratat astfel ca

www.digibuc.ro
 143

Egiptenii au cunoscut cu adevärat portelanul, 5i

ca nu-1 aduceau din China, dupd cum s'a pretins.
Analizänd o bucata dinteo statuetä spar tä, de
celea care se gäsesc prin mormintele egiptene, el
a gasit-o cu compozitia cbimicä ca a portelanului
care se fabricd azi la Svres.
Neumann da un exemplu din care se vede cam
se poate determina epoca unui obiect din vechime,
facAndu-i analiza chimica i tinând seamä de
cuno5tintele metalurgice 5i technice ale celor vechi.
Se gasise la Main un cap de femeie, in bronz,
ceva inai mare de cAt märimea naturalä; era
min unat.
Interesul practic, ca in toate cazurile de acest
fel, se rezuma in intrebärile: e obiectul adevärat?
E din antichitate? CArui timp apartine el? De
unde poate fi? Nu e oare o imitatie sau o copie
mai nouä?
Ilnaliza chimica a aratat ca acest bronz cu-
prindea mult cositor, ca mai avea plumb 5i aur
5i ca n'avea nimic a face cu bronzul de statui din
zilele noastre. El se asemäna in schimb cu bron-
zurile romane mai noi, a5a cum eau gäsit in
Hessa, pe Rin. Patina (cotleala) de pe el a fast
gäsita adeväratä, produsä cu vremea, iar aurul
din el, in cantitate insemnatä, arata ca nu poate
fi vorba de o fal5ificare.
Acest rezultat aI analizei a fost intarit de faptul
istoric, ca in locul unde a fost gäsit capul de
bronz a fost multä vreme un Castel roman 5i ca
www.digibuc.ro
 144

in intaia jumatate a secolului al treilea a inflorit

acolo viata si arta romanä. Sa putut spune, ast-
fel, c6 bronzul a fost gäsit cu adevärat pe pa-
mänt german si cä este un bronz adevärat roman
din vremea imparatilor.
La o teavä de plumb, gäsita la Brioni, pe
coastele de apus ale Istriei, s'a observat ca sec-
tiunea ei e tocmai raceia a tevilor de ciment, intre-
buintate azi la facerea canalelor. Cu 2000 ani
mai inainte, prin urmare, Romanii au recunoscut
-Crept practic ceeace cunoasfem noi abia azi.
In lagärul roman de la Haltern i. W:, unde
a fost castelul facut de Draws la anul 11 i. C.,
s'a gäsit un vas de bronz cu o materie neagra
in el. Aceastä materie e cerneala uscatd; ea era
facutä cu funingine cu tanat de fer; ea mai
avea i o materie mirositoare; aceasta fusese pusä
dinteadinsul sau se trägea din plantele mirosi-
toare, prin arderea cärora se preparase negrul de
fum. Aceastä aromä aratà insa cä cerneala care
stätuse nouäsprezece veacuri in pämänt rea fost
fäcuta in lagärul roman; ea a fost importatä de
la sud, poate din Italia, unde se putea gäsi miro-
denii de tot felul.
Foarte interesante, si nu numai pentru archeo-
logi, ci si pentru oamenii de stiintä, sunt cerce-
tarile facute cu privire la intretinerea soldatilor
romani in Germania. Resturi de ale mâncarei s'aa
gasit ce-i drept, cum e firesc de altfel, numai prea
putine 5i numai in imprejurari ca totul priin-
www.digibuc.ro
 145

cioase. Intretinerea armatei S2 deosebea dupa

locul in care se gäsea la un timp dat. Acolo unde
crau lagäre permanente eau gasit fel de fel de
rämasiti.
Asa, la Haltern, s'au gasit gropi cu fel de fel
de vase de bucdtärie., s'au gäsit därdmäturi de
case, urmele unui hambar de grane, ba incd si
un loc cu milioane de boabe de grau carbonizate.
Numarul mare de hârburi de amfore, de vase
pentru cdratul vinului, oleurilor, gränelor, legu-
melor, ne aratä nu numai cä armata avea provizie
de ajuns, dar ne mai arata si de unde erati aduse
cele de trebuintä. Amforele, cu deosebire, erau
lucrate la Castra Velera (Rinul de jos) si tot
de a colo putem spune ca erau aduse si granele.
Romanii mâncau mai ales grâu; orzul era final
ca prea putin hränitor pentru soldatii care aveau
de indurat atätea greutäti. Ei aveau perfect8
dreptate, Cad in vreme ce graul are 12 la sutä
substante cu azot, orzul are numai 9-10 la suta.
In Haltern eau gasit nenumärate mori de mäcinat
çi mâna. Având sä se mute din loc in loc, ar-
matele nu puteau avea mori sistematice, cum se
gäseau in Roma pe vremea lui August. Pitäriile
erau in floare in Italia unde se fâcea päine de
toate felurile, de la cea mai ordinarä pand la
cea mai find. Erau i masini de frâmântat, ca
-aceea gdsitä la Pompei. Cuptoare de päine nu
s'au gäsit nici la Haltern, cu toate cä in Italia
crau. Soldatii 52 serveau probabil de douä far-
www.digibuc.ro t()
 116.

furii, puse una peste alta, i intre cari panea

aluatul; coacerea o facea punandu-le apoi in
carbuni aprinsi.
Printre harburile cele mai raspandite sunt
acelea ale únor farfurii mari, adanci, adevarate
castroane, cu fata dinlauntru presäratä ca nisip
aspra. Se pare ea ele erau facute asa in cat
sa slujeasca si la macinat cava, si la scars C2v3
din ele. Se crede ca soldatii puneau semintele
zdrobite in aceste vase, le framantau ca apa,
scurgeau taratele, si fa ceau un fel de mamaliga
pe care in urmä o coceau.
In afara de paine, soldatii mancau i multä
carne. Langa Saalburg ar fi fost o taitorie uncle
s'au pastrat in imprejurari priincioase tot felul
de ramásiti organice, oase, lemne, samburi, piele,
si altele.
Carnea de pore era cea mai gustatá, i sab
took: formele, chiar si de carnati. Sunca din Bel-
gia era renumita in vechime. S'au gäsit i oase
de vaca, de oae, de capra. $i calul era mat-teat
de asemenea; s'au gasit oase de ale lui printre
acelea de animale de taiat. S'au mai gasit si oase
de iepure, de caprioara, de cerbi, de porc sälbatic.
Cei vechi mancau i pasari, pesti, melci, scoici,
stridii. In cantitäti mari s'au gasit ramasiti
de fructe: mere, pere, prune, nuci, alune, castane,
dar mai ales cirese si piersici. Acestea din urma
se gäsesc foarte des insemnate pe etichetele de
pe vasele de transport. In ulcioare mari, cu bu-
www.digibuc.ro
 117

zele ridicate in sus ca sa fie lesne de legat,

se transporta miere, struguri murati, pe5te
sosuri cu otet, 5. a.
Cre5terea viei i comertul cu vin erau cu totul
raspandite 5i foarte rafinate. Se cuno5teau un
numar mare de märei". Pentru masa se bed vin
de Calia. Poporul bea un vin atat de acru in
cat ne face sa credem ea gatul lui rezista la
mult acid.
Transportul vinului se facea in vase de pamant,
date cu smoala pe dinafara 5i astupate cu dopuri
de lut. Butoaele de lemn au venit de la nord.
In secolul III-lea vinul de Mosela era transportat
pastrat in butoae de lemn.
Vase le de metal erau, mai mult sau mai putin,
lucruri de lux. Omul de jos se servea tot atat
de rar de caldari 5i de tingiri de bronz ca
de farfurii de argint. El îi gatea mancarea in
vase de pamant i o manca in strachini de lut,
mai totdeauna nestnaltuite. Luxul roman era mar-
ginit la un cerc foarte restrans. Partea cea mare
a poporului traia foarte simplu, ba chiar foarte
primitiv fata cu popparele cele mai sarace din
zilele noastre.
(Dopä Natur eissenscluyiIiche Wochenschrift.
4 Aprilie 1909).

www.digibuc.ro
 XXII.

