ANUL XI. No. 22.

Ittile-ecemvrie

BULETINUL
SOCIETXTII NUMISMATICE ROMÂNE

BLICATIU NE SEMESTRIALÄ

Sub ingrWrea D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMANE

NUCURESTI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F.
19, STRA GALA, 19

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL

Pre*edinte C. vice-preedinte : Al.

secretar general : Dr. G. Screreanu: casier-contabil: V. N. Popp;
membri: Dr C. C. O. Bibicescu,
Al. G.
secretar: Const. Moisil.

CUPRINSUL
Neerolog: Regele I; D. A. Sturdza.
Const. D. A. Sturdza numismatica româ-
portret).
(cu
G. Sion, Monete suedeze monetária din
Suceava 3 fig.).
Const. Monete Tezaure monetare din
românesti.
Medalistice: Medalii privitoare la
4 fig).
Cons!. Bibliografic.
de 5 lei. Cursul monetelor
cipatele Române. Peceta palatului
Iasi. socoteal6 veche. la
pozitia Lipsca. Pecetea lui Tudor Vladimi-
rescu. t
Dr. A. Leoute. Instiintare.

in 1 11.
limba francezá).

Redactia: Calea Victoriei, 135,

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL
SOCIETÄTII ROMÂNE

PUBLICATIUNE SEMESTRIALÄ

D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI

ANUL XI.

1914

TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F.

19, STRADA REGALÄ, 19

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
1914

Studii cercetari.
.31. C. Contributiune la studiul pondurilor antice din orasele
noastre potice 6 figuri) pag.
P. Interpretarea mobilelor eraldice de pe
netele Tärii Românesti, 4 figuri) pag. 19.
G. Sion, Monete suedeze falsificate monetaria din Suceava (en
3 figuri) pag. 49.
Medaliile lui Constantin-Voda Brâncoveanu (eu 8
figuri) pag. 9.
- Monete Tezaure monetare din România pi tinuturile româ-
nesti invecinate. pag. 23
- D. A. Sturdza
55.
numismatica româneascd portret) pag. 42.

medalistice
Medalia Plod de Bucuresti, de Doamnele române pag. 28.
Medalia Avântul Tärii pag. 28. - Medalia Cadrilaterului pag. 29.
- Medalia Carmen pag. 30. - Medalii privitoare la
actual, pag. 57.

Buletin bibliografic
Documente, (30). 6o). Periodice: Numismatica
greacä (33 Numismatica 62). - Numismatica ro-
mâneasca, (34).

Cronicá
noud emisiune de monete românesti (35). - Cursuri confe-
rinte despre (35). de monete (36). 0

www.dacoromanica.ro
tenire interesantä Monetele stráine ce au circulat noastre
Monete-bijuterii - Vechi capitaluri (38). --
letele de 5 lei (62). - Perpere (63) - Cursul monetelor Principatele
Române (63). Pastile monetare (63). Pecetea Palatului Domnesc
din Iasi 0 socotealä veche (65). - la expozitia
din Peceta lui Tudor Vladimirescu

Mersul Societatii in 1914

Comitetul (66). Membrii (66). Procese verbale (69). Comuni-
(76 78). - Cresterea - Situatia finan-
ciarä (75 83).

Necrologuri
Medic Colonel Casasovici Colonel G. Iordánescu
Regele Carol I (41). D. A. Sturdza (41). - Dr. A. Leonte (65).

www.dacoromanica.ro
 Societatea Numismatica Româna a luat parte cu
cea mai adânca durere la netarmurita jale a
a intregului neam românesc pentru moartea augustului
nostru Suveran

REGELE I
savârsit din viata aceasta la 27 Septemvrie 1914.
Marele Rege in cursul glorioasei rodnicei Sale
domnii a onorat societatea noastra cu
licitudine, interesându-se de aproape de lucrarile ei
numeroase medalii plachete pentru
Jectiunile ei.
Dumnezeu sa-I dea odihna vesnica precum
I-va fi amintirea inimile noastre.

Un mare gol a lasat rândurile societatii noastre

trecerea la viata de veci, in noaptea de 8 Octomvrie
1914, a iubitului regretatului presedinte de onoare

Dimitrie Sturdza
Ilustrul barbat de stat veneratul parinte al
maticei românesti a prezidat la societatii
noastre a fost la moarte un mare indrumator
pretios sfatuitor al nostru.
Adânc pe Dumnezeu sa-1 odihneasca
in pace.

www.dacoromanica.ro
 DIMITRIE A. STURDZA
NUMISMATICA ROMÄNEASCÁ

Cu moartea lui Dimitrie A. Sturdza, numismatica româneascà

a pierdut nu numai pe unul dintre reprezentantii cei mai de va-
loare, dar pe intemeietorul ei. si au existat
s'au publicat
in tara noastrá colectionatori de monete vechi
asupra monumentelor de acest fel, D. A. Sturdza a fost dintâi
care a organizat o bat de stat, D. A.
colectiune de mo- Sturdza s'a ocupar
nete norme- necontenit,
le stiintifice mai mare interes
dintâi care a publi- cea mare
cat adevárate stu- dragoste de mo-
dii numismatice. numentele noastre
Timp de o jumä- monetare, intrebn-
tate de veac, intând toatá au tori-
enorma acti- tatea sa
tate ce a desfäsu- pentru
rat pe terenul isto- ocrotirea pen-
rid, a economiei Dimitrie A. Sturdza.
tru proOsirea
nationale intei numismatice.
Totdeauna a existat la noi un interes oarecare fatá de moue-
tele vechi; ele s'au pästrat In familii sau in biserici pentru proprie-
rätile talismanice ce se credea cá au, ca exvoturi sau ca bijuterii. Dar
colectiuni numismatice n'au sá se decât abia in veacul
al XIX-lea. Cei dintâi cárturari români, cari format colectiuni
de monete vechi au fost: in Moldova Gheorghe Seulescu, un distins
profesor din Iasi pasionat amator cercetátor de antichitáti, iar
in Tara Româneascá generalul Nicolae Mavrus, un mare colectionator

www.dacoromanica.ro
 43

de obiecte antice director general al carantinelor in epoca

larnentului Organic (1833-1851). Seulescu adunase un numär restrâns
de monete cari pe vremea aceea erau foarte putin
cunoscute; in schimb colectiunea lui Mavrus cuprindea o mare can-
titate de monete antice grecesti romane, adunate parte in tarä,
parte peste Dundee, dar nu era orânduitá in mod sistematic. Cu
ocazia ocupatiunii auStriace din 1854, ea a fost simtitor de
cätre ofiterii cari au despoiat-o de piesele cele mai frumoase
mai scumpe.
ativa ani in urmá incepea formeze o nouá colectie numis-
maticá un tânár distins, care abia inters din ocupase in
Moldova situatii foarte Era D. A. Sturdza, fost secretar al
Divanului adhoc moldovenesc.
Desi fácuse la universitätile germane studii serioase de eco-
nomie politicä finance, D. A. Sturdza n'a adus de acolo dra-
gostea fatá de aceste monumente ale trecutului. marele
logofät Alexandru Sturdza, era un foarte cult, care dädea bine
de valoarea vechilor monumente de culturá, el a inspirat
tânärului säu fiu, din copilárie, respectul dragostea fatä de
culturii vechi românesti. Aceste sentimente au fost
rite mai mult prin contactul cu Seulescu Beldimanu,
amândoi colectionatori de monete rnoldovenesti, cari desteptându-i
un interes special de aceste monumente ale trecutului, au con-
cel mare grad ca D. A. Sturdza devie numismat.
lar cunostintele câstigate sträinätate exemplele demne de
urmat de acolo, n'au fácut decât accentueze i mai mult
vocatiune complecteze educatia a
Astfel, in lard, D. A. Sturdza organizeazä o frumoasá
lectie de monete grecesti romane in timp adune
cu mare monetele medaliile vechi românesti.
Era natural ca intre in legäturi
trânul colectionator N. Mavrus, iar aceste nu s'au märginit
numai pe terenul nurnismatice, ci au devenit mai intime
prin lui D. A. Sturdza o a lui Mavrus. Astfel
când la generals! moare, lásând colectia sa de antichitäti Sta-
tului, D. A. Sturdza este numit executor testamentar
calitate el cautá toate pentru a apära colectia
de noi Ea este la Muzeul de antichitäti

www.dacoromanica.ro
 44

din Bucuresti, cash de fier specialá, ale carei chiei sunt luate
in de Sturdza de d. M. C. Sutzu, un alt tânár
care se devotase numismatice. Amândoi se intrec de acum
orânduiasca mai mult acest
pozit monetar. Sturdza ii colectia sa de monete antice,
iar d. Sutzu se achizitioneze mai multe colectii particulare
därul numeroase monete grecesti, mai ales pontice. Chiar
dupá ce a ajuns director al Muzeului National de un orn
competent ca Tocilescu, cheile supraveghierea colectiunii numis-
matice au tot in sarcina acestor doi numismati, al scop era
in prirnul o serie complectá a monetelor lui Traian,
iar de parte sä adune se poate mai nurneroase specimene de
monumente monetare, produse in antichitate pe teritorul românesc.
Dar timpul când, cu intinsa sa activitate politica, D.
A. Sturdza snpraveghia, orânduia colectia de monete
antice de Mavrus, organiza pentru sine o colectie de
monete medalii românesti. anul 1872, colectia aceasta cuprindea
monetare ale Domnilor Moldovei Românesti, seria
monetelor emise in timpul ocupatiunii rusesti (1770-1774) un
mare de medalii românesti, 1600-1853. Pe baza
a cercetarilor acute in muzeele D. A. Sturdza
acest an, in Revista Numismatica din Viena, un erudit studiu,
intitulat : Privire asupra monetelor medaliilor principatului
mâniei (Übersicht der Münzen und Medaillen des Fürstentums Roma-
nien), dedicat amintirii generalului Mavrus 1). Studiul acesta, redactat
cu temeinicie, este prima lucrare asupra monetelor
medaliilor noastre constitue baza noastre numisrnatice.
D. A. Sturdza, de o parte, a dat o indrumare
cercethrilor numisrnatice dela noi, de parte, a atras atentia
asupra istoriei noastre monetare.
lucrare, de o valoare tot de mare, a venit
plecteze pe cea de mai sus, la 1878, ce D. A. Sturdza fu
ales membru al Academiei Române. Ea este intitulatá: Bibliografia
numismaticei rornânesti cuprinde toate izvoarele literare cunoscute
atunci, privire la monetele medaliile noastre vechi 2).

Numismatische Zeitschrift Bd. IV (1872) editia separatä din 1874.

