Afacerile Macedoniei 1905 PDF

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE
)-0-(
DOCUMENTE DIPLOMATIC
AFACERILE MACEDONIET
CONFLICT UL GEECO-ROMAN
1905
ACf.DELIEI
-uaticipontot`%'7'
BUCURETI
IMPRIMERIA STATULUI
1905
www.digibuc.ro
AFACERILE MACE DONIEI
CONFLICTUL GRECO-ROMAN
,.....0
1905
s-is
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII
No. NUME DATA OBIECTUL Pag.
INTRODUCERE - - XIII
I. Atitudinea Guvernului grecesc si a Patriarhului Ecumenic fata cu
concesiunile fäcute de M. S. Sultanul
Românilor din Turcia
1 DI. GENERAL LAHOVARY, Ministru al i7/30 Maiu Zgomote despre protestarea Guvernului 3
Afacerilor StrAine, c5tre Dl. MARGA- grecesc contra Iradelei.
RITESCU-GRECIANU, InsArcinat cu
Afaceri la Atena.
2 Dl. MARGARITESCU-GRECIANU, In- iVao Maiu Respuns. 3
sArcinat cu Afaceri la Atena, cAtre Dl.
GENERAL LAHOVARY, Ministru al
Afacerilor StrAine.
3 DL GENERAL LAHOVARY, Ministru al 18/3i Maiu Se prescrie a se cere audientA Ministru- 4
Afacerilor StrAine, cAtre DL MiRGA- lui Afacerilor Str Sine al Greciei.
RITESCU-GRECIANU, InsArcinat cu
Afaceri la Atena.
4 Dl. MARGARITESCU-GRECIANU, In- 19 Maiu RAspunsul D-lui Skuzes. 4
sArcinat cu Afaceri la Mena, citre Dl. 1 Iunie
GENERAL LAHOVARY, Ministru al
Afacerilor StrAine.
5 Dl. STAVRIDI, InsArcinat cu Afaceri la 20 Maiu Inalta PoartA comunicA Patriarhatului 5
Constantinopole, cltre DI. GENERAL 2 Iunie Iradeaua.
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor
StrAine.
6 ACELAF cAtre ACELAF. ¡link Caterisirea preotului Eftimie si a diaco- e
nului Eugenie.
7 ACELAF cAtre ACELAF. 7/so Iu lie Protestarea Patriarhatului contra Ira- 7
delei.
8 ACELAF cAtre ACELA§I. iBiss Iu lie Idem si a Ministrului Greciei la Con-
stantinopole.
9 DI. DERUSSI, InsArcinat cu Afaceri la 0/56 0ctomb. Mésuri represive ale Patriarhului. 8
Constantinopole, cAtre DI. GENERAL
Str line.
II. Atentatele bandelor grecesti contra Românilor in urma Iradelei Imperiale

din 9/22 Main 1905
Dl. GEORGESCU, Consulul RomAniei la 20 Maiu Actiunea bandelor grece§ti in vilayetul i3
Salonic, cAtre LEGATIUNEA DIN 2 Iunie Salonic.
CONSTANTINOPOLE.
2 ACELA§I cAtre ACEEAF. 20 Maiu Lupta de la Livaditz. Bande comandate 14
2 Iunie de ofiteri greci.
3 Dl. IONESCU, Gerantul Consulatului 25 Main Procesul unui curkr al Comitetului cen- 14
din Monastir, cAtre ACEEA§I. 7 Iunie tral din Atena. Actiunea acestui co-
mitet. Descoperirea scrisorei comi-
tetului.
www.digibuc.ro
VI
No. NUMB DATA OBIECTUL Pag.
4 Dl. STAVRIDI, InsArcina cu Afaceri la 30 Maiu Trei scrisori de amenintare adresate 16

Constantinopole, cAtre Dl. GENERAL 12 Iunie Românilor din Veria, Xirolivad
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor Doleani de &Are capii bandelor gre-
StrAine. cesti.
5 ACELASI cAtre ACELASI. 6/is Iunie Comuna Gramaticova terorizatA de o 20
bandA greceasa.
6 Dl. IONESCU, Gerantul Consulatului 7/20 Iunie Asasinatul fratilor Celea din Grama- 21
din Monastir, cAtre LEGATIUNEA ticova.
DIN CONSTANTINOPOLE.
7 DI. STAVRIDI, InsArcinat cu Afaceri la 20 Iunie Sf. Sinod anuleazA o cAsAtorie celebratA 22
Constantinopole, cAtre DI.. GENERAL 3 Iu lie de preot român.
LAHOVARY, Ministru e Afacerilor
StrAine. 24 Iunie
8 ACELASI cAtre ACELASI. 7 Iu Ile Caterisirea a doi preoti. 22
9 DI. IONESCU, Gerantul Consulatului 7/go Iu lie Atentatul de la Magarova contra doc- 22
din Monastir, catre DI. GENERAL torului Pucerea.
LAHOVARY. Ministru al Afacerilor
StrAine.
10 DI. PAPINIU, Ministrul României la V21 Iu lie Procesul locotenentului din armata gre- 24
Atena, cMre Dl. GENERAL LAHO- ceascA N. Calomenopol, cap de bandA.
VARY, Ministru al Afacerilor StrAine. si al tovarAsilor sM.
41 Dl. IONESCU, Gerantul Consulatului Wu lulie Incendiarea de cltre Greci a brutariei 25
din Monastir, cAtre LEGATIUNEA D-lui Take Caragea din Tarnova.
DIN CONSTANTINOPOLE.
12 Dl. TRIFON, Gerantul Consulatului din 0/28 Julie Atentatul contra D-lui Hagi Gogu din 25
Salonic, cAtre ACEIASI. Caraferia.
3 Dl. STAVRIDI, InsArcinat cu Afaceri la ght Iu lie Scrisoarea de amenintare a capului de 26
Constantinopole, cAtre Dl. GENERAL banda Akritas (recte: Spiro Milio, lo-
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor cotenant de gendarmeriP greceasc5)
StrAine. cAtre Românii din Gramaticova.
14 Dl. PAPINIU, Ministrul României la 19 Iu lie Plecarea unei bande grecesti In Turcia 27
Atena, cAtre Dl. GENERAL LAHO- 1 August sub comanda locotenentului Manos.
VARY, Ministru al Afacerilor StrAine.
15 Dl. JONESCU, Gerantul Consulatului 22 Iu lie Arderea cartilor bisericei din Pleasa. 27
din Monastir, cAtre LEGATJUNEA 4 August
DIN CONSTANTJNOPOLE.
Dl. STAVRIDI, InArcinat cu Afaceri 26 Iu lie Asasinatul lui Hristachi To li din Nea- 27
la Constantinopole, cAtre Dl. GENE- 8 August gusta.
RAL LAHOVARY, Ministru al Aface-
rilor StrAine.
17 Dl. PIDEANU, Consulul României la Ia- 27 Iu lie Asasinatul a trei Români din Abe la. 28
nina, catre LEGATIUNEA DIN CON- 9 August
STANTINOPOLE.
18 DI. STAVRIDI, InsArcinat cu Afaceri 28 lulie Terorizarea comunei Pleasa de cAtre 29
la Constantinopole, cAtre Dl. GENE- '10 August banda cApitanului Guda.
RAL LAHOVARY, Ministru al Aface-
rilor StrAine.
19 ACELASI cAtre ACELASI. 1/t4 August Terorizarea regiunei Veriei de o bandii 30
greceasa
20 Dl. LAHOVARY, Ministrul României la 8/25 August Capturarea a 15 Romani din Gramati- 31
Constantinop le, cAtre Dl. GENERAL cova.
Str line.
21 Dl. PAPINIU, Ministrul României la i2/25 August Ziarul Esperiniu despre hotilrArea co- 32
Atena, cAtre Dl. GENERAL LAHO- mitetelor macedonene din Atena
VARY, Ministru al Afacerilor StrAine. Salonic.
22 Dl LAHOVARY, Ministrul Romfiniei la 0/25 August Mitropolitul grec din Grebena complice 32
Constantinopole, cltne Dl. GENERAL al bandelor grecesti.
StrAine.
23 DL PAPINIU, Ministrul României la ia/a0 August Presa greceasci despre actiunea bande- 33
Atena, cAtre Dl. GENERAL LAHO- lor grecesti In Turcia.
VARY, Ministru al Afacerilor StrAine.
Dl. LAHOVARY, Ministrul României la 19 August Actiunea comitetului suprem eleno-ma- 35
Constantinopole, cAtre DI. GENERAL I Septembre cedonean din Atena. Descoperirea unei
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor importante corespondente.
StrAine.
www.digibuc.ro
VII
No. N TJ M E DATA OBIECTUL Pag.
25 Dl. PAPINIU, Ministrul Romaniei la 20 August Formare de bande In Atena. Trecerea 37

Atena, catre Dl. GENERAL LA110- 2 Septembrie lor in Turcia.
VARY, Ministru al Afacerilor Straine.
26 DI. LAHOVARY, Ministrul Ronniniei la 29 August Lupta de langa Grebena Intre o banda 39
Constantinopole, catre Dl. GENERAL 11 Septembrie greceasca si trupele turcesti.
Straine.
27 DI. GENERAL LAHOVARY, Ministrul 16/28 Septembr. Actiunea bandelor grecesti In Turcia. 39
Afacerilor Straine, catre REPREZEN- Complicitatea Mitropolitului din Gre-
TANTII ROMANIEI In strainätate. bena.
28 Di. LAHOVARY, Ministrul României la 19 Septembrie 0 serie de crime si atentate comise de 42
Constantinopole, catre DI. GENERAL 2 Octombre bande.Organizarea lor.
WI OVARY, Ministru al Afacerilor
Striiine.
29 ACELASI catre ACELASI. 27 Septembrie Asasinarea lui George Gusu din Peri- 46
10 Octombrie voli. Terorizarea Romanilor din
Tarnova si Magarova.
30 Dl. DERUSSI, Insarcinat cu Afaceri la 30 Septembrie Actiunea bandelor in vilayetul Monastir. 46
Constantinopole, catre Dl. GENERAL 13 Octombrie
LAHOVARY, Miuistru al Afacerilor
Sträine.
31 ACELASI catre ACELASI. Via Octombrie Mitropolitul grec din Vodena intri en 47
forta in biserica romána din Tzerna-
Reca si ia cutia cu bani.
32 ACELASI catre ACELASI. Vt6 Octombrie 0 nouA serie de atentate si crime comise 47
de bande. Actiunea Mitropolitului grec
din Florina.
33 Dl. CONTZESCU, Consulul Romaniei la jots, Octombr. Pazitorul farmaciei D-lui Pucerea din 48
Monastir, catre Dl. GENERAL LAHO- Monastir amenintat cu moartea de
VARY, Ministru al Afacerilor Straine. Greci.
34 Dl. DERUSSI, Insärcinat cu Afaceri la ii/ao Octombr. Protopopul roman Teodor Constantin, 49
Constantinopole, catre DI. GENERAL din Monastir, insultat, batut si ame-
LAHOVARI, Ministru al Afacerilor nintat cu moartea.
Straine. Atentatul contra fiului eforului roman
din LiveLi.
35 DI LAHOVARY, Ministrul Romaniei la 23 Octombrie Asasinatul lui Apostolina din Perivoli. 49
Constantinopole, catre Dl. GENERAL 5 Noembrie Teroarea din Baeasa si Laca. Incen-
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor diul scoalei romine din Baeasa.
Straine.
36 ACELASI catre ACELASI. 28 Octombrie Incendiul din comuna Abela. 49
10 Noembrie
37 ACELASI catre ACELASI. 29 Octombrie Asasinarea lui Mitacu si Nicolae Petcu. 50
11 Noembrie
38 ACELASI catre ACELASI. 6/49 Noembrie Asasinarea lui Constan'in Ghica, direc- 50
torul scoalei romane din Vlaho-Clis-
sura.
39 ACELASI catre ACELASL 8/i9 Noembrie Atentatul contra lui Cicma. directorul 50
scoalei romane din Turia (Crania).
40 DI. CONTZESCU, Consulul Romfiniei la '5/28 Noembrie Terorizarea comunei Baeasa de o banda 51
Monastir, catre Dl. GENERAL LAHO- greceasca sub conducerea unui ofiter.
41 Dl. LAHOVARY, Ministrul Romaniei la 22 Noembrie Devastarea feristraelor notabilului ro- 52
Constantinopole, catre Dl. GENERAL 5 Decembrie man Zisi Mina din Prilep (Perlepe).
Straine.
42 Dl. CONTZESCU, Consulul Rominiei la 26 Noembrie Incendiarea a mai multor case de ale Ro- 52
Monastir, care LEGATJUNEA DIN 9 Decembrie manilor din Perivoli.
CONSTANTINOPOLE.
43 ACELASI catre ACEEAF. 28 NoembrieLupta de la Nevitza Intre o banda gre- 53
11 Decembrie ceasd §i trupele turcesti.Descoperire
de scrisori compromitatoare.
44 Dl. LAHOVARY, Ministrul Romaniei la 5/48 Decembrie Mentatul contra D-lui Lug!. Duma, in- 53
Constantinopole. catre Dl. GENERAL spector general al scoalelor romane
LAHOVARY, Ministru al Afacerilor din Turcia.
Straine.
45 ACELA§I catre ACELA§I. to/sa Decembrie 0 noui serie de crime si atentate. 54
www.digibuc.ro
VIII
No. NUME DATA OBIECTUL Pag.
Demersurile fäcute pe lângä Guvernul grecesc

Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru Iunie Instructiuni. 59
al Afacerilor Straine, catre Dl. PAPI-
NM, Ministrul Romaniei la Mena.
2 Dl. PAPINIU, Ministrul Rominiei la 28 Iunie Raport despre Intrevederea cu D1 Prim- 00
Atena, dire Dl. GENERAL LAHO - 11 Iu lie Ministru Rhallys.
3 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru 30 Iunie Instructiuni. (55
al Afacerilor Straine, catre Dl. PA- 13 Iu lie
PINIU, Ministrul Romaniei la Atena.
4 DI. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 7/20 Iu lie Circulara despre Intrevederea D-lui Pa- 66
Afacerilor Straine, catre REPREZEN- piniu cu Dl. Rhallys.
TANTII ROMANIEI In strainatate.
5 Dl. PAPINIU, Ministrul Romaniei la 28 Iu lie Noua intrevedere cu Dl. Prim-Ministru 68
Atena, catre Dl. GENERAL LAHO- 10 August Rhallys.
VARY. Ministru al Afacerilor Straine.
6 Dl. ION N. LAHOVARY, Ministru ad 3/Is August Informand ca a luat interimatul Depar- 72
interim al Afacerilor Straine, catre tamentului.
REPREZENTANTII ROMANIEI In
strainatate.
7 Dl. PAPINIU, Ministrul Româniel la 2/16Septembrie Limbagiul presei grecesti despre con- '72
Atena, catre Dl. GENERAL LAHO- gediul prescris de Guvern Ministrului
VARY. Grec din Bucuresti. Aprecieri despre
aceasta masura.
IV. Suspendarea relatiunilor diplomatice dintre Romania i Grecia

1 E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministrul Greciei, th, August Se cere intervenirea spre a restitui pas- 77
catre Dl. N. GHICA, Secretarul Gene- portul supusului grec P. Zituniatis.
ral al Ministerului Afacerilor Straine.
2 Dl. N. GHICA, Secretarul General al Mi- 5/18 August Se intervine in sensul de mai sus. 77
nisterului Afacerilor Straine. catre
MINISTERUL DE INTERNE.
3 Dl. M. RACHTIVAN. Secretarul General 0/80 August Raspunsul. 78
al Ministerului de Interne, catre MI-
N1STERUL AFACERILOR STRA1NE.
4 E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministrul Greciei, 5/18 August Semnaleaia arderea unui steag grecesc 78
care Dl. ION N. LAHOVARY. Minis- cu ocazia manifestarilor din Giurgiu.
tru ad interim al Afacerilor Straine.
5 ACELA§I catre ACELASI. e/u, August Face cunoscut plfingerea supusului grec '79
P. Stamuli, antreprenorul cafenelei
',Romanies din Bucuresti, i agresiu-
nea ce ar fi suferit.
6 LEGATIUNEA GRECIEI catre MINIS- io/qa August Protesteaza contra erpulzarei directoru- 80
TERUL AFACERILOR STRAINE. lui i redactorilor ziarului nPatris.
7 Dl. ION N. LAHOVARY, Ministru ad in- Wu August Raspunde la nota despre incidentul din 8
terim al Afacerilor Straine, catre Giurgiu.
E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministru al
Greciei.
8 E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministrul Greciei, 16/29 August Replica la nota de mai sus. 82
catre DI. ION N. LAHOVARY, Minis-
tru ad interim al Afacerilor Straine.
9 ACELW catre ACELqI. joy" August Replica cerand revocarea expuldrilor 83
directorului i redactorilor ziarului
Patr is .
10 Dl. ION N. LAHOVARY, Ministru ad in- 24 August RAspuns la scrisoarea din i /29 August 83
terim al Afacerilor Straine, catre 6 Septembrie privitoare la incidentul din Giurgiu.
E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministru al
Greciei.
1'1 ACEL4I catre ACELAF. 24 August Raspuns la scrisoarea din aceeasi zi 85
6 Septembrie privitoare la revocarea expulzarilor
mentionate.
www.digibuc.ro
IX
NUME DATA OBIECTUL Pag.
12 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 27 August Informand ca s'a tntors din congediu. 86
Afacerilor Straine, catre REPREZEN- 9 Septembrie
TANTII ROMANIEI tri strainatate.
13 ACELA§I catre ACEIA§I. Circularl privitoare la stirea despre 86
ruperea relatiunilor Romaniei cu
Grecia.
14 Dl. PAPINIU, Ministrul Romaniei la Septembrie Presa greceasca tndeamnA la ruperea 86
Atena, catre Dl. GENERAL LAHO- relatiunilor.
15 E. S. Dl. TOMBAZIS, Ministru al Gre- t6 Septemb. Protestare contra atitudinei Guvernului 87
ciei, catreDl. GENERAL LAHOVARY, roman fatii cu cererile Legatiunei
Ministru al Afacerilor Straine. grecesti i anuntand plecarea In con-
gediu.
16 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al V19 Septemb. Anunta plecarea in congediu a Minis- 89
Afacerilor Straine, catre DI PAPINIU, trului grec i i se ordona plecarea.
Ministrul Romaniei la Atena.
17 DI. PAPINIU, Ministrul Romfiniei la 0/19 Septemb. Se rèspunde de primire. 90
Mena, catre Dl. GENERAL LA110-
18 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 7/2o Septemb. Instructiuni. 90
Afacerilor Straine, eatre Dl. PAPI-
NIU, Ministrul Romaniei la Atena.
49 ACELASI catre REPREZENTANTII RO- Septemb. Circulara despre cele de mai sus. 91
MANIEI In strainatate.
20 DJ. PAPINIU, Ministrul Romaniei la iahe Septemb Raport cu textul notei date D lui Prim- 91
Atena, cAtre Dl. GENERAL LAHO- Ministru grec ca réspuns la nota din
VARY, Ministru al Afacerilor Straine. 3/46 Septembrie a D-lui Tombazis.
V. Denuntarea Conventiunei comerciale §i a Protocolului anexat

1 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 21 Septembrie Se anunta denuntarea Conventiunei co- 97
Afacerilor Straine, catre E. S. Dl. 4 Octombrie merciale, incheiata in 1900 Intre Gre-
RHALLYS, Presedinte al Consiliului, cia i Romania, si a Protocolului.
Ministru de Finance si ad interim al
Afacerilor Straine al Greciei.
2 E. S Dl. RHALLYS. Presedinte al Con- 27 Septeinbrie Rèspunde de primire i protestea/a con- 97
siliului, Ministru de Finance si ad 10 Octombrie tra denun tarei Protocolului.
interim al Afacerilor Straine al Gre-
ciei, eatre Dl. GENERAL LAI10-
3 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 18/31 Octomb. Replica la raspunsul de mai sus cu pri- 99
Afacerilor Straine, catre E. S. Dl. vire la denuntarea Protocolului adi-
RHALLYS, Presedinte al Consiliului, tional.
Afacerilor Straine al Greciei.
4 ACELASI catre REPREZENTANTII RO-19 Octombrie Circulara privitoare la denuntarea Con- 100
MANIEI In strainatate. Noembrie ven tiunei comerciale.
5 E. S. DI. RHALLYS. Presedinte al Con- 9/22 Noembrie Raspuns la nota din 18/3i Octombrie. 102
siliului, Ministru de Finance si ad in-
terim al Afacerilor Straine al Gre-
ciei, catre Dl. GENERAL LAHO-
6 Dl. GENERAL LAHOVARY, Ministru al 7/20 Decembrie Replica la nota de mai Sll9. 104
Afacerilor StrAine, catre E. S. Dl.
RHALLYS, Presedinte al Consiliului,
Afacerilor Straine.
www.digibuc.ro
INTROD UCERE
www.digibuc.ro
Era reformelor civile inaugurata In Imperiul Otoman tnainte §i dupa
tractatul din Paris, §i sperantele ce ele au de§teptat printre populatiunile
lui eterogene, a atins §i pe Romanii din Turcia, a caror existenta seculara
printre popoarele Greciei, Tesaliei, Epirului, Albaniei §i Macedoniei a fost
totdeauna cunoscuta din timpurile cele mai vechi §i Ora azi.
Con§tienti de individualitatea lor proprie, acei Romani, in contactul lor
istoric §i de interese cu celelalte populatiuni din Imperiu, incepura a-0 da
seam& de necesitatea de ali salva, sub suveranitatea otomana, fiinta lor
nationala deosebita prin limbä, moravuri, aptitudini §i chiar prin privile-
guile de cari Ora la Inceputul secolului se bucurau o mare parte dintrin§ii,
de popoarele conlocuitoare.
RenWerea politica a Principatelor Române, consacratä pe baze natio-
nale de ace1a0 tractat din Paris, a contribuit, la randul sau, la dqteptarea
solidaritätei etnice dintre acei Romani din Turcia §i cei de aici ce isbutiserä
s5.-§i creeze un a§ezamant In conditiuni de trainicie §i de desvoltare.
Era deci firesc ca limba, principalul inel al legaturei dintre ramurile
despartite ale aceluia0 popor, sä se caute A. fie.cultivata §i pusä la locul de
onoare ce-1 are la popoarele pline de vitalitate.
In aceasta directiune hotaratoare a fiintei nationale a diverselor popoare,
sunt cunoscute stäruintele depuse de meritoqi barb* romani din Turcia,
devotati neamului lor, §i greutatile cu cari au avut §i ei sa lupte.
Principala greutate In aceasta a fost §i mai, este Inca rezistenta ce, de
la Inceput, au intampinat acei apostoli aide§teptarei natiunei lor, din partea
autoritatei biserice§ti de care atarnä Romanii din Turcia.
Patriarhatul din Constantinopole, In adevär, cu toga tendinta spre
secularizare ce rezulta, conform de altfel cu viva dorinta a populatiunilor
de tot neamul de sub ascultarea sa, din mäsurile §i. legile reformatoare ale
Imperiului Otoman, a opus de la Inceput miFärei de desvoltare proprie i
pacinica a Romanilor, ca §i a altor popoare din Turcia, privilegiile sale, a
www.digibuc.ro
XIV
cdror natura exclusiva, chiar sub raportul civil, nu a avut i nu are alt
efect, in realitate, cleat sä avantajeze tendintele i interesele populatiunilor
cu limba greaca in paguba fiintei i intereselor celorlalte.
La addpostul acelor privilegii, Patriarhatul, contrariu prescriptiunilor
evangelice in uz in Biserica cresting orientald, a stiut sá paralizeze legiti-
mele aspiratiuni ale diverselor populapuni de sub ascultarea sa religioasä,
tagaduindu-le intrebuintarea limbei lor in serviciul divin i in scoale, de-
terminand astfel schisma animozitati intre credinciosi, in folosul limbei
grecesti, far% a avea in vedere inapoiarea ce rezultä din aceasta pentru
insusi progresul religios al populatiunilor de diferite neamuri.
Solidaritatea, ce denotà, cu tendintele cunoscute ale Statutului grec
aceastä gresitä pornire a directiunei Bisericei patriarhale, consideratä in
fapt, contrariu titlului s'éu ecumenic, ca un monopol al poporului grecesc
ca un organ esential al aspiratiunilor lui nationale, a contribuit la antipatia
crescandä intre credinciosii aceleiasi Biserici si la combaterea cu atat mai
apriga i indräsneatä a aspiratiunilor diverselor populatiuni refractare ten-
dintelor desnationalizatoare grecesti.
Acestea sunt cuvintele pentru cari miscarea desteptätoare, inaugurata
de Romanii din Turcia, a avut sä. intampine atatea neajunsuri. Sub cuvant
cA in comunele crestine scoala ar fi un monopol al autoritatei bisericesti
al limbei ecleziastice grecesti, Inca dela anul 1864, de and dateaza acolo
primele des' chideri de scoli românesti, s'a tägaduit acestora de Mitropolitii
locali (nice existenp., desi infiintarea lor se tam de supusi otomani In co-
mune românesti ì cu pazirea legilor Imperiului.
Astfel, privilegiile concedate de Suveranii otomani Bisericei cregtine
ca o garantie a respectärei credintei religioase a supusilor de aceasta cre-
dinta din partea Suveranului lor, au fost intoarse in contra Romanilor de
atre Capul lor bisericese spre a-i sili la o uniformitate distrugatoare a fiin-
lei lor morale, silindu-i a se instrui inteo limba i a-si insusi idei i datini
sträine lor.
Treptat insä cu convingerea ce autoritatea Statului Otoman si-a for-
mat despre legitimitatea i foloasele instructiunei in limba lor proprie, scoa-
lele române s'au inmultit si au functionat mai in liniste.
www.digibuc.ro
XV
Fath cu aceste fapte istorice, era firesc ca sforthrile R omanilor din

Turcia sh intereseze pe Romanii din Regat.
Atentiunea bärbatilor de Stat romani fu desteptatä prin infiintarea
primelor scoale românesti fondate in Turcia, si dela 1.870 figureaza in bud-
getul Statului Roman subventiunile acordate acestor institutiuni culturale.
Consideraliunile cari au prezidat la aceste prime mösuri luate in fa-
voarea Romanilor din Turcia, nu au variat de Mc pand astäzi : era vorba,
este si va fi de a intärl si de a desvolta in aceastä populatiune ale
chrei afinitäti de rash cu Romanii din Regat sunt indiscutabile iubirea
limbei române, leghtura de credintä si de traditiuni nationale, intrebuintand,
in acest scop, singurele mijloace legale : scoala si biserica.
Aceastä actiune trebuia sh par& usoara, de oare ce era naturalh si pa-
cifica, absolut corectä si nu ascundea nici un gand politic.
Guvernul otoman isi dete curand seama de acest adevär, asa In cat
desvoltarea culturalä a Romanilor din Turcia intalni un sprijin din ce In
ce mai binevoitor din partea M. S. Sultanului si a consilierilor Sei.
Convinsh de lealismul si de fidelitatea absoluth a Românilor, cari con-
stitue unul dintre sprijinele cele mai sigure ale Imperiului Otoman, Inalta
Poartä favorizh desteptarea lor si considerä totdeauna Ora ingrijare ajuto-
rul moral si material care li se da din Romania.
Din aceastä parte, deci, actiunea congenerilor nostri din Turcia nu intalni
decal, simpatii si incurajdri, asa in cat, la 1.`2 Septembrie 1878, Savfet Pap,
Mare Vizir al Imperiului, ordonh, In mod formal, autoritätilor vilayetelor
Salonic si Ianina si sandjakului Trikala de a protegia pe institutorii romani :
»Sublima Poarth zice acest ordin vizirial »a fost informath cl
»R omanii doresc sh se instruiasch In pro pria lor limbh si sh intemeieze scoale,
»dar ch clerul grec, orbit de ideile sale de intransigentä, impinge pe auto-
»rithtile locale sä fack dificultäti institutorilor romani si chiar sh 'i per-
»secute. Avand in vedere CA in Imphratie nimeni nu are dreptul de a se
opune la liberul exercitiu al inväth'mantului scolar si al cultului, veti
»binevoi a invita pe functionarii civili pusi sub ordinele voastre sh se abtinä
»de la ori ce presiune asupra locuitorilor si sh nu se opunä färä motiv la exer-
»citiul cultului si al invatamantului. Din contra, veti acorda ajutor si pro-
»tectiune institutorilor romani, totdeauna cand vor avea nevoe.
»Continutul acestui ordin a fost comunicat, printr'o scrisoare vizirialh
identich, Valiului de Ianinau.
(s) SAVFET.
5 §faval 1295
Septembrie 1878.
*
* *
www.digibuc.ro
XVI
Aceasta scrisoare vizirialä, care face epoca In istoria redesteptarei

Romanilor din Turcia, mentioneaza lamurit greutatile ridicate in contra
lor de clerul grec. Dela inceput, in adevar, cum s'a notat mai sus, sfortarile
pacifice ale Romanilor, pentru a-si castiga individualitatea lor nationalä in
sinul marei familii a cregtinitor ortodoxi din Impäratie, s'ail isbit de intran-
sigenta Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopole. Patriarhii Ecumenici,
bizuindu-se pe privilegiile, ce le fusesera conferite de primii Sultani, dupa
luarea Constantinopolului si cari ii faceau Capi religiosi si civili ai »popo-
rului ortodox din Turcia,,, nu voira nici oclata sa-si dea seama ca crestinii,
uniti prin religiune si prin secole de traiu comun, se compuneau din mai
multe parti, rase absolut deosebite prin origini, traditiuni si. limbä. Aceste
rase neavand ocaziune de a se aräta si de a se afirma, furä supuse supre-
matiei Elenismului; constituirea insa succesivä a Statelor crestine ortodoxe
vecine cu Turcia destepta in mod fatal la Romani, ca si la SOrbi si la Bul-
gari, sentimentul nationalitätei lor. Patriarhii facura atunci greseala imensa
de a se opune schimbarei naturale si inevitabile ce se anunta. In loc de a
urma curentul, mentinand unitatea religioaset a Bisericei ortodoxe si re-
cunoscand diversitatea raselor, Patriarhii voira sä impuna cu puterea cul-
tura si sentimental Elenismului la popoare ce se desteptau dintr'o lung
letargie si erau doritoare de a träi o existenta a lor proprie. Aceasta intran-
sigentä aduse mai Intai despärtirea Bulgarilor, cari oblinura de a se con-
stitui ca biserica nationalä independentä, instituindu-se Exarhatul bulgar
prin firmanul din 1870 ; Sérbii, la randul lor, cerura cu stäruinta introdu-
cerea limbei slave in bisericele lor si numirea Arhiepiscopilor de nationali-
tatea lor, ceea-ce Patriarhul Ecumenic trebui, In sfarsit, sä consimtd, insti-
duindu-se Mitropoliile SArbe din Prizerend. si Iuskiub.
*
* *
Lupta contra Romanilor fu de asemenea ilustrata prin numeroase

violente si prin presiuni neumane exercitate de clerul grec in contra popula-
tiunilor pacinice, dar din ce in ce convinse de dreptatea cauzei lor.
Dui:4 cum se aminteste in ordinul lui Savfet-Pasa, cei Intai insti-
tutori romani fur% obiectul unor numeroase persecutiuni ; parintii, cari
incredintau pe copii lor scoalelor române, fura amenintati, supusi la grele
asupriri si asistenta religioasä le fu adesea refuzata din ordinul Mitropolitilor.
Lipsiti de ajutorul religiunei, goniti din biserica comunä, Romanii
www.digibuc.ro
XVII
trebuirl sä se gándeascl O. angajeze preoti speciali pentru trebuintele lor ;

biserici furá de asemenea fondate cu firman Imperial In unele comune ro-
mâne, ca, de exemplu in 1888 la Hrupiste.
Din aceastl perioadd, dela 1870 la 1892, dateazA o serie de persecu-
tiuni al cAror obiect furl preotii románi, cari indräsniserä sl slujeasca in
bisericile române sau numai sä citeasch rugaciunile in româneste in ca-
sele particulare. Asa :
La Vlaho-Clisura, preotul Sofronie fu inchis timp de 40 de zile si
lipsit de brand, pentru cá botezase pe copilul lui Tullius Tacit, institutor
romln ;
La Gopesi, preotul Nicola Nanciu a fost arestat, incl.-twat, maltratat
0 excomunicat pentru cl indräznise a oficia in româneste botezul fiului in-
stitutorului romln George Caracota ;
La Ohrida, preotul loan Sgalla a fost inchis in monastirea Sfântului
Naum, tot fiind-cä oficiase in româneste ;
La Vlaho-Clisura, preotul Nicola Tegu fu de asemenea inchis pentru
el citise rugäciunile in limba românä, »blestemata de Dumnezeu ;
La Voscopole, preotul Cosma avu aceeasi soartä ;
La Moloviste, in biserick Episcopul de Prespa si Ohrida lovi pe das-
cälul Gheorghe Dinca pentru el cânta psalmii in româneste ;
La Grebena, Episcopul grec arestä si trimise inteo monastire din
Tesalia pe preotul romln Dimitrie Constantinescu, care stätu trei luni in
temnitä 0 nu fu liberat declt in urma unor demersuri foarte energice ale
autoritltilor.
Aceste cAte-va exemple sunt indeajuns pentru a invedera procedeu-
rile intrebuintate de Patriarhatul Ecumenic spre a inlbusi printre Ro-
máni sentimentul nationalitAtei lor.
* * *
Aceastä aprigä goanä In contra unei populatiuni pacinice, turburl din
ce in ce mai mult opiniunea publicä In România ; ea sifi pe Guvern de a
spori creditele alocate pentru.scoalele si bisericile române din Turcia. Guyer -
nul trebui asemenea sä facd pe MO Inalta Poartä demersuri amicale, In
scop de a se obtine regularea situatiunei populatiunilor române, atAt de cre-
dincioase si de devotate Imparltiei Otomane. Din parte-i, Guvernul Impe-
rial, doritor de a afirma bunavointa sa pentru Români, examinä cu ingrijire
diferitele faze ale chestiunei a cärei rezolvare ridica serioase dificultäti.
2
www.digibuc.ro
X VIII
In adevär, scoalele romane se inmultiserä 0 populatiunea lor crescuse

