I. U.

IL

r-1
310
ACADEMIA ROMANA
-
L EMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III. TOMUL VIII. MEM. 12

FRANCMASONI SI CONSPIRATORI
IN MOLDOVA
SECOLULUI AL XVIII-LEA
DE

N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

0100-301tifis,
At 41,ktdIel
AO/
NIVAfr.01,

CVLTVRA NATIONALA
BUCURESTI
1928

11
 a.3i.toTECA c:-.LA L,iiVERSIXAAlk
T
/,3 .

'IA.'. 1St: 11. IONA ,e

tIPLI2TE:A .. : ..................
..........
..........
; vent:J.. GA
lawcrre,.....,
rr'(": AtAtir
, .

I . '
LAU rF31

FRANCMASONI SI CONSPIRATORI IN MOLDOVA

SECOLULUI AL XVIII-LEA
DE r
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,,Fedinta dela 3 Februarie 1928

Intr'o comunicatie precedenta am arAtat cum douà din miscarile

contra Domniei moldovene in secolul al XVIII-lea, aceia care aduse
peirea lui Grigore-Voda-Ghica i aceia care se sfdrama de rezistenta
energicului Costachi Moruzi, sunt datorite politicianismului cetelor
boieresti organisate pentru putere.
In amandoua din ele acelasi boierinas batut la falanga de Grigore
Ghica 1) a fost amestecat: Iordachi Darmanescu, care el astiga spri-
jinul boierului Manolachi Roma* al lui Iordachi Cantacuzino, al lo-
gofatului Roset Balanescu i altor doi mari boieri, Manolachi Bogdan si
Ionita Cuza, cari-si pierdura capetele pentru aceasta.
Arestat la 31 Iulie st. V. 1778, inchis la odaia ispravnicului Curtii,
el fu bAtut cu topuzul si la falanga. Se dovedise ea printr'un rob al lui
- trimesese iaftale revolutionare, in numar de douAzeci i patru, la Ben-
der, si anume in geamia Pasei de Daghestan, «la cafenele si in alte parti»,
corpul delictului fund trimes i la Constantinopol 2). Darmanescu fu
si el judecat, «rusinat», arAtat ca dradator al patriei sale» inaintea Divanu-
lui in ziva de 12/23 August. Osfinda era sA i se taie mAna i sa fie
- exilat. ,
«Dar pe urmA, induplecandu-se InAltimea Sa dupa rugaciunile unuia
altuia dintre boieri, 1-au trimis la Ocna in chiar ziva aceia si, catre
F.

1) InsemnArile lui Constantin Caragea, in Hurmuzaki, XIII, p. 80. Cf. ibid., p. 92.
2) Ibid., p. 204.

x A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Stria III. Tom. VIII. kern. ra

-

,
 2 N. IORGA 302

searl, iar10, dupa rugaciuni, i-a scazut pedeapsa i 1-au trimis tot acolo,
dar la mänästire* 1).
Vieata, pe care o pot reconstitui acum, a acestui boier ajua O. se
&easel i o alta origine a acestor uneltiri, atat de aspru pedepsite:
pAtrunderea, i supt forma francmasoniei, a «farmasoniei», a ideilor re- _
volutionare apusene in Moldova din a doua jumätate a secolului al
XVIII-lea. ,
Pe un ms. al lui Telemah", romanesc, copiat in 1772 pentru Darml-
_

nescu, pe atunci ispravnic de Neamt, de unde era 0 Balänescu, cetim:

diCasta carte ci sa chiarna Tilimah este a dumisale Iordache Darie
Ddrmdnescu biv Vel Paharnic, si a fost llsat-o la tatäl mieu parintele
Enache proin protopop ot Targul Ocnii, cad au fost dumnealui
inchis in turnu din urgia Mdrii Sale Costandin Dimitrie Moroz Voevod,
1778, Octomvriu 15 2), 'Iwv4rCa, vidg vov ovononthra'Evdxs, inrayeatpco.
Iordachi Dark Darmanescu, liberat, se ocupl 0 mai departe de
lucrlri literare. La 1783 el face pe Alexandru Ciohoranul sa (Serie*
Istoria lui fi a Zelidiei: i se zice atunci numai Iordachi Darie,
cu ace1a0 titlu de fost Mare Mamie 3).
Dar, pe langa aceste doua lucräri, avem o a treia traducere, la 1787,
pentru ace1a0 Iordachi Dark, ramas i acuma tot biv Vel Mamie. Lu-
. crarea, facuta curios de insu arhidiaconul Gherasim al Mitro- .

poliei, nu e alta deck ((Taina Franemasoniloro.