George Stephenson
George Stephenson s'a näscut in 1781 in satur
Wigan, langa Newcastle-pe-Tyne, in mijlocul mi-
nelor de cärbuni care sunt foarte numeroase in
acest tinut al Angliei. El facea parte dinteo nu-
meroasä familie säracä de lucrätori, care munceau
greu in fundul minelor din Newcastle. Aproape
päräsit de pärinti, din pricina säräciei, incä
de copil el se fäcu pastor. In noptile senine
ciobänasul nostru privea cu nesat corpurile ce-
resti. Regularitatea minunatä a miscärei lor tre-
zea in sufletul lui tänär näzuinti care stiinte $i
aprindea ânsul un dor färä de margini de a
cunoage lumea $i puterile care o carmuesc. La
patrusprezece ani George Stephenson schimbä m -
seria de cioban pe me$tesugul mai cumplit de
fochist la ma$ina cu vapori. In vreme ce arunca
cu lopata carbunii sub cäldare, el cäuta sä pri-
ceapä singur mecanismul complicat al acestui
motor atät de puternic. Ajungând sä-1 inteleagä
ceru i cäpätä ingäduirea de la $efii säi sä cu-
rete el insu$i aceastá masinä, adicä sà desfacä
sá lege din nou toate rotile $i incheeturile ei.
Prin ilartea locului se räspandi indatä vestea de-

www.digibuc.ro
 149

indemanarea cu care facea el aceste curätiri, $1

toate fabricele invecinate ii dädeau mereu de lu-
cru. Färä sä fi avut invätätura de acasä el izbuti
numai prin inteligenta lui sa atragä atentia sta.-
panilor säi i reu$i sä se inalte numai prin me-
rite in posturi din ce in ce mai inalte. Lovindu-se
in cariera lui de mii de neajunsuri, George Ste-
phenson a inteles cat de folositoare e invätä-
tura. Pentru a feri pe fiul ski Robert de piedicile
care i-au stat adesea lui in cale, George Ste-
phenson lucra nopti intregi, reparand ceasor-
nice, pentru a pläti lectiunile ce i le da fiulai
sau. Adesea, in zori de ziuä, cand se intorceau
la fabrica, lucrätorii zareau Inca lumina in casuta
celor doi Stephensoni. Aceste lectii au dat mai
tarziu roade bune. Robert a luat in urma parte
insemnata la lucrarile tatälui sail. George Ste-
phenson aducea in aceastä tovärasie tributul km-
gei lui experiente, iar Robert cunogintele lui
intinse de teoretician. Georg2 Stephenson a cons-
truit prima sa locomotivä, premiata la concursul
de la Liverpool, cu ajutorul fiului ski Robert.
George Stephenson a construit cel dintai drum
de fer si a ajuns la cele mai inalte pozitiuni in
iar Robert a ajuns cel mai mare construc-
tor de locomotive si a facut drumuri de fer in
Europa, Asia $i Africa. In mijlocul onorurilor de
tot felul, Robert se laudì mai mult cu faotul ca
era fiul lui George Stephenson.
Tinerilor care vä incepeti cariera lipsiti de

www.digibuc.ro
 150

mijloace, dar insufletiti de dorul viu de a in-

väta si a va desavärsi cunostintele, voi care faceti
jertfe cumparänd aceastä carte, in care nädäjduiti
sä gäsiti invätäturi alese, in zilele voastre de
mähnire si de neliniste, chemati in ajutor, pen-
tru a va inälta sufletul dobore, amintirea sä-
racului minier care a ajuns omul cel mai insemnat
din Anglia i, ceeace este mai mult, un bine-
facator al omenirei. Invätati din istoria vietei
lui la ce poate duce in societatea modernä silinta
la invätaturä i munca necurmatd. Aveti, inteun
cuvant, inaintea ochilor vostri drept pildà, drept
cälauza i drept sperantä pe micul pästor, pe
saracul lucrätor fochist din Newcastle-pe-Tgne.
(Dupa Lola> Figuier, Le Mervedies de la Science).

www.digibuc.ro
 XXIII.
Sir Humphry Davy.
Näscut in 1778, in Penzance, un oräsel din
Cornuail in Anglia, Davy si-a petrecut primii
ani ai tineretii ca ucenic de farmacie. Cu tuburi
de sticla, cu lulele vechi, cu aparate foarte simple
a facut el primele experiente de Chimie si a
inaugurat seria de cercetäri care aveau sa-1 duca
la rezultate strälucite si sä-i inscrie gloria pe
fruntea Panteonului seeolului nostru.
Cea dintai descoperire mare a lui a lost prepa-
rarea potasiului in 1807, descompunand prin
electricitate hidratul de potasiu. Dupa potasiu a
descoperit sodiul si dupa sodiu, rand pe rand,
bariu, strontiu, calciu, magnezia. El a arätat de
asemenea, Ca clorul, descoperit de Scheele, nu
este un corp compus, dupa cum credea acesta.
Tot Davy a descoperit si iodul in centi5d de
varech pe care i-a aratat-o, din intamplare, Curtois
la Paris in 1813. Lampa de siguranta a lid
Davy, care a scapat viata la mii de minieri, este
cunoscuta de lumea intreagä. In 1812 o explozie
puternica omori, in mina Felling, peste o sutà
de lucrätori strivindu-i in mod cumplit. Atunci
a fost rugat Davy sa deslege problema foarte

www.digibuc.ro
 152

grea de a impiedica un gaz -care ia foc §d se

aprinda in atingere cu focul". Inventatorul indemâ-
natic a construit, dupä numeroase cercetäri, lampa
de siguranta sprijinindu-se pe faptul, cä fla-
cära nu trece prin ochiurile dese ale unei pänze
de metal". Sfatuit sä breveteze aceastä inventie
care i-ar fi adus 250.000 franci venit, Davy a
refuzat spunând: singura mea dorintä este de
a sluji omenirea si räsplata cea mai frumoasä
va fi pentru *mine sä fi fäcut bine semenilor rnei".
Cuvier a rezumat in urmätoarele cuvinte servi-
ciile pe care Davy le-a adus tärei sale: i se
comanda o descoperire cum se comanda altora
niste marfuri oarecare".
Davy a ajuns profesor la Institutul regal din
Londra la 1891, adicä la 23 ani, membru al So-
cietatei regale la 1803 si presedinte al acestei
academii stiintifice celebre in lumea intreagä la
1820. In 1812 a fost fäcut nobil (sir) si in 1817
a fost ales membru al Institutalui de Franta.
Spirit inventator, minte chibzuita si adâncä,
sentirnente alese si poetice, näzuinti inalte, ca-
litä0 care se intalnesc arare ori impreund, se
gäseau in bunä intelegere in acest suflet superior.
Davy ar fi ajuns mare in ori ce directie ar fi
muncit. Ca si Kepler el a fost invätat, filosof
si poet in acelas timp. Apologia Chimiei este
luata din cartea lui numitä Cele din urmä zile
ale unui filosof". Aceastä carte a fost scrisä la
1828, când Davy avea 50 ani si când el era in
www.digibuc.ro
 153