In mai multe orase si sate locuite de Romani. Pe de altä parte, fiind-ca Mitro-
politii greci, din ordinul Patriarhatului refuzau asistenta religioas& fami-
liilor romanesti, nevoia de preoti romani devenea din ce in mai simtitoare.
Romanii angajarg, deci, in serviciul lor preoti de originä romand, cari
functionau in diferitele localitati si cari primird cu bucurie sa, se punk in
serviciul unei cauze atat de drepte.
Greutätile nu descuragiar& pe Romani, cari, foarte constienti de dreptul
lor, continual% a reclama liberul exercitiu al cultului In limba romana si
linistita si libera functionare a scoalelor lor.
In urma gravelor dificultäti financiare pe cari Statul Roman le suferi
In 1.901., scoalele romane din Turcia full supuse la o incercare de care to-
tusi triurnfarä prin un mare spirit de sacrificiu si de devotament.
Ajutoarele alocate acestor institutiuni suferird, o reductiune, dar strain-
torarea tezaurului roman dispärand, aceste reductiuni trecatoare fácur& loc
unui budget si mai bine dotat. Acela§ Guvern, care impusese reductiunile
din 1901-1.902, fäcu sä. se voteze, in aplausele unanime ale Adunärei De-
putatilor, in 1903, un credit extraordinar de 600.000 lei pentru construire
de scoli si de biserici romane in Turcia.
Din aceastä scurtä expunere, rezultä, cä nici un moment nu a putut fi
vorba de a rasa la voia intamplärei pe Romanii din Turcia si cd, dacä tre-
catoarele reduceri din 1901 au fost interpretate in acest sens, aceasta a fost
o prea mare gresalä, pe care evenimentele au desmintit-o fOrä Intarziere.
* * *
Inalta Poartä, credincioasä politicei sale de Incuragiare, studiä cu

ingrijire mijloacele de a multumi aspiratiunile legitime si pacifice ale popu-
latiunei romane si manifestä, in mai multe ocaziuni, vointa hotäratä de a
pune in evident& elementul roman 0 de a-i da, in fine, o existent& proprie.
Aceasta era un r6spuns la atitudinea totdeauna amicalä si corectä a Ro-
maniei, care, neurmärind in Balcani nici o idee rästurnätoare sau de cu-
ceriri, afirmase din nou, a doua zi dupä publicatiunea planului de reforme
de la Muerszteg, viva sa dorintä de a contribui la mentinerea päcei, si de-
ciziunea de a se abtine de la ori-ce interventiune, care ar märi dificultätile.
Guvernul roman a reclamat in totdeauna, numai dreptul pentru popula-
www.digibuc.ro
XIX
tiunea romanä din Turcia de a fi tratata pe un picior de deplina egalitate

cu toate celelalte populatiuni.
Circumstantele pareau, cu deosebire, favorabile pentru indeplinirea
acestei opere de inaltä. dreptate ; Marne Puteri ale Europei manifestau un
interes continu pentru actiunea de pacificare 0 de reforme in vilayetele
Turciei Europene; sosise momentul de a proclama comunitatea de interese,
care lega politica Romaniei de aceea a intregei Europe, doritoare de a men-
tine pacea §i statu quo ; sosise de asemene momentul, pentru o populatiune
atat de pacinica §i de desinteresatä ca Ron:Lana din Turcia, de a culege, in
fine, roadele constantei sale fidelitäti catre Imparatia Otomana.
Maestatea Sa Sultanul 0 consilierii Sei i§i dedera seama de utilitatea
ce prezinta pentru Impäratie desvoltarea unui element inteligent, muncitor
0 disciplinat, 0 m6suri succesive full luate spre a corespunde dorintelor
manifestate de Romani.
La 3/16 Ianuarie 1903, Ministrul Romaniei la Constantinopole a informat
Guvernul Regal ca ordine Imperiale au fost date pentru a introduce cat
mai multi Romani in gendarmeria ce se organiza cu elemente cre§tine,
având in vedere ca, in fidelitatea acestei populatiuni, M. S. Sultanul 1[0 pu-
nea in mod particular increderea. Cateva zile in urma, la 31 Ianuarie, D-nul
Al. Em. Lahovary informeaza Guvernul Regal ca M. S. Sultanul, doritor
de a da o noua märturie de bunavointa Sa catre cei mai credincio0 dintre
supu§ii Sal, ceruse o lista de 30 tineri romani pentru a-i numi in functiuni
publice la Constantinopole §i in provincii. Cate-va saptdmani mai tarziu, la
22 Martie, Insarcinatul cu Afaceri al Romaniei telegrafiaza ca. o Iradea Im-
periala ordona Inaltei Porti sa recruteze in vilayetele Salonic, Monastir 0
Ianina 12 tineri romani, pentru a fi inscri§i ca bursieri ai Sultanului in Li-
ceul Galata-Seral.
In acela§i timp, demersuri s'au fäcut pe MO. M. S. Sultanul 0 Marele
Vizir spre a se permite pe viitor in actele de stare civila (Nufuz-Teskeressi),
mentiunea cuvantului special »Ullah,, (»valah"), in loc de ',rum", care in-
semna numai ortodox" 0 pe care Patriarhatul Ecumenic il considera ca si-
nonim cu ,,greca. Aceasta reform& era o conditie esentiala pentru desvol-
tarea ulterioara a populatiunei romane din Turcia, de oare-ce, era vorba de
a se deosebi diferitele elemente etnice, cari constitue turma cre§tinilor orto-
doxi, 0 de denumirea lor, dupä o noul formula: »millet" (nationalitate), care
O. inlocuiascä termenul prea general ',rum". Intr'un cuvant, era vorba de
www.digibuc.ro
XIE
a dota populatiunea românä cu o stare civila veritabila care sii-i permitä

a se constitai in nationalitate deosebit& si de a fi astfel mai in stare de a
cere libera intrebuintare a limbei sale in scoale si in bisericA. Aceastä ches-
tiune atât de important& fu obiectul unor studii detaliate.
* * *
Nu era nici in intentiunile Portei, nici in spiritul Românilor de a im-

pinge lucrurile prea departe si de a face din constituirea nationalitätei ro-
mâne punctul de plecare al unei schisme religioase. Din contra, scopul ur-
märit trebuia sä fie numai d'a asigura populatiunei române un loc deosebit
in sinul Marei Biserici, biserici si prenti români, ceea ce SArbii obtinuserä in
vilayetul Cosovo ; inteun cuvânt, era vorba sA se facA a se admite de Pa-
triarhat, prin demersuri amicale, principiul unitAtei in diversitatea care
forma de la inceput chiar esenta insäsi a Bisericei Ecumenice.
Cum, deosebit de gruparea principalä a lor pe vârfurile si coastele
Pindului dinspre Epir, Macedonia si Tesalia, Românii formeaz& grupuri
importante, dar separate, in vilayetele Salonic, Monastir, Cosova, Ianina,
si Scutari, ar fi fost usor de a li se realiza dorintele, recunoscându-li-se bi-
sericele si preotii, sau permitând in centrele mixte serviciul alternativ in
greceste si româneste.
Guvernul român secunda, in acest scop, prin demersurile conciliante
ale reprezentantului sèu la Constantinopole, interventiunile Sublimei porti
pe lângA Patriarh, pentru regularea prin bunä intelegere a revendicarilor
Românilor.
La inceput, negociArile pAreau c& vor ajunge la un bun sfArsit. D. A.l.
Em. Lahovary scrie, in adevär, la 28 Decembrie 1902 : »mi s'a pärut ca Prea
»Sfintia Sa Patriarhul m'ascultä cu mult interes si mi-a promis de a studia El
ninsusi intreaga chestiune cu speranta de a putea gAsi terenul unei intelegeri
ndeopotrivä profitabilä Românilor si Greciloru.
Câteva luni in urmä, la 2/15 Iunie 1903, Ministrul României constatA
din nou bunele dispozitiuni ale Patriarhului, cu ocaziunea unei note ver-
bale adresatA de Prea Sfintia Sa Legatiunei Române si in care se face alu-
ziune la ngrabnicul concurs moral si material pe care Inaltele Guverne ale
nRusiei, Serbiei si Greciei il oferA voios Bisericei de la Constantinopole cu
nscopul de a 0 ajuta,,, cu reflexiunea finalä urmAtoare : »Regatul României
www.digibuc.ro
XXI
»nu ar putea sd arate si dansul asemenea dispozitiuni pentru Sfanta Bise-

»ric& Ecumenic& ?".
Cat va timp In urmA, 101/24 Septembrie, D-nul Al. Em. Lahovary trans-
mite Guvernului Regal un memorandum adresat Portei 0 Puterilor de cá-
tre Patriarhatul Ecumenic, ca rdspuns unui memoriu al Guvernului bulgar.
Ministrul Romaniei semnaleazh cu aceastä ocaziune : un fapt cu totul nou,
',care a cauzat In lumea greceascd din Constantinopole o vie senzatie ;
»faptul c& Inteun document oficial emanand de la Patriarhat si semnat de
»Episcopii tuturor Dioceselor ortodoxe din Turcia Europeank elementul
»roman este citat pe aceeasi treaptä cu elementul turc si grec, printre na-
4ionalitätile, cari formeaz& majoritatea populatiunei in Macedonia".
Se citeste, In adevär, la pagina 12 a acestui document, aliniatul III :
Macedonia nu este slav&..... ; dup.& toate datele geografice, Macedonia este
»locuitä de numerosi musulmani si de aglomeratiuni si mai numeroase
»Inc& de Greci, de Albanezi, de Valahi, 0 de Bulgari ortodoxia, si la pagina
14, aliniatul II : »Macedonia nu este slavh, ea este mai curand o provincie
»Elino-turco-valahei.
(Vezi actul de protestare al Mitropolitilor ce atarnd de Scaunul Pa-
triarhal Ecumenic. Constantinopole, 10 August 1903).
Publicarea acestei brosuri, e adevärat c& a ridicat protestatiuni in cer-
curile grecesti 0 exemplarele nedistribuite au fost imediat distruse.
»Discutiuni vii au avut loc In sinul Sinoduluiscrie D-nul Lahovary
»0 Patriarhul, fata cu asprele critici ce i s'au fäcut In scopul de a-1 da
»jos de pe tronul Patriarhal, a ajuns pan& s& spun& unui membru al Con-
»siliului mixt, care 10 exprima nemultumirea pentru mentiunea Valahilor :
»nu me 1mpingeti prea departe, cAci voiu sfarsi prin a spune sus 0 tare c&
la Monastir nu este un singur grec adevaratu.
*
* *
Prea Sfintia Sa Patriarhul, simtind atunci a tendinta ce manifestase
pentru o intelegere In privinta chestiunei române, venea in sprijinul acuza-
tiunilor adversarilor sei, cari formau majoritatea printre membri Sinodului,
crezu mai prudent sä mane examinarea acestei chestiuni.
In adevär, la 11/24 Ianuarie 1904, D-nul Lahovary constatä ca »Inca-
»pdtanarea Patriarhatului a redevenit mai puternica si refuz& ori-ce transac-
»tiune cu toate motivele cari ar fi trebuit s6.-1 determine a adopta fatä de
»populatiunile romane o atitudine mai conciliantl".
www.digibuc.ro
XXII
Din acest moment, opozitiunea sistematica a Patriarhatului in contra

aspiratiunilor Românilor deveni si mai tare si se manifest& prin nume-
roase persecutii si violente contra preotilor Români.
La Monastir, protopopul Teodor Constantin, angajat de Români, este
maltratat, insultat, amenintat cu anatema si, in fine, excomunicat.
La Gopes, preotul romän Christu Levu avu aceea§ soartd, si
La Moloviste, preotul Papagheorghe Christu fu de asemenea excomunicat.
Mitropolitul din Monastir, Ioakimos, pune in lucrare toate mijloacele
pentru a excita spiritele in contra cauzei române. Iata ce scrie in aceastä
privinta, Consulul Romániei D. Al. Pddeanu (raport din 5/18 Aprilie 1904):
»In scopul de a culege cdt mai multe semnaturi posibil zice acel raport
»institutorii si preotii greci se duc din casä in casti, din prävälie in prAv&lie,
»si sfätuesc pe locuitori sd-si manifeste sentimentele lor filo-elene. Li se ex-
'The& cä, prin acest mijloc, se va proba Europei ca poporul grec este cel mai
»numeros in Macedonia §i CA el merit& sprijinul Puterilor ; pe când, ascul-
aänd de alte sentimente, vor atrage asupra lor träsnetele Marei Biserici care
»II va goni din sinul ei. Un oare care numär de locuitori din Monastir si din
»imprejurimi au sfArsit prin a consimti la aceste solicitatiuni; dar cum re-
crutarea aderentilor nu mergea destul de repede dupà placul Mitropolitului,
»Prea Sfintia Sa a alergat si la alte mijloace. Eri Duminica, Prea Sfintia Sa
dat ordin sä se inchidä. in timpul servici ului divin toate inträrile cate-
»dralei, afar& de una, astfel ca sà nu poatá intra credinciosi de cAt unul cAte
»unul. La intrarea aceea stau mai multi a genti, cari invitau multimea sä,
»semneze declaratiuni, ca cele mentionate mai sus. Cei cari refuzau erau im-
»pedicati de a pAtrunde in bisericl ca sd-si Lea rugaciunile. In timpul ce-
»remoniei religioase, Mitropolitul a luat cuvântul spunând : Ca o parte a
»populatiunei din Monastir se compune din Cutovlahi, dar c& acestia nu au
»nimic comun cu Romeinii (din România); ca limba romän& este bleste-
»mat& ; ca credinciosii trebue sa renunte a o intrebuinta si trebue sä-i pre-
»fere limba greceasca limba Angerilor limb& nobilà §i bogatä care a
»cucerit universul intreg. Pe urm& adresändu- se femeilor, ce erau de fao, pre-
»latul le-a indemnat O. nu vorbeasc& in casä de cAt greceste, cäci astfel 1§i
»vor atrage binecuvântarea Dumnezeeasc& si recunostinta generatiunilor
»viitoare. Aunt& atitudine a Mitropolitului de Monastir a produs o im-
»presiune din cele mai penibile, chiar printre partizanii cauzei grecestiu.
Printr'un raport ulterior din 14 Aprilie 1904, D. Pädeanu semnaleaza
www.digibuc.ro
XXIII
cä petitiuni, in sensul de mai sus, in contra introducerei limbei románe in

biserici, au fost prezentate Valiului de catre Mitropolit, dar c&Romanii con-
test& valoarea iscaliturilor, acestea fiind obtinute prin surprindere sau date
de elevii scoalelor grecesti, pentru care lucru Romanii s'au plans autoritä-
tilor de la Constantinopole.
Mitropolitul din Florina, urmand exemplul colegului sëu de la Mo-
nastir, a tinut la 21. Maiu 1904 un discurs in biserica sa catedralä, in care a
spus : cá ortodoxii trebuesc sä evite ori-ce contact cu propagandistii români,
cari tind, dupà pärerea sa, O. creeze schisma in Biserica. Din ordinul Pa-
triarhatului, el a sfatuit pe credinciosi sa nu asculte pe partizanii cauzei ro-
mane si sä nu vorbeascä in casele lor decat greceste, de oare-ce va fi silit,
in caz contrar, sä interzicd preotilor de a merge pe la casele lor si de a cele-
bra acolo serviciul. (Raportul Consulului Romaniei la Monastir din 22
Maiu 1904).
Mitropolitul din Caterina vilayetul Salonic Partenius Vardaca,
vizitä casele credinciosilor, si chiar pe ale Romanilor. Acestora le spuse ca
ei sunt Greci-Vlahofoni. Ii sfätui sä nu-si trimitä copii la scoalele române
si ca acei cari vor indräzni a se numi Rometni vor fi persecutati si exco-
municati. Preotul roman din Caterina, Nicolae Papa-Zisi, refuzand de a
se numi grec, a fost persecutat in asa mod, in cat a fost silit sä demisio-
neze. (Raportul Ministrului Rornaniei la Constantinopole din17/30 Mai 1904).
La Veles, clerul local a refuzat Romanilor cari veneau in mare numär
la bisericá, in ziva de Rusalii 16 Mai 1904 obicInuita slujbd pentru morti.
Credinciosii indignati mai cu searnä femeile au esit din biseric&
furiosi in contra preotilor si a Patriarhului. (Raportul D-lui D. Ghika, Consul
General la Salonic, din 24 Maiu 1904).
La Monastir, cu ocaziunea mortei romanului Hristu Dimitrie celibatar,
Mitropolitul Ioakimos a venit in casa mortuar& 0 a voit cu forta sä celebreze
serviciul in greceste si sk inmormânteze pe defunct in cimitirul grec, con-
trar vointei exprese a fratelui 0 surorei defunctului, prezenti, ocazionand
astfel un mare scandal. (Raportul Consulului la Monastir din 13 Iunie 1904).
La Veles, in fulie 1904, preotul grec refuzä sá inmormanteze pe fiica
romanului Costi Nastu, de oare-ce acesta nu a voit sä semneze o declara-
tiune cä el si familia lui sunt greci. In lipsa unui preot roman, Costi Nastu
s'a vAzut silit sä inmormanteze pe fiica sa in afará de cimitir si Ara asis-
tenta preotului grec. Numai in urma ordinului Caimacamului si cu asis-
www.digibuc.ro
tenta autoritätilor, un preot roman Cosma, din Moscopole, a putut A pa-
trundä cu forta in cimitirul grec 0 sä inmormánteze religios pe moartà.
(Raportul Legatiunei din Constantinopole din 21 Julie 1904).
Ace1a0 refuz a fost fäcut de clerul grec din Veles in August 1904 la
inmormântarea romanului Dogramagi, fapt care a adus infiintarea unui cimi-
tir roman in acel ora. (Raportul Consulului la Bitolia din 30 August 1904).
Tot la Veles, clerul grec a refuzat sä celebreze chsätoria D-lui Grigore
Buzdura, roman, agent de comerciu, Ora cand nu va iscAli actul de ri-
goare de adesiune la elenism. Cäsätoria a fost celebratá de preotul roman
Cosma, care se afla in trecere prin acel orq. (Raportul Consulului Gene-
ral la Salonic, 6 August 1904).
La Monastir, D. M. unda, membru al comunitätei române, a fost ex-
comunicat, el 0 familia sa, pentru ca consimtise ca protoereul roman, Theo-
dor Constantin qi diaconul Profirescu, sa-i celebreze chsätoria. (Raportul
Consulului la Monastir din 20 Septembrie 1904).
Tot la Monastir, Mitropolitul Ioakimos a excomunicat pe D. Zdrula,
pentru c4-0 ingropase copilul in cimitirul roman. (Raport al Consulatu-
lui din Monastir din 24 Octombrie 1904).
La Pleasa, Mitropolitul grec de Corita, insotit de o bandà de greco-
mani, au intrat cu forta in biserica romanä, spärgand u§ile 0 s'a declarat
stäpan al locului, fapt care a fost blamat de autoritätile otomane. (Ra-
portul Legatiunei din Constantinopole din 9/22 Noembrie 1.904).
* * *
Numeroasele incercAri de conciliatiune si de intelegere amicall cu

Patriarhatul nedand nici un rezultat, a trebuit ca Romanii s5. urmäreasca
realizarea dorintelor, adresandu-se, ca in trecut, numai bunävointei i pro-
tectiunei Guvernului otoman.
Aceast5. bundvointä nu le-a lipsit 0 demersurile lor au avut ca rezultat
progrese regulate 0 vadite. Ind, dela 13 Septembrie 1903, o Iradea Impe-
rial& numi un delegat roman in Comisiunea consultativa de pe langä In-
spectorul general al reformelor cu acela0 titlu ca delegatii bulgar, grec 0
sarb. Aceasta era deja o recunoWere implicit& a existentei nationalitätei ro-
mane ca nationalitate deosebitä.
In cursul anului 1904, numeroase ordine s'au dat in favoarea protec-
tiunei Romanilor.Acqtia se organizar& repede in Cornunitqi 0 adresar& cereri
www.digibuc.ro
XXV
pentru numirea primarilor (Muhtar). Constituirea comunitatilor române

deosebite implinea o simtitoare lipsä; ea era in totul conforma cu legile
Imperiului i favoriza considerabil desteptarea Romanilor i intruparea lor.
In Turcia, comunitatea crestina nu se considerà in fapt decal ca comuni-
tate religioasä i, ca atare, sub dependenta preotului si a Episcopului, de-
pendenti, la randul lor, de Patriarhat. Nimic insä nu impiedeca pe Romani
de a se constitui in comunitäti civile, dependente numai de legile Imperiu-
lui. Ceea-ce i dânii aplicara, i pand la sfarsitul anului 1904 s'au consti-
tuit 76 de comunitäti.
In aceasta imprejurare, Patriarhatul dete dovada de acelasi spirit
de intransigenta : dansul protesta contra infiintärei comunitätilor române,
pe cand tot dansul crease insusl un precedent la Iuskiub,Intrupand cate-va
familii zise grecesti, ce locuesc in acest oras, in comunitate deosebita.
Orasul Iuskiub este locuit, afard de Musulmani, de o numeroasä po-
pulatiune sarbeascä si de o minoritate zisä greceasca (60-70 case).
Capul comunitätei ortodoxe trebuia fireste sa. fie Mitropolitul sárb din
Iuskiub. Totusi Patriarhatul, dupä stäruintele asa zii1or greci de acolo,
dete, la 1/14 Decembrie 1.902, un hrisov care constitue minoritatea greco-
ortodoxa din Iuskiub, ca comunitate deosebitä. Iata principalele dispozitiuni
ale acestui hrisov, care formeaza un precedent solemn, pe care Romanii Il
invoaca i 11 vor invoca mereu in spijinul revendicarilor lor :
»Art 1.Comunitatea greco-ortodoxa din Iuskiub, dupa regula for-
»mand o parohie a Mitropoliei din Iuskiub, se constitue ca o comunitate
»independenta, administrandu-si ea insa0 interesele sale, avand dreptul sä
»organiseze i sa dirigeze toate afacerile prin organele legalmente alese de
»dansa, adica : Consiliul batranilor, Comitetul bisericei, Eforia scoalelor,
»etc., etc.
»Art. 2. Ca comunitate parohiala independentä si care se guver-
»neaza prin ea insasi, dansa va poseda biserica ei proprie
»Art. 3. Comunitatea se va ocupa cu alegerea ca preot a unui de-
»ric instruit i venerabil. Mitropolitul va trebui sa primeasca parinteste pe
»preotii alesi de comunitatea greco-ortodoxa fara sa i se opuna, afarti nu-
»mai in cazuri exceptionale privitoare la bunele moravuriu.
Pe temeiul acestei concesiunl facute Comunitatei greco-ortodoxe din
Iuskiub, s'a cerut, prin mijlocirea Mitropolitului din Efes, membru al Sf.
Sinod, concesiuni similare in favoarea Romanilor. Patriarhul i Sinodul insä
le refuzara.
www.digibuc.ro
XXVI
Astfel favoarea pe care Patriarhatul o acorda asa zisilor Greci din

Iuskiub, a fost tagaduita Romani lor stabiliti in orasele si comunele Turciei,
in carI dansii formeaza grupuri mult mai compacte si mai importante de
cat acea minoritate greco-ortodoxa din Iuskiub.
Dar ceea-ce Patriarhatul refuza pe calea religioasä, Sub lima Poarta
acorda pe calea civild. De la inceputul anului 1905, comunitätile române in-
cepura a functiona in mai multe localitäti sub ochiul binevoitor al autori-
tatilor otomane. La Monastir, comunitatea obtinu autorizatia mai intai pentru
deschiderea unui cimitir propriu, si nu mult dupa aceea pentru o capela in
oras, In care, la 5 Ianuarie 1905, s'a celebrat un serviciu solemn inaintea a
numerosi credinciosi. In acelasi limp, Romanii au fäcut demersuri pentru
deschiderea unor noui scoale in mai multe localitati ca : Florina, Nego-
vani, Pisuderi, etc.
Astfel fu starea exacta a chestiunei Romanilor in momentul In care
se ivird primele fapte, care arata ca., opunerea clerului grecesc ia o nouä
forma, cautand un nou sprijin afarä din Biserica, in teroare si omor si in
sprijinul direct si imediat al Greciei.
***
Din toamna anului 1904, rapoartele Consulilor Romaniei din Salonic,
Monastir si Ianina, anunta numeroase trupe de banditi armati, numiti
armatoli sau antarti (insurgenti), cari se strecurau In Turcia prin fruntaria
vecina cu EpiruL Aceste bande, a caror organizare este descrisa In dife-
ritele documente de mai la vale, nu se indrepteazä numai contra Bulgari-
lor ; ele se opresc si in regiunile de miazd-zi locuite numai de Romani, unde
se poarta in asa mod in cat ingrijesc serios aceastä pacinica populatiune.
Consulul Romaniei la Monastir raporteaza, inteadevär, la 22 Septem-
brie 1904, dupä informatiunile unui membru al comunitätei romane din
Belcamen, ca. la 18 ale aceleiasi luni o bandä greceasca de 40-45 persoane,
condusa de un capitan originar din Creta, a venit in comunä si a adunat
pe toti locuitorii la scoala greceasca. Capitanul, printr'un lung discurs, a sta-
ruit ca acestia sä ramana supusi Patriarhului, sa invete greceste si sa da-
rame scoala romana, care tocmai atunci se zidea. Capitanul a adaogat cà
e trimes de Patriarh, ca sti apere ortodoxia si di, prin urmare, toti crestinii
trebue sà ramana ortodoxi si sa invete greceste, ca In trecut. Cat despre
scoala romand, a repetat capitanul, trebue sà o inchideti, cad »daca nu
veti face-o, o voiu inchide eu cand me voiu intoarce.
www.digibuc.ro
XXVII
In aceeasi comuna Belcamen, in Octombrie 1904, banda capitanului

Paul Me las (alias Zeza), care opera in regiunea Florinei, a stat mai multe
zile si a constrans pe notabili si pe preoti sa depuna juramant de credinta
cauzei grecesti, si a amenintat cu moartea pe Romanii cari isi trimit copii
la scoala romand. Aceasta 'Jandä a trecut apoi la Negovani si a vizitat casa
notabilului roman Tomaide Somu, atunci absent, maltratand pe femeia si
pe fiul sau, si cerandu-le armele; apoi s'a dus la preotul Teodosie, pe care
banditii 1-au batut fiind-ca se declarase preot roman, amenintándu'l cu
moartea daca nu se va intoarce la grecism. Mai la vale se vor vedea con-
secintele vizitei bandei grecesti a lui Me las la Negovani. (Raportul Legatiu-
nei din Constantinopole din 18/3i Octombrie 1904).
La 27 Septembrie 1104, la Monastir, un prim atentat a fost indreptat
in contra farmacistului roman D. Pucerea si contra D-lui C. Metta, dra-
goman al Consulatului nostru, asupra carora s'a tras mai multe focuri de
revolver. Iata un extract din raportul Consulului la Monastir, D-nul Geor-
gescu, din 1 Octombrie, 1904, cu privire la aceasta afacere :
». . . . Consulul Greciei vazand cà asasinul a fost descoperit, a venit sä
'mi spue : ,, atentatul n'a putut sa fie indreptat contra D-lor Metta si Pucerea, si
cä in aceasta trebue sa vedem numai o simpla razbunare personala contra
servitorului acestui din urma. D-nul Callerghis a incercat sa. me convinga.
ca Grecii n'aveau nimic contra Romanilor si cä singurul lor:obiectiv erau
Bulgarii Aflu, din bun& sorginte, a asupra unui bandit grec numit
Filip, omorat inteo ciocnire cu trupele turcesti, politia a gäsit o scrisoare
de recomandatie scrisa de mama Consulului Greciei si adresata capului
bandei din care acest individ facea parte.. .
Un alt raport al D-lui Georgescu din 25 Octombrie 1904, informeaza
Legatiunea Romaniei la Constantinopole ca politia a descoperit asupra unui
grec din Monastir, numit Eraclie Matli, o scrisoare privitoare la organiza-
rea bandelor grecesti; in aceasta scrisoare se citeaza de mai multe ori nu-
mele Consulului Greciei. (Aceste documente au fost, in fapt, gasite atát de
compromitatoare pentru Consulul Greciei, D-nul Callerghis, in cat acesta
a fost rechemat la Atena, danduise un alt post).
Cateva zile mai tarziu, Consulul din Monastir semnaleazil din non vio-
lenta limbagiului Mitropolitului din Monastir, care din amvon intäritä pe
Greci contra Romanilor.
La 28 Octombrie 1904, tot Consulatul din Monastir anunta reapari-
www.digibuc.ro
XXVIII
tiunea unei bande grece§ti la Belcamen, care, compusa din vre-o 45 de in-
divizi, a amenintat pe locuitori §i. prin teroare a inchis Foala romana. In-
stitutorul, D-nul Nero, §i Eforul roman, Vangheli Nicolceanu, au fost siliti
sà se refugieze la Monastir pentru ca sä scape cu viata.
La 29 Octombrie 1904, Legatiunea din Constantinopole informeaza
Guvernul Regal ca, in cursul unei ciocniri cu trupele turce§ti, langa Sea-
titea, capul de 'panda grec numit Miki Zeza a fost omorát. Identitatea ca-
davrului a putut fi stabilitä §i s'a constatat ca Miki Zeza nu era altul de
cat locotenentul de artilerie Paul Me las, ofiter in activitate de serviciu in
armata greaca.
La 3 Decembrie 1904, Legatiunea din Constantinopole comunica Gu-
vernului Regal asasinatul unui notabil romai1 din Pisuderi, Dimitrie G.
Liuka, prins §i omorat de o banda greceasch, Luni 22 Noembrie, aproape de
comuna Selita. La aceeai data, Legatiunea, cu ocaziunea §tirilor despre o
criza. Patriarhalä, informeaza Guvernul Regal cä autoritatile otomane au
avut cuno§tinta de o circulara adresata de Ministrul Greciei la Constanti-
nopole Consulilor greci din Macedonia. Aceasta circulara, cu data din 5
Noembrie 1904, recomanda Consulilor, ca sä faca propaganda printre po-
pulatiunile grece§ti in favoarea Patriarhului Ioachim III, a cdrui situatiune
se afla sdruncinatä in urma opunerei a unei mari parti dintre Mitropoliti,
membrii ai Sinodului.
....»Caderea Patriarhului, in imprejurarile actuale, zice acea circu-
'Jail, va fi considerata ca un triumf al adversarilor no§tri §i mai cu seamei
»al Romeinilor cari sunt adversarii cei mai inver§unati ai Prea Sfintiei Sale,
»din cauza autoritatei ,i infiuentei sale ca Patriarh.
»E un spectacol intristator, adaoga circulara,cand vedem aceastä
»campanie de opozifie contra Patriarhului, condusa tocmai de catre Epis-
copi, cari in trecut au adus numeroase servicii cauzei nationale.... Cred
»dar util sa ve informez de ceea ce precede, pentru ca O. recomandati aceste
»consideratiuni congenerilor no§tri, precum §i necesitatea care se impune,
»din punctul de vedere national, de a se mentine statu-quo Patriarhal.
(s) L GRYPARIS.
La 15/28 Decembrie 1904, Legatiunea scrie ca s'a gäsit la un cap de

banda grec o scrisoare care 11 recomanda Mitropolitilor din Monastir,
Salonic, Florina §i Castoria. Aceasta scrisoare de recomandatie a fost data
de Consulul General al Greciei la Salonic, D-nul Coromilas.
www.digibuc.ro
XXIX
La 2 Ianuarie 1905, Protoereul roman Theodor Constantin, a fost ata-

cat la Monastir i ¡Ina cu cutitele de dare o banda de greci ; atentatorii au
fost arestati i condamnati.
In aceea0 zi, tot la Monastir, Nastu, cavas al Inspectorului §coalelor
romane, a fost asemenea atacat de o banda de 20 de grecomani, trantit la
päraant §i, spre a scdpa, silit sä. traga cu revolverul.
La 26 Ianuarie 1.905, Consulul din Monastir semnaleaza violentele Mi-
tropolitului grec, care a mers pana sä ameninte pe muribunzi (o batrana :
vaduva Cudela), spre a-i sili ca, In ultimele lor momente, sä.-§i exprime do-
rinta de a fi inmormantati de catre preotii greci. Cu toate aceste odioase
violente, Romanii observa o atitudine §i preotii romani, In oficiile
religioase pe cari le celebreaza In Cape la lor din Monastir, nu lipsesc de a
pomeni, dupá obiceiu, numele Patriarhului Ioachim III.
La 18 Februarie 1905, Legatiunea din Constantinopole comunica de-
taliile unui 1ngrozitor impatrit asasinat, fäptuit de o banda greceascá sub
comanda Cretanului Iani. In comuna Negovani de Una Florina, banditii
au omorat, fn noaptea de 12 Februarie, pe notabilul roman Tomaide omu,
pe doi preoti romani Theodosie §i Christu §i pe un servitor numit Nacu.
Cadavrele au fost gasite a doua zi, groaznic Imbucatätite prin lovituri de
topor. Culpabilitatea banditilor greci a fost In regula stabilita, i agentul
civil al Austro-Ungariei a constatat ch. : »Nu exista nici o Indoiala cä
aceastä crimä a fost indreptata contra aspiratiunilor nationale ale Ro-
»manilor .
La 25 Februarie 1905, Legatiunea din Constantinopole informeazá Gu-
vernul Regal despre omorul Sfintiei Sale Pärintelui Emanuel, superior al
mänästirei ro mane din 0§ani (vilayetul Salonic).
La 27 Februarie 1.905, la Monastir, D-§oara Olga Nance, eleva a
Foalei profesionale române, a fost atacata cu cutitele In strada de ni§te ti-
neri grecomani. Dansa nu a putut sa scape, deal refugiindu-se la sub-
inspectorul §coalelor române. (Raportul Consulului din Monastir din 1
Martie 1905).
La 4 Martie 1.905, Legatiunea comunica Guvernului o serie de acte de
violenta fäptuite de catre comitetele i banditii greci contra populatiunei
române, §i din care rezulta ca comunele Nevesca, Tarnova, Magarova sunt
amenintate. La Monastir, Grecii terorizeaza pe Romani i un tartar numit
www.digibuc.ro
XXX
Velo a fost instiintat cä va fi omorat daca isi va celebra casatoria cu un

