•
KuYEÎrCMl KUJNYvTAK
Anul I. Nr. 1.
Organ al Uniunei Generale a Rom lor din România
Director-Fondator :
GH. NICULESCU
FRAȚI ROMI,
Ceasul emancipărei și redeș-
teptărei neamului Rom, a sunat.
La anul 1854 marii bărbați de
stat ai timpurilor, s’au gândit
la îmbunătățirea soartei romilor,
la scăparea lor din robie, și au
înfăptuit marele act al „Desro-
birei Romilor“.
De-atunci și până în prezent
însă, nu s'a mai gândit nimeni
la soarta noastră. Am fost lăsați
în voia soartei, la fel eum e o
barcă pe voia valurilor furtu­
noase ale mărei, aruncată din
val în val, din talaz în talaz,
fără de nici un sprijin, fără de
nici un ajutor, fără de nici o
destinație.
De atunci au trecut zile multe,
luni, anii; am îndurat toate in­
temperiile ; am îndurat toate ne­
cazurile; am îndurat totul, cu
voința și răbdarea de care sun-
tem caracterizați, însă soarta
noastră a rămas tot neschimbată.
Nu s’a gândit nimeni s’o a-
melioreze! Nu s’a gândit nimeni
să ne scoată din întunerecul în
care eram! Nu s’a gândit nimeni
la o îmbunătățire a vieții noastre
de toate zilele! Nu s'a găsit
nimeni până acum, să se sco-
boare în mijlocul nostru și să
ne cerceteze nevoile și să ne dea
sfatul lor. Am fost lăsați în um­
bra vremurilor și ne-am târît
viața, fără de nici o directivă,
fără de nici o speranță, fără de
nici un ideal pentru îmbunătă­
țirea situației noastre.
FRAȚI ROMI!
Ne-am făcut întotdeauna da­
toria — către Țară ți Rege. Am
fost și vom rămâne Dinastici și
credincioși Tronului până la
moarte.
Dintre frații noștri nu s'a
găsit până acuma nici un tră­
dător de țară. Am fost totdea­
una buni cetățeni.
Merităm deci și noi o soartă
mai bună. Merităm și noi ca să
fim auziți de cei ce conduc des­
tinele scumpei noastre țări, și
să și plece puțin urechia și la
doleanțele noastre drepte. Meri­
tăm să fim auziți și ajutați.
FRAȚI ROMI!
Dumnezeu care are în grija și
în paza lui pe toți oamenii, a
avut grije și de noi.
O mână de oameni, plini de
încredere și cu o voință de fier,
s’au ridicat în mijlocul nostru,
și au pus bazele temeliei de
mâine. Acești oameni au înțeles
că numai prin voință și muncă
cinstită vor putea îndrepta situa-
' * / F 'ț .* > ' * i 2 LEI EXEMPLARUL
Pentru Romi . . . 150
„ particulari 250
fiiOffliUÎE „ Instituții . 500
Autorității publice 1000
ția în generai a neamului nostru
Rom. Acest mănunchiu de oa­
meni, sub conducerea vajnicului
luptător al cauzei Romilor, D-l
Gh. Niculescu, președinte activ
și Mare Voevod, au pus bazele
Uniunei generale a Romilor din
România, cu sediul central în
piața sf. Anton, 10, iar pe fir­
mamentul Uniunei stă scris:
„Emanciparea și redeșteptarea
tuturor Romilor din România,
pe tărâmul social, cultural, mo­
ral, economic și spiritual“.
Trăiască Comitetul Uniunei
generale a Romilor din România.
Trăiască președintele Central
și marele voevod Gh. Niculescu,
luptătorul neobosit al cauzei
Romilor din România.
N. Lenghescu-Cley
O ZI DE SARBATOARE
I. P. S. PATRIARH, D-l Prefect D. Sfetescu, D-l Primar Gh. Manolescu, D-l G. Niculescu,
Președintele activ al Uniunei Generale a Romilor, N. Niculescu, Secretar General al
Uniunei Generale a Romilor Păr. Protoiereu Vasilescu și Protos. Teofil Ionescu.
Putem să fim mândri!
Ziua de 14 Octombrie 1934
înseamnă pentru noi, o zi
măreață în istoria nea­
mului nostru Rom! O vom
înscrie cu litere de aur în
cartea vieții, și o vom ci­
menta în inimile noastre.
I. P. S. Patriarh al tu­
turor Românilor, Dr. Mi-
ron Cristea, A bine voit să
se scoboare în mijlocul
nostru; A bine voit a o-
nora cu prezența Sa și a
da bine cuvântarea la so­
/Lô - <35.2/ p»
I\ ' LOZSV/.R 1—15 Noembrie 1934
jj Apare odată pe săptămână, sub conducerea unui comitet
lei pe an. Redacția și Administrația: Administrator general:
„ „ „
„ „ „ București. — Piața Sf. Anton, Nr. 10. N. NICULESCU
„ „ „ Redactor: N. LENGHESCU
Programul nostru
Onoare memoriei celor doi mari dispăruți; RE­
GELUI EROU ALEXANDRU I, ai Jugo-Siaviei, și Ma­
relui bărbat de Stat L. BARTOU.
Ne cutremurăm cu toți și acum, când ne aducem
aminte de odiosul atentat criminal săvârșit la Mar­
silia, asupra celor doi oameni mari de stat.
Luăm cu toți parte la marele doliu încercat
de cele două mari națiuni amice.
Uinunea generală a Romilor din România aduce
un pios omagiu memoriei mariior dispăruți, și
prin glasul Președintelui ei general, veștejește cu
ultima energie și desaprobă în totul actul criminal
de ia Marsilia.
Veșnică le fie odihna și pururi mărită memoria lor.
Glasul Romilor
GH. NICUL
Președinte activ și Mare •. al
Uniunei generale a Romilor
din România.
D. G. Niculescu, președintele ac­
tiv și Marele Voevod, vorbește pe
înțelesul tuturor Romilor, asupra
idealului urmărit de Uniunea ge­
nerală a Romilor din România:
„Scopul urmărit de noi zice d.
Niculescu este numai și numai, a
veni în ajutorul tuturor romilor
săraci.