Anglia ceia ce era Humbold in Germania si ceia

ce f usese, cu cinci ani mai inainte, Laplace in
Franta, adicä $eful mi$cärei $tiintifice.
El a murit la 30 Mai 1829, in Geneva, in
timpul unei cälätorii de pläcere pentru intre-
marea sänätätei. Sufletul säu a rupt cele din
urmä 5i slabe legäturi care-1 tineau de pämänt,
$i s'a inältat la viata cereascä, pe la unu dimi-
neata, in täcerea adâncä a unei nopti instelate.
Corpul muritor al invatatului gänditor a rämas
acolo unde s'a stins. Cälätorul, care calca in
täcere iarba cimitirului din acel oras, poate sä
vadä, aläturea de mormântul naturalistului Pictet,
$i nu departe de acela al reformatorului Calvin,
un monument inalt de marmurä vrednic de renu-
mele lui Sir Humphry Davy.
(Dapa Camille Flammarion).

www.digibuc.ro
 XXIV.
Apologia chimiei si a omului de stiintä
Este, de sigur, o nespusa placere sä stii in oe
mod pamântul se imbracd cu viatä si verdeatd,
sa afli in ce fel se formeazä norii, negurile si
ploaie, sä gäsesti care sunt cauzele tuturor schim-
barilor care se petrec in sistemul lumei noastre
si sa dai de legile care pästreazd rdnduiala in
mijlocul unei presupuse neorândueli. Este sublim
sä cercetezi cauzele vijeliilor, sa zmulgi fulgerul
inflacärat din nourul furtunos si sa faci elec-
tricitatea roaba experientelor tale, sd produci,
pentru a spune astfel, un microcosm in labora-
torul täu, sä masori si sa cantaresti atomii ne-
väzuti care alcätuesc universul si care se miscd
dupa legile poruncite de Inteligenta cea mai
inaltd.
Adevaratul filosof chimist vede binele in tot
ce se petrece in lumea din afard. In vreme ce
el cautä sä priceapa faptele unei p uteri nemär-
ginite, sufletul säu se dezbracd de ori ce släbi-
ciune. El priveste omul ca un atom pierdut intre
atomi, stapânind spatiul si timpul si dovedind,
prin mintea lui, cd este insufletit de scânteia
dumnezeirei.

www.digibuc.ro
 155

Studiile tiintifice, in general, $i experientele

chimice, in particular, 'Malta inteligenta, nu amor-
tesc, dupa cum S2 crede, imaginatia $i nu sla-
besc sentimentul binelui i frumosului. Lucrarile
de acest fel dau spiritului deprinderea exa2titu-
dinei -silindu-1 sä S2 ocupe cu fapte $i sa ga-
seasca analogii. Studiul Chimiei atatä setea, in
veci nepotolitä, de $tiinta, de oare ce fiecare
descoperire deschide un camp nou de cercetari,
intocmai dupa cum cu cat cercul de lumina se
face mai mare cu atat $i umbra care it incon-
joarä se marege din ce in ce. Pentru a intelege
desfapra aceasta $tiinta se cer aceleasi ca-
litati intelectuale ca pentru ori care $tiinta. Ima-
ginatia trebue sa fie vioae pentru a cäuta ase-
mänäri intre faptele descoperite. Mernoria trebue
sä fie buna $i gata de a reaminti mai mult ve-
derile generale de cat amänuntele particulare ale
gandirei. Mintea nu trebue sa fie o enciclopedie
ori un sac de cunoginte, ci mai mult un dic-
tionar critic in care sa se gaseasca informatiuni
generale. Anuntând vre-o descoperire, fie cat de
mare, adeväratul invatat da deslu$iri cu modestie
$i nu se aseamana cu sarlatanul care aruncä la
cer focuri de artificii $i care bate toba mare in
lumea intreaga. Omul de $tiinta modest $i harnic
nu este orbit de de$artaciuni; el are inaintea lui
parerea viitorului $i nu pe aceia a timpului de
fata; el cauta renume in paginele sublime ale
istoriei de maine $i nu in laudele eftine ale zia-
www.digibuc.ro
 156

relor de astäzi. Omul de §tiintä demn de acest

nume are sufletul indreptat cätre Intelepciunea
infinitä care-i ingädue§te sd se bucure de minu-
nile naturei. Ajungánd mai invätat, el se face mai
bun i se inaltä pe scara existentei morale §i in-
telectuale. Stiinta lui din ce in ce mai mare il
duce cätre o credintä mai curatä §i pe mäsurä
ce 'devine ,mai transparent välul prin care el
cunoa§te ratiunea lucrurilor pe aceiai mäsurd §i
mintea lui pricepe mai bine principiul luminos
.§i sublim al universului.
(Dup. Sir Ilumphry Davy).

www.digibuc.ro
 XXV

Atomi §i molecule.
Pentru a explica combinatiunile chimice
schimbarile fizice, invätatii admit, dupä cum S2
materia e alcatuitä din pärticele foarte
mici, atomi si molecule. Aceste particele nu se
ating intre ele nici chiar in corpurile cele mai
grele. Din cauza micimei lor depärtarile dintre
aceste particele sunt relativ tot a$a de mari ca
acelea dintre eorpurile ceresti. Intocmai ca
$i acestea din urmä atomii $i mole.culele nu stau
locului inauntrul anui corp. Dupa cum corpurile
cere$ti se mi$cä unele imprejurul altora tot a$a
.$i atomii $i moleculele oscileazA dupä ni$te legi
cärmuite de coeziune i afinitate. Intre lumea
stelelor i lumea atomilor nu este la drept vorbind
vreo cleosebire esentialä. /MHO cu gandul o
molecula $i presupuneti cà ati facut-o atdt de
mare cdt i sistemul planetar; yeti avea astfel
tin univers nou cu forte $i micàri. Presupuneti,
din contra, cä sistemul planetar se desurnflä,
pentru a zice a5a, cä distantele se scurteazä, cä
www.digibuc.ro
 153

toate corpurile care-1 compun se tniqoreaza din

ce in ce si opriti-va, in urma, la intinderea anui
agregat chimic; veti ajunge astfel la un micro-
cosm, la atomi si molecule. Ideile de mare si de
mic sunt asa dar cu totul relative. Natura nu
cunbaste acest mod de masurare.
Sub inraurirea puterilor din afarä atomii
moleculele se strang sau se departeaza
schimbia miscarile, intocmai dupa cum in univers
lumile ceresti îi gräbesc mersul la periheliul
orbitelor si il incetineazä in apropierea afeliului.
unui corp sonor, de pilda, se zbat
Molecule le
in cadenta ori de cate ori acesta este silit sä
vibreze.
Itomii si moleculele sunt particele nespus de
mici. Numarul atomilor cuprinsi, de exemplu,' in-
teo gämalie de chibrit se urea' la cifra de necrezut
de opt sextilioane (opt urmat de douäzeci si una
de nule). Peritru a numara aceastä puzderie de
atomi, luand in fiecare secunda Cate un miliard,
de-abia ar ajunge douä sute cincizeci de mii ani.
Putem sa ne dam searna de micimea atomilor
si din exemplele urmatoare: un centimetru cub
de tripoli contine zece mii de milioane de ghiocei
fosile. In clasa infuzoriilor microscopul n2 ajuta
sä deosebim vibrioni a caror diametru nu trece
peste o miime de milimetru. Rceste fiinte se
misca in apa nespus de iute; ele au, prin urmare,
aparate de miscare cu muschi si cu nervi. Tre-
buind sa S2 hraneasca ele umbla dupá prada, se
www.digibuc.ro
 159