preot roman.
La 7 Martie 1905, Directorul scoalei comerciale romane din Salonic,
D-nul Victor Lazar, allandu-se la preumblare, cu o parte din elevii din
internat, a fost insultat de catre un grup de greci si atacati cu pietre. D-nul
Lazar a avut capul spart si a trebuit sa fie transportat la dansul acasa..
La 25 Martie 1905, o banda de mai bine de 300 nantarti a navalit in
satul Zagoriceni si a omorat vre-o 60 de persoane, barb* femei si copii
si au incendiat vre-o 40 de case si colibi.
S'a constatat oficial, cu aceastd ocazie, cd indivizi imbreicati in uniforma
armatei grecegi faceau parte din band& (Raportul Consulului din Monastir
din 30 Martie 1.905).
In fine, afara de ceea-ce s'a zis mai sus si de ceea-ce se va vedea mai
departe in documente, raportul urmator al Consulului din Monastir, cu data
din 18 Aprilie 1905, ne arati Indestul calitatea capilor de bande cari te-
rorizeaza, comunele române :
»Sambätä, 16 Aprilie 1905,zice D-nul Georgescu,o banda greceasca,
ncompusa din 80 persoane, a intrat in comuna Belcamen, locuita in mare
nparte de Romani. Aceasta banda a fost incongiurata de armata turceasca
»care o urmairea. In lupta ce a urmat au cazut din greci : 4 morti, 6 raniti
nsi 47 prizonieri ; restul bandei a fugit. Printre prizonieri, se afla Iocotenen-
n tul Nicostratos Calomenopol, cunoscut sub porecla de capitan Nida, si
nlocotenentul Lambros, amandoi imbracati cu uniformele lor respective din
narmata greceasca. Ceilalti prizonieri aveau uniforma antartilor cu crucea
»pe aciuli. In cursul luptei, un soldat din armata Imperiala a fost omorat.
n Asupra bandei s'a gasit o mare cantitate de arme sistem Mauser si Gras,
nprecum si bombe. Locotenentul Lambros este acel care prin amenintari a
»reusit sa inchida scoala romanä din Belcamen si care a petrecut iarna in
naceasta comuna cu cati-va antarti. Dupa informatiunile ce mi-am procu-
»rat, mai exist& inca imprejurul Castoriei sease bande comandate de noua
nofiteri din armata greceasch..
Aceasta lung, serie de violente probeaza cä lupta tntreprinsä de Patriar-
hatul Ecumenic contra aspiratiunilor Romanilor si-a schimbat fata. Clerul
grecese nu se mai multumeste cu excomunicarea preotilor romani si cu
nboycotareaa (ocolirea) familiilor românesti, dandu-si seama a, aceste
mijloace, de altfel cu totul condamnate de preceptele Sfintei noastre Reli-
www.digibuc.ro
xxX.I
giuni si de canoanele Bisericei, nu puteau impiedeca progresele evolutiunei

naturale a chestiunei Românilor ; dânsul fAcând apel la concursul puterei
brutale, armeazä si dirige bandele grecesti.
* * *
Cu toatA teroarea band.elor, in plinA activitate inch de la sfArsitul anului
1904, nimic nu putu sä mai opreascA succesul, acum asigarat, a 40 de ani
de sfortAri paciente si la 9/22 Maki, dui:4 negocieri a cAror examinare nu
inträ in cadrul acestei introdu.ceri, M. S. Sultanul consacrA in mod solemn
existenta nationalitAtei române in Turcia si-i conferA, prin Iradea Imperialä,
drepturi civile egale cu acelea de cari se bucurA celelalte nationalitAti
crestine din Imperiu.
IatA textul acestei Iradele, asa cum a fost publicat la 19/23 Maiu 1.905
prin comunicat oficial in toate ziarele din Constantinopole :
»MAESTATEA SA IMPERIALA SULTANUL, care in sentimentele
»Sale de inaltä justitie si ingrijire pärinteascä pentru popoarele sale, isi
»intinde binefacerile si favorurile Sale asupra tuturor supusilor Sei credin-
»ciosi, färä deosebire de rasa nici de religiune, luând In consideratiune
suplicele supuse, in timpul din urn* la picioarele Tronului Imperial de
»cätre supusii Sèi Valahi, a bine-voit sä ordone ca, in virtutea drepturilor
»civile, de cari dânsii se bucurä cu acelasi titlu ca si ceilal0 supusi nemusul-
»mani, comunität.ile lor sä desemneze pe Muhtari conform cu regulamen-
»tele in vigoare; ca, dupg cum se practicä pentru celelalte comunit4i,
»membrii Valahi sä fie de o potrivd acImisi, dupd regulä, in consiiile ad-
»ministrative si ca inlesniri sä fie acordate de cätre autorit4ile Imperiale
»profesorilor num4i de care zisele comunitäti pentru inspectarea scoa-
»lelor lor si indeplinirea formalitä/ilor edictate de legile Imperiului pentru
»deschiderea nouilor stabilimente scolare.
»Aceastä ordonantä Imperialá a fost comunicatä Departamentelor res-
qective pentru executarea ei.
AfarA de aceasta, Iradeaua din 9/22 Main ordoneazA libera intrebuin-
rare a limbei române in biserici si in scoale. (A se vedea la pagina 5,
Teskereaua Ministrului de Justitie otoman).
Acest rescript Imperial formeaza Constitutiunea nationalitAtei române
din Turcia; dânsul recunoaste existenta legal& a comunitatilor române si le
investeste cu toate drepturile, de cari se bucurA pe baza legilor Imperiului
celelalte comunitäti crestine.
www.digibuc.ro
XXXII
Iradeaua din 9/22 Maiu 1905 ar fi trebuit sä fie punctul de plecare a

unei schimbari radicale a atitudinei Patriarhului fatä cu chestiunea romana.
In adevar, recunoa§terea oficiall a nationalitätei române de M. S. Impe-
riala Sultanul creea o noul stare de lucruri Inaintea cb.'reia Patriarhul ar
fi trebuit sa se incline. Dad. Capul Bisericei din Constantinopole ar fi fost
mai bine inspirat ; daca ar fi tinut seama de adevaratele interese ale ortodo-
xismului, ar fi inteles cä rezultatele obtinute de Romani, dupa o lupta stä-
ruitoare de aproape 40 de ani, insemnau o era nouh, o era de inteleg ere, de
concordie 0 de pace. Interpret credincios al adevaratelor precepte ale Sfintei
noastre Religiuni, care admite 0 Incurajeaza pluralitatea limbilor, Patriarhul
ar fi trebuit sa fad. sä. Inceteze o lupta fratricida, de acum Inainte inutild.
Consecinte cu el Insu0 0 cu precedentul creat la Iuskiub In favoarea unei
infime minoritäti zisä greceascä, Patriarhul ar fi trebuit sà permitä consti-
tuirea comunitätilor religioase romane dupa modelul celei creeate prin hri-
sovul din 1/44 Decembrie 1902 ; respectuos al legilor Imperiului Otoman, al
carui unul dintre marii demnitari este, Patriarhul ar fi trebuit sä se supue
vointei imperiale §i 0, admit& existenta comunitatilor romane recunoscute
prin Iradea.
Prin aceastä atitudine, ar fi preparat caile catre o 1ntelegere din care
biserica ortodoxa ar fi e0t pacificatä i intaritä.
Dar Patriarhul ecumenic Joachim III preferd sä se inspire de alte idei.
Dansul protest& contra dreptelor masuri luate In favoarea Romanilor; dansul
ordona Mitropolitilor de a Incepe o noua perioadä de teroare, fäcu apel la
cruzimile bandelor armate, fficu apel la concursul comitetelor panelenice
0 al Guvernului grec.
Pan& in ajunul zilei de 9/22 Maiu 1905, interventiunea Greciei oficiale
in chestiunea Romanilor din Turcia reese destul de lämurit din numeroasele
fapte 0 documente citate mai sus 0 justifica, cel mai putin, foarte tari pre-
sumptiuni. Dupa 9/22 Maiu ea (IA loc la certitudini absolute. Interpelärile
inaintea Parlamentului grec In ajunul aparitiunei Iradelei, protestärile ofi-
cioase 0 oficiale contra acestui act Imperial, recrutarea 0 organizarea ban-
delor revohitionare pe teritoriul Greciei, prezenta numeroOlor ofiteri greci
In capul acestor bande, atitudinea agentilor greci In Turcia, incurajärile
date comitetelor revolutionare panelenice, declaratiunile categorice acute
reprezentantului Romaniei la Atena de Primul-Ministru al Greciei, nu mai
lasä cea mai mica indoiala In aceastä privintä. Dealtmintrelea, resfoindu-se
www.digibuc.ro
XXXII'
Cartea Verde, se vor gäsi destule probe despre amestecul Greciei in chestiu-
nea Romanilor din Turcia.
(In aceastä privinta, afar% de circulara de mai sus a Ministrului Greciei
la Constantinopole din 5 Noembrie 1904, de participarea ofiterilor greci in
capul bandelor, precum si a indivizilor imbrdcati in uniformä greceasca,
despre cari s'a vorbit mai sus, a se vedea mai cu seamd piesele 8 din par-
tea I, 2, 3, 1.0, 14, 1.5, 24, 25 din partea II).
Deci, atitudinea Guvernului roman apare lämuritä si naturald : dansul
fazu mai multe tentative amicale, in scop de a Aline de la Guvernul grecesc
o schimbare de procedeuri ; insdrcind in doud randuri pe reprezentantul seu
la Atena sh facd in acest scop un nou demers pe langd Primul-Ministru al
Greciei si, numai and. rezultatul negativ al acestor demersuri a fost nein-
doios stabilit, avizd la alte mijloace, spre a apara o populatiune de origind
romanä si in acelasi timp demnitatea Statului Roman.
Din expunerea ce precede rezultä : cd Romania se intereseazd de vre-o
40 de ani de soarta Romanilor din Turcia ; cd ea urmäreste In aceastä ac-
tiune un scop absolut corect si natural ; cd sacrificiile anuale ce-si impune
Statul Roman nu alimenteazd nici o l ucrare secreta ; ca aceste subventiuni
sunt inscrise in budgetul roman si distribuite ca ajutoare scoalelor si biseri-
cilor cu stirea guvernului otoman, care, departe de a protesta, a incurajat
totdeauna aceastd lucrare pacified si numai culturalä ; cd, cu un astfel de
trecut, Guvernul roman e dator Ltd cu sine insusi sa nu abandoneze nici
un moment populatiunile de aceeasi origind cu noi. Cuvantul de ordine al
Romaniei a fost, este si va fi totdeauna : libertatea limbei, libertatea cultului,
egalitatea perfecta intre tog cregtinii din Turcia, pentru cel mai mare bine
al pacei §i al civilizatiunei.
* *
Prin ordinele circulare din 22 Iulie (4 August), 15/28 Septembrie, 3/16,

18/31 Octombrie, 29 Octombrie (1.1 Noembrie), 3/16 si 7ho Noembrie 1905,
s'a adus treptat la cunostinta Ministrilor nostri din sträinktate crimele co-
mise de Greci in contra Romanilor din Turcia, ale cdror detalii se aflä in
actele ce compun partea II a »Cdrtei Verziu.
Li s'au prescris totodatä a aduce aceste crime la cunostinta Ministri-
lor Secretari de Stat ale Guvernelor pe langd cari sunt acreditati spre a le
cere interventiunea.
Reprezentantii nostri in sträindtate, prin rapoartele lor, relateazd con-
versatiunile ce au avut cu Ministrii Secretari de Stat ai diferitelor tdri, cari
toate aratä primirea binevoitoare cu care au fost ascultate plangerile si ce-
rerile noastre.
www.digibuc.ro
I
AT1TUDINEA GUVERNULUI GRECESC

§I A
PATRIARHULUI ECUMENIC
FATA CU CONCESIUNILE FACUTE DE
M. S. SULTANUL
ROMÂNILOR DIN TURCIA

,11".
www.digibuc.ro
No. 1.
MINISTRUL AFACERILOR STRIINE

cAtre Insfircinatul cu, Afaceri al României la Mena.
Bucureti, 17/30 Main 1905.
Ziarele si telegramele anuntä cä Guvernul grecesc voeste sä protesteze

contra favorurilor acordate de M. S. Sultanul Românilor din Turcia.
Informati-vä asupra exactitätei acestor svonuri si telegrafiati-mi.
(s) GENERAL LAHOVARY.
No. 2.
INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMINIEI la Atena

catre Ministrul Afacerilor Sträine la Bucure§ti.
Atena, 0/30 Maiu 1905.
Stirea pare a fi inexactä.

Ministrul Turciei imi afirml ca, pe at stie, Guvernul grecesc nu a
protestat prin nota, cäci, procedand astfel, aduce atingere suveranitätei
Turciei.
Me voiu informa inea i vä voiu telegrafia.
Panä la ordin contrariu, nu voiu vedea pe Ministrul Afacerilor Straine
decAt poimaine, ziva receptiunei diplomatice.
(s) MARGARITESCU-GRECIANU.
www.digibuc.ro
4
No. 3.
MINISTRUL AFACERILOR STRÄINE
cfitre Insärcinatul cu Afaceri al României la Atena.
Bueure4ti, i8/31 Maiu 1Q05.
Cereti o audientä Ministrului Afacerilor Sträine §i comunicati-i obiec-

tul primei mele telegrame, in modal urmätor : »Guvernul Regal n'a dat
»nici un crezämant svonurilor unor ziare §i unor telegrame venite din
»strainatate, cari anuntau c. Guvernul grecesc avea intentiunea de a pro-
»testa contra favorurilor acordate Romanilor din Turcia. Cunoscand. rela-
»tiunile de prietenie cari leaga Romania cu Grecia, nu a crezut ca,tu§i de
»patin ch Guvernul grecesc se va deda la un asemenea act de ostilitate
»contra României. Am primit ordin a spune acestea Excelentei Voastre.
Imi veti aduce la cunoSintä rezultatul acestei intrevederi, care din
partea D-voastrti trebue sä se märgineascä la cuvintele de mai sus.
No. 4.
INSIIRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI a Atena

cätre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure§ti.
19 Mahi ,innn
Atena, Iunie
Am transmis in mod lidel Ministrului Afacerilor Straine cuvintele

Excelentei Voastre. Dansul mi-a spus cä : »nu este räspunzator de ceea ce
»publicd ziarele §i ct este, dintre toti oamenii de Stat elini, cel mai pornit
»a till in foarte bunä intelegere cu Romania. Amestecul roman in Turcia
»constitue, dupti phrerea D-sale, singura greutate pentru o ir4elegere
»absolut complectä intre Romania §i Grecia, Cuto-Vlahii find de curatil
»rasä greceasci §i, in afarä de cei cä§tigati prin propaganda româneasca,
»cu total devotati ideei M'am conformat in räspunsurile mele la
instructiunile ministeriale §i am e§it din aceastä intrevedere cu impresiunea
cä Guvernul grecesc, cu toatä dorinta ce ar avea poate de a protesta oficial
daca acest demers ar putea fi incununat de izbanda, se va märgini la plan-
geri färä importanpi pentru a evita complicatiuni inutile.
(s) MÄRGARITESCU GRECIANU.
www.digibuc.ro
5
No. 5.
INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole

clitre Ministrul Afacerilor Straine, la Bucure§ti.
20 Maiu
Constantinopole' 2 Lillie 1905.
Iradeaua din 9 Maiu, care consfinteste in mod olicial existenta ele-

mentului romAn din Turcia, a fost comunicatä Patriarhatului de care
Malta Poarth. Desi aceastä Iradea nu infiinteaza decAt drepturi civile, ea
cuprinde totusi, in partea ei a doua, dispozitiunea privitoare la libera in-
trebuintare a limbei române in scoli si biserici, si loveste astfel in politica
de opozitie ce Patriarhatul a urmat in continu in contra populatiunei
române din Turcia.
Sinodul s'a intrunit pAnä acum de trei ori pentru a desbate si a lua
o atitudine hotärätä fata de drepturile acordate Românilor. El n'a putut
lua nici o deciziune, dar cum nu voia O. se märgineasca a lua act pur si
simplu de ordinele comunicate, Patriarhul a fost in persoand la Mare le
Vizir pentru a protesta.
(s) D. STAVRIDI.
ANEXA
TESKEREA" MINISTERIALA
MINISTRUL OTOMAN AL JUSTITEI §I AL CULTELOR

cAtre Prea Stmtia Sa Patriarhul Ecumenic.
0 inaltä teskerea Viziriald face cunoscut eh' Valahii, supusi otomani,

spre a-si apära interesele lor nationale, au cerut autorizatia de a face uz de
propria lor limbä in stabilimentele lor §colare; de a celebra ceremoniile
cultului in propriile lor biserici de dare preotii lor §i in limba lor si acea
de a alege, ca si celelalte nationalitäti, acolo unde ei s'ar afla in majoritate,
muhtarii lor.
Consiliul de Mini§tri, considerând cä, pe de o parte un principiu
fundamental al Imperiului impune Statului o impartialitate absolutä
fata de diferitele nationalitäti cari trdiesc sub sceptrul Maestätei Sale Impe-
www.digibuc.ro
5
riale Sultanul, si cA, pe de alik parte, in cererea de mai sus, nu se gäseste

nici cea mai micä urmit de vre-un prejudiciu adus drepturilor unei alte na-
tionalitati, a hotärât de a insärcina Ministerul de Interne sä comunice In-
spectorului vilayetelor din Turcia Europeana si Guvernatorilor Genera li
respectivi c5. : cu conditiunea de a nu innova nimic cu privire la raporturile
lor de supunere fatà de Patriarhat, Valahii nu vor pulea fi impiedecati de a
celebra ceremoniile cultului de cAtre preotii lor si in limba Mr nationalä,
nici nu vor fi impiedecati de a se servi de aceastä limbä in scolile lor ; cA li
va fi permis de a-si numi proprii lor muhtari, conform legilor in vigoare ;
a nimeni nu va putea turbura, In exercitiul functiunei lor, pe institutorii
si pe inspectorii invätämântului pe cari comunitatea valahä i-ar numl, adre-
sAnduse, conform regulei stabilite, Ministerului Imperial al Instructiunei
Publice, si cä, in fine, Valahii vor lua parte la alegerile membrilor consi-
liilor administrative.
Aceastä deciziune fiind supusä aprobärei Maiestätei Sale Sultanului, a
fost sanctionatä prin o Iradea Imperialä.
Imi fac dar o datorie de a aduce aceea ce precede la cunostinta Sfintiei
Voastre.
Ministrul : (s) ABDURRAHMAN.
18 Rebi-ul-Evvel 1323 10 Maiu 1321 (1905).
No. 6.
INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole.

atre Ministrul Afacerilor Straine, la Bucure§ti.
Constantinopole, i/t4 Iunie 1905.
Sfântul Sinod a pronuntat caterisirea preotului român Eftimie si a

diaconului Evghenie din Monastir.
Sfantul Sinod se va ocupâ acum cu un memoriu de protestare contra
Iradelei din 9 Maiu.
(s) D. STAVRIDI.
www.digibuc.ro
7
No. 7.
INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Congtantinopole
ca tre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
Constantinopole, 743 Iulie 1905.
Patriarhatul a inaintat, In sfär0t, Inaltei Porti takrirul, ca räspuns de

protestare In contra Iradelei din 9 Maiu.
Textul adoptat este acel propus de 1nsu§i Patriarhul. Takrirul desvoltd
chestiunea macedo-românä din punctul de vedere istoric §i. vrea sa arate a
acei Cuto-vlahi cärora s'au acordat drepturi nici nu existä ; recunoa5te
C. In Intreaga Macedonie locuesc vre-o 100.000 »Elino-vlahi,,, cari sunt
insä, Greci de sentimente §i vorbesc grece§te ca limbh maternä; takrirul con-
chide rugand ca drepturile acordate, cari jignesc prerogativele Patriarha-
tului, sä fie revocate (drepturile In chestiune sunt intrebuintarea din partea
Elino-vlahilor, In biserici §i coli, a unui idiom care nu e al lor).
Protestarea Patriarhatului pare foarte slaM §i. räu argumentatä ; ea
dovedgte c5. Patriarhul s'a hotärät a da acest räspuns numai §i numai
pentru a nu pästra o tdcere §i mai lung ; de observat este cd numärul
»Elino-vlahilor,,, care Ora acum, dupä aprecierile Patriarhatului, era de
12.000 sau de 20.000, se AA ridicat la 100.000.
(s) D. STAVRIDL
No. 8.
-
cAtre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
Constantinopole, ils/ta Iulie 1905.
Mi se confirmä, din isvor sigur, di Ministrul Greciei §i Patriarhul Ecu-

menic au protestat contra concesiunilor acordate nationalitätei române din
Turcia prin Iradeaua din 9/22 Maiu trecut.
D-nu Gryparis, din ordinul Guvernului elenic, ar a remis la Yldiz un
memoriu spre a se plange de nouile dispozitiuni privitoare la recensämänt.
cat despre Patriarhul Ioachim III, el s'a dus sä reclame la Marele
Vizir. Alteta Sa Ferid-Pa§a ar fi rdspuns Prea Sfintiei Sale 6. concesiunile
www.digibuc.ro
8
acordate Romänilor din Turcia nu privesc decat pe Sub lima Poarta si ca

drepturile civile, de cari se vor bucura in viitor Romanii, sunt aceleasi de
cari beneficiaza too crestinii din Imperiu, si mai cu seamä Grecii. In Turcia
se gäsesc scoli armenesti, franceze, germane, israelite, etc. ; de ce atunci s'ar
refuza Românilor dreptul de a avea si ei?
La obiectiunea Patriarhului 6. Turcia va regreta inteo zi faptul de a
fi acordat aceste favoruri Romanilor, Alteta Sa ar fi replicat ca. acestia 'sunt
niste supusi foarte leali si ca Turcia primise, in di ferite ocaziuni, numeroase
dovezi de devotamentul lor cätre Imperiu.
(s) D. STAITRIDI.
No. 9.

cAtre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Constantinopole, DAG Octombrie 1905.
In sedinta de ieri a Sfantului Sinod, Patriarhul a propus o serie de

masuri tinzand a scoate afar% din rostul Bisericei, pe cale de excomunicare,
pe toti preotii români si pe toti crestinii ortodoxi cari ar recurge la dansii.
Cativa membri din Sfantul Sinod ezitand fata cu gravitatea acestei
masuri care ar crea, de fapt, o noua schizma, urmarea discutiunei proiec-
tului patriarhal a fost amanatä la o viitoare sedintä.
In convorbirile mele cu Ambasadorii nu am lipsit de a le declara
ch nu inträ in vederile Guvernului Regal de a mai complica Inca situa-
tiunea actuala, impingánd lucrurile pana la proclamarea unui »Exarhat ,,
românesc.
»De ani de zile am adäugat Guvernul Roman a facut tot posi-
»bilul spre a ajunge la o intelegere cu Patriarhatul. Din nenorocire nume-
»roasele demersuri impaciuitoare, intreprinse de D-nu Al. Em. Lahovary,
»nu au putut izbuti fatä de intransigenta Fanarului. Astazi, dui:4 ce a se-
»manat groaza, prin bande cari ascultä de Episcopii greci, Patriarhul vrea
»A facä o lovitura hotarâtoare, aruncand anathema asupra tutulor Roma-
»nilor preoti si credinciosi cari indraznesc sa se roage lui Dumnezeu
»in limba lor materna.
www.digibuc.ro
o
Daca Guvernul Regal n'a intreprins nimic spre a impinge pe Romanii

din Turcia ca sä se separe de Biserica-muma, daca s'a multumit de a li
procura mijloacele de a Uvea preoti §i §coli, nu ar putea paräsi astäzi o
populatiune nenorocit i demnä de toate simpatiile. Noi, nu voim schizma,
cu toate ch Patriarhul ne impinge spre ea cu puFa i cu anathema.
(s) G. DERUSSI.
www.digibuc.ro
H
ATENTATELE BANDELOR GRECESTI

CONTRA
ROM ANILOR
IN URMA IRADELEI IMPERIALE DIN 9/22 MAIU 1905
.....
NB. Atentatele conaise inainte de Iradeaua Imperiala sunt descrise In Introductiune.
www.digibuc.ro
No. 1.
CONSULUL ROMAN1EI la Salonic

Cátre Legatiunea Regala din Consiantinopole.
20 Main
Salonic, 2 lunle
Ultima bandä greceascä, care vi-a facut aparitiunea prin tinuturile

Caterinei i Caraferiei din acest vilayet, a rtispandit teroarea In comunele
locuite de Romani.
Pretutindeni, preopi i profesorii romani sunt aMenintati cu moartea,
dacä nu vor mai inceta de a intrebuinth limba romanä, &cä nu vor In-
chide §colile çi bisericile i daca nu vor trece de partea Grecilor.
Multi dintre Romani, i chiar institutori, de prin comunele Selia-Pa-
liani, Dolliani, Veria-Selia, Veria-Marup, Gramaticova §i Megleni, au venit
In Salonic declarand di, din cauza amenintdrilor Grecilor, caride când cu
recunoa§terea comunitätilor româneau devenit cu mult mai agresivi, se
gäsesc In imposibilitate de a se mai intoarce pe la vetrele bor.
Nu numai prin comune, dar chiar aici In Salonic, Grecii indràznesc sä
ameninte pe Romani cä vor fi exterminati cu desavagire, dacä cu ocaziunea
recenshmântului vor declara cä sunt Romani, iar nu Greci.
In acest scop, pe langa amenintäri, ei au räspandit pretutindeni §i fel
de fel de publicapuni, prin cari sfátuesc populatinnile ca sä nu declare Ina-
intea comisiunilor de recensämant, oricare ar fi limba care ar vorbi-o,
deck ch sunt Greci.
(s) D. GEORGESCU.
www.digibuc.ro
4
No. 2.
CONSULUL ROMkNIEI la Salonic

ciitre Legatiunea Rep 16 din Constantinopole.
20 Main
Salonic' 2 lunie
La Livaditz avu loc, acum cAteva zile, o lupti intre o bandä gre-
ceasel si trupele otomane.
Printre Grecii ucisi se Al si un inalt conducktor, imbracat in uni-
formä greceasck asupra cdruia s'a gäsit o carta de vizitä care purta numele
de Ioanis N. Tafiotis, Prefedintele Begimentului Din din Macedonia ; Ma-
cedonia apusanä.
Tot asupra lui s'a gäsit si un sigiliu cu inscriptia in greceste : Preqe-
dintia Macedoneanä, 1904. (»Proedria Makedonia, 1904a).
Carta de vizitä, impreunä cu chipiul si sigiliul, au fost aduse si remise
autoritatilor militare din Salonic.
Autoritätile Imperiale fiind informate cii in pärtile Casandrei s'au gäsit
incl trei bande de antarti comandate de ofiteri din armata greceasca si
cari incearcä de a pätrunde spre Nord, pe MO armata trimeasä deja in
urmarirea lor, au mai expediat Ind. aseara 150 soldati din cavalerie....
(s) D. GEORGESCU.
No. 3.
GERANTUL CONSULATULUI ROMÄNIEI din Monastir

atre Legaliunea Regalá din Gonstantinopole.
Monastir,' 725Tunle
main 1905.
In ziva de 24 Maiu a. c. s'a judecat, la tribunalul extraordinar din Mo-

nastir, procesul unui oarecare Ianaki, de origind din Cojani, care servise
de curier intre comitetul din Atena si seful bandelor grecesti din Macedonia,
anume Gheorghe Vardas.
Numitul a fost prins de autoritäti pe când trecea din Grecia cu mai
multe scrisori, pe la inceputul lunei Martie a. c., 0 a fost perchizitionat In
orasul Serfidje (Vilayetul Monastir).
www.digibuc.ro
45
S'au gäsit asupra lui, ascuase in ciorapi, mai multe scrisori, adresate
de comitetul central din Mena Cäpitanului Vardas. Hartia pe care sunt
scrise poartä eticheta : »Comitetul ziarului Embros. Vardas este vestitul
criminal care a condus banda ce a masacrat populatiunea din satul Zago-
riciani in luna Martie a. c.
Dintre scrisorile cetite in ziva judecätei de tribunalul extraordinar
cea mai interesantä are cuprinsul urmätor :
eful bandelor este anuntat at, in cursul lunei Martie a. c., vor
sosi in Macedonia mai multe cete sub comanda unor grecomani, anume
Bucovala si Taki din Nijopole. Cu totii trebue sä opereze, insä cu Turcii sa
nu se lupte cleat in cazul cand vor fi atacati de ei, sau dud vor fi opriti
la granitä ca sä intre in Turcia.
Fiecare bandit va avea cu sine 400 cartuse si cdte 4 pusti, ca sä dis-
tribue si altor angajati. Se dau instructiuni ca bandele sä ocupe muntii
Murihovei si Peristera (Mg orasul Monastir). Pentru acest din urmä
munte, li se spune cd va fi mai usor, de oarece vor fi ajutati si de bandele
din comuna Magarova (comund româneascd la depärtare de 1.1/2 ord. de
Monastir, situatä la poalele muntelui Peristera).
Persoanelor cari se vor angaja in bandä li se vor pläti la inceput dte
11/2 lirä turceasca pe lunä, iar mai tärziu. li se va ridica leafa la 3 lire,
dacä vor fi devotati cauzei.
Se mai anuntä. lui Vardas cd comitetul din Atena a luat dispozitiuni
ca sä se strangd 'Ana la un milion de cartuse si cd banditul Ruva se aflä
la Monastir ränit si este ingrijit la Consulatul grecesc ; cä va veni un oare-
care P...., imbräcat in haine de popä, si cd misiunea lui este de a merge la
Monastir si. a lua dispozitiuni de modul si locul unde trebue sä fie ingrijiti
ränivii.
Multumeste capitanului Vardas de serviciile aduse si-i spune cd patria
li va fi recunosdloare, cäci, prin activitatea si bravura lox., se va ridica
prestigiul Eladei, bätutä in 1897.
Li se fac recomandatiuni de a fi cu bagare de seamä sä nu provoace
plangeri din partea Puterilor Europei, dci atunci Turcia va fi silita sä-i
urmäreasca cu vigoare si idealul grecesc nu va putea fi ajuns.
Se mai dau in alte scrisori mai multe detalii asupra numärului total
al bandelor cari vor putea opera la varä, asupra persoanelor cu cari vor
trebui sä corespundä, asupra armelor, dinamitei, etc.
www.digibuc.ro
16
Acuzatul declará cá, de si stie sa scrie si sä citeasck n'are cunostintä

de cuprinsul scrisorilor, pe cari spune ca le-a gäsit pe drum intr'un por-
tofel, si crezánd cä sunt bilete de banck le-a luat si le-a ascuns.
Tribunalul l-a condamnat la 3 ani inchisoare.
Din cele expuse Ora aici se vede, in mod clar, ca organizatia ban-
delor grecesti isi are sediul principal in Grecia si ca este in stránsä legáturd
si cu comunitátile grecesti de aici.
Acest fapt s'a putut constata in nenumárate ránduri cu ocazia cri-
melor comise de antarti. Astfel se explicá sävársirea omorurilor din Nego-
vani asupra Romani lor de acolo, din Gramaticova etc., precum si amenin-
Virile cu moartea fácute fruntasilor románi din diferite localitáti.
(s) G. C. IONESCU.
No. 4.
INSÄRCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole
catre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure§ti.
30 Maki
Constantinopole, 42 lunie ''''''
Consulatul nostru din Monastir imi trimete, ca dovada actiunei co-
mitetelor de antarti, trei scrisori de amenintare primite de fruntasii románi
ai comunelor din Veria, Xirolivad si Dolliani, si am onoarea a inainta Exce-
lentei Voastre aceste scrisori in traducere.
(s) D. STAVRIDI.
ANEXA I
Domnule Apostol Hagi-Gogu, la Veria.
In urma unui studiu detaliat si a unei examinári impartiale a stärei lu-

crurilor din multe puncte de vedere, ne-am convins eh voi prezidati o mánä
de propagandisti cari exploateazá materialmente pe Guvernul román si care
forteazá constiinta Elino-Vlahilor din circumscriptia Veria. Unii isi trimet
www.digibuc.ro
17
copii lor la scoalele propagandiste, iar altii isi neaga origina lor si, cu modul
acesta, vor sa producä schizmä in comunitatile grecesti. Nici din punctul
de vedere istoric, nici din punctul de vedere etnologic, nu me voiu ocupa
aci ca sa-ti cer explicatie, ca pe ce te-ai bazat si ai imbratisat aceasta po-
litica, cad nici odata n'a existat nici o relatie intre Romani si Elino-Vlahi
si nici azi nu exista, de cat cer numai sa-mi raspunzi cäruia datoresti tu
origina ta : Elinismului sau Romanismului ? Care este origina ta ? greceascii
sau româneasca ? 'Fatal tau sau mosul tau erau Romani sau Greci? Si de
oarece la aceste intrebäri nu vei putea sa-mi dai un raspuns, sa-ti corectezi
conduita ta adoptata, de oare ce si religia ta o datorezi Elenismului si ori-
gina ta e greceasca si tatal tau si mosul täu nu erau Romani, ci Greci. Si
instis tu ai fost nascut si educat grec. Pentru aceasta iti comunic si-ti spun
cä este in interesul tèu si in interesul celor ce ai atras In lucrarea ta pro-
pagandista, sa trageti mana cat mai curand, caci s'a decis in mod definitiv
sa. se pedepseasca tori cei de felul acesta, sau de orice alta natura, tradatori
nationali. De'aceea, pentru ultima oara spre a se evita ceva regretabil
te invit si te indemn ca :
a) Chiar de maine sa inchizi scoalele romanesti la Veria, Dolliani si la
Calive, caci nu existä. Romani;
b) Sä. declari in mod oficial si pe faä origina ta greceasca si sa con-
tinui sä fii cum erai: Grec, si
c) SA arzi in fata victimelor tale cartile românesti, atat bisericesti cat
si scolare, recunoscand gresala ta si nedreptatea ce le-ai fa .ut si sti ne scrii,
comunicandu-ne ca ai executat toate acestea.
Pentru aceasta iti acord un termen de 5 zile, in urma caruia nu voiu
avea nici o raspundere si nici iti voiu scrie pentru a doua oara.
(s) Seful (Cipitanul) KOSTAS ACRITAS.
ANEXA i I
Hagi Gogu,
Ne-am informat eh, farä a fi atins de cineva, te-ai grabit a denunta la

autoritäti aparitia bandelor grecesti, cari venisera sa protejeze pe fratii lor
masacrati. Se vede ca si tu consideri pe Greci inamici fail sá atingä vre-un
2
www.digibuc.ro
48
Roman (caci ii considerA pe Romani ca Greci si prin urmare frap); fdrA sA

atingl nimic din averea lor, cAci cred ch.' ai aflat cA noi am plätit tot ce am
luat dela stani si am fost aparAtorii oamenilor vostri. Te-ai gait sA ceri
ajutor dela armata turd.; noi cunoastem cA tu ai fost cauza de s'au intors
cu Romanii cativa Aromani. Mai cunoastem cA tu Impreunä cu altii pentru
cateva parale ati vandut patria, »Greciau si credinta la Romani, intocmai
cum Jidanii au vandut pe Hristos. Dar nu credeam niciodatA cA erai sA
indrAsnesti a ne declara pe fatA rezbel. Noi considerAm pe Elino-Vlahi ca
frati si ne doare inima ca sä incepem a pedepsi pe fratii nostri Inainte de a ne
schpa de Bulgari. Dar mai intai se vor pedepsi trAdAtorii Elenismului si
Inceputul se va face cu tine. SA-ti fie cunoscut a nu vom lAsa nici pe tine,
nici pe vre-una din rudele tale, nici averea, proprietätile pe cari le vom arde.
N'avem nevoie de parale, nici hoti nu suntem ; tot ce vom distruge, o vom
face pentru salvarea patriei si a Elino-Vlahilor, ce voi li Impingeti a se
face trAdAtori. SA vie armatA, suntem multi si ne vom lupta panA cand ne
vor omora pe top, dar moartea fiilor de Eleni va fi rAzbunatA de altii ce vin
In urma noastrA si tot necazul si blestemul Elenismului va cAdea pe capul
Mi. Pentru tine singurul mijloc prin care te poti scäpa este de a te cai mai
de vreme, sA gonesti pe institutorii romani, sä gonesti pe preotii ce citesc
romaneste, sA depui jurAmant de credintä la reprezentantii atat ai patriei
tale Elada, cat si ai religiei tale, adicA la arhiereul, si cand vom afia cA ai
fAcut toate acestea ne vom gandi ce va trebui sA facem; iar in caz contrariu,
nu vei sapa din mainile noastre.
efil de bandi :
(s) KOSTAS ACRITAS.
(s) ATHALIS BUIAS.
AsteptAm cat se poate de curand rAspunsul vostru.