Vom înființa grădinițe de copii,
în toate orașele și comunele ur­
bane, unde romii își vor putea
trimite copii lor la învățătură în
mod gratuit. Vom îngriji ca aceste
grădinițe să fie înzestrate cu lemne
în timpul ernei, să aibă o cantină
pentru micii pensionari, care va
funcționa tot în mod gratuit. Vom
interveni la autorități și la oamenii
de bine, a veni în ajutorul lor, cu
hăinuțe, ghete, rufăne și alimente.
Apoi vom inaugura cursurile de
seara pentru Romii adulți și ne­
știutori de carte.
Prin aceasta vom inaugura prima
parte a programului nostru. Vom
interveni cu energie pentru stâr-
pirea vagabonzilor și a cerșetorilor,
plasându-i pe toți pe la întreprin­
deri și fabrici și orice fel de ser­
vicii, făcând prin aceasta să dis­
pară urâtul obicei qe-1 aveau până
în prezent—muncind în mod curat
și cinstit. Vom creia cooperativele
noastre de consum, de unde Ro­
Romi, nu ne mai ramane mii își va putea procura cu bani
lemna slujbă oficiată în
puțini, cele necesare.
Sf. Catedrală a orașului de cât să ne înălțăm ini- Vom creia cantine pentru Romii
Ploești, unde a avut loc milg către cel de sus, și nevoiași, unde vor avea în mod
gratuit hrana de toate zilele.
botezul celor 100 Romi să strigăm! Vom înființa dispensare unde
vor fi căutați toți cei suterinzi și
nomazi! Pre înalt Stăpânul și Pa­
vor avea medicamente gratuit.
Mai mult încă! A bine triarhul nostru, Doamne, îl Vom înființa un birou de asis­
păzește întru „Mulți ani“. tență socială și un birou de pla­
voit a fi și nași, printre sare cu legătură în toată țara pen­
nașii celor 100 Romi! Uniunea generală a Romilor tru procurare de lucru.
din România Vom creia o bancă a noastră
proprie, de unde fiecare membru
va avea putința contractărei de îm­
FRAȚI ROMI! prumuturi bănești.
Vom creia fonduri de ajutor de
boală și înmormântare, vom creia
Față de înaltul gest; față aziluri, unde bătrânii noștrii Romii
de înalta buna voință; față lipsiți de mijloace vor găsi un a-
de dragostea ce-o arată
I. P. S. Patriarh, față de (Continuare în pagina 2-a).
 2 GLASUL ROMILOR Nr. 1.

[b Mie si # Romii ACTE DOVEDITOARE CARE VOR RĂMÂNE IN ISTORIA ROMILOR

N. Niculescu
Prim Vice Președinte și Secretar
general al Uniunii generale
a Romilor.
La Sediul Central al Uniunei
Generale a Romilor din România,
din București Piața Sf. Anton 10,
de sub conducerea d-lui Gh. Ni­
culescu Președinte activ și Mare
Voevod; funcționează aparte un
serviciu, pus direct sub suprave­
gherea neobositului secretar ge­
neral N. Niculescu, mărunțel la
statură dar mare la suflet; dotat
de la natură cu o rară energie.
E omul care și-a lăsat deoparte
interesele lui personale, pentru a
pune în serviciul Uniunei Gene­
rale a Romilor, cunoștiințele d-sale
secondat de modestul secretar de
ședință N. Lenghescu-Cley, neo­
bositul secretar general, rezolvă
zi la zi, înfruntând oboseala cu
energie, toate cererile și dolean­
țele primite din partea Romilor din
țară. Nu există nimic să nu fie
rezolvat și în folosul celor ce o cer.
Orice relații, orice cereri, sunt
satisfăcute în cel mai scurt timp.
Așa că Romii din întreaga țară
sunt înștiințați pe această cale că
se pot adresa cu toată încrederea
ja centru d-lui secretar general și
că vor ti satisfăcuți imediat în ce­
rerile lor.
Așa dar frați Romi, adresați-vă
cu încredere la Centru și d-1 se­
cretar general N. Niculescu, vă va
satisface toate cererile și dolean­
țele voastre,în limitaposibilităților.
Red.
Ziarul „Glasul Romilor“ va a-
pare regulat odată pe săptă­
mână.
DOVADA INSCRIEREI
ACTULUI CONSTITUTIV
ȘI STATUTELOR
ROMÂNIA
Grefa Tribunalului Ilfov, Secția I c. c.
CERTIFICAT
Subsemnatul grefier certific
că prin petiția înreg. sub Nr.
22700 din 1934, d-lor Gheorghe
Niculescu în calitate de preșe­
dinte și Niculae Niculescu în ca­
litate de prim-vice-președinte și
secretar general a Romilor din
România, domiciliați în Bucu­
rești Piața Sf. Anton Nr. 10, au
depus la acest Tribunal actul
constitutiv și statutele Asocia-
țiunei cu denumirea Uniunea Ge
nerală a Romilor din România,
cu sediul în București Piața Sf.
Anton Nr. 10, autentificate de
Tribunalul Ilfov, Secția Nota­
riat sub Nr. 23195 din 1934, ce­
rând a se acorda personalita­
tea juridică acestei Asociațiuni
sub președinția d-lui G. Nicu­
lescu, domiciliat în București,
str. Senatului Nr. 31, la care ce­
rere s’a fixat termen pe ziua de
28 Septemvrie 1934, cerându-se
avizele Ministerelor Muncei și
Internelor.
Drept care am eliberat pre­
zentul certificat, pe timbru le­
gai.
Grefier, Indescifrabil.
No. 55919
1934, Septem. 7.
Pentru a îndeplini formalită­
țile de constituire ca persoană
juridică, Trib. Ilfov, a cerut re­
ferințe Ministerelor: Muncii și
Internelor.
Programul nostru
(Urmare din pagina 1).
dăpost, masă și îmbrăcăminte până
la sfârșitul vieții lor. Vom creia
ateneele noastre, unde cei talentați
își vor putea desfășura activitatea
artistică și culturală.