2) Analele Academiei Române, XI, 2, p. ins unn. editia separatä 1879.

www.dacoromanica.ro
 45

Contributiuni ulterioare, publicate mai ales in Analele Acade-

miei Române, au complectat cele doua lucrki fundamentale; toate
au fácut din D. A. Sturdza mai mare numismat al
nostru.
Dar savantul numismat nu s'a márginit numai la lucrári de
eruditie. importantä are pentru numismaticá o activitate
de amatori bine indrumati, el a atentia publicului
cult asupra monumentelor monetare, publicând in reviste articole cu
subiecte numismatice, tinând conferinte publice prin
demnuri personale, sá convingá pe oamenii culti despre ialoarea
acestor monumente despre nevoia de a le colectiona. 1) pe acest
teren activitatea sa a dat roade remarcabile, cáci intelectuaIii nostri
au inceput sá manifesteze un interes tot mai mare pentru monu-
mentele monetare, numárul colectionatorilor al celor ce se ocupau
cu studii numismatice a devenit tot mare astfel, in anul 1903,
s'a putut constitui, din d-lui Al. Cantacuzino sub auspi-
lui D. A. Sturdza, o societate numismaticá, care a sá
publice prima revistá numismaticá româneascá. infiintarea acestei
societáti constitue un pas in istoria numismaticei noastre,
cáci prin lucrárile publicate de membrii ei si prin medaliile
tute sub ingrijirea ei, a contribuit foarte mare la
proOsirea numismatice a artei medalistice din tara noastrá.
din 1876 D. A. Sturdza a dáruit Academiei Române
lectiunea sa de monete medalii românesti de acum toate
achizitiile ce le-a fkut, au fost destinate sá aceastá
lectiune a Academiei, care a devenit astfel mai complect
zit de monumente monetare românesti. Dar pentru ca cei ce se
ocupá numismaticá sá aibá la inclemâná toate catego-
de monumente monetare, produse pe teritoriul
mânese, din cele mai vechi timpuri, precum acele ce au circulat
vremurile vechi in pártile noastre, D. A. Sturdza, ajutat de vechiul
tovarás, d. M. C. Sutzu de bibliotecarul Academiei Române,
d. I. Bianu, a organizat pe lângá aceastá institutie un Cabinet Nu-
1) romdne in Columna lui Traian 1877 ;
a publicä tinutä la Ateneu 1878 (publicatá in Con-
vorbiri Literare 1878) a.
2) Buletinul Societátei Numismatice Române, redactat dela 1903-1912
de dr. G. Severeanu, inn dela 1913 de acestor rânduri.

www.dacoromanica.ro
 46

mismatic, incorporând la colectiunea Academiei, vechia colectiune a

Mavrus, care de atâta vreme se gäsia paza celor doi mari
mismati. in acest chip, s'a dotat cu o institutie
de o parte, cuprindá toate categoriile de monumente
mismatice de pe intreg cuprinsul pámântului românesc, de
parte, grupeze jurul sá indrumeze miscarea numismaticá
româneascá.
urma unei activitá'ti atât de bogate de rodnice, D. A.
Sturdza câstigat cu drept cuvânt numele de al numis-
maticei românesti, iar pentru cei ce se vor ocupa cu aceastá
el va rámâne deapururea un strálucit model de muncá stáruitoare,
de pricepere adânct de dragoste netármuritá fatá de monmnentele
culturii noastre strámosesti.

Párerile lui D. A. Sturdza despre scopul importanta

numisrnatice sunt cele ce au predominat in general in veacul al
XIX-lea.
«Numismatica nu este o de sine-si sttátoare - zice el
reproducând teoria lui August Boeckh - ci o auxiliará;
atare ea nu este o discipliná unitará, ci un agregat sau o culegere
de material pentru diferite alte discipline....
«Monetele (banii) s'au pentru a servi relatiunile
comerciale ale oamenilor ale popoarelor, de intermediare ale schim-
burilor. Din acest punct de privire, care este tot de o datá
mai general, numismatica se tine de metrologie, adicá de ce
se ocupá cu face parte din stiintele filologice...
«Pentru a circula cu sigurantá, monetele capátá o marcá oare
care. Aceastá marcá are o menire : a garanta buna calitate
a monetei a-i indica valoarea. Semnele acestea pot fi mai mult
sau mai putin artistice. Numismatica se tine dar de belle-arte.
«Monetele devin tot prin chiar semnele ce se
aflá pe ele, un mijloc de investigatiuni istorice in acest sens,
numismatica se leagá de paleografie devine o auxiliafá a
istoriei.
«Ca instrument de schimb moneta joacá un mare rol in viata
economicá a popoarelor. Numismatica dá dar un ajutor, un ajutor

www.dacoromanica.ro
 47

insemnat, investigatiunilor ce economistii financiarii fac asupra

traiuhii popoarelor.» 1)
De sigur când numismatica s'a emancipat de sub
influenta filologiei a devenit o autonoma, 2) aceast con-
ceptie nu mai poate fi satisfacatoarc D. A. Sturdza
n'a revenit scris asupra teoriei enuntate la 1878, sim-
patie noua conceptie numismaticä urmária cu cel mare
teres progresul acestei te.

Cit priveste monumentele monetare pe cari le-a

adunat dragoste D. A. Sturdza le considerà
ca unele tre cele mai pretioase ale trecutului nostru.
«Banii moldovenesti rnuntenesti, zice el, sunt dintre marturiile
cele mai pipaite a trecutului vietii noastre nationale, si au impor-
atât niai mare, cu aproape in timpul
fundárii Principatelor, cu tocmai timpurile cele mai vechi sunt
mai bogat reprezintate probleme istorice culturale
deslegate se de examinarea bor.» 3)
Una dintre problemele cele mai grele de numismaticá româ-
a fost pentru D. A. Sturdza determinarea clasificarea
noastre monete. tr'un thnp când istoricii nostri nu reusiserä nici
si definitiv Domnilor state
evolutiunea economica culturala a acestor state nu
era aproape de cunoscuta, o lucrare ca aceasta trebuia
pine de neinvins. Cu toate acestea D. A. Sturdza a
irttrebuinteze toate mijloacele de cari putea dispune, pentru a fixa
cea dintii clasificare stiintificá a monetelor românesti. Cercetari serioase
in domeniul istoriei noastre, studii amanuntite ale
de pe monete, ale legendelor ti pondului investigatiuni in
lectiunile din studii comparative monetelor sta-
telor vecine, toate au vut de rezultat stabilirea unei clasificari, care
se mentine cea mare parte a fost de

Bibliografia române, Arad. Rom., XI (1878), 2 p.

205 6.
2) Cf. Ebengreuth, n. Gratz
; Ambrossolli, Della autonome Rivista italiana di
1893.
Magnum Etymologicum Romaniae, cuvântul Ban.

www.dacoromanica.ro
 48

toti ceice s'au ocupat de monetele noastre. Un singur mijloc n'a

lost indeajuns utilizat la stabilirea acestei clasificki: tezaurele moue-
tare; ajutorul s'ar fi putut determinà definitiv unele dintre
monetele a identificare dubioasa.
Dar nimanui nu-i este dat sä pe lumea aceasta operá per-
fectá marele merit al lui D. A. Sturdza de a fi drumul
pentru noastre numismatice, nu va putea
fi micsorat din acest motiv. Urmasii sái au datoria, ca mergând pe
drumul indicat de marele invátátor, sá rând pe rând
pi celelalte piedeci ce le mai stau cale.
Monetele n'au fost singurele monumente numismatice de cari
s'a ocupat D. A. Sturdza. din veacul al XVII-lea domnii nostri
sá batá medalii, in scop de a fapte sau date
mai insemnate din viata Aceste monumente au fost adunate
studiate de numismat interes ca monetele.
in cabinetul numismatic al Academiei Române se aflá o colectiune
aproape complecta de rnedalii românesti, datoritá lui D. A.
Sturdza, luckrile sale medaliile sunt tratate râvná
competintá ca monetele.
timp D. A. Sturdza a dat atentia cuvenit pondu-
rilor monetare, special cpetrelor de cumpánáv, cari s'au
in tat in prima jumátate a veacului al XIX-lea, pentru a se
greutatea monetelor stráine, ce in noastre in acest
timp când nu existau monete proprii române.sti.
Adânc convins de marea valoare a monumentelor numismatice,
D. A. Sturdza a dragoste cáldurá toate
tegoriile de monumente de acest pe cari adunându-le mari
jertfe de timp de bani, studiindu-le dra-
goste, le-a lásat mostenire românesti. De aceea numele lui va
fi legat pe vecie nu numai de studiul monetelor noastre, dar de
toate ramurile numisrnatice românesti
CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
 49

MONETE SUEDE= FALSIFICATE MONETÄRIA

DIN

G. un foarte colerfionator de monete vechi, a arut ocazia sd

ultimii ani o mare cantitate de monete fabricate tarapanaua in -
fiinfase la Suceava. Áceste monete nu sant falsificate de
poloni, suedezi i prusieni din al XVH-lea. Studiindu-le mai de
proape, d. a constatat, cd un foarte mare de variante, eeeae
vedeste monetdria suceveand a o cantstate extraordinard de
celar timp d-sa a cari au data 1685, fapt ar proba ed atelierul
monetar infiinfat de a continuat sd eel 20 de ani
dupd moartea lui. de cele vre-o 150 de variante cunoscute acum, d. Sion
a ydsit mai bine de 1000, dintre cari numai ale reginei Cristina a Suediei sung
isumar de aproape 300. Pentru ca numisma(ii sd-si dea searnd de multimea vari-
ante ale silingilor numele acestei regine, la Suceava, publiedm mai jos
lista inedite, afldtoare in d-lui Sion, din am
ale caror n'au putut fi redate prin caracterele de cari dispunem.

CRISTINA (1622-1655;+1689)
I. ilingi armele orap-ului Riga

Pig. 2.

Av. Monograma C având In rnijloc sterna familici Vasa

Rs. Armele orasului Riga: dou deasupra o cruce.

1. SOLIDVS.CIVI...SIS 3
2. CHRISTINA DG R S
3. TINA DG... SOLIDVS G4

1) E. Fischer, Beitrag z. des Fürstentums Moldau, CernAuti 1901 ;

Const. Moisil, Cresterea Academiei Rornâne. Cabinetul Numismatic
Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 50
4. CHRISTINA DG R S
5. CHRISTINA'D'G DRS
6. . . . ISTINA DG R...
7. CHRISTINA DG RS
8.
9. CHRISTINA DG R S
10. CHRISTINAA DG R S
11. CHRISTINA S SOLI
12. CHRISTINA S SO
13. CHRISTINA DG R S
14. CHRISTINA'DGD'R'S
15. CHRISTINA DGD R S
16. ...STINATGaR...
17.
18.
19.
20.
21.
22. CHRISTINA:D..,
23. CHRISTINA
24. CH..STIA'DG'DR'S
25. CHRISTINA'D'GDRS
26. CHRISTINA D:G'R:S:
27. CHRISTINADG D RS
28. CHRISTINKDG:R S
29. CHRISTINA'D'GD'R'S
30. RS
31. CHRISTINA DGDR'S
32. CHRISTINA RR'S
33. CHRISTIN A
34. CHRISTINA
35. CHRISTINA : GDR:S:
36. CHRISTINA
37. CHRISTINATGD R S
38. CHRISTINAD'GDR'S
39. CHRISTINA.D.G..RE
40. CHRISTINATGD R S
41. CHRISTINA
www.dacoromanica.ro
SOLIDV CIVI RIGV
SOLIDVS CIVI RIG 6
SOLIDVS CIVI RIG 12
SOLIDVS CIVI RIG 14
SOLIDVS CIVI RIG 15
SOLIDVS CIVI RIG 18
SOLIDVS'CrRIGENSIS 30
SOL1DVS CRIGENSIS 32 (?)
SOLIDVS CIVI RIG...SIS 35
SOLIDVS'CIVI RIGENSIS 35
SOLIDVS CIVITIGENSIS 36
SOLIDVS CIVI RIGENSIS 37
RIGENSIS 38
SOLIDV 39
SOLIDVS 40
SOLIDVS CIV: RIG
SOLIDVS CIVI RI 40
SOLIDVS'CIVI RIGE: 40
SOLLDVS
SOLIDVS CIVI RIGEN
SOLIDVS'CIVI RIGEN 41
SOLIDVS'CIVT RIGE 41
SOLIDVS CIVI
...IDVS CIVI : RIG 41 :
SOLIDVS .IGEN
SOLIDVS'CIVI RIG 43
SOLIDVS 44 :
SOLID,VS'CIVF RIG' 44
SOLIDVECIVT
SOLIDVS CIVI : RIG :
SOLIDVSCIVI RIGE : 45
RIGE 45
 51

42. CHRISTINAD: RE: S. . SOLIDVS CIVI :

43. G:D: : S.'. SOLIDVS CIVI :

44. CHRISTINAD: GD: WS: SOLIDVS : CIVI : RIG : 45 :
45. CHRISTINA'D:G:D:R: S: SOLIDVS CIVI : RIG :
46. CHRISTINA DGD RS SOLIDVS'CIVI RIG : 45
47. CHRISTINA SOLIDVS'CI 45
48. CHRISTINA
49. CHRISTINA DG... : : SOLIDVS CIVI: ; :

50. : RE'S SOLIDVS CIVI : :