(DatA n'are).
ANEXA III
-
Frati Elino-Vlahi,
Am venit aci ca sA apAram pe fratii nostri pe cari ii masacreazA lasii

Bulgari nu prin rezbel, ci prin asasinarea bdtranilor, femeilor si copiilor
nearmati, pe and Grecii, libertatea lor, unirea lor cu Thesalia si unirea
cu Creta le-au luat voiniceste cu rezbel.
www.digibuc.ro
19
Bulgarii au promis de a se elibera de jugul turcesc, §i, in loc sa faca

rezbel, s'au pus sä scoata ochii fratilor no0ri cre0ini ; intelegand ca Grecii
au putere, au inceput sa-i loveasca. Acuma ne vom razbuna ; nu vom läsa
Bulgar sa calce Macedonia cea curat greceascä, patria Marelui Alexandru; pe
langa acestea ins& ne vom putea razbuna, omorand pe oricare bandit 0 Grec
Inca daca el va fi trädätor. Multi din voi ati fost irwlati de Romani si ai uitat
patria voastra »Grecia,,, care va iube§te ca i fii sai. Vä intreb : Ce a§teptati
din partea Romaniei ? Sä zboare deasupra Bulgariei i sä ia acest teritoriu,
unde n'are nici o dreptate ? Aveti voi vre-o relatie cu Romanii ? Ce in-
semneaza cä limba voastra aseamána cu a lor ? Sangele vostru este pur
grecesc ; cine a pastrat Ora acum religia voastra ? Patriarhul §i Arhiereii.
De ce läsati limba greceasca, care este cea mai frumoasä i stimatä limba
din lume ? Evanghelia s'a scris i Apostolii au predicat-o in aceastä limbä;
sau ati facut-o pentru cateva parale ce vä dau Romanii, i vindeti credinta
patria voasträ, ce au respectat-o Edna acum parintii i stramo0i vo0ri.
Romanii o fac aceasta ca sä va vanza la altii, dar noi nu vom lasa ca sä vi
se facä aceastä nedreptate ; pentru aceasta am venit noi ca, impreuna cu
Bulgarii, sä pedepsim i pe tradatorii romani spre a salva pe Elino-Vlahi.
Am trecut la stanele voastre 0 am ingrijit oamenii vo§tri, platind tot ce am
luat i vä preavizam, de oarece ne doare inima ca sä incepem pedepsele cu
fratii no§tri Aromani. VA dam acest consiliu : sä goniti pe institutorii romani
preotii cari citesc române§te, sä va intoarceti la credinta parintilor vo§tri
0 sä cereti protectie dela noi in contra oricärui va indrazni sä vä atingä.
(sä. vá fad. ran). Suntem, sus la munte, in numar de 500 §i avem §i pe
Dumnezeu impreuna cu noi, caci cerem dreptate. Daca in cateva zile nu vä
conformati cu cele ce va ordonam, va vom pedepsl cum se pedepsesc trä-
dätorii i vom incepe cu sefii, institutorii i preolii, ca sä salvdm pe ceilalti.
Cerem raspuns pentru Dolliani de la Hagi-Gogu, institutori i preop.
Pentru Sellia dela Adam Samarian, Mihali Zica, Costa Miha croitor,
Mihali Som, Sterie Guli, dela institutori i preoti. In contra acestora ne vom
räzbuna. Dupa cateva zile vom trece inca odatä ca sa vedem ce ai facut.
Sefi de banda :
(s) ATHALIS BUIAS.
(g) BOSTAS ACRITAS.
4 Maiu 1905.
www.digibuc.ro
20
No. 5.
cátre Ministrul A.facerilor Sträine, la Bucure§ti.

-
Constantinopole, 6/1g Iunie 1905.
Mi s'a adus la cunostintä o scrisoare a unui preot roman din Grama-

ticova, din care extrag phrtile urmdtoare :
»Dupd mdcelul celor doi romani din Palliani, o bandä greceascä, corn-
»pusä din vre-o 50 de indivizi, s'a introdus in comuna noastrá Gramati-
»cova in Dumineca, 22 Mai, si, dupä ce a pus maim pe i 0 fruntasi, din cari
»si subsemnatul, ne-au supus la o judecatd, invinovätindu-ne cd am in-
»trodus cultura romarmscd in scoalä si biserica, si cä din aceastä cauzd
»meritäm o pedeapsd exemplard.
»Dintre cei arestati de banda greceascä, ativa mai tineri voinici, vd-
nzand cä scopul banditilor greci era ca sa-i omoare in chinuri, si-au luat
»inima in dinti si si-au &cut drum in mijlocul bandei grecesti, fugind fie-
»care cum putea. Subsemnatul rämanand printre banditi, cápitanul lor
»mi-a fäcut declaratia cá in curand voiu vedea ce va face cu mine, ca un ul
»ce sunt cauza de se citeste româneSe in biserica.
»Svonindu-se insä cä un detasament de trupe se aflä in apropiere, ban-
»ditii au luat-o la fugd s'i astfel am scdpat cu viatd.
»De la aceastä intamplare, atat Romanii vizati de bandele grece§ti, cat
»0 institutorii, precum si subsemnatul, nu mai indräsnim sh ne intoarcem
»in comunä, fiind. siguri cd ne asteaptä o crudd räzbunare.
»A.ceea§ panica domne§te in tot tinutul acesta muntos, unde peste o
»mie de familii românesti se urca in timp de yard spre a gäsi loc de hrand
»pentru vitele loru.
(4) 1). s FAITRIDI.
www.digibuc.ro
21
No. 6.
GERANTUL CONSULATULUI ROMANIEI din Monastir

cAtre Legatiunea Rego 15. din Constantinopole.
Monastir, Vio Tunis 1905.
Mercuri, 15 Iunie, au fost ucisi de o bandä de antarti greci, lAngh.

satul Gramaticova-de-Jos, doi români, anume : Ghita si Chicea Celea,
amandoi frati si partizani declarati ai cauzei române din comuna rornA-
neasch, Gramaticova-de-Sus. Ghitä Celea era de mai multe luni angajat
printre cavasii de cari au fost nevoie cu ocazia deschiderei paraclisului ro-
mânesc din acest oras.
El fusese amenintat de mai multe ori cu moartea de antartii greci
si i se trimise vorM cä de se va intoarce in comunä va fi omorAt.
Pe la 9-10 Iunie curent, ceruse voie sä se dud. la Gramaticova ca
sh-si vadä familia, crezand ch. antartii greci s'au retras din acele phrti,
duph, cum se svonise. A stat in comunä 3-4 zile far% sä i se intample ceva,
si in ziva de 15 Iunie, child pornise, impreunä cu fratele säu Chicea, ca sá
iasä la Ostrova (statie de drum de fer in apropiere de comuna lor), au fost
a sasin ati.
Lângh trupurile lor s'a gäsit si o scrisoare in limba greack adresatä
comunithtei române din Gramaticova de chtre antartii greci, prin care ame-
nintä pe Romani cu moartea in cazul când nu vor imbrätisa Elenismul.
In momentul de a termin& acest raport, mi se arath o scrisoare de la
un romAn din Crusova, prin care comunich. urmätoarele :
La 16 Iunie, doi indivizi din partidul grecoman au tras patru focuri
de revolver la casa D-lui Nicolae Petrasincu, fruntas romAn si membru
marcant in Eforia si Epitropia românä, care le, in acel moment, se gdsea la
mash cu familia sa. A doua zi, reprezentantii comunitätei, cu preotii in
frunte, s'au prezentat la autoritatea localä si au dat o petitie prin care se
spune eh, de la un timp incoace, grecomanii au inceput a persecuta pe Ro-
mâni in diferite moduri, si la urma urmelor au hotarit sh.-i ucidd chiar in
casele bor.
»D-nu Petrasincu, impreunä ell alp. Români, vor veni peste ateva zile
la Monastir pentru a solicita, unde se cuvine, siguranta vietei.
(s) G. C. IONESCU.
www.digibuc.ro
22
No. 7.

cAtre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucure§ti.
2,0 Tun le
Constantinopole, 3 Lune 1905.
Sfantul Sinod a declarat de nulä cdsätoria intre institutorul roman din

Janina, Teodor Marcu, §.1 Iulia Naum, pentru motivul cä a fost celebrata de
un preot roman.
(s) D. STAVRIDI.
No. 8.
INSÀRC1NATUL CU AFACERI AL ROMAN1EI la Constantinopole
catre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucure§ti.
24 Iunie
Constantinopole,
7 lulle 1905.
Am onoarea a comunica Excelentei Voastre cä Duminica trecutä, 19

Iunie, s'a citit in biserica din Monastir decizia Sfantului Sinod prin care
preotul roman Eftimie §i diaconul roman Evghenie Profirescu sunt caterisiti.
Aflu ca impresiunea produsä asupra Romanilor din localitate este nulä,
de oare ce Patriarhia abuzeazä de aceastä mäsurh. Preoii pedepsiti sunt ne-
clintii in ideile lor vor continua implinirea datoriilor religioase la pa-
raclisul roman in deplinä
(s) D. STAVRIDI.
No. 9.

cAtre Legatiunea Regala din Constantinopole.
Monastir, 7/24 Iulie 1905.
Incä, din luna Iunie a. c., D-nu Dr. Pucerea, pentru cdutarea sändtätei
sale, s'a stabilit cu familia la Tdrnova, depärtare de o orà i jumätate de
Monastir. Agentii grecomani in numär de 40-50 sub pretext ca am-
www.digibuc.ro
23
bele comune Tarnova i Magarova sunt curat grecesti i ca nici un Roman

nu trebue sa calce in acele 1ocalit4i, s'au silit, prin insulte i amenintari
adresate atát doctorului cât i mamei sale, sa-i fad. sa plece din Tarnova.
Acum 6-7 zile, ducandu-se acolo i D-nu Tascu Pucerea, Impreunä cu
sora sa, sa-si vada pe fratele si mama lor, au fost insultati i amenintati de
toti grecomanii din Magarova i Tarnova, adunati in grupuri de ate I 0--i 5,
si unii dintre ei au tras chiar doua focuri de revolver In aer pentru a-i In-
fricosh. A doua zi a venit la Monastir D-nu Pucerea cu toata familia si s'au
plans autoritatilor de cele intâmplate. Valiul a ordonat facerea unei anchete
arestarea celor vinovati.
In ziva de Sf. Petru, 29 Iunie a. c., fiind serbarea incheierei anului
scolar la scoalele grecesti, Mitropolitul Ioachim s'a dus la Magarova i Tar-
nova, unde, intrand In biserica, a tinut o cuvantare patriotica, Indemnand
pe Grecomani la luptä apriga In contra partidului românesc i spunandu-le
ca sa. se fereasa de a avea cele mai mid relgiuni cu membrii comunita-
tilor române, cari meritä insulta i batjocura tutulor. Agentii grecomani,
In urma acestor cuvantari, au devenit i mai agresivi si nu se sfiau de a
ameninp, cu mare Indraznealä pe Romani. Spiritele fiind astfel peste masura
de excitate, partidul grecoman a hotarat uciderea doctorului Pucerea, i aten-
tatul s'a comis In imprejurärile urmâtoare: Eri seara, 5 curent, pe la orele
71/2-8, doctorul Pucerea se intorcea dela plimbare cu mama sa, Insolit
de un servitor. Ajungand intr'o ulicioara, se pomeni a se trag asupra lui,
de pe ferestrele si din curtile caselor, In dreptul arora ajunsese, focuri de
revolver. S'au tras 5 focuri, atat din fatä cat i pe la spate, dintre cari doua
1-au nemerit ; unul i-a strabätut muschiul de la umärul stang, lasánd o rana
larga, iar altul 1-a lovit In;mijlocul spatelui, langa Ora spinarei. Din feri-
cire, acesta n'a produs deat o contuziune slaba ; se vede ct cartusul nu
avea pulbere suficienta, ori ca revolverul era de un calibru prea mic.
Case le In cari erau ascunsi asasinii, and au tras cu revolverele, sunt
locuite de urmätoarele persoane : Curtuli, Take Hristu, Saregi i Pande
Stameni.
Judeatorul de instructie s'a dus la locuinta D-lui Dr. Pucerea, tutors
la Monastir, i i-a luat interogatoriul.
(s) G. C. IONESCU.
www.digibuc.ro
24
No. 40.
MINISTRUL ROMANIEI la Atena
cAtre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucure§ti.
Atena, 9/22 Nile 1905.
Ziarul Embrosu, organul comitetului macedonean din Atena, in

numärul seu dela 8 lulie, (IA seamä despre procesul cäpitanului Nida
(cu adeväratul seu nume locotenentul Nicostratos Calomenopol, originar
din Syra) si a bandei sale; a lui Dionisie Ciontos si D. Leontios, sub-loco-
tenenti in rezervä, si a lui P. Stavrianopol, sub-locotenent in artilerie, toti
din Grecia, prinsi in Turcia, judecati si condamnati zilele acestea de catre
Curtea extraordinarä din Monastir.
Corespondentul ziarului incepe prin a spune cä cei mai multi dintre
acuzati sunt supusi greciu. Apoi, dupá ce rezumä actul de acuzare, in care
se spune ca rësculatii, dupä ce full constituiti in ceatä inarmatä in Grecia,
',au trecut fruntaria cu scopul de a turbura ordinea internä a Imperiului
Otoman,,, dä aproape in intregime apárarea sefului bandei, Nicostratos
»Calomenopol, de 40 ani, locotenent, originar din Syra,,, care incepe prin
a opune exceptiunea de incompetentä a Tribunalului extraordinar, de oare
ce ',el si cea mai mare parte din ai sei sunt supusi Greci.
Din acea apärare extrag aici märturisirea lämuritä despre formarea
bandei in Grecia si trecerea ei in Turcia :
Eu si sotii mei, hotdrandu-ne sä ne ducem in Macedonia, am plecat
Ain Atena si ne-am dus la Volo, unde intalnirä.m pe fiul colonelutui Benuca
si pe mai multi altii, cari se dusesera acolo pentru acelas scop. La Tricala
»ne-am adunat 122 de persoane si, in noaptea de 22 Martie, am trecut
»fruntaria cu mare precautiune ca sä. nu fim prinsi.
in urmä, el povesteste intalnirea bandei, in noaptea de 15 Aprilie, in
satul Belcamen, cu armata turceascd, si prinderea ei.
(s I. N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
25
No. H.
dire Legatiunea Regali din Constantinopole.
Monastir, u/24 Julie 1905.
SAmbätä noaptea, 9 curent, mai multi indivizi, grecomani din Tärnova,

au dat foc §i au ars cu totul o právalie i un cuptor de brutárie, care apar-
tinea D-lui Take Caragea, membru in comunitatea romänä din acea lo-
calitate.
Agentii grecomanilor, din ordinul Mitropolitului Ioachim, urmaresc
cu o furie de nedescris pe Românii din Magarova §i. Tarnova, facându-le
traiul imposibil.
(s) G. C. IONESCU.
No. 12.
GERANTUL CONSULATULUI ROMINIEI din Salonic

cätre Legatiunea Regalä din Constantinopoie.
Salonic, 15128 Iu lie 1905.
D-nu To li Hagi-Gogu, notabil roman, bun patriot §i Pre§edinte al Co-

munitätei române din orapl Caraferia, a fost ränit de cdtre un Grec, alal-
täeri, Joi, In acel ora§.
D-sa a fost ränit de un glont de revolver la spate, de un altul In mänä
§i ca pumnalul In abdomen ; insä cu toate acestea este In afard de orice
pericol.
E. S. Guvernatorul General a aflat despre cele Intamplate §i, In urma
ordinelor sale date Caimacamului din sus zisul ora, ar fi prima räspuns
telegrafic cum cä atentatorul, de originä Grec §i in värstä de 1.9 ani, a fost
arestat i ch va fi dat judecdtei.
(s) P. G. TRIFON.
www.digibuc.ro
26
No. 13.
1NSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole

cAtre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Constantinopole, 18/81 Iu lie 1905.
Indata dap& masacrarea fratilor Celea, capitanul Acritas a trimes o

scrisoare de ameniatare fruntasilor români din Gramaticova, pe cari n'a
putut sa-i atraga in cursä, somandu-i pentru ultima data de a se lepäda
de romanism si de a imbratisa cauza greack confesandu-si pacatele la Ar-
hiereul grec din Vodena.
Iata acea scrisoare in traducere românä :
Sterie,
Sau vei Inceta de a lucra cu Romanii, tu Sterie, Muhtarul, Pitu Musi,
Adamu, Preotul si Pondichi, sau nu vä voiu läsa in pace.
Astäzi te aveam in mânile noastre pe tine si pe Pitu si dacä voiam
puteam sä vä omor, dar Dumnezeu ne-a trimis pe altul, pe trimesul lui
Duma, care v'a tutors mintea cu bani românesti.
Mi-a fost mila sa te pedepsesc, de oarece noi consideräm pe Romani
ca frati ai nostri si ne doare inima sa-i lovim.
Dad Irish' vei continua a lucra cu Romanii, vä voiu omori si pe voi
si pe rudele voastre, iar averea voasträ gäsindu-se la munte este in mânile
noastre.
De multe ori ne-ai inselat. Baga de seamä eh cu diplomatia ta nu mai
merge. Este ultima oara ce-ti mai scriu. Astazi ti-am däruit viata tie si lui
Pitu Musi. De acum inainte O. o intrebuintati in folosul Grecilor. Sä mergeti
deci la Arhiereu si sä prestati juramant cä nu yeti mai lua nici institutor,
nici preot roman si sä cereti preot si invätätor grec. Vreau sa-mi trimeteti
un raspuns si dacá in putine zile nu voiu avea r6spunsul, vä voiu consi-
dera ca proscrisL
Aceasta sa, o spui si celorlalti, sa va intelegeti cu Vlahii cari au ramas
greci ortodoxi, precum au fost si pärintii vostri, precum este si Hristu Va-
sile si altii sä va, intelegeti de asemenea si cu Saracaciani cari sunt Greci
curati si atunci \TA voiu crede.
(s) Capitan KOSTA ACRITAS.
(s) D. STAVRIDI.
www.digibuc.ro
27
No. 14.

cAtre Ministrul Afacerilor Straine, la Bucure§ti.
19 Iulle
Atena' 1 August 1905.
Acum cateva zile, o nouä bandä a plecat pentru Turcia cu primul

locotenent Manos, din o bunä familie de aici.
Legatiunea Turciei s'a plans Guvernului elenic, care i-a räspuns ca
ofiterul Manos e considerat ca dezertor. Sub lima Poartä de asemenea a fost
informatä.
(s) I. N. PLPINIU.
No. 15.

catre Legatiunea RegalA din Constantinopole.
22 rune
Monastir, 4 August 1905.
Ieri noapte, o bandä greceascä de 80 de indivizi a intrat in comuna

Pleasa, langä Coritza, si a ars cdrtile bisericesti române, impunand. locui-
torilor sä oficieze serviciul religios in greceste in biserica româneascä.
In comuna Pleasa Grecii n'au avut nici odatä nici scoalä, nici bisericä.
(s) G. C. IONESCU.
No. 16.

cAtre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucure0i.
26 Iu lie
Constantinopole ' 8 August 1905.
In ziva de 7 Iu lie, Hristache To li, roman din Neagosta, intorcan-

du-se din acea localitate cm catarii sal, spre a se duce sä, incarce scan-
www.digibuc.ro
28
duri la ferästräul din Darji 10-fa (localitate intre Gramaticova 0 Neagosta),

a dispärut.
Corpul lui nu s'a gäsit decat la 13 Iu lie Una Neagosta, ucis fiind de
antartii greci.
(s) D. STAVRIDI.
No. 17.
CONSULUL ROMANIEI din Ianina

catre Legatiunea Regalà din Constantinopole.
_
27 mulle
tanina, 9 August °.
Vineri seara, 22 Iulie curent, cam pe la mijlocul noptei, o numeroasä

bandá de insurgenti greci, compusä din vre-o 90-95 indivizi, a intrat In
comuna Abela ca sä prindá si A mäceläreasca pe Romanii de frunte din
acea localitate. Ea insä n'a reusit sá prinda decat pe celnicul Toli Papa, in
etate de 65 ani, pe fiul sau Insurat Sterie Papa, comerciant, si pe ginerile
sau Costache Puliareu, fiul preotului roman Pericle Puliareu. Acesti trei
Romani au fost dusi la munte, si a doua zi, 23 Iulie, au fost asasinap si de-
capitati Inteo localitate Intre Smixi, Abela si Samarina. Capetele lor au
fost luate de antartii greci, iar corpurile lor au fost läsate pe loc.
Acest fapt sälbatec a pus groaza In Romanii de pe Pind.
Banda de insurgenti greci, pe cand opera la Abela, se lua dupi o anu-
mitá listä, In care figurau numele Romanilor destinati a fi ucisi.
Romanii din Measa (Vovusa), fiind amenintati de zisa bandä, s'au
väzut nevoip a ptiräsi vetrele lor, ascunzandu-se unii prin munpi si
'Muffle din apropierea comunei lor, iar altii aid la Ianina.
(s) AL. PADEANU.
www.digibuc.ro
29
No. 18.
INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMINIEI la Constantinopole
afro Ministrul Afacerilor Straine, la Bucuresti.
28 Tulle
Constantinopole, 10 August 1905.
0 band& de insurgenti greci, sub conducerea capitanului Gudas, in

numär de aproape 80 de persoane, a nävälit in seara de 20 Iu lie, pe la
orele 9, in comuna Pleasa, langa Coritza, locuita exclusiv de Romani, si a
inconjurat-o ca nimeni sa nu poatä nici iesi, nici intra in comunä.
Apoi vre-o 40 de antarti au intrat in comuna si o parte dintre ei s'a
indreptat direct la casa preotului roman Anastase, somandu-1 de a le da
cartile bisericesti sosite de cateva zile din Monastir. Preotul, la inceput, s'a
opus, räspunzandu-le ca el nu are cärti si ca nu a primit nici o carte.
La acest raspuns, antartii 1-au amenintat cu moartea, zicandu-i cà ei
au informatiuni pozitive despre aceasta si 6., prin urmare, n'are decat sä
aleagä intre moarte si cartile bisericesti.
Fa tä. de aceasta dilemd, preotul s'a dus impreuna cu insurgentii la bi-
serica si aici le-a remis toate cärtile bisericesti ce avea si cari au fost arse.
Apoi amenintandu-1 cu moartea dacä va mai continua a citi roma-
neste in biserica si a trimete copii la scoala romana, i-au dat drumul.
In urma antartii au chemat pe muhtarul roman si pe notabilul Leo-
nida Caramitru. Acest din urmá refuzand de doua ori a se prezenta, vre-o
1.5 antarti s'au dus acasä la el si 1-au adus cu forta inaintea cdpitanului
Gud as.
La intrebärile acestuia, amândoi raspunzand cä sunt Romani si ca In-
treaga comuna este româneascä, capitanul le-a spus ca viga for este in
maim lui si ca-i poate ucide oricand va vol.
»Dar, a adaugat el, nu este nici uman, nici crestinesc de a va lua viata
»fail a vò avertiza. VA spun dar, odata pentru totdeauna, ca sä incetati de
»a face propaganda romana : sä nu mai trimeteti copiii la scoala romana si
»nici sa se mai citeasca romaneste in biserica, ci sa imbratisati cu totii cauza
»greceasca, daca mai doriti sa traiti. La din contra, voiu venl iar in comuna
»voastra, si atunci vai de acela care nu se va fi supus ordinelor melea.
Inainte de plecare, insurgentii au lipit pe poarta bisericei urmätorul
afipt in limba greaca :
www.digibuc.ro
30
a Catre locuitorii Pleasei,
Facem cunoscut locuitorilor cä cine se va declara Roman de natio-

nalitate, sau va trimete copii sai la §coala romanh, sau se va inchina in
»biserica românä, este condamnat la moarte 0 va fi decapitat.
Pleasa, 20 Iulie 1905.
(s) Capitanul GUDAS. (s) §eful ST. MALLIS.
Dupä ce au fäcut mai multe furturi, la ceasul unu dupä miezul noptei,
banda lui Gudas a päräsit comuna, luand cu sine 0 pe doi grecomani, Nap
ulicu 0 Vangheli G. Vangheli, i 1.0 cai, amenintand cu moartea pe Romani
dacä vre unul va indatzni sä, avizeze autoritätile inainte de 12 ore, calculand
astfel timpul ce le trebuia ca sä fie in sigurantä.
Cu toate acestea, a doua zi dimineata, comunitatea romand din Pleasa
s'a grabit a aduce la cuno0inta Mutesarifului din Coritza cele petrecute in
acea noapte. Prefectul, functionar integru 0 energic, a luat imediat mäsu-
rile necesare 0 a trimes un deta§ament de soldati pe urma antartilor, dar
far& nici un rezultat, fiind prea tarziu.
Totodatä a comunicat faptul telegrafic Excelentei Sale Hilmy Pava, iar
acesta a ordonat ca un deta§ament de soldati sä fie postat la Pleasa pentru
paza comunei pe viitor.
(s) D. STAVRIDI.
No. 19.

atm. Ministrul Afacerilor Stains, la Bucure§ti.
Constantinopole, ihi, August 1905.
In ziva de 26 Iulie, Consulatul nostru din Monastir mi-a comunicat

cä o banda greacd din regiunea Veriei impune Romanilor sä se lepede de
natdonalitate, §coala 0 biserica romanä, dacd vor sä-0 scape viata 0 avutul.
Primesc acum, in astä privintä, urmätoarele amänunte :
Comitetul revolutionar grecesc, prin reprezentantul sail Teodosie Per-
dicaris, a pus un ultimatum Romanilor din localitatile : Sellia, Xirolivad 0
Doliani, in conditiunile urmätoare :
www.digibuc.ro
31
1° SA se inchizA pentrii totdeauna Foalele românqti de ambele-sexe ;

20 In biserici sh. nu se mai citeasch românqte, ci grece§te ;
30 La noul recensämânt toti Românii sh se inscrie ca »Ilumiu (Greci);
40 SA se lepede pentru totdeauna de orice alte idei straine;
50 Pentru cele ce preced. sá se incheie un proces-verbal, care sä fie M-
ara cu ischliturile tuturora §i pentru sanctionarea lui sa se trimitä o de-
putatiune la Neago§te, unde va incheia, in numele Românilor din chte§i
trele comune, contracte de angajamente reciproce cari vor servl pe viitor
drept leghturá pentru o actiune comunä intre Greci §i Români.
Românii, §tiind cä antartii greci se aflau in apropiere de jumatate ora
§i Ca puteau sä näväleascd in comunele lor cari nu sunt apdrate, au cerut
un termen Ora la 1 August, chnd urmeazd a da un räspuns definitiv. Nu-
mai astfel au putut scäpa de pericolul iminent ce-i ameninta.
Consulatul nostru din Monastir adaugh cd, fatä de aceastä dilemä, Ro-
mânii vor fi nevoiti, la un moment dat, a päräsi cu desävár§ire §coalele §i
bisericile române §i a face cauzA comunä cu actiunea revolutionarä greach
ce li se impune prin pu§cä §i pumnal.
(s) D. STAVRIDI.
No. 20.
MINISTRUL ROMINIEI la Constantinopole

atre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure§ti.
Constantinopole, 8/2i August 4905.
0 bandA greceasch a prins, la 4/17 August, 15 Romani din comuna

Gramaticova, pe cand lucrau in pAdure.
Sunt informat cA ace§ti Romani au fost scApati §i readu§i In comunä
de cAtre trupele turce§ti cari urmAreau pe Greci.
(s) AL. EM. LAHOVARY.
www.digibuc.ro
32
No. 21.

care Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure9ti.
Atena, 12/25 August 1905.
Ziarul »Esperiniu anunta cd, in urma agresiunilor contra Grecilor din

Romania, comitetele macedonene din Atena §i din Salonic au ordonat ban-
delor grece§ti de a curati Turcia de Romani, intrebuintand armele.
(s) I. N. PAPINIU.
No. 22.
MINISTRUL ROMANIEI la Constantinopole
-
dare Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure§ti.
Constantinopole, 0/25 August 1905.
Dupä informatiunile primite din Grebena, in seara zilei de 27 Iu lie

trecut, pe cand judecatorul de instructie §i doi ofiteri, unul de jandarmerie
§i altul de infanterie, se intorceau insotiti de un deta§ament de soldati, din
Abe la unde fusese spre a ancheta omorul celor trei Romani, intamplat
la 23 ale aceleia. luni spre Grebena, au intalnit langa satul grecesc
Vrovoni§te un individ foarte suspect.
Supus la un amanuntit interogator, individul a marturisit ca in ra-
värsatul zorilor zilei a fost prins de o banda de 15 antarti greci, in impre-
jurimile satului Tuz, §i insarcinat sub amenintare de moarte sa duca o
scrisoare Mitropolitului Agathanghellos din Grebena §i sa aduca imediat
raspunsul capitanuluI Vergas.
La cererea ofiterilor, individul dadu scrisoarea inchisa intr'un plic. gal-
ben, far& nici o adresa.
Ofiterii incheiara la Vrovon*e un proces-verbal i, sositi la Grebena,
dadura scrisoarea Caimacanului.
Iata traducerea romana a scrisoarei :
www.digibuc.ro
si
27/7/905.
Domnule Institutor Xanthopulo,
Sä ye duceti impreunä cu Meth si sä ye uniti cu d-nul Vergas, care va fi

seful vostru, si de la care ye veti informa cánd si de unde aveti sà fiti plittiti,
D-nul Vergas va fi seful vostru si sä nu faceti dezordine. Cine va face
dezordine va fi aspru pedepsit de comitetul suprem si aceasta sa fie in cunos-
tinta tuturor.
(s) 05283124.
La 31 Iu lie, a sosit la Grebena Geleal Bey, Mutesariful din Serfige, in-

sotit de procurorul general al Sengiacului, cu insarcinarea special& ca sa
ancheteze cazul scrisorei Mitropolitului Agathanghelos.
Ancheta a tinut pänä la 5 August si comisiunea a stabilit c& : scri-
soarea in chestiune a fost scrish de Mitropolitul Agathanghelos 0 incre-
dintatä de el indiviclului asupra chruia a lost prinsà, de fat& fiind si alte
persoane, ca sä fie remisä capitanului Vergas.
Aceastá constatare a rezultat pána la evident& ant din scrisul scri-
soarei, care, confruntath al alte scrisori de ale Mitropolitului, seaman& la
perfectie, cat si din declaratiile individului asupra chruia a fost &it& scri-
soarea, precum si a martorilor cari au fost prezenti la Mitropolie in mo-
mentul cand ea a fost scrisä si inmanata.
Spre mai mare sigurantä, Mutesariful a luat in persoanä interogatorul
individului asupra cäruia s'a gásit scrisoarea.
No. 23.
MINISTRUL ROMINIEI la Atena

cätre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Atena, ta 26 August 1905.
Mai toatä presa greacà se ocupà cu expulsärile ziaritilor greci din

Bucuresti, ne spunând nici de cum cuvintele ce le-au motivat, dupa cum, in
genere, nici un ziar grecesc pan& azi, in toat& polemica ce dureaz& de atAta
vreme cu presa noastra, n'a expus faptele contra cárora reclamhm.
3
www.digibuc.ro
it
bupti cum am avut onoarea a Ve telegrafia, ziarul »Esperini din IA
August anunta, in urma pretinselor agresiuni contra Grecilor din Romá-
nia, c5. comitetul macedonean de aci, in intelegere cu cel din Salonic, a dat
ordin bandelor grecevti sä goleasc& Turcia de Români, intrebuintând pentru
aceasta armele.
Lucrul pare ca se adeverevte, cäci in ajun se anunta aici de ziare cà
douä bande grecevti, debarcate in imprejurimile Caterineila intrarea gol-
fului Salonicivi luase calea spre Vodena, adicà pe lâng& comunele Veria,
Cäliva, etc., vi inteo luptä ar fi ucis 17 Români. Pe de altä parte, ziarul
»Kosmos de azi, sub titlul de »telegram& din Berlin,,, spune cä : »Dupb.
»informatiuni primite asear& din Salonic, un corp greco-macedonean a pus
»mAna, pe MO. satul Cäliva, pe 15 Cuto-vlahi, cari, ajutand agitatiile pro-
»pagandei române, trädau pe Greci. Pe toti acevti Cuto-vlahi i-a spAnzurat
»corpul (banda) grecesc ca pedeapsä exemplarl.
Telegrame din Viena confirmä aceastä dureroas& vtire, pe care ziarele
comitetului secret »Embros., vi »lieri,, o gäsesc multumitoare, zicAnd cä
s'au pedepsit astfel nivte trädätori.
Sunt informat pe cale particular& di, deosebit de cele trei victime fäcute
de o bandä greacä la Abela, alte vase persoane ar mai fi fost rapite, duse in
munti si masacrate.
In ultimul moment, mi se spune cä la Samarina s'a intocmit de bande
vi grecomani o listä de 60 Români notabili locali, destinati O. fie asemenea
masacrati.
Aici la Pireu, un MIL- romän, Alcibiade Papacosta, originar din Sa-
marina, fost elev al liceului din Bitolia, unde a urmat vase clase, impiegat la
agentia de vapoare Gastaldi, a fost amenintat vi e silit sh plece grabnic spre
a scapa de pericol.
In fine, nivte muzicanti romäni au trebuit sä rezilieze angajamentul
cu patronul cafenelei, acesta fiind blamat de ziare ch intretine acea band&
ce cântä românevte, fArd considerarea interesului patriotic grecesc.
(s) I. N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
35
No. 24.
MINISTRUL ROM/WEI la Cnnstantinopole
cAtre Ministrul Macerior StrAine, la Bucure§ti.
19 August
Constantinopole, Septembrle 1°"'
In ziva de 1.1 August curent, in urma unei lupte ce a avut loc, lângä
Grebena, Intre o patrulä turceascä i o band& de antarti greci, acestia din
urmä, in fuga lor, au läsat, pe lângä cateva pusti i proviziuni, i o geantà
cu corespondentä.
Imediat s'a constituit o comisiune sub presedintia cadiului, compusd
din cinci persoane : trei otomani i doi crestini, ca sá examineze i sâ tra-
duct acea corespondentd.
Printre numeroasele scrisori gäsite, 12 din ele provin de la comitetul
suprem eleno-macedonean.
Cele mai compromitätoare sunt semnate cu semnaturi cifrate.
S'a putut !ma gäsi i cheia cifrului, asa cä totul a putut fi descifrat.
Gratie acestei chei, s'a putut descifra i semnätura scrisorei compro-
mitatoare a Mitropolitului Grebenei, despre care trata raportul meu din
12 /25 August curent.
Dintre cele 12 scrisori provenind de la comitetul eleno-macedonean
din Atena, douä sunt mai importante : o adresä de numire care apitanul
de bandit' Paliura (doctorul Haralambie) i o alta continând instructiunile
generale date bandelor macedonene.
Iatä traducerea adresei catre doctorul Haralambie :
Domnului Haralambie Paliura,
»Acceptând cu multumire propunerea D-voasträ de a lua parte In