Vom creia biblioteci de unde se
vor putea adăpa la cunoștiințe mai
înalte toți romii doritori de ași
înălța cunoștiințele.
Intr’un cuvânt vom îmbrățișa
totul pentru ca soarta neamului
nostru Rom, să se îmbunătățească,
ca să putem sta alături de cona­
ționalii noștrii fără să ne fie rușine,
pentru că toți suntem fii ai acestei
țări binecuvântate de Dumnezeu și
cu toți ne-am făcut și ne facem
datoria către Tron, Țară și Bi­
serica creștină ortodoxă.
Red.
MINISTERUL MUNCII DĂ Ca răspuns la adresa d-v. Nr. trație, sunt cele prevăzute în
AVIZ FAVORABIL 53.678 din 5 Septembrie 1934, a- art. 28 din statute, toți cetățeni
vem onoare a vă face cunoscut Români conform art. 29 din
ROMÂNIA
Ministerul Muncii, Sănătății și Ocro­ că dăm aviz favorabil cererei Constituție.
tirilor Sociale.
„Uniunei Generale a Romilor din Nici unul din membrii Asoc.
Direcțiunea Muncii. România“,cu sediul în București nu se găsesc înregistrați la ser­
Calea Griviței Nr. 64, București II de a i se acorda personalitatea viciul fișelor și cazierelor.
juridică. In cursul anilor 1933, s’au fă­
Trib. Ilfov, Secția I-a c. c.
Nr. 24077 din 20 Sept. 1934. Se restitue actele primite cu cut două încercări pentru cons­
Registratura. citata dv. adresă. tituirea țiganilor în Asoc. și a-
Pr. 21 Septembrie 1934. p. Ministru, (ss) Iuca). nume: de către pretinsul arhi­
La dosarul cauzei. mandrit Calinic I. Popp Șerbo-
p. Director, (ss) Jilavela.
(ss) A. Constantinescu ian, sub denumirea de „Asoc.
56341 din 20 Sept. 1934. G-lă a țiganilor din România“
GREFA și de către G. A. Lăzărescu zis
Domnule Prim-președinte, Tribunalul Ilfov, secția I-a c. c. Lăzărică sub denumirea de „U-
niunea Generală a Romilor din
Răspunzând adresei d-vs. Nr. Prezenta copie fiind conformă România“.
55677 din 1934, avem onoare a cu originalul aflat în dosarul a-
Acesta din urmă încercând
vă face cunoscut că asupra ce- cestui Tribunal cu Nr. 533 din
chiar să obțină personalitatea
rerei Uniunei Generale a Romi­ 1934, ,se legalizează de noi. juridică a Asociației de sub con­
lor din România cu sediul în Bu­
ducerea sa, însă întrucât acea­
Grefier, Indescifrabil.
curești de a fi recunoscută per­ stă Asociațiune având printre
soană juridică dăm aviz favora­
membri și oameni de proastă re­
bil cu condiția să-și schimbe ti­ SERIOZITATEA ȘI putație, s’a dat aviz nefavorabil
tlul din „Uniunea Generală a PERSONALITATEA D-LUI
cererii.
Romilor din România“, în aso­ LĂZURICĂ
Totuși acesta din urmă (adi­
ciația „Uniunea Generală a Ro­ ROMÂNIA că G. A. Lăzurescu zis Lăzurică
milor“ din România, întrucât Prefectura Municipiului București N. R.) continuă și astăzi să lu­
prin uniune se înțelege o asocîa-
Serviciul Poliției Sociale creze sub egida de persoană ju­
țiune de persoane juridice, iar
ridică încercând să inducă în e-
nu o asociațiune de persoane fi­ Prefectura, Poliției roare autoritățile și membrii a-
zice cum e în speță.
Municipiului București sociației, asupra căror încearcă
Deasemenea, se va înlocui în diferite șantaje.
Serviciul Poliției Sociale
tot cuprinsul statutului cuvântul către In concluzie:
„Uniune“ prin cuvântul „Aso­ Minist, de Interne Dir. A-dției de Stat Cea de a treia încercare de
ciație“. a-i întruni într’o Asociație de
Alăturat, vă înapoiem actul
La adresa Domniei Voastre, romi sub denumirea de „Asocia­
constitutiv, statutele și o com- Nr. 9825 din 19 Sept. 1931f. ția Uniunei Generale a Romilor
plectare adusă statutelor, primi­ Avem onoare a vă înapoia ac­ din România“ având ca preșe­
te cu adresa d-vs. sus mențio­ tul constitutiv și statutele Aso­ dinte pe d-l Gheorghe Niculescu,
nată. ciației „Uniunea Generală a Ro­ cunoscut comerciant, întrunind
p. Director general, milor din România“ cu sediul în toate condițiwnile legale și a-
(ss) Indescifrabil. București, Piața Sf. Anton Nr. vând în vedere importanța socia­
10, comunicându-vă cele ce ur­ lă a Asociației prin realizarea
p. Director,
mează : scopului ce o urmărește, suntem
(ss) Indescifrabil.
Utilitatea Asociației este o ne­ de părere să dăm aviz favorabil
cererii.
D-lui Prim-președinte al Tri­ cesitate de prim ordin în vede­
rea atingerii scopului și pro­ Șef de serviciu, Indescifrabil.
bunalului Ilfov, Secția I. c. c.
Ministerul de Interne, bazat gramului fixat și anume:
NU EXISTĂ UNIUNEA D-LUI
pe referatul Prefecturei Munici­ Emanciparea și redeșteptarea
neamului Rom. LĂZURICĂ
piului București, Serviciul Poli­
ției Sociale, răspunde de aseme­ Atât actul constitutiv cât și ROMÂNIA
Grefa Tribunalului Ilfov, secția I. c.c.
nea în mod favorabil pentru a- statutele conțin toate dispoziții­
cordarea personalității juridice le necesare pentru a asigura rea­ CERTIFICAT
a Asoc. Uniunei generale a Ro­ lizarea scopului și buna admi­
milor din România. nistrare a fondurilor, fiind în­ Subsemnatul grefier certific
tocmite în spiritul prevederilor că cercetând registrul de înscrie­
ce se găsesc cuprinse în legea rea persoanelor juridice al aces­
MINISTERUL DE INTERNE
RĂSPUNDE persoanelor juridice. tui Tribunal până astăzi 7 (șap­
Asociațiunea „Uniunea Gene­ te) Septembrie 1934, nu s’a gă­
ROMÂNIA
rală a Romilor din România“ sit înscrisă Uniunea Generală a
Ministerul de Interne
Romilor din România sub pre­
Direcțiunea Administrației de Stat este în activitate dela data con­
stituirii în Asociație, adică 11 zidenția d-lui G. A. Lăzărescu-
Lăzurică.