Originalul e datorit cunoscutului abate Prau 0 a fost tiparit la Amster-
dam in 1778. _ -

1) Karebtxcia&ri vd xonfi TO ziet toy kat vd onoi9fr ixtreeov lams, xattg931vroc

tot fripovg Toy dad graeax24istg ivOg mai liflov (ra) degOvrcov, TOY &ream, el; r4v
&oar rfi cairn 4piect, xal neel ZwrieavaciAtv stet naeax2.4ascov itierelaaev rt)v natdelav
xal r.61, 'Cauchy nary bedew, 70.0 sic rd p.vvaarfjet; ibid. _

Ms. grec 829 al Ac. Rom., de istorie a Moldovei, prezinta conspiratia ca datoritá
dorintei acestor irai* de a se imparta§l mai mult Inca la functii: Mg 62a dg mina
xcni(pot rtvgg nal dvdnrot rcbv degOvraw TOOK!) xtvo'd,usvot did peetxgdg 6uolovg ribs,
rot); órcolovg etzev 6 alVerrng per' eliaesor4oecog sic rt)v dadAsvolv toy, xal el; dcp-
Theta (p'62.ov 67tof xai ol &curlew elgo» ixelva dnoii dvipcov &nag), 6vreg mad-
xa2ot, T8ovneol, ,taxot5i1etc xal araotaarai, enAordeaxot, avvogthaavreg ;card rob"
cedDivrov ;sal peetxdiv rcbv peyalnriecov biegdvrcov, lUdoaav h'yyeacpa rod &mail.;
(ytaTrd6sc) el; rd aeexcirta neetexwed ?vulgate xarnyoetctiv Oavarqcodeaw ;cal ca.
ravexdiv.
2) Ms. 342 al Ac. Romane; reprodus in Bianu, Catalog, II, p. 53, no. 342. .

3) Ms. 343 al Ac. Rom.. V. Bianu, 1. c., P. 53.

 303 FRANCMASONI $1 CONSPIRATOR! IN MOLDOVA 3

Parintele recunoaste cà materia este intru pre eau prepus al obstiei

poate a-i pricinui multà defaimare#, dar e de aka. pdrere : socotinta
publicä daste pre departe de adevar», i traducerea s'a facut anume
pentru ca ((toti cei ce vor ceti sa cunoasca gresita socoteall ce au de
aciasta tagma* 1).
Cum de a ajuns «ierei Gherasimo la cunostinta limbii francese si la
curagiul acestei lucrari ?
El nu e altul 2) decit diaconul trimes de Mitropolitul Leon, el insusi
un traducator din frantuzeste, la Leipzig, impreuna cu Alexandru, ne-
potul Mitropo:itului, ambii fiind supt conducerea vestitului scriitor
sarb, plin de «filosofie*, Dosoftei Obradovici, care indeplinise in Mol-
dova rosturi de preceptor pe langa familiile Bal i Callimachi. E vii-
torul episcop de Roman Gherasim, care ajuta pe «filosofub Gobdelas
sa alcatuiascd in greceste o «Economie practica i general& 3) : i se de-
died Plutarhul nou, tradus din francesa lui Blanchard, de un Ardelean 4),
Carcalechi-1 considerd ca un ocrotitor al carpi romanesti5).
El a facut sä se zugraveasca din nou catapeteasma bisericii
episcopale in 1805 ; odoare lucrate in Rusia, pe vremea exilului
.

sal acolo, se mai pastreazd in acelas Meas. Muri in primávara .