»lupta de apärare In Macedonia, ye numim ca sef al unui corp de antarti
»independent in circumscriptia vilayetului Monastir, i ye rugAm ca, In
»actiunea voastra, sä procedati In colaborare cu seful de bandä Vardas,
»conform cu instructiunile anexateg.
Atena, 21 Iulie 1905.
In numele supremului consiliu al comitetului macedonean
(s) D. HALAPODAKIS.
(Local sigilfulul
comitetulul)
www.digibuc.ro
86
instructiunile se compun din 21 de articole. IatA traducerea a cAtorva

din ele :
II. SA se examineze cu ingrijire cari si ate sate pot sA ia armele.
Aceasta se va specifica de cAtre preoti si dascAli si sA se dea din armele ce
s'au introdus pânä acum.
III. SA se examineze (lac& existä i alte mijloace, afarä de acele cunos-
cute, pentru introducere de arme.
IV. SA se numeascA spioni si curieri, cari se vor plan cu 20 de drahme
pe lung si cu promisiunea unei recompense speciale pentru orice faptä dusk
la bun sfArsit.
V. SA se recruteze alternativ sute de tärani, ca IA invete manuirea
armelor §i exercitarea lor, astfel inat, la un moment dat, sA umple randu-
rile diferitelor corpuri (de antarti).
X. Lefurile se vor da conform cu ultimul raport al in veci neuitatului
Paul Mellas.
. XI. S. se facA dese proclamatiuni de patriotism, de abnegatie si dra-
goste cAtre patria comunä si sa se slAveascA trecutul si viitorul Elenismului.
XII. SA se vorbeascA si sä se trâmbiteze cA ne sprijinä o mare Putere,
mai puternicA decat Rusia.
XIII. SA se intretinä ideia unei probabile räscoale pentru libertate.
XIV. SA se trambiteze cä dispunem de fabuloase mijloace bänesti, asa
cA, cine va servi comitetul elenic si natiunea elenA, sA creadä cA va avea, el
§i familia sa, rösplata materialä proportional cu faptele sale.
XV. SA se ordone impärtirea provinciilor in asa zisele narmatolikia
de la trei pAnä la cinci si sA se punä un numör proportional de luptätori,
cu titlul de »armatoli,,, pentru cei alesi si de »palicaria pentru cei incercati
la luptA.
XVIII. In mod exceptional, antartii sunt datori sä menajeze elementul
otoman, si aceasta nu atAt ca sA nu fie urmäriti de autoritätile turcesti, ci
mai muit ca sä facem pe Turd sä fie favorabili Grecilor in vederea unei
eventuale schimbäri a soartei Macedoniei.
XX. Antartii eleni trebue sä sävarseascA fapte de acelea capabile sa
stArneascA sgomot mare in Europa si sä cauzeze indignare si spaima.
XXI. Luptati vä pentru populatiunile grecesti, proteAndu-le 0 readu-
cându-le la ortodoxie, daca s'au lepadat de ea ; sau, daca rAman credincioase
schizmei, pedepsiti pe trädätori, si mai ales pe agentii adversarilor din di-
www.digibuc.ro
37
feritele sate ale Macedoniei. Numai dacä veti proceda astfel, yeti aduce la
indeplinire programul general al comitetului suprem.
Printre celelalte hArtii se aflau mai multe apeluri adresate sefilor de
bandA din Turcia.
Unul din acele apeluri era iscAlit de seful general Mandras si de o sem-
nAturä cifratä, care a fost doveditä cu cheia descoperitá ci e a Colo-
nelului din armata elenä Nicolaides.
Apelul incepe astfel:
Bravi apdreitori ai Elenismului 1
»Vouä me adresez azi, ca se. ve exprim recunostinta natiunei intregi

pentru tot ce ati fAcut si veti face in folosul patriei. Sa continuati lupta si
»sä nu ye dati in lAturi de la nici un mijloc pentru a dovedi lumei intregi
ce. Macedonia este curat elenicA.
S'au mai gäsit si alte Mali : scrisori si apeluri, dar de o mai micA im-
portantä.
(s) AL. EM. LAROVARY.
No. 25.
-
cfitre Ministrul Afacerilor Strdine, la Bucuresti.
20 August
Atena) 2 Septembrie 1905.
Actiunea agresiva greceascä in afacerile macedonene se OA acum in

deplina intensitate. Ea este de o potrivä indreptatA contra Bulgarilor exar-
histi si a bandelor ce sustin pe acestia, precum si contra RomAnilor recal-
citranti actiunei Consulilor si Patriarhatului grecesc. In ambele cazuri, lu-
crarea bandelor grecesti nu mai stA ascunsä ; ca si in Turcia, unde se
desfäsoarä activitatea lor fatä cu Bulgarii si cu RomAnii, aici formarea si
subventionarea lor se face deschis, sub ochii lumei, dupa cum s'a putut
observa de toti de cAteva zile, in mijlocul Atenei.
Tot felul de indivizi, dintre cari multi Cretani, se plimbA pe strade, se
adunä pe piete, co nvorbind cu cunoscuti din public si cu organizatorii lor,
www.digibuc.ro
38
sub capi ce se indica de cei initiati, pregatindu-se de plecare, d LTA cum se

spune, in Turcia. Unii spun ca numai lipsa de fonduri a impiedecat
alaltäeri pornirea unei asemenea bande, al careia personal s'ar urca la vre-o
200 indivizi. Deja dupä cele spuse de Insärcinatul cu Maceri al Turciei,
acum vre-o zece zile, o banda de 40 indivizi ar fi trecut pe la Calabaca in
Turcia. Cea mare, de care vorbesc, semnalata Primului Ministru de acela§i
Insarcinat cu Afaceri, ca fiind pus sub conducerea colonelului in activitate
Nicolaides, aflat in congediu aici, n'a fost, dupa cum mi se spune, obiectul nici
unei mäsuri de politie ; D-nul Rhallys ar fi dat ordin numai ca colonelul sa se
intoarca la regimentul sëu, §i unii presupun ca acest ordin a fost dat spre
a se masca adeväratul §ef, bandit de profesiune. Astfel se realizeaza ceea ce
D-sa imi spunea ca nu-1 prive§te cele ce se petrec peste frontiera in Turcia,
§i totdeodata ceea ce zicea acum patru zile unui corespondent de ziare
franceze, venit sa cerceteze aici despre afacerile macedonene, ca. Turcia are
sa multumeasca Greciei, caci daca din 1903 ea se mentine in Macedonia,
, aceasta o datore§te actiunei grece§ti ! . . .
Aceea§i activitate o desfapara D-nul Rhallys in Turcia chiar, prin Le-
gatiunea din Constantinopole care, contrariu celor ce-mi spunea in urma ca
nu se amestecä in afacerile Patriarhiei, apasa acum asupra acesteia ca sa
destitue pe Mitropolitii din Veria §i Enos, cari se pare el nu au destula ac-
tivitate, nici asculta in deajuns de sfaturile Consulilor greci.
De asemenea cele publicate ieri de »Estia, despre impacarea Roma-
nilor din Calive-Selia, langa Veria, cu Grecismul, sub amenintarea cu
moartea din partea vestitului Acritas, ofiter, cap de banda, subventionat de
aici §i protejat de autoritatile consulare §i biserice§ti grece§ti, sunt o noul
dovada a indarjirei ce se pune in aplicarea sistemului terorist fata. de Ro-
manii din Turcia.
(s) I. N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
39
No. 26.
MINTSTRUL ROMANIEI la Constantinopole
-
atre Ministrul Afacerilor Stráine, la Bucuresti.
29 August
Constantinopole, 11. Septembrie 1905.
0 banda de insurgenti greci de 20 de oameni a fost atacatä de tru-

pele turce§ti in imprejurimile Grebenei. 16 insurgent.' au fost uci0.
Pe de alta parte, s'a pus mAna la Bura pe un mare numär de läzi con-
Orland pu§ti Gras §i munitiuni. Aceste läzi proveneau din Grecia.
(s) AL. EM. LAROVARY.
No. 27.
MINISTRUL AFACERILOR STRAINE
cAtre Reprezentanlii Rorniniei ln stainAtate.
Bueuresti, 15/28 Septembrie 1905.
Pentru a Ve lumina mai bine asupra rolului ce-1 joac5, clerul grec din
Turcia 0 comitetele din Atena in ce privete excesele 0 violentele comise
de antartii greci asupra populatiunilor române din Imperiul Otoman, am
onoarea a ye comunica un rezumat de pe ultimele rapoarte adresate de
Legatiunea noasträ din Constantinopole.
0 ancheth deschisä de autoritätile turce§ti 0 cu care era insärcinatä o
comisinne, compusa din trei Turci §i un Romän, pentru a se cerceta cui
trebue§te imputath o scrisoare de aptare a bandelor grece0i in contra ele-
mentelor romäne, prinsd acum de curand, a stabilit cä autorul acestei
scrisori este insu0 Mitropolitul Agathanghelos. Aceasta s'a constatat de
chiar martorii greci, chemati de Gaimacam, care, de 0 n'au indräznit sä
semneze procesul-verbal, au declarat insä in mod formal cd recunosc scrie-
rea acestui Ina lt Pre lat.
Comitetul grecesc, care dirijaza pe antartii din acea circumscriptie,
este compus din Mitropolit 0 dintr'un grup de Greci cari, pentru a lucra
cu mai multä sigurantä 0 a acoperi mai bine actiunea lor, au inceput prin
www.digibuc.ro
40
a dobandi functiuni de ale Statului turcesc, agitandu-se apoi pe ascuns in

detrimentul söu. In fruntea autoritätilor din acea localitate se at% un pri-
mar, un membru in Consiliul administrativ, preoti, etc.
Mitropolitul se semnaleaza printr'o trufie si o aroganta fara seaman.
Acum de curand, Caimacamul aträsese atentiunea Comisiunei oran-
duite pentru facerea noului recensämänt asupra faptului ca toti Românii
urmeaza a fi trecuti sub denumirea de ,, Vlah- Ortodox a far% a se avea in
vedere nici scoala la care merg, nici biserica unde se inchinä. In p1M Con-
siliu, Mitropolitul Agathanghelos il intrerupse brusc, declarand a aici nu
exista Romani si cä ortodoxii trebue trecuti la rubrica »rum-ortodox .
Aceasta semetie li atrase un violent räspuns din partea Caimacamului,
care vesteji atitudinea Prelatului prin urmätoarele cuvinte :
»Cauta sa. stii, Despote Efendi, ca nu vei reusi prin necuviinte si prin
bande de antarti ca Romanii din cazaua Grebena sa fie trecuti sub denu-
,,mirea de Rum (Grec), ceea ce n'au fost si n'au sä fie. Adevarata lor denu-
,,mire este Wah- Ortodox §i toate ideile subversive ce incerci a le insufieti
lor vor rámáne fail efect.
Mitropolitul fu silit sä ban in retragere si toti Turcii prezenti, indig-
nati la culme, aprobara atitudinea demna a Caimacamului Hafzi-Bey.
Fata cu incurajärile continue ce le primesc de la intreaga suflare gre-
ceasca, in cap cu clerul ski, nu este surprinzator ca bandele de antarti sä
se inmulteasca pe zi ce trece.
Capitanul Vergas, seful unei cete vestite, a declarat ca n'are sa pära-
seasca muntii Pindului panä ce nu va fi omorat cel putin pe membrii noi-
lor eforii constituite in comunele romanesti. In satele grecesti, antartii sunt
primiti in triumf de cdtre populatiunile elene.
Cruzimele si selbäticiile comise de bandele de briganzi si de antarti cari
cutreerá muntii si vaile, nu vor inceta decat in ziva cand se vor fi luat de
la centru aspre mäsuri, deptirtandu-se seful lor suprem, P. S. Sa Agathan-
ghelos, care s'a clovedit ca este sufletul intregei agitatiuni, precum si mem-
brii Comitetului din Grebena.
Pe MO excesele pe cari le comit Grecii, mai lucreaza din resputeri
si cu cea mai mare dibäcie pentru o alcatuire cu totul arbitrarä a listelor
de recensamant, pentru departarea membrilor români din tribunale si
pentru raspandirea de calomnii de tot felul la adresa tuturor fruntasilor
elementului romanesc.
www.digibuc.ro
41
Mai mult inch. Ultimele evenimente au permis sä se constate actiunea

$i inraurirea direct& a comitetelor din Atena.
La 11 August trecut, patrula turceasca din Gpebena, compusä din opt
soldati, a fugärit in imprejurimile orawlui o band& de vre-o 150 de antarti,
cari se pregateau sä dea naval& in cartierele Cuto-vlahe, $i a pus mAna pe
o geantä a lor care continea o corespondent& din cele mai compromitatoare.
Comisiunea oranduitä pentru facerea anchetei a stabilit cu aceastd oca-
ziune ca, printre scrisorile prinse, doll& spre zece aveau un caracter oficial, ema-
nand din oficina Comitetului suprem eleno-macedonean din Atena. Cele mai
compromitAtoare sunt acoperite cu semnäturi numeroase, printre cari $i
aceea a Mitropolitului Agathanghelos, $eful centrului al 4-lea al antartilor
din Eparhiile Macedoniei.
Un regulament in 21 de articole contine instructiunile date dela
centru $i, prin urmare, bine cunoscute de Guvernul elen. Iatä in rezumat
substanta lor :
sa se primeneasc6 rândurile Palikarilor decimate prin lupta sfAntä
pentru credinta $i patrie, introducand printre ele elemente noui, strânse de
pretutindeni $i nou armate $i exercitate.
sa se asigure 20 drahme lunar fie cärui luptätor $i o recompensä voi-
nicilor cari se vor distinge in lupta sfintä.
sa se facd aprigh propaganda pentru readucerea la matc& a satelor
cari s'au lepädat de Patriarhie. La caz de neizbutire, sä nu se dea nimeni
inapoi dela orice mijloc de constrcingere, tie chiar gi omoral.
Sa se menajeze cu cea mai mare bagare de seam& elementul turcesc.
»Sä. se inrädäcineze pretutindeni credinta ca lupta intreprinsa se rea-
»zenad pe sprijinul unei mari Puteri, cu mult mai puternicA decAt Rusia..
Regulamentul in chestiune este in-Wit prin sigiliul Comitetului eleno-
macedonean.
Iar apelul adresat $efilor din diferitele Eparhii spune, intre altele :
»Natiunea intreagä va fi recunoscatoare bravilor apärätori ai Elenis-
mului pentru lupta pe care au intreprins-o, pentru a dovedi lumei intregi
cä Macedonia este curat greaca.
,Exterminati preotii, dascälii $i notabilii.
Ardeti, impuFati, ucidetiu.
Acest apel infläcárat poarta iar sigiliul Comitetului $i, printre semna-
turi, pe aceea (cifrata) a colonelului Nicolaides.
www.digibuc.ro
42
Románii träesc inteo groaza continuä.

Ei petrec noptile ascun0 prin paduri, tiind bine cä numärul antar-
tilor este cu mult mai mare decát acel al o§tirei turce§ti de paza.
Iar arhidiaconul Mitropolitului Agathanghelos, sub cuvant de a per-
cepe impozite arhiere§ti, cutreerä, satele, intretinând pretutindene agitatia
In numele Bisericei 0 a neamului, 0 lucrând astfel incat prezenta sa prin
sate sä coincideze ca din intAmplare cu aparitia bandelor de antarti.
No. 28.
-
cfitre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
19 Septembrie
Constantinopole, 2 Octombrle
Actiunea bandelor grece§ti contra Românilor din Turcia ia un caracter

neliniOitor de continuitate 0 de permanentä.
Am crezut necesar a semnala, In mai multe rânduri, Ambasadelor
Marilor Puteri, precum 0 Guvernului Imperial Otoman, informatiile cir-
cumstantiate ce primeam cu privire la formarea 0 la miFärile bandelor
grece§ti, precum 0 asupra numeroaselor atentate faptuite de ele contra
populatillor pacinice 0 dezarmate.
Excelenta Voastra va gasl, aci anexate, douä rezumate dupd ultimele
rapoarte ale Consulilor no§tri cu privire la organizarea bandelor 0 la cri-
mele comise de ele.
www.digibuc.ro
43
ANEXA I
Rezumat al rapoartelor consulare primite la Legatiunea Romania din

Constantinopole intre 10 August §i 19 Septembrie 1905
In ziva de 17 August, in regiunea Meglenei, antartii greci au taiat

400 oi ale frunta§ului Sterghiu Duma din comuna Livezi.
(Rap. Cons. Salonic).
La 7 August, o ceata de antarti a nävälit in biserica romanä din Lium-

nip, §i, dupa ce a ars cartile biserice§ti, a läsat un apel catre locuitori ca
sä, asculte slujba in limba greaca. Alti 40 de Greci din Caraferia §i Neagu§ta,
uniti cu antartii de sub ordinele capitanului Acritas, s'au dus la Selia,
intovara§ind pe Mitropolitul grec din Veria, spre a face propaganda pan-
elenica printre Romani.
La 25 August, banditii greci au macelarit doi Romani din Vodena, in-

sarcinati cu formalitatile deschiderei §coalei române de acolo.
La Tzerna-Reca, in ziva de 25 August, preotul roman a fost prins,
torturat §i apoi ucis.
La Perivoli, in ziva de 20 August, antartii de sub comanda capitanu-

lui Vergas, au omorat toate vitele frunta§ilor romani Tegu Iani §i Leon
Constantinescu.
La Nevesca, in ziva de 21 August, preotul roman Teodor Economu a
primit de la §eful de banda din Belcamen o scrisoare prin care il ameninta
cu moartea dad, intr'un termen de zece zile nu va renunta la cauza romana.
(Rap. Cons. Monastir).
La Sella, banda lui Acritas a terorizat pe Romani §i i-a-silit sä sem-

neze adeziuni la cauza elena. Zece tineri au fost luati cu forta §i trimi§i la
roala militara din Atena. Apoi banditii lui Acritas au inceput sa terorizeze
alti 40 de tineri spre a-i sili sa se inroleze in banda lor.
www.digibuc.ro
44
Lang Moloviste, banda dpitanului Gudas, bandit grec, vestit pentru

cruzimea lui, ingrozeste lumea si someazg pe Romani sä goneasca pe preotii
lor si sä ia preoti greci.
La Samarina, Perivoli, Smixi, opereaza bandele cdpitanilor Paliura,
Malios, Nasu Savas, Vardas, Vlahoyani, Atanatos, Lucas si Lapos, cari au
silit pe locuitori prin fel de fel de amenintäri sä se inscrie la recensämant
ea Greci in loc de »Vlahi.
(Rap. Cons. Monastir).
ANEXA I I
Organizatia fi centrele de operatie ale bandelor grece§ti
Dupä informatiunile primite de curand dela Consulatele románe din

Turcia, numérul bandelor grecesti creste pe fie care zi. Un detaliu, ce me-
ritä a fixa atentiunea, este eh aceste bande nu se gandesc a se retrage cu
venirea iernei, ci din contra se prega tesc a o petrece pe loc.
Aceasta dovedeste ca organizatia secretä a bandelor grecesti tinde a
avea un caracter de permanentä, ceea ce o face sä fie si mai periculoasä
pentru ordinea si linistea acelor regiuni.
Cele patru centre teroriste functioneazd sub directiunea supremä si
suverana a Mitropolitilor din Castoria, Cazana, Grebena si Monastir.
Acesti prelati au la dispozitiunea lor 16 bande, operand precum ur-
meazA :
1° in regiunea din Caraferia (vilayetul Salonic), compusä din conau-
nele Doleani, Xirolivad, Selia, Radova si Gramaticova, opereaza trei bande
comandate de Acritas (ofiter in armata greceascä) si de banditii Teodosie si
Buias ;
2° in regiunea Megleni (vilayetul Salonic), compusä din comunele
Osani, Cupa, Huma, Birislav, Liumnitza, Luguntza, Livezi si Tzerna-Reca,
opereazä cloud bande ;
30 in regiunea Morihova (vilayetul Monastir), compusä din comunele
Morihova si Papadia, opereazti doud bande, dintre cari una sub comanda
lui Nicola Arhigos ;
4° in regiunea Florina (vilayetul Monastir) doua bande opereazA in
comunele Negovani, Pisuderi, Belcamen, Nevesca si Vlaho-Clisura ;
www.digibuc.ro
5° regiunea muntilor dela Gramostea si Peristeri (vilayetul Monastir),
compusä din comunele Pleasa, Denisko, Nijopole, Magarova, Tarnova si
Moloviste, e bantuitä de o bandä foarte numeroasä, comand an de räpitanul
Guda, un batran vestit bandit, celebru prin crimele sale.
(Aceste zece bande au un efectiv total dela 800 la L000 oameni inar-
mati cu pusti ',Gras, Mauser si Mannlichera. Mai multe cartuse din aceste
sisteme sunt in posesiunea autoritätilor turcesti).
6° Regiunea Grebenei (vilayetul Monastir), cu comunele Abe la, Peri-
voli, Samarina, Smixi, Breaza, Vovusa, Turia, etc., e cutreerata de pse
bande, comandate precum urmeazä :
a) Capitanul Vergas (cu adeväratul sëu nume Statopulo, ofiter in ar-
mata activä greceascä), comanda prima banda ; el are de sef auxiliar pe
numitul Liuca, bandit angajat de curand. Aceastä bandä opereaza la Vo-
vusa si la Perivoli ;
b) La Samarina, opereazA banda sub conducerea banditului Liapos ;
c) Atanatos, §eful politiei grecesti dela Tricala, opereaza cu banda sa
imprejurul Grebenei si pregAteste cartierele de iarnä ;
d) Paliura, cu adeväratul sëu nume Haralambo, ofiter in armata gre-
ceasca activä, opereazd cu bandele lui Malios si Varda (banditi) spre Serfigie;
e) Banditul Nachos Savas opereaza in partea Siatistei, §i
f) Vlahoyani, bandit vestit prin cruzimele sale, lucreaza cu banda sa
la Cozana.
Aceste sase bande pot avea un efectiv de 600 oameni.
Existä dar un total de 16 bande, cu un efectiv de 1.600 oameni cel
putin.
Aceste bande au rezerve (recruti), cari sunt exercitati in secret, pentru
a servi la momentul oportun.
Toate aceste bande sunt gAzduite in satele si monastirile grecesti, din
ordinul Mitropolitilor greci.
Dovada cea mai bunä cä aceste bande sunt astäzi indreptate in contra
Românilor, este a ele opereaza in regiunile unde elementul bulgar lipseste
cu totul. (Cozana, Siatista, Grebena, Samarina, Abela, Perivoli, Vovusa,
Xirolivad, Selia, etc., etc.).
www.digibuc.ro
46
No. 29.
cAtre Ministrul Afacerilor Staine, la Bucuresti.
27 Septembrle
Constantinopole, 10 octombrle
Consulul nostru din Monastir semnaleaza noui excese ale bandelor gre-
cesti. 0 bandii de insurgenti a amenintat cu moartea pe primarii i nota-
bilii Români din Tärnova i Magarova.
Notabilul romän George Gusu a fost prins de banditi i apoi ucis. S'au
semnalat aceste fapte Sublimei Porti i Ambasadelor.
No. 30.
catre Ministrul Afacerilor Straine, la Bucuresti.
30 Septembrte
Constantinopole, 13 Octombrie
Am onoarea a Ve comunica urmätoarele informatiuni culese din ulti-

mele rapoarte ale Domnului Contzescu,I.Consul la Mona stir :
Acura cateva zile, o bandä greack compusä din 48 antarti, care fusese
mai de multä vreme semnalatä in imprejurimile Nijopolei, si-a fäcut apa-
ritiunea in aceastä. comunk amenintänd pe locuitori cu moartea dacâ in
termen de zece zile nu vor da o declaratie scrisä atre Arhiereul grec, cum
ca renuntrt la apararea cauzei românesti. efii acestei bande au petrecut o
noapte intreag6 in casele unor grecomani din Nijopole si le-au comunicat
cele ce preced spre a fi aduse la cunostinta rudelor lor, Mihali Marcu, Vasile
Marcu i Carussi, acesti doi din urmä institutori români in localitate.
Aceste continue amenintari pun pe Români in imposibilitate de a-si mai
vedea de afaceri, de a-0 mai trimite pe copii la scoalä i cliar de-a mai esi
din cask
Astfel, scoala romänä din Nijopole s'a inchis de acum cateva zile, in-
stitutorii ei fiind cei dintäi vizati de furia band.elor.
www.digibuc.ro
ii
Tot dela Domnul Contzescu, primese stirea despre asasinarea romá-
nului Gheorghe Gusu din Perivoli, prins pe drum pe cand se inapoia din
satul Spilio. El a fost omorat cu sase gloante de pusca, dupa ce i s'a strigat
in fata : »asa vor fi exterminati toti aceia cari tin O. vorbeascä si sa se
»roage lui Dumnezeu in româneste.
La Samarina, in apropiere de Perivoli, antartii greci trateaza direct
cu victimele lor : asa s'a intamplat cu eforul roman, Mitre Mitrus, care a
fost chemat de antarti sa se prezinte in fata lor, caci in caz contrar ii vor
mäcelari familia.
Precum vedeti, starea populatiunei romane din vilayetul Monastirului
este din cele mai ingrijitoare.
(9) G. DERUSSI.
No. 31.
INSARCINATUL CU A.FACERI AL ROMANIEI la Constantinopole
cAtre Ministrul Afacerilor Strains, la Bucure§ti.

---
Constantinopole, i/a4 Octombrie 1905.
La Tzerna-Reca, Mitropolitul grec din Vodena, patrunzand cu forta
in biserica romana, a terorizat pe efori si a luat casa cu bani a bisericei.
(s) G. DERUSSI.
No. 32.
INSARCINA.TUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole
calm Ministrul Afacerilor Straine, la Bucuresti.
Constantinopole, 2/15 Octombrie 1905.

Am onoare a inainta, aci aläturat, Excelentei Voastre un rezumat al
ultimelor rapoarte consulare privitor la crimele si violentele comise de ban-
dele grecesti asupra Romanilor din Turcia.
Am crezut necesar a inainta Ambasadorilor Marior Puteri liste pe-
riodice de faptele comise de aceste bande.
(s) G. DERUSSI.
www.digibuc.ro
48
ANEX A
(EXTRACT DIN RAPOARTELE CONSULARE)
1. In imprejurimile Grebenei, un notabil roman din Monakiti (vila-

yetul Monastir), si anume Manole, a fost prins de o banda greceasca, dus
in munti si ucis.
(Raportul Consulatului din Monastir).
2. Langa Ienidje-Vardar, trei Romani, cari se intorceau dela targ spre

a se duce la Livezi (vilayetul Salonic), au fost prinsi de banda lui Acritas,
ofiter in armata elena. Ei au fost pradati si apoi ucisi cu lovituri de baio-
nete. Numele loi sunt : Foti Pasata, Tascu Pa0ca si un fiu al lui Mihali Raja.
(Raportul Consulatului din Salonic).
3. La Florina, o banda greceasca a masacrat o turma de 150 oi apar-

tinand notabilului roman Zega.
4. La Liumnitza, Cupa si Livezi (vilayetul Salonic), Mitropolitul grec

din Florina, Antim, a ars cartile bisericesti 0 scolare românesti si a pus
mama pe banii provenind din darurile facute bisericilor române.
El era intoväräsit de trei sefi de bande si de doi institutori Greci pe
cari i-a instalat cu forta in scoala romana din Liumnitza.
No. 33.
CONSULUL ROMANIEI la Monastir
Monastir, 10/23 Octombrie 4905.
Pazitorul lasat de farmacistul Pucerea a fost amenintat serios cu

moartea de catre Greci, daca nu inchide farmacia.
(s) C. CONTZESCU.
www.digibuc.ro
49
No. 34.
INSÄRCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole

cAtre Ministrul Afacerilor Straine, la Bucuresti.
Constantinopole, 17/30 Octombrie 1905.
Violentele Grecilor continua. Eri seara, la e0rea dela vicernie, preotul

roman Teodor a fost inconjurat, la Monastir, de o banda de Greci, batut
amenintat cu moartea.
La Ghevgheli, fiul eforului roman din Livezi a fost gray ranit ma-
intea u§ei vicarului Mitropolitului grec.
(s) G. DERUSSL
No. 35.

citre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
23 Octombrle
Constantinopole, 5 Noembrie
La Perivoli, o band& greceasca a ucis, la 14/27 ale curentei, pe Nicolae

Apostolina, cumnatul preotului roman Constantinescu.
La 16/29 acea0 bandä s'a indreptat spre Vovusa (35.easa) i Laca, unde
a raspandit teroarea. La Bdeasa ea a dat foc §coalei In mijlocul zilei.
Mai multe familii s'au refugiat la Ianina.
(s) AL EM. LAHOVARY.
No. 36.

cAtre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
28 Oetombrle
Constant inopole, 10 Noembrle
Ieri seara, satul romanese Abela a fost incendiat de Greci. Casele, mo-
rile 0 ferästraele Bomanilor au ars cu desavar0re.
www.digibuc.ro
50
No. 37.
MINISTRUL ROMÄNIEI la Constantinopole

care Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
29 Octombrie
Constantinopole, it Noembrie -"v.'.
Bandele grecesti au comis iar doua asasinate. Românii Mitacu §i Ni-

colae Petcu au fost ucisi. E o adevaratá luptä de exterminare.
No. 38.
MINISTRUL ROMINIEI la Constantinopole

atre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Constantinopole, V,9 Noembrie 1905.
0 nouä crimä a fost fäptuitä de banditii Greci. Constantin Ghica, di-

rectorul scoa1ei române din Clisura, a fost asasinat.
No. 39.
-
catre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Constantinopole, (Yip Noembrie 1905.
Atentatele contra Românilor urmeazä. Cicma, directorul scoa1ei ro-

mâne din Tufia-Crania si proprietarul ferästraelor arse acum ateva zile,
a fost atacat ieri de o banda greceascA, in apropiere de Grebena, si gray
ranit.
Un Romän ce-1 intoydrä§ia a fost ucis.
www.digibuc.ro
51
No. 40.
CONSULUL ROMANIE1 la Monastir
atre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucure§ti.
Monastir, 15/28 Noembrie 1905.
In 20 Octombrie (2 Noembrie), pe la orele 2, a intrat in comuna

Baeasa, la sease ore departe de Ianina, o banda greceasca sub conducerea
unui ofiter, si, despärtindu-se in mai multe grupuri, a impresurat casele
notabililor romani : Sumba, Adam Vasoti, Zisi Tegu si. a institutoarei
Elena Iosef.
Spargand usile si vazand ea nu gäsesc pe susnumitii notabili, au. pus
maia pe sope si mamele lor, precum si pe institutoarea romancd si le-au
condus cu forta in biserica satului, unde le-au amenintat cu moartea si
le-au batut 'Ana seara, cerandu-le sä spunä unde stint ascunsi bärbatii lor.
In bisericä, erau de fata si preotul grec, institutorul si mai multi no-
tabili grecomani.
Pe cand o parte din antarti bateau femeile, altii prädau casele Roma-
nilor. Institutoarei i-au luat totul, chiar si rufele. D-lui Adam Vasoti de
asemenea i-a läsat casa goald.
Apoi banditii au ars toate cartile didactice romane in curtea bisericei.
Seara, pe la 9, au dat drumul femeilor, spunându-le O. päräseasca
satul cu familiile lor, iar acele cari vor sa ramana sä ceara Mitropolitului
sau Consulului grec din Ianina ate un bilet in care sä se arate cä acele
familii apartin cauzei grecesti.
Antartii au petrecut noaptea in comunä, iar a doua zi dimineata au
paräsit Measa, dupa ce au dat foc scoalei romane.
(s) C. CONTZESCU.
www.digibuc.ro
51
No. 41.
eAtre Ministrul Afacerilor Straine, la Bueuresti.
22 Noembrle
Constantinopole, 5 Decembrie
Martea trecutd, o bandl greceascd a prins vi a facut nevazut pe pazi-

torul ferästraelor de la Bevivtea Gaza, la Prilep, apartinand lui Zisi Mina,
notabil negustor roman din Monastir.
Apoi, banditii au silit pe locuitorii satelor de prin prejur sä. devasteze
instalatiunea. Totul a fost distrus vi prädat.
Servitorii proprietarului, trimivi ca sä incarce lemne, au fost prinvi de
banditi vi Mel* nevezuti.
No. 42.
eAtre Legatiunea RegalA din Constantinopole.
26 Noembrie
Monastir, 9 Decembrie -IN°.
La Perivoli, in ziva de "/23 Noembrie, o bandä. de 30 antarti, a dat

foc la vase case de ale Romani lor.
Au ars douâ case ale familiei Tegu, douâ ale familiei Perdichi, una a
preotului Constantinescu vi una a väsluvei lui G. Vangheli.
Casa eforului roman Navu la Rizu care a sapat de flacAri prin in-
terventia a catorva locuitori rämavi in comuna a fost jefuitä de tot ce
continea. De asemenea au fost furate o parte din mobilele institutorului
roman Iuliu Zdrula, ce se gäseau tot in acea casà.
(s) C. CONTZESCU.
www.digibuc.ro
53
No. 43.
dire Legaliunea Raga la din COnstantinopole.
28 Noembrle
Monastar, 11 Dece mbrie 1905.
In noaptea de 26 Noembrie, a avut loc, In satul Nevitza, o lupth

Intre armata turceasch §i o band& greceasch.
Dintre ace§tia, doi au fost uci§i, trei räniti *i. unsprezece au fost fact*
prizonieri. Printre räniti, se afla unul din efli bandei, Vasilaki, originar din
Creta, iar printre prizonieri, al doilea §ef de banda, Nicolae Iani, origin ar
din Grecia. Ceila lti au rewit sh fuga.
Pe câmpul de lupta s'au gäsit 1.4 pu§ti sistem Gras, cu cari sunt ar-
mate mai toate bandele grece§ti, §i doua bombe Incarcate cu dinamitä.
Asupra banditilor s'au gasit o multime de hârtii §i scrisori compromi-
tatoare, dovedind organizatia lor Intinsa, precum §i chteva din proiectele ce
aveau a realiza In curand.
(s) C. CONTZESCU.
No. 44.
MiNISTRUL ROMINIEI la C.onstaatinopole
cAtre Ministrul Macerilor Sträine, la BucurWi.