51. CHRISTINA DG SOLIDVS CIVI : : 46 :

52. CHRISTI NADG : SOLID... : CG 46:
CHRISTINADG : SOL
54. CHRISTINAD.G.RE : : SOLIDVS CIVLRIG :

55. CHRISTINA D : G : SOLIDVS : RIG.47 :

56. CHRISTINA : :S: SOLIDVS CIVLRIG :

57. CHRISTINA SOLIDVS :

58. .CHRISTINAD'GRS 47
59. CHRISTIN : SOLIDVS :

60. CHRISTINAD.G.RE S : SOLIDVS CIVI RIG : 47...

61. CHRISTINAD : : : S : SOLIDVS CIVI : RIG 47 :
62. CHRITTINA : G.RES : SOLIDVS CIVI : RIG : 47 :
63. CHRTSTINA.D.G : RES SOLIDVS CIVI : RIG :
64. DGRS
65. CHRISTINA: SOLIDVS CIVI : RIG.47
66. SOLIDVS : CIVI : RIG 48
67. CHRISTINAD.G.RS. SOLIDVS : CIVLRIG 4
68. CHRISTINA S : CIVI :

69. CHRISTINA D.G.R 5 : SOLIDVS CIVI : RIG :

70. CHRISTINA.D : SOLIDVS CIVI : RIG'48
71. GHRISTINA : G.R S' SOLIDVS :

72. CHRISTINA D : SOLIDVS CIVLRIG 48

73. CHRISTINA R SOLIDVS
74. CHRISTINA D : G- R S SOLIDVS
75. CHRISTINA D:G SOLIDVS CIVI
76. CHRISTINAD : SOLIDVS CIVI RIG 49
77. CHRISTINA DG : SOLIDVS CIVI: : 49
78. CHRISTINA S SOLIDVS CIVFRIG:
79. CHRISTINA SOLIDVS

www.dacoromanica.ro
 52

SO ISTINA SOLIDVS RIG 50

81 STINAD . SOLIDVS
82. CHRISTINADG R S SOLIDATSCIVrRIG51
83. CHRISTINAD'GRS'
.84. CHRISTINA DG...S SCLIDVSCIVI RIG 52
85. CHRISTINADG SOLIDVSCIVI
.86. CHRISTINADG R SOLIDVS CIVI RIG 52
87. S. SOLIDVS CIVI
88. CHRISTINATGRS LI...CIVI
RISTINADGWS SOLIDVS
90. CHRISTINATG R S SOLIDVSCIVIRIG5.4
91. ...ISTINADG... SOLIDVSCIVRIG55
....STINADGR S SOLIDVSCIVI RIG 5
93. CHRISTINA DO R S SOLIDVS CIVI RIG 56
..RISTINA 57
95. S
96. .CHRISTI...
97. CHRISTINA DG ....DVSCIVI RIG 60
98. ADGR'S SOLIDVS CIVTRIG60
99. CHRISTINA SOLIDVSCruRIG60
100. CHRISTINA ...R S SOLIDVS CIVI RIGI 60
101. CHRISTIHA.... SOLIDVS RIG 60
102. DG:WS' . SOLIDVS :
103. CHRISTINADG R S SOLIDVS CIVI.RIG 60
104. CHRIS....R S SOLIDVS CIVI RIG61
105. CHRIRTI.... SOLI... : RIG 62
106. CRISTIH
107. CHRISTIHA SOLID ... RIG 2
108. CHRISTINA DG S SOLIDVS C I 66
109. .. INA DGDWS SOLIDVS CRI . 69
110. CHRISTINA S SOLID .... SIS
111. CHRISTINA DGDRS SOLIDVS CIVI RIGENSIS 76
112. GR S0LIDVSCI...

www.dacoromanica.ro
 53

II. $ilingi armele Livoniei.

Fig. 3.

Av. Monograma C Incoronatä având la sterna familiei

Rs. Armele Livoniei.

113. CHRISTINA D RS SOLIDVS LIVON2E 2 :

114. CHRISTINA S SOLIDV 16
115. CHRISTINA RS SOLIDVS LIVONI2E 43
116. CHRISTINA DG S SOLIDVS LIVONAE 18
117 DGRS SOLIDVS 40
118. CHRISTI (palarie de cardinal)
RS SOLIDVS LIVONiAE 40
119. CHRISTINA D S SOLIDVS LIVONLE 45
120. CHRISTINA DG R S SOLIDVS LIVONI2E 47
121. CHRISTINA D G R' SV SOLIDVS LIVONLE 45
122. CHRISTINA D G RS SOLIDVS . . NI2E 45
123. CHRIST de cardinal)
G SV SOLIDVS LIVONLE
124. CHRISTINA DGRS SOLIDVS LIVONLE 47
125. CHRISTINA DGRS SOLIDVS LIVONLE 47
126. CHRISTINA DGR'S SOLIDVS LIVONLE 47
127. CHRISTINA S LIVONLE 47
128. CHRISTINA DGRS SOLIDVS LIVONLE 47
129. CHRISTINA D'GRS SOLIDVS LIVONIA 47
130. CHRISTINA S . 47
131. CHRISTINA DGRS SOLIDVS LIVONVE 47 (41
132. ADGRS SOLIDVS LIVONIMP 47
133. CHRISTINA DGRS SOLIDVS LIVONLE 48
134. CHRISTINA DG R 3 SOLIDVS LIVONLE 48
135. CHRISTINA 'S OLIDVS 48
136. CHRISTINA DGRS SOLIDVS 48
137. CHRISTINA IDGRS SOLIDVS LIVO 48

www.dacoromanica.ro
 54

138. CHRISTINA.D.GRS LIVONLE 48

139. CHRIST INA.D.G.RS SOLIDVS LIVONLE 48
140. CHRISTINA.D.G.R'S SOLIDVS 48
141. CHRISTINA.D.GR'S SOLIbVS 49
142. SOLIDVS LIVONLE 49
143. CHRISTINADG'R S SOLIDYS 49
144. CHRISTINA DG SOLIDVS LIVONLE 49
145. CHRISTINA . DG R S SOLIDVS LIVONLE 49
146. CHRISTINA D.G SOLIDVS LIVONI2E 49
147. CHRISTINA'DGR'S SOLIDVS
148. CHRISTINA S SOLI VONLE50
149. SOLIDVS IONI2E 50
150. CHRISTINA SOLIDVS
151. CHRISTINAD'O'R'S SOLIDVS LIVONL7E5T
152. CHRISTINA DG RS SOLIDVS :

153. CHRISTI SOLIDVS LIVONLE 15T

154. SOLIDVS
155. CHRISTINA D *SOL .

156. SOLIDVS LIVO . .

157. CHRIST1NATG SOLIDVS
158. SOLIDVS LIVONI2E
159. CHRISTINA.D.GR S SOLIDVS LIVONLE
160. CHR SO .

161. SOLIDVS LIVONLE

162. CH S SOLIDVS CIVI RIG 58
163. CHRISTINA : IVONIAT 60
164. . S SO . S LIVONIA 60
165. CHRIS SOLIDVS . . . NLE
166. CHRISTI . . . VONLE
167. RISTINAD'O'R'S SOLIDVS LIVONLE
168. CH V SOLIDVS . VONLE 62
161. CHRISTINA'D'O'R'S SOLIDVS
170. CHRISTINA SOLI DVSLI LE
CHRISTINA DGRS SOLIDVS C . . . . I 66

www.dacoromanica.ro
 55

$ilingi eu armele Elbing.

Fig. 4.

Monograma CR Rs. Elbing.

172. CHRISTINA RE SV SOLIDVS CIVFELBING

173. CHRISTI.... VS ELBING*33
174. CHRIS DG REG'SVE SOLIDVS CIVI ELBING 34
175. CHRIS DG REG SVE SOLIDVS CIVI 35
176. CHRIS.DG'REG SVE SOLIDVS CIVI ELBING 35
G. SION.

MONETE TEZAURE MONETARE

h linuturile invecinate
(Veehiul teritoriu geto-dae) 1)

42. La Nalbant (jud. Tulcea) s'a gäsit, 1910, un tezaur de

120 monete imperiale de aramä (din care 3 de argint) dela Constantin-
cel-Mare, Elena, Constantia, Crispus, Constans, Constantin II,
Valens si Valentinian. Se aflá in colectia pärintelui V. Urskescu,
(Husi). (Cornunicat de V. Ursäcescu).

43. La Satu-Nou (jud. Tulcea), ruinele de cetate de pe

malul Dunárii, a gásit párintele V. Ursácescu, 1912, 25 monete
de aramä dela impäratul Justinian. Monetele asezate sub o
piaträ in ruinele zidului Se colectie.
(Comunicat de pár. V. Ursäcescu).

') Buletinut 1913, p. 19 62 ; 1914, p. 23.

www.dacoromanica.ro
 56

44. La Dolhesti (jud. FAlciu), s'a gásit in tezaur cu

monete de argint, vas de lut ars, de dreptunghiulará,
in patru compartimente. Dimensiunile lui erau 25X35
peretilor cam de io cnt; deasupra a avut o lespede de
piatrá. Monetele au fost de argint, strâmbe táiate la margine,
cum spune o care le-a Probabil au fost imi-
tatiuni barbare staterii macedoneni ai lui Filip II, imitatiuni
de cari s'au mai gäsit in localitate. a gásitorului, pentru a
salva acesti bani de ei, care era alcoolic, i-a ingropat din
dar locul a necunoscut azi. In jurul acestui tezaur
cursul timpului diferite povestiri fantastice. Astfel,
se zice care l-a gäsit, a trebuit sä dea un suflet Celui-
Necurat adevär, i-a murit o copilä imediat. Fiica lui, ingropând
banii, i-ar fi menit tot Celui-Necurat, de aceea nu pot fi
Apoi, din când in când, s'ar fi stafii in alb in
unde a fost gäsit tezaurul a. in. d.
«Tot satul s'au mai in cursul timpului,
alte tezaure de monete de argint au fost prefácute monetá
prin intermediul fostului proprietar de gäsitori
au ajuns, din oameni cu stare». (Comunicat de V.
cescu).

45. La Iasi, cládirea Palat Domnesc (actualul Palat

Administrativ), a in d. Berindei, arhitectul
restaurarea cládirii, un foarte interesant tezaur de monete din vremea
lui Ele fuseserá puse sac ziclite inteun
de sobá, unde, in cursul timpului, monetele au oxidat s'au lipit
una de alta, formând un bloc compact, iar sacul s'a putrezit. Greu-
tatea blocului, care a luat forma sacului in care a stat, este de
15 kgr. Desfäcându-se câteva bucáti, s'a constatat cá sunt
suedezi, prusieni poloni, din lui Dabija-Vodá dela Suceava.
(Comunicat de d. Berindei la Societatea Numism. Rom.).

46. Inteo localitate, necunoscutá, din Arges,

s'a gäsit anul acesta un tezaur de monete de aur mär-
gele de aur de diferite márimi, de clacá din veacul al
VI-lea d. Cr. Se colectiunea d-lui Dr. G. Severeanu (Cornu-
nicat de Dr. Severeanu la Societ. Numism. Rom.).

www.dacoromanica.ro
 57

47. La Criciova (Banatul Temi§an) s'a gásit un tezaur

de vre-o ioo monete geto-dace, imitatii de ale tetradrahmelor lui
Filip II. (Gohl, Nurnism. Közlöny, 1914 p. 131).
48. La Sascut (jud. Putna) s'a gäsit 1914
nari romani republicani dintre 127-27 in. d. Cr. (Comunicat de d.
B. Sepeanu, Bucure§ti).
49. In judetul Prahova, localitate necunoscutá,
s'a pe la 1875 un tezaur de monete medievale, care continea
Vladislav I, II III, dela Radu II III, precum
monete dela Asen si Stracimir al Bulgarieiv (D. A. Sturdza, Analele
Acad. Rom. 1878 p. 167 notA) (De fapt banii române§ti erau dela
Vladislav I si Radu I).
50. La Hu§i (jud. Fálciu) s'a descoperit in 1865 un vas de
bronz plin cu monete barbare de argint, imitatiuni de ale staterilor
lui Filip II. Cele mai multe aveau longitudinale. Se
la Biblioteca Universitátii din Iasi.
Tezaurul de monete medievale românesti bulgá-
re§ti, publicat sub No. 41 (Buletinul 1913, p. 26), s'a dovedit in
ch a fost gäsit judetul Olt, lângá Slatina.
CONST. MOISIL.