Domnului August 193Ț, ținând diferite
Președinte al Tribunalului Ilfov congrese în diverse regiuni din Drept care am eliberat pre­
țară. zentul certificat.
Secția I c. c.
Numele și pronumele persoa­ Grefier, Indescifrabil.
Nr. 10154 A din 28 Sept. 1934. nelor din Consiliul de Adminis­
Nr. 55920.1934 Sept. 7.

CONGRESUL ROMILOR DIN SIGHIȘOARA
Duminică 23 Sept. a. c. s’a ți­
nut la Sighișoara Congresul Ro­
milor din jud. Târnava-Mare. Au
participat peste 3000 de Romi.
La ora ll1/2 a.m. s’a format cor­
tegiul în cap cu fanfara orașu­
lui ; urmând apoi Comitetul cen­
tral al asociației generale a Ro­
milor, compus din d-nii: Gh. Ni­
culescu, președintele activ ; N.
Niculescu prim-vice-președinte
și secretar general; Radu Neac-
șu, vice-președinte; Vasile Du-
țau, Radu G. Radu consilieri și
N. Lenghescu, secretar de șe­
dință; Marin I. Simion președin­
tele Regiunei Oltenia, etc.
Au urmat apoi delegațiile din
județ în cap cu drapelele și pre­
ședinții lor. Cortegiul a străbă­
tut străzile orașului până la sa­
la comunală, unde s’a făcut sfin­
țirea drapelului filialei Sighișoa­
ra și s’au desfășurat desbaterile
Congresului.
Din partea autorităților au
luat parte d-l deputat și primar
al orașului, Mosora. Solemnita­
tea s’a început cu sfințirea dra­
pelului filialei Sighișoara, de că­
tre preotul ortodox.
După sfințirea drapelului, Sf.
Sa a ținut o frumoasă cuvântare
îndemnând pe toți la unire în
jurul drapelului sfințit; să aibă
credință în el, căci numai prin
credință vor învinge și vom ve­
dea țelul ajuns.
Vorbește apoi d. C. Brașovea-
nu, președintele filialei Romilor
din Sibiu, care aduce elogii neo­
bositului luptător G. Niculescu,
președinte activ, pentru felul
cum prin răbdare și muncă cin­
stită știe să adune în jurul dra­
pelului Asociației pe toți Romii
din țară. îndeamnă la muncă și
unire spre binele Romilor.
I. Vasilescu, Ploești-Prahova,
aduce salutul Romilor praho­
veni: expune cele activate de
d-sa, îndemnând pe Romi să fie
strânși uniți, căci numai prin u-
nire, isbânda e desăvârșită.
D-l G. Niculescu, președinte
activ, arată „că nu va da un pas
înapoi ca doleanțele de emanci­
pare și redeșteptare a neamului
Rom să fie împlinite și declară
solemn că nu va avea un mo­
ment odihnă până nu va vedea
înfăptuit idealul urmărit de
d-sa: Redeșteptarea morală, so­
cială și spirituală a Romilor din
România.
D-l Velțan, președintele jude-
dețului T.-Mare, arată munca
depusă de d-sa pentru organi­
zarea județului și îndeamnă pe
Romi să se grupeze tot mai mult
în jurul drapelului Uniunei Ro­
milor de sub conducerea d-lui G.
Niculescu.
D-l Motti Costea, președintele
activ al jud. T.-Mare, după ce
mulțumește d-lui deputat și pri­
mar Mosora, pentru concursul
și participarea în persoană la
acest congres. Ține apoi în lim­
ba Romă o cuvântare în care a-
rată pentru ce sunt adunați la
acest Congres Romii, cari sunt
doleanțele lor și cele ce trebue
de făcut.
 GLASUL ROMILOR 3
Nr. 1.

XT JST A DEVAB DARUL ORAȘULUI PLOEȘTI IZbTJFO^TsZrJLTIXTZSTI

Avântul pe care l’a luat
mișcarea noastră de Emanci­
pare și Redeșteptare, a între­
cut toate așteptările. Nu trece
zi să nu primim noi adeziuni.
Nu trece zi să nu auzim de
sfințirea uni nou drapel al
filialelor noastre. Nu trece zi
să nu auzim de o nouă adu­
nare a Romilor. IdeiadeEman-
cipare și Redeșteptare, a stră­
bătut ca fulgerul, de la un
cap la cellalt al țărei. Romii
au început să înțeleagă, că
nu mai pot dăinui așa ca până
acum. Romii au înțeles, că
au nevoie de o soartă mai
bună. Romii deci au început
mișcarea lor de Emancipare
și Redeșteptare.
Dar pentru aceasta, avem
nevoie de oameni devotați,
și cu voință de fier, care să-i
ducă pe drumul cel bun și
drept.
Au fost mulți cari s’au a-
șezat la conducere, la preșe­
dinție .. dar nu toți și-au în­
țeles menirea. Sau dacă și-au
înțeles’o, a fost doar așa ca
platformă, ca apoi să poată
lucra cum le dicta propriile
lor interese.
Tot așa a fost și cu Uniunea
noastră; până când a dat Dom­
nul de s’a ivit la conducere,
omul cu brațul și voința de
fier, care nu s’a lăsat înrâurit
de nimeni; care nu s’a lăsat
periat de nimeni; care nu a
dat ’napoi de la nici un sa­
crificiu, când a fost vorba de
prosperitatea Uniunei și a Ro­
milor în general și care luptă
din toate puterile, ca Uniunea
să-și ajungă scopul dorit.