--...--
Constantinopole, :Yu Decembrie 1905.
Consulul nostru general din Salonic, D. Georgescu, Imi telegraflazh

ch ieri, pe când se afla la mash, Inteun restaurant din acel ora§, Impreunh
cu D-nul Lazär Duma, Inspectorul general al §coalelor române din Turcia,
cu. D-nul Trifon, Cancelarul consulatului, §i cu D-nul Cionga, revizor Folar,
s'a tras pe fereasträ mai multe focuri de revolver.
D-nul Lazar Duma a fost foarte gray ränit. Transportat imediat la
clinica Doctorului Cristovici, s'a constatat cä are cinci rhni. Douh gloante
au fost panä acum extrase.
www.digibuc.ro
54
D-nul Georgescu Imi spune ca nu numai D-nul Duma, dar 0 Domnia-

sa era vizat de ornoratori 0 ca de mai multe zile II urmarea un individ
suspect.
Atentatul era, de sigur, planuit contra amanduror ; numai din Intam-
plare nici el, nici D-nii Trifon 0 Cionga n'au fost atinyi, de 0 asasinul se
servise de o arma zisa tromblon, Incarcata cu mai multe gloante 0
bucati de fer, dui:A cum s'a constatat.
Ian. 0 comunicarea facuta Marelui Vizir de catre Hussein Hilmy Paya
cu privire la atentat :
Trei din medicii 0 chirurgii c.ei mai de seama au fost Insarcinati sa
»caute pe D-nul Lazar Duma, ale carui rani nu sunt mortale.
El a fost ränit intr'un restaurant tinut de un supus grec. Doi din
»preveniti au fost arestati yi autoritatile sunt pe cale a pune mama 0 pe un
alt individ care ar fi luat parte la acest act de agresiune. Urmaririle judi-
»ciare contra agresorilor sunt conduse cu activitate.
Grecii raspandise svonul ca atentatorul ar fi un profesor roman dat
afara de D-nul Duma. Aceasta este o sfruntata minciund : atentatorul este
un Grec yi anume Nicoli, instrumentul comitetului secret grecesc din Salonic.
Nicoli lua masa, In seara crimei, tn acelayi restaurant, in tovarayia a altor
doi indivizi, bine cunoscuti de politie ca oameni foarte periculoyi. Asasinul
a parasit restaurantul indata ce a vazut pe D-nul Duma ayezat la masa cu
D-nii Georgescu, Trifon 0 Cionga, yi s'a dus sa, faptuiascä atentatul. El 0
complicii s6i au fost arestati.
D-nul Georgescu adaoga ca toti Grecii din Salonic sunt in miycare 0
ca, strazile miyuna de indivizi suspect.' 0 periculoyi.
No. 45

Wire Ministrul Afacerior Straine, la Bucuresti.
Constantinopole, 0,43 Decembrie 1905.
Iata o noua serie de crime yi atentate comise de bandele greceyti asupra

Romanilor din Turcia, ce mi-au fost comunicate de Consulii noytri:
www.digibuc.ro
55
10 La 12/25 Noembrie, o banda de antarti a intrat in satul Ig lita, unde

locuitorii din Abe la au obiceiul sa. petreaca iarna. Banditii au asasinat pe
muhtarul roman Gheorghe Puppi ;
20 La 10/23 Noembrie, antartii au surprins, in padurea dela Hotzista,
langa Pleasa, pe notabilul roman Nacu Liacu 0 1-au impuscat, mutilan-
du-i apoi cadavrul;
30 In ziva de 12/25, o band& de 30 antarti a atacat pe carbunarii
romani din Golema-Reca, MO. Vodena, 0 au ucis pe numitul Gwu Bi-
turnu ;
40 La 15/28 Noembrie, o banda greceasca a intrat in satul Breaza, vi-
layetul Ianina, 0 a ars car-tile §coalei române. Apoi a amenintat cu moartea
pe familia institutorului, care lipsea din sat;
50 In 5/18 Decembrie, mai multi Greci au atacat, la Cru§ova, pe Ro-
manul Vanciu 0 1-au ränit foarte gray cu mai multe gloante de revolver ;
60 La 6/18 Decembrie, in ziva de Sf. Nicolae, Mitropolitul grec din
Castoria a voit sa intre cu forta in biserica romanä din Vlaho-Clisura.
Romanii din acea comuna sunt terorizati de comitetul secret grecesc ;
institutorul roman, Baravaki, care a succedat lui Ghica, asasinat (a se
vedea No. 38), a fost de asemenea amenintat cu moartea.
Grecii 1-au vestit ca, vor distruge cu dinamita localul qcoalei.
www.digibuc.ro
III
DEMERSURILE FRUTE
PE LiNGL
-
GUVERNUL GRECESC
www.digibuc.ro
No. I.
INSTRUCTIUNI
DIN 14/24 IUNIE 1905, DATE D-LUI I. N. PAPINIU, MINISTRU AL ROMANIEI LA ATENA, DE CATRE
D-NUL GENERAL I. LAHOVARY, MINISTRU AL AFACERILOR STRAINE
Bucure.§ti, Wu Junks 1905.

Indatä dupa ce veti prezenta scrisorile D-voastre de acreditare, yeti
binevoi a cere o a udienta Ministrului Afacerilor Sträine si Maestatei Sale
Regelui George, carora yeti da seama de impresiunea dureroasa ce poporul
roman a resimtit prin actiunea bandelor grecesti cari masacreaza pe Ro-
manii din Turcia. Totodatä veti atinge si faptul atitudinei intransigente a
Patriarhatului, care, in dispretul legilor Imperiului Otoman, arata fata de
recunoasterea drepturilor obtinute de Romani o rea vointä, care agraveaza
pe fiecare zi relatiunile noastre religioase cu Patriarhul.
Veti da a intelege ca aceasta situatiune provoach in Romania o astfel
de miscare, incat Guvernul Regal nu va putea sä se sustraga mult timp de
la presiunea opiniunei publice si ca represalii se vor impune.
Populatiunea greceascä care locueste in Romania este numeroasä si
este temere ca un boicotagiu al Grecilor, in afacerile de orice fel, A nu devie
o chestiune de patriotism pentru Romani.
Speram ca Guvernul elen va intelege interesul ce are de a modera
ideile Patriarhului, care lucreaza nu ca cap religios al ortodoxilor, ci ca cap
politic al Elenismului si care, prin actele sale, släbeste sentimentul religios
al bunilor crestini. Religiunea ortodoxä admite celebrarea oficiilor in toate
limbele. Daca ceremoniile religioase se fac inteo limM pe care credincio-
sul nu o pricepe, ele sunt o formalitate banala, de care s'ar putea lipsi, mai
cu seama dacä dau loc la cheltueli ce i se par mai mult o sarcina, din mo-
mentul ce sufletul sèu nu e asociat cu actiunea preotului.
Cred deci ca Patriarhul, opunandu-se exercitiului cultului in limba
www.digibuc.ro
60
romana, face act de un ram pärinte al Bisericei ortodoxe i cä procedeurile

sale, daca ar reusi, ar slabi religiunea al carui päzitor este.
Guvernul Regal roman nu poate accepta multä vreme aceasta situa-
tiune i, spre a preveni noui si grave evenimente, el face apel la bunele oficii
ale Guvernului Regal al Greciei, spre a face pe Patriarh sa inteleaga cä este
folositor pentru ortodoxism ca Prea Sfintia Sa sä lucreze mai mult pentru
religiune, al carei cap este, cleat pentru nationalitatea din care face parte,
cdci adevaratele interese ale Greciei nu sunt nici In sldbirea sentimentului
religios al Romanilor din Turcia, nici In persecutarea populatiunilor cres-
tine din Imperiul Otoman.
Veti binevoi a face sa se observe ca chestiunea devine grava i ca comp-
tam pe bunele sentimente ale Guvernului elen spre a obtine satisfactiune
asupra acestor doua puncte :
a suprima masacrele i persecutiile Grecilor contra Romanilor din
Turcia ;
2) a obtine dela Patriarh respectul limbei române In biserici.
Relatiunile de bunä prietenie ale Romaniei cu Grecia atarnd de rezul-
tatul pe care Guvernul Greciei va obtine din partea populatiunilor sale si
din partea Patriarhului. Pana atunci, noi depunem, intru cat ne priveste,
toate sfortarile noastre spre a hilätura In Romania represaliile cu cari sunt
amenintati Grecii locuitori in tara noastra.
(s) GENERAL LAHOVAR1L
No. 2.
MINISTRUL ROMINIE1 la Atena

cAtre Ministrul Afacerior Sträine, la Bucuresti.
28 ¡unto,
Atena, fl Inlie
Conform instructiilor Excelentei Voastre din 11/24 Iunie curent, am

cerut ieri Excelentei Sale D-lui Rhallys o Intrevedere spre a-i face o comuni-
care de natura. urgenta. Dupa Instiintarea ce a binevoit a-mi da, Excelenta
Sa m'a primit azi la orele 121h la Ministerul Afacerilor Straine.
In chipul cel mai curtenitor care a durat, de altfel, de o parte si de
www.digibuc.ro
61
alta, in tot timpul intrevederei, am-inceput a al-Ma Excelentei Sale ca sunt

insarcinat sä fac apel la sentimentele de amicitie si la bundle oficii ale Gu-
vernului elenic ca, prin influenta de=care dispune aici si in Turcia, sä faca
sä se tempereze, sa disparade se poatesistemul de amenintare, de tero-
rizare chiar prin masacre ce, de cateva luni, s'a inaugurat contra Romanilor
din Turcia cari doresc sa se instruiascä si sä se inchine in biserica in limba
lor maternä.
. Auzind acestea, D-1 Rhallys m'a intferupt, zicandu-mi cu hothrare :
Nu recunosc si nici un Guvern elenic nu va recunoaste vre-odatä reven-
dicarile Romaniei in Turcia, pentru cuvêntul ca acolo nu existä element
roman. Se vede el Guvernul Roman a adäugat Excelenta Saa schimbat
politica inaugurata. la Abbazia, and recunoscuse dreptatea cauzei noastre.
La acestea, am raspuns ea nu noi, dar inslisi Suveranul Turciei a re-
cunoscut prin un act public existenta elementului roman in Imperiul S6u,
si o discutie asupra lui imi pare de prisos.
Da, replica D-1 Rhallys, dar acel act a pus principiul numai, râmane
insa a se cauta ,si a se gäsi Romanii.
Cat despre schimbarea politicei noastre, ce s'ar fi fixat la Abbazia
am continuat eu nu am cunostintä sä o fi schimbat noi, de oarece Gu-
vernul roman nu face decat sa continue sä secondeze dorintele a celor ce
voiesc sä ramana Romani si, in aceasta, opinia publica a tarei li face o da-
torie de a nu se arata indiferent, ceea ce a fäcut si dupa Abbazia pang acum.
Dar am zis D-lui Rhallysnu aceasta este propriu zis ceea ce sunt
insärcinat a expune Guvernului elenic, cu care voim sä träim in cele mai
amicale raporturi si chiar, in vederea situatiei noastre respective si a viito-
rului, sa le strangem si mai mult. Pentru aceasta insa trebue sh ne explicam
asupra neoranduelilor si a sistemului de terorizare inaugurat de cateva luni
prin bande pornite din Grecia in Turcia, cari, desi pretexteaza ca ar fi lup-
tand contra bandelor similare bulgare, masacreaza si continua a ameninta
pe Romanii ce tin la limba bor.
Dupa cererea so, ain indicat sumar D-lui Rhallys crimele petrecute.
In fine, ca confirmare a sistemului de terorizare contra Romanilor ce,
prin scoalä si biserica, cautä sa-si pästreze limba, am tradus Excelentei Sale
scrisorile »Apärärei Greco-macedoneneuuna cu No. 157adresate de
capii de banda Kostas Acritas si Athalis Buias, D-lui Apostol Hagi-Gogu
din Veria, prin care 1-au amenintat pe el si pe familia sa cu moartea si cu
www.digibuc.ro
62
dare de foc la averea lui, dacä nu se lasa de Românism, (lac& nu inchide

scoalele române din Veria, Doleani si Ca live, nu arde in fata tuturor cär-
tile românesti, bisericesti si scolare, si, spre credintä, nu depune jurämäntul
de supunere la reprezentantul patriei sale Elada (!) si la Episcop. In cetirea
acestor acte, am atras atentia D-lui Rhallys asupra faptului Cä capii de
bande mentionaticontra pärerei Excelentei Salerecunosc existenta ele-
mentului romän, pe care dânsii II numesc : Elino- Wah, dupä cum tot dike
Elino- Vlahi se adreseazd un alt apel al acelorasi capi de bande cOtre locui-
torii din Doleani. Am pus in vederea D-lui Rhallys 6., in acest chip, nu
mai avem aface cu o concurentä oare cum lealä, pacinicd, cum s'ar cu-
veni intre natiuni civilizate, nici, contrariu asteptOrilor si dorintei vii ce
avem, cu o politich care sä lase putinta unei intelegeri, ci ea o politicl de
intransigentä, pesimistä, care sacrifich totul simtului de rdzbunare actual
si neglijeazA viitorul.
In fine, am zis D-lui Rhallys ca Patriarhia Ecumenicä, contrariu meni-
rei si intereselor evidente si adevarate ale l3isericei, refuzand, in contra ca-
noanelor si traditiunilor, intrebuintarea limbei române in bisericile cornu-
nitOtilor cari o cer, si persecutând si excomunicAnd pe preopi români ce se
servesc de dânsa, aratä aceeasi intransigentä si acelasi spirit de neprevedere,
producätor de rezultate negative si chiar deplorabile ca si altädath Ltd cu
alte populatiuni din Turcia.
, in aceastO privintä, Guvernul nostru face apel la spiritul linistit si
prevazAtor al oamenilor de Stat ai Guvernului elenic, si in particular la Exce-

lenta Sa, care se bucurä azi de mare autoritate, ca prin infiuenta sa asupra
Patriarhiei sä caute sä modifice atitudinea acesteia. Cdci, am adaugat, pot
sä ve asigur cä Românii nu doresc a se desface de Biserica EcumenicO si,
cu atat mai putin, de Patriarhie; nu aceasta vizeazä dansii, ci respectarea
fiintei lor morale prin neimpedecarea de organele ei a limbei lor in scoli si
biserici. In aceastä privintä, am amintit Excelentei Sale cererile modeste din
un memoriu dat Patriarhatului, pe care de sigur Guvernul elenic il cunoaste
si, cu toate stäruintele, nici acele minime si legitime revendicdri nu au fost
luate in consideratiune. Acest sistem, Guvernul romän doreste sh fie mo-
dificat prin bunele oficii ale Guvernului grecesc.
La acestea, D-nu Rhallys mi-a räspuns ea, de sigur, Excelenta Sa si
Guvernul elenic nu admit actele sevärsite de bande si un asemenea sistem
de terorizare, nedemn de o targ. civilizatä ; dar ca, D-sa auzind acum pentru
www.digibuc.ro
63
prima oarei despre masacrele din comunele mentionate 0 de ameninktrile ce

i-am citit, ia not& despre ele si de numele capilor de bande, spre a cerceta si, la
apropiata noastra intrevedere, imi va spune ce va fi anat. Excelenta Sa a repetat
eh nu poate aproba sistemul despre care ii vorbesc, care nu se poate explica
decdt ca un contra atac la agresiunile bandelor bulgare CA, de altfel
Excelenta Sa repeth afirmatiunea in Turcia nu existh element romän, si
adaugh eh Guvernul romän este exploatat de acei ce-1 fac sh creaza in
existenta acelui element, impingändu-1 la o actiune de revendicare ce se
vede ch e tardivh.Dach eu insu-mi, imi zise Excelenta Sa, doresc sh-mi fac
o opinie despre identitatea populatiunilor de peste fruntarii cu cele din Grecia,
nu am cleat O. fax o preumblare In satele dinprejurul Atenei ; invitare la
care am rëspuns a., despre elenizarea unor populatiuni nu me indoesc,
dar ch nu e misiunea mea de a intreprinde acum studii etnografice sau sta-
tistice deja fäcute de altii.
Apoi, in privinta actiunei noastre scolare, Excelenta Sa repeth : ch vede
bine eh noi am päräsit politica din Abbazia, politich de care s'ar fi inspirat
D-nul Haret In cunoscutul sell memoriu adresat Maestätei Sale, si, In care,
dupä Excelenta Sa, se constath eh In trecut se aflau scoale romäne In loca-
liati unde nu existau Romani, din care cauzh, nefiind nici elevi, scoalele au
trebuit fi inchise.
Ca concluziune la afirmärile sale, D-nul Rhallys zise ch, fat& cu noua
politich romänä, Guvernul elenic trebue sh-si continue, negresit cu mode-
ratiune, actiunea sa concurenta cu a noastra.
Am luat act de aceste cuvinte destul de lämurite si am repetat ch po-
litica noastra a rämas aceeasi ; iar despre cele zise in raportul D-lui Haret,
am observat eh, neavâncl textul in memorie, nu pot face afirmäri asa de
categorice asupra lui ; flush pot asigurà pe Excelenta Sa ch refiectiunile D-lui
Haret aveau mai mult un caracter polemic cu adversarii sei politici, decat
scopul de a nega existenta elementului romän din unele localitäti, ale caror
scoale figurau in budget.
In fine, Excelenta Sa vorbind despre lucrarea prin bande grecesti in
Turcia, me intrebh mai intäiu : dacä suntem siguri despre autenticitatea scri-
sorilor a chror traducere am citit-o ;la care am räspuns eh cred eh, la ne-
voie, putem produce chiar originalele grecesti ; apoi Ind zise ch nu stie eh vre-o
societate de aici sä.-§i fi luat asemenea insärcinare. Duph Excelenta Sa, singura
societate recunoscuth aici, care lucreazh In Turcia, este : Societatea Epicur,
www.digibuc.ro
64
care ins& nu se ocupa decat se. construiasca 0 sa repare biserici 0 Foale

acolo. Cunoscuta societate »Hellenismosu lucreaza mai mult in centrurile
mari din sträinatate, ca Paris, Londra, etc., cu participarea oamenilor in-
semnati straini, pentru intretinerea 0 raspindirea ideei Elenismului, iar
nici decum pentru favorizarea unei actiuni brutale oculte.
Cu referire la cele zise de D-nul Rhallys despre necuno§tinta sa de forma-
rea §i actiunea bandelor grece§ti in Turcia, i-am prezentat numarul din
Messager d'Athenesa din 22 Iunie/5 Iu lie curent, in carela pagina 168
sub titlul »Les Helléno-Macédoniens et les Turcs,,, vorbete despre actiunea
recent& a armatolilor greci in Turcia cari ar fi contribuit ca sei reinteireascei
sentimentul national la oarecari populaguni ce se credeau peiräsite...
Dar D-nul Rhallys, care lud cuno§tinta de acel articol, zise cä raspunde-
rea lui incumba directorului ziarului, D-nul Stephanopolis, care e cetatean
francez, 0 ca acolo se cauta a se pune in evident& actiunea contra bandelor
bulgare...
In ceea ce prive0e pe Patriarhie, D-nul Rhallys mi-a declarat mai
intaiu ca nu are nici un amestec cu (Musa 0 ca nu poate O. o influenteze.
Dar apoi a zis ea Iradeaua M S. Sultanului, favorabila Romanilor, este
ilegalei §i constitue o atingere a privilegiilor Patriarhului, 0 aceste privilegii
fiind pivotul actiunei pentru mentinerea Elenismului, Guvernul elenic tre-
bue sa-1 pastreze neatins 0, deci, nu poate admite Iradeaua §i va face totul
ca dansa sa nu-0 produca consecintele sale.
Impresionat foarte de aceste cuvinte, am atras atentiunea D-lui Rhallys
asupra gravitatei lor 0, dupa ce D-sa le-a repetat din nou,ceea ce imi con-
firma parerea ce, de la inceputul conversatiunei avuiu, despre intransi-
genta parerilor sale in chestiunile ce-i expuneam,i-am cetit instructiu-
nile mentionate ale Excelentei Voastre.
Dupa ce a ascultat cu atentiune 0 fara O. me intrerupa, D-nul Rhallys
mi-a declarat hotarat ce, nu poate admite §i protesteaza contra modului in
care Excelenta Voastra puneti chestiunea 0 contra tonului instructiilor. Chipul
in care sunt formulate cererile noastre, dupa Excelenta Sa, numai Guvernului
Otoman se poate adresa spre a se ajunge la obtineri de avantagii, ca cele obti-
nute prin Iradeaua carerepetaeste ilegala. Ca Guvernul elenic nu poate
lua raspunderea celor faptuite de bande in afara de Grecia. Ca, vede cu mirare
ca Guvernul nostru vorbe0e de represalii contra cetatenilor greci aflatori
in Romania, element util Romaniei; 0 la caz de s'ar intampla ca unul din
www.digibuc.ro
65
ei sä fie atins, face räspunzAtor pe Guvernul Regal. Ca prevede cá acest

mod de a trata afacerile cu Guvernul roman nu poate duce decat la ru-
perea relatiunilor cu noi. In fine, ca va aduce la curio§tinta Puterilor cele
ce-i am spus din partea Excelentei Voastre §i respunsul ce mi-a dat.
La rándul meu, am observat cd chipul in care Excelenta Voastrà ati pus
chestiunea §i redactia cererilor noastre se explica cu inlesnire prin faptele
ce am avut onoare a-i expune, fapte ce, din nenorocire, nu se pot §terge,
nici nega, §i. prin rezistenta indärätnicA ce intampinä din partea organelor
ce stau sub infiuenta agentilor oficiali elenici cele mai simple §i naturale
demersuri ale Romani lor. In aceasta, Guvernul nostru nu face deal sa
noteze antipatia crescanda a publicului roman care, in contact zilnic cu
cetätenii greci cari 10 creaza pentru ei §i tara lor, la noi, sorginte de mari
venituri, in loc de prietenie pentru conationalii no§tri din Turcia, vede din
partea Guvernulni elenic, cel putin a celor de sub influenta lui ain Turcia,
procedeuri neadmisibile intre natiuni amice.
Acestea, am adhogat, nu insemneazä cä Guvernul roman va tolera
acte de represalii ce s'ar ivi ; de sigur ca, intamplätor, el i§i va face dato-
ria fata cu cei ce ar infrange legile. Nu mai putin adevärat insä, cä e de
datoria lui de a semnala starea de lucruri pe care o creazä o politic5. §i
ni§te fapte atat de putin prietenoase pentru elementul roman din Turcia
§i pentru Regatul roman.
Acestea sunt, In rezumat, cuvintele schimbate in lunga intrevedere de
o orä §i 20 minute ce avuiu cu D-nul Rhallys, din care se vede lämurit
intransigenta Guvernului elenic in politica de »parti-prisu ce a inaugurat
fatä cu revendicarile congenerilor no§tri din Turcia.
(s) I. N. PAPINIU.
No. 3.
cAtre Ministrul României la Atena.
Bucuresti, 3:31Lnil: 1905.
Ve rog a expune din nou Ministrului Afacerilor Sträine c5. Guvernul

elen se inpalä asupra intrevederei de la Abbazia, al cdreia scop nu era delii-
sarea cauzei Romanilor din Turcia; ca proba, Guvernul Sturdza in func-
5
www.digibuc.ro
66
tiune in momentul Intrevederei a cerut un credit important pentru sco-

lile 0 bisericile romane din Turcia. Deci vederile grecesti sunt false.
Binevoiti a spune ca atitudinea Guvernului si cuvintele D-lui Rhallys
nu ne surprind. Guvernul roman cunoaste sentimentele putin amicale ale
Grecilor din Romania.
Binevoiti a mai spune cà sentimentul roman este foarte excitat si ca
pro testärile D-lui Rhallys catre marile Puteri nu vor putea nimic contra cu-
rentului opiniei unei tari libere- in teatata de justificat. Viitorul va arata a
Grecia procedeazrt reu cand nu rnenajeaza. amicitia 0 bunele dispozitiuni
ale Romaniei, caci o lupth intre ele ar fi mai daunatoare intereselor grecesti
deal intereselor Romániei.
(s) GENERAL LAHOVARI.
No. 4.

atre Reprezentanlii României in strAinAtate.
Bueure.gti, 7/go Iulie 1905.
In urma instructiunilor ce am dat Ministrului nostru la Atena 0 cari

v'au fost de asemenea comunicate, D-nul Papiniu mi-a raportat despre in-
trevederea sa cu Ministrul Afacerilor Straine al Greciei.
D-nul Rhallys i-a spus ca »nu recunoaste si ca nici un Guvern elenic
»nu va recunoaste vre o data revendicarile Romaniei in Turcia, unde ele-
»mentul românesc nu existä, si ca D-sa vede bine ca Guvernul Regal si-a
»schimbat politica inauguralei la Abbazia, unde recunoscuse dreptatea cauzei
»grecesti .
La expunerea D-lui Papiniu despre masacrele preotilor si institutorilor

romani si despre amenintarile la cari congenerii nostri din Turcia sunt
expusi din partea bandelor grecesti, D-nul Rhallys a afectat o vie mirare si
a pretins »ca, aude pentru prima data vorbindu-se despre aceasta 1! !,, D-sa
a adaugat in mod foarte putin amical ca »politico de concurenta fata de
»scolile noastre va urma pe viitom
In ceeace priveste cererea noastra de interventiune pe Una Patriar-
hatul ecumenic pentru a face sä inceteze opunerea crancena ce face legiti-
melor revendichri ale Romanilor, D-nul Rhallys, cu toate ca se apara de a
www.digibuc.ro
67
avea vre-o inraurire asupra Patriarbatului, a zis 0 repetat ca : ».1radeaua

»Sultanului este ilegalä si ea aduce- atingere priviLegiilor Patriarhuluil
privilegii cari sunt pivotul actiunei pentru mentinerea Elenisrnului si, ca
atare, Guvernul elenic va face total pentru ca iradeaua imperial& sa nu
»poata produce efectele sale cea ce consideram ca o lips& eomplecti de
bunacuviinta fata de Romania.
In fine, D-nul Rhallys a protestat contra ideei de represalii contra su-
pusilor greci cari locuesc in Romania si cari, eventual, ar putea fi amenin-
tap de catre poporul roman. D-sa a declarat el »va aduce aceste amenin-
»täri la eunostinta Puterilor sträine, facand pe Guvernul roman raspunzator
»de orce atingere eventualä contra cetatenilor greci din Regat §i ea, in
»aceste conditiuni, negocierile nu vor putea duce decat la ruperea relatiu-
»nilor intre cele doll& Statew.
D. Papiniu, transmitandu-mi aceste r6spunsuri mè intreba dací trebue
sa paräseascä postul sëu.
Am telegrafiat Ministrului nostru sä stea la postal seu pand la noui or-
dine, 0 sä expue din nou Ministrului Afacerilor Straine, ca Guvernele grecesti
s'au inselat foarte malt asupra intrevederei de la Abbazia, care nici odatä
nu a avut drept scop päräsirea cauzei Romanilor din Turcia. Proba despre
aceasta o gäsim in faptul ca Ministerul D-lui Sturdza, care se Oa in func-
tiune in timpul intrevederei Regelui Carol cu Regele George, a cerut Parla-
mentului credite importante pentru bisericile si scolile romanesti din Turcia,
cea ce demonstreaza eä punctul de vedere grecesc este cu total gref,dt.
Am Insarcinat pe D-nul Papiniu de a spune ea' atitudinea Guvernului
grecesc si cuvintele D-lui Rhallys nu au surprins catusi de putin Guvernul
roman ; acesta cunoaste de malt sentimentele Grecilor cari, desi fac avere
in Romania, unde se bucura de libertate si de drepturi absolute, nutresc
totusi fatä de Romani sentimente putin amicale; ea opinia publicä este
foarte excitatä contra Grecilor, si ca toate protestärile D-lui Rhallys catre
Puterile sträine nu vor putea face nimic contra curentului opiniei unei
tali libere atunci cand este asa de justificat; di, de altmintrelea, viitorul va
ardta cä Guvernul grecesc face foarte rëu de a nu menaja amicitia Roma-
niei si de a nu tine socoteald de bunele dispozitiuni ale Guvernului roman,
care ar voi mai bine o buna armonie decat o lupta intre cele douà po-
poare, lupta care ar fi malt mai daunatoare intereselor grecesti de cat
fel or r om an esti.
www.digibuc.ro
68
Punandu-ve astfel in curent cu rezultatul demersurilor noastre i cu

nouile instructiuni ce am dat D-lui Papiniu, imi place sa cred cd veti bine-
vol a ve folosi de prima ocaziune pentru a exprima Guvernului pe langa
care sunteti acreditat, vederile Guvernului roman in aceasta chestiune, pre-
cum ;4i atitudinea ferma, dar corecta, ce va avea prink la capät pentru a face
sa biruiasca dreapta sa cauza.
In Romania, violentele i asasinatele politice sunt lucruri necunoscute
D-nul Rhallys s'a inselat atribuind cuventului represalii alt inteles
acela al boicotagiului anuntat prin formarea unei ligi anti-elene.
Veri face totusi cunoscut ca Guvernul roman este in neputinta de a
se opune sentimentului national, care devine din ce in ce mai ostil Grecilor
de cand cu masacrele Romanilor comise in Turcia de dare bandele grecesti.
No. 5.

catre Ministrul Afacerilor Strhine, la Bucuresti.
28 tulle
Atena, io August 1905'
Dupa trei suspendari succesive a primirilor Corpului Diplomatic, azi,

Joi din a patra saptamanä, cu ocaziunea audientei hebdomadare, am vorbit
din nou D-lui Rhallys despre afacerile Románilor din Turcia, conform in-
structiunilor ce ati binevoit a-mi da.
Am inceput conversatiunea, spunand D-lui Rhallys ca, din cauza nu-
meroaselor sale oeupatiuni, am regretat ca nu am mai putut sa-1 fed pana
azi, caci in acest interval am fost insarcinat sa-i spun categoric, la refiee-
punea ce facuse cu ocazia primei noastre intrevederi, ca la Abbazia nici o
promisiune nu s'a dat din parte-ne pentru incetarea actiunei noastre in
Turcia i ca., de altfel, de atunci Guvernele au continuat, prin mesuri apro-
bate de Camere, de a se interesa de dansa. Numai dupa cunoscuta Iradea,
Guvernul grecesc ne acuza ca nu ne-am fi tinut de cuvént, atunci cand
acest act este rezultatul lucrarei anterioare cunoscuta aici.
Apoi, la insinuatiunea mea daca Excelenfa Sa a mai cugetat la mijloacele
www.digibuc.ro
69
de a da satisfactie apelului amical de bune oficii ce i-am adresat in numele