MEDALISTICE
MEDALII PRIVITOARE LA RÂZBOIUL ACTUAL
Una dintre curiozitátile actualului rázboi este faptul, cá
dela a dat na§tere la o productiune de medalii extraordinar
de mare. Nici nu sá se dea lupte mai mari, nici nu se
gase vreo victorie mai insemnatá, gravorii si incepurá sá creeze.
Recordul pe acest teren Germania. Gravorii ger-
mani, sustinuti de firme metalurgice, s'au gräbit sá se inspire
din entuziasmul rázboinic al poporului din cele dintâi succese mili-
tare, pentru a pe piatá, numai in primele patru luni, aproape
o sutá de medalii plachete, de toate formele márimile. Se
telege marea rnajoritate a acestor produse medalistice sunt lipsite
5

www.dacoromanica.ro
 58

de valoare artistia scopul emiterii pare a fi fost mai

mult justifice fata opiniei publice actiunea militara sä
entuziasnml pentru Oameni practici, sunt, Ger-
manii au arta medalisticä serviciul politicei
de cucerire din produsele ei mijloace de propagana
Aedaliile bätute acum in Germania, cu privire la
actual, se pot grupa urmátoarele categorii : Unele sunt menite
prosláveascä alianta Austro-Ungaria, au pe capetele
doi suverani aliati. Altele contin reprezentäri sau vorhe batjocori-
toare la adresa dusmanilor, special a Francezilor Altele
urrnäresc sustiná curajul mai ales speranta victoria finalä,
prin figuri alegorice cuvinte cari se exagereazá forta supe-

"

Fig. Fig. 2.

rioritatea Germaniei. In altele amintesc diferitele succese

militare contra dusmanilor.
Se pare imaginatia artistilor n'a rispons cu destulá
nevoilor propagandei intereselor marilor firme, atunci
unele din ele au reproduca medaliile mai vechi. Astfel
s'au reprodus medaliile bátute anul trecut, ocazia centenarului
rázhoiului de eliberare de sub stápânirea (1813), pre-
cum pi medalia emisä de Napoleon III, la inceputul räzboiului din
$i care avea legenda: FINIS GERMANLE.
Cu titlu de documente, reproducem câteva din medaliile germane,
cari au un caracter mai original prezintá un interes oarecare
din punct vedere artistic. Una din ele (fig. I-2) ironizeazá a-
franco-rusä. Republica francezä, reprezintatä printr'o femee

www.dacoromanica.ro
 59

privirea languroasa, stringe la pieptul pe Rusul

aran. revers, diavolul deasupra globului pamântese,
prin gest vorbe in dura-
bilitatea acestei aliante.
Alta (fig. 3) reprezinta forta ben-
7
spiritul râzboinic al
nului,
timp pe Francezi pe
Rusi. Legenda FUROR TEUTONI-
CUS Indeajuns rostul I

daliei.
cea de a (fig. 4),
o lucrare a sculptorului berlinez
Rudolf victoria
a impotriva tu- Fig. 3.
turor dusmanilor Un
(germanismul) reuseste sá succes din lupta ce o duce
contra unui balaur cu capete (Rusia, Anglia, Franta, Belgia,
Serbia Japonia).
Unele dintre rnedaliile
Germania au fost reproduse in
punându-li-se numai legende in
limba ungureasca. S'a bátut aci
i câteva medalii proprii, dintre cari
cea mai caracteristica este
: Pe o câmpie cu mor-
minte (se cruci 5i sálcii pletoase)
stä o femeniná plângând
privind spre 1914. Pe revers,
namente de linii frunze :

iDULCE ET DECORUM EST PRO

PATRIA MORI».
Fig. 4. Nu avem informatii sigure
in celelalte state beligerante s'au
bitut privitoare la acest Se afirmá
luate de Gennani dela Rusi, s'ar fi gäsit un numár de
peici destinate a comernora molt ocupare a Berlinului de
ostile tarului. eCopeicile izbandei», cum au fost numite ele,

www.dacoromanica.ro
 60

ar fi reprezintând pe fafá bustul lui Nicolae II, iar pe revers ar fi

purtând legenda : 4ntrarea Berlin 1914».
Firmele germane au reprodus aceste monete comemorative
ji le-au in toatá Germania, provocând o agitatie atât de
mare, autorit4ile au trebuit interzic6 vânzarea bor.

BULETIN

1.

BIBIcEscu I. G. Rectificári constatäri cu privire la Banca National&

a Rotnâniei, Bucuresti, 1914. Räspunzând atacurilor nedrepte ce de timp
sunt Indreptate impotriva acestei institutiuni financiare, marele econo-
mist financiar are ocazia sä ating chestiuni cari intereseazä pe
mati. In special, atragem atentiunea asupra capitolului privitor la stocul de
aur (pag. asupra pretioaselor informatiuni cu privire la privilegiul de a
emite bilete de la proportia emisiunii cu stocul metalic la fluctuatiu-
nile ce le-a suferit reInoirea privilegiului astäzi. Competinta autorului
astfel de chestiuni este mai pe sus de
PICK B. O monetä a confederatiunei armene (KOINON APMENIAM), Bor-
deaux, 1914 (Extras din Revue des Savantul nurnismat dirt
Gotha, publick pentru oarä, o moneta mare de bronz, dela impâratul.
Traian, ce a fost la Nicopolis, in Armenia. Pe fata ei se aflä capul lui
Tiaian, spre dreapta, pe revers, un personagiu oriental,
atitudine tristä, pe o grämadä de scuturi ; fata personagiului este un trofeu.
Moneta, care seamänä foarte mult cu cele bätute in amintirea cueeririi Daciei,
prezintä interes prin faptul cä acum nu se cunostea nici o monetä a confe-
deratiei armene (KOINON APMENIA/), ce se infiintase dela 72 d. Cr., in
menia micä. obiceiul oriental, moneta are douä date: pe avers este pus
anul al erei armene, pe revers anul 17 al domniei lui Traian. D. Pick a iden-
tificat data de pe avers cu epoca cuprinsä intre toamna anului 114 toamna
anului 115 d. Cr.; iar cea de pe revers cu epoca dintre Octomvrie 114 Ia-
nuarie 115. Prin urmare, moneta a fost bätutä toamna anului 114 deci se
referä la cucerirea regatului armean de Traian. Acest regat a fost atunci
unit cu Armenia cu alte tinnturi intr'o provincie, iar confede-
ratia armeanä a tinut comemoreze cäderea regatului prin moneta aceasta,
care in mod figurat, exprimä durerea poporului pentru pierderea definitivä a.
neatarnärii.
PICK B. Statui ateniene pe monete. Zürich, 1914 (Omagiu lui Hugo
Un studiu de arheologie numismaticá, care autorul, un adânc cu-
noscátor al antichitätii, at identifice statuile ce se reproduse pe

www.dacoromanica.ro
 61

multe tetradrahme ateniene. Pe o tetradrahmä a lui din veacul I

in. d. Cr., autorul vede reproducerea unei statui arhaice a Hecatei ; pe alte
douk una a lui Meneas, alta a lui Harinautis, recunoaste statuia Hecatei de
Alkamenes; pe o serie de monete ateniene, se reproducerea unui idol al
lui Hermes, de stil foarte vechiu, anterior lui Alkamenes. cele
douä figuri de pe monetele lui Mikion Eurykleides, autorul vede
In ele statuia lui Harmodios Aristogeiton, omorâtorii tiranilor, iar nu pe
Dioscuri, cum se credea acum.
I. C. Domniile române sub Regulamentul Organic, 1834-1848,
Bucuresti, 1914. Diferite capitole din aceastä meritoasä lucrare, ne dau infor-
matiuni pretioase pentru istoria a Românesti din timpul lui
Grig. Ghica Gh. Bibescu a Moldovei sub Mihail Sturdza. Astfel sunt ca-
pitolele privitoare la vämi (p. 189, 369, 566); la conventiile comerciale dintre
Principatele (p. 195, 374, ; la exploatarea, vânzarea exportul
särii (p. 204, 380, 569) ; preturile alimentelor märfurilor (p. 209, 384, 589);
la comertul general de export import al ambelor principate (p. 214, 386, 571).
Un interes special prezintä pentru numismati stabilirea cursului moue-
telor in Tara la 1834 (p. 174) 1843 (p. 363), in Moldova la 1835
(p. 556), 1847 1848 (p. 557); mäsurile luate pentru introducerea petrelor de
(p. 473), pentru oprirea speculei cu bani sträini (p. 473), etc.
care este un foarte bun cunoschtor al acestei epoce din istoria
noasträ a publicat diferite asupra ei, a obtinut pentru scrierea de
sus un premiu Academia

2. PERIODICE
m
SAMBON A. Incizori siracuzani din secolul al V-lea in. d. Cr. dela
ceputul veacului al numism, [Ultima lucrare a savantului
numismat italian, cu multe observatiuni pretioase].
DESSEWFFY N. (conte). Variantä ineditä a unei monete BIATEC.
1914, p. ; fig. mon. interesantä variantä a cunoscutelor monete
panonice legenda BIATEC].
FORRER R. Imitatiuni celto-ilirice dupä monetele de argint din
Pelagia. Berliner 1914, p. 198; fig. monet [Imitatiile
monetelor de argint din aceste orase, intre raritátile numisma-
tice. Ele au circulat in teritoriul actualului principat al Albaniei, in veacul IV
in. d. Cr.].
DESSEWFFY N. (conte). Asupra monetelor cu legendele VIOIXVOX. Rev.
1914, p. 170-180; fig. mon. [Descrie reproduce trei variante ale
foarte interesante monete celte, care are pe fatä capul Dianei, pe revers
un leu; pi alte patru monete mai interesante, cari au pe fatä capul Dianei,
iar pe revers o bufnitä o indescifrabild; ele originare din
nordul Italiei].
REGLING K. Dareikos Kroiseios. zur allen Geschichte, XIV,
91-112 [Studiu erudit asupra monetelor de aur din Persia Lidia, din pri-

www.dacoromanica.ro
 62

mele timpuri ale artei monetare, de un catalog al tuturor pieselor cu-

noscute pâná acurn].
Tezaurul de monete barbare din Criciova. Numizm.
1914. p. 131-134 [Descrierea unui tezaur de tetradrahme geto-dace, imitatii
ale lui Filip II, gäsit la Criciova (Banatul Ternisanei)].

CORRERA L. Descoperire de victoriati. numism., 1914, p. [Inte-

resante exemplare de victoriati, bauti in atelierele monetare din
Appulum, etc.].
JULES, Numismatica Constantinianä. Revue 1914,
p. 20-23. [Eruditul cercetätor al numismaticei din epoca lui Constantin-cel-
Mare, observatiilor fäcute de d. Voetter, aducând puternice argu-
mente istorice iconografice in sprijinul pärerilor sale].
VOETTER. Dinari falsificati in antichitate. Afonatsblatt
Wien, 1914, p. 240-242. [Falsificate de dinari romani dela pânä la
Constantin-cel-Mare].
MÜNSTERBERG R. Nume curioase de pe monete grecesti.
d. num. 1914, p. 255-7 [Pe monetele oraselor grecesti, supuse
imperiului roman, numele impäratilor sunt foarte adeseori scrise cu greseli de
ortografie chiar de limbä. D. e. Vespasian sau ;
Fluvia Plautilla: (oupa, Pupienus: etc.
Gásim un care nu e altul decât Marc Aureliu;
altul care e Caracalla]. CONST. MOISIL.