lupta si se aruncä in präpastia unei picaturi de

apa cu o iuteala relativ mai mare ca aceia a unui
cal in galop. Dacä aceste fiinte stint asa de mici,
cät de mici trebue sä fie organela lor i cât de
mici moleculele de albumina i gelatina din aceste
organe? CM de mici, in fine, trebue sä fie atomii
acestor molecule mintea noasträ de-abia poate
pricepe.
Acesti atomi sunt neschimbatori. Ei intra si
es din corpuri pasträndu-si natura lor. Atomul
de fer, de pilda, nu se schimbä, fie cd purtat
de meteorit strabate universul, fie cä rásuna pe
-drumul de fier in rotile vagonului, fie cd zvâc-
neste in globulele de sänge sub tâmplele poe-
tului. Forma corpurilor singurä. este pieritoare.
materia este nernuritoare. Molecula de bioxid
de carbon ce ese din pieptul apäsat al celui
da sufletul intins pe patul mortei va lua
loc rnäine in floarea din grädinä, in iarba din
câmpie, ori arborele padurei. Molecula de oxigen
care ese din ultimele ramuri ale batrânului ste-
jar se va intrupa pe urmä in capul blond al
copilului din leagán. Nimic nu se pierde, nimic
nu se creiazd".
(Dupd Camille Flammarion)

www.digibuc.ro
 XXVI

Circulatia materiel in lume.

... S'ar pärea deocamdatä, cA toate fiintele
traesc räslätite. Bradul care incununeaza Cr.2^-
tetele muntilor !far avea nici o legAturä cu ie-
purile care o ia la goand prin ogoarele câmpiei.
Trandafirul din . grädinele noastre nu cunoage,
de sigur, pe leul din pustiuri. Vulturul 5i con-
durul din podi5urile Asiei centrale n'au gustat
niciodatä din fructele livezilor noastre. Gräul
51 via nu se ocupd de pegii din apä. Nu se pare,
in fine, cä existä vreo legAturä Intre viata omu-
lui 5i aceia a ierburilor.
Si totusi... viata acestor fiinte care locuesc
pämäntul, oameni, animate, plante este in
realitate o singurä viatä. Aceastä viatä univer-
salä este un schimb vecinic de materie. Mate
aceste fiinte sunt alcatuite din acelea5i molecule
care trec farä incetare de la o vietate la alta.
Din cauza acestui schimb nici o fiintä nu e
stäpânä cu adevärat asupra propriului säu corp.
Prin respiratie 5i prin hranä noi inghitim o

www.digibuc.ro
 161

anumita cantitate de alimente. Prin digestie, se-

cretiuni $i excretiuni, noi pierdem cam aceia$i
cantitate. Corpul nostru se reinoege astfel $i
dupa câtva timp nu mai avem in noi nici un
gram din materia pe care o aveam mai inainte.
Prin acest schimb se intretine viata. Aceasta pri-
menire are loc si in fiecare animal $i in fiecare
planta. Milioanele $i rniliardele de fiinte care
traesc pe suprafata pamântului ii schimba prin
urmare necontenit organismele. Atomul de oxi-
gen pe care il respir acum a fost expirat eri
de vre-un arbore oarecare. Atomul de carbon
care arde in aceastä clipa in plämanul meu a
mai ars poate $i in lumânarea cu care facea
Newton experientele de optica. Si pate, ca fos-
fond care alcatuia fibrele cele mai scumpe din
crcerul lui Archimede zace acum in scoica unei
stridii sau in animalele microscopice care popu-
leazä marea fosforescentä. Nimic din corpul nos-
tru nu este al nostru. Numai sufletul care On-
de$te in noi este neschimbator. Substantele care
alcatuesc crcerul, nervii, muschii, oasele, carnea
$i membrele noastre vin $i se duc de la unul
la altul. Fara metafora se poate spune, ca plan-
tele sunt rädäcinele noastre. Noi scoatem prin ele
azotul din carnea i fosforul din pasele noastre.
Oxigenul pe care ni-1 da respiratia lor ne in-
tretine fortele, iar nostru de carbon im-
podobe$te cu verdeata colinele $i vaile.
(Dupa (.amille Flammarion).
www.digibuc.ro 11
 XXVII

'realm in zile mari.

,,Cronicarur I Septernbrie 199.

Zi cu zi, din ce in ce mai mult, se tot adeveresc

spusele mele de acum z2c6 ani: traim in zile mari.
Le spun mereu si de ce le spun de aceia gasesc in
sprijinul lor dovezi tot mai mult2. Dela Decebal
Boerebista, Dacia Traiana de altä data nu s'a
mai intins intre hotarele de atunci, pana in
zilele noastre. Veacuri, triste 'ntunecoase, peste
capu ni-au trecut, cu mii hoarde furioase prea
adesea ne-am batut". Ne-am bätut cu dusmani
ne-am batut intre noi Moldoveni i Munteni.
Pe dusmani i-am invins i noi ne-am unit in
Romania-Mare a lui Ferdinand I, ca sa fim de
azi incolo România-Tare a lui Carol al II-lea,
respectata de prieteni i temuta de dusmani.
Traim in zile mari. Mare e Tara Româneasca
dela Nistru pan'la Tisa, din Hotin ¡Dana la Mare,
din Boian la Vatra-Dornei, din Satmar pana'n
Säcele, dela Turnu 'n Dorohoi".
Tot mai mare e capitala Ei, Bucurestii nostri.
A fost aproape un sat acum o suta de ani. Wavea
sträzi, avea bältoace când ploua i praf când era
secetä. Nu era luminat noaptea. Azi e un oras
www.digibuc.ro
 163

european in toatä puterea cuvantului. Sträzile

lui sunt tot mai largi, tot mai drepte 5i tot mai
curate. Case le in beton armat sunt tot mai inane
5i mai frumoase, grädinile sunt tot mai fermecä-
toare, circulatia pe strazi e ca aceia din ora5e1e
snari ale apusului. Luxul se räsfatd, uneori, ce e
drept, mai mult decat trebue. Dar mai presus de
orice, Bucure5tiul este un oras apusean prin viata
lui intelectuala care svacne5te sub tanwlele oa-
menilor no5tri mari, cum n'am avut atatia 5i atat
de invätati, decand suntem noi. Scolile sunt din
ce in ce mai bune, invätätura din ele din ce in ce
mai aleasä, oamenii no5tri de 5tiintä duc peste
mdri 5i peste täri departe, tot mai departe, faima
numelui de Roman. Cdrtile de azi, pentru 5colile
de tot felul, sunt tot mai bune, tot mai frumos
tiparite 5i tot mai bine lucrate. E incd un semn
de intrecere a trecutului.
Teatrul, muzica, concertele de tot felul, confe-
rintele i, minunea minunilor, Radio-Bu.cure5ti,
5coalä romaneascä pentru inimä i minte, dau
Tärii Romane5ti 5i Capita lei ei o splendoare nea5-
teptata. Dea Dumnezeu sä tie cat mai mult pentru
preamdrirea neamului nostru.
Rvem in Bucuregi, noi profesorii de 5tiinte
experimentale, prävälii mari in care gäsim tot ce
ne trebue pentru laboratoarele noastre. Altfel era
altd.datä. Luni intregi ageptam sä ne vie apa-
ratele 5i materialele din sträindtate. Rzi coman-
däm la telefon i pand a doua zi avem materialul
www.digibuc.ro
 164