Guvernul ui Regal, D-nut Rhallys mi-a rëspuns cä nu vede acele mijloace,
atunci cand presa noastra 0 meetingul tinut, in 20 curent, la Bucure§ti, se
arath atat de agresive contra Grecilor §i, pe de all/ parte, cand D-sa, din
citirea apelului societätei macedonene de la noi in favoarea meetingului
vede in el un ecou al instructiunilor Excelentei Voastre ce-i citisem cu oca-
ziunea primei noastre intrevederi.
La aceste observatiuni, am reflectat ca, la sosirea mea aici, am avut
onoarea a-1 informa ct opinia noastra publica era foarte indignata de a-
gresiunile indivizilor 0 bandelor grece§ti asupra Romanilor, agresiuni ce se
repeta pe fiecare saptämana. Ca ziaristica noastra, ca §i meetingul 0 apelul
mentionat, nu poate decat sa oglindeasca acea stare a spiritelor dela noi.
Meetingul in chestiune, despre care n'am alte §tiri, 'Ana acum, decat
prin telegramele ziarelor grece§ti am adäugat n'a fäcut decat sa re-
produckparerea tuturor dela noi, §i, de altfel, asemenea adunari populare
sunt un lucru comun la noi, in Grecia, ca §i in toate Statele libere, §i ase-
menea manifestäri nu cred ca surprind aici.
Da, raspunse D-nul Rhallys, dar presa D-voastra 0 rezolutiile mee-
tingului ne prezintä ca agresori, atunci cand contrariul este adevarat, cad
Guvernul elenic sta in defensivd.
La acestea, am zis D-lui Rhallys sä-mi arate un caz in care Romanii
sa fi fost agresori, §i D-sa, neputand indica vreunul, imi zise cri agresiunile
din Turcia de cari ne plangem sunt fapte de räzbunare personalä.
Atunci 1-am intrebat dacä asasinatul preotilor §i notabililor din Ne-
govani, in urma al fratilor Celea, asupra cadavrelor carora s'a gasit un
bilet cu indicatia ca,a§a vor patimi toti cari sustin cauza Romanismului,
tot act de razbunare personala se poate numi, §1 altele asemenea ce se re-
pea acum ; in fine, ce fel de atitudine defensiva este aceea a Guvernului
elenic, la ale caruia bune oficii facem apel ca sa inceteze acest sistem tero-
rist asupra pacinicilor Romani ?
Toate aceste fapte am adaugat nu pot fi negate, 0 Guvernul
Regal crede ca Guvernul elenic, in interesul bunelor noastre raporturi vii-
toare, poate, prin organele numeroase de cari dispune, sa recomande ince-
tarea »luptei cu cutitul In relatiunile dintre partizanii sëi cu Roma/1H.
D-nul Rhallys se refuzä, zicand a : daca ar face o astfel de recomandare,
s'ar declara solidar cu actele bandelor sau acele de räzbunare personalä.
www.digibuc.ro
70
Atunci chestiunea e insolubila continuaiu eu si constataiu cu re-

gret c6. Guvernul elenic, in loc de a trata pe Romani cu toleranta, spre a
nu märi antagonismul dintre dansii si grecism, li impinge la disperare si
poate a se alia cu vräjmasii sei spre a scapa de peire. Cu toate acestea
am zis atitudinea tolerant& fata cu Romanii din Turcia este indicatä de
natura lucrurilor.
Acesta este mijlocul pe care Guvernul Regal '1 recomandä atenpunei
amicale si serioase a Guvernului elude, spre a dispare starea actualä de
tensiune dintre noi.
La aceste refiectii, D-nul Rhallys nu-mi räspunse nimic, dar zise di
Guvernul elenic nu cunoaste In Turcia decat comunitegi grece0i, cari
urmeazA sä rämand intregi si nu admite separatismul, sau, la din contra,
aceia ce vor sä se separe de dinsele trebuesc declarati schismatici.
Atunci adtiug5. Excelenta Sa pärere ce a impärtäsit si altor capi
de misiune de aici si care pare secretul atitudinei sale politice intransigente,
de oare ce toti aici par convinsi de fidelitatea marei majoritäti a R omanilor
cätre Patriarhie, identica cu Elenismul dupa numërätoarea ce se va
face chiar de Turci, se va vedea lipsa sau neinsemnätatea acelor ce se pre-
tind Romani, sau, mai exact, Cuso-Vlahi sau Aromdni. De altfel, urmä
D-nul Rhallys, Roman si Cuto-Vlah nu este tot una : »Asa D-ta
adresandu-mi-se personal, dacá doi Cuto-Vlahi ar sta de vorbk D-ta
nu i-ai intelege, cea ce dovedeste marea lor deosebire de D-voasträ.
Surizand, am cerut voie Excelentei Sale care nu cunoaste nici limba
romank nici dialectul Romanilor din Turcia, sä-i indic cA : cap, minte,
nas, gura, barbk ureche, ochiu, ma* picior, etc., numiri caracteristice
in orice limbk sunt identice la Romanii cis si transdunäreni, cea ce a
fäcut sä dispark deocamdatä, acest argument, reprodus de D-nul Rhallys
chiar azi in conversatiile anterioare cu alti sefi de misiune.
Iar in ceea ce priveste existenta comunitätilor romane, i-am spus
ck in adevär, comunitätile religioase, zise grecesti, intrebuinteazä limba
greacä in oficiile bisericesti, färä insä ca tot poporul sau majoritatea lui sä
fie de limbà si de originä greack dovadä Romanii ce voesc sä asculte ofi-
ciile in limba lor, si cari au acelas drept la aceasta ca si Sérbii din Prizrend
si Iuskiub, ce stau sub dependenta tot a Patriarhatului Ecumenic, care nu
i-a excomunicat, pe ei si preotii lor, cum face azi fala de Romani. Ca e re-
gretabil cä Guvernul elenic povatueste schisma, atunci cand Romanii nu o
www.digibuc.ro
71
doresc si declarä ca voiesc sä rämänd sub dependenta Patriarhului. CA,

dacl ar fi exacta pärerea Guvernului elenic, comunitätile ar constitui un
fel de castä inchisä sub raportul limbei, cea ce nu e canonic §i e chiar un
atentat la libertatea de con§tiintä, care cere ca fidelii sä inteleaga principiile
religiei lor §i sä se patrunda, de oficiile religioase la cari asistä. CA, in fine,
sistemul Guvernului grec de a impinge la schismd, sub cuvênt de numë-
rátoare a aderentilor II omânismului, e pesimist, caci chiar dacl azi rezul-
tatul ar fi in aparentä favorabil tezei grece§ti, minoritatea ce reclamä intre-
buintarea limbei române nu insemneazä cá nu are drept la aceasta ; iar, in
viitor, generatiile fiind nemuritoare, altii, prin puterea imprejurärilor,
vor cugeta altfel.... §i, astfel, Guvernul grecesc va face o lucrare nepoli-
tica §i inutilä, alienându-§i simpatiile Guvernului nostr u, §i pe acele ale
unui element atat de harnic, ca Románii din Turcia, iar Patriarhatul, un
popor pios.
Atunci D-nul Rhallys imi zise ca daca Patriarhul nu declarä schisma-
tici pe Ron:Mill ce oficiazä in limba lor, se va pune in contradictie cu pur-
tarea ce-a avut-o cu Bulgarii in timpul schismei care a creat Exarhatul.
La care am rëspuns ca, fiind date exemplele din Prizrend §i Iuskiub,
unde Patriarhatul a fost bine inspirat färd dauna religiei §i autoritätei sale,
declararea unei noui schisme din parte-i ar fi repetarea unei mari gre§eli
cunoscute, care a adus atittea grave neajunsuri de tot felul.
Am adhugat academice§te D-lui Rhallys: in loc de a declara schisma,
Patriarhatul n'ar face oare mai bine sä o suprime peste tot, §i atunci sä
aveti o reinflorire a Tronului §i autoritätei Patriarhale, adevärat cre§tin, la
care cu drag s'ar adresa toti schismaticii de azi §i sub adäpostul caruia
civilizatia elenia §i traditiunile Bisericei ar relua poate o nouä vigoare ?
La aceastä suggestiune personald, imi räspunse cä, nu se poate uni, vi-mi
zise ci comunitätile religioase nu se pot forma pe cale de autoritate, §i re-
pet& a, dacä ar da un consiliu Patriarhului, va ft de a declara schismatici
pe Románii ce vor set formeze comunitäti separate. Acesta este ultimul sèu
cuvênt.
(A) L N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
72
No. 6.
MINIM RUL Al. ACERILOR MAINE ad interim

catre Reprezentantii Românici in strAinAtatc.
Bueuresti, 2/,5 August 1905.
Excelenta Sa D-nul General Lahovary, obtinand un congediu de la I pana

la 29 August, am fost insarcinat cu interimul Departamentului Afacerilor
Straine.
(s) ION N. LAHOVARY.
No. 7.

care Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Atena, 3/113 Septemvrie 1905.
Am onoarea a 116 trimite traduceri din ziarele ateniane din saptamana

aceasta, privitoare la starea actuala a diferendului nostru cu Grecia. Afara. de
Atinai», care pune in indoialä oportunitatea ruperei relatiunilor si de
Astrapi,g, care regret& diferendul dinteun punct de vedere mai general,
mai toate pledeazä pentru ruperea relatiunilor cu noi. Pentru aceste, ches-
tiunea insemnatä este : de ce Guvernul se opreste numai la darea unui con-
gediu nelimitat D-lui Tombazis si nu merge pana la retragerea complecta
a tuturor Reprezentantilor diplomatici si consulari din Romania. Conside-
ratiunea faptului c5, la reprezentarile ce am fäcut aici despre terorizarile si
masacrele Romanilor prin bande grecesti si prin afiliatii lor, Guvernul
nostru n'a obtinut nici o satisfactie, nu misca pe ziaristii de aici. Din contra,
in aceastä privinta, dui:4 cum se constata-din anexele raporturilor mele pre-
cedente si din cele actualeei se cred indreptatiti sa propovaduiasca asasi-
nate, sä ne caracterizeze in modul cel mai grosolan si chiar sa ameninte cu
manifestari ostile Legatiunea noastra de aici.
Aceasta pornire a presei grecesti se pare ca. D-nul Rhallys a inceput sä
simta ca nu poate fi tocmai utila intereselor grecesti, caci de vre-o zece zile
D-sa evita de a se explica categoric despre plecarea D-lui Tombazis din Bu-
cure§ti si intelesul exact ce-i da. In aceastä privinta aflu ca din Viena, Pe-
www.digibuc.ro
73
tersburg si chiar din Constantinopole, i s'a consiliat sa nu rupa relatiu-

nile cu noi.
0 alta consideratiune a putut asemenea influenta hotärarea D-lui
Rhallys. Se crede, In adevär, ca in Imprejurarile speciale In care s'a pre-
zentat de la inceput conflictul cu noi, D-sa n'ar fi putut obtine ca o Putere
mare sa se Insarcineze cu protectia supusilor elini de la noi In caz de rup-
tura complecta.
In fine, mai exist& si credinta cä, in caz de ruptur& complectä, foarte
multi Greci de la noi, spre a nu-si periclita interesele actuale si viitoare, ar
fi preferat sa cear& centenia romanä, ceea ce ar fi fost cu totul contrariu ten-
dintelor politicei elinesti.
Oricum ar fi, jumätatea de masura luata de D-nul Rhallys, pana acum
intampina dezaprob&ri in presa greceasca. Se crede asemenea ca, cu ocazia
intrunirei Camerei, In Noernbrie, D-nul Rhallys, desi poate obtine aprobarea
limbagiului sëu asupra fondului chestiunei, nu va schpa de o aspra critica
asupra chipului putin dibaciu cum a procedat de la Inceputul discutiunei
cu noi si a lipsei de rezultat ce au avut protestärile adresate Puterilor si
noua, aceastä lips& Invederánd putina atentie ce se d& in Europa politicei
ce D-sa sustine.
(s) I. N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
IV
SUSPENDAREA RELATIUNILOR DIPLOMATICE

DINTRE
ROMANIA I GRECIA
ai.,
www.digibuc.ro
NO. 1.
E S. DI. TOMBAZIS, MINISTRUL GRECIEI

cAtre Secretarul General al Ministerului Afacerilor Sträine, la BucureSi
(TRADUCERE)
(Telegrami din Sinaia ell data de1/14 August 1905).
Supusul grec P. Zituniatis, in trecere prin Romania, s'a plans Lega-

tiunei cä politia din Caracal ii reline far/ nici un motiv pasportul. Persoana
susnumitä find cunoscutä Legatiunei si trebuind sä paraseasca tara, v'asi
fi mult obligat de a da ordine telegrafice autoritatilor competente pentru
ca pasportul sell sa-i fie restituit si sä nu fie importunatä, nimic neputand
justifica atitudinea autoritatilor fata cu (lama.
Ve exprim multumiri anticipate.
(s) TOMBAZIS
No. 2.
SECRETARUL GENERAL AL MINISTERULUI AFACERILOR STRAINE
atre Ministerul de Interne.
Bucure§ti, Vis August 1905.
In urma unei interveniri a Legatiunei Greciei, am telegrafiat politiei

Caracal ca sa elibereze supusului grec Zituniatis pasportul ce i s'ar fi re-
tinut de acea autoritate, dacti nimic nu se opune la aceasta, si sh-mi rapor-
teze de motivul ce a determinat acea retinere.
www.digibuc.ro
78
Prefectura Romanati, raspunzandu-mi acum telegrafic, cà acel Depar-

tament are deja cunostinta de faptul susmentionat, am onoarea a vë ruga
sä binevoi[i a-mi comunica care este motivul care a determinat procedura
politiei de Caracal Ma de numitul Zituniatis.
p. Mini4ru, (s) N. GHICA.
No. 3.
MINISTERUL DE IN FERNE
catre Ministerul Afacerilor Straine.
Bucure§ti, I7/80 August 1905.
La adresa D-voastre din 5/18 curent, am onoarea a vé rëspunde ca

motivul pentru care am cerut Consiliului Ministrilor de a incuviinta expul-
zarea din tara a numitului Petre Zituniatis, este cà acest individ, care se
dedea drept ziarist, cutreera tara, cu liste de subscriptiuni, avand scrisori
de recomandare de la Consulul grec din Capita la catre ceilalti din Romania,
pentru a aduna bani cle la connationali spre a spori fondurile de propaganda
lupta contra Ronianilor din Turcia. Afará de aceasta, susnumitul era
Chiar agresiv fagt de Romani, ori and avea ocazie.
p. Ministru, (s) M. RACHTIVAN.
No. 4.
E. S. DI. TOMBAZIS, MINISTRUL GRECIEI
catre Ministrul Afacerilor StrAine al Romilniei.
(TRADUCERE)
No. 61'2. Sihaia. 5/tg Aupst 1905.

Domnule Ministru,
Din informatiuni precise parvenite Legatiunei Regale, rezulta ca, cu

prilejul unei manifestatiuni anti-grecesti, care a avut loa la 31 a lunei tre-
cute la Giurgiu, un steag cu culorile nationale eline a fost ars de catre ma-
nifestanti, cari au tnsoit fapta lor de cuvinte injurioase la adresa natiunei
eline.
www.digibuc.ro
79
Din ordinul Guvernului men, m gräbesc de a semnala acest fapt

Excelentei Voastre si de a cere ca responsabilitätile A. fie stabilite i agentii
de politie responsabili sever pedepsiti, caci aceastä ofensa a drapelului na-
tional, comisä pe piata publich cea mai central& a orasului, nu putea sä
scape supravegherei agentilor de politie, prepusi la mentinerea ordinei
pentru a preveni asemenea acte, pe cari Guvernul Maestätei Sale Regelui
Carol nu poate deal a o dezaproba.
Rog pe Excelenta Voasträ, sä binevoiasca a me instiinta de primirea
prezentei si de a-mi face cunoscut urmarea ce s'a dat cererei mele.
Binevoiti, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 5.
E. S. DI. TOMBAZIS, MINISTRUL GRECIEI
cfitre Ministrul Macerilor Sträine al României.
(TRADUCERE)
No. 616. Sinaia, 6/19 August 1905.

Domnule Ministru,
Supusul elin Paul Stamulis, domiciliat In Bucuresti, expune, printeo

plAngere adresatä Legatiunei Regale, ca In dimineata zilei de 31 Iu lie,
patru indivizi pätrunzAnd In cafeneaua »Româniau, tinutä de dinsul
situatä In strada Gabroveni, au insultat i maltratat atAt pe casierita cafe-
nelei, cAt i pe proprietarul ei Paul Stamulis, care fu gray 'Ana la cap cu
lovituri de bete.
Agresorii fácurá bucäti mobilele i diferite alte obiecte din cafenea,
cauzand astfel pagube, evaluate de &are partea lezath la t522 lei.
Aducând cele ce preced la cunostinta Excelentei Voastre, viu sä 0 rog
de a binevol sa intervie pe Met autoritatile competente pentru ca autorii
acestui delid care n'a putut sa rämAna neconstatat de care ofiterii de
politie, sä fie trimiO Maintea justitiei §i condamnati, conform legilor
tärei, la o despägubire pentru daunele cauzate.
Binevoiti, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
www.digibuc.ro
80
No. G.
LEGATIUNEA REGALA A GREGIEI in Romania

catre Ministerul Afacerilor Straine, la Bucuresti.
(TR AD UCERE)
Nola verbala
No. 618. Sinaia, i° 2, August 1905.
Legatiunea Regala Elenica a luat cunWinta despre un raport al Pre-

fectului Politiei, publicat in ziarele Capitalei, §i prin care directorul 0 pro-
prietarul ziarului grec Patrisa Sp. Simos, precum 0 cei doi redactori ai
ace1uia0 ziar, Haralamb Pappas §i Theodor Moscopulos, sunt acuzati de a fl
imprimat 0 distribuit intentionat, a doua zi a meetingului de la sala Dacia,
o gravurti care ar fi simbolizat contrariul opiniunilor poporului roman 0
ale cdruia inscriptiuni ar indica intentiunea de a sfida opinia publica ro-
mana. Prefectul de poritie acuza supu0i eleni sus mentionati de a fi au-
torii intentionati §i provocatorii morali ai dezordinelor cari s'au produs la
Bucurqti.
Or, din informatiunile precise pe cari le poseda Legatiunea Regalii,
rezultd ca gravura in chestiune a aparut ca o anexa a ziarului Patris la
data de 1 Ianuarie 1903, ca toate exemplarele distribuite abonatilor au fost
epuizate chiar de atunci 0 ca, nici o reimprimare a acestei gravuri n'a fost
facuta, gravura care se gäsea de pe acea vreme, sunt acum trei ani, in cate-
va magazii 0 cafenele grece§ti, fail a fi pricinuit cea mai mica protestare
din partea autoritätilor tärei.
Aducand cele ce preced la cuno§tinta Ministrului Regal al Afacerilor
Straine, Legatiunea Regal/ protesteaza in potriva acuzatiei aduse supu0lor
eleni sus mentionati, 0 are onoarea de a ruga Ministerul Regal de a binevol
sa ia toate dispozitiunile ce va gasl necesarie, in scop de a constata exacti-
tatea faptelor relatate de care Legatiunea Regala.
www.digibuc.ro
81
No. 7.
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRIINE

afro E. S. DL Tombazis, Ministrul GrecieL
(TRADUCERE)
No. 14.305. Bueurgti, Wu August 1905.
Domnule Ministru,
Drept rèspuns la nota No. 61.2 din 5/48 August curent, pe care Exce-
lenta lroastrà a binevoit a mi-o adresa, pentru a-mi semnala incidentul care
s'a produs la Giurgiu cu prilejul unei manifestatiuni populare i in care ma-
nifestantii ar fi ars un steag cu culorile e1ineti, notä prin care Excelenta
Voasträ imi cerea pedepsirea agentilor de politie cari n'ar fi impedicat ase-
menea acte, am onoarea a aduce la cuno§tinta Domniei voastre, ca din ra-
portul prefectului de Vlara asupra incidentului rezultä cri acei ativa
agenti cari erau la fata locului au fäcut toate sfortärile pentru a potoli mul-
timea, 0 a o impedica de a se deda la acte reprehensibile, dar cä, fiind
dat cä erau patini la numër, ei au fost cu totul in neputintä inaintea unei
muIimi cari se urea la o mie de persoane i cà, prin urmare, nu li e poate
imputa vre-o gresald i c5. nu este loc de a se lua vre-o m6sura disciplinark
in potriva lor.
Guvernul Regal deplänge sincer cà sentimentele de indignare produse
in spiritul public au impins multimea la o astfel de manifestare, dupä cum
e convins c Guvernul elin deplange din parte-i violentele i crimele a cä-
ror victime sunt pacinicile popul4iuni româneti din Imperiul Otoman
cari sunt fdptuite de catre bande cari declara cä lucreazd. in numele i in
interesul natiunei elene.
Binevoiti, etc.
www.digibuc.ro
82
No. 8.
E. S. DL TOMBAZIS, MINISTRUL GRECIEI
No. 647.
-
eitre Ministrul Macerilor Straine al României.
(TRADUCERE)
Sinai; it1/29 August 4905.
Domnule Ministru,
Am avut onoarea de a primi scrisoarea cu data de 11 curent, pe care

Excelenta Voasträ a binevoit a mi-o adresa ca rèspuns la nota mea sub
No. 61.2, privitoare la incidentul de la Giurgiu.
Prin rèspunsul sëu, Excelenta Voastrd, de§i admite cä actul skvar§it
la Giurgiu este reprehensibil, imi face cunoscut cä nu a crezut ca trebue sà
ia mAsuri disciplinare in contra agentilor de politie responsabili.
Socotesc cá motivele expuse in scrisoarea Excelentei Voastre nu sunt
de natura de a scuti pe ofiterii de politie de respunderea ce le incumbä in in-
deplinirea datoriei de a preveni §i de a reprima asemenea acte, §i cred, ceva
mai mult, cä cuvintele ce Excelenta Voastrà, invoacd spre a justifica simti-
mintele de indignare starnite in spiritul public §i cari au impins multimea
a se deda la o asemenea manifestare, nu au nimic de comun cu chestiunea
care ne ocupd, cad faptul de care ne plângem s'a produs pe teritoriul ro-
mánesc, §i este de datoria Guvernului M. S. Regelui Carol de a preveni ase-
menea acte §i de a pedepsi pe responsabili, odatd ce aceste acte au avut loc,
pe cat& vreme, in ceea ce prive§te pe Guvernul Regal, care, de sigur, de-
plange ceea ce se petrece in Macedonia, nu stä in putinta sa de a preveni si
reprima evenimente cari au avut loc pe un teritoriu neapartinand Gre-
ciei, ci altui Stat, caruia revine dreptul de a mentine acolo ordinea.
Din ordinul Guvernului meu, aruia m'am grabit a comunica conti-
nutul scrisoarei Excelentei-Voastre cu data de 11 curent, vin a reinnoi cere-
rea mea formulatä prin nota No. 612, si o rog sä binevoiasca a-mi
trimite rëspunsul sAu in termenul cel mai scurt posibil, ca unul ce imi
propun a pleca cAt de curând in congediu §i doresc a avea inaintea plecArei
mele rèspansul Guvernului Regal.
Binevoiti a primi, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
www.digibuc.ro
83
No. 9.
E. S. DL TOMBAZIS, M1NISTRUL GREC1EI

cAtre Ministrul Afacerilor StrAine al României
(TRADUCERE)
No. 648.
Sinaia, ie/s, August 1905.
Donmule Ministru,
Referindu-më la nota sub No. 618, ce am avut onoarea de a adresa
Ministerului Regal al Afacerilor Sträine la data de 10 curent, pentru a pro-
testa in potriva acuzärei al carei obiect sunt directorul ziarului grecesc
»Patris., Sp. Simos si redactorii aceluiasi ziar, H. Pappas si Th. Mosco-
pulos, vin, insärcinat find de Guvernul meu, a formula Excelentei Voastre
cererea cum ca mesura de expulzare, luatA fall de supusii greci sus men-
tionati, sh fie ridicatä, bazAndu-mi cererea pe faptul ca nu numai numitii
Sp. Simos, H. Pappas si Th. Moscopulos nu au savarsit actele ce li se im-
putá, si cari au motivat expulzarea lor, dar c5., de altfel, dup5. cum e lesne
de constatat, atitudinea ziarului »Patris. a fost in totdeauna din cele mai
corecte in chestiunile cari intereseazä in particular pe România.
Urmând a pleca cat de curând in congediu, rog pe Excelenta Voastrá
s5. binevoiascl a-mi triraete raspunsul s6u in termenul cel mai scurt po-
sibil.
Binevoiti, etc.
(9) A. TOMBAZIS.
No. 10.
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRIINE
..
cAtre E. S. DI. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TnanucznE)
No. 196 C.
24 August
Bucuresti 9 6
1905.
Domnule Ministru,
Printeo scrisoare cu data de 16 August curent, No. 647, Excelenta
Voastra binevoeste a-mi reinnoi cererea sa de a provoca na6suri disciplinare
in potriva agentilor de politie din Giurgiu, cari s'ar fi facut vinovati prin
acea cA, nu au impiedecat manifestärile ce s'au produs in acel oras in cur-
sul acestei luni.
www.digibuc.ro
84
Nu pot decat sä, repet Excelentei Voastre, cá, avand in vedere impre-
jurärile expuse in nota mea cu data de 11 August, Guvernul Regal nu
crede ca ar fi loc sä se ia In potriva acestor agenti nici o nAsurä discipli-
nara.
In ceea ce privqte simtimintele de indignare cari au Impins multimea
a se deda la manifestdri ostile in contra natiunei grece§ti, Excelenta Voa-
strä sustine di nu este nimic de comun intre actele de cari se plange 0 cari
s'au petrecut pe teritoriul românesc 0 cele ce se petrec in Turcia, dat
fiind el Guvernul Regal grecesc nu poate nici de cum fi tinut rdspunzator
de fapte ce se petrec pe un teritoriu sträin, ce apartine unui Stat caruia
singur revine dreptul de a pästra acolo ordinea.
Voiu observa Excelentei Voastre ca e greu pentru poporul romän sa
facd aceastä deosebire, cand vede cii crimele atroce, ale cdror victime sunt
consangenii sei din Imperiul Otoman, sunt opera unor bande organizate si
armate de cAtre o asociatie (Makedonikos Syllogos), al cdrei sediu este la
Atena 0 formate pe teritoriul grecesc, de unde au pätruns in Turcia, färä
ca autoritätile grecgti prepuse la paza fruntariei sä fi izbutit a le opri de
la aceasta, tot a§a precum cei câtiva agenti ai politiei din Giurgiu au fost
neputincio0 fata cu multimea care se deda la manifestäri ostile contra
Greciei.
Faptul organizärei.pe teritoriul grecesc a bandelor in chestiune, rezultà
din declaratiunile facute inaintea tribunalului extraordinar din Monastir de
cätre numitul Calomenopol din Syra, locotenent in armata greceascä,
§eful bandei, in care releväin §i numele lui P. Stavrianopol, locotenent
de artilerie, bandä care a fost capturata si distrusä in parte de trupele im-
periale otomane la sfar0tu1 lunei Aprilie trecut. Gäsim in darea de seamä
a dezbaterilor ce au avut loc inaintea tribunalului extraordinar, ca numitul
Calomenopol a inceput prin a declina competinta acelui tribunal, pen-
tru cuvéntul c5. dinsul 0 cea mai mare parte din prizonierii acuzati sunt
supu0 elini. Tot dinsul a declarat inaintea tribunalului ca banda din care
fdcea parte se formase pe teritoriul grecesc 0 cA trecuse fruntaria, aniä-
gind supravegherea autoritätilor regale.
Pe de altä parte, autoritätile turce§ti au pus main, la 11 August, in
corespondenta gäsitä asupra §efului unei bande de asculati greci urraäritä
de trupele imperiale in regiunea Grebenei, pe o circularä emanând de la
comitetul superior din Atena, din care rezultä ca directia si impulsiunea
www.digibuc.ro
85
date acelor bande vin in adevär din Grecia. Acea circularä contine, intre
altele, instructiuni pentru resculati, ordinul de a intrebuinta toate mijloa-
cele, chiar asasinatul in contra celor ce s'ar pune in stare de rebeliune in
potriva autoritätei Patriarhului, de uncle reese proba evidentä despre inte-
legerea intre Patriarhul din Constantinopole, bandele de resculati §i. asocia-
tiunea care le conduce din capitala Regatului grecesc.
Binevoiti, etc.
No. 11.
MINISTRUL ad interim AL AFACERILOR STRAINE
-
catre E. S. Dl. Tombazis, Ministrul Greciei.
(TRADUCERE)
No. 197 C
24 A ugust
Bueuresti, 6 Septembrie 1905.
Domnule Ministru,
Drept rèspuns la nota cu data de 16 August curent, No. 648, pe care

Excelenta Voastrá a binevoit a-mi adresa, din ordinul Guvernului sòu,
spre a cere Guvernului Regal sä revind asupra mësurei de expulzare luatä
fatä de numitii Sp. Simos, H. Pappas §i Th. Moscopulos, am onoarea
de a aduce la cuno§tinta Excelentei Voastre ca dreptul ce are ori ce Guvern
de a indepärta de pe teritoriul sëu sträinii a cärora prezenta o crede peri-
culoasä ordinei publice, decurgänd pentru el din datoria ce are de a lua
in mod suveran ori ce mäsur ä. de politie ce ar crede necesara lini§tei §i si-
gurantei Statului, Guvernul Regal regretd de a nu putea discuta cu Exce-
lenta Voastrt motivele cari au provocat aceastä mësurä, luat ä. fatä de sus
numitii, §i, prin urmare, a nu putea satisface cererea Guvernului elenic.
Binevoiti, etc.
www.digibuc.ro
86
No. 12.
-
care Reprezentantii României in striingtate.
27 August
Bucuresti, 9Sept erebi
re
Intorcandu-me din congediu, am reluat directiunea Departamentului

Afacerilor Straine.
No. 13.
MINISTRUL AFACERILOR &MAINE
-
atre Reprezentantii României In strainatate.
Bucuresti, 1331Septembrie
August
1905.
Ziarele din sträinatate anuntand ruptura relatiilor noastre diplomatice

cu Grecia, ye comunic urmatoarea declaratiune care ye va putea servi :
Guvernul roman nu cunoaste intentiile Guvernului elenic cu privire la
o ruptura, sub o forma oare care, a relatiilor diplomatice. El asteapta in li-
niste evenimentele cari nu sunt ¡Inca fapte indeplinite.
No. 14.
-
câtre Ministrul Afacerilor Sträine, la Bucuresti.
Atena, i/i4 Septembrie 1905.
De câteva zile ziarele comitetului macedonean Embrosu si »Iieri,,

indeamnä cu inversunare la ruptura relatiunilor diplomatice, anuntand cu
litere mari apropiata mea plecare; remiterea unei note de protestare de ca-
tre D-nul Tombazis in contra respunsului negativ al Guvernului roman la ce-
rerea sa privitoare la persecutiunea supusilor greci; in sfdrsit, preparativele
www.digibuc.ro
87
D-sale de plecare. Totu0, cu toate vine solicitatiuni ale ziari§tilor, D-nul

Rhallys refuza orice explicatiune.
Nimeni aici nu cunoa§te adeväratul inteles al acestei atitudini.
Se anunta macelarirea a trei Romani, dintre cari un institutor, al
Vlaho-Clisura.
(s) I. N. PAPINIU.
No. 15.
E. S. Dl. TOMBAZIS, MINISTRUL GRECIEI

atre Ministrul Afacerilor Straine al României.
(TRADUCERE)
No. 676.
Bucuresti, aho Septemvrie 1905.
(PrimitA in 5/18 Septembrie).
Domnule Ministru,
Prin continutul notei sub No. 196, din 24 August a. c., pe care a
binevoit a mi-o adresa Ministrul Afacerilor Straine ad interim, D-nul Ion
Lahovary, relativ la incidentul de la Giurgiu, am constatat, ou un viu
regret, ca Guvernul roman, pentru a degaja pe agentii po1iiei acelui ora§
de responsabilitatea care le incumba, stärue0e in vointa de a stabili o co-
nexitate intre ceea ce se petrece pe un teritoriu strain 0 care scapa ori-
carei actiuni a Guvernului elenic, i actele cari s'au produs pe teritoriul
roman, acte pentru cari Guvernul Maestätei Sale Regelui Carol are singur
a asigura deplina §i intreaga responsabilitate.
A§ fi preferat sa nu urmez Guvernul roman pe terenul unde calla a
deplasa chestiunea de care ne ocupdm ; dar comentariile cari insotesc rès-
punsul seu, me pun in necesitatea de a releva oare cari pasagii a notei Mi-
nisterului Regal, unde, prin o procedare foarte neobicinuita, 0-au gäsit lo-
cul. In declaratiunile pe cari locotenentul Calomenopol le-ar fi fäcut Ina-
intea tribunalului extraordinar din Monastir, ca §i in continutul unei a§a
dehumite circulare, 0 care ar fi fost gasita asupra unui §ef greco-macedo-
nean, Guvernul Maestatei Sale Regelui Carol a creZut cä vede o dovada
evidenta a comunitätei de actiune intre Patriarhia ecumenica, bandele in-
surgentilor §i asociatiunea care ii dirigeaza din Capitala Regatului Elenic,
asociatiune care o intituleaza cu numele de Makedonikos Syllogosa.
www.digibuc.ro
88
Me mir ca In dezbaterile unei chestiuni care ocupe ambele State, Gu-

vernul roman, We ca nimic se-1 fi autorizat, a fecut se. intervie numele
efului suprem al bisericei ortodoxe In Turcia, ale cArui acte, petrunse de
spiritul intelepciunei 0 al dreptätei, dovedesc cu cat& solicitudine 0 perse-
verente Sfintia Sa veghiaze la prerogativele -ceruia el este supremul de-
pozitar.
Exprimend Excelentei Voastre Intreaga mea surprindere pentru acel
procedeu, tin a-i face se observe ce. nu se poate tinea compt de declaratiu-
nile unui prevenit care cautd a face mai putin gravä pozitiunea sa 0 Inc&
mai putin se poate atribul declaratiunilor lui sensul 0 insemnetatea pe care
Guvernul roman tine a le da. Ofiterul in chestiune, obtinand un congediu
in regula pentru strainetate, a abuzat, dupe informatiunile autoritetei corn-
petinte, 0, In§eland vigilenta autoritatilor prepuse la paza liniei fruntariei,
a parvenit a trece peste ea pentru a se pune in capul unei bande greco-ma-
cedonene, din care facea parte numitul Stavrianopol, care, dupa ce ser vise
ca ofiter de rezerve, fusese de mult liberat din rendurile armatei.
cat despre circulara citate in nota Guvernului roman, circular& a c&-
reia continut n'a fost cunoscut de &are Guvernul meu &cat In urma unei
comunicatiuni recente a Insexcinatului cu Maceri al Turciei la Atena, se
poate pune cu drept cuvent intrebarea dace nu este cazul de a ne afla in
prezenta unui document apocrif, ceea ce Guvernul meu a declarat deja re-
prezentantului Imperiului Otoman.
Admitand chiar cä acea circulard eman& de la o asociatiune secrete,
nu s'ar putea stabili cea mai mice solidaritate Intre ea 0 Guvernul Regal,
pentru care a fost cu totul necunoscute..
Nu pot sà am obligatiunea de a me opri la o cercetare mai lunge a
unor chestiuni cari sunt legate cu evenimente intemplate pe un teritoriu
strain, dar tin a adauga ce dace elementul grecesc din o provincie inveci-
nate a Regatului elin, element la care numërul victimelor ajunge la sutimi,
a luat, din propria sa initiative. 0 dup& lungi suferinte, initiativa mësurilor
de aped-are pentru existenta 0 avutul lor, instinctul singur de conservare
i-a dictat aceast& hoterare.
Evenimentele ce se desfepare in timpurile din urm& in Romania, sunt
de naturä de a atrage toga atentiunea Guvernului Regal elenic.
In urma manifestatiunilor ostile cari au avut loc in mai multe puncte
ale Romaniei 0 In cursul cerora s'au pronuntat cuvinte injurioase la adresa
www.digibuc.ro
89
natiunei si a Guvernului elenic ; In urma persecutianilor la cari sunt ex-

pusi supusii greci, in urma mësurilor de expulzare luate raiä nici un motiv
contra directorului si redactorilor ziarului grec ,,Patrisu si contra a at6.tor
alti supusi Greci; in urma refuzurilor de a se da urmare la dreptele recla-
matiuni ale Guvernului meu, formulate prin notele mele sub No. 612, 616,
618, 647 si 648, Imi permit sa me intreb daca supusii Greci pot de aci
Inainte sa fie asigurati de protectiunea propriei lor persoane, precum si de
aceea a intereselor ce au In Romania.
Guvernului Maestatei Sale Regelui Carol li apartine dreptul de a res-
punde la aceastä chestiune.
Parasind Bucurestii In virtutea unui congediu, am onoarea de a in-
forma pe Excelenta Voastra ca. las Legatiunea Regala si arhivele in paza
gerantului provizoriu al cancelariei, D-nu Varnalis.
Binevoiti, etc.
(s) A. TOMBAZIS.
No. 16.