CRONICA
de 5 lei. Multumitá. prevederi a d-lui I. G.
bicescu, viceguvernatorul Nationale, tara a putut face
dela crizei monetare provocatá de actual.
momentul când, surprinsi de evenimentele neasteptate, toti detinátorii
de fonduri sä de pe moneta spe-
culantii de meserie se gräbiau sä profite de aceastä ocazie spre a
arch schimbului, iar Statul nu mai patch mai primeascá
numerarul argint ce-1 comandase in sträinátate, Banca Nationalá
ne-a tuturor frumoasa de a scoate la ivealá un
semnat numär de bilete de lei, pe cari de cu buná vreme le pre-
$1 astfel criza de numerar, care a fi
pentru comert pentru particulari, a ca prin fartnec, iar

www.dacoromanica.ro
Banca Nationalà a dovedit odatá mai malt, cá tie poate sá saL
veze interesele economice ale
Bilete de bancá de valoare atât de micá nu s'au emis
acum la noi; biletele ipotecare, emise in urma rázboiului pentru

Biletul de 5 lei (fata reversul).

neatârnare, nu erau mai mici de io lei. Astfel, biletele actuale de

5 lei au importanta prin faptul cá sunt cele dintâi de o valoare
atât de micá. Dealtfel, ele se prezintá conditiuni foarte bune, atât
ca material, cât ca executiune. Sunt lucrate de G. Duval, din
Paris, care a executat celelalte bilete de bancá dela noi.
Past& monetare. De curând, s'a descoperit, insula Euboea, un
foarte interesant tezaur monetar, care cuprindek pe monete
de argint de ale regelui Carystus (veacul al V-lea in. d. Cr.), un
mare de pastile monetare, preparate pentru a fi bátute mo-
nete. Ele sunt de argint bun, au márimea de 8 mm.; iar greutatea
fiecáreia este de cca gr.8o, ceeace insemneazá cá erau destinate sá
fie jumátáti de drahme (Revue Numismatique, 1914).
Perpere. In studiul ce s'a publicat in acest Buletin (1913, p. 37)
asupra monetelor lui Mircea-cel-Bátrân, se araa la noi nu
era o monetá realá, ci o monetá care reprezintà o anumitá
cantitate de monete de argint. diplomá a tarului Dusan, din
1346, confirmá pentru Serbia, cáci se spune acolo:
bonorum grossorum duodccim pro quolibet
computatorum (Rupp, Numi hungarici, II, p. 151).
Cursul monetelor in Principatele Românesti. La 1834 Ghica Vodá
fixeazá urmátorul curs pentru Tara Româneascá: galbenul olandez
sau imperial 31 lei 20 parale; sfantul 2 lei io parale; rubla ruseascá
io lei 20 parale.
Moldova la 1835 se fixeazá galbenul olandez la 31 lei 6o

www.dacoromanica.ro
 64

parale; sfantul 2 lei parale; irmilicul 14 lei; firfiricul 39 bani.

La 1848 galbenul olandez sau austriac mergea 311/2 lei; sfantul 21/4
lei; funducul (de 4 rubiele) 24-26 lei; sau carboava 101/2 lei;
crontalerul 55 lei; 6-61/2 lei; irmilicul 14 lei; icosarul veckiu
14 lei; coronatul lei; beslicul 101/2-111/2 lei. (Filitti, Dorn-
regulamentare, passim).
Pecetea palatului domnesc din Iasi. Depe la inceputul veacului
al XIX-lea gasim pe scrisorile particulare ale Domnilor
moldoveni ale boierilor dela
curtea domneasca o pecete
pecetea palatului
domnesc. Ea reprezinta «poarta»
dornneascá, sterna
Moldovei având deasupra o
princiara
prájiná. La dreapta portii o ra-
de stejar, la stânga trei
pusti asezate in piramida.
producern aci o astfel de pecete,
ce se pe o scrisoare a
spatarului Constantin Tomazichi,
.datatä din Febr.
Legenda ei este HETIETIA
Pecetea palatului domnesc din Iasi.
AOMNECK.
Este de rernarcat 08 pâná arum nu se cunoaste o astfel de
pecete a palatului domnesc din Bucuresti.
Härtia-monetä expozitia din Lipsca. Evenimentele razboinice
au intunecat cu totul interesanta expozitie de arte grafice,
la Lipsca in primavara acestui an. Printre produse
expuse acolo, erau unele cari interesau in chip deosebit pe numis-
mati: monetele de hârtie ce emis in diferitele state din lume
dela 1574 astázi. sectiunea rezervata acestor monete se
siau colectiuni de bancnote din toate statele: China, Japonia, le
Scandinave, Franta, Italia, Austria, America-de-Nord de Sud, Pru-
sia, India-olandeza, Turcia, Ungaria, Anglia, Elvetia. Lipsiau numai
statele balcanice România. Privind nenurnaratele de hârtie
de culorile cele mai felurite, unele foarte simple, având numai
pile semnáturi, altele cu desenuri complicate culori sau in

www.dacoromanica.ro
 65

vizitatorul putea da perfect de evolutia acestor

monete, cari au avut in trecut un rol economic atât de mare cari
urmau rázboiul universal ce se apropia un rol
mai mare.
Pecetea lui Tudor Vladimirescu. Niste scrisori ale marelui erou
national, scrise intre anii 1814-1816, când Tudor se gásia la Viena
afacere a lui Nicolae Glogoveanu,
de Mehedinti, ne-au pástrat pecetea
de el in acel timp, unica pecete
ce o avem acum dela Tudor. Ea este
de ovalá, având pe margine un chenar
de linii intretáiate, iar la mijloc initialele
T. W. P. (Tudor Vladimirescu P.?). A fost
cu scrisorile de cátre d. Pecetea
lui Tudor Vladimirescu.
Analele Academiei Române XXXVII (1914).
O veche. La sfârsitul unui manuscris al cunoscutului
Vartolomei Mázâreanu, din 1766 (Academia Româná, ms. se
gáseste urmá'toarea insemnare interesantà pentru numismati :
«Cheltuiala cártii acestiea : lei 12, parale 24 pe 54 coale de
mácit de scris, adicá câte 6 par. pe coalá; lei par. 3 pe 86 coale
hârtie, câte o letcae pe 20 par. intelegaturului (legátorului) de
legat cartea; fac 14 lei, 7 parale». Ceeace insemneazá cá pe vremea
aceea un leu avea 40 parale, o para letcái.
t Dr. A. Leonte. Societatea noastrá atât de incercatá anul acesta,
a avut durerea piardá luna Decemvrie c., pe unul dintre cei
mai distinsi membri fundatori ai ei. Regretând din suflet moartea
d-rulni A. Leonte, rugám pe D-zeu sá-1 odihneascá pace.
Incunostiintare. De oarece dela 1915, Societatea
dispune de un fond 'special pentru publicarea Buletinului, fond creat
din initiativa d-lui V. Paspatti format din subventii anuale acor-
date de mai multe bánci din Capitalá, revista noastrá va apare de
acum la intervale mai scurte. Vom incerca sá o publicám
trimestrial, iar caz când nu ne vor permite sá ne
aceastá dorintá, vom cel putin ca materialul sá fie
mai bogat. Cât priveste abonamentului, va fi de io lei anual.

www.dacoromanica.ro
 66

DARE DE
despre mersul Societatii Numismatice in anul 1914

I. COMITETUL

Presedinte de onoare: D. A. t 8 Oct. 1914

Presedinte: C. Szdzu
Vicepresedinte: Al. Cantacuzino
Secretar general.: Dr. G. Severeanu
Casier-contabil: Colonel G. Iordanescu t Aug. 1914; locu-i a fost
ales Victor PoN.
Membri : Dr. C. Anghelescu, Const. Alecsandrescu, General Al. Budi-
fleanu, G. Calonfirescu, Medic colonel Casasovici, t Mai
1914; in locu-i s'a ales G. Bibicescu,
Vania
Secretar Redactor al Buletinului : Const.

II. MEMBRII SOCIETATII

MEMBRI DE ONQARE

1904. Adricn Blanchet, bibliotecar la Biblioteca National', Paris,

XVI, Bd. Enlile Augier, io.
1914. Baron Carlo Fasciotti, ministru plenipotentiar al Italiei, Bu-
curesti.
1913. Dr. Const. profesor universitar, presedintele Acade-
miei Române, Bucuresti.
igo6. Dr. Menadier, profesor universitar, director al Cabinetului
Numismatic, Berlin, Lichterfelde-West, Mommsenstr. 2.
1913. Mgr. Raymond Netzhammer, arhiepiscop catolic, Bucuresti,
str. Esculap, 5.

www.dacoromanica.ro
 67

1913. Dr. B. Izck, profesor universitar, directorul Cabinetului

mismatic din Gotha.
Dr. ling, profesor universitar, director la Kaiser-
Friederich-Museurn, Berlin C 2, Lustgarten.
1914. Svoronos, directorul muzeului national de numismaticá
din Atena.

MEMBRI CORESPONDENTI

1904. Dr. Emil director de Berlin, Lichterfelde-

Ost, Schillerstr.,
1904. Dr. Max general pensionar, Gumbinen (Prusia
Esticá.).
1904. profesor, Gand, Chaussée de 72.

MEMBRI FUNDATORI

1906. Dr. C. Anghclescu, profesor universitar, ministrul lucrárilor pu-

blice. Bucuresti, str. C. A. Rosetti bis.
1903. C. Alessandrescu, subdirectorul «Moniforului Oficial», Bucu-
resti, str. Segmentului 3.
1914. G. Bibicescu, viceguvernator al Nationale a
niei, Bucuresti, str. Lipscani.
1914. M Blank, director al Báncii Marmarosch, Blank & Co.,
curesti. str. Lipscani.
1903. General Budiyleanu, pensionar, Bucuresti, str. Manea-Bru-
taru, 20.
1903. Butculescu, ef-contabil al Casei Regale, Bucuresti, str. Câm-
pineanu 34.
1903. G. Calonfirescu, proprietar, str. Grádina-cu-Cai 4.
1903. Al. Cantacuzino, fost director al «Monitorului Oficial», Bucu-
resti, str. Manea Brutaru 26.
1903. profesor pensionar, director al grádinilor
Bucuresti, str. Esculap 8.
1903. Manolescu, mare proprietar, Craiova, str. Unirei.
1903. C. Panaitescu, ef de birou la Eforia Spitalelor Civile,
curesti, str. Cazármei 31.

www.dacoromanica.ro
 68

1906. Vania director al Marmarosch. Blank & Co.,

Bucuresti, str. Lipscani.
1903. Victor PoN, avocat proprietar, Bucuresti, str. Maria Ro-
setti 17.
1904. Sciulescu, profesor universitar, Bucuresti, str. Al. Lahovari, 28.
1903. Dr. G. Severeanu, docent univesitar, Bucuresti, Bd. Elisa-
beta 39.
1903. G. Sion, avocat proprietar,
1903. Carol Storck, sculptor, Bucuresti, lea Rahovei 17.
1903. Fr. Stored, sculptor, Bucuresti, str. Vasile Alexandri 14.
1903. C'. membru al Academiei Române, Bucuresti, str. Ro-
8.

MEMBRI ACTIVI

1914. efor al Institutului Sofian, Bucuresti, str. Dionisie

1914. D. N mare proprietar, Bucuresti, Bd. Lascar Catargi
1914. hlie profesor universitar, Iasi.
1904. Alexandru Bellio, mare proprietar, Bucuresti, str. Dionisie 2.
1903. Baron Barbu B. mare proprietar Bucuresti, str.Verde 23.
1906. mare proprietar, Bucuresti, str.Batiste 31.
1914. Scarlat Bucuresti, str. Batiste 31.
1914. Cana, mare industrias, Bucuresti, Hotel Capsa.
1913. Ciuceanu, profesor secundar, Craiova.
1914. N Coculescu, profesor universitar, directorul Observatorului
Astronomic, Bucuresti-Filaret.
1914. Gh. inginer, Bucuresti. str. RegaM
1904. General Gh. lannescu, eful Institutului Geografic Militar,
curesti, str. Prudentei 3.
1913. Const. Moisil, profesor secundar, numismat-ajutor al Academiei
Române, Bucuresti, Calea 112.
1906 Petrescu, secretar al Camerei de Comert, Bucuresti, str.
voranu 17.
1913. Fr. Rey, secreta.rul Comisiunii Europene Danubiene, Galati.
1904. Al. Rubin, directorul «Journal des Balkans», Bucuresti,
str. Brezoianu, 4.
1914. Dim. Simionescu-Rdmniceamt, mare proprietar, Bucuresti, Hotel
Bulevard.

www.dacoromanica.ro
 69

1907. Anastase mare proprietar, Bucure$ti, str. Eldorado, 7.

1904. Const. subdirectorul Sigurantei generale a Sta-
tului, Bucure$ti. Str. Avram Ianctt 22.
1904. Chr. secretarul Camerei de Comert, Bucure$ti, str.
Primáverii 5.
1913. Romulus Voinescu, inspector general politienesc, Bucure$ti,.
str. 3.
1904. C. Zamfzrescu, mare proprietar, Bucuresti, str. V. Lascar ro,
1904. Zamfirescu, procuror la Curtea de Casatie, Bucure$ti..
str. V. Lascar 4.
1904. Alexandru Zissu, mare proprietar. Bucure$ti, Hotel Capsa.