anului 1826 la Iasi 6). Un portret comandat de dansul a fost dat de

Melchisedec 7).
De la acesta aflam cà fratele lui Gherasim, Sofronie, arhimandrit,
egumen la Cetatuia i aiurea, ierochirix, fusese trimes la ,,scolile grecesti
din Orient", ca stia i francesa i italiana, ca a tradus din aceste limbi r ,

cuvantari bisericesti, cà a compus i unele originale, ca le avea gata de

tipar, cu o introducere autobiografica, manuscrisul pastrandu-se la Mi-
, tropolia ieseana, a el a trait pana la 1850 8).
1
Gherasim era Bucovinean, fiu de preot, din Vicovul-de-sus, cu nu-
mele de familie Clipa, trecut pe la Putna i, dupa rasluirea de Austria a
micii sale patrii, trecu in Moldova, neputandu-se intelege cu episcopul

.17
'1) Ms. 451 al Ac. Rom. Cf. Bianu, 1. c., II, PP. 174-5.
2) V. 1st. literaturii romdne in sec. al XVIII-lea, II, p. 27,
') Buciumul, II, p. 95.
4) V. 1st. lit. rom. citata", p. 330.
5) Ibid., P. 339. Cf. §i ibid., 13 437.
4) Melchisedec, Cronica Romanului, II, p. 174 si m.
') Ibid., la p. 176. s'
8) Ibid.

-1*
e ,

4 N. IORGA 304.
er

Herescu. De la Slatina ajunse dichiu al Mitropoliei, ceea ce ne indreaptä

), la situatia lui de arhidiacon din 1787 1).
lath de ce Gherasim intelegea i scush pe francmasoni si de ce
cluta sa vadeasca Moldovenilor otaina francmasonilon 2).
Darmanescu era si el unul dintre cei cu «perierghio de francmason.
Si probabil i Manolachi Romani), care, in momentul descoperirii, fugi
in Germania 3).
Originea miscarii se poate urca, peste visita lui Obradovici, la lecturile _
Mitropolitului filosof Leon Gheuca 4), ucenic al lui Gavriil Callimachi,
format, acesta, in Constantinopol, care traducea in urma o carte de
, «multe invataturi», despre fericire, moarte, neamul omenesc, marire
lume, fiinta lui Dumnezeu, cu fragmente din Seneca, Platon, Cicerone,
4.
plus «Dialogul intre Alexandru i Clet* 5). SA nu uitam ea' el e contem-
poranul i colegul italianisantului episcop Amfilohie de Hotin 6).
.11

* * i.

lath insa ca literatura revolutionara romaneasca nu se opreste aici.

Anume, manuscriptul 573 al Academiei Romane, are, pe foile 32-59, ,
un tratat intreg despre «Sculari» sau revolutii, care nu e, de altfel, cum
se spune la sfarsit, deck «Cuvantul de desteptare ce au spus cetatanul
Carnot, fruntasul frantuzesc, pe Campu Marsului, in ziva 14-le Iulii,
a 4-le al Republichei lor, adeca 7964)7).
Francmasonilor ii s'a mai gatit i un discurs pronuntat de Ramsay
la primirea lor. Il pastreaza ms. grec. 198 (catalogul Litzica) al
Academiei noastre.

') P. 179 nota.

.` 2) Acelas, Cronica Hzqului, p. 389 i urm.
3) InsemnArile lui C. Caragek p. ro4.Farmason e si nume de familie V (IInsemnarea
de dreptul ce se cuvine nepotilor ,rudelor raposatului polcovnicului Panaiot Farrnason*,
(Bianu, o. c., II, p. 372).
4) Un Constantin Gheuca, Mamma, din (iMisiao, invata la Bucuresti la 2762.
V. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecefti, p. 53, no. 78. Cf. si ibid., pp. 67-8,.
no. 119 ; pp. 95-6, no. 195; p. 442, 110. 702.
6) Melchisedec, Cron. Romanului, II, pp. 113-5.
6) Ibid., p. x o.
7) Bianu, Catalogul, I. c., p. 327: .

1,S1
EMU:I "4.
Nc,
btIfivi !qv', "'