in laborator. Asa fäceam eu, acum treizeci

cinci de ani la Berlin, pe cand lucram la doc-
toratul in chimie. Nu credeam sä ajung zilele
mari de azi, cand fac la fel in Bucure$tii no$tri.
Multumesc lui Dumnezeu pentru zilele mari pe
care le träesc.
Bäncile de tot felul, de comerrt $i de intre-
prinderi, au in ele luxul $i ordinea, viata si
vanzoleala pe care o admiram la cele din strai-
natate.
Biruintä inseamnä sacrificiu.
Neamul nostru a biruit $i a ajuns la gloria
de azi fiindcd jertfe de tot felul am fäcut in
trecutul nostru. Cu sangzle nostru am .stropit
$i am ingrasat veacuri intregi pamantul care ne-a
hranit $i care ne va scoate $i de data aceasta
din necazurile in care ne gäsirh. Codrii desi as-
cundeau pe strämosii nostri si-i pazeau de furia
hoardelor care ne prädau $i ne aprindeau satele
$i targurile. Codrii nostri de brad ne vor apära
$i pe viitor cu celuloza pz care o vortl scoate
din ei si din care vom face praf de pusca fara
fum, dupd o descoperire fäcuta de un Roman.
Bogatiile pamantului nostru ne vor imbogäti
$i pe noi, cand ne vom hotärî sä le pästräm
pentru noi $i sä nu le mai caram peste hotare,
pe preturi de nimic.
Ne mai trebue cinste, munca $i implinirea da-
toriei.
Avem destule dar sunt tinute sub obroc.
www.digibuc.ro
 XXVIII

Dela liceul Unirea din Foqani

A mintiri rãslete.
,,Nature' 0 Apri lie 1926.

Am fost elev la liceul Unirea" din Focsani

In 1882 si 1883 in clasa I-a si a II-a. Cand am
intrat in liceu, cursurile se fäceau in localul cel
vechiu din str. Sarbeascä. Clasa I-a era inteun
fost grajd boeresc. Cea mai veche amintire de
atunci e o lectie de francezä. Domnal Pamfil, multi
ani traiascä, pe atunci tinzrel de tot, mä scosese
la tablä si-mi dicta cuvinte frantuzesti. Aud
azi cum scriind cuväntul maitre, cu circonflex pe i
ne spunea ca acest semn tine locul lui s din
cuvantul dela inceput, maistre. Imi amintesc bine
*i de o vizita, a %Ministrului de Instructie de atunci,
V. A. Ureche, care intrase in clasä insotit de un
fiu al säu in uniformä de elev dela un liceu
particular din Bucuresti. ( Era Nestor Ureche,
inginerul priceput de mai tarziu i indragostitul de
frumusetile Bucegilor pe care i-a descris ca ni-
meni altul. Acum doarme si el somnul de veci).
Pe la Sf. Dumitru, liceul s'a mutat in localul cel
www.digibuc.ro
 1Go

nou de pe Bulevard. Clasa I-a era in mijlocur

cladirii intre cele doua aripi. Clasa II-a era intr'o
salä din aripa din dreapta, cand privesti din
strada. Deasupra clasei I-a era o sala la fel,
in care a fost o expozitie agricola.
Ma \Tad i azi elev in clasa I si clasa II-a. Aud
pe profesori explicand si ma vad ascultat.
Aud pe Domnal Caian, profesorul de latina,
spunandu-ne mereu: Romanul e destept, baieti.
Il iei dela coarnele plugului, II pui inteo fabrica,
Ii arati masinäriile si el invarteste apoi rotile
si suruburile, partca tot in fabrica a trait. Ro-
manul e destept, Mi.*. Si avea dreptate, bunul
roman 5i bunul profesor. Il vad supärat cand un
elev i-a spus ca tarca-ae e de genul femenin.
Da ce, ma, ai väzut tu turc cu rochie, intreba
furios profesorul.
Ma väd in sala de deasupra clasei I-a, impreuna
cu toti profesorii, cu toti elevii liceului. Venise un
sas ca sa ne arate cel dintaiu fonograf. Spunea ea
el era prieten cu Edison marele inventator
i-a dat numai lui dreptul sä arate fonograful
in Europa. Vad aparatul asezat pe trei picioare
inalte,ca la un aparat fotografic, vad un sul
care se invartea cu doua greutati de ceasornic
pe care le ridica din cand in cand. Väd niste
aripioare cari bateau aerul pentru ca miscarea
sulului sä fie uniforma. Tad o foita de cositor
infäsurata pe sul. And pe sas explicand teoria
sunetului. Era de sigur vorba de vibratii de care

www.digibuc.ro
 167

n'aveam nici habar pe atunci. Nu intelegeam

de loc cum poate vorbi un fonograf. Dar ca prin
rninune am inteles totul, sau mai bine zis, mi
s'a pärut cä inteleg, cand sasul arätând palnia
in care se vorbeste spuse câ in fundul ei se
gäseste o foita si cd in mijlocul ei e un varf
de diamalit. Nu mai rämanea nici un secret pen-
tru mine. Cum sä nu vorbeascä fonograful, daca
are vaif de diamant. Cate intelesuri de acestea
pe dos nu incantä a-Ma lume mai mare decat
eram eu atunci. $i fonograful a rostit atunci o
cuvan tare, care incepea cu vorbele scoase ca pe
nas: Salutare fonograf din Romania". Tot atunci
sasul a aratat si telefonul Bell cel dintaiu cu care
s'a vorbit de sigur in Focsani, *nitre cancelaria
de jos si sala de sus. Noi nu auzeam nimic,
fiindca auzeau numai ateea cari puneau telefonul
la ureche.
0 explicare la fel am dat i pentru fotografie.
Se tinuse in Focsani un congres al studentilor
de pe atunci, mi se pare cel dintaiu. Serbärile
date in cinstea studentilor trebuiau sä cuprindä
fotografierea lor. Ficeasta s'a facut in fata
teatrului Lupeseu. Priviam plin de uimire, si
nu pricepeam cum fotograful a putut sä dese-
neze numai in cateva clipe atata multime d2 lume
atat de bine. Fotograful avea haine de catifea
neobisnuite la ceilalti oameni. In aceastä deo-
sebire sta pentru mine toatä taina fotografiei.