III. PROCESE-VERBALE

Sedinta dela Fevruarie.

Prezideazá: Al. Cantacuzino, vice-presedinte ; secretar :

Moisil.
Se hotáreste a se seria medaliilor Domnilor Români
se Dr. G. Severeanu Const. Moisil sá facá
in aceastá privintá.
Se proiectul medaliei jubiliare a propus de
d. Dr. Severeanu, se autorizeazá d-sa a in legáturi cu
Watsch Co. din Bienne (Elvetia), pentru executarea acestei
medalii.
Se stabile$te unei licitatiuni de monete medalii
luna Aprilie.

Sedinta Comitetului dela 19 Aprilie.

Prezideazá: Al. Cantacuzino, vice-presedinte; secretar: Const.

Moisil.
Se aprobá propunerea d-lui Const. Moisil de a se comemora printr'o
medalie impHnirea a 200 de ani dela moartea lui Constantin-Vodá

www.dacoromanica.ro
 70

Brâncoveanu August), mai ales cá d-sa asigurat concursul

Casei Scoalelor Casei Bisericii, pentru un numk total de 75
dalii de bronz si 2 de argint.
D-1 C. Storck se oferá a prezinta un proiect pentru aceastá
-medalie.

edinta Comitetului dela 7 'Main.

Prezideazá : M. C. Sutzu, presedinte; secretar: Const. Moisil.

In urma propunerii d-lui Dr. G. Severeanu, se hotáreste ca me-
dalia jubiliará a Societátii sá se comande la Casa Elem, Watsch Co.,
din Bienne (Elvetia), anume ioo exemplare de bronz 5 frs; 20
exemplare de argint oxiclat â 7,25 frs; atâtea exemplare de aur
câte se vor cere de amatori.
Se insárcineazá C. Storck C. Moisil prezinte o schitá
a medaliei pentru comemorarea motii lui Brâncoveanu.
Se admite ca membru activ d. Sc. Calimachi.

Comitetului dela

Prezideazá : Al. Cantacuzino, vice-presedinte; secretar : Const..

Moisil.
De oarece casa Watsch, Co., ckeia din 9 Februarie i-se
ceruse trimitá o a medaliei jubiliare, dupá indicatiile ce
i s'au dat, nu a putut pâná la lui decât un
proiect absolut insuficient, se stabileste sá se renunte la comanda fá-
acolo sá se facá comanda la casa Wilh. Mayer & Fritz Wilhelm
din Stuttgart.
De parte se hotáreste ca schita prezentatá pentru medalia
comemorativá a mortii lui Brâncoveanu sá fie refácutá.

Adunarea generalá extraordinarä dela 7 Noemvrie.

Prezideazá: M. C. Sutzu, preseclinte; secretar : Const. Moisil.

D-1 vice-presedinte Al. Cantacuzino rosteste urmátoarea cuvân-
tare, ascultatá cu religiozitate de asistenta:

www.dacoromanica.ro
 71

Domnule srumpi
de a ordinea sä ne amintim de ireparabila, insem-
nata mult dureroasa pierdere a iubitului primului nostru rege Carol I, care
a binevoit a prin darurile sale, societatea noasträ. Fie-i memoria
ca recunostinta noastrà.
Tot astfel ne doare plecarea de veci dintre noi a veneratului Dimitrie
A. Sturdza, iubitul nostru presedinte de onoare, pärintele numismaticei
nesti. Asemenea moartea iubitului colonel Gh. Iordänescu, fostul al
cietätei noastre, un adevärat apostol in indeplinirea sarcinelor sale gratuite
de Societate, care i va fi pururea recunoscAtoare. In fine, nu uitäm
nici pe priceputul numismat, iubitul colonel Dr. Casasovici, unul dintre vechii
membri in comitetul societätii.
cerul aceste mari goluri poatä fi de scumpa
societate printr'o activitate din ce in ce mai intensivä a actualilor
membri prin potentarea solidaritätii dintre noi.

D-1 Corot. Moisil, care fusese insárcinat in prirnire averea

societátii, urma mortii fostului casier, colonelul Ion
cite,te un lung raport, din care extragem urmAtoarele:
Când am primit dela d. vicepresedínte vestea mortii casierului nostru,
nu niä aflam in Capita am venit insä numaidecât din insärcinarea d-sale
am antat iau in stäpânire averea Societätii. Cu toate stäruintele depuse
pe cari mult timp au refuzat recunoascä dreptul de
a o lob in primire, abia aproape douä luni, la Sept. 1914, am
putut sä ridic o parte din acea avere, medaliile, biblioteca mobilierul.
Conform procesului-verbal fäcut cu aceastä ocazie anexat in dublu exem-
plar, averea de mine in mod provizoriu in locuinta mea, se
precum
«I. Medaliile plachetele sunt parte cele de Regele Carol socie-
noastre parte medalii bätute de societate rämase nevândute.
«Dintre medaliile plachetele däruite de Regele Carol, n'am gäsit deca
58 plachete mici, din dif2rite se constatä erau mult
mai numeroase.
«Din medaliiIe plaehetele bätute de societate, am urmätoarele
piese :
«Medalia Mihai Viteazu, bronz, 208 exemplare; Cantacuzin, bronz,
26 ex.; Matei Basarab (emisiune bronz, ex.; Unirea Principatelor,
-bronz, 85 ex.; bronz, 2 ; Facultatea de medicina, bronz,
ex.; placheta Elisabeta, bronz, ex.; Pärintii neamului, bronz, 2 ex.,
argint, 2 ex.; Haret David Emanuel, bronz, r ex. Total 351 (trei sute cinci-
unu) exemplare.
«II. Blblioteca se compune dintr'un de 12 (dou4sprezece)

www.dacoromanica.ro
 72

cataloage numismatice dintr'un numär de exemplare din Buletinul socie-

pe mai multi ani, rämase in depozit.
«III. Mobilierul se compune dintr'un dulap-vitrinä pentru conservarea
de medalii, ce a fost däruit societätii de vicepresedinte Al. Cantacuzino.
«IV. Pe lângä acestea, mai gäsit opt matrice de fier, ale medaliilor
Facultätii de medicin a Societätii «Furnica» ; un numär de clisee de zinc,
ce au fost intrebuintate la tipdrirea Buletinului, registre acte justificative.
priveste averea in bani a societätii, familia mi-a declarat cä. nu s'a
gäsit la locuinta defunctului nici bani, nici efecte, nici chitänti sau re-
cipise de nici un fel, cä din avere n'am putut sä iau in primire
nid un ban.
«Din registrul de venituri cheltueli, tinut in mod foarte regulat de
sier, rezultä in momentul mortii, veniturile se cifrau la suma de
lei 1835,08, iar cheltuelile la suma de lei 400,50, deci sä fi rämas asupra
casierului lei 1434,58.
«Am voit dela inceput fac poprire prin tribunal asupra
sume, dar consultând avocatii, mi-au declarat Societatea nefiind persoanä
nu poate sta in pentru a obtine un rezultat satisfkätor,
trebue ca un membru al declare cä suma reclamatá este averea
sa personald. Am comunicat atât d-lui presedinte, cât d-lui vicepresedinte
acest fapt si i-am rugat sä mäsuri. In caz, cred este timpul sä ne
interesäm de aceastä de bani, foarte importantä pentru societatea noastrá,
gäsim de a o incasa.
«Cât medaliile ce le avem in depozit si numerile vechi ale Buleti-
nului, fi de pärere sä se procedeze astfel : medaliile sä fie grupate
sä se in cu un pret potrivit ; Buletinul fie grupat
colectii complete din tali anii ce-i deasemenea sä fie puse in vân-
zare pe un potrivit. Preturile acestea le fixeze Comitetul
Matricele medaliilor, numär de opt bucdti, neprezintând nici un interes
pentru noi, fie däruite Cabinetului numismatic al Academiei Române ; cli-
seele de zinc la redactia .Buletinului, iar dulapul-vitrind. fie depus.
mod provizoriu la Muzeul istoric al Casei

Adunarea a act de acest raport a ca Comitetal,

cu d. Romulus Voinescu, ia másuri pentru obtinerea
averii bani.
D-1 Const Moisil, citeste apoi urmátoarea scrisoare, din 1/17
Noemvrie, a d-lui Vania Paspatti, membru fundator al societátii:

«Stimate Domnule
«Sub am onoare a trimite lista de subscriptiuni anuale ale Edn-
cilor pentru Buletinul nostru. Aceste subscriptiuni se referd la anul viitor
Ianuarie--Decemvrie 1915.

www.dacoromanica.ro
 l3anii strânsi, in sumä de lei i600 (una mie sate), i-am depus la
Banca Marmarosch, Blank & Co. S. A., deschizâhd Societätii Numismatice Ro-
mâne un purator de o dobândâ anualä de sutâ. Banii la vedere,
Secietatea va puteâ totalitate sau in parte,

Munarea a primit ovatiuni scrisoarea d-lui Paspatti a

sárcinat Comitetul exprime, atât d-sale, cât subscrii-
toare, cálduroase multurniri pentru aceastá subventie, care va asi-
gura aparitia regulatá revistei noastre. le subscrii-
toare sunt Banca Nationalá a României, cu suma anualá de lei
Banca Marmarosch, Blank & Co., suma anualá de lei 400; Banca
Româneascá, suma de lei Banca de Credit Român,
suma anualá de lei ; Banca Agricolá, suma anualá de lei roo;
Banca Comercialá cu suma anualá de lei coo; Banca
Generalá suma anualá de lei loo.
Se proclamá in unanimitate urmátorii membri d-nii I. G.
Bibicescu M. Blank, ca membri fundatori, Capsa 5i D.
N. Bilescu, ca membri activi.
Se alege unanimitate casier al d-1 Victor N. Popp,
membru in Comitet, locul vacant, d. I. G. Bibicescu.
Se Comitetul facá pregairile necesare pentru
recunoa$terea Sociefátii ca persoaná
D-1 Romulus Voinescu, propune se tiná conferinte populare,
in cari sá se atragá atentiunea publicului mare asupra importantei
monetelor a tezaurelor monetare; d-1 A. Simu cere ca
medalia jubiliará a Societátii sá se batá atunci când Societatea va
deveni persoaná moralá.

Proces-Verbal. anul 1911, luna Septemvrie 3o. Noi, Maria

Eustatiu, mostenitoare a defunctului men frate Colonel
Iordbnescu ; Constantin Moisil, secretarul Soc. numismatice Române, Toma
Micianu, redactorul prezentului proces-verbal, am procedat asistat la pre-
darea primirea urrnâtoarelor : I) 58 (cincizeci opt) medalii däruite de câtre
M. S. Regele Carol I. II) 208 sute opt) medalii Mihai Viteazu, de bronz
bätute de Societate. III) 137 (una treizeci apte) diverse medalii de
bronz argint. IV) 6 plachete de bronz argint. V) 67 (sasezeci
sapte) clisee uzate. VI) 8 (opt) tipare de fier. VII) Stampila Societätii. VIII) Acte
justificative dela la 1913 1906-1907. IX) 2 (douä) registre chitan-
tiere, cu chitante emise dela No. la No. 696. X) (un) dosar cu liste
de pentru diferite medalii. XI) Mai multe pachete imprirnate ale

www.dacoromanica.ro
Societätii XII) Un dulap pentru medalii, dAruit Societâtii de d-1 Alexanclru
Cantacuzino. Toate acestea glad proprietatea Societâtii Numismatice Române,
unde defunctul Colonel Gheorghe Iordänescu era
Am primit: (s) Const. Am predat: (s) Maria Eustatiu.
Redactor asistent: (s) I. S. Micianu.