&km Ministrul României la Atena.
Bucuresti, Vie Septembrie 1905.
Domnul Tombazis plecand In congediu fara a face vizitä si lasand o

notä, prin care rëspunde la ultima noastra non si ne informeaza ca.
pleaca In congediu si cä a läsat pentru paza Legatiunei si a arhivelor, un
gerant al Cancelariei, pregatiti-ve de a face si D-voastra exact acelasi lucru.
Maine yeti primi instructiuni cu privire la textul notei ce yeti trimite
Inainte de a pleca, fail a face vizita.
(9) GENERAL LAHOVARY.
www.digibuc.ro
90
No. 17.
MINISTRUL ROMANIEI la Mena

care Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.
Atena, '3/19 Septembrie 1905.
Voiu urma intocmai cum imi prescrie Excelenta Voastra, läsAnd aici
numai pe interpretul Legatiunei cu paza arhivelor.
Astept textul notei ce va fi remisä Duminick 11/24 ale curentei, In
momentul plecArei mele..
(s) I. N. PAPINIU.
No. 18.
-
cAtre Ministrul RomAniei la Atena.
Bucuresti, 7/20 Septembrie 1905.
La primirea acestei telegrame, yeti pleca in congediu fax% a face nici

o vizità oficiald.
Veti redacta o notd In termenii urmatori, ce va fi remisä la Ministerul
Afacerilor Straine de cAtre un impiegat, imediat dupä plecarea D-voasträ :
(a se vedea textul notei la pagina 92).
Veri sfarsi nota anuntand plecarea D-voasträ.
Domnul Langa-Räscanu va pleca si dênsul in congediu.
www.digibuc.ro
91
No. 19.
MINISTRUL AFACERILOR STRiINE
-
atre Reprezentantii României in strAinAtate.
Bucure§ti, 9/22 Septembrie 1905.
Ministrul Greciei päräsind Bucure§tii far& a face vizitä, conform obi-

ceiului, a informat numai pe Ministrul Afacerilor Straine el pleacA in con-
gediu.
N'a desemnat un Insarcinat cu Afaceri, el a anuntat numai ca paza
Legatiunei §i a arhivelor era Incredintatä unui cancelar.
Acest mod de a proceda al D-lui Tombazis este considerat de toga
lumea ca contrariu uzurilor.
Am invitat imediat pe D-nul Papiniu sä procedeze exact in acela§i chip.
El va pleca In congediu, läsand interpretului paza Leggiunei.
No. 20.

cAtre Ministrul Afacerilor Str 'dine, la Bucure0i.
_
Pe vaporul Romitniaa, i9/22 Septembrie 1905.
.
Conformändu-me Intocmai cuprinsului instructiilor din 7/20 ale cu-
rentei, am onoarea a Ve In§tiinta cA, pregatind nota aci aläturate. In
copie atre D-nul Rhallys, am Incredintat-o D-lui Interpret al Legatiu-
nei, spre a o remite aseark dupä plecarea mea, D-lui Pre§edinte al Consi-
liului grec, cu instructiunea de a telegrafia Excelentei Voastre, sub semnä-
tura calitätei sale, despre plecarea mea §i remiterea efectivä a acelei note
de D-sa. In momentul actual, cred eä Excelenta Voasträ a §i fost pusi In
cuno$intä despre aceasta de D-nul Covatti.
(9) I. N. PAPINIU.
www.digibuc.ro
92
ANEXA

catre E. S. D. G. Rhallys, Pre§edinte al Consiliului, Ministru de Finance §i ad inte-
rim al Macerilor Straine al Greciei.
...--.=---
(TRADLICERE)
No. 425. Mena, ii/24 Septembrie 1905.
Domnule Prefedinte al Consiliului,
Guvernul roman a primit la 5 Septembrie o notä, No. 676, datatä din

3 a acestei luni, semnatä : Tombazis.
Excelenta Sa Ministrul Greciei päräsise Romania mai inainte ca aceastä
notä sa fi parvenit Guvernului Regal si, nedesemnand nici un Insarcinat cu
Afaceri, Guvernul meu se vede nevoit de a rèspunde prin mijlocirea mea.
Rezultá din acea nota a Excelentei Sale D. Tombazis ca. Guvernul
grecesc persista in a inlätura ori ce conexitate intre faptele criminale pe
cari se declara in imposibilitate de a le impiedeca fiindch se produc pe teritoriu
strain si reprimarea unui incident ce a avut loc pe teritoriu românesc, la
Giurgiu.
Este invederat cä e o mare deosebire intre un sir de omoruri savarsite
asupra Romanilor din Turcia de niste bande grecesti si distrugerea unui
asa zis steag grecesc, pe care manifestantii 1-au adus ei 11100. Deosebirea
este, de sigur, in favoarea Guvernului roman. Dar dacä politia romanä nu
a putut impiedica acest mic fapt, este dovedit cà bandele grecesti au fost
formate si inarmate pe teritoriul grecesc.
Este de prisos de a demonstra cä autoritatile grecesti lipsesc dela da-
toria lor neimpiedicand acele bande de a se forma si neopunandu-se la
pgrunderea lor pe teritoriu strain, unde savarsesc crime contra Romanilor.
E regretabil ca. Guvernul elin e singurul care ignoreazd dupä cum
afirma no ta Excelentei Sale D. Tombazis functionarea in Capitala
Regatului a unei asociatiuni a carei fiintä se manifestä prin organizarea de
bande ale caror crime sunt cunoscute de Europa intreaga.
Aceastä lips& de supraveghiere a fruntariei, recunoscuta prin trig*
nota Excelentei Sale D. Tombazis, a produs urmari deplorabile cari a
emotionat adanc opiniunea publica in Romania. De altfel, participarea unor
ofiteri greci la comandamentul bandelor este oficial constatata.
www.digibuc.ro
93
Cat despre parerea exprimata de Excelenta Sa D. Tombazis, cum c5.

Guvernul roman amestea inteun mod insolit numele Patriarhului Ecu-
menic in aceasta dezbatere, Guvernul Regal gäseste c5. ceea ce este insolit
este de a vedea pe capul Bisericei Ortodoxe din Orient persecutand pe o parte
a credinciosilor sei in profitul unei nationalitäti si jertfind interesele religiu-
nei patimilor poporului grecesc.
Excelenta Sa'D. Tombazis inceara a explica invaziunea bandelor gre-
cesti prin obligatiunea in care se gAseste poporul grec de a lua mësuri de
apdrare spre a-si asigura existenta si bunurile sale.
Guvernul Regal isi permite de a observa ca populatiunile românesti,
victime ale asasinatelor, ale violentelor si ale agitatiunilor grecesti, n'au ame-
nintat nici odata nici existenta, nici bunurile populatiunilor grecesti din
Turcia. Nu trebue dar s'd se mire cineva de indignarea ce resimte poporul
roman la povestirile soartei ce indurg. connationalii sei din Turcia, si atata
timp cat Guvernul grecesc se va arata neputincios de a impiedeca perpe-
trarea acestor crime, nu trebue sä se nädajduiasca cä Romanii din Regat
ar redeveni ceea ce au fost timp de veacuri indelungate : primitori si bine-
voitori pentru Greci.
Cat despre indoiala exprimat5. de Excelenta Sa D. Tombazis asupra
securitAtei supusilor greci In Romania, Guvernul Regal va fi, de sigur, mai
fericit in sfortärile sale de a o asigura decat a fost Guvernul grecesc pentru
ce priveste supraveghiarea fruntariei sale si a societätilor secrete.
Aducand ceea ce precede la cunostinta Excelentei Voastre, din ordinul
Guvernului Regal, am onoarea de a Ve informa ca päräsesc astAzi Atena,
plecand in congediu.
Binevoiti, etc.
(9) I. N. PAPINII.T.
www.digibuc.ro
v
DENUNTAREA CONVENTIUNEI COMERCIALE
;I A
PROTOCOLULUI ANEXAT
a.i.
www.digibuc.ro
NO. I..
MINISTRUL AFACERILOR MAINE

catre E. S. D-nul D. G. Rhallys, Prepdinte al Coniliului, Ministru de Finance §i
Ministra ad-interim al Afacerilor Straine al Greciei.
(TRADUCERS)
No. 219c
21 Septembrie
Bucure0, 4 Octombrie "u°'
Domnule Pre§edinte al Consiliului,
Avénd in vedere absenta simultanA a reprezentantilor diplomatici al
Greciei la Bucure§ti §i al Romaniei la Atena, am onoarea de a me adresa
dea dreptul Excelentei Voastre pentru a 0 informa ea Guvernul Regal a
hotärat, in vederea punerei in vigoare a noului tarif vamal adoptat de ca-
tre Corpurile legiuitoare ale Romaniei, In §edintele lor de la 18 çd 19 A-
prilie din anul trecut, sì. denunte la data de 1 Octombrie anul curent,
conform cu articolul III al ei, Conventiunea de comerciu incheiatä 1ntre
Grecia §i Romania la 19 Decembrie 1900, precum i Protocolul anexat la
zisa Convenpune.
Efectele Conventiunei vor Inceta deci la data de 1 Iu lie 1.906.
Primiti, etc.
(s) GENERAL LALIOVARY.
No. 2.
E. S. D-nul D. G. RIIALLYS, PRESEDINTE AL CONSILIULUI, MINISTRU DE FINANCE F MINISTRU

ad-interim AL AFACERILOR &MAINE AL GRECIEI
tre Ministrul Afacerilor Straine.
(TRADUCERS)
No. 43.877.
27 Septembrle
Atena, 10 Octombrle
Domnule Ministru,
Am primit ieri nota ce Excelenta Voasträ a binevoit a-mi adresa din
Bucureti la 21 Septembrie/4 Octombrie, pentru a me informa ca Guvernul
7
www.digibuc.ro
98
Regal a hotdrát »in vederea punerei in vigoare a noului tarif vamal, adop-
»tat de catre Corpurile legiuitoare ale României in sedintele lor de la 18 si
»19 Apriie din anul trecut, sh denunte la data de 1 Octombrie (stil vechiu)
»anul curent si conform art. III al ei, Conventiunea de comerciu incheiatä
»intre Grecia 0 România la 19 Decembrie 1900, precum si Protocolul
»anexat la zisa Conventiuneu.
Luand act de denuntarea formulatä in nota precitatä a Excelentei
Voastre, intru ce priveste incetarea efectelor Conventiunei de comerciu, tre-
bue in acelas timp sti sustin cä starea de lucruri stabilitä prin Protocolul
din 1900 nu ar putea face obiectal unei denuntäri.
Recunoasterea persoanelor morale (juridice) nu ar putea fi efem ell. nici
subordonata aplicärei unei Conventiuni de comerciu, a crirei duratä fusese
fixatä pentru un termen (minimum) de doi ani si trei luni ; de altfel
art. III al Conventiunei Greco-Romane nu prevede decat denuntarea even-
tuald a Conventiunei.
Recunoasterea personalitätei juridice a institutiunilor eclesiastice si
scolare grecesti, stabilite in România, a fost, atat in 1896 cAt si in 1900
obiectul a unor lungi si laborioase negociári cari au luat sfarsit prin sem-
narea Protocolului din 1900.
Acest Protocol, recunoscând definitiv ca persoane morale (juridice)
bisericele grecesti coprinse in lista anexata la el, n'a facut decAt sä sane-
tioneze o stare de lucruri preexistentä si recunoscutä. deja prin jnrisprudenta
Curtei de Casatie a României 0 astfel a rezolvat, in infinitum, aceastä ches-
tiune dezbätutä timp de ani indelungati intre cele douä täri.
Asa dar, Domnule Ministru, Guvernul elin considerä ca nefundatä
denuntarea Protocolului din 19 Decembrie 1900, care constitue un acord
diplomatic independent de Conventiunea de comerciu de la aceasi data 0
ale carui efecte nu ar putea fi märginite la un termen oare-care, nici anulate
prin faptul unei denuntäri.
Primiti, etc.
Presedintele Consiliului de Ministri, Ministru al Aracerilor Straine,
(s.) D. G. RIIALLYS.
www.digibuc.ro
99
No. 3.
MINIMUM AFACERILOR STRAINE
cAtre E. S. D-nul D. G. Rhallys, Pre§edinte al Consiliului, Ministru de Finance §i
Ministru ad-intevim al Afacerilor Sträine al Greciei.
No. 48.825.
(TRADUCERE)
Bucure.,ti, i8/31 Octombrie 1905.
Domnulc Prescclinte al Consiliului,

Am primit nota cu data de 27 Septembrie/10 Octombrie 1905, ce
Excelenta Voasträ a binevoit a-mi adresa, ca rëspuns la aceea prin care am
avut onoarea de a-i anunta denuntarea, cu Incepere de la 1 Octombrie 1905
(stil irechiu), a Conventiunei de comerciu Incheiatä Intre România si Grecia
la data de 19 Decembrie 1900, precum si a Protocolului anexat la zisa
Conventiune.
Ludnd act de denuntarea Conventiunei de comerciu, Excelenta Voa-
strä, Imi face onoarea de a-mi declara cä dupä phrerea Sa starea de
lucruri stabilitä prin Protocol nu ar putea face obiectul unei denuntäri,
recunoasterea persoanelor morale (juridice) neputând fi efemerh nici sub-
ordonatä aplicärei unei Conventiuni de comerciu de o duratä märginitä,,,
si Protocolul recunoscand definitiv, adicA in infinitum, ca persoane morale
(juridice) bisericele grecesti coprinse in lista anexatä la el ; acest Protocol
ne facand de altfel decht a sanctiona o stare de lucruri preexistentä si
deja recunoscutá prin jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie românä.
Am onoare a räspunde Excelentei Voastre ch. Guvernul Regal nu ar
putea Impärtäsi nici de cum modul S&L de a vedea.
Admitand ch recunoasterea bisericelor grecesti ca persoane morale,
continutä In Protocol, nu este nici efemera nici subordonatä aplicArei Con-
ventiunei de comerciu si cä, in acest sens, a fost spus cä ele erau recunos-
cute definitiv de chtre Guvernul romAn si ch.' atunci cand. Conventiunea de
comerciu,dupä expirarea termenului de nota luni cu Incepere de la de-
nuntare, va fi Incetat de a produce efectele sale, aceste biserici nu vor Inceta
ipso facto de a se bucura de personalitatea civilä care le-a fost recunos-
cutä. Nu urmeazA Irish de aci c5. Guvernul Regal sh nu poath., dacä crede
ch. interesul Statului RomAn o cere, sä retragh., la un moment dat, tuturor
sau unei pärti din aceste stabilimente publice beneficiul personalitätei civile
ce le acordase.
www.digibuc.ro
100
Excelenta Voasträ nu e In necunostintä de faptul c5, persoanele morale

(juridice) nu existä cleat prin efectul legilor tärei In care sunt constituite ; ca
existenta ce le-a fost conferitä printr'o lege le poate fi retrasä printr'o altá
m6sura legislativá ; ch dreptul, de a modifica In aceastä privintA starea legis-
latiunei, este un atribut al Suveranitätei fiecärui Stat ; crt se pot cita nenumä-
rate precedente in cea mai mare parte a tärilor Europei cari au modificat ra-
dical legislatiunea lor In aceste materii 0 au retras personalitatea civila la
o multime de congregatiuni de ordin religios si altor persoane morale
sträine sau nationale cari se bucuraserä de acea personalitate timp de vea-
curi Indelungate.
Guvernul Regal, din ziva In care va inceta de a fi legat prin Conven-
tiunea de comerciu si prin Protocolul care este o anexA a acesteia, intelege
deci a-si rezerva deplina libertate de actiune cu privire la institutiunile gre-
cesti existand pe teritoriul Roman, dupä cum o are cu privire la institu-
tiunile nationale analoage.
Ne rezerväm deci completa noasträ libertate de actiune si vom uza de
dreptul nostru de suveranitate, dupä. Imprejurari, printre cari evident vom
fi nevoiti a prenumëra chipul in care aiurea Romanii vor putea sau nu sä
aibä organizatiuni pentru a se ruga in limba romanä.
Aducand cea ce precede la cunastiinta Exceleatei Voastre, o rog sA
binevoiasca a primi, etc.
(q GENERAL LAIIOVARY.
No. 4.
catre Reprezentantii României in strainätate.
Bucurep, 19 Octorobrie 4
.
1 Noembrie '""'-''
Prin telegrama mea No. . . v'am adus la cunostintá c4 am denuntat

Conventiunea de comerciu din 1900, care ne lea gä cu Statul grecesc, precum
si Protocolul anexat la aceastä Conventiune. Aveti, de sigur, in arhivele Le-
gatiunei textul acestei conventiuni si al acestui Protocol si Ve' puteti asigura
ca, prin art. IV al acestui act, Protocolul n'a putut avea fiintä decdt prin
ratificarea acordatä instisi Conventiunei.
www.digibuc.ro
101
Ve trimit ad alaturat copia scrisoarei pe care am adresat-o Excelentei

Sale Presedintelui Consiliului de Ministri elin, D-nul Rhallys, spre a'i comu-
nica denuntarea Conventiunei si a Protocolului, precum si copia scrisorei prin
care Excelenta Sa D-nul Rhallys respunde de primire si ia act de denuntarea
Conventiunei si Protocolului, protestand insä in potriva denuntarei Proto-
colului, care, dupä parerea sa, nu poate fi denuntat, cea ce ar stabili teoria
neobisnuitä a unui act diplomatic perpetu incheiat intre cloud tari.
Ve trimit copie de pe respunsul ce am dat Excelentei Sale D-lui Rhallys,
spre a respinge aceasta pretentiune si in acest respuns veti gasi punctul
nostru de vedere exprimat inteun mod cu totul precis si juridic. V eti putea
uza de aceste acte in convorbirile ce veti avea in aceastä privinta cu Mi-
nistrii Guvernului pe langa care sunteti acreditat.
Scopul acestor instructiuni nu este numai de a Ve pune in curent cu
acest diferend diplomatic, accesor conflictului care s'a ridicat intre Grecia
si noi, ci au drept obiect de a Ve cere sa lucrati din vreme contra unei
eventualitati care ne-ar fi tot o data prejudiciabilä si neplacuta.
Suntem informati ca D-nul Rhallys a manifestat intentiunea de a voi sa
supuna acest pullet litigios special inaintea tribunalului arbitral de la Haga,
marginind, fireste, dezbaterile la chestiunea specialä a Protocolului si In-
laturand adevarata si grava chestiune care dezbina in acest moment pe
Grecia de Romania : persecutiunea prin cea mai odioasä violenta exerci-
tath de catre agentii de tot felul ai elenismului in potriva conationa-
lilor romani carora Regatul le-a luat apararea.
Noi nu suntem obligati prin Conventiunea de la Haga din 1899 de a
primi arbitragiul §i nu o vom face, pentru ca chestiunea nu va pu tea fi pusa
in intregimea ei inaintea acestui tribunal suprem, si ca o desbatere limitath
nu ar putea conveni intereselor morale si materiale ale Statului Roman, a
caruia onoare si interese esentiale sunt angajate in aceasta lupta.
Ve rog, deci, a face sa reiasä in fata Guvernului pe langa care sunteti
acreditat valoarea motivului pentru care am refuza, la un caz eventual,
arbitragiul. Noi nu putem admite ca un tribunal sti se poata rosti asupra te-
meiniciei dreptului nostru suveran de a desfiinta oare cari institutiuni stra-
ine stabilite pe teritoriul nostru, desfiintare de care s'ar putea plange Gre-
cia, pe cata vreme acelasi tribunal nu ar putea sa asculte plangerile noastre
pentru asasinatele si devastärile savarsite de Greci si de Mitropolitii Greci
impotriva preotilor, conationalilor si bisericilor romanesti, nici pentru perse-
www.digibuc.ro
102
cutiunea odioasa exercitata de catre Patriarhul Ecumenic in potriva preo-

tilor romani din Turcia in scopul politic de a servi interesele elenismului.
Guvernul elin stie cä noi nu avem arbitragiul obligator ; pentru a ne
forta la aceasta, dansul se va sili de a obtine interventia amicald a Marilor
Puteri din Europa cari ne-ar sfätui sä-1 primim.
Cred cá se va intelege lesne ca, fiind datä deosebirea esentiala a plange-
rilor noastre asa cum se vede mai sus, ori care Guvern strain care ar in-
terveni spre a ne consilia arbitragiul, ar lua de fapt partea Greciei in potriva
noasträ inteo chestiune in care actiunea Guvernului grecesc nu s'a dat in-
därät de la fapte criminale i inteun conflict cane intereseaza la cel mai
Malt grad neamul i Regatul Roman.
Ve atrag atentiunea cu totul specialä asupra acestei declaratiuni, pe
care trebue s'o prezentati cu toata iscusinta i tactul necesar, dar cu o
hotarare care sa nu lase nici o indoialä asupra gravitätei ce conflictul are
pentru noi i asupra sentimentelor ce ar provoca In Romania orice apa-
rentä de interventiune a Puterilor in favoarea Greciei.
Ve mai rog de a ye pätrunde bine de sensul scrisoarei mele catre D-nul
Rhallys, ca respuns la protestarea sa, i in care veti gasi interpretarea lealä
si dreapta a textului Protocolului in chestiune, i afirmarea dreptului nostru
suveran de a regula prin legi interioare chestiunile de existentä a institutiu-
nilor çi persoanelor juridice, a cäror confirmare o veti gasi ki faptele cari
s'au petrecut in mai multe täri mari din Europa.
Primiti, etc.
No. 5.
E. S. D-1 D. G. RH1LLYS, PRESEDINTE AL CONSILIULU1, MINISTRU DE FINANCE §I MINISTRU ad-

interim AL APACERILOR STRAINE

=.
(TRADUCERE)
Atena, 9 Noembrie 1905
Domnule Ministru,
Am avut onoarea de a primi nota, pe care Excelenta Voastra a bine-

voit a-mi adresa cu data de 18/ 31 Octombrie, drept respuns la nota mea din
www.digibuc.ro
103
27 Septembrie (10 Octombrie), prin care ardtam ca Protocolul din 19 De-

cembrie i 900, constituind un acord diplomatic independent de Conventiunea
de comerciu, n'ar putea fi obiectul unei denuntäri, nici inceta de a-si pro-
duce efectele In urma unei denuntäri.
Excelenta Voasträ mi-a fäcut onoarea de a me' informa cd Guvernul
Regal al României nu impärtäseste de loc pärerea mea ; cá, admitând ca
prin denuntarea Conventiunei de comerciu, Protocolul din 19 Decembrie
1900 n'ar fi incetat de a-si produce efectele i ea bisericile grecesti nu vor
inceta ipso facto c, de a se bucura de personalitatea civild, care le-a fost re-
cunoscutd, Guvernul romän va putea, totusi, dacä interesul Statului o cere,
retrage, la un moment dat i dupd expirarea termenului de 9 luni de la de-
nuntarea Conventiunei de comerciu, la toate sau la parte din stabilimentele
publice, dreptul ce le-a fost acordat de a beneficia de personalitatea civilä.
Admitând cd persoanele morale (juridice) nu existd decât prin efectul
unei legi, Excelenta Voastrd va bine-voi a recunoaste cd nu este mai putin
adevärat cà Protocolul din 1.9 Decembrie 1900, independent de Conven-
tiunea de comerciu i, prin urmare, neputând fi denuntat (a se vedea art. III),
constitue un act diplomatic contractual farà scadentä, ale cdrui efecte nu
vor putea inceta cleat cu consimtimântul celor doud Pa* cari au con-
tribuit la incheierea lui, principiu recunoscut i stabilit de Areopagul Eu-
ropean in Conferenta de la Londra din 1871 (a se vedea I-iul Protocol).
Atunci când prin Protocolul din 19 Decembrie 1900, personalitatea ju-
ridicä a institutiunilor eline existente nab antiquou in România le-a fost
in mod definitiv recunoscutä, legea votatä prin Corpurile Legiuitoare ro-
mâne nu fäcea deal sa sanctioneze intelegerea intervenità intre cele cloud
State, formulatä in acest Protocol, si nu le institud persoane morale (juridice)
prin Insäi puterea suverand a Statului, pentru ca existenta lor sà le poata
fi retrasd, ulterior, printr'o altà m6surä legislativd.
Pentru ca aceastä existentä sd le poatä fi retrasä, ar trebui In aceastä
circumstantd, in mod egal, concursul vointei celui alt Stat contractant, care
a contribuit la faptul ca, aceastä existentd, de care institutiunile eline erau
deja beneficiare, sa le fie recunoscutd in mod definitiv.
De altmintrelea, scopul final care ;;i l-a propus Protocolul din 1900,
prin recunoasterea personalitdtei civile a institutiunilor eclesiastice i scolare
In chestiune, era de a asigura acestor institutiuni inteun mod necontestat
pentru totdeauna, dreptul de a se bucura de bunurile imobile cari le apar-
www.digibuc.ro
104
tineau deja, legitimitatea liberei lor functionäri nefiind nici o data pus& in
dubiu.
Excelenta Voasträ va bine-voi a conveni c6., capacitatea de a poseda
proprietäti, care a fost astfel recunoscutä ziselor institutiuni eline, nu le
poate fi retrasä, starea de lucruri stabilita prin Protocolul din 1900, fiind
in toate punctele garantatä de principiul, proclamat in Constitutiunea ro-
mânä, al inviolabilitätei drepturilor castigate, stare de lucruri deja sane-
tionatti de o jurisprudenta constantä a Curtei de Casatiune din Romania.
Excelenta Voastrà cunoaste eh', in virtutea art. 1 din Constitutiunea
elinä, practica externä a tuturor cultelor este asiguratd in Grecia tuturor,
farà distinctiune de nationalitate, si ca fiecare se bucurä de deplina libertate
de a se ruga dupä ritul seu sub protectiunea legilor, astfel cum o atestä
existenta in tara a bisericilor de ori-ce comuniune.
Binevoiti, etc.
Miniitru al Aracerilor Straine, (q) D. G. RHALLYS.
No. 6.
31INISTRUL AFACERILOR STRAINE

catre E. S. D-1 D. G. Rhallys, Presedinte al Consiliului, MiniAru de Finance si Mi-
nistru ad-interim al Afacerilor Straine al Greciei.
(TRADUCERE)
Bueure.qti, 7/20 Decembrie 1905.
Domnule Presedinte al Consiliului,

Am primit nota din 9 Noembrie 1905, cu No. 15.358, pe care Exce-
lenta Voasträ mi-a facut onoarea a-mi adresa, drept rëspuns la nota mea
cu data din 1.8 Octombrie 1905, privitoare la denuntarea Protocolului din
19 Decembrie 1.900 si la situatiunea viitoare a Comunitätilor eline, a cäror
existentä a fost recunoscutà prin acest act diplomatic.
Excelenta Voastra bine-voieste a-mi face cunoscut ca, dupä pärerea
Sa, zisul Protocol este un act diplomatic independent de Conventiunea de
comerciu prin care Guvernul roman s'ar fi legat »in infinitumg, prin con-
cursul vointei celuilalt Stat contractant, care a contribuit ca existenta, de
care Comunitätile eline erau deja beneficiare, sä le fie recunoscutä in mod
definitiv
www.digibuc.ro
105
Pr uvemul Regal nu poate decat s mentinA pur i simpu primele sale

declaratinpi p.tingand Apeastä chestiung. Protocqlul dip 19 Decembrie 1900
ente, 4110, pum Excelepta VoastrA birtevoeste a afirma, un act inde-
pendent de Conventiupea de cornerciu, ipplrjata Intre cele doi Taxi, ci este
o simpla anexä (art. IV al Conventiunei), sempata ip aceeasizi de Plenipoten-
ia celor dpga Parti, supusa votului par1amentului roman Impreuna cu
Conventiunea,sapctionatä j promulgatä prin acelasi decret de M. S. Regele,
si pare prin iic o clauza nu online probibitiunea, pentru una din Inaltele
Parti contractante, de a-1 denunta.
Teoria perpetuitatO recupoasterei persoanelor juridice, facptä un
act diplomatic, nu' ar putea .96-0 gaseasca aplicarea decat In cazul cand
aceastA recunoastere ar face parte din claw* urui ractat perpetu, pin
natura sa, precunt acela carg ai con§aga o anexare de teritoriu i prip
care Statu), C4rg consimte la aceasta cesiupe, ar stipula recurioa4erea persona-
juridice unor institutiupi existentg pe teritoriul anexa.t.
gste evident ca, atata timp cat *tub caruia cesiunea i-a fost consim-
tita, continua a poseda texitoriul care i-a fpst incorporat, nu poate O.' se des-
robeascA, prin pale de denuntare, de obligunea pe care a acçeptat-o i gar
este ima d condit¡unile achizipunei terjtoriale facute. par nu am tire-
buinta a insista pe lama gxcelenta VoastrA asupra punctuy cum cà nu
este pici o apajogie Intre aceasta potez i cazul care ne ocupA in mo-
meitu ce fata.
Faptul pe care Excelenta Voasträ hinevoeste a-1 relpva, cum cA ìnsti-
tuunile aline recunoscate prin Protocol se bucurau »ab antiquo de per-
sonalitate civila In Romania si ca Inalta Curte de Casatie roma.n o. recu-
noscuse existenta lor juridica, nu poate 1n .pici un mod sa influenteze asu-
pra solutiunei care face obiectul acestei discutiuni.
Comunitätile eline fondate In Romania, precum i toate institupunile
similare romane sau straine, nu se bucurau de beneficiul personalitatiei ju-
ridice decat prin efectul unori legi interioare ale tarii, cari sunt de dome-
niul exclusiv al Suveranitatei nationale.
Faptul cä personalitatea lor juridica le-a fost recunoscuta prin-Proto-
colul dirt 19 Decembrie, le-a fäcut sa iasA din dorneniul SuveranitAtei natio-
nale i a asezat existenta lor sub garantia unui acord diplomatic pentru tot
timpul cat acest aranjament ar râmâne In vigoare Insa din ziva In care,
prin efectul unei denuntari, Protocolul va fi incetat de a fi obligatoriu pen-
www.digibuc.ro
106
tru cele douä Ina lte Pärti contractante, institutiunile eline de mai sus, se
vor regasl asezate sub regimul de drept comun, adica supuse in mod exclu-
siv imperiului legilor interne ale Statului român, care va rämâne singur
judecátor al chestiunei de a se sti daca este sau nu motiv de a continua a le
recunoaste existenta lor juridick.
Astfel, un tarif vamal: consolidat printr'un tractat de comerciu, rämâne
sustras, pentru toatà durata acordului international, posibilittitei unei
schimbdri unilaterale; dar indatä ce, prin efectul unei denuntäri, tractatul
inceteaz6 de a fi in vigoare,rStatul, care acordase consolidarea, reia intreaga
sa libertate de actiune si poate introduce pentru viitor ori ce modificatiune
i-ar conveni.
Constitutiunea romanä garanteaza in adevär, duph cum Excelenta Voa-
strä imi face onoarea de a 'mi aminti, inviolabilitatea dreptului de proprie-
tate; dar acest principiu, care se gAseste in legislatiunile tuturor tärilor civi-
lizate, n'a &cut nici o datá vre un obstacol drepturilor de cari s'au servit
in mod succesiv toate State le europene, spre a retrage personalitatea civila
persoanelor morale (juridice), a cAror existenta nu le mai !Area compati-
bilä cu interesele Statului si de a da bunurilor acestor comunit4i vre-o altä
destinatiune : lichidatiunea ce urmeazä, in momentele de NO., in Franta, a
patrimoniului Congregatiunilor, carora autorizatiunea, odinioard acordata,
le-a fost retrasä, ne di un exemplu actual intre atAtea altele mai vechi.
Terminand, nu pot de cAt s5. repet Excelentei Voastre cä, din ziva in
care Guvernul Regal isi va fi recàpätat libertatea sa de actiune, cu privire
la institutiunile eline existând pe teritoriul Regatului, atitudinea sa &pi
de ele se va regula dupl atitudinea Guvernului si Poporului elin in ches-
tiunea, care a rAnit asa de profund drepturile sfinte ale umanitgtei si sen-
timentul national al Poporului român.
Binevoiti, etc.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro

Afacerile Macedoniei 1905 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Afacerile Macedoniei 1905 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

No. NUME DATA OBIECTUL Pag.

II. Atentatele bandelor grecesti contra Românilor in urma Iradelei Imperiale

No. NUMB DATA OBIECTUL Pag.

4 Dl. STAVRIDI, InsArcina cu Afaceri la 30 Maiu Trei scrisori de amenintare adresate 16

No. N TJ M E DATA OBIECTUL Pag.

25 Dl. PAPINIU, Ministrul Romaniei la 20 August Formare de bande In Atena. Trecerea 37

No. NUME DATA OBIECTUL Pag.

Demersurile fäcute pe lângä Guvernul grecesc

IV. Suspendarea relatiunilor diplomatice dintre Romania i Grecia

NUME DATA OBIECTUL Pag.

V. Denuntarea Conventiunei comerciale §i a Protocolului anexat

Fath cu aceste fapte istorice, era firesc ca sforthrile R omanilor din

Aceasta scrisoare vizirialä, care face epoca In istoria redesteptarei

Lupta contra Romanilor fu de asemenea ilustrata prin numeroase

trebuirl sä se gándeascl O. angajeze preoti speciali pentru trebuintele lor ;

In adevär, scoalele romane se inmultiserä 0 populatiunea lor crescuse

Inalta Poartä, credincioasä politicei sale de Incuragiare, studiä cu

tiunea romanä din Turcia de a fi tratata pe un picior de deplina egalitate

a dota populatiunea românä cu o stare civila veritabila care sii-i permitä

Nu era nici in intentiunile Portei, nici in spiritul Românilor de a im-

»nu ar putea sd arate si dansul asemenea dispozitiuni pentru Sfanta Bise-

Din acest moment, opozitiunea sistematica a Patriarhatului in contra

cä petitiuni, in sensul de mai sus, in contra introducerei limbei románe in

Numeroasele incercAri de conciliatiune si de intelegere amicall cu

pentru numirea primarilor (Muhtar). Constituirea comunitatilor române

Astfel favoarea pe care Patriarhatul o acorda asa zisilor Greci din

In aceeasi comuna Belcamen, in Octombrie 1904, banda capitanului

La 15/28 Decembrie 1904, Legatiunea scrie ca s'a gäsit la un cap de

La 2 Ianuarie 1905, Protoereul roman Theodor Constantin, a fost ata-

Velo a fost instiintat cä va fi omorat daca isi va celebra casatoria cu un

giuni si de canoanele Bisericei, nu puteau impiedeca progresele evolutiunei

Iradeaua din 9/22 Maiu 1905 ar fi trebuit sä fie punctul de plecare a

Prin ordinele circulare din 22 Iulie (4 August), 15/28 Septembrie, 3/16,

AT1TUDINEA GUVERNULUI GRECESC

ROMÂNILOR DIN TURCIA

MINISTRUL AFACERILOR STRIINE

Bucureti, 17/30 Main 1905.

Ziarele si telegramele anuntä cä Guvernul grecesc voeste sä protesteze

INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMINIEI la Atena

Atena, 0/30 Maiu 1905.

Stirea pare a fi inexactä.

Bueure4ti, i8/31 Maiu 1Q05.

Cereti o audientä Ministrului Afacerilor Sträine §i comunicati-i obiec-

INSIIRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI a Atena

Am transmis in mod lidel Ministrului Afacerilor Straine cuvintele

INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole

Iradeaua din 9 Maiu, care consfinteste in mod olicial existenta ele-

MINISTRUL OTOMAN AL JUSTITEI §I AL CULTELOR

0 inaltä teskerea Viziriald face cunoscut eh' Valahii, supusi otomani,

riale Sultanul, si cA, pe de alik parte, in cererea de mai sus, nu se gäseste

18 Rebi-ul-Evvel 1323 10 Maiu 1321 (1905).

INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole.

Constantinopole, i/t4 Iunie 1905.

Sfântul Sinod a pronuntat caterisirea preotului român Eftimie si a

INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Congtantinopole

ca tre Ministrul Afacerilor StrAine, la Bucuresti.

Constantinopole, 743 Iulie 1905.

Patriarhatul a inaintat, In sfär0t, Inaltei Porti takrirul, ca räspuns de

Constantinopole, ils/ta Iulie 1905.

Mi se confirmä, din isvor sigur, di Ministrul Greciei §i Patriarhul Ecu-

acordate Romänilor din Turcia nu privesc decat pe Sub lima Poarta si ca

INSARCINATUL CU AFACERI AL ROMANIEI la Constantinopole