www.digibuc.ro
 163

Cum sa nu fotografieze neamtul dacd are haine

de catifea.
Dela expozitia agrarä, mi-a rämas deaseme-
nea o puternicä impresie. Cum intrai in salä,
pe stanga, langa u$A, un farmacist expusese, intre
altele, douä sticle mari cu pomul lui Saturn. Mä
miram mult $i nu puteam pricepe cum a putut
cineva sa vare un porn asa de resfirat prin gatul
strâmt al sticlelor. N'am mai dat nici o explicare,
dar am rämas cu mare admiratie pentru $tiinta
farmacistului.
Ma vad la poarta liceului, a$teptand sä se
deschidä. Un baiat imi vorbea de insusirile ciu-
date ale argintului viu. Imi spunea curn se mi$ca
inteuna fara astämpar si cum roade totul in
aceasta miscare. E. destul sä faci o scobitura in
acest perete, era al canceariei, care se gasia in
aripa din dreapta in coltul dela strada, e destul
sa pui cateva picäturi de argint viu $i el rozând
iar rozand peste noapte poate sa därâme tot
liceul. N'arn mai cautat nici o explicare la aceastä
nazdrävänie. Dar eram cu totul nemängdiat cà
n'aveam acele picäturi de argint viu. /1$ fi facut
o scobitura in zidul liceului pentru ca peste noapte
sa-1 väd däramandu-se. Nu era groaza de carte
care ma indemna la aceasta. La sfarsitul anului
am ie$it intâiul la ^lasiticare, $i am luat coroanâ.
-Era poate cea dintaiu curiozitate a omului de
$tiinta. Dar de ce mi-ar fi pläcut sä se darâme
liceul nu $tiu nici panä azi. Poate ca era la
www.digibuc.ro
 169

mijloc o mare neplacere in ageptarea pe strada

a ceasului in care se deschidea poarta, poate alte
neplaceri pe cari fara indoeala le face 5coala
Ma vad la examenul de religie. Ne scosese
Doinnul Mironescu patru in5i la ascultat. Trasesem
fiecare cate un bilet din gramada de pe catedra.
Eram al treilea la rand. Cel dintaiu nu stia su-
biectul. Arätandu-i biletul meu imi dadu a intelege
ca ar vrea sa-1 schimb cu al lui. /km facut acest
schimb la iuteala fara sä cunosc subiectul lui. El
a luat nota buns& eu am luat nota zece. Facusem
o afaceie buna pentru amandoi. Era 5i o fapta
cre5tineasca, care se potrivia foarte bine tocmai
la un examen de religie, sa-ti ajuti aproapele. Nu
m'am &Ida de loc cd era 5i o fapta necinstita,
fiindca imi in5e1am profesorul. Nu invatasem
palm atunci Inca invatatura iezuitica: Scopal
scuza mijloacele". Trebaie sa spun ca mi-a raMas
cea mai pläcuta amintire dela Istoria Cre5tinis-
mului, cum o facea Donznul Mironescu. Cu ce am
invatat atunci, cu eat am rämas pana azi. E
putin poate, dar e mai mult decat mi-a ramas
dela alte obiecte de mai tarziu.
Ma vad pregatind examenul de zoologie din
clasa II-a. Stiam pe de rost eartea de fratii Na-
dejcle, dar nu mi-a stricat sa-mi incerc 5i norocul.
Cu ochii inchi5i am deschis cartea unde s'a ni-
merit. Arn dat de foca saa vitelul de mare. 1km
invatat ca pe apa aceasta lectie. and am tras
www.digibuc.ro
 170

biletul, mare minune, iesise tocmai foca

vitelul de mare. Am mai luat astfel incd un zece.
Si ma intreb acum, daca n'a fost aceasta o in-
tamplare care m'a ajutat sä-mi intrec rivalul cu
cateva sutimi. Cate intamplari fericite n'a ajutat
pe multi sa ajunga sus de tot. Aveam profesor
de stiinte naturale pe DomnulToma, care ne explica
intotdeauna i ne explica frumos. Dela el am ra-
mas asernenea cu invätätura pe care n'am mai
marit-o in urma. Il aud ocarând pe Cat2 un elev
lenes, spunându-i: muscä puturoasä", cu o in-
tonare de mare dispret.
Väd pe blândul Domanl Mincu, arätându-ne
desenul liniar si invätandu-ne sä facem tot felul
de desenuri frumoase din cercuri si din linii,
trase cu compasul. Vorbia delicat si nu ocara
niciodatä. A murit de tanar.
Imi räsuna i azi in ureche glasul puternic
al DomnuluiCodreanu, care ne ingrozea si prin
inaltimea sa, dar care era om bun si pe care l'arn
avut in urmä '5i proresor si corespondent la
Liceul National din Iai. Ma vad cum ma asculta
Penesul Curcanul", cu cartea dinainte.
Imi amintesc ca azi de lectiile de istorie ale
Domnalui Tipeiu, care vorbea oratoric si repeta
mai la fiecare lectie: ei, Domnilor, omul propune
Dumnezeu dispune". Cu el am facut i o parte
din geografiz. Inlocuitoral sau la geografie ne-a
aratat in clasa II-a un numar din revista La Nature

www.digibuc.ro
 171

cu un articoI despre insula Pa*lor, descope-

ritä pe atunci, i cu harta ei.
Imi amintesc i pe Domnal Vasilian, profesorul
de muzicä. De trei ori earn rugat sä mä primeasca
in cor, de trei ori m'a pus la incercare sa cant
si niciodatä nu m'a gäsit bun. Mi-a pärut rau
de tot si imi pare räu i azi, fiindcä de atunci
Warn mai vrut sa mau aud de muzica si am rämas
orn nepriceput in aceastä privintä.
* *
Rmintiri duioase, tariiti incet ca greieri prin-
tre negre vechi zidiri, cum spune Eminescu.
Tariti in suflet si mä faceti sä traesc copilaria
de acum patruzeci si trei de ani. Si impreunä
cu ea faceti sa trdeasca i pe bunii mei profesori,
profesori cari au muncit cu toata tragerea de
inimä pentru inaltarea liceului Unirea din Focsani.
Grea e menirea unui profesor si azi ca i eri,
dar mare e räsplata noastra de a trai in amin-
tirea elevilor nostri si de a fi pomeniti cu dra-
goste, 5i poate cu o lacrimä in ochi, inca multi
ani dupä plecarea noastra din aceasta lume.
Inchin aceste randuri intru pornenirea fostilor
mei profesori. Urez profesorilor de azi dela
liceul Unirea" din Focsani sa fie pomeniti la
randul lor cu tot respectul 5i cu toata recunos-
tinta pentru munca obositoare cu care lumi-
neazä pe copii din Focsani.
Aceste radari aa lost cetile de fratele
www.digibuc.ro
 1 72

profesoral de drept roman, S. G. Longinesca la

sarblitoared de Duminica 21 lanaarie 1926 pen-
Era implinirea de sasezeci de cmi a liceului
Unirea din Focsani.
Dela 4 August 1931, fratele meu iubit §i
ilustru doarme somnul de veci, lava' Tata §i
Mama, in cimitirul nordic, unde l-au cqezat
focginenii cu crelineascli piop'e, dupii ce au
adus un prinos de slavei aceluia care a fost
profesor i numai Profesar.

www.digibuc.ro
 XXIX

Profesorul. Cärtile de scoalä. Revistele.