Sedinta Comitetului dela 22 Noemvrie.

: Al. Cantacuzino; secretar: Const. Moisil.

Verificându-se registrele fostului s'au gásit in bunk

gulá s'a predat gestiunea d-lui Victor N. Popp, noul casier. S'au
sigilat: un registru chitantier, continând chitantele dela
No. mandatele de platá actele justificative la 25
Martie 1914. Toate acestea s'au depus la secretariat.
S'a fixat ca medaliile bátute de Societate la moartea
casierului consemnate in procesul-verbal de prirnire din Sept.
1914, sá se vânzá: medaliile Mihai Viteazu, $erban Cantacuzin
Matei Basarab, 3 lei bucata; medalia jubiliará a Unirii Principa-
telor, cu lei 5 bucata. Colectiile vechi ale Buletinului, se vor vinde
cu lei io colectia.
S'a stabilit sá se conferintele lunare; prima va fi
de d. Dr. Severeanu, la 29 Noemvrie.
S'a a se propune Adunkii generale proclarnarea baro-
nului Fasciotti, ministrul Italiei la Bucuresti numismat distins, ca
membru de onoare al ; iar M. Sáulescu N. Cocu-
lescu, profesori universitari, I. Arapu, efor al asezámântului Sofian,
din Boto.$ani, ca membri activi.

Anexa I. Proces-Verbal. 12 Noemvrie 19r4. Am prcdat d-lui

al Societätii Numismatice Române urmätoarele registre scripte,
mase dela defunctul Colonel Gh. Iordânescu, primite de mine dela
rnotenitori, cum se constatä din procesul-verbal dela Sept. 1914,
turat ad: registre-chitantiere, cu chitante emise dela No. la No.696
inclusiv; Un dosar cu liste de subscriptii pentru diferite medalii; Actele justi-
ficative dela 1906 la 1913 inclusiv. Averea numerar a SocietAii nu s'a
predat, de oarece, in momentul de nu s'a prima dcla mo.5tenitori.
Const. Moisil, Victor N. Popp.

www.dacoromanica.ro
 Anexa II.
Situatiunea Cassei Societätii dela ultima Dare de seamá din 2 lunie 1913 la 25 Martie 1914,
dupä registrul de cassä chitantier, tinute de regretatul casier, Colonelul lordänescu

I NCASÄRI

RAnias dela ultima dare de din 2 Iunie 1913. Buletinului sem. I 1913 . . . Lei 253,50
numerar conform registr. Col. Iordänescu Lei 1.501,28 Fabricantului Wilh. Mayer, Stuttgart,
2) Incasati dela facultatea de Medicinä, medaliei de aur a facultätei de
dalie aur, recip. 667 » 500,- dicinä, conform borderoului Bäncei Gene-
3) Incasati colectia Buletinului 1913-1914 nerale Române . 354,70
4) Incasati cotizatii de membri (chitantele Plait Buletinului sem. II 1913, cu
668, 669,
685, 687, 691-696
5) Incasati din
.......
672, 674, 675, 678, 679-683,
de mcdalii (chitan-
. »
mandatul I din 1914
200,- Plätit supliment Buletin. pentru
imprimate autorilor de articole din
338, -
43,-
tele 670-673 232,- incasatorului cotizatiilor membrilor
la suma dc 130 lei a 15%, cu mandatul III
din 1914 » 19,50
Lei 2.443,28 Lei 1.008,70

Dupä registrul de casä col. Iärdânescu Lei 1.434,58, asupra sa la 24 Martie 1914.
Dupä chitantier chitanta d-lui A. Simu, No. 68, cotizatia anualä pe anul 1914.

Victor N. Popp.

22 1914.

www.dacoromanica.ro
 76

Adunarea dela 29 Noemvrie.

Prezideaza M. C. Sutzu, presedinte; secretar: Const. Moisil.

D-1 Dr. G. Severeanu, secretar general, pe d. arhitect
Berindei, care Adtinarii un interesant tezaur de monete falsi-
ficate dela Suceava, pe vremea lui Dabija-Voda. Tezaurul
fusese zidit de soba, in vechea Curte domneasca din Iasi;
monetele oxidând cursul timpului, s'au lipit unele de altele,
astazi un bloc compact, care are forma sacului care au
fost puse.
D-1 Dr. Severeanu comunicarea d-sale despre un te-
zaur de monete de aur, gasite in judetul Arges, mai multe
podoabe de aur, gasite la Celei (Romanati).
Inteo localitate, rämasä acum necunoscuta, din judetul
Arges, s'a descoperit, vara trecuta, un tezaur compus dintr'un numar
de verigi de aur, de dar de diferite, precum
din mai multe margele de aur, acestea identice ca dar
diferite ca parte din aceste obiecte au fost achizitionate
de d. Dr. Severeanu, care le adunarii. La prima vedere,
spune d-sa, obiectele acestea ar putea fi considerate ca bijuterii, dar
examinate mai de-aproape, se dovedeste nu sunt altceva decât
obiecte de schimb, zise monete inelare, cari se la
noi de introducerea monetei propriu zise. Tezaure de obiecte
de acest fel s'au pe teritoriul Daciei vechi ; cele descope-
rite in Transilvania, au fost descrise de Kiss (Ringgelder, Pesta 1859);
cele dela noi, de d. M. C. Sutzu (Revista pentru istorie, arheologie
filologie, 1885). Verigile din perfect, ca
unele din verigile publicate de acesti autori. Dar din punct de
vedere al compozitiunii aurului, obiectele din se
cele restul Daciei; ele sunt lucrate din aurul nativ al
Carpatilor nostri, care 25% argint. In ce priveste greu-
tatea s'a constatat relatiune Inter ele primele monete
de electru, pe care a gkit-o d. Sutzu la alte tezaure de monete
Dat margelele descoperite Arges,
verigile, au aceleasi trebue le pe ele
drept ohiecte de In privinta originei conferentiarul crede

www.dacoromanica.ro
 77

lucrate Dacia, prin veacul al VI-lea sau al VII-lea in. d.

Christos.
In a doua parte a sale, cl. Dr. Severeanu vorbeste
despre un lant mai multe pláci de aur, gásite la Celei (Romanati).
Cea mai caracteristicá este o placá, reprezentând un taur in atitu-
dine de luptá, pe care conferentiarul o pune cu alte
prezintári ale acestui animal, aceastá localitate. Frecventa
reprezentare a taurului aceastá parte a Daciei, dovedeste el
rol important atât in credintele religioase ale locuitorilor,
cât pi in viata zilnicá, ocupatá mare parte cu vânarea acestor
animale ce tráiau in stare de sálbátácie prin aceste locuri.
M. C. Sutzu pi Dr. C. Istrati, luând cuvântul asupra
acestei cornunicári, confirmá concluziunile conferentiarului.
Se proclamd, la propunerea presedintelui, ca de onoare,
Ex. Sa Baronul Fasciotti, ministrul plenipotenOar al Italiei la
curesti; iar membri activi prof. M. Sáulescu, propus de d-1 Dr.
Severeanu, N. Coculescu I. Arapu, propusi de cl. Victor
N. Popp.
La intrebarea d-lui C. Zamfirescu, asupra fondului Societátii
la moartea casierului Iordánescu, d-1 Moisil comunicá cá d.
vicepresedinte Al. Cantacuzino, are informatiuni cá banii au fost
luati de rnostenitori pi cá acestia sunt dispusi sá-i Societátii.

Adunarea dela 19 Decemvrie

Prezideazá : M. C. Sutzu, presedinte ; secretar: Const. Moisil.

In vederea recunoasterii ca persoaná moralá, se mo-
dupá propunerea d-lui V. N. Popp, urmátoarele articole din
Statute:
2. Scopol ei este desvoltarea tiintei numismatice artei meda-
listice
4. Membri fundatori sunt aceia cari au luat parte la infiintarea
la votarea statutelor ei, precum
ai aceia cari pMtesc odatkpentru
totdeauna o taxä de ioo lei.
8. Membrii fundatori activi vor pläti o de inscriere de 5 lei
o cotizatie anualä de io lei. Aceast cotizatie anualä. nu priveste pe membrii
fundatori cari plätit taxa de lei.
a. Conducerea societätii o are un ....

www.dacoromanica.ro
 78

Art. 12. Comitetul se çompune din un presedinte, un viceprescdinte,

secretar general, un casier-contabil cinci membri, din cari se va alege un
secretar-redactor al Buletinului societâtii.
Art. 23 co le ce peste 400 lei in casa se vor de-
pune la Banca Nationalä....
Art. 25. Membrul ce a un an cu plata cotizatiilor, va fi considerat
ca dernisionat.
Art. abonamentului la acest Buletin va fi de io lei anual. El
se va distribui gratuit societatii.
Art. 15, 36, 37, 41, 42 54 s'au suprimat.

S'au proclamat membri activi G. Fratostiteanu, inginer,

D. Simionescu-Rámniceanu, mare proprietgr, propusi de d. V. Popp.
D-1 Romulus Voinescu a prezintat mai multe statuete. antice
de bronz, cari au fost admirate de membrii adunárii.
D-1 Const. Moisil desvoltat comunicarea despre «Câteva
tipuri interesante de monete :

Monumentele monetare, spune d-sa, au fost totdeauna conside-

rate ca izvoare istorice de cea mai mare valoare, dar cu toate acestea,
vechile monete românesti au fost pânä acum prea putin utilizate de
istoriografia noastrá. Dimpotrivá, s'a acreditat tot mai párerea,
cá Domnii nostri n'ar fi bátut monete decât pentru dovedi
dependenta.
De sigur monetele au fost la noi, ca in alte tári, o
manifestare a independentei, a suveranitátii, cáci
exercitarea unui drept regalian, nu este mai putin adevárat cá
rolul principql a fost satisfacá nevoile econonlice ale
noastre. Dupá cum a dovedit d. organizarea statelor noastre
a pi unor necesitáti economice universale : .pentru protejarea
comertului dintre Apus pi Rásárit, era absoluta nevoie existe
noastre state puternice. Domnii nostri vechi au nu
numai sá asigure comertul de tranzit universal, dar in timp
pi propásirea economicá a ce stápâniau. Ei au Infiintat centre
pentru depozitarea márfurilor, au stabilit itinerarii pentru negustori,
au incheiat tractate cornerciale cu vecinii pi au fixat puncte pi taxe
vamale. In astfel de era in interesul economiei noastre
nationale, ca ei sá batá monetá proprie.
Cá monetele noastre au bátute pentru a satisface necesi-
táti economice, dovedeste marele numár de tezaure ce gásit

www.dacoromanica.ro
 acurn unde sunt reprezintate o rnultirne considerabilá de
variante. de monete vechi nu s'au gásit nurnai
in tara noastrá, ci in cele vecine, aceasta dovede$te
tele noastre aveau curs la vecini. Mai mult, aproape toate tezau-
rele se compun parte din monete române$ti, parte din monete straine
ungure$ti, polone, bulgáre$ti, chiar boeme. Prin urmare, monetele
noastre circulau in chip ca cele erau primite de
negustorii straini tot de bine, ca de ai no$tri. Dealtfel, nici
ca material, nici ca valoare comercialá, ele nu erau inferioare celor
din vecine.
Dar starea culturalá a noastre, din veacurile XIV
XV, monete proprii. noastre nu erau inferioare in
altor tari vecine cari aveau monete proprii. Curtile
bilor Mu$atinilor erau tot atât de strálucite ca ale altor prin-
cipi (Bulgaria, Serbia, Bosnia, Ardeal). In cancelariile Dom-
nilor no$tri era o activitate foarte care s'a manifestat printr'un
numär extraordinar de acte slavone$ti latine$ti ce s'au
la noi. In mânástirile noastre s'au scris nurneroase impo-
adeseori cu vignete miniaturi foarte frumoase. «Pecetarii»
dornne$ti tiau graveze peceti mari mici, ornate cu sterne
inflorituri având legende caractere de o uimitoare ; iar
argintarii lucreze odoare bijuterii cari stârnesc admiratia
noastrá. chiar o a blazonului, care combine sterne
plisse de gust aranjate dupá toate regulele eraldice. Se puteà ca
o societate, care ajunsese la o astfel de desvoltare culturalá, sá nu
simtá nevoia de a monete proprii ?
D-1 Moisil atrage atentiunea asupra câtorva tipuri de monete
ale Tárii-Rornâne$ti, cari se disting de cele cunoscute pâná acurn,
atât ca tip, cât ca artá. Astfel sunt «dinarii cu cruce», bátuti de
Vladislav I Radu I, precum «dinarii cu tipul cavalerului», o
monetá necunoscutá pâná acurn, dela Radu I. Ace$ti dinari trádeazá
o pronuntatá influentá apuseanä, cei dintâi reprezintá pe lath
tip foarte asernánátor cu al gro$ilor apuseni, cei de al doilea un
cavaler in pliná armurá medievalá, tinând in mâna dreaptä sulita,
stânga scutul. Pe verso au unii altii o cornpusá dupá toate
regulele eraldice (scut inclinat, deasupra lui un coif, in vârf o
care pâná acum nu s'a decât pe monetele cu efigie ale
lui Mircea-cel-Barân ale fiului Mihail. Dintre moldove-

www.dacoromanica.ro
 acelea cari ies din tipul cornun, sunt ale lui fiul lui
Alexandru-cel-Bun. serie din aceste monete reprezintä pe un
cavaler, armat el calul modelul apusean galopând
in atitudine de atac.
Aceste reprezintári, unite cu legenclele latine de pe monetele
pecetile noastre vechi, dovedesc o puternicá apuseaná,
ce s'a exercitat asupra culturii noastre in timp cu influenta
slavo-bizantiná, ce din sud, prin intermediul bisericei. Nici una,
nici cealaltá n'a putut insá fondul culturii noastre, care a
rámas cu originalitatea sa caracteristicá.
In cursul discutiilor urmate, d. M. Sáulescu a atins chestiunea
eraldicei noastre vechi, arátând cá desi ea incepiise se desvolte
sub influenta apuseaná, dar tocmai când in Apus blazonului
se reglementà, tárile noastre cádeau cu totul sub Turci legáturile
cu Apusul se rupeau. Din aceastá cauzá, la noi intrebuintarea bla-
zoanelor s'a de nici o regulá n'au exiatat blazoane cari
sá se mosteneascá din calf in fiu, ci boierii le schimbau boie-
ce le ocupau.
D-1 M. membru activ, depunând taxa de ioo lei, a
fost proclamat membru fundator al

IV. CRESTEREA COLECTIUNILOR

BIBLIOTECA

Archiv für und .Plakettenkunde, directori Dr. G. Habich

Dr. Max Bernhart. Halle, Bd. I,
Atti e memorie Istituto italiano di Numismatica. Roma, vol. I.
Bahrfeldt E., Brandenburgisch-preusische Berlin, 1913.
Blanchet A., Recherches sur l'influence commerciale de Massalia en
le et dans l'Italie Septentrionale. Bruxelles, 1913.
Vues anciennes d'amphithéatre de Poitiers. Caen, 1914.
Orange et le Puy. Genéve, 1914.
Notice Extraites de la Chronique de la Revue Numismatique,
trim. 1913, icr trim. 1914.

www.dacoromanica.ro
 81

Gohl Em., Grof. Dessewffy M. barbár pénzei. Budapesta, 1910, III.

Journal international d'archéologie numismatique. Athena, 1913.
Bibicescu G., Rectificári constatári privire la Banca Natio-
a României. Bucuresti, 1914.
Pick B., Athenische Statuen auf Münzen. Zürich, 1914.
Pick B., Une monnaie de Kowbv Bordeaux, 1914.
Berliner director E. Bahrfeldt, 1914, No. 145-156.
Rassegna director F. Lenzi, Roma, XI (1913) No.
Paulon Monete Romane inedite o varianti. Milano, 1911.
Sutzu M C., L'u, le qa et la mine. Paris, 1909.
- Lettre M. de Witte, 1909.
Nouvelles recherches sur les origines et rapports de poids
antiques. Paris, 1895.
Poids et monaies de Tomis. Paris, Igoo.
monétaire de Ptolémée Soter. Paris, 1904.
Mina din Perinthus. Bucuresti, 1905.
- Classifications des monnaies de bronze émises en Egypte par.
les trois premiers Lagides. Paris, 1909.
Supplément l'étude de la mine de Périnthe, Bucuresti, 1912.
Contributiune la studiul pondurilor antice. Bucuresti, 1914.
- Introduction â l'Étude des monnaies de l'Italie antique, I, Paris,
1887 ; II, Macon,
sur les monnaies impériales romaines. Paris,
- Examen critique d'une nouvelle théorie de la Monnaie Ro-
maine. Bruxelles, 1901.
- Notes et observations sur la lettre de M L. Blancard. Bruxelles,

-- LesLettre
1902
M. E. Babelon. Paris, 1905.
recherches sur la monnaie romaine. Paris, 1910.
Les monnaies des préfets de la flotte du Marc-Aurel. Paris, 1905.
- Les lourdes monnaies de l'Italie centrale. Paris, 1907.
L'as et la libella de Volusius Maecianus, Bruxelles,
Discours de réception l'Académie Roumaine Bucuresti, 1911.
Essai de restitution des monétaires macédoniens
Bucuresti, 1893.
Les origines assyro-chaldéennes des poids romairts. Bucuresti,
1909.

www.dacoromanica.ro
 82

Despre numismatica (discurs de Bucuresti,

1911
- Contribution â l'étude de l'inegalité pondérale des as libraux
romains. Viena, 1912.
- Norma ponderalá dela Perinthus (Analele Acad. Rom. XXXIV)
1912.
Monete inedite din orasele noastre pontice (Analele Acad.
Rom. XXXV). Bucuresti, 1913.
- Etude des monuments pondéraux de Suse. Paris, 1911.
Ruzicka L., Cum ar trebul sá se prezinte monetele moderne. Bucu-
resti, 1913.
- Römische Medaillons im Bukarester Museum. Frankfurt a/M.
1914.
Moisil C., Cresterea colectiilor Academiei Române. Cabinetul Numis-
matic, pe anii 1911, 1912 1913. Bucuresti.
- Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea-cel-Bátrân.
resti, 1913.
- Medaliile lui Constantin
Monatsblatt d.
Brâncoveanu. Bucuresti, 1914.
Gesellschaft in Bd. IX, 25-37.

Cataloage. A. Riechmann Co., Halle, Catalogul No. IX (1913),

X (1914).
Kube, Berlin. Catalogul din Martie 1914.

COLECTIUNEA NUMISMATICA

jubiliará a M. S. Regina Elisabeta (1913, bronz),

de d. Tr. G. Djuvara, ministrul României la Bruxelles.
Douá medalii jubiliare ale liceului românesc din Násáud
silvania), dáruite de d. Const. Moisil.
13 monete mici de bronz dela : Aurelian Prob (2),
Constantin Chlor Constantin-cel-Mare (6), Constantin junior (3),
trei de argint (Sigismund III grosi 1596 1598; Sigismund Ba-
thory gros 1517) dáruite de d. Al. Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro
V. SituMiunea Cassei Societätei dela ultima Dare de din 22 Noembrie la 31 Decembrie 1014

I I P T I

Taxe de membri fondatori (chitantele No. 697, 698, Brandt pentru No. 21 al Buletinului), con-
724) Lei 300.- form contului I 2 (1914). Lei 58.5o
2) Cotizatiuni (chitantele No. 700, 705-707, 2) F. (ioo convoc6ri pe cärti po§tale)
709, 713, 716-723) » 150.- conf. cont. 3 »

3) Beneficii dela subscriptia D. A. Sturdza 3) Borderoul d-lui Const. Moisil (cheltueli de

(cont » cancelarie) cont. 4 » 20.-
4) Vânzarea Buletinului din 1913 la librarii. » 14.25 4) F. pentru tipgritul Buletinului
No. 21 alte imprimate, conf. cont. 5 . » 257.-
Inc.asatorului, din suma de iio lei .
Lei 514.25 Lei 361.50
Rest in cassa Societâtei la 35 Decembrie 1914 suma de . . . . Lei 152.75

In de Societatea noastr mai cont curent, conform scrisoarei din

18/31 Decembrie 1914, la aceast la Banca Marmarosch, Blank, Bucure§ti, suma de Lei 1.607.-
Suma de lei 1.434, bani 58, nu s'a incasat azi dela motenitorii defunctului colonel IordAnescu.

Cassier : Victor N. Popp.

www.dacoromanica.ro
 84

IVI RE

MCROLOGUE. Charles I Roi de ; D. A. Sturdza, president

d'honneur de la de Numismatique.
CONST. MOISIL D. A. Sturd.za et la numismatique roumaine. Le feu
homme d'état a été un grand collectioneur, le fondateur de la
science numismatique en Roumanie et l'organisateur du Cabinet
Numismatique de l'Académie Roumaine.
G. SION. Monnaies suedoises dans monetaire de
Le prince moldave Istrati Dabija a fondé un nouvel
atélier monétaire Suceava - l'ancien monnayage de Moldavie
a cessé de fonctionner depuis 1574 - et dans cet atélier on a
frappé une grande quantité de faux shillings : polonais, suédois
et brandenbourgeois de XVII siécle. M. G. Sion qui a fait
l'acquisition de nombreuses monnaies de ce genre, publie la
liste des shillings de la reine Christine, frappés Suceava.
CONST. MOISIL. Monnaies et monetaires trouvés en Roumanie el
dans les pays roumains environnants. Suite du tableau de trou-
vailles monétaires commencé en 1913 (Cf. Buletinul 1913 p.
19 et 62; 1914 p. 23).
C. M., medailles. Les médailles frappées en Allemagne, en
Hongrie et en Russie l'occasion de la guerre actuelle.
CONST. MOISIL. Buletin bibliógraphique.
Cronique.
Compte rend,et procès-rerbaux des séances de la Société Roumaine
de Numismatique en 1914.

www.dacoromanica.ro
 MEDALII ROMANE$TI

Societatea Numismaticá Rornâná dispunând de un

foarte restrâns de medalii ale Domnilor Români, a hotárât
le cu redus aflame:
Medalia Mihai Viteazu, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Matei Basarb, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Cantacuzin, bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia aniversárii Unirei Principatelor (1859 -1909), bronz,
lei 5 exemplarul.
Doritorii se vor adresa la redactia Buletinului, trirnitând
mainte pentru transportul posta 7o bani.

COLECTIUNEA BULETINULUI

Din numerile vechi ale Buletinului Societátii Numismatice

Române se mai la depozit urmátoarele:
Anul 1904 numerile 2, 5-6 7-8.
1905/6 fascicolele III-IV (1905) (1906).
talogul medaliilor române$ti].
Anal 1910 Darea de (tot ce a apkut).
Anul 1911 fasciolele I IV (tot ce a
unei din acesti ani este de io lei. Dori torii
se vor adresa la redactia Buletinulni, trimitând banii Mainte,
phis bani pentru transport.

www.dacoromanica.ro
 DE
COLECTIUNE DE MEDALII
80 EXEMPLARE DIFERITE
DE BRONZ ARGINT

Privitoare la evenimente personagii

.românesti
A se adresa revistei

UN NUMAR RESTRÂNS DE EXEMPLARE

DIN

JUBILIAR LICEULUI ROMÂNESC

DIN

NÁSÁUD
Se vând In folosul MESEI ELEVILOR acel

La Administratia revistei

Redactia Mministralia: lea Victoriei 135. - BucureVi.

PRETUL: LEI 1,50.

www.dacoromanica.ro