Acest om, acest arhanghel
care conduce azi Uniunea
gen. a Romilor din România,
nu e altul de cât Președintele
activ și Marele Voevod, d-1
Gh. Niculescu, mare comer­
ciant și Consilier în Minist.
Muncei și Sfatul Negustoresc,
secundat în acțiunea lui, de
către D-1 N. Niculescu Secre­
tarul general al Uniunei, datat
și el dela natură, cu multă pri­
cepere și voință, au lucrat zi
și noapte fără întrerupere
pentru realizare scopului ur­
mărit de Uniune.
A bătut zi la zi scările și
ușile ministerelor, pentru a
putea fi satisfăcuți în cererile
Romilor. Au făcut tot posi­
bilul ca Romii nomazi să fie
satisfăcuți în doleanțele lor.
Li s’au dat autorizații de liberă
circulație ca să poată avea
drept de ași profesa meseria
de căldărari, ciurari, potcovari,
ursari, pieptănari, etc, ne stin­
gheriți de nimeni. A putea
și soțiile lor să-și facă în­
deletnicirea de bidinărese și
ghicitoare; ce astfel în mod
cinstit să poată munci și câș­
tiga existența.
Au mers mai departe, ho­
tărând ioo de Romi nomazi,
fără căpătâi, fără religie, fără
D-zeu; ca să primească Sf.
Botez și apoi să fie cu toți
împropietăriți cu locuri de
case, stabilindu și astfel situația
socială. Au mai împropietărit
și alți Romi din alte regiuni
și actualmente sunt în curs
alte cereri de împământenire.
Au înființat la T-Severin o
școală proprie, unde mici copii
de Romi se vor adăpa cu în­
vățături, sfaturi, carte,. etc.
Asemeni s’au mai înființat
școli și în alte regiuni. Au
cununat Romi cari trăiau
în fără de lege. Acum sunt
pe pragul înființărei de Co-
perative. Bănci, Atenee, Biblio­
teci, etc.
Acestea sunt fapte, nu vorbe.
Și toate acestea au fost aduse
și vor mai fi aduse la înde­
plinire de actualii Conducătorii.
Gh. Niculescu și N. Nicu­
lescu, stâlpii Uniunei gen. a
Romilor din România.
N. Lenghescu.
La adresa de condoleanțe
trimisă de d-1 G. Niculescu,
președ. general al Uniunei
Romilor din România, M. S.
Regele Carol II, a bine voit
a răspunde următoarele:
M. S. Regele vă mulțume­
ște pentru condoleanțele ex­
primate cu prilejul tragicului
sfârșit al Regelui Alexandru
al Jugoslavieî.
Secretarul particular al M. S.
Regelui. EUG. BUHMAN
La botezul celor 100 Romi
nomazi, care s’a oficiat la
catedrala Sf. ion Botezătorul
din Ploești, I. P. S. Patriarh
al României Dr. Miron Cri-
stea a binevoit a aduce e-
logii și a recunoscut munca
pe care o depune pentru
Emanciparea Romilor, atât
pe tărâmul Social cât și Spi­
ritual, de către Președintele
general și Mare Voevod, G.
Niculescu.
CELOR 100 DE ROMI
Duminică 21 Oct. a. c. s’a ți­ D-niț Peședinți de județe,
In urma intervenției d-lui Gh. nut în sala „Asoc. femeilor Ro ­ plăși, comune, precum șl toți
Niculescu, Președintele activ și mâne “ o ședință festivă, organi­ cari doresc a colabora la zia­
Marele Voevod al Uniunei ge­ zată de „Asoc. Patriotică “ de sub rul „Glasul Romilor“ care va
președinția d-lui Căp. invalid Con- apare regulat în fiecare săp­
nerale a Romilor din România,
cu sediul Central Piața Sf. Anton stantinescu, în memoria marilor tămâna, sunt rugați a ne tri­
Nr. 10, București; pe lângă d-l dispăruți. Au luat parte d-nii Mi­ mite articole spre publicare.
Primar al Municipiului Ploești, niștri ai Franței și Iugoslaviei» Aceste articole vor atinge nu­
d-l G. Manolescu; D sa a pro­ d-na Smara, Cantacuzino, etc, mai chestia Romitor.
mis că va dona Uniunei generale precum și o delegație a Uniunei
a Romilor din România, 2 po­ gen. a Romilor din România în Romii nomazi cari doresc au­
goane de pământ, la periferia cap. cu d-1 Niculescu Secretarul torizații de liberă circulație elibe-
Municipiului Ploești, pentru îm- general, care a depus o moțiune berate de Onor Ministerul de In­
propietărirea și împământenirea pe biroul ședinței, prin care aduce terne, pentru libera circulație în
Romilor nomazi, cari s’au botezat elogii marilor dispăruți în aten­ câte-va județe, vor adresa cererea
pe ziua de 14 Octombrie a. c., tatul dela Marsilia și veștejește lor, d-lui Secretar general N. Ni­
la Ploești. în prezența I. P. S. în totul actul criminal săvârșit. culescu, împreună cu adresa e-
Patriarh, Dr. Miron Cristea. xactă, și vor primi relațiuni de
împărțirea loturilor se va actele ce necesită.
D l G. Niculescu Președintele
face de către o comisiune a
general al Uniunei Romilor, a Cereri de abonamente la zia­
Uniunei generale a Romilor din
botezat primul fiu de Rom din rul „Glasul Romilor“ se vor face
România, de sub conducerea
jud. Vlașca, în Sf. Biserică Curtea direct la Redacția și Administra
d-lui G. Niculescu; imediat ce
Veche din București, dându-i nu­ ția ziarului; sau la d-nii cassieri
vom fi puși în posesia lotului,
mele de Gheorghe. Botezul a fost ai filialelor Uniunei generale a
de către Onor Primăria Muni­
oficiat de Sf. Sa Preotul Geor­ Romilor și a reprezentanților
cipiului Ploești, care însă a pus
condiția ca acest lot să nu se gescu Edineți. cari vor reprezenta legitimația
A urmat apoi o mică agapă la ziarului nostru.
înstreineze timp de două gene­
lucuinfa d-lui Președinte general
rații.
G Niculescu. nașul copilului.
Red. Se aduce la cunoștința tuturor
Romilor, de orice breslă (mese­
rie) , că am deschis o rubrică în
ziarul nostru pentru arătarea
doleanțelor și apărarea interese­
lor tuturor Romilor din întreaga
țară.
Orice doleanțe, cereri, recla-
mațiuni, oferte, reclame, etc. se
vor adresa înscris la Redacția
și Administrația ziarului „Gla­
sul Romilor“ Piața Sf. Anton, 10
N. L. CLEI
Secretar de ședință și Redactor al ziarului Glasul Romiior. București. * * -
MARȘUL ROMILOR Inserăm în ziarul nostru, ori­
Versuri și muzica de N. Lenghescu-Cley. ce fel de reclame a Romilor și
orice fel de publicații, cu onora­
I. riu redus.
A se adresa la Redacția și Ad­
Sosit'a ceasul desrobirei
Și azi toți Romi's adunați ministrația ziarului.
Sub steagul sfânt al mântuirei\ bis
Ce’n veci de el vor fi legați I POȘTA REDACȚIEI
REFREN ■ D-l Lazăr Naftanailă din Corn.
Calbor-Făgărași, este rugat a ră­
Credință Regelui jurăm spunde adreselor trimise de U-
Ca glia să ne-o apărăm niune.
Pe-ai noștrii frați, părinți, surori
■^&-l Gh. Predescu medic vete­
De ori ce val asupritor rinar din Satu Mare, idem.
Cu toți dar mândrii noi să fim
■ D-l N8gi Carol din T’-Mureș,
Și pe strămoși să ni-i cinstim
idem.
ii.
Sub scutul lui toți Romii noștrii Florăria
Legați prin sacru jurământ
N’apoi nici chiar în fața morței La doi trandafiri.
Ei nu vor da pâ’n la mormânt Magazin de încredere
Proprietar Gheorghe Niculescu
ACELAȘI REFREN
Adresa: Piața Sf. Anton, 10.
București.

D-l N. Lenghescu, într’o scur­
tă dar foarte documentată cu­
vântare arată prin câte faze a
trecut până acum Asociația Ro­
milor, și mai spune, că precum
Arhanghelii pe vremuri salvau
popoarele, tot așa a trebuit să se
ivească la conducerea Uniunei
Romilor, o mână de fier, ca d-1
G. Niculescu, activul conducător
ca Uniunea să nu se prăbușea­
scă. Expune apoi cele activate
de Comitetul central precum și
idealul urmărit de Uniune.
D-l Marin I. Simion, președin­
tele filalei Uniunei din Craio­
va, într’o simțită cuvântare pli­
nă de vervă, dă date din istoria
veche a neamului Romilor, a că­
ror origine își are obârșia în A-
sia. îndeamnă la solidaritate și
la unire, ca într’un suflet și în-
tr’un gând, neamul Romilor să
poată să aducă un suflu nou de
viață din care să purceadă che­
zășia înfăptuirii tuturor îmbu­
nătățirilor în starea socială,
morală și spirituală, într’un cu­
vânt să se închege acea unitate
a „unuia pentru toți, a tuturor
pentru unul“.
Face apel la toți Romii ca să-
și trimită copiii Ia școală, să
meargă la biserică, să caute să
învețe o meserie ca prin această
activitate să se arate că Romii
știu a prețui progresul și sunt
demni să stea pe aceiaș treaptă
cu concetățenii lor, cu atât mai
mult, cu cât neamul Rom n’a
dat niciun trădător și niciun laș.
In fața perspectivelor de or­
ganizare o cale nouă se deschi­
de, dar pentru aceasta trebue
muncă. Și neamul Rom știe să
muncească.
Se aduce apoi elogii M. S. Re­
gelui, I. P. S. S. Patriarhul Ro­
mâniei, autorităților și tuturor
acelor cari se interesează de lup­
ta pe care Romii o întreprind
pentru educarea și cultura lor.
Urmează țintuirea drapelului:
prima țintă fiind bătută de Sf.
Sa preotul ortodox. Apoi d-1 Mo­ artistic în sala comunală, cu con
sora, în numele orașului Sighi­ cursul d-șoarei Ida Proșteanu
șoara, declară că se simte mul­ baletistă și d-1 A. Vidam din Si­
țumit de felul cum a decurs Con­ biu, care a dat un concert de
gresul și îndeamnă la muncă pe țambal.
toți, la muncă cinstită și fără Festivalul a fost onorat de pre­
de gânduri ascunse. D-l G. Nicu­ zența d-lui Mosora, deputat și
lescu președintele activ bătând primar al orașului Sighișoara
ținta spune: „Bat această țintă înconjurat de mai mulți intelec­
pentru aducerea la cunoștință tul central a urmat dans până
neamului Rom și pentru satis­ la ziuă. n. Lenghescu
facerea și emanciparea Romi­
lor“. Urmează apoi baterea ce­ Citiți și răspândiți ziarul
lorlalte ținte. „Glasul Romilor“, singurul
Congresul ia sfârșit într’o în­ organ al Uniunei generale
suflețire de nedescris la ora 3 a Romilor din România, ca­
jum. p. m. re apără interesele tuturor
Seara a avut loc un festival Romilor din întreaga țară.
 4 GL A S U L
AZCIZLTISTE ±<TTL ^I^JLJSTTELOZR
PROSPECT DE EMISIUNE
ÎMPRUMUTUL DE ÎNZESTRARE A ȚARII 4'|2 ”|o DIN 1934.
SCOPUL ÎMPRUMUTULUI. In baza legii pu-
blicată în Monitorul Oficial No. 156 din 10 Iulie 1934
și a Jurnalului Consiliului de Miniștri No. 2094 din 6
Octombrie 1934, se autoriză Ministerul Finanțelor
de a emite prin subscripție publică un împrumut care
va fi numit „împrumutul de înzestrare a țării i1/2%
din 1934-
Acest împrumut este destinat să acopere cheltue-
lile pentru investițiuni absolut necesare apărării na­
ționale, culturei naționale, agriculturii, construcției
și refacerii de drumuri, precum și alte lucrări publice.
împrumutul se va emite în condițiunile urmă­
toare :
1. OBLIGAȚIUNI. TITLURI. Ministerul Finanțe­
lor emite obligațiuni la purtător numite „Obligați­
uni -41/2% 1934“ constituind „împrumutul de înzes
t”are a țării" a cărui valoare nominală va fi totalul
sumelor cuprinse în obligațiunile efectiv achitate
până Ia sfârșitul subscripțiunilor.
Obligațiunile creiate vor fi în valoare nominală de
1.000 lei și vor fi reprezentate prin titluri de: o o-
bligație, 2 obligații, 5 obligații, 10 obligații și 20 o-
bligații, adică se vor emite titluri având următoa-
iele valori nominale: 1.000 lei, 4.000 lei, 5.000 lei,
10.000 lei și 20.000 lei.
Fiecare obligație va purta un număr de ordine,
deci pe tilurile de două obligațiuni vor fi gura două
ni mere de ordine consecutive, pe titlul de 5 obliga­
țiuni vor figura cinci numere de ordine consecu­
tive, etc.
2. DOBÂNZI. CUPOANE. Obligațiunile vor fi
purtătoare de □ dobândă de 4!/2% pe an, începând
dela 1 Decembrie 1934 și până la amortizarea lor.
Dobânda anuală va fi plătită jumătate la 1 Iunie și
j arătate la 1 Decembrie, prima plată de dobândă
făeându-se la 1 Iunie 1935.
Obligațiunile vor fi prev^Qțte cu un număr de 40
de cupoane, pentru plățile de dobânzi necesare în
primele 40 de semestre, și un talon în schimbul că­
ruia se va da o nouă foaie de cupoane după achita­
rea primelor 40 de cupoane.
Cupoanele scăzute se primesc drept numerar p j
V‘ loarea lor nominală de către toate casele public ;.
3 AMORTIZAREA. Obligațiunile vor fi amorti­
zate în cel mult 40 de ani prin trageri la sorți tri­
mestriale, începând din anul 1935. Tragerile la sorți
se vor face în zilele de 1 Februarie și 1 Mai ale fie­
cărui an, pentru obligațiunile cari vor fi rambursate
la 1 Iunie următor și în zilele de 1 August și 1 Noem-
brie ale fiecărui an pentru obligațiunile care vor fi
rambursate la 1 Decemvrie următor.
4. RAMBURSAREA OBLIGAȚIUNILOR. PREMII
MARI. PRIME. Obligațiunile eșite la sorți la trage­
rile trimestriale vor fi rambursate la scadență cu
premii mari sau cu prime de rambursare.
a) AMORTIZAREA CU PREMII MARI. Pentru
fiecare total de un miliard de lei subscriși în împru­
mut se vor amortiza cu premii mari, plătindu-se în
anul întâiu:
1 oblig. CU 3.000.000 lei total 3.000.000 lei
2 55
4 » n
„ câte 1.000.000
n 500.000
n
n
„ 2.000.000
„ 2.000.000
4 n n 250.000 „ 1.000.000
46 100.000
n
n n „ 4.600.000 n
57 obligaț ii rambu:rsate în tot al
12.600.000 lei
In anii următori, numărul obligațiunilor cari, pen­
tru fiecare total de un miliard Iei subscris, se ram­
bursează cu premiile mari arătate în tabelul de mai
sus, rămâne acelaș ca în anul întâiu cu excepția că
BUCUREȘTI. — TIPOGRAFIA CĂRȚILOR BISERICEȘTI,-— C. 700.
ROMILOR
REGATUB Z^OJ\ZE2\.3NTIEI
----------=0------—<»X2Ct0S-i.>-<------ te---------
numărul obligațiunilor care se rambursează cu câte
100.000 lei se micșorează cu câte o obligațiune din
an în an.
Pentru fracțiunea de miliard ce va fi cuprinsă în
valoarea nominală totală subscrisă se va adăoga
pentru premiile mari anuale o sumă proporțională
cu acea fracțiune.
Distribuția premiilor mari anuale se va face la cele
4 trageri din anul respectiv în părți cât se poate
egale.
Imediat după închiderea subscripției, cunoscându-
se valoarea nominală a împrumutului, se va arăta
cu preciziune distribuția premiilor mari acordate la
fiecare tragere trimestrială.
b) AMORTIZAREA CU PRIME. Celelalte obliga­
țiuni eșite Ia sorți și cari nu au eșit la tragerea cu
premii se vor achita cu o primă de 200 lei peste va­
loarea nominală de 1.000 lei. Prin urmare, titlurile
de 1.000 lei vor fi rambursate cu 1.200 lei, cele de
2.000 lei cu 2.1/.00 lei, cele de 5.000 lei cu 6.000 lei
cele de 10.000 lei cu 12.000 lei, cele de 20.000 lei vor
fi rambursate cu 24.OOO lei.
Obligațiunile eșite la sorți se primesc, din ziua
scadenții lor de plată, drept numerar pe valoarea lor
de rambrusare, de către toate casele publice.
5. TABEL DE AMORTISMENT. Numărul obliga­
țiunilor ce se vor amortiza în fiecare semestru va fi
arătat într’un tabel de amortisment tipărit pe fie­
care titlu. Acest tabel va fi alcătuit pe baza unei se-
mestrialități constante, care ar amortiza întreg îm­
prumutul prin trageri la sorți în 80 de semestre, cu
o dobândă de 2i/2% pe semestru, plata obligațiunilor
făcându-se pe valoarea lor nominală. (Această se-
mestrialitate constantă va fi mărită cu suplimentul
necesar acoperii primei de 20% și a premiilor mari).
6. EFECTUAREA TRAGERILOR LA SORȚI.
Tiagerile trimestriale se vor face fără deosebire a-
supra titlurilor de câte o obligațiune grupate în se­
rii de 20, asupra titlurilor de 2 obligațiuni grupare
în serii de 10, asupra titlurilor de 5 obligațiuni gru­
pate în serii de câte 4, asupra tilurilor de câte 10 0-
bligațiuni grupate în serii de câte 2 și asupra tilu­
rilor de câte 20 de obligațiuni considerate câte una.
Numărul obligațiunilor trase Ia sorți în fiecare tri­
mestru va fi jumătate din numărul obligațiunilor a-
rătate în tabelul de amortisment ce trebue rambur­
sate în semestrul respectiv, ținându-se seamă că o-
bîigațiunile sunt trase Ia sorți în grupe de câte 20.
In tragerile pentru amortizarea cu premii mari, fie­
care posesor de titluri participă cu atâtea numere
câte obligațiuni are; prin urmare, posesorul unui ti­
tlu de o obligație participă cu un număr, posesorul
unui titlu de 20 obligațiuni participă cu 20 de nu­
mere.
7. ÎNCETAREA DOBÂNZILOR. Obligațiunile e-
șite la sorți nu vor mai produce dobânzi dela data
când suma cu cari sunt rambursate devine exigibilă.
Obligațiunile prezentate la rambursare trebue să cu­
prindă toate cupoanele cu scadențele următoare da­
tei când amortismentul devine exigibil.
Valoarea nominală a cupoanelor lipsă va fi scă­
zută din suma de rambursare.
8. SCUTIREA DE IMPOZITE ȘI TAXE. Plata do­
bânzilor și a sumelor cu cari se amortizează obliga­
țiunile va fi făcută purtătorului cupoanelor sau obli­
gațiunilor fără nici un fel de reducere, adică aceste
plăți sunt scutite de orice fel de impozit (elementar
și supra cotă) și de orice fel de taxe sau drepturi de
orice natură prezente sau viitoare percepute sau im­
puse de Stat.
Deasemenea, obligațiunile vor fi scutite de impo­
Nr. 1.
T
It
zitul pe succesiuni și de impozitele pe actele dotale
și cele de donațiuni.
9. STABILITATEA LEULUI. Plata dobânzilor și
amortizărilor se va face în lei, așa cum sunt definiți
prin legea monetară din 7 Februarie 1929, adică 1
leu corespunde cu valoarea legală de azi a unei can­
tități de 10 miligrame aur cu titlu 0,900.
10. LOMBARDARE. GARANȚII. CAUȚIUNI. Ti­
tlurile acestui împrumut vor fi primite spre lombar-
dare de către Banca Națională a României, Casa de
Depuneri și Casa Națională de Eeconomii și Cecuri
poștale.
Ele vor fi primite pe valoarea lor nominală în
toate cazurile câni legea sau regulamentul obligă de­
punerea de garanții sau cauțiuni.
11. PRESCRIPȚIUNI DE PLATÂ. In cazul când
plata vreunui cupon nu va fi cerută în timp de 5 ani
dela scadența sa, sau amortizarea vreunei obliga­
țiuni nu va fi reclamată într’un interval de 10 ani
dela data scadenței sale, posesorul cuponului sau o-
bligațiunii, pierde dreptul la sumele ce i s’ar fi cu­
venit, acestea rămânând în folosul Statului.
12. SUBSCRIPȚIUNI. PREȚUL DE EMISIUNE.
Subscripțiunile la acest împrumut se vor face între
5 și 30 Noemvrie 1934, Ministerul Finanțelor rezer-
vându-și dreptul să le închidă și mai înainte.
Prețul de emisiune al unei obligațiuni de 1.000
lei este de 880 lei și se plătește odată cu subscrierea.
13. PLĂȚI CU TITLURI DE RENTĂ. Se admite
ca o parte din suma de plată, care să nu depășească
20%' din valoarea nominală subscrisă, să se facă cu
titluri din rentele de mai jos, socotite pe cursul ară­
tat în dreptul fiecăruia:
RENTA CURSUL RENTA CURSUL
1 4°/0 1889 Internă . 75°/0 11 4% 1908 ......................... 60»/
2 4»/0 1889 Externă . 75»/„ 12 4% 1910 Internă. . . . 55»/
3 4»/0 1891 . 75%
13 4% 1910 Extsrnă . . . 55»
4 4°/0 1894 Externă . 65% 14 4'1,°!„ 1913 ............................ 55»
5 5% 1894 Internă . 70% 15 5°lo 1916 Imprum.'Națio. 55»
6 4% 1896 . 6O16
o/o i»% 1919 „ unirii. 55»
7 4% 1898 .,45%
17 n 1920 „ refaceri 55»
8 5% 1903 . 60%
18 5°|„ 1920 Deblocată . . 50°
9 4% 1905 A. B. . 55% 19 5% 1922 Heuia deexpro. amor. 50»
10 40/0 1945Convertită55% 20 5°lo 1922 „ perpet. 50»
Obligațiunea de 1.000 lei se poate plăti deci cu
680 lei în numerar și 200 lei în titluri de rentă.
Dacă valoarea tilurilor prezentate în plată depă­
șește 20% din valoarea nominală totală subscrișă,
plusul rămâne în folosul Statului; dacă este mai
mică de 20%, diferența se complectează cu numerar.
Titlurile primite în plată trebue să aibă toate cu­
poanele cu scadențele ulterioare datei de 1 Decem­
brie 1934.
14. GHIȘEURI DE SUBSCRIPȚIE. Subscripțiile
și vărsămintele se vor face la Banca Națională a Ro­
mâniei și Sucursalele ei, la Casa Națională de Eco­
nomie și Cecuri poștale, Ia Birourile oficiilor poștale,
Ia toate Cassele publice și la Băncile ce vor fi ară­
tate la timp.
Ghișeurile de subscripție vor pune Ia dispoziția I
I
subscriitorilor formularele necesare. Pentru sumele
vărsate se va elibera o chitanță de primire, care, la
nevoe, poate fi trecută de titlarul ei pe numele altei li
persoane, prin simpla mențiune în scris, pe acea chi­
tanță, a transmisiunii posesiunii.
15. LIBERAREA TITLURILOR. Titlurile defini­
tive cuvenite subscriitorilor vor fi liberate în schim­
bul chitanțelor de vărsăminte prin ghișeurile unde
s’au făcut subscripțiile.
Ministrul Finanțelor, VICTOR SLĂVESCU.
București, 20 Octombrie 1934.
Girant responsabil: N. NICULESCU