Propsorul. Mai presus de orice organizare,
de programe analitice, de cärti, de toti $i de
toate, stä profesorul. Degeaba sunt facute pro-
gramele cu cea mai mare atentie $i degeaba sunt
scrise cArtile cu toatä claritatea. Dacä profesorul
motae pe catedrä, ori vorbeste cu glas rägusit
de clopot dogit, plictisit $i plicticos, invatämäntul
rämâne in urmä $i dä roacie proaste.
Profesorul trebue sà pue viatä in lectiile lui,
trebue sä incAlzeaseä pe elevi cu aldura sufle-
tului säu si trebue sä se gandeasca in orice
moment la pläcerea cu care elevul trebue sä
asculte invataturile lui. Profesorul bun nu trebue
sä se gancleascä la câstigul material, nu trebue
sä spue ca antia profesori räi, ca atâta muncesc
fiindcg pentru atäta sunt plätiti. Profesorul tre-
bue sä" fie apostol, dar i autoritatea $colarä
trebue sä-1 respecte $i sä-1 räsplateascä pentru
truda lui, cu toate onorurile pe care le poate da.
Azi, din nefericire, toatä lumea vorbeste rau
www.digibuc.ro
 174

de profesori si-i invinue$te de toate relele $coalei,

netindnd seama de profesorii buni cari nu sunt
vinovati de relele invätdmantului. Si ca batjocura
sä fie si mai mare, . nu ajunge numai uitarea
profesorului bun; autoritatea soolard inaltd in
demnitäti tocmai pe profesorii cari se ocupd mai
putin. Atunci va incepe o erd noud, cu adevärat
buna, in scoala romdneasca, si numai atunci cand
profesorul rau va fi indepdrtat din invdtämänt,
iar profesorul bun va fi sustinut in munca lui
prin recunoasterea meritelor sale $i prin ids-
plata acestor merite. Taina cea mare a invätd-
mdritului a stat in toate timpurile $i sta $i azi
in sufletul profesorului. Invätätura lui pretue$te
mai putin decdt constiinta lui $i decät tragerea
de inima pe care o pune in lectiile lui. Profe-
sorii de altd datä giau mult mai putind carte
decdt cei de azi, dar ce stiau, giau bine $i cu
cât giau, scoteau elevi buni care se perfectionau
in urmä.
Un profesor rail e* mai Mu decdt un uciga$.
Acel care ia o viatä omoarä numai un om.
Un profesor rdu ucide mii de oameni. Cea mai
mare pedeapsä se cuvine unui profesor care nu-0
face datoria. Singurul caz pentru care asi cere
pedeapsa cu moartea in Romania ar fi pentru
profesorul ticälos. Cu moarte sa fie pedepsit
profesorul care nenoroce$te generatii intregi prin
necinstea lui.
Ceirtile de coulii. Cel mai bun profesor trebue

www.digibuc.ro
 173

sa fie ajutat in munca lui de carti bine scrise.

Pe dzoparte elevul uita dupa un timp oarecare
explicatiile profesorului i pentru a le reaminti are
nevoe de carte. Pe de alta parte elevul e silit sa
lipseasca din cauza de boala, de la mai multe
lectii, i deaceea trebue sa aiba cartea dupa care
sä invete, desi mai putin complect, farä explicatia
profesorului.
Intinderea unei carti a dat loc la multe discutii.
Dupa o parere, cartea trebue sa fie scrisa cat
mai pe scurt pentruca i elevii slabi sa o poata
ceti. Complectarea cartii, spune aceasta parere,
o face profesorul, cu explicatiile lui. Aceasta
parere e cornbätuta de cazul de mai sus, cand
elevul lipseste dela scoalä si nu poate asculta
explicarile, si de faptul ca un profesor rau i fara
trNere de inima lasa cartea necomplectata. Dupa
alta parere, pe care o impartäsesc i eu, o carte
trebue sa fie scrisa pPntru toti elevii, pentru
cei mai slabi i pentra cei mai buni, adica trebue
sä fie mai desvoltata, fara sä treaca bineinteles
de anumite margini. Elevul mai slab invata din
carte numai partile principale, scrise de pilda
cu Utere groase. Elevul bun poate invata si corn-
plectarile, armonizate chiar de autor. Altfel elevul
bun citeste dupa and carte, scrisä dupd alt plan,
pierde astfel inläntuirea logica, ajungand la o
intelegere mai putin complecta de cum ar fi vrut.
Idealul ar fi, binzinteles, sä avem carti de toate
proportiile, binc scrise i intocmite in ved2rea
www.digibuc.ro
 176

aceluias scop. Pana atunci räman la parerea mea,

ca o carte sa fie scrisä in vederea elevilor buni
dintr`o clasä si nu in vederea elevilor mai slabi.
Pentru fizica si chimie cu deosebire, cartea tre-
bue sä fie actualizatä, adicä sä cuprinda in ea
cele din urmä descoperiri care intereseaza pu-
blicul mare.
Reviste pentru riispandirea Pentru cu-
vintele de mai sus, sustin cu toata stäruinta ca
in fiecare clasä sä se citeascä articole scrise bine
in revistele pentru raspändirea tiintei. Revistele
cuprind stiinta care träeste si creste zi CU zi,
pe cand o carte, oricât de nouä si de buna, se
opreste la data aparitiei ei si e nurnai sicriul
stiintei care a trait.
Ca elev la liceul National din Iasi, am cetit
mult, reviste stiintifice ca La Nature" si Revue
Scientifique". Nu pot spune ca pricepeam tot ce
cetiam; la inceput pricepeam chiar prea putin. De
atunci am rämas si pana acum cu gastul de cetit.
Intocmai ca muschii dela o mânä care se inn-
resc din ce in ce, ridicand in fiecare zi o greu-
tate ceva mai mare, tot asa gustul pentru cetit
si mai ales priceperea celor cetite cresc cu cetitul
subiectelor care sunt mai grele de inteles pentru
mintea celui care citeste. Incetul cu incetul mintea
se tot ascute i patrunde mai adänc, iar puterea
de muncä se märeste si (IA putinta cuiva sa
ceteasca tot mai mult. Nid o reguld pedagogica
si nici o pedagogic nu lucreaza mai activ la as-
www.digibuc.ro
 117

Cutirea mintei si la inmultirea cunostintelor, ca

cetitul revistelor stiintifice al cäror cuprins va-
riazd atât de mult dela o paginä la alta.
Mä doare in suflet sä spun cA se ceteste
prea putin la noi reviste i cä tocmai deaceea e
atât de putin desvoltat gustul pentru stiintd si
pentru metodele ei. Sä s2 citeascä tot mai mult
reviste i carti, pentru räspändirea tiintei, e cea
mai mare regulá care trebue pusä la temelia tu-
turor reformelor.
(Din Rejorma Invdtdmeintului Secundar
cu privire speciald la Fizicã i Chimie
pagina 8, raport inaintat Domnului Prim
Ministru si Ministru al Instructiunei, Pro-
fesora Niculae lorga, lulie 431).

12

www.digibuc.ro
 La Monumentul
Doctorului C. I. Istrati
Dun:111'11a 4 Noemvrle 1928

Si azi, ca intotdeauna, de zece ani intr'una,

dela rdsboiu incoace, cdnd vorbesc in public,
incep cu ace1ea5i vorbe: Trdim in zile mari.
Niciodatd neamul nostru n'a träit zile mai strd-
lucite. Särbdtoarea de azi dovedete cd suntem
vrednici de märetia lor.
E särbdtoarea recunotintei, care porn44te din
suflete curate i care se 'Malta' spre sufletul curat
al Doctorului !strati.
România Mare e ca o casd neterminatä, la care
se clädqte Inca. Un perete e mai mare, altul
mai mic, o bolta e neincheiatA, prin ui i prin fe
restre infra cine vrea i iese cu ce vrea, Ii lipsesc
atätea dintr'o gospodärie bund. Deaceea, putini
sunt aceia cari pot sä vadä cat e de frumoasa.
De cum va fi gata, când vom lua schelele §i vom
www.digibuc.ro
 179

mätura gunoiul, Romania Mare va uitni lumea

prin minunata ei alcatuire, va sträluci in lume
prin frumusetea sufletelor cari vor locui in ea
si va ingrozi pe dusmani prin täria caracterelor
cari o vor apara.
Printre cei multi, cari au inuncit la inaltarea
scumpei noastre Românii, fruntas nitre fruntasi
a fost Doctoral Istrati. A fost orn de scoald
de carte, om de stiintä i om de Stat. A fost
decan si profesor neintrecut la Facultatea de
Stiinte din Bucuresti. Lectiile lui fermecau pe
studenti prin frurnusetea vorbirii, inältimea gän-
dirii, multimea cunostintelor, originalitatea ideilor
si mai cu seama prin caldura sufletului ce punea
in ele. Dupa o lectie fäcutä de Doctoral Istrati,
te simteai ca la iesirea din bisericä, mai curat,
mai luminat, mai aproape de Dumnezeu. A mun-
cit toatä vieata, a scris mult, a cetit mult. A dus
faima numelui de Roman peste mari si peste
tari. A ingrijit de bolnavi in timp de pace 5i de
räniti in timp de rdsboiu. In 1877, a scris 5i el,
cum Ii placea sà spuie, un rand din cea dintâiu
paginä lurninoasa a Istoriei noastre, dupä intu-
nericul adanc i somnul cel lung in care am
zacut. Era numai sufIet i insufletia pe toti. A
fost Rornan adevarat cu gandul i cu fapta, cu
vorba 5i cu scrisul. Romania Mare, ca sä fie si
tare, are nevoie de oarneni cinstiti 5i oameni mun-
citori ca Doctoral lstrati.
Ca multi oarneni mari, Doctoral lstrati a fost
www.digibuc.ro
 180

norocos. Ca multi oameni mari, Doctoral /strati

a avut parte de o mama sfântä 5i d o sotie idealä.
Se stie ca mamele fac pe copii, sotiile pe soti.
Deaceea, monumentul Doctoralui /strati ar fi si
mai frumos de af mai aveä pe laturi si douä
icoane, la cari sa se inchine tot neamul românesc,
icoane tari sa simbolizeze pe mama si sotia, care
se jertfesc pentru tarä i cari, ca ostasul necu-
noscut, ramän nectmoscute. Necunoscute da, ui-
tate nu. Talentul sculptorului Oscar Speithe e
cu noi si tot cu noi e talentul turnätorului de
arta V. V. R4canu. Mai lipsesc banii.

Ascultati, oameni buni, un crâmpeiu de trei

minute din povestea minunatä a Para! lai Carol,
pe care o vor istorisi nepotii nostri, când vor
fi unchesi ca mine.
A fost odatd, la marginea Bucurestilor, un
loc intins cu spini i märacini, cu rnlastini
miros greu. Mortii spre cimitire prin el treceau,
ca sa nu le para rau de lumea pe care o parä-
seau. Si a venit un vraciu si a fäcut semne spre
soare-räsare 5i soare-apune, spre miez-de-noapte
5i miez-de-zi. Si unde faceä semnul, intocmai ca'n
povesti, se inältau palate, se deschideau drumuri,
cresteau copaci, Infloreau grädini, se aprindeau
lumini, iar unde a infipt toiagul in pämänt a
isvorit un lac frumos, pe care, cum ar spune Enzi-
www.digibuc.ro
 181

nesca, de-ar mai tral odatä, treceau lebedele män-

dre intre trestii sä se culce.
A fost o minune ce-a infäptuit-o Doctoral
Istrati intr'un an färä o luna. Toti cunosc minu-
nea. Putini ii cunosc taina. 0 destäinuesc eu.
Orisicare altul in locul Doctorulai Istrati ar fi
cerut mai intäiu o misiune plätitä cu bani grei,
spre a studià, vorba bine, organizarea expozitiilor
in sträinätate. Orisicare altul, in locul lui, ar fi
cerut bani grei ca sä cumpere carti sträine ca
planuri de expozitii. Doctoral Istrati nu sa dus
in sträinätate i n'a adus nici o carte din strai-
natate.
Doctoral ¡strati a deschis o singurd carte,
carte cu o singurä filä, dar filä mare cAt toatä
tara romãneasca. Si pe aceastä carte a cercetat
Doctoral ¡strati tot trecutul nostru sapat in pia-
trà i zidit cu var i cärämiciä. In fata monu-
mentelor noastre scurnpe, Doctoral [strati s'a
plecat cu smerenie, s'a adâncit in gânduri si a
inghegat planurile expozitiei lui. Erau planuri
frumoase, negräit de frumoase, dar erau numai
trupul caruia Ii lipsea sufletul.
Doctoral Istrati i-a dat i suflet. Cosbuc, dum-
nezeescul nostru Cosbuc, a spus despre el insus:
Sunt suflet din sufletul neamului meu; Ii cAnt
bucuria si jalea. Diociorul Istrati a pus in expo-
zitia lui suflet din sufletul neamului nostru; i-a
chntat bucuria i jalea. Docioral Istrati a adus
suflete românesti de peste hotare si a fäcut Uni-

www.digibuc.ro
 182

rea cea mare in Romania cea mica. Valuri, valuri

veneau fratii noOri subjugati i treceau cantând
pe sträzile Capita lei spre expozitie. Zile intregi
i-ar trebui cuiva sä descrie strAlucirea serbarilof
din 1906. Desprind din toate un singur moment,
pe care I-am tráit eu insumi i pe care nu-1 mai
pot uita. Arenele Romane erau ticsite de lume.
Väzduhul räsuna de cantece românqti. Ochii tu-
turor se umezeau de bucurie. Pe neasteptate,
roaie de lacrâmi incepurd sä curgä pe fetele
noastre. Un Mot ne cântä, cum se cântä pe la
ei, cad deodatä ne-a sfd§iat inima cu versurile
lui jalnice: Muntii nostri aur poartä, noi cer5im
din poartä'n poartä...
De a§a vremi ne-a invrednicit Doctorul Istrati
in expozitia lui, acum un sfert de veac.
Incheiu cu versurile lui Vasile Aleesandri scrise
pentru Caza-Voa:
Sunt nume destinate, ca numele tau mare,
SA stee neclintite pe-a timpului hotare.
Si ve§nic sä resfrangä o falnicä lumina
Pe secolii cen umbra trecând, ti se inchina.
Dodore Istrati, România Mare nu te va uitä.

SfârOt

www.digibuc.ro
 CUPR IN SUL
Pag.
1. Inchinare eleetronului. 1

2. larna. 5
3. Industria ram4ifelor din fabrici. 15
4. Prim avar a vecinica 19
5. Din trecutul materiilor explozibile. 25
6. Gleutatea inimei ,si greutatea corpului. 31
7. Experienfele lui Sir William Ramsay. 36
8. Un secret al plantelor 45
0. Pericolul galben 51
10. 0 lecfie a Doamnei Curie.
11. Nemarginitul
.. 59
66
12. Zidirea lumei 74
13. Ce va despre heliu 82
14. Industria chimicli in Germania 89
15- Ceva despre ,scoala de- azi 96
16. In amintirea lui Darivin. 102
17. Ceva despre cauciuc. 110
18. Terra sigillata. 119
1°. Ylang-Ylang 128
20. Hârtia de ziare si pustiirea plidurilor in U.S. A 134
21. Chimia in serviciul archeologiei. 141
22. George Stephenson 148
23. Sir Humphry Davy 151
24. Apologia chimiei ,si a omului de Viinfa. . 154
25. Atomi ,si molecule 157
26. Circulafia materiei in lume 160
27. Truini in zile mari. 162
28. Dela liceul Unirea din Foc,sani 165
20. Profesorul. Clirfile de coalä. Revistele. 173
30. La Monumental Doctorului Istrati. 178

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro