Sunteți pe pagina 1din 419

tN 3

UU

104

11

...........

xx

:
..
ANALIPFICA A a

, ,,, ..;;! A

5:
5

!
33

;3
::5:5 . ;1:5: 33

111
i
s
p i
11iii
X0SU|1!VUUNUS 1I11111
AU ii 1 [1'
il
1; !lt' .1-.4p` .
,.;:}

513 ,
5 11 5, /J
1111:11'i
il
111111111111 .1,3,
i 11
5 i1 ;
ili: '1 lip 11 s i't
li .i Is
i
,131i
3
'114
ill ill'
1 4.

r
:
1

';;1'
3

illiir
;Willi
is I lit t
if l 1

lt, li ,1111
illtil 1-, 11:1';1-.11
11 Ili
li glil li 'W19 I
il Iii3
il flp II Dill 1
, 11111
0 3;
-;i 'i
1
,. it trlii,:,
3111 f VI
li
1
1; ;"'
, 1.101 1 ;ill!!
1u1 i 511 '1'1'
1111
J111111111113 1

ill
;
111111111
l'[
i i li
i ..,

. A.
i , pi
igio.-,
5i12.
.,, : ' ii',i 1 1
1:
14

111

b '11111

111 i; i
1
ii ill 1

1111')

www.dacoromanica.ro
P1
xm
1.1:i1
1. lids 3

11111!0111
1 1
BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A
PERIODICELOR ROMANESTI
1790 - 1850

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
si
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A

PERIODICELOR ROMANE$TI
VOL UMUL I

1790 1850

PARTEA I

intocmitá de
IOAN LUPU,
NESTOR CAMARIANO §i OVIDIU PAPADIMA

BUCURESTI
EDITUR A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
1966

www.dacoromanica.ro
LAMURIRI PENTRU CITITORI

Bibliografia analiticd a periodicelor romdnesti este un repertoriu bibliografic care cuprinde,


in ordinea sistematica a clasificarii zecimale universale, descrierea bibliograficä a tuturor articolelor,
studiilor si operelor literare, precum i aproape a tuturor informatillor si stirilor cu caracter politic,
economic si cultural, publicate in revistele si ziarele romariesti vechi.
Ideea intocmirii unei astfel de bibliografii a preocupat pe oamenii nostri de stiinta Inca de
acum sapte decenii.
In sesiunea generala din anul 1894 Academia Romana a hotarit in principiu s dea biblioteca-
rului su, loan Bianu, insarcinarea de a face o bibliografie stiintifica asupra RomAniei
din toate punctele de vedere". In anul urmator, in sedinta din 28 februarie 1895, acesta a prezentat
un vast plan bibliografic, care urma sa fie indeplinit treptat de catre Biblioteca Academiei. Planul
cuprindea doug parti : una pentru tiparituri, cealalta pentru manuscrisele i documentele din Bi-
blioteca Academiei Române.
Pentru tipkituri se prevad trei clase de lucrari bibliografice: I. Bibliografia cartilor românesti
vechi, de la 1508 pina la 1830, II. Bibliografia romaneasca moderna, de la 1831 ping azi, i III. Bi-
bliografia cartilor straine privitoare la români.
Vorbind de lucrkile bibliografice din clasa a II-a, autorul planului spunea, in legatura cu bi-
bliografia periodicelor, urmMoarele: Bibliografia periodicelor românesti ca sa fie completa
va trebui sa cuprinda i aratarea sistematica... a articolelor literare i tiintifice care s-au pu-
blicat in revistele i ziarele romSne".
Din bibliografiile planuite pentru tiparituri, Academia Romnii nu a putut realiza decit va-
loroasa lucrare Bibliografia romdneascei veche (1508-1830), tom. IIV, Bucuresti, Editiunea Aca-
demiei RomAne, 1903-1944, intocmità de loan Bianu, Nerva Hodos si Dan Simonescu, i foarte
utilul repertoriu Publicatiunile periodice romdnesti (ziare, gazete, reviste), torn. I (1820-1906), Bu-
curesti, Academia Româng, 1913, intocmit de Nerva Hodos si Al. Sadi Ionescu.
In introducerea scrisa pentru aceasta din urma lucrare, loan Bianu aminteste din nou de un
indice clasificat sistematic pe niaterii i numele autorilor, al articolelor originate sau traduse, de cu-
prins literar i tiintific, imprästiate prin ziare i reviste", care, irnpreuna cu un indice alfabetic
pe numele autorilor ... si al persoanelor asupra carora sint publicate articolele", ar putea Inlesni
pe deplin folosirea materialului de istorie politica, literara, stiintifica si in general culturara, cuprins
in ziare i reviste", adaugind la urma, cu regret : lucräri pe care noi bibliotecarii de astazi sin-
tern prea putini ca sa le putem face".
Asupra acestui subiect urmeazii apoi o tacere de mai bine de 30 de ani. Tocmai in 1945 problema
se pune din nou.
In sedinta Academiei Románe tinuta la 29 mai din acel an, s-au reluat in discutie unele pro-
puneri i proiecte mai vechi, facute in cadrul institutiei, printre care si planul bibliografic din 1895.
La propunerea Comisiei Bibliotecii, se aproba inceperea redactarii bibliografiei românesti moderne.
In cursul discutiilor care au avut loc in acea sedinta, D. Caracostea, membru al Academiei, inter-
V

www.dacoromanica.ro
vine, ar5tind c5 nu este suficient sA se bibliografieze numai cArtile apArute de la 1831 incoace, care de
altfel se afth cuprinse si in cataloagele Bibliotecii, ci c greaua problemA care ni se pune stà in lipsa
unei bibliografii a materialului cuprins in periodicele noastre de la 1830 incoace". Cere s5 se punA
in studiu alcAtuirea bibliografiei periodicelor pentru toate specialitAtile". Propunerea a fost accep-
tath i, pe ling5 comisia pentru bibliografierea cArtilor, s-a ales si o comisie pentru bibliografierea
periodicelor, care s-au dat in grij5" acestuia. In sedinta din 17 decembrie 1945 s-a aprobat ca in bu-
getul pe 1946 sA fie alocath pentru fiecare din aceste comisii cite o surnA de 500 000 de lei.
Conceptia care a stat la baza bibliografiei analitice a periodicelor, la inceputul lucrArilor,
acord5 ins5 o vAdith precAdere stiintelor umaniste, asa cum reiese din raportul-program prezentat
in sedinta din 25 ianuarie 1946, in care se spune: Selectiunea materialului de bibliografiat va fi 11-
cutà tinind seama de viata cultured in toate manifest5rile ei, dind prioritate preocupArilor statutare
ale Academiei".
Pe de alth parte, putinAtatea mijloacelor materiale puse la dispozitia colectivului de lucru,
compus numai din douà persoane (0. Papadima si N. Camariano), a impus ca selectionarea sA fie
si mai restrictiv5, dupà cum reiese din prevederile aceluiasi raport : Selectiunea materialului cere
norme care sä asigure bibliografierea a tot ce este relevant si intereseazd istoricul vietii culturale,
asa incit sA nu se incarce lucrarea cu m5runtisuri nesemnificative". Totodath s-a hothrit ca pentru
inceput sA se bibliografieze numai periodicele apArute intre 1820 si 1850.
Nu mult timp dup5 inceperea lucr5rilor, cei doi colaboratori, determinati de bogatia i varie
tatea materialului documentar aflat in periodicele cercetate, dep5sesc limitele fixate de programarea
inifialã si scot din ce in ce mai mult material care oglindeste viata economic5, politicA i culturala
a epocii. Acest lucru determinA pe presedintele comisiei sA aducA la cunostinta forului tutelar c5
rubrickile" initiale au fost depäsite prin introducerea de noi diviziuni, ca : agronomie, armatA,
asistenth sociard, bresle, comert, comunicatii, drept, dezbateri parlamentare, edilitate, finante,
industrie, inväthmint, medicina etc., si sà afirme cà nici unul din domeniile vietii noastre poli-
tice, sociale i culturale nu poate sA fie temeinic thmunit f5r5 o astfel de lucrare".
Aceastd extindere a domeniilor de activitate sociath, oglindith prin fisele care se faceau, a de-
terminat colectivul s abandoneze schema proprie de clasificare pe care o intocmise la inceput i sä
adopte pentru organizarea materialului sistemul clasificArii zecimale universale, angajindu-se in
acest scop un nou colaborator (I. Lupu).
Inmultirea peste prevederi a numArului de fise i noua organizare sistematicil a materialului
au avut de urmare c5 lucrarea nu s-a putut incheia pinA in 1948, anul comemorgrii centenarului
revolutiei din 1848, cum se intentionase.
Intre timp a intervenit reorganizarea institutiei i lucrarea a fost preluat5 de noua conducere
a Academiei R.P. Române, care ulterior a incredintat continuarea ei Bibliotecii Academiei R.P.R.,
sub auspiciile cAreia cei trei redactori au terminat vol. I (1790-1850).
CAtre finele anului 1949, printr-o intelegere comunA, lucrArile bibliografiei pentru vol. II
(1851-1858) au fost continuate in cadrul Institutului de istorie al Academiei R.P.R. Colectivului
de lucru initial i s-au ad5ugat noi colaboratori de la Institutul de istorie. El si-a inceput noua fazA
de munc5 sub conducerea profesorului A. Otetea (1949 ianuarie octombrie) si a continuat-o sub
conducerea profesorului V. Maciu, din luna octombrie 1949 pin5 in luna iunie 1953, cind lucrärile au
fost sistate. In acest interval de timp s-au obtinut urmAtoarele realizgri : culegerea pe fise a intre-
gului material pentru vol. II i redactarea definitivA a unei bune pArti din acest material (circa
40-45%), precum i culegerea a circa 70% din materialul pentru vol. III (1859-1865).
In perioada cit s-a lucrat la Institutul de istorie, colectivul a fost orientat spre o cuprindere
cit mai largA a materialului aflat in informatiile i tirile din periodice i spre o prezentare cit mai
justà a diferitelor tendinte antagoniste din sinul societ5tii, a luptei fortelor progresiste pentru re-
forme sociale i innoire ideologicA, precum si a tuturor manifestkilor care oglindeau lupta de clas5
in desthsurarea evenimentelor istorice de atunci.
VI

www.dacoromanica.ro
In anul 1956 lucrarea a fost reluata in cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. si cu acest prilej
redactorii vol. I au refacut intreg materialul, in conformitate cu criteriile ideologice si stiintifice
stabilite si aplicate pentru vol. II. Toate periodicele au fost cercetate din nou, redactarea multor
fise a fost refacuta si s-a scos o mare cantitate de materiale documentare noi. Tot atunci s-a inceput
si tiparirea primei fascicule.
Dupà o altà intrerupere, intre anii 1958-1963, lucrarile de definitivare a vol. I au fost reluate
si terminate in anul 1964.
Ca urmare a acestei revizuiri, facutá in lumina noii orientari, si a imbunatatirii metodelor de
lucru dobindite la Institutul de istorie, numarul notitelor bibliografice ale acestui volum a crescut
de la 13 171 la aproximativ 24 150 de notite. Cel mai mare spor s-a inregistrat in diviziunile 32 Po-
litica si 33 Economie, prima avind o crestere de peste 90% (de la 1972 la 3775 de notite), iar a doua
de peste 130% (de la 516 la 1 200 de notite).
Criteriile care au stat la baza alegerii periodicelor ce urmau sä fie bibliografiate au fost aceleasi
ca cele stabilite pentru Publica(iunile periodice romdnesti, adica :
a) toate periodicele (ziare, gazete, reviste) publicate in limba romana, oriunde ar fi aparut,
b) toate periodicele publicate in limbi straine aparute pe teritoriul Principatelor Române
(Tara Romaneasca si Moldova),
c) toate periodicele in limbi straine publicate in alte tad de autori romani, chiar daca au avut
si colaboratori straini.
Dupà descoperirea recenta a primei gazete românesti, Courier( !) de Moldavie, publicata la Iasi,
perioada initiala a periodicelor bibliografiate pentru vol. I s-a schimbat si ea, fiind extinsd de la 1790,
anul de inceput al presei romanesti, pina la 1850, anul cind se sting incetul cu incetul ecourile
revolutiei din 1848 si incep preocuparile politice care vor duce la unirea Principatelor RornAne.
In realitate, presa româneasca moderna incepe la anul 1829, o data cu aparitia gazetelor Cu-
rierul romdnesc al lui Eliade, la Bucuresti, si Albina romdneascd a lui Asachi, la Ia§i.
Cele trei periodice aparute inainte de aceasta data : Courier de Moldavie, amintit mai sus,
Chrestomaticul romdnesc, publicat de Teodor Racoce in 1820, la Cernauti, si intiiul volum din Bi-
blioteca romdneascd tiparit de Zaharia Carcalechi la Buda, in 1821, cuprind materiale interesante,
dar foarte putine si sporadice, despre viata poporului nostru.
In schimb, in cuprinsul celor 75 de ziare, gazete si reviste romanesti, cite au aparut intre anii
1829-1850, se oglindeste cu mare amploare si bogatie de arnanunte intreaga viata publica a po-
porului roman : framintarile si luptele lui politice, viata economica si nazuintele lui spre cultura si
progres, spre o viata mai buna si mai demna decit cea pe care a avut-o pina atunci.
Preocuparea permanenta a autorilor bibliografiei a fost sa cuprinda si sa infatiseze cit mai com-
plet, mai fidel si dupa criterii stiintifice, diferitele aspecte ale procesului istoric, asa cum s-au fa's-
frint ele in paginile periodicelor. Analizind in mod sumar cuprinsul bibliografiei, se poate observa
ca cea mai bogata clasa este cea intitulata 3 ,tiinte si probletne sociale, care priveste viata economica
si politica, precum si diferite alte probleme sociale ale vremii, ca : dreptul, administratia, armata,
asistenta sociala, invatamintul, situatia demografica etc. Totalul notitelor bibliografice din aceasta
clasä este de aproxim. 12 540 si reprezinta mai mult de jumatate din totalul notitelor cuprinse in
volum.
Un numar destul de mare de notite cuprind si rubricile pentru stiintele naturii, tehnica, agri-
cultura si medicina, insumind in total 2060 de notite.
Studiile si operele literare insumeaza un total de 1900 de notite bibliografice.
Este surprinzator si semnificativ numarul mic de notite pentru literatura religioasa, care pina
la 1830 reprezenta marea majoritate a lucrarilor tiparite: 131 de titluri pentru literatura teologica
propriu-zisa si 1790 de notite pentru istoria bisericii, care imbraca adeseori, mai ales in Transilvania,
diferite aspecte politice.
Se poate conchide ca in infatisarea ei actualä Bibliografia analiticd a periodicelor romdnesti
este departe de planul intocmit in 1945, care urmarea indeosebi oglindirea vietii culturale a epocii.

VII

www.dacoromanica.ro
Ea red5 totalitatea manifestarilor social-politice, economice si culturale, asa cum au lost ele oglin-
dite in periodice, respectind proportiile exacte ale acestora si punind in lumina semnificatia lor justa
din punct de vedere stiintific.
Nu s-a facut nici o selectionare programatica a materialului, iar cele citeva informatii care nu
au lost fisate au fost lasate deoparte pentru ca, dupà aprecierea redactorilor, nu prezentau vreo valoare
documentara cit de cit apreciabila. De altfel, acest material nu reprezinta probabil decit 1-2%
din totalul materialului publicat in acele periodice.
Folosul pe care 11 aduce Bibliografia analiticti a periodicelor este atit de natura stiintific docu-
mentara, cit si de natura practica.
Se stie ca o foarte mare parte din timpul necesar pentru elaborarea unei lucrari stiintifice este
intrebuintat pentru cautarea bibliografiei si a documentarii asupra subiectului respectiv. Prezenta
bibliografie va scuti de multe cautari si rasfoiri adeseori infructuoase prin periodicele vremii,
economisind cercetatorilor o cantitate insemnata de timp, pe care II vor putea astfel intrebuinta
in chip mai rodnic pentru munca de studiere a documentelor si reconsiderare a valorilor
trecutului.
Ea ofera un material bogat si foarte important pentru toti cercetatorii trecutului nostru poli-
tic, economic si cultural. Nu numai oamenii de stiinta care se ocupà cu istoria generala a tarii noastre,
dar si cei care se vor ocupa de unele aspecte si probleme speciale vor putea gasi aici indicatii pre-
tioase privitoare la activitatea culturalä din prima jumatate a secolului al X IX-lea. Numeroase pre-
ocupári din domeniul stiintelor naturale, al medicinei, al unei agriculturi rationale etc. sint consem-
nate in paginile periodicelor bibliografiate. Cei care vor sa cunoasca in amanunte miscarea literara
din prima jurnatate a secolului al XIX-lea vor gasi o bogatie de materiale Ina" necercetate. Cei care
se intereseaza de inceputurile artelor plastice moderne si de viata muzicala din Wile romane in
prima jumatate a secolului trecut si cei care vor sa cunoasca moravurile societatii de atunci vor des-
coperi informatii si amanunte care nu vor fi gäsite in alt5 parte. Informatiile ce se afla din abun-
denta In arhivele noastre se completeaza astfel In mod fericit prin bogatele materiale documentare
din periodice.
Toti cercetatorii din domeniul istoriei politice si economice, al istoriei literare, al istoriei
.stiintelor si artelor din tara noastra: istorici, scriitori, artisti, lucratori in domeniul teatrului si al
scenariilor si regiei cinematografice, vor putea consulta cu folos domeniile care II intereseaz5 din aceasta
bibliografie. Chiar lectura integrala a ei poate oferi ca intr-o fresca vie o viziune generala
a vietii poporului nostru din prima jurnatate a veacului trecut.
In al doilea rind, bibliografia va putea avea de urmare sa crute pe viitor periodicele românesti
vechi de prea dese rasfoiri din partea cititorilor si deci de uzura permanenta la care sint supuse.
Multe din aceste periodice nu se gasesc decit la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania
si sint numai Intr-un singur exemplar. Redactorii bibliografiei au putut constata ca, de la prima pina
la a doua cercetare a periodicelor bibliografiate, unele pagini s-au deteriorat asa de mult Incit nu
mai pot fi consultate.
Toate periodicele românesti vechi vor putea fi acum microfilmate si date spre consultare sub
aceasta forma, cititorii urmind sa indice in prealabil in urma cercetarii bibliografiei paginile
care ii intereseaza.
Redactorii §i-au repartizat sarcinile In modul urmator : periodicele din Tara Romaneasca si
Transilvania au fost cercetate si bibliografiate de Ovidiu Papadima; periodicele din Moldova, ga-
zetele grecesti din Tara Romaneasca si unele periodice aparute In afara celor doua Principate In
preajma revolutiei de la 1848 (Espatriatul, Bucovina, Amicul poporului, Organul luminarei §i I nye-
tiatorul poporului) au fast parcurse si bibliografiate de Nestor Camariano. Clasificarea notitelor
bibliOgraf ice si redactarea titlurilor rubricelor bibliografiei au fost facute de loan Lupu.
La Intocmirea acestui volum au mai colaborat : Traian Popovici, care a citit o data intreg textul
si a fault observatii de ordin stilistic, ortografic si de clasare, contribuind astfel la o mai mare uni-

VIII

www.dacoromanica.ro
tate de redactare si de clasare a materialului, si Rodica Voropanov, care In perioada 1956-1958
a efectuat corectarea dactilografierii fiselor noi, Intocmite cu ocazia revizuirii lucririi, si a fácut cla-
sarea lor provizorie, dupd indicii de clasificare.
Fard indoiald cd 1ntr-o lucrare atit de intinsA si prezentind numeroase probleme de redactare
si de clasificare, foarte complexe si deci greu de rezolvat, nu se poate sá nu se fi strecurat tmele gre-
seli si lipsuri. Ele nu vor putea InsA sä scadà valoarea documentarà a lucr5rii.
Pentru Inlesnirea consultarii de c5tre cercetAtori a bibliografiei, s-au intocmit urmAtoarele
adiiugiri : o not5 cu ramuriri pentru cititori si indrumAri tehnice pentru utilizarea bibliografiei, lista
periodicelor bibliografiate, cu prescurthrile intrebuintate, si, la sfIrsit, o tabld de materii amánun-
titA si indici alfabetici.

www.dacoromanica.ro
INDRUMARI PENTRU UTILIZAREA BIBLIOGRAFIET

1. Orinduirea materialului in bibliografie s-a lacut dupà sistemul clasificArii zecimale univer-
sale, asa cum acesta este intrebuintat la intocmirea Catalogului sistematic al Bibliotecii Academiei
Republicii Socialiste RomAnia, cu unele mici modific5ri de am5nunt, impuse de natura materialului
bibliografiat. Pentru tArile romAne s-au intrebuintat, in domeniul pnlitic, economic si administrativ
incticii zecimali de loc istorici, iar in domeniul cultural, al stiintelor naturale si al istoriei s-a intre-
buintat numai indicele (498), cu subdiviziunile sale actuate.
Pentru orientarea general5 a cercetAtorilor, se dA, la sfirsitul volumului, o tablA analiticA
de materii.
La paginile indicate in aceastà tabra, sub titlul diviziunii respective, se c15 cuprinsul ei atria-
nuntit. iar in unele cazuri se fac si trimiteri la diviziunile inrudite, prin indicatia : Vezi .i, urmata
de indicele de clasificare al acelor diviziuni. La fel se procedeazA si cu diferitele subimpartiri ale divi-
ziunilor mai dezvoltate.
In cuprinsul subdiviziunilor, notitele bibliografice sint asezate fie in ordinea cronologica a
evenimentelor, fie in ordinea alfabeticA a numelor proprii la care se referg continutul lor.
In unele cazuri insa, in interiorul celei mai mici subdiviziuni, sint grupate notite cu continut
de nuante diferite. In asemenea cazuri notitele au fost asezate in ordinea indicilor de clasificare ze-
cimalä, fie c5 acestia au lost dati integral, sau numai prescurtat. De aceea se recomanclã cercetAto-
rilor ca s5 consulte totdeauna intreg cuprinsul subdiviziunilor, chiar cind se intereseazA numai de o
problemA de amanunt.
Pentru textele din periodice care cuprind materiale ce intereseaz5 domenii diferite, s-au fãcut
mai multe fise, care au fost introduse in subdiviziunile unde puteau fi utile.
Se mai aminteste di, la fiecare notita bibliografica, se clà indicele de clasificare zecimal5,
pentru ca notitele s5 poatà fi detasate eventual din volum, lipite pe f ise separate si asezate in fisiere,
astfel incit fisele care se vor extrage din periodicele care au apärut dupg anul 1850 si privesc o anumitä
chestiune s5 poatg fi intercalate alaturi de fisele mai vechi privind aceeasi problemA. Prin aceasta,
bibliotecile documentare isi vor putea alcAtui un fisier bibliografic general al intregului material
publicat in periodice, iar diferitele institute stiintifice vor putea gasi un ajutor in alcatuirea de bi-
bliografii speciale privitoare la domeniile care le intereseazà.
2. Redactarea notifelor bibliograf ice s-a efectuat dupa unele norme de lucru stabilite de colectivul
redactional in raport cu specificul acestei lucrAri. In stabilirea acestor norme, s-a tinut seama in pri-
mul rind de necesitatea orientarii cit mai rapide si mai eficiente a cercetãtorilor in materialul stu-
fos si inegal, supus oscilatiilor si tatonarilor inerente inceputului de culturà moderna, pe care il cuprind
primele noastre periodice. Cu alte cuvinte, in loc sA urnigreascA o uniformitate mecanic5 in modul de
alcAtuire a notitelor bibliografice, redactorii s-au strAduit sa gaseasca, de la caz la caz, modul de
notare si adnotare bibliografica cel mai potrivit pentru ca cititorul sa-i dea seama cit mai precis
atit de natura textului la care se refera notatia respectivA, cit si de locul in care se aflä el in paginile,
coloanele, rubricile etc. ale periodicului respectiv. In afara de aceasta, s-a urnfarit §i oglindirea
XI

www.dacoromanica.ro
diferitelor faze si experimenthri ale ortografiei române, in aceasta epoca de tranzitie de la alfabetul
cirilic predominant spre alfabetul latin, care va fi adoptat oficial mai tirziu.
In fixarea normelor de lucru la redactare s-a tinut deci in primul rind seama de faptul cã ti-
tlurile textelor, numele autorilor romfini i straini, ca si ale personajelor for, ale localitatilor etc.,
trebuie transcrise din alfabetul cirilic, care e absolut fonetic, in sistemul nostru actual de scris,
fara a-si pierde caracterul istoric, de epocg.
In consecinta, normele de lucru la redactarea notitelor bibliografice au fost stabilite in felul
urmgtor :
a) Numele autorilor romani indicat in majoritatea cazurilor, dar nu totdeauna, prin sem-
natura de la finele textului a fost transcris in forma in care a apkut In periodice i in atitea va-
riante cite au existat in textul acestora, pentru a se putea urmgri formele pe care le-au luat nume ca
acela al lui Eliade, de exemplu, in diferite epoci. Numele acelor autori care ca Alecsandri, Ko-
galniceanu si-au pastrat si in ortografia de mai tirziu, in alfabetul latin, forma cirilicg originarg
au fost transcrise in felul obisnuit de ei. Numele autorilor straini tradusi care in scrierea cirilica
se notau fonetic au fost identificate i redate in forma lor originarg, pe cit a fost posibil, pästrin-
du-se forma foneticg numai in titlurile textelor semnate de ei. Cind identificarea prezenta probleme
mai complicate, ea s-a facut numai in adnotki. In adnotari s-a urmkit oglindirea epocii i prin fo-
losirea cit mai mult posibil a limbajului ei, ca vocabular si forme de pronuntare. Cuvintele izolate,
specif ice epocii, nu au fost puse intre semnele cithrii evitindu-se o intrebuintare prea frecventg
a acestor semne afarg de cazul cind formele de pronuntare deosebita a unor cuvinte care circulä
si astgzi in limba noastrg riscau sa fie considerate ca simple greseli de dactilografiere sau de tipar
in textul bibliografiei.
S-au facut adesea identificki de autori pentru lucrgri anonime, semnatecu pseudonime, cu diferite
initiale sau chiar cu figuri geometrice. Acestea au fost fäcute, in general, pe baza datelor aflate in peri-
odicul respectiv (tabla de materii a anului, referiri din alte articole 9.a.). Cind necesitatile de clasi-
f icare o impuneau, s-a recurs la cataloage, dictionare, alte bibliografii etc. (indeosebi in domeniul
bibliografiei si al literaturii). Ele au fost puse in paranteze drepte si pot fi supuse dubiului stiintific,
chiar dacg nu sint marcate cu semnul intrebgrii.
b) Titlul textelor, al rubricilor in care au fost publicate, precum s i mentiunile care se fgceau
deasupra titlului propriu-zis, au fost redate in ortografia epocii. Uncle nu exista un titlu sau el era
cu totul nesemnificativ, ori semana cu un titlu de rubricg, s-a formulat de catre redactori un titlu cit
mai adecvat textului sau stirii respective. Aceste titluri au fost redactate in ortografia de astgzi
si puse in paranteze drepte. De asemenea, in adnotare, titlurile textelor, ale cartilor, articolelor
etc., la care se referd autorul respectiv, au fost date in general in ortografia de astgzi.
Titlurile stereotipe ale rubricilor, formulele de adresare in scrisori, titlurile nesemnificative
ale textelor, supratitlurile cu caracter asemanator celor de rubrici, datele la corespondentele din orase,
formele de adresare ale actelor oficiale etc. au fost puse, in general, la sfirsitul datelor bibliografice
ale notitei, dupd indicarea paginii, respectiv paginilor, fiind precedate de doug puncte.
Cu privire la transcrierea titlurilor propriu-zise in ortografia epocii, e de observat ca ele au
fost reproduse in formele caracteristice pentru ortografia folosita in periodicul respectiv, intr-o anu-
mita fazg a aparitiei lui, cu exceptia semnelor grafice cu caracter experimental, aparte, care au cg-

it
zut in desuetudine, nemaifiind uzitate de atunci ping astgzi. Acestea lipsind in stocul de litere pe
care il au astazi tipograf i i le, s-a renuntat la transcrierea lor. Cit priveste semneleisi care s-au men-
tinut ping la sfirsitul secolului al XIX-lea, folosirea lor a fost inconstanta in periodice, in acelasi
titlu chiar, in functie de caracterele de litera pe care le poseda tipografia periodicului. Deoarece
ele sint caracteristice pentru majoritatea periodicelor cu exceptia celor in ortografia latinizantg
(de exemplu Organul luminarei) sau a anumitor ani de experiment in aparitia unor periodice editate in
mod obisnuit in alfabetul cirilic (de exemplu anul 1839 la Foaia pentru minte) aceste semne au
fost notate in titluri in mod consecvent de catre redactorii Bibliografiei, atunci cind ele erau folosite
in mod obisnuit in textele respective.
XII

www.dacoromanica.ro
c) In adnotdri, numele proprii rom5nesti au fost transcrise adesea in forma in care au fost
mentionate in text pentru a se facilita cunoasterea unor forme mai vechi, cind e vorba de locali-
sau a variantelor sub care circula un nume, cind e vorba de persoane.
Numele proprii str5ine citate in cuprinsul textelor la care se referd notitele bibliografice au
fost redate, in adnotare, in forma lor din periodic, iar in paranteze drepte de cite ori a fost posi-
bilã identificarea lor s-a mentionat forma corect5, originarã.
d) Numele periodicului cind cuprinde mai multe cuvinte a fost indicat printr-o prescurtare,
a1c5tuità in asa fel ca s5 poat5 fi memorizath cit mai usor, spre a se evita apelul continuu la lista de
abreviatiuni de la inceputul volumului. La periodicele al Caror titlu prescurtat risca sg se confunde cu al
altora, precum i la periodicele putin cunoscute, cu o durat5 scurth de aparitie, numele lor a fost
indicat uneori in intregime, chiar dacA era mai lung. La prescurtäri s-a folosit ortografia
origina15, cu exceptia acelor titluri larg cunoscute pind astAzi, de exemplu Foaia pentru minte...
e) Dup5 numele periodicului s-a notat atit anul de aparifie, cit i anul calendaristic. Pentru
edificarea cercetatorilor, s-a notat uneori anul de aparitie chiar cind nu figura pe frontispiciul peri-
odicului.
f) De obicei nu a fost indicat numärul periodicului, ci numai pagina sau paginile unde se afla
textul bibliografiat, deoarece majoritatea periodicelor din aceasth epocA au paginatia in continuare.
Numai acolo unde nu exist5 aceastg paginatie in continuare sau unde paginatia e gresità a fost in-
dicat i numarul periodicului. In cazul greselilor de paginatie, dupd indicarea numArului periodicului
si unde a lost posibil a cifrei corecte a paginii, urmeazA indicarea, in paranteze drepte,
a paginatiei asa cum se aflà in periodic, precedatã de cuvintul gresit:
g) Cind acela.si text a fost reprodus in mai multe periodice, aceasta circulatie a textului a fost
consemnatä intr-o singurA notitA bibliograficA. Cind ins5 textul a apArut in alt periodic cu variante
de titlu sau de continut, a fost mentionat intr-o notita bibliograficd aparte.
h) tirile mdrunte, mai ales cele externe care au fost extrase din mai multe numere ale ace-
luiasi periodic si privesc o singurA chestiune , au fost consemnate in notite bibliografice comune.
In acest caz, pe lingä pagina periodicului, s-a indicat, dupa cloud puncte, i titlul rubricilor sau al
articolelor din care an fost extrase stirile, ori de cite ori aceasta s-a socotit necesar. Nu au fost de loc
bibliografiate unele materiale cu totul nesemnificative, mai ales dintre stirile externe i dintre anec-
dotele m5runte din domeniul literaturii anonime.
Dup5 descrierea bibliografica cuprinzind datele de mai sus, urmeazA in cele mai multe cazuri
o adnotare in care se dau : rarnuriri mai am5nuntite asupra cuprinsului i naturii textelor sau infor-
matiilor bibliografiate, observatii asupra identificArii autorului, reproduceri de subtitluri, pre-
ciz5ri asupra datei sau sursei textelor i, in general, tot felul de anlanunte, precum si unele citate
socotite ca necesare cercetatorilor care vor utiliza bibliografia.
In cuprinsul acestor adnot5ri, citatele nu au fost reproduse in ortografia epocii, ci in cea actual5,
bineinteles cu respectarea fonetismului epocii.
3. Consultarea materialului in periodice se poate face cu mult5 usurint5 dac5 se tin in seam5
urm5toarele:
In lista periodicelor bibliografiate, publicat5 in paginile care urmeazA, se dä i cota de la
Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania si se comunicA eventualele neregularithti in
paginatie i aparitie. De asemenea, se mentioneazA i numerele lips5 in colectiile Bibliotecii Aca-
demiei, pe baza &kora s-a fAcut bibliografierea.
La c5utarea materialului in volumele respective ale periodicelor trebuie sä se Una' seama si
de anul de aparitie al periodicului si de cel calendaristic, deoarece adeseori, in acelasi an calendaris-
tic, periodicul are doi ani diferiti de aparitie.
Date fiind numeroasele erori de paginatie din periodicele epocii 1790-1850 (sArituri sau re-
petitii), cercet5torul trebuie s caute cu atentie i r5bdare materialul dorit, orientindu-se i dupá
numarul periodicului, dacA acesta este dat in notita bibliografica.
XIII

www.dacoromanica.ro
LISTA PERIODICELOR BIBLIOGRAFIATE,
CU ABREVIATIUNILE INTREBUINTATE

ADAOS EXTR. LA FOAE SAT. = Adaos ecstraordinar la Foae seiteascii. Iasi, 1845-1850. P. III 29
ALAUTA ROM. = A 'ciuta Romdneascei. Suplement al Albinei Romeingti. Iasi, 1837-1838. P. II, III 50 si P.I 557
Lipsuri: nr. 51, 60, 69.
ALBINA ROM. = Albina Romineascei. Gazetä politico-literara. Iasi, 1829-1849. P. II, III 50
In anul 1830, sint doua serii de pagini numerotate 251-262: prima reprezinta paginile numerelor
63-65, care, apbrind in ianuarie 1830, continua totusi paginatia anului 1829 si sint brosate in colectia
Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania * impreung cu acest an; a doua serie sint paginile
251-262 din numerele 59-61, aparute in august 1830. Situatia anilor 1830-1831 este astfel urma-
toarea: nr. 1-101 (12 ian. - 28 dec.), p. 1-450 i, in continuare, nr. 102-127 (1 ian. - 29 mart. 1831),
p. 451-568; nr. 1-63 (2 apr. - 31 dec. 1831), p. 1-252.
Anul 1842 poarta doua mentiuni diferite ale anului de aparitie. Nr. 1-98 au anul de aparitie XIII
(1842), nr. 99-103 au anul de aparitie XIV (1842).
Lipsuri: II (1830-1831), nr. 8, supl. la nr. 100; V (1833-1834), nr. 54-58, 61-68, 70-73, 81,
83-85, 87-91, 96, 97, 99, 102 si urm., supl. la nr. 2, 40, 92; XII (1841), supl. la nr. 29; XVII (1845),
nr. 101 si urm.
Este continuata de Gazeta de Moldavia.
MICUL COM. = Amicul Comerfianfilor. Gazeta politica si comerciala. Bucuresti, 1848. P. II 1500 vol. I
AMICUL POP. = Atniculu Poporului. Pesta, 1848-1849. P. II 760
Lipsuri: I (1848), nr. 12, 18-22.
Continuat prin foaia: Democratiea. Libertate, Egalitate, Fraternitate.
ARHIVA ALB. = Arhiva Albinei pentru arheologie romdnd i industrie. Iasi, 1844-1847. P. III 40
Un singur volum, farä mentionarea anului de aparitie; numerotarea numerelor i paginilor in conti-
nuare pe toti anii (1-41 si 1-168).
ARHIVA ROM. = Arhiva Roma'neascd. Foaie retrospectiva i trimestriala. Iasi, 1840-1841, 1845. P. I 1438
BIBLIOTECA R. = Bibliotecei Romdneascei. Buda, 1821, 1829-1830: partea I-IV; 1834 : partea I-IV (ed. a II-a),
partea V-IX. P. I, II 13 si C.R.V. 1114
BUCOV. = Bucovina. Gazeta romaneasca pentru po1itic, religie i literatura. Cernauti, 1848-1850. P.III 55
BUKURESTER DT. Z. = Bukurester Deutsche Zeitung. Bucuresti, 1844/1845-1850. P. III 544
Lipsuri: III (1847), nr. 5, 15, 18, 51, 59, 62, 63, 77, 86, 88, 96; IV (1848), nr. 31, 33, 34, 44; VI (1850),
nr. 8.
BULETIN F.O. = Buletin. Foae oficialei. Iasi, 1833-1850. P. II, III 28
Lipsuri: II (1834), nr. 51, 95 si urm.; III (1835), supl. I si II la nr. 29, supl. I si III la nr. 94;
XIV (1846), supl. I la nr. 72.
BULETIN G. A. = Buletin. Gazetei Administrativd. Bucuresti, 1832-1850. P. II, IV 31
Dupg primele numere (15 dec. 1832), titlul a fost schimbat : Buletin. Gazetei oficialà, iar de la 4 ian. 1847:
Buletin Ofilial. In prescurtare s-a pastrat totusi prima forma a titlului, nu numai pentru cà cu ea

* Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania se abreviaza in lucrare cu initialele B.A.R.

XV

www.dacoromanica.ro
se incepe existenta gazetei, dar i pentru a se evita confuzia cu prescurtarea titlului foii similare din
Moldova.
In an. XVII (1848), nr. 33-41 (24 iun. 3 sept.) au aparut cu titlul Foae ofitialà pentru secfestre
urm.; XVII (1848), nr. 29 vi 30.
lifitalii. Lipsuri: XVI (1847), nr. 84 vi

C. DE AVIS = Cantor de Avis shi Comers. Bucurevti, 1837-1843. P. 1, III 542


An. III (1839) continua paginatia anului 1838 (nr. 44-100, p. 173-400); apoi se ia numerotarea de la
inceput (nr. 1-36, p. 1-154).
Lipsuri: V (1841), nr. 65, 67-73; VI (1842), nr. 48 vi supl. la nr. 13.
Continuat prin: Vestitorul Romanesc.
DIREST. ROM. = Chrestomaticu Romeinescu. Sau Adunare a tot feliul de Istorii i alte faptorii, scoase din Autorii
dipe osebite Limbi. Cernauti, 1820. C.R.V. 1067
CONSTITUTIONALUL = Konstitulionalul. Bucurevti, 1848. P. II 1500 vol. II
COURIER DE MOLD. = Courier de Moldavie. Iassy, 1790, nr. 1-7 (18 Fevr. d'Avril).
1 C.R.V. 535 A
Lipsuri I nr. 5 vi 6, paginatia e insä in continuare fara nici o lacuna (1-20) pentril intregul periodic.
In B.A.R. se afld un exemplar fotocopiat.
CULEGERE DE PATENTE PT. TRANSILVANIA = Culegere de pre'naltele patente impeireitoti, ce au eqil pentru
Transilvania, asemenea i publicdciunele i ordineiciunile c.r. guberniu civil qi militaria.
Gyujternénye az Erdélyre nezve kiadott legfels6bb czaszári nyiltparancsoknak s a czaszári k. polgári
es katonai kormanyzó hirdetmenyeinek és rendeleteinek.
Sammlung der fiir Siebenbiirgen erlassenen a. h. kaiserlichen Patente, dann Kundmachungen und
Verordnungen des k.k. Civil- und Militär-Gouverneurs. [Sibiu, 18501.
186 p. Cuprinde 58 patente, ordinatiuni i publicatii oficiale din perioada 19 iul. 1849 9 febr. 1850.
La p. 171-186 se afla: Conspectula cuprinsulul prea'nalteloret ordindfiunt coprinse in meinunchiula dela I,
peind 'Mansion XXXV1 ald FdIel generale de legl i de actele guverniulul pentru inzperiula austriaca din
cursula anulul 1850. Text maghiar, german vi roman. P. II, III 15.946
Legata impreuna cu: Foia legilor pt. Transilvania, la sfirvitul careia se afla un tabel cronologic si
un indice pe materii in ordine alfabetica, comune pentru ambele publicatii. (Ve7i descrierea amanuntita
a acesteia).
Nu s-au facut five analitice pentru aceasta publicatie, deoarece cuprinde numai texte de legi
are un indice pe materii amanuntit.
CURIER DE A. S. = Curier de ambe sexele. Jurnal literar. Bucurevti, 1836-1847. P. I 7
Paginatia se reia la fiecare period": I (1836-1838), II (1838-1840), III (1840-1842), IV (1842-1844),
V (1844-1847).
O a doua editie, cu litere latine, a apiirut in anii 1862-1864. Din ed. a II-a nu s-a bibliografiat
decit ceea ce era in plus fata de ed. I.
CURIERUL ROM. = Curierul Rumdnesc. Bucurevti, 1829-18 42. P. II, III 6
In an. II (1830) se continua numerotarea anului I (1829): p. 323-438 (pina la 13 mart. 1830); apoi
se ia numerotarea de la inceput (p. 1-316). Deci p. 323-438 trebuie &à fie cautate la inceputul colec-
Vet an. II (1830).
An. V (1833-1834) cuprinde: nr. 83 (25 febr. 1833) in continuarea paginatiei din anul precedent;
nr. (16 mart.)
1 61 (31 dec.), p. 1-276, vi in continuare, inceputul anului 1834, nr. 70 (4 ian.)
90 (5 apr.), p. 277-364, apoi numerotarea se ia de la inceput: nr. 1-31, p. 1-138, in urma reapa-
ritiei (7 iun.). In anul 1835 nu a aparut.
An. VII cuprinde anul 1836 vi inceputul anului 1837, nr. 83-94, din ian. 1837 continuind astfel pagi-
natia anului 1836 (p. 355-437).
In luna dec. 1838, numerotarea numerelor, cit vi a paginilor se ia de la inceput: nr. 1-12, p. 1-42.
Numerele din aceasta lunä, dec. 1838, sint brovate in colectia B.A.R. impreuna cu anul 1839.
Anul 1842 e notat ca an. XIII de aparitie de la nr. (2 ian.) la nr. 92 (30 nov.) i ca an. XIV de la
1

nr. 93 (4 dec.) la nr. 99 (28 dec.) *


Lipsuri: I (1829), nr. 11; II (1830), nr. 33, 53-55, 70; III (1831), nr. 14, 25-31; IV (1832), nr. 93
si urni.; 1-16, 23-28, 30-41, 43-44, 49-58, 60 vi urm.
CURIOSUL = Curiosul. Gazetà de literatura, industrie, agricultura i noutati. [Bucurevti1, 1836-1837. P. I 1297
DACIA LIT. = Dacia Litterard. Iasi, 1840. 0 a doua editie s-a tiparit in 1859. Din ed. a II-a nu s-a fivat decit
ceea ce era In plus fata de ed. I. P. I 9

* Pentru a semnala cititorilor situatia speciala a nr. 93-99, anul lor de aparitie a fost notat (XIII) XIV in
notitele bibliografiei.

XV I

www.dacoromanica.ro
DEMOCRATIEA = Democratiea. Libertate, Egalitate, Fraternitate. Pesta, 1849. Continuare la: Arniculu Poporului.
In B.A.R. se gra primul numar in fotocopie.
DUNAREA = Duneirea. Jurnal de comerciu, agricultura i navigatie. II Danubio... Galati, 1846-1850. P. III 211
In colectia B.A.R. an. I (1847) e brosat cu nr. 28-41 din an. II (1848).
Lipsuri: I (1846-1847), nr. 2-27, 51; II (1848), nr. 1, 23, 28-40, 52; III (1849), nr. 1, 4, 13, 22.
28, 30, 40 si urm. ; IV (1850), tot anul.
EHO ECL. = Eho Eclesiastic. Gazeta religioasä moralà. Bucuresti, 1850. P. III 1171
'0 'EXA.. privenw? tfl; BXax. =0 EXA.nvIxo; gilviyrav tii; lanky.; (Monitorul grec al Valahiei). Bucuresti, 1849.
P. III 1373
Lipsuri: I (1849), nr. 21.
ESPATRIATUL = Espatriatul. Brasov, 1849. P. III 83
Lipsuri: I (1849), nr. 13.
FOAE COM. = Foae Cornerciald, industriald i iconomicel, Bucuresti, 1839. P. II, III 542
Supliment la Cantor de Avis §i legat impreunä cu acesta.
FOAE DE INVAT. FOLOS. = Foae de invdleituri folositoare. Iasi, 1844. P. III 29
FOAE OF. = Foae of if ialci pentru secfestre i lifitajii, vezi Buletin G. A.
FOAE PT. AGR. IND, 51 NEGOT. = Foae pentru agriculturd, industrie i negol.
Supliment la Foae sciteascei. Iasi, 1840. P. III 29
FOAE SAT. = Foae seiteascd a Principatului Moldovii. Iasi, 1839-1850. P. III 29
FOAEA DUMINECII = Foaea Duminecii spre inniulfirea cei de obqte folositoare cuno0infe. Brasov, 1837. P. II 37
FOAEA SATULUI = Foaea Satului. Bucuresti, 1849-1850. P. III 780
Lipsuri: VI (1849), nr. 2, 4, 5, 10, 14-19, 21-24; VII (1850), nr. 1-11, 15, 17, 20, 21, 23-28, 30.
Continuare la Invilfeitorul Satului.

FOAIE PT. MINTE = Foae pentru minte, inima shi literatura. Brasov, 1838-1850. P. I 39
FOE DE SEPTEMA'NA = Fo'e de septema'na din Transilvania. Brasov, 1837. P. I 1680.
FOE LITERARA = Foe Literara. Brasov, 1838. P. I 38
FOEA LEGILOR PT. UNGARIA = Foea Legilor Tdrei, 0 a Guvernului pentru Teara de Corona Ungaria. Landes-
gesetz- und Regierungsblatt für das Kronland Ungarn. Ofen. 1850.
Douà volume, LXXII + IV + 729 pagini duble. Cuprinde 464 legi, patente, ordinatiuni, publicatii
oficiale etc. din perioada 10 nov. 1849 24 dec. 1850. La inceputul vol. I, p. IXXIII: Consemnarea
cuprinsului a Foaei legilor 0 a gubernului pentru feara de corona- Ungaria, pe anul 1850. In continuare,
p. XXVLXXIX: Consemnarea Alfabeticd a legilor, i a ordinciciunilor cuprinzeitoare in Bucdfile Foaea
Legilor, 0 a Guvernului pentru Coronala Teard Ungaria dela I, pinci la XXXII, estradate din 15 februarie
pan la capetul lui Dechemvrie 1850. Text roman si german. P. II 2805
Nu s-au facut fise analitice pentru aceasta publicatie, deoarece cuprinde numai texte de legi si are un
indice pe materii amanuntit.
FOIA LEGILOR PT. TRANSILVANIA = Foia legilor provinciale 0 a guvernulul pentru feara de coroanei Transit-
vania. Orszigos törvêny és kormánylap Erdély koronatartomanyra nézve. Landesgesetz- und
Regierungsblatt für das Kronland Siebenbilrgen. (Sibiu] 1850.
VII + 314 p. + VIII pagini triple. Cuprinde 106 legi, patente, ordinatiuni, publicatii oficiale etc.
din perioada 18 febr. 12 dec. 1850. La sfirsit, p. IVIII: Consemnarea alfabeticd a legiIort i ordinei-
ciunilorii, care se af là coprinse ateit in Colepfiunea ce se estinde peste timpula dela 19 luliu 1849, pand
la mezloculti lui Fevruariii 1850, cdt 0 in Fólea legilora provincial! 0 de guberniii pentru feara de corOnd
Transilvania pe anului 1850. Text maghiar, german si roman. P. III 15.946
Legata impreunfi cu: Foia legilor pt. Transilvania. (Vezi descrierea amanuntita a acesteia).
Nu s-au facut fise analitice pentru aceasta publicatie, deoarece cuprinde numai texte de legi si are un
indice pe materii amanuntit.
FOIEA OFICIALA = Foiea oficiald. Iasi, 1832, nr. 1-16, supl. la Albina Romdneascd, IV (1832); in colectia B.A.R.
asezat la sfirsitu1 volumului. P. II, III 50
ortocompópo; Tao Xao13 = (lkocapópo; TO Mob 'Eqnwepig Mauna' Kai cpaoXoyucii 'EXEy0epia, 'Icrertrig, ',480.(perrr1g
(Lumindtorul poporului. Ziar politic si literar. Libertate, Egalitate, Fraternitate). Bucuresti, 1848.
P. II 1500, vol. I

XV"

www.dacoromanica.ro
G. TRANS. = Gazeta de Transilvania. Brasov, 1838-1850. P. III, IV 51
In colectiile B.A.R. tint legati uneori cite doi ani la un loc.
Lipsuri: XIII (1850), nr. 17.
GAZ. DE MOLD. = Gazeta de Moldavia. Iasi, 1850. P. II 49
Lipsuri: XXII (1850), nr. 97.
Continuarea Albinci Romanesti.
GAZETA T. N. = Gazeta Teatrului National, Bucuresti, 1835-1836. I4 P.
ICOANA LUMEI = Icoana Lumei. Foae pentru indeletnicirea Moldo-Românilor. Iasi, 1840-1841, 1845-1846.
P. I 71
An. I (1840) si I (1841) cu paginatie deosebith; an II: 1845-1846.
IMVATATURA = Imvataturd, crestere, ingtructie, industrie, hronica. L'Enseignement ... Iasi, 1849. P. I 883
INV. S. = Invalatorul Satului. Bucuresti, 1843-1848. P. III 780
An. I (1843-1844), II (1844-1845), III (1845-1846), IV (1846-1847).
Nr. 17 din an. I (1843-1844) e legat gresit In colectia B.A.R.
Lipsuri: V (1848), nr. 1-23, 25.
Este contirmat de Foaea Satului.
INVET. POP. = Invetiatoriulu Poporului. Blaj, 1848. P. I 1014
JOURN. DE B. = Journal de Bucarest politique, commercial et litteraire. Bucuresti, 1849-1850 (In continuare).
Incepind cu nr. 107,1ipseste paginatia. P. III 924
JURN. DE GALATZ = Jurnalul de Galatz po1itici, comercialti i literara. Galati, 1849-1850. P. III 52
An. I (1849-18.50), 6 oct. 1849 oct. 1850 (nr. 1-104), p. 1-414; an. II (1850), 5 oct. 1850
1 28
dec. 1850 (nr. 1-24, p. 1-96).
KONSTITUTIONALUL, vezi Constitutionalul.
MAG. IST. = Magazinu istoricu pentru Dacia. Bucuresti, 1845-1848. P. I 9840
MERCUR = Mercur. Jurnal comertial al portului Bri1ei. Bräila, 1839-1847. P. I, III 200
Lipsuri: 1 (1839-1840), nr. 39, 41, 45, 54, 56, 57, 59, 63, 67-69, 72; II (1841), nr. 1-5, 12-16,
18, 20, 23, 24, 26, 29-33, 36, 37, 39-43, 45, 47-83.
MERCURIO = Mercurio. Editia italianä a jurnalului Mercur. P. I, III 200
MERCURIU = Mercuriu. Jurnal de politica', literaturA i comerciu 6 'Epprig... BrSila, 1848. P. III 1500, vol. II
MERCURIUL DE IASI = Mercuriul de la§r seau Avizurt comerciale 1 interesante. Iasi, 1845.
In B.A.R. se afth primul nutrthr In fotocopie. P. I 12.426
Mrivurfig rfl; BXaxia; =Mvivuritc tti; Bkaxia; (Vestitorul Vlahiei). Bucuresti, 1848. P. II 2315
MONDUL Mondul. Curs de cunostinte si novelle curioase i interesante. Bucuresti, 1847. P. I 2311
In colectie se afth un singur nunthr.
MONIT. R. = Monitorul Roman. Bucuresti, 1848. P. III 2309
MOZAICUL = Mozaikul. Craiova, 1838-1839. P. I 311
Lipsuri: nr. 49.
MUZ. N. = Muzeul National. Gazeta literath i industrialS. Bucuresti, 1836-1838. P. II 753
An. I (1836-1837), an. II (1837-1838).

NATIONALUL = Nationalul. Gazeth politica, literaria et econornica. Craiova, 1848. P. II 2323


ORG. LUM. Organulu Luminarei. Gazeta Besericésca, Politica e Literaria. Blaj, 1847-1848. P. III 137
Lipsuri: nr. 40
ORG. NATIUNALE = Organulu Natiunale. Gazeta Besericésca, Politica e Literaria, Blaj, 1848. P. III 138
PAMINTEANUL =-- Pdminteanul. Bucuresti, 1839. P. I 929
.POPORUL S. = Poporul suveran. Gazeth politicS si literarS. Bucuresti, 1848. P. III 43
POVAT. SAN. SI A ECON. = Povdtuitorul saniitatei si a economiei. Foaie periodicS pentru poporul rom:inesc.
Iasi, 1844-1845. P. III 711
PROPASIREA = Propasirea. Foaie stiintifica si literati. Iasi, 1844. P. III 41

XVIII

www.dacoromanica.ro
PRUNCUL R. = Pruncul Roman. Bucuresti, 1848. P. II 45
REFORMA = Reforma. Bucuresti, 1848. P. II 1500, vol. II
ROM. = Romania. Bucuresti, 1838. P. I 597
Nr. de proba": nr. 1 din 20 dec. 1837. Apoi apare cu nr. 1 de la 1 ian. 1838.
ROMANIA = Romania. Libertate, egalitate, fraternitate. Bucuresti, 1848. P. III 169
ROMANIA VIIT. = Romdniea Viit6re. Paris, 1850. P. I 505
SPICUITORUL MOLDO-R. = Spicuitorul Moldo-Roman. Jurnal stientific, literar si industrial. Le Glaneur moldo-
valaque..., la§i, 1841. Text paralel, roman i francez. P. I 12
Numerele nu au cifre, ci slut indicate numai prin lunile pentru care au aparut.
TABL. DE L'HIST. MOLD. = Tableaux de l'histoire moldave. Iasi, 1833, 1839, 1840, 1845. P. Il 547
UNIV. = Universu. Noutati din toati natura, cultura, literatura. Bucuresti, 1845-1848. P. I, II 922
VEST. R. = Vestitorul Romanesc. Gazeta coprinzatoare de feluri de stiinte. Bucuresti, 1843-1850. P. III 542
Continuare la Cantor de Avis.
VESTITORUL B. = Vestitorul Besericesc. Gazetä religioasä i moral& Buzau, 1839-1840. P. II 525
O E. ToO latpou = '0 VI:I:wog toO Icapou. 'amuck Rcattudi, 3utop.xi iai cpacazyudi (Zefirul Istrului. Ziar
politic, comercial i literar). Bucuresti, 1841-1842. P. III 1374
ZIMBRUL Zimbrul, Iasi, 1850. P. II, III 57
N o t a.
Intrucit colectiile B.A.R. slut incomplete in ceea ce priveste periodicele maghiare si germane aparute In
Transilvania in sec. XIX, urmeaza ca aceste periodice &à fie despuiate de catre un colectiv aparte, care va lucra
In bibliotecile din Transilvania. Bibliografia materialelor din aceste periodice va constitui unul din volumele lucrarii.
De aceea, aceste periodice nu figureazi In lista de fata.

XIX

www.dacoromanica.ro
0 GENERALITATI
008 CULTURA. CIVILIZATIE. PROGRES
01 BIBLIOGRAFIE. CATALOAGE
02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI. LECTURA
05 PERIODICE (REVISTE. ZIARE. CALENDARE)
06 SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII. MUZEE
08 POLIGRAFII. CULEGERI SI SERII
09 MANUSCRISE. CAR TI RARE, PRETIOASE

www.dacoromanica.ro
0 GENERALITATI
008 Cultura. Civilizatie. Progres
01 Bibliografie. Cataloage
02 Biblioteconomie. Biblioteci. Lectura
05 Periodice (Reviste. Ziare. Calendare)
06 Societati stiintif ice. Academii. Muzee
08 Poligrafii. Culegeri ;i serii
09 Manuscrise. Carti rare, pretioase

008 CULTURA. CIVILIZATIE. 6 008


Intindere i marginire. ALBINA ROM., XVII (1845),
PROGRES p. 185.
Autorul anonim spune ci epoha noastra a luat doua direc;ii, re
se par a fi cu totul contrarie hare sine". Prima tinteste a aducc o
1 008
unire obsteasca, prin sporirea si grabirea mijloacelor de comunicatie,
Haracterul epohi noastre. CURIERUL ROM., I (1829 prin relatiile stiintifice si industrioase", inch marginile tuturor terilor
1830), p. 399-400 [neterminat]. au a se dcsfiinta". A doua directie, destul de puternica, se opune
Epoca moderns c caracterizata ca o virsta mehanica", chiar i in celci dintli, afirmind ceea ce este specific fiecarei ;Sri : pentru ceea
domeniul spiritual. Se amintesc piroscaful", cc inlocuielte corabia, cc este strain de altul, reclameaza al sat: drit si vrednicie. Pe acest
si trasura cu vapor", care inlocuieste calul. Imblinzim marilc, stri- principiu se intemeiaza sirguintele pentru literaturile i limbele na-
mutam din loc munti si facem 1s i prin puterea cea nebiruita a tionale in Boemia, Polonia, Ungaria, Flandra, Moldo-Romania si pc
instrumentelor noastre ioim biruitori in toate luptele noastrc impo- aiurea, unde neamurile se nevoiesc a feri de straine impresuriri a lor
triva naturii"... cu o catatime data de munca avem un salas mai bun, datine i limba".
imbricaminte mai buna ;i hrana mai buna"... Dar ce schimbari
aceasta nota putere" urmeaza sl pricinuiasca in sistema sociall"... 7 B.[arit], G. 008
facind sa crcascl gramada bogiiiilor, cauta al le gramadeasca si mai Cultura. G. TRANS., XI (1848), p. 1-2, 5-6, 9-10,
mult tot in acelcasi mini, si sa se mlreasci distanta care desparte pe 13-14.
bogat de eel sarac". Discuti problem raportului dintre stat i cultura. Respinge ipo-
teza ca fazele culturii unui popor ar corespunde virstelor biologice t
2 Marcovici, Simeon 008 copilarie, maturitate etc. Admite inriurirea climei si a situatiei geo-
grafice.
Civilizatia. MUZ. N., II (1837-1838), p. 31-36,
37-38. 8 008
Cuvintare rostiti la serbarea impartirii prcmiilor la Colegiul Europa si Asia. G. TRANS., III (1840), p. 115-116.
Sf. Sava. Schhal de istoric a civilizaçici, de la origini pini la epoca Articol bazat in buna parte pe extrase din scrierea unui politic
moderna, care a inglduit i tarilor romanoti, dupi 1822, sa meargi din Paris°. Se afirma ci Europa si Asia se apropie din ce in ce mai
pc drumul progresului. mult, pc doua cai : pe de o parte, prin studiile orientaliltilor, care
au pus in lumina influenta culturii asiatice asupra celei europene, in
3 Barit, Gheorghie 008 trecut ; pe de alta, prin patrunderea civilizatiei europene in Asia, in
urma politicii duse de cele trei mari state europene : Franca, Rusia
Cu ltura (Luminare). FOE LITERARA, I (1838), p. 19 si Anglia.
23, 25-27.
Combate parerile ca prca multi culturS ar face ca cetatenii al nu 9 008 (43)
mai fie ascultatori cS poporul roman n-ar fi apt
fata de stat si [Traducerea unei corespondente din Gazeta Universala
pentru o cultura superioarl. Pregatirea itiintifica trebuie sa fie intcn- de Augsburg" Augsburger Allgemeine Zeitung" cu
siva si nu extensiva ; al nu he separata de viati. Asemanind cultura privire la organizarea de prelegeri publice, de biblioteci 5i
Cu religia, trage concluzia ca stiinta e deosebiti de cultura. case de lecturä pentru popor, in Berlin]. ORG. LUM., I
(1847), p. 11 : Literatura germana.
4 008 Redactia foii romanesti adauga Prea frumos exemplu din partca
acestor profesori si care meriteazi de a se imita"... Dar la noi ? Si
Sisterna generala de schirnburi a productelor intelectuale. uncle este vreun popor care atita trebuinta si aibi de invItatura ? La
CURIERUL ROM., X (1839), p. 226-227 : Franca. noi ar fi deocamdata cu totul Cara folos, ea dintru popor nimenea
Scrisoarc a lui Ahmet-Feti, ambasadorul Turciei la Paris, came nu sti ceti".
Al. Vatemar, care propusese Camerelor Frantei si Angliei un sistem
de schimb de bunuri culturale intre natiuni. Redactorul [Eliade] 10 008 (436)
adaugi o Insemnare in care spune ea nu cunoaste proiectul, dar un Viena i Vienesii dupa un scrietoriu francu. ORG. LUM.,
schimb de cirti intre natiuni ar fi admirabil. I (1847), p. 141-142.
Traducere. Autorul francez neindicat considera Viena concern-
porani lui ca un produs al culturii italicne.
5 008
Epoha de fail. ALBINA ROM., XII (1841), p. 9-10 : 11 008 (47)
Feileton. [Scurt articol despre progresul culturii i civilizatiei in
Se arati ca descoperirile se inmultesc si lumea progreseazi in toate Rusia]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 325 : Rusia.
domeniile. Pretutindeni in shoalele tehnice se informeaza talenturi Se va interneia o companie franco-germani pentru comer; pe
noua pc o cale nemarginiti". Drumurile de fier abia s-au facut, iatS Mama Neagra si in Orient, pe drumul Rusici". S-au infiintat biblio-
cS un glas strigi : nu mai tacor altele, caci drumurile din aer vor mci publice i gazete locale, in toate orasele mai importante. Multe
cuprinde mult mai bine locurile lor". Mai departe se arata impor- dintrc aceste gazete se deosebesc prin minunate articolc originale de
tanta clectricitatii. istoria veche a Rusiei, de statistica ;aril, de gcografie si etnografie".

www.dacoromanica.ro
008 (47) CULTUIU BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) :61

12 008 (47) 01 BIBLIOGRAFIE


Stiintele i literatura in Rusia. G. TRANS., VI (1843),
p. 239-240. 015 (498) Bibliografie romaneasca
Date statistice desprc numirul colitor, universititilor, asociadilor 017 Cataloage. Carti de vinzare
literare, al cartilor tiplritc, al traducerilor ficute etc. in 1842. Vezi si : 08 Poligrafil Culcgcri si serii.

13 008 (47)
[Traducerea unui articol cu privire la progresul culturii 015 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
in Rusia, apirut in Le Journal de Francfort"]. CURIERUL (Clasificata pe domenii)
ROM., XVII (1845), P. 201-202 : Rusia.
: 0 Lucrari generale
14 008 (47) : I Filozofie. Moralã
[Articol informativ despre inaintarea culturii in Rusia]. : 2 Teologie. Religie. Biserica
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 246-247 : Rusia. : 3 $tiinfe i probleme sociale
: 4 Filologie. Lingvistica
15 [Eliade, I.] 008 (498) : 5 ,Stiin(e naturale. Matematica
[Notità prin care indeamna pe cei avuti sa faca donatii : 6 Piinte aplicate. Tehnica. Medicind.
pentru propasirea culturi: in Tara Romaneasca]. CURIERUL
ROM., IV (1832), p. 286. Agricultura
Comentind serbarea deschulerii cursurilor scolare la Sf. Sava, Eliade : 7 Arta
arati ca. shit necesare : bibtiotccl, instrumenturi, modeluri, tilmiciri : 8 Literaturd
de card, oamen, intr-adins apt e aceasta, alc.ituirea unui dicsionar, : 9 Istorie. Geografie. Biografii
sotietid literale" care nu se pot face numai cu banii statului.
: 0 LUCRARI GENERALE
16 Maiorescu, loan 008 (498)
[Scrisoare cltre G. Bari* FOE LITERARA, I (1838), 22 Oltelniceanu, cipitan Constantin 015 (498) : 01
P. 121-123. Insemnare de cart] vechi romanestI. FOAIE PT. MINTE,
Critici violent cultura dm 1 ara Romineascl, influentatl, dupi el, VII (1844), P. 336, 342-343.
dc superticialitatea din Franca. 0 compari cu o masci frumoasi, Autorul anunti o listi de cirti dintre 1580 si 1726, pc care vrea
firs cried". Apar ziare si roviste, dar poetii nu se preocupl sl vadi si le cumpere. In notita de la p. 343-344 : Scopul culegeril de cirti
realititile locale. $coli existS, dar profesoril n-au culturi. vechi, Gh. Bari; arati cI autorul arc ncvoic de cle pentru claborarca
unui Lcxicon rominesc ctimologic si roagi pc tod bunii romini" sl-i
17 [Eliade, I.] 008 (498) dca sprijinul.
Asupra ScrisoriI D. Maiorescul din Foaca literara No. 16. 23
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 18, p. 3-4. 015 (498) : 01
Probabil, de Eliadc. PolemiLl. II trateazi pc I. M. ca pc un necu-
Insamnarea Cartilor Romane1t1 ce s-ati tiparit in anu
noscut. Combate afirmadile lui, aritind ci publicadile romine nu-s
1828. BIBLIOTECA R., 1834, partea a II-a, p. 56.
Dam. Bojinci : Rispunderea la Cirtirea din Hale ; Ioan Thomict :
misti fIrS crieri", ci coropund ficcarc unor nevoi reale si fiecare
ClrticicS pentru tinerimea romineasci ; Ioan Itiadc : Gramatici ; Thco-
si-a adus cititorii ei, astfel ci numirul abonatilor a crescut de la
dor Aaron : Apendicea la Istoria lui Petru Maior ; Constantin de
150 la 1400, in 10 ani. Apirl pe profesori de acuzatia de incultur.1
Golcscu : Cirticici morali ; $tefan Neagoe : Calendariul Romanesc.
adusi de 1. M.
24 015 (498) : 01
18 Maiorescu, I. 008 (498) Cartile ce s-ad tiparit in anu 1829. BIBLIOTECA R.,
[Scrisoare catre G. Barit]. FOE LITERARA, I (1838), 1834, partea a II-a, p. 56.
p. 192. Stefan Neagoc : Calendariu ; Etrosin Poteca : Filosofia Rominc8te ;
M. declari i criticik Luprinsc in articolul publicat in acclasi
1. Dam. Bojincl : Diregltoriul Bunci-Cre8tere.
an al revistei erau bazate pe impresii gribitc si deci eronatc. Isi di
seama de aceasta, dupi o mai lungS icdere in Tara Itomineasci. 25 015 (498) : 01
Insemnarea Cartilor, care dela anu 1829 pina la anu
19 [Genilie, I.] 008 (498) 1830 au esit din tipariii, noal cunoscute. BIBLIOTECA R.,
[Reforma ideilor prin cultura]. UNIV., II (1846), P. 67 1834, partea a IV-a, P. 60.
68 : Literatura... Dr. Piscopcscu : Oglinda frumusetii si a sinitS;ii ; lancu Nicolau
din Iasi : 0 carte foarte morali ; lancu Voinescu : Datoriile ocirmuito-
Ginduri in Icgituri Lu programul culturii rominc. riului 81 ale subpu8ilor ; Grigoric Plosuianu : Telemahul ; Moisi Boto
[= !Iota] : Neste Fabule in Verluri ; Moisi Boca Neste Versuri la
20 Pop, Andreiu 008 (498) Initalatia D. Episcop Nestor Ioanovici ; Petru Moaler : 0 cuvintare
Pre Roman numai cultura-1 pote ferici. INVET. POP., tot la Inbtalatia D. Episcop Nestor loanovici ; Damaschin Bojinci :
I (1848), P. 21-22, 25-27. Diregltoriul Romlnesc ; Stefan Niagoi : Calendariul Romanesc ; Pavel
Vasici Ungurian : Antropologhia ; loan Theodori : Doi prunci pi-
Autorul pledeati pentru importanta culturii in soarta unui popor,
caudnd si dernonstreze ci grecii si romanii au lost mari prin cultura
risiti, 0 istorie morala.
lor. Indeamni pe romani si sprijine material ;collie lor, fiindci poporul 26 015 (498) : 01
rominesc trebuie si iasi din nestiinti.
[Prospect publicat de editorii Mihail si Simeon Hristidi
21 008 (498) cu privire la o serie de carti grecesti pe care le vor edita].
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 216 : Instiintare.
[Deputatii romani banateni au prezentat ministerului o Aceste cirti sint : Abetedar coprinzitor de Grimatica greceasci
lista de toata inteligenta si capacitatile mai insemnate ale veche i noui, 1i dialoguri foarte folositoare ; Caligrafie ; Table dupl
romanilor din Banat"]. BUCOV., II (1849), P. 234. metodul lancasterian ; Istoria lui Enric ; Epistolariu, Aritmetica 8i
Pentru ca ministerul si-si formeze o icke desprc gradul de culturl Dopia scripturi. Abetedaru i Istoria lui Enric s-au tipirit. Doritoris
al rominilor. se vor adresa la ministirea Stavropolcos, ori la libriria lui Scarlat.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 01 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 1

27 015 (498) : 01 literati, si ca primul volum va cuprinde 4 sau mai multe


[Prospect publicat de Mihail si Simeon Hristidi, referitor brosuri]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 16 : Bibliografie
la tiparirea mai multor carti In limba greaca]. CURIERUL Romancasca.
ROM., VII (1836), p. 332 : Instiintare.
Pe Bugg cartile anuntate in p. 216 a Curierului, se mentioneazi cI 37 015 (498) : 03
au mai aparut : Abetedar mic ; Tabele de Alilodidactica coprinzatoare [Se anunti cà a aparut brosura I din Lexiconul de con-
ti de cele patru lucrari ale Aritmeticii ; Octoih ; Gilblas vol. I. Sub vcrsatie"]. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 64.
tipar : Istoria Grecilor noi ; Noua Enciclopedie in 8 tomuri. Se vor
punc sub tipar : Antologhia postului mare ; Nou Sinopsis bisericesc.
Text roman ti grccesc.
- 38 Stamati, T. 015 (498) : 03
[Catre redactorul Jurnalului de Galatz"]. JUAN. DE
GALATZ, I (1849), p. 84.
28 015 (498) : 01 Aduce la cunottinta generala ca el s-a retras, dupa ce a lucrat putin
[Se anunta ci la nr. 17 al Albinei Ronuinesti" se all- in acca societate, care anuntase printr-un prospect, la 10 martic 1839,
tureaza Catalogul cartilor romanestil. ALBINA ROM., ci va tipki prin subsLricrc un Lexicon de conversatic, tradus in
XIX (1847), p. 68. rornanestc din nemte}te _de o societate de literati moldo-romani, sub
Catalogul nu exista in exemplarul B.A.R. directia d. aga Gheorghie Asachr.

29 015 (498) : 03 39 015 (498) : 08


Prospectu pentru tiparirea prin subscriere a Lexiconului [Se anunta ca a aparut cartca : Cunostinte universale si
de conversatie. ALBINA ROM., X (1839), p. 85-86 ; mai multe cunostinte folositoare", de Dumitrache Gheorghe].
CURIERUL ROM., X (1839), p. 193-194 ; G. TRANS., VEST. R., XIV (1850), p. 384, col. II.
II (1839), p. 69-70 : Moldova.
Se anunta ca. s-a tradus din limba germani de Gh. Asachi, Gh. Seu-
lescul, P. Campeanu, T. Stamati, Alexandru Costinescu, Samuil Bore- : 1 FILOZOFIE. MORALA
7attl ti loan Albinet.
40 Poteca, ierom. Eufrosin 015 (498) : 1
30 015 (498) : 03 Instiintare. CURIERUL ROM., I (1829-1830), foaie vo-
Lexiconul de conversatie. MERCUR, I (1839-1840), lanta intercalati intre p. 18-19 si 182-183.
p. 139-140. Anunti ca. a apirut Filosofia cuvintului ti a raravurilor alcatuita
S-a pus sub tipar acest lexicon ,,Intocmit de o sotietate literali din intii in latinctte de Ainechie [Heineccius], apoi tilmacita in elinclte de
Moldavia". Indica derivatia flew caruia cuvint ce ne este necunoscut". marele ban G. Brincovcanu, iar acum talmicita in rominette de
E. Poteca. Arata cuprinsul ti subliniaza insemnatatea acestei carti.
31 015 (498) : 03
Prospect pentru un lexicon de conversatie publicat In 41 015 (498) : 1
limba romAneasca de o sotietate literara. ALBINA ROM., [Eufrosin Poteca anunta aparitia la Pesta a cartii : Ele-
XI (1840), p. 147 ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 175 menturile Filosofii lui Ainechie"]. CURIERUL ROM., I
176 ; FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 227. (1829-1830), p. 6.
La acest lexicon vor colabora invitati din Tara Romaneasca
fi Traducere din bruin greaca. Comunica 1i conditiile dc prcnumerare.
fi Transilvania ; va aparea in 4 tomuri in 8 mare ti prctul fiecarui
volum va fi 20 lei. 42 015 (498) : 1
Instiintare literara. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 132 ;
32 015 (498) : 03 G. TRANS., IX (1846), p. 156, col. II.
Citiva articoli de proba din Lexiconul de conversatie, ce Se anunti ca C. Negruzzi ti C. Gane au tradus din limba francezi
dupi cum am instiintat, se lucra in Ias. FOAIE PT. MINTE, cartea Printipii filosofice, a colonelului Weiss, 0 ci in curind sc vor
III (1840), p. 269-272. face inscricri de abonati.

33 015 (498) : 03 43 015 (498) : 1


[Se aduce la cunostinta generall ca inscrierile de prenu- [Se anunta ca opera colonelului Weiss Printipii filosofice",
meranti la Lexiconul de conversgie" s-au prelungit pink' tradusa In romineste de comisul C. Gane, se tipareste, iar
la 1 septembrie 1840]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 214 : doritorii se pot abona]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
Instiintare. p. 376 : Bibliografie.
34 015 (498) : 03 44 015 (498) : 1
[Se anunta ca societatea literarl din Iasi, care lucreaza la [Se anunta cä a iesit de sub tipar torn. II din Printipii
un Lexicon de conversatie In limba romäneascr, a publicat filosofice, politice i literare", de colonelul Weiss, trad. de
un al doilea prospect si el primul volum va iei In curInd]. Costachi Gane]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 228 :
DACIA LIT., I (1840), p. 476-477. Bibliografie ; FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 248 :
Printre articolelc cuprinse in prospectul publicat, se aill }i Acrul, Bibliografie.
care este foarte aspru criticat de redactia Daciei Literare.
45 Cane, C. 015 (498) : 1
35 015 (498) : 03 [Prospectul talmacirii In romaneste pe care a facut-o dupa
[Prospectul despre Lexicon de conversatic", prelucrat In lucrarea franceza a colonelului Weiss : Printipii filosofice,
limba romaneasca de o societate literari, sub directia lui politice i morale"]. FOAE SAT., XI (1849), p. 296 :
G. Asachi]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 77-78. InstiintarI.
Colaboratorii vor scmna cu cite o cifri : 1 -Asachi, 2 = Seulescu,
3 = doctorul Cimpeanu, 4 = Botezatu, 5 Albinet, 6 doctorul 46 015 (498) : 1
Stamati. Tiparirea a inceput ti prima coda tipografica s-a tras ; vor [A. T. Laurian anunti el a pus sub tipar mai multe tra-
urma 20 de coli pentru primul volum. duceri filozofice]. G. TRANS., VIII (1845), p. 240 :
Instiintare.
36 015 (498) : 03 A. Delavigne Manual de filosofie ; Jos. Beck : Propedeutica filo-
[Se anunti ca la Institutul Albinei s-a publicat brosura I said ; Joh. Lichtenfels : Istoria filosofiei ; W. T. Krug : SIMMS
a Lexiconului de conversatie", alcatuit de o societate de dC filosofie.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 1 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 2

47 015 (498) : I 59 015 (498) : 17


[Se anunta ca a aparut Manualul de Filosofie", trad. de Instiintare literare. G. TRANS., X (1847), p. 204.
Laurean]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 124 : Se anunt5 cS Pecru Lupulov a dat la lumini cartea Omul povituit
Bibliografie. de minte, tradusi din limba francezi.
E vorba de traducerea dupl A. Delavigne.

48 015 (498) : 1
: 2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
[Se anunta cä a aparut Manual de filosofie, lucrat dupii
programma Universitatii din Paris", trad. de A. Treb.
Laurian]. MAG. 1ST., III (1846), p. IV a copertei nr. 1 ; 60 015 (498) : 2
UNIV., II (1846), p. 64 : Instiintare. Prenumerantie pentru cartea numita Manual al drept
credinciosulta Hristian. CURIERUL ROM., II (1830),
49 015 (498) : 1 p. 172.
[Se anunci cä se tipareste Manualul de filosofie si de Alctuit k limba eleneasc5 de exelentia sa d. Alexandru Sturzea".
literatura filosofica" de W. Traugott Krug, trad. de A. Treb. TIlmScit5 in romaneste prin osteneala lui Ilarion, episcopul Argesului.
Laurian]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 383-384. Se anunt5 cuprinsul c5r0i i condijiile de prcnumcrare.
Se reproduce prefata : Advertimentul din partea traductoriului, in
care se arat5 importança lucr5rii. 61 B514escul, prof. Nicolae 015 (498) : 2
Prenumeratie la Enciclopediea bisericeasca, sail Dictionariti
50 015 (498) : 1 Manual, biblic, biserico-istoric, arhiologhic si teologhic.
[Se anunta ca a apärut Filosofia fundamentalã i Lo- CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 71-72 ; VEST. R.,
gica", vol. I din opera filosofica a lui W. Traug. Krug, X (1846), p. 88 ; G. TRANS., IX (1846), p. 127-128.
trad. de Laurian]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 160 : Prospect aminuncit al acestei lucriri.
Annonta literrara.
Se publics ;i Advertimentu din partea Traductoriului, in care acesta 62 015 (498) : 2
prezinti cartea. Vor mai apirea 2 vol., ce vor cuprinde Metafisica, [Se anunta cà jurisconsultul D. Bojanca face inscrieri de
Estetica i Filosofia practic5. In p. 182 se reproduce un fragment din prenurneranti la cartea lui Nicolae Balasescu Enciclopedie
cap. IV. besericeascr]. ALBINA ROM., XVIII (1846), nr. 68,
p. 251-252 : Bibliografie.
51 015 (498) : 1
[Se anunta ca a apärut Manual de filosofie si de lite- 63 015 (498) : 2
ratura filosofica" de W. Traug. Krug, torn. I, trad. de A. T. [Se anunta ca. la redactie se primesc prenumeratii pentru
Laurian]. MAG. IST., V (1847-1848), p. IV a copertei. Enciclopedia besericeasca sau Dictionariu biblic, biserico-
istoric, arheologic i teologic, despre legea mosaica, Talmud,
52 015 (498) : 1 biserica cristiana i mahomedanä", trad. de N. Balasescu].
[Se anunta ca la Bucuresti a iesit de sub tipar Manual UNIV., II (1846), p. 64.
de filosofie si de literatura filosoficr, de Wilh. Traug.
Krug, trad. de A. Tr. Laurian]. G. TRANS, X (1847), 64 015 (498) : 2
p. 360 : Instiintare literare. [Se anunta ca. la Regeasca tipografie din Buda se va pune
sub tipar Lexiconul", dupa ce se vor mai inscrie citiva pre-
53 015 (498) : 17 numeranti]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 148 : Biblio-
[Se mentioneaza cl tinarul Iancu Niculae a talmacit si a grafie.
tipirit in Bucuresti o carte numita Culegere de Intelep-
dune"). CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 297, col. II. 65 015 (498) : 2
Se aminteste cS acest tinIr - originar din Iasi - a stitut si
Instiintare din Buda. G. TRANS., IX (1846), p. 232.
Kolar in scoala noastri din Bucuresti".
Se anuntl cS s-a pus sub tipar .sarcina IV" din Cronica lui $incai,
iar sarcina II" din Lexiconul conversational, de Al. Gavra, se va
54 015 (498) : 17 pune indati in lucru, la tipografie.
[Se face cunoscut cl Iancu Niculae a talmacit i tiparit
in Iai un Manual de Patriotism"]. CURIERUL ROM., I 66 Gavra, Alexandru 015 (498) : 2
(1829-1830), p. 297, col. II.
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 36.
55 015 (498) : 17 Cu privire la Lexiconul bisericesc rominesc, care se va pune sub
[Se anunta ca se aflä in pregatire spre a se pune sub tipar tipar, si la fascicula V din Cronica lui $incai.
Galeria morala" a contelui de Segur, trad. de o societate
de elevi a Academiei"]. ALBINA ROM., X (1839), P. 393 : 67 015 (498) : 2
Bibliografie Romaneasca. [Se anunta ca Lexiconul de conversatie bisericesc" pre-
56 015 (498) : 17 lucrat de Gavra s-a pus sub tipar]. G. TRANS., X (1847),
[Se anunta ca a aparut brosura lui F. Aaron Patria, p. 72 : Din Buda.
patriotismul i patriotulTh CURIERUL ROM., XV (1843), Se dau i limuriri pentru prenumeratie.
p. 92 ; VEST. R., VII (1843), p. 88 :
68 Gavra, A. 015 (498) : 2
57 015 (498) : 17 Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 190
[Se anunta a se afla in pregatire, spre a se pune sub Anunt5 and vor ap5rea fasciculele V si VI din tom. I al Cronicei
tipar, De datoriile omului", a lui Silvio Pellico]. ALBINA lui $incai 1i fascioarele prirnarie lexiconalnice". CornunicS nurnele
ROM., X (1839), p. 393 : Bibliografie Romäneasca. celor la care se pot face prenumeriri.
58 015 (498) : 17
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a publicat cartea 69 015 (498) : 2
,,Despre indatoririle oamenilor", a lui Silvio Pellico, trad. [Se anunta ca. infäcosarea 1-a lesiconalnica" a lui Ale-
de Ermiona Asachi]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 216 : xandru Gavra a iesit de sub tipar]. G. TRANS., X (1847),
Bibliografie Romaneasca. p. 208 : Din Buda.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 2 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 23

70 015 (498) : 2 82 015 (498) : 22


De 1tiut. G. TRANS., X (1847), p. 360. [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Se anunti ci loan Navrea din Brasov mai primeste inscricri de Talcuirea psaltirei", de mitropolitul Veniamin, impreuna
prenumeranti la Leziconul bisericesc al prof. Alexandru Gavra. cu biografia 1i portretul lui]. GAZ. DE MOLD., XXII
(1850), p. 254 : Bibliografie Romana.
71 015 (498) : 2
Din Buda. G. TRANS., X (1847), p. 372. 83 Kogilniceanu, M. 015 (498) : 22
Se anunti a se va da la tipar impirmirea II' a Lexiconului [Catre redactia Zimbruluil. ZIMBRUL, I (1850), nr. 18,
bisericesc al lui Al. Gavra. p. 68 bis : Fonetonul Zimbrului.
Arata cI Tilcuirea psaltirei profitului David, adusl pe rorifinie
72 015 (498) : 2 de mitropolitul Veniamin, tom. I, Iasi, Institutul Albinei, 1850, nu a
lost editata intr-adevir de hatmanul Anastasie Basota i postelnicul
[Se anunti cl a aparut o fascicula din Lessicon conver- Ghcorghe Asachi, cum se spune in dedicatic, ci de postelnicul lorgu
sational" de A. Gavra]. UNIV., IV (1848), p. 16, col. II : Hartular.
Insciintiare.
73 015 (498) : 2 84 Balota, A. 015 (498) : 22
[Initiintari ale lui Alex. Gavra cu privire la Lexiconul" [Catre redactia Zimbruluil. ZIMBRUL, I (1850), nr. 20,
&au §i la Cronica" lui Sincail. ORG. NATIUNALE, I p. 79 : Foiletonul Zimbrului.
(1848), p. 40 : Publicare. Declart cl a dat 10 mii de lei lui Gh. Asachi pentru tipirirea vo-
Au iesit de sub tipar a doua si a treia impirtIsire lexiconalr lumului Tilcuirea psaltirei, ficuti de mitropolitul Veniamin Costachi ;
se va tipiri sarcina a saptea lincaianr. rispunde la cele publicate de M. Kogainiceanu.

74 Gavra, Alexandru 015 (498) : 2 85Asachi, Gh. 015 (498) : 22


Din Arad. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 379-380. Raspuns la Suum cuique din Zimbru no. 18. GAZ. DE
Anunti eal a tipIrit fficioarele impirtalirilor a 2-a si a 3-a lesico- MOLD., XXII (1850), p. 327-328 ; ZIMBRUL, I (1850),
p. 133.
nale", dar din cauza imprejurarilor nu le poate difuza.
Asachi anti eine a ficut cheltuielile pentru tiptrirea artii Tilcuirea
psaltirei, tradust in romlneste de mitropolitul Veniamin.
75 Gavra, Alisandru 015 (498) : 2
Din Buda-Pest. AMICUL POP., I (1848), col. 239-240. 86 015 (498) : 22
Anunti ci din Lexiconul Bisericesc Conversational a distribuit fas-
ciculele II si III, iar din Cronica lui $incai va pune sub tipar
[Se vestelte ca la Tipografia Buciumului Roman s-a tiparit
sarcina VII-a".
cartea Aceea ce ne invata Sf. Scriptura, adeck Vechiul 1i
Noul Testament 1i dovezile cum ca. trebuie sa cetitn aceasta",
de Mihail Vitlimescu]. ZIMBRUL, I (1850), p. 176 : Biblio-
76 015 (498) : 2 grafie Romani.
[Gr. Pleloianu anunta Un abetedar Moral 1i religios cu
invataturi scoase din Sfinta scriptura 1i cu icoane din tes- 87 015 (498) : 22'.
tamentul cel vechi 1i nou"]. CURIERUL ROM., V (1833), [Se anunta ca la Institutul Albinei se tiparqte cartea
p. 116, col. II : Cart1 elite din Tipar. Floarea culeasä din dumnezeeltile scripturi", prin indelet-
nicirea spat. Const. Gane]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
77 015 (498) : 22 p. 128 : Bibliografie Romaneascl.
[Se anunta ca a aparut Istoria Testamentului Vechiu sau
bibliceascal. CURIERUL ROM., X (1839), p. 384 : A e§it 88 015 (498) : 22
din tipar. [Se anunta cl la noua Tipografie Frantezo-Romana a lui
De fostul protopop loan'. Se anunti ci Istoria Testamentului Dimitrie Gane de la lali s-a publicat cartea Floarea din
Nuou sau Evanghelic e sub tipar.
sfintele scripte"]. ZIMBRUL, I (1850), p. 112.
78 015 (498) : 22 89 015 (498) : 23
[Se anunta ca la Institutul Albinei se tiparqte Istoria [Notita la introducerea cartii Religia cercetata ca in-
Sfintr, prelucrata de Ermiona Asachi]. ALBINA ROM., ceput al Adevarului 1i Incelepclunei", trad. de N. Apolonie].
XI (1840), p. 342 : Bibliografie Romaneasca.
CURIERUL ROM., X (1839), p. 73, col. I.
79 015 (498) : 22 Se aduc clogii acestei scrieri aparutc de curind.
[Se anunta ci la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Istoria sfinta pentru tinerimea moldo-romanal. ALBINA 90 015 (498) : 23
ROM., XII (1841), p. 102 : Bibliografie Romaneasca. [Se anunta c s-a tiparit in limba romaneasca Märturisi-
Precut unui volurn legat este de 711: lei. rea ortodoxa" a lui Petru Movild]. FOAIE PT. MINTE,
VII (1844), p. 166-167 : Domnule redactor !
80 015 (498) : 22
[Se anunta c va aparea editia a II-a din Istoria sfinta 91 015 (498) : 23
sau prescurtare istorica a testamentului vechiu 1i nou", trad. [Se anunta ca vor aparea Canoanele marturisirei religiei
din franceza de I. Voinescu II, tipariti cu fondul Asotiatiei creltinelti, tinute de Biserica Armeneasca, traduse acum India
literare"]. VEST. R., XIV (1850), p. 340, col. I. oara"]. VEST. R., XIV (1850), supl. nr. 12, p. 1, col. I.

81 015 (498) : 22 92 Aron, Teodor 015 (498) : 23


[Se publici prospectul cartii : Talcuirea psaltirei, scrisa Imtiintare literalä. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 328.
elinelte sub Imparatii Constantinopolei de monahul filosof Anunti cI va althea la Buda cartea sa : Catehetica practicl.
Eftimie Zigadinul 1i prelucrata in urma in limba apla gre-
ceasca de dascalul Nicodim Aghioritul, iar pe romanie adusa 93 015 (498) : 23
de räposatul Mitropolitul Veniamin"]. ALBINA ROM., [Se anunta cä va apirea in curind Catehetica practical.
XXI (1849), p. 114. G. TRANS., VI (1843), p. 352.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 23 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 26

94 015 (498) : 23 106 015 (498) : 25


[$tire ca a apirut si se aflä de vinzare Catehetica prac- [Se anunta ca a iesit de sub tipar cartea Citeva cuvinte
tick." de Teodor Aaron]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), de elocventa religioasa a Sf. Vasile, loan 6 Atanasie", in
P. 24. româneste]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
p. 80 : Colectia Autorilor.
95 015 (498) : 23
[Se anunta ea la Institutul Albinei s-a tiparit Catihizis 107 015 (498) : 25
seau Invatatura pentru hristianitate"]. ALBINA ROM., [Se anunta aparitia in brosuri a predicilor lui Ilie Miniat].
XVIII (1846), P. 56 : Bibliografk. CURIERUL ROM., X (1839), p. 240 :
Se afla de vinzare la cabinetul de lectur5 al lui Caliman 4i compa- De vinzare la Iosif Romanov. Traducere de Eliade.
nia, pretal unui exemplar fiind dc 4 lei.
108 015 (498) : 25
96 015 (498) : 23 [Se anunta ca. a iesit din tipar Chiriacodromion sau cu-
[Se anunta ca in teascurile Foii Satesti s-a tiparit Peatra vintele morale pentru toate duminicile anului", de Nichifor
Scandalei", a lui Ilie Miniat, tradusa in limba romana de Theotochi, trad. din greceste dc mitropolitul Grigorie i das-
Veniamin Costachi]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 248 : calul Gherontie]. VESTITORUL B., I (1839), p. 127 :
Bibliografie Romaneasca. Instiintare.
Traducerea lui Veniamin se recomandi ca model.
109 Velia, Nicolae 015 (498) : 25
97 015 (498) : 23 $tire de subscriptie. Cele septe virtuti de capetenie ca o
Peatra Scandalei. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 312. antitesa la cele septe pacate de mórte, traduse de mai jos
Se anunti a a apirut Peatra Scandalei sau limurire despre ince- insemnatul. G. TRANS., VIII (1845), p. 219-220.
putul i pricinile adevirate ale neintelegerii ambelor biserici de Rasirit 110 015 (498) : 25
5i Apus, trad. de Vcniamin, fostul mitropolit al Moldovei.
[Se anunta c va aparea in curind cartea Cele seapte
98
pacate" de Nicolae Velia, profesor de teologie in Versev].
015 (498) : 23 FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 380 : Literar.
[Notita despre cartile tiparite de Veniamin Costachi]. AL-
BINA ROM., XVI (1844), p. 96 : Bibliografie Romaneasca. 111 015 (498) : 25
Dupa ce se anti cirtile tipirite de Veniamin Costachi i cele traduse [Se anunta ca vor aparea Cele seaptc virtuti sau fapte
si depuse in manuscris la seminar, se anunta a la Tipografia m5n5stirii bune de capetenie", predici traduse si intocmite de N. Vella-
Nearntului se tipareste Pidaliul, iar la Tipografia Foii Stiintifice si Tincu]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 40 : Instiin;ar1
Literare, Peatra Scandalului a lui Ilie Miniat, traduse de Veniamin. literare.
99 015 (498) : 24 112 015 (498) : 25
[Se anunta aparitia cartii Datoriile omului crestin", cu- Inscientiare literaria. ORG. LUM., I (1847), p. 136.
leasa i tradusä de pah. S. Marcovici]. CURIERUL ROM., Se anunti ca. au aparut : Cele seapte virtuo sau fapte bune de
XI (1840), p. 40 : Bibliografie. cipetenie in seapte predici catedrale pentru timpul cel sfint al postu-
Se reproduce tabla de materii a cirtii. lui, traduse i intocmite de Nic. Velia-Tincu, paroh si profesor de
teologie in Verset, Brasov, 1847.
100 015 (498) : 24 113 015 (498) : 25
[Se anunvä ca a aparut cartea Datoriile omului crestin", [Se anunta ca au aparut Cuvantari bisericesti, despre cele
culeas i tradusa de Simeon Marcovici]. C. DE AVIS, IV seapte pacate de capetenie pe duminecile paresemilor", pre-
(1840), p. 202 ; FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 62. lucrate de Teodor Aaron]. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
p. 40 : InstiintarI literare.
101 015 (498) : 24
[Se anunta a in Tipografia lui Eliade a aparut cartea 114 Pap, Sigismund 015 (498) : 25
Datoriile omului crestin", culeasa si tradusi de pah. Simeon Instiintare despre tiparirea cuvantarilor bisericesti. FOAIE
Marcovici]. DACIA LIT., I (1840), p. 111. PT. MINTE, IX (1846), p. 367. -368.
Se recomandi cilduros cartea lui Marcovici.
115 015 (498) : 25
102 Gavra, Alexandru 015 (498) : 24 [Se anunvä ca a apärut cartea Cuvantiri bisericesti pre
Instiintare literara. FOAIE PT. MINTE , VI (1843), sarbatori"... parte scoase, parte culese prin Sigismund Pap].
p. 230-231. AMICUL POP., I (1848), col. Q5-96 : Instiintare.
Prezinti cu elogii cartea de rugiciuni de Moise Noacul, de curind Tomul I cu binecuvintarea si r heltuiala arhiepiscopului de la
aparuti. Carlovit. In Pesta cu tipariul lui Iosif Beimel. 1847". Tomul II s-a
trimis de 8 luni la ocirmuirea bisericeasci spre revizie i hica nu a
103 015 (498) : 24 lost inapoiat.
cr, a apIrut Carte de Rug'aciune" de arhi-
[Se anunç 5.
116 015 (498) : 25
mandritul Dionisie]. VEST. R., XIV (1850), supl. nr. 12,
p. 1, col. I. [Se anunta ca Eufrosin Poteca a tradus din limba fran-
ceza opera lui Massillon Micul Post", din care a daruit
104 015 (498) : 24 noul sum de exemplare spre a se vinde in folosul Aseza-
[Se anunti ca de sub teascurile Foil Satesti a iesit Carte mintului de fete din Bucuresti]. VEST. R., X (1846), p. 358.
de inchinaciuni", a doua edicie]. ALBINA ROM., XVII Tot aici se publici scrisoarea de multumire pentru acest dar a
(1845), p. 124 : Bibliografie Romaneasca. Saftei Stirbei. E vorba de cartea Petit-Careme.
Pretul unui exemplar este o rubla de argint.
117 015 (498) : 26
105 015 (498) : 24 [Se anunta ci a aparut Sfintirea bisericii i rinduiala
[Se anuntä ca a aparut in Tipografia manastirii Neamtu parastasului si a lit. mici"]. VESTITORUL B., I (1839),
Antologhie sau floarea de cintari biserkesti, tomul al 3-lea p. 186 : Instiintare.
tradus de pe originalele grecesti in limba romaneascal. TipiritS prin osirdia i cheltuiala par. Tcofilact, eclisiarhul episco-
FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 280, col. II. pici Buzaului.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 26 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 27

118 015 (498) : 26 128 015 (498) : 27


[Stire ca a aparut Mina lui Damaschin"]. ALBINA [Se anunta ea a aparut partea I, tom. I, din Bisericeasca
ROM., II (1830), p. 366. istorie" a mitropolitului Meletie, trad. de mitropolitul Ve-
Este vorba de cartea Mina lui Damaschin... alcituiti in scurt de... niamin Costachi]. ALBINA ROM., XII (1841), p. 292 :
Monah Antonie, apOrut5 la Iasi, in anul 1830. Bibliografie Romaneasca.

119 015 (498) : 26 129 015 (498) : 27


[Se anunta ca a aparut Slujba Acatistului si Paraclisul [Se anunta aparitia partii intii, torn. I, din Istoria bise-
sfintului Alexandru patriarhul Constantinopoliei"]. VESTI- riceasca" a lui Meletie, trad. de Veniamin Costachi]. FOAIE
TORUL B., I (1839), p. 154 : PT. MINTE, V (1842), p. 24.
Tipiriti de prcotul Alexandru Popcscul de la biserica Lucaci, intru
cinstirea zilci domnitorului Alcxandru Dimitrie Ghica. 130 015 (498) : 27
Instiintare. FOAE SAT., III (1841), p. 294.
120 015 (498) : 26 Sc anunti el' la Cantora Foii Sltesti au icsit de sub tipar partea
[Se vesteste ca a aparut si se va imparti in dar celor do- intii si a doua a Istorici bisericesti, trad. de mitropolitul Moldovci,
ritori Slujba sfintilor marilor mucenici Manuil, Savel si Veniamin Costachi.
Ismail", talmacitä din elineste in romaneste]. CURIERUL
ROM., VII (1836), p. 308 [gresit : 304] : Instiintad. 131 015 (498) : 27
Cartea s-a tipirit de curind, cu cheltuiala raposatului beizadea
Scarlat Ghica. [Se anunta cà a iesit de sub tipar partea a treia a Istoriei
bisericesti", trad. de mitropolitul Veniamin Costachi]. FOAE
SAT., IV (1842), p. 52.
121 015 (498) : 26
[Se face cunoscut c ephropii raposatului beizadea Scarlat 132 015 (498) : 27
Ghica au tiparit Slujba sfintilor marilor mucenici Manuil,
Savel si Ismail" cu cheltuiala raposatului beizadea, spre po- [Se anunta ca la Cantora Foii Satesti au iesit de sub tipat
menirea lui]. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 492 : Instiintare. partea a patra si a cincea a Istoriei bisericesti", trad. de
Cei care doresc sâ aibl aceasti slujbi se pot adresa la epitropul
mitropolitul Veniamin]. FOAE SAT., IV (1842), P. 204,
hat. Manuil Manu.
288 : Instiintare.

133 015 (498) : 27


122 015 (498) : 26
[Se anunta ca la Cantora Foii Satesti au iesit de sub tipar
[Stire cä a aparut Molitvelnicul in 71 coale tiparit dupi partea a sasea, a saptea si a opta a Istoriei bisericesti", trad.
cel de Rimnic cu slova Tertia"]. CURIERUL ROM., IV de mitropolitul Veniamin Costachi]. FOAE SAT., V (1843),
(1832), p. 362 : Caro tiparite. p. 108, 266, 350.
123 015 (498) : 26 134 015 (498) : 27
[Se anunta ea a aparut cartea Octoihul mic sau slujba [Se face cunoscut ca, la Cantora Foii Satesti, a aparut
Duminicii si Catavasieru"]. VESTITORUL B., I (1839), partea opta i cea de pe urma din Istoria bisericeasca",
p. 154 : trad. de mitropolitul Veniamin Costachi]. FOAE SAT., VI
(1844), p. 10 : Instiintarl.
124 015 (498) : 26
De la libreria d-101 Ios. Romanov et comp. G. TRANS., 135 015 (498) : 27
X (1847), p. 232. [Redactia anunta el face prenumerari pentru Istoria bi-
Se anunti ci au iesit dc sub tipar Mineiele pe 12 luni, in limba sericeasca", tipariti in 4 tomuri mari la Iasi]. G. TRANS.,
romini de mitropolitul V. Costachi ; se anunti a se fac inscrieri de VIII (1845), p. 56 : Curierul de ambe sexe.
prenumeranli pentru tipirirea acestei traduceri. Ultimul din cele opt
tomuri proiectate va cuprinde istoria bisericii daco-romane". 136 015 (498) : 27
[Se vesteste c 0 prescurtare din Istoria bisericeasca a
125 015 (498) : 26 lui Meletie, arhiepiscopul Athinelor", trad. in limba romana
[Se anunta el din Tipografia manastirilor Neamtu si de paharnicul Alexandru Geanoglu, se afla sub tipar].
Secu a iesit Triodull. ALBINA ROM., XIX (1847), VEST. R., VIII (1844), p. 168 : Instiintarl.
nr. 102, p. 422 [gresit : 372] : Bibliografie.
137 015 (498) : 27
126 015 (498) : 27 [Se anunta el a iesit de sub tipar Bisericeasca istorie a
lui Meletie"]. VEST. R., IX (1845), p. 148 : InstiintarI.
[Prospectul traducerii lui Veniamin Costachi dupa Istoria
bisericeasca", de episcopul Meletie, intocmitä i adaosa la E vorba de Istoria bisericeasci prescurt... trad. din greceste de
Viena" de G. Vendote]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 11 Al. Geanoglu Lcsviodax, Bucurelti, 1845.
12 : Bibliografie ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 35-36;
C. DE AVIS, IV (1840), p. 175-176 : Bibliografie ; FOAIE 138 015 (498) : 27
PT. MINTE, III (1840), p. 61-62 : Bibliografie. [Se anunta c va aparea o noua editie din Compendiul
Se c15 pc scurt continutul Istoriei bisericesti a lui Meletie, episcopul Istoriei bisericesti", trad. de pah. Al. Geanoglu Lesviodax].
Atenei, care a lost tradusi in limba romlni de mitropolitul V. Costachi ; FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 356 : Istorie biseri-
se anunti ci se fac inscrieri de prenumeranti pcntru tiplrirea accstei tra- ceasca.
duccri. Ultimul din cele opt tomuri proiectate va cuprinde .,istoria
bisericii daco-romane". 139 Gianoglu Lesviodax, Alexandru 015 (498) : 27
Pentru Istoria bisericeasca. FOAIE PT. MINTE, IX (1846),
127 015 (498) : 27 p. 358-360.
[Se anunta ca mitropolitul Moldovei Veniamin a tradus Anunti deschiderca prenumeratici pentru editia a II-a a traducerii
Istoria bisericeasc5." a mitropolitului Meletie si cl in mind din Istoria bisericeasci a lui Mcletie, prescurtati de 5tefan Comita
va incepe tiparirea operei, in opt volume]. DACIA LIT., I in limba deni (Pesta, 1827). Promite uncle adaosuri, continind liste
(1840), p. 112. de papi, patriarhi etc.

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 27 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 33

140 015 (498) : 27 149 015 (498) : 308


$incai i Samuil Clain. ALBINA ROM., XIII (1842), [Se anunta cl a aparut la Paris volumul principesei Aurelia
p. 144 : Bibliografie Romaneasca. Ghica Romaniea modernaTh ZIMBRUL, I (1850), P. 4.
Se anunti c5 Alexandru Gavra, profesor la Arad, va tip5ri Istoria
bisericeasci a lui Samuil Clain si se fac inscrieri de prenumcrami. Se 150 015 (498) : 32
publici conditiile de prenumermie. [$tire a au aparut si se afla de vInzare Dialogurile lui
Focion"]. VEST. R., IX (1845), p. 144 : Instiintare.
141 015 (498) : 27 Este vorba dc cartea lui Gabriel Bonnat dc Mably.
[Eufrosin Poteca a tradus din limba greaca' si a tiparit
Obiceiurile Israiltenilor"]. VEST. R., X (1846), P. 358. 151 015 (498) : 32
E vorba de cartea Obicciurile israiltenilor i ale creltinilor. Scriere
culeasi din Bib lic si din Istoria biscriceasca a p5rintelui Flori. Tradu- [Se face cunoscut ca s-a tiparit Cuvintul Ec. S. D. Pre-
cerea greceasca s-a facut dupa scrierile abatelui Claude Fleury : Les
zidentului ce s-a zis la deschiderea Obstestii Adunari
Moeurs des Israelites si Les Mocurs des Chrétiens.
Extraordinare"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 68 :

142 015 (498) 29 Se afIS de vinzare in pravSliile : Thiery, Gheorghe ;i Iosif [Ro-
manov].
[Stanciul Capitineanul anunta cã a tiparit o Mitologhie
cu chipurile zeilor paginesti"]. CURIERUL ROM., II (1830), 152 015 (498) : 32
p. 311 : Instiemarh
[Se anunta ca. la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
143 015 (498) : 29 Culegere de ofisuri domnesti catra Obsteasca Obicinuiti
[Se anunta ca a aparut Inceputul, cresterea si scaderea Adunare si adresele acestia de la anul 1834 pink' la 1840"].
idolatriei", trad. de N. Apolonie]. CURIERUL ROM., IX ALBINA ROM., XII (1841), p. 114 : Bibliografie Roma-
(1838), nr. 48, p. 4. neasca.
Manual de istorie a religiilor. 153 015 (498) : 32
[Se anunta ci la Institutul Albinei s-au publicat si se aflä
144 015 (498) : 29 de vinzare Ofisurile domnesti catra Gheneralnica Adunare",
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afll de vinzare din anii 1834-1848, In limba român i franceza]. ALBINA
cartea intitulata Inceputul, Inaintarea i caderea idolatriei", ROM., XX (1848), p. 380 : Bibliografie.
trad. de N. Apolonie]. C. DE AVIS., (1838-1839), p. 100 :
Instiintar1. 154 015 (498) : 32
145 015 (498) : 29 Proiectul c1cii. CURIERUL ROM., V (1833), p. 52.
Se anuntS cS acest proiect de legiuire pentru datoriile reciprocc
[Se anunta ca este de vinzare cartea Alcatuirea aurità, intro proprietar i ail sSu sitean, cu indreptirile ;i adIogiride ce s-au
a lui Samoil Ravvi"]. C. DE AVIS., I (1837-1838), p. 83 : ficut in Obicinuita Obsteasci Adunare dupl urmi", iesind din tipar,
Instiintarl. se afli de vinzare la bolta" lui Thiery i a lui loan Scarlat.
Se adaugS cl aceasti carte a lost tipSritl cu cheltuiala lui Tonciu
Ii Petre Velicu in Tipografia episcopiei Buzlului. Precul unui exemplar
155 015 (498) : 33
este de 2 lei §i 35 parale .bune".
[Se anunta ca. se va publica peste putin, la Institutul Al-
146 015 (498) : 29 binei, Prescurtarea iconomiei politice, dupre a faimosului
Sai", prelucratä de Teodor Codrescu]. ALBINA ROM., XI
[Se vesteste ca acea Cuvintare pronuntati in templu (1840), p. 410 : Bibliografie Romaneasca.
consistorial din Paris in a doua zi a sarbatoarei Sebuot 5604 E vorba de cartea lui Jean-Baptiste Say.
de D. Isidor rabin la Phalsbourg" s-a reprodus i in bro-
sure spre a se impärti gratis la israelitii ce se vor arata la
redactiel. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 28, col. II. 156 015 (498) : 33
Cuvintarea trateall despre raportul dintre ltiinçS i religie, ratiune [Notità In care se anunta ca spat. Ienachi Dragos a tradus
si crctlinti. din limba franceza cartea lui Jean-Baptiste Say Economia
politica" si ca se fac inscrieri de prenumeranti, spre a se da
147 015 (498) : 29 la tipar]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 92 : Bibliografie.
Se aratl importanla economiei politico si se recomandi aceastI
[Eufrosin Poteca a tradus din limba greaci si a tiparit carte.
Obiceiurile Israiltenilorl. VEST. R., X (1846), p. 358.
E vorba de cartea Obiceiurile israiltenilor Ii ale creltinilor. Scriere 157 015 (498) : 33
culeasi din Biblie din Istoria bisericeasci a pirintelui Mori. Tradu-
111

cerea greceasci s-a (Scut dup'S scrierile abatclui Claude Fleury : Les Prospectu. Pentru tiparirea economiel politice sai1 prin-
Moeurs des Israelites si Les Moeurs des Chretiens. cipelor stiinteI avutiilor. De Iosif Droz. Tradusa de C. Bal-
cescul. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 215-216 ;
G. TRANS., VII (1844), p. 244.
Se anunti aparitia in curind a artii, pentru a ajuta clasele socie-
: 3 STIINTE SOCIALE tSçii rorninelti sI iasi din siricie. Se anti cuprinsul 1i planul cirtii.

158 015 (498) : 33


Sociografie. Politica
Economie politica Instiintarea literare. G. TRANS., X (1847), p. 204.
Drept. Armata Se anuntS ci Petru Lupulov a dat la lumini cartea Maestria de a
Invatarnint. Cornell se feri de faul siriciei.

148 015 (498) : 308 159 015 (498) : 33


[Se anunta ca va aparea la Pesta, In romaneste, Starea [Notita cu prilejul aparitiei brosurii Cuvintele unui cre-
politica, religioasa i morall a Tirii romanesti si a Mol- dincios de Parintele Lamennais, tradusä de un Roman"].
dovei", descrisi din punctul de vedere european si rasaritean PRUNCUL R., I (1848), p. 104 : Instiintarb
turcesc]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), P. 280, col. II. Se subliniazi cI e intiiul produs al tiparului libcr.

10

www.dacoromanica.ro
015 ((498) : 33 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 341

160 015 (498) : 33 171 015 (498) : 34


[Se anuntà ca au aparut "Note evanghelice prin care [Cam. Flehtenmaher anunç cii Condica Iustiniana" se
P. Lamennais la 1846 a manifestat lumei c. reformarea ce va tipari in cinci volume, iar nu in patru]. ALBINA ROM.,
vor sä faca este intocmai pe temeiurile Evanghelii"]. IX (1838), p. 407 : Instiintare.
PRUNCUL R., I (1848), p. 104 : Instiintari. Al cincilea volum va cuprinde indicele.
161 015 (498) : 337
172 015 (498) : 34
[Se anunta ca. au iesit de sub tipar Conditiile si tarifa
varni din Principatul Tara Romanestil. C. DE AVIS, II [Cam. Flehtenmaher maga' pe prenumerantii la Condica
(1838-1839), p. 148. Iustiniana" sa pliteasca banii, intrucit tiparirea va incepe
in scurta vreme]. ALBINA ROM., X (1839), P. 44 :
162 015 (498) : 337 instiintare.
[Se anunta ca au aparut din nou, pe un curs de cinci ani, Cei care au plItie In 1837 banii pentru Jurnalul de lcgi, care n-a
Conditiile si Tarifa vami" si se aflä de vinzare la Cantorul mai apSrut, vor primi doui tomuri din Condica lustinianl, iar pentru
de Avis"]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 38. celelalec trei tomuri vor 056 3 galbeni.

163 015 (498) : 338 173 015 (498) : 34


[Instiintare despre aparitia brosurii lui Nicolae Sutu [Cam. Flehtenmaher anunta pe prenumerantii la Condica
Apergu sur les causes de la gene et de la stagnation du Iustiniana" sa-i trimeata fara intirziere banii, ca sa inceapl.
commerce et sur les besoins industrials de la Moldavie"]. tiparul]. ALBINA ROM., X (1839), P. 110 : Instiintare.
ALBINA ROM., IX (1838), p. 277.
Se distribuic gratuit. - Albina mai anuntl ci o va publica mai
eirziu si in limba romini.
174 Flehtenmaher, ciminar Hristian 015 (498) : 34
[Prospect .prin care deschide prenumeratia pentru tiparirea
unei codict civile"]. FOAIE PT. MINTE, II (1839),
164 015 (498) : 338 P. 215-216 : Instiintare.
[Scrisoarea trimisa de Nesse !rode printului Nicolae Sutu, Codul va fi format din trupul legiuirilor imp3ratului Tustinian cu
cu privire la cartea Apergu sur l'état industriel de la Mol- citatie din Vasilicale cum si din Armenopol", traduse de Flehtenmacher.
davie" inchinata imparatului Rusiei]. C. DE AVIS, II Publici cuprinsul cclor 6 cIrti ale acestci codici civile".
(1838-1839), p. 254.
175 015 (498) :34
165 015 (498) : 338 [A doua editie la Pravila Pamintului" intocmita sub
[Se anunta ca a intrat sub tipar, la Institutul Albinei, domnia lui Caragea]. BULETIN G. A., VII (1838), P. 188 :
cartea lui N. Sutu Observatii asupra neindamanarii co- Logofetia mare a Dreptatii.
8i trebuinta industriei in
mertului Moldova"]. ALBINA Se anunti aparitia ci -prin stricluirea d. sirdarului S. Marcovici".

- -
ROM., X (1839), p. 160 : Bibliografie Romaneasca. Cu un adaos : Pitacul lui Grigorie Dimitrie Ghica asupra clderii
Tradusi In româneste de T[eodor] S[tamati] profesor Academii". de protimisis la vinzarea celor nemildeoare" 8i Jurnalul Sfatului
Administrativ Extraordinar din 1837, in aceeasi chestiune.
166 015 (498) : 34
[Pah. Damaschin Bojinca publica prospectul unei carti 176 Marcovici, Simeon 015 (498) : 34
intitulate Invitatura Legilor romane si a Vasilicalilor, ce [Prospect pentru o noua editie a Pravilei" lui Caragea].
sa numesc i legi imparatestil. ALBINA ROM., IX (1838), ROM., I (1838), p. 600 : Instantirl.
p. 366 : E01.
Lucrarea sc va compune din 2 volume groase, la precut de 2 galbeni. 177 015 (498) : 34
[Simeon Marcovici tipareste a III-a editie din Pravila
167 015 (498) : 34 lui Caragea", cu un adaos de legiuiri cu privire la pricini
[Se anuntl cà pah. Damaschin Bojinca a publicat pro- politicestil. VEST. R., IX (1845), p. 232 : Instiintare.
grama unei carti intitulate : Invicatura Legior romane §i
a Vasilicalilor ce se numesc i legi impa:ratesti"]. C. DE 178 015 (498) : 34
AVIS, II (1838-1839), p. 119-120 : Instiinvare. [Se anunta ca s-au tiparit la Institutul Albinei Legiuirile
Cartea va aparea in doui tomuri, prep! fiind 2 galbeni ; se adaugl : administrative si acele ale ramului judecatoresc" votate de
sinecm incredintati cum c3 cartca va eispunde bunului scopos 8i cu- Gheneralnica Obicinuita Adunare in sesiile anilor 1834
noitintelor autorului". 1841 si intarite de domn]. ALBINA ROM., XIII (1842),
p. 188 ; FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 216.
168 015 (498) : 34
[Se anunç c Damaschin Bojinca --
Statului si director al seminarului din Iasi"
jurisconsult al
va da in cu-
179 015 (498) : 34
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
rind la tipar Invatatura Legilor romane si a Vasilicalelor, cartea Legiuiri in ramurile administrative si giudecatoresti
ce se numesc i legi imparatestiTh ROM., I (1838), p. 1082 votate de Gheneralnica Obicinuita Adunare in sesiile anilor
col. I. 1842 si 1843"]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 268 :
In Bucuresti, prenumeratia se va face la libr3ria lui Tosif Romanov Bibliografie Romaneasca.
169 015 (498) : 34 180 015 (498) : 34
[Se publica stirea ca pah. Damaschin Bojinca a anuntat [Se anunta ca. la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
ca va tipari cartea sa intitulata Invatatura Legilor romane Adunare de ofisuri i deslegari in ramul giudecatoresc,
si a Vasilicalelor, ce se numesc i legi imparatestil. G. slobozite de la intronarea prea inaltatului Domn Mihail Grig.
TRANS., I (1838), sem. II, p. 95, col. I. Sturza V. V. pina la anul 1844 Iulie 9", publicate de banul
Dimitrie Hasnas, directorul Divanului Domnesc]. ALBINA
170 015 (498) : 34 ROM., XVI (1844), nr. 74, p. 296 : Bibliografie Romaneasca.
[Se anunt c jurisconsultul statului, cam. H. Flehten- Se laudi initiativa editorului.
maher, a publicat prospectul unei condici", pe care o va
tipäri in limba rom'ana]. ALBINA ROM., IX (1838), 181 015 (498) : 341
p. 352 : [Stire ca a aparut textul tratatului de la Adrianopol].
.Condica" a lost culeasl din lcgiuirile lui lustinian, Armcnopol §i ALBINA ROM., I (1829), P. 207-208 ; CURIERUL ROM.,
din Vasilicalc. Caren sc va publica in 4 volume. I (1829-1830), p. 366 : Instiintare.

11

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 341 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 347.9

182 015 (498) : 341 194 015 (498) : 347


[Se anunta el marele logofat C. Golescu are Inca o co- [Se anunta ca Anastasie Urianu, literator roman din Tara
lectie a tuturor tractaturilor ce s-au incheiat lucre impara- Romaneasca", va publica un Curs de dreptul si se
teasca curte a Rusii i intre Ina lta Poarta in vreme de cinci fac inscrieri de prenumeranti]. ALBINA ROM., XV (1843),
razboaie, care sint talmacite i gata a sal da la lumina"]. p. 328 : Bibliografie Romaneascl.
CURIERUL ROM., II (1830), p. 168 : Instiintare. Se va compune din trei volume : pretul prcnumeratici este de
60 lei.
183 015 (498) : 342
[Se anunta cã vor apirea Elemente de dreptul politic", 195 Urianu, Anastasie 015 (498) : 347
dupa mai multi, de un filoroman]. FOAIE PT. MINTE, Prospectii pentru tiparirea prin subscriptie a until curs
IX (1846), p. 376. de dreptul civil (cetatenesc sau orasenesc) care domneste
Dc vinzare la libriria I. Vaina. astazi in ma, toata Europa si care se poate aplica la fiece
natie priimitoare de imbunatatiri obstesti. G. TRANS., VII
184 015 (498) : 342 (1844), p. 12, 15-16, 19-20, 23-24.
[$tire ca a apirut textul constitutiei revolutionare maghiare, Prospectul c datat : Bucureti, 24 sept. 1843. A. Urianu infltiscazi
tradus In romaneste]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 31, pc larg matcria accstei cacti.
col. II
196 015 (498) : 347
185 015 (498) : 342 [Se face cunoscut ca la Institutul Albinei s-a pus sub
[Se face cunoscut ca Regulamentul reformii cu slobozenia tipar a doua edivie a Condice Politice pentru Moldova"].
stapinirei indata dupa incheierea sa este a se pune In tipar"]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 212 : Bibliografie.
CURIERUL ROM., III (1831), p. 108 : Instiintare. In format mare, cu 1ndreptirile introduse In editia intli".
Se precizeazi condiçiile de prenumerare.
197 015 (498) : 347
186 015 (498) : 342 [Se anunta tiparirea, hrisovului subornicesc" al domni-
[Se anunta tiparirea si punerea in vinzare a capitolului tcrului Nicolai Mavrocordat pentru danii]. ALBINA ROM.,
al VIII.Ins din Regulamentul Organic, despre ramul judeca- VII (1835), p. 130 : Instiintari tipografice.
toresc]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 130 : Instiintare S-a tipirit cu Jimuririle pravilice0i", intirite de domnul Moldovei.
tipografica.
198 015 (498) : 347
187 015 (498) : 342
[Logofetia cea Mare a Dreptatii face cunoscut ca Sobor-
[Se anunta ca Sim. Marcovici va publica Regulamentul nicescul hrisov" din 1785 s-a tiparit din nou i ca exem-
Organic al Valahiei cu cele mai tirziu urmate legiuiri"]. plarele tiparite in 1835 nu mai sint valabile]. BULETIN
ORG. LUM., I (1847), p. 128-129 : Miscele. F. 0., VIII (1840), p. 14.
Va cuprinde : Regulamentul Organic cu Iegiuirile celelalte din Noile exemplare au lost trimise tuturor tribunalelor sprc a se avea
anii 1831-1847 5i un indica pre larg". de povituire In lucriri, precum ;i pc la fete particulare".
188 015 (498) : 342 199 015 (498) : 347.7
[Se anun ta. ca a aparut intr-un singur volum Regula- [Se anunta ca a aparut Condica de Comerciu", Impreuna
mentul Organic" impreuna cu toate legile pita la 1847]. cu alte legiuiri anexe]. C. DE AVIS, IV (1840), p. 432 :
VEST. R., XI (1847), p. 170 : Regulamentul Organic ; InAnnsars.
G. TRANS., X (1847), p. 200 : Regulamentul organic.
Volum ingrijit i tipirit de Simeon Marcovici i Zaharia Carcalechi. 200 015 (498) : 347.7
189 015 (498) : 343 [Se anunta ca a aparut Traductia Condicei Commerciale
dupi Metodul lui Bravar-Veirier"]. CURIERUL ROM.,
[Se anuntä ca s-a tiparit si se afla in vinzare a doua editie XV (1843), p. 140 : Bibliografie ; VEST. R., VII (1843),
a Condicii criminale" a Moldovei]. ALBINA ROM., IX p. 352, col. II ; FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 176.
(1838), p. 366 : EAL Traducere de G. A. Manu 0 A. Roset-Bibioa, dup5 lucrarea lui
190 015 (498) : 343 P. Bravard-Veyrieres. Cuprinde o introducere asupra inceputului
i

negotului pin5 in zilcle noastre, asupra raporturilor sale cu economia


[Se anunta ca s-a tiparit a doua editie din Condica cri- politica' i asupra istorici drcptului comercial".
minall a Moldovii" si se afla de vinzare la libririile din
Iasi]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 119 : Instiintare. 201 015 (498) : 347.7
191 015 (498) : 343 [Se anunta ca a aparut Manual de drept comertial" de
[Se anunta cl la Institutul Albinei s-a tiparit a treia editie profesorul Costache Petrovici]. VEST. R., XIV (1850),
dinCondica criminala" pentru Principatul Moldovei]. p. 56, col. II si III.
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 186 : Bibliografie. 202 015 (498) : 347.7
192 015 (498) : 347 [Se anunta ca a aparut Descoperirea, intrebuintarea
[Se anunta o erata la Condica civila."]. BULETIN F. 0., formele politelor obicinuite in negot, sau prescurtarea pravi-
III (1835), nr. 96, p. 587. lilor ce trebuie sä se pazeasca la darea si primirea acestor
Logolitia ceaMare a Dreptitii aduce la cunostinti ci jurisconsultul hirtir]. BUKURESTER DT. Z., I (1845), p. 384 ; VEST. R.,
Damaschin Bojinca, printr-un inscris", a Instiinlat Logolatia ci cu IX (1845), p. 363, col. II.
prilejul grabnicii tipariri a Condicii Tivile s-au intimplat a si yin Dc A. G. Solacolu.
oarc;care gresele in uncle paragrafuri" ; cu aprobarea domnului ..s-au
tiparit acele greleli cu a lor indreptare", sub titlul Adaos la erata 203 015 (498) : 347.9
Codicii Tivile, si se vor impirti la toti aceia care au condica. [Se vesteste ca sand. Simeon Marcovici a alcituit i tiparit
un folositor manual judecatoresc]. BULETIN G. A., VIII
193 015 (498) : 347 (1839), p. 92 : Departamentul Dreptatii.
[Anastasie Urianul anunta tiparirea unui curs de drept A ficut acest manual impreunind intr-un trup dispozitiile capului
civil"]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 262-263 : al 7-lea din Regulamentul Organic, asupra administratiei judicitilor
Bibliografie. ;i a organizatiei judicitoriilor din acest printipat i toate legiuirile
Se aratl nuclide Ilcute de autor In Franta ;i Germania. cite au urmat pini astIzi asupra plrtii judicitorcIti".

12

www.dacoromanica.ro
CIS 040 : 3.1g BIBUOGRAPIE ROMANEASCA 6IS (498) : 37

204 015 (498) : 348 214 015 (498) : 37


[Notità despre carçile tiparite de Veniamin Costachi]. [Se anunta ca s-a editat de catre Sotietatea Literari cartea
ALBINA ROM., XVI (1844), P. 96 : Bibliografie Romineasca. Prietenul tinerimei"]. G. TRANS., IX (1846), p. 415
Dupi cc se arati cirtile tipirite de Veniamin Costachi si cele tra- 416 : Instiintare.
duse si dcpuse in manuscris la seminar, se anunti ci la Tipografia
Sc reproduce adrcsa dc multumire a lui P. Poenaru, directorul scoale-
manistirii Neamtului se tipircste Pidaliul, iar la Tipografia Foii Stiin- bor. pentru primirca a 8 exemplare din accasa carte.
tifice j Literare, Peatra Scandalului, a lui Die Miniat, traduse de
Veniamin.
215 015 (498) : 37
205 015 (498) : 348 [Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar a treia editie din
[Se anuntä ci se aflä sub tipar un Pedalion" in talma- Prietenul tinerimei", o carte de citire pentru scoalele
circa lui Veniamin Costachi]. FOAIE PT. MINTE, VII populare de G. P. Wilmsen, tradusa din limba germana].
(1844), p. 166-167 : Domnule redactor ! VEST. R., XIV (1850), p. 276 : Instiintart.

206 015 (498) : 348 216 015 (498) : 37


[Redactia anuntã cä primeste prenumerari pentru Pravila [Moisi Bota anunta ca are in manuscris, gata pentru tipa-
cca mare bisericeasca", apäruta in acest an la minastirea rire, Metodul educatiei vechilor" si Modul educarii de
Neamw]. G. TRANS., VIII (1845), P. 56 : Curierul de acum"]. G. TRANS., X (1847), P. 160 : Publicare.
ambe sexe.
217 015 (498) : 37
207 015 (498) : 355 [Notita despre aparitia cartii Icoana cresterii rele cu
[Gheorghe Apostol Scalistiras anun cà va tipari in mijlOce de a o face si mai rea", trad. de Andrei Murasan dupa
greaca moderna Cuvintarea strategica a lui Onisandru", Cr. F. Salzmann si Carol Hahn]. G. TRANS., Xl (1848),
care este o scoala minunati pentru fiecare general, ofiter, p. 266, col. II.
sub-ofiter i om politic"]. CURIERUL ROM., IV (1832),
p. 56. 218 015 (498) : 37
Instiinlare in limba greaci. Preiul unui exemplar este 8 sfantihi ;
inscricri dc prenumeranhi se fac la rcdactorul Curierului R.ominesc. Educatia mumelor de familie sari Civilizatia neamului
omenesc prin femel de L. Aime Martin. CURIERUL ROM.,
XVI (1844), p. 35-36, 39-40, 56.
208 015 (498) : 355
Prospect aminuntit asupra acestci cirti, tradusi in romineste de
[Se anunta el a aparut Putcrea armata si arta militara I. Ncgulici. Rcdactia gazetei subliniaza insemnitatca accstei scricri si
de la inceputul principatului Tarii Romanesti i Ora' acum", arati conditiilc de prenumeratic.
de N. Balcescu]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 347
348 : Bibliografic.
Se reproduce un fragment din partca intli, insotit de o notip in care
219 015 (498) : 37
se prcvedc ci in N. B. ..va avca patria un adevirat istoric al du". [Se anunta ca, in Tipografia lui I. Eliade, s-a deschis
prenumeratie pentru Educatia mumelor de familie, seau
209 015 (498) : 355 civilisatia neamului ominesc prin femei", de L. Aime Martin,
trad. de pictorul Negulici]. PROPASIREA, I (1844), p. 64 :
[Se anunta ca la Cantora Foii Satesti s-a publicat Regu- Bibliografie.
lamentul militar pcntru oastea Moldovei, slujba de garnizon
cu planuri" i s-a pus sub tipar la Institutul Albinei Regu-
lament militar a slujbei de infanterie", cu multe planuri 220 IEllacle, I.] 015 (498) : 37
litografiate]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 40 : Biblio- [Notita a redactiei cu privire la scrierile educative de
grafie Romani. Aimé Martin, d-na Senetere si I. E. Piccard, trad. de I. Ne-
Au fost traduse si prelucrate de maiorul Scheletti din limba rusa. gulici, care se vor pune in curind sub tipar]. CURIERUL
ROM., XVI (1844), p. 148 : Bibliografic.
210 015 (498) : 355
[Se anunta ci la Institutul Albinei a iesit de sub tipar 221 015 (498) : 37
Regulament militar slujbei frontului de infanterie"... tradus Educatia mumelor de farnilie. CURIERUL ROM., XVI
din limba rosiana"... de maiorul P. Scheletti]. ALBINA (1844), p. 308.
ROM., XVIII (1846), p. 216 : Bibliografie. Se anunta ci a apirut intlia brosuri din cele 12 cite urmeazi sI
cuprinda traduccrca lui 1. Ncgulici din Aim6 Martin.
211 015 (498) : 37
[Stire despre traducerea unei carti de Condillac pentr., 222 015 (498) : 37
cresterea Prinwlui de Parma" n romaneste de Gr. Bi- [Se face cunoscut ca tomul al II-lea din Educatia mu-
leanu]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 37. melor de familie" a fost pus sub tipar i la sfirsitul lunii se
E vorba de lucrarea Coors d'etude pour Finstruction du prince va imparti brosura a VII-a]. CURIERUL ROM., XVIII
de Parme. (1846), p. 158, col. II.
212 015 (498) : 37 223 015 (498) : 37
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar [Se di de ;tire ca a iesit de sub tipar brosura a VIII-a
Povatuitorul educatiei copiilor de amindoua sexurile", pre- din Educatia mumelor de familie"]. CURIERUL ROM.,
lucrat dupa mai multi autori francezi de Dimitrie Pop]. XVIII (1846), p. 232, col. II.
ALBINA ROM., XVIII (1846), P. 252.
Pretul unui exemplar este de 14 lei.
224 015 (498) : 37
213 015 (498) : 37 [Se anunta ca a apirut brosura a IX-a din Educatia
[Se anunta ca a aparut Preatenul sau Voitoriul de bine mumelor de familie"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
al pruncilor si a tinerimei romanesti" de Fridr. Fil. Wilmsen, p. 280 : Instiintare.
trad. din limba germana de I. M. Mechesi]. FOAIE PT. Xonditiile insi din partea cclor mai multi din dd. abonati inci
MINTE, II (1839), P. 56 : Instiintare de literaturi patriotica. flu s-au implinit".

13

www.dacoromanica.ro
618 (498) : 17 BIBLIOGRAPIE ROMANEASCA OIS (498) : 44

225 015 (498) : 37 : 4 FILOLOGIE. LINGVISTICA


Educatia mumelor de familie cu urmare din Clotilda.
CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 368. 235 015 (498) : 41
Se anunta ci a apirut brosura a XI-a si pini la sfirsitul anului va [Se anunta ca in Tipografia lui Fr. Walbaum s-a tiparit
aparea i brolura a XII-a i ultima. Sc face ape! la abonati s5-si respecte cartea Cabinet de conversatie pentru zece limbi"]. ROM.,
angajamentul si si achite prep! cirtii. I (1838), p. 1172 :

226 015 (498) : 37 236 015 (498) : 43


Instiintare. Perirea greutatii in invatarea de obste a tutulor [Se anuntà cl la Brasov se tipireste Lexiconul germano-
stiintelor i cunostintelor mentale. G. TRANS.. VI (1843), roman si romino-german" de Izer]. FOAIE PT. MINTE,
p. 304. X (1847), p. 376 : Lexicografie.
Const. D. Stefanide-Vilara din Bucuresti publici sub acest titlu o 237 Stamati, doct. F. Teodor 015 (498) : 43
Aritare preliminari despre intiea Pantotahimatie sau despre Noul me-
todn Stefanide-Vilarean de grabnici invisare de obste i anunti ci Instiintare de prenumerare la uni1 vorbariti german-roman.
descoperirca acestei inventii va urma prin inventorul dupi priimirea BUCOV., II (1849), p. 244, 292.
de oferte de gratificitii cuviincioase". Va cuprinde de la 27 pini la 30 coli i pretul va fi de 3 fl. si 20 cr.

227 Stefanide, Constantin 015 (498) : 37


238 Stamati, doct. F. Teodor 015 (498) : 43
Instiintare de prenumerare la un disionaria german-roman.
Instiintare de prenumeratie la intaea Pantotahimatie... FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 7-8.
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 38-40.
Autorul sc intituleazi ,Institr. politehnic, invt. de comer; f. C. 1.° ... 239 015 (498) : 43
2 vol., in romineste. Manual de mnemotehnici. [Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar cartea intitulata.
Modul practic spre a tnvata limba germana mai cu inles-
228 015 (498) : 37 nire"]. VEST. R., XIII (1849), supl. nr. 23, p. 1.
Pantotahimatie. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 76.
E vorba dc Pantotahimatia sau noua sistemi simplf i universali de 240 Teodorcea Malici, Mitran H. 015 (498) : 44
invisare miemonici seau de rost, a lui Constantin Stefanide. Se anunti Instiintare de un dictionar frantezo-romanesc, m1nual sau
ca sc va tipiri in romineste si se fac inscrieri dc prenumeranti. de purtare. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 8 ; ROM., I
(1838), supl. nr. 99, foaie volanta.
229 015 (498) : 37 Autorul prospcctului semneazi ca fostul profesor dc grccie i frau-
tozie in scoalele publicc in Craiova". Arati necesitatea unui dictionar
[Gr. Plesoianu tipareste un manual de Caligrafie ruma- minual", de format mic, caci dictionarul la care stie ci lucreazi
neasca"]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 40 : literatii nostri din Bucuresti" va fi ,un lucru clasic I cu intreagi
Instiintare. desivirsire".
Sc anunti ci Gr. Plesoianu a plecat din Craiova la Sibiu, pentru
tiparirea manualului. Cavalcrul Scar lat Roset a donat 1000 lei pcntru 241 Tudorcea Malici, Mitranco H. 015 (498) : 44
tipar. Instiintare de prenumerantie. Dictionar minual Frantezo-
Romanesc. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 118-120.
230 015 (498) : 37
[Se anunti ca a apa'rut Caligrafia in rumaneste, frau- 242 015 (498) : 44
tozeste, greceste si ruseste" de Grigorie Plesoianu]. CU- [Caminarul Flehtenmaher ii anunta pe moldoveni sa se
RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 107 : InstiintIri din inscrie pe lista prenumerantilor la Dictionarul frantezo-
läuntru. romanesc", pe care Mitranco H. Tudorcea Malici 11 tipa-
reste in doua volume, la Craiova]. ALBINA ROM., X
231 015 (498) : 37 (1839), p. 167-168 : Bibliografie Romaneasca.
[Se da de stire el $t. Neagui profesor de caligrafie 243 015 (498) : 44
si artist dupi toate regulile i inlesnirile artei" a tiparit
o Caligrafie rumaneasca cu toate regulile acestii miestrii"]. [Se anunta aparitia in curind a unui Dicsionar Frantezo-
CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 84 : Instiintare. Romanescl. CURIERUL ROM., X (1839), p. 368 : Dicsio-
nar ; FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 416 : Instiintare
literara.
232 015 (498) : 37 Lucrat de citiva din litcratii nostri".
[Se face cunoscut el a iesit de sub tipar cartea Legi de
Koala i Deprindere la analis gramaticalTh VEST. R., XIV 244 015 (498) : 44
(1850), p. 384, col. II. [Se anunta ca se tipareste un : Dicsionar Frantezo-
Rominesc" i prenumeratia ce se face pentru el]. CURIER
233 015 (498) : 38 DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 194.
Nota despre aparitia cartii Negotul si legile lui", scrisa Acesta ,se lucreazi de mai multi vreme de citiva din literatii
de M. Cugino, assesor intli" Tribunalului de comert din nostri". A iesit prima broluri.
Galati]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 60 : Bibliografie.
Se adaugi ci literatura romini s-a inavutit cu o carte originali, 245 015 (498) : 44
care a atras asupra ei luarea aminte a guvernului si a sa publici [Publicatie cu privire la tiparirea Vocabularului fran-
multu mire". tozesc i rumanesc"]. CURIERUL ROM., X (1839), nr. 164,
p. 656 : Instiintare.
234 015 (498) : 38 se anunti ci, in Tipografia Colegiului Sf. Sava, a apirut a doua
brosuri. Se observi ci, desi conlucritorii" lui I-au numit din modcstic
[Doslosire negotului si a Jegilor lui"]. BULETIN F. 0., Vocabular, el este un adevirat dictionar.
XVI (1848), p. 77.
Domnitorul, recunoscind valoarea cirtii lui Marius Cugino, asesor la 246 015 (498) : 44
Tribunalul de comert din Galati, alcituiti sub titlul de mai sus, o [Se face cunoscut ci a iesit de sub tipar a doua brosura
recomandi comisiei pravilelor, ca si o aibi in vcdere la tilmicirea din Dictionarul Frantezo-Romanesc", ce se tipareste in
conditiei comertiale", iar pc autorul ei 11 cinsteste cu rangul de caminar. Tipografia Colegiului]. C. DE AVIS., III (1839-1840), p. 68.

14

www.dacoromanica.ro
03 (498) : 44 131131.16GRA1IE ROMANEASCA elit (498) : 44

247 015 (498) : 44 259 015 (498) : 44


[Se anunta ca a iqit de sub tipar a treia bro§uri a Dic- [Se anunta ca. la Institutul Albinei a iqit de sub tipar
tionarului Frantezo-Romanesc" §i ca prenumerantii o pot Gramatica lui Noel §i Chapsal, pe o parte francezi §i pe
ridica]. C. DE AVIS, IV (1840), supl. la nr. 38, P. 2. alta romano-francezi, publicata de pit. Teodor Codrescul.
ALBINA ROM., XV (1843), p. 368 : Bibliografie Romaneasca.
248 015 (498) : 44
[Se anunta ca, in Tipografia Colegiu.lui Sf. Sava din Bucu- 260 015 (498) : 44
regi, s-a tiparit tomul intii de la A pink' la N al [V. Serbinski, carile de multi ani profeseaza in Moldova
Vocabularului frantezo-rominesc" de P. Poenaru, F. Aaron limba franceza", face cunoscut ca are de tipärit o Grama-
§i G. Hill]. DACIA LIT., I (1840), p. 476. tici franceza, spre intrebuintare a pansioanelor aflätoare in
amandoui Printipaturi"]. ALBINA ROM., XIX (1847),
249 015 (498) : 44 p. 44 : In§tiintare.
[Se anunta ca a apärut Vocabular frantezo-romanesc" de
P. Poenaru, F. Aaron §i G. Hill]. FOAIE PT. MINTE, IV 261 015 (498) : 44
(1841), p. 345-347. [Se anunta ca a aparut Tractat de verbi neregulati ai
Se reproduce prefata. limbei frantozqti cu traductia romaneascal. CURIERUL
ROM., XV (1843), p. 48 : Cärçi elite din tipar.
250 015 (498) : 44 E vorba de cartel lui V. Cutarida.
[Se reproduce in§tiintarea lui Vaillant, pentru prenume-
ratie la dictionarul sau francez-roman]. FOE LITERARA, 262 015 (498) : 44
I (1838), p. 196-199. [Se anunta a la Institutul Albinei s-a tiparit Enticlo-
pedia incepatoare pentru tinerimea romaneasca care invata
251 015 (498) : 44 limba franceza" de E. A.]. ALBINA ROM., X (1839),
[Se anunta c Vocabularu Frantozesc-Rominesc" al lui p. 238 : Bibliografia Romaneasca.
I. A. Vaillant a igit de sub tipar §i la 6 decembrie vor incepe
impartirea i vinzarea lui]. C. DE AVIS., III (1839-1840), 263 015 (498) : 44
p. 112. [Se anunta ca a aparut Abetedar rumanelte cu franto-
zelte", de Grigorie Pleloianu]. CURIERUL ROM., I (1829
252 015 (498) : 44 1830), p. 107 : Initiintarl din launtru.
[Se aduce la cunoginta publicului c s-a tiparit la Bucu- 264 015 (498) : 44
re4ti Vocabular purtiret romanescu-frantozesc §i franto-
zescu-romanesc urmate de un mic vocabular de omonime de [Gherasim vestwe ca are gata un Abetedar rumanege
I. A. Valian", fostul profesor de literatura francezi]. AL- frantoze§te"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 84,
BINA ROM., XI (1840), p. 278 : Bibliografie Romuneasca. col. II.
Se aduc laude profesorului Vaillant atit pentru acest vocabular, cit Prenumerarea la Gheorghe librcrul".
;i pentru activitatca lui ttiintifici desfifurati In tarsi.
265 015 (498) : 44
253 015 (498) : 44 [V. Serbinski, carele de multi ani profeseall in Moldova
limba francez5.'", anunta' ca are de tiparit un Abetedariu
[Se anunta ca, la Tipografia lui Walbaum din Bucure§ti, francezo-romanTh ALBINA ROM., XIX (1847), p. 44 :
s-a tipärit Vocabularul purtiret rominesc-frantozesc §i Ingiintare.
frantozesc-romanesc" de I. A. Vail lant]. DACIA LIT., I
(1840), p. 476. 266 015 (498) : 44
[Se anuntà ca la Institutul Albinei a ieqit de sub tipar
254 015 (498) : 44 Abecedaire frangais pour la jeunesse romane" de Dimitrie
[Se anunta aparitia Gramaticii lui Furnier Frantozeite Pop, profesor]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 276 :
5i Rumane§te" de Grigorie Plepianu]. CURIERUL ROM., Bibliografie.
II (1830), p. 204 : ImtiintarT.
Se afli de vinzare la redaciie ;i la d. Gheorghe, vinzatorul de 267 015 (498) : 44
arti peste drum de la Biritie". E vorba de traducerea gramaticii [Se anunta cl a ieiit din tipar o mica carticica cu dia-
lui M. Fournier. loguri frantozeiti i rumanwi" de Grigorie Pleloianu]. CU-
RIERUL ROM., II (1830), p. 204 :
255 015 (498) : 44 De vinzare la redactie ;i la d. Gheorghe, vinzitorul de cirti peste
[Grigorie Ple§oianu anunta ci a tiparit Gramatica Fran- drum de la 135ritie".
tozeasca qi Rumaneasca §i Dialoguri iara§i in aceste doa.
limbi"]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 311 : Imtiintar1. 268 015 (498) : 44
[Se anunta ca la Institutul Albinei au iqit de sub tipar
256 015 (498) : 44 Dialoguri frantezo-rornane" de T. Codrescu]. ALBINA
In§tiintare. ALBINA ROM., IV (1832), p. 236. ROM., XIII (1842), p. 264 : Bibliografie.
Se face cunoscut cS profesorul de limba francezi Serbinski a alci- 269 015 (498) : 44
tuit o gramatici francezi pentru moldoveni 5i cS face subscrieri spre
ao rip., [Se face cunoscut c.5. la Institutul Albinei au ieiit de sub
tipar Dialoguri franceso-romanesci pentru tinerime, prece-
date de un abecedaru, de un vocabularu i urmate de anec-
257 015 (498) : 44 dote, de quateva traductii din literatura romaneasca i de
[Se anunta ca la Institutul Albinei se va tipari Grama- proverburi de Teodor Codrescu, profesor"]. ALBINA ROM.,
tica franteza pentru Romani dupre Noel O. Chapsal"]. XVIII (1846), p. 104 : Bibliografie.
ALBINA ROM., XI (1840), p. 370 : Bibliografie. Pretul unui exemplar este 3 douizeteri ;i se afli de vinzare la
In traducerea lui T. Codrescu. libriria Ghicl Caliman.

258 015 (498) : 44 270 015 (498) : 44


[Se anunta cà s-a tiparit la Institutul Albinei Gramatica [Se cla de Itire cä a iqit din tipar Dascalul limbei fran-
francezi... dupa. Noel §i Chapsal, prin T. Codrescull. AL- tozelti"]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 296 : [051601101.
BINA ROM., XIII (1842), p. 84 : Bibliografie Romaneasca. Carte in limba romini pentru cci cc vor si invete limbs francezi.

15

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 44 DIBLIOGRAP1E ROMANEASCA MS (498) : 40

271 015 (498) : 44 283 015 (498) : 459


[Notiti despre Carte metodica spre a invata limba fran- [Notita despre Un plan de a scrie limba romineasca cu
tozasca dupi a lui G. Bozzi, tradusa de Grigorie Mihiiescu, litere latinesti" intocmit pentru scoalele din Blaj de Dimitrie
profesor in Craiova"]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), Boer]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 375-376 : Biblio-
p. 83 : Carp noä romänesti. grafie.
Se reproduce prefata arta.
272 015 (498) : 44
[V. Serbinski, carele de multi ani profeseaza in Moldova 284 015 (498) : 459
limba franceza", anunta ca are de tiparit Cursul limbei Dicsionar rumanesc. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 12,
franceze, impartit pe cincizeci i doui de zile de studie"]. p. 1 ; ALBINA ROM., IX (1838), p. 106.
ALBINA ROM., XIX (1847), P. 44 : Instiintare. Noti in care se aratI activitatea didactia i stiintifies a lui
A. Vaillant. Se anunsl a el a terminat si are gata de tipar un clictio-
273 015 (498) : 45 nar roman-francez.
[Se anunti ca a aparut o Gramatici Romàneasc i Ita-
liani"]. CURIERUL ROM., XV (1843), P. 48 : CartI elite 285 Valian, Ioan Alexandru [Vaillant] 015 (498) : 459
din tipar. Prenumeratie Pentru Dicsionarul rumanesco-frantozesc.
ROM., I (1838), supl. nr. 68, foaie volanta.
274 015 (498) : 45 Se reproduc : Introducerea (p. 1-3) i citeva pagini din dictionar :
[Girolamo Abbeatici anunta ca a alcatuit i va 606 o licerele Ga-Glu (p. 4-8).
Gramatica Italieneasca-Rumaneascl"]. VEST. R., X (1846),
p. 404. 286 015 (498) : 459
[Indemn catre moldoveni, de a subscrie la tiparirea Dic-
275 015 (498) : 45 tionarului roman-francez al lui Vaillant]. ALBINA ROM.,
[V. Serbinski, carile de multi ani profeseaza in Moldova IX (1838), p. 177-178 . Ed!.
limba franceza", face cunoscut ca are de tiparit un Abe- Se publici i conditiile de subscriere.
tedariu italian, cu traducerea greco-romana, dupà chipul unui
Comenius, pentru shoalele aflitoare la porturile acestori 287 015 (498) : 459
Printipaturil. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 44 : [Indemn pentru prenumerarea la Dictionarul roman-fran-
Instiintare. cez al lui Vaillant]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 60,
col. II.
276 Laurian, Aug. Treboniu 015 (498) : 459 288 015 (498) : 459
Anuntie literara. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 319 [Se aduce la cunostinta publicului c s-a tipàrit la Bucu-
320. resti Vocabular purtaret romanescil-frantozesc si franto-
Anunti C sc va punc sub tipar, la V'ena, Tentamen Criticum p zescii-romanesc urmate de un mic vocabular de omonime de
apeleaca si se faca liste de subscriitori. I. A. Valian", fostul profesor de literatura. francez5.1. AL-
BINA ROM., XI (1840), p. 278 : Bibliografie Romuneasca.
277 Barit, G. 015 (498) : 459 Se aduc laude profesorului Vaillant atit pentru acest vocabular, cit
Tentamen criticum linguae dacoromanae ! FOAIE PT. pcntru activitatea lui Itiintifici desfasurati in tari.
MINTE, II (1839), p. 320.
Autorul explici de ce August Treboniu Laurian li-a scris opera 289 015 (498) : 459
in latineste. Apeleazi la abonatii Foii si-i dea sprijin pentru tipirire. [Se anunta cl, in Tipografia lui Walbaum din Bucuresti,
s-a tiparit Vocabularul purtaret romanesc-fra.ntozesc si fran-
278 015 (498) : 459 tozesc-romanesc" de I. A. Vaillant]. DACIA LIT., I (1840),
p. 476.
[Se publica o instiintare pentru subscriere la cartea Tcn-
tamen criticum. In originem derivationem et forrnam linguae 290 015 (498) : 459
Romanae in Dacia vigentis vulgo valachicae, auctore A. Tre- [Se anunta ca a aparut Vocabularul Roman" de I. D. Ne-
bonio"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 353-354 : Biblio- gulici]. VEST. R., XII (1848), p. 164, col. II.
grafie Romaneasca.
291 015 (498) : 459
279 015 (498) : 459 [Notita despre cartea lui D. Negulici Vocabulariu
I.
[Se anunta ca a aparut Tentamen criticum"]. FOAIE roman de toate vorbele strIbune si de toate quelle que suntu
PT. MINTE, V (1842), p. 216. a se mai priimi d'acum inainte, si mai alesu in sciinte"].
PRUNCUL R., I (1848), p. 152 : Instiintarl.
280 015 (498) : 459 ,Cu renasterea Rominiei simtindu-se i trebuin0 de o regeneracie
Paralelismu. Intre dialectele Romanu i a limbei materne, acest vocabular a ajuns foarte folositor tutulor".
Italianu. CU-
RIERUL ROM., XII (1841), p. 145 ; CURIER DE A. S., 292 015 (498) : 459
Period III (1840-1842), p. 391 [gresit : 393].
Notiti despre pirtile I si a II-a din aceasti lucrare. Se anunt8 ci Instiintare literare. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 360.
partea a II-a ,s-a dat afari in carte deosebiti". Locotenentul Teodor Hurrnuzachi anuntS ci a compus o operi inti-
tulati Tetragloson-Elementariu, care se va publica in curind. Este
281 015 (498) : 459 alcituiti in limbile : romlnS, francea italiani 1i rusi. Doritorii vor
putea, firS ajutorul unui profesor, si invete usor limbile sus-aritate.
[Se anunta ca a apirut partea a II-a din Paralelism intre
dialectele Roman si Italian"]. FOAIE PT. MINTE. V 293 015 (498) : 459
(1842), p. 15.
[Se anunta el a iesit de sub tipar Vocabular de vorbe
slave, unguresci, turcesci, & que se afla in limba romanal.
282 015 (498) : 459 CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 96 : Bibliografie.
[$tire despre aparitia brolurii Convorbirea intre tatil i
fiiul asupra limbei i literelor romanesti"]. BUCOV., III 294 015 (498) : 459
(1850), p. 96. [Notita despre Gramatica romaneasci-nemteasca", tipa-
Este vorba de lucrarea lui Aron Pumnul, tiplritg ca aclaos la rita la Brasov, cu sprijinul lui R. Orghidan]. FOE LITE-
Calendarul Bucovinei pe anul 1850. RARA, I (1838), p. 144 : Instiintare de literatura.

16

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 459 BIBLIOGRAPIE ROMANEASCA 015 (08) : 471

295 015 (498) : 459 308 015 (498) : 459


[Despre Gramatica romano-nemtasca" tipariti de R. Or- Instiintare literarie. ALBINA ROM., IV (1832), p. 240.
ghidan]. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 416 : Instiintare Se aduce la cunostinta publicului Ca profesorul Gh. Saulescu a tiparit
literara. cartea Intaile cunostinti de litere si de idei pentru tinerimea shoalilor
incepatoare. Se arata cuprinsul i pretul cirtii
296 015 (498) : 459
[Se anunta tiparirea partii a II-a din Gramatica romano- 309 015 (498) : 459
nemtasca"]. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 8 : Intiin- [Gr. Plesoianu anunta Cele dintli cunostinte tiparite de
care literara. a doa oara cu indreptari i bagari de seama"]. CURIERUL
ROM., V (1833), p. 116, col. II : Cart1 esite din Tipar.
297 015 (498) : 459 De vinzare la Iosif Romanov, pe ulita SI. Gheorghie.
[Se anunta ca la Brasov a iesit partea a doua a Grama-
ticei romano-nemtesti", tiparita cu cheltuiala lui Rudolf Or- 310 015 (498) : 471
ghidan]. DACIA LIT., I (1840), p. 111. [Se anunta ca jurisconsultul D. Bojinca face inscrieri de
298 015 (498) : 459 prenumeranti la cartea cuviosiei sale Nicolae Balasescu Dic-
tionar latino-roman"]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
[Librarii Walbaum si Weise anunta ca au tiparit o Gra- p. 251-252 : Bibliografie.
matica rumaneasca spre intrebuintarea acelora care stiu frau-
tozestel. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 292 : Instiin- 311 13515§escu, prof. N. 015 (498) : 471
care.
Dicsionariu latinu-romanu. $i ceva pentru limba Romana.
299 015 (498) : 459 CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 295-296, 298-300 ;
[Se recomandi Gramatica romaneasca pentru francezi" FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 277-279 ; G. TRANS.,
a lui I. A. Vaillant, care a apirut la Bucuresti]. ALBINA IX (1846), p. 35-36, 39-40.
ROM., XI (1840), p. 286 : Bibliografie Romuneasca. Prospect asupra dictionarului pe care N. Balisescu I-a lucrat la
indemnul lui Neofit, mitropolitul Tarii Romanesti. Arati ci a luat ca
300 015 (498) : 459 baza dictionarul german de Scheller, Forcellini, Bauer si Kraft. Enu-
meri caracteristicile dictionarului sat'. Arata felul cum il va tipari.
[Se anunta c Gramatica romancascr a vorn. Iordache Nu vor intra in el cuvintele acelea care contribuie la indepartarea
Golescu a iesit de sub tipar si se vinde la librarii]. C. DE limbii romane de cea latini. Prin accasta, dictionarul se va ingriji"
AVIS, V (1841), p. 308 : de curStirea lirnbii romane".
301 015 (498) : 459
312 015 (498) : 471
[$tirc ca a aparut Gramatica romana" a prof. N. BI- Dictionarium Latino-Valahicurn. G. TRANS., X (1847),
lasescu]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 88. p. 416.
302 015 (498) : 459 Se anunti ca dictionarul lui N. Balasescu s-a pus sub tipar la Sibiu si
,lucrarea lui inainteaza cu sporiu". Se elogiaza frumusetea tiparului si
[Notiti cu prilejul aparitiei la Sibiu a cartii Gramatica seriozitatea lucririt.
rornana pentru seminarii i clase mai inalte", de prof. Nic.
Balasescu]. G. TRANS., XI (1848), p. 88 : Publicatii
015 (498) : 471
literarie. 313
[Se anunta el la Sibiu se tipareste Lexiconul latino-
303 015 (498) : 459 roman" de Niculae Balasescu]. FOAIE PT. MINTE, X
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar Epi- (1847), p. 376 : Lexicografie.
tomi seau prescurtare a Gramaticei Romane, dupre cei mai
buni autori, prelucrata de slug. Constantin Platon, profesor 314 015 (498) : 471
la shoala publica din Bacau"]. ALBINA ROM., XVII tnscietiari literarie. ORG. LUM., I (1848), p. 300.
(1845), p. 196 : Bibliografie Romaneasca.
Dcspre tiparire si inscrierea abonatilor la Dictionarium latino-va-
304 015 (498) : 459 lachicum de prof. Nic. Balasiescu. - Semneaza : Red.
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Manual de grainatica romana", prelucrat de slug. Constan- 315 015 (498) : 471
tin Platon, profesor la scoala din Bacau]. ALBINA ROM., [Se anunta ca s-a pus sub tipar Dictionariu latino-
XVII (1845), p. 356 : Bibliografie Romaneasca. romanu" de prof. Nic. Balasescu]. UNIV., IV (1848), p. 56.
305 015 (498) : 459 316 015 (498) : 471
[Se anunta cà va aparea la Bucuresti Grammaire raisonnee [Se anunta ca la Sibiu a inceput a se tipari Dictionarium
de la langue roumaine", de A. Treb. Laurian]. G. TRANS., latino-valachicum" de N. Balasescu]. ALBINA ROM., XX
IX (1846), p. 276. (1848), p. 52 : Bibliografie.
306 015 (498) : 459 Apare in doul volume si pretul prenumeratiei este 24 doazaceri ;
Albina propune schimbarea titlului in : Dictionarium latino-romanum
Lecsicografie. ALBINA ROM., XI (1840), nr. 5, p. 20. (sive valachicum).
Se anunta tiparirea in forma unei foi literare a calor mai vechi
carti eclesiastice, precum Psaltirea Diaconului Corisi, Psaltirea Mitro-
317 015 (498) : 471
politului Dosoftei s. a. - la care se vor atiluga i adnotatii filologice.
Aceasta foae va iesi in caete de la 1 pin la 2 coale pe luna, insi [Se anunta cà a aparut Vocabular latino-roman. Cuprin-
fara termin hotirit si se va socoti in numarul indatoririlor prenumera- zator zcce mii de cuvinte", lucrat de Stoica, profesorul de
tiei gazetei caul care s-au legat redactia Albinei, iar acia carii nu tin limba latina de la Academia Mihaileana]. ALBINA ROM.,
gazeta se vor putea prenumara la aceasta foae cu 20 lei pe an". XVIII (1846), p. 80 : Bibliografie.

307 015 (498) : 459 318 015 (498) : 471


[La Institutul Albinei a iesit de sub tipar un Manual de [Se anunta ca a aparut : Vocabular latino-roman. Cu-
silavit pentru incepatoriTh ALBINA ROM., XVII (1845), prinzator peste zece mii cuvinte", de profesorul Stoica].
p. 116 : Bibliografie Romaneasca. G. TRANS., IX (1846), p. 100 : Bibliografie.

2-3172
17

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 471 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCI 615 (498) : 5

319 015 (498) : 471 329 Costande, I. 015 (498) : 5


[Se anunt.1 el la Institutul Albinei a iesit de sub tipar [Apel catre acei care s-au insarcinat cu primirea subscrie-
Abecedar latin prelucrat in limba romineasca, de d. doct. rilor pentru tiparirea mehanicei, arhitecturci si a geometriei
P. M. Campeanu, inspectorul scoalelor publice"]. ALBINA elementare"]. G. TRANS., IX (1846), p. 200 : Instiintare.
ROM., XIX (1847), nr. 101, p. 418 [gresit : 3681 : Biblio- Accgia slut rugati 51 comunice numarul abonatilor Itcuçi, Ca autorul
grafie. 55 poati trece la punerea sub tipar.

320 015 (498) : 475 330 015 (498) : 5


[Se face cunoscut ea profesorul Stoica a prelucrat dupl. [Se anunta ca se va tipari la Bucuresti volumul L'Indis-
cci mai buni autori o Gramatica latino-romanal. ALBINA pensable" al lui J. N. Salme]. ALBINA ROM., X (1839),
ROM., XVIII (1846), p. 80 : Bibliografie ; G. TRANS., IX p. 48 : Bibliografie Romaneasca.
(1846), p. 100 : Bibliografie. Mkt intreg : L'Indispensable ou la nature et les arts dans ce gulls
In partea romineasci a acestei lucrtri, a tradus in romineste buctti of frent du plus remarquable, de plus intercssant. Ouvrage destine aux
din Phaedru, Eutropius, Cornelius Nepos i Sallustius, din care o parte gens du monde, Bucuretti, 1839.
se predau in ;co Ilk publice.
331 015 (498) : 5
321 015 (498) : 475
[Se anunti ea' Gramatica greceasca Terpsitea a d. dasa- [Se anuntit ca doctorul Cihac a intocmit o Istorie Natu-
lului Neofit Duca de curind a iesit din tiparl. CURIERUL rale", dcdicata domnitorului]. ALBINA ROM., VV I
ROM., IV (1832), p. 148 : Instiintart. (1833-1834), p. 401.
Domnitorul a subscris pentru un numlr mai mare de exemplare sa
a recomandat pe Cihac Epitropiei invittturilor spre a fi insircinat
322 015 (498) : 475 la Academie cu paradosirea ramului de Istoria Naturali".
[Medelnicerul G. loanide anunta aparitia cartii sale de
gramatica completa a limbii cline]. CURIERUL ROM., XV 332 015 (498) : 5
(1843), p. 276 : Bibliografie.
Autorul era profesor de literaturt elenici la Sf. Sava. Cartca a
Instiincare de prenumeratie pentru tiparire und istoril
apirut In Tipografia lui Walbaum. naturale in limba romaneasca alcatuita de d. doftorul de
Cihac. ALBINA ROM., VII (1835), foaie volanta asezata
323 015 (498) : 482 dupa nr. 20.
Se arati importanta acestei cirti, care se va compune din clout
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Enticlopedie ruso- parti. Pretul este 16 sorocoveti. Cartca va cuprinde citeva sute de
romina", compusa de C. V. Peltechi]. ALBINA ROM., ilustratii ; o ilustratie se alit in fruntea acestei instiintlri.
XVIII (1846), P. 300 : Bibliografie.
324 015 (498) : 482+49 333 015 (498) : 5
[Pitarul Ianache Pashal anunta ca a tiparit o carte, care [Editorul Istoriei Naturale" anunti ca peste putin va
cuprinde mai multe dialoguri i un vocabular de peste 30 000 incepe tiparirea acestci ciirçi i ca subscrierea se afla inca
cuvinte pentru invatarea limbilor rusk' si tura]. VEST. R., deschisa]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 159 : Esi1.
XIII (1849), p. 340.
E vorba de cartea : Dialog in treI limbi. Adect prin tiparul i limba 334 015 (498) : 5
romani si invete fie cine amindot limbile suzerani 81 protectriti oto- [Se anunta terminarea tipiiririi Istoriei Naturale" a doc-
manicesti §i rusest1. Parma I, Bucuresti, 1849. torului Cihac]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 275 : Esit.
Este 1mpodobiti cu 20 starnpe.
325 015 (498) : 49
[V. Serbinski, carile de multi ani profeseaz5. in Moldova 335 015 (498) : 5
limba francezi", fare cunoscut ca are de tiparit un Metod [Se anunta ca la Institutul Albinci se pune sub tipar Epi-
scurt de a invata limba turceasca, ca un manual al calato- tomu de Fizica si de Istoria Naturali, pentru Tincrimea Roma-
rilor in Levante"]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 44 : neascal. ALBINA ROM., XI (1840), p. 214 : Bibliografie
Instiintare. Rom'aneasca ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 238 : Biblio-
grafie Romaneasca.
326 Bota, Moisi 015 (498) : 49 .Intiia oar; data la luminI de doctorul T. Stamati, profesor de
Publicare. G. TRANS., X (1847), p. 160. Fizici la Academia Mihailcani, cu figuri litografice etc".
Anunti a opera sa Graiul Roman, trecind ccnzura, intri sub tipar ;
este ; carte foartc folositoare pentru d-a potea invita romlnu limba 336 015 (498) : 5
ungureasci" [sic]. E vorba de tom. II din cartea Graiul roman in
limba domnitóre, sau modu'l mat ulor d'a inv5ta romtnu limba
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare Manuale de
ungureasei, Pesta, 1847.
Istoria Naturale de doctorul Stamati]. ALBINA ROM.,
XII (1841), nr. 68, p. 268 : Bibliografie Romineasca.
327 Bota, Moisi 015 (498) : 49
[Anunta ca vol. II din Graiul Roman" a iesit de sub 337 015 (498) : 5
tipar si de undc se poate procura]. G. TRANS., X (1847), [Se anunta el a aparut Manuale de Istoria Naturalr,
p. 372 : Publicare. 1 tom, de dr. Stamati]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 24.

338 015 (498) : 5


: 5 STIINTE NATURALE. MATEMATICI [Se vesteste ca se va pune sub tipar scrierea Scrisori catre
Sofia" scriere stiintifica in doug volume, asupra fizicei,
328 Costande, loan 015 (498) : 5 himici i istoriei naturale" de Aime Martin, tradusa de I. Ne-
Instiintare pentru subscricre la tiparirea cartilor urma- gulici]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 148 : Biblio-
toare. G. TRANS., IX (1846), p. 43-44, 47-48, 52, 54-56. grafie.
Autorul, profesor de desen, mecanict, arhitecturt ;i geometric ele-
mentart In Sibiu dupi cc studiase la Pests tj Viena 12 ani Isi 339 015 (498) : 5
propune si prelucrcze in romineste 8i si tiptreasei manuale practice [Sc face cunoscut ca se vor pune sub tipar in curind Seri-
de mecarnet, arhitecturt si geometric elementari, pentru ridicarea nive- sonde la Sofia", de Aime-Martin]. CURIERUL ROM.,
lului meseriatilor romIni. XVIII (1846), p. 158, col. II.

18

www.dacoromanica.ro
015 (4v8) : 5 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 61

340 015 (498) : 5 351 015 (498) : 53


[Se anunva ca a aparut cartea Minunele Naturei, conver- [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar Ele-
saoa asupra deosebitelor objecte interesante din §tiintele mente de fizica.", de dr. T. Stamati, cu figuri lamuritoare].
naturale Lel in trei tomuri, compus de doctorul Baral, ALBINA ROM., XVII (1845), p. 20 : Bibliografie Roma.-
tomul I, Universul"]. VEST. R., XIV (1850), P. 108, col. III. neasca.

341 015 (498) : 51


[S-a pus in tipar Aritmetica" lui Francceur in romAnqte]. : 6. TEHNICA. INDUSTRIE. MEDICINA.
CURIERUL ROM., IV (1832), p. 272 : Initiintari. AGRICULTURA
Precut 7 lei.
352 015 (498) : 61
342 015 (498) : 51 [Se anunti aparitia cartii Oglinda sanatatii 1i a frumu-
[Eliade anunta ca a tipArit Aritmetica lui Francceur"]. setii", tiparitä in românelte de dr. Stefan Piscupescul]. CU-
CURIERUL ROM., V (1833), p. 124 : Caro Tipärite. RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 245-246.
Se afli de vinzare la Vasilie tipograful, in hanul Sf. Gheorghle.
343 015 (498) : 51 Prevul 14 lei.
[Se anuncl ca. la Institutul Albinei s-a tiparit Tractat de
algebra elementara pentru incepatori", de G. Asachi]. AL- 353 015 (498) : 61
BINA ROM., IX (1838), p. 75 : Imtiintare. [Se anunta ca a apacut un Manual de anatomie descrip-
tive]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Caro elite
344 015 (498) : 51 din tipar.
[Se anunta ca doctorul §i profesorul T. Stamati a compi- 354 015 (498) : 61
lat un curs de matematice, care cit de curind se va ti- [Zaharia Carcalechi anunta ca a aparut o Antropologhie
pari"]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 114 : Bibliogra fie.
ce cuprinde toate secreturile omeneltil. CURIERUL ROM.,
II (1830), p. 224 : In§tiintarl.
345 015 (498) : 51
[Se anun0 ca scrierile de algebra §i geometrie ale doctorului 355 015 (498) : 61
§i profesorului G. Stamati se vor tipari in curind, la Insti- [Se anunta ca se fac inscrieri de prenumeranti la Macro-
tutul Albinei]. DACIA LIT., I (1840), P. 298-299. biotica", trad. din nemtelte de loan Albinet, elev 1i can-
Probabil, eroare de tipar : G. in loc de T. Stamati. didat Academiei Mihailene din EOM ALBINA ROM., IX
(1838), p. 142.
346 015 (498) : 51 Se publici ;i cuprinsul cir;ii lui I. F. Sobernheim.
[Se anuntl ca s-a editat la Miinchen cartea Ober die
Umkehrung der Reihen, von D. v. Asaky, weiland Eleven 356 015 (498) : 61
an der Michailana zu Iassy"]. ALBINA ROM., XII (1841), [Se anunta ca a igit de sub tipar Macrobiotica" lui
P. 340 : Bibliografie. Sobernheim, trad. de I. Albinet]. ALBINA ROM., IX
Se publicS i o dare de seami despre aceasti carte, scrisi de (1838), p. 431.
prof. A. Costinescu. Cartea cuprinde o descoperire interesand In Se aflI de vinzare la M. Mironovici, la pretul de 12 'Is lei.
inalta matematicr.
357 Vasici, dr. Pavel 015 (498) : 61
347 015 (498) : 51 Macrobiotica, sail maiestria a lungi viata dupa. Hufeland.
[$tire cà a aparut Hotarnicul §i Cotitorul Roman" de FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 316-317.
I. Balaceanu hotarnicul"]. CURIERUL ROM., XV (1843), Prezinti publicului traducerea sa din Hufeland 1i anunti deschide-
p. 251. rca subscriptiei.
Coprinde invacituri gcometrice populare de ncapIrati trcbuin5S
pentru orice mIsurStor : precum hotarnic, cotar i pentru oricare 358 Barit, Gheorghe 015 (498) : 61
proprietar, arena; sau ;i clicar. Se di tabla dc matcrii. Dela Redactie. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 317
318.
348 015 (498) : 52 In calitate dc prietcn 1i redactor al foii la care colaboreazi 5i
[Stire el a aparut descrierea in limba româneasca a co- d-rul Vasici, recomandi cititorilor traducerea acestuia din Macrobiotica
metei ce in anul 1834 este a se ivi", de I. Sebeni, doctorul lui Hufeland ;i publici lista celor la care se vor putea face subscrieri.
carantinei Giurgiu]. CURIERUL ROM., V (1833), p. 224 :
InitiinvarI. 359 015 (498) : 61
Este vorba de traducerea lui loan Sibineanu, apiruti la Buda. [Se face cunoscut Ca, peste putin timp, se va deschide pre-
numeratia la Macrobiotica" lui Hufeland, trad. de dr. Pavel
349 015 (498) : 52 Vasici]. G. TRANS., VI (1843), p. 308, col. II.
[Se anunta el doctorul I. Sibineanul a scris §i a tiplrit o 360 015 (498) : 61
carte despre comete]. MUZ. N., I (1836-1837), nr. 13,
p. 51 [gre§it : 55]. Pentru Macrobiotica lucrata de D. Dr. Director P. Vasid.
Noti la articolul Despre eclipse, G. TRANS., VI (1843), p. 352.
p. 50-51. Autorul era medicul
carantinei de la Giurgiu. A tiplrit cartca pc cheltuiala sa, donind un Se anunti cI va fi pusS sub tipar cind va avea 300 de subscriitori.
numir de exemplare Colegiului Sf. Sava, spre a fi impirlite ca prcmii.
361 015 (498) : 61
350 015 (498) : 53 Pentru cartea Macrobiotica. G. TRANS., VI (1843), p. 416.
[Se anunta ca se va pune sub tipar cartea Epitomu de Se anunti cl, in urma cercrilor primite din Moldova i Tara
fizica 6 de istoria naturale, alcatuita de doctorul T. Sta- RomineascS, se mai prelungeste termenul de prenumeratie pini la
mati, profesor de fizica la Academia Mihaileana]. ALBINA 20 ianuarie 1844. Un arhiepiscop din Transilvania a dat in dieceza sa
ROM., XI (1840), p. 214 : Bibliografie Romaneasca ; CU- o circularl, indemnind credincio;ii a se prenumere la cartea lui
RIERUL ROM., XI (1840), p. 238 : Bibliografie Romaneasca. Hufeland.

19

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 61 111BLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 61

362 015 (498) : 61 374 015 (498) : 61


[Se anuntä a a aparut torn. I din Macrobiotial sau [Se anunta ca, din Tipografia Colegiului Sf. Sava din
Maiestria de a prelungi viata", de Hufeland, trad. de P. Va- Bucuresti, a iesit o traducere din nemteste Despre cura de
sici]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), P. 352 : Dela Re- apa rece a d. Prisni; de la Grefenberg"]. DACIA LIT., I
dactie ; G. TRANS., VII (1844), p. 352 : Dela Redactie. (1840), p. 299.
E vorba de lucrarea lui V. Priessnitz.
363 015 (498) : 61
[Se face cunoscut cä torn. II din Macrobiotica" lui Hu- 375 015 (498) : 61
feland, trad. de dr. P. Vasici, va aparea in curind]. G. [Se anunta a a aparut un Manual pentru ingrijitorii de
TRANS., VIII (1845), p. 204 : Stir! literare. bolnavi"]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Carp
esite din tipar.
364 015 (498) : 61
[Se anunta a a aparut Macrobiotica", prelucrata in 376 015 (498) : 61
2 tomuri de dr. in medicinal Pavel Vasici, director c. c. de [Se anunta a a aparut cartea Doctorul de casa, de apa-
carantina]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 380 : Literar. rarea i tamaduirea boalelor barbatesti, ferneesti i copili-
resti, c'o prezentare de hirurghie si de materia media", de
365 015 (498) : 61 dr. Stefan]. VEST. R., XII (1848), P. 92, col. I.
Macrobiotica. G. TRANS., VIII (1845), p. 260 : Intiin-
tare literara. 377 015 (498) : 61
Redactia recomandl cu clidurl traducerea Macrobioticii lui Hufeland, [Se anunta a a aparut la Brasov Neputinta si a ei to-
de catre dr. Vasici, cu prilejul aparitiei torn. II. tala vindecare cu mijloace simple cercate prin esperiinta'
aprobate de multi patimasi", de dr. P. Vasici]. G. TRANS.,
366 015 (498) : 61 IX (1846), p. 156 : Carti tiparite.
[Se face cunoscut a a aparut si vol. II din Macrobio- 378 015 (498) : 61
tica" lui Hufeland, trad. de P. Vasici]. G. TRANS., VIII
(1845), p. 268 : Instiintarl literare. [Dr. I. Sebeni anunta aparitia pãrtii intii a tratatului sat'
despre blenoragie]. CURIERUL ROM., VIII (1837), P. 60,
367 015 (498) : 61 col. II.
[Se anunta a dr. P. Vasici a tradus din germana Macro- Cuprinde descrierea §i tratamentul bolii. De vinzare la librarul
Rornanov.
biotica" lui Hufeland]. UNIV., I (1845), P. 36.
368 015 (498) : 61 379 015 (498) : 61
[Se anunta a la Institutul Albinei s-au tiparit Proiect [Redactia anunta cà - dupa dispozitiile date de gen. Ki-
pentru bai publice i o shoala de inotat" de Mihailik de selef - s-a 6par-it o brosura asupra holerei]. CURIERUL
Hodocin, directorul scolii de arte, i Disertatia" despre fo- ROM., II (1830), p. 290, col. I.
losul unui asemenea asezarnint]. ALBINA ROM., XV (1843), Textul brolurii e in 3 limbi : rusl, roman! i greaci. Se va irnpirti
gratuit prenumerantilor gazetei.
p. 108 : Bibliografie Rornineasa ; FOAIE PT. MINTE, VI
(1843), p. 128 : Bibliografie Romaneasca. 380 015 (498) : 61
369 015 (498) : 61 [Anunt cu privire la tiparirea a o suma de povituiri pen-
[Se anunti aparitia cartii Apele metalice ale Printipa- tru Holera Morbus"]. CURIERUL ROM., III (1831),
tului", de Stefan Episcupescu, doctorul politiei]. CURIERUL p. 158, col. II.
Proprietarii tipografici, tiparindu-.1e, anunta cl, pentru .ca aceste
ROM., VIII (1837), p. 36 : bucSti si se impri§tie i ca si le aibi cit se va putea mai multi, se
Cuprinde jrnbierile cele de sanitatea p1timaiIor, cu o dietici de impart aceste povituiri in dar ;i d. vinzitorul de cirti I. Scarlat in
ocrotirea i tinerea sanititii 1i cu o macrobiotici de indulcirea ;i de
Lipscani a binevoit a se insarcina cu greutatea a le impirti".
prelungirea vietii bitrinetelor". - De vinzare la librarii Iosif, Scarlat
Thiery. 381 015 (498) : 61
[Se anunti aparitia unei carti de dr. Alcibiad Tavernier
370 015 (498) : 61 asupra holeri si aim boale lipicioase"]. CURIERUL ROM.,
[Se anunta a dr. Ipitis a publicat analiza apelor de la III (1831), p. 162, col. II, 200 : Instiintare de la Redactie,
Balta Albà, irnpreunä cu indicatii pentru tratament]. VEST. 204, col. II.
R., Xl (1847), P. 150, 153. In limbile roman! 1i francezl. Sc reproduce si tabla de materii
a artii.
371 015 (498) : 61
[Se face cunoscut cà la Tipografia Albinei a apirut 6 se 382 015 (498) : 61
aflä de vinzare Descrierea apelor minerale de la Borca"]. [$tire a* a aparut si se aflä de vinzare o carticial im-
ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), P. 280 : Instiintare. potriva holerii, adia masuri de paz i lecuire"]. VEST. R.,
XII (1848), p. 168 : Instiintari.
372 Vasici, dr. 015 (498) : 61 Este probabil vorba de cartea Povati noul impotriva holerii adici
FoI de suvenire din Zatzon, G. TRANS., VII (1844), misuri de pal! 81 lecuire, tradusi de Mihail Chifalov. Bucuresti, 1847.
p. 168.
Recenzie la o brofuri cu acest titlu, apiruti la Brasov, cu privire la 383 015 (498) : 61
apele minerale din Zaizon [= Zizin] ; face cu acest prilej elogiul acestor [Se anuntal a dr. Nicolae Erdeli va tipari in româneste
ape minerale din punct de vedere medical. Dietetica ochilor"]. G. TRANS., VII (1844), p. 124 : In-
stiin tare literara.
373 015 (498) : 61
[Se face cunoscut a a iesit de sub tipar o carte foarte 384 015 (498) : 61
folositoare... pentru cura boalelor cu apa rece, dupa metodul Comitetul sinitatii din Printipatul Moldovii. BULETIN
de tamacluire al d. Prisni; de la Grefenberg"]. C. DE AVIS, F. 0., II (1834), P. 163.
IV (1840), supl. la nr. 58, p. 2. Aduce la cuno;tinta oWteasci cI doctorul politiei Galati, Nicolae
Cartea e intocmitr de Suhrnaher, doctorul militiei, 1 i e vinde Kiriacopol, a donat acestui comitet 800 exemplare din cartea sa Stiinta
cu 8 lei. - Traducere dup5 Vincenz Priessnitz. mositului, spre a se imp5rti gratuit prin tari.

20

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 61 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498 : 636

385 015 (498) : 61 in toate ramurile iconomiei cimpului"]. ALBINA ROM.,


[Se anunta ea la Institutul Albinei a iesit de sub tipar, in XVI (1844), p. 68 : Bibliografie Romaneasci.
romaneste i nemteste, Tratatie despre firea cangrenei co- Cartea, scrisi 'in limba germani de Schlipf, a fost prelucratI $1

pitei cailor"]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 388 : adsugita in limba romini de Leon Filipescu.
Bibliografie.
396 015 (498) : 63
386 015 (498) : 63 [Se anunti ca, la Institutul Albinei, s-a publicat Dascalul
[Se anuma ca postelnicul Manolachi Draghici a cules din Agronomiei sau Manuducatorul economiei", de Schlipf, trad.
cele mai bune carti straine Regule despre lucrarea palmin- de L. Filipescu]. PROPA$IREA, I (1844), p. 64 : Biblio-
tului"]. BULETIN F. 0., I (1833), p. 105-106 : Instiintare. grafie.
Pentru tipirirea acestei cirti s-a deschis o foak de subscriere, care
se afli la Cantora Albinei. Precut circii este 4 sorocoveci. 397 015 (498) : 63
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit partea a
387 015 (498) : 63 II-a din Dascalul agronomiei sau Minoducatoriul practic in
[Se aduce la cunostinta prenumerantilor la Iconomia de toate ramurile Evropei", trad. de Leon Filipescu, profesor la
cimp" a lui Manolachi Draghici ca s-a tiparit si se vinde Academia Mihaileana]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 92 :
legata la Institutul Tipolitografiei Albinei, la pretul de 10 lei Bibliografie Romaneasca.
exemplarul]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 264 :
Instiincare. 398 015 (498) : 63
388 015 (498) : 63 [Se anunça cl la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
cartea Ferma modela i Institutul de Agricultura in Mol-
[Factor, profesor de chimie, anunta cä primeste prenume- davia" de I. Ionescu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 96 :
rani pentru carter Povatuitorul Economiei"]. CURIERUL Bibliografie.
ROM., VII (1837), supl. nr. 94, p. 2 [gresit : 437]. Cu o scurti prezentare a circii.
389 015 (498) : 63
399 C. [odrescu], T. 015 (498) : 63
[Se anunta ca materialul adunat pentru foaia Oziris", Bibliografie. ZIMBRUL, I (1850), p. 163-164, 166-167.
care nu va mai aparea, se va tipari in cartea Dascallul se- Prezinti clrcile lui loan Brezoianu : Cursul elementariu de agri-
teanului"]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 126 : Bibliografia culturi$i de iconomiea rurati i Rudimentu agricol universalll. Re-
Romaneasca ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 176 : Biblio-
produce introducerea primei cirti.
grafia Romaneasca ; FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 246
247 : Bilsliografia Romaneasca.
Se anti c3 volumul Dascitul seteantilui e prelucrat dupi _planul 400 015 (498) : 634.9
cirtitor celor mai clasice germane si franceze" ; va mai cuprinde in [Se anunta ca s-a tiparit la Institutul Albinei cartea Ob-
afari de materialut amintit fi regulite practice pentru imbunätätirea servacii asupra starei padurilor in valea Bistritei de sus", de
iconomiei cimpului". profesorul Academiei Mihalik de Hodocin]. ALBINA ROM.,
XI (1840), p. 92 : Bibliografie.
390 015 (498) : 63
[Se anunta cl materialul hoturit pentru foaia Oziris", 401 015 (498) : 634.9
care n-a mai aparut, se va publica intr-un volum intitulat [Se anunta cu s-a primit la redaqie cartea lui Mihalik de
Dascalul Seteanului"]. DACIA LIT., I (1840), p. 298. Hodocin Observavii asupra starei pidurilor din valea Bis-
tritei de sus" si ca in numirul viitor va fi vorba mai pe
391 015 (498) : 63 larg de aceasta carte]. DACIA LIT., I (1840), p. 114.
[Se anuntl ca la Institutul Albinei se deschide prenume-
ratie pentru cartea ,,Dascalul agronomiei", alcatuita in limba 402 015 (498) : 636
germana. de Schlipf si tradusa in romaneste de Leon Filipescu, [Se aduce la cunostinta cl pit. I. Ionescu a tiparit o
profesor de economie rurala la seminarul Veniamin]. AL- car-tidal menità de a inlesni mergerea in inbunatatirile ce
BINA ROM., XV (1843), p. 40 : Bibliografie Romaneasca. trebuesc a se face vitelor albe"]. ALBINA ROM., XIII
(1842), p. 128 : Instiinvare.
392 015 (498) : 63 Cartea cuprinde istoria blrbacitor mari care au imbuniticit agricul-
[Prospect cu privire la manualul Dascalul agronomiei", ture englez3. Publicul este invitat si cumpere cartea, atit ca si foto-
de prof. Schlipf]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 180. seasci aceste cuncgtince, cit $i al nu lase in pagubi pe autor. care
Autorul : -D. Slipf, sef-profesor al institututui agronomic" din -in a sa strimtorire nu s-a stinjenit pentru folosul obstesc".
Hohenheim in Wiirtemberg. Acum in romlneste pretucrat spre impre-
giuririle de faci a printipatelor de d. Leon Filipescut prolesor de 403 015 (498) : 636
agronomic $i de construccie in seminariul Veniamin".
[Se anunta ca. la Institutul Albinei s-a tiparit Proect
despre ipodromii seau alergari de cai i mijloacele imbuna-
393 015 (498) : 63 tatirel soiulut cailor in Moldova", de printul D. S.]. AL-
[Prenumeratie pentru cartea Dascalul agronomier de BINA ROM., XIX (1847), p. 108 : Bibliografie.
Schlipf, prelucrata de Leon Filipescu]. FOAIE PT. MINTE,
VI (1843), p. 80. 404 015 (498) : 636
[Se anunta ca Dimitrie Vlahovici din Bucovina va da la
394 015 (498) : 63 tipar o carte despre cresterea si imbunitatirea oilor merinos].
[Se anunti ca Ia Institutul Albinei românesti se tipa- ALBINA ROM., III (1831), p. 204 : Iconomie.
reste Dascalul Agronomiei", scris in limba germana de prof. Cartea are 12 capitole, cuprinzind toad povicuirea potriviti cu
Schlipf i trad. de prof. Leon Filipescu]. FOAIE PT. MINTE, clime Moldovei ;i a Tirii Romanesti". Prenumerancii se pot inscrie
VI (1843), p. 200. la redaccia Albinei Rominesti, precut fiind 1 galben.
se reproduc i titlurile capitotelor lucrirli.
405 015 (498) : 636
395 015 (498) : 63 [Indemn de a se abona la cartea lui Vlahovici pentru
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar cresterea si imbunatatirea oilor"]. ALBINA ROM., IV
opera Dascalul de agronomie seau Manoductorul practic (1832), p. 152 : Iconomie.

21

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 638 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 76

406 015 (498) : 638 : 7 ARTA


[Mihail Vitlimescu anunta cà a tradus o carte indus-
trioasr si folositoare tarii, intitulata Cresterea si inmul- 416 015 (498) : 72
tirea aguzilor si a viermilor de mitasr, si el se fac inscrieri [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a editat Mausoleul
de prenumeranti]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 84 : inaltat in manistirea Frumoasa, intru fericita aducere aminte
Instiintare. a raposatului m. logofk si cavaler Grigorie Sturza"]. AL-
Pretul artii este opt lei. BINA ROM., XV (1843), p. 108 : Bibliografie Romaneasca ;
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 136 [gresit 156] : Biblio-
407 015 (498) : 64 grafie Romaneasca.
tnstiintare. C. DE AVIS, I (1837-1838), foaie volanta
anexati la nr. 94. 417 015 (498) : 76
Redactorul gazetei C. de Avis, Zaharia Carcalechi, anunt5 ci gazeta
sa intrl in al doilea an si ci va continua ea' apari regulat in acelea;i [Zaharia Carcalechi instiinteaza de la Buda ci se ga-
conditiuni ; adaugi a va da la tipar si va imrarti gratuit abonatilor
teste a veni in Bucuresti cu alte doua parti din Biblioteca
cartea : Iconomia casii ;i miestria de a putea invIta orice dumesnec a
Rumaneascr]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 362 :
06 cele mai delicate bucate dupl gustul europienesc.
Instiintad.
Acestea infitiseazi una chipul lui Mihai VocIS Viteazul ;i alta pc
marele Stefan Voda al Moldovei".
408 015 (498) : 64
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar Bu-
cataria cea mare a lui Robert"]. ALBINA ROM., XVIII 418 015 (498) : 76
(1846), P. 164 : Bibliografie. [Zaharia Carcalechi anunta aparitia partii a III-a si a
IV-a din Biblioteca Rumlneaser, cu chipurile marelui
409 015 (498) : 64 Mihai Voda si $tefan Voda al Moldovii"]. CURIERUL
ROM., II (1830), p. 224 : Ynstiintari.
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
a III-a editie a cartii Retetele cercate de bucate, prkituri 419
si alte trebi gospodarestiTh ALBINA ROM., XVIII (1846), 015 (498) : 76
p. 296 : Bibliografie. [Mondovil, zugraf frantez" anunta ca a zugravit, la ce-
Se mentioneazI c'S doul editii s-au epuizat in mai putin de un an. rerea publicului, chipul prezidentului Kiselef si 1-a tiparit
in litografie]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 52 : In-
410 015 (498) : 655 stiintari.
[Anuntul redact;ei despre aparitia lucrarii lui Vasilie Popp ComunicS unde se poste face prenumeratia. Este vorba de pictorul
miniaturist Henri de Mondonville.
Disertatie despre Tipografiile romlnesti in Transilvania si
invecinatele Tari de la inceputul lor pink' la vremile noastre"].
FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 203-204 : Literatura. 420 015 (498) : 76
Prezentarea !um-16i. [Deschiderea prenumerantei" pentru facerea a doui
cadre din istoria Moldovii" de c atre Asachi]. CURIERUL
411 015 (498) : 655 ROM., V (1833), p. 125-126 : Ias
Bibliografie Romaneasca. ALBINA ROM., X (1839), Muma lui Stefan cel Mare. Moartea I ui. In Bucuresti, prenumera-
p. 211-223 : Feileton. Oa se face la bolta d. Tiri" [Thiery].
Notitl despre Vasilie Popp si cartea sa : Desertatie despre tipografiile
romingti in Transilvania ;i invecinatele tari. Se aratl c'S publicatia 421 015 (498) : 76
are lipsuri si ar fi bine sl i se adauge un apendice. [Albina Romaneascr anunta ca a tipirit portretul sulta-
nului Mahmud]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
412 015 (498) : 657 p. 389.
[Se anunta ca va aparea Doppia Scriptura, sau invka-
tura de tinerea socotelilor si a catastiselor, tradusa si pre- 422 015 (498) : 76
lucrata in limba romaneasca de d. Profesorul D. Iarcu"]. [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a editat al doilea
CURIERUL ROM., XV (1843), p. 140 : Bibliografie ; sir al tablourilor din istoria si traditiile Moldovei, de
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), P. 176. G. Asachi : 1) Tabloul lui Alexandru cel Bun", 2) Zina
Se va vinde la Iosif Romanov sau la traducltor in mlnlstirea ;i Dochia si Traian cu prospectul Pionului Ceahlau si
Icoala Coltei. Itenerariul la acest Munte"]. ALBINA ROM., XI (1840),
p. 65-66 : Bibliografie Romaneasca ; CURIERUL ROM.,
413 015 (498) : 657 XI (1840), p. 82 : Bibliografie Romaneasca.
[Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar Doppia Scriptura
sau tinerea catastiselor in particla simpla si indoitr]. CU- 423 015 (498) : 76
RIERUL ROM., XVII (1845), p. 164 : Bibliografie. [Se anunta ca Gh. Asachi va edita sase tablouri istorice].
De vinzare la librIriile Walbaum, fratii Hristidi, I. Romanov ;i DACIA LIT., I (1840), p. 301-302 : Arte.
Visarion Rusu, sau la traducitor, profesorul D. Iarcu, la ;coala din Se arat5 ce va infitisa fiecare tablou.
manNstirea Coltea.
424 015 (498) : 76
414 015 (498) : 657 Prospectu pentru publicatia a opt tablouti din istoria Mol-
[Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar Doppia scriptura dova. ALBINA ROM., XI (1840), p. 85-86 ; CURIERUL
sau Tinerea catastifelor in partial simpla si in partida in- ROM., XI (1840), P. 121 ; FOAIE PT. MINTE, III (1840),
doita", trad. de prof. Dimitrie Iarcu]. G. TRANS., VIII p. 158-159.
(1845), p. 244 : Bibliografie. Cele 8 tablouri sint : 1) Zina Dochie si Traian, 2) Alexandru
cel Bun, 3) Lupta cillrimei moldovene cu cavalerii Teutoni, 4) Biti-
415 015 (498) : 663 lia de la Baia la 1467, 5) Invingerea lui loan Albert, regele Poloniei,
[Se anuntà ea a apkut tnvkatura despre vinars spre 6) Pompa de inmormintarca serbati de 5tefan cel Mare pentru oltenii
folosul scoalelor skesti", Blaj, 1847]. ORG. LUM., I (1847), Moldoveni, 7) Ovidius in mijlocul Dacienilor, 8) Arburea hronologici
p. 90 : Inscientiare literaria. a Domnilor Moldovci.

22

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 76 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 80

425 015 (498) : 76 436 015 (498) : 76


Bibliografie si frumoasele arte. ALBINA ROM., XI (1840), Lupta Moldovenilor cu cavalerir crucierl, in Prusia la
p. 92 ; C. DE. AVIS, IV (1840), p. 236. anul 1423. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 329.
ss anunç cS s-a tip:irit la Institutul Albinci portretul impiratului Se anunti aparitia acestui tablou, impreuni cu descrierca lui. ,.A
Nicolac al Rusiei, litografiat de Gh. Panaioteanu, elev la Academia fost litografiat de Baltazar Panaiotean, dev al Academici Mihaelene".
Mih5ilean5. Se adaugO ci acest portrct a cistigat premiul extraordinar, Se adaugl c8 acest tablou se dcosebeste inci prin lucru fin, carele
si Panaiotcanu se trimitc. cu cheltuiala statului la München spre se poate pune aliture cu cele mai nemerite litografii straine.
practisirea talentului seu".
437 015 (498) : 78
426 015 (498) : 76 [Se anunti ci la Institutul Albinei a apirut o culegere
Arte frumoase. ALBINA ROM., XI (1840), p. 96. de 42 cintece si dansuri moldovenesti, rominesti, grecesti si
Se anunti cl la Institutul Albinei s-a editat portretul reginei Angliei, turcesti, potrivite pentru piano de Rusitka]. ALBINA ROM.,
Victoria, litografiat de Gh. Panaiotcanu. VVI (1833-1834), p. 85.
Opera este dedicata gcn. Kisclef.
427 015 (498) : 76 438 015 (498) : 78
[Se anuntl cà la Institutul Albinei au iesit portretele im- [Se anunta ci la Institutul Albinei s-a tipiirit Gramatica
piratului Nicolae I si al reginei Victoria]. DACIA LIT., I vocali pentru clasul filarmonic", compusii de serd. Ale-
(1840), p. 302. xandru Petrino, profesor de muzici]. GAZ. DE MOLD.,
Au lost executate de Panaitescu, clev Academiei din Iasi" ; pentru XXII (1850), p. 368 : Bibliografie Romani.
ele, a luat premiul extraordinar.
439 015 (498) : 78
428 015 (498) : 76 Instiintare. ALBINA ROM., XI (1840), nr. 88, p. 358.
[Se anuntil cã litograful Hoffmann a imprimat la Insti- Se anunci aparitia artii de muzici Antologhie, alcituia de mai
tutul Albinei Privirea Bclvederului i gridinei de la So- multi protopsalti ai patriarhiei din Constantinopol i tradusi in limba
cola"]. DACIA LIT., I (1840), p. 114. romin5 de ierod. Nectari Frimu.
429 015 (498) : 76 440 015 (498) : 78
[Se anunti ci la Institutul Albinei s-au editat doul tablouri : [Alex. Petrino anunti cartea sa Imnurile Sf. Liturghii a
Fiica Erodiadei luind capul Sf. Ioan" si Santa familie", Sf. loan Hrisostom"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
litografiatc de Nastasan, elev al Academiei /viihiilenel. AL- p. 308 : Instiintiri. Programa pentru musika vokala.
BINA ROM., XIII (1842), p. 308 : Bibliografie Romineasca. Autorul profesor de muzici vocall la seminarul .Veniamin
Costachi" din Iasi i;i propune si introduci la noi muzica biseri-
430 015 (498) : 76 ceasa rusS, ca fiind mai frumoas5 cleat modul arabic".
[Se anunti ci la Institutul Albinei s-a tiprit Portretul
M. S. Sultanului Abdul Megid-Han", litografiat dc Nasta-
san, elev al Academiei Mihiilene]. ALBINA ROM., XV : 8 LITERATURA
(1843), p. 8 : Bibliografie Romineascl si arte ; FOAIE PT.
MINTE, VI (1843), p. 80 : Bibliografie Romàneasc i arte. Scrieri generale
Literatura englezi
431 015 (498) : 76 19 germana
[Se anunti ci s-a tipirit la Institutul Albinei Belisarie", 99 francezi
litografie dupi Gerard, de Gh. Nastasan, elev al Academiei, italiani
impreuni cu o descriere, in limba romani si francezi, de P9 romani
T. Codrescu]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 104 : Biblio- 79 spanioli
grafie Romineasci PIO
latini
19 greaci i neogreaci
432 015 (498) : 76 rusi
Literaturt orientale
[Se anuntl ci la Institutul Albinei s-au editat Capul nedeterminate
Domnului Iisus Hristos" i Impicarea Romanilor cu Sa-
binenii", litografii de Gh. Nastasan, elev al Academiei Mi-
hiilene]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 120 : Bibliografie Scrieri generale
Romineasci.
441 015 (498) : 80
433 015 (498) : 76 [Log. Scarlat Timpeanul cauti prenumeranti pentru a ti-
[La Institutul Albinei s-a tipirit Sf. Magdalina", dupi pari traducerea sa Curs de literaturil. CURIERUL ROM.,
Giacomo Palma, litografie de Gh. Nastasan]. ALBINA I (1829-1830), p. 210 : Instiintare.
ROM., XV (1843), p. 212 : Bibliografic Romineasci. Anunci cuprinsul lucririi i numcle autorilor str5ini din care a
flcut culegerea de buciti literare. Comunic5 adresa lui ;i condiciile
de prenumerare.
434 015 (498) : 76
[Se anuntl ci la Institutul Albinei s-a tiprit Sf. Magda- 442 Eliad, I. 015 (498) : 80
lina penitenti seau pociità, dupre a faimosului Mezis", lito- [Notita prin care anunti ci are gata de tipar un curs
grafiata. si inluminati" de Nastasan]. ALBINA ROM., XV de poezie in prole]. CURIERUL ROM., I (1829-1830),
(1843), p. 228 : Bibliografie Romineascl. p. 130 : Instiintare.
Cuprinde : Poetica lui Boileau ;i din Meditatille lui Alphonse de
435 015 (498) 76 Lamartine, precum ;i citeva elegii originale.
[Se anunti ci se afli de vinzare doui tablouri litogra-
fiate de Baltazar Panaioteanu : Romanca si fiul ei" si 443 015 (498) : 80
Doui surori"]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 48 : Biblio- [Eliade anunti ci au apirut Regulile sau Grimmatica
grafie Romineasci. Poeziei"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 48 :
Precut cclor doui tablouri este de 12'h si 17'h lei ; sint tiplrite Comunic5 la eine se poate prenumera 11 unde se thelte de vinzare
tit hirtie chinezi. cartea.

23

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 80 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 82

444 015 (498) : 80 456 015 (498) : 80


[Se anunta punerea sub tipar a Cursului de Retorica" al [Se face cunoscut ca. un Epistolar pentru tot felul de
lui Simeon Marcovici, tinut la Sf. Sava]. CURIERUL ROM., corespondinti, cules d'art cei mai buni autori, de V. Urzascu,
V (1834), P. 352 : Instiintare. a iesit de sub tipar. Tomul I"]. CURIERUL ROM., XI
(1840), nr. 90, p. 360 : Instiintare.
445 015 (498) : 80 De vinzare la libreriile romInesti, in ulita Bralovenilor, si peste
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Epistolariu" alcatuit de drum de BIrItie, la Ias Ia dd. Nice. Tom. II va ap5rea la sfir)itul
lui decembrie 1842.
C. Donescu]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 504 ;
CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 254 : 457 015 (498) : 80
Epistolariu.
Cuprinde modele de epistole din marii scriitori francezi, precum
Epistolariul. G. TRANS., X (1847), p. 196.
Se anunfl cI Sava Popovici, paroh si profesor in Risinari, a tipirit
;i modele de diferite acte oficiale.
la Sibiu, in 1847, un Epistolar.
446 015 (498) : 80
[Se anunta a se tipareste in Bucuresti un Epistolar" 5i Literatura englezd
se fac inscrieri de prenumeranti]. ALBINA ROM., X
(1839), p. 366 : Bibliografia RomAneasca. 458 015 (498) : 82
Cartca va fi de 25-30 coli fn 80 ;i prenumeratia este 4 sfantihi. [Eliade anunta ca se afla sub tipar traducerile sale din
Byron : Luarea Corintului", Ghiaurul" si Oscar d'Alva"].
447 015 (498) : 80 CURIERUL ROM., V (1833), p. 124 : Cartl Tiparite.
Dimpreuni cu poezii originale ale traducItorului.
[Se anunta ca e sub tipar Un epistolar cules din cei mai
vestiti autoriTh CURIERUL ROM., XI (1840), P. 12 : 459 015 (498) : 82
Instiintart
[Se anunta aparitia partii a treia din &Livia dintiiu" a
448 015 (498) : 80 lui lord Byron]. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 20 :
Cartl tiparite.
[Se anunta cuprinsul unui Epistolar" care se va da in
curind spre vinzare]. CURIERUL ROM., XI (1840),
62 : Still din nauntru.
P. 61 - traduse dePrizonierul
Contine : de $illon, Lamantatiile lui Tasso
Eliade . De vinzare la librarul Romanov.
;i Beppo

460 015 (498) : 82


449 015 (498) : 80 [Se anunta cl au aparut Cerul si pamintul" si Ghiaurul"
[Se anunti ca peste putine zile va iesi tomul intii din de lord Byron]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 432 :
Epistolarul" ce se tipareste in Tipografia lui loan Eliade]. Colectie de autorI.
C. DE AVIS, IV (1840), P. 176.
461 015 (498) : 82
Se arat i cuprinsul ; preful pentru cele douI tomuri, zece sfantihi.
[Se vesteste cl au iesit din tipar Strigoiul" si Luarea
450 015 (498) : 80 Corintului", de Byron, in romAneste]. CURIER DE A. S.,
Period. I (1836-1838), p. 80 : Colectia Autorilor.
[Costache Donescu anunta ca a tiparit partea I din
Epistolarul romanesc" alcatuit de dinsul]. C. DE AVIS, 462 015 (498) : 82
IV (1840), supl. nr. 58, p. 2. [Se vesteste ca s-a pus sub tipar Marino Falliero", tra-
ducere din Byron]. CURIER DE A. S., Period. I (1836
451 015 (498) : 80 1838), p. 80 ; Colectia Autorilor.
Epistolariu. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 110 :
Instuntare. 463 015 (498) : 82
Se anunfI cI aceastl carte culead de d. C. Donescul" se afli de [Se anunta aparitia traducerii Marino Falliero" din
vInzare .la toate libreriile". Byron]. CURIERUL ROM., X (1839), P. 324 :

452
464 015 (498) : 82
015 (498) : 80
[Notita la aparitia traducerii ,,Marino Falliero", din
[Se anunta ea' in Tipografia lui Eliade a aparut un Epis- Byron]. CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 123 :
tolar"]. DACIA LIT., I (1840), p. 111. Marino Faliero.
Se anuntI cI a apirut i se aflI de vinzare in Bucuresti la losif
453 015 (498) : 80 Romanov, iar in Tali la librirla Bel.
[Se anunta ca se fac inscrieri de prenumeranti la un
Epistolar in limba romaneasca tras din cei mai buni autori 465 015 (498) : 82
noi i vechi"]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 80, 104. [Se anunta ca s-a pus sub tipar Ambii Foscari" de Byron].
Pretul unui exemplar este 4 sfantihi. In p. 104 instiinfarea e sem- CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Subt tipar.
natI de Spiridon Ivinescu ;i se arati cS Epistolarul c va tipIri la
tipografia lui Carcalechi. 466 015 (498) : 82
[Se anunta ci va aparea tragedia Ambii Foscari" de
454 015 (498) : 80 Byron]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 276 : Bibliografie.
[Instiintare de pentru un Epistolar"].
prenumeratie 467 015 (498) : 82
FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 368 : Instiintare.
[Se vesteste ca s-a pus sub tipar traducerea lui Don
Epistolarul .este cuprinzItor de tot felul de modeluri de scrisori ce Juan" de Byron]. CURIERUL DE A. S., Period. VI (1847),
se obicinuesc In sotietate. p. 96 : Bibliografie.
455 V.[asici] U.[ngureanu] 015 (498) : 80 468 015 (498) : 82
[Prospect pentru tiparirea unui Epistolar" i prenume- [Se anunta ca a aparut in traducere Don Juan" de
ratia ce se face pentru el]. FOAIE PT. MINTE, III (1840), Byron]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 8 : Bibliografie.
p. 16 : Instiintare. De vinzare la librIria lui A. Daniilopolu.

24

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 82 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 83

469 015 (498) : 82 480 015 (498) : 83


[Se anunta ca a aparut la Bucuresti Iulie Cesar" de [Se face cunoscut ca a aparut Misantropia i Poclinta"
Shakespeare, trad. de capitanul Stoica]. FOAIE PT. MINTE, de Kotzebue]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
VII (1844), p. 248 : Bibliografie. p. 192 : Calif Tiparite.
470 015 (498) : 82 481 015 (498) : 83
[Se anunta c s-a pus sub tipar Bulver in patru volume"]. [Se anunta ci a aparut drama cu cintece Lapeirus", de
CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Subt tipar. Gh. Asachi]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 202 : In-
E vorba de romanul lui Edward Bulwer Lytton Intimele zile ale stiintare.
Pompeiului, trad. de G. Teodoru Avinianul. Prima drama publicata in colectia Repertoriul Teatrului Rominesc
in Moldova. Este o prolucrare clupi Kotzebue.
471 Fatu, I. 015 (498) : 82
Instiintare literara. PROPASIREA, I (1844), p. 246-247. 482 015 (498) : 83
Anunta ca va da la lumina : Cele de pe urmi zile a Pompeii de [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit drama Fiul
Bulwer, in 4 volume. E vorba de traducerea romanului lui Edward perdut" si se afla de vinzare la Iasi si Bucuresti]. ALBINA
Bulwer Lytton. ROM., X (1839), p. 382 : Bibliografie Româneasca.
Autorul dramei este A. de Kotzebue, iar traducitorul in limba
472 015 (498) : 82 romana este aga G. Asachi.
[Se aduce la cunostinç a. ca se fac subscrieri pentru tiparirea
cartii Robinson-Cruzoe", tradusa de sard. Vasili Draghicil. 483 015 (498) : 83
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), foaie voland lito- [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit comedia
grafiata, asezata intre nr. 50 si 51 : Instiintare. ,,Pedagogul" si se aflä de vinzare la Iasi i Bucuresti].
E vorba de cartea lui Daniel de Foe. ALBINA ROM., X (1839), p. 382 : Bibliografie Romineasca.
Autorul comediei este A. de Kotzebue, iar traducitorul in limba
romani este aga G. Asachi.
473 015 (498) : 82
[Se face cunoscut cä subscrierea deschisa pentru tipärirea 484 015 (498) : 83
Aventurilor lui Robinson Cruzoe" in limba romana se va [Se anunta ca a aparut Vine de A. Muller, tragedie,
incheia in curind si va incepe tiparul]. ALBINA ROM., trad. din limba germani de Enrich Winterhalder]. CU-
VVI (1833-1834), p. 348 : Instiintare. RIERUL ROM., XV (1843), p. 276 : Bibliografie.
In tipografia lui Walbaum.
474 015 (498) : 82
[Se anunta ca tiparirea primului volum din Robinson" 485 015 (498) : 83
in limba romani s-a terminat si ca prenumerantii isi pot ri- [Enrich Winterhalder anunta ci a aparut tragedia Vina",
dica exemplarele]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 57 : Esit. trad. de el din limba germana]. VEST. R., VII (1843),
p. 292 : Instiintid.
475 015 (498) : 82
[Se anunta ca a aparut volumul ,Cilatoriile lui Gulliver", 486 015 (498) : 83
trad. de I. Negulici]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 4 : [Se anunta ca traducerea lui Schiller Intriga i Amorul",
Gulliver. ce urma sa se tiplreasca cu litere latinesti, nu poate aparea
Cu ilustraiii lucrate de traducitor. Se elogiazi seriozitatea pusi de din cauza insuficientei subscrierilor]. G. TRANS., I (1838),
I. D. Negulici in traducere si arta lui de ilustrator, prin ,,vignetele" sem. II, p. 53 : Dela Redactie.
(acute. E vorba de cartea lui Jonathan Swift.
487 015 (498) : 83
[Se anunta ca s-au pus sub tipar Ermiona" i Regulu",
Literatura germanci tragedii trad. din germana de Iancu Vacarescul]. CURIERUL
ROM., VI (1834), nr. 21, p. 44 : Instiintare.
476 015 (498) : 83 E vorba de traducerile : Ermiona, mireasa lumei celeilalte. de
[Se anunta aparitia poemei Rut", trad. din limba germana F. W. Zigler, si Regulus, de H. I. von Collin.
de Ermiona Asachi]. ALBINA ROM., X (1839), p. 92 :
Bibliografie Româneasca. 488 015 (498) : 83
E vorba de poemul Ruth al Carolinei Pichler. [Se anunta ca a aparut la Craiova drama Neghina intre
griu sau Religie i fatarniciel. MOZAICUL, I (1838-1839),
477 015 (498) : 83 p. 597 : Instiintare.
E vorba de o drama' germana, care a fost tradusl in limba greaca
[Se anunti ca la Albina" s-a tiparit Rut poema din in 1831, iar din aceasta Erni:a a fost tradusa in cea romina de Gheorghe
Sfinta scripturi de laudata madama Carolina Pihler in ver- Oteteleseanu, in 1839. Se afla de vinzare in casele marelui clucer
suri germane compusa, iar de dumneaei Ermiona Asachi pe Gheorghie Oteteleseanu, in Craiova, In redactia Mozaicului, iar tn
romAnie in proza adusa"]. CURIERUL ROM., X (1839), Bucurelti la losif Romanov.
p. 196 : Bibliografie Romaneasca.
489 015 (498) : 83
478 015 (498) : 83 [Se anunta cã se tipareste Romulus", trad. dupà Lafon-
[Se anunta ca la Tipografia mitropoliei din Iasi s-au ti- taine de loan Petri]. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 142 :
parit comediile lui A. de Kotzebue Uniforma marsalului Literaturl.
Veligton" si El sa amestica in toate"]. ALBINA ROM., E vorba de Romulus, traducere din scriitorul german August La-
VII (1835), p. 86. fontaine, facuta de I. Petrovici al Petri.
Au lost traduse din limba germani de prof. Samuil Botezatu. Sint
legate intr-un volum, care costa 7 a/s lei. 490 015 (498) : 83
[Se anuntà ca romanul in trei volume al Carolinei Pichler,
479 015 (498) : 83 Agatocles", s-a tradus din limba franceza in cea româna, de
[Se face cunoscut ca s-a pus sub tipar traducerea din comisul C. Gane, si se fac inscrieri de prenumeranti]. AL-
Misantropia i pocainta" de Aug. von Kotzebue]. CURIER BINA ROM., XII (1841), nr. 53, p. 122 : Instiintare.
DE A. S., Period. I (1836-1838), p. 80 : Colectia Autorilor. Se arata in citeva cuvinte valoarea romanului.

25

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 83 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84

491 015 (498) : 83 503 015 (498) : 84


[Se aduce la cunostinta ca opera Agatocles", tradusa din [Stire ca a aparut 'Agipa - Alzira" - tradusa din
limba francezi de comisul C. Ganca, a inceput sä se tipa- limba franceza de I. Comanianu]. C. DE AVIS, II (1838-
reasca i ca inscrieri de abon4 se fac pink' la sfirsitul tipa- 1839), supl. la nr. 73, p. 2.
ririi]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 352 : Instiincare. In$tiintare in limba grca,.3. - Este vorba de tragedia lui Voltaire.

492 015 (498) : 83 504 015 (498) : 84


[Se anunta ca au aparut doua volume din Agatocles" [Se anunti ca a aparut traducerea Fanatismul sau Ma-
si ca in curind va aparea si al treilea]. ALBINA ROM., homet", de Eliad]. CURIERUL ROM., VI (1834), p. 34,
XV (1843), p. 144 : Instiintare. nr. 21, p. 44 : Instiintare.
De vinzare la bolta lui Thiery i a lui Scarlat. - E vorba de
493 015 (498) : 83 traducerea tragediei lui Voltaire.
[Se anunta ca a aparut vol. II din Agatocles" si in cu-
rind va aparea si vol. III]. ALBINA ROM., XV (1843), 505 015 (498) : 84
p. 304 : Bibliografie Romaneasca.
Instiintare literare. G. TRANS., X (1847), p. 360.
494 015 (498) : 83 Se anunti c3 la Bucuresti a iesit de sub tipar Meropa, tragedie de
Voltaire, tradusl de Gr. Alexandrescu.
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
tomul al treilea i ultimul din Agatocles", tradus si publicat 506 015 (498) : 84
de comis. Costachi Ganea]. ALBINA ROM., XVI (1844),
p. 208 : Bibliografie Romaneasca. [Se anuntl cà va aparea Doua Bileturi" de Florian, tra-
ducere de Creteanul]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-
495 015 (498) : 83 1838), p. 80 : Colectia Autorilor.
[Se face cunoscut cà in tipografia lui I. Gött s-a tiparit 507 015 (498) : 84
de curind ,,Agripina"]. G. TRANS., X (1847), adaos la
nr. 71, p. 2 : Literar. [Stire ca a aparut si se afla de vinzare Doua Bileturi",
Se adaugi c3 este istorioar3 de mare interes pentru toti carii ii comedie de Florian, trad. de Creteanul]. CURIERUL ROM.,
mrit fetitele in sill $i pentru toti carii nevrind a le da zestre le bat VIII (1837), p. 20 : Caro tiparite.
si le infundi prin monastiri'. - E vorba de scrierea lui Chr. v. Schmid.
508 015 (498) : 84
496 015 (498) : 83 [Se anunta ca la Tipo-litografia Buciumului Roman s-a
[Stire ca a aparut Ita", traducere din Smid"]. tiparit cartea Pretioasele ridicule sau cuconicele de scoar0",
G. trad. de Elena Stamati]. ZIMBRUL, I (1850), p. 8.
TRANS., X (1847), p. 312 : Literariu. E vorba de traducerea piesci lui Moliere.
Este vorba de opera scriitorului german Chr. von Schmid.
509 015 (498) : 84
Literatura franceza [Se anunta ca a aparut Scoala Femeilor" de Moliere,
trad. de I. H. Zot]. UNIV., III (1847), p. 68 : Bibliografie.
497 015 (498) : 84 510 015 (498) : 84
[Anunt referitor la Henriada" lui Voltaire, in tradu- [Se anunta ca la Cantora Daciei Literare se va tipari
cerea spat. V. Pogor]. CURIER DE A. S., Period. I (1836- Democrit", comedie in versuri a lui Regnard, trad. de
1838), p. 192 : Subt tipar. Daniil Scavinschi]. DACIA LIT., I (1840), p. 112.
498 015 (498) : 84 511 015 (498) : 84
[Se anuntä ca s-a tiplrit in tipografia lui I. Eliade Hen- [C. Bolliac anunta ca a aparut in tipografia Colegiului
riada" lui Voltaire, tradusa in versuri de comisul Vasili Campanatorul dela Santul Paul" de Bouchardy, trad. de
Pogor]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 268 : Esil. P. Teulescul]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 108.
col. I.
499 015 (498) : 84
[Logofatul C. Conachi - prin al caruia indemn s-a tat- 512 015 (498) : 84
macit Henriada" si s-a tiparit in limba romlneascl - a [Se publica stirea ca a aparut Angelo" de V. Hugo, in
depus un numar de exemplare din aceasta la librarul Alexie
Emanoil din Iasi, ca sa se imparta gratuit la doritorii lite- romfineste]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
raturei nationalel. ROM., I (1838), p. 1082. p. 80 : Coleccia Autorilor.

500 015 (498) : 84 513 015 (498) : 84


[Se anunta ca de sub teascurile Foaiei Satesti au iesit [Se anunta ca a aparut Cap-d'opera necunoscuta", trad.
Ballade" de Victor Hugo, traduse de Costachi Negruzzil. de G. Lehliul]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 244,
ALBINA ROM., XVII (1845), p. 124 : Bibliografie col. II.
Romäneasca. E vorba de traducerea dramci intr-un act Le Chef-d'oeuvre inconnu,
Pretul unui exemplar este o rubli de argint. de Charles Lafont.

501 [Asachi, Gh.] 015 (498) : 84 514 015 (498) : 84


Ballade de Victor Hugo traduse de C. Negruzzi. ALBINA [Se anurga ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar Fa-
ROM., XVII (1845), p. 137. milia de Moronval", drama in 5 acte, trad. de A. Vasiliu].
Comentariu despre infitilarea grafici a acestci editii. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 220 : Bibliografie.
Autorul dramci este Charles Lafont.
502 015 (498) : 84
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar 515 015 (498) : 84
Moartea lui Socrat", de A. de Larnartine, tradusa de [Se anunta ca a aparut piesa Omul din Codrul Negru"].
Gheorghie Sion]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 204 : VEST. R., XIII (1843), supl. nr. 23, p. 1, col. II.
Bibliografie. Tradus3 dupi Boirie, J.-B.-E. Cantiran i Fréderic Dupetit-Meri.

26

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84

516 015 (498) : 84 528 015 (498) : 84


[Se anunta ea din magazinul teatral" anuntat de E. F. [Se anuntä ca la Tipografia Foii Sitesti s-a tiparit ro-
a iesit de sub tipar Zece ani din viata unei femei seau manul istoric Matilda", trad. de logofatul C. Conachi].
sfatuirile rale"]. ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 101, PROPASIREA, I (1844), p. 296 : Bibliografie ; ALBINA
p. 418 [gresit : 368]. ROM., XVI (1844), p. 312 : Bibliografie Romineasca.
Este vorba de traducerea dramei lui Scribe si Perrier Dix ans de la E vorba de romanul Mathilde de M-me Cottin [Sophie Ristaucl].
vie d'une femme ou Les mauvais conseils, ficutS de Em. Filipescu.
529 015 (498) : 84
517 015 (498) : 84 [Se anunta ca in curind va vedea lumina zilei romanul
[Mihail Stoianovici anunta ca va aparea traducerea sa Pustnicul", de Vicontele d'Arlincourt]. ALBINA ROM.,
din greceste : Istoria Harito si Polidor"]. CURIERUL VIII (1837), p. 92.
ROM., X (1839), nr. 165, P. 660 : Instiintare. Traducitorul in limba romini este P. Pruncul.
E vorba de traducerca dupi o versiune greacI - publicati in 1820
la Bucuresri - a romanului Les amours de Caryte et de Polydore, de 530 015 (498) : 84
J. J. Barthelemy. [Se anunta ca romanul Pustnicul", talmacit de P. Pruncul,
a iesit de sub tipar]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 105 :
518 015 (498) : 84 Esil.
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Istoria lui Harito si Pretul celor doui volume, legate li cu stampe, este un galben.
Polidor", trad. din greceste in romAneste de V.U.R.]. C.
DE AVIS, III (1839-1840), p. 88. 531 015 (498) : 84
Sint rugati compatriotii" si binevoiasei a se prenumera la aceasti [Se anunta a va apärea Corricolo", de Al. Dumas, in
carte, pretul unui exemplar fiind 60 parale. traducere]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 220 :
Bibliografie.
519 015 (498) : 84
[Notità critica despre Harito si Polidor", trad. din limba 532 015 (498) : 84
greaca de Mihail Stoianovici]. DACIA LIT., I (1840), [Se face cunoscut ea a iesit de sub tipar Corricolo", de
p. 111-112. Al. Dumas, in traducere]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
Opera tradus3 c socotit'S maculaturl"expriml pirerea ci
si se P. 298, col. I.
traducitorul putea gisi un subject mai bun pentru osteneala lui.
533 015 (498) : 84
520 015 (498) : 84 [Librarul A. Daniilopolu anunta ca a aparut partea a
[Se anunta ca Istorisirile" lui Bouilly au fost traduse in II-a din Corricolo"]. CURIERUL ROM., XIX (1847),
limba romana]. ALBINA ROM., IX (1838), P. 240-241. p. 8 : Bibliografie ; CURIER DE A. S., Period. VI (1847),
Au fost traduse de o tiniri dami". p. 96 : Bibliografie.

521 015 (498) : 84 534 015 (498) : 84


[Se anunta ca va aparea Atala si Rene din Chateau- [Se anunta ca a aparut traducerea din Speronare", de
briand", trad. de Heruvim Nestor]. CURIERUL ROM., IX Al. Dumas]. CURIERUL ROM., XIX (1847), P. 120 :
(1838), nr. 48, P. 4. Bibliografie.
De vinzare la libririile Rosetti si Daniilopolu.
522 015 (498) : 84
[Se face cunoscut ca Atala si Rene" de Chateaubriand, 535 015 (498) : 84
traducere de Heruvim Nestor, se afla sub tipar]. CURIERUL [Gr. Plesoianul anunta ca tipareste Intimplarile lui Te-
ROM., X (1839), p. 32 : Instiintari. lemac"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 332 : Instiintirl.
Arati ci intirzierea punerii in vinzare a cirtii se datoreste faptului
523 015 (498) : 84 ci a comandat la Viena mai multe gravuri, pentru impodobirea ei.
- E vorba de traducerca operei lui Fenélon.
[Se anunta aparitia traducerii Atala si Rene"]. CU-
RIERUL ROM., X (1839), nr. 90, P. 292 : Instiintare.
536 015 (498) : 84
524 015 (498) : 84 [Gr. Plesoianul anunta aparitia talmacirii sale din Tele-
[Se anunta ea s-a pus sub tipar Martirii" de Chateau- mahl. CURIERUL ROM., V (1833), p. 120 : Instiintare.
briand, trad. de I. D. Negulici]. CURIERUL ROM., XVIII
(1846), p. 138 : Bibliografie. 537 015 (498) : 84
[Se anunta ca va aparea Intimplarile lui Telemacu, a
525 015 (498) : 84 doa traductie din frantozestel. VEST. R., XIV (1850),
supl. nr. 12, P. 1, col. I.
[Se face cunoscut ca, implinindu-se un numar de 200
abonati" la Martirii", se va incepe indata trimiterea ur-
marii coalelor"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), P. 158, 538 015 (498) : 84
col. II. [Se face cunoscut ca se va pune sub tipar Zestrea Su-
E vorba de traducerea din Chateaubriand. zetei, memoriale sau viata d-nei de Senetere, scrisa de in-
sasi", in traducerea lui I. Negulici]. CURIERUL ROM.,
526 015 (498) : 84 XVI (1844), p. 148 : Bibliografie.
[Se anunta ca a aparut Elisabeta sau esilatii din Siberia", E vgrba de romanul Dot de Suzette ou Histoire de M-me de Senne-
terre, racontee par elle-meme, de Joseph FiEvee.
trad. de N. Nenovici]. G. TRANS., VIII (1845), p. 60,
col. II ; FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 84.
E vorba de Elisabeth ou les exiles de Siberie, de M-me Cottin 539 015 (498) : 84
[Sophie Ristaud]. [Se anunti aparitia traducerii Eliezer si Neftali", de
Gr. Alexandrescu]. CURIERUL ROM., V (1833), P. 116 :
527 015 (498) : 84 Carti esite din Tipar.
[Gr. Negrea anunta ca a tradus romanul Mathilde", de Se afli de vinzare la negustorii Thiery ;i Scarlat. - E vorba de
M-me Cottin]. ROM., I (1838), p. 272 : Instiintad. traducerea scrierii lui Florian.

27

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFTE ROMANEASCA 015 (498) : 84

540 015 (498) : 84 553 015 (498) : 84


Este la, pastorali a ha Florian. ALBINA ROM., X (1839), Istoria lui Jilblas. ROM., I (1838), nr. 30, p. 4.
p. 92. Se vesteste cS aceast3 carte ...in care ca intr-o oglindi se arat3
Se anunt5 c3 aceasti pastorali a fost tradusl de Constantin Strat, viata omului in toate stSriie, constituind o lectur3 plicuti, ,,acum
intli s-au tilrn3cit in limba greceasca si au iesit din tipar 6 volurnuri".
elev al Academiei Mihiilene, i se af15 sub tipar.
Se aflI de vinzare la Walbaum.
Histoire de Gil Blas de Santillane.
-
E vorba de opera lui Lesage :
541 015 (498) : 84
[Se anunti ci s-a pus sub tipar Estel, pastorali a lui 554 015 (498) : 84
Florian"]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 196.
Trad. de Constantin Strat, ,.elev Academii".
[Se anuntà ci a apirut Aneta si Lubin, istorioari ade-
virati din Marmontel, la inceput cu o precuvintare intre
om al trebii i autor", de Grigorie Plesoianul]. CURIERUL
542 015 (498) : 84 ROM., I (1829-1830), p. 107 : Instiintiri din liuntru.
[Se anunti ci se va tipiri in curind Gonzalvu de Cor-
dova" de Florian, trad. de med. Alex. Vasiliu]. FOAIE PT. 555 015 (498) : 84
MINTE, I (1838), p. 32 : Instiintäri ; ALBINA ROM., IX [Se vesteste ca siptimina viitoare va iesi de sub tipar
(1838), p. 224 : Esii. Birbatul cel bun si Femeia cum sint putine", de Marmon-
tel]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 272 : InItiintarl.
543 015 (498) : 84 Prenurnerarea se face la redactie. Pretul 5 lei.
[Se anuntà sub tipar Talatia, poemi pastorali din ope- 556 015 (498) : 84
rile lui Florian, ruminiti de o damr]. C. DE AVIS, III
(1839-1840), P. 112. [Se anunti ci s-a pus sub tipar Belizarie dela Marmon-
tel" in traducere]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 :
544 015 (498) : 84 Subt tipar ; FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 176 : Biblio-
grafie Romineasci.
[Stire ci a apirut Printesa de Clermont, noveli istoricr,
de Stephanie de Genlis, trad. In romineste de I. P. Bre- 557 015 (498) : 84
zoianu]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 264 : Bibliografie. [Se anuntà Ca va apirea la Bucuresti ,,Belisarie" de Mar-
montel, trad. de d-ra Maghieru]. FOAIE PT. MINTE, VII
545 015 (498) : 84 (1844), p. 208 : Literar.
[Anunt cu privire la traducerea din Victor Hugo : Cea
din urmi zi a unui osindit la moarte"]. CURIER DE A. S,. 558 015 (498) : 84
Period. I (1836-1838), p. 192 : Subt tipar. [Se face cunoscut ci a iesit de sub tipar si se afli de yin-
zare Belisarie" al lui Marmontel, tradus liber din limba
546 015 (498) : 84 francezi de paharnicul Simeon Marcovici]. VEST. R., VII
(1843), p. 144.
[Se anunti a la Tipografia lui Eliade din Bucuresti a
iesit Zioa cea de pe urmi a unui osindit la moarte", trad. 559 015 (498) : 84
din Victor Hugo de cipitanul St. Stoica]. DACIA LIT., I
(1840), p. 476. Educatia numelor de familie. CURIERUL ROM., XVI
(1844), p. 308.
547
[Se anuntä ci M. Anghelescu a tradus Muerea geloasi"
015 (498) : 84
Se vesteste ci I. Negulici va irnp5rti gratis, la prenurneransii tradu-
cerii sale din Aims Martin, o scriere moralr intitulati Clotilda.
vorba de traducerea ficut3 de I. D. Negulici dup3 I. E. Paccard :
E -
de Jolly]. CURIOSUL, I (1837), P. 76-77 : Varietiti. Iudita frantezi sau Clotilda 8i Edmond, romant istoric din al 6-lea veac.

543 015 (498) : 84 560 015 (498) : 84


[Gr. Mihiescu anunti ci a tradus si tipireste Bacalau- [Se vesteste ci se va pune sub tipar ,,Clotilda si Edmond
reul de Salamanca"). VEST. R., X (1846), p. 352 : sau Iudita frantezr, de I. E. Paccard, scriere istorici in
E vorba de traclucerea din Lesage Bacalaureul de Salamanca sau
2 vol., trad. de I. Negulici]. CURIERUL ROM., XVI
(1844), p. 148 : Bibliografie.
Memoarurile 1i intimplirile WI Don Meruvim de la Ronda, torn. I-III.
Craiova. 561 015 (498) : 84
015 (498) : 84
[Se face cunoscut ci a iesit de sub tipar o parte din Clo-
549 tilda"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 332 : Biblio-
[Se anunti ci va apirea partea I din Diavolul schiop", grafie.
de Lesage, trad. in romineste]. CURIERUL ROM., IX Brosura se imparte abonatilor la Educatia mumelor de familia.
(1838), nr. 14, P. 4, col. IV.
562 015 (498) : 84
550 015 (498) : 84 Educatia mumelor de familie cu urmare din Clotilda.
[Se vesteste cà va apirea Diavolul Schiop", de Lesage, CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 368.
traducere de Ec. Simboteanca]. CURIER DE A. S., Pe- Se anunti ci a aparut bropra a XI-a i pini la sfirsitul anului va
riod. I (1836-1838), P. 80 : Colectia Autorilor. apirea i brosura a XII-a i ultima. Se face apel la abonati s3-1i
respecte angajamentul si si achite prep! artii.
551 015 (498) : 84 563 015 (498) : 84
[Se anunti ci s-a pus sub tipar traducerea celei de-a doua [Se face cunoscut ci a apirut o parte din Noua Eloizi"
pirti din Gil Blas" de Lesage]. CURIER DE A. S., Pe- de J. J. Rousseau, in traduccre româneasci]. CURIER DE
riod. I (1836-1838), P. 80 : Colectia Autorilor. A. S., Period. I (1836-1838), p. 80 : Colectia Autorilor.
552 015 (498) : 84 564 015 (498) : 84
[Se vesteste ci a apirut a doua brosuri din Gil Blas", [Anunt cu privire la brosura a II-a din Noua Eloizi"
de Lesage]. CURTER DE A. S., Period. I (1836-1838), de J. J. Rousseau]. CURIER DE A. S., Period. I (1836
p. 192 : Carp Tipirite. 1838), p. 192 : Subt tipar.

28

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84

565 015 (498) : 84 576 015 (498) : 84


[Se anumi ci in curind se va pune sub tipar Icnicerii"]. [Reclami pentru Triumful virtuvii asupra patimii amo-
CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 158, col. II. rului" trad. de S. Marcovici]. CURIERUL ROM., VII
E vorba de Lcs Janissaircs, de scriitorul francez Alphonse Royer, (1836), p. 212 : Instiimare.
trad. de Atanasie Picleanu dupl. o versiune greceasci. II prezinti ca .un romant moral", talmicit cu oarecare schimbare
;i adaosuri". De vinzare la losif Romanov.
566 015 (498) : 84
[Se anunvi ci a apirut Ienicerii", 2 vol., trad. din limba 577 015 (498) : 84
della* de Atanasie Picleanu]. VEST. R., XIV (1850), p. 148, [Se anuntà ci a inceput prenumeravia la Adelaida, me-
col. I. moarele unei fete tinere", de Augustina Tierri, trad. de
Adelaida Cristanovschi]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
567 015 (498) : 84 p. 174 : Bibliografie Romani.
Cartel va aparea pc hirtie velinS i va costa sapte lei si jumatate.
[Traduceri din George Sand, de $t. Andronic]. CURIERUL E vorba dc traducerea cirtii Adelaide, memoires d'une Own fille, de
ROM., XVII (1845), p. 244 : Din operile D-neT George Julie dc Querangal, solia scriitorului Augustin Thicrry.
Sand.
Se anunti cl se pun sub tipar : Secretarul intim, Metella, Marchisa, 578 015 (498) : 84
Paulina ; .fiind primite acestea cu buni vointi, traducitorul se va
incoragia a da ;i Indiana, Mauprat si Lelia, Ultima Aldini si Lelio, [Se face cunoscut ci la Tipografia Buciumului Roman
cum ;i altele". vor iesi in curind de sub tipar Memuarele unei fete tinere",
trad. de Adela Cristanovschi]. ZIMBRUL, I (1850), p. 100 :
568 015 (498) : 84 Bibliografie.
[Se anunti ci s-a pus sub tipar Secretarul intim" de 579 015 (498) : 84
George Sand, trad. de $t. Andronic]. CURIERUL ROM., [Se face cunoscut ci la Tipografia Buciumului Roman a
XVIII (1846), p. 138 : Bibliografie. iesic de sub tipar Adelaida, memoarele unei fete tinere", de
Augustina Tierri, trad. de Adelaida Cristanovschi]. ZIM-
569 015 (498) : 84 BRUL, I (1850), p. 184 : Bibliografie romineasci.
[Se vesteste cl, implinindu-se un numir de 200 abonati"
la Secretarul intim", se va incepe indati trimiterea ur- 580 015 (498) : 84
màrii oo0!cc"[. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 158, [Stanciul Cipacineanul anunti ci a tipirit o cirticica
col. II. cu mai multe istorioarc morale"]. CURIERUL ROM., II
E vorba de traducerca din George Sand. (1830), p. 311 :
E vorba dc cartea Biblioteci desfatitoare si plini de invitituri.
570 015 (498) : 84 Trad. din francuceste.

[Se anunti ci s-a pus sub tipar Secretarul intim" de 581 015 (498) : 84
George Sand, traducere]. CURIER DE A. S., Period. VI
(1847), p. 96 : Bibliografie. [Se anunta ci a apirut Columbul", istorie morali trad.
de Gr. Plesoianul]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 20.
De vinzarc la losif R.omanov si la Visarion Rus, pcste drum de
571 015 (498) : 84 Baravie.
[Se anunti ci a apirut Corina sau Italia"]. VEST. R.,
X (1846), p. 308 : Instiintir 582 015 (498) : 84
E vorba de traducerca scrierii d-nei de Stael, flcuti de loan Voincscu. [Comentariu la traducerca Columbul", de Gr. Plesoianul,
apäruti de curind]. DACIA LIT., I (1840), p. 111-112.
572 015 (498) : 84 Opera tradusi c socotiti ca .maculaturi" ; traducatorul ar fi putut
[Se anuntä cl a aplrut Indiana" de G. Sand, trad. de gasi altceva mai bun.
P. Teulescul]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 152 :
Bibliografie. 583 015 (498) : 84
Se fac uncle constatIri cu privire la ieftinItatea cartilor romanesti, [Se face cunoscut a de curind a iesit din tipar povestirea
in raport cu cele franceze. Copilul pierdut", spre invititura copiilor, trad. din fran-
tuzeste in greceste de Mihail Hristide]. CURIERUL ROM.,
573 015 (498) : 84 IV (1832), p. 156 : Instiintari.
[lancu Nicola Buznea anunti ci va apirea filmäcirea sa Se vinde la .libreria d. I. Scarlat pe ulita lui Sarban Voda" si la

din Paul si Virginia"]. CURIERUL ROM., III (1831), traducltor, in hanul Stavropoleos, .carele se afli acolo cintlret si

p. 48 : Ntiintarl. invatitor de limba greceasLa".


DupS scrierea lui Bcrnardin dc Saint-Pierre.
584 015 (498) : 84
574 015 (498) : 84 [Stire ci a apärut Claud Stok", roman; tradus din fran-
tuzeste de N. Racovivi]. CURIERUL ROM., XIX (1847),
Instiimare. ALBINA ROM., II (1831), p. 498. p. 104 : Bibliografie.
Iancu Nicola Buznea anuntl cS a taInfacit in limba romnS carticica
Pavel si Virginia si invitt .pe iubitorii de luminarea natiei", patrioti, de 585 015 (498) : 84
a se inscrie pc lista prenumerantilor. Cartca va iesi de sub tipar pc [Se anunti ci a apärut Marsel", roman; trad. din limba
la sfirsitul lui aprilie. francezi de Ion Voinescu I]. VEST. R., X (1846), p. 108 :
575 015 (498) : 84
[Simeon Marcovici instiinteazi ci sc giteste a da in tipar 586 015 (498) : 84
o cirticici foarte folositoare", intitulati Triumful virtutii [Se anunvi cl la Institutul Albinei s-a pus sub tipar
asupra patimii amoruluiTh CURIERUL ROM., I (1829 Rene-Paul si Paul-Rene", noveli fiziologicil. ALBINA
1830), p. 346 : Instiincare. ROM., X (1839), p. 404 : Bibliografie Romaneasca.
E vorba de traducerca facut5 de S. M. dup5 : Claudine-Alexandrine E vorba de prelucrarea ficutl de Ermiona Asachi dupi Emile
de Tencin : Memoires du comte de Comminges. Deschamps.

29

www.dacoromanica.ro
615 (498) : 84 BIBLIOGRAHE ROMANEASCA 615 (498) 889

587 015 (498) : 84 599 015 (498) : 85


[Se anunti cà s-a pus sub tipar o brosura continind Ro- [Se anunç a. ca clucerul Simeon Marcovici a tradus din
mania", poeml in limba franceza de G. Storhas, si limba italiani tragedia Francesca de la Rimini", care s-a
Asti-Li" - vodevil apropozito" - de Biublo si Storhas, tiparit si se afla de vinzare]. VEST. R., X (1846), P. 120.
numelui printului domnitor]. CU-
cu prilejul aniversirii E vorba de scrierea italianului Ulivo Bucchi.
RIERUL ROM., IX (1838), nr. 39, p. 4 : Subt tipar.
E vorba de brosura profesorilor din Bucuresti H. Buvelot si 600 015 (498) : 85
G. Storhas. [Se anunta cä s-a pus sub tipar Lucrevia Borgia", opera
de Felice Romani, trad. de G. A. Baronti]. CURIERUL
588 015 (498) : 84 ROM., XVII (1845), p. 136, col. I.
[Se vesteste ca a aparut Souvenir du 30 aoilt 1838", Astfel cum st se poati cinta pe muzica lui Donizetti".
de H. Buvelot si G. Storhas]. ROM., I (1838), p. 816 :
Instiintad. 601 015 (498) : 85
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit tragedia
589 015 (498) : 84 lirica Norma", prelucrata in versuri de aga G. Asachi].
[Se anunj c Buvelot a terminat nuvela istorica Radu ALBINA ROM., IX (1838), p. 75.
dela Afumati"]. CURIERUL ROM., XVII (1845), P. 116 : E vorba dc Norma de Felice Romani.
Radu dela Afumati.
Autorul, profesor de limba francea la Sf. Sava, a scris lucrarea in 602 015 (498) : 85
aLeasti l,mb. Sc va pune sub tipar. Prenumearile se fac la redacvia [Se anunta ca s-au pus sub tipar - in româna 0i ita-
gacetet. liana - operele : Norma, Belizarie, Montechi si Capuletti
sau Romeo si Iulia, Clara de Rosenberg, Somnambule, Fu-
590 015 (498) : 84 riosul i Barbierul de Sevilla"]. CURIERUL ROM., XV
[Se anunta ca a aparut Radu VII dela Afumati, nuvell (1843), p. 229-230 : Ciro subt tipar ; G. TRANS., VI
istorica", trad. de pitarul S. Andronic]. CURIERUL ROM., (1843), p. 308, col. II.
XVIII (1846), p. 204 : Bibliografie.
Dupi originalul francez de H. Buvelot.
Literatura romeind
591 015 (498) : 84 603 015 (498) : 859
[Se anunta ca a aparut Radul 7-lea dela Afumati, [Pregatiri pentru a se tipari Cronica moldo-românilor"
nuvela istorica", trad. in romaneste de S. Andronic]. VEST. a lui Dimitrie Cantemir]. ALBINA ROM., V-VI (1833-
R., X (1846), p. 196 : Instiintarl. 1834), p. 409.
Gcn. Kiselef a obiinut aprobarea guvernului rus ca Biblioteca ins-
592 015 (498) : 84 ptriteasci din Moscova st trimitt la Iasi manuscrisul original al lui
[Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar Radul Vocla Cantemir ca st fie copiat. Domnitorul M. Sturza a oferit suma nece-
de la Afumati, o noutate istorica a tarii noastre, foarte sart pentru tiptrirea cronicii.
interesante]. VEST R., XI (1847), p. 172 :
604 015 (498) : 859
[Se anuntä ca C. Negruzzi si M. Kogalniceanu vor tipari
Literatura italiana operele complete ale printului D. Cantemir, la care se vor
593 015 (498) : 85 adauga i operele fiului sat', Antioh]. ALBINA ROM., IX
(1838), P. 422 ; FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 23-24 :
[Eliade anunta ca va aparea traducerea din Gerusalemme Literatura.
liberata"]. CURIERUL ROM., XII (1841), p. 145 ; CU-
RIER DE A. S., Period. III (1840-1842), p. 394 ; AL- 605 015 (498) : 859
BINA ROM., XIII (1842), p. 16 : Bibliografie Romaneasca. Operele intregi a lut Dimitrie si a lui Antioh Cantemir
Scopul traduccrii cpopeii lui Torquato Tasso : comparaçie intre publicate de caminarul C. Negruzzi i domnescul adiutant
cele clout dialccte" ; dc aceea, intemioncazt sS o tipireasa cu litere M. Kogalniceanu. ALBINA ROM., IX (1838), P. 426-427.
latine. sub titlul de mai sus se anun0 ct operele celor doi Cantemiresti
se vor tiptri In 9 volume. Se indict ce va cuprinde fiecare volum
594 015 (498) : 85 care va fi presul lor.
[Se anunta ca a aparut Gerusalemme liberata" de Tasso,
in traducerea lui Eliade]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), 606 015 (498) : 859
p. 15-16. [Se reproduce din Albina RomAneasca" prospectul pen-
tru publicarea operelor lui Dimitrie i Antioh Cantemir de
595 015 (498) : 85 cave C. Negruzzi si M. Kogalniceanu]. C. DE AVIS, II
[Se anunta el a aplrut Biruinta" de Alfieri, trad. de (1838-1839), P. 161-162 ; ROM., I (1838), P. 1181 :
C. Aristia]. CURIERUL ROM., IX (1838), decembrie, Moldova.
nr. 8, P. 32. C. de Avis adaugt : noi nu putem indestul a ne bucura de o ase-
menea vrednict de laudt hottrire i fiqcare compatriot trebuic st se
596 015 (498) : 85 gribeasa a inlesni o intreprindere a aria cinste se va rivirsa pe
[Stire ca au aparut tragediile Filip" i Orest", trad. tont natia".
de clucerul S. Marcovici]. VEST. R., XI (1847), p. 224.
Este vorba de tragediile lui Alfieri. 607 015 (498) : 859
[Noel introductiva la reproducerea Programei", prin
597 015 (498) : 85 care Negruzzi i Kogalniceanu anunta editarea operelor
[Se face cunoscut ca C. Aristia a pus sub tipar tradu- lui Dimitrie i Antioh Cantemir]. CURIERUL ROM., X
cerea tragediei Saul" de Alfieri]. CURIERUL ROM., (1839), p. 29-30 : Bucuresti.
VII (1836), p. 280 : Literatura.
608 [Koaniceanu, M. §i C. Negruzzi] 015 (498) : 859
598 015 (498) : 85 [Prospect asupra editarii in 9 tomuri a operelor lui Di-
[Se anunta el va aparea Virginia dela Alfieri", tra- mitrie si Antioh Cantemir, in traducere rom'aneasca]. CU-
dusa in româneste]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 14, RIERUL ROM., X (1839), p. 30-31 : Programa.
p. 4, col. IV. CondiOile prenumeririi i cuprinsul celor 9 tomuri.

30

www.dacoromanica.ro
615 (498) : 1350 BIBLIOGRAF1E ROMANEASCA OIS (498) : f159

609 015 (498) : 859 624 015 (498) : 859


[Apel atm public, pentru a subscrie la tiparirea operelor [Se anunta ca va aplrea un volum din poeziile lui Cesar
lui Dimitric i Antioh Cantemir]. FOAIE PT. MINTE, Bolliac]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 187, col. II.
II (1839), p. 69-71 : Literatura. Tipirit in Tipografia lui Walbaum.

610 015 (498) : 859 625 015 (498) : 859


[Se vesteste ca a aparut o Culegere din scrierile Poesil nuoe. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 320.
d. I. Eliad de proza si de poezie"]. MUZ. N., I (1836- Notiti despre al doilea volum de poezii ale lui Cezar Bolliac. Se
1837), p. 9-10. anunti cl se va punt sub tipar. Se clogiaz3 talentul autorului. Se
aratl conditiile de prenumeratie.
611 015 (498) : 859
[Se anunta cl la Cantora Daciei Literare se vor tipari 626 015 (498) : 859
Scrierile D. D R ..."]. DACIA LIT., I (1840), p. 112. [Se anunta el al doilea volum de poezii al lui C. Bolliac
612 015 (498) : 859 s-a pus sub tipar]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 32 :
Poesiile D-150 Bolliac.
[Se anunta ca la Cantora Daciei Literare s-au tiparit C. B. ar dori sa ;tie dorinta prenumerantilor, claca voiesc s3 fie
Scrierile D. D. R...."]. ALBINA ROM., XI (1840), tipirit cu chiriliene" sau cu romane".
p. 104 : Bibliografie.
613 015 (498) : 859 627 015 (498) : 859
[Se anunta ca at2 aparut poeziile lui Gr. Alexandrescu]. Poesii noae. G. TRANS., X (1847), p. 176.
ROM., I (1838), p. 1192 : Se anun(5 c5 ,d. sirdar i procuror Cesar Boliacu, un talent atit de
bine cunoscut .intre noi, ici abia in public si cu a 11-a parte a pro-
614 015 (498) : 859 ductelor sale poetice". Se recomand5 cartca.
[Se anuntii ci au aparut Suvenire
impresii" de Gr.
i
628 015 (498) : 859
Alexandrescu]. VEST. R., XI (1847), p. 400, col. II.
[Moisi Bota vesteste CA are gata pentru publicare un
615 015 (498) : 859 volum de Versuri"]. G. TRANS., X (1847), p. 160 :
[Se anunti ca au aparut la Bucuresti Suvenire si im- Publicare.
presii, cpistole si fabule", de Grigorie Alexandrescu]. AL-
BINA ROM., XX (1848), p. 20 : Bibliografie. 629 015 (498) : 859
[Se anunta ca I. Catina ii va aduna poeziile in volum].
616 015 (498) : 859 CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 244 : Poesii nuoe.
[Se vesteste ca s-au pus sub tipar Poeziile" lui Aricescull.
CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 124 : Bibliografie. 630 015 (498) : 859
[Se anunta ca au aparut poeziile lui I. Catin4 CU-
617 015 (498) : 859 RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 332 : Bibliografie.
[Se anunta ca au apärut poeziile lui C. D. Aricescu,
tiparite cu litere romanc"]. CURIERUL ROM., XVIII 631 015 (498) : 859
(1846), p. 208 : Bibliografie. Se anunta ca la Cantora Daciei Literare se vor tipari
E vorba de volumul Quate-va ore de Collegiu. Poeziile" lui Mihail Cuciuranu]. DACIA LIT., I (1840),
p. 112.
618 015 (498) : 859
[Se face cunoscut ca C. D. Aricescu a tiparit de curind 632 015 (498) : 859
o poema erotica" intitulata Florica"]. CURIERUL ROM., [Se anunta ca la Cantora Daciei Litcrare s-au tiparit
XIX (1847), p. 104 : Bibliografie. Poeziile" lui Mihail Cuciuranu]. ALBINA ROM., XI
(1840), p. 104 : Bibliografie.
619 Aristia, C. C. 015 (498) : 859
[Anunta cä a inceput tiparirea cartii Printul romänesc" 633 015 (498) : 859
si se deschide prenumeratie]. FOAIE PT. MINTE, VI [Se anunta ca a aparut Caderea dracilor", poem biblic
(1843), p. 80 : Bibliografie romaneasca. de I. Eliade]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 380 :
Caderea Dracilor.
620 015 (498) : 859 De vinzare la libririile Walbaum i Romanov.
Stante epice. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 84.
Notiti prin care redact;a Curicrului Romanesc prezinta poemul 634 015 (498) : 859
epic Printul Roman, al lui C. Aristia. [Se anunta ca Petru Lupulov a dat la luminii un volum
de poezii]. G. TRANS., X (1847), p. 204 : Instiintarea
621 015 (498) : 859 literare.
Printul Roman. Stanta Epice. CURIERUL ROM., XV
(1843), p. 128. 635 015 (498) : 859
Se anunti cS a apirut poemul epic cu acest titlu al lui C. Aristia. Paris Mumuleanul. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 16.
Se arati plrtile din care sc compune. Se anunti ci va iesi in curind de sub tipar volumul lui de poezii.
Prenumerantii se vor adresa lui F. Aaron, profesor de istorie la
622 015 (498) : 859 Sf. Sava. Venitul e destinat ajutoririi viduvei i copiilor lui P. Mu-
mulcanul. Sc rcicvS mcritcle poctului.
[$tire cal a aparut volumul de poezii al lui G. Asachi].
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 260 : /n5tiincar5.
Este vorba de volumul Poesir. Esii, 1836. 636 015 (498) : 859
[Se vesteste ca au aparut Poeziile din urrna ale ripo-
623 015 (498) : 859 sat ului Paris Mumuleanull. CURIERUL ROM., VIII
[Se anunta ca au iesit de sub tipar Poesiile" lui C. BA- (1837), p. 80, col. I.
lacescul]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 298, col. I. Se vor gisi de vinzare la losif Romanov.

31

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 859 111BI IOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 859

637 015 (498) : 859 649 015 (498) : 859


[Se anunti el de curind a iesit de sub tipar cartea Poe- [Se anunta ca, la Cantora Daciei Literare, a iesit par-
ziile lui Paris Mumuleanul"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), tea I a fabulelor lui A. Donici]. DACIA LIT., I (1840),
p. 83 : Instiintari. p. 299.
Se afla de vinzare la libririi la prevul de 2 sfanti. Se adaugi ca este
de prisos a mai recomanda aceasti carte al cilia auror este cunoscut 650 015 (498) : 859
de mult prin mai multe poezii care au facut placerea cititorilor rumani". [Se face cunoscut ca au aparut Fabulele" lui Tichin-
deal]. ROM., I (1838), p. 1060 : InstiintarI.
638 015 (498) : 859 In tipografia lui Eliade.
[Se face cunoscut ci la libraria losif Romanov se afla
de vinzare primele doui tomuri din Erotocrit", iar cele- 651 015 (498) : 859
lalte trei tomuri se afla sub tipar]. C. DE AVIS, I (1837 [Se anunti cE pastorala Mirti1 i Hloe", care a fost jucata
1838), p. 91 : Instiintart. in 1816, se afla de vinzare In folosul taranilor nevoiasi din
Este vorba dc scrierea lui Anton Pann : Noul Erotocrit. Tara de Jos]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 112 :
Bibliografie Romineasca.
639 015 (498) : 859
[Se anuntà cà a apärut Erotocrit"]. ROM., I (1838), 652 015 (498) : 859
p. 932 : Initiintari. [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Pretul ,,unui trup in 5 tomuri este 10 sfantihi". Cuconul Iorgu de la Sadagura", comedic in 3 acte de
Vasilie Alecsandri]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 184 ;
640 015 (498) : 859 PROPASIREA, I (1844), p. 176.
Prenumeratie. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 383.
Se anunta ca la culegerea de poezii a lui Alexandru Pelimon Farul
653 015 (498) : 859
amorului se fac inscrieri de prenumeranti la Institutul Albinei i la [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
tone librariile. Se reproduce poezia Trasurile unui inger. Soldatul prujitor", comedie-vodevil intr-un act, prelucrata
de Teodor Codrescu]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
641 015 (498) : 859 p. 112 : Bibliografie.
[Se anunta ca au aparut poeziile lui A. Pelimon]. UNIV., 654 015 (498) : 859
II (1846), p. 92.
[Se anunta el a iesit de sub tipar piesa comica jucata pe
642 015 (498) : 859 sceni Plete lungi i minte scurta", alcatuita de sardarul
Iorgu Copcea]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 388 :
[Se anunta ca au aparut la Iasi Ceasurile de multi- Bibliografie Romaneasca.
mire" ale lui G. Sion]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845),
p. 32 : Literar. 655 015 (498) : 859
[Se anunta ca la Tipografia Buciumului Roman va iesi
643 015 (498) : 859 de sub tipar Mihul sau o trasatura din resbelul lui Stefan
[Se anunta ca la Cantora Foii Satesti s-a tiparit Po- cel Mare cu Matei Corvin, Regele Ungariei, fapta din istoria
vestea povestelor" de cav. C. Stamati, poezie In patru Moldavei", drama originall in trei acte lucrata de N. Istrati].
Valli]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 148 : Bibliografie ZIMBRUL, I (1850), p. 184 : Bibliografie romineasca.
Romaneasci.
656 015 (498) : 859
644 015 (498) : 859 [Se anunti el se fac inscrieri de prenumeranti pentru ti-
[Eliade anunta ca va apirea un volum cu poeme de parirea piesei Doa sute de galbeni mita sau Paharnicia de
Iancu Vacarescu]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 180 : trei zile", comedic originala in doua acte]. PRUNCUL R.,
Instiintare. I (1848), p. 112 : Instiintari.
Inscrierilc de prenumeranci se fac la rcdactia Pruncului R. si la
645 015 (498) : 859 librarul Gheorghe loanid.
[Instiintare ca in scurta vreme vor iesi de sub tipar
poeziile lui Iancu Vacarescu, sub ingrijirea lui Eliade RE- 657 015 (498) : 859
dulescu]. ALBINA ROM., II (1830), p. 287 : Bucurestii. [Se anunta ca a apirut piesa Doi sute de galbeni sau
Se arita ce anume poezii va cuprinde volumul si ca cci care doresc Paharniciea de trei zile"]. PRUNCUL R., I (1848), p. 152 :
sa U aiba se pot inscrie la redactia Albinei Rominesti, prevul fiind Instiintars.
3 sorocoveti.
658 015 (498) : 859
646 015 (498) : 859 [Se vesteste ca se va 61316 o drama nationali $incai si
[Se anuntE ci au apirut poeziile lui lancu Vicirescu]. Samuil Clain in cimpii elisei"]. G. TRANS., V (1842),
CURIERUL ROM., II (1830), p. 192 : Instiintare. p. 104 : Dela redactie.
Pretul 3 sfantihi. De vinzare la 1-co:lactic, la d. Ghcorghe librerul Drama se va tipari ca ,,Adaos la Foaig".
peste drum de la biserica catolici (Baratia) sau la d. Tieri pe ulita
sfint. Dimitric". 659 Aaron, Teodor 015 (498) : 859
Instiintare dorita. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 409.
647 015 (498) : 859 Anunta ca romul I din Hronica lui $incai impreuna cu o compozitie
[Se anunta cal la Institutul Albinei s-au tipErit Fabule dramatici spre pomenirea lui Sincai si Clain, de Al. Gavra, a trecut
versuite" de Gh. Asachi, editia a treia, adiugita, 1844]. prin ccnzuri si se va tipari in curind.
ALBINA ROM., XVI (1844), p. 40 : Bibliografie Ro-
mEneasci. 660 Gavra, Alexandru 015 (498) : 859
Instiintare grabnica. De la Arad in privinta dramei
648 015 (498) : 859 $incai si Samuil Clain In cimpiI elisulur. G. TRANS.,
[Se anunta el, la Institutul Albinei din Iasi, a aparut VII (1844), p. 20.
a treia editie a Fabulelor" lui Gh. Asachi]. PROPA- Anunta el se va distribui prenumerantilor, o data cu primele fascicule
SIREA, I (1844), p. 64 : Bibliografie. din edivia operelor Ito $incai 1i Samuil Micu.

32

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 859 BIBLIOGRAPIE 110MANtAscA OtS (498) : 877.4

661 Gavra, Alexandru 015 (498) : 859 E vorba de romanul picaresc spaniol La vida de Lazarillo de Tormes
y de sus fortunas y adversidades, de Diego Hurtado de Mendoza.
Ra'spuns deschis caul preacinstitul Domnii Teodor Aaron,
canonicul i censorul regiei tipografii de la Buda. FOAIE 671 015 (498) : 86
PT. MINTE, VII (1844), p. 32.
Da lamuriri in legatura cu cditarca nsarcinci- sale dramatico-lu o- [Se anunta Ca' a apirut Lizärili de Torma", trad. din
nico-istorico $incai-Clainiana". limba francezi, in 2 volume]. C. DE AVIS, II (1838
1839), p. 352.
662 015 (498) : 859
[Se anunta ea' au apärut 8 coli din drama sincai-clai- Literatura latina
nianA" a lui Alex. Gavra si 2 coli din Cronica" lui Sincail.
G. TRANS., VII (1844), P. 152 : Instiintare. 672 015 (493) : 871
[$tiri despre traduce:ea lui Virgiliu in româneste]. G.
663 015 (498) : 859 TRANS., VII (1844), p. 384 : Instiintare literara ; ALBINA
[Se anuntà cã vor apa'rea noi fascicule din editia operelor ROM., XVI (1844), P. 413-414 ; CURIERUL ROM., XVI
lui Sincai alcAtuita de Gavra]. G. TRANS., VII (1844), (1844), p. 406.
p. 224 : Instiintare, 240 [gresit : 260] : Pentru $incai si Clain Se anunti cS cineva care vrea deocamdat5 sS rimini anonim
si pentru drama D. A. Gavra, 309 : Dela Redactie. a tradus in versuri intreaga operi a lui Virgiliu i caut3 un mccenat*
A doua oarcini" : 3 colt din drama lui Gavra si 7 coli din Cronica romin care sH-i dea bani pentru a o tiplri in 3000 exemplar; din care
lui Sincai. Redactia foii arati c3 abonatii manifestS cea mai mare finantatorul sa-si opreasci pcntru subventia dat5 1500 exe.npla.c.
nerlbdare pentru opera lui $incai. Al. G. precizeaz5 ci nu primeste
prenumeratii numai pentru una din aceste operc.
Literaturd greaca ,si neogreaca
664 015 (498) : 859 673 015 (498) : 875
Phinsoare pentru $incai si Clain. FOAIE PT. MINTE, VII [D. Arghiriadis anuntI ci va publica in volume prole-
(1844), p. 341-342. gomenele inedite ale lui Adamantie Coray]. '0 Zácp. ToO
IscIliti : Mai multi romIni din tagma bisericeascI, ost5sasci si "Iatpou, I (1841), p. 116.
Scrisoare plin5 de revolti fitl dc nota din nr. 78 al Primul volum va cuprindc prolegorncnc la Homcr.
Gazetei [Transilvanieib prin care editorul Gavra anuntl a nu primcste
prcnumeratie la artile $incai-Clain dcosebit dc drama sa". 674 015 (498) : 875
[Se anunti cà s-au pus sub tipar rapsodia III si IV" din
665 M 015 (498) : 859 Iliada" lui Homer, in traducere româneasca]. CURIER
Din Ungaria. G. TRANS., VIII (1845), p. 16, 20. DE A. S., Period. I (1836-1838), p. 80 : Colectia Autorilor.
Apara pc AL Gavra de acuzatia ca ar fi transformat editarea upere-
br lui Sincai si Clain intr-o afacere personal5, oblielnd subscriitorii 675 015 (498) : 875
aS cumpere i o drama ficuti de el, avind ca crou pc Sincai. Ra punic [Se anunta cä au apHrut rapsodia III si IV" din Iliada"
unui articol trimis din Tara Romincasci i aparut in Fink pcntru lui Homer]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
Mintc din anul 1844, nr. 43. p. 192 : Carti Tipärite.
666 015 (498) : 859 676 015 (498) : 875
[Se anunta ea' la Cantora Daciei Literare se va tipari [Se face cunoscut cI s-au pus sub tipar rapsodia V si
Mihai Veteazul i boicrul Brancovanu", novell romanticà VI" din Iliada" lui Homer]. CURIER DE A. S., Period. I
din al sesasprezecelea vcac]. DACIA LIT., I (1840), p. 112. (1836-1838), p. 192 : Subt tipar.

667 015 (498) : 859 677 015 (498) : 875


[Se anuntil el de sub teascurile Foii Satesti va iei cartea [A. Zot anunti c5. a tradus romantul" lui Hariton Afro-
VanItorul bun sau mestesugul de a nu-ti fi urit", a lui disieu]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 111-112 : In-
Carlu Nervil C. Negruzzi]. PROPASIREA, I (1844), stiintare.
El adaugd ca pcntru tiparirea traducerii intimpina oarecare greutati,
p. 296 : Bibliografie.
pentru care magi pc ,,prea iubitii" sli compatrioti iubitori de litera-
Sc adauga ca autorul nu priimeste a se prenumera decit pc acei tura limbei cei parintesti" si binevoiasc5 a-I ajuta la a ei tipirne.
cc 5tiu da cu pusca. Acei ce sint strici-praf nu pot fi cunoscuti intre
Pretul prenumeratiei la cele dou3 volume este 4 sfanti.
vinatori nici intrc pri.numeratii numitci open
678 015 (498) : 877.4
Literatura spaniola [C. Bolliac informeazi ci a apirut Polixenc", trad. din
greceste in versuri libere de A. H. Zotul]. CURIERUL
668 015 (493) : 86 ROM., XVIII (1846), p. 108, col. I : Teatrul national.
Mentioncaz5 ci a fost una din primele bucati reprezentate pc scena
[Notitâ despre traducerea lui Don Quichotte" de Cer- grcceasci din tam noastr3, isclnd printre scolarii lui G. Lazir ideea
vantes]. CUR1ERUL ROM., X (1839), p. 369 : Curierul unui teatru national romlnese. S-a tipirit in Tipografia lui Eliade.
Romanesc.
Dutai ce eroul eartii a fost flcut cunoscut publicului romlnesc prin 679 015 (498) : 877.4
partea din carte care s-a publicat in Curierol Rom., scum opera se va
tiplri in intregime, In 4 tomuri. [G. A. face cunoscut intreprinzItorilor de traductii" ca"
traduce Comedia lui Leprenti", compusI de M. Hurmuzi
669 015 (498) : 86
in limba greceascl, spre a nu se mai osteni cu traducerea
ei"]. VEST. R., XI (1847), p. 404, col. II.
[Se anunti c'a a apHrut partea a II-a din Don Chisot
dela Mansa", trad. In romaneste]. FOAIE PT. MINTE, IV 680 015 (498) : 877.4
(1841), p. 304 : Instiintare literark. [Se anunti in limba greacI a se va da la tipar Al Tflg
tiarls euccocpiastg Raspunsurile norocului" in versuri
670 015 (498) : 86 politice j. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 96.
[Scarlat Tempeanul anunta el a dat spre editare traduce- Cartca mai cuprinde i alte bucati de citire plicute, ca ghicitori cu
rea sa LIzarilä de Torma"]. C. DE AVIS, II (1838-1839), dealegirile lor. Pretul unui exemplar s-a fixat 3 icosari de argint.
supl. FOAE COM., nr. 12, p. 28. Inscrieri de prenumeranti se fac la Eliade.

3-3172 33

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 1182 BIBLIOCRAF1E ROMANEASCA 015 (498) : 8 ...

Literatura rusii 691 015 (498) : 892.7


[Librarul G. Ioanid anunta c5. va tipari ed. a III-a, aclau-
681 015 (498) : 882 gitä din Ha lima", in traducerea lui I. G. Gorjan]. VEST.
[Se anunta ci C. Negruzzi si M. Kogalniceanu vor 61316 R., XIII (1849), p. 320, col. III.
in traducere romaneasca operate complete ale printului D.
Cantemir, la care vor adluga i operele fiului sau Antioh].
ALBINA ROM., IX (1838), p. 422 ; FOAIE PT. MINTE, Literaturi nede terminate
II (1839), p. 23-24 : Literatura.
692 015 (498) : 8...
682 015 (498) : 882 [Se anunta ci la noua Tipografie Frantezo-Romina a lui
Operele intregi a lui Dimitrie si a lui Antioh Cantemir Dimitrie Gane de la Iasi se aflä sub tipar cartea Calatoriea
publicate de caminarul C. Negruzzi i domnescul adiutant lui Cupidon la pustiu", poem in versuri]. ZIMBRUL, I
M. Kogalniceanu. ALBINA ROM., IX (1838), p. 426-427. (1850), p. 112.
Sub titlul de mai sus, se anunti ca operele celor doi Canterniresti se
vor tipari in 9 volume ; se indica' ce va cuprinde fiecare volum ;i 693 015 (498) : 8...
care va fi pretul lor. [Se anunta ca a aparut Eleonora", drama in 3 acte, in
prozi, de G. A. V.]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 84.
683 015 (498) : 882
[Se reproduce din Albina Romaneasca" prospectul pentru 694 015 (498) : 8...
publicarea operelor lui Dimitrie i Antioh Cantemir de catre [Se anuntä gata de tipar Jarbis", drama, trad. de con-
C. Negruzzi si M. Kogalniceanu]. C. DE AVIS, II (1838 tele I. Ruset]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), P. 124 :
1839), p. 161-162 ; ROM., I (1838), p. 1181 ; Moldova. Bibliografie.
C. de Avis adaugi : noi nu putem indestul a ne bucura de o ase-
menea vrednici de laudi hotirire ;i fiescare compatriot trebue 53 se 695 015 (498) : 8...
gribeasca a inlesni o intreprindere a cilia cinste se va revarsa pe [Se anunta ca se afli sub tipar San-Petro", drama in
coati natia". I acte i un tablou, trad. de A. Vasiliu]. ZIMBRUL, I (1850),
p. 64 : Bibliografie.
684 015 (498) : 882
[Nota introductiva la reproducerea Programei prin care 696 015 (498) : 8...
Negruzzi i Kogalniceanu anunta editarea operelor lui Di- [Se vesteste ca. la Tipografia Buciumului Roman a aparut
mitrie i Antioh Cantemir]. CURIERUL ROM., X (1839), San-Petro", drama tradusi de Alecu Vasiliu]. ZIMBRUL,
p. 29-30 : Bucuresti. I (1850), p. 100 : Bibliografie.
685 [Kogalniceanu, M. §i C. Negruzzi] 015 (498) : 882 697 015 (498) : 8...
[Prospect asupra editarii in 9 tomuri a operelor lui Di- [Se anunta gata de tipar Tasso", drama, trad. de contele
mitrie i Antioh Cantemir, in traducere romaneasca]. CU- I. Ruset]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 124 : Biblio-
RIERUL ROM., X (1839), p. 30-31 : Programa. grafie.
Conditiile prenumeririi ;i cuprinsul celor 9 tomuri.

685 a 698 015 (498) : 8...


015 (498) : 882
[Apel catre public pentru a subscrie la tiparirea operelor
[Se anunti ca a aparut cartea Doa-zeci i patru de cea-
suri ale unei femei simtibile"]. CURIERUL ROM., XV
lui Dimitrie i Antioh Cantemir]. FOAIE PT. MINTE, II (1843), p. 48 : Caryl esite din tipar.
(1839), p. 69-71 : Literatur5.
699 015 (498) : 8...
686 015 (498) : 882
[Se aduce la cunostintl ca pit. Teodosie Aronianu a tradus
[Se anunta ca a aparut cartea Doi zeci i patru de 6re
ale unei femei simtibile, sau o mare letie", de printesa
din ruseste romanul Ivan Vijighin" al lui Tadeu Bulgarin Constanta de S., trad. de N. Rucareanu]. FOAIE PT.
si ca in curind ii va pune sub tipar]. ALBINA ROM., XI MINTE, VI (1843), p. 152 : Literar.
(1840), p. 133 : Bibliografie.
687 015 (498) : 882
700 Rucireanu, N. 015(498) 8...
Prefatä. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 165-168 :
[Se anuntä ca se va da in curind la tipar Ivan Vijighin" Literatura.
al lui Tadeu Bulgarin, trad. de pit. Aronianu]. DACIA Se reproduce prefata traducatorului N. It. la DOI zeci ;i patru de
LIT., I (1840), p. 298. Ore ale unei &mei simtibile, de printesa de S.
688 015 (498) : 882 701 015 (498) : 8...
[Se anunta ca la Cantora Daciei Literare a aparut Vieata [Se anunta ca a iesit de sub tipar Mariea seau fiica or-
femeeasca in cateva ceasuri", alcatuità in ruseste de baron bului", trad. de Antoniu]. ZIMBRUL, I (1850), p. 64 :
Brambeus i trad. de A. Dio]. DACIA LIT., I (1840), p. 477. Bibliografie.
689 015 (498) : 882
702 015 (498) : 8...
[Stire ca au aparut Povestiri din spaimile vrajitoresti",
trad. din ruseste de Alex. Geanoglu Lesviodax]. FOAIE PT. [Se anunta c5. la Cantora Foii Satesti s-a pus sub tipar
MINTE, II (1839), p. 312. Rinaldo Rinaldini", 4 tomuri in 8°, trad. de corn. Alecu
Vasiliu]. ALBINA ROM., XVII (1845), P. 52 : Bibliografie
Romineasca.
Literaturi orientale Pretul unui exemplar pe hirtie velina I galben, iar pe hirtie de
tipar 24 lei.
690 015 (498) : 892.7
[Se face cunoscut ca societatea infiintati de Rudolf Or- 703 015 (498) : 8...
ghidan de la Brasov a tiparit Halimaoa in limba rurna- [Se anunta c vor apirea Doi novele morale : Planeta
neascl"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 83 : In1tiincia. Doctorului Zeb i Asmolan §i Sal Nesir sau Triumful virtutii
Mai multe tomuri au si git din tipariu". Fiecare torn legat costa in contra tiraniei"]. VEST. R., XIV (1850), supl. nr. 12,
16 creilari de argint. p. 1, col. I.

34

www.dacoromanica.ro
015 '498) : 9 (-.0) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (44)

. 9 ISTORIE. GEOGRAFIE. BIOGRAFII 713 015 (498) : 9 (38)


[Se anunta ca se tipareste la Institutul Albinei Istoria
Istorie Grecii" de Goldsmith, trad. in romaneste de agoaia Catinca
Asachi]. ALBINA ROM., X (1839), p. 160 : Bibliografia
015 (498) : 9 (oc) Romaneasca.
704
[Se anunta ca a aparut Prescurtare de istoria universala 714 015 (498) : 9 (38)
in frantuzeste cu traductie romaneasca dupa Amyot"]. CU- [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit si se afla
RIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Carp elite din Tipar. de vinzare Istoria Greciei" a lui Olivier Goldsmith, trad.
in romaneste de post. Ecaterina Asachi]. ALBINA ROM.,
705 015 (498) : 9 (cc) XIII (1842), p. 320 : Bibliografie Romaneasca.
[Se anunta ca a aparut vol. I din Elemente de Istoria Uni- 715 015 (498) : 9 (38)
versalal. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 184. [Se anunta el a aparut Istoria Greciei" de Olivier Gold-
Text francez i roman, pentru invatarea limbii franceze. Cuprinde smith, trad. de Ecaterina Asachi]. FOAIE PT. MINTE, V
istoria popoarclor armee. Se anunti si vol. II, care va cuprinde istoria (1842), p. 360 : Bibliografie romineasca.
romanilor si a popoarelor din evul mediu.
716 015 (498) : 9 (38)
706 015 (498) : 9 (co) [Se anuntl ca se afla in pregatire, spre a se pune sub tipar,
[Se publica un prospect pentru Table de istorie" de dr. Epitomi sau prescurtarea de voiajul tinerului Anaharsis in
Eduard Vehse, traduse din limba nemteasca., precum si con- Grecia" a lui J. J. Barthelemy, trad. de o societate de elevi
ditiile prenumeratieil. ALBINA ROM., XII (1841), p. 131 a Academiei"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 393 : Biblio-
132 : Bibliografie Romaneasca. grafie Romaneasca.
Sc vor tipari in Bucuresti, la Walbaum, in total 61 table : 36 pentru 717 015 (498) : 9 (38)
Istoria politica, 24 pentru istoria culturii si o tabli pentru istoria [Se anuntã ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar
Tirii Rominesti. S-au tradus ;i s-au dat la tipar cu cheltuiala domni- Epitomi voeajului lui Anaharsis cel Tinar", traducere din
torului Alexandru Ghica. limba franceza, cu adnotatii, de Gheorghi Filipescu]. AL-
BINA ROM., XVI (1844), p. 320 : Bibliografie Romaneasca.
707 015 (498) : 9 (co) Va fi un volum gros in 8° cu 3 harti. La incheicrea tiplririi, se va
[Se anunta aparitia, in conditiile cele mai bune, a partii I face cunoscut pretul cirtii.
din Table istorice, seau Intimplärile principale a relatiilor
politicesti din afara si a cursului dezvoltarei noroadelor si a 718 015 (498) : 9 (38)
staturilor lumei vechi i noi in rinduiala lor etnografica si [Se anunti ca. la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
hronologica", de Eduard Vehse, in traducerea maiorului Voiajul tinarului Anaharsis in Grecia", de Barthelemy,
I. Voincscu II]. ALBINA ROM., XII (1841), nr. 49, p. 103 : clupa prescurtare, tradus de Manuil Filipescu, ascultant de
Bibliografie Romineascl. legi la Academia Mihaileana", cu 3 harti si planuri]. AL-
Cu cheltuiala domnitorului Alexandru Ghica. Pretul unui exemplar BINA ROM., XVII (1845), p. 228 : Bibliografie Romaneasca.
64 Ici.
719 015 (498) : 9 (44)
708 015 (498) : 9 (co) [Se anuntà el la Institutul Albinei se va tipari Istoria
lui Napoleon, tradusi in romaneste din cii mai alesi autori
[Se anunti ca au apärut Table istorice, de dr. Eduard francezi", in douà tomuri, cu multe figuri si harti litogra-
Vehse, arhivar din Saxonia" trad. din limba germana de ma- fiate dupa Vernet]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 365 :
iorul I. Voinescu]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 127 Bibliografie Roma:I-Leased.
128 : Bibliografie.
Cu un adaos dcspre Tara Romineasci, alcatuit de traducator. 720 015 (498) : 9 (44)
[Se face cunoscut ci se traduce din limba franceza in
709 015 (498) : 9 (co) limba romani Istoria lui Napoleon" si se va da la tipar].
C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 150.
[Se anunta tiplrirea Tablelor istorice" de dr. Eduard
Vehse]. PROPASIREA, I (1844), p. 112 : Bibliografie. 721 015 (498) : 9 (44)
Se aduc multumiri lui I. Voinescu II, care au intreprins si au [Se face cunoscut ca. Istoria lui Napoleon Buna-parte",
desavirsit traduccrea accstui uvraj". tradusa din limba franceza in limba romang de sardarul
Scarlat Geanoglu, se aflä sub tipar si in scurta vreme va
710 015 (498) : 9 (37) iesi la lumina]. C. DE AVIS, IV (1840), p. 236 : Instiintari.
[Stanciul Capatineanul anunti ca a tiparit traductia dela 722 015 (498) : 9 (44)
Monteschiu" a Inaltarii i caderii Romanilor"]. CURIERUL [Se anunta cä Istoria lui Napoleon-Bona-parte", tradusi
ROM., II (1830), p. 311 : Instiintar1. din frantuzeste de serdarul Scarlat Geanoglu, a iesit de sub
E vorba de traducerea scrierii lui Montesquieu : Considerations sur tipar si se afla de vinzare la librarii]. C. DE AVIS, IV
les causes de la grandeur des Romains, et de leur decadence. (1840), supl. la nr. 91, p. 2.

711 015 (498) : 9 (37) 723 015 (498) : 9 (44)


[Se anunti ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare [Se anunta ci a aparut Aducerea trupului Imparatului
Partea a II a Anticelor Romane" de iurisconsultul Damas- Napoleon din Santa Elena si Inmormintarea la Paris cu
chin Bojincl]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. la toata. pompa"]. VEST. R., VII (1843), supl. nr. 56, p. 2.
nr. 58, p. 2. Traducere din francezi de paharnicul Scarlat Geanolu.
Pretul este 6 lei. 724 015 (498) : 9 (44)
[Se anunta ca se afli sub tipar Manuscrisul din Santa
712 015 (498) : 9 (37) Elena", trad. de reposatul june A. Iorgulescull. CU-
[Radu Tempea cauta un sprijinitor pentru a tipari Isto- RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 124 : Bibliografie.
ria stapinitorilor Romii"]. CURIERUL ROM., X (1838), E vorba de traducerea scrierii lui Lullin de Chateauvieux Manuscrit
nr. 163, p. 652 : Publicatie. venu de Sainte Hilêne.

35

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (47) EIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (49a)

725 015 (498) : 9 (47) 737 015 (498) : 9 (485)


Instiintare literali. ALBINA ROM., IV (1832), p. 396 : [Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar vol. II din Is-
CURIERUL ROM., IV (1832), p. 358. toria lui Carol XII, regele Svetii"]. VEST. R., X (1846),
Se anunti aparitia cirtii lui I. Kaidanov : Istoria imperii rosiene, p. 176.
tradusi de Gh. Asachi. Pretul celor doui volume este 6 sfantihi.

726 015 (498) : 9 (47) 738 015 (498) : 9 (496)


[Se anunti ci a aparut Istoria Imparitici Rusesti", de [Se anunta cã s-a talmacit in limba romana si este gata
Ivan Kaidanov, trad. de Gh. Asachi]. CURIERUL ROM., a se da la tipar Istoria imparatilor otomani incepind de
V (1833), p. 16 : la cel intii sultan Osman sau Otman si pin la acest ce acum
cu norocire imparateste in Tarigrad sultan Mahmut II").
727 015 (498) : 9 (47) C. DE AVIS, II (1818-1839), p. 188 : Instiintarl.
[N. D. face cunoscut intreprinzitorilor de traductii" 48 Se publici aceasti instiintare ,,ca si nu mai osteneasci altul de a
lucreazi la traducerea cartii Istoria imperiului Rusiei subt o tilmici".
Pctru cel mare", scrisa de Voltaire, spre a nu se mai osteni
cu traducerea ei"]. VEST. R., XI (1847), p. 380 : Instiintari. 739 015 (498) : 9 (498)
[Mihail Kifalov anunti ea' va tipari tratatele ce au fost
728 015 (498) : 9 (485) incheiate intre Turcia i Rusia, in diferite epoci, cu privire
[A Popescu anunta el este aproape de a termina tradu- la drepturile Principatelor Romane, precum i alte docu-
urea Istoriei lui Carol XII" de Voltaire]. ROM., I (1838), mente]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 340 : Bibliografie
p. 690 : Romana.
Se fac inscrieri de prenumeranti pentru Iasi, la Institutul Albinei.
729 015 (498) : 9 (485)
[Se face cunoscut cà Istoria lui Carol al XII, Riga Svetii, 740 015 (498) : 9 (498)
tradusa din frantozeste, este sa iasi la lumina"). C. DE [Se anunta ca a aparut Culegere de Tractate de pace,
AVIS. VI (1842), supl. la nr. 30, p. 2. incheiate intre Inaltele Curti Otomana i Ruseasca, cum si
Sc adauga : ,aceasta carte niclijduesc ci nu va trage asuprasi multi alte osebite Acte, atingatoare de printipatele Valahiei
critici, fiindc5 are autor pe vestitul Volter". - E vorba de traducerea Moldaviei"]. VEST. R., XIV (1850), p. 8, col. II.
scrierii lui Voltaire : Flistoire de Charles XII roi de Suede.
741 Vida, Gheorghie 015 (498) : 9 (498)
730 015 (498) : 9 (485) Instiintare. CURIERUL ROM., V (1833), p. 264.
[Costescu anunta ca a pus sub tipar traducerea sa din Prospect cu privire la Hronica Ruminilor dc Gheorghe $incai, pe
limba francezi Istoria lui Carl al XII Riga Sfetii"]. care o va edita.
VEST. R., VIII (1844), p. 368, col. II.
742 015 (498) : 9 (498)
731 015 (498) : 9 (485) [Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
[Se face cunoscut (fa' s-a pus sub tipar Istoria lui Ca- editia a II-a din Istoria pentru inceputul Romanilor in
rol XII, regele Svetiei, in doa volume", trad. de N. Raco- Dachia" de Petru Maior]. ALBINA ROM., V-VI, (1833-
vita]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 348, col. II 1834), supl. la nr. 58, p. 2 : Instiintare.
Se mcntioneazi ci aceasti scriere a fost compus5 de unul din cei Pretul este zece si jun.:State sorocovcti ; acel care va cumpal a
mai celebri autor: si poeti ai Frantei". - E vorba de Voltaire. 10 exemplare va lua un exemplar in dar.

732 Racoviti, N. 015 (498) : 9 (485) 743 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
Prescurtare din istoria lui Carol XII. CURIERUL ROM., Veste mare, si de mult dorita ! Domnilor ! $incai i Sa-
XVI (1844), p. 408 [gresit : 498] 410 [gresit : 400]. muil Clain si tiplreste ! FOAIE PT. MINTE, V (1842),
Rezumat al cartii Istoria lui Carol XII, tradusi de N. Racoviti. Se supl. nr. 14, p. 1-10.
onunti punerea ei sub tipar. - Vezi i erata din nr. 101, P. 414 Anunti ci Hronicul lui $incai si Istoria lui Clain s-au gisit si se
[gresit : 404] : Gresali. vor tipiri, fiind insircinat Gavra cu aceasti lucrare. Infitiseazi planul
tipiririi si al subscrierii. Face apel la generozitatea romlnilor avuti.
733 015 (498) : 9 (485)
[Se face cunoscut ca pitarul Nicolae Racovita a tradus 744 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
din limba franceza Istoria lui Carl al 12-lea Craiul Sfetii" 0 calculare apropietoare la intrebarea : $incai si S. Clain
si a dat-o la tipar]. VEST. R., IX (1845), p. 20 : Instiintari. in citi1 timpti poate scapa de sub teascii, si la citO sar
Se adaugi ci aceasti aleasi istorie a unuia asemenea vestit viteaz inalta pretul until exemplatiu din arnindoaa operile intr-o
este vrednici de a o avea si a o ceti si rurn5nii nostri, dci aceasti suma ? FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 251-256, 259-
frumoasa istorie se atinge si de amindoul Printipaturile Romlnilor". 262.
Dare de seaml despre cheltuiedile editirii Hronicii lui $incai si a
734 015 (498) : 9 (485) Istorici lui S. Micu.
[Se anunti cl s-a pus sub tipar Istoria lui Carol XII
regelui Svetiei", 2 vol., trad. de N. Racovita]. FOAIE PT. 745 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
MINTE, VIII (1845), p. 32 : Literar. A 3-a stirfacere despre $incai i Samuil Clain. FOAIE
PT. MINTE, V (1842), p. 315-320.
735 015 (498) : 9 (485) Dui:a o introducere - in care arati rolul gazetelor in cultura
[Se anuma ca a aparut vol. I din Istoria lui Carol XII"]. unei natiuni si rolul celor doul foi ale lui Barit in Ardeal - repeti
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 134 : Bibliografie anuntul cu privire la planul de editare al operelor lui $incai ;i Clain
In p. 134-136 se reproduce prefata acestei carti : Cuvint asupra (publicat in supl. la nr. 14 al Foii), precizind ci tipirirea Incepe
istoriei lui Carol XII, - de Voltaire. la 1 ianuarie 1843.

736 015 (498) : 9 (485) 746 015 (498) : 9 (498)


[Se anunta cà a iesit de sub tipar primul volum din Is- La $incai si Clain. G. TRANS., V (1842), p. 168.
toria lui Carol al 12-lea", tradusa de Nicolae Racovità]. Anunt al lui Alex. Gavra, in legituri cu prenumerarea la operele
VEST. R., IX (1845), p. 160 : Instiintan. lui 5incai 81 Clain.

36

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (498)

747 015 (498) : 9 (498) 758 015 (498) : 9 (498)


$incai 6 Samuil Clain. ALBINA ROM., XIII (1842), [Arnim cu privire la Hronica Romanilor" de Gh. $incai,
p. 144 : Bibliografie Romaneasca. editata de Gherman Vida, la Iasi]. INV. S., I (1843-1844),
Se anun0 cS Alexandru Gavra, profesor la Arad, va tipiri Hronica p. 28 : Instiinvare.
lui $incai ;i Istoria bisericeasci a lui Samuil Clain. Se fac inscrieri de Se anunti cI primul volum a apirut. Se comunici condinile de
prenumeranti. Sc publici conditiile de prenumerane. prenumerare.

748 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) 759 Gavra, Alex. 015 (498) : 9 (498)
Un pseudo $incai in Românie. FOAIE PT. MINTE, V Instiincare in treaba $incai - Clainiana. G. TRANS.,
(1842), p. 388-391 ; VI (1843), p. 68-72, 74-77. VII (1844), p. 48.
Ataci pe eel care a anuntat la Ian ci va tipiri si el Cronica lui Anuntl ci I-a sarcini" va apirea in martie 1844, cu ocazia tirgului
$incai. Pe L " din Bucurelti, care a promis si el ci o va tipIri, ii de la Pcsta. De asemenca, se va Impirli la Arad, prin oamen:i adunati
acuzi ci li-a insusit prin f raudi doar tomul I al manuscrisului, pe care la tirgul de acolo, tot in martie.
I-ar fi falsificat prin adaosuri ;i tlieturi.
760 Kjogalniceanu], M. 015 (498) : 9 (498)
749 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) Un cuvant noti si care ar putea fi ceva maT scurt. PRO-
Intrebari si raspunsurI, cu unile instiintald la Sincai si PASIREA, I (1844), p. 72 : Miscelle.
Clain. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 85-87. Sc referS la titlul Iucrlrii lui Al. Gavra : ,,Dramatico-Hronico-
Istorico-$incai-Clainiani", care ,,tine mai atit de lung eft si vremea
750 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) de cind ne f5gaduiestc publicarea acestor doi mult alteptati hronicari
rominr.
Vestire in treaba FOAIE PT. MINTE.
VI (1843), p. 127-128. 761 015 (498) : 9 (498)
Anuncl ca a primit din ,,Rominia" al II-lea exemplar din tomul I
si promite c5 va adauga ediliei un exiconar pentru cuvintele [Se anunta ca au apirut 8 coale din drama sincai-clai-
strline sau rare. niana" a lui Alex. Gavra si 2 coale din Cronica" lui
Sincail. G. TRANS., VII (1844), p. 152 : tnstiirgare.
751 015 (498) : 9 (498)
762 015 (498) : 9 (498)
Pentru $incai 6 Clain. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
p. 161-16/ [Se anun% a. c vor aparea noi fascicule din editia operelor
Abonatii din Bucurelti ai operelor lui $incai 1i Clain se pling el
lui $incai, alcituita de Gavra]. G. TRANS., VII (1844),
Al. Gavra nu-0 line cuvintul de a incepe tiplrirea lor la 1 ianuarie 1843.
p. 224 : Instiintare, 240 [gresit : 260] : Pentru $incai si Clain
Si pentru drama D. A. Gavra, 309 : Dela Redactie.
752 015 (498) : 9 (498) A doua sarcine : 3 coale din drama lui Gavra ;i 7 coale din
Cronica lui $incai. Redacna foii arati cI abonatii manifesti cea mai
Spre stiinta. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 185. mare nerIbdare pentru opera lui $incai. Al. G. prccizeazI cl nu
Se arati c5 tratrzierea tiplriril operelor lui $incai n Clain nu se primene prenumeratii numai pentru una din aceste opere.
datorene lui Al. Gavra, care va da la timp toate explicatiilc.
763 015 (498) : 9 (498)
753 Aaron, Teodor 015 (498) : 9 (498) Plansoare pentru $incai si Clain. FOAIE PT. MINTE,
Instiintare doritl. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 409. VII (1844), p. 341-342.
Anun0 cS tomul I din Hronica lui $incai, impreuni cu o compozilie IscIlitS : Mai multi romini din tagma bisericeasci, ostisasci ;i
dramaticS spre pomenirea lui $incai si Clain, de Al. Gavra, a trecut civilI". - Scrisoare plink' de revolti fat5 de nota din nr. 78 al
prin cenzuri fi se va tipIri curind. Gazetei [Transilvaniei], prin care editorul Gavra anunta cl nu primene
.prenumeratie la cirtile $incai - Clain deosebit de drama sa".
754 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta tiparirea vol. I din opera lui Gh. $incai Hro- 764 M. 015 (498) : 9 (498)
nica RomAnilor"]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 364 : [Articol de aparare a lui Al. Gavra, despre care unii sub-
Bibliografie Romaneasca. scriitori munteni s-au plins ca face specula, impunind cum-
Cu cheltuiala ;i osteneala editorului, arhimandritul Gherman Vida, pararea dramei sale pe linga cronicile lui Sincai si Clain].
inspector al Tipografiei Mitropoliei : pretul un galben. G. TRANS., VIII (1845), p. 16 : Din Ungaria, 20 : Din
Ungaria.
755 015 (498) : 9 (498)
765 Ursulescu, Lazar [ = Mihail Friscan] 015 (498) : 9 (498)
$incai. Hronica Romanilor. CURIERUL ROM., XV (1843),
p. 287. Antidotti spre alinaria durerilor a onoratet tagme bise-
ricesci, militaresdi civile pe linga Out DimbovitiT publi-
Sub acest titlu, se vestene ci a ient de sub tipar primul volum
din Hronica Rominilor de G. $incai, tipiritI de arhimandritul Gherman cate in Foaia pentru minte sub No. 43 a. 1844 in protiva
Vida, in calitate de inspector al Tipografiei Mitropoliei din Moldova. D. A. Gavra, editorlului scriptelor $incaio-Clainiane. G.
TRANS., VIII (1845), D. 27-28, 31-32, 36, 40, 44, 48,
52, 56.
756 015 (498) : 9 (498)
Polemizeazi cu abonatii lui Gavra din Tara Romlneascl, ce so
G. $incai. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 303. plinseseri impotriva procedeului acestuia de a-i obliga si primeasci
Se anuntI primirea unei line dc prenumeranti din partea Jut ;i drama lui ;incai-clainiani" pe lingi operele istorice ale acestora
Gherrnan Vida, pentru Hronica Rominilor de Gh. $incai. - Intr-o notiti din p. 80, redactia aratl cS Ursulescu este pseudoni-
mul protopopului Milsasl Frigcan din Toracul Mare.
757 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta ca a aparut la Iai, prin grija lui Gherman 766 - Is - 015 (498) : 9 (498)
Vida, tomul I din Hronica" lui $incai]. FOAIE PT. D. D. M. din Ungaria si Ursulescu din Titel. G. TRANS.,
MINTE, VI (1843), p. 352. VIII (1845), p. 80, 83-84.
In p. 392 : G. $incai in 6 tomuri, se completeaza anuntul, prod:- Rispuns acelora care ii luaserI apirarea lui Al. Gavra. II acuzi pe
-tindu-se cI intreaga editie va consta din 6 tomuri. acesta ca a profanat" memoria lui $incai ;i Clain.

37

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (499) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (498)

767 Om din fabrici 015 (498) : 9 (498) 781 015 (498) : 9 (498)
[Corespondenti din Timisoara, cu privire la frictiunile [Se anunta ci au aparut 6 fascicule din Cronica RomA-
politico-religioase dintre români si sirbi in Banat si cu pri- nilor" de Gh. $incai]. UNIV., IV (1848), p. 16, col. II :
vire la polemica iscata in jurul lui Al. Gavra]. G. TRANS., Insciintiare.
VIII (1845), p. 82 : Banat.
Cere mai multi solidaritate intre romIni. E de pirere sI nu fie 782 Gavra, Alex. 015 (498) : 9 (498)
jigniti bucureltenii, care primesc cu atita clIdurI publicatiile lui
Gavra in domeniul istoriei. Publicare. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 40.
AnuntI ci au ie;it de sub tipar a doua si a treia impIrthsire
768 015 (498) : 9 (498) lexiconall" ti se va tip3ri sarcina a ;aptea sincaianr.
[Se vesteste ca sarcina III" din Hronica" lui $incai se 783 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
afli sub teasc si se va trimite la vreme"]. G. TRANS., VIII
(1845), p. 204 : $tirl literare. Inscientiari literarie. ORG. LUM., I (1848), p. 300.
Cu privire la tiplrirea cIrtii ;i inscrierea abonatilor la Hronica lui
769 015 (498) : 9 (498) Sincai.
[Se anunta ca AL Gavra a dat la lumina sarcinile I si
II" din Hronica Romani lor", de G. $incai ; sarcina III" 784 Gavra, Alisandru 015 (498) : 9 (498)
va aparea in curind]. ALBINA ROM., XVIII (1846), P. 12 : Din Buda-Pest. AMICUL POP., I (1848), col. 239-240.
Aviz.
Anuntl CI din Lexiconul Besericesc Conversational a distribuit
fasciculele 2 ;i 3, iar din Hronica lui $incai va pune sub tipar
770 015 (498) : 9 (498)
.sarcina VII-a".
[Se anunta ca a aparut sarcina III' din opera lui $incai,
editata de Al. Gavra]. G. TRANS., VIII (1845), p. 408 : 785 015 (498) : 9 (498)
De stint.
[Se anuntl Ca se pregateste tiparirea letopisetelor Tarii
771 015 (498) : 9 (498) Rornânesti i Moldovei, in sase tomuri]. DACIA LIT., I
[Se anunta ca Regeasca Tipografie de la Buda se va (1840), p. 299.
apuca de tiparirea sarcinei a IV-a sincaiana"]. ALBINA Sint mentionati : Radu Greceanu, Radu Popescu, Gr. Ureche, Miron
ROM., XVIII (1846), p. 148 : Bibliografie. Costin, Neculai Costin, D. Cantemir, Joan Neculce, Ilie Carp si
Alexandru Beldiman.
772 015 (498) : 9 (498)
Instiintare din Buda. G. TRANS., IX (1846), p. 232. 786 015 (498) : 9 (498)
Se anunti cä s-au pus sub tipar .sarcina IV" din Hronica lui $incai [Se anuntl ca M. Kogalniceanu va publica, la Cantora
oi sarcina I° din Lexiconul conversational de Al. Gavra. Daciei Literare, letopisetele Valahiei i Moldovei, in lase
tomuri. Se dau conditiile de subscriere]. ALBINA ROM.,
773 015 (498) : 9 (498) XI (1840), p. 162 ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 190 ;
[Se anunta ca. se distribuie abonatilor sarcina IV" din FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 216 : Bibliografie.
Hronica" lui $incai]. G. TRANS., IX (1846), p. 408, col. II.
787 015 (498) : 9 (498)
774 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) [Se anunta deschiderea subscriptiei pentru Cronicele
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 36. Moldaviei", sub redactia maiorului Kogalniceanu]. MAG.
cu privire la Lexiconul besericesc romanesc, care se va pune sub IST., I (1845), p. 144 : Buletin Bibliografic.
tipar, i la fascicula V din Bronica lui Sincai.
788 015 (498) : 9 (498)
775 Gavra, A. 015 (498) : 9 (498) [Stire in legatura cu tipirirea Cronicelor Moldovei" de
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 190. catre M. Kogalniceanu]. ORG. LUM., I (1847), p. 128 :
AnuntI cind vor apIrea fasciculele V fi VI din tomul I al Miscele.
Hronicii lui Sincai ;i fascioarele primarie lexiconalnice". Comunici
numele celor la care se pot face prenumerIri.
789 015 (498) : 9 (498)
776 015 (498) : 9 (498) [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Din Buda. G. TRANS., X (1847), P. 208. partea I a torn. I din Letopisetile Tarii Moldovii", de
Se anuntl c5 se tiplreste .sarcina a V-a lincaiani". M. Kogalniceanu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 330 :
Bibliografie.
777 015 (498) : 9 (498)
Sarcina V sincaiana. G. TRANS., X (1847), p. 292. 790 015 (498) : 9 (498)
Se vesteste cI s-a tipirit. [Se anunta cuprinsul torn. II, p. 1, 2 si tom. III, p. 1 din
Letopisetele ãrii Moldovii"]. MAG. IST., IV (1847), p. 92 :
778 015 (498) : 9 (498) Buletinti bibliograficu.
Publicare. G. TRANS.. X (1847), adaos la nr. 71.
A. Gavra anunti cI tipirirea .tom. I sincaian" se apropie de sfirlit 791 015 (498) : 9 (498)
maga' pe .culegitori" si-i trimeatI numele prenumerantilor. [Se anunta ca a iesit de sub tipar partea I a tom. III din
779 015 (498) : 9 (498)
Letopisetile Moldovei"]. FOAE SAT., VIII (1846), p. 220 :
Instiintare.
[Instiintari marunte pentru abonatii la Hronica" lui
Gh. $incai, editata de Al. Gavral. ORG. LUM., I (1847), 792 015 (498) : 9 (498)
p. 244 : Inscientiare, 270 : Inscientiare, 382 : Inscientiare
literaria. [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
partea a II-a a torn. III a Letopisetilor Tarii Moldovii",
780 015 (498) : 9 (498) publicate de M. Kogalniceanu]. ALBINA ROM., XIX
[Se anunta ca. sarcina VI-a sincaiani" a iesit de sub (1847), p. 240, 272 : Bibliografie.
teasc]. G. TRANS., X (1847), p. 372 : Din Buda. Se dau informatii i despre celelalte volume.

38

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 91

793 015 (498) : 9 (498) 804 015 (498) : 9 (498)


[Se anunta cl la Institutul Albinei s-a pus sub tipar ul- [Se anunta ci la Institutul Albinei s-au tiparit Actele
tima parte a vol. III din Letopisetele Moldovei", publicate publice a Moldovei", cu fermanurile in limba romlna si
de M. Kogilniceanu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 172 : franceza] ALBINA ROM., XXI (1849), p. 240 : Bibliografie.
Bibliografie.
805 015 (498) : 9 (498)
794 015 (498) : 9 (498) [Se anunti ca. 3- a tiparit la Institutul Albinei Tabloul
[Se anunta ca a aparut la Iasi partea I din Fragmens tires hronologhic a 1,torlei vechi si noui a Moldovei dupre ma-
des Chroniques Moldaves et Valaques pour servir a l'histoire nuscrisele patriei si cele streine", orinduit de Gh. Asachi.
de Pierre-le-grand, Charles XII, Stanislas Leszcynski, Partea I]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 104 : Bibliografie
Demetre Cantemir et Constantin Brancovano", de M. Kogil- Romaneasca ; FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 120
niceanu]. MAG. IST., I (1845), p. 144-146 : Buletin [gresit : 112] : Bibliografie Româneasca.
Bibliografic.
806 015 (498) : 9 (498)
795 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta CI literatura tarii s-a imbogatit cu o carte [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a pus sub tipar Ma-
din cele mai interesante" : Istoria Printipaturilor" scrisa nualul istoriei Moldovei de la inceput pina la intronarea
de Mihail Kogalniceanu in limba franceza]. ALBINA ROM.,
Preainaltatului Domn Mihail Gh. Sturza vvd.", doua to-
muri in 8°, de loan Albinet, profesor de istorie la Academia
IX (1838), p. 184-185. Mihaileana]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 396 : Biblio-
Se aclaugi de asemenea ci un elev al Academiei se indeletniceste, grafie Romineasca.
sub povituirea autorului, de a traduce aceasti carte In limba ro-
mlneascr.
807 015 (498) : 9 (498)
796 015 (498) : 9 (498) [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit Manual
[Se anunta aparitia cartii lui M. Kogalniceanu Istoria de Istoria Moldovei", de profesorul I. Albinet, partea I].
Printipaturilor in limba franteza"]. ALBINA ROM., IX ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 72 : Bibliografie.
(1838), p. 184 ; G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 63 : Mol- Precut pe hirtie de tipar 12 lei, iar pe Mrtie velini 15 lei ; se afli
dova. de vinzare la cabinetul de lecturt al lui Caliman et comp.
E vorba de cartea Histoire de la Valachie, de la Moldavie et deo
Valaques Transdanubiens, t. I, Berlin, 1837. 808 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta ca a aparut in Iasi Manual de istoria Mol-
797 015 (498) : 9 (498) daviei", partea I, de prof. I. Albinet]. G. TRANS., IX
[Se anunti a au apirut, in brosuri diferite Coup d'ceil (1846), p. 100, col. II.
sur l'histoire des Rournains", Schneller Ueberblick der
Geschichte der Rominen", Brevis conspectus historiae Ro- 809 015 (498) : 9 (498)
manorum in utraqua Dacia digentiurn", de A. T. Laurian]. [Se anunta ca au aparut la Viena Documente istorice
MAG. IST., III (1846), p. IV a copertei nr. 1.
despre starea politica si ieratica a romanilor din Transit-
vania", culese de Aug. Treb. Laurian]. FOAIE PT. MINTE,
798 015 (498) : 9 (498) XIII (1850), p. 136 : Carp care merita a fi cunoscute.
[Se anunta 6' a aparut la Bucuresti Coup d'ceil sur
l'histoire des Roumains" de A. T. Laurian]. FOAIE PT.
MINTE, IX (1846), P. 312 : Literatura. Geografie
799 Lash% Gabriel 015 (498) : 9 (498) 810 015 (498) : 91
Prenumeratiune. ORG. LUM., I (1848), p. 398. [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit Geografia
Gabriel Laszló sau Pop, prof. de istorie universal3, anunti a in veche si nour, de stoln. Dimitrie Gusti]. ALBINA ROM.,
curind va iesi de sub tipar, cu litere ilirice, la Sibiu : Istoria Ro- XV (1843), p. 140 : Bibliografie Romineasca.
manilor pre scurt... descrisi dein unu fragmentu de a Orintelui Clein
si de mine cu mai multe Insemniri Insemnate. 811 Cipariu, T. 015 (498) : 91
015 (498) : 9 (498)
Icoana parnintului sau Carte de Geografie scrisa de loan
800 Rus... FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 374-376.
[Stire ca a aparut Istoria scurta a romanilor, din scri- Anunti .din partea tipografiei" aparilia in viitor a acestei lucrlri
smile parintelui Clamn edat5." de prof. G. Pop"]. INVET. si indeamnI si se inscrie cit mai multi prenumeranti.
POP., I (1848), p. 12.
801 015 (498) : 9 (498) 812 015 (498) : 91
[Anunt cu privire la torn. III din Istoria Orli a d-lui [Se anunta ca a aparut Icoana pamintului sau Geogra-
Aron"]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838), p. 192 : fia", de profesorul Ioan Rus]. FOAIE PT. MINTE, V (1842),
Subt tipar. p. 280, col. II, 304 : Instiintare.
Tomul al II-lea e sub tease.
802 015 (498) : 9 (498)
[$tire despre tiparirea Istorii Tara Romanesti", de Flo- 813 015 (498) : 91
rian Aaron]. C. DE AVIS, I (1837-1838), nr. 61, p. 139 [Subscriitorii la opera Icoana pamintului", de profesorul
140. Ioan Rus, sint asigurati ca tipirirea partii a VII-a va con-
Se arati importanta acestei opere si se anunti ci, dupi tipirirea tinua, neimpiedicata de moartea autorului]. G. TRANS..
vol. III, s-a deschis o noui subscriptie pentru celelalte cinci volume, VI (1843), p. 105
care urmeazi sl se tiplreasci. Notiti la necrologul lui I. Rus.

803 015 (498) : 9 (498) 814 015 (498) : 91


[Fl. Aaron anunta el a aparut cartea sa Manual de [Se anunta ca va apirea in curind tom. III din Icoana
istoria Principatului Romaniei"1. CURIERUL ROM., X pamintului"]. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 104 :
(1839), p. 416. De stiut.

39

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 91 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 912

815 015 (493) : 91 826 015 (498) : 912


[Se anunta ca a aparut tom. III din Icoana parnintului", [Se anunta cl la Institutul Albinei a aparut a doua
de loan Rus, tiparita la Blaj]. G. TRANS., VI (1843), Harta a Atlasului"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 17 :
p. 149 : Transilvania. Esil.

816 015 (498) : 91 827 015 (498) : 912


[Se anuntà ca a aparut cartea de geografie a profesorului [Se anunta ci la Institutul Albinei s-a tiparit urmarea
loan Rus Icoana parnintului"]. PROPASIREA, I (1844), Atlasului geografic", cu hartile Asiei i Americii, lucrate
p. 96 : Bibliografie. dupa geograful Brué de artisti" moldoveni]. ALBINA ROM.,
XI (1840), p. 65-66 ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 82.
817 015 (498) : 91 (498)
828 015 (498) : 912
[Se anunti c5 la Institutul Albinei s-a tiparit Mica Geo- Atlas geograficu in limba Romaneasca. ALBINA ROM.,
grafie a Moldovei si Tàrii Romanesti", alcatuita de pitarul
Popescu Scriban, elev al Academiei Mihailene]. ALBINA XI (1840), p. 86-87 ; CURIERUL ROM., XI (1840),
ROM., IX (1838), p. 119 : Esil. p. 121-122 ; FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 159.
Se aratl ca la Institutul Albinei au apSrut 4 hirti pini acum
vor mai apIrea Inc3 6, printre care Moldova si Tara Romlneascl.
818 015 (498) : 91 (498) Precut acestui atlas, din 10 coale, este de 120 lei.
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Geografie noul pentru shoalele incepatoare cu geografia 829 015 (498) : 912
spetiala a Printipatelor moldo-roinane", de sard. D. Gusti,
ed. IV]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 284 : Biblio- [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit Atlasul
grafie. geografic romanesc" de sub directia lui Gh. Asachi]. DA-
CIA LIT., I (1840), p. 114.
Cuprinde harta Asiei si a Americii olpate" de Antoni.
819 015 (498) : 91 (498)
[Se anunti ci a aparut Descriere scurta a terei Ardea- 830 015 (498) : 912
lului cu Intrebäri i raspunsuri", Blaj, 1847]. ORG. LUM.,
I (1847), p. 90 : Inscientiare Literaria. [Despre hartile ce au aparut la Institutul Albinei si
despre cele ce se vor tipari pentru alcatuirea celui dindi
820 Golescu, C. 015 (498) : 912
atlas geografic rornanesc]. DACIA LIT., I (1840), P. 302.
[Anunt referitor la punerea sub tipar a unei harti sta- 831 015 (498) : 912
tistice a Tirii Românesti"]. CURIERUL ROM., II (1830), ca la Institutul Albinei a iesit Harta ge-
[Se anun t5.
p. 168 : Instiintare. nerala a Africei", dreasã i sapati sub directia d. aga
Contine : implrtirea administrativg, schelile Dunlrii, carantinele, Gh. Asachi de d. Parteni Antoni"]. ALBINA ROM., XI
oboarele, ludele, famUiile, polcovniciile, breslasii, pandurii, armenii (1840), P. 342 : Bibliografie Romineascl.
etc. Mai cuprinde : ,o prescurtare a istorii patrii si ..o bra geografics
a Tirii Rominesti". Pretul 3 galbeni. 832 015 (498) : 912
821 015 (498) : 912 [Se aduce la cunostinta prenumerantilor Atlasului geo-
grafic" ca, dupa ce s-au tiparit doul exemplare din
[Harta adrninistrativi a Moldovei]. BULETIN F. 0., II Harta Oceaniei", piatra a crapat i, din cauza aceasta,
(1834), p. 222 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), harta se va lucra din nou]. ALBINA ROM., XII (1841),
p. 152. p. 60 : Bibliografie Romaneasca.
0 instiintare din care vedem cl harta a fost lucrati din porunca
lui Kiselef, de citre sub-colonelul" Berghenhairn fi clpitanul printul 833 015 (498) : 912
Galiiin, fi s-a tipirit la Bucurelti, in tipografia lui Eliade. [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit a doua editie
din Harta generala a Oceaniei seau Australiei". sub di-
822 015 (498) : 912 rectia lui Gh. Asachi, sapata de sulg. Parteni Antoni].
[Se anunti ca a aparut Harta generala a lurnei cei vechi", ALBINA ROM., XII (1841), P. 118 : Bibliografie Ro-
cu un Tablo hronologic i sinoptic"]. ALBINA ROM., rnaneasci.
VIII (1837), p. 105. Va urma la tipar harta Moldovei.
Autorul este Gh. Asachi ; pretul 10 lei.
834 015 (498) : 912
823 015 (498) : 912 [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a edicat in limba
[Se anunç c s-a tiparit Harta Europei cu cuvinte romana Globul parnintean"]. ALBINA ROM., XIII (1842),
romanestil. ALBINA ROM., IX (1838), p. 256 : EsiI. p 92.
A fost sipati, sub directia lui Gh. Asachi, de citre Partcni Antoni. 835 015 (498) : 912
824 015 (498) : 912
[Se anunta ci la litografia Parteni si Miler din Iasi
s-a tipacit in romlneste Harta Moldaviei dinpreuna cu
[Se anunta tiparirea unui Atlas geografic a lumei", In invecrnatele tari"]. ZIMBRUL, I (1850), p. 4, 8.
limba romana]. ALBINA ROM., IX (1838), P. 300 : Esil.
Se va compune din opt hirti : 1) Emisferele cu sistema planetelor, 836 015 (498) : 912
2) Europa, 3) Asia, 4) Africa, 5) America, 6) Australia, 7) Moldova [Se anunta cã va aparea o harti a Transilvaniei]. FOAIE
cu Impirtirea tinuturilor, 8) Tara Romlneasci. Pretul subscrierii PT. MINTE, VI (1843), p. 144 : Literaturl.
este 96 lei.
837 015 (498) : 912
825 015 (498) : 912 [Se face cunoscut ca litograful Bat i editorul Tieri au
[Se anunta ca se va tipari la Iai un Atlas geografic publicat la Sibiu o harta de parete a Transilvaniei, cu-
a lurnei, compus din opt harti"]. C. DE AVIS, II (1838 leasi de pe cele mai bune isvoare"]. ALBINA ROM., XVII
1839), p. 54 : Moldavia. (1845), p. 132 : Bibliografic Rornaneasca.
Sint trecute titlurile celor opt hirti ; pretul subscrierii este 96 lei. Se vinde in negru cu 10, iar colorat3 cu 15 lei.

40

www.dacoromanica.ro
015 (498) : 92 BIBLIOGRAF1E ROMA.NEASCA - CATALOAGE. CARTI IDE VINZARE 017.4 (439.2)

Biografii 848 017.4 (439.2)


[Se anunta de vinzare cartile : Orologiulu celu mare...",
838 015 (498) : 92 Blaj, 1835 ; Acathistieriu...", Blaj, 1835 ; Psaltirea de pe
[Se anuntà ci a aparut la Institutul Albinei Biblio- limba evreeasca", trad. de Th. Popu, Blaj, 1835]. ORG.
grafia - recte : Biografia - Baronului Praun", tradusa LUM., I (1847), p. 144 : Inscientiare literaria.
din limba germana in limba roman a. de cam. Praun si gni-
rita cu cheltuiala sa]. ALBINA ROM., X (1839), p. 254 : 849 017.4 (439.2)
Bibliografie Romaneasca. [Gabriele Laszló sau Pop anunta ca a redus pretul la
cartea sa Istoria scurta a Romanilor"]. ORG. NATIU-
839 015 (498) : 92 NALE, I (1848), p. 13.
[Se anuntal ci la Institutul Albinei s-a tiparit Spita
familiei Sturdza", dupa documente autentice adunate de 850 017.4 (439.2)
o inadinsa comisie"]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 12 : [Se anunta de vinzare Poesiele" lui Gr. Alexandrescu].
Bibliografie Romaneasca. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 82 : Dela Redactiune.
840 015 (498) : 92 851 017.4 (439.2)
[Se anuntà ca s-a publicat Spita familiei Sturza"]. [Se anunta de vinzare Predicele" lui Sigismund Pap].
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 112 : Bibliografie Ro- ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 90 : Publicare.
mineasca.
852 017.4 (439.2)
841 Thomici, Ioann 015 (498) : 92 Predicele" lui Velia Tincu].
[Se anuntà de vinzare
Instiintare. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 150-152. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 82 : Dela Redactiune.
Initiincare de prenumeracie la lucrarea lui autobiografici : Descrierea E vorba de cartea intitulat8 Cele leapte virtuti, Brasov, 1847.
meriturilor sale invirstate i tesute cu o scurti biografie a vimii sale
cei acuma de 47 de ani. 853 017.4 (439.2)
[Se anunta de vinzare Prietenul tinerimei"]. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 82 : Dela Redactiune.
017 CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 854 017.4 (439.2)
(Clasate pe provincii i localitati) [Se anunta ci se afla de vinzare Istoria scurti a Ro-
mlnilor, din scrisorile parintelui Clain edata de prof. G. Pop",
BUCOVINA la pretul de 12 cr. arg.]. INVET. POP., I (1848), p. 12.
842 017.4 (437.5) 855 017.4 (439.2)
[Lista carvilor rom'anesti ce au sosit de la Brasov si se [Se anunta de vinzare la redactie exemplarele din Istoria
afla de vinzare la libraria Viniarj i la redacvia Buco- Romanilor" de Samuil Micu-Clain]. INVET. POP, I
vinei"]. BUCOV., III (1850), p. 6 : Instiinvare. (1848), p. 52.

843 017.4 (437.5) 856 017.4 (439.2)


[Se anunti el la libraria Viniarj se afla de vinzare [Se anunta de vinzare Icoana cresterii rele", trad. de
brosura Convorbirea intre mai i fiiul asupra limbei ;i prof. Andrei Murasan]. INVET. POP., I (1848), p. 80 :
literelor romanestiTh BUCOV., III (1850), p. 96. Cali de vindut.
Prmul unui exemplar este 15 creitari de argint.
857 017.4 (439.2)
g44 017.4 (437.5) [Lista de carti de vinzare in Brasov, la R. Orghidan].
[Se anunta ca se afla de vinzare, la librarul Eduard FOE LITERARA, I (1838), p. 144.
Viniarj, cartea lui J. Ludwig Klunker Die gesetzliche 0 mie i una de nopti (7 tomuri) ; Gramatici rominencl f i nem-
Unterhaus-Verfassung in Galizien"]. BUCOV., III (1850), ;easci ; Ceasloave ; Intimplirile rizboiului framozilor i Intoarcerea
p. 172. lor de la Moscova ; Scurti aritare despre luarea Parisului i alte
Aororol se ocopi ;i de Transilvania. intimpliri, 1814 ; Bucoavni ; Cultura albinelor, 1823 ; Invitituri pen-
tru prisirea pomilor, 1812.

858 017.4 (439.2)


TRANSILVANIA [Lista' de &Atli de vinzare la R. Orghidan]. FOAIE PT.
MINTE, I (1838), p. 144 : Instiintare literara.
845 017.4 (439.2) Foae de Dumineci pe soul 1837 ; 0 mie ;1 una de nopti ; Gra-
[Se anunta ca Istoria pentru inceputtri Romanilor in matici romineasci j nemteasci pentru amindoui scene limbi ; Ceas-
Dacia", a lui Petru Maior, se afll in vinzare la tipografia loave ; Intimpllrile rizboiului franioxilor i intoarcerea lot de la
din Blaj]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 48 [gresit : 40]. Moscova ; Scurti aritare despre luarea Parisului i Site intimpliri,
1814 ; Bucoavni pentru invilitura pruncilor ; Cultura albinelor ; In-
846 017.4 (439.2) vitituri pentru prisirea pomilor.
[Se anunta de vinzare Tentamen criticum in linguam 017.4 (439.2)
romanicam", de A. Treb. Laurean]. ORG. LUM., I (1847), 859
p. 60 : Inscientiare literaria. Car-0 tiparite care se afrã spre vinzare la D-lui Rudolf
La tipografia din Blab Ia prIvilia lui Tilsch in Cluj. Orghidan cetatean i negutetorii1 in Brasov. FOAIE PT.
MINTE, III (1840), P. 15-16.
847 017.4 (439.2)
[Se anunta ca la redactia gazetei se afla de vinzare 860 017.4 (439.2)
cartea Cuventari beserecesci despre cele siepte pecate ale [Rudolf Orghidan anuntä ca are de vinzare in Brasov
capetaniei pe Duminecile Paresemiloru", prelucrate de Th. si la casa lui din Bucuresti Gramatice nemcesti si ruma-
Aaron, Buda, 1847]. ORG. LUM., I (1847), p. 20 : Inscien- nesti pentru tinerimea nationali", tom. I si II]. G. TRANS.,
tiare Literaria. VII (1844), p. 108 : Instiinvare literara.

41

www.dacoromanica.ro
017.4 (439.2) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (439.2)

861 017.4 (439.2) 874 017.4 (439.2)


[Rudolf Orghidan face cunoscut ca are de vinzare in [Se anunta cl se afla de vinzare la redactie cartea Cele
Brasov si la casa lui din Bucuresti Halimale seu o mie seapte virtuti" de Nicolae Velia-Tincu]. G. TRANS., X
si una de nopti", torn. I-VIII]. G. TRANS., VII (1844), (1847), p. 176.
p. 108 : Instiintare literara. Cartea e prezentati in citeva cuvinte.

862 017.4 (439.2) 875 017.4 (439.2)


[Se anunta ca, la negustorul Rudolf Orghidan, se anal Sarcina V sincaiana. G. TRANS., X (1847), p. 292.
600 exemplare de gramatici româno-nemtesti]. G. TRANS., Se anunti a a sosit la redactia ziarului si subscriitorii o pot ridica.
XIII (1850), p. 118, col. II.
876 017.4 (439.2)
863 017.4 (439.2)
Instiintare de carti. FOE LITERARA, I (1838), p. 40. [Carti de vinzare la redactie]. FOAIE PT. MINTE, XI
(1848), p. 308 : Literarii.
se ammo cI, la Koala Privilegiatei Sotietiti NegutItoreiti, se all Don Juan, de Byron, tradus de I. Eliade ; Secretarul intim, de
de vinzare : Catehismul mic, Brasov, 1835 ; PravilI Comertiali, Brasov,
George Sand, tradus de S. Andronic.
1837 ; Plutarh nou, Buda, 1819 ; Cilindare pe 100 ani, Buda, 1814 ;
Alese istorii morale, Brasov, 1834 ; Cuvintare Icolastici zisI de G. Barit,
Brasov, 1837. 877 017.4 (439.2)
Cartl naciunale. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 16.
864 017.4 (439.2) Lisa de cIrti de vinzare la redactia gazetei.
[Se anunta de vinzare, la tipografia lui I. Gött, cartea
Kurze statistische Uebersicht des Fiirstenthums Walachei", 878 017.4 (439.2)
de Stephan Adolph Wilhelmi]. G. TRANS., V (1842), Publicatii literare. G. TRANS., X (1847), p. 84.
p. 152 : Literar ; FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 280 : Se anunti a se afli de vinzare, la redactia ziarului ;i la librarul
Literar. I. Vaina : Cuvinarile bisericeoi, Istoria lui P. Maior, ed. a Il-a,
Filosofia, Macrobiotica, Elisabeta.
865 017.4 (439.2)
[Lista de carti de vinzare la redactie sau la I. Roma- 879 017.4 (439.2)
nov]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 360 : Biblioteca [Scurte liste de carti romanesti de vinzare la libraria lui
romaneasca. loan Vaina de Pava, din Brasov]. G. TRANS., IX (1846),
Homer, Moliere, Alfieri, Byron, Victor Hugo etc. p. 376 : Librerie, 388 : De stiut.
866 017.4 (439.2)
880 017.4 (439.2)
Din istoria lul Petru Major. G. TRANS., VI (1843), [Se anunti c textul constitutiei revoluçionare maghiare
p. 416.
Se vesteste ci mai sint de vinzare la redactie 5 exemplare.
- tradus in rornaneste - se aflä de vinzare la loan Vaina].
ESPATRIATUL, I (1849), p. 31, col. II.
867 017.4 (439.2)
Pentru icoana pamintului. G. TRANS., VI (1843), p. 416. 881 017.4 (439.2)
Se anuna a au mai rimas abia 150 exemplare nevindute, din cartea La D. Wilhelm Nemeth. G. TRANS., IX (1846),
cu acest titlu a lui loan Rus. p. 400, 404.
Librarul Nimeth din Brasov anuna a are de vinzare arti de :
868 017.4 (439.2) Balzac, Bernardo, Berthet, Capefigue, Cooper, Conti, Custine, Dash,
[Se anunta de vinzare cu pret redus 20 exemplare din Desnoyers, Dickens, Dumas-Pire, Dumas-Fils, Féval, Fournier, Fridolin,
Istoria pentru Inceputul Rornanilor in Dacia" de Petru Gautier, Gay, Gozlan, Karr, Kock, Kogilniceanu, Landelle, Lauriani
Maior, editia a II-a]. G. TRANS., VIII (1845), p. 116 : - toate in limba francezi.
De stiut.
882 017.4 (439.2)
869 017.4 (439.2) Publicari literare. G. TRANS., X (1847), adaos la
[Se anunta a se afla de vinzare o biblie, indreptata" nr. 45.
de Samuil Clain, i unsprezece tomuri din Vietile sfin- Se anuntI a la libaria lui Wilhelm Nemeth ant de vinzare clrtile :
;Hoe]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 308 : In- Descriere scurti a terei Ardealului, aplecaa a cuprinderea mintei
stiintare de carti. pruncilor, tradusI ,.de pre ungrie". Blaj, 1847, ;i InvItItura despre
Cei interesati se vor adresa la redactia Gazetei de Transilvania. vinars spre folosul feoaleloe siteltl de toati lege. In Ardeal, tradua
din limba ungaa, Blaj, 1847.
870 017.4 (439.2)
La redactia acestor for. G. TRANS., IX (1846), p. 64. 883 017.4 (439.2)
Lista a 23 arti ce se vind In comision la redactia foilor lui Barit. [Se face cunoscut c la 4ibraria W. Nemeth s-a depus
spre vinzare Geografia scurta a terei Ardealului", 1847].
871 017.4 (439.2) G. TRANS., X (1847), p. 208, col. I.
La redactie. G. TRANS., X (1847), p. 24.
Se publics o listi de cirti ce sc afli de vinzare la redactia foii. 884 017.4 (439.2)
872 017.4 (439.2) librarul W. Nemeth s-a depus
[Se instiinteazi ca la
Literar. G. TRANS., X (1847), adaos la nr. 71, p. 2.
pentru vinzare cartea Nvacatura despre vinars", 1847].
G. TRANS., X (1847), p. 208, col. I.
Sint anuntate citeva aryl ce se afli de vinzare la redactia foii 81
la libririi.
885 017.4 (439.2)
873 017.4 (439.2) Caro depuse spre vanzare la Redactie, la D. V. Nemet
[Se publicà o lista de carti si jurnale care se afla de si la I. Navrea in Brasov. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
vinzare la redactie]. G. TRANS., X (1847), p. 168. p. 184.
In total, 28 arti ;i jurnale. Lisa dc 8 cIrti tijarite in toate provinciile romanelti.

42

www.dacoromanica.ro
017.4 (439.2) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (498.1)

886 017.4 (439.2) 899 017.4 (439.2)


Imtiincare. G. TRANS., IX (1846), P. 360. [Se anunca el in librarii se afla de vinzare La Russie
Sc aduce la cunostinti c3, la leg8torul de cirti losif Capitain, se et les Russes" de N. Turghenieff, Paris, 1847]. G. TRANS.,
afli de vinzare 100 exemplare ceasloavc. X (1947), adaos la nr. 71, p. 2 : Literar.

887 017.4 (439.2) 900 017.4 (439.2)


[Se anunca de vinzare Povestiri din spaimile vrajato- [Se anunca ca. se afla de vinzare Agripina" i Ira",
rege, trad. din rusqte de Alex. Geanoglu Lesviodax]. trad. din $mid]. G. TRANS., X (1847), p. 312 : Literariu.
FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 312. E varba de opera scriitorului german Chr. von Schmid.

888 017.4 (439.2) 901 017.4 (439.2)


[Se anuncl dc vinzare Der Sprachkampf in Sieben- [Se anunci de vinzare Gramatica romana" de prof.
biirgen", Brasov, 1842]. FOAIE PT. MINTE, V (1842), N. Balaiescu]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 88.
p. 376.
902 017.4 (439.2)
889 017.4 (439.2) [Se anunca de Anzare Cele epte virtuci, adica epte
[Se anunt a. de vinzare Catehetica practica" de Teodor predice frumoasc", prelucrate de prof. §i paroh. N. Velia-
Aron]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 24. Tincu]. G. TRANS., XI (1848), p. 88, col. II.
890 017.4 (439.2) 903 017.4 (439.2)
[Se anun ca. locurile unde se afla de vinzare Macro- [Se anunca de vinzare : Icoana crelteriI rele cu mijloace
biotica" lui Hufeland, trad. de Pavel Vasici]. G. TRANS., de a o face i mai rea", de A. Mura§anu]. FOAIE PT.
VII (1844), p. 392 : Dela Redaccie. MINTE, XI (1848), p. 248 [grqit : 148].
891 017.4 (439.2) 904 017.4 (439.2)
Ntiincarl de jurnale i de carcI. G. TRANS., IX (1846), Carci de vanzare. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850),
p. 316. p. 31, 40.
Magazinul Istoric, InvItitoriul Satului, operele lui $incai, Macro-
biotica si Neputinta de Vasici. 905 017.4 (439.2)
Dela SibiiO de §tiut. G. TRANS., VIII (1845), p. 53.
892 017.4 (439.2) Instiintare in legituri cu impirtirea cartilor sincai-clainiene" de

[Se anunca de Anzare Manualul de filosofie" de A. De- citre protopopul Niculae Maniu.
lavigne, trad. A. Treb. Laurianu]. G. TRANS., IX (1846),
p. 124, col. II.
TARA ROMANEASCA
893 017.4 (439.2)
[Se anunca de vinzare Schneller Ueberblick der Gc- 906 017.4 (498.1)
schichte der Romanen", de A. T. Laurian]. FOAIE PT. [Se di de qtire ca. Tractatul de pace" se afla de vin-
MINTE, IX (1846), p. 344. zare la d. Gheorghe, vinzatorul de carci, peste drum de
894 017.4 (439.2) Baracie]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 366 :
In§tiincar1.
Pub licari literare. G. TRANS., X (1847), p. 78.
Se anunt1 ci au apirut si se afri de vinzare : Magazinul istoric 907 017.4 (498.1)
pentru Dacia ; Filosofia, tradusl dupI Delavigne ; Istoria Rominilor [Se anunci cà Triumful virtu.tei impotriva amorului",
prescurtati ; Magazin fiir Geschichte, Literatur und alle Denk- und talmacit de Simeon Marcovici, se afla de vinzare in li-
Merkwiirdigkeiten Siebenbiirgens. Se arati cuprinsul revistei romanem, brarii]. GURIERUL ROM., II (1830), nr. 55, p. 210
vol. III, si al celei germane, tom. III, fasc. III, in ccea ce ii intere- [grqit : 201], col. I.
nazi' pe romini.
Anume : la d. Gheorghe, peste drum de la 133rStie, d. Iosif, pc
ulita Sf. Gheorghie ;i la d. Mihale, in Lipscani".
895 017.4 (439.2)
Publicacii literare. G. TRANS., X (1847), P. 92. 908 017.4 (498.1)
Se anunti el se ailS de vinzare Macrobiotica sau invititura de a [Se anunca ca se afla de vinzare o traducere in greceqte
prelungi viata a dr. Hufeland, prelucrati in romlneste de dr. P. Vasici, dupa. Contractul social" al lui J. J. Rousseau]. CURIERUL
si Neputinta de dr. P. Vasici. ROM., I (1829-1830), p. 366 : In1tiincarI.
Traducerea s-a ficut de Grigorie Zalik i s-a tipirit la Paris de
896 017.4 (439.2) citre v5cluva riposatului". Se Ai de vinzare in Bucuresti la .bolta
Besericeasca Istorie. G. TRANS., X (1847), p. 188. d. bibliopolului Mihale".
Se anunti a se afli de vinzare 2 exemplare din Istoria Bisericeasci
a lui Meletie, mitropolitul Atenei, tradusI in limba romini de mitro- 909 017.4 (498.1)
politul Vcniamin Costachi. [Se vestqte ca se afla de vinzare n4te dialoguri alca-
tuite asupra revuluciei anilor trecuci", de Grigorie Zalik].
897 017.4 (439.2) CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 366 : InitiincarT.
[Se anunci de vinzare Chronicum Fuchsio-Lupino-Oltar- Cartea s-a tipirit de viduva riposatului". Sc afla de vinzare in
dinum, sive Annales Hungarici et Transilvanici". Pars I. Bucurcsti, la bolta d. bibliopolului Mihalc". A lost tip3rit8 la Paris,
Complectens Annales Ann. 990-1630. Coronae, 1847. De in limba grcaca.
Josephus Trausch]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 248.
910 017.4 (498.1)
898 017.4 (439.2) [Se anunca el Poeziile" lui Iancu Vicarescu se afla de
[Se anunca ca, din car= lui N. Velia Cele epte vir- vinzare]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 228 : In1tiincar1.
tuci", se mai afla de vinzare Inca dourt sute de exemplare]. La ,bolta d. Mihale bibliopolu in Lipscani si la bolta d. 1034 Roman
G. TRANS., X (1847), p. 276 : pc ulita Sf. Ghcorghc".

43

www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CART! DE VINZARE 017.4 (498.1)

911 017.4 (498.1) 922 017.4 (498.1)


[Se anunta cã Grimatica Greceasca Terpsitea a d. das- [Notita la aparitia traducerii Marino Falliero", din
calului Neofit Duca de curind a iesit din tipar"]. CU- Byron]. CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 123 :
RIERUL ROM., IV (1832), p. 148 : /nstiintad. Marino Faliero.
Se afli de vinzare la boltele lui chir Dumitru Hagi Antone in Se anunti ci a apirut ;1 se afli de vinzare In Bucurelti la Tutu'
Marchitani ;i la a lui chir Mimicu Stratigake la poarta hanului Sf. Ion". Romanov, iar in Ia8i la libriria Bel.

923 017.4 (498.1)


912 017.4 (498.1)
Cärçile cele tiparite, si se AI de vinzare la D. If. Ro- [Se anunta de vinzare Virginia" de Alfieri, trad. de
C. Aristia]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 32 : Instiintari.
manov. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 132. In Bucurelti, la librarul I. Romanov ; in Ia1i, la libriria lui Bel.
Douazeci 4i wapte de volume diferite. Intre dc : Proiecte de pravili
ale Obstestii Aduniri din 1831, 1832 i 1834 - 3 vol. 924 017.4 (498.1)
913 017.4 (498.1) Cal-tile profane, si bisericesti ce sail ma! tiparit in urma-
ton an! si se aflä de Anzare la D. Iosif Romanov In Bucu-
[Librarul losif Romanov anunta ca are de vinzare poe- restI. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 63-64.
ziile lui G. Asachi]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 260 : 0 listi de 45 cirti tiplrite intre 1831 ;i 1840.
Instiintad.
925 017.4 (498.1)
914 017.4 (498.1) [Liste de carti de vinzare la Iosif Romanov]. FOAIE
[Librarul Iosif Romanov anunti ea. are de vinzare Hro- PT. MINTE, III (1840), p. 86-88 : Gazete RomânestI,
nicul Rumânilor de printul Cantimir"]. CURIERUL ROM., 128 : Instiintare Literara ; 392 : Caro romAnest1.
VII (1836), p. 260 : Instiintarl.
926 017.4 (498.1)
915 017.4 (498.1) [Se anunta de vinzare Don Chisot dela Manse partea I].
[Se anunta carti de vinzare la libraria Iosif Romanov]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 226 : Cairo elite de
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 104 : aro tiparite. subt tipar.
Bldiranul boerit ; Vicleniile lui Scapin ; Gemenii din Bergam ; De vinzare la libraria Romanov. - E vorba de traducerea romanu-
Triumful amorului ; Actorul fIri voe ; Proecte pentru clad si Tarife lui lui Cervantes.
de vami.
927 017.4 (498.1)
916 017.4 (498.1) [Carti de vinzare la librarul I. Romanov]. FOAIE PT.
MINTE, IV (1841), p. 344 : Carti romlnestl.
[Librarul Romanov anunta ca are de vinzare Douà Din Istoria bisericeasc5 a lui Meletie, mitropolitul Atenei, tradusl
Bileturi", comedie de Florian, trad. de CreteanulTh CU- de mitropolitul Veniamin Costachi, p. I ;i II ; BIgiri de seam3 asupra
RIERUL ROM., VIII (1837), p. 20 : Ciro tiparite. Gramaticii, de vornicul G. Golescu.

917 017.4 (498.1) 928 017.4 (498.1)


[Librarul Romanov anunta noi carti aparute]. CU- [Se anunta di se aflä de vinzare la I. Romanov Prin-
RIERUL ROM., VIII (1837), p. 188 : Caro Tiparite. tesa de Clermont, novela istorica" de Stephanie de Geniis,
Brolura a II-a din Gilblas [de Lesage] ; Misantropia fi Pociinta trad. in romaneste de I. P. Brezoianu]. FOAIE PT. MINTE,
[a lui A. de Kotzebue] ; Iliada lui Homer, rapsodia a III-a 1i a IV-a. V (1842), p. 264 : Bibliografie.
929 017.4 (498.1)
918 017.4 (498.1)
[Se anunta ca se aflà de Anzare, la I. Romanov, Poe-
[Se face cunoscut c la libraria Iosif Romanov se afla ziire" lui Gr. Alexandrescu]. FOAIE PT. MINTE, VI
de vinzare primele doui tomuri din Erotocrit", iar cele- (1843), p. 80.
lalte trei tomuri se anal sub tipar]. C. DE AVIS, I (1837-
1838), p. 91 : Instiintarl. 930 017.4 (498.1)
[Se anunta de vInzare Hotarnicul si Cotitorul Roman",
919 017.4 (498.1) de I. Bilaceanu hotarnicul"]. CURIERUL ROM., XV
[Se anunta ca a aparut la Craiova Neghina intre grit' (1843), p. 251.
sau Religie i fatarnicie", drama]. MOZAICUL, I (1838- Coprinde invAituri geometrice populare de neapIrati trebuinti
1839), p. 597 : Instiintare. pentru orice misurator ; precurn hotarnic, cotar ;i pentru oricare
De vinzare in casele marelui clucer Gheorghie Otetelilanu, in Craiova, proprietar, arenda; sau §i clicar. Se di tabla de materii. De vinzare
la redactia Mozaicului, iar in Bucure;ti la Iosif Romanov. la librarul Romanov.

920 017.4 (498.1) 931 017.4 (498.1)


[Carti de Anzare in libraria lui Romanov]. CURIERUL [Se anunta ca, la libraria lui Iosif Romanov, se afla de
ROM., X (1839), p. 180 : Instiintare.
vinzare Arhiva romineascr, sub red. lui M. Kogilni-
ceanu]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 264.
Teatrul politicon tipirit la Buziu in 3 tomuri, pe cheltuiala d. Filotei.
Oglinda omului celui din Iluntru. Almanachul Statului TSrii Ro- 932 017.4 (498.1)
minelti pe 1839. Engolpion de aur sau deslulirea intelesului icoanei
lui Chevit Tebeanul. Ghiulom Tel sau Elvetia slobodi din Florian.
[Se anunta ca se afla de vinzare la I. Romanov Lexi-
Disertatia despre Tipografiile Ituminelti in Transilvania si inveci-
conul romänesc, latinesc, unguresc si nerntesc", di:4th la
natele tiri.
Buda, in 1825]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 264.
933 017.4 (498.1)
921 017.4 (498.1)
[Carti de vinzare la librarul Iosif Romanov]. FOAIE
Catalog de cart! ce sa afla la libreria D-lut Romanov PT. MINTE, VII (1844), p. 304.
in Bucuresti. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 96-98. Satirele lui Antioh Cantemir ; Bianca Capelo ; Piatra Scandeli ;
Lista a 154 volume. Coconu lorgu de la Sadagura ; Iulie Chesar.

44

www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (498.1)

934 017.4 (498.1) 946 017.4 (498.1)


[Se vesteste cà s-a redus pretul de vinzare la Dicsonarul [Se face cunoscut ca tragedia Mohamet", tradusa de
frantezo-romanesc" ce s-a tiparit la Tipografia Colegiului I. Eliade, se anal de vinzare la librariile Thiery i Scarlat].
Sf. Sava]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 180 : CURIERUL ROM., VI (1834), nr. 21, p. 44 : Instiintare.
Bibliografie. E vorba dc traduccrea tragedici lui Voltaire.
De vinzare la IibrSriile : Romanov, V. Rusu, I. Scarlat si Walbaum.
947 017.4 (498.1)
935 017.4 (498.1) [Librarii Walbaurn qi Weise fac cunoscut cii, prirnind o
[Din catalogul cartilor de vinzare la librarul I. Roma- mare cantitate de carti, muzici i gravuri, au hotarit sa
nov din Bucuresti]. G. TRANS., IX (1846), p. 100, 104, treaca o parte prin mijlocul lotariei"]. CURIERUL ROM.,
108, 120, 156, 268. VII (1836), p. 240 : Instiintare.
Au tipirit i un catalog al acestor imprimate puse la loterie.
936 017.4 (498.1)
[Se face cunoscut ca la libriria Iosif Romanov din Bucu- 948 017.4 (498.1)
resti se afla de vinzare tragediile Filip", Orest" si Fran- [Lista de carti franceze, de curind aparute la Paris, care
cesca de la Rimini", trad. de cluccrul S. Marcovici]. VEST. se pot procura prin comanda la libriria Fr. Walbautn].
R., XI (1847), p. 224. ROM., I (1838), nr. 1, p. 4 : Instiintar1.

937 017.4 (498.1) 949 017.4 (498.1)


[Anunt despre carti de vinzare la redactia gazetei]. Istoria lui Jilblas. ROM., I (1838), nr. 30, p. 4.
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 250 : Instiintare. Se anunti a a apirut si se afli de vinzare in libriria lui Fr. Wal-
Filosofia d. parintelui Efrosin Poteca in rumaneste ; Cele dintii baum traduccrea in 6 volume, in limba greaca, a scrierii lui Lesage :
cunostinte pentru copii cu figuri ; Caligrafie Rumineasca ; un Abetedar Gil Blas.
rumanesc i altul ruminese cu frantozesc ; o mica istorioarl Aneta si
Lubin de d. Plesoianu i Gramatica Rumaneascr. 950 017.4 (498.1)
[Se anunta de vinzare Idee repede de Istoria Printipa-
938 017.4 (498.1) tului tarii rumanesti", de F. Aaron]. ROM., I (1838), supl.
[Se anunta cà evanghelii tiparite foarte curate si pe nr. 50, p. 1, col. II.
hirtie buna" se afla de vinzare la redactie]. CURIERUL La librariile F. Walbaum si Iosif Romanov.
ROM., III (1831), p. 28 : Instiincarl.
951 017.4 (498.1)
939 017.4 (498.1) [Se anunta de vinzare : gramatici pentru limba italiana
[Se cla de stire cii una suta evanghelii tiparite in Buda in limba romaneasca" i un mic vocabular italienesc ;i
pe hirtie buna" se afla de vinzare]. CURIERUL ROM., romanesc de vorbele de intiia trebuinta, insotit cu dialoguri
III (1831), p. 40 : Instiintare. si cu alte bucati italiene cu traductia romineascr]. CU-
Doritorii sc vor adresa la redactia gazetei.
RIERUL ROM., XV (1843), p. 238, col. I.
La libririile Walbaum i Romanov.
940 Eliad, I 017.4 (498.1) 952 017.4 (498.1)
Catalog. De cartile ce se afla in Tipografia jos insemna- [Se anunta cii se afli de vinzarct la Cantorul de Avis",
tultn in Bucuresti. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 39-40. un Dictionar in trei limbi, greaca, rusi i franceza", intoc-
Lista de 44 carti tipiritc si 9 sub tipar. mit de icromonahul Dositei Coma]. C. DE AVIS, II (1838
1839), supl. la nr. 73, p. 2.
941Eliad, I. 017.4 (498.1) Pretul celor 2 volume este 40 lei.
Catalog. CURIERUL ROM., X (1839), p. 327-329 ;
CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 159-160. 953 017.4 (498.1)
Anunta toate cartile ce e afla irs depozit la tipografia sa si de [Anunt de vinzare a unor carti germane de agricultura].
vinzarc la librarii : Romanov din Bucurelti si Bel si Comp. in Iasi. PAMINTEANUL, I (1839), nr. 16, p. 4.
Einleitung zum praktischen Ackerbau, de I. N. Schwerz ; Die
942 Eliad, I. 017.4 (498.1) Wartung, Pflege und Zucht der Schafe, de V. Petri ; Handbuch für
Catalog. De cartile ce se afli in Tipografia jos insemna- die feinwollige Schafzucht, de Thacr ; Allgemeine Vieharzneibuch,
tulta. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 223-224 [gresit : de N. I. Rohlwes ; Der angehendc Pachter, de Schnee ; Abriss der
124]. Krauterkunde, de Veith. Cartile se alla de vinzare la redactia foii.

943 017.4 (498.1) 954 017.4 (498.1)


[Se face cunoscut cii a aparut Cuvintul pentru Criminal [Rudolf Orghidan arm** ca are de vinzare in Brasov si
al lui Servan in limba greceasca vorbita"]. CURIERUL la casa lui din Bucuresti Gramatice nemtesti i rumanesti
ROM., IV (1832), p. 296 : Instiingam. pentru tinerimea nationali", torn. I si II.]. G. TRANS.,
VII (1844), p. 108 : Instiintare literara.
De vinzare in libraria lui Scarlat. Probabil cS e vorba de o opera'
a magistratului i publicistului francez Joseph-Michel-Antoine Servan.
955 017.4 (498.1)
944 017.4 (498.1) [Rudolf Orghidan face cunoscut cal are de vinzare in
Brasov si la casa lui din Bucuresti Halimale seu o mie
[Se di de stire ca la libraria lui I. Scarlat se afla de una de nopti", tom. IVIII]. G. TRANS., VII (1844),
vinzare Cuvintul Stratigic al lui Onisadru, povatuitor p. 108 : Instiintare literara.
pentru fiestecare treapta de ostar, in limba greaca]. CU-
RIERUL ROM., IV (1832), p. 296 : No/iota/in 956 017.4 (498.1)
[Carti de vinzare la librarul Visarion Rusul]. FOAIE
945 017.4 (498.1) PT. MINTE, VII (1844), p. 374.
[Cartea Barbatul cel bun si femeea cum sint prea pu- Satirele lui Antioh Cantemir ; Bianca Capelo ; lulie Cesar ; Aristo-
tine" se gaseste de vinzare in libraria lui Thiery]. CU- men si Gorgo ; Gonzalvo de Cordova ; Norma ; Belisarie ; Talmacirea
RIERUL ROM., IV (1832), p. 362 : Cam tiparite. condicei comerciale.

45

www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CARTI DE ANIZARE 017.4 (498.1)

957 017.4 (498.1) 970 017.4 (498.1)


[Se face cunoscut ca la redactia Vestitorului Romanesc" [Se vesteste de vinzare Molitvelnicul in 71 coale tiparit
se afli Conditiile pentru arenduirea mosiilor sfintelor ma- dupa cel de Rimnic cu slova Tertia"]. CURIERUL ROM.,
nastiri", intarite de domnitor]. VEST. R., IX (1845), p. 52 : IV (1832), p. 362 : Carçl tiparite.
Instiintare. Precut 1 galben impirItes... De vinzare la slugerul Nicolae Rldulescu.

958 017.4 (498.1) 971 017.4 (498.1)


[Se anunti ca la cancelaria Vestitorului Românesc" se [Se anunta ca proprietarul editiei a II-a 1834 din
afli de vinzare Regulament judecatoresc intrupat"]. VEST. Istoria pentru Inceputul Românilor in Dacia" de Petru
R., IX (1845), p. 100 : Instiintare. Maior s-a hotarit sä vincla cu jumatate din precut de pink'
Precut opt lei exemplarul ; a fost tipirit de Simeon Marcovici acum exemplarele pe care le mai are]. ROM., I (1838),
(p. 172). p. 472 : Instiintare.
959 017.4 (493.1) 972 017.4 (498.1)
[Se vcsteste ca la cancelaria Vestitorului Romlnesc" se [Pitarul Vasilie Manole vesteste ea are de Vinzare 1000
afla de vinzare Belisarie", trad. de paharnicul S. Marcovici]. exemplare din cartile tiparite in tipografia Episcopiei Bu-
VEST. R., IX (1845), p. 100 : Instiintare. zaului]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 8 : Instiintarl ;
Precut opt lei exemplarul. C. DE AVIS, II (1838-1839), nr. 50, supl. FOAE COM.,
nr. 6, p. 16.
960 017.4 (498.1) ..Adici 300 Evanglielii mari in folio, 280 Apostole in folio, 200
[La redactia Vestitorului Romanesc" se afla de vinzare Ceasloave bogate in cvarto (toate tiparite pe hirtie Leon) precum si
Conditiile mosiilor manastirestil. VEST. R., X (1846), 220 Cazanii tiparite in folio pe hirtie nemccascr.
p. 24.
Precut unui exemplar 1 sfancih. 973 017.4 (498.1)
[Departamentul Dreptatii aduce la cunostinta generala cã
961 017.4 (498.1) toate exemplarele Condicii comerciale" se aflä la casieria
[Anunt cu privire la cartile romAnesti de vinzare la Li- departamentului, de unde cartea se poate cumpara cu 6 sfanti
breria Nationall a lui I. Daniilopolu]. CURIERUL ROM., exemplarul]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 42 ; VEST.
XIX (1847), p. 24 : Bibliografie. R., VIII (1844), p. 45 : Departamcntul Dreptatii.
962 017.4 (498.1) 974 017.4 (498.1)
[Se anunta de vinzare Don Juan" de Byron, traducere]. [Se anunta de vinzare o colectie de autori latini In 29 to-
CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 80 : Bibliografie. muri]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 238 : In-
La libriria A. Daniilopolu. stiintare.
963 017.4 (493.1) 975 017.4 (493.1)
[Se anunta de vinzare Corricolo" de Al. Dumas, tradu- [Se anunta de vinzare descrierea In limba româneasca a
cere]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 80 : Bibliografie. cometei cc In anul 1834 este a se ivi", de I. Sebeni, doc-
La libraria A. Daniilopolu. torul carantinei Giurgiu]. CURIERUL ROM., V (1833),
p. 224 : Instiintärl.
964 017.4 (498.1)
[Se anunta de vinzare Secretarul intim" de G. Sand, tra- 976 017.4 (498.1)
ducere]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 80 : Bibliografie. [Se anunti ca se afla de vinzare Gramatica Terpsithea"
La libriria A. Daniilopolu.
a profesorului N. Duca]. CURIERUL ROM., V (1833),
965 017.4 (498.1) p. 328.
Instiincarc in limba greacI. Precut unui exemplar 6 grosi.
[Se anunta de vinzare Claud Stok", rornant trad. din
frantuzeste de N. Racovita]. CURIERUL ROM., XIX 977 017.4 (498.1)
(1847), p. 104 : Bibliografie.
La libr3riile Danielopolu i Rosetti 0 Winterhalder. [Se anuntã ca se afla de vinzare Erotxcia rtat8crywyiag
Elemente de pedagogic" de D. Ganis]. CURIERUL
966 017.4 (498.1) ROM., V (1833), p. 328.
[Se anuntl ca traducerile din Byron, tipirite pink' acum Instiincare in limba greaci. Prci,us unui exemplar, in trei volume,
in brosuri separate, s-au adunat in 3 tomuri]. CURIERUL este 10 grosi.
ROM., XX (1848), p. 60 : Bibliog rafie.
De vinzare la librarul Danielopolu si la redaccie. 978 017.4 (498.1)
[Se anunta de vinzare Noul Testament tiparit cu slo-
967 017.4 (498.1) bozenia innaltei stipiniri in limba romaneasca de Sotietatea
[Tipografia greceascl de la Stavropoleos anunta carti noi]. biblical. ROM., I (1838), p. 624 :
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 14, p. 4, col. IV.
Proorociile lui Agatanghel ; Istoria lui Enric ; Istoria lui August ; 979 017.4 (498.1)
Istoria Caliroei ; Istoria lui Gilblas ; diferite arci didactice. [Se anunta el volumul Aupuccc Lirica" de I. Co-
968 017.4 (498.1)
manianu, de curind tiparit, se aflä de vinzare la precut de
4 sfanti]. C. DE AVIS, II (1838-1839), supl. la nr. 73, p. 2.
[Se anunta de vinzare Cartea apelor metalice de I'm- Instiincare in limba greaci.
bliatl. VEST. R., XII (1848), p. 92, col. I.
La Ghcorghie Ioanid, in ulica Lipscanilor.
980 017.4 (498.1)
969 017.4 (498.1) [Se anunta ci se afla de vinzare 'Agipa Alzire
[Simeon Marcovici face cunoscut cI are de vinzare cartea tradusa din limba franceza de I. Comanianul. C. DE AVIS,
sa Triumful virtutei impotriva amoruluil. CURIERUL II (1838-1839), supl. la nr. 73, p. 2.
ROM., II (1830), nr. 36, p. 144 [gresit : 124]. Instiincare in limba greaci.

46

www.dacoromanica.ro
617.4 (498.1) CATALOA6E. CARTI DE VINZAkE 017.4 (498.1)

981 017.4 (498.1) 995 017.4 (498.1)


[Se anunta cä s-a pus in vinzare Atala-Rene" de Chateau- [Se vesteste el se afla de vinzare Dopia Scriptura, sau
briand, trad. de N. Heruvim]. CURIERUL ROM., X tinerea catastiselor in particla simpl i indoita", trad. din
(1839), p. 196 : Atala-Rene. limba franceza de profesorul Dimitrie Iarcu]. VEST. R.,
X (1846), p. 216.
982 017.4 (498.1)
[Se anuntà de vinzare : Povestiri din Spaimile vräji- 996 017.4 (498.1)
toresti", trad. din ruseste de Al. Gianoglu Lesviodax]. CU- [Se anunta el se afla de vinzare in Bucuresti Obiceiurile
RIERUL ROM., X (1839), p. 488. Israelitenilor si ale Crestinilor", trad. de pr. Efrosin Poteca
Motreanul]. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 344.
983 017.4 (498.1)
[Se anunta de vinzare Istoria lui Napoleon Bonaparte", 997 017.4 (498.1)
trad. din limba franceza de serdarul Scarlat Geanoglu]. [Se arm* de vinzare Conditiile si tarifa va'mii din
C. DE AVIS, IV (1840), supl. nr. 91, p. 2.
Printipatul tarii RominestiTh VEST. R., X (1846), p. 372 :
984 017.4 (498.1) Instiintad.
[Se anunta de vinzare Zioa cea dupe urnfa a unui osindit
la moarte", de V. Hugo, trad. de clpitanul $t. Stoica]. CU- 998 017.4 (498.1)
RIERUL ROM., XI (1840), p. 226 : Cara esite de subt [Se face cunoscut c brosura despre baile Balta Alba a
tipar. doctorului Epitis se vinde cu o jurnatate de sfantih i banii
ce se vor aduna se vor da pentru sinistratii din 23 martiel.
985 017.4 (498.1) VEST. R., XI (1847), p. 160, 168.
[Se anunta de vinzare Canarul", trad. de Grigorie Ple-
soianul]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 226 : CàrçI esite 999 017.4 (498.1)
de subt tipar. [Se anunta de vinzare Obiceiurile Israelitenilor si ale
Crestinilor", trad. din greceste]. VEST. R., XI (1847),
986 017.4 (498.1) p. 176 : Initiintarl.
[Se anunta de vinzare in Bucuresti Columbul", istorie
morala i religioasa, tradusi din frantuzeste de Gr. Ple- 1000 017.4 (498.1)
soianul]. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 48 : Instiintare
Literara. [Se anunta ca se afla de vinzare Vocabulariu roman de
toate vorbele stribune repriimite pink acum in limba ro-
987 017.4 (498.1) mana 6 de toate quelle que suntu a se mai priimi d-acum
[Se anunta de vinzare la Bucuresti Patria, patriotul si
inainte si mai alesu in sciinte de J. D. Negulici"]. PRUN-
CUL R., I (1848), p. 152 : !Molinari.
patriotismul" de Fl. Aaron]. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
p. 88 : Bibliografie. Prepl unui exemplar este de 7 sf. Se adaugi : -cu rcnaltcrea
Rominiei simtindu-se i trebuinti de o regeneratie a limbci materne,
In p. 186-190 se rcproduc Citeva pericope...
acest vocabular a ajuns foarte folositor tutulor ce nu vor si antic
988 017.4 (498.1) inapoi la inaintarea secolului`.
[Se vesteste ca s-a pus in vinzare Norma" de Felice Ro-
mani, trad. in româneste, cu textul italian]. CURIERUL 1001 017.4 (498.1)
ROM., XV (1843), p. 276 : Bibliografie. [Guerin, mostenitorul lui Lebel, anunti ca are de vin-
zare mai multe carti in limba franceza]. VEST. R., XIII
989 017.4 (498.1) (1849), p. 12.
[Se face cunoscut c s-a pus in vinzare Ambii Foscari", Se publici lista cir;ilor.
tragedie in 5 acte de Byron]. CURIERUL ROM., XV
(1843), p. 307 : Bibliografie. 1002 017.4 (498.1)
990 017.4 (498.1)
[Se face cunoscut ca se afli de vinzare o carticick im-
potriva holerii, adica masuri de pail i lecuire"]. VEST. R..
[Se anunta de vinzare Iulie Cesar", tragedie in cinci acte XII (1848), p. 168 : Instiintarl.
de Shakespeare, trad. de capitanul Stoica]. CURIERUL
ROM., XVI (1844), p. 220 : Bibliografie. 1003 017.4 (498.1)
991 017.4 (498.1) [Se anunta de vinzare Povatà nog impotriva holerii, sau
[Se anunta de vinzare Dialogurile lui Focion"]. VEST. masuri de pall 4i lecuire"]. VEST. R., XIII (1849), p. 220.
R., IX (1845), p. 144 : Instiintare. col. II.
E vorba de cartea tradusi dupl. Gabriel Bonnot de Mably, in 1844.
1004 017.4 (498.1)
992 017.4 (498.1) [Se face cunoscut ca se afl a. de vinzare Instructii intoc-
[Se anunta ca.' se aflä de vinzare cartea Ghidul pentru mite pentru proprietari sau arendasi i clacasii lor"]. VEST.
o viata fericità", trad. in limba greacl moderna]. VEST. R., R., XIV (1850), p. 76.
IX (1845), p. 404.
In5tiintare in limba greacl. 1005 017.4 (498.1)
993 017.4 (498.1) [Se anunta de vinzare Curs elementar de Agricultura
[Se anunta ca la redactie se vinde Manual de filosofie, si de economia ruralal. VEST. R., XIV (1850), p. 332,
dupa programa Universitatii din Paris", trad. de A. T. col. I-II.
Laurianu]. UNIV., II (1846), p. 64. Se arati pc larg cuprinsul celor cinci pirti.
Dupi A. Delavigne.
1006 017.4 (498.1)
994 017.4 (498.1) [Se anuntä de vinzare Datoriile omului sau povituiri
[Se anunta cä se afra de vinzare in Bucuresti Manual de morale", trad. de P. Matsucopulo]. VEST. R., XIV (1850),
Filosofie"]. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 344. p. 340, col. I.

47

www.dacoromanica.ro
017.4 CATALOAGE. CARTI IDE V1NZA11.E BIBLIOTEC1 OV (496)

1007 017.4 (498.1) 1017 017.4 (498.3)


[Se anunti d vinzare Invatatorul primar, sau povete si [Se anunta ca se gaseste de vinzare, la libraria fratii Hriste
sfaturi pentru a pregIti pe invatatorn primari la cariera Gheorghiu din Iasi, cartea Icoana cresterei rele", tradusa
lor", trad. din francezi de Brezocanu]. VEST. R., XIV si prelucrata pentru romlni de Andrei Mureseanu]. GAZ.
(1850), p. 340, col. I. DE MOLD., XXII (1850), p. 14 : Bibliografie Romaneasca.
Cartea a ap5rut la Brasov, in anul 1848.

1018 017.4 (498.3)


MOLDOVA
[I. D. Ghica trimite redactiei Spicuitorului" din Iasi
100 exemplare ale Tabloanelor istorice" de Eduard Vehse,
1008 017.4 (498.3) dintre care 50 se vor vinde in folosul traducatorilor, iar
[Se anunta ca textul tratatului de la Adrianopol se aflä celelalte 50 sint dgruite Spicuitoruluil. ALBINA ROM.,
de vinzare la redactia Albinei RominestiTh ALBINA XII (1841), p. 129 : Feiletorl.
ROM., I (1829), p. 207-208. 1019 017.4 (498.3)
1009 017.4 (498.3)
[Se face cunoscut ci a sosit de la Paris, la depozitul
productelor industriei nationale", cartea BcpvapSivou Eatp.
[Se face cunoscut ca, la Cantora Albinei Românesti, se Itttcou Atriyilltota tivragipaaetvra intb N. E. thlacaou
poate cumpara Tractatul de pace de la Adrianopoll. AL- Paris, 1841]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 228 : Biblio-
BINA ROM., I (1829), p. 234 : Instiintare ; CURIERUL g ra f ie.
ROM., I (1829-1830), p. 312 : las. Prenumerantii acestei at-6 sint poltiti si-li ridice exemplarele, jar
Cu banii rezultati din vinzarea acestei carti, vor fi ajutati copiii doritorii o pot cumpira.
saraci ai caror parinti au murit din cauza ciumei.
1020 017.4 (498.3)
1010 017.4 (498.3) Instiintare bibliografica. ALBINA ROM., XIII (1842),
[La negustorul Andricu din Iasi se afla de vinzare carti p. 32.
bisericesti]. ALBINA ROM., II (1830), p. 356. D. Nica aduce la cunoltinta publicului ci a dat mai multe cirti
bisericeiti ;i de istorie in comision la diferite persoanc din provincie.
Anume : trioduri, octoihuri, liturghii, catanii.
1021 017.4 (498.3)
1011 017.4 (498.3) [Se anunti ca pretul Abetedarului" caminarului Gheorghe
[Companistii brasoveni Dimitrie i Gavriil anunta ca in Sculescu s-a redus]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 340 :
dugheana lor din Iasi se afl 5. de vinzare un mic calendar Epitropia Invaciturilor publice.
de buzunariu", dc curind tiparitl. ALBINA ROM., II Prima parte costi 25 parale, a II-a 35 parale 1i a III-a 2 lei.
(1830), p. 236, 480 : Instil:1[1r"
Pretul unui exemplar legat este 1 sorocovet, iar nelegat 50 paralc. 1022 017.4 (498.3)
[Se publica o parte din catalogul pe a. 1847 al cartilor
1012 017.4 (498.3) tiparite in Iasi, la Institutul Albinei]. G. TRANS., X (1847),
adaos la nr. 45, p. 2.
[Negustorul din Iasi Gavriil anunta cl are de vinzare
cartea Mina lui Damaschin"]. ALBINA ROM., II (1830), 1023 017.4 (498.3)
p. 366. [C. Cane anunta ea a tradus tiparit cartea colonelului
i
Weiss Printipii filosof ice politice si morale" si ci i-au ramas
1013 017.4 (498.3) spre vinzare Inca 200 exemplarc]. BULETIN F. 0., XVII
[Se vesteste el log. C. Conachi, prin al carui indemn s-a (1849), p. 346 ; FOAE SAT., XI (1849), p. 296.
talmacit si s-a tiparit Henriada" lui Voltaire, a depus la
libraria lui A. Emanoil o sumi de exemplare, spre a fi
impartite gratuit]. G. TRANS, I (1838), sem. II, p. 95, 02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI
col. I [Corespondenta din Moldoval. 028 Lecturä. Arta dc a citi
1014 017.4 (498.3) 1024 Many, J. 027 (09)
Cea biblioteca de obste j cel dinritu bibliotccariu
[Libraria lui Dimitrachi Nicu i compania din Iasi anunta FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 312, 313-315.
ca arc de vinzare un numar de unsprezece mii bucati carti Date referitoare la istoria bibliotecilor lumii antice ;i ale Renasterii
bisericesti si istoricestil. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 367. (Egipt, Grecia, Italia).
De asemenea arati numele persoanelor din diferitc orase din pro-
vincic la care se pot adresa acei care voiesc 50 compere astfcl de carti. 1025 027 (4)
Statistica bibliotecilor EvropeI. ALBINA ROM., XII
1015 017.4 (498.3) (1841), p. 360.
[Se face cunoscut c la libraria Henig din Iasi se afli Se arati numirul cirtilor tipirite 1i al manuscriselor aflate in
de vinzare Harta generala a Basarabiei", publicati in Odesa 9 biblioteci.
de consilierul de curte Eymner, inginer a Basarabiei"].
ALBINA ROM., XV (1843), p. 320. 1026 027 (496)
Patru foi, 2 galbeni. Biblioteci otomana. ICOANA LUMEI, I (1840), p. 67-69.
Articolul incepe cu o scurti prezentare a bibliotecii din Alexandria,
trecind apoi la bibliotecile otomane. Cu o ilustraçie.
1016 Rolla, C. 017.4 (498.3)
Instiintare din partea Redactie. FOAE SAT.. VII (1845), 1027 027 (496)
p. 383. Biblioteca Seralulul. ALBINA ROM., XVII (1846), p. 78.
Anunti cl toate cIrtile tipirite in teascurile Foii Sltesti au fost depuse Se vorbelte de incercarea zadarnici, ficuti de abatele Teodorini,
spre vinzare la libr5ria G. Caliman ;i Compania, deschisl de curind. in veacul al XVII-Iea, ca sO viziteze aceasa bibliotecO. Se precizeaz5
Acolo se fac i inscrieri pentru ce se tipiresc cu prenumeratie, cO, in 1846, biblioteca a lost cercetatl de protomedicul sultanului
precum de pilda Letopisetele Tina Moldavici". s-a gasit un numar mic de cirti lt citeva duzini de manuscrise grecelti

48

www.dacoromanica.ro
027 (498.1) BIBLIOTECI 027 (4983)

1028 027 (498.1) 1038 027 (498.1)


[In urma reglementärii cenzurii, orice autor sau editor [$tiri despre cIrtile elinesti din Biblioteca Nationall de
e obligat s trimitl 5 exemplare Bibliotecii Nationale de la la Colegiul Sf. Sava]. UNIV., III (1847), p. 84 : Bibliografie.
Sf. Sava si 2 exemplare bibliotecii scolii din Craiova].
BULETIN G. A., II (1833), supl. extr. nr. 1, p. 21-23, 1039 027 (498.1)
brosat intre p. 12 si 13. [Eforia scoalelor anuntI cI are dc vinzare o sumI de
cherestea mare de brad"]. VEST. R., XII (1848), p. 316 :
1029 027 (498.1) Eforia $coalelor.
[$tiri despre donatii facute Muzeului National si biblio- A fost cumpOrati pentru cIldirile cc urmau si se fad pentru Muzeul
tecii de la Sf. Sava]. MUZ. N., I (1836-1837), p. 96, 109, National i biblioteci i neavind acum mijloacele necesare pentru a
col. I. pune in lucrarc accle cl3diri, si ca 55 nu putrezeasc3 cheresteaua,
Obiectt de la mcdicii Ipitis, Maier si Gusi si de la Z. C. Pop din o vinde.
Viena. COrti de la : Safta Ra li, C. BrOiloiu, St. Golescu.
1040 027 (498.3)
1030 027 (498.1) [Pitarul Popescu-Scriban doneaz1 cirtile sale Academiei
[5tiri despre deschiderea Bibliotecii Nationale din Bucu- din Iasi]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 382-383.
resti]. ROM., I (1838), p. 529-530 : Tara Româneasc5 _Drept semn a recunoltincci sale acre statul ce 1-a crescut".
[republicat in p. 537-538].
Se deschide scctia cIrtilor franceze, urmind ca cca romineasc5 1041 027 (498.3)
si pc misura efectuirli
ale celorlalte limbi si se deschicli treptat,
[Cu ocazia onomasticii sale, domnitorul Mihail Sturza a
catalogului. Se dt un n,ic regulament de functionare. donat Academiei Mihailene un num5r de 600 tomuri alese].
ALBINA ROM., X (1839), p. 363 : Esh.
Ioanid, G.
1031 027 (498.1) S-a ficut astfel inceputul Bibliotecii publice din Iasi.
Biblioteca Colegiulul Sf. Sava. ROM., I (1838), p. 739
740 : Tara Rornâneasci ; G. TRANS., I (1838), sem. II, 1042 027 (498.3)
p. 42-43. [Al. Donici diruieste Bibliotecii publice din Iasi o sut5
Infatiscazi don:gide pcntru biblioteca primite de la Ncofit Duca, exemplare din Fabulele" sale]. ALBINA ROM., XI (1840),
fostul profesor al scolii de la Sf. Sava, pit. Alex. Lcsviodax, sird. p. 231 : Esii.
Costachc Brailoiu si sird. Simeon Marcovici.
1043 027 (498.3)
1032 Ioanid, G. 027 (498.1)
Serbarea zilei aniversale de fundatiea Academia AL-
Biblioteca Colcgiului Sf. Sava. ROM., I (1838), p. 1025 : BINA ROM., XI (1840), supl. la nr. 87, p. 355-356,
Tara Româneasca. 359-360.
Vesteste c5 entuziasmul pentru acest inceput de bibliotecl nationali Sub titlul de mai sus se public:5 un discurs al referendarului aga
continui. Marcie logofst Nestor i-a donat 24 volume grecelti. Ch. Asachi i ofisul domnitorului Sturza, prin care intireste regula-
mentul referitor la Cabinetul de instrunlente matematice, fizice, chimice,
1033 027 (498.1) agronomice si la Biblioteca publied dc la Academia MihOileani
[Se anuntl mezat pentru reparatii la Inc5perile Muzeului
si ale Bibliotecii din curtea Sf. Sava"]. BULETIN G. A., 1044 027 (498.3)
XI (1842), p. 244 : Eforia $coalelor. Reglement ating5Itorlu despre organizatia und bibliotece
publice, de tinerea i conditille inträril in sala cetira 131 I-
1034 027 (498.1) LETIN F. 0., VIII (1840), p. 363-364, 367--368 ; AL-
[Donatie de cirti instrumente de fizicH, pentru Co-
i
BINA ROM., XI (1840), p. 356-358.
legiul Sf. Sava]. VEST. R., VII (1843), supl. nr. 30, p. 1 : Este semnat de : Ventamin, mitropolitul Moldovei, N. Cantacuaino,
Bucuresti. log. N. Sup, lorgu Sup, aga G. Asachi, referendar.
Tinarul loan Al. Filipcscu, lost sase ani student la Paris, a donat
Colcgiului colectia sa de instrumente de fizia, piese de mineralogic 1045 027 (498.3)
si geologic, precum si 67 carti de fizicI i chimic. Se publica aci [Epitropia inv5t5turilor publice anunta c5, deoarece n-a
scrisoarca donatorului catre Eforia scoalclor si rOspunsul acesteia. sosit Inca transportul cartilor care s-au cumpIrat la Paris
pentru biblioteci, deschiderea sãlii de lecturl s-a aminat].
1035 027 (498.1) ALBINA ROM., XII (1841), p. 111 : Esil.
Necrolog VEST. R., IX (1845), p. 237-238.
E vorba de Stavrache Alexandi u Niculescu, care studia la Paris agri- 1046 027 (498.3)
cultura si chimia aplicats. Se reproduce un necrolog aplrut intr-un [Vinzarea unor cArti prin loterie]. ALBINA ROM., XII
ziar francez. El a lisat Colcgiului Sf. Sava din Bucuresti o colectie de (1841), nr. 42, p. 168 : Instiintare.
obiecte mincralogice i un numir de cirti stiintifice. Biblioteca publici din Iasi, avind uncle cirti in mai multe cam-
plare, a hotirit si opreasci cite cinci exemplare din fiecare carte,
1036 027 (498.1) iar e5.emplarcle in plus si le vincli si, cu banii scosi, 55 cumpere alte
[Imbogitirea colectiilor din Colegiul Sf. Sava]. ALBINA carti. Va vinde 305 opere set-line si 546 romirmti, in valoarc de
ROM., IX (1845), p. 270. 16 191 lei. Se publics planul loterici.
Tin5rul Stavrache Alexandru Niculescu, care se ocupa la Paris cu
studiul agriculturii i chimici aplicate si a atras luarea aminte a 1047 027 (498.3)
Academiei de Stiinte, find rOpit de o moarte timpurie, a lisat Colegiu- [Se anuntI apropiata deschidere a Bibliotecii Academiei
lui Sf. Sava din Bucuresti o colectie de obiecte mineralogice, un studiu, din Iasi]. ALBINA ROM., XII (1841), nr. 58, P. 137 : Esii.
un numOr mare de cOrti stiintifice si o sum5 de instrumente pentru Catalogul artilor se va clistribui gratuit de functionarii bibliotecii.
fizic5 i chimie.
1048 027 (498.3)
1037 027 (498.1) [Epitropia inv5t5turilor anuntà cà deschiderea cabinetului
[Date despre numa'rul de cHrti ale Bibliotecii Nationale de citire din Bibliotcca Academiei din Iasi se va face la
de la Sf. Sava]. UNIV., III (1847), p. 12 : Biblioteci. 23 noiembrie 1841]. ALBINA ROM., XII (1841), p. 370
4-3172
49

www.dacoromanica.ro
027 (498.3) BIBLIO/ICI 027.2 (498.2)

1049 027 (498.3) 1058 027.1 (498.1)


[Deschiderea solemni a cabinetului de citire din Biblio- [Loteria unei biblioteci de 2300 volumuri de carvi fran-
teca Academiei Mika:acne din Iasi]. ALBINA ROM., XII tozesti, grecesti, rumanesti, latine;ti, nemvesti si rusestil.
(1841), p. 378-379. CURIERUL ROM., V (1833), p. 244 : Lotarie.
Cu acest prilej, Gh. Seulescu a Omit o scurti cuvintare, care se Organizati in Bucurebti, la redactia Curierului.
reproduce aci. T. Codrescu, unul dintre bibliotecari, a ficut apoi lee-
tura statutelor cabinetului de citire. 1059 027.1 (498.1)
[Se face cunoscut ca Tribunalul de comert din Bucuresti
1050 027 (498.3) va vinde la mezat 1722 cali frantuzesti, nernvelti, lati-
[Se publici articolul 11 din regulamentul atingator de or- nesti ;i grecegi ale casei raposatului maior Grigorie Cari-
ganizarea Bibliotecii Academiei din Iasi]. ALBINA ROM., bogie]. C. DE AVIS, IV (1840), p. 452 : Instiintad.
XII (1841), p. 381-382 : Iaiil.
1060 027.1 (498.3)
Se adaugi ci redactia a socotit folositor pentru sporirea bibliotecii
si publice acest articol. Aici se arati ci, pe lingi catalogul general, [Se anunfal cl este de vinzare biblioteca raposatului ca-
se va face un registru legat in marochin, in care se vor trece
minar Flehtenmaher, compusa din carti franceze, germane,
cirtile si obiectele de arte, socotite folositoare, care s-ar fi hirizit dine, latine ;i romanesti]. ALBINA ROM., XXI (1849),
de particulari, inscriindu-se ;i numele cliinuitorilor". Se aminteste a p. 360 : Vinzare.
apelul ficut de Epitropia invititurilor publice compatriotilor, ca prin
donatiile kr si imbogiteasci Biblioteca Nationali, a si inceput si 1061 027.1 (498.3)
ail:a efectul dorit : un anonim a donat un numir de 30 volume. [Se anunta vinzarea a 1450 carvi din biblioteca raposa-
tului protomedic Evstati Rola]. ALBINA ROM., VII
1051 027 (498.3) (1835), p. 69.
Vinzarea se face in casa doctorului Cihac, unde se poate vedea
[Un anonim daruieste 30 volume Bibliotecii Academiei din si catalogul acelor cir;i.
Iasi]. ALBINA ROM., XII (1841), p. 382.
Se publici scrisoarca lui citre Epitropia invititurilor publice. 1062 027.1 (498.3)
1052 027 (498.3) [Se face cunoscut cã se vor vinde la mezat cartile din
biblioteca lui Petru]. ALBINA ROM., II (1830), p. 150 :
Catalogul carvilor de citit in Biblioteca Academia Mi- De la Casa Cutia milelor.
hailene din Ias1. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 48
[gresit : 40], 55-56. 1063 027.2 (439.2)
0 listi de 43 scrieri. [Comentarii cu privire la initiativa ierodiaconului Pa-
trichie Popescu de a infanta o biblioteca la Institutul
1053 027 (498.3) clerical de legea greceasca neunitä" din Arad]. G. TRANS.,
[Infiintarea unor biblioteci avind numai carti romanesti, III (1840), p. 51, col. I : Arad, 26 Fevr. c. v.
in Moldova]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 37.
1064 Popescul, Patrichie si Ghenadie Popescul.
Se reproduce din Evdomadarul Transilvanian [Siebenbiirger Wochen- 027.2 (439.2)
blatt] stirea ci, in Mohlova, un insemnat numir de prieteni ai lite-
raturii rominelti se indeletnicesc cu alcituirea de biblioteci numai cu Rugare caul publicul romanesc pentru Biblioteca Insti-
aro rominesti, pcntru a sprijini literatura romineasci. tutului Clerical din Arad. FOAIE PT. MINTE, III (1840),
p. 149-150.
1054 027.1 (439.2) Apel pentru intemeierea unei biblioteci pentru tineretul institutului.
[Stiri despre ultimele donavii facute Muzeului Transilvan]. 1065 Popescul, Patrichie 027.2 (439.2)
G. TRANS., V (1842), p. 138.
Biblioteca EpiscopesculuI Institut Clerical Rumanesc din
Guvernatorul Transilvaniei [ksif Teleki] doneazi bibliotecii mu- Arad. G. TRANS., III (1840), p. 148, 152 [gresit : 146],
zeului uncle _rarititi", toate publicatiile Solietitii erudite unguresti" 156 [gresit : 150].
;i 5000 fiorini, iar doctorul Lesai [D. Leszai] 'de la Oribtie 1000 mo- Publici numele persoanclor care au donat cirti sau bani pentru
nede vechi.
biblioteci ; face apel si se continue donatiile.
1055 Moldovanu, $t. 027.1 (439.2) 1066 Popescul, Patrichie 027.2 (439.2)
[Raport oficial cu privire la distrugerea cunoscutei Biblio- [$tiri despre biblioteca Institutului clerical roman din
teci Kemeniane din Grind]. G. TRANS., XI (1848), p. 432, Arad]. G. TRANS., IV (1841), p. 137 : Ungaria.
col. 11-433. Noi donatii primite.
Biblioteca aflitoare la curtea lui Samoil Kemcny a fost impribtiati
in cursul luptelor civile. Protopopul St. Moldovanu din Media; ra- 1067 Popescul, Patrichie 027.2 (439.2)
porteazi despre starea in care a gisit-o si misurile pe care lc-a lust,
spre a salva ceea ce se mai putca gisi dintre manuscrisele Ii eh-tile Aniversalul bibliotecil Episcopescultn Institut Clerical Ro-
bibliotecii. manesc din Arad, serbat dupi cum acuma se cuvine. G.
TRANS., V (1842), p. 36.
1056 027.1 (439.2) Face apel pcntru sprijinirea bibliotecii prin donatii de cirti sau
bani, fiindci e nevoie ca preotimea at fie luminati.
[Lista de carti a bibliotecii dr. Richter din Brasov, scoasa
in vinzare, cu conditia de a se cumpara intreaga]. BUKU- 1068 Popescul, Patrichie 027.2 (439.2)
RESTER DT. Z., IV (1848), supl. nr. 26, p. 1-2.
Biblioteca Episcopescului Institut clerical romanesc din
Consti din 116 opere. Arad. G. TRANS., VI (1843), p. 19-20.
Noi donatori de bani si cirti.
1057 027.1 (498.1)
[Instiintare ca se vinde o biblioteca frantuzeasca porta- 1069 Popescul, Patrichie 027.2 (439.2)
tiva sau de calatorie"]. CURIERUL ROM., I (1829 Biblioteca episcopesculuI institut clerical romanesc din
1830), p. 158 : Instiintare. Arad. G. TRANS., VII (1844), p. 356, 360.
Se anunti numele autorilor si pretul bibliotecii. Noi donatii de cirti f i bani.

50

www.dacoromanica.ro
027.2 (498.1) 13IBLIOTECI. LECTURA 028

1070 027.2 (498.3) nobil de cazin ;i otel"]. VEST. R., IX (1845), p. 120 :
Deschiderea solenela a cabinetului de istoria naturala In Instiintari.
Eg. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), supl. la nr. 21, Abonatii vor av ea regular game romingti, frantuze1ti, germane 1i
p. 1-3 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 341-342. grecelti ; abonamentul este 2 galbeni de persoani, pc an.
Muzeul sau cabinetul sc compune din trei sectii : Mincralogie,
Zoo logic ;i Biblioteci. 1082 027.3 498.1)
[Se face cunoscut c, la Craiova, L. Bodorlo a deschis
1071 072.2 (498.3) o Casina nationalä", unde se pot citi gazetele]. C. DE
[Darurile primite de Societatea istorio-naturala din Iasi]. AVIS, I (1837-1838), p. 62 : Rumania Mica.
ALBINA ROM., X (1839), p. 21 : Esil. 1083 Roset, N. 027.3 (498.1)
Printre obiectele primite afli : griul funeral cc s-a gisit in
se
morminturile romane din Tara Rom." ;i cirtile despre pisiri ale [Intr-o scrisoare cltre redactie, arata importanta Ca-
lui Neumann, diruite de general-inspectorul militii" T. Bali. zinului" care s-a deschis la Pitesti]. VEST. R., IX (1845),
p. 347-348.
1072 027.2 (498.3) Are gazete rominegi ;i grece;ti ;i o eclectic de clteva cirti
[Se anunta ca Societatea stiintelor istorico-naturale din rominesti, iar mai tirziu, din fondurik acestui cazin", are si
Iasi a cumparat palatul vorn. Costachi Sturza, pentru adu- intocmeasci o biblioteci.
nárile sale si pentru biblioteca i muzeul ei]. DACIA LIT., 1084 027.3 (498.3)
I (1840), P. 115.
[Adolphe Hennig aduce la cunostinta publicului din Mol-
1073 027.3 (439.2) dova cal va deschide un cabinet de lectura]. ALBINA ROM.,
[Date statistice despre Casinul" din Cluj]. G. TRANS., XI (1840), p. 262.
VI (1843), p. 249 : Transilvania. Abonamentul este de 6 galbeni pe an ; pentru primul an, sc va
Numirul actionarilor ; venitul ; numirul tomurilor bibliotccii ; nu- pliti anticipat ; Instiintarea e in limba francezi.
mirul moncdelor din colectia numismaticr, numirul fosilclor".
1085 027.3 (498.3)
1074 027.3 (439.2) Cabinet de cetire. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841,
[Stiri despre Casina Clujului"]. G. TRANS., XI (1848), apr.-iun., p. 123-124.
p. 38 : Transilvania. Dcspre cabinetul de lecturi al librarului Hennig din Iasi.
Bugetul. Sporul bibliotecii si al coleciiei numismatice.
1086 027.3 (498.3)
1075 027.3 (439.2) [Se anunta ca, la 4 ianuarie 1845, se va deschide la Iasi
Sotietatca de citit a damelor din Cluj. G. TRANS , XI Casinoul" lui Felix Barla]. ALBINA ROM., XVII (1845),
(1848), p. 38 : Transilvania. p. 4.
Date asupra bugetului ; numirul cli tilor din biblioteci. 1087 027.3 (498.3)
1076 027.3 (498.1) [Felix Barla anunta cà s-a inchis Casinoul" sau din
[$tiri despre cabinetul de lecturi" al librarilor Wal-
pricina pagubirilor" i invitã pe pretendatorii abonamen-
baum si Weise din Bucuresti]. CURIERUL ROM., VII tului a se adresa la dugheana sa"]. ALBINA ROM., XVII
(1845), p. 132 : Aviz.
(1836), p. 280 : Instiintare.
1088 027.3 (498.3)
1077 027.3 (498.1)
la Libreria Curtii, a iesit din tipar un [A. Hennig si Comp. anunta ca, pentru motive parti -
[Se anun ta. ea, culare" Cabinetul de mire de jurnale din Galati se inchide
Catalogue des livres francais, qui se donnent en lecture de la 6 mai 1849]. DUNAREA, III (1849), p. 76.
a la librairie de la cour de Fred. Walbaum"]. ROM., I
(1838), nr. de proba, p. 4 : Instiintare. 1089 027.3 (498.3)
1078 027.3 (498.1) Cabinet de lecture de G. Kaliman et Comp. Jassy, Grande-
Rue. Conditions de l'abonnement. MERCURIUL DE 1A$1,
Bagarl de seama asupra Intemeieril Cercultd nobil de I (1845), p. 3.
paminterg si de streini. CURIERUL ROM., IX (1838), Conditiile de abonament pentru imprumutarca cartilor de citit.
decembrie, nr. 11, p. 41-44.
In p. 42-44 se di statutul cercului, intemeiat in Bucurelti, pentru 1090 027.3 (498.3)
difuzarea periodicelor i ell-01ot streine, spre a se inllça cultura [Se anunta ca, la Institutul Albinei, a iesit de sub tipar
neamului. E organizat ca un club de lecturi ;i distractii. Lista Partea a doua a Catalogului cabinetului de lectura a
periodicclor streine. libräriei G. Caliman et Comp."]. ALBINA ROM., XVIII
(1846), p. 304 : Bibliografie.
1079 027.3 (498.1)
[Se face cunoscut cã la Bucuresti va lua fiinta un cerc 1091 027.7 (498.3)
de intrunire"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 17 : 41. Fondation d'une bibliotheque a l'usage des gives du
Scopul principal al acestui cerc este cetirea gazetelor ;i a cartilor College, par les laureats de 1849. IMVATATURA, I (1849),
rominelti i striine. Pretu.1 abonamentului e 12 galbeni pe an. p. 104-105.
Curierul Rominesc publici un prospect In legituri cu acest cerc. Se laudi gestul elevilor premiati, care au donat Colegiului cirtile
primite ca premii ;i au format nucleul unei bibliotcci.
1080 027.3 (498.1)
[Reorganizarea Casinului comertial" din Bucuresti]. 028 LECTURA. ARTA DE A CITI
VEST. R., VII (1843, p. 348 : Bucuresti. 1092 028
Proprietar : Martin Bogdan. Anunti ci organizat un _cabinet
a
de lecturi, la carc vor veni in permanenti gazetele valahe si 9 game Lectura (cetania) cea mai primejdioasa. FOE LITERARA,
streine in diferite limbs" ; abonamentul pentru o persoani, patru 1 (1838), p. 182 [gresit : 181].
galbeni pe an. Dupi Menschenkunde, oder philosoph. Antropologie. Se argumen-
027.3 (498.1) teazi ci romancle sint ellunitoare, atit pentru memorie, cit ;i pentru
1081
nervi.
[Dimitrie Aspre Veceru aduce la cunostinta publicului
din Bucuresti cl, la 23 aprilie, va deschide un stabiliment

51

www.dacoromanica.ro
028 BIBLIOTECI. LECTURA PERIODICg OS (4)

1093 028 1103 05 (4)


Lectura until om tinar. Sail cetirea flea cumpat si fàrä [Se face cunoscut ca se apropie timpul reinnoirii abona-
folos. (Adevär 6 poezie). FOAIE PT. MINTE, II (1839)1, mentelor la ziarele straine din Germania i Franca si cä cei
p. 4-7, 13-16, 25-29. care vor sa aiba ziarele i pe anul 1832 sa impartaseasca
Autorul face ;scoria lecturilor sale din tincretc, aritind a ea a dorima br postei austriece din Iasi]. ALBINA ROM., III
lost dirijati numai de intimplare. Sfacuieste pe tineri si nu repcte (1831), supl. la nr. 52, P. 2.
aceasta greseall. In plus, sa nu cadi in eroarca de a crede CS ltiinta
adunata din carti poate inlocui cxperienta victii. Dcoscbcite dou5 1104 05 (4)
tchnici de lecturi : .stataria" si ,,cursoria". [Traducerea unui articol din Gazeta Vienezi" Viener
Zeitung" in care aceasta se plinge de povara pe care o
1094 Vasici, dr. 028 constituie pentru gazete taxele prohibitive pe care le pune
Au trecut vremea de demult ! FOAIE PT. MINTE, II guvernul pe fiecare exemplar : taxa de stampilare i cea
(1839), p. 52-55, 62-64. pentru posta] ORG. LUM., I (1848), p. 383, col. II.
Dialog intre un bitrin Oran ;i fcciorul siu, cirturar, asupra fo- 1105 05 (4)
loaselor citirii de cirti ;i reviste.
[Instiintare catre abonacii ziarului Der Lloyd"]. BUCOV.,
1095 Ardelean, Aurelie 028 II (1849), foaie volanta anexata la nr. 19.
Respublica invIvatilor. In Aforisme. FOAIE PT. MINTE, Cu privire la aparitia gazetei ;i plata abonamentului. Text in limbs
II (1839), P. 404-405. germani.
Cugetiri privind soarta cirtilor, care nu sint apreciate dupl. va-
loarea lor, ci dup5 capriciile gustului publicului.
1106 05 (4)
[Instiincare catre abonayii ziarului Neue Zeit" *].
1096 Oprean Simeon 028 BUCOV., II (1849), foaie volanta anexati la nr. 19.
Ceva despre lectura. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), Cu privire la aparitia gazetci ;i plata abonamentului. Text in limba
p. 258-261. germani.
Despre starca culturala la noi. Misiunea invititorilor ;i preotilor, 05 (4)
dc a indemna poporul citri lectura". 1107
Der Osterreichische Volksbote. Neue Pranumeration vorn
1097 028 1. Juli bis Ende Dezember 1849. BUCOV., II (1849), foaie
Un prolect de mult dorit. FOAIE PT. MINTE, IX volanta anexata la nr. 19.
(1846), p. 246-247. Anuntul este semnat de : Schrittwiesser, Herausgeber des Volksbotes
in Wien.
Si.risoare catre redactic, in care sc arata ci principala cauza pentru
care nu se citesc carti este lipsa de bani. Se propune si se faci o
subscriptie pentru tiparirea de cirti icftinc.
1108 05 (4)
[Autoritatea politica -din Cernatni a trimis o circulara
1098 028 catre toate comunele tarii, invitindu-le a face inscrieri de
Lectura. UNIV., IV (1848), p. 127-128. prenumeranti la gazeta oficiala din Viena Reichszeitung"].
Despre foloasele i placcrilc lecturii. Sc insistS mai mult asupra
BUCOV., II (1849), p. 250 : Cernauci, 20 Noem., 274 :
artci de a citi in public.
CernauvI, 12 Decemvre.
In p. 274 sc rectifici, aritind ci e vorba de Reichsgesetzzeitung.

1109 05 (4)
05 PERIODICE [Henninger dezminte ca s-ar fi trirnis o circulara in co-
munele din Bucovina, ca sa se faci inscrieri de prenumerami
REVISTE. ZIARE. CALENDARE la noua gazeta Reichszeitung"]. BUCOV., II (1849), p. 275 :
Catre Redacviunea Gazetel Bucovina".
05 (498) Periodice rormineiti
05 (49 8) (= ...) Periodice in limbi strcline apcirute in 1110 05 (4)
Principatele Romeine Jurnalistica. G. TRANS., VII (1844), p. 178 : Ungaria Ii
059 Almanahuri. Calendare Transilvania ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 182 :
Ungaria i Transilvania.
1099 05 (co) Se inficileazi uncle importance schimbIri rcdactionale in publicistica
din Ungaria ;i Transilvania, relatindu-se despre publicistii St. Szecheny,
Statistica gazetelor. ALBINA ROM., IV (1832), p. 244. Emil Dessewfy, Ludovic Kossuth, Ladislau Szalai qi Dominic Teleki. Se
Sc arati numirul populatiei ;i al gazetelor pe tot globul pamintului arati el, prin sprijinul dat dc marii birbati politici, gazetele Vilig,
;i sc constata c3, pentru 6 milioane de moldo-romini, sint numai Budapesti Hirlap si Erdélyi Hirad6 au inregistrat progrese mari. Se
2 gazetc, cca mai giosnici analoghic".
exprimi speranta el kilo rominegi din Transilvania vor avea ti ele
1100 05 (4) sprijinul prietenilor, pentru a apira interesele publicului nostru".

Istoria pe scurt a gazete. CURIERUL ROM., I (1829 1111 05 (4)


1830), p. 1-3. Statistica tipariulul periodic in Franvia. ALBINA ROM.,
Scurt istoric al jurnalismului in Europa. Lista cclor mai inscmnati I (1829), p. 159-160 : Frantia.
sprijinitori financiari ai Curierului Ruminesc.
Se arati numirul ziarelor i periodicelor care se tipiresc, numirul
exemplarclor si al abonatilor.
1101 05 (4)
Cevas1 despre gazete. MOZAICUL, I (1838-1839), 1112 05 (4)
p. 414. [Statistica abonatilor la principalele periodice franceze].
Informatii despre data aparitiei primelor gazete in virile Europei. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 252 : Stir! Deosebite.
Se subliniazi cS foile liberale" au mai multi abonati deck cele
1102 BlariO, G. 05 (4) ministeriale" ;i legitimiste" la un loc.
Gazete, foi periodice, publicitate. FOAIE PT. MINTE,
III (1840), p. 203-207. * Titlul periodicelor =line a fost dat in traducere
Scurt istoric al gazetiriei. Dczvoltarca ci europeani, in jurul anu- romaneasca numai atunci cind aceasta traducere al:area in
lul 1840. text.

52

www.dacoromanica.ro
05 (4) PERIODICE STRAINE. PERIODICE ROMANESTI 05 (498)

1113 05 (4) 1123 05 (4)


[Articol privitor la felul gresit in care ziarele franceze [Se anunta cà postul de redactor sef al Monitorului Oto-
ii informeazi cititorii asupra imprejurarilor politice din man" a fost incredintat lui Franceschi, fost consul al Nea-
Principatele Rom Ane]. ALBINA ROM., (1838), p. 209-210 ; polei la Smirna]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 179 :
G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 7-8 : Moldova. Turcia.
In G. Trans. sc fac extrase din acest articol. Se aprobi critica ficuti Va avca un salariu de 90 000 lei pe an.
de foaia moldoveneasci. Se adaugi insa ci i cirturarii rornani au o
buns parte de vita, deoarece nu informeaza suficient strainitatca, prin 1124 05 (4)
cirli, studii, articole etc. [Nota despre aparitia la Kragisjewatz a unui ziar in
limba sirba]. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), P. 107 :
1114 05 (4) Serbia.
La Revue Independante. CURIERUL ROM.. XX (1848), Numele ziarului nu este dat. A inceput sl apari la 5 17 ianuarie
P. 4. 1834, sub directia lui Davidovici. Se arati programul ziarului i cu-
Se mensioncazi ci aceastl revisti, ce apare la Paris, se ocupi astizi prinsul primului nunfir.
cu mare interes de principatele noastre" i ci ea promite a publica in
ficcare numar cite un articol despre aceste principate. De aceea se 1125 05 (4)
recomanda aceastl revisti cititorilor Curierului Romanesc.
[Se anunta ca, la 1 ianuarie 1835, a inceput s apara. la
Zagreb o gazeta politica i literalà" in limba croata, sub re-
1115 05 (4) dactia doctorului Louis de Gay]. ALBINA ROM., VII
[Nota despre aparitia la Roma a unui jurnal pentru (1835), p. 17 : Austria.
frumoasele mestesuguril. CURIERUL ROM.. I (1829-
1830), p. 427 : Paris 12 Fey r. 1126 05 (4)
Se infatiseazi scopul acestei publicatii : de a face cunoscute faptele [Se anunta el guvernul Serbiei a dat ordin ca toate gaze-
tuturor artistilor (mesterilor) din toate locurile, precum zugravi, tele si foile peribdice din tail 6 straine sal fie expediate gra-
sculptori (scobitori), arhitecti" . Se arata pe scurt cuprinsul primului tuit, in tot cuprinsul principatului]. ALBINA ROM., XIX
numir. (1847), p. 198 : Serbia.
Scopul guvernului este ca, prin aceast3 masuri, si Intinda si sa
1116 05 (4) litiasca literatura si cultura spirituala".
[Numarul ziarelor si periodicelor ce apareau in Rusia,
in 18301. ALBINA ROM., II (1830), p. 13 : Odesa 16 De- 1127 05 (4)
chemvrie. [Se anunta ca la Lipsca a inceput s apara Gazeta Uni-
versala. pentru Evrei", sub redactia doctorului Ludwig Filip-
1117 05 (4) sohn, predicant izraelitean de la Magdenburg]. ALBINA
[Mentiune ca Jurnalul de Odesa" a inceput, de la 1 ia- ROM., VIII (1837), p. 168 : Germania.
nuarie 1832, sa apara in limba franceza]. ALBINA ROM., Va trata mate interesurile atingitoare de politica, religia, liters-
IV (1832), p. 14 : Odesa. curs, istoria si filologhia izraelitenilor".

1118 05 (4)
[Se anunt a. ca in Rusia va aparea un Jurnal al Ministeru- 05 (498) PERIODICE ROMANESTI
lui Domeniilor Imperiului"]. CURIERUL ROM., XI (1840),
nr. 89, p. 354-355 : Rusia. (Generalitati)
Va cuprinde date asupra economiei publice, economiei rurale, sta-
tistica Rusiei, cadastrul".
1128Eliade, 1. 05 (498)
1119 05 (4) Asupra Scrisorii D. Maiorescul din Foaea Literara No. 16.
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 18, p. 3-4.
[Se anunta ca abonamentul la 'Ano Ofvci 'taw thopE7aLuov Combate afirmatiile lui I. Maiorescu, aratind ci publicatiile romine
yvthcrecog - Magazinul cunostintelor folositoare" - se nu-s mild firS creieri", ci corespund fiecare unor nevoi reale i fie-
va face in viitor la libraria lui C. I. Scar lat]. VEST. R., care si-a adus cititorii ei, astfel ci numirul abonatilor a crcscut de la
VIII (1844), supl. nr. 12, p. 2. 150 la 1400, in 10 ani.
1n8tiincare in limba greaci. Totodati se anunci ci a sosit numirul
pe luna ianuarie 1884. 1129 05 (498)
Privire asupra gazetelor romlnest1. ALBINA ROM., X
1120 05 (4) (1839), p. 13-14.
Gazetele de la Levant. ALBINA ROM., II (1830), Se arati ci gazeta Curierul Romanesc va aparea in ficcare zi, Ro-
p. 9-10. mania si-a incetat aparitia, la Craiova a inceput si apari Mozaicul, iar
Este vorba de ziarele : Curierul de Risirit, ce apirea in limba fran- Cantorul de Avis si Gazeta Transilvaniei ii continua aparitia.
ceza ;Gazeta Universali, ce spire& in limbs greaci ; Curierul de
Smirna, ce apirea in limba franceza. Reproducere din Gazeta Prusiei. 1130 05 (498)
Gazetele Rumlnesti. CURIERUL ROM., X (1839),
1121 05 (4) p. 45-46 ; G. TRANS., II (1839), p. 27-28.
Despre Gazeta Turceasca. ALBINA ROM., III (1831), Numirul tipografiilor existence in : Bucuresti (3), la Buzau (1) ;i
p. 202, 208. Craiova (1) ; al celor in pregatwe : Bucuresti (1), Braila (1). Oa-
zetele existente in provincie si cele doui proiectate, in Braila ;i
Blak a fost insircinat de sultan si scoata la Constantinopol Gazeta
Bucuresti.
de Constantinopol. E reprodus, in limba romani, prospectul lui Blak.

1122 05 (4) 1131 05 (498)


rAdresa patriarhului ecumenic catre arhiereii bisericii or-
[Se vesteste c - in urma interventiei episcopului loan
de Lemeni - s-a acordat un privilegiu imperial pentru Blaj,
todoxe]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 33-34, 38 ca acolo si se publice jurnale in limba româneasca, biseri-
hulemn citre greci de a se abona la gazeta Monitorul Otoman, care cesti, politice i scientifice"]. G. TRANS., V (1842), p. 2 :
va apirea si in limbs greaci, o data pc siptamini. Austria.

53

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI 05 (498)

1132 05 (498) 1142 Baric, G. 05 (498)


[Se anunta cä imparatul Austriei, la mijlocirea episcopului Cltre DDnii Redactorii tuturor Gazetelor i Foilor roma-
greco-catolic loan Lemeni, a aprobat ca la Blaj sa apara o neltI. G. TRANS., VIII (1845), p. 407-408.
gazeta in limba romank, care va fi bisericeasca, politiceasca Atrage atentia acestora cS - deli din octombrie 1845 intrarca tuturor
si scientifica"]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 16 : Transilvania. gazetelor rominesti din Tara Romineasci si Moldova in Transilvania e
liberi - mai trebuic indeplinit3 formalitatea anuncirii lor la directia
1133 05 (498) centrali a postelor din Viena, o datI cu precizarea numirului de exem-
[Gazetele politice din Tara Romaneasca 5i plare cc se trimit si a costului abonamentelor. Face apel la ei si. mdc-
Moldova].
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), P. 336 : Spre stiinti. plineasci accasti formalitate : ca in viitoriu sS dati prilej ;i cititorilor
din aceste parti a se folosi de frumoasele dv. produse jurnalistice'. Se
Rcdactia, spre a multumi dorinta multora" din Austria, arati c3 okra' a lc face abonamente.
gazetelc politice din Tara Rornaneascs si Moldova sint : Curierul ro-
minesc, Vestitorul Rominesc ti Albina Romineasci.
1143 05 (498)
B.[arit], G.
1134 05 (498) Tipariul i jurnalistica in terile noastre. G. TRANS., IX
(1846), P. 75.
Censura in Transilvania. G. TRANS., VII (1844), p. 185- Extras din Gazeta Universali [Allgemeine Zeitung], adaosul din
186, nr. 48, P. 187-188 : Articol incepatorIu. 23 februarie, care a supus Ja o asprI critic3 generals pe toate jurnalele
Traducere libcrS dintr-o lucrarc in pregitire a unui scriitor sas din cite ies in toate limbik in Austria". Se arati cS foile rominesti [ale lui
Ardeal, firi a-i indica numele, impreunI cu o scrie dc consideratii per- Barit] reprezintS cea mai redus3 proportie in raport cu cifra popu-
sonale. Autorul demonstreazi ca cenzura locali e in functic dc impre- latiei : 2 pentru 21/2 milioane comini din imperiu.
juririle politice europene ;i exemplific3 aceasta prin epoca 1800-1830.
Analizeazi apoi starea jurnalisticii din Transilvania, arltind cS problema
determinanti e pentru ea raportul dintre nobilime si iobagi. 1144 05 (498)
Cuvinte de mingatere pentru RedactorI. FOAIE PT.
Barit., G.
1135 05 (498) MINTE, IX (1846), P. 7.
Se sugereazi dificult3;ile cu care lupti periodicele vremii ti mai ales
Tipariul nostru roman din punt politic. G. TRANS., VII cele rominelti.
(1844), P. 199-200, 205-206 : Articol incepatoriii.
Discutie in legIturi cu afirmatia ficutS in lucrarea saseasci Legiuirea
pentru Tipariul transilvan precum cS presa romini din Ardeal alcituielte 1145 05 (498)
o partidi Impotriva celei maghiare. Aratl ci presa romlni nu are Gazetele romane i publicul bor. G. TRANS., IX (1846),
scopuri politice, caci existi si iobagi unguri - deli cei romlni sint mai p. 201-202 : Articol pregatitorlu.
multi - ;i existi ;i nobili romlni. Ea are in primul rind o misiune Se analizeazi dependenta foilor romlnesti de publicul lor. Cifra
culturall, mai ales cu privire la formarea limbii literare si a gustului acesrui public e necunoscuti, fiindci cititorii sine mult mai multi decit
de citit. cumpiratorii, foile trecind din mini in mini. Publicul e foarte inegal ca
formatie intelectuali : de aceea, foile trebuie si fie redactate la nivel
1136 Barit, Gheorghe 05 (498) destul de redus.
Anonim 8i pseudonim. (Ne-numit i fals-numit). FOAIE
PT. MINTE, VII (1844), P. 281-286. 1146 05 (498)
Sub cenzura aspra, infloresc pseudonimcle si anonimatul. In vremi de Iar näpaste cu po5tele 5i gazetele. G. TRANS., IX (1846),
libertate, e bine sl se semneze. Cu acest prilej, Bari; face un istoric al P. 255.
intregii presc rominesti. Plingeri si limuriri in legitura cu pierdcrea si sustragerea pe drum
a exemplarelor trimise abonatilor din Tara Rombeasci i cu privire la
1

1137 05 (498) unii incorecti colectori de abonamente.


Revista de jurnale. G. TRANS., VIII (1845); p. 8, 11-
12, 18-20, 35-36, 60, 64, 68, 72, 76, 128, 147, 271- 1147 05 (498)
272, 336. Jurnalismul in romanie. ALBINA ROM., XIX (1847),
Trecere in revisti - cu observatii critice - a periodicelor romine, p. 10-12.
unguresti si germane, din Principatele Romine si Transilvania. Despre scopul gazetelor ;i limba pe care trebuic s-o intrebuinteze.

1138 05 (498) 1148 V. V. 05(498)


Revista de Jurnale. G. TRANS., IX (1846), P. 20. [Despre gazetele din Tara Romaneasca]. G. TRANS., X
(1847), p. 19, col. II.
Trecere In revistS a principalelor periodice. Subliniazi cS Curierul
1139 05 (498) Rominesc, dupl. o viati de 18 ani, a incetat ; Buletinul Oficial a trecut
[Scurta caracterizare a publicatiilor romane din Moldova]. de sub conducerea lui Eliade in mina lui Zah. Carcalechi ; InvitStorul
G. TRANS., VIII (1845), p. 72, col. II. Satului, Magazinul istoric, Curierul de ambe sexe i Bukurester Zeitung
apar regulat.
1140 05 (498)
[Se publica, in limba franceza, anuntul librariei 5i salo- 1149 05 (498)
nului literar al lui Blosse, din Faubourg Saint-Germain in Gustul de citit la romani. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
Paris, pentru tinerii romani care merg sau se aflä in capitala P. 84.
Frantel]. G. TRANS., VIII (1845), P. 380 : De 5tiut. Consideratia in legiturs cu incetarca foii Universul, din pricina nea-
0 noti a rcdactiei mentioneaz5 ca in acest salon sc af13 si foile lui chitirii abonamentelor. De acelali riu suferi si restul periodicelor
Barit, precum si vreo doui altcle din Moldavo-Rominia". romanegi din toate provinciile.

1141 05 (498) 1150 05 (498)


[Traducerea unui apel facut in Vestitorul Transilvan" Jurnalismul romanti. ALBINA ROM., XX (1848), p. 5-
de la Cluj - Erdélyi Hirade - catre po5tele din Tran- 7, 20, 36.
silvania, ca sa expedieze corect foile la abonati]. G. TRANS., Sint amintite gazetcic romlnesti cc apar in Moldova, Muntenia si
VIII (1845), p. 261. Transilvania si e aritat programul unora dintrc cle. In total sint amin-
Redactia Gazetei de Transilvania observl : Noi din partc-ne la tite 17 gazete, care viazi astizi". Tirarul Gr. Platon, lost elcv al Aca-
aceasta nu mai adaugam nimic". demiei din Iasi, e mentionat printre colaboratorii Albinei.

54

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)

1151 05 (498) 1160 05 (498)


[Notita despre catalogul postelor austriace pe 1848, cu- [Amanunte in legatura cu interzicerea intrarii foilor
prinzind gazetele ce apar in Impeniul austriac i cele straine române din Transilvania in Principatele Romine]. G.
care pot intra libere]. G. TRANS., XI (1848), p. 19 : Mo- TRANS., XIII (1850), p. 109, col. II.
narhia Austriaci. Gazetele transilvane sint atit de strins oprite si prigonite in aceste
Sint trecute numai 2 foi romanesti, din Brasov si Blaj. Redactia III doui ;Sri inch acele pamintene, care totusi primesc cite un exemplariu
exprima regretul ci nici una din foile ce apar in Principatele Romane prin o rara si spetiall favoare a respcctivelor consulate, nu cuteaii a
nu-si ia osteneala" si cearl trecerea in acest catalog. cita dintr-insele nici macar Itirea despre imblarea timpului".

1152 Barit, G. 05 (498)


Universulu. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 46-48. 05 (498) (AZ) PERIODICE ROMANESTI
Cu prilejul implinirii a 3 ani de aparitie a gazetei lui Genilie, Bari;
cerceteazi situatia celor 15 (oi rominesti din acel timp. !sidearm:la citi- (Clasate in ordine alfabeticl)
torii si se intereseze de cis mai multe, ca si nu ramini unilaterali.
1161 05 (498)
1153 05 (498) [Se anunta ca se va publica un supliment literar, sub titlul
Sturza i gazetele din Bucurestl. POPORUL S., I (1848), Aläuta Romaneascal. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 92 :
p. 48. Instiintare.
Se afirmi ca ministerul din Moldova, dupa un ordin de la mai
inalta autoritate, decreti ca nici o gazeta romIneasci si nu intre in 1162 05 (498)
Moldova, afara de Vestitorul Romanesc, a carui veche reputatie ii di [Se aduce la cunostinta generala ca noua foaie Alitita
dreptul ;rid a trece frontiera cu miinile In folduri". Pentru Poporul Romlneasca" este menita a aduna si a impartasi doritorilor
Suveran. Connitutionalul si Pruricul Roman, se afirma In mod satiric literaturei nationale producturile genii duhului rostite
cS guvernul Moldovei ar fi meditat la pedepse corporal; de care Pruncul in proza seau in versuri si vrednice de a fi aduse la cu-
Roman a fost iertat pentru cuvinte de nevirstnicie". nostinta ALAUTA ROM., supl. la ALBINA
ROM., VIII (1837), nr. 21, p. 97.
1154 05 (498)
Corespondent in privirea gazetelor in Moldova. BUCOV., 1163 05 (498)
I (1848), p. 36-37. Din partea Redactiei. ALAUTA ROM., 1838, nr. 1, p. 1.
E vorba de cenzura aspri pe care guvernul din Moldova o aplica In Anunti ci s-au luat misurile necesare ca Alauta Romaneasca sa spar's'
mod ilegal ; se publici ;I nota de protest a consulului Austriei, Eisen- fn viitor regulat, dc doui ori pe luni.
bach, cu privire la cenzura i interzicerea ziarelor i cartilor strline in
Moldova. 1164 05 (498)
[Se anunta ca s-au luat masuri ca Alauta Româneasca",
1155 05 (498) care pina acum iesea din cind in cind, &à se publice in
Corespondent in privirea gazetelor in Moldova. BUCOV., viitorime la 1 si la 15 a fiescareia luni in alt format si cu
I (1848), p. 50-51. alte litere"]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 210-211.
Va cuprinde numai articolc de literatura, pe care unii din tinerii
Se publici nota prezentati de catre domnitorul Moldovei, Mihail literatori au binevoit a giurui" de a le impartisi redactiei
Sturza, agentului Austriei, Eisenbach, cu privire la cenzuri si inter-
zicerea ziarelor i cartilor straine In Moldova. 1165 05 (498)
Instiintare despre Gazeta Româneasca din Esi. ALBINA
1156 05 (498) ROM., I (1829), foaie volanta tiparita pe o parte, ce se
[Directia postelor aduce la cunostinta redactiei gazetei aflä brosatã la inceputul gazetei.
Bucovina" ca, in urma hotäririi Ministrului de Interne, Se aduce la cunostinta obsteasci data cind va spares, ce format va
mice expediere de gazete pimintene i straine pentru Iai avea, ce va cuprinde 8i care va fi inept ei. Poartl data : Esii 17 aprilie
inceteazi, incepind de la 1 ianuarie 18481. BUCOV., I 1829 ;I e semnati : Redactia Albinei Romlnesti.
(1848), p. 84
1166 Eliad, I. 05 (498)
1157 05 (498) [Vestirea aparitiei foii Albina RomAneasca" la Iasi]. CU-
Instiintare de prenumeratie la Gazeta Transilvanie Ii RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 25-26.
Foalea pentru minte, inim i literatura pe anul 1849. G. Anunti, dupa o scrisoare de la Iasi, din 23 aprilie, ci la inceputul
TRANS., XI (1848), p. 389. viitorului mai" va aparea accasta gazcta, redactati de o sotietate literari
al careia cap este d. aga Asachi".
Se arata insemnatatea i rolul ce revine foilor rominesti in impre-
jurlrile vrcmii. In urma pagubelor avute prin interzicerea difuzarii celor 1167 05 (498)
douls publicatii in Principatele Roman; se face apel la romanii din Redactia Albinet RomânestI. ALBINA ROM., I (1829),
monarhia austriaci sa le sprijine ;I mai puternic ca in trccut. foaie volanta anexata la sfirsitul primului volum al Al-
binei", aflat la Arhivele Statului din Bucurelti.
1158 05 (498) Este o initiintare, data* la 15 mai 1829, in care se spune el din
[$tiri culturale din Bihor]. G. TRANS., XI (1848), neprevizute impiedeciri, ce nu atirna de Redactia Albinei Romanelti",
p. 286-287 : Ungaria. Oradia Mare, 16 August. nu s-a putut incepe publicarea gazetei la 15 mai, cum se anuntase, dar
Sc anunta Ca s-a proiectat aparitia unei gazete romanesti. va aparea lira sminteala" la 1 iunie i prenumeratia va fi valabili pini
la 15 ianuarie 1830.
1159 Un abonat T. 05 (498) 1168 [KoglIniceanu, M.] 05 (498)
Din Banat pentru lecturi i literatura. FOAIE PT. MINTE, [Rectificare la cele afirmate in Introductia Daciei Lite-
XIII (1850), p. 85-88. rare", cu privire la cea mai veche foaie româneasca]. DACIA
Autorul ii exprima nemultumirea fata de numirul redus al abonatilor LIT., I (1840), p. 307 : V. Respunsur1 de la Redactie.
la foile romanesti din Ardeal, Acuzi in primul rind preotimea orto- Precizeazi ca jurnalul lui Eliade nu e mai june" decit foaia lui
doxi, care se opune latinizirii lirnbii i alfabetului, dintr-o teama Asachi, dimpotrivi : Curierul Romlnesc a apirut la 10 aprilie 1829, iar
confesionala. Albina Romaneasci la 1 iunie 1829.

55

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)

1169 05 (498) 1181 05 (498)


Catra cinstit dumn. starostile Malinescul in Botopra. AL- Multumire. ALBINA ROM., II (1830), P. 12.
BINA ROM., I (1829). Redactia Albinei Rorn. multumeste fratilor Dimitrie, Alexandru si
Foaie volanta, litografiati la inceputul gazetei, semnati : Redacna Gheorghe Ghica, posesorii" postclor Moldovei, care de la inceput au
Albinei Rominesti. Invitatie tip, pentru inscricri de prenumeranti. admis expeditia gratuiti a gazetei.

1170 05 (498) 1182 Tomuleo, Gheorghie 05 (498)


Inainte cuvintare. ALBINA ROM., I (1829), P. 1-2. [Citre redactia foii Albina Romaneascr]. ALBINA
Este expus prograrnul revistei. ROM., II (1830), P. 41-42.
Laudi aparitia gazetei. Arati cum a fost primiti la Petersburg 4i cere
1171 05 (498) si fie abonat cu 4 exemplare.
Numele bine voitorilor prenumeranti din carii o sama au
dat $i osabit agiutoriii. ALBINA ROM., I (1829), p. 2 1183 05 (498)
3, 8. [In$tiintare pentru prenumeranti, de la redactia Albinei
Sint trecuti prenumeranni la Albina Rom. din ()rank : Iasi, Roman, Rumangti"]. CURIERUL ROM., II (1830), P. 116 :
Botosani, Dorohoi, Herta, Filticeni, Bac5u, Tirgul Ocnei, Piatra, Vaslui,
Husi, Filciu, Bided.

1172 05 (498) 1184 05 (498)


[Lamuriri catre cititori]. ALBINA ROM., I (1829), p. 4. [Se anunç d. Counen, magistru de pansion In orasul
c
Redactia Albinei ROM. educe Ia cunostinta obsteasci de cite ori spare
Esii, vrind a imparta$i sholerilor sad novitalile cuprinse In
revista pe sipt5mini, de unde se poate ridica, la cine se pot adresa cei
Alb. Rom. s-a abonarisit la acest jurnal"]. ALBINA ROM.,
din provincie si cit costa' rindul la anunturile publicate.
II (1830), P. 318 : Ingiintare.
Este vorba de pensionul Quenim.
1173 05 t498)
[General-maior Mircovici, prezidentul Divanului Moldo- 1185 05 (498)
vei, se aboneazi la Albina Romaneascl"]. ALBINA ROM., Redactia Albinei RomâneW. ALBINA ROM., II (1830),
I (1829), p. 9. p. 191, 199 207, 221.
spre a da redactiei semnele inaltei sale pliceri si ale indemnului". Amintene abonatilor c5 in curind incepe semestrul iulie 1830ianua-
lie 1831 ;i trebuie si pliteascs abonamentul. Abonatii care se afli afarI
1174 05 (498) din cuprinsul Moldovei, pe lingl pretul de 2 galbeni, vor pliti si
1 rubli de argint, cheltuieli postale.
[Alexandru Sturza, consilier de stat al Imparatului Rusiei,
felicitä redactia Albinei Romane$ti" pentru aparitia ga-
zetei]. ALBINA ROM., I (1829), P. 45 : E$i1. 1186 05 (498)
A cerut sI fie trecut printre prenumerantii gazetci. Ingiintare. ALBINA ROM., II (1830), P. 254.
Redactia inviti abonatii s5 trimiti pretul abonamentului pe semestrul
1175 05 (498) inceput.
[Stiri despre primele numere ale Albinei Rumanegi"].
CURIF.RUL ROM., I (1829-1830), P. 79 : Bucurestl 17/29 1187 05 (498)
I un ie. Ingiintare catra bine voitoriI compatriotl. ALBINA ROM.,
Se fac uncle observani critice asupra cuprinsului. II (1830), foaie volanta brosata Intre p. 426 si 427.
Redactia Albinei Rom. anunti ca s-a incheiat un an si jumitate
1176 Asachi, aga Gh. 05 (498) de la aparina gazetei i cl in viitor se va publica cu simtitoare
In5tiintare caträ binevoitoriI prenumerantl, ALBINA imbunStSini ; va apirea in doui limbi : rominI si francezl. Poara
ROM., I (1829), p 64. data : 14 decembrie 1830.
Machi educe la cunostinta prenumcrantilor c5, in timpul cit va
conduce directia cancelariei Comitetului legislativ din Bucuresti, gazeta 1188 05 (498)
va fi redactat5 de un literat cu fclurite i temcinice ;dirge". Ingiintare caträ bine voitoril compatriot1. ALBINA ROM.,
II (1830), foaie volanta brosata intre P. 450 si 451.
1177 05 (498) Redacna Albinei anunti ca. s-a incheiat un an si jumitate de la
Ingiintare catre bine voitorii prenumerant1 ai Albinei aparitia gazetei si el in viitor, pe llngS tirile politice, va cuprinde
Romane$ti. ALBINA ROM., I (1829), P. 207. si articole asupra literaturii, istoriei si arheologiei Moldovei, precum
Sint anuntan ton prenumeranni care doresc 51 primeascl mai departe ;i stiri comerciale etc. Poarti data : 18 dechembri 1830.
gazeta cI trebuie 51 se inscrie i sI depuni costul pentru semestrul al
doilea. 1189 05 (498)
[Redactia Albinei Romanesti", cu prilejul Incheierii a
1178 05 (498) doi ani de aparitie, arati greutatile intimpinate din cauza
Instiintare. ALBINA ROM., I (1829), p. 234. saraciei limbii romane]. ALBINA ROM., III (1831), p. 1-2.
Albina Rom. anunti ci, inccpind de la 1 ianuarie 1830, va publica Rcdactia a fost nevoiti al dea uneori explicatii lamuritoare la uncle
acturile ofitiale si orinduirile administrative ale Printipatului i cele cuvinteutilizate, si inlocuiascl uncle cuvinte barbare" cu altele
de politic, preturilc productelor plmintene si acelor dc pe la inveci- romlnesti, aflatoarc in vcchile manuscrise si earn tipirite in Moldova,
natele scale". luind ca excmplu greaca modern5. Redactia va urma mai depute acelan
plan si-i invit5 pc filologi sl-i comunice plrerea lor cu privire la
1179 05 (498) pufectionarea limbii romlne.
[Redactia Albinei" reamintwe abonatilor si sa tri-
meatl pretul abonamentului de 2 galbeni, pe urmatoarele 1190 05 (498)
sase luni]. ALBINA ROM., I (1829), p. 238 : Instiintare. [Inqtiintari ale redactiei Albinei Romlne$ti" catre pre-
numeranti]. ALBINA ROM., III (1831), P. 1, 9, 101,
1180 05 (498) 237, 249.
[In$tiintare cu privire la trecerea Albinei Romane$ti" In
al II-lea an de aparitie]. CURIERUL ROM.; I (1829 1191 05 (498)
1830), P. 322 : [In$tiintare in legatura cu aparitia Albinei Rumane$ti"].
Redactia Curierului Rominesc anunta c5 primeste prenumerlri. CURIERUL ROM., III (1831), P. 28 :

56

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)

1192 05 (498) 1203 05 (498)


Instiintare din partea redactie. ALBINA ROM.. III [Se anunta incetarea Albinei RumAnesti"]. CURIERUL
(1831), p. 73-74. ROM., V (1833), p. 133 : las.
Redaciia arati ci, din cauza holcrei, a lost nevoiti si inceteze .Dupi o initiintare ce di redactorul Albinei Ruminesti, cu Intristare
aparitia gazetei de la 4 iunie la 16 iulie. Arati ci are greutiti i CI vestim ci inrivnatul ei redactor, dupi silintele sale cele pagubitoare de
sint prenumeranti care mini din 1829 n-au plitit prenumeratia. In patru ani a fost silit in sfirlit a inceta redactia acegii foi folositoare
viitor, numai cei ce vor pliti anticipat prenumeratia vor primi gazeta. de obste i aducitoare de cinste moldovenilor".

1193 05 (498) 1204 05 (4981


Instiintare din partea redactiei. ALBINA ROM., Ill [Se vesteste ca. A lbina Româneasci" si-a reluat aparitia].
(1831), p. 77. CURIERUL ROM., V (1833), p. 261 : Ias.
1nviti pc abonatii care n-au platit abonamentul pc scrnestrul al II-lea
si-1 pliteasci,1i anume I V: galben 0 4 Va lei pentru 1;a/eta 0 1205 05 (498)
portur ci. Instiintare. ALBINA ROM., IV (1832-1833), p. 413.
05 (498) Redacvia Albinci, in nr. 104 din 5 ianuaric 1833, _face cunoscut ci,
1194
piste putin, gazeta va incepe a si publica pe alt format i cu tipar
Instiintare din partea redactid. ALBINA ROM., ITT mai mare 1i cu alte imbunititiri intercsante".
(1831), p. 237.
Rugiminte acre abonati de a-0 achita abonamentul pe anul 1832. 1206 05 (498)
1195 05 (498) Iho Albinel. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl.
la nr. 1, p. 1.
Redactia Alb. Rom. atr a. bine voitoriI prenumeranti. AI.-
BINA ROM., III (1831), p. 457. Redactia arati ci, din cauza incetirii aparitiei gazetei Imre 2 iulie
0 6 decembrie 1833, va ciuta acum si publice in suplimente, sub titlul
Ii inviti si pliteasci pretul abonamentului pc viitorul semestru,
de mai sus, diferite fapte politice sau alte 1tiri din timpul incetirii
ce incepe curind. gazetei.

1196 05 (498) 1207 05 (498)


Instiintare din partea Redactiei. ALBINA ROM.. III [Instiintare a redactiei Albinei RomAnesti" catre abo-
(1831), p. 472. nati]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 213.
Redactia initiinteazl pe cititorii sii ci imprejuriri neprevizute
impiedici gazeta si apari cu heel-de noi, ap cum se anuntase. Inviti abonatii 51 reinnoiasci abonamentul pe semestrul al II-lea.

1197 05 (498) 1208 05 (498)


Instiintare. ALBINA ROM., IV (1832), foaie volanra
[Redactia Albinei Românesti" anunta pe abonatii sai ca
trebuie sa retnnoiasca abonamentul Oda' la sfirsitul lui iunie,
anexata la nr. 61. dna vor sa primeasca mai departe aceasta gazeta]. BU-
Redaciia Albinei anunti ci prenumerançii din Tara Romlneasci LETIN F. 0., II (1834), p. 282 : Instiintare.
pot pliti abonamentul la Cantora impirmteitii rosiene poite" din
Sucurelti.
1209 05 (498)
1198 05 (498) [Abonatii la Albina Româneascr, care doresc s pri-
measca gazeta pe al doilea semestru, sint rugati s trimita
Instiintare din partea redactii. ALBINA ROM., IV suma de 2 galbeni si 6 lei]. ALBINA ROM., VII (1835),
(1832), p. 181. p. 197 : Ea1.
Anunti ci s-au implinit trei ani de la aparitie, iar cei care doresc
a primi mai dcparte gazeta si achite prenumeramia. 1210 05 (498)
1199 05 (498) [Redactia Albinei RomAnesti" face cunoscut c, in cursul
celor 18 luni, cit time n-a aparut gazeta, s-au Intimplat
[Se face cunoscut ca redactia si tipografia Albinei" s-au evenimente insemnate in multe state si cä va cauta sa le
mutat in casele raposatului vornic Iordachi Dreghici]. AL- prezinte pe scurt cititorilor sai]. ALBINA ROM., VIII (1837),
BINA ROM., IV (1832), p. 252 : Instiintare. p. 1 : Novitale din afara.

1200 05 (498) 1211 05 (498)


Instiintare din partea redactii. ALBINA ROM., IV [Insemnare cu privire la continuarea aparitiei gazetei
(1832), p. 301. Albina Romaneasce i pe anul 1838]. C. DE AVIS, I
Redactia Albinei face cunoscut abonatilor sii din provincie ci, in (1837-1838), p. 162.
viitor, gazeta va fi expediati prin Departamentul Finantii i speri ea' Se adaugi ci ,,Albina este redijati supt directia 1i priveghcrea unui
o yor primi regulat. birbat invitat, pitruns de starea ncamului rum.inesc cum 0 de ceca
cc sc care de la cei cc intrcprind luminarea lui".
1201 05 (498)
Instiintare din partea redactii. ALBINA ROM., IV 1212 05 (498)
(1832), p. 393. [Albina Romaneasca" anunta ca, in 1839, se va prezenta
Reamintem abonatilor ci in curind se termini abonamentul pe reorganizata]. ALBINA ROM., IX (1838), P. 410.
1i din provincie undc pot reinnoi
anul 1832 i arati celor din la0 Va introduce -Feiletonul", care va fi consacrat literaturii rorninelti
abonamentul. striine, mqte§ugurilor, industriei, comertului.

1202 05 (498) 1213 05 (498)


Instiintare. Redactia Albinei Romlnest1. BULETIN F. 0., [Redactia Albinei Romanesti" anunta cà va publica in
I (1833), p. 194-195. Feileton" observatii meteorologice, care vor fi date de doc-
Se dau limuriri prenumerantilor pentru regulata primirc a ga/ctei torul T. Stamati, profesor de fizica la Academic]. ALBINA
0 se anunti aparitia ci in limbile romini §i francezi. ROM., X (1839), p. 17 : Esil.

57

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)

1214 05 (498) 1224 05 (498)


Irwiintare din partea redactid Albind Romanew. AL- [Redactia Albinei" arata ca acest ziar pamte in al
BINA ROM., X (1839), foaie volanta, a§ezata intre nr. 101 XIII-lea an §i 1§i va dubla eforturile pentru o mai bunk' pre-
gi 102. zentare a lui]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 1.
Se anunti cl Albina va continua al apari si in 1840 : de la 1 mai
se va tipiri cu litere noi i va cuprinde, pe rind, rubricile : Lexico- 1225 05 (498)
grafie, Modi, Teatru, Observatii rneteorologice. Instiintarea poarti
data : Esii, in 23 dechemvrie 1839. [In nr. 57 al Albinei Romilne§ti", se anunta ca urmeaza
suplement fabule"]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 228.
1215 05 (498) Acest supliment cu fabule lipseste din exemplarul aflat in B.A.R.
Cuprinderea feiletonelor. ALBINA ROM., X (1839), supl.
la nr. 103, p. 1-2. 1226 05 (498)
Tabla de materii a foiletoanelor publicate in anul 1839 in Albina [Programul Albinei Romaneitil. ALBINA ROM., XIV
Romineasci. (1842), p. 393-394.
Albina anunti cI intri in al cincisprezecelea an de la iufiintarea ei
1216 05 (498) si ci va urma acelasi program.
Redactia Albinei Românqti" anuntl ca, din dorinta de Cu nr. 99 din 13 decembrie 1842, redactia trece pe titlul gazetei
a imbunatati forma gazetei, a pus Inadins a se face 1i a se anul XIV" in loc de XIII, fiincici socoteste anii calendaristiri, nu anii
varsa caractere noua de limba fran;ez i romlneascl"]. revistci, de la infiintarea ei.
ALBINA ROM., XI (1840), p. 85 : Esil.
Incepind cu numirul care cuprinde acest anunt, gazeta e tiplriti 1227 05 (498)
cu noile caractere tipografice. Cu acest prilej, redactia face apel la
toti care au .compuneri interesante", vrednice de a fi cunoscute, aS le Anul nou. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 1

trimitS redactiei, spre a fi publicate. Cu ocazia Anului Nou, redactia Albinei RomInelti aminteste cititori-
lor sli cI, i in viitor, coloanele gazetei vor cuprinde ;06 politice,
1217 05 (498) invkaturi practice folositoare, Aesfititoare istorisiri", si vor sta la
[Se anun; c Albina Romlneasca" $i-a Imbunatatit dispozitia tinerilor literatiatit pentru indeletnicirea lor cum 0 pentru
agiutorul redactiei".
formatul, cuprinsul §i tiparul]. DACIA LIT., 1 (1840),
p. 297 : Telegraful Daciei. Litteratura.
1228 05 (498)
1218 [Eliade, I.] 05 (498) Redactia Albinel Romanegi. ALBINA ROM., XVII (1845),
Despre Albina Rumaneasca. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 373-374 : G. TRANS., IX (1846), p. 12.
p. 30-31 ; CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), Mullumeste guvernului ;i abonatilor pentru sprijinul ;i ajutorul
D. 356-357. dat gazetei gi anunti cI, in viitor, in loc de anunturi comerciale, va
Observatii asupra ortografiei si limbii gazetei. Ia atitudine impotriva publica lista riposatilor din capitals ; pentru anunturi comerciale, va
ortografierii In sensul pronuntiei franceze a cuvintelor de origine tipiri, de la 1 ianuarie 1846, o foaie suplimentari specialS, care va
latini i Impotriva cuvintelor grecesti inutile. Lauda' progrcsul literar purta titlul Mercuriul Iatilor si va iei in fiecare miercuri. DacI ma-
al revistei. terialul va fi mai mult, va apIrea mcI o dati pe Apt5mini.

1219 05 (498) 1229 05 (498)


[Se aduce la cunoginta publicului ca Teodor Albinet nu [Redactia anunta ca face abonamente pentru Albina"
se mai aflä In postul de secretar al Institutului Albinei]. din Iaii]. G. TRANS., IX (1846), p. 56 : Jurnalistica.
ALBINA ROM., XI (1840), p. 321 : Cantelaria Institutulul
AlbineI. 1230 05 (498)
[Scrisoarea unui abonat din Roman, catre redactiel. AL-
1220 05 (498) BINA ROM., XVIII (1846), p. 2.
Ntiintare din partea Redactid Albind. ALBINA ROM., In arati bucuria pe care i-o aduce materialul bogat i variat al
XI (1840), p. 111. gazetei. 18i exprimi dorinta ca, in foiletoanele Albinei, si se publice mai
Se anunti cl, de la 1 mai 1840, se va publica o Foaie Literari, ca mult buciti originale 0 nu traduceri. Anunt3 ci trimite doui articole
o periodicr independentS de Albina Romlneasci, in doui coale pe spre publicare.
lung, si pretul prenumeratiei va fi un galben pe an. Se adaugl a in
ea se vor tipiri cu adnotacii filologhice csrcale cele mai vechi ale
1231 05 (498)
rominilor".
Redactia. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 385-386.
1221 05 (498) La incheierea anului, redactia Albinei multumelte abonatilor sli
Din partea redactid. ALBINA ROM., XI (1840), p. 403. pentru sprijinul dat si promite cS, i in viitor, va continua si-i lumi-
neze pe cititorii s5i, cu acecali nepirtinire. Buletinul Oficial va fi dat
Redactia Albinei face un scurt bilant pe 12 ani al activititii acestei drept supliment la gazeti.
foi. Se anunci ci se va publica, din timp in timp, i o Foae de Avizo,
in care negustorii i cumpirltorii pot publica anunturi.
1232 05 (498)
1222 05 (498) [Articol despre Intiile numere din anul XIX al foii Al-
Cuprinderea feiletonulul. ALBINA ROM., XI (1840), bina Rorn'aneascal. ORG. LUM., I (1847), p. 30-31 :
supl. la nr. 102. Principatele Romanesci.
Se arati cuprinsul foiletoanelor din cele 102 numere ale Albinei
pe anul 1840. 1233 05 (498)
Redactia Albind. ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 99,
1223 05 (498) p. 407-408 [gre4it : 357-358].
Cuprinderea feiletonulul a gazetei Albind Romlnew pe Anunti ci intr5 in al XX-Iea an de aparitie. Va cluta al culeagi
anul 1841. ALBINA ROM., XII (1841), foaie volanta ane- spice din literatura romlneascl si aS dezmorminteze odoarele pre-
xata dupa foaia de titlu a anului. tioase ale istoriei si ale limbii, care zac in documentele ciralle vechi.

58

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)

1234 05 (498) 1247 [Pap, Sigismund] 05 (498)


Avis din partea redactiei. ALBINA ROM., XX (1848), Precuvantare. AMICUL POP., I (1848), col. 1-4.
p. 208. S. Pap, redactorul Amicului Poporului, enunti programul foii :
Aduce la cunostinta publicului cititor ci, din cauza epidemiei de ,vom scrie feliu de lucruri folositoare, ca cel ce voieste a ceti de loc
holeri, gazeta a avut pierderi insemnate. Printre altii, a murit si aibi de ce se prinde". Arati ci e bine ca omul si cunoasci legile
Grigore Platon, fost elev la Academia Mihiileani. Dupi trecerea epide- si stie lucra bine pimintul. Semneazi : Redactorul foaiel.
mici, ii va da saint& de a-i multumi pe abonati si companion.
1248 05 (498)
1235 05 (498) Chiemare la prenumaracie. AMICUL POP., I (1848),
Redactia Albinel Romanest1. ALBINA ROM., XX (1848), col. 15-16.
P. 397. Se anunti prograrnul si pretul abonamentului anual.
Cu prilejul incheicrii anului, redactia Albinei prornite cititorilor Va publica articolc despre : starca politicL tilcuirea legilor, lucrarea
sii ci, supusi legiuirei cei noui", va aduce la cunostinti cu repe- pimintului, istoria tarii unguresti. Apoi : versuri i ,vorbiri glumi-
ziciune evenimentele importante din strainitate si nu va neglija artele toare", stiri interne si czterne, Foaia va fi scrisi in limba
;i literatura. poporani, ,ca ficstecare cetitoriu sO ne poati intilege".

1236 05 (498) 1249 05 (498)


[Redactia Albinei Românesti" anun0 ca, de la 1 ianua- [Instiintari marunte, pentru prenumeranti]. AMICUL
rie 1850, gazeta va apirea sub alt titlu, in alt format si alte POP., I (1848), col. 31-32 : Chiemare la Prenumäratie,
condivii]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 432. 47-48 : Chiemare la PrenumIratie, 106 : Ceva de la Re-
dactie, 111-112 : De la Redaccie, 125-126, 255-256 :
1237 05 (498) De la Redactie, 367-368 : Observaçie.
[Redaqia Albinei" anunvä ca., de la 1 ianuarie 1850,
gazeta va apirea sub titlul Gazeta de Moldavia", iar foile- 1250 A.[uran], I. 05 (498)
tonul va aparea sub numele de Albina RomAneascI"]. AL- SI ne cunoastem uni pre alçii. AMICUL POP., I (1848),
BINA ROM., XXI (1849), supl. extraord. la nr. 102. col. 57-60, 71-78.
Autorul incepe printr-un indemn rine tirani sl citeasci in intregime
1238 05 (498) Amicul Poporului : ,foaia aceasta e scrisi cu cuvinte populare, dupi
[Programul gazetei Albina Româneasca" 8 i schimbarea cum insun poporul vorbeste, si alt scop n-are fin numai fericirea
numelui ei in : Gazeta de Moldavia"]. JURN. DE GA- poporului". Apoi defineste ce e patria : tam nu e alti, firi numai
LATZ, I (1850), p. 113-114 : 144411. putintica aver?... insusi voi, sonile voastre, fiii si familia voastri".
1239 05 (498) 1251 05 (498)
[Se anurgi aparitia revistei Album stiintific i literar"]. [Instiintare pentru colaboratorii foii]. AMICUL POP.,
VEST. R., XI (1847), p. 52, col. II. I (1848), col. 122.
Redactor : serdarul C. N. Briiloiu. Se vorbeste despre primul numir. Articolele la fie ,scrise in limba poporului i asa alcituite ca sl
poati trage dintr-insele folos". Se primesc ;i versuri care si vijesc cu
1240 05 (498) natura poporului nostru".
[Se anunta ca la Bucuresti a inceput sa apara o foaie
periodica, intitulata Album stientific i literar"]. ALBINA 1252 Un roman cu simtire 05 (498)
ROM., XIX (1847), p. 61-62. [Scrisoare din Lugoj catre redactorul foii, aratind cà
Se reproduce programul revistei, publicat in primul numir. preotul de acolo a afirmat ca foaia Amicul Poporului"
nu trebuie citita inaintea poporului, fiindca nu trebuie a
1241 05 (498) sti poporul prea multe"]. AMICUL POP., I (1848), col.
[Se anunta ca, la 9 februarie, a aparut primul numar 157-158.
al foii Album", redactatl de Brailoiu]. G. TRANS., X
(1847), p. 60, col. II. 1253 Redactorul [Sigismund Pap] 05 (498)
[Notita de raspuns la scrisoarea despre preotul din
1242 05 (498) Lugoj]. AMICUL POP., I (1848), col. 157-158.
din Album stiintific-literarl. BUKU-
[Recenzia nr. 1 Ironizcazi afirmatia acestuia. Incheie : Lumea, frate pirinte I s-a
RESTER DT. Z., III (1847), p. 45-46 : Inland. schimbat si de aici inainte nu vom tot umbla cu condacu, sacu, ci
vom lumina si poporul".
1243 05 (498)
[Se anuntà incetarea revistei Album stiintific i literar"]. 1254 Paulescu, preotul Ilie 05 (498)
VEST. R. XI (1847), p. 84 : Instiintare. [Scrisoare catre redactor, prin care isi arata bucuria
Banii se vor inapoia abonatilor de citre A. P. Theulescu. simtita la aparivia foii Amicul Poporului" si pentru liber-
tatile obtinute de romani]. AMICUL POP., I (1848),
1244 05 (498) col. 215-220.
[Se anunci, dupl Vestitorul Romanesc", c foaia perio-
dick Album" si-a incetat aparitia]. ALBINA ROM., XIX 1255 Auran, I. 05 (498)
(1847), p. 97 : 10411. [Scurta instiintare prin care precizeazI ca va redacta
Se adaugi ci dupi Curierul Rominesc asta este a doua foaie singur rubrica Ce e nou in Budapesta"]. AMICUL POP.,
romini de a ciria incctare in in an simtim o vie pirere de rite'. I (1848), col. 223.

1245 05 (498) 1256 Dehelianu, Georgiu 05 (498)


[Se vesteste ca foaia Album" a incetat, din necumpat"]. [Scrisoare catre redactorul foii]. AMICUL POP., I
G. TRANS., X (1847), p. 92, col. I. (1848), col. 257-258.
Elogiazi accasti gazeti uncle si poporul pentru sine, si inteligenta
1246 05 (498) pcntru popor poatc a be deprindc". Dupi indcmnul rcdactorului ci
[Se anunvI cI la Pesta a inceput sa apara foaia Amicul foaia lui ,e deschisa pentru orice lucru poporal" a facut ,un
Poporuiui"]. INVET. POP., I (1848), p. 32. cintecut", pe care-I trimite spre publicare.

59

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A-B 05 (498)

1257 05 (498) 1269 Kogalniceanu, M. 05 (498)


[Scurta precizare cu privire la schimbarea titlului foii Introduccie. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. III-
Amicul Poporului"]. DEMOCRATIEA, I (1848), p. 1. VIII.
Pc frontispiciul gazetei Democratia, S. Pap precizeazi urmitoarele : Expune programul revistei Arhiva Romlneasc5.
Numele Amiculu Poporului foaei de an care a ietit sub redactia mca
s-a steamutat pe Democratiea ;I sub aceasti dcnumire va ie;i in s:iptI- 1270 05 (498)
mina de duo ori, dumineca ;i joia". [M. Kogalniceanu se plinge de tacerea cu care jurna-
1258 05 (498) li1tii" români - cu excepcia lui G. Bari; - au prirnit
aparitia revistei sale]. ARHIVA ROM., I (1840-1841),
[Redacvia Albinei" anunta ca, in anul 1844, va aparea p. 133-135.
Arhiva Albinei", ca un supliment extraordinar al gazetei]. In cadrul articolului Despre necrologul lui Stefan cel Mare ;I despre
ALBINA ROM., XV (1843), p. 397 : Iasil. manuscriptul in care s-an aflat. - Arati cl tottqi publicul a incurajat
Va fi dedicatI arheologiei tarilor romine i inventillor insu;ite spre revista sa.
imbunititirea lucririi pimintului ti a industriei nationale".
1271 [Kogalniceanu, Mihail] 05 (498)
1259 05 (498) [Notita despre Alexandru Popovici, inginerul noului ora;
[Se anun c, incepind cu nr. 28 al Albinei" din Severin]. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 369 : Buletin.
9 aprilie, se alatureaza pe trilunia trecutä" nr. 1, al 2-lea Arati ci e moldovan de loc". Ii consideri ca eel mai invitat
;i al 3-lea al Arhivei Albinei", cu o tabla litografita"]. dintre toti rornInii in ttiinta istoriei nationale". Anunti ci acesta a
ALBINA ROM., XVI (1844), p. 112 : Bibliografie Ro- promis ci va incredinta redactiei Arhivei Rominesti, spre publicare,
mäneasca. lucririle sale care urmau si apara in foaia lui, Dacia vechie i noul,
kaie care n-a putut apirea, lipsindu-i sprijinul publicului. Indici
1260 05 (498) primele 4 lucriri istorice ale lui A. P., care vor fi publicate.
[Se anunç 5. ca, la nr. 59 al Albinei" din 27 iulie, se all-
tureaz i Arhiva Albinei" nr. 4, 5 0 6, cu un suplement 1272 Kogalniceanu, M. 05 (498)
si o tabli litografita"]. ALBINA ROM., XVI (1844), [Despre Intirzierea apariçiei vol. II din Arhiva Româ-
p. 248. neascal. ARHIVA ROM., II (1845), p. III-IV.
Tot aci se arati cuprinsul celor 3 numere din Arhiva Albinei. Arati ci depirtarca de taxi ,pe lungi vreme" 1-a silk si intrerup5
orice intreprindere literari", afari de ,colectia Letopisetelor". De
1261 05 (498) aceea publici cu atita intirziere tomul al II-lea si ultimul din Arhiva
[Se anunça ca, cu nr. 92 al Albinei Romlne0i", se R.omineasci. Mukumelte publicului pentru desele dovezi de bunitate
imparte i nr. 7 al Arhivei", ca supliment]. ALBINA ;i incuragiarc" ce i-a dat in ,lunga ;i spinoasa" lui carieri. Afirmi ci
ROM., XVI (1844), p. 380. . Arhiva Romineasci Iasi o vrednici clironoami a soliei sale in
Magazinul istoric pentru Dacia".
1262 05 (498)
[Se face cunoscut C Arhiva Albinei" se publica din 1273 05 (498)
timp in timp cu planuri ;i figuri litografite", ca supliment [Se anunta ca, la Cantora Foii Satepi, a ie;it de sub
extraordinar al gazetei Albina RomAneasca"]. ARHIVA tipar Arhiva Rornaneasca", torn. II]. ALBINA ROM.,
ALB., 1845, nr. 10, p. 43. XVIII (1846), p. 16 : Bibliografie Romaneasca.
Se adaugi ci se primesc cu multemire imp8rt1irile interesante a Se afli de vinzare la libriria Caliman et Comp. la precut de 1 galbcn.
literatilor, atingitoare de arheologhk i industrie, si se vor tiplri
cu numele autorulur. 1274 05 (498)
[Se anun; ca Arhiva Romaneasca" a incetat dupa
1263 05 (498) aparitia torn. II, in urma plecarii lui M. Kogalniceanu la
[Se anunta ca, la nr. 41 al Albinei Românesti", se ala- Paris]. G. TRANS., IX (1846), p. 11, col. II.
tureaza Arhiva Albinei" nr. 8 0 9 0 un suplement extra- Se subliniazi ci ea lasi o vrednici clironoami a soliei sale in Ma-
ordinar la no. 9 al Arhivei"]. ALBINA ROM., XVII gazinul istoric pentru Dacia, care se publicl in Bucurelti".
(1845), p. 164.
1275 Gavra, Alexandru 05 (498) .

1264 05 (49T) Precognitele Cabinetulul Muzelor Româneiti, 0 ale Ate-


[Se anunta ca, la nr. 95 al Albinei Romane;ti", se ala- neului national. FOE LITERARA, I (1838), p. 138-139.
tureaza Arhiva Albinei", nr. 10 ;i 11]. ALBINA ROM., Gavra arati cum a incercat, inci din 1833, si scoati o colectie perio-
XVII (1845), p. 380, 384. did de anti intitulati Cabinetul muzelor romane (de 2 ori pe an) 1i
De asemenea s-au mai impIrtit ;i doul suplimente extraordinare. o gazeti : Ateneu national - dar n-a obtinut inci autorizatia.

1265 05 (498) 1276 05 (498)


[Noti;a despre Arhiva Albinei pentru arheologie romAna [$tiri despre o foaie româneasca Aurora", aparuta la
si industrie"]. G. TRANS., VIII (1845), p. 12, col. II. Blaj]. G. TRANS., IX (1846), p. 194, col. II-195 : Blaj,
202 : Transilvania.
1266 05 (498) In polemic5 cu o corespondenti semnati B - r, apiruti in
[Se anunta ca, la nr. 22 al Albinei Romane;ti", se all- V.[asirnapi] Ujsig, se arati ci aceasti Joiti romineasci Aurora, care
tureaza Arhiva Albinei"]. ALBINA ROM., XVIII (1846), circula intre tinerimea romini din Blaj, fu opriti", deoarece nu
p. 84. este icrtat tinerimei foi manuscrise neccnzurate". Al doilea corespon-
dent afirmi ea' Aurora a incetat ,pentru ci tinerii nu s-au silk a
t 1267 05 (498) cultiva in accca limbs".
[Redactia anunta ca face abonamente pentru Arhiva
Albinei" din Iasi]. G. TRANS., IX (1846), p. 56 : Jur- 1277 [Carcalechi, Zaharia] 05 (498)
nalistica. [Prefeve i in;tiintari catre cititori i prenumeranci].
BIBLIOTECA R., 1821, partea I ; 1829, partea I ; 1834,
1268 05 (498) partea I ; 1834, partea a IV-a, - pagini liminare, nenu-
[Se anunta aparitia primului nurnar din revista Arhiva merotate - ; 1834, partea a IX-a, p. 59-60.
Romaneascal. DACIA LIT., I (1840), p. 298. A se vcdca i dedicatiile titre diferite persoanc, din fruntea calor
Se reproduce ;1 cuprinsul accstui numir. 14 pirti apirute in anii 1821, 1829, 1830 si 1834.

60

www.dacoromanica.ro
03 (498) FERIODICE ROMANE$T1 : II 05 (498)

1278 05 (498) 1289 05 (498)


Preavrednid i preaiubitori de procopsirea neamulul Ru- [Directia postelor aduce la cunostinta redactiei gazetei
manesc ce bine ail voit a sa prenumera la aceasta Biblio- Bucovina" ca, in mina hotaririi ministrului de interne,
teca, aratatI dui:a A. B. BIBLIOTECA R., 1821, partea I, once expediere de gazete pamintene i straine pentru Iai
adaos nepaginat la finele volumului (18 pagini). inceteaza, incepind de la 1 ianuarie 1848]. BUCOV., I
A se vcdea 8i listcle de prenumeranvi din : 1829, partea I, p. 53-56 ; (1848), P. 84.
1829, partea a II-a, p. 56-64 ; 1830, partea a IV-a, p. 61-68.
1290 05 (498)
1279 05 (498) [Bucovina" anunta ca se grabeste sa reapara]. BUCOV.,
[Zaharia Carcalechi anunta impartirea la prenumeranti II (1849), p. 1.
a partii I si a II-a din Biblioteca" tiparita de el la Pesta]. Incetarea aparitiei gazetci a lost pricinuitS de intrarea revoluvionarilor
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 50 : Instiintare. de sub comanda lui Bern in Bucovina, cind toate ziarele au lost oprite,
E vorba de Biblioteca Rornineasci. Anunvi fi condiviile de pre- afarl de Foaia oficiall din Lemberg 8i Gazeta de Cracovia.
nurnerare.
1291 05 (498)
1280 05 (498) [Incetarea temporara a aparitiei foii Bucovina"]. BU-
[Reproducere, cu caracter de reclami, din Biblioteca" COV., II (1849), p. 101-102.
lui Carcalechi]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), P. 54. Redactia Bucovinei arati cum, din cauza cenzurii, gazeta a lost
Se reproduce tcstamentul lui Pincdo din Amsterdam. suspendati, iar rcdactorii ei davi in judecati ; dupl scurti vreme ins3
suspendarea a fost ridicati, iar redactorii ei eliberaçi.
1281 05 (498)
[Zaharia Carcalechi Instiintazà de la Buda Ca se ga- 1292 05 (498)
teste a veni in Bucuresti cu alte doui parti din Biblioteca Insciintare de prenumeraciune. Bucovina" catra cetitorii
Rumaneascal. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 362 : sai cu apropiarea unui an nou. BUCOV., II (1849),
Instiintart. p. 258-260.
Vorbe8te dc programul gazetei, de precut abonamcntului 8i locurile
1282 05 (498) unde se fac inscricri dc prenumeranti.
[Zaharia Carcalechi anunta ca au aparut partile III
si IV din Biblioteca Rumâneasca", cu chipurile Marelui 1293 05 (498)
Mihai Voila i $tefan Voda al Moldovii"]. CURIERUL Instiintare de prenumeraciune. FOAIE PT. MINTE, XII
ROM., II (1830), p. 224 : Instiinram. (1849), p. 95-96.
Pcntru gazcta Bucovina.
1283 05 (498)
[Reproducere cu caracter de reclaml din Biblioteca Ru- 1294 05 (498)
nil:leaser a lui Zaharia Carcalechi, partea a IV-a]. CU- Insciintiare de prenumeratie. BUCOV., II (1849), p. 270.
RIERUL ROM., II (1830), p. 236. Redactia gazetci Bucovina anunvi c3, 8i in anul 1850, va apIrca
Se reproduce Testarncntul sau adiata urmitoare a unui neguvitor o dui pc sipt3mini, iar previa abonamcntului rirnine tot acela8i ; se
italian anume Paulini. arat3 la cine sc poate pliti abonamentul in Galati, Sibiu, Bralov,
Blaj, Arad.
1284 05 (498)
[$tiri cu privire la Biblioteca Rumâneascr]. CURIERUL 1295 05 (498)
ROM., X (1839), nr. 73, p. 294 [gresit : 224] : Biblioteca. [Articol despre intentia guvernului din Moldova de a
Se afla dc virvare 9 tomuri, in depozitele d-lui I. D. Hagi Bacaloglu". opri circulatia gazetei Bucovina" In acest principat]. BU-
COV., III (1850), P. 4-5.
1285 05 (498) Politica dusl dc accasti gazetl pentru imbun3tItirea situariei vIrani-
o noa Gazetà romana. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), lor asupriti nu-i vlzuti bine de guvernantii din Moldova 8i de consulii
p. 352 [gresit : 343]. striini ; se aduc chiar acuzIri Bucovinei, de comunism, socialism,
Se anunti cI va aparea gazcta Bucovina 8i prenumeravia ce se face iacobinisrn, radicalism, pandacism, demagogism, democratism".
pentru ea.
1296 05 (498)
1286 H. [urmuzachi], G. [heorghe] 05 (498) [Mentiune despre un atac violent din foaia brasoveana
[Despre programul gazetei Bucovina"]. BUCOV., I Satelit" impotriva gazetei romanesti Bucovinal. G.
(1848), p. 1-3 : Cernauti, 3 Octomvri. TRANS., XIII (1850), P. 22, col. I : Brasov.
Bucovina va dcfensorul intereselor nationale, intelectuale
Ii
materialc a Bucovinci". Va mijioci cunoalterea Moldovci Ii Valahiei, 1297 05 (498)
Austriei i Gcrmanici. Se va ocupa de soarta rom3nilor din Ungaria
8i Transilvania.
[Redactia gazetei Bucovina" anunta ca, incepind din
20 ianuarie 1850, va aparea de doul on pe saptamina].
BUCOV., III (1850), p. 13.
1287 05 (498) Redactia a ajuns la aceasti hotirire, Ca SI rlspundi dorinvei exprimatc
[Redactia Bucovinei" face cunoscut ca, pina la sfirsitul din multe pirvi. Sc adaugi cI gazeta se bucuri de calduroase simpatii"
lui decembrie, va iei o data pe saptimina, cu supliment, in toate çlrile romine8ti, in care intrarea ei nu este opriti prin
iar de la 1 ianuarie 1849, de doul on pe saptamina]. murii chinezici ai absolutisrnului politic". Prevul abonamentului r5mine
BUCOV., I (1848), p. 4. cel vechi.
Se dau ai informavii cu privire la inscricrea de prenumcranvi.
1298 05 (498)
1288 05 (498) Instiintare de prenumeratiune. BUCOV., III (1850), p. 18 ;
Instiintare de prenumeratie. BUCOV., I (1848), p. 74. G. TRANS., XIII (1850), p. 40.
Redactia Bucovinci anunvi ci, si in 1849, gazeta va ap3rea sipti- Se arati cit costi abonamentul la gazeta Bucovina i la care per-
mina/. dar in format mai mare 8i cu literc noi. Prenumeravia pentru soane din Bra8ov, Sibiu, Blaj, Alba-Iulia, Cluj, Oradea Mare, Lugoj 8i
Moldova 8 Valahia va fi de 6 florini, pentru o jumitate de an. Arad se fac inscricri de prenumeranti.

61

www.dacoromanica.ro
65 (451) DER1ODICE ROMANE$T1 : 8 65 (4481

1299 05 (498) 1310 05 (498)


Citra domnii cetitori. BUCOV., III (1850), p. 165. Prospect pentru CurieruluI [sic] Rumânesc pe anul 1832.
La ini.eputul noului semestru, redactia Bucovinei arati ca precul CURIERUL ROM., IV (1832), p. 1-2 : Still din launtru.
abonamentului amine cel vechi ;i ci scopul principal al gazetei Se anunti noi conditii de aparitie. Prin tiparirea, ca supliment, a
va fi si infitiseze guvernului imperial intr-o lumini adevirati marea Foii Oficiale, gazeta se va libera de publicatiile de stat.
insemnatate a natiunei romane pentru intregitatea imperiului".
1311 05 (498)
1300 05 (498) [Comunicare marunti, in legatura cu distribuirea foii].
[Redactia Bucovinei" anuntä el a invins greutätile care BULETIN G. A., II (1833), p. 13 : Instiintare.
amenintau foaia cu totala nimicire i va continua sa se
preocupe de starea românilor din provinciile Austriei]. 1312 Eliad, I. 05 (498)
BUCOV., III (1850), p. 181 : Catra Domnii Prenumeranti. Programa. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 1-2 ;
ALBINA ROM., VIII (1837), p. 113-114.
1301 05 (498) Gazeta ii micsoreazi formatul. Va apirea in limbile romini f i
[Se anunta. ci Domenico Zerman, agent comercial in francezi, ca si in 1836. Va da Itiri politica ;i comerciale. Va fi insotiti
de Buletinul Oficial, care ..va implini locul Muzeului" [National].
Braila, a inceput si publice acolo un Buletin Comercial"]. Text roman si francez.
JOURN. DE B., I (1849), p. 185, col. I.
Se apreciazi acest buletin ca foarte util pentru negustori i proprietari.
1313 05 (498)
1302 05 (498)
Programa. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 1, p. 1.
Curierul Romanesc .gazeti politici, comerciali 1i literari"
Abonamento al Listino Commerciale della piazza d'Ibraila apare in format mint. Abonatii sii vor primi gratuit si Buletinul
del Mediatore Dommenico Zerman [Abonament la Buletinul Oficial.
Comercial al pietei Brailei al agentului Dommenico Zer-
man]. JOURN. DE B., I (1849), p. 188. 1314 05 (498)
Prospectul foit comerciale pe care o edita Zerman.
[Critici aduse Buletinului Oficial"]. CURIERUL ROM.,
XV (1843), nr. 51, p. 4 [gresit : 148].
1303 05 (498) La receptia dati de domnitorul Bibescu profesorilor ;i prerniantilor
[Buletin, Foae Oficiali"]. BULETIN F. 0., I (1833), de la Sf. Sava discutIndu-se despre Buletin i se reproseazi ci
p. 1. prea e ,.plin cu intiinçiri despre tiganii particularilor ce au fugit" fi
Se anunti scopul publicirii, precum si intelegerea stabiliti intre Aespre robit ce st vind la mezat si de necrestinescul fras : ci se vind
Sfatul Administrativ Extraordinar ;i proprietarul Albinei, pantry dpi- atitea suflete". Se arati ci nu e de vista' redactorul.
rirca Buletinolui. Se va tipari de doui ori pe saptimini, in 200 exam-
plarc. 1315 05 (498)
Anul XVI al Curierului Roman. CURIERUL ROM., XV
1304 05 (498) (1843), foaie volanta brosati intre p. 340 si 341.
Instiintare din partea Redactiei Albinel. ALBINA ROM., Se anunti ci, o data cu abonamentul Curierului Rominesc, s-a

XI (1840), p. 111. redus la 50 lei i costul abonarnentului la Buletin. Cei cc se vor abona
Sc face cunoscut Ca abonatii Albinei vor primi ca adaos -Buletinul la ambele foi vor pliti numai 80 lei anual.
Oficial.
1316 05 (498)
1305 05 (498) [$t. Andronice mentionat ca redactorul Buletinului
[Redactia anunta ci face abonamente pentru Buletinul" Oficial"]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 244 : Din
din Iasi]. G. TRANS., IX (1846), p. 56 : Jurnalistica. operile D-nei George Sand.
1317 05 (498)
1306 05 (498) [Se hotariste ca plata redactiei buletinurilor pentru
[Anunt, la incheierea anului 1846]. ALBINA ROM., obstirea secfestrurilor", 20 lei, sa se incaseze numai o data,
XVIII (1846), p. 385-386 : Redactia. la punerea sechestrului, iar nu si la ridicarea lui]. BU-
La incheierea anului, redactia Albinei multumeste abonatilor sli LETIN G. A., XV (1846), nr. 81, p. 322-323 : Departa-
pentru sprijinul dat i protnite ci, si in viitor, va continua si-i mentul Dreptatit.
lumineze pe cititorit sai, cu aceeasi nepirtinire. Buletinul Oficial va
fi dat drept supliment la gazeti. 1318 05 (498)
[Noul contract pentru tipirirea Buletinului 6 a osebi-
1307 05 (498) telor hirtii trebuincioase la lucralrile departamenturilor"].
[Se anunta cal a murit Dimitrie Zaceanu, ce de 16 ani BULETIN G. A., XV (1846), p. 373-374 : [Porunci dom-
a fost vrednic si credincios compositor a Buletinului Ofi- neasca].
cial"]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 196. Se primelte oferta pitarului Zaharia Carcalechi, fiind mai avanta-
Moare in virsti de 35 ani. joasi decit cca a fostului concesionar, paharnicul loan Eliade.

1308 Eliad, I. 05 (498) 1319 05 (498)


Programa. BULETIN G. A., I (1832), p. 1. [Zaharia Carcalechi face cunoscut ca ocirmuirea i-a in-
Buletinul va aparea o dati pe siptamini. Va cuprinde doui pirti :
credintat tiparirea Buletinului si a altor lucràri publice
1) administrativi (puneri la rale ale guvernului, misuri, legiuiri, orin-
pe sase ani"]. VEST. R., X (1846), p. 409 : Instiintare.
Adaugi ci, pentru ca si inlesneasci mai mult dobindirea acestei
duiri in slujbe i 1niltiri in graduri, risplitiri i pedepse), 2) judeci-
foi atit de trebuincioase oricirui cetitean, a scizut pretul la doui
toreasci (intiriri de judeciti, mezaturi ;i secfestruri). Eliad semneazi
ca .ftedactorul Buletinului Statului". ruble de argint pe an.

1309 05 (498) 1320 05 (498)


[Se aduce la cuno§tinta abonatilor Buletinului" el nr. 1-8
Programa. BULETIN G. A., I (1832), p. 5-6 [gresit : 5]. au fost tiparite din nou ca sa aibi un format 6 un fel
Se anunti autorititile la care se va impirti Buletinul ;i cite de editie" Ii sint poftiti si le ridice de la redactia Vestito-
exemplare va primi fiecare. rului Românescl. VEST. R., XI (1847), p. 196 : Instiintari.

62

www.dacoromanica.ro
OS (498) PEkIOTACE I1.OMANE$T1 C O (401)

1321 05 (498) 1331 05 (498)


[Hotarirea Sfatului Administrativ al Tarii Românqti cu Ntiinvare. C. DE AVIS, I (1837-1838), foaie volanta
privire la cererea lui Zaharia Carcalechi de a i se aproba anexata la nr. 94.
intemeierea unei case de iNtiintari" in Bucure§ti]. BU- Reclactorul gazetei C. de Avis, Zaharia Carcalechi, anunti cI gazeta
LETIN G. A., V (1836), nr. 34, p. 137-138 [gre§it : 136] : sa intrl in al doilea an si ci va continua sI apari regular in aceleasi
Jurnal. conditii ; adaugi ci va da la tipar si va impIrti gratuit abonayilor
Biroul va lucra numai in urma unei intelegeri cu Agia. Nu va cartea : Iconomia casii i miestria de a putea invAta orice durnesnec a
putea face loterii fi mezaturi. Poi le de publicatie ce voiette a le gIti cele mai delicate bucate dupi gustul europienesc.
tipIri de dorsi ori pe slptImina, va fi dator a le tipiri prin tipografia
privilegiati din Bucuresti", dui:4 ce vor trece prin cenzurI. - Este 1332 05 (498)
vorba de foaia Cantor de Avis shi Corners. In§tiintare. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 400.
Zaharia Carcalechi, redactorul gazetei C. de Avis, aduce la cunoltinta
1322 05 (498) abonatilor cI, impreuni cu fiul slu Alexandru, a infiintat o noul
[Arum; pentru Cantorul de Avis" al lui Zaharia Car- tipografie si, ca sI poati 61316 mai ieftin f i mai frumos, a lust copii
calechi]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 286. din fiii patriei a-i invIta mestesugur ;i cI este in stare ,,de a tipiri ;i
a virsa slove ca ori in ce capitali luminatr. Cerc sprijinul abonatilor
1323 05 (498) pentru noul an in care intrl gazeta.
Ntiintare din Buda Ungarii. CURIERUL ROM., VII 1333 05 (498)
(1836), p. 358.
Zaharia Carcalechi vesteste c - .pentru deschiderea cantorului de [Redacvia gazetei Cantor de Avis", cu prilejul noului an,
avis - s-a g5tit cu toate cele trebuincioase a veni". 1839, dã unele limuriri cititorilor si asupra programului
acesteia]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 169-170 :
1324 05 (498) Tara Romaneasca.
Redactia e multumiti de sprijinul dat de abonati, al ciror num:ir
[Se anunta a Zaharia Carcalechi a obtinut aprobarea s-a urcat la 500 ; va adiuga la ficcare numir al gazetei o foaie ca
guvernului pentru a scoate foaia Cantor de Avis"]. AL- supliment, cu diferite lucruri atingitoare de industrie, corner; etc. ;
BINA ROM., VIII (1837), p. 140. pretul rimine 4 ruble pe an. Redactia roagI pe ,.toti iubitorii de lumi-
Se fac precizIri in legIturi cu prograrnul acestei foi. narca ncamului rominesc" care ar avea manuscrisc vrednice de a se
de la lumini sI le trimiti la redactie si se vor tipIri la Cantor.
1325 05 (498)
Programa. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 1-2. 1334 05 (498)
Se arati necesitatea unei gazete comerciale. C. de Avis vine sI [Redactia gazetei Cantor de Avis", cu prilejul Anului
suplineascl aceasti lipsi ; va da publicului o deplini cunostinti de Nou - 1840 -, anuntä ci gazeta intra in al 4-lea an al
cursurile speculatiilor i preturile productelor Orli", precum si din apariviei §i multumege sprijinitorilor ei]. C. DE AVIS, IV
tarile vecine. (1840), p. 145 : Bucurqd.
1326 05 (498) 1335 05 (498)
Programmi. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 148. [Redactia gazetei Cantor de Avis" face cunoscut ci,
Redactorul anunti cl ,,Irnprejuriri nebiruite au trebuit si facI a intrucit doua parti din numirul abonatilor au cerut ca
inceta vremelnicene aceastt gazctr. Prin tipografia intr-adins intoc- gazeta si se tipareasca cu noile slove, gazeta in viitor va
miti, prin obtinerea de colaboratori i lucritori trebuinciosi, aparitia ici cu aceste slove]. C. DE AVIS, IV (1840), p. 458.
gazetei e acurn asigurati. Va apirea sub acelasi titlu ;i va cuprinde
articole de tot felul, dar mai cu seaml negustoresti. Pretul abonamen- 1336 05 (498)
tului este tot patru ruble de argint pe an. [Redactorul gazetei Cantor de Avis" i1i exprima recu-
nwinta fail de abonati, pentru sprijinul dat, i arata ca
1327 05 (498) §i in 1841 va continua acela6 program]. C. DE AVIS, IV
[Zaharia Carcalechi anunta reaparitia gazetei Cantor de (1840), p. 489-490 : BucuregI.
Avis"]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 1, p. 4, col. IV. 1337 05 (498)
1328 05 (498) [Imtiintare acre abonati, cu prilejul intrarii in al 6-lea
an]. C. DE AVIS, V (1841), p. 390.
[Zaharia Carcalechi, redactorul gazetei Cantor de Avis", Se anunti diferite imbunitiviri tchnice.
ingiimeaza pe abonavii sli cum se va distribui in viitor
gazeta, pentru primirea ei regulata]. C. DE AVIS., II 1338 05 (498)
(1838-1839), nr. 54, supl. FOAE COM., nr. 9, p. 20. [Redactia gazetei Cantor de Avis" multumqte celor
Va distribui lunar fiecirui abonat nitre bilete, iar la prirnirca gazetei care s-au inscris in registrul abonatilor pentru anul al VI-lea
se va da distribuitorului un astfel de bilet.
al gazetei]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 13.
1329 05 (498) 1339 05 (498)
[Zaharia Carcalechi, redactorul gazetei Cantor de Avis", Anul 1841 in cimpurile Elisee. Dialogul morvilor. AL-
aduce la cunoltinta abonatilor cà a comandat la Buda 0 BINA ROM., XIII (1842), p. 1-4 : Feileton ; C. DE
Viena slove romane§ti i frantuzelti desenate de vestitul AVIS, VI (1842), p. 35-36, 39-40.
caligraf d. $tefan Neagoie"]. C. DE AVIS, II (1838- Un dialog la care iau parte, personificati, anii 1829, 1840 si 1841,
1839), supl. la nr. 73, p. 1. care discuti in leglturil Cu presa romlneasci. Anul 1841 sustine cI
Pini la venirea noilor teascuri, gazeta se va tipIri la August Ruof. foaia Cantor de Avis se slujeste de aripile Albinei Rominetti yi face
Se adaugi ci $refan Neagoie este Aiplomatul cinst. Secretariat al concurenti neleali Curierului Rominesc. Gazeta din Bucurelti adaugI
Statului". la sfirsit : ,Va urma rispunsul Cantorului de Avis".
1330 05 (498) 1340 / 05 (498)
[Ingiintare]. C. DE AVIS, II (1838-1839), supl. la Raspunsul Cantorulut de Avis la descrierea Albinel cu
nr. 77, p. 1. No. 1-Tu in cimpurile Elisee. C. DE AVIS, VI (1842), p. 52.
Zaharia Carcalechi anunti ci a desficut tovSrSia cu Teodor Pencovici, B:itrinul redactor al Cantorului de Avis" regreti cI Albin& Ro-
care i-a cedat partea lui din tipografie. S-a intovIrlsit cu fiul siu, mlneascl se indreaptl spre birfeall, dar el isi va urma drumul, convins
Alexandru Carcalechi, care a invitat mestesugul tipografic la Buda. cI popoarele nu sc indrumeazI cu clef:541136, ci cu IngIcluire reciproa
De asemenea, a rIrnas deplin proprietar al gazetei Cantor de Avis. si cu slItuire frIteascl".

63

www.dacoromanica.ro
OS (493) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)

1341 05 (498) Jurnalul sc publics in toatI luna cite o cacti de 4 coale in 3, si

Redactia gazetel Cantorului de Avis. C. DE AVIS, VI pretul este 3 sorocoveti pe luni". Abonamente la Iasi fac la
(1842), p. 196. Bel et Comp. -E vorba de Curierul d ambe sexe.
se

Aduce la cunostinta abonatilor ci a obtinut voic de la guvern sI


publice in gazeta Cantorul de Avis toate mczatele statului ; va adauga 1353 [Eliade, I.] 05 (498)
la ficcare numar de gazeti un supliment cu varietati si publicalli. Clue D. D. Prenumaranti. CURIER DE A. S., Period. I
(1836-1838), p. 367-368.
1342 05 (498) IndicT telurile pc care le urmireste prin Curierul de ambe sexe.
[Zaharia Carcalechi anunta el, din pricina bitrinetii, ce-
death' tipografia i gazeta fiilor säi, Alexandru i Iosif]. 1354 05 (498)
C. DE AVIS, VI (1842), p. 212 : Redactia gazetel Canto- [Anunt cu privire la Curierul de ambe sexel. CU-
rulul de Avis. RIERUL ROM., IX (1838), nr. 52, p. 4.
Sfirsindu-se periodul I, s-a pus in vinzare colectia legatl.
1343 05 (498)
[Zaharia Carcalechi alto* trecerea tipografiei §i a re- 1355 05 (498)
dactiei Cantorului de Avis" pe numele fiilor BULE- Curier de Ambe Sexe. CURIERUL ROM., IX (1838),
TIN G. A., XI (1842), p. 215 : Publicatie. decembrie, nr. 9, p. 36.
Instiintare cu privire la aparitia periodului al doilca.
1344 05 (498)
[Publicatia fratilor Carcalechi, prin care fac cunoscut 1356 05 (498)
publicului CI au luat conducerea tipografiei i gazetei
Cantor de Avis"]. C. DE AVIS, VI (1942), p. 216 : [Se face cunoscut cl va reapirea Curierul de ambe
Publicatie. sexe" ]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 14, p. 4, col. IV :
Cer sprijinul abonatilor si anunti ci, in viitor, gazeta se va pubhca In1tiintari.
tot de doui ori pe saptiminI, dar in format mai mare si pe o hirtie Iii intrcrupsesc aparicia din pricina lipsci de tipografic".
mai buni, pretul raminind tot 4 ruble pc an.
1357 05 (498)
1345 Carcalechi, Alexandru 05 (498) [trwiintare catre cititari]. CURIER DE A. S., Period. II
In§tiintare de la redactie. C. DE AVIS, VI (1842), p. 280. (1838-1840), p. 17-18.
Cere icrtare de la abonati, fiindci, din cauza mot-0i fratclui sSu
si a bolii tatSlui sau, n a putut sl le impirtiscasci prin gazed novitale
Fill de sprijnul moldovenilor -
care s-au abonat in nurnir de 200,
prin C. Ncgruzzi i scrdarul Cristea Ciuci -
Curierul de ambe sexe
mai intercsantc". n-ar mai fi putut aparea.

1346 05 (498) 1358 05 (498)


Prea bunilor patriotl §i abonati al aceltel gazete. C. DE Iwiintare. CURIER DE A. S., Period II (1838-1840),
AVIS, VI (1842), p. 378-379. p. 374.
Cu prilejul inchidcrii anului al VI-lea. Se arati cI gazaa s-a scris Eliade anuntl cI va continua revista, daci va fi sprijinit de prenu-
in limba _de obste, ca prin accasta si inteleagi toti'... cid aceasti mcranti. Va tiplri articole cu litere latine, dupa dorinta autorilor.
a

gazeti nu este literala dc a indrepta limba, ci este o foaie de noutiti"...


1359 05 (498)
1347 05 (498) [Comunicari marunte referitoare la Curierul de ambc
[Redactia Cantorului de Avis" tnItiinceaz cà, intrucit sexe"]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 32 : [Iwo*,
s-au adaugat noi abonati la vechiul numar de 500, va tipàri 56 : Curier de Ambe-Sexe, 80 : Dela Redactie.
din nou primele §apte numere pe anul 1843, pentru a sa-
tisface dorinta noilor abonati de a avea i aceste numere]. 1360 05 (498)
C. DE AVIS, VII (1843), p. 46 : Ingiintare.
Curier de ambe sexe. CURIERUL ROM., X (1839),
1348 05 (498) p 152.
Sfirsindu-se din tipar partea intaia a accstei foi periodice" s-a
[Cantorul de Avis" anunti ca schimbat titlul in Icgat intr-un torn, de 25 coll. Figurile dc modi nefiind trebuincioase
Vestitorul Romanesc"]. VEST. R., VII (1843), p. 49-50. pa vrcmca trecuti, s-au scos de la legatul cartii". Incepe a se distribui
la prcnumeranti periodul sau partea II".
1349 05 (498)
[Se anunta cã, in urma contopirii foii Constitutionalul" 1361 05 (498)
cu foaia Propaganda", ce urma sã apara, se cla la lumina [Se anunta cä Curierul de ambe sexe" va fi tiparit in
foaia Rornania"]. ROMANIA, I (1848), p. 1 : Apelu la anul 1840 cu litere noi]. DACIA LIT., I (1840), p. 110.
totl Romanii.
Redagia Daciei Literare anunti de asemenea ci spre a contribui
1350 05 (498) dupi putinti la rnai &parte publicare a Curierului se insircineazi cu
bucurie cu primirca de prenumcralie la aceasti foaic".
anunta incetarea aparitiei Gazetei Teatrului" ;i
[Se
aparitia gazetet Curier pentru anfindoua sexele]. CU-
RIERUL ROM., VIII (1837), p. 1-2 : Programmi ; AL- 1362 05 (498)
BINA ROM., VIII (1837), p. 114. Curierul de ambe sexe. CURIERUL ROM., XI (1840),
Gazeta Teatrului se trimitea gratuit abonatilor Curicrului Rominesc. p. 98.
Anunt pentru prenumeranti.
1351 05 (498)
Curierul de doa sexe. CURIERUL ROM., VIII (1837), 1363 [Eliade, I.] 05 (498)
p. 96. Curierul de ambe sexe. CURIER DE A. S., Period. III
Modul dc aparitie. Conditiile de prenumerare. Cuprinsul nr. 1 si 2. (1840-1842), p. 393 ; CURIERUL ROM., XII (1841),
p. 144-145.
1352 05 (498) Instiintare cu prilejul intririi in al IV-lea period. Cresterea numi-
[Albina Romaneasca" recomandi compatriotilor jur- rului abonatilor indeamni redactia si faci revista mai ieftini si mai
nalul literal" care apare la Bucurelti]. ALBINA ROM., serioasS ; de aceea va suprima figurile de mod5", ce serviserS ca
VIII (1837), p. 76 : Literatura. atractie.

64

www.dacoromanica.ro
05 (498) DEkIODICE ROMANESTI : e a (4o)

1364 05 (498) 1376 05 (498)


[Anunt de prenumeratie pentru Curierul de ambe sexe", Pentru Curierul de ambe sexele. G. TRANS., IX (1846),
care intra in periodul al IV-lea]. CURIER DE A. S., Pe- p. 100.
riod. IV (1842-1844), p. 1. Anunt in legaturi cu aparicia ;i prenumerarea.

1365 05 (498) 1377 05 (498)


Instiintare catre D. D. Abonati. CURIER DE A. S., [Cuprinsul periodului V si VI]. CURIERUL ROM.,
Period. IV (1842-1844), p. 371-372. XVIII (1846), P. 304 : Curier de Ambe-sexe.
Sc fac cunoscute conditiile prenumerarii.
1378 [Made, I.] 05 (498)
1366 [Eliade, I.] 05 (498) [Instiintare catre cititori]. CURLER DE A. S., Period.
Curier de ambe sexe. CURIERUL ROM., XVI (1844), VI (1847), foaie volanta, la inceputul colectiei.
p. 136. Explicl intrcruperca aparitiei revistei, prin cilatoria pe care a
Articol-program pentru Curierul de ambe sexe, la intrarea sa in intreprins-o, pentru a pane in lucrare Biblioteca universali. Anunta cI
periodul al V-lea. Anunta un plcbiscit hare abonati, daca doresc ca va publica in numerele viitoare un curs literar de vietele filosofilor,
revista sa apara cu literc latinc sau chirilicc. istoricilor si oratorilor celebri ai anticei Grecii".

1367 05 (498) 1379 [Codrescu] T. (?) 05 (498)


[Anunt pentru cei care s-au abonat la Curierul de ambe Curierul de ambe sexe. ALBINA ROM., XIX (1847),
sexe", prin redactia Gazetei de Transilvanif]. G. TRANS., p. 213-214.
VII (1844), p. 284 : Dela Redactie. Anunta cu mare bucuric reaparitia Curierului dc ambe sexe, repro-
ducind cuprinsul periodului al VI-Ica.
1368 05 (498)
Curier de ambe sexe. CURIERUL ROM., XVI (1844), 1380 05 (498)
p. 340. [Se anunta.' cä fuaia Curier de ambe sexe", care a re-
Se face cunoscut ca. nr. 1 al acestei foi, dupa o majoritatc absolutI inceput sa apara la Bucuresti, se gaseste de vinzare la Iasi,
a dd. prenumeranti", va aparea la imeputill lui noiembrie cu litere la fratii Gheorghiu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 342 :
latine. Bibliografie.

1369 05 (498) 1381 [Eliade, I.] 05 (498)


Curier de ambe sexe. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), La cititori. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
p. 182-183. ed. a II-a [aparuta in 1862], foaie volanta.
Sc reproduce anuntul dat de Eliadc cu prilcjul inccperii cclui de Semnata : Editorul". Arata rolul revistci in introducerca i fixarea
al V-Ica period de aparitie. 0 nota a lui Barit indeamna pc romanii alfabctului latin. Editia a ll-a s-a flan necesarl in urma dIstrugerii
ardeleni sa se aboneze. excmplarelor din editia I, in timpul revolutiei de la 1848.

1370 05 (498) 1382 Eliad, I. §i C. Moroiu 05 (498)


[Ecouri ale bucurici produse de aparitia cu litere latine Instiintare. CURIERUL ROM., I (1829-1830), foaie
a Curicrului de ambe sexe"]. G. TRANS., VII (1844), volantä, legatã la inceputul colectiei.
p. 386, col. II. Probabil, un anunt raspindit inaintc de aparitia gazetci. Titlul
proiectat : Curierul Bucurestilor. Comunica programul gazetei. Gazeta
1371 05 (498) va aparea dupa inalta slobozenie prin stralucirea sa Graful data prea
[Se face cunoscut ca, la nr. 96 al Albinei", din 3 de- cinstitului Divan". Exprima recunoltinti acre aceiasi putere ce pita
acum parinteste ne-au aparat incit si ne bucuram de aceste drepturi ale
cembrie, se alatureaza coala I" a Curierului de ambe pImintului nostru". Gazeta vat fi un vestitor de oblte", pentru cci
sexe"]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 396. invatati si mai de rind", folositoare pcntru toati treapta de oameni",
de la politicul" si linistitul litcrat" pina la asudatorul plugar". Va
1372 [natio, I.] 05 (498) apirea dc doua ori pe saptamina. Anunta conditiile de prenumerarc.
[Nota la aparitia Curierului de ambe sexe" cu litere Instiintarca se incheie cu o lista de autoritatile si persoancle la care
latine]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 65-66. se pot face prenumerari.
Ca sa dovedeasca necesitatea aparitiei cu !here latine, reproduce o
scrisoare a lui L. de Marco!, proprictarul salonului de Icctura Mon- 1383 05 (498)
pensicr" din Paris frecventat de Lamartine si Guizot prin care Istoria pc scurt a gazetel. CURIERUL ROM., I (1829
accsta cere sa i se trimeata colectia revistei. Anunti el revista arc 1830), p. 1-3.
pcstc 600 abonati.
Scurt istoric al jurnalismului in Europa. Lista cclor mai insemnati
sprijinitori ai Curierului Rominesc.
1373 [Eliade, 1.] 05 (498)
[A doua nota in legatura cu aparitia Curierului de 1384 [Kogalniceanu, M.] 05 (498)
ambe sexe" cu litere latine]. CURIERUL ROM., XVII [Rectificare la cele afirmate in Introductia Daciei Li-
(1845), p. 70. terare" cu privire la cea mai veche foaie româneasca].
Da lista pe judete a abonatilor care au ccrut sI apara cu litere DACIA LIT., I (1840), p. 307 : V. RespunsurI de la Re-
latine : 616 ; cu chirilicc : 27. Corespondenta cu acest prilej se va dactie.
depune la Biblioteca Nationala. Discutii asupra ortografiei.
Precizeazi ci jurnalul lui Eliade nu e mai june" deck foaia lui
Asachi, dimpotriva Curierul Romanesc a aparut la 10 aprilic 1829, iar
1374 05 (498) Albina Ronfaneasci la 1 junk 1829.
Lista DDlor prenumeranti cu litere romane. CURIER
DE A. S., Period. V (1844-1846), p. XIIIXIV. 1385 05 (498)
[Comunicare pentru prenumeranti]. CURIERUL ROM.,
1375 05 (498) I (1829-1830), p. 8 : Instiintare.
Curierul de ambe sexe. G. TRANS., VIII (1845), p. 56. Cci cc vor a se prenumera sa polteasca la Tipografia Sf. Mitropolii,
Redactia anuntI ca face abonamente pentru revista lui Eliadc. unde vor gasi pc redactor in toate joile si duminecile".

5-3172 65

www.dacoromanica.ro
05 (498) tERIODICE ROMANE$T1 : e 05 (498)

1386 05 (498) 1398 05 (498)


[Comunicari marunte pentru prenumeranti]. CURIERUL [Orasele din tara unde se pot face inscrieri de prenu-
ROM., I (1829-1830), p. 12 : Instiintare, 32 : meranti la gazeta lui Eliade]. CURIERUL ROM., I (1829-
98 : Instill-m.1-e, 206 : Instiintare, 214 : Instiintare, 334 : 1830), p. 334 : tnstiintare.
Instiintare, 362 : Instiintarl, 410 : tnstiintare.
1399 05 (498)
1387 05 (498)
[Eliade obtine de la baronul Meitani, conducatorul pos- [Curierul RumAnesc" apare cu litera noul si format mai
tiilor, dreptul de gratuitate pentru transportul Curierului mare al coloanei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 4 :
Rumanescl. CURIERUL ROM., I (1829-1830), P. 13 : Instiintare de la redactie.
Instiintar1 din launtru.
1400 05 (498)
1388 Eliad, I. 05 (498) [Notita despre Curierul Rumlnesc"]. ALBINA ROM.,
[Articol la aparitia Albinei Rumanesti"]. CURIERUL II (1830), p. 4 : Instiintare.
ROM., I (1829-1830), p. 25-26. Se aduce la cunottinta obsteasci cl la 1 ianuarie 1830, a inceput a
Anuntind cu bucurie cI va aplrea gazeta lui Asachi, cu sprijinul doua prenumeratie a Curierului R.umfinesc i ci bine voitorii atezi-
societitii literare din Iasi, afirmi ci de la inceput Curierul Rominesc minturilor patriotice prenumerindu-se la aceastI foaie vot da sirguito-
n-a avut parte de un astfel de sprijin. De la inceput, s-au ficut riului redactor dumisale Eliad mijloacele i indiminirile cuviincioase
partite care a zia c5 Curierul mai mult muica deck aleargi". Afirm5 de a urma cu sporiu aceasti folositoare intreprindere".
Cl gazeta aceasta nu este a nimului, ci numai a natiei".
1401 05 (498)
1389 05 (498)
[Stiri in legatura cu greutatile de aparitie ale Curierului [Comunicari marunte pentru prenumeranti]. CURIERUL
Rumanesc" in timpul ciumei]. CURIERUL ROM., I (1829- ROM., II (1830), p. 4 : Instiintare de la Redactie, 108 :
1830), p. 37 : Bucuresti, 10/22 Maw. ltnstiintari, nr. 35, p. 137 [gresit : 117] : Instiintare dela
redactie, nr. 36, p. 144 [gresit : 124] : Instiintare dela re-
1390 05 (498) dactie, 212 : Instiintare dela Redactie, nr. 71, p. 274-275
[gresit : 278-279] : Redactia, 303 : Instiintare dela Redactie.
[Eliade anuntl ca va face sa apara la fiecare doua sap-
tamini cite un supliment instructiv al gazetei]. CURIERUL 1402 05 (498)
ROM., I (1829-1830), p. 102, col. II.
Suplimentul are si fie ca o ;wall in care si invete cineva cum s'a [Redactia anunta ca primeste spre tiparire Instiintari de
inteleagi mai bine gazeta, cc totdeauna vorbette intr-un chip nu ala mezaturi sau alte vinzari, inchirieri de case"]. CURIERUL
de desvolt [sic], socotind pe cetitorii ei cel putin cu citeva idci de ROM., II (1830), p. 12 : Instiintare.
geografic, istoric ti politicS, micar din practici dada' nu din Icoall".
1403 05 (498)
1391 [Eliad, I.] 05 (498) [Redactia indeamna compatriotii trimita articole spre
[Polemica cu unii cititori, in legatura cu limba plina de publicare]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 12 : Instiintare.
neologisme in care e scris Curierul Rumanescl. CU- Oricine va avea sau va voi a face orice fel de articole ce se poate
RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 122. socoti a fi spre folos ;i inaintarea duhului ruminesc, fie de politici,
fie de literatur5, fie de agriculturi, le poate trimite Is redactie".
1392 05 (498)
[Se anunta retragerea lui Iancu Moroiu din redactia 1404 05 (498)
Curierului Rumanesc"]. CURIERUL ROM., I (1829-
1830), p. 122, col. II. [Lamuriri in legatura cu publicatiile oficiale din gazetä].
CURIERUL ROM., II (1830), nr. 15, p. 57 bis : Instiintare
1393 05 (498) Oficiall.
[I. Eliade anunta cum se va distribui gazeta sa in Bucu- Toate comunicirile pc care Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor
resti, prin doi impartitori"]. CURIERUL ROM., I (1829- va voi si faci Curierul Ruminesc, vor fi iscilite de directorul cantalarii
1830), p. 130 : Instiintare. politice i acelea ce vor fi impirtalite de la Divan vor fi asemenea iscl-
lite de procurorul Divanului, Pctrof".
1394 05 (498)
1405 05 (498)
Scrisoare de la Tineri Rumatil ce sa afla in Paris catre
redactorul Curierului. CURIERUL ROM., I (1829-1830),
p. 247 ; ALBINA ROM., I (1829), p. 181-182.
- ca sa inlesneascal
[Se vesteste ca baronul Sachelarie
raspindirea Curierului Romanesc" - 1-a scutit de plata
Cu 9 semnituri. postei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 177, col. II.
1395 [Eliad, I.] 05 (498) 1406 05 (498)
[Despre bugetul Curierului Rumanesc" pe intliul an, Instiintare. ALBINA ROM., II (1830), p. 94.
1829]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 297-298. Despre noua infitilare a Curierului Ruminesc.

1396 05 (498) 1407 05 (498)


[Cu privire la aparitia in viitor a Curierului Ruml- [Eliade anunta aparitia viitoare a Adaos-ului
nesc"]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 322 : In- CURIERUL ROM., II (1830), P. 208 [gresit : 248] : Instiin-
stiintari. tare de la Redactie.
Se va tipiri cu aceleati slove, insi curate si nour, dci cele care
au lost poruncite a se face la Lipsca sna nu au sosit". Pink' acum nu
1408 05 (498)
s-au anuntat deck 45 prenumeranti.
[Eliade anunca ca., pe la 10 octombrie, va incepe sa apara
1397 05 (498) Adaosul Literal la Curierul Rumânesc"]. CURIERUL
[Eliade anunta ca, o data cu aparitia nr. 96, se incheie ROM., II (1830), p. 224 : Instiintar1.
anul I al foii sale]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), Infitiseaz1 cuprinsul : din Meditatiile Poetice ale lui A. de La Mar-
p. 362 : InstiintarT. tine". Arati scopul Adaosului Literal ;i conditiile de prenumerare.

66

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)

1409 Redactorul [Eliade, I.] 05 (498) Ape! citre prenumeranti ca si sprijine gazeta, care e amenintatI cu
Prograrnmä. Adaos literal la Curierul Rumanesc. Care pe incetarea aparhici. Ii este necesar un numir de ccl putin 200 pre-
num eran ti .
toata luna va esi odatl. CURIERUL ROM., II (1830), foaie
volantà in 4 pagini legate la inceputul colectiei anului 1830 ;
ALBINA ROM., II (1830), p. 314. 1420 05 (493)
Anunti aparitia Adaosului Literal si programul lui. Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., IV (1832),
p. 309-310.
1410 05 (498) Se anunti cl gazeta hi va inceta aparitia, o dati cu sfrlitul anului,
[Se vesteste cä a aparut partea dintii a Adaosului Literal"]. dac! nu se vor inscrie ccl putin 200 prcnumcranti. Se arati a pre-
CURIERUL ROM., II (1830), p. 303 : Instiintare dela numerantii din judcte se pling c5 foaia lc vine cu mare intirziere sau
Redactie. nu le vine de loc.

1411 05 (498) 1421 05 (498)


[Sint poftiti toti rivnitorii prenumeranti" ce s-au prenu- [Albina Rom'aneasca" impartaseste cu intristare" decla-
merat la Adaosul Literal al Curierului Rumanesc", sa bine- ratia redactiei Curierului Romanesc", prin care vesteste ca
voiasca a trimite la Redactie ca sa ia partea cea dintii ce va inceta aparitia gazetei, in caz a nu va avea un numa'r
au iesit"]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 311 : suficient de abonati]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 405.
1412 05 (498) 1422 05 (498)
[Redactia Curierului Rumanesc" anunta o editie a ga- Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., IV (1832),
zetei in limba greaca]. CUR1ERUL ROM., II (1830), p. 335
p. 262 : Instiintare de la Redactie. Se afirm5 ci redactorul este un om si a ficut mai mult deck poatc
Va apirea, in aceleasi conditii ca i Curierul Ruminesc, la inceputul un om spre sprijinirea" acestci gazete, pe care el a inchinat-o natiei".
anului viitor, du! ,sc va aduna un numa.r potrivit de prenumeranci". Arati cc a f5cut gazcta pentru publicul rominesc, in cei patru ani
cit a aplrut.
1413 05 (498)
[Redactia vesteste conditille de prenumeratie la Curierul 1423 05 (498)
Rumanesc" pe anul 1831]. CURIERUL ROM., II (1830), Instiintare Dela Redactie. Curierul Rumunesc. CURIERUL
p. 262 : Instiintare de la Redactie. ROM., IV (1832), p. 359.
1414 05 (498) Se anunt! ci, o data cu ultimul nr. al anului 1832, gazeta hi va
inceta aparitia pe timp dc o luni. Daci se vor inscrie suficienti pre-
[Instiintari marunte ale Curierului RumAnesc" catre pre- numcranti, va rcapirea. Se inlitheazi conditiile in care va apirea
numeranti]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 1 : Instiin- costul prenumeratiei.
tare dela Redactie, 82 : Instiintare dela Redactie, 163 : In-
stiintari de la Redactie, 173 : Instiintare dela Redactie, 178 :
Instiintare dela Redactie, 209 : Instiintarr din launtru, 214 : 1424 Eliad, I. 05 (498)
tnstiintare de la Redactie. Programml la Curierul Rumanesc. CURIERUL ROM.,
V (1833), nr. 1, p. 1-2.
1415 05 (498) Semnati : Redactorul Curierul Ruminesc I. Eliad". Expune cauzele
[Redactia vesteste el gen. Kiselef s-a abonat din nou la intrcruperii de 2 luni a aparitici. Gazeta e o ;coal! de politic!, moral
gazeta]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 13 : Bucuresti. ;i de literatur!". Se va man formatul ;i se vor adiuga rubrici noi.
,Ec. S. D. Prezidentul ca si arate cit voieste intinderea ;i sprijinirea
Curierului Ruminesc, ;i a tuturor inceputurilor folositoare, a binevoit 1425 05 (498)
a se prenumara i anul acesta la 5 exemplare". Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., V (1833),
p. 4.
1416 05 (498) Se comunki precul abonamentului.
[Instiintare in legatura cu Adaosul literal al Curierului
Rurnanesc"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 37 : tntiin- 1426 [Eliad, I.] 05 (498)
;are dela redactie.
Sc anuntà ci partea a II-a va cuprinde Regulile SaU Grimatica Instiintare de la Redactie. CURIERUL ROM., V (1833),
Poezici. Sc caracterizcaza pc scurt accast5 lucrarc. Partca a III-a va p. 129.
cuprinde ,.,o culcgerc chn cele mai dintii nopti alc vcstitului cunoscitor Explic! intreruperea de 3 siptimini a editarii gazetci : slibirea
de dc;ertaciune Jung' [Young]. In a IV-a parte se va publica Bärbatul sanatatii" 1-a silit a se duce la bai.
cel bun ;i fcmcia cca bun!.
1427 05 (498)
1417 05 (498) Instiintare clue D. D. Prenumerantil Curierulur. CU-
Prospect pentru Curierului [sic] Rumanesc pe anul 1832. RIERUL ROM., V (1833), p. 256.
CURIERUL ROM., IV (1832), P. 1-2 : Stirr din läuntru. Se anunti o reorganizare a distribuirii gazetei in Bucuresti.
Se anunti noi conditii de aparitic. Prin tipirirca, ca supliment, a
Foii Oficiale, gazeta se va libera de publicatiile de scat. Stink din 1428 05 (498)
afar! se vor imbunitlti (lista ziarelor strline ce sc vor utiliza). Foa,a
va mai cuprinde : ncgot, literaturi ;i economia cimpului. Instiintare de la Redactoriu. CURIERUL ROM., V
(1834), p. 280.
1418 05 (498) In legaturi cu plata prcnumeratiilor. Initiintarea sc repeti in nu-
merele urmitoare.
[Mentiune ca gazeta Curierul Romanesc" a iesit, cu in-
ceperea anului 1832, in forma mai placuta si pe hirtie fina,
avind si de supliment foi oficiale"1. ALBINA ROM., IV 1429 05 (498)
(1832), p. 45 : BucurestiL Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., V (1834),
p. 363.
1419 05 (498) Se explici reducerea aparitiei gazetei o dati pe siptimin1
Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., IV (1832), prin ,lipsa tipografilor" si sHnitatca precari a redactorului. In anul
p. 177. viitor, gazeta ii va m!ri formatul ;i va deveni ,politici ;i literarl".

67

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C OS (498)

1430 [Eliad, I.] 05 (498) 1440 05 (498)


[Bilanvul celor 5 ani de aparitie ai gazetei]. CURIERUL [Conform rezoluviei domnesti, se face cunoscuti plingerea
ROM., V (1834), p. 365 : Instiinçare dela Redacçie. log. Mihai Cantacuzino din Moldova asupra Curierului
.Al cincilea an este astizi de cind Curierul Ruminesc si-a luat Rumanesc", care in nr. 42 si 65 a ficut publicä defiimare
al siu inceput, i pini acum adunindu-se foile lui la un loc putem calitavii petrilor d-sale de moark"1. BULETIN G. A., VII
avea un trup de 5 perioade sau tomuri destul de mari"... Curierul tn (1838), p. 8.
aceasta vreme alt folos nu a ficut decit prin a lui limbi a pregitit Cantacuzino sustine ci pietrele de moari de pe molia sa Ceplenita
pe rumini cu ideile cele cu totul noui ;i necunoscute la 1nceput, sint tot lilt de bune ca ;i cele de la Deleni.
priimite prin Regulamentul Organic ; a dat figte ciruia cititor un
;ir ;i o relatie de cele intimplate l-a bigat oarecum in politica din 1441 05 (498)
zioa de astlzi a Europii". In viitor, va da mai multi atentie literaturii,
avind un format mai mare i pe lingi partea de ;tiri si o parte [Instiintare pentru prenumerargi]. CURIERUL ROM.,
literari, in care se vor publica indeosebi operele lui Byron. IX (1838), decembrie, nr. 9, p. 36 : Instiintare de la Redactie.

1431 05 (498) 1442 Eliad, I. 05 (498)


Programa. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 1. Programa la Curieru Romanesc pe anul 1839. CURIERUL
Dupi lunga intrerupere, va apirea iarii. Va cuprinde articole poll- ROM., X (1839), foaie volanta, brosatà in colecvia B.A.R.
tice ;i comerciale". Va fi insotit de Muzeul National o dati pe intre nr. 165 si 166, insi probabil aparuti la inceputul anului.
siptimini care va cuprinde articole literare i industriale'. Curierul Va apirea de 6 ori pe siptimini lunea ;i joia, ;tiri ; martea ;i
are nevoie de 300 prenumeranti, ca si poati exista. Text romin ;i vinerea, ca Buletin Oficial ; miercurea si simbita, va da ltiinte, arte,
francez. literaturi, industrie etc. Datoria gazetei e de a lupta pentru unificarea
limbii ;i ortografiei noastre, a studia dialectele fi a face critica scrieri-
1432 05 (498) lor noi. Cititorii stilt indemnati si colaboreze la gazeti.
[Se menvioneaza Al. Marinovici ca secretarul redactii" 1443
la gazeta lui Eliade]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 229. 05 (498)
[Se anunta ca Eliade va publica Curierul Romanesc"
1433 05 (498) in fiecare zi]. ALBINA ROM., X (1839), p. 13 : Privire
asupra gazetelor rominesd.
[Instiintari märunte catre abonmi]. CURIERUL ROM., De doui ori pe siptimini cu ;tsri externe, de doui ori cu ;tiri
VII (1836), p. 285 ; VIII (1837), p. 36. oficiale interne i de doui ori cu articole de literaturi.
1434 05 (498) 1444 05 (498)
[Se anunta ca librarii Walbaum si Weise dau abonmilor [Despre Curierul Romanesc" in al X-lea an de aparitiel.
Curierului Rumanesc", in mod gratuit, Calindarul ce au G. TRANS., II (1839), p. 27, col. II : Tara romaneasci.
facut dumnealor pe anul 1837", precum i Almanahul Cu/1H
din acelasi an"]. CURIERUL ROM., VIII (1837), supl.
nr. 94, p. 1. 1445 05 (498)
[Urarea redactiei de Anul Nou pentru cititorii din dife-
1435 Eliad, I. 05 (498) ritele categorii sociale]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 1.
Programa. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 1-2 ; AL-
BINA ROM., VIII (1837), p. 114. 1446 05 (498)
Gazeta hi micborcazi formatul. Va apirea in limbile romini st [Comunicari marunte pentru prenumeranti]. CURIERUL
francezi, ca bi in 1836. Va da stiri politice 81 comerciale. Va fi insotiti ROM., X (1839), p. 4 : Instiintare dela Redaccie, 57, col. I.
de Buletinul Oficial. Gazeta Teatrului National nu va mai apirea. 80 : Dela Redactie, 184, 328, 352, 369.
In locul ei, va icii Curier pentru amindoui sexele. La fincle anului,
prenumerantii vor primi si un almanah. Text romin ;i francez. 1447 05 (498)
1436 05 (498)
[Se anuntä ca, in timpul postului mare, gazeta va avea
un caracter predominant religios]. CURIERUL ROM., X
[Insemnare despre infacisarea tehnica si calitatea materia- (1839), p. 80 : De la Redactie.
lelor publicate in Curierul Rumanesc"]. C. DE AVIS, I Duminica, va aplrea suplimentar un nurnir cuprinzind prodici
(1837-1838), p. 148. de The Miniatul.
Se adaugi el este o intreprindere cu adevirat colosali i de mare
laudi pcntru patria noastrr.
1448 05 (498)
1437 05 (498) [Scrisoare catre Eliade, in legaturi cu publicarea de pre-
[Redactia Curierului Rumanesc" ia masuri pentru buna dici in gazeta]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 185.
distribuire a gazetei]. CURIERUL ROM., VIII (1837), Scrisoarea e semnati Unul din prenumirantii Curierului", ;i e
p. 144 : Instiintare de la Redaqie. datati : Craiova 1839 mart. 13. Consideri publicarea acestor prcdici
ca un semn de inapoiere.
1438 05 (498)
Programa. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 1, p. 1. 1449 Eliad, I. 05 (498)
Curierul Ruminesc gazeti politici, cornerciali si literarl" Raspuns. CURIERUL ROM., X (1839), p. 185-187.
apare tn format mirit. Abonatii sii vor primi gratuit ;i Buletinul RLpuns unui abonat care protestase, in numele civilizatiei, impo-
Oficial. triva publicirii pe larg, in Curierul Ruminesc, a predicilor lui Ilk
Miniat. Arati motivele care au determinat redactia si publice
.1439 05 (498) astfel de scrieri.
[Se anunta ca gazeta Curierul Romanesc" a inceput ci
apari in 1838 intr-un format de doul ori mai mare decit 1450 05 (498)
in 1837, in limba român i francez5]. ALBINA ROM., IX Cheltuielile und Gazete. CURIERUL ROM., X (1839),
(1838), p. 30 : Eiil. p. 129-130.
Se adaugi ci atit tiparul, eft ;i hirtia sint frumoase ;i Jac cinste In speti, ale Curierului Rominesc. Se subliniazi ce munci trebuie
editorului d. Eliad% si indeplineasci singur redactorul accstei gazete.

68

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)

1451 [Eliad, I.] 05 (498) 1461 05 (498)


Programa' la Curierul Romanesc pe trimestru al 2-lea. [Se anuntl ca Curierul Romlnesc" a capätat doi noi
CURIERUL ROM., X (1839), p. 205-206. colaboratori, pe C. Balacescu si pe A. Popovici]. DACIA
Intre altele, anunci c3 va tipIri capitole din Don Quichotte, fiindcl LIT., I (1840), p. 110
e veniti la vreme ;i povestirea intimplirilor ;i izbinzilor acestui
erou'. De asemeni, va da din cind in cind cite o jun.:irate de coall 1462 05 (498)
din Grimatica Rom5neascr, ed. a II-a. [Se anunta ca va aparea din nou Curierul Românesc"1.
ALBINA ROM., XIII (1842), p. 1.
1452 [Eliad, I.] 05 (498)
Abonamentul gazetei, impreuni cu Buletinul Oficial, este 4 gal-
. Despre Curierul Rumanesc. CURIERUL ROM., X (1839), beni pe an.
nr. 165, p. 657-660.
Eliadc se plinge impotriva cenzurii, care ingiduie atacuri impotriva 1463 [Eliacl, I.]
lui critics traducerii din Omer, fabula Calul, Lupul ;i Vu !pea din
05 (498)
foaia Romania ;i polemica semnat3 de Petre Inlesnitorul din Plmin- Domnilor cititort a1 Curierului Romanescu. CURIERUL
teanul iar lui ii interzice rispunsurile. ROM., XIII (1842), p. 11 ; ALBINA ROM., XIII (1842).
nr. 12, p. 44.
1453 05 (498) AfirmS ci foaia ,,n-a incetat a fi nu numai de petrecere, ficindu-le
[$tiri despre suspendarea Curierului RumAnesc" in noiem- cunoscute in prescurtare intimpllrile zilei, ci i de folos, coprinzind
brie 1839]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 89-90 : cunorince spre formarea duhului si a inimei". De aci inainte, redac-
Bucurestl. Oa a luat asupri-li mai serios a implini aceasa insircinare" ;i va
Secretariatul Statului publici adresa din 8 noiembrie, acre sirdarul publica in paginile foii un fel de enciclopedie de mestefuguri, arte,
loan Eliade, prin care i se anuncl cI i se oprelte foaia ci se inchide ;dirge, istorie ;i literaturr.
tipografia, fiinda in nr. 165 s-a atins de cinstea ;efului cenzurii. Se
publici ;i o adresI citre toate ocirmuirile de judece, ca SI confiste 1464 [Eliad, I.] 05 (498)
nurrarul incriminat. Domnilor abonao al Curierulut Romanesc. CURIERUL
ROM., [XIII], XIV (1842), p. 369-370.
1454 05 (498) Cu prilejul intrlrii In al XIV-Iea an, Eliade cere pentru foaie spri-
Secretariatul de stat catra d. sard. Ioan Eliad. ALBINA jinul poporului, fiindci gazeta sa a devenit o proprietate nacionalr,
ROM., X (1839), p. 379. prin rolul ei istoric.
Se publia, dupl. Cantorul de Avis, porunca acestui secretariat, prin
care Eliade este oprit de a mai scoate Curierul Rumlnesc, fiindcl a 1465 05 (498)
atins cinstea lefului cenzurii. [Comunicare pentru renumeranti]. CURIERUL ROM.,
1455 05 (498) [XIII] XIV (1842), p. 396 : Instiintare dela Redactie.
[Instiintari cItre prenumeranti]. CURIERUL ROM., XI 1466 05 (498)
(1840), p. 5 : Despre Curierul Rumanesc, 20 si 36 : !nstiin-
tare de la Redactie, 98 : Curierul rumanesc. [La lista de subscriptie pentru sinistratii marelui foc din
Ploiesti, Curierul Românesc" se inscrie cu cite 5 abona-
1456 05 (498) mente cu pre; redus pentru fiecare judet, in favoarea sinis-
[Albina" anunta' reaparitia Curierului Romanesc"]. AL- tratilor]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 109-110 :
BINA ROM., XI (1840). nr. 5, p. 17. Bucuresti, 137 : Bucuresti, 141 : Bucuresti.
Se reproduce initiincarea Curierului in care se aratl ci se va publica Ocirmuitorul fieclrui judec e rugat si efectueze aceste abonamente
in aceastl folk o tractatie asupra limbei rominelti comparatI cu la cei doritori, venitul rezultat urmind si fie inminat sinistratilor. Se
aceea italiang in care se va vedea mehanismul acestor doul limbi'. publici apoi numele acestor abonaci.

1457 05 (498) 1467 05 (498)


Curierul Rumanesc. G. TRANS., III (1840), p. 13-14 : Anul XVI al Curierului Roman. CURIERUL ROM., XV
Tara Rom'aneasca. (1843), foaie volanta brosata intre p. 340 si 341.
Anun; in legiturl cu reaparitia lui. Se anunci cl s-a redus costul abonamentului la 50 lei pe an.
1458 05 (498) 1468 05 (498)
[Eliade hi exprima nemultumirea pentru faptul ca Al- Anul XVI al Curierului Roman supt redactia Domnulut
bina Romaneasca" a reprodus din foaia Cantor de Avis" paharnic loan Eliad in Bucuresa. G. TRANS., VII (1844),
porunca Secretariatului de Stat al Tara Romanesti prin care p. 28.
Curierul Rumânesc" era suspendat pentru a a atins cinstea Inctiincare in legituri cu precut abonamentului.
sefului cenzurii"]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 91.
col. I.
Consideri aceasta ca un un semn ci Asachi s-a bucurat de aceast3 1469 05 (498)
suspendare. Observarea o face in cadrul unei notice in care 11i exprimi Catre Domnil abonao. CURIERUL ROM., XV (1843),
bucuria pentru elogiul oficial pe care Oblteasca Adunare a Moldovei p. 341.
;i vornicul Iordachi Bal; I-au adus meritelor culturale ale lui G. Asacht. In;tiincare mirunti.
1459 05 (498) 1470 05 (498)
Albina catra Curierul Rominesc. ALBINA ROM., XI [Comunicari marunte pentru prenumeranti]. CURIERUL
(1840), p. 100.
Albina combate imputirile Curierului ci s-a bucurat la suspendarea
ROM., XVII (1845), p. 1 : Dela redactie, 377 : Dela
Redactic.
s-a intristat la reaparitia lui.

1460 05 (498) 1471 05 (498)


[Colaboratoni noi la Curierul Rumanesc"]. CURIERUL [Recenzia nr. 9 din Curierul Romanescl. G. TRANS.,
ROM., XI (1840), p. 72 : Dela Redactie. VIII (1845), p. 60 : Revist a. de jurnale.
_ C. Balicescul a lucrat partea politiceascr din nr. 18, iar A. Po- Se mencioneazI 8i cintul I din Mihaida, apirut in Curierul de
inginerul, a publicat : .varietriti" in numerele 17 gi 18. ambe sexe.

69

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C-41) 05 (498)

1472 05 (498) 1483 Natoli], Gr. 05 (498)


[Recenzie a Curierului Rom5nesc"]. G. TRANS., VIII Curierul Romanu. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 245.
(1845), p. 128 : Revista de jurnale. Anunti cu multi plicere reaparilia Curierului Rominesc i reproduce
articolul lui Eliade, in care se arati cauza intreruperii aparitiei, pre-
1473 05 (498) cum i reorganizarea foii. E mentionat cuprinsul foiletonului din pri-
Instiintare dela redactie. CURIERUL ROM. , XVII mele 9 numere, sosite la redactia Albinei.
(1845), p. 352.
Intrind in al XVIII-Iea an, gazeta i8i va miri formatul, adiugind 1484 05 (498)
5 rinduri la ficcarc coloani ; va scIdea abonamentul de la 36 la [Se anuntl cl foaia Curierul Roman" se gaseste de yin-
14 sfanlihi. zare la Iasi, la fratii Gheorghiu]. ALBINA ROM., XIX
(1847), p. 342 : Bibliografie.
1474 05 (498)
[Comunicari marunte pentru prenumeranti]. CURIERUL 1485 05 (498)
ROM., XVIII (1846), p." 1 : Dela Redactie, 93 : Instiintare [Notiti despre Curierul Romanesc"]. G. TRANS., X
dela Redactie, 252 : Indreptare. (1847), p. 234 : Tara Romaneasca.
Curierul Romin a d-lui pih. I. Eliade revine din iunie incoace.
1475 Etliade], I. 05 (498) Dad noi nu aritim aceasta mai curind, pricina e cS pinI in accst ccas
[Anunta ca redactorul Curierului RomAnesc" este I. Ne- ii tot a8teptim nr. 1 cu programa, de care luarim Itire particulari ci
gulici]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 65 : Intiin- ar fi interesanti". Ake numcre s-au primit.
;are dela Redactie.
Toate articolele care nu sint semnate cu alte nume sint alese, tra- 1486 05 (498)
duse sau prelucrate de Negulici, deoarcce aceasti foaie este redigiati [Instiintari marunte in legatura cu gazeta]. CURIERUL
in toati intregimea ei de d. Negulici 'Inca de la 1 oct. trecut". ROM., XIX (1847), p. 13, col. I, p. 40, col. III : Instiintare
dela Redactie, 60, col. III, 201 : Citre D. D. abonatl.
1476 [Eliade, I.] 05 (498)
[Mic articol despre rolul foii Curierul Romlnesc", In 1487 05 (498)
propasirea culturii i civilizatiei In tarile romlnesti]. CU- Catre D. D. AbonatI. CURIERUL ROM., XIX (1847),
RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 101 : Bucuresci. p. 183 ; G. TRANS., XI (1848), p. 4 : Curierul Rornanu.
Introducere la Chiemare pentru subscrierea la Biblioteca Universali Programul Curierului Romlnesc, pc anul urmitor : va publica un
initiati de Eliade. curs de literaturi, tratind termenii din retorici, poetici etc., in ordi-
nea alfabetici ; de asemenea, un tratat de versificavie. Se va da acecagi
1477 05 (498) atentie foiletonului literar.
[Anunturi cu privire la modificarea alfabetului In care
se tiplreste gazetal. CURIERUL ROM., XVIII (1846), 1488 [Eliade, I.] 05 (498)
p. 237, col. I, 241 : Pronuntia lui g. G., 245 : Repetetie. [Noel despre deviza Uresc tirania - mi-e hick* de anar-
hie", sub care aparea Curierul Romanu" Incepind cu nr. 27
1478 05 (498) din 8 aprilie 1848]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 117,
[Instiintare catre abonati]. CURIERUL ROM., XVIII col. 1-2 [Chronica straina].
(1846), p. 389 : Dela Redactie. Multi se miri de deviza Curierului prin care redactoriul s-a pus
Se anunti ci foaia incetcazi cel putin pini la inturnarea d. Eliadc". intre ciocan i nicovall. Sint multi cosi crez ci au inimi buni, dar
Nr. 99-101, care nu s-au tipirit, se vor implini cu numere literarc". cartea le e cam rea, ca nu inteleg vorba Anarhie, cici cind ar intelege-o
le-ar fi frici i dumnealor ca ;i redactoriului dc dinsa". Citeazi dintr-o
1479 05 (498) scrisoare a publicistului francez Alexandre Weill, apirutl in La Presse.
[Se anunta cu parere de rau incetarea aparitiei Curierului
Romanesc"]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 97 : 1489 05 (498)
Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., XX (1848),
1480 05 (498) p. 120, col. III.
[Notita despre Curierul Românescl. ORG. LUM., I Deoarece multi noi abonati cer n-rele de la 1 ianuarie, se arati cS
neprevizindu-se evenimentele de acum care fac gazetele interesantc f i
(1847), p. 18 : Principatele Ro manesci. Indeamni gustul citirii, redactia n-a tipirit mai multe exemplare deck
Ceva nou. Curierul Rominesc a incetat deari d. Brliloiu, fostul pe scama cunoscutilor sii abonati".
prof. de legi, cugeti si publice alt jurnal, i va incepe cit mai curind".
1490 Koaniceanu, M. 05 (498)
1481 Eliade, I. 05 (498) Introductie. DACIA LIT., I (1840), p. 1-8 ; CURIERUL
Curierul roman. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 1 ; ROM., XI (1840), p. 107-109
CURIER DE A. S., Period. VI (1847), foaie nenumerotata, Dupi ce enumeri periodicele romlne8ti apirute pinl la 1840, se
la inceputul vol. oprelte asupra programului Daciei Literare. Vezi 8i Prefala lui C. Ne-
Explici intreruperea ianuarie-24 iunie 1847 prin plecarea redac-
1
gruzzi la ed. a II-a (1859).
torului in striinitate, ca si aduci cele trebuincioase pentru inceperea
Bibliotecii Universale. Arati cI acum foaia apare in format dublu.
Primelte spre publicare articolc, chiar contradictorii, numai si fie
1491 05 (498)
bine scrisc. Dacia Literara. Introductie. FOAIE PT. MINTE, III
(1840), p. 142-144.
1482 05 (498) Iteproduccre, impreuni cu o noel limuritoare de G. Bark. Semni-
.[Reaparitia Curierului Românesc"]. VEST. R., XI (1847), tura in text c M. Gogilniceanul.
p. 200.
Redactia Vestitorului Rominesc se gribelte a vesti cu cca mai mare 1492 05 (498)
bucurie ca Curierul Romanesc, care incetase vremelnicelte din pricina Dacia Literara. ALBINA ROM., XI (1840), p. 89-90.
calatoriei cc a ficut in strlinitate d. paharnicul I. Eliad, redactorul E salutati cu bucurie aparitia noii reviste, dc sub conducerea lui
si intemeietorul lui, a inceput iarili a cli la lumina' intr-un format M. Kogilniceanu, i se adaugi ci programul revistei rcsufli principii

foarte mare 11 cu tipar prea frumos'. vrcdnice de coati lauda i fac cinste redactorului ei".

70

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : D 03 (498)

1493 [Eliad, I.] 05 (498) inpiintari oficiale, ;tiri, literatura, tiinçS, cii un cuvint ,toate ce tre-
bue aS tie poporul". Redactia va spune totdeauna adevarul. Stilul
Dacia literara. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 103-104. accstei foi va fi cel popular, de mijloc'.
Cu prilejul aparitiei Dacici Literare, elogiazi rivna lui Kogalniccanu.
Vede in Dada Lit. o dovadi pentru unitatea limbii romanelti.
1502 05 (498)
1494 05 (498) [Apel catre carturarii romAni]. DEMOCRATIEA, I
(1849), p. 2 : Domniloru !
Dacia Literara. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 151. Redactia care carturarilor sa colaboreze la kale : Carel voi ne in-
Scopul nostru este a (elicits Moldavia de dobindirea unei asemcnea dreptam, in a ciror mina este mai ales inflorirea natiunii noastrc.
foi periodice ca Dacia Literari 4i a impartali pe cetitorii noltri de arti-
catra voi domnilor, carora v-au dat Dumnezeu culturl ca cu aceia se
colele ei, reproducindu-le prin Curierul Rominese".
folositi altora". Afirma ca e o datorie a lor aS dea ajutor natiunii,
din cares v-ati prase. Apeleaza la ei si trimitl foii scrisori 1i lucrIri".
1495 Koaniceanu, M. 05 (498)
[Notità redactionall prin care aduce multumiri publicului 1503 Cugino, Mario 05 (498)
si acelor foi care au primit cu bucurie revista sa]. DACIA Danubiul sail Dunerca. Foae comerciall din Galat. G.
LIT., I (1840), p. 308. TRANS., IX (1846), p. 280.
Face aluzie §i la invinuirca adusi - de catre directorul Tcatrului
Prospect anuntind aparitia ;i programul gazetei.
National, in articolul aperut in Albina Romaneascl din 4 aprilie - ca
revista se caracterizeaza prin speculatie".
1504 05 (498)
1496 Popovici, Alexandru 05 (498) [Se anunta ca a aparut la Galati gazeta comerciala Du-
Prospect. CURIERUL ROM., X (1839), nr. 75, p. 231-232 narea"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 276 : In-
stiintare.
Autorul, semnind ca inginerul noului oral Severin", cauti 500 pre-
Redactor : Marco Cugino.
numeranti pentru foaia Dada Vechie i Nuol pe care o planuielte ti
care ar urma sa fie un magazin de texte ;i documente din autorii
straini cu privire la poporul roman. 1505 05 (498)
[Despre aparitia gazetei Il Danubio-Dunarea"]. ALBINA
1497 05 (498) ROM., XVIII (1846), nr. 64, p. 234.
Inavutire de materie asupra Istorid Patriel. CURIERUL Foaie periodica de comert, ce apare la Galati, in limbile romani ;i
ROM., X (1839), nr. 75, p. 231. italiani, sub redactia lui Marco Cugino. Se trimite abonatilor Albinei,
ca proba, primul numar. Abonamentul se face la Cantors Albinei.
Noti introductiva la Prospectul publicat In acest numar de Al. Po-
povici - .inginerul noului ora; Severin" - care cauta 500 prenume-
ranti pentru foaia Dada Vechie 1i Nuoi, pe care o proiecteaza. 1506 05 (498)
[La sfirsitul nr. 64 al Albinei Romanesti se anunta ca
1498 Popovici, Alexandru 05 (498) urmeaza Danubio No. 1"]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
p. 236.
[Instiintare de prenumerare pentru foaia Dacia Vechie
si Nuoà"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 123-125 : Biblio- 1507 05 (498)
grafia RomAneasca ; FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 182-
184 : Instiintare. [Se anunta aparitia jurnalului comercial Dunarea", din
Alexandru Popovici, inginerul noului ora; Severin", face cunoscut Galati!. VEST. R., XI (1847), p. 14, col. I.
ci a hotarit sI publice la Craiova, incepind de la i mai 1839, o foaie
in octav pe toata luna cite 4 coale sub titlul : Dacia Vechie i Nuol. 1508 05 (498)
Mai departe, anunta ce va cuprinde kaia sa. [Instiintarea redactiei despre reluarea activitkii ziarului
si programul seb1(. DUNAREA, I (1846-1847), p. 1.
1499[Kogilniceanu, Mihail] 05 (498) Subliniazi insemnItatea Itirilor cu privire la comertul cu produsele
agricole, in strainitate i in Wile romanelti, pentru viata econom:::
[Notita despre Alexandru Popovici, inginerul noului oras a poporului roman.
Severin]. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 369 : Buletin.
Arad' ca e moldovan de kc". II considera ca cel mai invitat 1509 [Cugino, M.] 05 (498)
dintre toti romanii in ltiinta istoriei nationale". Anunta ea acesta a
promis ci va incredinta redactiei Arhivei Romlnelti, spre publicare, Raspuns catra un abonat. DUNAREA, I (1846-1017),
lucririle sale, care urmau s apari in foaia lui, Dacia Vechie ;i Nuoi, p. 180, 181.
foaie care n-a putut aparea lipsindu-i sprijinul publicului. Indica pri- /i fagIcluiete ci va publica lectii de agricultura" ;i maxime.
=le 4 lucriri istorice ale lui A. P., care vor fi publicate.
1510 05 (496)
1500 05 (498) [Instiintari marunte pentru abonati]. DUNAREA, 1
[Scurta precizare cu privire la titlul i aparitia foii]. (1846-1847), p. 208 ; II (1848), p. 21, 198 ; III (1849),
DEMOCRATIEA, I (1849), p. 1. p. 93, 97, 144.
Pc frontispiciul foii, S. Pop precizeaza : Numele Amiculu poporului
foaei de an carea a igit sub redactia mea, s-a strimutat pe Democra- 1511 05 (498)
tiea ;i sub aceasta dcnumire va ie8i in saptamini de duo ori, dumineca [Gazeta Observatorul Triestin" vorbeste de jurnalul co-
;i joia". mercial care apare la Galati, in limbile româna si italiana,
sub titlul de Dunareal. ALBINA ROM., XIX (1847),
Pop, Sigismundu
1501 05 (498) p. 223 : Austria.
Pentru direptiunea cetitoriloru acestel fob. DEMOCRA- Cu acest prilej, face 8i citeva consideratii referitoare la apropierea
TIEA, I (1849), p. 1. limbii romane de cea latina 1i italiana.
Articol-program. S. Pop - semnind ca .redactoru respundiatoriu"
- anunti ca ravine la activitatea ziaristica dupi cinci luni de intreru- 1512 05 (498)
pere, cauzata de ocuparea Pcstei de trupele lui Windischgraetz. Descrie [Despre o circularä a redactiei foii Dunarea", in care
tcroarea instaurata de acesta pini la revenirea stipinirii revolutionare. se tingueste despre numarul foarte marginit a abonatilor,
iti expune programul politic dupl. principiul democratic" : ,nu voim carii s-ar fi spariet de pretul ei"]. ALBINA ROM., XIX
sa fie nici o clasa privilegiata" ; dregatorii si fie aleli dc popor ; legile (1847), p. 78.
si le faci poporul insuli. Infatileaza apoi programul foii : va publica Albina condamni indiferenta publicului rominesc.

71

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI DE 05 (498)

1513 [Eliade, I.] 05 (498) 1524 I. C. 05 (498)


Dunarea. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 205. [Catre Redactorul Jurnalului de Galatz"]. JURN. DE
Cere sprijinul cititorilor Curierului pentru gazeta Dunirea din Ga- GALATZ, I (1849), p. 72.
lati, ca fiind o ncccsitate nationali, prin caracterul ei comercial. Derminte afirmatia directorului ziarului Dunirea ci ar face jertfe
pentru poporul romin.
1514 05 (498)
[Notiti elogioasa despre gazeta Dunarea II Danubio", 1525 05 (498)
din Galati]. G. TRANS., X (1847), P. 183, col. I. [Se anunta ca jurnalul ronfano-italian II Danubio" si-a
Se anunti ci, la redactia Gazetei de Transilvania, se primesc prenu- incetat aparitia]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 324.
meratii pcntru ziarul Dunirea.
Concurenta" dintre doui ziare in oralul Galati a adus incctarea
aparitici ziarului Dunirea, dupi o viatI de patru ani.
1515 [Asachi, G.] 05 (498)
Dunarea. II Danubio. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 370. 1526 Dionisie, arhimandritul 05 (498)
Gk. Asachi indcamni pe moldovcni 53 se abonezc la acest Liar. Pu-
Mel o scrisoare a directorului ziarului Dunirea citre Asachi, in care
Instiintare. ECO ECL., I (1850), P. 1.
accsta arata dificultiçilc pe care le intimpini in editarea ziarului siu. Articol-program Eho Eclesiastic va apirea lunar, impreuni cu o
brosuri din scriitorii bisericii (Biblioteca religioasi morali) ; va publica
1516 05 (498) articole, povestiri, sentinle etc., in legituri cu religia i morala, pre-
cum i tiri bisericesti.
[M. Cugino anunti cã, dad se vor inscrie cel putin
150 abonati, va continua si scoati ziarul Dunarea" ;
altfel, ziarul sàu va inceta]. DUNAREA, I (1846-1847), 1527 05 (498)
p. 189-190 : Galatz. [Se anunta ca la Braila, in tipografia profesorului I. Pe-
Rispunde i redactorului Albinei Rominevi, care, aritind situatia nescul, va aparea foaia Econoama Romanal. CURIERUL
grea in care se afli ziarul Dunirea, aduce laude muncii depuse de redac- ROM., XI (1840), p. 61 : Still din nauntru.
torul siu.
1528 05 (498)
1517 05 (498) Gazete noua rominesti. ALBINA ROM., XI (1840),
[Se reproduce apelul Albinei Romanesti", de a se spri- p. 66.
jini ziarul Dunärea", care este pe punctul de a-si inceta E vorba de jurnalde : Mercur si Economa Rumana, pc care le va
aparitia]. G. TRANS., X (1847), p. 392. edita loan Penescu, profesor la Icoala publici din &lila. Se publici
Redactia adaugi ci a citit cu profundi durere" acest apel. programul acestor jurnale. Abonamentele pentru Moldova se fac la
Institutul Albinei.
1518 05 (498)
Respunsul Dunärii. G. TRANS., X (1847), p. 396. 1529 05 (498)
Sub forma scrisorii acre un abonat, in care redactorul Dunirii se
plinge ci n-a gisit sprijinul cuvenit din partea cititorilor, se infitileazi
[Se anun ta. ca profesorul I. Penescu a infiintat la Braila
greutitile existentei unei foi care a vrut el fie un informator serios, o tipografie i subt redactia" lui se incepu deodata doa
iar nu Ci foiti cu istorioare amoroase". Rezultatul : numai 82 abonati. foi periodice" Mercur" i Econoama Rumana"]. DA-
CIA LIT., I (1840), p. 111.
1519 [Cugino, M.] 05 (498)
Jurnalismul comercial. DUNAREA, II (1848), p. 5-6. 1530 05 (498)
Arati programul ziarului, constatind ci o foaie numai comerciali Econoama Rumana. MERCUR, II (1841), p. 201-202.
poate interesa, dar nu ;i dilecta (deslita)' ; deci un giurnal mercantil Se anunti ci pe la sfirsitul anului 1839 s-a publicat o instiintare
poate fi bun firi si interesasci pe toti". Statorniceste atir datoria penrru o gazeti intitulad Econoama Rumani sau Jurnal de dame, dar
foaci, cit i pretentia cetitorului", ca pe viitorime asociatii al ;tie ce din cauza imprejuririlor aparitia gazetei a intirziat. Acum se face cu-
au a pretinde de la noi, si ce Ii sintem noi datori". noscut ci gazeta va incepe si apari regulat in luna iulie ; va cuprinde
cele mai folositoare articole asupra economiei casnice, va invita pe
1520 Cugino, M. 05 (498) mume metodul unei crested mai bune ;i mai inlesnitoare a copillor...
[Raspuns de multumire, adresat redactorului Curierului va fi prietina cea mai senteri a damelor" ; va iesi la fiecare dota sipti-
Romanesc", pentru cuvintele frumoase exprimate in nr. 52 mini o dati, in format de o coali ; pretul pe 6 luni este de 22 lei ;
al ziarului eau]. DUNAREA, II, (1848), P. 9. se arati unde se pot face inscrieri de abonati.

1521 [Cugino, M.] 05 (498) 1531 05 (498)


Catra cetitorI. DUNAREA, II (1848), p. 187. [Anunt cu privire la gazetele din Braila]. ALBINA
M. Cugino arati sacrificiile pe care le-a ficut timp de doi ani, de ROM., XII (1841), nr. 62, p. 156 : Bibliografie Roma-
rind a iesit la lumini aceasti foaie". Cere sprijinul cititorilor, pentru neasca.
a continua publicarea ei. Mentioncazi faptul ci pinS acum aceasti
foaie Dunirea s-a aritar intr-un costiurn cu totul striin de acel natio- Se anuntl ci in Cantors Mcrcuriului de Briila au iesit : Iconoama
nal, prin urmare nici imbritolarea patriotici nu s-a putut pretenda". Romani seau Jurnal de Dame, gazeti periodicr, si se fac subscrieri
[Aluzie la faptul ci Dunirea apirea in limbile romini si italian5]. pentru Moldova. Precut abonamentului pc 6 luni este 22 lei plititi
inainte.
1522 05 (498)
[Despre masurile luate de redactie pentru a asigura pri- 1532 [Boliac, Cezar] 05 (498)
mirea foii in bune conditii, de catre cititorii din capitala]. [Articol-program, la aparitia foii]. ESPATRIATUL, I
DUNAREA, III (1849), p. 37 : Din partea redactie. (1849), p. 1.
Anunti c:i dupi sase luni dc goniri si aresturi Espatriatul Roman
1523 D. T. 05 (498) cmigrat putu deschide ochii si risufla liber, gratie armclor maghiare si
[Raspuns la cele scrise de D. I. in ziarul Dunarea"]. acestui Arhanghel al Libcrtitii gcneralul Bern, cc fulgeri pe dimonii
JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 64. tiranici ;i curiti ccrul". Isi cxpunc apoi crezul politic : astizi nu sint
Articol de polemici, referitor la pirerile publicului despre numerelc luptelc intre cutare si cutare nalic, intro cutare ;i cutare impirat ;
ap3rute pin3 atunci. Caracterizarca jurnalului Dunirea ;i a redactoru- astizi este o singuri lupti in coati Europa : este lupta intro Libertate
lui siu. ;i Tiranic, intro popoli si dinastii".

72

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : EF 05 (OS)

1533 [Boliac, Cezar] 05 (498) propunerea lui M. K., s-a intervenit la Epitropia InvIlaturilor Publice
[Apel clue romAni ca sà sprijineascI foaia]. ESPA- ca profesorii indicati de redactorul foii [I. lonescu, D. Bojinca si Cini-
TRIATUL, I (1849), p. 8, col. II. peanu] sa trimita foii articolele cerute, despre agriculturi si cresterca
vitelor, despre cele inrii principii ale dritului' [dreptului] si despre
Roaga pe bunii romani", care se intereseazi de fericirea patriei si
datoriile citre Dumnezeu si oameni". Multumeste lui M. K. pentru oferta
care au norocirca a se afla in tarl in aste vremi", sa-i trimeati ltiri de a tipari peste contract o foaie de inv5;3turi.
mai nou5 si sigure de cele ce se tree acum in tara noastr3, spre a le
putea face cunoscute expatriatilor romani, care ard a afla starea din
liuntru a patriei lor". Le cere si pue mina spre a se putca si se tie 1541 05 (498)
asti foaie cu putine mijloace a se }Irani" si spre ,a patrunde in mate [Despre programul Foii
invalaturide folositoare"].
locurile pentru care este destinata". FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2.
Foaia se va indeletnici cu imbunitatirea l5cuitonibor nostri, atit
1534 [Boliac, Cezar] 05 (498) materiall, cit i intelectual5, dindu-le un sir de invadturi lesne de in-
[Instiintare pentru abonati]. ESPATRIATUL, I (1849), t:ales, despre lucrarca pamintului, cresterea si ;inerea vitclor, gospodaria
p. 13, col. I. casnici, precum si despre pistrarea einatatii sitcnilor, datoriilc kr catra
Redactia sa bucurl cici pini astazi nu a priimit de la nici un Dumnczeu si oameni si alte stiinti folositoare".
abonat al ei pretul gazetei i roagi pe toti cei ce vor voi si se aboneze si
nu trimita Inca pretul abonatiei, caci accsta se va priimi dupi trei luni, 1542 [liogilniceanu, M.] 05 (498)
si atunci vor plati nurnai acei abonati care vor voi sa plitcasca, cei- [Instiintare cu privire la editarea Foii de invatIturi fo-
lalti vor priimi gazeta gratis". Espatriatul, nefiind in patria sa, nu stie lositoarel. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2,
cit limp Ii vor ierta interesurile sale a sta la un kc si de aceca nu se col. II.
poate angaja". Redactia ia asuprl-si toate cheltuielile tiparirei acestci Dupi aprobarea Sfatului Ocirmuitor, va publics de doul ori pe bunk'
foi". accasti foaic. Pe ling5 articolele profesorilor solicitati si ale Comitetului
sinitatii, se va folosi si condeiul altor birbali cunosculi in lucrarca
1535 [Boliac, Cezar] 05 (498) pamintului nostru". Se vor face reproduceri din foaia munteana Invi-
CatrI DD. abonati. ESPATRIATUL, I (1849), p. 29. dtorul Satului, deoarece invilaturile cuprinse in aceasti foaie sint
Arad ca, pita cind redactorul Espatriatului nu erea incredintat de potrivite i chiar ficute i pentru sStcnii noltri".
timpul ce-o 01-1 ierte interesele patrii lui a sta In redactia acestei foi",
nu voise sS primeasci plata abonamentelor. Acum insi cind s-a deter- 1543 05 (498)
minat pentru aceasti misiune, cind numari 700 abonati in lista sa°, ii Pentru publicàciunile oficiale. G. TRANS., XIII (1850),
roagi sa-i trimiti costul abonamentului cit mai in grab", caci fiind p. 57 : Monarhia Austriaci.
cheltuiclile grele, este cu neputinti a se mai tinea acest jurnal, neavind Dcoarece e peste putint5 58 se insereze in GaZeta Transilvaniei roue
alt fond decit plata ce se va aduna de la abonati". Cei care n-au mij- ititorii ern invitati si-si procure Fdia legilor pro-
publicatiile oficiale,
loace de plata" se vor prezenta la rcdactie i vor primi foaia gratuit. vinciale si a Guberniului pentru Transilvania, care apare la Sibiu, Ir.
trei limbi. Partea romaneasci e redactata de bravul translator gube.
1536 05 (498) nial Andrei Murisan, cunoscut de mai nainte pe cimpul litcrariu".
Ctre DD. abonati. ESPATRIATUL, I (1849), p. 48.
Sint rugati a nu mai intirzia prekl abonamentului ; caci neavind 1544 05 (498)
alt fond, aceasta foaie va cidea neaparat'. [Notit a. despre traducerea foii de legi" din nemteste in
limba români, tare s-a licut cu multe greseli]. G. TRANS.,
1537 05 (498) XIII (1850), p. 26, col. I.
[Notità despre Fama CURIERUL ROM., XI Se afirma ca s-a ficut inadins, cad altfel putea fi kvizuita de depu-
(1840), p. 107 : Dacia Literarà ; DACIA LIT., I (1840), tatil omini aflaci pe atunci la Viena sau ministerul putca sa formeze
p. 307 : V. Respunsurl de la Redactie. o sot elate de literati romini, care si intocmeasci o terminologie juri-
Se precizead el Fama Lipscai a fost cea intai foaie romlneasca" apl- dick' cum s-a ficut pentru slavi.
rind din ea vreo citeva numere, in Lipsca, subt redactia reposatului
C. Roset". 1545 5 (498)
[Ss Vincentiu Babes din Arad a fost insai-
-..ste1te c
1538 05 (498) cinat cu traducerea româneasci a gazetei generale pentru
Din partea redactiei. ALBINA ROM., XI (1840), p. 403. legile imperiale si ale guvernului in Imperiul austriac]. Bli-
Redactia Albinei anunti ci va publica, din timp in timp, si o Foae COV., III (1850), p. 25 : Viena.
de Avizo, in care negustoril si cumpiratorii pot publica anunturi.
1546 05 (498.
1539 Koaniceanu, M. 05 (498) [Joan Maiorescu este numit redactor al foaiei imperiale
Citra Inaltul Sfat Administrativ. FOAE DE INVAT. si gubernementale de legi pentru textul ei romEinesc, cu rang
FOLOS., I (1844), nr. 1, p. 1-2. de concepist imperial"). G. TRANS., XIII (1850), p. 84,
col. II.
Arad ci una din condiliile contractului pentru editarea Foil Sitesti
este ca, atunci cind materiile oficiale nu ar umple tot spatiul foii, re-
dactorul sa-1 Implineasca cu articole folositoare pentru siteni si cu sfa- 1547 05 (498)
turi igienice si referitoare la boli, trimise de Comitetul sanatatii. Aceas- Concurs pentru vacantile posturi de redactori la Foaia de
ta s-a si intimplat in primii doi ani. In anii urmitori insi din cauza legi generalà i guvernamintall. BUCOV., III (1850), p. 151.
-
inmulcirii instiintirilor oficiale foaia a devcnit ,numai un canal de
publicari de mezaturi si vinzari particulare de mosii, care cele mai
Concursul se va tine pentru urmitoarele limbi : maghiad, iliric3
(scrbo-croati), romani, pobonS, rutean5 si sloveni.
multe nici nu interescaza obstimea satelor". Propunc ca in viitor si se
publice micar doul coale pe luna, care s3 cuprindi numai invitituri 1548 [Kogilniceanu, M.] 05 (498)
folositoare sitcnilor". Arad cum s-ar putea rcaliza practic accasta. [Programui Foii pentru agriculturi, industrie si negor,
supliment la Foaia Säteascil. FOAE PT. AGR. IND.
1540 Bah, T. 05 (498) $1 NEGOT, I (1840), nr. 1, p. 1 : Instiintare de la Re-
Cinstit d-sale Maiorului Mihail Kogalniceanu, Redactor dactie.
Foci SltestI. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2. Dupl. cc arati ca lucrarca p5mintului este cca mai mare i singura
T. Bals comunica - in calitate de sccrctar al statului -
ci s-au
facut demersurile necesare pe linga autorititi ca si nu trimid sprc pu-
bogatic a lacuitorilor" din ;are 'toast:* anunti c5 foaia va da o invi-
;Stud intIleasI despre lucrarea pamintului, cresterea vitclor, indreptarca
blicare decit matcriale care intri in obligatia foil. De ascmenea, dupl. pomilor si a viilor i altele".

73

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : F 05 (498)

1549 05 (498) 1559 [Barit, G.] 05 (498)


[Se anunç cã, de la 1 aprilie 1840, a inceput a se pu- [Notita despre R. Orghidan si alti sprijinitori ai culturii
blica o foaie de agricultura, industrie si comert", ca supli- romane in Brasov]. FOE LITERARA, I (1838), p. 40.
ment gratuit la Foaia Sateasce]. DACIA LIT., I (1840), Mai sint pomeniti : G. Nica, Nicola Nicolau ;i fraçii Juga, firi al
p. 298. ciror sprijin binesc nu ar fi putut apirea publicatiile rominelti din
Se arati cuprinsul acestei foi. Brasov, fntre care si Foaea Literari.
1550 05 (498) [Barit, G.]
1560 05 (498)
[Se anunta ca Ft5e de septema'na din Transilvania" va Discursul redactieI cu un cunoscut. FOAIE PT. MINTE,
aparea Impreuna cu FOca Duminecii", care ii va servi ca I (1838), p. 1-3.
adaos literar]. FOE DE SEPTEMA'NA, I (1837), p. 4 :
n5tiinlare. Explici schimbarea titlului revistei prin tatonirile pe care a trebuit
si le faci redactia, incercind si multumeasci un public pe care nu-1
1551 05 (498) cunostea.
[Se anunta c F6e de Septema'na din Transilvania" a
aparut numai de proba, urmind a-si relua aparitia dupa ce 1561 05 (498)
va obtine invoirea oficiala]. FOE DE SEPTEMA'NA, I Numele Domnilor, DornM prenumerao la Gazeta de
(1837), p. 8. Transilvania" si Hon pentru minte, inimä i literature
in semestrul al II-lea 1838. FOAIE PT. MINTE, I (1838),
1552 05 (498) p. 1-6 [foi volante].
[Se aduce la cunostinca generall ca Rudolf Orghidan de
la Brwv, aprins de rivna luminarii neamului rumanesc", 1562 05 (498)
a infiintat o societate invatate, ca sa tipareasca Foaea Instiintare de prenumeratie la Gazeta de Transilvania si
Duminecii"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 83 : In- la FOea literarã, pe al doilea semestru al a. 1838. G.
stiintari.
TRANS., I (1838), sem. I, p. 64.
1553 05 (498) Conditiile de prenumerare ; persoanele la care se poate face.
[Se anunta el in Ardeal a aparut Foae de Duminice].
ALBINA ROM., VIII (1837), p. 157. 1563 Barit, G. ti I. Gött 05 (498)
Albina salmi cu bucurie noul periodic ;IL exprimi dorinta ca limba Dela redactie pentru semestrul al doilea. FOAIE PT.
revistei si fie intemeiati pc stilul cirtilor bisericelti vechi tipirite si MINTE, (1838), foaie volanta brosati la sfirsitul colectiei.
pe dialectul acelor romini carii au pistrat rostirea lor oarece mai
curati". Expune programul pentru semestrul al II-lea. Mullumelte sprijinito-
rilor. Va ciuta aS indrepte defectul semnalat, acela de a avea prea
1554 05 (498) multe articole aride in sem. II, foaia va fi pentru minte, mimI ;i
literaturl, in pirti egale. Va cuprinde prin urmare : intImpllri istorice,
[Notiti despre Foaea Duminecii" si continuarea ei mai ales de la noi, ,caracteri de natii ;i vieti de ale birbatilor vestiti",
Foaea Literare]. ROM., I (1838), p. 209-210 : Tara articole de gospodirie, poezii, scrieri umoristice. Apoi, scrieri cu pri-
Rom aneasca. vire la limba romineasci, critici literare si recenzii, cintece populare,
Redactia cea ingrijiti, articolele cele alese ;i potrivite, materia cea proverbe ;i zicitori, obiceiuri, povestiri populare etc. Semncazi Editor :
interesanti si in sfir1it duhul ce o insufleteazi, ne supune la o datorie I. Gött Redactor : G. Bariy.
neapirati dc a o recornanda tuturor de obite".

1555 Barit, G. §i Ioantt Gött 05 (498) 1564[Barit, G.] 05 (498)


Instiintare literati% FOE LITERARA, I (1838), p. 1-2 Citeva raspunsurl ale redactid la niste Intrebari si pre-
[foaie volanta]. tinderi a unor DD. Cetitori si literati romanesti. FOAIE
Anunti ci inceteazi F(Sea de Dumineci 8i fn locul ei apare Fliea
PT. MINTE, I (1838), p. 201-203.
Literari, ca si se multumeasci toate cerintele publicului rominesc din Redactorul di uncle limuriri referitoare la probleme de filologie,
Ardeal. Va implrtIli cititorilor sporul pe care-I face literatura din cele ortografie ;i la criteriile dups care se selectioneazi materialul ce ur-
doui principate ; va publica scene istorice i nationale din Transilvania. meazi sI fie publicat in foaie, neputind satisface, in acelali timp, pre-
Apel la cititori, ca si alimenteze revista cu scrieri, fie originale, fie tentiile tuturor.
traduceri.
1565 Barit, G. ti I. Gött 05 (498)
1556 05 (498) Dela Redactie. FOAIE PT. MINTE, I (1838), foaie vo-
Instiintare literati.. ALBINA ROM., IX (1838), p. 81. lanta brosata la finele colectiei.
Se publici prospectul noii reviste politico-literare, Foae Literari, Anuntl cis Gazeta de Transilvania 1i Foaia pentru minte, Mimi ii
care a inceput si apari la Brasov de la I ianuarie 1938, fn locul Foii literaturi isi vor continua ;i in 1839 aparitia, in aceleali conditii. Sem-
Duminicii. Se anunti ca se fac subscriari la Iasi, la jurisconsultul pah. neazi Gheorghie Bari; ca redactor 8i loan Gött ca editor.
Bojinca.

1557 [Barit, G.] 05 (498) 1566 05 (498)


Dela Redactie. FOE LITERARA, I (1838), p. 1-2, [Instiintare pentru cei ce trimit foilor lui Bari; manu-
9-10. scrise spre publicare]. G. TRANS., II (1839), p. 32 : Dela
Ca si arate diversitatea celor ce se cer Foii Literare, inchipuie 9 scri- Redactie.
sori, ca fiind semnate dc : un Birbat scrios, un Umorist, o Doamni IngrcunIndu-sc multimea trebilor legate de persoana redactorului",
Boeresl, un Aprins de iubirea literaturii, un Duh frumos, o Demoasell, acesta nu lc poate rispunde prin scrisoare. Pentru cei interesati, va pu-
un Patriot, un Negutitor, un Bitrfn. blica din cind in cind, in Foaia pentru minte, lista manuscriselor pri-
mite.
1558 05 (498)
[Notita despre Foaea Duminecii" i continuarea ei Foaea 1567 05 (498)
Literare]. ROM., I (1838), p. 209-210 : Tara Roma-
neasca. Catalogul Manuscriptelor trimise la Foaea pentru minte,
Redactia cca ingrijiti, articolcle cele alcsc ;i potrivite, materia cea inima si literatura. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 72.
intcresantl 8i in sfirlit duhul ce o insufleteazi, nc supune la o datoric Cuprinde 17 manuscrise de poezie ;i 11 de prozi, trimise revistei
neaplrati de a o recomanda tuturor dc obIte". spre publicare.

74

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : F 05 (498)

1568 05 (498) le poate spune numele, deoarecc dorinta donatorilor e aS rIminl ano-
Manuscrise mai de curund sosite la Redactia acestii Foi. nimi. Relevi ultimul gest al unui anonim : de a pllti 2 abonamente
FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 128. la Gazeta de Transilvania ;i Foaia pentru minte, punindu-le la dispo-
Se enumerl noi manuscrise primitc spre publicare.
zkia a doi lArbayi cinsthi inv3;ati ;i iubitori de litetatura nationalr.

1569 05 (498) 1578 [Barit, G.] 05 (498)


Manuscrise proaspete sosite la Redactie. FOAIE PT.
[Notità in legatura cu publicarea manuscriselor primite].
MINTE, II (1839), p. 159-160, 184. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 347.
Redactia arati ci are vreo 70 manuscrise bune de publicat ;i totusi
1570 [Barit, G.] 05 (498) trebuie SI umple coloancle foii cu reproduced. Socoate ci e de prisos
a mai comunica cithorilor pricina.
[Raspuns unui colaborator lipsit de tact]. FOAIE PT.
MINTE, II (1839), p. 160.
Unui colaborator din Banat, anonim, care ii cere sI publice un
1579 [Barit, Gh.] 05 (498)
articol fiindci altfel va resuna prin foile din Buda 4i Viena", Bari; Raspuns cerut de Dnul P. I. din Jail. FOAIE PT. MINTE,
ii rispunde ci nu e obilnuit si cedeze amenintirilor i dcci 11 va refuza. IV (1841), p. 408.
LImuriri in legIturi cu felul articolelor publicate In Foals
1571 05 (498) pt. minte.
[Precizari cu privire la scopul urmarit prin Foaia pentru 1580 [Barit, G.]
minte"]. G. TRANS., II (1839), p. 193-194 : Dela Re- 05 (498)
dactie. Dela Redactie. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 208.
Discutindu-se diferite chestiuni in legituri cu aparkia ambelor foi Anunti ci Foaia a primit atitea manuscrise publicabile, inch nu
ale lui Bark, la punctul 4 se precizeazI ci scopul Foii pentru minte este le poate veni rindul decit cu mare intirziere. In plus, trebuie si se
de ,a liti feliurimi de cunostinte ;i idei noaI, astizi neapirat trebuin- tini seama de imprejuriri si de ccrintcle cititorilor.
cioase i folositoare", imbrIcate uneori in cuvinte slrbItoresti", alteori
in stil de rind 1i u;or". 1581 [Barit, G.] 05 (498)
Foile noastre. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 411-412.
1572 05 (498) Semneazi : ,Redactorul". Articol scris cu prilcjul implinirii a
[Redactia indicà natura scrierilor pe care le a§teapti de 5 ani de aparkie. Arati ci cele douI foi alesale se sprijini modest
la colaboratorii sai, spre a le publica in Foaia pentru pe ajutorul cititorilor si a el nu rivneste alti rlsplati deck cea
Minte"]. G. TRANS., II (1839), p. 204 [gre§it : 198], morali.
col. II.
[Eliade, I.]
1582 05 (498)
1573 [Barit, G.] 05 (498) [Elogiu pentru G. Bani i foile lui]. CURIERUL ROM.,
Trecutul §i Viitoriul acestor Foi. FOAIE PT. MINTE, XVII (1845), p. 377.
II (1839), p. 206-208. Cu prilejul implinirii a 8 ani de aparivie a Foii pentru minte 4i
Articol scris cu prilejul Implinirii a trei semestre de aparkie a Foil Gazetei Transilvaniei.
;i a Gazetei de Transilvania. Arati ci scopul urmirit prin amindoui a
fost cultivarea poporului romin i imbogitirea limbii sale. 1583 [Balt, Gh.] 05 (498)
Catra DDnii cititori. FOAIE PT. MINTE, IX (1846),
1574 [Barit, G.] 05 (498) p. 412.
Cltrl DD, Cietitorii no§trii Gazeta de Transilvania qi Rcdactia mukumcste cititorilor care au sprijinit ,cu prenumerare
Foaiea pentru minte, inima i literatura. FOAIE PT. ;i cu indemnare, prin condei si prin cuvint" aparkia Foii, adiugind
MINTE, II (1839), foaie volanti bropti la inceputul ca fiecare trebuie si fie constient ci ,fericirea noastri viitoare atirnl
colectiei. de la o lititi ;i serioasi lecturS in limba nationall".
Anunti cl ambele foi hi continul aparhia in 1840, in aceleasi con-
dkii. Se constatI schimbarca mentalitItii publicului : nevoia din ce in 1584 [Eliade, I.] 05 (498)
cea mai largi de a citi romineste, fie din plicere, fie din modi. Cititos ai
au devenit mai seriosi, preferind scrierile de gindire ;i de informatie
Foile Transilvanii. CURIERUL ROM., XIX (1847),
p. 205, col. II.
celor umoristice. Editorul asteaptS litere noi de la Prag
Elogiazi Foaia pentru minte ;i Gazeta Transilvaniei aceste
doS foi ce se dau cu atita pricepere, tact 4i rominitate", sub ,redactia
1575 Built, G. 05 (498) si liudata stIruinti a d-lui G. Bark". Face apel la prietenii Curierului
RespunsurI. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 24. Romanu si sprijine i aceste foi.
DI limurid cititorilor cu privire la gospodiria Foii : abonatii ei
sint din toate clascle, avind in frunte ierarhi din Ardeal ;i mari boieri 1585 05 (498)
din Principate. Manuscrisele sosite se publici atunci cind redactia so-
coate cI e mai oportun.
Catra DDnii literatil no5tril. FOAIE PT. MINTE, X
(1847), p. 416.
Cu prilejul implinirii a 10 ani de aparkie rIspunzind cererilor
1576 [Built, G.] 05 (498) de a se folosi alfabctul latin, a se radicaliza limba, a se mad formatul
Ingiintare de prenumeratie la Gazeta de Transilvania 4i si a se varia materialul, prea scrios rcdactia arati ci trcbuie sI
Foaiea pentru minte, inima §i literatura, pentru Semestrul II tini seami dc un public foarte inegal i sI procedeze cu multi prudentI.
din anul 1840. FOAIE PT. MINTE, III (1840), foaie vo-
lanta broiata intre p. 208 §i 209. 1586 05 (498)
Redactorul editorul anunti cI tipografia a primit litere noi,
4i
care deocamdatI se vor folosi numai la tipirirea Foii. Gazeta de
[Notita ironica despre Foaie pentru minte"]. POPORUL
Transilvania va apirea, in urma invoirii guvernului, de 2 ori pe sip-
S., I (1848), p. 72 : Urzicarie.
timini. Aprobarca fusese data 'Ina in 1839, insi rominii socotiseri
el ina nu e momcntul si o foloseasci. 1587 Buil, G. 05 (498)
[Notita cu prilejul intrarii in al XII-lea an de aparitie
1577 [Buil, G.] 05 (498) al Foii" 1i al Gazetei Transilvaniei"]. FOAIE PT. MINTE,
Multemita publica. G. TRANS., IV (1841), p. 8. XII (1849), p. 8, col. II.
Scmneazi : Redactorul. Aduce mukumiri celor care au sprijinit Arati cI accasta se intimpla ,intre Me mai grele i mai fatale im.
,prin ajutoriu de ban: gate Lele doui foi pe care le redacteazi. Nu prejurld". Mukumeste conationalilor sprijinitori.

75

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMAINESTI : F 05 (498)

1588 05 (498) 1598 05 (498)


[Se anunta ca Foea pentru minte, inima i literatura" [Notita despre Foaea Sateasci a Printipatului Moldo-
va aparea sub directia lui Iacob MuraFanu]. BUCOV., III veil. G. TRANS., II (1839), p. 62 : Moldova.
(1850), p. 189-190.
1599 05 (498)
1589 05 (498) Initiintare din partea redactii. FOAE SAT., I (1839),
Textul anaforalei caul. Pre Inaltatul Domn din partea p. 41 : Adaos...
sfatului supt No. 213 recomenduita 0131tevel Obicinuitei Se anuntI cI, in numIrul exemplarelor Foii SItelti", se va tiph: i
Adunati cu rezolutia Inaltimei sale. FOAE SAT., I (1839), un Adaos la Foae Siteasci. Aici se vor publica diferite anunturi de
p. 1-2 ; G. TRANS., II (1839), p. 67-68 : Moldova. Ic particularilor.
Propunerile Sfatului Administrativ cu privire la editarea unei Foi
Siteiti : sl se editete in atitea exemplare cite sate sint in principat ; 1600 05 (498)
fiecare sat cu peste 50 locuitori sa se aboneze obligatoriu. Va cuprinde Ingiintare din partea redactii. ALBINA ROM., X (1839),
publicatii de vinziri, de mezaturi, initiintarile ocirmuirii pentru p. 164.
slteni, in;tiintIri cu privire la epidemii ti epizotii, preturile articole- Se anuntI a se va publica un Adaos la Foaia SiteasCi in care se
lor din comery vor publica anunturi particulare.

1590 05 (498) 1601 05 (498)


[Programul publicatiei Foae Sateasca a Printipatului Irwiintare din partea redactiei Albinei Românelti. AL-
Moldovii"]. FOAE SAT., I (1839), p. 1. BINA ROM., X (1839), foaie nepaginata, aIezata intre
Va fi editati de ocirmuire, ca prin a ei mijlocire si se facl cunoscute nr. 101 §i 102.
sitenilor toate poruncile i povItuirile ce sâ slobod pentru plinirea Se anuntI c3 suplimentul Foaia Siteasci nu va mai fi tipirit la
indatoririlor legiuite, buna petrecere ;i pentru incliminarea locuitorilor". Institutul Albinei, ci la Tipografia Mitropoliei. Inyiintarea poarti data :
Uneori se vor adiuga f i sfaturi intalepte ;i folositoare pentru pastra- E01, in 23 dechemyri 1839.
rea sInItItii" la oameni i vitele kr. Foaia va fi cititI poporenilor in
fiecare duminicl, de titre preotul satului. 1602 05 (498)
Institutul Albinel. FOAE SAT., I (1840), p. 247.
1591 05 (498) Se vesteye ci Foaia InceteazI a se mai tipIri la Institutul Albinei.
Pentru Prenumeratie §i plata acesti foi. FOAE SAT., I In viitor, se va imprima in Tipografia Mitropoliei, aflItoare sub
(1839), p. 2. directia domnescului adiotant d. cap. M. Kogilniceanu". Institutiile care
au de fIcut publicatii oficiale vor continua sI le trimitI la redactia
1592 05 (498) Albinei Romlneyi, care va tria materialul ce trebuie si apari in
Foaia Siteascl, spre deosebire de acel care va apirea in Buletin.
Forma adeverintil ce sub iscalitura PreotuluI qi a Paci-
nicilor, are a si da la fie§care priimire a acevil fol. FOAE
SAT., I (1839), p. 4. 1603 05 (498)
[Prin ofis domnesc, M. Kogalniceanu este insarcinat cu
1593 05 (498) directia Foii Siteltil. DACIA LIT., I (1840), p. III.
[Documente in legatura cu interneierea Foii Sate§ti a
Printipatului Moldovei"]. G. TRANS., II (1839), p. 67-68 : 1604 Kogilniceanu, capitan Mihail 05 (498)
Moldova. [Despre publicarea Foii Sategti" la Tipografia Mitro-
Anaforaua Slat. Adm. RezoluYa domneasci. lti intarea pentru
poliei, sub conducerea sa]. FOAE SAT., II (1840), p. 1-2.
prenumeratia 0 plata acestei foi.
1605 05 (498)
1594 05 (498) [Redactorul Foii Site1ti" face cunoscut tuturor instan-
[Se anunta publicarea Foii Sate§ti" pentru satele Mol- tiilor" ca Teodor Albinet, intliul secretar al acestei redactii,
dovei]. ALBINA ROM., X (1839), p. 89-90 : E;iI. este imputernicit a iscali, in lipsa redactorului, toate hirtiile
Proiectul tipiririi acestei foi a lost incuviintat de Gen. ObicinuitI
ce se expediaza de la cancelarie]. FOAE SAT., II (1840),
Adunare i keit-it de domnitor. Foaia va apirea In fiecare duminici
p. 129.
va cuprinde : nJtiinçiri oficiale, publicatiile legiuite pentru vinzIri
de lucruri nemi;citoare, acele pentru mezaturi, de prey:rile curente a 1606 05 (498)
lucrurilor de negot in deosebite locuri...". Va incepe si aparI la [Masurile luate de Departamentul Trebilor din Launtru
1 aprilie. pentru expedierea regulata i rapida a Foii Sate1ti"]. BU-
LETIN F. 0., VIII (1840), p. 393-394.
1595 05 (498)
Foaia Siteasca. FOAE SAT., I (1839), p. 15-16, 20. 1607 05 (498)
Se discuti utilitatea i importanta Fon Site Iti de clue Privighito- Redactia Foiel Satelti. FOAE SAT., IV (1842), p. 44.
riul, Rotariul, SIteanul ;i NegutItoriul. Se veste;te ci, prin o invoire ficuti de d. aga Gheorghi Asachi,
proprietariul cei mdli fabrici de hIrtie in Moldova, Foaea SIteasci de
1596 05 (498) astazi inainte va fi tipIriti cu hirtie moldoveneascl ; i ap toast
in ia atit cuprinsul, cit i literile, cerneala 1i hirtia sint producturi
[Se anunta. ca Foaea Sateasca" se va imparti gratuit, a industrici nationale".
o data cu exemplarele Albinei"]. ALBINA ROM., X
(1839), p. 103 : E1i1.
1608 Kogalniceanu, M. 05 (498)
1597 05 (498) Initiintare din partea Redactid. FOAE SAT., V (1843),
p. 4.
[Se anunta aparitia primului numar al Foaei Satesti" ,.FiindcI din zi in zi se inmulysc hirtiile ce se trimit de pe la
din Moldova]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 237 : IaII judecitoriile tinutale spre a se publica prin Foam SIteasci, incit este
1 April. cu neputinti a le cuprinde toate", M. K. precizeazi care situ datoriile
Se arati a "Albina Romaneasci, subt no. 26, allturi 0 no. 1 al dc competentia Foaei Sitelti". Iar invoieli lucre particulari"... _care
Foci Sltqti, o gazed' sau buletin pentru satele Moldovei". Se reproduce nu intereseazi obnia satelor, aceste redagia nici intr-un fel nu le
din aceasti foaie o limurire cu privire la aparitia ;i rosturile ei. poem priimi in coloanele Fojaiei Sitelti%

76

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ILOMANE$TI FG 05 (498)

1609 05 (498) un anahronism deaci neschimbati ar fi rimas in conditiile fiintei sale


incepitoare", de aceea se va da tin color mai localnic ;i o ;intire mai
[Precizari cu privire la materialul care poate fi publicat folositoare" si vor fi tratate mai cu seami cvestiite din niuntru".
foaie]. FOAE SAT., VI (1844), p. 14 : Instiintare. Noua gazcti va apirea sub redactia unei societiti. Foiletonul va purta
Se rcaminteste institutiilor publice care sint initiintirile i materialele
titlul de Albina Romineasci si va cuprinde compuneri originate din
ce se pot trimite spre publicare ; dc asemenea, sc precizeazi ce fel de istorie, agronomie, economic politici, literaturi romini in prozi si
instiintiri pot publica particularii.
versuri, precum ;i invitituri dietetice de o societate de doctori
moldo-romini".
1610 Kogalniceanu, M. 05 (498)
Caul. lnaltul Sf at Administrativ. FOAE DE INVAT. 1618 05 (498)
FOLOS., I (1844), p. 1-2.
M. Kogitniceanu, redactoruI Foii Sitesti, cere -
si sfatul aprohl --
ca in viitor toate instantele si trimiti redaqiei Foii Siteot numai
[Redactia Gazetei de Moldavia" anunta ci, din cauza
asprimii iernii, sosirea postei a fost impiedicat i, din acest
seek acre specificate in contract ; Comitetul Sinititi si trimitS articole
motiv, gazeta va aparea neregulat]. GAZ. DE MOLD.,
despre igiena i boalcle vitelor, iar profcsorii de la diferite icoli si
XXII (1850), p. 8 : Redactia.
dea articole popularc, folositoare satelor.
Abona;ii slot ingiintati ci vor cipita la timp, pe lingi numerele
curentc, si oarecare suplimente.

1611 05 (498)
1619 05 (498)
[M. Kogalniceanu anunta ca pleac . pentru trei luni In [Se face cunoscut cà a aparut de curInd Gazeta gene-
strainatate si c Teodor Albinet este insarcinat cu lucrarile rata, imperiall, de legi i guberniala pentru Imperiul
Foii Satesti", iar Adolf Berman cu lucrarile tipografiei]. Austriei"]. G. TRANS., XII (1849), p. 74, col. II.
FOAE SAT., VI (1844), p. 88 : Instiintare.
Este redactatl in 10 limbi, lucre care 1i cca romini. De vinzare la
Precizeazi ci stoln. T. Albine; este secretarul acestei redaciii".
libriria Hochmeister din Sibiu.
1612 05 (498) 1620 05 (498)
Tabla generala a tuturor satelor din Principat impartite [Mentiune Gazeta medico-istorico-naturala si
despre
in doua star'. FOAE SAT., VII (1845), p. 5-10, 52, 264 ; agronomica", ce aparea la Iasi in anul 1848]. ALBINA
VIII (1846), p. 140. ROM., XX (1848), p. 5.
Departamentut Finantclor a alcituit aceasti tabli a satelor de stares I
Mentiunea e ficuti lii cadrul articolubui Jurnalismul rominU.
(cu peste 50 locuitors) si a II-a (cu mai putin de 50 locuitori) pentru
ca plata banilor Foilor Sitesti si se faci potrivit cu populatia dajnici-
lor din fiecare sat si nu numai pe numirul birnicilor". 1621 05 (498)
[Programul Gazctei Teatrului NationalTh GAZETA
1613 [Kogalniceanu, M.] 05 (498) T. N., 1835, p. 1-2.
Instiintare din partea Redactiei. FOAE SAT., VII (1845),
p. 128. 1622 Eliad, I. 05 (498)
Deoarece uncle din tribunalurile tinutale urmeazi a trimite spre Redactia acestil gazcte. GAZETA T. N., 1836, p. 108-112.
publicare prin Foaea Siteasci cereri de dad in posesie dc molii i binale", Face bilantul incaslrilor si al cheltuielilor gazetei. Liste de pre-
M. K. aminteste mcI o dati care sint materialele oficiale pc care nurneranli.
trebuie .15 le publice Foaea Siteasci si sub cc condiiii pot publica
persoanele particulare instiintirile care le interescazi. 1623 05 (498)
1614
[C. Rolla instiinteaza ca." tipografia ce poartà firma de
05 (498)
[Incetarea Gazetei Teatrului National"].
T. N., 1836, p. 112 : histiintare
Se anunti ci va fi continuati de Curierul de ambe sexe.
-
GAZETA

Cantora Foaiei Sätesti" s-a mutat In casele raposatei Iulia


Leonard, numit i Bancherita"]. FOAE SAT., VIII (1846), 1624 05 (498)
p. 140, col. II. [Se anunta ca Gazeta Teatrului" din Bucuresti nu va
Cci care au trebuinti Ic Foaia Siteasci, precum ;i aceia care vor mai aparea in 1837]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
si tipireasci diferite cirvi se vor indrepta la noua adresi. p. 1-2 : Programma ; ALBINA ROM., VIII (1837), p. 114.
Gazeta Teatrului sc trimitea gratuit abonatilor Curierului Rominesc.
1615 05 (498)
Instiintare din partea redactid. FOAE SAT., X (1848), 1625 [Barit, G.] 05 (498)
p. 249-250. Dela redactie (pentru fcSea aceasta). G. TRANS., I
Conform actului constitutiv din 1843 al foH, redactia reaminteste (1838), sem. I, p. 3-4.
institutiilor publice fclul publicatiilor pe care e obligati si le tipi-
Foaia Gazeta de Transilvania urmirelte litirea stiintelor si a cu-
reasci. Roagi institutiile si nu-i trimiti decit ceca cc intri in aceste nostin;elor, impirtisirea ideilor la toate plasele de oameni". E nece-
obligarii ale foil.
sari o foaie politicS romineasci, fiindci cele striine privesc realitatea
din punctul lor de vedere. Trebuie dezvoltat gustul de a citi intre
1616 05 (498) romlni. $coala romlneasci obtine contrariul, prin abuzul de memori-
[Instiintare cu privire la Foaea Satului"]. BULETIN tare. Totuii, chiar publicul ferninin manifesti interes pentru literaturi.
G. A., XVII (1848), p. 280 : Eforia $coalelor. De va fi posibil, se va edita ;i o foiti" cu caractere latinesti.
Apare sub ingrijirea Eforiei". Se tiplreste in tipografia Colegiului
Sf. Sava cu cheltuiala numai din fortdul produs din abonarea ei". 1626 05 (498)
Publici instiintiri oficiale privind pe siteni, articole morale, rcligioase,
despre lucrarea plmintului, precum 1i anunturi particulare in pri- [Se anunta. cà redactia primeste spre publicare instiintari
vinta locuitorilor siteni ;i a mosiilor". de feliurimi de vinzari i cumparari, arinde i altele"].
G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 4, col. II.
1617 05 (498) Se va pliti cite un creitar de argint pe un rind tipirit".
[Programul Gazetei de Moldavial. GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 1-2 ; G. TRANS., XIII (1850), p. 31 ; 1627 05 (498)
JURN. DE GALATZ, I (1850), p. 113-114. [Instiintari marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS.,
Gazeta apare ca o continuare a Albinei Rominesti. Se arati ci in I (1838), sem. I, p. 24, col. II, 33 : Dela redactie, 36 : Dela
mijlocul unor prefaccri asa de importantc gazcta Albina s-ar pirca redactie, 53-54 : Dela Redactie, 104 : Dela redactie.

77

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)

1628 [Barit, G.] 05 (498) 1639 05 (498)


[Apel clue colaboratorii gazetei]. G. TRANS., I (1838), [Se anunta ca Gazeta de Transilvania" va iesi, in al
sem. I, p. 53-54. doilea semestru al anului 1840, de doui ori pe saptimina].
in punLcul 5 al articolului Dela R.cdactie, G. B. precizeazi ci se DACIA LIT., I (1840), p. 109.
afli in neputinti fiziceascas si rispundi la toti literatii" care-i tri-
mit articole spre publicare in gazetg. Ii roagg si ting seama, in arti- 1640 05 (498)
colele lor, de legile cenzurii" din Transilvania ;i si scrie foarte citet, [Se anunta ca Gazeta de Transilvania" nu va mai
deciarei.c lucratorii culegatori din tipografic nu cunosc limbs ro- aparea de dota ori pc saptamina]. DACIA LIT., I (1840),
mineasia. p. 475-476.
1629 05 (498) 1641 [Suit, G.] 05 (498)
Instiincare de prenumeratie la Gazeta de Transilvania [Notita prin care anunta, pentru anul 1841, imbunatatiri
la Rim literara, pe al doilea semestru al a. 1838. G. la foile sale]. G. TRANS., III (1840), P. 84 : Dela Re-
TRANS., I (1838), sem. I, p. 64. dactie.
Conditiile de prenumerare ; persoanelc la care sc poate lace.

1630 05 (498) 1642 [Barit, G.] 05 (498)


Dela Redactie. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 80. Multemita publica. G. TRANS., IV (1841), p. 8.
Apropiindu-se incheierea anului 1838, redactia anunti ci nu poate Semneazg : Redactorul. Aduce multumiri celor care au sprijinit
aduce nici o imbungtgtire gazetei, ping cc numgrul abonatilor nu va prin ajutoriu de bans gata" cele doul foi pe care le redacteazg. Nu
le poate spune numele, deoarece dorinta donatorilor e sg riming
trece peste 500.
anonimi. Relevi ultimul gest al unui anonim : de a 01'6 2 abonamente
la Gazeta de Transilvania i Foaia pentru minte, punindu-le la dispo-
1631 05 (498) zitia a doi bgrbati cinstiti invltati ;i iubitori de literaturg. nationalr.
[Instiintare pentru acei ce trimet foilor lui Bari; ma-
nuscrise spre publicare]. G. TRANS., II (1839), p. 32 : 1643 [Barit, G.] 05 (498)
Dela Redactie.
Ingreunindu-se multimea trebilor legate de persoana redactorului",
[Comunicari pentru abonati]. G. TRANS., IV (1841),
accsta nu le poate rispunde prin sorisoare. Pentru cei interesati, va
p. 76 : Dela Redactie.
publica din cind in cind, in Foaia pentru minte, lista manuscriselor Semneazi Redactorul. Rgspunde abonatilor ;i indeosebi celor
primite. din Tara Rom:incase:1 si Moldova care se plingeau de neregularitatea
cu care primeau foaia. Anuntg el printr-o instructie prea mult
doritg pentru cenzurg i redactori, sositi de curind dc la prea nalta
1632 05 (498) stgpinire" li se di redactorilor o pozitie intru care aflindu-se ei
[Vestiri marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS., II sint in stare a-;i cunoalte mai lesne adevirata sferii a lucrgrii ;i a
(1839), p. 40 : Dela Redactie, 104, 208. tuturor silintelor cc pun".

1633 [Barit, G.] 05 (498) 1644 05 (498)


Catra C. public cetitoriu. G. TRANS., II (1839), P. 84. [Redactia asiguri publicul cititor cii dinsa in viitoriu
Anunta cg fati de incurajgrile primite din toate pirtile roma- cu atita va reminea mai statornica intru desvoluirea pla-
nimii continua publicarea cclor doug foi 8i in semestrul al I1-lea nului sau", cu cit ultimele instructiuni oficiale, cu privirc
1839. la presa i cenzura, au adus precizari binevenite]. G.
TRANS., IV (1841), P. 84 [gresit : 48] : Dela Redactie.
1634 [Barit, G.] 05 (498)
Dela Redactie. G. TRANS., II (1839), p. 193-194. 1645 05 (498)
Apropiindu-se dc incheierea anului al II-lea, dczbate diferite chestiuni [Instiintari marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS.,
de gospodiric a gazetei, la cererca cititorilor. IV (1841), p. 84 [gresit : 48] : Dela Redactie, 104, col. II,
176 : Dela Redactie, 196 : Dela Redactie. 208.
1635 05 (498)
[Se anuntã ca s-a primit aprobare ca Gazeta de Tran- 1646 Barit, G. §i I. Gött 05 (498)
silvania" sa apara de doui on pe saptamina]. G. TRANS., Foile noastre publice si Inca ceva. G. TRANS., IV (1841),
II (1839), p. 204 [gresit : 198] : Dela Redactie. foaie volanta, brosata in colectie intre P. 164 si 165, ca
anexa a nr. 42.
1636 05 (498) La incheierca a 4 ani de aparitie, fac un scurt bilan; al cheltuiehlor
Instiintare. CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), celor doug foi rcdactate de Barit. Sc impune o mici marine a pretului,
p. 318. pentru a fi deplin asigurat editorul. Promit imbungtitiri.
Gazetele rumingti ce se publici in Bralov subt redactia d-lui
G. Barit, in multimirea toatei ruminimei, vor urma ;i pe anul 1840 1647 [Suit, G.] 05 (498)
cu acelasi tact, i cu acecasi silinti a indestula trebuintele morale 1 Ianuarie 1842. Programa. G. TRANS., V (1842), p. 1.
ale natiei ; aceastg plicuti veste o avem de la d. Redactorul". E vorba
Cu prilejul noului an, autorul ii exprimg pesimismul asupra pre-
de Gazeta Transilvaniei ;i Foaia pentru minte.
zentului poporului rominesc. Declari ci nu oferl niciun program al
foii pentru anul viitor, dcoarece acesta reiese din articolele publicate
1637 05 (498) in cei 4 ani de aparitic. lncheie cu o profcsie de fidelitate fati de
[Se face cunoscut c, dupa hotarirea Tribunalului C.C. monarhia austriaci, neuitind si afirme ci redactia doreste ca aceastg
de Cenzura, Gazeta de Transilvania" a fost trecutl in foaie si fie pururea de organ fritesc mingiietoriu a natici rominelti
catalogul gazetelor slobode a se ceti in toate provintiile de nedreptatile veacurilor prea mult asupritc".
imparatiei austriace"]. G. TRANS., III (1840), p. 4 : Dela
Redactie. 1648 05 (498)
[Redactia Gazetei de Transilvania" anunta publicul din
1638 05 (498) Tara Româneasca ca inscrieri de abonati la aceasta gazeta
[$tiri marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS., III se fac la redactia Cantorului de Avis", de unde se va
(1840), p. 4, col. II, 12 : Dela Redactie, 104, 208. trimite regulat gazeta]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 8.

78

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANE$TI : G 03 (498)

1649 05 (498) 1659 05 (498)


[Tngiintari marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS., Multimita publica. G. TRANS., VI (1843), p. 8
V (1842), p. 4, 48 : Dela Ito:lactic, 93 : In§tiintare de pre- Se aduc multumiri unor generosi sprijinitori ai foilor lui Barit, din
numeratie, 108 : Dela Redactie, 124 : Dela Redactie, 197 : Transilvania si Moldova, care au ;fruit si ramini anonimi.
Dela Redactie, 201 : Dela Redactie.
1660 05 (498)
1650 05 (498) [In§tiintari marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS.,
(Redactia anunta pe abonatii la Gazeta de Transilvania" VI (1843), p. 104 ; Prenumeratie, 169 : Transilvania, 204,
0 la Foaia pentru Minte" cà fira pretul depus innainte col. II. 288, 416 : Dela Redactie.
nu se poate trirnite nici un exemplar"]. G. TRANS., V
(1842), P. 8. 1661 05 (498)
1651 05 (498) [Redactia Gazetei de Transilvania" anunç cä editorul
[Observatii cu privire la dorinta publicului cititor din ei intentioneazi sa o tipareasca in curind cu litere noi].
Transilvania 6 Banat ca gazeta lui Bari; aduca §tiri, G. TRANS., VI (1843), P. 176 : Dela Redactie.
dar §tiri adevarate, interesante", din Tara Romlneasca §i
din Moldova]. G. TRANS., V (1842), P. 17-18 : Moldova 1662 [Barit, G.] 05 (498)
si Tara româneasca. Catra Dnil CetitoriI no§tra din 0'. G. TRANS.. VI
(1843), p. 240.
1652 05 (498'i Semnat : Redacda. -
Rispunde doleantelor unor cititori. E de sub-
liniat dorinta de a le explica zicerile pinS acum necunoscute" din
In§tiintare de prenumeratie. G. TRANS., V (1842), p. 85.
Anunti c3 celc douI foi ale sale ii vor continua aparida in acelead textul foii. Bari; arat:i ci aceasta nu e de dorit, fuindcl, fail' de
conditii si in semestrul al II-lea al anului 1842. Precizeazi c aceste diversitatea graiului provinciilor rominesti, gazeta s-ar transform
doui foi publice romlnesti se yid i pentru viitoriu asigurate binisor, intr-un fel de lexicon.
dupa ce cildura cu care de se imbritisase de acre publicul rominesc
crescu treptat". Despre planul Ii tendentia" acestor foi, afirmi cS de 1663 [BaHt, G.] 05 (498)
sint atita de invederate, inch numai aceluia ii pot reminea necunos- Catrl Cetitoril GazeteI de Transilvania. G. TRANS.,
cute, care dintr-insele nu citeite nimic. - SemneazI : Redactia. VI (1843), p. 369-370
Apropiindu-se incheierea anului al VI-lea, Bari; anunti ci va con-
1653 [Barit, G. 0 J. Gött] 05 (498) tinua publicarea celor doui periodice. Gazeta de Transilvania va apIrea
Multamità publica. G. TRANS., V (1842), P. 96. cu o noul biterS. Foaia pentru minte va sta in legituri cu Albumul
Aduc multumiri unor protopopi romini din Transilvania pencils istoric, ce va apirea in Brasov, redactat in limba germani de Anton
circularcle pe care le-au dat in protopopiatele kr acre cei care Kurz. Foaia pt. minte va reproduce in romineste studiile si documentefr
doreau sI citcasel Gazeta de Transilvania i Foaia pentru minte, dr- privitoare la istoria romlnilor, din acest Album. Ca s1 aibl timp pentru
culiri prin care li se arati mijloc de a prenumira si a priimi aceste aceasta, Bari; va angaja pentru foaie kca un redactor.
foi cu inlesnire mai mare". Potrivit dorintei acestora, numele proto-
popilor nu se publicl. Semneazi : Redacda i Editorul". 1664 [Barit, G.] 05 (498)
1654 05 (498)
[Precizari cu privire la linia de conduita a Gazetei de
Transilvania"]. G. TRANS., VI (1843), p. 330 : Tara ro-
Dela redactie. G. TRANS., V (1842), p. 104. maneasca.
Mirundluri dc gospodirie foii, anuntate cu prilejul incheierii
a
semestrului I din anul 1842. Se anunti cS reclactia si editorul s-au
Semneazi : Red. -
Rispunde unei notite polemice anonime din
Vestitorul Rominesc din 5 octombrie, in care se ficea o comparatie
invoit ca, in anul 1843, Gazeta de Transilvania al aparl de doui ori defavorabili intre foaia lui Bad; si cea german3 din Brasov.
pe siptimini.
1665 [Barit, G.] 05 (498)
1655 05 (498) catrx cititorl. G. TRANS., VI (1843), p. 389 : Tran-
[Se anunt cã Gazeta de Transilvania" va ie§i, in 1843, silvania
de douà oH pe saptaminal. G. TRANS., V (1842), p. 160 :
Dela redactie.
Semneazi : Red. - DI ilmuriri abonadlor care se plingeau de
primirea neregulats a gazetei. Explici mccanismul expedierii prin posti
si controlarca acestei expedieri.
1656 [Barit, G.] 05 (498)
[Raspuns cititorilor care cereau sa se anunte in foaie 1666 05 (498)
denumirile sau inaintirile in posturi §i dregatorii de ale
tirii"]. G. TRANS., V (1842), p. 176, col. II : Ceva. [tngiintari rnarunte pentru prenumeranti]. G. TRANS.,
Arati ci acestca nu pot fi anuntate inainte de a apirea in Gazcta VII (1844), p. 4, col. II, 27 : Dela Redactie, 108 : Dela
oficiall din Viena, iar spatiul rcdus al Gazetei de Transilvania este Redactie, 284 : Dela Redactie, 316, col. II, 388, 416.
mereu ocupat de altele : Jumea este mare, cursul intimplOrilor din
toate plrtile ne grimideste mai totdeauna stiri care sint de neapirati 1667 05 (498)
trebuinti a le publica". De la redactie. Raspunsuri la cateva scrisorl. G. TRANS.,
VII (1844), p. 11-12.
1657 05 (498)
Numele DDlor AbonatI la Gazeta de Transilvania §i 1668 [Barit, G.] 05 (498)
Foam pentru minte §cl pe a. 1842. G. TRANS., V (1842),
p. 195-196, 200, 203-204, 207-208. Pe loc sail inainte ? G. TRANS., VII (1844), p. 17.
AnuntS ci gazeta va incepe s5 publice i articole cu caracter general,
1658 [Barit, G.] 05 (498) de filozofic, stiintO si mai ales politicl. Trcbuie si se faci toate efortu-
rile pentru ca poporul romin s3 propiseasci in gindire.
[Cuvinte la incheierea anului 1842]. G. TRANS., (1842),
p. 193.
RepetO asigurarea cI, in 1843, Gazeta de Transilvania va apirea de 1669 05 (498)
2 ori pe slptSminl, iar Foaia pentru minte o data*. Cit priveste mate- Deschidere de prenumeratie. G. TRANS., VII (1844),
riile ce vor impOrtisi aceste foi i pe viitoriu", despre aceasta se va p. 173.
vorbi mai tirziu. Incheie : iutile nlplstuini, pe care acestea foi in Se anunti un tarif modificat la abonarnente, In semestrul al II-lea al
cursul anului ce trece le-au suferit de la unii, in loc de a ne strica anului 1844. Sc vor continua articolii incepItori°, cu privire la viata
ceva, ne-au intirit voia si nc-au imbirb3tat". politics si moralS. - Semneazi : Redactia.

79

www.dacoromanica.ro
OS (490 PERIODICE ROMANE$TI : c 05 (498)

1670 [Barit, G.] 05 (498) 1680 05 (498)


Domnulul pitar I. Penescu si Dlul redactor de la Vesti- [Redactia anunta cä, din cauza bogatiei de material,
toriul din BucurestI. G. TRANS., VII (1844), p. 276. colaboratorii trebuie sã astepte 1-3 luni pina la publicare].
Polemici cu Vestitorul Rominesc, porniti de la o corespondenti G. TRANS., VIII (1845), p. 144 : Respunsuri.
din Bucuresti cu privire la examenul unor seminarilti din capitali.
G. B. arad cS una e redactorul si alta e redactia : in timpul cind a 1681 05 (498)
aparut corespondenta, el era la apele minerale', iar .la masa redactiei
in Brasov ramisesed altii cu ochelarii pe nas ;i cu condeiul dupi
[Instiintari marunte pentru prenumeranti]. G. TRANS.,
urcche, pilind la corespondente". Arad care e procedarea redactiei
VIII (1845), p. 177 : $tire de prenumeratie, 184 : $tire de
fati de corespondentele care ii yin. - Semneazi : Redactorul Gazetei.
prenumeratie, 200, 336 : Dela Redactie. 400 : 0 rugare.

1671 05 (498) 1682 [Eliade, I.] 05 (498)


[Elogiu pentru G. Bari; i foile lui]. CURIERUL ROM.,
Dela Redactie. Raspunsurl i aratirI. G. TRANS., VII XVII (1845), p. 377.
(1844), p. 392. Cu prilcjul implinirii a 8 ani de aparitic a Gazetei Transilvanici si
Pentru abonati i colaboratori. Foii pentru minte.

1672 05 (498) 1683 05 (498)


Prenumeratie pe anul 1845 la Gazeta de Transilvania 5i [Conditiile abonamentului pe 1846 la foile lui Barit].
FOiea pentru minte, inima si literatura. G. TRANS., VII G. TRANS., VIII (1845), p. 377 : Dela redactie.
(1844), p. 380. Rimin tot cele vechi. Redactia roagi abonatii sS rispindeasci foile
Se expun conditille abonamentului. in tinuturile romlnesti in care ind nu sint cunoscute.

1673 05 (498) 1684 05 (498)


[Se aduce la cunostinta generala numele coresponden- [Instiintari märunte pentru prenumeranci]. G. TRANS.,
tilor din diferite orase ale Moldovei, care se ocupà cu in- IX (1846), p. 173, 208, 273, 416.
scrierea de prenumeranti la Gazeta de Transilvania" pe
anul 1845]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 372 : In- 1685 05 (498)
stiintarc. Corespondinte. G. TRANS., IX (1846), p. 188.
Rispunsuri ale redacsiei la diferite corespondente primitc.
1674 05 (498)
[Redactia roaga sa nu i se trimiti Inca manuscrise cu 1686 05 (498)
G. TRANS., VII (1844), p. 392 : Dela
litere latine.]. 0 rugare prea silitã catra tot1 D. D. abonati nostri Mol-
redactie. doveni din sem. I a tr. 1845. G. TRANS., IX (1846),
p. 208, col. II.
1676 05 (498) Semnead ,Redactia si editorul loan Gitt". - Ii solicid si aibS
[Redactia roaga sa nu i se mai trimiti nici un fel de ribdare pia se va limuri chestiunca cu abonamentele plitite de acestia
colaborari fara semnatura]. G. TRANS., VII (1844), p. 393 : iostului colector" din Moldova, care nu le-a trimis ind administra-
Dela redactie. tici foii.

1676 05 (498) 1687 05 (498)


[Instiintari marunte pentru colaboratori]. G. TRANS., Dela Redactie. G. TRANS., IX (1846), p. 292.
Recomandatii pentru colaboratori.
VIII (1845), p. 41 : Dela Redactie.
Colaboratorii sint rugati si nu scrie cu litere chirilice adrescle
scrisorilor, deoarece postele germano-ungarc nu cunosc acest alfabet.
1.688 [Barit, G.] 05 (498)
Se anunti inci o dad ci nu se vor publica ..articoli a dror auctori [Precizari cu privire la linia gazetei]. G. TRANS., IX
voicsc a raminca nei.unoscuti si in ochii redactiei". (1846), p. 353-354 : Transilvania.
Inregistrind un sfat dat de Siebenbiirger Wochenblatt, nr. 91 - ca
1677 05 (498) .rominii si se fereasel de pildcle calor necumpltati (ultra) din, Tran-
silvania" -, G. B. precizead, multumind pcntru acest sfat : l-am
0 parere pentru publicitate i o privire preste corespon- urmat si pinS acum, dci de cram noi ultra in dccursul acestor 9 ani,
denta din Lupsa, i preste raspunsul acelias in N-rii Ga- fad indoiad ne putcam sparse capu de 90 dc ori, mai curind ca
zetei 92 si 102 an tr. G. TRANS., VIII (1945), p. 53-54, oricarc alti ultra".
57-58, 61-62 : Din Transilvania.
Autorul anonim subliniad rolul pe care-I joad foile lui Barit, 1689 05 (498)
fiind intre cele mai de frunte unclte" sprc a-i .desmorti" pe rominii
de dincoace de Carpati. Arad interesul cu care citeste Chronica si
Prenumeravie Pe anul 1847. G. TRANS., IX (1846), p. 377.
articolele Incepitorii", dar mai virtos corespondentele despre intim-
Citeva cuvinte despre dificultSçile cu care au avut de luptat foile
plarile locuitorilor rondni ai Transilvaniei. Argumentead apoi d
lui Bari; in cei 9 ani de aparitie care se incheie. Conditiile de aparitie
si abonament rdmin aceleasi. Dad abonatii se vor himulti, se va putea
trebuic date pe fad, si hid prin organul gazetei, nedreptitile, in dintii
publicidtii, trebuie aruncata rugina datinelor odor rele". Rispunde implini ca gazeta si apad in format mirit sau de 4 ori pe dptiminS.
Numele abonatilor se va publica. Sc indicS locul si persoanele la care
apol lui Balint, in cazul adunirii de la Lupsa.
sc va putea face prenumeratie.
1678 05 (498)
1690 05 (498)
Pentru Paris de stiut. G. TRANS., VIII (1845), p. 84. Lista Domnilor abonat1 la Gazet i F(Sie pe a. 1847. G.
Se anunti cS foile lui Barit au lost abonatc la Paris de citre salonul TRANS., IX (1846), p. 396, 400, 404, 412, 416.
Montpensier, Palais Royal, nr. 230. - Semnead : Red.
1691 05 (498)
1679 05 (498)
Lista Domnilor abonatI la Gazet i F6ie pe a. 1847. G.
Respunsuri. G. TRANS., VIII (1845), p. 112, 144. TRANS., X (1847), p. 4, 8, 12, 16, 24, 28, 32, 36, 40, 44,
Corespondenti cu abonatii i colaboratorii. 48, 52, 60, 64, 68, 80, 84, 88, 112, 415--416.

80

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANE$TI : G 05 (498)

1692 05 (498) 1702 05 (498)


atri DDnil abonat1 din Moldavia. G. TRANS., X Caltel DDnii abonatI. G. TRANS., XI (1848), p. 181.
(1847), p. 48, col. II. Intrind in al doilca semestru, redactia anunti a nu va desfasura pro-
Multumindu-le pentru sprijinul pe care il acorda la tot feliul de grame pompoase, deoarece timpul e prelios, iar programul e scris in
intreprinderi litcrare, nationale", ii magi ca, pentru orice reclamarii inima ficcaruia. Deviza e : libertate si independents nationala.
in primirca foilor, sa se adreseze fratilor N. ;i Chr. Ghcorghiu.
Semneazi : Red. Gazetei si a Foiei". 1703 Pop, Macedon 05 (498)
[Scrisoare cAtre redactor]. G. TRANS. , XI (1848), p. 212,
1693 [Barit, G.] 05 (498) col. II.
Deschiderea de prenumeratie. G. TRANS., X (1847), Se apiri dc acuzatia, care i sc aducca prin uncle scrisori anonime,
p. 173. ci nu sprijini indestul, in regimcntul rominesc din Nasaud, rispindirea
Aduce multumiri abonatilor care, cu o statornicie rari", au stiut foilor romanesti de la Blaj si Brasov.
prclui .curitenia cugctului f i apasatoarele sarcine" ale redactorului.
Arati el Gazetape cit suferc ingustimea coloanelor ci, se sileste a 1704 Barit, G. si I. Gött 05 (498)
publica pururca numai ytir: ce merit's' a fi cunoscute mai cu osebire, 0 refruntare. G. TRANS., XI (1848), p. 356.
a scoate din politica pc scurt tot cc e mai picant, mai bogat in Cci doi protesteaza violent impotriva zvonului ca ar fi vinduti
rczultate", iar Foaia, prin articolcle ci, a putut indestula dorintele unor interese striine.
si pretenside literatilor nostri".
1705 05 (498)
1694 [Eliade, I.] 05 (498) [Se anunta pedepse pentru oricare se va dovedi el a
Foile Transilvanii. CURIERUL ROM., XIX (1847), priimit in secret Gazeta Brasovului, precum i alte gazete
p. 205, col. II. strIine, flea' a fi cenzurate aici i slobozite in circulatiel.
Elogiaza Gazeta Transilvanici si Foaia pentru minte, aceste dol foi BULETIN G. A., XVII (1848), p. 215-216 : Secretariatul
te se dau cu atita pricepere, tact si romanitate", sub rcdactia si Statului.
Ludata staruinta a d-lui G. Barit". Face apel la prietenii Curicrului E vorba de Gazeta Transilvanici.
Romanu sa sprijine si aceste foi.
1706 05 (498)
1695 05 (498) Instiintare de prenumeratie la Gazeta Transilvaniel si
[Cuvinte despre criteriile dupa care e aleatuitI rubrica Foaiea pentru mince, inimI i literaturà pe anul 1849. G.
Chronica sträina" in Gazeta de Transilvania"]. G. TRANS., XI (1848), p. 389.
Se arati insemnatatea si rolul ce revine foilor rominesti in Impre-
TRANS., X (1847), p. 222-223 : 0 privire scura generala. jurarile vrcmii. In urma pagubelor avute prin interzicerea difuzIrii
,,Voim si noi sa ne aratarn vrednici de solictatea popoarclor euro-
celor doui publicatii in Principatele Romine, se face apel la rominii
pcne ? Data voim si nu ne pregetim a ne ageri simturile noastre ;
din monarhia austriaca si le sprijine si mai puternic ca in trecut.
a trage cu urechea la toate glasurile, line sau sgomotoase, tot atita ;
a privi la toate faptele lor intalepte sau ratIcite, fara osebire, numai 1707 05 (498)
sa invatim din toate".
[Comitetul natiunii romAne anuntà ci, pira cind va fi
1696 05 (498)
posibilà editarea unui Organ oficial", ii va face cunoscute
hotäririle prin foile lui Barit]. G. TRANS., XI (1848),
[Instiintare rnäruntà pentru prenumeranti]. G. TRANS., p. 418 : Caträ o. public.
X (1847), p. 376.
1708 05 (498)
1697 05 (498) [Instiintare pentru prenumeranti]. G. TRANS., XII
Prenumeratie La Gazeta de Transilvania si Foaka pentru (1849), p. 8.
minte, inimi i literaturà pe anul 1838 [recte 1848] sau
anul al XI-lea dela intemeierea acestor jurnale. G. TRANS., 1709 05 (498)
X (1847), p. 377. Rispuns D-luT C. Negruti. BUCOV., II (1849), p. 106.
Se anunta ca conditiile de aparitie i abonamcnt ramin accleasi, un Scmnat : .Redactia Bucovinei". Raspundc la ccle scrise de C. Negruzzi
format mai mare ar cere ;i marirea abonamcntului, care ramine tot in Albina Romineasca, in legatura cu o corespondent:I publicata in
8 fl. argint pc an. Bucovina, si arata ca C. N. s-a bucurat de incetarea publicatidor lui
Bari; : Gazeta Transilvaniei i Foaia pcntru minte.
1698 05 (498)
[Comuniclri ma.runte pentru prenurneranti]. G. TRANS., 1710 05 (498)
XI 1848), p. 4, 123, col. I, 296 : Prenumeratie nouã, [Se anuntà cã Gheorghe Bari; a primit aprobarea de a
384, 434. scoate o gazetà rornâneascä]. BUCOV., II (1849), p. 243 :
Sibiiu, 13 Noembr.
1699 05 (498) Se adauga ca, dupa incetarea Gazetci de Transilvania, romitni
[Se anuncl c5., la redactia foii Universul", se primesc transilvaneni au lost lipsiti de un organ prin care sa-si apere interesele.
abonamente pentru Gazeta de Transilvania"]. UNIV., IV
(1848), p. 16 : Insciintiare. 1711 05 (498)
[ Jurnalul de Galata" salut 5. cu bucurie reintoarcerea in
1700 05 (498) Transilvania a renumitului redactor" al Gazetei de Tran-
[Un corespondent din Iasi 11 felicità pe Bari; cI nu s-a silvania" Gheorghe Barit]. JURN. DE GALATZ, I
arniigit a schimba literele i cuprinsul gazetei sale"]. G. (1849), p. 2.
TRANS., XI (1848), p. 49, col. II. Cu acest prilej reproduce instiintarea publicata de gazeta Bucovina.
E de parere ca nu e incS timpul". II indcamna : .mergi cum mergi,
el bine mergi". 1712 Barit, Georgie 05 (498)
CItre DDniI cititori. G. TRANS., XII (1849), p. 67.
1701 05 (498) Anunta ci dupl o intrerupere de 9 luni : 3 martie 1 decem-
Dela Redactie. G. TRANS., XI (1848), p. 66. brie 1849 reia publicarea foilor sale, urrnindu-ii neinfricat acelasi
Redactia anunta cI primeste abonamente pcntru Curierul Rominesc, program, cu roam primejdiile grave prin care a trecut el si familia sa.
Albina Romineasci, Universul, Vestitorul Rominesc, Invititorul satu- Scopul gazctei e de a publica comunicari oficiale si noutati ;i de a
lui 4i Organul Luminirii. aplra interesele poporului romin.

6-3172 81

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : G (55 (498)

1713 Gatt, loan 05 (498) 1721 05 (498)


[Instiintare catre abonati]. G. TRANS., XII (1849), [Se vesteste ca Gazeta Transilvaniei" si-a incetat aparitia].
p. 67. BUCOV., III (1850), p. 56 : Cernauti, 22 Februariu.
0 data cu reluarea aparitiei gazetei dupi intreruperea din martie
pini in decembrie 1849 anund felul in care vor fi despigubiti 1722 05 (498)
abonatii ;i conditiile de aparitie pentru anul 1850. Semneazi ca [Ordinul guvernatorului Transilvaniei, Ludovic baron de
editor". Wohlgemuth, caul c. r. capitan al cetatei din Brasov", pri-
vitor la suspendarca foii Gazeta Transilvaniei"]. BUCOV.,
1714 05 (498) III (1850), p. 75.
[Se anunta cu bucurie cl a reaparut Gazeta Transilva- Ordinul e insotit de un scurt comentariu, in care sc arati ci vestea
niei", sub redactia lui Gheorghe Barit]. BUCOV., II (1849), aceasta a intristat pe cc:4i rominii.
p. 269.
Redactia Bucovinci o recomandi cititorilor sii 8i mai ales publicu- 1723 05 (498)
lui din patria noastri". [Amanunte despre sucpendarea, in 1850, a foii Gazeta
Transilvaniei"]. BUCOV., III (1850), P. 82-83.
1715 B. 05 (498)
[Corespondenta datati : De la Mulls, 12 dec. n., care 1724 05 (498)
incepe prin exprimarea bucuriei produse de reaparitia ga- [Se anunta ca Gazeta de Transilvania", ce aparea la
zetei lui Barit]. G. TRANS., XI (1849), P. 88 : Monarhia Brasov, a fost suspendata]. JOURN. DE B., II (1850),
Austriaci. p. 397 : Interieur.
Afirml ci citirea primului numir de la reaparitie ii electrizi" pe Se precizcazi ci redactorul ei iyi propunc sl fad demersuri, pentru
vechii ei abonati din acele locuri. Sped ci providenta va da indemn a-i obtine reaparitia.
bun tuturor oamenilor nostri celor literati ca si-ti intindi mini de
ajutoriu ;i si arunce raze de lumini 8i intelegere in toate pirtile". 1725 Barit, Gh. 05 (498)
[acre redactorul Bucovineil. BUCOV., III (1850),
1716 05 (498) p. 106.
[Programul Gazetei Transilvaniei" pe anul 1850]. G. G. Bari; relateazi indepirtarea lui din redactia Gazetei Transilvaniei
si a Foaiei pentru minte i asiguri pe abonati ci nu vor suferi nici
TRANS., XII (1849), p. 99.
o pagubi ;i ci viitorul editor 4i viitorul redactor Ii vor indestula
Redactia promite ci va publica : rapoartele prefectilor romini din intocmai dupa suma ce vor fi trim;s.
timpul revolutiei ; memoriale ; articole literare de loan Maiorescu. Va
avea corespondenti capabili in toate tarile rokinesti. Deputatii romini 1726 MurS§anu, Iacob 05 (498)
de la Viena vor da seama despre activitatea kr. Se va da atentie ati-
tudinii celorlalte popoare fad de romini.
Caul domnii cititod. G. TRANS., XIII (1850), P. 49.
Anund ci, dupi incetarea Gazetei Transilvanici sub vechia redactie
[13 febr. 1850], a ficut demersurile necesare si a obtinut aprobarea, la
1717 Barit, Gheorghiu 05 (498) 1 septembrie 1850, si scoati Gazeta Trans. si Foaie pt. minte. Arad
[Precizare cu privire la trecutul i linia politica a gazetei care va fi programul Gazetei. Va apirea de dold ori pe siptImini,
sale]. G. TRANS., XIII (1850), p. 14 : Transilvania. iar Foaia o dati pe siptimini. Va Incungiura orice ar putea cu drept
Doi inspectori sayi din Orivie acuzati printr-o corespondenti indusmini sau atita diferitele nationalititi".
publicati in anul 1849 in Gazeta de Transilvania ci ar fi procedat
abuziv cu adunarea de lemne pentru armati rispund prin nr. 9 al 1727Gött, Johann 05 (498)
foii Siebenbiirger Bote din Sibiu. Ei afirmi cifoaia lui Barit se Instiintare de prenumeratie. G. TRANS., XIII (1850),
degradi mai de multe ori cu uprinti si riutate a fi unealti a minciunii p. 49.
5i a urei niciunale". G. Bari; consideri aceasta ca o calomnie care nu Johann Gött, editorul Gazetei Trans., anunti cl cei ce au pre-
11 &tinge numai pe el, ci pe cei mai de frunte birbati ai niciunei numerat pe sem. I la vechiul redactor vor primi mai dcparte
romlne incepind de la episcopi pird la cel mai june oficial". Arad ziarul kci 4 luni. Inscrieri de noi abonati se fac numai pentru
apoi cu numele pe toti demnitarii germani 8i maghiari care au cenzurat 4 luni, adici pini la sfirsitul anului, cid pentru anul viitor nu se
gazeta in decursul existentei sale, afirmind ci si ei sint vizati de vie cc format 4i ce pre; va avea gazeta.
articolul inspectorilor.
1728 Gila, J. 05 (498)
1718 Barit, G. 05 (498) Citra DDnii prenumerantI. G. TRANS., XIII (1850),
Multamita. Esplicare. Rugarl. Provocari. G. TRANS., p. 65.
XIII (1850), p. 17. Comunici aminunte in legaturi cu plata abonamentelor. Roagi pe
abonatji vechi care mai au restante de plati la fostul redactor'
G. B. afirmi ci claci redactorul acestor foi romine a avut vreo
[G. Barit] ca cit mai curind si-i adreseze preturile restante, cici
mingliere ;i dsplati in viata sa cea sbituti si aruncati de atitea
altmintrea vom fi siliti a inceta cu expeduirea acestor foi'.
valuri" a fost ci toti cei mai buni ai niciunii sale se apropiari de
el, ii steted intr-ajutoriu cu fapti i cuvint, II ferirl de multe
1729 05 (498)
pericule"... Constati ci, de la reaparitie, aceste simpatii s-au inmultit :
Din unghiuri ale tarilor pe unde mai nainte nici de cum nu putea [Se anun; cä Gazeta Transilvaniei" va aparea sub di-
stribate publicitatea romini, ies cititori 8i corespondenti". DI limu- rectia lui Iacob Muräseanu]. BUCOV., III (1850), P. 189-190.
riri cum se pot face abonamentele 8i ce conditii trebuie si aibi in
vedere cei care trimit articole. 1730 G. 05 (498)
[Corespondentadatati : De la marginele Moldaviei,
1719 05 (498) 26 sept. v.]. G. TRANS., XIII (1850), p. 75 : Tara Roma-
neasca si Moldavia.
Catra ddniI corespondentii nostri. G. TRANS., XIII Arad ci, o dad cu reaparitia Gazetei Transilvaniei, multi speri
(1850), p. 29. ci ea va reincepe 8i din partea Moldaviei cu publicarea 8tzniior ince-
Redactia arat3 normele pe care trebuie si le urmeze corespondentii resante, care acestei tiri folosiri pe cit nu i-ar fi folosit milioane in
in articolele kr trimise ziarului. avutii materiale". Consideri ci aceasta nu va fi posibil, deoarece
intrarea foilor din Ungaria i Transilvania e interzisi in Moldova 8i
1720 05 (498) oamenii se tern si scrie la kile din Brasov, ca si nu tread de liberali,
[Comunicari marunte pentru abonati]. G. TRANS., XIII revolutionari", mai ales ci multi dintre fo8tii corespondenti au intrat
(1850), p. 37 : Catra DDniI PrenumerantI, 166, col. II. in functiuni publice.

82

www.dacoromanica.ro
05 (490 FERIODICE ROMANESTI : G-I 8 (498)

1731 S[andor], A.[tanasic] 05 (498) Se aratI c3, incepind cu nr. 2, hirtia s-a insbunitliit. Se indicl
locurile *i persoanele la care se pot face prenumerNri. - Scnincazi :
[Corespondenta prin care saluta cu bucurie reaparitia Institutul Albinei".
Gazetei Transilvaniei" i arata importanta gazetelor roma-
nesti]. G. TRANS., XIII (1850), p. 79 : Arad, 5 Oct. c. n.
1742 05 (498)
[Muresanu, Jacob]
1732 05 (498) Epilogu. ICOANA LUMEI, I (1840), p. 104.
[Raspunsul redactici la corespondenta lui A. S. din Arad]. Redactia multumelte cititorilor ;i colectorilor" care r5spindesc foaia
G. TRANS., XIII (1850), p. 79, col. II. pcntru felul mai presus de weptare" cu care ei au imbritolat"
Multumeste pcntru zeloasa reflexiune cu care aveti bunItate a Icoana Lumei chiar de la inceputul urzirei sale". Anunti conditiile
provoca capacititile inteligentei romine, pentru de a mai sprijini, pe de prenumerare pentru anul urmitor.
cit va fi prin putintl, redactiunea cu producte literarie, iar mai virtos
care sint atingitoare de interesul romlnilor ; ceca ce se rugase 5i 1743 05 (498)
rcdactiunca la inceput, insI pin3 acum fara rezultat". Cuprinderea IcoaneI Lumel no. 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,
1733 [Muresanu, Jacob] 05 (498) 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51.
[Lamuriri date lui A. V. din Baia Mare, care cerea ca ALBINA ROM., XII (1841), p. 110, 114, 120, 128, 136,
gazeta sa apara cu litere latine]. G. TRANS., XIII (1850), 142, 150, 164, 182, 190, 198, 206, 213, 222, 230, 238, 246,
p. 125, col. I. 254, 262, 270, nr. 67, p. 264, nr. 69, p. 272, 288, 296, 304,
Scmnind : Redactorul, I. M. rispunde cl intre 99 dc pricini se 312, 320, 323, 336, 344, 352, 360, 368, 376, 384, 392,
afll i lipsa de tipografii romlni cu litere prevlzutc cu toate 400, 408.
semnelc lor". Tabla de materii a respectivelor numcrc.

1734Gött, Johann 05 (498) 1744 05 (498)


Instiintare de prenumaraciune la Gazeta Transilvaniei si Instiintare. ALBINA ROM., XII (1841), nr. 40, p. 162.
Foaiea pentru minte, inima si literatura pe sem. I din anul Sint poftiti abonatii revistei Icoana Lumci sa achite abonamentul
1851. G. TRANS., XIII (1850), p. 151. pc ultimul trimestru.
Abonamentul sc ridici la 10 fl. pc an ; formatul Gazctei j al Foii
va rlminc tot cel vechi ; miirirea formatului i inavutirea accstor
jurnale vor atirna de cmterea numirului abonatilor. Ilwiintarea e 1745 05 (498)
semnatI de J. G. cditorul gazetei i tipograful". Epilogul. ICOANA LUMEI, I (1841), p. 416.
Inchcindu-0 activitatea pe anul 1841, Icoana Lumei face apel la
1735 05 (498) prenumeranti sa o sprijinc, pentru a-li putca continua activitatea ;i
[Instiintare pentru prenumeranti, la incheierea anului in anul 1842, cind s-ar tip3ri pc productul acii intIi fabrici de
1850]. G. TRANS., XIII (1850), p. 178, col. II. hirtie in Moldova". - Iscllelte : Institutul Albinci".
Se amintelte cI aparitia foii in anul 1850, 11 cu deosebire in
sernestrul al 11-lca, se flcu ;i curse intre cele mai grele imprejurIri". 1746 05 (498)
Icoana Lumel. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 401.
1736 05 (498) Se anuntI c5 va reapirca, slpaminal, revista Icoana Lumei, in cite
[Se anunta ca va aparea Icoana Lumer). MERCUR, I o coall in 49. Va cuprinde : stampe, istorisiri in prozI 1i versuri.
(1339-1840), p. 216 : Instiinvare.
1747 05 (498)
1737 05 (498) [Se face cunoscut c foaia periodica Icoana Lumei" si-a
Institutul Albinel. Catra cinstitul public. ICOANA reinceput aparitia, dupa cererea obsteascr]. ALBINA
LUMEI, I (1840), p. 1-3. ROM., XVII (1845), p. 324.
Se arati programul revistei Icoana Lumei : luminarea tinerimii #t Va ie1i in fiecare slptamin3, cite o coali in 49, cu doul sau
a poporului. Toate cite celclahe tiri in cursul multor ani au culcs trci stampe.
;i au publicat prin mijlocirea unor asemine foi populare, noi alcgind
lc vom culegc i lc vom trece in a noastrl foaie"... indelctnicirea 1748 05 (498)
noastri va tinti mai cu sami asupra moralului, istoriei, cozmografiei, [Se anunta cuprinsul revistei Icoana Lumei" nr. 1-4,
arhcologhia patriei, istoria naturali, tehnologhia, industria ;i iconomia, 5, 6, 7, 8]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 348, 364,
care toate se vor limuri prin un stil chear intelegitor". 380, 388, 396.
Sint primele numere de la reaparitia revistei, 1 octombrie 1845.
1738 05 (498)
[Se reproduce prospectul care anunta in Iai programul 1749 [Asachi, G.] 05 (498)
foii Icoana Lumei"]. FOAIE PT. MINTE, III (1840), Anul Nou. ICOANA LUMEI, II (1846), p. 97.
p. 398-400 : Literatura. Dupi cc evoc5, in citeva cuvinte, starea sufleteascl a omului care
Reproducerca e precedat3 de o notitl ce recomandi noua revist5. trece pragul unui nou an, inchcie : Numai eel ce urrneazi dupi
lcgile sfintc cc sint prescrise de naturi rani sfiali poate pI1i in accst
1739 05 (498) nou period a traiului. De aceca i Albina, clqi nu cunoage viitoriul,
[Se face cunoscut ca la nr. 77 al Albinei Romanesti", dar fiindcl : Este Albinei dor Ii lege / Dia floare micre a culege, ea,
din 29 septembrie, se alatureazi «Icoana Lumei», foaie plini de nldejde, 1i accst an se va ingriji a depune in Icoana Lumei
noua, publicata la Institutul Albinei"]. ALBINA ROM., productul ostenelilor sale, spre indelctnicirea ;i folosul cetitorilor ei".
XI (1840), p. 314.
1750 05 (498)
1740 05 (498) Cuprinderea Icoanel Lumel no. 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,
Icoana Lumei. Foae pentru indeletnicirea Moldo-Roml- 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33,
nilor. ALBINA ROM., XI (1840), p. 322. 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49,
Este titlul noului slptiminal pe care il tip5rclte Institutul Albinei. 50. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 12, 20, 24, 32, 44,
Se aratI costul abonamentului ;i unde se pot inscrie abonati. 56, 64, 68, 80, 88, 96, 112, 120, 128, 136, 140, 144, 164, 168,
176, 180, 188, 192, 196, 204, 220, 228, 232, 240, 244, nr. 63,
1741 05 (498) p. 232, nr. 65, p. 240, nr. 66, p. 244, 252, 260, 264, 272,
[tnstiintare catre abonati]. ICOANA LUMEI, I (1840), 284, 300.
13. 9. Tabla de matcrii a respectivelor numere.

83

www.dacoromanica.ro
05 (498) PER1ODICE ROMANE$Ti : It 05 (499)

1751 05 (498) 1760 05 (498)


[Redactia Gazetei Transilvaniei" anunta el face abona- [Se anunta aparitia foii Invatatorul Satului"]. CU-
mente pentru Icoana Lumei" din Iasi]. G. TRANS., IX RIERUL ROM., XV (1843), p. 260 ; ALBINA ROM., XV
(1846), P. 56 : Jurnalistica. (1843), p. 357 : Tara Romäneasca.
Apare cu sprijinul marelui vornic B. Stirbei. Redactori : clucerul
1752 05 (498) Poicnaru si protomedicul Gusi. Colaboratori : sardarul C. Aristia
A. Marinescu.
i
Icoana Lumel. G. TRANS., IX (1846), P. 200.
Se publici un apel din partca redactiei foii lui Asachi, in care se
cere sprijinul cititorilor, ca sI poati propisi. Apelul poarti data :
1761 05 (498)
Iasi, 1846. [Se anunta ca numarul jurnalelor românesti a sporit prin
publicarea unei noi foi Invitatoriul Satului", de sub re-
1753 05 (498) dactia clucerului P. Poenaru si a sard. C. Aristia]. ALBINA
ROM., XVI (1844), P. 13 : Tara Romaneascl.
Din partea redactia ICOANA LUMEI, II (1846), p. 225.
Se anunti ca, dorind a aduce asta foaie la o perfectie vrednici de 1762 05 (498)
a chemare, ce este a lumina, a delecta ;i a trczi sentimentul de
ei
virtute si gustul pentru toate cele cc sint folositoare ;i frumoase",
Invatatorul Satulul. G. TRANS., VI (1843), p. 343-344.
redactia n-au erupt jertfe nour pentru aducerea stampelor celor Se anunti aparitia la Bucuresti a foii Invitatorul Satului si se
reproduce articolul-program, de P. Poenaru.
mai fine", care vor impodobi in viitor foaia, alituri de litografii.

1763 Frumu§anu, C. 05 (498)


1754 05 (498) [Scrisoare catre redactia foii Invitatorul Satului"].
Catra dd. abonati a Icoanci. ICOANA LUMEI, II (1846), INV. S., I (1843-1844), p. 24.
p. 361. Autorul, profesor la scoala normali din Cerneti, isi exprimi entu-
Se aduce la cunostinta abonatilor sa-si innoiascl abonamentul, cici, ziasmul pentru foaie si anunti c3 a facut 150 abonamente.

-
daca nu se va complcta numarul cerut, revista va inceta la 1 octom-
brie 1846, cind se incheie anul. Se aminteste ca, pentru a spori
interesul catra litografide i xilografiilc de mai nainte, cu simlitoare
1764 Turnavitu, S. 05 (498)
[Scrisoare Clue redactia foii Invatitorul Satului"].
cheltuiali se adaosara stampe halcografice, ca tele mai frumoase din
Englitera".
INV. S., I (1843-1844), p. 14, col. II.
Autorul, profesor in Buzau, relateaza ca a citit Invatitorul Satului
candidaiilor de invitatori din judetul sau. Acestia, entuziasmati, vor
1755 Cipariu, T. 05 (498) sa se aboneze in mare numir. In aceeali pagini, se publici si rispunsul
[Programul Invetiatoriulu
foii Poporului"]. INVET. bucuros al redaciiei, acordindu-se invatatorilor o mare reducere la
POP., I (1848), p. 1-3. abonamente.
Descrie starea de inferioritate culturall si politica in care se afli
elementul rominesc din Transilvania : la 1 300 000 romini numai o 1765 05 (498)
;coda de doamne-ajuti" si doui game, din care nici una pe intelesul [Mentiune despre foaia Invatatorul Satului"]. G. TRANS.,
poporului, fiindca mai intii carturarii romini din Transilvania au VII (1844), p. 1 : Tara Romäneasca.
trebuit sa se puna de acord hitre ei, pe limba lor, prin aceste foi. Acum E caracterizati ca o ,foaie popularl, ieftina, foarte interesantl
apare o foiti pcntru popor si in limba poporului". Ea ii va da accle pentru biata multime".
cunostinge politice si economice Lei de care nici un popor nu mai
poate avea viatr. 1766 [Kogllniceanu, M.] 05 (498)
[Instiintare cu privire la editarea Foil de Invätäturi Fo-
1756 05 (498) lositoare"]. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2,
[Se anunta cl la Blaj apare Invatatorul Poporului", mica col. II.
foaie periodica pentru luminarea romanilor]. ALBINA ROM., Dupa aprobarea Sfatului Ocirmuitor, va 17;ublica de doui ori pe
XX (1848), p. 188 : Aviz. lunl aceasta foaie -care se va indeletnici cu imbunatatirea licuito-
rilor nostri, atit rnateriala cit 8i intelectuala, dindu-le un sir de
1757 05 (498) invatituri lesne de intales, despre lucrarca pamintului, cresterea i
[Notità despre articolul Viata naciunii romane, dulceata tinerea vitelor, gospodaria casnica, precum si despre pastrarea sinatatii
limbei si a sirnternintelor ei", de A. Pumnul]. INVET. POP., satenilor, datoriile lor" etc. Pe linga articolele profesorilor solicitati
si ale Comitetului Sanatatii, se ,va folosi si condciul altor barbati
I (1848), p. 28, col. II.
Se da lamurirea ca articolul a carui publicare s-a intrerupt ,nu sintem
cunoscuti in lucrarea pamintului nostru". Se vor face reproduceri din
foaia munteani Invititorul Satului, deoarece ,invataturile cuprinse in
in stare a-I continua neci acum, deoarece autoru-i pirintele Pumnul
aceasti foaie sint potrivite ;i chiar acute si pentru sitenii nostri".
nu stim din ce impedecare tate...".
1767 05 (498)
1758 05 (498) [Departarnentul din Nauntru ordona ca foaia Invitatorul
[Redactia anunta ca, pentru imprejurarile crincene de Satului" sä fie citità satenilor, dupa slujba religioasa]. INV.
aici, pink la mai bune", inceteazi aparitia foii]. INVET. S., IV (1846-1847), p. 66.
POP., I (1848), p. 88, col. II.
In copia manuscris3 a nr. 22, anexati la colectia foii din B.A.R. 1768 05 (498)
[Se anunta el, de la 1 ianuarie 1849, se va tipari la Insti-
1759 P.[oenaru], P. 05 (498) tutul Albinei foaia periodica Invatatura, crestere, instructie,
Despre intocmirea acestei foi. INV. S., I (1843-1844), industrie, hronical. ALBINA ROM., XX (1848), P. 416 :
P. 1-2. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 261-262. Bibliografie.
Arati cI Invatatorul Satului apare, la propunerca Vornicici, prin va apirea de doul ori pe luna. Doritorii dc a se abona se vor
hotirirea Sfatului Administrativ, pentru ca prin el si se poati da inscrie la biroul lui Apostoleanu.
tiranului stiingi despre mice ar putea si-i imbunititeasci starca,
precum lucrarea pimintului dupe un chip mai inlesnitor, cresterea vice- 1769 05 (498)
lor ;i apirarea lor de boale, paza sinatatii Ilcuitordor i indeletnicirea Cetitorilor nostri. IMVATATURA, I (1849), p. 1-5.
la deosebite feluri de meserii folositoare pentru iconomia casei", precum
si ,deosebite povatuiri spre indreptarea naravurilor". Discuti eine va
Despre programul foil, tradus in limba franceza de Cananeau. Ea
cuprindc : instructie, metoduri de invitatura, educatie, religie,
-
ar putca si citeasci foala taranilor ce nu stiu carte. morel, literaturi, industrie".

84

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : 1M 05 (498)

1770 05 (498) 1781 05 (498)


Avis. IMVATATURA, I (1849), p. 1. Catra onorabilii abonatt ! JURN. DE GALATZ, I (1850),
Se aduce la cunoginta publicului de cite ori pe lunI va apirea p. 189.
foaia, precum $i precut prenumeratiei. Se anunti c3 jurnalul a fost suspendat citva timp. Redactia roagS
acum pe abonati 53 primeascI din nou jurnalul, cu aceea;i bunlvointS
1771 Fieweger 05 (498) cu care I-au primit la aparitie.
[Programul articolelor referitoare la invatamint si edu-
catie pe care le va publica in revista Imvataturr]. IM- 1782 05 (498)
VATATURA, I (1849), p. 23-26. [Redactia face cunoscut onorabililor domni abonati" cl
I. Educatia sau pedagogia in general : A. Elemente de educatie. va da silinta sa imbunatäteasca jurnalul si cere concursul
B. Baza antropologici a stiintei pedagogice. C. Stiinta pedagogicI in acestora]. JURN. DE GALATZ, I (1850), p. 217.
special. D. Stiinta pedagogici aplicatI. E. Stlinca didacticI in general.
F. Metodologia specialS. G. Organizarea $colilor. [Nu s-au publicatJ. 1783 05 (498)
1772 05 (498) [Editorul foiiJurnalul de Galatz" se apara fati de
acuzatiile de lipsa de patriotism care i s-au adus]. JURN.
Jurnalistica din Moldova. BUCOV., II (1849), p. 170-171. DE GALATZ, I (1850), p. 243.
sInt intirate titlurile periodicelor apirute in Moldova, de la 1828
pini la 1849 ; se insisti asupra foii
1784 05 (498)
1773 05 (498) Catra onorabilii abonati. JURN. DE GALATZ, I (1850),
p. 371, 383.
[Programul Jurnalului de Galatz"]. JURN. DE GA- Editorul Jurnalului de Galatz prezinti situatia foii sale $i aratI cI
LATZ, I (1849), p. 1 : ALBINA ROM., XXI (1849), p. 356.
n-a putut si dea colile tipografice figlduite, cu traduceri din cele
De politicl se indatoreste a da novele din izvoare sigure sau culese
mai moderne romanturi", fiindc3 numlrul abonatilor a fost numai
din alte giurnale invoite a intra in teari, cu citatiea lor. Partea
109 i a avut o pierdere de 117qt galbeni. Se publicS $i lista abonatilor.
comerciali va infItosa un estrat sumariu de cele mai proaspete itiri
din Europa' $i o situatie exact3 a operatiilor comerciale din Galati
BrIila. 1785 05 (498)
[Anuntul redactiei despre abonamentele si programul jur-
1774 05 (498) nalului, in al doilea an de la aparitiel. JURN. DE GA-
Instiintare. JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 4, 5, 12, 13. LATZ, I (1850), p. 387 : Instiintare.
Redactia anuntS cI va trirnite mai multor persoane exemplare din
jurnal, ca mai mule si-I recomande bunei-vointi a iubitorilor de 1786 05 (498)
propIsire nationalI, ;i sI poatI sti numerul abonatilor spre a ei regull". [Anunt catre abonati, cu ocazia implinirii unui an de la
aparitia jurnalului]. JURN. DE GALATZ, II (1850), p. 1.
1775 05 (498)
Din partea Editorulul. JURN. DE GALATZ, I (1849), 1787 05 (498)
P. 5 [Instiintarea redactiei cltre abonati, pentru reinnoirea
Editorul acestui z'ar face cunoscut cI plInuia de mult editarea acestui abonamentului]. JURN. DE GALATZ, II (1850), p. 21.
ziar, dar din cauza 6-eutIcilor n-a avut curajul nici a cere trivoirea
guvernului' ; iar acum, sub domnia lui Grigorie Ghica, care este un
sprijinitor al propIsirii Orli, numai cu o simpli cerere arra Sarre- 1788 05 (498)
tariatul de Stat si-a atins scopul. [Se anunti ca Jurnalul de Galatz" isi va schimba titlul
in Patriea" si va fi condus de o asociatie]. JURN. DE
1776 05 (498) GALATZ, II (1850), p. 165.
[Un abonat felicita pe directorul Jurnalului de Galatz"
pentru buna prezentare a ziarului sau]. JURN. DE GA- 1789 05 (498)
LATZ, I (1849), p. 33. [Cam. Flehtenmaher anunta ca, la 1 ianuarie 1'138, va
1777 D. T. 05 (498) scoate foaia Jurnal giuridic seau a legilorTh ALBINA
[Raspuns la cele scrise de D. I. In ziarul Dunareal. ROM., VIII (1837), p. 318.
JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 64. Se va tipiri lunar, in cinci coli, format 80. Pretul pe UR an este
de 3 galbeni.
Articol de polemic3, referitor la pIrerile publicului despre numerele
apirute pinI atunci. Caracterizarea jurnalului Dunlrea t i a redac-
torului sari. 1790 05 (498)
[Cam. Flehtenmaher anunta pe prenumerantii inscrisi la
1778 Vicol, N. 05 (498) Jurnalul de legi", ce urma si se publice, ca vor primi,
catre redactorul Jurnalului de
[Scrisoare Galatz"1. pentru banii platiti, doul volume din Condica Justi-
JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 88. nianr]. ALBINA ROM., X (1839), p. 44 : Instiintare,
Prof. N. Vicol de la Piatra face cunoscut cI dinsul inscrie pre-
numeranti numai la Jurnalul de Galatz, nu $i la ziarul Dual-ea. 1791 05 (498)
1779 05 (498) Magazinu istoricu pentru Dacia. CURIERUL ROM.,
XVII (1845), p. 11-12.
[Redactia Jurnalului de Galatz" face cunoscut onora- Prospectul prin care redactorii sIi T. A. Laurian $i N. BSI-
bilului public" ca, daca Oda la sfirsitul anului curgatoriu cescu ii anuntI aparicia in curind, planul revistei ;i conditiile de
vom pute intimpina cheltuelele, acest jurnal va fi acompa- prenumerare.
niat de doui ori pe luna cite de o coala tipografica in 8',
traductie din cele mai moderne romanturi spre dilectarea
cetitorilorTh JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 89. 1792 05 (498)
Magazinu istoricu pentru Dacia subt Redactia DD. A. T.
1780 Paulini, C. 05 (498) Laurian profesor de filosofie in colegiul national din Bucu-
[Catre redactorul Jurnalului de Galatz"]. JURN. DE rest! siN. Balcescu. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845),
GALATZ, I (1849), p. 92. p. 33-35.
Prof. C. Paulini din Mitaileni face cunoscut cI inscrie prenume- Se anuna c3 se pregiteste aceastl publicatie ; planul ei l conditiile
ranti numai la Jurnalul de Galatz, nu si la ziarul Dunlrea. de prenumeratie.

85

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M 05 (498)

1793 05 (498) Se laudi initiativa redactorilor, A. Treb. Laurian si Nic. BlIcescu.


[Redactia anunta ca primeste abonamante pentru Ma- Se afli de vinzare la librOria Bel si Comp., din Iasi, unde doritoril
se pot de asemenea prenumera.
gazinul Daciei", care va aparea sub redactia lui A. T. Lau-
reani si N. Balcescu]. G. TRANS., VIII (1845), p. 72 :
Curierul de ambe sexe. 1806 05 (498)
[Se anti* cà s-a tiparit torn. II din Magazinul istoric
1794 05 (498) pentru Dacia", in 6 brosuri]. FOAIE PT. MINTE, IX
[Lamuriri cu privire la limba i ortografia din Magazin (1846), p. 280 : Pentru magazinul istoric.
istoric pentru Dacia"]. MAG. IST., I (1845), p. II a co .
pertei nr. 1. 1807 05 (498)
S-a adoptat in parte ortografia din Gazeta Transilvaniei. Limba va Din Magasinul istoric. G. TRANS., IX (1846), p. 312.
fi progresivI dar moderati", luind din fiecare dialect ce se pit-ea Redactia Gazetei de Transilvania face ctmoscut cI a primit toare
bun si rational". cele 6 brosuri din torn. II al Magazinului istoric pentru Dacia - pe
care le va distribui 1ndatI la abonati - si asteapt5 prirnele 3-4 bro-
1795 05 (498) suri din torn. III.
[Planul rubricilor in Magazinul istoric pentru Dacia"].
MAG. IST., I (1845), p. III a copertei nr. 1. 1808 05 (498)
[Se face cunoscut ca se distribue la abonati primele patru
1796 03 (498) nurnere ale torn. III din Magazinul istoric"]. G. TRANS.,
[Se anunta a a iesit primul numar din Magazinul isto- IX (1846), p. 408, col. II.
ric" si prenumerantii care nu 1-au primit sä treaca pe la Se mentioneazi cI aceste numere .cuprind parte mare istoria ro-
Tipografia Colegiului, sa-1 primeasca, intrucit acolo se afla minilor din Transilvania".
lista]. VEST. R., IX (1845), p. 240 : Instiintare.
1809 05 (498)
1797 05 (498) [Notica despre tom. III, nr. 2-4 din Magazin istoric
[Notice despre nr. 1 din Magazin istoric pentru Dacia"]. pentru Dacia"]. ORG. LUM., I (1847), p. 4 : Literatura
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 236 : Literar. romanesca.

1798 05 (498) 1810 Codrescu, T. 05 (498)


[Notita despre materialul cuprins in nr. 2-5 din Ma- Magazinti istoricti pentru Dacia sub redactia lui A. Tre-
gazinul istoric pentru Dacia"]. FOAIE PT. MINTE, VIII bonianu Laurianu i Nicolat Balcescu. ALBINA ROM.,
(1845), p. 356, 396. XIX (1847), p. 64.
AratI irnportanta acestei reviste si indeamni pe prenurneranti sa
1799 05 (498) achite restul prenurneratiei si sl ridice volumele ce li se cuvin. Se
Bucact din Magazinul istoric. FOAIE PT. MINTE, VIII reproduce si continutul torn. III.
(1845), p. 261-264, 272-275, 277-281, 285-290, 293-
297, 301-305, 309-311. 1811 05 (498)
Fragmente reproduse din Magazinul istoric pentru Dada. [Se anunci a torn. IV din Magazinul istoric al Daciei"
a iesit de sub tipar]. G. TRANS., X (1847), p. 388, col. II.
1800 05 (498)
[Dificultatile materiale din prirn,1 an de aparitie a Ma- 1812 05 (498)
gazinului istoric pentru Dacia"]. MAG. IST., I (1845), [Se anunta ca a iesit de sub tipar torn. IV din Maga-
p. 3-4 ale copertei nr. 6. zinul istoric"]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 36 : Bi-
Tiraj : 1500. Abonamente achitak complet : 300. bliografie.
Se arati cuprinsul volumului.
1801 05 (498)
[Se anunta ca nr. 1 din Magazinul istoric" s-a tiparit 1813 05 (498)
in 1500 exemplare]. G. TRANS., VIII (1845), p. 268 : [Notita despre tom. IV din Magazinul istoric pentru
Instiintari literare. Dacia"]. G. TRANS., XI (1848), p. 96 : Dela Redactie.
1802 [Kogalniceanu, M.] 05 (498) 1814 05 (498)
[Mentiune despre Magazinul istoric pentru Dade]. [Se anunta ca, la redactia foii Universul", se prirnesc
ARHIVA ROM., II (1845), P. IV. abonarnente la Magazinul istoric pentru Dacia"]. UNIV.,
AfirmI cI, kcetindu-si aparitia, Arhiva RornIneascI lasI o czed- IV (1848), P. 16 : Insciinciere.
nicI clironoaml a soliei sale in Magazinul istoric pentru Dada". Au apIrut 4 toinuri si 3 nurnere din tomul al V-lea.
1803 05 (498) 1815 Penescu, Ioan 05 (498)
[Se anunç c Arhiva Rornaneasca" a incetat dupà apa- [Programul Gazetei Mercur" din Braila]. MERCUR, I
ritia torn. II, in urma plecarii lui M. Kogalniceanu la (1839-1840), nr. 1, p. 1.
Paris]. G. TRANS., IX (1846), p. 11, col. II. Va aplrea pentru clasa negotkoreascI". Va publica : stiri despre
Se subliniazI a ea lad o vrednicI clironoarn1 a soliei sale In inaintarea sau scIderea negotului, a recoltei, a productelor ce ies din
Magazinul istoric pentru Dacia, care se publici In Bucuresti". porturi sau se cautI acolo, coribiile sosite la Briila etc. Dupl 4 luni
de aparitie, se va redact& In dota limbi rordnI si greaci. Semnat :
1804 05 (498) Redactorul jurnalului loan Penescu".
[Notità despre Magazinul istoric pentru Dacia"]. G.
TRANS., IX (1846), p. 56 : Jurnalistica. 1816 05 (498)
Gazete noua romanesti. ALBINA ROM., XI (1840), p. 66.
1805 05 (498) E vorba de jurnalele : mercer 8i Economa Rurnana, pe care le va
[Se anunta conditiile de aparitie, la Bucuresti, a Maga- xlita Ioan Penescu, profesor la scoala publici din Brlila. Se publici
zinului istoric pentru Dacia"]. ALBINA ROM., XVIII prograrnul acestor jurnale. Abonamentele pentru Moldova se fac la
(1846), p. 84 : Bibliografie. Institutul Albinei.

86

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M 05 (498)

1817 05 (498) Redacvia area d ,acest jurnal e hodrit a se intinde in deosebite


[Se anunta ca apare la Braila foaia Mercur"]. CU- porturi stdine" si, fiindci cheltuielde de transport sine mari, de
RIERUL ROM., XI (1840), P. 61 : Stiri din nauntru. aceea s-a socotit bine ca jurnalul si se tipireasci Intr-o coali de hirtie,
In tipografia profesorului I. Penescu.
jumitate in limba romini si jumitate in limba italiani cu aceleasi
articole f I aS trimid in striinitate numai partea italianS, intrucit partea
romineasci nu poate Ii citid acolo.
1818 05 (498)
[Se anunta el profesorul I. Penescu a infiintat la Braila 1128 05 (498)
o tipografie i, subt redactia" lui, se incepu deodata dol [Mentiune ca. gazeta comerciala. Mercuriul" din Braila
foi periodice" : Mercur" i Econoama Rumanal. DACIA se publica, de la inceputul anului 1841, in limbile români
LIT., I (1840), p. 111.
italiana]. ALBINA ROM., XII (1841), nr. 17, p. 65 : E1i1.
1819 05 (498)
Instiintare de la Redactie. MERCUR, I (1839-1840), 1829 05 (498)
nr. 7, p. 21. DoI vorbe din partea redactii. MERCUR, II (1841), P. 17.
Redectia arad ci niste imprejudri tipografice a ficut a se pre- Arad d scopul acestui ziar este de a fi in ,buni armonie" cu corpul
eurma cursul acestui jurnal pine' acum", pentru care cere ierdciune" mercantil ;i mai adaugi ci acest ziar ,nu se dirijeazi" numai pentru
de la abongi si figeduieste ci pc viitor va urma regulat apari$ia negudtori, ci ;i pentru folosul a tot Principatului".
ziarului.
1830 05 (498)
1820 05 (498) [Redactia face cunoscut abonatilor ca nu este vinovata
[Scrisoarea unui prenumerant acre redactorul gazetei de neprimirea regulati a gazetei i ca in curind vor disparea
Mercur", prin care li cere ca in locul materialului corner- lipsurile de la serviciul postelor]. MERCUR, II (1841),
cial nefolositor" sä publice alt material]. MERCUR, I p. 185 : Redactia.
(1839-1840), p. 59-60.
Tot aici se publicS ;i rispunsul redactorului I. Penescu, in care arad 1831 G. G. 05 (498)
ci autorul scrisorii este un vrajmal al comertului, un nevoitor de [Serie redactorului gazetei Mercur" c ar fi bine si
bine al inaindrilor ;i un protector al dricici obstegi". mai publice ;i ceva stiri politice]. MERCUR, II (1841),
p. 187 : 0 corespondenta.
1821 05 (498) Tot aci se publici rispunsul redactorului gazetei, I. Penescu, care
De la Redactie. MERCUR, I (1839-1840), P. 85. observi ci scopul gazetei, dupi cum arad i titiul Mercur, jurnal
Redactia ziarului Mercur arad ci scopul acestui ziar n-a fost numai comercial, trebuie si fie comeriul, ;i nu poate si-i implineasci dorinta
de a arita pre$ul curent al mirfurilor, ci ;i desvoltarea cunostinvii
mestesugului negocului ;i aplecarea licuitorilor nostri la dinsul". Mai 1832 Sgardele, Ignatie 05 (498)
departe, face apel la toti acei care pot da idei folositoare, in accasti C. Redactia a Jurnalului Comercial din Braila. MERCUR,
direciie", s1 cinsteasci redectia cu manuscrisele lor. II (1841), p. 195-196
Autorul se refed la scrisoarea lui G. G. ;i dspunsul dat de redectie ;
1822 05 (498) educe laude redactiei pentru buna griji ce are in ,favorul ;i sporirea
[Cuvinte de lauda pentru buna prezentare a jurnalului comerplui nostru" l adaugi ci negudtorii gisesc intotdeauna plicute
comercial Mercur", de sub directia prof. Penescu]. DACIA inviindrile date, fiind foarte folositoare atit negudtorilor, cit gi
LIT., I (1840), p. 475 : Telegraful Daciei. I Litteratura. Portofrancolui &Mei 8i lust:0 sdpinirei locale".

1823 05 (498) 1833 05 (498)


[Gazeta Mercur" din Braila anunta c va aparea in [Se vesteste ca, din cauza evenhnentelor provocate de
doua limbi : rornana si italiana]. MERCUR, I (1839 bulgari la Braila, gazeta n-a putut sa apara la 13 iulie].
1840), p. 140 : Instiintare dela Redactie. MERCUR, II- (1841), p. 207 : Braila.
Nu se sine de promisiunea ficuti la apariçie de a fi redacted
fi in greed deoarece nu s-au putut procura litere grecesti. In 1834 05 (498)
schimb, va fi redacted ;i in italiald, care e o limbi comerciali de
mare circulaile. [Articol in care se arata pe larg motivele care au dus la
inietarea aparitiei gazetei Mercur"]. MERCUR, II (1841),
nr. 103-104, p. 325-327.
1824 05 (498) In fruntea articolului se spune : ,Ghiara anului 1841, cu care a
[Redactia gazetei Mercur" roag a. abonatii sa-i dea mai resturnat multimea caselor negudtorelti, a tntins-o si in gitul bietului
mult sprijin, deoarece cheltuielile intrec veniturile]. Mercur". Mercur t8i inceteazi aparicia la 1 ianuarie 1842. Redactorul
MERCUR, I (1839-1840), p. 180 : Instiintare. se plinge de ,nesocotinva cu care s-a tratat* gazeta sa ; abonatii in
mare parte n-au plitit abonamentul, iar el a suferit pagube destul de
1825 05 (498) simtitoare. Acelali text se publid ti in limba francezi.
Instiintare. ALBINA ROM., XI (1840), P. 226.
Se anund ci inscrierile de prenumeranyi la gazeta comerciali din 1835 05 (498)
Briila, Mercur, se fac, pentru lali, la redactia Albinei. Prepl pe [Se anunta incetarea gazetei Mercur", din lipsi de abo-
un an este de 21/$ galbeni, iar dupi ce va incepe giumatate greceasd nati]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 13 : Braila.
$i guimatate romineascr va fi trei galbeni.

1826 05 (498) 1836 05 (498)


[Redactorii gazetei Mercur" recornanda abonatilor ;i [Despre incetarea gazetei din Braila Mercur foae co-
corespondentilor sa se adreseze redactiei si nu redactorilor mercialal. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 79.
I. Penescu i F. Gussio, pentru ca el nu se provoace intir- Aparivia acestei gazete a incetat o dad cu incheierea anului 1841.
ziere in rezolvarea treburilor lor]. MERCUR, I (1839
1840), P. 256. 1837 05 (498)
[Articol-program]. MERCURIU [Braila], I (1848),
1827 05 (498) p. 1-2, 5-6 : Braila, 6 septembrie
[Instiintarea gazetei Mercur" catre cititori]. MERCUR, Arad dificultivile apariçiei. Prezind evenimentele care au dus 1a
II (1841), p. 1 : De la Redactie. revolt:via din 11 iunie.

87

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M-0 05 (498)

1838 05 (498) 1848 05 (498)


Redactia Albinei Romanesti. ALBINA ROM., XVII [Se anunta ca, la Craiova, a inceput s apara foaia Mo-
(1845), p. 373-374. zaicul", sub redactia lui Leca]. ALBINA ROM., X (1839),
Anunti Ca, in viitor, in loc de anunturi comerciale, va publica lista p. 13 : Privire asupra gazetelor romanesa.
raposatilor din capitall, iar pentru anunturi comerciale va tipiri, de
la I ianuarie 1846, o foaie suplimentari specialI, care va purta titlul 1849 05 (498)
Mercuriul lor i va iesi in fiecare miercuri ; iar &el materialul [Notita despre revista Mozaicul"]. G. TRANS., II
va fi mai mult, va apirea mcI o zi pe siptiminI. (1839), p. 14 : Tara romaneasca.
Se elogiaz3 .alegerea articolelor", .interesul ce insufli cetitorilor
1839 05 (498) printr-insele i desfitarea ce pricinuieste iubitorilor de cetanie".
[Precizare cu privire la menirea foii]. MERCURIUL DE
IASI, 1 (1845), p. 1. 1850 01 (498)
Asti foaie suplementari este meniti a inlesni relatiile cornerciale [Anuntul redactiei, ca stà la dispozitia publicului pentru
deosebitele interesuri particulare". Va publica stiri cu privire la : orice fel de publicatii]. MOZAICUL, I (1838-1839), p. 16 :
.preturile corente din deosebite Mate comerciale din niuntrul terei si Instiintare.
din acele a terilor invecinate", la grine, vire, coloniale ; instiintiri de
vinzarea acestora, sosirea .manufipturilor strline", cursele vapoarelor Leca, Constantin
diligentelor ; apoi, cu privire la tnchirieri i vinzIri de case, arendlri
1851 05 (498)
si vinzari de mosii, imprumuturi de bani. Se comunici tariful de Catre Domni Abonati. MOZAICUL, I (1838-1839),
publicare. Anunturile se vor depune la Cabinetul de citire Caliman D. 856.
si Comp. Text romin si francez. Pentru noul an, nIclijduieste a-i da Mozaicului o formI noul,
boOtindu-1 cu material.
1840 05 (498)
[Se face cunoscut ca, la nr. 97 al Albinei", din 9 de- 1852 05 (498)
cembrie 1845, s-a alaturat Mercuriul de Iasi", ca numar Literatura Romlneasca. ALBINA ROM., X (1839), p. 144.
de proba]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 388. Se publici un apel al lui Const. Leca, redactorul Mozaicului, clue
Se adaugs cI doritorii pot de acum a se abona 1i a trimite la toti iubitorii de citire, ca si se aboneze la foaia sa literari.
biuro a cabinetului instiintirile atingitoare de asemenea publiciri".
1853 05 (498)
1841 05 (498) [Articol-program]. MUZ. N., I (1836-1837), p. 1-2.
Redactia Albinel Romanesti. G. TRANS., IX (1846), p. 12. Gazeta Muzeul National va propaga cunostintele de agronomie cele
AnuntI, cu ocazia intrlrii in al 18-lea an de aparitie, cI va edita ;i mai potrivite plmtntului rominesc. Va publica si articole de stiinte
o foaie pentru comercianti : Mercuriul Iasilor. naturale, mai ales in legituri cu cercetirile ficute pe plmintul ro-
minesc. .Sotietatea de agriculture, cc 3-2 format la noi, incurajeazI
aceste directive. Va apNrea in limbile romin5 ;i francez3.
1842 05 (498)
[Redactia anunta a face abonamente pentru Mercuriul 1854 05 (498)
din Iasi"]. G. TRANS., IX (1846), p. 56 : Jurnalistici.
[Eliade anunta ca primeste abonamente pentru Muzeul
1843 05 (498)
Nationall. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 132 : In-
stiintarl.
[I. Genilie anunta cà va tipri, paralel cu Universul",
foaia Mondul"]. UNIV., II (1846), p. 207-208 : Ono- 1855 05 (498)
rabili abonati.
[Redactia Muzeului National" anunta' ca mai mult de
1844 05 (498)
trei sferturi din cititori au cerut ca revista sa apara numai
in limba romana]. MUZ. N., I (1836-1837), p. 41.
[Notite despre Mondul"]. UNIV., III (1847), p. 16 :
Mondul, 20 : Instiintare dela redactie. 1856 05 (498)
Publicatia e prezentat3 ca .adaos au continuatie" la Universul. Se
amuntl c3 va apIrea in curind India brosurl din Mondul 5i e comu- [Eliade anunta continuarea legaturii Curierului Ruma-
nicif cuprinsul. Se anunt3 conditiile de prenumerare. nesc" cu Muzeul National", prin intelegere cu Fl. Aaron].
CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 106, col. I : Curierul
de ambe sexe.
1845 [Genilie, I.] 05 (498) Se reia trimiterea gratuiti a Muzeului National fa prenumerantii
[Notita despre greutatile financiare in editarea foilor Curierului R.ominesc. Totodati, se vesteste a a apirut nr. 2 din
Mondul" i Universul"]. UNIV., III (1847), p. 28. Curierul de ambe sexe.

1846 05 (498) 1857 I. A. 05 (498)


[Se anunta c profesorul de desen si caligrafie de la Numele i deviza Nationalului. NATIONALUL, I (1848),
scoala publica din Craiova, Constantin Leca, a dat la lu- p. 1-2.
mina o gazed intitulati Mozaic"]. C. DE AVIS, II Articol program : gazeta se va ocupa de progresul in literaturl,
(1838-1839), p. 149. stiinte, negot, economic. Ca temelie, dreptatea si frItia evanghelici,
Se adaugl ci, .pentru deosebitele lucruri ce coprinde aceast3 gazet3, izvor de drep.uri pentru ngionalitiO. Se va spune numai adevärul, pu-
se ye pretui de fiescare din d. d. cititori, si de aceia se ;i recoman- blicindu-se chiar pIreri deosebite de ale redactiei. Limba in care va
deaz1 prin glasul Cantorului de Avis la bunivointi a cititorilor", care fi scrisl va fi mai populare. Inainte de a se forma limba, trebuie si
stnt rugati .53 sprijineasci un asemenea lucru folositor pentru toate se formeze oamenii.
addle de oamenr.
1858 05 (498)
1847 05 (498) Programa la Organu, gazeta besereceasca, politica e li-
[Articol despre Mozaicul"]. ROM., I (1838), p. 1189 : teraria. ORG. LUM., I (1847), foaie nenumerotatà, bropti
Tara Romaneasca. la inceput.
Se anunt3 cu elogii aparitia revistei. Editor, proprietar al tipografiei Este semnati de T. Cipariu, J. J. Many si A. Pumne. Gazeta va
pi redactor : C. Leca, profesor la Scoala Centrall din Craiova, pentru cuprinde .tot ce poate sI destepte interesul pentru romin : istoria, li-
desen. teratura, limba, religia, filosofia, morala, economia".

88

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : 0 05 (498)

1859 05 (498) 1870 05 (498)


Programa. ORG. LUM., I (1847), p. 4. [T. Cipariumultumeste colectorilor pentru foaia Or-
Se arati necesitatea noii foi : _Cind atitea interese din zi in zi ganul Luminarei" si insira numele lor]. ORG. LUM., I
mai noi !Isar pe cimpul vietii poporului romin, cind fibrele corpului (1847), p. 291.
amortit par ci vor si inceapi a pulsa mai repede 4i o tiniri roseati
surizind a i se revirsa pe palida-i favi a mai rimine, a mai in- 1871 05 (498)
tirzia, era cu neputinti" Scopul : .formarea mintei 5i a inimei in
poporul romln". Programul e semnat de T. Cipariu rispunzitor",
[Lista abonatilor la Organul Luminarei" pe anul 1847].
iar ca .editori-colaboratori" sint insemnati cu litere dc mini J. J.
ORG. LUM., I (1847), p. 295-296.
Many i A. Pumne.
1872 05 (498)
1860 05 (498) Organul Luminaril din Blaj se adreseaza catra DD. abo-
Caträ intregul public romanesc. G. TRANS., X (1847), nazi cum urmeaza. G. TRANS., X (1847), p. 408.
p. 12. Precizeazi, la incheierea primului an de aparitie, scopul foil : .a
Se anunti ci, de la 1 ianuarie 1847, apare la Blaj gazeta Organul ajuta la luminarea morall-literarie, a reversa o lumini mai mare prr
Luminirel. intunecatele ciriri ale filologiei limbei rominesti". Redactia Gazetei
de Transilvania adaugi ci ,primeste cu coati bucuria prenumeratia"
la foaia lui Cipariu. Semneazi : Redactia.
1861 05 (498)
Programa OrganuluI Luminarei. G. TRANS., X (1847), 1873
p. 16. 05 (498)
se reproduce intreg programul. La Organul Luminarii. G. TRANS., XI (1848), p. 32.
Anunt cu privire la conditiile de prenumeratie.
1862 05 (498)
[Se publica instiintarea noii gazete, care a inceput sa 1874 05 (498)
apara la Blaj sub titlul Organul Luminarii. Gazetä bese- [Seface cunoscut ca, la redactia foii Universul", se
riceasca, politica si literaraTh ALBINA ROM., XIX (1847), primesc abonamente pentru Organul Luminarii"1. UNIV.,
p. 28 : Bibliografie. IV (1848), p. 16 : Insciintiare.
Este editati de T. Cipariu ; inscrieri de abonati se fac la redactia
Albinei. 1875 05 (498)
[Programul foii]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 1 :
1863 W. 05 (498) Redactiunea.
[Despre primirea buni a Organului Luminarii" in Tara .De azi inainte acest Organu Natiunale inceteazi a mai purta titlul
Româneascal. G. TRANS., X (1847), p. 76, col. II. de Organul Luminarei. Scopul insi tot acelasi rimine adeci de a
lumina adeviratele interese ale natiunei romine"... .Din peana noastri
1864 05 (498) nu va ie5i niciun cuvint, cc si nu poati sta fati inaintea tribunalului
Critica si redactorii. ORG. LUM., I (1847), p. 8. dreptitii"... .Inaintea tribunalului adevirului este mai cu anevoie" a
sta. .Deci dreptatea si adevirul inainte de tom"... .Peana este spada
Rispuns la criticile cititorilor privitoare la limba latinizanti in care
noastri"... Deviza e : ,.pace, fidelitate i nationalitate, citre patrie,
este scrisi aceasti gazeti. Se afirmi ci redactia se socoteste moderati
principe $i natiunea romini".
In privinta limbii, deoarece, in afari de termenii latinesti", nu Mere-
buinteazi cuvinte franceze, italiene si spaniole, precum face Curierul
de ambe sexe. 1876 05 (498)
Catra gazetele transilvane. ORG. NATIUNALE, I
1865 05 (498) (1848), p. I.
[Se anunta ca redactia a renuntat de a mai edita separat Scurt apel ca si inliture relele presupuneri" asupra gazetei lui
Archivulu" promis si-1 va da sub forma de suplimente la Cipariu i si benevoiasci a nu ne suspecta cugetele i cuvintele.
gazeta]. ORG. LUM., (1847), p. 42 : Inscientiare.
1877 05 (498)
1866 05 (498) [Indemn catre conationalii care trimit lucrari gazetei,
[Instiintare catre abonati, cu privire la aparitia foii in spre publicare]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 13
semestrul al II-lea al anului 1847]. ORG. LUM., I (1847), [gresit : 14] : Redactiunea.
p. 120 : De la Redactia. Sint rugati si tmbritiseze tot ce intereseazi mai de aproape ro-
Semneazi : T. Cipariu, ca _redactor responsabil prime, ;I J. J. Ming minimea, viata ei interni si externi" ; si scrie cu ortografia gazetei.
si A. Pumne, colaboratori.
1878 05 (498)
1867 05 (498) De la Redactiune. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 24.
[Redactia aduce multumiri abonatilor pentru sprijinul Redacyia aduce multumiri colectorilor de abonamente. Afirmi ci
acordat]. ORG. LUM., I (1847), p. 133 : Transilvania. va face ca .acest Oraanu Natiunale si rispundi numelui slu, fiind noi
tare convinsi ci, pre lingi aim mijloace, jurnalistica ne poate scipa
1868 05 (498) nationalitatea ;i limba de apunere".
[Comunicari marunte catre abonati]. ORG. LUM., I
(1847), p. 142 : De la Redactie, 222 col. II, 268 : De la 1879 05 (498)
Redactiune. 300 : De la Redactiune, 320 : De la Redactiune. rinstiintari marunte pentru abonatil. ORG. NATIU-
Comunicarea din p. 300 e semnati de T. Cipariu, ca redactor prim, NALE, I (1848), p. 34 : De la Redactiune, 46 : De la Re-
si J. J. Miny i A. Pumne, colaboratori. dactiune, 66 : La Redactiune, 70 : De la Redactiune.

1869 05 (498) 1880 Cipariu, T. 05 (498)


Catra dd. abonati. ORG. LUM., I (1847), p. 279. Caul abonatii Organului Nationale". FOAIE PT.
Redactia acestei foi arati ci va continua a o scoate ;i in anul MINTE, XII (1849), p. 8.
viitor, cu acelasi program i in aceeasi limbi, pini ce se va stabili Ca redactor al acestei foi, Cipariu anunti ci reaparitia ei inci nu
un .dialect" recunoscut de toti. e posibili, din cauza nesigurantei comunicatiilor.

89

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : O-P 05 (498)

1881 05 (498) 1891 05 (498)


[Instiintare despre publicarea gazetei Oziris"]. ALBINA [In lipsa lui D. Bolintineanu, se anunta ca redactor res-
ROM., VIII (1837), p. 9. ponsabil la Poporul Suveran" A. Zane]. POPORUL S.,
Societatea istorico-naturali din Moldova, .dorind a se face folosi- I (1848), p. 16, 20, 40, 48, [impreuna cu Bolintineanu :]
toare iconomilor ;i lucritorilor de pimtnt", s-a hotirit si editeze 52, 56.
gazeta Oziris, a carei redactare a incredintat-o lui G. Asachi, docto-
rului Cihac si lui A. L. Vine ler. Se arati de asemenea ce material va 1892 05 (498)
cuprinde noua gazeta.
[Se anunta ca Poporul Suveran" va aparea de 3 ori pe
saptamina, in loc de doua, cu acelasi pret al abonamentului].
1882 05 (498) POPORUL S., I (1848), p. 25.
[Despre publicarea gazetei Oziris"). ALBINA ROM.,
X (1839), foaie nepaginata, ce se afla intre nr. 101 si 102. 1893 05 (498)
Albina anunti ci Societatea istorico-naturali va tipiri o gazeti
sub titlul de mai sus. Se publici ;i ,.planul acestei foi". lnitiintarea
[Schimbari in aparitia Poporului Suveran"]. POPORUL
poarti data : E1ii, in 23 dechemvrie 1839.
S., I (1848), p. 57, 60, 76.
0 dati cu nr. 15 (2 august 1848) gazeta isi modified titlul Popolul
1883 05 (498) Suveran - cu subtitlurile : Vox populi, vox dei. Glasul poporului,
glasul lui Dumnezeu. 11i mireste formatul : III cu 3 coloane. Redactorii
[Se anuntal cl Albina Romineasca" fagaduieste publi- sine : N. Bilcescu, C. Bolliac, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu,
cului cititor : o rubrica speciala de lexicografie, o foaie P. Teulescu, A. Zane. Redactor responsabil : N. Bilcescu. De la p. 76
rurala si econoama numita Oziris" i o foaie literara"]. (nr. 19), incepind, e mentionat iarisi D. Bolintineanu ca redactor
DACIA LIT., I (1840), p. 109-110. responsabil.

1884 05 (498) 1894 05 (498)


Instiintare din partea Redactiet Albin& ALBINA ROM., Clue DD. abonati. POPORUL S., I (1848), p. 85, 100.
XI (1840), p. 111. Fiindci ,,de la cea mai mare parte din abonati" nu s-a primit pretul
Se face cunoscut ci proiectata gazeti de jconomia rurali" Oziris abonamentului nici micar pe trimestrul intii, care merge spre sfir;it",
nu va mai apirea. se face un apel Cure aceltia, ca si-1 achite. La inceputul trimestrului
al doilea, se repeed apelul, pentru toci abonatii.
1885 05 (498)
[Se anunta cà proiectata foaie Oziris" nu va mai aparea, 1895 05 (498)
Intrucit numarul prenumerantilor adunati n-a fost in ana- [Notite despre Poporul Suveran" si Pruncul Ronuin"].
loghia marimei unei asemene intreprinderi"]. ALBINA ROM., G. TRANS., XI (1848), p. 272, col. II, 280, col. I.
XI (1840), p. 126 : Bibliografie romaneasca ; CURIERUL Poporul Suveran de lanr. 15 o inceput foarte bine. Acesta si
ROM., XI (1840), p. 176. Pruncul vor rivaliza"... Gazetele Popolul Suveran ;i Pruncul ne
Se adaugi ci materialul adunat se va publica intr-o carte, sub titlul : dederi citiva articuli tocma precum se astepta".
Dascalul Seteanului.
1896 05 (498)
1886 05 (498)
[Se anunta cl foaia rurall numità Oziris", ce urma sa [Se anunta Ca, la Institutul Albinei, se va tipari Povl-
tuitorul Sanatatii si a Economiei", foaie periodica pentru
iasa la 1 aprilie, nu s-a mai tiparit]. DACIA LIT., I (1840), popor, sub redactia doctorului aga C. Virnav]. ALBINA
p. 297. ROM., XVI (1844), p. 1 si 4 : Bibliografie Romineasca.
Se publici programul revistei : va incepe si apari la 15 februarie,
1887 05 (498) un numir la fiecare 2 siptimini ; pretul abonamentului pe 1 an va fi
[Se anunta ca materialul hotarit pentru foaia Oziris", 40 lei pe hirtie velini i 30 lei pe hirtie obisnuiti.
care n-a mai aparut, se va publica intr-un volum intitulat
Dascalul Seteanului"]. DACIA LIT., I (1840), p. 298. 1897 05 (498)
[Se anunta ca, la 15 februarie 1844, va aparea Pova-
1888 05 (498) tuitorul Sanatatii si a Economiei", de sub redactia dr. C.
Paminteanul. ALBINA ROM., X (1839), p. 258. Virnav]. PROPASIREA, I (1844), p. 32 : Miscelle.
Se face cunosc ut moldovenilor ci la Bucuresti a inceput si se
publice, la 1 iun ie, sub titlul de mai sus o noui gazeti politicS. 1898 [Virnav, dr. C.] 05 (498)
Instiintare despre foaea aceasta. POVAT. SAN. $1 A
1889 Ruof, A. 05 (498) ECON., I (1844), p. 1-3.
[Articol prin care explica de ce nu mai poate continua Arati programul revistei, de cite ori va apirea pe an, formatul,
editarea foii ParnInteanull. PAMINTEANUL, I (1839), pretul etc. - Semneazi : Redactia".
nr. 21, p. 1-2.
Nu a putut intruni numirul necesar de abonati si nu 2re capital. 1899 05 (498)
A trebuit 55-0 instriineze ;i tipografia. Pe cei care au achitat abona-
mentul intreg, ii va despd'gubi astfel : A. Marin, profesor public la [Redactia Albinei" scrie ca se grabeste sa publice pro-
Sf. Sava, va continua el si editeze Biblioteca pentru tinerimea romana, grama unei foi periodice noi, care va aparea sub titlul Po-
inceputi de Ruof, ;i va trimite abonatilor volume din ea, pinS la vatuitorul Sanatatii si a Iconomiei" si sub redactia docto-
epuizarea sumei plitite. rului aga C. Virnav]. ALBINA ROM., XVI (1844),
p. 1-2 : 145)1.
1890 05 (498)
[Notita-program a gazetei Poporul Suveran"]. POPORUL 1900 05 (498)
S., I (1848), p. 1, 4. [Se face cunoscut ca abonamente la foaia periodical Po-
Va sprijini drepturile poporului, contra tiraniei ; dar va sfitui viiuitoriub Sanitatei si a Iconomiei" se fac si la librarii
poporul, cind va abuza de libertate. Va sprijini orice plingere dreapti. Hennig i Nica]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 44 :
Va lupta pentru unirea provinciilor romine. Redactor responsabil : Instiintare.
Dimitrie Bolintineanu. Fondatori : T. Piscupescu, Stefan ;i At. Bolin- Pretul abonamentului este de 30 lei, sau 12 sorocoveti, pe hirtie de
tineanu, C. Minciulescu. tipar fi 40 lei pe hirtie velini.

90

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI ; P 05 (498)

1901 05 (498) 1911 Klogalniceanu], M. 05 (498)


[Se anunca ca, la 1 martie 1844, a aparut primul numir Rispuns Dlu! P. V. din Birlad. PROPA$IREA, I (1844),
din revista Povacuitorul Sanatacei", a doctorului C. Vir- p. 248.
nav]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 72. Intr-o nothi, M. K. explia lui P. V. ci nu poate si-i publice ma-
nuscrisul : Moartea Ioanei Grei ,,fiind numai o simpli traducere din
1902 05 (498) Makintor [Mackintosh], in timp ce Prop!tirea public! numai articole
[Notiti despre aparitia a 6 numere din PovacuitorTul originale". A doua lucrare, de geologic, n-o poate publica din cauza
Sanatatii si a Economiei", red. C. Virnav, Iasi]. FOAIE ortografiei.
PT. MINTE, VII (1844), p. 263 : Stir! literare.
Se exprimi bucuria produsi de acme! aparitie. 1912 05 (498)
[Zvon despre incetarea apariciei foii Propasireal. G.
1903 05 (498) TRANS., VII (1844), p. 386, col. II.
Instiincafe. PbVAT. SAN. $1 A ECON., I (1845), 1913 Alexandrescu, Gr. 05 (498)
p. 369-370.
Redactia revistei anunt! ci, de la I august 1845, vs incepe anul
[Scrisoare acre redactorul Gazetei de Transilvania", cu
privire la cauzele suspendirii revistei Propasirea"]. G.
al doilea.
TRANS., VIII (1845), p. 64 : Revista de jurnale.
1904 05 (498) 1914 05 (498)
[Numele colaboratorilor revistei]. POVAT. SAN. $1 A [Instiintari marunte pentru prenumeranti]. PRUNCUL
ECON., I (1845), p. I de la sfirsit. R., I (1848), p. 3, 29 : Instiintare din partea redaccii, 125 :
,Vorn. Alecu Sturza Miclasutanu, cu Doftorii de cal' ; Profesorul Instiintare.
I. lonescu, acirui articluri unele sint isc8lirc 8i altele numai cu lite-
rele I. I. ; Anton Vinkler ; Sabo cu simnul ; V. Loderman cu 1915 05 (498)
litera L. ; Paharnicul T. Stamati cu lit. Pr. S. ti T. S. ; Iozef
Cernefschi ; T. Codrescu ; Macirescu cu lit. N. M. ; Soroceanu".
[Notica despre foaia Pruncul Roman"]. POPORUL S.,
I (1848), p. 8 : Urzicl.
.Cind vom scri In jurnalul nostru : pruncul a zis, pruncul a ficut
1905 Vasici, dr. 05 (498) etc., dim ;tire de pe acum d-lui Pruncul de la Focsani ca 53 nu
Povacuitoriul sanatati! si a economic!, foae periodica pen- socoteasc4 ci vorbim de d-lui, ci de gazeta numit! Pruncul ce este in
tru poporul rominesc subt redaccia Drului Virnav. G. Bucuresti".
TRANS., VIII (1845), p. 156, 160.
Recenzie a numerelor apirute pin! atunci din foaia ieleani. 1916 05 (498)
[Despre Pruncul Roman" se mencioneaza ironic ca ideile
1906 05 (498) acestii foi nu sint mai batrine decit numele ce poarta ea"].
[Se anunta ca, in urma contopirii foii Constitucionalul" POPORUL S., I (1848), p. 12 : Urzid.
cu Propaganda", ce urma si apara in viitor, se di la lu-
mina foaia Romania"]. ROMANIA, I (1848), p. 1 : Apela 1917 05 (498)
la tot! Romani!. [Notice ironice asupra foii Pruncul Roman"]. POPORUL
Noua gazeti va sprijini constitutia in ,.toati intregimea ei", ; va S., I (1848), p. 32, 63, 72, 80, 100.
contribui spre inflorirea literaturii, a ltiintelor wi a negotului, va In rubricile : Urzici i Urziarie.
propaga principiul democrr tic ti ideea de unire a tuturor rominilor".
1918 05 (498)
1907 05 (498) [Rispuns unui prieten", care Pruncul
afirmase ca
[Se vesteste ca, de la 2 ianuarie, va aparea la Iasi Pro- Roman" s-a facut cam poet si noi am dori si-1 vedem mai
pisirea", foaie pentru interesurile materiale i intelectuale"]. prozaic"]. PRUNCUL R., I (1848), p. 94, col. 11-95.
G. TRANS., VII (1844), p. 14 : Moldavia.
Va cuprinde numai compuneri originale rominesti". Se inf3;iseazi 1919 05 (498)
Impirtirea ei in diferite rubrici etc. [Notice despre Poporul Suveran" i Pruncul Roman"].
G. TRANS., XI (1848), p. 272, col. II, 280, col. I.
1908 05 (498) Poporul Suveran de la nr. 15 o incepu foarte bine. Acesta
[Programul revistei]. PROPA$IR.EA, I (1844), p. 1-2 Pruncul vor rivaliza"... Gazetele Popolul Suveran ti Pruncul ne deder!
(nr. necenzurat) i p. 1-2 (nr. cenzurat). chiva articuli tocma precum se attepta".
Anunt3 cS va cuprinde numai compuneri originale, impirtite In
trei sectii : I) ltiintele exacte, 2) Itiintele morale 8i politice i 3) litera- 1920 05 (498)
tura romineasci. In num3rul cenzurat, programul e mai scurt. [Redaccia Prundului Roman" aduce la cunostinca abona-
cilor ca trebuie si achite abonamentul pentru al doilea tri-
1909 05 (498) mestru si ca., in viitor, orice lista de prenumeranci care nu
Jurnalismul romanti. ALBINA ROM., XVI (1844),
va fi insotitä si de precut abonamentului nu se va lua in
seama]. PRUNCUL R., I (1848), p. 125 : Instiincare.
p. 21-22.
Dup! ce se arad c3 de mult era simtiti lipsa unei foi literare ;i 1921 05 (498)
se insist! ca invitatii din toate provinciile rominelti a! intrebuinteze Corespondencia Pruncului. PRUNCUL R., I (1848), p. 120,
o singur3 limb!, se anuntI cu bucurie aparitia revistei Foaie Itiintifici 128, 132, 144, 148, 152, 156.
literari [Propilirea] i se reproduce programul acestei reviste, ap5rut RIspunsuri la scrisori adresate de colaboratori.
In primul ei nurrar din 9 ianuarie.
1922 05 (498)
1910 05 (498) [Mentiune despre cheltuielile foii]. PRUNCUL R., I
Foaie stiincifica si literara. CURIERUL ROM., XVI (1848), p. 144 : Corespondenca Pruncului.
(1844), p. 85-87. Se afirml cS pretul abonamentului este atit de mic Inch nici
Se anunt! ;i se comenteazi aparitia a opt numere din Foaia 8tiin5ifici cheltuielile tiparului nu se acoperl". NumIrul abonatilor din Craiova
fi literar3 [Propilirea]. Se reproduc cuprinsul lor i fragmente din arti- este atit de mIrginir, inch nu se poate angaja un impirtitor' al
colul-program. foii in oral.

91

www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : PS 05 (498)

1923 05 (498) 1932 05 (498)


[Articol la implinirea a trei luni de aparitie]. PRUNCUL [Apel catre abonari, ca sa-si achite datoriile]. ROM., I
R., I (1848), p. 157-158. (1838), p. 956 : Instiintare de la Redactie.
Se afirmi ci fratii" Pruncului .1-au aritat multi iubire ti indul- Redactia socotette de datorie a sa ca un alt numir sa Infitileze
genti ; el dar se simte dator a le arita multumirea ci recunoltinta lui, starea prenumerantilor sii i sa arate chi dintr-incii au plitit i chi
figiduind ci se va sili ci in viitor a merita aceasti iubire". Se trece au rimas neplititi".
apoi la discutarea situatiei politice.
1933 05 (498)
1924 05 (498) [Editorul $i redactorii anunta incetarea aparitiei gazetei
rSe anunta aparitia in curind a ziarului RomaniaTh Romania"]. ROM., I (1838), p. 1205-1207 [gre$it :
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 1, p. 4, col. IIIIV : 1005-1007].
II-156410a. Anunt incadrat cu chenar de doliu. Iscilit de F. Aaron, G. Hill ;1
Editor : Walbaum. Redactori : medelnicerul F. Aaron 11 Hill. Frid. Walbaum. Comunici incetarea aparhiei, din pricini ci nu toti
prenumerantii s-au tinut de cuvint.
1925 Aaron, F. qi G. Hill 05 (498)
Initiintare. De la I Ianuarie 1838 va incepe a e$i in li- 1934 05 (498)
breria Curtii : Romania, Gazet politicä, industriala, co- IScrisoarea unor abonati, din Cimpu-Lung $i Pitesti, ai
merciall $i literala. ROM., I (1838), foaie volanta bropta foii Romania", cu prilejul incetarii acesteia]. CURIERUL
la inceputul colectiei B.A.R., p. 1-2. ROM., X (1839), p. 21-24 : Domnule Redactor.
Arati ci, dupa inaintarea ce a ficut duhul romanesc $1 dupa Abonatii protesteazi fall de cuvintele injurioase la adresa publicului
liçirea gustului citirii in patria noastri, gazeta a ajuns a fi o trebuintV. roman cu care redactorii ci editorul Romaniei ii anunta incetarea,
Dar : .numai o gazed cotidiani, care si iese in toate zilele, poate sa Mudd nu a adus cictigul sperat. Vestejesc mai ales atitudinea edito-
multumeasa curiozitatea i neribdarea tuturor acelora care doresc a rului foii, librariul fi tipograful Walbaum, .care dupa cum ctim n-a
cunoacte in grabi ci neprecurmat cursul lumii, duhul vremii ci intim- facut alta, dech cu banii noctri ei-a pus teascurile in lucrare, ci ti-a
plirile de la care atirni fericirea ci nefericirea omenirii". De aceea exploatat industria firS pagubi ti cu ostencala a doi muncitori redac-
Romania va aparea in fiecare zi, afara de duminici. Cei doi redactori torr. II roagi pe Eliade si faci un epitaf in versuri pentru decesul
o caracterizeazi ca o jntreprindere colosali in patria noastra" ci sus-numitei gazete.
cheama pe orice roman literat" si trimiti articole potrivite cu planul
gazetei. Expun acest plan. 1935 [Eliade, Li 05 (498)
Raspuns. CURIERUL ROM., X (1839), P. 24, col. II.
1926 Walbaum, F. 05 (498) Rispunde la scrisoarea abonatilor foii Romania. Di dreptate aces-
[Ingiintare cu privire la conditiile de prenumerare la tor abonati. Afirmi tnsl ci va publica i scrisoarea pirtii acuzate,
Romania"]. ROM., I (1838), foaie volanta bro$ata la in- claci o va primi.
ceputul colectiei B.A.R., p. 2.
Walbaum semneaza ca Jibrerul Curtii" i .editorul Romaniei". 1936 05 (498)
[Albina Româneasca" anun ta. cu parere de rau incetarea
1927 05 (498) aparitiei jurnalului Romania" din Bucure$61. ALBINA
[Cuvinte pentru noul an $i pentru inceputul vietii gazetei]. ROM., X (1839), p. 13 : Privire asupra gazetelor romanelti.
ROM., I (1838), nr. 1, P. 1 : Bucure$ti.
Descriind bucuria $1 sperantele iscate de venirea unui an nou, re- 1937 05 (498)
dactia conchide : .Tinira Romania, care vede lumina astizi, poate si Apelit la totI Romanii. ROMANIA, I (1848), p. I.
rimiie rece la Snfierbinteala aceasta de obcte ? 0 sa taci ea cind toate Articol program al gazetei. Ea apare prin contopirea Constitutiona-
inimile vorbesc i hi scot din fundul lor ce au mai scump, ca si-I lului cu Propaganda, ce trebuia si apari. Va publica in mod critic
aduca dar una altia ?" ttirile din nauntru, va limuri constitutia ; va sprijini literatura, ttiintele
ci negovul ; va face cunoscuti politica mondiali ; va propaga ideea
1928 05 (498) unirii tuturor rominilor.
[Se anunta c o gazeta cotidiana a inceput s apara de la
1 ianuarie 1838, sub redactia profesorilor Florian Aaron $i 1938 05 (498)
G. Hill]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 148. [Notita despre gazeta Romania"]. POPORUL S., I
E vorba de gazeta Romania, al cirei titlu nu-i amintit. (1848), p. 80 : Urzicarie.
.Se poate ca gazeta Romania 51-51 piardi cumpatul ? A publicat trei
1929 05 (498) numere ci doS ode".
[Se anunta ca, la Bucuresti, a aparut o noua gazeta, 1939 05 (498)
Romania", sub conducerea lui F. Aaron $i G. Hill]. AL-
BINA ROM., IX (1838), p. 30. [Se anunta aparitia la Paris a foii Romania Viitoarel.
Albina saluti cu bucurie noua gazeti ci o considerS .un organ
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 152, col. II.
mai mult de luminarea practica a compatriotilor.
1940 05 (498)
1930 05 (498) Prospect. Spicuitorul moldo-romh, jurnal stientific. li-
terar $1 industrial rediguit de o sotietate de literati. SPI-
[Ntiintari marunte pentru abonati]. ROM., I (1838), CUITORUL MOLDO-R., 1841, ian.febr., foile nepaginate
nr. 21, p. 4 : tn$tiintare de la Redactie, 283 : Instiintart, de la inceput.
316, 476, 856 $i 996 : Instiintare de la Redactie, 1104 [f.t.], Programul revistei : .va lua cu luare aminte ti va infitoca intrunite
1192 : In$tiintare de la Redactie. productele cele mai insemnitoare a literaturelor streine ti a literaturei
nationale, descoperirele Itiintelor, a frumoaselor arte ci a industrier
1931 05 (498) etc. Prospectul poarti data : Jaci in 10 martie 1841'.
[Apel la sprijinul abonatilor]. ROM., I (1838), p. 544 :
Inniintare de la Redactie. 1941 05 (498)
.Credincioasi inclatoririlor sale, redactia ar don si faci foii sale Prospect. Adunatorul Moldo-Romln. Jurnal stientific-lite-
imbunatatirile cuviincioase ce se simt ci se cer de publicul cetitor, dar rar qi industrial, publicat in limba franceza de o sotietate
aceasta nu se poate face decit cind ar putea sa se noroceasci cu crepe- de literatorI. ALBINA ROM., XI (1840), p. 231-233.
rea numarului prenumirantilor. Se fac cunoscute programul acestei reviste ci pretul abonamentului.

92

www.dacoromanica.ro
05 (496) PERIGDICE ROMANESTI : S-U 05 (496)

1942 Bals, Lupu 05 (498) 1953 Genilie, I. 05 (498)


Catra cinstita redactie a Spicuitorului Moldo-Romln. Instiintare. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 162 [gre-
ALBINA ROM., XI (1840), p. 247-249. SPICUITORUL sit : 194] ; G. TRANS., VIII (1845), p. 163-164 ; VEST.
MOLDO-R., 1841, ian.-febr., foile nepaginate de la inceput. R., IX (1845), p. 168.
Anunsi cS, dupä cc a vizut prospectul Spicuitorului, se inscric pe AnunsI viitoarea aparisie a foii itiinsifice Universalul i fclul cum
lista prcnumeransilori trimcte 30 galbeni, presul anticipat pcntru va fi alcituitl.
abonamentul pc trei ani.
1954 Genilie, I. 05 (498)
1943 05 (498) Instiintare. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 162 [gre-
[Se anunta ca, nefiind spatiu suficient in foiletonul Al- sit : 194] ; VEST. R., IX (1845), P. 168 ; G. TRANS., VIII
binei", ca sa se publice i articole pentru teatru acestea vor (1845), p. 163-164.
fi publicate in primul numar din Spicuitorul Moldo-Roman", Prospcctul foii periodice Universalul, pe care o va publica. Ea va
care se afla sub tipar]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 321. cuprinde 5 grupe de materii : Cerul, Pamintul, Omcnirea, Literatura
si Romanitatea. Conditille cle prenumerare.
1944 05 (498)
La Institutul Albinel au esit pe luna Ghenari i Fevruari 1955 05 (498)
1841 Spicuitorul Moldo-Roman. ALBINA ROM., XII (1841), [Se anunta aparitia revistei Universul" a lui I. Genilie,
p. 91-92 : Feileton. ca un semn al progresului culturii romanesti]. BUKURESTER
Comentarii despre programul i continutul acestei reviste. Articolele DT. Z., I (1845), p. 221-222.
ce se vor publica in aceastI revist5 vor fi plitite cu cite 50 lei coala
tipografici.
1956 05 (498)
1945 05 (498) [Se anunta aparitia foii Universul", redactata de prof.
Tab la materillor Spicuitorulul pe Ghen. Fevr. 1841. AL- Genilie]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 198-199 :
Universul.
BINA ROM., XII (1841), p. 93.
Se reproduce articolul Romanitate, la care Eliade face unele obser-
vasii in legiturl cu vorbcle Zeu - Dumnezeu.
1946 05 (498)
Instiintare. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.-iun. 1957 05 (498)
o foaie nepaginata la inceput.
Redaciia Spicuitorului ii aratl bucuria ci primul numir a avut [Se anuntl. cu bucurie aparitia revistei lui Genilie Uni-
o bunk' primire i laglcluieste cI va continua aparisia, cu toate dificul- versulTh G. TRANS., VIII (1845), p. 252, 259 : Revista
tAsile mari intimpinate. de jurnale.

1947 [Kogalniceanu, M.] 05 (498) 1958 05 (498)


[Notita despre publicatia bilingva a lui Asachi : Le [Apel catre cititori, ca si sprijine foaia]. UNIV., I (1845),
Glaneur moldo-valaque, Spicuitorul moldo-roman"]. AR- p. 4 : Literatura.
HIVA ROM., I (1840-1841), p. 373.
AfirmI cI e redigult1 foarte bine". 1959 05 (498)
[Comentarii elogioase cu privire la primele 4 numere api-
1948 [Kogilniceanu, M.] 05 (498) rute din Universul" lui Genilie]. VEST. R., IX (1845),
[Notità cu privire la publicistul francez, stabilit in Mol- p. 251-252.
dova, A. Gal lice]. ARHIVA ROM., I (1840-1841), Sc reproduce un text din rubrica VI. Literatura, limbistica.
p. 373-375.
AratI cS acesta - dupl cc, in Albina Rominnsci, 1840, nr. 63, 1960 [Genilie, I.] 05 (498)
II numise ocriitor de nimica a unei scricri ticiloase kDacia Literarir -
acum ii plagiazl, fIrS si-I citeze, in introducerea la Le Glaneur
Instiintare. UNIV., I (1845), p. 88.
Moldo-Valaque. Demonstreazi aceasta punind pe douI coloane textul Comunicare dare cititori, cu prilcjul a jumatate de an de la apa-
lui A. Gallice i cel din Histoire de la Valachie et de la Moldavie, risie. - Genilie roagl cititorii sl-i cistigc noi abonasi i fIgicluieste
de M. Kog5Iniceanu. c5 va imbunitIsi foaia.

1949 05 (498) 1961 [Genilie, I.] 05 (498)


[Se anunti el a aparut al doilea numar din Spicuitorul 0 rugaminte. UNIV., I (1845), p. 96.
Moldo-RomAn" i ca nr. 1 se va retipari]. ALBINA ROM., Apel acre cititorii foii sale sl-i trimial spre publicare : curiozitisi
XII (1841), p. 328 : Bibliografie Romäneasca. din patria noastrl, istorioare, versuri etc., auzite, talmicite sau com-
Se aclaug3 cI s-au intimpinat mai multe greutIti, atit la redactare, puse de ei.
tit si la tipirire.
1962 G.[usti], D. 05 (498)
1950 05 (498)
[Se face cunoscut c s-a publicat nr. 3 din Spicuitorul [Notita despre aparitia foii Universul", de sub redactia
Moldo-Roman"]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 46 : profesorului I. Genilie]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
Bibliografie. p. 24 : Bibliografie Romineascl.
Arat5 cl noua foaic se ocupl de Itiinsele naturii, cultur5 si litera-
1951 05 (498) turl ; moldovenii sint indemnasi sI ajute o asemcne folositoarc foaie".
Le Glaneur Moldo-Valaque. FOAIE PT. MINTE, V 1963 [Genilie, I.] 05 (498)
(1842), p. 96 : Literatura.
Notisi cu prilejul primirii la redacsie a nr. 3 din Spicuitorul Critica acestui jurnal. UNIV., II (1846), p. 22-23 : Li-
Moldo-Romin. teratura. Limbistica. Memorabile.
Reproducind o notisi de elogiu din Albina Romineasc5, I. G.
1952 05 (498) mulsumeste odinc" redactorului ei si adaugl : Jaci ar ajutora i ar
[Se face cunoscut ca au esit no. I si IV din Spicuitorul judeca toti asa cum zice ea, atunci Universul n-ar mai avca sI se
Moldo-Roman"]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 180 : lupte Ina cu strimtoriri, cu nedumeriri i cu indoieli, ci s-ar desvolta
Bibliografie. intr-o foaie cu adevirat universalr.

93

www.dacoromanica.ro
tA (49i) PERIODICE ROMANE.Fri 0-9 65 (498)

1964 Pop, Dim. 05 (498) 1976 Maiorescu, I. 05 (498)


[Scrisoare acre I. Genilie, cu privire la foaia pe care o Domnule Redactor ! CURIERUL ROM., XX (1848),
redacteaza]. UNIV., II (1846), p. 48 : Literatura. Limbistica. p. 73, col. I.
Memorabile. Scrisoare cu privire la colaborarea sa la foaia Universul. Scri-
D. Pop, profesor la Academia" din Iasi, consideri Universul ca o soarea e datata : Craiova, 25 febr. Referindu-se la notita din Curierul
intreprindere cu adevirat patrioticr, pentru ci nu se adreseaza Rominesc despre Universul, precizeazi ci nu e redactor la aceasti foaie.
numai imaginatiei, ci si .mintii si inimei". Genilie preccdi textul scrisorii A fost invitat, insi nu poate face fati unei asemenea sarcini, cu puterile
cu un comentariu. Aduce multumiri Epitropiei Invataturilor Publice lui si de la o distanta de 12 poste de capitali.
din Moldova si celor 7 profesori ai .Academici" din Iasi pentru ci
s-au abonat la Universul. 1977 Munteanu, G. §i ierodiacon D. Romano 05 (498)
Imtiintare. VESTITORUL B., I (1839), nr. de probk p. 1.
1965 05 (498)
Datatii : Buzau, 18 dec. 1838. Cei doi profesori anuntS ci au de gind
[Redactia Gazetei de Transilvania" veste§te ci face abo- si scoati in anul urmitor Vestitorul Besericesc, foaie religioasi ti
namente pentru foaia Universul", redactatä de I. Genilie, morali, corespunzind extinderii gustului de citit la toate clasele si in
la Bucuregi]. G. TRANS., IX (1846), p. 64, col. II. cler. Va aparea simbita. Va cuprinde : .povestiri, anecdote, sententii ;i
tot felul de articolc rcligioase si morale", cu scopul de a hrini duhul
1966 05 (498) religios si moral".
[Instiinfari pentru abonati]. UNIV., II (1846), p. 24, 28,
92, 204. 1978 05 (498)
1967 [Genilie, I.] 05 (498) [Se anuntI ca, la Buzau, a apIrut gazeta Vestitorul Be-
sericesc", sub redactia ierodiaconului Romano §i a profeso-
in§tiintare de la Redactie. UNIV., II (1846), p. 196. rului Munteanu]. ALBINA ROM., X (1839), p. 33 : Esil.
Cu prilejul implinirii a doi ani de aparide, redactorul cere scuze
pentru uncle neregularititi in distribuirea foii. Arati ca nu o poate 1979 05 (498)
imbunitid, din lipsi de fonduri.
Initiintare. VESTITORUL B., II (1840), nr. de probl, p. 1.
1968 [Genilie, I.] 05 (498) Se anunti aparitia mai departe a foii, In aceleasi conditii, urmind
a i se aduce imbunktItiri o data cu cresterea numirului de prenumeranti.
Onorabili abonati ! UNIV., II (1846), p. 207-208.
Preciziri cu privire la modul cum a intcles si redacteze foaia
Universul. Anunti ci va tipari paralel o a doua foaie, Mondul. 1980 05 (498)
In§tiintare dela redactie. VESTITORUL B., II (1840),
1969 [Genilie, I.] 05 (498) p. 36, 79.
Recomandatii marunte pentru abonati.
[Notitä despre greutätile financiare in editarea foilor
Mondul" §i UniversulTh UNIV., III (1847), p. 28.
1981 05 (498)
1970 Sebeni, doct. 05 (498) [Cantorul de Avis" anuntà d i-a schimbat titlul in
[Urzice pImintene]. CURIERUL ROM., XIX (1847), Vestitorul Rominescl. VEST. R., VII (1843), p. 49-50.
p. 72, col. III.
Ironizeazi micsorarea formatului foilor rominesti intre care si 1982 05 (498)
Universul in contrast cu promisiunile (acute cititorilor la incepuc.
Initiintare. Dela Redactia Vestitorului. Rumanesc. VEST.
1971 [Genilie, 1.] 05 (498) R., VII (1843), nr. 101, p. 401 [gre§it : 301].
Cu prilejul intririi in anul al VIII-lea. Anunti ci a ajuns la
[Notità cu privire la neregularititile in aparitia foii]. 600 abonati. Isi va mari formatul. Va apirea tot de 2 ori pe
UNIV., III (1847), p. 100. saptamini.
Redactorul roagl pe dd. abonati 1i cititori a-1 ierta pentru o mica
neregulare ce i s-a indmplat pentru o cumpliti durere de ochi, de
carea inci tot nu este sigur ci s-a vindecat bine'. 1983 05 (498)
[Gazetei Vestitorul Romanesc" i se acord'a titlul de ga-
1972 05 (498) zeta semi-ofitiale]. VEST. R., VII (1843), p. 250, col. I.
[Universul" anuna incetarea vremelnicI a aparitiei, din
neinlesnirea mijloacelorTh UNIV., III (1847), p. 208. 1984 05 (498)
In nr. din 28 decembrie 1847. [Ofisul domnesc citre Departamentul Vistieriei, prin care
se aproba redactorului gazetei Vestitorul Romanesc", Za-
1973 05 (498) haria Carcalechi, o gratificatie de lei douI mii cinci sute,
Guscul de citit la romInl. FOAIE PT. MINTE, X (1847), spre oare§-care inlesnire i ajutor la a lui folositoare intre-
p. 84. prindereTh VEST. R., VII (1843), p. 410 ; ALBINA ROM.,
Consideratii in legituri cu incetarea foii Universul, in urma neachi- XVI (1844), p. 13: Tara Româneasa.
tirii abonamentului. De acelasi riu suferi ;i restul periodicelor roma-
nesti din toate provinciile. 1985 05 (498)
1974 Barit, G. 05 (498) In§tiinvare de la redactie. VEST. R., VIII (1844), p. 16.
Universulu. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 46-48. Redactia Vestitorului Rominesc face cunoscut acelor care doresc
Cu prilejul implinirii a 3 ani de aparitie a foii lui Genilie, Bari; si se aboneze la aceasti gazeti ci trebuie 55 se gribeasci, deoarece a
cerceteaza situatia cclor 15 foi rominesti din acel timp. Indeamni tiparit numai 700 exemplare pentru abonad, din care rimin numai
cititorii si se intereseze de cit mai multe foi, ca sa nu rimini 10 exemplare de dat ; claci se vor da si aceste exemplare, noii abu-
unilaterali. nati nu vor putea obtine primele numere.

1975 05 (498) 1986 05 (498)


Universul. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 25. [Irmiintare de la redactie]. VEST. R., IX (1845),
Cu ocazia intririi acestei foi in al IV-lea an, se anumi cl se va p. 385-386.
tipiri cu litere latine ;i va avea inci doi redactori Laureanul si Se comunici programul gazetei pe anul urmitor, 1846, in legituri
Maiorescu. cu cresterea tirajului gazetei, peste 800 exemplare.

94

www.dacoromanica.ro
05 (491) PERIODICE ROMANESTI : V-2 65 (4§8) = 4

1987 05 (498) 2000 05 (498)


[Redactia Vestitorului Romanesc" anuntä cl va aclauga [ Jurnalul de Galate saluta cu bucurie aparitia gazetei
foii un foileton literar]. VEST. R., X (1846), p. 260, col. II. Zimbrul"]. JURN. DE GALATZ, I (1850), p. 311 : Galatk
Va cuprinde : religie, morall, educatie, datorii sociale, literaturi,
obiceiurile diferitelor popoare. 2001 05 (498)
1988 05 (498) [Redactia Vestitorului Românesc" anunta cu cea mai
[Redactia Vestitorului Romanesc" comenteaza intrarea mare bucurie" cparivia la Iasi a gazetei Zimbrull. VEST.
in al XI-lea an]. VEST. R., X (1846), p. 388, col. II, 400 : R., XIV (1850), p. 221.
Instiintare. Se adaugs : aceasti gazeti putem si zicem ci este una din cele
mai frumoase jurnalc".
1989 05 (498)
[Instiintare pentru cetitori]. VEST. R., XI (1847), p. 397. 2002 05 (498)
Cu prilejul intririi in al XII-lea an, redactia anunti a kaia [Hatmanul N. Mavrocordat da dispozitii ca expedierea
va miri formatul i va avca un foileton permanent. in judete a foii Zimbrul" si se facä regulat i gratuit in
casa postelor]. ZIMBRUL, I (1850), p. 21.
1990 05 (498)
[Arh. Hrisantie Horezeanul trimite redactorului Vesti-
torului Românesc" un dar de 1000 lei, ca unul ce merita 05 (498) (=...) PERIODICE IN LIMBI STRAINE
toat a. lauda obsteasca", pentru activitatea sa ziaristica].
VEST. R., XI (1847), p. 225. APARUTE IN PRINCIPATELE
ROMANE
1991 05 (498)
[Mentiune despre Gheorghe Lurtu, ca secretarul redactiei" 2003 05 (498) = 3
foii Vestitorului Romanesc"]. BULETIN G. A., XVI
(1847), p. 313 : Departamentul Dreptatii. Gazetà noua. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 377.
Face o reclamatie de zestre, din care reiese aceasti calitate. Albina saluti cu bucurie aparitia gazetei Bukurester Deutsche Zeitung,
in speranta cO, fiind scrisi intr-o limbi dc circulatie, va informa exact
1992 05 (498) mai ales lumea de afarO.
Instiintare dela Redactia Vestitorului Românesc. VEST. R.,
XII (1848), p. 4. 2004 05 (498) 3
Cu prilejul inceperii anului al X11-lea, anunci c5 kaia a ajuns la [Se aduce la cunostinta publicului ca Bukurester Deutsche
numirul de 1200 abonati. 18i va mini formatul si va imbunititi hirtia. Zeitung" va continua sa apari si in 1846]. ALBINA ROM.,
XVII (1845), p. 389-390 : rapt.
1993 05 (498)
Albina are cuvinte de laudi pentru redactorul acestei gazete,
Catre redactia Vestitorului. POPORUL S., I (1848), p. 20. C. Schweder.
Redactia Vestitorului Romanese e rugati sO nu-si mai tnsuseascl
articolele publicate in Poporul Suveran, trunchiindu-le i modificindu-le
pe alocuri. Se aminteste ci nu aceasta se intelege prin libertatea
2005 05 (498) = 3
tiparului". [Ziarul Bukurescer Deutsche Zeitung" isi anunta ince-
tarea aparitiei]. BUKURESTER DT. Z., II (1846), p. 100.
1994 05 (498) In 28 martie, o dati cu aparitia nr. 25, in mod provizoriu.
[Redactia Vestitorului Românesc" aduce la cunostinta
noilor abonati ca, din cauza inundatiilor provocate de revalr- 2006 05 (498) = 3
sarea Dimbovitei in mahalaua in care se afla tipografia sa,
nu poate sal le trimita toate numerele gazetei de la inceput]. [Se anunta, dupa Gazeta de Transilvania", cà jurnalul
VEST. R., XII (1848), p. 53. german din Bucuresti" a reposat"]. ALBINA ROM., XVIII
(1846), p. 110 : Tara Romaneasca.
1995 05 (498) Imprejuriri din afari i ocupatia de profesor a redactorului,
[Redactia Vestitorului Românesc" anunta Ca va maxi C. Schwcder, au adus timpuriu apunere".
formatul coloanelor]. VEST. R., XII (1848), p. 325, col. II.
2007 05 (498) = 3
1996 05 (498) [Cornentarii la stirea cà jurnalul german din Bucuresti
[Redactia Vestitorului Românesc" face cunoscut publi- - Bukurester Deutsche Zeitung" - de sub redactia lui
cului din judete ca va urma orinduiala redactorilor din Carl Schweder, profesor de limba germana la Colegiul Sf.
toata lumea" si nu va primi inscrieri de abonati lira plata Sava, si-a incetat aparitia]. G. TRANS., IX (1846), p. 103,
anticipati a abonamentului]. VEST. R., XIII (1849), p. 4. col. I, 155 : Tara Romaneasca.
1997 05 (498)
[Redactia Vestitorului Românesc" anunta ca, in urma 2008 05 (498) = 3
incurajärii materiale din partea abonatilor, si-a reinnoit Bukarester Deutsche Zeitung. ALBINA ROM., XIX
complet stocul de litere, printr-o comanda in Austria]. (1847), p. 28.
VEST. R., XIV (1850), p. 282, col. I. 0 instiincare in limba germanS, in care se spune ci gazeta germanS
din Bucuresti i8i reia aparitia, la
1 ianuarie 1847, sub directia profe-
1998 Fotino, A. 05 (498) sorului C. Schweder.
[Programul gazetei Zimbrull. ZIMBRUL, I (1850), p. 1.
SemneazO ca _director girant°. 2009 A. M. 05 (498) = 4
1999 05 (498) Ad Moldawiae Cursorem ab incolis Jassyensibus [Din
[Se anunti ca o noua gazeta a inceput sa apara in Mol- partea loouitorilor IauIui catre Curierul Moldovei]. COU-
dova, sub titlul Zimbrul", in redactia lui A. Fotino]. GAZ. RIER DE MOLD., 1790, nr. 1, p. 4.
DE MOLD., XXII (1850), p. 202. OdO adresati ziarului Courier de Moldavie, in care se arati ci aduce
Gazeta de Moldavia saluti cu bucurie noua gazeti. lumini i fericire Ora. - Text in limbs latinI.

95

www.dacoromanica.ro
O (498) = 4 PERIODICE ROMANE$TI 65 (498) 77.4

2010 Keun, J. A. §i Ed. van Saanen 05 (498) = 4 2021 05 (498) = 4


Prospectus du journal francais de Bucarest [Prospectul [Se aduce la cunt:qtinta generala initiintarea publicati de
jurnalului francez din Bucurelti]. ALBINA ROM., XXI Journal de Bucarest" despre incetarea aparitiei acestui ziar].
(1849), p. 84. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 151 : Tara Romineasca.
Anuntul aduce la cunostinta publicului moldovean programul noului Se arati ci greutitile, pe care redactia n-a putut a le invingi,
ziar, care se va numi Journal de Bucarest. Se vestesc conditiile de
au adus Incetarea acestei gazete. Abonatii sine invitan si ridice pretul
abonare.
abonamentului pini la 1 iulie.
2011 05 (498) = 4 2022 05 (498) = 77.4
Notre profession de foi. Esprit et but du Journal. JOURN. [Programul gazetei]. '0 'En..
DE B., I (1849), P. 1-2, 5-6, 13-14, 17. Mrlv. tflc BIntac, I
Amp la infatisare a programului redactional si a ideologiei politice a
(1849), p. 1.
acestei foi, in trei articole in continuare. Redactia anunti pe scull cl gazeta va avea material variat, culea
din diferite ziare strSine, iar stirile referitoare la Tara Romineasci
2012 05 (498) = 4 vor fi luate din gazeta lui Z. Carcalechi. Adaugi cS aceste stiri vor
fi utile pentru acei care nu cunosc limba romini.
[Citeva cuvinte despre greutatile pe care le intimpina
aceasta noui gazetä, de la inceput]. JOURN. DE B., I 2023 05 (498) = 77.4
(1849), p. 1 : Bucarest le 7/19 Mars 1849.
Neregularitatea corespondentelor ponale cauzati de evenimentele [Se anunta cã a inceput sà apara la Bucurelti o gazeta
din Ungaria" impiedici redactia si dea stirilor externe toati noui, numai in grece§te, sub titlul '0 'En.rivticoac MrivOrtop
atentia doriti. tf Bknxiac i cà abonamentul la aceastà gazetà, pentru
la§i, se face la redactia Albinei"]. ALBINA ROM., XXI
2013 05 (498) = 4 (1849), p. 92.
[Comunicari marmite ale redactied. JOURN. DE B., I Se publici pe scurt programul acestei gazetc in limba greac5.
(1849), p. 29, col. I, 29, col. II : Exterieur, 56, col. I., 193,
col. I, 322, col. III, 327, col. I ; II (1850), p. 337, col. I, 2024 05 (498) = 77.4
365, nr. 116, p. 1, col. I. [Se anunta ca Mihail Hristidis a scos o gazeta greceasca].
PRUNCUL R., I (1848), p. 144.
2014 05 (498) = 4
Anuntul este in limba greed. Cei care vor al se aboneze se pot
[Comentariul foii otomane Le Journal de Constantinople" adresa la libririile C. I. Scarlat si C. A. Daniilopol, sau la redactorul
la programul politic al foii Journal de Bucarest"]. JOURN. Hristidis. E vorba de gazeta OtuaT600; t0i) Xa01}.
DE B., I (1849), p. 33, col. III-34.
Foaia din Constantinopole recomandi si se introduci in acest
program si ideea de conciliere. Foaia din Bucuresti este de acord.
2025 05 (498) = 77.4
[Se anunta ca gazeta MrIvurtc tfç Bkaxiac, cu inceperea
2015 05 (498) = 4 anului 1849, va aparea in 8 pagini qi abonamentul se va
dubla]. Mriv. tfic Bktoc., 1848, nr. 9, p. 33, 37.
[Se anunta ca, Journal de Bucarest" obtinind libera cir-
culatie in interiorul Rusiei, se vor putea face abonamente Redactorul M. Hristidis cere concursul grecilor, dci, zice el, numai
la el in Petersburg, Moscova, Vilna, Riga §i Odesa]. JOURN. cu un numir de 40-50 abonati gazeta nu poate si se intretie.
DE B., I (1849), P. 153 : Avis.
2026 05 (498) = 77.4
2016 05 (498) = 4 [Mihail Hristidis face cunoscut c gazeta greceasca Ves-
Prospectus. JOURN. DE B., I (1849), p. 315. titorul Romaniei", care pina acum aparea de doui ori pe
Cu prilejul implinirii unui an, Journal de Bucarest ii expune din saptamina, in jumatate de coala, cu inceperea anului nou
nou programul. Redactia recunoaste c5 i s-au adz-oat numeroase 1849 se va tipari pe o coala intreaga, tot de doui ori pe
cereri ca jurnalul si fie redactat si in limba romini, nu numai to saptamlna]. VEST. R., XII (1848), p. 368.
cea francezi. Anuntl ci va intreprinde aceasta cind va avea nurnirul Pretul abonamentului este 64 lei pe an.
necesar de abonati. Pe lingi continuarea publicirii itirilor i bucitilor
literare, promite ci jurnalul va cauta 51 fie util proprietarilor-culti- 2027 05 (498) = 77.4
vatori, comercianti si industrian, dind atentie i articolelor din dome-
niul economiei rurale si al tehnicii. [$tiri cu privire la gazeta greceasca Monitorul Roma-
niei", scoasi de M. Hristidis]. VEST. R., XIII (1849), p. 24,
col. III.
2017 05 (498) = 4
[Notita cu privire la posibilitatea foii Journal de Bu- 2028 05 (498) = 77.4
carest" de a publica §tirile externe inaintea tuturor celorlalte
gazete din tall]. JOURN. DE B., I (1849), p. 319, col. III. [D. Arghiriadis invita pe abonatii care s-au inscris la
gazeta '0 Zetpupo; toz Icrtpou sä trimitä adresele lor la
2018 05 (498) = 4 Libriria greaci din Bucuregi, intrucit in curind va iei
primul nu mar]. C. DE AVIS, V (1841), p. 228.
[Redactia anunta cà dificultàti materiale neprevazute o Cere de asemenea iubitorilor de frumos si-I sprijine prin contributii
impiedica si inceapa editarea jurnalului §i in limba romlna, gencroase. Instiiniare in limba greac5, cu data de 26 iulie 1841.
inainte de primele zile ale lui martie]. JOURN. DE B., II
(1850), P. 385, col. I. 2029 Alrghiriadis], D. 05 (498) = 77.4
2019 05 (498) = 4 [Articol in care se arata ca a ales ziva de 30 august pen-
[Foaia Journal de Bucarest" anunta ce.-si Inceteaza apa- tru aparitia gazetei '0 Zi4upog ToO "Ityrpou, ca un omagiu
ritia, din cauza dificultatilor materiale]. JOURN. DE B., adus domnitorului Tara Romaneqti, Alexandru Ghica]. '0
II (1850), nr. 118, p. 1 : Avis a nos lecteurs. ay. ToO "Icrtpou, I (1841), p. 1-2.
In cadrul articolului, se public5 si versuri in cinstea domnitorului.
2020 05 (498) = 4
2030 05 (498) = 77.4
[In1tiintarea prin care gazeta Journal de Bucarest" ii
anunta incetarea aparitiei]. VEST. R., XIV (1850), [Se anunta aparitia la Bucurelti a foii grecegi O Ze-
p. 145-146. phiros tou Istrou"]. G. TRANS., IV (1841), P. 124.

96

www.dacoromanica.ro
05 (498) = 77.4 PER1ODICE ROMANESTI ALMANAHURI. CALENDARE 059 (498)

2031 05 (498) = 77.4 geografia Tirii Rominesti, Harta t5rii ;i alte folositoare lucruri, cu
[D. Arghiriadis anunta ca redactia gazetei sale '0 Zttpu- slobozcnia cenzurii s-a dus la Buda a-I tipari i face cunoscut cS este
pog s-a mutat la hanul Serban Voda, in scoala lui Gh. Vi- gata din tipar cu 6 portrctur;".
zantios]. '0 Zt(p. 'rob "Icapou, I (1841), P. 24. 2043 059 (498)
2032 05 (498) = 77.4 [Se anuncZi ca librarii Walbaum si Weise dau abonatilor
Curierului Românesc", in mod gratuit, Calindarul ce au
[Redactia anunta cu bucurie ca printre abonatii la Ztwo facut dumnealor pe anul 1837", precum si Almanahul
pog este si Seit-Pasa, de la Rusciuc]. '0 Thp. ToO latpou Culla din acelasi an"]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
(1841), p. 54 supl. nr. 94, p. 1.
2033 05 (498) = 77.4 2044 059 (498)
[Se face apel catre abonati, s achite abonatnentul, cad Rugaciune catre toy Dumnealor D. Amploiati Statului al
altfel gazeta va fi nevoita: sa-si inceteze aparitia]. '0 ZiAp. Printipatului din tivil. CURIERUL ROM., VIII (1837),
'rob larpou I (1841), p. 180. p. 188.
Frid. Walbaum, librarul curtii", ii magi sI-i trimiti titlurile ti
2034 05 (498) = 77.4 cavaleriile" lor, ca si le mentioneze in Almanahul Curti; si al Statului
[Zah. Carcalechi anunta ca a obtinut aprobarea i va
pe anul 1838, in curs de tipirire.
tipãri o gazetä greceasca poIitic i comerciala]. C. DE AVIS, 2045 059 (498)
11 (1838-1839), p. 81 : Tara Romaneasca.
AdaugS : peste putine zile voi da gall programa asupra chipului [Se face cunoscut c s-a pus sub tipar Almanahul Statului"
cu care se va alchui aceasti gazet5, cum f i asupra precului si a pe anul 1838]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 150 : In-
prenumeratii". stiintarl.
Va cuprindc 12 coli pe hirtie buni 8i se va vinde, legat, la pretul
de 3 sfantihi.
2035 05 (498) = 77.4
[Se anunta publicarea unei gazcte grecesti in Bucuresti, 2046 059 (498)
la Cantora de Corner; si Avis]. ALBINA ROM., IX (1838), [Se face cunoscut ea, la Libraria Curtii, va apalrea un
p. 352 : Esit. Almanah al Curtii si al Statului din printipatul Valahii
pentru anul 1838. Anul al treilea"]. ROM., I (1838), nr. 1,
de proba, p. 4 : InstiintarT.
059 ALMANAHURI. CALENDARE
2047 059 (498)
2036 059
[Se vesteste ea, in tiparul Librariei Curtii, a aparut Al-
manahul Curtii si al Statului pentru anul 1838. Anul al
Almanah. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 12. 111-leal. ROM., I (1838), nr. 9, p. 4 : Instiintare.
Originca almanahurilor si evolutia !or, pe scurt.
2048 059 (498)
2037 059 (498) [Zah. Carcalechi anunta ca a intocrnit un Alrnanah pe
[Se anunti c5, la Institutul Albinei, se va tipari un Al- anul 1839", care se af1â sub tipar]. C. DE AVIS, II (1838
rnanah" cu patru stampe litografite"]. ALBINA ROM., 1839), p. 168.
XVIII (1846), p. 340 : Bibliografie. Se publici cuprinsul almanahului.
Se reproduce cuprinsul Almanahului.
2049 059 (498)
2038 059 (498) [Zah. Carcalechi anuntä ca a alcatuit un Almanah" pe
[Se anunç cã s-a pus in vinzare Almanachu literar"]. 1839]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 172.
CURIERUL ROM., IX (1838), decembrie, nr. 8, p. 32. Va apirca in curind. Se anuntS cuprinsul almanahului.
Se publicl i cuprinsul.
2050 059 (498)
2039 059 (498) [Se anunta el a iesit de sub tipar si se aflal de vinzare
Almanahu literar. CURIERUL ROM., X (1839), p. 56.
Almanahul Statului pe anul 1839"]. C. DE AVIS, II
(1838-1839), p. 260 :
Se anunti cuprinsul acestei publicapi, care se va imparti abonatilor
la Curierul de ambe sexe. 2051 059 (498)
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
2040 059 (498) Almanahul Statului pe anul 1840]". C. DE AVIS, IV
[Se anuntà aparitia Alrnanahului literar" pe anul 1839, (1840), supl. la nr. 53, p. 2.
al lui Eliade]. ALBINA ROM., X (1839), p. 60 : Biblio-
grafie Rornaneasca. 2052 059 (498)
Cuprinde notitii statistice asupra lucririlor Iuminirii in Tara [Se anunta ca a aparut si s-a pus in vinzare Alrnanahul
Romancasci i are citeva poezii inedite". Statului pe anul 1841"]. C. DE AVIS, V (1841), p. 97.
2041 059 (498) 2053 059 (498)
[Se anunta punerea in vinzare a Alrnanahului Statului", [Se anunta ca Almanahul Statului pc anul 1842" va fi
tiparit de Zaharia Carcalechi la Buda]. CURIERUL ROM., inainte de anul nou]. C. DE AVIS, V (1841), p. 376 :
VII (1836), p. 40 : fata
nstiintare.
De vinzare la Walbaum si Weise. Se publicS cuprinsul almanahului.

2042 059 (498) 2054 059 (498)


Instiintare din Buda Ungarii. CURIERUL ROM., VII Almanahu Statului pe anul 1842. C. DE AVIS, VI (1842),
(1836), p. 358. foaie volantä anexata la nr. 19.
Zaharia Carcalechi anunti ci, ,luind cu sine din Bucuresti manu- Se arati motivele intirzierii aparitiei ; se anunti de unde se poate
scriptul Almanahului Ruminesc ce cuprinde toti amploiatii Statului, cumpara 1i unde se public3 cuprinsul almanahului.

7-3172 97

www.dacoromanica.ro
059 (498) ALMANAkuRt. CALtNbARE 059 (495)

2055 059 (498) 2068 059 (498)


[Se anunta ca s-a pus sub tipar Almanahul Statului" pe [Se anunti ca, la Institutul Albinei, se va tipari un Ca-
1844]. VEST. R., VII (1843), P. 412. lendar nou pe anul 1841", cu felurite stiinte i insemnari
Se publici cuprinsul. folositoare pentru toate treptele moldovenilor"]. ALBINA
ROM., XI (1840), p. 370 : Bibliografie.
2056 059 (498)
[Se anunta el a aparut Almanahul Statului" pe 1844]. 2069 059 (498)
VEST. R., VIII (1844), P. 188 : Instiintart. [Se anunta ca s-a pus sub tipar Calendarul nou pe anul
Se arati cuprinsul almanahului, in care intri i istoria Tarit 1848"]. ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 92, p. 382
Rominesti impreuna cu viata ,vestitului print Mihail Vitcazul". [gresit : 332] : Bibliografie.
Se reproduce cuprinsul calendarului.
2057 059 (498)
[Se anunta ea a aparut Almanahul Statului" pe 1846]. 2070 059 (498)
VEST. R., X (1846), p. 87 : [Se anunta ca, de sub teascurile Foii Satesti, a kik un
Se arati cuprinsul. Calendar a bunului gospodar", de I. Ionescu]. ALBINA
ROM., XVII (1845), p. 124 : Bibliografie Rornineasca.
2058 059 (498) Precut unui exemplar este o rubli de argint.
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Almanahul Statului"
pe anul 1848]. VEST. R., XII (1848), p. 60. 2071 059 (498)
Se adaugs ci, la sfirsitul almanahului, se afli viata lui Petru cel [Se anuncl aparitia editiei a II-a din Cllindariul pentru
Mare, imparatul Rusiei. bunul gospodar", al lui I. Ionescu]. POVAT. SAN. $1 A
ECON., I (1845), p. 336 : Instiintare.
2059 059 (498) Se giseste de vinzare la librarul Hennig. Iscaleste R[edactia].
[Redactia Vestitorului Românesc" face cunoscut ca, peste
putine zile, va iesi de sub tipar Almanahul Statului" pe 2072 059 (498)
anul 1849, in limba romineasca i frantuzeascal. VEST. [Se anuntà ca, de sub teascurile Foii Sätesti, a iesit un
R., XII (1848), P. 376. Calendar pentru poporul romanesc pe anul 1845", cu
12 litografii]. ALBINA ROM., XVII (1845), P. 124 : Bi-
2060 059 (498) bliogratie Romäneascal.
[Se anunta Ca, peste putine zile, va iesi Almanahul Statu- Pretul unui exemplar este o rubli de argint.
lui" pe 1849]. VEST. R., XIII (1849), p. 12, col. II.
2073 059 (498)
2061 059 (598) [Notita despre Calendarul pentru poporul romanesc pe
[Se anunta aparitia i cuprinsul la Almanahul Statului" a. 18451. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 180 :
pe anul 1850]. VEST. R., XIV (1850), P. 88, col. II. $tire literare.
2062 059 (498) Blarit], G.
2074 059 (498)
[Se anunta cl, la Cantora Foii Sitesti, a iesit de sub Calendar pentru poporul romInesc pe anul 1845. FOAIE
tipar Calendar pe anul 1846"]. ALBINA ROM., XVIII PT. MINTE, VIII (1845), p. 195-196, 204.
(1846), P. 16 : Bibliografie Romaneasca. Recenzia calendarului tipIrit cu acest titlu la Cantora Foii Sitesti
Calendarul se afli de vinzare la libriria Caliman et Comp., la din Iasi.
pretul de 3 douizeceri.
2075 059 (498)
2063 059 (498)
[Se anun; cà, la Institutul Albinei, s-a pus sub tipar
[Redactia anuntä ca a tiparit un calendar pe anul 1849]. Calendarul pentru poporul romanesc pe anul 18471. AL-
VEST. R., XIII (1849), p. 92. BINA ROM., XVIII (1846), p. 340 : Bibliografie.
L-a editat din pricini ca n-au venit calendare din alte pirti. Se
redi cuprinsul lui pe scurt. 2076 059 (498)
[Se anunta ca, la Institutul Albinei si la toate librariile,
2064 059 (498) s-a pus in vinzare Calendarul pentru poporul rominesc
[Se vesteste ca, in tipografia lui Fr. \Valbaum, a aparut pe anul 18471. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 380 :
un Calendar astronomicesc pentru anul 1839"]. ROM., I Bibliografie.
(1838), p. 1168 :
2077 059 (498)
2065 Mihail, Grigorie 059 (498) [Se anunta ca, la Institutul Albinei, va iesi de sub tipar
Chiemare spre subscriere la calindariul ',Mese pe anul Calendarul pentru Romani pe anul 1 849"], ALBINA
dela Hristos 1844. G. TRANS., VI (1843), P. 260. ROM., XX (1848), p. 400 : Bibliografie.
Calendar minicr, alcituit de G. M., parohul Zlatnei, in romineste, Se public3 i cuprinsul calendarului.
dupi calcndarul maghiar al lui Sigismund Szentkirily.
2078 059 (498)
2066 059 (498) [Se anunta ca, la Institutul Albinei, se tipareste Calen-
[Se face cunoscut cà, la Tipografia Albinei, se tipareste darul pentru Romani pe anul 18501. ALBINA ROM.,
Calendariul de Esi pe anul 1835, spre intrebuintarea Mol- XXI (1849), p. 412 : Bibliografie.
dovenilor, Nemtilor i Frantezilorl. ALBINA ROM., Se publta cuprinsul calendarului.
VVI (1833-1834), p. 400 : Instiintare.
2067 059 (498) 2079 059 (498)
[Se anunta ca, la Institutul Albinei, s-a tiparit Calen- [Se anunta ca, la Institutul Albinei, va iesi in curind
darul de Esi pentru anul 1835, spre intrebuintarea Moldo- Calendariul nou pentru Romani pe anul 18511. GAZ.
venilor, Frantezilor si a Nemtilor"]. ALBINA ROM., VII DE MOLD., XXII (1850), p. 400 : Bibliografie Romani.
(1835), p. 20 : Instiintare. Sc publici cuprinsul calendarului.

98

www.dacoromanica.ro
659 (49) CALENDARE - SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII 66 (4)

2080 059 (498) 2093 059 (498)


[Se anuntl cà va apärea, la Tipografia Buciumul Roman, [Tipograful Kopainigg anuntã ca a tipärit calendare de
un Calendar pe anul 1851 pentru RomIni1. ZIMBRUL, perete cu slove nor]. VEST. R., IX (1845), p. 28 : In-
I (1850), P. 188 : Bibliografie romineascg. stiintari.
Pretul unui exemplar 30 parale.
2081 059 (498)
[Se anunti cg, la Institutul Albinei, s-a pus in vinzare 2094 059 (498)
un Calendar popular pe 1847", tipirit la Bucuresti, in [Se anuntà ci, la litografia lui Miler i Parteni, a iesit
tipografia lui C. A. Rosetti si Winterhalder]. ALBINA de sub tipar Calendariu de pgrete pe 5 ani"]. ZIMBRUL,
ROM., XVIII (1846), P. 388 : Bibliografie. I (1850), P. 204.
2082 059 (498)
2095 059 (498)
[Se anuntl cg, la Institutul Albinei, s-a pus in vinzare
Calendarul popular" pentru anul 1848, tipgrit la Bucuresti]. [Se face cunoscut cg a iesit de sub tipar un calendar
ALBINA ROM., XX (1848), p. 52. pentru unsprezece ani in viitor, adicà de la anul 1850 si
ping la 18601. VEST. R., XIII (1849), nr. 81, P. 320.
2083 059 (498)
2096 059 (498)
[Se anuntä ca se fac inscrieri de prenumeranti la Ca len-
darul popular" pentru anul 1851]. VEST. R., XIV (1850), [Gherasim tristiinteaza ci a alcgtuit un cglindar de pe-
p. 276 : Instiintga. rete pe coalg de cele mari, pentru 20 ani, dinpreung si cu
Inscrierile se fac la libr5ria C. A. Rosetti si Winterhalder. niste istorii intr-insul ale rgzboaelor domnilor rumani1.
CURIERUL ROM., III (1831), p. 84, col. II.
2084 059 (498) Prcnumerarea la Gheorghe librerul".
[Se anunti ci a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Calendaru popular" pentru anul 1851, ilustrat cu patru 2097 059 (498)
gravuri]. VEST. R., XIV (1850), p. 316. face cunoscut ca a apgrut Cilindarul" sgu].
[Gherasim
CURIERUL ROM., III (1831), p. 112, col. II.
2085 059 (498) De vinzare la ,Gheorghie libreriul peace drum de la BIritie".
[Se vesteste cà, in editura Librgriei Curtii, va aparea un
Calendar popular rumanesc pentru anul 1838. Anul 2098 059 (498)
ROM., I (1838), nr. 1, de probi, p. 4 : Instiintgri. [Se anunta ca, la Institutul Albinei, s-a tipgrit un Cal-
lenclgras folositoriu fiecgruia om si neschimbat pentru tot-
2086 059 (498) deauna"]. ALBINA ROM., XVI (1844), P. 8 : Bibliografie
[Walbaum anuntl a a tipirit un Calendar popular Romineasci.
romanesc" pe anul 1839]. ROM., I (1838), supl. nr. 231,
foaie volantg. 2099 059 (498) = 3
[Se anunta cä, in curind, va apgrea Hauskalender auf
2087 059 (498) das Jahr 1841 fiir Deutsche in der Fiirstenthiimern1. AL-
Instiintare. ALBINA ROM., IV (1832), p. 397. BINA ROM., XI (1840), p. 362.
Se educe la cu.:wino a, in litografia Albinei, a aparut un Printre altele, va cuprinde : ,Dbersetzungen moldauischer Origi-
Calendar de perete pe anul 1833, tipirit pe hirtie, ;i pe basmale nalschriften'.
de moade.
2100 059 (498) = 3
2088 059 (498)
[Se anunti cg, la Institutul Albinei, s-a tiplrit Ca len-
[Se vesteste cI a apirut un Calendar de pärete pentru darul pe anul 1842 in limba german511. ALBINA ROM.,
anul 1839"]. ROM., I (1838), p. 980 : InstiintirI. XII (1841), p. 376 : Bibliografie.
Cuprinde nuvele traduse din limba roming si alt material litcrar.
2089 059 (498)
[Se anuntg ci a iesit de sub tipar si se afli de vinzare un 2101 059 (498) = 3
Calendar romanesc pe anul 1841"]. C. DE AVIS, IV (1840),
p. 447 : Instiintart. [Se anunti cg a apgrut Gemeinniitziger und unterhalten-
E vorba de un calendar de perete, care a fost tipirit de pitarul der Bukurester Hauskalender fiir Katholiken, Protestanten
Constantin Pencovici, la tipografia as. Pretul : pe hirtie buni 3 sfanti und Griechen" pe anul 1846]. BUKURESTER DT. Z., I
si pe hirtie albastri It/a sfanti.
(1845), P. 384.
In editura lui Ioseph Kopainigg.
2090 059 (498)
[Se face cunoscut cà, la tipografia pitarului Costache Pen-
covici, a iesit de sub tipar un Calendar rominesc pe anul
1842"]. C. DE AVIS, V (1841), p. 380 : 06 SOCIETATI STIINTIFICE.
E vorba de un calendar de perm, care se vinde cu I sfantih. ACADEMII. MUZEE
2091 059 (498)
[Redactia Vestitorului Romanesc" anuntg cl, potrivit 2102 06 (4)
cererii unor persoane, a tiparit un Calendar romanesc" pe Din Biblioteca Rumaneasca. CURIERUL ROM., I (1829
anul 1843, in care se aratà npe toatg zioa schimbarea 1830), P. 149-150, 157-158, 160-162.
vremii"]. VEST. R., VII (1843), p. 224 : Instiintärt. Se reproduc fragmente dintr-un articol in care se relateazi despre
fundatiile pentru proplairea stiintelor si artelor : cea a lui Ioh. Friedr.
2092 059 (498) Schadel din München, Academia intemeiati in Rusia de Petru cel Mare,
[Se anunti ci a apirut, in Brasov, un calendar romanesc donatia contelui Szicheny pentru o societate maghiari pentru deal-
de perete, alcatuit de Petru Cialma]. G. TRANS., VII (1844), virsirea limbii. Articolul se incheie cu un indernn adresat de Eliade
p. 140 si 144 : $tire literarg. citre patriotii romini ca al infiptuiasci si ei astfel de fundatii.

99

www.dacoromanica.ro
66(43) SOCIETATI $TIINTIFICE. ACADEMII 06 (439.1)

2103 06 (43) 2115 06 (436)


[Societatea naturalistilor din Germania invita Societatea [Stiri despre infiintarea unei Academii de stiinte la Viena
de istoria naturall a Moldovei sä trimitä un membru la Ii numele membrilor numiti]. ALBINA ROM., XIX (1847),
congresul ei anual de la Freiburg]. ALBINA ROM., IX p. 158-159.
(1838), p. 304.
Este insarcinat ea' meargi doctorul Clhac. 2116 Hammer-Purgstall, Ios, L. B. de 06 (436)
Cuventu la deschiderca solene a C. Academiei a scientie-
2104 06 (43) loru in Viena. 2 febr. 1848 rostitu de Presiedentele ei...
Congresul Societitii istorio-naturale. ALBINA ROM., IX ORG. LUM., I (1848), p. 309-310, 339-340, 345-346,
(1838), supl. la nr. 74, p. 317. 351-352.
Este vorba de congresul naturalistilor germani de la Freiburg, la Textul din p. 339-340 e o reeditare a textului din p. 309-310.
care au fost invitati ti naturaliltii romlni.
2117 06 (436)
2105 06 (43) [Relatare asupra sedintei solemne de deschidere a nou
[Stiri despre congresul naturalistilor si medicilor, tinut Infiintatei Academii de stiinte din Viena]. ORG. LUM., I
la Freiburg, In Germania]. ROM., I (1838), p. 877 : Mol- (1848), p. 329-330 : Viena, 4 Febr.
dova, 913 : Germania. Cuvintarca rostiti de curatorul Acadcmiei', arhiducele J. Baptista ;
La acest congres a luat parte si doctorul Cihac, ca reprezentant al temele alese pentru premii ;i cuantumul acestor premii ; scopurile
naturalistilor din Moldova. Academiei ; alegerea membrilor onorifici din Austria i din striin3tate

2106 06 (43) 2118 06 (436)


Intrunirea naturalistilor la Fraiburg. ALBINA ROM., IX [Temele premiilor instituite de Academia de stiinte din
(1838), p. 374-377 ; CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 51, Viena, conditiile i termenele lor]. ORG. LUM., I (1848),
p. 1 : Iai ; G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 94-95 : p. 335-336 : Viena, 341-342 : Viena.
Moldova.
La aceasti intrunire din Freiburg a luat parte i reprezentantul 2119 06 (436)
Societitii ltiintelor naturale din Moldova, doctorul Cihac. El a vorbit [Relatare despre sedinta din 6 nov. a Academiei de stiinte
pe larg despre Invatimintul ltiintelor naturale ti activitatea Societitii din Viena, in care Aug. Treb. Laurian a flan o comunicare
de medicini i istorie naturali din Iasi. despre Geografia veche a Daciei"]. G. TRANS., XIII
(1850), p. 121, col. II.
2107 06 (43)
[Rezumatul articolului aparut In Albina Romaneasca", 2120 06 (439.1)
referitor la congresul din Freiburg]. ROM., I (1838), [Despre intemeierca in Ungaria a unei Academii pentru
p. 1081-1082 : Moldova. cultura limbii maghiare]. BIBLIOTECA R., 1834, partea I,
p. 44-46.
2108 06 (43)
Congresul Societatii istorico-naturale din Germania. AL- 2121 06 (439.1)
BINA ROM., XI (1840), p. 325. [$tire despre concursul dc.schis de Sotietatea Invatatilor
Cu prrvire la al XVIII-lea congres, care s-a çinut la Erlangen i la unguri din Pesta"]. ROM., I (1838), nr. 30, p. 1 : Ungaria.
care au luat parte 300 de savanti, de la diferitele academii i uni- S-au destinat 2 premii a 100 galbeni pentru urmitoarele subiecte :
versititi din Europa. Din Tara Romineasci i Moldova, au participat I) ,De cind a inceput a se mirgini ca si nu se instrlineze moiiIe
medicii Mayer si Cihac. strimosetti ce le stapineste o familie ?" 2) 0 descriere fisiologhici
despre intinderea cea mai mare a unui tin= al Ungariei, sau al vreunci
2109 06 (43) provintii a sa, ori al Transilvaniei".
[Se mentioneaza ca Societatea politehnica din regatul
Bavariei I-a ales pe doctorul Gheorghe Cueiureanu ca mem- 2122 06 (439.1)
bru onorar]. ALBINA ROM., XIV (1842), p. 405 : Iasil. [$tiri despre sedinta din 9 sept. a Societatii unguresti a
literatilor" din Budapesta]. ROM., I (1838), p. 861-862 :
2110 06 (436) Austria, 877-878 : Austria.
[Se vesteste ca se planuieste infiintarea unei Academii de In a doua relatare, e numiti ,Societatea invitatilor din Ungaria".
stiinte i arte, la Viena]. CURIERUL ROM., VIII (1837), Intre altele, se relateazi despre lucririle premiate si subiectele propuse
p. 59 : Austria, 62 : Austria. la premii.
Se va intemeia ;i un institut etnografic". 2123 06 (439.1)
2111 06 (436) [Se put:ilia stirea ca contele Gustav Batthyány a daruit
[$tiri despre constituirea noii Academii a stiintelor din Sotietatii literale a invatatilor din Ungaria" biblioteca sa
Viena]. G. TRANS., IX (1846), p. 187 : Austria. de 30 000 volume]. ROM., I (1838), p. 965 : Austria.
2124 06 (439.1)
2112 06 (436) [Programul congresului pe care-1 va organiza la Cluj
Infiintarea Academiei de stiinte din Viena].
[Despre Sotietatea cea mare a medicilor si a scrutatorilor naturei",
ORG. LUM., I (1847), p. 97 : Austria. sub presedintia lai Iosif Teleki]. G. TRANS., VII (1844),
p. 195-196 : Cluj, 25 Iunie.
2113 06 (436) In afarl de medicii ;i naturalistii din Transilvania ;i Ungaria, au mai
Ces. R. patente pentru Academia dein Viena. ORG. LUM., lost invitati : chirurgii, spiterii, agronomii. Imre altele, se vor discuta
I (1847), p. 107-108. fi dou3 chestiuni referitoare la Cluj : 1) frecventa ,.pecinginei de nevre" ;
La sfirsitul legii de infiintare a Academiei din Viena, se public3 2) frecventa scrofulelor" ti a boadelor vincre" din tinutul Clujului.
5i lista celor 40 membri numiti.
2125 06 (439.1)
2114 06 (436) [Notite despre adunarea din Cluj a Societatii medicilor
[Notita despre constituirea noii Academii de arte i dime Ii scrutatorilor naturei"]. G. TRANS., VII (1844), p. 278 :
din Viena]. G. TRANS., X (1847), p. 162 : Austria. Transilvania, 282 : Transilvania.
1ntre membrii ei se afIS i istoricii transilvineni Ioseph KemEny f i Se mentioneazI o disertatie arheologici din comitatul Hunedoarei
Joseph Teleki. (pimintul Hategului) a d-lui medic primariu din acelasi comitat".

100

www.dacoromanica.ro
06 (439.1) SOCIETATI $THNTIFICE. ACADEMII 06 (498.3)

2126 06 (439.1) A hodrit si publice ma: multe opere : torn. IV din Arhiv [des
Vereins für siebenbOrgische Landeskunde], tom. IV din scrierile lui
[$tiri din Pesta cu privire la adunarea convocata de Baumgarten, tom. II din Cronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum si
Sotietatea cea mare a literatilor din Ungaria", pentru re- Istoria episcopului grecu-neunit in Transilvania de loan Hinz, prccum
organizarea ei]. G. TRANS., VII (1844), p. 402 : Ungaria. si continuarea Codicelui Kelpio Krausianu.
2127 06 (439.1) 2136 06 (44)
[$tire despre Sotietatea medico-naturall" din Ungaria [Se anunta infiintarea unei societati filelenice" la Paris,
Transilvania]. G. TRANS., VIII (1845), p. 199, col. I. propunindu-se sa se faci asa ceva si in Tara Romheasca].
Al doilea congres, dupi cel din Cluj, s-a tinut in Ungaria, la
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 364.
Pecs (Cinci-Biserici).
Pentru Inlesnirea tipirirei clriilor 1i a impristierii lutninelor'. Se
2128 [Barit, G.] 06 (439.2) comunici felul curn lucread aceasd societate i cotizariile pe care le
plitesc rnembrii ei. In Bucureiti, prenumeratia se face la d. Forila,
Intarirea dela preaInaltul Loc a Statutelor sotietati! pen- carele se afli in sila; in casele d. rnarelui vornic Gheorghe Filipescu".
tru cunostinta patrie! formate. G. TRANS., IV (1841),
p. 121 : Transilvania. 06 (44)
2137
Aminteite de Intemeierea unui muzeu national in Cluj", pentru
a se aduna in el toate documentele i izvoarkle din care mai tirziu [Se publica stirea ca Academia de stiinte morale si politice
si curgl o acurad, o norociti scriere a istoriei patriei". Vesteste ck din Franca 1-a insarcinat pe Blanqui sà calatoreasca In Cor-
societatea siseasd, intemeiatl de curind cu scopul de a aduna 1i a sica si sa fad un raport despre amanuntele si starea acestui
deslusi toate cite sint de trebuind spre a ne cunoaste patria in toate ostrov"]. ROM., I (1838), p. 741, col. II.
privintele", a cipltat aprobarea imperiall. Arad ci istoria Transilvaniei,
Ungariei, Poloniei, Turciei $i a Principatelor Rordne se intrepitrund 2138 06 (47)
8i se lurnineazl reciproc. [Relatari despre sedinta din 13 iunic a Academiei ruse].
ROM., I (1838), p. 605 : Rusia.
2129 06 (439.2) Se indicl lucdrile itiintifice care au fost premiere.
[Notite despre a doua adunare a ,,Insotirii pentru cunoas-
terea patriei"]. G. TRANS., VI (1843), p. 161, col. II, 169, 2139 06 (47)
col. I : Brasov, 9 iunie s.n. Nou institut la Odesa. ALBINA ROM., X (1839), p. 173.
E vorba de asociatia siseascI Verein kir siebenbiirgische Landes-
kunde", a cirei primi adunare a avut loc in 1842 la Sighisoara, iar E vorba de Institutul de istorie si antichitkti, ce a luat fiind la
acum s-a reunit la Bralov. Se infitisead scopul i programul acestei Odesa, sub presedintia consilierului de stat Alexandru Sturza.
reuniuni.
2140 06 (489)
2130 B[ari]t 06 (439.2) [In cadrul unui articol despre societati, se mentioneaza ca
Adunarea generala a insotirel pentru cunoasterea Tran- Societatea regala a antichitatilor Nordului, din Copenhaga,
silvanie. In Brasov la 8. si 9. lunie a. c. FOAIE PT. MINTE, I-a ales membru pe domnitorul Moldovei, M. Sturza]. AL-
VI (1843), p. 205-207. BINA ROM., XVI (1844), p. 129-130.
Dare de seami. E vorba de asociatia Verein für siebenbfirgischs
Landeskunde". 2141 06 (498)
[Societatea regala a antichititilor Nordului, din Copen-
2131 06 (439.2) haga, 1-a ales pe post. G. Asachi asociat al ei]. ALBINA
[Sari de la adunarea societätii säsesti Insotire pentru ROM., XVI (1844), p. 137 : Iasi!.
cunoasterea patriei", din Sibiu]. G. TRANS., VII (1844),
p. 170 : Transilvania. 2142 06 (498.3)
Intro altele, se inseamn8 ci s-a citit acolo o disertatie asupra limbii
romine $i a marii ei valori poetice.
Societatea Medicine! si Istoriei Naturale. BULETIN F. 0.,
II (1834), p. 136 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
nr. 15, p. 63-64 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 317 : Iaf.
2132 06 (439.2)
Doctorii Zota i Cihac, impreuni cu alri doctori, au intemeiat Ia Iasi
[Corespondenta din Bistrita, despre adunarea de acolo a societatea de mai sus, cu scopul de dpetenie de a urma de aproape
Insotirei pentru cunoasterea Transilvaniei" Verein für inaintirilor itiintei 1i a literaturii, a tntemeia starea slnitlçii $i a se
siebenbiirgische Landeskunde"]. G. TRANS., VIII (1845), indeletnici cu istoria naturall i iconomia acestui plrnint". Sediul va
p. 178, col. I. fi in casele agOi Alex. Bali, unde se afli acum asezat a ei Cabinet
seau Muzeul', a cirui inaugurare va avea loc in 4 februarie.
2133 06 (439.2)
[$tiri despre adunarea generall a Insotirei pentru cu- 2143 06 (498.3)
noasterea patriei" Verein fiir siebenbiirgische Landes- Extract din statutele Societatii medico-istoriI naturale In
kunde" la Sebes]. G. TRANS., IX (1846), p. 178, col. I : Moldova. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. la
S. Sebes, 181 : Transilvania. nr. 15.
De astl dad, s-a lucrat pe sectii. Se remard cuvintarea prezidentu-
lui, Joseph Bedeus de Scharberg, despre trecutul cotiçii Sebeiului
2144 06 (498.3)
(Miillenbach).
Ofitia Exs. S. d. Plenipotent caul Sfatul administrativ,
2134 06 (439.2) 13 Mart. 1834. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 159.
Se aprobi statutele Sociedtii de medicini $i de istorie naturall din
[Notita despre adunarea generala a Insotirei pentru cu- Moldova i i se acordI o surd anuali de 6000 lei.
noasterea patriei", in 27-29 mai]. ORG. LUM., I (1847),
p. 109 : Cinculu Mare. 2145 06 (498.3)
2135 06 (439.2) [Societatea de medicin i istorie naturala In Moldova].
[Despre adunarea Reuniunei pentru cunostintele tarii BULETIN F. 0., II (1834), nr. 28, p. 228.
Transilvaniei"]. G. TRANS., XIII (1850), p. 54 : Monarhia Generalul Kiselef indreite statutele societitii si hodrige s i se
Austriaca. dea 6000 lei din Casa Scoalelor.

101

www.dacoromanica.ro
06 (498.3) SOCIETAT1 STIINTIFICE. ACADEMII 06 (498.3)

2146 06 (498.3) 2155 06 (498.3)


[Societatea de medicini i istorie naturala din Moldova]. [Societatea istorio-naturala din Moldova anunta ca a pri-
BULETIN F. 0., II (1834), nr. 26, p. 226 ; ALBINA ROM., mit pentru cabinetul ei, in schimb, mai multe animale §i
VVI (1833-1834), p. 153. pasiri rare]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 39.
Despre alegerea vist. M. Sturza in postul de presedinte al societItii, Au fost trimise din Francfurt, Miinchen 1i Maienta.
precum si despre adresa SocietStii agronomice a Marelui Ducat Baden,
prin care se face cunoscuti numirea doctorilor Zota, Cihac i Burger 2156 06 (498.3)
ca membrii ai socieeltii din Baden. [Se acordi Societatii de istorie naturala, pentru cabinetul
ei, un local spatios, in Academia din Iasi]. ALBINA ROM.,
2147 06 (498.3) IX (1838), p. 139.
[Societatea de medicina qi de istorie naturala din Iasi
face cunoscut membrilor sai ca §i-a aminat Fdinta]. AL- 2157 06 (498.3)
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 217. Societatea tiintelor istorio-naturale in Moldova. ALBINA
Sedinta, potrivit statutelor, urma sI aibt loc la 29 iunie, dar din ROM., X (1839), p. 141-144 : Feileton.
cauza lipsei din tari a preledintelui ci, M. Sturza, ales domn al
La incheierea anului 1838, prezina guvernului bilantul casei sale,
Moldovei, se amina pentru o dad ce se va anunta la timp. de la intemeierea ei ; sint aritate fondurile primite i valoarea
avutului ei.
2148 06 (498.3)
[Darurile primite de Societatea de medicina si de istorie 2158 06 (498.3)
naturala din Iai de la membrii ei din Galati]. ALBINA Sotietatea stiintilor istorio-naturale in Moldova. CU-
ROM., VVI (1833-1834), p. 218-219. RIERUL ROM., X (1839), nr. 79, p. 245-246 : Ia§ ;
Donatorii shit doctorul Chiriacopulo si Julius Sacchetty, viceconsul FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 228-229.
al Frantei la Galati. Primul a donat arti de medicini si o colectie de Bilantul anului 1839. Achizitiile ficute pentru cabinet. Schimburile
639 pietre minerale ; al cloilea o enciclopedie de istorie naturalS. cu strlinitatea.
2149 06 (498.3) 2159 06 (498.3)
[Noul comitet de conducere al Societatii de medicini si [Societatea tiintelor naturale din Iasi se va instala in
de istorie naturala din I4]. ALBINA ROM., VVI (1833 casele vorn. Constantin Sturza]. ALBINA ROM., X (1839),
1834), p. 277 : Esil. p. 383 : EsiT.
Au lost aleli prin majoritate de voturi : hatmanul Grigorie Ghica Deschiderea cabinetului, in noul local, va avea loc la 3 decem-
presedinte, doctorul Cihac vicepresedinte, F. Bel secretar I 0 K. Kemin- brie 1839.
ger secretar II.
2160 06 (498.3)
2150 06 (498.3)
[Guvernul cumpara, pentru Societatea stiintelor istorio-
[Se anunta c6 domnitorul a aprobat noua conducere a naturale din Iai, casa vorn. C. Sturza]. ALBINA ROM.,
Societatii de medicini si de istorie naturala din Moldova]. XI (1840), p. 29. E1il.
BULETIN F. 0., II (1834), p. 356 : Marile Post. Secretari
de Stat. 2161 06 (498.31
Au fost aleli presedinte hat. Grigorie Ghica, vicepresedinte docto-
rul Cihac. [Se anunç cà Societatea stiintelor istorio-naturale din Iasi
a cumparat palatul vorn. Costachi Sturza, pentru adunarile
sale 1i pentru biblioteca si muzeul ei]. DACIA LIT., I
2151 [Zota, dr. M.] 06 (498.3) (1840), p. 115.
Cuvint. Rostit la deschiderea Cabinetului sotietatil Me-
dico-IstoriI-Naturale din lap. Catra Alesul sau Protector 2162 06 (498.3)
Ec. S. D. de Kiselef Prezident Plenipotent. ALBINA ROM., [Se aduce la cunointa publicului cà Societatea stiintelor
VVI (1833-1834), foaie volanta brosata intre nr. 21 si 22 ; istorio-naturale din Iasi a primit un transport de pasari
CURIERUL ROM., V (1834), p. 342. §i qvadrupede foarte insimnatoare"]. ALBINA ROM., XI
Expune scopurile societlçii. Mentioneazi numele membrilor cores- (1840), p. 29 : EsiI.
pondenti din striingtate. Subliniazi rolul lui Kiselef In disvilirea
me;mugurilor spre imbunStiiirea deosebitelor ramuri a industrii ;i ale 2163 06 (498.3)
agriculturii".
Societatea istorio-naturala a Moldovei. Din a sale lucrgri
impirt*ste urmatoarele : Societatea craiasca de Copenhaga
2152 06 (498.3) pentru anticvitatile nordice. ALBINA ROM., XI (1840),
[Darurile primite de Societatea istorico-naturala din Ia$i]. p. 101-104.
ALBINA ROM., VII (1835), p. 79. Sint prezentate clrtile : 1) Anticvititile americane seau scriitorii
Este vorba cle ctrtile si banii donati de domnitorul Mihail Sturza, nordici a lucrurilor inainte Columbiane in America ; 2) Monu-
aga Alexandru Ball, hatm. Grigorie Ghica, hatm. T. Ba18, consilierul mentele istorice din Grenlandia. De asemenea, sint anuncate darurile
de curte Const. Ball si spat. Mih. Cantacuzino. oferite societitii de membrii ei corespondenti, contele Fr. v. Hohen-
wart ;i dr. Hofrath Zipfer.
2153 06 (498.3)
[Se face cunoscut cà adunarea generala a Societatii de 2164 06 (498.3)
istorie naturala din Iasi nu se va tine, conform regulamen- Societatea tiintelor istorio-naturale in Moldova. ALBINA
tului, la 29 iunie, ci in septembrie, din cauzi ca preFdintele ROM., XI (1840), p. 383-384.
ei lipsqte]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 159 : E1ii. Casa vorn. Const. Sturza a fost cumparati cu suma de 3000 galbeni,
pentru cabinetul acestei societIti.
2154 06 (498.3)
Generalnica Adunare a Societatil Istorio-Naturale. BU- 2165 06 (498.3)
LETIN F. 0., IV (1836), nr. 66, p. 446. Adres In. Preasf. Prezident catra Depart. ALBINA ROM.,
Preledintele C. Sturza a prezentat o dare de seami ; vicepre;edintele XII (1841), p. 80.
Cihac a rostit o disertnie asupra feluritelor chipuri fabricuirii Adresa mitropolitului Veniamin dtre Departamentul din Liuntru,
rachiului", iar doctorul Vinkler a vorbit asupra ,stirii agriculturii prin care cere si se publice hotiririle Obstestii AdunIri asupra ra-
a iconomiei pimintene". portului de activitate prezentat de Societatea istorio-naturali.

102

www.dacoromanica.ro
06 (498.3) SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII MUZEE 069 (439.2)

2166 06 (498.3) 2177 06 (498.3)


[Dr. Vasici e ales membru corespondent al Societatii me- [$tiri despre sesiunea Societatii medicilor si naturalistilor
dico-naturalistilor din Moldova]. G. TRANS., VI (1843), din Moldova]. G. TRANS., IX (1846), p. 242 : Moldavia.
p. 207 : Moldavia, 283 : Austria. Noul comitet. Noi donatil.

2167 06 (498.3) 2178 06 (498.3)


SocietatI. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 129-130. [Vizita log. A. Ghica, presedintele Societkii medico-isto-
Despre societitile stiintif ce, printre care e vorba i de Societatea rico-naturalà, la muzeul societkii]. ALBINA ROM., XVIII
istorico-natural5 din Iasi. Societatea regals a antichititilor Nordului (1846), p. 366 ; FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 408 :
din Copenhaga l-a ales pe domnitorul Moldovei, M. Sturza, Pentru societatea medico-istorico-naturalä din Iasi.
membru al ei. Cu acest prilej, vicepreledintele a tinut o scurti cuvintare.

2168 06 (498.3)
malul Dunàrii, s-au ga'sit niste mici animale patru-
[Pe 069 MUZEE
pede foarte curioase"]. ALBINA ROM., XVI (1844),
p. 129-130 : 1894. 2179 Paaton], Gr. 069 (43)
S-au trimis trei exemplare la Societatea istorio-naturall din Iasi, Gliptoteca din Minhen. (Capitala Bavariel). ICOANA
care fn curind va da cuvenita 1Smurire. LUMEI, I (1841), p. 227-228.
Descrierea Muzeului de sculpturi antice Gliptoteca din
2169 06 (498.3) München. Cu o ilustratie.
[Marele logorat si cavaler Alexandru Ghica a fost ales
presedinte al Societatii medico-istorico-naturale din Mol- 2180 069 (439.1)
dova]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 133 : Wt. [Stire despre construirea unui muzeu national in Pesta].
De asemenea au lost aleli doctorul Cuciuran, secretar prim ; doc- CURIERUL ROM., VII (1836), p. 227 : Ungaria.
torul Emanuil Frenkel, al doilea secretar.

2170
2181 069 (439.2)
06 (498.3)
[Se anunti c s-a publicat Extractul socotelilor cuprinse [Scurt articol in leg'itura' cu straduintele pentru crearea
in cartea cea mare a Societkei stiintelor naturale in Mol- unui muzeu national al Transilvaniei, la Cluj]. G. TRANS.,
dova de la 1 iulie 1833 pinä la 1 dechemvrie 1843"]. AL- IV (1841), p. 53, col. 11-54.
Se vorbeste de propunerea ficuti de Iosif ;i Samuil KemEny ;i de
BINA ROM., XVI (1844), P. 244. donatiile de cIrti i colectii de minerale ficute de aceltia i de Lu-
Se precizeazI cI acest extras s-a publicat drept supliment extraor- dovic Gyulai.
dinar la nr. 58 al Albinei Romineiti. in exemplarul de la B.A.11.. nu
se aill anexat acest supliment. 2182 069 (439.2)
2171 06 (498.3) [Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la infiin-
istoric-naturala in Printipatul Mol-
tarea unui muzeu national maghiar]. G. TRANS., V (1842),
Sotietatea medic i
p. 101 : Transilvania.
dovii. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 140.
Dicta aprobi acest proiect. Se comunici importantele donatii In
Anuntl .ci coati corespondentia din Fluntrul terei trebue si se
cIrti, manuscrise, colectii numismatice ;i de minerale etc. primite
adresuiascI cItrl secretariatul intii (d-lui aga doctor Cuciurean), iar pentru acest muzeu.
corespondentia de prin terile streine, att.h secretariatul doile (d-lui
doctorul Emanoil Frenkel)". 2183 069 (439.2)
2172 06 (498.3) [$tiri despre ultimele donatii facute Muzeului Transilvan].
G. TRANS., V (1842), p. 138.
[Societatea medico-istorio-naturali anuntI ca' a hotarit de Guvernatorul Transilvaniei [Iosif Teleki] doneazi biblioteca lui cu
a inchirie oclaile din rindul al doile ale caselor unde au fast rarititi", toate publicaciile SotietItii erudite unguresti" ;i 5000 fio-
Visteria"]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 176 : Instiintare. rini, iar doctorul Lisai [D. Leszai] de la Oristie 1000 monede vechi.
Doritorii se vor adresa doctorului C. Virnav.
2184 069 (439.2)
2173 06 (498.3)
[Se vesteste c s-a primit o nou'l donatie importantà pen-
[$tiri de la Societatea medico-istorico-naturall din Mol- tru Muzeul national maghiar din Transilvania]. G. TRANS.,
dova]. G. TRANS., VII (1844), p. 159 : Moldavia. VI (1843), p. 17 : Transilvania.
Comitetul nou ales : presedinte, Alexandru Ghica ; prim secretar, Donatia a fost ficuti de episcopul rom. cat. Nicolae Kovics.
dr. Cuciuran ; secretar al doilea, Emanuil Frenkel.
2185 069 (439.2)
2174 06 (498.3)
Dietal. Contrapa'rerea deputatilor s5se1tl data impotriva
[Societatea de medicinl si de istorie naturall din Iasi isi hotlririi dietale pentru ridicarea muzeului, a teatrului si a
serbeaz1 a 12-a aniversare]. ALBINA ROM., XVII (1845), palatului Dietel. G. TRANS., VI (1843), p. 29-31 : Tran-
p. 89-91 : silvania, 33-34 : Transilvania.
Cu acme! ocazie, log. A. Ghica, preledintele societItii, a tinut o Deputatia central! a Dietei Transilvaniei, luind fn discutie ulti-
cuvintare, care se public! aci. mele propuneri flcute fn Diet!, ca Muzeului National a i se adauge
un palat al Dietei, o politehnia, un institut economic, o academie
2175 06 (498.3) 51 un teatru national, a hotirft : se va clidi numai un muzeu, un
[Societatea media' i istorio-naturali din Iasi serbeazi a teatru ;i un palat al Dietei ; fondurile se vor aduna prin contributia
12-a aniversare]. G. TRANS., VIII (1845), p. 118, celor trci natiuni, pentru care se vor fntemeia accic institutii. Deputatii
col. 11-119. sasi protesteazi fmpotriva acestei hotiriri.

2176 Ghica, Iogof. 06 (498.3) 2186 069 (439.2)


Cuvantul, rostit de... (In Ias1 18 Martie). FOAIE PT. [Obsteasca Adunare a Transilvaniei a decretat intemeierea
MINTE, VIII (1845), p. 128-130. unui muzeu national]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 45 :
Cuvintare tinutI la Incheierea lucririlor Societitii pentru sporirea Austria.
itiintelor medicale i naturale in Moldova, infiintati in anul 1833. Au fnceput si se fad danii fn bani i obiecte, spre a se ajuta acest
Realizsri. alezhmint.

103

www.dacoromanica.ro
069 (498.1) MUZEE 059 (498.3)

2187 069 (498.1) mint'. Sediul va fi in casele agli Alex. Bali, undo se alli acum
[$tiri despre donatii facute Muzeului National ;i Biblio- alezat a ei Cabinet seau Muzeul", a cirui inaugurare va avea loc
tecii de la Sf. Sava]. MUZ. N., I (1836-1837), p. 96, 109, in 4 februarie.
col. I.
Obiecte de la medicii !phis, Meyer 8i Gusi si de la Z. C. Pop din 2196 069 (498.3)
Viena. C3rti de la Salta Rali, C. Briiloiu, St. Golescu. Deschiderea solenela a cabinetului de istoria naturala in
Esi. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. nr. 21,
2188 069 (498.1) p. 1-3, CURIERUL ROM., V (1834), p. 341-342.
[Muzeul de antichitati din Colegiul Sf. Sava]. BULETIN Muzeul sau Cabinetul se compune din trei sectii : Mineralogie,
G. A., VIII (1839), p. 306 : Eforia ;coalelor Nationale ; Zoologie ;i Biblioteci.
ALBINA ROM., X (1839), p. 387.
Potrivit circularei acre judete a Departamentului din Lluntru, 2197 [Zota, dr. M.] 069 (498.3)
nimeni nu mai are voie a-si insusi obiecte antice, fiind obligat a le Cuvint. Rostit la deschiderea Cabinetului sotietatii Me-
inainta prin ocirmuirea locall la depozitoriul din Colegiul Sfintului dico-Istorh-Naturale din Iasi. Catra Alesul sau protector
Sava din Bucurelti", intentionindu-se a-I transforma in Muzeu National. Ec. S. D. de Kiselef Prezident Plenipotent. ALBINA ROM.,
VVI (1833-1834), foaie volantl brosata intre nr. 21 si
2189 069 (498.1) 22 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 342.
[Se anunta mezat pentru reparatii la incaperile Muzeului Expune scopurile societItii. Mentionea7l numele membrilor cores-
si ale Bibliotecii din curtea Sf. Sava"]. BULETIN G. A., pondenti din striiratate. Subliniaz3 rolul lui Kiselef In ,,clisvIlirea
XI (1842), p. 244 : Eforia $coalelor. meitesugurilor spre imbun3tItirea deosebitelor ramuri a industrii 1i
ale agriculturii".
2190 069 (498.1)
[Donatie de carti si instrumente de fizica, pentru Cole- 2198 069 (498.3)
giul Sf. Sava]. VEST. R., VII (1843), supl. nr. 30, p. 1 : [Se aduce la cunostinta publicului orariul cind se poate
Bucuresd. vizita Cabinetul de istorie naturala]. ALBINA ROM., VII
TinIrul loan Al. Filipescu, fost ease ani student la rails, a donat (1835), p. 123 : 41.
Colegiului colectia sa de instrumente de fizici, piese de mineralogie Unul din membrii societItii va da explicatiile cuvenite.
gcologie, precum si 67 cirti de fizicl 1i chimie. Se publicg aci seri-
soarea donatorului cltre Eforia $coalelor i rlspunsul acesteia.
2199 069 (498.3)
2191 069 (493.1) [Societatea istorio-naturala din Moldova anunta ca a pri-
mit pentru cabinetul ei, in schimb, mai multe animale si
Necrolog. VEST. R., IX (1845), p. 237-238. pasari rare]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 39.
Referitor la Stavrache Alexandru Niculescu, care studia la Paris
Au lost trimise din Francfurt, München i Maienta.
agricultura 11 chimia aplicat3. Se reproduce un necrolog apirut intr-un
ziar francez. El a Ilsat colegiului Sf. Sava din Bucuresti o colectie de
obiecte mineralogice si un numir de at-0 ltiintifice. 2200 069 (498.3)
A
[Cabinetul Istoriei Naturale s-a asezat in casele Institutului,
2192 069 (498.1) in preajma Academiei]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 121.
[linbogatirea colectiilor din Colegiul Sf. Sava]. ALBINA
ROM., IX (1845), p. 270. 2201 069 (498.3)
Tinirul Stavrache Alexandru Niculescu, care se ocupa la Paris cu [Se anunta cä hatm. A. Asian, administratorul tinutului
studiul agriculturii si chimiei aplicate 1i a atras luarea aminte a Aca- Bacau, a trimis Cabinetului de istorie naturala din Iasi un
demiei de stiinte, fiind rlpit de o moarte timpurie, a lisat Colegiului minz cu opt picioare]. ALBINA ROM., IX (1838),
Sf. Sava din Bucurelti o colectie de obiecte mineralogice, un studiu, p. 106 : Esii.
un numlr mare de cat-0 Itiintifice 1i o sum3 de instrumente pentru
fizici 1i chimie. 2202 069 (498.3)
[Darurile primite de Societatea istorio-naturall din Iasi].
2193 . 069 (498.1) ALBINA ROM., X (1839), p. 21.
[Scrisoare prin care dr. von Meyer doneaza pentru Mu- Printre obiectele primite sine : griul funeral ce s-a gIsit In
zeul Colegiului Sf. Sava portretul lui Mihai Viteazul gäsit morminturile romane din Tara Romineasci" fi artile despre p3s1ri
la Brasov]. BUKURESTER DT. Z., I (1845), p. 353 : ale lui Neumann, diruite de general-inspectorul militii T. Ball.
Walachei.
2203 069 (498.3)
2194 069 (498.1)
[Bell, secretarul Societatii de istorie naturall din Iasi, a
[Eforia scoalelor anunta ca are de vinzare o suma de adus din strainatate un cameleon african viu, pentru Cabi-
cherestea mare de brad"]. VEST. R., XII (1848), p. 316 : netul societatii]. ALBINA ROM., X (1839), p. 343.
Eforia $coalelor.
A fost cumplratl pentru cl3dirile ce urmau sI se facl pentru 2204 069 (498.3)
Muzeul National si Biblioteci si neavind acum mijloacele necesare
pentru a pune In lucrare acele clidiri, i ca 53 nu putrezeascl che- [Instiintare despre noile obiecte de muzeu, primite de
resteaua, o vinde. Societatea istorico-naturala a Moldovei]. DACIA LIT., I
(1840), p. 306.
2195 069 (498.3)
2205 069 (498.3)
Societatea Medicind si Istorid Naturale. BULETIN F.O.,
II (1834), p. 136 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), Cabinetul istorico-natural din Esi. ALBINA ROM., XI
nr. 15, p. 63-64 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 317 : Ias. (1840), p. 375-376.
Doctorii Zota si Cihac, Impreunl cu alti doctod, au tritemeiat la Se anunti cI acest cabinet s-a imbogith cu diferite plslri i ani-
Iasi societatea de mai sus, cu scopul de cipetenie de ,a urma de male, cu o colectie de monede antice 1i moderne, diruite de
aproape Inaintirilor stiintei si a diteraturii, a intemeia starea s3n3- cam. Iordachi MIlinescu, precum si cu 10 ex. din Istoria pentru in-
titii si a si Indeletnici cu istoria naturall 1i iconomia acestui p1- ceputul Romlnilor In Dada, de Petru Maior, ed. a II-a.

104

www.dacoromanica.ro
069 (498.3) MUZEE PRESA POLIGRAFII 082.1

2206 069 (498.3) 2214 082.1


[Donacii acute Cabinetului de istorie naturala din Iasi]. Colegsie de autorl. FOAIE PT. M1NTE, II (1839), p. 312.
ALBINA ROM., XV (1843), p. 389-390 : Iasii ; CU- Initiintare de reclami asupra mersului colectiei ingrijite de Eliade.
RIERUL ROM., XV (1843), p. 325-326 : Iasit.
Donatiile, in actiuni i obiecte, sint ficute de log. Alex. Ghica,
log. Const. Ball, vist. Grig. Ghica, hltmineasa Saftita Paladi, }atm. 2215 082.1
Eufrosina Lut5scu, niscua Roset, ti banul Iordache Malinescu. Bibliotica romaneasca in 19 volume. CURIERUL ROM.,
Printre obiectele donate sint : scoici de India, monede antice, Istoria XIII (1842), p. 316.
lui Petru Major.
Omer I volum, Moliere 2, Alfieri I, Byron 3, Hugo 1, Florian 1,
Cervantes 2, Goldoni 1, Kotzebue 1, Buclti teatrale 1, Curier de
2207 069 (498.3)
ambe sexe 3, Paralelism intre dial. rom. i ital. 1, Epistolariu 1. De
[Conservatorul Cabinetului de istorie naturall din Iasi, vinzare la I. Romanov.
dr. C. Virnav, anunca orele cind este deschis cabinetul si ca,
in fiecare joi, profesorul de istorie naturala de la Academie 2216 082.1
tine un curs din aceastä stiinca]. ALBINA ROM., XVII
(1845), p. 42. [Anun; cu privire la Mica Biblioteca Romaneascr]. CU-
RIERUL ROM., XVI (1844), p. 16.
2208 069 (498.3) Lista celor 23 volume apirute.
[Vizita log. A. Ghica, presedintele Societacii medico-isto-
rico-naturala, la muzeul societaciil. ALBINA ROM., XVIII 2217 082.1
(1846), p. 366 ; FOAIE PT. MINTE, IX (1846), P. 408 : [Se anunta ca se va tipari la Bucuresti o Biblioteci ro-
Pentru societatea medico-istorico-naturala din Iag. manco-istorica", tradusä din cei mai noi autori, de I. Sa-
Cu acest prilej, vicepreledintele a tinut o scurti cuvintare. murcas, alcatuità din 6 traduceri, iesind cite una pe luna].
ALBINA ROM., X (1839), p. 48 : Bibliografie Romaneascl.
Pretul, pe hirtie velinl, este 36 lei, iar pe hirtie de rind 32 lei.
07 PRESA (ZIARE)
2218 082.1
Ziarele $i gazetele au fost clasificate impreunl cu celelalte pe-
riodice la : 05 Periodice.
[Planul Bibliotecii Teatrului Nacional"). CURIERUL
ROM., VI (1834), nr. 14, p. 4 [gresit : 34].
2209 07 S-au pus sub tipar : Ermiona, Ceasul de semi, Regulu, trad. de
F. Viarescul ; Doctorul fad voia lui, George Dandin sau Birbatul
Jurnalistu. MERCUR, II (1841), p. 119-120. cornit, trad. de I. Voinescu ; Arpagon sau Sgircitul, trad. de I. Roset ;
Se strati munca grea a jurnalistului, care trebuie si informeze re- Algira sau Hristianismul, trad. de praporgic Alexandrescul ; Fans-
gulat pe cititori cu stiri politice, comerciale etc. tismul, Marino Faliero fi Amindoi Foscari, trad. de I. Eliade.

2219 Eliade, I. 082.1


08 POLIGRAFII Chiemare. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 101
103 : Bucuresci ; CURIER DE A. S., Period. V (1844
CULEGERI $1 SERII 1846), p. 244-248 ; ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 97
100 : Biblioteca universall romani.
082.1 Apel pentru subscriere la Biblioteca Universal3, adresat acre Intreg
2210
publicul rominesc.
[Prospect pentru tiparirea unei Biblioteci de romance
in limba romaneasca"]. VEST. R., X (1846), p. 160 : In- 2220 E.[Iiade], I. 082.1
stiincad.
Abonatii vor pliti 1 sfantih pe luta, pentru 5 coale tiplrite ; la Inceputu de biblioteca universala. CURIERUL ROM.,
inscriere, abonatii vor pliti 3 sfantihi. XVIII (1846), foaie volanta brosata intre p. 142 si 143 ;
CURTER DE A. S., Period. V (1844-1846), p. 239-244 ;
2211 082.1 G. TRANS., IX (1846), p. 111-112.
[Se face cunoscut ca au iesit de sub tipar primele trei Eliade a mentionat ca autor la tabla de materii a periodului V din
livrezoane" din Biblioteca de romance"]. VEST. R., X Curierul de ambe sexe, sub initialele I. E.
(1846), p. 308 : Instiincare.
Ele cuprind Corina sau Italia [de M-me de Stall 2221 082.1
[Listele primilor subscriitori la Biblioteca Universal5."].
2212 082.1 CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 105, 109, 113, 118,
Biblioteca pentru tinerimea romana. PAMINTEANUL, 120, 125, 135, 142, 163.
I (1839), nr. 12, p. 4. In fruntea subscriitorilor se afli domnitorul Bibescu $i sotia lui.
A. Ruof, editorul foii, anunt3 c3 primeste abonamente pentru o
biblioteci cu titlul de mai sus, pe care o va edita in 22 volume pe
an, in pre; de 22 lel anual. Abonatii vor primi un prospect mai 2222 082.1
aminuntit. [Scrisoarea gen. Mavros, inspectorul carantinelor, anun-
;Ind ca se inscrie cu 4 exemplare la ,,Biblioteca Universale
2213 Ruof, A. 082.1 si elogiind aceasti iniciativa a lui Eliade]. CURIERUL
[Articol prin care explica de ce nu mai poate continua ROM., XVIII (1846), p. 121.
editarea foil Paminteanul"]. PAMINTEANUL, I (1839), Nod' in subsol, la lista de prenumeranti.
nr. 21, p. 1-2.
Nu a putut intruni numirul necesar de abonati ;i nu are capital. 2223 Clodrescu], T. 082.1
A trebuit instriineze si tipografia. Pe cei care au achitat abo-
namentul intreg, ii va despigubi astfel : A. Marin, profesor public Curierul de ambe sexe. ALBINA ROM., XIX (1847),
la Sf. Sava, va continua el si editeze Biblioteca pentru tinerimea p. 213-214.
romana, inceputi cu Ruof, si va trimite abonatilor volume din ea, Anunt3 cuprinsul periodului VI din Biblioteca UniversalI a lui
pin3 la epuizarea sumei plitite. Eliade.

105

www.dacoromanica.ro
092.1 POLIGRAFII - MANUSCRISE. CART! RARE 096.1

2224 Eliade, I. 082.1 2233 082.1


Curierul roman. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. I ; Colectie de autori. CURIERUL ROM., X (1839), p. 240.
CURIER DE A. S., Period. VI (1847), foaie anexatS la
inceputul vol.
$tiri despre mersul Colectiei de autori. -
A apirut : Marino Fa-
liero de Byron. Vor apirea : Cerul Ii Ilmintul de Byron, [Iliada lui]
Exphc intreruperea
dactorului in striinitate,
1 ianuarie - 24 iunie 1847, prin plecarea re-
al aduci cele trebuincioase pentru ince-
Omer pinT la sfirsit ; continuatie din operile lui Byron si V. Hugo° ;
ca Noua Eloizi.
perea Bibliotecii Universale.
2234 082.1
2225 [Barit, G.] 082.1 Colectie de autori. CURIER DE A. S., Period. III (1840
Pentru biblioteca universals. FOAIE PT. MINTE, X 1842), p. 394.
(1847), p.8. Apel acre cititori sl sprijine continuarea tipiririi operelor auto-
Bari; anunti cI, Intorcindu-se din Lipsca, Eliade a trecut prin rilor clasici.
Brasov ;i i-a arItat a a cumpirat cinci teascuri de fier ;i citeva
miji de litere. Indeamnl pe tot: romlnii si-i dea sprijinul. 2235 082.1
Collectie de autori. CURIERUL ROM., XII (1841), p. 145.
2226 082.1
Anun; cu privire la aparicia in viitor a colectiei .dac:1 amatorii
Aproposito de Biblioteca universali . ROMANIA, I
de inaintarea literaturei si formirii limbei dupe niste modele clasice
(1848), p. 3-4. vor sprijini snit:vele Redactiei".
Arland rolul important al acestei biblioteci, pentru ridicarea lite-
raturii romlne -
politici ;i societate
ce rimIsese In urmi pe calea progresului, fatT de
autorul TI roagi pc Eliade si nu descurajeze, 2236 082.1
ci sl o continue. La sfirsitul articolului se afli data : 1947 de- [Se anuntà c'd prima drama publicatà in colectia Reper-
chemvrie 3. toriul Teatrului Romilnesc in Moldova" este Lapeirus", cu
cintece, de Gh. Asachi]. ALBINA ROM., VIII (1837),
2227 Gavra, Alexandru 082.1 p. 202 : Instiintare.
si ale Ate-
Precognitele Cabinetulul Muzelor, rorminesti, Este o prelucrare dupi A. de Kotzebue.
neului national. FOE LITERARA, I (1838), p. 138-139.
Gavra aratT cum a incercat, Ind din 1833, si scoati o colectie 2237 Bota, Moisi 082.1
periodici de cirti intitalati Cabinetul Muzelor romane (de 2 ori pe Insciintare. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 240.
an) si un jurnal : Ateneu national, dar n-a obtinut TncT autorizatia.
M. B. din Ciacova deschide prenumeratie pentru 8 cirti pe care
le va tipTri : Versurile lui Bota ; Crescina Morali invite [sic] ;
2228 082.1 Teatru in 4 tomuri ; Diamantul Roman ; Cartea de Visuri ; Amicul
[Eliade anuntà aparitia a 13 volume din Colectia de Nati! ; ApT Natii ; Plicerea Nasii.
Autori Clasici"]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 362.
2229 082.1
09 MANUSCRISE. CARTI RARE, PRETIOASE
Colectia de autorl. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 16.
Stiri despre mersul Colectiei de Autori a lui Eliade. Lista cir-
tilor apirute, a celor sub tipar, a celor asteptind teascuri vacante"
- 2238 091
si a celor ce se traduc. [Indemn Clue carturarii din toate provinciile romlnesti
ca sa descrie titulele monumentelor manuscrise romlne"
2230 082.1 din diferitele biblioteci publice si particulare]. ORG. LUM.,
Colectia autorilor Clasici. CURIERUL ROM., VIII (1837), I (1847), p. 22, col. II.
p. 372 [gresit : 170]. Se anuntl ci Organulu Luminarei va publica astfel de descrieri.
Se anunti ci a apirut Corsarul de lord Byron si ci va apirea
Lara, de acelasi, in traducere romlneasci. 2239 [Asachi, Gh.] 094
Ballade de Victor Hugo, traduse de C. Negruzzi. AL-
2231 082.1 BINA ROM., XVIII (1845), p. 137.
Cartl supt tipar. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 80. Despre infitilarea grafici a acestei editii.
Rapsodia a II-a din Iliada ; o parte din Gil Blas, trad. de S. Mar-
covici ; pirtile a IX-I si a X-a din Angelo de V. Hugo, trad. de 2240 094
C. Negruzzi ; Nuoa Eloizi ; Antoni de Al. Dumas, trad. de Hriso- Sf. Ierarh Nicolae din tirgul Dorohoi a fost
[Biserica
verghi ; Enriada lui Voltaire, trad. de spitarul V. Pogor ; Diavolul
$chiop, trad. de Ecaterina Simboteanca ; junia 114 Carol, trad. de
pradata]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 210.
maiorul Voinescu II ; Doi Bileturi, trad. de I. Creteanul ; 0 adu- Se publici o Esti de obiecte furate, printre care este o evan-
nare de toate verburile neregulate frantozwi, de Cutarida.
vorba de Colectia autorilor clasici".
E - ghelie sirbeasci cu slove de aur la Inceputuri si filile ei pe un soi de
piele iarI nu de hirtie, trimisi de d. post. Asachi de la Petersburg".

2232 082.1 2241 096.1


Sub tipar. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 188. [Se anunti &à a aparut volumul Callatoriile lui Gulliver",
Se anunti cirtile care se afli sub tipar Iliada, rapsodia a V-a trad. de I. Negulici]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 4 :
si a VI-a ; Noua Eloizi [de J. J. Rousseau], brosura a II-a ; lord Gulliver.
Byron : Marino Faliero ; Istoria Tirii a lui Aaron, torn. III ; Cu ilustratii lucrate de traducitor. Se elogiazi seriozitatea pusl
Enriada [lui Voltaire], trad. de spitarul Pogor ; V. Hugo, cez din de I. D. Negulici in traducere si arta lui de ilustrator, prin .vig-
urmi zi a unui osindit la moarte. netele" ficute. - E vorba de cartea lui Jonathan Swift.

www.dacoromanica.ro
1 FILOZOFIE
1(0) GENERALITATI. ISTORIA FILOZOFIEI
11 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA
13+15 PSIHOLOGIE
16 LOGICA
17 MORALA. ETICA

www.dacoromanica.ro
1 FILOZOFIE
1(0) Generalitäti. Istoria filozofiei
11 Probleme generale. Metafizica
13+ 15 Psibologie
16 Logidi
17 Morala. Etica

1(0) GENERALITATL ISTORIA FILOZOFIEI 2250 1(38)


Viata cclor mai ilustri (striluciv) filosofi a vechimet.
2242 Matter, Jacques 1 (04) Aristip. DUNAREA, III (1849), p. 54-55, 77.
Filosofie. CURIER DE A. S., Period. III (1840-1842),
p. 249-271. 2251 Viry, J. J. 1 (38)
Titlurile capitolelor : Definitie, Ramurile Filosofiei, Raporturile Aristotele. CURIER DE A. S., Period. VI (1847),
Filosofiei, Origina Filosofiei, Inaintiri i Doctrine ale Filosofki, In-
fluinca Filosofiei. p. 178-200.
Despre viata i opera sa. Posteritatea lui filozoficl.
2243 Paffi, C. M. 1 (04)
2252 1(38)
Principiu, Sistema, Doctrina. CURIER DE A. S., Pe-
riod. III (1840-1842), P. 307-319 : Filosofie. Aristotele. UNIV., IV (1848), p. 36-38, 42-44, 50-52,
Capitole : Doctrine Religioase, Doctrine Psihologice, Doctrine
60-62.
Viata filozofului. Prezentarea analitici a scrierilor sale, in capi-
Sotiale.
tolele : I. Logica. II a) Metafisica ; b) Fisica. III a) Etica ;
b) Politica.
2244 Eliade, I. 1 (04)
Inchiere la cele zise. CURIER DE A. S., Period. III 2253 1(38)
(1840-1842), p. 377-390 : Filosofie.
Democrit si Eraclit. ALBINA ROM., X (1839), p. 83-
Ce inseamni a filosofi ?" Metodul de urmat. Analizi i sintea 84 ; VESTITORUL B., I (1839), p. 125-126.
Trecerea in revisti a principalelor categorii de sisteme filozofice.
Dialog. Democrit ii reproleall lui Heraclit ci filozofia sa e prea
tristi ; iar acesta ii reprofeazi lui Democrit ironia din filozofia sa.
2245 Baudet 1 (04) La urmI, conchid amindoi cl lumea are pretutindeni doui fe;e : una
Idei succinte despre filosofià. UNIV., IV (1848), p. 97- vesell ;i alta tristi.
99, 105-106 [gresit : 205-206], 124-127, 130-133, 138-
139 [neterminat]. 2254 1(38)
Dcfinitia. Obiectul. ImpIrtirea. Sistemele filozofice principale : Dioghenes. ICOANA LUMEI, I (1841), p. 97-98.
idealism, materialism etc. Metafizica. Logica. Morala. Prezentare anecdoticl a filozofului Diogene. Cu o ilustratie.

2246 Laurianu, A. Treboniu 1 (04) 2255 1(38)


CuvIntul ce s-a zis de... FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), Epicur. UNIV., IV (1848), p. 66-69.
p. 245-248, 253-255. Scurti biografie. Expunere rezumativI asupra doctrinei sale
filozofice.
Schiti de istoria filosofiei, de la Tales la Kant. Rolul filozofiei
In cultura romineasci.
2256 1(38)

2247 1(04)
Pitagora. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 1-5.
Viata fi opera lui Pitagora.
Reflessionea. UNIV., IV (1848), p. 14-15.
Scurti expuncre asupra inccputurilor filozofiei antice. 2257 Bordas-Demoulin 1 (38)
Platon. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 125-140.
2248 1(37) Citeva date biograficc. Analiza operei 11 a doctrinei sale.
Cicerone. UNIV., IV (1848), P. 81-85.
Viata lui Marcus Tullius Cicero. Opera lui e prezentati pe scurt, 2258 1(38)
In 3 capitole Despre Dzeitate. Despra Divinatione. Filosofia Practici. Platone. UNIV., IV (1848), p. 19-20, 28-30.
Scurti biografie. Opera lui Platon e prezentati rezumativ in ur-
2249 mitoarele capitole : I Dialectica. II Fisica. III a) Etica ; b) Nomica
1(37)
1i Politica.
Visul Implratului Marcus Aurelius cei zic filosof. AL-
BINA ROM., X (1839), p. 21-22 ; C. DE AVIS, II
(1838-1839), p. 351 ; MERCUR, I (1839-1840), p. 178- 2259 [Matter, Jacques] 1 (38)
179 ; UNIV., III (1847), p. 103-104. Socrate. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 69-82.
Dupt Thomas : Lauda lui Marc Aurelius. Despre viata i invititura lui.

109

www.dacoromanica.ro
I OS) FILOZOFIE PSIHOLOGIE 135

2260 1 (38) Vaszits, dr. [P.]


2272 113
Socrate. UNIV., IV (1848), p. 15-16. Pireri la metafisica murirel ! FOAIE PT. MINTE, II
Schiti a vietii i doctrinei lui Socrate. (1839), p. 356-359, 363-365.
Recapitulind amintirile sfigitului sotiei sale, autorul descrie trep-
2261 1 (38) tele mortii, incepind cu presentimentul ei, trecind la boall, agonie
inchcind cu infitilarea majestitii mortii implinite. Toad lucrarea
Solon. DUNAREA, III (1849), p. 82. e dominati de idcea ci rnoartea e totu;i frumoasi, fiind, impreunS
Viata ;i doctrine sa. cu viata, doui aspecte ale acelcia0 realititi.

2262 1 (38) 2273 113


Zenone. UNIV., IV (1848), p. 74-77. Nimic nu piere in natura. VESTITORUL B., II (1840),
Scurta expunere asupra vietii i scrierilor lui Zenon. p. 86-88.
Natura v5zuti teleologic : ca implinire a unui plan providential.
2263 1 (44)
[Stire despre Victor Cousin]. ROM., I (1838), p. 1142. 2274 113
Fiind bolnav, nu-si poate tine cursul la Sorbona. Lumea. ORG. LUM., I (1847), p. 197-198, 203.
Lumea, adici universul, e vizuti de autor ca un tot armonic,
2264 1 (44) functionind dupi o ordine divini, concretizati in lcgi nestrimutate".
Univcrsul nu s-a niscut perfect de la inceput. El s-a dczvoltat incet,
[Se anunta CI la Revue frangaise et etrangCre" a inceput intr-o gradatiune relativr, intr-o ordine progresivr.
publicarea cursului inedit de Istorie a Filosofiei morale" de
V. Cousin]. CURIERUL ROM., IX (1838), n'r. 30, P. 3,
col. I.

2265 1 (44) 13+15 PSIHOLOGIE


[Despre cearta iscatà intre V. Cousin, apetenia scolii
filozofice din Franta, si Pierre Leroux]. ALBINA ROM., 2275 134
XV (1843), p. 14-15. Somnul magnetic. CURIERUL ROM., I (1829-1830),
In legitura cu manuscriscle ramase de la Jouffroy si publicate p. 225-226.
de Cousin. Dupi o gazed, de curind iesiti la Petersburg, ce si nume;te
Lefuret sau Vekerita" [?] Se vorbeste despre experientele lui Mesmer.
2266 Laurian, A. T. 1 (44)
Prefaci la Manua lul de filosofie a ha Delavigne. FOAIE 2276 134
PT. MINTE, IX (1846), p. 177-178. IVIagnitismul. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 14, P. 4.
Tradueitorul prezinta cartea i vorbgte dcspre dificultatile Rclatarca unor cercetiri (acute la Facultatca de medicini din
traducerii. Paris, asupra unui caz dc clarviziune.

2267 Saint-Marc Girardin 1 (44) 2277 J. B. 134


Asupra vietif si operilor lul J. J. Rousseau. CURIERUL Magnitismul animal (un fel de lunitecie). MOZAICUL,
ROM., IX (1838), nr. 1, p. 1-3, nr. 2, p. 1-4, nr. 3, p. 1 I (1838-1839), p. 313-318, 321-331.
3, nr. 4, p. 1-3, nr. 5, p. 1-4 [foileton]. Traducere dc I. M., din revista ungureasca Tirsalkodó. Insemnsin
ale ingrijitorilor lui G. Gali, un bolnav de magnetismus animalis",
Lectie la Sotbona. Text francez i romin.
din Ungaria. Se noteazi literar difcritele intimpliri ale bolii sale.

2278 134
11 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA Magnetismul animal, galvanismul. UNIV., II (1846),
p. 30-31.
Artkol. Sint citaçi Mesmer ;i Volta.
2268 11
Pentru Materialis m. CURIERUL ROM., IV (1832), 2279 134
p. 294-296 : Literatu ra. Oglind magneticI. UNIV., III (1847), p. 154-155 :
Se dezbate problems cauzei prime a universului ;i a vietii ome- Literatura...
ne;ti, opunindu-se cele doui conceptii : materialist's' i spiritualisti, Despre experientele ficute in prezenta lui Al. Dumas, A. Esquiros
pledindu-se pentru cea dc-a doua.
$i a altora, de acre baronul Dupotet, cu un instrument inventat de
el, carc provoca fenomene de lctargie, clarviziune etc.
2269 Barit, G. 111.83
AdevIrul. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 145-150, 2280 134
153-157. Lucrarea Imaginatief asupra omultd. CURIERUL ROM.,
Subtitlu : Scris pentru cei ne-impetriti ;i iubitori a cugeta i a V (1834), p. 287-288 : Varietäti.
judeca,iar nu pentru cei invechiti in apucIturile sale". La sem- Se relateaza o experienti ficuti asupra unui condamnat la moarte,
niturl : Extract de G. Barit". care a murit prin autosugestie. Locul experientei nu se precizeazi.

2270 Fénelon 111.83 2281 135


AdevIrul primitiv. VESTITORUL B., II (1840), p. 117. [Insemnare despre somnambulism]. ALBINA ROM., II
Trad. Nicu Desliu. 0 comparatie intrc adevirul universal", (1830), p. 97-98.
tare lumincazi toate duhurile, ;i soarele de pe ccr.
2282 135
2271 C[retescu], A. 111.83 Somnambula. CURIERUL ROM., V (1834), nr. 76, p. 302.
Nescientia. UNIV., IV (1848), p. 112. Relatarea unui caz de somnambulism din cetatea Drejdea"
Ignoranta naturali. Ignoranta filozofici. Ignoranta morali. [Dresda].

110

www.dacoromanica.ro
116,1 PS1HOLOGIE 13

2283 B.[otezat], S. S. 136.1 2294 Vasici, dr. [P.] 138


Barbatul 8i femeia. ICOANA LUMEI, I (1841), p. 173. Maiestria. A cunoaste haracterul omului dupa nas. FOAIE
Caracterizeazi rolul femeii in viat5 si in dezvoltarea ornenirii : PT. MINTE, IV (1841), p. 273-274.
fail impreuni-lucrarea femeilor nu ar fi culturi adevirati". Descrie
specificul temperamentului feminin, in opozitie cu voinp de putere 2295 138
a birbatului. Fisiologia nasului. CURIER DE A. S., Period. III (1840-
1842), p. 343-344.
2284 136.4 Fiziologia nasului, ca indiciu al caracterului.
Caracteristica natiilor evropene. ALBINA ROM., XVIII
(1846), p. 65-66 ; VEST. R., X (1846), p. 82-83. 2296 138
Despre specificul fiecarui popor in ceea ce priveste credinta, mo- Cele din nauntru judicate dupe cele din afara. CURIERUL
rala, fizicul, imbricamintea, caracterul, hrana etc. ROM., XII (1841), p. 16, 19-20, 23-24, 27-28 ; CU-
RIER DE A. S., Period. III (1840-1842), p. 271-276 ;
2285 136.4 MERCUR, II (1841), p. 56, 59-60, 63-64, 66-67 ;
FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 398-399, 403-406.
TrasurI din caracterele popoarelor noastre. G. TRANS.,
X (1847), p. 200. Exercitiu amuzant de a descifra firea i preocupirile oameniler
dupi mers etc.
Extras din niste insemniri de calitorie, apirute in Foaia de modi
din Pesta, in care sint caracterizate satiric, in citeva cuvinte, popoarele
din Transilvania. 2297 Codrescu, T. 138
Fisionomia omulu1. ICOANA LUMEI, II (1845), p. 1-2,
2286 136.4 9-10, 18-19, 26-27, 34-35, 55-58, 70-71, 78-79,
87-88, 95-96 ; II (1846), p. 103-104, 105-106, 119-
Insusid nationale ale Englezilor si ale Frantezilor. ROM., 120; 125-126, 134-135, 139-140, 145-147, 153-154,
I (1838), nr. 23, p. 3 : Varietatl. 176-179, 193-194, 201-202, 215-216, 225-228, 238-
Mic artkol. 240, 246-248, 254-256, 261-264, 265-268, 277-279,
281-284, 289-291, 297-298
2287 136.4 Autorul vorbeste de temperamentul omului, de sistemul Gall, privit
Rap[p.]orts entre les grecs anciens et les grecs modernes in raport cu arta fizionomistului, de clasificatia frenologici, dupi
[Raporturi intre grecii vechi si grecii moderni]. MERCUR, sistemul doctorului Spurzheim, de semnele ce se pot scoate din cer-
II (1841), p. 151-152, 155-156, 160, 167-168, 172. cetarea fruntii, sprincenelor, ochilor, gurii etc., de chiromantie si do
defectele trupesti, privite ca modificatoare ale caracterului.
Se argumcntcaz cS grecii moderni au mostenit mai toate trislturile
sufletesti ale grecilor antici, indcosebi iubirea de patric, curajul de a
se jertfi pentru Ca, spiritul de aventura si plicerea de a vorbi cu
2298 138
emfazi. In palicarii" de acum continui si traiasca eroii lui Homer. [Anecdote in legatura cu Lavater si fiziognomia]. CU-
RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 68 : Varietati.
2288 136.7
Asupra tineretelor. MUZ. N., I (1836-1837), p. 38-39. 2299 Lavater 138
Zilnicarul until observator de sine insus. ALBINA ROM.,
Caractcrizarea atitudinii copilului si adolcscentului fail de viati. XX (1848), p. 70-72, 97-98, 107-108, 115-116.
Rolul educatict. Se consideri ci imprejuririle vietii moderne scurteazi
in mod nefericit virsta copilariei. Copiii moderni sint prea precoci, Fragmente din memoriile lui Lavater. Traducere.
ii pierd prea de vreme candoarea virstei. - Text roman i francez.
2300 Lavater 138
2289 G. St. 136.7 Paralela intre bärbat i femee. JURN. DE GALATZ., I
(1849), p. 45-46. 49.
Tineretele neconduse de batrini. INVET. POP., I (1848),
p. 51. Traduccre.
Tinerctea e o virsti fericiti, caracterizati prin indrizneali, entu-
2301 138
ziasm i fantezie. De accea, ca are nevoie de intelepciunea bitrinilor,
ca un corectiv. Fisionomia coloarelor in privirea femeilor. ALBINA ROM.,
XXI (1849), p. 5.
2290 137 Se arati caracterul femcilor, dupi culoarea imbricimintei ku care
tin al se imbrace.
Despre pretentiile omuluI de gust. MUZ. N., I (1836-
1837), p. 99-100.
2302 Codrescu, T. 139
Cine se poate numi om de bun gust".
Sistema cranioscopica a doctoruluI Gall. ICOANA
LUMEI, II (1846), p. 141-142.
2291 137
Publici Tabloul creschurilor cipatinci aratitor dupre Gall scaunul
Caractere. FOAIE PT MINTE, III (1840), p. 96, 103- diosibitelor facultiti si aplecati a duhului si inamnind preeminentia
104, 118-120. scau inaltarea lor cca respectiv3".
Sint prezcntate diverse caractere. Scopul : Invati a cunoaste Ca-
racterul i temperamentul acclora, cu carii esti silit a petrece". 2303 H. 15
Mintea - taria. FOAIE PT. MINTE, IV (1841),
2292 137 p. 177-179.
Caracteriulu. UNIV., IV (1848), p. 136. omului i-a fost dati titlea mintii", care primeez1 fati de tiries
trupului", pentru a conduce toate celelalte vietuitoare.
Definitii : caractcrul individual", caracterul national".
2304 Barit, G. 15
2293 137
Mintea, taria. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 198-199.
Suspicionea. UNIV., IV (1848), p. 137. lncercare de definire a notiunilor mince" [ratiune], tirie°
Analizi caracterologici a defectului suspiciunii permanente. [forta] i patimi".

111

www.dacoromanica.ro
15 PSIHOLOG1E - LOGICA - MORALA 17

2305 Rucareanu, N. N. 15 2315 154.1


[Scrisoare adresaa redactiei, referitoare la articolul Min- Prube mnemotehnice. ALBINA ROM., XIII (1842),
tea, aria" semnat de H.]. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 125-126.
p. 245-247. Este vorba de un crou a mnemonicci", anume de Otto
Analizeazi aceasti problem3 §i urmarile ei pe plan social. - Rentlob.
zestrati de naturi cu graiul §i intelegerca", oamenii au lost, la in-
Leput, _toti de o potrivi inaintea legilor naturci". Diferentierea in 2316 154.1
Llase a venit mai tirziu. Combate pe autorul articolului, care sus- [Se face cunoscut cà faimosul mnemo-tehnic" Lichten-
tinca ci tot omul cel tare sau puternic urincaz2 a fi firl mintc stein se afli la Brasov, unde va da lectii dupi metoda sa
si tot cel cuminte slab". de dezvoltare a memoriei]. G. TRANS., IX (1846), p. 14 :
Transilvania.
G. S.
2306 15
Despre cunostinta oamenilor. ICOANA LUMEI, I (1841),
p. 129-130. 16 LOGICA
Pledearl pentru o cunowere a omului in adincime : a descoperi
pricinile lucrurilor". Cine vrca .a cunowe pe oameni cu remei, accla Perrard, J. F.
trebue rnai intii sI se cunoasci pe sine", fiindcl tot acelea0 cauze
2317 162
produc efecturi egale". Despre Metod. CURIER DE A. S., Period. III (1840-
1842), p. 276-285 : Filosofi e.
2307 15
Fragment din cartea Logique. Desprt felurile analizei 1i despre sin-
tezi. Citeael pe LaromiguiCre, Condillac, Hauchecorne.
Spirit (duh) frumos in trup urit. INVET. POP., I
(1848), p. 54-56.
Reflectii asupra raportului (lustre inteligentl §i corp, pe baza
exernplului filorofului Socrate, a carui uritenie 1-a inlelat pe tin 17 MORALA. ETICA
.fisionom", care I-a considerat drept un om stupid", judecindu-1
numai dupa in1a;4area fizica. Teorii morale. Morali social3, familiall, profesionall §i distractivI.
Moral3 §i relatii sociale particulare. TemperancI. Chestiuni morale
2308 151 diverse.
Geniulu. UNIV., IV (1848), p. 142-143.
Etimologia cuvintului. Sensul notiunii de ,,geniu". Generalitati
2309 Cretescu, A. 151.3 2318 17
Reflessioni asupra naturei organice. UNIV., IV (1848), Aforisme sau invatituri de moral. ALBINA ROM., I
p. 34-36, 58-60, 94-96, 134-136. (1829), p. 52, 234, 246, 254, 258, 262.
Descrie instin:tele anirnalelor. lncearcI s5 stabileascl deosebirile
dintre instinctcle animalelor i inteligenta orneneasc5. Pornelte de la 2319 17
teza teologicI creltinI cS _universul nemirginit i necuprins este Morala. CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840),
vointa divinI realizat3". p. 140-152 [neterminat].
Capitole : Mora% p. 140-141 ; Intelepciune a natiilor, 141-149 ;
2310 Barit, G. 151.4 Morali a Indienilor, 149-150 ; Morali a Chinezilor, 150-152.
Omul. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 313-319, 321- 2320 17
326, 333-335 [gresit : 3341.
Morala. Intelepciune a Natiilor. CURIERUL ROM., X
Eseu asupra caracteristicilor intelectuale ale omului. E citat Schiller, (1839), nr. 81, p. 256, nr. 82, p. 260, nr. 83, p. 264, nr. 84,
pe lingl Cicero. Artkolul e denumit ,.extract". p. 267-268, nr. 86, p. 275-276, nr. 87, p. 279-280, nr. 89,
p. 288, 311-312, 316, 348, 364, 400, 404, 412, 416.
2311 151.4 InvIcituri i aforisme din inteleptii antici. Precepte morale ale dife-
Omulu. ORG. LUM., I (1847), p. 203-204, 209-210, ritelor popoare orientale. Maxime de La Bruyere i La Rochefoucauld.
215, 221-222, 227-228, 233-234.
2321 17
0 prezentare a omului : despre semtinaletate" §i spirit, cultura Morala (Din Curierul Romanesc). MOZAICUL I (1838-
omului, superioritatea lui prin ratiune etc.
1839), p. 558-561, 574-579, 594-596, 606-612, 625-
152
628, 635-637, 649-650, 711-712.
2312
Cel dintil om dupal facerea lumil, alcatueste istoria celor 2322 17
clinch miscall ale sale, celor dinth simtiri si celor dintii Sententil morale. VESTITORUL B., I (1839), nr. de
judecat1 ale sale. MOZAICUL, I (1838-1839), p. 692- probl, p. 4, 12, 40, 44, 62, 178, 194.
696, 709-710.
Din Istoria natural5 a omului. Adam 10 descrie cele dintii sen- 2323 17
zatii, dupi facerea lui. Se[n]tentif morale. CURIERUL ROM., X (1839), p. 355-
356, 464.
2313 Tincu V[e1]-ia 152
Ce c constiinta sail cugetul ? FOAIE PT. MINTE, IX 2324 17
(1846), p. 366. Principil generale de intelepciune. VESTITORUL B., I
Citeva caracteriziri ale conpiiniei.
(1839), P. 77-78, 82, 86, 93-94, 98, 102, 105.
50 sfaturi morale, adresate rnai ales tineretului.
2314 154.1
2325 M.[urelajn, A.[ndrei] 17
Mnemotehnia. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 19. Ceva pentru tineri. FOAIE PT. MINTE, III (1840),
Scurti prezentare a mnenonicei", tehnicl de educare fi facilitare p. 7-8.
a memoriei. Sfaturi moralizatoare, adresate tinerilor. - ,,Extract".

112

www.dacoromanica.ro
I? MORALA. TEORII MORALE 174.011.1

2326 Vasici, dr. [P.] 17 2340 171


Moral. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 230-231, Omul. VESTITORUL B., II (1840), p. 8, 16-17.
237-238, 241-242, 254-256, 261-262. Articol : Omul cum este si omul cum trebuie se fie", din punct
Capitole : 1. Chiemarca omului ; 2. Intelepciunca ; 3. Norocul ; de vedere moral.
4. Umblarea cu oamenii ; 5. Religia.
2341 Zane, A. 171
2327 17
Purtarea in viati. FOAIE PT. MINTE, VII (1844),
Sentinte. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 80. p. 158-159.
CugetIri i proverbe moralizatoare.
Extract" din Raynal. Fericirea in viati izvorlste din bucuria de
a teal, de a face binele, de a iubi oamenii.
2328 17
Cugete din sfera esperiintel. FOAIE PT. MINTE, VIII 2342 Ti[nc]-u V[eI]-ia 171
(1845), p. 324, 332, 340. Oglinda nature! omenesti. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
Diverse cugetiri moralizatoare.
p. 5-6.
2329 17 Meditatie, cu citate din autorii antici fi crestini.
Maxime de Morala. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
p. 20, 24. 2343 Mturesa]-nul, I.[acob] 171
Culese de I. N[egulici]. Spice din filosofia vimiL FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 37-38, 41-43, 49-51, 57-59.
2330 17 Dupe E. B. Expune vederi in scnsul doctrinei stoice : Trebuie
Cugetan si Maxime de morel pentru fern& CURIERUL si ne cunoaxtem pe noi inxine. Soarta noastri ate in ceea ce putem
ROM., XVIII (1846), p. 55-56, 60, 64. realize noi. Fericirea sti in cumpStare si simplitate.
Din colectia lui I. D. Nc[guli]ci".
2344 Rousseau, J. J. 171
2331 17
Constiinva moralä. EHO ECL., I (1850), p. 8.
Regule de aur. INVET. POP., I (1848), p. 15-16, 19-20. Traduccre. Scurtl definitie a constiintei morale. Juminati" de
Se publici vreo citcva si se area' importanta lor din punct
ratiune.
de vedere moral.

2332 17 2345 171.011


CugetarI. Despre om. DUNAREA, II (1848), p. 57. Binele covarseste tot d-auna raul. VESTITORUL B., I
Cuget5ri privind : Nationalitatca ; Amoriul popouelor ; Amoriul ; (1839), p. 9-10.
Amoriu pcntru popor. Articolul exprimi increderea in progresul binelui in omenire.

2333 17 2346 171.011


CugetarI. DUNAREA, II (1848), p. 61. Pentru dreapta intrebuintare a cunostinvelor. VESTITO-
Intelepciunea. Trindivirea. Materia Ii Spiritul. Adevirata libertate. RUL B., II (1840), p. 139-140, 143-144.
Autorul anonim plcdcazi pentru nedespIrtirea adeverului stiintific
2334 17 de morale ;i rcligic. Trad. de Nicu Dunn.
Sentime. FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 64.
2347 171.011.1
2335 17
Fericirea. VESTITORUL B., II (1840), p. 103-104,
ReflexiI morale. JURN. DE GALATZ, I (1850), p. 107, 107-108, 111-112, 115-116, 118-119, 131-132,
115, 245, 261. 135-136.
2336 17 Despre dobindirca fcricirii prin practicarea virtutilor crestine.
CugetarI morale. ZIMBRUL, I (1850), p. 168 .
Din : La Rochefoucauld, Fenelon, Ferez, Shur, Levis, La Roche.
2348 171.011.1
Despre fericirea morall i binele material. ICOANA
LUMEI, I (1841), p. 1-2, 25-26, 33-34.
Teorii morale Autorul anonim sustine teza ce .bunurile pimintului nu numai ce
xi sporesc dixertul inimii".
nu indestuleazi dorintele noastre, ci sap!
2337 171
Sfirsitul omulta. VESTITORUL B., I (1839), nr. de 2349 G. S. 171.011.1
proba, p. 2.
Autorul anonim dezbate problema scopului pe care trebuie si-1
Menirea omului pre pamint. ICOANA LUMEI, I (1841),
urmZireasci omul in viati. Este plicerea, cum sustine Epicur ? Sint
p. 113-114.
bunurile materiale, cum ar crede stoicii ? Rispunde : scopul vietii Mcnirea oamenilor ar fi : a cultevi mintea" xi a se imbunetesi,
omenesti este realizarea fcricirii, prin practicarea virtutilor ;i inde- spre a fi in stare de a gindi si a faptui dupi legile naturci".
plinirea datoriei.
2350 [Tincu]-Velia, N. 171.011.1
2338 [Platon] 171 Hotärirea omulul pe pamintti. FOAIE PT. MINTE, VII
Stapinul sau ; robul sat'. VESTITORUL B., I (1839), (1844), p. 77-79.
p. 121. Meditatie morale in proze. Scopul omului pe pamint arati
Stipinul slit este cel care se conduce dupe ratiune ; ,robul site autorul e cultivarca insusirilor si fortelor sale sufletcsti.
este cel condus de patimi.

2339 M[urela]-n, A[ndrei] 171 2351 171.011.1


Trecerea omului la slobozenie, shi moral. FOAIE PT. Arta seati mijlocul de a fi ferice. ALBINA ROM., XVIII
MINTE, II (1839), p. 253 [gresit : 246]-256. (1846), p. 43-44, 46-47, 53.
Evolutia omului spre libertatea morale. Se arati (club cum oamenii mari au putut fi fericiti.

S-3172
113

www.dacoromanica.ro
171.91 TEOR11 MORALE. MORALA SOCIALA 171.1

2352 171.91 2364 M. 172.1


Timpul. CURIERUL ROM., II (1830), p. 24, 48, 84. Cuvent la tempul seu. INVET. POP., I (1848), p. 73-76,
Citeva consideraiii asupra omului inielept", in raport cu .clipele 77-79.
vietii sale'. Sfaturi acre cititori, pentru a fi cetateni adeviraii.

2353 171.91 2365 172.1


0 scrisoare a unul parinte catre fiu sau ce umbla in Dragostea patrii. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 79
streinitate spre desavirsirea mestesugulul. MOZAICUL, I 80 : Literatura.
(1838-1839), P. 123-127. Traducerc de Smarandita Porumbari. Articol cu caractcr didactis-
Sfaturi morale, impletite cu zicatori i proverbe. moralizator.

2354 Franklin, B. 171.91 2366 Erdelyi 172.1


Planul de Imbunatatirea morala a hn... VESTITORUL B., Datoria patriotulul. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 192.
I (1839), p. 5-7, 10-12, 13-16. Traducere de Cl. I. M-n. Cuprinde sfaturi date bunului patriot,
Traducere. Fragment din Autobiografia lui B. Franklin. dcspre fclul cum si-li faci datoria clere tara sa.

2355 Franklin, B. 171.91 2367 172.1


Extrait des ceuvres de... [Extract din operele lui...]. SPI - Cugetarl i Maxime de Patriotism. CURIERUL ROM.,
CUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.-iun., p. 33-47. XVIII (1846), p. 51.
Din Le bonhomme Richard. Text francez ;i roman. Traclucerea in Din colectia lui I. N....[eguli]ci".
limba romini e flcuti de E. A. [Ermiona Asachi ?].
2368 172.1
2356 171.91 o scrisoare dela Carpatl caul Redactia gazetel de Tran-
Numele cel bun dupa moarte. ALBINA ROM., XVI silvania. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 155-158,
(1844), p. 381-384 : Feileton. 162-164.
Fiecare trebuie si se gindeasci si lase dupi moarte un nume bun, Semnati : .Unul din abonatii gazetei de Transilvania". Definege
care se cistio prin buni credinti, cinste ;i purtare pilduitoare. sentimentul de patriotism prin amintirile copiliriei, evocate de o
calatorie in strainatate.
2357 171.91
Intrebuintarea timpului. UNIV., III (1847), p. 187-188. 2369 172.1
Reflectii presarate cu citate din Seneca, Frederic cel Mare. Plinius Nationalitatea. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 169.
eel Tinar. Autorul anonim dcplinge faptul ca sentimentul de nationalitate a
ajuns k ultimul timp ping la exagerarea fanatismului.
2358 171.91
[Reteta profesorului Krug, pentru a gisi cineva piatra 2370 [Saint-Pierre, Ch. I., abbé de] 172.1
intelepciunei sau cu alte cuvinte, pentru a se face fericit"]. Xenomanie. Partea unel cart! netiplrite a lui Abati de
ROM., I (1838), p. 632. San Pier intitulata : Despre fericirea i marirea natiilor".
Sub chipul unei formule cabalistice, recomandi 8 maxime privind ALBINA ROM., XI (1840), p. 254-257 : Feileton.
comportarea in viata. De ex. : .L. inseamna labora, sau muncelte". Extrasul e publicat de A. Gallice. St. Pierre combate xenofobia :
laudi fie domnitorilor i popoarelor care primesc pe straini si vai
2359 171.91 acelor carii raspingu ;i carii fari cuvint cauti a-i defaima".
in limba romini ;i francezi.
Text -
Peatra inteleptilor. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 32.
Deslusirea Solomoniei" (piatri ornatl cu 9 slove).
2371 Gallice, A. 172.1
Explicatie. ALBINA ROM., XI (1840), p. 270.
Morala' sociala Gallice declarl cS, prin publicarea capitolului Pentru xenomanie,
al abatelui St. Pierre, n-a avut nici o intentie de a-i ataca pe mol-
2360 Asachi, Gh. 172 doveni. Text in limba romSnS i francezi.
Dorinta folosului obstesc. ALBINA ROM., XV (1843),
P. 65-68. 2372 [Eliade, I.] 172.1
Textul s-a citit in ledinta publica a Academiei Mihailene, la [Noel la traducerea prefetei la Eliezer si Neftali"].
8 noiembrie 1842. - Argumenteaza ci omul nu trebuie si lucreze nurnai
pentru interesele sale particulare, ci 8i pentru cele obltelti.
CURIERUL ROM., V (1833), P. 84.
Doreste ca ideile de toleranti, exprimate de Florian in aceasti pre-
fati, si se raspindeasca intre romini.
2361 172
Impreunarea poterilor. (Cuvintele unui credincios franc.). 2373 172.1
INVET. POP., I (1848), p. 13-14. [Impotriva fanatismului si intolerantei religioase]. ROM.,
Se demonstreazi cI oamcnii trebuie si fie uniti, cIci neunirea aduce I (1838), nr. 4, p. 1-2 : Bucuresti.
suferire, nefericire i apasaturi". Articol de fond, scris cu prilejul tulburirilor de la Miinster in
Prusia. Se clogiaza toleranta rominilor.
2362 Ilarion al Arge§ului 172.1
[Cuvint la aniversarea intronarii domnitorului Ghica]. 2374 [Genilie I.] 172.1
CURIERUL ROM., X (1839), nr. 161, p. 641-644 : Desomenire. UNIV., II (1846), p. 56.
Bucuresti. Condamni persistenta castelor in India, tratamentul aplicat negrilor
Despre dragostea de patrie. in Statele Unite 8i gestul de neomenie fail de tarani, al unui pro-
prietar din Irlanda.
2363 Keller [Augustin] 172.1
Cetateanul. G. TRANS., VII (1844), p. 121-122, 125, 2375 Mihiescu, Grigore 172.1
129-130, 133-134 : Articol Incepatoriu. Cuvint, rostit la Craiova In 23 Aprilie. FOAIE PT.
Traducere. Portretul cetateanului model : patriot ;i supus luminat MINTE, VII (1844), p. 177-179.
fati de legi. Dcspre datoriile acre diriguitorii statului.

114

www.dacoromanica.ro
172.2 MORALA SOCIALA. MORALA FAMILIALA 173.3

2376 172.2 2385 Arsenius 173.1


Cele din urma cuvinte ale lul Gustav III, Riga Svetiei SI te insori seat' nu ? ALBINA ROM., XV (1843), p. 369 :
catre fiul sail Gustav IV. CURIERUL ROM., VII (1837), Feilleton.
p. 27-28. intr-un ton usor de glum!, autorul face procesul casitoriei, priviti
Cuvinte spun dui)! ce Gustav al III-lea a lost lovit de moartc, ca o intclegere negutitoreasca", ce il costa prea mult pe barbat.
la un bal mascat, in 1792. Sfaturi titre fiul sits, care ii urma pe Copiii ce rezulti sint doar ,capital mincacios".
tron, cu privire la fclul cum al se comporte ca suveran. Caracterizarca
situatiei primejduite a rcgilor, in ultimul Limp. - Text roman si 2386 B.[ari]t, G. 173.1
francez. SI te insorl seaii nu ? FOAIE PT. MINTE, VII (1844),
p. 24.
2377 [Poteca], Efrosin Motreanul 172.2 Rispuns la foiletonul Albinei, cu acelasi titlu, reprodus in P. 23-24,
Asupra datorillor tuturor dregatorilor de obste dar mal in care se afirma ci insurItoarea e o povar! ; Bari; demonstreazi (ci-
virtos ale printilor domnitori. VESTITORUL B., I (1839), tind pc Buffon, Voltaire si legislatia anticilor) binefacerile cisitoriei.
p. 159-160.
Supratitlu : Cuvint pentru zioa iniltirii pre scaunul Domnesc al 2387 [Balzac, H. de] 173.1
tirii Ruminesti a M. S. Prinolui domnitor Alexandru Dimitrie Ghica Fisiologia casatoriei. CURIER DE A. S., Period. IV
VVd a lam oari priznuiti in 14 Oct. 1839 in sf. Mitropolie... (1842-1844), p. 37-40 : Pensionatele, 40-46 : Fasele ca-
satoriei, 65-72 : Cele d'antliu simptome, 148-155 : Vama.
2378 Romano, Dionisie 172.2 Traducere.
Cuvintul ce s-au zis de... la palat in zioa anului nou.
VEST. R., VIII (1844), p. 18-19. 2388 [Raisson, Horace-Napoleon] 173.1
Face un portrct domnitorului model, aritind
al ca ar trebui s! Legiuiri i paremil pentru dame, amor i insotire scoase
fie un parinte al poporului. din Condica casatoril a lui Oras Resson. ALBINA ROM.,
X (1839), p. 140.
2379 172.4 Se public! un numir de sapte paremii.
Code conjugal.
- E vorba de scrierea
Societatea americana de pace. CURIERUL ROM., XVIII
(1846), p. 104 : Varietate.
2389 V.[asici], dr. [P.] 173.1
Articol dcspre socictatca intcmeiati in Statele Unite, cu scopul de
a propaga ideca pIcii universale. Scara inaintea Nunczii sau mizslok adevArat a fi in
kAsitorie norokosi. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 292
294, 301 [gresit : 103]-303, 305-308.
2380 C.[retescu], A. 172.4
!Musa di nepoatei sfatul a! cultive frumusetca sufletului, caci tea
CugetAri. UNIV., IV (1848), p. 112. a trupului e trecitoare, povestindu-i ca exemplu istoria lui conu Cos-
Cugetsri asupra fraternatii intre oameni. tache 1i a sotiei sale Marghioala, care s-au despIrtit dupi 20 ani de
cisnicie.

Morald Jamilialã 2390 173.3


Pentru fete. MOZAICUL, I (1838-1839), p. 236-238.
2381 I. B. (dela Cimpulung) 113 Sfaturi adresate tincrelor tete.
Datoriile reciproce intre membril unei familil. FOAIE
PT. MINTE, VII (1844), p. 105-108, 113-114. 2391 M.[unteanu], G.[avril] 173.3
Fecioara. VESTITORUL B., (1840), p. 165-168,
2382 Ualur 173.1 169-171.
[Scrisoare adresata redactiei, referitoare la articolul despre Sfaturi pentru tincrele fete, spre pistra nevinovitia ;i a se
cartea : tpreuves sociales de la France", a lui Dumesnil]. pregati sufleteste cit mai bine pentru rolul lor viitor de sotii si mame.
1.0AIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 399-403, 411-412.
Aprobi p5rerile autorului referitoare la asItorie, care este un 2392 173.3
lucru sfint. Ca romin, se gindeste cu durere la nefericita stare in Tinara. MUZ. N., II (1837-1838), p. 97-99.
care se alli biet neamul" sits. E de pirere si se faci o reform! in Consideratii asupra educatiei pe care fats trebuie sl si-o lac ea
organizatia eclesiastici, spre stivilirea rclelor intrebuintari si zabalarea insIsi, int! din coparie, ca si poati face fat! cu bine soartei nesi-
desfriului simonic". gure ce o asteapti. Depinzind in totul de pirinti si apoi de un birbat
pe care nu-I va putea alege ea dupi inima ei, pentru ci vor decide
2383 173.1 altii asupra casitoriei sale, ea trebuie al se formeze astfel ca sl post!
Scrisoare cltre un prieten splrgator de casa. VESTITO- fi oarecum fericid chiar intr-o chnicie nepotriviti. Conditia princi-
RUL B., I (1839), p. 75-77. pal! : si-si pistreze nevinovitia de fecioari, in suflet si in mince.
Sub forma unci scrisori de dojan3, adresat! unui amic Costache,
2393 173.3
autorul anonim biciuieste greseala celor care distrug cisniciile altora,
prin ispitirea femeilor miritate. Sfatuirea unui meal Indreptata catre fiesa unica indata
dupa a el casätorie. VESTITORUL B., I (1839), p. 139-141.
2384 173.1 Sfaturi pentru asigurarea fericirii in cisnicie.
0 scrisoare a unel dame ce iubea petrecerile din cetate,
catra o tinara ce traia cu barbatul sat' la tara. VESTITO- 2394 173.3
RUL B., I (1839), p. 183-185. Un dialog intre doi tineri. Romanul si Romana. MERCUR,
Doamna scrie prietenci Marieta, sfituind-o si nu-si ingroape tine- I (1839-1840), p. 182-183, 186-188 [gresit : 185-186],
rctea acolo, ci s! vie la oras, unde si petreaci in modul cel mai
190-191 : [foileton].
frivol, ca si nu riste a trece drcpt o demodati. 0 previne ci la oral Dialog, insotit de o noti a redactiei prin care se atrage atentia
flu e de bun gust afileze dragostca pentru sot, ci, dimpotriv5, cititorilor asupra lui. Sotul cere sotiei sale mai mult decit iubirea ei :
indiferenta fat! de el. Marieta ii rispunde, conturind un ideal de al fie un auxiliar al scolii, propagind buna intelegere, ,lumina inv3-
viati opus : acela al unei femei virtuoase f i modeste. ;iturilor si puterea virtutir.

115

www.dacoromanica.ro
133.3 MORALA FAMILIALA. MORALA PROFESIONALA. RELATII SOCIALE Ifr,

2395 173.5 Traducere din Almanahul Bunului om Richard. Despre buna in-
Scrisoarea unlit barbat atm nevasta sa. VESTITORUL trebuin;are a timpului, prin munci neconteniti i despre inavutirea
B., I (1839), p. 95-97. prin eLonomie i cumpatare.
Autorul anonim condamni grepala parintilor care nu dau atentie
educarii cop:dor lor mici, din pricini cS mamele sint prea ocupate cu 2407 [Franklin, B.] 174.4
viap mondena. Blandul batrin Rihard seau mijlocul de a se inavuti.
INVET. POP., I (1848), p. 43-44, 45-48, 49-51.
2396 111.[aton], Gr. 173.5 Invi;Sturi traduse de M.
Datoriile unul parinte de familie. ICOANA LUMEI, II
(1846), p. 138-139. 2408 174.4
Indrumiri morale.
Regule de aur. INVET. POP., I (1848), p. 15-16,
19-20.
Mora la profesionala i distractiva Se comunicS si se comcntcazi 8 recomanda$ii, socotite ca de cape-
tenie, pentru a reu;i in via$I : despre intrebuintarea timpului, orga-
2397 174 nizarea chcltuielilor ;i a cistigurilor etc.
$tiinvele. VESTITORUL B., I (1839), P. 63-65, 67-68.
Articolul cu privire la ltiintele pe care un tidal- este dator a le 2409 Pl. [aton], Gr. 174.6
inviva potrivit cu chernarca sa ;i cu profesia ce ti-a ales-o".
Legiuire in contra jocului de cartl. ALBINA ROM., XIX
(1847), p. 242 ; UNIV., III (1847), p. 129-130 : Con-
2398 174 tinentele...
Alegerea felului de viaci si a staril. VESTITORUL B., Comenteazi o lege pentru interzicerea jocului de caryi in public,
II (1840), p. 17-20, 21-23. votati in Statele Unite din America. ConsiderS o asemenca lege ca
Problem barbatilor nemultumiti cu profesiunea ce si-au ales, folositoare ;i necesarl. In Universul, semneail G. P.
precum ;i a femeilor casitorite impotriva sentimentului kr. Gauze le
remediile acestei situa$ii.
2410 174.6
2399 N. N. 174 [Corespondenta din Sibiu, datata 1 decembrie, despre
Pricina ce sileste pe un tirar casnic a sal trage din slujba. ravagiile facute de jocul de car%i]. G. TRANS., IX (1846),
$i a sa face plugar spre mal bunk norocire. FOAIE PT. p. 381-382.
MINTE, V (1842), p. 106-110.
Scrisoarea este trimisi redactiei de pitarul H. Ioanidis, cu un bilet 2411 f 174.6
de recomandare, publicat in p. 105-106. Jocul de cartt in Moldova. FOAIE PT. MINTE, VII
(1844), p. 265-266.
2400 Franklin, [B.] 174.4 Critici la adresa societavi contemporane, in legSturi cu jocul
Mestesugul a fi cinevas norocit, sau stiinta bunuluI Ri- de carçi.
hard. MUZ. N., I (1836-1837), nr. 20, p. 78-79 [gresit :
68-69] ; INV. S., II (1844-1845), p. 48. 2412 175
2401 174.4 Viava soviala. VESTITORUL B., II (1840), p. 25-27,
Mijloace de a te imbogati. MOZAICUL, I (1838-1839), 29-32.
p. 15-16, 27-29, 72-75. Se sus;ine cS omul e nascut pentru viata in societate $i cS cre;ti-
Proverbe iistorioare, in legatura cu virtutile de cumpitare, hir- nismul o incurajeazi. ramilia e cea mai simpli forma de via$5 sociall.
nicie etc., care se cer pentru a putea aduna avere. Dar omul are nevoie i de altfel de petrecere. El trebuie insi si-si
abeagS o societate morali pentru orele sale de petrecere.
2402 Franklin, B. 174.4
Povawirea lul ... clue un tinar neguvitor. VESTITO-
RUL B., II (1840), p. 39. Morald i relatii sociale particulare
Sfaturi morale cu privire la negot.
2413 [Eliade, I.] 177
2403 Franklin, B. 174.4 Religiositate shi junetze. CURIER DE A. S., Period. I
Extrait des ceuvres de
[Extract din operele lui ...].
... (1836-1838), p. 132-142.
SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.iun., p. 33-47. Autorul e mentionat in tabla de materii a periodului. Sfaturi clue
Din Le bonhomme Richard. Text francez i roman. Traducerea in tineril ce intri in viga sociall : crede cS sprijinul $i caliuza lor tre-
limba romans este facuti de E. A. [Ermiona Asachi 1]. buie si fie religia.

4024 A. M. 174.4 2414 A.[ristia], C. 177


Din povetile lui Franklin. INV. S., I (1843-1844), Datoriile otnului. INV. S., (1843-1844), p. 4 : !mph-
p. 80, 88 ; II (1844-1845), p. 7 2. nirea i pretul datoriilor ; 5-6 : Datoria crestinului clue
Sfaturi pentru a dobindi buna stare materiali, prin economie si
Legea sa ; 9-10 : Iubirea de omenire ; 13-14 : Despre
munci. frica lui Dumnezeg ; 17-18 : Despre iubirea fiiasca ; 23-24,
29-30 : Despre dragostea parinteasca ; 25-26, 30-31 :
2405 Franklin, B. 174.4 Compltimire la restristea altuia ; 33-34, 42 : Despre prie-
Bländul batran Rihard sau mijlocul spre a se inavu;i. tenie ; 45-47 : Friii la supariri ; 53-54 : Despre pocainta
G. TRANS., VIII (1845), p . 339-340, 344, 347-348, si indreptare ; 62-63, 65-67 : Despre dragostea de ft-60e ;
352, 365. 73-75 : Despre cuvenita cinstire came copile, catre sotiile
Trad. de J. J. Many. altora, i despre cisitorie ; 81-83 : Pentru flacIT ; 85-86 :
SI cinstim Bãtrinii ; 89-91 : S iubesti i si cinstesti satul
2406 [Franklin, B.] 174.4 tag ; 93-95 : Despre recunostinvä.
Mosul Risar. ICOANA LUMEI, II (1846), p. 303-304, Mic tratat de morall. In stil popular, ilustrat prk citeva povestin
311-312, 320, 336, 344, 345-346. morale.

1 16

www.dacoromanica.ro
177 RELATII SOCIALE 177.6

2415 A.[ristia], C. 177 2424 I. B. 177


Datoriile omului. Inv. S., II (1844-1845), p. 9-11 : Mijloace de a scIpa cineva de primejdie. CURIERUL
Despre bogkie ; 13-16 : Despre Cumplire ; 21-23, 25-27, ROM., XVI (1844), p. 248.
29-30, 34-35, 37 : Despre vite ; 53-55 : Despre rugi- Recomandlri cu caracter aforistic asupra relatiilor de societate pe
ciune ; 58-60 : SI fugim de ura" si de pacat ; 65-67 : care trebuie sI le evite cineva care dorelte sI nu aibi supIrlri in viatS.
Dispretul de durert si de moarte ; 73-74, 89-91 : Despre
luarea aminte la sfinte invkkurT. 2425 Pl.ratonl, Gr. 177
Fie-care trebuie a fi aceea ce este. ICOANA LUMEI,
2416 A.[ristia], C. 177 II (1846), p. 160.
Datorlile omuluI. INV. S., III (1845-1846), p. 1-2, Consideratii morale cu privire la comportarea omului fn
9-11, 15, 26-28, 37-39, 43, 46-47, 53-54, 60, 62,
societate.
65-66 : Despre luarea aminte la sfinte invkIturi rcontinuare
din an. II] ; 79-80 : Repezitatea vieçil ; 81-82 : Avutul
si skacul in spiritul (duhul) lumei i subt comanda Prove- 2426 177
dintil ; 85-86 : Adevkata si falsa (mincinoasa) filantropie ; Cugete morali. INVET. POP., I (1848), p. 87-88.
90-91 : Cruzimea ckre sNract. CugetIri In legItur3 cu comportarea omului in societate. - Copie
manuscrisI a nr. 22, anexatI la colectia din B.A.R.
2417 Alristial, C 177
Datoriile omului. INV. S., IV (1846-1847), p. 2-3 : 2426 a Menini 177.1
Fericirea Omului in traiul singuratic ; 6 : Sinuciderea ; 6-7 : Alcune norme al commercio della vita sociale [Unele
In tot si tonal tot un Dumnezeu este ; 10-11 : Moartea ; reguli ale relatiilor vietii sociale]. MERCURIO, II (1844),
18-19 : Dumnezeu si Selpinul ; 22-23 : Cinstea pug p. 205-206, 208-210 : Appendice.
amanet ; 25-27, 29-30 : Petre si Cristina ; 33-35 : Printul Dupa o scurtl introducere despre natura aforismelor, autorul ex-
desamNgit ; 42-43 [f. t.] ; 53-55 : InvHt5torul ckre trage - dintr-o opecie de Curs de filosofie morall', apIrut in Italia
skeni. Despre Intelepciune si procopseal5 ; 61-62 : R5spli- la inceputul secolului - citeva maxime aplicabile la toate conditiile
tirea domneascI ; 81-82 : Preotul Sima. 0 intimplare vieiii umane : despre politete si omul politicos ; despre orgoliu, in
nocturnI (de noapte) ; 98-99, 102-104 : Bunkatea inv5- opozitie cu virtutea ; despre felul cum omul politicos trebuie sI-si
tãtorului ; 109-112 : Puterea religiel. nuanteze atitudinea fatI de oameni dupi valoarea lor personalI ;i stares
sociall ; cum trebuie sI se poarte .cei mari" ;i cei bogati" ca sI nu
2418 177 jigneascI oamenii cu care au de-a face ; despre vanitate, familiaritate
Pkerile si maximele luT Seema-Cuang. MUZ. N., I (1836- etc. fi arta de a sti sI ttlietti in lume.
1837), p. 154-155.
Aforisme morale, fndeosebi cu privire la comportarea dintre oa- 2427 177.1
meni. - Traduse de loan Florescu, elev in Colegiul Sf. Sava. Educatia sotialg. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 319-
322, 327-328.
2419 [Eliade, I.] 177 Consideratii despre ,,mestesugul a se purta cu oamenii".
Scrisoare a unui Tata ckre fiul su. CURIER DE A. S.,
Period. I (1836-1838), p. 49-56. 2428 177.1
Mentiune la tabla de materii a periodului : .imitatie din Le Lis De exacteta. (Plinirea cu scumpkate a datoriet seau a
dans la vallée de I. Eliad", dupl romanul lui H. de Balzac. - Sfaturi rigiduinteI). ALBINA ROM., XI (1840), p. 219.
cItre un tinir ce intri in viatl : drepturile ;i datoriile pe care le Prelucrare de B... Arad cI inexactitatea ti nimicirea flgIduintelor
va avea fail de societate. sint nitre rele pe care propltirea socialI frici nu le-a putut vindeca.

2420 177 2429 Casa, Giovanni della 177.2


Sfkuiri ce clI un pkinte fiului sàü. pe care il trimite Galateo. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 89-90, 97-98.
IS alitoreasc5 in streinkate. MUZ. N., I (1836-1837),
p. 56. Se traduce capitolul Cum trebui si auzina pre eltii, din cartel
Galateo, ovvero de costumi, a lui Giovanni della Casa, arhiepiscop de
Sfaturi sub formI de proverbe, cuprinzind recomandai de con- Benevent, carte socotitI ca un manual moral-fraseologie.
duitI moralS.
2430 177.3
2421 Sand, George 177 Prejudeta pentru oamenil ceiI mad. VESTITORUL B.,
Scrisori la Marcia. CURTER DE A. S., Period. I (1836- II (1840), p. 105.
1838), p. 34-43, 65-73 : Moral. Despre respectul fatI de oamenii mari ti limitele lui. Trad.
Trad. Eliade, cf tabla de materii a periodului. - Sfaturi citre o de N. Desliu.
tinIrI. Nu in aventurI i In exotism sti frumusetea vietii, ci in
eroismul traiului cotidian. Exemplu : povestirea despre fettle presbi-
teriului din Lombardia".
2431 C. P. 177.4
Legiuire impotriva luxului. ICOANA LUMEI, I (1841),
2422 177
p. 245-246, 262-263.
Gresalele tinerilor. VESTITORUL B., I (1839), p. 18-20 Consideratii asupra luxului din Franta si asupra incerclrilor de
[neterminat]. a-I stIvili.
Sub forma unei scrisori acre un tinlr N. ", autorul anonim ana- 2432 177.6
lizeazI citeva din defectele specifice virstei tineretii.
Prietesugul. CURIERUL ROM., II (1830), p. 8, 12, 20.
2423 177 Prozi aforisticI. Analiza si elogiul prieteniei.
Datoriile OmuluI privit ca un individ. CURIERUL ROM.,
XIII (1842), p. 133-134, 137-138. 2433 177.6
Sfaturi, sub formI de maxime, despre limbutie, simplitate $i mo- Alegerea unui prieten. VESTITORUL B., I (1839),
destie,intrebuintarea timpului, cinste, glum5, noroc etc. Traducere p. 167-169.
de I. B. - U. Consideratii despre prietenul ideal ;i arta de a-1 alege.

117

www.dacoromanica.ro
177 RELATII SOCIALE. TEMPERANTA 178.2

2434 B.[arit], G. 177 6. 2446 Plutarh 178.2


Gratulatie de anul no0. FOAIE PT. MINTE, X (1847), De mancarea camel. ALBINA ROM., X (1839), p. 53-55.
p. 1-2. Cuprinde consideratii flcute de Pitagora, care hi justificl, prin
Dintre toate bucuriile vietii, redactorul dorelte cititorilor iubirea. diferite argumente, hotirirea de a nu minca niciodatl carne.

2435 Aimi-Martin 177.6 2447 000 178.2


Despre amor. Lege fisica si morala a naturel. CURIERUL Boala vinarsului sotietatile de contenire. FOAIE PT.
i
ROM., XVIII (1846), p. 186-188. MINTE, II (1839), p. 44-47, 49-52.
Trad. de I. D. Negulici. Pagini de filozofie cu tendintl moralizatoare. Extras din cartea Die Branntweinpest, de. H. Zschokke, aplrutl
in 1837 la Aarau si tradusi In 1838, la Cluj, In ungurelte.
2436 Stoica, St. 177.6
Mica carticica a toaletei inimi damelor. FOAIE PT. 2448 Teotoche 178.2
MINTE, 1 (1838), p. 105-108.
Inima e muzeul amorului Damele trebuie si ingrijeascl si de ea, nu
Pentru betie. VESTITORUL B., II (1840), p. 27-28.
numai de trup i minte. Au pentru inimI : panglica intelegerii, mlr- R.eflectii morale in jurul patimii alcoolismului.
glritarul virtutii, voalul infrinlrii etc.
2449 178.2
2437 177.7 Impotriva mersului la crisme la zilele de sarbatori. FOAE
Asprimea catre cel saracI. CURIERUL ROM., IV (1832), DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2-4.
p. 63. In incheiere, se recomandi : adunati-vi la acei carii au vlzut sau
Traducere de Smarancla Porumbari. Un mic articol cu caracter au trait mai mult deck voi ; rugati-i 51 vI povesteascl ce au vlzut,
didactic-moralizator, exprimind o atitudine de mill fatl de suferintele ce au invllat ; prin acesce petreceri yeti gusta tot atita pllcere ;i
celor mizeri. cugetul vostru nu vi va face nicio mustrare pentru intrebuintarea
sfintei zile".
2438 177.7
Nenorocirea i mila. MUZ. N., II (1837-1838), p. 6-8. 2450 Vasiei, dr. [P.] 178.2
Consideratii despre mill, ca un corectiv al nefericirilor din viata Vinarsul-rachiul In privinta istorico-politico-medica.
uman3. E citat Seneca. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 50-55, 57-60, 65-68,
74-77.
2439 177.7 Infltisind primejdia alcoolismului, propune trei solutii : impiedicarea
Bunitate. Simticiune. Iubire de Omenire. MUZ. N., II falsificirii bluturilor, reducerea numirului betivilor si indepirtarea
(1837-1838), p. 58-59. tinerimii de la consumul alcoolurilor tari, prin societ3ti de tempt-
Reflexiuni morale. rant3, dupl modelul celor strline.

2440 Atristia], C. 177.7 2451 178.2


Avutul i saracul in spiritul (duhul) lumei si subt co- Unele regule pentru sotietltile de cumpät. G. TRANS.,
manda Provedintit. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), VIII (1845), p. 211-212.
p. 126-127. Indicatii pentru combaterea organizati a alcoolismului.
Dopl autor, atit slracul cit ;i bogatul li-ar indeplini fiecare in
lume un rol atr,buit de providenti i, chipurile, ei ar trebui si
2452 178.2
rlrnini astfel.
Crucea din casa, sa0 Ce este a se socoti despre beutul
2441 Zane, A. 177.7 rachiului ? FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 345-348,
Recunostintä. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 20-23, 349-353, 370-372, 376-378.
28-31. Subtitlu : Scos dintr-o cirticicl. Scriere de propagandl antialcoolicl,
.Dedicatl D-lui F. A.". Motto din Bernardin de St. Pierre. Notiu- trad. din limba germani de J. Many. Dialog intre un preot 8i mai
nea de recunoltinli, analizatl in lumina moralei. Religia, familia 5i multi siteni.
societatea se intemeiazl dupl autor pe sentimentul recunostintei.
2453 178.2
2442 Hermezi, A. 177.7 FabricI de demoralizatie i de sär5cie. ALBINA ROM.,
Despre recunostinti. ALBINA ROM., XVIII (1846), XIX (1847), p. 109-110, 130.
p. 267-268, 270-272, 275-276, 280, 282-284. Este vorba de fabricile de rachiu, care este v5timitor fi tune
Consideratii asupra definitiei ;i practicii recunostintei. sarlcie". Autorul spell ci va veni cimpul cind aceste fabrici vor
produce numai spirt pentru chimie, luminare'.
2443 177.9
Dreptatea. EHO ECL., I (1850), P. 8. 2454 Sltamatil, T. 178.2
Fragmente traduse din Massillon si Theotocha. Folosuri extraordinare ale betiei. JURN. DE GALATZ,
I (1849), p. 53-54.
Aratl urmlrile rele ale beviei.
Temperanta
2444 [Franklin, B.] 178.2 2455 Samurcal, I. 178.2
Stiinta bunulut om Ricard. VESTITORUL B., I (1839), Mijloc impotriva betia ZIMBRUL, I (1850), p. 132.
p. 34-36, 38-40. Publicl, dupl medicul Rrebel, o retetl care produce betivilor o
Sub pretextul cuvintlrii unui bltrin cltre oamenii adunati si cum- deosebitl neplicere la blutura rachiului.
pere la o licitatie, dl o aerie de invitIturi morale, referitoare la
eumpItare. 2456 178.2
Apostolic impotriva betia ALBINA ROM., XI (1840),
2445 178.2 p. 14-15.
Necumpatul. UNIV., II (1846), p. 175-176 : Literatura. Se arat3 activitatea desfliurati de un clluglr, Mathew, din tagma
Limbistica. Memorabile. dominicanilor, in Irlanda, ca si deztlacineze patima intrebuintIrii
Pledoarie pentru cumpitare. bluturilor spirtoase.

118

www.dacoromanica.ro
178.2 TEMPERANTA. CHESTIUNI MORALE DIVERSE 179.7

2457 178.2 Chestiuni morale diverse


[Notità despre pater Mathew, propovaduitorul abstinen-
tei de la bauturi alcoolice, in Anglia]. G. TRANS., VI 2468 179
(1843), p. 272, col. I. Caracterul in sotietate. MUZ. N., I (1836-1837),
p. 98-99.
2458 178.2 Definitia morali a caracterului.
Fapti prea frumoasa. G. TRANS., VII (1844), P. 370,
col. II. 2469 179
Se re1ateaz1 despre subscriptia publia prin care s-au adunat bani Meditatia asupra vietil. ALBINA ROM., X (1839), p. 172,
In Irlanda, pentru plata datoriilor $i crearea unei fundatii la dispo- 189, 207-208, 215-216.
zitia pirintelui Matei" [Mathew] apostolul irlandez al temperantei Despre ambitie i felul schimbicios al omului ; despre prietenie
pi al combaterli alcoolismului. ;i indurare.

2459 178.2 2470 179


Parintele Mate. Infrinatorul patimet betiei in Irlandia. Despre slava. CURIERUL ROM., X (1839), p. 491-492,
ICOANA LUMEI, II (1846), p. 211-212. 493-494.
Trad. de Papadonat. Eseu despre dorinta de glorie, opusi de autor
Theobald Mathew e prezentat ca al doilea O'Connel al Irlandei". rivnei de a munci si cittiga. Gloria inseamni rise, dar face farmecul
In incheiere, se spune : Deie D-zeu a se infitosa $i intre noi dintre vietii cind vine in urma unei fapte folositoare oamenilor.
cler un asemene apostul, insircinarea lui va fi cu atita mai vrednici
de lauda, cS prin contenirea veninului ce beu oamenii in forma
plicuti gustului, se va curma gangrena care ameninti a demoraliza $i a 2471 179
degenera neamul romanesc". Cu un portret in litografie al preotu- Luxul luat de punct al cresteril. MERCUR, II (1841),
lui Mathew. p. 43-44, 47-48.
Se sustine cI, data un drar nu-si va dobindi mai intii formarea
2460 178.2 sentimentelor dupl o sistemi morali si serioasi, intipirirea gustului
luxos ii pricinuieste un izvor de rele vitimitoare.
[Se publica stirea ca Victoria, regina Angliei, a acordat
o recompensa anuall de 300 lire sterline dominicanului 2472 179
Theobald Mathew, pentru activitatea lui in domeniul tern-
perantei]. ORG. LUM., I (1847), p. 148 : Notitie varie. Luxul. Respectul pentru bitrinete. CURIERUL ROM.,
XVIII (1846), p. 51-52.
Maxime si cugetiri din colectia lui I. N[eguli]...cr.
2461 178.2
[Notita despre o sotietate lucratoare in contra beuturii 2473 Pioneanu 179
de vinars-rachiu", care activa in Hamburg]. G. TRANS., Morala din sfera animalelor (dobitoacelor). ALBINA
VI (1843), P. 263 : Germania. ROM., X (1839), p. 234.
Oamenii sint Indemnati de autor, in mod ironic, s'S primeasa de
2462 178.2 la animale numai deprinderile bune, nu 1i pe tele rele.
Masuri seri6se in pricina contenirel dela rachirt si alte
beuturi spirtoase. G. TRANS., VIII (1845), P. 289-290, 2474 179.3
293-294, 297 : Articol incepitorlu. Reoa intrebuintare a dobitoacelor. (Abuz). VESTITORUL
Se traduce circulara episcopului Iosif din Ungaria, cuprinzind pro- B., II (1840), p. 66-68.
puneri practice, cu privire la activitatea preotilor pentru combaterea Articol. Autorul anonim condamnI pe cei care chinuiesc animalele,
alcoolismului. indeosebi tele domestice. Dar vesteje;te ;i pe aceia care risfatI prea
mult uncle animale domestice ciini, pisici in dauna dragostei
2463 178.2 pentru familie $i omenire.
[Campanie antialcoolica initiata de protopopul roman 2475 179.3
greco-catolic din Oalasud]. G. TRANS., VII (1844), P. 130 :
Transilvania. Vinatul. VESTITORUL B., II (1840), p. 161-162.
Articol. Autorul anonim condamnt vinatul, considerindu-1 ca un
exercitiu al cruzimii fatI de fiinte nevinovate.
2464 178.2
[Adunarea preotilor din eparhia gr. cat. a Bistrei]. G. 2476 179.3
TRANS., VII (1844), p. 365-366 : Lupsa (in comit. Societate pentru crutarea animalelor (dobitoacelor). AL-
Turzil) in 31 oct. a. c. BINA ROM., XVII (1845), P. 78-79.
Intre altele, protopopul eparhiei a propus clerului inceperes unei Dupl ce se vorbeste de activitatea unei astfel de socier4i de la
campanii impotriva alcoolismului la sate. München, care a luat fiintS in 1842, se adaugi : infiintarea unei
asemenea societitii in Moldova, ar fi una din cele mai neapirate
2465 Un preot ronainesc 178.2 misuri in favorul cretterei vitelor care este fondosul inavutirei
nationale.
Din Banat privire asupra conteniril. (De beuturl). G.
TRANS., VIII (1845), p. 99-100.
2477 179.7
2466 178.2 Despre duel. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 60.
Traducere din Jurnalul de Francfort a unui articol ap'grut cu prilejul
[$tiri despre Centrala sotietate a infrinarii din Ame- mortii in duel a lui Puilcin.
rica"]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 36 : Literatura.
2478 179.7
2467 E. T. 178.2
Reflectil asupra duelulut. PAMINTEANUL, I (1839),
Infrinarea de beuturi spirtoase. FOAIE PT. MINTE, I nr. 1, p. 3-4.
(1838), P. 167-168. Trad. N. Donat. Condamra duelul, ca un obicei de origine barbart,
Despre societStile de infrinarea" alcoolismului in Statele-Unite. nefiind cunoscut la greci ;i la romani.

119

www.dacoromanica.ro
179.7 CHESTIUNI MORALE DIVERSE 179.9

2479 C... B... 179.7 2490 179.8


0 privire asupra duelului. ALBINA ROM., XII (1841), Gelozia. VEST. R., IX (1845), p. 176.
p. 395-396. Reproducere partial! din Albina RomAneasci, p. 139-140.
Este v3timitor sigurantei persoanei i familiilor ; constituie o clicare
a dreptItii statornicite i trebuie si dispari. 2491 179.8
Despre injuraturi. CURIERUL ROM., X (1839), nr. 145,
2480 Fine lon 179.8 p. 504-506 ; VESTITORUL B., I (1839), p. 145-147.
Desfatarile. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 383. Articol cu preocupIri de moral!. Injuritura injoseste pe cel ce
Fragment tradus de Gherasim [Gorjan ?]. Moartea e mai putin o profereazi : dad cineva 1-ar oblige pe cel care injuri al traduci tn
periculoasi decit desfitirile ce nivilesc asupra virtutii. Mai ales tinerii fapt dorintele pe care te exprimi injurind, s-ar consider& singur
lint in primejdia de a pretui prea mult delerticiunea plicerilor. un ticilos.

2481 179.8 2492 179.8


Pacate ascunse. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 351-357. Serutarea lui Iuda. ALBINA ROM., XII (1841), p. 95
Indemnuri morale in contra viciilor. 97 : Feileton.
Consideratii morale in jurul picatului tridirii.
2482 179.8
Poftele cele färà rioduiall. FOAEA SATULUI, VI (1849), 2493 179.9
p. 1 : Morala Religii. Virtutea definità de Platon. DUNAREA, III (1849),
Cugetiri asupra dorintelor izvorite din patimi. p. 73-74.
LIn extract a unei tratatii publicate de Academia de $tiinte morale
2483 179.8 si politice".
Fug! de Mindrie si de nadejde desarta. FOAEA SA-
TULUI, VI (1849), p. 1. 2494 Franklin, [Benjamin] 179.9
Recomandatii morale cu caracter aforistic. [Tabelul celor 12 virtuti necesare pentru a atinge per-
fectiunea morali]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 55 :
2484 Tincu V[el]-ia, N. 179.8
Mosaicu.
Regele pamantului. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), 2495 Pop, Andrei 179.9
p. 369-371. Din cuvantul compus de d.
Consideratii asupra fascinatiei pe care o exercita banul asupra
profesor de retorica in
vietii contemporane autorului.
Blaj, rostit la impartirea premiilor. G. TRANS., VIII (1845),
p. 259-260.
Argumenteazi ci stiinta trebuie si fie insociti de virtute.
2485 Teotoche 179.8
Pentru minciunä. VESTITORUL B., II (1840), p. 13-14. 2496 179.9
Consideraiii morale in jurul minciunii si al mincinosului. Activitate (silintg) folositoare. VESTITORUL B., II
(1840), p. 58-60, 61-64.
2486 Zimmermann 179.8 Elogiul muncii care educe lobos omenirii. Activitatea far! folos
Viata trindavilor. MUZ. N., II (1837-1838), p. 49. practic trebuie rezervat3 numai orelor de odihnI. Despre cerin;ele pe
Portretul moral al lenesului. Traducere. care trebuie a! le indeplineasc5 munca, pentru a fi spornici.

2487 179.8 2497 179.9


Lenevirea. INV. S., V (1848), p. 98. Cuvint pentru rabdare. ARHIVA ROM., I (1840-1841),
Defini;ia i terapeutica moral! a viciului lenei. p. 140-151.
Autorul arat! ci rlbdarea este cel mai bun si mai de folos leac
2488 Franklin, B. 179.8 In imprejuriri grele. Di exemple, mai ales din istoria antic!. In
Imre scrierile lui Franklin istoria fluerului este una din Scara Tomului intaiu se mentioneazi ci e scris de autorul Necrolo-
gului lui Stefan cel Mare".
cele mai de trebuinta a se lua in bigare de seama. MUZ. N.,
I (1836-1837), p. 88 [gresit : 78]. INV. S., II (1844 2498
1845), p. 76. 179.9
Franklin povesteste cum, fiind copil de 5-6 ani, a cumpirat un Consolatia (mingtierea). EHO ECL., I (1850), p. 8.
fluier plitindu-I de 10 ori mai mult cleat costa. Toti ai casei au ris Fragmente traduse din Solon si Epictet.
lui i-a rime, In mince coati viata invkyitura din aceast! Intimplare :
de a nu azvirli banii pentru satisfacerea oricirui capriciu. 2499 179.9
Epistolie caul Evagoras pentru cinste. ARHIVA ROM.,
2489 179,8 I (1840-1841), p. 152-171.
Gelozia. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 139-140, Consideratii morale despre glorie, cu numeroase exemple din lite-
143-144, 148. ratura filozofici moral! greacl i laths!. In Scara Tomului
Despre gelozie la femei i bIrbati. La sfirsit, in locul semniturii, se intaiu, se mentioneazi a este scris de autorul Necrologului lui
all! notat : Satelit". [Satelit des Siebenbiirger Wachenblattes]. $tefan cel Mare'.

www.dacoromanica.ro
2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 TEOLOGIE NATURALA. FILOZOFIE RELIGIOASA
22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA
23 TEOLOGIE DOGMATICA
24 TEOLOGIE MORALA. TEOLOGIE PRACTICA
25 TEOLOGIE PASTORALA
26 BISERICA CRESTINA
27 ISTORIA GENERALA A BISERICII CRESTINE. MONAHISM
28 BISERICI CRESTINE DIVERSE
29 ALTE RELIGII. MITOLOGII

121

www.dacoromanica.ro
2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 Teologie naturala. Filozofie religioasa
22 Biblia. Teologie biblicä
23 Teologie dogmatica
24 Teologie morald. Teologie practica
25 Teologie pastorala
26 Biserica cregina
27 Istoria generala a bisericii crestine. Monahism
28 Biserici creitine diverse
29 Alte religii. Mitologii

21 TEOLOGIE NATURALA. 2508 Genilie, I. 21


FILOZOFIE RELIGIOASA Triumful Religief prin Slava Virtutil. C. DE AVIS, II
(1838-1839), p. 273-275.
2500 21 Articol seri, cu prilejul intoarcerii moastelor sf. Dimitrie la mitro-
polia din Bucureiti.
Religia. MUZ. N., II (1837-1838), p. 74-75.
Religia e definiti ca o filosofie 'kaki care arata orinduiala unitarl 2509 211
tn naturi si care desluseste enigma inimii omenesti".
Teistul. VESTITORUL B., II (1840), p. 156.
Din Dicsioner Filosofic.
2501 21
Religia. VESTITORUL B., I (1839), p. 55-57, 59-60. 2510 211
Definirea religiei din punct de vedere teologic. Oare naste omul cu ideea de Dumnenu ? CURIERUL
ROM., XVIII (1846), p. 145-146.
2502 21 Subtitlu : Experienti remarcabili asupra unui copil.
Introducere. CURIERUL ROM., X (1839), p. 73-76.
Introducere reprodusl din cartea Religia cercetati ca inceput al 2511 Isidor, rabin de Phalsbourg 215
Adavirului i al intelepciunei, trad. de N. Apolonie. Cuvintare. Pronuntatä in templu consistorial din Paris in
a doa zi a s'arbatoarei $ebuot 5604. CURIERUL ROM.,
2503 Baudet 21 XVII (1845), p. 15-16, 19-20, 22-24, 26-28.
Idee generale despre Religione. UNIV., IV (1848), Publicatl de Curierul Rom. ca o pledoarie pentru evrei. S-a
p. 90-94. impirtit i gratuit, in brosuri. Vezi notele din p. 14, col. II si 28,
col. II. Cuvintarea rabinului Isidor trateazi despre raportul dintre
Traducere de Massimu. religie, rmiune si credinti.

2504 I. C. 21
Despre religie. BUCOV., I (1848), p. I. 22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA
Autorul sustine a religia ar trebui si se prefaci, din .,egoistica
formi a indtvidului, in religia societitii".
2512 . .
22.03
2505 21 ObservatiI curioase asupra Bibliei. ALBINA ROM., XII
(1841), nr. 47, p. 195.
Dialectica re1igioas5. Cugetirl asupra arta hristiane. DU-
NAREA, II (1848), p. 65, 69, 73-74, um 22, p. 61-63. Se grata' cite litere, cuvinte, stihuri, capitole i cIrti cuprinda
Autorul face incercarea de a introduce notiunile de progres" si
Biblia ; apoi de cite ori se afIS conjunctia si i cuvintele : domnul,
cuviosul etc.
,,clialectici" in domeniul filozofiei religioase. In acest sem, de-
monstreazi c premisa absolutei perfectiuni a universului de la creatie
este eronati omul contribuie in mod statornic la infrumusetarea si 2513 22.05 = 91.81 (048)
perfectionarea naturii. Cind face abstractie de naturS, omul greseste [Traducerea Bibliei" in limba bulgarl, la Bucuresti].
pi trebuie sl se reintoarci la ea. Aici, autorul vede un proces dialec- CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 40 : Instiintare.
tic. In parte& ultimi a articolului, consideratii asupra artei crestine. Avind stire cS aceastl traducere existi in manuscris, Societatea
biblici britanici se intereseazi de ea prin Curierul Romanesc.
2506 Bona, cardinal 21
Religia. EHO ECL., I (1850), p. 4. 5214 $atobrian [Chateaubriand] 22.06
Definitie a religiei si a omului religios. Sfinta ScripturI coprinde 3 stilurI osäbite. VESTITORUL
B., II (1840), p. 154-155, 159-160, 162-164.
2507 Munteanu, G. 21 Stilul istoric, poezia sfinti, stilul evanghelic. Analiza lor.
Discurs. Zis cu prilejul teremonil impärtirel premiilor...
la Seminarul Sf. EpiscopiI Rimnicu. FOAIE PT. MINTE, 2515 22.06
IX (1846), p. 241-245, 249-251. Osanna. VESTITORUL B., II (1840), p. 184.
Defineite esenta religiei i arati cauzele care pot indemna oamenii LImuriri asupra cuvintului biblic osana I" Din Dicsioner
la desconsiderarea ei. Teologic.

123

www.dacoromanica.ro
22.081 TEOLOGIE BIBLICA TEOLOGIE DOGMATICA 232.962

2516 22.081 2527 226.5 (I) 07


Statistica. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 340. Comentatie pentru La inceput Era Cuvintul..." VESTI-
Se aratl nuncirul total de exemplare al bibliilor traduse $i tipirite, TORUL B., II (1840), p. 137-138, 148.
in 137 limbi sau dialecte, de .Societatea biblici britanici li strainV. Trad. Nicu Delliu. Comentariu la loan, cap. I.

2517 22.081
Raportul sotietatil biblice din Englitera. G. TRANS., X 23 TEOLOGIE DOGMATICA
(1847), p. 398, col. 11-399.
2528 23.01
2518 [Barit, G.] 22.081 (498)
Sotietate biblica. G. TRANS., V (1842), p. 171-172 : Doctrin'a crestineasca. ORG. LUM., I (1847), p. 293.
Scurtl definire.
Foita.
Deplinge faptul ci poporul roman se arati a fi unul din cele
mai putin active in ce privene citirea si rispindirea Bibliei. Con-
2529 23.012.3
damni scrierile antireligioase ale enciclopedittilor, mentionindu-i pe Adevarul. ALBINA ROM., X (1839), p. 96 ; VESTI-
Voltaire, Diderot, Volney, J. B. d'Argens fi Thomas Morgan. Se TORUL B., II (1840), nr. de proba, p. 2.
sprijinl pe opiniile lui Goethe ti Rottek despre Biblie. Dupi Massillon. 0 apologie a adevirului din punct de vedere
religios.
2519 22.081 (498)
[Societatea biblical engleza din Londra doneaza Aseza- 2530 231
mintului pentru invatatura tinerelor fete sarmane de sub Dumnedieu. ORG. LUM., I (1847), p. 239-240, 245-246.
protectia vornicesei Safta Stirbei un numar de exemplare Consideratii generale despre credinta ;I despre ateism.
din Noul Testament" in limba romana, editat de eal.
VEST. R., IV (1845), p. 67. 2531 231.52
Se publici scrisoarea directorului acestei societiti acre vornicul Dovezi din toate zilele ce ne di Dumnezeu pentru pronia
B. Stirbei, prin care 11 anunt3 a a insircinat pe Dimitrie Vasila s3 sa. VESTITORUL B., I (1839), p. 21-22.
pun3 la dispozitia sotiei sale exemplarele necesare, ca el dea cite un Autorul Incearci s3 dea un rispuns la intrebarea : de ce in timpu-
exemplar elevelor acestui alezimint. rile moderne nu se produc minuni.

2520 22.081 (498) 2532 231.52


[Scrisoarea lui Dimitrie Vasila catre vorniceasa Safta Vremea rea. VESTITORUL B., I (1839), p. 33-34
Stirbei, prin care o anunti CI pune la dispozitia sa, din Despre rolul providentei in naturl.
partea Societkii biblice engleze, 120 exemplare din Noul
Testament", ca sa fie impartite elevelor de la AsezamIntul 2533
de sub protectia ei]. VEST. R., IX (1845), p. 85-86. 231.52
Indemnare a cunoaste pe Dumnezeu din lucrurile naturil.
2521 22.081 (498) VESTITORUL B., I (1839), p. 83-84.
[Se vesteste ca Bentham Barker, agentul Societkii biblice 2534 231.52
britanice, a däruit cite un exemplar din Noul Testament" Elementele sa[u) stihiile. VESTITORUL B., I (1839),
tiparit de societate in limba romana scolaritelor din Aseza- p. 190-193.
mintul Elisabetei Stirbei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 83, Aerul, apa, focul, p3mintul li rostul lor providential'.
col. I.
2535 231.52
2522 P. A. 222.11.09
Scara fiintelor. VESTITORUL B., II (1840), p. 41-43,
Iubitorilor cititori de Foaea Satului. FOAEA SATULUI, 45-47.
VI (1849), p. 79-80, 98-99 ; VII (1850), p. 64. Autorul sustine cl universul e organizat astfel, inch si prezinte
Rezumat din Vechiul Testament (Cartea Facerii). .0 crenere nesimtit3 de la fiintele mai putin sivirlite la cele ma
mult sivirlite : minerale plante animale.
2523 $atobrian [Chateaubriand] 222.16.07
Legile morale sau Decalogul. VESTITORUL B., II (1840), 2536 Finelon 231.52
p. 150-152, 153-154. Dobitoacele. VESTITORUL B., II (1840), p. 66.
Schit3 a legislatiilor religioase antice : ale lui Zoroastru, Minos, Traducere. Felul in care sint alc3tuite si inzestrate vietuitoarele
Pitagora ;i ale indienilor. Comentariu la decalogul biblic. de pe p3mint aratl, dup3 autor, rolul providentei in naturl.

2524 223.2 (XVII)05 = 59 2537 Finelon 231.52


Psalmul 17. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 210-211. Cerul. VESTITORUL B., II (1840), p. 134-135.
Traducere de D. G[usti].
Trad. Nicu Desliu. Consideratii cu privire la intelepciunea pro-
videntei pe care o videsc mersul stelelor si succesiunea anotimpurilor.
2525 223.7.05 =-- 59
2538 232.96
Cartea pildelor lul Solomon. INV. S., II (1844-1845), Intrarea ltn Iisus Hristos in Ierusalim. VESTITORUL B.,
p. 73-74, 89-90, 93-95 ; III (1845-1846), p. 1-2, 9, I (1839), p. 42-44.
27-28, 38-39, 46-47, 53, 60.
Cap. IXIII, trad. C. A.(ristial, intercalate In seria sa de articole 2539 232.962
intitulate Datoriile omului.
Iisus innaintea judeeitorilor. VESTITORUL B., I (1839),
2526 223.9.05 =-- 59 p. 45-50.
Canticul canticilor. CURIER DE A. S., Period. V (1844 2540 232.963
1846), p. 265-274 Serbarea zilei mortiI Domnulut nostru Isus Hristos. AL-
Trad. Eliade, cf. tabla de materii a periodului. BINA ROM., XXI (1849), supl. la nr. 26, p. 106, 113-114.

124

www.dacoromanica.ro
132.44 TEOLOGIE bOGMATICA TEOLOG1E MOR.ALA 241.53

2541 Voinescu I-iu, I. 232.99 2553 238 : 281.95 (07)


Portretul Domnului Hristos. Pub lie Lentulu, guvernatorul [Concurs pentru un Catihism al legii crestinesti", pentru
IudeiI, scria Senatulut Roman. VEST. R., XI (1847), p. 87. uzul scolarilor]. BULETIN G. A., II (1833), p. 149-150 :
Eforia scoalelor ; CURIERUL ROM., V (1833), p. 105 :
2542 232.99 Bucuresti, 128 : Eforia scoalelor.
Taitnkire dupà copie de limba greceascI a hotäririi RI- Deslusiri cu privire la cuprinsul si stilul accstui manual. Se vestesc
ronditiile concursului.
cutä... de Pontie Pi lat... asupra Mintuitorulul Iisus Hristos.
VEST. R., X (1846), P. 102.
2554 239
2543 232.99 Influenta cristianismului asupra civilizatil. MUZ. N., I
[Sentinta lui Pontiu Pilat asupra lui Iisus Hristos]. VEST. (1836-1837), nr. 13, p. 51-52 [gresit : 55-55].
R., XI (1847), p. 89-90. Autorul anunim e de plrere ci crestinismul a contribuit la des-
Fintarea robiei.
Trad. M. Kifalov. PublicatI a doua oarg, cu prilejul Paltilor.
2555 Guizot 239
2544 Teotoche 233.52
Cuvint al D... la cea din urm a. adunare a sotietitii biblice
Pentru suflet. VESTITORUL B., II (1840), p. 180. la Paris. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 39, p. 2-3.
Traducere. Apologie a crestinismului.

2545 234.2 2556 239


Singura scIpare a celor nenorociti. VESTITORUL B., Religia. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 345-348,
II (1840), p. 105-107. 353-356
Ti aducere de N. Desliu. Autorul recomandl celor nlpistuiti solutia
teologia : credinta.
Traducere de N. Apoloni. -
Rdligia, din antichitate ping In
timpurile noastre. Se sustine superioritatea religiei crestine fag de
celelalte rcligii.
2546 Masa[1]on 236
Moartea. VEST. R., IX (1845), p. 26-27 f foiletonl. 2557 Veniamin, proM. Moldaviei 239 : 281.9
Traducere. Prefatl la Peatra Scandalel. CURIERUL ROM., XVI
(1844), p. 315-316.
2547 237 Reproducere din cartea lui Ilie Miniat, trad. de Veniamin Costachi.

-145, 147 bis -


Pentru moarte i nemurire. VESTITORUL B., I (1839),
p. 144 bis 149.
Meditatie asupra rsp1itirii .virtutilor" prin gloria de dupi moarte. 24 TEOLOGIE MORALA. TEOLOGIE PRACTICA

2548 Sturza, Alexandru 238 : 281.9 (044) Meditatii religioase. Rugiciuni. Lecturi religioase.
Citre redactorul Albind Romanestl. ALBINA ROM., VII Arti crqtinS. Teologie mistici. Practici religioasi
(1835), p. 102.
Al. Sturza indici pe scurt capitolele principale ale cirtii sale 2558 241
'Euscl8tov son t5p00815tou xptavtavo0 (Manualul crestinului ortodox). Icoana crestinului. ORG. LUM., I (1847), p. 119-120,
Arati ci a controlat traducerea ei in limba romineasci ;i a aflat 125-126.
multe eriticcsti ziceri", care ar putea fi pricinitoare dc riticire".
2559 241.2
2549 238 : 281.9 (048)
Un product din literatura latini. FOAIE PT. MINTE, Fragmente dein Diariulu unui Crestinu. ORG. LIJM., I
VII (1844), p. 63-64. (1847), p. 12.
Despre constiintà.
Notiti despre cartea Libri symbolici ecclesiae orientalis, corpus
alcituit de Jul. Kimmel, Iena, 1843.
2560 241.4
2550 238 : 281.9 (048) Descrierea pecatulus in mai multe tipurl. INVET. POP.,
I (1848), p. 63-64.
Introducerile, saü intãririle patriarhale la catehisisul mi-
tropolitulul Petru Movill. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), 2561 241.441
p. 124-127.
Argumente impotriva mindriei. VESTITORUL B., II
Trad. din ruseste, dupi ed. a X-a (Moscova, 1839), de Iordache
Milinescu.
(1840), p. 125.
Trad. N. Desliu.
2551 Klmn [M. KogIlniceanu] 238 : 281.9 (048)
2562 Ma[s]sil[l]on 241.443
Catihis seu inviteturi de cipitenie ale bisericei reseritene
de singelul Neofit Scriban, Iassi, in tipografia S. Mitropolii, Vorbirea de rIu. VESTITORUL B., II (1840), p. 204.
1838. ALAUTA ROM., 1838, nr. 3, p. 31-32, nr. 4, SchitS satirici cu accent moralizator.
p. 45-48.
Dare de seam8 despre cartea lui N Scriban. Kogilniceanu isi 2563 M.[My], I. I. 241.52
expune i pirerile asupra ortografiei romine. Notitia bibliografica. ORG. LUM., I (1847), p. 155-156.
Reproduce citcva pasaje din cartes lui N. Velia Tincu : Cele siepte
2552 E. L. 238 : 281.95 (048) virtuti seu fapte bune de capetenie... cu un scurt comentariu critic.
Catihismii al Omultn crestin, moral si social de D. F.
Aron. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 15, p. 1-4, nr. 16, 2564 241.53
p. 1-4 [foileton]. Dein Diariulu unui Crestinu. ORG. LUM., I (1847),
Recenzie. Subliniaza caracterul de exegezi al cirtii ;i meritele p. 8, 20.
autorului. Face rezumatul volumului. Despre curitie ;i blindete. Despre omul intelept.

125

www.dacoromanica.ro
241.618 TEOLOGIE MORALA 242

2565 241.618 2579 242


Simonia. BUCOV., XI (1849), p. 117-118. Armonia dintre lumea fireasca i lumea moralà. VESTI-
Dupä ce se ocupa dc semantica cuvintului simonie, autorul anonim TORUL B., I (1839), p. 37-38.
grata ca gradele icrarhice i tainele biscricii nu trebuic date pe bani. Mcditatie religioasi.

2566 Ioanid, M. G. 241.661 2580 A.[sachi], Gh. 242


Fatirnicia. VESTITORUL B., I (1839), p. 151-154. Meditatie pentru ziva Sf. Pasti. ALBINA ROM., X (1839),
Comentariu la ipocrizic, pe baaa textelor din Evanghclie si Faptele p. 97-98
Apostolilor.
2581 242
2567 Teotoche 241.72 Serbarea Pastilor. ALBINA ROM., XI (1840), p. 123
Pentru Post. VESTITORUL B., II (1840), p. 34-35. 125 ; VESTITORUL B., II (1840), p. 49-51.
Articol cu caracter religios.
2568 Cimpeanu, P. 241.8
Despre datorintele OmuluI. Mireanul i Preotul. FOAE 2582 Vasici, dr. [P.] 242
DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 6-7, 11-12, 23-24, Primavara (rugiciune). FOAIE PT. MINTE, III (1840),
32, 39-40, 92, 95-96. p. 89-90.

2569 241.82 2583 Delliu, Nicu 242


[Articol despre rolul preotului in societate]. MUZ. N., Desertaciunea lumil acestia. VESTITORUL B., II (1840),
I (1836-1837), p. 64, 67-68. p. 120-124 [gresit : 118], 125-128, 129-131.
Comentariu la versetul Eclisiarhului, in stil de predia. Autorul
2570 241.82 semneazi : scolar in Simin[ar]".
Religia i clerul. VESTITORUL B., II (1840), p. 9-11.
Articol.
2584 DOW, Nicu 242
Toamna. VESTITORUL B., II (1840), p. 136, 139.
2571 Barit, G. 241.82 Omul, in usuritatea sa, doreste s treaa timpul cit mai repede.
Astcapti primivara, dupl. ce vine vara, si iat5 ci toamna a sosit,
Icoana preotulul. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 77 aducind cu ea apropierea de apusul vietii. Dar toamna, desi tristi, e
80, 81-82. frumoasi pcntru ochi. Omul intelept culcge acum roadcle vietii sale si
Portretul preotului model. asteapti in liniste treccrea acre primivara rh'splatii morale, pentru
faptele sale.
2572 Barit, G. 241.825.1
Episcopul. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 1-5, 13 2585 242
15, 17-21. Ruga D. Isus Hr. in Padurea Olivelor. ICOANA LUMEI,
Originca functici cpiscopale. Drepturile si datoriilc episcopului. I (1841), p. 137-138.
Amintind acest episod din Evanghclie, autorul anonim ii indeamni
2573 Barit, G. 241.825.3 pc oamcni sa sc roage. Cu o ilustratic.
Protopopii. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 113-117.
Drepturile i datoriile protopopilor, dupl. Protopapadichia lui 2586 Munteanu 242
Petru Maior.
Credinta. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 365-368.
Meditatie religioasi in prozi. Autorul o incheie exprimindu-si
bucuria cl se tiparesc operele lui Sincai si Clain.
Meditatii religioase
2587 Noac, Moisi S. 242
2574 Munteanu, [Gavril] 242
Defaimarea. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 94-95.
Multumirea cu soarta In care ne aflam. MUZ. N., I Meditatie religioasi in prozi, pe texte din evanghelisti si Is. Sirah.
(1836-1837), nr. 35, p. 138-140 [gresit : 134-136].
Meditatie religioasa.
2588 Al. B. 242
2575 E.[Iiade], I. 242 Prezentul i viitorul. VEST. R., IX (1845), p. 89-90
[foileton].
Tanarul (Meditatii religioase). CURIER DE A. S., Pe-
riod. I (1836-1838), p. 192-202 ; MUZ. N., II (1837 Meditatie cu caracter religios.
1838), p. 64-68, 69.
2589 Bos[s]uet 242
2576 242 Repeziciunea vietel. VEST. R., IX (1845), p. 25-26
Primavara. MUZ. N., II (1337-1838), p. 17-19. [foileton].
Meditatie in prozi. Tilmiciti din meditatille religioase de Traducere. Mcditatie in prozi.
Gavril Munteanul" [sic].
2590 Crupenschi, maior Ianco 242
2577 Munteanu, G. 242 [Meditatii religioase in proza, pe mormintul Mariei Roset].
Casatoria. MUZ. N., II (1837-1838), p. 80-84. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 216.
Elogiul casnicici. Cauzele carc o pot submina. Grija pentru copii. Reproduse la sfirsitul cuvintiril tinute de iereul loan Bobulescu
La fine, mentiunea : Din Meditatiile Rcligioase". la inmormintarea Marici Roset.

2578 D. M. 242 2591 242


Tatal familil. MUZ. N., II (1837-1838), p. 92 [gresit : Cugete, scose la Scrbatori'a Nascerei. ORG. LUM.. I
82], 93-97. (1847), p. 293
La fine, mentiunea : ,,Din meditatiile rcligioase a D. M.". [Gavriil Autorul anonim considcri ci cele trei coordonate morale ale omu-
Munteanul ?I. lui sint : adevirul, virtutea i fericirea.

126

www.dacoromanica.ro
TEOLOGIE MORALA 248.143

2592 242 2603 244


Cugetarl la incheerea anuluf. ALBINA ROM., XIX (1847), Dumnezeu in fortuna. ALBINA ROM., XVI (1844),
nr. 102, p. 419-420 [gre4it : 369-370] ; XX (1848), p. 1-3. p. 225-231 [gresit : 243].
Meditatie cu caracter religios.
2604 Turculet, N. 244
2593 242 Dumnezeu ascultà rugaciunea. ALBINA ROM., XVIII
Magneficentia si bunetatea lui Dzeu asupra naturei. UNIV., (1846), p. 35-36.
IV (1848), p. 143-144.
Trad. Grig. B. Ginescu. Prozi cu caracter liric.
Arta' creltina
2594 242
Primavara. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 113, 117, 2605 246
129-131 : Albina Romaneasca ; VEST. R., XIV (1850), Dialectica religioasa. Cugetari asupra arm hristiane. DU-
p. 135-136, 145, 153-155, 157-158 : [foileton]. NAREA, II (1848), p. 65, 69, 73-74, nr. 22, p. 61-63.
Subtitlu : Meditatie evlavioasr. Prozi.
naturii, reflectind armonia divini.
- Inf:itiseazi frumusctca 0 parte din studiul, dcstul de amplu, cu titlul dc mai sus cuprinde
incercarea de a defini arta creltini in esenta ei, in decursul istorici sale.

Rugaciuni Teologie mistica. Practica religioasa


2595 Ardelean, Aurelie 243
2606 Grigorie de Nazianz 248.142
Tatal nostru. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 176.
Cercetare pentru sines!. VESTITORUL B., II (1840), p. 117.
Tatil nostru in versuri. Examen de constiinti : 'nap sufleteasci omului riu tot-
2596 StJefanidi] V.[illara], C. D. 243
deauna curgator". -
Trad. N. Delliu.
a este

RugaciunI scolare. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 319. 2607 Teotoche 248.143
In versuri. Pentru rugaciune. VESTITORUL B., II (1840), p. 183-184.
Fragment din Cuvint pentru rugiciune.
2597 Zaharescu, Teodor 243
Simbolul, sobornicestel noastre credinve. FOAIE PT. 2608 248.143
MINTE, IV (1841), p. 289-291.
Crezul in versuri. - Vezi nota din p. 304 a revistei.
Puterea rugilor. ALBINA ROM., XII (1841), p. 115-116 ;
XIX (1847), p. 133-135.
2598 243 2609 248.143
Rugaciunea de toleramie. FOAIE PT. MINTE, V (1842), Puterea rugilor. C. DE AVIS, V (1841), p. 159-160
p. 49. Consideratii cu privire Ia practica ruglciunii si efectele ei.
Subtitlu : Din cartea de rugiciune a Impiratului Iosif II. In not:i :
rugiciune pentru ca SO te faci suferitoriu 8i iubitoriu de alti oameni,
aibi aceia ori ce lege a credintei vor avea".
pondentul de Hamburg, 1787, nr. 49.
-
Traduccre din Cores- 2610 [Genilie, 1.1
Puterea rugilor. UNIV., III (1847), p. 70-72.
248.143

2611 248.143
Lecturi religioase Rugaciunea. INVET. POP., I (1848), p. 18-19.
Vezi si : 8 Literatura Se aratl ci ruglciunea aduce o ulurare sufleteasci.

2599 244
2612 Chrysostom, [loan] 248.145
Despre datoriile tinerilor. VESTITORUL B., I (1839), Primejdiile bogatil. VESTITORUL B., II (1840),
p. 157-158, 161-162, 163-165, 171-174, 175-176. p. 117-118.
Autorul descrie moralizator primejdiile tineretii. Face elogiul cu-
cerniciei tinerilor : trebuinta de a nu se increde prea mutt in sine,
Trad. Nicu Delliu.
bogitia.
- Virtutea trebuie pretuiti mai mule deck
de a se depirta de adunIrile rele ; datoriile citre parinti. Pedeapsa
celor ce nu implinesc aceste datorii.
2613 Teotoche 248.145
2600 244 Pentru ascultare. VESTITORUL B., II (1840), p. 155-156.
Ce trebue sã fac ca sa ma mintuesc. VESTITORUL B.,
II (1840), p. 186-188, 189-192 [gresit : 188], 194-196, 2614 248.145
198-199. Dragostea in vremea ernil. VESTITORUL B., I (1839),
Subtitlu : Dialog al Episcopului Evsebie si birtalului Gheorghie. p. 1-4.
Autorul anonim indeamni cititorii care triiesc in bellug si aline
2601 244 prin milostenie suferintele provocate de iarni, la populatia siraci.
Ai trebuinta d'un prieten ? CURIER DE A. S., Period. IV
(1842-1844), p. 90-93. 2615 Burdalu [Bourdaloue] 248.145
Trad. de loan Zottu II, dev al Colegiului Sf. Sava. Fragment Uitarea si paräsirea saracilor. VESTITORUL B., II (1840),
dintr-o carte de istorii si povituiri morale, pe care acesta a alcituit-o p. 182-183.
din traduceri ;i pcntru care cauti prenumeranti [cf. notita de la fine]. Biciuielte indiferenta fail de suferintele siracilor.

2602 B.[olliac], C. 244 2616 248.145


Inceperea postului. VEST. R., VIII (1844), p. 41-44 : Dialog intre lume, i religie, cind estI clevetit. VESTI-
Foilleton. TORUL B., I (1839), p. 54.
Indeamn5 tineretul si-si depOrtezc gindul de la petreceri 1i sI-I Lumea indeamnI pe omul clevctit a se rizbune, iar religia II
indrepte spre milostenie. sfatuiclte si fie blind.

127

www.dacoromanica.ro
249.153 TrOLOGIE MORAT A SI PASTORALA BISERICA CRESTINA. MONAHISM 271 (408.1)

2617 248.153 2629 Laday, Demetriu 253


Pelegrinit adeca hagil la Roma in siptamina cea mare. Deregatoriele unui preutu cuprense intr'o predica. ORG.
ALBINA ROM., X (1839), p. 137-139 : Feileton. LUM., I (1848), p. 358, 363-364, 369-370, 387-388, 398.
Se aratt cum son primiti fi ospItati pclegrinii care vin la Roma. D. Laday, profesor de dogmatict, a tinut aceastt predict in biserica
catedralt din Blaj, la 21 noiembrie 1847.

25 TEOLOGIE PASTORALA
Predici. Indatoriri si lucrari pastorale 26 BISERICA CRESTINA
Cult. Liturgica
2618 251
Pentru predicatori (Ierochirix1). VESTITORUL B.. II 2630 264-012
(1840), p. 2-4. Tipic pentru citirea evanghelii si apostoluluI in lunile...
Consideratii cicspre rolul li insulirile unui predicator religios. INV. S., II (1844-1845), p. 52, 56, 64.
2619 Massil[I]on 252
Cuvint la sarbatoarea intimpinaril DomnuluT Nostru. 27 ISTORIA GENERALA A BISERICII CRE$TINE.
Asupra celor marl. CURIERUL ROM., IX (1838), supl. MONAHISM
nr. 9, p. 1-5.
Trad. de protopopul loan.
2631 27
2620 Miniat, Ilie 252 Influenta cristianismulul asupra civilizatiL C. DE AVIS,
Cuvint la adoa Duminica din post. CURIERUL ROM., VI (1842), p. 372.
X (1839), nr. 23, p. 85 bis 92 bis. Se afirmi ci, in vcchime, robia apisa greu asupra omcnirii ti ci
Traducere de Eliade. creltinismul i-a adus o uturare.

2621 [Miniat, Hie] 252 2632 27


Cuvint pentru Dragoste, zis la 6 Dechem. CURIERUL [Recenzie la Istoria bisericeascr de Alexandru Geanoglu
ROM., X (1839), nr. 27, p. 101-102, 103 bis 104 bis. Lesviodax]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 242
Traducere de Eliade, neterminati. 244 : Bibliografie.

2622 Miniat, Ilie 252 2633 27


Cuvint la sfinta si marea VinerI. La Patima de mintuire. Hristianismul la inceput. VESTITORUL B., I (1839),
CURIERUL ROM., X (1839), nr. 37 [paginatia e gresiti], p. 88-90, 91-93.
p. 139-142, supl. nr. 37, P. 143-146. Schitt a vietii sociale a primilor crettini. Se incheie cu indemnul
Traducere de Eliade. de a le imita virtutile.

2623 Miniat, Ilie 252 2634 Chrysostom, [loan] 271


Cuvint la Duminica Invieril. CURIERUL ROM., X Pentru viata monahica. VESTITORUL B., II (1840),
(1839), p. 189-191. p. 134.
Din ciclul de patru cuvintiri traduse de Eliade ti rostite de el in
biserica Colegiului Sf. Sava.
Trad. N. Detliu.

2624 Motrean, arhim. Efrosin [Poteca] 252


2635 Un cilugir 271 (498)
Cuvint zis de... asupra faptelor sfintilor si Printilor in Corespondinta despre cultura calugarilor. FOAIE PT.
30. Av. 1839 la zioa sfintului Alexandru. VESTITORUL B., MINTE, IX (1846), p. 276-277, 285-286, 293-294, 298
I (1839), p. 135-137. 301, 310-311.
Pledeazi pentru o reformi a vietii cilugtrefti de la noi.
2625 Dionisie 252
Cuvintul sf.-Salle Parintelul.. rostit in zioa sarbaril Po- 2636 271 (498)
goriril Sf. Duh, in monastirea Radului-Vodä. CURIERUL 0 cuviósa intrebaciune caträ ierarhia sf. beserice moldavo-
ROM., XV (1843), supl. nr. 46, p. 1-4 [gresit : 185-188]. romane. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 31-32.
Problema tinerilor din Transilvania care se cilugtresc in mtnistirile
2626 253 din Tara Romineasci ti Moldova ti sint chemati la arme de guvern.
Moral public. ALBINA ROM., XI (1840), p. 215-216, Pentru a evita complicatiile, autorul anonim propune si nu mai fie
220-222. primiti la cilugtrie decit la virsta de 35-40 ani.
.Extract din Alf. de Lamartine". Se arati activitatea pe care trebuie
st o desfatoare un prcot paroh pe tirim moral. 2637 Un cilugir 271 (498)

2627 P.[oenaru], P. 253


Ordinul monastic. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 209-211.
Datoriile preotuhn. INV. S., I (1843-1844), p. 61. Descrie abuzurile egumenilor ii ale acolitilor lor. Indict remediul
Preotul trebuie st fie prin viata lui exemplu viu pentru invttiturile acestei sttri in intirirea disciplinei ctlugtrqti.
evanghclice.

2628 V. T. 2638 Un dusman al nelegiuirilor 271 (498.1)


253
Putine idel despre cultura din afari a preotilor. G. [Articol cu privire la starea calugarilor din Tara Roma-
TRANS., IX (1846), p. 281-282 : Articol pregatitoriu. neasca]. G. TRANS., X (1847), p. 94, col. I : Brasov,
Sustine ci preotul trcbuie st fie ti ,om de lume", adict si participe 25 Martie.
la toate formcle vietii sociale ale poporenilor sti, inclusiv cele de Autorul cere ca stipinirea bisericeasci a ttrii si gibt griji de
onestt distractie : teatru, baluri etc. nevoile cilugirilor 8i at nu-i lase at mai umble dupt pomani.

128

www.dacoromanica.ro
271 (498.1) EISERICA CRESTINA. MONAHISM - 131SERICI ORTODOXE 281.1

2639 Un roman din Transilvania 271 (498.1) 2647 281.9


Calugärii i inutul otetului. G. TRANS., X (1847), [Se anuntal el, in scaunul patriarhiei din Constantinopol,
p. 111-112, 115-116. a fost orinduit Antim, fostul Nicomidias"]. BULETIN
Rispuns la articolul cu privire la starea ciluglrilor din Tara Ro- G. A., IX (1840), p. 49 : $tirl Oficiale.
mineasci, publicat in p. 94, col. I. Autorul schiteazi felul de viat5 In locul lui Grigorie, care a fost indepirtat .din scaunul
al preotilor si cilugirilor In decursul veacurilor $i vechimea obiceiului icuminicesc".
de a umbla dupl mill.
2648 281.9
2640 271 (498.3) [La 14 mai 1841, prin hotirirea Inaltei Porti, a fost demis
[Se aduce la cunostinta persoanelor care au fiice sau rude patriarhul din Constantinopol si a fost ales in locul sau
calugarite sa le trimità regulat cele necesare la manalstire, mitropolitul Antim de Cizic]. ALBINA ROM., XIII (1841),
cid in viitor nu vor mai fi lisate calugaritele sa iasä prin nr. 43, p. 179 : Turcia.
lume]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 150 : Departamentul
Averilor Bisericesti. 2649 281.9
S-au luat aceste misuri din cauza necuviintelor ce se pricinuicsc [Articol referitor la demiterea patriarhului din Constan-
cu iesirea prin lume a augaritelor din soboarele monahicesti". tinopol i instalarea mitropolitului Antim in locul sau]. G.
TRANS., IV (1841), P. 93-94 : Alte täri.
2641 271 (498.3)
[Se face cunoscut ca mergirea tinerilor holtei pe la mo- 2650 281.9
nastirile de calugarite" este oprita]. BULETIN F. 0., XII [$tiri cu privire la moartea patriarhului de Constantinopol
(1844), p. 150-151 : Departamentul Averilor Bisericesti. alegerea care a urmat]. G. TRANS., V (1842), p. 115
Se permite numai pirintilor si-si vadi fiicele. 116 : Turcia.
Se anunti a a lost ales patriarh mitropolitul Ghermanos de
2642 271 (498.3) Therapia.
[Scrisoarea unui calugar dintr-o manastire de supt Car- 2651
pati" referitoare la obligatiile calugarilor si la masurile luate 281.9
de mitropolit]. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 205-206. [Se anunç cã mitropolitul de Therapia, Ghermanos, a
Laudi misura luati de mitropolitul Moldovei, care ..au stIvilit... fost ales patriarh al Constantinopolului]. ALBINA ROM.,
iesirea prin lume a cilugirilor din soboarele monahicelti..." XIII (1842), p. 221 : Turcia.

2643 271.125 2652 281.9


La Trap (tagma calugarilor), ICOANA LUMEI, I (1840), [Se anun; Ca patriarhul Constantinopolului, Ghermanos,
p. 77-78. si-a dat demisia]. VEST. R., IX (1845), p. 139.
Despre schitul La Trappe $i tagma trapistilor. Cu o ilustratie. 2653 281.9
[Notita in legatura cu dcmisia patriarhului din Constan-
tinopol]. G. TRANS., VIII (1845), p. 163, col. I.
Este vorba de patriarhul Gherrnanos.
28 BISERICI CRESTINE DIVERSE
2654 281.9
281.5/9 Biserici ortodoxe [Se anunta ca patriarhul ecumenic Ghermanos si-a dat
281.95 Biserica ortodoxii romoina demisia si in locul lui a fost numit Meletie, mitropolitul de
281.95.02 Biserica romana unita (greco-catolica) Cizic]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 154 : Turcia.
282 Biserica romano-catolica 2655 281.9
283 Biserica anglicana [Se anunta cä mitropolitul de Cizic, Meletie, a fost ales
284 Biserici protestante si intarit patriarh ecumenic la Constantinopol in locul lui
288 Biserica unitariana Ghermanos, demisionat]. VEST. R., IX (1845), p. 146-147.
2656 281.9
281.5/9 BISERICI ORTODOXE Patriarhiile in Constantinopol. FOAIE PT. MINTE, VIII
(1845), p. 115-116.
2644 281.5
Subtitlu : Din cilltoriea Dlul T. Codrescu.
lor din Constantinopol. - -
Organizarea patriarhii-
Citeva informatia despre religia turcilor,
Starea de acum a celor siepte Beserici a Asiei. ORG. LUM., armenilor si evreilor.
T (1847), p. 25.
Traducere din revista Ausl.[and]. Dupl. o cercetare a lui T. J. New- 2657 281.9
bold asupra celor 7 biscrici crestine pomenite In Cartea Descoperirei [Despre sectele religioase in Rusia]. G. TRANS., I (1838),
(Apocalips) : Efes, Smirna, Pergam, Thyatira, Sardi, Filadelfia sem. II, p. 89-90, 95-96 : Rusia.
Laudicia. Traducerea unui articol aplrut in gazeta vienea Adler.
2645 281.6.(498.3) 2658 281.9
[Decretul domnesc prin care i se dà comunitatii armene din [Actul sinodului din Rusia cuprinzind dispozitii cu pri-
Bacau invoirea de a ridica, cu a sa cheltuiall, o biserica de vire la trecerea in sinul bisericii ortodoxe a clerului si a
ritul armean ortodox in acel oras]. BULETIN F. 0., XVI poporului unit din aceastä tara]. ALBINA ROM., X (1839),
(1848), p. 377-378. P. 351-352.
2646 281.9 2659 281.9
Istoria i statistica institutiilor religioase de cultural in [Hotiririle sinodului Rusiei cu privire la trecerea la orto-
biserica greco-orientalà. BUCOV., I (1848), p. 21-22. doxism a unor episcopi si preoti greco-uniti din Rusia, cu
Sfirlitul articolului nu s-a publicat. Din scurta introducere, vedem turma lor duhovniceasca]. C. DE AVIS, III (1839-1840),
a este vorba de biserica greco-orientali In genere. P. 85-86.

9-3172 129

www.dacoromanica.ro
2.81.9 BISERICI ORTODOXE - BISERICA ORTODOXA ROMANA 281.95 (436)

2660 Vasici, dr. [P.] 281.9 2671 281.9


De &Apt in seama. FOAIE PT. MINTE, V (1842), [Articol in legatura cu numirea lui Iosif Raiacici ca arhi-
p. 71-72. episcop de Carlowitz si mitropolit al bisericii ortodoxe din
Traduce un articol din Gazeta universali referitor la cartea lui Ungaria, Croatia si Slavonia]. G. TRANS., V (1842),
I. G. Koll, in care se ocupi de .caracterul religios al rulilor, obi- p. 162 : Ungaria.
ceiurile lor (postul, respectarea arlatorilod, monumentele lor religioase.
Se discua si situatia romlnilor ortodocsi din eparhia lui.
2661 281.9
[Notita despre medalia batuta in Rusia la implinirea a 2672 281.9
trei ani de la reintoarcerea la ortodoxie a credinciosilor ru§i [Corespondenta cu privire la serbarile prilejuite de rezo-
uniti cu biserica catolica]. G. TRANS., V (1842), p. 103 lutia imperiall prin care se decidea libertatea trecerii de la
104 : Rusia
confesiunile romano-catolica si greco-catolica la cea orto-
doxl]. G. TRANS., IX (1846), p. 113-115 : Arad. 9 Apr.
2662 281.9 [Ungaria] ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 121-124 :
Medalie intru aducere aminte a reunird cre§tinilor uniti Ungaria. Arad. 9 April.
cu biserica ortodoxa. VEST. R., VII (1843), p. 162-163.
Se traduce un articol din Inyalidul Rosian in care se araa impor- Se publici ;i pastorala lui Iosif Raiacici, arhiepiscopul de Carlowitz,
tanta trecerii la biserica ortodoxI a dota eparhii greco-unite din
cu privire la aceasti rezolutie.
Rusia, cu o populatie de dota milioane de locuitori, 4000 fete
bisericebti, 1200 parohii, 2000 biserici i 32 mInIstiri. In memoria 2673 281.9
acestei intimplIri, s-a bitut o medalie, care este descrisi aci. [Se publica stirea c imparatul a aprobat deschiderea
soborului national-bisericesc" al croatilor si slovenilor orto-
2663 281.9 docsi]. G. TRANS., X (1847), p. 356 : Croatia si Slavonia.
Biserica si clerul Rusiel. G. TRANS., VIII (1845), p. 24 :
Din Rusia. 2674 281.9
Articol tradus din ,Jurnale streine".

2664 281.9
[Se anunta ca sinodul episcopilor rasariteni
din Austria se va tine la Viena, nu la Carlowitz]. ZIM-
- ortodocsi -
[Se anunta ca arhiepiscopul Grigorie Irinopoleos a sosit BRUL, I (1850), p. 111.
la Iasi, venind din Rusia]. ALBINA ROM., XV (1843).
P. 129 : Ia01. 2675 281.9
Un proiect al synodului episcopesc de la Strigon"
2665 281.9 BUCOV., III (1850), p. 191-192.
[Se anuntl c arhiepiscopul si mitropolitul Grigorie Iri-
nopoleos a parisit Ia§ii, spre a se intoarce in Rusia]. AL- Articol tradus din Gazeta slavI meaa-zioall. - Se combat tendin-
tele i planurile bisericii catolke de a atrage popoarele slave ortodoxe
BINA ROM., XV (1843), p. 273 : ; CURIERUL ROM..
XV (1843), p. 238 : lash. la unirea cu Roma. Conform cu aceste planuri, in sinodul catolic
adunat la 25 august la Strigon, in Ungaria, se luase hoarirea de a
2666 281.9 se intreprinde actiuni pentru atragerea slavilor ortodocli din Ungaria.
[Articol despre conflictul dintre sinodul grec si patriarhul
din Constantinopol]. G. TRANS., IV (1841), p. 29-30 :
Alte Tad.
Se analizeazi situatia creaa prin incercarea bisericii grecesti de a 281.95 BISERICA ORTODOXA ROMANA
deveni independena, impotriva vointei patriarhului din Constantinopol.
(Clasare pe provincii si localitati)
2667 281.9
[Instiintarea sinodului Greciei cu privire la caterisirea 281.95 (498) : 281.9 Relatii cu bisericile ortodoxe
ieromonahului si dascalului Kairis]. BULETIN F. 0., X
p. 29-31 : Marele Post. secretariii de Stat ; G.
(1842), din Orient. Mänästirile inchinate
TRANS., V (1842), p. 46-47 : Sfintitul Sinod a Inparatiet 281.95.02 Biserica ronnind unitä (greco-catolica)
GreceiL
Traducerea documentului prin care sinodul grecesc condamnl in- Pentru organizarea fi administrarea bisericeasa ;i pentru averile
atitura religioasi a kromonahului ;i dasalului Kairis, din insula bisericesti, vezi : 348 Drept bisericesc.
Andros.

2668 281.9 PROVINCIILE AUSTRO-UNGARE


Privilegiale Baserecei grecesci unite date de Leu Papa X.
ORG. LUM., I (1847), p. 251-252, 257-258.
Documentul, care se publia in limba latinl i romInI, este din 2676 281.95 (436)
7 mai 1521. [Date statistice despre biserica ortodoxa din Transilvania
g Bucovina]. G. TRANS., II (1839), p. 205 Ungaria. 4

2669 281.9
Despre starea biseri.cii sirbestl. ALBINA ROM., II (1830), Nunarul romlnilor ortodocli : 818 076.
p. 132.
R.elatiile bisericti sirbesti cu patriarhia din Constantinopol. 2677 281.95 (436)

2670 281.9
[Date statistice despre cele opt episcopii ortodoxe din Un-
garia]. G. TRANS., II (1839), p. 205 : Ungaria.
[Se anunta ca imparatul Ferdinand al Austriei a intarit
alegerea episcopului de Bacica, $tefan Stancovici, ca arhi- Intre acestea, se aflau episcopiile de Arad, Timisoara, VirleS
episcop de Carlowitz]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 77 : Carlowitz. Se indicI numIrul total de biserici, tranIstiri, parohii etc.
Austria. Numirul credinciolilor romlni : 960 024.

130

www.dacoromanica.ro
281.95 (436) BISERICA ORTODOXA ROMANA : BUCOVINA - TRAT,SILVANIA 281.95 (439.2)

2678 V. P. 281. 95 (436) 2688 281.95 (437.5)


Despre starea viitoare a biserica Romanilor din Austria. [Critici asupra alegerii asesorilor din Consistoriul Buco-
BUCOV., II (1849), p. 17. vinei]. BUCOV., II (1849), p. 36-38, 39-40, 53-55.
Autorul vorbeite de principiul egaIit1ii tuturor religiilor i se
intreabi pinI cind cei 3 500 000 de romlni din Austria vor amine 2689 281.95 (437.5)
supuii suprematiei catolice de la Strigon i ierarhiei sirbeiti de la [Despre unele uneltiri in contra diecezei bucovinene]. BU-
Carlowitz. COV., III (1850), p. 73-74.
Se aratI ci ministerul va ti sI aplice legile ;i noii asesori vor
2679 281.95 (436) putea lucre in liniite, spre folosul diecezei bucovinene.
[Despre biserica romana din Austria]. BUCOV., II (1849), 281.95 (437.5)
p. 107-109. 2690
Se aratI cI biserica ortodoxl din Austria trebuie si se elibereze de
[Reflexii asupra sinoadelor din Transilvania si Bucovina]
suprematia sirbeascI i si se emancipeze.
BUCOV., III (1850), p. 166-167.

2680 [$aguna, Andrei] 281.95(436)


Memorial despre dreptul istoric al neaternarei besericei Ro- Biserici ,si mdniistiri
manilor din provintiele austriace. BUCOV., III (1850), p. (In ordinea alfabeticl a localititilor)
35-54, 57-60.
Reproducerea textului publicat in 1849, la Viena. 2691 281.95 (437.5)
2681 [$aguna, Andrei]
Condica manastiriil Solca. ARHIVA ROM., I (1840)-
281.95(436) 1841), p. 361-366.
Adaus la memorialul despre dreptul istoric al neaternarei Din textul condicii intocmite de Vartolomei MIzIreanul in 1771,
besiricei natiunale a Romanilor de religiunea resariteana cu se rezumI doeumentele cele mar importante pe care le cuprinde, in
c.r. provintie ale emperiului austriac. BUCOV., III (1850), ordinea paginilor manuscrisului, de la : Stefan V. V. feciorul lui
p. 170-172, 174-180. Stefan Tomia V. V., Grigorie Ghica V. V., loan Nicolai V. V., Matei
Ghica V. V., Constantin Nicolae V. V., Ioan Nicolae V. V., loan
2682 281.95 (439.2) Teodor V. V., Grigorie Alexandru Ghica V. V., Miron Barnovschi
hatman i pircilab Sucevii, 5telan Tomia V. V. Condica se incheie
Cate-va date anca pentru Mitropoli'a Romanilor dyn Aus- cu un extras din Letopisetul lui Miron Costin despre viata lui Stefan
tria. BUCOV., III (1850), p. 101-103. Tomia, ctitorul minIstirii.
Se demonstreazI cI rominii din Transilvania i Ungaria au avut
din timpurile cele vechi mitropolia i mitropolitul kr, care n-a fost 2692 281.95 (437.5)
subordonat nici unei jurisdictiuni bisericeiti mai Snake din Austria.
[$tefan v. v., fiul lui Tomsa v. v., daruieste un iaz mànàs-
tirii Solca]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 41-42
[hrisov nr. 15].
BUCOVINA
:281.961 Relagi cu biserica sirba' 2693 281.95 (437.5)
[Patru v. v. daruieste manastirii Voronewl un sat cu he-
lesteu i mori]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 28 lhri-
2683 B.[aritl, G. 281.95 (437.5) sovul nr. 61.
Estract din Sematismul cleruluI greco-rasaritean al Buco- Anul 7084.
vina. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 257-259.
DupI brolura in limba germanI, cu acelaii titlu.
:281.961 Relatii cu biserica sirbd
2684 K. [oglIniceanu], M. 281.95 (437.5)
2694 Hacman, Eugeniu 281.95 (437.5) : 281.961
[Dare de seama despre ceremonia punerii pietrei fundamen-
tale a catedralei ortodoxe din capitala Bucovinei]. PROPA- Cuprinsul principal al respunsului, ce prea sfinviea sa...,
$IREA, I (1844), p. 264. Episcopul Bucovina, 1-au indreptat caul Patriarhul Sirbilor.
BUCOV., II (1849), p. 184.
E vorba de relatiile bisericii romine din Bucovina cu patriarhia
2685 281.95 (437.5) din Carlowitz.
[Amanunte despre punerea pietrei fundamentale pentru ca-
tedrala cea noul ortodoxa din capitala Bucovinei]. ALBINA
ROM., XVI (1844), p. 270 : Austria.
TRANSILVANIA
Intr-o corespondentI trimisi la 7 august, se spune cI piarra fun-
damentalI s-a pus in ziva de 3 iulie, dupl un serviciu religios oficiat :281.95.02 Relatii cu biserica romána unita
de episcopul Evghenie Hacman i de mai multi preoti. Au participat :281.961 Relatii cu biserica sirba"
autoriatile, icolile, breslele, armatI etc.

2686 281.95 (437.5) 2695 Blarit], G. 281.95 (439.2)


[Insemnare prin care se aduc laude acrivitàçii duhovni- Episcopatul neunit In Ardeal. FOAIE
rornanesc PT.
cescului comitet", compus din cei mai vrednici de cinste si MINTE, VIII (1845), p. 357-364, 366-369.
invatavi preoti de religie greceasci neunita" din capitala Buco- ScurtI istorie a bisericii ortodoxe din Transilvania.
vina BUCOV., I (1848), p. 19 : Locale.
2696 Gavra, Aleaandru 281.95 (439.2)
2687 P. 281.95 (437.5) Un fragment. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 257.-
260, 265-269.
Consistoriul Bucovinel. BUCOV., I (1848), p. 55-56. Fragment din lexiconul pe care-I pregItea : capitolul Arhiereii
Despre destituirea secretarului Consistoriului Bucovinei i necesi- ortodoxi ai rominilor din Ardeal nainte de unirea religionari cu
tatea unei urgente reorganiziri a acestui consistoriu. romano-catolicii.

131

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) DISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

2697 Czitz, Petru 281.95 (439.2) Redactorul rornIn comentead : Spre minglierea noastd se spune,
Spice istorice. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 13 [gresit : cum cI intre ceilalti s-au aflat un preot cu fnvitituri vrednice de
14], 18, 23-24. vcacul slu i de chemarea sa", care a refuzat propoveduirea accii
himerice scorniri".
Partea I a studiului tratead despre rIspindirea creltinismului in
Dacia, inainte i dupi cucerirea ei de acre romani. In partea a II-a,
incearci demonstrarea tezei cI a existat la Oradea un episcopat pentru 2705 Szentivini Mihály 281.95 (439.2)
rorninii din Bihor si imprejurimi intemeiat de Sf. Stefan I, regele Unio. G. TRANS., IV (1841), p. 162.
Ungariei. Episcopatul acesta era de rit oriental si mai exists in 1205, Traducerea unei pirti din articolul Unio, de Szentivini Mihily,
pierind sub Bela al IV-lea, in timpul invaziei titarilor. apirut in nr. 9 al foii maghiare Nemzeti Tersalkodeo. Szentiveni cere
ca, prin Dieta care urrnead sI se intruneasd, sl se amelioreze situatia
2698 281.95 (439.2) bisericii ortodoxe romlne din Transilvania. Propune sI fie declarad
Hrisov a lul Antonie, Patriarhul Tarigradulul. 1389. AR- odmisi", nu numai ,.toleratl", ca pini acum.
HIVA ROM., I (1840-1841), p. 13-16.
Hrisovul, scris in limba gread, este dat fratilor Bahia si Dragol, 2706 [Barit, G.] 281.95 (439.2)
voievozi ai Maramuresului. Prin el, li se anund cI patriarhia a prirnit [Notita dc precizari in legatura cu articolul Unio", de
1nchinarea mInIstirii Sf. Mihail din Maramures si a numit exarh pe Szentivini Mih41y]. G. TRANS., IV (1841), P. 162-163.
ieromonahul Pahomie. Aplaudi initiativa ;I ,.gencrozitatea publicitiIor maghiari. Tine
SI prccizeze cI temerile acestor publicisti, legate de simpatia rondnilor
2699 281.95 (439.2) pentru Rusia, nu sint indreptitite.
Un decret arhieresc. Din arhivul une biserid, tradus din
latineste pe rorninie. FOAIE PT. MINTE, X (1847), 2707 281.95 (439.2)
p. 209-210. [Chestiuni bisericesti discutate in adunarea de comitat
De la episcopatul romano-catolic al Transilvaniei. Se recomandl a Crasaului", la Lugoj, in 11 martie]. G. TRANS., V (1842),
ca si nu se forteze nici prin amenindri, nici prin fIgIcluieli p. 75 : Ungaria.
conitiinta credinciosilor de nit grec, pentru a trece la biserica ca-
S-a hodrit introducerea calendarului gregorian in biserica ortodoxI.
tolicI. 1763.
S-a cerut fixarea urgentI a datei intrunirii adunirii nationale pentru
alegerea mitropolitului de Carlowitz ;i discutarea problemei calen-
2700 281.95 (439.2) darului.
Rugamintea episcopului grecesc neunit. FOAIE PT.
MINTE, III (1840), p. 345-349, 353-359. 2708 281.95 (439.2)
Memoriul episcopului ortodox Vasile Moga, citit in sesia CV din
29 ianuarie 1837 a Dietei Transilvaniei. Opal*. starea bisericii [Dezbateri in Dieta Transilvaniei, cu privire la dreptu-
romlnelti neunite. Tradus din latinI de G. Barit, dupI originalul din rile religioase"]. G. TRANS., V (1842), p. 95 : Tran-
hominy könyv, seria CV, nr. 77. silvania.
Dicta e de pirere cI drepturile asigurate ,,atit prin Diploma
2701 281.95 (439.2) LeopoldinI cit ;i prin alte legi' sint suficiente. Aprobi totusi ca
plingerile primite in 1837 ,de la reformatii calvini, protestantii
[Se a:In*: ci a aparut Bemerkungen iiber die vom augustani ;i de la rominii neuniti" si fie cercetate din nou in comisii.
siebenbiirgischen griechisch-nichtunirten Bischof Herrn Ba-
silius Moga im Jahre 1837 den zu Hermannstadt versam-
melten Landesstanden unterlegte Bittschrift", de J. Tr.]. 2709 281.95 (439.2)
G. TRANS., VII (1844), p. 160. [Notita prin care se dezminte afirmatia ca preotii ro-
Autorul este Iosef Trausch. m.ni 2i ruteni din Maramures ar fi toti maghiari]. G.
TRANS., V (1842), p. 98 col. II.
2702 281.95 (439.2) AceastI afirtnatie fusese ficutI intr-o corespondentI semnatI Szölösi,
[$tiri despre vizita la Brasov a lui Neofit, episcopul de apirutI in Vestitorul Transilvan [Erdelyi Hirad6] din Cluj.
Rimnic]. G. TRANS., I (1838), p. 29-30 : Transilvania ;
ROM., I (1838), p. 801-802 : Transilvania. 2710 281.95 (439.2)
In 15 august, ziva hramului capelei romlnelti din Cetate, a flcut [Stiri despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei cu pri-
slujba religioad. A asistat §i C. Estiotu, protomedicul Tirii Rond- vire la memoriul episcopului ortodox Vasilie Moga]. G.
ne;ti. In aceeali zi, a participat la masa care i s-a dat din partea TRANS., V (1842), p. 114, col. 1 : Stir! maI proaspete,
Obstii negudtorilor si a cetItenilor rornIni" din Brasov. Se rezurnI 117 : Transilvania.
cuvintarea rostid de Neofit acolo. In 18 august, a slujit la biserica Dieta hodrIste aS cead impiratului ca ;i ortodoclii sI se bucure
Sf Nicolae din Schei. Ulterior a ficut slujbl la biserica de pe Tocile de acele drepturi pe care le au poporul ;i popii celorlalte biserici'.
si la capela greceasd din Brasov.
2711 281.95 (439.2)
2703 281.95 (439.2)
[Hotiririle Dietei Transilvaniei asupra memoriilor main-
[Un caz de actualizare a scrierii apocrife Legenda Do- tate de episcopul ortodox Vasilie Moga]. G. TRANS., V
minecii"]. G. TRANS., II (1839), p. 189 : Transilvania. (1842), p. 121 : Transilvania.
Sc rezuml o corespondend din comitatul Dobica, apirutI in foile Dupl. ce se infatisead cele 7 puncte ale memoriului din 18 iulie
maghiare Erdelyi Hirad6 ;i Erdelyi Hirlap, in care se relata a mai 1837, intregit prin rncrnorige din 6 ianuarie 8i 6 aprilie 1842, se
multi preoti ar fi vestit in biserici cI, in vara anterioari, ar fi cizut infItileazi dezbaterile in aceasti chestiune, provocate mai ales de
din cer ,.o ladi mare de ghiad", in care s-a aflat o scrisoare cu
opozitia deputatilor sasi, i hodrirea : intreg materialul s-a dat co-
caracter apocaliptic : prin ea noroadele se dojenesc, cum ci de vor misiei sisternatice" ca 01 se cerceteze mai de aproape".
mai trIi ;i de act nainte in plcatele sale" lumea va fi pustiitI de
niste pisin cu ciocul de fier. Redactia romlneascI protesteazi
impotriva clifuzlrii acestei istorioarc", deoarece strlinii neinformati 2712 281.95 (439.2)
ar putca trage concluzii nedrepte cu privire la cultura preotilor romini. [Articol cu privire la propunerea facuta in Dieta Tran-
silvaniei, ca romanii ortodocsi sa fie invitati de catre
2704 [Barit, G.] 281.95 (439.2) deputatia eclesiastico-literara." a Dietei, sa-si spuna. opinia
[Notitä despre o corespondenta din Tara Oltului, publi- cum ar dori ei insii a fi primiti cu religia in rindul celor-
cata in Siebenbiirger Wochenblatt", in care se relateaza lalte religii recunoscute si scutite de catre legi in patrie"].
un fapt asemanator celui semnalat in legatura cu unii G. TRANS., VI (1843), p. 25 : Transilvania.
preoti romani din comitatul Dobica]. G. TRANS., II (1839), Se obserd cI un asemenea rispuns nu il poate da decit soborul
p. 201 : Transilvania. cel mare' al bisericii ortodoxe romIne din Transilvania.

132

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

2713 281.95 (439.2) 2724 281.95 (439.2)


Politico-literar din Transilvania. G. TRANS., VII (1844), [Dieta maghiara discuti situatia bisericii ortodoxe din
p. 308. Ungaria si raporturilc dintre sirbi 6 romani in sinul ei].
NotitI despre douI broiuri provocate de memoriul episcopului G. TRANS., VII (1844), p. 186 : Ungaria.
Vasilie Moga, inaintat Dietei Transilvaniei in 1837 : Bemerkungen
fiber die vom siebenbfirgischen griechisch-nichtunirten Bischof, Herrn 2725 281.95 (439.2)
Basilius Moga im J. 1837 den zu Hermannstadt versammelten Landes- [Se vesteste moartea episcopului ortodox Vasilie Moga].
stinden Bittschrift, de J. Tr.[ausch], ;i Beleuchtung der Klagschrift G. TRANS., VIII (1845), p. 337 : Transilvania.
gegen die sichsische Nation, welche die beiden valachische H. H.
Bischöfe auf dem Landtage von 1841-1843 den Ständen des Gross- 2726 281.95 (439.2)
ffirstenthums Siebenbfirgen iiberreicht haben, de Johann Carl Schuller.
[Se anunta moartea episcopului Vasilie Moga]. VEST. R.,
2714 281.95 (439.2) IX (1845), p. 336 : Transilvania.
[Corespondente despre vizitele canonice facute de epis- 2727 281.95 (439.2)
copul ortodox al Transilvaniei, Vasilie Moga, la Brasov si
imprejurimile lui]. G. TRANS., VI (1843), p. 259 : Tran- [Corespondenta din Sibiu, datatI 21 octombric, in care
silvania, 281 : Transilvania. se relateaza despre deschiderea succesiunii raposatului episcop
Vasilie Moga i imPa'rtirea averii sale, in prezenta nepotului
2715 281.95 (439.2) slut teologul loan Moga]. G. TRANS., VIII (1845), P. 351
352 : Din Transilvania.
[Stiri cu privire la proiectul de lege al casatoriilor mixte]. Se exprimI speranta cS o parte din aceastI avere va fi destinati
G. TRANS., VI (1843), p. 214 : Ungaria, 221-222 : Un- indeplinirii promisiunii pe care episcopul o ficuse repetat in cursul
garia. vietii sale : de a 1nzestra clerul ortodox roman cu o fundatie.
2716 281.95 (439.2) 2728 Moga, loan 281.95 (439.2)
[Dezbateri in Dieta Ungariei, cu privire la problemele [Scrisoare catre redactor, in care cla lamuriri in chestiu-
religioase]. G. TRANS., VI (1843), p. 257-259 : Ungaria, nea averii lasate de raposatul episcop Vasilie Moga si asupra
264 : Ungaria, 294-295 : Ungaria, 297-298 : Ungaria, testamentului sau in favoarea clerului]. G. TRANS., VIII
301 : Ungaria, 305 : Ungaria, 309-310 : Ungaria, 313 (1845), p. 361-362, 365.
314 : Ungaria, 317-318 : Ungaria. Rispuns la corespondenta din Sibiu, publicati in p. 351-352 : Din
Transilvania.
2717 281.95 (439.2)
[Textul articolelor de lege intocmite in Casa de jos 2729 281.95 (439.2)
a deputatilor" din Dieta Ungariei, in chestiunile religioase]. Jurnalul Illustrirte Zeitung. G. TRANS., IX (1846), p. 92.
G. TRANS., VI (1843), p. 265-266 : Ungaria, 269 : Un- Se anunti cl acest jurnal din Leipzig, in nr. 140 din 7 martie,
garia ; CURIERUL ROM., VI (1843), nr. 57, p. 1-2 publici un articol iesit din condeiul unui german de la Brasov,
[gresit : 169-170] si 226-228 : Ungaria. asupra episcopiei neunite din Transilvania, i II insoteste cu portretul
r3posatului episcop Vasilie Maga".
2718 281.95 (439.2)
[Dezbaterile i hotlrirea Casei Magnatilor" din Dieta 2730 Un preot 281.95 (439.2)
Ungariei, in chestiunea cisatoriilor mixte]. G. TRANS., VI Aleptari pentru Banat. G. TRANS., IX (1846), p. 9-10 :
(1843), p. 309-310 : Ungaria, 313-314 : Ungaria, 317 Articol pregatitorii1.
318 : Ungaria. Semneazi : ;On preot rominesc dintre doal. eparhii". Deplinge
incultura preotilor romani din Banat si se intreabi cum s-ar putea
2719 281.95 (439.2) remedia.
[Discutii in Dieta de la Pojon, cu privire la chestiunile
religioase]. G. TRANS., VII (1844), p. 207 : Ungaria, 282 : 2731 281.95 (439.2)
Ungaria.
Sibiiu. Putine daturi despre veniturile clerului greco-ro-
2720 281.95 (439.2) manesc neunit. G. TRANS., IX (1846), p. 90-91.
Se evidentiaza eiracia bisericii ortodoxe romine din Ardeal, cauzat3
[Stire despre rescriptul imperial primit de Dieta Unga- de putinNtatea veniturilor.
mit in chestiunea trecerii de la o confesiune dintre cele
primite" la alta la fel]. G. TRANS., VII (1844), P. 351 :
Ungaria. 2732 Barit, G. 281.95 (439.2)
Sobor bisericesc. FOAIE PT. MINTE, IX (1846),
2721 281.95 (439.2) p. 108-112.
[Informatii cu privire la legile votate de Dieta Ungariei Pledeazi pentru reinvierea traditiei de conducere a bisericii arde-
si sanctionate de imparat, in chestiunile religioase]. G. lene cu ajutorul sinoadelor, aritind rolul acestei traditii in trecutul
TRANS., VII (1844), p. 369-370, 373-374 : Ungaria. bisericesc.

2722 A. M. 281.95 (439.2) 2733 281.95 (439.2)


Catra Rom'aniI din dietezele episcopesa a Versetulul, a [Stiri despre situatia religioasa a rom'anilor din Banat].
Timiorii si a Aradului. G. TRANS., VII (1844), p. 171 VEST. R., X (1846), p. 195 : Ungaria.
172, 176. Se dezminte ci romlnii de pe proprictatile grafului Batiani au
Sfaturi pentru romini, In legIturt cu sinodul ortodox ce urma si trecut la unire ; episcopul Timisoarei a aprobat ca in St. Miclo;
aibI loc la Timisoata. Le recomandl o aerie de blrbati patrioti, spre slujba ea se fad in limba romani, nu in limba sirbI.
a fi alesi deputati la acel sinod. Expune doleantele pe care ei ar
trebui s8 le sprijine. 2734 o. a. 281.95 (439.2)
Fondul pentru preotI deficientI, preotese vaduve 8 i prund
2723 G. Chrn. 281.95 (439.2) ramasl de preotI in una din diecezele romane in Transil-
Caul cinstita preotime din dieteza Timiorii i a Verse- vania. G. TRANS., IX (1846), p 240, 243-244, 247-248,
tulut. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 195-197. 251-252.
Arad care e chemarea preotimii ;i rolul ei fati de soarta poporu- Critica intrebuintIrii anterioare a acestui fond ; propuneri practice
lui roman. pentru viitor.

133

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

- s-a aprobat sl-se Jack' alegerea episcopului ortodox al


2735 281.95 (439.2) 2746 281.95 (439.2)
[Corespondental din Brasov in legaltura cu situatia preo- [Se vesteste c printr-o rezolutie imperiala din 24 iunie
tilor ortodocsi la sate fi cu necesitatea crelrii unei case de
pensii pentru clerici]. G. TRANS., IX (1846), P. 342 : Transilvaniei]. G. TRANS., X (1847), p. 350-351.
Transilvania ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 342 Alegerea se va face dupi aceleaii reguli ca 8i in 1810.
343 : Transilvania.
2747 281.95 (439.2)
2736 281.95 (439.2)
[Circulara consistoriului neunit din Transilvania, trimisä
Dela Somes, 1. August. Pentru soborul bisericesc. G. protopopilor, in legatura cu alegerea unui nou episcop roman
TRANS., IX (1846), p. 241-242 : Transilvania. de lege risariteana]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 368 ;
In leglturg cu cererea clericilor romgni de a li se permite adunarea ALBINA ROM., XIX (1947), nr. 39, p. 384 [gresit : 334] :
in sobor anual, se arati cu date istorice cI astfel de adunlri consti- Austria.
tuiau o tradisie inggcluiti In trecutul bisericii romine din Ardeal.
2748 281.95 (439.2)
2737 281.95 (439.2) [Discutii cu privire la modalitatea alegerii episcopului
[Vizite la Viena ale prelatilor romani, in chestiuni reli- ortodox al Transilvaniei]. G. TRANS., X (1847), p. 355
gioase]. G. TRANS., IX (1846), p. 258 : Ungaria. 356, col. II, 364, col. II.

2738 281.95 (439.2) 2749 281.95 (439.2)


[$tiri despre numirea vicarului episcopiei ortodoxe din [Despre alegerea episcopului roman neunit]. G. TRANS.,
Sibiu]. G. TRANS., IX (1846), p. 218, col. II, 221 : Tran- X (1847), p. 357-358 : Transilvania ; CURIERUL ROM.,
silvania, 258 : Ungaria, 274, col. II : Sibilu, 3 Sept. n. XIX (1847), p. 171-172 : Transilvania.
A fost numit arhimandritul Andrei Saguna, fostul profesor de
teologie in Verses". S-a dus la Viena, spre a rnultumi si
a primi
Scrisoare clue redactor. - Autorul anonim citeazi 8i comenteazg
un paragraf din dreptul ecleziastic al Transilvaniei, care se predi la
uncle instructii si inarcirari". catedra de drept din Academia saso-nationala" din Sibiu, de citre
G. Willer. Paragraful se referl la regulile alegerii episcopului ortodox
2739 281.95 (439.2) al Transilvaniei, dup8 ordonanta din 1810 a guvernului, si la consti-
tuirea i prerogativele consistoriului bisericii ortodoxe.
[Stiri i comentarii in legatura cu vacanta de la scaunul
episcopiei ortodoxe din Sibiu]. G. TRANS., IX (1846),
p. 299, col. II, 409 : Transilvania. 2750 De binevoitoriu 281.95 (439.2)
Documente privitoare la alegerea de episcop rominesc
2740 Unul dintre abonati 281.95 (439.2) neunit in Transilvania. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
p. 366-368.
[Corespondenta datata : Sibilu, 8/20 sept., despre ince-
perea activitatii lui Andrei $aguna, vicar al episcopiei]. G. Se mentioneazg - in afarg de documentele cuprinse in Istoria
bisericeasci a lui Petru Maior -
cuvintarea comisarului regal la
TRANS., IX (1846), p. 303 : Transilvania.
1 octombrie 1810. Se reproduce o cuvintare a consilierului gubernial
Stefan Costa, carc pare a fi lost comisarul citat. Se adaugg apoi, in
2741 V. 281.95 (439.2) vedcrea viitoarei alegeri :
Fapta buna nu ramine neomenita. G. TRANS., IX (1846), I. Decretul gubernial din 28 Oct. a. 1847 tradus din lit, in
p. 273-274 : Transilvania. romingte.
V. semneazg ca : Un abonat al gazetei'. - Aminteste stacluin-
tele avocatului Nicolae Abraham, din Sibiu, ca banii rimali neachitad
2. circulariul consistoriului ne-unit [pe baza decretului de mai sus].

din despigubirea acordatl de guvernul austriac locuitorilor din satele 2751 281.95 (439.2)
mil:at-cid care s-au strimutat a fie folositi spre ajutorarea clerului Alegerea de episcopti neunit al rominilor in Ardeal. G.
ortodox. Spre acest scop, s-a depus suma de 30 000 11., ca din dobin-
zile ei a se dea ajutoare anuale preotilor merituo8i.
dataa : $ibot, 14 aug.
Corespondena XIX (1847), nr. 47, p. 185 bis -
TRANS., X (1847), p. 377-379 ; CURIERUL ROM.,
186 bis : Transilvania ;
ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 98, p. 404-405 [gresit :
354-355].
2742 281.95 (439.2) Despre felul cum a decurs la Turda alegcrea celor trei clerici :
[$tiri i comentarii in chestiunea trecerilor de la alte con- Moga, Fulea i $aguna, dintre care impiratul urma si-I confirme
fesiuni la ortodoxie]. G. TRANS., X (1847), p. 6, col. II. pe unul ca episcop ortodox.

2743 281.95 (439.2) 2752 281.95 (439.2)


[Limba romani se introduce in locul celei slavone in ca- [$tiri cu privire la felul cum s-a facut alegerea pentru
tedrala de la Arad]. G. TRANS., X (1847), p. 221, col. II. scaunul episcopal ortodox al Tranailvanied. G. TRANS., X
(1847), p. 375, col. I, 386, col. I : Dela Turda. Un rasunet
pe urma, 386 : Sibiau 9 Dechemvre.
2744 U. P. 281.95 (439.2)
[Despre vizita canonical a arhimandritului i vicarului ge- 2753 281.95 (439.2)
neral episcopesc Andrei $aguna]. G. TRANS., X (1847),
p. 261-262 : [$tire cu privire la alegerea celor trei clerici propusi pen-
tru scaunul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei]. ORG.
Saguna merge din sat in sat i se intereseazi de starea bisericilor, LUM., I (1847), p. 266, col. I : Turda 1/13 dec.
de moralitatea preotimii, de veniturile bisericilor, de ;con si Invi-
atori etc. A. $aguna (27 voturi), I. Moga (36 v.), I. Fulea (32 v.) etc.

2745 281.95 (439.2) 2754 Lazar, comitele Ladislau 281.95 (439.2)


[Corespondenta in care se propune ca manistirile sau Cuvantul... zis in calitatea de comisarlu regal la 2. Dec.
schiturile care se mai pastreaza, de la $opteriu, Nicula, n. 1847 cu ocasiunea alegeriI de episcop romalnesc neunit
Stramba, Petrid, Berchis, Majina, Silva, si serveasca, cum in Turda. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 385-387.
au servit si alai:La, de scoli pentru sate]. G. TRANS., X Trad. din ungurepe. Expune principiile dupl. care impiratul a
(1847), p. 313 : Dela Muras, 1 Octomvrie. considerat aceasti alegere.

134

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

2755 Saguna, arhim. Andreiu 281.95 (439.2) 2765 V. 281.95 (439.2)


Cuvintul... Irostix cu prilejul alegerii de episcop, din Despre denumirea episcopulta romanilor neunirl din Ar-
2 dec. 1847]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), P. 387-388. deal. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), P. 90-93.
Inainte de a se face alegerca, ii relevi insemnitatea, adresindu-se Isi exprimi speranta ci, dupi alegerea sa, saguna va curma coruptia
protopopilor votanti. din biserici, pricinuiti de supralicitarea dintre teologi, care sint mai
multi cleat parohiile vacante. Autorul vede aici si o pricini a dezbi-
2756 $aguna, Andr. 281.95 (439.2) nkrilor confesionale. El dezbate si problema raporturilor clintre sirbi
si romlnii ortodocli.
Cuvintul... rostit ungureste, inainte de alegere de episcop
roman neunit, in Turda 2. Dec. c.n. 1847. FOAIE PT. 2766 Jipa, Ioan 281.95 (439.2)
MINTE, X (1847), p. 403-404 ; CURIERUL ROM., XIX [Articol despre sarbatorirea Iui Andrei $aguna la Sibiu].
(1847), p. 201-202.
G. TRANS., XI (1848), p. 147, col. 11-148 :
Adresindu-se cancelarului tlrii ;i secretarului gubernial, expriml 8 Matti n.
multumirea rominilor pentru alegerea cc Ii s-a inglduit. Textul
c dat in versiune romineascl. 2767 281.95 (439.2)
[Sarbatorirea episcopului $aguna la Sibiu]. G. TRANS.,
2757 $aguna, Andreiu 281.95 (439.2) XI (1848), p. 154-155 : De la Sibilu.
Cuvant de multamire zis dupi alegere ungureste... FOAIE
PT. MINTE, X (1847), p. 404-405 ; CURIERUL ROM., 2768 281.95 (439.2)
XIX (1847), p. 202-203. Petitiunile Romaniloru g.n. uniti dein Ungaria asternute
Multumeste trnpiratului pentru ci a dat prilej alegerii de episcop inaintea ministeriului ungures in Pestia in 21 maiu st.n.a.c.
din 2 decembrie 1847. Text rominesc. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 22-23.

2758 Elliade], I. 281.95 (439.2) 2769 281.95 (439.2)


[Noti%a 1a cuvintarea rostità de Andrei $aguna dupa ale- [Mai multi romani" cer ca i episcopii romani sa con-.
gerea din 2 decembrie, pentru scaunul episcopal ortodox]. voace de urgena un sinod, la care sa participe i mirenit
CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 203, col. I. unde &I se discute chestiunile cele mai acute ale viecii
bisericesti i colare]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 84 :
D. Orator se cuvenia sI aibi un mai mare respect ti acre auto- Clusiu.
rititi ti acre demnitatea sa, si c3cre natia ce o infitisa°.
Intre altele si se discute ti chestiunea celibatului la preoti.
2759 Un vechi prietin 281.95 (439.2) 2770 H[urmuzachi], E. 281.95 (439.2)
Un rasunet pe urma. G. TRANS., X (1847), p. 386 : De Posiria ierarhiei romane in Austria. BUCOV., II (1849),
la Turda. p. 47-49, 89-92, 181-184.
Fragment, extras de reclactie, dintr-o ocrisoare a unuia dintre Arai ci clerul exerciti &supra poporului o influenti mai mare
clericii gr. cat, care asistaseri la solemnitatea alegerii de la Turda. decit aceea pe care o exerciti autoritatea politick', dcci este izvorul
Ti exprimi solidaritatea cu rominii ortodocli. cel mai fecund pentru dezvoltarea ;i educatia nationali. Vorbeste de
educatia i instructia candidatilor clericali 8i de relatiile bisericii
2760 281.95 (439.2) romine cu micropolia din Carlovit ti necesitatea creIrii unei mitropolii
rominesti independence.
[Corespondenç a. cu privire la actiunea lui Andrei $aguna
in urma alegerii de la Turda]. G. TRANS., X (1847), 2771 281.95 (439.2)
P. 386 : Sibhu 9 Dechemvr.
[Comentariu la articolul publicat in Bucovina" sub titlul
In incheiere, corespondentul exprimi pirerea ci sperarea te fierbe Pozitia ierarhiei romane in Austria"]. BUCOV., II (1849),
in Mime va avea cel mai clorit efect". p. 107-109.
2761 281.95 (439.2) 2772 281.95 (439.2)
[Discutii in legatura cu alegerea episcopului ortodox al [$tire despre alegerea unui nou episcop, in locul lui $a-
romanilor din Ardeal]. G. TRANS., XI (1848), P. 21-22 : guna]. BUCOV., II (1849), p. 99 : Suplement.
Din Banat. Dupi uncle corespondente din Bucurelti, se publici oirea CI, din
Se sustine candidatura lui $aguna. Discutii In jurul alegerii episcopu- ordinul guvernului revolutionariu din Sibiu°, s-a ales un nou episcop,
lui dintre preotii de mir sau dintre cilugiri. Apel pentru incetarea dar ci la alegere n-au participat decit vreo 7 preoti.
disensiunilor dintre uniti $i ortodocii $i pentru o largs tolerantS intre
toate confesiunile religioase. 2773 281.95 (439.2)
[Episcopul Andrei $aguna, in trecere de la Viena spre
2762 281.95 (439.2) Sibiu, s-a oprit la Cernitqi ; ;i-a continuat apoi drumul
[$tiri cu privire la numirea vicarului Andrei $aguna ca prin Moldova]. BUCOV., II (1849), p. 143.
episcop ortodox al Transilvaniei]. G. TRANS., XI (1848),
P. 46, col. II, 50 : Dela Viena maI not', 78, col. II : 2774 281.95 (439.2)
[Se anurgi c populatia din Transilvania a primit pe
2763 281.95 (439.2) episcopul Andrei $aguna, la intoarcerea sa, cu mare entu-
ziasm]. BUCOV., II (1849), P. 163 : Cernaluv, 21 Sept.
[Comentariu la stirea confirmarii lui Andrei $aguna ca
episcop al romanilor ortodocsi din Transilvania]. ORG. 2775 B. 281.95 (439.2')
LUM., I (1848), p. 329, col. I : Viena.
[Scrisoare catre G. Bariv]. G. TRANS., XII (1849),
Vertuti le acestui mare bIrbat roman shit mai cunoscute, deck si p. 88-89 : Transilvania. Dela Muras.
aibi trebuinti de a noastri laud, Exprimi bucuria produsi de reaparitia gazetei. Subliniazi dorinta
unei aduniri nationale a romlnilor, sau micar a unui sinod bisericcsc.
2764 281.95 (439.2)
[Se anunra ca in Gazeta Vieneza" Amtliche Wiener 2776 281.95 (439.2)
Zeitung" a aplrut stirea oficiala despre numirea lui [Pastorala episcopului Andrei $aguna, trimisa credincio-
Andrei $aguna ca episcop ortodox al Transilvaniei]. ORG. silorsai de Craciun]. BUCOV., II (1849), p. 280-282,
LUM., I (1848), p. 335, col. II : Viena 5/17 fevr. 286-288.

135

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

2777 I. 281.95 (439.2) 2787 281.95 (439.2)


[Corespondentä referitoare la rugaciunile inaltate de epis- [Amanunte despre soborul diecezan al românilor de lege
copul A. $aguna pentru victoria armatelor imparatesti si rasariteana din Transilvania]. BUCOV., III (1850), p. 105 :
pentru cei cazuti, in prezenta oficialitatilor]. G. TRANS., Sibiin, 3 Aprilie.
XIII (1850), p. 2 : Sibiiu, 25 Dec. 1849. S-a tinut la 12/24 mattie, in orasul Sibiu.
2778 281.95 (439.2)
2788 281.95 (439.2)
[Corespondenta in legatur a. cu activitatea lui Patrichie
Popescu]. G. TRANS., XIII (1850), p. 8 : Banat. [Se vesteste ca, in urma unui ordin al guvernatorului
Despre intoarcerea arhimandritului Patrichie Popescu din Tara Transilvaniei, preotii parohiali nu mai au voie sa ia parte
Romineasci, uncle tugise ca si scape de revolutie. Patriarhul sirbilor la deregatoriele cele comunale"]. BUCOV., III (1850),
nu-i di 'Ina voie si-li ocupe postul de administrator la episcopia Vir- p. 108 : Transilvania.
letului, ci ii porunceste si mcargi la ministirea Opovo, in Srem.
2789 281.95 (439.2)
2779 281.95 (439.2) [Se anunta ca se va tine in orasul Arad, la 23 iulie, un
[Despre starea episcopiei Aradului]. G. TRANS., XIII sinod diecezan]. BUCOV., III (1850), p. 167 : Arad, 29 Juniu.
(1850), p. 15 : Ungaria.
2790 281.95 (439.2)
2780 281.95 (439.2)
Protocolul sinodului besericei rasaritene, din partea dieceseI
Peticiune in privinta episcopiel VersetuluI. FOAIE PT. aradane, in beserica catedrala romana din Arad, in 23 Iuliu
MINTE, XIII (1850), p. 49-50. si urmatoarele zile 1850 tinut. FOAIE PT. MINTE, XIII
Adresati Ina It ministeriii al cultuld". Semnati de A. $aguna p (1850), p. 129-131, 137-140, 145-147 ; BUCOV., III
altii. Se cere ca, in urma riposirii episcopului de Virlet, $t. Po- (1850), p. 190-192, 194-196 [finalul lipseste].
povici, si sc numeasci in acest scaun arhimandritul romin Patrichie
Popescu.
2791 N. I. 281.95 (439.2)
2781 281.95 (439.2) [Corespondenta despre introducerea limbii române la Ca-
[Arhimandritul Patrichie Popescu este trimis la Arad de tedrala romana din Arad ;i numirea unui invatator si a
catre patriarhul sirb, in calitate de mandatariu" al episco- unui catihet la scoala de la aceasta catedrala]. G. TRANS.,
piei Aradului, in locul de curind raposatului episcop Ghe- XIII (1850), p. 144 : Din districtul Oradan, 8 Noem. c.n.
rasim Rat]. G. TRANS., XIII (1850), p. 51, col. II : Timi-
soara Sept. 15, 79, col. II. 2792 281.95 (439.2)
[Numirea arhimandritului Patrichie Popescu in postul de
2782 281.95 (439.2) administrator al diecezei aradane]. G. TRANS., XIII (1850),
Sinod diecesan. BUCOV., III (1850), p. 49-52. p. 147 : Monarchia austniad.
Se comenteazi faptul ci episcopul Andrei $aguna a okinut apro- Se anunti numirea si se arati bucuria romlnilor ci s-a Implinit
barca ca la 12 martie si se via un sinod, format din 25 protopopi dorinia lor.
;i 30 mireni, la care si se sfituiasci asupra trebuintelor bisericesti si
.scolastice", ca si fie bine prezentate doleantele romlnilor din dieceza 2793 281.95 (439.2)
sa la viitorul sinod de la Viena. Tot aci se publici in continuare
circulara episcopului $aguna, in care anunti dnd va avea loc acest [Serbari in cinstea lui Andrei $aguna]. G. TRANS., XIII
sinod. (1850), p. 150 : Noutit1 diverse.
2783 281.95 (439.2) 2794 Saguna, [Andrei] 281.95 (439.2)
Memorial despre dreptul istoric al neaternarei besericei Opiniunea episcopulul romanesc..., in privinta inzestraril
Romanilor din provintiele austriace. BUCOV., III (1850), clerului si a scólelor romanestl, ca raspuns la o provocare
p. 53-54, 57-60, 170-172, 174-180. a comisarlului imparatesc Eduard Bah. FOAIE PT. MINTE,
Memoriul, intocmit de episcopul Andrei $aguna, a lost publicat XIII (1850), p. 147-151, 153-157, 161-164.
in 1849 la Vicna. In p. 170-172 si 174-180 se publici : Adaus la
memorialul despre dreptul istoric al neaternarei besericei natiunale a Rispunsul episcopului romin la o scrisoare a comisarului imperial
Romanilor de religiunea resariteana en c.r. provintie ale emperiului austriac Ed. Bach.
austriac. La sfirlitul acestui memoriu se afli lista cronologici a
mitropoli;ilor si episcopilor din Ardeal. 2795 281.95 (439.2)
2784 281.95 (439.2)
Constitutiunea bisericei romane. FOAIE PT. MINTE,
XIII (1850), p. 160.
Cate-va date anca pentru Mitropolia Romanilor din
Austria. BUCOV., III (1850), p. 101-103. Scurt articol despre organizarea bisericii romine ortodoxe.
Privitor la restaurarea mitropoliei din Ardeal.
2796 281.95 (439.2)
2785 281.95 (439.2) [Reflectii asupra sinoadelor din Transilvania si Bucovina].
Mitropolia romlneasca din Transilvania. G. TRANS., BUCOV., III (1850), p. 166-167 : De pe Suciav'a 1 Iuliu.
XII (1850), p. 131-133.
Dupi ce se arati pe scurt cuprinsul unor articole publicate In 2797 281.95 (439.2)
Lloyd, sub titlul : Mitropolia romini din Transilvania, in care se
neagi orice urmi a ierarhiei bisericesti orientate in Transilvania pini
[Seanunta moartea episcopului romanilor neuniti din
la lupta de la Mohaci, se reproduc, drept rispuns, tele mai impor-
Arad, Gherasim Ratiu]. ZIMBRUL, I (1850), p. 111 :
Transilvania.
tante documente din adaosul la Memorialul Episcopului A. $aguna,
publicat la Sibiu, documente care vorbesc de existenta acestei motropolii.
2798 281.95 (439.2)
2786 F. 281.95 (439.2) [Corespondenta din Arad, cu data de 17 august, in care
[Articol in care discuta si combate atitudinea sasilor in e vorba de viata si activitatea episcopului de Arad, Ghe-
lupta lor impotriva restabilirii mitropoliei ortodoxe din Ar- rasim Ravin, decedat la 15 august]. BUCOV., III (1850),
deal]. BUCOV., III (1850), p. 133-136 : Vien'a, 1 Maiu. p. 186-187.

136

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

Biserici ,si manastiri 6 s'au lasat in mina reprezentantilor. G. TRANS., V (1842),


p. 136.
In ordinea allabeticI a localitiçilor
Face un apel pentru incetarea certurilor si disputelor personale in
sinul obstici acestei biserici. 0 nod a redactiei aduce precizarea cI
2799Jipa, Ioan 281.95 (439.2)
aci joaci la mijloc doul mosii brincovenesti cu venit cel putin de
Hronologhia. Sfintei Bisericii vechi din schei (ce sa zice 8000 fl. pe an, cum ;i alte mai multe zeci de mii".
Bolgarseghiu) hramul Sfintului Ierarh Nicolae din mai multe
dovezi culeasa i aicea prescrisa. FOAIE PT. MINTE, III 2810 281.95 (439.2)
(1840), p. 28-30 ; DACIA LIT., I (1840), P. 67-73.
Istoricul bisericii. Inscriptiile ce se gisesc in ea.
0 intrebare in interesul saracimei din Brasov. G. TRANS.,
VII (1844), p. 113-114.
2800 281.95 (439.2) Autorul anonim intreabl de ce nu se urmeazI cu implinirea actelor
de binefacere pentru siraci prescrise prin legatul din 1823 al lui Gri-
[Aron v.v. face o donatie in bani bisericii Sf. Nicolae din gorie Brincoveanu, care dOruise bisericii grecesti a Sf. Treimi din
Scheii Brasovului]. FOE LITERARA, I (1838), p. 207-208. Brasov mosiile SimbIta de Sus ;i Poiana Mirului, cu condiçia ca sa
fie ajutati si siracii din venitul lor. Se mentioneazI ;i donatia de
2801 281.95 (439.2) 30 000 fl. ficuti de Hagi P. Nica aceleiasi biserici.
[Necrolog pentru Ignatie Carabet, protopop si paroh la
biserica din $chei]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 17 2811 Un sicelean 281.95 (439.2)
18 : Transilvania. [Corespondenta despre cladirea bisericii de piatra din
Cernatu]. G. TRANS., IX (1846), p. 282, col. II : Din
2802 281.95 (439.2) Sicele, 30 August.
[Se arm* el a raposat la Brasov prea cinstitul domn
Ignatie Carabet de Bunul Mare, intiiul protopop i paroh" 2812 V. 281.95 (439.2)
la biserica româneasca cea mare din $chei]. ROM., I [Corespondenta cu privire la cladirea bisericii de piatra
(1838), p. 731 : Transilvania. din Cernatu]. G. TRANS., IX (1846), p. 307, col. I : Din
Sicele 19 Sept. v.
2803 281.95 (439.2)
[Dare de seama despre serbarea hramului bisericii Sf. Ni- 2813 I. C. 281.95 (439.2)
colae din Brasov, cu prilejul restaurarii sale]. G. TRANS., [Corespondenta clamed : Cicmeu, 20 august, cu privire la
I (1838), sem. II, p. 93-94 : Brasov, 7 Dec. tirnosirea bisericii de piatra din acel sat]. G. TRANS., IX
(1846), p. 285 : Transilvania.
2804 Jipa, Ioan 281.95 (439.2) Biserica din Cigmlu a fost tnilatl cu cheltuiala lui Aron de
Cuvint. Ce s'a zis... cu prilejul präsnuiril pomenite in Budai, secretarul tezauriatului din Sibiu. Sfintirea s-a ficut de episcopul
Gazeta de Transilvania Nr. 24. FOAIE PT. MINTE, I Ioan dc Lemeni.
(1838), p. 198-199.
Cuvintarea lui Ioan Jipa, negustor midular a reprezentatiei" 2814 281.95 (439.2)
bisericii Sf. Nicolae din Brasov ;i al directiei soLietItii private negus-
toresti greco-bulgaro-romine, cu prilejul alegerii ca paroh a protopopu- [$tire despre biserica romana din Demsus]. G. TRANS.,
lui Ioan Popazu, In urma mortii protopopului Ignatie Carabet. IX (1846), p. 220, col. II.
Se mentioneazi cI vicariul episcopesc Const. Papfalvi a deschis o
2805 281.95 (439.2) colectI pentru repararea ei, dar n-a putut aduna decit 48 fl., cind
suma necesari era de peste 400 fl.
[Despre parastasul de la biserica greceasca" din Brasov
I (1838), sem. I, p. 45, col. II
(1838), p. 232 : Transilvania.
-
pentru sufletul printului Grigorie Brincoveanu]. G. TRANS.,
46 ; ALBINA ROM., IX 2815
Document de donatiune. Cinstita obste a sfintel pravo-
281.95 (439.2)

slavnicei rasaritend biserici romanesti a sf. Treimi intre


2806 281.95 (439.2) valea Timiulu1 6 canalului lui, adeci a bisericei Dirstelor,
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 102-103.
Legatul (diata). Printului Grigorie Brancovan, facut Sf. Documentul poartI data de 1 mai 1843 ;i e semnat : Hristodor
Biserici i coalel grecesti din Brasov. FOAIE PT. MINTE,
IV (1841), p. 169-171 ; C. DE AVIS, V (1841), p. 182-184. Mumiali, negutItoriu din Brasov. Acesta doneazI un capital de
1000 fl., ca din dobinzile lui si fie plitit un dascil care va invita
Trad. din limba germanI. Doneazio, in 1823, mosiile Simbira de Sus tinerimea" de pe lingi aceastI bisericI. In post-scriptum, adaugI pre-
pi Poiana MIrului. cizIri referitoare la donavia de 2000 fl., ficutI spitalului obstesc"
din Brasov. Intr-un comentariu al redacçiei, in p. 103, se dI ca
2807 281.95 (439.2) exemplu gestul lui Mumiali romlnilor care doresc progresul scolilor
[$tiri despre bisericile ortodoxe din Brasov]. G. TRANS., nationale.
I (1838), sem. I, p. 45-46.
In legiturO cu sumele impOrtite din veniturile moliilor Simbita de 2816 Noac, M. 281.95 (439.2)
Sus 1i Poiana Mlrului, &mite de Grigorie Brincoveanu bisericii gre- Corespondinta. G. TRANS., VI (1843), p. 244.
cesti din Brasov. S-au dat parohilor bisericii grecesti din Brasov gi
bisericilor romlnesti din Schei, de pe Tocile 8 din Bralov-Vechi.
Infiçiseazi donatiile fIcute bisericii din satul Jadani
din comitatul Sizmar, de cItre Gheorghie Fabian.
- Zsadiny

2808 281.95 (439.2) 2817 281.95 (439.2)


[Publicatie a bisericii grecesti din Brasov]. G. TRANS., V Multamità publica, carea din partea Asti! bisericesti a
(1842), p. 40 : Instiintare. orasului Logoj, se aduce mai jos insemnatilor zilog flea-
In legIturI cu arendarea unei mo;ii care i-a fost incrediniatl prin tori de bine, cu inima multimitoare, pentru darea buna cu
justitie, ca zOlog legiuit'. carea dinsii, spre reinoirea bisericilor de cumplitul vulcan
darimate binevoira a alerga. G. TRANS., VI (1843),
Antoniu, Gheorghie
2809 281.95 (439.2) p. 188, 192.
Cuvint care s-ail cetit in 9/21 Iunie 1842 in adunarea Lista donatorilor - de diferite nationalitivi i confesiuni - cu
obtei bisericel grecesti (nationale) din cetatea Brasovului mentionarea sumelor donate.

137

www.dacoromanica.ro
281.95 (419.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)

2818 281.95 (439.2) liberã trecerea]. G. TRANS., IX (1846), p. 195 : Ungaria,


[Se face cunoscut c, prin jurnalul Sfatului Mitropoliei, 200 : Din Bucovina, 220 : 0 refruntare din Hateg, 370
intemeiat pe anaforaua din 9 decembrie 1794, inarità de 371 : Croatia si Slavonia.
Alex. Moruz Vodä, pisunea muntelui Bail din judetul Pra-
hova, afierosità de pomenitul domn la biserica pravoslav- 2828 Dragof de Toplita, loan 281.95 (439.2) : 281.95.02
nick' a satului Rijcovu din tinutul Brasovului", se va arenda Reflexie sincera. G. TRANS., IX (1846), p. 209-210,
prin mezat]. BULETIN G. A., IV (1835), p. 26-27 : Marea 213-214 : Articol pregItitorlu.
Logofetie a bisericestilor. Observatii la articolul Greco-catolicismul i greco-risiritenismul.
Autorul e de p5rere ca chestiunile religioase rominesti si nu fie dez-
2819 281.95 (439.2) bitute prin pred, fikd prea delicate. Di limuriri despre memoriul
[Episcopul gr. cat. Ioan de Lemeni däruieste 200 fl. pen- rominilor din Arad cu privire la numlrul deputaSlor. Vezi
tru zidirea bisericii din Tohanul Vec-hi]. G. TRANS., I p. 274-275 : Adaos la reflectiile mele din Nr. 53 de acelasi, datat :
(1838), sem. I, p. 11, col. I : Tohanul vechiu 30 Mart. 1838. Oradia mare, 20. August.

2829 281.95 (439.2) : 281.95.02


2820 281.95 (439.2) Causa liberel treced a greco-neunitilor. G. TRANS., IX
Multemita. publici ! G. TRANS., IV (1841), P. 100. (1846), p. 234 : Ungaria.
Se aduc mukumiri prinrului Milo; Obrenovici, mitropolitului Se discuti problema legalitivii trecerilor de la confesiunea greco-
Neofit al Tirii Rominesti ;i marelui spltar Const. Ghica, pentru catolici la cea greco-ortodoxi. Vezi i p. 338 : Ungaria.
donaSile ficute spre a se incepe clidirea unei biserici ortodoxe in
Vilcele Elöpatak. 2830 281.95 (439.2) : 281.95.02
Reportud religionare. G. TRANS., X (1847), p. 5-6 :
2821 281.95 (439.2) Din Ungaria cu Banatul Timisoare.
[Donatia printului Milos Obrenovici al Serbiei si a mi- Redagia anunti ci are pe Inasl patru articole ,.a ciror temi este
tropolitului Neofit al TIrii Romlnesti pentru zidirea unei cearta i periculoasa rivalitate hare unitii ;i neuni;ii romini, sirbi,
noi biserici ortodoxe in statiunea balnearà de la Elt3patak rulnegi din Ungaria i Banat". Expune, in citeva cuvinte, cuprinsul
Vilcele din Transilvania] C. DE AVIS, V (1841), kr ;i adaugi ci nu va publica articole de con;inut polemic.
p. 208.
Stirea e publicati in cadrul unui articol despre blue de la 2831 281.95 (439.2) : 281.95.02
Vikek Elopatak. [Articol cu privire la problema proselitismului religios"
intre românii din Ungaria]. G. TRANS., X (1847), p. 225,
2822 281.95 (439.2) col. 11-226 : Arad, 22 Iulie.
[Coresponden0 datatI : Dela Oh, 31 august, cu privire Autorul anonim discuti probiema diferitelor treceri ale creiincio-
la sfintirea bisericii de piatri din Vilcele-Elopatak]. G. silor de la una la aka dintre cele doul ale romlnilor :
confesiuni
TRANS., VI (1843), p. 281 : Transilvania. ortodox! i gr. cat. Condamnl usurinta moral! cu care se face shim-
barea confesiunii.
2823 P. 281.95 (439.2) 2832 281.95 (439.2) : 281.95.02
[Corespondenti in care propune ca manistirile sau schitu- Resunetul proselitismului. G. TRANS., X (1847), P. 273
rile de la $opteriu, Nicula, Strimba, Petrid, Berchis, Wins, 274 : Dela Cris, 10 Aug., v.
Silva sà serveasci, cum au servit i alti data, de scoli pen- Rispuns la articolul datat : Arad, 22 Iulie, din p. 225-226. Auto-
tru sate]. G. TRANS., X (1847), p. 313 : Dela Muris, rul anonim condamni luptele confesionale dintre romini : Misiunea
1 Octomvrie. fiecirui cler este de a apira credinla ce o reprezinti, Ins! prin calea
inslegerii 8i a luminlrii".
:281.95.02 Relatii cu biserica romána unita 2833 Gozmanu, avocet Ioan 281.95 (439.2) : 281.95.02
2824 Un protopop 281.95 (439.2) : 281.95.02 [Despre prozelitismul religios i cauzele lui]. G. TRANS.,
Un dat maI noti la istoria bisericel romIne. FOAIE PT. X (1847), p. 336, 340, 343-344, 348 : Dela Oradia Mare.
MINTE, IX (1846), p. 343-344. Autorul este unit i vorbese in favoarea unitilor ; articolul slu e
un rispuns la cele publicate in p. 225-226 : Arad, 22 Iulie.
Amintese de o incercare din 1798 de a se curma certurile con-
fesionale intre rominii ardeleni. Semnat : Un protopop rominesc din 2834 281.95 (439.2) : 281.95.02
Transilvania".
[Articol privitor la neintelegerile religioase ale rominilor
ortodocsi cu unitii din Ardeal]. ZIMBRUL, I (1850), p. 86,
2825 281.95 (439.2) : 281.95.02 90-91.
[Articol in legatura cu chestiunea examenului de 6 sapta-
mini, cerut celor care pIraseau confesiunile r. catolid sau
gr. catolica, i despre raporturile dintre romAnii uniti" si :281.961 Relatii cu biserica sirba
neuniti", in Transilvania]. G. TRANS., VII (1844),
P. 146-147. 2835 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondentl despre insciunarea episcopului ortodox
2826 281.95 (439.2) : 281.95.02 Iosif de Jivcovici la Timisoara]. G. TRANS., III (1840),
Greco-catolicismul i greco-r5saritenismul. G. TRANS., IX p. 165-166 : Ungaria.
(1846), p. 186-187 : Ungaria.
Se explia prin motive politice trecerile care s-au inregistrat de la 2836 281.95 (439.2) : 281.961
una la alta, intre cele doui confesiuni romlnelti, in urma libertitii [Se anunta moartea mitropolitului ortodox al Iliriei,
ce s-a dat prin lege acestor treceri : unii ortodocsi trec la uni;i in Stefan de Stancovici]. G. TRANS., IV (1841), p. 134 :
regiunile uncle predomini sirbii ; dimpotrivI, In alte pIrti, unitii trec Ungaria.
la ortodoxie, pentru a evita predominarea catolicilor unguri.
2837 281.95 (439.2) : 281.961
2827 281.95 (439.2) : 281.95.02 [Comentarii in jurul alegerii lui Iosif Raiacici ca mitropolit
[Stiri i comentarii cu privire la trecerile credinciosilor al Bisericii greco-neunite din Ungaria, Croatia si Slavonia].
rom'ani de la una la alta dintre cele doui confesiuni or- G. TRANS., V (1842), p. 162 : Ungaria, 185, col. 11-186 :
todoxI si gr. cat. in urma rezolutiei imperiale care rasa Verset, 18 Noemvrie.

138

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVAN1A 231.95 (439.2)

2838 M. P. 281.95 (439.2) : 281.961 2849 A. Ce. sau V. 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondenta. din Lugoj, datata 24 fcbruarie, in care Frateasca dragoste a Sirbilor cu Românil in unele tinu-
elogiaza atitudinea fati de români a mitropolitului orto- turl pe unde laculesc impreuna. G. TRANS., IX (1846), p.
docsilor din Ungaria, Iosif Raiacici]. G. TRANS., VI (1843), 332 [gresit : 327], 336 ; CURIERUL ROM., XVIII (1846),
p. 65 : Ungaria. p. 351-352 [gresit : 325, neterminat].
Despre raporturile religioase dintre romini si sfrbi In Banat.
2839 281.95 (439.2) : 281.961
[Se publici stirea ca. Stefan Popovici, episcopul ortodox 2850 P. din Arad 281.95 (439.2) : 281.961
al Pacratului, a fost numit episcop al Versetului, iar arhi- [Corespondenta datata 10 iulie cu privire la rezolvarea
mandritul $tefan Kraguevici, episcop al Pacratului]. G. doleantei romanilor ortodocsi din Arad ca in catedrala dc
TRANS., VI (1843), p. 61 : Ungaria, 98 : Ungaria. acolo sa se slujeasca in romaneste]. G. TRANS., X (1847),
p. 229-230 : Ungaria.
2840 Raiacici, Iosif 281.95 (439.2) : 281.961 S-a rezolvat favorabil, deoarece sirbii ortodocli din localitate mai
Cuvinte... in obiectul religional in tabla magnatilor, zioa dispuneau de clout biserici.
4. si 6. Septemvrie 1843 rostite. FOAIE PT. MINTE, VII
(1844), p. 137-139, 145-149, 153-156. 2851 281.95 (439.2) : 281.961
Trad. din latineste de N. Velia. Raiacici expune doleantele bisericii [Se anunta ca, in bisericile ortodoxe din Lugoj, a inceput
grcco-neunitilor, cerind drepturi egale cu romano-catolicii si
sa se faci serviciul religios in limba români]. G. TRANS.,
evanghelicii. X (1847), p. 314 : Ungaria.
2341 281.95 (439.2) : 281.961 2852 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondenta In legatura cu locasul bisericii ortodoxe Epistola until Timisorean caul altul indepartat. FOAIE
din comuna Ecica, din Banat]. G. TRANS., VII (1844), PT. MINTE, XI (1848), P. 164.
p. 354-355 : Banat.
Se Infitileall rivalitatea dintre roma:1i si sirbi, in legitura cu Datatt : Timisoara, 9 mai 1848. Comenteaz3 agitatia din Serbia,
accst local.
In leg3tur3 cu congresul bisericesc ce urmeazi al se tinl la Timisoara.
Enumerl doleantele reprezentantilor romini.
2842 P... 281.95 (439.2) : 281.961
[Comentarii la un articol aparut in foaia Serbske 2853 t. t. 281.95 (439.2) : 281.961
Narodne a Novine" din Pesta cu privire la raporturile din- Raspuns [la Epistola umn Timisorean catra altul inde-
tre sirbii i românii ortodocli din Arad]. G. TRANS., VII partat"]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), P. 164-165.
(1844), p. 368, 372, 376 si 380 : Din Arad. Cu ocazia congresului national-bisericesc, ce urmeazI sl se tinI la
In ccea ce priveste limba In care si se slujeasc3 In catedrala din Timiloara, Infitileazi atitudinea sirbilor fats de romini, aprobind
Arad. initiativa acestora din urmi, care au cerut ierarhie separ2t1, 1i sf3-
tuindu-i al aleaga birbati romani vrednici pentru congrcs, de al
2843 Popovici, I. 281.95 (439.2) : 281.961 clror caracter ;i pept roman nu au nici o Indoiali".
[Scrisoare din Arad in legatura cu articolul aparut in
foaia Serbske Nar. Novine" din Pesta, ca raspuns la arti- 2854 Dragos, loam 281.95 (439.2) : 281.961
colul publicat de Gazeta Transilvaniei" in 1844 cu privire [Precizare in legatura cu adunarea popularl convocata
la catedrala din Arad si raporturile religioase dintre romini de mitropolitul sirb la Neoplanta, pentru ziva de 13 mai].
si sirbi]. G. TRANS., VIII (1845), p. 135-136, 140 si ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 4 : Ungaria.
141-143 : Din Ungaria. Fiind invitati i rominii, ca ortodocli, I. D. dcclart cl romlnii
din Bihor nu vor participa, ,pentru ci cercusarile desfisurate adu-
2844 I. P. 281.95 (439.2) : 281.961 nirei anunciate se par a da direptiune politicl, interesul Insl al
[Corespondenta din Arad, datata 22 noiembrie, infltisind romanilor ne fiind tot acelati cu al serbilor'.
motivele pe care se intemeiaza cererea romAnilor ortodocsi
din dieceza Aradului, de a se reforma sistemul de reprezen- 2855 281.95 (439.2) : 281.961
tare a credinciosilor pentru adunarea care alege episcopull. Petitiunile Romanilor g. n. uniti dein Ungaria asternute
G. TRANS., VIII (1845), p. 378-379 : Din Ungaria. inaintea ministeriului ungurescu in Pestia in 21 maiu st.n.a.c.
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 22-23.
2845 281.95 (439.2) : 281.961
In prima petitiune, romlnii din Ungaria cer neattrnarea totall
iCorespondenta in legatura cu cererea românilor orto- fatl de mitropolitul de la Carlowitz, o comisie romano-strbeasci, care
docsi din dieceza Aradului, infatisata in nr. 95 din anul sS cerceteze diplomele si hrisoavele mInistirilor 1i fiecare parte sl
1845 al fon G. TRANS., IX (1846), p. 4 : Din Banat, ia ce este al slu, precum 1i un sinod bisericesc de sine stItltor. In a
21 Dec. doua petitiune, cer sI nu fie Impiedicati a folosi limba romara ; sa
E vorba de corespondent& din Arad datatI 22 noiembrie a; se creeze, la Ministerul Bisericesc ;i al Instructiunii, o sectie speciall
semnatl I. P. pentru romlni etc. Se publicl si numele celor care le-au semnat.
2846 281.95 (439.2) : 281.961 2856 281.95 (439.2) : 281.961
iRezolutia pus a. pe cererea rominilor ortodocsi din dieceza [Despre mitropolitului de la Carlowitz,
indepartarea
Aradului cu pri vire la reprezentarea lor in adunarea celor Iosif Raiacici]. INVET. POP., I (1848), p. 56 : Noutati.
care aleg episcopull. G. TRANS., IX (1846), p. 2 : Ungaria.
2847 281.95 (439.2) : 281.961 2857 281.95 (439.2) : 281.961
[Stirei comentariu in legatura cu numirea clericului sirb 0 misura. tare ! ALBINA ROM., XX (1848), p. 267.
E. K. ca arhimandrit la mänästirea Hodos, in dieceza Ara- Despre indepirtarea mitropolitului Raiacici din scaunul s3u. Pala-
duluil. G. TRANS., IX (1846), .p. 2, col. II. tinul Ungariei numeste loctiitor provizoriu, la mitropolia din Carlo-
witz, pe episcopul de Buda, Plato Atanasovici.
2848 281.95 (439.2) : 281.961
[Masuri Late de mitropolia ortodoxi din Carlowitz 2858 281.95 (439.2) : 281.961
pentru reglementarea comportarii clerului ortodox din Un- [Resperiptul imparatului Franz Iosif catre arhiepiscopul
garia i Transilvania]. G. TRANS., IX (1846), p. 260 : Un- Raiacici, prin care 11 anunta ca I hareziste titlul de pa-
garia, 329, col. II 330, 342 : Transilvania. triarh]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 1 : Austria.

139

www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANTA PRINCIPATELE ROMANE 281.95 (4961

2859 Hjurrnuzachi], E. 281.95 (439.2) : 281.961 Buda, Atanasovici, se amintesc intentiile episcopului Panta Jivcovici,
Pozitia ierarhiei romane in Austria. BUCOV., II (1849), de la Timitoara. Se afirmi a Andrei $aguna are multi inamici, pentru
conduita lui in timpul revolutiei.
p. 47-49, 89-92, 181-186.
Despre relatiile rominilor ortodocsi din Austria cu patriarhia de 2869 281.95 (439.2) : 281.961
la Carlowitz i necesitatea emir, unei mitropolii rominetti independence. [5tiri despre plecarea episcopului Andrei $aguna la Viena,
spre a lua parte la sinodul episcopilor de rit rasaritean]. G.
2860 $aguna, [Andrei] 281.95 (439.2) : 281.961 TRANS., XIII (1850), p. 62, 79, col. II.
Caul Patriarhul Sarbilor. BUCOV., II (1849), p. 55-56. Saguna va sustine deplina independent1 a bisericii i a ;cola
In aceast! scrisoare, $aguna expriml dorinta rominilor de a li se romlnesti din provinciile austriece, fat! de sirbi.
aeorda independenta politicâ si religioasI, precum ti egalitatea cu
celelalte natiuni conlocuitoare din Ardeal. Cere concursul patriarhului 2870 281.95 (439.2) : 281.961
sirb pentru indeplinirea acestor dorinte. [$tiri despre adunarea episcopilor ortodocsi la Viena]. G.
TRANS., XIII (1850), p. 87, col. II, 98 : Austria, 130, col.
2861 281.95 (439.2) : 281.961 II, 144, col. II.
[Comentarii la arestarea a saptezeci preoti romani, prin Pentru acme! adunare, au venit la Viena : patriarhul Raiacici cu
ordinul episcopului sirb Jivcovici, sub cuvint ca ar fi fa's- episcopii sirbi, episcopul Transilvaniei Andrei Saguna, episcopul
pindit proclamatiunile date de clue ministerul revolutionar Bucovinei Eugeniu Harman 8i plenipotentiarul episcopiei Aradului,
ungar]. BUCOV., II (1849), p. 223-224. G. Popescu.
Se insist! asupra necesitatii desp!rtirii ierarhiei romlne de cea 2871 281.95 (439.2) : 181.961
sirbeasci.
[In legaturl cu proiectul prezentat de episcopii romani la
adunarea de la Viena prin care cer deplina independenta a
2862 281.95 (439.2) : 281.961 bisericii romane, fata de patriarhia sirbeasca, 5i crearea unei
[Se vesteste el episcopul roman din Arad a trimes pa- mitropolii]. G. TRANS., XIII (1850), p. 108-109 : Austria,
triarhului Raiacici o declaratie aratind c ierarhia roma- 121 : Viena.
neasca trebuie sa fie despartita de cea sirbeasca" i sä alba Sirbii doresc ca mitropolitul roman, in privinta dogmatic!, sl fie
propriul eau mitropolit]. BUCOV., II (1849), p. 291-292 : subordonat patriarhului Serbiei.
Arad.
2872 281.95 (439.2) : 281.961
2863 T. 281.95 (439.2) : 281.961 Ierarhia romneasc i sarbeasca. G. TRANS., XIII (1850),
[Corespondenta despre declaratia adresati de episcopul de p. 119-120, 123-124.
Arad catre patriarhul Raiacici]. G. TRANS., XIII (1850), Se traduce, se comenteazi i se combate un articol din ziarul nemtesc
p. 4 : Viena 1 Ianuarie n. Union, din 5 noiembrie, In care autorul afirmi ci nu exist! o supra-
SubliniazI ci episcopul romln sustine ca biserica romini al se matie &beastl asupra rominilor.
desfaci cu totul de ierarhia sirbeascl.
2873 281.95 (439.2) : 281.961
2864 Rat, Gherasim 281.95 (439.2) : 281.961 [Discutii asupra drepturior patriarhtilui sirb de la Car-
Scrisoarea episcopului romanesc dela Arad catra patriarhul
lowitz]. BUCOV., III (1850), p. 130-131, 137.
Raiacici in privinta ierarhiei si a mitropoliel romine. FOAIE
PT. MINTE, XII (1850), p. 41-42.
Reia c ccccc a lui Saguna pentru o biserici romIneasci independent! PRINCIPATELE ROMANE
de tea a sirbilor.

2865 281.95 (439.2) : 281.961 2874 281.95 (498)


[Articol referitor la independenta bisericii romane ceruta Dialog intre doi Romani, unul Muntean, i altul Moldo-
de episcopul Saguna si episcopul Aradului In scrisorile lor vean. BIBLIOTECA R., 1834, partea a VIII-a, p. 25-33.
adresate patriarhuilui Raiacici]. G. TRANS., XIII (1850), p. Moldoveanul infitibeazi organizarea bisericeasci a tirii sale ;i acti-
11 : Sibiiu, 6 Ian. vitatea mitropolitului, insistind asupra ceremoniilor ce se sIvirseau la
mitropolie de Pa5ti. In partea a II-a a articolului, intitulat Dialog despre
2866 281.95 (439.2) : 281.961 literatura romineasci in Moldavia, munteanul prezinti organizarea bi-
tericeasci a Orli sale.
[Raspunsul dat de episcopul de Arad, Gherasim Rat, pa-
triarhului sirbilor, Raiacici, In privinta subordonirii bisericii 2875 281.95 (498)
romanesti fata de cea sirbeasca]. BUCOV., III (1850), p. Kirchliche Zustande in der Walachei und Moldau, BUKU-
16-17 : Arad, 1 Ianuarie. RESTER DT. Z., I (1845), p. 69-70, 74.
Se public! acest rlspuns intr-o form! prescurtatI. Episcopul Rat Se descrie situatia diferitelor confesiuni fati de biserica ortodox!.
este de aceeali pIrere cu episcopii Transilvaniei i Bucovinei, anume
cI rominii din monarhia Austriei si formeze o ierarhie roman!, cu 2876 281.95 (498)
mitropolit roman, si toate diecezele romlne si tele ,precumpInit de Kirche und Schule in den Donaufiirstenthiimern. BUKU-
romini locuite si intre in aceasti ierarhie. RESTER DT. Z., I (1845), p. 105-106, 109-110 : Donau-
2867 Saguna, Andrei 281.95 (439.2) : 281.961 fiirstenthiimer.
Prezentare sumari a organizirii bisericii, spitalelor i mai ales a
cacti. patriarhul Iosif Raiacici In
ScrisOrea episcopului... Icoalelor. Date statistice. Vezi i p. 113 : Donauffirstenthamer.
causa ierarhiel. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 19-20.
$aguna cere patriarhului si sprijine independenta religioasi a 2877 Ucalur 281.95 (498)
rominilor prin separarea bisericii lor de cea sirbeasc! 5i inde- [Scrisoare adresata redactiei, referitoare la articolul des-
pendenta lor politick prin egalizarea kr cu celelalte nationalititi din pre cartea : Epreuves sociales de la France", a lui Dumes-
monarhie. nil]. FOAIE PT. MINTE., VIII (1845), p. 399-403, 411
412.
2868 281.95 (439.2) : 281.961 Aprobi pirerile autorului referitoare la cisItorie, care este un lucru
[Comentarii In jurul sinatatii patriarhului Raiacici]. G. stint. Ca romin, se ginde5te cu durere la nefericita stare In carea se
TRANS., XIII (1850), p. 26 : Austria. aft! biet neamul" du. E de pirere si se fad o reform! in organizatia
Se pune intrebarea dad!' boala ii va mai permite s3 riminI in eclesiastici, spre stivilirea relelor tntrebuintIri i zibalarea desfrtului
scaun. Se mentioneazi cilitoria cu tile a episcopului ortodox de la simonic".

140

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)

TARA ROMANEASCA zestrea, avereai starca ministirii, cind se di in ingrijirea noului


igumen". Ca aceasti catagrafie sS se faca in chip serios, lucrarca se
2878 281.95 (498.1) va pliti. Stabilc5te plata pentru ministirile de categoria I, a II-a 7i
a III-a. Adaugi lista ministirilor ce intri in aceste categorii. Sem-
Patriarchulti Nifon. MAG. IST., IV (1847), p. 373-374. neala si B. Stirbei, ca logoflt al Bisericestilor".
Notiti cu privire la un izvor bizantin asupra cauzclor demiterii lui
Nifon din scaunul patriarhiei constantinopolitane. 2889 281.95 (498.1)
2879 Lazar, G. 281.95 (498.1) [Gen. Kiselef aproba hotaririle luate de mitropolic si Lo-
gofetia Trebilor l3isericesti cu privire la instalarea noilor
Cuvint. Al lui ... tla inscaunarea MitropolituluI Dionisie. egumeni la manastirile din Tara Romaneasca]. BULETIN G.
FOAIE PT. MINTE, III (1840), P. 50-51. A., II (1833), p. 292 : Logofetiia Bisericestilor.
Referindu-se la strimolii no5tri si la situatia care s-ar cuveni urma-
;dor acestora, G. L. arati in cc stare se afli astizi poporul roman, 2890 281.95 (498.1)
care-5i indreapt3 speraniele spre noul sSu mitropolit, dorindu-i o ocir-
muire Uri sfiali", spre dcscoperirea brazdei strimomti". Proiect. Pentru organizatia Minastirilor. BULETIN G. A.,
III (1834), p. 87-90, 91-93 ; BULETIN F. 0., II (1834),
2880 281.95 (498.1) P. 287-290.
In Buletin Gazeti Administrativi, se publici 5i o anexa : Stat de
Copia scrisoareI adresuite de Ex. Sa Conte le Dibici gene- toate chcltuielile de peste an ale Ministirilor piminteneiti din Prin-
ralul de capitenie caul preosfintia sa inplinitoriul datoriilor tipatul Tirii Rumiuciti. Foaie volanti anexati la supl. nr. 20.
de Mitropolit al Tarei Romanestl. ALBINA ROM., I (1829),
p. 157. 2891 281.95 (498.1)
Rispuns la scrisoarea trimisi de mitropolitul Tirii Romanesti cu
prilejul semnirii picii de la Adrianopol.
[Se vesteste decesul mitropolitului Grigorie]. CURIERUL
ROM., VI (1834), nr. 22, p. 45 : Bucuresti.
2881 281.95 (498.1) 2892 281.95 (498.1)
[Stiri despre inmormintarea mitropolitului Dionisie]. CU- [Ofis prin care domnitorul Alexandru Ghica intireste
RIERUL ROM., III (1831), p. 41 :Bucuresa 8 Fevruarie ; hotarirea Sfatului Administrativ al Tarii Romanesti de a-i in-
ALBINA ROM., III (1831), p. 511 : Bucurestil 8 Febr. sarcina pe cei trei episcopi ai çIrii sa gireze conducerea mi-
2882 281.95 (498.1) tropoliei]. BULETIN G. A., III (1834), p. 115.
Pita la alegerea noului mitropolit, in locul vacant prin decesul
[Vizita la Iasi a mitropolitului Grigorie al Tarii Roma- mitropolitului Grigorie.
nestil. ALBINA ROM., IV (1832), p. 17.
2893 281.95 (498.1)
2883 281.95 (498.1)
[Ofisul domnitorului Alex. Ghica prin care trimite Ob-
[Se anunta instituirea unei comisii bisericesti", care ur- stescului Control socotelile casei centrale de la sfinta mitro-
meaza sa alcatuiasca un regulament pe baza proiectului re- polie pe leat 1833, dimpreuna cu otnasenia in original a rapo-
feritor la intocmirile ce are a se pazi intru cele bisericesti", satului mitropolit Grigorie"]. BULETIN G. A., III (1834),
intocmit in Obsteasca Adunare a Tarii Romanesti]. BULE- P. 167 : Obstescului Control.
TIN G. A., II (1833), p. 81 : Logofetia Pricinilor Bisericesti.
2894 281.95 (498.1)
2884 281.95 (498.1) [Descrierea hirotonirii arhimandritului Samuil de la ma-
[Articol in care se comenteazi cu bucurie comunicarea nastirea Vierosu ca arhiereu pentru episcopia titulara Sina-
Buletinului Oficial" din 22 martie, cu privire la alegerea don"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 129-130.
unei comisii a treburilor bisericesti, din sinul Obstestii Adu- A avut 10 la 15 august 1837, la manistirea Sirindar, cu partici-
nari]. CURIERUL ROM., V (1833), p. 13-14 : BucurestI. parea episcopilor Ncofit al Rimnicului, Ilarion al Argelului 1i a
Aceasti comisie trebuie si alcituiasci un Proiect asupra cei de si- arhiereului Stratonichia, in prezenta domnitorului Alex. Ghica. Dup3
vir§it organizatii a pricinilor bisericeiti care mai pe urmi si se dea hirotonire, noul episcop a lost primit la palatul domnesc de domnitor ;
in cercetarea viitoarei Obste5ti Aduntri". se publici aci cuvintarea rostiti de episcoptd Samuil.
2885 281.95 (498.1) 2895 281.95 (498.1)
[Ocirmuirea Mitropoliei Ungro-Vlahiei anunta el se vor [Dispozitii cu privire la aplicarea art. 8 din proiectul al
vinde lucrurile ramase de la räposatul arhiereu Pogonianis, 2-lea pentru seminaruri, protopopi i preotil. BULETIN
pentru despagubirea creditorilor sal]. CURIERUL ROM., V G. A., VII (1838), p. 16 : Circulare porund dela departa-
(1833), p. 100 : Instiintare. mentul Trebilor din launtru.
In fiecare sat, trebuie si functioneze un cintIret, pe lingS preot.
2886 281.95 (498.1) El va primi cite 2 chile de bucate i 2 lei pe an de fiecare enoriai
[Anun; in legatura cu plata datoriilor raposatului mitro- s3tean. Cintiretul va avea obligatia .si invete copiii satului carte
polit Nectarie]. BULETIN G. A., II (1833), p. 148 : Logo- 7i cintiri".
fetia Mare a Dreptalti.
2896 281.95 (498.1)
2887 281.95 (498.1) [Corespondenta despre vizita episcopului Samuil la Cim-
[Se anuntal cà, prin ofisul nr. 1892 al prezidentului pleni- pulung]. G. TRANS., I (1838), sem. I, P. 59 : Tara Roma-
potent Kiselef, mitropolitul Grigorie se aoduce iarasi pe scau- neasca.
nul arhiepiscopal al sfintei mitropolii"]. BULETIN G. A., II
(1833), p. 199 ; CURIERUL ROM., V (1833), p. 145 : Stirl 2897 281.95 (498.1)
din launtru [Se anunta ca, la 20 aprilie 1838, a murit fostul episcop al
Rimnicului, Galaction, 5i a fost inmormintat in metohul epis-
2888 281.95 (498.1) copiei Rimnicului]. C. DE AVIS, I (1837-1838), nr. 67,
[Circulara mitropolitului Grigorie catre egumenii manasti- p. 259 : Tara Rumlneasca.
rilor din Tara Romaneasca, cu privire la felul cum trebuie sã
se faca instalarea noilor egumeni]. BULETIN G. A., II 2898 281.95 (498.1)
(1833), p. 290-292. [Stire despre plecarea episcopului de Rimnic, Neofit, de la
La instalare, trebuie si fie de fats cite un trirnis al mitropoliei 5i al Brasov]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 37 : Transilvania.
Logofetiei Trebilor Bisericeiti. Trebuie ai se faci o catagrafie .de S-a indreptat spre Sibiu, ca de acolo si tread la Rimnic.

141

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.11

2899 281.95 (498.1) 2911 281.95 (498.1)


[Relatare despre primirea ficuta la Focsani lui Timotei, [Relatari din Brasov si Timisul de Sus cu privire la cIllto-
fostul arhimandrit al ministirii Sf. loan, in urma hirotonisirii ria mitropolitului Tarii Românesti, Neofit, in Transilvania].
lui ca arhiereu]. ROM., I (1838), P. 292 : Tara Romlneasci. G. TRANS., IV (1841), p. 97-93 : Transilvania.
2900 281.95 (498.1) 2912 281.95 (498.1)
Sfintirea Bisericif Sf. MitropoliT [din Bucuresti]. C. DE Raportul Prea-Sfintii Sale Parintelui Mitropolit al Ungro-
AVIS, II (1838-1839), p. 275-276. vlahid catre Maria Sa Prea Inaltatul Nostru Domn. BULE-
A avut loc in prezenta domnitorului si a autorititilor ; biserica are TIN G. A., XI (1842), p. 49-50.
un policandru de argint de 72 ocale ;i alte 18 candele mari de Propune pe arhimandritul Nifon Cozianul pentru postul nou crest
argint ; ,augriveala va da o dovadi de laudt d. polcovnicului Nicolae de vicar al mitropoliei.
pentru miestria ce a aritat intr-acest mestque.
2913 281.95 (498.1)
2901 281.95 (498.1) [Ofisul domnesc atre mitropolitul Tarii Rominesti, con-
Dela Bucuresti scrie cele urmItoare pentru mutarea moas- firmind pe arhim. Nifon Cozianul ca vicar al Mitropoliei
telor sf. Dimitrie cel noü. i sfintirea sf. Mitropolii. T5rii Românesti]. BULETIN G. A., XI (1842), p. 50.
VESTITORUL B., I (1839), P. 60-62.
2914 281.95 (498.1)
2902 Ilarion al Argesului 281.95 (498.1) Proect pentru suma de Id 310 000, cuvenit1 al raspunde
Cuvint Zis la sfintirea Bisericil sfintel Mitropolil a Vistieria pe tot anul la casele facitoare de bine si de obstesc
Roil rumanest1. VESTITORUL B., I (1839), p. 71-73. folos. BULETIN G. A., XII (1843), P. 137-139.
Deoarece, din venitul mlnIstinilor neinchinate ;i al minIstirilor ce
2903 Poteca, Efrosin 281.95 (498.1) se tin de casele ficitoare de bine", nu se poate implini suma de
310 000 lei, necesari acestor case, se hottrIlte ci acesti bani se vor
Cuvint la ingroparea prea sfintitului Arhiereu Ioanichie lua din veniturile Casei Centrale. Daci acestea nu vor fi suficiente,
Stratonichia VESTITORUL B., I (1839), P. 187-188. suma o va da Vistieria. Acme! misuri .se va urrna vremelniceste
Viata, faptele ;i virtutile celui elposat. pita ce vor intra i ministirile inchinate in orinduiala minastirilor
pimintenesti". - Vezi si porunca domneasci intiritoare, p. 139-140.
2904 281.95 (498.1)
[Se anunti c Neofit - episcopul Rimnicului - a fost 2915 281.95 (498.1)
ales mitropolit al Tarii Romanesti]. G. TRANS., III (1840), [Se vesteste hirotonirea arhimandritului Nifon ca episcop
p. 105 : Tara Româneasci. al eparhiei Sevasti]. VEST. R., VII (1843), P. 340.
2905 281.95 (498.1) 2916 281.95 (498.1)
[Alegerea mitropolitului Tàrii Românesti]. CURIERUL Daturi despre mainastirele Romani& FOAIE PT. MINTE,
ROM., XI (1840), p. 223-224 : Bucurest ; C. DE AVIS, VII (1844), p. 121-122.
IV (1840), p. 321-323 : BucurestI ; G. TRANS., III (1840), Statistic! i comentarii cu privire la raportul dintre numlrul mi-
P. 117-118 :Tara RomAneasci. nIstirilor libere 1i al celor Inchinate.
A lost ales Neofit al Rimnicului. Se reproduc scurtele cuvintiri
ale domnitorului ;i mitropolitului. 2917 281.95 (498.1)
[Se anunti moartea fostului episcop al Buzaului, Ghera-
2906 281.95 (498.1) sim]. VEST. R., VIII (1844), P. 26.
[Dare de seaml despre alegerea lui Neofit, ca mitropolit A murit la ministirea Cildirulani, unde s-a retras ; tot aci a fost
al Taira Românesti, i ceremoniile care i-au urmat]. VESTI- p inmormintat.
TORUL B., II (1840), p. 76-77 : Bucuresti.
Se adaugi textul cuvintirii rostite de dornnitorul Alex. Ghica, cu 2918 281.95 (498.1)
acest prilej, si rispunsul lui Neofit. despre moartea lui Ilarion, episcopul Argesului].
[Stire
VEST. R., IX (1845), p. 11, col. I : Bucuresti.
2907 David, arhimandrit 281.95 (498.1)
Cuvintul ce s-au zis de plrintele iconomul Sf. Mitro- 2919 281.95 (498.1)
poll!, in ziva suirii in Tron a Preaosfintii Sale pirintelui Neo- [Despre inmormintarea episcopului Argesului Ilarion].
fit, Mitropolit a toati Valahia. C. DE AVIS, IV (1840), P. VEST. R., IX (1845), p. 14.
333-334. A fost tnmormintat la 10 ianuarie in ministirea Antim ; a lost
de fat! si domnitorul Gh. Bibescu ; ierodiaconul Dionisie Romano a
2908 281.95 (498.1) linut o cuvintare.
[Scrisoarea trimis5. de 89 boieri i negustori din Tirgoviste.
mitropolitului Tàrii Rominesti, Neofit]. C. DE AVIS, IV 2920 281.95 (498.1)
(1840), p. 337-338. Relatare asupra inmormintirii episcopului Ilarion al Argesu-
Cu prilejul alegerii lui la scaunul mitropolitan. lui]. ALBINA ROM., XVII (1845), P. 38 : Tara RomIneasci.

2909 281.95 (498.1) 2921 281.95 (498.1)


[Despre alegerea episcopului Neofit de Rimnic ca mitro- [Necrolog pentru episcopul Ilarion al Argesului]. G.
polit al Ungrovlahiei]. DACIA LIT., I (1840), p. 480. TRANS., VIII (1845), P. 33 : Tara Romineasca.

2910 281.95 (498.1) 2922 Grammont, vicontele de 281.95 (498.1)


Praxis bisericeasca sari actul Patriarhicesc ce s'a dat, i s'a Cultul bisericesc i asezarninturile binefacatóre a printi-
cetit in Biserica sfintei Mitropolil din Bucurest1, la insclu- patultii Valahiti. G. TRANS., IX (1846), p. 33-34, 37-38.
narea Preasfintii Sale Parintelui Neofit Mitropolitul Ungro- Traducere de Wilhelmi-Bikenbah a cap. IX (p. 153-170) din lu-
vlahiel. La 28 Iulie, Anul 1840. FOAIE PT. MINTE, IV crarea vicontelui A. L. de Grammont : De l'administration provisoire
(1841), p. 269-272. russe en Valachie et de ses résultats. Bucarest, 1840.

142

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)

2923 281.95 (498.1) 2935 281.95 (498.1)


[Vizita mitropolitului Ungrovlahiei la manastirea Poiana]. [Prin ofis domnesc, arhim. Climent Gaiseanu e orinduit
VEST. R., X (1846), p. 238. cirmuitor vremelnic" al episcopiei Argesul]. BULETIN G.
A iniltat pe egumenul acestei mln8stiri, Ghenadie Poenarul, de la A., XIX (1850), p. 13 : Clue Departamentul Credin61.
rangul de protosinghel la cel de arhimandrit, pentru rodnica lui acti-
ritate. Tot aci se publici cuvintul rostit de arhimandritul Ghenadie. 2936 281.95 (498.1)
[Se anunta el a incetat din viata fostul mitropolit al Un-
2924 281.95 (498.1) grovlahiei, Neofit]. VEST. R., XIV (1850), p. 17.
[Stiri despre trecerea mitropolitului Tarii Ronfanesti, Neo-
fit, prin Brasov, la intoarcerea de la cura ficuta la apele 2937 281.95 (498.1)
minerale de la Arpitac"]. G. TRANS., IX (1846), p. 282 : [Se vesteste moartea mitropolitului Neofit]. G. TRANS.,
Transilvania. XIII (1850), p. 24, col. II : Bucuresti, 17 Ianuar.
2925 Un Ardelean 281.95 (498.1) 2938 281.95 (498.1)
[Corespondenta despre vizita la Bra§ov a episcopului de [Convocarca Divanului Obstesc pentru alegerea mitropoli-
Buzau, Chesarie]. G. TRANS., IX (1846), p. 290 : Transit- tului si a celor trei episcopi din Tara Româneasca]. BULE-
vania. TIN G. A., XIX (1850), p. 305-306 [Porunci domneasca].
2926 281.95 (498.1) 2939 281.95 (498.1)
[Se anuna moartea episcopului de Buzau, Chesarie]. Programa. Pentru alegerea Episcopilor si a Mitropolitului.
VEST. R., X (1846), p. 380. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 306-307.
2927 Un cilugir 281.95 (498.1) 2940 281.95 (498.1)
Intristare. G. TRANS., IX (1846), p. 404. Programa pentru alegerea episcopilor 6 a mitropolitului.
Necrologul episcopului Chesarie al BuzIului. VEST. R., XIV (1850), p. 274-275.
Text romin 8i francez.
2928 Nanie, ierod. Iosif 281.95 (498.1)
Cuvant funebre pentru raposatul intru fericire prea sfintitul 2941 281.95 (498.1)
Chesarie, episcopul Buzaultd. FOAIE PT. MINTE, X (1847), [Dare de seami despre solemnitatea alegerii mitropolitului
p. 185-187, 194-196, 201-204, 206-208. Tarii Românesti si a episcopilor de Rimnic, Arge§ 6 Buzau].
EHO ECL., I (1850), p. 2 : Bucuresti 14 Septemvrie.
2929 Suciu, Petre 281.95 (498.1) Mitropolitul Nifon, episcopii Calinic al Rimnicului, Climent al
Biografia episcopului de Buzau. Chesarie]. VEST. R., XI Argesului si Filotei al Buzlului.
(1847), p. 10-11.
Autorul biografiei semneazi ca profesor al seminarului din 2942 $tirbei, Barbu 281.95 (498.1)
Buziu. [Patru cuvintiri rostite cu prilejul alegerii mitropolitului
Tarii Romlnesti si a episcopilor de Rimnic, Arges 6 Buzau].
2930 Poteca, Eufrosin 281.95 (498.1) EHO ECL., I (1850), p. 2-3.
[Cuvintul arhimandritului adresat domnitorului Gh.
Bibescu in minastirea Motrului, la 25 septembrie 1846]. 2943 Nifon, mitropolitul 281.95 (498.1)
VEST. R., X (1846), p. 321. [Itaspuns la cuvintarea domnitorului $tirbei, cu prilejul
Amintelte de renovirile fIcute la aceasti ministire in 1841 si 1846. investirii ca mitropolit al Tarii RornInesti]. EHO ECL., I
(1850), p. 2-3.
2931 281.95 (498.1)
Legiuire. Despre regularea averilor veniturilor Mitropolie 2944 Calinic, episcopul Rimnicului 281.95 (498.1)
6 ale Episcopiilor, i despre imbunatavirea soarte Preotilor. [11Aspuns la ouvintarea domnitorului $tirbei, la investirea
BULETIN G. A., XVI (1847), p. 86-88 ; G. TRANS., X sa ca episcop]. EHO ECL., I (1850), p. 3-4.
(1847), p. 103-104 : Bucuresti.
In p. 85, porunca domneasel Intiritoare. 2945 281.95 (498.1)
[Dare de seami despre ceremonia inscaunarii mitropo-
2932 H. 281.95 (498.1) litului Nifon al Tirii Românesti]. EHO ECL., I (1850),
[Corespondenta din Bucuresti, datata 11 martie, cu privire p. 5 : Bucuresti.
la activitatea Obstestii Adunari si chestiunile bisericesti pe
care le-a legiferat]. G. TRANS., X (1847), p. 91-92 : Tara 2946 Nifon, mitropolit 281.95 (498.1)
Romäneasca. Cuvintul Prea Sfintie Sale Parintelui... EHO ECL., I
(1850), p. 5-6.
2933 281.95 (498.1) Cuvintare rostiti dc mitropolitul Nifon la ceremonia in-
sciunirii sale.
[Domnitorul G. Bibescu numeste pe arhiereul Nifon Se-
vastis cirmuitor" al episcopiei de Rimnic, pink' la alegerea
episcopului]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 21 bis -22 : 2947 [Nifon] 281.95 (498.1)
Catre Departamentul Credinvei, 25-26 : Preasfincie Sale Pa- Cuväntarea mitropolitului din T. R. FOAIE PT. MINTE,
rinteluT Neofit Mitropdlit al Tani! Rumânesti 6 al Nostru XIII (1850), p. 112.
Duhovnicesc Parinte. Se adresearl, cu ocazia pritnirii cirmei mitropoliei Ungroviahiei,
cucernicilor protopopi ;i tuturor preotilor i slujbasilor bisericesti",
2934 281.95 (498.1) indemnindu-i sa respecte legile bisericii i si-i aduci pe crestini pe
calea cea bunS.
[Ofisul catre Sfatul Administrativ Extraordinar prin care
se accepti demisia mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei].
BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 325-326 ; VEST. R., 2948 Dionisie, arhimandrit 281.95 (498.1)
XIII (1849), p. 261. Cuvant al Cuviosulul... EHO ECL., I (1850), p. 6-7.
In mod provizoriu, vicartrl tnitropoliei, Nifon Sevastis, e insircinat Cuvintare rostiti cu prilejul ceremoniei insciun5rii mitropolitului
cu conducerea ei. Nifon. Analizeaz1 notiunea biblici de ,plstor de oameni".

143

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)

2949 281.95 (498.1) 2961 281.95 (498.1)


[Dare de seama dcspre ceremonia inscaunarii episcopului [Porunci domnqti confirmind alegerea anitropolitului
Climent al Arge§ului]. EI-10 ECL., I (1850), P. 16 : Pitew, a episcopilor]. BULETIN G. A., XIX (1850), P. 317 : C.
12 Noemvrie. Adunari, intocmitä pentru alegerea Mitropolitului i a Epis-
copilor, 316, 317 : Catre C. Adunare intocmita pentru ale-
2950 Climent al Arggului 281.95 (498.1) gerea Mitropolitultn qi a Episcopilor.
Cuvintul Prea Sfintio Sale... EHO ECL., I (1850), supl. Ca mitropolit, a fost ales Nifon Sevastis. Ca episcopi, au fost aleli :
nr. 4, p. 2. Calinic la Rimnic, Climent la Arm 8i Filotei la Buzau.
Cu pralejul insciunarii sale.
2962 281.95 (498.1)
2951 Vicire§teanu [Mitropolitul Vladimir al Irinopolei este trimis de
281.95 (498.1) ambasada rusa de la Constantinopol la Bucurelti]. G.
Cuvintul Domnulut.. EHO ECL., I (1850), supl. nr. 4, TRANS., XIII (1850), P. 24 : Bucureti.
p. 1-2. Mitropolitul Vladimir al Irinopolei este parintele Suhopan, in-
Cu prilejul inscaunarii episcopului Climent al Argelului. vitatul teolog de la Bucovina", care a lost la seminarul Socola, de
uncle trece la Constantinopol".
2952 281.95 (498.1)
[Dare de searni despre ceremoniile cu prilejul insclunarii
episcopului Filotei al Buzaului]. EHO ECL., I (1850), P. 9 : Biserici ,si manastiri
Buzau 4 Noemvrie. (In ordinea alfabetici a localitatilor)
2953 Filotei al Buzaului 2963 281.95 (498.1)
281.95 (498.1)
Cuvint clue eparhiott EHO ECL., I (1850), p. 9-11. [Ofisuil domnitornlui Gheorghe Bibescu catre Obicinuita
Rostit cu prilejul insciunirii sale la Buzau. Oblteasca Adunare a Tarii Romanelti]. BULETIN G. A.,
XII (1843), p. 139-140.
Intirelte chibzuirea ficuta cu privire la ajutorul de 310 000 lei,
2954 281.95 (498.1) pentru casele ficatoare de bine". Manistirile Glavaciocu, Arnota,
[Dare de seama despre ceremonia instalarii episcopului Govora 8i Strihaia - Scare pita acum au lost legate de cascle ficitoare
Calinic al Rimnicului]. EHO ECL., I (1850), p. 13 : Craiova de bine" - intri in ,,orinduiala celorlalte minastiri pimintenelti".
26 Noemvrie.
2964 281.95 (498.1)
2955 Calinic al Rimnicului 281.95 (498.1) [Publicatie cu privire la plata datoriilor manastirii Bi-
Cuv Int zis... la venirea ;i a§ezarea Prea Sfintiel Sale pe benii din jud. Slam-Khnnic]. BULETIN G. A., III (1834),
scaunul sfintel Episcopil Rimnicu din Craiova, 1850. p. 23 : Marea Logofetie a Bisericeltilor.
Noemvrie 26. EHO ECL., I (1850), p. 13-15. 2965 281.95 (498.1)
2956 Nichifor, arhimandritul 281.95 (498.1) [Marea Logofetie a Bisericeltilor anun ta. creditorii ma-
nastirii Babenii din jud. Slam-Rimnic ca li se vor achita
Cuvint, rostit... in biserica sfintei Episcopii din Craiova, aceste datorii]. CURIERUL ROM., V (1834), p. 284 : In-
26 Noemvrie, anul 1850 ; cu prilejul priimird Prea Sfinçii piintare Oficiaral.
Sale Pärintelui Episcop al Rimnicului D. D. Calinic intr'accl
ora. EHO ECL., I (1850), p. 15-16. 2966 281.95 (498.1)
[Domnitorul Tarii Românelti confirma pe ieromonahul
2957 281.95 (498.1) Dositeu ca egumen al manastirii Babenii din jud. Slam-
[Dare de seami asupra alegerii mitropolitului Tarii Ro- Rimnic]. BULETIN G. A., VI (1837), p. 22 : Departamentul
minelti §i a episcopilor de Rimnic, Arge §i Buzau]. VEST. Logofetid Trebilor bisericeld.
R., XIV (1850), P. 286-288. 2967 281.95 (498.1)
Sint aleli : Nifon, mitropolit, Calinic, episcop al Rimnicului, Cli-
ment, episcop al Argelului, Filotei, episcop al Buziului. Se publics [Despre refacerea oralului Braila]. ALBINA ROM., II
cuvintarile rostite de acre domnitorul B. Stirbei ;i de atm cei alegi. (1830), p. 182.
- Text roman 8i francez. Geamia cea male din acest ora; e preficuti intr-o biscrici cu
hramul Arhanghclul Mihail'.
2958 281.95 (498.1) 2968 281.95 (498.1)
[Solemnitatea ce a avut loc la Bucurwi pentru alegerea [Se anunta ca., in oralele retrocedate ;aril de Turcia :
mitropolitului Nifon §i a episcopilor Climent ;i Calinic]. Braila 1i Giurgiu, geamiile cele mari au fost prefacute in
JURN. DE GALATZ, II (1850), p. 13 : Valahiea. biserici]. CURIERUL ROM., III (1831), supl. nr. 11, p. 1.
Se reproduce cuvintarea domnitorului i rispunsul mitropolitului Una cu hramul Sf. Nicolac", alta cu hramul Sf. Arhanghel
Nifon. Mihail'.

2959 281.95 (498.1) 2969 281.95 (498.1)


[In legatura cu alegerea mitropolitului i episcopilor din [Se anunti sfintirea bisericilor nou inaltate in Braila si
Tara Romineasca]. G. TRANS., XIII (1850), p. 58-59 : Giurgiu]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 82, col. I.
Tara Romaneasca ;i Moldavia, 64, 66-87 : Tara Roma- Cu acest prilej, s-a facut 8i ,,panahicla pentru neuitarea osta8ilor
neasca §i Moldavia. rosienelti cc ;-au jartfit viata in razboiul trecut".
St reproduc ofisul domnitorului B. Stirbei catre Divanul Obstesc
Programa pentru alegerea episcopilor i a mitropolitului ; se pu- 2970 281.95 (498.1)
blica rezultatul alegerii ; se reproduc cuvintirile rostite de domnitor [Hotaririle Obpeltii Adunari Extraordinare a Tarii
;i de noul mitropolit Nifon. Romanelti cu privire la inzestrarea bisericilor Sf. Mihail din
Braila i Sf. Nicolae din Giurgiu, ridicate in pomenirea re-
2960 281.95 (498.1) intoarcerii acestor ora§e de sub stapinirea turceasca]. CU-
[Stiri despre instalarea mitropolitului Nifon §i a noilor RIERUL ROM., III (1831), p. 104, col. II, 105 : Instiin-
episcopi ai Tarii Romane1ti]. G. TRANS., XIII (1850)) tall din launtru.
p. 109, col. II, 126 : Tiera romaneascA shi Moldavia. Conform ofisului gen. Kiselef. - Text roman 1i francez.

144

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA /81.95 (494.1)

2971 281.95 (498.1) 2984 281.95 (498.1)


[Corespondenta despre sfintirea noii biserici din Braila, [Publicatie in legatura cu datoriile manästirii Mihai Vocla].
cu hramul Sf. Nicolac]. ROM., I (1838), P. 1173 : Tara CURIERUL ROM., IV (1832), p. 160 : Dela Logofetia pri-
Romaneasca. cinilor Bisericesti.
2972 281.95 (498.1) 2985 281.95 (498.1)
[Sfintirea manastirii Bucovatul, zidità de arhimandritul
Hrisant Horezeanu]. VEST. R., VII (1843), p. 159, supl. Vrernelniceasca cirmuire a mAnastirel Mihaiii-Voda. YES f.
nr. 40, p. 1-2. R., XI (1848), p. 99.
Tot ad se publici cuvintul rostit de eclisiarhul Chesarie cu In urma incetarii din viati a cgumenului, arh. Tcodosic, Departs-
accst prilej. mentul Credinici a incredinvat vremelnic cirmuirca interesurilor'
accstci mlnIstiri arh. Mcletie de la rn-rca Cotroceni i lui Gherasirn
2973 281.95 (498.1) Simotetritul. Ei inviti pc to;i arendasii de mosii, pr3vllii i alte aca-
[Stire despre incendiul care a mistuit biserica Amzei §i returi, s5. se prezinte cu contractele lor, in termen de 20 zile.
casele dimprejurul ei]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
p. 135. 2986 281.95 (498.1)
Domnitorul Moldovci, M. Sturza, a donat 200 galbeni In ajutorul [Se anunta ca, la 2 aprilie, se va sfinti biserica Mitropo-
sinistra;ilor. liei, in prezenta domnitorului si a autoritatilor]. C. DE
AVIS, II (1838-1839), p. 270.
2974 281.95 (498.1)
[Biserica Amzei distrust" de incendiu]. VEST. R., X 2987 281.95 (498.1)
(1846), P. 122.
[La 12 mai s-a sfintit noua capela de la palatul dom-
2975 281.95 (498.1)
nesc]. VEST. R., XI (1847), p. 145.
[Se anunta ca, la Bucuresti, a fost un incendiu si au ars 2988 281.95 (498.1)
citeva case, precum i biserica Amzei]. ALBINA ROM.,
XVIII (1846), p. 134. [Cu ocazia praznuirii mucenicului Pantelimon la ma-
Domnitorul Moldovei, M. Sturza, care se afla la Bucurelti, a trimis nastirea cu acest hram, a fost vizitat de oficialitati si spi-
scfului politiei 200 galbeni, ca si se imparti la sinistratii siraci. talul mlnastirii]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 233 : $tirl din
launtru.
2976 281.95 (498.1) In odlile spitalului se aflau 36 bolnavi.
[Se anunta mezat pentru citeva meremeturi ce trebuiesc
a se face la odaile din manistirea Antimului, ce s-au hotarlt 2989 281.95 (498.1)
spre intrebuintarea Arhivei Statului"]. BULETIN G. A., [$tiri despre manastirea Radu Vocla]. CURIERUL ROM.,
IX (1840), p. 58 : I0991808191. XV (1843), p. 182-183.
2977 281.95 (498.1) 2990 281.95 (498.1)
[Tirnosirea noii zidiri a bisericii Domnita Masa din [Corespondenta despre serbarea hramului manastirii Radu
Bucuresti]. VEST. R., VII (1843), p. 185 : $tirT din launtru. Voda, din Bucuresti]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
Arhitect Hartin.
p. 169 : Bucuresci.
2978 281.95 (498.1)
2991 281.95 (498.1)
[Stiri despre biserica Domnita Balasa din Bucuresti]. CU-
RIERUL ROM., XV (1843), p. 182, col. II, 183, col. I. [Epitropia manastirilor Inchinate Sf. Mormint anunta ca
se va face o lucrare de meremet" bisericii Colegiului Sf.
2979Ilarion, episcopul Argesiului 281.95 (498.1) Sava]. CURIERUL ROM., VII (1836), P. 120 : Instiintart.
Cuvintul rostit... cu prilejul ernosiri (sfintiri) biserici Inviti arhiteclii i mesterii si faci oferte.
Doamne Masi. VEST. R., VII (1843), supl. nr. 50, p. 1-2.
Istoria bisericii Domnita Masa. 2992 281.95 (498.1)
[Inscriptia de pe monumentul familiei Nasturel-Fierescu,
2980 281.95 (498.1) aflat in biserica Sf. Vineri]. C. DE AVIS, V (1841),
Proect. Pentru asezamintul corpulul cintiretilor Bisericil p. 181-182.
Domnest1 de la Curtea Veche. INV. S., II (1844-1845), Se publici textul inscrip;iei.
p. 45-46.
2993 281.95 (498.1)
2981 281.95 (498.1)
[Tirnosirea bisericii Sf. Dimitrie din Bucuresti, metoh al [Legatele lasate de negustorul Hrisant Avramiu din Bucu-
episcopiei Buzau]. VEST. R., VIII (1844), P. 56 : Bucurestl. resti]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 151-152.
Biscrica Sf. Dimitrie, reinnoit5 de episcopul Chcsarie, a fost sfin{iti Spitalului Filantropia 20 000 lei ; bisericii Stelea 10 000 lei.
la 30 ianuarie 1844.
2994 281.95 (498.1)
2982 281.95 (498.1) [Epitropia manastirilor Sf. Mormint vesteste cal are sa
[Stiri despre biserica domneasca ce se numeste Sf. loan]. faci o desavirsita lucrare de meremet manästirii Vacaresti-
C. DE AVIS, VI (1842), p. 122 noel. lor"]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 108 : Instiimigh
2983 281.95 (498.1) 2995 281.95 (498.1)
[Se face cunoscut ca, in urma dezbaterilor din Obsteasca Manastirea Zlatarl din Bucurestl. VEST. R., XIII (1849),
Adunare a Tarii Romanesti si a ofisului domnesc intaritor P. 383.
al hotirlrii luate de Adunare, manastirea Marcuta se sterge
din lista manastirilor pamintenesti si se &á in ingrijirea Livoe Calistrat anunti ci in prinflvara anului 1850 va Incepe .c1I-
doamnei Elisabeta Ipsilanti]. BULETIN G. A., V (1836), direa din nou" a ministirii Zlitari i cine dorcste sI execute accasti
p. 54 : Marea Logofetie a bisericestilor. lucrare sa ia parte la mezat, care se va vine in luna dccembrie.

10-3172 145

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) 131SERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (40 1)

2996 281.95 (498.1) 3007 281.95 (498.1)


[Scrisoarea unuia dintre prenumerantii gazetei, cu pri- [Despre refacerea orasului Giurgiu]. ALBINA ROM., II
vire la biserica i coala din Cerneti]. CURIERUL ROM., (1830), p. 181 : Giurgiu 25 mai.
V (1834), p. 284 : Cernett. Geamia cea mare din acest oral e preficuti intr-o biserici cu
Gr. Pleloianu ;i C. Glogoveanu au amenajat uncle chilii ale bisericii hramul Sf. Nicolae" ; se lucreaz! la intocmirea portului i la ali-
Sf. Nicolae din Cerneti, in folosul scolii de acolo. nierea strizilor.

2997 281.95 (498.1) 3008 281.95 (498.1)


Hrisov, Noi Alexandru Dimitrie Ghica Vvd. cu mila lul [Se anunta ea, in orasele retrocedate ;aril de Turcia :
Dumnezeu Domn a toata tam Rumâneasca. BULETIN Giurgiu i Brila, geamiile cele mai mari au fost preficute
G. A., VII (1838), p. 161-162. in biserici]. CURIERUL ROM., III (1831), supl. nr. 11, p. 1.
Dat la cererea ministirii Cernica de a intiri, printr-un nou
i se Una cu hramul Sf. Nicolae", alta cu hramul ,Sf. Arhanghel
hrisov domnesc, dreptul de a rimine chinovion de 060", neatir- Mihail".
nati 1i neinchinati mitropoliei ,ori in alt loc", fiind condus! de
un staret, iar nu de un egumen. Hrisovul domnesc cuprinde aceasti 3009 281.95 (498.1)
intarire. [Se anunta sfintirea bisericilor nou Ina:hate in Giurgiu
Braila]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 82, col. I.
2998 281.95 (498.1) Cu acest prilej, s-a ficut ;i panahidi pentru neuitarea ostalilor
[Sfintirea manastirii din Cimpul-Lung]. CURIERUL rosienesti ce 5-au jirtfit viata in rizboiul trecut".
ROM., IV (1832), p. 355-356 : Stir! din launtru.
3010 281.95 (498.1)
2999 281.95 (498.1) [Hoar-161e Obstestii Adunari Extraordinare a Tani Ro-
[Ofisul domnitorului Alex. Ghica, catre Logofetia Tre- manesti cu privire la inzestrarea bisericilor Sf. Nicolae din
bilor Bisericesti, confirmind alegerea sard. Iordache Otete- Giurgiu si Sf. Mihail din Braila ridicate in pomenirea re-
lisanu si pit. loan Plesoianu ca epitropi ai bisericii Maica intoarcerii acestor orase de sub stapinirea turceasca]. CU-
Precista din Craiova ce s zice la Dudul"]. BULETIN RIERUL ROM., III (1831), p. 104, col. II, 105 : Instiin-
G. A., III (1834), p. 125-126 : No. 54, 1834, Sept. 4. tad din launtru.
Specific! aminuntit indatoririle acestor epitropi. Conform ofisului gen. Kiselef. Text roman 1i francez.

3000 281.95 (498.1) 3011 281.95 (498.1)


[Publicatie pentru mezatul repara'rii turlelor de la biserica [Eforia scoalelor nationale instiinteaza ca va face licitatie
Obedeanului din Craiova]. BULETIN G. A., VIII (1839), pentru o cladire la manastirea Glavaciocului din jud. Vlasca].
p. 127-128 : Eforia $coalelor Nationale ; C. DE AVIS, II BULETIN G. A., IX (1840), p. 240 : Eforia $coalelor
(1838-1839), nr. 79, p. 1-2 : Instiintad. Nationale ; C. DE AVIS, IV (1840), p. 374 : Inytiintaa.
Se public! ;i caietul de sarcini. Clidirea va cuprinde 1i o sali pentru scoali.

3001 281.95 (498.1) 3012 281.95 (498.1)


[Se publica o parte din conditiile mezatului lucrarilor ce [Serban Cantacuzino vv. intareste manastirii Govora pro-
sint necesare la scoala din nou zidita la Craiova"]. BU- prietatea mosiei Strimba]. FOE LITERARA, I (1838),
LETIN G. A., VIII (1839), p. 319-320 : Instiintare dela p. 101-102 [hrisov publicat in cadrul articolului Diplo-
Eforia scoalel Nationale. matica"].
Totodat! este trebuinti a se preface ;i biserica Obedeanului din
Craiova. 3013 281.95 (498.1)
[Dare de seama despre sfintirea bisericii numite Troian,
3002 281.95 (498.1) metoh al manastirii Horezu]. VEST. R., VII (1843), supl.
[Se aduce la cunostinta celor interesati ca se vor executa la nr. 29, p. 1-2.
anumite lucrari, dupa: planurile intocrnite de arhitectul Corespondent! din jud. Vilcea ; schitul se alli ,in preajma capitalei°
statului, la biserica Obedeanu din Craiova i cea de la Koala [Rimnicul Vilcea]. Tot aci se public! 5i cuvintarea rostiti, cu acest
Ionascului din Slatina, fiind stricate de cutremur"]. C. DE prilej, de ecliziarhul Chesarie, ierodiacon.
AVIS, II (1838-1839), supl. la nr. 79, p. 1-2.
Se arati lucririle ce trebuie executate. 3014 281.95 (498.1)
[Descrierea ceremoniei mutarii sicriului cu moastele sfin-
3003 281.95 (498.1) tului Grigorie Decapolitul de la manastirea Bistrita la ma-
[Mezat pentru repararea bisericii Obedeanului din Cra- nastirea Horezu]. VEST. R., XI (1847), supl. nr. 31, p. 1-2.
iova]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 103 : Eforia $coa- Mutarea e vremelnici pin! la sivirlirea lucririlor din min. Bistrita.
lelor ; C. DE AVIS, IV (1840), supl. nr. 70, p. 1.
3015 Horezeanu, arhimandrit 281.95 (498.1)
3004 281.95 (498.1) Cuvintul... la prilejul aducerii moastelor SfintuluI Gri-
[Se acorda 3000 lei, din paragraful hotarit pentru schitu- gorie Decapolitul in Sfinta Manastire Horezul. VEST. R.,
rile grace", Bisericii Domnesti din Curtea de Arges, pentru XI (1847), supl. nr. 31, p. 1-2.
intretinerea ei]. BULETIN G. A., XVI (1847), p. 327
328 : Catre Departamentul Credintei. 3016 281.95 (498.1)
[Se aproba cererea egumenului manastirii Horezu ca
3005 281.95 (498.1) schiturile de maici numite Dintr-un lemn i Surpatele" sa
[Se publica mezat pentru refacerea manistirii Dealul]. fie administrate de aceasta manastire]. BULETIN G. A.,
BULETIN G. A., XV (1846), p. 53-54 : Departamentul XVII (1848), p. 54 : Departamentul Dreptatil.
Credintel, 58-59 : Departamentul Credintei.
Refacerea trebuie si respecte forma ;i chipul cu care se aft! acum". 3017 Horezeanu, arhim. Hrisant 281.95 (498.1)
[Cuvint zis la plecarea doamnei Elisabeta $tirbei de la
3006 281.95 (498.1) manastirea Horezu]. VEST. R., XIII (1849), p. 333 : $tiri
[Publicatie de licitatie pentru lucrarea ce mai trebue din nauntru.
pin a. la desavirsirea cladirii manistirii Dealu"]. BULETIN Aminteste ;i de reclidirea din temelie a minastirilor Bistrita ;i
G. A., XIX (1850), p. 196. Tismana.

146

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA - MOLDOVA 281.95 ;498.%)

3018 281.95 (498.1) 3029 281.95 (498.1)


[Se publid conditiile dupI care urmeazi a se adjudeca [Licitatie pentru lucdri ce sint a se mai executa" la
prin mezat construirea a dou'a biserici de zid", in satele mädistirea Tismana]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 316 .
Malul de Jos si Vicanul, din domeniul Giurgiu]. BULETIN Departamentul CredintiI.
G. A., XII (1843), p. 130-131 : Publicatie.
3030 281.95 (498.1)
3019 281.95 (498.1) [Se publid conditiile dupI care urmeaza: a se adjudeca
[Porund domneasci inthitoare a hothirii luate de Sfatul prin mezat construirea a dota biserici de zid", in satele
Administrativ Extraordinar in pricina dintre locuitorii din Vicanul i Malul de Jos, din domeniul Giurgiu]. BULETIN
Telega i manIstirea Marginenii]. BULETIN G. A., XV G. A., XII (1843), p. 130-131 : Publicatie.
(1846), p. 265-266 : Citre Departamentul DreptIta.
Sfatul a decis cI domnitorii care au inzestrat acea mintstire au 3031 281.95 (498.1)
luat in vedere nu numai folosul acei m8n8stiri, dar si al exploatatiei [Se vesteste arhimandritul Samuil, nHstavnicul mA
cal
ocnelor pe care au voit 58 inlesneasd, Wind slobozi prin numitele dastirii Vierosului", s-a oferit a indestula pa. lude 14 : oa-
hrisoavc de orice dare de dijmi sau clad dtre ndidstire pe locuitorii meni bolnavi, ce s-au adus in schitul Buliga score cIutare,
tezatori pe acea mosie, ca unit ce urma a fi intrebuintaci intru d- despre trebuincioasa hrang, lemne de foc i luminäri".1
iem st scoatcrea sari?' din ocna Telega. BULETIN G. A., II (1833), p. 163 : trwiintgrI.
3020 281.95 (498.1)
[CorespondentI de la Ploiesti cu privire la tirnosirea bi- MOLDOVA
sericii Sf. Joan din acel oras]. VEST. R., VII (1843), supl.
nr. 45, p. 1-2.
3032 281.95 (498.3)
3021 V. P. 281.95 (498.1) Corespondint51 intre Stefan vv. cel mare, Domnul Mol-
Polovraci. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 361-363. davia i Dorota Arhiepiscopul Intiiei Iustiania (Ohrida).
0 descriere a minIstirii Polovraci. Autorul mai vorbette de mor- 1456. MAG. IST., I (1845), p. 277-278.
mintul lui Andrei Scorei, ce se afli aci, de activitatea acestuia ti de In legituri cu alegerea unui mitropolit, dupS moartea lui Visarion.
pettera de stalactite.
3033 281.95 (498.3)
3022 Ghermano, ieromonah 281.95 (498.1) [Nicdlae Alexandru vv. acord'a mai multe privilegii
Din Schitul Predeal. G. TRANS., VIII (1845), p. 3 : Tara episcopiei Husilor, ca sl se ref &ca]. FOAIE PT. MINTE,
Romaneasd. VIII (1845), p. 74-75 [hrisov nr. 24].
Sub formi de scrisoare publicl, multumelte familiei marelui ban Anul 7222.
Al. Filipescu, ce &Iroise schitului muntele Clibucetul Tauruiui. Im-
preunI cu molia Bobolia, &mid anterior de logof. M. Filipescu, 3034 281.95 (498.3)
aceste propriedti vor asigura existent& schitului. BlästIm sobornicesc pentru neprimirea stdinilor la tro-
nurile Mitropolia fi a Episcopiilor Moldavia. ARHIVA
3023 281.95 (498.1) ROM., II (1845), p. 369-376.
[In legItud cu demiterea i urghiunirea arhimandritului Attu( este din I ianuarie 7260 [1752], semnat de mitropolitul Mol-
David, egumenul mànàstirii Rinciciovul din jud. Muscel]. dovei Iacob, de episcopii Ionichie de Roman 1i Ieroteu de Husi, precum
G. TRANS., X (1847), p. 326-327 : Tara RomIneasd. ti de mai multi egumeni..
Sc reproduce ofisul domnesc prin care acesta este demis - pentru
.relele obiceiuri i usurinta mincii" - i surghiunit la Poiana Mirului. 3035 281.95 (498.3)
Se mentionead ci aceasti decizie dcu cea mai bunk' impresie asupra [Iacob, mitropolitul Moldovei, intlreste cu blestem hotl-
tuturor prietenilor bisericei, a moralidtii fi a disciplinei bisericelti". rirea de a nu se inscluna ierarhi deck dintre p5minteni"].
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 89-90 [hrisov nr. 34].
3024 281.95 (498.1) Anul 7260.
[Guvernul provizoriu numeste pe preotul Radu Sarni
ofistavnic" la ministirea Sadova, ca unul ce a bine me- 3036 B. [alit], G. 281.95 (498.3)
ritat in zioa de la 9 iuniel. MONIT. R., I (1848), p. 26-27. Mitropolitul Iacov al Moldavia. FOAIE PT. MINTE,
V (1842), p. 369-373.
3025 tt 281.95 (498.1)
[Note de dialtorie in valea Prahovei]. G. TRANS., VII
subthin : Citeva trisiturl d in viata lul dupi descricrea doctorulul
de medicird AndreIu Volf din S iblu.
(1844), p. 234-235 : Tara romineascI.
$tiri despre mInIstirea din Sinaia ti schitul din Predeal. 3037 281.95 (498.3)
3026 281.95 (498.1) [Carte dal de patriarhul din Constantinopol, la 15 apri-
lie 1760, prin care se intlreste fostul mitropolit al Saloni-
[Publicatie pentru mezatul repadrii turlelor bisericii de cului Gavriil pe scaunul Moldovei, eamas vacant in urma
la scoala Ionascului din Slatina]. BULETIN G. A., VIII demisiei mitropolitului Iacob]. ARHIVA ROM., II (1845),
(1839), p. 127-128 : Eforia $coalelor Nationale. p. 275-277.
In greceste ; copiat de C. Hurmuzaki ; originalul se afli in muzeul
3027 281.95 (498.1) din Odesa.
[Se anunti d se va tine licitatie pentru renovarea bise-
ricii de la $coala Ionascului din Slatina]. C. DE AVIS, II 3038 281.95 (498.3)
(1838-1839), supl. nr. 79, p. 1-2. [Mentiune despre o scrisoare patriarhiceasci", din 9 sep-
Se arati ce anume lucdri vor fi executate la aceasti biserici, care tembrie 1760, cu acelasi cuprins ca i cea din 15 aprilie 1760,
a fost stricad de cutremur. a patriarhului din Constantinopol]. ARHIVA ROM., II
(1845), p. 277.
3028 281.95 (498.1)
Mentiunea e ficuti de C. Hurmuzaki, transcriitorul documentelor
Hrisovil de la loan Vladii vv. 1490. MAG. IST., I referitoare la istoria rondnilor din muzeul de la Odesa. Arad cl
(1845), p. 210. are acelasi intales, Ind mai pre larg, cu o introductic teologid ti
Intr-o pricini de hotar a ministirii Tismana. dogmatid.".

147

www.dacoromanica.ro
281.95 (498 3) I3ISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 5498.3)

3039 281.95 (498.3) 3049 281.95 (498.3)


Carte ce s-aU dat Episcopului de Roman Chir Leon, din [Se anunç a. moartea episcopului Sardion Varlaam Cuza].
partea Preosft. Mitropolitulul, Chir Gavriil, de epitropie ALBINA ROM., IV (1832), p. 225 : Esil.
asupra Episc. si a Eparh. Husului. 1769, 20 Noemv. AR- A murit la 19 iulie 1832.
HIVA ROM., I (1840-1841), p. 202-203.
L,on, episcopul Romanului, va gira conducerea episcopiei Hu lilor, 3050 281.95 (498.3)
pin5 ia intoarcerea lui Inochentie, episcopul Husi lor. Acesta plecase
in Rusia, la impiriteasa Ecaterina a II-a, in cadrul delegatiei moldovene. [Mitropolitul Moldovei, Veniamin, s-a intors la Iasi din
calatoria facuta la Galavi]. ALBINA ROM., VIII (1837),
P. 259 :
3040 281.95 (498.3)
[Moldovenii catre imparateasa Ecaterina a II-a]. AR- 3051 281.95 (498.3)
HIVA ROM., I (1840-1841), P. 213-217.
Ler si se aprobe intoarcerea in patrie a moaltelor sf. loan cel [Profesorii i elevii Academiei din Iasi prezinta urari mi-
Nou, a odoarelor bisericelti ;i a hrisoavelor mosiilor, care au fost tropolitului Veniamin, a doua zi de Craciun]. ALBINA
duse in Polonia de mitropolitul Moldovei, Dositei, spre a le salva. ROM., IX (1838), p. 1-2.
Documentul e datat : 1769 dechem. 5. Se publici cuvintarea rostit5 dc un elev.

3041 281.95 (498.3) 3052 281.95 (498.3)


[Scrisoarea moldovenilor clue sinodul Rusiei]. ARHIVA [Vizita mitropolitului Veniamin la Husi]. ALBINA ROM.,
ROM., I (1840-1841), p. 217-218. X (1839), p. 205.
Versiune prescurtati. Acelasi text ca si cel al scrisorii a doua A asistat la examenul lcoalei departamentale 1i a (Scut multe
catre Ecaterina a II-a, in chestiunea moaltelor sf. Ioan cel Nou, in binefaceri.
afarl de formulele initiale si finale.
3053 281.95 (498.3)
3042 281.95 (498.3)
[Vizitele facute de mitropolitul Veniamin la noul spital
[A doua scrisoare a moldovenilor catre sinodul Rusiei]. si la scoala publica din Roman]. ALBINA ROM., X (1839),
ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 218-221. p. 315-316 : Ego.
Documentul e datat : 1769 dechemvrie 10. - Se roagi ca membrii
.clirosului bisericesc trimili in delegatie la impIrsteasa Ecaterina
3054 281.95 (498.3)
si fie bine primiti i sprijiniti in indeplinirea misiunii lor.
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza catre mitropolitul
3043 281.95 (498.3) Veniamin Costachi, prin care i se face cunoscut ca. Semi-
narul de la Socola a primit numele de Seminaria Venia-
[Generalul Simeon Cernoevici catre mitropolitul Moldovei, mina"]. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 2.
Gavriil]. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 302-303.
II polteste al vie la Iasi, din satul Sinelti, unde se retri.sese din Cu arest prilej, domnitorul ii trimite 6 trei medalii ale sale,
calm ciumei (10 iulie 1770). spre aducerea aminte ;i a impreuni lucririi noastre".

3044 281.95 (498.3) 3055 281.95 (498.3)


Adresul comendantulta de capitenie al armiel a doua [Despre moartea arhimandritului mitropoliei din Iasi,
Contelul Dibici Zabalkanski catra Inalt preasfinvia sa pa- egumen al minastirii Socola, Isaia]. ALBINA ROM., XII
rintele Mitropolitul Moldavia d. d. Veniamin. ALBINA (1841), p. 95. Esa.
ROM., I (1829), p. 161.
Rispuns la scrisoarea mitropolitului Veniamin, trimisI cu pri- 3056 281.95 (498.3)
lejul incheierii picii de la Adrianopol. [Se anunta demisia mitropolitului Veniamin Costachi,
dupl o pastorire de 50 ani]. ALBINA ROM., XIII (1842),
3045 281.95 (498.3) p. 37 : lash ; CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 50 :
Inalt ferman imparatesc ce all venit raspuns DomnuluT Moldavia.
Alexandru Muruz VV., ca sa. ramke nesuparat i nestra- S-a retras la ministirea Slatina.
mutat Episcopul Romanulta de la scaunul Mitropolia, fiind
urmata alegerea aceacta dupa vechiul obiceiii a pamantului. 3057 281.95 (498.3)
ARHIVA ROM., II (1845), p. 365-368.
Este vorba de alegerea la scaunul mitropolitan a episcopului Leon, [Se anunta c mitropolitul Veniamin Costachi si-a dat
care alegere a fost gisiti de patriarhul din Constantinopol ca demisia si s-a retras la manastirea Slatina]. FOAE SAT.,
nelegall. IV (1842), p. 41 : lash.

3046 281.95 (498.3) 3058 281.95 (498.3)


[Scrisoarea gen. Pavel Kiselef catre mitropolitul Venia- Paretisul Preasfintitului Mitropolit Veniamin Costachi, din
min Costachi]. ALBINA ROM., II (1830), p. 315. 18 Ghenarie 1842. BULETIN F. 0., X (1842), p. 38 ;
Ii aduce la cunoltinlI cS impiratul Rusiei,
propunerca sa, a
la FOAE SAT., IV (1842), p. 42 ; CURIERUL ROM., XIII
diruit 4 tunuri de bronz pentru facerea clopotelor necesare bise- (1842), p. 54-55 ; C. DE AVIS, VI (1842), p. 46-47.
ricilor din Iasi. Textul demisiei mitropolitului.

3047 281.95 (498.3) 3059 281.95 (498.3)


[Se anunta ca mitropolitul Moldovei, Veniamin, a sosit [Ofisul domnitorului Mihail Sturza catre Obsteasca Obi-
in Bucuresti]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 296 [gre- cinuita Adunare a Moldovei cu privire la demisia mitropo-
sit : 277] : Bucuresa. litului Veniamin Costachi]. BULETIN F. 0., X (1842),
p. 27 ; FOAE SAT., IV (1842), p. 41-42 ; CURIERUL
3048 281.95 (498.3) ROM., XIII (1842), p. 53-54 ; C. DE AVIS, VI (1842),
[Se dezminte stirea c mitropolitul Moldovei, Veniamin, p. 46.
a sosit in Bucuresti]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 300 Ia act cu mihnire de aceasti demisie ;i acordi pe viatl mitropo-
[gresit : 280], col. II. litului veniturile mlnSstirii Slatina, unde acesta s-a retras.

148

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISER ICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.1:

3060 281.95 (498.3) 3071 281.95 (498.3)


Anaforaua Obstestil Obicinuitel Adunar1 care raspunde la [Secretariatul de Stat anunta ci episcopul de Roman,
Ofisul pre inaltatului Domn ca a1i primit dimisia preasfin- Meletie, a fost ales mitropolit al Moldovei]. BULETIN
titulul mitropolit chir Veniamin Costachi. BULETIN F. 0., F. 0., XII (1844), p. 45.
X (1842), p. 42 ; ALBINA ROM., (1842), p. 47-48 ;
FOAE SAT., IV (1842), p. 50 ; C. DE AVIS, VI (1842), 3072 281.95 (498.3)
p. 55. [$tiri cu privire la alegerea lui Meletie, episcopul Ro-
3061 281.95 (498.3)
manului, ca mitropolit al Moldovei]. FOAE SAT., VI
(1844), p. 9 :
[Corespondenta din Iasi, datata 29 ianuarie, cu privire
.
la demisia mitropolitului Veniamin Costachi]. G. TRANS.,
V (1842), p. 27 : Moldavia.
Se descrie intristarea oblteasc8 produsI de aceasti demisie
3073 tt 281.95 (498.3)
[Corespondenta cu privire la alegerea lui Meletie ca mi-
manifestirile populare la care a dat napere. Se relateazi despre tropolit al Moldovei]. G. TRANS., VII (1844), p. 55-56 :
imprejurIrile In care Veniamin Costachi a plecat la min3stirea Sla- Moldavia : CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 64 : Mol-
tina, mentionindu-se cuvintarea de adio rostiti de marele logofit davia.
Costache Conachi, in numele multimii.
3074 281.95 (498.3)
3062 281.95 (498.3) [Comentarii cu privire la alegerea lui Meletie ca mi-
[$tiri in legatura cu demisia mitropolitului Veniamin tropolit al Moldovei]. CURIERUL ROM., XV (1844),
Costachi i numirea lui Filaret Apamias ca prezident al p. 65-66 : Moldavia.
dicasteriei mitropoliei]. G. TRANS., V (1842), p. 30 : Corespondent3 din Tali, &tad 7 februarie.
Moldavia.
3075 281.95 (498.3)
3063 281.95 (498.3) [Despre inscaunarea solemna a mitropolitului Meletie al
Spita Preosf. Proin-Mitropolit Veniamin Costache (Cu Moldovei]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 41 : Iasi! ;
privintä la cele scrise in N-ro 15). G. TRANS., V (1842), CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 53-54 :
supl. nr. 19. A avut loc la 3 februarie 1844.

3064 281.95 (498.3) 3076 281.95 (498.3)


[0 vizita la mitropolitul Veniamin Costachi, la manastirea [Corespondenta din Iasi, datati 17/29 februarie, cu pri-
Slatina]. G. TRANS., V (1842), p. 90-91 : Moldavia. vire la inscaunarea mitropolitului Meletie al Moldovei]. G.
TRANS., VII (1844), p. 70 : Moldavia.
3065 281.95 (498.3)
[Se dezminte stirea, raspindita prin ziarele strline, ca 3077 281.95 (498.3)
Veniamin Costachi ar urma sa se intoarci in scaunul de [Despre alegerea arhimandritului Veniamin Roset in
mitropolit al Moldovei]. G. TRANS., VI (1843), p. 26 : scaunul de episcop al Romanului]. ALBINA ROM., XVI
Moldavia. (1844), p. 41-42 ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 54.
Alegerea a avut kc la 4 februarie.
3066 281.95 (498.3)
[Parintele Filaret Scriban, rectorul Seminariei", e ridicat 3078 281.95 (498.3)
la rangul de arhimandrit]. ALBINA ROM., XV (1843), [Despre hirotonisireainstalarea noului episcop al Ro-
i
p. 33 : Iasi! ; CURIERUL ROM., XV (1843), p. 54, col. I. manului, Veniamin Roset]. ALBINA ROM., XVI (1844),
p. 45.
3067 281.95 (498.3)
[Comentarii la hotarirea Departamentului Trebilor din 3079 291.95 (498.3)
Launtru al Moldovei de a-i caterisi pe preotii care au sa- [Comentarii cu privire la alegerea lui Veniamin Roset ca
virsit calsatoria banului Iancu Iamandi cu Catinca Scor- episcop de Roman]. CURIERUL ROM., XVI (1844),
teasca]. G. TRANS., VI (1843), p. 321-322 : Dela mar- p. 65-66 : Moldavia.
gin!, 26 Sept.
Reproducindu-se decizia departamentului, se deplinge inlesnirea
de multe ori fabuloasr cu care se fac i se desfac casitoriile in 3080 281.95 (498.3)
Principatele RomIne, precum ;i unele prejudeciti ale preotimii de [Corespondente din Iasi, datate 6 si 7 februarie, despre
acolo in ceea ce privelte botezul, prejudecIti cauzate de necunoaperea alegerea i hirotonisirea arhimandritului Veniamin Roset ca
teologiei dogmatice. episcop de Roman]. G. TRANS., VII (1844), p. 58 : Mol-
davia, 66-67 : Moldavia.
3068 281.95 (498.3) Cu acest prilej, se elogiazi personalitatea ;i rivna patrioticl a
noului episcop.
[Ofisul domnesc din 12 ianuarie 1844 referitor la alege-
rea noului mitropolit]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 17.
Sint chemati boierii tinuta;i, ca sI aleagl noul mitropolit. 3081 281.95 (498.3)
[Despre insclunarea, la 17 martie, a noului episcop de
3069 281.95 (498.3) Roman, Veniamin Roset]. ALBINA ROM., XVI (1844),
[$tiri in legatura cu pregatirile pentru alegerea mitropo- p. 97 : IasiL
litului Moldovei]. G. TRANS., VII (1844), p. 14 : Molda- Cu acest prilej, a primit o scrisoare de felicitare de la fostul mi-
via, 39 : Moldavia, 50-51 : Moldavia. tropolit al Moldovei, eniamin Costachi, precum 8i insigniile 8i
vesmintele sale arhierepi de un pre; foarte Insemator',
3070 281.95 (498.3)
[Se face cunoscut ca Adunarea alegatoare extraordinara 3082 [Roset, Veniamin] 281.95 (498.3)
I-a les, la 2 februarie 1844, pe episcopul de Roman, Meletie, Cuvantul rostit de preasf. sa episcopul de Roman la oca-
ca mitropolit al Moldovei]. ALBINA ROM., XVI (1844), zia instalard sale. G. TRANS., VII (1844), p. 99-100.
p. 37 : Iasi! ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 53 La teatul cuvintirii se adaugi, in p. 99-100, o notitl a re-
54 : Ias. dactiei, far in p. 100 : Reflexiile coreapondentului.

149

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOX A ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)

3083 281.95 (498.3) 3096 281.95 (498.3)


[$tiri din Roman cu privire la inscaunarea episcopului Cuvantul improvizat la mormantarea proin-mitropolituluT
Veniamin Roset]. G. TRANS., VII (1844), p. 122-123. Veniamin Costache. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 17.
3084 281.95 (498.3) 3097 Hasnasch, serdar G. 281.95 (498.3)
[$tiri cu privire la mitropolitul Veniamin Costachi]. G. [Corespondenta datata alticeni, 26 decembrie, despre
TRANS., VII (1844), p. 139, col. II-140 : Roman, 5 Aprilie. moartea mitropolitului Veniamin Costachi]. G. TRANS.,
Se descrie vizita ce i-a flcut-o episcopul de Roman. X (1847), p. 19-20, 22-23 : Moldavia.

3085 281.95 (498.3) 3098 Dionisie, protosinghelul 281.95 (498.3)


[Se anunta moartea arhiereului Atanasie SevastiasBe- Cuvant, zis la pomenirea de 40 de zile a preasf. proin-
rendeu]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 133 ; G. TRANS., mitropolit a Moldovig Veniamin de ... director al semina-
VII (1844), p. 159, col. II. rului sf. mitropolii, rostit in sf. mitropolie la Bucuresti.
A murit la 25 aprilie, in virsti de 58 ani. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 60-63.
Infitiaeazi viata ;i meritele lui Veniamin Costachi.
3086 281.95 (498.3)
[Despre moartea arhiepiscopului Filaret Apamias, din fa- 3099 Dionisie, protosinghelul 281.95 (498.3)
milia Beldiman]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 213 : lash. Cuvintul ce saU zis de ... La pomenirea de 40 zile pen-
Moare in virsti de 70 ani fi este inmormintat in biserica Tal- tru raposatul intru fericire Parintele Veniamin, Mitropolitul
palarilor. Moldavid. VEST R., XI (1847), supl. nr. 12, p. 1-2.
3100 281.95 498.3)
3087 281.95 (498.3)
[Parastase pentru fostul mitropolit al Moldovei, Venia-
[Vizita episcopului de Roman, Veniamin, la Galavi]. AL- min Costachi]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 53.
BINA ROM., XVI (1844), p. 309 : Iasii. Un parastas s-a slujit in vechea catedralS, la a opta zi de la
moartea lui, din indemnul unui boier recunoscitor virtutilor arhi-
3088 281.95 (498.3) pistoreiti°, iar celiilalt a avut bc la patruzeci de zile, in biserica
[Corespondenta datati Iasi, 23 octombrie, cu privire la Sf. Spiridon, pregItit de logof. Nicolai Cantacuzino.
vizita fostului mitropolit Veniamin Costachi la manastirile
Moldovei]. G. TRANS., VII (1844), p. 355 : Moldavia. 3101 281.95 (498.3)
[Se reproduce, din gazeta semioficiala din Bucuresti, o
3089 281.95 (498.3) notita cu privire la moartea mitropolitului Veniamin Cos-
[Se dezminte zvonul despre moartea mitropolitului Ve- tachi]. ALBINA ROM., XIX (1847) p. 54.
niamin Costachi]. G. TRANS., IX (1846), p. 3, col. I : Se adaugi cS, la 30 ianuarie, a avut lot o pomenire de 40 zile la
Iesi 28 Noemvrie 1845 CURIERUL ROM., XVII (1845),
4 mitropolie, care s-a incheiat cu Ufl cuvint rostit de protosinghelul
p. 17 : Moldavia. Dionisie.
Se anti cl acesta si ocupi ca totdeauna cu traduceri de cirti
eclesiastice", la mInistirea Slatina. 3102 t 281.95 (498.3)
Biografia mitropolitulul Moldaviei Veniamin Costache.
3090 281.95 (498.3) FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 85-90.
[Se anunta ca 'imparatul Rusiei a daruit o cruce de aur
cu lanç ieromonahului Vartolomei din Iasi]. BULETIN 3103 t 281.95 (498.3)
F. 0., XIV (1846), p. 281 : Sfinta Mitropolie. Trasuri din vieata Mitropolitultd Veniamin. FOAIE PT.
Pentru risplitirea muncii depuse la ridicarea unei biserici in faii, MINTE, XI (1848), p. 25-26, 33-34.
pe locul inmormintirii oitenilor rosieni, cft ti pentru a sa hide- Nareaz8 imprejurarea in care i-a venit lui Veniamin Costachi
lungatI siviriire a dumnezegtilor slujbe la acea bisericr. ideea infiinr5rii Seminarului de la Socola. Evoci milostenia mi-
tropolitului.
3091 281.95 (498.3)
[Biserica din tintirimul ostenilor Rusiei s-a pus sub ocro- 3104 281.95 (498.3)
tirea mitropoliei]. BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 319-320. [Se anun ta. moartea episcopului titular Ierinarh Miclescul.
Pentru intretinerea ei, consulatul rusesc va dona 500 ruble de ALBINA ROM., XIX (1847), p. 117 : 199)1.
argint pe an ; slujba va fi ficuti mai departe de ieromonahul Var- A murk in virsti de 45 ani ;i a lost inmormintat la biserica
tolomei. Talpalarilor.

3092 281.95 (498.3) 3105 281.95 (498.3)


[Despre moartea fostului mitropolit al Moldovei Venia- [Despre moartea arhiereului Nectarie Tripoleos i Ieri-
min Costachi]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 381. G. narh Miclescu al Docliei]. G. TRANS., X (1847), p. 142 :
TRANS., IX (1846), p. 414 : Moldavia.

3093 281.95 (498.3) 3106 281.95 (498.3)


[Se anunta moartea fostului mitropolit al Moldovei Ve- [Mitropolitul Moldovei Meletie adreseaza un act domnito-
niamin Costachi]. VEST. R., X (1846), p. 406. rului M. Sturza, prin care ii aduce la cunostinta ca a semnat
o hirtie de al carei continut subversiv nu si-a dat seama,
din cauza sanatatii, i declara nula semnatura lui]. ALBINA
3094 281.95 (498.3) ROM., XX (1848) p. 111: ; CURIERUL ROM., XX
[Ecoul stirnit in Muntenia de moartea mitropolitului Ve- (1848), p. 112, col. III : 0 lectie.
niamin Costachi]. VEST. R., XI (1847), p. 37 : Bucuresd.
3107 281.95 (498.3)
3095 281.95 (498.3) [Despre moartea mitropolitului Moldovei, Meletie]. AL-
[Despre moartea mitropolitului Veniamin Costachi]. G. BINA ROM., XX (1848), p. 197.
TRANS., X (1847), p. 9 : Moldavia, 48 : Din principatele Un scurt necrolog ; a fost inmormintat in curtea mitropoliei
romanestl. SI. Gheorghe, lingl altar.

150

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)

3108 281.95 (498.3) 3119 281.95 (498.3)


[Necrologul Meletie al Moldovei]. G.
mitropolitului [Egumenul Teofan i calugarii de la Agapia vind un sat
TRANS., XI (1848), p. 261, col. I : Tara Romineasca marelui vistiernic Duca]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845),
Moldova. p. 177 [hrisov nr. 49].
Datat : 18 ian. 7181 [1673].
3109 281.95 (498.3)
[Se vesteste moartea lui Meletie, mitropolitul Moldovei]. 3120 281.95 (498.3)
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 53, col. I. [Hotarirea lui Moisi Movill vv. in pricinile dintre man.
3110 281.95 (498.3)
Birnova g man. Goria, de o parte, si man. Bisericanilor de
alta]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 94-96 [hrisov
Ofisul preainaltatului Domn din 22 Iunie 1848 catra nr. 37]
preasfintitul arhiereu chirio-chir Meletie Stavropoleos. Bu-
Anul 7142.
LETIN F. 0., XVI (1848), p. 201.
E numit suplinitor in scaunul mitropolitan al Moldovei.
3121 281.95 (498.3)
3111 281.95 (498.3) [Scrisoarea Mariei, cneghina raposatului Chiritei postel-
[Se anunta cã episcopul Veniamin Roset a fost exilat la o nicului", catre Moisi Movila vv., in pricina dintre man.
manastire din Moldova]. G. TRANS., XI (1848), p. 300, Birnova, Golia si Bisericanii]. FOAIE PT. MINTE, VIII
col. II. (1845), p. 108 [hrisov nr. 42].
Republicat in p. 174-175, ca hrisov nr. 46. Vezi hrisovul nr. 37.
3112 281.95 (498.3)
[Comentariu cu privire la indepartarea episcopului de 3122 281.95 (498.3)
Roman din scaun]. BUCOV., I (1848), p. 4 : Tärile Ro- [Hotarirea lui Duca vv. in pricina dintre man. Birnova
manest1. taranii din Ciurbesti]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845),
Domnitorul Moldovei, Mihail Sturza, este criticat, fiindci 1-a P. 49-50 [hrisov nr. 19].
indepirtat pe episcopul Romanului, printr-un ofis, nerespectind Re-
Anul 7178.
gulamentul Organic.

3113 281.95 (498.3) 3123 281.95 (498.3)


[Ofisul domnesc prin care arhiereul Chesarie Sinadon e [Alexandru Ilias vv. intareste o proprietate a man. Bi-
rinduit loctiitor al episcopului de Roman]. BULETIN F. 0., sericanii]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 165-166
XVI (1848), p. 293 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 309. [hrisov nr. 43] : Documente vechi.
Anul 7140.
3114 281.95 (498.3)
[Adresa Departamentului Averilor Bisericesti si al Inva- 3124 281.95 (498.3)
taturilor Publice, din 3 octombrie 1849, catre episcopul Ro- Acturile schimbaturii facute de d. Aga Gheorghi Asachi
manului, Veniamin Roset]. BULETIN F. 0., XVII (1849), cu pr. egumenul monastirel Bisericanii arhimandritul Nicon
p. 323-324. pentru niste plmint. BULETIN F. 0., X (1842), p. 193-
Se cere pedepsirea arhimandritului Sofronie, pentru cuvintul rostit 194.
in biserica Sf. Nicolae cu ocazia miruirii domnitorului. Rostise vorbe So publici zapisele de vecinid schimbiture.
.,pline de veninul unui duh neinpicitor°.
3115 281.95 (498.3) 3125 281.95 (498.3)
[Adresa episcopului de Roman, Veniamin Roset, din 3 [Domnitorul intareste numirea protosinghelului Damian,
octombrie 1849, catre Departamentul Averilor Bisericesti Rana de mitropolitul Moldovei, ca egumen al man. Bis-
al Invataturilor Publice]. BULETIN F. 0., XVII (1849), trita, din tinutul Neamt, pe timp de 6 ani, incepind de la
p. 324. 23 aprilie 1846]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 53 : De-
Anund ci 1-a pedepsit pe arhimandritul Sofronie pentru cu- partamentul averilor Bisericesd.
vintul rostit la miruirea domnitorului.
3126 281.95 (498.3)
3116 281.95 (498.3) [Marele logofat Solomon Birladeanul daruieste mosii
[Despre intoarcerea episcopului Justin de Edesa in Mol- manastirii Bogdana]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p.
dova]. BUCOV., II (1849), P. 112. 28-29 [hrisovul nr. 7].
A scat in exil, in Bucovina, aproape un an, find o jertfi a per- Anal 7198.
secutirii sturzelti°. A fost primit cu entuziasm de populaiia din
Mihiileni. 3127 281.95 (498.3)
[Arhimandritul Teofilact, egumenul man. Bogdana, do-
Biserici ,si mandstiri neaza bisericii acesteia mai multe odoare de argint si ves-
minte bisericesti precum i un clopot de 1200 ocale]. BULE-
(In ordinea alfabetid a localiticilor)
TIN F. 0., XVIII (1850), p. 396 : Departamentul averilor
3117
Bisericesti si a inva0turilor publice.
281.95 (498.3)
Monastirile pamintestI din Printipatul Moldovii, supusit 3128 281.95 (498.3)
Mitropolil. BULETIN F. 0., III (1835), supl. II la nr. 62,
p. 236. [Donatia facuta de arhimandritul Teofilact, egumenul
man. Bogdana, bisericii acestui locas]. GAZ. DE MOLD.,
3118 281.95 (498.3) XXII (1850), p. 385 : Novitale din nauntru.
Manastirile Moldaviei din Carpati (din Albumul until
Neamt in Moldova). PROPASIREA, I (1844), p. 38-40, 3129 281.95 (498.3)
45-48, 63-64, 68-70. Anaforaoa Sfatului catra Inaltatul Domn. BULETIN
Se publici, dupi Gazeta de Augsburg, o serie de articole asupra F. 0., VII (1839), p. 122-123.
min. Viratic, Agapia, Secu i Neamt, traduse in limba romini de Referitor la datoriile min. Buhalniia, ficute in timpul egumena-
M. K[ogilniceanu]. tului arhiereului Sevastias.

151

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)

3130 281.95 (498.3) FatI de invinuirea adusl cI ar fi avut incencia si se socoteasci


[Dimitrasco Cantacuzino vv. pedepseste calugarii man. si el printre epitropi, arati cS n-a pretins titlu sau dritul de
Dealu Mare, care au vindut mosia däruitä de Ione postelnic]. epitrop", dar cd a fost unul din conflptuitori i incurajatori".
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 81 [hrisov nr. 29].
Datat : 4 mai 7192 [1684], Moldova. 3142 281.95 (498.3)
[Decretul domnesc din 12 noiembrie 1848, prin care iero-
3131 281.95 (498.3) monahul Dionisie Penu e rinduit ocirmuitor al schitului
[Mihai Racovita. vv. scuteste de dari man. Dealu Mare, Goroveiu din tinutul Dorohoi]. BULETIN F. 0., XVI
pina la refacerea ei]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. (1848), p. 369-370.
50 [hrisov nr. 21].
Anul 7260. 3143 281.95 (498.3)
[Constantin Duca vv. intareste hrisovul prin care man.
3132 281.95 (498.3) Hlincea se pune sub ascultarea man. Cetatuia]. FOAIE PT.
[Ofisul domnesc prin care arhimandritul Teoctist Cru- MINTE, VIII (1845), p. 90-91 [hrisov nr. 35].
penschi e rinduit egumen al man. Doljastii]. BULETIN F.
0., XVI (1848), p. 409-410. 3144 281.95 (498.3)
Este numit pe viati si va primi anual cite 36 000 lei. [Sfintirea bisericii Sf. Apostoli Petru qi Pavel - Barboiul
- din Iasi]. ALBINA ROM., XV (1843), P. 201 : lash.
3133 281.95 (498.3) Biserica aceasta, ridicati la 1660 de boicrul Barboiu, suferise asa
[Se anunta ca se vor vinde la licitatie vitele, grinele, vi- de mutt de cutremurul de la 1829, incit a fost reziditI si sfin-
nul si diferitele lucruri ramase la man. Doljastii de la fos- ;id acum.
tul ei egumen, arhiereul Veniamin Roset]. BULETIN F. 0.,
XVII (1849), p. 94-95. 3145 281.95 (498.3)
[Decretul domnesc din 18 noiembrie 1848, prin care ar-
3134 281.95 (498.3) himandritul Meletie se intareste ca egumen al manastirii
[Biscrica Sf. Ierarh Nicolae, din tirgul Dorohoi, a fost Barboiul din Iasi]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 389.
pradata]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 210.
Se publicl o Usti' de obiecte fume, printre care este o evan- 3146 281.95 (498.3)
ghelie sirbeascI cu slove de aur la Inceputuri i filile ei pe un soi [Se aduce la cunostinta ca se da in antrepriza zidirea ca-
de piele iari nu de hIrtie, trimisi de d. post. Asachi de la Pe- pelei domnesti din Iasi, care se va ridica Bugg palatul ocir-
tersburg". muirii]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 66 : Departa-
mentul lucrarilor publice.
3135 281.95 (498.3)
[Se publica stirea ca A. Botez, deregatorul tinutului Su- 3147 281.95 (498.3)
cevei, a donat banii necesari rascumpararii celor cinci [Lucrarile pentru terminarea catedralei din Iasi]. AL-
locuri supuse bezmenului" apartinind bisericii cu hramul BINA ROM., X (1839), p. 275.
Adormirea Maicii Domnului", din Falticeni]. G. TRANS., S-a inaltat, pe unul din cele patru turnuri, o cruce mare,
XIII (1850), p. 145, col. II : Falticenil. ,.inauriti".
3136 281.95 (498.3)
3148 281.95 (498.3)
[Domnitorul intareste propunerea mitropolitului ca so- [Se anuntà ca se va tine licitatie pentru repararea acope-
borul de maici de la man. Floresti sa se aseze la manastirea risului bisericii catedrale vechi a mitropoliei din Iasi]. BU-
lui Adam]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 493 : Logofetia I.ETIN F. 0., XVII (1849), p. 228.
cea mare a dreptatii.
3137 281.95 (498.3) 3149 281.95 (498.3)
[Se anunta cà arhimandritul Nilu a fost numit egumen [Hrisovul din anul 7225 al domnului Moldovei Mihai Ra-
la man. Floresti]. BULETIN F. 0., XI (1843), P. 58 : De- covita, prin care daruieste man. Cetatuia, care I-a adapostit
partamentul trebilor din launtru. cind nemtii au venit sa-1 caute, scutirea de dajde i de de-
satina, de stupi si de gostinl, de mascuri si de oi, si de im-
3138 281.95 (498.3) prumute si de altele de toate ori cite s-ar tampla sa easa pe
[Anunt al Epitropiei man. Sf. Spiridon, in legatura cu alte manastiri"]. DACIA LIT., I (1840), anexi de la sfir-
unele bunuri imobile ale bisericii Prorocul Samuil, din sit p. 3-8.
Fociani]. FOAE SAT., III (1841), p. 358. In subsol colectorul" publicI o lungl notl despre ,,cerdacul lui
Frenti".
3139 281.95 (498.3)
[Domnitorul intareste numirea protosinghelului Partenie, 3150 281.95 (498.3)
facuta de mitropolitul Moldovei, ca egumen al man. Fru- [Mihai vv. acorda uncle scutiri man. Cetatuia]. FOAIE
musica din tinutul Bacau, pe timp de 6 ani, incepind de la PT. MINTE, VIII (1845), p. 107 [hrisov nr. 40].
23 aprilie 1846]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 53 : De- Anul 7225.
partamentul averilor Bisericesti.
3151 281.95 (498.3)
3140 281.95 (498.3) [Domnitorul Mihail Sturza intareste numirea ieromona-
Cladirea BesericeI Santului Haralampie in Galat1. DU- hului Dionisie, facuta de patriarhul Ierusalimului, ca egu-
NAREA II (1848). p. 194. men al man. Cetatuia]. BULETIN F. 0., XV (1847), p.
Se aratI c3 cel care a contribuit mai mult la inilprea acestei 271 : Departamentul averilor Bisericest1.
biserici a fost comisul Iordachi Lalopolu.
3152 281.95 (498.3)
3141 Lalopolo, comis G. 281.95 (498.3) [Domnitorul Mihail Sturza ii numeste pe Sofronie Trie-
[Scrisoare Clue redactie referitoare la activitatea pe care rarhitul, Iacob Vatopeditul i Chesarie Xeropotamitul, ca
a depus-o pentru cladirea bisericii Sf. Haralambie din Ga- epitropi ai man. Dancul]. BULETIN F. 0., XV (1847),
lati). DUNAREA, III. (1849), p. 44. p. 209-210 : Secretariatul de Stat

152

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA (498.3)

3153 281.95 (498.3) 3165 281.95 (498.3)


[Arhirnandritul Evghenie e numit egumen la man. Dan- [Ofisul prin care domnitorul 1-a rInduit pe vist. Gheorghe
cul]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 423-424. Ghica membru al epitropiei man. Sf. Spiridon]. BULETIN
Numirea este pe lase ani, Incepind de la 23 aprilie 1847. F. 0., XII (1844), P. 343.

3154 281.95 (498.3) 3166 281.95 (498.3)


[Litanie in sesul man. Frumoasa, pentru mintuirea celor [Act de Invoial intre locuitorii dimprejurul Tirgului
loviti de ciuma]. ALBINA ROM., I (1829), P. 145 : Esit Frumos cu epitropia man. Sf. Spiridon, pentru indatoririle
lor catre minastire]. BULETIN F. 0., XIV (1846), P. 86
Au
Ierarhi.
fost purtate acolo moaltele Sf. Paraschiva din man. Trci 87.
3167 281.95 (498.3)
3155 281.95 (498.3) [Epitropia man. Sf. Spiridon din Iasi aduce la cunostinta
[Manastirea Frumoasa]. BULETIN F. 0., V (1837), p. generala donaviile pentru binefaceri facute de diferite per-
375. soane]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 60, 72, 88, 96, 132,
Se aprobl ca athitectul Fraivalt si-I despigubeasca pc arhiman- 140, 318, 342, 462, 514, 522, 538, 566, 582.
dritul losaf, pentru ca n-a fost in stare a savirli zidirea ministirii.
3168 281.95 (498.3)
3156 281.95 (498.3) [Duca vv. Intareste dania unui feredeu si cu scoali"
[Biserica man. Frumoasa, zidita din nou de egumenul pentru man. Trei Ierarhi din Iasi]. FOAIE PT. MINTE,
Iosef Voinescu, s-a sfintit la 16 mai 1843]. ALBINA ROM., VIII (1845), P. 40 [hrisov nr. 13].
XV (1843), p. 153 : Anul 7186.

3157 281.95 (498.3) 3169 281.95 (498.3)


[Patru vv. daruieste mai multe mosii man. Galata]. [Grigorie Ghica vv. Intareste dania facuta man. Trei Ie-
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 25 [hrisovul nr. 11 : rarhi de Matei vel camaras]. FOAIE PT. MINTE, VIII
Documente vechi. (1845), p. 43 [hrisov nr. 171.
Anul 7239.
3158 281.95 (498.3)
[Duca vv. anuleaza vinzarea de catre man. Galata din 3170 t t 281.95 (498.3)
Zioa de 14 Octomvrie in manastirea sfintilor trierarht din
deal a mosiei Garbestii, danie a ctitorilor ei]. FOAIE PT. Iasi. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 388-390.
MINTE, VII (1845), p. 81-82 [hrisov nr. 30]. Descricrea bisericii ;i a serbirii.
Anul 7188.
3171 281.95 (498.3)
3159 281.95 (498.3) [Corespondenta datatl : Iasi, 29 martie, cu privire la re-
Invoiala savirsita intre monast. Golia cu d-1u1 banul zolvarea procesului dintre man. Trei Ierarhi si Epitropia
Macri pentru bezminul until loc din Carvasaraua-Veche, care scolilor publice din Moldova]. G. TRANS., IX (1846), p.
sari si intarit de catra acest divan [apelativ al Tarii de Sus]. 124 : Moldavia ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), P.
BULETIN F. 0., X (1842), p. 257-258. 135-136 : Moldavia.
Procesul avea ca obiect trei mosii ;i feredeul turcesc" din Iasi,
3160 281.95 (498.3) pe care domnitorul Vasile Lupu le diruise Gimnaziului Vasilian, iar
[Se aduce la cunostinta ca se dau In antrepriza repara- egumenii manastirii, ca cpitropi, se ficuseri, de la Racoviti vodi,
tiile care se vor face la incaperile din ograda man. Golia, stlpini pe veniturile lor. La Divanul Domncsc, prezidat de dom-
unde urmeaza a se aseza Arhiva Statului]. BULETIN F. 0., nitor, s-a dat cistig de cauzi Epitropiei Scolilor Publice.
XVIII (1850), P. 109.
3172 281.95 (498.3)
3161 281.95 (498.3) [Arhimandritul Nil este intarit egumen la man. Trei Ie-
rarhi din Iasi, pe timp de 6 anil. BULETIN F. 0., XVI
[Popa Grigorie de la biserica Sf. Petru din Iasi confirma (1848), P. 289 : Departamentul trebilor din nauntru.
vinzarea unui iaz man. Sf. Nicolae, care se zice a lui Aron
Voda]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), P. 107 [hrisov 3173 281.95 (498.3)
nr. 41].
Fara data.
Decret catra cuviosia sa ieromonahul Ionichie Teodor.
BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 6.
Domnul fl rinduieste pe ieromonahul Ionichie Teodor ca na-
3162 281.95 (498.3) cealnie al schitului Lema.
[Radu vv. Intareste calugarilor de la manastirea lui Aron
vv. stapinirea asupra unor serbi vigani]. FOAIE PT. MIN- 3174 281.95 (498.3)
TE, VIII (1845), p. 107 [hrisov nr. 39]. [Decretul din 17 noiembrie 1848 prin care arhimandritul
Fara data. Anania este intarit egumen la man. Mira, din tinutul Putna].
BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 50, 53.
3163 281.95 (498.3)
[Ionasc, feciorul lui Stroici vel logofat, daruieste un sat 3175 281.95 (498.3)
man. Sf. Sava din Iasi]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), [Scrisoare a lui Vasilie vv. catre Sava, mitropolitul Su-
P. 39-40 [hrisov nr. 12]. cevii]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 27-28 [hriso-
Anul 7124. vul nr. 5].
In legiturl cu unele sate daruite minastirii Neamtul. Anul 7168.
3164 281.95 (498.3) 281.95 (498.3)
3176
Copie de pe hrisovul gospod slobozit Epitropie monast. Hrisov domnesc legiuitorin de ocarmuirea sf. monastiri
SfIntului Spiridon. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 317 Neamtu i Secu. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 201-204,
319, 321-323. supl. la nr. 50, p. 201-204 ; C. DE AVIS, II (1838-1839),
Referitor la locurile din Galati ale man. Sf. Spiridon. p. 376.

153

www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)

3177 281.95 (498.3) 3189 281.95 (498.3)


[Invoiala savirsità de man. Neamtul cu aga Iordachi Ca- [Despre incendiul de la man. Secul]. ALBINA ROM.,
targiu, care a inchis procesul pentru posesia tirgului Neam- XVI (1844), p. 105 : IasiI.
cull. BULETIN F. 0., X (1842), P. 258-259. Incendiul a avut loc la 30 martie 1844 i au ars toate chiliile.
Biserica si ministirea au ars numai pe dinafari. Au sc5pat odoa-
3178 281.95 (498.3) rele Ji clopotele.
Un pelerinaj. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 365-367.
Despre ministirea Neamtului i activitatea culturali de acolo. 3190 281.95 (498.3)
[Amanunte despre focul din 30 martie, care a distrus
3179 281.95 (498.3) toate chiliile de la man. Secu]. VEST. R., VIII (1844), P.
[Despre larga ospitalitate data in timpul holerei de ma- 128 : Moldavia.
nastirile si schiturile Neamt, Intrarea in biserica, Procov, Biserica ;i paraclisul au ars pe dinafari.
Secu 9i Sihla]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 226 :
La ministirea Neamt au murit numai doi refugia;i : Pulheria, 3191 281.95 (498.3)
sotia logof. P. Cantacuzino, ;i Efrosina, fiica post. Gh. Asachi, care [Scrisoarea egumenului man. Agapia catre monahii din
peste o lunl trebuia s5 fie mireasi. man. Slatina, in legatura cu schimbul de robi tigani].
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 166 [hrisov nr. 441.
3180 281.95 (498.3)
Biserica catedrala din Peatra. ALBINA ROM., XVIII 3192 281.95 (498.3)
(1846), D. 259-260. [Neagoe Ciudin biv. V. cornis vinde mitropolitului Ghe-
Se anund' cS monumentul dmas de la $tefan cel Mare, biserica deon 7 robi tigani, pentru man. Slatina]. FOAIE PT.
Sf. loan, care stituse 40 ani f5r5 de acoperis, se va acoperi acum cu MINTE, VIII (1845), p. 166 [hrisov nr. 45].
cheltuiala comunititii dzelesti.
3193 281.95 (498.3)
3181 281.95 (498.3) [Arderea bisericii, scolilor si caselor de la man. Socola].
[La 24 august, episcopul Edesei a sfintit biserica sfinvilor ALBINA ROM., II (1830), p. 237.
Trei Ierarhi din Peatra, zidità in locul celei de lemn, cu
ajutorul obstiei din Peatra si cu staruinta parintelui econom 3194 281.95 (498.3)
Gheorghe, profesorul tinutului]. ALBINA ROM., XIX [$tire despre arderea man. Socola]. CURIERUL ROM.,
(1847), p. 277 : Iasi!. II (1830), p. 165 : Ias.
Incendiul din 22 august a distrus biserica, Koine i toate casele
3182 Krogalniceanu], M. 281.95 (498.3) de locuie.
$tefan cel mare arhitect. PROPASIREA, I (1844), p.
262-264. 3195 281.95 (498.3)
Cu privire la zidirea man. Putna ;i inzestrarea ei de dtre Stefan [Arhim. Sofronie e numit egumen la man. Socola]. AL-
cel Mare. BINA ROM., XII (1841), p. 99 : E5i1.
In locul dposatului Isaia.
3183 281.95 (498.3)
[Ofisul domnesc Frin care arhimandritul Neonil e numit 3196 Mazareanul, Vartolornei 281.95 (498.3)
egumen al man. Risca]. BULETIN F. 0., XVI (1848), Instiintare. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 353-360.
p. 330 : Departamentul averilor Bisericest1. Precuvintare la o condicl in folio a minIstirii Solca, din 1771,
cuprinzind lista odoarelor 1i documentelor tddstirii. In aceastl
3184 281.95 (498.3) InItiintare, Vartolomei Midreanul, egumenul znln. Solca, arad tm-
[Arhimandritul Veniamin Canano e rinduit egumen pe prejuririle in care, Wind parte din delegatia Moldovei la Petersburg,
viata la man. Risca]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. impidteasa Ecaterina a II-a i-a dIruit pentru mln. Solca o sumI
226 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 209 : Novitale de odoare.
din nauntru.
3197 Mazareanul, Vartolomei 281.95 (498.3)
3185 281.95 (498.3) [Exortatie catre calugarii manastirii Solca]. ARHIVA
[Despre sfintirea bisericii Prea curatei Marii din Roman, ROM., I (1840-1841), p. 366-368.
zidità de mama domnitorului Bogdan si renovata de egu- Incheierea condicii cu privire la odoarele fi documentele mIn.
menul Macarie]. ALBINA ROM., X (1839), p. 315. Solca, aldtuid in anul 1771. Cuprinde ;i o apologie a lui $tefan
Sfintirea s-a flcut de mitropolitul Veniamin. Tonna, ctitorul snlnlstirii. - Datad : 1772 septemvrie 2.

3186 281.95 (498.3) 3198 281.95 (498.3)


[Dania sotilor vorn. Grigori Doni facuta man. Sf. Mu- ISe precizeaza ca pe moiile vornicilor Iancu si Alecu
cenic Gheorghe, din tirgul Roman]. BULETIN F. 0., XVI Cantacuzin, care sint de vinzare, se afla si doua biserici
(1848), p. 251-252. vechi]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 186 : Instiintare.
0 biserid este de piatd i a lost zidid. de Vasili voevod in satul
3187 281.95 (498.3) $erbesti, iar a doua, de lemn, se afll in satul Virtopul.
[Tanasa soltuz si 21 pirgari din Tirgul Cotnariului inti-
resc vinzarea unei case pentru man. Secului]. FOAIE PT. 3199 281.95 (498.3)
MINTE. VIII (1845), p. 76 [hrisov nr. 26]. Decret catra ieromonahul Teodor Tatarul. BULETIN
Anul 7119. F. 0., XVII (1849), p. 5.
Domnul ii rinduielte pe ieromonahul Teodor Tatarul ca nacealnic'
3188 281.95 (498.3) al schitului Vrancca.
[Dimitrie Cantemir vv. intareste donatia unui sat pentru
man. Secul si Neamtul]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), 3200 281.95 (498.3)
p. 75 [hrisov nr. 25]. [Arhimandritul Veniamin este numit egumen pe viata la
Amintelte ca ctitor al Secului pe Urechi vornicul. Anul 7212. man. Zagavia]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 21.

154

www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII 281.95 (499) : 281.9

281.95 (498) : 281.9 RELATIILE BISERICII ORTODOXE 3210 281.95 (498) : 281.9
ROMANE DIN PRINCIPATE CU BISERICILE ORTO- [In urma indepartarii comisului Panait Anghelopolul -
DOXE DIN ORIENT. MANASTIRILE INCHINATE ce era orinduit ca un exarh asupra inchinatelor manastiri
rumelioticesti de aici" - s-a instituit o comisie de ancheta
a lucrarilor lui]. CURIERUL ROM., II (1830), nr. 72, p.
3201 281.95 (498) : 281.9 281 : Bucurest1. Instiintare dela divanul savirsitor.
Manastirea Vatopedi. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
p. 153-156. 3211 281.95 (498) : 281.9
Se reproduce fi se comentcaza un hrisov al lui Alexandru eel Bun [Se anunta ca. Prezidentul Plenipotentiar a dat o decizie,
prin care inzestra ctitoria de la Vatopedi, din Sf. Munte. prin care se di voie egumenilor manastirilor grecesti sa
vincla, insi numai pe un an, veniturile proprietatilor acestor
3202 281.95 (498) : 281.9 manastiri]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 81 : Intiin-
[Hrisov In chestiunea vinzrii unui sat de catre man. ;ãrl Oficiale.
Golia din Iasi, inchinata man. Vatopedi de la Muntele
Athos]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 73-74 [hri- 3212 281.95 (498) : 281.9
sov nr. 22] : Documente vechi. [Circulara Logofetiei Dreptitii prin care se aduce la cu-
Anul 7123. nostinta generalä hotarirea patriarhului Ierusalimului ca
egumenii manastirilor Inchinate Sf. Mormint sa nu mai all
3203 281.95 (498) : 281.9 dreptul de a face Imprumuturi si a da embaticuri in nu-
mele manastirilor]. BULETIN F. 0., I (1833), nr. 9, p.
[loan Radu vv. Inchina Sfintului Mormint man. Galata, 32-33 : Tirculara slobozita de catra Logofetia dreptatiiI la
cu averile ei]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 26-27 iulie 1833.
[hrisovul nr. 4].
Anul 7125. 3213 281.95 (498) : 281.9
Circularnica adresata la tot1 Egumeni Manistirilor. CU-
3204 281.95 (498) : 281.9 RIERUL ROM., V (1833), P. 231-232 : Logofetia prici-
Hrisov. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 81-85. nilor Bisericesti.
Hrisovul lui Matei Basarab, dat la tipar din porunca domnito- Atrage atentia ca, atunci rind sa. fac inchirieri de arenzi de
rului si a mitropolitului Neofit, cu voia impsratului Rusiei, la data sau verice alt acaret al minastirii", al nu se inchirieze la
de 20 februarie 1830, prin care hotaralte ca acele sfinte lavre suditi, pinS cind nu vor da inscris adcverit de consulatul de care
domnesti carele le-au fnchinat acei domni si vladici... (Ira de voia apartin ca si vor supune la hotaririle judecatorilor tarii, fari a
;i WI de stirea neamului le-au supus mctoase dajnice altor ma- putea intru aceasta a si numi nicidecum drept sudit°, in toate pri-
nastiri din tam greceasca, din Sfintagora, si de pre aiurea... al :OA cinile ce se vor ivi in indeplinirea contractului.
a teal minastirile intr-acea slobojcnie, pre acea pravili ;i tocmeall,
cum au legiuit ziditorii si ctitorii kr, si sa aka' a fi spre scama 3214 281.95 (498) : 281.9
tirii, cum au lost din veac". - Datat : 27 nov. 7149 [1640]. Catre Sfatul Administrativ Extraordinar al Valahii.
CURIERUL ROM., V (1833), p. 233 : $tiri din launtru.
3205 281.95 (498) : 281.9 Kiselcf cere Sfatului ,,strasnica pazire a pravilelor i obicciurilor
[Hotarire a episcopilor din Moldova, In frunte cu Var- ce nestramutat s-au pazit intr-aceasti tarr cu privire la arendarea
laam, mitropolitul Sucevii, In pricina de judecata dintre ma- rnosiilor manastiresti. SI se interzica abuzul cgumenilor minastirilor
nastirile Dragomirna i Pantocrator]. FOAIE PT. MINTE, inchinate, care arendeaza aceste mosii pe mai mult de trei ani ;i
VIII (1845), p. 39 [hrisov nr. 111- incaseazi banii arendei mai mult deck pe un an inainte.
Anul 7170.
3215 281.95 (498) : 281.9
3206 281.95 (498) : 281.9 [Bugetul Caselor facatoare de bine"]. BULETIN G. A.,
[Doamna Safta a lui Gheorghie $tefan vv. Inchina Sf. III (1834), nr. 37, p. 158-159 : [gresit : 154-155].
Mormint man. Bistrita, cu toate averile ei din Moldova]. Raportorul, Barbu Stirbei, prezinti si cererea de a se reglementa
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 41 [hrisov nr. 14]. : de urgenia situatia manastirilor inchinate. Vezi si adresa domnitorului
Documente vechi. catre Obsteasca Adunare, in aceasra chestiune, in p. 159.
Anul 7195, martie 4 [1687].
3216 281.95 (498) : 281.9
3207 281.95 (498) : 281.9 [Instiintarea Epitropiei Sf. MormInt, cu privire la Intoc-
[Hrisov din octombrie 1702, al domnitorului Moldovei mirea hIrtiilor atingatoare de proprietatile manastirilor in-
loan Constantin Duca, prin care harazeste deosebite mile chinate acestuia]. BULETIN F. 0., III (1835), p. 35 : Lo-
patriarhiei din Constantinopol]. ARHIVA ROM., II (1845), gofetia cea mare a DreptitiI.
p. 271-274. Se precizeaza ci actele referitoare la datorii, arenda, embaticuri
In greceste ; copiat de C. Hurmuzaki ; originalul etc. nu pot fi incheiate de egumeni, ci numai de Epitropia
se afla in
muzeul din Odesa. Sf. Mormint.

3208 281.95 (498) : 281.9 3217 281.95 (498) : 281.9


[Grigorie Ghica vv. daruieste Sf. Mormint o parte din Comisia lamuriris locurilor monastirests din orasul EsiT.
venitul \Tamil domnesti]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), BULETIN F. 0., (1835), p. 176.
p. 83 [hrisov nr. 33]. Face cunoscut epitropiilor manastirilor inchinate sa sc infltileze
Anul 7237, septembrie 26 [1728].
inaintea acestei comisii si sI arate toatc locurile pt care le are
fiecare ministire in orasul la5i.
3209 281.95 (498) : 281.9
3218 281.95 (498) : 281.9
[Constantin Niculai vv. di. obroc de sare" Epitropiei Sf. [Se face cunoscut ca patriarhul Ierusalimului i-a reinnoit
Mormint]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 83 [hri- comis. Ioan Adamachi numirea ca membru In Epitropia
sov nr. 321. Sf. Mormint din Moldova]. BULETIN F. 0., III (1835),
Daruieste Sf. Mormint o anumita cantitate de sare anual. Anul 7241. supl. la nr. 85, p. 1.

155

www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATH 281.95 (498) : 281.9

3219 281.95 (498) : 281.9 3230 281.95 (498) : 281.9


[Publicatie de licitare a arendei mosiilor manastirilor in- Copie de pe adresul comisid inpacaluitoare locurilor cu
chinate]. BULETIN G. A., V (1836), p. 5-7 : Epitropia bezmin grecu-monastiresti, din orasul Esi1 cu No. 73 No-
Mänästirilor Sfintului Mormint. emvrie 21, 1840. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 386.
Se publici i o listi de mlnistiri, cu mo$iile lor. Sint invitate manistirile care au Jocuri cu bezmin" si faca
intoielde necesare, cli altfel va interveni Obicinuita Obiteasci
3220 281.95 (498) : 281.9 Adunare.
[Articol in legaturl cu arendarea prin mezat a unor
mosii ale ministirilor inchinate Sf. Mormint]. CURIERUL 3231 281.95 (498) : 281.9
ROM., VII (1836), p. 25-26 : Bucuresti. [Publicatie cu privire la conditiile sub care egumenii ma-
Comentariu la Itirea publicati in Buletinul Oficial a 12 moiii nàstirilor inchinate i neinchinate, precurn i ingrijitorii
ale mitropoliei se vor arenda prin rnezat. Se subliniazi ci toate
schiturilor slobode", sint volnici a da locuri cu embaticuri
proprietitile m3nastirilor inchinate, in numar de 54, se vor arenda pe mosii manastirestiTh BULETIN G. A., X (1841), p.
numai prin mezat. Se amintesc abuzurile ce le fReau chive ince- 41-42 : Departamentul Dreptatii.
resati, aranjind in taini arendarea cu pret scizut a acestor moiii
Text romln i francez.
3232 281.95 (498) : 281.9
3221 281.95 (498) : 281.9 Pravila pentru osebite impregluran atingatoare de bez-
[Epitropia m5nastirilor Sf. Mormint vesteste ca are sä manariI locurilor Greco-Monastiresti din orasul Iasii. FOAE
se faca o deskvirsitä lucrare de meremet manastirii Vaci- SAT., III (1841), p. 183-186.
restilor"]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 108 : Instiin-
tad. 3233 281.95 (498) : 281.9
[Instiintare cu privire la arendarea mosiilor manistirilor
3222 281.95 (498) : 281.9 inchinate]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 233-234.
[Epitropia manistirilor inchinate Sf. Mormint anunta ca Intrucit s-au ivit neintelegeri cu privire la arendarea mo$iilor mi-
se va face o lucrare de meremet" bisericii Colegiului Sf. nistirilor inchinate, de acre reprezentantii lor, s-a hotirit ca numele
Sava]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 120 : egumenilor $i epitropilor cu dreptul de a administra averile mlnistiregi
Invit8 arhitectii i mesterii si faci oferte. si fie comunicate cirmuirii i publicate In foile oficiale ; nici un
contract si nu fie intirit impotriva acestei reguli $i a pravilelor
3223 281.95 (498) : 281.9 pImintesti.
Epitropia manistirilor Sf. Mormint. BULETIN F. 0., IV
(1836), p. 568-569. 3234 281.95 (498) : 281.9
Anunti cI, potrivit aprobirii patriarhului, di in arendi moiiiic Proect. Pentru inscrierea prin condid a klocumenturilor
aghiotaficestilor ministiri" din Moldova, pe trei ani. Iniirl unele Manastirilor inchinate i neinchinate pe care se sprijina a
din instructiile patriarhului, pe care trebuie sI le aibi in vedere lor proprietate, intarit prin inalt ofis al Marid Sale lul
muiteriii. Vocla clue cinstita Obicinuiti Adunare cu No. 528, luna
Iunie 7, anul 1841. BULETIN G. A., X (1841), p. 339
3224 281.95 (498) : 291.8 341 : Departamentul Credintd.
[Publicatie cu privire la mezatul arenclarii mosiilor Vezi $i p. 341 : 5tatul eomisief limurirei documenturilor Minlati-
acareturilor" manastirilor inchinate Sf. Mormint]. CURIE- rilor inchinate 1i neinchinate.
RUL ROM., IX. (1838), decembrie, nr. 6, p. 21-22 : In-
stiintare ; X (1839), p. 20 : Instiintad. 3235 281.95 (498) : 281.9
Se publicl lista tuturor acestor imobile.
[Se face cunoscut ca patriarhul Ierusalimului 1-a numit
3225 281.95 (498) : 281.9 ca membru in Epitropia Sf. Mormint pe Angheli Vali in
locul raposatului Gheorghe Xantopulos]. BULETIN F. 0.,
[Actul invoielii savioite intre Epitropia Sf. Mormint si IX (1841), p. 447 : Departamentul Trebilor din Launtru.
fiii raposatului ban Constantin Cananeu, pentru moiile
Dolhatca si Buda]. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 29-30. In p. 467, se anunti anularea acestei numiri.
Datat : E1ii anul 1838 luna clechemvrie I.
3236 281.95 (498) : 281.9
3226 281.95 (498) : 281.9 [Epitropia averilor Sf. Mormint face cunoscut ca patriar-
Adresul Epitropid Sfintului Mormint. BULETIN F. 0., hul Ierusalimului a numit epitrop pe cam. Angheli Vali in
VIII (1840), p. 311. locul raposatului Gheorghe Xantopulos]. FOAE SAT.,
Semneazi Vasili Kolovilonii. Anunti cI patriarhul Ierusalimului III (1841), p. 339 : Departamentul trebilor din launtru.
i-a demis pe Hristodol si loan Adamachi din Epitropia Sf. Mormint
ai cl, ping la intocmirea unei noi epitropii, doritorii se vor 3237 281.95 (498) : 281.9
adresa lui. [Lista mosiilor manastirilor Sf. Mormint care se dau in
arencla pe trei ani, de la 23 aprilie 1842 pink. la 23 aprilie
3227 281.95 (498) : 281.9 1845]. C. DE AVIS, VI (1842), supl. la nr. 10, p. 1-2 ;
[Se anunta ca demiterea fratilor Adamachi de la Epitro- CURIERUL ROM., XIII (1842), supl. nr. 7, p. 1-2.
pia Sf. Mormint s-a facut dupa cererea lor]. BULETIN
F. 0., VIII (1840), p. 326 : Departamentul Trebilor din 3238 281.95 (498) : 281.9
Launtru.
[Se anunta ca, in audienta la sultan, domnitorul G. Bi-
3228 281.95 (498) : 281.9 bescu au negotiat din toate puterile si in cauza manasti-
[Se vestote ca s-a prirnit demisia fratilor Adarnachesti rilor inchinate"]. G. TRANS., VI (1843), p. 359, col. II :
de la Epitropia Sf. Mormint]. ALBINA ROM., XI (1840), Dela Oh, 28 Oct.
p. 339 : E1i1.
3239 281.95 (498) : 281.9
3229 281.95 (498) : 281.9 [Notita despre chestiunea manastirilor inchinate din Tara
[Gheorghe Xantopulos este numit in Epitropia Sf. Mor- Romaneasca]. G. TRANS., VI (1843), p. 390-391 : Tara
mint]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 367 : Esii. Româneasci.

156

www.dacoromanica.ro
181.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII 281.95 (498) : 281 9

3240 281.95 (498) : 281.9 3250 281.95 (498) : 281.9


[Se face cunoscut ca toate actele indreptate din impe- [Ofisul domnesc prin care se desfiinteaza Epitropia Sf.
riul otoman catra autoritatile din Tara Romaneascã trebuie Mormint ca organ de conducere a manastirilor inchinate
sa alb a. intarirea agentici din Constantinopol a acestui prin- din cara]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 50 : Catre De-
cipat]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 409-410 : Depar- partamentul Trebilor Bisericesti.
tamentul Dreptavii. Se precizeazi felul cum vor fi conduse scene mInNstiri. Moliile lor
Publicatia se refer5 indcosebi Ia actele patriarhiei si ale diferitelor se vor arenda sub aceleali conditii ca 1i cele ale minSstirilor p5mintcne.
cpiscopii4i miinSstiri dc acolo, cu privire la proprietstile lor din
Tara Romincasci. 3251 281.95 (498) : 281.9
3241 281.93 (498) : 281.9 [Dispozitii cu privire la regimul manistirilor inchinate].
[Se facc cunoscut cä arhimandritul Paisie a fost numit BULETIN G. A., XIV. (1845), p. 73-74, 125-126 [Po-
ca exarh al minastirilor Sf.
de patriarhul Ierusalimului runci domnesti].
Mormint]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 421 : Departa- Se referi indeoscbi la purtarea egumenilor din aceste mSnastiri,
mentul trebilor din Launtru. dintre care unii nu vor 58 çinS seama de respectul cuvenit autori-
tItilor tIrii.
3242 281.95 (498) : 281.9
[Se semnaleaza unele stiri asupra chestiunii manastirilor 3252 281.95 (498) : 281.9
inchinate din Principatele Romane, aparute in Gazeta Uni- [Raportul mitropolitului Neofit cltre domnitorul G.
versalál. G. TRANS., VII (1844), p. 18 : Chronica. Bibescu, in privinta numirilor de egumeni la manastirile in-
Aceste stiri sint considerate ca nesigure. E vorba, probabil, de
chinate]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 126-128.
foaia Allgemeine Zeitung din Augsburg.
Arati ci, dupa vechile orinduicli, acesti egumcni trebuic sa fie
3243 281.95 (498) : 281.9 numiti de oblacluirea piminteanS, dintre calugSrii acelor m3nastiri,
propusi de chiriarhii rasiriteni de care depind aceste manastiri. Subli-
Epitropia Manastirilor Sf. Mormint. CURIERUL ROM., niazI ca, in ultimul timp, acesti chiriarhi au trimis ca egumeni oameni
XVI (1844), p. 88. serSini de viata clericali, in realitate arcndasi cu soroace de ani hod-
Publicatie referitoare la arendarea unor mosii ale minIstirii riti", oameni speculanti", care au adus aceste manastiri la ruini.
Viaresti.

3244 281.95 (498) : 281.9 3253 281.95 (498) : 281.9


[Epitropia manastirilor Sf. Mormint din Tara Roma- [Stiri i comentarii in legatura cu eventuala sosire a unei
neasca publica lista mosiilor manastirilor inchinate care vor comisii ruso-turce, pentru a cerceta in principate chestiunea
fi date in arena. pe 3 ani, incepind de la 23 aprilie 1845]. manästirilor inchinate]. G. TRANS., VIII (1845), p. 160 :
CURIERUL ROM., XVI (1844), supl. nr. 92, p. 1-2 ; Moldavia, 166-167 : Moldavia, 210 : Moldavia.
VEST. R., VIII (1844), p. 367-368 : Instiintare.
3254 281.95 (498) : 281.9
3245 281.95 (498) : 281.9 [Se face cunoscut ca, in viitor, cartile domnesti atingi-
[Corespondente din Iasi, datate 13 octombrie si 16 no- toare de imputernicirea in egumenie a egumenilor greco-
iembrie, cu privire la raspunsul exarhilor i egumenilor greci monastiresti" se vor face de Departamentul Averilor Bise-
ai manastirilor inchinate din Moldova, la circularile Depar- ricesti, in locul Departamentului Trebilor din Nauntru].
tamentului Averilor Bisericesti, cu privire la taierea padu- BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 8.
rilor manastiresti]. G. TRANS., VII (1844), p. 341-342 :
Moldavia, 383 : lash, 16 Noemvrie 1844. 3255 281.95 (498) : 281.9
Accstia contestS dreptul guvernului Moldovei de a reglementa pro-
blema averil mSnistirilor inchinate. Comentariul corespondentubi [Se anunta c domnitorul 1-a intirit, in urma mijlocirii
condamn8 aceasti atitudine. patriarhului Ierusalimului, pe protosinghelul Modest ca egu-
men al man. Nicorita din Iasi]. BULETIN F. 0., XIV
3246 281.95 (498) : 281.9 (1846), nr. 62, p. 275 : Departamentul trebilor din nauntru.
[Se anunta din Ias1 ca patriarhul din Ierusalirn a cerut ca
arenda pentru mosiile manastirilor inchinate Sf. Mormint 3256 281.95 (498) : 281.9
sa se liciteze prin consulatele puterii protectoare]. G. [Domnitorul Mihail Sturza intareste nurnirea arhimandri-
TRANS., VII (1844), p. 346-347 : Moldavia. tului Dionisie, ficuta de patriarhul de Constantinopol, la
3247 281.95 (498) : 281.9 egumenia man. Golia, pe timp de 6 ani]. BULETIN F. 0.,
XV (1847), p. 38 : Departamentul averilor Bisericesti.
[Propunerile rusesti din 1/3 august pentru rezolvarea
problemei averii manistirilor inchinate din Principatele 3257 281.95 (498) : 281.9
Romane]. G. TRANS., VII (1844), p. 1-3 : Moldavia.
Arendarea moliilor si se faci pe cite 9 ani. Din venitul rezultat sS [Domnitorul Mihail Sturza intareste numirea protosin-
sc faci reparatii la ministirile respective, iar restul si constituie un ghelului Venedict, facuta de patriarhul Ierusalimului, la
fond de constructii. Doui rnilioane de lei anual si fie destinati ase- egumenia man. Tazlául, pe timp de 6 ani]. BULETIN
zamintelor de binefacere din Principate, iar 250 000 lei alezSmintclor F. 0., XV (1847), p. 38 : Departamentul averilor Bisericesti.
biscricii grecesti din Imperiul otoman.
3258 281.95 (498) : 281.9
3248 281.95 (498) : 281.9
Daturl despre manastirile Rom FOAIE PT. MINTE, [Corespondenta din Bucuresti, datata 12 februarie, in
VII (1844), p. 121-122. chestiunea averii manastirilor inchinate]. G. TRANS., XI
(1848), P. 59-60 : Tara Romineasca.
Statistici f i comentarii, cu privire la raportul dintre numirul ma-
nistirilor libere si al celor inchinate.
3259 281.95 (498) : 281.9
3249 281.95 (498) : 281.9 [Copie de pe decretul domnesc care intareste pe prea-
[$tiri comentarii, in legatura cu intirzierea recunoas-
i cuviosul arhimandrit Sofronie Trierarhitul ca egumen pe
terii noului mitropolit al Moldovei, Meletie, de catre pa- viata la man. Teodorenii din tinutul Dorohoi, inchinati
triarhia din Constantinopol]. G. TRANS., VII (1844), p. man. Sf. Pavel de la Muntele Athos]. BULETIN F. 0..
147 : Moldavia. XVI (1848), p. 58.

157

www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 I3ISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII - BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02

3260 281.95 (498) : 281.9 aflate in acest printipat subt numire de mosii ale manastirii
Plumbuita"]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 343 : De-
din Muntele Athos
obstiei acestei minastiri
-
[Imre ieromonahul Sofronie, egumenul man. Sf. Pavel
trimis ca imputernicit din partea
arhimandritul Sofronie, egu-
partamentul Dreptatii, 343-344 : Contract.
menul man. Trierarhilor si al man. Teodoreni, inchinati 3271 281.95 (498) : 281.9
Sf. Pavel, s-a savirsit invoiala prin care, cu incepere de la [Arhimandritul Atanasie este keit-it, prin decret dom-
23 aprilie 1849, se statorniceste arhimandritul Sofronie Tri- nesc, ca egumen la man. Sf. Sava din Iasi si exarh al tuturor
sfetiteanul ca egumen §i cirmuitor al averilor man. Teodo- manästirilor din Moldova inchinate Sf. Mormint]. BU-
reni, pe viata]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 62-63, 69. LETIN F. 0., XVIII (1850), P. 389 ; GAZ. DE MOLD.,
Se stabilesc si uncle indatoriri referitoare la aceasta invoiali. XXII (1850), p. 377 : Novitale din niuntru.
3261 281.95 (498) : 281.9
Document pentru causa monastirilor inchinate. FOAIE 281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA
PT. MINTE, XI (1848), p. 97-98. (GRECO-CATOLICA)
Se reproduce impirtisirea triimesi egumenilor de catre chiriarhiile
de ',este Dunarea".
3272 281.95.02
3262 281.95 (498) : 281.9 Testamentulu Episcopului P. P. Aaron. ORG. LUM., I
[Patriarhia din Ierusalim reinfiinteaza Epitropia manasti- (1847), p. 138.
rilor inchinate din Valahia]. BULETIN G. A., XVIII Testamcntul episcopului de Figira; Aaron, este datat 6 noiembrie
(1849), p. 37-38, 38-39 [Caimacamia cltre Departamen- 1758. Text in limba latini.
tul Credinted. 3273 281.95.02
3263 281.35 (498) : 281.9 [Despre moartea episcopului Figarasului, Ioan Bob]. AL-
BINA ROM., II (1830), p. 344 : Transilvania.
Circularä adresi a Eforiel man. sfintului mormint cltre
C. cirmuirl ale judetelor. VEST. R., XIII (1849), p. 54. 3274 281.95.02
Se face cunoscut ci s-a format aceasti efork Ii ci in viitor aren-
dalii ministirilor inchinate sint datori a achita acestei eforii arenda [Corespondenta despre vizita episcopului gr. cat. Ioan
moyiilor, iar nu egumenilor. Lemeni la Reghinul Sisesc]. G. TRANS., I (1838), sem. II,
p. 45-46 : Transilvania.
3264 281.95 (498) : 281.9
3275 281.95.02
[Se vesteste ca mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit, a plecat
la 12 iulie de la Galaci la Constantinopol]. VEST. R., XIII [Moartea canonicului Ioan Nemes din Blaj]. G. TRANS.,
(1849), p. 231. II (1839), p. 13-14 : Transilvania.

3265 281.95 (498) : 281.9 3276 Prosi 281.95.02


[Scrisoarea patriarhului ecumenic Antim catre episcopul [Corespondenta cu privire la vizita la Baia Mare a
de Roman, Veniamin]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 3. episcopului gr. cat. de Fagaras, Ioan de Lemeny]. G.
In pricina preotilor hirotonisiti paste canoanele bisericelti de citre TRANS., II (1839), p. 149 : Ungaria.
arhiereul Chesarie Sinadon, fost loctiitor la episcopia R.omanului.
3277 281.95.02
3266 281.95 (498) : 281.9 [Date statistice despre episcopiile gr. cat. din Transit-
[Prin ofis domnesc, se precizeaza ca nicio imprumutare, vania i Ungaria]. G. TRANS., II (1839), P. 205 : Ungaria.
nicio datorie a unui igumen nu poate privi asupra vreunei Numirul credinciolilor romini : 552 827 in episcopia Hgirasului,
manistin i ca stapinirea Tani Românesti nu poate recu- plus circa 200 000 in episcopia de Oradea Mare ;i ces din Ungvir.
noaste niciun contract intre un nastavnic al unei minastiri
de aici cu chiriacescul loc unde se orinduieltel. BULETIN 3278 281.95.02
G. A., XIX (1850), p. 5 : Citre Departamentul Credintil. [Scurt necrolog al episcopului gr. cat. Samuil Vulcan],
G. TRANS., III (1840), p. 14 : Ungaria.
3267 281.95 (498) : 281.9 Dupi foaia maghiarl Hirnök.
[Ofisul domnesc din 20 ianuarie 1850 prin care Gheorghe
Samias e intarit ca efor ocirmuitor al manastirii Popautii 3279 281.95.02
din tinutul Botosani, fiind rinduit de patriarhul Antiohiei]. Necrolog. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 47-48 ;
BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 34. DACIA LIT., I (1840), P. 118-120.
La moartea episcopului Samuil Vulcan. Dupi datele din doui scri-
3268 281.95 (498) : 281.9 sori, primite la redactie de la Oradea ; a rnurit la 25 decembrie 1839,
[Ofisul domnesc din 21 februarie 1850 catre Departa- in virsti de 82 ani.
mentul Averilor Bisericesti si al Invataturilor Publice].
BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 73-74. 3280 281.95.02
Acest departament este insircinat cu adunarea i pistrarea veniturilor Necrologu. ALBINA ROM., XI (1840), p. 68.
min. St. loan Guri de Aur, metoh al min. Dreanul din Epir. nespre moartea episcopului de Oradea Mare, Samuil Vulcan.

3269 281.95 (498) : 281.9 3281 Muntean 281.95.02

- spre stiinva -
[Domnitorul B. $tirbei dispune sa se publice din nou
ofisul din 1847 al fostului domnitor
G. Bibescu referitor la conditiile cu care egumenii minasti-
Samuil Vulcan, episcopul romanesc dela Oradia mare.
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 172-173.
Se arati meritul lui in incurajarea culturii rominelti.
rilor inchinate pot arenda moiile acestor manistiri]. BU-
LETIN G. A., XIX (1850), p. 337. 3282 Vasici, dr. [P.] 281.95.02
0 dechlaratie doritã. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
3270 281.95 (498) : 281.9 p. 198-200.
[La cererea unuia dintre contractanti, care ii acuza pe Subliniazi cu bucurie articolul despre Samuil Vulcan, din Foale.
asociatul sau ca nu respecta conditille, se publica contractul Povesteste intimpliri personale, din care reiese dragostea lui S. V.
pentru arendarea pe 7 ant a mosiilor sf. manastiri Agura pentru cultura romineasci.

158

www.dacoromanica.ro
281.9.02 IIISERICA ROMANA UNITA 281.95.01

3283 281.95.02 3294 Noak Szora, M. 281.95.02


[$tiri despre completarea numarului de sapte canonici Piu [sic] desiderium. G. TRANS., VII (1844), p. 231
ai capitulului din Blaj]. G. TRANS., IV (1841), p. 63 : 232.
Viena.
Cere infiinlarea unel cpiscopii romlnesti in Baia Mare.
Noii numiti sint Const. Alutan, 5t. Boier, Izidor Alpini, I. Barna
si Arsenic Popovici.
3295 281.95.02
3234 281.95.02 [Plingere cu privire la modul de salarizare a preotilor
[Corespondenta din ROI-as, datata 27 mai, cu privire romAni din dieceza Oradiei Mari si abuzurile protopopilor
la vizitele canonice prin eparhie ale episcopului gr. cat. de acolo, care aveau singuri dreptul de a inmina si con-
de FagIras, loan Lemeni]. G. TRANS., VI (1841), p. 85 : trola salariul clericilor]. G. TRANS., VII (1844), p. 309
Transilvania. 310 : Ungaria, 353-354 : Dintre dóä tell, 23 Oct. Plansoare
asupra plansoarci, 385-386 : Din Ungaria.
3285 281.95.02 Semneazi : Mai multi preoti din dietezul gr. cat. al Oriclii Mari...
[Protestul facut de episcopul Ioan Lemeni, in Dieta Rispunde : Un abonat care condamni dezbaterea acestei chestiuni prin
Transilvaniei, cu privire la asupririle ce sufera romlnii gazete, in public.
uniti]. G. TRANS., V (1842), p. 117 : Transilvania.
3296 281.95.02
3286 Moldovan, I. G. 281.95.02 [Adunarea preotilor din eparhia gr. cat. a Bistrei]. G.
[Articol in care exprima bucuria romanilor pentru nu- TRANS., VII (1844), p. 365-366 : Lupsa (in comit. Turzil)
mirea lui Vasilie Erdeli ca episcop greco-catolic al Oradiei in 31 Oct. a. c.
Mari]. G. TRANS., V (1842), p. 134-135 : Ungaria.
Intre altele, protopopul eparhiei a propus cicrului int:elm-ea unci
campanii impotriva alcoolismului la sate.
3287 281.95.02
[Hirotonirea noului episcop al Oradiei, Vasilie Erdeli]. 3297 Balint, Simeon 281.95.02
G. TRANS., VI (1843), P. 185 : Transilvania.
Raspuns la publicarea adunarii Tractului Bistril. G.
3288 281.95.02 TRANS., VII (1844), p. 406-407.
[Nurniri de canonici in capitulul gr. cat. din Oradea In legaturi cu propunerile ficute in adunarea clericilor din eparhia
Mare]. G. TRANS., VI (1843), p. 334 : Ungaria. Bistrei, dcspre care s-a rclatat in p. 365-366 : Lupsa. Arat'a dificul-
Utile unei campanii antialcoolice organizate de clericii gr. cat. Pune
Canonicii Ion Corneli si N. Borbola au clpitat titlurile de pre- problems scolilor de linga biscrici.
pozit mare" si lector" ; parohii Vasile Hristian, loan Pac, Al. Dobra
si loan Alexi au fost numiti canonici cu diferite titluri.
3298 281.95.02
3289 A B C. 281.95.02 O parere pentru publicitate i o privire preste corespon-
Pentru shematismul cleruluT din episcopatul Fagarasului, dinta din Lupsa, si preste rispunsul acelias in N-rii Ga-
si Inca ceva. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 201-205 zetei 92 si 102 an tr. G. TRANS., VIII (1845), p. 53-54,
[gresit : 105]. 57-58, 61-62 : Din Transilvania.
Observatii in legituri cu cartea Schematismus Venerabilis Cleri Autorul anonim subliniazi rolul pe care-I joaci foile lui Barit,
Gracci Ritus Catholicorum Diocesens Fogarasiensis in Transilvania... fi:nd Intre cele mai dc frunte unelte" spre a-i desmorti" pe romanii
1842. de dincoacc de Carpati. Arati inceresul cu care citee Chronica si
articolele incepatorii", dar mai virtos corespondentele dcspre intim
3290 Blrnut, Simeon 281.95.02 plärilc locuitorilor romin: ai Transilvanici. Argumenteaa apoi ca
trebue date pe fatl, si inc.1 prin organul gazctei, nedreptatile ; in
Saborul cel mare al episcopid FIgarasului. FOAIE PT. dintii publicitstii trebue aruncati rugina datinclor celor rele". Ris-
MINTE, VI (1843), p. 26-29, 33-37. punde apoi lui Balint, in cazul adunirii dc la Lupsa.
Analizeazi vechea constitutie a biscricii in Ardeal. Ea era condusi,
pe lingi episcopi, de un sobor anual, compus din protopopi i unii 3299 281.95.02
mireni de frunte. Soborul alegea un sfat permanent, compus din
12 protopopi. [Scurt necrolog al lui Arsenic Popovici, canonic, rector
al seminarului i asesor de consistoriu in Blaj]. G. TRANS.,
3291 C. A. 281.95.02 VII (1845), p. 117 : Transilvania.
[Corespondenta din Tinutul Cetatii de Bahl, 18 dec. 3300 281.95.02
1842 c.v.", prin care anunti i elogiaza donatiile in bani
pamInt facute de parohul gr. cat. din comuna Smig [Se anunta el, In locul raposatului Arsenie Popovici,
a acelui virtu; Petru Popp, pentru fondul dietezan a defi- a fost ales si numit canonic Teodor Sereni, vicariul si pro-
cientilor preoti si a vaduvelor preotese"]. G. TRANS., VI topopul FIgarasului]. G. TRANS., VIII (1845), p. 129 :
(1843), p. 1 : Transilvania. Transilvania, 137, col. II : 0 indreptare.
Totodati e numit si rector al scminarului din Blaj.
3292 281.95.02
[Dare de searna despre dezbaterile Adunarii consistoriale 3301 281.95.02
din Blaj, in 13-19 martie 1844]. G. TRANS., VII (1844),
p. 105-106 : Transilvania. [$tiri despre vizita episcopului de Oradea, Vasilie Erdeli,
la Blaj]. G. TRANS., VIII (1845), p. 129 : Transilvania,
3293 C. V. 281.95.02 145 : Transilvania, 154 : Transilvania.
[Corespondenta din Orastie, datati 12 mai, cu privire 3302 281.95.02
la vizita canonica a episcopului de ROI-as, loan de Le-
meni, in protopopiatul Orastiei]. G. TRANS., VII (1844), Blaj, 15 Maiu v. Adunarea de protopord. G. TRANS.,
p. 165-166 : Transilvania. VIII (1845), p. 170-171 : Transilvania.

159

www.dacoromanica.ro
131.95.02 BISERICA ROMANA UNITA 381.95.02

3303 M. 281.95.02 3312 281.95.02


Fideicomissum. G. TRANS., VIII (1845), p. 115-116, [Se comunica aprobarca cererii clerului roman unit de
120. a i se da voie sa se intruncasca in sobor]. G. TRANS., IX
Articol datat : Ungaria, 8 Aprilie 1845. - Ca introducerc, M. evoc3
trumusetea morala a institutiei care in dreptul maghiar se numeste
(1846), p. 86, col. I : Dela Somes, 17 Mart. n.
fideicomissum, adicl ,executoria testamcntului". Arati raspunderea cclui 3313 281.95.02
insarcinat cu executarea unui testament, mai ales cind accst testament [Se vesteste ca au fost alesi reprezentantli capitulelor
arc in vedere bincle unui intreg popor. Intreabi : Unde sint cele greco-catolice" in Dicta Ungarieil. ORG. LUM., 1 (1847),
300 de scoale asecate de Sincai, uncle sint r Acuzi pe cei care tre- p. 212, col. 1 : Ungaria.
buiau sa se ocupe de asemenea probleme ci s-au aruncat bratele
!uxurii" si-s robii patimii jocului de ciNi. Descrie apoi geneza dona- Canonicul cancelar losef-Popu-Sclegianu de Illesf alva, pcntru
tiei de vreo 10 000 florini, fIcuti de Nicolae Simu din Arad Capitulului capitulul din Oradea Mare ; canonicul custode Alex. DuchnaNics, pen-
rominesc al Diecezei Transilvaniei" - pentru inflorirea literaturii
natiei romine". Intreaba pc executorul testamcntar de ce nu publici
tru capitulul Eperesiului.

nimic despre donatie ? 3314 281.95.02


[Corespondenta despre moartea i inmormintarea lui Joan
3304 [Barit, G.] 281.95.02 Marian, vicariul episcopesc i directorul scoalelor militare
[Notita in legatura cu articolul Fideicomissum", de M.]. din regimentul al II-lea romanesc granitarie]. G. TRANS.,
G. TRANS., VIII (1845), p. 120. IX (1846), p. 215, col. I : Maud.
Semneazi : Red. - Arati a la capitulul din Blaj nu s-a primit
inca nici un ban din donatia lui Nic. Simu. 3315 281.95.02
Din viata hi' Joan Marian vicariu si director. G. TRANS.,
3305 C. P. 281.95.02 IX (1846), p. 223-224, 228.
Din Transilvania. Hunedoara, 20 Iunie 1845. G. TRANS.,
VIII (1845), p. 216. 3316 Aaron, Th. 281.95.02
Intervine in chestiunea donatiei lui Nicolae Simu, ridicatN public Credentia si ritulu, seu cadentiele baserecesci cautandu
prin articolul Fideicomissum. Arati ci s-a interesat de aceasti donatie, spre baserec'a apusana si resaritena. ORG. LUM., I (1847),
ca un cunoscut al lui Simu. Anunt3 ci a primit o corespondenti de p. 285, 291-292.
la capitulul episcopiei FlgSrasului, din care reiese cI unul din execu-
Rcprodus dupi R.elig. i Educat. a. 1843, nr. 14, 15, 16. Arati cS
torii testamentari e protopopul gr. cat. din Arad, Vasilie Moldovan.
o perfects unire nu se poate realiza intre biserica rSsIritean3 greco-
unit3 8i cea apuseani romano-catolici, din cauza deosebirilor de cre-
3306 A. Din Ungaria 281.95.02 di:10 si de ritual.
Daturi din testamentul lul Nicolae Simu. G. TRANS.,
VIII (1845), P. 253-254. 3317 S..i R..r.s. 281.95.02
Biografia donatorului. Scopul donatiei ficuti capitulului catedralei Speciea faptei in cumpararea bunului seau posesiunei Cu-
din Blaj : tipirirea de cirti rominesti. tului (Kutfalva) pe seama seminariului dein Blasiu. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 29.
3307 281.95.02
Expunere juridico-istorici asupra chestiunii proprietitii mosici Cutul.
[Informatii despre donatia testamentara a lui Nic. Simu].
G. TRANS., VIII (1845), p. 377 : Transilvania.
Se anuntl din Blaj ci vicarul Hategului -
Constantin Papfalvi
a limurit chestiunea la Arad. A adus 10 000 florini, care s-au depus
- 3318 Tiopanu, prof. Teodoru 281.95.02
Catra clerulu diecesei Oradei mari. ORG. NATIUNALE,
la Blaj, transformindu-se in ,,hirtii de ale Statului°, din ale ciror
I (1848), p. 34, 38.
dobinzi se va alimenta fundatia Simu. Mai sine de recuperat 3000 plus Cere si se intruneasel o adunare sinodalS in Oradea Marc, unde
1800 florini. sa se discute : starea parohiilor, reforma disciplinii clerului, ridicarca
scolilor, plata invititorului etc.
3308 281.95.02
Copie dup 5. testamentul lul Nicolae Simu. FOAIE PT. 3319 281.95.02
MINTE, IX (1846), p. 37-39. Catra Episcopulu Rom. Oradianu, de la preotimea die-
Testatorul isi Iasi averea bisericii gr. cat. din Blaj, pentru tip3rirea cesana. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 72-73.
de cHrti pentru popor si infiintarea unei scoli de fete. Protest in numele mai multor membri fati de felul cum episcopul
de Oradea cluta al treaci peste vointa adunirii sinodale. Semneazi :
Blarit], G.
3309 281.95.02 Christian Arthenian, ca presedinte al Adunirii conferentiale, si Moist
Sematismul Episcopid Greco-unite dela Oradia Mare pe Noac, ca notar al adunirii.
anul 1845. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 397-399.
Autorul extrage citeva date statistice din accasti carte. 3320 281.95.02
[Despre dezbaterile de la sinodul diecezan al Oradiei
3310 281.95.02 Mari]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 77, 81-82 :
Sinodul diecesanu al Oradiei Mari.
[Se anunta cä Timotei Tipariu a fost numit canonic
cancelar", in locul riposatului Arsenie Popovici, iar Teodor
Sereni a fost numit canonic]. G. TRANS., VIII (1845), 3321 281.95.02
p. 400, col. I : Viena. [$tiri despre sinodul diecezan din Oradea, pentru ale-
3311 281.95.02 -
gerea deputatilor clerului, care vor urma sa participe la
adunarea episcopilor in Strigoniu Esztergom]. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 87-88 : Oradia 10/22 sept.
Veniturile si socotelile de ban1 a clerulul romanilor greco-
rásaritenl unit1 din Transilvania. G. TRANS., VIII (1845), Au fost alesi Georgiu Kovics si Pctru Ricz.
p. 409-411 : Articol incepatoriu.
Extrase din raportul comisiei imperiale insircinate cu cercetarea 3322 281.95.02
acestei probleme. Pe baza lor, autorul anonim aratI c3 episcopia uniti [Corespondenta despre intrunirea sinodului biscricesc al
din Blaj a folosit la maximum, in mai putin de 100 ani, putinele de Oradea]. G. TRANS., XI (1848),
episcopiei gr. cat.
venituri de care dispunea. p. 301-302 : Ungaria. Oradia mare Septemvr. 3.

160

www.dacoromanica.ro
181.95.02 niSERICA ROMAN A UNITA 281.05.62

3323 281.95.02 3333 281.95.02


Suspensiunea episcopuluI Lemeni. G. TRANS., XI (1848), Sinodul vicarial din $umleti in Silvania. G. TRANS.,
p. 378-379 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 379. XIII (1850), p. 45-46 : Monarhia Austriaca.
Se publics ;i sc comentcazi adresa gen. Puchner catre Comitctul S-a tinut sub presedintia vicarului Alexandru St. $ulut. Au luat
romln, anuntindu-i ci 1-a suspendat din functiune pe cpiscopul unit parte mai multi protopopi i persoane oficiale. S-a ocupat de lipsa sco-
loan Lemeni pcntru pactizare cu rebelii din Cluj i 1-a numit lilor, a preotilor si a dascalilor. S-a luat hotirlrea de a se ridica scoli,
vicar pe Simeon Crainic. a se cumpira carli, a se tipiri cirti didactice, iar unde nu sint dascali
sau cantori, preotii si-i invete pe copii.
3324 281.95.02
[Comentarii in legatura cu suspendarea episcopului Le- 3334 281.95.02
meni]. G. TRANS., XI (1848), p. 381, col. II : [Se vesteste cä episcopul greco-unit loan Lemeni a fost
23 Noomvr. indepartat din serviciul episcopal si ii va petrece restul
Sc pune intrebarea cu ce se vor intretine scoala i biserica in Blaj, vieçii intr-o minästire undeva afara de Ungaria i Tran-
daca veniturile episcopici unite vor fi preluate de fisc. silvania"]. BUCOV., III (1850), p. 108 : Transilvania.

3325 281.95.02 3335 281.95.02


[Scurt comentariu despre suspendarea episcopului Lemeni [Clerul episcopiei romanesti din Blaj primeste circulari
de la Blaj]. BUCOV., I (1848), p. 63 : Cronica Saptaminii. pentru ca, in 16 septembrie 1850, sa facã alegerile de de-
putati, menici a alege un episcop diecezan, in locul rapo-
3326 281.95.02 satului loan Lemeni]. G. TRANS., XIII (1850), p. 51 :
$tiri mai n6ue.
[Discutii cu privire la portul preotesc, in sinodul gr. cat.
din Oradea]. G. TRANS., XI (1848), p. 301-302 : Un- 3336
garia. 281.95.02
[Corespondenta in care se anunta vinerea unui sinod pro-
3327 ttt 281.95.02 topopesc la Blaj pentru alegerea unui nou episcop]. BU-
COV., III (1850), p. 183-184 : De'n Campia, 26 August
Oradia mare. Inca un rebelti episcop roman. G. TRANS., s. v. 1850.
XII (1849), p. 56-57.
Se insistS asupra faptului ci rominii din Ardcal trebuic sS aibi o
Articolul impotriva episcopului roman de Oradea, Vasilie Erdeli, singurl biserica .crestincasci apostolcascr i si nu mai exist. nici
pc care 11 acuzi de simpatii fati de revolutionarii maghiari. Se afirral biserica uniti, nici neuniti.
ca el i-a obligat pe preotii Ion Munteanu si loan Cristianu 55 participc
la acfiunile militare ale gcneralului revolutionar Bern.
3337 281.95.02
3328 B. 281.95.02 [Se anunta ca episcopul Vasilie Erdeli este ordinat la
alegerea episcopului FIgarasului", care va avea loc la
[Comentarii in jurul crizei de la conducerea episcopiei Blaj]. G. Trans., XIII (1850), p. 56 : Noutatl diverse.
gr. cat., in urma suspendärii episcopului Joan Lemeni de
catre gen. Puchner]. G. TRANS., XII (1849), p. 88-89 : 3338 281.95.02
Monarhia Austriaca.
Aminteste si demersurile unor clerici, in frunte cu protopopul Gri- Despre sinodul din Blaj. FOAIE PT. MINTE, XIII
gorie Mihali din Zlatna, acre Consistoriul din Blaj, ca si ceari apro- (1850), p. 85.
bares intrunirii unui sinod din preoti si mireni. Se comunicS principalele puncte discutate in sinodul din 18/30 scp-
tembric 1850 i se cere si se publice in intragime protocolul sedintelor.
3329 281.95.02
[Se vesteste ca romanii din Maramures, Ugocia, Satmar 3339 281.95.02
si Sabolciu cer ca sa se desfaca de episcopatul din Muncaci Protocolulul lucrariloru la alegerea Archi-Pastorului pen-
si sa se impreune intr-o diecese al card episcop sa-si aibà tru Diecesea Romani' unita a Fagarasului in Transilvania
resedinta la Baia-Mare"]. BUCOV., II (1849), p. 292. la 18/30 Sept. 1850. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850),
p. 94-95, 97-100, 105-108, 113-116, 121-125,
3330 281.95.02 131-133.
[Se arati cà fostul episcop roman Ioan Lemeni traieste
in mizerie la Cluj, de unde nici iertat a se departa"]. 3340 281.95.02
G. TRANS., XIII (1850), p. 34, col. II : Cluj, 30 Ian. [Imparatul intareste pe Alexandru Sterca Sulut, ca episcop
de Fagaras, cu resedinta la Blaj]. G. TRANS., XIII (1850),
3331 281.95.02 p. 130 : Viena.
[Stiri din Cluj anunta cà episcopul roman loan Lemeni
petrece acolo in cea mai din urrna lipsa si saraciel. GAZ. 3341 281.95.02
DE MOLD., XXII (1850), p. 48 : Austria. [$tiri despre noua organizare data bisericii romane gr.
Nu-i este permis si se departeze dc Cluj, iar lucrurile cc avea cat.1. G. TRANS., XIII (1850), p. 130 : Noutati diverse.
aLolo i s-au sechestrat ; se adaugi: ,.daci vulturul rcvoluciunci si a
Se vor Infiinta doul noi episcopii, ai clror titulari vor fi numiti
rizbelului au Innecat si nenorocit pc cineva, apoi unul din cei mai pentru prima oari de catre implrat, iar succesorii lor vor fi alesi.
nenorociti este si episcopul I. Lemeni la adinccle sale bitrinete de Episcopul de Figlras va fi totodatl ;i rnitropolit al bisericii romine
73 ani". gr. cat. din Austria, fiind ales de reprezentantii intregii biserici. Prin
.xceptie, Alexandru Sterca $ulut, desi ales numai dc sinodul diecezei
3332 281.95.02 riggrasului, va fi confirmat ca mitropolit.
[Notivi in legaturä cu stirea ca, in rindurile preotimii
gr. cat. din Transilvania, s-ar fi deschis prenumeratie la o 3342 281.95.02
gazetà bisericeasca romano-catolica"]. G. TRANS., XIII [Semnalarea unor comentarii rauvoitoare din jurnalele
(1850), p. 46-47 : Sibilu, 20 Fevr. Religiunea" Religio" i Satellit" in chestiunea
Preotii romini stilt sfituiti sS flu se aboneze pini nu-i cerceteazi crearii mitropoliei si a celor doui episcopii gr. cat. pentru
prograrnul, sa vadi daci foaia se va ocupa cu chestiuni generale de romanii din Austria]. G. TRANS., XIII (1850), p. 153,
religie sau va aluneca in polemici confesionale. col. I : Austria.

11-3172
161

www.dacoromanica.ro
281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA BISERICA CATOLICA 282 (439.1)

3343 281.95.02 3354 282


Synodul Episcopilor latyni si uniti d'en Ungari'a, Transyl- Conclave. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 201.
vani'a si Croati'a. BUCOV., III (1850), p. 190-191 : Sint amintite regulile orinduite pcntru conclave.
Cronic'a.
Articol cu privire la sinodul episcopilor romano-catolici i uniti,
care a inceput in 25 august la Strigoniu. Episcopul roman unit de la 3355 282
Oradea nu venise, dar era asteptat, iar cel catolic din Transilvania isi [Se anunta ci noul papa a fost ales in persoana cardi-
trimiscse un reprezentant. Se discuta legitimitatea reprezentarii bisericii nalului Mastal Ferretti]. G. TRANS., IX (1846), p. 203 :
romanesti unite numai prin episcop, deoarece in biserica rasariteana Chronia straina, 206-207 : Chronica straina.
episcopul e supus hotiririi sinoadelor.
3356 282
3344 281.95.02 Alegerea noultu Patriarh. VEST. R., X (1846), p. 208 ;
Circularlul vicariulul general-capitular sunatorlu despre Italia.
cu mare sete asteptata denumire de episcop a Mariei Sale E vorba de papa Pius al IX-lea.
Domnultil Alexandru Sterca Sulutiu. G. TRANS., XIII
(1850), p. 150.
Vicarul care semneazi este Constantin Alutan. 3357 282
Serbarea la Roma. ALBINA ROM., XVIII (1846),
3345 281.95.02 p. 277-278 ; VEST. R., X (1846), p. 327.
Epistora pastorala a prea Onorabilului Vicariu general E vorba de serbarea Sf. Marii, cind papa Pius al IX-lea s-a dus
grec-catolic de'n Transylvania. BUCOV., III (1850), p. 183. ;i s-a intors cu ceremonial de la palatul Quirinal la biserica Sf. Maria
Vicarul Constantin Alutan arati ca a fost ales cu majoritate de del Popolo. Descrierea e ficuta de un roman care a trecut pe acolo.
voturi, la 8 iunie, .vicariu capitulului" ; el vorbeste dc pagubele ce
au suferit bisericile i cale gr. cat. si face cunoscut ci preotii, pina 3358 PL[aton], Gr. 282
la aranjarea lefii lor, vor fi scutiti de _portarea sarcinilor comunale",
iar fiecare comuni sa poarte sarcina pentru preotul sae. Trasur1 si anecdote din viata 1111 Piu IX. ALBINA ROM.,
XIX (1847), p. 238-239, 241-242.
3346 281.95.02
[Se anunta decesul lui Iovian Augustin Nicolau, fostul 3359 282 (42)
egumen al cinului Vasilitflor bisericii catedrale" din Blaj]. Catolicismulu in Anglia. ORG. LUM., I (1847), p. 41
G. TRANS., XIII (1850), p. 113, col. I. 42, 50-52.
Traducere din Gaz.[eta] Univ.[ersali]. Articol dcspre framintl-
rile din biserica anglicanl f i acele curente care preLonizau o apropicre
282 BISERICA ROMANO-CATOLICA a ei de catolicism.

3360 282 (42)


3347 282
Serbare propagandel la Roma. ALBINA ROM., XI (1840), [Traducerea unui articol din Journal des Debats" despre
p. 46-48 : DACIA LIT., I (1840), p. 98-101. situatia precari a catolicilor in Anglia). ORG. LUM., I
Se descrie o serbare la Academia Limbilor, de la Propaganda Fide
(1847), p. 91-92 : Anglia.
din Roma. Cu prilejul respingerli in Camera Comunelor a unui proiect de lege
pentru anularca unor restrictii asupra catolicilor din Anglia.
3348 282
Conclaviu. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 8.
3361 282 (436)
Origincacuvintului. Infatisarea fclului cum dccurgea, in epoca Reforme religiOse. G. TRANS., XI (1848), p. 285 : Mo-
contemporana, conclaviul pentru alegerea noului papa. narhia Austriaca.
Se infatiscaza miscarea tic reformare a catolicismului din Austria,
3349 Un june rom5n 282 care exista de mai nainte animatl de unii preoli ca Rouge ,
Propaganda. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 32. dar s-a intetit in urma revolt:06, prin participarca altor clerici cato-
Junele roman scrie de la Roma despre serbarea anuall de la Aca- lici, precum : Gartner, Hirschbergcr i Ekhardt. Acestia cereau iesirea
demia Misionera a Propagandei". de sub autoritatea papci, scoaterea limbii latine i inlocuirea ei cu
limbile materne, abolirea celibatului, a dogmei purgatoriului etc. Se
mentioneaza ci o mistxre in acest sens a inceput si in Ungaria si
3350 282 Transilvania.
[$tiri despre moartea papei Grigorie al XVI-lea]. G.
TRANS., IX (1846), p. 181-182 : Austria, 192, col. II : 3362 282 (436)
Italia.
[Textul deciziei imparátesti asupra propunerii Ministe-
3351 282 rului Cultelor in privinta reglementarii cauzelor eclezias-
Putine trasura din viata papii Grigorie XVI. G. TRANS., tice latine]. BUCOV., III (1850), p. 115-116.
IX (1846), p. 195-196 : Italia ; VEST. R.. X (1846),
p. 194-195 : Italia. 3363 282 (439.1)
Notitia literaria. ORG. LUM., I (1847), p. 244.
3352 Mic5rescu, N. 282 Despre cartca Jurium ac libertatum religionis ct ecciesiao catholicae
Papa Grigorie XVI. ICOANA LUMEI, II (1846), in regno Hungariae partibusque adnexis codicillus diplomaticus scripsit
p. 313-316. Georgius Fejer, Buda, 1847.
Cu ocazia mortii papci Grigorie al XVI-Ica, arati cum se pro-
cedeazil la alegerea unui nou papa. Articolul e insotit dc portrctul 3364 282 (439.1)
papei.
Synodul Episcopilor latyni uniti de'n Ungaria, Tran-
si
3353 282 sylvania si Croatia. BUCOV., III (1850), p. 190-191.
Despre conclave sau alegerea PapeI. VEST. R., X (1846), Sinodul li-a inceput lucrarile la 25 august in oralul Strigon ; se dau
p. 199-200. numele episcopilor care au participat.

162

www.dacoromanica.ro
282 (439.1) BISERICA CATOLICA 282 (498.3)

3365 282 (439.1) 3378 282 (47)


Un proiect al synodului episcopesc de la Strigon. BU- [Articol cu privire la tendinca de separare a bisericii ca-
COV., III (1850), P. 191-192. tolice din Rusia de autoritatea papala]. G. TRANS., V
Se discuti incercarea facuti de sinodul episcopilor catolici de la (1842), p. 131-132 : Chronic&
Strigon de a uni biscrica ortodox5 slavoni cu cea latin5.

3366 282 (439.2) 3379 Seulescu, C. G. 282 (428)


[Se publica stirea el, prin decret imperial, s-a acordat Prosclitismul catolicismultil propagat a) in Imperia Orien-
abatia titularä" lui Anton Kovács de Felfalu, parohul ca- tului, b) in Dacia Aureliana, c) in Dacia Traiani si Pa-
tolic al Brasovului]. G. TRANS., II (1839), p. 205 : Tran- nonia seau Ungaria i d) in Polono-Rosia. ARHIVA ALB.,
silvania. 1845, nr. 8-11, p. 35-51 ; FOAIE PT. MINTE, VIII
(1845), p. 197-201, 205-208.
3367 282 (439.2) Autorul vorbe5te despre dczbinarca dintre bisericile din Rasarit 51

[Corespondentl despre vizita canonica a episcopului rom. Apus ; despre unirea cc a urmat dup5 dezbinare ; despre catolicism
car. Nicolae Kovacs de Tusnad la Fagaras]. G. TRANS., in Dacia Aureliani, eft 5i in cea Traianl. Reproduce corespondenta
III (1840), p. 93 : Transilvania. papci cu lonitS, impiratul romino-bulgarilor, dupi A. Treboniu
Cu accst prilej, parohul din Brasov Anton Kovacs de Fella lu a Laurian, in latinelte 5i romincste.
lost hirotonisit abate.
3380 282 (498.1)
3368 282 (439.2)
[Se anunta c Ladislau Bemer, episcopul Dulciniei, a fost [Se anunta ca episcopul de Nicopole, G. M. Molajoni,
numit episcop rom. cat. al Oradiei Mari]. G. TRANS., VI a sfintit la 15 august 1840 la Braila capela catolica, cea
(1843), p. 61 : Ungaria. dintai a acestii dogme", ce s-a inaltat intr-acest oral].
MERCUR, I (1839-1840), nr. 38, p. 146.
3369 282 (439.2)
[Canonicul catolic de Oradea Mare, Mihai Fogarasi, pri- 3381 282 (498.1)
meste titlul de abate al sf. Egidie]. G. TRANS., VI (1843), [Se face cunoscut tutulor crestinilor catolicesti" din
p. 133 : Austria. Bucuresti ea incepind din 11 aprilie se va tine in odaea
Aghentii de doa ori, adica. la 9 si 10 ceasuri inaintea prin-
3370 282 (439.2) zului, liturghie in toate duminicile si sarbitorile"] VEST.
[Stire despre vizita canonica, in Brasov si tinuturile sa- R., XI (1847), p. 100 : lnstiintar1.
cuiesti, a episcopului catolic Nicolae Kovács dc Tusnad].
G. TRANS., VI (1843), P. 133 : Transilvania. 3382 282 (498.1)
3371 282 (439.2)
[Se anunti el Nyon, consulul general al Frantei la Bucu-
resti, a donat, in numele guvernului francez, 3000 franci
[Se anunta cà episcopul rom. cat. din Transilvania, Ni- pentru biserica catolicà din acest oras]. ORG. LUM., I
colae Kovacs de Tusnad, a fost decorat cu ordinul Sf. Ste- (1847), p. 127 : Principatele Romanesci.
fan]. G. TRANS., VII (1844), p. 382 : Austria
3383 282 (498.3)
3372 282 (439.2)
[Se vesteste cã, printr-o rezolutie imperiala, canonicul [Antonie Ruset vv. consfinteste privilegiile episcopiei ma-
Paul Veszpremi de Balizstelke a fost numit prepositu mai ghiare din tirgul Bacaului]. FOAIE PT. MINTE, VIII
mare" in capitulul romano-catolic din Alba Transilvaniei]. (1845), p. 37 [hrisovul nr. 8].
ORG. LUM., I (1847), p. 157 : Alba Carolina. Anul 7184.
E vorba de Alba-lulia
3384 282 (498.3)
3373 282 (439.2)
[$tiri despre hotaririle luate in adunarea mixti din [Duca vv. acordi diferite privilegii episcopului maghiar
clerici i laici a status-ului catolic, care a avut loc in din Bacau]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 25 [hri-
Cluj, in zilele de 27-30 august]. ORG. NATIUNALE, I sovul nr. 2] : Documente vechi.
(1848), p. 80 : Clusiu 15 sept. n. Anul 7173.

3374 282 (439.2) 3385 282 (498.3)


[$tiri despre hotaririle sinodului diecezan catolic din [S-a pus piatra de temelie a unei biserici pentru comu-
Cluj, intrunit la I septembrie]. ORG. NATIUNALE, I nitatea catolica din Botosani] . ALBINA ROM., XVII
(1848), p. 76 : Clusiu. (1845), p. 233-234.
3375 282 (439.2) Monscniorul Sardi, care a asistat la aceasti solemnitate, a donat
300 galbeni.
[Corespondenta despre adunarea bisericeasca a status-ului
catolic, la Cluj]. G. TRANS., XI (1848), p. 290, col. II. 3386 282 (498.3)
3376 282 (439.2) [Stiri in legatura cu biserica rom. cat. maghiara din Mol-
[Se anunç cà impäratul 1-a numit pe consilierul ca- dova]. G. TRANS., IX (1846), p. 58 : Moldavia, 216 :
nonic de Alba Carolina si directorul liceului din Cluj, Dela Redactie.
IVIoise Keserii, ca referent in cauzele catolice eclesiastice, Dupi foaia maghiara Religió es Nevelés. Se vorbelte dcspre daniile
scolastice i fundationale", pe linga guvernamint]. ORG. acute de domnitorii M. Sturza si G. Bibescu bisericilor din Galati
LUM., I (1848), p. 311 : Viena. si Focsani.

3377 282 (439.2) 3387 282 (498.3)


[Se anunti ea, prin rezolutie imperiall, custodele-ca- [Sfintirea bisericii catolice din Bacau, zidita din nou].
nonic" Alex. Eras din capitulul rom. cat. Alba Carolina ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 381-382.
a fost numit canonic-cantoriu", tot acolo]. ORG. LUM.,
I (1848), p. 347, col. I : Viena 15/27 fevr. S-a flcut de episcopul apostolic Sardi.

163

www.dacoromanica.ro
282 (498.3) BISERICA CATOLICA BISERICI PROTESTANTE 284.2 (448.1)

3388 282 (498.3) 3398 284.2 (439.2)


[Papa Pius al IX-lea 1-a numit pe Antonio de Stefano [Stire despre sinodul bisericii evanghelice reformate ma-
ca episcop al misiunii romano-catolice in Moldova]. AL- ghiare din Transilvania]. G. TRANS., II (1839), p. 101 :
BINA ROM., XXI (1849), P. 405. Transilvania.
A lost hirotonisit la Bucurelti, de episcopul Angelo Parsi. A lost. S a Oran la castclul Telcki, din Ghernesig.
timp de 16 ani, paroh in Moldova.
3399 284.1 (439.2)
3389 282 (498.3) [Se anunta ca, printr-un act autograf al imparatului, s-a
[Se anunta ca la 30 octombrie s-a savirsit in capela ca- acordat studentilor de confesiune protestanta din Transil-
tolica din Bucuresti episcopala consacratie a lui Monsinior vania ingaduinta de a studia la o serie de universitati din
Antonio de Stefano, ales pastor la biserica din Benden ;i Germania si Olanda]. G. TRANS., IV (1841), P. 9, col. I :
vizitator apostolic a misiunelor catolice din Moldova"]. Cluj.
JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 48 : Valahia.
3400 284.1 (439.2)
[Stiri despre instalarea la Cluj a superintendentului bise-
283 BISERICA ANGLICANA ricii luterane, George Binder]. G. TRANS., VII (1844),
p. 398, col. II.
3390 Atru§kov, Narkit 283
284.1 (498.1)
3401
Despre ceata bisericeasca in Englitera. CURIERUL ROM.,
V (1833), p. 235-236, 238-240 : St. Petersburg. [Instiintare a deputatilor" comunitatii evanghelice lute-
Din Albina Ruseasci. Traducere de M. Kifalov. Arati istoria si
rane din Bucuresti]. ROM., I (1838), p. 376 : Instiintarl.
statutul bisericii anglicane. Deoarece s-au pierdut mai multe zapise ;i documente ale comuni-
titii", declari null orice tranzactie ce s-ar face pe baza lor.
3391 283
3402 284.1 (498.1)
[Articol despre situatia bisericii anglicane, in urma dez-
baterilor parlamentare din Anglia si a negocierilor cu [Se vesteste ca biserica protestanta din Bucuresti s-a pus
scaunul papal din Roma]. ORG. LUM., I (1848), P. 301 sub protectia consulilor Austriei i Prusiei]. G. TRANS., II
302 : Anglia. (1839), p. 118 : Rumania.
Traducere dintr-o gazeti francezi, nenumiti.
3403 284.2 (439.2)
[Hotarirea consistoriului reformat din Cluj cu privire la
propunerea baronului Nicolae Wess6lenyi, ca, in satul Gala;
284 BISERICI PROTESTANTE de pe mosia sa, si se numeasca un invalator in locul preo-
tului maghiar, care nu mai avea poporend. G. TRANS., VI
3392 284.1 (1843), P. 333 : Transilvania.
Avuturile biserich. VESTITORUL B., II (1840), p. 188. Consistoriul respinge propunerea, pe motivul ci propilirea lcolii
Despre cartea lui Luther Casa obueasci, 1523. La fine, mentiu- si a limbii maghiare nu trebuie si se fad in dauna bisericii. Articol
nea : Din viata lui Luther". tradus din foaia maghiari Trecutul ;i Viitorul [M6lt es Jovi3].

3393 284 (439.1) 3404 284.2 (439.2)


Unire religioasa. G. TRANS., IV (1841), p. 42 : Ungaria. [Comentariu la o corespondenta despre vizita superinten-
Articol referitor la milcarea pentru unirea celor doui ramuri ale dentului reformat Antal linos la Deva, in comitatul Hu-
protestantilor : reformarii ;i luteranii, din Ungaria. nedoarei, aparuta in Vestitorul unguresc de la Cluj"
Erdelyi Hiracki"]. G. TRANS., VII (1844), p. 213 : Tran-
3394 284 (439.1) silvania.
Corespondentul se mira ci, la balul nobililor dat in cinstea super-
0 n(51 uniune de mare insemnata te. G. TRANS., XI intendentului, se vorbea romineite. I se di txplicatia cI nobilimea
(1848), P. 133, col. I. in tinutul Hategului eue predominant romineasci, deli de confesiuni
Despre apelul pentru unirea celor doul confesiuni maghiare apro- diferite.
piate : luteranii i calvinii, ficut de un preot calvin prin foaia
Erdélyi Hirad6 din Cluj.
3405 284.2 (439.2)
3395 284 (439.1) Dej. Un sobor mare la reformat!. G. TRANS., VIII
(1845), P. 178.
[Articol referitor la miscarea pentru unirea celor doua Relatiri despre sinodul reformatilor din Transilvania, tinut la Dej,
confesiuni protestante din Ungaria : elveticii sau calvinii si
augustanii sau luteranii]. G. TRANS., IV (1841), p. 149 intre 1 ;i 6 iunie.
150 : Ungaria
3406 284.2 (439.2)
3396 284.1 (439.2) Cluj. Dispute asupra episcopiel reformate calviniane. G.
[Se publica stirea cl Josef Liciken, ceasornicar din Viena, TRANS., VIII (1845), p. 362 : Transilvania.
nascut la Brasov, a läsat prin testament bisericii luterane Notiti asupra polemicii dintre foile maghiare Mijlt et Jelen ;i
maghiare din Brasov suma de 10.000 fl.]. G. TRANS., I Erdelyi Hirad6 in aceasti chestiune.
(1838), sem. I, p. 37 : Transilvania ; C. DE AVIS, I (1837
1838), p. 311 : Transilvania. 3407 Stickel, Emeric 284.2 (498.1)
[Cuvint adresat domnitorului cu prilejul Pastilor]. C.
3397 284.1 (439.2) DE AVIS, IV (1840), p. 254-255.
[Relatare despre solemnitatea prin care s-a inaugurat noua Arhimandritul reformavilor° din Bucurepi afirmi ci lumea fizi-
orgi din biserica cea mare a protestantilor" din Brasov]. ceasci" 8i cea moraliceasci" sint cirmuite dupi principiile reforma-
G. TRANS., II (1839), p. 55-56 : Brasov 17 Apr. tier, ci toate se schimbi 1i prin reformi se prefac". Consideri ci
Orga a fost ficuti de Carol Aug. Buchholz, din Berlin. La solem- reformatia" e mai largi in Tara Romineasci sub domnia lui Ale-
nitate au asistat oameni din toate religiile zandru Ghica.

164

www.dacoromanica.ro
284.2 (498.1) BISERIC1 PROTESTANTE ALTE RELIGH 299

3408 284.2 (498.1) 3414 292


[Biserica ungureasci a reformatilor din Bucuresti anuntà Inceputul, cresterea si scäderea Idolatriei. FOAIE PT.
ca are 300 galbeni de dat cu dobinda]. C. DE AVIS, IV MINTE, I (1838), p. 176.
(1840), p. 484 : Notita critic8 despre traducerea lui Apolonie, cu titlul de mai sus,
liudindu-i ingrijirea limbii ;i potrivita alegere a cirtii de tradus.
3409 284.2 (498.1)
Atestat. G. TRANS., VII (1844), p. 336. 3415 293
Prin acest atestat, 40 boieri de frunte" din Tara Romaneascg, ale Religia vechior Gherman1 (Nemo). ALBINA ROM., IV
caror sernnituri nu sint date individual, infitileazi cu elogii activi- (1832), p. 216, 220.
tatea bisericeasci dusi timp de 30 ani in acest principat de eitre
Emerih $ukei, arhimandritul reformatilor".
3416 G. B. 296
Talmudul Rabinii. CURIERUL ROM., XIII (1842),
Ii
p. 319-320, 323-324, 328, 351-352.
288 BISERICA UNITARIANA Dupl o scurti infitisare a scrierilor din a ciror contopire a re-
zultat Talmudul, ca o carte de precepte juridice ;i morale, se re-
3410 288 (439.2) produc o serie de scurte povestiri din Talmud, avind in centrul Lir
[Corespondentä despre sinodul clerului reformat unitar figuri de rabini rimali in amintirea poporului.
maghiar din Transilvania]. G. TRANS., I (1838), sem. II,
p. 38 : Torda. 3417 297
A fost ales superintendent Mihail Sekel. Sectele islamismulul. ALBINA ROM., XI (1840), p. 44.
3411 288 (439.2) Islamismul se imparte in doul ramuri mari : Sunitii 1i Siitii.
[$tiri despre sinodul unitarilor din Transilvania]. G.
TRANS., VIII (1845), p. 286, col. II. 3418 297
S-a tinut la Homorod Alma8. lucre altele, l-a ales pe noul episcop. Huri De cArnil'a. ICOANA LUMEI, I (1841), p. 160.
In persoana fostului notar bisericesc Alex. Szekeli. Desen dupi o miniaturi indianI, reprezentind o .hurie" cllitorind
pe cimili. Scurti Infitilare a credintei despre hurii, pornind de la
Mohamed, ;i a poeziei pitorescului oriental, fiind citati Victor Hugo
1i Thomas Moore.
29 ALTE RELIGII. MITOLOGII
3412 $atobrian [Chateaubriand] 291 3419 299
Legile morale sau Decalogul. VESTITORUL B., II (1840), Istoria iapanezilor. Despre urzirea lumel. ALBINA ROM.,
p. 150-152, 153-154. XII (1841), p. 47-48.
Schitl a legislatiilor religioase antice : ale lui Zoroastru, Minos, Conceptia japonezilor despre originea lumii.
Pitagora Fi ale indienilor. Comentariu la decalogul biblic. Traducere.
3420 299
3413 291 Paganismul n Rosia. ALBINA ROM., XVIII (1846),
Despre agiunu (postu). ICOANA LUMEI, II (18461, p. 372.
p. 288, 367-368, 369-370. Sint amintiti ceremisii din districtul Birsc, din care o parte au
Despre post, la diferite popoare. trecuc la creltinism.

www.dacoromanica.ro
3 $TIINTE SI PROBLEME SOCIALE
308 SOCIOGRAFIE
31 STATISTICA. DEMOGRAFIE
32 POLITICA
33 ECONOMIE
34 DREPT
35 ADMINISTRATIE. ARMATA
36 ASISTENTA. ASIGURARI
37 INVATAMINT. EDUCATIE
38 COMERT. COMUNICATIL TRANSPORT
39 ETNOGRAFIE. MORAVURI. FOLCLDR

www.dacoromanica.ro
3 STIINTE SI PROBLEME SOCIALE
308 Sociografie
31 Statistica. Demogra fie
32 Politica
33 Economie
34 Drept
35 Administratie. Armata
36 Asistentd. Asigurdri
37 Invajdmint. Educatie
38 Comert. Comunicatii. Transport
39 Etnografie. Moravuri. Folclor

308 SOCIOGRAFIE nalitatea domnitorului Gheorghe Bibescu, organizarea politici si ad-


ministrativi a Orli, finantele, negotul, moneda, clasele sociale, invi-
Vezi i : 39 Etnografie vimintul, spitalele, armata. Se descriu orasul Bucuresti si sesul Dunirii.
91 Geografie. Cltori Se vorbeste ceva si de arheologia Orli.

3421 [Barit, G.] 308 (439.2) 3427 308 (498.3)


[Articol in legituri cu chestionarul trimis de doctorul ir- Starea Moldova. BUCOV., III (1850), p. 61-63, 65
landez Ed. Burns, din Dub li, gazetelor germane din Brasov]. 67, 69-72, 121-123, 125-127.
G. TRANS., IV (1841), P. 125 : Transilvania. Despre starea politica*, culturali i administrativi a Moldovei.
G. B. observi : acelui strain doctor din Irlandia ii pasi mai mule
de istoria i statistica tirii noastre. Infiviseazi cele patru puncte,
referitoare la geografia si istoria Transilvaniei, din care consti acest
chestionar. Apoi se intreabi : .0are le vom sti rispunde la intrebi-
rile puse 'inch si-i multumim deplin ?" Arad ci, de exemplu, nu- 31 STATISTICA. DEMOGRAFIE
mirul rominilor din Transilvania e greu de precizat pe baza mijloa- (Sint trecute aici numai statisticile generale ; datele statistice pri-
celor staristice avute la indemini. vitoare la chestiuni speciale sine trecute la materiile respective)

3422 308 (498) 311 Teorie, metoc1ã i organizare statisticl


[Notifa despre cartea La Romanie" de J. A. Vaillant]. 312 Demografic. Populaçie
G. TRANS., VIII (1845), p. 66 : Chronia.
Se exprimi mihnirea cl Journal des Debats vorbeste mai putin de
aceasti carte decit de Voyage dans FInde, de Victor Jacquemont.
3428 31 (4)
3423 B[arit], G. 308 (498) Statistica sau prevederea a tuturor 1mp5r5tiilor, Cr5iilor,
Literaturl straina pentru RomIni. FOAIE PT. MINTE, Ducaturilor i Printiilor ce seaptneste fiescare. C. DE AVIS,
VIII (1845), p. 383-384. II (1838-1839), p. 266-268.
Citeazi o serie de scrieri care vorbesc despre virile locuite de Se publici date cu privire la intinderea tirilor, numirul locuito-
romini sau ar prezenta interes pentru cititorul roman : diferite arti- rilor, al osmsilor, al vaselor de rizboi.
cole din revista Ausland din Stuttgart ; Transilvania i locuitorii ei,
carte de A. de Gerando ; Walachische Maerchen ; Serbia, raporturile 3429 31 (4)
sale europene il cauza orientalL de Safranisc Bistrozonovski ; o carte Daturi statistice europene. FOAIE PT. MINTE, XII
de Rudolphi despre Rusia i Turcia. (1849), p. 37-40.
Date referitoare la diferite ;Sri popoare, publicate pentru a
3424 308 (498)
inlesni" cititorilor ,.de Ia vari (sate) invelegerea gazetelor si a tuturor
[Articol cu privire la starea socialã, economia si culturall evenimentelor din zilele noastre".
a Principatelor Române]. G. TRANS., IX (1846), p. 255
256, 257-258 : Pentru Moldavia si Tara Romaneascl. 3430 31 (436)
Tradus dintr-un numir din iunie al gazetei La Presse.
Din Statistica !mp'ar'aciei Austriace. FOAIE PT. MINTE,
3425 308 (498.1) V (1842), p. 111-112.
[Se anuntà a a apIrut Kurze statistische Uebersicht des Pentru anii 1834-1840. Pe baza recensimintului din 1837. Se sta-
Fürstenthums Walachei", de Stephan Adolph Wilhelmi]. G. bilesc numirul oraselor, cetivilor, satelor ; numirul caselor ; numirul
TRANS., V (1842), p. 152 : Literar. locuitorilor, dupS religie ; numlrul locuitorilor pe provincii ; pro-
porvia intre birbavi si femei.
3426 K * 308 (498.1)
Starea de astlzi a Valahii. CURIERUL ROM., XVI 3431 31 (439.2)
(1844), p. 362-364, 366-368, 374-376, 379-380 [gresit : [Date statistice privitoare la Transilvania, comunicate de
390], 392-394, 396-398. un corespondent austriac]. G. TRANS., XIII (1850), p. 139
Fragment din traducerea lui N. Apolloni, intitulati Resuvenire 140 : Austria.
despre locurile asizate pe malurile DunSril, dupi o scriere ruseasci Cuprind totalul populatiei, pe confesiuni, suprafata pimintului pro-
publicati in Biblioteca de citire, nr. 65, care apirea in Petersburg. ducitor, starea economiei de vite, ce capital reprezinti industria, nu-
In fragmentul publicat aici, se prezinti numirul populaviei, perso- mirul parohiilor cclor trei episcopii, numirul scolilor ;i al elevilor.

22-3172 169

www.dacoromanica.ro
31 (496) STATISTICA 911 (498.3)

3432 31 (496) 3441 311 (498.1)


[Date statistice despre Turcia]. ALBINA ROM., I (1829), [Ofisuri domnesti cu numiri de supleanti ai prezidentilor
p. 131 : Turcia. de tribunale, delegati In operatiile obstestii catagrafii"1.
Despre populatie, venituri, marini etc. BULETIN G. A., VI (1837), p. 236 : Departamentul Drep-
tatit, 239-240.
3433 31 (498.1)
Statistica a orasului Bucuresti in Dechemvrie 1831. CU- 3442 311 (498.1)
RIERUL ROM., IV (1832), p. 49 ; ALBINA ROM., IV [Dispozitii cu privire la o catagrafie a baietilor si fla-
(1832), p. 89-90 : Bucuresti. cailor din sate]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 61-62
Nuncirul locuitorilor, dupi sex ; statornici i flotanti. Numirul [Porunca domneasca].
caselor, al nfin3stirilor, bisericilor, al fabricilor de diferite categorii,
al tipografiilor ; numirul celor mot-0 de holerl. 3443 311 (498.1)
3434 31 (498.1) [Dispozitii cu privire la stramutarea satenilor de pe mo-
eine boieresti]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 265-266 :
Daturi statistice din Tara Romaneasca. FOAIE PT. Departamentul trebilor din nauntru.
MINTE, VI (1843), p. 185-186. Deoarece se pregItesc lucririle catagrafiei pentru periodul al 3-lea,
Se reproduc unele date statistice din Anuarul printipatului Tlrii se di un termen de 6 luni proprietarilor care ar avea de (Scut recla-
rornlnesti, tipirit la 1842. matii despre s3tenii care s-au strimutat WI forme". Dupi acest
termen, sitenii se vor inscrie acolo unde se vor afla stabiliti. Pro-
3435 4 * 4 31 (498.3) prietarii reclamanti vor trebui si faci dovada ci au cerut la timp
Notitil statistice asupra Moldavid de Printul Niculai autoriacilor ca sitenii fugiti si fie adusi inapoi.
Sutu. ZIMBRUL, I (1850), p. 65-68 ; GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 279-280, 283-284. 3444 311 (498.1)
Dare de seami despre aceasti lucrare, in care se publici date despre
starea economici si industriali a Moldovei. Text in limba romini
[Instructiuni cu privire la efectuarea noii catagrafii].
si francez3.
BULETIN G. A., XII (1843), p. 455-456 : Departamentul
Trebilor din niuntru.
3436 31 (498.3)
3445 311 (498.1)
[Notita despre cartea Notions statistiques sur la Mol-
davie par le Prince Nicolas Soutzo"]. BUKURESTER DT. [Instructiunile Departamentului din Launtru cu privire
Z., VII (1850), p. 381 : Moldau ; ZIMBRUL, I (1850), la noua catagrafie a locuitorilor]. INV. S., I (1843-1844),
p. 193. p. 21 : Pentru Catagrafie.
Reproducerea unei notice critice din foaia vienezi Lloyd. Se sub-
liniaz3 competenta autorului in domeniul lucrIrii. Ea se referl la : 3446 311 (498.1)
bogatiile solului, populatie si produse, cu referire la agricultura, in- [Instructiuni asupra obstestii catagrafii]. BULETIN G. A.,
dustrie i comerc. Se exprimi regretul el nu s-a dat atentie i stlrii XIII (1844), p. 166-172 : Departamentul Trebilor din
politice, morale si intolectuale a tirii. Nauntru.
3447 311 (498.1)
311 TEORIE, METODA 51 ORGANIZARE STATISTICA [Domnitorul Gh. Bibescu aduce multumiri marelui vornic
din Nauntru pentru felul cum au fost conduse comisiile
rinduite cu catagrafia periodului al 3-lea"]. BULETIN G. A.,
3437 311 (498.1) XIII (1844), p. 489-490 : Clue Sfatul Administrativ.
Povatuirl comisillor cercetatoare. CURIERUL ROM., I
(1829-1830), supl. nr. 19, p. 78 bis 79 bis [neterminat]. 3448 311 (498.3)
Comisii pentru statistica populatiei, in vederea stabilirii impozi- [Instiintare cu privire la scopul 4i lucrarile comisiilor
telor. Vezi si notita din p. 78 : Varieticl, cu privire la necesitatea cercetatoare din Moldova]. ALBINA ROM., II (1830),
statisticilor. p. 97 : Instiintare.
Se vor ocupa de .posleduirea num3rIrei Ilcuitorilor i cisluirea bi-
3438 311 (498.1) rului", de .incredintarea pentru legiuirea stringerei venitului resu-
[$tiri despre catagrafia Bucurestilor, facuta de Barbu maturilor" etc. Se publici itinerarul celor trei comisii.
$tirbei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 113 : Tristiintari
oficiale. 3449 311 (498.3)
Divanul Sivirlitor ii aduce multumiri lui B. Stirbei, pentru c3,
prin aceasti catagrafie, a descoperit alti .706 lude", pe ling3 cei 1442 [Instructiuni cu privire la catagrafia de toate starile"
inscrisi mai Inainte, aducind Vistieriei un spor in venituri de 3456 ta- ce se va face in Moldova]. ALBINA ROM., II (1831),
leri in 4 luni. p. 521-522.

3439 311 (498.1) 3450 311 (498.3)


[Pedepse pentru neglijenta cu care s-a executat in uncle Sfatultit Administrativ a Domnit Mele. BULETIN F. 0.,
judete catagrafia obsteasca]. CURIERUI ROM., III (1831), VI (1838), p. 137.
nr. 77, p. 305-306 [gresit : 283-284] : Jurnal al Sfatului Domnitorul face cunoscut ci unii din boierii insircinaci cu facerea
Administrativ. catagrafiei locuitorilor nu-si indeplinesc indatoririle i c5 acestia nu
vor mai fi chemati la posturi cinstitoare".
3440 311 (498.1)
[Catagrafia locuitorilor din Bucuresti]. BULETIN G. A., 3451 311 (498.3)
III (1834), p. 123-124 [Poruncl domneasca]. [Adresa Obstestii Obicinuite Adunari catre hatrn. Alecu
Deoarece s-au inmultit .tot fclul de fapte rele" in Bucuresti, Alex. Asian, deputat al tinutului Bacau]. BULETIN F. 0., VII
Ghica ordoni si se facI aceasti catagrafie, cu limurirea precis3 a (1839), p. 77.
ocupatiei fieciruia. Toci cei care nu vor dovedi ci-si cistigi existenta 1i aduce mulcumini pentru .ncobosita sirguinti" aritatl la inscrie-
prin mijloace legate vor fi trimisi la urma lor. Proprietarii de case rea locuitorilot din tinutul Baclu, descoperind adeviratul numir al
si hangiii trebuie si anunte in 12 ore venirea unui str3in. Publi- locuitorilor dajnici, .care a adus un insemnkor folos veniturilor
carea se repeti in p. 130-131. statului".

170

www.dacoromanica.ro
312 DEMOGRAFIE. POPULATIE 312 (439.2)

312 DEMOGRAFIE. POPULATIE 3463 312 (437.5)


Rätäciri niciunale. BUCOV., II (1849), p. 199-203.
Vezi i : 31 Statistica generalI
Despre numlrul rominilor i rutenilor din Bucovina : rlspuns la
336.2 Catagrafii fiscale un articol publicat in Foaia constitutionall din Bucovina.
614.1 Situatia sanitari a populatiei
3464 312 (438)
3452 312 [Populatia Poloniei dup'a religie]. ALBINA ROM., IX
[Mentiune despre teoria economistului englez Doubleday (1838), p. 113.
asupra inmultirii populatiei]. CURIERUL ROM., XVI
Se arati de asemenea i numirul bisericilor pe care le au ortodocsii,
(1844), p. 37-38 : StatisticI. greco-univii, protestantii etc.
Teorie opusl celei a lui Malthus : cu at populatia e mai slrac3
deci amenintatI cu pieirea cu atit se inmulteste mai mult.
3465 312 (438)
3453 B. [arit], G. 312 Statistica Poloaid. ALBINA ROM., X (1839), p. 395-396.
Despre impoporare. G. TRANS., IX (1846), P. 145-146, Se arati, dupl Buletinul Academic, populatia Poloniei.
149-150 : Articol pregAtitoriti.
Discuti problema inmultirii populatiei europene si a proportiei 3466 312 (439.1)
dintre b5rbati i femei. Citeaz3 opiniile lui Malthus si Sadler. Se in- Ucuitorii Ungaria FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 336.
treabi : Are statul drept sI intervinS in aceastI problemi ? Care si Date statistice.
se lase naturii solutionarea, iar statul si caute a-i face fericiti pe cei
ce se nasc. Colonizarea e de asemenea o solutie periculoasI, in cazurile
3467 312 (439.1)
de populatie rad.
[Date statistice asupra populatiei din Ungaria]. CU-
3454 312 (oo) RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 198 : Ungaria.
Numlrul rominilor e dat ca 930 000.
Statistica piimintulut. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 124.
Se aratI numirul locuitorilor de pe glob, dupi rasi i religie.
3468 312 (439.2)
3455 312 (4) [Date statistice cu privire la mortalitatea populatiei ora-
sului Brasov, in 1841]. G. TRANS., V (1842), P. 37 : Tran-
Inmultirea oamenilor. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 20. silvania.
FIrS nici o indicatie de autor. Probabil traducere. TrateazI pro-
blema cresterii populatiei in Europa.
3469 312 (439.2)
3456 312 (4) [Date statistice asupra mortaliatii la Brasov in anul
1842]. G. TRANS., VI (1843), p. 81, col. II : Brasov.
Statistici. tmpoporarea Europil la incheierea anului 1833.
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. la nr. 13, p. 4,
supl. la nr. 19, p. 1-2. 3470 312 (439.2)
[Date asupra populatiei Maramuresului, in 1842]. G.
3457 312 (436) TRANS., V (1842), P. 98, col. II.
[0 statistici a populatiei Austro-Ungariei pe provincii]. Intr-o notitl polemics referitoare la o corespondents cu privire la
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 158 : Austria. preotii maghiari din parohiile romlnesti de acolo, se dau urmItoarele
Transilvania : 1 930 259 locuitori. cifre : 200 000 la sate, 30 000 la orase romlni i ceva ruteni". Cores-
pondenta aplruse in Vestitorul Transilvan de la Cluj [Erdelyi Hirad6l.
3458 312 (436)
[Date statistice asupra credinciosilor ortodocsi si greco- 3471 312 (439.2)
catolici din Ungaria, Transilvania si Bucovina]. G. TRANS., Ceva pentru populatia Ungariel si a Transilvaniet. G.
II (1839), P. 205 : Ungaria. TRANS., VI (1843), P. 397-398.
Nutt:3ml rominilor ortodoqi din Ungaria : 960 024, din Transil- Cercetarea unor date statistice din brolura in limba germani Este
vania si Bucovina 818 076. Apoi 552 827 + 200 000 romini greco- Austria germani ? cu privire la numSrul oraselor din Ungaria
catolici. Transilvania, la populatia acestor orase si la totalul populatiei, pe
nationalitati.
3459 312 (436)
Daturi statistice. G. TRANS., III (1840), p. 91. 3472 312 (439.2)
Populatia Imperiului austriac, pe provincii. Din statistica Transilvania FOAIE PT. MINTE, VII
(1844), p. 161-163.
3460 312 (436) Date statistice asupra anului 1839, dupi statistica impiratiei austriece,
[Date statistice asupra populatiei din Imperiul austriac]. de Siegfrid Becher. Numirul locuitorilor in total ; numirul lor, dupS
CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 47-48 : Austria. comitate ; dupI religie, sex (proportia intre femei i blrbati). Numl-
DupI lucrIrile lir. Becher. Date in legituri cu populatia Transil- rul moriilor. Densitatea populatiei.
vaniei f i Bucovinei, indirectegreci uniti : 3 485 298, adic3 9,48% ;
greci neuniti : 2 790 941, adici 7,88% (mai ales in Galitia, Transilvania 3473 312 (439.2)
Ungaria). Statistici din 1837.
Brasov. Cunostinte statistice din Brasov si din tot Dis-
3461 312 (436)
trictul. G. TRANS., VII (1844), p. 161 : Transilvania.
Date cu privirc la populatie, dupi natiune 1i religie.
[Statistica populatiei Imperiului austriac, dupa confesiuni].
CURIERUL ROM., XV (1843), p. 3 : Austria.
3474 Kövary, Ladislau 312 (439.2)
3462 312 (436) Estractu dein statistic'a Transilvaniei scrisi de d... Clusiu
Harta popoarilor 6 a terilor monarhid austriene. AL- 1847. ORG. LUM., I (1847), P. 195, 201-202, 207
BINA ROM., XXI (1849), p. 53-55. 208, 226.
Se aratI num:5ml locuitorilor din Imperiul austriac si nationa- Se traduc paragrafele referitoare la maghiari, serui, sasi, romlni :
litatea lor. origine, obiceiuri, caracter, limb3.

171

www.dacoromanica.ro
312 (439.2) DEMOGRAFIE. POPULATIE 312 (498.1)

3475 312 (439.2) 3486 312 (498)


Paralela intre poporimea romana $i sasà. FOAIE PT. [Date statistice din Almanahul frantuzesc" ce se pu-
MINTE, XI (1848), p. 360 [gresit : 348j. blica la Constantinopol]. JOURN. DE GALATZ, I (1850),
Comparatie statisticI intre cifra romlnilor 5i a sasilor, in 10 judete p. 133 : Turcia.
din Ardeal. Populatia Imperiului otoman este de 36 211 000 ; in Turcia euro-
peanl este trecuti Moldova cu 1 400 000, iar Tara Romineasci cu
2 600 000 de locuitori
3476 312 (439.2)
Teatrul resboiulta cu harta Ungariel si a terilor inveci- 3487 312 (498.1)
nate. ALBINA ROM., XXI (1849), supl. la nr. 26,
Marea Dvornicie din launtru. Lista de nascut1, mort1 ;i
p. 105-106. altoitI, urmail inteacest Printipat al Tani RumanestI, pe
In referinte, se aratl i numirul locuitorilor din Transilvania : trecutul an leat 1833 de la 1-ift Ianr. i pinà insä la sfir-
250 000 saii, 200 bulgari, 660 000 unguri-secui, 1 397 180 romini. Se situl lui Dechem. aceluiasi an. BULETIN G. A., III (1834),
dau si cifre cu privire la celelalte nationalitit, p. 34 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 349 : Bucurestl.
3477 312 (439.2) 3488 312 (498.1)
[Cererea adresata de catre deputatiunea romani" minis- [Cresterea populatiei in 1835, in Tara Romaneasca].
terului austriac cu privire la pamintul regesc]. BUCOV., BULETIN G. A., V (1836), P. 33-34 : Departamentul Pri-
II (1849), p. 168. cinilor din Launtru.
Cererea limurelte ministerul asupra afirmatiilor satilor cI pimintul Natteri, cisItorii, morti.
regesc ar fi .pimint slsesc i arati raportul populatiei pe pimintul
regesc : 297 783 romini ;i 163 886 sasi. 3489 312 (498.1)
[Miscarea populatiei in Tara Romaneasca in anul 1835].
3478 Un membru al deputadunei romine 312 (439.2) MUZ. N., I (1836-1837), p. 43 : 5tiri adunate din
Indreptare. BUCOV., II (1849), p. 249-250. Printipat.
Sint indreptate datele publicate de Mesagerul Transilvan [Sieben-
Urger Bose] privitoare la populatia Transilvaniei. 3490 312 (498.1)
[Miscarea populatiei din Tara Romlneasci, intre 1 ianua-
3479 312 (439.2) rie si 1 iulie 1836]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 313 :
Bucurestl.
[Numarul populatiei Voivodatului Sirbesc si a Banatului
Timisoarei, pe nationalitati]. BUCOV., II (1849), p. 269 :
Banat. Temisioara, 9 Decemvre. 3491 312 (498.1)
Romini f i greci 465 890, sirbi 436 370 etc.
Prescurtare de acturile civile de nascutl, casitoritI i mort1
in cursul anulut 1836. CURIERUL ROM., VIII (1837),
p. 32 [gresit : 31] : BucurestI.
3480 312 (439.2)
[Date statistice cu privire la populatia Voivodinei Sirbesti 3492 312 (498.1)
si a Banatului Temisanei]. JOURN. DE B., I (1849),
p. 322, col. I. Aratare pentru cet bolnavl, tnsinatositI, mot-0 si nascutt,
in capitala Bucurestilor. C. DE AVIS, I (1837-1838),
Duni Wiener Zeitung. P. 3-4.
3481 312 (439.2) 3493 312 (498.1)
[Recensamintul populatiei din cercul Sighisoarei]. G. Lista de cei niscutl, bolnavi i mort1 in Capitali. C. DE
TRANS., XIII (1850), p. 106 : Stirl maT nod. AVIS, II (1838-1839), p. 8, 16, 20, 28, 36, 48, 64, 68,
In cele 46 Iocalititi ale cercului, populatia totali este de 37 672 su- 112, 128, 140, 208.
flete, dintre care 20 776 sali, 11 101 romlni, 1 815 unguri.
3494 312 (498.1)
3482 312 (47) Lista de cei nascup, bolnavl si mort1 in Capitall. C. DE
Statistica Rosie!. ALBINA ROM., XII (1841), nr. 51, AVIS, III (1839-1840), p. 4, 12, 20, 28.
p. 101-102.
Date extrase din memoriul academicianului Repen asupra politiilor 3495 312 (498.1)
impIritiei Rosiei", citit la Academia Stiintelor. [Date asupra populatiei Tarii Romanesti, dupa recens5.-
mintul din 1839]. G. TRANS., III (1840), p. 109-110 :
3483 312 (477.24) Tara romaneasca si Moldova.
[Date statistice despre populatia si intinderea Basarabiei].
ALBINA ROM., I (1829), p. 235-236. 3496 213 (498.1)
Se fae uncle rectificlri la un articol publicat In Baletiatil ;din-
Lista de cei näscuti, bolnavl si morti. C. DE AVIS, IV
telor geografice, din 5 noiembrie 1825, p. 87.
(1840), p. 164, 204, 232, 236, 244 ; V (1841), p. 44, 60,
388 ; VI (1842), p. 4, 11, 28, 48, 52, 76, 96, 100, 103, 148 ;
VII (1843), p. 8, 16, 24, 32, 44, 48.
3484 Gusti, sard. D. 312 (477.24) E vorba de Bucurelti.
Starea de fata a coloniilor din Rosia de ameaza-zi i Ba-
sarabia. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 34-36. 3497 312 (498.1)
Dupi un scurt istoric, autorul se ocupi de numirul populatiei [Comentarii la statistica nasterilor si mortilor de la 1 ia-
de ocupatia locuitordor. nuarie pink' la 31 decembrie 1841, in Bucuresti]. C. DE
AVIS. VI (1842), p. 11.
3485 312 (498) Sint 2719 nou-rascuti gi 3773 morti, deci un prisos de 1054 morti ;
[Date statistice asupra populatiei Principatelor Romane, dar se adaugI cI nanerde copiilor claselor mai inalte nu se incu-
dupa profesiuni, in 1838]. G. TRANS., III (1840), p. 109 nottiinteazi stIpiniril, precum natterile copiilor celor de aid re-
s

110 : Tara romineascil si Moldova. ligie : catolici, luterani, calvini, armeni, evrel.

172

www.dacoromanica.ro
30 (498.1) DEMOGRAF1E. POPLILAVE 312 ( =59) (495)

3498 312 (498.1) Cuprinde populatia ortodoxa, catolici, armeani i mozaica din ju-
Lisa de niscutI, bolnavl, insinItosit1 ;i morti in capitala &tele : Dorohoi, Boto;ani, Suceava, Neamt, Roman, BaLau, Putna,
Bucuresti, in tot cuisul anului trecut... VEST. R., VII (1843), Tccuci, Galati, Tutova, Vaslui, Fakiu, Tali i oralul Iasi.
p. 76-92. 3502 312 (498.3)
3499 312 (498.3) Statistici. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.-iun.,
p. 110.
[Lista de satele din Moldova care trebuiau sà dea recruti E amintit numirul nalterilor si al mortilor in Moldova, dupi sta-
pentru militia]. BULETIN F. 0., VI (1838), P. 324-326, tistica din 1R19
supl. I la nr. 79, p. 319-322, supl. II la nr. 79, p. 319
322 [tinuturile Dorohoi, Botosani, Suceava], 380-382, supl. 3503 312 (498.3)
nr. 94, p. 379-381 [Roman si Bacau] ; VII (1839), p. 247
255 [Tutova i Tecuci], 305-307 [Vaslui] ; FOAE SAT., Tabli generall a tutcror satelor din Printipat impartite
I (1839), p. 99-104 [Tutova i Tecuci], 141-143 [Vaslui] ; in do'l start. FOAE SAT., VII (1845), adaos, p. 5-10, 52,
BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 97-109 [Botosani], 145 264 ; VIII (1846), p. 140.
146, 149-152 [Neamt] ; FOAE SAT., III (1841), p. 41 Departamentul Finantelor a alcituit aceasti tabla a satelor de starea I
43 [Putna, Covurlui si Bac 5.u] ; BULETIN F. 0., X (1842), (cu peste 50 locuitori) st a II-a (cu mai putin de 50 locuitori), pentru
p. 57-60, 66-67 [Iasi i Fälciu] ; FOAE SAT., IV (1842), ca plata banilor Foilor Siteati si se faci potrivit cu populatia din
p. 73-76 [Iasi, Flciu, Vaslui]. fiecarc sat, ;i nu numai pe numirul birnicilor.
Sint trecute satele, cu numirul locuitorilor ;i al recrutilor pe care 3504 312 (=59)
trebuiau si-i daa
Numarul romInilor. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
p. 255-256 ; ALBINA ROM., XIX (1847), p. 258-260.
3500 312 (498.3) Consideratii cu privire la imprejuririle care falsifica statisticile
Statistica Moldovei pe anul 1839. Mitricile de cii nIscuti, despre romini. Numarul total al romanilor din toate provincide
clsitoritl i morti. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.- rominelti sc ridicl la 8 250 000.
iun., un cabal anexat dupl P. 130.
Cuprinde populatia ortodoza, catolica, armeani ;i mozaici din ju- 3505 312 (=59)
detele : Dorohoi, Botolani, Suceava, Neamt, Roman, Bath!, Putna, Romlnul. INVET. POP., I (1848), p. 3-4.
Tecuci, Galati, Tutova, Vaslui, Falciu, Iasi i orasul Iasi. Este vorba de numirul romanilor si de romanitatea kr.

3501 312 (498.3) 3506 312 (=59) (495)


Statistica Moldovei pe anul 1840. Mitrice de cii nIscuti, Tablo statistia a Ronthilor Greciei, dupre cakulul apro-
cisatorio i morti. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, oct.- pietoriii a lui Pucvil [Pouqueville]. SPICUITORUL
dec., anexã la sfirsitul volumului. MOLDO-R., 1841, iul.-sept., p. 16.

www.dacoromanica.ro
32 POLITICA
321 Ideologie politica (Stat, regimuri politice,
clase sociale)
323 Politica interna
323.1 Chestiunea nationalitatilor
323.2 Lupte Fi tulburari politice. Revolutii
324 Alegeri
325 Colonizari, emigräri
326 Sclavie. Iobagie. Dezrobire
327 Politica externa, internationald
328 Parlamente. Adunari legislative
329 Partide politice
Vezi §i : 9 Istorie

321 IDEOLOGIE POLITICA Combate parerea unora ci natiile, ca si oamenii, dupi ce tree prin
citeva virstc, trcbuie neaparat, si i moarr. Cu exempla din istoria
Stat, naciune, societate etc. andel, arati cc inscamni viata si moartca unci natiuni. Condisia e ca
natia si nu se omoare singuri sau si fie omoriti de altii. Dad ta
321.1/8 Regimuri politice natiune ii infrineazi patimile, cistigi averi ,.,cu sudoare virsati, pe
321.9 Clase sociale di dreptc, iar nu prin mijloace despoitoare dc trupuri solialc", nu
poate fi primcjduiti. Temeiul statului ii vcde in casatoria legiuita".

3507 321
3512 Maiorescu, I. 321
Unirea. MERCUR, II (1841), p. 78-79.
be arati ca socictatca trcbuie sa se bazcre pc unire. Dupi autor, Cuvint zis de... la 21 Noemvrie in sala, cind s-a infatisat
sint doul feluri dc uniri, una cc o forrucL oamcnii intelepti, ca Marie Sale corpul profesoral din Craiova. VEST. R., VII
lucrcze pentru bincle ob;tesc si si asigurc linistea si fcricirea socie- (1843), p. 384.
tatii", si ccalalti care se face de oamenii... fail de judecati, cc Discurs cu ocazia vizitei domnitorului Gh. Bibescu la Craiova. In-
pizmuind odihna cclor linistiti, lucrcazi impreuna, ca 51 o turbure
cearc3 o formulare proprie in tcoria stadiilor succcsive din viata
)i s-o darapenc". Mai &parte, se aratS d sträinii nu trebuicsc priviti
popoarclor.
ca dusmani, ci ca nistc musterii", care n-au deck scoposul de a
pune in miscare negotul tarii".
3513 321
3508 321 Putine idet istorico-politice. G. TRANS., VII (1844),
Pentru nationalitate. G. TRANS., V (1842), p. 61-63, p. 17-18.
65-66. Autorul anonim afirmS el popoarcle, in dccursul veacurilor, s-au
Traducere din adaosul Gazetei Universale [Allgemeine Zeitung]. Se inaltat la cea mai de sus culme a puterei si a slavei, insi nu toate
demonstreazi d aria unui stat nu consti in unitatea limbii sau in prin aceleasi mijloace" : uncle prin arme, altele prin negot, altele prin
principiul nationalismului, ci in constiinta cctiteneasci a locuitorilor ;dime. Dintre acestea, multe au decazut si chiar au dispirut. Consi-
sai, creata prin respectarea scrupuloasl, de catre toti, a constitutiei deri c5 pricina deciderii lor a fost stricarea naravurilor". Se in-
si legilor statului. treabi care insi a fost cauza acesteia 1 Nu e de acord cu explicatia
ca ele au trebuit in mod natural a decadi, dupi ce si-au ajuns culmea
3509 M. 321 culturii si a slavci". Considt rS ci accasti tcoric duce la un fatalism
Nationalitatea patria. FOAIE PT. MINTE, V (1842),
i primejdios.
p. 149-151, 155-158.
Traduccrea unui articol aparut in Gazeta Universala [Allgemeine 3514 321
Zeitung], nr. 112. In lcgatura cu tendintele manifcstate in Ungaria
de a impune celorlalte popoare conlocuitoare limba maghiari, autorul
Alte idef istorico-politice. G. TRANS., VII (1844),
argumenteazi d limba infatiseazi acea dcosebiti viati sufleteasci, in p. 41-42.
care crepe i traieste omul in parte si poporul intreg" ; prin urmarc, Continuare la articolul Putine idei istorico-politice. Afirmi cS
cine interzice limba unui popor actioneazi ca sl-i zmulgi cut lui niciodati un popor nu poate spunc ci si-a atins culmea : Duhul
cel din ISuntru". Considerl cS nationalitatea si statul se pot analiza omului are un cimp dc cultivare foartc intins, adeci de pe pimint
in notiunca comunl de patrie : p5mintul unitar organic, pe care pina in ccriu". Deci si nu se creadi cS duhul omcnesc are vreun
traicsc de secole mai multe popoarc. DI ca exemple de state in care, hotar pc acest pimint". CSr.i : Oamcnii, insii mor, gencratii se tree ;
dupl. el, ar tdi armonie mai multe natiuni : Elvetia ;i monarhia omul insi cel general famine si propaseste ; si dad o parte din ome-
austriaca. Traducitorul roman adaugs uncle observatii in subsol. nime, adeci un popor, o natie, apunc, accasta se intimpli din vina
morali si din neinteleptia es". Elinii si romanii au dispSrut, dar culture
3510 Many, J. 321 lor a fimas un bun general al omenirii.
Nationalitate si limba maIceI. FOAIE PT. MINTE, V
(1842), p. 247-248. 3515 Barit, Gheorghie 321
Din : Bibliothek der neust[enj Weltk[undej, de &fatten.
Unele pregatirl. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 25
3511 e. t. 321 28, 33-36, 41-46.
Viata i moartea nationala. FOAIE PT. MINTE, V Definirea notiunifor dc : stat, suveran, suveranitate, drepturi, legi,
(1842), p. 405-406. Alianta Sfinti (se reproduce si se comenteaza textul aliantei), diplomatic.

174

www.dacoromanica.ro
321 1DEOLOGIE POLITICA 321

3516 321 B.[arit], G.


3525 321
Nationalitate. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p.399-400. Cultura. G. TRANS., XI (1848), p. 1-2, 5-6, 9-10,
AnalieS a ideii de nationalitate, asa cum se manifesti la celelalte 13-14.
popoare ale Europci. - Slaturi pcntru dragoste, incelegerc friteasci Discuta problema raportului dintre star si culturi. Respinge ipotcza cI
si apirare la nevoie. fazele culturii unui popor ar corespunde virstelor biologice : copillrie,
maturitate etc. Admitc inriurirea climei si a situatiei geografice.
3517 Un monah 321
Ida despre patrie. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 3526 321
221-222. Patria. POPORUL S., I (1848), p. 9.
Defineste notiunea de patrie, ocupindu-se si de etimologia cuvintului. Definire a conceptului de patrie.

3518 B.[arit, G.] 321 3527 [Viisoreanu, C.] 321


Unele idei despre stat. G. TRANS., VIII (1845), p. 237- Patria. CONSTITUTIONALUL, I (1848), p. 3-4.
238, 241-242, 245 : Articol incepätoriu. Defincste notiunca de -patric" si de -patriot". Sentimentul de patrie
Scopul statului. Suveranitatea statului. Drcpturi externe si interne. este unul de dragostc si de multumire. De aceca, autorul socoteste ci II
Dreptul criminal. Polipa statului. Finante. tiintcle care ajutl si cunoas- au mai ales orascnii si nu-I au plugarii, cind sint impilati, si nici nobilis
tern un stat. Stiinta economiei politice. care ii impileazi.

3519 321 3528 [Viisoreanu, C.] 321


Spice de lecturi. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. Natiea. CONSTITUTIONALUL, I (1848), p. 4.
381-383. Definelte notiunea de natie" in raport cu acelea de .societate" al
Consideratii asupra condipilor pc care trebuie el le indeplineasci un Ot2e.
popor pcntru a 1i independent : Elcmentele ccle dintli i celc mai neapl-
rat ccrute a o nationalitate slut virtutca cu moralitatea i viia iubire 3529 Aluranl, I. 321
simtire de cinstea sa. 0 natie la care lipsesc acestea, nu poate fi decit Si ne cunoastem unii pre alt. AMICUL POP., I (1848),
sclava adici roaba altora". col. 57-60, 71-78.
Autorul incepe printr-un indemn citre larani si citeasci in intregime
3520 G-m. 321 Amicul Poporului foaia aceasta e scris3 cu cuvinte populare, dupi cum
o adumbrire despre cresterea poporulus. FOAIE PT. insusi poporul vorbeste, si alt scop n-arc fSri numai fericirea poporului".
M1NTE, IX (1846), p. 134-136. Apoi dcfineste cc c patria : taro nu e alti, flea numai putintica avere"...
Articol tradus din Tirsalkocki, supl. la folia Jelenkor, din 4 ianuarie insusi voi, sotiile voastre, fiii si familia voastrr. De accea, tori trebuie
1846. Pledeazi pcntru scoaterca poporului de jos din intuneric, fiindci sa o apere : .poporul cu minte stie cum ci fieste carc pcntru sine nu c
natiunca" inscamni toti accia cari se afli in sinul patriei". de ajuns, nici spre apararca sa, nici spre a patriei, insI toti la olalt1 sint
de ajuns, i spre apararea sa 1i spre apararea patrici".
3521 Bo iliac, C. 321
Populul. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 204-207. 3530 321
Descrie poporul ca pc o fiintl umani - un mare copil - cu capri- Scrisorl clue un tinar asupra politicii de acum. CURIERUL
ciile, intelepciunile, dorintele t necazurile sale. ROM., VII (1836), p. 54-56 si 59-60 : Germania.
Traducere dintr-o gazeti din Frankfurt, nenumiti. Consideri pa-
3522 321 siunca si ignoranta drept izvorul marilor greseli in politici : into-
leranta, persecutia religioasi etc.
Patria i viitorlul el. G. TRANS., IX (1846), p. 269-270,
273. 3531 321
Se argurnenteazi ci nu se poate da unui popor o constitutic buni, daci
nu e alcituiti in functie de viitorul lui. In concluzie, se afirml : Pini
[Elogiul progresului european]. CURIERUL ROM., VII
cind nu vom fi drepti, deschisi, sinceri unii catri altii, pini cind toate
(1836), p. 146-148 : Germania.
cugetele si planurile noastre vor izvori numai din licornia si din pofta Traduccre din Jurnalul Frankfurtului. Progresul consta din : liniste,
desfriului politic, pini atunci patria este in pericol, si n-ar fi nici o securitate, ridicarca standardului de viata, disparitia spiritului local,
mirare dad absolutismul aflind gloatc numai orbite, aristocrati egoisti si a monarhiilor absolute, a intolerantei religioase.
ticilosi, s-ar incuiba pentru totdeauna in mijlocul nostru..." - La sfirsit,
mentiunea B.P.H. [Budapesti Fiirlap ?]. 3532R. 321
Ceva despre politica cea vicleanI. G. TRANS., VII (1844),
3523 321 p. 261 : Articol incepitorm.
Nati; le apunevor ? G. TRANS., IX (1846), p. 217-218 : Autorul ironizeazi obicciul dc a justifsca represiunile, injustithle
Articol pregititoriu. si fcloniilc din politica inttrnationali 1i interna a statelor prin
afirmatia asa cerea politica".
Extrase din Le Peuple de Michelet, cornentate.

3533 321
3524Sallner, I. 321
Citeva cuvinte scoase din dictionarul politic a until Tory
Cuvintul d-lul... rostit in 28 Mal 1847 in Cincul mare la adicl conservativ din Anglia. G. TRANS., VIII (1845), p.
adunarea insotiril pentru cunoasterea patriel. G. TRANS., X 264.
(1847), p. 259-260, 264, 272, nr. 67, p. 268, 275-276, 280,
283-284, 288. Definitia notiunilor : liberalism, liberal, reformator, libertate
egalitate, datl de un mcmbru al partidului conservator, ca o expresie
Se publici traducerea accstui discurs, carc s-a tipirit in ncmteste, in- a ipocrizici liberalilor din Anglia.
tr-o brolurl. Se adaugi citeva comentarii ale tedactiei, in subsol. Autorul
tratcazi douS problcme : 1. _Mor popoarSle, ori urrneazi vccinicul curs
in cerc al naturei"... ? ScamOnS natiile cu sexurile 8i feliurimca anirna- 3534 Lamartine 321
lelor, care nu mor, deli una cite una piere ?" 2. Natia siseasa aproape [Fragmente dintr-un discurs politic, pronuntat ca deputat].
e de stingere ?" Rispunde arltind cS viitorul acesteia e pus In cumpini CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 265-266 : Francia.
prin cresterea mult mai rapids a populatiei rominesti, care va avea drept Lamartine aratO cS, dupi opinia sa, ar exista doui feluri de a face
consecinti i o afirmare a ei pc planul economic si politic. Ca rcmediu, politics : a ghici si servi dorintele poporului ; a descifra si a in-
propune si se sporeasci natalitatea la sasi. faptui scopurilc providentei in lume : pacea, progrcsul si libertatea.

175

www.dacoromanica.ro
121 MtOLOOIE POLITICA 321

3535 B.[arit, G.] 321 3543 Wieland 321


Uncle opiniI politice ale lui Iosif II. FOAIE PT. MINTE, Un cuvant in favorul omenimel. FOAIE PT. MINTE, X
IX (1846), P. 346-348, 353-355. (1847), p. 235-236.
Expunc vederile imparatului Iosif al II-ka, in favoarea libertidi Prelucrare de a.m.[uresan]u. Lipsa dc libertate si frica de viitor
tiparului, pentru supuncrea tuturor categoriilor sociale la contri- aduc omul la animahtate.
bude", impotriva duelului i pentru o mai bunl administratie in
stat. La sfirsit, se mentioneazi un articol aparut .in gazeta nationall 3544 321
de la Peita i o bropri", in care se afli descrisl personalitatea Cum santeti voi libert ? INVET. POP., I (1848), p. 14
monarhului. Intr-o notiti semnatl : Trad.[ucltorul], se afirml cl, 15.
in privinta contribte,ic:, monarhul urml principele fiziocratului
Discutii cu prime la intelesul libertltii. E definitl drept ,,chizesia
Quesnay, dar afli impotrivire mare, mai virtos din partea clerului". drepturilor sociali i cel primartu Imre celelalte drepturi"... Apasl-
toriul carele sc acopere cu numele libertatei, e mai rau deck toti
3536 321 apBskori, Prin intreblri, se demonstreazi cl poporul nu se bucurl
Uncle opinil politice ale luT Iosif II. VEST. R., X (1846), de nici un fel de hbotate in acea epocl. In final, se afirml :
Libertatea va straluci peste voi cind yeti zice in fundul inimci
p. 363-364, 367-368. voastrc : voim a fi liberi I cind pentru ca sl ajungoi la aceca,
Reproducerea partii intii a articolului din Foaia pentru minte. yeti fi gata a jcrtfi toate si a sufcri toate".

3537 321 3545 321


Simbolul deputatului Roman la constituana. POPORUL Cum se face oniul liber ? INVET POP., 1 (1848), p.
S., I (1848), P. 96. 17-18.
Adaptarc dupa o scrisoarc a dcputatului franccz Bellcgarvigne. Conditide principale sint considerate a fi dreptatea si dragostea.
0 profesiune de credinti, cuprinzind principiilc in care trcbuie si Nedreptatea i egoismul dariml libertatca". De accca, cci ce ,,au
creatil fiecare deputat roman. folos din servitutea robia fradlor sli, vor pune toate in
lucrare spre a o lungi". Ei .,vor intrebuinta minciuni si sill". Sint
slujitorii lui Satana aceia care zic c1 domnirea pre voil a unora
3538 D. C. 321 scIlvia robia tuturor celorlalti este rindul asezat de Dumnezcu"...
Doctrina indatoririlor. PRUNCUL R., I (1848), p. 105
106. 3546 321
Omul trebuie sl fie educat prin doctrina datoriilor, caci numai Averea popoarllor. INVET. POP., I (1848), p. 19.
ea innobileazl, pc cind apclul la constiinta drepturilor are succes Se arati ci libertatea este avutia, odihna i marirea popoarelor.
umr, dar vulgarizcaza.
3547 Roati, C. 321
3539 321 Libertatea. POPORUL S., I (1848), p. 86-87.
[Reflexii in legatura. cu miscarea revolutionara din Europa]. Aratl ci notiunca de libertate" impune nu numai drepturi, ci
PRUNCUL R., I (1848), p. 150-152. si datorii.
Autorul aratl ci societatea omeneascl inainteazl nccontenit spre
perfectiune ; clad un popor in proplsirea sa vedc el forma de gu- 3548 321
verramint este vicioasi, cautl s-o inlocuiascl in mod pasnic, iar [Pareri in legatura cu problema daci e bine sa li se dea fe-
dad cci care se afli la cirml se impotrivesc, recurge la revolutic. meilor i calugarilor dreptul de a face politica]. ROMANIA,
Sint amintite revolutlilc din Anglia, Franca, Italia. Se adaugl cl, I (1848), p. 6.
in al doilca dcceniu al veacului al XIX-Ica, se iviri ,,cele dindi
idci ale socialismului" ; sint citate numele socialistilor : Saint-Simon,
3549 321
Bazard, Fourier, Owen ; atunci ,,starea a trcia" se impard in
bourgeois" si .ouvriers", adicl in stipini de fabrici, poscsori si Egalitatea. NATIONALUL, I (1848), p. 18-19.
proletari, oamcni fara meserie". Dupa autor, egalitatea c un atrtbut firesc al starii naturale, de
exemplu a animalelor. Inegalitatea dintre oameni ar fi cauzatl de

3540 321 insuficienta bunurilor de care au nevoie in viatl.

Despre libertatea teascului (tipariului). AMICUL POP., 3550 Boliac, Chesar 321
I (1848), col. 167-174. Despre publicitate. CURIERUL ROM., XVI (1844), p.
Se explicl pe intclesul poporului ce inseamnl aceastl libertate : 299-300.
,,prm modul acesta se face plinsoarea cunoscutl prin toatl tam, si Pledoarie pentru libertatea presei : ar exprima ,,opinia publicr
apoi tara intreagl incepe a se jelui impotriva nedreptatii..." si ar stivili abuzurile guvernului.

3541 B.[arit, G.] 321 B.[arit], G.


3551 321
Domn. Domnitoriu, Domnie. (Adresat Bucurestilor si Iai- Tipariul restrins sau liber ? G. TRANS., VIII (1845), p.
br). FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 248 [gresit : 148]. 393-394, 397-398, 401-402 : Articol incepatoriu.
Sub pretoctul anahzei filologicc, subliniazi pericolul pe care-I Pledoaric pentru libertatea presei si a literaturii.
prezinti dcsteptarea poftci de a domni in blrbatii politici.
3552 321
3542 321 Libertatea tiparulut contribueste la fericirea or la darapa-
narea nóstra ? ROMANIA, I (1848), p. 9-10.
Libertate i volnicie. G. TRANS., VIII (1845), p. 357
358 : Articol incepatorlu. Sc pledeazl pentru libertatea tiparului, pentru a se putca infadsa
prin scris abuzurilc tiranilor.
Se analizeazi raporturile dintrc libertate i tiranie. Se arati ca
abuzul flcut in numele liberatii duce la tiranie, dindu-se ca exemplu
3553 321
Iuliu Cezar, Octavian $i Robt-spierre. Se afirml cl, in epoca con-
temporanl, domneste o confuzte a ideilor" despre libertate, care Censoru. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 248-249.
e primejdioasl. Despre atribumle cenzorilm la romani si in timpurile moderne.

176

www.dacoromanica.ro
121 IDEOLOGIE POLITICA CLASE SOCIALF 321.9

3554 E. 321 321.9 CLASE SOCIALE


Pentru opinie. FOAIE PT MINTE, IV (1841), p. 377
382, 385-388, 409-412. Aristocrayie, burghezie, muncitorime
In nod : trimis din Bucuresti". Definiria i rolul opiniei publice. Vezi i : 326 Sclavie, iobgie
Aplicaiii la realititile rorninesti. 331 Munci i muncitori
333 Chestiunea agrara
3555 321
336 Finance publice (336.12 Buget, 336.2 Re-
Putine idel pentru publicitate i opinia publica. G. gim fiscal. Biruri)
TRANS., V (1842), p. 93-95. 35.08 Funccionari
Articolul arata binefacerile libertitii presei i rolul opiniei publice 929.7 Noblece. Ranguri
in viata unui scat.

3564 321.9
Politica si administratie. CURIERUL ROM., IX (1838),
321.1/8 REGIMURI POLITICE nr. 11, p. 3-4.
Traducere din Le Journal de Francfort [Frankfurter Journal]. Dupa
3556 Marcovici, Simion 321.1/8 autor, politica si administratia nu sint numai cele doui fere ale
Idee pe scurt asupra tuturor formelor de obladuiri. CURIE- vietii scatului, ci ;i forme ale ancagonismului social : clasele domi-
RUL ROM., I (1829-1830), p. 125-126, 151-154, 170-174. nance se intereseazi de ceea ce poate mentine permanent regimul
Nota la articolul Europa, paginati in subsolul revistei. lor, adici de administratie. Clasele sarace, dimpotrivi, doresc schim-
barea care si le Imbuniticeasci situatia si de aceea slat cele mai
apte ca si alba o constiinta politica. Text roman si francez.
3557 321.1/8
Formarea staturilor. INVET. POP., I (1848), p. 29-30, 3565 321.9
37-40.
[Articol despre clasele sociale din Rusia]. ROM., I (1838),
Despre diferitele forme de guvernamint. p. 165-166 : Rusia.
3558 .Dupi relatiile lui Loeke-Reimars".
321.6/8
[Notica cu privire la cuvintarea rostita de profesorul 3566 321.9
Böckh, in Academia din Berlin, la comemorarea lui Frederic
al II-lea]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 8 : Borusia. [Extrase dintr-un articol publicat in Germania, despre
Böckh se ridici impotriva zisei lui d'Alembert" a in monarhiile framintarile sociale din Europa]. G. TRANS., III (1840), p.
absolute ar trebui si sporessci stiintele". Se alituri parerii lui Fre- 195-196 : Germania.
deric al II-lea ci un popor luminat e mai usor de condus decit unul Se afirmi ci, In ultimul timp, dinaintea puterii banilor cade
rinut in ignoranii. Face apel la invatati si iasi din retragerea stearpa, puterea duhului, incit acela este mare si de ispravi, care are bani
pedanti, si si se impreune mai de aproape cu lumea". multi"... Prin aceasta, clasa de mijloc a oamenilor, din care se
nasc speculan;ii, neguticorii si fabricantii, ameninta cu o cutropire
3559 [Eliade, I.] 321.6/8 a sotietitii"... Incr-aceea, clasa de jos a oamenilor cum stilt tiranii
si economii, ii simte si ea drepturile sale"... Din acest haos, din
[Refleccii asupra funcciunii domnestO . CURIERUL ROM., acest amestec ametitoriu, trebuie neapirat sa se nasca o zguduire
X (1839), nr. 160 [paginacia gresita] : Bucuresti. puternici a tuturor ramurilor societitii, adect razboi".
Articol omagial, publicat cu prilejul suirii in scaun a domnitorului
Ghica. Consideratii mistice in jurul rolului domnitorului, impletice 3567 321.9
cu exemple din Vechiul Testament.
Nobil i nenobil. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p.
B.[arit, G.]
3560 321.6/8 110-112.
Un discurs al ImparatuluT Nicolae cu marchizul Chloe- Autorul anonim descrie trisiturile caracteristice ale acestor doal
duo. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 361-363. plase", aratind ci, la origine, nu existi nici un fel de deosebire intre
nobil" si .nenobil". Nobilitatea 1i nenobilitatea §-au luat inceputul
Fragment dintr-o carte, al cirui titlu nu se indica (Paris, 1843, din incurcatura relatiilor dreptului". Aratt ci parerile sint impirlite
in 3 vol.), cuprinzind amintiri dintr-o cilatorie
in Rusia. Bari; in ceea ce priveste fondul accstor doui notiuni ; dar, dupi el, deo-
comenteaza discutia relatati cu privire la monarhie ;i republici. sebirea existi numai din punctul de vedere al insusirilor spirituale.
E vorba de cartea La Russie en 1839, de marchizul de Custine, Dupi foaia maghiari Vilig, nr. 24.
torn. IIV, Paris, 1843.
3568 321.9
3561 321.7
Constituciune. NATIONALUL, I (1848), p. 17-18. [Se propune infiincarea unei vami de drum pentru toti lo-
cuitorii, fãrã deosebire de clasi socia.11]. G. TRANS., Iy
Fragment. Se defineste notiunea moderni de consticutie, in sens (1841), p. 161, col. I : Transilvania.
democratic.
Propunerea a fost (Scud in adunarea comitatului Cluj. Se arati
ci, dada nobilii nu plitesc taxa aceasta, drumurile nu sc pot intrctine
3562 Keller, [Augustin] 321.7 in buni stare.
Deputatul. G. TRANS., VII (1844), p. 289-290, 293
294 : Articol incepatorIu. 3569 Rucareanu, N. N. 321.9
Traducere. Portretul model al deputatului in viata constitutio-
nala moderna. [Scrisoare adresati redacciei referitoare la articolul Min-
tea-Taria"]. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 245-247.
3563 Laday, Aug. 321.8 Analizeazi problema raportului dintre intelect si foria 1i urmirile
ei pe plan social. Inzestrati de naturi cu graiul si intelegeree,
Representaciunea poporului. ORG. NATIUNALE, I (1848), oarnenii au fost la inceput toti de o potriva Inaintea legilor na-
p. 66, 70, 94. ture'. Diferenrierea in clase a venit mai tirziu. Combate pe autorul
Arati cS acest sistem este cel mai bun, (andel la baza lui stau articolului, care sustine a tot omul cel tare sau puternic urmeazl
libertatea si egalitatea. a fi Uri mince ;i tot cel cuminte slab".

12-3172 177

www.dacoromanica.ro
321.9 CLASE SOCIALE 321.9

3570 321.9 3578 321.9


Ceva pentru Moldova. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. [Discutii in Dieta Ungariei cu privire la impunerea fiscala
382. a tuturor claselor sociale]. G. TRANS., VII (1844), p. 82 :
Critici adusi articolului prof. dr. Tollhausen intitulat : Boierii, Ungaria, 85-86 : Contributie, 94 : Ungaria.
apirut in foaia siseasci Satellit din Brasov, nr. 95 i urm., unde se Traducerea unui articol din foaia maghiari Vihig : Itiri despre
face o statistici a populatiei din Moldova, afirmind c .licuitorii aceste discutii.
stau in trei clase : boieri, negustori ;i tirani. 0 clasi de cetiieni,
care si fie cump5n1 intre puternicii boieri si intre supusii ;Irani
3579 321.9
pixel acuma nu s-au format".
[Se anunta c adunarea de comitat a Solnocului de Mijloc,
3571 Poenaru, Petrache 321.9 din Transilvania, a primit planul de contributie al contelui
[Cuvintul rostit la palatul domnesc in ziva invierii]. C. St. Szechenyi]. G. TRANS., VII (1844), p. 85, col. I : Din
DE AVIS, VI (1842), p. 123. comitatul Solnocului de mijloc.
Sustine ci indatortrile profesorilor pentru povieuirea tineretului Széchenyi propusese in Ungaria ca ;i nobilit iS achite ,.contributia
.trebuie si priveasci mai cu seam's' la imbunititirea obiceiurilor de dolt's' grosiee de argint pe holdi (fake). In adunarea din Solnoc,
sotiale ale generatiet care se ridia, la invoke adeci friteascl inere propunerea a fost facutI de baronul Nicolae Wesselényi.
toate clasele din cate se compune aceasti mare familie, unind legS-
turile sosiale la care pravila supune pe tot omul cu duhul crest, 3580 321.9
nismului". [Se anunta ca', in Casa Magnatilor din Dieta Ungariei, s-a
hotarit ca i nobilii din orase sl fie supug jurisdictiei autori-
3572 321.9 tatilor din cetate, dui:4 dreptul pedepsitoriu i politienesc al
Despre dreptul nenobililor de a face testament (diata) ;i acelorag"]. G. TRANS., VII (1844), p. 85 : Ungaria.
de a stapini pamint. G. TRANS., V (1842), p. 138, col. I.
Notiti despre proiectul de lege cu accst titlu, infililat spre 3581 321.9
dezbatere in theta Transtivaniei.
Contributia. G. TRANS., VII (1844), p. 249-250 : Articol
incepatoriu.
3573 321.9
Autorul argumenteazi impotriva scutirii nobilimii de plata ins-
Despre dreptul personal al plasei lacuitorilor de rind, de a pozitelor.
se plinge si a se apara. G. TRANS., V (1842), p. 138, col. I.
Notiti despre proiectul de lege cu acest titlu, prezentat in Dicta 3582 321.9
Transilvanies spre dezbatere.
[Se anunta ca, de curind, Casa Deputatilor din Dieta Un-
3574 321.9 gariei a hotarit ca nobilirnea tärii sa ia asuprali o contributie
de 2 585 000 fiorinil. G. TRANS., VII (1844), p. 329 : Un-
Fabricele i agricultura. G. TRANS., VI (1843), p. 339 getria.
340.
Paraleli intre starea sanitari a muncitorilor din fabrici 1i cea
Redactia foii rominesti comenteazi : ,Semne bune !"
a plugarilor. Se infitiseazi pe de o parte viata cea ticiloas5, fizio-
nomiile tele bolnivoase 1i peste tot mizerabila stare fizici a lucritorilor 3583 321.9
din fabrici", iar pe de alta bietele cisuie strimte sau numai bordeie Din comitatul Tolna. G. TRANS., VIII (1845), p. 18, col. I.
a tiranilor agricultori, in care ei licuiesc, dorm 1i fierb totodatr.
Se mentioneaz5 statistica ficuti de Legoit [Alfred Legoye] in 17 de- Dare de seami despre adunarea din acest corniest al Ungariei.
partamente industriale si 17 departamente agricole din Franca. Se
Deputatul nobil Bezerédi i alti trei nobili au declarat cS, de buni
arati ci in Transilvania nu sine fabrici, dar viata meseesugarilor din voie, vor pliti regulat .contributia tirii untocena ca to%i tIranii si
orase e tot ala de mizerabili, iar eiranul romin se hrineste aproape orasenii'.
nurnai cu mIlai.
3584 321.9
3575 Many, J. J. 321.9 [Discutii intre nobilii maghiari in legatur a. cu supunerea
Cugete despre platirea de dare. FOAIE PT. MINTE. VI lor de buna voie la plata contributiei]. G. TRANS., VIII
(1843), p. 323-324. (1845), p. 77: Pojon, 1 Martie, 86 : Ungaria.
Traducere impreuni cu citeva comentarii a unui articol de
I. Balogh, publicat in Pesti Hirlap, prin care se aplaudi hotirirea Libel, Iosif
3585 321.9
ca ;i aristocratia si pliteasci impozite.
[Despre activitatea administrativa desfavrati la Craiova
de marele logofàt Iancu Bibescu]. VEST. R., X (1846), p.
3576 321.9 101-102.
Plansori din Ungaria. G. TRANS., VI (1843), p. 393-394. Vorbeste de gridina publici, cu chiolc 1j cu foiloaro frumoase,
Comentani exerPse asupra discutiilor din Ungaria in problema unde dna de 2 ori pe sSptSminS muzica militarl, de pavarea seri-
contributiei nobiltmit la sum Ile fiscale. zilor cu piatri, de clidirile noi, precum 1i de schimbarea ce a adus
In duhul sociedeii", reulind de ,a mijloci (pe la baluri 1i picnicuri)
3577 Pertel, Mauritie 321.9 o intrupare socialS intre boierii de neam 1i intre tagma negusto-
Despre sistema ce domne;te astazi la iurisdictii intru cli- reasci".
direa drumurilor. G. TRANS., VII (1844), p. 6-7, 9-10 :
Ungaria. 3586 321.9
Traducerea unui articol dn Pesti Hirlap, In care Mauriciu Perczel [Aristocratii din Dieta Boemiei renunta de bunk' voie la
propune ca toti cetitenii Uri deosebire de rang social s5
privilegiile lor fiscale]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
contribuie la repararea ;i construirea drumurilor. Arati ci rnilioa-
p. 283 : Germania, 301 : Boemia.
nele de licuitori, ce sine scosi de la binefacerile constitutiei 1i de
bucuriile viecii sotiale IncI au pueinS parte, poarti poverile statutui
public, care cu atita le cade mai greu cu cit ci 1i impirtirea si 3587 321.9
aruncarea acestor greutiti se face tot prin nobili". Inficiseazi abu- [Stiri ;i comentarii cu privire la dezbaterile din comitate
zurile care se fac la prestatille pentru drumuri i poduri, de la care asupra proiectului de extindere a contributiei ;i la nobilii din
sine scutiti 1i arendalii, negustorii, morarii etc. In urma acestor Transilvania]. G. TRANS., X (1847), p. 58 : Comitatul Clu-
abuzuri, poporul ,se va implea de urr. jului, 185 : Comitatul Turzei, 190 : Scaunul Ciculul.

178

www.dacoromanica.ro
321.9 CLASE SOCIALE 321.911 (498)

3588 V. G. 321.9 3597 B.[arit, G.] 321.911 (439.2)


Despre egalitate. AMICUL POP., I (1848), col. 64-71. Unele aieparl. G. TRANS., VIII (1845), p. 257-258,
265-266, 273-274 : Articol incepitorlu.
, Concretizeazi .egaUtatea" In urmatoarele schimbiri in consthutie,
ce privelte memesii" 31 ,mlugarir t unii t altil vor pliti
portie, vor alege deputati la Dieti. t pe demnitarii comitatului,
Consideratii in lurul politicii, in general. Despre aristocratie $i
cauzele care au dus la adversitatea fati de ea in timpurile moderne.
vor avea drept la ocuparea functiunilor publice, vor face serviciul Despre natura aristocrattei transilvane.
militar deopotrivi, vor face impreuni legile in Dieti, vor fi pe-
depsiii dad nu se supun legilor. 3598 321.911 (439.2)
[Corespondenca din Maramures despre nemultumirea ma-
3589 321.9 nifestatà de familiile aristocratilor de acolo fatä de noua
Aristocratia i proletariatul in Moldova. BIJCOV., II stare de lucruri]. G. TRANS., XIII (1850), P. 127-128 :
(1849), P. 170-173. Ungaria.
Sint prezentate tele doui clase de locuitori din Moldova : nobi- Cuprinde i extrase dintr-un articol din Pester Zeitung, nr. din
limes, adici boierii cu proprietiti bogate, i proletariatul po- 17 noiembrie, cu acela4i subiect.
porul intreg" Uri pic de proprietate, firi avere ;i Uri culturi.
3599 321.911 (47)
3590 321.9 [Scurt comentariu cu privire la nemultumirea stirnitä in
Provisoriul pentru contributiunea teratici (a plmInturilor). aristocratia rusi de ucazurile date in favorul robilor", adici
G. TRANS.. XIII (1850), p. 111-112. al tIranilor iobagi]. G. TRANS., V (1842), p. 87-88 :
Rusia.
Este o dare pe care trebuie s-o pliteasci cc:4i proprietarii de
pimint, firi deosebire, inclusiv fostele clase privilegiate, care erau Se subliniazi ci Jericirea unei caste cum e dinsa, nu poate fi
scutite de contributii. siguri i statornici, daci nu va fi intemeiati pretutindeni pe legile
omenimei"...
3591 Keller, [Augustin] 321.911
3600Dudescu, C. 321.911 (498)
Nobilul. G. TRANS., VII (1848), P. 153-154, 157-158 :
Articol incepatodu Iat o scrisoare adresatl cItre Biv-vel Hatmanul Alecache
Traducere. Autorul cauti si demonstreze ci adevirata noblete e
Vilara, la anul 829, de atre riposatul boer... POPORUL S.,
cea a valorii sufletesti. Chiar la originea clasei nobiliare ar fi stat
I (1848), p. 104, col. III.
valoarea individuaiL Aristocratul care se bizuie numai pe gloria C. Dudescu Ii povituieste ca un prietin iubit din suflet" si fie
strimolilor e vrednic de dispret. solidar cu boierii. Se plinge ci a auzit ci Vilara umbli al suite"
scutelnicii 9i poslulnicii ;i ca ,boierii si pliteasci ca i oamenii
3592 321.911 (436) prosti dijmirit, oierit, vinirici i vami". Afirmi ci aceasta ar in-
semna ruinarea boierimii.
Statistica nobilime in Monarhia austriaci. G. TRANS.,
VIII (1845), p. 337, col. I 3601 Barit, Gheorghe 321.911 (498)
Dupi foaia Satellit [des Siebenbürger Wochenblattes], nr. 87.
Aristocratie. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 49-50.
3593 321.911 (438) Consideratii generale &supra rolului aristocratiei. Articolul se
incheie cu o analizi a defectelor boierimii din Principatele Romine.
[Articol cu privire la noul statut al nobilimii poloneze].
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 210-211 : Polonia. 3602 321.911 (498)
3594 321.911 (439.1) [Corespondentl din Iasi, datatà 11 august, in care se sub-
liniazg necesitatea ca toate clasele s respecte misurile poli-
[Relatare despre o dezbatere dramatick in Dieta Ungariei tienesti pentru prevenirea incendiilor]. G. TRANS., VII
cu privire Ia rolul aristocratiei in statul maghiar]. G. (1844), P. 274-275 : Moldavia.
TRANS., VII (1844), p. 329, col. 11-330.
,Intre dispoziciile asiguritoare de primejdia focului fiMd 1i aceea
Dezbaterea a avut loc in Casa Magnatilor i a lost provocati de ca fiecare si se restringi noaptea pe acasi, citiva inti tocmai din
propunerea Casei Deputatilor ca ocirmuitorii oraselor si fie alesi protivi arati pretensie si colinde ulitele in miezul noptii, cu drit
dc populatie, iar nu numiti de rege. ci sine boieri"... Si intrebim pe stain ;i pe obositul tiran ce
opinie au despre boieri, carii nu vor a pi de legi, ca si nu mai
3595 321.911 (439.1) poftim boierie ala pretensivi in viata noastri".
Aristocratia ungarg. G. TRANS., VII (1844), p. 397-398,
401-402 : Articolul incepltorIu. 3603 321.911 (498)
Dupi foaia rnaghiari al cirei nume e dat in prescurtare N. Uj. [Notita despre silintele unor familii boieresti din Moldova
Scurt istoric al aristocratiei maghiare 3i al grelelilor ei politice. de a impiedica sl se dea rangul vorniciei si la boierii din
Cedirile la care a fost obligati la 1831 i 1839, sub imperiul ideilor starea a doue]. G. TRANS., VII (1844), P. 299, col. I.
liberale. La sfir1it, un comentariu al redactiei, care arati ci publici
acest articol spre a se vedea cit de liber a ajuns dreptul de a critica 6304 321.911 (498)
prin gazete.
Pusura de acum a aristocratiei nOstre. G. TRANS., XI
3596 321.911 (439.2) (1848), p. 269-270.
[Comentariu la o corespondentà despre vizita superinten- Se analizeazi falsitatea pozitiei aristocratilor romini,
care cauti
dentului reformat Antal Janos la Deva, in comitatul Hune- si se impotriveasci duhului vremiiadincesc pripastia ce-i separi
i

doarei, al:41.nel in Vestitorul unguresc de la Cluj" Er- de popor. Ca si-i convingi, se traduce un articol din Allgemeine
clelyi Hirade]. G. TRANS., VII (1844), P. 213 : Transit- Oestereichische Zeitung, in care se face un violent proces aristocra-
vania. tiei austriece, aritindu-se ci ea e sinonimi cu reactiunea i spionajul.
Corespondentul se miri ci, la balul nobililor dat in cinstea
superintendentului, se vorbea rominelte. I se di explicacia ci no- 3605 321.911 (498)
bilimea in tinutul Hategului e predominant romineasci, deli de [Decret pentru desfiintarea rangurilor dyne]. BULETIN
confesiuni diferite. G. A., VII (1848), p. 122 ; MONIT. R., I (1848), p. 2, col. I.

179

www.dacoromanica.ro
311.914.2 (439.1) CLASE SOCIALE 321.914.1 (493.0

3606 321.914.2 (439.2) 3615 G. J. 321.914.2 (439.2)


Libertate nemesasca'. G. TRANS., VI (1843), p. 1-2. [Corespondenta in care se plinge c numarul mare de sar-
Se infiercazI fapta proprietarului I. B. din Jilin, care 1-a obligat batori, pe care le yin romanii, aduce pagube serioase prin ne-
pe unul dintre iobagli all s meargI la munci cu jugul dupl. gk lucrare]. G. TRANS., X (1847), p. 62 : Din Comitatul Tur-
Dupi foaia Mutt és Je len, nr. 2. zel.
Arati ca, impreunI cu duminicile, se ajunge astfel la un numIr
3607 321.914.2 (439.2) de 106 zile nelucratoare pe an, adici aproape o treime din zi-
tele anului.
Tiranie de proprietariu. G. TRANS., VIII (1845), p. 386,
col. I.
3616 321.914.2 (439.2)
Se relateazi despre maltratarea iobagului loan Bumb de acre
ncmelul A. P. [$tiri cu privire la asuprirea viranilor de catre nemesi].
G. TRANS., X (1847), P. 261 : Transilvania.
3608 321.914.2 (439.2)
3617 321.914.2 (439.2)
[Extrase dintr-un articol intitulat Tirnie nemesasca" api- [Comentarii in legatura cu masura luata de Ministerul
rut in foaia Erdélyi Hiradó" din 16 februarie i raspunsul DreptIvii ca sä inlesneasca procesele proprietarilor márunti
la acest articol]. G. TRANS., IX (1846), p. 45-46 : Tran- sau cum le zic in principate, mosneni, razasil. G. TRANS.,
silvania, 61 : Transilvania.
XI (1848), p. 26 : Tara Romaneasca.
In articoi, se condamni maltratarea unor iobagi romini de catre In not iti, redactia arati ci 11 an Transilvania nobiles unius
nemesul I. F. din comuna Almal. Redactia romineasci adaugi uncle sessionis i armalistii" pentru trei holdite se afli in judecati cu
comentarii. treizeci vecini°.
3609 321.914.2 (439.2) 3618 Barit, G. 321.914.2 (44)
[Corespondenfa referitoare la maltratari ale taranilor iobagi Taranul In Franca. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p.
din partea nemesilor]). G. TRANS., IX (1846), p. 65 : Mud, 305-310.
162, col. II : Oristie, 5 Mali:. Expune unele idei traduse liber dupi renumitul scriitori0 Mi-
chelet". Descrie mizeria taranului francez, in contrast cu insemni-
3610 321.914.2 (439.2) tatea lui economici.
TaraniI, urbadul, i tiparlul periodic. G. TRANS., IX
(1846), p. 89-90. 3619 321.914.2 (45)
Extrase din gazetele rnaghiare cu privire la mizera situatie a Italia. Starea poporulul väran. G. TRANS., X (1847), p.
t3ranilor iobagi din Transilvania. Atit ziarul liberal Erdélyi Hiradd, 383-384 : Chronica striina.
cit ti cel conservator ?Atilt és Jelen recunosc ci tiranul c un factor Articol in care se InfIt4eaza searile din Italia uncle mai nu
decisiv in economia lrii i scoaterea lui afari din lege nu mai se afli ;arani liberi" in lumina principiului : tiranii sint temelia
poate continua. Foaia liberali afirml cI pimintul care se afli in statului pretutindenea ; deci numai acela care cunoalte starea lor
mina taranului este al lui", iar foaia consematoare se infioari la fn curare tar! va avea dreptul a o numi fericitI sau nefericita, va
aceasti invititurr. Redactorul Gazetei de Transilvania trage con- ;ti totodati a trage Invitituri pentru patria sa".
cluzia cas,de 10 ani, se vorbelte prea molt in privinta urbariului
;i ar fi vremea si deregem mai multiloare'. Bfalcescul, N.
3620 321.914.2 (498)
Despre starea sotiala a muncitorilor plugad in Principatele
3611 321.914.2 (439.2) Romane in deceebite timpud. MAG. IST., II (1846), p. 229
Aiud. 4 Mali:. Tiranie. G. TRANS., IX (1846), p. 142 : 246.
Transilvania ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 144 :
Transilvania. 3621 321.914.2 (498)
Se infiereazi atitudinea neomenoasi a proprietarului E. Z. NO Cuvant al until Oran catrc boierl. POPORUL S., I (1848),
de iobagii sli. p. 77-79 [foileton].
In nota : Acest cuvint s-a gisit in Moldova de sint vreo citiva
321.914.2 (439.2) ani. Se presupune cI ar fi Lost scris de reposatul Teutul". Vorbi-
3612 o o torul compari decadenta boierilor din vremea lui cu vrednicia celor
[Corespondena despre uciderea nemesului Pop Zaharie, din trecut. DeclarI cI tiranii sacra' din pricina nepriceperii boierilor.
din satul Giróltuta Giorocuta de catre tarani]. G. Ameninti cu revolta.
TRANS., IX (1846), p. 259 : De la marginl, 8 August.
Pop Zaharie fusese notar in sat ;i se purta foarte rau cu oamenii. 3622 321.914.2 (498)
La uciderea lui a luat parte intregul sat. [Scena de ramas bun intre un osta i meal sau, taran].
CURIERUL ROM., II (1830), p. 217.
3613 321.914.2 (439.2) Probabil de Eliade e scrisi la persoana ft:di, cum obi;nuie;te el
Care sint pedecile civile a educatiel poporulul ? G. In Curierul Rominesc. Tatli plinge li-1 felicitI Pe Mau ci a
TRANS., IX (1846), p. 265-266. intrat in oaste, c5ci el n-avea si-i lase moltenire decit : birurile,
podvezile, angaralele 11 gloabele, iati coati averea mea°.
Se &rata' ca in majoritatea satelor nu existI scoli, iar opera de
educatie morall pe care ar putea-o face preocii e fmpiedicati de 3623 321.914.2 (498)
faptul el proprietarii, oamenii lor de curte, functionarii de la orale,
toti fi convoaci pe tirani ;i duminica. [Despre relaviile dintre ;Irani i proprietari]. BUCOV., II
(1849), p. 261-264.
Se cerceteaza. aceste relatii potrivit Regulamentului Organic
3614 321.914.2 (439.2)
(cap. VII) ; se ia Ca bazi clasa de mijloc a locuitorilor, adicl tiranul
[Memiune despre doua rescripte" imperiale referitoare la cu o pereche de boi ; se dau cifre ; se arati ce primette tiranul de la
varani, inaintate Dietei Transilvaniei]. G. TRANS., X (1847), proprietarul moliei, ce fi di el proprietarului pe an ti conditiile
p. 1 : Transilvania. pentru o indreptare a stirii tIranilor.
Un rescript prin care intarelte iegiuirea din 1843, potrivit
se
dreia tiranii nu mai sint obligati si se adreseze instantelor judi- 3624 321.914.2 (498.1)
ciare prin intermediul proprietarului de mo;ie, ci pot purta direct [Publicavii ale Departamentului Trebilor din Lluntru cu
judeciti, in cauzele care ii privesc. Altul respinge legiuirea dietei privire la taranii fugiti de pe mo;ii]. BULETIN G. A., VII
din 1843 cu privire la politia cimpului". (1838), p. 174, 254, col. I.

180

www.dacoromanica.ro
321.914.2 (498.1) CLASE SOCIALE 321.914.2 (498.1)

3625 321.914.2 (498.1) 3635 321.914.2 (498.1)


[Anunturi ale Departamentului Trebior din Launtru cu [Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru cu
privire la locuitori fugiti din sate]. BULETIN G. A., VIII privire la tarani fugiti din sate]. BULETIN G. A., XITT
(1839), p. 299-300 : Instiintid, 318, 326, col II, 326-327 : (1844), p. 326-327.
InstiintarL
3636 321.914.2 (498.1)
3626 321.914.2 (498.1) [Interzicerea punerii sub sechestru a vitelor de munci ale
[Seful Vorniciei Temnitelor atrage atentia proprietarilor plugarilor, ca fikd unelte profesionale]. BULETIN G. A.,
asupra impilarilor si abuzurilor ce li se fac fostilor dajnici ai XIV (1845), p. 248 [Raportul Marelui Vornic al Trebilor
Vorniciei, care au fost asezati de curind pe moii, prin Ince- din Nauntru], p. 247-248 [Porunca domneasca Intaritoare];
legere cu proprietarii]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 50- INV. S., II (1844-1845), p. 77.
52 : Vornicia Temnitilor.
3637 321.914.2 (498.1)
3627 321.914.2 (498.1)
[Publicatii ale Departamentului Vistieriei cu privire la
[Publicatii ale Departamentului Trebilor din Launtru cu birnici fugiti din sate]. BULETIN G. A., XV (1846), D.
privire la tiranii fugiti de pc! BULETIN G. A., IX 286.
(1840), P. 2, 64, col. I, 66, 84, 98-99, 102, 107, 127, 140,
210, 278, col. II, 310-311, 317-318. 3638 321.914.2 (498.1)
3628 321.914.2 (498.1) [Publicatie cu privire la uncle abuzuri ale proprietarilor
[Departamentul Vistieriei face cunoscuti fuga unor birnici si arendasilor de mosii]. INV. S., IV (1846-1847), p. 69 :
din sate]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 231-232, 236- Departamentul din Nauntru.
237, 243, 304, 327. Sub cuvint ci le-ar fi ficut striciciuni tarinilor, sechestreazi
vitele tiranilor care fac transporturi pe drumuri p se fac de sinesl
3629 321.914.2 (498.1) judecitori 5i implinitori de oricIti bani pot si rupi de la oricare
[Publicatii ale Departamentului Vistieriei referitoare la daj- din asemenea licuitori".
nici i patentari fugiti din localitatile kr]. BULETIN G. A.,
X (1841), p. 6-7, 36 : Instiincare. 3639 321.914.2 (498.1)
[Circulara Departamentului din Launtru cu privire la for-
3630 321.914.2 (498.1) malitatile i termenele obligatorii pentru taranii ce vor sa se
[Anunturi ale Departamentului Trebilor din Launtru cu stramute dintr-un sat intr-altul]. INV. S., IV (1846-1847),
privire la taranii fugiti de pe mosii]. BULETIN G. A., X p. 114, col. I
(1841), p. 10, 95-96, 108-109, 110-111, 117,col. I, 119,
123-124, 129, col. I, 131, 135-136, 144-145, 146-147, 3640 321.914.2 (498.1)
153, 156-157, 169, 180, col. I, 181, 182-183, 187, col. I, [Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru cu
188, 188-189, 195-196, 196, 204-205, 251, [gresit : 221], privire la taranii fugiti de pe mosii]. BULETIN G. A., XVI
235-236, 247, 248, 251, col. II, 274, col. I, 278, col. II, (1847), p. 134-135.
314, col. I, 318-319, 321, 326, col. II, 344-345, 347-348.
3631 321.914.2 (498.1) 3641 321.914.2 (498.1)
[Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru re- [Se atrage atentia cIrmuitorilor de judete sà rezolve cu
feritoare la ;Irani fugiti de pe mosii]. BULETIN G. A., XI promptitudine diferitele reclamatii ce li se adreseaza]. BU-
(1842), p. 6, 10, 14-15, 18, 26-27, 50-51, 58-59, 69-71, LETIN G. A., XVII (1848), p. 238-239 : Departamentul
78, col. I, 82-83, 97-99, 102, 110-111, 154, col. II, 171, din Nauntru [Circulara].
174, 190, col. II, 206-207, 210-211, 219, col. I, 227, col. I, Se arati ci se produce o mare invilmilali i impiedecare" In
234, 258, 266, 283-284, 286, col. I, 290, 298-299, 311, 327, lucririle departamentului pentru obiceiul ce au de a umbla incirdo-
329-330, 340, nr. 88, p. 357-358 [gresit : 257-258], nr. siti pentru o jalbi mai multi locuitori".
89, p. 363-364 [gresit : 263-264], nr. 91, p. 370 [gresit :
270], nr. 92, p. 376 [gresit : 276], nr. 98, p. 400 [gresit : 3642 321.914 (498.1)
300], nr. 100, p. 399 bis-400 bis, 405-406, 414. [Se face cunoscut cä marele logofat Const. Cantacuzino,
caimacanul Tarii Româneiti, a iertat mosnenilor din satul
3632 321.914.2 (498.1) Mutii, judetul Teleorman, suma de lei 20 760, pe care au fost
[Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru cu osinditi de judecatoria locala, In 1840, a-i raspunde lui Can-
privire la tarani fugiti din sate]. BULETIN G. A., XII (1843), tacuzino, drept despagubire pentru niste copaci ce au taiat
P. 2-3, 5-7, 9-10, 37-38, 51-52, 68, 83-84, 90-91, de pe mosia sa, Scriostea]. BULETIN G. A., XVIII (1849),
95-96, 103-104, 107-108, 111, 120, 135, 142, 151-152, p. 47 ; VEST R., XIII (1849), p. 61 : Departamentul Drep-
158, col. II, 163, col. I, 175-176, 178-179, 187-188, 191, tntii.
214 [gresit : 211] - 215, 222-223, 234, 243, 246, col. II, In Vestitorul Romineec, text comm i francez.
251-252, 260, 266-267, 271, 276, 310, col. I.
3633 321.914.2 (498.1) 3643 321.914.2 (498.1)
[Se interzice satenilor a veni n cete cu plingeri la Bucu- [Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru cu
resti, in timpul muncilor agricole]. BULETIN G. A., XII privire la tarani fugiti din satele lor]. FOAEA SATULUI, VI
(1843), p. 97-98 [Porunca domneasca]. (1849), p. 3, col. I, 34, col. II, 41-42, 46, 50, col. II, 50-51,
78, 97-98 ; VII (1850), p. 54-56, 63-64, 114, col. II.
3634 321.914.2 (498.1)
[Dispozitii cu privire la stramutarea satenilor de pe mo- 3644 321.914.2 (498.1)
iiile boieresti]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 265-266 : [Publicatii ale Departamentului din Nauntru cu privire la
Departamentul trebilor din niuntru. locuitori fugiti din sate]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p.
Deoarcce se pregitesc lucririle catagrafiei pentru periodul al 3-lea, 83, 90, 99.
se di un termen de 6 luni proprietarilor care ar ayes de ficur
reclamatii despre sitenii care s-au strimutat firi forme". Dupi acest 3645 321.914.2 (498.1)
termcn, sitcnii se vor inscrie acolo unde se vor afla stabiliti. Pro- [Publicatie a Departamentului din Nauntru cu privire la
prietarii reclamanti vor trebui si faci dovada ci au cerut la timp farani fugiti din sate]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 146,
autorititilor ca sitenii fugqi si fie adusi 1napoi. col. II.

181

www.dacoromanica.ro
321.914.2 (498.3) CLASE SOCIALE POLITICA INTERNA 323 (42)

3646 321.914.2 (498.3) (4) Europa


[Dispozitii date de Departamentul Trebilor din Launtru cu
privire la taranii persecutati pentru datorii]. BULETIN 3651 323 (4)
F. 0., X (1842), p. 353.
Se anti c! proprietarii sau aIçi speculanti, Wind alcituiri in Scandale triste. ROM., I (1838), p. 483-484.
kiwi de chiraladisiri sau alte indatoriri cu licuitorii satelor", cind Traducerea unui articol din Jurn.[al] de Frana[urt] [Frank-
acepia din urmi nu-gi indeplinesc datoriile n-au dreptul ia furter journal] in care se condamni intoleranta religioasi mani-
singuri despIgubire, prin pindire de prilej", kind boii si carele festati intr-unele din virile Europei occidentale.
Oranilor, ci numai prin vechili ;i prin mijlocirea cirmuirii.
3652 323 (4)
3647 321.914.2 (498.3) [Extrase dintr-un articol publicat k Germania despre fra-
[Locuitorii satului Botestii, din tinutul Roman, au cerut, mintarile sociale din Europa]. G. TRANS., III (1840), P.
prin mai multe jalbe adresate domnitorului i Vistieriei Mol- 195-196 : Germania.
dovei, sa li se aprobe stramutarea lor de pe pomenita mosie Se afirmi ci, in ultimul timp, dinaintea puterii balsaor cade
pe mosia Budestii, din tinutul Neamt]. BULETIN F. 0.. puterea duhului, inch acela este mare i de ispravi, care are basil
XII (1844), P. 408. multi"... ,Prin aceasta, clasa de mijloc a oamenilor, din care se
Ei au ficut aceste jalbe, fiind nemultumivi din pricina asupri. nasc speculanvii, negut5torii si fabricantii,ameninvi cu o cutropire
rilor proprietarului moliei, banul Dimitrie Stan'. In urma anchetei, a soliet!vii"... Intr-aceea, clasa de jos a oamenilor cum skit viranii
ordonate de domn, se public8 o jalbi din partea a 149 ateni titre economii, ii simte gi ea drepturile sale"... Din acest haos, din
domnitor, prin care cer iertare pentru zece tirani, care au fost Inde- acest amestec ametitoriu, trebue neapirat s! se slaw! o sguduire
pirtati din sat, socotiti drept autori ai jiluirilor kr neadevirate'. puternici a tuturor ramurilor sotietitii, adeci rizboi".

3648 321.914.2 (498.3) 3653 323 (4)


[Se pedepseste arendasul Alecu Trifan, care avea in arencla Reprezentatie teatrall a popoaralor Europe!. ALBINA
o particici din mosia rizesilor din Paucesti, pentru feluri ROM., XXI (1849), P. 329, 341-342.
de neiertate cutezari i cruzimi" ce pricinuia razesilor]. Scura dare de seam! despre prefacerile din diferite viri ale
BULETIN F. 0., XV (1847), p. 407 : Departamentul trehi- Europet.
lor din nauntru.
Se indepirteazI din posesie" i se trimite doll luni la ministire. 3654 323 (4)
0 rapede privire in trecut g in viitorTu. G. TRANS.. XIII
3649 321.914.2 (498.3) (1850), p. 1.
[Anaforaua Sfatului Administrativ, intarit a. de domnitor, Se examineazI situatia intern! i international! dup.! evenimentek
in pricina comisului Vasili Vargolici cu razesii din =Oa din anii 1848 si 1849. Se alteapti mari framintiri politice in Frano,
Certastii din tinutul Tutova, pentru nedreapta inplinire de Germania i Italia.
la ei a 58 boi"]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), P. 153
154 : Departamentul trebilor din nauntru.
Sub motivul ci vkanii i-au impresurat 4 i rIlluit o parte din (42) Anglia
molia sa, Ciripceltii.
3655 Barit, G. 323 (42)
3650 321.914.2 (498.3) FOAIE PT. MINTE, II
Anglia. (Englitera. Statistica).
[Asupririle i schingiuirile pricinuite locuitorilor satelor (1839), p. 189-192, 196-199, 202-205.
Muntii, proprietati ale minastirilor Neamtul i Sacul, de Prelucrare (extract") infItivind organizarea politic! a Ora.
catre aga Dimitrie Stan, arendasul acestor moii, i de ye-
chilul sau, Iorgu Zgrof]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), 3656 323 (42)
p. 157-158. 0 natie mare. G. TRANS., VI (1843), p. 116, 120 : Foisor,
Sfatul Extraordinar, sub prele4intia domnitorului, a cercetat refe- 123-124 : Foisor.
ratul Departamentului din Niuntru i a dispus pedepsirea celor
Articolul Incepe cu discutia asupra elementelor pe baza cf rora se
vinovati, care au supus pe locuitori la invoieli i la sivirliri
poate defini o natiune ca mare". Se face apoi analiza calit5vilor
impotriva pravilei".
6 defectelor poporului englez, insistindu-se mai ales asupra insu-
;irilor ce izvorisc din temperamentul lui dur si flegmatic. Ca termen
de comparavie, sine luavi romanii.
323 POLITICA INTERNA 3657 323 (42)
(4) Europa Aristocratia i biserica. G. TRANS., VI (1843), p. 135
(42) Anglia 136 : Foisor.
(43) Germania Continuare la articolul 0 navie mare. Se infltioaz! rolul aristo-
(436) Austria cratiei, in primul rind, i al clerului, in subsidiar, in viao politic!
(437.5) Bucovina a Angliei prin comparatie cu rolul kr in statul roman.
(439.1) Ungaria
(439.2) Transilvania 3658 323 (42)
(439.4) Croatia. Slavonia. Voivodina
(44) Franta [Comentariile ziarului Times" asupra legii libertatii cato-
(45) Italia licilor din Irlanda]. CURIERUL ROM., I (1829-1830),
(46) Spania p. 39-40 : Engletera.
(47) Rusia
(494) Elvetia 3659 323 (42)
(495) Grecia [Extrase dintr-un articol aparut in ziarul Times" cu pri-
(496) Turcia. Imperiul otoman vire la framintarile politice din Anglia]. CURIERUL ROM..
(497.1) Serbia I (1829-1830), p. 432 : Londra 12 Fevr.
(498) Principatele Romine Se afirmi cK nemulomirile din zi in zi se fac mai de oboe ;i
(498.1) Tara Romeineasca lumea iarIli au inceput a vorbi de niste reforme". Se plinuieste
(498.3) Moldova Intemeierea unei societ5vi ,a careia scop va fi de a sili aristocratia
Vezi i celelalte subdiviziuni ale grupei 32 politica englezeasci ca s3 lepede vechile sale drepturi".

182

www.dacoromanica.ro
323 (42) POLITICA INTERNA : ANGLIA - GERMANIA 323 (43)

3660 323 (42) 3670 323 (42)


[Stiri despre miscarea politica* din Manchester]. CURIF.- [$tiri si comentarii cu privire la procesul politic intentat
RUL ROM., III (1831), P. 338 : Londra 1 Dechem. lui Daniil O'Connell. G. TRANS., VII (1844), p. 46-47 :
Se publiel cele 7 puncte principale ale cleclaratiei drepturilor", Britania Mare, 63, col. I : Britania Mare, 75, 78-79 si 87 :
ficuci de aceastS slime politiceaser. Dela Irlandia. 0 parte din cuvantul lui O'Connel, 144, col.
II : Britania mare, 180 : Britania mare, 186-187 : Britania
3661 323 (42) mare, 190 : Britania mare, 294-295 : Britania mare, 299 :
[Stiri i comentarii cu privire la framintarile politice pro- Britania mare, 303-304 : Britania mare.
duse de legea pentru saracii Irlandiei"]. G. TRANS., I
(1838), sem. I, p. 53-54 : Britania-Mare, 58 : Britania-Mare. 3671 323 (42)
Legea prevedea infiincarea unor case in care siracii ;i infirmii [$tiri i comentarii despre misdrile de mase din Anglia
11 poati munci, chtiginduli astfel intretinerea. Se relateazI despre pentru abolirea legii bucatelor" i liberul import al cereale-
dezbaterile parlamentare ;i tulbuririie iscate in Kent, Lancaster lor]. G. TRANS., VIII (1845), p. 395-396 : Britania mare,
si York. 404 : Britania mare, 407, col. I : Britania mare, 412 : Brita-
nia mare, 415 : Britania mare.
3662 323 (42)
[Stiri si comentarii despre miscarea politid a radicalilor" 3672 323 (42)
;i adunlrile de lucritori din Anglia]. ROM., I (1838), p. [Relatari despre un miting la Londra pentru desfiintarea
775-778, 855, 883, 914-915, 919, 935, 947, 949-950, 958, pedepsei cu moartea]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
963, 967-968, 975, 986-987 : Marea Britanie. p. 156 : Marea Britanie.
3663 323 (42) 3673 323 (42)
[$tiri i comentarii despre atentatul incercat de Eduard Starea de acum a Irlandiei. ORG. LUM., 1 (1847-1848),
Oxford impotriva reginei Victoria]. G. TRANS., III (1840). p. 299-300.
p. 102-103 : Britania mare. Articol despre situatia politici din Irlanda.
3664 323 (42)
[Stiri cu privire la atentatul incercat asupra reginei Vic- (43) Germania
toria si printului consort Albert de dtre tinIrul E. Oxford].
CURIERUL ROM., XI (1840), p. 221-222 $i 225-226 :
Marea Britanie. 3674 323 (43)
[Articol in legktura cu interzicerea in Prusia a gazetei
3665 323 (42) Allgemeine Zeitung" din Leipzig]. G. TRANS., VI (1843),
[Notiti cu privire la votarea proiectului de modificare a p. 14, col. 11-15.
legii cerealelor in parlamentul englez]. G. TRANS., V (1842), DupS ce se area' motivele interzicerii, se traduc pasaje dintr-un
p. 35 : Britania Mare, 39-40 : Britania Mare. alt ziar german, in care se ia apirarea principiului libertitii presei :
Se mentioneazI i tulburirile care au insotit dezbaterile, provo- Toate cite jurnalistica poate afla intre nidejde fi ft-id le publia
cate de ezitIrile conservatorilor. Acestia reprezentau interesele ma- in gura mare si judeci despre ele cu iuteali, cu patiml, pe jumItate,
rilor producitori de cereale, care voiau si se pistreze restrictiile toema precum i se afli inima i cugetul in acel minut".
privitoare la importul de cereale din ;Sri striine In Anglia, pentru
a mencine preturile ridicate. 3675 323 (43)
Ntiri i articole despre discuviile politice din Prusia cu
3666 323 (42) privire la libertatea tiparuluil. G. TRANS., VI (1843), p.
[$tiri i comentarii referitoare la dezbaterile iscate in par- 14-15 : Gazeta Universala de Lail:nig, 26-27 : Prusia, 35 :
lamentul britanic de proiectul de lege pentru impunerea ge- Chronicl, 74-75 : Prusia.
nerall a veniturilor]. G. TRANS., V ,(1842), p. 54-55 :
Britania Mare. 3676 323 (43)
Se citeazI din cuvintarea lordului Brougham - radical -, care [Dare de seam a. despre brosura cu privire la problema Ii-
inert altele spune : nu este Reece nici o dreptare ca inv5catul, bertii presei, publicarg de Hugo Hesse, consilier al guver-
carele la candela de noapte cugeti si luereazi pentru cele mai inalte nului Prusiei]. G. TRANS., VI (1843), p. 26-27 §i 35 :
interese ale omenimei, din sudoarea fruntei sale aS contribuieze la Chronid.
vistieria statului ca i un cavaler bogat, al cgruia cel mai mare In broiuri se face un istoric al legislayiei prusiene asupra tipa-
merit stS intr-aceea"... el e puiul mamii si al tatii, sau ca un
negutitoriu sau bancher bine hrInit".
rului ;i se pledeazi pentru usurarea
Gaz. de Kioln [Koelnische Zeitung].
rigorilor cenzurii. - Dupi

3667 323 (42) 3677 323 (43)


[$tiri despre atentatele incercate impotriva reginei Victoria, [Relatsari despre atentatul incercat impotriva regelui Pru-
in Londra]. G. TRANS., V (1842), p 96: Chronid, 114- siei, in 26 iulie]. G. TRANS., VII (1844), p. 247-248 :
115 : Britania Mare. Prusia, 256 : Prusia, 412 : Prusia.
3668 323 (42)
3678 323 (43)
[Articol despre noua manifestare a lui Daniil O'Connel
pentru independenta Irlandei]. G. TRANS., V (1842), p. Turbudti religioase in Lipsca. CURIERUL ROM., XVII
164 : Britania Mare. (1845), p. 250-251.
Se infitimeazi ciocnirile singeroase dintre populatie ;i armati.
3669 323 (42) Cauza : Saxonia, varli protestanti, este guvernati de o dinastie ca-
[Stiri i comentarii in leglturl cu interzicerea adun5rii de tcher. - Traducerea unui articol din Le Sacle.
la Clontarf i darea in judecati a lui O'Connel, luptitorul 3679 323 (43)
pentru independenta Irlandei]. G. TRANS., VI (1843), p.
328, col. I, 335-336 : Britania Mare, 339 : Britania Mare, Un puntu dein lucrarile Dietei Borusice. ORG. LUM., I
341-342 : Britania Mare, 347 : Britania Mare, 351 : Britania (1847-1848), p. 146-147.
Mare, 356 : Britania Mare, 363 : Britania Mare, 380 : Brita- Articol cu privire la rcspingerea, de cStre Dicta Prusiei, a proiec-
nia Mare, 383 : Britania Mare, 395 : Britania Mare, 408 : Bri- tului de lege pentru rescumpirarea indetoririlor ce stau pre pro-
tania Mare. prietatea rusticilot".

183

www.dacoromanica.ro
323 (43) POLITICA INTERNA : GERMANIA - AUSTRIA 323 (436)

3680 323 (43) 3692 323 (436)


[Ducatul Posen a refuzat sa se incorporeze in confederatia [$tiri in legatura cu Dieta din Viena, sesiunea 1848].
germana]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 125 : Pozen. G. TRANS., XI (1848), p. 191, col. II, 206 : Austria, 235,
252, col. II, 253, 308, 319 : Austria.
3681 323 (43)
[Se anunta ca. in Frankfurt citeva asezaminte pentru de- 3693 323 (436)
prinderi gimnastice" s-au inchis, pentru cä acolo se tineau [Relatare despre sedinta din 16 septembrie a Dietei
conferinte periculoase pentru staturi"]. G. TRANS., XI Austriei]. AMICUL POP., I (1848), col. 254-255 : Austria.
(1848), p. 27, col. II : Frankfurt, 15 ian.
Se insisti asupra interpelirli ficute de Violand, care a cautat aS
3682 323 (43) demonstreze ci se continui .sistema absolutistici, prin cirmuire ne-
rispunzatoare".
[Proclamatia regelui Ludovic al Bavariei prin care anunta
ca abdica in favoarea fiului sau Maximilian]. VEST. R.,
XII (1848), p. 103 : Bavaria. 3694 13.[arit, G.] 323 (436)
Tot aci se publici 8i proclarnatia noului rege Maximilian al II-lea, Unele idei politice, cu privinta mal virtos la monarhia
din 28 martie 1848. austriaca. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 371-372,
373-375.
3683 323 (43) Analizeazi cauzele care ar putea duce la firimarea monarhiei
Date interesante din parlamentul Germaniei. FOAIE PT. austriece.
MINTE, XI (1848), p. 324.
3695 323 (436)
3684 323 (43)
[$tiri despre noua constitutie data de regele Prusiei]. Proiect a driturilor fondamentale infatosat parlamentului
ALBINA ROM., XX (1848), p. 399.
de comitetul constitutiel. BUCOV., I (1848), p. 5-7 :
Austria.
3685 323 (43)
3696 323 (436)
0 privire generala asupra Germania G. TRANS., XII
(1849), p. 83-84. [Patenta imperialä prin care se harazeste Austriei o con-
Se infitiseazi intH lupta dintre dinastiile Austriei ;i Prusiei stitutie i cuprinsul constitutiei]. ALBINA ROM., XX
pentru obtinerea preponderentei in milcarea de unificare a Germaniei. (1848), p. 135-136, 139-140 : Austria.
Se caracterizeazi apoi pc scurt cele trei partide politice din Ger-
mania, ca expresie mai ales a claselor de mijloc. 3697 323 (436)
[Adresa trimisa de parlamentul constituant al Austriei
3686 323 (43) catre imparatul Ferdinand I, la Innsbruck]. ALBINA ROM.,
Germania. Putine cuvinte esplicatoare. G. TRANS., XIII XX (1848), p. 254-255.
(1850), p. 133-134 : Chronica straina.
Se prezinti aspecte din conflictul dintre Prusia 8i aliati" (Austria, 3698 323 (436)
Bavaria, Wiirtemberg).
Discursul ministrului presedinte Schwarzenberg. FOAIE
3687 323 (43) PT. MINTE, XI (1848), p. 389-391.
Noul stadia al causei germr.ne 51 alte reflesiuni. G. Subtitlu : Jinut in tedinta dietali din Krernsier la 27 Noemvrie
TRANS., XIII (1850), p. 156-157. 1848. - Despre principiile politice ale monarhiei austro-unzare fi
Articol dupi foaia Ost-deutsche Post. constitutia ei.

3699 323 (436)


(436) Austria [Actul de abdicare a imparatului Ferdinand I, in fa-
voarea fratelui silt Franz Carol 6 a acestuia in favoarea
3688 323 (436) fiului sat', Franz Iosef]. BUCOV., I (1848), p. 65 ; AL-
[$tire despre un protest al literatilor austrieci impotriva BINA ROM., XX (1848), p. 387-388 : Austria.
cenzurii]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 122, col. I.
3700 323 (436)
3689 323 (436) [Manifestu.1 imparatului Francisc losif prin care anuntl
[Notita cu privire la memoriul celor 100 scriitori aus- popoarelor imparatiei urcarea sa pe tron]. ALBINA ROM.,
trieci prin care se cerea o nou51 reglementare a cenzurii XX (1848), p. 389-390 ; BUCOV., I (1848), p. 66.
largirea libertatii tiparului]. G. TRANS., VIII (1845),
p. 354-355 : Austria. 3701 323 (436)
Se citeazi numele celor mai cunoscuti dintre semnatarii acestui
memoriu. [$tiri cu privire la dieta generala de la Kremsier]. G.
TRANS., XII (1849), p. 2 : Sibiiu, 7 Ianuarie, 36, col. II :
3690 323 (436) Ohniuti i Kremsier, 53 : Kremsier.
Memorialul sari rugamintea celor o suta literati si scrii-
tod austriad. G. TRANS., VIII (1845), p. 387-388, 3702 323 (436)
392, 396. [$tiri comentarii despre reformele constitutionale im-
i
Traducere incompleti dupi textul intreg apirut in foaia germani puse de miscarea revolutionara din Austria]. JOURN.
Transilvania, nr. 89, 90, 91, prin care scriitorii austrieci cereau o DE B., I (1849), p. 11-12 : Autriche, 18 : Autriche.
noui reglementare a cenzurii ;i lirgirea libertitii tiparului.

3691 323 (436) 3703 323 (436)


[Schimbari in organizarea cenzurii in provinciile austriece] 0 constitutiune federativa a statului austriac. G. TRANS.,
G. TRANS., XI (1848), p. 39 : Austria. XII (1849), p. 43-44.
Cenzorii trebuie si motiveze interzicerea tipiririi, iar autorii au Se expune proiectul de constitutie publicat de foaia siseasci Satellit.
drept la recurs. din Brasov.

184

www.dacoromanica.ro
123 (436) POLITICA INTERNA : AUSTRIA BUCOVINA 323 (437.5)

3704 323 (436) 3714 323 (437.5)


[Hotarirea Dietei Austriece de la Kremsier cu privire la Gazeta de Transilvania despre programul partil stinge
libertatea religioasa]. G. TRANS., XII (1849), p. 53 : din parlament si despre causa autonomiel Bucovinit. BU-
Kremsier. COV., II (1849), p. 5-8.
Dupi ce se subliniaz1 ci diera imperiall se mai ocupi tot cu Dupi o scurti introducere, se reproduce articolul din Gazeta
desbaterea i primirea drepturilor fundamentale", se infltiseazt uncle Toansilvaniei publicat in nr. 101 din 22 decembrie 1848. sub titlul :
articole din noua constiturie, intre care si paragrafele 13-16, cu pri- CslIcare de dreptul popórilor.
vire la deplina libertate a credintei $1 a religiunii", in care se stipu-
leazl d nicio relege esre predomnitoare, ci toate egale". 3715 323 (437.5)
3705 323 (436)
[Bach, seful politic al Bucovinei, printr-o adresa catre
Comitetul orasenesc, arata motivele pentru care nu se poate
[Notita cu privire la atitudinea preotimii catolice fata de ridica starea de razboi din Bucovina]. BUCOV., II (1849),
libertatea i egalitatea religiilor, statuata in Dieta de la I). 9.
Kremsier]. G. TRANS., XII (1849), p. 57, col. II : Austria.
Se comenteazi defavorabil protestele pe care lc ridica clerul catolic 3716 323 (437.5)
din toate p5rtile monarhiei.
[Se anunta ca. s -a hotarIt reorganizarea politica a Bu-
3706 323 (436) covinei]. BUCOV., II (1849), p. 9 : Cernautl 16 Fev.
Va forma o deosebiti prazidenti" cu scaunul la Cerniutt.
[Manifestul imparatului Austriei catre popoarele sale prin
care le anunta ca. le acorda o constitutie liberalà]. ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 77-78, 81-82 ; BUCOV., II 3717 323 (437.5)
(1849), p. 31-32. [$tiri despre dezbaterile Dietei Austriece de la Krernsier,
cu privire la Bucovina]. G. TRANS., XII (1849), p. 18 :
3707 323 (436) Kremsier. Causa Bucovinenilor.
Incercari absolutistice. G. TRANS., XIII (1850), p. 83
84, 85-86. 3718 323 (437.5)
Articol in care se comenteazi incercirile unor oameni politici, in [Stiri despre demersurile unei delegatii a romanilor din
frunte cu Babarczi, de a inlitura constitutia Iibcrali, acordati in Bucovina]. G. TRANS., XII (1849), p. 25 : Bucovina
urma presiunii evenimentelor din 1848 in Austria. Delegatia aceasta, condusi de episcopul roman Hacman, a plecat la
spre a prezenta noului impirat, Francisc losif, asiguriri de
3708 Dela Olt 323 (436) loialitate. De acolo se va duce la Praga, spre a-i inmina fostului im-
Pairia i modificarea In constitutiune. G. TRANS., XIII Om, Ferdinand I, o adrci de multumire in numele tirii".
(1850), p. 135-136.
Inficileazi polemics din presa austriaci, privitoare la modificarca 3719 323 (437.5)
constitutici din 4 marrle 1849. Incunostintare. BUCOV., II (1849), nr. 6, p. 35.
Eduard Bach, consilier 8i ef politic, anunci ci Ducatul Bucovinei,
3709 323 (436) conform constitutiei, formeazi o deosebiti sari a coroanei.
[Societatea austriaca de plutire cu vapoare pe Dunare
face cunoscut ca, pe cita vreme va tine In Austria starea 3720 Kral, Anton 323 (437.5)
de Incongiurare", afara de militari, nu este iertat calato- Catra onorabilil alegatorI a capitalei ducatului Bucovinei.
rilor supusi turcesti, romani si sarbi sa se dea jos la uscat BUCOV., II (1849), p. 51-53.
cu arme"]. VEST. R., XIV (1850), p. 252. Anton Kral, ,fost deputat al Cerniutului", prezinti un raport despre
activitarea lui parlamentarl.

(437.5) Bucovina 3721 323 (437.5)


3710 e.s. 323 (437.5) Cea dintai dorinta a tera BUCOV., II (1849), nr. 32.
[Corespondenta cu privire la vizita fauna de arhiducele p. 175-178.
Se arati ci, dupi ce paces a inceput ci domneasci, este nevoie de
Ferdinand d'Este viceregele Galitiei In Bucovina]. o deplini incredere din partea guvernului, prin care singuri se poate
G. TRANS., VI (1843), p. 175-176 : Corespondinte. destcpta 1i increderea poporului", si este neapirati nevoie de ,a cu-
Cu acest prilej s-a dat o serbare la care s-au jucat dansuri populare noaste adevirata expresie a opiniei publice ; a cugetirilor politice si
de citre romini, hutuli i unguri imbricati in costume nacionale, iar a dorintelor serer... ,fiind ci ea este in drum de a-si preface toate
un cor de lipoveni a cintat cintece rusesti ocazionale. relaciile sale cele natumale si cele politice, cele rcligioase si cele
sociale.
3711 323 (437.5)
[Se vesteste c boierii romani din Bucovina, condusi de 3722 323 (437.5)
episcopul ortodox si de baronul Ioan de Mustata, au facut
declaratii de fidelitate fail de monarhia austriaca]. G. [Articol cu privire la situatia interna din Bucovina].
TRANS., IX (1846), p. 107, col. I. BUCOV., II (1849), p. 271-274.
Se arati ea' garda nationali, pe care guvernul vrca s-o infiinteze
3712 323 (437.5) in Bucovina, nu este asa de necesari. Mai curind ar trebui reorga-
nizate justitia, administratia, ;costa, creditul etc.
Calcare de dreptul popOralor. G. TRANS., XI (1848),
p. 411.
Articol in care se aduc cr tici programului partidului dc stings din 3723 323 (437.5)
parlamcntul de la Kremsier, care aprobi ca Bucovina si fad parte [Comentarii cu privire la situatia interna din Bucovina].
din Austria poloani", contrar principiului egalititii si respectirii VEST. R., XIV (1850), p. 18, col. I si II : Austria.
nationalititilor, sustinut de acest partid. Se rezumi, dupi gazeta austriaci Lloyd, articolul publicat in foaia
romlneasci Bucovina, II (1849), p 271-774
3713 323 (437.5)
[Se anunta cl a iesit din slujba consilierul de guvern 3724 323 (437.5)
Gheorghe Isecescul, dupa o cariera onorabila de 46 ani"]. [Informatii despre statutul terilor de coroana Galitia
BUCOV., II (1849), p. 4, col. I. ;i Lodomeria, precum si al Bucovinei"]. G. TRANS., XIII
In locul lui a fost numit baronul Henninger. (1850), p. 98 : Austria.

185

www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA 323 (439.1)

(439.1) Ungaria 3738 323 (439.1)


Cenzura in Ungaria. G. TRANS., III (1840), p. 172.
3725 323 (439.1) Se expun incercirile acute de progresiltii maghiari pentru a se
[Scrisoarea imparatului Francisc I eatre comitatele Un- imbunititi regimul cenzurii in Ungaria.
gariei]. ALBINA ROM., II (1830), p. 239-240, 243-244.
Aprobi deschiderea unei diete ungare. 3739 323 (439.1)
[Arricol cu privire la inversunatele dezbateri pe care
3726 323 (439.1) le-a stirnit in Ungaria chestiunea casatoriilor mixte]. G.
[Deschiderea Dietei Maghiare din Pojon Pozsony]. TRANS., IV (1841), p. 17-18 : Ungaria.
CURIERUL ROM., II (1830), p. 163-164 : Viena, 222
223 : Posoniu, 233 : Viena, 238 : Ungaria, 251 ; Viena, 3740 323 (439.1)
258 : Ungaria, 282 : Viena 22 Noem., 315 : Pojon 8 Noem. [Relatari despre adunarile de comitat marcale" din Un-
3727 323 (439.1)
garia]. G. TRANS., IV (1841), p. 31 : (AdunarI de comitat,
marcale), 98 : Ungaria.
[Decretul imparatului Francisc I pentru convocarea Dietei Se insisti asupra dezbaterilor violence produse de legea noui a re-
din Ungaria]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 346 : Austria. crutlrii si de chestiunea cisitoriilor mixte. Se subliniazi ci, in adu-
narea comitatului Pestei, s-a hotirit ca nu numai nemelii (nobilii
3728 323 (439.1) privilegiati) ci ti alti oameni nenobili carii se afli in posturi publice
[Drepturi acordate Ungariei de catre monarhia habsbur- sI aibi in adunirile de comitat scaun i drept de votizatie".
gica]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 45 : Austria.
3741 323 (439.1)
3729 323 (439.1) [Notita despre activitatea politica a lui Kossuth]. G.
[Vizita arhiducelui Ferdinand la Cluj]. CURIERUL TRANS., IV (1841), p. 46, col. II 47.
ROM., VII (1836), p. 356-357 : Austria. Discutindu-se despre folosul unei mai largi libertki a presei in
3730
Ungaria, asa cum se ingicluise in ultimu! timp, se vorbette de foaia
323 (439.1) Pesti Hirlap scoasi de curind de Kossuth. Se aminteste ci .redactorul
[La adunarea extraordinari a staturilor comitatului ci este acel Kossuth, care in anul 1837 pentru gazeta ce o da numai
Pestii" se comunica arestarea lui Kossuth]. CURIERUL in manuscris (pe supt mini) supt tituli de $tiri municipale, fu prins
ROM., VIII (1837), p. 82-83 : Ungaria. gi osindit la inchisoare de trei ani". Despre Pesti Hirlap se spune a,
.pe lingt atintirea sa cea reformistici, vidette Uri nicio crutare abu-
3731 323 (439.1) zurile comitaturilor". Insi tonul i duhul ei pune la ginduri oe multe
[Decretul imparatului Ferdinand al Austriei pentru con- caoete, de1i doritoare de reforme, dar insi cumpitate".
vocarea Dietei Maghiare la Pojon Pozsony pe data
de 2 iuniel. G. TRANS., II (1839), p. 66 : Ungaria. 3742 323 (439.1)
3732 323 (439.1)
[Articol referitor la miscarea pentru unirea celor doui
confesiuni protestante din Ungaria : elveticii sau calvinii
[Dari de seama despre dezbaterile Dietei Ungariei]. G. si augustanii sau luteranii]. G. TRANS., IV (1841), p. 149
TRANS., II (1839), P. 161-163, 169-170, 190 : Ungaria ; 150 : Ungaria.
III (1840), p. 7, 14, 18-19, 26, 37-38, 41, 45-46, 49-51, Se lung ci aceasti miscare religioast prezinti 8i uncle complicatii
54, 57-58, 62, 73, 77-78, 83-84, 85-86 : Ungaria. politice. Luteranii din Ungaria, fiind aproape numai dintre popoarele
slave, se tem ca prin unirea cu calvinii unguri si nu li se primej-
3733 323 (439.1)
duiasci nationalitatea. Se inficiseazi rezultatul adunirii luteranilor din
[Relatare despre un proiect de lege alcatuit in Dieta Ungaria, care a avut loc in Pesta.
Ungariei cu privire la raporturile dintre catolici si pro-
testanti, in Ungaria i àri1e contopite cu ea]. G. TRANS., 3743 323 (439.1)
II (1839), p. 190 : Ungaria.
Proiectul se caracterizeazi prin prevederi liberale, ciutind sa eli- [Din problemele interne ale Ungariei]. G. TRANS., IV
mine discriminirile stabilite intro cele doul confesiuni si mai ales (1841), p. 153-154 : Ungaria.
acelea care creau protestantilor o situatie inferioari. Discutii in jurul exproprierii posibile a mosiilor demnitarilor bise-
ricesti i in jurul creirii unei binci nationale.
3734 323 (439.1)
[Stiri cu privire la hotaririle Tablei Magnatilor din Un- 3744 323 (439.1)
garia cu privire la proiectul de lege asupra raporturilor [Articol cu privire la polemicile de presa din Ungaria
dintre catolici, gr. cat. §i protestanti]. G. TRANS., III in legatura cu reformele politico-sociale necesare in acel
(1840), p. 18-19 : Ungaria. stat]. G. TRANS., IV (1841), p. 190-192 : Ungaria.
Se insisti asupra discutiilor dincre foaia conservatoare Vilig ;i cea
3735 323 (439.1) liberali Pesti Hirlap, redacted de Kossuth, cu privire la cartea con-
[Se acorda prin decret imperial libertatea cuvintului in telui St. Szkhenyi : Rein tape [Poporul Orientului]. Se traduce in
Ungaria]. G. TRANS., III (1840), p. 54 : Ungaria. intregime un articol din Vilig referitor la ceea ce ar fi de ficut :
Insa cei care vor trece peste hotarele cuvenite" si ale .sinitoasei Daci voim intr-adevir a ne fetid patria. Se precizeazi pe scurr po-
ei folosiri" vor fi tra;: la judecati". zitia foilor Hirnök si Szizadunk, din Pojon. Se mentioneazi ci toate
acestea ii intereseazi in cel mai inalt grad pe romini, nu numai pe
3736 323 (439.1) aceia din Transilvania, ci chiar ;i pe cei din Principate.
[Textul latin al rezolutiei" imperiale prin care se acotcla
o amnistie politica generall in Ungaria]. G. TRANS. III 3745 323 (439.1)
(1840), p. 73 : Ungaria. [Articol in care se infatiseaza parerea mai multor oameni
politici maghiari ca Ungaria se afla la o rascruce a istoriei
3737 323 (439.1) sale]. G. TRANS., IV (1841), p. 194-195 : Ungaria.
[Recapitulare asupra legilor votate de Dicta Ungariei in Se citeazi cuvintele lui Deik ;i mai ales cele scrise de Carol Nagy
sesiunea incheiata in 1840]. G. TRANS., III (1840), tn foaia Szizadunk. Nagy crede ci problems fundamentali e cea a
p. 85-86 : Ungaria ; CURIERUL ROM., XI (1840), raporturilor dintre aristocratic fi tirinimea mentinuti intr-o stare
p. 189-190 : Ungaria. aproape de silbiticie.

186

www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA 323 (439.1)

3746 323 (439.1) 285-286, 289, 294-295, 297-298, 301, 305, 309-310,
Credeul politicesc a Domnulul graf Stefan Seceni. FOAIE 313-314, 317-318, 329, 345, 349, 354, 362, 366, 370-371,
PT. MINTE, IV (1841), p. 313-315. 374, 386, 389-390, 394 : Ungaria, 401, col. II - 402 :
Considera6i asupra cirçii Kelet ape, 1841, din care citeazI i frag- Pojon. Dietal pe scurt.
mente, pe care le comenteazI. E vorba de contele Széchenyi.
3755 323 (439.1)
3747 Barit, G. 323 (439.1) [Dezbaterile Dietei din Pojon]. VEST. R., VII (1843),
Icoani posomoritä. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 179-180 : Ungaria.
p. 362-363.
Traduce 1i comenreazI un articol din foaia Nemzeti Tirsalkod6 cu 3756 323 (439.1)
privire la stirile sociale din Ungaria. Cativa m'aclularl al dietd din Ungaria. G. TRANS, VI
(1843), p. 185-186, 189-190 : Ungaria.
3748 323 (439.1) Se inflti;eazI personalitatea i ideile citorva fruntan ai Dietei Un-
[Articole ;i qtiri in legiturä cu problema cask.toriilor gariei, decedati de curind, 1i ale acelora care continuau sS domine
mixte, intre catolici i protestanti]. G. TRANS., V (1842), aceastI adunare.
p. 10-11 : Ungaria, 105 : Transilvania, 109 : Transilvania,
113-114 : Transilvania, 202, col. II [Ungarial. 3757 323 (439.1)
[Discutii in Dieta Ungariei cu privire la libertatea cu-
3749 323 (439.1) vintului ;i a presei]. G. TRANS., VI (1843), p. 210 : Un-
[Extrase din bropra Ein Haupthinderniss des Fort- garia, 231-232 : Dela Dieta Ungarid.
schrittes in Ungarn", de Ignatie Wildner, aplrutg. la Viena
in 1842]. G. TRANS., V (1842), p. 83-84 : Din Ungaria, 3758 323 (439.1)
86-87 : Din Ungaria (Capet) ; C. DE AVIS, VI (1842), [$tiri cu privire la proiectul de lege al clsatoriilor mixte].
p. 167-168, supl. 8, p. 174 [se reproduc numai p. 83-84]. G. TRANS., VI (1843), p. 214 : Ungaria, 221-222 : Un-
Redactia gazetei din Bram socotene cI aceastI brosurI pe noi
transilvanii tricl trebuie sI ne intereseze in foarte multe privinte.
garia.
Wildner considerI ci principala piedici in progresul Ungariei este La cererea Dietei Ungariei de a admire ca copiii rezultan din ase-
mentalitatea aristocraliei maghiare, care pe nesimtite scuturi de pe menca cIsitorii sI fie crescuti in religia tatIlui, impiratul Austriei
umerii sli toate sarcinile fi datorintele, plstrinduii insI scutintele propune sI se dea libertate celor care se cisItoresc si facl invoieli
privilegiurile, ba Ind mai ciltigI peste acelea", in dauna Oranului formale inainte de cununie", in aceasti privintl.
muncitoriu" 1i a origanului.
3759 323 (439.1)
3750 H. Y. 323 (439.1) [Dezbateri in Dieta Ungariei cu privire la problemele
Ieremiade sail plinsete patriotice ale unul Maghiar i Inca' religioase]. G. TRANS., VI (1843), p. 257-259 : Ungaria,
ceva. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 197-199. 264 : Ungaria, 294-295 : Ungaria, 297-298 : Ungaria,
RelateazI impresiile deputatului loan de Palfi din cilItoria sa le 301 : Ungaria, 305 : Ungaria, 309-310 : Ungaria, 313-
Pests, dupl ziarul Erdélyi Hirack, subliniind nationalismul acestuia. 314 : Ungaria, 317-318 : Ungaria.
S-au dezbItut : examenul de 6 siptImini la trecerea de la caroli-
3751 323 (439.1) cism la alti confesiune ; reversaliile, unirea 1i divortul in cisitoriile
[Articol in leglturl cu dreptul nemeqilor" de a-i alege mixte, plingerile ortodocnlor din Ungaria, alegerea mitropolitului
pe functionarii publici]. G. TRANS., V (1842), p. 202 : ortodox, declararea confesiunii ttnitarilor (numitI 1i sotinianl fi anti-
Ungaria. trinitarie") ca oprimitI" intre calelalte confesiuni.
Se pornelte de la scandalul petrecut la alegerile din oralul Agra,
din pricina cumplr5rii voturilor. Se descrie yap de bene Fi de desfriu 3760 323 (439.1)
a nemenlor. Dura cheful de noapte, in care devasteazi localul birta- [Legiuirea in legiturl cu regimul easitoriilor mixte in
aceni o mie de boieri in dimineata urrnitoare aleg judecitori", materie de religie, votati de Camera Deputatilor din Dicta
de care atirnI cinstea ;i siguran;a publicl". Ungariei]. G. TRANS., VI (1843), p. 265-266 ;i 269 :
Ungaria ; CURIERUL ROM., XV (1843), nr. 57, p. 1-2
3752 323 (439.1) [greftt : 169-170] ;i 226-228 : Ungaria.
[RelatIri despre adunarile de comitate din Ungaria, in
preajma deschiderii Dietei acestei Ori]. G. TRANS., VI 3761 323 (439.1)
(1843), p. 114-115 : Ungaria, 117-118 : Ungaria, 122 : [Dezbaterile i hotHrirea Casei Magnatilor din Dicta
Ungaria, 125-126 : Ungaria, 141 : Transilvania, 141 : Un- Ungariei in chestiunea cis'atoriilar mixte]. G. TRANS.,
garia, 173 -174 : Zala, 22 Malu, 181-182 : Ungaria. VI (1843), p. 309-310 : Ungaria, 313-314 : Ungaria,
Se subliniazI Indeosebi atitudinea nobilimii, care protesta cu vio- 317-318 : Unzaria.
lentt impotriva oriclror reforme liberale plInuite, precum : contribu;ia Casa Magnatilor - spre deosebire de Casa de Jos a deputatilor -
fiscall generalI, inmultirea ;colilor pentru popor etc. acceptI punctul de vedere al bisericii catolice, care nu se invoia cu
legea din 1840. Aceasta prevedea cI, in cIsniciile mixte, copiii vor
3753 323 (439.1) urma obligatoriu religia tatilui.
[Programul enuntat prin mesajul de deschidere a Dietei
Ungariei]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 171-172 : 3762 323 (439.1)
Ungaria. Cefatile 6 orgele Ungarid la diea. G. TRANS., VI
(1843), p. 347-348, 352.
3754 323 (439.1) Se discutI problema felului cum e reprezentat in Died' statul cc-
[$tiri i comentarii in legIturi cu dezbaterile din Dieta ti;enesc, sau cum ii mai zicem, statul de mijloc", adicI locuitorii ora-
Ungariei]. G. TRANS., VI (1843), p. 77 : Monarhia Aus- ;dor. Comitatele Ungariei au cite 2 voturi, adici in total 104 voturi
triad', 95-96, 98 : Ungaria, 107 : Monarhia Austria4 in Dieta Ungariei, iar cele 47 orale, cu deputatii kr, au un singur
162-163, 166-167, 173, 177, 185-186, 189-190, 197- var. S-a propus rithcarea numIrului voturilor la 16, ceea ce orasele
198, 201-202, 207, 210, 214, 217-218, 221-222, 225- nu accepti. Se citeazi pirerea unui publicist maghiar cI, atita vreme
226 : Ungaria, 231-232 : Dela Dieta Ungarid, 253, 257- cit locuitorii oraielor nu vor fi reprezenta;i cum trebuie in Dial,
259, 264, 265-266, 269, 277 : Ungaria, 282-283 : Dietal, statul maghiar plstreazi o constitutie oligarhicI ;i va fi un star slab.

187

www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA (439.1)

3763 223 (439.1) va purta p nu va curnpira nici un fel de product strein". Unul din
Glasur1 din Ungaria. G. TRANS., VI (1843), p. 353-354. membrii ei marcanti este Kossuth. Se infatiteazi acuzatia adusa de
E. Dessewffy, fruntalul conservatorilor, ci aceasta asociatie ar ave.,
Se infitileazi haosul parerilor pronuntate dc fruntasii politict
,o tendinta politica periculoasi".
maghiari : Deik, Szechenyi, Kossuth, Wesselényi, in chestiunea impu-
nerii nemetilor la contribu;ia fiscali. Se afirma ci planuitorii n-au 3773 323 (439.1)
idei limurite, vorbesc incurcat, micar ci ccl cc cunoatte lucrul bine
vorbepe simplu". Se propune : ideile si patrunzi pe multime i intre Din comitatul Tolna. G. TRANS., VIII (1845), p. 18,
cei luminati nu va mai fi galigie"... Apuce-se fielcare proprietariu col. I.
la motia sa ;i ridice ;coale" pcntru popor. Dare de seama despre adunarea din acest comitat al Ungariei. Depu-
tatul nobd Bezerech si alçi trei nobili au declarat ca, de buna vole,
3764 323 (439.1) vor plati regulat contributia fedi intocma ca toti ttranii p oritenti-.
Comitatele. G. TRANS., VI (1843), p. 377-378. 3774 323 (439.1)
Traducerea - cu unele comentarii introductive - a unui articol [Discutii intre nobilii maghiari in legatura cu supunerea
cu privire la problema autonomiei comitatelor, altar= in Vestitorul de lor de bunk' voie la plata contributiei]. G. TRANS., VIII
Pepa [Pesti Hirlap], al lui Kossuth.
(1845), p 77 : Pojon, 1 Martie, 86 : Ungaria.
3765 323 (439.1)
3775 323 (439.1)
[$tiri cu privire la hotarirea Dietei de la Pozsony]. CU- [Notita despre dezbaterile din congregatia generall a
RIERUL ROM., XVI (1844), p. 11 : Austria. comitatului Pestei", din 10 noiembrie]. G. TRANS., VIII
Toate slujbele in comitate vor putea fi asernenea implinite ;i de (1845), p. 370 : Ungaria.
oameni de rind". Persoanele chn inalta birgherie : avocatii, doctorii,
iabricantii care ocupi tel putin 50 de lucritori etc.° vor avea drept Se subliniaza discursul de critica rostit dc I.. Kossuth.
si participe la alegerile din comitate.
3776 323 (439.1)
3766 323 (439.1) [Comentarii asupra polemicilor dintre conservatori si de-
[Dani de seama despre dezbaterile Dietei Ungariei]. G. mocrati, in Ungaria, cu privire la reformele ce se impun
TRANS., VII (1844), p. 9, 14, 18, col. II, 29-30, 34, a fi aduse constitutiei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 403.
42-43, 45-46, 54, 73, 82, 85-86, 101-102, 106, 127, Se infititeaza de asemenea apirarea politicienilor democrati fata de
138, 149-150, 161, 184, 186, 189, 207, 209, 225-226, acuzatia care li se aducea ci ar urmiri subminarea guvernului ti a
246, 251, 265-266, 278, 282, 294, 301-302, 305-306, sratulut.
317-318, 329-330, 333, 337, 346, 351, 353, 357, 362, 3777 323 (439.1)
364, 366, 369-370, 373-374 : Ungaria. Pojon. Dietal.
Guvernul tare. G. TRANS., IX (1846), p. 153-154 :
3767 323 (439.1) Articol pregatitorlu ; CURIERUL ROM., XVIII (1846),
[Se anunti ca sint sperante ca Dieta Maghiara s'a accepte p. 155-156 : Ungaria.
ca i nobilimea sa plateasca contributiel. CURIERUL Traducere din Pesti Hirlap, nr. 666. - Foaia liberala maghiari ple-
ROM., XVI (1844), p. 246 : Ungaria. deazi pentru un ,guvern tare", aritind ci un astfel de guvern nu
se poate sprijini decit pe autoritatea unui monad' absolut sau pe o
3768 323 (439.1) majoritate parlamentari omogeni. In al doilea rind, cere ca puterea
cirmuirii si se concentreze In persoane individuale, iar nu in corporitii
[Se anunta ca, de curind, Casa Deputatilor din Dieta de sfaturi sau divanuri" ; cu alte cuvinte, responsabilitatea ministe-
Ungariei a hotarit ca nobilimea tarii sa ia asuprali o con- riala sa fie efectiva si controlata de justitie. Redactia Gazetei de Tran-
tributie de 2 585 000 fiorini]. G. TRANS., VII (1844), silvania, preceda articolul cu o introducere, in care i5i exprima mi-
p. 329 : Ungaria. rarea ci cercurile liberale maghiare au asemenea vederi, care ar sta
edactia foil rominesti comenteaza : Semne bune 1" mai firesc in programul partidei conservatoare.
3769 323 (439.1) 3778 323 (439.1)
[Relatare despre o dezbatere dramatici in Dieta Ungariei Conservatorii 6 opozitia in Ungaria. G. TRANS., IX
cu privire la rolul aristocratiei In statul maghiar]. G. (1846), p. 245-246, 249-250.
TRANS., VII (1844), p. 329, col. II - 330. Se ia apirarea partidei aristocratice conservatoare fata de opozitia
Dezbaterea a avut loc in Tabla Magnatilor 1i a fost provocati de democrati, care e acuzata ci face opozitie cu orice pret, pe cind
propunerea Casei Deputatilor ca ocirmuitorii oralelor si fie aleli de conservatorii ar fi ti ei pentru reforme, dar cu prudenta.
populatie, iar nu numiti de rege. In cursul dezbaterii. St. Szechenyi
a lelinat. 3779 323 (439.1)
3770 323 (439.1)
[5tire cu privire la instituirea unui premiu pentru corn-
baterea comunismului]. G. TRANS., IX (1846), p. 409 :
[$tiri despre rescriptul imperial primit de Dieta Un- Ungaria.
gariei in chestiunea trecerii de la o confesiune dintre cele
primite" la alta la fel]. G. TRANS., VII (1844), p. 351 : 3780 323 (439.1)
Ungaria. [Se anunta ca aparitia operei Cartea populului", care
cuprinde Invataturi comuniste", a pricinuit in Ungaria
3771 323 (439.1) o mare miscare de duhuri"]. VEST. R., XI (1847), p. 216 :
[Articole cu privire la legile votate de Dieta Ungariei Ungaria.
fi sanctionate de imparat, in chestiunile religioase]. G. rartea e scrisi in limba ungari 1i a fost tipariti in ;ark' streini" ;
TRANS., VII (1844), p. 369-370, 373-374 : Ungaria. autorul ei se zice ci s-ar fi pus la opreall".
In al doilea articol, se publici i textul legii. El privelte trecerile
de la o confesiune la alta, casatoriile mixte etc. 3781 323 (439.1)
[Propunerile imperiale aciresate Dietei Ungariei la des-
3772 323 (439.1) chiderea ei]. G. TRANS., X (1847), p. 362.
Insotire aparatoare. G. TRANS., VII (1844), p. 374. Intre acestea : modificarea reprezentarii cetitilor in Dieti ; inles-
Scurt articol despre noua asociatie intemeiati in Urtgaria sub nirea riscumpararit totale a iobagilor ; desfiintarea vamii intre Austria
aceasti denumire. Scopul ei este ,a indupleca pc cit s-ar putea mat ti Ungaria ; dezvoltarea cailor de comert ; revizuirea hotaririi din
multe mii de punt:4i unguri spre apararea si inaintarea industriei 1836 a Dietei pentru incorporarea la Ungaria a unor tinuturi din
patriotice". Fiecare membru se indatoreaza ca, timp de sase ani, nu Transilvania.

188

www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA - TRANSILVANIA 323 (439.2)

3782 323 (439.1) 3792 323 (439.1)


[Stiri i comentarii despre sedintele Dietei Ungariei]. [Relatari despre dezbaterile din noua scsiune a Dietei
G. TRANS., X (1847), p. 361-362 : Ungaria, 366-367 : Ungariei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p, 41-42 : Pestia,
Ungaria, 370-371 : Ungaria, 382 : Ungaria, 387 : Un- 4 iul., 47-48 : Ungaria, 51-52 : Ungaria, 57 : Pestia, 18 :
garia, 393-394 : Ungaria, 398 : Ungaria, 410 : Ungaria, 30 jul., 59-60 : Ungaria, 63-64 : Ungaria, 67-68 : Un-
413 : Ungaria. garia, 71-72 : Ungaria, 75-76 : Ungaria, 79-80 : Ungaria,
83-84 : Ungaria, 87 : Ungaria.
3783 323 (439.1)
[Stiri i comentarii despre dezbaterile Dietei Ungariei]. 3793 323 (439.1)
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 253-254, 259-260, 265- [Stire cu privire la uncle modificari aduse in Dieta la
266, 271, 277, 283-284, 289, 301, 305-306, 311-312, legea despre darea recrutilor"]. INVET. POP., I (1848),
317-318, 322, 330-331, 336-337, 347, 353-354, 361, p. 61 : Noutati.
383.
3794 323 (439.1)
3784 323 (439.1) [Notita cu privire la aplicarea noii legi a recrutarii].
Pojon. Dela dieti. Iar'un nota bene pentru cititoril INVET. POP., I (1848), p. 68 : Noutati.
nostril. G. TRANS., X (1847), p. 382 : Ungaria.
Li se atrage atenvia asupra dezbaterilor cu privire la contribuiic", 3795 323 (439.1)
ca ca si rtu zaca nurnai pe spinarea tiranilor". [Traducerea textului cuvintarii ce urma sa fie rostita, in
numele delegatiei maghiare, in audienta din 7 septembrie, la
3785 323 (439.1) irnparat]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 79 : Ungaria.
[Se publica stirea ca. Tabla Deputatilor din Ungaria a
cerut si se dea o mai mare intindere tiparului" 9i sa se 3796 323 (439.1)
autorizeze aparitia unei gazete a Dietei Maghiare, libera [Relatari despre dezbaterile din Dicta Ungariei cu pri-
de orice cenzura"]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 9, vire la atitudinea putin binevoitoare cu care imparatul a
col. II : Ungaria. primit delegatia Dietei]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
Tabla Magnatilor nu a primit aceastg cerere. p. 79-80 : Ungaria, 83-84 : Ungaria, 87 : Ungaria.

3786 Un nenobil 323 (439.1) 3797 323 (439.1)


Opositia In Ungaria. G. TRANS., XI (1848), p. 2-3, [Relatari despre ultimele dezbateri ale Dietei Ungariei si
6-7, 10 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 14-15, 21-22. inchiderea sesiunii]. CURIERUL ROM., XX (1848),
p. 105-106 : Ungaria.
Traducerea unui articol din adaosul la Jurnalul Universal [Alige- Reproducere din Gazeta Transilvaniei. XI 118410, p. 113 : Ungaria.
meine Zeitungi din Augsburg. In el se demonstreazi c cele clota
partide maghiare reprezinti doar nobilirnea i c partida guberniulur,
pe care opuitorii o nuntesc conservativV, nu se deosebelte prea mult 3798 323 (439.1)
de partida opozitiei, care pe sine se numeste liberalS, prop4itoare". [Discutiile din presa in legatura cu problema centralis-
Dupi aritirile autorului, opozitia este mai putin liberali de cunt se mului" qi proiectul de federalizare al lui Palatki]. G.
arati". IntreabS ce fel de opozitie liberali este aceasta, care con- TRANS., XIII (1850), p. 16, col. I, 43 : Starea lucrurilor
simte ca raranul sau nenobilul", care poarti toate sarcinile farii, sS in Ungaria.
nu fie reprezentat de loc in Died' ?
3799 323 (439.1)
3787 323 (439.1) [Se vesteste ci s-a dat porund clerului din Ungaria ca
[$tiri de la dezbaterile Dietei Maghiare]. G. TRANS., XI in toate corespondentele oficiale cu dregatorii bisericesti .55
(1848), p. 14, 18-19, 25-26, 31, 38-39, 42-43 : Ungaria- nu se Intrebuinteze aka limb, decIt cea latineasca]. BUCOV.,
Pojon. Dela Dicta, 51-52 : Cuvintul cont. L. Batiani in III (1850), p. 17 : Ungaria.
causa limbel maghiare, 55 : Incheerea estracturilor dietale
unguresti despre limba, 59, 67, 76, 86, 90, col. II - 91,
93-94, 99, 113 : Ungaria, 117, col. I [f.t.]. (439.2) Transilvania
3788 323 (439.1)
Dela dieta. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 19-21, 3800 323 (439.2)
25-26, nr. VII, p. 29 [bis]. [Se anunç cä imparatul Austriei a binevoit a chema
R.clatiri asupra dczbaterilor din Dicta Ungariei. o dicta" pentru Transilvania]. ALBINA ROM., V-VI
(1833-1834), nr. 37, p. 141 : Austria.
3789 323 (439.1)
Articlu de lege despre ecualitatea de plena In drepturi a 3801 323 (439.2)
religiunilor recepte. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 20. [Dizolvarea Dietei Transilvaniei]. ALBINA ROM., VII
Traducerea proiectului your de Dicta Ungariei.
(1835), p. 71, 83-84.
Motivcle : oarecare urmare nelegiuita jI cu raplccare. cc au vldit
unii din midularii acii aduniri".
3790 323 (439.1)
[Stiri despre schimbarea de guvern in Ungaria]. G. 3802 323 (439.2)
TRANS., XI (1848), p. 90, col. II, 94, col. I, 99 : Ungaria, [Arhiducele palatin anunta o calatorie in Transilvania,
103-104 [gresit : 99] : Ungaria. pentru a asista la deschiderea Dietci si a aplana diferendele
din adunarea ei]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 90 :
3791 323 (439.1) Ungaria.
[Observatii asupra alegerilor pentru Dieta Ungariei].
AMICUL POP., I (1848), p. 63 : Ce e nou in Budapesta. 3803 323 (439.2)
Se exprimi nernultumirea cS, in uncle comitate, tIranii au ales ca [$tiri despre situatia internal in Ungaria si mai ales in
deputati pe fostii poliricieni frgi de cruce cu tilhariul de Metternich, Transilvania]. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 22-23 :
care au iefuit Oranimea". Austria.

189

www.dacoromanica.ro
.323 (439.2) POLITICA INTERNA TRANSILVANIA 323 (439.2)

3804 323 (439.2) reversaliile, adict sS ceart ptrçii necatolice st-si ia obligatia de a
[Arhiducele Ferdinand d'Este asista la deschiderea Adu- boteza toti copiii in ritul catolic ptretele vri4mtlesc ridicat prin
dogme i Ina mei uncle interesuri st se dca la o parte, st Oast ;
narii Deputatilor, la Sibiu]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
p. 39-40 : Austria. duhul veacului nostru, care trebuie si fie duhul imprumutatei sufe-
rinte, st pitrunzt pretutindeni !"
3805 323 (439.2)
[Se publica numele candidatilor alesi de Obsteasca Adu- 3815 323 (439.2)
nare" pentru un craesc guverner" i un craesc cantelar Casatoriile mestecate. G. TRANS., IV (1841), p. 37-38.
mare al ;aril Transilvaniei"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), Se expune problema cisttoriilor intro in4i de religii deosebite. Se
p. 58 : Transilvania. insista pentru deplina libertate a acestor ctsttorii, impotriva prescrip-
Au lost aleli candidati din partea catolicilor, reformatilor, evan- Odor bisericii catolice.
ghelicilor i unitarienilor.
3816 323 (439.2)
3806 323 (439.2) [Consideratii asupra casatoriilor mixte in Transilvania].
[Dari de seama asupra dezbaterilor Dietei Transilvaniei]. G. TRANS., IV (1841), p. 45 : Transilvania.
G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 5-6 : Sibitu, 21 Mart.,
10-11 : Sibilu 31 Mart., 13-15 Sibiht 1 April. 3817 323 (439.2)
[Traducerea unui articol cu privire la casatoriile mixte,
3807 323 (439.2) aparut in Siebenbiirger Wochenblatt"]. G. TRANS., IV
[Se publica stirea el arhiducele Ferdinand d'Este a plecat (1841), p. 77 : Transilvania.
de la Sibiu, prin Cluj, spre Viena]. G. TRANS., I (1838), Articolul se refert la clout cisttorii intre catolici si evanghelici-
sem. I, p. 11, col. I : Sibilii 3 Apr. luterani, incheiate de curind la Cluj. In comcntariu, redactorul Gazetei
de Transilvania observt : in chipul acesta cauza cisttoriilor meste-
3808 323 (439.2) cate incepe a avea influint i asupra patriei noastre" 4i cere clericilor
[Se vesteste c,dupa inchiderea dezbaterilor Dietei Tran- .a mijloci pretutindeni pace si dragoste" intre diferitele confesiuni.
silvaniei, arhiducele Ferdinand d'Este s-a indreptat spre
Cluj]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 15, col. I, 17-19 : 3818 323 (439.2)
Sibilu 6 aprilie, 21 : Transilvania. [Articole cu privire la disputele produse in Cluj de pro-
Se relateazt despre primirea care i s-a (Scut in Bilgrad [Alba-Iulia] blema casitoriilor mixte, intre catolici i protestanti]. G.
;i serbtrile de plecare ce s-au organizat la Sibiu. TRANS., IV (1841), p. 89 : Transilvania, 98, col. I : Cluj.
3809 323 (439.2) 3819 323 (439.2)
[Relatiri despre solemnitatea depunerii juramintului catre [Relatari despre adunärile marcale" din Transilvania].
imparat din partea clerului din Transilvania]. G. TRANS., G. TRANS., IV (1841), p. 53 : Cluj, 105 : Transilvania.
I (1838), sem. II, p. 1-2 : Transilvania, 5 : Transilvania, Imre altele, s-a discutat fi cererea de a fi scutid si nobilimca de
9-10 : Transilvania, 10-12 : Blaj, 2 si 3 Iulie d.c. vechtu, rind a Transilvaniei (armeliftii gi nobilii de o aerie)" de dajdie".
25 : Transilvania, 25-26 : Blab 27 Iulie, 37-38 : Brasov,
14 Sept. 3820 323 (439.2)
Solemnitttile efectuate in diverse localititi pentru clerul ortodox, Comitatul BihoruluI. G. TRANS., IV (1841), p. 98, col. II.
gr. cat., rom. cat. gi evanghelic-luteran. Corespondenci din Oradia Mare, darart 20 iunie, despre adunarea
trimestriali" a comitatului. Se subliniazt et, Intre altele, s-a hotirit,
3810 323 (439.2) cu privire la drumuri/e dintre Bihor i Transilvania, care erau foarte
[Se anunta cä Ioan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, s-a stricate, et decit st se fact reparatia acelor drumuri cu trupovtrarea
intors la Cluj, dupa o calatorie de mai muhe saptamini in norodului supus clajdii, rnai bine voiesc a vedea tout cornunicatia
afaril. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 41-42 : Cluj 7. precurmatt".

3811 323 (439.2) 3821 323 (439.2)


[Scurta corespondentl despre congregatia marcali a co- [Relatare despre calatoria in Banat a arhiducelui Iosif,
mitatului Turzii"]. G. TRANS., II (1839), p. 6, col. II : palatinul Ungariei]. G. TRANS., IV (1841), p. 101 : Un-
Sas Reghin. garia.
S-a intrunit la 26 decembrie ; negustorul Irian Muntean ,s-au pu- A trecut prin Baia, Moldova, Biserica Albi, pint la Orlova. A trecut
blicat nobil de Koni'. peste Duntre, In viziti la pap din Or4ova. Prin Mehadia, s-a intors
la domeniul sin de lingt Lugoj, de unde se va duce la Arad.
3812 323 (439.2) 3822 (1' N) 323 (439.2)
[Corespondenta despre vizita tezaurierului firii", Adam [Corespondenta datata : Balgrad, 2 octombrie, cu privire
Rhedei de Kis Rhede, la Sibiu]. G. TRANS., II (1839), la ideea unirii Transilvaniei cu Ungaria]. G. TRANS., IV
supl. nr. 13, p. 53, col. II : Sibilu. (1841), p. 157, col. II 158.
Traducerea rtspunsului la un articol din nr. 76 al foii Sieben-
3813 323 (439.2) burger Vochenblatt, publicat in nr. 81 al aceleia4i gazete. Se ia ati-
[Se anunta ca o deleggie de locuitori a pornit la Viena, tudine impotriva unirii. Intre altele, se pune intrebarea : prin unirea
spre a-i rnuhumi imparatului pentru numirea arhiducelui Transilvaniei cu Ungaria dobindi-se-va doritul rezultat ea natia
Ferdinand ca guvernator al Transilvaniei]. CURIERUL romineasci, care cum 4tim face pe cea mai mare parte din Itcuitori,
ROM., XI (1840), p. 351 : Austria. in dicta din tara accasta at fie reprezentatt ?"
In local rtposatului Kornis".
3823 323 (439.2)
3814 323 (439.2) [Comentarii in jurul apropiatei sesiuni a Dietei, la Cluj].
[Articole in chestiunea casitoriilor mixte si a reversalii- G. TRANS., IV (1841), p. 126, col. I, 141 : Transilvania,
lor]. G. TRANS., IV (1841), p. 17-18 : Ungaria, 25-26 : 145 si 149 : Transilvania, 169 : Transilvania, 173, col. II-
Ungaria. 174 : Prospect, 177-178 : Transilvania.
Se ia atitudine impotriva circularei unor episcopi rom.-cat. din Se infitiseazt mai ales deosebitele probleme ridicate in aduntrile
Ungaria, care ccreau clericilor subordonati lor ca la oficierea aft- de comitate, care au ales deputati pentru aceastt sesiune a Dietei
toriilor mixte, intro catolici si alte confesiuni creltine st aplice Transilvaniei.

190

www.dacoromanica.ro
A23 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)

3824 323 (439.2) 3832 323 (439.2)


[Deschiderea Dietei Transilvaniei]. G. TRANS., IV (1841), [Articol in legatura cu numirea contelui Iosif Teleki ca
p. 181-184 : Transilvania, 185-186 : Transilvania. guvernator al Transilvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 9 :
Transilvania.
Se relateazi despre solemnitatca deschiderii ;i se publici in intre- Se elogiazi personalitatea acestuia, ca scriitor, om de itiintl i orn
gime, in romingte, cuvintarea rostita cu acest prilej de baronul politic, exprimindu-se satisfactie pentru aceasti nun:ire.
Francisc Kemeny, procclintele Diced, i rispunsul dat de ,judele Orli",
Földveri Farkas.
3833 323 (439.2)
3825 323 (439.2) [$tiri despre dezbaterile din congregatiile" comitatelor
Bihor i Timisoara cu privire la problemele bisericii catolice].
$tiri dela Dieta. G. TRANS., IV (1841), p. 185-187, G. TRANS., V (1842), p. 10, col. II-11.
189-190, 193-194, 197-198, 202, 205 : Transilvania. In congregatia comitatului Bihor, s-a dezbItut atitudinea preotilor
Stiri diferite in legIturi cu dezbaterik din Dicta Transilvaniei. catolici in chestiunea casitoriilor mixte. In congregatia comitatului Ti-
misoara, s-a cerut a se ia ,mosiile de prima" din miinile clericilor.
3826 323 (439.2)
[Relatare despre adunarea generall a comitatului Satmar, 3834 323 (439.2)
tn orasul KArolyi-Carei]. G. TRANS., IV (1841), p. 202- [Problema casatoriilor mixte in dezbaterea Dietei Tran-
204 : Ungaria. silvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 105 : Transilvania, 109 :
Partida conservatoare raspindise dinainte vestea ci opozitia aruncl Transilvania, 113-114 : Transilvania, 121 : Transilvania.
pe neme;ime la plItire de contributie i ca o va sili a merge chiar
si la facerca de drumuri, cum ;i a purta toate celelalte poveri pe 3835 323 (439.2)
care le poarti taranii iobagi". Neme;ii, intsritati, au provocat in- [Dare de seama despre adunarea marcala" din scaunul
singeroase in adunare, pini la incercarea de a-i ucide pe Ariesului]. G. TRANS., V (1842), p. 26-27 : Din Scaunul
fruntasii opozitiei. Ariesulul.
S-au prezentat i discutat urmatoarele proiecte de legi : 1) unirca
3827 323 (439.2) cu Ungaria ; 2) urbariul : 3) dreptul caranilor de a se plinge impo-
[Articol despre polemicile din presa niaghiar i saseasca triva neme;ilor ; 4) avicitatea, adicl Areptul de a-0 putea vinde si
din Transilvania, cu privire la indict-a:rile singeroase pro- nzmesii mosiile" ; 5) drepturi cgalc cu nemesii, pentru cetStenii de
vocate de adunarea marcall din comitatul Szolnok]. G. la orafe, la numirea in functiunile publice. - Toate aceste proiecte
TRANS., IV (1841), p. 205, col. 11-206. au lost respinse de titre adunarca nemesilor sccui.
Vestitorul Transilvan [Erdelyi Hiraddj afirml cS pricina singeroa-
selor tulburari din Szolnok n-au fost candidatii de deputitie, c. 3836 323 (439.2)
deschilinitele nationalitsti (doai, adeci neme8ii maghiari fi nemesii [Discutii cu privire la unirea Transilvaniei cu Ungaria].
romini)'. Publicistul Kovics demonsrreazi cS proprietarii (stipinii) G. TRANS., V (1842), p. 26-27 : Din Scaunul Ariesuluj,
p5mintului care se afli in mina iobagilor sint aceltia, iar nu insu;i 29 : Dela Dicta, 69-70 : Transilvania. Unirea.
nobilii, ca unii carii ii stipinia pe nedreptul ;i prin urmare ei n-ar
avea decit a pretinde cel mult o despigubire oaregcare. 3837 323 (439.2)
[Se anun0 ca, in Dieta Transilvaniei, s-a citit rescriptul
3828 323 (439.2) imperial prin care contele Iosif Teleki e numit guvernator
$tiri dela Dicta. G. TRANS., V (1842), p. 1-2, 5-6, al Transilvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 45 : Transilvania.
9-10, 13-14, 17, 21-23, 25-26, 29, 33, 41, 44, 57-58,
66-67, 70, 74, 80, col. I, 85-86, 95, 101, 105, 109, 113- 3838 323 (439.2)
114, 117, 121-122, 125-126, 129-130, 133-134, 137- [5tiri i comentarii cu privire la instalarea contelui Iosif
138, 141-142, 145-147, 149, 153, 157-158, 181, 185, Teleki in postul de guvernator al Transilvaniei]. G. TRANS.,
189, 193-194, 197-198, 201-202 : Transilvania. V (1842), p. 53-54 : Transilvania.
Stiri diferite in legIturs cu dezbaterile din Dicta Transilvaniei.
3839 323 (439.2)
3829 323 (439.2) [Articol din Gazeta de Agram" cu privire la tulburarile
[Dezbaterile din Dieta Transilvaniei cu privire la respec- ivite in congregatia comitatului Satmar"]. CURIERUL
tarea prevederilor Diplornei Leopoldine"]. G. TRANS., V ROM., XIII (1842), p. 61-62 : Austria.
(1842), p. 1-2 : $tirI de la Dieta, 5 : Transilvania.
In ;edinta din 22 decembrie 1841, Dicta confirmi cS actul prin 3840 323 (439.2)
care Transilvania I-a recunoscut ca domnitor al gu pe implratul [$tiri si comentarii despre dezbaterile din Dicta Transil-
Leopold I s-a fIcut de buni voie. Se plinge insi ca, din cele 18 puncte vaniei cu privire la plingerile ortodocsilor romani, ale re-
ale Diplomei Leopoldine", 17 nu sint respectate : libertatea religioas5 formatilor calvini i protestantilor augustani]. G. TRANS.,
nu e deplini, unii nemesi" sint supu;i la &Id ;i la serviciul militar, V (1842), p. 95 : Transilvania 105 : Transilvania, 113-114 :
in dregitorii sine numite persoane din afara Transilvaniei, tiranilor Transilvania, 121 : Transilvania.
li se plitesc preturi fortate pentru cereale, vame;ii fac greutiti ne-
gotului etc. 3841 323 (439.2)
[5tiri cu privire la lucrarile Dietei Transilvaniei]. CU-
3830 323 (439.2) RIERUL ROM., XIII (1842), p. 97-98 : Austria.
(Se vesteste el avocatul Fran; Bacci de Albis a fost numit Se mentioneael propunerea pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria
al patrulea agent de curte din partea Transilvaniei"]. G. Ca.cuta de ultima adunare a Dictei Ungariei.
TRANS., V (1842), p. 2 : Austria.
3842 323 (439.2)
3831 323 (439.2) [$tiri din Transilvania]. CURIERUL ROM., XIII (1842),
[Candidatii alesi pentru postul de guvernator al Transil- p. 132-133 : Austria, nr. 41, p. 152, col. II, 321-323 :
vaniei]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 9 : Transilvania. Austria.
Sint trecuti candidatii, cu voturile obtinute ; in fruntea kr se Contele Telcki e numit guvernator al Transilvaniei. Limba ungu-
afli Samuel jenika, cu 216 voturi. reasel e proclamati limbI oficial5. Protestele sasilor.

191

www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POI ITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)

3843 323 (439.2) 3853 323 (439.2)


[Stiri cu privire la reluarea i continuarca activitatii Dietei Adunarea tinuta din scaonul Murasului In 3 Iulic. G.
Transilvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 181 : Transilvania, TRANS., VI (1843), p. 213 : Transilvania.
135 : Transilvania, 189 : Transilvania, 193-194 : Transil- Intre altele, s-a citic un rescript gubernial cu nr. 6561, prin care
vania, 197-198 : Dietal, 201-202 : Transilvania. se introduce pe timp de 3 luni pentru tinutul Turzii i scaunul Ci-
cului" asa-numitul jus gladii". Cauza sta in numlrul mare al tilha-
3844 323 (439.2) rilor", care tdceau drumurile çirii nesigure". S-a propus 53 se cearl
[Rescriptul imparatesc clue Dicta Transilvaniei relativ Impiratului recistigarea provintiilor de la DunIre.
la intrebuintarea limbii unguresti]. CURIERUL ROM., XIII 3854 323 (439.2)
(1842), p. 286-287 : Austria.
[Articol cu privire la Incaierarile intimplate in Cluj, in
timpul din urtna]. G. TRANS., VI (1843), p. 293 : Tran-
3845 323 (439.2) silvania.
[Stire despre rezolutiile adunarii staturilor" Transilva- La inceput, se arati c3 s-au inmulcit cazurile cind oamenii, chiar
nici]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 300 : Transilvania. din ,,plasa cea mai de jos", se impotrivcsc cu armele la executiilc fis-
Dreptul de petitionare pentru fiecare locuitor ; si cci care nu sint cale pe care le Intreprind autorit5tile.
nobili au dreptul la proprietäti imobiliare ; se desfiintcazI dreptul
mosierilor de a aplica pcdcapsa cu bltaia. 3855 323 (439.2)
[Se vesteste ca guvernatorul Transilvaniei a dispus ca
3846 323 (439.2) membrii deputatillor sistematice" ale Dietei Transilvaniei
[Dari de seama despre dezbaterile din Dieta Transilva- si se adune la 4 decembrie, In Cluj]. G. TRANS., VI (1843),
niei]. G. TRANS., VI (1843), p. 1 : Cluj. Dietal, 5-6 : p. 349 : Transilvania.
Transilvania, 9-10 : Transilvania, 13-14 : Transilvania, 17 : Se exprimi speranta cT aceste comisii vor retqi si lucre cu folos
Transilvania, 21 : Transilvania, 25-26 : Transilvania, 31 pentru imbunititirea stIrii" Transilvaniei.
32 [f.t.], 34, col. I [f.t.], 37-38 : Transilvania, 41-42 :
Transilvania, 58-59 : Dela dicta', 73-74 : Transilvania, 3856 323 (439.2)
81-82 : Dela dieta trecuta. [Se anunta ca comitatul &lunar isi rechicrna deputatii
sâi de la dicta, din pricina ca nu are incredere catre dinsii"].
G. TRANS., VI (1843), p. 349, col. II.
3847 323 (439.2)
Dietal. Contraparerea deputatilor sasesd data impotriva 3857 323 (439.2)
hotaririi dietale pentru ridicarea muzeului, a teatrului si a Turburari. G. TRANS., VI (1843), p. 386, col. II.
palatului Dietei. G. TRANS., VI (1E43), p. 29-31 : Tran- Notitl dcspre violentele manifestatii ostile cu care tinerimea din
silvania, 33-34 : Transilvania. Pesta i Pojon i-a intImpinat pc cei doi deputati conservatori, nou
Traducerea textului rnemoriului inaintat de catrc deputatii sasi in de comitatul Sitmar, dupl. ce acesta ii rechemase din Dicta
alesi
Dieta Transilvaniei. Se argumenteall c3 ceruta contributie pentru Ungarici pc vechii sli deputati.
muzeu i palat ar fi impoviatoare ti nedreapti pentru populatia eas-
seascl. In doui notice, redactia gazetei observä c rominii din Tran- 3858 323 (439.2)
silvania sint si mai slraci. [Relatie despre adunarea marcala." a comitatului Satmar].
G. TRANS., VI (1843), p. 414 : Ungaria.
3848 323 (439.2)
[Relatiri despre adunarile nemesesti" trimestriale]. G. 3859 323 (439.2)
TRANS., VI (1843), p. 10, col. I : In comitaturile Tran- [Corespondenta despre adunarea marcala a comitatului
silvaniei, 10 : Ungaria. Trei Scaune]. G. TRANS., VII (1844), p. 5-6 : Tran-
silvania.
3849 323 (439.2) S-au discutat urmitoarele chestiuni fondul regimentului secuicss.
de husari ; drumul Oituzului ; transportarea naturalelor pentru mt-
Privire scurti peste viiata politica de la dicta incoace. litie° ; cererea regimentului al 2-lea secuiesc ca nemesii cei de casS,
G. TRANS., VI (1843), p. 101-102. carii n-au clicasi" aS repare drumurile.
Se relateazi despre adunirile din comitate in Transilvania, dupi In-
chiderea Dietei Transilvaniei : Cluj, Bilgradul de Jos, Solnocul de 3860 323 (439.2)
Mijloc si Zirand. Orastie. Adunai e scaunall. G. TRANS., VII (1844),
p. 13-14 : Transilvania.
3850 323 (439.2) Corespondent3 despre doul adun5ri ale scaunului OrIstiei, In 1843.
S-a discutat indeosebi propunerca deputatului Nicolae Szentivani ca
[Relatari despre adunarile marcale ale comitatelor din plata de 200 fiorini, ceruti pentru un invititoriu de limba ungu-
Transilvania]. G. TRANS., VI (1843), p. 105, col. 11-107 : reasci", si se dea invit5torului roman din Oristie, fiindc8 coala
FIgaras, 3 Aprilie, 114, col. I : Trei scaone. romineasci de aci nu are nici o fundatie i nv3titorii romlni nu
Dcspre adunärile din comitatele PAg5rat, BIleradul de Jos, Tret capIti nici un ajutoriu din casa alodiali", desi in scaunul Orastiei
Scaune. sint 15 000 de rornini.

3851 323 (439.2) 3861 323 (439.2)


[Relatari despre adunarile marcale" din comitatele Ma- [Rclatare despre adunarea de cetate si district" din Bra-
sov]. G. TRANS., VII (1844), P. 79-80 : Din Brasov, 81 :
rarnure i Satmar, in vederea deschiderei Dietei Ungariei]. Transilvania.
G. TRANS., VI (1843), p. 117-118 : Ungaria, 141 : Ungaria.
3862 323 (439.2)
3852 323 (439.2) [Se anunta ca adunarea de comitat a Solnocului de Mijloc,
[Corespondenta. In care se Infatiseaza nesiguranta calato- din Transilvania, a primit planul de contributie al contelui
riei pe drumurile din scaunul secuiesc al Ariesului, din pri- St. Szechenyi]. G. TRANS., VII (1844), p. 85, col. I : Din
cina crimelor i jafurilor ce se savirseau]. G. TRANS., VI comitatul Solnocului de mijloc.
(1843), p. 209-210 : Din scaunul Ariesului, Iunie 19. Szechenyi propusesc In Ungaria ca si nobilii sS achite ,,contributia
Dupi Vestitoriul de la Cluj [Erdelyi Hirach5]. Indeosebi erau ata- de doai grosite de argint pe holdi (falce)". In adunarea din Solnoc,
case persoancle oficiale. propuncrea a lost acuti dc baronul Nicolae Wcsselényi.

192

www.dacoromanica.ro
323 (419.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 32.1 (439.2)

3863 323 (439.2) 3874 323 (439.2)


[Discutii in Dieta Maghiara cu privire la alipirea Tran- Alud. Adunarea trimestriall a nobilimd din comitatul
silvaniei la Ungaria]. G. TRANS., VII (1844), p. 101 : Balgradului de jos in 29 Dec. G. TRANS., IX (1846), p. 10.
Ungaria.
3875 323 (439.2)
3864 323 (439.2) Despre contributie (dare, bir, portie) priimirea d. G.
[Discutii in Dieta Maghiari cu privire la casätoriile reli- TRANS., IX (1846), p. 21-22.
gioase mixte]. G. TRANS., VII (1844), p. 101-102, 161, Se infiliseazi discutia dintre Vestitorul de la Cluj [Erdelyi Hiradó]
282, 305-306 : Ungaria. Jurnal german din Sibiu [Siebenburger Bole]
si foaia maghiari
3865 323 (439.2) afirmi cl, inainte de a dezbate chestiunea contributiei, Dieta Tran-
silvaniei trebuie si recapete dreptul de a hotiri asupra sumei totale
Adunarea tinutala de la Maramuras. Sighet, 12 Maki. G. a ei. Foaia germani rispunde ci nu e drept ca Dieta compusi in
TRANS., VII (1844), p. 166 : Ungaria. majoritate din nobili, care nu plitesc contributie si in care nu sint
S-a discutat indeosebi chestiunea educirii copiilor prin icoali, indi- rept-mentall de loc cm care plitesc cea mai mare parte a contributiei,
ferent de nationalitate i religie. precum sint rominii si hotirasci asupra acestei contributii.

3866 323 (439.2) 3876 323 (439.2)


Censura in Transilvania. G. TRANS., VII (1844), p. 185 [Raspunsul Vestitorului" din Cluj Erdelyi Hiració"
186, 189-190 : Articol incepatoriu. in chestiunea contributiei]. G. TRANS., IX (1846), p. 30 :
Traducere liberi dintr-o lucrare in pregitire a unui scriitor sas Transilvania.
din Ardeal, Uri a i se indica numele. Autorul demonstreazi ci cen- Prezinti o serie de propuneri, intre care cea dintii este ca nimeni
zura locali e in functie de imprejuririle politice europene si exem- si nu mai fie scutit de contributie.
plifici aceasta prin epoca 1800-1830. Analizeazi apoi starea jurnalisticii
din Transilvania, aritind el problema determinanti pentru ea e ra-
portul dintre nobilirne si iobagi. 3877 323 (439.2)
[Stiri in legatura cu rezolutia imperiala prin care co-
3867 323 (439.2) rectindu-se omisiunea facuta de Dieta Ungariei s-a trecut
Transilvania pentru ce nu inainteaza ? G. TRANS., VII confesiunea ortodoxi in rindul acelora la care romano-
(1844), p. 405-406, 409-410, 413 : Articol incepatorlu. catolicii i unitii pot trece färä examenul de 6 saptimini].
Extrase dintr-o foaie maghiari din Cluj. Dupi autor, cauzele G. TRANS., IX (1846), p. 71 : Ungaria, 86 : Ungaria, 109 :
stau in greutatea cu care au pitruns pita la 1831 ideile liberale din Croatia, 113-114 : Ungaria, 178, col. II : Causa religiel
restul Europei. Dupi 1831, ele au fost imbritisate mai ales de nobilimea greco-neunite.
siraci, care e tosS lipsiti cu totul de culturi. Solutia o vede autorul
in democratie : si inceteze monopolul aristocratier... si ne apucim 3878 323 (439.2)
a pregiti pe gloate la aceea ce oricum trebue si se intimple, dad' Unirea TransilvanieI cu Ungaria. G. TRANS., IX (1846),
nu vrem Si ne darimim". Trebuie si se introduci o viati constitu- p. 133-134, 141-142.
tionali, cu particle feliurite". Se reproduc argumentele aduse de foaia Siebenbiirger Bote impo-
3868 Corespondentul ordinar 323 (439.2) triva alipirii Transilvaniei la Ungaria, aritindu-se ci Ardealul consti-
tuie o unitate aparte in cadrul monarhiei austriece.
[Corespondentä despre adunarea marcall a districtului
Trei Scaune]. G. TRANS., VII (1844), p. 410-411 : Tran- 3879 323 (439.2)
silvania.
Pentru unirea Transilvanid cu Ungaria. G. TRANS., IX
3869 323 (439.2) (1846), p. 162 : Transilvania.
[Corespondenta despre adunarea marcalr a comitatului In legituri cu polemica dintre foile maghiare si tele sisesti asupra
Hunedoarei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 85 : Transilvania. acestei chestiuni, se exprimi punctul de vedere al rominilor.
S-a discutat mai aprins in legituri cu libertatea de organizare a
insotirilor patriotice". 3880 323 (439.2)
Propositiile regesd la dieta Transilvanid. G. TRANS., IX
3870 323 (439.2) (1846), p. 232.
[Relatare despre vizita poetului Mihail V6r6smarty si a Punctele care urrnau si fie discutate in sesiunea 1846 a Dictei. Intre
politicianului Francisc Deak la Cluj]. G. TRANS., VIII ele, chestiunea urbariului (legea pentru iobagi) si legiuirca pentru
(1845), p. 158 : Cluj, 20 Maki. asezarile de colonisti.
3871 323 (439.2)
3881 323 (439.2)
Adunari de comitat. G. TRANS., VIII (1845), p. 382,
col. II. [Stiri in legatura cu Dieta Transilvaniei]. G. TRANS ,
Despre adunirile din conutatele Bilgradul de Sus ;i Dobica. Adu- IX (1846), p. 226, col. II : Deschiderea dietel, 230 : Tran-
narea comitatului Bilgradul de Sus a cerut si nu i se mai trimiti de silvania, 232 : PropositiIle regest1 la dieta Transilvanid,
citre scaunul Sibiului adrese scrise in limba germani, cici le va 233-234, 237 : Elementele din care este compusa dieta
inapoia nedesficute. Transilvanid, 237 : Transilvania, 284 : Din Transilvania,
maI nor', 286-287, 289-290 : Stir! dela Dietl, 292 : Dela
3872 323 (439.2) dieti maI noil, 295 : Transilvania, 299, 304 : Stir! dela Dicta,
[$tiri i comentarii despre incidentele din adunarea de la 308 : Stir! dietale mai noal, 311-312 : Cluj. Stin dietale,
18 decembrie a comitatului Bihor]. G. TRANS., VIII (1845), 315-316 : Still dela Dicta, 319-320, 325-326 : Transil-
p. 406 : Ungaria, 413-414 : Ungaria. vania, 334, col. I : Cluj, 350 : Despre dicta, 413 : Tran-
silvania.
3873 323 (439.2)
[Se publica stirea ca, la congregatia" care a avut loc in 3882 323 (439.2)
Oradea Mare scaunul comitatului Bihor , au urmat [Corespondenta despre luptele violente dintre cele dotia
niste excesuri incit sala sedintelor, in care se vedeau sabii partide politice din comitatul Satmar]. G. TRANS., IX
goale, a trebuit la se deserte cu puterea armatr]. CU- (1846), p. 343 : Ungaria ; CURIERUL ROM., XVIII (1846),
RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 6 : Ungaria. p. 343 : Ungaria.

13 3172 193

www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)

3883 323 (439.2) 3892 323 (439.2)


[Rescriptul impärätesc prin care baronul Antonie Puhner [Magistratul orasului si districtului Brasov face cunoscut
este nurnit in postul de cancelar transilvanic al curtii"]. G. ca - potrivit noii legi - atit el, cit i organele subordonate
TRANS., X (1847), P. 1 : Transilvania. lui nu vor mai primi decit cererile i actele redactate in
limba germana]. G. TRANS., X (1847), p. 389 : Transilvania.
3884 323 (439.2)
[Lista celor 9 rescripte imparatesti" inaintate Dietei 3893 323 (439.2)
Transilvaniei]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 1-2 : Clusiu. [Despre dezbaterile din Dicta Transilvaniei asupra noii
legi a recrutarii]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 169 :
3885 323 (439.2) Clusiu, 2 : 14 aug., 175-177 : Clusiu..., 181 : Clusiu, 199 :
[Stiri i comentarii despre activitatea Dietei Transilvaniei]. Clusiu, 2 : 14 sept.
G. TRANS., X (1847), p. 1, 9, 13-15, 18, 21-22, 25-26,
29-31, 33-34, 37-39, 41-43, 45-47, 49-50, 57-58, 3894 323 (439.2)
61-62, 65-67, 69-71, 73-75, nr. 20, p. 77-79, 81, 85- [Stiri cu privire la operatiile de recrutare pentru armata
86, 89-91, 93, 121-122, 125-126, 129, 133-134, 151, in Transilvania]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 312 :
166, 177, 185, 189-190, 193, 197-198, 201-202, 205- Blasiu, 20 jan., 323 : Orestia, 3 fevr. st. n.
206, 209-210, 213, 225, 229, 241-242, 251, 257-258,
261, 269-270, 273-274, 277-278, 281, 286, 290, 293- 3895 323 (439.2)
294, 297, 305, 309, 313-314, 321-322, 330, 334-335,
338-339, 341, 346, 350, 354-355. [Corespondenta despre framintarile politice din Cluj si
Se af15 sub ritlul : Cluj. Dela Diefi, in cadrul rubricii Transilvania. despre adunarea cetateneasca extraordinapa din 20 martie].
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 361-362 : Clusiu, 9 : 21
3886 323 (439.2) mart.
Dupi foile maghiare E.[rdelyi] H.Drati6] i M.[ilt] es j.relenj.
[Stiri i comentarii despre sedintele Dietei Transilvaniei]. La sfir;it, corespondentul adaugi citeva versuri, exprimind fidelitatea
ORG. LUM., I (1847-1848), P. 1-2 : Clusiu, 2 Ian. st. n., fa ti de impgratur si dorinta ca domnii terei [sS] aibi pace, pentru
5 : Clusiu 12 Ian. st. n., 9 : Clusiu, 13 : Clusiu, 16 : 18 Ian., et de noi le place".
17-18 : Clusiu, 3 Febr., st. n., 18 : Clusiu, 6 Febr., st. n., 23 :
Clusiu, 33-34 : Transilvania, 39 : Clusiu, 45 : Clusiu, 49-
50 : Transilvania, 53-54 : Transilvania, 67 : Clusiu, 2 : 3896 323 (439.2)
14 Apr., 73 : Clusiu, 10 : 22 Apr., 79-80 : Transilvania, 91 : [Relatare despre hoar-161e luate in adunarea din casa
Clusiu, 3 : 15 mai, 97 : Clusiu, 5 : 17 maiu, 103-104 : 5 : 17 grafului Paul Bethlen cu privire la unirea dintre Ungaria
maiu, 115-116 : Clusiu, 7 jun. st. n., 116 : Clusiu, 8, 9, si Transilvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 93 : Transil-
10 jun., 121 : Clusiu, 127 : Transilvania, 139 : Clusiu..., 145 : vania CURIERUL ROM., XX (1848), p. 92 : Cluj 26 mart.
Transilvania, 151 : Clusiu, 157 : Clusiu, 12 : 24 jul., 163- Se prezintl, in traducere, textul circularei° alcituite in adunarea
164 : Clusiu..., 169 : Clusiu, 2 : 14 aug., 175-177 : Clusiu, de la Cluj din 23 martie, in casa lui Paul Bethlen, si semnati de
181-182 : Clusiu, 187 : Clusiu..., 193 : Clusiu..., 199 : Clu- Ludovic j6sika, ;eful partidei conservative, 1i Iano; Bethlen, seful
siu, 2 : 14 sept., 205 : Clusiu..., 211-212 [gresit : 221- partidei liberale, cerind unirea Transilvaniei cu Ungaria i uncle re-
222] : Clusiu..., 217-218 : Clusiu..., 223-224 : Clusiu..., forme interne, politico-sociale, socotite ca necesare in steel moment.
229-230 : Clusiu..., 235-236 : Clusiu..., 241-242 : Clusiu..., - Vezi i comentariile din p. 98 si 102-103 : Transilvania.
247-248 : Clusiu...
3897 C. 323 (439.2)
3887 323 (439.2) Uniunea Transilvaniei cu Ungaria. ORG. LUM., I (1847-
[Se anuntä ca Dionisiu Kemeny, capul partidei liberale" 1848), p. 367-368, 374-375, 381--382, 384.
din Dicta Transilvaniei, a cerut ca in locul sau sä se aleaga
alt deputat]. G. TRANS., (1847), p. 97 : Transilvania. 3898 323 (439.2)
Ca motivare, Kemeni atirml cI o Dieta mai rea deck aceasta n-au Misicari pentru uniune. ORG. LUM., I (1847-1848),
lost i pricina sine regali;tii (barbatii trimisi din partea regelui)". p. 368, 375-376, 382, 386.
Se afirml c3 opinia publicS primeste cu bucurie ideea unirii cu
3888 323 (439.2) Transilvania.
[Corespondente cu privire la vizita arhiducelui Stefan in
Oradea Mare, Arad etc.]. G. TRANS., X (1847), p. 290 : 3899 323 (439.2)
Ungaria, 297-298 : Ungaria, 298-299 : Din Banat. [Corespondenta despre adunarea marcala din 3 aprilie, in
Corespondenja dm p. 297-298 e semnat5 M. N. capitala Ardealului]. G. TRANS., XI (1848), p. 108 : Cluj ;
CURIERUL ROM., XX (1848), p. 101-102 : Cluj.
3889 323 (439.2) S-au cerut : deschiderea" Dietei Transilvaniei, uniunce cu Unga-
[Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la cele trei ria i incetarca iob5giei..
comitate i la districtul pe care Dieta Ungariei, Inca din
1836, voia si le desparta de Transilvania si sa le alipeasca 3900 323 (439.2)
Ungariei]. G. TRANS., X (1847), p. 320 : Cluj. Dietal. [Despre trei proclamatii in limba germani, sosite la Sibiu].
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 396, cot I.
3890 323 (439.2) Intr-una - se pare adusi de la Viena" - se aratl periculoasa
[Instructiile care s-au dat deputatilor comitatului Arad stare a Monarhiei Austriace, chid Transilvania s-ar uni cu Ungaria".
pentru Dieta Ungariei]. G. TRANS., X (1847), p. 346-347 : Intr-alta se propune .uniunea de patru natiuni confederate, a slavilor,
Ungaria. ungurilor, germanilor i rominilor din Ungaria ;i Transilvania, cu
intogma drepturi intre sine". Intr-a treia - tiplrill la Sibiu - se
3891 323 (439.2) recomanda acordarea de drepturi rominilor ;i uniunea celor patru
[Comentarii cu privire la aplicarea hotaririi ca, de la natiuni intr-o Transilvanie mai departe independenti de Ungaria.
1 ianuarie 1848, corespondenta guvernului Transilvaniei sal
se faca in limba maghiaral. G. TRANS., X (1847), p. 361 : 3901 323 (439.2)
Transilvania. [Corespondente din Brasov si Cluj despre framintarile
Se observi ca", prin aceasti hotlrire, nurnirul limbilor oficiale in politice din Transilvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 115-
Transilvania se va ridica la trei : latina, germana, maghiara. 116 : Transilvania ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 109.

194

www.dacoromanica.ro
123 (419.2) POLITICA 1NTERNA : TRANS1LVANIA 121 (419.2)

3902 323 (439.2) 3913 Moldoveanu, $tef. 323 (439.2)


[Corespondente din Brasov, Sibiu, Medias, Blaj i Deva [Corespondente despre atitudinea luata" de sasii din scau-
despre frAmintArile politice din Ardeal]. G. TRANS., XI nul Mediasului impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria].
(1848), p. 123-124: Transilvania ; CURIERUL ROM., XX ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 21 : Mediasiu, 12 jun.,
(1848), p. 113 : Transilvania. nr. 7, p. 29 bis: Mediasiu, 25 : 13 juniu.

3903 323 (439.2) 3914 323 (439.2)


[Mentiune despre un cuvint clue romani in 5 puncte, [$tiri in legatura cu sesiunea din 1848 a Dietei Transit-
comandind unirea neconditionatI cu Ungaria", publicat in vaniei]. G. TRANS., XI (1848), p. 176 : MaT nal. Cluj,
Controlorul de Clusiu" EllenOr" nr. 10]. ORG. 1 Iunie, 178-179 : Transilvania, 182-183 : Transilvania,
NATIUNALE, I (1848), p. 7, col. 1. 190-191 : Brasov, 19 Iun., 191 : Cluj, 193-194, 242 :
Redactia foii rominesti observi : e riu numai el nu si-a insemnat Transilvania.
autoriul numele, ca si vedem cine e acel romin dein Fig5rasiu ascuns
supt firma a trei nule". 3915 323 (439.2)
[Se relateall a, in Dieta Transilvaniei, se cere de atre
3904 323 (439.2) maghiari unirea Transilvaniei cu Ungaria]. ALBINA ROM.,
Rescriptul regesc pentru dieta Transilvaniei. FOAIE PT. XX (1848), p. 183-184.
MINTE, XI (1848), p. 145-146.
Convocarea Dietei Transilvaniei.
3916 323 (439.2)
[Stiri in leg'itura cu proclamarea unirii Transilvaniei cu
3905 323 (439.2) Ungaria]. G. TRANS., XI (1848), p. 176 : Mat nat. Cluj,
1 Iunie, 198 : Monarhia Austriaci.
[Decretul pentru convocarea Dietei din Transilvania, la
29 mai 1848]. G. TRANS., XI (1848), P. 155 : Cluj, 14 Maiu.
Punctele care urmau a fi dczbStute. Comentarii asupra lor. 3917 323 (439.2)
[Rescriptul imperial pentru unirea Transilvaniei cu Un-
3906 323 (439.2) garia]. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 25.
Text latin si romin.
Estrasu dein Rescriptulu r. pentru diet'a deschidienda in
Clusiu 29 : 17 maiu a.c. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 4.
3918 Teleki 3 23 (439.2)
Cuprinde : numirea gen. Antoniu Buchner in calitate de comisar
regesc al piaci i programul de lucru al acestei sesiuni. Ce amu castigatu cu Uniunea. ORG. NATIUNALE, I
(1848), p. 26-27.
323 (439.2) Traducere din foaia K[olozsviri] Hiradó. Telcki arati foloasele
3907
alipirii Transilvaniei, pentru Ungaria. Rcdactia foil romSnesti adauga :
Articlu de lege despre Uniunea Ungariei si a Transilvaniei. Dee Dumnezeu ca toatc natiunile din patric si poati zice aceasta, cT
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 10-11. libertatca, ecualitatea i fratietatea si nu fie numai pe hirtie"...
Traducerea tcxtului proiectului de lege alatuit de Dicta Tran-
silvaniei. 3919 Mai multi 323 (439.2)
Uniune. ORG. NATIUNALE, I (1848), nr. VII, P. 30-31.
3908 323 (439.2) Declaratie in favoarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, din partea
Adres'a langa acestu articlu de lege. ORG. NATIUNALE, mai multor blasiani", publicati in Kolozsviri Hiradó, nr. 15 din
I (1848), p. 11. 25 iunie. Intr-o notiçS, redactia Organului Natiunale arat3 cS a
Traducerea adresei prin care Dicta Transilvanici inainta ImpSratulu, urmat invitapa de a publica apelurile pentru unire.
proicctul de lege pcntru unirca cu Ungaria.
3920 323 (439.2)
3909 323 (439.2) [Acte administrative ale guvernului maghiar in urma ali-
[Discutii in Dieta Transilvaniei cu privire la unirea Tran- pirii Transilvaniei la Ungaria]. ORG. NATIUNALE, I
silvaniei cu Ungaria]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 9 (1848), p. 31 : Budapestia, 35-36 : Ungaria.
12 : Dieta Transilvaniei.
3921 323 (439.2)
3910 323 (439.2) [Imparatul Austriei, Ferdinand, aduce la cunostinta gu-
[Dezbateri cu privire la unirea Transilvaniei cu Ungaria]. vernului din Transilvania cI trebuie sà asculte de ordinele
G. TRANS., XI (1848), p. 119 : Transilvania, 122, col. II : vArului sàu $tefan, palatinul]. ALBINA ROM., XX (1848),
Brasov, 19/27 Apr., 124 : Blaj, 127, col. II, 135, col. I : Erd. p. 194.
HiradO, 135-136 : Uniune, 150-151 : Monarhia Austriaci,
153-154 : Unire nationala, 155, col. I, 156 : Ungaria, 157 : 3922 323 (439.2)
Transilvania, 160, col. II : Sibilu, 18 Mali!, 169 : [Notiti despre misiunea lui Nicolau Vay, numit comisa-
26 Malt', 176 : MaT noil. Cluj, 191, col. I : Sibiiu, 14 Iunie, riu regiu" cu depline puteri, in Transilvania, din partea gu-
194 : Sibilu, 194 : S. Sebes, 284 : Austria, 293 : Monarhia vernului maghiar]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 35,
Austriaca, 299 [f.t.], 301, col. I : Transilvania, 311 : Blaj, col. II.
5 Septemvrie v., 314-315 : Ungaria. Pesta.
3923 323 (439.2)
3911 323 (439.2) catra jurisdictiunile Transilvanici. ORG.
Ministeriulu
Articlu de lege despre alegerea deputatiloru representatori NATIUNALE, I (1848), p. 35 : Ungaria.
de poporu tramitiendi la diet'a comune. ORG. NATIUNALE, Proclamatia acre transilvSneni", dati in numele intregului guvern
I (1848), P. 15-16. maghiar, de B. Szemere, ministrul de interne, cu prilejul alipirii Tran-
Este vorba de dicta comuni din Pcsta ; paragraful 7 aratS citi depu- silvanici la Ungaria.
tati va trimite Transilvania.
3924 323 (439.2)
3912 323 (439.2) [RelatBri dezbaterile din Dieta Transilvaniei].
despre
Ce e nou in Buda-Pesta ? AMICUL POP., I (1848), ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 36 : Clusiu, 48 : Clusiu,
col. 13-14. 18 : 6 jul.

195

www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)

3925 323 (439.2) 3936 323 (439.2)


[Se anti* ca episcopul Andrei $aguna, in numele [Se vesteste c, prin publicatia guberniala" din 21 sep-
poporului roman, a cerut guvernului maghiar ca deputatiu- tembrie, Transilvania se imparte, provizoriu, in 6 districte
nea pentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria" si fie sporita militare]. G. TRANS., XII (1849), p. 68, col. II. .

cu Inca 9 membri]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 41, Sibiu, Alba Carolina, Cluj, Riteag, Odorhei, Figiral.
col. I : Ungaria.
Saguna afirma ci cei trci membri pin-acum nurnivi, nu sint in 3937 323 (439.2)
stare a reprezenta deplin poporul romln". Guvernul a fost de acord. [Se vesteste c, prin publicatia guberniall" din 9 noiem-
brie, s-au luat masuri impotriva raspinditorilor de zvonuri].
3926 B i, S. 323 (439.2) G. TRANS., XII (1849), p. 68, col. II.
[Corespondenta referitoare la alegerea deputatilor pentru Amenintarea cr judecati osti4easci in contra acelora carii defaimi
Dieta Ungariei, in ,scaunul mic al Sebesuluil. ORG. asignatele de hirtie i spiiminti pe popor cu venirea turcilor spre
NATIUNALE, I (1848), p. 48-49 : S. Sabesiu. ajmorul maghiarilor".

3927 323 (439.2) 3938 323 (439.2)


[Se anunta ca Sigismund Pap, redactorul foii, a fost ales [Stiri i comentarii in legaturã cu masurile de introducere
deputat de Chioara]. AMICUL POP., I (1848), col. 63 : Ce a limbii germane ca limba oficiala in Ardeal]. G. TRANS.,
e noii in Budapesta. XII (1849), p. 73 : PublicIciuns oficiale, 78, col. I : Plansors
sasests, 89 : Despre introducerea Umbel germane..., 92 : Des-
pre introducerea limbes germane..., 92, col. II 93 : Fl-
3928 0 I' 323 (439.2) gams, 24 dec. 1849.
[Corespondenta cu privire la atitudinea manifestatl de
fruntasii sasilor fata de unirea Transilvaniei cu Ungaria]. 3939 323 (439.2)
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 60-61 : Orestia, [Guvernatorul Transilvaniei cere tuturor oficialilor cea
2 aug. st. n. mai mare rivni la datorie i atentie faç a. de popor]. G.
Afirmi ci natiunea siseasci voie4te a forma stat in stat, fati cu TRANS., XII (1849), p. 99 : Partea oficiala.
concivii maghiari i romini". Critici actiunea politici a deputatului A se vedea comentariul redactiei, in aceea4i pagini.
rornin Nicolae Szentivani.
3940 323 (439.2)
3929 323 (439.2) Ordinaciune caul' totI comisariT industrials din Transil-
[Diferite stiri in legatura cu atitudinea romanilor i sa- vania. BUCOV., II (1849), p. 283.
silor fata de unirea cu Ungaria]. ORG. NATIUNALE, I Ordinul guvernatorului Transilvaniei F. L. de Wohlgemuth privitor
(1848), p. 65 : Sciri varie. la primirea 4i rezolvarea plingerilor locuitorilor.
Ministrul de interne al Ungariei ccre comitetului sasilor si pis-
trezc ordinea ; Andrei Saguna interzice frunta4ilor romini din Sibiu 3941 323 (439.2)
si mai Orli aduniri ascunse" ; mai multi dintre acesti frunta4i au 0 cununi de laur pentru Mesagerul transilvan". BUCOV.,
lost pu4i sub supraveghere, iar unul arestat ; la Media4. sa4ii au II (1849), p. 165-167.
;inut o adunare politici. Se arati activitatea filomaghiari a ziarului Siebenburger Bete.
3930 Deacu, Joane 323 (439.2) 3942 323 (439.2)
[Corespondenta referitoare la alegerile de deputati din Noua impartire a Transilvanie. BUCOV., II (1849),
scaunul Sebesului]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 64 p. 189-193.
65 : S. Sabesiu, 1 : 13 aug. Discuti impirtirea Transilvaniei in districtc, care este In favoarea
sa;ilor.
3931 B 0t 323 (439.2)
[Corespondenta despre situatia politica din partile Oras- 3943 323 (439.2)
tiei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 93 : Orestia, Opiniunea maghiarilor despre impartirea Transilvaniei. G.
28 sept. n. TRANS., XII (1849), p. 97.
Arati ci recrutarea pentru armata maghiari se face in lini4te, fiind Extrase dintr-un articol al gazetei oficiale maghiare din Cluj, in
acceptati 4i de populavia romineasci. care se critica impirtirea Transilvaniei In 6 districte. Cu privire
la aceasti impirtire, vezi p. 68, col. II.
3932 323 (439.2)
[Numiri de noi cirmuitori primari" in comitatele din 3944 323 (439.2)
Transilvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 205 : Transilvania. [Se traduce un articol din gazeta vieneza Der Wanderer"
despre noua impartire a Transilvaniei]. BUCOV., II (1849),
3933 323 (439.2) p. 281-282.
[Se vestote ca, in urma unui rescript, Banatul i Transil- 3945 323 (439.2)
vania nu vor mai fi supuse administratiei camerale ungu-
resti]. BUCOV., II (1849), p. 17. [Se anunta ca s-a hotarit ridicarea Voivodatului Serbiei
la rang de tara cu coroana]. BUCOV., II (1849), p. 233
3934 323 (439.2) 234 : Cronica saptarninis.
Noua cars de coroara va fi compusi din Sirmia, Bacica 4i Banat,
[Ordinul imparatesc prin care consilierul gubernial" lisind afari teritoriul locuit de romini, totu5i cuprinzind Timipara
Eduard Bach este numit comisar imparatesc pentru adminis- 4i intregul district al Vitletului. Rominilor necuprin4i in voivodat Ii
tratia civiI in Transilvania]. BUCOV., II (1849), p. 111. se di voie de a se uni sau cu dinsul, sau cu Transilvania.

3935 323 (439.2) 3946 323 (439.2)


[Se anunta cà a plecat de la Cernauti in Transilvania gu- Voievodatul Serbia si Banatul Temisioarei, BUCOV., II
vernatorul civil si militar al acestei provincii, baronul Wohl- (1849), foaie supl. aclaugata dupa p. 260.
gemuth, insotit de consilierul gubernial" Eduard Bach]. Se publici decretul imptratului Francisc Iosif prin care se inflin-
BUCOV., II (1849), p. 127. teazi Voivodatul Serbiei 4i Banatul Timiparei.

196

www.dacoromanica.ro
32.) (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA CROATIA 323 (439.41

3947 323 (439.2) 3956 323 (439.2)


0 rapede privire in trecut i in viitoriti G. TRANS., XIII [Despre impartirea Voivodatului Sirbesc si a Banatului Ti-
(1850), p. 1. misan in districte ;it cercuri]. BUCOV., III (1850), p. 109
Se examineazi situatia interni ; i internationalI, dupi evenimentele 111 : Viena, 6 Aprilie 1850.
din anii 1848 i 1849. Aceni ani sine caracterizati in articol ca doi
titani din ceata acelora carii se incurnitased a porni resbel asupra 3957 323 (439.2)
zeiti;ilor". Se crede el diferendele politice 11 tele dintre natiuni se [Observatii cu privire la un articol din gazeta nermeasca
pot impica in patrie pe clue administrative, publicistice i parlamen- din Sibiu" Siebenbarger Bote" in care se compara noul
tare", cu conditia ca sI se respecte dreptul egalitIni". Se aneapd
statut al Galitiei cu cel al Transilvaniei]. G. TRANS., XIII
mari frImindri politice in Franta, Germania i Italia. (1850), p. 116-117 : Brasov, 16 Noemv. n.
3948 A. B. 323 (439.2) Se arad ea pozina publiciltilor san, care sustineau cl trebuie ca
sani s5. constituie o ;ad izolad in Transilvania, este grelid.
Zlatna (Starea sigurantd publice). G. TRANS., XIII
(1850), p. 3, col. II. 323 (439.2)
3958
Face diferite considerani asupra raporturilor dintre noua adminis-
tratie ;i populatia romIneascl. [Stiri despre un proiect de impartire a Transilvaniei in
3 departamente : german, cu capitala Sibiu ; ungur, cu capitala
3949 323 (439.2) Cluj ;i roman, cu capitala la Tg. Mure;]. VEST. ROM., XIV
(1850), p. 338, col. I [5ticri din Austria].
[Comentariu la un articol din nr. 35 al foii austriece
Lloyd", cu privire la politica noului guvern austriac fati 3959 323 (439.2)
de problemele Ungariei ;i ale Transilvaniei]. G. TRANS.,
XIII (1850), p. 26 : Viena, 26 Ian. Prochiemaclune catre t6te femeile patriotice ;i catre locui-
Autorul acestui articol criticl aceasd politici. Foaia romineascl torii transilvani de omeni iubitorI. G. TRANS., XIII (1850),
observi cI politica guvernului e buni : el aplid o multime de aria- p. 163-164.
tocrati la minarea mahinei statului"... ind totodad ni-i invrisd cu Guvernatorul Transilvaniei, L. Wohlgemuth, cheamI tom femeile
un numir insemnat de oameni invitan ; i practici din toate clasele patriote sI vird in ajutorul soldatilor, cu diferite lucruri de care
sotiedni civile ; fii de meseriali, de preon ;i plugari ii vezi figurind acenia au nevoie in timpul iernii.
lingI trufani aristocran". Si mai departe : Popoarele strigl Viblet
die besten din sinul nostru, fie ori din ce clad de oameni".

3950 323 (439.2) (439.4) Croatia. Slavonia. Voivodina


[Organizarea corpului armat al dragonilor de district" in
Transilvania]. G. TRANS., XIII (1850), p. 32. 3960 323 (439.4)
Va ;Astra ordinea ;i siguranta publicI Croatia, Dalmatia ;i Slavonia. G. TRANS., VI (1843),
p. 146-147.
3951 323 (439.2) Articol in care se elogiazI tn;elepciunea de care au dat dovadl
[Corespondente i tiri despre dificultatile pe care le pro- .patriolii cei adevirati" ai croanlor in alegerile pentru deputa;ii in
voca hotarirea ca toate publicatiile ;i ordinele administratiei Dicta Ungarici, desfi;urate la Agram. Au fost evitate tulburirile pe
sa se redacteze numai in limba germana]. G. TRANS., XIII care voiau sI le pricinuiascI nobilii croan de la ;ad, cirora li se
(1850), p. 34-35 : Cluj, 30 Ian., 35, col. I : Rateag, 5 Fevr., loptise cI e vorba ca nobilimea si fie supusi .la dare'.
38-39 : FIgara;, 9 Fevr.
3961 323 (439.4)
3952 323 (439.2)
Agram. 0 scurta privire peste adunarea generala a acestor
[Ordinul guvernatorului Transilvaniei, Ludovic baron de tarl. G. TRANS., VIII (1845), p. 349-350 : Croatia ;i
Wohlgemuth, catre comandantii de districte]. BUCOV., III Slavonia.
(1850), p. 63.
Dispune cI to;i comandantii militari de district trebuie sI aibl Articol in care se infItinazI ;i se comenteazI dezbaterile ultimei
griji ca organele administrative sI utilizeze numai limba germani. sesiuni a Dietei Croatiei i Slavoniei. Se arati cI problemele prin-
cipale in discutie au fost douI : echilibrarea raporturilor dintre
3953 323 (439.2) voturile nobilimii ;i ale restului populatiei, in Died ; restatornicirea
sfatului national croato-slavonic (consiliul loconitoriu").
[Concurs pentru recrutarea de functionari provizorii in
Transilvania]. G. TRANS., XIII (1850), p. 81-82 : Publi- 3962 323 (439.4)
caciune.
Se anund cI sc angajeazI temporar, spre a se putea duce (ride- [Articol despre dezbaterile din Dieta Croatiei i Slavo-
plinire provizoriul de contributiunea pImintului", inspectori, comisari niei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 379 : Croatia.
de pretuire, ajutori de comisari, comisari pretuitori de pIduri $i
geometri ; se dau i condinile acestui concurs. Semnead : Iosif Bedeus, 3963 323 (439.4)
preledintele comisiunei pentru indeplinirea provisoriului de contri- Agram. 0 privire deslusitoare. G. TRANS., VIII (1845),
bununea pImInturilor in Transilvania". p. 403-404 : Croatia ; CURIERUL ROM., XVII (1845),
p. 379-380 : Croatia.
3954 323 (439.2)
Se comenteazi defavorabil declaratia flcutI de L. Kossuth, in
[Traducerea unei corespondente din Tara Birsei, publicata urma cIlItoriei sale prin Croa;ia, cI acolo a aflat un mare ser-
in jurnalul german Ost-deutsche Post", cu privire la pa- vilism, adici duhuri de rob, supuse orbene".
mintul sisesc" din Transilvania]. G. TRANS., XIII (1850),
p. 82-83 : Sibiiu, 11 Oct. 3964 323 (439.4)
Dupl Mesagerul Transilvan [Siebenburger Bone], nr. 162.
[Se anunt c s-a hotarit ridicarea Voivodatului Serbiei
3955 323 (439.2) la rang de tara de coroana]. BUCOV., II (1849), p. 233
Corespondinta despre calatoria Eselentid Sale D. Guber- 234 : Cronka saptaminil.
nator civil si militarO, loctitiitoriti maresal campestru, B. Lu- Noua tad de coroani va fi compud din Sirmia, Bacica i Banat,
dovic de Wlgemut prin Transilvania ;i mai deosebi prin Mind afari teritoriul locuit de romlni, totuli cuprinzind Timi;oara
tara Hategului. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), intregul district al Virntului. Rondnilor necuprinli in voivodat
p. 101-102. li se di voie de a se uni sau cu dinsul, sau cu Transilvania.

197

www.dacoromanica.ro
323 (44) POLITICA INTERNA : FRANTA 323 (44)

(44) Franca 3976 323 (44)


[Relatare despre procesul de presa al abatelui Tersou pen-
3965 323 (44) tru articolele publicate in Reviul de dreptul poporului",
ce aparea la Paris]. G. TRANS., VIII (1845), p. 391, col. I :
[Despre greselile de pe urma ale liberalismuluil. AL- Franta.
BINA ROM., II (1830), p. 115-116.
Articol reprodus dupi Cotidianul din Paris. ImputS presci liberale 3977 323 (44)
franceze urmatoarele : atacuri prea violente 1mpotriva guvernului ; [$tiri despre tulburärile produse in Paris de catre stu-
indemnuri la rIscoali ; informarca gresitl a poporului asupra si- demi, in urma interzicerii prelegerilor lui Edgar Quinet de
tuatiei politice din tall. catre guvern]. G. TRANS., VIII (1845), p. 404 : Franca.
3966 323 (44) 3978 323 (44)
[Stiri despre activitatea politica a lui Lamartine]. CU- [Stiri despre atentatul incercat de Lecomte asupra regelui
RIERUL ROM., VIII (1837), p. 48 : Paris, 19 April. Ludovic Filip]. G. TRANS., IX (1846), p. 136, col. II :
Se reproduce un pasaj dintr-un discurs al sat, cu privire la ford- Franca, 139 : Franta, 192, col. II : Franca.
ficatiile franceze. 3979 323 (44)
[$tiri si comentarii despre atentatul incercat de Henri
3967 323 (44) asupra regelui Frantei, Ludovic Filip]. G. TRANS., IX
[Despre dezbaterile din Camera Pairilor, la Paris, cu pri- (1846), p. 247 : Franca, 275, col. II : Franca, 284 : Franca,
vire la miscarile aderentilor lui Louis Bonaparte, in Franca]. 287-288 : Franca.
ROM., I (1838), p. 626-627, 649-650 : Franca, 676 :
Franca. 3980 323 (44)
[$tiri comentarii cu privire la scandalul provocat de
$i
3968 323 (44) dezvaluirile facute in parlamentul francez asupra coruptiei
[Extrase dintr-un articol cu privire la deficientele consti- politice in Franca]. G. TRANS., X (1847), p. 207-208 :
tutiei din 1830 in Franca]. G. TRANS., II (1839), p. 82- Franca, 223-224 : Franca, 231 : Franca, 236 : Franca, 243 :
83 : Franca. Britania mare, 243-244 : Franca, 252 : Franca.
Se citeazI critica adust de Lamennais acestei constitutii. - Din Ministrul Teste, generalul Cubii:res i politicianul Parmentier au
Oesterreichischer Beobachter, nr. 135. fost trasi la raspundere pentru afaceri veroase. RelatIri asupra pro-
cesului lor.
3969 323 (44) 3981 323 (44)
[$tiri despre framintarile politice din Franta, unde se ce- [$tiri in legatura cu activitatea politica a lui Lamartine].
rea limitarea cheltvielilor facute de guvern in folosul f amiliei VEST. R., XII (1848), p. 119: Franca, 158 : Franca.
regale]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 84-85 : Franca.
3982 323 (44)
3970 323 (44) [Comentariu despre situatia lui Ludovic Napoleon, ca
[$tiri si comentarii despre atentatul incercat de Marius presedinte al Republicii Franceze]. DEMOCRATIEA, I
Darmes asupra regelui Frantei, Louis Philippe]. G. TRANS., (1849), p. 4 : Cronica straina.
III (1840), p. 174-175 : Franca, 195 [Lt.]. Se afirml cI ocirmuirea lui nu va iS aibt viata indelungati°,
cici uncle poporul are drept a-li alege presidente, cum sI vede prin
acesta Inselat, indatl II si dl peste cap". Se crede cI presedintele
3971 323 (44) a nemultumit poporul, prin actiunea militarI 1mpotriva revolutio-
[Despre procesul atentatomlui la viata lui Louis Napoleon] narilor italieni.
ALBINA ROM., XI (1840), p. 324-325, 329, 337.
3983 323 (44)
3972 323 (44) [Relatari despre incercarea guvernului francez de a in-
[$tiri despre condamnarea si executarea lui Darmes, aten- chide cluburile sotialistice si comunistice" din Franca]. G.
tatorul la viata regelui Louis Philippe]. G. TRANS., IV TRANS., XII (1849), p. 37 : Franca.
(1841), 91 : Franca. Se Infltiseall dezbaterile din Adunarea Nationall Frantei pro-
a
vocate de proiectul guvernului, din 27 se inchide
ianuarie, de a
cluburile sotialistice $i comunistice" pentru cI sapI tare statul si
3973 B.[ari]-t, G. 323 (44)
sotietatea omeneascr. La acestea se ridicari protesturi ca ploaia,
Fisionomia camereI deputatilor in Franca. FOAIE PT. in cluburi, la studenti 1i tocma din partea unui insemnat numir de
MINTE, V (1842), p. 60-61. deputati". Se mentioneazI interventia deputatului Proudhon, cu-
DupI Gaz.[eta] Univers[alI], probabil Allgemeine Zeitung. noscutul sotialist".

3974 323 (44) 3984 323 (44)


[Notice despre activitatea politica a poetului Lamartine]. [Stire despre Victor Hugo]. VEST. R., XIV (1850), p. 135,
G. TRANS., VI (1843), p. 43, col. II, 48 : Franca. col. I [Franca].
Hugo a pronuntat in parlament un discurs impotriva deportIrii
Se afirmI cI - dupt ce a trecut multI vreme drept capul con-
condamnatilor politici.
servativilor Frantei", apoi a oscilat intre guvern si opozitie - acum
a trecut hotlrit in partea opozitiei". Se afirm5 cI Lamartine este 3985 323 (44)
cunoscut $i literatilor romlnimei foarte de aproape". Franca. Paris, 25 Dec. 0 incurcatura 1151 si forte se-
riOsa. G. TRANS., XIII (1850), p. 168-169 : Chronia
3975 323 (44) strainl.
[Articol despre cartea Epreuves sociales de la France" Articol cu privire la frImintirile politice in leglturI cu votul
de Louis Alexis Lemaistre Dumesnil]. G. TRANS., VIII universal, acordat prin constitutia revolutionari de la 1848. Se arati
(1845), p. 370-371 : Chronid. strlinA. cI, dupi alegcrea lui Ludovic Napoleon ca pretedinte, prin legea din
Se rezumI si se comenteazI aceasti carte, care fIcea vilvi in 31 mai 1850, votul universal a fost mult restrins, deoarece ar fi
Franta. Se arati ca Dumesnil criticl regimurile politice care s-au foarte periculos", caci acurn AI in voia tuturor calicilor i prole-
succedat in Franca : Burbonii, directoratul, imperiul lui Napoleon tarilor ca sI votizeze aliturea de milionarii ; i cu toti coconii bine
Bonaparte i domnia lui Louis Philippe, infIti$ind decIderea bisericii mirositori de profumuri scumpe, acea sirIcime se apuci i alege
$i a moravurilor sociale. deputati la adunarea nationall tot dintre socialitti"...

198

www.dacoromanica.ro
323 (45) POLITICA INTERNA : ITALIA - RUSTA 323 (47)

(45) Italia (46) Spania


3986 323 (45) 3997 323 (46)
Italia. Unele daturl pregatit6re. G. TRANS., X (1847), Politica de astazi in Spania. G. TRANS., VI (1843),
p. 302-304 : Chronica straina. p. 243-244, 247-248.
Extrase din programa politici" a hsi Azeglio, explicind cauzele Articol despre frInaintIrile interne din Spania i consecincele lor
frSmintSrilor politica din Italia. internacionale.

3987 323 (45)


Italia. Alte idel i datur1 esplicatdre. G. TRANS., X (1847), (47) Rusia
p. 310-311, 315-316 : Chronica straina.
Continuarea extrasclor din programa politicr a lui Azeglio.
3998 323 (47)
3988 Mazzini 323 (45) Inauguratia (sfintirea) colonel Alexandrene, la S. Peters-
Cuvintele lui Mattini catre Papa Pius al 9-lea. G. TRANS. burg. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), p. 314-315,
XI (1848), p. 44, 49-50 ; CURIERUL ROM., XX (1848), 317-319, 321-323.
p. 49, 53-54. Se inficiseazli, in citeva cuvinte, acest monument ridicat in me-
Traducerea scrisorii adresate de Mazzini, dupl ziarul Oesterreichischer moria impSratului Alexandru I al Rusiei, apoi se descrie pe larg
Beobachter, nr. 29. AfirmS ci datoria principall" a papei este de ceremania inaugurlrii.
a restaura unitatea Italiei". Ii cere sS dea condeiului libertate" in
problem& unifiarii Italiei i aS dea a incelege Austriei a este 3999 323 (47)
potestate usurp5toare (nelegiuits)". In introduccre, Mazzini e pre-
Petersburg 29 Aprilie. Manifest Imparatesc. BULETIN
zentat drept cunoscutul cap al partidei italiene radicale i revolu- G. A., III (1834), p. 71-72 : Rusia.
cionare carele de la 1831 imbla fugariu prin alte OW_ de acolo
ins5 fu in stare a inarita prin scrierile sale propagandistice, la Textul rorninesc al manifestului prin care Nicolae I anunc5 ttecerea
revolutii pita acu, totdcauna nefericite". fiului siu Alexandru, la virsta legall, ca mostenitor al tronului.

3989 323 (45) 4000 323 (47)


Estract din raspunsul Observatorulut austriac la cuvin- [Articol in legatura cu chemarea printilor rusi Golovin
tele lui Iosif Mattini. G. TRANS., XI (1848), p. 55-56. Petru Dolgoruki, de la Paris, in Rusia]. G. TRANS., VI
Rispunsul foil Oesterreichischer Beobachter la scrisoarea adresael (1843), p. 111-112 : Franca.
de Mazzini papei Pius al IX-lea. Se subliniazi cS prinsul Golovin avca de gind sI dea aci o
carte politico-economicS, in care sI se vorbeasci pe larg despre
3990 323 (45) robia caranilot in Rusia". Printul Dolgoruki tipirise la Paris bro-
Italia, in urma revolutiell. CU- ;lira intitulati Notice sur les principales families de Russia par le
[Reforme liberale in
RIERUL ROM., XX (1848), p. 57-58 : Italia, 66 : Nea- conne d'Almagro si pregitea o istorie a Rusiei de la 1613".
pole 5 Fevruarie, 73-74 : Toscana, 74 : 14 Februarie.
4001 323 (47)
3991 323 (45) [Se publica stirea ca printul Dolgoruki, condamnat la exil
[Proclamatia regelui celor douã Sicilii, Ferdinand al II- dupa intoarcerea lui de la Paris, pentru brosura tiparita acolo
lea]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 54 : Italia. asupra relatiilor nobilitaro-constitutionale" din Rusia, a fost
iertat de tar]. G. TRANS., VIII (1845), p. 15, col. II.
AnuntS principalele puncte pe care le va cuprinde proiectul con-
stituciei, pe care guvernula fost instrcinat s1-1 prezinte pini in
zece zile.
4002 323 (47)
[Notivä despre cartea La Russie et les Russes", de N.
3992 323 (45) Tourgueneff, aparuta la Paris]. G. TRANS., X (1847),
p. 123, col. I : Franta.
[Decretul regelui Sardiniei, Carol Albert, din 8 februa-
rie 1848, prin care hirazeste tarii sale o constitutie]. AL- Se arati pe scurt cuprinsul cgrcii i imprejuearile in care a lost
BINA ROM., XX (1848), p. 61-62 : Italia. scrisi ; autorul e caracterizat ca unul din pov3luitorii partidei
liberale" din Rusia.
3993 323 (45)
4003 323 (47)
[Cum a fost primita noua constitutie in regatul celor doui
Sicilii]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 55. Imparatul Rusiei cere de la ministrul sau de razboi sa punà
o parte din armata ruseasca pe picior de razboi, din cauza tul-
3994 323 (45) burarilor din tarile vecine]. ALBINA ROM., XX (1848),
p. 99 : Rusia.
[Despre noua constitutie data de papa, sub titlul Statut
fundamental pentru guvernul laic al statului santei bise- 4004 323 (47)
rici"]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 106 : Italia.
[Manifestul imparatului Rusiei catre poporul sau]. ALBI-
323 (45)
NA ROM., XX (1848), p. 103-104, 108.
3995
Dupi ce aminteste de revoluciile din Franca si Germania, indeamnI
[Noul parlament din regatul celor doua Sicilii s-a declarat poporul rus si fie cuminte ;i II instiinteazI a este gata a intimpina
pentru pastrarea dinastiei]. ALBINA ROM., XX (1848), pe dusmanii tlrii, oriunde s-ar afta.
p. 122 : Italia.
4005 323 (47)
3996 323 (45)
[Textul conventiei incheiate intre guvernul Sardiniei si [$tiri despre complotul descoperit in Rusia]. ORG. NA-
TIUNALE, I (1848), p. 66 : Rusia, 74 : Rusia.
deputatii guvernului provizoriu din Milano]. ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 207 : Italia. - C5petenia complotului era Staniszewski.

/ 99

www.dacoromanica.ro
323 (494) POLITICA INTERNA : ELVETIA - GRECIA 323 (495)

(494) Elvecia 4016 323 (495)


[Stiri i comentarii din presa strEinl in legatura' cu criza
constitutionali din Grecia]. CURIERUL ROM., II (1830),
4006 323 (494) p. 111-112 : Englitera, 114-116 : Londra, 122-124 : Londra,
Cälugàrii IesuitI. G. TRANS., VillI (1845), p. 86-87 : 127-128 : Urmarea scrisori Senatului Grecesc cltre printul
Chronica, 90-91 : Elvetia. Leopold, nr. 34, p. 135-136 [gresit : 115-116] : Grecia.
Dupi Journal des Débats ;.a. - Se inficiseazi dezbaterile parla-
mentare din Elvevia cu privire la propunerea de a fi alungaci 4017 323 (495)
iezuivii din cad. [Despre asasinarea contelui Ioan Capodistria]. ALBINA
ROM., III (1831), p. 195, 219-220.
4007 323 (494)
[Articol cu privire la frIminfarile interne din Elvetia]. 4018 323 (495)
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 130 : Elvetia. [$tiri cu privire la asasinarea presedintelui Greciei, Capo-
Corespondenti de la Geneva, tradusi din gazeta Observateur du distria]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 74, p. 296, [gre-
Rhin. - Se areas c guvernul a gonit vreo 30 germani ce erau sit : 277] : Grecia, nr. 75, p. 299 [gresit : 279] : Grecia, nr. 78,
priimiti de ceta;i ai asociaciilor cornuniste". Guvernele din Elvecia p. 310 [gresit : 287] : Grecia, nr. 78, p. 310 [gresit : 287] :
.au pierdut increderea poporului". Elvecia tinde a deveni vatra Protestul Ostasilar Gred impotriva ucigasilor Contelui Capo
neincetat arzitoare a radicalismului fi a pricinui o aprindere univer- d'Istria, nr. 81, p. 323 [gresit : 241] : Grecia, nr. 82, p. 326-
salr. Ca remediu, se cere ca iezuicii 53 pirIseasci Elvevia. 327 [gresit : 244-245] : Grecia, 350-351 : Grecia.
4019 323 (495)
4008 323 (494)
[Articolul de criticl a miscarii radicale" din Elvetia]. [Proclamatia adresata grecilor, de loan Coletti inainte de
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 337, col. II -338, 342-343 : a pItrunde in Pelopones cu trupele lui]. ALBINA ROM., IV
Elvetia. (1832), p. 171-172 : Grecia.
Dupi Wtiener] Z.[eitung]. 4020 323 (495)
[Proclamatia generalului de capetenie al trupelor nationale,
Theodor Kolokotronis, atre natia elenicl]. ALBINA ROM.,
(495) Grecia IV (1832), p. 247, 252, 254-255.
Albina o publici fiinda .este vrednici a fi de toti cunoscutS, ca
una ce are intipirite intelepciune f i patriotismul".
4009 Capodistria 323 (495)
[Cuvintare la deschiderea Adunlrii Nationale a Greciei, la 4021 323 (495)
1829, in Argos]. ALBINA ROM., I (1829), p. 70, 75-76, [Adunarea nationalI a Greciei cItre Othon, noul rege al
79-80, 83-84, 127-128. elinilor]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 304.

4010 323 (495) 4022 323 (495)


[$tiri despre discursul tinut de prezidentul Capodistria, la [$tiri despre reorganizarea internl in Grecia]. CURIERUL
sedinta festivä a Adunlrii Nationale grecesti, in urma reali- ROM., VII (1836), p. 165-166 : Grecia, 209-210 : Germa-
z5.rii independentei]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), nia.
p. 208-209 : Grecia, 237-238 : Turcia. MSsuri ,ca sS se pue sift-sit tilhiriilor". Crearea unui corp de
Capodistria a inficisat felul cum li-a indeplinit misiunea in timpul palicari. Impircirea .domeniilor nacionale". Infiincarea unei bind
rizboiului pentru independence Greciei. Adunarea Nacionali i-a apro- nacionale. Misuri financiare ;i economice.
bat raportul f i i-a acordat mai departe depline puteri.
4023 323 (495)
4011 323 (495) [Notit'a la moartea lui Theodor Kolokotronis]. G. TRANS.,
[Adunarea Nationall din Argos aprobi activitatea lei Ca- VI (1843), p. 86 : Grecia.
podistria, prezidentul Greciei]. ALBINA ROM., I (1829), E caracterizat astfel : .fecior arac de ho; piston; din muncii
111

p. 138-139. cei nalci ai Peloponezului"... .bici adevirat pentru turd fi un stilp


de clpetonie ii fiinda libertate a de nou rascutei sale patrii".
4012 323 (495)
4024 323 (495)
[Capodistria, prezidentul Greciei, cItre al patrulea con- [Schimbiri politice in Grecia in urma conferintei de la Lon-
gres national din Argos]. ALBINA ROM., I (1829), p. 139. dra]. VEST. R., VII (1843), p. 310-312.
4013 323 (495) 4025 323 (495)
Adresa congresului national al Greciel din Argos, la 3 Au- [$tiri in 1egturà cu demisia guvernului in Grecia]. CURIE-
gust, cItri prezidentul statului Contele Capodistria. ALBINA RUL ROM., XVI (1844), p. 94-95, 100, 134, 146-147 :
ROM., 1 (1829), p. 143. Grecia.
4014 323 (495) 4026 323 (495)
[Decretul dat de prezidentul Greciei, Capodistria, pentru [Dezbateri in Camera Deputatilor din Grecia cu privire la
organizarea senatului, a ministerelor §i a controlului de stat]. proiectul noii constitutii]. CURIERUL ROM., XVI (1844),
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 309-310 [gresit : p. 49-51, 58-60, 66, 71-72, 73-74, 94-95, 100, 103-
315] : Pricini din Gracia. 104, 105-107, 122-123 : Grecia ; VEST. R., VIII (1844),
p. 96, 102-103, 131-132 ; ALBINA ROM., XVI (1844),
4015 323 (495) p. 43-44, 55, 99-60, 62-63, 71-72.
Extractul une: scrisori din Grecia. ALBINA ROM., II
(1830), p. 69-70. 4027 323 (495)
Anonimul autor al scrisorii, care a :tar de vorbi i cu Capo- [Proclarnatia guvernului grec cu ocazia pubIicrii noii con-
distria, prezinti o icoani a situatiei politice din Grecia. stitutii]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 123-124 : Grecia

20C

www.dacoromanica.ro
323 (495) POLITICA INTERNA : GRECIA - TURCIA 123 (496)

4028 323 (495) 4039 323 (496)


[Despre descoperirca in Grecia a unei societati secrete nu- [Traducerea integrala a hatiserifului din 3 noicmbrie, prin
mite Infratirea cea mare"]. ALBINA ROM., XVI (1844), care sultanul acordi o serie de garantii legale tuturor supu-
p. 159, 163 : Grecia. silor sai, fara deosebire de religie]. G. TRANS., II (1839),
Societatea avea drept scop rasturnarea guvernului. p. 197-199 : Turcia, 203 : Turcia.
Sulcanul promitea : desaviriica siguritate pentru viata, cinstea $i
4029 323 (495) averea lor" ; un chip regulat de a imparti $i stringe birurile° ; un
Politica si relegea greco-rasariteana in rasarit. G. TRANS., chip regulat pentru culegerea soldatilor". La sfirlit, se publica uncle
VII (1844), P. 229-230, 233-234 : Articol incepatorIu. comentarii ale presei occidentale asupra acestui document.
Se analizeaza luptele interne din Grecia, Sucre partida religioasa
cea nationals, in lumina traditiei pacriarhiel din Constantinopol 4040 323 (496)
de a se sluji de religie ca instrument politic. [Articol despre reformele incepute in Imperiul otoman].
4030 323 (495)
G. TRANS., III (1840), p. 27-28 : Turcia.
Se anunça ca, dup l. prevederile hati;erifului cu privirc la situatia
[Se publica scrisoarea filoelenului J. G. Eynard, din 3 mai creltinilor, s-ahotirit desfiintarea .haragiului", adica a dIrii pe
1847, catre primul ministru grec Coletti, prin care ii aduce la cap pe care o plateau creltinii. Se traduce apoi un articol al unui
cunostinta cà ii pune la dispozitie o suma de 500 000 fr., ca scriitor strain, nenumic, in care prevcdea descompunerea Impe-
se
sa acopere dobinzile pe semestrul trecut cerute de Anglia]. riului otoman. prin ridicarea unor nationalititi tinere" ca romanii,
ORG. LUM., I (1847-1848), P. 104-105. sirbii, bulgarii, grecii etc.
4031 323 (495)
4041 323 (496)
Coleti. G. TRANS., X (1847), p. 319 : Grecia.
Despre moartea i Inmormintarca lui Coletti, primul ministru [Deputatii samioti duce printul insulei Samos]. ALBINA
al Grecici. ROM., XII (1841), nr. 40, p. 159-161.
Gaut& greceasca Atena a publicat un articol satiric impocriva
4032 323 (495) cirmuirii printului Stefan Vogoridi. Aci se publica o copie a unei
Grecia i starea ei de acum. G. TRANS., XIII (1850), scrisori, primits de la Constantinopol, a deputatilor samioci acre
p. 169-170. Vogoridi, in care 11i arata multumirea pentru inteleapta lui cirmuire.
Se infati4eaza linistea ce domne$te in Orecia dup5 framincarile
politice anterioare. 4042 323 (496)
Resid, Izzet i Poarta. G. TRANS., V (1842), P. 180, 183
184.
(496) Turcia. Imperiul otoman Articol in care se infItiseazi luptele de culisc politice din Con-
stantinopol, ca un reflex al descompunerii Imperiului otoman.
4033 Wieland 323 (496)
4043 323 (496)
Istoria Sultanatului. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
p. 227-230. [Traducerea unui articol dintr-o foaie germana intitulat
Prelucrarea de a. m[uretar]u. Consideratii statistice asupra mora- Ursita Orientului", cu privire la luptele interne din Impe-
licatii sultanilor. riul otoman]. G. TRANS., V (1842), p. 183, col. 11-184.
4034 323 (496) 4044 323 (496)
[Razvratirea stirnita intre sortasii" sau palamarii" gea- [Doua articole cu privire la situatia interna i externa a
miilor]. ALBINA ROM., I (1829), p. 55. Imperiului otoman]. CURIERUL ROM., XVI (1844),
Stirea e lung din Jurnalul Sanpetersburg [Journal de St. Peters- p. 337-339 : Turcia.
bourg]. Motivul xascoalei ne vend a primi portul ce Ii s-au lost Al doilea cuprinde o polemica a jurnalului turc L'Impartial de
rinduit prin regulamentul cel nou'. Smyrne cu o gazed greceascl.
4035 323 (496)
4045 323 (496)
[Reformele sultanului Mahmut, introduse in Imperiul oto-
man]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 29, p. 75. [$tiri si comentarii in legatura cu hatiseriful sultanului Ab-
Infiintarca de fabrici de postav si de arme ; asezarea unei $coli dul-Megid titre marele vizir, cerind urgenta infaptuire a unor
pentru dragomani, uncle se cla o deosebita atentie limbii franceze ; reforme in imperiu]. CURIERUL ROM., XVII (1845),
infiintarea de spitale i cazirmi moderne ; permisiunea ca doctorii p. 45-46 : Turcia, 49 : Bucuresti, 57-58 : Turcia, 70-71 :
si deschicla trupurile oamenilor etc. Turcia, 86-87 : Turcia, 137 : Turcia, 289 : Turcia, 293
294 : Turcia.
4036 323 (496) Cerea icoli, asistentl sociala, crearea unei binci nacionale, apli-
[Despre un complot organizat de turci i greci, sub condu- cam reformei administrative, stivilirea abuzurilor functionarilor im-
cerea lui Arghiropol, pentru a-I suprima pe sultan]. ALBINA porta:TO. Se subliniaza dificultatile pe care le prezintl aceasti incer-
ROM., I (1829), P. 198, 224. care de reforma.
Acest Arghiropol a lost multi ani insarcinat cu treburi di-
plomatice. 4046 323 (496)
[Reforme interne in Imperiul otoman pentru mai buna ad-
4037 323 (496) ministrare a provinciilor]. CURIERUL ROM., XVII (1845),
[Raport asupra incetarii tulburarilor din Samos]. ALBINA p. 143-144 : Turcia.
ROM., VVI (1833-1834), supl. la nr. 80.
Tulburirile au avut loc pe timpul beiului de Samos, Stefanachi 4047 323 (496)
Vogoridi, lost caimacan al Moldovei ;i al Tarii Rorangti.
[Se vesteste ca Savfet Efendi, fostul dragoman al Portii, a
4038 323 (496) fost numit secretar al sultanului]. G. TRANS., VIII (1845),
P. 355, col. I : Turcia, 15 Oct.
[$tiri despre conflictul dintre sultan si ulemale, din pricina
reformismului sau]. CURIERUL ROM., VII (1836), P. 281 Se mentioneaza ci Savfet Efendi fusese in misiune la Bucurelti,
282 : Constantinopole, 285 : Bucuresti. in 1842.

201

www.dacoromanica.ro
323 (496) POLITICA INTERNA : TURCIA PRINCIPATELE ROMANE 323 (493)

4048 323 (496) 4059 323 (497.1)


Sultan Abdul Megid. Hosrcv pas:i-Resid pasá. CURIERUL [Despre demisia printului Caragheorghevici]. ALBINA
ROM., XX (1848), p. 13-14. ROM., XV (1843), p. 177 :Serbia.
Articol tradus din La Semaine. Caracterizeazi figura sultanului
Abdul Megid, incerclrile lui de reformi si rivalitatea dintre cei doi
4060 323 (497.1)
oameni politici : Hosrcv si Resid, in leglturl cu aceste interciri.
[Demiterea printului Gheorghevici al Serbiei si pregitiri
4049 323 (496) pentru alegerea unui nou domnitor : Al. Caragheorghevici].
Evenimente i impregiuriti. G. TRANS., XIII (1850), P. VEST. R., VII (1843), p. 166-167, 194-195, 227-228, 244 :
138, 140-141. Serbia.
Despre framintirile interne produse de noile reforme in Turcia.
4061 323 (497.1)
[Adunarea generall a Serbiei a ales domnitor pe printul
(497.1) Serbia Alexandru Cerni-Gheorghevici]. ALBINA ROM., XV (1843),
p. 197.
4050 323 (497.1) 4062 323 (497.1)
[Adunarea Nationall a sirbilor de la 1830]. ALBINA
ROM,. II (1830), p. 113-115, 119-120. [CorespondentE din Belgrad, datati 17 octombrie, cu pri-
Despre lucrOrile ci.
vire la situatia intern5. a Serbiei]. G. TRANS., VI (1843), p.
366-368 : Serbia.
DupI ;Times i alte jurnaie".
4051 323 (497.1)
Descrierea s'arbirei Serbia c'EtrE sfirsitul anuluI 1830. AL- 4063 323 (497.1)
BINA ROM., III (1831), P. 488-489, 492-493, 505, 510 ;
CURIERUL ROM., III (1831), p. 22-24. [$tiri si comentarii despre frEmintErile politice din Serbia].
Cu prilejul ridicirii Serbiei la rang de principat si al intririi lui G. TRANS., VII (1844), p. 30-31 : Chronic&
Milo; Obrenovici in Belgrad.
4064 323 (497.1)
4052 323 (497.1) Expunere asupra situatiei din Serbia]. CURIERUL ROM.,
[Ridicarea cneazului Milos Obrenovici la rangul de prin- XVI. (1844), p. 77-79 : Serbia.
cipe al Serbiei]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 7-8 : 0 corespondenti din Times, reprodusl in Journal de Francfort
Constantinopol. si tradusI de acolo de C. B-scu.
4053 323 (497.1) 4065 323 (497.1)
[Reforme politice si administrative anuntate la 2 februarie
de printul Serbiei, Milos]. ALBINA ROM., VII (1835), Sirbia in zioa de astilz, dup 5. izvoare franteze tradusa de
p. 105-106 : Serbia. Wilhelmi-Bikenbach. G. TRANS., VIII (1845), p. 363-364,
366-367.
4054 323 (497.1) InfIti$eazi
cele trei partide politice din Serbia. Descrie organi-
[Stiri despre o incercare de rAscoala' in Belgrad, impotriva zarea administrativ3, subliniind contrastul dintre vechile moravuri
constitutiei celei noi]. G. TRANS., II (1839), p. 99 : Serbia. 5i noile forme, introduse dupi modelul occidental.
Ristoala a fost pregititi de militia regulat3, care fusese infiintatl
de Milos Obrenovici.

4055 323 (497.1)


(498) PRINCIPATELE ROMANE
Actul de abdicatie (paretesire), ALBINA ROM., X (1839),
p. 221-222. GENERALITATI
E vorba de abdicarea printului Milos Obrenovici al Serbiei.

4056 323 (497.1) 4066 323 (498)


DregHtoriile de astizi in Serbia. ALBINA ROM., X (1839), [Instituirea unui comitet de opt mad boieri din ambele
nr. 92, p. 376-377. Principate, pentru pregEtirea unei noi orinduiri a Tárilor Ro-
Se arat3 persoanele principale care alcituiesc guvernul din Serbia. mânesti]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 92, 95, col.
II, 99 : BucurestI 2/14 Iulie, 107 : BucurestI 8/20 Iulie, 133 :
4057 323 (497.1) las 4 Iulie.
[Stiri despre un nou complot in Serbia]. G. TRANS, IV JumOtate dintre membrii comitetului sint numiti de prezidentul
(1841), p. 110-111 : Serbia, 192 : Serbia, 200 :Serbia. comitetului, iar jumitate alesi de tele douI Divanuri. Prezidentul
comitctului este generalul Minciaki, care numeste din Bucuresti pe
4058 323 (497.1) marele vornic G. Filipestu i marele batman Al. Vilara, iar din Iasi
[$tiri i comentarii cu privire la rivalitatea dintre familiile pe marele vornic M. Sturza si pe C. Cantacuzino-Pascanu. Divanul
Obrenovici si Gheorghevici si problema tronului Serbiei]. G. din Bucuresti a ales pe marele ban Gr. Paleanu i pe marele logofit
TRANS., VI (1843), p. 4 : Turcia, 6: Turcia, 11 : Serbia, 15 : St. Bilaceanu. Secretari : B. Stirbei pentru Tara Romlneasci i aga
Serbia, 22-23 : Turcia, 35-36 : Turcia, 39 : Serbia, 47-48 : G. Asachi pentru Moldova.
Turcia, 54 : Serbia, 54 : Turcia, 55 : MaT nal, 64 : Turcia, 68
[gresit : 64] : Serbia, 71, col. I, 74 : Turcia, 74 : De la mar- 4067 323 (498)
ginI, 78-79 : Serbia, 82-83 : Chronic& 90 : Turcia, 93 : Dela Obsteasca adunare a Printipatulu1 Valahil. CURIE-
Chronic& 98-99 : Chronic& 102-103 : Chronic& 107 : RUL ROM., III (1831), supl. nr. 2.
Chronic& 115 : Chronic& 126 : Chronic& Turcia, 126 : Bri-
tania Mare, 127 : Franca, 130-131 : Chronic& 133 : Serbia, Se indica stopurde comitetului de reformi, compus din boierii
137-138 : Chronic:1, 142 : Turcia, 147 : Chronic& 155 : moldoveni i munteni iscIliti la sfirsit. Se stabilesc punctele de bazii
Serbia. ale noilor legiuiri, in urma tratatului de la Adrianopol.

202

www.dacoromanica.ro
323 (498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 323 (499)

4068 323 (498) Se Infatiseaza diferitele zvonuri calificate ca o curiozitate"


in sine Joarte desIntata" care s-au raspindit, dupa intoarcerea lui
[Ofisul gen. Kiselef catre Divanul Moldovei, anuntind de- Kotzebue la lasi, cu privire la : Intrevederea dintre domnitorii
corarea boierilor care au lucrat la alcatuirea proiectului pen- Sturza si Bibescu, misiunea politica a lui B. $tirbei In Moldova, pro-
tru reforma Principatelor Romilne]. CURIERUL ROM., III blema manastirilor inchinate si a dcpendentei Moldovei de Turcia.
(1831), P. 9 : les.
Iordache Catargiu Fi Mihail Sturza, ord. Stanislau, cl. II ; Costache 4077 323 (49S)
Conache si Const. Cantacuzino, ord. Vladimir, cl. III ; Ghcorghe
Asachi, ord. Vladimir, cl. IV. [Comentarii asupra zvonului ca se vor desfiinta Obstestile
Adunäri din Principate]. G. TRANS, VII (1844), P. 139 :
4069 323 (498) Moldavia, 148, col. I.
De la Obsteasca Adunare a Printipatului Valahil. CURIE- Se arata el ele constituie un drept vechi al Principatelor Romane,
RUL ROM., III (1831), supl. nr. 11, p. 2-3. care nu poate fi calcat tocmai in vremilc noi, mai liberale,
Se infatiseazi principiile fundamentale ale lucrarilor comitetului de
boieri moldoveni i munteni, pentru alckuirea unui nou asezi- 4078 323 (498)
mint" al Principatelor. Se anunta cI aceste lucrari vor intra curind [Comentarii in legatura cu zvonurile despre o lirnitare a
in cercetarea Obstestii Adunari. Semneaza o seama dintre membrii prerogativelor Adunarilor Obitesti din Moldova si Tara Ro-
Obiteitii Adunari. mâneascal. G. TRANS., VII (1844), P. 382, col. 11-383.
Se argumenteaza ca aceste adunari sint institutii istorice, existind
4070 323 (498) mai dinainte de acceptarea suzeranitatii turcesti ; ele au fost mult
[Rescriptul imparatului Nicolae I al Rusiei citre gen. Ki- mai largi inainte de Regulamentul Organic, cuprinzind pe cc:10 marii
selef, cu prilejul terminarii reviziei Regulamentului Organic]. boieri 11 - in anumite imprejurari si pe boierii de starea a II-a
ALBINA ROM., IV (1832), P. 21. si a III-a.

4071 323 (498) 4079 323 (498)


[0 privire asupra schimbirilor aduse in principate de Re- [Despre ceremoniile care au avut loc la Focsani cu prile-
gulamentul Organic]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. jul casatoriei domnitorului Munteniei Gheorghe Bibescu cu
67-68 si 71. Marita Vacarescu]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 297
Traducere din Journal de St. Petersbourg. 302, 305-306, 309.
Cu acest prilej, au avut loc mari manitestatii de infritire intre
4072 323 (498) munteni 8 nuni fiind domnul Moldovei cu doamna ;
moldoveni,
Moldavia si Valahia. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. poezia 1i pictura au ilustrat aceasta sarbatoare ; au scris : Lago
310-311. Marsini o oda, Donato Boldrini un sonet (in limba italian.1), prof.
Genilie o oda, Pelimon o oda, iar alte doua ode au fost scrise in
Articol in care se prezinta un tablou despre starea politica a
limba franceza ; pictorul de la Craiova, Leta, a desenat portul
Principatelor Romane, in urma tratatului de la Adrianopol. Acest
Braila in momentul debarcarii doamnei, precum si celebrarca cu.
articol a fost scris de un rus care a vizitat cele doul Principate
nuniei (p. 309). Cu acest prilej, au lost decorati cu ordinul Nisan
si a lost publicat in Gazeta statului Prusiei [Allgemeine Preussische
log. C. Filipescu 1i sard. I. Eliade ; ccl din urma, pentru activitatea
Staatszeitung].
sa in domeniul literaturii.
4073 323 (498) 4080 323 (498)
Pamintul moldo-rom'anesc (pentru viitorIul 8i pozitia luT).
FOAIE PT. MINTE, III (1840), P. 193-200, 401-405. [Se atrage atentia asupra unui articol din Pesti Hirlap"
nr. din 29 ianuarie, in care slot aspru criticate scolile, teatrul,
I. Nationalitatea si limba ; 2. Norocita pozitie geografica si mi- industria i negorul in Tara Romtineasca si Moldova]. G.
nosul pamint ; 3. Religia ; 4. Aristocratia ; 5. Incetarea rivalitatii TRANS., IX (1846), p. 42 :Moldavia.
intre moldoveni i munteni ; 6. Tratatele incheiate intre marile puteri
cu privire la romani, cu temeiuri pentru un viitor sigur si fericit
al poporului roman. 4081 323 (498)
[Notita despre un articol de aspra critica a Principatelor
4074 323 (498) Rom'ane, din Gazeta universala de Augsburg" Allgemei-
[Mentiune despre un articol referitor la Principatele Ro- ne Zeitung" nr. 73]. G. TRANS., IX (1846), p. 95 :
mane, aparut in Adaosul Gazetei Universale" Allgemeine Tara Romaneasca. si Moldavia.
Zeitung" nr. 228 din 4 noiembrie]. G. TRANS., V
(1842), P. 192, col. I. 4082 323 (498)
Se afirmi el acest articol e sscris asupra relatiilor protectionale [Relatare despre unele discutii din Constantinopol asupra
a Tarii Romaneiti si a Moldovei, cum si asupra tendentiilor si a reformei necesare a clerului crestin din Imperiul turcesc, din
silintelor curat nationale rominesti". Moldova si Tara Romaneasca]. G. TRANS., IX (1846), P.
239.
4075 323 (498) Se sustine ca aceasta reforma va trebui sa fie intreprinsa paralel
[Corespondenta datata : De supt munti, 18 august, in care cu aceea a educatiei morale in scoli.
se elogiaza donacia facuta de banul Ghiorghie Malinescu din
Moldova scolilor din toate tarile romanesti]. G. TRANS., VI 4083 323 (498)
(1843), p. 269-270 : Tara Rornaneasca.
Noi de noI. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 297-298.
Malinescu donase 300 exernolare din Istoria pentru inceputul Ro-
manilor in Dacia, de Petru Maior, tipkira- pe cheltuiala lui, pentru Civilizarea neamului rominesc nu se poate realiza decit prin
a fi impartite scolarilor saraci din Tara Romaneasca, Moldoca, Tran- rabdare, statornicie i unire.
silvania si Banat.
4084 Un Foc§enian 323 (498)
4076 323 (498) [Corespondenta datata 5 ianuarie 1848, in care infi[iseaza
[Corespondenta din Iasi, datata 25 noiembrie, cu privire cum a fost sarbatoritä la Focsani desfiintarea barierelor va-
la cilatoria consulului Rusiei, Kotzebue, la Petersburg]. G. mii" intre cele doul Principate Române]. ALBINA ROM.,
TRANS., VI (1843), P. 387 : Moldavia. XX (1848), P. 17 : Domnule Redactor.

203

www.dacoromanica.ro
323 (498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4085 323 (498) 4095 323 (498)


Catre fratii nostrt din Moldova. PRUNCUL R., I (1848), [Rezumatul unei corest)ondente din Constantinopol cu pri-
p. 1-2. vire la Principatele Romane, apiruta in Gazeta Universath.'"
Se arati cg, la 11 iunie, libertatea a intrat triumfali in Bucuresti. Allgemeine Zeitung"]. G. TRANS., XIII (1850), p. 27,
Nu s-a virsat nici o piciturg de singe, cc:0 locuitorii s-au ridicat col. I.
ca un singur om. Sint chemati $i fratii rnoldovcni si se uneasci cu In legitura cu Regulamentul Organic : Este adici prepus, el
muntenii, cid toci sint romani. deii majoritatea comisiunilor reformatoare apira regulamentul, la
popor ins5 si chiar la o parte mare din boierii carii au cuget curat
4086 323 (498) afli opuseciune tare°.
Catre fravii nostri din Moldova. PRUNCUL R., I (1848),
p. 21-22. 4096 Golescu, N. 323 (498)
Indemn cgtre moldoveni ca sI se alSture i ei revolutiei, formin- [Textul unei scrisori in care se ocupa de starea politica a
du-se astfel o singur5 Romanie. Principatelor]. BUCOV., III (1850), p. 43-44 : London, in
Ianuariu 1850.
4087 323 (498)
Scrisoarca a fost publicati de ziarul londonez Daily News.
Unirea Moldovit cu Tara Romanesca. POPORUL S., I
(1848), p. 33-34.
Se afirmi ci una din chestiunile pe care trebuie si le discute
4097 323 (498)
Adunarea Nationali a Tirii RomIneiti este unirea Principatelor. [Amanunte in legitura cu interzicerea intrarii foilor ro-
mane din Transilvania in Principatele Române]. G. TRANS.,
4088 323 (498) XIII (1850), p. 109, col. II.
Unire cu Moldova. PRUNCUL R., I (1848), p. 49-50. Gazetele transilvane sint atit de strins oprite 1i prigonite in
Se expun motivele de ordin politic si economic care impun unirea aceste doai tad Inch acele pgmintene, care tottr§i primesc cite un
celor doui Principate sub stindardul revolutiei. exemplariu prin o rari $i specials favoare a respectivelor consulate,
nu cuteazi a cita dintr-insele nici macar Itirea despre Imblarea
4089 323 (498) timpului".
Moldavia. PRUNCUL R., I (1848), p. 91.
Apel titre moldoveni ca si se uneasci cu muntenii, intr-o lupt5 4098 Bratianu, D. 323 (498)
comuni pentru libertate. Cronica politica. ROMANIA VIIT., I (1850), p. 65-75.
Afirmi ea Europa se intereseazi de soarta orilor romine, cu-
4090 323 (498) noscind adevgrul asupra revoluciei lor.
Unirea Moldovit cu Teara Romaneasca. BUCOV., I (1848),
p. 23-24. 4099 323 (498)
Se arati el 1ncercarea romanilor din Moldova si Muntenia de a [Despre plecarea spre Viena, Paris si Berlin a unor familii
se uni in 1848 n-a fost sprijinita de puterile vecine.
fruntase si mai de rind, din Principate]. G. TRANS., XIII
4091 323 (498) (1850), p. 109 : Tara Româneasca si Moldavia.
[Articolul cu privire la starea Principatelor Romlne dupa. Unii au plecat pentru cregerea copiilor lor, altii pentru lux gi

revolutie]. VEST. R., XIII (1849), p. 18-19. petrecere 1i altii urmiresc pasii foltilor revolucionari.
Trad. din L'impartial de Smyrne. Se subliniazi refacerea tarsi
si sedezmint itirile despre conflictele dintre trupele otornane si
rusepi de ocupacie. Text roman gi francez.
(498.1) TARA ROMANEASCA
4092 323 (498)
Traducerea Inaltului Ferman Inparatesc cuprinzator de 4100 323 (498.1)
ALBINA ROM., XXI (1849),
septe articole ratificate.
[$tiri despre consfatuirea prezidentului plenipotent cu bo-
p. 213-216. ierii din tara]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 13 :
Firmanul se ocupi de alegerea in viitor a domnitorilor celor doug BucurestI 19/1 Aprilie.
Principate, respectarea Regulamentului Organic, alegerea a doug co-
misii cercetitoare, una la 'tali 8i cealalti la Bucurelti, formarea unei La aceasti intrunire, Petru Feodorovici Jeltuhen a comunicat demni-
armate de 25 000 oameni pentru fiecare Principat etc. tarilor romini uncle masuri cu privire la buna organizare a trebu-
rilor Iguntrice.
4093 323 (498)
[Contentariu in legatura cu lucrarile comisiunii de 7 boieri 4101 323 (498.1)
pentru modificarea unor articole din Regulamentul Organic [Se vesteste ca. gen. Jeltuhen a plecat din Bucuresti spre
st indeosebi a articolului referitor la raporturile dintre pro- Calarasi]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 37 : Bucu-
prietari i carani]. G. TRANS., XII (1849), p. 70 : Tara Ro- rest1, 10/22 Mali'.
maneasca si Moldova.
Boierii comisari, zici eine cite va vrea, au atita pitrundere si 4102 323 (498.1)
cunoitinci de cursul lucrurilor ca sl priceapi cum ea proprietarii
carilor romaneiti trebue neapgrat si se invoiasci a inlesni i celui [Se face cunoscut c prezidentul Jeltuhen a sosit in Bucu-
din urrna ;Iran mijloacele de a ajunge si el proprietariu, fiecare dupl. resti venind de la Silistra]. CURIERUL ROM., I (1829
silinca i destoinicia sa". 1830), p. 47 : Bucuresd, 20/1 Malts.

4094 323 (498) 4103 323 (498.1)


[Corespondenta din Iasi, datata 16 decembrie, despre si- [Prezidentul Jeltuhen viziteaza spitalele din preajma Bucu-
=via interna a aril]. G. TRANS., XIII (1849), p. 98 : restilor]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 55 : Bucu-
Tara Romaneasca si Moldavia. restI 27/8 Maki.
Se subliniazi interesul cu care era urmiriti comisia pentru modi-
ficarea Regulamentului Organic : Soartea poporului Oran (adici 4104 323 (498.1)
soartes patriei intregi ?) da cea mai grea problemr. In noticg, [5tiri cu privire la calatoria prezidentului Jeltuhen la Cra-
redaccia observi : pentru ce grea, acum cind toad Europa o are iova]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 112, col. I, 119,
dezlegati r. col. II.

204

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4105 323 (498.1) Gen. Kiselef preconizead misuri pentru activitatea semlniturilor :
[Relatarea despre ceremonia inmormintarii generalului Jel- la fiecare cloid judete se va trimite cite un boier ca si-i sileasc3
tuhen, prezidentul plenipotent al divanurilor Tarii Romanesti pe proprietarii de mosii si fad insiminsirile ; cei siraci vor primi
;i Moldovei]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), P. 231 : dmind cu imprumut ; transporturik pentru armati se vor suspenda
Bucurest1, 14/26 Octomvrie ; ALBINA ROM., I (1829), p. pia la 15 aprilic.
165.
4116 323 (498.1)
4106 323 (498.1) [Plecarea temporara a generalului Kiselef]. CURIERUL
[Numirea generalului Kiselef in locul raposatului gen. Jel- ROM., II (1830), p. 53-54 : Instiincari din läuntru.
tuhen]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 235 : Bucu- Kiselef plead peace Durdre, la Kiustengi, urmind a se intearce
restb 18, 30 Octomvrie. pe la Iasi. Se reproduce cuvintarca rostiti de el in Divanul Domnesc,
Episcopul Ilarion al Argesului i marele batman Niculache Fi- inainte de plecare.
lipescul sine delegati s3-1 intimpinc, in numele Divanului Tsrii
Rominesti. 4117 323 (498.1)
[Convocarea boierilor stapinitori de mosii din judete la
4107 323 (498.1) Adunarea Obsteasca Extraordinarä]. CURIERUL ROM., II
Kiselef in Bucuresti]. CURIERUL
[Sosirea generalului (1830), supl. nr. 14, p. 58-59 : InstiintarI din läuntru.
ROM., I (1829-1830), p. 267-268 : Bucuresti 15/27 Noiem-
vrie ; ALBINA ROM., I (1829), p. 201, 205-266. 4118 232 (498.1)
4108 323 (498.1) [Prezidentul Kiselef numeste pe generalul Diederichs ca vi-
cepresedinte al Divanului si pe Barbu $tirbei ca membru al
[Primele consfltuiri ale generalului Kiselef cu boierii Tarii Divanului Savirsitor]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 93,
Românesti]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 267 col. II.
268 : Bucuresti, 15/27 Noemvrie, 271-272 : Bucuresti, 18/30
noemvrie.
4119 323 (498.1)
4109 323 (498.1) [Se vesteste ca gen. Kiselef a sosit in capitala]. CURIE-
[Cuvintul rostit de gen. Kiselef in fata Divanului Tarii RUL ROM., II (1830), p. 121 :BucurestI.
Romanesti]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 275
277 ; ALBINA ROM., I (1829), p. 205-206, 219-220. 4120 323 (498.1)
Este primul cuyint rostit de gen. Kiselcf, in calitatea sa de impu- [Schimbiri in unele posturi de conducere]. CURIERUL
ternicit prezident al Divanului, in care hi arati programul. Se publici ROM., II (1830), nr. 34, p. 134 [gresit : 114], col. II.
cuvintul marelui logoflt al Pricinilor Stdine, Emanuil Arghiropol, Vorn. Alecu Ghica c orinduit caimacam al Tarii Rundnesti
care dspunde gen. Kiselef din partea membrilor Divanului. Mici° ; marele logofit Al. Filipescu vornic de Tara de Jos ; marele
loofa's Buzuiantil, hatman ; vorn. lordache Golcscu, vornic al 3-lea ;
4110 323 (498.1) A. Hristopol, vornic al 4-lea.
[Diferite masuri administrative luate de gen. Kiselef]. CU-
RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 295-296. 4121 323 (498.1)
De ziva onomasticl a tarului, a gratiat pe condamnasii din in- [Se vesteste ca marele clucer Raducanu Voinescul a fost
chisori. A interzis aplicarea pedepselor prea crude Auld vechiul orinduit vremelnic implinitor al datoriilor vistierului si im-
obicei". A desfiintat hitminia din Tara Romineasci i vornicia de preuna sezator la Divanul SivirsitorTh CURIERUL
aprozi din Moldova. A desfiintat zeciuiala ce se lua de la cei ce ROM., II (1830), p. 258 : Instiintarea Oficiall.
aveau pricini de judecati". A amnistiat pe cei ce s-au aflat in
slujbl pre lingi armie" si au ficut greseli. In locul vorn. Nenciulescul.

4111 323 (498.1) 4122 323 (498.1)


[Primirea slugerului Solomon in Divanul Obstesc]. CURIE- [Se anuntl zilele si orele in care cei ce au vreo pricina
RUL ROM., I (1829-1830), p. 359 bis-360 bis ; ALBINA sau jaluire" se pot infatisa la Divanul Savirsitor]. CU-
ROM., II (1830), p. 35 : Bucuresti. RIERUL ROM., II (1830), nr. 71, p. 273-274 [gresit :
Solomon, de curind tutors din dzboi, se infatilead Divanului 278]. : Instiintla Oficiale.
Obstesc. In numele Divanului, ii saluti, ca preledinte, Filipescu,
elogiindu-i eroismul. 4123 323 (498.1)
[Lista de persoanele care au a primi raspuns la jelbile
4112 323 (498.1) adresate prezidentului Kiselcf]. CURIERUL ROM., II
[Se anunta ca gen. Kiselef a plecat la Giurgiu, de unde va (1830), p. 278.
trece, prin Cà1àrai, la cetatea Silistra]. ALBINA ROM., II
(1830), p. 41 : Bucuresti 3 februarie. 4124 323 (498.1)
4113 323 (498.1) [Numiri de mati demnitari]. CURIERUL ROM., III
(1831), p. 4, col. II.
[$tiri cu privire la deplasärile gen. Kiselef prin tara]. CU-
RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 379 : Bucuresa 4 Fe- Vorn. de Tara de Sus, Mih. Ghica, e numit vornic intii ; logof.
vruarie, 393 : BucurestI 11 Fevr. de Obiceiuri Hrisoscoleu, implinitor al Vorniciei de-a 4-a ; Mih.
Cu privire la cllitoria ficuti la Giurgiu. Racoviti, Implinitor al Logofesiei de Sus ; logof. A. Hristopolu,
logofit al Pricinelor Streine ; aga Const. Cantacozino, la Logofctia
4114 323 (498.1) de Obiceiuri ; posteln. Filip Lenci, la Vornicia de Poliiie ; aga
C. Biliceanu, la HItmlnie ; hatm. Vilara, la Vistierie ; dm. lancu
[Se anunta ca. gen. Kiselef s-a tutors din calatoria fiicuta la Filipescul, aga al Policiei.
Silistra]. ALBINA ROM., II (1830), p. 49 : Bucurest1 7
Fevruarie.
4125 323 (498.1)
4115 323 (498.1) [Sedinta solemna de deschiderea a Obstestii Adunari, 1831].
Prezidentul catre Obsteasca Adunare a divanului nr. 1268 CURIERUL ROM., III (1831), p. 53 : Bucuresti 12 Martie.
fevr. 17. 1830. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 411 : Slujba religioad. Sedinta. Discursurilc. Programul Adunirii in
Instiintart din launtru. acea sesiune.

205

www.dacoromanica.ro
3/3 (498.1) POLITICA INTERNA : TAKA ROMANEASCA 321 (498.1)

4126 323 (498.1) 4137 323 (498.1)


[Ordinea pentru sedintele Obstestii Aduniri Extraordinarc Adresa Obicinuitei Obstestil Adunari catre Ec. S. D. Pre-
si ale Divanurilor]. CURIERUL ROM., III (1831), supl. nr. zidentul Plenipotent [Kiselef]. CURIERUL ROM., IV
15, P. 1. (1832), P. 93-94.
Ordinea ledinlelor la : Obstcasca Adunare Extraordinara, Divanul Se expun lucrarilc pc care le-a slvirsit Adunarea in sesiunea care
Domnesc, Divanul judecatoresc, Divanul Savirlitor, Obitcasca Adu- se incheie. Se exprimi recuno0intl pentru oblacluirca prezidentului
nare a Divanurilor Ob;tesc i Savirlitor. Kiselcf. Se promite ca se va pune toati rivna pentru a aduce intru
intelegerea locuitorilor varani' binefacerile noilor legiuiri. Se cere
4127 323 (498.1) infiintarea unci banci nationale" cu capital pus de stat, pcntru a
remedia lipsa de bani", lipsa de capitalilti" i crwerea mare a
[Dili de seama despre sedintele Obstestii Adunäri]. CU- dobinzilor, care impovareaza pe proprietarii siliti sa se imprumute.
RIERUL ROM., III (1831), P. 53, 61-63, 65, 69-72, 78
bis-81, 85-88, 89-92, 93-95, 101-105, 106-108, 109
112. 4138 323 (498.1)
Dczbaterile din 11 'name-29 aprilic 1831. Cu exceptia celor [Decorarea generalului Kiselef de catre imparatul Ru-
,onsemnate in p. 61-63 ;i 106-103, rczumatele se dau paralel in
siei]. CURIERUL ROM., IV 1832), p. 109 : Bucurest1 ;
limbile romina i franccza. ALBINA ROM., IV (1832), p. 157.
Clerul, madularile nobilimei romine" ;i membrii Sfatului Ora-
5enesc din Bucure0i i-au prezentat felicitiri.
4128 323 (498.1)
Adresul obstestii adunarl extraordinare catre D. deplin im- 4139 323 (498.1)
puternicitul Prezident al Divanurilor. CURIERUL ROM.,
III (1831), p. 61-63. [Se anunta ca prezidentul Kiselef a plecat peste Olt",
in ziva de 2 iunie]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 137,
4129 323 (498.1) col. II.
[Rispunsul gen. Kiselef, In numele imparatului, la adresa
Obstestii Adunari Extraordinare de Revizie din Tara Roma- 4140 323 (498.1)
neasca]. CURIERUL ROM., III (1831), P. 237-238 : Bucu- Relatie asupra celii din urma calltorki a Prezidentului
resti 3 Septemvric. nostru Plenipotent, coprinzatoare numal de cite privesc
asupra partii morale, si alcatuita dupa stirile ce ni s-ati
4130 323 (498.1) trirnis din deosebitele judete pe unde a trecut Ec. S. CU-
[Cuvintul rostit de gen. Kiselef la deschiderea Obstestii RIERUL ROM., IV (1832), supl. nr. 42, P. 1-7.
Extraordinare Adunari din Tara Romaneasci, intruniti ca si Text romin i francez referitor la gen. Kiselef.
discute Regulamentul Organic]. ALBINA ROM., II (1831),
p. 554-555, 557-559, supl. la nr. 125, P. 1-2, supl. la nr. 4141 323 (498.1)
126, p. 1-2, 567-568, supl. la nr. 127, p. 1-2. [Serbarile cu prilejul zilei sf. Petru si Pavel, onomas-
tica gen. Kiselef]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 169
4131 323 (498.1) 172 : Bucurest1 ; ALBINA ROM., IV (1832), p. 221-222,
[Instiintari cu privire la felul cum se inainteaza jalbele 226-227.
catre gen. Kiselef]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 117 : Mari serbari in padurea B5ncasa, cu coruri, tablouri alegorice,
Instiintari Oficiale, nr. 47, p. 182 bis : InstiintarI Oficiale, dansuri etc.
nr. 80, p. 317 [gresit : 285] : Instiintare Oficiali.
4142 323 (498.1)
4132 323 (498.1)
Ofitul D. deplin imputernicitultit Prezident dela 10 Iulie,
Adresa deputatilor CraioveT catre Ec. S. d. Prezidentul ple- anul 1832 No. 458 citre D. Caminar Iorgu Bibescul. CU-
nipotent. CURIERUL ROM., III (1831), P. 285-286 [gre- RIERUL ROM., IV (1832), nr. 51, p. 190 bis.
sit : 283-284] ; ALBINA ROM., III (1831), p. 185-186.
In urma cllatoriei sale prin tari, gen. Kiselef aduce elogii lui
Impreuna cu raspunsul lui Kiselcf. lorgu Bibescu pentru felul cum 10 indepline0e datoria de secretar
al statului 8i logofit al Dreptatii.
4133 323 (498.1)
[Deschiderea Obicinuitei Obstesti Aduniri in 1831]. CU- 4143 323 (498.1)
RIERUL ROM., III (1831), nr. 80, p. 320 [gresit :288] : [Demisia vistierului Al. Vilara si numirea in locul sau a
Bucurest1. lui Nenciulescu]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 233 :
Bucuresti ; ALBINA ROM., IV (1832), p, 297 : Bucuresti.
4134 323 (498.1)
[Adresa marelui logofat al Dreptatii, Iordache Golescu, 4144 323 (498.1)
catre Obsteasca Adunarea Obicinuitä]. CURIERUL ROM., [Se vesteste ca gen. Kiselef a plecat la Silistra prin Bu-
III (1831), p. 329-330 : InstiintarT Oficiale. zau si Focsani]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 254, col.
lnccpe cu invocarca progrcsului pe care I-au realizat in epoca mo- I, 269, col. II.
derna ltiintelc 1i meltclugurile. Consideri ea pentru Orile romineti
veacul ccl de aur" a fost pe vremea cuceririi 1.o:tune 0 sub domnia
4145 323 (498.1)
lui Mihai Vitcazul ; dupi aprecieri privind epoca Regulamentului
Organic, prczinta Adunirii mai multe legi pe care le-a alcituit ca [Mesajul de deschidere a Obicinuitei Obstesti Adunari,
irnpliniri 1i lamuriri la Rcforrna Organiccscului Regulament". rostit de secretarul statului B. Stirbei]. CURIERUL ROM.,
IV (1832), p. 301-304 : Bucuresti.
4135 323 (498.1) Rostit in numele prezidentului plcnipotent. Enumeri lucrarile
[Se anunta cä prezidentul Kiselef a plecat din Bucuresti la Adunirii din sesiunca precedents si cele ce urmeaza a se efectua.

Iasi]. BULETIN G. A., I (1832), p. 1 : Stirl din launtru.


4146 323 (498.1)
4136 323 (498.1) [Solemnitatile cu prilejul implinirii a trei ani de admi-
[Solemnitati cu prilejul inchiderii sesiunii Obicinuitei Ob- nistratie a generalului Kiselef]. CURIERUL ROM., IV
stesti Adunari]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 85 : (1832), p. 317-324 : Bucurestl.
Bucuresti. Text rornin 8i francez.

206

www.dacoromanica.ro
321 (498.1) POLITICA INTERNA : 'TARA ROMANEASCA '423 (498.1)

4147 323 (498.1) 4159 323 (498.1)


Lucrarile Obicinuitei obstestif adunari din anul 1831 si [Solemnitatea deschiderii sesiunii Obicinuitei
Obstesti
1832. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 362. Aduniiri]. CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 285 :
Bucurest1 ; BULETIN F. 0., II (1834), p. 148-149 : Bucu-
4148 323 (498.1) rest1.
Gh. Bibescul, secretarul statului, a citit o cuvintare a preziden-
[Se vesteste sosirea prezidentului Kiselef in Bucuresti].
tului Kiselef.
CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 27, col. II.
4160 323 (498.1)
4149 323 (498.1)
[Se anunta inchiderea sesiunii Obicinuitei Obstesti Adu- [Gen. Kiselef a plecat la Iasi, in 9 ianuarie]. BULETIN
nan]. CURIERUL ROM., V (1833), p. 17 : Bucuresti. G. A., III (1834), p. 2, col. I, 2, col. III : Instiintari Ofi-
ciale.
Jalbele adresate lui se vor trimite spre rezolvare la Iasi.
4150 323 (498.1)
Inchiderea sesiunii 1832 a Obstestii Adunari din Tara 4161 323 (498.1)
RomAneasca]. BULETIN G. A., II (1833), supl. nr. 16, p. [Ofis prin care Obicinuita Obsteasca Adunare e invitati
87-90. sà-si Incheie sesiunea de lucrari]. BULETIN G. A., III
Adresa Obstestii Aduniri c3tre prezidentul plenipotent. Text (1834), supl. nr. 20, p. 1, col. II.
romin i francez.
4162 323 (498.1)
4151 323 (498.1)
[Mesaj de inchidere a sesiunii 1832 a Obstestii Adunari Talmacirea ofitului D. Deplin imputernicitulul Preaident
din Tara Romineasca]. BULETIN G. A., II (1833), p. al Divanurilor, General Adiotant Kiselev. Catre Sfatul Ad-
93-94. ministrativ Extraordinar al Valahii. BULETIN G. A., III
(1834), p. 55-56.
Gen. Kiselef c3tre Obstcasca Adunare. Text romin i francez.
Cu ocazia inapoierii la Petersburg, muliumeste pentiu concursul
dat la conducerea tSrii. Anunti c3, pini la .desivirsita insclunare"
4152 323 (498.1) a domnitorilor piminteni, a incredintat obl5duirea ambelor Prin-
Copie dupg raportul secretaril obstestil Aduniri catre D. cipate generalului maior Mirkovici, viceprezidentul Divanului
deplin imputernicitul Prezident anul 1833 Mart. 24 No. Moldovei.
232. BULETIN G. A., II (1833), nr. 18, p. 108 bis-109.
Obsteasca Adunare exprimi multumiri marelui vornic din L5untru 4163 323 (498.1)
fi membrilor Sfatului Administrativ, pentru buna conduccre a tre-
burilor interne ale t5ril.
Copie. Dupi ofitul D. Prezident catre Sfatul Adminis-
trativ 1834 Apr. 10 cu nr. 438. BULETIN G. A., III
(1834), p. 60-61.
4153 323 (498.1)
Kisclef comunici trimiterca din partea sa, cu oca7ia plecarii, a
Copie dupà predlojania D. deplin Imputernicitului Pre- mai multor atestaturi" pentru .cei mai insemnati impreunI oste-
zident al Divanurilor catre Sfatul Administrativ al Valahii. nitori" ai sSi. Urmeazol lista cclor 20 distinsi.
1833 Apr. 24. No. 497. BULETIN G. A., II (1833), p. 109.
Gen. Kiselef comunicO Sfatului multumirile Obstestii Adun5ri.
4164 323 (498.1)
4154 323 (498.1) [Se anunta plecarea gen. Kiselef la Iasi]. CURIERUL
ROM., V (1833-1834), p. 285, col. II.
Ofitul D. Prezidentulul plenipotent al Divanurilor catre
Sfatul Administrativ No. 100. 1833 Mali' 8. BULETIN 4165 323 (498.1)
G. A., II (1833), nr. 19, p. 125 [gresit :121].
Acordi secretaruhui statului, B. Stirbei, un conccdiu de odihn0 [Adresa Ghencralnicii Adunari a Tarii RomAnesti catre
de 4 luni. Va fi suplinit de catre directorul Marii Logofctii a Drep- generalul Kiselef, cu ocazia plecarii sale din Principatel.
tatii. Bibescu. _ BULETIN F. 0., II (1834), p. 211-212 ; ALBINA ROM.,
VVI (1833-1834), nr. 34, p. 130-132.
4155 323 (498.1) A lost prezentati gencralului Kisclef, la Iasi, de catre spatarul
Copie dupi ofitul d. plenipotent Prezident, catre Sfatul Alexandru Ghica si secretarul de stat Ghcorghe Bibcscu. Se pu-

Administrativ estraordinar subt No. 150. August 14. BU- blici atit textul adresci. Cit si scurtele cuvint5ri rostite cu acest prilej.
LETIN G. A., II (1833), p. 200.
Vorn. Alex. Ghica, logolitul Trebilor Bisericesti, e numit pre- 4166 Eliad, I. 323 (498.1)
zident al Divanului Civil din Bucuresti, in locul vorn. Mihail Ghica. [Polernica cu un corespondent din Bucuresti al Gazetei
Vorn. Barbu Stirbei e orinduit logofit al Trebilor Bisericesti. Universale a Augsburgului"]. CURIERUL ROM., VI (1834),
nr. 21, p. 43 : Bucui esti.
Eliad, L
4156 323 (498.1) II acuzi cS informeaz5 gresit strainatatca cu privire la culisele
[Elogiul generalului Kiselef]. CURIERUL ROM., V politicii interne a Tirii Rominesti.
(1833-1834), p. 229 : Bucuresti.
Inf3tiscaz8 pe scurt activitatea prezidentului in organizarea TIrii 4167 323 (498.1)
Rominesti. [Se anunti ca spitarul Alexandru Ghica, invitat la Con-
stantinopol pentru domnia Tarii Romanesti, a plecat din
4157 323 (498.1) Iasi la 17 aprilie]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 231.
[Se aduce la cunostinta deschiderea sesiunii Obicinuitei Urmeazi s3 piece de la Bucurcsti impreuni cu Mihail Sturza,
Obstesti Adunari, in 16 ianuarie 1834]. BULETIN G. A., oiitorul domn al Moldox ei, la Constantinopol.
II (1833), p. 316.
4168 323 (498.11
4158 323 (498.1) Cartea Domneasca a M. S. Printul domnitor ol Tarii
Pare de seama despre sedinta de deschidere a sesiunii Rom'anestI, Alexandru Ghica, pentru Incredintarea ce i s-a
Obicinuitei Obstesti Adunari]. BULETIN G. A., III (1834), dat a oblacluirei tarii i pentru sosirea sa in carantina Giur-
p. 1-2 : Bucuresti. giulul. BULETIN G. A., III (1834), p. 107 : Bucuresti.

207

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498. I)

4169 323 (498.1) 4182 323 (498.1)


[Programul ceremoniilor la sosirea in tara a lui Alexandru [Secretarul statului Gh. Bibescu obtinind voie de a merge
Ghica vocia]. BULETIN G. A., III (1834), P. 108 : Pro- peste granita pentru trebuinta farnilii", in locul lui e numit
grama'. vremelniceste" A. Arsache]. BULETIN G. A., IV (1835),
p. 49 [Porunci domneasca].
4170 323 (498.1)
[Ceremonia de primire a noului domnitor Alexandru 4183 323 (498.1)
Ghica]. CURIERUL ROM., VI (1834), nr. 29, p. 59 : [Mesajul de inchidere a Obstestii Adunari, sesiunea 1835].
Bucurestl, 59-60 : Programa'. BULETIN G. A., IV (1835), p. 93-94.
4171 323 (498.1) 4184 323 (498.1)
Raspunsul Boerilor la Cartea Domneasca ce s-a pus in [Raspunsul la mesajul domnitorului la inchiderea se-
nurnärul trecut. BULETIN G. A., III (1834), p. 113-114. siunii Obstestii Adunari]. BULETIN G. A., IV (1835),
RIspuns la proclamatia lui Alexandru Ghica, cu ocazia venirii sale p. 94 : Prea Inalsate Doamne !
in ;all ca domnitor.
4185 323 (498.1)
4172 323 (498.1)
Programa paradil suiril Domnului in Scaun. CURIERUL [Inspectia domnitorului Al. Ghica prin judetele Mun-
ROM., VI (1834), nr. 47, p. 103-104.
teniei]. BULETIN G. A., IV (1835), p. 109-110 [Porunca
domneasca].
Se referg la ceremonia tnscSunrii domnitorului Alex. Ghica. A cercetat mai ales cancelariile ocirmuirii, tribunalele ;i ca-
rantinele.
4173 323 (498.1)
[Serbarile cu prilejul urcarii in scaun a lui Al. Ghica]. 4186 Ghica, M. 323 (498.1)
BULETIN G. A., III (1834), p. 142-143 : Bucuresti ; CU-
RIERUL ROM., VI (1834), nr. 48, p. 105 : Bucuresti. Relatia D. Dvornic din launtru... BULETIN G. A., V
(1836), p. 85-88 : Domnilor, 89-92, 95-97.
4174 [Ghica, Al.] 323 (498.1) Discurs pronuntat in fata Obsteltii Aduniri. DI relatii despre
Cuvint al M. S. la suirea in Scaun. BULETIN G. A., organizarea interng a TIrii Romine;ti in toate domeniile ei.
III (1834), p. 143-144.
Anurqi noi ,,privilegiurr date tirii de cItre /nalta Poarti. 4187 323 (498.1)
[Relatare cu privire la inspectia facuta de domnitorul
4175 llarion al Argeplui 323 (498.1) Al. Ghica in orasul Giurgiu]. CURIERUL ROM., VII
Cuvint al Prea Osfintii sale Parintele ... la inscauna- (1836), p. 253 : BucurestI.
rea M. S. BULETIN G. A., III (1834), p. 155-156.
4188 323 (498.1)
4176 [Ghica, Al.] 323 (498.1)
[Se anunta ca marele vornic Mihail Cornescu, directorul
Otvinrul M. S. la deschiderea obicinuitei Obstestii Adu- Departamentului din Launtru, e numit logofat mare al
narl. BULETIN G. A., III (1834), p. 150. Trebilor Bisericesti]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 261 :
AnuntI mIsurile luate pentru combaterea lipsurilor, in urma se- Bucuresti.
cetei.India urgencele in legiferare, vorbeste despre situatia f inan- In locul marelui logofIt Scarlat Mihiilescu.
ciarl ;i concesiunea ocnelor.

4177 323 (498.1) 4189 323 (498.1)


[Domnitorul Alex. Ghica primeste o delegatie a Obstestii [Se anunta deschiderea sesiunii Obicinuitei Obstesti Adu-
Adunari]. BULETIN G. A., III (1834), p. 153-154. nari]. CURIERUL ROM., VIII (1837), p. 5 : Bucuresti
Deleggia ii prezinti rispunsulcuvintele adresate de domnitor
la 18 Mart.
Is suirea sa in scaun 8i la deschiderea 014te;tii Adungri. Totodati,
fl roagl sI binevoiasci a priimi, drept o u;oarg despIgubire a gre- 4190 [Ghica, Al.] 323 (498.1)
lelor cheltuieli ce a fIcut in vremea cglitoriei ;i a prelungirii ;ederii" Cuvintul M. Sale prin care s'a deschis al doilea period
In Constantinopol", o sumi egall cu lista lui civili pe un an. al Obicinuitei Obstestii Adunari. BULETIN G. A., VI
(1837), p. 33-35 ; CURIERUL ROM., VIII (1837),
4178 323 (498.1) p. 13-15.
Programa Pompel de ingropare M. Sale fostulum domn Atrage aten;ia Adunirii mai ales asupra clarificgrii raporturilor
Grigorie Ghica Voevod. BULETIN G. A. III (1834), dintre proprietari ;i clIca;i. Pune chestiunea vitelor i pogoanelor
p. 162-163. obtinute in plus, precum i a datei la care sI se predea dijma. Cere
urgentarea pregitirii codurilor penal ;i comercial. In Curierul
4179 323 (498.1) Rominesc se publica i o versione francez5.
[Marele vornic Mihalache Ghica e numit sef al Depar-
tamentului celor din Launtru]. BULETIN G. A., IV (1835), 4191 323 (498.1)
p. 13 [Porunca domneasca]. [Ofisul domnitorului Alex. Ghica catre Sfatul Admi-
In locul vorn. Iordache Filipescu. nistrativ, cuprinzind numiri de ministri]. BULETIN G. A.,
VI (1837), p. 102.
4180 323 (498.1) Ban. Grig. BIleanul, prezident al Sfatului Administrativ Extra-
[Logof. Scarlat Mihalescu e numit logofat al Pricinilor ordinar ; logof. Barbu Stirbei, ;ef al Departamentului DreptIcii ;
Bisericesti]. BULETIN G. A., IV (1835), p. 13 [Porunca logof. Costache Cantacuzino, secretar al statului ; hatm. Const. Bi-
domneasca]. laceanul, ;ef al Departamentului Trebilor Biserice;t1 ; post. Costache
In locul logof. Barbu Stirbei. Sutu, ;ef al Controlului ; post. Alecu Ghica, Ief al Departamen-
tului Vistieriei.
4181 323 (498.1)
[Hatmanul Alex. Vilara e numit sef al Departamentului 4192 323 (498.1)
Finantelor]. BULETIN G. A., IV (1835), p. 13 [Porunca [Se vesteste cä domnitorul Al. Ghica a plecat si viziteze
domneasca]. cele 5 judete din Oltenia]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
In locul vist. Alex. Nentiulescu. p. 153 : Bucuresti, 157 : Bucuresti.

208

www.dacoromanica.ro
32.1 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA J23 (Mil

4193 323 (498.1) 7 4202 323 (498.1)


Adres citre Prea Inaltatul nostru Domn, din partea orà- [Corespondenta din Breaza, datati 30 august, cu privire
lanilor Tirgovitil. BULETIN G. A., VII (1838), p. 56. la serbarea zilei onomastice a domnitorului Alexandru Ghica
Expriml p3rerea de flu ci domnitorul nu a avut lila prilejul in localitate]. G. TRANS., I (1838), sem. II, P. 42 : Tara
dc a veni si la Tirgovistc si-4 roagl 55 Nei aceast3 cildtorie in viitor. romaneasca.

4194 323 (498.1) 4203 323 (498.1)


[Ofisuri ale domnitorului Al. Dim. Ghica prin care [Se vesteste ca domnitorul Alex. Ghica s-a intors la
acorda gratificatii mai multor demnitari]. C. DE AVIS, Bucuresti, din calatoria sa la Breaza i locurile din prejur"].
I (1837-1838), p. 151-152 : Catre Sfatul Administrativ. ROM., I (1838), p. 849 : Tara Româneasca.
A firmi aceftia meriteazi asplitire" din partea stlpiflirii
ca.
asupra slujbelor ce in posturile ICof au aritat dumnealor" : logof. 4204 323 (498.1)
Iancu Vicarescu, logof. Ioan Filcoianu, cite 24 000 lei ; aga Manoil [Se vesteste plecarea domnitorului Al. Ghica in Austria,
Plorescul, 31 500 lei ; maior Costache Cretulescu, ocirmuitorul ju- pentru cautarea sanatatii"]. CURIERUL ROM., IX (1838),
dc;ului Vlasca, 15 000 lei ; maior Costache FIlcoianu, ocirmuitorul nr. 47, p. 4 : Bucurestl.
judetului Dolj, 12 000 lei ; clue. Alecu, directorul carantinei Giurgita,
6 000 lei ; scrd. Alecu Samurcas, procurorul Tribunalului de Ilfov,
4205 323 (498.1)
4 800 lei.
[Ofisul domnitorului Alex. Ghica, clue Sfatul Admi-
4195 323 (498.1) nistrativ Extraordinar, anuntind plecarea sa in strainatate,
spre bautura apelor minerale"]. BULETIN G. A., VII
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti aparuta (1838), p. 281-282.
in Allgemeine Zeitung" cu privire la raporturile dintre
domnitorul Alexandru Ghica i boierii din Tara Româ- 4206 323 (498.1)
neasca]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 23-24 : Tara
Romaneasca. [Relatare despre trecerea domnitorului Alex. Ghica prin
orasul Cerneti, in drumul säu spre granita austriacaj. ROM.,
4196 323 (498.1) I (1838), p. 1021 : Tara Româneasca.
[0 corespondentà nen-Itasca", datata : Bucuresti 29 apri-
lie, cuprinzind diverse f ti ri politice]. G. TRANS., I (1838), 4207 323 (498.1)
sem. I, p. 34 : Tara Romaneasca. [Stiri despre festivitavile intoarcerii domnitorului Alex.
Aristarhi, agentul Principatului la Poarti, a sosit de la Constan- Ghica din calatoria facuti in sträinatate]. CURIERUL
tinopol, aducind mai multe scrisori si fermane pentru printul si ROM., X (1839), p. 145 : Bucuresti, 149-150 : Bucuresti,
pentru boiarii çIrii. Consulul general al Rusiei, baronul Ruckmann, 153 : Tara Româneasca.
a sosit de asemenea de la Constantinopol, pentru a &sista la sedintele
Adunirii Obstelti. Comandantul militiei nationale [Mihail Ghica] 4208 323 (498.1)
a fost la Carlsbad, la bal. [Ofisul de multumire al lui Alex. Ghica la intoarcerea
sa in taxa]. BULETIN G. A., VIII (1839), p. 57 : Clue
4197 323 (498.1) Sfatul Administr. Extraordinar.
[Se anunti, pentru 15 aprilie, sesiunea Obstestii Adunäri]. Pentru felul cum a lost eIrmuitI ;ara In lipsa lui.
BULETIN G. A., VII (1838), p. 99 : Departamentul Pri-
cinilor din launtru. 4209 [Eliad, I.] 323 (498.1)
[Articol scris cu prilejul serbarilor aniversare ale intro-
4198 323 (498.1) /lath domnitorului Al. Ghica]. CURIERUL ROM., X
[Porunca domneasca prin care se acordi banu.lui Mihail (1839), nr. 160, p. 159-162 [paginatie gresità] Bucurestl.
Ghica o gratificatie de 2000 galbeni, pentru felul cum Face tcoria monarhiei, ca simbol al unitltii nationale, i elogiul
conduce Departamentul din Läuntru]. BULETIN G. A., operei lui Al. Ghica. Descrie serbirile aniversare din Bucuresti.
VII (1838), P. 125-127 : Catre Sfatul Administrativ.
Ca realizIri deosebite, enumeri : misurile politienesti pentru men- 4210 323 (498.1)
rinerea liniltii in tari ; Inibusirca inceputului epidemiei de holeri [Articol la aniversarea a 6 ani de la inscaunarea domni-
in 1836 ; oprirea la Dunire a epidemtei de ciuml ce bintuise 2 ani torului Alexandru Ghica]. C. DE AVIS, III (1839-1840),
Imperiul otoman ; prevenirca epizootiilor in Principat ; misurile luate p. 65-66.
dupi inundatiile din 1837 si dupi cutremur ; felul cum a sivirsit Se inficiseaza pe scurt realizirilc acestei domnii.
catagrafia obsteasci.
4211 323 (498.1)
4199 323 (498.1)
[Poruncl domneasci adresata Departamentului Dreptatii, [Ziarul austriac Adler" despre politica interna a domni-
prin care vorn. Al. Filipescu e demis din postul de membru torului Alexandru Ghica]. G. TRANS., II (1839), p. 81
82 : Tara RomAneasca.
al Sfatului Consultativ i inlocuit prin vorn. Iordache Go-
lescu]. BULETIN G. A., VII (1838), p. 169.
4212 13515§escu, Nicolae 323 (498.1)
4200 323 (498.1) Cuvintul rostit de ... profesorul de Teologhie in centralul
[Se atrage atentia asupra unui articol trimis din Bucu- Seminar al Sf. Mitropolii din Bucuresti. CURIERUL ROM.,
resti i publicat in Siebenbiirger Wochenblatt" nr. 31, cu
X (1839), p. 201-202.
privire la situatia interni din Tara RomAneasca]. G. Cu ocazia prezent5rii uririlor ;Irii catre domnitorul Ghica
TRANS., I (1838), sem. II, p. 15, col. I. de Pa1ti.
Se vorbeste de o stare finargiali slabi ;i mai desnidijduite, de
impirecheri ;i slibinogiri" ale patriotilor". 4213 323 (498.1)
[Mesajul de deschidere a Aclunarii Obstesti din Tara
4201 323 (498.1) Romlneasca in decembrie 1939]. BULETIN G. A., VIII
[Comentarii ale ziarelor din Occident cu privire la (1839), p. 357-360.
dezbaterile din Obsteasca Adunare a Tarii Românesti]. Problema boierilor refugiati politici In strNin5tate ; buns stare a
G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 27, col. II 28. finantelor ; cresterea negotului, a populaiici 1i a oraselor etc.

14-3172 209

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA J13 (49.4.t)

4214 323 (498.1) 4225 323 (498.1)


[Solemnitatile de la palatul domnesc cu prilejul zilei de [Serbarea Anului Nou In capitala]. CURIERUL ROM.,
Anul Nou]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 1-2, XII (1841), p. 5-6 : Bucuresti.
13-15 : Bucuresti. Se reproduce in intregime cuvintarea rostiti de pIrintele loan,
diferitelor departamente au facut domnitorului rapoarte orale
Sefii eclisiarhul domnesc".
asupra activiatii lor. Se dau in intregirne cuvintirile protomedicului
Estiotu si a profesorului de teologie N. 13411sescul. Ioan, P.[rotopopul]
4226 323 (498.1)
4215 323 (498.1)
Cuvintul ce au zis -. la zioa de anul nou 1841. FOAIE
PT. MINTE, IV (1841), p. 31-32.
[Convocarea Obicinuitei Obstesti Adunari in sedinta Cuvintarea eclesiarhului domnese.
extraordinara pentru alegerea mitropolitului Tarii Roma-
nesti]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 142 : $tire Oficiall. 4227 323 (498.1)
4216 323 (498.1) [Se anuntä cl, la 10 martie 1841, s-a oficiat la mitro-
polie un tedeum, cu prilejul implinirii a zece ani de la
[Mesajul de inchidere a sesiunii 1839 a Obstestii Adunäri intocmirea Regulainentului Organic]. C. DE AVIS, V (1841),
din Tara Romaneasca]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 77 : Bucuresti.
p. 169-170. Au fost de fat! dornnitorul, mitropolitul, episcopii, deputatii
4217 323 (498.1) Obsteltii Adunlri si multi boieri.
Relatie de lucrarile Cinstitului Departament al trebilor 4228 323 (498.1)
din läuntru, urmate in cursul acestor din urrni tra aril si
infatisate cinstitd Obstesti Adunari. BULETIN G. A., IX [Se anunta deschiderea sesiunii Obicinuitei Obstesti Ada-
(1840), p. 177-180, 181-184, 185-188, supl. nr. 47, nari]. CURIERUL ROM., XII (1841), p. 138 : Bucuresci.
p. 193-196.
Cuprinde relatari cu privire la misurile i lucririle efectuate pentru 4229 323 (498.1)
catagrafia tHrii, cutiile satelor, carantini 4i sinitatea public!, edi- [Deschiderea Obstestii Adunari]. C. DE AVIS., V (1841),
litatea oraselor, drunsuri i poduri, zigazuri. Urmarea anuntati p. 389-390, 397-398 : Still din launtru.
pentru af doilea supliment", lipseste din colectia B.A.R.
4230 323 (498.1)
4218 323 (498.1)
[Rezumat al raportului Departamentului din Nauntru
[Comentarii la o stire publicati de Gazeta Universala
de Augsburg Allgemeine Zeitung" din 3 august, cu
catre Obsteasca Adunare, privind situatia interna]. CU- privire la cauza prelungirii sesiunii Obstestii Aduniri din
RIERUL ROM., XI (1840), p. 297-299 : Bucurest. Bucuresti]. G. TRANS., IV (1841), p. 127.
4219 323 (498.1) Gazeta german! afirma ci dezbaterile asupra usuririi tiranifor
clacasi (jeleri, iobagi, dupl. stilul ardelenesc), care o doreste printul
[Descrierea vizitei facute in orasul Braila de catre dom- domnitoriu, s-au indelungat prea mult, Par! a da vr-un rezultat".
nitorul Al. Ghica]. MERCUR, I (1839-1840), p. 195-196, Foaia romSneasci arati ci dezbaterile unor asemenea aduniri sint
198-200, supl. nr. 51, p. 1, 202-204. in funciie de programul schitat de cItre domnitor.
Tot aci se public! cuvintirile rostite cu acest prilej de A. Xantos,
din partea negutatorilor, de profesorul scolii si de presedintelc
maghistratului.
4231 323 (498.1)
[Logofatul Credintii, Constandin Herascu, e numit sef al
4220 323 (498.1) Departamentului Vistieriei]. BULETIN G. A., X (1841).
[Relatare despre vizita domnitorului Al. Ghica la Braila]. p. 158-159 : Departamentul trebilor din 15.untru.
CURIERUL ROM., XI (1840), p. 361-363 : Stir! din In locul lui, la Vornicia Temnitilor, c numit logofitul Credinth
launtru. Vladimir Blaremberg.
Se public! in traduccre romineasci cuvintarea rostiti de A. Xantos,
in numele negustorilor din Braila. 4232 323 (498.1)
[Ofis domnesc prin care se precizeaza ca Barbu Stirbei
4221 323 (498.1) a continuat sä rezolve chestiunile pendinte de el si dupi
[Notitã despre cilatoria domnitorului Al. Ghica pe Du- demisia lui de la conducerea Departamentului Dreptätii,
dire, de la Giurgiu la Braila]. G. TRANS., III (1840), pina la 21 iulie]. BULETIN G. A., X (1841), p. 162 :
p. 169 : Tara Romaneasca. Catre Sfatul Administrativ.
4222 323 (498.1) 4233 323 (498.1)
[Corespondenta din Bucuresti, datata 9 decembrie c. v., [Comentarii cu privire la coruptia administrativä din
despre zvonurile care au circulat in legatura cu aminarea Tara Romaneasca]. G. TRANS., V (1842), p. 67-68 :
intrunirii Obstestii Adunari a Tarii Romanesti]. G. TRANS., Tara Romaneasca.
III (1840), p. 205 : Tara Romaneasca si Moldova. Mai intii, se cornenteazI in cadrul unei corespondente din
Pitesti, datati 10/22 aprilie falimentul fraudulos inregistrat recent
4223 323 (498.1) in acel oral si scandalul judiciar pe care 1-a produs. Apoi, se cornett-
[Mesajul de deschidere a sesiunii 1840 a Obicinuitei teazi relatirile din Buletinul Oficial al Tirii Rominesti cla privire
Obstesti Adunäri]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 333-335. la fraudcle ficute prin intrebuintarea fondurilor din cutiile sItesti"
Starea finantelor, agricultura, comertul. De indeplinit : un proiect si cu privire la specula care se ficea in Bucuresti cu articolele de
de legiuire criminaliceascr, o lege pcntru asigurarea linistii poli- prima' necesitate. Se observi : ce mune! gigantic! c pentru a vrea
tice a tirii. sa se administreze dreptatea la o sotietate ce pin! ieri alaltiieri, ne-
stiind precut legile, ascult1 numai de glasul despotismului osman".
4224 323 (498.1)
Adresul Cinstitel ObicinuiteI Obstesti Adunari spre ras- 4234 323 (498.1)
puns la ofitul M. S. 1111 Vocia de supt no. 712 cu care au [Textul demisiei marelui ban Mihail Ghica din postul
deschis Sesia acestil Adunari. BULETIN G. A., X (1841), de vornic din Nauntru]. BULETIN G. A., XI (1842),
p. 13-15. p. 161-162 ; CURIERUL ROM., XIII (1842), nr. 42,
Sesiunea 1840. p. 155 : Tara Romaneasca.

210

www.dacoromanica.ro
321 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 123 (498.1)

4235 323 (498.1) 4248 323 (498.1)


[Scrisoarea de multumire a domnitorului Alex. Ghica [Se anunta ca domnul Tarii Romanesti, Alex. Ghica,
adresata marelui ban Mihail Ghica, dupa acceptarea de- a incetat stapinirea acestui principat si a incredintat obla-
misiei acestuia dc la conducerea Vorniciei din Nauntru]. duirea" in miinile caimacarnilor]. ALBINA ROM., XIII
BULETIN G. A., XI (1842), p. 162. (1842), p. 338 : Bucuresti.
4236 323 (498.1) 4249 323 (498.1)
[Textul demisiei marelui logoat Constantin Cantacuzino [Despre departarea din domnie a lui Alex Dim. Ghica].
din functia de secretar al statului]. BULETIN G. A., XI G. TRANS., V (1842), P. 173 : [Stiri oficiale].
(1842), p. 162. Se public! l ofisul prin care domnitorul, adresindu-se Sfatului
Administrativ Extraordinar, incredinteazi puterea ciimicimiei.
4237 323 (498.1)
[Scrisoarea de multumire adresata marelui logofat Const. 4250 323 (498.1)
Cantacuzino, de catre domnitorul Alex. Ghica, la primirea [Se anunta ca fostul domnitor Alexandru Ghica a sosit
demiski sale din functia de secretar al statului]. BULETIN la Brasov si a pornit spre Sibiu]. C. DE AVIS, VI (1842),
G. A., XI (1842), p. 163.. p. 321.
4238 323 (498.1) 4251 323 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care logofatul Dreptatii Barbu [Se anunta ca fostul domnitor Alex. Ghica a plecat de
$tirbei e numit sef al Vorniciei din Nauntru]. BULETIN la Brasov la Sibiu, de unde va urma calatoria sa la Viena].
G. A., XI (1842), P. 163 : Catre Sfatul Administrativ. G. TRANS., V (1842), p. 173 : Brasov ; ALBINA ROM.,
4239
XIII (1842), p. 365 : Austria.
323 (498.1)
[Ofisul prin care domnitorul Al. Ghica 11 numeste pe 4252 323 (498.1)
logof. Const. $utul la postul de secretar al statului]. BU- [Se anunta ca Mihail Ghica fratele fostului domnitor
LETIN G. A., XI (1842), p. 163 : Clue Sfatul Admi- Alex. Ghica a plecat de la Viena la Pesta]. CURIERUL
nistrativ.
ROM., [XIII] XIV (1842), p. 378 : Austria.
4240 323 (498.1)
[Comentariu la schimbarile acute in guvernul Tärii Ro- 4253 323 (498.1)
manesti]. G. TRANS., V (1842), p. 96 : Tara Romaneasci. [Se anunta ca fostul domnitor al Tarii Romanesti, Ale-
Se obscrvi ci, dintre boieri, unele elemente cc mai nainte se xandru Ghica, a sosit la Viena, in drum spre Dresda].
pirea a fi instrlinate unul de titre altul incep a se apropia si a C. DE AVIS, VII (1843), p. 34 : Austria.
se intelege".
4254 323 (498.1)
4241 323 (498.1) [Se publica stirea ca fostul domnitor al Tarii Rota-
[Porunca domneasca prin care vorn. Teodor Vacarescul nesti Al. Ghica a pornit spre Dresda, insotit de fra-
e numit mare vornic al Trebilor din Nauntru]. BULETIN tele sau]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 34 : Austria.
G. A., XI (1842), p. 261 : Catre Sfatul Administrativ.
Banului Grigorie Bileanu, prezidentul Sfatului Administrativ Extra- 4255 323 (498.1)
ordinar, ii aduce multumiri pentru felul cum a detinut interimatul. [Se anunta ca de doua ori s-a aminat deschiderea Ob-
stestii Adunari, din cauza cal numirul deputatilor n-a fost
4242 323 (498.1) complet]. C. DE AVIS, VI (1842), P. 349 : Stir! din
[Se publica stirea cii domnitorul Al. Ghica a plecat la launtru.
Breaza]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 241 : Tara
Romaneasca. 4256 323 (498.1)
4243 323 (498.1) [Textul adresei Obstestii Adunari din 1842 catre dom-
nitorul Tarii RomAnesti, Al. Ghka]. FOAIE PT. MINTE,
[Sarbatorirea zilei aniversare a domnitorului Al. Ghica]. XI (1848), p. 169-173, 177-181 : Starea din Iluntru a
CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 269-270 : Bucurest1. Moldavo-Rominiel.
Se precizeazi, intr-un scurt comentariu introductiv, ci zisa
4244 323 (498.1) adresi niciodati nu ajunse a se tipiri, pentru ci publicitatea niciodat!
[Corespondenta din Breaza, datata 1 septembrie, cu pri- nu plicu diplomatiei". In adresi, se exprim! satisfac;ia ci la
vire la serbarea zilei onomastice a domnitorului Alexandru incercarea de turburare intreprinsi la Briila in trecuta val.!" n-ar
Dim. Ghica]. G. TRANS., V (1842), p. 148 : Tara Ro- fi lipsit din partea dregitorilor neadormita priveghere". Dar Obsteasca
maneasca. Adunare se simte obligati a atrage atentia domnitorului cu privire
La serbarea dui in conacul beizadelei" Scarlat Ghica, doamnefe la nenorocita stare intro care se afli ;ara" si descrie aceasti stare
au fost imbricate in costum naiional rominesc", cu salbe de gal- pe larg : abuzurile, coruplia administratiei etc.
beni la git.
4257 Heriscu, C. 323 (498.1)
4245 Penescu, I. 323 (498.1) CinstiteI Extraordinarei Adunad. CURIERUL ROM.,
[Corespondenta trimisa la 31 august de la Braila, cu [XIII] XIV (1842), p. 381 ; C. DE AVIS, VI (1842),
arnanunte despre sarbatorirea zilei onomastice a domnito- p. 385.
rului in acel oras]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 373-374. Logolitul Credintii, C. Heriscu, roagi Adunarea Obsteasci sit* nu-I
voteze in alegerile pentru noul domnitor.
4246 323 (498.1)
[Se anunta ca domnitorul AI. Ghica a sosit in Capitala]. 4258 323 (498.1)
CURIERUL ROM., XIII (1842), P. 313 : BucurestI 9 Oct. [Comentarii asupra viitoarei alegeri de domnitor In Tara
Romaneasca, in locul lui Al. Ghica]. G. TRANS., V (1842),
4247 323 (498.1) P. 173-174, 179, col. II.
[Se anunta mazilirea domnitorului Alexandru Ghica 5( Redactia indeamni pc boierii alegitori la inielepciune politic! si
instituirea caimacamiei]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 317. uitarea intereselor personale.

211

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 123 (49/1.1)

4259 323 (498.1) 4270 323 (498.1)


[Dezlegarea de jurämint a deputatilor in vederea ale- [Se anunta Gheneralnica Adunare Extraordinara"
ca.
gerii noului domnitor al Tarii Românesti]. BULETIN din Bucuresti a ales pe log. Gheorghe Bibescu de print
G. A., XI (1842), P. 417-418 : Stir! oficiale ; C. DE domnitor al tarii]. ALBINA ROM., XIV (1842), p. 405 :
AVIS, VI (1842), P. 394. Iasi!.

4260 323 (498.1) 4271 323 (498.1)


[Dezlegarea de juramint a deputatilor In vederea ale- [Comentarii la alegerea lui Gh. Bibescu ca domnitor al
gerii noului domnitor]. C. DE AVIS, VII (1843), supl. Tarii Românesti]. G. TRANS., VI (1843), p. 3: Tara
nr. 4, p. 3. româneascI, 6 : Tara romaneasca.
4261 323 (498.1) 4272 e u 323 (498.1)
Programa pentru alegerea nosAui print. C. DE AVIS, [Comentarii entuziaste la alegerea ca domnitor a Im
VI (1842), p. 395-396. Gh. Bibescu]. G. TRANS., VI (1843), p. 17-18 : Tara
romaneasca.
4262 323 (498.1)
[$tiri si comentarii in jurul alegerii domnitorului 4273 323 (498.1)
Gh. Bibescu in Tara Romancasca]. G. TRANS., V (1842), [Comentariile presei straine despre alegerea noului dom-
p. 205-206 : Tara romaneasca. nitor al Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu]. C. DE AVIS,
VII (1843), p. 25-26.
4263 323 (498.1) Se traduc comentarille din gazetcle publicate in limba francez3 :
Acturl publice pregatitoare Domnului'
de alegerea l'Impartial ;i o ale! foaie din Smirna.
Tarii romanesti la 20 Dech. al anului 1842. FOAIE PT.
MINTE, VI (1843), p. 1-6. 4274 323 (498.1)
Program!. Adresa Prea-Sfintiel sale pirintelui mitropolit al Ungro- [Adresa de felicitare a boierilor 8 i negustorilor din Pi-
Vlahiei prezidentul c. extraordinarel oblteltil adunir1. Rugiciune. testi la alegerea domnitorului Gh. Bibescu]. CURIERUL
Cuvintul Preasfintiei sale p3rintelui mitropolit citri cinstita obtteasca ROM., XV (1843), p. 9-10 : Bucuresti ; C. DE AVIS,
adunare extraordinari. zis la 20 Dechemvrie 1842. Candidatia. VII (1843), p. 13-14.
Textul adresei. Semniturilc tuturor boierilor si negustorilor. Nu-
4264 [Neofit] 323 (498.1) mac boierilor care au format delegatia insircinati cu inminarea adre-
Cuvintul Prea Sfintis Sale Parintelm Mitropolitul catre svi. Primirea delegatici de cStre domnitor.
Cin. Obsteasca Adunare Extraordinara la 20 Dechemvrie
1842. BULETIN G. A., XI (1842), p. 418-419. 4275 323 (498.1)
Inaintea alegerii domnitorului. [Se vesteste ca, dupal Invoirea ambelor curti suzeranc,
sultanul a 1.ntirit alegerea ca domnitor a lui Gh. Bibescu].
4265 [Neofit] 323 (498.1) CURIERUL ROM., XV (1843), p. 17 : Bucurestl.
Cuvintul Prea Sfintii Sale Parintelui Mitropolitul catre
Cin. Obsteasca Adunare Extraordinara rostit In Sala Adu- 4276 323 (498.1)
!aril la 20 Decchemvrie 1842. C. DE AVIS, VII (1843), [Se anunta ca Inalta Poarta a intarit pe Gheorghe Bi-
supl. nr. 4, p. 3-4. bescu ca domn al Tarii Românesti]. ALBINA ROM., XV
Inaintea alegersi noului domnitor. (1843), p. 17 : Tara Romineasca.

4266 [Neofit] 323 (498.1) 4277 323 (498.1)


Cuvintarea Preasfintiel Sale ParintelM Mitropolitul ce [Stiri icomentarii in legatura cu intarirea de catre
s'aii rostit In biserica Sfintel Mitropolib la 20 Dechemvr. Poarta a lui Gh. Bibescu ca domnitor al farii Romanesti].
anul 1842. De catre cuviosul Ieroteiu Ierodidascilul. BU- G. TRANS., VI (1843), p. 22 : Dintre Carpat1, 15 Ian.,
LETIN G. A., XI (1842), p. 419-420 ; C. DE AVIS, VII 28 : Tara romaneasca, 36 : Tara româneasca, 38 : Tara
(1843), supl. nr. 4, p. 1-2 ; ALBINA ROM., XV (1843), romaneasca.
p. 9-10 : Tara Romaneasca ; FOAIE PT. MINTE, VI
(1843), p. 9-10. 4278 323 (498.1)
Cuvintarea a fost tinuti in fata AdunOrii Obstesta a Tara Romi- [Gh. Bibescu anunta ca a preluat cirma statului]. BU-
nesti pentru alegerea noului domnitor. Arati solemnitatea acestui act LETIN G. A., XII (1843), p. 22 : Sfatulut Administrativ
si importança jur5mintului, care nu trebuie socotit ca o simpli for Ordinar.
malitate.
4279 323 (498.1)
4267 323 (498.1) [Gh. Bibescu multumeste caimicamiei pentru felul cum
Rezultatul Balotatiel Pentru alegerea Printulm la a cirmuit tara]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 23 :
20 Dechemvrie, 1842. In Obsteasca Adunare Extraordinara. Cinstitilor Dumnealor Caimacamilor.
BULETIN G. A., IX (1842), supl. la nr. 1 05.
Cu privire la alegerea domnitorului Gh. Bibescu. Se mentioneazi 4280 323 (498.1)
bilele albe ;i negre pe care le-au obtinut candidatii la domnie. [Cu prilejul inscaunarii sale, Gh. Bibescu cere tuturor
01-3. faca In mod exemplar datoria]. BU-
dregatorilor
4268 323 (498.1) LETIN G. A., XII (1843), p. 29-30 : Catre Sfatul Ad-
[Dari de searni despre alegerea domnitorului Gh. Bi- ministrativ Extraordinar.
bescu]. CURIERUL ROM., [XIII] XIV (1842), p. 385
386 ; 389-390 : Bucurest1. 4281 323 (498.1)
[Proclamatia domnitorului Gh. Bibescu clue locuitorii
4269 323 (498.1) tarii, cu prilejul inscaunarii sale] . BULETIN G. A., XII
[le1atii despre alegerea noului domnitor al Tarii Ro- (1843),p. 30-31 ; VEST. R., VII (1843), supl. nr. 13, p. 1.
manesti, Gh Bibescu]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 393 Promite cI va veghca cu strIsnicie la respectarea legilor ti cere
396 : $tiri din 1.51mtrz, tuturor si-ti taci datoria.

212

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4282 323 (498.1) 4293 Chirculescu, N. G. 323 (498.1)


[Articol despre inspectiile facute de Gh. Bibescu la [Corespondenta despre sarbatorirea la Cimpulung a in-
dejurstva, cazarma, spitalul ostasesc P Secretariatul scaunarii lui Gh. Bibescu]. CURIERUL ROM., XV (1843),
Statului]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 45-46 : p. 69-70 : Cimpu-Lung 17 Februarie.
Bucuresti ; G. TRANS., VI (1843), p. 53 : Tara romg-
neasca. 4294 323 (498.1)
[Adresa infatisatä domnitorului de o delegatie" din
4283 [Bibescu, Gh.] 323 (498.1) Braila, cu ocazia urcarii sale pe tron]. VEST. R., VII
Cuvantarea Karim Sale Prea Inaltatului nostru Domn (1843), p. 57-58.
la suirea sa pe tron. BULETIN G. A., XII (1843), Din cleputatie au facut parte pitarul loan Pencscu si repreren-
p. 46-47. tanli ai corposului mercantil".
Declara cS 11i va face datoria cu toad situatia grea pe care o
glselte.
4295 323 (498.1)
4284 Ilarion, episcopul Argesului 323 (498.1) [Adresa inminatg domnitorului de deputatii judetului
Dimbovita, cu ocazia urcarii sale pe tron]. VEST. R., VII
Cuvintul ce s'a zis in 14 ale acestia... la Sf. Ungere a (1843), p. 59.
Marii Sale Prea-LuminatuluI nostru Print i Domn Stä-
pinitor Gheorghie Dimitrie Bibescu. VEST. R., VII (1843), 4296 323 (498.1)
p. 65-67.
[Adresa inminata dornnitorului din partea nbstii ora-
4285 Bibescu, Gheorghie. 323 (498.1) sului Ploieti, cu ocazia urcarii sale pe tron]. VEST. R.,
VII (1843), P. 85-86.
Cele doaa cuvantari rostite de... in 14. Febr. zioa in-
tronärii sale. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 73-74. 4297 323 (498.1)
4286 323 (498.1) [Adresa inminata domnitorului de deputatii judetului
Gorj, cu prilejul inscaunarii sale]. VEST. R., VII (1843),
[Serbarile cu ocazia suirii in scaun a lui Gh. Bibescu]. P. 101.
VEST. R., VII (1843), p. 53-55, 57-58, 61, 85-86 [in
Bucuresti] ; 58, 62-64, 67-68, 69-70, 79, 86, 98-99
[in tari]. 4298 Ilarion, episcop al Argewlui 323 (498.1)
Deschiderea Obstestii Adun5ri. Serbäri in orasele : Turnu. Focsani, [Cuvintarea rostita de ziva onomastica a domnitorului
Craiova, Slatina, Tirgu-Jiului, Buzlu etc. Gh. Bibescu]. VEST. R., VII (1843), p. 125-126.
4287 323 (498.1) 4299 Poenaru, P. 323 (498.1)
[Relatäri despre serbarile organizate cu prilejul suirii in [Cuvintul rostit de ziva onomastica a domnitorului
scaun a lui Gh. Bibescu. CURIERUL ROM., XV (1843), Gh. Bibescu]. VEST. R., VII (1843), p. 126.
p. 57-58, 61-63, 65-67 : Bucurestl. Tot aci se public5 rispunsul domnitorului.

4288 323 (498.1) 4300 323 (498.1)


[Corespondenta datata : De supt Carpati, 17 februarie, [Anivercarea numelui domnitorului Gh. Bibescu]. CU-
cu privire la ceremonia intronarii dornnitorului Gh. Bi- RIERUL ROM., XV (1843), p. 133-134 : Bucuresti.
bescu]. G. TRANS., VI (1843), p. 61-62 : Tara romg-
neasca. Se reproduce cuvintarea rostiti de Gh. Bibescu cu acest prilej.
Corespondenta e continuati, in p. ezss, printr-o reproducere din
Curierul Romfinesc asupra aceleiali ceremonii. 4301 323 (498.1)
Cuvinte. Rostite in Bucuresti la 23 Aprilie. FOAIE PT.
4289 Magheru, Alexandrina 323 (498.1) MINTE, VI (1843), p. 145-146.
[Scrisoare de felicitare catre domnitorul Gh. Bibescu, Se reproduce cuvintarea episcopului Ilarion, cu uriri adresate dom-
la suirea sa in scaun]. CURIERUL ROM., XV (1843), nitorului de ziva numelui, raspunsul acestuia, cuvintarea clucerului
p. 66. P. Poenaru, directorul 5co1ilor, si risounsul.

4290 323 (498.1) 4302 323 (498.1)


[Relatare asupra serbgrilor care au urmat incoronarii [Sarbatorirea zilei onomastice a domnitorului Gheorghe
lui Gh. Bibescu]. G. TRANS., VI (1843), p. 69-70 : Tara Bibescu in orasele din provincie]. VEST. R., VII (1843),
romineasca. p. 137-138, 142-143, supl. nr. 38, p. 1-2.
Din Curierul R.ominesc felicitlrile boierilor, ale clerului, ale lui In orasele Caracal, Craiova, Giurgiu.
Mihail Sturza, ale Alexandrinci Magheru. Serbarile din Craiova
T. Iiu. 4303 Penescu, profesor Ioan 323 (498.1)
4291 323 (498.1) [Relatie despre sarbatorirea zilei onomastice a domni-
[Doua cuvintari rostite in biserica din Calarasi, in ziva torului Gheorghe Bibescu la Braila]. VEST. R., VII (1843),
intronarii domnitorului supl. nr. 34, p. 1.
Gh. Bibescu]. VEST. R., VII
(1843), p. 67-68.
Una a fost rostitS de profesorul .scolii normale" din localitate, 4304 Serghiad, Profesor Toma 323 (498.1)
Grigorie Constantinescu ; iar cealalti, de Apostolache Bolintineanu, [Relatie despre sarbatorirea zilei onomastice a domni-
reprezentantul orlsenilor. torului Gh. Bibescu la Rimnicul Vilcea]. VEST. R., VII
(1834), supl. nr. 34, p. 2.
4292 Aricescu, s'irdarul Dimitrache 323 (498.1)
Scrisoare catre redactie. G. TRANS., VI (1843), p. 63 : 4305 323 (498.1)
Cimpulung, 15 Fevr. [Sarbitorirea onomasticii domnitorului Gheorghe Bi-
Descrie serbarea din Cimpulung-Muscel, cu prilejul intronarii lui bescu la Constantinopol]. VEST. R., VII (1843), p. 151 :
Gh. Bibescu. Turcia.

213

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4306 323 (498.1) 4316 323 (498.1)


[Convocarea Obstestii Aduniri pentru anul 1843]. BU- [Vizita domnitorului Gh. Bibescu la Braila]. VEST. R.,
LETIN G. A., XII (1843), p. 49-50 [Porunci domnesti]. VII (1843), p. 237-240 : Still din launtru.
Citre rnitropolitul tirii, coprezident al Obicinuitei Obstesti Adu- Relatii aminuntite despre cercetarea de atm domn a tuturor insti-
nIri, si cItre Departamentul Trebilor din NOuntru. tutiilor orasului. In p. 243 : Cuvintarea rostiti de profcsorul Ioan
Penescu.
4307 [Bibescu, Gh.] 323 (498.1)
Cuvintul Marie Sale prea Inaltatului nostru Domn la 4317 323 (498.1)
deschiderea ObstestiiAdunãri. BULETIN G. A., XII [Dispozitii cu privire la conducerea ;aril in timpul ca-
(1843), p. 53, 54. latoriei domnitorului la Constantinopol]. BULETIN G. A.,
Gh. Bibescu ii exprima mindria de a fi foss si el midular" al XII (1843), p. 289-291 : Catre Sfatul Administrativ Ex-
acestei Adunlri. traordinar [Porunca domneasca].

323 (498.1) 4318 323 (498.1)


4308
[$tiri si comentarii cu privire la dezbaterile Obstestii
Programa. Pentru priimirea Mariei Sale Preainaltatulul
Adunari a Tarii Romanesti]. G. TRANS., VI (1843), nostru Domn la intoarcerea de la Constantinopol. BU-
p. 170 : Tara romaneasca.
LETIN G. A., XII (1843), p. 355-356.
Corespondent:1 datatO Bucuresti, 18 mai. 4319 Ilarion, episcopul Argeplui 323 (498.1)
323 (498.1)
Cuvintul rostit de... la intimpinarea la Giurgiu a M.S.
4309 Prea-Luminatului nostru Print... VEST. R., VII (1843),
[Solemnitatea de inchidere a Obstestii Adunari, sesiunea p. 330-331.
1843]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 153-154 : E vorba de domnitorul Gh. Bibesci,
Bucuresti.
4320 Ilarion, episcopul Argesului 323 (498.1)
4310 323 (498.1)
Cuvintul rostit de... la sosirea Marii Sale de la Giurgiu
[Ofisul domnitorului Gh. Bibescu la incheierea sesiunii la Sf. mänästire Vacaresti. VEST. R., VII (1843),
Obicinuitei Obstesti Aduniri]. BULETIN G. A., XII p. 331-332.
(1843), p. 177 : Catre Obsteasca Adunare.
4311 323 (498.1)
4321 Filipescu, Ioan 323 (498.1)
[Domnitorul Gh. Bibescu gratiaza de restul osindei un Cuvintul rostit de..., ministru Finatii si prezident al cin.
Sfat. orasanesc, din partea obstii capitate, catre M. Sa.
lot de condamnati]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 61 : VEST. R., VII (1843), p. 332.
Catre Departamentul Dreptiitil.
Cu prilejul intoarcerii domnitorului Gh. Bibescu de la Constantinopol.
Marin Serghiescu, Mitica Filipescu, Sotir Teranu, Costache Tele-
gescu, Grig. Rldosanu, Cost. BorInescu. Cost. CimIrlsescu si Mihai
Molojescu. 4322 323 (498.1)
[Vizita dornnitorului Gh. Bibescu la divanurile i tri-
4312 323 (498.1) bunalete din capitala]. VEST. R., VII (1843), p. 347.
[Corespondenta datata : De la margini, 29 mai cu 4323 323 (498.1)
privire la ultimele evenimente interne din Tara Rom:1-
neasca]. G. TRANS., VI (1843), p. 177-178 : Tara [Se vesteste calatoria domnitorului Gh. Bibescu la
romaneasca. Craiova]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 300 : Bucu-
Se arat3 nernultumirile prin desfiincarea a trei escadroane de Ca- resti, 312 : BucurestI.
valerie Ii prin demiterea unor judeatori corupti din Ialomita. Aceste
misuri bine intentionate ale guvernului au stirnit protestele celor 4324 323 (498.1)
atinsi prin cle. Se pledeazl pentru indreptarea cltre agriculturl chiar [Vizita domnitorului Gh. Bibescu la Craiova]. VEST.
a mintilor luminate. Se elogiaza reglementarea schimbului monedelor R., VII (1843), p. 365, 373, 377, 381-384.
in tail, publicatO in Buletinul Oficial. Se vesteste c5 mitropolitul Primirea ce i s-a IScut la Craiova, inspectiile flcute, ruvintirile ros-
Neofit a primit un dar de la implratul Rusici, pentru intelepciunea tite cu acest prilej.
cu care a condus Obsteasca Adunare Extraordinarl.
4325 Maiorescu, I. 323 (498.1)
4313 323 (498.1) Cuvint zis de... la 21 Noemvrie in sall, cind s'a infa-
[Domnitorul Gh. Bibescu numeste noi Matti demnitari]. tisat Marie Sale corpul profesoral din Craiova. VEST. R.,
BULETIN G. A., XII (1843), p. 230 : Catre Sfatul Ad- VII (1843), p. 384.
ministrativ.
Banul G. Filipescu e numit prezident al Sfatului Administrativ 4326 323 (439.1)
Extraordinar ; vorn. Barbu $tirbei, sef al Departarnentului Trebilor din [Corespondenta din Craiova, datati 28 noiembrie, cu
Niuntru ; logof. Manolache Bileanu, secretar al statului ; logof. privire la primirea facutl acolo domnitorului Gh. Bibescu].
Al. Vilara, let al Departamentului Dreptltii ; logof. Manolache Flo- G. TRANS., VI (1843), p. 398 : Tara romaneasca.
rescu, let al Departamentului Credintei ; logof. I. Filipescu, let al
Departamentului Finantiei ; logof. loan 10anu, sef al Politiei 4327 323 (498.1)
[Corespondenta din Bucuresti, datata 1 noiembrie, C. v.,
4314 323 (498.1) cu privire la gratificatiile acordate de domnitorul Gh. Bi-
[Numirea lui Petre Poenaru ca director in Departamentul bescu, la divesi demnitari i functionari, in urma inspec-
Credintii]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 238 : Citre tiilor facute dupã intoarcerea de la Constantinopol]. G.
Departamentul Credintit [Porunca domneasca]. TRANS., VI (1843), p. 358-359 : Tara romaneasca.
4315 323 (498.1) 4328 323 (498.1)
[Se vesteste c domnitorul Gh. Bibescu a facut o call- [Domnitorul Gh. Bibescu aduce multumiri demnitarilor
torie la Braila]. CURIERUL ROM., XV (1843), nr. 56, carora le-a remis conducerea treburilor tarii, in timpul ca-
p. 1 [gresit : 165] : Bucuresti, nr. 58, p. 1 [gresit : 173] : latoriei lui la Constantinopol]. BULETIN G. A., XII
BucurestI. (1843), p. 371 : Catre Sfatul Administrativ Extraordinar.

214

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4329 323 (498.1) 4340 323 (498.1)


Cinstitului DumnealuI Marelul Vornic din nauntru si al [Stiri i comentarii despre sesiunea Adunarii Obstesti
Nostru Preaiubit frate Barbu Stirbei. BULETIN G. A., din Tara Romaneasca]. G. TRANS., VII (1844), p. 25 :
XII (1843), p. 372. Tara Romaneasca, 30 : Tara Romaneasca, 87 : Tara Ro-
Domnitorul Gh. Bibcscu ii aduce multumiri pentru felul cum a pis- maneasca, 94-95 : Tara Romaneasca, 95 : Moldavia.
trat linistea internI, in timpul alitoriei la Constantinopol, cu deose-
bire in ,.acele imprejurlri grele ivite la orasul Brlila". Multumeste si 4341 323 (498.1)
lui Ion Manu, seful Politiei Bucureltilor, col. Iacobson, ocirmuitorul [Domnitorul Gh. Bibescu declara inchisa sesiunea]. BU-
judetului BrIiIa, pentru energica privighere cu care a intimpinat in- LETIN G. A., XIII (1844), p. 85 ; Cinstitel Obicinuitet
riutititele uneltiri ce se iviseri in potriva linistei capitalei acelui judet". Obstesti Adunad.
4330 323 (498.1) 4342 323 (498.1)
[Domnitorul Gh. Bibescu face convocarea Obicinuitei [Departamentul Trebilor din Nauntru cere subt-ocirmui-
Obstesti Adunari, pe ziva de 10 ianuaric 18441. BULETIN torilor de plasi i politiilor din orase sä obsteasca" indata
G. A., XII (1843), p. 469 : Preasfintiei Sale Pärintelui Mi- in tot cuprinsul judetelor ca guvernul nu are de gind sa
tropolit, al Ungrovlahiel, Prezidentul Obicinuito Obste1t1 urce pretul sarii]. BULETIN G. A., XIII (1844), nr. 20,
Adunari, 470 : Catre Departamentul Trebilor din Nauntru. p. 78 bis : idem, clue Cirmuiri.
Marele vornic B. Stirbei afirml cI o asemenea auzire vine din du-
4331 323 (498.1) hurile ce cugeti a arifigi publicul si a insufla neodihn5 in inimile
locuitorilor"
[Relatare despre serbarea Anului Nou n capitala]. CU-
RIERUL ROM., XVI (1844), p. 1-2 : BucurestI. 4343 323 (498.1)
4332 Ilarion, episcopul Argesului [Privire generala asupra situatiei tarii]. VEST. R., VIII
323 (498.1) (1844), p. 85-86 : Bucuresti.
Cuvintul ce s-a rostit la palat cu prilejul anului not* Se aratI el, o data cu vcnirea primlvenii, .0 miscare mare stlpineste
de... VEST. R., VIII (1844), p. 2. peste toati ;am noastri" : plugarul iJi giteste uneltele, comertul isi ia
zborul etc.
4333 [Poteca], Eufrosin Motreanul 323 (498.1)
Cuvintul rostit la anul nou de... VEST. R., VIII (1844), 4344 323 (498.1)
p. 14-15. [Domnitorul Gh. Bibescu acorda marelui logofat al Cre-
Urlri adresate dornnitorului. dintei, loan Filipescu ministru al Finantiilor", o gratifi-
catie de 31 500 lei]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 97 :
4334 Romano, Dionisie 323 (498.1) Catre Departamentul Visteriel.
Cuvintul ce s-a zis de D. Cuviosul Ieromonah... inspec- 4345 Ieroteiu 323 (498.1)
torul Seminarului, la palat in ziva anuluT nuoil. CU-
RIERUL ROM., XVI (1844), p. 7-8 ; VEST. R., VIII Cuvintarea rostita din partea Parintilor Egument de
(1844), p. 18-19. cuviolia sa Part... Egumenul Sf. manastirl Glavacioc, cu
ocasia sarbarii zilei onomatsice a M. Salle Prea tnaltatulul
nostru Domini CURIERUL ROM., XVI (1844), supl.
4335 323 (498.1) nr. 36, p. 1-2.
[Se vesteste deschiderea Obicinuitei Generale
sesiunii
Adunari]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 13 : Bucu- 4346 Romano, Dionisie 323 (498.1)
rest1. Cuvintarea rostità din partea Seminarelor de part... Di-
rectorul Seminarului central. CURIERUL ROM., XVI
4336 323 (498.1) (1844), supl. nr. 36, p. 2-3.
[Mesajul de deschidere a sesiunii obisnuite 1844 a Ob- Cu prilejul zilei onomastice a domnitorului Gh. Bibescu.
stestii Adunari]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 9.
4347 Poenaru, Petrache 323 (498.1)
4337 323 (498.1) Cuvintare rostita cu prilejul zilei de sf. Gheorghe, la
palat. VEST. R., VIII (1844), p. 129-130
[Scurte dari de seama cu privire la sedintele Obstestii
Adunaril. VEST. R., VIII (1844), p. 13, 17, 21-22, 28, 4348 Popescu, major Tudor 323 (498.1)
33, 37 : Obsteasca Adunare. [Cuvintul rostit, ca membru in Sfatul Orasenesc, la
ziva onomastica a domnitorului, din partea obstii]. VEST.
4338 323 (498.1) R., VIII (1844), p. 129.
[Chestiunea concesiunii Trandafilof]. BULETIN G. A., 4349 Gusi, protomedic Nicolae 323 (498.1)
XIII (1844), p. 61-64 ; ALBINA ROM., XVI (1844), domnitorului
p. 65, 70, 73-74, 77 : Tara Romaneasca. [Cuvintul rostit la ziva onomastica a
Gheorghe Bibescu]. VEST. R., VIII (1844), p. 130.
In Buletin, se publici urmItoarele :
1. [Adresa domnitorului] Citre Sfatul Administrativ Extraordinar 4350 N.N. 323 (498.1)
[din februarie 18441, P. 61-62.
2. Jalba d-lur Alevandru Trandafilof [din 1843], p. 62-63.
[Corespondenta de la Craiova, cu amanunte despre san-
bãtonirea in acel oras a zilei onomastice a domnitorului
3. Rezolutia Mirk? Sale lut Vodi pus5 asupra acestit Alb?, p. 63. Gheorghe Bibescu]. VEST. R., VIII (1844), p. 130-131.
4. Jurnalta Sfatulut Administrativ Extraordinar [din 18431, p. 63-64.
5. [Porunca domneasca] Cltre Departamentul Trebilor din 115untru
cu acest prilej, au rostit cuvintIri arhimandritul Eufrosin Poteca si
profesorii Mih5escu si loan Maiorescu ; din cuvintarea ultimului, se
[1843], p. 64
publicS un rezumat.

4339 323 (498.1) 4351 323 (498.1)


[Stiri despre dezbaterile Obsteltii Adunari din Bucuresti [0 scrisoare a unui calator german despre starea politica
cu privire la chestiunea concesionarii zacamintelor din si economica a Tarii RomAnesti]. ALBINA ROM., XVI
subsol]. G. TRANS., VII (1844), p. 66 : Tara Romil- (1844), p. 145-146, 150-151.
neasca, 83, col. I, 87 : Tara Romilneasca, 94-95 si 97-98 : Se reproduce dupii Ebdomadurul Transilvaniei [Siebenburger Wochen-
Tara Romaneasca, 159 : Tara Romaneasca. blatt ?].

215

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4352 323 (498.1) 4360 323 (498.1)


[Corespondente cu privire la inspectia Rana la Braila [Despre vizitele facute de domnitorul Gh. Bibescu in
de catre ministrul Trebilor din Lontru", B. Stirbei]. G. orasele Tirgu-Jiului, Turnu-Severin si Craiova]. VEST. R.,
TRANS., VII (1844), p. 201 : Braila, 10 Iunie c.v., 207 VIII (1844), p. 287-288.
208 : Tara Romaneasca. Cu acest prilej, a vizitat i min5stirile Tismana ti Strehaia.

4353 323 (498.1) 4361 323 (498.1)


[Consideratii cu privire la reformele interne pe care le [Se vesteste intoarcerea domnitorului Gh. Bibescu din
asteapta tam de la domnitorul Gh. Bibescu]. G. TRANS., calatoria intreprinsa prin CURIERUL ROM., XVI
VII (1844), p. 207-208 : Tara Romineasca. (1844), p. 285 : Bucurestl.
0 strinsi administratie a dreptitii, o reformi ti o plrinteasci in- 4362 323 (498.1)
grijire de cretterea poporului, care pini acum se afli 'Inca in starea unei
groase superstitii"... un cler slobod de prejudete"... desfiintarea unor [Se face cunoscut Ca domnitorul Gh. Bibescu s-a Tutors
claustre monahale"... .dezrobirea tiganilor"... libertate netIrmurit5 in din calatoria intreprinsa la Focsani]. CURIERUL ROM.,
trebile comeriului" r5dicarea creditului public" etc. XVI (1844), p. 345 : Bucuresti.

4354 t t 323 (498.1) 4363 323 (498.1)


[Note de calatorie in valea Prahovei]. G. TRANS., VII [Stiri despre firmanul prin care Poarta 11 autorizeaza
(1844), p. 234-235 : Tara romaneasca. pe domnitorul Bibescu sa ia orice masuri pentru a potoli
opozitia din sinul Adunarii Obstesti]. CURIERUL ROM.,
Se descrie viata familiar5 a domnitorului Gh. Bibescu la Comarnic, XVI (1844), p. 226-227 : Turcia.
proprietatea lui. Aminunte despre starea drumului din valea Prahovei. Din Jurnalul de Constantinopolu.
Stiri despre ministirea din Sinaia ti schitul din Predeal.
4364 N. 323 (498.1)
4355 323 (498.1) [Noel critica privitoare la o corespondenta de la ho-
[Vizita domnitorului
VEST. R., VIII (1844), p. 253-254.
Gheorghe Bibescu la Ploiesti].
sal" Allgemeine Zeitung" -
tarul turcesc" datata 2 scptembrie, din Jurnalul Univer-
din Augsburg, cu privile
la relatiile dintre guvern i opozitie in Tara Romaneasca
A lost intimpinat, la o jumitate ceas de oral, de cirmuitorul loan
Cretulescu, de pretedintele ti membrii maghistratului ti de 150 negu-
si la rebeliunea din ocna Telega]. G. TRANS., VI (1844),
t5tori cillri. In orat, a fost primit de membrii guvernului. Profesorul
p. 302 : Printipatele dela Dunare.
loan Gorjanu a rostit o cuvintare. Domnitorul a vizitat spitalul, tern-
4365 323 (498.1)
nita, tcoala normals, acordind profesorului o gratificatie echivalent5
cu salariul pe ;ase luni, pensionatul de fete, tinut de doamna Fcicr ; [Corespondenta din Bucuresti, datata 3 octombrie c.v., cu
a primit dou5 deputitii", una a negustorilor romlni ti greci, a doua privire la situatia interna din Tara Romaneasca]. G.
a negustorilor bulgari, c5rora le-a spus cl st5pinirea nu face nici o TRANS., VII (1844), p. 330 : Tara Romaneasca.
osebire intre rumni, greci i bulgari" i ii sfituiette 51 nu lie hriniti Sint comentate inspectiile domnitorului Gh. Bibescu prin carl, la
cu idei rIticite" ti si imbrititeze calea pieirii, ci si respecte supu- Colegiul Sf. Sava ti la regimentele din Bucuretti.
acres cltre stIpinire, linittea ;i unirea, care singure slat aducItoare
de fericire". 4366 323 (498.1)
[Solemnitatea primirii firmanului prin care Poarta aproba
4356 M. [arcovici], S. 323 (498.1) masurile de ordine internal luate de Gh. Bibescu in 1844].
[Descrierea vizitei facute de domnitorul Gh. Bibescu la
VEST. R., VIII (1844), p. 333-334 : Stirl Ofitiale.
Se reproduce textul firmanului 5i al cuvintirii domnitorului Bibescu
Tirgoviste]. VEST. R., VIII (1844), p. 269. acre boieri
Cu acest prilej,a vizitat ti mInIstirea Dealul 11 s-a inchinat in
fatepietrei ce acoperi capul lui Mihai Viteazul ; se reproduce inscrip- 4367 323 (498.1)
Oa de pe aceasti piatr5 ; de asemenea, a vizitat ;i schitul Viforitei. Tilmacirea Inaltulta Implratesc Ferman. Citit in sala
Domnescului Tron la 22 Octomvrie, anul 1844. BULETIN
4357 Mtarcovici], S. 323 (498.1) G. A., XIII (1844), p. 513-515.
[Descrierea vizitei domnitorului Gh. Bibescu la Cimpu- Cu prilejul dizolvlrii Obttettii Aduniri de clue Bibescu VocII, in
lung]. VEST. R., VIII (1844), p. 273-275. urma tulburirilor interne. Firmanul confirmi increderea Portii in
domnitor ;i in politica lui.
A vizitat tribunalul, maghistratul, temnita ti $coala normalI. De
asemenea, a ascultat slujba la biserica mlnIstirii lui Radu Negru. Se 4368
publics cuvintirile rostite cu acest prilej.
323 (498.1)
Cuvintarea Nadel Sale catre Cinstita Adunare. BU-
4358 323 (498.1) LETIN G. A., XIII (1844), p. 515-516.
Cu prilejul tulburlrilor interne care au dus la inchiderea Obtteltii
Corespondentul nostru dela Campu-Lung ne trimite ur- Aduniri, domnitorul iti anunti hot5rirea de a duce o politica' de
matoarea adresa cu data din 28 August. CURIERUL ROM., minl forte.
XVI (1844), p. 281-283.
CorespondentI cu privire la vizita domnitorului Gh. Bibescu : pri- 4369 323 (498.1)
mirea oficiaI5, cercetatea instituliilor, lista nevoilor edilitare care [Corespondenta din Bucuresti, datata 23 octombrie,
urmau a se implini din .obltescul venit al muniilor", proprietatea tradusa din Jurnalul german din Brasov", cu privire la
oralului. solemnitatea citirii firmanului referitor la neintelegerile
dintre domnitorul Gh. Bibescu i Adunarea Obsteasca].
4359 M. [arcovici], S. 323 (498.1) G. TRANS., VII (1844), p. 351 : Tara Romäneasca.
[Dare de seama despre calatoria domnitorului Bibescu, 4370 I.N. 323 (498.1)
facuta de la Pitesti la Tirgu-Jiului]. VEST. R., VIII (1844), [Corespondenta din Bucuresti, datata 30 octombrie, in
p. 283-284. care autorul comunici impresii personale de la ceremonia
Cu acest prilej, a vizitat cancelariile publice, tcolile, spitalele. citirii firmanului privitor la neintelegerile dintre Gh. Bi-
temnitele din oratele pe unde a trecut, min5stirile Dintr-un Lemn II bescu si Obsteasca Adunare]. G. TRANS., VII (1844),
Horczul, zidite de C. Brincoveanu, precum ti min5stirea Polovraci. p. 357-358 : Tara Romineasca.

216

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4371 323 (498.1) 4384 323 (498.1)


[0 scrisoare din Bucuresti, cu data de 23 noiernbrie, prin [Domnitorul Gh. Bibescu inainteazi actul de ,,biseri-
care se elogiaza energia cu care domnitorul Gh. Bibescu ceasca dezlegare a casatoriei" sale dat de patriarhia din
intervenea pentru corectarea abuzurilor administratiei din Constantinopol]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 251
judete]. G. TRANS., VII (1844), p. 387 : Tara Romineasca. 252 : Catre Sfatul Administrativ Extraordinar.
Cere Ca actul de divort si fie inscris in condica Logofetiei
4372 323 (498.1) Bisericestt.
[Marele logofat al Dreptatii Manuil Baleanu, secretarul
statului, e insarcinat s çinä locul lui B. $tirbei, la sefia 4385 323 (498.1)
Departamentului Trebilor din Nauntru, cit timp acesta va [Domnitorul Gh. Bibescu anunta casatoria lui cu Mario.
fi in concediu]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 465 : Vicarescu]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 325 : Citre
Catre Sfatul Administrativ [Porunca domneasca]. Sfatul Administrativ Extraordinar, 325-326 : Catre De-
partamentul Trebilor din Nauntru, 333 : Catre Departa-
4373 323 (498.1) mentul Credintil.
[Punerea sub interdictie a Doamnei Zoi", sotia lui Bi-
bescu voc151. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 557-559 4386 323 (498.1)
[Porunca domneasca]. Programa Teremvniei cu care are a se priimi Dumneaet
cocoana Marita, niscuta Vicareasca, Inalta Logodnica a
4374 Poenaru, P. 323 (498.1) Math Sale Preainaltatului nostru Domn Gheorghie Dimi-
[Cuvint adresat domnitorului cu ocazia Anului Nou]. trie Bibescul V.V. la intrarea in Statul Romania, pink' la
VEST. R., IX (1845), p. 2. ducerea in Foclani, cum si a solemnitatii ce are a urma
A fost rostit in numele corpului prnfesoral. atit in Capitali, cit si in celelalte orase de capetenie, In
zioa de 9 Septemvrie, anul 1845, cu prilejul cununiilor
Marie1 Sale. CURIERUL ROM., XVII (1845), foaie vo-
4375 323 (498.1) lantl, supl. nr. 61.
[Domnitorul Gh. Bibescu cere s i se supuni spre exa-
minare bugetul de cheltuieli pe 1844 si pe 1845]. BU- 4387 323 (498.1)
LETIN G. A., XIV (1845), p. 14 : Catre Departamentul [Primirea ce s-a facut logodnicei domnitorului, Maria
VistierieL Vicarescu, de la sosirea ei in tail pina la Focsani, unde
a avut loc nunta lor]. VEST. R., IX (1845), p. 271-272,
4376 323 (498.1) 279-280, 283-284, 285-286, 308.
[Despre progresul Tarii Rornânesti in urma Regulamen- La Severin, Calafat, Br5ila, Oltenita.
tului Organic]. BUKURESTER DT. Z., I (1845), P. 13
14, 17-18 : Walachei. 4388 323 (498.1)
[Serbarile cu prilejul casatoriei domnitorului Gh. Bi-
4377 323 (498.1) bescu cu Marita Vacarescu]. CURIERUL ROM., XVII
Adresul ce s-all dat Dom. Cirmuitor al judetulut Pra- (1845), p. 255-256 : Braila 7 Septemvrie, 259-262 : Foc-
hova din partea Boierilor i Negutatorilor din orasul sanil 10 Septemvrie, 262 [gresit : 272] : Braila, 273-275,
Ploiestil, la 14 Fevruarie, zioa intronaril M. S. VEST R., [Braila, Focsani], ar. 70, p. 281 bis 282 bis : Bucuresti.
IX (1845), p. 82.
Scrisoare omagiali cu prilejul aniversirii intronirit lui Gh. Bibescu. 4389 323 (498.1)
[Relatare despre serbarile ce au avut loc la casatoria
4378 323 (498.1) lui Gh. Bibescu cu Marita Vacarescu]. VEST. R., IX
Die Walachei im Jahre 1845. BUKURESTER DT. Z., I (1845), p. 279-280, 285-286, 287-288, 291-292, 295,
(1845), p. 65-66. 296, 299-302.
Se descrie elogios opera de guvernare a domnitorului Bibescu.
4390 323 (498.1)
4379 323 (498.1) [Relatare despre ceremoniile ce au avut loc la Focsani
[Se publica stirea cal marele vornic B. $tirbei a sosit in cu prilejul casatoriei domnitorului Gh. Bibescu cu Marita
capitala]. CURIERUL ROM., XVII (1845), P. 65 : VIcarescu]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 297-302,
Bucuresti. 305-306, 309.
cu acest prilej, au avut loc mari manifestarii de infritire Intre
4380 323 (498.1) munteni imoldoveni, nuni fiind domnitorul Moldovei cu doamna ;
poezia pictura au ilustrat aceast3 sirbitoare.
strainatate, ii reia
i
[Barbu $tirbei, inapoindu-se din
functiunea de lef al Departamentului Trebilor din Nauntru] 4391 Hilel, Samuel 323 (498.1)
BULETIN G. A., XIV (1845), p. 113 : Catre Sfatul Ad-
ministrativ. 25 Septemvrie 1845. CURIERUL ROM., XVII (1845),
nr. 70, p. 282 bis 283 bis.
Cuvintare rostit3, in numele comunititii izraelitilor spanioli, la
4381 Nifon 323 (498.1)
serbSrile c3s3toriei domnitorului Gh. Bibescu.
Cuvint rostit in sala tronuluI de catre prea sfintia sa
parintele arhiereu..., vicarul sfintei Mitropolit. VEST. R., 4392 323 (498.1)
IX (1845), p. 134-135. [Publicatie de mezat pentru mesele ce urmeazi a se da
Cu ocazia zilei onornastice a domnitorului Gheorghe Bibescu.
in pietele publice ale orasului" i pentru Iuminatia ce ur-
meaza a se face seara", in cinstea casatoriei domnitorului
4382 Poenaru, P. 323 (498.1) Gh. Bibescu. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 337-338 :
[Cuvint rostit In palatul domnesc cu prilejul zilei ono- Sfatul Orasenesc din Bucuresti.
mastice a domnitorului Gheorghe Bibescu]. VEST. R., IX
(1845), p. 135. 4393 323 (498.1)
[Corespondentl din Bucuresti, datata 10 octombrie, c.v.,
4383 323 (498.1) cu privire la primirea Reuel domnitorului Gh. Bibescu la
[Se anuntl c domnitorul Gh. Bibescu s-a tutors in ca- intoarcerea sa si a soliei sale de la Focsani]. G. TRANS.,
pitala]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 237 : Bucuresti. VIII (1845), p. 322 : Tara Romineasca.

217

www.dacoromanica.ro
123 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4394 323 (498.1) 4403 323 (498.1)


[Cu prilejul casatoriei sale, domnitorul Gh. Bibescu gra- [Relatare despre serbarea zilei onomastice a domnito-
Oath' un numar de arestanti" de la diferite ocne si inchi- rului Gheorghe Bibescu]. VEST. R., X (1846), p. 126-127.
soni din tail]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 341-343 : Ceremonia a avut loc In sala tronului". Se reproduce cuvintarea
Catre Departamentul DreptatiI. mitropolitului Tlrii Romine$6, Carl a i se indica numele.

4395 323 (498.1) 4404 Otetelisanu, loan 323 (498.1)


[Domnitorul Gh. Bibescu numeste o comisie care sa se Cuvint ce s-a zis in sala TronuluI, de... VEST. R., X
ocupe cu chestiunile juridice si imbunatatirile necesare la (1846), p. 127-128.
moiile lui si ale sotiei sale]. BULETIN G. A., XVI (1847), Ca prezident al Sfatului Orlsenesc, infiliseazi domnitorului Bi-
p. 215 : Catre Departamentul DreptatiI. bescu uririle capitalei si ale oraselor din tari pentru ziva de
Comisia e compusI din polcovnicul Banov, clucerul Opran si clu- sf. Gheorghe.
cerul Simeon Marcovici.
4405 Poenarul, P. 323 (498.1)
4396 t t 323 (498.1) Cuvint zis in sala Tronului de... VEST. R., X (1846),
[Corespondenta din Bucuresti, datata 2 octombrie, c.n., p. 128.
in care se elogiaza activitatea administrativi a guvernului]. Prezintl urlrile protesorimii pentru ziva de sf. Gheorghe.
G. TRANS., VIII (1845), p. 319 : Tara Romaneasca.
Sint prezentate progresele spitalelor i InvitImintului din Tara' si
4406 323 (498.1)
ale edilititii din Bucuresti. [Domnitorul Gh. Bibescu primeste demisia fratelui" sau
B. $tirbei din postul de 1ef al Departamentului Trebilor
4397 tt
[Corespondenta in care, dupa ce se elogiaza organizarea
323 (498.1) din Na'untru]. BULETIN G. A., XV (1846), p. 177 : Catre
Sfatul Administrativ Extraordinar.
Ca risplati pentru serviciile lui ii acorch rangul de mare ban. In
politiei, se infatiseaza viata si personalitatea marelui lo- postul lui, ii numeste vremelnic pe marele ban si Inttiul hnier
gofat Emanuil Baleanu, secretarul statuluil. G. TRANS., Gh. Filipescu.
VIII (1845), p. 322-323 : Bucuresti, 5 Oct., c.n.
4407 323 (498.1)
4398 323 (498.1)
[Se anunta Ca domnitorul a primit demisia marelui vor-
[Scrisoare din Bucuresti, catre redactor, cuprinzind un nic B. $tirbei i 1-a inaltat in rangul de mare ban].
raspuns la un articol aparut in gazeta Nepartinitorul" VEST. R., X (1846), p. 206.
L'Impartial" din Smirna, cu privire la guvernul Tàrii Tot aci se publici i i cuvintarea rostiti de domnitor cu aceast3
Romanesti]. G. TRANS., VIII (1845), p. 411, col. 11-412. ocazie.
Se explici Imprejurlrile in care se produce interzicerea exportului
cerealelor ;i se combate afirmatia cl guvernul trateazi tilhiriile cu 4408 323 (498.1)
prea multi indulgenti. [Relatiri despre audienta lui B. $tirbei la domnitorul
Gh. Bibescu, in urma demisiei lui de la conducerea Vorni-
4399 Nifon Cozianu, arhiereu 323 (498.1) ciei din M untru]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
[Cuvint de urare adresat domnitorului cu ocazia Anului p. 205 : Bucuresti.
Nou]. VEST. R., X (1846), p. 1-2.
4409 323 (498.1)
Afirmi ci, ,.orisicit ar fi lost de bun trecutul, toti de obste doresc
si se roagi ca viitorul sl fie inci mai bun". In numele nobilimii si [Domnitorul Gh. Bibescu anunta ca va inspecta judetele
clerului", aduce multumiri domnitorului pentru plrintestile Ingrijiri Dimbovita, Muscel, Arges, Vilcea, Gorj, Mehedinti, Doli,
si obositnarele osteneli". Romanati, Teleorman si Olt]. BULETIN G. A., XV (1846),
p. 249 : Citre Departamentul Trebilor din Nauntru.
4400 Oteteli5anu, Ioan 323 (498.1) 4410 323 (498.1)
[Cuvint adresat domnitorului cu prilejul Anului Nou]. [Pe timpul calatoriei sale prin tara, domnitorul Gh. Bi-
VEST. R., X (1846), p. 2. bescu 11 insarcineazi pe logof. Em. Bileanu, secretarul
Insotit de .ceilalti miclulari", vorn. I. Otetelisanu, prezidentul statului, si rezolve jalbele care se vor indrepta catre
Sfatului Orisenesc al Bucurestilor, a prezentat domnitorului Gh. Bi- domnie]. BULETIN G. A., XV (1846), p. 261 : Catre
bescu piinc i me". Apoi a rostit In numele licuitorilor Capitalii" Sfatul Administrativ.
o cuvintare de urare Fi multumire pentru inteleptele combinlri
ce ati flcut, ca nici slobozenia comertului producitorilor si nu II- 4411 323 (498.1)
dirniceascl, nici Capitals si fie lipsiti de neaplratul articol al piinii". [Deoarece marele logofat al Dreptatii, Al. Vilara, 11 va
insoti pe domnitorul Gh. Bibescu in calatorie, este orinduit
4401 Poenaru, Petrache 323 (498.1) ca interimar la acest departament secretarul statului,
[Cuvint adresat domnitorului de Anul Nou]. VEST. R., Em. Baleanu]. BULETIN G. A., XV (1846), p. 261 : Catre
X (1846), p. 2-3 : Prea-Inaltate Doamne ! Sfatul Administrativ.
Clucerul Petrache Poenaru, directorul .scoalelor nationale", exprimi 4412 V. [oinescu] 1-lii, I. 323 (498.1)
bucuria corpului profesoral" clnd vede cI orice vrastar", deci tine-
retul crescut dupe cum interesurile sotietitii it astepta", e considerat [Dare de seama asupra sarbitoririi zilei onomastice a
cu atentie. Exprimindu-si satisfactia pentru ,,scoala ostaseasci ce de
sotiei domnitorului, Maria Bibescu]. VEST. R., X (1846),
curind s-a intocmit", sugereazi aceeasi griji si pentru .imbun3titirea" p. 282-283.
invitimintului ..fiitoarelor mume".
4413 323 (498.1)
4402 Bibescu, Gh. 323 (498.1) [Vizita domnitorului Gh. Bibescu la Craiova]. VEST. R.,
X (1846), p. 309-311, 313 314.
[Cuvintari rostite cu prilejul Anului Nou 1846]. VEST. A vizitat institutiile publice si scolile din localitate ; in pensio-
R., X (1846), p. 1-3 : Stiri din launtru. natul Lazaro Otetelisanu, corul fetelor a cintat un imn compus de
Rispunsuri la cuvintlrile arhicreului Nifon Cozianu, vorn. I. Ore- E. Slider, profesorul de clavir ; a impIrtit diferite ajutoare ; urmeazi
telisanu si a clue. P. Poenaru. cuvintarile rostite cu acest prilej.

21 8

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4414 323 (498.1) Logof. Manuil Baleanu, fcf al Departamentului Dreptacii ; logof.
Alex. Vilara, sef al Departamentului Trebilor din NIuntru ; logof.
[Deschiderea scsiunii 1846-1847 a Obstestii Adunäri
Const. Cornescu, sef al Departamentului Credintei ; logof. Const.
din Tara Romaneasca]. VEST. R., X (1846), p. 377. Herascu, sef al Departamentului Vistieriei ; logof. Const. Filinescu,
secretar al statului.
4415 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
[Cuvintare la deschiderea Obstestii Adunari].
sesiunii
4427 323 (498.1)
CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 369-372 ; VEST. R.,
X (1846), p. 377-380. [Adrese ale domnitorului Gh. Bibescu catre fostii mi-
Prezinti un bilant al realizSriloc sale in cci patru ani de domnie. nistri ai Trebilor din Nauntru, Credintei si Vistieriei].
BULETIN G. A., XVI (1847), p. 121-122.
4416 Bibescu, Gheorghe 323 (498.1) Domnitorul multumelte marelui ban si intiiului boier Gh. Filipescu,
marelui logofit al Drepatii Em. Florescu i marclui logofSt al Drep-
[Discurs cu prilejul deschiderii sesiunii Adunarii Depu- eatii loan Filipescu, pentru felul cum au condus cele trei departamente.
tatilor]. BUKURESTER DT. Z., III (1847), p. 1-4 :
Inland. 4428 323 (498.1)
Trece in revistl situatia internS, subliniind realizSrile auvern3rii
in diferite departamente. [Stiri despre calatoria domnitorului Gh. Bibescu, Im-
preuna cu sotia sa, la Sinaia si Predeal]. VEST. R., XI
4417 323 (498.1) (1847), p. 257 : Stirt din nauntru.
La Sinaia, au vizitat ministirea. La Predeal, domnitorul a mers
[Solemnitatea primirii de1ega0ei Obstestii Adunari, care spre a vedea tucririle loselelor ce se fac prin muntii Carpati".
a inminat domnitorului Gh. Bibescu raspunsul adunarii la
mesajul sau]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 377 4429 323 (498.1)
378 : Niuntrul.
Ceremonia primirii de citre domnitor. CuvintSrile rostite. Textul [Corespondentl de la margini", datata 18 august, cu
rispunsului Obstestii Adurari. privire la calatoria domnitorului Gh. Bibescu si a sotiei
sale la Sinaia si Predeal]. G. TRANS., X (1847), nr. 68,
4418 323 (498.1) p. 266-267 : Tara Romaneasca.
Se insisti asupra omagiilor prezentate de autoritStile austriece cu
[Corespondenta din Bucuresti, datata 24 decembrie c.v., acest prilej.
cu privire la lucrarile Adunarii Obstesti a Tarii Roma-
nesti]. G. TRANS., X (1847), p. 1-2 : Tara romaneasca. 4430 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
4419 323 (498.1) [Cuvint rostit cltre orasenii din Slatina]. VEST. R., XI
[Felicitarile prezentate domnitorului cu ocazia Anului (1847), p. 289-290.
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 1. Cu prilejul inaugurlrii podului peste Oh.
Au tinut cuvinfari Eufrosin Poteca, in numele clerului si al bn-
ierimii ; vornicul de oras loan Otetelisanu, in numele locuitorilor 4431 Stancovici, C. 323 (498.1)
capitalei ; clucerul P. Poenaru, in numele corpului profesoral. Cuvint din partea orasenilor Slatinei catre Maria Sa...
VEST. R., XI (1847), p. 290-291.
4420 [Poteca], Eufrosin Motreanu 323 (498.1) Cu prilejul inauguririi podului peste Olt.
[Cuvintul rostit la palatul domnesc cu ocazia Anului
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2 : Cuvintul No. 1. 4432 323 (498.1)
A fost rostit in numele clerului si al boierimii [Porunci domnesti cu privire la deschiderea sesiunii 1848
a Obicinuitei Obstesti Adunari]. BULETIN G. A., XVI
4421 [Otetelilanu, Ioan] 323 (498.1) (1847), p. 331 [due mitropolitul Neofit], 331 : Catre
[Cuvintare rostita la palatul domnesc cu prilejul ser- Departamentul din Nauntru.
barii Anului Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2, col. I :
Cuvintul No. 2. 4433 W. 323 (498.1)
A vorbit ca vornic al orasului. [Corespondenta din Bucuresti cu privire la apropiata
deschidere a sesiunii Obstestii Adunari a Tarii Romilnesti].
4422 [Poenaru, P1 323 (498.1) G. TRANS., X (1847), p. 359 : Tara Romineasca.
[Cuvintul rostit la palatul domnesc cu ocazia Anului infitisea7i pe scurt sperantele care se legau de aceastl sesiune.
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2 : Cuvintul No. 3.
A vorbit in numele corpului profesoral. 4434 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
[CuvintIri rostite de Anul Nou 1848]. VEST. R., XII
4423 323 (498.1) (1848), p. 1-2.
Indeletnicirile C. ObicinuiteI Obstestii Adunati. VEST.
R., XI (1847), p. 21, 25, 37, 59, 65, 81 : Stiff din Fluntru. 4435 Poenaru, P. 323 (498.1)
[Cuvint rostit de Anul Nou 1848]. VEST. R. , XII
4424 H. 323 (498.1) (1848), p. 3.
[Corespondenta. din Bucuresti, datatà 11 martie, cu pri-
vire la activitatea Obstestii Adunari i chestiunile biseri- 4436 323 (498.1)
cesti pe care le-a legiferat]. G. TRANS., X (1847), p. 91 [Dare de seama despre serbarea Anului Nou la palatul
92 : Tara Romaneasca.
domnesc]. UNIV., IV (1848), p. 8 : Noutati.
4425 323 (498.1) Se reproduce cuvintarea rostiti de P. Poenaru.
[Mesajul de inchidere a Obstestii Adunari, sesiunea
1846-1847]. BULETIN G. A., XVI (1847), p. 81-82. 4437 323 (498.1)
[Marele logollt C. Herascu, ministrul Finantelor", e
4426 323 (498.1) Insarcinat cu interimatul Secretariatului Statuluil. BU-
[Numiri de ministri, prin porunca domneasca]. BU- LETIN G. A., XVII (1848), p. 18 : Catre Sfatul Admi-
LETIN G. A., XVI (1847), p. 121 : Gatre Sfatul Admi- nistrativ Extraordinar.
nistrativ. PinS la insinitolirea titularului, logof. C. Filipescu.

219

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)

4438 323 (498.1) 4449 323 (498.1)


[Porunci ale domnitorului Gh. Bibescu in legatura cu [Se pune sechestru pe averea din tara a fostului dom-
deschiderea sesiunii Obicinuitei Obstesti Adunari]. BU- nitor Gh. Bibescu]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 212 :
LETIN G. A., XVII (1848), p. 13 : atre Sfatul Admi- Secfestre, 216 : Secfestru.
nistrativ Extraordinar, 17 : Presfintii Sale parinteluI Mi- Pentru suma de 409 370 lei ,,ce a ramas dator titre Casa Central!"
tropolit, Prezident al Obicinuitel Obstestii Adunari, 17 : si 471 110 lei parale 33 ce a rimas dator clue cinstita Vistierie din
Clue Sfatul Administrativ. lista civil!".

4439 Bibescu, Gh. 323 (498.1) 4450 323 (498.1)


[Discurs de deschidere a sesiunii 1848 a Obstestii Adu- [Ofisul caimacamului C. Cantacuzino citre Secretariatul
rani]. VEST. R., XII (1848), p. 21-22 : Cuvintul Marie! Statului cu privire la rezolvarea jelbilor" adresate direct
Sale ; UNIV., IV (1848), P. 23-24 : Noutiti : BUKU- climacamiei]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 229.
RESTER DT. Z., IV (1848), p. 25-26 : Donaufiir-
stenthiimer. 4451 323 (498.1)
Trece in revise! realizirile sesiunii trecute : dezrobirea tiganilor, [Logofatul Constantin Grigorie Sutul este numit mi-
organizarea invatamintului, uniunea vamali cu Moldova, irnbunati- nistru al Dreptatii, in locul logofatului Grigorie Grad,
tirea exploatirii ocnelor, organizarea justitiei etr. teanu]. VEST. R., XII (1848), P. 290 : aimacamia Tani!
Romanesti.
4440 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
Cuvintul M. S. Domnul Taro rominesti, prin care des- 4452 323 (498.1)
chise adunarea obsteasca in 18 Ian.1848. FOAIE PT. [Se anunta pedepse pentru oricare se va dovedi ca a
MINTE, XI (1848), p. 38-40. primit In secret Gazeta Brasovului, precum i alte gazete
straine fara a fi cenzurate aici $i slobozite in circulatie"].
4441 323 (498.1) BULETIN G. A., XVII (1848), p. 215-216 : Secretaria-
tului Statului.
Indeletnicirile cinstiteT Obicinuitel Obstestii Adunari.
VEST. R., XII (1848), p. 25-26. 4453 323 (498.1)
4442 323 (498.1)
[Masuri de supraveghere a granitei rominesti dinspre
Austria]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 247-248 :
[Raspunsul Obstestii Adunari la mesajul domnesc]. Departamentul din Nauntru.
VEST. R., XII (1848), p. 29-30 ; FOAIE PT. MINTE,
XI (1848), p. 43-45. 4454 323 (498.1)
[Se interzice locuitorilor din satele de la hotarul Aus-
4443 323 (498.1) triei sa treaci granita prin alte puncte decit pe drumurile
[Corespondente cu privirile la dezbaterile Obstestii Adu- cunoscute]. INV. S., V (1848), p. 95 : Departamentul Tre-
nari din Bucuresti]. G. TRANS., XI (1848), p. 39-40 : bilor din Launtru.
Tara Romaneasca, 48 : Tara Romaneasca, 59-60 : Tara
Romaneasca, 117 : Tara Romaneasca si Moldavia. 4455 323 (498.1)
[Marele vizir Resid muhumeste, prin scrisoare, pentru
4444 323 (498.1) adresa de supunere a boierilor munteni]. VEST. R., XIII
[Inchiderea sesiunii Obstestii Adunäri]. BULETIN G. A., (1849), p. 25 : Publicatie oficiali.
XVII (1848), p. 57 [Porunca domneasci]. Text roman i francez.
4456 323 (498.1)
4445 323 (498.1) [Hotariri ale comisarilor imparatesti cu privire la pre-
[Domnitorul Gh. Bibescu anunta ca, sanatatea sotiei rogativele judecatoresti ale caimacamuluil. BULETIN
sale cerind a merge spre schimbarea aerului la orasul G. A., XVIII (1849), p. 61-62 : Stir! ofitiale.
Cimpu-Lung", o va Insoti, lipsind din capitall 6 zile].
BULETIN G. A., XVII (1848), p. 109 : atre Sfatul Ad- 4457 323 (498.1)
ministrativ. [Decretul comisarilor imparatesti, Fuad si Duhamel, prin
care se acorda caimacamului dreptul de a intari unele hota-
4446 [Eliade, I.] 323 (498.1) riri judecatoresti]. VEST. R., XIII (1849), p. 53.
[Nota despre deviza Uresc tirania mi-e frica de Text roman i francez.
anarhie" sub care aparea Curierul Rornanu" incepind cu
nr. 27 din 8 aprilie 1848]. CURIERUL ROM., XX (1848), 4458 123 (498.1)
p. 117, col. 1-2 [Chronica straina]. [Fuad si Duhamel protesteaza pe linga caimacamul Tarii
Multi se miri de deviza Curierului prin care redactorul s-a pus Romanesti impotriva zvonurilor calomnioase care circulau
hare ciocan i nicovala. Sint multi cari, crez ca au inimi bun!, dar in tail in legatura cu puterile protectoare]. VEST. R., XIII
cartea le e cam rca, ca nu inteleg vorba Anarhie, caci cind ar trite- (1849), p. 73 Stir! oficiale.
lege-o le-ar fi frici i dumncalor ca i redactorului de dinse. Citeara
dintr-o scrisoare a publicistului francez Alexandre Weill, aparuta in
4459 323 (498.1)
La Presse. [Masuri pentru a se pedepsi raspinditorii zvonurilor ca-
lomnioase pe seama comisarilor imparatesti]. BULETIN
4447 323 (498.1) G. A., XVIII (1849), p. 98 : Departamentul din nauntru ;
VEST. R., XII (1849), p. 85-86 : Departamentul din
[Se dezmint zvonurile inregistrate de ziarele din Germa- nauntru ; ALBINA ROM., XXI (1849), supl. nr. 21.
nia el in Principate ar fi intrat turcii, iar Bibescu ar fi Printr-o Circular! porund cite! toate cirmuirile judetelor, De-
fost maziliti. BUKURESTER DT. Z., IV (1848), p. 121 : partamentul din Nauntru le face cunoscut ci Fuad Efendi si A. Du-
Bukurest 18/30 April. hamel ampiratestii comisari in principatele de la Duare" au
protestat impotriva zvonurilor ,,absurde", rispindite de catre rate-
4448 323 (498.1) cugetitori" asupra activitatii si intentillor pe care le-ar avea ei In
[Se da voie din nou de a se trage clopotele]. BULETIN tirile romanesti. Totodata, au cerut sa. se ia masuri active° impotriva
G. A., XVII (1848), p. 177. acestor tulburitori. Departamentul ccre cirmuirilor judetene sa ia
Din parte; lui Fuad Efendi catre mitropolitul tarii. aceste masuri.

220

www.dacoromanica.ro
.3.1 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA i23 (498.1)

4460 323 (498.1) crarea trebilor statuluil. BULETIN G. A., XVIII (1849),
Notre profession de foi. Esprit et but du Journal. p. 229 ; VEST. R., XIII (1849), p. 192.
JOURN. DE. B., I (1849), p. 1-2, 5-6, 17. In Vestitorul Rominesc, text roman si trances.
Ampla infatilare a programului redactional si a ideologiei politica
a acestei foi, In trei articole, In continuare. Redactia consideri revolutia 4470 B [alce]scu, C. 323 (498.1)
din 1848 un infiorator cataclism", pe revolutionari ca iconoclasti
de o noul spetr, formula lui Proudhon proprietatea e furt drept un
Noutatl din Tara romaneasca. ESPATRIATUL, I (1849),
sacrilcgiu". Anunta ca. va lupta pentru stabilitate"concordie" Ii
p. 47.
ascultare faca de orice autoritate legitima". Este nevoiti totusi si Un vehement atac in contra lui Barbu Stirbei.
recunoasci et in Tara Romaneasci c nevoie de reforme, dar con-
sideri cl acestea trebuie sa fie initiate numai de catre domnitor, sl 4471 323 (498.1)
nu fie impuse de jos in sus. [Ofisul domnitorului Barbu $tirbei clue Sfatul Admi-
nistrativ Extraordinar prin care ii incredinteaza preroga-
4461 323 (498.1) tivele dornnesti pentru timpul calatoriei sale la Constan-
[Stiri marunte din Tara Romaneasca si Moldova]. G. tinopol]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 253-255 ;
TRANS., XII (1849), p. 36-37, 50 : Tara Româneasca VEST. R., XIII (1849), p. 201.
si Moldova.
Se arat8 cS guvernele Moldnvei si Tirii Romanesti au instituit cea 4472 323 (498.1)
mai severi cenzuri a jurnalelor si cartilor, la granitele lor cu Tran- [Secretariatul Statului face cunoscut ca, in lipsa dom-
silvania. Gazetele din Bucuresti au amortit toate, afara numai de nitorului, Sfatul Administrativ Extraordinar se va intruni
cele oficiale". St reproduc apoi clteva stir; interne din Vestitorul de trei ori pe saptamina, pentru a rezolva diferitele ches-
Rominese. tiuni ivite]. VEST. R., XIII (1849), p. 201-202.
Text roman si francez.
4462 323 (498.1)
[Departamentul din Nauntru din Tara Româneasca 4473 323 (498.1)
anunta, la 26 martie, cà intrucit guvernul Tarii Ro-
manesti nu recunoaste guvernul revolutionar din Transil- [$tiri cu privire la restabilirea comunicatiilor de fron-
vania opreste orice fel de comunicatii intre cele doua tiera intre Tara Romaneasca i Transilvania]. JOURN.
tari]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 105 : Tara Ro- DE B., I (1849), p. 181 : Interieur.
maneasca.
4474 323 (498.1)
4463 323 (498.1) [Omer Pala cere Departamentului din Nauntru sa in-
[Se anunta cal au sosit la Galati doi functionari turci, terzica discutiile politice din cafenele]. VEST. R., XIII
care au adus firmanele de numire ale noilor domnitori, (1849), p. 237 : Acte oficiale.
Grigorie Ghica pentru Moldova si Barbu $tirbei pentru Text roman i francez.
Tara Româneasca]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 187 :
Nair. 4475 323 (498.1)
4464 323 (498.1)
[Solemnitätile cu prilejul intoarcerii domnitorului Stir-
bei de la Constantinopol]. JOURN. IDE B., (1849), p. 173 :
[Comentarii la numirea lui Barbu $tirbei ca domnitor Interieur.
al I-aril Rom'anesti]. JOURN. DE B., I (1849), p. 109,
col. 4476 Xanthos, Anastasie 323 (498.1)
4465 323 (498.1) [Cuvintarea adresata domnitorului Barbu $tirbei, la ca-
rantina din Braila, din partea corpului negutatoresc].
[Descrierea ceremoniilor cu prilejul inscäunãrii lui VEST. R., XIII (1849), p. 254 : Braila ; JOURN. DE B.,
Barbu $tirbei ca domnitor al Tarii Românelti]. JOURN.
DE B., 1 (1849), p. 113 : Interieur.
I (1849), P. 181, col. IIIll.
Cuvintarea a fost rostiti in limba greacN. itt Vestitorul Rominesc,
se publici traducerea in limbile romana ;i franceza. In Journal dc
4466 [$tirbei, Barbu] 323 (498.1 Bucarest, se publica numai versiunea francezI.
Cuvintul Inaltimei Sale. BULETIN G. A., XVIII (1849),
p. 265-267 ; VEST. R., XIII (1849), p. 190-192. 4477 323 (498.1)
Cu prilejul incredinOrii domniei din partea Portii. Adresindu-se
lefilor bisericii, deputatilor si functionarilor, hi expune programul de [Printr-o foae extraordinara" se anunta cl, la 4 au-
guvernare. In Vestitorul Romanesc, text roman si trances. gust, domnitorul Barbu $tirbei va pleca de la Braila si a
doua zi va sosi in Bucurestil. VEST. R., XIII (1849), foaia
anexata la sfirlitul volumului din B.A.R.
4467 [$tirbei, Barbu] 323 (498.1)
Discours prononce par S.A.S. Monseigr. le Prince Barbo 4478 323 (498.1)
Stirbey, le 16/28 Juin, jour de son installation. JOURN.
DE B., I (1849), p. 117-118. [Primirea domnitorului Barbu $tirbei in Bucuresti, la
intoarcerea sa din calltoria facuta la Constantinopol].
4468 323 (498.1) VEST. R., XIII (1849), p. 245 : $tirT din niuntru.
[Adresa prin care Fuad ii anunta pe caimacamul Can- Text roman ;i francez.
tacuzino ca misiunea acestuia a incetat si-i aduce mul-
tumiri din partea sultanului]. VEST. R., XIII (1849), 4479 323 (498.1)
p. 192. [Ofisele domnesti de numire a noilor sefi de departa-
Text roman si francez. mente]. VEST. R., XIII (1849), p. 266
Marcie vornic Constantin Cantacuzino este numit sef al Dcparta-
4469 323 (498.1) mentului Trebilor din NSuntru, in locul marelui Iogcaflt Ioan Filipescu ;
[Ofisul domnitorului B. Stirbei prin care exprima fos- logofitul Credintei loan Bibescu este numit la Departamentul Cre-
tului caimacan Constantin Cantacuzino recunostinta sa qi dintei in locul marclui lograt Constantin Belu. Text roman ;i
a obstii, pentru strädaniile Ci silintele ce a depus in lu- francez.

221

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 23 (4983)

4480 323 (498.1) 4489 $tirbei, Barbu 323 (498.1)


[Domnitorul B. Stirbei inalca pe marele logofat
II al [Cuvintarea rostita cu prilejul ungcrii sale ca domnitor].
Dreptatii C. Cantacuzino la rangul de mare vornic i 11 ALBINA ROM., XXI (1849), p. 413-415.
numqte vf al Departamentului Trebilor din Nauntru].
BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 326, col. I : Catre 4490 $tirbei, Barbu D. 323 (498.1)
Sfatul Administrativ Extraordinar, 327 : Catre Excelenta Cuvint zis... la solemnitatea intronarii sale In 4. De-
Sa Marele Vornic Constantin Cantacuzino, 327, col. II : chemvrie 1849. FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 100
Catre Sfatul Administrativ Extraordinar.
102.
In locul marelui logofat I. Filipescu, care demisionase.

4481 323 (498.1) 4491 323 (498.1)


[Domnitorul B. Stirbei II numeste pe logofatul Credin- [Ceremonia inscaunirii domnitorului
Barbu $tirbei].
tei, loan Bibescu, ca sef al Departarnentului Credintei]. JOURN. DE B., I (1849), p. 307-308 : In terieur.
BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 327 : Catre Logofatul Se reproduce si comenteaza cuvintarca rostita de domnitor cu
Credintei Ioan Bibescu, 327, col. : Catre Sfatul Admi- acest prilej.
nistrativ Extraordinar.
In locul marelui logofit Const. Belu, care demisionase. 4492 323 (498.1)
[Corespondente despre felul cum a fost sarbatorita in
4482 323 (498.1) orasele din provincie ziva urcarii pe tron a domnitorului
[Numit ministru al Trebilor din Nauntru, C. Cantacu- Barbu Stirbei]. VEST. R., XIII (1849), p. 393-394, 402,
zino cere functionarilor sä respecte legile]. VEST. R., 405-406.
XIII (1849), p. 273 : Circulara porunci catre administra- E vorba de orasele Craiova, Turnu-Severin, Pitesti, Buzau.
tot-it judetelor.
Text roman si francez. Din pricina unor erori de tipar, se repeta 4493 323 (498.1)
in p. 281-282. [Corespondenta din Bucuresti, datata 1/13 decembrie,
despre situatia interna din Tara Romaneasca]. G. TRANS.,
4483 323 (498.1) XII (1849), p. 78 : Tara Romaneasca si Moldova.
[Coloneii Voinescu, vicontele de Gramont si Florescu Se arata el tara suferi nespus de grcu prin garnizoane si prin
sint numiti aghiotanti ai domnitorului B. Stirbei]. BULE- necurmatcle transporturi belice in decursul rizboiului vecin", dar
TIN G. A., XVIII (1849), p. 337 : Catre Ostirea Roma- ,,publicul Capitalei ii
petrece ca oricind fara nici o griji : baluri,
neasca. aerate, teatruri, sinieturi"...

4484 323 (498.1) 4494 323 (498.1)


[Nota imparatesc Fuad
adresata de catre comisarul [Corespondenta despre imprejurarile interne din Tara
Efendi catre marele vornic Constantin Cantacuzino, mi- Româneasca]. G. TRANS., XIII (1850), p. 2-3 : Dela
nistru din nauntru]. VEST. R., XIII (1849), p. 297. Marginl, 25 Dec.
Se arata cS sultanul, apreciind activitatca acestuia in timpul cind Comertul c stingherit de teama provocati printre negustori de
era caimacam al Tarii Rotnanesti, i-a acordat clecoratia dc functionar zvonurile care circulau. Se vorbea de un nou rSzboi, pricinuit de
de rangul intii, al doilea clas", precum si o tabachera impodobita cu problema respectirii tratatelor cu privire la Principatele Romane. Se
portretul impiratesc. De asemenea, sultanul a poruncit sS i se dea crede ca domnitorul Stirbei isi di Coati' osteneala a-5i cistiga
drept despagubire, pcntru cheltuiclile la care a fost expus atunci, popularitatea si a usura dupl. putinti soarta taranului muncitoriu ;
doui zeci 8i cinci de mii de galbeni din ,,casa publica a principatului". rainta insa a ciocoilor este asa de litita, incit nu o va scoate la cale"...
Text roman si francez.
4495 323 (498.1)
4485 Hrisant Horezeanu, arhim. 323 (498.1)
[Cuvint zis la plecarea doamnei Elisabeta Stirbei la ma- [Infiintarea unui Divan Obstesc in locul Obstestii Adu-
nastirea Horczu]. VEST. R., XIII (1849), p. 333 : $tiri
nari de Oda' la revolutie]. BULETIN G. A., XIX (1850),
p. 85-86.
din nauntru.
Aminteste si recladirea din temelie a manastirilor Bistrita si Tismana.
Porund domneascl, in urma hotaririlor luate la Constantinopol de
ccle doua curti protectoare.
4486 323 (498.1)
Programa pentru teremonia intronaril máriel sale prea 4496 323 (498.1)
inaltatulm nostru domnii Barbu D. Stirbei. VEST. R., Excelentei sale mareltit si intiiul boer Gheorghe Filipescu.
XII (1848), foaie volanta anexata la nr. 47 ; XIII (1849), BULETIN G. A., XIX (1850), p. 86, col. I.
p. 378-379. Ofis domnesc prin care Gh. Filipescu e numit presedinte al nou
Din greseall, foaia volanta este anexath la Vestitorul Roma:lase din infiintatului divan obstesc.
1848 si nu la cel din 1849, k colectia B.A.R.
4497 323 (498.1)
4487 323 (498.1) [Porunca domneasca pentru convocarca Divanului 06-
[Ceremonia inscaunarii domnitorului Barbu Stirbei]. 8tesc]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 137 : Catre Exce-
VEST. R., XIII (1849), p. 385 : Stir! oficiale. lentia Sa marele Ban si India] boer Gheorghe Filipescu.
Text romin qi francez.
4498 323 (498.1)
4488 Stirbei, Barbu D. 323 (498.1)
[Amanunte despre vizita domnitorului B. $tirbei la
Cuvint zis de maria sa prea Inaltatul nostru dornnti... la Braila]. VEST. R., XIV (1850), p. 165-166.
solemnitatea intronaril mariel sale. VEST. R., XII (1848),
foaie volanta anexata la nr. 47 ; XIII (1849), p. 385
387. 4499 323 (498.1)
Din greseala, foaia volanta este anexati, In colectia B.A.R., la [Insemnari din calltoria domnitorului B. $tirbei in Mun-
Vestitorul Romanesc din 1848 si nu la anul 1849. nand elogiul tenia $i Oltenia]. VEST. R., XIV (1850), p. 261-264, 265
predecesorului sau, Gh. Bibescu, noul domnitor marturiseste ca ii da 267, 269-271 [foileton].
seama de greutatca mostenirii ce ii revinc. Expune, in linii mari, pro- Date despre minastirile in reparatie, lucririle la chile de comuni-
gramul sau de guvernare. Text roman i francez. catii, la modernizarea ocnelor, stabilimente cu ape minerale etc.

222

www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 123 (498.3)

4500 323 (498.1) 4509 323 (498.3)


[Giurnalul de Constantinopoli" anunta ca, in timp ce [Se anunta ca generalul Joltuhin a sosit la Iasi si a tras
domnitorul B. $tirbei era primit cu entuziasm in Oltenia, in cvartir la casele vornicului Alecu Greceanu]. ALBINA
la Bucuresti se vorbea despre intrigi active, despre urziri, ROM., I (1829), nr. 21, P. 41 : Esit ; CURIERUL ROM.,
despre comploturi"]. ZIMBRUL, I (1850), p. 78. I (1829-1830), p. 159 : las.
A doua zi a primit pc mitropolit i pc boicri.
4501 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Epistola Domnului Barbu Dimitrie Stirbei drept respuns 4510 323 (498.3)
la proclamatia sa din 24 August 1850. ROMANIA VIIT., [Se face cunoscut ca generalul Joltuhin, imputernicitul
I (1850), p. 50-60. prezident al ivloldovei, dupa ce a revizuit si a indreptat
Se refera la proclamatia tipariti la tipografia Curtii", in nlai
toate cele publice", a plecat, la 16 august, la Bucuresti].
multe mii de exemplarc", care s-au r5spindit gratis". Arati c3 afir- ALBINA ROM., I (1829), nr. 24, p. 53.
matiile de democratism si intelegerc pentru revolutionarii din 1848,
ficute de Barbu Stirbei, sint false. 4511 323 (498.3)
[Se vesteste ca la 14 octombrie a avut loc la mitropolia
4502 323 (498.1) din Iasi pomenirea plenipotentului prezident al Moldovei
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care Si Tarii Romanesti, generalul Joltuhen, care a raposat in
se arat a.ca, in urma inaltului ferman", sint iertati toti Bucuresti, la 10 octombrie]. ALBINA ROM., I (1829), p.
arestatii politici de la ministirea Margineni]. VEST. R., 161 : E1i1 ; CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 248,
XIV (1850), p. 266. col. I.
Afara de Costache Zaman, Scarlat Turnavitu i Alexandru Petrescu,
4512 323 (498.3)
care se vor trimite la schitul Berea, din judetui Buziu.
[Se anunta ca generalul Kiselef a fost numit plenipotent
4503 323 (498.1)
prezident al Divanurilor Moldovei i Tarii Romanesti].
ALBINA ROM., I (1829), p. 165.
[Domnitorul B. $tirbei primeste demisia marelui vornic
C. Cantacuzino de la conducerea Departamentului din 4513 323 (498.3)
Nauntru]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 289, col. II. [Despre vizita generalului Kiselef la Galati]. ALBINA
ROM., II (1830), p. 151 : Extractul unel scrisort dela Ga.-
4504 323 (498.1) lati.
[Domnitorul Barbu Stirbei numeste alti membri ai Sfatu- A vizitat in ziva de 5 mai asezamintelc publice, spitalul militar,
lui Administrativ Extraordinar si alti sefi ai unor depar- carantina etc.
tamente]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 289.
Marele vornic C. Her5scu e numit lef al Departamentului Finan- 4514 323 (498.3)
tici, in locul logofitului Dreptatii Al. Ghica ; marcic logofit Mano- [Sosirea gen. Kiselef la Iasi]. ALBINA ROM., II (1830),
lache Arghiropolu, sef al Dcpartamentului Dreptitii, in locul loguf. p. 147-148 : E1i1 9 Maiu. CURIERUL ROM., II (1830),
C. Stitt' ; logof. I. Manu, sef al Secretariatului Statului, in locul p. 74-75 : Ias1 9 Maiii.
posteln. I. Filipcscu ; vorn. de politic I. Otetelisanu, sef al Controlului, Sc publici cuvint5rile rostitc de gen. Kisclef si de mitropolitul
in locul logof. Credintci I. Cimpineanu. Moldovei. Primul anunti el va da o intindere sporitoare" ncgotului,
iar al doilea ii aduce multumiri pentru masurile intelepte, energice"
4505 Voinescu, I. 323 (498.1) luate pentru combaterca cumplitei boli a holerei.
Noul cabinet Arghiropulo-Mano-Vilara. ROMANIA
VIIT., I (1850), p. 47-49. 4515 323 (498.3)
Analizeaz5 noul guvern numit de domnitorul Barbu Stirbei in Tara [Se anuntl ca gen. Kiselef primeste, in casele vist. Alecu
Romineasc5. II consiacri format din oameni fari vedere : in modes- Bals din Iasi, de doui ori pe saptamina pe jäluitori, de ori
tia lor cca mare, aceste venerabile persoane n-au voit niciodati a rasa ce stare ar fi]. ALBINA ROM., II (1830), p. 150 : lnstiin-
si se vadi spiritul, talentele i gcniul dumnealor dedt in sinul familiet ;are oficiala.
si a cercului mai mult sau mai putin intins al ciracilor clumnealor".
Insemneazi apoi o scurti biografic politico-ciocoiascl a sfintei tretme 4516 323 (498.3)
Arghiropulo-Mano-Vilara", care forma temelia guvernului, incheind [Gen. Kiselef cere Divanului Obstestii Adunari din Iasi
D'astfel de domn ciudat si cabinet pock !" sa anuleze a doua jumatate a birului, ca sa se usureze starea
locuitorilor birnki]. ALBINA ROM., II (1830), p. 151 :
4506 323 (498.1) lInstiintare
[Convocarea Obstescului Divan in sesiune ordinara]. BU-
LETIN G. A., XIX (1850), p. 297 : Catre C. Obstescul 4517 323 (498.3)
Divan [Porunca domneasca]. [Vizitele facute de gen. Kiselef in capitala Moldovei].
ALBINA ROM., II (1830), p. 163 : Esii ; CURIERUL ROM.,
4507 323 (498.1) II (1830), p. 94 : las.
[Prin porunca domneasca, logof. Iancu Filipescu e numit A vizitat spitalele si temnita.
sef al Departamentului Finantelor]. BULETIN G. A. XIX
(1850), p. 325 : Catre Sfatul Administrativ. 4518 323 (498.3)
In locul lui C. Herlscu, numit sef al ostirii. pentru Divanul Implinitor,
[Instructiunile gen. Kiselef
Divanul Judecatoresc, Obsteasca Adunare si Divanul Prin-
cipatului, din Moldova]. ALBINA ROM., II (1830),
p. 178-180 : Esii CURIERUL ROM., II (1830), nr. 26,
(498.3) MOLDOVA p. 102-104 : las.
1

4508 323 (498.3) 4519 323 (498.3)


[$tiri despre cllatoria la Iasi a prezidentului Jeltuhen]. [5tiri din Iasi despre activitatea desfasurata acolo de ge-
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 139, col. I, 166, neralul Kiselef]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 117 :
col. II. Bucuresti.

223

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4520 323 (498.3) 4532 323 (498.3)


[Bal dat in cinstea generalului Kiselef, in casele vist. Di- [Raspunsul gen. Kiselef la scrisoarea de felicitare a cle-
mitrie Ghica]. ALBINA ROM., II (1830), p. 185-186. rului si tagmei boieresti din Moldova]. ALBINA ROM., IV
(1832), p. 177.
4521 323 (498.3) 4533 323 (498.3)
[La 30 iunie s-a serbat la Iasi venirea i ziva onomastica [Deplin imputernicitul prezident, gen. Kiselef, acorda.
a gen. Kiselef]. ALBINA ROM., II (1830), P. 225, col. I. post. Nicolae Canta, secretar de stat al Moldovei, un con-
cediu de trei luni, ca sà plece la bai in strainatate]. AL-
4522 323 (498.3) BINA ROM., IV (1832), p. 181 : Esit.
[Sosirea gen. Kiselef la Iasi]. ALBINA ROM., III (1831), Va fi inlocuit de beizadea Niccilae Sup.
p. 13.
A doua zi dupl. smire, au fost primici de general reprezentantii
4534 323 (498.3)
clerului i boierimii, care i-au urat bun sosit. [Se anunç a. ca viceprezidentul Moldovei, generalul Mir-
covici, a plecat spre intrebuintarea apelor minerale de la
4523 323 (498.3) Borsec in Transilvania"]. ALBINA ROM., IV (1832),
p. 209 : Esit.
[Deschiderea Extraordinarei Obstesti Adunari din Mol-
dova, insarcinata cu revizia Regulamentului Organic]. AL- 4535 323 (498.3)
BINA ROM., III (1831), p. 41.
[Se anunta c viceprezidentul Moldovei, generalul Mirco-
vici, s-a intors la Iasi pe ziva de 12 august]. ALBINA
4524 Kiselef 323 (498.3) ROM., IV (1832), p. 253.
[Cuvintarea rostità la deschiderea Extraordinarei Obstesti
Aduniri din Moldova, insarcinata cu cercetarea Regulamen- 4536 323 (498.3)
tului Organic]. ALBINA ROM., III (1831), p. 42-43 ; Relatii cent din urml calatorii a Prezidentulta nostru
CURIERUL ROM., III (1831), P. 125-128. Plenipotent, coprinzatoare numai de cite privesc asupra
Kiselef schiteazi pe larg toate compartimentele Regulamentului pärtii morale si alcatuita dupã instiinterile ce i s-aii trimis
Organic, care urma 55 se discute. din deosebitele judete pe unde a trecut Ec. S. ALBINA
ROM., IV (1832), supl. la nr. 61, P. 1-2, supl. la nr. 62,
4525 323 (498.3) p. 1-2, supl. la nr. 64, p. 1-4.
[Lucrarile Extraordinarei Obstesti Adunlri din Moldova, 4537 323 (498.3)
chemata pentru revizia Regulamentului Organic]. ALBINA
ROM., III (1831), p. 43-44, supl. la nr. 11, p. 1-2, 45, [Se anunta ca, la 7 decembrie, a sosit la Iasi prezidentul
93, 189. divanurilor, gen. Kiselef]. ALBINA ROM., IV (1832),
P. 385.
4526 323 (498.3)
4538 Veniamin, mitropolit 323 (498.3)
[Raspunsul Extraordinarei Obstesti Adunari din Moldova [Cuvint rostit la deschiderea Gheneralnicii Obstesti Obi-
la cuvintarea tinuta de gen. Kiselef, cu ocazia deschiderii cinuite Adunari]. ALBINA ROM., IV (1832), supl. la
lucrarilor privitoare la cercetarea Regulamentului Organic]. nr. 98, p. 1.
ALBINA ROM., III (1831), supl. la nr. 11, P. 1-2.
4539 323 (498.3)
4527 323 (498.3)
Din lucrarile Gheneralnicit Obicinuite Adunari a sesil
[Se anunta ca la 19 iu.lie a sosit la Iasi, venind de la anulut 1832-1833. Raportul Adunarii catra Ex. S. D. Ple-
Bucuresti, Minceaki, consul general al Rusiei i viceprezi- nipotent. BULETIN F. 0., I (1833), p. 25-26.
dent al Obstestii Revizuitoare Extraordinare Adunari].
ALBINA ROM., III (1831), p. 77. 4540 323 (498.3)
[Plecarea viceprezidentului Moldovei, generalul Mirco-
4528 323 (498.3) vici, la bâile din Borsec]. BULETIN F. 0., I (1833), p. 9,
44.
[Numirile facute in Divanul Implinitor]. ALBINA
ROM., III (1831), p. 205 : Instiintan din launtru, supl. la 4541 323 (498.3)
nr. 52, p. 2: Insimnare. Gheneralnica Obicinuita Adunare a Printipatului Mol-
Membri ai Divanului : vist. Ghcorghe Catargiu, vorn. Mihail doviI din sesia 1833-1834. BULETIN F. 0., I (1833),
Sturza $i post. Nicolae Canta. Prin acela$i ofis, au fost numiti vorn. p. 113 [de la sfirsit].
Constantin Conachi ca mare logofat $ihatm. Teodor Sal; ca hatman Se publicS numele deputatilor care alcituiesc aceasti adunarc.
al 4vardii pImintene". Jar cu trebile ocupatiei rimin insircinati
hatm. Alezandru Ghica i vorn. Lupu Bal$. 4542 323 (498.3)
[La 8 decembrie 1833, s-a deschis la Iasi Gheneralnica
4529 323 (498.3) Obicinuità Adunare, care, pe temeiul Organicescului Re-
[Se anunç cä viceprezidentul Moldovei, generalul Mir- glement, are a se intruni pe tot anul pentru tractarisirea in-
covici, a plecat la Bucuresti]. ALBINA ROM., IV (1832), teresurllor publice"]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
p. 161 : Eii p. 5 :
4543 [Kiselef] 323 (498.3)
4530 323 (498.3)
Cuvintul d. Plenipotent catre Gheneralnica Obicinuita
[Se anunç c viceprezidentul Moldovei, generalul Mirco- Adunare a Moldovei [11 decembrie 1833]. BULETIN F.
vici, s-a intors la Iasi, venind de la Bucuresti]. ALBINA 0., I (1833), p. 197-203 ; ALBINA ROM., VVI (1833
ROM., IV (1832), p. 173 : Esit. 1834), p. 5-6, 9-11, 13-14, 16-17, 19-20, 23-25 ;
CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 261-262, 265
4531 323 (498.3) 267, 270-271, 275 : Ias.
[Scrisoarea adresata de clerul l i tagma boierimii din Rostit cu ocazia deschiderii acestei aduniri. Face o prezentare a
Moldova generalului Kiselef, cu prilejul decorarii sale cu diferitelor ramuri administrative $i anti lucrarile de care deputatii
ordinul Sf. Vladimir]). ALBINA ROM., IV (1832), p. 173. se vor ocupa In noua sesiune.

224

www.dacoromanica.ro
323 (08.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4544 323 (498.3) 4554 323 (498.3)


Raportul Gheneralnicii Obicinuite Adunarii a Moldovil Izvod de fetile carora trebui sa se dei atestat. BULE-
asupra impartasirin facute la deschiderea sesiilor de Ex. Sa TIN F. 0., II (1834), p. 235-236.
D. Gheneral Adjutant de Kiselef, Prezident Plenipotent. Se publici lista boierilor, colaboratori ai lui Kiselef, care au lucrat
BULETIN F. 0., II (1834), p. 187-188 ; ALBINA ROM., cu sirguinti pentru folosul obstesc, impreura cu ofisul generalului
VVI (1833-1834), p. 117-118. Kiselef clue Sfatul Administrativ.

4545 323 (498.3) 4555 323 (498.3)


[Ministrul plenipotent al Rusiei la Constantinopol, Bu- [Vestea inaintarii generalului Kiselef in gradul de age-
teniev, in trecere prin Iai, primeste pe reprezentantii cleru- neral an sef de infanterie" s-a primit la Iasi cu cea mai
lui, ai oamenilor politici i ai armatei]. BULETIN F. 0., vie bucurie"]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
II (1834), p. 125 : Esil ; ALBINA ROM., VVI (1833 p. 159.
1834), p. 39 : EsiT.
Cu acest prilej mitropolitul Veniamin i-a multumit pentru as5- 4556 323 (498.3)
timintul cel nou" statornicit in Moldova, sub protectia impIratului
Rusiei. [Gen. Kiselef multumeste Sfatului Administrativ din
Moldova pentru felicitarile ce i-a trimis cu prilejul inain-
4546 323 (498.3) tarii sale in grad]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 267 :
EiI ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 209 : Esh.
[Se anunta ea, la 11 ianuarie 1834, a sosit la Iasi gen.
Kiselef si a doua zi a primit pe membrii Gheneralnicei Ob- 4557 323 (498.3)
stesti Adunari]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), [Se anunta ca m. vist. Mihail Sturza, invitat la Con-
p. 43 : Ran.
stantinopol pentru a primi domnia Moldovei, a plecat din
4547 323 (498.3)
Iasi la 18 aprilie]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 231 ;
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 145.
[Ofisul generalului Kiselef catre Sfatul Administrativ.
prin care ii face cunoscut Ca, cu prilejul plecarii sale la St. 4558 323 (498.3)
Petersburg, administratia ambelor Principate se incredin- Mihail Sturza a avut loc la
teaza viceprezidentului, general maior Mircovici]. BULE- [Investitura domnitorului
TIN F. 0., II (1834), p. 199 ; ALBINA ROM., VVI in ziva de 19/31 mai 1834].
Constantinopol, ALBINA
(1833-1834), p. 116. ROM., VVI (1833-1834), p. 201 : Esii.
4559 323 (498.3)
4548 323 (498.3)
[Raportul prezentat generalului Kiselef de Gheneralnica [Se anunta de la Constantinopol ca domnitorul Moldo-
Obicinuita Adunare, cu ocazia inchiderii sesiunii]. BULE- vei, Mihail Sturza, s-a casatorit cu printesa de Samos].
TIN F. 0., II (1834), p. 199-202 ; ALBINA ROM., V ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 205 : En).
VI (1833-1834), nr. 33, p. 129-132, supl. la nr. 33,
p. 1-2. 4560 323 (498.3)
Sint aritate lucririle de care s-a ocupat adunarea in aceastl se- [Se anunta de la Constantinopol ca toate chestiunile
siune. Tot aci se publicl si rispunsul generalului Kiselef. atingatoare de investirea domnitorului Mihail Sturza s-au
terminat i cal plecarea lui s-a fixat la 8 iunie]. ALBINA
4549 323 (498.3) ROM., VVI (1833-1834, p. 213: 41.
[Se face cunoscut ca, cu prilejul plecarii generalului Ki-
selef la St. Petersburg, comanda tuturor ostilor din am- 4561 323 (498.3)
bele Principate §i din cetatea Silistra s-a incredintat gene- [Sosirea noului domnitor Mihail Grigorie Sturza la Ga-
raludui baron Delingshausen]. BULETIN F. 0., II (1834), 14]. BULETIN F. 0., II (1834), nr. 52, p. 324, 327.
p. 199.
4562 323 (498.3)
4550 323 (498.3) [Se anunta ea, la 7 iulie, a sosit la Galati domnitorul
Predmeturile asupra carora inchierile facute de catra Ob- Moldovei, Mihail Sturza]. ALBINA ROM., VVI (1833
steasel Obicinuita Adunare la sesia din anul 1833 si 1834 1834), P. 237 :Esii.
au cistigat intarire din partea Nacialstfii. BULETIN F. 0., In intimpinarea domnitorului, s-au dus la Galati hatm. Teodor
II (1834), p. 216. Bals, episcopul de Roman, yarn. Lupu Ball si aga Gh. Asachi, ..in-
sircinat de acre Ocirmuire a povltui ;i a pune In lucrare programa
4551 323 (498.3) pentru primirea M. S."
[Plecarea generalului P. Kiselef din Moldova]. BULE-
TIN F. 0., II (1834), nr. 27, p. 215-218. 4563 323 (498.3)
Se descriu banchetele, reprezentatia tcatraI i celelalte manifesttri Ofisul Ex. Sale Domnului Vice Prezident Gen. m. Mir-
ce au avut loc la Xai cu ocazia pIecrii generalului Kiselef. covici catra pre Inaltatul Domn. BULETIN F. 0. ,II (1834),
nr. 52, p. 323 ; ALBINA ROM., VVI 1833-1834),
4552 323 (498.3) p. 241.
[Sarbatorirea gen. Kiselef la Iasi, cu ocazia plecarii lui Spune : eu gribesc cu sosirea StrSlucirii Voastre in Moldavia a
din ;ara]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), nr. 36, vS teslimarisi ocirmuirea Printipatului acestuia, instimindu-vi cS di
p. 138-142, nr. 37, p. 141. astIzi contenesc lucririle vremelnicestii rosienesti ocirmuiri".
Cu acest prilej s-a reprezentat si piesa lui Gh. Asachi : Serbarea
pistorilor moldoveni. 4564 323 (498.3)
Ofitia Ex. S. D. Vite Prezident catre Sfatul Administra-
4553 323 (498.3) tiv, No. 1434, Eg 8 iulie 1834. BULETIN F. 0., II (1834).
[Ofisul generalului Kiselef catre Sfatul Administrativ, nr. 52, p. 323-324 ; ALBINA ROM., VVI (1833
prin care, cu ocazia plecarii sale, ii aduce multumiri liii 1834), p. 241-242.
face cunoscut ca, ping la inscaunarea domnilor, a incredin- Generalul Mircovici exprimi cu ocazia plecirii sale, membrilor Sfa-
tat administratia ambelor Principate generalului maior tului Administrativ, multurnirea sa pentru rivna lor Rawl in con-
Mircovici]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 223. ducerea Orli.

"I-3172
225

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 123 (498.3)

4565 323 (498.3) Serbirile au tinut trei zile ; au dat concursul trupele artistice alc
[Decorarea generalului major Mircovici, viceprezident lui Fouraux si Martaux, cu diferite exercitii de cilirie, precum i
al Divanului Principatului Moldovei]. BULETIN F. 0., II militia piminteani. La teatru s-a reprezentat drama eroici Dragos
(1834), nr. 50, p. 346-347 ; ALBINA ROM., VVI (1833 intiiul Domn suveran a Moldovei, scrish de Gh. Asachi.
1834), p. 237. 4576 Meletie, episcopul Romanului 323 (498.3)
Impiratul Rusici Nicolae I il decoreazi pe generalul Mircovici cu
ordinul Sf. Vladimir, pentru ostenelile depuse in Moldova. [Discurs la intronarea lui Mihail Sturza]. BULETIN
F. 0., II (1834), p. 387.
4566 323 (498.3) 4577 323 (498.3)
[Primele masuri luate de noul domnitor M. Sturza, la [Orasele Galati i Dorohoi au serbat ziva intronarii
sosirea sa in tail, au fost pentru scaderea pretului carnii domnitorului Mihail Sturza]. ALBINA ROM., VVI
piinii la Galati]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), (1833-1834), p. 301.
p. 242.
Pretul cirnii a fost scizut de la 26 la 24 parale ocaua, iar piinea Cristescu, Id de sectie la tribunalul din Dorohoi, a alcituit cu
in greutate de 115 dramuri, de la 8 parale, cit costa, a fost scizuta acest prilej versuri, care au lost cintate de un grup dc tineri.
la 6 parale, in greutate de 120 dramuri. 4578 323 (498.3)
4567 323 (498.3) [Rescriptul domnitorului Mihail Sturza prin care multu-
meste comisiei insircinate cu Implinirea programii ;ere-
[Doamna lui Mihail Sturza a sosit, la 14 iulie la Iasi, ve- monialului intronarii" din 26 august]. ALBINA ROM.,
nind de la Galati, iar domnitorul va sosi la 16 iulie]. AL- VVI (1833-1834), p. 310.
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 245 : EsiT. Membrii comisiei au lost : vorn. Lupu Bals, hatm. Teodor Bals,
aga Gh. Asachi si spit. Beldiman.
4568 323 (498.3)
Mihail Grigorie Sturza la Iasi].
[Sosirea domnitorului 4579 323 (498.3)
BULETIN F. 0., II (1834), nr. 53, p. 327-330. [La 9 septembrie 1834, mitropolitul Veniamin a dat
Profcsorii, Sfatul Administrativ, cicrul ii manifesta simpatia, la domnitorului M. Sturza un mare prinz", la care au parti-
sosirea noului domnitor, prin diferite cuvintiri. cipat principalii dregatori ai statului i corpul diplomatic].
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 310.
4569 323 (498.3)
[Descrierea primirii noului domnitor Mihail Sturza la 4580 323 (498.3)
Iasi]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 249-252. [Vizitele acute de domnitorul M. Sturza in Iasi]. BULE-
Se reproduce si cuvintarea rostiti de domnitor. TIN F. 0., II (1834), nr. 55, p. 348 :
A vizitat spitalul militiei, spitalul Sf. Spiridon, inchisoarea.
4570 323 (498.3)
4581 323 (498.3)
[Domnitorul Mihail Sturza numeste pe Nicolae Canta in
slujba de vel vistier]. BULETIN F. 0., II (1834), nr. 53, Relatia serbarii din 8 Noemvrie. BULETIN F. 0., II
p. 330 : Mamie Postdnic SecretarI de Stat. (1834), p. 468-474.
Se descrie serbarea ce a avut loc cu ocazia zilei onomastice a dom-
nitorului Mihail Sturza. Cu acest prilej s-au sfintit steagurile militiei.
4571 323 (498.3)
La cea dintll sesie, M. Sa Domnul ocirmuitor a dresuit 4581 a 323 (498.3)
urmatoarele catra Obsteasca Obicinuita Adunare la e el
[Descrierea serbarilor ce au avut loc la Iasi cu prilejul
deschidere. BULETIN F. 0., II (1834), p. 357-358. zilei onomastice a domnitorului Mihail Sturza]. ALBINA
M. Sturza arati ci mai intii de toate hrana norodului" I-a in- ROM., VVI (1833-1834), p. 371-377.
demnat si convoace sesiunea extraordinari a Obstestii Obicinuite Adu- Cu acest prilej, a avut loc un tedeum la biserica Sf. Spiridon ; s-au
niri si ce misuri trebuiesc luau. sfintit steagurile militiei pimintene, iar ostasii au depus jurimintul ;
a urmat defilarea militiei ; s-a sfintit noua ;coda' de fete, cu care
4572 323 (498.3) prilej Gh. Asachi a ;inut o cuvintare ; s-a ulebrat cununia a 16 pe-
Adresul Gheneralnicil Obicinuite AdunarI. BULETIN F. rechi de siteni, cite o pereche de fiecare judet, primind fiecare pe-
0., II (1834), p. 358-359 Prea Inaltate Doamne. reche cite o mie grosi din partea domnitorului ; a lost primire la
Rispunde la ofisul domnesc, spunind ci are si supuni domnitorului curte, unde marele logofit al Dreptitii, Lupu Ball, a tinut o anafora
misurile legate de primejdia ce vine din lipsa de hrani. din partea clirosului si a noblesii", la care a rispuns domnitorul ; s-a
pus piatra de temelie a unui monument, in gridina cea noui la Copou.
4573 323 (498.3)
4582 323 (498.3)
Raport din partea Obstestii Adunarl catre pre Inaltatul
Domn din 10 Avgust 1834. BULETIN F. 0., II (1834), [Sarbatorirea zilei onomastice a domnitorului Mihail
p. 334 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 287. Sturza, la Galatl]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
Rispuns la ofisul domnesc, trimis adunirii cu prilejul deschiderii p. 383 : Esib.
sesiunii.
4583 323 (498.3)
4574 323 (498.3) [Raportul pircalibiei din Galati, prin care descrie cum a
Programa de serbarile ce ari a sa face in ziva incoronaril fost serbata ziva onomastica a domnitorului]. BULETIN
pre inaltatuliu si pre luminatulul Domn Mihail Grigoriu vv. F. 0., II (1834), p. 478-479.
Duminica in 26 si 27 Avgust. BULETIN F. 0., (1834), 4584 323 (498.3)
p. 349-352 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
p. 289-290. despre sarbitorirea zilei onomastice a domnitoru-
[Not a.
lui Mihail Sturza la Roman]. BULETIN F. 0., II (1834),
323 (498.3) p. 480 : Orasul Roman.
4575
[Descrierea intronarii domnitorului Mihail Sturza 6 a 4585 323 (498.3)
serbirilor ce au avut loc]. BULETIN F. 0., II (1843), [Noel despre sarbitorirea zilei onomastice a domnitoru-
p. 385-388 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 291 lui Mihail Sturza la Dorohoi]. BULETIN F. 0., II (1834),
292. p. 480 : Ispravnicia tanutultu Doroholul.

226

www.dacoromanica.ro
123 (498.1) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 123 (4983)

4586 323 (498.3) Domnitorul a primit pe reprezentantii cicrului, boierilor, negus-


[Cum s-a serbat ziva onomastica a domnitorului M. torilor, pe consulii Rusiei i Austriei, corpul academic etc. ; s-au
Sturza la Botasani]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 504, rostit scurte cuvintiri.
col. II.
4599 323 (498.3)
4587 323 (498.3) [Ofisul domnesc adresat logofatului Nicolae Cantacuzi-
[Ofisul dornnesc prin care vornicul Lupu Bals este inain- no]. BULETIN F. 0., IV (1835), p. 77.
tat in rangul de vel logofat al Dreptatii]. BULETIN F. 0., Ii area ci ii primeste cu pirere de riu demisia i, drept semn de
II (1834), p. 474 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), multumire, ii permite sS poarte uniforma de rninistru din niuntru.
p. 377.
4600 323 (498.3)
4588 323 (498.3) [Decretul domnesc prin care hatm. Teodor Sturza este nu-
[Cum a fost serbat Anul Nou la curtea domneasca]. mit ilogofat din Nauntru]. BULETIN F. 0., IV (1836),
ALBINA ROM., VII (1835), p. 1-3. p. 78.
In locul logof. Nicolae Canta, demisionat.
4589 323 (498.3)
[Gheneralnica Obicinuita Adunare a primit comunicarea 4601 323 (498.3)
hatiserifului imparatesc asupra intaririi Regulamentului]. [Decretul domnesc prin care vorn. Costachi Mavrocordat
BULETIN F. 0., III (1835), p. 17-22. este numit in postul de mare logofat al Dreptatii, cu ran-
Se reproduce hatiseriful. gul de vel logolat]. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 77-78.
4590 323 (498.3) 4602 323 (498.3)
Deschiderea Gheneralnicei Obicinuite Adunari, anulul [Se face cunoscut, c, prin ofisul domnesc din 24 septem-
1835. BULETIN F. 0., II (1835), nr. 7, p. 25-28, 29-32 brie 1835, post. Alecu Bats, fiind numit ministru de finance,
[gresit : 205-208, 30-33] ; ALBINA ROM., VII (1835), totodata a fost intarit in rangul de vel vistier]. BULETIN
p. 25-32, 33-36. F. 0., IV (1836), p. 167, col. I.
Se publica mesajul domnitorului Mihail Sturza, in care aratl starea
economici i administrativi a Or, 4603 Sturza, Mihail 323 (498.3)
[Mesajul domnitorului la deschiderea sesiunii pe anul 1835
4591 323 (498.3) a Obstestii Obicinuite Adunari]. BULETIN F. 0., IV
[Raspunsul Gheneralnicii Obicinuite Adunari asupra me- (1836), nr. 31, p. 261-268.
sajului domnitorului, la deschiderea sesinnii 1835]. BULE-
TIN F. 0., III (1835), p. 33-35 ; ALBINA ROM., VII 4604 323 (498.3)
(1835), p. 37-39. Anafora a Gheneralnicei Obicinuite Adunarr, raspunza-
4592 323 (498.3)
toare la impartasirea Domneasca a deschideriT Sesil anulul
1835. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 285-286.
[Ofisul domnesc de inchidere a Adunarii Obstesti, 1835].
BULETIN F. 0., III (1835), p. 119. 4605 323 (498.3)
4593 323 (498.3) [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ referitor la
[Amanunte cu privire la calatoria facuta de domnitorul neincelegerile dintre boieri]. BULETIN F. 0., IV (1836),
Mihail Sturza in diferite orase din tail]. ALBINA ROM., nr. 40, p. 329 : Marcie Post. Secretari de Stat.
VII (1835), p. 177-178 : Esi1. Se arati ci orice acturi oficiale° care au prilejuit neunirca intre
A vizitat localitSçile FlIminzii, Botolani MilUileni.
o scami de boieri Ant date cei desivirsite uitSri i vor fi deapururca
socotite ca cind n-ar fi fost nici de cum".
4594 323 (498.3)
4606 323 (498.3)
Poronca Domneasca caul Sfat din 1835 Iunie 20. BULE-
TIN F. 0., III (1835), nr. 62, p. 229-230. [Decretul domnesc prin care logof. Iordachi Catargiu
Domnitorul M. Sturza arati ci va pleca pentru o vreme din capitalS
este numit vel logofat al Trebilor din Launtru]. BULETIN
fi va umbla In sarS, ca Si se incredinseze de starea locuitorilor. In- F. 0., IV (1836), nr. 46, p. 363.
sircineazI Sfatul ca, in lipsa lui, si se indeletniceasci cu treburile
ocirmuirii. 4607 323 (498.3)
[Cum s-a serbat la Iasi ziva onomastica a domnitorului
4595 323 (498.3) Mihail Sturza]. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 529-530.
[Se anunta ea domnitorul Mihail Sturza a parasit la S-a oficiat o doxologie in catedrali, apoi a fost primire la palat,
24 iunie capitala Moldovei, spre a face o calatorie in Prin- unde corpul academic si-a prezentat uririle, prin elevul V. Popescu,
cipat]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 197 : EsiI. a cirui cuvintare se publia aici, iar elevul Gh. Lemeni din clasul
zugravitului" a infitisat icoana arhanghelului Mihail, dcsenati i
litografiati de el dupi Guido Reni.
4596 323 (498.3)
[Se face cunoscut c5. vist. Neculai Canta a fost numit lo- 4608 Sturza, Mihail 323 (498.3)
goat al Trebilor din Niuntru, in locul log. Alexandru
Ghica, demisionat]. BULETIN F. 0., III (1835), nr. 76, p. [Mesaj catre Obsteasca Obicinuita Adunare la deschiderea
396 : Marele Post. Secretari de Stat. sesiunii pe anul 1836]. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 580
582 ; V (1837), p. 1-3.
4597 323 (498.3) Se ocupi dc dezvoltarea agriculturii, comersului, imbunititirea
[Se anunca cAlexandru Ball a fost numit vet vistier in comunicatiilor, activitatea justitiei.
locul lui Neculai Canta]. BULETIN F. 0., III (1835), nr.
76, p. 396 : Marele Post. Secretari de Stat. 4609 323 (498.3)
Ofisul domnesc catra D.Iui Vel Post. Secretar de Stat din
4598 323 (498.3) 16 April 1837. BULETIN F. 0., V (1837), nr. 31, p. 101.
[Curn s-a serbat ziva onomastica a domnitorului Mihail Domnitorul Ii insircineazi ca, in timpul lipsei sale din capital.1,
Sturza]. BULETIN F. 0., III (1835), nr. 89, p. 571-572. aS dea cure jalbelor care vor fi trimise pe numcle

227

www.dacoromanica.ro
323 0983) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4610 323 (498.3) franco : drumurile au fost imbuditatite, sosele de 5 500 stinjeni se
aIlS aproape terminate ; veniturile eforiilor orIscnesti au crescut ;
[Ofisul domnesc catre logofatul din Launtru, in care i se carantina a adus servicii bune ; activitatea tribunalclor a fost
atrage atentia ca trebuie sa pastreze intocmai Regulamentul
Organic i, in anaforalele sale, sl nu faca vreo propunere rodnici etc.
impotriva legiuirilor regulamentare]. BULETIN F. 0., V
(1837), nr. 31, P. 101. 4622 323 (498.3)
Acelasi ofis a fost trimis inspectorului Miliçiei, secrctarului de [Se anunta ed log. si cavalerul Constantin Sturza a fost
stat i logofItului Dreptitil. numit mare logolat al Dreptatii]. ALBINA ROM., IX
(1838), p. 164 : EsiI.
4611 323 (498.3)
[Se face cunoscut c s-a hotarit ca ourgunitii" peste ho- 4623 323 (498.3)
tarul Moldovei care s-ar furisa inapoi sk fie dati in jude- [Ofisul domnitorului Mihail Sturza, catre logofatul Cos-
cati spre a se hotari vremea inchiderii lor in ocna]. BULE- tachi Sturza, prin care este numit mare logofit al Drep-
TIN F. 0., V (1837), p. 115 : Depart. Trebilor din Lk- tatii]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 161.
untru.
4624 323 (498.3)
4612 323 (498.3) [Se anunca el log. Alexandru Ghica a fost numit mi-
Ofisul domnesc catre Sfatul ocirmuiton 16 April. BULE- nistru al trebilor din launtru]. ALBINA ROM., IX (1838),
TIN F. 0., V (1837), nr. 31, p. 129. p. 164 : Esil.
Domnitorul Mihail Sturza, urmind a merge si se inchine sultan:Au:,
ins5rcineaz1 Sfatul cu atribuiiile domnesti. 4625 323 (498.3)
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza eatre logofItul Ale-
4613 323 (498.3) xandru Ghica, prin care ii numeste ocirmuitor al Trebilor
[Stiri despre càltoria intreprinsa de Mihail Sturza, pen- din Launtru]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 165.
tru a iesi in intimpinarea sultanului, la Silistra]. ALBINA
ROM., VIII (1837), nr. 31, p. 137 [gresit : 133] : Esil, nr. 4626 323 (498.3)
32, p. 139 : Esii, 149 : EsiI, 153 : Esii, 161 :Esit, 169 : E;i1. [Se anunta ca log. Const. Cantacuzino a fost numit pre-
zident al Divanului domnesc]. ALBINA ROM., IX (1838),
4614 323 (498.3) p. 164 : E;iI.
[Se antinçã cI domnitorul Mihail Sturza, impreuna cu
doamna, a plecat la mosia sa Dracsanii]. ALBINA ROM., 4627 323 (498.3)
VIII (1837), P. 199 : EsiI. [Se arata ca unele stiri din presa franceza, referitor la
Moldova, sint eronate]. ALBINA ROM., IX (1838), p.
4615 323 (498.3) 209-210.
[Se anunta c domnitorul Mihail Sturza a plecat la Ga- Se dau exemple din gazeta Le Constitutionnel.
lati cu doamna, care va calatori mai departe la Constanti-
nopol, unde va face bai de mare]. ALBINA ROM., VIII 4628 323 (498.3)
(1837), p. 211 : 41. Copie de pe anaforaoa Sfatului catra Prea Tnaltatul
Domn din 4 August 1838. BULETIN F. 0., VII (1839),
4616 323 (498.3) p. 33-34.
[Se anunta ca domnitorul Mihail Sturza s-a intors la Referitor la sechestrul averii fostului domnitor loan Sturza.
Iasi]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 225 : BO.
4629 323 (498.3)
4617 323 (498.3) Cerire de demisionare a d-sale logof. Const. Sturza. BU-
[Se anuntl ca domnitorul Mihail Sturza a plecat cu LETIN F. 0., VI (1838), p. 375.
doamna la Stinca, pentru de a face in curs de 15 zile fere- De la Departamentul Drepatii.
dei la Prut"]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 263 : 41.
4630 323 (498.3)
4618 323 (498.3) Decret gospod catre d. logof. Costachi Sturza din 5
Caro domnesa pe la toate Ispravniciile din 18 Octomvrie Noemb. 1838. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 375-376.
1837. BULETIN F. 0., V (1837), p. 323. Domnitorul ii primeste demisia de la Departamentul Dreptitii i Si
Se dezmint anumite zvonuri cu privire la tigani, capitatia dajnl- aduce multumiri.
cilor, veniturilor rranistirilor etc.
4631 323 (498.3)
4619 323 (498.3) [C. Negruzzi este ales secretar al Generalnicii Obicinuite
D. Gheneral-Inspectorul au impartasit aceste asupra ear- Adunari]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 418.
Earn zilil Sf. Mihail. BULETIN F. 0., V (1837), P. 360.
Scurti dare de seamS despre modul cum a fost sirbitoriti la 4632 Sturza, Mihail 323 (498.3)
Galati ziva onomastici a domnitorului Mihail Sturza. [Mesaj de inchidere a Obstestii Obicinuite Adunari a
Principatului Moldovei, pe anul 1838]. BULETIN F. 0.,
4620 323 (498.3) VII (1839), P. 81-84, supl. la nr. 21, p. 81-83.
[Clerul, dregatorii statului, profesorii i elevii prezinta Se arata pe scurt realizlrile pe baza Regulamentului Organic,
felicitari domnitorului, in ziva Anului Nou]. ALBINA in timp de sapte ani.
ROM., IX (1838), P. 5.
4633 323 (498.3)
4621 Sturza, Mihail 323 (498.3) Anafora catra Prea Inaltatul Domn adresuita de Obteas-
[Mesajul adresat Obstestii Obicinuite Adunari la deschi- cà Obicinuita Adunare in 4 mart. 1839. BULETIN F. 0.,
derea sesiunii din 18381. BULETIN F. 0., VI (1838), p. VII (1838), supl. I la nr. 21, p. 83-84 si supl. II, P. 81 ;
25-28 si supl. la nr. 7, p. 25-27. ALBINA ROM., X (1839), supl. la nr. 20, p. 1-3.
Arati starea tarii : a fost o recolti bung, care a asigurat hrana Rispunsul la mesajul domnesc de inchidere a Obitestii Obicinuite
norodului si a tntirit exportul ; portul Galati a fost declarat porto- Aduniri pe anul 1838.

228

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4634 323 (498.3) 4646 Sturza, Mihail 323 (498.3)


Ofisul Domnesc catra Obsteasca Obicinuita Adunare din [Mesajul domnitorului catre Obsteasca Obicinuita Adu-
9 mart 1839. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 89. nare a Principatului Moldovei]. BULETIN F. 0., IX (1841),
Domnitorul Mihail Sturza declari inchisi sesiunea anului 1838. p. 93-96.
La deschiderea 0131te8tii Obicinuite AdunIri.
4635 323 (498.3)
4647 323 (498.3)
[Traducerea unui articol in care se elogiaza politica in-
terni a domnitorului Moldovei, Mihail Sturza]. G. TRANS., Anafora catra Prea Inaltatul Domn adresata de Ob-
II (1839), p. 47 : Moldova. steasca Obicinuità Adunare a Moldovei in sesia anulul
Din foaia austriacl Adler, nr. 65 din 16 martic.
1840. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 129-130.
Rispuns la mesajul domnesc.
4636 323 (498.3) 4648 323 (498.3)
[Domnitorul Mihail Sturza face cunoscut printr-un ofis [Corespondenta referitoare la primirea facuta in Boto-
catre Sfatul Ocirmuitor c, invoind beizadelei Nicolae Stitt] sani domnitorului Mihail Sturza, in 20 iulie]. G. TRANS.,
un otcup de 6 luni, a fost numit, ca suplinitor al indato- IV (1841), p. 127 : Moldova.
ririlor de vel postelnic, beizadea Gheorghe Sutu]. BULE- Mihail Sturza se intorcea din Bucovina i mergea la molia lui
TIN F. 0., VII (1839), p. 121. Fliminzii.
4637 323 (498.3) 4649 323 (498.3)
[Numirea log. Nicolai Cantacuzino in postul de mare [Ofisul de numire a log. Constantin Sturza in fruntea
logoflt al Dreptatii]. ALBINA ROM., X (1839), p. 287. Ministerului din Launtru]. ALBINA ROM., XII (1841),
nr. 57, p. 135 : Esi1.
4638 323 (498.3)
[Deschiderea Gheneralnicei Obicinuitei Adunari]. AL- 4650 323 (498.3)
BINA ROM., XI (1840), p. 25-27. [Descoperirea unei societati secrete la Iasi]. ALBINA
S-a citit de eltre log. Alexandru Ghica, ministru din 15untru, ROM., XII (1841), nr. 48, p. 99-100 : Secretariatul de
cuvintul adresat de domnitorul Moldovei acestei aduniri. Sint tre- Stat impartaseste urmatoarele ; C. DE AVIS, V (1841), p.
cute si numele celor 32 membri care au fost de fatl. 202-203 : Moldavia.
Se afirmI cI scopul ei era filantropic, si nu lupta impotriva
4639 Sturza, Mihail 323 (498.3) cirmuirii ;i institutiilor Orli ; numl'rul membrilor se ridica la
[Mesaj de deschidere al Obstestii Obicinuitei Adunari a 9-10 persoane ; cei care erau functionari au fost indcpirtati din
Printipatului Moldovei pe anul 1840]. BULETIN F. 0., posturile lor.
VIII (1840), p. 73-76.
4651 323 (498.3)
4640 323 (498.3) [Se anunç gazeta nemteasca din Brasov spune des-
c
Anafora catre Pre Inaltatul Domn adresuita de Obsteas- pre o sotietate tainica ce ar fi descoperit politaiul in Mol-
ca Adunare in 21 Fevruarie 1840. BULETIN F. 0., VIII dova"]. G. TRANS., IV (1841), p. 110, col II.
(1840), p. 77-79.
4652 323 (498.3)
Rispuns la mesajul domnesc.
[Deschiderea sesiunii Obstestii Obicinuite Adunari a Mol-
dovei]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 5 : Moldavia.
4641 323 (498.3) Corespondenti datatI : Esir, 14 Dechemv. [1841].
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza catre vistierul Ior-
dachi Ghica, prin care arat c ii primeste cu parere de 4653 323 (498.3)
rat' demisia de la Departamentul Finantelor]. BULETIN
F. 0., VIII (1840), p. 325. [$tiri cu privire la intentia secretarului de stat Gheor-
ghie Suto si a fratelui sau Nicolae Suto de a demisiona din
posturile lor]. G. TRANS., V (1842), p. 38, col. I.
4642 323 (498.3) Amindoi intentionau s3 facS o dritorie In str5inkate : cel dinar
[Ofisul domnesc catre Ocirmuitorul Sfat, prin care bei- la hal, iar cel de-al doilea la Geneva 1i Paris. DupS o corespon-
zadea Nicolae Sutu este numit ocirmuitor al Departamen- anti din Iasi, publicatI In Gazeta Universali de la Augsburg [All-
tului Finantelor]. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 337. gemcine Zeitung].
In locul vistierului Iordachi Ghica, demisionat.
4654 323 (498.3)
4643 323 (498.3) In seanta Obstestei Obicinuitd AdunarT din 26 Fevr. s-ai1
[Printul Nicolae $utu este numit ministru al finantelor]. citit urmatorul ofis a Prea InaltatuluI Domn. BULETIN
ALBINA ROM., XI (1840), p. 331. F. 0., X (1842), p. 101-104.
Se publid ofisul care cuprinde o dare de seamS asupra activitItii
4644 323 (498.3) Obstestii Obicinuite Adurari.
[Ofisul domnesc din 3 noiembrie 1840 catre Sfatul
Ocirtruitor, prin care se face cunoscut c logofitul Lupu 4655 323 (498.3)
Bals a fost numit vel logofat al Trebilor din Launtru]. [Corespondenta din Iasi, datata 8 martie, cu privire la
BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 341. inchiderea sesiunii Obstestii Obicinuite Adunari]. G.
TRANS., V (1842), p. 52 : Moldavia.
In locul logofitului Alexandru Ghica, clemisionat.
4656 323 (498.3)
4645 323 (498.3) [Vizita ministrului din launtru, log. C. Sturza, la Boto-
[Log. Lupu Bals e numit logofat al Trebilor din Launtru]. sani]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 97 : IaliT.
ALBINA ROM., XI (1840), nr. 88, p. 355 : EsiT. A vizitat cancelaria Isprlvniciei i a Eforiei, precum ;i spitalul,
E numit in locul log. Alexandru Ghica, demisionat din motive condus de doctorul aga Em. Holxdreger ; a adus multumiri admi-
familiare. nistratorului, aga T. Ghicn.

22
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4657 323 (498.3) 4669 323 (498.3)


[Vizita ministrului din launtru, log. C. Sturza, la Piatra]. [Se anunta ca deschiderea sesiunii Obstestii Obicinuite
ALBINA ROM., XIII (1842), p. 98. Adunari va avea loc la 20 ale lunii ianuarie]. BULETIN
A cercetat administratia tinutului ; a vizitat fabrica de hirtie, F. 0., XI (1843), p. 13 : /ylarele Postelnic Secretariii de
;i-a exprimat multumirea pentru aceast5 colonic industrioasi ;i a Stat.
insufletit pe fabricanti prin diruire de o sumi insemnitoare de bani".
4670 323 (498.3)
4658 Sturza, Mihail 323 (498.3) [Deschiderea Obstestii Obicinuite Adunari]. ALBINA
[Cuvintarea rostita inainte de a pleca in strainatate]. ROM., XV (1843), p. 29 : IasiI.
ALBINA ROM., XIII (1842), p. 129-130. Deschiderea s-a ficut la 25 ianuarie 1843, in Curtea Veche, care
s-a ridicat din ruinele rimase de la focul cel mare din anul 1827.
4659 323 (498.3) Episcopul de Roman, Meletie, a fost ales prezident al Adunirii.
[In urma consultarii doctorilor de la Berlin, domnitorul 4671 Sturza, Mihail 323 (498.3)
M. Sturza va pleca la Marienbad, iar doamna la Franz- [Mesajul domnitorului catre Obsteasca Obicinuita Adu-
bad, in Boemia]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 181 : nare a Moldovei]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 113
Iasil. Iasil ; FOAE SAT., V (1843), p. 119-122.
116 :
Mihail Sturza, cu prilejul implinirii periodului al doilea de
4660 323 (498.3) cincianie" al Obstestii Obicinuite Adunlri, amintelte de sirguinta
[Se anunta din Scheveningen Olanda ca domnito- pe care au depus-o membrii acestei Aduniri, de principalele pravili
rul M. Sturza va pleca de acolo la inceputul lui septem- votate ;i de starea deosebitelor ramuri ale slujbclor publice.
brie, iar intoarcerea sa in tail va avea loc in cursul lunii
octombrie]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 309 : Iasil. 4672 323 (498.3)
[Anaforaoa adresata la 27 martie 1843 de Obsteasca
4661 323 (498.3) Obicinuita Adunare domnitorului Mihail Sturza]. BULE-
[Se anunta ca a sosit la Viena domnitorul M. Sturza, cu TIN F. 0., XI (1843), p. 121-122 : FOAE SAT., V (1843),
doamna]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 325 : Iasil. p. 123-124.
Oblteasca Obicinuiti Adunare isi arat5 multumirca pentru incre-
4662 323 (498.3) derea domneascl si promite cI va lucra 1i in noul period cu
acecali rivni.
[Din Viena se anun; c printul Sturza, gospodarul
Moldovei, a sosit aci cu consoartea sa"]. CURIERUL 4673 323 (498.3)
ROM., XIII (1842), p. 335, col. I.
[Corespondenta din Iasi, datata 16 aprilie, despre se-
siunea Obstestii Adunari]. G. TRANS., VI (1843), p. 129
4663 323 (498.3) 130 : Moldavia.
[Stiri cu privire la sosirea domnitorului M. Sturza si a
doamnei la Iasi, dupa calatoria facuta in strainatate]. AL- 4674 323 (498.3)
BINA ROM., XIII (1842), p. 337 : Iasii, 341-342. [Se anunta ca domnitorul M. Sturza, intovarlsit de con-
silierul de mina Alexandru Sturza, a plecat pentru o mica
4664 323 (498.3) excursie in nordul Moldovei]. ALBINA ROM., XV (1843),
[Numirea hatm. Grigori Ghica in postul de mare pastel- p. 173 : Iasi!.
nic secretar de stat, in locul vorn. T. Ball]. ALBINA ROM.,
(1842), p. 361 : lash. 4675 323 (498.3)
[Se anunta ca. domnitorul M. Sturza si consilierul de
4665 323 (498.3) taina Alex. Sturza s-au intors la Iasi, din calltoria facuta
[Act prezentat de o deputatie de negustori si de sefii cor- in nordul Moldovei]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 185 :
poratiilor domnitorului Mihail Sturza]. BULETIN F. 0., IasiT, 189 : Iasil.
X (1842), p. 373. Se dau aminunte despre aceasti calltorie.
ExprimS recunoltinta pentru buna conducere a tIrii.
4676 323 (498.3)
4666 323 (498.3) [Se anunta ca, la 22 iunie, consilierul de taini Alexandru
Sturza a pirasit orasul Iasi, pentru a se intoarce la Odesa].
[tnscris prezentat de o deputatie de negustori si de sefii ALBINA ROM., XV (1843), p. 193 : lash.
corporatiaor log. C. Sturza, ministrul din Iluntru]. BULE-
TIN F. 0., X (1842), p. 373-374. 4677 323 (498.3)
Exprimi recunostintl pentru buna conducere a Ord.
[Domnitorul M. Sturza, avind in vedere sirguinta si
zelui patriotic" cu care vorn. $tefan Catargiu conduce
4667 323 (498.3) Ministerul de Justitie, 1-a inaintat la rangul de mare lo-
[Raspuns la scrisoarea cuiva, care trimisese, din Moldova, gofat]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 181 : Iasil.
redactiei, spre publicare, un articol politicesc"]. G.
TRANS., VI (1843), p. 77 : Moldavia. 4678 323 (498.3)
Redactia rispunde cI II va publica dacS asemenea lucruri se vor [Domnitorul M. Sturza viziteaza institutiile publice din
lua, dezbatc ;i disputa mai intii in oblteltile aduniri din Iasi si din Birlad]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 232 : Iasil.
Bucuresti. lar de cumva nici inii reprezentantii natiei, n-ar avea
birbltia a le cugeta ;i a le vorbi totdeodatI despre aceleasi, noi am 4679 323 (498.3)
cinta surzilor, prin urmare f5rI folos°. [Ofisul domnesc adresat hatm. Grigorie Ghica pentru
rinduirea sa in postul de vel vistier]. BULETIN F. 0.,
4668 323 (498.3) XI (1843), p. 301.
[Notitä despre noua Adunare Obsteasca a Moldovei]. G.
TRANS., VI (1843), p. 3, col. I : Tag, 17 Dec. 4680 323 (498.3)
Despre cei citiva deputati noi, se spune Dea ceriul ca ideile [Ofisul domnesc adresat vorn. Toderita Bals pentru rin-
cu care yin ei, si fie toate fiice vechi a vecinicului adevIr Ii a duirea sa in postul de secretar de stat].- BULETIN F. 0.,
inielepciunei". XI (1843), p. 301-302.

230

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4681 323 (498.3) 4693 323 (498.3)


[Numirea beizadelei Nicolai Sutu la Ministerul Trebilor [Ofisul domnesc de nurnire a log. Alexandru Ghica ca
din Launtru]. BULETIN F. 0., XI (1843), P. 469 ; AL- ministru la Departamentul din Launtru]. BULETIN F. 0.,
BINA ROM., XV (1843), P. 381. XII (1844), p. 105 ; ALBINA ROM., XVI (1844), p. 101.
E numit in locul logof. Costachi Sturza. Tot aci se publici ;i ofisul domnesc acre Sfatul Ocirmuitor prin
care ii anuntI aceasti numire.
4682 323 (498.3)
[Corespondenta' din Iasi, datata 9 decembrie, comentind 4694 323 (498.3)
numirea printului Nicolae $utu ca ministru din Lontru" Ofisul Domnesc adresat caul D. Vorn. Alecu Bals, din
in Moldova]. G. TRANS., VI (1843), P. 410 : Moldavia. 12 April 1844 nr. 38. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 125 :
Secretariatul de Stat.
4683 323 (498.3) Ii numeste titularul nou infiintatului Departament Bisericesc, ce
avea si se ocupe cu administrarea averilor mitropolici i ale
[Demisia beizadelei Nicolai Sup.' de la Ministerul Tre- episcopiilor.
bilor din Launtru]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 477 ;
ALBINA ROM., XV (1843), P. 405.
4695 323 (498.3)
Se publici rezolutia domneasci, pusI pe demisia lui N. Sulu.
[Corespondenta din Iasi, datata 20 aprilie, cu privire la
4684 323 (498.3) noile numiri de ministri]. G. TRANS., VII (1844), p. 143 :
Moldavia.
[Se aduce la cunostinta membrilor Obstestii Obicinuite Se comenteazI favorabil numirea log. A. Ghica la Ministerul din
Adunari c deschiderea sesiunii adunarii va avea loc la Launtru ;i a vorn. A. Bal; la Ministeria Bisericeasci".
10 ianuarie 1844]. BULETIN F. 0., XI (1843), P. 462 :
No. 3502. 4696 323 (498.3)
4685
[Comentarii asupra situatiei politice interne din Mol-
323 (498.3) dova]. G. TRANS., VII (1844), P. 143 : Moldavia, 147
[Corespondenta din Iasi, datata 28 decembrie 1843, cu 148 : Moldavia.
privire la viata politica]. G. TRANS., VII (1844), P. 14 :
Moldavia. 4697 323 (498.3)
Se vorbeste de apropiata sesiune a Obstestii Aduniri 8i detnisia [Se anunta ca vorn. Lascar Cantacuzino a fost numit
ministrului din l5untru, N. Sutu. vel vistier in locul hatm. Grigorie Ghica, demisionat]. BU-
LETIN F. 0., XII (1844), p. 257 : Secretariatul de Stat ;
4686 323 (498.3) ALBINA ROM., XVI (1844), p. 249 : IasiI.
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza prin care declara'
deschisa sesiunea pe anul 1843 a Obstestii Obicinuite Adu- 4698 323 (498.3)
nari]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 17. [Stiri despre cei doi fii ai domnitorului Mihail Sturza,
intorsi in tara dupa 10 ani de invatatura prin teri streine"].
4687 323 (498.3) G. TRANS., VII (1844), p. 299, col. I, 310-311 : Mol-
[Stiri si comentarii despre Obsteasca Adunare din Mol- davia.
dova]. G. TRANS., VII (1844), p. 14 : Moldavia, 25 :
Moldavia, 30 : Moldavia, 39 : Moldavia, 95-96 : Moldavia, 4699 323 (498.3)
102-103 : Moldavia. [Locuitorii orasului Focsani au oferit domnului Moldovei,
Mihail Sturza, o medalie de aur, cu portretul sau i cu o
4688 323 (498.3) inscriptie]. ALBINA ROM., XVI (1844), P. 377.
[Comentariu la vestea ca Grigorie Ghica, ministrul de Se publia cuvintul rostit de domnitor cu acest prilej.
finance din Moldova, intentioneazi sa-si dea dernisial.
G. TRANS., VII (1844), p. 96, col. I. 4700 323 (498.3)
[Comentarii dupa exilarea" lui M. Kogalniceanu la ma-
4689 K. [ogalniceanu], M. 323 (498.3) nastirea Risca]. G. TRANS., VII (1844), p. 364 : Focsanil,
Dezrobirea tiganilor. PROPA$IREA, I (1844), supl. 27 Oct
extraord. la nr. 5, p. 1-2.
SalutS cu bucurie noile legiuiri cu privire la averile nanasti-
4701 323 (498.3)
re;ti, desfiintarea dajdiei pe care preocii, diaconii ;i dascSlii o plI- [Corespondenta din Iasi despre Costache Negruzzi]. G.
teau altora decit statului, dezrobirea tiganilor m'inistircsti ;i a calor TRANS., VII (1844), p. 402 : Moldavia.
ai ocirmuirii. In legituri cu exilarea° lui la mo;ie, in urma suspendirii de
citre govern a foii Propllirea. Se relevi meritele literarc ale lui C. N.
4690 323 (498.3)
4702 323 (498.3)
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza prin care declara
tnchis sesiunea pe anul 1843 a Obstestii Obicinuite Adu- [Se publica stirea ca M. Kogalniceanu si C. Negruzzi s-au
nari]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 85. intors la Iasi, din exilul" impus de guvern]. G. TRANS.,
VIII (1845), p. 26 : Moldavia.
De asemcnea ;i arhimandritul Meletie Istrate.
4691 Sturza, Mihail 323 (498.3)
[Mesajul domnitorului la deschiderea Obstestii Obicinuite 4703 323 (498.3)
Adunari a Principatului Moldovei]. BULETIN F. 0., XII
(1844), p. 109-11. [Ofisul domnesc clue Obsteasca Obicinuita Adunare,
pentru deschiderea sesiunii pe anul 1844]. BULETIN F. 0.,
XIII (1845), P. 17.
4692 323 (498.3)
[Anaforaoa Obstestii Obicinuite Adunari, adresata dom- 4704 Sturza, Mihail 323 (498.3)
nitorului]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 111. [Mesajul domnitorului citit la deschiderea Obstestii Obi-
RIspuns la mesajul domnesc de deschidere a Oblrestii Obicinuite cinuite Adunari pe anul 1844]. BULETIN F. 0., XIII
Aduniri. (1845), p. 113-120,

231

www.dacoromanica.ro
323 (458.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (458.3)

4705 323 (498.3) 4716 Sturza, Mihail 323 (498.3)


Anafora catra Preainältatul Domn adresata de Obsteasca [Mesajul domnesc citit la deschiderea Obstestii Obicinuite
Obicinuita Adunare a Moldovel in sesia anulul 1844. BU- Adunari pe anul 1845]. BULETIN F. 0., XIV (1846),
LETIN F. 0., XIII (1845), p. 121-124. p. 117-123.
RIspuns la mesajul domnitorului M. Sturza.
4717 323 (498.3)
4706 323 (498.3) Anafora cgtra Preainaltatul Domn adresata de Obsteasca
[Corespondenta din Iasi, datata 25 martie, in legatura. Obicinuita Adunare a MoldoveI in sesia anuluI 1845. BU-
cu incheierea lucrärilor Obstestii Adunari din Moldova]. LETIN F. 0., XIV (1846), p. 125-127.
G. TRANS., VIII (1845), p. 118 : Moldavia. Rispuns la mesajul domnesc.
Se aminteste proverbul trt tara unde situ multe legi, nu a phase
nici unele. Se afirmI cl, In dezbateri, s-au remarcat A. Sturza, 4718 323 (498.3)
Grigorie Cuza Ii episcopul de Husi. [Numirea log. Nicolai Sutul in postul de vel logofit al
Justitiei]. BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 375 ; ALBINA
4707 323 (498.3) ROM., XVIII (1846), p. 265.
[Numirea log. Teodor Bals la Departamentul Dreptatii]. /n locul log. Teodor Ralf.
BULETIN F. 0., XIII (1844), p. 221 ; ALBINA ROM.,
XVII (1845), p. 177. 4719 323 (498.3)
In locul log. $tefan Catargiu, demisionat. [Ofisul domnesc din 13 ianuarie 1847 catre Obsteasca
Obicinuita Adunare]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 21.
4708 323 (498.3) Pcntru deschiderea scsiunii din anul 1846.
[Vizita domnitorului M. Sturza la Bacau]. ALBINA 4720 Sturza, Mihail
ROM., XVII (1845), p. 225 : 12411.
323 (498.3)
[Mesajul domnesc citit la deschiderea sesiunii anului 1846
4709 323 (498.3) a Obstestii Obicinuite Adunari a Moldovei]. BULETIN
F. 0., XV (1847), p. 117-122.
[Corespondente despre vizita domnitorului Mihail Sturza
la Galati]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 265, 277 4721 323 (498.3)
278, 281-282, 285-286 :
Cu acest prilej, aga I. Foteaa oferit domnitorului, din partea
Anafora catra Preainaltatul Domn adresata in Obsteasca
o medalie de aur
inscripçia : Recunostinta Gilitenilor,
Obicinuita Adunare a Moldovei in sesia anuluT 1846. BU-
cu
16 August 1845. Domnul a vizitat portul, spitalul public, cazinoul
LETIN F. 0., XV (1847), p. 122-124.
negustorilor, carantina etc. RIspuns la mesajul domncsc.

4710 323 (498.Y 4722 [Sagetatoriul] 323 (498.3)


[Vizita domnitorului M. Sturza la Tirgul Ocnei]. AL- [Corespondenta din Iasi, datata 14 februarie, cu privire
BINA ROM., XVII (1845), p. 273-275 : Iagii. la procesul lui Vasilie Milinescu]. G. TRANS., X (1847),
adaos la nr. 19, p. 77-78 : Moldavia.
A mers si la ape/e mincrale de la Manic, unde a petrecut o Juni.
Se public5 adresa Ministerului de Justitie c5tre Tribunalul criminal
rezolutia domneasci. Se comenteazI caracterul liberal al rezo-
4711 323 (498.3) lutiei domnitorului, care a rcdus pedcapsa dat5 pentru inlesnirea
[Urarea obstii Focsanilor, infa'tisata domnitorului, cu pri- fugii lui Teodor RIscanu.
lejul sosirii sale in acest oras]. BULETIN F. 0., XIII
(1845), p. 400. 4723 323 (498.3)
[Se aproba cererea vornicesei Paraschiva Rascanu de a se
4712 323 (498.3) intoarce in tara fiul ei, Teodor Riscanu]. BULETIN F. 0.,
[Se anunta c vist. Iorgu Ghica a fost numit sef al De- XV (1847), nr. 85, p. 499 : Departamentul trebilor din
partamentului din Nauntru, in locul log. Alexandru Ghica]. nauntru.
BULETIN F. 0., XIII (1845), p. 445 : Secretariatul de Cu conditia sI se aseze la mosie, Uri sI aibl vole a veni in
Stat ; ALBINA ROM., XVII (1845), p. 337 : Capitate.

4713 Privileghie, N. 323 (498.3) 4724 Un abonat 323 (498.3)


[Scrisoare catre redactor, in care se plinge de abuzurile [Despre vizita printului Grigorie la Husi]. ALBINA
secretarului de stat din Moldova]. G. TRANS., (1845), ROM., XIX (1847), nr. 99, p. 407-408 [gresit : 357
p. 373-375 : Moldavia. 358] : Domnule Redactor !
Nu ti mentioncaz1 numcle. AfirmI cl domnitorul I-a IndepIrtat
din h5tminie din pricina abuzurilor sale, pe care ins5 le-a continuat 4725 323 (498.3)
si la Secretariatul Statului, unde a fost apoi numit. Fiind pirtas al [Ofisul domnesc slobozit catre hatm. Nicolai Mavro-
noului contract al postiilor Moldovei, ce urma sI intre in vigoare cordat, cu prileiul retragerii sale din postul de secretar al
in anul urmitor, acesta a ducat s5-1 Intiture de pe acum pe N. Pri- statului]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 571.
vileghie, actualul contracciu", abuzind de numele domnitorului.
4726 323 (498.3)
4714 323 (498.3) [Numirea post. Alexandru Sturza in postul de secretar
[Se anunta cá sesiunea Obstestil Obicinuite Adunari pe de stati. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 571 ; ALBINA
anul 1845 se va deschide la 15 februarie 18461. BULETIN ROM., XIX (1847), p. 411.
F. 0., XIV (1846), p. 13 : Secretariatul de Stat. In locul hatm. N. Mavrorordat, demisionat.

4715 323 (498.3) 4727 323 (498.3)


[Ofisul domnesc pentru deschiderea sesiunii Obstestii Obi- [Corespondenta in care se comenteaza demisia ministrului
cinuite Adunari pe anul 1845]. BULETIN F. 0., XIV Trebilor din Nauntru al Moldova, Gh. Ghica]. G. TRANS.,
(1846), p. 21. X (1847), p. 411, ccl. I.

232

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 498.3)

4728 323 (498.3) 4740 323 (498.3)


[CorespondenTa din Iasi, datati 19 decembrie, cu privire [Ofis domnesc catre Sfatul Administrativ Extraordinar].
la demisia rninistrului din läuntru si a secretarului de stat ALBINA ROM., XX (1848), p. 237-239 ; FOAE SAT.,
din Moldova]. G. TRANS., XI (1848), p. 15 : Moldavia. X (1848), p. 229-231.
Se omenteazi favorabil numirea tinarullui Alecu Sturza la Secre- Atrage atentia Sfatului asupra a 28 puncturi care dereazi din
tariatul de Stat. Redactia adaugi o notiti in care comenteazi uncle printipiile regulamentului, insircinindu-1 a fi cu nepregetati sirguinta
ironii ale corespondentului la adrcsa bitrinilor 81 pledcaza pentru intru a lor neabatuti aplecare 8i punere in lucrare°.
continuitatea dintre generatii.
4741 323 (498.3)
4729 323 (498.3) [Despre uneltirile domnitorului Mihail Sturza pentru a
0 repede idee asupra staris de faTI a lucrurilor din Mol- se menTine pe tron]. POPORUL S., I (1848), p. 26 : Stirs
dova. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 185-188, 193 din Moldova.
195, 206-207. Se mai mentioneazi 8i urmItoarcle zvonuri : la Baciu proprictarul
Se descrie starca politica mizeri a Moldovei inainte de 1848. Alecu Asian 1-ar fi proclamat cazut pe Sturza 8i ar fi ia1iat steagul
Intr-o noti, redactia declarl ci a intirziat mult publicarea articolului, revolutiei din Tara B.omancasci ; mitropolitul ar fi fost otrivit
din motive de oportunitate politica. de Sturza.

4730 323 (498.3) 4742 323 (498.3)


[Domnitorul Mihail Sturza aproba hatm. Alecu As lan eli- Sturza i gazetele din Bucuresti. POPORUL S., I (1848),
berarea unui pasaport, ca sa mearga la Londra, pe termen p. 48 ; VEST. R., XII (1848), p. 227-228.
de 4 luni, i totodata sa fie lasate nelucrate pricinile ce Comcntariu la porunca domnitorului M. Sturza de a nu permite
1-ar privi i s-ar gasi in cercetarea parTii rarrmlui judeca- decit Vestitorului Rominesc intrarea in Moldova de tcama rlspindirii
toresc i administrativ"]. BULETIN F. 0., XVI (1848), ideilor revolutionare.
p. 13 : Departamentul Dreptatil.
4743 323 (498.3)
4731 Sturza, Mihail 323 (498.3) Constitutia Moldovel. POPORUL S., I (1848), p. 77-79.
[Mesajul domnesc citit la deschiderea sesiunii Obstestii Constitutia dati de Mihail Sturza e publicati imprcuni cu co-
Obicinuite Adunari din 1847]. BULETIN F. 0., XVI mentarii care subliniazN ca liberalismul ei e ipocrit.
(1848), p. 97-104.
4744 323 (498.3)
4732 323 (498.3) Constitutia Moldova PRUNCUL R., I (1848), p. 113
Anafora catra Preaina ITatul Domn adresata de Obsteasca 115 : Moldavia, 126-127.
Obicinuita Adunare a Moldovei in sesia anului 1847. BU- Atac impotriva regimului inrobitor al lui Mihail Sturza, publicin-
LETIN F. 0., XVI (1848), p. 105-108. du-se, cu comentarii ironice, textul constitutiei date de accst domnitor.
Rispuns la mcsajul dornnitorului.
4745 323 (498.3)
4733 [Sagetatoriul] 323 (498.3) Carte a fostului Rege Ludvig Filip catra Inca fiindul
[CorespondenTI din Iasi, datata 26 ianuarie, despre lu- Domn Mihai Sturza. BUCOV., I (1848), P. 2-3, 13
crarile Obstestii Adunari]. G. TRANS., XI (1848), p. 49 : 14, 23.
Moldavia. Pamflet sub forma de scrisoare, in cuprinsul careia domnul Mol-
dovei Mihail Sturza este violent atacat pentru anumitc faptc si-
4734 323 (498.3) virsite.
[Corespondente despre sesiunea Obstestii Aduniri a Mol-
dovei i despre diverse imprejurari interne]. G. TRANS., 4746 Istrate, N. 323 (498.3)
XI (1848), p. 105 : Ialis 10 Martie 1848, 118 [gresit : 112], [Scrisoare prin care dezminte cà ar fi autorul brosurii
col. I : Iasi. despre care a auzit cã circula sub numele lui si al lui
M. Kogalniceanu]. G. TRANS., XI (1848), p. 319-320 :
4735 323 (498.3) Tara Romaneasca si Moldova.
[Ofisul domnesc pentru inchiderea sesiunii Obstestii Obi-
cinuite Adunari pe anul 1847]. BULETIN F. 0., XVI 4747 323 (498.3)
(1848), p. 97. Anul Nou. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 1.
Ureazi ca anul 1849 s'S vindece pltimirile I si implineasci dorin-
4736 323 (498.3) tele cele drepte ale patriei.
[Domnitorul a numit, la 30 martie, pe vorn. Vasile
Beldiman in postul de mare postelnic secretar de stat, in 4748 323 (498.3)
locul lui Alexandru Sturza, demisionat]. ALBINA ROM., [Stiri mirunte din Tara RomAneasca si Moldova]. G.
XX (1848), P. 108. TRANS., XII (1849), p. 36-37, 50 : Tara Romaneasca.
si Moldova.
4737 323 (498.3) Se arati cl guvernele Moldovei 8i Tirii Romlnelti au instituit
[Se anunTa ca post. Costin Catargiu a fost numit pro- cea mai severl cenzura a jurnalelor i cIrtilor la granitelc lor cu
vizoriu sef al Departamentului Justitied. ALBINA ROM., Transilvania. ,Gazetele din Bucurqd au amortit toatc, afara numai
XX (1848), P. 139 : IasiS. de tele oficiale". Se reproduc apoi citeva ;66 interne din vesti-
torul Rominesc.
4738 323 (498.3)
[Post. Costin Catargiu este intarit in postul de sef al 4749 323 (498.3)
Departamentului JustiTlei, pe care 1-a condus provizoriu]. [Se anunT1 plecarea domnitorului M. Sturza la Foc-
ALBINA ROM., XX (1848), P. 177 : lash. sand. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 155 : lash.
Totodata, a fost inaintat in rangul de mare logoflt.
4750 323 (498.3)
4739 323 (498.3) [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, in care sint
[Vist. Alecu Bals e numit ministru al trebilor din nauntru, aratate bagarile de seama" pe care O. le aibi in vedere
in locul log. Stefanica Catargiu, demisionat]. ALBINA cind va conduce Tara in lipsa domnitorului din capitala].
ROM., XX (1848), p. 205 : DULETIN F. 0., XVII (1849), p. 157-158.

233

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4751 323 (498.31 4763 323 (498.3)


[Raportul ispravniciei din tinutul Tutova cu privire la [Grigorie Ghica voda catre mitropolia Moldovei]. BU-
primirea facuti domnitorului in timpul trecerii sale prin LETIN F. 0., XVII (1849), p. 206.
acest tinut, spre oralul Focsani]. BULETIN F. 0.. XVII Cere, cu ocazia urcirii sale pe tron, ca clerul si inalve rugiciuni,
(1849), p. 163-164. ca sl-I lumineze In conducerea Ora.

4752 323 (498.3) 4764 323 (498.3)


[Raport despre calatoria domnitorului Mihail Sturza [Comentarii la numirea ca domnitor a lui Gr. Ghica].
Oda. la Foc1ani]. BULETIN F. 0., XVII (1849), BUCOV., II (1849), p. 99-100 : Moldova.
p. 175-176. Se comenteazi favorabil numirea hatmanului Grigorie Ghica ca
Se publici in limbile romlni si francezI.
domn al Moldovei ;i constituirea noului guvern moldovean.
4753 323 (498.3) 4765 323 (498.3)
[Se anunta ca au sosit in Galati cloi functionari turci, [Articol in legatur a. cu noul domnitor al Moldovei].
care au adus firmanele de numire ale noilor domnitori, BUCOV., II (1849), p. 102-104 : Moldova.
Grigorie Ghica pentru Moldova §i Barbu $tirbei pentru
Tara Romaneasca]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 187 : Se arati cit a suferit Moldova sub domnia lui Mihail Sturza ;i se
face apel la intelepciunea noului domnitor, Grigorie Ghica, ca si
sfarme opiniile ritIcite $i ridicole.
4754 323 (498.3)
Ra 11 iunie, Suria Bei, cu suita sa, a infatiRt hatrna- 4766 323 (498.3)
nului Grigorie Ghica documentele prin care a fost numit [Despre starea Moldovei la plecarea lui Mihail Sturza].
domnitor al Moldovei]. ALBINA ROM., XXI (1849), BUCOV., II (1849), p. 119-120 : Iasi, 25 Iuniu 1849.
p. 191 : Iasi?. Se arati starea proasti In care se afli viranul, preotimea, tn.0-
Sfatul Administrativ a felicitat pe noul domnitor si a luat dis- mtntul, administraçia, finantele, justitia.
pozitiile cuvenite, ca si se aduci la cunostinta publicS aceast5
noutate. 4767 Panu, Anastasiu 323 (498.3)
Discursul tinut de... in 10 Iuliu 1849 la esamenul de
4755 323 (498.3) varl de la §coala ptiblica din Hu11. BUCOV., II (1849),
[Secretariatul de Stat intiin;eaz c Grigorie Alexandru p. 133-136.
Ghica a fost numit domn al Moldovei, in locul lui Mihail Dupg ce vorbeste de cireva figuri din trecutul cultural romlnesc,
Sturza]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 191 ; FOAE arati ce are de fIcut noul domnitor Grigorie Ghica pentru irnbuni-
SAT., XI (1849), p. 159. tiçirea situa;iei poporului rnoldovean.

4756 323 (498.3) 4768 323 (498.3)


[Despre indepartarea lui Mihail Sturza din scaunul Mol- [Se anunta ca noul domnitor, Grigorie Ghica, a plecat
doveil. BUCOV., II (1849), p. 77-78. de la Iasi, la 23 iunie 1849, spre a merge la Constanti-
Se aratt cS, timp de 15 ani, Moldova a suferit de neauzite nopol, pentru a primi investitura]. ALBINA ROM., XXI
abuzuri fi cruzimi. (1849), p. 203 : Jail.
4757 323 (498.3) 4769 323 (498.3)
hatm. Gr. Ghica a fost numit domn al
[Se veste§te c [Primirea ce s-a fa:cut dorrmitorului Grigorie Ghica, in
Moldovei]. BUCOV., II (1849), p. 88 : Iag 30 Mai. diferite oraw, in drurnul eau de la Iasi la Galati]. AL-
Redacçia adaugi ci are sperance cI noul domnitor va rlspunde BINA ROM., XXI (1849), p. 217 : Iasii.
a;teptirilor ;i va justifica, in cca mai plinS mIsurl, Increderea ce
au pus In el comeatriotii sii° 4770 323 (498.3)
4758 323 (498.3) [Relatari cu privire la primirea ficuta la Galati dom-
nitorului Grigorie Ghica, in drumul sau spre Constanti-
[Aspra critica a fostului domn al Moldovei, Mihail nopol]. DUNAREA, III (1849), p. 101-102, 105 : Galatii.
Sturza, §i a partizanilor sai]. BUCOV., II (1849), p. 94.
4771 323 (498.3)
4759 323 (498.3) [Sfatul Administrativ din Moldova trimite la Galati o
[Despre situatia politica din Moldova dupa caderea lui deputatie, ca sa-I primeasca pe domnitorul Grigorie Ghica
Mihail Sturza]. BUCOV., II (1849), p. 96-97 : Moldova. la intoarcerea de la Constantinopol]. ALBINA ROM.,
XXI (1849), p. 245 : Tasii.
4760 323 (498.3)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Ocirrnuitor pentru rin- 4772 323 (498.3)
duirea madularilor Sfatului Administrativ Ordinariu 6 [Despre intoarcerea din Constantinopol a printului Gri-
Extraordinariu"]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 204. gorie Ghica §i primirea lui 1a Galati]. DUNAREA, III
Se publici numele noilor ministri. (1849), p. 121, 125-126.
4761 323 (498.3) 4773 323 (498.3)
[Grigorie Ghica voda catre Sfatul Ocirmuitor]. BU- [Se anun; cà domnitorul Grigorie Ghica a sosit la
LETIN F. 0., XVII (1849), p. 204-206. Galati in ziva de 30 iulie]. ALBINA ROM.. XXI (1849),
Recomandiri cu ocazia suirii sale pe tron. p. 257 : lash.

4762 Ghica, Grigorie 323 (498.3) 4774 323 (498.3)


[Cuvintul adresat de noul domnitor al Moldovei func- [Amanunte despre primirea facuti la Galati domnito-
tionarilor civili i militari]. ALBINA ROM., XXI (1849), rului Grigorie Ghica, la intoarcerea sa din Constantinopol].
o. 191. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 261 : Ia01.

234

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

4775 323 (498.3) 4786 323 (498.3)


Programa pentru primirea Inaltimei Sale Domnitorului [Adresa episcopului de Roman, Veniamin Roset, din
de la Galati si pink' la Iasi chibzuita in 6 Avgust 1849. 3 octombrie 1849, citre Departamentul Averilor Biseri-
BULETIN F. 0., XVII (1849), P. 252-253. cesti si al Invataturilor Publice]. BULETIN F. 0., XVII
Dupi vizita de prezentare a domnitorului Grigorie Alexandru Ghica, (1849), v. 324.
la sultan. Anunti cI l-a pedepsit pe arhimandritul Sofronie pentru cuvintul
rostit la miruirea domnitorului.
4776 323 (498.3)
[Amanunte despre primirea oficia1 facuta domnitorului 4787 323 (498.3)
Grigorie Ghica, In capitala Moldovei, dupa calitoria sa la [Un anonim acre redactorul Bucovinei"]. BUCOV., II
Constantinopol]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 265 (1849), p. 208-209.
267 : CondamnI cuvintarea rostitl de arhimandritul Sofronie in biserica
Sf. Nicolac din Iasi.
4777 M. C. 323 (498.3)
[Scrisoare din Iasi, in care descrie starea de spirit din 4788 323 (498.3)
capitala Moldovei dupa instalarea noului domnitor]. DU. [Se anun; c, potrivit articolului 3 din Conventia de
NAREA, III (1849), p. 141 : Galatt. la Balta-Liman si dupä o intelegere cu ambii inalti comi-
sari, domnitorul a numit un comitet de sapte membri, care
4778 323 (498.3) si-a inceput lucrarile la 7 noiembrie]. ALBINA ROM., XXI
[Vizitele facute de domnitorul Grigorie Ghica la spi- (1849), p. 377 : IaSil.
talul Sf. Spiridon i la cazarma din Iasi]. ALBINA ROM., Sint trecute numele cclor sapte membri.
XXI (1849), p. 273 : Iasii.
4789 323 (498.3)
4779 323 (498.3) [Grigorie Ghica, domnul Moldovei, doneaza statului
[La biserica catolica din Iasi, s-a oficiat un tedeum cu 100 000 galbeni, pe care ii primise pentru cheltuielile de
ocazia intronarii domnitorului Grigorie Ghica]. ALBINA investire i intronare]. BUCOV., II (1849), p. 276 : Iasi,
ROM., XXI (1849), p. 278. 12 Decemyre.
4780 323 (498.3) 4790 323 (498.3)
Solenitatea sacrului a Prea-in. Damn. Grig. Alex. [Referat asupra activitatii Sfatului Administrativ si a
Ghica VV. in 2 Octomvrie 1849. ALBINA ROM., XXI Secretariatului de Stat, de la 22 iunie 1849 pita la 20 apri-
(1849), supl. nr. 78, p. 333-335 ; JURN. DE GALATZ, lie 1850]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 130.
I (1849), p. 9-11. Se aratI numlrul lucrIrilor rezolvate.
Dare de seami despre solemnitate. Se publici jurlmintul rostit
de domnitor si cuvintul domnesc adresat AdunIrii. Cuprinde si :
Portretul Printultti G. Ghica, in versuri, si un Sonetu, compus in 4791 323 (498.3)
limbs italianI de prof. Croscelli, reprodus in original si In tradu- [Ofisele domnelti din 15 decembrie 1849 catre Sfatul
core. Text romln si francez. Administrativ]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 13-14.
Domnul cere Sfatului Administrativ sI cerceteze legile 11 sI dea
4781 323 (498.3) pedeapsa cuvenitI arestatului sIrd. Iancu Corjascu, care rIspindcste
Solenitatea intronari Prea inaltatului Domnii Grig. In public ,,prinsipii vItimatoare bunei armonii a sosietIsii plzitI
Alex. Ghica VV. Printul Moldavii. VEST. R., XIII (1849), sub oblIcluirea legilor tIrii".
p. 334-335.
Descrierea serbirilor. 4792 323 (498.3)
[Anaforaua Sfatului Administrativ, din 18 decembrie
4782 323 (498.3) 1849, catre domn, cu privire la sard. Iancu Corjäscu]. BU-
[Ofisul de numire a log. Costachi Sturza in postul de LETIN F. 0., XVIII (1850), p. 14.
ministru al trebilor din nauntru]. BULETIN F. 0., XVII Sfatul propune, ;i domnitorul aprobl, ca Ord. Iancu CorPscu,
(1849), p. 387 ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 397 pentru rIspindirea de idei jignitoare principiilor legilor, sl fie trimis
398 : Iasii. la mInIstirea Soveja sau DurIu, pink' cind el va veni la o adevIrati
cunostinsl a lucrurilor. Acolo va sta sub cuvenita pazI polisieneascI.
4783 323 (498.3)
[Articol in legatura cu inceputul domniei lui Gr. Ghica]. 4793 323 (498.3)
BUCOV., II (1849), p. 167-168 : Moldova. [Se face cunoscut ca comitetul de revizie, instituit pe
Se area' cI, sub domnia lui Grigorie Ghica, oameni competensi temeiul Conventiei de Balta-Liman", si-a incheiat lucrarile
au inceput 55 indrepte abuzurile guvernului trecut. si, printr-un ofis domnesc, s-a dispus inchiderea sedintelor
acelui comitet]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 3.
4784 323 (498.3)
[Despre dificultatile intimpinate de noul domnitor]. 4794 323 (498.3)
BUCOV., II (1849), p. 184-185 : Moldova. [Ofisul domnesc prin care vorn. Vasile Sturza este nu-
Se aminteste de ungerea noului domnitor, Grigorie Ghica, si se mit ministru al Lucrarilor Publice]. GAZ. DE MOLD.,
publici cuvintul rostit cu aceastI ocazie de arhimandritul Sof ronie XXII (1850), p. 25 : Notivale din nauntru.
Garbovski, pentru care cuvint Garbovski a fost apoi exilat intr-o
minIstire.
4795 323 (498.3)
4785 323 (498.3) [Ofisul domnesc prin care se intareste, in postul de di-
[Adresa Departamentului Averilor Bisericesti si al In- rector al Departamentului din Nauntru, vorn. Scerlat
vitaturilor Publice, din 3 octombrie 1849, catre episcopul Roset]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 33.
Romanului, Veniamin Roset]. BULETIN F. O., XVII
(1849), p. 323-324. 4796 323 (498.3)
Se cere pedepsirea arhimandritului Sofronie, pentru cuvintul rostit [Corespondente din Iasi, cu diferite stiri politice refe-
In biserica Sf. Nicolae, cu ocazia miruirii domnitorului, si care ritoare la Moldova]. BUCOV., III (1850), p. 21, 24-25,
cuvint ayes vorbe pline de veninul unui duh neinpicitor°, 39-40, 43, 45-46.

www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)

In articol, se precizeazt ci acest ziar din Bucovina apare iii


4797
[Se anunç cä domnitorul Gr. Ghica a instituit, potrivit
323 (498.3)
limbile romini ;i germani si
E vorba, probabil, de foaia Bucovina.
se imparte pe ascuns in Moldova. -
Conventiei de la Balta-Liman i aprobarii inaltilor comi-
sari imperiali, un Divan Obstesc, menit sa ;MI provizoriu
locul Obstestii Adunari]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), 4806 323 (498.3)
p. 45 : Novitale din niuntrn [Ofisul domnesc pentru inchiderea sesiunii anuale a Di-
Deschiderea acestui divan s-a aminat, din pricina indispozitiei vanului Obstesc]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1850), p. 185.
preledintelui stu, log. Constantin Sturza, ministru din niuntru.
4807 323 (498.3)
4798 323 (498.3) [Se anunta ca hatm. Anast. Basota este numit ministru
[Deschiderea Divanului Obstesc]. GAZ. DE MOLD., al lucrarilor publice]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
XXII (1850), p. 49. p. 205 : Novitale din nauntru.
Cu acest prilej s-au citit ofisurile domneiti cItre Constantin
Sturza, care e numit presedinte al Divanului Obitesc, ;i citre Di- 4808 323 (498.3)
vanul Obltesc, in care se arati programul de lucru ;i durata sesiunii. [Ofisul domnesc prin care hatm. Anastasie Basota este
numit sef al Departamentului Lucrärilor Publice]. GAZ.
4799 323 (498.3) DE MOLD., XXII (1850), p. 217.
[Ofisul domnitorului Gr. Ghica catre log. Constantin
Sturza, prin care ii aduce la cunostinta ca este insarcinat 4809 323 (498.3)
sa prezideze Divanul Obstesc, care are sa inlocuiasca vre- [Se anun; cà printul Nicolae Sutu e numit ministru al
melnic Obsteasca Adunare]. GAZ. DE MOLD., XXII dreptatii]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 283.
(1850), p. 49-50.
4810 323 (498.3)
4800 323 (498.3) [Ofisul domnesc prin care marele log. Nicolae Sutu este
[Ofisul domnitorului Gr. Ghica catre Divanul Obstesc]. numit sef al Departamentului Dreptatii]. GAZ. DE
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 50-51. MOLD., XXII (1850), p. 251.
Se arati ci, potrivit Conventiei de la. Ba lta-Liman, acest divan
se va alcitui : 1) De toate midularile Sfatului Extraordinar 2) De 4811 323 (498.3)
prezidentul si midularele elective a Divanului Domnesc 3) De pre-
zidentii tribunalelor aflitoare in Iasi". Divanul Obstesc se va ocupa [Despre numirea printului Nicolae Stitt' in fruntea Mi-
cu cercetarea regulati a semilor Statului ;i a alezirei birului, cu nisterului de Justitie]. ZIMBRUL, I (1850), p. 53 : I411.
disbaterea aseztmintelor $i a proiectelor de legi, pe care domnitorul
ii va supune lui spre deliberatie". Mai departe, se arati cum va lucra 4812 323 (498.3)
acest divan si ci termenul sesiunii anuale va fi de clout luni ; prima [Se vesteste c spit. Iorgu Radu a fost inchis la ma-
sesiune a Divanului Obstesc se declart deschist. nastirea Soveja, pentru uneltirile neiertate i pentru atacul
inscris ce a facut e.s. ministrului din Launtru"]. ZIMBRUL,
4801 323 (498.3) I (1850), p. 57 : I45h.
[Se anunta ca spat. Ioan Prejescu a fost numit membru
in Divanul Domnesc]. GAZ. DE MOLD.. XXII (1850), 4813 323 (498.3)
p. 105 : Novitale din nauntru. [Domnitorul a primit demisia lui Nicolae D. Ghica din
Prin aceasti numire, numirul membrilor din Divanul Obstesc s-a postul de ministru al averilor bisericesti si al instructiei
completat. publice]. ZIMBRUL, I (1850), p. 69 :
4802 323 (498.3) 4814 323 (498.3)
Lista de gratificatille si harazirile facute din poslina ex- Articolti comunicatti. Rolatie in scurtil despre lucrurile
portatid zaherelit. BULETIN F. 0., XVIII (1850), Administratiei de la luna luI Iunie a anuluT 1849 pink' la
D. 121-122. Iunie 1850. ZIMBRUL, I (1850), nr. 18 si 19, p. 69-75.
Cu sume mai mari, slut trecuti : beizadea Nicolai 5utu, 40 000 lei ; Despre finantele tirii, rntsurile generale, Divanul general etc.
log. Costachi Mavrocordat, 22 000 ; vorn. Alecu Conta, 17 500 ; spit.
Cozoni, directorul carantinei, 13 200 ; ofiterii i subaiterii veniti 4815 323 (498.3)
din Rusia, care au lost trimiii spre invtttturt, 4 500 lei ; in total, [Numirea spat. Grigori Cuza in postul de sef al De-
591 442 1ci.
partamentului Averilor Bisericesti]. BULETIN F. 0., XVIII
(1850), p. 291 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 283 ;
4803 323 (498.3) ZIMBRUL, I (1850), p. 73.
[Ofisul domnesc cAtre log. Costachi Sturza, prin care
acesta e numit ,vremelnic" sef al Departamentului Drep- 4816 323 (498.3)
tatii, in locul log. Petrachi Roset, demisionat]. BULETIN
F. 0., XVIII (1850), p. 129 ; GAZ. DE MOLD., XXII [Ofisul domnesc din 4 septembrie 1850 catre Sfatul Ad-
(1850), p. 113-114 : Novitate din nauntru. ministrativ Extraordinar, pentru calatoria in tail a dom
nitorului]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 287-288 ,
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 275.
4804 323 (498.3)
Cere ca sfatul si se adune regulat, sub preiedintia logofitului din
[Se anunta numirea provizorie a logofatului Costache Niuntru, si aibi griji de linistea ;i orinduiala publict etc.
Sturza la Departamentul Justitiei, in locul log. P. Roset
Balanescu]. JURN. DE GALATZ, I (1850), p. 231 : Stirl
din nauntru. 4817 C.[odrescu], T. 323 (498.3)
[Relatie despre calatoria domnitorului Grigorie Ghica in
4805 323 (493.3) tara]. ZIMBRUL, I (1850), p. 81-82, 85-86, 89-90,
[Se traduce un articol din ,Jurnalul de Constantinopol" 93-94, 101-103 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
in care se arata nedreptatea atacurilor impotriva starilor p. 299-300, 303, 307-309, 312, 315-316, 319-320.
din Moldova, publicate intr-un ziar din Bucovina]. GAZ. A vizitat oraiele : Botoiani, Dorohoi, Filriceni, mintstirea Nearntu
DE MOLD., XXIII (1850), p. 114-115. si orasul Roman.

236

www.dacoromanica.ro
323 (4983) POLITICA INTERNA CHE5TIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (436) (-54)

4818
Cuvantul rostiti1 lnaltatului Domni1 Grigorie Ghica la
ocazia trecereI sale prin Romani:1. ZIMBRUL, I (1850),
p. 101-102 : Foiletonul Zimbrulul.
Rostit de un rin8r al ctrui nume nu e mentionat in relatarea
despre desfasurarea prirnirii domnitorului la Roman.

liei lui Gr. Ghica. Ii urcazi at realizeze binele supusilor es


323 (498.3)

Infatiseazt
rolul domnitorilor capabili in istoria popoarelor. Face elogiul fami-
ratilor.
4825 Hlurmuzachi], A.

cuprinse in noua constitutie.

4826 Palacki, Fr.


Centralisatiunea i
323.1 (436)
0 ochire retrospectiva. BUCOV., II (1849), p. 1-3.
comenteazi primele sect paragrafe votate de parlamentul
din Viena din noua constitutie a Austriei ; arati importanta fiber-

federatiunea in Austria. BUCOV., II


(1849), p. 288-289 ; III (1850), p. 8-11, 13-15.
323.1 (436)

4819 G. 323 (498.3) Articolul a fost publicat de ;dui partidului national ceh in
[Corespondenta de pe marginile Moldaviei", datata gazeta Narodni Novini si a fost reprodus i discutat In rnulte gazcte
26 septembrie, v.]. G. TRANS., XIII (1850), p. 75 : Tara din impiritia austriact ; Bucovina publici accst articol, in traduccre,
Romaneasca si Moldavia. sub rezerva de a insemna alit data observatiile sale.
Vorbeste de eforturile Viscieriei Moldovei de a gisi noi surse de
venir. S-a infiinrar un fel de acsizi asupra zaharului pi a cafelei". 4827 Palacki, Fr. 525.1 (436)
.Deoarece riranul nu cunoasre cafeaua 1 i zaharul, ci numai fasolea Despre centralizaciune in egala IndreptWre In Austria.
acesre acsize le suporrau clasele avute". Atunci G. TRANS., XIII (1850), p. 13-14, 17-19.
boierii intepertirt cu picioarele in prag i nu suferirt aceasti
se
Traducere dupt Narodni Novini. Palacki, vestitul cap al par-
aesizt". /n consecintt, s-au pus alte dtri : dublarea proului strii,
tidei cehice, discutt problems centralismului in monarhia austriaci.
10% pe venitul cartutilor, croterea vamii de la 3% la 5(Yo. Ia atitudine impotriva ei ti pledeazt pentru o federalizare largt,
cuprinzind cu egale indreptstiri provinciile diferite ale monarhiei.
4820 323 (498.3)
[Rezumatul unui articol aparut in Reichszeitung", din 4828 323.1 (436)
28 noiembrie, cu privire la situatia interna din Moldova]. Centralisare i federalismul. G. TRANS., XIII (1850),
G. TRANS., XIII (1850), p. 154, col. I. p. 12.
Se infitiseazt pe scurt dezbaterile ridicate de noua organizare a
monarhiei austriece : in timp ce germanii din Austria cer o mai
riguroast centralizare, ungurii cer o federalizare numai a Austriei
323.1 CHESTIUNEA NATIONALITATILOR cu Ungaria, iar slavii din monarhie ccr in numele lor si al
(436) Austria rominilor o largt federalizare.
(439.1) Ungaria
(439.2) Transilvania 4829 323.1 (436)
(496) Turcia. Imperiul otoman [Articol cu privire la consecintele noii organizari, pe
(498) Principatele Romane provincii, a Imperiului austriac]. G. TRANS., XIII (1850),
(=...) Popoare raspindite in mai multe tad p. 69-70 : Brasov.
Se exprimt, in concluzie, opinia ct rot:Anil trebuie at se apere
(436) Austria ,in contra cticitorilor de constitutiune" ti at rcclame guvernului,
clad se intimpli asemenea cilctri.
(436) (=59) Romanii din Austria in general
(437.5) (=59) Românii din Bucovina
(436) (=59) ROMANII DIN AUSTRIA
4821 Barit, G. 323.1 (436) IN GENERAL
Românii i panslavismul. FOAIE PT. MINTE, IV (1841),
p. 353-358. Vezi si : 323.1 (439.2) (=59) Romanii
Articol in legiturt cu problema nationalititilor in monarhia din Transilvania i Ungaria
austriact. Autorul traduce mai intii un articol din foaia maghiart
Nemzeti Tirsalkodó, in care se propunea acordarea de pimint i 4830 323.1 (436) (=59)
drepturi popoarelor din monarhia austriact, pentru a lc face al
piardt simpatia fact de Rusia, aratatt prin ideea panslavt. /n co- [Se vesteste ca la Viena s-a hotarit ca actele Dietei
mentariu, Bari; definelte pozitia romInilor din Transilvania. Austriei sa. fie redactate si in limba romana]. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 84, col. II : De la Viena...
Redactia compart aceasta situatie favorabili cu cea din Dicta
4822 323.1 (436) Ungariet.
[Se anunta c limba nationala din cele trei taxi Croa-
tia, Slavonia si Dalmatia a fost recunoscuta ca limba 4831 323.1 (436) (=59)
oficiala, in toate ramurile administrative]. ALBINA ROM.,
XIX (1847), p. 368 : Austria. rNumele persoanelor din deputatiunea romana ce a adus
omagiul de supunere noului imparat, Franz Iosef I, cu-
4823 B.[arit, G.]
vintarea rostita in fata imparatului i raspunsul impara-
323.1 (436) tului]. BUCOV., II (1849), p. 1-2.
Unele idei politice, cu privinta mai virtos la monarhia
austriaca. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 371-372, 4832 323.1 (436) (=59)
373-375.
Analizeazi cauzele care ar putea duce la ftrimarea rnonarhiei [0 deputatiune alcatuita din 12 mernbri, reprezentind
austriece, precum si situatia unui scat maghiar independent fact de pe romAnii din Transilvania, Banat, Ungaria si Bucovina,
natiunile din &taut lui. s-a prezentat in audienta la imparat]. BUCOV., II (1849),
p. 13-15.
4824 323.1 (436) cu acest prilej, episcopul Saguna a rostit o cuvintare de urare, la
care a rtspuns imptratul. Se publict fragmente din cuvintarea epis-
Curn sa. se Impace limbele in statul federativ austriac. copului $aguna si rispunsul Impiratului, precum i petitia pe care au
G. TRANS., XII (1849), p. 47 infititat-o deputatii romini implratului. Romlnii cer intre altele
Se expune propunerca foil stselti Satellit, ca limbs Dietei, a co- unirea. tuturor rominilor din Imperiul austriac, sub sceptrul Austriei ;
munictrilor guvernului ti a ottirii et fie cea germanI, iar in rest administrare nationalt ; o adunare generalS ; introducerca limbii
ficcare natiune sa se administreze in limba sa. nationale in ware treburile ce privesc pe romini etc.

237

www.dacoromanica.ro
123.1 (436) (..59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 321.1 (437.5) (-59)

4833 . . . i . . . 323.1 (436) (=59) Imp5ratulut [p. 58] ; Ursoriul deputatiunet romane [p. 58-59, 65-67,
Epistola unui deputatu romanu catra unu conationalistu 69-71, 73-74] ; Alspunsul ImpIratului [p. 74] ; Descoperirea ministe-
alu seu (ca respunsu). BUCOV., II (1849), p. 40-41. riulta [p. 74, necerminat].
In aceasti scrisoare, trimisi din Olmütz la 3 (15) martie 1849, se
arati cI drepturile rominilor din Austria trebuie si fie cgale cu ale 4842 323.1 (436) (=59)
celorlalte popoare conlocuicoare. Centralisatia romn i sail. BUCOV., II (1849).
p. 133-136.
4834 323.1 (436) (=--59) Se afirmi CI nurnirea lui Bach in postul de comisar impiritesc tn
[PetiVta prezentata d.e deputmli ron.ni, Petru Mocioni, Transilvania, cu pistrarea postului slu administrativ In Bucovina, este
Petru Cermena si loan Dobran, imparatului Austriell. inceputul unei cencraliziri a romlnilor din Austria. Se arati nesin-
BUCOV., II (1849), p. 109-110. ceritatea sasilor fatl de dinastia Austriei ;i dorinm lor de a pawl
Intlietatea in Transilvania.
11 roagl pe implrat sI dea o hocirire in cel mai scurt timp cu

privire la petiria prezentatl de deputatii romlni la 5 februarie 1849.


Se publici si rlspunsul impiratului. 4843 323.1 (436) (=59)
[Despre centralizarea tuturor romanilor din Austrial.
4835 323.1 (436) (=59) BUCOV., II (1849), p. 153-156.
Se publici o scrisoare ministeriel adresatt sefului deputatiei romine
Cererile Romani lor din monarhia austriaca. FOAIE PT.
MINTE, XII (1849), p. 97-100. episcopul Andrei $aguna - si aspunsui acestuia.

Petitia adresati tmpIracului, in 2.5 februarie 1849, ;i rispunsul aces-


tuia. Recapitulare a actiunii politice a rominilor din monarhia 4844 323.1 (436) (=-59)
austriaci, incepind de la 3/15 mai 1848, precum 1i a cererilor lor. Intuiflunl po1itke-n4onale. BUCOV., Ii (1849), p. 262
Impiratul rispunde el recunoatte lealitatea si iertfele rominilor, iar 263, 275-276.
peti;ia lor o va da in dezbatere forurilor competence. Autorul vorbette de tendintele maghiarilor, secuilor, sirbilor, croa-
tilor, sasilor si rominilor din monarhia austriacl. Articolul este scris
4836 323.1 (436) (=59) de un binitean din Viena i poarti data : 30 noiembrie 1849.
Memorandul deputaciuna romane catra ministeriu.
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 3-7. 4845 323.1 (436) (=59)
Datat .,Ohnutu, 5 Marta', 1849'. [Comentariu la activitatea desfasurata de Andrei $a-
suna la Ohniitz i Viena). BUCOV., II (1849), p. 143 t
4837 323.1 (436) (.--=--59) Cerna.A, 20 August ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 289.
Plinsoare clupa. *tesirea constitu%lunil. FOAM PT. MINTF., Se expriml clorinta ca episcopul $aguna at fie pus in stare de a
XIII (1850), p 9-11. corespunde in misuri cuveniti la attepttrile fiilor bisericei sale, pen-
tru ca acel popor atit de p5rIsit, apoi clevetit, ear mai la urmi si
Memoriul e datat Oltniitz, 12 marcie 1849. Protesteazi impotriva trldat, si mai poati crede odatl, cI dezrobirea lui atic spirituall cit
acelei dispozita din constitutie care declarl regiunile locuite de sati corporall au ajuns a fi adevIr".
ca plmint sisesc.
4846 323.1 (436) (=59)
4838 323.1 (436) (-59)
[Aminunte privitoare la deputatiunea trimisa de românii
Ursoriul oamenilor de incredere aS natiunel romane. din Transilvania, Banat, Ungaria si Bucovina la imparatul
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 17-18. Austriei]. BUCOV., III (1850), p. 77-78.
Memoriu adresat tmpIratului, cerindu-se modificarea acelor dispo-
zitii din noua constitutie care ii dezavantajeazI pe romlni ; mai cu
seam5 impirtirca lor intre trei tlri : Ungaria, Ardealul si Bucovina.
La sfirsit, rezolusia implracului. Datat. 26/14 iunie 1849. (437.5) (=-59) Rornânii din Bucovina
4839 323.1 (436) (=59) 4847 323.1 (437.5) (=59)
Ursoriul deputatiunel romane. FOAIE PT. MINTE, XIII [Vizita domnului Moldovei, M. Sturza, in Bucovina].
(1850), p. 33-37. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, iul.-sept., p. 109-110.
In memoriu se cere ca rornanii si fie conduit si de birbati din Domnul a fost foarte bine primit de autoricitile, clerul i populatia
sinul kr In cadrul statului. Se ravine asupra cererii ca romlnii din oratelor ;i satelor. A impirtit ajutoare atezlminturilor" de binefacere.
intreaga monarhie si formeze o singuri unitate. Datat : 18 iulie 1849.
La sfirtit, Rispunsul Imptratului. 4848 323.1 (437.5) (=59)
Petiçia Bucovina BUCOV., I (1848), p. 67-70.
4840 323.1 (436) (--59) Se publici pecitia adresati de rominii din Bucovina citre Imptratul
[Raspunsul consiliului ministerial austriac la petitia din Ferdinand I, in care iti exprimi dorintele, cuprinse in 12 puncte.
25 februarie 1849 a rotnanilor clue imparat]. FOAIE PT.
MINTE, XIII (1850), p. 110-111 : Document. 4849 323.1 (437.5) (59)
Originalul german si trad. in roni1nettc. Semneaz5 : Bach. Datat : Din Bucovina. G. TRANS., XI (1848), p. 117, col. II.
Viena, 18 iulie 1849. Corespondentl datati 29 martie despre snitctrile politice ale rome-
nilor din capitala Bucovinei.
4841 323.1 (436) (=-59)
Cererile Romanilor din monarhia austriaci. JURN. DE 4850 323.1 (437.5) (=-59)
GAL.ATZ, I (1849), p. 21-23, 25-27, 29-31, 33-35, [In alegerile ce s-au facut, dupa noua lege, in Bucovina,
41-43, 46-47, 49-51, 57-59, 65-67, 69-71, 73-74. la 1848, au fost alesi 3 proprietari si 8 sateni, tovi mol-
Se publici mai multe acte sub titlul de mai sus : Petitiunea adre- dovoni]. ALBINA ROM., X (1848), p. 203.
sad impiratulut Austriel, prin care rominii din Ardeal, Banat ai
Bucovina cer unirea for intr-o singurS nasiune de sine stickoare sub 4851 323.1 (437.5) (=-59)
schiptrul Austriei, ca parte Intregiroare a monarhiei', p. 21-23, Calcare de dreptul pop6ralor. G. TRANS., XI (1848),
25-26 ; Rlspunsul Impiratulut [p. 26] ; Metnorand cltre Minhteritl p. 411.
fp. 26-27, 29-31, 33-35] ; Plinsoare dupl efirea Constitutiunif Se protesteazi, in numele romlnilor din monarhia austriaci, impo-
[p. 41-43] ; Deslufire cItrI ministerin [p. 46-473 ; Ursodul name- triva planului de federalizare a Austriei, prin care Bucovina se alipea
nilor de incredere at natiuneI romane [p. 49-51, 57-59] ; Rispunsul la Galitia ;i Cracovia, urmind a constitui impreuni Austria Polonl.

238

www.dacoromanica.ro
323.1 (437.5) (59) CHESTILINEA NATIONALITATILOR. 123.1 (439.2)

4852 323.1 (437.5) (=-59) 4861 323.1 (439.1)


[Adresa prezentata de o deputatie romAna din Bucovina Nationalitati i manii de nationaritav. G. TRANS., VIII
noului impärat Franz Josef]. ALBINA ROM., XXI (1849), (1845), p. 37-38 : Ungaria.
p. 34 : Austria. Articol cu privire la temerea manifesmti de publicigii maghiari
Se publia i rispunsul ci popoarele ortodoxe din Imperiul austriac, romlnii i sirbii, ar
nutri simpatii pentru kusia. Se relevi polcmicile dintre foile maghiare
si cele sirbesti in aceasti chestiune.
(439.1) Ungaria
4862 323.1 (439.1)
4853 323.1 (439.1) Agitatoril maghiari i turburarile croatice. G. TRANS.,
IX (1846), p. 41 : Articol deslusitori0.
[Rescriptul imperial pentru intruducerea limbii ungu-
latinestil. G. TRANS., III (1840),
resti in locul ceii Extrase dintr-un articol publicat sub acest ticlu in Gazeta Uni-
p. 50-51. versali [Allgemeine Zeitung], nr. 25. Autorul anonim al acestus
Jurisdictiile Orli' pot corespunde intre ele si se pot adresa mo- articol combate acuzaciile pe care opozicia maghiari din Pesta, in
narhului in limba maghiari ; rescriptele ;i reoluçii1e monarhului vor frunte cu L. Kossuth, le aduce fruntasilor politici croati. El afirmi
continua a fi date in limba latina' ; legile vor fi redactate in limbile ci acestia stilt indreptititi si lupte pentru limba si nacionalitatea lor,
lacini si inaghiari, textul latin fiind cel autentic ;.a. iar metodele politice mai violence le-au invitat chiar de la opozitia
maghiari.
4854 323.1 (439.1)
4863 323.1 (439.1)
[Rezumatul decretului imperial din 11 ianuarie cu pH- Dela dial foarte interesant. G. TRANS., XI (1848),
vire la cultivarea limbii nationale slavoane" si a nationa-
litatii, n Croatia]. G. TRANS., VI (1843), p. 45 : Croatia. p. 18-19 : Ungaria.
Impiratul cere ca ,deosebitele nationalititi uncle pe altele si se Articol in care se infitileazi dezbaterile din ,Casa deputatilor*, in
respecteze ;i fireasca dezvoltare a limbii, pini in cit amine aceea care opozitia, in frunte cu L. Kossuth, a cerut introducerea limbii
intre hotarele legii, si nu o 'impiedice". Redactia gazetei adaugi : maghiare in toate scolile, traducerea cirtilor bisericegi unite si orto-
,Oh I acest decret e plin de invitituri I. doze in limba maghiari, pe cheltuiala statului, i introducerea obli-
gatorie a acestor traduceri in biscricile respective.
4855 323.1 (439.1)
[Comentarii despre ecoul stirnit de cuvintarea acade- 4864 323.1 (439.1)
mica" prin care contele St. Széchenyi recomanda poporului [Discuvii in problema limbii maghiare oficiale]. G.
maghiar si fie mai tolerant fati de celelalte popoare in TRANS., XI (1848), p. 14, 18-19, 31, 42, col. II, 47
privinta limbii]. G. TRANS., VI (1843), p. 65 : Ungaria, 48 : Ungaria, 51-52 : Cuvintul cont. L. Batiani in cauza
98, col. II : Pesta. limbeT maghiare, 55 : Incheierea extracturilor dietale un-
guresti despre limba.
4856 Mailat, contele loan 323.1 (439.1)
BroprI i scripte periodice asupra Ungaria G. TRANS.,
VI (1843), p. 127-128 : Foisor, 131-132 : Foisor. (439.2) TRANSILVANIA
Autorul critici aspru un sou periodic german, redactat la Lipsia (439.2) (=59) Românii din Transilvania i Ungaria
[Leipzig] de Emeric Henselmann, care pretinde si infatiseze obiectiv
situatia din Ungaria. AratI ci foaia e de drept organul partidei ra-
dicale" i picituieste prin desconsiderarea celorlalte popoaxe din Un- 4865 323.1 (439.2)
garia, precum romlnii ;i slavonii. [$tiri despre intrunirea anuala a universitatii natiei sa-
sesti" la Sibiu]. G. TRANS., II (1839), p. 10, col. I :
4857 323.1 (439.1) Sibiti, 15 Ian.
Proiect de lege in privinta limbei i nationalitatei ma-
ghiare. G. TRANS., VI (1843), p. 286. 4866 323.1 (439.2)
Traducerea romlneasci a textului. [Stiri despre adunarea universitatii sasesti" la Sibiu].
G. TRANS., II (1839), p. 141 : Transilvania.
4858 323.1 (439.1)
[Disensiuni intre guvernul maghiar si opozitie cu ocazia 4867 323.1 (498.2)
introducerii limbii maghiare ca limb. oficialk]. CURIERUL [Articol cu privire la incercarile de a impune limba
ROM., XV (1843), p. 330-331 : Ungaria. maghiara celorlalte natiuni din Ungaria i Transilvania].
G. TRANS., II (1839), p. 170-171.
4859 323.1 (439.1) Se combate aceasti tendintS ca nefireasci i condamnati la nereusiti.
[Rezolutia imperiala din 23 ianuarie 1844 in privinta Articolul se incheie cu extrase din jurnalul Tygodnik literacki din
admiterii limbii maghiare ca limbi oficiall, in locul celei Agram, cu privire la desteptarea nationali a popoarelor slave din
latine]. G. TRANS., VII (1844), p. 29-30 : Ungaria, Ungaria.
42-43 : Ungaria.
Traducerea textului i darea de seam1 asupra dezbaterilor din Dicta 4868 Schnell, Martin 323.1 (439.2)
Ungariei.
Cresterea face toate ! FOAIE PT. MINTE, III (1840),
4860 323.1 (439.1) p. 137-142.
[Despre noul rescript, din 9 octombrie 1844, cu privire Trad. de A. M[ureia]nu. Subliniind forta educatiei, autorul ii
la limba maghiara]. G. TRANS., VII (1844), p. 329 : Un- indeamni pe sasi ca prin ea si caute Ili recheiga poziciile pierdute in
garia, 362 : Ungaria. Transilvania, 'in urma ascensiunii rapide din ultimul timp a romlnilor
Din toate cererile Dietei Ungariei, cu privire la preponderenca si ungurilor.
limbii maghiare in statul maghiar, impiratul admite numai ca legik
pentru Ungaria si nu se mai compuie in limba lacini i maghiari 4869 323.1 (439.2)
deodati, cum s-au fost hotirit in dietele trecute, ci numai in cea [Stiri i comentarii despre adunarea universitatii natiei
maghiari". Printr-un rescript ulterior, hotiriste ca legile si fie totusi sisesti" la Sibiu]. G. TRANS., IV (1841), p. 9 : Sibilu,
traduse oficial li in limba lacing ;i in celelalte limbi ale patriei". 129, col. II : Sibilu 23 August.

239

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR. 123.1 (439.2)

4870 323.1 (439.2) E caracterizati drept .o carte intru adevIr Ia vreme esitl i neapirat
interciatoare".
Caracterul popoarelor Transilvaniei. FOAIE PT. MINTE,
IV (1841), p. 89-93, 101-104, 119-120. 4879 323.1 (439.2)
Descris dupi Benigni, torn. II, cap. 7, Observatii asupra ungurilor,
secuilor, sasilor, rorninilor, armenilor, bulgarilor, grecilor i evreilor [Comentariu Ia rezolutia imperia1 /. pentru redactarea in
din .ArdeaL limba latina a textului original al legilor]. G. TRANS.,
V (1842), P. 149 : Transilvania.
4871 323.1 (439.2) Se consideri el hotirirea e avantajoasi .pentru nationalititile cc-
Cind va fi Transilvania tare si fericita ? G. TRANS., Make afari de cca maghiarr.
IV (1841), p. 145-146. 4880 323.1 (439.2)
Traducerea unui articol apirut in foaia germani din Ardeal inti-
tulati Transilvania. - Se rIspunde la afirmatia ficuti in nr. din
3 august al foii maghiare Erdelyi Hiradó : Transilvania numai atunci
[Relatare despre plingerea inaintati de deputatii sasi in
Dieta Transilvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 200 :
poate fi tare ;i fericitS, clack' in lontrul hotarilor ei fie;tecare se va Transilvania.
preface in maghiar i va avea tot o libertate". Se afirmS cI, dimpo- PlIngerea cuprinde 9 puncte gi se referl la chesciuni administrative.
trivi, Transilvania .va fi fericiti i se va ridica la o stare tot mai La punctul 8, se cere si se publice sentinta datl in procesul dintre
bunr rind cele trei natiuni recunoscure - -
tnaghiarii, secuii i sa;ii
se vor cultiva fiecare .in singularul sIu caracter, in singulara sa
maghistraturile" din Bra;ov ;i Sibiu ti .companiile greco-negustorelti"
din acelc doul ora;e.
constitutie, amisurat cu duhul vremii".
4881 323.1 (439.2)
4872 323.1 (439.2) [Traducerea rescriptului imparatesc din 22 decembrie
[Stire despre rescriptul imparatesc referitor a intrebuin- 1842 referitor la intrebuintarea oficiala a limbii maghiare
tarea oficiala a limbii maghiare in Transilvania]. G. in Transilvania]. G. TRANS., VI (1843), p. 9 : Tran-
TRANS., V (1842), p. 6. silvania.
Prin rescriptul din 4 octombrie 1841, se precizeazi cS ramin in Rispunzind la noua cerere a Dietei Transilvanici, din 12 septembrie
vigoare prevederile art. 31 din 1791 : limba maghiari se va intrebuinta 1842, impiratul declar5 el nu mai poate face alte concesii.
in actele interioare de cancelarie, iar corespondenta cu comandamentul
general 1i u forurile din afara Transilvaniei si se urmeze in limba 4882 323.1 (439.2)
latini. [$tiri i comentarii cu privire la discutiile asupra pre-
ponderentei lirnbii maghiare]. G. TRANS., VI (1843), p. 2 :
4873 323.1 (439.2) Ungaria, 17, col. II : Erdelyi Hiradó, 21 : Laturi jurna-
[Articol cu privire la preocuparea sasilor de a promova listice, 65, 201-202 : Ungaria, 217-218, 221-222, 241 :
limba german./ in administratie, la egalitate cu limba ma- Ungaria si Slavonia, 282 : Dietal, 286, 329-330, 345, 349,
ghiara]. G. TRANS., V (1842), p. 9 : Sibilu, 19 Ian. 370-371, 386, 389-390, 394 : Ungaria.

4874 323.1 (439.2) 4883 323.1 (439.2)


[Dezbaterile din Dieta Transilvaniei cu privire la legi- [Mentiuni i comentarii despre polemicile politice dintre
ferarea limbii maghiare ca 1imb oficiala]. G. TRANS.,
V (1842), p. 17 : $tir1 de la Dina, 21-23 : $tiri de la
Dieta, 25-26 : Transilvania, 33 : Stir1 de la Dieta, 125
sasi ;i maghiari i situatia romanilor in raport cu aceste
discutii]. G. TRANS., VI (1843), P. 9, col. 11 10, 13-
14 : Transilvania, 17, col. II : Erdélyi Hiradó, 21 : LaturI
126 : Transilvania, 138, col. II, 153 : Transilvania, 157 jurnalistice.
158 : Transilvania. Polemicile au reinceput in Dicta Transilvaniei, pornind de la opo-
zitia ficutS de clue deputatii sail la proiectele maghiare pentru crea-
4875 323.1 (439.2) rea unor aleziminte culturale nationale in Transilvania : muzeul, teatrul
si .sala tirii".
Putine dui)/ jurnalele din patrie. G. TRANS., V (1842),
p. 86. 4884 323.1 (439.2)
Extrase dintr-un articol ap5rut in foaia maghiar5 din Cluj Mult
es Jelen cu privire la polemica dintre sa;i ;i maghiari referitoare la Dietal. Contraparerea deputatilor silsesti data impotriva
limbs oficiall a Transilvaniei. hotarith dietale pentru ridicarea muzeului, a teatrulul 4i
a palatulta Dietd. G. TRANS., VI (1843), p. 29-31 :
4876 323.1 (439.2) Transilvania, 33-34 : Transilvania.
[Notiç a.despre brosura germana referitoare la Lupta Depurgia centralr a Dietei Transilvaniei, luind in discutie ulti-
de limbi in Transilvania", ce urma s. apara in curind, in melt propuncri acute In dietS ca Muzeului National sS i se adauge
tipografia lui Johann Gött]. G. TRANS., V (1842), p. 117, un palat al dietei, o politehnicl, un institut economic, o academie ;i
col. II-118. un teams national, a hotirit : se va clidi numai un muzeu, un teatru
E vorba de bro;ura lui Stephan Ludwig Roth : Der Sprachkampf ;i un palat al dietei ; fondurile se vor aduna prin contributia celor
trei natiuni, pentru care se vor intemeia acele institutii. Deputatii
in SiebenbOrgen.
sa1i protesteazi impotriva acestei hotiriri.
4877 323.1 (439.2)
4885 323.1 (439.2)
[Stiri i cornentarii in legatura cu afirmatiile foilor ger-
mane din Brasov privitoare la nesiguranta in care se aflau [5tiri i comentarii despre adunarea nationa1 /. saseasca
negustorii i functionarii statului la trecerea lor prin sa- ce se numeste universitate" intrunita la Sibiu, incepind
tele din tinutul Brasovului si al Fagarasului]. G. TRANS., din 1 manic]. G. TRANS., VI (1843), p. 42-43 : Sibilu,
V (1842), p. 121-122 : Brasov, 10 August c.n., 122 : 129 : Transilvania, 146, col. I, 169-170 : Transilvania,
Districtul Fagarasului. 173 : Transilvania.
Foile germane se plingeau cS aceasti nesigurant8 ar fi fost in pri-
mul rind produsl prin actele de violentS comise de nemesii rorrani 4886 323.1 (439.2)
ce se afli licuitori in satele zisului district" al F1g8rasului, impotriva [Articol despre sarbatorirea la Sibiu a deputatilor sasi
cllltorilor striini. care au aparat in Dieta Transilvaniei cauza lirnbii nationale].
G. TRANS., VI (1843), p. 72, col. II, 75-76 : Foisor.
4878 323.1 (439.2) Dupi ce se inf3tileazi turn a decurs sirbitorirea, se incheie : .Astfel
[Anunt despre cartea Der Sprachkampf in Sieben- cinstir3 sa;ii din Sibiiu pe blrbatii cei harnici din sinul natiei lor
biirgen", de Stephan Ludwig Roth]. G. TRANS., V (1842), Orb, surd ;i mut este acela, care mai asteapta vreo deslwire sau co-
p. 132 : Literar. mentariu la cele sus atinse".

240

www.dacoromanica.ro
121.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (419.2)

4887 323.1 (439.2) Se aratI ci alegerile pentru dregItorii locali sau pentru deputali
la Diets Ungariei produc grave conflicte intre nemegii unguri gi
[Textul protestului inaintat de citre deputatul maghiar romini ;; ,onai totdeauna se fac bitli gi omoruri ktre rominii gi
Francisc Horvath, in Dieta Transilvaniei, cu privire la ungurii nobili".
denumirea de fundus Saxonum" intrebuintati de citre
deputatii sasi]. G. TRANS., VI (1843), p. 73-74 : Tran- 4897 323.1 (439.2)
silvarkia.
Traducere. Deputatul maghiar arati ci tendinta deputa;ilor sagi [$tiri despre dezbaterile Universititii natiei s'asesti" la
de a inlocui vechia denumire Jundus regius pentru pimintul locuit Sibiu]. G. TRANS., VIII (1845), P. 314 : Transilvania,
de ei prin aceea de .fundus Saxonum" nu e indrepts;iti, .,pentru 325 : Transilvania, 329 : Transilvania, 349 : Transilvania,
ci nu numai sagii, ci alte mai multe na;ii licuiesc pe pimintul crliesc 398 : Transilvania.
gi anumit romlnii in numir de suflete cu mult mai mare ;i totdeo-
dal ca licuitori mai vechi, drora In documentele intemeietoare de 4898 323.1 (439.2)
fundul alien li se dau drepturi deopotrive. Adunald de comitat. G. TRANS., VIII (1845), p. 382,
col. II.
4888 323.1 (439.2) Despre adunirile din comitatele Bilgradul de Sus gi Dobtca. Adu-
sures comitatului Bilgradul de Sus a cerut si nu i se mai trimiti de
0 pildi rar 5. de suferintl religioasi. G. TRANS., VI acre scaunul Sibiului adrese scrise in limbs germani, cici le va tnapoia
(1843), p. 197 : Transilvania. nedesfIcute.
Se elogiazi toleran;a religioasi manifestati de preotul romin gi cel
reformat din com. $omcuta Mare, districtul Chioariului, care au lust 4899 323.1 (439.2)
parte la ceremonia inmorminarii unui fost demnitar public ..de religia
soiiniani" [reformavii unitarieni]. [Comentarii sisesti la hotirirea adunIrii de comitat a
Balgradului de Sus de a nu primi adresele in limba ger-
mani trimise de scaunul Sibiului]. G. TRANS., VIII
4889 323.1 (439.2) (1845), p. 389, col. 11-390.
[Stiri despre adunarea semestriali a universitätii si-
sestil. G. TRANS., VI (1843), p. 261 : Transilvania, 317, 4900 Barit, G. 323.1 (439.2)
col. I : Sibilu, 6 Octomvrie. Cita' D. Dnii Redactorii tuturor Gazetelor ;i Foilor
rominestl. G. TRANS., VIII (1845), p. 407-408.
4890 323.1 (439.2) Bari; di limuriri asupra formalititilor pe care foile din Princtpatele
[Relatare despre adunarea comunititii districtului Bra- Romine trebuie al le indeplineasci la Direc;ia Generali a Poltelor, In
sov]. G. TRANS., VI (1843), P. 273 : Transilvania. Viena, pentru a li se permite rispindirea in Transilvania.
S-au discutat chestiuni de organizare politici internI a sagilor din
Transilvania. 4901 323.1 (439.2)
[Corespondenti despre discutiile asupra proiectului ca
4891 323.1 (439.2) dregitorii de pe pämintul crliesc" II isi schimbe uni-
[Relatare despre AdunIrii natiei sIsestil.
sesiunea forma cea maghiara" si &Ali ha' alta national5.1. G.
G. TRANS., VII (1844), P. 36 : SibiTu, 6 Fevr. TRANS., IX (1846), p. 85-86 : Sibilu.

4892
4902 323.1 (439.2)
323.1 (439.2)
Casa alodiati din Brasov in a. 1842. G. TRANS., VII [Comentarii la hotärirea Universititii natiei sasesti" ca
(1844), p. 149.
pe plmintul crgiesc" unica limbi oficiali si fie cea ger-
mani]. G. TRANS., IX (1846), p. 135 : Oristie.
Citeva date din bilan;ul ei pe acest an.
Se propune ca rominii si ceari impiratului gi Dietei ca, la tome
autoritatile, si se creeze cite un post pentru un .translator de limbs
4893 323.1 (439.2) romini" f I Si se tipireasci un buletin oficial in limba romini.
[Date statistice despre veniturile si cheltuielile caselor
nationale säsesti" din Sibiu]. G. TRANS., VII (1844), 4903 323.1 (439.2)
p. 297 : Transilvania. [Polemici cu foile germane din Sibiu cu privire la ra-
Se infitiseazi in cifre bugetul din 1842 al Xasei nationale primare' porturile dintre români si sasi pe pämintul criiesc"].
gi al Xasei celor seine judete", pe acelali an. Intre restanyele de .taxe" G. TRANS., IX (1846), p. 329 : Transilvania, 340 : auk'
ale Casei celor gepte judge", se men;ioneazi gi cele ..de la scaunul Siebenbiirger Bote.
rominesc din Siliste".
4904 323.1 (439.2)
4894 323.1 (439.2) [Despre o plingere a comunititii nemtesti si ilirice" din
Gherla. Riscoall de armen1. G. TRANS., VII (1844), Radna, comitatul Aradului]. G. TRANS., X (1847), p. 6 :
p. 238. Radna.
Relatare asupra riscoalei cauzate de cazul unui tinir din oral, care Comunitatea se plinge ci maghiarii au Inlocuit In tcoall limbs
dezertase din anima. germara gi Ceti slavoni prin limba maghiari.

4895 323.1 (439.2) 4905 323.1 (439.2)


In privinta Umbel ungurestI. G. TRANS., VII (1844), [Relatare despre adunarea comunititii cetitenesti din
P. 361, col. 11-362. Brasov, in care deputatii acestei cetiti, intorsi de la con-
Se anti ci episcopul rom. Cat. Nicolae Kovacs, directorul gcolilor flusul national sisesc din Sibiu", clâcluri socotealä despre
c.c. din Transilvania, i-a convocat pe profesorii de la ikon! din Cluj cele dezbitute acolo]. G. TRANS., X (1847), P. 17-18 :
gi le-a cerut si nu mai predea in limbs ktita, ci in limbs maghiari. Transilvania.
Se pune intrebarea dad la gcolile rominelti din Blaj n-ar fi bine si Se publici numai o parte din cele expuse.
se predea in rominelte . gi nu in limbs latinl mlcar uncle materii.
4906 Bilaki, Morit 323.1 (439.2)
4896 323.1 (439.2) Extracturi din jurnalele transilvane maghiare si germane
[Corespondentl datati 22 decembrie 1844 despre con- despre populatie, colonizatie, nationalizare s.a. G. TRANS.,
flictele dintre nemesii unguri si nemesii romlni in comi- X (1847), p. 180, 184, 187-188, 191-192, 195-196.
tatele Maramurls si Bihor]. G. TRANS., VIII (1845), Articol in legIturi cu propunerea de a se coloniza secui in Cimpia
p. 17-18 : Ungaria. Transilvaniei. Cu citeva comentarii ale redaqiei. in subsol.

16-3172 241

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 123.1 (439.2)

4907 S6 liner, I. 323.1 (439.2) 4915 323.1 (439.2)


Cuvàntul d-lul... rostit in 28 Mal 1847 in Cincul mare Unitatea de stat. G. TRANS., XI (1848), p. 41-42.
la adunarea insotiril pentru cunoasterea patriel. G. TRANS., Extras din ziarul Pesti Hirlap, din 27 ianuarie, 4n chestiunea limbii
X (1847), p. 259-260, 264, 272, nr. 67, P. 268, 275-276, maghiare : sub coroana maghiari nu poate exista deck un singur stat
280, 283-284, 288. si accla c cel maghiar. Natiunile celelalte pot cultiva liber, in viata
Se public traducerea acestui discurs, care s-a tip!rit in nemlelte, lor particular!, limbs 4i obiceiurile lor proprii, dar in raporturile lor
intr-o broiur5. Se adaugi citeva comentarii ale redactiei, in subsol. cu statul trebuie si intrebuinteze numai limba oficiali, care e rex
Autorul trateazi doul probleme : 1. Mor popoarne, ori urmeazi ve- maghiari.
cinicul curs in cerc al naturei"... ? Seamini natiile cu sexurile 7i
feliurimea animalelor, care nu mor, des.' una cite una piers ?" 4916 323.1 (439.2)
2. ..Natia siseasci aproape e de stingere r Rispunde arItind l viito- [Stiri despre adunarea nationala a sasilor]. G. TRANS.,
rul acesteia e pus in cumpini prin cresterea mult mai rapids a XI (1848), p. 46, col. II : Sibiiu.
populatiei rom3neiti, care va avea drept consecinti i o afirmare a ei
pe piano! economic 4i politic. Ca remediu, propune a se sporeasci 4917 323.1 (439.2)
natalitatea la sasi. [Stiri despre micri1e politice ale sasilor din Ardeal].
4908 323.1 (439.2) G. TRANS., XI (1848), p. 107-108 si 115-116 : Tran-
[Rescriptul impairätesc prin care se aprobi introducerea
limbii maghiare, ca limbi oficialk in tinuturile maghiare
25 Maw, 169, col. II -
silvania, 151, col. I : Sibim, 10 Malu, 168, col. II : Medias,
170 : Medias, 25 Malu, 310 :
Transilvania, 316, col. I : Pesta, 21 Septemvr., 318, col. I :
si secuiesti din Transilvania]. G. TRANS., X (1847), Sibilu, 320, col. II : Mai noil.
p. 241-242 : Cluj. Dela Dial.
4918 323.1 (439.2)
4909 323.1 (439.2)
[Relatäri cu privire la adresa cetatenilor sag din Brasov
[Textul latin al rescriptului si al legii pentru inlocuirea inminata magistratului local]. G. TRANS., XI (1848),
limbii latine cu limba maghiark ca 1imb oficialk in p. 107-108 : Transilvania ; CURIERUL ROM., XX
Transilvania]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 163-164 : (1848), p. 101 : Transilvania.
Clusiu, 2 aug. st. n. Adresa intreagi a fost publicati in foals Satellit, nr. 27. Imre altele,
se cereau drepturi politice egale peatru toti ceci;enti catificati",
4910 323.1 (439.2) libertatea tiparului 1i primirea romtnilor intro toate drepturile
[Articole referitoare la dezbaterile din Dieta Transilva- patriotice ale p5mintului lisesc".
niei asupra proiectului de lege privitor la limba ma-
ghiarV]. G. TRANS., X (1847), P. 273-274 : Transit- 4919 323.1 (439.2)
vania, 277-278 : Transilvania, 281 : Transilvania, 293 [Comentarii la articolul aparut in foaia Erdélyi Hi-
294 : Transilvania ; CURIERUL ROM., XIX (1847), radó" din 21 aprilie in legatura cu manifestul adunarii
p. 77-79, 81-82 : Cluj. Dela Dicta. nationale a sasilor asupra raporturilor cu rornAnii si drep-
Se traduce aproape In intregime cuvintarea rostiti in aceasti ches- turilor ce se cuvin celor din urina]. G. TRANS., XI (1848),
tiune de un deputat al sasilor, care incepe prin afirmatia cI, timp p. 127.
de lapte veacuri i chiar sub cotropirea turcilor fi titarilor, natiunea
siseasci nu a primit o asemenea lovituri. Se infitifeazi pe larg dez- 4920 323.1(439.2)
baterile provocate mai ales de opozitia deputatilor sail. Despre manifestul universitatii sasesti... G. TRANS., XI
{1848), p. 127 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 119-120.
4911 323.1(439.2)
[Despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei asupra legii 4921 323.1 (439.2)
pentru impunerea limbii maghiare ca limba oficialä]. ORG. Analisa manifestulm universititiI s'asestI dat caträ ro-
LUM., I (1847-1848), p. 181-182 : Clusiu, 13 : 25 aug. man! supt nr. 458. G. TRANS., XI (1848), p. 131-132.
Dupi o corespondent! veniti la redactie i un articol din Erdélyi
4912 323.1 (439.2) Hirad6. -
Foaia maghiari sustinea ci adunarea national! a sasilor nu
are ctderea de a acorda drepturi rominilor i chestiunea aceasta nu o
Extracturl de idel politice din gazetele patriel nóstre.
G. TRANS., X (1847), p. 301-302 ; CURIERUL ROM., poate rezolva deck Dicta Transilvaniei. Redactia Gazetei de Transilvania
XIX (1847), P. 105-106 : Transilvania. observi cI discutia nu mai trebuie dust sub aspectul istoric, ca in
Extras din foile Mult é Jelen 1 i Witter far Geist. Se insist! trecut, cici in ultirnul timp s-a pus ca fundament al tuturor dreptu-
asupa unui articol din Slitter fir Geist, in care este vorba de urmi- rilor omenesti si nationale numai dreptul naturei 4i al filosofiei"
rile pe care le va avea asupra icolilor sIselti noua lege privitoare la
limb!, votati de Diet!. La acest articol, redactorul Gazetei de Tran- 4922 323.1 (439.2)
silvania face citeva observatii, respingind afirmatia lui C. L. S., auto- [Se traduce un articol din gazeta din Brasov Satelitul",
rul articolului, cS gazetele rominesti au tendinti cu atit mai pericu- privitor la unirea Transilvaniei la Ungaria]. ALBINA
lout. cu cit lucreazt mai De ascuns". ROM., XX (1848), p. 161.
Articolul este contra unirii.
4913 323.1 (439.2)
Muncelul studentilor langa Brasov. ALBINA ROM., XIX 4923 Bruz, Ludovicu 323.1 (439.2)
(1847), p. 350. [Corespondenfal despre evenimentele politice din Ora's-
Saiii din Brasov au cercetat, la 4 octombrie, Muncelul studentilor, tie]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 17-18 : Orastia,
unde sub comanda bravului Mihail Vais, giude de Braiov, studentii 4 juniu st. n.
sasi ca aleati ai romlnilor, sub domnia lui Radul Vocli, au pierit in Adunarea scaunului Orlitiei a acceptat utilizarea litnbii romtnesti
anul 1612, intru apirarea patriei in contra subgiugitorului ei printul in raporturile cu oficialitatea. Deputatii adunarei Blasiului" : N. Szent-
ivani ;i Kirra Tatarczi, au participat la manifestatia rnaghiaro-romlni
Gavril Batori". S-a citit o desertatie istoria° asupra bitiliei, iar
apoi s-a entat in cor un yens" patriotic intru lauda bravilor juni pentru unirea cu Ungaria.
nimul Tibur.
-Anunti ci nu va mai semna ell pseudo-
ce au consfintit patriel viata lor".

4914 323.1 (439.2) 4924 Cipariu, T. 323.1 (439.3)


[PolemicI cu gazeta sirbeasca din Pesta" cu privire la Refruntare. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 22.
românii din Banat]. G. TRANS., X (1847), P. 389-390 : Protesteazt fat! de afirmatiile presei rnaghiare din Transilvania cI
Transilvania ; CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 194 : ar fi lucrat in intelegere cu reprezentantii natiunii stsebti si ci ar fi
Transilvania. fost corupt de ei.

242

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) Cl-IESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (.59)

4925 Blruz]. L. 323.1 (439.2) 4936 323.1 (439.2)


[Corespondenta despre adunarea de scaun din Orastie]. Mezul opiniunilor jurnalelor germane din Ungaria si
ORG. NATIUNALE, I (1848), nr. VII, p. 29-30 : Ores- Viena despre tendintele maghiare mal vechl i mal n6e.
tia, 24 : 12 juniu. G. TRANS., XIII (1850), p. 96-97, 103-104.
Presa germard arad CS statul maghiar lucread pentru sugrumarea
. 4926 323.1 (439.2) celorlalte nationalititi ; e amintid aici i bropra : Turburirile asailor
[Stiri in legatura cu adunarea nationala a sasilor in Sibiu, trecuti, scrisi de un maghiar de la Viena, in care autorul ironizeazi
in 26 septembrie]. G. TRA.NS., XI (1848), p. 318, col. I : egalitatea drepturilor nationale, ap8r1 drepturile istorice ;i vrea
Sibilu, 321 : Transilvania. restaurarea lobigiei.
In adunare s-a cerut ca toti deputatii sai si se retragl din Dicta
Ungariei, deoarece aceasta nu a manifestat nici o intelegere pentru 4937 323.1 (439.2)
conditiile sub care sasii intelegeau alipirea Transilvaniei la Ungaria. [Adresa prezentatä de deputatiunea saseasca ministrului
4927 323.1 (439.2)
de Interne, al-kind pretentiile i dorintele poporului sa-
sesc]. BUCOV., III (1850), P. 117-119.
[Relatare despre dezbaterile provocate de refuzul de-
putatilor sag de a mai participa la Dieta Ungariei]. ORG. 4938 F. 323.1 (439.2)
NATIUNALE, I (1848), p. 87 : Ungaria.
[Articol in care discuta i combate contrazicerile sasilor
4928 323.1 (439.2) in lupta lor impotriva restabilirii mitropoliei ortodoxe din
Propuned ale romlnilor spre intemelarea une adeva.- Ardeal]. BUCOV., III (1850), P. 133-136 : Vien'a, 1 Maiu.
rate fratietad cu sasit. FOAIE PT. MINTE, XI (1843),
p. 404. 4939 323.1 (439.2)
[Se vesteste ca guvernatorul Transilvaniei a dat o ordo-
4929 323.1 (439.2) nança prin care porunceste ca fiecare functionar care nu
[Manifestul imparatului Franz Iosef catre sasii din Tran- stie deplin romaneste i ungureste, s invete aceste limbi
silvania]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. 7. in cit mai curind"]. BUCOV., III (1850), P. 140 : Cernauti,
17 Maiu.
4930 323.1 (439.2)
Problema impaciuire Transilvania Partidele din acea
pea'. BUCOV., II (1849), p. 125-127, 137-139, 141-143. (439.2) (=59) ROMANII DIN TRANSILVANIA
Cu 'nazi& nurnirii lui Wohlgemuth ca guvernator al Transilvaniei SI UNGARIA
si a lui Bach, In calitate de comisar impIritesc, se analizeld politica
diferitelor nationalititi ;i partide politice din Transilvania din punctul Vezi i : 323.2 (439.2) Revolutia romanilor din
de vedere al intereselor poporului romln. Transilvania i Ungaria in 1848-1849
4931 323.1 (439.2)
4940 323.1 (439.2) (=59)
Memorial despre reorganizarea Transilvania FOAIE PT.
MINTE, XIII (1850), p. 20-22, 25-28. [Solemnitatile romanesti din Brasov cu prilejul vizitei
Tradus din limba germani. Se propune : desfiintarea uniunii cu lui Neofit, episcopul Rimnicului, si a dr. Estiot]. G.
Ungaria, dezarmarea secuilor, limitarea girzilor civile, asezarea de co- TRANS., I (1838), sem. II, p. 29-30 : Transilvania ; C.
lonii germane, separarea nationalititilor. Datat : 1849, mai. DE AVIS, II (1838-1839), p. 35-36 : Transilvania.
4932 323.1 (439.2) 4941 323.1 (439.2) (=-59)
Plansod sasesti. G. TRANS., XII (1849), p. 78, col. II. [Se atrage atentia asupra unor corespondente din foile
Notid cu privire la o plingere apIruti in foaia Die Presse din unguresti de la Presburg", despre romanii din Maramuras].
6 septembrie impotriva numirilor de functionari stdini in Transil- G. TRANS., IV (1841), p. 18.
vania. Se pune intrebarea : dad' sasii se mai pot plinge astfel, apoi Se arad ci de se referi la ,caracterul moral atit a poporenilor dt
romlnii ?" ;i se cere ca hotiririle oficiale sg li se comunice diverselor ;i a pIstorilor suflete;ti, starea bisericilor ;i a crelterii"... Se face
populatii in limbs kr nationali. trimitere la foaia maghiad Hirnök, nr. 9.
4933 323.1 (439.2) 4942 323.1 (439.2) (=59)
[Relatare despre dezbaterile din Universitatea natiunii
sa.sesti" cu privire la repartizarea imprumutului acordat [Stiri despre doctorul Vasici]. G. TRANS., IV (1841),
natiunii sasesti de guvernul austriac]. G. TRANS., XIII P. 97-98 : Transilvania.
(1850), p. 1, col. 11-2 : Brasov. Universitatea. Cu ocazia trecerii mitropolitului Neofit al Tirii Romane;ti prin
Se observi Rominii conlocuitori din parte-si ar avea all face Timisul de Sus. Se reproduce si cuvintarea de bun sosit rostid de
;i ei oargcare observiciuni la modul rempIrtirei acestui imprumut ; Vasici, ca director al carantinei.
insi ei le retac, increzind definitive hoddre la economia i drep-
tatea guvernului". 4943 323.1 (439.2) (=59)
4934 323.1 (439.2) [Comentarii la dezbaterile congregatiei marcale din
Odorhei cu privire la necesitatea unei mai bune educari
i polemici in legatura cu planul sasilor de a
[Discucii in limba maghiara a romanilor din Ardeal]. G. TRANS.,
preface o parte a Transilvaniei in taxa nemteascr]. G. IV (1841), p. 133-134 : Odorhelu.
TRANS., XIII (1850), p. 12, col. I : Kolosvari Lap (Nr. 8), Se citead pirerea foilor sisesti in aceasti privind.
22 : Causa Orel sisestl, 31, col. I : Despre ratunzirea tareT
sasest1...
4944 Szentivini Mihily 323.1 (439.2) (=-59)
4935 323.1(439.2) Unio. G. TRANS., IV (1841), P. 162.
Cum se p6rta astazi nationalitatile ? G. TRANS., XIII Traducerea unei parti din articolul Unio, de SzentivAni Mihaly,
(1850), p. 99-100. apIrut in nr. 9 al foli maghiare Nemzeti Tirsalkod6. Szentivini
Se arati cI partidele nationale, durd 1848, s-au desp5rtit lu doui cere ca, prin Dieta care urmead a se intruni, si se amelioreze situgia
grupiri opuse una alteia ; intr-una slut patriotii adedrati si in cci- Insencn ortodoxe romine din Trassilvania. Propune d fie declarati
laltS oportunistii. ,admis3", nu numai toleratr, ca pinS scum.

243

www.dacoromanica.ro
123.1 (439.2) (=54) HESTIUNEA NATIONALITATILOk 123.1 (4i0.2) (-59)

4945 [Barit, G.] 323.1 (439.2) (=-59) Ei cereau ca rominii si fie restatornicki in drepturile lor pierdute
[Notiti de precizari, in legaturi cu articolul Unio", prin nedreptltile vremilor, ca pruncii lor si fie primiti la mestesuguri
si la dregitorii publice ; ca mai incolo rominii ca si ceilalti licuitori
de Szentivini Mihaly]. G. TRANS., IV (1841), p. 162-163. al pimintului crliesc (sisesc) si aibi aceleasi drepturi, nationalitatea
Aplaudi iniciativa i ,,generozitatee publicistilor maghiari. Tine sa
religia lor si fie primiti si recunoscuti de legi"...
precizeze ci temerile acestor publicatii, legate de simpasia rominilor
pentru Rusia, nu sint indreptitite.
4955 Barit, Gheorghie 323.1 (439.2) (=59)
4946 323.1 (439.2) (=---59) Romanil i Maghiarismul. FOAIE PT. MINTE, V (1842),
Nationalitao G. TRANS., IV (1841), p. 201-202 ; AL- p. 65-69, 73-77, 81-86.
BINA ROM., XIII (1842), P. 10. Analizeazi consecintele primejdioase pentru romini ale hotiririi
Comentarii din punct de vedere rominesc asupra polemicii dintre Dietei Transilvaniei din 31 ianuarie 1842 de a se decrees invItImintul
foile sisesti si tele maghiare provocate de idea. alipirii Transilvaniei numai in limba rnaghiall obligatoriu pentru toad populatia.
la Ungaria.
4956 323.1 (439.2) (=---59)
4947 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) Unul din dol are dreptul. G. TRANS., V (1842), p. 77
Trel manuscrise pentru G. $incai. FOAIE PT. MINTE, 79 : Transilvania.
IV (1841), p. 370-374.
Comentarii in jurul a trei manuscrise cu biografia lui Sincai, pri-
Rispuns la un articol al deputatului maghiar loan Fogarasi, care
propunea si se acorde iobagilor romlni drepturi politice, cu conditia
mite spre publicare. In legituri cu unele afirmatii din manuscrisul lui
P., referitoare la exodul ardelenilor capabili, Bari; analizeazi cauzele
ca aceltia si renunte la limba romIni, in folosul celei ungare in scoali
si biserici.
care-i forteazi si piriseasci locul natal.

4948 [Barit, G.] 323.1 (439.2) (--=-59)


4957 323.1 (439.2) (=59)
1 Ianuarie 1842. Programa. G. TRANS., V (1842), p. 1 : [Corespondenta despre conflictele de hotarnicie dintre
Transilvania. comunele sisesti i cele graniceresti romanesti din districtul
Cu prilejul Noului An, autorul arati c doreste ca gazeta lui 51 Bistritei]. G. TRANS., V (1842), p. 97 : Bistrita.
fie pururea de organ fritesc mingtitoriu a natiei rominesti de ne-
dreptitile veacurilor prea mult asuprite". 4958 323.1 (439.2) (=59)
[Se anti* c cei doi episcopi romani din Transilvania
4949 323.1 (439.2) (=59) mai asternura catel staturile tarii g o altä rugaminte
[Mentiune despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei cu in interesul natiei romanesti"]. G. TRANS., V (1842),
privire la intrebuintarea oficiala a limbii romanesti]. G. p. 116, col. II : Dela Cluj, 22 iulie.
TRANS., V (1842), P. 17, col. II.
,,Pentru natia romineasci in privinta limbei inci se hotirt in 4959 323.1 (439.2) (-=59)
sesiile mai sus insemnate, ceva prea interesant, pita la ficati, care [Protestul episcopului roman unit loan Lemeni in Dicta
tnsi astidati n-avem voie a publice. Transilvaniei, in legitura cu situatia rominilor de ambele
confesiuni]. G. TRANS., V (1842), P. 117 : Transilvania.
4950 323.1 (439.2) (=59)
[Re latii despre dispozitiile privitoare la scolile roma- 4960 323.1 (439.2) (=59)
nesti, cuprinse in proiectul pentru oficializarea limbii ma-
ghiare prezentat Dietei Transilvaniei]. G. TRANS., V [Relatare despre scrisoarea publicati de Alexandru
(1842), p. 21, col. II. Sterca Sulu; in foaia maghiari Vilig" din 3 august, cu
Art. 8 al acestui proiect prevedea ca, in scolile rominelti, limbs privire la obligativitatea limbii latine in Imperiul roman].
maghiari si devini limbs de predare la toate rnateriile, peste un G. TRANS., V (1842), p. 122-12 3.
termen de 10 ani. Pin8 atunci, se vnr infiinta la fiecare din aceste Rispunzind unor argumente aduse de publiciitii maghiari in discutia
;toll catedre pentru predarea limbii maghiare. asupra obligativitstii limbii maghiare, Al. Stem Sulu; arati cl
romanii nu impuneau cu forta limbs latini popoarelor subjugate.
4951 323.1 (439.2) (=59)
Caul Romanimea din Transilvania. G. TRANS., V 4961 R-i, loan de 323.1 (439.2) (=59)
(1842), p. 41-42. [Traducerea unui articol trimis din Viena, cu data de
2 august, si publicat in jurnalul nemtesc din Brasov", cu
4952 323.1 (439.2) (=-59) privire la drepturile care ar trebui sa fie acordate roma:1i-
Privire scurta peste disputele lingvistice de astaz1. G. lor in Transilvania]. G. TRANS., V (1842), p, 126-127.
TRANS., V (1842), p. 49-50 : Transilvania. Articolul e semnat loan de R-i i e tnsotit de uncle comentarii ale
Se analizeazi avantajele care decurg pentru romini din polemica redactiei Gazetei de Transilvania. Autorul cere ca rominilor si sin li
dintre unguri i sasi cu privire la impunerea limbii maghiare in Tran- se mai inchidi ,,calea de la privilegiurile tehale, de la deregitorii si
silvania. Se rispunde la afirmatiile unor publicisti sali nenumiti cu inaintarea in ranguri". Opineazi ci rominii s-ar pregiti mai bine
privire la tratamentul rominilor Itt tinuturile sisesti i la originea pentru noile drepturi dad ar invita Ilmba germani,
istoricl a rominilor din Transilvania.
4962 323.1 (439.2) (=59)
4953 [Bait, G.] 323.1 (439.2) (=59) [Comentariu la un articol din Blatter fill. Geist", nr. din
Deslusire. G. TRANS., V (1842), p. 73-74 : Transilvania. 3 octombrie, in care se combiteau cererile romanilor din
Semnati : Redactorul Gazetei". Rispuns la articolul Czifolat, din pimintul craiesc" cu privire la egalitatea in drepturi].
gazeta maghiarl Vestitorul [Erdélyi Hirac16] din Cluj, cuprinztnd ob- G. TRANS., V (1842), p. 154.
servalii polemice la articolul Privire scurti peste disputele lingvistice
de astlzi, apirut in G. Trans. Bari; raped cererea de a nu fi ames- 4963 323.1(439.2) (=59)
tecati rominii in luptele politke dintre unguri ;i sali.
[Discutii in adunarea de scaun a Sibiului cu privire la
4954 323.1 (439.2) (=59) plingerea celor doi episcopi romani in Dieta Transilvaniei].
[$tiri despre memoriul inaintat de reprezentantii locui- G. TRANS., V (1842), p. 192 : Din Transilvania.
torilor romani din scaunul Orastiei in adunarea scaunului, Traducere din Siebenbürger Bote, nr. 96 din 6 decembrie, cu un
din 14 mart.]. G. TRANS., V (1842), p. 67, col. I. scurt comentariu.

244

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59) CFIESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)

4964 M-cu 323.1 (439.2) (=59) 4973 323.1 (439.2) (=59)


Domnul Dr. St. L. Rot si Romini1 ArdelenT innaintea [Discutii asupra memoriului depus in Dietz Transilvaniei
Dumnealui in privinti cktrk sbieretele Maghiarilor despre de cei doi episcopi români]. G. TRANS., VI (1843), p. 37,
panslavismii. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 287 col.II 38 [f. t.], 48 : Siebenbiirger Bote".
288, 289 294, 297 301, 306 309.
De loan Maiorescu ? Datat : Brasov 22 august 1842. Se traduce 4974 323.1 (439.2) (=59)
cap. VI : Panslavismul sau Rominii 1i nobilimea, p. 47-60, din lucrarea [Articole referitoare la discutiile de presk dintre ma-
lui Roth. Discutind problema panslavismului, Roth propune un trata- ghiari i sasi cu privire la drepturile acordate in trecut
ment mai bun al rominilor in Ardeal, pentru a impiedica atragerea lor românilor de pe piminturile lor]. G. TRANS., VI (1843),
de cItre cei din Principate. p 49-50 : Jurnalistica i Romanil la nob 57-58 : Jurna-
listica i RomäniI, Inca odatl.
4965 jianu, Dimitrie 323.1 (439.2) (=59) Ambele sint publicate in rubric& Transilvania.
[Scrisoare citre redactie referitoare la situatia politick
a romlnilor din Transilvania]. FOAIE PT. MINTE, V 4975 323.1 (439.2) (--=59)
(1842), p. 328. Napastuirile Romanilor lacuitort pe pamintul craiesc.
Datad Ximpulung, 1842. ProcesteazI impotriva .proiectului de FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 49 54.
mazhiarizare". Docurnente In legituri cu plingerea episcopilor romIni inaintea
Dieter Transilvaniei la 16 ianuarie 1843 : 1) Raportul comisiei cenzu-
4966 323.1(439.2) (=59) ritoare. 2) Declaratia episcopului unit Ioan Lemcni.
[Notiti despre articolul Panvalachismus in Transilva-
nia", apkrut in adaosul" la foaia maghiark MuLt Cs 4976 Barit, Gheorghie 323.1 (439.2) (=59)
Jelen"]. G. TRANS., VI (1843), P. 2, col. II. Respuns serios la un cuvint serios. G. TRANS., VI (1843),
p. 66 68.
4967 323.1(439.2) (=59) Rispuns la articolut Cuvint serios citri Gazeta de Transilvania, de
[Articol in problema limbii oficiale a Transilvaniei]. Alex. Bohetel, din foaia Erdélyi Hiradd, nr. 28. Bari; declari ci nu
G. TRANS., VI (1843), p. 2 : Ungaria. Jurnalistick. e impotriva intrebuintirii limbii maghiare ca limbi diplomaticI, ci
impotriva proclamirii ei ca limbi nationali unici.
Se infItiseazi polemica dintre contele Szechenyi, L. Kossuth si Ni-
colae Wesselényi, cu privire la incercIrile de a se impune limbs maghiarI,
ca singura admisl, in Transilvania i Ungaria. 4977 Un roman din Sibhu 323.1 (439.2) (=59)
Cuvint de pace intre cuvintatoriul serios, i rkspuniato-
4968 323.1 (439.2) (=59) Hui serios in Nr. 17, 1843 a gazetei românem. G. TRANS.,
[Notiti in problema limbii oficiale]. G. TRANS., VI VI (1843), p. 97, col. II 98 : Sibiiu, 18 Martie, 101 :
(1843), p. 34 : Jurnalistick. Transilvania.
Intervine in poirrmica dintre G. Bari; ;i Alex. Bohetel, cu privira
Notiti despre traducerea rnaghiarI a articolului aplrut in Gazeta de la impunerea limbii maghiare ca limbS nationali unici. E de plrere
Transilvania, in acel an, p. 2, in rubrica Ungaria. Traducerea s-a pu- cl amindoi acestia urmiresc .imbunarea sortii obiditului popor
blicat in Erdélyi Hirad6, nr. 9 ;II 10. Se expriml regretul r .tradu- romlnesc In Ardeat", dar pe ciriri... deosebite. Recomandi rominitor
cItoriul nicidecum n-au respectat firea frasurilor limbei rominesti". Se solidaritate intre ei i precautie politicS, spre a nu se face unelte ale
afirmI a scopul traducerii, din pricina aceasta, nu e atins nici micar intrigilor altora.
cu o literi".
4978 323.1 (439.2) (=,59)
4969 [Sziligyi] 323.1 (439.2) (=59) [Textul protestului inaintat de cktre deputatul maghiar
Panvalahismul in Transilvania. FOAIE PT. MINTE, VI Francisc Horvath in Dieta Transilvaniei, cu privire la de-
(1843), p. 10 13, 17 20. numirea de fundus Saxonum", intrebuintata de catre depu-
Traducerea unui articol din ft:ilia maghiarl din Cluj Trecutul si pre- tatii sa$0. G. TRANS., VI (1843), p. 73-74 : Transilvania.
zentul [Mult és Jelen], adaos la nr. 2, din 6 ianuarie. Atrage atentia Traducere. Deputatul maghiar arati cl tendinta deputatilor sasi
asupra desteptirii politice a romanilor din Ardeal. Cu privire la de a inlocui vechia denumire de Jundus regius" pentru pimintul
autor, vezi articolul lui Bari; cu acelasi subiect, din p. 41. locuit de ei prin aceea de fundus Saxonum" nu e indreptititl,
pentru ci nu nurnai sasii, ci alte mai multe natii licuiesc pe pl.
4970 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) mintul crliesc si anumit romInii in numir de suflete cu mutt mai
Ce este panvalahismul. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), mare 8i totdeodati ca licuitori mai vechi, cirora in documentele in-
p. 41 46. temeietoare de fundul criiesc li se dau drepturi deopotrivi".
RIspuns la articolul Panvalahismul in Transilvania.
4979 Romanul din Sibin 323.1 (439.2) (=59)
4971 323.1 (439.2) (=--59) Reath nationale. G. TRANS., VI (1843), p. 121-122
41 125 : Transilvania.
[Articol cu privire la propunerea Ralik. in Dieta
Transilvaniei ca deputatia eclesiastico-literari" s ceark Articol rispunzind unor afirmatii cu privire romini din foile
la
românilor ortodocsi ,,opinie dupã cum ar dori ei in$4i a sisesti Siebenbarger Sou ;i Transilvania. Se arati ci riminerea tn
fi primiti cu religia in rindul celorlalte religii recunoscute urmi a rominilor din ..pimintul criiesc" se datoreste in primul rind
$i scutite"]. G. TRANS., VI (1843), p. 25 : Transilvania. conducitorilor sa5i. Desi rominii poarti in mod egal cu sasii toate
sarcinile,coIiIe lor sint mult mai putin sprijinite decit ar avea dreptul.
Se argumenteazi ci un asemenea rispuns nu it peace da (tech ooborul Rominii din Transilvania nu asteapti ajutor de la cei din Principatele
eel mare al rominitor ortodocsi din Transilvania. Romlne, care au si ei multe necazuri ;I probleme de rezolvat.

4972 323.1 (439.2) (=59) 4980 323.1 (439.2) (----59)


[Textul cererii .pe care episcopui iloan Lemeni a inaintat-o [Notita referitoare la foile skse$ti, in polemica lor cu
in Dicta Transilvaniei $i a insistat sal fie trecutk in pro- cele maghiare cu privire la situatia romanilor din pa-
tocolul §edintei]. G. TRANS., VI (1843), p. 31-32. Mintul craiesc"]. G. TRANS., VI (1843), p. 154 : jurna-
Cere ca Dicta Transilvaniei si impuni deputatilor sasi si rispundl littica.
la plingerea ficuti de el impreuni cu episcopul ortodox Vasile Moga Se afirmi ci foile sisesti au pornit pe o elite gresiti, contesttnd
cu privire la nedreptitile la care sint supusi locuitorii romlni care rominilor orice drepturi i sustinind cl romlnii au venit pe .pimintul
triiesc impreuni cu sasii pe pimintul criiesc". crliese (fundus regius) dupi sasi.

245

www.dacoromanica.ro
323.1 (4394) (-59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)

4981 323.1 (439.2) (=59) 4988 323.1 (439.2) (=59)


[Corespondente despre framintarile politice 9i religioase [Corespondema din Deva, datata 23 iunie, despre nobilii
ale populaviei romanesti din oraselul" Seica Mare]. G. romani de religie calvina-reformata din vinutul Hategului].
TRANS., VI (1843), p. 205-207 : Dintre Tarnavi, Iunie, .G TRANS., VII (1844), p. 213 : Transilvania.
234 : Dela Olt, Iulie 20. Se arati ci acesti nobili s-au instrlinat de neamul romanesc tlumai
0 buni parte dintre romanii ortodocsi, in frunte cu preotul lor, din pricina religici.
au hotirit si treaci la biserica romano-catolici, socotind c astfel
vor scipa de toate apasirile, ii vor redobindi toate drepturile, vor 4989 323.1 (439.2) (=59)
intra ca jurati. se vor irnpirtisi din banii satului, popa va lua ze- Romanil si Sasil in Transilvania si Allgemeine Zeitung
ciuielile s.a. Trimisul episcopiei rom. cat. din Bilgrad i-a indemnat dela Augsburg. G. TRANS., VII (1844), p. 250.
si treaci la ritul gr. cat. Ei au rispuns a de la unire cu Blajul Sc referi la discutia purtati in coloanele gazetei din Augsburg intre
tot n-ar avea niciun folos lumesc°. publicistii sasi si publicistul maghiar Lukacs, cu privire ia memoriul
inaity-at Dietei Transilvaniei, de citre cei doi episcopi romani, refe-
4982 323.1 (439.2) (=59) ritor la situatia romanilor pe pimintul criiese.
[Relatari despre adunarile marcale trimestriale" din dis-
trictul Chioarului i scaunul Ariesului]. G. TRANS., VI 4990 323.1 (439.2) (=59)
(1843), p. 233-234 : Din districtul Chioarului, 233 : Scau- Politico-literar din Transilvania. G. TRANS., VII (1844),
nul Ariesului. p. 308.
Se subliniazi ci, in districtul Chioarului, majoritatea nemesilor° Se vorbeste pe scurt de doui brosuri provocate de memoriile epis-
erau romini. De aceea presedintele a trebuit si vorbeasci i romaneste. copilor romani, ortodox si unit, adresate Dietei : 1) Beleuchtung der
Romanii au fost acuzati ci s-au aliat" pentru a tulbura alegcrile de Klagschrift gegen die sichsische Nation, welche die beiden wala-
dregitori in aceasti adunare. chischen H. H. Bischafe out dem Landtage von 1841-1843 den Stinden
des Grossfiirstenthums Siebenbiirgen itherreicht haben, de Johan Carl
4983 323.1 (439.2) (=59) Schuller, Sibiu. 2) Bemerkungen Ober die vom siebenburgischen griechisch
[Legiuiri religioase votate de Camera Deputatilor din nkhtunirten Bischof, Herrn Basilius Moga im J. 1837 den zu Her-
mannstadt versammelten Landesstinden unterlegte Bittschrift, de J.
Dicta Ungariei]. G. TRANS., XV (1843), p. 265-266 si Tr.[ausch], Brasov.
269 : Ungaria ; CURIERUL ROM., VI (1843), nr. 57,
p. 1-2 [gresit : 169-170] si 266-268 : Ungaria.
4991 323.1 (439.2) (=59)
Vezi si discutille anterioare din Gazeta Transilvaniei, p. 257-259
ulterioare, in p. 294-295, 297-298, 301, 305, 309-310, 313-314, Jurnalele noastre i cele germane din Brasov. G. TRANS.,
317-318. VII (1844), p. 377-378 : Articol incepatorlu.
Se desfiinteazi reversalele", adici indatoririle credinciolilor orto- Redactia arati ci, de multe ori, a evitat si rispundi unor afir-
docsi de a-si creste copiii intr-o religie anumiti. Se numeste o co- matii nedrepte fati de romani, din foile germane din Brasov si din
misie care si studieze salarizarea preotilor ortodocsi. Se orecizeazi Germania, fiindci e convinsi ci simpla kr dezbatere prin presi nu e
regimul cisitoriilor mute. sufscienti, problemele romanesti necesitind studii temeinice ;i o
participare mult mai largi a fruntasilor romini, care trebuie si ia
4984 323.1 (439.2) (=59) atitudinc in afara gazetei.
[Traducerea unui articol din foaia maghiara Trecutul 4992 323.1 (439.2) (-59)
5i Viitorul", cu privire la propunerea baronului Nicolae
Wesselényi ca sa se desfiinceze parohia reformata din satul [Discutie in adunarea nationall a sasilor cu privire la
Gala; si din banii economisiti sa se plateasca un invatator]. memoriul inaintat de cei doi episcopi romIni]. G. TRANS.,
G. TRANS., VI (1843), p. 333 : Transilvania. VII (1844), P. 385, col. I : Transilvania
WesseMnyi isi motivase propuncrea astfel : locuitorii maghiari de
acolo sint prea putini ; invititorul maghiar, urmind a se ingriji si 4993 Om din fabrica 323.1 (439.2) (=59)
de cresterea pruncilor romani, ar contribui la maghiarizarea satului [Corespondenta din Timisoara cu privire la frictiunile
tntreg. Toate forurile bisericelti reformate au respins pe rind aceasti politico-religioase dintre romani sirbi in Banat]. G.
propuncre. Redactia adaugi : ,Vestitorul nemtesc din Sibiiu nu lipsi TRANS., VIII (1845), P. 82 : Banat.
indati a traduce [articolul] in limba nemteasci 1i noi in cea roma- Cere mai multi solidaritate intre romani.
neasci ; din cc scop, poate pricepe cetitoriul tntelept".
4994 323.1 (439.2) (=59)
4985 A n 323.1 (439.2) (=59) Insemnari dintr-o calatorie prin Transilvania dela 1845.
Pentru ce santem asa ramasI ? FOAIE PT. MINTE, VI FOAIE PT. MINTE, XI (1848), P. 102-103.
(1343), p. 329-331. Se afirmi el romanii citesc cu mare curiozitate orice carte in care
stniinii spun ceva despre ei. Aceasta, din pricini ci romlnii nu se
4986 323.1 (439.2) (=59) cunosc pe ei insili. De aci vine si slibiciunea lor politici : nu stiu
[Se anunfa Ca' a aparut Bemerkungen Uber die vom re 'Mr.
siebenbUrgischen griechisch-nicht-unirten Bischof Herrn Ba-
silius Moga im Jahre 1837 den zu Hermannstadt versam- 4995 323.1 (439.2) (=59)
melten Landesstanden unterlegte Bittschrift", de J. Trausch]. [Se anunta ca ronanii din parvile Aradului cer impara-
G. TRANS., VII (1844), p. 160. tului ca la congresul national" bisericesc numarul deputa-
;ilor sa fie hotarit dupa contribuyia pe care o pläteste
4987 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) fiecare popor]. G. TRANS., VIII (1845), p. 370 : Din
Tiparlul nostru roman din punt politic. G. TRANS., VII Banat.
(1844), p. 199-200, 205-206 : Articol incepatorlu.
Discutie in leglturi cu afirmatia ficuti in lucrarea siseasci Legiuirea 4996 323.1 (439.2) (=59)
pentru tipariul transilvan, precum ci presa romani din Ardeal aka.- [Discutii in jurul cererii romlnilor aradeni ca numarul
tuieste o partidi impotriva celci maghiare. Afirmi ci presa romani deputatilor sa fie in proportie cu contributia platita de
nu are scopuri politice, dci existi si iobagi unguri, deli cei romini fiecare popor]. G. TRANS., IX (1846), p. 2 : Ungaria,
sint cei mai multi, 1i existi ;i nobili romani. Ea are in primul rind 4 : Din Banat, 21 Dec.
o misiune culturali, mai ales cu privire Is formarea limbii literare ;i Se discuti reprezentarea rominilor in raport cu sirbii trt ,,,congresur
a gustului de citit. Itisgricesc ortodox.

246

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (-59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (-.59)

4997 Un cintalist roman 323.1 (439.2) (=59) Expune punctul de vcdere rominesc, in legIturh cu articolul Cause
[Corespondenta." despre adunarilecancelistilor roma:1i românt, aptrut in Erdelyi Hired& Romanii cer st fie recunoscuci ca
din Tirgu-Murls]. G. TRANS., IX (1846), p. 31-32 : a IV-a natiune in stat, avind teritoriul ei propriu. Dad aceasta nu
Murls-Vasarheiti, 26 Ianuarie 1846. se poate, si li se dea drepturi politics depline in tinuturile regesti,
Rispunde unui articol din foaia Mu It es Jelen. Aratt et asa-zisa unde au drepturi civile, si st li se dea drepturi politice i civile
depline in comitate. In biserict i colile elementare, limba vorbiti
solietate romineascr a cancelistilor" nu e decit o simpli reuniune si fie cea romint ; misurile administrative at se publice ;i in ro-
de lecturh
mine;te.
4998 323.1 (439.2) (----59) 5007 Blari]-t, G. 323.1 (439.2) (=59)
[Raspuns celor scrise in Pesti Divatlap", nr. 2, si Elet- 0 indreptatire la articolul din fruntea N-rului 81.
Képek", cu privire la petrecerea cancelistilor" romani din G. TRANS., IX (1846), p. 329.
M. VasarheiTirgu-Mures]. G. TRANS., IX (1846), p. 38, Arad ci in articolul 0 sclera deslusire la cause romant" n-a
col. II. ficut decit si enunte puncte din memoriul din 1791 al episcopilor
romini.
4999 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59)
ReflexiI la descrierea Romanilor prin D. A. de Gerando. 5008 B.[arit], G. 323.1 (439.2) (=59)
FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 41-48, 49-56. Despre unirea Transilvania cu Ungaria. G. TRANS., X
Corecteazi unele din afirmatiile lui de Gerando, din cartea sa (1847), p. 353-354 ; CURIERUL ROM., XIX (1847),
Transilvania i locuitorii ei, cu privire la tendintele politice ale p. 165-168.
rominilor din Transilvania- Discutt aceaset unire din punctul de vedere al ungurilor, salilor
si rominilor.
5000 323.1 (439.2) (--.---59)
Din VulcoIti, 22 Ian. Rasunet la cele de pre fata 415 a 5009 323.1 (439.2) ( 59)
F6iei pentru minte scl. an. tr. impareasite dupi Domnul [Relatare despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei asupra
A. de Gerando. G. TRANS., IX (1846), p. 59-60. memoriului adresat Dietei de catre cei doi episcopi romani
R5spuns semnat : Mai mulci insi din tinutul Vulcoiului", la afir- din Transilvania, in sesiunea precedenta, asupra napastui-
matia scriitorului A. de Gerando, dupi cele povestite de un inspector rilor pe care le suferl romanii locuitori pe pamintul re-
al minelor din Vulcoi, et btitorii" (minerii) romini de acolo ar fi gesc, din partea natiei sasestil. G. TRANS., X (1847),
iubitori de rhbunare ;I crinceni tn rtzbunarea Inc". p. 354-355 : Transilvania.
Dezbaterea a avut loe in ultima sedinti a Dietei. S-a hothtt ca,
5001 . 323.1 (439.2) (=.59) in sesiunea viitoare, comisia sistematicr st Inainteze un nou raport
15muritor in aceastt chestiune.
[Notita despre polemica dintre A. de Gerando 8i J. K.
Schuller]. G. TRANS., IX (1846), p. 162, col. II. 5010 323.1 (439.2) (=-59)
In urma observaiiilor ficute in Gazeta Transilvaniei, A. de Gerando
a promis ci in edicia a II-a a chtii sale [Transi1vani i locui-
[Discutii in Dieta Transilvaniei privitoare la memoriul
torii ei] tsi va rectifica afirmaviile cu privire la romlni. episcopilor romani asupra tratamentului romanilor de pe
pimintul craiesc"]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 248,
col. II 248 : Clusiu, 9 nov. st. n.
5002 A.$t.$. [Alex. $terca 5ulut ?] 323.1 (439.2) (=59) Disculia a avut loe in ultima ledinl. S-a trimis chestiunea din
[Corespondenta din $umleu, datata 31 mai 1846, cu pri- nou, spre cercetare, la deputatia sistematici".
vire la intelegerea aratatä fata de romani la adunarea co-
mitatului Crasnei]. G. TRANS., IX (1846), p. 190-191 : 5011 323.1 (439.2) (59)
Transilvania.
In chestiunea coloniztrii ivabilor 1i in cea a dreptului d vot Inca ceva dein Dieta Transilvaniei. ORG. LUM., I
pentru preocii romani. La aceasta, redactia adaugt o scurti Insem- (1847-1848), p. 272, 277-278.
nare in care considert ca fireasci aceasti nout atitudine a nobilimii Dupl. Inscentiatoriulu Ungurescu [Erdélyi Hirad6], nr. 308. Des-
din Transilvania fact de poporul romanesc. pre dezbaterile care au avut loc in tedinta din 9 noiembrie cu pri-
vire la tratamentul romanilor din ,,ptmintul crtiesc".
5003 V. 323.1(439.2) (=59) 5012 323.1 (439.2) (-59)
[CoresFondenta despre vizitele la Viena ale prelatilor [Mentiune despre articolul din Erdélyi Hiradó" dupi
romani, in chestiuni religioase]. G. TRANS., IX (1846), Siebenbiirgische Wochenblatt" in problema drepturilor
p. 258 : Ungaria. romanilor din 0.mintu1 craiescl. ORG. LUM., I (1847
1848), p. 289, col. II.
5004 323.1 (439.2) (=59)
Causa romanilor. G. TRANS., IX (1846), p. 286. 5013 B.[arit], G. 323.1 (439.2) (=59)
Se recomandi cu adurt articolul Cauza romineasci din foaia 0 socoteala cu foile nemtest1 din Brasov i Sibiiu. G.
Erdelyi Hiradó din 6 septembrie : Niciodati condei de roman n-au TRANS., X (1847), p. 381-382.
putut aerie cu interes mai mare, nici au putut zugrIvi ticilosia si coat. Combate p5rerea publicittilor sasi et coats necazurile saiilor ar
niptstuirile rominilor cu vioiciune mai multi"... proveni din blistimata crestere si din barbaria rornanilor".
5005 Szekely 323.1(439.2) (=59) 5014 323.1 (439.2) (=---59)
Causa romana. G. TRANS., IX (1846), p. 293-295, [Comentarii la stirea aparuta in foaia Siebenburgische
297-299, 301-303, 305-307, 309-311, 313-315, 317 Wochenblatt" cá vor fi pnimiçi 6 romanii in serviciul activ
319 ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 293-29-4, al statului]. G. TRANS., X (1847), P. 397 : Transilvania.
301-304, 307-308, 309-312, 313-316, 318-320, 322
324. 5015 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59)
Traducerea unui articol din Erdelyi Hiradd, semnat Székeli. Descrie Unele ideT practice despre libertatea tiparfulul. FOAIE
amtnuntit, din punctul de vedere maghiar, starea rominilor din PT. MINTE, XI (1848), p. 93-95.
Transilvania. Propune solutii practice. In urma revolutiei din Viena, se pune problema viitorului 1i pentru
rominii ardeleni. Ei au nevoie mai tntii de libertatea tiparului, pentru
5006 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) ca si-si Itmureasct voinca. Dar libertatea scrisului nu peace da roa-
0 scurtl deslusire la Causa romana". G. TRANS., IX dele asteptate, dui mai dureazi starea de inculturt a poporului romin-
(1846), p. 321-323. Trebuiesc inrnuliite ;collie 1i ridicat nivelul lor.

247

www.dacoromanica.ro
323 I (439.2) (..59) CHESTH.JNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (-59)

5016 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) (1848), p. 122, col. II : Brasov, 19/7 Apr., 123-124 :
Unirea Transilvaniel cu Ungaria. FOAIE PT. MINTE, Transilvania.
XI (1848), p. 95-96. Ei se numesc : C. Sicireanul, Constantin G. loan, V. Laces gi
Analizeazi situatia ce se deschide celor patru popoare mari din C. Pantu. Se subliniazI cI ei .sint cei dintii romini carii ca
Transilvania, in urma planurilor de unire cu Ungaria. gr. ris. neuniti de la reformatie fncoace intrarl in folosirea dreptu-
rilor politice in acest district'. I. Aldulea s-a stabilit ca avocet. Se
5017 323.1 (439.2) (-59) mentioneazI un articol din Siebenburgische Wochenblatt in legIturs
Proiectul de adresa ce se nasal moarta. G. TRANS., XI cu acest eveniment. Foaia germanI din Brasov, pIrlsind .tonul mi-
(1848), p. 105-106. nios" de mai inainte, recomandl conationalilor sli din Ardeal .des-
brIcarea or icirei minie, implcarea cu spiritul timpului care se
Se relateazI imprejuririle in care s-a renuntat la inaintarea unui schimbi"...
memoriu al rominilor de pe pIrnintul crIiesc, cerind aceleali drepturi
politice ;i civile cu sasti. Se publici i textul acestui memoriu.
5025 323.1 (439.2) (=59)
5018 Blarit, G.] 323.1 (439.2) (=-59) [Drepturile acordate locuitorilor romani de pe pamin-
Ce voiesc romani1 transilvan1 ? FOAIE PT. MINTE, XI turile saxone"]. ALBINA ROM., XX 1(1848), p. 128.
(1848), p. 105-107, 113-116, 121-124 ; CURIERUL Traducere dupi Ebdomadarul de Brasov [Siebenburgische Wochen-
ROM., XX (1848), p. 111-112, 116, 119-120. blatt].
Pornelte de la revendiclrile formulate in memoriul de la 1791.
Arad situatia romanilor Intre 1791 si 1848. Analizeazi cele 12 reven- 5026 A[rojn, Tteodor] 323.1 (439.2) (=--59)
diciri formulate de curind in Ungaria i cerceteazi consecintele kr Unire nationalà. G. TRANS., XI (1848), p. 153-154.
politice pentru romini. E convins cI vor avea indirect urmiri favo-
rabile ;i asupra clezvoltIrii politice a rominilor ardeleni. lsi exprimi bucuria pentru drepturile pe care le-au adus romlnilor
evenimentele politice din Ungaria.
5019 323.1 (439.2) (=59)
5027 323.1 (439.2) (=-59)
Protestatiunea tenerimei romane dein Pestia in contra [Notita cu privire la atitudinea sasilor din Transilvania
celoru 17 punturi ale Serbiloru. ORG. LUM., I (1847 impotriva unirii cu Ungaria]. ALBINA ROM., XX (1848),
1848), p. 374, 397.
p. 148, col. II : Transilvania.
5020 323.1 (439.2) (=59) Se arati ci .publicistii Transilvaniei urmeazI a se cents pentru
neunirea seau unirea acestui mare principat cu Ungaria"... .Natia
Romanil 1i Sarbil Ungariet. G. TRANS., XI (1848), saxonl", spre .a spori a ci putere, cautI sI atragI pe romini in
p. 109 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 102 ; VEST. R., interesul ei", acordindu-le din drepturile pe care le ayes numai ea.
XII (1848), 115--116.
Comentarii in legituri cu adunarea din 23 martie 1848 a junimii 5028 323.1 (439.2) (=59)
studioase romine din Pesta, spre a protesta fmpotriva memoriului
politic alcItuit de sirbii din capitala Ungariei. Uniunea. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 129-132.
Traducerea unei proolamatii in limba germanl, semnati : ,,Un
5021 323.1 (439.2) (=59) prieten de popor In cel mai nobil inteles al cuvIntului". Propane
o uniune a celor patru popoare conlocuitoare, sub conditia liberci
[Conclusul Universitatii sasesti nationale", prin care se dezvoltiri a fieclruia.
acordi romanilor drepturi politice i civile]. G. TRANS.,
XI (1848), p. 111 : Transilvania ; CURIERUL ROM., XX 5029 323.1 (439.2) (--=59)
(1848), p. 105 : Transilvania.
Vezi i comentari ile din Gazeta Transilvaniei, p. 110, col. II : [Notita a redactiei in legatura cu proclamatia prin care
Brasov, 127 : Transilvania. Wesselényi cerea Imbunatetiri" pentru poporul roman].
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 386 : B. WesselCnyi.
5022 32.3.1 (439.2) (=59) Noi nu pricepem ce va si zicI asta tmbunItetire"...
Analisa manifestulul universitatil sisest1 dat catra ro-
manl supt nr. 458. G. TRANS., XI (1848), p. 131-132. 5030 323.1 (439.2) (--=59)
Redactia i1i spune punctul de vedere asupra .conclusului" publicat [Proiectul de lege pentru impaciuirea nationalitatilor"
in p. III. Orientindu-se .dupi o corespondinci originall veniti nooI indeosebi a romanilor prezentat de Wesse16nyi in
de-a dreptul, tit 1i dupl Erd.[elyi] Hirade, obiectiile Impotriva Dicta Ungariei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 72.
manifestului ar fi urmItoarele : 1. .Pentru ce pImintul criiesc sI Redactia adaugs comentariile sale.
se numeascI sisesc, ca ;i cum acela ar fi numai al sasilor ?" 2. Cine
imputeri pe natia sasI a da drepturi la natia romlni"... ? 3. .Drep- 5031 323.1 (439.2) (=59)
turile date rominilor nu sint de ajuns"... 4. .Universitatea precum Ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NATIUNALE, I
nu avuse dreptul a le lua, asea nu are nici spre a le da"... .ci (1848), p. 62.
numai diets ungureascI si reaseze pe romIni In toate drepturile cite
se cuvin lor"... Redactia e impotriva acestor obiectii, observind cl
Scrisoare semnatl : .Mai multi rom. dein Clusiu", in care e criticat
prin ele se educe cauza romlnilor din nou pe cimpul istoric, pe oportunismul politic al unui exprotopop i comportarea lui la Pests.
care insl de la 24 febr. incoace it plrIsi Europa si Ungaria Intreagi,
punind fundament al tuturor drepturilor omenesti i nationale 5032 u 323.1 (439.2) (=59)
numai dreptul naturei ;i al filosofiei... PImintul Ora nu e al Apendice la ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NA-
regelui, cid regele este numai cel dintii servitoriu al statului"... TIUNALE, I (1848), p. 78.
Dezviluie cI .ex-protopopur vizat prin articolul precedent e
5023 323.1 (439.2) (=59) St. Moldvii, parohul romin din comuna Pintic. CondamnI fari-
[Despre noile drepturi acordate romanilor din pamintul seismul° lui, aritind ci era cind pentru unirea Transilvaniei cu
craiesc" de catre universitatea saseasca", in sedinta din Ungaria, cind impotriva ci.
3 aprilie]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 376 : Mare
noutate ! 5033 323.1 (439.2) (=59)
[Despre discutiile din Dieta Transilvaniei in legatura cu
5024 323.1 (439.2) (=59) a doua petitie inaintata de catre deputatii romani, cu pri-
[Se vesteste ca patru cancelisti" romani au fost numiti vire la unele doleante ale rominilor din pamintul craiese]
practicanti magistratuali" in Brasov]. G. TRANS., XI G. TRANS., XI (1848), p. 191-192 : Brasov, 19 Jun

248

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) ( 59) CHESTIUNE A NATIONALITATILOR. 323.1 (439.2) (-59)

5034 323.1 (439.2) (=59) Se publici mai multe acte sub titlul de mai sus : Petitiunea adresati
[Se vesteste ca Dicta Ungariei a luat in dezbatere peti- impiratului Austrici, prin care romlnii din Ardeal, Banat i Buco-
vina cer unirea lor ,intr-o singua natiune de sine satitoare sub
tiunea romanilor, redactatI in adunarea de la Blaj, si a schiptrul Austriei, ca parte intregitoare a Monarhiei" [p. 21-23,
alcatuit un proiect de lege asupra drepturilor natiunii ro-
mane]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 92 : Pestia, 12 : 25-26] ; Rispunsul Imparatului [p. 26] ; Memorand clan Miniareriu
[p. 26-27, 29-31, 33-35] ; Plinsoare dupl girea Constitutiunii
24 sept.
[p. 41-43] ; Deslutire citri ministenita [p. 46-47] ; Ursoriul name-
Se publici textul art. 1., prin care se garantau limba si nations-
nilor de incredere ai natiunei romane [p. 49-51, 57-59] ; IUs-
licatea romlnilor.
punaul impiratului [p. 58] ; Ursoriul deputatiunei romane [p. 58-59,
65-67, 69-71, 73-741 ; Rispunsul Impiratului [p. 74] ; Deacoperirea
5035 Un roman 323.1 (439.2) (=59) ministeriului [p. 74] [Neterminat].
Libertate, egalitate. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 253-255, 263-264. 5044 323.1 (439.2) (=59)
Expune, dupi foaia Közlôny, discuciile din Dicta Ungariei cu Cum stair romanit cu sarbit ? FOAIE PT. MINTE, XII
privire la legea scolilor sitesti. Se propusese ca limb,. Amid, de predate
:I fie maghiari. Deputatul roman Joan Drsgo; se opune. Se re-
(1849), p. 26-30.
Corny:stark la protlaxnatla 1.11 1os, arlisepiscrapol de CAS \ \ Vt.
produce cuvintarea acestuia.
Citri na%ia romlneasci dela nafta sirbtasca cea mit plicuta ft mal
sinceri inchiniclune de finitate. Aucorul comentarlullit afirmi cS
5036 5aguna, Andrei 323.1 (439.2) (=59) romttsii se pot Imply.% co sitbil, deoarece awn-ania clintre el buten
[Cuvintarea de urare adresati, in numele poporului ro- crescua artificial de politica inaugurati de Metternich.
man din Transilvania, imparatului Franz Iosef, cu prilejul
suirii sale pe tron]. BUCOV., II (1849), p. 10-11. 5045 323.1 (439.2) (=-59)
Se publica si raspunsul imparacului.
Inca un document la causa serbo-romana in Banat.
FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 36-37.
5037 323.1 (439.2) (=59) Se reproduce memoriul cuprinzind cele 17 doleante ale strbilor
Cererile Romanilor din monarhia austriaca. FOAIE PT. din Banat.
MINTE, XII (1849), p. 97-100.
Pctilia adresati impiratului in 25 februarie 1849 0 rispunsul 5046 5aguna 323.1 (439.2) (=59)
acestuia. Recapitulare a actiunii politico a romlnilor din monarhia
austriaca, ince/And de la 3/15 mai 1848, precum ai cererile lot. Int-
acre Patriarhul Sarbilor. BUCOV., II (1849), p. 55-56.
piratul rispunde ci recunoatte lealitatea i jertfele romlnilor, iar aguna exprina dorinta romlnilor de a li se acorda independenta
petilia lor o va da in dezbatere forurilor competence. politica ;i religioasa, precum i egalitatea cu celelalte natiuni con-
locuitoare din Transilvania. Cere concursul patriarhului strb pentru
indeplinirea acestor dorinte.
5038 323.1 (439.2) (=59)
Memorandul deputiciunet romine catra ministertu. FOAIE 5047 323.1 (439.2) (-59)
PT. MINTE, XIII (1850), p. 3-7.
Data s Olmutu, 5 Martin, 1849-.
Problema impaciuiref Transilvania Partidele din acea
tara. BUCOV., II (1349), p. 125-127, 137-139, 141-143.
Se analizeaza situatia rominilor din Transilvania dups revolutie,
5039 323.1 (439.2) (=59) prezentindu-se diferitele partide politice existence acolo, care se im-
Plansoare dupa es;rea constitutirmil. FOAIE PT. MINTE, part in partide nationale istorice, politice fi religionarie".
XIII (1850), p. 9-11.
Memoriu datat : Olmiltz, 12 martie 1849. Se protesteaza impo- 5048 323.1 (439.2) (=59)
triva acelei dispozitii din constitutie care declari regiunite locuite
de anti ca pamint :Lest.
[Cererea adresata de deputatiunea romlna ministerului
austriac cu privire la pamintul regesc]. BUCOV., II (1849),
p. 168.
5040 323.1 (439.2) (=-59) Cererea limurelte ministerul asupra afirmatiei saailor cI pamtntul
Ursoriul oamenilor de incredere at natiunel romane. regesc este p5rninc slsesc i arati raportul populatiei pe plmintul
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 17-18. regesc : 297 783 romini 0 163 886 safi.
Memoriul adresat tmparatului, cerindu-se rnodificarea acelor dia-
pozitii din noua constitutie care dezavantajeazi pe rosnini ; mai cu 5049 323.1 (439.2) (=59)
seana Impartirea lor in crei ;Sri : Ungaria, Ardealul i Bucovina.
La aftriit, rezolutia Implratului. Datat : 26/14 iunie 1849. [Corespondent a. de la Timiloara, in care se condamna
atitudinea antiromineasca a episcopului din Timisoara, Pan-
telernon Jivcovici]. BUCOV., II (1849), p. 223-224.
5041 323.1 (439.2) (=59) Se strati ca, dura ce azboiul s-a cerminac, acesc episcop a scot
Ursoriul deputatiunei romane. FOAIE PT. MINTE, XIII 70 preoti romini din pasturile lot i i-a Inchis la Timisoara, sub
(1850), p. 33-37. cuvint ci ar fi publicat proclamatii date de catre guvernul ungar,
Memoriu cerind ca romInii a fie condusi i de barbati din end elutind astfel a slibeascI opunerea romInilor baniteni la unirea
ler, fa cadrul statului, gi revenind asupra cererii ca rominii din Banatului cu Voivodina.
Intreaga monarhie a formeze o singua unitate. Datat : 18 iulie 1849.
La sfirsit, Rispunsul impiratului. 5050 Un Roman Transilvan 323.1 (439.2) (=59)
Despre agitaciunt. BUCOV., If (1849), p. 248-249.
5042 323.1 (439.2) (=59) Articol despre nemultumirile romInilor din Transilvania cu privire
[Raspunsul consiliului ministerial austriac la petitia din la impartirea politia a acestei provincii. Sustine ci nu existi nici
25 februarie 1849 a rominilor catre imparat]. FOAIE PT. o agitatie printre romlni, ei avind Incredere In guvern, care Itspa
MINTE, XIII (1850), p. 110-111 : Document. pentru restabilirea sigurantei publice.
Originalul german ;I tract. in rornInelte. Semneaza : Bach. Datat :
Viena, 18 iulie 1849. 5051 323.1 '039.2) (=59)
[Comentariul redactiei la proclamatia guvernatorului
5043 323.1 (439.2) (=59) Transilvaniei, Wohlgemuth, catre tarani]. G. TRANS., XII
Cererile romanilor din monarhia austriaca, JURN. DE (1849), p. 68.
GALATZ, I (1849), p. 21-23, 25-27, 29-31, 33-35, Se exprimi satisfactia pentru fapcul ca publicatiile guvernului
41-43, 46-47, 49-51, 57-59, 65-67, 69-71, 73-74, transilvinean so inceput 4 fi redactate )1, In romtneIte.

249

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59). CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)

5052 323.1 (439.2) (=59) 5061 323.1 (439.2) (--=59)


N6a calatorie a deputatilor nostril. G. TRANS., XII [Despre numirea lui Vasiliu de Fogarasi in postul de
(1849), p. 80-81. comisar regesc in Banat]. BUCOV., II (1849), p. 283.
Articol cu privire Ia demersurile ficute la Viena de A. Treb.
Laurian si Sim. BIrnut, cilatoria lor pita acolo si discutiile avute 5062 323.1 (439.2) (=59)
la Arad cu unii fruntasi politici. [Se vesteste ca o deputatiune romana din Banat a plecat
la Viena, cu petitie in numele poporului roman]. BUCOV.,
5053 323.1 (439.2) (-59) II (1849), p. 293 : Lugoj, 8 Decemvre.
[Polemici cu foaia Siebenbarger Bote" cu privire la ad- Deputatiunea este compusi din N. de Capia, proprietar, Alexandru
Atanasiu, procurator mare", lova Popovici, negusitor, ;i Constantin
XII (1849), p. 85, col. II -
tudinea politica a romanilor din Transilvania]. G. TRANS.,
86. Udria, judele orasului Lugoj. Ziarul ureazi deputatiunii ,51 aduci
sanctionati de mina impir3teasa indeplinirea dorintelor" rominesti.
5054 323.1 (439.2) (=59) 5063 323.1 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre abuzurile unor inspectori sasi din [Textul petitiei prezentate de deputatiunea romana din
scaunul Orastiei]. G. TRANS., XII (1849), p. 86, col. II. Banat imparatului]. BUCOV., II (1849), p. 291 : Din
Acestia adunaseri de la roma:1i 30 stinjeni de leinne, zicind ci Banat, 3 Decemvre ; VEST. R., XIV (1850), p. 19, col. III.
trebuesc in seama soldatilor", dar le-au luat pe scama lor. Descope- Exprimi durerea romlnilor pentru el au fost despirtiti de fratii
rindu-se abuzul, inspectorii au fost obligati sI restituie lemnele ;i
si pliteasci o insemnatl gloabi de bani". Redactia observi : ,Drep-
lor i cere 51 se aprobe Ca rommnii din districtul Timisoarei -
Crasiu
si se desparti de Voivodat si si se uneasci cu rominii de peste Mures.
tatea administrativl cu nep5rtinire, ca aceasta, trebue 51 mai prindi
odati i pe la noi r1dicini". 5064 323.1 (439.2) (=59)
[Se anunta cal o deputatiune din partea romanilor din
5055 B. 323.1 (439.2) (=59) Ungaria i Transilvania a sosit la Viena]. BUCOV., II
[Scrisoare catre G. Barit]. G. TRANS., XII (1849), (1849), p. 290-291 : Cernauv, 29 Decemvre.
p. 88-89 : Transilvania. Dela Muras, 12 Dec. n. Printre membrii deputatiunii, sint Simeon Birnutiu si A. T. Lau-
Exprimi bucuria produsl de reaparitia Gazetei Transilvaniei. Su- reanu. A cerut, printr-un memoriu, aprobarea pentru un congres
bliniazl dorinta pentru o adunare nationall a romiriilor sau micar national al romlnilor.
a unui sinod bisericesc.
5065 323.1 (439.2) (=59)
5056 [Barit, G.] 323.1 (439.2) (=59) [$tiri marunte despre activitatea deputatilor romani la
Viena]. G. TRANS., XII (1849), p. 102, col. II : Viena,
[Notice cuprinzind inforrnatii cu privire la delegatia ro- 29/17 Dec.
mani la Viena]. G. TRANS., XII (1849), p. 88-89 :
Transilvania. Dela Mu rag. 5066 323.1 (439.2) (=59)
Notitele sint adiugate de Barit, ca un comentariu al redactiei la [Se anunta ca, la interventia episcopului roman din Arad
scrisoarea semnati : B. pe lingl guvernatorul Geringer, acesta a hotarit ca, in
tinuturile locuite de romani, sa se aseze dregatori nationali].
5057 $aguna, Andrei 323.1 (439.2) (=59) BUCOV., III (1850), p. 3 : Arad, 22 Decemvre 1849.
Epistolia arhipastoreasca. FOAIE PT. MINTE, (1849),
p. 89-95 ; BUCOV., II (1849), p. 280-282, 286-288 : 5067 323.1 (439.2) (=59)
Epistola pastorala.
Epistoli destinati si fie cititi cu prilejul slujbei religioase pentru versitatea natiunii sasesti" -
[Comentariu la dezbaterile din dieta saseasca" uni-
cu privire la intinderea tarn
-
pomenirea celor cazuti in luptelc revolutionare in Transilvania. Re- sasesti" in Transilvania]. G. TRANS., XIII (1850), p. 2,
latcazi audientele sale la Francisc losif i promisiunile acestuia pentru col. I : Causa sasasca.
romini, consfintite apoi prin noua constitutie. Dupi ce se inf3tiseazi aceste dezbateri, se critici hotirirea luat3
ca si se Inglobeze i acele sate rominesti care sint inconjurate de
5058 323.1 (439.2) (=59) asez5ri siselti. Se atrage atentia ci, de acum inainte in marele
principat al Transilvaniei, nimic nu se va mai putea hotlri, nici
[Comentarii asupra unui articol despre romanii din Tran- infanta, despre noi, nil denoi", &dick' fail a se cere plrerea
silvania, publicat de Francisc Szilágyi in foaia Magyar rominilor.
Hirlap" din Pesta]. G. TRANS., XII (1849), p. 90.
Se aminteste cI acesta si cei care gindesc ca el se Small cind cred 5068 323.1 (439.2) (=59)
ci poporul ar fi tot orb, tot servil ca i in seculul de aur al
La lamurirea causeI romano-sase. G. TRANS., XIII
despotismului".
(1850), p. 7 : Sibilu, 15/3 Dechemvrie 1849.
exprimi amir5ciunea romlnilor din tinuturile sisesti ;i din
5059
Un articul ucigas. G. TRANS., XII (1849), p. 95-96.
323.1 (439.2) (=-59)
Se
satele nou incorporate acestor tinuturi, v3zind ci
luptat alituri de sa5i ;i trupele imperiale - -
dupi ce au
acum slat persecutati,
Se traduce un articol din foaia germanS Wanderer, in care romlnii supusi la excel:0i militate si areseiri.
din Ardeal erau acuzati ci cer drepturi. In p. 96-97, sub titlul :
Pita aici articolul anti-romin, se resping cu argumente afirmatiile 5069 323.1 (439.2) (=59)
neintemeiare din foaia germani. [Se vesteste ca deputatiunea romana din Banat a dat
imparatului o adresa de multumire pentru numirea lui
5060 323.1 (439.2) (=59) Andrei Mocioni in functia de comisar suprem districtual,
[Reflectii asupra situatiei romanilor din Ungaria]. G. peste districtul Timisoarei si al Craliului]. BUCOV., III
TRANS., XII (1849), p. 97-98 : Ungaria. (1850), p. 3 : Din Banatul Timigoarel.
Se comenteazi favorabil un decret pentru reexaminarea situatiei
fostilor demnicari acuzati de leg3turi cu guvernul revolutionar al lui 5070 323.1 (439.2) (=59)
Kossuth. Se noteazi cl in situatia aceasta erau i unele personalitici [Extrase dintr-o scrisoare din Timisoara, cu data de
dintre romlni. Se deplinge lipsa unei foi a rominilor din Ungaria 23 decembrie, referitoare la numirile de functionari romani].
;i se indeamni a se folosi, in obtinerea aprobirii, sirnpatiile pentru G. TRANS., XIII (1850), p. 8 : Banat.
culture romineasti manifestate de c3tre dernnitarii austrieci Geringer Se elogiazi activitatea in acest sens a comisarului suprern Andrei
si E. Bach. Mocioni. _ .

250

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59) CHESTIUNEA NAT1ONALITATILOR 323.1 (439.2) (..59)

5071 -
n. 323.1 (439.2) (=59)
[Corespondenç a. cu privire la numirile de noi functionari
ale rominilor, care conscituisu fondul memoriului pregitit de aceasti
delegatie, in vederca demersurilor din capitala Austriei.
in tinuturile motilor]. G. TRANS., XIII (1850), p. 6-7 :
Din muntil Abrudului, 30 Dec. 1849. 5080 323.1 (439.2) (-59)
Expriml nemultumirea a au fost numiti functionari germani care [Petitiunea adresata de episcopul Vasiliu Erdeli, in numele
nu cunosc limba poporului, iar functionarii romani au lost inliturati, românilor din partile Ungariei, catre imparatul Austriei].
pentru necunoatterea limbii germane. BUCOV., III (1850), p. 19-21, 23-24 ; GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 55-56, 58, 70.
5072 S. 323.1 (439.2) (=59) Romanii cer aceleaii drepturi ;i privilegii ca i ungurii, croatii,
Dela marginele ungaro-transilvane, 22 Dec. G. TRANS., sa;ii ;i sirbii.
XIII (1850), p. 3-4.
Discuti situatia elementului romanesc 323.1 (439.2) (-=59)
amestecat3 - romani ;i
egalititi nationale, politice
maghiari
j civile.
- in lumina principiului deplinci
is, tinuturile cu populavie 5081
[Se vesteste ca a sosit la Viena episcopul de la Oradea
Mare, Vasilie Erdeli, ca s prezinte imparatului, impreunà
cu deputatiunea romAna aflata acolo, plingerile natiunii
5073 323.1 (439.2) (=59) rom&ne]. BUCOV., III (1850), p. 25 : Viena.
Deslusire catre ministerIu. FOAIE PT. MINTE, XIII
(1850), p. 11. 5082 T. 323.1 (439.2) (=59)
Memoriu de protest fafI de numirca de pamint sisesc" dat3
regiunilor locuite de sasi.
La causa naciunall. G. TRANS., XIII (1850), p. 26 :
Viena 13/25 Ian.
CorespondentI in legituri cu demersurile ficute la Viena de cItre
5074 323.1 (439.2) (=.59) fruntaiii romanilor si ai sirbilor. Sint mentionati Sim. Birnut,
[Stire cu privire la memoriul infatisat de catre deputatii Vasilie Erdeli, Andrei $aguna.
banateni imparatului Franz Iosef]. G. TRANS., XIII (1850),
p. 12 : Austria. 5083 323.1 (439.2) (=59)
In aceastä plinsoare", se protesteazI a nu se tinea seama de
dorintele exprimate in petitia natiunii romane din 25 februarie 1849 [Observatii la un articol publicat in Srbske Novine"
ca romanii din monarhie sI fie intruniti la un loc. din Belgradul Serbiei]. G. TRANS., XIII (1850), p. 29
30 : Monarhia austriaca.
5075 Barit, Gheorghie 323.1 (439.2) (=59) Autorul anonim se opreste asupra afirrnatiilor ziarului sirbesc c3
i fIrS prieteni 11 aratl cum ii trateazI ei pe
sirbii sine calomniati
[Precizari in legatura cu abuzurile unor inspectori sasi romani : Romanii Inmulte privinse legati strins cu d-voastri, nu
din scaunul Orastiei]. G. TRANS., XIII (1850), p. 14 : furl nici de cit tracta;i de d-voastri pita acuma frMase"...
Gazeta i inspectoriI de la Orastie, 22 : In causa noastra
cu inspectorii de la Orastie, 28, col. II : Brasov, 30 col. I :
Brasov. 5084 N. 323.1 (439.2) (=59)
Doi inspectori sasi din Or3;tie -
acuzati printr-o corespondentl
publicatI in anul 1849, in Gazeta de Transilvania, c ar fi procedat
[Corespondenta cu privirc la unele imprejuriri politice
si administrative din Transilvania]. G. TRANS., XIII
abuziv cu adunarea de lemne pcntru armatl -
au eispuns prin nr. 9
al foii Siebenbiirger Bote din Sibiu. Ei au afirmat cI foaia lui Bari;
(1850), p. 34-35 : Cluj, 30 Ian.
Fostul episcop loan Lemeni are domiciliu fortat si triieste in mare
se degradi mai de multe ori cu umrinti i rlutate a fi unealti a siricie. Clericul Vasiliu Neme; a lost judccat de tribunalul militar
minciunii si a urei n1ciunale". G. Bari; considerI aceasta ca 0 ca- ;i eliberat din inchisoare. Aprecieri despre demnitarii romani Dio-
lomnie care nu ii atinge numai pe el, ci pe cei mai de frunte midiu Roman 1i Gavriil Dorgo. Plingeri in legiturl cu noii func;io-
barbati ai niciunei romine, incepind de la episcopi pinS la cel mai nari austrieci din Transilvania, care nu cunosteau limba poporului :
june oficial". Demasci reaua credinyl a inspectorilor in cauzi. rornana si maghiara.

5076 P. 323.1 (439.2) (=59) 5085 M. 323.1 (439.2) (=59)


[Corespondenta cu privire la executia militarV din [Articol privitor la introducerea limbii germane in ad-
Avrig]. G. TRANS., XIII (1850), p. 15, col. I : Avrig, ministratia si justitia districtului romlnesc Figiras]. G.
5 ianuarie 1850. TRANS., XIII (1850), p. 38-39 : Fagaras, 9 Fevr.
Militarii au fost adusi, In urma conflictului dintre romani i sasi,
In legIturl cu demiterea judelui roman al satului.
5086 323.1 (439.2) (=59)
5077 $aguna, Andrei 323.1 (439.2) (=59) Despre Tara sasasca. G. TRANS., XIII (1850), p. 38.
Scris6rea episcopului area' patriarhul Iosif Raiacici in Se traduc si se comenteazI pasaje din ziarele nemlelti privitoare la
causa ierarhiei. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 19-20. includerea multor comunhl; i tinuturi curat romlnefti in noua
$aguna cere patriarhului aS sprijine independenta religioasI a ro- tarI siseasci".
minilor - prin separarea bisericii lor de cea sirbeascI si inde-
pendenca lor politicS, prin egalizarea lor cu celelalte nationalitIti
- 5087 323.1 (439.2) (-59)
din monarhie. [Comunitatea cetatii Brasov accepta hotarirea majori-
tatii din Dieta Saseasca de la Sibiu ca adick romanii sa
5078 323.1 (439.2) (=59) nu se scoati din cuprinsul si de supt stapinirea tarei sa-
[Notita despre un articol din Reichszeitung" nr. 9, in sesti"]. G. TRANS., XIII (1850), p. 46 : Brasov.
care erau dojenite foile romane pentru atitudinea luata fata
de impartirea provizorie a Transilvaniei]. G. TRANS., XIII 5088 Suciu, I. 323.1 (439.2) (=59)
(1850), p. 20 : Austria. [Corespondenta cu privire la limba folosita de auto-
ritati]. G. TRANS., XIII (1850), p. 47 : Din cercul De-
5079 323.1 (439.2) (=59) julul, 27 lan.
[$tiri despre activitatea delegatiei românilor la Viena]. Arati cI toate corespondentele oficiale, precum ;i protocoalele,
G. TRANS., XIII (1850), p. 22, col. II : Dela Viena. nu sint legate de o anumitl limbS, ci se fac in maghiara, romanI
Se relateazI despre audientele delegatiei la principele Schsvarzen- 5i germana. Vorbelte de suferin;ele populayiei in timpul luptelor ;
berg ;i la ceilal;i miniltri, in IQ ianuarie. Se aratI cele 6 doleante deplinge lipsa de Icoli i abeeedare.

251

www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (496)

5089 323.1 (439.2) (=59) Romanii din districtul Brasovului protesteazi in contra formarii
[$tire despre sosirca deputatilor romani la Pesta]. G. unei tiri saselti ;i a unor districte maghiare, unde rominii au majo-
TRANS., XIII (1850), p. 44, col. I. ritatea, precum ti in contra orinduirii de comisari 1i alti functionari
care s-au compromis cu rebelii etc.
Deputatii romini s-au oprit la Pesta, in drum spre Viena. Foaia
Magyar Hir lap, nr. 76, din care se ia aceasti stare, arati ci in acelasi
timp merge spre Viena i o delegatie a satilor. Foaia maghiara crede 5099 323.1 (439.2) (=59)
ci aceasta ar fi un indiciu al deosebirii de pireri dintre romini si Documente la caus'a romana de'n ernperiul Austriei.
sai cu privire la principiul .egalei indreptitiri' BUCOV., III (1850), p. 162-164.
Se publici Pliniputere data de caul comunititile romane din
5090 323.1 (439.2) (=59) comitatul Albei-de-Sus din Ardeal si Deplini putere de la comuni-
[Insemnare despre trecerea lui Timotei Cipariu prin titile romane din scaunul Nocrihii, Cineului fi Cohalmului. In primul
document este insarcinat episcopul Andrei Saguna, iar in al doilia
Cerniuti, in drum spre Viena]. BUCOV., III (1850), sint desemnati A. Trebonitt Laurian, Joan Bran ii Ioan Maiorescu,
p. 46-47. ca 51 meargi la Viena si sa apere in fata impiratului doleantele
Merge ca 31 se uneasci acolo ou .numeroasa deputatie romlni".
rominilor.
Catone
5091 323.1 (439.2) (=59) 5100Castroianu, I. H. 323.1 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Oradea Mare, datata 8 februarie, in Cuvantul de bunavenire a junime romane rostit catra
care deplinge indiferentismul populatiei romanesti fati de preasf. sa episcopul Andrelu $aguna la sosirea sa la Viena
lupta politica]. G. TRANS., XIII (1850), p. 47-48 : 1850. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 131.-133.
Ungaria.
Studentii romani din Viena declari ca ei socotesc trecuti vremea
disensiunilor confesionalei toti se consideri uniti prin faptul ci
5092 323.1 (439.2) (=59) sint romini.
[Traducerea unui articol din foaia Serbske Novine"
nr. 12, cu privire la raporturile dintre sirbi si romani in 5101 323.1 (439.2) (=59)
monarhia austriaci]. G. TRANS., XIII (1850), p. 90-91. [Relatiri despre serbarea zilei onomastke a lui Andrei
Autorul anonim al articolului pledeazi pentru o politica de cola- $aguna]. G. TRANS., XIII (1850), p. 150 : Noutão diverse.
borare, tn deplina egalitate, !litre sirbi 8i romani, pentru a putea
obtine impreuni drepturile nationale care li se cuvin : demarcarea°
tirilor de coroanl dupi naçionatitiçi, dreptul de a se folosi de limba 5102 323.1 (439.2) (=59)
lor nationali in Dieti ;i fata de guvern. [Despre diploma cu care e insotit Ordinul Leopoldin dat
de imparatul Austriei episcopului A. Saguna]. G. TRANS.,
5093 323.1 (439.2) (=59) XIII (1850), p. 150 : Noutatt diverse.
[Despre primirea deputatiunii romane de catre impara- Pe lingi recunoalterea meritelor acestui birbat, se enumeri ;i
meritele 1i jertfele ficute de romini pentru monarhie.
tul Austriei]. BUCOV., III (1850), p. 81-82.
Deputatiunea era compusi din 18 persoane, printre care A. Iancu,
Axentiu, Balint fi Timotei Cipariu. Ea a cerut si se rispundi la 5103 323.1 (439.2) (=59)
petiliunea romanilor din 25 februarie 1849. Imparatul a dat peti- [Articol cu privire la afirmatiile inexacte ale unor ziare
Ounce spre cercetare ministrului din Liuntru. straine asupra starii de lucruri din Transilvania]. G.
TRANS., XIII (1850), p. 151-153 : Transilvania.
5094 323.1 (439.2) (=59) Se respinge afirmatia ci guvrenul ar proceda prea sever in pe-
depsirca fostilor revolutionari, publicindu-se o statistici a victimelor
Petitiunea infatolata de catre deputatit natiunei romane revolutiei in Transilvania. Se combate o corespondenti tendentioasi
Maiestatel Sale imparatuluI in 18 Martlu. BUCOV., III despre rominii din Transilvania, publicati in Laibacher Zeitung
(1850), p. 89-92 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
reprodusi in foaia Wiener Bote din 7 decembrie.
p. 119-120, 123, 130-131.
Este semnatl de 17 persoane, printre care : T. Cipariu, Simeon
Balint,Avram Iancu, A. Tr. Laurean, I. Maiorescu, A. Florian, 5104 323.1 (439.2) (=59)
V. Babes. Dupi ce se arati starea poporului roman din Transilvania, [Despre starea romanilor din Transilvania, dupä revo-
se cere ca impiratul sa decidi cit mai curind cu privire la soarta lucia de la 1848]. ZIMBRUL, I (1850), p. 65-66.
acestei provinoii. Tot aci se publici si rispunsul tmparatului. Corespondenti trimisi din Sibiu.

5095 323.1 (439.2) (=59) 5105 323.1 (439.2) (=59)


[Protestul ideputatiunii romane prezentat imparatului in [Baronul Wohlgemuth, di
guvernatorul Transilvaniei,
contra deciziunilor Universitatii saselti din Sibiu, in pri- ordin ca in Vestitorul Transilvanii" ;i Gazeta Bra;ovu-
vinta teritorialiTh BUCOV., III (1850), p. 93-94. lui" si nu mai apara articole injurioase la adresa roma-
nilor, nici si li se mai adreseze numele de valahi],
5096 323.1 (439.2) (=59) VEST. R., XIV (1850), p. 113, col. II : Austria.
[Se vesteste ca. supra-comisarul districtual" Mocioni a
dat porunci in tot districtul sau ca sa nu se intrebuinteze 5106 323.1 (439.2) (=59)
in scrierile oficiale alte semne decit literile adevarat ro- [Ministrul maghiar al justitiei numeste o comisie pentru
mane" (latine)]. BUCOV., III (1850), p. 111 : Banat. a stabili o terminologie romaneasca a legilor]. VEST. R..
XIV (1850), p. 113 : Pelta, 28 Martie.
5097 323.1 (439.2) (=59) Din comisie fac parte : Florian Aaron, A. T. Laurian, Ion Maio-
rescu, Eudoxiu Hurmuzachi, vincentiu Babel, Petre Mocioni si Ioan
Petitiunea romana din 11 Mart. a.c. en gazetele de Viena. Dobran.
BUCOV., III (1850), p. 149-151, 153-160.
Se refera la ziarele Ostdeutsche Post i Reichszeitung. Se arata
cum au primit sa;ii aceasti petitiune
matii ale salilor.
si se comenteazi anumite stir-
(496) Turcia. Imperiul otoman
5098 323.1 (439.2) (=59) 5107 323.1 (496)
Emputerire data de catra comunitatile romane din dis- [Privilegii i ajutoare acordate creitinilor in Turcia]. CU-
trictul Brasovului. BUCOV., III (1850), p. 145-146. RIERUL ROM., III (1831), p. 49-50 : Constantinopol.

252

www.dacoromanica.ro
323.1 (0) CRESTIUNEA NATIONALITATILOk 123.1 (498.31 (.01.981)

5108 323.1 (496) 5118 323.1 (496)


Crepinii in Turcia. G. TRANS., II (1839), p. 182-183. [Extrase dintr-un articol referitor la politica guvernului
Expunere asupra beritului" dat de sultan in anul 1837, stator- turc fatã de natiunile crestine supuse Imperiului otoman,
nicind drepturile crestinilor, ;i situaçia politick tread prin acest decret. aparut in nr. pe 1 martie din Revue des deux Mondes"].
JOURN. DE B., II (1850), nr. 108, p. 1 : Bucarest, le
5109 323.1 (496) 24 Mars (5 Avril) 1850.
[Porunca marelui vizir catre toti guvernatorii de pro-
vincii turcesti, prin care li se atrage atentia sa trateze deo-
potrivi pe toti supusii turci, indiferent de religie sau clasa]. (498) PRINCIPATELE ROMANE
ALBINA ROM., XII (1841), p. 305-306 : Turcia. (Minoritatile nationale)
5110 323.1 (496)
[Articol despre oprimarea crestinilor de clue turci, in 5119 323.1 (498) (=86.7)
Bosnia]. G. TRANS., V (1842), p. 15 : De la hotarele [Stiri despre miscarea de redesteptare nationala a bulga-
Turciel, 7 Ian. rilor initiata la Galati]. G. TRANS., VII (1844), p. 351
352 : Moldavia, 399 : Moldavia.
5111 323.1 (496) Se afirmI cI un oarecare A-vici imparte gratis bulgarilor din
Galati bromuri in limba bulgarI, tipirite la Smirna, Lipsca mi Stras-
Hatiseriful de la Guilhane. G. TRANS., V (1842), bourg. Intr-al doilea articol, se afirmI cI A-vici n-aves nici o acti-
p. 47-48 : Turcia, 50-51 : Cronia Turcia. vitate politick', iar broprile aveau un caracter pur literar, fiind
Articol cu privire la situatia creitinilor in Imperiul otoman. Se traduceri tiplrite la Buda.
exprimI convingerea ci hatiseriful dat la Guilhane prin care se
acordau crestinilor unele drepturi nu va ti respectat. Se descrie 5120 Wilhelmi, Stefan Adolf 323.1 (498) (=86.7)
fanatismul cercurilor conducltoare musulmane.
Pentru corespondinta publicati asupra Dlui Av-vici din
5112 323.1 (496) Galati. G. TRANS., VII (1844), p. 407-408 : Moldavia.
la apIrarea bancherului bulgar. Afirml ci" actiunea lui nu are
[$tiri despre masurile guvernului otoman prin care se nici un caracter politic, ci national-cultural.
acorda usurari taranilor crestini din Bosnia]. VEST. R., VII
(1843), p. 50-51, 89 : Turcia.
Se arati cI cea mai mare vechime sI statornicise in Bosnia 5121 323.1 (498) (=86.7)
nilte obiceiuri care supunea popoarele creltineiti de acolo la vointele [Corespondenta. din Iasi cu privire la activitatea cultu-
neinfrinate ale proprietarilor celor mari turcelti". La propunerea lui rali bulgara a negustorului A-vici din Galati]. G. TRANS.,
Hoard Pap, sultanul a dat un firman prin care desfiinteazi" aceste VIII (1845), p. 25 : Moldavia.
mbiceiuri". Ulterior, s-a reglementat mi chestiunea piminturilor cum- Se subliniazI ci nimeni n-au tigiduit cI la d-lui nu s-ar afla
pirate de curind de citre cremtini. cirti bulgIresti de vinzare". Se area cI in Bulgaria tipirirea si cir-
cula;ia unor astfel de arti sint imposibile mi CS acolo ar trebui
5113 323.1 (496) incercati sfortarea cea mare : ofituim numai bulgarilor ca ei II
[Traducerea fermanului imparatesca prin care se regle- vindece nil literar s. a. mai cu deosebire acolo in Bulgaria".
menteazi obligatiunile taranilor i clacasilor crestini din
Bosnia fati de proprietarii turci]. VEST. R., VII (1843), 5122 323.1 (498.1) (=86.1)
p. 82-83, 87-88 s Turcia. [Se vesteste a se da cu arendl, la 23 aprilie 1849, mosia
Prin acest firman, se precizeazI obligatiunile tiranilor decurgind Popesti din judetul Ilfov, proprietatea clucerului Alexandru
din .obiceiuri" statornicite in Bosnia din vechime, spre a se ingrldi Conduratu, care este populati de o suta familii sirbi"].
abuzurile prin care tIranii s-ar fi asuprind de citre spahii i ceilalti VEST. R., XIII (1849), p. 56 : Instiintári.
proprietari in protiva intocmelilor amezate..."
5123 323.1 (498.1) (=92.4)
5114 323.1 (496) [Obstea negutatorilor ;i a ovreilor spanioli si lesesti"
[Se anunfa cã Poarta trimite comisari in provinciile din Bucuresti multumeste domnitorului Alex. Ghica pentru
Turciei europene, pentru a cerceta plingerile popoarelor parinteasca-i obladuire]. BULETIN G. A., VII (1838),
crestine]. VEST. R., VII (1843), p. 410-411 : Turcia. p. 35-36 : Instiintare.
Se publicI textul adresei acestei obsii mi rIspunsul domnitorului.
5115 323.1 (496)
[Relatare despre unele discutii din Constantinopol asu- 5124 323.1 (498.1) (=92.4)
pra reformei necesare a clerului crestin din Imperiul oto- [Laude aduse coloniei izraelite din Tara Romaneasca].
man, din Moldova si Tara Româneasca]. G. TRANS., IX CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 101-102 : Bucuresti.
(1846), p. 239. Cu prilejul subscrierii de 5 acriuni la societatea InfiintatI do
Se sustine cI aceastI reformi va trebui sI fie intreprind paralel Eliade pentru tiplrirea de ell-0 rominelti.
cu aceea a educayiei morale In ;coll.
5125 323.1 (498.1) (=92.4)
5116 [Daru, Paul] 323.1 (496) [Starostia, impreuni cu midularii obpii israilitenilor
Maronitii i Druizii dein Libanu. ORG. LUM., I (1847), lehi" din Bucuresti, anun ta. ca. se va tine mezat pentru
p. 158-160, 164-165.
Traducerea unei comuniciri ficute i Adunarea Deputatilor din
Franca, cu privire a situatia crestinilor In Siria.
clidirea unui spital cu douà etaje, a unei sinagogi si a
unei scoli nationale in mahalaua Sf. Vineri]. VEST. R.,
X (1846), p. 257-258.
Insiintarea e cuprinsI intr-o ecrisoare adresatI redactiei gazetei,
5117 323.1 (496) in care me aratI cI nevi& evreiascI este tot ama de protejatI i ocrotia
[$tire despre macelul ce a avut loc la Halep-Alep intre ca i celelalte natiuni.
turci $1 crestini]. JURN. DE GALATZ, II (1850), p. 29 :
GalatiI. 5126 323.1 (498.3) (=91.981)
Vestea a fost adusl de cilltorii sosisi cu vaporul in Galati. Din [Serbari cu prilejul primirii asezamintului hirazit de gu-
cauza unei dispute religioase, a izbucnit o revolutie, in care au fost vernul Moldovei comunitatii armenilor din Botosani]. BU-
ucisi 8000 crestini, consulul francez, cel englez mi cel austniac, iar LETIN F. 0., XIV (1846), nr. 55, p. 223-224 : Epitropia
consulul rus a scIpat cu mare greutate. invatiturilor publice.

253

www.dacoromanica.ro
323.1 (498.3) (-91.981) CRESTIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (498.3) (-44.511)

5127 323.1 (498.3) (=91.981) 5137 323.1 (498.3) (=92.4)


[Datoriile Casei comunitavii armene din Iasi]. BIJ- Actul savirsit intre d-ei cucoana Efrosina Roset pro-
LETIN F. 0., XVIII (1850), p. 150. prictara =sic! Negrestil de la Ont. Vasluiu i navia evre-
Sint plltite de Departamentul Averilor Bisericesi ;i al InvitItu- iasca din tirgusorul asezat pe pomenita mosie, penult con-
rilor Pub lice. diville indatoririlor catra proprietar. BULETIN F. 0.,
XIII (1845), p. 413-416.
5128 323.1 (498.3) (=91.981)
[Cu 'privire la eforia comunitavii armene din Iasi]. BU- 5138 323.1 (498.3) (=92,4)
LETIN F. 0., XVIII (1850), P. 404. [Albina RomAneasce dezminte tirile publicate de zia-
Departamentul Averilor Bisericesi si al InvItiturilor Pub lice face rele din Transilvania ca la Galati ar fi avut loc o se-
cunoscut el' au fost numiti ekri la aceastl comunitate : cluceru! rioasa tulburare"]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 37 :
Carabet Cristea, sard. Serafim Babic, Varabet Caramliu, Isaiea Trancu Iasil.
Avidic Popovici. Se precizeazi ci btietii din Galati, care joaci pe uliti comedia
poporant, numiti Turca", Indemnati de un auzitoriu de mei', au
5129 323.1 (498.3) (=91.981) reprezentat br acea farsi, dar, certindu-se pentru mulcumita bi-
[Membrii Eforiei comunitavii armene din Iasi, alesi la neasci", tinerii au spart citeva geansuri.
8 octombrie 1850]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 328.
5139 323.1 (439.3) (=92.4)
5130 323.1 (498.1) (94.511) [Ofisul domnesc catre Departamentul Trebilor din
[Notiva despre observaviile ficute de preotul reformat Launtru, pentru indemnarea tinerilor evrei a se imbraca
Siikei din Bucuresti asupra notelor de calatorie prin Mun- in straie evropienestil. BULETIN F. 0., (1847), p. 547.
tenia ale lui Urmösi]. G. TRANS., VII (1844), p. 132 :
Tara Romaneasca. 5140 323.1 (498.3) (-94.511)
Observatiile se refert la numlrul maghiarilor ;i la tratamentul kr [Dabija vv. consfinveste privilegii maghiarilor din tirgul
in Tara Romineasci. Bacaului]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), P. 25-26
[hrisovul nr. 3].
5131 323.1 (498.3) (=92.4) Anul 7170.
[Departamentul din Launtru face cunoscut cà s-au in-
tocmit patru formulare de inregistrare, care trebuie corn- 5141 323.1 (498.3) (=94.511)
pletate de evreii din vara, referitor la rinduiala ce are a
se pazi pentru navia evreiasce]. BULETIN F. 0., III Insemnari asupra calatoriei P. A. Gegö in Moldova.
(1835), nr. 94, p. 579 : Departamentul din Launtru. FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 340-343, 345-347,
Din cele patru formulare ce se anunti in acest numir ci se publici 353-356, 361-362.
in anexl, numai 3 se afli in colectia B.A.R.. Se tree in revisti relatirile din cartea de cilitorie a pirintelui
A. Geg6 A moldvai magyar telepekröl [Despre coloniile ungurelti din
5132 323.1 (498.3) (=92.4) Moldova]. Autorul fusese trimis in 1836, de Academia din Pena, ca
si cerceteze situatia colonisilor unguri din Moldova. Se discutl ;i
Tirculariul urmat catra ispravniciiie vinutale din 14 De- rnaterialul reprodus de Gee. din Marcus Bandinus.
chemvrie 1842 privitoriii pentru jidoviI cc ar dori a calk.-
tori in staturile Rosia BULETIN F. 0., X (1842),
P. 429-430. 5142 Delinescu, Dimitrie 323.1 (498.3) (=--94.511)
Se aratt in ce conditii pot fi primiti. [Articol in legatura cu insemnarile lui A. Gee, asupra
ungurilor din Moldova]. FOAIE PT. MINTE, III (1840),
5133 323.1 (498.3) (=92.4) p. 90-93.
[Se interzice evreilor de a cumpara vii, iar cei care au Autorul combate pIrerile pirintelui A. Gee, cis privire la numirul
cumparat le vor vinde in interval de un an]. BULETIN ungurilor din Moldova. Intr-o notiti de la sfirsit, redactia arati ci
F. 0., XI (1843), P. 81. articolul apare cu mare intirziere 1i incomplet, din pricina cenzurii.
Se publici adresa Secretariatului de Stat acre Departamentul Tre-
bilor din Liuntru. 5143 323.1 (498.3) (-94.511)
[$tiri despre discuviile din Ungaria in legatura cu pro-
5134 323.1 (498.3) (=-92.4) punerea ca imparatul pe cale diplomatic sà mijloceasca
[Corespondenva din Iasi, datati 28 februarie, cu pri- usurarea starii ceii napastuita" a satelor unguresti din Mol-
vire la adoptarea proiectului de lege referitor la evrei, de dova]. G. TRANS., V (1842), p. 130 : Ungaria.
citre Obsteasca Adunare a Moldovei]. G. TRANS., VII
(1844), P. 82-83 : Moldavia ; CURIERUL ROM., XVI 5144 323.1 (498.3) (=94.511)
(1844), p. 93 : Moldavia.
[Extras din foile unguresti cu privire Ja necazurile lo-
cuitorilor ceangli din comuna Calugara Mare, de linga
5135 323.1 (498.3) (=92.4) Bacau]. G. TRANS., VIII (1845), p. 49-50 : Moldavia.
[Se anunva c Gheneralnica Obicinuità Adunare a votat Deli erau rizeli cu ticluri de la Alezandru vodi 8i de la $tefan
o lege dui:a care se interzice in viitor evreilor a vine arenzi cel Mare, printr-un proces purtat cu 7 ani inainte un puternic boier
prin sate sau pe la drumuri, a imposesui dijmurile" st a vecin fi ficuse ctica,i.
\glide cele ale mincarii, avind insa voie sal faca prin %ark
alte negustorii]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 173-
174 : Iasil ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 185-186 : 5145 323.1 (498.3) (=94.511)
Moldova. Noul Moisi. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 69-70.
Despre descoperirea de citre I. de Iernei, membru at Acaderniei
5136 323.1 (498.3) (=92.4) Ungare, a unui nurnir de 1300 unguri ceangIi lingi Baciu.
[Asezamintul" stabilit intre cavalerul Costachi Sturza
si imputernicivii evreilor din tirgul Radiuvi]. BULETIN 5146 323.1 (498.3) (=94.511)
F. 0., XIII (1845), p. 222-223. [Articol in legatura cu relatarile lui Iernei, membru al
E vorba de asezarea evreilor in tirgul mosiei Rldluçi, proprietatea Academiei Ungare, cu privire la eangaii din Moldova].
cavalerului Costachi Sturza. G. TRANS., VIII (1845), P. 94, col. II-95.

254

www.dacoromanica.ro
323.1 (498.3) (.0)4.511) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR - REVOLUTD 323.2 (4)

5147 323.1 (498.3) (=94.511) 323.2 LUPTE SI TULBURARI POLITICE


Glasul unut sa'cuii1 in causa svabilor si a ciangallor din REVOLUTII
Moldavia. G. TRANS., IX (1846), p. 254-255 : Tran-
silvania. (4) Europa
- care spune despre el insuli Cl ar fi conservator -
Acest secui
ajunge la urm3toarea concluzie, dupl ce descrie soarta nefericid a
(42)
(43)
Anglia
Germania
iobagilor in Transilvania : ,.Deci pinS cind soartea iobagilor nostri (436) Austria
este aceasta, phil cind nu vom avea legi care si meniascI o viatl (437) Boernia. Galitia. Bucovina
mai fericid pentru ei, este de prisos a-i theme [pe ceangSii din Mol- (438) Polonia
dova] in patria noastri ; ei ar deveni mai nenorociti la noi decit (439.1) Ungaria
dracii Ivabi cu prietinul Roth". - DupI foaia maghiarl Mult és
Jelen. Redactia Gazetei de Transilvania prezind ;i comentead acest
(439.2) Transilvania
(439.24) Croatia si Slavonia
articol. (44) Franta
(45) Italia
(46) Spania. Portugalia
5148 323.1 (498.3) (=94.511) (47) Rusia
ArItare despre starea ungurilor din Ardeal. ALBINA (48.494) Alte fari europene : Danemarca, Belgia. Elvetia
ROM., XVIII (1846), p. 305. (495) Grecia
Se prezind o tnsemnare dintr-un articol din ziarul unguresc Mult (496) Turcia. Imperiul otoman
és Jelen, in care se arad cI ungurii din Ardeal trliesc o via53 mult (497) Serbia. Muntenegru
mai grea decit ungurii din Moldova ; ei lucread boierescur in (498) Principatele Române
104 zile pe an, in locul celor 12 zile cit lucread cei stabiliti in Pentru greve i miciri muncitoresti,
Moldova. vezi : 331 Munci si muncitori

5149 323.1 (498.3) (=94.511) 5154 Ionescu, I. 323.2 (01)


Studeno ungurl din Moldo va. G. TRANS., IX (1846), Canza revolutiilor. POPORUL S., I (1848), p. 58-59.
I. lonescu afirmi : Eu In partea mea vid emancipatia siteanului,
p. 390-391 : Ungaria.
Extrase dintr-un articol publicat in Nemzeti Uldg, cu privire la
lupta intro proprietar 8i proletar, intro boier ti Oran ; colo -
Intro
bogati 1i draci, dincolo intro capitalisti si muncitori ; proprietarii,
patru tineri ceangIi din Moldova care au lost aduli, cu burse, sl boierii, bogatii, capitalistii avind tot acelasi interes, aS coalizead
studieze In capitala Ungariei. pretutindenea spre a-8i apIra privilegiuirile 1i monopolurile in protiva
proletarilor, tiranilor"... iceste contradictii sotiale existind pre-
tutindenea, ne aratI pretutindenea nevoie de a se emancipa, de a se
revolta°. Incheie : Revolutia romird va fi consolidat3, cind tntrebarea
(=...) Popoare rdspindite atit de complicad a proprietatii va fi dezlegarl"...
in mai multe tari 5155 323.2 (09)
Cuvintul rostitii in una din sedintele Clubulul. NA-
5150 323.1 (=92.4) TIONALUL, I (1848), p. 5-7, 14-15.
Cuvintare rostitl la clubul revolutionarilor din Craiova. Cuprinde
Ovreil in Damasc. G. TRANS., III (1840), p. 72. istoricul luptei pentru libertate la greci, la romani, in Startle Unite
Articol in care se condamni persecutiile la care pasa din Damasc ale Americii si in Franta (revolutiile de la 1789 si 1830).
i-a supus pe evreii din acel oral. Se pledead pentru umanitate si
pentru toleranti religioasl.

5151 323.1 (=92.4)


(4) Europa
Congresul Evreilor. ALBINA ROM., XVI (184f), 5156 323.2 (4)
p. 213-214 ; VEST. R., VIII (1844), P. 298, 301-302 0 repede privire peste prezentul Europe. FOAIE PT.
[foileton]. MINTE, XI (1848), p. 104 ; CURIERUL ROM., XX
Dare de Milli despre tntliul congres al rabinilor din Europa, (1848), p. 111.
la Braunschweig. Consideratii de politicI eaterni, in legItud cu situatia tulbure
tread in Europa prin rnildrile revolutionare din Italia 1i din
5152 Isidor, Rabin de Phalsbourg 323.1 (=92.4) alto 06.
Cuvintare. Pronuntatl in templu consistorial din Paris 5157 323.2 (4)
in a doa zi a earbItoard Sebout 5604. CURIERUL ROM., in care se afli corifeiT populilor in
Trista fpusa'ciune
XVII (1845), p. 15-16, 19-20, 22-24, 26-28. timpul de fatà. FOAIE PT . MINTE, XI (1848), p. 232.
PublicatI de Curierul cx o pledoarie pentru evrei. S-a impirtit Arad soarta patrioiilor care luptI pentru libertate, impotriva
gratuit, in broluri. Vezi notele din p. 14, col. II i 28, col. II.
Cuvintarea rabinului Isidor tratead despre raportul dintre tiin0
- tiraniei. Dupi D. G. Ztg.

religie, raciune 8i credinti. 5158 323.2 (4)


[Despre miscarea revolutionarà din Europa]. PRUN-
5153 323.1 (=92.4) CUL R., I (1848), p. 150-152.
Autorul aratl cI societatea omeneascI inaintead necontenit spre
Evrei. ALBINA ROM., XX (1848), p. 72. perfectiune ; dad un popor in propisirea sa vede cI forma de
Scurt articol in care se arad cI propIsirea culturii populatiei guvernimint este vicioasi, caud s-o inlocuiescl in mod palnic, iar
evreielti In diferitele tIri europene
Rusia si Austria - - ca Germania, Frand, Anglia,
au imputinat barierile" politice. In urma acestui
dad cei care se AI la cirmI se impotrivese, recurge la revolutie.
Sint amintice revolutiile din Anglia, Franca, Italia. Se adaugI cI in
fapt, din aceastl populatie se ridicI .deputati 8i birbati ce se deo- al doilea deceniu al veacului al XIX-lea se ivir8 .cele dintli idei
sebesc cu feliurite ramuri de ttiinll si de arte frumosse. Se expriml ale socialismului" (sint citate numele socialistilor : Saint-Simon, Ha-
bucuria cI si in sinul populatiei evreeiti din Moldova se arati zard, Fourier, englezul Owen), atunci starea a treia IC mplIrti in
birbati care se indeletnicesc cu invItituri evropene ;i cu deprin- .bourgeois" ti ouvriers", adici in stipini de fabrici, poscsori si
derea sotiale. proletari, oameni fIrI meserie.

255

www.dacoromanica.ro
323.2 (4) REVOLUTII : ANGLIA G8RMAN1A 323.2 (43)

5159 323.2 (4) §it :164], nr. 57, p. 4 [gresit : 172], nr. 58, p. 3-4
[Analiza mersului revolutiei in Europa]. ESPATRIATUL, [gresit : 175-176], nr. 59, p. 4 [gra* : 180], nr. 60, p. 2
I (1849), p. 21, col. I. 4 [gre;it : 182-184] : Marea Britanie.
Da cimpuri mari lint astizi deschise pentru lupta cea glo-
rioast a libertisii, i biruinsa este neapirati : Italia i Ungaria vor
5169 323.2 (42)
dezlega aceasti mare chestiune vor merita recunoltinsa cc Frusta Situatia IrlandeI. CURIERUL ROM., XVII (1845),
n-a ;din a merite de la nasiile subjugate'. p. 226.
Articol tradus din Le Siècle. Se descrie .starea de lupti dintre
5160 323.2 (4) clasele de sus i cele de jos'. Membrii societisilor secrete condamni
[Extras dintr-un articol cu privire la organizatiile re- executi pe proprietarii care tracteazi cu asprime pe clScaii !or'.
volutionare din Europa, apärut in Journal des Debats"]. 5170 323.2 (42)
JOURN. DE B., II (1850), p. 370, col.
Se afirmi ci, in principalele orase ale Europei, s-au format co- [$tiri din Anglia despre mi,cãriIe revolutionare din Ir-
mitete revolutionare, in legiturt cu comitetul central din Londra. landa i despre mizeria i foametea care le provocau]. CU-
Ele sint conduse de Mazzini, Ledru-Rollin, Struve si Palacky. In RIERUL ROM., XVIII (1846), P. 313, 321, 325, 330,
7 februarie a avut Nc la Londra o mare sedinti a clubului refugia- 337-338, 341, 347, 349, 382 ;i 389 : Marea Britanie.
tilor din Franca. A vorbit Louis Blanc.
5171 323.2 (42)
5161 323.2 (4) Eata textul adresel votate de sotietatea reapelulut cu
Revue des journaux. JOURN. DE B., II (1850), p. 383 ocasia mortil lul O'Conel. UNIV., III (1847), p. 93-94.
384 : France. E vorba de fruntasul revolusionar irlandez Daniel O'Connell.
Se infitiseazt pe larg o serie de articole in legsturt cu revolusia 5172 323.2 (42)
francezi din februarie i ecoul ei european, apirute in foile : Le
Constitutionnel, La Presse, l'Assemblie Nationale, La Republique i [Stiri despre micàrile revolutionare din Irlanda]. CU-
Le Sack. In articolul din Le Constitutionnel, in polemia cu Le RIERUL ROM., XX (1848), p. 94 : Marea Britanie, 98
Sack, se discuti principiile socialismului. 99 : Marea Britanie, 110 : Marea Britanie.
5173 323.2 (42)
(42) Anglia [Tulburari mi;cari de strada in Anglia]. CURIERUI.
oi
ROM., XX (1848), p. 86 : Marea Britanie, 94, col. III :
Marea Britanie, 103 : Marea Britanie, 114 : Marea Britanie
5162 323.2 (42)
[Stiri despre miscarile revolutionare din Anglia]. CU- 5174 323.2 (42)
RIERUL ROM., II (1830), p. 282-283 : Engletera, 287 : [$tiri despre miscarile revolutionare din Anglia]. G.
Viena, 287 : Engletera. TRANS., XI (1848), p. 96 : Britania mare, 122 : Britania
mare.
5163 323.2 (42)
[Stiri despre mi;carile revolutionare din Wanda]. CU- 51.75 323.2 (42)
RIERUL ROM., III (1831), p. 38 : Englitera, 51 : Engli- Starea de acum a Irlandei. ORG. LUM., I (1847-1848).
tera, 118-119 : Englitera, 157-158 : Englitera, 164-165 : p. 299-300.
Englitera, 202-203 : Viena, 347, col. I, 352, col. I. Articol referitor la misurile Nate de guvernul englez .spre asecu-
rarea persoanei si propri '" In Irlanda.
5164 323.2 (42)
[Informatii cu privire la tulburarile revolutionare din
Anglia]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 71, p. 289 (43) Germania
291 [gre;it : 276-278] : Londra, nr. 77, p. 307-308
[gresit : 285-286] : Londra 1 Noemv., nr. 79, p. 313
[gresit : 282] : Londra 11 Oct., nr. 81, p. 323 [gresit : 5176 323.2 (43)
241] : Englitera, 331-332 : Englitera, 338. [Miscari revolutionare in statele germane]. CURIERUL
ROM., II (1830), p. 223-224 : Germania, 228 : Berlin.
5165 323.2 (42)
[5tiri in legatura cu miscarea pentru independenta din 5177 323.2 (431
Irlanda]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 3 : Londra, [$tiri despre tulburarile revolutionare din statele ger-
21-22 : Londra 2 Ianr., 26 : Londra, 66 : Londra, 222 mane]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 34 : Germania,
223 : Londra, 257 : Englitera. 44 : Germania, 47 : Germania, 360 : Germania.

5166 323.2 (42) 5178 323.2 (43)


[Stiri cu privire la condamnarea revolutionarilor din [Impotriva fanatismului 0 a intolerantei religioasel.
Birmingham]. G. TRANS., II (1839), p. 134-135 : Engli- ROM., I (1838), nr. 4, p. 1-2 : Bucuresti.
tera, 137 : Englitera. Articol de fond scris cu prilejul tulburirilor de la Waster, In
Prusia. Elogiazi toleransa rominilor.
5167 323.2 (42)
[Articol despre miscarile de strada din centrul indus- 5179 323.2 (43)
trial Derby]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 74 [$tiri cu privire la atentatul incercat asupra regelui Pru-
75 : Marea Britanie. siei]. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 242 ;i 245
Miscirile au fost cauzate de lege& Peel, care interzicea importul 246 : Prusia.
de cereale pInt cind nu se vindeau rezervele de grine ale aristocra- Se referi la Frederic Wilhelm al IV-lea.
silor englezi. Vezi i P. 83 : Marea Britanie.
5180 B.[arit, G. ?] 323.2 (43)
5168 323.2 (42) Cugete asupra atentatulul din Prusia. FOAIE PT.
[Stiri in legatura cu miscarea de independenta a Irlan- MINTE, VII (1844), P. 257-258.
dei, sub conducerea lui O'Connell]. CURIERUL ROM., Comparasie dintre atentatul asupra lui Frederic Wilhelm al IV-lea
XV (1843), nr. 53, p. 4 [gresit : 156], nr. 55, p. 4 [gre- si atentatele din Franta

256

www.dacoromanica.ro
323.2 (43) R.EVOLUTII : 6ERMANIA AUSTRIA 323.2 (436)

5181 323.2 (43) 5192 323.2 (43)


[$tiri i comentarii despre descoperirea ramificatiilor din [Despre miscarea republicana din tinuturile Constantia
Elvetia ale organizatiei conspirative Germania Juna."]. ft Rinului de sus]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 133,
CURIERUL ROM., XVII (1845), nr. 71, p. 286 [gresit : 141 : Germania.
386] : Svitera.
Se noteazi ci organizatia tindea la .risturnarea structurii reli- 5193 323.2 (43)
gioase, politice i sociale a Germaniei ;i apoi pe rind i a celorlalte [Stiri despre tulburarile din marele ducat Posen]. AL-
staturi ale Europei" ; de asernenea cu chi iuteali acelti conspiratori BINA ROM., XX (1848), p. 153, 157-158, 164-165 :
au lucrat spre a trage sub stindardul lor de la 20 pini la 25 mii Prusia.
lucritori germani din Elvecia".
5194 323.2 (43)
5182 323.2 (43) [Despre tulburarile de la Kassel]. ALBINA ROM., XX
[Stiri i comentarii despre rascoala din marele ducat (1848), p. 319 : Germania.
Posen, in Prusia]. G. TRANS., VIII (1845), p. 391 :
Prusia. 5195 323.2 (43)
5183 323.2 (43)
i comentarii despre revolutia din Frankfurt]. G.
[Stiri
TRANS., XI (1848), p. 328, col. H : Germania, 332 : Hro-
[Se publica stirea ci in Mannheim au fost acute ares- nica straina.
tari pentru difuzarea cartii Foamea german a. i principii
germani"]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 214 : Varietati. 5196 [Maiorescu, Ion] 323.2 (43)
Cartea e caracterizatl ca un pamflet ce cuprinde idei comunistice [Scrisori din Frankfurt, datate 6/18 septembrie si 7/19
;i de;teapti ia riscoalr. septembrie, in care descrie ca martor ocular revolutia din
acest oras]. G. TRANS., XI (1848), p. 322-323, 325,
5184 323.2 (43) 325-326.
Germania. Pregatirl urite revolutionare. G. TRANS., X
(1847), p. 232, col. II. 5197 M.[aiorescu], I. 323.2 (43)
[Corespondenta din Frankfurt, datata 5/17 noiembrie,
5185 323.2 (43) cu privire la framintarile revolutionare din statele ger-
[Se vesteste desfiintarea cenzurii cu privire la politica mane]. G. TRANS., XI (1848), p. 402 [gresit : 407] :
interna, in Bavaria]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 38, Hronica straini.
col. III : Bavaria.
5198 323.2 (43)
5186 323.2 (43) [Comentarii i tiri asupra framintarilor revolutionare
[Stiri despre miscarile revolutionare din statele germane]. din statele germane]. G. TRANS., XI (1848), p. 392 :
G. TRANS., XI (1848), p. 80-82 : Hronica straiqa, 91 Prusia, 396 : Hronica straina, 402 [gresit : 407] : Hronica
92 : Hronica striina, 96 : Prusia, 96 : M. Ducat Baden, straini, 406-407 : Germania, 407 [gresit : 404] : Prusia,
99-100 : Hronica strainl, 104 [gresit : 99] : $tiri 407 [gresit : 404], col. II : Saxonia, 409 : Hronica straina.
prescurtate de mare interes, 114 : Hronica straina , 118
[gresit : 112] : Germania, 122 : Germania, 151-152 : Hro- 5199 323.2 (43)
nick' straina, 192 : Hronica straini. [Articol cuprinzind aspecte ale miscarilor revolutionare
5187 323.2 (43)
din statele germane]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 48 :
Germania.
[$tiri despre miscarile revolutionare din statele ger-
mane]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 79-80 si 80 : 5200 323.2 (43)
Bavaria, 82-83 : Germania, 87, col. I : Berlin 13 Manic,
94-96 : Prusia, 96, col. III : Bavaria, 99-100 : Prusia, [$tiri despre miscarile revolutionare din statele ger-
100 : Bavaria, 100 : Lombardo-Venetia, 103-104 : Austria, mane]. JOURN. DE B., I (1849), p. 87, col. 111-88, 91 :
104 : Prusia, 110, col. II : Germania, 112 : Germania Angleterre, 91-92 : Allemagne, 95 : Allemagne, 98-99 :
30 Mart., 115 : Prusia. Allemagne, 103-104 : Allemagne, 107-108 : Allemagne,
111-112 : Allemagne, 115-116 : Allemagne, 120 : Alle-
5188 323.2 (43) magne, 123-124 : Allemagne, 128 : Allemagne, 130-131 :
[Despre tulburarile de la München]. ALBINA ROM., Allemagne, 135 : Allemagne, 148 : Allemagne, 151-152 :
XX (1848), p. 83-84 : Germania. Allemagne, 155 : Allemagne, 157-158 : France, 163 : Alle-
magne, 163 : Suisse, 166-167 : Allemagne, 171-172 :
In urma acestor tulburiri, regele a dat o proclamaiie in care Allemagne, 175 : Allemagne, 183 : Allemagne, 191 : Alle-
anunti el va promulga mai multe legi, printre care va fi ;i legea magne, 193-194 : Allemagne.
despre deplina liberrare a presei.

5189 323.2 (43)


[Decretul dat de regele Bavariei Ludovic, in urma tulbu- (436) Austria
rarilor populare din 3 si 4 martie, in care anunta. reforme].
VEST. R., XII (1848), p. 88. 5201 323.2 (436)
5190 323.2 (43) [Stire despre rascoala taranilor impotriva proprietarilor,
in Austria]. G. TRANS., XI (1848), p. 67 : Monarhia
Ntiri i comentarii despre miscarile revolutionare din austriaca.
statele germane si reformele constitutionale obtinute].
ORG. LUM., I (1847-48), p. 355-356 : Germania, 362 : 5202 323.2 (436)
Germania, 382 : Germania.
[Manifestul imparatuiui Austriei, Ferdinand I]. AL-
5191 323.2 (43) BINA ROM., XX (1848), p. 90.
[Despre tulburarile de la Berlin]. ALBINA ROM., XX Aduce la cuno;tinta supulilor sli misurile pe care le-a luat, dup1
(1848), p. 97-98, 100-101. demisia lui Metternidi, spre a indeplini dorin;ele bor.

17-3172 257

www.dacoromanica.ro
323.1 REVOLUTII : AUSTRIA 12.2 (4*

5203 323.2 (436) 5214 G. P. 323.2 (436)


[Stiri despre revolutia din Viena]. CURIERUL ROM., Unele daturi politice spre intelegerea lucrurilor din
XX (1848), p. 80, col. I : $tiri mai nuoe, 83 : Austria, Viena. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 236-238.
89-90 : Monarhia Austriaci. Infatiseaza imprejurarile in care au cazut, dupa revolutie, guver-
ncle Kolovrat, Fiquelmont i Pillersdorf.
5204 Hehner, W. M. 323.2 (436)
Evenimentele din Viena. G. TRANS., XI (1848), p. 97 5215 323.2 (436)
98, 101-102, 107.
Traducerea descrierii celor trei zile de revolutie. Articolul lui Hehner [Diferite manifeste ale imparatului Ferdinand al Aus-
i-a fost trimis lui Bari; de un prietin si frate petrecatoriu in triei in legatura cu revolutia din Viena si din monarhie].
Viena". /n scurta introducere, G. B. afirma : Din toate minunile ALBINA ROM., XX (1848), p. 168, 185-186, 319,
anului 1848, cea mai minunati se pare a fi cI Viena, supusa, umi- 342, 350.
lita, ascultatoarea Viena, inci se revolt! si cS revolutia ei produse
intr-o zi rezultate manine, abia cuprinse de mintea omeneasci in 5216 323.2 (436)
folosul 1i fericirea intregei monarhii". [Proclamatia arhiducelui Joan, data la sosirea lui in
Viena]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 206 : Austria.
5205 323.2 (436)
Proclamatia e data in calitatea lui de loctiitor al imparatului.
[Stiri i comentarii in legatura cu miscarile revolutio-
nare din Austria, in special din Viena]. G. TRANS., XI
(1848), p. 86 : Austria, 89-90, 113 : Viena, 3 Aprilie, 5217 323.2 (436)
162-163 : Monarhia Austriaca, 168 : (Mai noii) Viena, [Manifestul parlamentului austriac adresat popoarelor din
19 Maltz, 172 : MU nal Viena, 23 Mail', 176, col. II : Austria]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 341-342 :
Viena, 206, 229, 260, 275, 288 : Austria, 340, col. II : Austria.
Viena, 342 : Ungaria, 342 : Austria, 374-375 : Austria, Cere sprijinul poporului pentru a-1 indupleca pe impirat sa. for-
390 : Austria, 393 : Monarhia Austriaca, 395-396 : Aus- meze un guvern popular si sa restabileasca pacea in capitala
tria, 398, col. II : Viena, 25 Noemvrie, 401, col. II : Viena,
405 : Austria, 405-406 : Mai noaa, 408-409 : Austria.
5206 323.2 (436) 5218 323.2 (436)
[Relatari despre miscarile revolutionare din Viena, ca- [$tiri i comentarii despre ocuparea Vienei de catre tru-
derea guvernului Metternich si reformele constitutionale pele lui Windischgraetz]. AMICUL POP., I (1848), col. 362 :
promise de imparatul Ferdinand I]. ORG. LUM., I (1847 Ce e nou in Buda-Pesta ? 364-366 : Austria.
1848), p. 359-360 : Austria, 365 : Austria, 371 : Austria, /ntre altele, se precizeaza : ins! cu ciderea Vienei n-a cazut ;i
377-378 Austria, 382 : Sciri mai noue, 389 : Austria, libertatea ; caci se va ridica Inca cetatea din cenu;1 i invingerea
393 : Austria. libertatii va fi pururea statatoare".

5207 323.2 (436) 5219 323.2 (436)


[$tiri comentarii despre miscarile revolutionare din
i [Proclamatia catre vienezi a noului comandant al tutu-
Viena l reformele constitutionale obtinute]. ORG. NA- ror fortelor militare din Austria, printul Windischgraetz].
TIUNALE, I (1848), p. 7 : Austria, 7 : Foile dein Clusiu..., ALBINA ROM., XX (1848), p. 348.
8 : Mai nou, 14 [gresit : 13] : Sciri dein Austria, 18 : Aus- Cere supunere, depunerea armelor, inchiderea cluburilor etc.
tria, 21-22 : Austria, 28 : Austria, 52 : Austria.
5208 323.2 (436) 5220 323.2 (436)
[$tiricomentarii cu privire la miscirile revolutionare
i [Adresa din 6 octombrie a parlamentului constituant din
din Viena i reformele constitutionale obtinute]. NA- Viena, catre imparatul Austriei]. ALBINA ROM., XX
TIONALUL, I (1848), p. 4 : Austria. (1848), p. 349.

5209 323.2 (436) 5221 323.2 (436)


[$tiri despre miscarile revolutionare din Austria]. PO- [Stiri despre abdicarea lui Ferdinand I si intronarea lui
PORUL S., I (1848), p. 8 : $tiri d'afara... Franz Josef]. G. TRANS., XI (1848), p. 405-406 : Mai
noal.
5210 323.2 (436)
[Cu privire la miscarea revolutionara din Viena]. AL- 5222 323.2 (436)
BINA ROM., XX (1848), p. 90-96, 99-100, 167-170, [Decretul de abdicare a lui Ferdinand I al Austriei].
173, 230, 324, 325-326, 327-328, 353-355, 357-358, FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 385-387 ; ALBINA
361-362, 377-378, 382. ROM., XX (1848), p. 387-388.
5211 Castelli, J. F. 323.2 (436)
Ce s'au intimplat in Viena ? FOAIE PT. MINTE, XI 5223 323.2 (436)
(1848), p. 111-112, 119-120. [Proclamatia lui Francisc Iosif I la urcarea sa pe tronul
Traducerea unui articol din foaia sibiana Volksfreund, descriind Austriei]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 387-388 ;
cum s-a desfä;urat revolutia la Viena. VEST. R., XII (1848), p. 362.
5212 323.2 (436) 5224 323.2 (436)
Ce este garda nationala ? G. TRANS., XI (1848), p. 115.
[Rescriptul adresat de impiratul Rusiei Nicolae printului
Dupl. Wiener Zeitung. Lamurirea originii ;i rolului girzii na- Windischgraetz, comandantul trupelor imperiale care au cu-
tionale. cerit Viena]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 388.
5213 323.2 (436)
5225 323.2 (436)
[Masurile luate de guvernul din Viena pentru a preveni
noi agitatii in capitala Austrieil. AIIIINA ROM., XX [Stiri despre tulburärile din Viena in 1849]. G. TRANS.,
(1848), p. 160. XII (1849), p. 16, col. 1-18 : Dela Viena.

258

www.dacoromanica.ro
323,2 (436) REVOLUTII : AUSTRIA. BOEMIA. GALITIA. BUCOVINA 323.2 (437.Sj

5226 323.2 (436) anunti uncle usurgri : 1) ciritiIiile depirtate- se desfiinteazi ; 2) ,,zi-

[Despre luptele popoarelor de sub stapinirea austriaca]. Ida de ajutor" la proprietar, in timpul cositului ;i
secerilului, cu
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7, 10-12, 13- plati, se desfiinteazi ; 3) iobagii vor putea si se plingi direct la
14, 18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43, 45, 50-51, cirmuirea tinutall" sau la tribunal, cind se sirnt nedreptititi de
53-54, 57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-94, 109- proprietar.
110, 119-120, 123-124, 127-129, 131-133, 137-138,
141-144, 159-160, 167-168, 172, 176-177, 184-185, 5236 323.2 (437.4)
188, 193-194, 198, 199-200, 211-212, 219-220, 221- Resunete despre Galicia si Cracovia. G. TRANS., IX
222, 227-228, 229-231, 234-235, 237, 238-239, 241- (1846), p. 283-284 : Austria.
244, 246-247, 251-252, 253-255, 259, 262, 267-268, Privire retrospectivi asupra revolutiei din aceste regiuni, comen-
269-270, 276, 278-279, 282-284, 286-287, 290-291, tindu-se pirerile gazetelor germane despre ea.
298-299, 305-307, 338.
5237 323.2 (437.4)
5227 323.2 (436)
[Articol cu privire la masurile guvernamentale luate pen-
[Articol reprodus din Journal des Debats", in legatura tru prevenirea unor noi rascoale caranesti in provinciile
cu brosura baronului de Pillersdorf, intitulata Privire poloneze ale Austriei : Galicia si Lodomeria]. G. TRANS.,
retrospectiva asupra agitaciilor politice din Austria, in 1848 IX (1846), p. 334-335 : Galicia ; CURIERUL ROM., XVII
8) 1849"]. JOURN. DE B., I (1849), p. 195, col. III-196. (1846), p. 325-326 : Galicia.

5238 323.2 (437.4)


(437) Boemia. Galicia. Bucovina [Relatari despre urmarile rascoalelor cáranesti din anul
1846, in Galicia]. G. TRANS., X (1847), p. 110 : Galicia,
5228 323.2 (437) 118 : Galicia.
[$tiri cu privire la miscarile revolucionare din Boemia].
G. TRANS., XI (1848), p. 91, col. I : Boemia, 121 : Praga, 5239 323.2 (437.4)
28 Manic, 191-192, 200 : Boemia, 206 : Austria, 400- Revolucia dela Lemberg din 2 Noemvrie 1848. G.
401 : Boemia. TRANS., XI (1848), p. 373-374.
5229 323.2 (437) Dare de seami ;i comentariu exprimind punctul de vedere ardelean
al loialititii fata de monarhia austriaci.
[Despre tulburarile de la Praga]. ALBINA ROM., XX
(1848), p. 193-194, 198, 199, 206. 5240 323.2 (437.4)
5230 323.2 (437.4) [Miscari revolucionare in Galicia ecoul lor in Bu-
si
[Se vesteste ca imparatul Austriei a comutat pedeapsa cu covina]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 106 : Mo-
moartea data sefilor unor insociri tainice" din Galicia]. narhia Austriaci, 110, col. I : Din Bucovina, 118 : Galicia.
G. TRANS., VIII (1845), p. 46 : Monarhia Austriaci.
Aceste insotiri" urmlreau nu numai a resturna pe guvernul de 5241 323.2 (437.5)
astizi, ci si a nimici rindul intregei sotietiti". Membrii lor clutau [$tiri despre miscarile politice din Bucovina]. G. TRANS.,
a face prozeliti mai ales intre tinerime i a MO Intre clasele XI (1848), p. 156 : Bucovina, 224, col. I : Bucovina, 429 :
cele mai de jos ale poporului principele cele noaS comunistice". Moravia.

5231 323.2 (437.4) 5242 323.2 (437.5)


[Policia libera" Cracovia a cerut ajutorul puterilor scu- [Se anti*" cä imparatul a intarit pe colonelul roman
titoare", intrucit in Cracovia se insamnase simtoame ne- Calmucki in postul de comandant al garzii nacionale si al
indoite de apropiata isbucnire a unui complot cu cintire companiei de studenci din Cernäuci]. BUCOV., I (1848),
comunistical. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 57-58. p. 27 : Locale.
5232 323.2 (437.4)
5243 323.2 (437.5)
[$tiri despre complotul comunist" de la Cracovia].
ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 64, 65-66, 72, 76, [Trecere in revista a principalelor evenimente din Bu-
77-78, 82. covina petrecute intre 5 ianuarie i 11 februarie 1849, cit
a durat intreruperea apariciei foii]. BUCOV., II (1849),
5233 323.2 (437.4) p. 2-5.
[$tiri i comentarii in legatura cu ordinul ca douà bata- Se descrie panica ce a cuprins oficialitSçile i nobilimea la vestea
lioane, unul de la al cloaca regiment romanesc 6 unul de cS trupele revolutionare ale lui Bern au pitruns in Bucovina i ci
la cel dintii secuiesc, sa fie deplasate in Maramures]. G. tiranul rutean Kobelita a revenit in munti ;i i-a indemnat pe oamcni
TRANS., IX (1846), p. 85 : Transilvania, 92, col. II : De si se pregateasca a da ajutor revolutionarilor maghiari care vor veni
la Galicia, 108 : Brasov, 113 : Transilvania, 135, col. I : cu trupele kr in Bucovina. Se arati cS s-a proclamat starea de asediu
Muras VaserhelI, 193 : Galicia si Bucovina. in Bucovina, au fost aduse trupe imperiale, care au ocupat muntii
Deplasarea kr a fost ordonati in leg:ituri cu revolutia din Galivia. si au trecut la ridicarea multor spinzurItori". Se anuntl cS Ghiorghi
Isecescul, ;dui politic al Bucovinci, a iesit la pensic, fiind inlocuit
5234 323.2 (437.4) provizoriu prin baronul Henninger si apoi dcfinitiv prin Eduard Bach.
[$tiri 6 comentarii despre rascoalele caranesti din Ga-
licia impotriva nobililor]. G. TRANS., IX (1846), P. 136 : 5244 323.2 (437.5)
Galicia, 140, col. I. [Instrucciuni date de autoritatea politica din Bucovina
pentru ridicarea gloatelor]. BUCOV., II (1849), P. 16.
5235 323.2 (437.4) Constituiau o armatI neregulati. Se preferau cei cc flcuseri serviciul
[Versiunea romaneasca a patentului imparätesc privitor militar. Ficcare om dc gloati trebuia sa se ingrijeasci singur de hrana
la galicieni", din 13 aprilie]. G. TRANS., IX (1846), sa : provizie pentru 3-4 zile. Daci serviciul se va prelungi, li se
p. 137-138 : Austria. anunca cS vor primi hrani prin autorititi. In lipsa armclor, vor veni
Recunoscind ca in Galitia iobagii ,,se anfigirg spre nesupuncre si cu coase. Cei de la munte vor primi pusti. Gloatele se vor ridica in
impotrivire Intru implinirea slujbelor 1i a datiilor coloniale" [sic], caz de alarmi.

259

www.dacoromanica.ro
321.2 (437.5) REVOLUTII s BUCOVINA POLONIA 323.2 (43)

5245 323.2 (437.5) 5255 323.2 (438)


[Se vesteste c blestematul" Kobe lica, cu priculosul" [Dupi aderea Varboviei]. ALBINA ROM., III (1831),
sän agent Birla Mironiuc, a iesit la munci i incleamra pe p. 145-146, 150-152, 157-158.
;Irani si prade pldurile i pasunIriile proprietAresti"]. Rapoarte 1i note cu privire la revolta din Polonia.
BUCOV., II (1849), p. 40 : Cerniucii, 23 Martie.
Autorititile au luat m5suri pentru prinderea lor.
5256 323.2 (438)
5246 323.2 (437.5) [Manifeste i ordine de zi ale imparatului Nicolae I al
Rusiei, in legiturà cu revolucia din Polonia]. ALBINA
[Se vestote c rIzvrItitoriul" Kobe lica a flgaduit cI- ROM., III (1831), p. 161, 173-174, 453-455, 458-459,
ranilor din pIrcile muncilor cà, la 12 a lunii curgitoare, va 504.
intra cu insurgenci unguresti in Bucovina, spre a-i face pe
cgrani domni neatirnaci a cirii acestiea"]. BUCOV., II
(1849), p. 44 : Cernancii, 9 April. 5257 323.2 (438)
[Stiri despre revolucia din Polonia]. CURIERUL ROM.,
5247 323.2 (437.5) IV (1832), p. 9-10 : St. Petersburg, 30 : De la hotarIle
[Pagubele pricinuite de Caranii rizvratici, partizani ai Rusiel, 45-46 : Varsovia, 85-87 : Polonia, 126-127 :
lui Kobe lica]. BUCOV., II (1849), p. 50 : Cerranc, 7 April. Rosia, 158-159 : Polonia, 173 : Viena.

5248 323.2 (437.5) 5258 323.2 (438)


Provocare. BUCOV., II (1849), p. 196. [$tiri cu privire la un complot revolucionar in Polonia].
Apel pentru a veni In ajutorul invalizilor de rizboi. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 88 : Rusia i Polonia.
Una dintre eipetenii se numeste Simon Konarski.
5249 323.2 (437.5)
tnstiincare oficialI. BUCOV., II (1849), p. 215. 5259 323.2 (438)
Baronul Henninger aduce la cunostinta tiranilor bucovineni mul- [Stiri despre condamnarea membrilor societicii secrete
tumirile implritesti pentru ajutorul dat la str5mutarea proviantelor Unirea PolonezI"]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 402.
;i a altor lucruri ale ostilor ajutatoare ruselti.
5260 323.2 (438)
[$tiri i comentarii cu privire la atentatul incercat la
(438) Polonia Varsovia asupra carului Nicolae I al Rusiei]. G. TRANS.,
VI (1843), p. 320 : Rusia i Polonia, 324 : Rusia i Polonia.
5250 323.2 (438)
5261 323.2 (438)
[Misari de stradi in Varsovia]. CURIERUL ROM., II
(1830), p. 305-306 : St. Petersburg la 26 Noemv., 309 [Stir? i comentarii despre revolucia din Polonia]. G.
310 : St. Petersburg 29 Noemv. TRANS., IX (1846), p. 24, col. I : Prusia, 39, col. II :
Prusia, 43, col. II : Prusia, 58, col. I : Galicia, 63, col. II :
5251 323.2 (438) Prusia, 65-66 : Galicia, 66-67 : Prusia, 68 : Dela Galicia
si Cracati nun not:, 71 : Ducatul Posen in Rusia, 73-74 :
[Stiri i documente despre revolucia din Polonia]. CU- Galicia, 74-75 : Republica Cracail, 75 Posen, 76 : Din
RIERUL ROM., III (1831), p. 1-3 [Manifestul impra- Galicia mai na, 78 : Austria, 78 : Prusia, 78-79 : Cracovia,
tului Rusiei], 20-22, 26-27 si 30-32 : St. Petersburg, 81 : Galicia, 82 : Rusia i Polonia, 83 : Republica Cracati,
41 : St. Petersburg, 42-44 : Rusia, 67-68 : St. Petersburg 87, col. I : Arva, 91 : Franca, 94 : Austria, 94-95 : Galicia,
20 Fevr., 72 : St. Petersburg 8 Martie, 73 : St. Petersburg 95-96 : ChronicA striink 97 : Viena, 98-99 : Franca, 99 :
10 Martie, supl. nr. 27, p. 1 : Instiincare Nuoi, supl. nr. 28, Italia, 99 : Cracovia, 99 : Prusia, 102, col. II : Zlocov, 103 :
p. 3 : St. Petersburg 15 Apri/, 134 : St. Petersburg, 145 Franca, 106-107 : Galicia, 108 : Rush si Polonia, 110 :
146 : Polonia, 152 Egresit : 142] : Stiri din Polonia, 163 Galicia, 110 : Franca, 113 : Ungaria, 115 : Austria, 116 :
164 : Polonia, 176 : Rusia, 233-234 : Rusia, 238-239 : Franca, 116 : Rusia, 120, col. I : Rusia. 120 : Polonesc sai1
Rusia 17 Atigust, 253-254 : St. Petersburg 5 Sept., nr. 65, Panslavistic ? 123, col. I, 125-126 : Galicia, 130 : Galicia,
P. 256 bis 259 : St. Petersburg 5 Sept., 260-262 : Rusia, 131, col. II.
266-267 : Rusia, 273-274 : Polonia, 278 : Varsovia, nr. 74,
p. 294-295 [gresit : 275-276] : Polonia, nr. 80, p. 319 5262 323.2 (438)
320 [gresit : 287-288] : Polonia, nr. 81, p. 322 [gresit :
240], col. I, 330-331 : Rosia, 359 : Polonia. DeslusirT i raportur1 mai pe larg in pricina revolu-
çieI polonese. G. TRANS., IX (1846), P. 69-70 : Galicia.
5252 323.2 (438) Dupi gazetele of iciale Wiener Zeitung i Usterreichischer Beobachter.
Suplementul jurnalulul de S. Petersburg cuprinde urml-
toarea relacie (istorisire) despre insureccia din Varsovia Ii 5263 323.2 (438)
despre pricinele sale. ALBINA ROM., II (1831), p. 465 [Stiri despre descoperirea unor organizac.i revolucionare
466, 473-475, 478-482, 489, 493-494, 501-502. poloneze]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 39 : Prus-
sia, 63 : Prussia, 63 : Marele Ducat de Posen, 67 : Marele
5253 323.2 (438) Ducat de Posen, 71 : Prussia, 74-75 : Prussia13 : Prussia,
Proclamacia Ex. Sale feldmarsalului Dibici Zabalkanski 79-80 : Mamie Ducat de Posen, 83 : Marele Ducat de
citri poporul Polonid. ALBINA ROM., II (1831), p. 500 Posen, 84 : Prussia.
501, 506-508.
5264 323.2 (438)
5254 323.2 (438)
[Stiri despre micärile revolucionare din Polonia]. CU-
[Rapoarte ale comandancilor militari supremi rusi asupra RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 85-86 : Republica Cra-
revoluciei din Polonia]. ALBINA ROM., III (1831), supl. covieb, 86-87 : Galicia, 87 : Marele Ducat de Posen, 90-91 :
nr. 36, p. 1-11, 11-16, 17, 18, 19, 20. Republica Cracovid, 91-92 : Galicia, 92 : Prusia, 93 : Re-
In acest ouplement extraordinar" al Albinei Rominefti, se public! publica Cracoviei, 94 si 99 : Galicia, 103 : Francia, 107 :
opt rapoarte diferite, in versiune romin5 i francezi. Republica Cracovie, 114 : Germania, 119-120 : Galicia.

260

www.dacoromanica.ro
323.2 (438) REVOLUTII : POLONIA UNGARIA 323.2 (439.1)

5265 323.2 (438) 5276 323.2 (439.1)


[$tiri despre micàri1e revolutionare din Po Ionia]. G. [$tiri i comentarii despre miscArile revolutionare din
TRANS., XI (1848), p. 111-112 : Monarhia Austriack Ungaria]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 360-361 : Pestea,
120, col. I : 9 Aprilie, 121-122 : Causa Polonier, 130, 4 : 16 mart., 365-366 : Ungaria i Transilvania, 378 :
col. II : Posen, 142 : HronicI strlink 151 : Galitia, 159 : UngariaTransilvania.
Prusia, 163-164 : Prusia.
5277 323.2 (439.1)
5266 323.2 (438) [Extras dintr-un articol aparut in gazeta Pesti Hirlap"
[Despre rAscoala din ducatul Posen]. ALBINA ROM., cu privire la reformele constitutionale din Ungaria]. ORG.
XX (1848), P. 113 : Prusia. LUM., I (1847-1848), p. 371 : Ungaria-Transilvania.
Polonezii s-au risculat cu scopul de a intemeia republica polonl. Articolul incepe cu afirmgia : ./n 14 mart., se incati vechia lume
ungarici, periodul servitutei. Acum incepe a via noua lume ungarici,
periodul libertitei'.
5267 323.2 (438)
[Polonezii din Cracovia s-au revoltat contra sta'pinirii 5278 323.2 (439..1)
austriece]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 138, 145-146.
Ministerulu ungaricu. ORG. LUM., I (1847-1848),
5268 323.2 (438) p. 372-373.
Caracterizarea fieciruia dintre membrii noului guvern. Dupi
[Poetul polonez A. Mickiewicz a format o legiune polo- Gazeta Nationale.
nez1 si a trecut pe la Roma, mergind spre Italia de nord].
ALBINA ROM., XX (1848), p. 149 : Italia. 5279 323.2 (439.1)
5269 323.2 (438) [Relatiri despre fierberea revolutionarl din Pesta i dez-
baterile zgomotoase din Dieta Ungariei]. G. TRANS., XI
[Austria refuza ajutorul Rusiei impotriva polonezilor rAs- (1848), p. 108-109 : Ungaria.
culati din Cracovia]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 151.
5280 323.2 (439.1)
5270 323.2 (438) [Traducerea proclamatiei adresate cAtre patriotii Unga-
L'emigration polonaise dans les annees 1848 et 1849. riei" de cAtre comisia pentru siguranta publicl din Pestaa,
JOURN. DE B., I (1849), p. 67, 71 : Autriche. in 30 martie, cerind restaurarea" Poloniei]. G. TRANS.,
Traducerea in limba francea a unui articol din foaia Correspon- XI (1848), P. 116-117 : Ungaria ; CURIERUL ROM.,
dent Autrichien Pest cccc ichischer Correspondenzblatt]. Oficiosul aus- XX (1848), p. 109 : Ungaria.
triac prezinti emigrgia polonea drept unul dintre fermentii revolutiei
in Europa. 5281 323.2 (439.1)
[$tiri in legAtur g. cu miscArile revolutionare din Ungaria].
5271 323.2 (438) G. TRANS., XI (1848), p. 103-104, 108-109, 116-117,
[Traducerea unui articol din Journal de St. Petersburg" 133, 139, col. II, 157-158, 191, col. II, 194 : Ungaria, 255,
despre emigratia polonA]. ALBINA ROM., XXI (1849), col. I: Ungaria, 273-274 : Ungaria, 302-303 : Pesta,
p. 147-148. 306-308, 318 : Ungaria, 328, col. II : Din Ungaria, 334 :
In articol se araa a elementul revolutionar polon e amestecar in Pesta, 336 : Stirl mat n61, 337 : Ungaria, 355 : Ungaria,
toate rizboaiele din Europa. 360 : Ungaria, 395 : Ungaria, 398, col. II, 400, col. I, 405 :
Austria, 406, 408, col. II : Din clinpul luptel dela Binat,
420-421 : Ungaria, 422 : Mal noil, 424 : Dela Ungaria,
426, col. I: Carlovit, 426 : Austria, 428-429 : Austria,
(439.1 ) Ungaria 430, col. II : $tirl maI no51, 431, col. II 432 [f. t.], 433
434 : Placatul lui Kosut.
5272 323.2 (439.1)
[Relatare despre riscoala pricinuità in comitatul Somogy 5282 323.2 (439.1
din Ungaria de noua lege a recrutirii]. G. TRANS., IV [Stiri i documente in legitura cu revolutia &In Ungaria].
(1841), p. 2, col. II 3. ALBINA ROM., XX (1848), p. 100, 110, 133, 293-294,
298-299, 331.
Tiranii iobagi s-au impotrivit cu putere la luarea de recruti. Ms-
coala a fost reprimatl singeros, prin interventia armatei. Dupi
foile maghiare Siirgany 8i Hirnök.
5283 323.2 (439.1)
[Stiri mgrunte despre desf4urarea luptei revolutionare
5273 323.2 (439.1) in Ungaria]. INVET. POP., I (1848), p. 84 si 88 : NoutAl.
[Se vesteste cA satul Iancovat din Ungaria nu mai vrea 5284 323.2 (439.1)
a face nici o robotà la proprietariu, ci seã cu miinile in
sin"]. G. TRANS., IX (1846), P. 338, col. II : Din corni- [Art. de lege despre infientiarea poterei inarmate pentru
tatul Baci, Oct. 11. apararea patriei"]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 59 :
Ungaria.
323.2 (439.1) Traducerea proiectului votat in Dieta Ungariei.
5274
Proiectul de representatia dietel ungare din 3 Mart. 1848. 5285 323.2 (439.1)
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 74-77.
[Ordonantà data.' de guvernul din Pesta, in 13 iulie, cu
Adresa Dietei Maghiare citre impiratul Austriei. Se cere si dea privire la modul cum si se On . adunäri de popor"]. ORG.
imperiului o organizare constitutionalk iar poporului maghiar un NATIUNALE, I (1848), p. 60 : Dela ministeriu.
guvcrn responsabil.
5286 323.2 (439.1)
5275 323.2 (439.1)
[$tiri despre revolta lucritorilor din capitala Ungariei].
Ce doreste natia maghiarA ? G. TRANS., XI (1848), ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 71, col. II : Pestia, 15 :
p. 86 ; VEST. R., XII (1848), p. 87 88. 27 aug.
Traducerea manifestului afilat pe strizi/e Pestei In ziva de 15 manic. Pricina : scIderea salariiIor.

261

www.dacoromanica.ro
323 2 439.1) REVOLUTII : IJNGARIA 323.2 (439.1)

5287 323.2 (439.1) 5296 V. G. 323.2 (439.1)


Aflamu urmatori'a scire pri superatoria ! ORG. NATIU- Aicea ascultati fratilor tenzuall si contractual! ! AMICUL
NALE, I (1848), p 93. POP., I (1848), col. 49-58.
Se infatiseazi tulburirile produse in Budapesta de abdicarea pala- Dupi ce autorul vorbeste de deosebirea cc exist! intre piminturile
tinului" ;i sfirsite prin uciderea comitelui Lemberg, ce fusese numit tenzuale sau contractuale" si cele urbariale", cere apoi usurarea greu-
comisar regiu cu putere netirmuritr. tatilor fratilor yenzuali". /i indeamni pe acestia si ceari deputatilor
pe care i-au trimis in Diet! 51 le sprijine plingerile. Prezinti un model
5288 323.2 (439.1) de adresi a oamenilor dintr-un sat acre deputatul lor.
[Stiri i comentz.rii despre conflictul dintre guvernul re-
volutionar al Ungariei i monarhia habsburgica]. POPORUL 5297 323.2 (439.1)
S., (1848), p. 60 : Stirl din afara. [Reflectii in jurul hotartnii Dietei Ungariei cal privire la
pregatirile de razboi]. AMICUL POP., I (1848), col. 79.
5289 323.2 (439.1)
Ungaria impreunI cu Ardealul vor da 200 000 de citane" si
[$tiri despre dezbaterile Dietd Ungariei, din Pesta]. 42 000 000fl. argint. Rominii sine indemnati si nu se fereasci de
G. TRANS., XI (1848), p. 224, col. I : Buda Pesta, 234 : slujba militari, fiincici de asti at! o vor face si nobilii.
Ungaria, 243 : Pesta. Dezbateri dietale, 271 : Ungaria.
Buda-Pesta, 274 : Ungaria. Pesta. Dela dicta, 283-284 : 5298 C. G. 323.2 (439.1)
Dela dicta, 287, col. II - 288 : Pesta, 291-292, 294,
297-298 : Ungaria, 298-299 : Dela dieta, 314-315 : Un- Despre dicta. AMICUL POP., I (1848), col. 80-81.
garia. Pesta, 316 : Pesta, 21 Septemvr., 321, col. II - Arati ci hotiririle Dietei depind de deputatii trimisi acolo. in
322 : Dela dicta, 337, 342, 347 : Ungaria. Pesta. Viena pre ling! craiul nostru iaris s-au virit niste oameni vicleni
si voitori de riu, carii neincetat vorbese craiului, cum a libertatea
5290 323.2 (439.1) dad supusilor sli si mai ales libertatea dati iobagilor"... e prea mare'
0 masura tare ! ALBINA ROM., XX (1848), p. 267. si vor si fad o noui lege. Pentru aceasta, afar! de figiduinte ii s-ar
Dcspre indepirtarea mitropolitului Raiacici din scaunul sit:. Pala- da deputatilor cele mai unsuroase chregitorii"
tinul Ungarici numeste loctiitor provizoriu, la mitropolia din Carlovit,
pe episcopul de Buda, Plato Atanasovici. 5299 C. G. 323.2 (439.1)
Despre dicta. AMICUL POP., I (1848), col. 81-85.
5291 Un prieten al vostru 323.2 (439.1) Autorul argumenteazI ci deputatul care n-a lost prieten poporului
Despre reprezentare. AMICUL POP., I (1848), col 5-13. inainte" nici ,,de acum inainte nu va fi". Dcputatul accla care adapi
Discuta, pe intelesul Varanilor romini, sistemul de reprezentare in pre alegitorii sIi cu vin si richie, intru adevir e vinzitor de patrie",
Diet! si sistemul de lucru al Dietei, in trecut : Nemesul el singur tar aceia, carii au ales pentru beuturi, sine oatneni de nimica".
au ales, singur au vorbit ; iari noi am sezut pre acasi ; si doamne ! Afirmi ea la Viena pe ling! iubitul" impirat s-au vide niste oa-
multe am fi avut de cerut"... asa trecea o diet! dup.!. alta, i noi tot meni vicleni si voitori de eau", care ii spun neincetat ci libertatea
acolo eram"... ranele noastre nimeni nu le vindeca"... Arati cum dati supusilor s5i, si mai ales libertatea dati iobagilor", ar fi prea
acum s-au hofirit ca de aici inainte i plugarii s5-3i aleagi deputati mare" ;i ar trcbui al se faci o nou5 lege, prin care si fie restrinst
In diet!". Explici apoi mecanismul alegerilor pentru Diet! si ii sfi-
tuieste pe tirani cum &Ili aleag! deputatii, ca sa fie siguri ci ei vor 5300 C. G. 323.2 (439.1)
sustine cercrile Inc [Scurt articol cu privire la deschiderea Dietei Ungariei].
AMICUL POP., I (1848), col. 85-86.
5292 323.2 (439.1) Arati ci sesiunea a fost deschisi de printul Stefan, criiescul loc-
[Sfaturi catre alegatorii deputatilor pentru Dieta Unga- tiitoriu", deoarece bunul" impirat ar veni, dar e beteag". Mai multi
riei]. AMICUL POP., I (1848), col. 14-15. deputati carii sine prietenii poporului" au botanic ii aduci in Diet!
Fratilor romini I bine si luati sama, cl de la alegerea aceasta legea despre riscumpirarea contractualistelor si tenzualistelor, precum
atirni fericirea ori nenorocirea vostri I" si despre r5scumpirarea acelora, carii au vii". Ii sfituielte pe acestia
si aibi ribdare : Nu merge theta ala ca 1i cind ai sufla din cimpoi".
5293 323.2 (439.1) De va auzi ,curn cI un sat face tulburIri", autorul ii va insemna In
Oastea voluntarilor. AMICUL POP., I (1848), col. 17-29. foaie si-I va blistime.
hiclemn acre romini ca si se inscrie ca voluntari in armata revo-
lutionar5 maghiara. E scris sub forma unui dialog intre doi tirani, 5301 Suciu, I. 323.2 (439.1)
dintre care unul are indoieli, dar e convins pin! la um! de acre Dein Ungaria catra compatrioti. ORG. NATIUNALE,
cel5lalt. I (1848), p. 85-86, 89-90.
Afirmi ci atit nobilii, cit 1i restul populatiei trebuie 51 ajute patria
5294 V. G. 323.2 (439.1) in pericol, intr-o adevirati fraternitate. Anti ci nobilii nu se pot
Despre ministeriumul raspunzatoriu. AMICUL POP., 1 considera cleric oameni ca si oricare altii. Ei au suportat obligariile
(1848), col. 33-42. milirare in Transilvania pini in anul 1715. Aminteste asupririle ficute
Vorbeste de importanta pentru tar! a ministerului lui Kossuth. de nobili iobagilor, de la 1715 incoace, deli acestia purtau toate greu-
Critic! guvernul lui Metternich : cit au putut j!fui tilharul de vulpe Utile. Lc ccre si inteleaga el acum au venit alte timpuri.
laitrin5". Afirm5 ci el i-a ascuns impHratului plingerile popoarelor,
care nicicind nu au putut vcni la urechile bunului stapinitoriu". Dar 5302 323.2 (439.1)
domnii" din Ungaria s-au adunat la Pojon si cu cei din celelalte ;56 Ministri tarii unguresti. AMICUL POP., I (1848), col.
cu trupa lor s-au dus la Viena" ;i s-au plins impiratului de Metter- 89-92.
nich. Deputatii au ccrut de la impiratul alt ministru : Banii nostri
Sint prezentati membrii guvernului. Acestia sint b5rbatii de la
de aci inainte vor fi in mina unui om pre care noi II iubim". Acel
om care a stat si in prinsoare" pentru ci au partinit pre eel sIraci" carii ne asteptim noi, si coati tam fericirca sa 1"
e L. Kossuth. Apoi V. G. caracterizeaza p scurt pe ceilalti membri
ai guvcrnului revolutionar maghiar 5303 323.2 (439.1)
Despre dicta. AMICUL POP., I (1848), col. 96-104.
5295 A[uran], I. 323.2 (439.1) Se infitiseazi dezbaterea de politic! extern! din sedinta din 10 iulie
Sa agIutam patriel. AMICUL POP., I (1848), col. 42-46. a Dietei Ungarici, in care s-a hotirit a se pregiti o armatI de
Arati ci tara nu cermte, ci pretinde ca fiecare fiu s5 vini in aiu- 200 000 oamcni pentru apirarea tirii. Rominii *int indemnavi si
torul ci, cu ce poate. mcargi la catlnie" : Si plintuint tar; 1°

262

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII UNGARIA 323.2 (439.1)

5304 323.2 (439.1) 5313 323.2 (439.1)


De as fi eu preot ce as predica. AMICUL POP., I (1848), [Decrete inweriale pentru inabusirea revolutiei din Un-
col. 112-120, 131-134. garia]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 339-340 :
Autorul anonim indeamna pe tarani sa plateasci portia", adicl Impartasire of fitioasä.
darile clue scat, aratind ci de aci inaince banii adunaci se vor chel- Traducerea din Gazeta de Viena a urmaroarelor : Porunca Impara-
tui ;i in folosul lor, pentru : armati, prevenirea inundatiilor, drumuri reasci [Adam Recei din Recca e numit ministru-presedinte] ; Porunca
rnai bune, ;con la sate etc. Impiriteasca [Ungaria e supusi legii marciale] ; Rescript Imparitesc
[Dicta din Pests e desfiintata, iar baronul Jellacici e numit comisar
5305 323.2 (439.1) pleniponcetiar al monarhiei, pentru Ungaria i Transilvania].
S. auzim cuvint ! AMICUL POP., I (1848), col. 212 5314 323.2 (439.1)
215.
Combate doul afirmacii ale acelora care de trei sute de ani" au [Proclamatii decrete imperiale in legatura cu revo-
i
jefuit poporul : 1-iu cum ci omul sarac numai pre cealalta lurne va lulia din Ungaria]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 326
fi fericit ; ;i 2-a cum ca toti aceia carii sint imbricati in haine dom- 327..
necti in haine negre sint neprietenii poporului i ca nurnai craiul
e prietenul aceluia- 5315 323.2 (439.1)
Politich maglilarI. FOAIE PT. MINTE, XII (1849),
5306 Auran, I. 323.2 (433.1) p. 14-16.
Reproducere din Gazeta univ. nr. 343, adaos, 1848, decembrle 8.
Despre dkta tariI. AMICUL POP., I (1848), col. 227 Aucorul anonim discuta situatia Ungariei fats de Austria, 'Ind din
236. anul 1741, in raport cu legile din martie 1848. E de parere ci o se-
Dare de seamil despre fedi:1;de din 11 ;i 12 septembrie c.n. din Dicta parare a Ungariei de Austria nu e posibila deck prin despircirea ru-
Ungariei, in care delegatia guvernului ai a Dietei la Viena a infatisat turor celorlalte popoare i constituirea lor in provincii separate.
rezultatele audientei sale la imparacul. Delegatia a vorbit in numele
Ungariei i al Ardealului. In urma scrisorii palatinului Stefan, Kossuth 5316 323.2 (439.1)
e insircinat cu conducerea guvernului. In sedinta din 12 septembrie,
Kossuth declari : rominii numai asa pot avea viitorirne, dada vor [Despre luptele popoarelor de sub stapinirea austriaca].
tinea cu ungurii, ;i din contra, ungurii cu romanii ; cunoalte i ;tie, ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7, 10-12, 13
cI multe strimbititi s-or facut in Ardeal romanilor, insi acestea toate 14, 18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43, 45, 50-51,
trebue zluitate". 53-54, 57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-94, 109-110,
119-120, 123-124, 127-129, 131-133, 137-138, 141
5307 [Auran, I.] 323.2 (439.1) 144, 159-160, 167-168, 172, 176-177, 184-185, 188,
[Comentarii cu privire la felul cum au primit guvernul 193-194, 198, 199-200, 211-212, 219-220, 221-222,
ai populatia din Budapesta rezultatele audientei delegatiei
227-228, 229-231, 234-235, 237, 238-239, 241-244,
guvernului maghiar la impIratul Ferdinand I]. AMICUL 246-247, 251-252, 253-255, 259, 262, 267-268, 269
POP., I (1848), col. 236-238 : Ce e nal in Buda-Pesta ? 270, 276, 278-279, 282-284, 286-287, 290-291, 298
299, 305-307, 338.
5308 323.2 (439.1) 5317 323.2 (439.1)
SI mintuim vara ! AMICUL POP., I (1848), col 243 [$tiri despre miscarile revolutionare din Ungaria]. G.
246. TRANS., XII (1849), p. 2, col. 1, 3-4 : De la Ungaria,
Se inficirazi care sint primejdiile care ameninta Ungaria risco- 5 : Monarhia Austriaca, 7-8 : Ungaria, 10 : Ungaria, 12 :
larea sirbilor" ; cei din Viena nici acum nu se pot zauita de biniiorii Mte NOatati interesante din MonarhiI, 14 : Ungaria, 15
noltri" ; domnii cei mari, liparlindu-se de popor, din a carui sudoare 16 : Ungaria, 19-20 : Monarhia Austriaci, 33 : Ungaria,
s-au ingrasat, acuma al orticesc cu Vienenii" ; nemesii sa cam I-Sri-2g 40, col. II 41, 42 : Banat, 45-46 : Ungaria, 46 : $tirT
de la apararea patriei" ; preolimea mai hula"... samani tug' ; maI pr6spete di patriI, 48-49 : Ungaria, 52-53 : Un-
fiincl in tara noastra mai multe nacii, cei din Viena toate mijloacele garia si Slavonia, 55-56 : Sibiiu, 57 : Austria, 59-60 :
le intrebuinceazi spre intiritarea acestora" ; starea plugarilor nu s-au Ungaria, 65 : Ungaria.
indreptat cu totul"...
5318 323.2 (439.1)
5309 Auran, I. 323.2 (439.1) Fisionomia persoanelor principale din insurectia ungu-
Despre dieta ãri1. AMICUL POP., I (1848), col. 249 rilor. DUNAREA, III (1849), P. 19.
251. Sint prezentati : Pavel Niari [Nyary Pal], Lazar Mesaroli [Mésziros
Dare de seami despre iedintele din 16 1i 17 septembrie, in care Lazar], SlIeii numit ;i Naghi [Szollössy Ferenc] si Daniel Irani [Irinyi
L. Batthyany a lost din nou insarcinat cu formarea guvernului Unga- Daniel].
riei. Comunica i cuvintarea lui Alexandru Buda, deputat de Solnoc,
in folosul ardelenilor", in chestiunca armatei de voluntari". 5319 323.2 (439.1)
5310 Auran, I. 323.1 (439.1)
[Articol fn care se exprima punctul de vedere maghiar
cu privire la zvonul ca trupele revolutionare unguresti ar
[Comentarii asupra situaiei polhicemilitare a Unga-i fi gata pentru o actiune in Principatele Romane]. ESPA-
riei]. AMICUL POP., I (1848), col. 251-253, 267-269, TRIATUL, I (1849), p. 21-22 : Ungaria.
362-364 : Ce e not' in Buda-Pesta ? Se arati cI Ungaria revolu;ionari n-a dock razboiul Cu Mei o taxa,
nici chiar cu monarhia austriaci. Noi avem trebuinta de pace, noi
5311 323.2 (439.1) cunoaltem reformele necesarii, la care nu vom purea veni 1i pe care
[Comentariu despre demersurile delegatiei maghiare la nu le vom putea pune in lucrare, deoit in timpi de pace". Mai departe :
Viena si impotrivirea pe carei-o arata Dieta Austriei]. Noi voim raporcuri bune cu vecinelc noastre Principare Romania i
AMICUL POP., I (1848), col. 271-272 : Austria. Moldavia"...
Negura, cu carca era asrupari reactia, pre incet incepe a sa ian-
priltia. Pizeasci-si tisitorii de viclesuguri ca nu cumva zioa desco- 5320 323.2 (439.1)
perirei aS fie totodati ;i zioa rasplatirei". [Articol scris cu prilejul intrarii trupelor revolutionare,
cornandate de Giirgey, in Budapesta]. ESPATRIATUL, I
5312 323.2 (439.1) (1849), P. 29 : Ungaria.
Manifestul imparatesc in contra maghiarilor rebell. G. Curaj, natiilor slabe care nu puceati prin sine-vi numai 53 dobin-
TRANS., XI (1848), p. 419, col. II, 420. diti liberratea ; adunati-vi din roue pircile sub marele stindard al
Traducerea manifestultsi der de Francisc losif, liberriiii co au ardicat maghiarii",

263

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA 323.2 (439.1)

5321 323.2 (439.1) 5328 323.2 (439.1)


[Scurt articol despre victoriile armatei revolutionare ma- Pentru ce se bate Austria ? DEMOCRATIEA, I (1849),
ghiare impotriva trupelor lui Windischgraetz]. ESPATRIA- 13- 3-
TUL, I (1849), p. 35 : StirI maI noue. Se afirmi ci statul austriac, care .atItea datorii are cit nu e in
arad el, stare a le pliti din Ins51i puterea sa", a venit cu dzboi asupra Unga-
-rimisiça
Se dupl infringerea de la Komirom, Windischgraett
acest instrument infernal al camarilei' - se trase la Olmiitz cu
armatei sale"... _Popolii ce compun Monarhia Austriaci, v5-
riei, dcoarece guvernul ei revolutionar nu voia 55 ia parte la plItirea
acestor datorii.
zind acum disolutia acestii monarhii, se mile din toate pirtile ca
scuture jugul sub care gem de secoli"... 5329 323.2 (439.1)
Diet'a in Posoniu. DEMOCRATIEA, I (1849), p. 3-4.
5322 32.3.2 (439.1) Se vesteste ci, dupi ce vrijmasii au fost alungaii din Pests, Dicta
[Semnalmentele fruntasilor revolutiei maghiare]. G. rnaghiari din Debretin li-a incetat lucdrile. Sedinicle ei se vor relua
TRANS., XII (1849), p. 34, 38, 46, 58, 62, col. II. in Pesta, urmind a .statornici toate drepturile civile". In acest timp,
la Pojon, .si deschide o died WI voia 1i Incurgerea poporului, din
Se publici, pentru fiecare in parte, sub titlul Persona la descriere domnii cci fugiti, tarii pinS scums au tot supt singele sirenilor".
a lui..., incepind cu semnalmentele lui L. Kossuth, Iosif Bern, Ale-
xandru Petlifi etc. 5330 323.2 (439.1)
Din pa/111e de susu a Ungarid. DEMOCRATIEA, I
5323 323.2 (439.1) (1849), p. 4.
[Stiri comentarii, referitoare la luptele dintre revolu-
i $tiri in legsturi cu asediul Timiloarei si luptele dintre armata
tionarii maghiari i trupele imperiale]. JOURN. DE B., I revolutionari maghiad 1i trupele lui Jellacici, Puchner, Stratimirovici
(1849), p. 40 : Hongrie, 44 : Dernieres nouvelles, 48 : Der- si Teodorovici.
nieres nouvelles, 51 : Hongrie, 52 : Nouvelles diverses, 55 :
col. III -
Nouvelles diverses, 59-60 : Allemagne, 64 : Autriche, 67,
68, 70-71 : Allemagne, 79-80 : Autriche, 88 :
Autriche, 95-96 : Autriche, 99-100 : Autriche, 104 :
5331
[Se vesteste din Cerneti ci Orsova a fost ocupata de
323.2 (439.1)

Autriche, 108 : Autriche, 115 : Angleterre, 116 : Autriche, revolucionarii maghiari in ziva de 4/16 mai]. JOURN.
124 : Autriche, 128 : Autriche, 132 : Autriche, 132 : Hon- DE B., I (1849), p. 69 : Intérieur.
grie, 135, Autriche, 135 : Hongrie, 136 : Gallicie, 139-140 :
Autriche, 140 : Hongrie, 143-144 : Autriche, 144 : Hon- 5332 323.2 (439.1)
grie, 148 : Autriche, 152 : Autriche, 155-156 : Autriche, [Stiri si comentarii asupra Tevolutiei maghiare]. ESPA-
156 : Hongrie, 159-160 : Autriche, 164 : Autriche, 167 : TRIATUL, I (1849), p. 39 : Ungaria.
Autriche, 167 : Hongrie, 172 : Autriche, 172 : Hongrie, 173
174 : Bucarest, 9/21 aoat, 176 : Autriche, 176, col. III : 5333 323.2 (439.1)
Nouvelle importante, 177 : Interieur, 180 : Autriche, 180 : [Articol in care se infatiseaza declaratia de independenta
Hongrie, 183 : Autriche, 185 : Intérieur, 187-188 : a Ungariei, prin anularea Sanctiunii pragmatice", care o
Autriche, 188 : Hongrie, 191-192 : Autriche, 192 : Hongrie, lega de dinastia habsburgica]. ESPATRIATUL, I (1849),
195-196 : Autriche, 200 : Autriche, 201-202 : Angleterre, p. 41 : Brasov.
203 : Autriche, 204 : Hongrie, 208 : Autriche, 208 : Hon-
grie, 212 : Hongrie, 215-216 : Autriche : 220 : Autriche, 323.2 (439.1)
223-224 : Autriche, 224 : Hongrie, 228 : Hongrie, 232 : 5334
Autriche, 232 : Hongrie, 236 : Hongrie, 240 : Autriche, Razbohil Austrid in contra maghiarilor. ESPATRIATUL,
240 : Hongrie, 249-250 : Autriche. I (1849), p. 43-44.
Dui:a ce aratl cl In decursul istoriei, s-a dutat ,.a stabili oarescare
5324 323.2 (439.1) reguli", intemeiate pe .dreptul popoarelor", ca si atenueze ororile si
pustiirile rizboiului, autorul anonim demonstread cl nici In trecut,
Depesa circulara a ministerIului de la St. Petersburg, nici in prezent, dinastia habsburgicl n-a tinut seams de aceste legi
adresatâ catre reprezentantis at, cu data de la 11 Fe- ale omeniei.
vruarie 1849. VEST. R., XIII (1849), p. 65-66.
Se motivead intrarea trupelor ruselti in Arcleal. - Text roman 5335 323.2 (439.1)
5i francez. Provocatie i ordonanta. ESPATRIATUL, I (1849),
p. 44.
5325 323.2 (439.1) Versiunea romineasci a proclamgiei date de Kossuth, ca guver-
Depesa circulara. a Ex. Sale Ministrul Imperial a inte- nator al drii", in 9 mai, dupI proclarnarea independentei Ungariei.
reselor straine de St. Petersburg adresata reprezentantilor Core noi recruti, pentru apirarea Ora.
sal in tarile straine 11/23 Fevr. 1849. ALBINA ROM.,
XXI (1849), supl. la nr. 21. 5336 323.2 (439.1)
Se arad motivele pentru care impiratul Austriei a cerut intrarea Espozitia consiliului ministerial la guvernatorul. ES-
trupelor ruselti in Transilvania. PATRIATUL, I (1849), p. 45-47 : Ungaria.
Cuprinde versiunea romineasci a protestelor guvernului revolu%ionar
maghiar 1i al natiei maghiare" Impotriva interventiei trupelor tariste.
5326 323.2 (439.1)
[Extrase din cuvintarea-program rostita de primul mi- 5337 323.2 (439.1)
nistru al guvernului revolutionar maghiar, Szemere, la De- [Manifestul imparatului Rusiei Nicolae I in care anuma
bretin, in Dieta maghiara, in ziva de 2 mai]. DEMOCRA- ca Austria a cerut ajutorul Rusiei impotriva revolutio-
TIEA, I (1849), p. 1-2 : Insciintieri ofiiciale. narilor din imperiul säu]. ALBINA ROM., XXI (1849),
p. 151-152 ; BUCOV., II (1849), p. 79-80.
5327 323.2 (439.1)
Din patria. Despre guvernului tierii. DEMOCRATIEA, 5338 323.2 (439.1)
I (1849), p. 3. Manifest al Mariel Sale ImparatuluT Nicolae I al Rusiel.
Este infitilat noul guvern al lui Kossuth ca mintuitorul patriei VEST. R., XIII (1849), p. 153-154.
si urzitoriul libertitii In teara noastd". Sint caracreriza0 pe scurt Cu prilejul Inceperii acsiunii armate impotriva Ungariei revolutionare.
membrii acestui guvern. - Teat roman si francez.
264

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA 323.2 (439.1)

5339 323.2 (439.1) 5351 323.2 (439.1)


[Versiune franceza a manifestului prin care tarul Nicolae I Görgey I la Nation. JOURN. DE B., I (1849),
anunta decizia sa de a rIspunde la cererea de ajutor im- p. 191-192.
potriva revolutionarilor maghiari pe care i-a adresat-o Versiune franceza a proclamatici atre natiunea rnaghiaa a gene-
imparatul Austriei]. JOURN. DE B., I (1849), p. 73-74 : ralului revolutionar Arthur Görgey. Ccre populatiei aS renunte la
Exterieur. tura.
Dura Journal de St. Pétersbourg.
5352 323.2 (439.1)
5340 323.2 (439.1) Corespondentii autentice a 1111 Gherghei. ALBINA ROM.,
[Articol in care se comenteaza si se justifica decizia XXI (1849), p. 330, 345-347.
tarului Nicolae I de a da ajutor monarhici habsburgice Sub titlul de mai sus, se publia o scrisoare a generalului ungur
impotriva revolutionarilor maghiari]. JOURN. DE B.. I Arthur Gdrgey citre generalul rus Riidiger i o a doua citre Klapka,
(1849), p. 74-75. referitoare la situatia politica din Ungaria. - Gorgey declari ci, spre
Dupi Journal de St. Petersbourg. a Impiedica pe mai departe virsarea de singe, a cerut guvernului re-
volutionar maghiar aS demisioneze. Acesta a &pus puterile in miinile
5341 323.2 (439.1) generalului. Giirgey anunti ci, in urnaa acestui fapt, va capitula im-
[Ordinul de zi al imparatului Nicolae I al Rusiei prin preuni cu toate trupele sale.
care face cunoscut soldatilor rusi c merg in Ungaria ca
sl potoleasca revolutia de acolo]. VEST. R., XIII (1849), 5353 323.2 (439.1)
p. 193. [Sc anuntai ca. un nurnir de insurgenti unguri au trecut
Text roman i francez. in Tara RornIneascI si s-au predat ostilor turcesti de la
hotare]. VEST. R., XIII (1849), p. 220 : Bucurestr, 10 (22)
5342 323.2 (439.1) lulie.
[$tiri si documente in legatura cu inabusirea revolutiei
din Ungaria]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 159, 179, 5354 323.2 (439.1)
199, 285, 301-302, 310, 385. [$tire despre refugierea unor unitati de revolutionari
maghiari in Tara Romlneasca]. ALBINA ROM., XXI
5343 323.2 (439.1) (1849), P. 237 : lash.
In cc despre armia lul Kosut. DUNAREA, III .(1849), Au fost dezarmati, de acre trupele turcelti aflate in taa, un
p. 58-59. numar tie 1800 insurgenti.
Articol tradus de St. A. Wilhelmi-Bikenbach din Gazeta de Augsburg.
5355 323.2 (439.1)
5344 323.2 (439.1) [Scrisoare din Bucuresti, datatl 9/21 august, cu privire
[Porunca cvartirului-general" din Buda-Pesta, pentru la refugierea revolutionarilor maghiari pe teritoriul Tarii
pedepsirea comunitätilor izraelitilor care au aratat simpa- Rorninesti]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 274.
tie pentru cauza revolutiei din Ungaria]. DUNAREA, III Fruntalii revolutionari Perczel, Dembinski, Mhziros si Kossuth
(1849), p. 128 : Instiintare. s-au constituit prizonieri ai o;tirilor turcesti. Vor fi trimili la Vidin.

5345 323.2 (439.1) 5356 323.2 (439.1)


Un cuvant asupra razboiului din Ungaria. DUNAREA, [Se anunta ca. generalul Bern, impreuna cu generalii
III (1849), v. 131. Guyon si Stein, s-a predat la 13 august turcilor, la Turnu-
Tradus de St. A. Wilhelmi-Bikenbach. Severin]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 285 : lash.
Indati au fost transportati la Vidin.
5346 323.2 (439.1)
Un ce despre Kosut. DUNAREA, III (1849), p. 135. 5357 323.2 (439.1)
Troclucere de $t. A. Wilhelmi-Bikenbach. [Domnitorul B. $tirbei face cunoscut cI generalul loco-
tenent rus Duhamel i-a anuntat incetarea campaniei in
5347 323.2 (439.1) Ungaria]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 333 : Catre
Proclamatia lul Kosut. Catra natie. DUNAREA, IIT Sfatul Adrninistrativ Extraordinar ; VEST. R., XIII (1849).
(1849), p. 138. p. 269.
Proclamatia prin care Kossuth anunti poporului ungar ci guvernul Printul Radzivil, general din :mita imparatului Rusiei, a trecut prin
au s-a retras ;i a incredintat puterea generalului Arthur Görgey. Tara Romineasa, mergind la Constantinopol, ca 51 comunice aceastl
veste sultanului. - In Vestitorul Ronanese, text roman 0 franca.
5348 323.2 (439.1)
Kossuth I la Nation. JOURN. DE B., I (1849), P. 191. 5358 323.2 (439.1)
Versiune francezi a proclamatiei adresate natiunii maghiare, prin [Scrisoarea adresatl de imparatul Austriei, Franc Iosef,
care guvernul lui Kossuth transmite puterea generalului revolutionar generalului Liiders, in care exprima sentimentele sale de
Arthur Gargey. adrniratie i recunostintI pentru victoriile armatelor rusesti
de sub cornanda acestuia]. VEST. R., XIII (1849), D. 273.
5349 Kossuth, L. 323.2 (439.1) Text roman ii francez.
[Scrisoare cItre contele Cazimir Eszterhizy, trimisa din
Arad, la 11 august 1849, in care ii spune : cauza noastrI 5359 323.2 (439.1)
este de tot pierduti... eu doresc odihniTh VEST. R., XIII [Manifestul irnparatului Nicolae I prin care anunta
(1849), p. 296. poporului rus cI a dat ordin trupelor biruitoare rusesti
din Austria 51 se intoarcl in patrie]. VEST. R., XIII
5350 323.2 (439.1) (1849), p. 301.
Proclarnatia lui Gherghei [cltre natiunea maghiara].
DUNAREA, III (1849), p. 138. 5360 323.2 (439.1:
GBrgey aduce la cunoltinta poporului ci a preluat puterea de la [Numele principalilor ofiteri din armata ungarI, refu-
guvernul provizoriu ungar si ei va face tot ce este posibil, fie pe giati la Vidin, care au trecut la islarnisrn]. ALBINA ROM.
drumul razboiului, fie pe drumul picii. XXI (1849), p. 366.

265

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA -- TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5361 323.2 (439.1) la asa grad incit toati impregiurimea i era cu respect supusi". Varga
Amintirt din bivuacuri si din campiile bland in cursul ajunscse mai puternici dectt orice porunci a dregirorilor. Ea a fost
resbelului din Ungaria (1848-1849). ZIMBRUL, I (1850), prinsi printr-o srratagemi, la 6/8 ianuarie, i Inchisi la inchisoarea
p. 2-4, 6-8, 15-19, 21-24, 29-32, 33-36, 50-56, din Enied [Aiud), uncle asteapti hotirirea soartei sale'.
153-156, 157-159, 161-163, 169-171, 174-176, 177
180, 184 : Foiletonul Zimbrului ; VEST. R., XIV (1850), 5369 323.2 (439.2)
p. 225-228, 229-231, 233-235, 237-239, 241-243, Articli de lege. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 366
245-247, 249-251, 253-255, 257-259, 267, 277-279, 367, 373-374, 378-380, 384-385.
290-291 [neterminat].
Despre rizboiul din Italia ;i Ungaria. Portretele literate ale lui Se publici urmiroarde legi : De portarea comune a greutatiloru ;
Kossuth, Bern, Jellacici etc. Traduccre de T. Codrescu.
Despre incetarea platiloru, pan acum usitate in robote decima au bani
intemeiate pre urbariu i alte togmele suplenitorie ; Despre incetarea
decimei popesci ; Despre institutului de creditu ; Despre schimbarea
5362 323.2 (439.1) venituriloru dornnesci private, urbariali acum incetate tn detoria a
Memoarti din revolutiea Ungariel. (De un ofiterin de statului ; De ministeriulu ungaricu respundiatoriu ; De uniunea Tran-
Honved]. JOURN. DE GALATZ, II (1850), p. 21-30, silvaniei cu Ungaria.
33-34, 41-43, 45-48, 53-56, 61.-64, 69-71
Extras dintr-o foaie vienezi. Inceputul lipseste din colectia B.A.R., 5370 Barit, G. 323.2 (439.2)
sfirsitul nu s-a publicat.
[Scum comentariu la stirile despre reformele politice-
5363 323.2 (439.1) sociale impuse de revolutie]. G. TRANS., XI (1848),
p. 90-91 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 90,
Ce cugeta astazI maghiaril ? G. TRANS., XIII (1850), col. IIIII.
p. 33-34. Bari; afirmi ci a udat cu lacrimi de bucurie gazers in care s-au
Traduceri din ziare unguresti : se sustine ci revolutia ungurilor
s-aficut numai de o partidi neinsemnati", fiindci partea cca mai publicat stirile ci Dieta Ungariei, in 15 martie, a primit legea prin
mare a aristocratiei n-ar fi luat niciodati parte la ea. care toti nobilii tint supuli la toate contributiile, inclusiv cea milirari
;i decretul Casei Deputatilor, prin care vor inceta tone robotele,
iobagii nu vor mai fi iobagi ci oameni liberi, pentru ci proprietarii
5364 323.2 (419.1) vor avea despigubire de la stat". Adresindu-se iobagilor romini, le
[Se vesteste cl episcopul latin de la Oradia Mare, baron spune : mai &yeti ribdare, fiti in liniste`... $i incheie : Plinsul ml
Ladislau Bemer, a fost condamnat de tribunalul de razboi inneaci, pentru ci in viata mea publici de jurnalist, loviti ;i cutrie-
din Pesta la moarte, fiindca a colaborat cu revolutionarii rati de atitea valuri, si prigoniri nemeritate, nu mai cunosc aid
unguri]. BUCOV., III (1850), p. 68 : Viena bucurie.
Baronul Haynau i-a redus pedeapsa la douizeci ani inchisoare grea.
5371 323.2 (439.2)
Lucrart dela Dieta. INVET. POP., I (1848), p. 23.
Incroducere la publicarea legii pentru stergerea robotelor ;.c.l."
(439.2) TRANSILVANIA votati de curind. Se observi : stirile de a ciror implinire cireodata
(Au fost trecute aici toate tiriIe privitoare la doari v si indoiati, cum ci si fiti locuitori odati liberi a terei, se
miscarile revolutionare ale românilor din Tran- adeveriri". Se arati apoi care Ant prevederile noii legi cu privire la
silvania i Ungaria) dreptul de a alege i a fi alesi deputati in Died.

5372 323.2 (439.2)


5365 323.2 (439.2)
[Doua corespondente in legatura cu presupunerile acute Articlu de lege despre stergerea robotelor INVET.
POP., I (1848), p, 23-24.
in presa maghiara c desele incendii ar fi pricinuite de
rizbunarea jelerilor" romani fata de domnii de panfint"
si negustorii care ii nedreptateau]. G. TRANS., VII (1844), 5373 323.2 (439.2)
p. 217-218 : Transilvania. [Ecouri in Transilvania ale st5rii revolutionare din
Europa]. G. TRANS., XI (1848), p. 98-99 si 102-103 :
5366 323.2 (439.2) Transilvania, 115-116 : Transilvania, 127-128 : Simte-
[Corespondenta despre situatia economica-sociala din Ma- mant de libertate, 132 : Dela Olt, 132-133 : Cluj, 25 Apr.,
ramures]. G. TRANS., IX (1846), p. 166 : Ungaria. 133 : Abrud, 31 Mart., 139 : Transilvania.
/n urma epizootiilor care au pusciit vitele ;i oile, camita la im- Corespondente despre milcirile cetitenelti din oralele Cluj, Dej,
prurnuturile de bani a crescut foarte mult. Satul Dolha a refuzat si Sighisoara, Tg. Mures, Sibiu, Abrud.
dea solgabiriului" pecetea satului, pini ce nu a fost constrins cu
armata. 5374 323.2 (439.2)
5367 323.2 (439.2) [Reproduceri de stiri i comentarii din Gazeta Tratt-
[Corespondenta despre arestarea Caterinei Varga]. G. silvaniei" cu privire la framintarile politice prerevolutio-
TRANS., X (1847), p. 18 : Aiud, 21 Ian. nare din Transilvania i Ungaria]. CURIERUL ROM.,
XX (1848), p. 97 : Cluj 31 Martie, 97 : Dej, 24 Martie, 98,
Se spune despre ea ci stiu intirita i tulbura pe acei bieti licuitori col. I : Sighisoara 20 Martie, 98, col. I : Comitatul Albeit
cu atit rezultat, incit aceia de atitia ani nu vreu a face nici o roboti de jos, 101 : Brasov, 101-102 : Cluj, 102, col. I : Cetatea
domneascr. de Peatra, 102 : Ungaria, 105 : Transilvania, 105-106 :
Ungaria, 109, col. I : Brasov 3 Aprilie, 109, col. III :
5368 323.2 (439.2) Cluj, 109 : Ungaria, 113 : Brasov, 113, col. III : Medias,
[Despre activitatea Catarinei Varga
arestarea ei]. si Blaj, Deva, 119 : Brasov.
ALBINA ROM., XIX (1847), p. 50 : Austria. Toate stnt grupate in rubricile Transilvania ungaria.
t
Se relateazi, dup5 gazeta Mult és klen, ca C. Varga, 'Ina din 1840,
declara in smut Buchan ci era doica trnpiratului si ci ,ar fi de pronie 5375Papiu Ilarianu, A. 323.2 (439.2)
trimeasi spre a usura pe licuitorii satutui de sarcina angariilor". Ea
se ficu sin feliu de tribun de popor, i se nimeri de a trage toati Adresele din M. Osorher. FOAIE PT. MINTE, X/
simpatia satutui clue sine, carile prin urmarca se depirti de la (1848), p. 99-101.
indatoririle citri proprietari ;i trail pini l i pe preotimea ; Ca agillfIse Despre adunarea tinerimii din Tg. Mures.

266

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5376 323.2 (439.2) 5385 323.2 (439.2)


Proiectul de adresa ce se nascu moarta. G. TRANS.. XI [Corespondenta cu privire la miscarile taranesti din co-
(1848), p. 105-106. mitatul Clujului]. G. TRANS., XI (1848), p. 132, col. II :
Se relateazI imprejurlrile in care s-a renuntat la inaintarea unui Cluj, 25 Apr.
memoriu al romInilor de pe pIrnintul crIiesc, cerind aceleasi drepturi
S-a instituit dreptul statariu" i s-a dat o proclamatie citri
politica ;i civile ca sasii. Se oublicI i textul acestui memoriu.
popor", cerindu-i SI astepte saparea de robotI pe calea legii, iar
de nu sI aib5 frici de spinzuritori". Foaia Mult s Jelen arati cI
5377 Blarit G.] 323.2 (439.2) iobagii in mai multe sate din cimpia Ardealului, partca cea mai
Ce voiesc romanil transilvani ? FOAIE PT. MINTE, XI mare romine, denegari robotcle i nici de cum nu vreu a mai merge
(1848), p. 105-107, 113-116, 121-124 ; CURIERUL in brazda proprietarilor ; acestia iarl isi risbuni anume pe jelari,
R.OM., XX (1848), p. 111-112, 116, 119-120. ci le dIrimS casele ;i le aseamini la pimint, incit tiranii cu fami-
Porneste de la revendiclrile formulate in memoriul de la 1791. Iiik kr stnt siliti a lua lumea in cap'. Proprietarii orasului
Arati situatia romlnilor intre 1791 si 1848. Analizeazi cele 12 raven- Trisciu (unguresc) fuseri mai intalepti, dci indati ce vizuri vointa
diciri formulate de curind in Ungaria si cerceteazi consecintele kr tare a poporului" ,se Invoiri la toate"
politica pentru romini. E convins cI vor avea indirect urnfiri favo-
rabile ;i asupra dezvoltirii politica a romlnilor ardeleni. 5386 323.2 (439.2)
5378 323.2 (439.2) [Comentarii la proclamatia din foaia maghiara Erdelyi
Hiradd" catre popoarele din Transilvania i indeosebi catre
cu privire la un articol din Oesterreichische
[Noti ta. romani]. G. TRANS., XI (1848), p. 135 : Transilvania.
Zeitung" nr. 10 in care se cerea desfiintarea tinuturilor
militare graniceresti]. G. TRANS., XI (1848), P. 120, Popoarele erau indemnate de foaia maghiari s3 se fereascl de
col. II : Despre granitar1. amigitori si turburitori", mai ales in chestiunea unirii cu Ungaria.
Redactia comenteazI : Se pare cI granitarilor le bitu ceasul. Oare
Foaia rominI observi ci ori cu uniune, on firS ea, robotele tot
insi depune-vor ei armele de bunI voie ? Noi credem cI multi le vor inceta, nobilii tot vor pliti contributie", ca rispuns la afirmatia
foii maghiare al impotriva unirii ar fi proprietarii, care vor si
vor pIstra i bine vor face ; se vor scutura insi de servitutea sub pistreze iobigia.
care gem acuma".

5379 323.2 (439.2) 5387 323.2 (439.2)


[Stiri cu privire la participarea romanilor la garzile ce- [Scurt articol cu privire la proclamatia caul turbura-
favenqti din Ardeal]. G. TRANS., XI (1848), p. 122, torii poporului roman", din foaia Erdelyi Hirade, nr. 58].
col. II : Brasov, 19/7 Apr., 123-124 : Transilvania, 191, G. TRANS., XI (1848), p. 139 : Monarhia Austriaca.
col. I : Sibilu, 14 Iunie.
Girzile acestea se organizau in tinuturile locuite de sasi, impotriva 5388 323.2 (439.2)
rev Autionarilor maghiari.
[Mentiune despre un articol semnat de preotul calvin
5380 323.2 (439.2) $tef Basa", in care sint atacati preotii romani, ca 6 cum
Simtemant libertate. XI acestii ar fi turburatorii poporului"]. G. TRANS., XI
de G. TRANS.. (1848),
(1848), p. 148, col. I : Cluj.
p. 127-128.
Articol cu privIre la sentimentul pe care il au rominii din Tran- Articolul a ap3rut in Erd.[elyi] Hir.[at16].
silvania ci a venit vremea sl capete si ei drepturile politica i civile
pe care le aveau cele trei natiuni recunoscute din acest principat. 5389 323.2 (439.2)

323.2 (439.2)
[Discutii in legatura cu pregitirea adunarii de la Blaj].
5381 G. TRANS., XI (1848), p. 135, col. II : Pentru congresul
[Comentariu la vestea c profesorii din Blaj au adresat romanilor, 150-151 : Transilvania. Cluj, 9 Malu.
episcopului o petitie, cerind c a in dieta viitoare sa lupte Se inregistreazi zvonul ci guvernul ar intentiona sI separe con-
pentru obtinerea drepturilor constitutionale" pentru ro- gresul romlnilor duca confesiuni, la Blaj si la Sibiu. Se precizeazi :
mani]. G. TRANS., XI (1848), p. 124 : Blaj. congresul are scop civil si politic, iar nu religios". Se polemizeazi
Rominii sint indemnati si faci cit mai multe cereri aseminitoare. cu ,un ,patriot maghiar", care ceruse ca, la Blaj, si se priimiasci
uniunea cu Ungaria fIrS nici o conditiune".
5382 323.2 (439.2)
Catra Romanit transilvani. G. TRANS., XI (1848), 5390 323.2 (439.2)
p. 126, col. II.
Se anuntI al adunarea de la Blaj s-a aminat de la duminica Tomii [Se vesteste a a prin curier extraordinar, apro-
sosit,
la 3/15 mai. barea guvernului ca episcopul roman gr. cat. sa. convoace
o adunare natiunale nu numai din cler, ci si din statul
5383 323.2 (439.2) civil]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 382 : Blasiu,
Cerculariul Consistoriului n.u. chematoriu la confluxul 6 apr. v., 385 : Blasiu, 13 : 25 apr.
national... G. TRANS., XI (1848), p. 128, col. 11-129.
Se vesteste ci, pentru ,ca nu cumva prin adunarea mai multor mii 5391 323.2 (439.2)
de oameni, partea cea mai mare neprocopsiti, SI se turbure pacea [Extras dintr-o scrisoare particulara despre pregatirile
;i linistea de obste", guvernul a hotirit ca adunarea nationali hotI- militare din cetatea Alba-Iulia]. ORG. LUM., 1 (1847
rid pentru duminica Tomii, la Blab si se amine. Ea se va tine tot 1848), p. 385-386 : Alba C., 2 : 14 apr.
acolo, in ziva de 3/15 mai. Se recomancli sI se concheme la numita
adunare nationali toti protopopii i din mireni cei mai priceputi". 5392 323.2 (439.2)
5384 323.2 (439.2) [Se vesteste ca Dicta Transilvaniei a fost convocata pe
Pentru confluxul national rominesc. G. TRANS., XI ziva de 17/29 mai]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 386 :
(1848), p. 132. Dicta Transilvaniei.
Circulari pentru protopopi, datati : Blaj 9/21 aprilie 1848 si
semnati : VlIdica Ioan [Lemeni]. Se face cunoscut ci, potrivit hotS- 5393 323.2 (439.2)
ririi guvernului, la adunarea din 3/15 mai vor lua parte protopopii [Notita despre cele trei proclamatii date de tinerimea
cu unii b3rbati preceputi", iar acestia vor formula cererile in romanà din capitala Ungariei]. ORG. LUM., I (1847
numele a coati nalia". 1848), p. 386, col. II : Pestia.

267

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5394 323.2 (439.2) 5406 323.2 (439.2)


Blasiu luni dupa Dum. Tomei. ORG. LUM., I (1847 [Notità polemici in legatura cu afirmatiile foii maghiare
1848), p. 390 : Transilvania-Ungaria ; G. TRANS., XI din Cluj Ellenör", cu privire la viitoarea adunare na-
(1848), p. 142 : Din Transilvania mal notl. tionali de la Blaj]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 396.
Se descrie adunarea din Blaj din ziva de duminica Tomei ; primirea
ficuti lui Simeon BIrnu; ; rezumatul declaraiiilor sale. 5407 323.2 (439.2)
[Despre trei proclamatii in limba germana, sosite la
5395 323.2 (439.2) Sibiu]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 396, col. I.
[Comentarii la eliberarea din inchisoare a lui Eftimie
Murgu]. G. TRANS., XI (1848), p. 119 : Ungaria.
Intr-una - se pare adua de la Viena -
se arati periculoasa
stare a Monarhiei Austriace, cind Transilvania s-ar uni cu Ungaria".
Intr-alta, se propune ,,unirea de patru natiuni confederate, a sla-
5396 Ruffu, G. 323.2 (439.2) vilor, ungurilor, germanilor i rominilor din Ungaria i Transilvania,
[Despre eliberarea lui Eftimie Murgu din noul edificiu" cu intogma drepturi intre sine". Intr-a treia -
tipSriri la Sibiu
se recomandi acordarea de drepturi rominilor si uniunea celor patru
-
din Pesta]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 383, 384 :
Pestia, 8 apr. v. 27 mart. natiuni tntr-o Transilvanie mai departe independenti de Ungaria.
Cu un adaos al redactiel.
5408 323.2 (439.2)
5397 323.2 (439.2) [$tire despre arestarea avocatului romln Micas, in
[Stiri cu privire la conflictele dintre sirbi i romani]. Tg. Mures]. G. TRANS., XI (1848), p. 160, col. II :
G. TRANS., XI (1848), p. 129 : Ungaria, 156, col. II : M. Vaiarhetu, 10 Malu.
Ungaria, 163 : Ungaria, 166-167 : Banat, 173-174 : Mis-
earl nationale romanesti in Ungaria. 5409 323.2 (439.2)
Adunarea Natiunale. Blasiu, 15, 16, 17 maiu. ORG.
5398 323.2 (439.2) NATIUNALE, I (1848), p. 1-4.
Resultatul conferintelor comunitatii romanilor din Arad. Dare de seamS aminuntiti despre desfIsurarea adunirii.
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 132-134.
Se expun doleantele rominilor. 5410 Un romin 323.2 (439.2)
[Descrierea adunärii din 3/15 maI la Blaj]. G. TRANS.,
5399 Pravgoliub 323.2 (439.2) XI (1848), p. 160 : Dela Blaji5.
Dela Dunare, 11 Apr. G. TRANS., XI (1848), p. 136-137
Propune un congres al deputatilor rominilor din Ungaria, care si 5411 323.2 (439.2)
se Intruneasci la Timisoara. EnuntS chestiunile pe care le-ar avea Adunanta nationala romana din Blaj. G. TRANS., XI
de rezolvat. (1848), p. 161-162, 164-165.
Motto din carte& lui La Menai, [Lamennais] : Paroles d'un croyant.
5400 Altman], I. 323.2 (439.2) Dare de seami aminuntiti asupra dezbaterilor din adunarea de
[Prezentarea lui Eftimie Murgu, cu prilejul alegerii lui la 3/15 mai.
ca deputat in tinutul Lugojului]. AMICUL POP., I (1848),
col. 61-64. 5412 323.2 (439.2)
Punctele petitiunei dein partea Natiunei Romane. ORG.
5401 Un Banitean 323.2 (439.2) NATIUNALE, I (1848), p. 5-6.
[Despre adunarea din 30 aprilie a rominilor din Arad Petitiunea rominilor din Transilvania - in care cer libertate po--
liticS, religioasi, a scrisului, desfiintarea iobigiei, a decimei etc.
si memoriul inaintat episcopului roman]. G. TRANS., XI
(1848), p. 150. votati in adunarea de la Blaj.

5402 Un BanItean 323.2 (439.2) 5413 323.2 (439.2)


[Despre atitudinea romlnilor banateni fata de fixarea Punturile natiunil romane transilvane votate in adunanta
congresului national numai pentru romlnii ortodocsi, la nationala dela Blaj in 15-17 Main c.n. 1848. FOAIE PT.
Neoplanta, la 27/15 mai 1848]. G. TRANS., XI (1848),
p. 155-156 : Din Banat. p. 182 bis -
MINTE, XI (1848), p. 153-155 ; VEST. R., XII (1848),
183.

5414 323.2 (439.2)


5403 Dragol, Inane 323.2 (439.2)
[Precizare in legaturl cu adunarea popularl convocata Forma juramintului pus de adunarea generala a natiel
de mitropolitul sirb, la Neoplanta, pentru ziva de 15 mai].
romane in campul libertatii la Blaj in 3. Malu 1848.
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 155.
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 4 : Ungaria.
Fiind invitati i rominii, ca ortodocsi, L D. declari a rominii 5415 J. B. 323.2 (439.2)
din Bihor nu vor participa, pentru a cercustirile desfisurate adu-
nIrei anunciate se par a da direcciune politicl, interesul Ind al
[Despre culorile flamurilor romane]. ORG. NATIU-
rondnilor ne fiind tot acelaii cu al serbilor". NALE, I (1848), p. 8 : Blasiu, 26 : 14 maiu. D. Redactoriu !
Arad pentru ce nu ii plac culorile flamurilor si ale cocardelor
;i cum ar trebui si fie.
5404 323.2 (439.2)
Ce e de lucratu. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 390-392. 5416 323.2 (439.2)
Se arati ponturile" ce cuprind principalele drepturi pentru viata [Descrierea adunarii din Cimpia Libertatii, la Blaj].
politicl a rominilor din Transilvania si pentru care trebuie si lupte BUKURESTER DT. Z., IV (1848), p. 153 : Walachei.
poporul.
5417 323.2 (439.2)
5405 323.2 (439.2) [Adunarea nationala a romlnilor la Blaj]. ALBINA
[Comentarii cu privire la viitoarea adunare nationala" ROM., XX (1848), 164, 170, 174-175, 179-180.
de la Blaj]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 395 : Tran-
silvania. 5418 323.2 (439.2)
Se afirmS Preste tot, mai toti Ant ingrijaci de rezultatele acestei [Raspuns la unele comentarii asupra adunarii din 3/15
unice, dupl mai multe sute de ani intimpliri. Puyini optimisti si mai, la Blaj, publicate in foaia Erd61yi Hiradól. G
multi pesimilti". Se recomandi : Pacea, cump3tul i ordul bun". TRANS., XI (1848), p. 166 : Monarhia Austriaca.

268

www.dacoromanica.ro
321.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 321.2 (439.2)

5419 323.2 (439.2) 5428 323.2 (439.2)


Punctele Romanului de Viena. ORG. NATIUNALE, I [Corespondenta cu privire la singeroasele ciocniri din
(1848), p. 6-7. Mihaly]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 14 [gresit : 13] :
Se publia un fragment dintr-o proclamatie acre rominii din Tran- Mihaltiu, 3 juniu st. n.
silvania a unui : S...e, medicinu, reprodusg dupg Gazeta Vienezg
[Wiener Zeitung], care cere emanciparea politia a rominilor, fill- 5429 323.2 (439.2)
preung cu rezolvarea problemei pimintului kr, libertatea religiei, [Corespondenta in legatura cu mkelul de la Mihaly].
a limbii, a vorbirii etc. pentru romini. G. TRANS., XI (1848), p. 179 : Mihalt.
5420 323.2 (439.2) 5430 323.2 (439.2)
[Proclamayia tinerimii romane de la Oradea Mare adre- Causa Mihalyului. FOAIE PT. MINTE, XI (1848).
sari romanilor]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 12. p. 212-214.
Tinerimea de la Oradea i;i exprimg in 7 puncte doleantele : asi- Se protesteazl impotriva asasingrilor de la Mihal$ pi Co;lar. Se
gurarea limbii si nationaliatii romlne, alegerea de dreggtori, liber-
reproduc declaratia ;i o scrisoare ale lui S. Birnu$ in care acesta
tatea, tipgrirea de arti Icolare cu cheltuiala statului etc. protesteaa faa de felul in care autorititile au ficut ancheta. Se
deplinge lipsa de siguranig personalg a frunta;ilor romini.
5421 323.2 (439.2)
Raspuns la prochiemiciunea romanilor din Ungaria ! 5431 [Barit, G.] 323.2 (439.2)
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 174-176.
-
La proclamatia rominilor din Ungaria
- apiruti in Pesti Hirlap,
Armarea poporului. G. TRANS., XI (1848), p. 181-182.
Demonstreazi dreptul poporului roman de a se karma ;i a-si
nr. 62 cerind alipirea Transilvaniei la Ungaria, se rispunde a
rominii de acolo n-au drept a dea sfaturi ping ce nu se vor aduna alatui o gardg nationall
narhie
- in vremile tulburi.
la fel cu celelalte neamuri din mo-
- spre Ali asigura linipea
;i chibzui, cum s-a ficut la Blaj. Ina mai bine a vita alituri de
transilvgneni, la vatra lui Traian.
5432 323.2 (439.2)
5422 Mai multi roma'ni 323.2 (439.2) [Comentariile redacyiei la proclamatiile catre romani
Cum start romanil din Ardeal si ce aii de a face ca sa'si adresate de mitropolitul sirb Raiacici si episcopul roman
fericeasca nayia ? FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
Vasiliu Erdeli, din Oradea]. G. TRANS., XI (1848).
p. 183 : Ungaria si Croatia.
p. 182-183. Redactia observg, intro altele : Nu maghiarii ca natiune, ci aris-
Se subliniazg certitudinea a impgratul va intgri hotgrirea Dietei
Transilvane -
de unire cu Ungaria -
cu tot protestul romlnilor.
Dula autorii articolului, nu are rust ca romlnii a se opura. Ei
tocratia Ungariei subjugase ;i pe maghiari ;i pe romini ;i pe alto
popoari, cid toti erau sclavi ;i iobagi ; iar estimp nu din genero-
zitate ci numai de frici se Invoiri la totala desrobire a $granilor"...
trebuie a faa a$a ca a tragg cit mai multe foloase din nous situatie.
[Redactia nuli insulelte vederile articolului].
5433 323.2 (439.2)
5423 323.2 (439.2) [Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la memoriul
[Corespondenye din Carei, datate 21 i 26 mai, in lega- redactat in adunarea nationalà de la Blaj]. G. TRANS..
XI (1848), p. 183, col. I.
tura cu arestarea preotului Moise Szora Noac]. G. TRANS.,
XI (1848), p. 174-175, 179-180 : Ungaria.
5434 Pap, Augustin 323.2 (439.2)
5424 Noac, Moisi 323.2 (439.2) [Corespondenta cu privire la activitatea delegatiei ro-
[Scrisoare trimisa din temnita de la Carei, in 21 mai]. mane ce urma sa prezinte la Cluj petiyiunea" romanilor,
G. TRANS., XI (1848), p. 174-175 : Ungaria. in urma adunarii din 3/15 mai]. ORG. NATIUNALE, I
(1848), p. 17 : Clusiu, 7 Juniu nou.
Arita a groful Gheorghie Karoly, care ca gi alti proprietari hi Vorbe;te ;i de divergendele politice dintre Andrei Saguna 1i loan
mulcl buzele pentru pierderea robotelora, 1-a pirit la autoriati a Lemeny.
ar fi ficut riscoalr. In tnchisoare mai erau vreo 36 de romini
pentru recuprinderea unor portioare de pimint pe care le luase
groful G. Karoly de 6 ani". 5435 323.2 (439.2)
[Relatare despre dezbaterile din Dicta Transilvaniei in
5425 Papiu Ilarianu, Ales. 323.2 (439.2) legatura cu adunarea nationala de la Blaj si situavia
pohtica din Transilvania]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
[Scrisori in care Ilmureste imprejuririle in care a fost p. 20, col. 11-21.
arestat mai sau, preot roman in Budiu, si protesteaza im- Intro altele, se mentioneaa interventia episcopului loan Lemeny.
potriva tratamentului pe care i 1-au aplicat autoritatile
maghiare]. ORG. NATIUNALE, I (1848), nr. VII, p. 30 :
Turda, 12 juniu v., nr. VIII, p. 37 : Juniu, 27/15 a.c. 5436 323.2 (439.2)
[Discuyii in Dieta Transilvaniei cu privire la comitetul
5426 323.2 (439.2) roman din Sibiu]. G. TRANS., XI (1848), p. 186, 191,
[$tiri si comentarii despre acyiunile formatiilor militare col. I : Cluj.
de secui din Transilvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 166 :
Sibilu, 20 Maiu, 179 : Mihaly, 191, col. I : Cluj, 191 : 5437 323.2 (439.2)
Sibilu, 14 iunie, 193, col. 11-194, 205 : Transilvania, 237 : [Corespondenye din Cluj cu privire la legea pentru des-
Turda, 20 Iulie, 237-238 : Medias, 17 Julie, 259 : Tran- fiinyarea iobagiei in Transilvania]. G. TRANS., XI (1848),
silvania, 270-271 si 274 : Abrud 25 Iulie, 282-283 : Dela p. 185-186 : Transilvania, 193 : Transilvania.
Muras, Iulie 31, 285 : Transilvania, 306, col. II : Flárom- Relatindu-se despre dezbaterile ultimo din Dicta Transilvaniei, se
szek, 317-318 : Transilvania, 334 : Timisoara, 6 Octom- veste;te : Iolagia inceteazg in tot Ardealul pe toaa vecia incepind
vrie, 340 : Stiri mai noaa, 341, col. 11-342. din 1816 iunie 1848'... Se araa ci, prin aceastg lege, poporul tran-
silvan mare parte romln insg si unguri mulçi fi ciceva sate aselti
5427 Racz, Gregoriu 323.2 (439.2) scapg de robia veacurilor"... Apoi se infi$iseazg in cuvinte mai
[Corespondenya din Turda, cu data de 29 mai, st. n.. populare", pe paragrafe, cuprinsul legii. La urmg, se dau aminunte cu
referitoare la purtarea fayi de romani a voluntarilor secui, privire la dezbaterile dietale in legiturg cu unele puncte ale legii
in trecere pe acolo]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 14 urbariale, precum oi ale Ici pentru desplgubirea corpoaciunelor
[gresit : 13] : Sciri dein patria. proprietare.

269

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) RtVOLUTIt : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5438 323.2 (439.2) Textul acestuia impreuni cu cel al aspunsului dat petitiunii sa-
G. TRANS., XI silor impotriva unirii cu Ungaria. Comentarii asupra lui, subliniin-
Periculul este foarte mare ! (1848),
p. 189-190. du-se a deocamdati rornInii trebuie aS tie a folosi drepturile pe
care le confea noua constitutie.
Analiza situatiei politice est-europene. In grelele imprejuari, un-
gurii si rominii trebuie si se sprijine unii pe altii, printr-o alianti 5449 323.2 (439.2)
Ia egalitate deplinl.
[Manifestul imparatului catre tinuturile graniceresti]. G.
5439 Barit, G. TRANS., XI (1848), p. 199.
323.2 (439.2)
Comentarii la textul acestui manifest, care garanteaa grinice-
Caul Erdelyi Hiradd i Ellenör. G. TRANS., XI (1848), rilor limba, religia ;i nationalitatea.
p. 192 ; ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 28.
Respinge acuzatiile aduse de aceste foi ci el s-ar intruni la 5450 323.2 (439.2)
Sibiu cu antiunioniltii sasi ;i romIni". [Hotarirea Dietel Transilvaniei cu privire 1a petitiunile
romanilor]. G. TRANS., XI (1848), p. 201 : Monarhia
5440 Cipariu, T. 323.2 (439.2) Austriaca.
Refruntare. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 22.
Protesteazi impotriva afirmatiilor din unele foi maghiare din 5451 Barit, G. 323.2 (439.2)
Transilvania a el ar fi obiectul coruperii natiunii sisesci". Fratilor romani transilvani ! G. TRANS., XI (1848),
p. 205, col. II.
5441 323.2 (439.2) Apel la uaire fi la judecaa calna i prudentS, in legituri cu
Ministeriul catra jurisdictiunile Transilvaniei. ORG. NA- problema unirii cu Ungaria.
TIUNALE, I (1848), p. 35.
Dula ce araa importanta unirii Transilvaniei cu Ungaria, ministrul 5452 323.2 (439.2)
de interne, Bartolomeu Szemere, face apel la toti sI ajute patria [$tiri despre activitatea lui Eftimie Murgu, dupa elibe-
in pericol. rarea lui din inchisoare]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
nr. VII, p. 31, col. II, 58, col. I.
5442 Lidai, Aug. 323.2 (439.2)
Ce voiti ? ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 45-46. 5453 323.2 (439.2)
LSclai araa a nu numai ungurii, ci i rominii din Transilvania [Corespondenta din Lugoj despre adunarea romaneasca
trebuie si contribuie la aplrarea patriei. ce a avut loc acolo in ziva de 3 mai]. G. TRANS., XI
(1848), p. 166-167 : Banat.
5443 Mai multi tineri romani 323.2 (439.2) Au vorbit : Vasilie de Fogarasi, A. Bojinca, M. Pascu si Stefan
loanovici. 5-a hoarit si nu se trimiti delegati la congresul sirbesc
Eca ce voimu. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 54.
RIspuns la articolul Ce voiti ? de A. Liclai.
ideea : noi nu voim a se asupreasci nici o nationalitate
- Se centreazi pe
i pentru
de la Carlovit. S-a ales o deputltie din 16 insi, spre a lucra in co-
intelegere cu ceilalti romini pentru trebile religionarie a rorninilor
din Ungaria".
aceea ne tinem strins de ce s-a determinat in Congresul de la Blai".
323.2 (439.2)
5444 Lidai, A. 323.2 (439.2) 54 ca se va tine la Lugoj, in ziva de 27 iunie,
La ataculu dein nr. XI suptu rubrulu : Ce voirnu. ORG. un congres national romanesc"]. ALBINA ROM., XX
NATIUNALE, I (1848), p. 62. (1848), p. 207 : Ungaria.
Rispunde articolului tinerilor rornini, pledind pentru libertate in RomInii din Banat vor cere, ca ;i romlnii din Ardealnationali-
discutiile politice, dar cerind a fie duse cu seriozitate, mai ales in tate, limbl si egalitate.
problema unirii cu Ungaria.
5455 323.2 (439.2)
5445 323.2 (439.2) [$tiri despre congresul national roman din 27 iunie 1848,
[Se exprima regretul c romanii din pamintul craiesc" la Lugoi]. G. TRANS., XI (1848), p. 206 : Ungaria. Banat,
n-au ales deputati pentru Dieta de la Pesta, la fel ca sasii]. 224, col. I : Ungaria.
AMICUL POP., I (1848), col. 140.
5456 A. G. 323.2 (439.2)
5446 Bruz, Ludovic 323.2 (439.2) Resultatulu adunerei nationali rom., dein Logosiu. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 42.
Un ungurfi catra Romani. INVET. POP., I (1848), p. 69. Se publics cele opt puncte votate de adunarea ce s-a tinut la
Cere colaborarea romInilor cu ungurii i inrolarea lor in armata 27/15 iunie 1848, la Lugoj, sub prelidintia lui Eftimie Murgu.
ungari. Pinl acum nobilirnea s-a impirasit numai dein drepturi
tinarire, iar dein greutici numai poporul"... ,La anul 1848 s-a pus 5457 323.2 (439.2)
temeiul drepturilor comuni.... ,De aci fncolo a fie cointelegere i Adunarea Romanilor din 27/15 Iunie in Lugoj tinuta.
pace intre noi, uitati rominilor suferinta purtati. Subt jugul turcesc
;i al absolutismului -
domniei netermurite
aranul romln ;i aranul unguresc"... ,Dupi ce romlnul lapIcli
-
intru asemenea pitimi
AMICUL POP., I (1848), col. 128-132, 147-150, 175-176.
Se publia raportul presedintelui acestei adutari, Eftimie Murgu,
trimis Ministerului de Interne.
prepusul i vede cS e fn pericul patria, a nu se dea jos, ca a nu
cadi iarlsi in sclavir. 5458 323.2 (439.2)
[$tiri comentarii in legatura cu congresul national
§i
5447 323.2 (439.2) romanesc ce urma si se intruneasca in 15/27 iunie la Ti-
Adeverat'a chiamare a unui ostaslu. Seau intrebarl catra misoara]. G. TRANS., XI (1848), p. 224, col. I, 225
un ostasfu june i respunsurile lid bine cuvintate. INVET. 226 : Ungaria.
POP., I (1848), P. 70-72.
La intrebirile puse ttrarului ostas, acesta rispunde a se duce a 5459 323.2 (439.2)
lupte pentru dumnezeu, dreptate, eliberarea fratilor, egalitate, pace etc. [Extras din foaia maghiara Kozlöny" cu privire la
miscárile politice ale romanilor din Banat]. ORG. NA-
5448 323.2 (439.2) TIUNALE, I (1848), p. 58.
[Raspunsul monarhului Austriei la memoriul inaintat N. Bosinca a cerut aprobarea pentru a constitui Ufl corp militar
prin deputatii adunarii nationale de la Blaj]. G. TRANS., de 20 000 romini, pentru a lupta impotriva sirbilor, dar poporul
XI (1848), p. 198-199 : Monarhia Austriaci. nu se invai%

270

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5460 323.2 (439.2) 5470 Unu Murasianu 323.2 (439.2)


[Comentariu cu privire la cauza miscarilor tarinesti din [Scrisoare LU privire la desteptarea nationala a roma-
Tramilvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 190 : Transil- nilor i impotrivirea pe care o arata unii dintre condu-
vania, Brasov, 18/6 Iunie. citorii populatiei maghiare]. ORG. NATIUNALE, I
Arad dezamagirea calor care credeau ci, starer:du-se robotele, (1848), p. 53-54 : Domnulu Redactor !
poporul se desarma O se impaci, pentru ca el este bun de la naturl Subliniazi indeosebi dusznania cu care era urmirit Al. Papiu
uiti usor". Se intreaba de ce taranii nu se indestuleazi numai Ilarian.
cu mosiile lor colonieale, ci cuprind sau stria' 8i alodiaturele". Con-
testi ca ar fi vorba de uri nationala, cici la aceste miscari participa 5471 Cipariu, T. §i Iosif Igian 323.2 (439.2)
i iobagii maghiari ; iobagii secui ocupari piduri i finate mare
de la aristocratii maghiari si nu mai fac robote de mult. Crede cI
Catra natiunea romana dein Transilvania. ORG. NA-
pricina este ci taranii oiu ca cutare finat, agru, padure, drept de TIUNALE, I (1848), p. 55-56 ; FOAIE PT. MINTE, XI
moari ;.a." inainte de 1820 erau locuri ale comunitatii, ale bisericii
(1848), p. 241-243.
sau mosii iobigesti.
Scrierea e datata : Pasta, 18/30 iulie 1848. Cei doi semnatari
apSrS delegatia romhnS imputerniciti sS prezinte Impiratului petitia
adunarii de la Blaj delegatie din care ficeau parte si ei de
5461 323.2 (439.2) acuzatia ca s-ar fi abatut de la hotiririle luate la Blaj ;i a recu-
[Stiri despre neintelegerile dintre proprietari i fostii noscut de fapt unirea Transilvaniei cu Ungaria.
iobagi asupra lucrarii mosiilor]. ORG. NATIUNALE, I
(1848), p. 31, col. II, 42-43 : Blasiu, 13 : 1 jul., 57, 5472 Ruffu, Gabriele 323.2 (439.2)
col. II 58, 60 : La Sieu..., 80-81 : De lenga Dees, Tonu dein Ungaria. ORG. NATIUNALE, I (1848),
1 sept. a.c.
p. 56-57.
5462 323.2 (439.2) Indeam.ni poporul roman 5i pe fruntalii lui sa continue cu sta-
tornicie lupta pentru asigurarea libertatilor politica si a nationalitatii.
[Stiri despre apucaturi de pamint" de catre tarani in
unele sate" din cimpie]. G. TRANS., XI (1848), p. 205, 5473 323.2 (439.2)
col. I.
Ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NATIUNALE,
5463 323.2 (439.2) I (1848), p. 62.
Scrisoare semnata : Mai multi rom. dein Clusiu", in care e criticat
[$tiri despre atitudinea fostilor iobagi secui fata de ne- oportunismul politic al unui ex-protopop" si comportarea lui
mesi]. G. TRANS., XI (1848), p. 216, col. I : Treiscaune. la Pasta.
Dupa Erd.[elyi] Hir.ladó]. Sicuii citi fusesera iobagi striga :
Toate acestea imparatul ni le dedese de mult ; ci nemelii cu popii
ne tinura drepturile ascunse"... Sicuii ci odea pe locuri alodiale, 5474 u 323.2 (439.2)
nu mai vreau nici a se misca din ele, nici a lucra, ci le pretind Apendice la ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NA-
pentru sine". TIUNALE, I (1848), p. 78.
Dezvaluie ci ,,ex-protopopul° vizat prin articolul precedent e
5464 323.2 (439.2) St. Moldvai, parohul roman din comuna Pintic. Condamna fari-
[Corespondente i tiri despre ciocnirile dintre ostasii seismul" lui, ara.ind ci era cind pentru unirea Transilvaniei cu
secui i taranii romani]. ORG. NATIUNALE, I (1848), Ungar:a, cind impotriva ei.
p. 22 : Sciri yank, 27 : Poiana Ariasiului 11 jun., 28 : Sciri
varie, 29-30 : Turda, 30 : Turda, 12 juniu v., 30 : Juniu, 5475 323.2 (439.2)
27 : 15 a.c., 48 : St. Craiu, 52 : Sciri varie, 68 : De la Bai'a [Stiri despre miscarea revolutionara a ungurilor din Ar-
Abrudului. deal]. G. TRANS., XI (1848), p. 102-103 : Transilvania,
108 : Cluj, 108 : Cetatea de peatra, 116 : Cluj, 205 : Mo-
5465 323.2 (439.2) narhia Austriaca, 225 : Cluj, 225, col. II : Zlatna, 28 Iunie
[Stiri despre actiunile militare ale lui Avram Iancu]. n., 229 : Ungaria, 264-265, 270-271 : Monarhia Aus-
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 28 : Sciri varie. triaca, 274 : Abrud, 282-283 : Cluj si Dela Muris, 290
292, 317-318 : Transilvania, 331, col. I, 337 : Transit-
5466 323.2 (439.2) vania, 341 : Transilvania, 360 : Ungaria.
[Extras din proclamatia catre granicerii rorrani i secui
data de primul ministru L. Batthyany, in 28 iunie]. ORG. 5476 323.2 (439.2)
NATIUNALE, I (1848), p. 41 : Ungaria. [Se vesteste ca in cetatea Alba-Iulia se fac pregatiri de
razboi]. G. TRANS., XI (1848), p. 205, col. I : Alba Iulia.
5467 J. B. 323.2 (439.2)
[Corespondenta referitoare la comportarea autoritatilor 5477 323.2 (439.2)
maghiare fata de romani]. ORG. NATIUNALE, I (1848), Putine cuvinte despre terrorism. G. TRANS., XI (1848),
p. 42-43 : Blasiu 13 : 1 jul. o. 209-210.
5468 Mai Multi 323.2 (439.2) Polemici cu gazeta ungari Ellenör. Se face apel la maghiari ca si
renunte la violenta in raporturile cu rominii.
[Corespondenta in care se pling de comportarea ostasilor
secui fail de romini]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
p. 43 : Turda. 5478 323.2 (439.2)
Subliniaza indeosebi agresiunea asupra canonicului Vasiliu Racz, Ungaria i Romania. POPORUL S., I (1848), p. 75-76.
ostul deputat al natiunii romine la Innsbruck'. Se &firma el, dupl savirOrea revolutiei lor, maghiarii au facut
greseala de a refuza binefacerile ei romanilor ;i slavonilor ce traiau
5469 Un vecinu 323.2 (439.2) cu ei. Rezultatul a fost ca. Ungaria a devenit teatru de razboi civil.
Refutare. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 43-44. Inainte de ora mot-0i Ungaria se mai poate salva, incetind persecu-
Protesteazi impotriva afirmarilor dintr-o corespondentl din Dej, tarea acestora 8i primind mina amicali ce i-o !round romanii ardeleni.
publicati in foaia K.[olosviri] Hir.(adó], nr. 22. Acolo se spunea
ci oarnenii din satul Zalha ar fi tras cu pustile, ar fi voit a-;i lua 5479 323.2 (439.2)
dreptul la impartirea vamei din moara domneasci 8i unii ar fi tramis [Imparatul Austriei primeste a doua petitiune a delega-
in ',Mures domneascl dupi lemne". Arad ci çSranui romani de acolo tiei rom'ane]. G. TRANS., XI (1848), p. 210 : Monarhia
au sirbatorit Itergerea iobigiei. Austriaca.

271

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TBANSILVANIA 3231 (439.2)

5480 323.2 (439.2) 5489 323.2 (439.2)


A doua petitiune. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 36. Respuns. La articlul despre romani al lui Nicolau Jojica
Se publicI in rezumat petitia pe care episcopul $aguna a prezen- in nr. 108 din Pesti Hirlap. 1NVET. POP., I (1848),
tat-o, la 23 iunie 1848, impiratului in numele rominilor din Tran- p. 57-59.
silvania. In petitie se cere respectarea naionalitlçii i limbii rornine. Se tipirette rispunsul semnat de S. Pap, Al. Buda etc., publicat
Se publici si rispunsul impiratului. in Foaia pentru minte, firi introducerea de acok f; flrl scrisoarea
citre redactia ziarului Nemzet. Intr-o notiti, redactia precizeag cl-1
5481 323.2 (439.2) publici ca si vadi fratii nostri ci cine nu Incape de noi, i eine
[Raspunsul monarhului Austriei la a doua petitiune a nc apIrl'.
rominilor]. G. TRANS., XI (1848), p. 222-223 : Mo-
narhia Austriaci. 5490 323.2 (439.2)
Extras ,.din un cerculariu mai lung" al episcopului Andrei $aguna. [Despre ne;tiinta filologica 6 istorica a lui N. J6sika,
Episcopul roman adaugi unele comentarii, enumerind drepturile care in aestiunile romknefti]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
se deduc pentru romini din promisiunile imperiale. Redactia adaugi p. 48, col. I.
observatia ci acestea coate sine de o naturi incit i firi alergituri
incoace 0 in colo le cistigam neapirat i nesimtit". Problema cc 5491 M. 323.2 (439.2)
trebuie rezolvati e garantarea nationalititii. [Corespondentä din Cheta, datati 16 august, cu privire
la maltratarea locuitorilor din sat, pentru pretinse restany
5482 123.2 (439.2) din timpul iobagiei]. G. TRANS., XI (1848), P. 237 :
[Comentarii asupra componentei si atituclinii delegatiei Transilvania.
romkne ce urma sa participe la stabilirea conditillor unirii
Transilvaniei cu Ungaria]. G. TRANS., XI (1848), P. 223, 5492 323.2 (439.2)
246, col. II. [$tiri despre miscarile tarinesti din Transilvania]. G.
TRANS., XI (1848), P. 264-265 : Transilvania, 270 :
5483 323.2 (439.2) Transilvania.
[Se vestelte cà episcopul romIn ortodox este provocat In comitatul Dibicei [Dobical, tiranii refuzau si implineasci res-
sub pedeapsk articulara a merge la Dietz Ungariei ca toti tantele zifelor de roborl dinainte de 18 iunie ; jelerii locuitori pe
ceilalçi episcopi"]. G. TRANS., XI (1848). p. 216 ; StirI alodiale (locurile culla) kcI nu vreau a face robote" ; tiranii ocupi
mestecate din patria. pidurile si finetele despre care ei ;tiu ci au fost ale kr"... Cind se
incearci constringerea lor, se varsi ;i singe ici, colo". La Biliac
5484 P. 323.2 (439.2) si $iieul Mare, au fost aduli soldati, care au 'Attic fi au arestat.

DeRpre zeciuiele. FOAIE PT. MINTE. XI (1848), p. 230. Dupi kile EllenBr fi Kolosv.[&ri] Hir.[ac16], care atribuie aceste tul-
buriri influentei lui Simeon Birnut.
Arari bucuria produsi de stergerea" dijmelor ;i indeamni si se
string bani pentru kflorirea folosului national", mai ales acum, 5493 323.2 (439.2)
cind Dietz a declarat na0a romini liberi i asemenea drepturilor
politice celorlalte natii i religii conlocuitoare. [Corespondente despre anchetarea escesurilor politice"],
G. TRANS., XI (1848), p. 270-271, 274 : Abrud, 25 Iulie,
5485 323.2 (439.2) 273, col. 11-274.
[Revendicarile formulate la adunarea româneasca din 5494 Mirgineanu 323.2 (439.2)
10 iulie, la Nasiud]. G. TRANS., XI (1848), P. 238 : [Corespondenta cu privire la executia" din satul Salcut,
Maud. comitatul Cetatea de Bald]. G. TRANS., XI (1848),
p. 282-283 : Dela Murk, Iulie 3 1.
5486 I. M. 323.2 (439.2) SolgIbirlul" Midira; Gabor a adus in sat griniceri sicur,
Sul:4 patriotice i nationale dela Murk 13. Iulie v. pentru a-i sili pe tiranii romini sI-i secere i sI-i transporte holdele,
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 238-240. si-i coseasci finetele etc., fiindcl nu putea gisi lucritori pentru de.
Descrie tulburlrile de la sate pricinuite prin incercirile de repro-
siune ale oficialitItii, in urma adunirii de la Blaj. 5495 Tura:, J. 323.2 (439.2)
[Scrisoare in legatura cu adonarea nationalk]. ORG. NA-
5487 Firäut, Samoa 323.2 (439.2) TIUNALE, I (1848), p. 60 : Blasi% 2 : 14 aug.
Domnii romanilor I INVET. POP., I (1848), P. 53-54. Ironizeazi teama provocati de aceasti adunare priatre autorititile
Arad ce trebuie si faci rominii ardeleni ca si fie demni de liber- comitaplui Cetatea de Bala.
tate. Amintirea trecutului e .Indi vie : geme inima cetitenilor de
acum de groaza solglbirlibor i a dregitorilor ca 0 a iobagilor de 5496 323.2 (439.2)
deunizi", dci i astizi dregitorii .tracteazI cu cetitenii de scum, ca Ad vocem : Cetate de B. ORG. NATIUNALE, I (1848),
cum tracta cu sclavii de odinioarr. Ii indeamn1 pe cetiteni : Nu p. 60.
vi uitati la aceea ci libertatea e scrisi In legi : se voi ziceti, ci NotitI in legituri cu afirmatia foii near, nr. 45, a autoratile
legile-s cu nasul de ceari, multe au fost si pini acum scrise pe din Cetatea de Balti se tem de o riscoall a poporului romin :
hirtii, care nu se pomenea in viatl ; apoi liberratea e reluptitoarii, ,,Face0 dreptate, cum se cuvine in sensul legion mai noui, ms vi
numai cei luptitori o vor cistiga". doarI inima de concesiunile solicitate de spiritul timpului, nu gal-
maciti ; i credeti ci popor mai impicat nu e ca romInul".
5488 323.2 (439.2)
Un raspuns national dat baronului Nic. Jojika. FOAIE 5497 323.2 (439.2)
PT. MINTE, XI (1848), P. 249-251. [Despre arestarea lui Laurian si Bilasescu]. ORG. NA-
Versiunea zomineasci a unci scrisori publicate in foaia Nemzet, TIUNALE, I (1848), P. 68, col. II, 73, col. II. 85, col. II.
din Pesta. Semneazi : Sigismund Pap, Alesandru Buda, Eutimiu Murgu,
Ales. Bohetel, Todor Serb, Aloisiu Vlad, Constantin Papfalvi, I. Man. 5498 323.2 (439.2)
Ei aratI situatia de tolerati" a rominilor, pe care o consideri ca [$tiri despre arestarea, la Sibiu, a lui A. Tr. Laurian ;i
rusinitoare. Socotesc articolul lui J6sika drept Intiritare curatI". Nic. Balkescu]. G. TRANS., XI (1848), p. 273 : Sibitu,
Ei atiu cum Ili bat capul unii din aristocrati a monopoliza ei 277-278 : Monarhia Austriaci, 280 : Dela Sibilu mai not'',
singuri drepturile cistigate, ti poporul care nu voieste mai mule a 281-282 : Sibilu 26/14 August, 293-294 : Sibilu. 4 Sep-
suferi monopolul drepturilor"... Declari : ,Noi nu voim privilegiuri ; tembrie ; VEST. R., XII (1848), p. 245, 250-251, 253
noi pretindem drepturi legali, nici mai mult nici mai putin, decit ce 254 : Transilvania ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 275,
ne di constitutiunea niscuti in spiritul seclului". col. 11-276, 294, col. II.

272

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 123.2 (439.2)

5499 323.2 (439.2) 5510 Auran, I. 323.2 (439.2)


[$tiri despre arestarea in Ardeal a lui Laurian i incer- Despre dicta 96018. AMICUL POP., I (1848), col. 201-204.
carea de a-I aresta pe Barnut]. POPORUL S., I (1848), Dare de seam! despre yedinaa Dietei Ungariei, in care deputatii
p. 70, col. II, III [f.t.], 76 : Transilvania, 84. col. III. romani : Drago5, Murgu, Sigismund Pap 5i Serb, au vorbit despre
Ulterior, a lost arena 0 N. Bil15escu. nedreptIvile care s-au float 5i se lac rominilor din Ardeal.

5500 323.2 (439.2) 5511 323.2 (439.2)


[Despre eliberarea lui A. Tr. Laurian si Balasescu]. [Proiectul de lege pentru impiciuirea nationalitatilor"
AMICUL POP., I (1848), col. 221. indeosebi a romlnilor prezentat de Wesselényi in
Dieta Ungariei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 72.
5501 323.2 (439.2) Redacvia adaug! comentariile sale.
[$tiri despre arestarea lui Simeon Balint si a tinarului 5512 323.2 (439.2)
I. Moga]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 65, col. I, [5tiri despre cearta infricosata." din Dieta Ungariei,
68 : De la Bai'a Abrudului..., 85, col. J. intre deputatii romani i secui]. ORG. NATIUNALE, I
(1848), p. 72, col. II.
5502 $irianu 323.2 (439.2) Cauza discuviei a fost asuprirea romanilor din Transilvania de
Cu cine si tinem noT Romanii ? AMICUL POP., I (1848), cltre militarii secui.
col. 151-156.
Arad ci romlnii trebuie al meargi cu ungurii, care promit liber- 5513 323.2 (439.2)
5i nu cu sirbii sau croa(ii.
tatea, egalitatea 5i fraternitatea, [Relatare despre sedinta din 14/26 august a Dietei Un-
gariei, in care s-a discutat situatia romanilor]. ORG. NA-
5503 $aguna, Andrei 323.2 (439.2) TIUNALE, I (1848), p. 75-76 : Ungaria.
Declaraciune catra Romanii din Ardeal. AMICUL POP., Se inflai;eazi interpelirile ficute de : I. Dragol, Eft. Murgu,
I (1848), col. 155-156. S. Pap, Teodor Serb ;i rispunsurile date de miniatrii Szemere, Kossuth
Saguna dezminte ci la Sibiu s-ar vine adunIri politice pe ascuns, si deputatul PlIfi.
cu ;circa i aprobarea lui. 5514 323.2 (439.2)
5504 323.2 (439.2) [Comentarii asupra raspunsului dat de 11 magnati" ma-
[Comunicatul prin care Andrei $aguna dezminte ca in ghiari la tele aratate de cltre deputatul roman Sigismund
Sibiu se fac adunari secrete ale rominilor, in numele sau, Pap, in Dieta Ungariei, cu privire la situatia taranilor ro-
51 arata ci aceste adunkri sint primejdioase]. G. TRANS
mani]. G. TRANS., XI (1848), p. 299. col. I : Causa
XI (1848), p. 259, col. 11-260 : Pesta in 25. Iu lie v. 1848. romana.
Se aratl cI cei 11 aparl pe aristocratic (pe proprienn), apasN
Ins! pe birocravie (amplinaiavi, oficiali, caci aceitia ar fi tiranii ai
5505 323.2 (439.2) rapitorii ?)". I se cere lui S. Pap si aduci in Diet! documente din
Despre povacuirea dine. AMICUL POP., I (1848), care al se vadi el proprierarii ardeleni, ajutati de oficialii publici
col. 119-120. 5i de foitii lor vlrafi, deregltori, prefecvi, pregitesc o reacaie infri-
Se arati CI, din 450 deputavi din DietI, 377 sine din Tara Ungu- cope! : readucerea iobigiei. Planul lor este a incepe mai filth
reascl 51 73 din Ardeal, din care 17 romani. cu jelerii, cu restanviile 5i cu zilele de cantle! pe datorie de bani".
De aceea viranul ,nu voieite a lucre nici pe bani, ca si nu cumva
5506 323.2 (439.2) si-I mai incurce".
[5tiri i comentarii in legatura cu actiunea dusk in Tran- 5515 323.2 (439.2)
silvania de comisarul regesc plenipotent", Nicolae Vay].
G. TRANS., XI (1848), p. 223, col. I, 223, col. II : Bra- [Notita despre atitudinea Dietei Ungariei fata de pro-
sov, 264-265 : Transilvania, 331, col. I, 336 : Stir! mai blemele romanesti]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 83,
nog, 340, col. II, 350 : Transilvania. col. II.
Se vorbeate de un proiect de lege asupra Transilvaniei, in care se
5507 323.2 (439.2) menvionau doar tele trei naviuni din trecut, iar de romani niciun
cuvint" ; deputavii romani n-au fost asculrati ; doui proiecte anunvate
[Stiri ;i comentarii despre activitatea deputatilor romani de Kossuth : pentru eliberarea tuturor arestavilor politici romani gi
in Dieta Maghiari de la 1848]. G. TRANS., XI (1848), sergerea rimasigelor urbariale", nu s-au inaintat Inca Dietei.
p. 291-292, 294, 297-298 : Ungaria, 299 : Causa romana,
314-319 : Ungaria, Pesta, 329-330 : Caul romanii din 5516 Suciu, I. 323.2 (439.2)
Ardeal.
Dein Ungaria catra compatrioci. ORG. NATIUNALE,
5508 323.2 (439.2)
I (1848), p. 85-86, 89-90.
AfirmI ci atic nobilit, cit i nand populatiei trebuie a! ajute
[Corespondenta din Cluj despre misiunea comisarului patria In pericol, intr-o adeviratl fraternitate. Arad' cI nobilii nu
regal, baronul N. Vay, i conflictele violente dintre ;Irani se pot considera decit oameni ca 5i oricare alvii. Ei au suportat
;i proprietari, in unele sate spre Bistrita"]. POPORUL S., obligatiile militare in Transilvania pinI in anul 1715. Amintese
I (1848), p. 72 : TTansilvania. asupririle acute de nobili iobagilor de la 1715 incoace, de1i aceitia
purtau toate greutlçile. Le cere s! inveleagl cl scum au venit alte
5509 323.2 (439.2) timpuri.
[Relatari despre dezbaterile din Dieta Ungariei, in zilele
de 25-26 august, cu privire la situatia romanilor din 5517 C. 323.2 (439.2)
Ungaria si Transilvania in legatura cu misiunea comi-
si Gazetele unguresci. ORG. NATIUNALE, I (1848),
sarului N. Vay]. G. TRANS., XI (1848), p. 288, col. I, p. 91-92.
291-292 : Ungaria, 294 : Ungaria, 297-298 : Ungaria. Analizeazl i deplinge schimbarea atitudinii favI de roma:1i a
Dezbaterile au lost provocate de interpelarea deputatului roman presei maghiare. Arati ci la inceput, combltind feudalismul in
loan Dram. S-au asociat i deputatii romini Eftimie Murgu, Teodor Ungaria $i privilegiile excesive ale nobilimii, foile maghiare mani-
Serb gi Sigismund Pap, infitisind suferinvele intelectualilor 1i ale festau o atitudine de sirnpatie fav! de romani ;I fat! de nedreptIvile
vIranilor romani 5i afirmind cl acestea vor duce la situavia cl ,.se pe care le suferiseri iobagii romani. Aristocravia ungarl ins!, spune
va rumpe vreun nor". Cer si se trimitI o comisie de anchet! in care autorul, temindu-se ci, prin egalitate de drepturi, romanii vor citiga
fritre unguri al nu fie aristocravi". Le rlspunde ministrul Kossuth, preponderanva politic!, a impus schimbarea radical! a atitudinii fayl
a firmind ci in Ardeal se ves comploturi. de el, contestindu-le cererile de drepturi egale.

18-3172 273

www.dacoromanica.ro
123.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 123.2 (439.21

5518 Dragos, Ioan 323.2 (439.2) 5527 Auran, I. 323.2 (439.2)


Citra romanii din Ardeal. G. TRANS., XI (1848), Despre dieta çàril. AMICUL POP., I (1848), col. 249-251.
p. 329-330. Dare de seaml despre fedintele din 16 si 17 septembrie, in care
Autorul, deputat in Dicta din Pesta, se ocup5 de petitiunea inain- L. Batthylny a fost din nou insircinat cu formarea guvernului Un-
tatI de adunarea de la Blaj. -
A se vedea i observatiile lui Bari;,
(acute ca note. Vezi ;i p. 341, col. II.
gariei. Comunia si cuvintarea lui Alexandru Buda, deputat de Solnoc,
in folosul ardelenilor" in chestiunea armatei de voluntari.

5519 Un roman 323.2 (439.2) 5528 323.2 (439.2)


Libertate, egalitate. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), [Deputatii romani au prezentat Dietei Ungariei un proiect
p. 253-255, 263-264. de lege pentru asigurarea nationalitatii si a limbii romane].
Expune, dupl foaia Kaalkiny, discuriile din Dicta Ungarici cu AMICUL POP., I (1848), col. 252.
privire la legea scolilor sitesti. Se propusese ca limba unici de predare
55 fie cea maghiari. Deputatul roman loan Dragos se opune. Reproduce 5529 Moldovan, Dimitrie 8i Petru Dobran 323.2 (439.2)
cuvintarea acestuia si a contelui Samuel Vas, precum i vorbirea Catra frati! roman! din Ungaria. AMICUL POP., I
deputatului roman Sigismund Pap, in intregime (p. 254-255, (1848), col. 259-260.
263-264). Plecind din Pesta spre ;ad, ii exprimI tristecea a se despart de
rominii de acolo. Afirm5 ci ei au venit la Pesta pentru .recistigarea
5520 Hartularie, ieromonah Nichita 323.2 (439.2) drepturilor, in care firI lege ne-au despoiat inimicii nostri", mai
Ecstractul protocolulul. AMICUL POP., I (1848), col. 205. virtos pentru ,nationalitatea i dulcea noastr5 1imbi. /i indeamni
Arad cind a luat nastere Societatea nationare rominh" (Pesra, ca - de vor ajunge dregstori
din Transilvania.
-
55 nu uite de necazurile romanilor
5/17 august 1848) si de eine a fon intemeiatl.

5521 323.2 (439.2) 5530 323.2 (439.2)


Statute le Sotietati! Nationare Romane din Pesta. AMI- Raspuns : Fratilor roman! din Ardeal ! AMICUL POP.,
CUL POP., I (1848), col. 209-212. I (1848), col. 260-261.
RIspuns la scrisoarea lui D. Moldovan 6 P. Dobran. Acestia sint
Scopul socieratii e binele de obste al patriei, i inaintarea ince-
resurilor romane din coati Ungaria, impreuni cu Transilvania pe indemnari si vegheze ca nu cumva poporul nostru
giri - -
prin ami-
sI se fad unealta acelora, carii sapi in ascuns groapl liber-
temeiul libertatii, egalitivii i frltietlçii pe cale legiuitl".
titii si fericirii omenesti".
5522 Babesiu 323.2 (439.2) 5531 323.2 (439.2)
Societatea rornana natiunare din Pesta. G. TRANS., XI [Corespondenta despre framintarile politice din Bistrita].
(1848), p. 289-290. G. TRANS., XI (1848), p. 291, col. I : Bistrita, 31 August.
Dare de seami asupra sedintelor de constituire a acestei societ5ii, Se caracterizeazi atitudinea romanilor, sasilor i maghiarilor.
care avea la bazi pe reprezentantii romini din Dieta Ungariei i pc
.topi binevoitorii romani din Pesta'. Presedinte A. $aguna ; vice- 5532 323.2 (439.2)
presedinte Teodor Serb ; secretari : P. Farchici i Babes. Se vota o
proclamatie acre poporul roman, ca s5-1 indemne opre crediny5 [Adunarea sasilor românilor din tinutul Brasovului,
i
neclintit5 hog1 maghiari", si un manifest elm guvernul maghiar, in legátura cu noua lege a recrutarii]. G. TRANS., XI
infItisindu-i greselile politice pe care le-a comis fay5 de romini. (1848), p. 293 : Transilvania.
S-a hotirit scoaterea unei foi rominesti la Pesta, pentru a
propaga Adunarea refuzl si se conformeze noii legi, cid vreme conditiile
-
idei 8i simpiri liberale nationale romane". la Ungaria nu au fost md limurite.
alipirii Transilvaniei Vezi
hotarirea adunlrii din Sibiu, in p. 289 ; Din FIgIras, P. 302, col. I ;
Blaj, P. 311.
5523 Paulescu, preotul Ilie 323.2 (439.2)
[Scrisoare catre redactor, prin care ii arata bucuria 5533 323.2 (439.2)
simtiti la aparitia foii Amicul poporului" i multumirea [Corespondente i tiri cu privire la opozitia manifes-
pentru libertatile obtinute de români]. AMICUL POP., I
(1848), col. 215-220 : Domnule redactoril ! tad de populatia romineasca fata de comisiile maghiard
de recrutare pentru armata]. G. TRANS., XI (1848),
Descrie apoi serbarea pe care a organizat-o, ca preot si invIiItor, p. 299, 301 : Transilvania. Fagaras, 301 : Din tinutul
In Costeiu-Mare din comitatul Casoviei, in martie 1848, .cind cinstita Turzil. 31 August, 318, col. I : Arad, 17 Septemvr.
dcputatie pentru publicarea constitutiei in mijlocul obltei au iesit'.
Tmranii s-au opus de multe ori cu armele, afirmindu-si convin-
gerea ci oficialitatile ungare ar vrea sa restaure ioblgia de care
5524 Un Fratut de sat 323.2 (439.2) ne sc5pi impIratul'.
[Scrisoare catre redactor, in care se plinge c popa Ursu
din satul lui ii clevetelte pe Eftimie Murgu ca deputat]. 5534 323.2 (439.2)
AMICUL POP., I (1848), col. 219-220 : Domnulil re- Transilvania. Legea de recrutatie. G. TRANS., XI (1848),
dactorn ! p. 304-305 : Monarhia Austriaca.
Se expun prevederile legii ;i atitudinea romanilor fat5 de ea,
5525 323.2 (439.2) nerecunoscind-o pini nu se clarifici situatia de drept a lor, in urma
Chiemare catra fii patria AMICUL POP., I (1848), alipirii Transilvaniei la Ungaria.
col. 246-249.
Se face apel dere romani ca si nu asculte cuvintele lui Jellacici, 5535 323.2 (439.2)
ci sii lupte impotriva lui. Punctele petitiuni! regimentulu! I, romanesc transilvan
de margin!. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 295-298.
5526 323.2 (439.2) Se cer libertate 6 egalitate personali si nationa15.
[Se vesteste c Dieta Ungariei a luat in dezbatere peti-
tiunea romanilor, redactata in adunarea de la Blaj, §i a 5536 M. 323.2 (439.2)
alcatuit un proiect de lege asupra drepturilor natiunii ro- Patimile batalionulul romanesc din regimentul II. mar-
mlne]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 92 : Pestia, ginas transilvan. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
12 : 24 sept. p. 299-300.
Se publicl team! art. 1, prin care se garanta limba si narionali- Se descrie ancheta umilitoare la care a fost supus intreg bata-
tatea romlnilor lionul, in urma refuzului sau de a se bate cu strbii.

274

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) R.EVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5537 323.2 (439.2) 5547 323.2 (439.2)


[$tiri in legatura cu refuzul batalionului rominesc din [Stiri in legaturk cu adunarile rominilor la Blaj]. G.
Maud de a intra in foc impotriva sirbilor]. G. TRANS., TRANS., XI (1848), p. 310 : Transilvania, 311 : Blaj, 5
XI (1848), p. 311 : Dela Nas'ild, 16/2 Septemvr. Septemvrie v., 316 : Din Transilvania, 319, col. I [f.t],
324 : Stid ma! ruS5 importante.
5538 323.2 (439.21
Protocolul adunantei regimentului II. romanesc granita- 5548 323.2 (439.2)
rnt si respectiv al 17 de pedestrime, din 14 Sept. 1848 Protocolul adunärii poporului romnO inute la BlajO
Nr. 4451, incheiet supt presedinta rnaiorului I. Hatfaludi. din 3 pada' la 13 Sept. 1848. FOAIE PT. MINTE, XI
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 302-304, 308. (1848), p. 313-315.
Deoarece uniunea Transilvaniei cu Ungaria s-a ficut far! voia
poporului roman, regimentul cere comandantului si nu execute ordi- 5549 323.2 (439.2)
nele guvernului maghiar si si trimia o delegatie la impirat.
[5tiri cu privire la adunarea din 4/16 septembrie la
Blaj]. INVET. POP., I (1848), p. 72 : Noutap, 76 : Nou-
5539 323.2 (439.2) tat!, 80, col. II : Blaj.
[Despre zvonurile privitoare la batalionul romanesc de S-a discutat noua lege a recrutirii, necesitatea unei noi adurari
la Nislud]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 282, col. II. generale4i eliberarea romInilor prizonieri. S-a trimis o delegatie is
Gluj, ca si forrnuleze aceste cereri. S-au obtinut aprobarea unei
5540 323.2 (439.2) aduniri la Alba-Iulia, la 1 noiembrie, i eliberarea fruntalilor politici
[Relatare asupra rascoalei din comuna Luna, in comi- romini. La Blaj au sosit S. BIrnut, A. Treb. Laurian Ii Miche4.
tatul Turzii]. G. TRANS., XI (1848), p. 305-306. Au participat, pe ling! romini, i unguri 4i sa4i.
DupI Koltoszvirij Hirt Iap]. R1scoala a lost iscaa de pre-
zenta comisiei pentru recrutare. Locuitorii din Luna, Grind 4i din 5550 323.2 (439.2)
alte sate de pe valea Ariesului" au refuzat si dea recruti, spunind Petitia poporulta adunat la Blaj catra b. Vai Comisa-
al le e team! al cei de la sapinire vor si restaure iobigia". In dul. FOAIE PT. MINTE, XI (1848, p. 301-302.
11 septernbrie, armindu-se care cu ce avea i adunindu-se din citeva Cu data de 7/19 septembrie, prezentaa prin maiorul Clococean,
sate la Luna, Amarillo i proprietarilor [sic], iar pe cei mai fricosi" dupl. ce sosiseri cei doi deputaii, canonicul Rat ;i prof. A. Pop, cu
dintre ei ii stariarI cu punere de foc dact nu vor tine cu ei In rezolutia de la guberniu.
contra asupritorilor". Impotriva iiiranilor s-au trimis forte armate.
Au cIzut morti 30 dintre ;Irani. 5551 323.2 (439.2)
5541 323.2 (439.2)
[Corespondenta din Blaj, in care se vesteste ca a sosit
aprobarea din partea comisarului N. Vay ca la 1 noiem-
[Relatare despre incidentele singeroase din Luna Aria- brie sa se villa la Alba-Iulia o adunare consistoriala]. ORG.
fului, in urma refuzului populatiei romane de a primi co- NATIUNALE, I (1848), p. 88 : Blasiu, 26-30 sept. n.
misia de recrutare pentru armata maghiara]. ORG. NA- Vor prezida episcopii ; vor participa delegati ai protopopiatelor
TIUNALE, I (1848), p. 81, col. I : Scirea.. (cire un protopop i un cleric de fiecare) 4i ai bisericilor. Capitulul
din Blaj, in sedina, hoarilte ci pe baza calor stabilite In adu-
5542 32.3.2 (439.2) narea de la 3/15 mai 1848 nu e cazul a se sin! un oobor bise-
[$tiri despre adunarea regirnentului I roman de granita, ricesc", ci o adunare general!". Pini atunci, se va organiza ,,garda
la Or lat]. G. TRANS., XI (1848), p. 304, col. II : Brasov, national!".
306, col. II : Orlat, 314 : Transilvania.
5552 Farago, Ilia 323.2 (439.2)
5543 323.2 (439.2) [Corespondenta despre excesele savirsite impotriva ro-
[5tiri despre adunarea granicerilor romani de la Orlat]. manilor in Tg. Mures]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 68, col. II, 73, col. II, p. 88-89 : Dein M. Vásárhely...
81 : Adunarea dela Orlatu dein 10 sept. n. Excesele au fost provocate de Itirea fala a! Sim. Birnutiu ar
veni cu oameni inarmati de la Orlat spre Tg. Mum. Autorul
5544 323.2 (439.2) semneazi ca protopop gr. cat.
[5tire despre adunarea populatiei graniceresti romane la
Orlat]. INVET. POP., I (1848), p. 72 : Noutati. 5553 323.2 (439.2)
Scurtu raspunsu la una parte a articlului : Blasiu 4:16
5545 323.2 (439.2) sept. nr. Org. 18 a.c. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 93.
[Scurt comentariu despre adunarea grInicerilor romani, Se infitipazii temerile ca Blajul 41 nu fie invadat de oameni
la Orlat, in 10 septembrie]. AMICUL POP., I (1848), inarmati cu oecuri, furce de fier, linci, coase oblite, putini cu
col. 267. pusce", care se aflau ascunli prin piduri.
Aritindu-se al aceltia au hoarit al nu vor da ajutor guvernului
revolutionar maghiar, dar ci se vor ridica cu totii pentru initarar, 5554 323.2 (439.2)
se adaug! : ,,Pre cum vedem, noi sam asupra unui vulcan ; cc va [Se vesteste Ca orite-colonelul" Urban a dat o procla-
aduce zioa de mine ? nu ;rim. Ina a fereasci d-zeu 4i pre romIni matie prin care ia atitudine impotriva unirii Transilvaniei
4i pre unguri de gindurile rele". cu Ungaria]. G. TRANS., XI (1848), p. 311, col. II, 316,
col. II, 317, col. II, 324, col. II, 331, col. I, 341, col. II.
5546 323.2 (439.2) Urban afirmi cI-li va alc1tui o trupl de romlni, cu care va
[Relataxi despre a treia adunare de la Blaj]. ORG. lupta Impotriva unirii si pentru Arepturile monarhului*. Urban li-a
NATIUNALE, I (1848), p. 81 : Blasiu, 4-16 sept., 85 : constituit apoi batalionul 4i 4i-a alma laglrul la Mocod.
Blasiu, 3-13 sept., v.
Circa 3000 de oameni inarmati romini amestecati cu sali 5555 323.2 (439.2)
unguri, venind din jartile de cItr! Sibiu" au intrat in Blaj,
cerind : neaplicarea legii recruarii, deoarece nu e sanctionatI ; o [Despre dezbaterile din Dieta Ungariei asupra actiu-
nota adunare general! ; liberarea arestatilor politici. S-a trimis o nilor militare ale romanilor i sasilor din Transilvania].
delegatie la guvernul din Cluj. Oamenii au asteptat mai multe zile ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 87 : Ungaria.
aspunsul, care a Lost favorabil. E mentionat! i actiunea colonelului Urban.

275

www.dacoromanica.ro
323.2 (419.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5556 323.2 (439.2) Antnni cl, deoarecs no exist! nici un guvern legal in Ungaria,
[Se vesteste ca deputatii sätesti români" din partile Si- a hotirit ci ia, In numele impiratului, frinele guvernului. Face apel
biului au aderat la hotartrea scaunului Sibiului de a nu la supunere.
recunoaste unirea Transilvaniei cu Ungaria si autoritatea
guvernului maghiar]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 89 : 5564 323.2 (439.2)
Mai nou, 17 : 29 sept. Comitetul nagunil romane. FOAIE PT. MINTE, XI
Aceeagi hotarire a lost luatI i de al 2-lea regiment romIn grit- (1848), p. 333 : Documente pentru romanil transilvani.
n i ceresc. Se comunici nuntele celor din comitet gi aprobarea acestui comitet
de citre comandantul militar din Sibiu.
5557 Bránya, Std. 323.2 (439.2)
[Scrisoare in care descrie entuziasmul cu care ar fi fost 5565 323.2 (439.2)
prima de populatie români, sag si parte din unguri Declaratiunea romanilor din Transilvania. FOAIE PT.
apelul vicecolonelului Urban, pentru inrolarea in al 2-lea MINTE, XI (1848), p. 333-334.
regiment de graniceri din Nasaud]. ORG. NATIUNALE, Semneazi : A. T. Laurian, S. Birnug, N. Billgescu, I. Branu,
I (1848), p. 93-94 : Onorata Redactiune. aritind hotiririle ce s-au luat in adunirile de la Blaj din 4/16
Autorul semneazi ca paroh romin. 13/25 septembrie.

5558 323.2 (439.2) 5566 323.2 (439.2)


[Stiri in legatur a. cu actiunea iui Avram Iancu]. G. [Indrumari referitoare la organizarea cetelor militare
TRANS., XI (1848), p. 193, col. II 194 ([f.t.], 316 : pentru apararea satelor romlnesti]. FOAIE PT. MINTE,
Din Transilvania. Mai not!, Blaj, 341 : Transilvania, 358, XI (1848), p. 334-335 : Sibilu 5/17 Octomvrie 1848.
col. II 359 : Sibilu, 363 : Dela Zlatna, nr. 100, p. 407
408 : Stir! diferite din Transilvania. 5567 323.2 (439.2)
[Proclamatia generalului Puchner catre români]. FOAIE
5559 323.2 (439.2) PT. MINTE, XI (1848), p. 335-336 [gresit : 326] : Ro-
[Stiri in legatura cu organizarea militarä i luptele ro- manilor ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 355-356.
manilor din Ardeal, in 1848]. G. TRANS., XI (1848), Promite ci toate pltngerile kr vor fi ascultate, siguranga lor va
p. 314 : Transilvania, 316 : Din Transilvania. Mal not!. fi garantati, cu conditia ca si pistreze linigte.
Blaj, 324 : 5tiri mal no51 importante, 328, col. II : Din
Transilvania, 330 : Transilvania, 333, col. II [f.t.], 336, 5568 323.2 (439.2)
col. II si 340 : Stir! mai noaa, 341 : Transilvania, 345 [Stiri asupra miscarilor revolutionare ale secuilor in Ar-
347 : Monarhia Austriaca, 350-351 : Transilvania, 351 : deal]. G. TRANS., XI (1848), p. 330, col. II 331 : 5tirl
Brasov, 353-355, 357-360, 362-364 : Monarhia Austria- feliurite, 333 : Monarhia Austriaca, 334 : Timis6ra, 6 Oc-
a, 368 : 5tirl mai n61 din campul bitalid din Transilva- tomvrie, 350 : Transilvania, 368 : Stir! mal no5a din campul
nia, 372 : Medias, 7 Noemv., 375 : Transilvania, 377-378, bataliel din Transilvania, 430, col. II : Brasov, 7 Ian. n.,
381-383 : Transilvania, 386-387 [f.t.], 389-390 : Tran- 431 : Transilvania.
silvania, 392 : Stir! mal n61, 393 : Transilvania, 397-398 :
Brasov, 398 : Nasiud, 30 Noemvrie 1848, 399-400 : Tran- 5569 323.2 (439.2)
silvania, 401-402 : 5tirI mai noal, 404-404, 407-408 :
Transilvania, nr. 100, p. 407-408 : Transilvania, 409-410 [Proclamatia din 20/8 octombrie 1848 a comitetului na-
si 414 : Raportul prefectului P. Dobra In cauza tristelor gunii române]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 336
evenimente dela Jivajiul de jos, 411 : Transilvania, 412, [gresit : 326] 339 : Fratilor Romani ; ALBINA ROM.,
col. II 413 : Sibilu, 22/10 Dechemvr., 415, col. II XX (1848), p. 356, 359.
418 [diverse], 420, col. II, 422 : Mai noii, 424-425 : Dela
Ungaria, 427-428 : Monarhia .Austriaca, 431, col. II 5569° M. 323.2 (439.2)
432, 432, col. I 433 : Sibilu, 9 Ian. n. Catechismal constituciunale peintru Popor. INVET. POP.,
I (1848), p. 81-84, 85-87.
5560 323.2 (439.2) Autorul limuregte, pentru giranii romlni, prin Intrebiri gi ris-
Pentru esercitiul garde! nationale. FOAIE PT. MINTE, punsuri, ce este constitutia, ca lege fundamental!, gi ce dispozitii
XI (1848), p. 322-324. mai insemnate cuprinde ea in vederea guvernirii tirii gi asiguririi
Incercare de traducere In rominegte a comenzilor militare ger- drepturilor largi ale cetitenilor. Elogiazi pe al nostru impirat Fer-
mane pentru uzul girzilor nagionale din Transilvania. dinand", referindu-se la garantiile° pe care le-a dat prin constitutie
pentru dreptul gi libertatea popoarilor sale", intre care gi dreptul
opre a purta arme". Insist! mai mult decit prevedea textul con-
5561 323.2 (439.2) stitutiei date de Ferdinand tirilor din Imperiul austriac In ceea
[MLscari de rupere a unirii Ardealului cu Ungaria 6 de ce privelte libertatea tiparului, garda national! gi judecarea In tribu-
supunere la guvernul austriac]. G. TRANS., XI (1848), nate cu jurati". Indeamni Onanii romini ea prin girzile ngioaale
p. 320, col. II : Mai not!, 321 : Monarhia Austriaca, 324 : Infiingate cu doui siptimini mai inainte lupte vitejegte, ea gi
$tiri mai no51 importante. stribunii kr romani, pentru salvarea patriei lor, Transilvania.

5562 323.2 (439.2) 5570 323.2 (439.2)


Proclamatia Generalulul comandant b. A. Puhner, pre- [Proclamatia din 7/19 octombrie 1848 a comitetului na-
scurtata. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 330-331. tiunii romine]. G. TRANS., XI (1848), p. 357-358 : Mo-
Puchner proclami dependenta principatului Transilvaniei direct de narhia Austriaci.
monarhie, impotriva guvernului lui Kossuth. Promite tuturor natio- Indeamni pe romini si-li apere prin organizare militari drepturile
nalitigilor egalitate constitutional!. Comentarea acestei proclamagii gi viata, dar ii sfituieste si evite excesele gi violentele.
gi a situatiei din Transilvania, In p. 331-332.
5571 323.2 (439.2)
5563 323.2 (439.2) [Magistratul cetatii ;i districtului Brasov anunta ca
[Proclamatia baronului Anton de Puchner, general co- luind In bagare de seama turburarea spiritelor" so
mandant in Transilvania, adresata dregatorilor i locuito- amina pe timpi mai favoritori" tirgul de tara ce urma sa
rilor din Transilvania]. VEST. R., XII (1848), p. 295 aibã loc la 1 noiembrie]. G. TRANS., XI (1848), p. 348,
296 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 343-344. col. II.

276

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5572 Barit, G. i I. Gott 323.2 (439.2) 5582 323.2 (439.2)


0 refruntare. G. TRANS., (1848), p. 356. [Sari despre luptele din Transilvania]. ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 358-359, 363-364, 366-367, 379, 395,
5573 323.2 (439.2) 398, 402.
Romanir i reactia despotica. G. TRANS., XI (1848), 5583 323.2 (439.2)
p. 349-350.
Rom Inii nu 3-au putut intelege cu aliatii lor firesti, ungurii, din [Se anunta ca mai multe trupe austriece au trecut din
pricina aristocratilor maghiari. Galitia i Bucovina in Ardeal, ca sa pacifice pe secui si
romani). BUCOV., I (1848), p. 27-28.
5574 323.2 (439.2) Romanii, impreunl cu sasii, nu voiau sa tie de vreo unire cu
Ungaria, cerind51 se bucure de binefacerile constitutiei austriece.
Document pentru recunoasterea o confirmarea celor 15
legiuni de garda nationala romana in marele pricipat al 5584 323.2 (439.2)
Transilvaniel. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 355-356.
[Stiri despre luptele romanilor din Transilvania]. BU-
Dat de feldmarefal-locorenent Puchner. COV., I (1848), p. 28, 31-32, 38, 63.
5575 323.2 (439.2) 5585 323.2 (439.2)
Provocare pentru formarea unel cavaleril romane. FOAIE Documente pentru Romani1 TransilvanI. BUCOV., I
PT. MINTE, XI (1848), p. 356. (1848), p. 40-42, 47-48.
Semneazi : feldmaresalul-locotenent Pfersmann. Se publici Decretul prezidial Citri comitetul de pacificiciune at
Rominilor. Prociamatia Comitetului natiei Romine due Romlni. Pro-
5576 323.2 (439.2) clamatia e semnati de A. Treb. Laurian, Simeon Birnut, Nicolau
BIlisescu, Florian Micas, Timoteu Tipariu, kanne Bran. Proclamatia
[Corespondenti cu privire la miscirile taranesti din nor- aceluiali comitet Chtri natiile Maghiari i Secuil din Ardeal.
dul Ardealului]. G. TRANS., XI (1848), p. 360 : Nasaud,
28 Octomvrie.
5586 323.2 (439.2)
Se arati cI romlnii din satele vecine provinciale au inceput to [Proclamatia din 21/9 octombrie 1848 a comitetului na-
siptimina trecuti a prinde pe proprietari i a-i duce legati, ba si tiunii romane). G. TRANS., XI (1848), p. 365.
151E4, la Reghin, unde se aflI v. colonelul Urban cu coati armata
sa, pe la uncle locuri le pridari si curtile, culegindu-le armele.
Cere din nou ca girzile nationale sl evite orice excese ;i ilegalititi
Graful Kornis, maior pensionar, la cererea dregitorilor, a pornit cu in actiunea kr.
200 gardisti maghiari" si-i pedepseasci pe ;Irani, arztndu-le casele,
prldindu-i si legindu-i. Militarii romini din al 3-lea batalion, sta- 5587 323.2 (439.2)
tionat la Mocod, au intervenit si i-au arestat pe oamenii lui Kornis. Caul onorabilul comitet de pacificadune de aid al Ro-
nanilor. G. TRANS., XI (1848), p. 365, col. I.
5577 323.2 (439.2) Adresa din 25/13 octombrie a generalului Puchner, eltre Comitetul
natiunii romlne. Anunti ci, In 22 octombrie, s-a constituit un
Cltre natiunea sacuie-maghiara dni Transilvania. G. comitet pentru apararea compus din reprezentantii diferitelor
TRANS., XI (1848), p. 361-362. nationalititi i ai armatei. Invitl poporul romln si dea sprijin gi
Traducerea textului german al proclamatiei adresate din Sibiu, ascultare acestui comitet
la 7/19 octombrie, de titre Comitetul natiunii romine. Se cere ca
maghiarii ;i secuii 21 se uneasci cu rominii pentru impirat, patrie, 5588 323.2 (439.2)
adevir i libertate.
Revolt:0.a dela Lemberg din 2 Noemvrie 1848. G.
TRANS., XI (1848), p. 373-374.
5578 323.2 (439.2) Dare de seami ;i comentariu exprimind punctul de vedere al
Prochemare catre totr Elocuitoril patrid. FOAIE PT. loialititii fatl de monarhia austriacI.
MINTE, XI (1848), p. 357-359.
Semnati : Ferd. Francisc Homiinau, cipitan si adlatus la co- 5589 323.2 (439.2)
manda de graniti, in Brasov. Apel citre toate popoarele din Tran- [Stiri in legatura cu recrutarea romanilor in armata im-
silvania ca si formeze un ,batalion de volontiri", o gardi mobili, periali]. G. TRANS., XI (1848), p. 366-367 : Brasov,
pentru timpul cit va line rizboiul civil. 10 Noemvre.
Se subliniazi felul in care populatia a primit aceasti operatie,
5579 323.2 (439.2) ca o recunoastere a drepturilor ei cetitenesti.
Scrisori de ale maghiarilor prinse ; traduse aci in limba
romlna. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 359-360 5590 323.2 (439.2)
[gresit : 3481. [Stiri in legatura cu actiunea generalului Puchner in
Reproduse din jurnalul german de la Sibiu, pentru a demonstra Ardeal]. G. TRANS., XI (1848), p. 342, col. I [Lt.], 345,
atitudinea plink' de cruzime a maiorului Apor lava' de romini. Scri- 350, 365, col. I : Monarhia Austriaca, 368 : Stitt mai n6a
sorile au fost citite in adunarea din septembrie de la Blaj. din campul bitalid din Transilvania, 369, col. II 370 :
Din campul de resbelg. 372 : Din Transilvania. Mat nog,
5580 323.2 (439.2) 378, coL II : Sibilu, 20 Noemvr., 378-379 : Suspensiunea
episcopulut Lemeni, 401 : $tirl mai noaa, 404-405 : Din
[Stiricorespondente despre razboiul civil din Banat
i catnpul batalid, nr. 100, p. 407, col. II 408 : $tirl dife-
si regiunea Aradului]. G. TRANS., XI (1848), p. 363-364 rite din Transilvania, 413, col. II : Brasov, 415-418 [di-
[corespondenta semnata : V.], 371-372 : Banat, 390 : Din ferite], 419-420 : Monarhia Austriaca, 423-424 Tran-
Ungaria, 408 : Din campul luptd de la Banat, 413 : Un- silvania, 427, col. II : Sibilu.
garia, 424-425 : Dela Ungaria, 425-426 : Banat.
5591 5aguna, Andreiu 323.2 (439.2)
5581 323.2 (439.2) Raspuns la inpetitiunea unui anonim din Gazeta de
[Despre starea politica din Transilvania]. BUCOV., I Transilvania nr. 78 a.c. G. TRANS., XI (1848), p. 370
(1848), p. 17-18 : Transilva,nia. 371.
insisti asupra neintelegerilor dintre romini i unguri si se
Se Se apirl de acuzatia adusi cI s-ar fi impotrivit inarmirli poporului
recomandi acordarea libertililor cerute de Tominii din Transilvania. romin, arkind ci mai intii a vrut 51 epuizeze toate chile pasnice.

277

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5592 Blarit, G.] 323.2 (439.2) Raporteazi Comitetului roman el nu i s-a recunoscut calitatea
oficiali de a participa la cercetirile cu privire la tulburirile din
Socotinte asupra alegerilor n6stre de oficiah politici i Jivajiul de Jos. Pirerea sa este urmitoarea : ,Nivilirea poporului
administratorI. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 363 din satele vecine au urmat asupra Jioajului din anarhia ce domnelte
365.
Consideratii in legituri cu problema administratiei In Transilvania,
in comitatul aceste, unde, cu prilejul revolt:06, poporul au urmat
cursului revolutiunei din anul 1784 al restoarne, 4i si deprade curiae
tinind seama ci in ea locuiesc, amestecate, trei popoare deosebite. proprietarilor aristocrati de wide au izvorit atitea tiranii, si barbarii
5593 323.2 (439.2) irnpotriva iobagilor ; el crede i acum ci dad nu va urma asa,
iobigia iar se va readuce cu mai mare crudelitate ii va supune
4i
[Dare de seami despre adunarea din 12 noiembrie 1848 jugului, ce-1 purti firi dreptate de ala lung timp".
a romanilor din Tara Oltului, pentru a-si alege oficialii
de tinut]. G. TRANS., XI (1848), p. 369 : Monarhia Aus- 5602 323.2 (439.2)
triaca.
Participi i A. Treb. Laurian, care tine cuvintiri, Impreuni cu [Procla,matia printului Windischgraetz, comandant su-
G. Barit. Acesta din urmi e ales intre sccretarii adunirii. Aron prem al trupelor, adresata locuitorilor Ungariei si ai Tran-
Pumnul e alcs, in lipsi, intre senatori. silvaniei, la 1 noiembrie 1848]. ALBINA ROM., XX
(1848), p. 381-382.
5594 Pumnul, Aron 323.2 (439.2) Anund ci va veni cu o puternici armati spre a in frina rebelia
si a inturna paces" ce acum este de partide disfilieti".
Multamita catra Romanh din districtul Figarasului.
BUCOV., I (1848), supl. la nr. 6, p. 2 ; G. TRANS., XI 5603
(1848), p. 406, col. II. 323.2 (439.2)
Arad ci inima romanilor e scildati de bucurie, fiindci drep- Catra Romanii din comitatul Hunedórei. FOAIE PT.
tatea ce fusi acati atitia secoli in districtul Figiralului Invinse mai MINTE, XI (1848), p. 391-392.
pre urmi, 4i se aleseri oficiali romini cu limba oficiali romineasci, Se anund diferite misuri administrative, o dad cu reinsciunarea
in locul ungurilor cu limba lor, care nime nu o intelegea in tot ordinii imperiale.
districtul".
5604 323.2 (439.2)
5595 323.2 (439.2) Dela Comitetul natiuneI romane. FOAIE PT. MINTE,
[$tiri despre alegerea oficialilor districtuali de la Faga- XI (1848), p. 392.
ras]. BUCOV., I (1848), p. 63 : Transilvania. Semneazi : Simeon Birnut, presedinte, si membrii comitetului.
5596 Auran, I. 323.2 (439.2)
[Noti ta. despre starile din Transilvania]. AMICUL POP., 5605 323.2 (439.2)
I (1848), col. 362 : Ce e noil in Buda-Pesta ? [Comitetul national roman anunta ca se calla romani
li manifesti ingrijorarea pentru ci, de o siptimini 4i jumitate, cu pregatire juridici sau filozoficã, spre a fi numiti in
nu s-au primit nici un fel de veld din Transilvania. posturi publice]. G. TRANS., XI (1848), p. 387 : Spre
stiinta.
5597 323.2 (439.2)
[$tiri despre arestarea unor intelectuali romani, cunos- 5606 323.2 (439.2)
cuti ca militanti pentru intelegerea cu ungurii]. G. [Dare de seama despre intelegerea dintre comitetele na-
TRANS., XI (1848), p. 378, col. I. tionale roman si sisesc, pentru recunoasterea deplinei egali-
Protopopul Filip, notariul cons. Manfi, arhivarul Turc, profe- tati politice a romanilor]. G. TRANS., XI (1848), nr. 100,
sorul Manu, parohul I. Olteanu". p. 408 : Sibhu, 15 Dechemvr.
5598 323.2 (439.2) 5607 323.2 (439.2)
Suspendarea episcopuluT Lemeni. G. TRANS., XI (1848), Despre confirmarea oficialilor pentru districtul FIga'ra-
p. 378-379 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 379. sultn. G. TRANS., XI (1848), p. 411-412.
Se publici si se comenteazi adresa gen. Puchner dtre Comitetul Se comunici si salarille fixate.
roman, prin care anund ci I-a suspendat din functiune pc episcopul
unit loan Lemeni pentru pactizare cu rebelii din Cluj i I-a
numit vicar pc Simeon Crainic. 5608 323.2 (439.2)
[Alegeri de oficiali romini in Cetatea de Balta]. G.
5599 323.2 (439.2) TRANS., XI (1848), p. 413 : Cetate de baltä.
[Dare de seama despre adunarea romanilor la Blaj, spre
a alege oficialii de tinut]. G. TRANS., XI (1848), p. 385 5609 Blarill 323.2 (439.2)
386 : Transilvania. [Comentarii la manifestul dat de Francisc Iosif cu pri-
Se amintelte in citeva cuvinte discursul rostit de S. Birnut. Se lejul intronarii sale]. G. TRANS., XI (1848), p. 415 : Mc-
mentionead participarea lui T. Cipariu. narhia Austriaca.
Ti cxprimi bucuria tad de promisiunile impiratului i indeamni
5600 323.2 (439.2) pe romani si-i cistige increderea, alegind bine pe cei ce urmeazi a
[Stiri despre rascoala locuitorilor romani din tinutul vorbi in numele lor.
Gioagiului d.e Jos]. G. TRANS., XI (1848), p. 386, col.
II 387. 5610 323.2 (439.2)
Au cerut ca oficialii impOritesti de la Sicirimb si fie dezarmati,
au omorit apoi vrco 19 oameni, iar cind prefectul gardei romane° [Traducerca scrisorii trimise din Olmiitz, in 14 noiem-
Nic. Solomon veni de la Hattg cu o companie de griniceri romani, brie 1848, comitelui maghiar Miko, de catre imparatul
ii primiri cu focuri de arme. Riscoala a fost potoliti de Solomon
Ferdinand I al Austriei]. G. TRANS., XI (1848), P. 416,
prin forta armati. In comentariu, se face apel : ,Cei carii au judeciti col. II 417.
pcntru piminturi, piduri $i alte averi ind trebue si mai fie cu Ferdinand I ii di instructiuni contelui Miko, in calitatea acestuia
eeva rabdare". de prciedinte provizoriu al guvernului Transilvanici, cu privire la
atitudinea fad de revolutionari. Cere guvernului si fie foarte aspru
5601 323.2 (439.2) cu accoia 4i si dea concurs principelui Windischgraetz pentru Hell:-
Raportul prefectulta P. Dobre in causa tristelor eveni- dares revolutiei. Mai cere si se dea toad atentia manifestului impe-
mente de la Jivajiul de jos. G. TRANS., XI (1848), p. 409 rial acre drani #i si se solicite concursul celor doi episcopi ai
410, 414. romanilor.

278

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5611 323.2 (439.2) 5621 Ge. I. 323.2. (439.2)


[Proclamatia colonelului Urban]. G. TRANS., XI (1848), Adio la anul 1848. FOAIE PT. MINTE. XII (1849),
p. 418. p. 34-36.
Consideratii cu prilejul incheierii anului 1848. Autorul tli cx-
5612 H.Iurmuzaki], A. 323.2 (439.2) primi nidejdea el anul care-i urmeazi va realiza pe plan politic ceea
[Smut articol, in care arat c ocirmuirea va recunoaste ce acesta n-a izbutit.
jertfele romanilor din Transilvania]. BUCOV., I (1848), 5622 * 323.2 (439.2)
p. 90, col. I.
La istoria Romanilor din Transilvania. BUCOV., II
5613 323.2 (439.2) (1849), p. 22-23, 36-37, 74-75, 82-83.
[$tiri despre adunarea nationall a romanilor din Sibiu, Despre lcgiturile romlnilor dia Transilvania cu ungurii, secuii si
saiii, cu o privire speciali asupra revolutiei din 1848.
la 16/28 decembrie 1848]. G. TRANS., XI (1848), p. 418 :
Transilvania, 423, col. II. 5623 323.2 (439.2)
5614 323.2 (439.2) Dela comitetul natiunii romine Nr. 105. G. TRANS.,
XII (1849), p. 1.
Protocolul adunarii nationale rornane. Tinute in Sibilu Prefectilor, tribunilor i cipitanilor glrzii nationale romine, li se
la 16/28 Dechemvrie 1848. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), recomandi si nu inroleze pe pIrintii si fratii ooldatilor impirItesti"
p. 397-400. clzuti in lupt5, nici pe oamenii paste 50 de ani si sub 17 ani.
Adunarea a lost compusi ca din 250 rnembri, protopopi, preoli,
notabili i aid inteligenti a natiunii", sub prelidentia lui Andrei 5624 323.2 (439.2)
$aguna. S-a discutat situalia in Transilvania, In urma abdicIrii trnpi-
ratului Ferdinand I si a intronlrii lui Francisc Iosif. Un membru al [Gen. Puchner indeamna populatia romaneasca din Ar-
Comitetului romlnesc de impiciciune a infitilat activitatea acestui deal sa nu se sustragl de la plata darilor catre monarhie].
comitet. Dupi discutii, adunarea a votat 13 ,puncte de o petitiune G. TRANS., XII (1849), p. 1 : Decreti1 presidiall.
nationali", privind mijloacele de pacificare a Orii, prin recunoalterea Cere Comitetului natiunii romine sI limureasci poporul in
drepturilor cuvenite rominilor. Apoi s-au discutat si respins acuza- acest sans.
;lila aduse rominilor.
5625 323.2 (439.2)
5615 323.2 (439.2) [5tiri despre razboiul civil in Banat si regiunea Aradu-
lui]. G. TRANS., XII (1849), p. 2, col. I : Sibiiu, 7 Ia-
[Stiri in legatura cu actiunea generalului Bern in Tran- nuarie, 42 : Banat, 48 : Ungaria, 49 : Din Banat.
silvania]. G. TRANS., XI (1848), p. 423-424 : Din
campul resbelului. 5626 323.2 (439.2)
[Stiri despre miscarea secuilor in Ardeal]. G. TRANS.,
5616 323.2 (439.2) XII (1849), p. 2, col. I. : Brasov, 12 Ianuarie, 2-3 : Des-
[Proclamatia principelui Windischgraez catra poporul pre arderea Vintului de sus, 8, col. II : Brasov, 17 Ian. ;
Oran din Ungaria i Transilvania"]. G. TRANS., XI 10-11 : Brasov, 7/19 ian., 22, col. II : 4 Mart. Batalie
(1848), p. 432 : Prochiernaciune. cu scuil, 25 [Raportul prefectului roman G. Romanu],
Ii asiguri pe Irani : scIparea de robote i de dejme, cares vi s-au 40, col. II : Scaunul Cohalmului, 62 : $tiri mai noal.
conces voui prin !agile din luna lui aprilie a.c. va rernAnea neatinsi".
$i mai departe : si p3ziti 1inicea, i pe aceia care ar mai indrizni 5627 323.2 (439.2)
si de aci inainte a vl intirita ;i a vi trage sub nerusinatele lor scopuri, [Stiri despre garzile romanesti i luptele lor]. G.
sub pretext ci noi am cugeta a vi lua indirlt libertitile ce vi s-au TRANS., XII (1849), p. 2-3 : Despre arderea Vintului
conces odatl, si-i priviti ca pe nilte vinzItori"... de sus, 3 : $tiri triste, repeal i scurte, 5-7 : Transilvania,
10-11 : Brasov, 7/19 Ian., 11 : Sibilu, 5/17 Ianuarie
5617 Moldovanu, $t.
[Raport oficial cu privire la distrugerea cunoscutei Bi-
323.2 (439.2) 1849, 14, col. II : Brasov, 18 : $tiri din patria n6stra, 22,
col. II : 4 Mart. Batale cii sacuii, 24, col. II 25 : Si-
biiu, 31/19 Ian. 1849, 26 : Brasov, 7 Fevr., 27-28 : Mo-
-
p. 432, col. II -
blioteci Kemeniane din Grind]. G. TRANS., XI (1848),
433.
Biblioteca aflitoare la curtea lui Samoil Kembly a fost impr1stiat3
narhia Austriaca, 30, col. I [f. t.], 35 : Transilvania, 41
[f.t.], 45 [f.t.], 51-52 : 195 000 linceri romani i Sieb.
in cursul luptelor civile. Protopopul St. Moldovanu din Media; ra- Botte, 54 : $tirl din patria noastra, 55, col. II : Brasov,
porteazI despre starea in care a gisit-o i mIsurile pe care le-a luat 55-56 : Sibiiu, 59 : Transilvania.
spre a salva ceca ce se mai putea gSsi dintre manuscrisele i c3rtile
bibliotecii. 5628 323.2 (439.2)
Rasboiul Agricultura.
civil. Frica de f6mete. G.
5618 32.3.2 (439.2) TRANS., XII (1849), p. 5.
[Se anuntä c peste doua mii de romani din Transilva- Se demonstreaza c5, in urma tizboiului civil din Ardcal ;i a ince-
nia au trecut, in urma actiunii revolutionarilor unguri, in tirii exportului de grine din Principate, ameninii foametea.
Tara Romineasca, i c osti rusesti si turcesti au fost tri- 5629 B.[arit], G. 323.2 (439.2)
mise la granita Transilvaniei]. VEST. R., XII (1848),
p. 342. Putine cuvinte asupra causei noastre nationale transit-
vane. G. TRANS., XII (1849), p. 9-10. 15.
5619 323.2 (439.2) 5630 323.2 (439.2)
ISe anunta ca, situatia din Transilvania fiind Joarte [$tiri despre campania lui Bern in Ardeal]. G. TRANS.,
neodihnitoare", au fost trimise trupe rusesti i turcesti din XII (1849), p. 8, col. II : Brasov, 17 Ian., 12, col. II :
Tara Romaneasca la granita Transilvaniei]. VEST. R.,
XII (1848), p. 373 : Stirl ofitiale. Brasov, 13-14 : Transilvania, 23-25 : Monarhia Aus-
triaca, 27-28 : Transilvania, 28, cal. II 30 : Sibiiu,
6 Fevr. 1849, 30, col. II : Sibiiu, 9 Fevruarie, 32-33 :
-
5620 323.2 (439.2) CImpul singelui, 34, col. II : Brasov, 14 Fevr. n., 35,
[Se anunta ca, in urma evenimentelor in Transilvania 39-42, 44-45 : Transilvania, 46 : Stirl mai pr6spete din
si Bucovina, citeva detasarnente de trupe imperiale a Ro- patria, 51-52 : 195 000 lanceri romani i Sieb. Botte, 55
siei s-au inaintat in tam de sus pentru asigurarea margi- 56 : Transilvania, 58 : $tiri mai noal, 63-65 : Transil-
neil. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 1 : 141. vania.

279

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5631 323.2 (439.2) 5641 323.2 (439.2)


[$tiri in legatura cu campania armatei ruse In Ardeal]. [Amanunte despre intrarea trupelor rusesti In Brasov].
G. TRANS., XII (1849), p. 18 : Stir1 din patria nóstra, VEST. R., XIII (1849), p. 35 : Brasov, 3 Februarie.
22 : Stiri din patria noastra, 30, col. II : Brasov, 11 Fevr.
5642 323.2 (439.2)
5632 Btarit, G.] 323.2 (439.2) [Magistratul orasului Brasov aduce multumiri generalu-
[Observatii in legaturi cu un articol din Siebenbiiger lui Liiders pentru interventia trupelor rusesti, care au sal-
Bore" referitor la infringerea trupelor lui Bern lingi Sibiu, vat orasul]. VEST. R., XIII (1849), p. 36.
in 4 februarie]. G. TRANS. , XII (1849), p. 24, col. I Text romin si francez.
[f.t.], 27-28 : Transilvania. (Incheierea observiciunilor
din Nr. tr.). 5643 323.2 (439.2)
Condamra mentalitatea acelor comentatori care ciutau s micsoreze [Amanunte despre batalia de la 4 februarie data de ar-
virtutile militare ale formatiilor rorninesti care participau la luptele matele rusesti la Brasov]. VEST. R., XIII (1849), p. 42
din Transilvania. AratS a acestia ciutau s insinueze mai departe, cu 43.
scopuri politice, afirmatia c poporul romin nu ar fi ajuns Inca la Text romin ;i francez.
maturitate pdlitiC, dee: nu s-ar putea conduce singur In Transilvania.
5644 323.2 (439.2)
5633 323.2 (439.2)
[Se anunta ca Fuad Efendi a dat 1000 galbeni pentru
Catri Siebenburger Bote din Sibilu. G. TRANS., XII a veni In ajutorul locuitorilor din Transilvania si Banat
(1849), p. 37-38. care, din cauza evenimentelor, s-au refugiat i Tara Ro-
Polemici In legaturi cu participarea si comportarea formatiilor maneasca]. VEST. R., XIII (1849), p. 5 : $tiri oficiale ;
militare romanesti in luptele de ling Sibiu, cu trupele lui Bern. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 21 : Tara Romaneascl.
5634 323.2 (439.2) 5645 323.2 (439.2)
[Stiri despre romanii din armata lui Bern]. G. TRANS., [Se Intoomeste o comisie In Bucurelti, pentru a imparti
XII (1849), p. 29, col. II, 35 : Transilvania, 63-64 : Tran- refugiatilor din Transilvania sumele adunate prin subscrip-
silvania. tii]. VEST. R., XIII (1849), p. 6 : Caimacamia Tara Ro-
Se afirmi c o mare parte din pedestrime erau romlni din Bihor manestI.
si din cimpia transilvani luati cu sile. Se mai aflau doi popi romini
din diecesul Oradiei Mad, dati de rebelul episcop V. Erdeli ca cape- 5646 323.2 (439.2)
lani de regiment" : ginerele protopopului Almasi, din Leta Mare, [Gen. Duhamel anunta caimacamia ca imparatul Rusiei
Muntcanu. Intre adiutantii lui Bern" era si unul Popescu din Hateg". a subscris 1000 galbeni pentru ajutorarea refugiatilor ro-
Carina!, preot, se numea I. Cristian. mini din Ardeal]. VEST. R., XIII (1849), p. 33 ; ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 49-50 : Tara Romaneasci.
5635 323.2 (439.2) Text roman i francez.
[Stiri despre actiunile lui Avram Iancu]. G. TRANS.,
XII (1849), p. 24, col. II 25 : Sibilu, 31/19 Ian. 1849, 5647 323.2 (439.2)
30, col. I, 65, col. I : Abrud, 4 Martie, 69 : Transilvania. face cunoscut ca episcopul $aguna, venind de la
[Se
Bucuresti, a trecut pe la Roman, In drum spre Olrniitz].
5636 323.2 (439.2) ALBINA ROM., XXI (1849), p. 25.
[Rezuinatul unui raport al lui Avram Iancu, inaintat E obligat a urmeze aceasti ruts din cauza evenimentelor din
Comitetului natiunii romane, in 15 ianuarie 1849]. G. Transilvania.
TRANS., XII (1849), p. 24, col. II 25 : SibiTu, 31/19
Ian. 1849. 5648 323.2 (439.2)
Din cele relatate, reiese faima militari de care se bucura Iancu. [Articol cu privire la problemele de bail ale monarhiei
austriece]. G. TRANS., XII (1849), p. 31-32 : Monar-
5637 323.2 (439.2) hia Austriaca.
Formula juramintului provisorIu al oficialilor de tinu- Comentind doui articole apirute in foile Die Presse din Germania
turf. FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 7. si Satellit din Brasov i punindu-le in Iegituri cu planurile de

Formula' propusi de Comitetul na;iunii romine si aprobatI de co- pacificare a Transilvaniei, ficute de guvernul austriac, autorul anonim
mandamentul austriac din Transilvania. demonstreazi cS aceasti pacificare nu se va realiza decie prin intnu-
ninea unei dicte reprezentind toate nationalititilor. Problema nationa-
lititilor In monarhie e prea gravi ca a poati fi tratatl cu super-
5638 323.2 (439.2) ficialitate.
Rugamintea Comitetului natiuniI romane din Sibiiu ca-
tra Imparatul pentru desfiintarea guberniului unguresc din 5649 M. 323.2 (439.2)
Cluj. FOAIE PT. MINTE XII (1849), p. 9-11. [Corespondenta din Sibiu, datata 14 februarie, cu pri-
Semneaz1 : S. BIrnut, T. Cipariu, A. Tr. Laurianu. vire la ocuparea Blajului de catre oastea revolutionara a
lui Bem]. G. TRANS., XII (1849), p. 39-40 : Monarhia
5639 Blarit, G.] 323.2 (439.2) Austriaca.
Unele adnota'ri la protocolul adunarii nationale romane In text publicS si o copic dupS raportul lui Al. Papiu Ilarian.
din Sibilu 28/16 Dec., 1848. FOAIE PT. MINTE , XII
(1849), p. 17-19. 5650 P.[apiu] Ilarianu, A. 323.2 (439.2)
AfirmS a nu se poate realiza o pace durabili in Transilvania fSr [Raport asupra ocuparii Blajului de trupele lui Bern].
anularca unirii ei cu Ungaria i garantarca liberfatii nationale a G. TRANS., XII (1849), p. 39-40 : Monarhia Austriaca.
rominilor ardeleni.
5651 323.2 (439.2)
5640 323.2 (439.2) [Se vesteste ca rasculatii unguri la 5 februarie depra-
[Se anunti cà trupele rusesti, sub comanda colonelului dara Blajul cu totul, arhiva episcopeasca, biblioteca semi-
Scariatin, au intrat in Sibiu]. VEST. R., XIII (1849), narului si a manastirei 6 tipografia ducindu-le cu sine ca-
p. 35 : Sibilii, 27/15 Ianuarie. tra Turdal. BUCOV., II (1849), p. 17 : Transilvania.

28()

www.dacoromanica.ro
321.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5652 323.2 (439.2) 5662 323.2 (439.2)


195 000 lancer1 roman) si Sicb. Bote. G. TRANS., XII [Se face cunoscut ca scrisorile nu se mai despecetluesc
(1849), p. 51-52 ; BUCOV., II (1849), p. 81-82, 85-86. la postie i opiniile sint libere in toad Transilvanial.
Polemici cu foaia Siebenbürger Bote, care ciutase a subestima ESPATRIATUL, I (1849), p. 4, col. II.
aportul girzilor rotninetti In purtarea rizboiului civil din Tran-
silvania. 5663 323.2 (439.2)
[Scurti relatare despre serbarile ce au avut loc in Bra-
5653 323.2 (439.2) sov, dupi intrarea generalului Bem]. ESPATRIATUL, I
Oradia mare. Inca un rebelü episcop roman. G. TRANS., (1849), p. 4, col. II.
XII (1849), p. 56-57 : Ungaria. Cu prilejul trecerii In revisti a trupelor, Bern ,a 1ndemnat spre
Artkol impotriva episcopului romin de Oradea, Vasilie Erdeli, pe fritie cite trele natiile din Transilvania". Clericii Ion [Ioasafj Zna-
care 11 acuzi de simpatii fati de revolutionarii maghiari. Se afirmi goveanu 8i Ghenadie au ficut slujbe religioase la biserica din $chei
ci el i-a obligat pe preotii Ion Munteanu yi Ioan Cristian si participe cea din Cetate. ,Intr-un cuvint ce s-au tinut de citre biruitorii
la actiunile militare ale generalului revolutionar Bern. maghiari, s-au ficut multe elojuri natiei romine"...
5654 323.2 (439.2) 5664 323.2 (439.2)
[Stire in Iegatura cu audienta din 6 februarie a lui An- [Comparatie intre viata Brasovului sub stapinirea au-
drei $aguna la imparatul Francisc Iosif, la Olmiitz]. G. striaca si cea dupa intrarea trupelor revolutronare ma-
TRANS., XII (1849), p. 58, col. II. ghiare]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 5 : Brasov, 29 Mar-
tie.
5655 323.2 (439.2) Se subliniazi libertatea absoluti ce domneste acurn, dupi tirania
Colonelul Urban. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 61. pi constringerea din timpul stipinirii austriece.
Despre talentul mil:tar al colonclului Urban.
5665 323.2 (439.2)
5656 323.2 (439.2) [Articol cu privire la primirea facuta in Brasov comi-
[Ajutoarele date de populatia din Bucovina soldatilor sarului revolutionar maghiar Ladislau Csányi]. ESPA-
de sub comanda colonelului Urban]. BUCOV., II (1849), TRIATUL, I (1849), p. 9 : Brasov, 30 Martie.
p. 15-16. Se deplinge absenta rorninilor la solemnititile acestei primiri, in
timp ce conducitorii sayilor, uitind invertunarea lor Irnpotriva revolu-
5657 323.2 (439.2) tionarilor maghiari, au manifestat un mare intercs pentru aceste serbiri.
[Se vesteste cà doi studenti din Transilvania Popescu
;i Lazar care au trecut prin Bucovina, in Moldova, ca 5666 323.2 (439.2)
sà lupte pentru dreapta causal nationala", au fost arestati Deschisa randuiala. ESPATRIATUL, I (1849), p. 9-10.
din ordinul guvernului din Moldova]. BUCOV., II (1849),
p. 33 : Cronica saptimineI. Publicatie a primariului comisariu al tirii" Ladislaus Cs4nyi, In
care ccre populatiei si dea ascultare autorititilor numite provizoriu,
promitind ci In curind se vor face alegerile pentru desemnarea noilor
5658 [Bolliac, Cesar] 323.2 (439.2) demnitari ai Brasovului.
[Articol-proclamatie la aparitia foii]. ESPATRIATUL,
I (1849), p. 1. 5667 323.2 (439.2)
Anunti ci dupi ease luni de goniri ti aresturi Espatriatul Roman [Relatare despre situatia in Brasov dupa intrarea gene-
emigrat putu deschide ochii si rIsufla liber, gratie armelor maghiare ralului Bern]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 13, col. I :
pi acestui Arcanghel al Libertitii generalul Bern, ce fulgeri pe dimonii
Brasov, 12 Aprilie.
tiraniei si curiti cerul". Isi expune apoi crezul politic : astizi nu
stnt lupte Intre cutare i cutare natie, Intre cutare ;i cutare impirat ; Se afirmi ci orasul este in cea mai mare linitte ti asigurante.
Colonelul Kis, cornandantul oralului, se ,intrece in activitate pi
astlzi este o singuri lupti in toati Europa : este lupta Intre Libertate
In grij ire"
pi Tiranie, Intre popoli i dinastii".
5668 323.2 (439.2)
5659 Bem, I. 323.2 (439.2)
Ntiri despre miscarile trupelor ruse si otomane, pentru
Prochiemadune catre locuitoril Transilvanid. ESPA- acoperirea granitei Tarii Romanesti spre Transilvania, in
TRIATUL, I (1849), p. 3. urma victoriilor obtinute acolo de trupele generalului
Datati : Brasov, 9/21 martie 1849. Generalul Bern anunti ci a Bern]. JOURN. DE B., I (1849), p. 6 : Interieur, 11, col.
c4tigat victoria In lupti si tam e pacificati. Afirmi ci Insiti co-
misia guvernanti ungari" doreste adevirata libertate" i inviti na-
tionalitltile ca cu salutarea egalititii si se uneasci tn fritietate". 5669 323.2 (439.2)
5660 323.2 (439.2) [Stiri despre trupele imperiale austriece, obligate de
actiunile generalului Bem sa se refugieze in Tara Roma-
[Articol in legatura cu proclamatia din 9/21 martie a neasci]. JOURN. DE B., I (1849), p. 11, col. III, 41 :
generalului Bern]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 2 : Bra- Intérieur.
sov, 23 Martie.
Se analtzeazi cauzele care au dus la rizboiul civil In Transilvania
5670 323.2 (439.2)
yi mai ales la luptele dintre romlni i maghiari fructele mucedelor
institutiuni feudale" ; interesele deosebite ale sapilor ; intrigile dinas- [Se anunta ca otile rusesti au risipit un detasament de
tiei habsburgice. Se afirmi ci rominii, nesocotind sfaturile birbatilor unguri, care au intrat in Moldova si au molestat pe locui-
celor copli i In esperiinta politici adipati", s-au lust dupi infocata torii de la hotar]. VEST. R., XIII (1849), p. 74.
tinerime". Se asiguri ci eroii frati maghiari, pitrunti de dulcele Text roman ;i francez.
simtemint al libertitii, ajutati de geniul reformitoriu", vor si uite tot
ceea ce a fon 9i garanteazi din nou natiunii romine toate favoarele 5671 323.2 (439.2)
nationale politice" care i-au fost acordate In 1848. [$tiri in legatura cu refugiatii in urma rizboiului civil
din Transilvania ;i primirea care li s-a facut in Tara Ro-
5661 323.2 (439.2) mineasca]. JOURN. DE B., I (1849), p. 6 : Intérieur, 10 :
[Articol in care se arata felul cum a intrat in Brasov Intérieur, 14-15 : Intérieur, 22, col. I, 41 : Intérieur, 46,
generalul Bem cu trupele sale, in 20 martie]. ESPATRIA- col. III, 65, col. III 66, 69 : Intérieur, 73 : Intérieur,
TUL, I (1849), p. 3, col. II 4. 101, col. III, 133 : Intérieur, 153 : Intérieur.

'281

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5672 323.2 (439.2) 5682 323.2 (439.2)


[Locuitorii din Sibiu, care s-au refugiat in Tara Roma- [Genera lul Luders a pus la dispozitia consulatului gene-
neasci din cauza revolutiei, au fost trimisi la Rimnic, ral rus din Bucuresti suma de 10 000 tlei, adunati de la
Tirgul Oona i Craiova]. VEST. R., XIII (1849), p. 74. ofiterii trupelor rusesti cantonate in Bucuresti, pentru a
Text roman fi francez. fi impartita refugiatilor saraci transilvaneni]. VEST. R.,
XIII (1849), p. 97 : $tirT oficiale.
5673 323.2 (439.2) 5683 323.2 (439.2)
[Se anunç c numarul fugarilor din Transilvania hi [Se face cunoscut ca cinstita caimacamie" nu recu-
Tara Româneasca a crescut mult]. ALBINA ROM., XXI noaste cirmuirea revolutionarilor din Transilvania i ca.
(1849), supl. la nr. 21, p. 2 : Tara Romineasci. cei care vor cere pasapoarte pentru trecere in Transilva-
Stnt repartizati la Rtmnic, satul [Tirgu] Ocna, iar partea cea mai nia nu vor mai fi primiti in Principat]. VEST. R., XIII
avut5 la Craiova ; se adaugi cS ,.fuga j nenorocirea romino-sasilor (1849), p. 101 : Instiintare.
este mai cumplia de area ce moldo-romInii pitiri la 1821".
Text romin i francez.
5674 323.2 (439.2) 5684 323.2 (439.2)
[Deschiderea unei lista do subscriptie pentru ajutorarea [Departamentul din Nauntru din Tara Româneasca
refugiatilor din Transilvania]. BULETIN G. A., XVIII anunti la 26 martie ca, intrucit guvernul Tara Romanesti
(1849), p. 5 : Caimacimia Tarii Romanesti, 26-28 : Jur- nu recunoaste guvernul revolutionar din Transilvania,
nal, 41-43, 85-86, 137-138, 178-179 [diferite adrese opreste oHce fel de comunicatii intre cele doui tari]. AL-
Ii rapoarte], 54-56, 70-71, 90-92, 138-140, 144, 148, BINA ROM., XXI (1849), p. 105 : Tara Romaneasca.
151, 275-276. [Liste de sume adunate i cheltuite].
5685 323.2 (439.2)
5675 323.2 (439.2) [Articol in legatura cu decretul caimacamiei din Tara
[Decretul prin care se aprobi masurile luate de comisia Româneasca prin care se anunta ca guvernul revolutionar
intocmita pentru stringerea subscriptillor deschise in aju- din Transilvania nu e recunoscut i relatiile cu Transilva-
torul refugiatilor transilvaneni]. VEST. R., XIII (1849), nia sint rupte]. ESPATRIATUL, I (1849),. p. 34-35 :
p. 77 : Climacamia Tani! RomanestI. R omania.
Text romln i francez. Se demonstreazI ci nu guvernul Transilvaniei este uzurpator fi
neconstitutional, ci acela din Tara Romineasci, nefiind consticuit dupi
5676 323.2 (439.2) datinile si drepturile tirii'. Este atacati politica extern! a Turciei :
[Caimicamia din Tara Romineasca trimite la granità Noi ne plingem Impotriva Portii de indifererrta i apatia cea mare
functionari, ca sa ajute i sa ingrijeasca de fugarii transil- ce arati pentru o natie care de secoli 8i-a pus drepturile datinile
vaneni]. VEST. R., XIII (1849), p. 86. sub umbrires ei'.

5686 323.2 (439.2)


5677 323.2 (439.2)
[Se vesteste ca luni 21 martie se va da o reprezentatie [Omer Pala, comandantul general al trupelor otomane
refugiatilor transilvaneni]. JOURN.
din Tara Româneasca., a dat ordin ca sà mearga de la
teatrala, in folosul Bucuresti si Slatina trupe din toate armele, sa pazeasca gra-
DE B., I (1849), p. 14, col. III 15, col. I. nita cu Transilvania]. VEST. R., XIII (1849), p. 90.
Vor juca actori diletanti din elita societitii. Se vor reprezenta dota
vodeviluri frantuzesci. Initiativa a fost patronaa de Kotzebue, 5687 323.2 (439.2)
consulul general al Rusiei. [Trupele otomane intaresc paza granitei romlnesti din-
spre Banat]. VEST. R., XIII (1849), p. 145 : Stir! oficiale.
5678 B.... 323.2 (439.2) feet romln si francez.
Une representation estraordinaire au profit des refu-
gies Transylvains. JOURN. DE B., I (1849), p. 21-23. 5688 323.2 (439.2)
Cronica spectacolului dac de amatori prin ini-
(indicati doar [Se anunta cà trupele austriece, in numar de 12 000,
tiale). S-au jucat L'Heritière i Partie et revanche, de Scribe, ;i s-au care au stationat in Tara Romaneasca, inainteaza in Ba-
cintat Concerto de Hummel, un duet si un cvartet din Puritanii fi nat]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 127 : Tara Roma-
Rug5ciunea lui Moise. neasci.
5679 323.2 (439.2) 5689 323.2 (439.2)
[Se anunta ca s-a format o societate c a sa ajute pe refu- Teatrul resbolulul cu harta Ungarid 0 a terilor inveci-
giatii transilvaneni] VEST. R., XIII (1849), p. 90. nate. ALBINA ROM., XXI (1849), supl. la nr. 26, p.
Aceasti societate a aranjat ca sI se dea }Irani la 200 refugiati gi 105-106.
adlpost la 500 persoane. Marta e insotia de o descriere a Ungariei si a Transilvaniei, pre-
cum ;i de referinte despre unguri i romani. Se arati 81 nunarul lo-
5680 323.2 (439.2) cuitorilor din Transilvania : 250 000 sali, 200 bulgari, 660 000 unguri-
[Se face cunoscut ca clasa inalta a societatii din Bucu- secui, 1 397 180 ronani.
resti" a dat la 23 martie a doua reprezentatie dramatici
in folosul refugiatilor din Transilvania]. ALBINA ROM., 5690 Virt. N. 323.2 (439.2)
XXI (1849), p. 106. Care fu soarta romanilor din Transilvania. ESPATRIA-
S-au jucat o pies! !Iota spirituoasg compusi fn limba rosiani de TUL, I (1849), p. 42-43.
junele ofiter A... fi doug vodevile franceze. Produsul celor doug
reprezentatii s-a urcat la 700 galbeni. 5691 323.2 (439.2)
[Indemn catre romIth sa se allture de maghiari, in apa-
5681 323.2 (439.2) rarea ESPATRIATUL, I (1849), p. 17.
[Fuad Efendi, pentru a veni in ajutorul refugiatilor 323.2 (439.2)
transilvaneni, a dat ordin ca fiecare batalion din armata 5692
otomana sä dea hrana la treizeci de persoane, in fiecare [Articol cu privire la succesele armatelor revolutionare
zi]. VEST. R., XIII (1849), p. 93 : Stir! oficiale. maghiare]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 25 : Ungaria.
Fuad Efendi i Omer Pala dau de asemenea hrani refugiatilor, pri- Se tricheie cu amintirea jurimintului ficut de cetiltenii Iiberi din
mid I. 30-40 i al cioilea la 15-20 persoane. Text romin gi francez. tot Ardealu, a apira cu singele kr libertatea de care arum's! bucurr...

282

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTH : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5693 Znagoveanu, Ioasaf 323.2 (439.2) 5704 323.2 (439.2)


Cuvintul ce s'a tinut de parintele... in biserica grecilor. [Versiune franceza a proclamatiei adresata din Predeal,
ESPATRIATUL, I (1849), P. 33.
Cu prilejul sarbitorirei zilei de Sf. Gheorghe la Brasov, boasal Zna-
goveanu a yorbit despre biruintele revolutionarilor maghiari.
JOURN. DE B., I (1849), p. 109, col. III -
de citre generalul rus Liiders, populatiei din Transilvania].
110.

5705 323.2 (439.2)


5694 323.2 (439.2) [Stiri despre desfasurarea operatiilor militare ale trupelor
Fratilor Roman [sic] din Transilvania. ESPATRIATUI., tariste in Transilvania]. JOURN. DE B., I (1849), p. 110,
I (1849), p. 37-38. 112 : Autriche, 121 : Intérieur, 128 : Transilvanie, 133,
Romanii din Transilvania slut Indemnati si-i ajute pe unguri, care col. 141 : Intérieur, 145 : Intérieur, 153, col. III,
lupti pentru libertate, egalitate si fraternitate. 157 : Interieur, 161 : Interieur, 165 : Interieur, 173, col. II

5695 Urban, colonel 323.2 (439.2)


d'armée en Transsylvanie, 181, col. III -
III, 177 : Nouvelles des operations du cinquieme corps
182, 190, col. I,
192 : Russie, 196 : Russie, 197 : Intérieur, 209 : IntCrieur.
Multamita publica. BUCOV., II (1849), p. 59-60.
Colonelul Urban rnultumeste, tn numele du, al ofiterilor si al 5706 323.2 (439.2)
ostalilor din regimentul II roman marginean pentru ajutorul primit. [Descrierea luptelor date de ostile rusesti pentru ocuparea
Brasovului]. VEST. R., XIII (1849), p. 186.
5696 323.2 (439.2)
Mijloacele intrebuintate de catra Ungurt spre inmultirea 5707 323.2 (439.2)
trupelor kr. BUCOV., II (1849), p. 60. Din partile Ardélulul. DEMOCRATIEA, I (1849), p. 4.
Comentariu la numirea lui Alex. Bohetel ca reprezentant al roma-
5697 323.2 (439.2) nilor ;I ajutor pe lingi comisarul guvernului din Cluj, Szentivini. Se
[Se face cunoscut c trupa Teatrului National din Iasi exprimi dorinta si nu mai fie molecior, precum i-a lost firea".
va da o reprezentatie extraordinara, in folosul refugiatilor
din Transilvania]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 141 : 5708 323.2 (439.2)
De catra Halmagiu. DEMOCRATIEA, I (1849), p. 4.
Ianov, functionar la consulatul Rusiei din Iasi, .3 binevoit a se
Scurti ;tire despre bitilia data de trupele lui Avram lancu in zius
1nsircina cu ImpIrrirea bileceloe. de 9 iunie.

5698 323.2 (439.2) 5709 323.2 (439.2)


[La reprezentatia data pe scena Teatrului National din [Dare de seama despre actiunea lui Avram Iancul.
Iasi, in folosul refugiatilor din Transilvania, s-a incasat VEST. R., XIII (1849), p. 173.
puma de lei 8002]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 218.
Suma a fost trimisi la Bucurelti consulului general al Rusiei, 5710 323.2 (439.2)
Kotzebue, care se afla in fruntea comisiei insircinate cu impirtirea [Stiri despre luptele date de Avram Iancu in Muntii
ajutoarelor. Apuseni]. BUKURESTER DT. Z., V (1849), p. 169 : Wa-
lachei.
5699 Kotzebue 323.2 (439.2)
[Scrisoare prin care consulul Rusiei, in calitate de pre- 5711 323.2 (439.2)
sedinte al comisiei pentru ajutorarea refugiatilor transilva- [Despre aducerea lui G. Barit la Cernauti, sub escorta
neni, multurneste pentru suma realizata prin reprezentatia militara, i inchiderea lui intr-o tnchisoare din acest oras,
teatrala din Iasi, in folosul acestora]. ALBINA ROM., sub motivul ci este periculos]. BUCOV., II (1849), p. 93.
XXI (1849), p. 218.
5712 323.2 (439.2)
5700 323.2 (439.2) [Despre elibelarea lui G. Bari; de catre autoritatile aus-
[Scrisorile schimbate intre consulul general al Rusiei, triece, in urma stabilirii nevinovatiei lui]. BUCOV., II
Kotzebue, si membrii comisiei pentru ajutorarea refugia- (1849), p. 105.
tilor transilvaneni]. BULETIN G. A., XVIII (1849), Va rimine la Cernbuti, pini la deplina pacificare a Transilvaniei.
p. 178-179 ; VEST. R., XIII (1849), p. 142.
Kotzebue arati cS fondurile de care dispunea pentru intretinerea unei 5713 323.2 (439.2)
mese da 200-250 persoane se termini $i cheami comisia si ia asuprili [Fostul guvernator al Transilvaniei, baronul Puchner, re-
continuarea acestei actiuni. Comisia rispunde ci primette cu plicere
si continue opera consulatului rus.
francez.
- In Vestitorul, text roman ;i
fugiat in Tara RomAneasca, a sosit la Iasi, in drum spre
Viena]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 237 : Iasil.
5714 323.2 (439.2)
5701 323.2 (439.2)
[$tiri in legatura cu intentia atribuitä lui Bem de a trece
[Ajutorul dat de ofiterii rusi din Bucuresti refugiatilor cu trupele sale frontiera Moldovei]. JOURN. DE B., I
transilvineni]. VEST. R., XIII (1849), p. 145-146 : Stirs (1849), p. 149 : Intérieur.
oficiale.
Se arati cum a fost cheltuiti suma de 27 156 lei, adunati de la 5715 323.2 (439.2)
ofiterii rusi i de la doui reprezentatii teatrale, in folosul rcfugiatilor [Stire despre incursiunea unui corp de revolutionari ma-
transilvineni siraci. ghiari, de sub comanda generalului Bern, in Moldova]. AL-
BINA ROM., XXI (1849), P. 237 : 1011
5702 323.2 (439.2)
[Ordinul de zi al imparatului Rusiei, Nicolae I, catre 5716 323.2 (439.2)
soldatii care vor trece in Austria, ca sa ajute armatele [Telegrama lui Fuad Efendi, adresata membrilor Sfa-
aliate]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 199 : Rosia. tului Administrativ din Moldova, la 20 iulie/1 august 1849,
in care anunta retragerea insurgentilor unguri de pe ter--
5703 323.2 (439.2) toriul Moldovei]. BULETIN F. 0., XVII (1849), P. 239 :
[Proclamatia generalului Liiders catre locuitorii Transil- Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 245 :
vaniei]. VEST. R., XIII (1849), nr. 46, p. 2 [gresit: 181]. Iasii ; FOAE SAT., XI (1849), p. 197.

283

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5717 323.2 (439.2) 5728 323.2 (439.2)


[Se vesteste ci un corp de trupe revolutionare maghiare [Manifestul imparatului Rusiei, Nicolae I, grin care face
a trecut in Moldova si, dupi cererea lui Fuad Efendi ca si cunoscut ci a dat ordin trupelor sale victorioase, din Tran-
piriseasci plmintul impIrItiei", s-a retras]. VEST. R., silvania si Ungaria, sa se intoarci in patrie]. ALBINA
XIII (1849), p. 229 : Stiri oficiale. ROM., XXI (1849), p. 310 : Rosia.

5718 323.2 (439.2) 5729 323.2 (439.2)


[$tiri in legIturI cu incursiunea revolutionarilor maghiari Adresa refugiatilor transilvánem catre Excelenta Sa ma-
In Moldova]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. 274-275. rele vornic din nIuntru spre recunostintI pentru facer& de
bine. VEST. R., XIII (1849), P. 213-214.
Versiune romlneasa a raportului adresat impIratului Rusiei de Text rorran si francez.
acre generalul rus Danenberg asupra luptelor ce au avut loc cu
acest prilej.
5730 323.2 (439.2)
5719 323.2 (439.2) Adresa D-lur Iosef Dedeus [sic], comisar superior al
Transilvanii, carre Ex. Sa fostul Caimacam marele Logofit
[Se vesteste ci generalul Danenberg, comandantul tru- al Dreptith si cavaler C. Cantacuzino. VEST. R., XIII
pelor ruselti in Principatele Dudirene, a plecat &I inspec- (1849), p. 241.
teze granivele Moldovei]. VEST. R., XIII (1849), p. 229 :
Stiti oficiale. Iosef Bedeus il anund a, in urma Irabutirii revolutiei, refugiatii
transibaneni se pot Intoarce acasI. Exprina multumirile lor pentru
Text roman fi francez. felul cum au fost tratati In Tara Romineasa, in timpul climlamiei
lui C. Cantacuzino.
5720 323.2 (439.2)
[Ofis domnesc prin care sint rIsplItiti comandantul gar- 5731 323.2 (439.2)
nizoanei din Tirgu-Ocna si o parte dintre subalternii sal, Adresa refugiatilor transilvanenT atre Excelentia Sa fos-
pentru comportarea lor fafa de incursiunea revolutionarilor tul Caimacam marele Logofit C. Cantacuzino. VEST. R.,
maghiari in Moldova]. BULETIN F. 0., XVII (1849), XIII (1849), p. 241-242.
p. 304 : No. 13.
Dataa : Bucuresti, 30 iunie 1849. - Refugiatii aduc multumiri
pentru ospitalitatea care li s-a acordat in Tara Romineascl.
5721 323.2 (439.2)
[Stiri despre luptele de la Sighisoara si moartea gene- 5732 323.2 (439.2)
ralului rus Scariatin]. VEST. R., XIII (1849), p. 247 : [Scrisoare de multumire trimisi de refugiatii din Tran-
Mal nuoit.
silvania in Tara Rom5ineasci comisiei insancinate cu ajuto-
rarea Ion]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 234.
5722 323.2 (439.2)
[Se anuntl ci un num'ar de insurgenti unguri au trecut 5733 323.2 (439.2)
in Tara Romlneasa si s-au predat ostilor turcesti de la [Imparatul Austriei decoreaza comisia intocmità de cal-
hotare]. VEST. R., XIII (1849), p. 220 : Bucuresd, 10 micirnie pentru ajutorarea refugiatilor ardeleni in timpul
(22) Iulie. revolutiei]. VEST. R., XII (1849), P. 349 : $tirl din nauntru.
Text romln si francez.
5723 323.2 (439.2)
[Se anuntá a generalul Bern, impreura cu generalii 5734 323.2 (439.2)
Guyon si Stein, s-au predat la 13 august turcilor, la Turnu- [Despre plecarea lui G. Bari; din Bucovina in Transit-
Severin]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. 285 : 141. vania, dupa o sedere de mai multe luni]. BUCOV., II
Indatl au lost transportati la Vidin. (1849), p. 175 : Cernauvi, 22 Sept. ; ALBINA ROM., XXI,
p. 330.
5724 323.2 (439.2)
[Se anuleazi restrictiile de comunicatie cu Ardealul prin 5735 323.2 (439.2)
punctele : Ciineni, Breaza, Dragoslavele 0 Vulcan]. VEST. 0 cununa de laur pentru Mesagerul transilvan. BUCOV.,
R., XIII (1849), P. 254 : Departarnentul Vistieriei. II (1849), p. 165-167.
Polemid cu foaia Siebenbiirger Bote. Se afirna a stirea despre
5725 323.2 (439.2) o laurel de argint ce ar fi dIruit natia saa lui Kossuth' a lost re-
[Scrisoarea trimisi de impIratul Francisc Iosif generalului produa In Bucovina din foile germane de la Viena. Redactia foii
Liiders, prin care ii aduce multumiri pentru ci a salvat asetti din Sibiu e acuzaa de duplicitate, arItindu-se cu citate cI, dupI
11 martie 1849, cind Sibiul a fost ocupat de trupele maghiare revo-
Transilvania]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. 301-302. lutionare, foaia aceasta a continuat a aparI, schimbindu-si radical
Ii trimite insignele de comandor al ordinului militar Maria Tereza, tonul. De la profesii de credina pentru monarhia austriad, a trecut
precum si 10 medalii de aur li 40 de argint, ca a le impara ofiterilor la elogii pentru guvernul revolutionar maghiar li la atacuri impotriva
;i soldatilor din trupele sale. actiunii austriece in Transilvania.

5726 323.2 (439.2) 5736 323.2 (439.2)


[Adresa trimisi de caltenii Brasovului generalului Lii- Un remits bun al Bucovinei" catra redaqiunea pre-
ders]. VEST. R., XIII (1849), p. 299. sinte" a Mesagerului transilvan". BUCOV., II (1849),
Ii expriml recunostind pentru cii a salvat Transilvania ti anund p. 205-212.
cl li trimit un imn, pe care .,asociatia lucatorilor° I-a compus in
numele locuitorilor acestui oral. 5737 323.2 (439.2)
Batalionul I din al II-lea regiment roman in resbelul
5727 323.2 (439.2) unguresc. BUCOV., II (1849), p. 198-200, 217-221.
[Guvernatorul Transilvaniei, Fr. v. Wohlgemuth, cere Se dau aminunte cum batalionul I din al II-lea regiment romin
desfiintarea cu totul a rnilitiei romlne, o data ce linistea s-a n-a vrut a deputa jurlmint pe constitutia ungari 5i a lupte impo-
restabilit in larl]. BUCOV., II (1849), p. 158. triva croatilor.

284

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) ILEVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5738 323.2 (439.2) 5747 323.2 (439.2)


[Despre luptele popoarelor de sub stlpinirea austriaca]. [Se veste;te c, prin ordonanta guvernatorului din 28 no-
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7, 10-12, 13-14, iembrie, se desfiinteaza scutirea nobililor proprietari ;i a
18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43, 45, 50-51, 53-54, preotilor cu avere de obligatia incartiruirii trupelor si a
57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-94, 109-110, 119 efectuarii de carlusii]. G. TRANS., XII (1849), p. 73 :
120, 123-124, 127-129, 131-133, 137-138, 141-144, Publicàciuni oficiale.
159-160, 167-168, 172, 176-177, 184-185, 188, 193
194, 198, 199-200, 211-212, 219-220, 221-222, 227 5748
228, 229-231, 234-235, 237, 238-239, 241-244, 246 323.2 (439.2)
247, 251-252, 253-255, 259, 262, 267-268, 269-270, [Masuri pentru readunarea bibliotecilor, tipografiei, in-
276, 278-279, 282-284, 286-287, 290-291. 298-299, strumentelor fizicale etc. luate in 1848 de la seminarul
305-307, 338. liceul din Blaj]. G. TRANS., XII (1849), p. 68, col. II.

5739 323.2 (439.2) 5749 323.2 (439.2)


Faptele belice ale Rotnanilor transilvani in a. 1849. BU- [Misuri ale guvernatorului Transilvaniei pentru aflarea
COV., II (1849), p. 245-247, 253-256, 272-274. adunarea obiectelor religioase din catedrala 6 celelalte
Sint date momentele principale din revolutia de la 1848-1849, pri- biserici ale Blajului, risipite in cursul luptelor care s-au
vice din punct de vedere romlnesc 8i bazate pe documente oftciale ; dat in acel oras]. G. TRANS., XII (1849), p. 82 : Publi-
sfirlitul lipseste. caciuni oficiale.

5740 323.2 (439.2) 5750 323.2 (439.2)


[Despre arestarea prefectului roman Axente Sever]. BU- Pentru apl.rarea n6stra. G. TRANS., XII (1849), p. 77 :
COV., II (1849), p. 224. Transilvania.
Va fi adus inaintea tribunalului de rIzboi, ca i rispundi pentru Rispuns la un articol din Siebenbarger Bote, 10 decembrie. LI-
ni8re arme pe care se zice cI le-ar fi ascuns. muriri cu privire la Imprejuririle dificile in care s-a desalt:rat acti-
vitatea Comitetului natiunii romlne. Se subliniad lipsa de fonduri
5741 8i de functionari.
323.2 (439.2)
[Despre detinerea ilegall a lui Axente Sever in inchi- 5751
soarea de la Sibiu]. BUCOV., II (1849), p. 251 : Blaj, 323.2 (439.2)
12 Noemvre. Arestan de preotI romanestb. G. TRANS., XII (1849),
p. 77-78.
5742 323.2 (439.2) Articol de protest in legIturi cu arestarea a patru preoti romini
[Guvernatorul Transilvaniei, W. L. de Wohlgemuth, si aducerea lor sub pazI minted la Sibiu, pentru cI adunaserI stm-
anunta cä spre sustinerea ordinei publice, a linistei si a dlturi de plenipotentI pentru deputkii ce urmau si prezinte la Viena
moralitatii plingerile romlnilor din Transilvania.
impregiurul cetatilor : Brasov, Sibii, Cluj si Sibiu, 22 Dec. v.
Vezi si p. 98, col. II :
M. Osiorhei se vor infiinta tribunale spetiale supt numele
de capitanii cetatenestil. BUCOV., II (1849), p. 252 :
Transilvania. 5752 323.2 (439.2)
Arestuirl de preoti romanew in Transilvania. BUCOV.,
5743 323.2 (439.2) II (1849), p. 277.
[Un monument in forma de piramida s-a ridicat pe virful Se reproduce un fragment din articolul publicat in Gazeta Tran-
dealului Cetatuiei din Brasov, in amintirea colaborarii ar- silvaniei.
matelor ruso-austriece in 1849]. VEST. R., XIII (1849),
p. 337-338. 5753 323.2 (439.2)
Se publicl inscriptia de pe monument. [Despre desconsiderarea romanilor din Transilvania in
numirile administrative]. BUCOV., II (1849), p. 285-289.
5744 323.2 (439.2)
Idei imbinat6re pregatit6re. G. TRANS., XII (1849),
i 5754 323.2 (439.2)
68-69, 71-73, 75-77, 79-80 [neterminat]. [Corespondenta cu privire la arestarea lui Avram Iancu,
Recapitulate. evenimentelor din monarhia austriad, ;titre data In- la tirgul din Halmagiu]. G. TRANS., XII (1849), p. 86,
cedrii e a reapariciei gazetei, cu specialI privire la eforturile zadar- col. II : Sibilu, 12/24 Dechemvrie.
nice ale rominilor din Ardeal de a dobindi o soard demnl de jertfele
pe care le ficused pentru monarhie. Poporul, aflind despre arestare, s-a inarmat cu pari ;i a Inconjurat
locul unde se afla detinut Iancu, okinind liberarea lui de Indati.
5745 323.2 (439.2) 5755 323.2 (439.2)
[Relatare despre starea genera% in Transilvania, dupa Arestarea lul Iancu. BUCOV., II (1849), p. 282-283.
terminarea ostilitatilor]. G. TRANS., XII (1849), p. 69 :
Transilvania. Avram Iancu a fost arestat la Halmagiu, de o patrull de soldati,
Se precizead cI muntii rominelti shit deplin linistiti", dar se dar a fost Indatl eliberat din ordinul cipitanului.
adaugs : lipsa i sIrIcia muntenilor este nespusI de mare, iar jude-
cata pentru pIduri cu fiscul amete8te mult pe comunitkile interesate 5756 [Barit, G.] 323.2 (439.2)
la aceastI cauzi". [Rispuns until articol aparut in foaia Siebenbiirger Bote"
din 18 decembrie, cu privire la framintarile taranilor ro-
5746 323.2 (439.2) mani din comitatul nrandului]. G. TRANS., XII (1849),
[Stiri despre comandantii militari ai romanilor din timpul p. 73, col. II 74.
revolutiei din Transilvania]. G. TRANS., XII (1849), p. 69 : Autorul articolului, loan Kovks se plingea cI rominii din ZIrand
Transilvania. ocuparl cur;i1e, mosiile alodiale, pldurele, dreptul tirgului Mild, iar-
Avram lancu a venit la Sibiu ,spre a mijloci oareicare ajutorie maroc) ai al cfrciumaritului, iar padurile le-ar privi ca proprietate
pentru moti, deoarece lipsa si skIcia muntenilor este nespusI de a lor" ;i cI ei ,n-ar mai suferi fntre sine" pe proprietarii care so
mare". Avram Iancu i Sim. Balinc au predat rapoartele lor asupra intorc I. vetrele lor. G. B. aratI cI de la 1820 incoace proprietarii
evenimentelor la care au participat. Axente Sever 18i alcItuieste 8i el au rIpit multe plminturi de la ;Irani ; unii dintre proprietari au
raportul. comis cruzimi 1mpotriva s.minilor, in timpul revolutiei.

285

www.dacoromanica.ro
123.2 (439.2) REVOLUTI1 : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)

5757 323.2 (439.2) 5767 323.2 (439.2)


[Relatare despre incaierarea dintre fostii iobagi romani Starea causci romane in Transilvania. BUCOV., II (1849),
5i sasii din Biscrica Alba]. G. TRANS., XII (1849), p. 86. p. 235-242.
Incaierarea s-a produspentru stapinirea paminturilor contelui Corespondenia trimisa din Belgrad.
Haller, care se afiliase revolutionarilor rnaghiari.
5768 323.2 (439.2)
5758 323.2 (439.2) [Articol in care se arata nurnarul provizoriu al romanior
[Notita in legatura cu acuzatiile aduse de presa ma- care si-au gasit moartea in timpul revolutiei din Transil-
ghiara fostului deputat roman in Diem Ungariei, Eftimie vania, precum 8i numarul caselor arse sau pradate]. BU-
Murgu, care se afla arestat]. G. TRANS., XII (1849), p. 89 : COV., III (1850), p. 1-3.
Ungaria.
Foile maghiare afirmau ca Murgu ar fi fost ,apostolul intemierii
5769 323.2 (439.2)
Daco-Rominiei" i credincios al parridei revolutionare a lui Kossuth. [Despre revolutia romanilor din Transilvania]. BUCOV.,
III (1850), p. 7-9.
5759 323.2 (439.2) 5770 323.2 (439.2)
[Instructiuni din partea guvernatorului catre oficialitäti, [Colectele romanilor din Brasov]. G. TRANS., XIII
pentru a facilita ascultarea i rezolvarea plingerilor indi- (1850), p. 1 : Transilvania.
viduate ale taranilor]. G. TRANS., XII (1849), p. 91 : Negustorii romini i doamnele romance au facut colecte pentru a
Partea oficiali.
Vezi gi comentariul redactiei, care hi expriml recunoltinca pentru
veni in ajutorul regimentelor griniceresti romine, invalizilor ;i or-
aceasta masuri.
fanilor si au strins respectiv 244 fl. arg. ;i 325 fl. arg.

5771 323.2 (439.2)


5760 B.[arit], Q. 323.2 (439.2)
Provocarea din urma a comisiunci pentru pagube. G.
Un apel pentru cel mort1. FOAIE PT. MINTE, XII TRANS., XIII (1850), p. 8.
(1849), p. 78-80. Sint anuntati aceia care au suferit orke pagube in timpul razboiu-
Ccre si se feel o lista cu numele rominilor cazuti in timpul luptelor lui sa depuni cererile Oita la 30 ianuarie, la comisia magistratuall
din 1848 ;i sa fixeze o zi pecan! comemorarca lor. din Brasov.

5761 $aguna, Andrei 323.2 (439.2) 5772 323.2 (439.2)


Epistoll arhipastoreasca. FOAIE PT. MINTE, XII (1849), [Observatii in legatura cu lucrarile comisiunii cerceta-
p. 89-95. toare de pagube" din Brasov]. G. TRANS., XIII (1850),
Epistoll destinati a se citi cu prilejul slujbei religioase pentru p. 19 : Transilvania
pomenirea celor cazuti in luptele revolutionare din Transilvania. Re- Se area ca in sate s-au ficut cercetari riguroase, pentru a se des-
lateaza audientele sale la Francisc Iosif i promisiunile acestula pentru coperi lucruri furate In timpul revolutiei. Multi proprietari i-au jefuit
romani, consfintite apoi prin noua constitutie. pc tirani sub acest pretext. In acelali timp, domnii de secui" care
si-au Insu;it, in 21 aurae 1849, averile cetatenilor din Brasov refu-
5762 323.2 (439.2) giati la Predeal se plimbl nesup5rati, deli se instituise de mult o
Parastas pentru sufletele celor cazuv in fazboi. G. comisie de ancheti. Se aminteste, In concluzie, proverbiul nemtilor,
TRANS., XII (1849), p. 85 : Transilvania, 94, col. II : ca furii mici se spinzura, iar lotrii de drumuri se fac scdpati".
Brasov, 3 Ian. n., 101-102 : Brasov, 28 Dec. v. 5773 323.2 (439.2)
Din initiativa episc. Andrei Saguna, in toate bisericile, In ziva de
27 decembrie 1849. Stricaciunea Romanilor transilvanT in mort1 i oxen
(1848-1849). G. TRANS., XII (1850), p. 21.
5763 323.2 (439.2) Sint trecute numele de prefecti, preoti i cetateni omoriti, satele
arse, numbrul ostasilor cazuti, averile pradate etc. Se comenteazi da-
Proieptul unui monument naciunal. G. TRANS., XII tele acestea, dupa o corespondenti din Alba Carolina (Balgrad) dated
(1849), p. 92. 30 decembrie, publicata mai intli in Sfidslawische Zeitung din Agram
Se propune inaltarea unui monument grandios pc cimpia adunarii si apoi in foaia Lloyd din Viena.
de la 3/15 mai in Blaj. Se 1nseamna ;tirea cI episcopul roman din
Sibiu ar fi cerut autorizarea unei colecte pentru ridicarea acestui 5774 i. 323.2 (439.2)
monument.
[Corespondentl cu privire la rugaciunile inaltate din ini-
tiativa episcopului A. Saguna, pentru cei cazuti]. G. TRANS.,
5764 323.2 (439.2) XIII (1850), p. 2 : Sibilu 26 Dec. 1849.
Garnisbna de aparare a cetätel Alba Carolina (A. Iulia,
Balgrad) in Transilvania 1849. FOAIE PT. MINTE, XII 5775 Petric, protopop Ioan 323.2 (439.2)
(1849), p. 96. Cuvantui rostit ... la zioa de 27. Dechemvrie v. 1849 in
Traducere din gazeta ostaleasca germana Soldatenfreund din 27 no- beserica cea mare din Brasov. FOAIE PT. MINTE, XIII
iembrie 1849. Se area ca in garnizoana care a aparat cetatea in lup- (1850), p. 2-.3.
tele din 1849 se aflau i doui companii romani transilvani, doul Cu prilejul pomenirii celor cazuti in luptele din anii 1848-1849.
companii romani binateni'.
5776 323.2 (439.2)
5765 M.[uri§a]-n, I[acob] 323.2 (439.2) [Relatari cu privire la slujbele religioase savirsite pentru
Uncle date din asedia Timistirei. G. TRANS., XII (1849), cei cazuti in luptele din tirnpul revolutiei, in Transilvania].
p. 87, 93, 101. G. TRANS., XIII (1850), p. 10, col. I : Dela Marigini,
Descrie asediul Timiparei in 1849, cu scopul de a releva faptele 5 Ian., 10-11 [f. t.], 32 : Despre sarbarea celor d61 zile
de vitejie ;i calitatile militare ale unitatilor romanelti care au aparat 34 : Monarhia Austriaca.
oralul.
5777 323.2 (439.2)
5766 B.[arit, G. ?] 323.2 (439.2) [Stiri despre rezultatul demersurilor acute de episcopul
Cine face la noi comploturi ? FOAIE PT. MINTE, XII Andrei Saguna pe linga guvernator, pentru ridicarea unui
(1849), p. 102-104. monument national" pe Cimpia Libertatii]. G. TRANS.,
XIII (1850), p. 11, col. I : Sibilu, 6/18 Ianuariu. Pentru
Afirma ca poporul roman a-a Dan fi nu va face comploturi. monumentul naciunal.

286

www.dacoromanica.ro
3/3.2 (439./) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323. (439.2)

5778 lancu, Avram 323.2 (4391) 5790 323.2 (439.2)


In rivinta monumentulul naciunal. G. TRANS., XIII [Calornnii la adre.sa lui Avram Iancu, publicate in Oester-
(1850), p. 23. reichischer Volksbote", nr. 25]. G. TRANS., XIII (1850),
Avram lancu nu este de pirere si se ridice monumentul la Cimpeni, p. 30 : Brasov.
ci pc Cimpia Libertatii ; iar dad e vorba si se ridice i un monument Se arata, deplinindu-se acest fapt, ca in biografie se insista asupra
pentru eroii cSzui, locul acestui monument este Abrudul. incendierii localititii Vint, atribuind-o lui Avram Iancu.

5779 323.2 (439.2) 5791 323.2 (439.2)


[Discutii in legatura cu locul uncle ar urrna s5. se ridice
monumentul national" in amintirea oamenilor cazuti in [Se anunta cii ziarul din Pesta Magyar Hirlap" a pu-
luptele din 1848-1849]. G. TRANS., XIII (1850), P. 34 : blicat in nr. 78 o scurta biografie a lui Avrarn Iancu].
Sibiiu, 28 Ian. G. TRANS., XIII (1850), p. 44, col. I.

5780 M. A. 323.2 (439.2) 5792 323.2 (439.2)


Adaosurl i detaiurI la ineercarea arestare 1111 Avr. Iancu [Relatari despre tratamentul aplicat romanilor care se
G. TRANS., XIII (1850), p. 3 : Cimpeni. aliturasera revolutionarilor maghiari in 1848-1849]. G.
La corespondenta lui M. A. se adaugi ltirea ca o data cu in- TRANS., XIII (1850), P. 34-35 : Cluj, 30 Ian., 35,
cercarea de arestare a lui Avram Iancu au fost arestati in tirgul col. III, 44, col. I.
Hilmagiului ;i rominii Selageanu, Pascu ;i Bistrai.
5793 Petrideanu, G. 323.2 (439.2)
5781 323.2 (439.2)
De pe Aries din comitatul Turze, 26 Ian. Starea sotiali.
[Se vesteste ca Eftimie Murgu continua si fie mentinut Tonul ce domneste in aceste partl. Plinsorile oarnenilor
in inchisoare]. G. TRANS., XIII (1850), p. 7, col. II. nostril. G. TRANS., XIII (1850), p. 37-38.
Arad' cl popularia din aceste parti a suferit mult in timpul revo-
5782 Ratiu, I. 323.2 (439.2)
lutiei i has n-a primit nici o despigubire.
Despre arestarea lui Vasiliu Nemes, teolog in anul III].
G. TRANS., XIII (1850), p. 11 : Turda, 14/2 Ianuarie. 5794 323.2 (439.2)
Relateaza ;i despre alte an:sari de tarani romani.
[Corespondenta cu privire la conflictele dintre proprietari
5783 323.2 (439.2) ;i tarani]. G. TRANS., XIII (1850), p. 43-44 : Din co-
mitatul Satmar
[Se vesteste ca S. Barnut este bolnav]. G. TRANS., XIII
(1850), p. 12, col. II. Taranii carii nu capita molioare (jIlerii, inquillini, carii mai
Suferind de boala de picioare", deputatul roman a plecat la sta- nainte ;idea pe mo;ia allocliali a curtilor) le pretind cu deadinsul gi
çiunea balneari Tarand, din Saxonia. untori amerinti domnilor pinS i cu moarte ca sS le dea. Poporul
este Inca phis de idei revoluciunare"....
5784 323.2 (439.2)
[Despre eliberarea prefectului Axente Sever]. BUCOV., 5795 Catonc 323.2 (439.2)
II (1849), p. 269. [Corespondenta din Oradea Mare, datata 8 februarie,
in care arata cii populatia romana din acel oras 1-a primit
5785 323.2 (439.2) cu mare entuziasm pe Avram Iancu, in drum spre Viena].
[Despre arestarea eliberarea lui Axente Sever]. G.
i
G. TRANS., XIII (1850), p. 43 : Ungaria ; BUCOV., III
TRANS., XIII (1850), p. 16 : Publicaciuni oficiale. (1850), p. 60 : Ungaria.
Se arati cS, printr-o sentinta a tribunalului militar din Sibiu, pu-
blicati In Siebenbfirger Bote, nr. 9, Axente Sever fusese condamnat 5796 323.2 (439.2)
pentru detinere de arme. Guvernatorul Transilvaniei, pretuind meri- [Lista persoanelor din Transilvania care au fost decorate
tele lui Axentie, l-a iertat de restul pedepsei. cu diferite ordine de imparatul Austriei]. G. TRANS.,
XIII (1850), p. 62-63 : Austria.
5786 323.2 (439.2)
[Axente Sever e indemnat sa-si alcatuiasca raportul]. 5797 323.2 (439.2)
G. TRANS., XIII (1850), p. 39 : Dela Sibini. [Decretul guvernatorului civil al Transilvaniei pentru
premierea Pelaghiei Rosin, din com. Marisel]. G. TRANS.,
5787 323.2 (439.2) XIII (1850), p. 77 : Monarhia Austriaca.
[Corespondenfa in care se vesteste ca Avram Iancu a
fost ales membru al societatii Radetzki-Verein din Tirol]. 5798 323.2 (439.2)
G. TRANS., XIII (1850), p. 19 : Sibiiu, 15/27 Ian. [Colonelul regimentului I roman, Urban, e hiaintat ge-
De asemenea, numele lui va fi triscris in Albumul acestei societati, neral i chemat la comanda unui corp de armata]. G.
in care sint trecute numele tuturor eroilor ce au luptat in anii 1848 TRANS., XIII (1850), p. 113 : Cluj, 26 Oct.
1849. Avram Iancu i-a invitat pe I. A. Sever ;i S. Balint at semneze
11 ei In Albumul acestei societtri. Se precizeazi ca la comanda regimentului a fost numit cof. Eisler.

5788 323.2 (439.2) 5799 323.2 (439.2)


[Un portret literar al lui Avram Iancu]. BUCOV., II [Se vesteste ca ordinele i medaliile trimise de imparatul
(1849), P. 274 [foileton]. Rusiei, pentru membrii gloatelor romane din Transilvanta
In oadrul articolului Paptele belice ale Romanilor transilvani in care s-au distins in timpul luptelor, sint retinute la gu-
a. 1849. vernarnintul din Sibiu]. BUCOV., ITT (1850), p. 114 :
Sibiiu, 2 Aprilie.
5789 323.2 (439.2)
[Scurt vortret literar al lui Avram lancu]. VEST. R., 5800 323.2 (439.2)
XIV (1850), p. 18, col. II : Austria. [Santa relatare cu privire la procesul de calomnie in-
Reprodus de gazeta [Wiener] Lloyd din Viena, dupt foals Bucovina tentat de Avram Iancu gazetei vieneze Volksbotel. G.
din Cerniuti. TRANS., XIII (1850), P. 127 : Viena, 18 Noemvr.

287

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA CROATIA $1 SLAVONIA 321.2 (439.24)

5801 323.2 (439.2) 5810 323.2 (439.2)


Dechiaraciune privitoare la Iancu, condudtoriu de ro- [Gazeta viened Oesterreichischer Volksbote" despre
mini. G. TRANS., XIII (1850), p. 127. Iancul, regele muntilorl. BUCOV., III (1850), p. 181
In aceasta declara;iune cublicata de gazeta Volksbote, se da sada- 183.
factie lui Avram Iancu i se declarl drept clevetitor graful Beth len Se publia o prezentare a lui Iancu dupi cartea intitulati : Cam-
Lajos, autorul articolului la adresa lui Iancu, publicat in aceasti ga- pania lui Bens in Transilvania, cu uncle comentarii.
zct8. Text roman ;i german.
5811 Iancu, Avram 323.2 (439.2)
5802 323.2 (439.2) Raportul Prefectului Avram Iancu despre faptele cetelor
[Articol cu privire la afirmatiile inexacte ale unor ziare armate roing'nesti de subt comanda lui in decursul ràsbe-
stdine asupra sdrii de lucruri din Transilvania]. G. TRANS., lului cetitean in anil 1848-1849. FOAIE PT. MINTE,
XIII (1850), p. 151-153 : Transilvania. XIII (1850), p. 12-15, 22-24, 28-31, 37-40, 43-48,
Se respinge afirmatia c8 guvernul ar proceda prea sever in pedep- 50-55 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 35, 38-39,
sirea foitilor revolutionari, publicindu-se o statistica a victimelor 51-52, 58-59, 63, 66-67, 70-71, 74, 78-79, 82-83,
revolutiei in Ardeal. Se combate o corespondenta tendentioasi despre 87-88, 91-92, 98-99, 103-104.
rominii din Transilvania, publicati in Laibacher Zeitung i reprodusi Inaintat guvernatorului civil ;i militar al Transilvaniei.
in foaia Wiener Bote din 7 decembrie.
5812 323.2 (439.2)
5803 323.2 (439.2) Fraginente aus dem Kriegsberichte Ianku's. BUCOV., III
[Se anund instituirea unei comisii pentru cercetarea si- (1850), p. 5-6, 11-12, 17-18, 22, 26, 30
tuatiei refugiatilor veniti din Transilvania in Tara Rorni- Se publici numai in nernleite.
neasci, in urma evenimentelor din ultimii ani]. JOURN.
DE B., II (1850), nr. 116, p. 1 : Bucarest, 21 Avril (3 Mai).
5813 323.2 (439.2)
Totodata, cornisia va aviza asupra misurilor pentru repatrierea lor.
[Se anunti aparitia lucrrii Die Romanen der aster-
5804 323.2 (439.2) reichischen Monarchic", 2. Heft, Wien, Druck von Karl
Gerold u. Sohn, 1850]. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850),
Proiectu de statute pentru reuniunea femeilor romäne p. 136, col. II.
spre ajutoriul cre;terei fetitelor orfane, sirace, 0 mai indiu
acelor fetite romine, ale ciror pärint1 aii dant in revolu- Se reproduce i cuprinsul c8rii, continind rapoartele lui Avram
tiunea maghiaro-transilvani din anil 1848 ;i 1849. FOAIE Iancu, Simeon Balint, Auxenz [sic) Sevens, precurn ;i site documente
PT. MINTE, XIII (1850), p. 116-118. asupra revolutiei din 1848-1849 in Transilvania.
La fine, p. 118-119 : Lista membrilor reuniunei femeilor romine.

5805 323.2 (439.2) (439.24) Croatia 86 Slavonia


[Se anund el E. Murgu s-ar fi scos din prinsoare"].
G. TRANS., XIII (1850), p. 137, col. I. 5814 323.2 (439.24)
[Sari cu privire la revolutia croato-slovanilor"
din
5806 323.2 (439.2) Austria]. G. TRANS., XI (1848), p. 104 [greqit : 99] :
[Nurnirul oficial al locuitorilor din Transilvania con- Croatia, 109 : Austria, 120 : Din pärtile croatico-dalmatice,
damnati ;i executati in timpul revolutiei, potrivit datelor 129 : Monarhia Austriack 133, col. II : Slovacil, 134 :
sratistice austriece]. G. TRANS., XIII (1850), p. 151 Croatia i Slavonia, 15 Aprilie, 169 : Monarhia Austriad
152 : Transilvania. 170 : Ungaria, 170-171 : Croatia 0 Slavonia, 183, 186
187 : Ungaria si Croatia, 191, col. II : Croatia, 194-195 :
Romini 5 411, maghiari 304, sali 310, de alte nationalititi 93. Croatia-Slavonia, 199-200 : Ungaria, Slavo-Croatia, 201
Statistici oficiali austriac5, publicati ea rispuns la acuzatia ridicati 202 : Croatia 0 Slavonia, 216 0 218-219 : Monarhia
de revolutionarii maghiari emigrali cS autorititile austriece proce- Austriad, 226 ;i 235 : Croatia, 238 : Ungaria 1i Croatia,
deaa cu o asprime barbara in administrarea justitiei in contra 255 : Viena, 29 Iulie, 253, col. II 0 259 : Ungaria, 263
rebelilor`. 264 : Estract din manifestul croato-slavonilor, 272 : Agram,
278-279 : Croatia, 286 : Sibiiu, 286, col. II : Sibiiu 17129
5807 323.2 (439.2) August, 292 : StirI mai n61, 308 : Mai noü, 315-316 : Din
[Despre atacurile ziarelor vieneze contra rominilor din dmpul resbelului, 316 : Mai noü, 318-319 : Agram, 12
Transilvania]. BUCOV., III (1850), p. 137-140 : Sybiiu, Septemvrie, 324, col. II : PeFta, 331 0 333 334 : Un-
8 Maiu 1850. garia, 336 : Stift mai na, 337, col. II I Iaurin (Rab)
Referitor la actiunile rominilor In anul 1848. 4 Octomvrie, 342 : Austria, 348 : Austria, 425 : Croatia
;i Slavonia.
5808 323.2 (439.2)
5815 323.2 (439.24)
[Corespondend din Zlatna, datati 8/20 octombrie, cu [Mi;c5.6 revolutionare ale sirbilor din Ungaria]. G.
privire la solernnitatea reinceperii lucrului in minele din
localitate]. G. TRANS., XIII (1850), p. 97 : Monarhia TRANS., XI (1848), p. 136 : Din Cichinda Mare, 149
Austriad. 150 : M.i;earI banatice i slavonice, 229 : Bàt1ie Intre un-
Ustrinele (cohurile) impiritelti", care arseseri in 1848, au fost gun Ii sirbi la Verietil, 238, col. II : Lugoj, 242-243 :
restaurate ;i repuse in fungiune. Ungaria, 246-247 : Ungaria 0 Slavonia, 252 : Ungaria,
260 [f. t.], 265 : Ungaria, 271-272 : Din dmpul ths-
5R09 323.2 (439.2) boiului civil, 274-275 : Din cImpul de risbolu, 275 : Mal
[Intr-o corespondend de la Sibiu, se arad d guverna- noa, 278 : Ungaria, 283 : Ungaria. Din dmpul
torul Transilvaniei, in vizita sa prin comitatul Zarand, se 287 [diverse], 292 : Pega, 28 Aug., 294-295 : Din cämpul
va putea convinge de netemeinicia acuzatiilor neme0lor luptei, 295 : Verbas, 30 August, 298 : Din dmpul
unguri impotriva românilor). BUCOV., III (1850), p. 165 302 : VIrfet, 8 Septemvr., 319, col. I : Din dsboiul serbo-
166. maghiar, 321 : Ungaria, 331, col. II, 337-338 [f. t.], 347
Neme;ii unguri acuzI pe romini cI ar fi comunilti i ci atad pro- 348 : Din dmptal resbelulul cu serbianii, 421 : Moravia
prietitile lor. 0 Silesia.

288

www.dacoromanica.ro
323,2 (439.24) KEVOLUTII : CROATIA SI SLAVONIA 323.2 (439.24)

5816 323.2 (439.24) 5827 323.2 (439.24)


[5tiri i cornentarii despre rascoala sirbilor i croatilor [5tiri despre luptele dintre trupele maghiare ;i cele
impotriva guvernului revolutionar maghiar]. AMICUL sirbo-croate si austriece]. ALBINA ROM., XX (1848),
POP., I (1848), col. 92-93 : Ce e noü in Budapesta, col. p. 266-267, 275, 289-290, 293, 294-295, 303, 306, 309-
108-109, 119-122 : Ce e nal in Budapesta, 139-140 : 310, 314, 319-320, 335, 338-339, 365, 409, 414.
Ce e noii in Budapesta, 157-160 : Ce e nor' in Budapesta,
173-176 : Ce e noi1 in Budapesta, 221-222, 238 : Mai 5828 323.2 (439.24)
noü!, 251-253 : Ce e noil in Budapesta ?, 267-269 : [linparatul Austriei Ferdinand I aduce la cuncwinta ba-
Ce e noU in Buda-Pesta ?, 361, 361-362 : Despre Dieta nului de Croatia ca nu va recunowe hotaririle luate de
Tank. Dicta provinciall pentru Croatia, Slavonia si Dalmatia ;J1-1
poftelte la curtea lui, pentru lamuriri]. ALBINA ROM.,
5817 323.2 (439.24) XX (1848), p. 194.
[Comentariu despre arderea satului rominesc Sin Mihai 5829 323.2 (439.24)
de clue sirbi]. AMICUL POP., I (1848), col. 78-79 : Ce
e noü in Budapesta. [Despre audienta deputatiei croate i slovene la impa-
ratul Austriei, Ferdinand]. ALBINA ROM., XX (1848),
5818 Draghici, Meletie 323.2 (439.24) p. 202 : Austria.
Despre batalia dela Virpt1 cu sirbiL AMICUL POP., 5830 323.2 (439.24)
I (1848), col. 103-106. [Adresa trimisa de parlamentul din Viena banului Croa-
5819 323.2 (439.22)
tiei, baron Jellacici]. ALBINA ROM., XX (1848),
p. 333-334.
[5tiri ;i comentarii despre rascoala croatilor i sirbilor Printre altele, se recomandi lui Jellacici si se retragi in patria sa
;i canstituirea unei armate revolutionare maghiare, spre a §i atunci se vor retrage din Austria i armatele ungare.
li se opune]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 7-8 : Un-
garia, 22 : Sciri varie, 28 : Sciri varie, 31, col. 52 : Sciri 5831 323.2 (439.24)
varie. [Scrisoarea imparatului Rusiei catre banul Croatiei,
feldmaresalul Jellacici, prin care il anti* ca I-a decorat
5820 323.2 (439.24) cu ordinul Vladimir]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 402.
[$tiri i cornentarii despre osrilitçi1e dintre sirbi si ma-
ghiari in Banat]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 37 : 5832 323.2 (439.24)
Temi;ioara, 23 juniu, 49 : Verestiu, 12 jul., 52 : Sciri varie, Iosif de Elacici. DUNAREA, II (1848), p. 171-172.
69 : Sciri varie, 73 : Sciri varie. Biografia lui JeLlacici, dupi Emancipatia de Bruxela.

5821 323.2 (439.24) 5833 323.2 (439.24)


[Stiri pentru milcarea pentru independenta nationala din Pentru ce s-aU rascolit Sirbii. AMICUL POP., I (1848),
Croatia]. CURIERUL ROM., XX (1848), P. 100 : col. 355-357.
Croatia. Autorul anonim se adreseazl episcopilor sirbi, ca fruntaii care ris-
pund, pentru cI multimea nu ;tie, nu pricepe : indelungata apisare
5822 323.2 (439.24) 1i sclivie a despoiat-o de coati puterea sufleteascr. Afirma ci sirbii

[$tiri cu privire la luptele dintre sirbi i trupele revo- n-au motiv si se r:iscoale, fiindca, prin constitutia din slunk, au a-
lutionare maghiare]. POPORUL S., I (1848), p. 28 : $tiri pitat toate drepturile nationale §i religioase. Le cere episcopilor sl
din afari, 40 : Ungaria i Croatia, 48 : Stir! din afara, 88 : aducI poporul sirb la pace.
Ungaria.
5834 323.2 (439.24)
5823 323.2 (439.24) [5tiri in legaturä cu mi;carile revolutionare ale sirbilor].
[Diferite stiri i documente in legatura cu conflictul G. TRANS., XII (1849), p. 19, col. II : Sernlin, 13 Ian.,
maghiaro-croat]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 137- 49-50 : Croatia ;i Slavonia, 57, col. I : Pe;ta, 18 Fevr.,
138, 202-203, 265-266, 334. 57 ;i 60 : Croatia ;i Slavonia.
5835 323.2 (439.24)
5824 323.2 (439.24)
flotila danubiana i anturile romane. FOAIE [$tiri cu privire la luptele dintre trupele revolutionare
maghiare i sirbi, in Banat]. ESPATRIATUL, I (1849),
PT. MINTE, XI (1848), p. 256 ; VEST. R., XII (1848), p. 39, col. II, 47-48 : $tiri mai noue
p. 244 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 270-271.
E vorba de batalionul ciaichiitilor, care a fost infiintat hid din 5836 323.2 (439.24)
1764, pe timpul Mariei Tereza, 1i care a dat marinari pentru flotila
danubianI, fundati In 1789. /n timpul revolutiei din acel an, ei s-au [Despre luptele popoarelor de sub stapinirea austriaca :
aliturat sirbilor ;i s-au fortificat in lantul numit de localnici Valul ungurii de o parte si austriecii, rominii i croatii de cea-
lui Traian".
lalta parte]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7,
10-12, 13-14, 18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43,
5825 323.2 (439.24) 45, 50-51, 53-54, 57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-
94,109-110, 119-120, 123-124, 127-129, 131-133,
Miscarele ml Jelalici. AMICUL POP., I (1848), 137-138, 141-144, 159-160, 167-168, 172, 176-177,
col. 261-265. 184-185, 188, 193-194, 198, 199-200, 211-212, 219-
220, 221-222, 227-228, 229-231, 234-235, 237, 238-
5826 323.2 (439.24) 239, 241-244, 246-247, 251-252, 253-255, 259, 262,
Manifestul banului Ielacici. FOAIE PT. MINTE, XI 267-268, 269-270, 276, 278-279, 282-284, 286-287,
(1848), p. 305-308 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 297- 290-291, 298-299, 305-307, 338
298, 302-303.
Traducere in rominege. - Protesteazt impotriva felului cum s-a
flcut reforma constitutionala din martie, inch croatii, slovenii, sirbii
5837 323.2 (439.24)
[Scrisoarea imparatului Francisc Iosif catre arhiepiscopul
qi rominii au ramas tot subjuga0 i nedreptltiti. In calitate de co- Raiacici, prin care ii aduce la cunoginta c numirea ge-
mandant al tru.pelor grinicerelti croate ;i slovene, anunti ci a Alt neralului Suplicaci, ca voivod al tarii sirbe;ti, este o che-
cu armata sa pe p8mintul Ungariei, spre a restabili autoritatea mo- za;ie pentru o administratie nationala]. ALBINA ROM.,
narhiei habsburgice. XXI (1849), p. 1 : Austria.

19-3172 289

www.dacoromanica.ro
323.2 (439.24) REVOLUTII : CROATIA - FRANTA 322.2 (44)

5838 323.2 (439.24) 194-196 : Franca, nr. 50, p. 198-199 [gresit : 188-189] :
[Patriarhul Raiacici a fost numit comandant civil si mi- Franca, 203, col. 11-204, col. I, 206, col. II, 207 : Engli-
litar al sirbilor din Austria]. ALBINA ROM., XXI (1849), tera, 212 : Londra 9 Aug., 215 : Franca, 238-239 : Franca,
p. 65 : Austria. 241 : Franca 14 Sept., 246 : Franca, 262-263 : Franca,
279 : Franca, 291 : Franca.
5839 323.2 (439.24)
5847 323.2 (44)
Traducerea scrisorei Colonelului Pufer caul Cornitetul
sarbesc din Carlovic prin care arati cruzimile facute de $arta dupi prefacerile urmate de curind. Obstescul drit
Maghiari manastirei ortodoxa Kovill. DUNAREA, HI al Francezilor. CURIERIJL ROM., II (1830), p. 210
(1849), p. 135. 211, 216.
Traducerea textului chartei constitutionale din 9 august 1830, prin
care se rnodifici partial .charta constitutional!" din 4 iunie 1814.
(44) Franta 5848 323.2 (44)
[Procesul cabinetului de ministri ce a precedat revolucia
5840 323.2 (44) din 1830 in Franca]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 8,
[Stiri in legatura cu desfasurarea revoluciei franceze]. 10-12, 14-16 : Judecata fostilor Ministri, 18-20, 39
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 1, p. 3 : Paris le 40 : Franca.
10 Févr., nr. 3, p. 10-11 : Paris le 10 Février, nr. 3,
p. 11 : Paris le 12 Fevrier, nr. 4, p. 14-15 : Paris le 5849 323.2 (44)
27 Février, am 7, p. 17-19 : De Paris le 8 Mars. [Miscari revolucionare in Franca]. CURIERUL ROM.,
Se observI cI batalioanele nationale" incep sI nu asculte de III (1831), p. 77, 83-84 : Urmarea descrieri de la S. Pe-
hotiririle care nu le plac. Venirea regelui Ludovic al XVI-lea la Adu- tresburg, 130-131 : Franca, 159 : Franca, 189-190 : Franca,
narea NationalI e consideratI ca Incepind .0 noul epoc5 in istoria 197-198 : Franca, 203-204 : Franca, nr. 81, p. 322-323
revolutiei din Franta". Se mentioneazt legile prin care Adunarea [gresit : 240-241], 332 : Franca, 334.335 : Paris
Nationalt delirniteazi puterile regelui i drepturile bisericii, precum 27 Noem., 334 : Franca, 351 : Franca, 354, col. 1, 359.
si legea prin care se suprimI total dreptul de primogenituri N pose-
darea apanagiilor feudale". 5850 323.2 (44)
323.2 (44) [Tulburari interne in Franca]. CURIERUL ROM., IV
5841 (1832), p. 7 : Englitera, 25-26, 42, 50, 74 si 91 : Paris,
[Noile articole ale constituciei franceze, votate de Adu- 158 si 161-163 : Franca, 167, 174-175, 325-327 si 329
narea Nacionala]. COURIER DE MOLD., 1 (1790), nr. 3, 330 : Paris, 335-338 : Franca, 349-350 : Doi oameni.
p. 11 : Paris le 12 F6vrier.
Articolele prevId restrictii aduse puterii regale fi bisericii. 5851 323.2 (44)
De vremea de acum i cea viitoare. CURIERUL ROM.,
5842 323.2 (44) IV (1832), p. 23-24, 27-28, 31-32, 35-36, 39.
[Stiri despre miscarile contrarevolucionare din Corsica].
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 4, p. 15 : De Bastia
AnalizI a cauzelor -
istorice i contemporane -
ale tulburirilor
interne din 1831 in Franca, din punctul de vedere al regalistilor fran-
le 1 Février.
Se mentioneazi inarmarea populatiei, animatl de opiritul 116,11536.
cezi. - Traducere din EvropencescI Reviu" [sic].
Se noteazI cI, In locul statuii contelui de Marboeuf, dirtmati de 5852 323.2 (44)
populatie, s-a ridicat alta, opre gloria lui Ludovic XVI'.
Procesul saU judecata ce s'a ficut jurnalurilor numite
Revolucia, Gazeta Franci 6 Curierul Europi la Curtea Ju-
5843 323.2 (44) decatoreascl a Seini. CURIERUL ROM., IV (1832),
[$tiri despre ecoul revoluciei in coloniile franceze]. p. 34-35.
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 2, p. 4 : De Paris
le 4 Février, nr. 7, p. 20 : De Paris le 10 Mars. 5853 323.2 (44)
Se memioncazi, ca itiri .din cele mai alarmante, et .negrii vreau [Tulburari in Franca]. CURIERUL ROM., V (1833
sl fie cu totul liberi i albii au ficut, in diferite regiuni, cauzl co- 1834), p. 350 si 354 : Paris, 362 : Franca.
muni cu ei'. Se citeazI ,excesele i violentele" de la Fort Royal, in In Orleans, s-au petrecut oarecare turburId din partea lucrIto-
Martinica. rilor, care s-au potolit prin ajutorul ostalilor".

5844 323.2 (44) 5854 323.2 (44)


[$tiri despre ecoul revoluciei franceze in coloniile din [Sentinca de condamnare a atentatorilor din 28 iulie
America de Sud]. COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 4, 1835, care au montat in Paris o masina infernalà, ce a ex-
p. 16 : Amerique Septentrionale. plodat la trecerea cortegiului regal]. CURIERUL ROM.,
Se vorbelte de revolta indienilor la Fort Royal 0 la St. Domingo. VII (1836), p. 34-35 : Franca, 39-40 : Franca.

5845 323.2 (44) 5855 323.2 (44)


[5tiri, comentarii, documente cu privire la revolucia din [Stiri i documente in legatura cu noile atentate incer-
iulie 1830 din Franca]. CURIERUL ROM., II (1830), cate asupra regelui Francei]. CURIERUL ROM., VII
nr. 42, p. 166-167 [gresit : 164-165] : Franca, 168 : (1836), p. 174-175 : Paris 26 Iunie, 177-179 : Franca,
Viena 7 Augt., 169-170 : Franca, 173-176 Franca, 178 186-187 : Franca, 193-194 : Franca, 361-363 : Franca,
180 : Franca, 263 : Londra 14 Octov. 365-368 : Franca, 373-374 : Franca.

5846 323.2 (44) 5856 323.2 (44)


[$tiri, documente i comentarii cu privire la framintarile [Revolta militara bonapartista la Strasbourg, in Franca].
politice din Franca, dupa revolucia din iulie]. CURIERUL CURIERUL ROM., VII (1836), p. 301-303 : Germania,
ROM., II (1830), p. 186-187 : Franca, 190-192 : Franca, 326 : Franca.

290

www.dacoromanica.ro
323,2 (44) R.F.VOLUTII : MANTA 323.2 (44)

5857 323.2 (44) 5868 323.2 (44)


[$tiri i comentarii strline cu privire la atentatul pre- [$tiri i comentarii despre atentatul incercat de Lecomte
&it de lucrätorul Champion asupra regelui Frantei]. CU - asupra regelui Framed. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
RIERUL ROM., VIII (1837), p. 2-4 : Paris 23 Fevr., nr. 35, p. 135 : Francia, 136 : Belgica, 152 : Francia, 190 :
7-8 : Paris 1 Mart. Francia.
5858 323.2 (44) 5869 323.2 (44)
[$tiri despre miscarile revolutionare din 12 si 13 mai, [$tiri i camentarii despre atentatul incercat de Iosef Hen-
la Paris]. G. TRANS., II (1839), p. 83-84, 85-86 : ric asupra regelui Frantei, Ludovic Filip]. CURIERUL
Franca, 102 : Franca, 114 : Franca, 118-119 : Franta, 123 : ROM., XVIII (1846), p. 261, 277-279 : Francia.
Franca.
Dupi [Oesterreichischer] Beobachter ;i Allgemeine Zeitung. 5870 323.2 (44)
5859 323.2 (44) [5tire despre interzicerea cursului tinut de Jules Michelet
la Colegiul Frantei]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 30,
[Despre tulbutirile republicane de la Paris]. ALBINA col. I-II.
ROM., X (1839), P. 161-162. Cursul a fost interzis de autoritati, in urma unor manifestatir
politice din sal'i inainte de a intra Michelet. Studencii au protestat.
5860 323.2 (44)
[Miscari de stradi in Paris. Schimbarea guvernului]. 5871 323.2 (44)
CURIERUL ROM., X (1839), nr. 85, p. 269-271, nr. 89, [Stith i comentarii despre revolutia din Franca]. CURIE-
p. 286, nr. 90, p. 290 : Franca.
RUL ROM., XX (1848), p. 69-70 : Francia, 70 : Post-
5861 323.2 (44) scriptum, 70-71 [extrase din scrisori de la Paris, primite
in Bucuresti], 75-76 : Francia, 76 : $tirI mai. nuoe.
[Mi§cari de strada in Paris, pentru desfiintarea pedep-
sei cu moartea]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 414- 5872
415 si 431-432 : Franca. 323.2 (44)
[$tiri i comentarii despre revolutia din Franca]. G.
5862 323.2 (44) TRANS., XI (1848), p. 73, col. II - 74 : Franca, 76-78 :
[Relatiri despre banchetul reformatorilor politicesti", Hronica straina, 78 : $tiri mestecate, 82, col. I : Franca,
care a avut loc la Chatillan, in 31 august, si despre tulbu- 83-85 : Hronica straina, 92 : Frantia, 94-96 : Hronica
rarile izbucnite la Paris, in 3 si 4 septembrie]. G. TRANS., straina.
III (1840), P. 151 : Franca, 156 [gresit : 1501 : Franca.
Banchetul urma si aibI kc la 14 iulie, dar fuscse interzis de politie. 5873 323.2 (44)
S-a toastat : .pentru norod, unire intre popor i intre armie", pentru [Relatari despre revolutia din Franca]. ORG. LUM., I
.;tergerea tuturor privilegiuirilor", pentru .triumful cauzei democra- (1847-1848), p. 348-350 : Francia, 353 : Viena, 4 mart.,
rice' - adici mai pe romine;te : ,drencru biruinva norodului intelegI. 354 : Belgiu, 354-355 : Francia, 362 : Francia, 369 : Fran-
toriu asupra tuturor nedreptitilor" [notiti a redactier gazetei]. Tulbu- cia, 376 : Francia.
rIrile au fost provocate de .me;teri" care au pirisit priviliile 0 fa- Revolutia e privirl ca .un eveniment tragic", cu consecinte grave
bricile kr", strigind cI ort, se mai pot hrini i lucri in zadar". pentru costa' lumea, pacea, i progresul civilizatiunci"... ca .un eve-
niment care nu poate el nu impli de infiorare" coati anima de om
5863 323.2 (44) sanitos la mente". Se afirmi ci .Parisul turburat de furia opusetiunei
[Stiri despre miscarile de stradl din Paris]. CURIERUL asupra ministeriului i regelui pa'zitoriu de pace se rescull". Mai de-
ROM., XI (1840), p. 343-344 : Franca. parte, se subliniaza al' a intrat in guvern 1i Louis Blanc, .unul dintre
Se arati el adunirile de lucritori s-au transformat in rnanifestatii suscri; ii la manifestul revolutionar i autoriul istoriei revolutiunei de
de strar15, urmate adesea de inciierld cu armata ;i ridiciri de baricade. intti intro intelesul comunismului".

5864 323.2 (44) 5874 323.2 (44)


[Descoperirea unui complot revolutionar al muncitorilor [Amanunte despre revolutia de la 1848 in Franca si des-
din Marsilia]. CURIERUL ROM., XII (1841), p. 70-71 : pre evenimentele urmate]. ALBINA ROM., XX (1848),
Franca. p. 73-78, 79-80, 85-86, 89-90, 94, 102, 106, 125-126,
129-130, 133-134, 149, 154, 158, 165-166, 171, 175-
5865 323.2 (44)
176, 180, 200, 208, 211-212, 223-224, 240, 264, 267-
268, 283-284, 304.
[$tiri despre rascoalele din Franca pricinuite de numarà-
toarea populatiei]. G. TRANS., IV (1841), p. 154 : Franta. 5875 323.2 (44)
5866
[$tiri, comentarii, documente cu privire la activitatea gu-
323.2 (44) vernului provizoriu al Frantei]. CURIERUL ROM., XX
[$tiri i comentarii cu privire la tulburarile din septem- (1848) p. 77-79 : Francia, 79 : Marea Britanie, 81-82 :
brie, la Paris]. G. TRANS., IV (1841), p. 151 : Franca, Francia, 82 : Marea Britanie, 82 : Spania, 85-86 : Francia,
154 : Franca, 158-159 [gresit : 154] : Franca. 86-87 : $tirl maI nuoe, 87 : Chronica a revolutiei franceze,
Se noteazi cI de citeva zile niste oameni carii era cunoscuti ca 90-91 : Francia, 93-94 : Francia, 98 : Francia, 106-108:
midulari a sotietItilor secrete i a sotietitilor comunistice, incepurI Francia, 115-116 : Chronica straina.
a se amesteca intre plasele znesterilor I a lucritorilor din Paris'. In
10 septembrie miscirile au dus la arestarea a doui persoane. In 11 sep- 5876 323.2 (44)
tembrie, 300 de tineri au manifestat impotriva regelui ;i pentru
republicl, au luat din magazine pinze ro;ii, ficindu-si steaguri din de. [Proclamatiile guvernului provizoriu de la Paris]. AL-
TulburIrile s-au potolit prin interventia fortei armate. La 13 sep- BINA ROM., XX (1848), p. 77-78, 80-82.
tembrie, s-a produs bacercarea de atentat a lui Nicolas Papart
Quenisset. 5877 323.2 (44)
[5tiri despre activitatea politica a lui Lamennais]. CU-
5867 323.2 (44) RIERUL ROM., XX (1848), p. 78, col. III, 80, col. I.
[Arestari de sefi i membri ai societatilor secrete din Va scoate un ziar cu titlul Popolul Constituant. A refuzat sS lack
Franca]. VEST. R., VII (1843), p. 327 : Franca. parte din guvernul provizoriu si ea' fie ambasador al Frantei la Roma.

291

www.dacoromanica.ro
J23.2 (44) kEVOLUTII : MANTA 133.2 04)

5878 323.2 (44) Aceste catehisme" au fost tipirite ;i au lost distribuite invitito-
[Stiri despre activitatea politica a lui Emile Girardin, in rilor, spre a se raspindi prin sate, spre limurirea mintii popula;iilor".
serviciul guvernului provizoriu]. CURIERUL ROM., XX Se publici si traducerea unui fragment din aceste cirti cu intrebiri si

(1848), P. 78, col. III, 102, col. IIII. rispunsuri.

5879 323.2 (44) 5888 [Weill, Alexandre] 323.2 (44)


[Stiri despre activitatea lui Guizot in refugiu]. CURIE- [Fragment dintr-o scrisoare publicata in ziarul francez
RUL ROM., XX (1848), p. 79, col. I, 82, col. III, 85, La Presse"]. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 117, col.
col. II, 106, col. III.
Traducerea publicati fn cadrul notitei lui Eliade despre deviza
Curierului : Urisc tirania mi-e frici de anarhie. Publicistul Iran-
5880 323.2 (44) = isi precizeazi pozitia fati de : popor, democratie, despotism, li-
Circularea d. Lamartin, ministru de interesurT straine, bertate, anarhic, egalitate si fraternitate. E pentru libertate organi-
adresat 5. de catre agentil diplomatia as Republica Fran- zati", pentru egalitate cu respectarea calititii°, pentru fraternitate
ceze. ALBINA ROM., XX (1848), p. 87-89 : Frantia. cu respectarca libertitii de gindire.
Lamartine di instructiuni asupra felului cum trebuie prezentati
revolutia francezi si politica guvernului provizoriu. Traduccre. 5889 323.2 (44)
[Manifestacia de simpatie a tinerimii romAne din Paris
5881 323.2 (44) pentru guvernul provizoriu al Republicii Franceze]. G.
Circulara d1ui ministrului celor streine al guvernulus TRANS., XI (1848), p. 140-142.
provizoriu catre agencil diplomatia din Paris. VEST. R., Dupi ziarul Le Constitutionnel.
XII (1848), P. 89-91, 93-94, 97 : Foileton.
Traducerea circulirii lui Lamartine. 5890 323.2 (44)
[Comentariu despre framintarile din Franca]. AMICUL
5882 Bayrhoffer 323.2 (44) POP., I (1848), col. 109-110 : Tara francozasca.
Manifestul Germaniei catre natia frantozeasca. FOAIE Se afirmi ci craiul" francezilor au gindit un plan intru sine,
PT. MINTE, XI (1848), p. 89-90. adeci : ca cei mai siraci si se scoale asupra celor mai cu putere, ca
Traducere din Frankfurter 0. Post. Zeitung. Autorul saluti cu acestia bitindu-se intri sine, dinsul dc alti parte si vini cu oamenii
entuziasm revolutia francczi ; Germania isi pune coati speranta in sii si pre povituitorii libertitii omorindu-i, asa pre cei siraci si-i
reu.sita acestei revolutii, ca si poati aju.nge si ea ca o -democratic pune ian supt jugul sin". La Viena sfetnicii impiratului nostru",
sociali piciuiti". Intinde o mini friteasci francezilor, mai ales munci- cirora le pare Liu ci fugarii au scipat de supt roboti", vreau ca,
torilor, i terge mice uri din trecut. in Pojon, si faci asa ca in tara framizasci".

5883 323.2 (44) 5891 323.2 (44)


[Diferite decrete date de guvernul provizoriu din Franca]. [0 coloana de 800 revolutionari francezi a intrat in Sa-
VEST. R., XII (1848), P. 90-91. voia, a cuprins capitala Chambéry si a proclamat republica].
ALBINA ROM., XX (1848), p. 124 : Sardinia.
5884 Weill, Alexandre 323.2 (44) A doua zi, locuitorii s-au fnarmat si au dezarmat pe francezi ;
guvernul provizoriu a fugit si Carlo Albert a fost proclamat din
0 chestiune de viata. si de moarte. CURIERUL ROM., nou rege.
XX (1848), p. 91-92.
Traducerea unui articol din gazeta francezi La Presse. Autorul 5892 323.2 (44)
afirmi ci totdeauna a lost republican fi ;i-a cock pana in favoarea
lucritoriloe. Protesteazi insi impotriva unei circuliri a lui Ledru. [Stiri 6 comentarii despre miscarile revolutionare din
Rollin si se plinge ci. republica francezi nu Ingiduie libertatea Ore- mai, la Paris]. G. TRANS., XI (1848), p. 172 : Franta, 180:
rilor ;i cauti si se impuni prin hazardul armelor si al violin;ei". Franca.
Cere unirea tuturor talentelor tari si moderate ca aS mintuiasci
Franta. 5893 323.2 (44)
[Se vesteste ca o ceata de comunisti de a lui Blanqui"
5885 323.2 (44) incerca, in 13 mai, sa imprastie Adunarea Nationala a
Guvernul Provizoriu clue Poporul Frantez. CURIERUL Francei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 8 : Francia,
ROM., XX (1848), p. 93-94. 22 : Alte tieri.
Traducerea proclamatiei guvernului provizoriu, in legituri cu viitoa-
rele alegeri.
5894 323.2 (44)
Proiect de constitutie. ROMANIA, I (1848), P. 6-7, 11.
5886 323.2 (44) Proiectul pentru constitutia Frantei, prezentat Adunirii Nationale
la 7 iunie 1848. Textul e publicat de C. Viichoreanu. Sfirsitul
Situatia Francei. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 93 lipseste.
96 [foileton].
Autorul anonim aprobi dirimarea monarhiei din 1830, afirmind el 5895 323.2 (44)
ea a pregitit calca pentru republici. Adami politica de fmpiciuire
a guvernului provizoriu. Se ridici Impotriva circulirilor intransigence [$tiri despre miscarea revolucionara din 23-26 iunie in
ale ministrilor de instructie publici si de interne. Afirmi ci de au Paris]. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 44 : Alte tieri,
neliniitit spiritele ;i au inriutitit poate criza comercialr, dud datoria 53 : Francia.
guvernului ar fi fost si renasci creditul si pacee. Elogiazi atitudinea
moderati a lui Lamartine. Discuti atitudinea muncitorilor, care inci 5896 323.2 (44)
sunt pe strade°, se agiti. Sustine ci se poate realiza o impicare intre Franca. Paris, 26 iunie. Infricosetoarea revolutie a pro-
muncitori si patrons, prin actiunea guvernului provizoriu. Infitiseazi letarilor. G. TRANS., XI (1848), p. 224 : Hronica straina,
ecoul amplu stirnit de revolutia francezi in Odle Europei. 228 : Hronic5. straina.
5887 323.2 (44) 5897 323.2 (44)
[Stire despre unele .catihismuri republicane" alcatuite de [Comentarii despre situatia guvernului revolutionar si
Carnot, ministrul instructiei publice din Franca]. CURIE- rascoalele muncitorilor din Franca]. POPORUL S., I (1848),
RUL ROM., XX (1848), P. 98, col. 11-111. p. 60 : Francia, 83 : Stirs din afara, 88 : Francia.

292

www.dacoromanica.ro
323.2 (44) REVOLUTH : FRANTA ITALIA 323.2 (45)

5898 323.2 (44) 5910 323.2 (45)


[Scurti relatare despre ancheta intreprinsa de comisia [Revolte impotriva trupelor papale, in Italia]. CURIE-
instituitä de Camera Frantei, pentru a lamuri cauzele mis- RUL ROM., IV (1832), p. 74 : Bolonia, 14 Mart., 83 :
carilor revolutionare din ultimul timp]. POPORUL S., I Roma, 15 Mart., 83 : Bolonia, 16 Mart., 135 : Italia, 246
(1848), p. 68 : Francia, 76 : Francia. 247 : Londra, 4 Septem.
Se infiti$ead acuzalia adud lui Ledru-Rollin, Louis Blanc, Caus-
sidière i Proudhon, ci au contribuit la dscularea muncitorilor francezi. 5911 323.2 (45)
[Stiri despre rascoalele din Bologna si alte localitati]
5899 323.2 (44) G. TRANS., VI (1843), p. 267 : Italia, 288 : Italia, 292 :
[Stiri si comentarii despre revolutia din iunie, in Fran- Italia, 302 : Italia, 307 : Italia, 307 : Franca, 311 : Italia,
ta]. G. TRANS., XI (1848), P. 231-232 : Franca. 324 : Italia, 328 : Italia, 342-343 : Italia.
5900 Lamartin[e] 323.2 (44) 5912 323.2 (45)
Catre D. Redactor de la Constantinopol. VEST. R., XII [Articol despre societatile revolutionare italiene secrete
(1848), p. 215-216. din Italia, Anglia si Franta]. G. TRANS., VII (1844), p.
Traducerea scrisorii deschise, prin care se apIri de acuzatia cS 117-118 : Chronica.
ar fi preg5tit rizboiul civil. E probabil vorba de Journal de Traducerea unui articol apirut in foaia engled Times, dupS ver-
Constantinople. siunea germani dad de Jurn.[alul] de Augsb.[urg] [Allgemeine
Zeitung].
5901 Forcade, Eugene 323.2 (44)
L'historien et le heros de la Revolution de Février. 5913 323.2 (45)
JOURN. DE B., I (1849), p. 221-223, 229-231, 233 [Tulburari revolutionare in Italia]. CURIERUL ROM.,
235, 237-238, 241-242 [foileton]. XVI (1844), p. 118 : Austria, 118-119, 119-120 : Italia,
Aspd critid a lucdrii lui A. de Lamartine Histoire de la Révo- 123 : Austria, 126 : Italia, 138 : Austria, 156 : Italia.
lution de 1848. Combate pas cu pas afirmatiile ce le tontine.
5914 323.2 (45)
5902 323.2 (44)
[$tiri despre tulburari interne in Italia]. VEST. R., VIII
[Comentarii asupra evenimentelor din 12 noiembrie in (1844), p. 159, 220.
Franta]. G. TRANS., XI (1848), p. 392 : Franca, 396,
col. II : Franta. 5915 323.2 (45)
Se afirmi d inaintea proclamirii noii constitutii republicane se [Stiri despre tulburarile din Calabria]. G. TRANS., VII
preg5ti o noaS fisturnituri politid in favoarea republicei ro$ie ti (1844), p. 111, col. I : Italia, 260, col. I : Italia.
a socialismului i cu trintirea dictatorului Cavaignac°. La viitoarele
alegeri pentru prefedintia republicii republicanii rosii" candidead 5916 323.2 (45)
cu Ledru-Rollin. [Traducerea unui articol cu privire la societatea revo-
5903 323.2 (44)
lutionara Tinara Italie" si activitatea politica a lui Maz-
zini]. G. TRANS., VIII (1845), p. 109-111 : Britania
[Cuvintul rostit de Louis Napoleon, dupa alegerea sa ca mare.
presedinte al Republicii Franceze]. ALBINA ROM., XX Articolul a apirut in gazeta engled Times, ind aici e tradus
(1848), p. 415-416. dupi versiunea publicad de Observatorul Austriac [Oesterreichischer
5904 323.2 (44) Beobachter]. Se discutS o carte a lui Mazzini despre fraiii Ban-
diera, initiatorii revolutiei din Corfu, impulcati pentru incercarea kr
[$tiri cu privire la procesul fruntasilor revolutionari din revolutionad din Calabria. Se afirml cS inspiratorul si sfituitorul
Franca]. JOURN. DE B., I (1849), p. 23, col. II, 24, col. I, lor politic a fost Mazzini, care e prezentat ca un revolutionar per--
nr. 10, p. 37, col. II : 3 Avril, 47, col. III : 12 Avril. cuks pentru pacca sociali a intregii Europe.
Intre aceftia, se aflau : Louis Blanc, Raspail, Blanui etc.
5917 323.2 (45)
5905 323.2 (44)
[$tiri in legatura cu votarea legii pentru interzicerea ac- [$tiri si comentarii despre rascoalele din orasul Rimini].
tivitçii cluburilor" revolutionare din Franca]. JOURN. G. TRANS., VIII (1845), P. 325-326 : Italia, 335, col. II :
DE B., I (1849), p. 26 : France, 34 : France. Italia, 339 : Italia, 355, col. II : Italia, 371, col. I : Italia,
395, col. II : Italia.
5906 323.2 (44) 5918 323.2 (45)
[Stiri despre miscarile revolutionare din Franca]. JOURN. [Rascoale in Italia]. CURIERUL ROM., XVII (1845),
DE B., I (1849), p. 119-120. France, 121-122 : France, p. 302, 305, nr. 78, p. 310 bis, 322, 326, 329-330 : Italia ;
127-128 : Angleterre, 138-139 : France. VEST. R., IX (1845), p. 326, 333-334, 354.
5907 323.2 (44) 5919 323.2 (45)
[$tiri in legatura cu audienta lui Ledru-Rollin si Louis [$tiri cu privire la agitatiile revolutionare din Italia].
Blanc la lordul Palmerston]. JOURN. DE B., II (1850), CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 46 : Italia, 59 : Ita-
p. 402, col. II, 404, col. III.
lia, 78 : Italia, 103 : Italia.
5908 323.2 (44)
5920 323.2 (45)
[Relatari cu privire la miscarile de strada din Paris, la
aniversarea revolutiei din februarie]. JOURN. DE B., II [$tiri despre tulburarile din Italia]. CURIERUL ROM.,
(1850), P. 422-423 : Paris, 13 mars. XIX (1847), p. 101-102, 107-108, 109, 113-114, 117
118 :Italia, 118-119 : Viena 24 Sept., 121-122, 126-127,
133-134 : Italia.
(45) Italia 5921 323.2 (45)
5909 323.2 (45) [Acte de guvernamint liberale in Italia, in urma misca-
[$tiri despre miscarile revolutionare din Italia]. CURIE- rilor revolutionare]. CURIERUL ROM., XIX (1847),
RUL ROM., III (1831), p. 45 : Italia, 52 : Italia, 55-56 : p. 129 [Roma, Florenta], 138 [Florenta, Luca]., 141-142
Italia, 59 [gresit : 58] : Italia, 66 : Italia, 66 : Craia de [Luca], 145-146 [Roma], 149 [Modena], 149 [Turin], 161
Sardinia, 66 : Staturile Pape, 78 : Italia, 83 : Italia, 115 : [Florenta], 161, 169 si 198 [Turin], 180 [Roma], 186-187 :
Italia, 202-203 : Viena. Italia.

293

www.dacoromanica.ro
323,2 (43) REVOLUTII : ITALIA 323.2 (45)

5922 323.2 (45) 5931 323.2 (45)


[$tiri si comentarii despre rascoalele din Italia impotriva [Stiri i documente cu privire la miscarile revolutionare
i pentru neatirnare]. G. TRANS., X (1847),
austriecilor din sudul Italiei si Sicilia]. ALBINA ROM., XX (1848),
p. 295-296 : Chronicl steainl, 299-300 : Italia, 300 . p. 113, 138, 175, 180, 271-272.
Din Sicilia, 300 : Dela Genua, 300 : Roma, 7 Septem-
vrie, 302-304 : Chronia straina, 311-312 : Mesina, 10 5932 323.2 (45)
Sept., 320 : Italia, 327 : Italia, 327 : Mat nor:, 368 : Ita-
lia, 372 : Italia, 390-391 : Italia, 414 : Italia. [Stiri comentarii despre miscarile revolutionare din
i
Italia]. G. TRANS., XI (1848), p. 130, col. II : Italia,
148 : Hronica straina, 159 : Italia, 163 : Hronica straina,
5923 323.2 (45) 180 : Italia, 184 : Italia, 188 : Italia, 196 : Hronica straina,
[$tiri despre miscarile revolutionare din Italia]. CURIE- 208 : Italia, 216 : Monarhia Austriaca, 232 : Italia, 235 :
RUL ROM., XX (1848), p. 9, col. I : Italia, 29 : Italia, Venetia, 240 : Italia. Din catnpul resbotulut, 7 Iulie, 255-
38 : Italia, Ambele Sicilii, 41-42 : Italia, 46, col. III, 49- 256 : Italia, 266 : Italia, 272 : Italia, 322 : Italia, 407 [gre-
50 : Italia, Neapole, 50, col. II-III : Austria, 57 : Italia, sit : 404], col. II : Italia, 409, col. II : Italia, 421-422 :
58, col. II : Austria, 58-59 : Palermo 17 Ianuarie, 62 : Franca, 422 : Italia, 429-430 : Italia.
Italia, 66-67 : Italia, 73 : Italia, 74, col. I : Neapole, 79,
col. III : Italia, 79, col. III : Austria, 99 : Italia, 110, col. 5933 323.2 (45)
III : Italia, 114-115 : Italia, 115 ; Germania, 117 : Fran- [5tiri comentarii cu privire la luptele revolutionare
i
cia, 117-118 : Italia, 118 : Germania, 119 : Italia. din Italia]. NATIONALUL, I (1848), p. 20 : $tire din
afara.
5924 323.2 (45)
[$tiri i comentarii despre miscarile revolutionare din 5934 323.2 (45)
Italia]. G. TRANS., XI (1848), p. 12 : Italia, 16 : Italia, [Stiri comentarii despre luptele pentru libertate din
i
19-20 : Italia, 20 : Mai nor:, 23-24 : Italia, 24 : Regatul Italia]. POPORUL S., I (1848), p. 3, col. II, 40 : Italia,
Sardiniet, 24 : Veneto-Lombardia, mat nor:, 27 : Italia, 32 : 64 : Italia, 72 : Italia, 76 : Italia, 80 : Italia, 80 : Britania
Italia, 34-35 : Italia, 39-40 : Hronica straina, 43 : Italia, Mare, 80 : Stirt mat nuoi, 83 : Italia, 88 : Italia.
43 : Roma, 50 : Italia, 50 : Neapol, 52-54 : Hronica straina,
56-57 : Monarhia austriaca, 57-58 : Hronica straini, 58 :
Mat not:, 60-62 : Hronica straina, 64 : Monarhia austriaca, 5935 323.2 (45)
65 : Italia, 65 : Roma, 67-68 : Monarhia austriaca, 68- [Articol cu privire la raspunsul dat de Dieta Ungariei la
69 : Hronica straina, 72-73 : Monarhia austriaci, 73 : cererea imparatului din Viena in chestiunea razboinlui din
Hronica straina, 85, col. II : Italia, 104 [gresit : 99]: Ve- Italia]. AMICUL POP., I (1848), col. 135-140 : Despre
neto-Lombardia, 109-110 : Veneto-Lombardia, 110, col. II, dietà.
112 : Veneto-Lombardia, 112-113 : Tirol, 113, col. I, 118, Se aratt ci locuitorii Italiei prin sfetnicii craiului cci r3i intru
[gresit : 112] : Veneto-Lombardia, 112, col. II : Lombardia. atita au fost ap3sati cit mai pc urm3 ne mai putind suferi aptsarea
acestora, poporul au prins arme asupra ocirmuirei". Dicta Ungariei
5925 323.2 (45) a cerut imptratului st Inbie pre supulii sii din Italia cu libertate,
[Stiri i comentarii despre miscarile revolutionare din Ita- si st le spunk' cum ct dinsul voigte a ft sapinitoriu preste oameni
lia]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 158 : Italia, 164 : slobozi, iari nu preste robi !" Ungaria ii va da ajutor imptratului
Italia, 171 : Italia, 206-207 : Italia, 279 : Italia, 319 : Ita- cind va avea liniste din partea sirbilor ;i croatilor.
lia, 341 : Roma, 12 febr., 356 : Italia, 362 : Italia, 376 :
Italia, 386 : Italia. 5936 323.2 (45)
[Traducerea proclamaviei lui G. Garibaldi, data la Mi-
5926 323.2 (45) lano in 28 iulie 1848, prin care indeamna pe tineri sa se
[Despre revolutia din regatul celor doua Sicilii]. ALBI- inroleze in armata, fiindca Italia are nevoie de 20 000 vo-
NA ROM., XX (1848), p. 39, 43-44, 47, 59. luntari]. VEST. R., XII (1848), p. 243 : Italia.
5927 323.2 (45) 5937 323.2 (45)
[Amanunte despre cum a izbucnit in 12 ianuarie 1848 [Stiri i comentarii despre miscarile revolutionare din Ita-
revoluvia la Palermo]. G. TRANS., XI (1848), p. 34-35 : lia]. AMICUL POP., I (1848), col. 366-368 : Italia.
Italia. In incheiere, se spune : Austria voieste a Ineca libertatea italic-
nilor ;i a introduce absolutismul, - iarl italienii voiesc a scutura
5928 323.2 (45) 1nm-tile robiei, cu care i-a legat Austria. Cine are dari drept ? Cu
[Proclamatia catre poporul sicilian data de revoluvio- adevtrat, poporul Italiei"...
narii din Palermo la inceputul miscarii lor]. G. TRANS.,
XI (1848), p. 58 ; Italia ; CURIERUL ROM., XX (1848), 5938 323.2 (45)
p. 58-59 : Palermo, 17 Ianuarie. [Despre fuga Papei Pius al IX-lea de la Roma]. ALBINA
ROM., XX (1848), p. 395, 399, 411-412.
5929 323.2 (45)
[Proclamatia imparatului Austriei Ferdinand I catre lo- 5939 323.2 (45)
cuitorii din Lombardia-Venetia]. ALBINA ROM., XX [Papa Pius al IX-lea catre supusii sai]. ALBINA ROM.,
(1848), p. 39. XX (1848), p. 407-408.
Dupt tulbur3rile din aceastt provincie. Arad motivele care I-au silk st-i partseasct pe supusii sti.
5930 323.2 (45) 5940 323.2 (45)
[Despre revoluvia de la Milano si Venetia si luptele ita- [Comentarii despre situatia din Italia]. DEMOCRA-
lienilor cu austriecii]. ALBINA ROM., XX (1848) p. 104- TIEA, I (1849), p. 4, col. III : Italia.
105, 109-110, 112, 116, 120-121, 122, 123-124, 128-
129, 131-133, 135, 137, 140-141, 146, 147-148, 153, 157, Se vorbeste de miscarca revolutionart condust de Mazzini, Saffi
161-162, 177-178, 182-183, 186, 190-191, 195-196, Armellini. Se condamni into-vet:via arrnati ostilS a Frarkei ;i se
197, 199-200, 203, 207-208, 218, 226-227, 250-251, prezice ctderea lui Ludovic Napoleon din pricina aceasta, precum
260, 264, 270, 274, 276, 278-279, 282, 287, 291, 304, 383. ;i alegerea lui Ledru-Rollin in locul lui.

294

www.dacoromanica.ro
3231 (45) REVOLUTII : ITALIA RUSIA 323.2 (47)

5941 323.2 (45) (46) Spania. Portugalia


[$tiri i comentarii despre miscarile revolutionare din
Italia]. G. TRANS., XII (1849), p. 21 : Italia, 21, col. II : 5950 323.2 (46)
Neapol, 4 Ian., 54 : Italia, 57-58 : Italia, 60-62 : Hronica
straina. [Tulburari in Spania]. CURIERUL ROM., II (1830),
p. 204 : Spania 28 Iul.
5942 323.2 (45)
5951 323.2 (46)
[Stiri i comentarii despre luptele pentru eliberarea na-
çional miscarile revolutionare din Italia]. JOURN. DE
8i
[$tiri despre misca'rile revolutionare din Spania]. CURIE-
B., I (1849), p. 19-20 : Italie, 20 : Dernieres nouvelles, 23, RUL ROM., III (1831), p. 51 : Spania, 119-120 : Spania.
col. III 24 : 10 mars, 27 : Italie, 28 : Dernières nouvelles,
34-35 : France, 36-37 : Italie, supl. nr. 9, p. 37 : Autri- 5952 323.2 (46)
che, nr. 10, p. 37-38 : Italie, 38-39 : Armistice, 41-42 : [$tiri despre rascoalele din Spania]. G. TRANS., VI
Italie, 49-50 : France, 51 : Italie, 54 : Italie, 59 : Italie, (1843), p. 296 : Spania, 299 : Spania, 302 : Spania, 311 :
63-64 : Italie, 66 : France, 66-67 : Angleterre, 69-70 : Spania, 341 : Spania.
France, 70 : Italie,75, col. III, 75 : Italie, 86-87, 87 : Italie,
90 : France, 93, col. III 94, col. I, 94-95 : Italie, 99 :
Italie, 102-103 : Italie, 106-107 : Italie, 111 : Italie, 114, 5953 323.2 (46)
col. IIIII 115, 115 : Italie, 120 : Italie, 123 : Italie, [Miscari revolutionare in Spania]. CURIERUL ROM.,
127 : Italie, 129-130 : Italie, 133, col. III 134, 134 : XX (1848), p. 82 : Spania, 115, col. IIIII : Spania 118 :
Italie, 139, col. IIII, 139 : Italie, 142-143 : Italie, 146 Spania.
147 : France, 147-148 : Italie, 150-151 : Italie, 154-155 :
Italie, 155 : Angleterre, 158-159 : Italie, 162 : Italie, 166 : 5954 323.2 (469)
Italie, 170-171 : Italie, 174-175 : Italie, 178-179 : Ita-
lie, 182-183 : Italie, 186 : Italie, 190-191 : Italie, 194 : [$tiri despre revolte de soldati in Portugalia]. CURIE-
Italie, 196 : Derniere nouvelle, 198-199 : Italie, 202-203: RUL ROM., III (1831), p. 291 [gresit : 278], col. II.
Italie, 206-207 : Italie, 211 : Italie, 214-215 : Italie, 219 :
Italie, 222-223. 5955 323.2 (469)
[Stiri i comentarii despre revolutia din Portugalia]. CU-
5943 323.2 (45) RIERUL ROM., XVIII (1846), p. 169-170, 183, 191, 194
[Despre proclamarea republicii la Roma]. ALBINA si 197-198 : Portugalia.
ROM., XXI (1849), p. 63 : Italia.

5944 323.2 (45) (47) Rusia


Nota triumvirilor catra d. Leseps. DUNAREA, III (1849),
p. 94-95.
Triumvirii care semneazI aceasti noel Armellini, Saul i 5956 323.2 (47)
Mazzini cer neutralitatea Frantei. [Relatare despre rascoala din 3 iunie din cetatea Sevasto-
pol]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 146-147 : St. Pe-
5945 323.2 (45) tersburg 3 Iulie.
[Protestul guvernului Austriei in legatura cu zvonurile RIscoala a inceput in cartierul Corabelnaia, care era izolat sa-
referitoare la instrainarea operelor de arta din Roma, Vene- nitar, din cauza amor cazuri de ciumi. Populatia a nivilit In centrul
tia si Florenta de catre guvernele revolutionare]. BULE- cetitii. Au fost ucisi : comandantul militar gen.-locot. Stolipin, sfet-
TIN G. A., XVIII (1849), p. 151-152. nicul de colegiu Stulli i alsii. Au fost dirimate casele slujbasilor
TotodatS, acest guvern decreteazI interzicerea cumpir5rii acestor carantinei i ai politiei.
opera de arts de citre cetlsenii austrieci.
5957 323.2 (47)
5946 323.2 (45) [Comentarii la stirea suspendarii pe un an a cursurilor
[Notitä cu privire la atitudinea lui Mazzini fata de ca- universitatii din Kiev, din pricina conjuratiei de revolutie,
pitularea Romei]. JOURN. DE B., I (1849), p. 284 : Italie. care s-au descoperit in gubernele apusene ale Rusiei"]. G.
TRANS., II (1839), p. 48 : Rusia, 49-50 : Ungaria.
5947 323.2 (45)
[Se anunç c jurnalul republican francez Nationalul" 5958 323.2 (47)
a publicat o proolamatie a comitetului revolutionar italian] [$tiri despre milcari taranesti in Livlanda]. G. TRANS.,
G. TRANS., XIII (1850), p. 106, col. I. IV (1841), p. 176 : Rusia, 208 : Rusia.
Proclamasia, cu data de 8 septembrie, era subscrisl de Jaimosur Mai multe mii de cirani din Livlanda s-au indreptat spre oralul
losif Mazzini si de a1si patru membri i anunva pregitirea unei noi Riga, cerind si fie !Lail si piece in coloniile intemeiate in sudul
revolusii in Italia. Rusiei, trecind de la protestantism la ortodoxie. Se aratl c prin
emanciparea iobagilor d acolo, decretatI In 1819 situasia ;Ira-
5948 323.2 (45) nilor muncitori de Online se InrSutisea si mai =It : Oranul, ca
[Notita despre activitatea revolutionara a lui Mazzini]. de rlscumpir, era silit pe linga slujbele proprietiresti a pliti
G. TRANS., XIII (1850), p. 174 : Italia. dajdia". Neincuviintindu-li-se a pleca in Rusia de sud, ;Iranii au
atacat proprietarii din sate.
Dupi jurnalul Folio di Verona, se afirmi cI Mazzini au all-
writ prin Germania, unde s-au inseles cu partida revolusionarI de
acolo, indemnindu-i la priimirea principiului socialistic"... 5959 323.2 (47)
[Cu privire la rascoalele taranesti din Livonia]. CURIE-
5949 323.2 (45) RUL ROM., XIII (1842), p. 17-19 : Rusia, 74 : Rusia.
[Se vesteste c Mazzini a fost invitat de autorifavi s p'al- Traducerea unui articol din Boersenhalle (Hamburg), in care se
raseasca Elvetia]. JOURN. DE B., II (1850), p. 402, col. india cauzele acestor riscoale in fclul cum s-a fScut emanciparea
siranilor din robie, In 1819. Articolul al 2-lea a o corespondensi
Se va stabili la Londra. din Riga, referitoare la adunarea nobilimii prilejuiti de aceste rlscoale.

295

www.dacoromanica.ro
323,2 (47) REVOLUTII : RUSIA - ELVETIA 323.2 (494)

5960 323.2 (47) Belgia, 182 : Belgia, 187-188 : Belgia, 191-192 : Belgia,
[Manifestul tarului Nicolae I prin care cheama pe rusi 197 : Franca, 205, col. I, 207-208 : Belgia, 221-222 : Vie-
sa se uneascl in jurul lui, ca sa apere Rusia de vrasmasii na, 223 : Olanda, 223-224 : Englitera, 224 : Belgia, 226 :
revolutionari]. VEST. R., XII (1848), p. 105 : Rusia. Belgia, 230 : Englitera, 234 : Englitera, 235 : Olanda, 239-
Manifestul a fost dat in urma revolutiilor din Franta si Germania. 240 : Belgia 12 Aug., nr. 66, p. 259 bis- 260 : Viena 16
- Versiune romlneasti. Sept., 267 : Belgia, nr. 74, p. 295-296 [gresit : 276-2771 :
Olanda, nr. 76, p. 302-303 [gresit : 281-282] : Belgia,
5961 323.2 (47)
nr. 76, p. 303-304 [gresit : 282-286] : Englitera, nr. 77,
P. 307 [gresit : 285] : Belgia, 307 [gresit : 285] : Bruxel
[Articol despre conjuratia descoperita in aprilie la Mos- 1 Noemvr., nr. 78, P. 309 [gresit : 286] : Belgia, nr. 79,
cova]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 39-40 : Hronica p. 315-316 [gresit : 283-284] : Belgia, nr. 80,
straina. P. 317-318 [gresit : 285-286] : Viena 9 Noemv., 318
.Scinteia electrici erupti, Br a. veste, in Moscau, au aprins focu [gresit : 286] : Paris 13 Noemvr., nr. 81, P. 321 [gresit :
in toatI Rusia, de care nici soldatii cei credinciosi tarului nu sine 239] : Belgia, nr. 81, p. 322 [gresit : 239] : Belgia, nr. 81,
sc3pati". LaudI cerului I care au ficut a r3sari aurora libertatii P. 322 [gresit : 240], col. I, 345-346 : Bruxel 2 Dechemvr.,
51 in Rusia !" 346 : Olanda, 355 : Londra 13 Dechem., 356 : Bruxel 13
Dechem., 360 : Tarile de Jos.
5962 323.2 (47)
[Stiri despre complotul revolutionar descoperit in Rusia 5968 323.2 (493)
6 sentinta pronuntata asupra fruntasilor lui]. G. TRANS., [$tiri despre lupta pentru independenta a Belgiei]. CU-
XIII (1850), p. 20, col. II : Rusia, 27-28 : Rusia. RIERUL ROM., IV (1832), p. 3-4 : Bruxel, 4 : Lieja, 7-8 :
Englitera, 13 : Paris, 18 : Viena, 22, col. I : Globul coprinde,
26-27 si 33-34 : Londra, 34 : Rusia, 39-40 si 41 : Lon-
(48/494) Alte ti?iri europene: dra, 51 si 53 : Haga, 53 : Paris, 59-60, 69-70 si 73, col.
Danemarca, Belgia, Elvetia II : Londra, 82, col. III, 83 : Bruxel, 87-88 : Londra, 88 :
Olanda si Belgia, 99 : Viena, 107, col. II, 112 si 113-114 :
Londra, 114 : Franca, nr. 50, p. 188 bis : Belgia, nr. 53,
5963 323.2 (489) p. 198-199 : Olanda si Belgia, 204 : Englitera, 243 : Craia
[Despre rascoala ducatelor Schleswig-Holstein, ce faceau Tarilor de Jos, 251 : Londra, 268 : Olanda si Belgia, 273-
parte din Danemarca, si luptele danezilor cu nemtii]. AL- 274 : Franca, 274, 294 si 306 : Londra, 306, col. I, 310 :
BINA ROM., XX (1848), p. 110, 113, 133, 141, 149, 286, Franca, 314-316, 324 si 327-328 : Englitera, 338 : Olan-
290, 295, 307. da, 339-340 : Paris, 343-344 : Olanda si Belgia, 353-
354 : Armia din Belgia, 358 : Anvers.
5964 323.2 (493)
5969 323.2 (494)
[Comentariu despre miscarile revolutionare din Belgia].
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 2, P. 3 : Bruxelles le [$tire despre miscarile revolutionare in Elvetia]. CURIE-
3 Fevr., nr. 3, p. 11-12 : De Bruxelles le 11 Fevrier, nr. 4, RUL ROM., III (1831), p. 34-35 : Elvetia.
p. 15-16 : Bruxelles le 26 Février, nr. 7, p. 13 : D'Aix la
Chapelle le 6. Mars. 5970 323.2 (494)
Se observI cl ,,Statele Brabantului", din momentul izbucnirii re-
volutiei, au inceput s3 manifeste veleitIti de independent5. Se comen- [Revolta in cantonul NeuchAtel pentru a se dezlipi de
teazi cu dezaprobarea mernoriului imprimat de o societate format3 Prusia]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 269-270 : To-
sub numele de adunarea patrioticr. Se mentioneazi cI, cu toate varasia Elvetica.
intrigile si rnanevrele partidci aristocraticc, partida poporului devine
din zi in zi mai formidabilii", iar multimea poart3 cocarda li- 5971 323.2 (494)
bertltii". [$tiri si comentarii despre miscarile revolutionare in El-
vetia]. G. TRANS., II (1839), p. 152 : $vetia, 156 : $vetia,
5965 323.2 (493) 159-160 : Elvetia.
[Stiri despre miscarile revolutionare din Belgia]. CURIE-
RUL ROM., II (1830), nr. 50, P. 199 [gresit : 189] : Olan- 5972 323.2 (494)
da, 207 : Olanda, 227-228 : Bruxel 14 Sept., 230-232 :
Belgica, 235 : Bruxel 17 Sept., 235-236 : Viena, 263, col. II. [$tiri despre rascoala inceputa la 14 februarie in Ge-
neva]. G. TRANS., VI (1843), P. 64 : Helvetia.
5966 323.2 (493)
5973 323.2 (494)
[$tiri si comentarii straine referitoare la razboiul pentru
independenta Belgiei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. IStiri despre agitatia revolutionara din Elvetia]. CURIE-
207 : 011anda, 230-232 : Belgica, 235 : Bruxel, 17 Sept., RUL ROM., XVIII (1846), p. 54 : Elvetia.
242 : Belgica, 246-247 : Bruxel, 251 : 011anda si Belgica,
258 : Londra, 263 : Olanda si Belgica, 275 [gresit : 279] : 5974 323.2 (494)
Engletera, 278-279 : Engletera, 279-280 [gresit : 286] : [$tiri despre revolutia din Geneva]. CURIERUL ROM.,
Olanda si Belgica, 282 : Franca, 282-284 : Engletera, 287 : XVIII (1846), p. 317, 322, 334 : Svitera.
Franca.
5975 323.2 (494)
5967 323.2 (493)
[5tiri si comentarii despre revolta din Geneva]. G.
[$tiri, publicatii si comentarii straine, referitoare la raz- TRANS., IX (1846), P. 331 : Elvetia, Rebelie urita, 336 :
boiul pentru independenta Belgiei]. CURIERUL ROM., III Elvetia.
(1831), p. 35, 38-39 : Belgia, 39 : Franta, 45-47 : Belgia,
47, col. II : Germania, 47-48 : Franca, 55 : Belgia, 58 : In prima relatare, se afirml a e vorba de o izbire' singeroas3
Franta, 59-60 : Belgia, 115 : Englitera, 116 : Belgia, 120 : intre bogstie si sHricic". Cauza acestor frImintari crede a ar sta
'Mile de Jos, 131-132 : Belgia, 139 : Belgia, 139 : Engli- in faptul cH acolo s-au format o aristocratie de bani, adunindu-se
tera, 147 : Bruxel, 147-148 : Marea Britanie, 150-151 : milioanele in miinile numai a citorva mii de familii", ceea ce a dat
Belgia, nr. 39, p. 153 : Belgia, 160-161 : Englitera si Ir- imbold la nasterea si litirea ideii comunistice de a pretinde tin-
landia, 161 : Belgia, 170 : Englitera, 177 : Englitera, 178 : partirea tuturor averilor p5mintesti intocma, dupl. o misurl la toti'...

296

www.dacoromanica.ro
323.2 (495) R.EVOLUTII : GRECIA TURCIA 323.2 (496)

(495) Grecia 5986 323.2 (495)


[Schimbarea guvernului din Grecia, prilejuità de eveni-
mentele din Franca]. ALBINA ROM., XX (1848), P. 114.
5976 323.2 (495) Se public5 manifestul-program al noului guvern, de sub presedintia
[$tiri cu privire la miscirile revolutionare in Grecia]. lui G. Conduriotis, prin care se anuntS rnai multe libertsti.
CURIERUL ROM., III (1831), P. 239 : Grecia, 254-255 :
Grecia. Proclamatie, 278 : Corfu 2 Sept., supl. nr. 70, p. 5987 323.2 (495)
280 bis : Grecia, nr. 74, p. 296 [gresit : 277] : Grecia. [Despre o incercare de revolta in contra guvernului
grec]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 150, 188.
5977 323.2 (495)
[$tiri despre luptele interne din Grecia]. CURIERUL
ROM., IV (1832), p. 3 : Londra, 6-7, 30-31 si 65 : Gre-
cia, 134 : Naupliu, 134-135 : Grecia, 147 : Paris, 147 si
(496) Turcia. Imperiul otoman
149-151 : Grecia, 167 : Viena, 179-180 : Grecia, 182 :
Londra, 189, nr. 49, p. 183 bis, nr. 50, P. 186 bis-187 bis, 5988 323.2 (496)
206-207 : Grecia, 210-212 : Extractul unel scrisori dela [Mentiune despre framintarile populatiei din Bosnia].
Naupliu, 218, 227, 242 si 248 : Grecia. CURIERUL ROM., II (1830), p. 196 : Croatia.
5989 323.2 (496)
5978 323.2 (495)
[Despre gloatele de bosniaci care s-au revoltat impotriva
[$tiri i comentarii despre miscarile revolutionare din Portii]. ALBINA ROM., III (1831), p. 64.
Grecia]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 102-103 : Gre-
cia, 115-116 : Grecia, 130 : Grecia. 5990 323.2 (496)
[5tiri despre revoltele din Bosnia]. CURIERUL ROM.,
5979 323.2 (495) III (1831), p. 139-140, 172-173, 180-182 : Croatia.
[Articole tiri cu privire la descoperirea unui complot
i
323.2 (496)
in Gracia]. G. TRANS., III (1840), p. 22 : Grecia, 26 : Gre- 5991
cia, 32 : Grecia, 47 : Grecia. [$tiri cu privire la miscarile revolutionare din Turcia].
Complotul fuscse organizat de societatea secret5 Filortodoxia",
CURIERUL ROM., III (1831), p. 337 : Constantinopol 10
de sub influenta lui Dionisie, episcopul din Kinuria. Ca mijloc de Noemv., 349-350 : Constantinopol 25 Noem.
propaganc15, membrii ci r3spindcau Profetiile lui Agatanghelos. 323.2 (496)
5992
5980 323.2 (495) [Rascoala in Bosnia, impotriva turcilor]. CURIERUL
ROM., IV (1832), P. 122-123 : Dela hotarele Serbii 8 Apri-
[Despre descoperirea unei conjuratii, cu numele de Filor- lie, 135 : Viena, 12 Mali', 145 : Bosnia, 187-189 : Supu-
todoxia", in Grecia]. ALBINA ROM., XI (1840), P. 34, nerca Bosni.
35, 39-40.
Se pretinde ci scopul ei ar fi fost sileasci pc regele Othon s5 5993 323.2 (496)
treaci la religia ortodoxI. [$tiri despre revolta din insula Cipru impotriva turcilor].
CURIERUL ROM., V (1833), p. 210 : Paris, 217-218 :
5981 323.2 (495) Turcia.
[Framintari interne in Grecia]. VEST. R., VII (1843), 323.2 (496)
p. 183 : Grecia. 5994
[$tiri despre o revolta impotriva turcilor, in Creta]. CU-
5982 323.2 (495) RIERUL ROM., V (1833-1834), p. 257-258 : Turcia,
313, col. II, 329 : Constantinopol 7 Ianr.
[Tulburari in Grecia. Risturnarea guvernului i institui-
rea unui consiliu de stat"]. CURIERUL ROM., XV 5995 323.2 (496)
(1843), P. 257-259, 265-266 si 270-271 : Grecia, 276 [$tiri comentarii straine privitoare la revoltele din
i
277 : Turcia, 278-279 : Grecia, 279 : Austria, 281 [$tiri Bosnia, impotriva stapinirii otomane]. CURIERUL ROM.,
din Turcia], 282-283 : Austria, 283 : Grecia, 283 : Franca, VII (1836), p. 102 : Turcia, 105 : Turcia, 113 : Turcia, 126,
286-287 : Turcia, 294-295 si 297-298 : Grecia, 301 [Tur- col. I, 129-130 : Constantinopol, 137-138 : Turcia, 151 :
cia], 301-303 si 306-307 : Grecia, 311 : Della hotarele Frankfort 9 Iun., 275-276 : Frankfort 10 octomvrie, 333 :
Dunarii, 313-314 si 318-319 : Grecia. Turcia.
5983 [Eliade] 323.2 (495) 5996 323.2 (496)
[Comentarii la revolutia greaca din 1843]. CURIERUL [Publicatie a Secretariatului Statului dupa' o comu-
ROM., XV (1843), P. 271, 303 [note in subsol]. nicare a Ministerului de Externe al Greciei cu privire
Laudi intelepciunea regelui Greciei, pentru a a stiut aS Indrumeze
la un complot revolutionar, menit sa turbure invecinatele
revolutia pe o cale pasnica. provincii ale Turciei"]. CURIERUL ROM., XI (1840),
P. 29 : Bucuresa.
5984 323.2 (495) 5997 323.2 (496)
[$tiri comentarii despre revolutia din Grecia]. G.
i [5tiri si comentarii cu privire la rascoala din Bulgaria].
TRANS., VI (1843), p. 314-315 : Grecia, 315 : Franca, G. TRANS., IV (1841), P. 70-71 : Alte tad, 77-78 :
320 : Grecia, 322 : Grecia, 323 : Franta, 323-324 : Brita- Tara Româneasca, 77-80 : Bulgaria, 86-87 : Alte tari.
nia Mare, 326 : Grecia, 327 : Franca, 332, col. I, 333 : Ru- Turcia, 90, col. II : Turcia, 94 : Bulgaria.
sia, 334-335 : Borusia, 335 : Franca, 347 : Turcia, 350
351 : Grecia, 363-364 : Grecia, 375-376 : Grecia, 382, 5998 323.2 (496)
col. II 383 : St. Petersburg, 383 : Britania Mare. [Despre rascoala bulgarilor, in frunte cu Miloie si Gavra,
din cauza asupririlor din partea turcilor]. ALBINA ROM.,
5985 323.2 (495) XII (1841), p. 143-144 : Turcia.
[$tiri despre o riscoala in Grecia]. VEST. R., VIII RIscoala a fost tnTbuliti, iar Miloic, rink de un glonte, s-a
(1844), p. 191-192, 206-207, 227 : Grecia. sinucis.

297

www.dacoromanica.ro
323.2 (496) REVOLUTII : TURCIA SERBIA 323.2 (497.1)

5999 323.2 (496) 6011 323.2 (496.5)


[Despre rascoala bulgarilor]. ALBINA ROM., XII (1841), [Se anunç cà, printr-un firman imperial, au fost gra-
nr. 42, p. 165-166 : Turcia. tiati toti cei condamnati pentru participare la cea din urrna
Noi stiri despre dscoala bulgarilor din sinutul Nisa i imp3rd- revolta din Albania]. CURIERUL ROM., XVIII (1846),
5irea f5cutI de Malta Poard acre ambasadele streine, in pricina
p. 33 : Turcia.
intimplirilor".
6012 323.2 (496.5)
6000 323.2 (496) [Stiri despre revolta din Albania]. CURIERUL ROM.,
[Stiri despre rascoalele locuitorilor din Bulgaria]. G. XIX (1847), p. 62, col. I, 69-70, 94, col. III, 106-107,
TRANS., V (1842), p. 123 : Din Bulgaria, 127, col. II, 114, 129, 139, col. III, 154, 181-182 : Cronica straina.
147-148 : Turcia, 151 : Turcia.
6013 323.2 (496.5)
6001 323.2 (496) [5tiri despre rascoala din Albania]. G. TRANS., X
(1847), p. 259, col. I, nr. 68, p. 268, col. I : Turcia, 282
[$tiri despre miscarile revolutionare in Bulgaria]. CU- 283 : Turcia, 291 : Turcia, 307-308 : Turcia, 320, col. I :
RIERUL ROM., XIII (1842), p. 245 : Turcia, 285 : Tur- Turcia.
cia, 314, col. II

6002 323.2 (496) (497) Serbia. Muntenegru


[Articol despre influenta revolutiei grecesti asupra fra-
mintarilor din invecinatele provintii turcesti"]. G. TRANS., 6014 323.2 (497.1)
VI (1843), p. 381-382 : Turcia.
[Stiri comentarii despre tulburarile din Serbia]. G.
i
TRANS., III (1840), p. 88 : Serbia, 89 : Serbia, 105-106 :
6003 323.2 (496) Serbia, 144 : Serbia, 172 : Serbia, 184, col. II : Panciova
[Descoperirea unui complot in Bulgaria impotriva stlpi- 8 Noemvrie, 199 : Serbia.
nirii otomane]. VEST. R., IX (1845), p. 112, col. I.
Condus de Gheorghe Machedon, fostul cap al dzvritirii din 6015 323.2 (497.1)
%lila in 1842. [Stiri comentarii despre tulburarile din Serbia]. G.
i
TRANS., V 1(1842), p. 148 : Serbia, 150-151 : Chronic&
6004 323.2 (496) 155 : Chronica, 159 : Serbia, 164 : Serbia, 170 : Chronic&
174 : Austria, 175-176 : Chronic& 181 : Austria, 182 :
[$tiri i comentarii cu privire la rascoalele din Bosnia, Serbia, 186-187 : Chronic& 190 : Serbia, 199 : Serbia, 202
impotriva turcilor]. G. TRANS., XIII (1850), p. 141, 203 : Chronic& 206 : Chronic&
col. I, 174, col. I : Tara, 20 Dec. Mihail Obrenovici fusese risturnat de dtre Vucici, prin forsa
armad. A fost inlocuit cu Alex. Gheorghievici.
6005 323.2 (496.5)
[Revolta impotriva turcilor, in Albania]. CURIERUL 6016 323.2 (497.1)
ROM., II (1830), p. 192 : Constantinopol, 212 : Corfu 25 [Stiri despre rascoalele din Serbia]. CURIERUL ROM.,
Iul., 223 : Constantinopol 25 Aug., 226 : Belgrad Aug. 15, XIII (1842), p. 297-298, 301-302, 305, 309, 315 : Turcia,
229 : Londra 16 Aug., 241 : Constantinopol, 247 : Belgrad 316, Austria, 317-318 : Turcia, 333-334 : Serbia, 334
7 Sept., 263-264 : Turcia. 335 : Austria, 338, col. I, 342 [stiri din Turcia], 343 :
Austria, 345-346 : Serbia, 350, col. II, 353-354 : Turcia,
6006 323.2 (496.5) 358, col. I [Turcia], 358, col. II : Austria, 366, 374-375 :
Turcia, 375 : Austria, 377-378 si 394 : Serbia, 393-394 :
[Stiri despre o revolta impotriva turcilor, in Albania]. Turcia.
CURIERUL ROM., V (1833), p. 178. 209-210 : Turcia.
6017 323.2 (497.1)
6007 323.2 (496.5) [Se anunta ca, in urma intimplarilor crunte din Serbia,
[$tiri despre o conspiratie politica in Albania]. CURIE- domnitorul Mihail a parasit tronul i s-a refugiat in caran-
RUL ROM., X (1839), p. 360, col. I. tina austriaca din Semlin]. ALBINA ROM., XIII (1842),
p. 293 : 103)1.
6008 323.2 (496.5)
6018 323.2 (497.1)
[$tiri despre o rascoala in Albania]. G. TRANS., VI
(1843), p. 331-332 : Turcia. [5tiri despre rascoala din Serbia]. ALBINA ROM., XIII
(1842), p. 297-299 : Servia.
6009 323.2 (496.5) Sirbii, nemultumiqi de guvernul lor, se riscoali sub comanda
colonelului Toma Vucici-Perisih. Armatele prinyului Mihail au fost
[Tulburari revolutionare in Albania]. CURIERUL ROM., invinse, iar prinsul s-a refugiat la carantina austriad de la Semlin.
VI (1844), p. 157-158, 161-162, 173-174, 186, 190 Poarta aprob5 formarea unui guvern provizoriu 8i indeamtd poporul
191, 193-194, 197-198, 201, col. II, 209-210 : Turcia ; si asculte de poruncile lui Avraam Petronievici i Vucici-Perisih.
VEST. R., VIII (1844), p. 192 : Albania, 205-206: Turcia. Se publid manifestul noului guvern provizoriu.

6010 323.2 (496.5) 6019 323.2 (497.1)


[$tiri despre riscoala arnautilor in Albania si Macedo- [$tiri despre schimbarile politice din Serbia]. ALBINA
nia]. G. TRANS, VII (1844), p. 160 : Turcia, 162-163 : ROM., XIII (1842), p. 302 : Servia.
Turcia, 167, col. II, 170 : Turcia, 174-175 : Turcia, 175 Prinsul Mihail si intreaga familie Obrenovici pierd drepturile
176 : Dela granita sarbeasca, 183-184 : Turcia, 201-202 : asupra tronului Serbici. Se alege un nou domnitor, In persoana lui
Turcia, 209-210 : Tara Romaneasca, 218 Turcia. .Alexandru Petrovici, fiul ccl mai mare al lui Cerni-Gherghi".

298

www.dacoromanica.ro
323.2 (497.1) REVOLUTII : SERBIA TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6020 323.2 (497.1) de 15 iulie, care cuprinde o prezentare a situatiei politice


[Tulburari in Serbia]. CURIERUL ROM., XV (1843), din Principatele Dunarene]. PRUNCUL R., I (1848),
p. 5 : Turcia, 6 : Serbia, 15 : Marea Britanie, 25-26 : p. 66-68 : Franta.
Turcia, 29 : Serbia, 35 : Austria, 53 : [$tiri din Marea Bri- 6027 Blarit], G. 323.2 (498)
tanie], 82, 88 : Serbia, 93, 101-102 : Turcia, 105 : Serbia,
110, 113-115 : Turcia, 115 : Austria, 118 : Rusia, 122 Revoluvia romanilor. Rusia. Regulamentul organic. FOAIE
123, 129-130, 134-135, 138, 141-142 : Turcia, 142 : PT. MINTE, XI (1848), p. 217-224, 225-230, 233-236.
Serbia, 143 : Franca, 144 : Marea Britanie, 145-146 : Tur- Cerceteazi evenimentele interne si conjunctura internationali care
cia, 146-147 : Austria, 151, 154 : Turcia, 154, 157-158 : au dus la revolutia din 11 iunie n Tara Romineasci ;i la incercarea
Serbia, 159-160, 162-164 : Marea Britanie, 165-166, nereuiiti din Moldova. Critici politica tarismului fati de Principatele
169-170 : Turcia, 170-171 : Serbia, 171 : Rusia, 176, Romine. Reproduce in text mai multe documente oficiale, cu deose-
179-180 : Serbia, 186 : [Stiri din Turcia], 190 : Serbia, bire din anul 1837.
197-198 : Turcia, nr. 50, p. 3 [gresit : 143], nr. 52, p. 2
[gresit : 150], nr. 53, p. 2-3 [gresit : 154-157] : Serbia, 6028 323.2 (498)
nr. 54, p. 1-3 [gresit : 157-159] : Turcia fi Serbia, nr. 55, Terile Romanesti in privinta miscarilor lor nationale si
p. 1-2 [gresit : 161-162] : Serbia, nr. 55, p. 2-3 [gresit : politice. BUCOV., I (1848), p. 13-15.
162-1631 : Austria, nr. 56, p. 1-2 [gresit : 165-1661 : La inceputul articolului se spune .Mai inainte de a descrie
Turcia, nr. 58, p. 2 [gresit : 174] : Rusia, nr. 58, p. 2-3 milcirile Rominiei si cercetim ce a yrut, ce trebue al vrocasci
[gresit : 174-175] : Austria, nr. 59, p. 1 [gresit : 177], Rominia ;i in sfirsit cum ;i in cit acele misciri corespund vointei ei,
nr. 60, p. 1-2 [gresit : 181-182] : Turcia, nr. 61, p. 2 si in cit imprejuririle au lost favorabile sau din contra".
[gresit : 186], nr. 63, p. 1-2 [gresit : 193-194] : Serbia, Continuarea articolului n-a mai apirut.
nr. 64, p. 1-2 [gresit : 197-198], p. 221-222 : Turcia,
225 : Serbia, 230, 233 : Turcia, 243 : Serbia, 244 : Austria, 6029 323.2 (498)
244-245, 248-249 : Turcia, 254 : Serbia, 277 : [$tiri din Nenorocirile Poporului roman sari anul 1848. FOAIE
Turcia]. PT. MINTE, XI (1848), p. 353-355.
Scurti privire asupra istoriei tirilor din Europa, dupi revolutia
6021 323.2 (497.1) francezi, i comentarea situatiei tirilor rombeiti. Se intreabi dael,
[$tiri despre descoperirea judecarea unui complot re-
i dupi o robie de veacuri, -putea oare rominuil si stea indiferent ?"
volutionar in Serbia]. VEST. R., VIII (1844), p. 87, 135, In noti, se mentioneazi ci articolul nu e incheiat", dcoarece autorul
139 : Serbia. a uitat si-1 trimiti intreg

6022 323.2 (497.1) 6030 323.2 (498)


[Tulburari in Muntenegru si Bosnia]. CURIERUL ROM., [Comentariu la stirea ca guvernul austriac ar fi trimis
XV (1843), p. 238-239, 242-243, 253-254 : Turcia, 263 : Judecatoriei criminale din Cernauti ordinul de a fi gata
Austria, 277-278, 290 [$tiri din Turcia]. spre a cerceta pe acei cetateni austrieci care au luat parte
la miscarile politice din Principatele Romane]. BUCOV.,
II (1849), p. 195-196.
(498) PRINCIPATELE ROMANE 6031 323.2 (498)
(498.1) Tara Romaneasca [Privitor la judecarea supusilor austrieci care s-au all-
(498.3) Moldova turat revolutionarilor din Principatele Romilne]. BUCOV.,
II (1849), p. 222-223.
Se comenteazi un articol publicat de Oesterreichische Korespondenz.
6023 Bilcescu, N. 323.2 (498)
Mersul revolutiei in istoria Romanilor. ROMANIA VIIT.,
I (1850), p. 7-15. (498.1) TARA ROMANEASCA
6024 323.2 (498)
Desvoltarea inteligintel s'a caracterului roman. POPORUL 6032 Duclescu, Constantin 323.2 (498.1)
S., I (1848), P. 73-74. Iatà o scrisoare adresata clue Biv-vel Hatmanul Alecache
Fericirea unui popor atirra de institutiile sale. Citi vreme Princi- Vilara, la anul 829, de catre raposatul boer POPORUL
patele Romine aveau o viati liberi, de Insernnari o putere militari S., I (1848), p. 104, col. III.
$i spirituali. Dar singeririle in lupta cu colosul turcesc le-au slibir. C. Dudescu II povivuie;te ca un prieten iubit din suflet" aS
A urmat deciderea din epoca Fanariotilor. Primul semn al regene- fie solidar cu boierii. Se plinge ci a auzit ci Vilara umbli si otrice"
ririi a fost revolutia din 1821. Revolutia din 11 iunie implineite scutelnicii ;i poslusnicii ;i ca boierii si pliteasci ca i oamenii
opera lui Tudor. Ea di tirii institutiile democratice dc care are prosti dijmirit, oierit, vinirici i vami". Afirrni ci accasta ar in-
nevo ie. semna ruinarea boicrimii.

6025 323.2 (498) 6033 323.2 (498.1)


Starea din launtru a Moldavo-Romaniei. FOAIE PT. Porunca citre streaja paminteneasca a Valahii. Bucuresti
MINTE, XI (1848), p. 169-173, 177-181. No. 29 Iunie 29 anul 1833. BULETIN G. A., II (1833),
Introducere la adresa Obiteitii Aduniri din 1842, citre Al. Ghica p. 151.
Vodi, care se publici tot aici. Se exprimi opinia ci Principatele Gen. Kiselef rispliteste pe ofiterii i trupa trimisi pentru BM,
Romine, guvernul si aristocratia sint legate de miini si de picioare". tires neorinduielilor pricinuite intre locuitorii dupi Borcea din judetul
Insuii domnitorul n-are libertate de milcare politici, chiar daci ar Ialomitii". Comandirului de roati Haralambie ii di ca gratificatie
dori si faci reforme in spiritul timpului, fiindcS ar trezi in primul leafa pe un an. Celorlalti ofiteri si unter-ofiteri le di recompense
rind opozitia puterilor protectoare. Citeazi, ca mirturie, cuvintelc corespunzitoare cu gradul. Pe soldatul Gheorghe Petre II avanseazi
lui G. Bibescu din 25 martie 1848 citre deputatii Adunirii Generale, unter-ofiter. Ceilalti soldati primesc cite un sfantih fiecare.
cele ale lui Mihail Sturza acre tinirul Muruz i pirerea Albinei
Rominesti ci orice incercare revolutionari ar aduce intrarea ostirilor 6034 323.2 (498.1)
striine in virile romineiti. [Stiri asupra complotului din 1840 din Tara Roml-
neasca]. G. TRANS., III (1840), p. 193-194 : Tara Ro-
6026 323.2 (498) maneasca.
[Traducerea unui articotl din Gazeta Nationala" La Dupl. corespondentele publicatc de Oesterreichischer Beobachter i

Gazette Nationale ou Le Moniteur Universel" cu data Siebenbürger Bote.

299

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6035 Bilcescu, N. 323.2 (498.1) 6044 323.2 (498.1)


0 declaratie. G. TRANS., VIII (1845), p. 239 : Din Tara [Se anunta ca domnitorul Tarii Romanesti 1-a inaintat
Romaneasci. pe capitanul N. Manu in gradul de maior, pentru curajul
aratat la intimplarile cele din urma din Braila"]. ALBINA
N. Balcescu, relatind imprejuririle in care a fost implicat in ROM., XII (1841), nr. 68, p. 265 : Tara Romaneasca.
conspiratia din 1840, protesteazi impotriva unei afirmatii facute in
legaturs cu el de acre Vaillant, in cartea sa La Romanic. Dezminte
cS ar fi lost lovit de catre spitarul Ghica in timpul detentiunii. 6045 323.2 (498.1)
[Proclamatia domnitorului Tarii Romanesti, Alexandru
6036 323.2 (498.1) Ghica, catre bulgarii si sirbii din Principat]. ALBINA
[Domnitorul Alex. Ghica, cu prilejul sarbatorilor Pas- ROM., XII (1841), nr. 70, p. 281-282.
tilor, s-ati milostivit a erta pe doi din arestanti ce era Proclamatia a fost data dupi tulburtrile de la Briila. E comunicatt
vinovati in anul trecut in complot pentru razvratire si Albinei printr-o corespondenti datata : Bucurelti, 1 august.
tulburarea lini0i"]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 123.
E vorba de tinarul Balcescu" si de Mihai Batrinul. 6046 323.2 (498.1)
[Adresa de multumire trimisa de obstia tirgului Galati
6037 323.2 (498.1) lui aga Vasili Ghica, pircalabul de Galati, pentru masurile
[Dare de seama despre rascoala din 11 iulie a bulgarilor ce a luat cu prilejul tulburarilor de la Braila]. BULETIN
din Braila]. BULETIN G. A., X (1841), p. 167-168 : F. 0., IX (1841), p. 343-344.
$tiri oficiale ; ALBINA ROM., XII (1841), nr. 59, p. 243
244 [gresit : 141-142]. 6047 323.2 (498.1)
Se arati a in ziva de 11 politia orasului a surprins o adunare de [Stire cu privire la o noua conspiratie in Braila]. G.
circa 40 oameni inarmati, sub conducerea unui ofiter nurnit Tatici. TRANS., V (1842), p. 3, col. II.
El au declarat cl asteapti pe alti 1200, Ca impreunt at treact Du- Wilhelmi, agentul consular austriac, .,scrie din Braila de la 27 dec.
:IL-ea, in Turcia. Au afilat o proclamatie in care declarau ca nu au cum ca politia nationala romineasca ar fi dat iarii in urma unei
nimic impotriva Ttrii Rominciti. Domnitorul a trimis la Braila pe sotietati secrete ce ar avea scopuri nelegiuite".
polcovnicul Odobescu. 2n ziva de 13 iulie, a avut kc o luptt in
afara din oral, intre rasculati 1j garnizoana romtneasci. Au fost 6048 323.2 (498.1)
5 morti, 9 raniti, 17 prinli 0 multi inecati in Dunare, din partea [Raportul ocirmuirii judetului Braila eu privire la re-
rasculatilor. A doua zi, seful kr s-a predat garnizoanei, impreunt volta bulgarilor, sirbilor si grecilor din orasul Braila].
cu 29 oameni. BULETIN G. A., XI (1842), p. 38-39 : Stirs din liuntru ;
CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 49-50 : Bucureld ;
6038 323.2 (498.1) ALBINA ROM., XIII (1842), p. 61-62 : Tara Roma-
[Se vesteste ca linistea publica din Braila a fost tulbu- neasca ; G. TRANS., V (1842), p. 29-30 : Tara Ro-
rata pentru vr-o doa-trei zile, de o banda de oameni de maneasca.
rand, subt nume de bulgari ce voia a trece in Turcia"]. S-a aratat ca bulgarii, sirbii 11 grecii intr-o unire" plinuiau
MERCUR, II (1841), p. 207 : Braila. si calce toate capeteniile oraiuIui 5 pe cei mai insemnali negustori.
Se adaugt ca multumitt mtsurilor luate de stapinirea locall raul In ciocnirea din curtea locuintei polcovnicului Engel au fost rnorti
a incetat si orasul s-a 1ini1tit'. raniti din arnbele parti. $eful Departamentului din Niuntru a plecat
la fata locului.
6039 323.2 (498.1)
[Se vesteste ca, printre bulgarii inecati in Dunare, in 6049 323.2 (498.1)
urma evenimentelor din 13 iulie, a fost i un negustor din [Comentarii in legatura cu ra.scoala din Braila]. G.
Galati]. MERCUR, II (1841), p. 210-220. TRANS., V (1842), p. 30.
Corpul lui neinsufletit a lost gtsit la Galati, iar negustorii de acolo Dupt Gazeta Universala din Augsburg [Allgemeine Zeitung].
au strins 4000 lei 0 1-au ingropat cu o pompt stralucita".
6050 323.2 (498.1)
6040 323.2 (498.1) [Extrase dintr-o scrisoare a agentului consular austriac
[$tiri in legatura cu rascoala bulgarilor din Braila]. Wilhelmi cu privire la rascoala din Braila]. G. TRANS.,
C. DE AVIS, V (1841), p. 217-218 : Braila. V (1842), p. 34-35 : Tara romaneasca.

6041 323.2 (498.1) 6051 323.2 (498.1)


[Stiri i documente in legatura cu rascoala din Braila din [Dare de seama cu privire la vizita la Braila a sefului
iulie 1841]. G. TRANS., IV (1841), p. 118 : Tara Roma- Departamentului Trebilor din Nauntru, marele ban Mihail
neasca, 122 : Tara Romaneasca, 126-127 : Tara Roma- Ghica, in urma turburarilor din 11 februarie]. BULETIN
neasca. G. A., XI (1842), p. 45-47 : Stirs oficiale ; C. DE AVIS,
VI (1842), p. 54.
6042 323.2 (498.1) M. Ghica a fost salutat de o delegatie a negustorilor din Braila,
[Recompense domnesti pentru ofiterii i trupa care s-au care a multumit guvernului pentru mlsurile luate spre aptrarea
distins in reprimarea rascoalei bulgarilor din Braila]. BU- emboricestii averi". M. Ghica a rispuns cl atit in Braila tit si in
LETIN G. A., X (1841), p. 174-175 : Porunca catre Osti- Galati st iau cele mai stramice masuri intro stirpirea calor rai
rea Rumaneasca. niriviti 0 a tulburitoarelor duhuri°. Se publici textul ambelor
cuvintiri.
La o suma de ofiteri, in frunte cu polcovnicul Engel, li se ofert
leafa pe 3 luni ca gratificatie 1i avanstri in ranguri. Soldatii riniti 323.2 (498.1)
6052
sint avansati unter-ofiteri.
[$tiri despre rascoala din Braila]. G. TRANS., V (1842),
6043 323.2 (498.1) p. 42 : Tara romaneasci.
Corespondenta de la agentia consulart din Braila, despre rolul
[Gratificatille acordate de domnitor ofiterilor, subofite-
rilor i soldatilor care s-au purtat bine cu ocazia tulbura- jucat de Gh. Machedon. La sfirlit, se reproduce
Oficial - -
dupt Buletinul
proclamatia acre ortienii din Braila data de marele ban
rilor intimplate la 11, 12 si 13 iulie", in Braila]. MERCUR,
II (1841), p. 220. Mihail Ghica, ministru din launtru.

300

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) ikEVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (OSA)

6053 C.S.Z. 323.2 (498.1) 6063 323.2 (498.1)


Cuvintul ce zis de .. la moartea Parucicului Nicolae Cinstitului Dumnealut Marelut Vornic din nauntru si al
Petrachescu, intimplati la Braila in 10 Fevruarie, anul Nostru Preaiubit frate Barbu $tirbei. BULETIN G. A.,
1842. C. DE AVIS, VI (1842), p. 81-83. XII (1843), p. 372.
La sfirsitul cuvintirii se publici nista versuri in onoarea lui
PetrIchescu, care a clzut in timpul riscoalei bulgarilor ;i grecilor
Domnitorul Gh. Bibescu ii aduce multumiri pentru felul cum a
din Brii la.
Own linistea interni in timpul alStoriei la Constatinopol, cu deo-
sebire in .acele imprejuriri grele ivite la orasul Braila". Multumeste
si luiIon Manu, seful politiei Bucurestilor, col. Iacobson, ocirmui-
6054 323.2 (498.1) torul judetului Briilapentru energica privighere cu care a in-
Actul Deputatid comertiale din Braila. BULETIN G. A., timpinat inriutitirele uneltiri ce sc iviseri in protiva linittei capitalei
XI (1842), p. 74-75. acelui juder.
Adresat domnitorului Al. Ghica. Comerciantii ii expriml multu-
mirea cI tulburirile din 10 februarie au fost inIbuilte, prin inter- 6064 323.2 (498.1)
ventia col. Iacobson, ocirmuitorul judetului. De asernenea, multumesc
pentru ajutorul anual acordat din .Casa Magistratului" BrSilei, pentru [Domnitorul Gh. Bibescu multumeste comandantului pol-
construirea unei ;toll .cu mai multe limbi si ltiinte". cului nr. 1, polcovnic Garbatki, comandirului de batalion
maior Paznanski i celorlalti ofiteri superiori din Braila].
6055 323.2 (498.1)
BULETIN G. A., XII (1843), supl. nr. 97, p. 1 : Porunca
catre ostirea Roma:wawa.
[Adresa trimis domnitorului din partea deputatiei co- Pentru .vrednicia cu care s-au purtat cinurile ostasesti din gar-
merciale" si a corpului negutitoresc" din orasul Braila,
drept semn de recunostinta pentru masurile luate in timpul nizoana orasului Brlilei, in vremea infautatitelor uneltiri ce se
tulburarilor de la 10 februarie din Braila]. C. DE AVIS, iviseri impotriva linistii acestui oral".
VI (1842), p. 85.
6065 323.2 (498.1)
6056 323.2 (498.1) [Porunca domnitorului Gh. Bibescu pentru rasplatirea
[Rasplatirea acordata de domnitorul Alex. Ghica ofite- ocirmuitorului jud. Braila, polcovnicul Iacobson, si a se-
rilor i soldatilor din polcul nr. 2, care s-au distins in re- fului politiei orasului Braila, pitarul Stavrache Divanis].
primarea tulburarilor din 10 februarie in Braila]. BULETIN BULETIN G. A., XII (1843), p. 423-424 : Clue Dcpar-
G. A., XI (1842), p. 85-86 : Poruncl. Catre ostirea ru- tamentul Vistieriel.
maneasca. Pentru .istetimea si cuvenita energie cu care este dovedit al s-au
purtat numitii si in prilejul impregiurarilor de care au fost iariii
6057 323.2 (498.1) amenintati linistita perrecere a llcuitorilor pomenitului oras".
[Corespondentl, datata 6 aprilie, cu privire la ecourile
pe care le-a avut in Bucuresti rascoala de la Braila]. G. 6066 323.2 (498.1)
TRANS., V (1842), p. 59 : Tara romaneasca.
Se relateaz1 despre pira" .unui frantoz T. ce trace de doctor'. [Scurt comentariu cu privire la rezultatul cercetarilor
Acest T.[avernier] ciutase si-1 implice in complotul revolutionar pe asupra rascoalei din vara lui 1843 in Braila]. G. TRANS.,
.un prea zdravIn romin si patriot din Tara Romlneasci". VII (1844), p. 43, col. II : BucurestI, 26 Ian.

6058 323.2 (498.1) 6067 323.2 (498.1)


[$tire despre mersul cercetarilor judiciare asupra rascoa- [Comentariu la sentinta de condamnare a complotistilor
lei din Braila]. G. TRANS., V (1842), p. 75, col. II. din Braila, organizatorii rascoalei din 1843]. G. TRANS.,
VII (1844), p. 87 : Tara Romaneascg.
6059 323.2 (498.1)
[Se vesteste c Gheorghie Machedon capetenia re- 6068 323.2 (498.1)
belilor" din Braila i cu citiva de ai si, carii inca [Ofisul domnitorului Gh. Bibescu, dat de ziva sf. Gheor-
sint suditi grecesti", au fost trimisi in Grecia]. G. TRANS., ghe, prin care gratiaza o serie de condamnati]. BULETIN
V (1842), p. 131, col. I : Braila, 15 August. G. A., XIII (1844), p. 146-148 : Clue Departamentul
Dreptatil ; VEST R., VIII (1844), p. 121-122.
6060 323.2 (498.1) Intre acestia se afli ti 39 datinuti din temniça Giurgiului .com-
[Prin decretul de gratieri al domnitorului Gh. Bibescu, prometati in complotul orasului Brlilei la cea dintii intimplare'.
cei 39 condamnati ca turburatori 1initii obstesti din orasul
Braila" sint mutati de la ocna Telega la temnita Giur- 6069 323.2 (498.1)
giului]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 147.
[Ofisul domnitorului Gh. Bibescu intarind sentinta de
6061 323.2 (498.1) condamnare a celor implicati in complotul ce din nou
[Se anunta ca, la inceputul 1unii septembrie, stapinirea s-au descoperit in tluna septemvrie din trecutul an 1843,
a arestat la Braila pe niste straini fara capatii", care au in orasul Ibraila"]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 177
vrut a savirsi netrebnicii si a bintui linisteal. VEST. R., 178 : Catre Departamentul Dreptatii ; VEST. R., VIII
VII (1843), P. 289 : $tirl din launtru. (1844), p. 141 ; ALBINA ROM., XVI (1844), p. 153
154 : Tara Romineasca.
6062 323.2 (498.1) Subliniazi cI acestia au voit a ridica arme" 1i .a duce rizvririre
[Corespondente cu privire la urzirea unui nou complot intr-aceasti cari, spre a trece in urrni ;i dincolo de Dunlre".
revolutionar in Braila]. G. TRANS., VI (1843), p. 298 :
Braila, 5 si 6 Sept., 306 : Braila, 9 si 10 Sept., 310, col. II : 6070 N. 323.2 (498.1)
Braila, 16 Sept.
In prima corespondenti, se afirml cI .rebelul Machedon", refu- [Nota critica privitoare la o corespondenta de la ho-
giat la Marsilia,. ar fi urzit de acolo un complot in Turcia si ci .ar tarul turcesc", datata 2 septembrie, din Jurnalul Univer-
corespunde si cu unii din Briila". Armata din oras e in stare de sal" Allgemeine Zeitung" din Augsburg, cu privire
alarma. Politia locali a arestat mai multi bInuiti. In corespondentele la relatiile dintre guvern i opozitie in Tara Romaneasca
urmitoare, se infIliseaz3 planul complotiltilor pentru o riscoali in si la rebeliunea din ocna Telega]. G. TRANS., VII (1844),
Tara Romineasci. p. 302 : Principatele dela Dunare.

301

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6071 323.2 (498.1) 6080 Vinterhalder, E. 323.2 (498.1)


[Corespondenta din printipatele de la Duna Ire", cu data Desrobirea Rominiel. PRUNCUL R., I (1848), p. 5-6 ;
de 16 septembrie, tradusä din ,Jurnalul de Augsburg" VEST. R., XII (1848), p. 187-188.
Allgemeine Zeitung" , cu privire la cornplotul care Istoricul pregitirilor revolutionare dinainte de 11 iunie gi al eve-
a precedat rebeliunea din ocna Telega]. G. TRANS., VII nimentelor din zilele de 9-11 iunie in Tara Romineasci.
(1844), p. 315 : Chronia.
Se afirmi ci rebelii, sub conducerea lui Dem, plinuiau ca, dupi 608f
evadarea kr din ocni, si provoace o revolt! general! in tinuturile 323.2 (498.1)
romine;ti de ling! Dunire, precum 8i in Bulgaria. [Articol program]. MERCURIU [Braila], I (1848),
p. 1-2, 5-6 : Braila, 6 Septemvrie.
6072 323.2 (498.1) Arati dificultitile aparitiei. Prezinti evenimentele care au dus la
[Domnitorul Gh. Bibescu comutä pedeapsa cu moartea, revolutia din 11 iunie.
data capilor revoltei din ocna Telega, in pedeapsi cu
munca in ocne pe viava]. BULETIN G. A., XIII (1844), 6082 323.2 (498.1)
p. 501-502 : Catre Departamentul Droptatii. Manifestul Tare romane. FOAIE PT. MINTE, XI
Vorbind de condamnatii Andrei Deiiul fi Vasile Vilcul, arati ci (1848), p. 196-199, 201-205 ; ORG. NATIUNALE, I
,acel complot a avut de scop ca, scipind ei de la kchisoarea ocnei, (1848), p. 39-40, 45, 49-50.
si se impreune cu oamenii ce le spunea De8iul ci are pregititi la Textul proclamatiei de la Islaz.
mo8ia sa 8i la oralele Ploieitii, Zimnicea, Alexandria 8i la alte locuri,
li si fad!' rizvritire in tar!, puind in lucrare complotul urzit in 6083 Farchici, P. 323.2 (498.1)
anul trecut de clue Deliul 8i Vilcul la oralul Ibriile.
Miqcarile Românilor din Tara Romaneasca. AMICUL
6073 323.2 (498.1)
POP., I (1848), col. 86-89.
[Masuri pentru stavilirea incendierii recoltei proprietari- Reproduce, cu un scurt comentariu, proclamatia de la Islaz.
lor de cltre siteni]. INV. S., IV (1846-1847), p. 114.
6084 323.2 (498.1)
6074 323.2 (498.1) Proclamatia revolutiei din 9/11 Iun. 1848 din Romania.
[Hotarirea domnitorului Gh. Bibescu asupra unor unel- ESPATRIATUL, I (1849), p. 15-16, 19-20, 23-24, 27
tiri vitamitoare linigii obge§ti, ce s-ar fi urmat in plaiul 28, 31-32, 35-36.
Clolanilor"]. BULETIN G. A., XV (1846), nr. 76, p. 301 Se public!, pe doui coloane ; pe o coloani este textul rominesc,
302 [gre§it : 221-222] : Catre Sfatul Administrativ pe cealalti este traducerea rnaghiari.
Extraordinar.
Nicolae Timbru adresase lui Drighiceanu Hirgot o scrisoare prin 6085 323.2 (498.1)
care-i spunea ci este gata cu oamenii sii, 0 il indemna a se pregiti [Atentat impotriva domnitorului Bibescu]. VEST. R.,
li el cu ai lui, cici ceasul ar fi sosit". XII (1848), p. 181 : Stir! din Nauntru.
6075 323.2 (498.1) 6086 323.2 (498.1)
Cele d'inta1 semne de viata a renwere Romani& [Stiri in legatura cu atentatul din 9/21 iunie impotriva
PRUNCUL R., I (1848), p. 78-80. domnitorului Bibescu]. G. TRANS., XI (1848), P. 200,
Dare de seam! a vizitei Societitii studentilor romini din Paris col. II : Moldavo-Romania, 203, col. II.
la Edgar Quinet. Se red! in ktregime cuvintarea rostiti de Dimitrie
Britianu cu acest prilej. 6087 323.2 (498.1)
[Proclamavia guvernului provizoriu din Tara Roml-
6076 Rosetti, C. A. 323.2 (498.1) neasca, prin care se relateaza miscirile din 11 iunie 1848].
Ce este stint nu se perde. PRUNCUL R., I (1848), p. 57. REFORMA, 1 (1848), p. 12 : Fracilor !
Notiti introductivi la publicarea discursului rostit de Dirnitrie
Britianu la Societatea studentilor romlni din Paris. 6088 323.2 (498.1)
Fratilor cetatedi as oraw1d1 Bucuregi. VEST. R., XII
6077 Brätianu, Dimitrie 323.2 (498.1) (1848), p. 181 bis 182 bis.
Cuvint improvizat... la societatea studentilor Romani in Proclamatia, clati cu prilejul lui 11 iunie, e semnati de preledintele
Paris. PRUNCUL R., I (1848), p. 57-63. Sfatului Orilenesc, C. A. Creculescu, care raulcumeite cetijenilor
pentru linimita 0 buna orinduiali cu care s-au purtat la tmpreju-
6078 [Eliade, I.] 323.2 (498.1) rarea celii de eri insemnatei 11 vrednici de pomenire prefacere.
[Noel despre deviza Uresc tirania mi-e frica de 6089 323.2 (498.1)
anarhie" sub care aparea Curierul Romanu", incepind cu
nr. 27 din 8 aprilie 1848]. CURIERUL ROM., XX (1848), [Dare de searna despre evenimentele din 11 iunie 1848].
p. 117, col. 1-2 [Chronica straina]. VEST. R., XII (1848), p. 181 bis : Stir! din Nauntru.
Nulti si miri de deviza Curierului prin care redactoriul s-a pus
intre ciocan 8i nicovall. Sint multi cari, crez ci au inimi bun!, dar 6090 323.2 (498.1)
cartea le e cam rea, ci nu Inteleg vorba Anarhie, cici cind ar km- [Corespondente cu privire la evenimentele din ziva de
lege-o le-ar fi frici 8i dumnealor ca ;i redactorului de dinsa". Citeazi 11 iunie 1848]. G. TRANS., XI (1848), p. 200, col. II :
dintr-o scrisoare a publicistului francez Alexandre Weill, apiruti in Moldavo-Romania, 202-204 : Tara Romaneasca si Mol-
La Presse. dova, 204, col. II : Transilvania.
6079 Bibescu, G. 323.2 (498.1) 6091 323.2 (498.1)
[Cuvintare catre boieri, rostita in ziva de 18 aprilie Traiasca Romania liberl ! PRUNCUL R., I (1848), p. 1.
1848]. VEST. R., XII (1848), P. 121 : 5tirl din diuntru. Articol de fond, in care se arati importanta zilei de 11 iunie,
li previne ci va intrebuinta coati strimicia pentru ca tulburirile care a adus libertatea tirii, 8i se adaugi ci rominii din toate clasele
din Apus si nu se intincli 811 in Tara Romineasci. trebuie si se arate vrednici de libertate si s3 ;lie s-o p3streze.

302

www.dacoromanica.ro
321.2 (498.1) REVOLUVI : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6092 323.2 (498.1) Romaneasca si Moldova, 220 : MaI nor:, 224 : Tara Ro-
[Lauda evenimentelor din 11 iunie 1848]. POPORUL S., mäneascl si Moldova, 225 : Monarhia Austriaca. Transil-
I (1848), p. 1-2 : Bucuresd. vania, 226-228 si 229-231 : Tara Romäneasca si Mol-
dova, 232, col. II, 236 : Bucuresti, 239 : Tara Romaneasca
6093 323.2 (498.1) si Moldova, 240 : Stir! mal n61, 243-244, 247 : Tara Ro-
maneasca si Moldova, 249-250 [Diverse], 253-254 : Tara
Catre fratii nostri din Moldova. PRUNCUL R., I (1848), Romineasca. si Moldova, 254 Hronica straini, 256-258 :
p. 1-2. Tara Romaneasca si Moldova, 260, col. II, 261-262 : Tara
Se aratI cI la 11 iunk libertatea a intrat triumfall in Bucuresti. Romineasca si Moldova, 262, col. II : Franca, 265-266 :
Nu s-a virsat nici o picstura de singe ; toti locuitorii s-au ridicat Tara Romineasca si Moldova, 270 : Monarhia Austriacä,
ca Un singur om. Sint chemati ;i fratii moldoveni si se uneascI cu 272, 275-276 : Tara Romaneasca si Moldova, 276 : Hro-
muntenii, cIci tot: sint romani. nici straina., 279-280 : Tara Romaneasca g Moldova, 280 :
Turcia, 281 : Monarhia Austriaca, 284 : Tara Romaneasca
6094 323.2 (498.1) si Moldova, 284, col. II : Brasov, 286 : Sibilu, 288, 292,
Clue fratit nostri din Moldova. PRUNCUL R., I 295-296, 299-300, 303-304, 308, 311-312 : Tara Ro-
(1848), p. 21-22. maneasca 0. Moldova, 316 : Tara Romäneasca. BucurestI,
Indemn citre moldoveni, ca sI se alIture 8i ei de revolutie, for- $tire singer6sa, 320 : Bucuresd, 323-324 : Tara Roma-
mindu-se astfel o singurl Romanie. neasca si Moldova, 324, col. II : Bucuresd, 326-328 : Tara
Romineasca si Moldova, 328 : Monarhia Austriaci, 331
6095 323.2 (498.1) 332 si 334-336, 338-340, 343-344, 348, 351-352, 364,
368, 372, col. II, 375-376, 379-380 : Tara Romaneasca
[Notita in care se deplinge ramtnerea Moldovei in lan- §i Moldova, 387-388 : Carrul iute, 390-391 : Tara Ro-
turile robiii"]. POPORUL S., I (1848), p. 3, col. II. maneasca si Moldova.
Cetatenii din Tara Romaneasci sint indemnati : ,,Alergati in Mol-
dova unde fratii vostri varsi lacrImi de singe, ajutati-i a sparge 6104 323.2 (498.1)
fearile sclIviei"...
[5tiri i comentarii despre revolutia din Tara Romaneascl
6096 Catina, Ion 323.2 (498.1) activitatea guvernului provizoriu]. ORG. NATIUNALE,
I (1848), p. 31 : Sciri vane, 37-38 : Principatele roma-
Romani. PRUNCUL R., I (1848), p. 3 nesci, 39-40, 45, 49-50 : Manifestulu tierei romane, 44 :
Prezinti alegoric gazeta Pruncul Roman ca fiu al Romaniei. hi Principatele romanesci, 49 : Principatele romanesci, 53 :
exprimi entuziasmul pentru felul cum a sivirsit Tara Romaneasci Principatele romanesci, 58 : Principatele romanesci, 61 :
revolutia. Principatele romanesci, 65-66 : Principatele romanesci, 69 :
Principatele romanesci, 73-74 : Principatele romanesci, 77 :
6097 323.2 (498.1) Principatele romanesci, 81 : Principatele romanesci, 85 :
Noutate. INVET. POP., I (1848), p. 32. Principatele romanesci, 89 : Principatele romanesci.
Se vesteste cu bucurie izbinda revolt:06 in Tara Romaneascl, in
urma evenimentelor de la 11 iunie : iobigia 81 acolo s-a vers, nu 6105 323.2 (498.1)
se mai aude acolo numirea de boieriu j prost"... [Mentiuni i traduceri de articole din presa straina asu-
pra evenimentelor in legatura cu revolutia din Moldova
6098 323.2 (498.1) §i Tara Romaneasca]. PRUNCUL R., I (1848), p. 27-28
[Ofisul domnitorului Gheorghe Bibescu due Sfatul [f. t.], 66-68, 72 : Franta, 75, col. II [f. t.], 87-88 :
ministrilor", prin care face cunoscut cL, neputind tine $tiri din afara, 95 [f. t.], 115-116, 135-136 : Germania.
cirma oblacluirei", o incredinteaza guvernului provizoriu].
BULETIN G. A., XVII (1848), p. 121, col. I ; MONIT R., 6106 Arion, C. I. 323.2 (498.1)
I (1848), p. 1.
[Articol in care indeamna pe romani sa se dezbrace de
6099 323.2 (498.1) once ura personala si de interese particulare i sa lase
guvernul provizoriu sa lucreze]. PRUNCUL R., I (1848),
[Guvernul provizoriu face cunoscut ca domnitorul p. 7-8.
Gheorghe Bibescu, simtindu-se slabit de boala i nemai-
putind tine cirma in mina, a abdicat]. BULETIN G. A., 6107 Cretescu, Alexandru I. 323.2 (498.1)
XVII (1848), p. 121, col. 11-122 ; MONIT. It., J
(1848), p. 1. Citre fratiI Romani din Tara romaneasca sanatate si
Totodati se anunti formarea guvernului provizoriu. fratie. REFORMA, I (1848), p. 1-4.
Subliniazi admiratia lumii civilizate pentru Intelepciunea dovediti
6100 323.2 (498.1) de poporul roman in tilde revolutiei. Urmalii colonilor din Roma
[Se anunta retragerea domnitorului Gh. Bibescu si for- nu mai puteau rabda robia i tmpilirile. Acum trebuie sl altepte In
marea guvernului vremelnicesc"]. VEST. R., XII (1848), linhte activitatea guvernului provizoriu.
p. 185.
6108 323.2 (498.1)
6101 323.2 (498.1) [Se anunta ca se asteapta sa soseasca de afara" o parte
[Notita despre evenimentele din 14 iunie, dupa abdica- din membrii noului minister]. VEST. R., XII (1848), p. 182.
rea domnitorului Bibescu]. PRUNCUL R., I (1848), p. 7. E vorba de noii minhtri Stefan Golescu, I. Eliade i Magheru.

6102 323.2 (498.1) 323.2 (498.1)


6109
[Stiri despre revolutia Ain Tara Romaneasc a. si forma-
rea unui guvern provizoriu, sub presedentia lui Golescu]. [Primirea facuta in Bucuresti lui Eliade, Tell, $t. Go-
ALBINA ROM., XX (1848), p. 193 : Iash. lescu i Magheru]. VEST, It., XII (1848), p. 188, col. II.
Traducere din Gazeta GermanI din Bucuresti.
6110 323.2 (498.1)
6103 323.2 (498.1) [Decretul guvernului provizoriu al Tani Rominesti prin
[Stiri despre revolutia din Tara Romaneasca i urma- care se instituie drapelul national in trei culori, cu deviza
rile ei]. G. TRANS., XI (1848), p. 200 : Moldavo-Romania, dreptate, fratiel. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 122 ;
202-204, 206-208, 210-212, 214-215, 219-220 : Tara MONIT. R., I (1848), p. 1 ; VEST. R., XII (1848), p. 185.

303

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6111 323.2 (498.1) 6123 323.2 (498.1)


[Decretul guvernului provizoriu prin care desfiinteaz1 [Guvernul provizoriu al Tärii Rom'anesti 11 numeste pe
cencura]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 122-123 ; Gh. Magheru capitan general al tuturor trupelor Deregu-
MONIT. R., I (1848), p. 2 ; VEST. R., XII (1848), p. 185. late" g inspector general al tuturor guardiilor nationalel.
MONIT. R., I (1848), P. 5.
6112 323.2 (498.1) Decretul poara nr. 39 din 18 iunie 1848.
[Decretul guvernului provizoriu pentru desfiinvarea ran-
gurilor civile]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 122 ; 6124 323.2 (498.1)
MONIT. R., I (1848), p. 2 ; VEST. R., XII (1848), p. 185. [Guvernul provizoriu decreteaza ca, pe linga gvardia
nationala, si se formeze o legioana de gvardie"
6113 323.2 (498.1) MONIT. R., I (1848), p. 6 ; VEST. R., XII (1848), p. 194.
[Decretul guvernului provizoriu pentru desfiintarea pe- Se vor face angajiri pe un an, cu platl.
depsei cu moartea i cu bltaia]. MONIT. R., I (1848),
p. 2 ; BULETIN G. A., XVII (1848), p. 123 ; VEST. R., 6125 323.2 (498.1)
XII (1848), p. 186. [Guvernul provizoriu decreteaza formarea unui corp de
200 oameni, din care una stag cãlàri i una suti pe jos"].
6114 323.2 (498.1) MONIT. R., I (1848), p. 6 ; VEST. R., XII (1848), p. 194.
[Se anuntl Ca guardia nationala" a inceput a se orga- In locul dorobantilor politiei, care s-au dezorganizat.
niza si a se preumbla pe uliie pentru paza hrustii"].
VEST. R., XII (1848), p. 182. 6126 323.2 (498.1)
[Guvernul provizoriu decreteaz'a punerea in aplicare a
6115 323.2 (498.1) proiectului de gvardie navionala", intocmit de colonelul
[Decretul guvernului provizoriu prin care se aproba for- S. Cretuleseu, seful gvardiei nacionale]. MONIT. R., I
marea gvardiei navionale in toata van si se numeste co- (1848), P. 8 ; VEST. R., XII (1848), P. 195.
mandant al gvardiei din capitali colonelul Scarlat Cre-
vulescu]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 123 ; MONIT. 6127 323.2 (498.1)
R., I (1848), p. 2 ; VEST. R., XII (1848), P. 185-186. Proect de atributiile i intocmirea
gvardiei navionale.
Totodatl se publici i proclamatia cItre popor, in aceeasi chestiunn. MONIT. R., I (1848), p. 8 ; VEST. R., XII (1848),
p. 195-196.
6116 323.2 (498.1) Este proiectul intocmit de colonelul S. Cretulescu ;i aprobat de
[Guvernul provizoriu face apel la acei cetiveni care au guvernul provizoriu.
douä pusti sà irnprumute una statului, fiindel in çara nu
se afT1 arme de vinzare]. BULETIN G. A., XII (1848), 6128 323.2 (498.1)
P. 123 ; MONIT. R., I (1848), P. 2 ; VEST. R., XII [Decretul guvernului provizoriu prin care il numeste pe
(1848), p. 186. Gh. Magheru general capitan al tutulor corpurilor de
Armele slut necesare pentru gvardia nationall, care ia Mass. arme neregulate, dorobanti i volintiri g inspector al tu-
tulor gvardiilor nacionale"]. MONIT. R., I (1848), p. 9 ;
6117 323.2 (498.1) VEST. R., XII (1848), p. 193.
Decretul poarti nr. 59 din 21 iunie 1848.
[Cetacenii care nu se inscriu in gvardia na;ional5. vor
pierde dreptul de a fi alegatori 80 alqi]. MONIT. R., I 6129 323.2 (498.1)
(1848), P. 4 : Publicatie.
Publicaiia e semnaa de leful gvardiei, Scarlat Cretulescu. [Guvernul provizoriu numeste pe colonelul Tell gene-
ral cap al armatei regulate intregi a Rominiei"]. MONIT.
6118 323.2 (498.1) R., I (1848), P. 6 ; VEST. R., XII (1848), 9. 194.
[$eful gvardiei, Scarlat Crevulescu, face cunoscut ca se 6130 323.2 (498.1)
internee ceavenilor i membrilor gvardiei care nu se aflà
in exerciviul functiunii sà amble pe ulite cu arme, atit [Decretul prin care guvernul provizoriu numeste pe co-
ziva cit si noaptea]. MONIT. R., I (1848), p. 4 : Pu- lonelul Voinescu I ajutor al sefului otirii, generalul Tell].
blicatie. MONIT. R., I (1848), p. 7 ; VEST. R., XII (1848), p. 195.

6119 323.2 (498.1) 6131 323.2 (498.1)


Ce trebue sä facem ? PRUNCUL R., I (1848), p. 9 [Colonelul Engel este pus in retragere]. MONIT. R., I
10 ; VEST. R., XII (1848), P. 190. (1848), p. 6 ; VEST. R., XII (1848), P. 194, col. II [Decret].
Apel pentru inscrierea cit mai numeroasi In gvardia national5.
6132 C[retescu], A. I. 323.2 (498.1)
6120 323.2 (498.1) Frati romani. REFORMA, I <1848), p. 5-8.
Aldav la guardia navional5. ! PRUNCUL R., I (1848), Explid intelesul notiunii de libertate ;i mai ales marginile ei.
p. 15-16. Poporul romin, care a ciitigat atit de greu aceasa libertate, nu poate
Apel pentru inrolarea In gvardia nationalI. abuza de ea. Abuzeazi cei care dau crezare zvonurilor ;i nemul-
tumirilor. Acegia n-ar trebui a fie proprietarii, care au primit
toate asigurIrile din partea guvernului provizoriu.
6121 Ganescu, Barbu B. 323.2 (498.1)
Despre Guardia nationala". PRUNCUL R., I (1848), 6133 323.2 (498.1)
p. 19-20. [Dare de seam'a cu privire la ceremoniile din 14 si
Caua a risipeasa neincrederea selor ce ezia a se inroleze In 15 iunie 1848]. VEST. R., XII (1848), p. 188, col I :
aceasti gvardie. Bucurest.
In ziva de 14 iunie, mitropolitul Neofit a binecuvintat autoriatile
6122 323.2 (498.1) ;i poporul. In ziva urnatoare, pe Cimpul Filaretului, s-au ficuc
Ceva despre garda naiionala. POPORUL S., I (1848), sfintirea steagurilor nationale ;i depunerea jurimintului pe noua con-
p. 4. stitutie. Intr-un car impodobit ,se alezase un tease din tipografia
Se dazaprola ideea ca icolarii aS formeze un corp deosebit In cl. Iosif Copainie, in care se ti/area o poezie privitoare la liber-
garda nationall". tatea tiparului" ;i se impirtea apoi gratuit.

304

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLLITH : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6134 323.2 (498.1) 6146 323.2 (498.1)


[Proclamatia guvernului provizoriu cu prilejul juramin- [Reglementarea orelor de audienta la membrii guvernu-
tului din Cimpul Filaretului]. MONIT. R., I (1848), p. 2 lui provizoriu]. MONIT. R., I (1848), p. 6 ; VEST. R.,
3 ; BULETIN G. A., XVII (1848), p. 126. XII (1848), p. 194.
6135 323.2 (498.1) 6147 323.2 (498.1)
[Formula jurkmintului din Cimpul Filaretului]. MO- [Guvernul provizoriu ia in ingrijirea sa familiile celor
NIT. R., I (1848), p. 5 ; BULETIN G, A., XVII (1848), cazuti la 11 iunie]. BULETIN G. A., [FOAE OF.] XVII
p. 126 ; VEST. R., XII (1848), p. 186. (1848), p. 133 [Decret] ; VEST. R., XII (1848), p. 196.
6136 Voinescu II 323.2 (498.1)
6148 323.2 (498.1)
[Cuvintarea rostita pe Cimpul Libertatii, cu prilejul
sfinçirii steagurilor]. MONIT. R., I (1848), P. 5 ; VEST. [Guvernul provizoriu hotaraste sa se dea sotiei lui
R., XII (1848), p. 193. Gheorghe Arnkutul 15 galbeni pentru inmormintarea aces-
tuia, ca unul ce s-a ranit si a murit pentru patriel.
6137 323.2 (498.1) MONIT. R., I (1848), p. 14.
[Guvernul provizoriu aduce la cunostinta romknilor ca
la 15 iunie populatia din Bucuresti, gvardia nationall si 6149 323.2 (498.1)
toatà ostirea adunata in Cimpul Filaretului au jurat cre- [Serbarea zilei de 11 iunie in tara]. MONIT. R., I
dinta natiei i noii constitutii]. MONIT. R., I (1848), (1848), p. 12, 13.
p. 2-3 ; VEST. R., XII (1848), P. 186 si 188. La Rimnicu-Sarat, Cilirali si Braila, Tirgu-Jiului, Rimnicu-Vlicea.

6138 323.2 (498.1)


6150 323.2 (498.1)
[Dare de seamk despre solemnitatea juramintului din
Cimpul Filaretului, la 15 iunie]. PRUNCUL R., I (1848), [Stiri despre miscarea revolutionara din orasele 8 i sa-

p. 11-12, supl. nr. 3, p. 1 ; FOAIE PT. MINTE, XI tele tarii]. POPORUL S., I (1848), p. 3.
(1848), p. 214-216 : Juramintul pe campul libertata in
Bucuresti. 6151 323.2 (498.1)
[Dari de seama cu privire la serbarile prilejuite in pro-
6139 323.2 (498.1) vincie de proclamarea revolutiei]. VEST. R., XII (1848),
[Decretul guvernului provizoriu prin care Cimpul Fila- P. 197-198 [Rimnicul Vilcii] , 198 [Focsani].
retului se numeste Cimpul Libertatii"]. MONIT. R., I
(1848), p. 3 ; BULETIN G. A., XVII (1848), p. 127 ; 6152 323.2 (498.1)
VEST. R., XII (1848), p. 186, col. II.
[Delegatia orasenilor din Ploiesti, venita in capitala,
6140 323.2 (498.1) exprima fidelitatea poporului pentru constitutia revolutio-
[Guvernul provizoriu indeamna cetatenii sa nu dea cre- nark]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 125-126 ;
zare zvonurilor alarmiste rispindite de dusmanii revolu- MONIT. R., I (1848), p. 1, col. I ; VEST. R., XII (1848),
tiei]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 127 ; VEST. R., p. 186.
XII (1848), p. 189 ; MONIT. R., I (1848), p. 3-4. Se rezumi i rispunsul lui C. A. Rosetti, in numele guvernului.
Se men;oneaz cl nici o armatl straini nu a intrat in tari f i ci
trebuie si se nimiceasci orice calomnie sau intrigi. 6153 323.2 (498.1)
[Delegatia orasenilor din Valenii de Munte aduce gu-
6141 323.2 (498.1) vernului provizoriu asigurarea fidelitatii lor]. MONIT. R.,
[Proolamatie a guvernului provizoriu catre cetatenii din I (1848), p. 9 ; PRUNCUL R., I (1848), p. 18-19.
Bucuresti, cerindu-le sk pastreze linistea i ordinea]. BU-
LETIN G. A., XVII (1848), p. 127-128 ; MONIT. R., I 6154 323.2 (498.1)
(1848), p. 3-4 ; VEST. R., XII (1848), p. 189. [Delegatia locuitorilor din jud. Slam-Rimnic asigura gu-
Arati cl aspra ;i vicleana tiranie ce vi apisa sub guvernul ;recut vernul provizoriu de fidelitatea lor]. MONIT R., I (1848),
nu se putea riscurna decit prin mi8cari revolucionare. Acum Insi p. 11.
cea dincii fi rnai neapirati trebuinti este de a ingriji la nu se Se publica cuvintirile rostite cu acest prilej.
tulbure cituti de putin linitrea publicV. Cetitenii ii vor formula
dorintele prin deputatii trimili de ei. Cei care vor provoca tulburari 323.2 (498.1)
vor fi aspru pedepsiti. 6155
[Orasenii din Giurgiu asigura guvernul provizoriu de
6142 Bacaloglo, G. 323.2 (498.1) fidelitatea lor]. MONIT. R., I (1848), p. 11-12.
Romanilor ! PRUNCUL R., I (1848), p. 10-11.
Apel la vigilentl, pentru pistrarea cuceririlor revolutiei. 6156 Pretorian, prof. 323.2 (498.1)
[Cuvintare rostita la sfintirea steagurilor revalutionare,
6143 323.2 (498.1) in Pitesti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 30-32.
[Lista de arestatii politici eliberati de guvernul provi-
zoriu]. BULETIN G. A., XVII (1848), P. 129 ; VEST. R., 6157 323.2 (498.1)
XII (1848), p. 189-190. [Guvernul provizoriu cere rninistrului de interne sa tri-
6144 323.2 (498.1) mita cite un comisar prin toate judetele si cite doi la cele
bintuite de reactionari", ca sa-i lamureasca pe tarani asu-
[Guvernul provizoriu aproba intrarea in tail a profe- pra intentiilor guvernului fata de proprietari]. MONIT.
sorilor Laurian i Vasilie Maiorescu, precum si a tuturor R., I (1848), P. 9-10.
acelora care au fost opriti a se intoarce in ;ark]. MONIT.
R., I (1848), p. 7, col. III. 6158 323.2 (498.1)
Este vorba, probabil, de loan Maiorescu.
[Informatii ce vin dupa la judete" cu privire la fra-
6145 323.2 (498.1) mintarile taranilor]. POPORUL S., I (1848), p. 12, col. II.
[Guvernul i funqionarii statului vor purta elarfe tri- Se arati ci prin mai multe sate locuitorii ;:irani nu vor a se
colore in timpul serviciului]. MONIT. R., I (1848), P. 5 ; supune celor din urmi instructiuni ale guvernului intru ceea ce se
VEST. R., XII (1848), p. 193. atinge de cauza proprietarilor". Li se recomandi aliniste alteptare.

20-3172 305

www.dacoromanica.ro
123.2 (498.1) kEvOLUTn : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6159 Lupeasca, Elenca 323.2 (498.1) 6172 Blolintineanu], D. 323.2 (498.1)


Salutatie lul loan Eliade, soarele glorieT romane. PRUN- [Articol prin care cere guvernului provizoriu mai multa
CUL R., I (1848), p. 76. energie in combaterea reactiunii]. POPORUL S., I (1848),
Laudi activitatea lui Eliade in legituri cu revolutia din Tara p. 7-8.
Romineascl ; articolul poarti data : 16 iunie 1848. Cere darea in judecati a coloneilor Odobescu 5i Solomon 8i desti-
tuirea kr. Core si se stirpeasel tot felul de uneltiri ce se zice cI
6160 Catina, loan 323.2 (498.1) s-ar fi urzind in contra Iinileii publice 8i a drepturilor dobindite
Opinie publica. PRUNCUL R., I (1848), D. 8. prin singele bravului popol". Indeamni guvernul provizoriu si aibi
hi exprimi increderea in spiritul de dreptate i Inielegere al mai multi incredere in popor ;i sI-1 Ora mai mule in curent cu
Sublimei Porti. Jucririle sale" ;i cu toate stavilele ce guvernul intimpinr.
6173 323.2 (498.1)
6161 323.2 (498.1)
Opinia publica. POPORUL S., I (1848), p. 2-3. [Coloneii Odobescu, Solomon si maiorul Lacusteanu sint
trimisi in judecata pentru arestarea guvernului provizo-
Se cere guvernului sI nu lucreze cu usile inchise. Inlocuirea ve- riu]. MONIT. R., I (1848), p. 7.
chilor funciionari si se faci cu multi griji, deoarece oamenii de
Se publici numele membrilor comisiei de judecati.
caracter sint putini.
6174 323.2 (498.1)
6162 323.2 (498.1)
Ce's ceteste si vez1 ! AMICUL POP., I (1848), col. 161-
[Notita prin care se cer explicatii asupra demisiei lui 162.
I. C. Brätianu si C. A. Rosseti din guvernul provizoriu]. Notiti introductivI la publicarea - dupi Pruncul Romin - a odei
POPORUL S., I (1848), p. 4. inchinate Anettei Ipitescu de citre C. Aricescu. Se elogiazi eroismul
acesteia.
6163 323.2 (498.1)
[Descrierea evenimentelor din 19 si 20 iunie, prilejuite 6175 323.2 (498.1)
de incercarea coloneilor Odobescu i Solomon de a aresta [Notita in legatura cu inmormintarea celor cazuti in
guvernul provizoriu]. PRUNCUL R., I (1848), p. 13-15. luptele de la 19 iunie din Bucurelti]. POPORUL S.. I
(1848), p. 8, col. I.
6164 C.fretescu], A. I. 323.2 (498.1)
[Dare de seama despre tulburirile provocate prin arcs- 6176 Eliade, Ioan 323.2 (498.1)
tarea guvernului provizoriu de catre colonelul Solomon]. [Cuvint rostit la inmormintarea victimelor de la 19 iu-
REFORMA, I (1848), p. 8. nie]. POPORUL S., I (1848), p. 10-11.
6165 D. * * * 323.2 (498.1) 6177 Creteanu, G. 323.2 (498.1)
0 inalta tradare. POPORUL S., I (1848), p. 5-7. Oratie funebra. POPORUL S., I (1848), p. 11-12.
Dare de seami a evenimentelor in legituri cu actiunea col. Odo- Cu pnlejul fnmormintirii victimelor de la 19 iunic 1848.
bescu I Solomon din 19 iunie.
6178 323.2 (498.1)
6166 323.2 (498.1) [Guvernul provizoriu aduce multumiri sefului ingineri-
[$tiri in legatura cu actiunea din 19 iunie 1848 a col. lor statului, Balzano, pentru faptul ca a diruit jumatate
Odobescu i Solomon]. G. TRANS., XI (1848), p. 211, din leafa sa pe o lunä orfanilor acelora care s-au jertfit
col. 11-212 [f.t.], 214-215 : Tara Romaneasca pentru patrie, in reactia de la 19 iunie"]. MONIT. R..
Moldova. 1 (1848), p. 10.

6167 323.2 (498.1) 6179 323.2 (498.1)


[Notita despre incercarea contrarevolutionara a colo- Lista de impartirea sumel de lei opt sute ce s-a daruit
neilor Odobescu si Solomon]. INVET. POP., I (1848), de D. Balzano, familiilor mortilor si a ranitilor in ziva
p. 36 : Noutatl. de 19 Iunie. MONIT. R., I (1848), p. 54.
Se comenteazi : ,,poporul i-au invins 8i prins ; acum fl alteapti
pedeapsN pre vinzitorii spurcati°. 6180 Z.[ane], A. 323.2 (498.1)
PatriotiT de astaz1 i patriotit de ell. POPORUL S.. I
6168 323.2 (498.1) (1848), p. 7.
[Despre revolutia de la 1848 din Tara Româneasca]. Reactionarii dinainte au devenit peste noapte predrill revolu-
AMICUL POP., I (1848), col. 93-96 : Tara romlneasca. tionari, iar mulvi dintre reformildi de atunci au devenit sfiosi,
CorespondentI din Bucure;ti despre incercarea contrarevolu;ionari simtinduli periclitate interesele.
a lui Odobescu 8i Solomon 8i rolul lui Magheru 5i al Anei Ipitescu
in infringerea lor. 6181 Rotta, Costa 323.2 (498.1)
Ce trebue sa intelegemu noi prin constitutiune ? RE-
6169 323.2 (498.1) FORMA, I (1848), p. 9-40.
[Corespondenti din Bucuresti, datata 1 iulie, despre in- Limurirea constitudei revolutionare rominelti.
cercarea contrarevolutionara a lui Odobescu si Solomon].
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 44 : Pricipatele ro- 6182 323.2 (498.1)
manescI. Unire. PRUNCUL R., I (1848), p. 17-18.
Apel la unire in jurul guvernului provizoriu ; fiecare si se gin-
6170 323.2 (498.1) deasci la binele ob;tesc ;i si nu rivneasci posturi mad, iar proprie-
[Proclamgia guvernului provizoriu in urma tulburarilor tarii 58 nu dea crezare zvonurilor cI li se vor lua mosiile ; in unire
provocate de col. Odobescu si Solomon]. MONIT. R., I sti fericirea poporului.
(1848), p. 8 ; VEST. R., XII (1848), p. 190-191.
6183 323.2 (498.1)
6171 323.2 (498.1) Catre popolul roman. PRUNCUL R., I (1848), p. 18.
[Proclamatia guvernului provizoriu catre armati din Se vorbeste despre jertfele binelti ale fruntalilor care au pregitit
22 iunie 1848]. REFORMA, I (1848), P. 11. revolutia, in Tara Rornineasci.

306

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLDTI1 : TARA ROMANEASCX 323.2 (448.1)

6184 323.2 (498.1) 6196 323.2 (498.1)


[Stiri marunte despre miscarea revolutionara din Prin- [Nota in care se condamna atitudinea lui Emanuil Ba-
mpate i indeosebi din Tara Romaneascal. INVET. POP., leanu, care a dat porunca sa fie darimata statuia din curtea
t (1848), p. 40, 48, 64, 80, 84 : Noutati. vorniciei]. PRUNCUL R., I (1848), p. 34.
Statuia reprezenta Romania deliberatr.
6185 323.2 (498.1)
[Dare de seama asupra evenimentelor din 28-30 iunie 6197 323.2 (498.1)
1848 in Bucuresti]. POPORUL S., I (1848), p. 13-15 : [Se anunta ca poporul roman" a distrus casa trada-
Bucuresti. torului" capitan Costache si a pricinuit pagube caselor lui
6186 323.2 (498.1) Zosima, Baleanu i Herescu]. PRUNCUL R., I (1848), p. 35.
[Relatarea evenimentelor din 28 iunie iulie 1848]. Se precizeazI cI poporul roman atilt de mIrinimos, atit de bray
PRUNCUL R., I (1848), p. 29-30, 33-35, 37-38. ;i atit de iertitor, nu vru sI lase ;i pentru a patra oarl trIdarea
fIrS pedeapsI, Rd a arIta cI cunoa;te pe vrIjma;ii sIi".
In p. 38-39 comentarii in legiturl cu repeziciunea cu care
reactiunea a rIspindit in carl, in aceste zile, veltile care Ii conveneau.
6198 Bajescu, $t. 323.2 (498.1)
6187 323.2 (498.1) Judecata Popolului. VEST. R., XII (1848), P. 207-208.
[Dare de seama despre tulburarile din Bucuresti, dui:a Relatcazi rIsturnarea caimacamului E. Balcanu, in 30 iunie, ai
retragerea guvernului provizoriu in munti]. VEST. R., arderea efigiei sale, in 1 iulie.
XII (1848), P. 197, col. I : Bucuresti.
6199 323.2 (498.1)
6188 323.2 (498.1) [Comentarii la evenimentele din 30 iunie 1848 ; inabu-
[Stiri i comentari cu privire la retragerea in munti a sirea micärii reactionare ; indepartarea col. Odobescu ;i
guvernului provizoriu]. G. TRANS., XI (1848), p. 226 Solomon]. G. TRANS., XI (1848), P. 230, col. I : Reac-
228 : Tara Romaneasca si Moldova. tiunea i astadata innecata, 231 : Mai noa.
6189 323.2 (498.1) 6200 323.2 (498.1)
[Proclamatia guvernului provizoriu la retragerea sa in [Indemn catre Eliade s revina la Bucuresti, impreuna
munti]. POPORUL S., I <1848), p. 13-14 : Frati Ro- cu guvernul provizoriu]. POPORUL S., I (1848), p. 13 :
mani I ; PRUNCUL R., I (1848), P. 30 ; G. TRANS., XI Bucuresti.
(1848), p. 229-230 : Tara Romaneasca. Moldova. §11

323.2 (498.1) 6201 323.2 (498.1)


6190
[Proclamatia mitropolitului Neofit dupa refugierea gu- [Mitropolitul Neofit retracteaza proclamatia sa din
vernului provizoriu in munti]. POPORUL S., I (1848), 29 iunie i reconfirma constitutia revolutionara]. PRUN-
p. 14 : Publicatie ; PRUNCUL R., I (1848), p. 33, col. II : CUL R., I (1848), p. 34 : Publicatie ; POPORUL S., I
(1848), p. 14-15 : Publicatie ; VEST. R., XII (1848),
Publicatie. p. 197.
Venelte cI .rebeliltii fugind din capitale, de acord cu boierii
carii se aflI In capitali, s-au luat coats mIsurile pentru statornicirea
lini;tii obneur... 6202 Z.[ane], A. 323.2 (498.1)
Juramintul. POPORUL S., I (1848), P. 16.
6191 323.2 (498.1) Condamni atitudinea mitropolitului Neofit ;i clIcarea jurimin-
[Comentarii la proclamatia mitropolitului Neofit in le- tului flcut pentru sprijinirea mi;cIrii revolutionarc.
gatura cu retragerea in munti a guvernului provizoriu].
G. TRANS., XI (1848), p. 227-228 : Mai nal. 6203 323.2 (498.1)
[Proclamatia mitropolitului Neofit, din 30 iunie 1848,
6192 323.2 (498.1) chezasuind lealitatea fata de revolutie a coloneilor Odo-
[Proclamatia prin care Caimacamia printipatului Tärii bescu i Solomon]. PRUNCUL R., I (1848), P. 35 : In
Romanesti" anunta ca, in urma trecerii domnitorului numele popolului roman.
Gheorghie Dimitrie Bibescu in Austria, a luat cirma sta-
pinirii tarn]. PRUNCUL R., 1 (1848), p. 34 ; POPORUL 6204 323.2 (498.1)
S., I (1848), p. 14.
Semneazi banul Teodor VicIrescu 0 Emanuil BIleanu. Proclamacia
[In urma cererii poporului, coloneii Odobescu i Solo-
gi tipiritl la pitaruf Zaharia
mon si-au dat demisia]. VEST. R., XII (1848), p. 202.
e data fn Bucurelti, la 29 iunie 1848,
Carcalechi. Primul a pleeat la molia sa, iar al doilca a pornit la Giurgiu,
ca iS plece in striinItate.
6193 323.2 (498.1)
[Const. Herescu, in calitatea sa de secretar al statului, 6205 323.2 (498.1)
a trimis note oficiale la toate consulatele, in care le aduce [Guvernul provizoriu primeste demisia coloneilor Odo-
la cunostinti ca in Tara Româneasca s-a restatornicit cu bescu si Solomon]. PRUNCUL R., I (1848), p. 37-38.
desavirsire vechea stare a lucrurilor astfel precum era
inaintea supiratoarelor intimpläri de la 11 iunie"]. 6206 323.2 (498.1)
PRUNCUL R., I (1848), p. 34. [Se vesteste ca Solomon a parasit capitala In seara de
2 iulie]. POPORUL S., I (1848), p. 16, col. II.
6194 323.2 (498.1)
Patru persoane din corpul negut5tor II fnsotiel pinI la gra-
[Noel despre activitatea politica a lui Herescu]. nite tirii`.
PRUNCUL R., I (1848), p. 49.
6207 Haleplia, C. 323.2 (498.1)
6195 Vernescu, Ion G. 323.2 (498.1)
Caimacamiea. PRUNCUL R., I (1848), p. 46-48. Catre fratii mei de arrne. PRUNCUL R., I (1848),
Descrie evenimentele ce au precedat ; i au urmat retragerii in p. 35-36.
munti a guvernului provizoriu. Apel cItre soldati, ca iS imbrIii;eze cu totii cauza revolutiei.

307

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) itEVOLUTII : TARA ROMANEASCA. 323.2 (498.1)

6208 323.2 (498.1) 6219 323.2 (498.1)


[Guvernul provizoriu condamn a. dezordinile din 30 iunie [Guvernul provizoriu isi exprima recunostinca faca de
§i cere poporului disciplini]. VEST. R., XII (1848), p. 201 ; unitacile de militari i pompien, faca de corpul meseriasi-
G. TRANS., XI (1848), p. 236 : Bucure§n. lor 8i cel negustoresc, care 1-au sprijinit in zilele de 19 si
30 iunie]. MONIT. R., I (1848), p. 20.
6209 Aspre, protet Br. Nicolae 323.2 (498.1)
[Apel catre cetaceni ca sä nu dea crezare zvonurilor 6220 323.2 (498.1)
care au pricmuit retragerea in munci a guvernului provi- [Guvernul provizoriu cere soldacilor s pastreze disci-
zoriu]. VEST. R., XII (1848), p. 206-207 : Fracilor ! plina, altfel va fi silit s treaca la pedepse aspre]. MO-
Afirm3 ci guvernul provizoriu nu a fugit, ci s-a retras in munti, NIT. R., I (1848), p. 20, col. II
ca si poacI lucra cu odihnl, spre a consfinti cu desIvirgire" con-
stitutia i acele sfinte drepturi" ale poporului romin inscrise in ea.
hi exprimi convingerea cI trupele straine nu vor intra in ;ark%
6221 323.2 (498.1)
In sprijinul acestei convingeri traduce un articol apIrut in Journal [Guvernul provizoriu acorda cetaceanului Panait Ionescu,
de St. Petersbourg din 18 martie, in care se comenta manifestul ;a- care si-a expus viaca pentru apararea libertacilor, o pen-
rului Rusiei cu prilejul tulburirilor ivite in Europa apusoani". sie provizorie de cinci galbeni pe hula]. MONIT. R., I
Indeamni cetitenii sI aibi incredere in guvernul provizoriu, cid (1848), p. 26.
t5ria unui guvern stl in puterea ;i unirea poporului
6222 323.2 (498.1)
6210 Gheorghescu, loan 323.2 (498.1) [Guvernul provizoriu numeste pe maiorul Teologu in
[Scrisoare catre redaccie, datatI 2 julie, in care descrie postul de comandant al gvardiei nacionale din Bucuresti].
felul cum au fost trataci in Tirgoviste membrii guvernului MONIT. R., I (1848), p. 21.
provizoriu, in urma refugierii lor din Bucuresti in 29 iu- In locul lui Cretulescu.
nie]. POPORUL S., I (1848), p. 23, 27-28.
6211 Boerescu, D. C. 6223 323.2 (498.1)
323.2 (498.1)
Cetaceni ! PRUNCUL R., I (1848), p. 50-51. [Costache Romanescu este numit sef al cancelariei gu-
Aratl motivele ee au determinat retragerea in mu:16 a guvernului
vernului provizoriu]. VEST. R., XII (1848), p. 205.
provizoriu ;i cere poporului s3-1 sprijine dupl intoarcerea sa.
6224 323.2 (498.1)
6212 Voinescu II, I. 323.2 (498.1) [Cesar Bolliac este numit vornic al capitalei, in locul lui
[Scrisoare catre G. Baric]. G. TRANS., XI (1848), Otetelisanu]. VEST. R., XII (1848), p. 205, col. I.
p. 230-231. Decret al guvernului provizoriu.
Protesteazi impotriva zvonurilor calornnioase rispindite in legi-
tura cu retragerea in munti a guvernului provizoriu. 6225 323.2 (498.1)
6213 [Decretul prin care guvernul provizoriu intareste numi-
323.2 (498.1) rea noilor administratori de judece]. MONIT. R., I (1848),
Osebirea intre revolucia -card romanest1 i lucre alte re- p. 22, col. II ; VEST. R., XII (1848), p. 217.
volucii europene. G. TRANS., XI (1848), p. 233-234. Intre ace;tia : Florian Aaron la Ilfov, Dimitrie Golescu la Brlila,
Se analizeazi condiiiile specifice ale mersului revolt:Aid din Tara loan Negulici la Prahova. Propunerea a fost ficuti de cltre mi-
Romineasci. nistrul de interne.
6214 323.2 (498.1) 6226 323.2 (498.1)
[Se vesteste c Eliade, insocit de Filipescu, ministrul de [Notica de elogiu pentru atitudinea revolucionara a ce-
finance, a revenit in Bucurestil. POPORUL S., I (1848), ticeanului Negulici", Lare administreaza in Ploiesti"].
p. 16, col. II. POPORUL S., I (1848), p. 19, col. I.
6215 323.2 (498.1)
[Dare de seama relativa la primirea facuta ministrilor 6227 323.2 (498.1)
Eliade si C. Filipescu la reintoarcerea lor in Bucuresti]. [Corespondenca din Craiova, datati 3 august 1848, in
VEST. R., XII (1848), p. 202, col. I. care se face elogiul lui Florian Aaron, cu prilejul numirii
sale ca administrator al judecului Doll'. VEST. R., XII
6216 323.2 (498.1) (1848), p. 234-235 : Domnule Redactor !
[Proclamacia data in 7 iulie de guvernul provizoriu, Subliniazi influenta pozitivi pe care a exercitat-o asupra tine-
dupa reintoarcerea sa in capital]. MONIT. R.., I (1848), rimii, prin cursurile lui de istorie, apoi curltenia inimei, patrio-
p. 17-18. tismul, dreptatea" ce-1 caracterizau ca om. Vede intr-insul adevi-
Explici motivele ce 1-au determinat a pirisi capitala ;i relateazi ratul tip al omului nou".
evenimentelece au urmat pita la inapoierea sa. AnuntI sanctiuni
pentru proprietarii fugiti din Bucurelti ;i pentru cei ce defaimi 6228 323.2 (498.1)
revolutia. [Guvernul provizoriu dispune sa reinceapa in toata cara
6217
activitatea judiciara]. MONIT. R., I (1848), p. 25-26 ;
323.2 (498.1) VEST. R., XII (1848), p. 217, col. I [Decret].
[Guvernul provizoriu aduce mulcumiri publice colone- la aceasti nasurI intrucit epidennia holerei a slibit foarte mult.
lului Joan Voinescu I]. MONIT. R., I (1848), p. 18 ;
VEST. R., XII (1848), p. 217, col. II. 6229
Pentru devotarnentul cu carc a luminat pe soldatii rltIciti ;i 323.2 (498.1)
a
atilt-at capitala de tulburlri". [Guvernul provizoriu elibereaza din slujba pe coloneii
Lahovari, Balaceanu i Bibescu, precum i pe maiorul Len;
6218 323.2 (498.1) II stab-doctorul Maier]. MONIT. R., I (1848), p. 26,
[Extras dintr-o corespondenca publicata in foaia frau- col. II ; VEST. R., XII (1848), p. 221.
ceza Constitucionalur Le Constitutionnel" despre
miscarile revolucionare din Bucuresti, din 19 iunie, si re- 6230 323.2 (498.1)
intoarcerea guvernului provizoriu]. POPORUL S., I (1848), [Explicaciiledate de guvernul provizoriu asupra pro-
p. 64 : Francia. gramului sau]. MONIT. R., I (1848), p. 18-20.

308

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6231 Catina, Ion 323.2 (498.1) 6242 323.2 (498.1)


Cetateni ! PRUNCUL R., I (1848), p. 39-40. [Guvernul provizoriu felicita pe cetatenii din plaiul
Lauda revolutia si anal ci in viitor nu va mai fi .cum va boierul Pirscovului, judetul Buzaului, pentru sentimentele lor cu-
asa se face", ci cum porunceste popolul ale sa se urmeze". rajoase]. MONIT. R., I (1848), p. 27.

6232 323.2 (498.1) 6243 323.2 (498.1)


Armia romana. POPORUL S., I (1848), p. 22-23. [Adresa guvernului provizoriu catre Eufrosin Poteca].
Se descrie comportarea antirevolutionari a unor ofiteri in zilele MONIT. R., I (1848), p. 29, col. II.
de 28-30 iunie ; se explica motivele 8i se cere pedepsirea vinovatilor. Multumette pentru urarile adresate de E.P.
- Vezi i notita de la p. 32.
6244 323.2 (498.1)
6233 323.2 (498.1) Bibescu i Vilara. POPORUL S., I (1848), p. 23-24.
[Manifestatia taranilor din judetul Ilfov, pentru guver- Dupg ce se mentionead ca exprincipele Gh. Bibescu sea la Bralov
nul provizoriu]. VEST. R., XII (1848), p. 213 : Still din - unae mininca la slinina, alteptind el se fad guvernator in Tara
nauntru. Romaneascr -, se face portretul moral al lui Al. Vilara. Acesta e
infiti;at ca un oportunist viclean.
Condusi de Durnitrescu, subadministratorul judetului.
6245 323.2 (498.1)
6234 323.2 (498.1)
[Se anunta ca, in urma revolutiei, clasa privilegiata din
[Guvernul provizoriu decreteaz c administratorii sa Tara Romlneasca se ingramadeste in cetatea Brasov]. G.
adune la capitalele judetelor cite un preot i un ales din TRANS., XI (1848), p. 225 : Transilvania ; ALBINA
fiecare sat, ca s le talmaceasca sensu celor 22 articole ROM., XX (1848), p. 219.
coprinse in proclamatia de la 9 iunie]. MONIT. R., I Se adaugi cI numarul boierilor crelte tot mai mult, iar mai
(1848), p. 17. virtos de cind sosi Itirea" despre venirea ottirilor striine, imbul-
Se area ca au loc multe neorincluieli din pricing ci hid ping' zeala boierilor seamana ca va crette ca pe la anul 1821'.
acum satenii nu s-au pgtruns de firea revolutii ce s-a sivirlit".
6246 323.2 (498.1)
6235 323.2 (498.1) [Se vesteste ca la Brasov s-a ingramadit un mare numar
Circulare din partea D1u1 Ministru din nauntru, catre de familii boieresti si negustoresti, impreuna cu fostul dom-
toti administratorii districtelor. MONIT. R., I (1848), nitor al Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu]. G. TRANS.,
p. 21 ; VEST. R., XII (1848), p. 218. XI (1848), p. 237 : Transilvania ; ALBINA ROM., XX
Le cere sa linitteasca drinimea, explicindu-i principiile revolutiei (1848), p. 234.
si veghind ca el nu se mai intimple abuzuri si neglijente in admi-
nistratie. SI vegheze la buna intelegere !litre clasele sociale si sa-i 6247 323.2 (498.1)
asigure pe proprietari de bunele intentii ale guvernului.
[Articol despre guvernul provizoriu si inamicii lui].
POPORUL S.. I (1848), p. 25-26 : Bucuresti.
6236 323.2 (498.1) Inamicii sint infllilati astfel : .Ambitiosii se Confuncla cii traria-
[Articol asupra problemei taranesti]. POPORUL S., I torii de patrie, inamicii constitutiei cu inimicii romanismului, trite-
(1848), p. 17-18 : Bucuresti 9 Iulie. Iltonii cu cei Tuturor li se cere : Luati exemplu de la
Se exprimi convingerea ca soarta dranilor romini se va imbunatiti popolul roman. El a tildes mai bine interesele patriei'.
prin nova constitutie.
6248 Anion, C. I. 323.2 (498.1)
6237 323.2 (498.1) Frati Romani ! PRUNCUL R., I (1848), p. 42-43.
Vorbire intre trei OranI asupra cocardelor tricolore. Apel pentru unirea tuturor. Invective impotrive tradatorilor.
POPORUL S., I (1848), p. 19 -20.
Articol de limurire, in forma de dialog, a principiilor 6 bine- 6249 G. V. 323.2 (498.1)
facerilor constitutiei revolutionare. Reforma Romanilor justificata din caracterul lor moral.
PRUNCUL R., I (1848), p. 45-46.
6238 Z.[ane], A. 323.2 (498.1) Cautg sa argumente, prin exemple, ci felul putin singeros In care
Libertate, Egalitate, Fraternitate in loc de Dreptate, poporul roman a facut revolutia din iunie clovedeste maturitatea lui
Fratie. POPORUL S., I (1848), p. 18-19. moralS e politica.
Propune inlocuirea devizei revolutionare Dreptate, Fritie", ca
fiind mai putin precid. 6250 Halepliu, C. 323.2 (498.1)
Catre fratii roman!. PRUNCUL R., T (1848), p. 46.
6239 323.2 (498.1) Dui:4 18 secole de impilare fatal-nide, romanii au ajuns prin
[Articol in legatura cu atitudinea boierilor refugiati in revolutie oameni liberi ;i demni.
provincie, in urma nereusitei incercarii lui Odobescu si
Solomon]. POPORUL S., I (1848), p. 21-22 : Bucuresti, 6251 323.2 (498.1)
12 Iulie. De ce mai Out oamenT nemultumiti ? PRUNCUL R., I
Se citeaza o scrisoare din Craiova, in care se infatileazi unel- (1848), p. 53-55.
tirile acestora. Se comentead cu ironie adversitatea manifested fad de revolutie
de catre boierii 8i marii negustori din Tara Romaneasci : Cum pot
6240 323.2 (498.1) fi oameni carii sa nu inteleaga" ca nu e drept s3 sufere doui mi-
[Guvernul provizoriu aduce multumiri cetatenilor din lioane i jumatate de suflete pentru ca 6000 de proprietari el ail)!
Rimnicul Sarat care au arestat pe un Iancu Marculescu cite un pogon sau doo mai mult ?" Se adaugi pentru negustori : Cum
pentru c 1-au dovedit facind propaganda reactionaral. poate prospera comertul acolo unde"... nu sint consomatori decic
MONIT. R., 11(1848), p. 23. 40 sau 50 de familii de boieri mari ?"

6241 323.2 (498.1) 6252 323.2 (498.1)


[Guvernul provizoriu ii numeste pe ieromnimon" Radu 0 corectie. POPORUL S., I (1848), p. 35-36. 39.
Sapca care a bine meritat in zioa de la 9 Iunie" nastavnic Acuza Pruncul Roman ci stabileste un precedent periculos, lgudind
la manastirea Sadova]. MONIT. R., I (1848), p. 26-27. nilte reactioneri ca Herascu ci Dimitrie Glum

309

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6253 Rosetti, C. A. 323.2 (498.1) 6263 323.2 (498.1)


[Articol de polemica cu Poporul Suveran"]. PRUN- Constitutia esplicati intr-o scoala de sat. POPORUL S.,
CUL R., 1 (1848), p. 66. I (1848), p. 45-46, 54-55, 59, 60, 79-80, 102.
Cauca al se apere de acuzalia de inconsecventi pe care Poporul Dialog intre tiranii Ion, Ilie, Petre 81 popa Stoica.
Suveran o aduce Pruncului Roman, de a-1 fi apIrat pe reactionarul
Heriscu, dupg ce ii atacase. C. A. Rosetti afirmS cS nu are de dat 6264 Chinezu, M. 323.2 (498.1)
socoteali nimSnui pentru opiniile sale, clack' el le gIseste conforme
cu constiinta sa.
Incredere ! Incredere ! POPORUL S., I (1848), p. 46
48, 51.
6254 Ghica, Dimitrie 323.2 (498.1) Apel la ordine ;I unire. Funccionarii si militarii s1-81 faci indoit
datoria. Guvernul si fie mai activ. Si se aleagi Adunarea Con-
[Scrisoare adresata redactorilor foii Pruncul Roman/. stituanti.
PRUNCUL R., I (1848), p. 109-111 ; FOAIE PT. MINTE,
XI (1848), p. 244-246. 6265 323.2 (498.1)
Raspunde invitatiei ficute de C. A. Rosetti, de a se intoarce in Despre adunarea constituanta a Tlrei romane. FOAIE
tar% si atacurilor din Poporul Suveran, aritind cl se mentine in PT. MINTE, XI (1848), p. 240.
rezervI, fiindci e pentru progres, dar prin evolutie, si deoarece e
convins cS revolutia va aduce la noi interventia armatelor striine. Proiectul de constituire a Adunirii Constituante, in conformitate
cu decretul din 14 iulie al guvernului provizoriu.
G. P.
6255 323.2 (498.1) 6266 Eliade, Maria 323.2 (498.1)
Cateva reflexiunt la raspunsul D-lui Glifca, in Foaia Itntimpinad framti. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
pentru minte c1. Nr. 31. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 243-244.
p. 271-272. Sotia lui Eliade multumeste rominilor braloveni pentru mani-
Impotriva pirerilor lui Ghica, autorul sustine cl revolucia de la
festatia ce i-au ficut-o la Elöpatak [Vilcele] in 16 iulie.
11 iunie era necesar5, fiindcg fSrS violentS nu s-ar fi ajuns niciodatI
ca poporul si obtinS drepturi politice. 6267 323.2 (498.1)
6256 323.2 (498.1) Romania g Ungaria libera. POPORUL S., I (1848),
p. 29-30.
Unirea Moldovil cu taxa Romaneasca. POPORUL S., I
(1848), p. 33-34. Articol tradus din Pester Zeitung. - Se arati ci interesul Ger-
maniei si al Ungariei este ca gurile Dunirii i bogatele cimpii dunk"-
Se afirmi cS una din chestiunile principale pe care trebuie aS rene si fie stapinite de un popor unit ;i liber, prin revolutia inceputi.
le discute Adunarea Nationall a Tirii Romanesti este unirea Prin-
cipatelor.
6268 323.2 (498.1)
6257 323.2 (498.1) [Adresa guvernului provizoriu catre imparatul Rusieil.
Unirea cu Moldova. PRUNCUL R., I (1848), p. 49-50. MONIT. R., I (1848), p. 10-11 ; VEST. R., XII (1848),
Expune motivele de ordin politic si economic care impun unirea
p. 205-206 ; FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 211
212 : Adresa yard romane citre Niculae carul Rusiei.
celor douS Principate, sub stindardul revoluyiei.
Se arati ci ,poporul roman care in Regulament a socotit ci
6258 323.2 (498.1) saluti aurora libertitii si a prosperititii sale, recunoscind a sa amagire
dupi o tristi esperien0 de sapte-sprezece ani, si-a dat printr-o
[Artkol asupra ultimelor evenimente din Tara Rota- revolutie liniltiti i piing de dignitate, o lege mai potriviti cu pro-
neasca]. POPORUL S., I (1848), p. 33 : Bucuresd. gresele civilizatiei'.
,Revolutia de la 11 iunie ne dete constitutia. Revolutia de la 30
a dovedit c5 este o vointS mai mare in Romania, adicS este un 6269 323.2 (498.1)
popor care voieste reformele".
[Notita in legitura' cu tirile despre o eventuall venire
6259 323.2 (498.1) a trupelor tariste in Tara RomAneasca]. POPORUL S., I
(1848), p. 24.
[Decretul guvernului provizoriu prin care hotaraste con-
vocarea Adunarii Constituante i fixeazi normele pentru 6270 323.2 (498.1)
alegerea deputatilor]. MONIT. R., I (1848), p. 23-24 ; [Comentarii in jurul misiunii lui Golescu in Franca].
POPORUL S., I (1848), p. 34-35. AMICUL POP., I (1848), col. 139 : Ce e nou in Budapesta.
6260 323.2 (498.1) Se insemneazi zvonul ci
invoirea de
-
Golescu cerind guvernului maghiar
a trece prin Ungaria armele solicitate de la guvernul
Proiect despre adunarea constituanta in Bucuresd. FOAIE
PT. MINTE, XI (1848), p. 230-232.
francez -acesta 1-ar fi refuzat. Se observi : un om cu mintea
sinitoasi nu poate crede cum ci ministeriul unguresc nu ar voi
Textul prescurtat al decretului prin care guvernul provizoriu a libertatea printipatelor rominesti, si prin urmare o alianti friteasci
hotirit convocarea Adurarii Constituante ;i alegerea deputnilor. cu acele"

6261 Sibianul, Doctorul I. 323.2 (498.1) 6271 323.2 (498.1)


Dreptatea. PRUNCUL R., I (1848), p. 55-56. [Scutt articol in care se relateazi despre plingerea
Afirml cS nu e drept proiectul de a se atribui fiecireia din cele boierilor la Poarta, irnpotriva guvernului revolutionar din
trei clase cite o cotS deputati In Adunarea Obsteasci. Propune ca Bucuresti, si cererea lor ca Suleiman Pasa sa intre cu oaste
numirul deputatiilor fiecirei clase si fie proportional cu numirul in Tara Româneasca]. INVET. POP., I (1848), p. 52 : Ta-
membrilor ei. rile Romanest1.
Se condamni ,uneltirile acestor" boieri vinzitori.
6262 323.2 (498.1)
Despre adunarea nationala. POPORUL S., I (1848), 6272 323.2 (498.1)
p. 43-44. [Se vesteste ea boierii romani refugiati la Mehadia cer
Se argumenteazi ci alegerile pentru aceasti adunare nu trebuie s5 ajutor militar strain pentru inabusirea revolutiei din Tara
mai intirzie, pentru a da prilej poporului sa-si exprime vointa prin Româneasca]. AMICUL POP., I (1848), col. 158-159.
legi. Se dezaprobi hotirirea guvernului de a se abate de la prin-
cipiul constitutii", adoptind votul in doui graduri', aritindu-se ci 6273 323.2 (498.1)
numal prin exercitarea votului universal ;ars va sprijini efectiv [Se anunta ca sultanul ar fi aprobat constitucia din iunie
revolupa. 1848]. VEST. R., XII (1848), p. 205 : Stid din n4untry,

310

www.dacoromanica.ro
32.3.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6274 323.2 (498.1) 6284 323.2 (498.1)


[Se anunta ca mnalta Poart a. recunoaste constitutia i pe [Se anunta trecerea Dunirii de cltre un corp de trupe
Ion Ghica drept capuchihaia Tarii Romanesti]. PRUN- turcesti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 65.
CUL R., I (1848), p. 41.
6285 323.2 (498.1)
6275 323.2 (498.1) [Comentarii la vestea trecerii trupelor otomane peste
Adresa lui Ferik Rifat Pap. din Silistra catre D. Mi- Dunare]. POPORUL S., I (1848), p. 38-39 [f. t.], 41 :
nistrul pricinilor din afarà. MONIT. R., I (1848), p. 11 ; BucureM.
VEST. R., XII (1848), p. 206. Se exprimI protestul impotriva acestui act 8i se infiereazI atitu-
AsigurI guvernul cl solda;ii turd nu au voie sI treacI Dunirea, dinea emigrantilor romIni.
in Tara RomIneascl, cu inten;ii de jaf sau tulburare.
6286 323.2 (498.1)
6276 323.2 (498.1) Protestatia poporulul roman caul Poarta. FOAIE PT.
Adresul Slaviri Sale Tefterdarultn Silistri catre guver- MINTE, XI (1848), p. 246-247.
nul Tri Romanesti. MONIT. R., I (1848), p. 11 ; VEST. Se aratI cI, prin revolutia din 11 iunie, romlnii ,,lepIdarI aiezI-
R., XII (1848), p. 206, col. II. mintele ce exisrau pini ad i pe care o esperientl de 17 ani dovedise
AnuntI ci guvernul turc va face obimuitele cumpirIri de cai din cI ducea neamul romlnesc la peire", cheziguind cI vor respects
Tara Romlneasci, pentru armatele Imperiului otoman. toate drepturile ce Poarta lc are asupra TIrii RomInetti"... Totuli,
la 19 iulie, armata turceascil a trecut Duntrea. Alituri de protestul
guvernului, popolul socote8te cI nu este de prisos a protesta 8i el
6277 323.2 (498.1) de-a dreprul, in fats Europei Intregi", impotriva cllclrii plmintului
[Notita referitoare la primirea facuta de Taalat Efendi, romlnesc. Se concretizeazI in cinci puncte atitudinea poporului
la Galati, lui Racovita, trimisul guvernului provizoriu]. romln faci de acest gest al Portii. La locul semniturii Popolul
POPORUL S., I (1848), p. 32, col. II. romIe.
Se anti cI, primindu-I ,,cu o particulari bunIvoince, Taalat i-a
promis cI cei doi comisari turce8ti, ce vor veni din porunca sulta- 6287 323.2 (498.1)
nului la Bucurelti, o sI reguleze dot de bine lucrurile RomIniei". [Se face cunoscut ca a sosit la Bucuresti, venind de la
Giurgiu, Tingir Efendi, trimisul lui Suleiman Pap, cu o
6278 323.2 (498.1) scrisoare catre mitropolitul Neofit]. VEST. R., XII (1848),
[Stiri i comentarii in legatura cu misiunea lui Soleiman p. 218.
Pap. in Tara Romaneasca]. G. TRANS., XI (1848), Popula;ia, aflind acest lucru, ceru ca citirea scrisorii sI se fad de
p. 239 : Tara Romaneasca si Moldova, 240, col. II : StirI fari 1i cu ceilalti membri ai guvernului provizoriu.
mai n6a, 244 : Stirl prescurtate, 247, col. II [f. t.], 253
254 : BucurestI, 20 iulie v., 254 : Bucuresti, 20 Iulie, 257 6288 Dionisie, arhim. 323.2 (498.1)
258 : Bucuresu, 26 Iul., v., 261-262 : Bucuresti, 28 Iulie, [Cuvintarea rostita inainte de citirea scrisorii lui Su-
265-266, 272, 275-276, 279, 280, 288, 285-296, 308 : leiman Pasa, adresata poporului roman]. VEST. R., XII
Tara Romaneasca si Moldova. (1848), p. 222 : Still din Nauntru.
6279 323.2 (498.1) 6289 323.2 (498.1)
[Comentarii in jurul misiunii lui Soleiman Pap la Bucu- [Adunlrile din sala teatrului si de pe Cimpul Libertatii,
resti]. AMICUL POP., I (1848), col. 223-224 : Tara Ro- pentru a protesta impotriva intrrii trupelor otomane in
ma'neasca si Moldova. tara]. PRUNCUL R., I (1848), p. 69-70.
Se di in text gi protestul citit in aceste aduari.
6280 323.2 (498.1)
[Se anunta el se asteapt a. s soseasca de la Constanti- C. R.
6290 323.2 (498.1)
nopol comisarul imparltesc, care va aduce firmanul pentru [Descrierea adunarii din 20 iulie in Cimpul Libertatii
Intarirea bunei noastre constitutii"]. VEST. R., XII din Bucuresti]. G. TRANS., XI (1848), p. 256-257 : Tara
(1848), p. 209 : Stirl din Nauntru. Romaneasca si Moldova.
E vorba de noua constituyie a Tirii Romineiti.
6291 323.2 (498.1)
6281 323.2 (498.1) [Protestul guvernului provizoriu pe linga Suleiman Pap,
[Se anunta. cl ministrul de externe al Tarii Romanesti, impotriva intrarii trupelor turcesti n tall]. MONIT. R.,
Joan Voinescu, s-a intilnit la Rusciuc cu Suleiman Pap I (1848), p. 28 ; PRUNCUL R., I (1848), p. 70-71 ;
si rezultatul intilnirii se vede a fi favorabil pentru ro- VEST. R., XII (1848), p. 221-222 ; FOAIE PT. MINTE,
mlni"1. Vest. R., XII (1848), p. 213 : Stin din Nauntru. XI (1848), p. 251-253.
6292 323.2 (498.1)
6282 323.2 (498.1) [0 delegatie din popor protesteaza in fata secretarului
Scrisoarea Excelentii Sale Suleiman Paia de la Rusciuc Inaltei Porti impotriva intràrii trupelor otomane in pea].
adresata catre D. Administrator de Giurgiu. MONIT. R., POPORUL S., I (1848), p. 41.
I (1848), p. 27-28 ; PRUNCUL R., I (1848), p. 65-66 ; CondusI de Cioranul.
VEST. R., XII (1848), p. 218, col. I ; POPORUL S., I
(1848), p. 37 : Bucuresti. 6293 323.2 (498.1)
Anunti cI va trece DunIrea la Giurgiu, cu oitile sale, ca sI apere [Articole in legatura cu situatia creata prin intrarea
anticele drepturi 8i institutii ale Tarii RomIngti. .Traducvie trupelor otomane in pra]. PRUNCUL R., I (1848), p. 81
(idea*" de I. Eliade (cf. mentiunea din Vest. R.). 84, 85-87.
6283 323.2 (498.1) 6294 323.2 (498.1)
[Guvernul provizoriu anunta venirea trupelor turcesti in [Proclamatia guvernului provizoriu prin care cheami pe
tari si cere poporului sa pistreze linistea]. MONIT. R., I cetateni sa se adune pe ampul Libertatii, ca sa aleaga un
(1848), p. 27, col. II, 28, col. II ; PRUNCUL R., I (1848), nou guvern, caruia ii va da numele de Locotenenta Dom-
p. 65 ; POPORUL S., I (1848), p. 37-38 ; VEST. R., XII neasca a Tarii RomanestiTh MONIT. R., I (1848), p. 33 ;
(1848), p. 217-18 ; G. TRANS., XI (1848), p. 254, PRUNCUL R., I (1848), p. 73 ; VEST. R., XII (1848),
col. I. p. 218-219,

311

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTH : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6295 323.2 (498.1) 6308 323.2 (498.1)


[Proclamatia prin care guvernul provizoriu incredinteaza [Se anunt c ministrul din afara, Ion Voinescu, a avut
puterea in miinile poporului ; stiri despre alegerea loco- la 13/25 iulie, la Rusciuc, o lunga convorbire cu Suleiman
tenentei domnesti, in adunarea de la 23 iulie 1848]. G. Pap]. PRUNCUL R., I (1848), p. 56.
TRANS., XI (1848), p. 257-258, 261, col. 11-262.
6309 323.2 (498.1)
6296 323.2 (498.1)
[Extras din mai multe corespondente sosite din Bucuresti
[Darc de seama dNpre adunarea populara. din 23 iulie despre misiunea lui N. Golescu la Giurgiu i delegatia ro-
1848, in care s-a ales locotenenta domneasca in locul gu- maul trimisa la Constantinopol]. AMICUL POP., I (1848),
vernului provizoriu]. POPORUL S., I (1848), p. 45 : col. 206-208 : Tara Romaneasca si Moldova.
Bucurest1. Dula! Gazeta de Transilvania.
6297 323.2 (498.1)
6310 323.2 (498.1)
[Locotenenta domneasc a. se reduce la trei persoane, in
urma cererii lui Suleiman Pasa]. VEST. R., XII (1848), [Notita de protest impotriva proclamatiei prin care loco-
p. 230, col. II [Decret]. tenenta domneasca recunoaste Turciei dreptul de a inter-
veni]. PRUNCUL R., I (1848), p. 84.
6298 323.2 (498.1)
[Scurta relatare despre adunarea din 23 ilie, din Cimpul 6311 323.2 (498.1)
Libertatii, prin care s-a ales locotenenta domneasca de Cea dintaie scrisoare a ltn Suleiman Pasa. Domnilor
trei]. POPORUL S., I (1848), p. 53 : Bucuresti ; VEST. R., boeri i insemnatl aT ri1. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
XII (1848), p. 225. p. 282-284.
Mcmbrii aleli sint : I. Eliade, N. Golcscu 8i Hr. Tell. Este trimis'a de la Giurgiu de ia 19/31 iulie 1848. CondamnI
actiunea revolutionar! din Tara Romaneasci, socotc8te guvernul pro-
6299 323.2 (498.1) vizoriu ca ilegal 8i cere sa' inceteze activitatea sa. Propune sI se
[Pe Cimpul Libertatii, s-au adunat peste 20 000 tarani rinduiasa neintirziat un caimacam, in conformitate cu spiritul Re-
din toati tam, carora le-a vorbit I. Eliade despre situatia gulamentului organic°. Cele constituitc si publicate in tar! ,s1nt
;aril]. VEST. R., XII (1848), p. 229. privitc de chiar acum anulate ;i fir! nici o putere".

6300 323.2 (498.1) 6312 323.2 (498.1)


Pe campul libertçi1. POPORUL S., I (1848), p. 55-56. Scrisoarea escelenciI salle Suleiman Pap. VEST. R., XII
Se 1nfltileaz8 comentariile poporului din Bucurelti asupra schim- (1848), p. 233 ; POPORUL S., I (1848), p. 62 ; FOAIE PT.
b5rii politice aduse prin instituirea locotencntei domne8ti. MINTE, XI (1848), p. 291 : Cele doua scrisorl din urma
ale lui Suleiman pasa.
6301 323.2 (498.1) Scrisoarea cu data : Giurgiu, 1/13 august, adresatI locptenenjei dom-
[Articol in care se arata c revolutia nu trebuie sa mai ne8ti, confirmind recunowerea ei de acre sultan si invitind-o a
faca concesii turcilor]. POPORUL S., I (1848), p. 49 dca toate asiguririle celor fugiti din Bucurc8ti 8i peste hotare ci se
50 : Bucurestf. pot intoarce lini8titi acasI.
Autorul articolului nu-i de acord ca locotenenja domneascI sa se
redua la numai 3 persoane. 6313 323.2 (498.1)
6302 323.2 (498.1)
0 aka scrisoare de la Ex. Sa Suleiman pap : Natiei
Valahiei. VEST. R., XII (1848), p. 233-234 ; FOAIE
[Primiree. lui Tangir Efendi, trimisul lui Suleiman Pap, PT. MINTE, XI (1848), p. 292 : Natie Valahiel.
de catre locotenenta domneasca, in Bucuresti]. VEST. R., Manifest datat : Giurgiov, 4/16 august, prin care anunti cI sul-
XII (1848), p. 225 : Stir! din nauntru ; POPORUL S., I tanul recunoalte ca legal! locotenenta domneasci, pini cind va hotirl
(1848), p. 53 : Bucurestl. asupra cererilor rornine8ti inaintate Portii. Declar! cI va socoti ca
rebel pe cel ce nu va da ascultare locotenentei. Anunt! ea' va veni
6303 323.2 (498.1) in Bucuregi.
[Se vesteste ca Tangir Efendi, secretarul lui Suleiman
Pala, a plecat la Giurgiu]. VEST. R., XII (1848), p. 225 : 6314 323.2 (498.1)
$tirl din Nauntru.
[In urma incetarii epidemiei de holera, guvernul provi-
6304 323.2 (498.1) zoriu invitä pe cei plecati in strainatate sau la mosii sa se
intoarca in Bucuresti]. MONIT R., I (1848), p. 31, col. II ;
[Se vesteste ea Nicolae Golescu, membru al locotenentei VEST. R., XII (1848), p. 229 ; G. TRANS., XI (1848),
domnesti, a plecat la Giurgiu, spre a se infatisa lui Suleiman p. 243-244, 247 : Tara Romaneasca si Moldova.
Pap]. VEST. R., XII (1848), p. 225 : $tirI din Nauntru. Decret cu data de 19 iulie 1848.
6305 323.2 (498.1)
6315 323.2 (498.1)
[N. Golescu, trimis al locotenentei domnesti, e primit la
Giurgiu de Suleiman Pasa]. VEST. R., XII (1848), p. 229 : [Locotenenta domneasca cheami pe toti fratii romani
Stir! din Nauntru. din strainatate a veni la ale sale si a lua parte la chibzui-
Se descrie 8i adunarea din Cimpul Libertatii, llama rile si desbaterile pentru interesele generale]. VEST. R.,
pentru a sIr-
bXtori acest eveniment. XII (1848), p. 230.
Sc adaugi cI sint scosi Ia aceasid chemare, deocamdatI citiva
6306 323.2 (498.1) carii au fost pricina 8i nemultumirea oblteascl 8i mai virtos coloneii
[Se vesteste ca Eliade si Tell au mers la Giurgiu, ca sa Odobescu 8i Solomon°. Decretul este din 30 iulie.
se intilneasca cu Suleiman Pap]. VEST. R., XII (1848),
p. 234. 6316 323.2 (498.1)
[Locotenenta domneasca invita pe toti romanii fugiti sa
6307 323.2 (498.1) se intoarca in ;ail]. VEST. R., XII (1848), p. 233, col. I
[$tiri despre tratativele duse la Giurgiu cu Suleiman [Decret].
Pap, prin N. Golescu si Eliade]. ROMANIA, I (1848), Ii asigur! cI se vor bucura de coat! siguranja despre ft-10a ce-i
p. 1, 5 : ScirI din nauntru. a8teapt! in sinul pati iei" fi de respectul proprietitii.

312

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6317 323.2 (498.1) 6328 323.2 (498.1)


[Colquhoun, consulul Marii Britanii, felicita locotenenta [Raport trimis Ministerului din Niuntru, de catre comi-
domneasca pentru recunoasterea ei de Catre Poarta]. PO- sarul extraordinar al districutlui Vilcea, D. Zagonescu, in
PORUL S., I (1848), p. 62-63 ; PRUNCUL R., I (1848), legatura cu jurimintul depus de functionarii si cetatenii din
p. 98-99 ; VEST. R. XII (1848), p. 234. Rimnicul Vilcea, pentru sprijinirea constitutiei]. MONIT.
Cuvintarea rostitt de Colquhoun ;i rispunsul lui Eliade. R., I (1848), p. 56.
A luat parte la accasti adunare ;i garda nationali, purtind ;ase
6318 323.2 (498.1) stindarde tricolore, avind in numtrul ei i o trupt de austriani,
[Consulul Greciei felicita locotenenta locuitori intr-aceastt cetate gi sub-scrist de bunivoie".
domneasca pen- De asemenca a participat ;i profesorul de muzict Anton Pann,
tru recunoasterea ei de catre Poartl]. POPORUL S., I
(1848), p. 69 : BucurestI ; VEST. R., XII (1848), p. 245 : care impreunt cu citiva cintireti au alcituit o muzict vocali cu
Stiri din nauntru. niste versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie
f i triumfal, cu care au aprins entuziasmul de patrie in inimile tutulor
Cuvintarea consulului Greciei si rtspunsul lui Eliade. cetivnilor". Raportul poartt data : 30 iulie 1848.

6319 323.2 (498.1) 6329 Viichoreanu, C. 323.2 (498.1)


[Ziarul saluta cu mare bucurie locotenenta
(Doxnpópog Combatere a doa rificirl. ROMANIA, I (1848), p. 2.
domneasc i ureaza sa se stabileasca cit mai repede in taxa Respinge ptrerea celor ce crcdeau et libertatea tiparului ar fi la
noua constitutie]. clicompóoog toO XaoD, 1848, nr. 1, noi primejdioast, fiindct s-ar putea ataca prin ea drepturile Inaltei
p. 1-3. Porti ; iar in ceea ce prive;te gvardia nafionali, cere ca numtrul
membrilor ci at fie mtrginit. Autorul arati el, dupt el, baza sigu-
6320 323.2 (498.1) rantei Ttrii Rominegti, atit extcrnt cit ;i interni, sta in tratatcle
[Decret cuprinzind primele masuri ale locotenentei dom- cu Inalta Poartt.
nesti in urma recunoasterii de catre Suleiman Pap]. VEST.
R., XII (1848), p. 230-231. 6330 323.2 (498.1)
[Alegerile pentru Clubul obstesc" din Bucuresti]. RO-
6321 323.2 (498.1) MANIA, I (1848), p. 5 : Scirt din nauntru.
Ce sint datori cetatenii patriei ? PRUNCUL R., I (1848), Alegerile au avnt loc in salonul lui Petrache Peret ; au fost alei
p. 77-78. prgedintele, vicepresedintele, doi secretari ;i casierul ; nu se dau
numelc celor alcsi.
Sc arati cI cetitenii datoreazt patriei : iubire, credinft ;i orice
fel de jertfi le va cere. Rominii sint indernnati at arunce o privire 6331 323.2 (498.1)
asupra Frantei, Italici, Germaniei, Ungariei si st vadi patriotismul
acestor popoare, adtugind cI rominii nu trebuie a fie mai pufin Instiintare foarte importanta. PRUNCUL R., I (1848),
patrioti. p. 92.
Se face cunoscut ct s-a format un club reactionar, in care se dezbat
6322 323.2 (498.1) toate articolele constitufiei in comparatie cu ale Regulamentului gi,
gtsindu-se foarte rcle, articolile Constitutiei se arunci in elelecul
Frati lacuitori din judete si sate. VEST. R., XII (1848), Herestriului". Se anuntt cu ironic a in acest club" sint priimiti
p. 234 : Publicatie. aceia ce atilt boicri ;i feciori de boieri dupre art. 46 lit. v. din
Ministrul din ntuntru, N. Golescu, indeamnt st nu se dea crezare Regulamene.
zvonurilor alarmiste rispindite dupt intrarca trupclor otomanc in tart.
6332 V. C. B. 323.2. (498.1)
6323 323.2 (498.1) [Notita in care cornenteaza ironic sedintele de la clubul
[Se vesteste ca. in orasul Caracal a avut loc sfintirea patriotic" de la Herastrau]. PRUNCUL R., I (1848),
stendardelor tricolore nationale" si totodata s-a depus si p. 102.
juramintul pe constitutie de toti functionarii administrativi
si cetatenii acelui oras]. MONIT. R., I (1848), P. 32. 6333 323.2 (498.1)
[Relatare despre sedinta din 1 august la Clubul rege-
6324 323.2 (498.1) neratii"]. POPORUL S., I (1848), p. 58, col. I.
[Se anunta ca functionarii administrativi din districtul S-a discutat problema ,,alegerii deputatilor pentru adunarea consti-
Brkila, impreuna cu o parte din oraseni, au depus jura- tuantt" ;I s-a ales un comitet de 19 insi, care, puindu-se in relatie
mint pe constitutie]. MONIT. R., I (1848), p. 32. cu comisarii guvernului, at se informeze despre persoanele care ar
rtspunde mai bine la aceastt rnare trebuinfr... Se publics lista
6325 323.2 (498.1) membrilor.

[Textul juramintului prestat de functionarii de la admi- 6334 323.2 (498.1)


nistratia districtului Oltul]. MONIT. R., I (1848), p. 32.
[$tiri despre Clubul regeneratieil. POPORUL S., I
(1848), p. 76 : Instiintart.
6326 323.2 (498.1)
Ti incepe gedintele ; preledinte C. Boliac, casier N. Mincu.
[Se vesteste ca functionarii din districtul Gorj, impreuna'
cu orasenii, dupi ce au sfintit stindardele libertatii", au 6335 323.2 (498.1)
depus juramint pe constitutie]. MONIT. R., I (1848), p. 36.
[Dare de seama despre sedintele Clubului regeneratieil.
De asemenea ;i functionarii din districtul Oltul au depus jurimint ROMANIA, I (1848), p. 13 : Sciri din niuntru [17 si 20
pe constitutie. august].
S-a hotirit Si st tipireasci clout catehisme, unul politic democratic
6327 323.2 (498.1) ;i altul religios. Rubrica : Seirl din ntuntru este semnatt de C. Viicho-
[Solemnitatea depunerii juramintului, la 6 august 1848, rcanu.
de functionarii i cetatenii din Cimpulung]. MONIT. R., I
(1848), p. 56. 6336 Carmenschi 323.2 (498.1)
Printre persoanele care au depus jurtmintul se alit gi C. D. Ari- [Dare de seama despre activitatea clubului revolutionar din
cescu fi D. Negulici. Craiova]. POPORUL S., I (1848), p. 66-68 : Districte.

313

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6337 323.2 (498.1) 6350 323.2 (498.1)


[Se mençioneaz c Cociu care face onoare patrii [Locotenenta domneasci a dat, la 11 august, un bal in
sale libere Grecia" a alcItuit in limba greack modernk mai onoarea lui Suleiman Pap, iar acesta a dat la 13 august o
multe poezii in onoarea revolutiei românesti]. NATIONA- mask locotenentei domnesti]. VEST. R., XII (1848), p. 242.
LUL, I (1848), p. 16, col. I.
Le-a cintat prea frumos intr-una din ledintele clubului" din 6351 323.2 (498.1)
Craiova.
[Boierii si notabilii firii, aflati in Bucuresti, s-au Ina"-
6338 323.2 (498.1) tisat lui Suleiman Pap, ca sä-1 salute la sosirea in capi-
talk]. MONIT. R., I (1848), p. 37 ; POPORUL S., I
[I C. Massimu scrie redactiei ck la Braila a luat fiintk (1848), p. 69 ; VEST. R., XII (1848), p. 241 ; AMICUL
un club, al clrui scop este propagarea ideilor noi]. PRUN- COM., I (1848), p. 3-4.
CUL R., I (1848), P. 124.
Se adaugi ci membrii acestui club au dat ;i contributii binelti pen-
tru patrie. 6352 323.2 (498.1)
Discursul Escelencii salle Suleiman Pap. MONIT. R., I
6339 323.2 (498.1) (1848), p. 37-38 ; POPORUL S., I (1848), p. 70 ; VEST.
[Guvernul provizoriu decreteazi inlocuirea functionarilor R., XII (1848), p. 241-242 ; AMICUL ROM., I (1848),
ce nu executä mksurile luate de noile institutii ale statului]. p. 3-4.
MONIT. R., I (1848), P. 33. Rostit la 10 august, in fata delegatiei boierilor reintotli in Bucu-
reIti. Reinnoielte recunoalterea locotenentei domnelti. Indeamni poporul
6340 323.2 (498.1) si pistreze liniltea ;i ordinea.
[Membrii deputatiei care urmau s piece la Constantino-
pol, pentru a stirui sk se grabeasca aprobarea constitutied. 6353 323.2 (498.1)
POPORUL S., I (1848), p. 60, col. III : Bucuresu. [Declaratia boierilor din Tara Romaneasca, recunoscind
Stefan Golescu, N. Bilcescu, N. Vasiliad, G. Gridisteanu, D. Britianu. locotenenta domneasca de trei instauratà de Suleiman Pasa,
pink la priimirea noilor porunci ale Inaltei Porti"]. VEST.
6341 323.2 (498.1) R., XII (1848), p. 242 : Instiintare ; AMICUL COM., I
(1848), p. 4, col. II.
[Se vesteste ea a plecat la Constantinopol o deputatie,
ca si stkruiasci pe ling mnalta Poartk a se aproba mai
in grab constitutia"]. VEST. R., XII (1848), p. 234. 6354 323.2 (498.1)
Membrii acestei deputatii gat : Stefan Golescu, N. BlIcescu, N. Va- Revolutia i Reactia. PRUNCUL R., I (1848), p. 89-90.
siliade, Gh. Gridi;teanu ;I D. Britianu. AnalizeazI raportul dintre aceste doui forte.
6342 323.2 (498.1) 6355 323.2 (498.1)
[Guvernul provizoriu ii numeste pe Mihalache Abdulai- [Stiri despre misckrile reacviunii in Tara RomAneascal.
dis ca dragoman pe ling Suleiman Pap, trimisul Inaltei G. TRANS., XI (1848), p. 250.
Porti, ,,ce se asteapta in Tara noastriTh MONIT. R., I
(1848), p. 22. 6356 323.2 (498.1)
6343 323.2 (498.1) [Ziarul Bucovina" ii critick aspru pe beizadea Sc. Gr.
Soleiman Pap. POPORUL S., I (1848), p. 45. Ghica, Manuil BIleanu, Neculae Sup:), I. SlItineanu, I. Go-
Scurti caracterizare a lui Tangir Efendi, secretarul Portii. lescu, G. Obedeanu si dr. Meier, care condamnaserk revo-
lutia intr-o scrisoare publicati la Brasov]. BUCOV., I
(1848), p. 30 : Transilvania.
6344 323.2 (498.1)
Aceltia afirmaseri ci revolutia de la 1848 a fost flcuti numai de
[Notitk. referitoare la primirea fkoutk lui Suleiman Pasa, ni;te nebuni comunilti i republicani, carii au clIcat in picioare toate
la intrarea lui in Bucuresti]. POPORUL S., I (1848), p. 68 : driturile proprietilii, a orinduelii ominelti ;i a moralii".
Stir! ma noul.
6345 6357 323.2 (498.1)
323.2 (498.1)
[Relatare cu privire la primirea lui Suleiman Pap in [Se vesteste c fiul fostului domnitor Gh. Bibescu, ve-
Bucuresti, la 8 august]. POPORUL S., I (1848), p. 69, nind de la Paris, a trecut prin Orkstie]. ORG. NATIU-
col. IIIII. NALE, I (1848), p. 61, col. I.
Mergea spre Brasov, Ca al se intilneasci cu Gh. Bibescu.
6346 Eliade 323.2 (498.1)
[Cuvint de bun venit adresat lui Suleiman Pasa]. PO- 6358 323.2 (498.1)
PORUL S., I (1848), p. 69, col. III. [Se anunti cl la Sibiu se aflk refugiate mai multe familii
din Tara Romaneasca]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 275.
6347 323.2 (498.1) Redactia Albinei Rominelti di stirea ca publicati intr-o corespon-
[Relatare despre festiviatile care au avut loc la Bucu- dent! trimisi la 16 august de la Sibiu i publicati in Gazeta de Tran-
resti, cu prilejul sosirii lui Suleiman Pap]. ROMANIA, I silvania. Printre numele citate sint loan Bibescu de la Craiova, Ale-
(1848), p. 5, col. II 6 col. I. xandru Vilara, colonelul I. Solomon. In Gazeta Transilvaniei, ;tires
nu se afli.
6348 323.2 (498.1)
[Descrierea primirii facute lui Suleiman Pasa in Bucu- 6359 323.2 (498.1)
resti]. VEST. R., XII (1848), p. 237 : Stir! din Niuntru, [Se anunc c ex-principele Bibescu i ceilaIti boieri
6349
complotisti la Brasov" au fost instiintati de General-Co-
323.2 (498.1) mando" din Sibiu sk-si aleagl alt loc de petrecere in mo-
[Despre adunarea de la 28 iulie 1848 a bucurestenilor, narhie"]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 69 : Principa-
in Cimpul Libertkvii, i despre primirea lui Suleiman Pasa
in Bucuresti, la 8 august]. Vuovaopog toO Xao0, I (1848), tele romanesci.
nr. 1, P. 3-4. Redaciia adaugi cu satisfaclie : .Vezi ap".

314

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTD : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6360 323.2 (498.1) 6369 Davicion 323.2 (498.1)


[Emigrantii politici din Tara Româneasca sint invitati sa [Scrisoare catre redactia Pruncului Roman"]. PRUN-
paraseasc a. in trei zile Brapvul i, daca nu vor slL mearga CUL R., I (1848), p. 102-103.
in Tara Româneasca, sa se retraga in interiorul tinuturilor Trimite pentru colecta inifiatl de gazed suma de 400 lei, 325 de la
unguresti]. G. TRANS., XI (1848), p. 284 : Brapv, 19 el ;i 75 de la copiii au, .economie din daruri phinteni".
Aug. ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 282.
Gazeta de Transilvania, care laisote;te ;tires de un scurt comentariu, 6370 Carageali, C. 323.2 (498.1)
spune cI .fratii no;tri din Tara Romineasci incep a se reintoarce bar- [Scrisoare catre redactia Pruncului Romln"]. PRUN-
bite1te la ale lore. CUL R., I (1848), p. 103, col. I.
Bolnav de friguri, C. Caragiale trimite din slilcia lui, pentru co-
6361 323.2 (498.1) lecta inifiatl de Pruncul, un inel al sail 1i o broil a sofiei.
0 scrisoare de la Brasov coprinde cele urmatoare... PO-
PORUL S., I (1848), p. 70, col. III 71, col. I. 6371 Pope, Bernh. Ios. 323.2 (498.1)
Comentarii la invitacia ficutI de guvernul Transilvaniei ex-prin- FratiI mel Israelit1 ! PRUNCUL R., I (1848), p. 118
cipelui Gh. Bibescu de a pIrisi Braiovul. Fostul domnitor e Infithat 119.
ca pribeag nefericit, departe de patria sa, .de unde 1-au gonit slabi- Autorul hi indeamnI concetltenii sI fic recunoscatori poporului
ciunile sale, putreda boierime pe care se intemeia, care il nra 1i in roman, pentru libertatea ce le-a dat-o prin revolutie, 1i sl-si iert feasca
favorul cireia a lasat sl se calce toate legile, SI se fad toate abuzurile". viata pentru apIrarea constitutiei.

6362 323.2 (498.1) 6372 323.2 (498.1)


[Articole cu privire la uneltirile emigrantilor reactionari [Locuitorii judetului Prahova, in frunre cu Ghenadie
intorsi in tail]. POPORUL S., I (1848), p. 77 : Bucurelti, Poenaru, yin sa-i multumeasca. lui Suleiman Pala pentru
85-86 : Bucurasti. apararea constitutieil. VEST. R., XII (1848), p. 242, col. I.
6373 323.2 (498.1)
6363 323.2 (498.1)
[Comentariu la uneltirile boierilor in Tara Romlneasca]. [Stire cu privire la primirea unei delegatii de cler ;i
AMICUL POP., I (1848), col. 175-176 : Tara Roma-
popol din districtul Prahovei", de catre Suleiman Pa;a].
neasca.
POPORUL S., I (1848), p. 72 : Stir! mal nuoa.
Delegatia cerea mentinerca constitutiei. Suleiman le-a declarat cI
.Boierii din fara romineascl precum vcdem numai cc se joacl cu .au aS socoteasci constitutia ca i inaritr.
dorin;ele poporului unsl ne temem cI va veni ziva judeatii mai
nainte de ce vor socoti dumnealor"... 6374 Poenaru, Ghenadie 323.2 (498.1)
[Cuvintarea rostita... in numele deputatiunii din judetul
6364 [Andronic, C.] 323.2 (498.1) Prahova, care s-a prezentat la Suleiman Pas]. PRUNCUL
Corpul comertial. AMICUL COM., I (1848), p. 1-3. R., I (1848), p. 109.
B.ecapituleazI contributia ncgustorimii din Bucurevi la revoluvia
din 11-19 iunic. Protestcazi pentru faptul cS reprezentantul ei, 6375 323.2 (498.1)
Margirit Mokiu, e sabotat in postul sat de agI, fiind aproape de [Presa straina despre situatia din Tara Romaneascal.
demisie. PRUNCUL R., I (1848), p. 75, 87-88, 95, 115-116.
6365 [Andronic, C.] 323.2 (498.1) 6376 Lamartine 323.2 (498.1)
Fratii mei. AMICUL COM., I (1848), p. 5-8. [Raspuns la scrisoarea guvernului provizoriu]. PRUN-
Indeamn1 negustorimea din Bucureiti sI nu-li piardl increderca in CUL R., I (1848), p. 125.
revolu;ie 8j sI fie convinsi cI Poarta o va intelege. Explicl motivele AfirmI cI, fiind acum numai .un simplu cetitean°, nu mai poate
pe care le-a avut locotenenta domnascl pentru a-1 inlocui pc Mokiu da un raspuns oficial cu privire la politica Franfei fail de Tara Ro-
in postul de agi. mancascI fi guvernul provizoriu. Crcde cI totu0 linia politicei
democratice", trasat1 de Lamartine, .nu se va schimba in miinile
6366 Z.[ane], A. 323.2 (498.1) noului guvern" francez.
Cite §i ma! cam se fac din gresall ! POPORUL S., I 6377 Aricescu, C. D. 323.2 (498.1)
(1848), p. 65-66.
Promite cI va inflçia citcva din gre§elile flcute fa ultimul timp
Domnilor redactor! a! Prunculin Roman I PRUNCUL
de conducItorii revolutiei din Tara Romaneasci : .Cei ce au putere,
R., I (1848), p. 146.
ahind oameni rasi cu lucruri bune i oameni buni cu lucruri rele, fac ti magi si publice o scrisoare de adeziune la revolutie a unor am-
ce n-ar don mule sI face... Confienta sh nu fie prea mare in cei ce dcnçi romini din Atena.
nu o meritr... Nu vl lisafi a vI legIna de speranta dulce, dar undo-
tenth, ci constitutia e gata pentru cI e proclamati"... etc. 6378 323.2 (498.1)
[Scrisoarea de adeziune la revolutie a unor studenti
6367 323.2 (498.1) români din Atena]. PRUNCUL. R., I (1848), p. 146-147 :
Amice !
Dartni patriotice. PRUNCUL R., I (1848), p. 85, 89,
Dam! : Atena, 3 august 1848. Semneazi : I. Benescu, I. Nicolescu,
100, 102, 132, 148, 156.
D. Racovi;I, LazIr Druteanu. Se adreseazi lui C. A. Rosetti, ca .frati
Sint trecute contributiile oferite de cetIfeni pentru a veni in aju- ;i camarazi de colegiu". Se arat1 mindri ci liii patriei lor, urmind
torul guvernului provizoriu. sfaturile maicei kr chinuitI ;i clarlpinatI de jugul tiranilor, aleargi
asthzi la arme, ca si zdrobeasch lanturile tiraniei". Afirml cI .tirania
6368 323.2 (498.1) e valmap neamului omencsc", iar libertatea e prietena acestuie.
[Maria Rosetti anun; c d lectii de limba engleza]. Anunti cI au tradus in clineite .imnurile de libertate ale junilor
PRUNCUL R., I (1848), p. 89. romani".
Cu urmItorul pre; : de trei ori pe siptimini la dinsa pentru un
ceas fi jumitate 4 galbeni, iar la elev.! acad 7 galbeni. Banii incasaci 6379 323.2 (498.1)
vor fi depu1i pc altarul patriei". M. Rosetti mai adaugii : .cine va [Locotenenta domneasca intarelte pe toti minitrii i
voi si-i fad o Imprumutare cu aceasti conditie ca sl poad da darul functionarii publici lasati in posturi de guvernul provizo-
oi mai curtod, ...o primege cu mare bucurie gi recunoitinvi", riul. MONIT. R. I (1848), p. 34.

315

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6380 323.2 (498.1) 6390 Brezoeanu, C. 323.2 (498.1)


[Despre mentinerea functionarilor vechiului regim in [Cuvintare prin care, in calitate de comisar al plaiului
posturile lor]. POPORUL S., I (1848), p. 74, col. II-III. Nucsoara, talmaceste satenilor constitutia]. MONIT. R., I
Aprobindu-se hothirea locotenentei domnesti in acest sens, se ob- (1848), p. 59-60.
servi cS aceasta nu inscamni ca persoanele care niciodati n-au tras
increderea popolului in fonctiile cc indeplinese 51 rimin neclintite. 6391 323.2 (498.1)
[Raportul lui N. Cretulescu, revizor la sase judete, catre
6381 323.2 (498.1) Ministerul din Nauntru, referitor la relatiile dintre sateni
[Locotenenta domneasca numeste comisii pentru intocmi- si proprietarii sau arendasii de mosii]. MONIT. R., 1
rea constitutiei, organizarea judecatoreasca si a armatei, (1848), p. 62.
pentru finance, administratie, coli, lucrari publice, agricul- Anti ci in judetul Prahova sItenii pretutindenea s-au pltruns de
tura, industrie i comert]. MONIT. R.., I (1848), P. 35. adevIr 1i arati cea mai mare supunere a-si indeplini datoriile lor
Sint aritate persoanele care fac parte din fiecare comisie. cItre proprietari si in anul acesta, avind inaintea ochilor de la anu
incolo o viitorime mai fericiti".
6382 323.2 (498.1)
6392 323.2 (498.1)
[Constandin Dimitriu indeamna pe compatriotii sai sa [Locotenenta domneasca scuteste pe taranii ramasi da-
dea ascultare chemarii facute de Cesar Boleac i sa contri- tori din trecut pentru plata prestatiei la drumuri]. MO-
buie la ridicarea unor statui lui Mihai Bravul, Tudor Vla- NIT. R., I (1848), p. 66-67.
dimirescu si Gheorghe Lazar]. PRUNCUL R., I (1848),
p. 119-120. Se publia raportul secretarului Ministerului din N5untru, C. A.
Rosetti, acre locotenenta domneasci si rezolutia cu aprobarea loco-
tenentei domnesti.
6383 323.2 (498.1)
[Subscriptie pentru ridicarea unei statui lui Gheorghe 6393 323.2 (498.1)
Lazar]. ROMANIA, I (1848), p. 21. Desvoltarea inteligentei s'a caracterului roman. PO-
Se publia decretul locotenentei domnesti, prin care se aprobi a PORUL S., I (1848), p. 73-74.
se deschide o subscriptie ;i se aratI ci ministrul instructiunii publice Fericirea unui popor atirnI de institutiile sale. CitS vreme Princi-
si al credintei va recomanda lista subscriptiei la patriotismul romi- patele Romlne aveau o viatl liberK, ele au insemnat o putere militari
nilor ;i va pune in lucrare decretul acesta". Tot aci se publici si re- si spiritual5. Dar singeririle in lupta cu colosul turcesc le-au slIbit.
comandarea acestui minister. A urmat deaderea din epoca fanariotilor. Primul semn al regeneririi
a fost revolutia din 1821. Revolutia din 11 iunie implineste opera lui
6384 323.2 (498.1) Tudor. Ea di çSrii institutiile democratice de care are nevoie.
[Decret al locotenentei dornnesti cu privire la reglemen-
tarea drepturilor de petitionare si de audienta ale cetate- 6394 323.2 (498.1)
nilor fatl de marii demnitari]. MONIT. R., I (1848), p. 46, Fratilor preop. POPORUL S., I (1848), p. 74-75.
col. I ; VEST. R., XII (1848), p. 249 ; NATIONALUL, I Apel cItre slujitorii bisericii ca sa apere principiile constitutiei, care
(1848), p. 4. nu ar fi deck o concretizare a spiritului Evangheliei.

6385 323.2 (498.1) 6395 323.2 (498.1)


[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca nu se va mai [Articol in care se afirma cà revolucia romaneasca a fost
da de acum inainte pasporturi pina dupa deschiderea con- numai negativa, surpind relele orinduieli vechi, dar trebuie
stituantei la nimeni, afara de aceia ce merg peste granita si inceapi s recladeasca, parasind iluzia c lucrurile se vor
pentru trebi comerciale"]. MONIT. R., I (1848), P. 50. face de la sine]. POPORUL S., I (1848), p. 81 : Bucuresti

6386 323.2 (498.1)


6396 Sibianu, Dr. I. 323.2 (498.1)
[Administratorii districtelor sint indemnati s desavir- Libertatea tiparului. PRUNCUL R., I (1848), p. 121-
122.
;easel opera de lamurire a taranimii cu privire la princi- Lthertatea tiparului, dad prin constitutie, va trebui sI fie folositi
piile 6 realizarile revolutiei]. MONIT. R., I (1848), p. 44 :
Circulare cltre administratori districtelor ; VEST. R., XII in mod drept si moral.
(1848), p. 249-250. 6397 323.2 (498.1)
Semneaei : N. Golescu, ministrul celor din niuntru.
Constitutio. NATIONALUL, I (1848), p. 2-3 [neter-
minat].
6387 323.2 (498.1) Se comenteazi constitutia revolutionari, pentru a se ar5ta ci ea
[Ministrul din nauntru indeamna pe administratorii de corespunde idealului unei constitutii democratice, precizind clar
districte sà supravegheze activitatea comisarilor revolutiei drepturile si datoriile poporului suveran. A desfiintat robia tiganilor
prin sate, ca sa nu cada in excese]. MONIT. R., I (1848), si iob5gia tlranilor.
p. 45.
Se adaugS cS unii comisari, netinind nici o socoteali de gradul 6398 C * * * 323.2 (498.1)
civilizatiei in care se af15 siteanul, imping lucrul prea depart., spuin- Hora Romaneasca. PRUNCUL R., I (1848), p. 127-128.
du-le ca s3 dea cu ciomagul in fostii boieri". Articol in care autorul inviti pe boieri si lepede blestematul
nume de aristocrat", sl primeascI prin noul botez numele de cet5-
6388 Niculescu, M. 323.2 (498.1) lean" 1i sI vmS si fad o obsteasci hoer.
[Scrisoare catre redactie, in care arati cum clIcasii din
satutl Aprozi au refuzart sa asculte de arendasul Davicion, 6399 Ghica, Dimitrie C. 323.2 (498.1)
ca S iasa la lucru la arie, iar in cele din urma, ca sa nu [Dezminte stirea c guvernul ar fi descoperit un corn-
faca greutati guvernului, au esis]. PRUNCUL R., I (1848), plot urzit de boieri ca s asasineze pe rnembrii locotenentei
p. 123. domnesti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 131.
6389 323.2 (498.1) 6400 323.2 (498.1)
[Proclamacie a locotenentei domnesti, in care caranii sint [$tiri despre atentatul asupra lui Cesar Boliac]. G.
inclemnati sa nu dea crezare zvonurilor si sa implineasca TRANS., XI (1848), p. 295-296 : Tara Rornaneasca
muncile de toamna]. VEST. R., XII (1848), p. 265. Moldova.

316

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) kEVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6401 Boerescu, V. 323.2 (498.1) 6411 323.2 (498.1)


Catre fratii reactional-I. PRUNCUL R., I (1848), p. 139- [$tiri in legatura cu demersul lui loan Maiorescu pe
140. linga guvernul din Pesta]. G. TRANS., XI (1848), p. 299 :
Apel la impicare intre toti romlnii, in numele patriei si al religiei Austria, 302, col. I : Pesta, 308 : Tara Romaneasca si Mol-
crestine. Proprietarii si nu se teami, fiindcl nu li se va lua pImint dova.
decit din cc au de prisos i vor fi desplgubiti de star la prep] zilei. In drum spre Frankfurt/a. M., unde era creditat ca agent al Tärii
Rominesti pc lingi guvernul de acolo, Ioan Maiorescu a avut in
6402 Strimbeanu, B. 323.2 (498.1) Pests o intreitl convorbire cu miniltrii", in care impicl uncle dile-
rime% Guvernul lui Kossuth era indispus din pricina unei corespon-
[Articol prin care indeamna pe proprietarii craioveni 21 dente din Bucuresti, interceptatI, in care se manifests ostilitate fagl
ia parte la discutiile in legatura cu constitutia]. NATIO- de miscarea revolutionara maghiarI.
NALUL, I (1848), P. 8.
6412 323.2 (498.1)
6403 323.2 (498.1)
[Despre trecerea lui Maiorescu pe la Pesta, in drum spre
[Despre clubul revolutionar din Craiova]. NATIONA- Frankfurt, spre a face contelegere intre Principatele ro-
LUL, I (1848), p. 8 : Viesparie. mane si Tara nemtascal. AMICUL POP., I (1848),
Sint indemnate si personalititile de scaml ale orasului Craiova sI col. 206.
ia parte la ledintele regulate ale Clubului Propagandei", unde s-au
inscris multi meseria4i, negustori 5i functionari. 6413 323.2 (498.1)
[Corespondenta din Pesta cu privire la incidentul dintre
6404 323.2 (498.1) autoritatile locale si Ioan Maiorescu, agentul Tärii Roma-
[Dare de seama despre sedintele clubului din Craiova, nesti la Frankfurt]. G. TRANS., XI (1848), p. 302 : [Un-
in legatura cu pregatirea militara a tuturor cetatenilor]. garia] ; POPORUL S., I (1848), p. 104 : Ungaria.
NATIONALUL, I (1848), p. 9-10 : Craiova. I. M. era sI fie arestat, in urma unui fals denunt fIcut de rranInii
La propunerea unui cetitean, poporul craiovean s-a adunat In afarI Gojdu si I. Popovici, care afirmau cI venise in Pesta pentru a in-
de oras, ca sI invete minuirea armelor. Cetiteanul Chip a rostit la treprinde comploturi cu Murgu 8.5:.
club un discurs, arItind cl stiinta militarl e necesara pentru apIrarea
libertilii. 6414 323.2 (498.1)
Tura si Rusl. ROMANIA, I (1848), p. 17-18 : ScirT din
6405 323.2 (498.1) nauntru.
[Se propune ca nunnele celor ce nu sprijimisc constitutia Comentarii asupra raporturilor dintre Rusia si Turcia in privinta
revolutionara sa fie scrise intr-o condica, ce se va depune Principatelor Romine.
la Arhivele Statului]. NATIONALUL, I (1848), p. 13 :
Craiova. 323.2 (498.1)
6415
6406 323.2 (498.1) [Se vestelte cã a sosit la Bucuresti, venind de la Giur-
giu, Emin Efendi si, dupi o convorbire cu N. Golescu, a
[Comentariu la manifestul Rusiei catre Europa, in lega.- plecat la Braila si de acolo va merge la Constantinopol].
tura cu revolutia rornaneascal. NATIONALUL, I (1848), VEST. R., XII (1848), p. 233.
p. 10-11, 13-14 : Cetateni !
Se afirml ea temerile guvernului Rusiei sint neintemeiate, deoarece 6416 323.2 (498.1)
poporul roman nu vrea si arunce protectia Rusiei, nici s ajunga sub [Se anunta de la Constantinopol sosirea delegatiei ro-
influenta altei puteri strline ; nu vrea nici si se dezmembreze Impe- manesti, care urmeaza a prezenta sultanului dorintele po-
raul otornan, ci i1i cere doar dreptul la o viati mai bung. poporului roman]. VEST. R., XII (1848), p. 254 : Turcia.
6407 323.2 (498.1) 323.2 (498.1)
6417
[Critica indiferentei fata de revolutie a unei 01.0 din Adresa Locotenentel domnesti a Tard romane catra Sul-
tinerii cu cultura occidentalà]. NATIONALUL, I (1848), tanul Abdul-Medgid presentat a. prin cel cincl deputatl tri-
P. 15-16. mig la Constantinopol. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 309-313.
6408 323.2 (498.1)
Cu urmItoarea noel : ,Este de cea mai neiertatI trebuintI a cu-
[tndemn catre cetateni s reclame in unanimitate" re- noaste aceastI adresI, acuma, tocma acuma. Red.' [p. 301].
cunoasterea constitutiei]. NATIONALUL, I (1848), p. 17 :
Fratx cetatenl. 6418 323.2 (498.1)
[Se vesteste din Constantinopol c doi din membrii de-

neascr.
6409 323.2 (498.1) putatiei romane, trimise spre a mijloci recunoasterea con-
[Functionarii Tribunalului criminal Ilfov, ca s villa in stitutiei, T. Bratianu si N. Balcescu, au plecat de acolo, in
ajutorul statului, oferà din salariile lor suma de 292 lei urma unei protestatii ce au ficut", si au sosit la Braila].
si fagaduiesc pentru viitor alta suma, de 921 lei]. MONIT. ROMANIA, I (1848), p. 17.
R., I (1848), P. 65. E vorba de D. Britianu. Ceilalti trei membri ,ar fi gata sI por-
Se publici lista donatorilor. la 31 august.

6410 Ionescu, I. 323.2 (498.1) 6419 3212 (498.1)


Societatea de astazI in comparatie cu cea veche sari res- [Se anunta ca la 25 august a sosit in Bucuresti, venind
belu i pacea. PRUNCUL R., I (1848), P. 141-143. din Rimnicul Vilcea, Joan Eliade, membru al locotenentei
Rtzboiul caracterizeszt organizarea veche a socieatii, iar pacea pe
domnesti]. VEST. R., XII (1848), p. 257 : Bucurest1.
cea modernI. Scopul societItii moderne dupi I. I., este de a indruma
omul spre !timing prin libertate ;i a-1 face astfel sI munceasci rodnic. 6420 323.2 (498.1)
Prin constitutia proclamatI, poporul romln intri si el in lumea civil, [Se anunti ca la 25 august a pornit din capitali la Giur-
Paces este starca dc civilizatie intemeiati pe solidaritatea giu Nicolae Golescu, membru al locotenentei domnelti].
popoarelor. Pacea nu se apira insI decit prin luptI. VEST. R., XII (1848), p. 257 : BucurestI.

317

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) R.EVOLUTII : TARA ROMANEASCX 323.2 (40.1)

6421 323.2 (498.1) Se afirmi ci 25 000 locuitori din Vlalca porniser s meargi la
Giurgiu i alte asemenea numeroase delegatii" dar locotenenta
[Se anunta din Constantinopol c s-a hotarit trimiterea domneasa nu a incuviiniat aceste manifestatii.
in Principate a lui Fuad Efendi, raportorul Divanului Im-
paratesc]. VEST. R., XII (1848), p. 254, col. II : Turcia. 323.2 (498.1)
6432
6422 323.2 (498.1) [Adresa pe care delegatii adunarii populare din Giurgiu
[Se anunta ca Fuad Efendi, referendarul Divanului Im- au inminat-o lui Fuad Efendi, la 3 septembrie]. POPORUL
perial, a fost numit comisar in Tara Romlneasca]. ALBI- S., I (1848), p. 97-98.
NA ROM., XX (1848), p. 273 : Turcia.
Traducere din Jurnalul de Constantinopol [Le journal de Constan- 6433 B.[olliac], C. 323.2 (498.1)
tinople]. [Articol in legatura cu presiunile externe pentru a se re-
introduce Regulamentul Organic]. POPORUL S., I (1848),
6423 323.2 (498.1) p. 89 : Bucurelti.
[Stiri in legatura cu misiunea lui Fuad Efendi in Tara Propune o uria5 demonstrgie palnicL iar in caz cI nu e consi-
Româneasca]. G. TRANS., XI (1848), p. 311-312 : Tara derati, rezisten;a cu armele. Spert Iasi cS puterile protectoare nu vor
Romaneasci si Moldova [semneaza : M.], 316, col. II : impinge poporul romin la ala ceva.
Tara Romaneasca, 320 : Bucuresd, 323-324, 326-327 :
Tara Romaneasca si Moldova [semneaza : V. M.], 331 6434 323.2 (498.1)
332 si 334-335 : Tara Romineasca si Moldova, 339-340, [Articol in legatura cu insisterga Porta de a impune
343-344, 348, 351-352 : Tara Romaneasca si Moldova reintroducerea Regulamentului Organic]. POPORUL S., I
[semneaza : N. Costinescu], 375-376, 379-380 : Tara Ro- (1848), p. 93 : Bucuresti.
manescu si Moldova [semneaza : C. Radulescu]. Se afirmS cS Turcia nu hi va putea impune vointa Uri a se virsa
singe". Se consideri cI prin aceasta Poarta ar face o greleali gravi :
6424 323.2 (498.1) Indati cc armele turcesti vor singera poporul roman, Bulgaria, Serbia
[Se anunç Faud Efendi a sosit la Galati g de acolo
c Grecia 1i chiar Egiptul s-ar aprinde, cad acela ar fi un pas de asu-
va porni la Giurgiu]. VEST. R., XII (1848), p. 261 : prire, dc despotism in contra unei riga ; cIci prin aceasta Turcia ar
Bucuresti. dovedi a este o putere de la care nici o nationalitate nu poate al-
tepta drepturi decit prin arme"...
6425 323.2 (498.1)
[Se anunta cl Fuad Efendi si gen. Duhamel au sosit 6435 323.2 (498.1)
la Giurgiu]. VEST. R., XII (1848), p. 266 : Bucuresti. [Dare de searna despre arderea Regulamentului Organic
si a Arhondologiei, in 6 septembrie 1848]. PRUNCUL R.,
6426 323.2 (498.1) I (1848), p. 149-150 ; VEST. R., XII (1848), p. 269 :
[Articol referitor la misiunea noului comisar turc care Bucuresti.
sosise la Giurgiu]. POPORUL S., I (1848), p. 97 : Bucu-
restI. 6436 323.2 (498.1)
Se afirm ca
misar
-
oricare ar fi instructiile cu care vine (west co-
Tara Romineasci sti pe temeiul dreptului de autonomie, pe
[Notica asupra manifestatiei populare in cursul careia au
fost arse textele Regulamentului Organic si Arhondologiei].
care i 1-au recunoscut tratatcle incheiate de turci cu Mircea i Vlad. POPORUL S., I (1848), p. 100 : Bucuresu 6 Septemvrie.
Tara nu rnai are nevoie de o adunare obiteasci de tip vechi care
sa cuprindi .tot ce se afli mai corupt in pea" ci de o adunare 6437 323.2 (498.1)
constituanti.", prin care si se hotirasc5 reformele pe care le cere
poporul.
[Se anunta ci, la 6 septembrie, poporul adunat cu mie-
le" pe Cimpul Libertaçii din Bucuresti a ars Regulamentul
323.2 (498.1) Organic si Arhondologia, acele dol carti imfame si adu-
6427 catoare de nefericire poporului roman"]. MERCURIU
[Comentariu favorabil despre numirea lui Fuad Efendi [Braila], I (1848), p. 7 : Bucuresti 6 Septemvrie.
in postul de comisar imparatesc in Tara Romaneasca]. RO- Tot aci se publici 1i actul dat cu acest prilej de mitropolitul Ungro-
MANIA, 1 (1848), p. 17-18. vlahiei. Neofit.
Este prczentat ca un orn ,foarte luminat i progresiv". Cu acest
prilej, se fac i considera;ii asupra politicii Inaltei Porti favi de
6438 323.2 (498.1)
Principate.
[Comentariu la stirea despre arderea Regulamentului Or-
6428 M. 323.2 (498.1) ganic si a Arhondologiei la Bucurepi]. INVET. POP., I
(1848), p. 79-80 : Noutavl.
[Corespondença despre venirea lui Fuad Efendi, incerca- ,In Tara Romineasci se vede ci eroii libertgtei constitu;ionali stau
rea de revolti a soldatilor din Bucuresti i arderea Regu- gata 1i pink' la cea dein urml picituri de singe, numai ca a se Infien-
lamentului Organic si a Arhondologiei]. G. TRANS., XI teze odati cellea ce s-au ficut In revoluyiunea mIreatI dein 11/23 iuniu
(1848), p. 311-312 : Tara Romaneasca si Moldova. in Bucurelti".
6429 323.2 (498.1)
6439 323.2 (498.1)
[5tiri despre incercarea de rascoala din 2 septembrie a
soldatilor din Bucuresti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 145. [Proclamatia mitropolitului Neofit cu prilejul arderii Re-
gulamentului Organic si a Arhondologiei]. PRUNCUL R.,
323.2 (498.1) I (1848), p. 150 : Popolului Tanis Romaneltl ; INVET.
6430
POP., I (1848), p. 80 ; FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
[$tiri in legatura cu manifestatiile populare ce s-au facut p. 299 : Afurisirea regulamentuluI.
la Giurgiu, in 2-3 septembrie, cu prilejul plecarii lui Su-
leiman Pasa si al venirii inlocuitorului säu, Fuad Efendi]. 6440 323.2 (498.1)
POPORUL S., I (1848), p. 97-98 : Bucuresti.
[Dare de seama despre juramintul din 8 septembrie 1848
6431 323.2 (498.1) al taranilor din imprejurimile Craiovei]. NATIONALUL,
[Relatare cu privire la primirea facuta de Fuad Efendi I (1848), p. 20.
delegatiei romanesti venita in intimpinarea sa, la Giurgiu]. Adunarea a fost organizati de Fl. Aaron, administratorul districtului,
NATIONALUL, I (1848), p. 17 : Craiova. in prczenta lui Eufrosin Poteca.

318

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEAStA 121.2 (498.1)

6441 323.2 (498.1) 6453 323.2 (498.1)


[Se anunta ca Alexandru Dedu a adus la redactia zia- Fuad Efendi catre
[Scrisoarea comisarului imparatesc
rului doul diplome, prin care i s-au acordat ranguri boie- mitropolitul Tarii Rom'anesti]. BULETIN G. A., XVII
resti, ca sa fie arse]. PRUNCUL R., I (1848), p. 156. (1848), p. 169-170 ; VEST. R., XII (1848), p. 273 ; AL-
BINA ROM., XX (1848), p. 309.
6442 Strimbeanu, T. 323.2 (498.1)
Scrisoarea, scrisi In tabara de la Sinte1ti, la 10 septernbrie 1848,
[Descrierea ceremoniei arderii Regulamentului Organic la a fost trimisi mitropolitului in momentul pornirii armatei turcesti
Craiova]. NATIONALUL, I (1848), P. 21-23 : Craiova, spre Bucuresti. Arad ca armata sa vine si protcjeze i sa pazeasca
8 Septemvrie. legluita rinduiali.
6443 323.2 (498.1) 6454 323.2 (498.1)
CraiovenT de toate starile ! NATIONALUL, I (1848),
p. 23. Adresa poporului catri Fuad Efendi. FOAIE PT. MIN-
Populatia Craiovei e Indemnad sa iasi din iadiferenta i sa apere TE, XI (1848), p. 321-322.
revolutia impotriva reactionarilor. Datati : Bucurelti, 13 sept. 1848% Se arata ca rominii nu ant
dulmani ai sultanului, ci vor si se respecte constitu;ia i In nici un
6444 323.2 (498.1) caz 38 nu se readuca Regulamentul Organic ; romanii nu vor tidies
Catre unil streini. NATIONALUL,I (1848), p. 23. armele 1mpotriva turcilor.
0 parte din strainii din Romania slit acuzati de ingratitudine faCi de
poporul ei, deoarece fac cauzi comuni cu. reac;ionarii. 6455 323.2 (498.1)
[Descrierea ciocnirii din 13 septembrie dintre militia ro-
6445 323.2 (498.1) mneasc i oltile otomane]. VEST. R., XII (1848), p.
[Articol cu prileiul implinirii a 3 luni de aparitie a 274-275 : Bucurestl, 14 Septemvrie.
Pruncului Roman"]. PRUNCUL R., I (1848), p. 157.
/si exprimi speranta ci ()stile straine vor respecta deviza poporului 6456 323.2 (498.1)
roman : Libertate, Dreptate, Fratie". Refutavia articolului scris cu data de 14 Septemvrie in
jurnalul Vestitorul romanesc. FOAIE PT. MINTE, XI
6446 Boerescu, V. 323.2 (498.1) (1848), p. 349-352 [gresit : 343].
Fravilor cetateni. PRUNCUL R., I (1848), p. 158-159. Foaia cririca aspru comportarea comisarului Inaltei Forti In Bucu-
Fata de intrarea trupelor straine, autorul cere poporului roman relti Ia 13 septembrie, aratind ca darea de seama din Vestitorul R.
concordie, credinta i curagie. falsifid adevarul.

6447 Tell, generalul 323.2 (498.1) 6457 323.2 (498.1)


Apel catre junil Romaniei. VEST. R., XII (1848), p. 265. [Corespondente despre intrarea trupelor otomane in
Generalul Tell Indeamna tinerii si se inroleze In oitire, fiindu-le Bucuresti i lupta din Dealul Spirei]. G. TRANS., XI
Scum deschise tuturor, in mod egal, posibilitatile de 1naintare In grad. (1848), p. 316 : Tara Romineasca, 320 : Bucurestl, 343,
344, 348 : Tara Rornaneasca si Moldova.
6448 323.2 (498.1)
Societatea Filogvardista. PRUNCUL R., I (1848), p. 6458 V. M. 323.1 (498.1)
159-160. [Corespondentl airanumitI despre intrarea trupelor oto-
Se publica o instiintare prin care se face cunoscut ca aceasta so- mane in Bucuresti i lupta din 13/25 septembrie, in Dealul
cietate primelte bani ;i lucruri pe care poste 51 le prefaci In bani, Spirei]. G. TRANS., XI (1848), p. 323-324, 326-327 :
pentru Inarmarea gvardi;tilor. Ii4tiintarea e semnata de preledintele Tara Romaneasca si Moldova.
sociedvii, C. Aristia, si de mai multi membri ; de asemenea se publica
primele sume de bani i obiecte oferite. 6459 Costinescu, Nicolae 323.2 .(498.1)
6449 323.2 (498.1)
[Corespondença amanuntita cu privire la intrarea turci-
lor in Bucuresti i lupta din 13 septembrie 1848]. G.
[Protestul trimis de administratorul judetului Bralla, D. TRANS., XI (1848), p. 334-335, 339-340, 343-344, 348,
Golescu, comandantului trupelor turcesti, Rifat Pap]. 351-352 : Tara Romäneasci si Moldova.
PRUNCUL R., I (1848), p. 146.
D. Golescu protesteaza ca trupele turcelti, fira si anunte guvernul 6460 Rädulescu, C. 323.2 (498.1)
roman, fi-Ittl mutat tabara de la Galati la Braila.
[Scrisoare din Bucuresti due redactor, in care critia
6450 323.2 (498.1) si intregeste corespondenp lui Nicolae Costinescu asupra
intrarii turcilor in Bucuresti si a luptei din Dealul Spirei].
[Stiri despre intrarea trupelor stralne in Tara Roma- G. TRANS., XI (1848), p. 375-376, 379-380.
neasa]. AMICUL POP., I (1848), col. 254 : Tara Roma"-
neascI si Moldova. Autorul marturiselte a fi unul dintre accia ce de 18 ani lucreazi
Redactorul exclama : Siracii romlni I de abia ati gustat din Intru a Incalzi inimile romanilor acre vecinii lor turci, a-si lipi si
dulceata libertitii"... uni interesele cu ale In. Porti"..,

6451 323.2 (498.1) 6461 323.2 (498.1)


[Proclamavia Ministerului din Na'untru prin care sltenii [Corespondenti despre lupta din Dealul Spirei i inI-
sint indemnati si nu se teami de ostile turcesti ce sint in busirea revolutiei din Tara Romineask]. ORG. NATIU-
tarq. VEST. R., XII (1848), p. 266. NALE, I (1848), p. 89 : Principatele romanesci.
6452 323.2 (498.1) 6462 323.2 (498.1)
[Comentarii asupra marsului otirii otomane spre Bucu- lui Riza Pap, generalisimul armatelor oto-
[Scrisoarea
relti]. POPORUL S., I (1848), p. 101 : Bucurest1. mane, citre Omer Pap, prin care exprimi mulpmirile sale
In articol se afirma ca poporul roman nu se teme de acmes' armatl, pentru intrarea armatelor turcesti in Bucuresti i pentru
fiindca erie ci Turcia e singura lui protectoare sinced. Va a:Ica ci buna lor purtare]. Mnv. tlg Mak, I (1848), nr. 5,
nu mai poate tdi fad constitutie i atunci Turcia 11 va intelege. p. 17-18.

319

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 123.2 (498.1)

6463 323.2 (498.1) dejurstva otir1i i s depuna armele i munitiile]. BULE-


[Comandantul militar al orasului Bucuresti, Omer Pasa, TIN G. A., XVII (1848), p. 173-174 ; VEST. R., XII
face cunoscut locuitorilor ca sint interzise adunarile, pur- (1848), p. 275 ; Mv. r1ç EXtoz., I (1848), nr. 6, p. 22 :
tarea armelor si a cocardelor, precum i circulatia in oras ALBINA ROM., XX (1848), p. 318.
dupi ora 8 seara]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 170,
col. I ; VEST. R., XII (1848), p. 275 : $tiri oficiale. 6473 323.2 (498.1)
Copie dupa circularele porund date din partea Depar-
6464 323.2 (498.1) tamentuhn Cirmuirilor Judetelor. INV. S., V (1848), p. 96.
[Vizita lui Fuad Efendi si a lui Omer Pasa la spitalul Se comunica adresa inaintata de ,Cinstita Dejurstfi a oltirilor
ostisesc]. VEST. R., XII (1848), p. 277 : $tirl din Nairn- romanelti" cu privire la stringerea cinurilor de jos rispindite in
tru ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 277. principat", in urma revolutiei. Se anunti ca, dada' new' ostati vor
relevi grija ce au aratat-o fati de soldatii rornani riniti is trece peste termenul acordat revenirii, vor fi trata;i ,ca nilte prinli
Se
13 septembrie. - Text roman i francez. din fuga". Satele care ii vor adiposti vor fi pedepsite.

6465 6474 323.2 (498.1)


323.2 (498.1)
[Fuad Efendi anunta orele sale de audienta]. VEST. R., [Se vesteste sosirea lui Stolojan in Craiova]. NATIO-
XII (1848), p. 277 : StirI din Nauntru. NALUL, I (1848), p. 24, col. II.
Text roman Irani-as
Junii din oral sine indemnati si-I intimpine pe acest amic" al
revolutionarilor 8: si-1 rispliteasca ,,pentru plicutul voagiu ce a
savirsit".
6466 323.2 (498.1)
[Stiri despre revolutia din Tara Româneasca]. ALBINA 6475 323.2 (498.1)
ROM., XX (1848), 301. [Fuad Efendi anunta ca a trimis doul divizii impotriva
Despre luptele din Bucuresti intre armata turceasca ti cea romana, trupelor adunate de Magheru in Valahia Mica]. VEST. R.,
desfiintarea locotenentei 8i proclamatia generalului Liiders catre locui- XII (1848), p. 278-279.
torii Tarii Romanciti.
6476 323.2 (498.1)
6467 323.2 (498.1) [$tiri in legatura cu actiunea militara a lui G. Magheru
[Se anunta ca generalul Duharnel i Fuad Efendi, comi-
sarii imperiali, desfacind locotenenta i toat 5. oastea rom&-
neasca, au numit de cahnacam pe d. logofatul Cantacu-
in Oltenia]. G. TRANS., XI (1848) p. 328 : Din lagarul
roman dela Ramnic, 332, col. I [f.t.], 335, col. II
Bucuresti, 338-339 : Tara Romineasca si Moldova.
336 : -
zin"]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 301.
6477 323.2 (498.1)
6468 323.2 (498.1) [Documente n legatura cu actiunea lui Magheru in Ol-
Boerilor i voa lacuitorilor Valahil de toati clasa. BU- tenia dupa 13 septembrie]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
LETIN G. A., XVII (1848), p. 170-171 ; VEST. R., XII p. 315-321, 325-330, 369-371.
(1848), p. 273-274 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 305 Din Chnpul Its/ Traian 17 Septemvrie 1848, p. 315-316. [Descrie
306. sfir8itul revolutiei In Bucurelti 1i actiunea Magheru]. D-lut Costache
Proclamatia qui Fuad Efendi, datata in Bucurelti la 13125 septembrie. Cantacuzino, p. 317-319. [Protestul lui Magheru citre caimacan] ;
Afirmi ci o revolutic izvoriti din acel duh al comunismului im- [Proclarnatia lui Magheru citre poporul roman], p. 319-321 ; Protestul
potriva ciruia se bate 1i triumfeazi acum Europa intreaga, s-a ivit Domnulut General Maghieru citre consulatele puterilor saline din
intre voi 8i a turburat lini1tea", ci trebuie si se statorniceasca ordinea Bucurelet..., p. 325 ; Adresi a D-lut General Maghieru citre E. sa Fuad
legali 8i si piaci cu totul ver ce urmi a revolutiei" ; anunti ca a Efendi cu ocazia desfacerif lagirului din campul lui Traian, p. 325
ales caimacan pe logofitul Dreptatii Constantin Cantacuzino, care va 326 ; Adresa a D-lut General Maghieru citre E. sa Fuad Efendi cu
forma un minister vremelnic ; Omer Pala va fi guvernator ostilesc ocazia trimiterir demisiilor ofiterilor romini, p. 326-327 ; Rispuns la
al orasului Bucure8ti. Invita pe boieri si se intoarci la casele bor. iat scrisoarea consululut Britanic, p. 327 ; Proclamatie citre trupele ro-
pe ;Irani la munca cimpulut. mine, p. 328 ; [Proclamatia citre romani, la desfacerea taberei din
Cimpul lui Traian], p. 328-330 ; 0 adresi [a] generalului Magheru cure
6469 323.2 (498.1) Omer Pala, p. 369 ; Adresi citri fiecare din consult, p. 369-370 ;
[Compunerea guvernului Cantacuzino]. BULETIN G. A., Adresa D-lul Magheru citri sultanul, p. 370-371.
XVII (1848), p. 173, col. I ; VEST. R., XII (1848), p. 278. 6478
Marele logofit cavaler Ioan Filipescu, vornic din Nauntru ; ma- 323.2 (498.1)
rele logofit ti cavaler Gr. Gridilteanu, ministrul Dreptatii, marele [Scrisoarea consulului general al Marei Britanii in Bucu-
vistier i cavaler A. Ghica, ministrul Finantii ; marele postelnic ;IL
resti, Robert G. Colquhoun, adresata generalului Gheorghe
cavaler Joan Filipescu, secretarul Statului ; marele logofat i cavaler Magheru]. FOAIE. PT. MINTE, XI (1848), p. 367.
loan Cimpineanu, ministru controlor". II sfituiette si depuna armele, Increzindu-se in ajutorul Portii.

6470 6479 323.2 (498.1)


323.2 (498.1)
[Articol despre indepartarea guvernului constitutional din [$tiri i documente cu privire la revolutia din Tara Ro-
Tara Româneasc i despre caimacamul Constantin Can- maneasca]. BUCOV., I (1848), p. 4, 8-10, 15-16, 29-30,
tacuzino]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 29-31 : Romania. 32-34, 48-52, 71-72, 85-86 ; II (1849), p. 40-41.
Se publici ti urmitoarele documente : Adresa poporultd citri Euad
6471 Efendi (p. 48-49) ; Rispuns a G. Maghieru la scrisoarea consululut
323.2 (498.1) Britanic (p. 49-50) ; Protestul Domnulul General Maghieru citre
[Proclamatia caimacamului Constantin Cantacuzino catre consulatele puterilor striine din Bucuresti (p. 50) ; Protestatia loco-
BULETIN G. A., XVII (1848), p. 171 ; ALBINA tenentel domnesti caul sultanul Abdul-Megid (p. 71-72 gi 85-86),
ROM., XX (1848), p. 306. care e semnati de I. Eliade 1j Chr. Tell ; Protestatia Romanilor din
Cairnacanul aduce la cunottinta generala ci s-a restabilit lagiuita Valahia adresati Angliel, Austriet, Frantet 8 Prusiel (an. II (1849),
cirmuire" ti-i indeamni pe locuitori la supunere. p. 40-41).
6472 323.2 (498.1) 6480 323.2 (498.1)
[Proclamatia caimacanului Constantin Cantacuzino, prin Protestatia Locotenentel domnestI catra sultanului Abdul-
care face cunoscut ca ofiterii otirii rominesti pot purta Megid. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 345-348.
unilorma 8i sabille, iar soldatii trebuie sa se prezinte la semnata : I. Eliade, Hr. Tell, 1848, oct.

320

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6481 323.2 (498.1) 6492 323.2 (498.1)


[Se vestege c Eliade, Tell §i Magheru s-au refugiat la [Se publica o scrisoare din Bucuregi, nesemnata, in care
Sibiu]. INVET. POP., I (1848), p. 88 : Noutiv. se condamni revolutia din Tara Româneasca]. ALBINA
In copia manuscrisi a nr. 22, din B.A.R. ROM., XX (1848), p. 329-330 : Tara romaneasci.
6482 323.2 (498.1) 6493 N. N. 323.2 (498.1)
[Dupà o scrisoare primita din Brasov, se anunta c fostul Domnulul Redactor al Albind roma/leg!. ESPATRIATUL,
domnitor al Tärii Rornânegi Gh. Bibescu a plecat I (1849), p. 5-8, 11.
in 25 septembrie, cu toatal familia sa, din acel oral, spre Raspuns la un articol aparut in foaia lui Asachi, nr. 82 din 1848,
Moldova]. INVET. POP., I (1848), p. 88 : Noutati. la rubrica Tara romaneasci. Se reproduce mai intii acest articol, in
In copia manuscrisi a nr. 22, din B.A.R. care milcarea revolutionara romani era caracterizati drept ,smintirea"
poporului prin propoveduirea unor principii, care vedem pretutindeni
6483 323.2 (498.1) semanind anarhie". In raspuns, N. N. arati pe larg ca revolutia din
[Proclamatia caimacamului Cantacuzino 1i a lui Omer Tara Romaneasci n-a fost o revolutie de patime", ci o mi;care de
Pap catre negustori]. BULETIN G. A., XVII (1848), principii".
p. 173 ; VEST. R., XII (1848), p. 275.
1i indeamni sa-gi reia ocupatiile firi teama. 6494 Un sitean 323.2 (498.1)
Citeva cuvinte, asupra proprietatit. FOAEA -SATULUI,
6484 323.2 (498.1) VI (1848), p. 1-3 [neterminat].
[Comisarul imparatesc Fuad Efendi i caimacamul Tarii Autorul face bilantul urmirilor revolutiei din 1848 : Aproape de
Românegi decreteaza ca un numar de 22 persoane, care patru luni sine de clod rascoala a incetat ;i lini;tea s-a restatornicit".
intarità tulburarile, sa fie trecute peste granita]. BULETIN Dupt el, acest bilan; ar fi dezastruos : Pimintul s-a sterpit de ne-
G. A., XVII (1848), nr. 42, p. 157 bis-158 bis ; VEST. R., munci ; licuitorii ;Irani sint unii lipsiti de hrani pentrucl nu au
XII (1848), p. 275-276 ; ALBINA ROM., XX (1848), ingrijit la vreme de lucru plugiriei ; altii deli au vice 11 bucate, nu
p. 318. gisesc sa le vinzi ;i si citige ca in vreme de pace ; neguilitorul 11
Printre cei trecuti in lista sine : I. Eliade, Chr. Tell, N. ;i $t. Go- proprietarul s-au smintit in toate speculatiile ;i in tot traiul lor din
lescu, N. 1i C. Balcescu, C. Rosetti, C. Bolliac, C. Aristia etc. indiritnicirea taranilor muncitori 1i din greutatea vremilor ; in sfir;it
negotul sta in nemi;care, creditul s-a tliat peste tot'. Autorul se aratl
6485 323.2 (498.1) neliniltit de tuiburarea sitenilor", considerind el ea e cauzati de
[Decretul dat de comisarul Fuad §i de caimacamul Can- propoveduirile revolutionarilor cu fagaduieli' ;i cu alitari de veil-
tacuzino prin care mitropolitul Ungrovlahiei este poftit si ma;ie imporriva proprietarilor".
trimitã la manastiri i sà tina sub supraveghere pe preotii
51 calugarii care au activat in timpul revolutiei]. BULETIN
6495 323.2 (498.1)
G. A., XVII (1848), p. 175 ; VEST. R., XII (1848), p. 279. [Adresa comisarului Fuad catre mitropolitul Tarii Ro-
maneiti prin care ii aduce la cunogintl Ca, intrucit linitea
6486 323.2 (498.1) s-a restabilit, poate si dea dispozitiile necesare pentru in-
[Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, catre toti pravoslav- trebuintarea clopotelor de la biserici]. VEST. R., XII
nicii cregmi din Tara Romaneasca]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 279.
(1848), p. 313-314.
Dezleagi pe toti cei ce s-au legat cu acea nepravilnica ;i silnici 6496 323.2 (498.1)
legatura' a revoluviei. cà Fuad, comisarul imparatesc, i caimacamul
[Se anunç
Cantacuzino au adus multumiri cirmuitorului judetului Dolj,
6487 323.2 (498.1) clucerul Filipnu, pentru activitatea depusi in restabilirea
[Fuad Efendi cere caimacamului s ia masuri pentru ca ordinii legale]. VEST. R., XII (1848), p. 279, col. II.
taranii sa efectueze muncile agricole]. VEST. R., XII
(1848), p. 278, 283, col. I ; ALBINA ROM., XX (1848), 6497 323.2 (498.1)
p. 321-322. [Se anunci ca Suleiman Pasa s-a tutors la Constatinopol
Text roman ;i francez. si a raportat marelui vizir despre misiunea sa in Principate].
VEST. R., XII (1848), p. 279 : Turcia.
6488 323.2 (498.1)
[Decretul comisarului Fuad §i al caimacamului Canta- 6498 323.2 (498.1)
cuzino prin care taranii sint obligati sa depuna orice fel de [Comanda trupelor otomane protesteazi public impotriva
arme primite in timpul revolutiei]. BULETIN G. A., zvonului ca aceste trupe ar fi facut masacre in drum spre
p. 175-176 ; VEST. R., XII (1848), p. 279. Bucuresti]. VEST. R., XII (1848), p. 287.
Text roman qi franca:,
6489 323.2 (498.1)
[Masuri pentru adunarea echipamentului, armelor 5i mu- 6499 323.2 (498.1)
nitiilor cu care multi dintre soldatii otirii rom'anegi se [Se vestege ca Rifaat Pap, comandantul trupelor tur-
raspindisera prin çar, in urma ultimelor eveninlente]. BU- celti in Moldova, a venit la Bucuresti, ca sa-1 viziteze pe
LETIN G. A., XVII (1848), p. 186 : Catre Ogirea Roma- comisarul Fuad]. VEST. R., XII (1848), p. 291.
neasca, 190-191 : Departamentul din Nauntru.
6490 323.2 (498.1) 6500 323.2 (498.1)
[Masuri pentru dezarmarea populatiei]. BULETIN G. A., [Proclamatia generalului Liiders adresata locuitorilor TA-
XVII (1848), p. 211-212 : Jurnal. ribRomanegi" cu ocazia trecerii armatelor rusegi, la
16 septembrie, peste Milcov]. BULETIN G. A., XVII
6491 323.2 (498.1) (1848), p. 174 : Locuitorilor Taril Romaneg1 ; VEST. R.,
Scrisoarea Domnilor Boerilor §i a lacuitorilor din capi- XII (1848), p. 276 : Locuitorilor Tani! Romineld ; AL-
tala Bucuregi catre Excelenta Sa Fuad-Efendi, Comisar in BINA ROM., XX (1848), p. 301 : Locuitorilor Tarii Ro-
Printipaturi. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 174-175 ; ma/leg!.
VEST R., XII (1848), p. 276 ; ALBINA ROM., XX (1848), Anunti ca a primit porunct sa ocupe, impreuni cu trupele sulta-
p. 318-319. nului, Tara Romaneascispre a stivili nenorocita propa;ire a pro-
I; aduc laude ;i recuno;tinta pentru dragostea pe care ar fi aritat-o pagandei razvrititoare 81 a se statornici in ;am voastrl guvernul legi-
fata de locuitorii ;Ins. tim". In Albina Rom., text romin Ii francez.

21-3172 .321

www.dacoromanica.ro
323.1 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6501 323.2 (498.1) 6512 323.2 (498.1)


[Se vesteste cl la 25 septembrie s-a tutors in Bucuresti [Se anunta cal, in urma interventlei armatelor straine,
generalul Duhamel, venind de la Buzau]. VEST. R., XII taranii din citeva sate ale tinutului Arge i Teleorman au
(1848), p. 277 : Stir! din Nauntru. fost nevoiti sa se supuna ordinelor caimacamiei]. BUCOV.,
Text roman i francez. I (1848), p. 72 : Bucuresti, 5 noemb. 1848.

6502 323.2 (498.1) 6513 323.2 (498.1)


[Se anunta ca la 26 septembrie a sosit in Bucuresti con- [Ofisuri ale caimacamului C. Cantacuzino prin trite-
sulul general al Rusiei, Kotzebue]. VEST. R., XII (1848), legere cu comandantii ostirilor imparatesti" cu privire
p. 278. la aplicarea ordinului pentru dezarmarea populatiei civile
Text roman si francez. din sate si orase]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 241,
241-242 : C. Departament din Niuntru, 242 : Cinstitulul
6503 323.2 (498.1) Departament al Trebilor din Nauntru, 242-243 : Cinstitel
[Se anunta intrarea in tara a ostilor rusesti, sub co- Politib 255, 277-278 : Cinst. Departament al Trebilor
manda generalului Liiders]. VEST. R., XII (1848), P. 281 din Nauntru.
282 : $tirl din Nauntru. Primesc invoire a poarte arme dorobantii, curierii, satenii ce
Text roman si francez poarti slujba cordonului granitelor", .slujbasii contracciilor°, padurarii,
arendasii, v5tafii, boierii ;i negustorii care calitoresc, cirmuitorii, sub-
6504 323.2 (498.1) ocirmuitorii ;i pomojnicii cirmuirilor".
[Ceremoniile cu prilejul instalarii in Bucuresti a armatei 6514 323.2 (498.1)
generalului Liiders]. VEST. R., XII (1848), p. 285-287 :
$tirl ofitiale. [Porunca catre ostirea romaneasca a caimacamului C. Can-
Tedeum-ul de la biserica Sirindar. Cuvintarea mitropolitului Neofit. tacuzino, in care sint trecuti stabil" si ober-ofiterii"
Revista trupelor rusesti pe cimpul Colentina. Text roman 1i francez. care fac parte din stabul ostirii]. VEST. R., XII (1848),
p. 284.
6505 323.2 (498.1) In fruntea listei se all! polcovnicii Ioan Odobescu, Ioan Solomon
i Iulie Enghel.
[Despre ceremonia de la manastirea Sarindar din Bucu-
resti, cu prilejul concentrarii armatei rusesti de pe cimpul
Colentina]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 345. 6515 323.2 (498.1)
[Porunci ale caimacamului Cantacuzino cu privire la
6506 323.2 (498.1) raminerea in slujba activa a polcovnicilor viconte de Gra-
mont i Bibescu]. VEST. R., XII (1848), p. 287.
[Stiri in legatura cu intrarea trupelor rusesti in Bildt-
resti]. G. TRANS., XI (1848), p. 336 : De supt Carpatl,
2 octomvrie, 352 : Bucuresti, 14 oct. v., 364, 368 : Tara 6516 323.2 (498.1)
Romaneasca si Moldova. [Dou'a adrese prin care Fuad Efendi cere caimacamului
sä ia masuri pentru a stavili specula cu alimentele de prima
6507 323.2 (498.1) necesitate]. VEST. R., XII (1848), p. 282, 289-290 : $tirl
[Consulul Rusiei, Kotzebue, viziteaza inchisoarea pentru ofitiale.
detinutii politici, la Vacaresti]. VEST. R., XII (1848), Text roman ;i francez.
p. 317 : $tui ofitiale.
Text roman ;i francez 6517 323.2 (498.1)
6508 Urziceanu, C.
[$tiri cu privire la masurile luate de caimacam, la ce-
323.2 (498.1) rerea lui Fuad Efendi, pentru ieftinirea articolelor de prima
Carrul lute. G. TRANS., XI (1848), p. 383-384, 387 necesitate]. VEST. R., XII (1848), p. 309-310.
388, 393-394. A numit o comisie, la care a luat parte si Rustem Bei, delegatul
Comentarii in legituri cu evenimentele din septembrie din Tara lui Fuad Efendi in aceasta chestiune. Comisia a recomandat scaderea
Romineasci. Autorul se arati partizan declarat al turcilor i ostil
pretului plinii i imbunitiçirea ei. In ledinta Sfatului Orisenesc, s-au
politicii Rusiei. hotirit, de acord cu corporatiile respective, noile preturi pentru pline
si luminiri.
6509 323.2 (498.1)
[Reclamatii cu privire la fuga robilor tigani de la sta.- 6518 323.2 (498.1)
pini, publicate de catre Departamentul din Nauntru]. BU-
LETIN G. A., XVII (1848), p. 214, 235, col. I, 238, 267, [Se instituie o comisie pentru trimiterea la urma lor a
281-282, 283. elementelor flotante din orase]. VEST. R., XII (1848),
Acegi robi .s-au ficut nevizuti cu prilejul evenimentelor trecute",
p. 283-284 [Decretul dat de Fuad g de caimacam ; Jur-
adici in timpul revolutiei.
nalul Sfatului Administrativ].

6510 323.2 (498.1) 6519 323.2 (498.1)


[Circulara prin care se atrage atentia cirmuitorilor de [Decretul caimacamului Cantacuzino, prin care mai multi
judete sà rezolve cu promptitudine diferitele reclamatii ce judecitori sint indepartati din posturile lor]. VEST. R.,
li se adreseaza]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 238 XII (1848), p. 297 : CalimIcamia printipatultu Tani! Ro-
239 : Departamentul din Nauntru. manestl.
Se arata ci se produce o mare invilmasall ai impiedecare" in lu- Printre acestia sint clucerul Alccu Samurca; si paharnicul Costache
cririle departamentulto .pentru obiceiul ce au de a umbla incirdositi Vii;oreanu.
pentru o jalba mai multi locuitori".
6520 323.2 (498.1)
6511 323.2 (498.1) [Se face cunoscut ca este interzis locuitorilor Tarii Ro-
[Masuri pentru curmarea conflictelor dintre proprietari mânesti de a primi in secret gazeta Brasovului, precum si
siclacasi]. VEST. R., XII (1848), p. 290-291 [Ofisul cai- alte gazete streine Ma a fi censurate aid si slobozite in
micamiei catre Departamentul din Niuntru]. circulatie"]. VEST. R., XII (1848), p. 308 : Secretariatul
Text rosnia si francez. Statului.

322

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6521 323.2 (498.1) 6531 323.2 (498.1)


[Scrisoarea trimisa de boierii judetului Rimnicu-Vilcii ge- [Relatare despre ceremonia dezlegarii ostasilor de jurl-
neralului Hasford, in care ti exprima multumirea pentru mintul prestat In timpul revolutiei din Tara Romaneasca
sosirea ostilor rusesti in acest oral]. VEST. R., XII (1848), si a depunerii noului juramlnt]. VEST. R., XII (1848),
p. 307. p. 337 : Stiri ofitiale.
Se adaugi ci un mic numir de revolutionari, cu desarte inchipuiri, Text roman si francez.
dupl ale lor vointe i numai sprc al lor in parte interes, puindu-se
in capul obliduirii, a ruinat drepturile respectate de tot poporul. 6532 323.2 (498.1)
- Text roman si francez. Cuvint rostit de Ecs. Sa generalul Duhamel. VEST. R.,
XII (1848), p. 337-338 ; BULETIN F. 0., XVI (1848),
6522 323.2 (498.1) p. 402-403.
[Scrisoarea adresata de boierii din judetul Gorj genera- Cuvintare adresati militiei Tirii Romanesti la 28 noiembrie 1848.
lului Hasford, comandantul ostirilor rusesti din Oltenia]. - In Vestitorul Rominesc, text roman si francez.
VEST. R., XII (1848), p. 312.
Afirma ca, prin milostivirea rarului, tara ar fi fost salvata de la 6533 323.2 (498.1)
prapastie, unde o dusera un mic numar de tulburitori, vraimasi ai [Cuvintarea rostita de generalul Duhamel la plecarea sa
omenirei". - Text roman ii francez. din taxa]. Mriv. TA; BXctx., I (1848), nr. 7, p. 25.
6523 323.2 (498.1) 6534 323.2 (498.1)
[Scrisoarea adresata de boierii din orasul Craiova gene- Cuvint rostit de Ecs. Sa Omer Pala. VEST. R., XII
ralului Hasford, comandantul ostilor rusesti in Oltenia]. (1848), p. 338 ; BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 403.
VEST. R., XII (1848), p. 312. A fost rostit in fata militiei Tirii Romanesti, la 28 noiembrie 1848.
Exprima bucuria lor pentru sosirea generalului in Oltenia. - In Vestitorul Rominesc, text roman ;i francez.

6524 323.2 (498.1) 6535 323.2 (498.1)


Adresa boierilor si locuitorilor din Craiova. Excelentil [Cuvintarea tinuta de Omer Pasa inainte de a pat-Li
Sale Mehmet-pasa, comandantul trupelor imperiale din tam]. Mriv. tAs BkaX., I (1848), nr. 7, p. 25-26.
Mica-Valahie. VEST. R., XII (1848), p. 317.
Ii arati multumirea pentru buna purtare 6536 323.2 (498.1)
a trupelor turcest..
- Text roman si francez. Corespondenta din Bucuresti. ESPATRIATUL, I (1849),
P. 3-
6525 323.2 (498.1) Thficigazi starea din Tara Rom3neascl dupi inibu5irca revolutiei.
Se adaugi o scurta Corespondenti din Paris, in care se &firma ci,
[Departamentul din Nauntru aduce la cunostinta gene- prin D. L., cauza romaneasci va intra in discutia Camerei Deputa;ilor
rala c s-au format in orase comisii speciale la care trebuie din Franca. - E vorba, probabil, de Lamartine.
depuse armele i praful de pusca]. VEST R., XII (1848),
p. 314.
6537 G. V. 323.2 (498.1)
Se arati Dedepsele pentru aceia care nu se vor conforma.
[Articol In care - dui:4 scrisori primite pe toata zioa" -
infatileaza starile din Tara Romaneasca]. ESPATRIATUL,
6526 323.2 (498.1) I (1849), p. 11, col. II - 12.
[Se face cunoscut c intrarea i iesirea din Tara Roma- Inteligenca"... zace prin temnite". Taranii zac in tacere si in
neasca in Austria grit admise numai pe baza unui pasaport amortire".
si pe drumurile cunoscute], VEST. R., XII (1848), p. 325-
326 : Departamentul din Nauntru. 6538 323.2 (498.1)
Text roman i francez. Tara Romaneasca. ESPATRIATUL, I (1849), p. 12.
Se arati ci ciocoii au adus in ;ail trupele striine, ca sa-i apere de
6527 323.2 (498.1) un popor blind. Se comenteazi arestarea ;i expulzarca sotiei lui
[Ofisul caimacamului clue comandantul ostirii, In care Magheru, care avusese o foarte buna primire in Brasov.
anunta c ostasii trebuie sa depuni un nou juramInt].
VEST. R., XII (1848), p. 330. 6539 [Bolliac, C.] 323.2 (498.1)
[Articol-proclamatie]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 1.
6528 323.2 (498.1) Numai o unire a romanilor cu ungurii va putea si indrepte soarta
Proclamatie catre ostirea Romaneasca. VEST. R., XII celor doui popoare : astizi nu sint luptele intre cutare i cutare
(1848), p. 330. natie, intre cutare si cutare impirat ; astazi este o singuri lupti in
Caimacamul Cantacuzino arati ostasilor ci jurimintele care le-au toati Europa : este lupta intre Libertate si Tiranie ; intro popoli si
fost dictate de capii riscoalei sint nepravilnice ;i fira tarie" i vor dinastii".
fi socotite desfiintate i lepidate" ; ei vor depune un nou jurimint.
6540 [Bolliac, C.] 323.2 (498.1)
6529 323.2 (498.1) Dreptate fratie ! ESPATRIATUL, I (1849), p. 1-2.
[Se vesteste ca. mai multe persoane care au luat parte la Se adreseaza celor din Tara Romaneasci Fratilor romani din
administratia revolutionara" au fost arestate i inchise la Romania ! Libertatea a ajuns la frontiera voastri ; sint sase luni de
manastirea Vicarelti]. VEST. R., XII (1848), p. 333 : cind aceste dulci cuvinte : Dreptate, Fra;ie I voi nu le-a;i mai auzit"...
Stirl ofitiale. Aceasta fu isprava confratilor nostri, pe care ii chcmam cu blindete
ca si ne facem o patrie comuna, liberl si fericiti". Ii indeamni si
Text roman i francez. nu piardi speranca Libertatea a prins Marini in Europa"... tirania
se biciuieste in toate pirtile".
6530 323.2 (498.1)
[Se vesteste ca Omer Pasa, comandantul oltirilor oto- 6541 323.2 (498.1)
mane, a pornit din Bucuresti ca sa viziteze orasele Tirgo- [Se raspunde gazetei nemtesti din Brasov si se arata
vistea, Cimpulung, Pitesti i apoi Oltenia]. VEST. R., XII telurile revolutiei romanilor]. ESPATRIATUL, I (1849),
(1848), p. 360 : 5tiri ofitiale. p. 13-14.

323

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)

6542 Balce]-scu, C. 323.2 (498.1) 6551 323.2 (498.1)


Domnilor Reacvionarl din Romania ! ESPATRIATUL, I [Circularl prevaliind masuri pentru impiedicarea incen-
(1849), p. 14. dierii lanurilor de cereale ale proprietarilor de catre varani].
Reactionarii slat avcrtizati cI vor rispunde de toate faptele lor. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 6 : Departamentul din
Nauntru.
6543 323.2 (498.1)
Coresponden0 din Bucureiti. ESPATRIATUL, I (1849), 6552 323.2 (498.1)
p. 22. [Masuri in legatura cu pagubile ce au suferit arendasii
Se descrie regimul de teroare instituit de guvernul reactionar : §i proprietarii din indaratnicia i reaoa voin ta. a c1a.c41or
Functionarii politii"... sub feluri de pretexte, cind denuntind pe in cursul revoluvii"]. BULETIN G. A., XVIII (1849),
unul de a;ititor, cind c-ar fi vorba de ceva in contra hotiilor ciocoiesti, p. 145 : Cairnacamia Tani! RornaneitI, 145-147 : Sfatul
inchid, bat, jefuiesc pe biecii oameni, i toate acestea si yid aprobate Administrativ Extraordinar ; FOAEA SATULUI, VI (1849),
de guvern"... p. 33 : Ci-lul Departament l Trebilor din Launtru, 33-34 :
Jurnal.
6544 323.2 (498.1) Proprietarii ;i arendasii au cerut ca sI fie despIgubiti de cItre
Oranii clIcali. S-au numit in fiecare jude; comisii compuse din boieri,
[Cirmuirea revolutionari din Transilvania nu e recu- ca sI cerceteze aceste pagube. Se precizeazI imprejurIrile in care cli-
noscuta de caimicamia Tarii Romine§ti]. BULETIN G. A., ca§ii sint obligati la despagubirea proprietarilor.
XVIII (1849), p. 117 : Departamentul din Nauntru.
Initiincare pentru cei ce vor s cIlItoreascI peste granita tran- 6553 323.2 (498.1)
silvineanI.
[Decretul caimacamiei catre Departamentul din Nauntru,
prin care cere si fie pedepsiti slujbasii vinovavi de neorin-
6545 Znagovean, Ioasaf 323.2 (498.1) duielile pricinuite pe seama comisiei insarcinate cu cercetarea
Fratilor preo0 din Tara romaneasca. ESPATRIATUL, pretenviilor proprietarilor, pentru pagubele suferite in timpul
I (1849), p. 38-39. evenimentelor din 1848]. VEST. R., XIII (1849), p. 137 :
Dupl ce it prezinti pe cIlatorul de jurimint, mitropolitul Neofit, Acte oficiale.
ti indeamni apoi pe preotii din Tana RomineascI a-1 privi ca pe tin Text romln $i trances.
lepidat de biserica lui Crinos.
6554 323.2 (498.1)
6546 Znagoveanu, Ioasaf 323.2 (498.1) [Circulara Departamentului din Nauntru catre cirmuirile
[Despre cele §ase juraminte date de mitropolitul Tarii judetelor, prin care se face cunoscut ca se desfiinteaza co-
Române§ti, Neofit, in interval de trei luni]. ESPATRIA- misiile din fiecare judet, infiinvate ca sã cerceteze pre-
TUL, I (1849), p. 33-34. tenviile de pagubile izvorite din nesupunerea clacasilor in
cursul revolutii"]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 398-
6547 B-[lce]scu, C. 323.2 (498.1) 399 ; VEST. R., XIII (1849), p. 337.
Dezvoltarea inteligençii i a caracterului roman din Ro- 6555 323.2 (498.1)
mania. ESPATRIATUL, I (1849), p. 41-42.
Pornind de la principiul cI fericirea unei na;ii atirni de la insti-
Ferman catre prinvul Barbu $tirbeT, Domnii al Tani! Ro-
fie drepte ;i sociabile, autorul afirm!
tutiile sale", care trebuie sI
mane§tI. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 252 ; VEST. R.,
cI doul secole de ,regim despotic" au dus poporul romln la amortire.
XIII (1849), nr. 50, p. 199-200.
Primul semn al depeptirii a fost revolutia lui Tudor Vladimirescu. Prin acest firman, se ordonI exilarea fruntalilor revolutiei romInelti
Revolutia din 1848 in adevar fu o revolutie sociali, dar care dupI din 1848. La stir; it, se public! o List! anume de individele ce urmearl
imprejurlri luI un caracter politic". Ea inalt1 mult demnitatea a se depirta din principate. /n p. 284 a Buletinului 0 in p. 212 a
nationall'. Ca revolutia sI dea roade, trebuie ca toate institutiile sI Vestitorului, firmanul se public! din nou. - Text romln ;i hancez.
se transforme conform cu ,principiul democratic".
6556 323.2 (498.1)
6548 323.2 (498.1) [Versiune francezi a firmanului adresat lui Barbu
Stirbei cu privire la frunta4ii revoluvionari munteni a ciror
[Nota adresata de comisarii Fuad i Duhamel caimaca- intoarcere in tara este interzisa]. JOURN. DE B., I (1849),
mului Tãrii Române4ti, prin care cer ca si se ia masuri p. 126, col. 138.
impotriva raucugetatorilor, care raspindesc vorbele cele
mai diFncatel. ALBINA ROM., XXI (1849), supl. la 6557 323.2 (498.1)
nr. 21, p. 2.
Ei afirmI cI ambele inalte curti doresc sI restabileascl in Tara
[Domnitorul $tirbei anunta masuri severe contra celor
Romlneascl ordinul legiuit i liniltee. ce n-au inteles politica sa de destindere §i uneltesc mai
departe]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 281.
6549 323.2 (498.1) 6558 323.2 (498.1)
[Decretul adresat de caimacamie, la 15 aprilie 1849,
Departamentului Dreptatii, pentru cercetarea faptelor cri- [Porunca domneasca prin care se dispune gratierea ares-
minale care au rasturnat ordinul legiuit in Tara Roma- ta;ilor politici de la Margineni] . BULETIN G. A., XIX
neasca"]. VEST. R., XIII (1849), p. 125-126 : Acte ofi- (1850), p. 289-290 [Porunca d omneasca].
ciale ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 135. Afar! de C. Zaman, Sc. Turnavitu 0 Al. Petrescu.
Se va infiinta, potrivit ordinului sultanului, o inaltI curte criminal!, 6559 323.2 (498.1)
care va judeca pe vinova;ii politici, tmpIrtiti in doul categorii :
1) aceia care s-au opus cu armele la intrarea trupelor imperiale oto- [Porunca domnitorului B. $tirbei referitoare la trecerea
mane 2) aceia care au ars ;I au pus sI ardI Regulamentul Organic. serd. Opran si a capitanului Caracasidi peste granita in
- Text romIn 0 trances. Austria, cu papport fals]. BULETIN G. A., XIX (1850),
p. 318
6550 B. 5tirbei arat! ci serd. Opran in anul 1848 luind parte activ! la
323.2 (498.1) turburirile de atunci" a fost iertat i i s-a Ingiduit si revinI in tar!.
[Ion Catina dezminte ca fratele sau Constantin ar fi Totuli el, atrigindu-1 1I pe cipitanul Caracasidi i ,amigind pa ofi-
decedat in urma tratamentului suferit ca arestat politic, terul granitii", a trecut in Austria, umblind din loc In loc cu uneltiri
deodata cu el]. VEST. R., XIII (1849), p. 69 : $tir1 oficiale. bInuite". In consecintI, kairilte ca Opran si Orison! lam in
Text ;gran i francez. terrnen 4c 5 zilc,

324

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 323.2 (498.3)

6560 323.2 (498.1) Se publici proclamatia dad de Iorgu Sturza ti C. Gheorghe Can-
[Parucicul Gh. Calotescu din polcul 3 e pedepsit pentru sacuzino, in urma expunerii doleantelor obnii din adunarea de la
27 martie 1848.
cà pe cind comanda punctul de granivä Virciorova
a lasat s treacä Iasi formele cuviincioase" pe serd. Ni-
colae Opran peste graniti de doul ori]. BULETIN G. A., 6570 323.2 (498.3)
XIX (1850), P. 321 : Porunci catre ostirea Romaneasci. Iasii 2 MaiO. Punturile adresei moldovenilor. G. TRANS.,
XI (1848), p. 171-172 Moldova.
6561 323.2 (498.1) Textul memoriului Inaintat domnitorului Moldovei in martie 1848,
Populului roman. ROMANIA VIIT., I (1850), P. 3-5. impreunI cu uncle amInunte asupra modului cum a organizat Mihail
Manifest-program al revistei, semnat de : C. BIlcescu, D. BrItianu, Sturza represiunea impotriva milcarii politice incepute in Iasi.
C. G. Florescu, S. Golescu, N. Golescu, G. Magheru, B. Milinescu,
A. Paleologu, C. Rosetti, I. Voinescu. Isi emprimi increderea in rein- 6571 323.2 (498.3)
vierea poporului romIn dupl. Infringerea tiraniei prin democratie. [Ofisul domnitorului Mihail Sturza adresat iubiçilor
nostri oraseni de toate treptale" din capitala]. ALBINA
6562 Malinescu, B. 323.2 (498.1) ROM., XX (1848), p. 107 ; VEST. R., XII (1848),
Flamura (stégul) Romanilor. ROMANIA VIIT., I (1850), p. 113-114.
p. 16-18. Arati cl in curgere de citeva zile" linittea a lost tulburatI de
Libertatea nu se ia in dar, ci se cucerelte. Romlnii vor putea sfi- citiva netrebnici cu cugetIri tulburate dintre boieri, dar In urma
rima tirania fiind credincion flamurii lor : Dreptate, FrItie, Unitate. mIsurilor luate au lost prinsi cei mai vinovati dintre dIntii", iar
,komplotuV, urzit cu viclene 6nchipuiri ;i ademeniri", a fost sfIrimat
6563 Bilcescu, C. cu totul ;i locuitorii sI se linineascI, iar fiecare .sI-si urmeze ca di
323.2 (498.1) mai inainte indeletnicirile sale fad nici o indoire".
Cheltuierile revoluviel si ale reactid in Tera Romaneasca.
ROMANIA VIIT., I (1850), p. 41-46. 6572 323.2 (498.3)
Apia guvernul revolutiei de la 1848 de acuzatia cI ar fi risipit
banii statului. [Nota cu privire la uneltirile a chiva tineri dintre
boierii" moldoveni impotriva cirmuirii]. ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 107 : Iaii ; VEST. R., XII (1848), p. 113 :
6564 323.2 (498.1) Moldavia.
din Tara Romaneasca
[Despre activitatea emigranvilor Cirmuirea, multumitI inteleptelor ti energicilor mIsuri" luate, .1
in strainatate]. G. TRANS., XIII (1850), P. 140-141. intimpinat nenorocirea ce nesmintit s-ar fi revIrsat asupra pacinicilor
licuitori a oapitalei", filch buna orindueall ti lininea ear s-au resta-
tornicit spre minghierea publkului recunoscitoriu".
(498.3) MOLDOV A
6573 323.2 (498.3)
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza prin care face cu
6565 323.2 (498.3) noscuta atitudinea varului Rusiei fava de situaçia politica
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza catre cluc. Panteli- din Moldova]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 108 ;
mon Curt, revizorul Departamentului din Launtru, prin VEST. R., XII (1848), p. 114.
care ii aduce mulvumiri de osirdnica lucrare" ce a intre- Contele Nesselrode a flout cunoscut, la 16 martie, domnitorului cI
buinvat spre statornicire linistii intre lacuitorii a vreo impIratul Rusiei este hotirit .de a nu ingidui anarhiei sI resbat3
citeva sate din tin. Covurluiului"]. BULETIN F. 0., VI in partea provinciilor otomane alezate sub a sa protecçie 1i cI se va
(1838), p. 271. opune .incercIrilor, care ar avea de scop a slibi leghturile ce unesc
Lininea a fost tulburati din oarenare delarte auziri i nechibzuka aceste tIri cu Imperil OtomanV. In incheiere, domnitorul cere ca fie-
tntrebuintare a posesorilor i proprietarilor de mosie. care sI se fereasch cu deadinsul de orice ademeniri de afarl venite sau
inliuntru urzite, de defIimate ;i struncinItoare inchipuiri, ce nu pro-
6566 323.2 (498.3) duc alta decum vItimare patriei".
[$tiri despre descoperirea unui complot la Iasi]. G.
TRANS., II (1839), p. 80 : Moldova. 6574 323.2 (498.3)
Se afirmi cS Usti! era mai sI se facl la 17 mart. teatrul unor [Articole din presa straina asupra evenimentelor in le-
scene crunte. 0 aduniturI de oameni rh hothrise a aprinde orasul la gatura cu revoluvia din Moldova si Tara Romaneasca].
mai multe locuri, a omori pe printul, pe mitropolitul si pe mai multi PRUNCUL R., I (1848), p. 27-28 [f. t.], 66-68, 72 :
boieri". S-au flout 60 de arestiri. Dupi Ofner Pesther Zeitung. Franta, 75, col. II [f. t.], 87-88 : $tirl din afara, 95
[f. t.], 115-116, 135-136 : Germania.
6567 323.2 (498.3)
[Se anunta. c spitarul Mihalachi Cantacuzino s-a de- 6575 323.2 (498.3)
partat de capitall, cu indatorire a ramine la ;ark' pe mosia [Despre uneltirile domnitorului Mihail Sturza, pentru a
sa Ceplinita pada la noua poroncal. BULETIN F. 0., se mentine pe tron]. POPORUL S., I (1848), P. 26 : $tirl
VIII (1840), p. 401. din Moldova.
Pentru motivul cI a scris rostiri necuviincioase" pe foaia chemIrii Se mentioneazI si urmItoarele zvonuri : la Baal', proprietarul
alegItorilor, atacarisind corposul alegitor si asezImintul". Alecu l-ar fi proclamat chzut pe Sturza si ar fi Praha steagul revolutiei
din Tara RomineascI ; mitropolitul ar fi lost otrivit de Sturza.
6568 323.2 (498.3)
[$eful Departamentului Trebilor din Launtru ofera hat- 6576 323.2 (498.3)
manului Alecu Aslan, ispravinic la Bacàu, o tabachere de [Notita cu privire la desolidarizarea mitropolitului Mol-
aur]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 9. dovei, Meletie, de revolutionarii moldoveni]. ALBINA
I-a oferit acest dar fiindcI a adus impIcare si liniste zurbuluitilor ROM., XX (1848), p. 111 : lash ; CURIERUL ROM.,
licuitori din Cotuna AsIu, moths ComIneltii, cu supunerea lor chtrI XX (1848), p. 112, col. III : 0 lecyie.
datoriile proprietItii, Uri o mai departe litire a rhului". Se mentioneazI pe scurt cererea mitropolitului Meletie, adresatI
domnitorului M. Sturza, prin care au mirturisit a sa adincl pIrere
6569 323.2 (498.3) de riu pentru iscIlirea unei hirtii, a cIriia tintire ademenitoare n-au
Iao. Miscall de reforme constituyionale ! G. TRANS., XI putut pitrunde impedecat fi'nd atunce de slIbInogirea sInItItii sale.
(1848), p. 124-126 : Moldavia. obltelte cunoscutP...

325

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.3) REVOLUTII : MOLDOVA 323.2 (498.3)

6577 323.2 (498.3) 6585 323.2 (498.3)


[Despre tulburarile de la Iasi]. ALBINA ROM., XX [Raspunsul domnitorului Mihail Sturza la discursul lui
(1848), P. 119-120. Talaat Efendi]. BULETIN F. 0., XVI (1848), P. 189.
Despre misurile luate de domnitor ; sosirea generalului Duhamel Cu ocazia vizitei de prezentare a lui Talaat Efendi la domnitor.
la Iasi ; o deputatie de boieri se prezinti generalului rus si-si exprimi
pirerea de du pentru cele intimplate si credind fad de impiratul 6586 323.2 (498.3)
Rusiei. Aceeasi deputatie se prezind apoi la domnitor dup l. care ur-
mead o deputatie a corporatiilor negustoresti, care citeste un arc de [Se anunta ca domnitorul M. Sturza 1-a surghiunit pe
multumire pentru restabilirea iinitii si a plcii. episcopul de Roman la schitul Lepsa, in Vrancea]. PRUN-
CUL R., I (1848), P. 140 : Moldavia.
6578 323.2 (498.3) Episcopul a fost pedepsit pentru a a aritat in cugetul slu c3
[In urma tulburarilor ce au avut loc la Iasi, guvernul aceea ce nu s-a putut face astizi se va face mike".
a arestat pe mai multi straini din clasul de gios", care au
fost indemnati la revolta de Zaharia Moldovanul]. AL- 6587 323.2 (498.3)
BINA ROM., XX (1848), p. 123 : 141. [Se face cunoscut ca vornicul Lascarachi Bogdan, mer-
Se adaugi intr-un scurt comentariu ci actele mirturisitoare" aflate gind la Galati cu hartii <le trebi obstesti", a-a dus la 19 ittlie
in miinile ocirmuirii arati ci toate acestea au fost niste mrejiri in- la Braila, ca sa sarbeze neatarnarea Valahiei"]. ALBINA
trebuintate de resvdtitori ca si agiungi la nelegiuita lor tintire de ROM., XX (1848), P. 225 : lash.
mirsav" si ci Moldova pnetigicluit ar fi agiuns la ce de istov ticilosie
fi diripinare" dad domnul n-ar fi sdrobit dul kci in leaginul du". Se adaugi cI seara, cind s-a intors la Galati, a fost arestat si
trimis, din ordinul lui Talaat Efendi, la aianul" de la Micin, ca
si fie inchis acolo.
6579 Moldovano, Zaharia 323.2 (498.3)
Refruntare. G. TRANS., XI (1848), P. 164. 6588 323.2 (498.3)
Dezminte stirea apiruti in Albina Romineasci din Iasi ci el ar fi
incercat si organizeze o riscoali in capitala Moldovei, in noaptea de [Ofisul domnesc din 13 august 1848 catre Departamen-
29 martie. tul Dreptatii, pentru oprirea maiorului Mihail Kogalni-
ceanu de a fi orechil" in pricini de judecata]. BULETIN
F. 0., XVI (1848), p. 266 : Departamentul Dreptatii.
6580 323.2 (498.3)
Fiindcl ps-a abitut din buna cuviinti, amestecindu-se pini ;i in
[Stiri cu privire la inabusirea miscarii revolutionare din lucriri dzvrititoare asupra Ocirmuirei. care ii supun la o invinodtire
Moldova]. G. TRANS., XI (1848), P. 134 : Tara Roma- criminali".
neasca si Moldova, 138, col. II : Iasi, 9 Apr., 139-140 :
Moldavia, 167-168 : Moldova [neterminat], 171-172 :
Moldova. 6589 323.2 (498.3)
o profesie de credinta in privirea articolelor Bucovinei
6581 323.2 (498.3) despre Moldova. BUCOV., I (1848), P. 21-23.
[Stiri corespondente in legatura cu miscarile politice
i Se arad pentru ce aceasti gazed este pornid in contra domnitorului
din Moldova si situatia internationala a acestui principat]. M. Sturza ;i a guvernului du din Moldova. Tirania pe care o exerciti
G. TRANS., XI (1848), P. 124-126 si 129-130 : Mol- acest domnitor si cruzimea cu care a reprimat ppacinica manifestatie
davia, 134 : Tara Romineasca si Moldavia, 138, col. II : din 28 mart" i-au ingrozit pe rominii din Bucovina. Ei vor protests,
Iasi, 139-140 : Moldavia, 167-168, 171-172, 176 : Mol- prin gazeta kr, in fata lumii, cerind inliturarea lui Mihail Sturza
dova, 177-178 : Terorismul strain in Moldavo-Romania, din domnia Moldovei.
212 : Iasi, 219-220, 226-227 : Tara Romaneasca. si Mol-
dova, 235, col. I, 235-236, 253 : Tara Romaneasca si 6590 323.2 (498.3)
Moldova, 258 : Iasi, 16/28 Iulie, 300 : Iasi!, in 1 Sep- [Domnitorul Mihail Sturza aduce multumiri militiei mol-
temvr.. c.n., 319-320 : Tara Romaneasca si Moldova. dovene pentru credinta pe care i-a aratat-o in imprejura-
rile de la 29 martie]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 402.
6582 323.2 (498.3)
[Se anunta ca, la 8 mai, Kabili Efendi a plecat din 6591 323.2 (498.3)
Constantinopol la Silistra, spre a lua misurile cuvenite [Ministerul din Launtru al Austriei a dat ordin ca toti
intru a aduce la Constantinopole pe boerii compromitati emigrantii moldoveni si straini, care s-au refugiat in Bu-
in tamplarile urmate din Iasi"]. ALBINA ROM., XX covina, si fie lasati in pace, dad vor respecta legile aus-
(1848), P. 159 : Turcia. triece]. BUCOV., II (1849), p. 5.
Stirea e tradusi din Jurnal de Constantinopole [Le Journal de
Constantinople].
6592 323.2 (498.3)
6583 323.2 (498.3) [Despre persecutiile din Moldova acute de organele gu-
[Se anunta ca boierii moldoveni care se afla la Constan- vernului, fárä vreun motiv]. BUCOV., II (1849), p. 34 :
tinopol vor fi insotiti la Brussa de Kabuli Efendi din in- Moldova.
sarcinarea Inaltei Porti]. ALBINA ROM., XX (1848), Hatmanul Alecu Aslan a lost arestat si trimis in fiare la ministirea
p. 185 : Turcia. Casinul.
Stirea e reprodusi din Jurnalul de Constantinopol [Le Journal de
Constantinople]. Se precizead c5 boierii modcloveni se inbircad pe 6593 323.2 (498.3)
vaporul Eregli, la 21 mai". Moldova. BUCOV., II (1849), P. 61-67, 69-71, 73-74.
Despre evenimentele petrecute la Iasi, in martie 1848. Se publici
6584 323.2 (498.3) memoriul ce a lost semnat de peste 1000 moldoveni si prezentat
[Cuvintarea adresata domnului Moldovei de comisarul Po:1U de ambasadorul Prusiei la Constantinopol, baronul Richthofen.
imparatesc Talaat Efendi]. BULETIN F. 0., XVI (1848),
p. 189 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 189. 6594 323.2 (498.3)
Spune ci a fost trimis de sultan pentru a indri autoritatea dom-
neasc8 si ci domnitorul va sti sl-i infrineze pe tulburitori, a cirora [Amanunte despre moartea exilatului Grigoriu Romalo].
intruniri neiertate si manifestatii pot aduce niste urmiri nenorocite BUCOV., II (1849), p. 133.
pentru tare. A murit la 31 mai 1849, in spitalul francez din Pera (Constantinopol).

326

www.dacoromanica.ro
323.2 (498.3) REVOLUTII : MOLDOVA ALEGE11.1 324 (498.1)

6595 323.2 (498.3) vania, 250 : Transilvania, 255, col. II : SibiTu, 258 : Tran-
[Se face cunoscut ca s-au luat masuri sa. fie trimis peste silvania, 270 : Transilvania, 275 : Din Transilvania mal
hotar Costachi Dasiadi]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), nal, 286 : Solnocul de mijloc.
p. 14-15.
Motivul : nu a dat nici o dovadi despre bursa orinduiali in cursul 6604 324 (439.2)
petrecirei lui in tart, ci mai ales nu odati s-a descoperit in apucituri [Corespondenta din Timisoara despre noile alegeri de
tintitoare acre turburarea liniltii publice si rispIndituare principiilor deputati ai orasului, pentru Dieta Ungariei]. G. TRANS.,
ilegale" X (1847), p. 15, col. I.
Alegerea clinch fusese anulatt, in urma reclamajiei or4enilor. Au
6596 323.2 (498.3) fost aleti Gheorghe Ioanovici-Caliba i Laurentie Urbani. Se explici
[Serdarul loan Corjescu si Const. Dasiadi, pentru a lor mecanisrnul alegerilor in Timitoara. Redactia ii prezints, intr-o notiti
purtare neastimparata", au fost exilati, primul la lianas- 'in subsol, pe Ioanovici-Caliba, care era romin.
tirea Durau, iar al doilea peste hotare]. GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 5-6 : Novitale din nauntru. 6605 324 (439.2)
[Se vesteste ca Sigismund Pap redactorul foaei acestia"
6597 323.2 (498.3)
a fost ales deputat de Chioara]. AMICUL POP., I
[Spitarul G. Radu, fiindca n-a incetat a rosti cuvinte (1848), col. 63 : Ce e nal in Budapesta.
atacatoare in contra celor mai nalte autoritäti a terii", a
fost condamnat la inchisoare in manastirea Soveja, sub 6606 324 (439.2)
supraveghere de jandarmi]. GAZ. DE MOLD., XXII
(1850), p. 263 : Novitale din niuntru. Estrasul dein art. de lege pentru representatiune. ORG.
LUM., I (1847-1848), P. 397-398.
Privitor la alegerile ce vor avea kc in Ungaria si Transilvania.
324 ALEGERI
6607 324 (439.2)
6598 324 [Stiri i comentarii in legatura cu alegerea deputatilor
Alegeri de deputati. G. TRANS., IX (1846), p. 253-254. pe temeiul reprezentatiei poporului", in Transilvania]. G.
TRANS., XI (1848), p. 205, col. I, 206-207 : Brasov, 216,
Comentarii la brotura Ordre du our sur la corruption electorale col. I : Orastie, 216, col. I : Somleil de Crasna, 223-224 :
et parlamentaire, de Cormenia.
Sibilu, 229 : Ungaria, 234-235 : Oradia, 237 : Transit-
vania, 237 : Medias, 17 Iulie.

(439.2) Transilvania 6608 324 (439.2)


[Corespondenta cu privire la alegerile pentru deputatii
6599 324 (439.2) români in Dicta]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 36 :
[Scrisoare catre redactor in legaturi cu alegerile de Crasna, 36-37 : Orestia, 1 juliu, 52 : Mediasiu, 11-23 jul.,
oficiali", de catre nemesi", in comitatul Satmar]. G. 58, col. II, 64-65 : Sabesiu, I : 13 aug.
TRANS., IV (1841), p. 3, col. I.
Se aratt cS, acum dupt alegeri, lucrurile s-au linittit ;i Jac unii
calculanti socoteala cit i-au costisit, cite buti de yin s-au beut pr. (498) PRINCIPATELE ROMANE
Se subliniazt ct un candidat modest"... Jr-au plitit nimic, n-au
dat niminui de beut" ti totuti a fost ales. Se ironizeazi comportarea (498.1) TARA ROMANEASCA
nemesului romin Nistor.

6600 324 (439.2) 6609 324 (498.1)


[Relatari despre violentele lupte politice care s-au des- [Adunarea comisiei alegatoare a boierilor de India
fasurat cu prilejul alegerilor de deputati dietali in comita- treapta]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 76, p. 301 :
tele Satu-Mare i Maramures]. G. TRANS., VI (1843), BucurestI 12 Noemvr.
p. 181-182 : Ungaria ; CURIERUL ROM., XV (1843), Pentru a alege 20 deputati pentru Obicinuita 014teasc3 Adunare
p. 151-152 : Ungaria, 191-192 : Ungaria. din Tara Romineasci.
6601 324 (439.2) 324 (498.1)
6610
[Corespondenta cu privire la alegerea celor doi deputati
ai Aradului, pentru Dieta Ungariei]. G. TRANS., VI [Se fixeaza data alegerilor pentru un loc de deputat
(1843), p. 374 : Arad, 14 Noiemvrie. al judetului Braila]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 233 :
Se subliniazi et Jmul din acei deputati este nu de mult alesul ti Bucuresti.
intiritul jude primariu al Aradului d. Teodor Serb . niscut roman°. In locul slug. Const. Niculescul, demisionat.

6602 Tura, Ghiorghie 324 (439.2) 6611 324 (498.1)


[Extras din o corespondinta mai lunp" cu privire la [Publicatie pentru alegeri de deputati in judetele Pra-
incidentele singeroase care au avut loc in Sighet, la ale- hova, Ialomita si Olt]. BULETIN G. A., VI (1837),
gerea deputatilor din comitatul Maramures]. G. TRANS.,
VII (1844), p. 62 : Ungaria. p. 81-82.
Lupta, insotiti de virstri de singe, s-a dat Mere tele dout partide
ale nemesilor cea calvint", formati din nemesii maghiari ;i ruteni, 6612 324 (498.1)
ti cea JomInt". Nemeiii romlni, avind majoritatea, au ales ca deputati Porunci catre Ocirmuirile judetelor Saacul subt No. 5985,
pe baronul Emeric Stoica 11 pe Gavriil Mihali, ambii romini. De aici, Gorji 5986, si Prahova 5987. BULETIN G. A., VIII (1839),
au decurs incidentele. p. 293-295 : Departamentul trebilor din launtru.
6603 324 (439.2) Instructiuni aminuntite cu privire la indatoririle ocirmuitorilor,
[Corespondente despre alegerile deputatilor pentru Dieta subt-ocirmuitorilor i politailor din aceste judete, in pregatirea alege-
rilor locale de deputaji.
Transilvaniei]. G. TRANS., IX (1846), p. 246 : Transit-
327

www.dacoromanica.ro
324 (498.1) ALEGERI 324 (498.1)

6613 324 (498.1) 6623 324 (498.1)


[Comentariu asupra apropiatelor alegeri de deputati pen- [Adrese ale Ol4twii Adunari catre climacamie, in le-
tru Ohlteasca Adunare a Tarii Romanegi]. G. TRANS., gatura cu contestatiile facute la listele de alegatori i cu
IV (1841), p. 169 : Tara Romaneasca. drept de a fi ale0]. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 98,
Se exprimi, intre altele, dorinta de a vedea si pe viitoriu in p. 397-400 [gre§it : 297-300] : CinstiteI CalmacamiI a
adunarea nationall birbati vrednici de a reprezenta o natie, aria Valahiei.
Europa se vede a-i fi incredintat deslegarea unei probleme grele".
6624 324 (498.1)
6614 324 (498.1) [Publicatie cu privire la alegerile de deputati pentru
[Corespondente scurte din Cimpina, Valenii de Munte §i Obicinuita Oblteasca Adunare, in judetele Buzau, Gorj ;i
Cimpulung-Muscel, despre alegerile pentru deputatii Ob- Arge]. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 91, p. 369-370
§tegii Adunari din Tara Romaneasca]. G. TRANS., IV [grew : 269-270] : Departamentul trebilor din nauntru.
(1841), p. 204 : Tara Romaneasca.
6625 324 (498.1)
6615 323 (498.1) [Se anunta data alegerii deputatilor pentru judetele
[Se anun ta. data alegerilor de deputati pentru Ob§teasca Buzau, Argq §i Gorj]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 27 :
Adunare]. BULETIN G. A., X (1841), p. 297 : Departa- Departamentul trebilor din nauntru.
mentul trebilor din launtru.
Pentru deputatii de judge ;i al orasului Craiova. 6626 324 (498.1)
6616 324 (498.1)
[Poruncile domnitorului Gh. Bibescu privitoare la alege-
rile de deputati pentru completarea a 5 locuri vacante in
[Publicatie cu privire la alegerea deputatilor judetelor Obsteasca Adunare]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 441 :
Prahova i Gorj]. BULETIN G. A., XI (1842), p. 25 : Catre Sfatul Administrativ, 442 : Preasfintii Sale Parin-
Departamentul trebilor din niuntru. telui Mitropolit al Ungrovlahiel Chir Neofit.
Alegerea s-a fixat la 15 februarie. Cei care au dreptul de a alege
sau a fi alesi sint invitati sI se infitileze la ocirmuirile acestor iudete. 6627 324 (498.1)
6617 324 (498.1)
[Porunca domneasca pentru alegerea a doi deputati de
judete]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 442 : Catre De-
[Corespondente datate : Bucurepi, 29 noiembrie §i partamentul Trebilor din nauntru.
Bucov., 29 noiembrie, cu privire la alegerile de deputati Hotirirea in acest scop in p. 442-443 : Departamentul trebilor din
alegatori ai noului domnitor din Tara Romaneasca]. G.
niuntru.
TRANS., V (1842), p. 199, col. I.
6618 324 (498.1) 6628 324 (498.1)
Instructie. Pentru cualitatile i chipul alegeriI Deputa- [Corespondenta de supt Carpati" cu privire la alegerea
tilor din boieril din al doilea clas 6 al treilea, 6 din fostului ocirmuitor, pah. Al. Cocorascu, ca deputat al ju-
corporatiile ora§enilor caril sint chemati a fi madulari al detului Prahova]. G. TRANS., VII (1844), p. 1 : Tara
ONtepil Adunari Exstraordinare. BULETIN G. A., XI Romaineasca.
(1842), nr. 87, p. 353-356 : Calimalcamia printipatului Tani!
Romanegi ; C. DE AVIS, VI (1842), p. 341-343. 6629 324 (498.1)
[Instructiuni in legatura cu alegerea noilor deputati].
6619 324 (498.1) BULETIN G. A., (1846), nr. 79, p. 313-316 : Catre Sfatul
Adresa Cinstitei Caimacarnii catre Prea-Sfintia Sa pa- Administrativ Extraordinar [Porunca domneasca] ; VEST.
rintele Mitropolit al Ungrovlahiel, prezidentul cinstitel R., X (1846), p. 337, 337-338 §i 338 : Catre Sfatul Ad-
ObicinuiteI i Extraordinarei 013§te§ti1 Adunari. BULETIN ministrativ.
G. A., XI (1842), nr. 90, p. 365-368 [grqit : 265-268] ;
C. DE AVIS, VI (1842), p. 349-351. 6630 324 (498.1)
Se public! o list! de boieri de clasa I cu drept de a fi alei deputati, InstructiI pentru alegerea deputatilor de judete. VEST. R.,
precum i o lista ,,pentru boierii ce s-au putut socoti asemenea cu X (1846), p. 341-343.
calititile cerute de a fi prenumirati intre candidatii de domnie".
6631 324 (498.1)
6620 324 (498.1)
[Limuriri date de climacamie cu privire la cei ce au [Lista celor 20 deputati de intiiul rang alqi in Bucu-
drept de a alege §i de a fi ale§i deputati la Extraordinara relti]. VEST. R., X (1846), p. 357 : Stir! din liuntru.
OWteasca Adunare]. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 92,
p. 373 [grqit : 273] : Clue Departamentul din nauntru ; 6632 324 (498.1)
C. DE AVIS, VI (1842), p. 354 : Still din rauntru. [Corespondenta din Cimpina, datata 16 noiembrie, des-
Au acest drept boierii care au minimul de molie de 500 stinjeni pre alegerea deputatului de Prahova]. G. TRANS., IX
cu locuitori intr-acel judet", chiar dad' nu locuiesc acolo. (1846), p. 375 : Tara Romaneasca.
6621 324 (498.1) 6633 324 (498.1)
[Decizii asupra tnagerii ia sorti pentru alegerea a [Porunca domneasca prin care se fixeaza data alegerii
73 boieri de al doilea rang pentru Extraordinara Obgeasca pentru 4 locuri de deputati boierilor de intiiul clas",
Adunare]. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 96, p. 389 devenite vacante in Obicinuita Obgeasca Adunare]. BU-
[grqit : 289] : Catre Sfatul Administrativ ; nr. 97, p. 393 LETIN G. A., XVI (1847), p. 275 : Clue Sfatul Adminis-
[gre§it : 293] : Inpiintare oficiali. trativ Extraordinar.
6622 324 (498.1) 6634 324 (498.1)
Catastih de numele Boierilor din al 2-lea rang ce prin Bazurile constituante. POPORUL S., I (1848), p. 9-10.
sortI s'aii ales a fi madulari al ONtepil AdunarI gx-
traordinare. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 100, p. 397 Normele fixate de guvernul provizoriu pentru alegerea deputatilor
bis-398 bis ; C. DE AVIS, VI (1842), p. 377-378. Adunirii Constituante.

328

www.dacoromanica.ro
324 (498.1) ALEGER.I 324 (498.3)

6635 [Viisoreanu, C.] 324 (498.1) 6645 B.[olliac], C. 324 (498.1)


Constitutia i alegerea deputatilor adunaril generale. [Articol in legatura cu apropiatele alegeri pentru Adu-
CONSTITUTIONALUL, I (1848), p. 1-3. narea Constituanta]. POPORUL S., I (1848), p. 61.62.
Discuti modul cum trebuie si se faci alegerile, ca dreptul de suve- Zugrive;te corupcia ;i nedreptatea ce domneau In alegerile pentru
ranitate al poporului, proclamat de constitutie, si nu fie inalcat. Obateasca Adunare dupi Regulamentul Organic. Noile alegeri trebuie
Propune un numIr de 300 deputati, aleti de cele 3 clase : plugarii si dea altceva. Face apel la alegitori s3-0 dea votul numai in vederea
fIrS pimint, or5lenii i proprietarii, in proportie cu numirul lor. binelui public.
Precizeazi cine nu poate alege ;i nu poate fi ales. Nu admite deosebiri
intre adunarea generali ;i cea constituand.

324 (498.1)
(498.3) Moldova
6636
Instructie a Guvernului Provizoriii pentru punerea in
324 (498.3)
lucrare a decretului din 14 ale acesteI luni subt No. 258, 6646
privitor la alegerile generale pentru adunarea constituanta. Pentru alegatori de pe la tinuturl. ALBINA ROM., IV
MONIT. R., I (1848), p. 29-31 ; POPORUL S. I (1848), (1832), p. 345.
p. 50-51, 53-54, 59. Cu privire la alegerea a 16 deputati in Moldova, cite unul de fie-
care tinut.
6637 Bacaloglo, G. 324 (498.1)
Despre modul elecOunii deputavilor. POPORUL S., I 6647 324 (498.3)
(1848), p. 31-32. [Se anunfa. cà Ghenenalnica Obicinuita Adunare se in-
Propuneri de norme pentru alegerea deputatilor Adunirii 013;testi. truneste in Palatul Administrativ spre alegerea a sasespre-
zice midularr]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 353 : Esil.
E vorba de adunarea alegitoare a boierilor din orasul Ia;i, care va
6638 324 (498.1) alege 16 membri pentru Gheneralnica Obicinuiti Adunare.
[Decretul guvernului provizoriu prin care hotaraste con-
vocarea Adunarii Constituante i fixeaza normele pentru 6648 324 (498.3)
alegerea deputacilor]. MONIT. R., I (1848), p. 23-24 ;
POPORUL S., I (1848), p. 34-35. [Aga Iorgu Ghica i aga Ilie Gogalniceanu au fost alesi
secretari ai adunarii alegatoare a boierilor locuitori ai ca-
324 (498.1)
pitalei, care urmeaz sâ aleaga 16 madulari pentru Ghe-
6639 neralnica Ordinare Adunare"]. ALBINA ROM., IV (1832),
Proiect despre adunarea constituanta in Bucuresti. p. 357 : EsiI.
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 230-232.
E vorba de convocarea Adunarii Constituante ;i fixarea normelor 6649 324 (498.3)
pentru alegerea deputatilor. [Numele celor 16 deputati alesi la Iai pe ziva de
12 noiembrie, de adunarea alegatoare a boierilor capitalei,
6640 324 (498.1) pentru Gheneralnica Obicinuiti Adunare]. ALBINA ROM.,
Despre adunarea naçionala. POPORUL S., I (1848), IV (1832), p. 361 :
p. 43-44.
Se argumenteaz5 ci alegerile pentru aceasti adunare nu trebuie si 6650 324 (498.3)
mai intirzie, pentru a da prilej poporului exprime vointa prut Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ din 6 sep-
legi. Se dezaprobi hotirirea guvernului de a se abate de la principul temvrie 1837. BULETIN F. 0., V (1837), p. 281.
constitutii", adoptind yowl in doui graduri". Se arati ci numai prin Arati ci trebuie si faci pregitirile necesare pentru alegerile depu-
exercitarea votului universal tam va sprijini efectiv revolutia. tatilor Obstestii Obicinuite Aduniri, fixate pentru 31 octombrie.
6641 324 (498.1) 6651 324 (498.3)
[Proclamatia locotenemei domnesti catre satenil. MO- [Alegerile pentru Obsteasca Obicinuita Adunare din Mol-
NIT. R., I (1848), p. 43. dova]. BULETIN F. 0., V (1837), p. 343, 347.
Se anunti apropiata convocare a Adunirii Constituante ;i se repeti Se public8 lista deputatilor aleli la 31 octombrie 1837.
instructiunile pentru alegerea deputatilor. Indemn la linilte.
6652 324 (498.3)
6642 324 (498.1) [Corpul electoral al orasului Iasi este convocat pentru
[Relatare despre sedinya din 1 august la Clubul rege- alegerea a doi deputati, spre implinirea numirului de 16].
neratii"]. POPORUL S., I (1848), p. 58, col. I. BULETIN F. 0., VI (1838), nr. 13, p. 49 : Departamentul
S-a discutat problema alegerii deputatilor pentru adunarea consti- Trebilor din La[untru.
tuanti" fi s-a ales un tomitet de 19 in4i, care, puindu-se in relatie
cu comisarii guvernului, si so informeze despre persoanele care ar 6653 324 (498.3)
rispunde mai bine la aceasti mare trebuint5"... Se publici lista [Adunarea alegatoare a orasului Iasi este convocati
membrilor. pentru 20 noiembrie, ca sa aleaga un deputat in Obsteasca
Obicinuita Adunare, in locul raposatului logofat Grigorie
6643 324 (498.1) Ghica]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 335 : Mare pos-
[Observatiile lui Dimitrie Sulacolu referitoare la intoc- telnic Secretari de Stat.
mirea comitetului central"]. ROMANIA, I (1848), p. 4.
Area' ci In acest comitet compus de 19 persoane cuprinse In 6654 324 (498.3)
Popolul Suveran Nr. 15 nu se vid oameni din toate stirile sociale [Se face cunoscut ca spat. Iordachi Virnav a fost ales
In analogie cu cititimea fiecireia stiri, ca Si poati corisnunde la deputat in tinutul Suceava, in locul log. Nicolae Canta,
scopul pentru care s-a alcituit". numit vel logofat al Dreptavii]. BULETIN F. 0., VII
(1839), p. 389 : Marele Postelnic Secretar de Stat.
6644 324 (498.1)
[Membrii secretariatului comitetului central de elecvii"]. 6655 324 (498.3)
POPORUL S., I (1848), p. 60 : BucurestI. [Se anunta ca vornicul Teodor Bals a fost ales deputat
Ioan Znagoveanu, P. Cretulescu, D. Roati, C. Bolliac. la Iasi]. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 401.

329

www.dacoromanica.ro
324 (498.3) ALEGERI COLONIZARI 325.1 (439.2)

6656 324 (498.3) 6668 324 (498.3)


[Ofisul domnesc din 3 martie 1842 acre Departamentul Copie de pe domnescul ofis din 21 Iunie 1847 cu no. 35
Trebilor din Launtru]. BULETIN F. 0., X (1842), p. 81. adresat Sfatului Administrativ a Moldovei. BULETIN
Fixeazi data alegerilor noi pentru Obiteasca ObicinuitI Adunare F. 0., XV (1847), p. 303.
in tinuturile Moldovei. Se educe la cunottinta Sfatului Administrativ cS s-a fixat data de
30 iulie pentru alegerea deputatilor.
6657 324 (498.3)
[Se anunta cà alegerile deputatilor pentru Obiteasca 6669 324 (498.3)
Obicinuiti Adunare in oraiul Iai vor avea loc la 25 apri- [Corespondenta din Iai, datati 11 august, cu privire la
lie]. BULETIN F. 0., X (1842), p. 96 : Mare le Postelnic efectuarea i rezultatul alegerilor pentru Obiteasca Adunare
Secretariii de Stat. a Moldovei]. G. TRANS., X (1847), p. 270 : Moldavia.
Se afirml ci alegerile au decurs in linitte pretutindeni, fIcindu-se
6658 324 (498.3) neorinduieli numai in citeva tinuturi ale ;aril de gios ;i la Peatri".
Aristocratia a aritat in general indiferenti, astfel cI cei mai multi
i tiri din Moldova cu privire la alege-
[Corespondente din noii deputati sint din cei cu ranguri de vornici i rnai gios".
rile care au avut
loc acolo pentru Obiteasca Obicinuita Noua adunare va depinde, ca gi cele vechi, de guvern.
Adunare]. G. TRANS., V (1842), p. 79 : Moldavia.
6670 324 (498.3)
6659 324 (498.3) [Se ridica dreptul de a fi a1ei sau alegatori hatm. Alecu
[Corespondente din Iai despre alegerile de membri ai Aslan, spit. Sandulachi Sturza, clue. Tudorachi Codreanul
celor noui municipalitäti" din rezidentele fiecarui tinut si pit. Zaharia Moldovanu]. BULETIN F. 0., XV (1847),
din Moldova i ai municipalitatii" oraiului Iasi]. G. p. 371 : Departamentul trebilor din nauntru.
TRANS.. VII (1844), p. 382 : Moldavia, 386 ; Moldavia. Motivul : au impiedicat alegerea unui deputat in tinutul Beau,
Se subliniazi indiferenta boierimii fati de alegerile din Iali. deflimind of:wee boierilor adunati pentru aceasti alegere.

6660 324 (498.3) 6671 324 (498.3)


[Se anunta a se va alege un deputat pentru Iai in [Departamentul Trebilor din Nauntru face cunoscut cl
locul log. Costachi Bali, care a plecat in strainatate pentru se vor alege doi deputati in provincie, in tinutul Roman ;i
11 luni ;i nu s-a mai intors]. BULETIN F. 0., XIII (1845), Carligatura]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 267.
p. 205 : Departamentul trebilor din nauntru. In locurile rlmase vacante prin retragerea log. Stefan Catargiu ti
Vasili Beldirnan.
6661 324 (498.3)
[Se anunta ca post. Mihaita Mihalachi a fost ales de- 6672 324 (498.3)
putat de capitala pentru Obiteasca Obicinuita Adunare, in [Ofisul domnesc ca.tre Sfatul Ocarmuitor pentru intru-
locul log. Costachi Bali, decedat]. BULETIN F. 0., XIII nirea la 30 septembrie a adunarii alegatoare, spre a alege
(1845), p. 279. doi deputati de capitali, la Obiteasca Obicinuita Adunarel.
BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 269.
6662 324 (498.3) /n locul vornicilor Costachi Sturza i Nicolai Milu.
[Se face cunoscut cà Vasilie Veisa a fost ales deputat
de capitala in Obiteasca Obicinuita Adunare, in locul log.
Gheorghe Ghica]. BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 1 : 325 COLONIZARI. EMIGRARI
Secretariatul de Stat.
MIGRATIUNI
6663 324 (498.3)
[Se publica ofisul domnesc prin care se stabileite ca, la 6673 325 (oo)
14 iulie, se va alege un deputat la Iaii, in locul deceda- Prusia. Causa colonisatiei. G. TRANS., VII (1844),
tului vornic Matei Buhui]. BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 393-394 : Chronica.
p. 250-251 : Secretariatul de Stat. Traducere din Gazeta Universal5 [Allgemeine Zeitung]. Se dezbace,
din punctul de vedere german, problema regiunilor celor mai potrivite
6664 324 (498.3) pentru colonizare Principatele DunIrene din Europa, regiuni propice
din America, Africa, Asia 0 Australia.
[Se anunta ca la 14 iulie s-a ales deputat de Iaii log.
Stefan Catargiu, in locul raposatului vorn. Matei Buhui]. 6674 B.[arit], G.
BULETIN F. 0., XIV (1846), nr. 56, p. 232. 325 (4)
Colonizatie. G. TRANS., VIII (1845), p. 25-26, 29
6665 30 : Articol incepatoriii.
324 (498.3)
Analizeazi mai intii problema etnigrarilor din statele prea populate
[Se anunta el se va alege un deputat pentru desfiintatul ale Europei. Apoi cerceteazi problema colonizirii Transilvaniei 0 a
tinut al Hertii, in locul raposatului vorn. Joan Neculce]. Principatelor Romine, arltind ci toate planurile in acest sens sine
BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 504. inoportune ;i periculoase.

6666 324 (498.3) 6675 325.1 (439.2)


[Corespondenta despre manevrele celor care voiau sa [Dezbateri discutii in chestiunea colonitilor germani
i
candideze la alegerile de deputati in Obiteasca Adunare a ce urmau sa vina din Wiirtemberg in Transilvania]. G.
Moldovei, in aprilie]. G. TRANS., X (1847), p. 114, col. I : TRANS., VII (1844), p. 398 : Transilvania, 402 : Tran-
Iaiil, 26 Mart., 1847. silvania, 410 : Transilvania, 414, col. II.

6667 324 (498.3) 6676 325.1 (439.2)


Copie de pe domnescul ofis cu no. 34 din 28 iunie 1847 [Stiri in legatura cu problema colonizarii unor germani
slobozit catra Departamentul din läuntru. BULETIN F. 0., din Wiirtemberg, Boemia etc. in Transilvania]. G. TRANS.,
XV (1847), p. 281. VIII (1845), p. 2, col. I : Brasov, 2, col. II : Dela FIgirai,
226, col. I : Fagarai, 300 : Wirtemberga. Stutgardia, 411 :
Se fixeaz8 alegerile de deputaii, pentru toate tinuturile, la 30 iulie. Transilvania, 413, col. I : Sibilu, 18 Dec.

330

www.dacoromanica.ro
325.1 COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.1 (498.1)

6677
[Se anunta, dupa Ebdomadarul Braosvului . ca --
325.1 (439.2)
in asta
A
6687
[$tiri despre un proiect al Prusiei pentru colonizare
325.1 (439.2)

germani in Ungaria, Transilvania si Banat J. JOURN. DE B.,


toamni" au trecut pe la Regensburg citeva vase pe Du-
dire, incarcate cu familii din Germania, care vor fi co- I (1849), p. 313 : Autriche.
lonizate in Transilvania]. ALBINA ROM., XVII (1845), Din Berlin a fost trimis Spigelthal, ca si cercereze in acest sens
p. 316. Ungaria, Transilvania ;i Banatul.

6678 325.1 (439.2) 6688 325.1 (472)


[$tiri i comentarii cu privire la sosirea de colonisti Despre colonale nemtesti in Rossia. ALBINA ROM., II
germani din Wiirtemberg in Transilvania si Banat, in urma (1830), p. 139.
apelului ficut de St. Roth]. G. TRANS., IX (1846),
I.
p. 3-4 : Germania, 20 : Revista de jurnale, 38 : Transil- 6689 Barit, G. 325.1 (498)
vania, 65 : Colonisatie de nemtI, 85 : Transilvania, 91, Naturalizatia. In Tara romaneasca: si Moldova. FOAIE
col. II : Germania, 108, col. II, 109-110 : Ungaria, 111 : PT. MINTE, III (1840), p. 233-237.
Virtemberga, 113 : Transilvania, 124 : Transilvania, 129,
col. II, 136, col. I, 136 : Inca odata.' in causa colonisacid, Pledeazi pentru colonizarea cu straini, avind in vedere ca populatia
142-143 : Colonisatia svabilor, 144, col. I : Jurnalul romaneasel este prea rani. Cercereazi sumar problema naturalizirii
Universal dela Augsburg, 154 : Despre colonisatie, 190 striinilor la noi in trecutul apropiat, reproducind un hrisov al lui
191 : Transilvania, 191 : Bistrita, 6 Iunie, 191 : Raport Stefan Racovita vv. ;i o parte din Regulamentul Organic, ambele in
pentru svab1, 214-215 : Medias, 24 Iunie c.v., 251, col. II : legituri cu problema aiezarii striinilor in Principate.
Stutgard, 271, col. I, 330, col. I, 338, col.. I.
6690 325.1 (498)
6679 325.1 (439.2) [Corespondenci din Iasi, datata 13 ianuarie, cu privire
Causa colonisatie $vabilor din Virtemberga in Transil- la simpatia cu care priveau moldovenii nou intemeiata
vania. G. TRANS., IX (1846), p. 34-35. societate prusianl la Dunare"]. G. TRANS., IX (1846),
Se expune punctul de vedere romanesc in legatura cu polemica p. 42 : Moldavia.
dintre foile maghiare $i cele siseiti in aceasti chestiune, Se adaugi ci aceasta ou se va ocupa numai cu negotul, ci cu rnai
multe", intre care 11 cu aducerea de colonisti germani in Principatele
6680 325.1 (439.2) Romane, pentru care va cere mai tirziu drepturi asemenea cu cele ale
boierilor.
Colonisatia svabilor 8i indemnurile el. G. TRANS., IX
(1846), p. 157-158.
stirnise atitea discutii ,
Se arata ci emigrarea din Wiirternberg catre Ardeal, in 1846 care
are izvorul in propaganda preotului sas
Roth. Un ecou al ei se afli in brolura Beschreibung des Gross-
6691
[Colonizari de familii bulgaresti din Rumelia pe moiile
din Tara Romaneasca]. CURIERUL ROM., II (1830),
325.1 (498.1)

fürstenthums Siebenburgen ; ein Wegweiser far Alle die auswandern p. 77, 117-118, 141 : Instiintar1 oficiale.
wollen, de Barnes, apiruti in 1846, la R.eutlingen. Se dau citate din ea.
6692 325.1 (498.1)
6681 A. $t. 5. [Alex. $terca 5ulutiu ?] 325.1 (439.2) [Dispozitii pentru limitarea imigrarilor]. BULETIN
[Corespondenta din Surnleu, datata 31 mai 1846, cu pri- G. A., III (1834), p. 132-133 [Porunca domneasca].
vire la intelegerea aratati fati de romani la adunarea
comitatului Crasnei]. G. TRANS., IX (1846), p. 190-191 : 6693 Iacomsom, A. 325.1 (498.1)
Transilvania. Asupra dobindird averilor nemiscatoare in Tara Ro-
In chestiunea colonizarii pabilor si in cea a dreptului de vot pen maneasca de clue streini. CURIERUL ROM., VIII (1837),
tru preotii rornini. p. 102-104.
Sustine ca, in statele tinere, cu o populatie redusi i agriculturi
6682 325.1 (499.2) primitiva, ar trebui incurajati colonizarea prin straini, caci ei adur.
[Se anunta a mai multe familii svalbesti ar fi sosit de capitalul ;i civilizatia ; chiar dada ei ar deveni mai multi decit pro-
la Ulm, din Wiirtemberg, la Viena, de unde se vor strecura prietarii autohtoni, arati autorul, nu e primejdie : se vor asimila.
in Transilvania]. G. TRANS., X (1847), p. 111, col. II. Marile natii europene s-au nascut prin colonizarea cu striini. Text
roman $i francez.
6683 325.1 (498.2)
[Stiri in legatura cu locuitorii svabi din Wiirtemberg, 6694 Buvelot, H. de 325.1 (498.1)
plecati spre Ungaria i Transilvania]. G. TRANS., X (1847), Cercare asupra asezimintului de colonii Elvetiane in
p. 123, col. II : Virtemberga, 230 : Monarhia Austriaci. Tara Rumaneasca... CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 27,
Se infitiseaza rnisurile restrictive luate de Austria. p. 1-4, nr. 28, p. 1-4, nr. 30, p. 1-4, nr. 32, p. 1-3,
nr. 33, p. 1-4, nr. 34, p. 1-4, nr. 35, p. 1-4 [foileton].
6684 325.1 (439.2) Propune pentru viitorul imediat o rnasivi colonizare elvetiani in
[5tiri despre restrictiile impuse de guvernele din Bavaria T. R.., deoarece tars e bogati, are populatie putinl ;i putin activa.
§i Wartemberg emigrärii in Transilvania]. ORG. LUM., S-ar dezvolta igiena, cornertul ;i productia. Text roman ;i francez.
I (1847-1848), p. 151 : Clusiu : 12/24 jul.
6695 Un moldovean 325.1 (498.1)
6685 Bilaki, Morit 325.1 (439.2) [Corespondenta din Galati, in care vorbeste de aseza-
Extracturi din jurnalele transilvane maghiare si germane rea linga Braila a unor colonisti germanil. G. TRANS.,
despre populatie, colonizatie, nationalizare s.a. G. TRANS., IX (1846), p. 62 : Moldavia.
X (1847), p. 180, 184, 187-188, 191-192, 195-196. Sprijiniti de colonelul Iacobson, cfrmuitorul Brailei, aceltia au in-
In legituri cu propunerea de a se coloniza secui in Cimpia Tran- temeiat satul Valea lui Iacobson. Atrage atentia muntenilor asupra
silvaniei. Cu citeva cornentarii ale redactiei in subsol. planurilor germane de colonizare a ;ardor rominegi, rnai ales in
preajma Dunirii.
6686 325.1 (439.2)
Planul colonizaril Ungarid si a Transilvaniel cu nernti 6696 325.1 (498.1)
FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 85-87. [Masud de supraveghere a granitelor, pentru a se im-
Se analizeazi ;ansele realizirii acestui plan austriac in Transilvania piedica imigrarile clandestine]. BULETIN G. A., XIX
;i se arati ci sint minime, avind in vedere eiecul incercirilor din 1846. (1850), p. 274-275 : Departamentul din dauntru.

331

www.dacoromanica.ro
325.1 (498.3) COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.331

6697 325.1 (498.3) sa lamureasca situatia la dregatoriile de vamr]. G.


[Jurnalul Obstestii Aduniri pentru statornicirea fami- TRANS., VI (1843), p. 196, col. II.
Iiilor straine grecesti i bulgare ce vin de peste Dunire Altfel vor fi siliti a pliti varnI nu numai pentru vitele neaduse
spre a locui in Moldova]. ALBINA ROM., II (1830), intik-It din provintiile turcesti, ci i pentru productele acelora".
p. 246-247.
6708 325.33 (498)
6698 325.1 (498.3) [Se pune in vedere oierilor transilvani, care-si duc
Conditille asezard greco-bulgarilor. ALBINA ROM., II turmele in Tara Romaneasca, sa ii scoata pasapoarte le-
(1830), p. 248-250. gale]. G. TRANS., VI (1843), p. 236, col. II.
E vorba de familiile grecesti i bulgare care au trecut DunIrea,
spre a se aleza in Moldova. 6709 Un Sacelean 325.33 (498.)
[Corespondenta despre hatirile i incurcarile ce li se fac
6699 325.1 (498.3) la Vilenii de Munte" crescatorilor de vite din Sicele, la
[Corespondenta cu privire la emigrantii germani sositi trecerea peste munte]. G. TRANS., VII (1844), p. 297 :
in Moldova din partile sudice" ale Rusiei]. G. TRANS., Sacele, 8 Sept.
V (1842), p. 102, col. I : Targul Fa lciu 1842, Iunie 8.
6710 325.33 (498)
6700 325.1 (498.3) [Corespondenta din Braila, datati 5 octornbrie, cu pri-
[Noi stiri despre emigrantii germani veniti din Rusia in vire la viata comerciala a portului]. G. TRANS., VII
Moldova]. G. TRANS., V (1842), p. 186 : Moldavia. (1844), p. 322-323 : Tara Romäneasca.
Printre altele, se mentioneazi ;i dispozitiile oficiale de a nu se mai
6701 325.2 (498.1) permite trecerea oierilor peste DunIre fIrS palaport.
[Masuri pentru inapoierea in Tara Romaneasca a fami-
liilor de tarani romani trecute cu sila peste Dunare de 6711 Cunoscut 325.33 (498)
clue ostile turcesti]. CURIERUL ROM., II (1830), [Corespondenta referitoare la abuzurile pe care le su-
p. 257-258. fera oierii i crescatorii de vite din Sacele in drumul lor
spre Breaza]. G. TRANS., VIII (1845), p. 155 : De supt
6702 325.2 (498.3) CarpatI, 9 Mani.
Ofis de multumire, ce Pre In. Domn au adresuit d-sale 325.33 (498)
vel vist. I. Ghica. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 293 : 6712
Marele Postelnic SecretariO de Stat. [Stiri despre necazurile pe care le au oierii din Transil-
Pentru misurile pe care le-a luat ca aS impiedice pribegirea peste vania pe parnintul Turciei]. G. TRANS ., IX (1846), p. 7,
hotar a locuitorilor din satele Ridiuti, Crasnalenca, CottIlCa ;i Hu- col. II : Turcia, 87 : Moldavia.
destii-Mici, din Moldova. Se anuntI ci, la cererea guvernului austriac, s-a format o comisie
turco-austriaci, spre a cerceta la fata locului, la Varna ;i Silistra,
6703 325.2 (498.3) plingerile oierilor.
[Se anunta ca domnitorul M. Sturza a adus multumiri
vel. vist. Gheorghe (Iordache) Ghica, care a impiedicat 6713 325.33 (498)
prin intelepte masuri pribegirea a trii sate peste hotar din [Comentariu cu privire la situatia oierilor suditi aus-
tara de sus"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 295 : triaci", care treceau cu ode peste Carpati, spre Dunare].
Proprietarul Const. Codrescu, care a pus in lucrare misurile amin- G. TRANS., IX (1846), p. 393-394 : Transilvania.
tite, a fost cinstit cu rangul de ciminar. Se anuntI cI, la Constantinopol, au avut loc tratative in aceasti
chestiune intre comisarii turci ai Porch i plenipotentiarii austrieci.
6704 325.33 (498) In continuare, se relateazi despre noul regulament austriac pentru
taxele consulare", aritindu-se ci ciobanii din Transilvania care tre-
[Dispozitii cu privire la trecerea pentru ernatic" a ceau in Principatele RomIne intrau la capitolul celor scutiti de taxa
dobitoacelor pastorilor supusi austriacesti"]. CURIERUL pasaportului.
ROM., II (1830), p. 253-254.
Se arati ci trecerea pistorilor supuli austrieci in Turcia se poate
face numat prin punctele unde se afli vameli, care vor cerceta nu- 6714 325.33 (498)
mirul 8i felul dobitoacelor. [Decret al locotenentei domnesti pentru inlaturarea abu-
zurilor din partea celor insarcinati cu supravegherea tre-
6705 325.33 (498) cerii peste granita a pastorilor din Ardeal]. MONIT. R.,
I (1848), p. 34, col. II.
[Masuri in legatura cu trecerea peste munti a pastorilor
din Transilvania]. BULETIN G. A., II (1833), p. 193 6715 325.33 (498)
194 : Visteria Tàril Romanestr. Instructie.
PIstorii austrieni", care coboarI cu vitele sau cu oile la iernat, [Informatie despre decretul imperial austriac, din 31 de-
trebuie sI se intoarci la munte tot cu acelasi numir de capete. PI- cembrie 1847, cu privire la comunitatile marginase de
mintenii, care urci oile sau vitele la munte peste graniti, trebuie sI economi carii isi tin oile i alte vite in Moldavo-Romania
se intoarci iarna tot cu acelasi numir de capete. Vitele ;i oile in si in Turcia"]. G. TRANS., XI (1848), p. 66.
plus, atit la unii cit ;i la Ilya, vor fi supuse la taxe vamale.
6716 325.33 (498)
6706 325.33 (498) [Se atrage atentia economilor de vite transilvani" sa
[Dupa propunerea comisiei orinduite la punctul de ca- nu incerce a trece din Tara Romaneasca in Transilvania
rantini Gura Ialomitii, se afla libera intrarea in principal fàrã pasaport]. G. TRANS., XIII (1850), p. 135 : In-
a oilar pastorilor austrieni" prin acel punct]. BULETIN stiintare.
G. A., VII (1838), p. 106, col. II.
6717 325.331
6707 325.33 (498) 0 sfatuire caul oamenil agricoli. DUNAREA, III
[Maghistratul orasului Brasov anunta pe toti acei eco- (1849), p. 61-63.
nomi de vice, carii n-au ingrijit a innoi boletele de pasune Se prezintl viata de la tari 1i de la oral i se strati avantajele
pentru vitele pe care le pasc in vecinele provintii turcesti" vietii de la ;ail, indemnindu-i pe ;Irani sl nu se mute la oral.

332

www.dacoromanica.ro
326.1 SCLAVI. IOBAGI. CLACASI 326.1

326 SCLAVI. IOBAGI. CLACASI. 6726 326.1


EMANCIPARE [Cuvinarile lordului Brougham si a lui O'Connell pen-
tru dezrobirea negrilor din Indiile apusene]. G. TRANS.,
326.1 Sclavi. Cornerful cu robi I (1838), sem. I, p. 19-20, 22-23 : Britania Mare.
326.3 lobagi. CLcai Extrase ;i comentaril.
326.8 Dezrobire, emancipare. Dezrobirea figanilor
Vezi 1i : 321.9 Glase sociale 6727 326.1
Comerciu spurcat. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 19,
326.1 SCLAVI. COMERTUL CU ROBI p. 3-4.
Traducere din Journal de Francfort. Autorul i exprimI indig-
narea a in Staturile Unite" se mai vind oameni ca niste vice.
6718 326.1
Influenta cristianismulut asupra civilizatil. C. DE AVIS, 6728 326.1
VI (1842), p. 372.
Se afirmi ci, in vechime, robia aplsa greu asupra omenirii i cl
[Notiti despre skrbarea desrobirii negrilor din stlpini-
crettinismul i-a adus o ulurare.
rile englezesti", care au avut loc la Birmingham]. G.
TRANS., I (1838), sem. II, p. 26-27.
6719 326.1 Dupi Gazeta Univers[all] [Allgemeine Zeitung].
Negotul cu robi. UNIV., III (1847), p. 26. 6729
Scurt istoric al negotului cu negri, care e condamnat in numele 326.1
moralei creltine : shit la 300 de ani de cind creltinii se negutitoresc [Articol prin care se infltiseazi cruzimea negotului cu
cu robi, cind evanghelia ii numelte pc toti heti". negri i incercirile ficute in Anglia pentru stirpirea lui].
G. TRANS., II (1839), p. 77-78 : Britania Mare.
6720 326.1 Dupi Allgemeine Zeitung ti [Oesterreichischer] Beobachter.
[Conventia incheiati intre Marea Britanie i Franta cu
privire la desfiintarea negotului cu robi]. ALBINA ROM., 6730 326.1
IV (1832), p. 47-48 : Marea Britanie. [$tiri despre incercirile Angliei de a stirpi negotul cu
Se publia textul semnat in capitala Frantei, la 30 noiembrie 1831. negri, prin confiscarea cor5billor care transportà astfel de
robi]. G. TRANS., II (1839), p. 155 : Englitera.
6721 326.1
[Text prescurtat al conventiei incheiate intre Anglia si 6731 326.1
Franta impotriva negotului cu negri]. CURIERUL ROM., [$tiri despre societatea englez1 pentru combaterea ne-
IV (1832), p. 13-14 : Londra. gotului cu sclavi]. G. TRANS., III (1840), p. 97-98 :
6722
Britania Mare.
326.1
Despre negotul negrilor (robilor). ALBINA ROM., IV 6732 326.1
(1832), p. 56. Negotul cu Negril. CURIERUL ROM., XI (1840),
6723 326.1 p. 47-48, 49-51.
M5sur1 ale guvernulux impotriva
negotulul cu robirea Traducere din Le Capitole. Descriere a modului neomenos in
Negrilor. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 13-14 : care se Ikea negotul cu negri.
Rusia.
Guvernul Rusiei interzice folosirea coribiilor sub pavilionul rus 6733 326.1
pentru comertul cu negri. Legea impotriva negutitorii cu robli. ALBINA ROM.,
XII (1841), nr. 45, p. 189-190 ; C. DE AVIS, V (1841),
6724 326.1 p. 186-187 : Grecia.
Se publicl textul legii, care a ap3rut la 1 mai 1841 la Atena, dupi
Negotul cu Negri. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 26 : care e interzis comertul cu robi intre toti suputii greci.
$tirl din afara
Comentariu la hotirirea guvernului Rusiei de a pedepsi pe supulii 6734
sli care dau concurs negotului cu negri. Se afirra c legile emise in 326.1
Spania, Franca etc. impotriva negotului cu negri au rims doar ca [Stire in leg5turi cu negotul cu negri" in Statele Unite].
niste cuvinte foarte frumoase", dar n-au &both lanturile nici G. TRANS., V (1842), p. 12 : Nordamerica.
mlcar la un negru". Prezidentul recunoaste cI acel negot e foarte uric".

6725 326.1 6735 326.1


Colonizatia negrilor ca si se stirpeascI robia. MUZ. N., [Extrase din discursul rostit de Lamartine la adunarea
I (1836-1837), p. 31-32. abolitionistilor" din Franta]. G. TRANS., V (1842),
Articol cu privire la infiintarea in America a unei societiti care p. 45-46 : Franta.
-se stricluieste a inlesni mijloacele prin care negrii ce vor avea purtare Lamartine limurette scopul acestei asociatii : renasterea ;i desro-
buni i vor fi muncitori, vor puree ajunge treptelnicelte la sloboze- birea a multor natii robite i tirguite".
nie"... Sistema ce s-a gIsit mai cuviincioasi la aceasti organizatie este
aceea a colonizatii, ce s-a pus in lucrare in Scotia de dl. Owen, in 6736 326.1
America de Moravieni, de Cuaciri [...Quakeri] 1i in sfirsit de arrno- [Textul ucazului impirItesc rus cu privire la oprirea
nilti. Aceste colonii se aill organizate pa un printip de Impreuni lu- negotului cu sclavi]. ALBINA ROM., XIII
crare, adeci toti midularii sotietitii, birbati i femei, dupi a lor (1842),
virsti, putere i aplecare fireasa sau morall, sint datori a intrebuinta
p. 185-186 : Rosia ; C. DE AVIS, VI (1842), p. 193
194 : Rosia.
citeva ceasuri pe fielcare zi la lucrarea pimintului, sau la mestesuguri
care vor fi mai trebuincioase i mai de folostel sotietitii de ob;te, ti
atunci fietcare se linpartimte deopotrivI de folosul i plicerile ce vor 6737 326.1
izvori dintr-acea lucrare'. Se observi : Aceasta este icoana vietii celor [Ucazul imp5ratului Rusiei in legitura cu tratatul din
dintii creltini". Se mentioneazi contributia adusI de scriitoarea englezi 1841 pentru anterzicerea negotuhsi cu robi]. CURIERUL
Wright, prin scrierile sale, la real izarea acestei societiti. Text roman ROM., XIII (1842), p. 186-187 : Rusia.
si francez. Se publici in rezumat.

333

www.dacoromanica.ro
326.1 SCLAVI. IOBAGI. CLACA5I 326.3 (437.4)

6738 326.1 6749 326.1


[Interventia ministrului englez la Constantinopol pentru Staturile unite de la America de nord. G. TRANS., XII
desfiintarea robiei in Turcia]. C. DE AVIS, VI (1842), (1849), p. 26.
p. 338-339. Comentarii in leglturi cu mentinerea robiei negrilor. Se observl :
Se publici o depesi a ministrului englez la Constantinopol, Pon- unii din cititori si nu se arnigiasci a crede cum cI unde este republici
sonby, acre fostul ministru de externe, Palmerston, in legituri cu nu poate fi §i sclavie ; ba poate fi Inca mai amari"... lar la sfirsit :
aceasti probleml. .Apoi sS te miri de boierii din Moldavo-Rominia cu sclavismul tiga-
nilor sli ?"

6739 326.1
[Se anunti cg. tratatul de la Londra, din 20 decembrie
1841, pentru desfiintarea comertului cu negri a fost ratifi- 326.3 IOBAGI
cat in Rusia, Austria, Anglia si Prusia]. CURIERUL ROM., (Rumâni. Vecini)
XV (1843), p. 124, col. II. CLACASI
Franca, a cincea semnatari, nu 1-a ratificat. (Relatii intre proprietari si tgrani)
6740 326.1 (436/437) Austria
o vgnare de sclavi in Egipt. G. TRANS., VII (1844), (439.1) Ungaria
p. 27-28. (439.2) Transilvania
(45) Italia
Din istorisirile cllltorului englez Beke [Ch. Tilstone]. Relateazi felul (47) Rusia
cum armata lui Mehemed Ali Pasa, viceregele Egiptului, ii procura (496) Turcia
sclavi, prin incursiuni hi tinuturile locuite de negri. (498) Principatele RomAne
Vezi si : 333 Chestiunea agrarg
6741 326.1
[Stiri despre misurile anglo-franceze pentru stirpirea co- (436/437) Austria
mertului cu negri]. UNIV., I (1845), p. 3 : Omenirea.
6742 326.1 6750 326.3 (436)
Un stat fàrä robT. UNIV., II (1846), p. 6-7. [Se vesteste cg. se lucreazg la un nou plan pentru fa's-
cumpgrarea robotelor i zeciuielilor, in toate tarile din
NotitS. Se afirmi cI acest stat se formeaa in fundul Americei monarhia austriaci]. G. TRANS., X (1847), p. 18-19 :
de Miazinoapte, in tara Oregonului". Intre altele, au mai legiuit ca Viena, 16 Ian., 43, col. II.
proprietarii de robi si-i slobozeascl, iar de nu, pita in doi ani, vor
Dupi Allgemeine Zeitung, nr. 10.
fi slobozi toci robii, din puterea stIpinirei".

6743 326.1 6751 326.3 (436)


[Stiri despre miscgrile negrilor din State le Unite, pentru [Stire despre circularea guvernului Austriei, prin care
a obtine emanciparea]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), se prescrie o formg, dupg care togmeli de bunà voie intre
proprietarii pamintesti i coloni pentru rescumpgrarea ro-
p. 70-71 : America. botelor i decimelor mai cu usurgtate sI se poati incheia"].
Se observi cl glasul lor nu prea gise5te eho in inima invirtositl ORG. LUM., I (1847-1848), p. 24, col. I : Viena,
a stipinilor lor". Se mentioneazi lupta pentru abolirea sclaviei dual 18/30 Ian.
de publicaciile The true American 5i Christian Intelligencer. Dupi Gazeta Vienese [Wiener Zeitung]. Circulara era destinati nu-
mai unei provincii din Austria.
6744 326.1
[Comentariu la stirea c beiul Tunisului a desfiintat 6752 326.3 (436)
sclavia in statele sale]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), [Se anunta c, pe lingg desfiintarea foloaselor urbariale
p. 78 : Barbaria. ale proprietarior podvezi, dejmuri, diri mici, calepuri
Se califici acest gest drept .o fapti care face ru5ine oarecirora parlamentul a desfiintat totodatä i darea urbarialg, care
natii europene luminate, civilizate, i Ina ce e mai mult 5i cre5tine se plätea de citre proprietari pentru folosinta acelor
(intre care ne numIt'im si noi rominii), o faptl in sfirlit care va face drepturi]. BUCOV., I (1848), p. 37 : Provinciale si locale.
epola in analele de umanitate".
6753 326.3 (436)
6745 326.1 [Pgrtile principale ale patentului impgrgtesc cu privire
Sclavia la Turd. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 349. la despägubirea boerescului robotului si a dijmeil.
BUCOV., II (1849), p. 32.
6746 326.1
6754 326.3 (437.4)
Desrobiri mgrete. G. TRANS., IX (1846), p. 356, col. I.
[Articol cu privire la discutiile din Adunarea Obsteascg.
Comentarii cu privire la emanciparea sclavilor negri din posesiunile a Galitiei asupra dezrobirii tgranilor]. G. TRANS., VIII
coloniale franceze. (1845), p. 359 : Galitia.
6747 326.1 326.3 (437.4)
6755
[Mic articol despre situatia sclavilor din Turcia, in le- [Versiunea romineascg. a patentului impiratesc privitor
giturg cu nota adresatg. de Palmerston Po:1H in aceasti la galitieni", din 13 aprilie]. G. TRANS., IX (1846),
privintg]. G. TRANS., IX (1846), p. 375-376 : Turcia. p. 137-138 : Austria.
Recunoscind ci in Galitia iobagii .se amlgirl spre nesupunere 5i
6748 326.1 impotrivire intru implinirea slujbelor 5i a datiilor colonicale" [sic],
[Se publicI stirea cà guvernul provizoriu francez a in- anunti unele uur5ri : I) ciriu5iile depirtate se desfiinteaz1 ; 2) .zi-
terzis sclavia in toate tinuturile de sub dominatia Frantei]. lele de ajutor" la proprietar in timpul cositului i seceri5ului, cu plati,
CURIERUL ROM., XX (1848), p. 80, col. I : Stiti mai se desfiinteazi ; 3) iobagii vor putea si se plingi direct la cirmuirea
nuoe. tinutals" sau la tribunal, cind se simt nedreptititi de proprietar.

334

www.dacoromanica.ro
326.3 (439.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (439.2)

(439.1) Ungaria datI prin hotirirea Dietei dupl inIbusirea rlscoalei lui Gheorghe
Doja, in 1514. Prin aceasta, iobagului nimic nu-i mai rimasi deck
un mormint rece, i acesta Ind nu era al lui". Apoi se inf3tileaz3
6756 326.3 (439.1) mizera stare de drept a iobagului in ultimul timp ;i se afirmi nccc-
[Dezbaterea proiectelor de legi urbariale", lucrate in sitatea unci legi care si aducI o impir;irc amIsurati a sarcinilor
anii 1832 si 1836 de Tab la Deputatilor", in Tab la Mag- statului asupra tuturor"...
natilor" din Dieta Ungariei]. G. TRANS., II (1839),
p. 169-170 : Ungaria. 6765 326.3 (439.2)
Se comunici modificirile i noile prevederi cu privire la : dreptul [Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la rescrip-
iobagilor de a-si vinde pImintul, rachiul si alte produse, de a face tut impirkesc" referitor la deputatiile sistematice"].
negot cu uncle produse, ca de exemplu sarea, datoriile de munci ale G. TRANS., V (1842), p. 5, col. 11-6, 9-10 : $tirl din
iobagilor i procedura judecirii kr de cltre proprietar. Dicta, 13-14 : $titi dietale.
6757 326.3 (439.1) Rescriptul se referi la acele comisii dietale" instituite pentru a
[Discutii in Dieta Maghiarà cu privire la proiectul de revizui proiectele de legi ficute in anii 1790-1791 0 1810-1811.
lege asupra dreptului de mostenire la familiile iobagilor]. Aceste proiecte urmau sa se lucreze mai in armonie cu duhul vremii
G. TRANS., III (1840), p. 7 : Ungaria, 41 : Ungaria, 45 ce au inaintat". Se insistS mai ales asupra Urbariului pornit prin
46 : Ungaria. articolul 27 din 1791", dind atenlie bietilor ;Irani iobagi si Pleri
contribuenti". Dicta a luat in dezbatere acuzatia formulati in rescript,
6758 326.3 (439.1) c3 a aminat cu intentie solutionarea acestei chestiuni.
[Stire despre aplicarea legilor mai noda urbariale sane-
tionate in Ungaria"]. G. TRANS., IV (1841), p. 2 : 6766 326.3 (439.2)
Ungaria. [$tiri i discutii in legkura cu legislatia referitoare la
Se anuntI cI, pe baza acestei legi, satul Kokard din comitatul iobagi : Urbariul]. G. TRANS., V (1842), p. 26-27 : Din
Tolnai in Ungaria Intreg cu toti Ilcuitorii s3i se riscumplri de la Scaunul Ariesulul, 29 : Erdely Hirad6, 117 : Siebenbiirger
domnul slu de Online. Bore, 129-130 : Still dela Dicta, 133-134 : Transilvania.
6759 326.3 (439.1)
Comitatul Vac. Riscumpkare. G. TRANS., IX (1846), 6767 326.3 (439.2)
p. 18 : Ungaria. [Stiri despre adunarea marcall a tinutului secuiesc Ha-
Traducerea unui extras din Pesti 1-flirlap] din 8 ianuarie. Se Tomszek Trei Scaune]. G. TRANS., V (1842), p. 111 :
vorbelte de rIscumpIririle de iobagi de la proprietarii lor. Se arati Din Transilvania.
cI, in comitatul Vac, intro 1840 0 1846, in domeniul familiei Batthying, S-a discutat in primul rind urbariul.
s-au riscumplrat 17 sate intregi.
6760 326.3 (439.1) 6768 326.3 (439.2)
[Discutii in Dicta Ungariei in legitur g. cu legea pentru [Traducerea proiectului de lege alckuit in Dicta Tran-
rascumplrarea iobagilor]. G. TRANS., XI (1848), p. 42 : silvaniei cu privire la urbariu raporturile dintre iobagi
Ungaria, 90, col. 11-91 [f. t.], 93-94 : Ungaria. proprietar]. G. TRANS., V (1842), p. 129-130 : Tran-
6761 326.3 (439.1) silvania. Stiri de la Dieta, 133-134 : Transilvania.
Articli de lege. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 366
367, 373-374, 378-380, 384-385. 6769 326.3 (439.2)
Se publici urmitoarele legi, votace de Diets Ungariei : De portarea [Hotkiri ale Dietei Transilvaniei cu privire la raportu-
comune a greutatiloru ; Despre incetarea platiriloru pan acutn usitate rile dintre proprietari si iobagi]. G. TRANS., V (1842),
in robote, decima au bani intemeiate pre urbariu i alte togmele
suplenitorie ; Despre incetarea decimei popesci ; Despre institutulu de
p. 141-142 : Cluj. Lucrki dietale (urbariale), 145-147 :
creditu ; Despre sciambarea venituriloru domnesci private, urbariali Transilvania.
acum incetate in detoria a statului ; De ministeriulu ungaricu respun- Hotiririle poarti urmitoarele titluri : 1. Pentru dreptul proprie-
diatoriu ; De uniunea Transilvaniei cu Ungaria. tarilor de a pedepsi. 2. Pentru srarginirea abuzurilor proprietiretti.
3. Pentru ocirmuirea din liuntru a satelor din pimintui unguro-
6762 V. G. 326.3 (439.1) slcuiesc.
Aicea ascultatI fratilor tenzuall i contractuali ! AMICUL
POP., I (1848), col. 49-58. 6770 326.3 (439.2)
Dupi ce autorul vorbeste de deosebirea ce existi intro p3minturile
tenzuale sau contractuale" 8i cele urbariale", cere usurarea greueltilor [Scurt articol despre polemica dintre Vestitorul ma-
fratilor tenzuali". Ii indeamni pe acqtia si cearI deputatilor pe carc ghiar" din Cluj Erdelyi Hirad6" i Jurnalul ger-
i-au trirnis in Dicta si le sprijine plingerile. Prezinti un model de man" din Sibiu Siebenbiirger Bote" cu privire la
adresi a oamenilor dintr-un sat acre deputatul lor. situatia iobagilor din Ungaria i Transilvania]. G. TRANS.,
VIII (1845), p. 302, col. 11-303.
6763 [Barit, G.] 326.3 (439.1)
In foaia maghiarl a apirut un articol intitulat lnsufletirea indus-
Paralelismti. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 275-276. triei nationalei cresterea poporului, in care se sustinea ci nu era
Semnat : Red. Pentru a da indicatir proprietarilor moldo-romini", nevoie de emanciparea iobagilor pentru propi;irea industriei, ci de
Barit traduce articolul 12 din legca maghiara prin care s-a ficut eli- educarea lor prin Icoalg. Foaia germani, rispunzind, afirma el aceasti
berarea iobagilor. Din ele se vede cl aceasta s-a ficut prin desplgubire emancipare e una din m5surile urgent necesare. Redactia Gazetei de
de citre stat. Transilvania, observi : Asa este ; dati cu totii poporului drepturi
omengti, i atunci cresterea lui de sine se va r3dica".
(439.2) Transilvania 6771 326.3 (439.2)
6764 326.3 (439.2) Aieptki in pricina urbariultn. G. TRANS., IX (1846),
Urbariti dupI Transilvania din Sibilu. G. TRANS., IX p. 13-14, 17-18 : Articol pregkitoriu.
(1846), p. 337. Traducerea unor extrase din foaia Erdélyi Hiradd din Cluj, care
Scurt istoric al iobigiei, dupi gazeta germanS Transilvania, nr. 85, demonstreazi cI evolutia europeani ti incordarea din Ungaria i Tran-
afirmindu-se ci prima ei formulare juridici in Transilvania ar fi fost silvania impun neapirat imbunat5tirea soartei iobagilor.

335

www.dacoromanica.ro
326.3 (439.2) IOBAGI. CLACASI 326.3 (439.2)

6772 326.3 (439.2) 6780 326.3 (439.2)


Taraniy, urbariul i tipariul periodic. G. TRANS., IX [Dezbaterile Dietei Transilvaniei asupra proiectului de
(1846), p. 89-90. lege al rascumparirii totale a iobagilor]. CURIERUL
Traducerea unor extrase din gazetele maghiare cu privire la mizera ROM., XIX (1847), p. 18-20, 21, 26-27 : De la Dial,
situatie a tiranilor iobagi din Transilvania. Atit ziarul liberal Erclelyi 26-27, 29-30 : Cluj. Urmarea desbaterilor asupra des-
HirachS, cit i cel conservator Mu lt és Jelen recunosc cä caranul e un cumpararil totale, 33-34 : Cluj. Dela Dieta. /nchierea
factor decisiv in econornia Orli ti scoaterea lui afari din lege nu mai desbaterilor asupra descumpararil totale.
poate continua. Foaia liberali afirmi ci pimintul care se afli in
mina tiranului este al lui", iar kaia conservatoare se infioari la Reproducere din Gazeta de Transilvania.
aceasti invitituri". Redactorul Gazetei de Transilvania trage con-
cluzia ci, de 10 ani, mai mult se vorbette in privinta urbaridlui si 6781 326.3 (439.2)
ar fi vremea si deregem mai multiloare. [$tiri i comentarii despre dezbaterile Dietei Transilva-
6773 326.3 (439.2)
niei in legatura cu urbariur]. ORG. LUM., I (1847
1848), p. 5 : Clusiu, 14 si 15 Ian., 5 : Clusiu, 16 Ian., 9 :
Propositiile regest1 la dicta Transilvaniei. G. TRANS., Clusiu, 17-18 : Clusiu, 3 febr. st. n., 18 : Clusiu, 6 Febr.
IX (1846), p. 232. st. n., 23 : Clusiu, 12 Fevr. s. n., 33-34 : Transilvania,
Punctele care urmau si fie discutate in sesiunea 1846 a Dietei. Intre 39 : Clusiu, 45 : Clusiu, 49-50 : Transilvania, 53-54 :
ele, chestiunea urbariului (legea pentru iobagi) i legiuirea pentru ase- Transilvania, 67 : Clusiu, 2 : 14 Apr., 73 : Clusiu : 10 : 22
zirile de colonisti. Apr., 79-80 : Transilvania, 21 : Clusiu, 3 : 15 Mai, 97 :
Clusiu, 5 : 17 maiu, 103-104 : 5 : 17 maiu, 115-116 : Clu-
6774 326.3 (439.2) siu, 7 jun. s. rt., 116 : Clusiu, 8, 9, 10 jun., 121 : Clusiu,
Glasul unuT slcuTu in causa svabilor si a ciangailor din 127, col. I : Clusiu, 14 : 26 jun., 139 : Clusiu..., 145 : Tran-
Moldavia. G. TRANS., IX (1846), p. 254-255 : Tran- silvania, 151 : Clusiu, 157 : Clusiu 12 : 24 jul., 211-212
silvania. [gresit : 221-222] : Clusiu..., 218, col. I, nr. XLI, p. 224 :
Acest secui descrie soarta nefericiti a iobagilor maghiari din Tran- Clusiu, 3 : 15 sept., 247 : Clusiu, 8 nov., s. n.
silvania, in comparatie cu a ceangailor din Moldova, care este mult
mai bunk'. Dupi foaia maghiari Mult es Jelen. Redactia Gazetei de 6782 326.3 (439.2)
Transilvania prezinti si comenteaza acest articol.
[Cuvintarea comitetului regalist" I. K. in Dieta Tran-
6775 326.3 (439.2) silvaniei cu privire la extindere urbariului" asupra pa-
Aratare despre starea Ungurilor din' Ardeal. ALBINA
mintului secuiescl. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 21
22 : Suplementul, 27-28 : Suplementul.
ROM., XVIII (1846), p. 305.
Se publici citeva date din articolul apirut in Gazeta Trans., sub Dupi kaia maghiara M.[ult] és Melen].
tirhal : Glasul unui sicuiu (in causa tvabilor i a ciangailor din
Moldavia". 6783 326.3 (439.2)
[Tabel de clasificarea si suprafata paminturilor arabile
6776 326.3 (439.2) din Transilvania care urmeazi a se da iobagilor]. G.
Siebenbiirger Bote i urbariul. G. TRANS., IX (1846), TRANS., X (1847), p. 61 : Transilvania ; 65-67 : Tran-
p. 333-334. silvania.
Traducerea unui articol din kaia Siebenbürger Bate din Sibiu cu
privire la atitudinea pe care ar trebui s-o aibi deputatii sati in Dicta 6784 326.3 (439.2)
Transilvaniei, in dezbaterile viitoare asupra urbariului, adici legea
asupra raporturilor dintre proprietari ti iobagi. Aceasti foaie afirmi [Discutii in Dieta Transilvaniei asupra robotelor]. G.
ci deputatii sati ar avea o situgie mai upari fati de urbariu, deoarece TRANS., X (1847), p. 89-91 : Transilvania.
raporturile dintre proprietari ;i tirani sint altele deck in pimintul Se reproduce pe larg discursul rostit de un deputat al Muritului",
e necesari o lege prin
,mobilitar* sau in cel secuiesc. Sustine ci in favoarea tiranilor iobagi.
care taranul 51 capete o pozitie siguri de drept 81 o subzistinti
virtoase. 6785 326.3 (439.2)
6777 326.3 (439.2) [Stiri i comentarii despre dezbaterea proiectului de
[Dezbateri asupra urbariului]. G. TRANS., IX (1846), lege pentru descumpararea totalr a iobagilor, in Dieta
p. 357-358 : Transilvania, 361, col. I : Cluj, 12 Noiemv., Transilvaniei]. G. TRANS., X (1847), p. 185 : Transil-
378-379 : Din comitatul ClujuluI. Desbateri de mare in- vania, 189-190 : Transilvania, 197-198 : Transilvania,
teres asupra urbariuluI, 379 : Districtul Fagarasului, 379 : 201-202 : Transilvania, 205-206 : Transilvania, 209
In privinta urbariuluI, 379 : Comitatul Turzei, 382-383 : 210 : Transilvania, 213 : Transilvania.
Desbated urbariale, 383-384 : Un estract din scrisoarea
baronuluI Veseleni in privinta urbarluluI, 385-386, 390 : 6786 326.3 (439.2)
Din Salaj, 16 Noiemvr. Dezbater1 de mare interes, 402 [5tiri 6 comentarii cu privire la rescriptul imperial",
403 : Transilvania. in chestiunea urbariului"]. CURIERUL ROM., XIX
(1847), p. 109, 113, 125-126 : Transilvania.
6778 326.3 (439.2) Reproduceri din Gazeta de Transilvania.
Rescriptulu pentru actoratulu si inctoratulu nenobililoru
seu rustkilloru. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 2. 6787 326.3 (439.2)
Text latin ti roman. Se abrogi dispusetiunea Decretului tripartit,
partea treia, titulu 31", prin care se interzicea rusticilor" (iobagilor) [Text latin si roman al rescriptului regiu" din 25 sep-
aS aiba judeciti cu nobilii. Se publici ;i textul oaragrafului abrogat. tembrie, in privinta legii urbariale"]. ORG. LUM., I
(1847-1848), p. 211-212 [gresit : 221-222].
6779 326.3 (439.2)
[Discutii in Dieta Transilvaniei in legatura cu urbariul]. 6788 326.3 (439.2)
G. TRANS., X (1847), p. 9, 13-15, 18, 21-22, 25-27, Articolii de lege uribariali. ORG. LUM., I (1847-1848),
29-31, 33-34, 37-39, 41-43, 45-47, 49-50, 57-58, p. 210, 215-216, 222, 228, 234, 240, 246, 252, 258, 264,
69-71, 73-75, nr. 20, p. 77-79, 81, 85-86, 89-91, 93, 276, 282, 288, 293-294.
121-122, 125-126, 129, 133-134, 151, 166, 177, 185,
189-190, 193, 225, 229, 240, 305, 309, 321-322. Maul latin.

336

www.dacoromanica.ro
326.2 (439.2) IOBAGI. CLACASI 326.3 (496)

6789 t .1. 326.3 (439.2) (45) Italia


Despre apararea de foamete. G. TRANS., IX (1848),
p. 63-64. 6799 326.3 (45)
AnalizeazI unele consecinte economice ale noilor legi cu privire [Articol cu privire la relatiile feudale ale supusilor ca-
la iobagi si moiile urbariale. Afirmi cI foametea apare acolo uncle tre stk./Anil kr", din Sicilia]. G. TRANS., V (1842), p. 43 :
statul nu duce o politics inteleaptI, pentru a asigura tiranilor posibi- Italia.
litatea sI munceasci. E de plrere cI noile legi urbariale, mictorind Se infIlileazI asupririle suferite de supuli iobagii"
suprafetele de pImint in Transilvania, vor rrari slrlcia iobagilor romIni, din partea feudalilor .aristocracii i popii".
care se ocupi mai ales cu crelterea vitelor.

6790 326.3 (439.2) (47) Rusia


[Corespondente din Cluj cu privire la legea pentru des-
fiintarea iobagiei in Transilvania]. G. TRANS., XI (1848), 6800 326.3 (47)
p. 185-186 : Transilvania, 193 : Transilvania. [Date referitoare la emancipari de tarani iobagi in Rusia].
Relatindu-se despre dezbaterile ultime din Dicta Transilvaniei, se
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 3, p. 3 : Rusia.
IobIgia inceteazI in tot Ardealul pe toatI vecia incepind
.vesteste :
In 1836 s-au slobozit de cgtre domnii lot' 352 de .robi". De la
din 18/6 iunie 1848"... Se aratI ci, prin aceastä lege, poporul tran- 1803 pinI in 1837, s-au slobozit 49 136. NumIrul tlranilor sloboziti
silvan mare parte roman insI i unguri multi 6 citeva sate sIse;ti se aflI in zioa de astIzi° la 67 736.
scapI de robia veacurilor"... Apoi se infIcileazI in cuvinte mai
populare", pe paragrafe, cuprinsul legii. La urml, se dau arranunte 6801 326.3 (47)
cu privire la dezbaterile dietale in legIturl cu unele puncte ale legii [Notita despre eforturile generalului Kiselef de a imbu-
urbariale, precum 1i ale legii pentru despIgubirea corporIciunelor nata'ti soarta taranilor in Rusia]. CURIERUL ROM., IX
proprietare". (1838), nr. 9, p. 1 : Rusia.
6791 P. 326.3 (439.2) 6802 326.3 (47)
Despre zeciuiele. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 230. [Relatare despre unele completirl aduse la procedura
AratI binefacerile aduse de ltergerea" dijmelor ;i indeamnI sI se rascumpararii taranilor robi de la proprietarii kr, in Rusia].
stringI bani pentru .inflorirea folosului national', mai ales acuin cind ROM., I (1838), p. 805-806 : Rusia.
Dicta a declarat .natia romInI liberI i asemenea drepturilor politice
celorlalte natii ;i religii conlocuitoare. 6803 326.3 (47)
[Ucazul imparatului Rusiei cu privire la dezrobirea 96-
6792 326.3 (439.2) ranilor iobagi]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 148
Articlu de lege despre espropriatiunea roboteloru despre 149 si 154-155 : Rusia.
colonicature, a decimeloru i platiloru in bani. ORG. NA- Dispozitii cu privire la felul contractelor intre dranii ce vor primi
pimint, ca muncitori-slobozi", si proprietarii lor.
TIUNALE, I (1848), p. 16.
Legea votati in Dieta Transilvaniei. 6804 326.3 (47)
[$tiri i comentarii cu privire la aplicarea ucazului im-
6793 326.3 (439.2) paratesc" pentru ,,usurarea bievilor tarani robi", in Rusia].
[Comentariu la hotarirea Dietei Transilvaniei ca ro- G. TRANS., V (1842), p. 143 : Dela Hotara, 21 Aug.
botele" s inceteze pe data de 6/18 iunie]. ORG. NA-
TIUNALE, I (1848), p. 17, col. I. 6805 326.3 (47)
[Se publica stirea ca imparatul Rusiei a dat un ucaz
6794 326.3 (439.2) prin care se cla voie proprietarilor sa-si elibereze iobagii
Articlu de lege despre urmarea stergerei relatiuniloru ur- prin bunk' intelegere, in schimbul unei indemnizacii]. CU-
bariali in respectulu corporatiuniloru, si despre alte de- RIERUL ROM., XVI (1844), p. 259, col. I [Rusia].
cime. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 19-20. 6806 326.3 (477.24)
Traducerea proiectului alcituit de Dieta Transilvaniei.
Adresul consulatulul Rosienesc caul Departament. BU-
6795 326.3 (439.2) LETIN F. 0., V (1837), p. 117.
Se strati cI in Basarabia au luat fiintl uncle comisii .spre indem-
Lucruri dela Dieta. INVET. POP., I (1848), p. 23. narea tIranilor cItre incheierea invoielilor, poroncite prin alezimintul
Introducere la legea pentru ;tergerea robotelor 8.c.l." votatI de din 24 ghenari 1834 cu proprietarii plmintului de acolo". Proprietarii
curind : stirile de a aror implinire citeodatI doarI vI ti andoiati, de mosii din Basarabia, care se aflI in Moldova, sint invited 35 se
cum cI sI fiti locuitori odatI diberi a terei, se adeverirr. Se area prezinte personal, sau prin vechili", in fata acestor comisii, clacl
apoi care sint prevederile noii legi cu privire la clreptul de a alege nu s-au inteles cu dranii.
;i a fi alesi deputati in DietI.

6796 326.3 (439.2)


Articlu de lege despre stergerea robotelor f.c.l. INVET. (496) Turcia
POP., I (1848), p. 23-24. 6807 326.3 (496)
6797 326.3 (439.2) [Sultanul desfiinteaza robia rentru taranii din Macedo-
nia]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 1 [decembrie],
[Proclamatia guvernatorului Transilvaniei, Wohlgemiith, p. 1-2 : Turcia.
prin care varanii romAni sint asigurati cà robota a fost des-
fiintati pe vecie]. G. TRANS., XII (1849), p. 68 : Publi- 6808 326.3 (496)
caciunI oficiale. [Traducerea fermanului imparatesc", prin care se re-
glementeaza obligatiunile taranilor i clacasilor crestini din
6798 326.3 (439.2) Bosnia, fati de proprietarii turci]. VEST. R., VII (1843),
Publiciciune. G. TRANS., XIII (1850), p. 48. p. 82-83, 87-88 : Turcia.
Guvernatorul Transilvaniei, L. de Wohlgemilth, anuntI cI sint des- Prin acest ferman se precizeazI obligatiunile tIranilor decurgind
fiintate robotele ai banii de robotI, robotele i plitile legate de molia din obiceiuri" statornicite in Bosnia din vechime, spre a se ingrIdi
iobigeascI, imprurnuturile, tndatoririle 6 dirile care provin din .in- abuzurile prin care tIrann .5-ar fi asuprind de citrl spahii i ceilalti
voieli enfiteutice etc. proprietari in protiva intocmelilor alezate..."

22-3172 337

www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.1)

(498) PRINCIPATELE ROMANE 6819 326.3 (498.1)


(498.1) Tara Rornárteasca Relatia sltenilor in Tara RomAneasca catra at lor pro-
prietati. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 315-319,
323-325.
6809 326.3 (498.1) Se reproduc art. 138-146 din Regulamentul Organic.
Hrisov al luI Radu Mihnea VV., pomenind de agzamin-
tul facut de Mihatu VV. Viteazul. 1613. MAG. IST., II 6820 326.3 (498.1)
(1846), p. 277-279.
Cu privire la dreptul de proprietate asupra rominilor Oprea si Proprietarul i folosul sail. MERCUR, II (1841),
Ion din Bibeni. p. 171-172.
Propuneri practice pentru remedierca raporturilor dintre proprie-
6810 326.3 (498.1) tari i clicasi : proprietarul si fie obligat a nu primi de la clica; decit
Carte a Ob§teqtii Adunarl a Tara Romaneo pentru des- platl in munci. Numai astfel ar inceta exploatarea tiranului.
robirea taranilor instreinati ce s'ar intoarce la locul kr.
MAG. IST., II (1846), p. 280-283. 6821 326.3 (498.1)
[Masuri in legatura cu abuzurile proprietarilor in in-
6811 326.3 (498.1) voielile kr cu clIca§ii]. BULETIN G. A., X (1841),
Carte a Ob§teqtii Aduniri pentru desrobirea tutulor tä- p. 250-251 : atre Departamentul trebilor din launtru.
ranilor. 1746. MAG. 1ST., II (1846), p. 284-287. [Porunca domneasca].
Dati de domnitorul Constantin Mavrocordat, in Tara Romineasci. Ocirmuirile de judete vor interveni ca si se respecte invoielile cind
una din pit-0 se va plinge ; nici o dregitorie nu va adeveri" invo-
6812 326.3 (498.1) ielile dintre proprietari ti clicasi, dad nu vor fi ficute de bunivoie
Urbariul sari ponrul facut de domnul Costandin Nicolae si fad vreo
Mavrocordat. MAG. IST., II (1846), p. 293-294.
Reglementarea raporturilor dintre clicali i proprietari. Nu se di 6822 326.3 (498.1)
originalul. [Ofisul domnesc privitor la raporturile dintre proprie-
tan i clicasi, in Tara Romaneasca]. '0 Zt(p. TO la-
6813 326.3 (498.1) woo, I (1841),.p. 55-59.
Proiect atingator de legiuirile indeplinitoare ale Sectii Redactia gazetei *0 Zitpupoq a insircinat pe un grec, cunoscitor
a 7-lea, Cap. al 3-lea din Regulamentul Organic. BU- al limbii romine, si traduci in limba greacl principalele ofisuri ; in-
LETIN G. A., II (1833), supl. nr. 18, p. 113-124. ceputul s-a ficut cu ofisul de mai sus.
Project asupra datoriilor reciproce 'Imre proprietari ;i siteni in
Tara Romineasci. 6823 326.3 (498.1)
[Proclamatia domnitorului Gh. Bibescu catre locuitorii
6814 [Ghica, AL] 326.3 (498.1) satelor]. VEST. R., VII (1843), p. 178-179 ; ALBINA
Cuvintul M. Sale prin care s'a deschis al doilea period ROM., XV (1843), p. 181-182 : Tara Romaneasca-
al obicinuitel obmtestil Adunart. CURIERUL ROM., VIII Anunti ci zvonurile de prin sate ci se vor face alte pravili pentru
(1837), p. 13-15. tirani sint mincinoase. Sfituieste pe tirani si nu se increadi lor,
Atrage atcntia adunirii mai ales asupra clarificirii raporturilor pirisind munca cimpului. Totuti, vesteste uncle usuriri in calculul
dintre proprietari ;i cilcai. Limureste chestiunea vitelor ti pogoa- zilei de lucru plitite in bani.
nelor obtinute in plus, precum ti a datei la care si se predea dijma.
Cere urgentarea pregitirii codurilor penal ;i comercial. Text 6824 326.3 (498.1)
roman i francez.
[Arend4i sint obligati sa-§i punä la curent, de doui ori
326.3 (498.1)
pe an, socotelile cu claca6i de pe mosia kr]. BULETIN
6815 G. A., XII (1843), p. 258-259 : Departamentul trebilor
[Se vestelte ca cine nu va voi sa. plateasca otwina din nauntru [Circulara].
odati pentru totdeauna, din chi au vii pe mosia Bucovul
si si ramlie nesuparati", si se invoiasca cu proprietarul, 326.3 (498.1)
6825
Dim. Filipescu]. ROM., I (1838), p. 648 :
[Instructiuni cu privire la incheierea invoielilor dintre
6816 326.3 (498.1) proprietari §i clkasi]. BULETIN G. A., XII (1843),
[Vornicia .Temnitilor cere ca proprietarii ce vor fi pri- p. 262-263 : Departamentul trebilor din nauntru [Cir-
:mit pe =pile lor dajnici de ai starului sà infrineze pe ai culara].
lor arendamil. BULETIN G. A., IX (1840), p. 50-52.
6826 326.3 (498.1)
6817 326.3 (498.1) [Comentarii la cele douà porunci circulare" privitoare
[Hotarirea pretului muncii pamintului, pe trei ani vii- la raporturile dintre proprietari, arendasi i claca§ii lor, in
tori]. BULETIN G. A., IX (1840), p. 83-84 : Departa- Tara Romaneasca]. G. TRANS., VI (1843), p. 249,
mentul trebilor din launtru. In§tiintart. col. 11-250.

6818 326.3 (498.1) 6827 326.3 (498.1)


[Comentarii la o tire publicata de Gazeta Universala [Dispozitii cu privire la stramutarea satenilor de pe mo-
de Augsburg" - Allgemeine Zeitung" - din 3 august, cu §iile boiere§ti]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 265-
privire la cauza prelungirii sesiunii Obstestii Adunari din 266 : Departamentul trebilor din niuntru.
Bucure§ti]. G. TRANS., IV (1841), p. 127. Deoarece se pregitesc lucririle catagrafiei pentru periodul al 3-lea,
Gazeta germani afirmi ci .desbaterile asupra usuririi tiranilor se di un termen de 6 luni proprietarilor care ar avea de ficut recla-
cilcai (jeleri, iobagi, dupi stilul ardelenesc), care o dorette printul macii despre sitenii care s-au strimutat ,.firi forme". Dupi acest
domnitoriu, s-au indelungat prea mult, firi a da vrun rezultat". Foaia termen, sitenii se vor inscrie acolo uncle se vor afla stabiliti. Pro-
romineasci arati ci dezbaterile unor asemenea aduniri tint in functie prietarii reclamanti vor trebui si faci dovada ci au cerut la limp
de program4 achi;at de atre domnitor. autoriatilor ca atenii fugiti al fie aduli inapoi.

338

www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.1)

6828 326.3 (498.1) 6837 326.3 (498.1)


[Publicatie cu privire la unele precizari pe care trebuie [Instructiuni cu privire la invoielile dintre proprietari
&à le contina contractele de arendare dintre arendasi si sau arendasi i arani]. VEST. R., X (1846), p. 89-90 :
proprietarii de mosii]. INV. S., I (1843-1844), p. 41 : De- Departamentul trebilor din nauntru.
partamentul Trebilor din Launtru.
Cu privire la taxa de ierbirit pe care are dreptul arendasul s-o 6838 326.3 (498.1)
Incaseze pentru vitele eitenilor ce trec peste numirul de 5 ; de ase- [Masud pentru a se infrina unele abuzuri ale arendasi-
menea cu privire la taxa pentru pogoanele de al-Scut-I sau fineatl ce lor]. INV. S., IV (1846-1847), p. 5 : Departamentul Tre-
se dau clicasului peste numirul legal. Aceste conditii trebuiesc puse bilor din Launtru.
pe baza invoielilor dintre proprietari I CliCa0.
Deoarece unii arendali se infitisau la judecitorii cu ,.zapise plis-
6829 326.3 (498.1) muite, referitoare la premise imprumuturi in bani date clicatilor.
se pune in vedere judecitoriilor si nu ia in considerare decit acele
[Circulari ale Departamentului din Launtru catre cirmui- zapise care sint odeverite" dc prcotul satului si de jurati i intirite
toni de judete, cu privire la dijmuirea recoltelor de prune]. de cirmuitor sau subcirmuiror.
INV. S., II (1844-1845), p. 58 : Publicatie.
Se atrage atentia ci proprietarii nu au dreptul decit la 1/10 din 6839 326.3 (498.1)
recoltà si a nu au voie si-i oblige pe tIrani si le vindi lor restul
prunelor. [Jurnalul prin care Sfatul d dreptate locuitorilor din
Telega care refuzau dijma i claca pentru mosia pe care
6830 326.3 (498.1) locuiau, proprietate a manastirii Marginenii]. BULETIN
[Dispozitii cu privire la efectuarea contractelor dintre G. A., XV (1846), p. 267-268 : Sfatul Administrativ Ex-
traordinar, 270-271 : Urmarea i sfirsitul jurnaluluI pu-
(1844), nr. 20, p. 77 bis
din Nauntru [Circulara].
-
arendasi i proprietaiii de mosii]. BULETIN G. A., XIII
78 bis : Departamentul Trebilor
blicat prin Buletinul trecut No. 67.

Pentru a se inlItura conflictele dintre arendasi si cläcai, proprie- 6840 326.3 (498.1)
tarii de mosii vor trebui si specifice in contractul de arena cit are [Masuri pentru a se impiedica abuzurile arendasilor fata
de luat arendasul pentru ierbiritul vitelor in plus peste 5 capete, nu- de caräusii ce trec pe drumurile de pe moiiIe lor]. BU-
mIrul legal de vice pentru un dims ; cit are de luat pentru pogoa- LETIN G. A., XVI (1847), p. 158-159 : Departamentul
nele de arIturS si fir:eve ce s-ar da clica8ului peste cele legiuite. din Nauntru [Circulara].
- Publicatia se repeta in nr. 21, p. 81-82 : Idcm. Citre Cirmuid.
6841 326.3 (498.1)
6831 326.3 (498.1) [Instructiuni cu privire la invoielibe dintre proprietari
[Dispozitii cu privire la stramutarea clacasilor de pe si cIäcaiJ. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 61-62 :
proprietatile in devalmasie]. BULETIN G. A., XIV (1845), Departamentul din Naluntru [Circulara].
p. 114-115 [Porunca domneasca].
6842 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
6832 326.3 (498.1)
Liberalil i Regulamentistii. ROMANIA, I (1848), p. 14.
[Se face cunoscut ca, potrivit pravilei Orli", arendasii
s: proprietarii de mosii trebuie sã ceara, in curs de un an, Se declari impotriva compromisului dintre tele doul tabere. Re.
implinirea datoriilor clIcasilor pentru anul care s-a in- volutionarii liberali trebuie si impuni principiul improprietiririi si
cheiat]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 343-344 : De- muncii dicasolui. Cu aceasta se dirimi inslli temelia
partamentul Dreptatil. Regulamentului Organic, care sta pe principiul obligativitiii precise
Daci nu le reclaml in curs de un an, pierd dreptul de a mai cere a muncii clicasului.
ceva. Se precizeazi aceasta, deoarece se ;tie de acel ,interes ce avea
arendasii a incurca pe locuitori cu socoteli de mai multi ani'. 6843 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
Emancipatia clacasilor. PRUNCUL R., I (1848), p. 145
6833 326.3 (498.1) 146.
[Articolele 139-146 ale Regulamentului Organic, refe- Arati ci Insuli Regulamentul Organic, art. 144 fata 64, editia 1832,
ritoare la Indatoririle reciproce intre proprietari 4i claca4i]. recunoalte dreptul clicasilor la 2/3 din mosia proprietarului. 0 so-
INV. S., III (1845-1846), p. 29-32, 33-34. lutie justi a problemei clicasilor nu e deci emanciparea singuri, ci
Articolele sint publicate de P. P.(oenaru], care adaug5 la sfirsir, 8i improprietirirea lor.
p. 34-35, unele Deslusid.
6844 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
6834 P.[oenaru], P. 326.3 (498.1)
PRUNCUL R., I (1848),
Emancipatia clicasilor.
[Notitä introductivi la publicarea art. 139-146 din Re- p. 153-155.
gulamentul Organic, privitoare la raporturile dintre pro-
prietari i clacasi]. INV. S., III (1845-1846), p. 29, col. I. Autorul demonstreazi cl emanciparea si improprietirirea clicaiibor
Socoteite necesari aceastä publicare : Unii proprietari socotesc ci ar fi in folosul proprietarilor.
folosul kr este si stoarci de la clicasi cit mai multi bani, clicaii
iarii socotesc ci sint folositi end se vor indiritnici cit de mule 6845 326.3 (498.1)
a nu indeplini nici tele legiuite ale lor indatoriri titre proprietari". [Guvernul provizoriu catre proprietari]. VEST. R., XII
Crede ci aceasta s-ar datori faptului ci nici unii, nici aliii nu cunosr (1848), p. 195.
regulamentul. Arad ci nu se va atingc nimic dint-ale proprietitii pini nu se
va aduna, va chibzui 8i va hothi ONteasca Adunare".
6835 326.3 (498.1)
[Instructiile Departamentului din Nauntru cu privire 6846 326.3 (498.1)
la felul in care urmeazi sa se faci invoielile Intre pro-
prietarii sau arendasii de mosii i satenii clacasi]. INV. S., Guvernul provizoriu catre toti proprietaril de mosie.
III (1845-1846), p. 46. VEST. R., XII (1848), p. 196.
Arati ci nimeni nu si-a pus in gind si ripeasci moliile. Poporul
6836 326.3 (498.1) romin doreste numai ca 8i tiranii si aibi o pirticici de pimint si
[Norme cu privire la dijmuirea prunelor]. INV. S., III si scape de robia clicii. Totul insi va fi horirit de viitoarea Obsteasci
(1845-1846), p. 89 : Departamentul trebilor din launtru. Adunare.

339

www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.3)

6847 326.3 (498.1) 6855 326.3 (498.1)


[Masuri in legaturi cu conflictele dintre proprietari ;i [CorespondentI din Iasi, datatg. 16 decembrie, despre si-
clacasi]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 194-195 : tuatia interni a ;aril]. G. TRANS., XII (1849), p. 98 :
Departamentul din Nauntru [Circulara]. Tara Romineasci si Moldavia.
Se araa cI desele plingeri ale aranilor dovedesc cI nici o pri- Se subliniazi interesul cu care era urmiria comisia pentru modi-
veghere din partea acei cfrmuiri [a judetului] nu existi, ca dreptul ficarea Regulamentului Organic : Soartea poporului Oran (adici soarta
fieciruia a fie sprijinit i asupririle cu desivirlire desfiintate. Se patriei intregi) di cea mai grea probleme. In notiti, redactia observi :
atrage atentia cirmuitorilor de judete ci proprietarii i arendasii tre- ,,Pentru ce grea, acum cind toati Europa o are deslegaa 1'.
buie si respecte legea fi invoielile ficute cu clicatii, iar cricasii sI
fie cu dinadinsul lndatorati a-li indeplini la vreme si exact toate ale 6856 326.3 (498.1)
lor nravilnice indatoriri citre ai kr proprietari sau arendasi". [Ofisul dornnitorului B. $tirbei cu privire la drepturile
arendasilor de mosii]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 10 :
6848 326.3 (498.1) Clue Departamentul Credintii.
Deoarece multi dintre doritorii de a lua In arendi mosii ministi-
[M1suri pentru curmarea conflictelor dintre proprietari
6 cilcasi]. VEST. R., XII (1848), p. 290-291 [Ofisul rest; -binuind vreo scidere a veniturilor - stau in rezervi, clorn-
nitorul ii asigua cI reglemenarile ce se pregItesc fi vor aplra : ,.In
Caimacamiei catre Departamentul din Natintru].
Text romin i francez. loc de a vitima chuli de putin drepturile proprietarilor, privesc dim-
potrivi la luarea mijloacelor celor mai drepte si mai lesnicioase pentru
6849 326.3 (498.1) a se bucura fiecare de venitul proprietitii sale'. De asemenea, dis-
pozitiile ce vor fi a se lua despre drepturile si datoriile reciproce
[Masuri pentru stavilirea abuzurilor din partea autori- intre proprietar i sitean' se vor face cunoscute cu 18 luni inainte
tatilor administrative]. BULETIN G. A., XVIII (1849), de a le aplica.
p. 6-7, 33-34 : Departamentul din Nauntru [Circulari].
Aceste abuzuri se fIceau In folosul proprietarilor i arendasilor, sub 6857 326.3 (498.1)
pretextul incasIrii unor rirna§ite de datorii ale clicalilor. [Instructiuni catre cirmuitorii judetelor, cu privire la
relatiile dintre proprietari i clIcasi]. BULETIN G. A.,
6850 326.3 (498.1) XIX (1850), p. 29-32 [Porunca domneasci].
[Masud in legltura cu pagubile ce au suferit arendasii
si proprietarii din indaritnicirea i reaoa vointa a clacasi- 6858 326.3 (498.1)
lor in cursul revolutii"]. BULETIN G. A., XVIII (1849), [Ofisul domnesc i instructiunile date cu privire la res-
p. 145 : Caimacamia Tarii Românesti, 145-147 : Sfatul pectarea drepturilor reciproce dintre proprietari sau aren-
Administrativ Extraordinar ; FOAEA SATULUI, VI (1849), dasi de o parte si tirani de cealalta parte]. VEST. R., XIV
p. 33 : Ci-lut Departament al Trebilor din Launtru, 33 (1850), foaie anexata la nr. 10 si p. 45, 47-48.
34 : Jurnal. Ofisul j instructiunile s-au dat fiindci s-a dovedit cl multe din
Proprietarii si arendasii au cerut a fie despigubiti de titre clicasi. orinduielile legiuite au scIpat din vedere si altelc s-au riu tilmicit,
S-au numit to fiecare judet comisii cornpuse din boieri, ca sI cercetes e incIt aduzerea la indeplinire a legiuirilor a dat prilegiu de feluri de
aceste pagube. Se precizeazi Imprejuririle in care clicasii stilt obliga ti abateri". Se araa ci toate socotelile incheiate intre arendali si cl3casi,
la despigubirea proprietarilor. pe anii 1848 1i 1849, trebuie ,,rIfuite". In p. 45 11 47-48, se public's'
din nou ofisul i instructiunile.
6851 326.3 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru, cItre cirmui- 6859 326.3 (498.1)
torii judetelor, in care se arat c trebuie respectate legiu- [Circulara: a Departamentului Trebilor din Nauntru, cl-
irile cu privire la drepturile reciproce dintre proprietari tre cirmuirile judetelor, cu privire la invoielile dintre pro-
clicasi]. VEST. R., XIII (1849), p. 14. prietari i clacasi]. IFOAEA SATULUI, VII (1850), p. 53.
Cere sI se urgenteze fncheierea invoielilor Satre proprietari p
6852 326.3 (498.1) clicali pentru prisosul arIturilor de toamni` ; In mace duminicile
[Decretul caimacamiei prin care cere ca Departamentul sau arbitorile, proprietarii sau oamenii kr a tread fn ,,biletul fit.-
din Nauntru sa ia masurile cuvenite pentru ca taranii sã clruia clicas zilele ce ar fi lucrat proprietitii in area apamfnl, iar
nu mai sufere din partea arendasilor i proprietarilor de cit pentru bani, a fie trecuti totdeauna In minutul ce s-ar nunare.
mosii impilari sprijinite i executate de partea cirmuitoare
a judetului pentru legiuitele indatoriri ale lor"]. VEST. R.,
XIII (1849), p. 133 : Acte oficiale. (498.3) Moldova
Text romin si francez.
6860 326.3 (498.3)
6853 326.3 (498.1) [Cartea domnului Moldovei, Joan Neculae Mavrocordat,
[Masuri pentru stavilirea abuzurilor cirmuitorilor de ju- cuprmzind urbariul locuitorilor de pe la satele manästi-
dete fata de Omni, in interesul proprietarilor i arenda- resti, din 15 ianuarie 1744]. ARHIVA ROM., II (1845),
silor]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 173-174 : De- p. 228-230.
partamentul din Nauntru [Circulara], 177 : Caimrtcamia Originalul se afla in muzeul din Odesa.
Ta'rit RomAnesti, 202, 370 : Departamentul din Nauntru
[Circulara]. 6861 326.3 (498.3)
Act pentru desrobirea vecinilor in Moldova. 1749. AR-
6854 326.3 (498.1) HIVA ROM., I (1840-1841), p. 126-132 ; MAG. IST.,
[Comentariu in legatura cu lucrarile comisiunii de 7 bo- II (1846), p. 288-292.
ieri, pentru modificarea unor articole din Regulamentul Se publia fnarirea dornneasci a lui Constantin Nicolae Mavrocordat
Organic si indeosebi a articolului referitor la raporturile si anaforaua Obstestii Aduniri, pentru dezrobirea vecinilor din
dintre proprietari i arani]. G. TRANS., XII (1849), Moldova.
p. 70 : Tara Romaneasca si Moldova.
Boierii comisars, zicI cine cite va vrea, au atita pitrundere 6862 326.3 (498.3)
cunostina de cursul lucrurilor ca sI priceapi cum a proprietarii La iubileul intaqu 1849, Iunie 1 al desrobtreI vecinilor
tirilor romlnesti trebue neapIrat si se fnvoiasa a fnlesni i celui din din Moldova. BUCOV., II (1849), p. 95-96.
urna ;Iran mijloacek de a ajunge si el proprietariu, fiecare duni si- Laudi actul de dezrobire a vecinilor, sSvirlit de. domnitorul Con-
Hata fi destoinicia sa". stantin Mavrocordat in 1749.

340

www.dacoromanica.ro
326.3 (498.3) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.3)

6863 326.3 (498.3) 6873 326.3 (498.3)


Anafora a DivanuluT Moldova pentru adaogirea zilelor Legluire pentru vindecarea a tril pricinI care impovareazi
de lucru ale taranilor la proprietarI. 1775. MAG. IST., II pe lacuitorii de prin sate 0 aduc cu dinadinsul impedecare
(1846), p. 295-299. staril bor. BULETIN F. 0., XII (1844), P. 199-200.
Despre vinzarea biuturilor, datoriile locuitorilor citre proprietari
6864 326.3 (498.3) facerea cislelor in Moldova.
Urbariul sail pontul boaresculut facut de Alexandru Mo-
ruzi. MAG. IST., II (1846), p. 303-308. 6874 326.3 (498.3)
Reproducerea rezumatului flcut de un boier. Actul original lipseite. Legiuire pentru regularisirea inbinatelor dreptatii §i in-
datoriri a proprietarilor 0 a licuitorilor din satele de prin
6865 326.3 (498.3)
munv. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 212-217.
Acest asezimint se va aplica numai claci cele doui pIrti nu shit
[Masuri luate de Sfatul Administrativ in chestiunea lo- de acord asupra invoielilor statornicite, precum 8i pentru invoelile
cuitorilor satelor care sint asupriti de proprietarii i aren- care nu ar fi intirite de ocirmuirea, iar Invoielile in viitor nu se
da0i mo0ilor in lucrul zilelor boierescului]. BULETIN vor ingidui claci nu vor fi potrivite in preturi cu acest Aiezimint".
F. 0., I (1833), p. 22.
S-a hotIrit ca sl se ia mo;iile de sub mina proprietarilor care se 6875 326.3 (498.3)
vor dovedi asupritori i sI se dea la altii, care vor 86 mai bine sl-i
conduci pe docuitori, dindu-se stkiinului mo;iei numai veniturile [Corespondenta din Iasi, clatata 4 soptembrie, cu privire
acelei mosii, fàr vreun alt amestec, iar arendaiii vinovati si fie in- la plingerile lui Neculai Vladimir asupra autoritatilor din
departati cu totul. Galati]. G. TRANS., VII (1844), p. 297 : Moldavia.
Se afirmi ci totul nu era deck o intrigi a celui ce se ascundea sub
pseudonimul N. Vladimir, care pentru neomenoasa tratare a bietilor
6866 326.3 (498.3) clicaii fusese osindit de acre cirmuire'.
Pravil a. pentru vieriI §i alti oameni aflatori cu lacuinta
prin vit. BULETIN F. 0., I (1833), p. 144-145. 6876 326.3 (498.3)
6867 326.3 (498.3)
[Se aduce la cunoginta generala cã Dimitrachi Gheor-
ghiadis a iertat locuitorilor satelor Bicaz i Carja 3776 lei
Pravila pentru dreptätile i datoriile din partea proprie- din 8001 ce avea de primit pentru adetiu i altele", din
tartului catre lucritoriul de pamint §i asemenea din partea vremea cind avea arendate acele mo0i]. BULETIN F. 0.,
acestuTa catra proprietar. BULETIN F. 0., I (1833), XIII (1845), p. 236, col. I.
p. 154-160, nr. 41, p. 161-163.
6877 326.3 (498.3)
6868 326.3 (498.3) Pravila pentru prifacerea dejmiT in lucru. BULETIN
[Comp lead la pravila pentru 1ucrarea pamintului]. F. 0., XVI, p. 171-172 ; FOAE SAT., X (1848),
BULETIN F. 0., II (1834), p. 188-190 : Departamentul p. 181-182.
trebilor din liuntru. Se precizeazi ci aceasti pravili a fost intiriti de domnitor, dar
Privitoare la indatoririle tiranilor fatl de proprietari. cu mirgenire ca Si rimiie In a locuitorilor vrointi, od de a da
dejma ca i pink' scum, sau a urma dupi aceasti pravili, ca si scape
6869 326.3 (498.3) de asupririle ce intovirilesc luarea dejmei'.
[Misuri pentru a nu fi asupriti locuitorii]. BULETIN
F. 0., III (1835), nr. 80, p. 421-422 : Publicatie. 6878 326.3 (498.3)
Tiranii erau asupriti de orindarii de prin sate ;i de posesorii de [Inscrisul locuitorilor satelor Dorna cu catunurile, prin
mosii, cu tntrebuintare de zile peste .pont sau invoiali, ;i la facerea care arata multumire pentru uiurarea ce Ii s-au facut din
cislelor. inpovoratele datorii, prin rafuirea comisiei urmate acolo
in anul 1847"]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 190.
6870 326.3 (498.3)
6879 326.3 (498.3)
[Se intare0e inscrisul incheiat intre boierii Stupule0i
§i locuitorii satelor Tapul de Jos 0 Tapul de Sus]. BU- [Ofisul domnesc catre Sfatul Ocirmuitor prin care se
LETIN F. 0., XI (1843), p. 70. veste0e hotarirea domnitorului de a achita din caseta lui
zecimea cuvenita a se plati de catre locuitorii de pe pro-
Fiecare locuitor va face anual cite zece zile de pont 0, deosebit, prietatile sale]. BULETIN F. 0., XVI (1848), P. 409.
cite doui zile de meremet ; va da dijmuire la orice produs, din
zece una.
6880 Sturza, Grigoriil 326.3 498.3)
6871 326.3 (498.3) Reforma neaparata in relatiile proprietarilor 0 ale la-
cuitorilor din Moldova. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
[Contractul pe baza caruia raze0i din BilIe0i au dat p. 273-275.
in arencla mo0a lor boierului aga Iordachi Catargiu]. BU- E de pirere ci pacea sociali trebuie quad pe raportul liber dintre
LETIN F. 0., XI (1843), p. 91-92. pimint, capital 1i mina. Muncitorul ;Iran trebuie a fie absolut
Toti locuitorii care nu sine rlzeil vor lucra zilele boierescului dupi liber si-li ofere munca acolo unde e mai bine plitits. Propune modi-
asezimint, iar rize;ii se vor invoi dupI cum vor putea, ,,afari de ficarea art. 124 din Regulamentul Organic.
capt. Ioniti Ciurde, care nu va fi suplrat intru ramie, Arendasul
va pliti, pentru 4 ani, 280 galbeni. 6881 326.3 (498.3)
[Proprietarii unor mosii se obliga a plati, pe linä zeci-
6872 326.3 (498.3) mea privitoare la proprietatile lor, i pe cea hotaritä asu-
[Contractul incheiat intre taranii de pe mo0ile Bor1e0ii pra locuitorilor de pe mo0ile lor]. BULETIN F. 0., XVII
si Rusenii, din tinutul Neamt, proprietatea manastirii Taz- (1849), p. 130 : Visteria Moldovei.
Paul, cu Vasili Joan, arendasul acestor mosii]. BULETIN Sint amintiti : log. Alex. Ball, log. Costin Catargiu, hatm. Alex.
F. 0., XI (1843), p. 102-103. Rosec Roznovanu, vorn. Vasile Alecsandri, aga Constandachi Neculau,
Pentru ascumpirarea indatoririlor lor de clica0 i pentru anumite Siftica Paladi, aga Stefan Stamatin ;i spat. Alecu Soroceanu. Vistieria
drepturi cumpirate pe trei ani, vor pliti in fiecare an 400 galbeni anunti isprivniciile al nu fie urmiriti locuitorii de pe in:301e acestor
blanc 0 1000 lei, plus alte obligatii aritate ad. persoane.

341

www.dacoromanica.ro
326.3 (498.3) CLACASI DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1)

6882 326.3 (498.3) 326.8 DEZROBIRE, EMANCIPARE. DEZROBIREA


[Boierii proprietari i posesorii de mosii din cuprinsul TIGANILOR
;inuturilor Covurlui i Back' s-au obligat a plati pentru
locuitorii de pe moii1e lor zecimea adaugita la bir]. BU- 6890 326.8
LETIN F. 0., XVII (1849), p. 138.
Se publici lista proprietarilor si a posesorilor de molii. Filo-Tiganit. ALBINA ROM., XII (1841), p. 32.
E vorba de I. Krab, care calla' si-i civilizeze pe tiganii din Anglia
6883 326.3 (498.3) $i Scotia.
[Corespondentà despre boierescul taranilor din Moldova].
BUCOV., II (1849), p. 235-237 : Domnul meu !
Se face socoteali cite zile pe an lucreazi tiranul moldovean. Au- (498.1) T ara Romilneasca
torul acestei scrisori trimise de la Iasi, la 14 noiembrie, spune ci a
vorbit ca un procurator al çeraniior i ci intr-o a doua scrisoare 6891 326.8 (498.1)
va spune ce crede el ci e bine si se faci nu numai in interesul ;1-
ranilor, ci si al boierilor proprietari. [Scrisoare de urare a Tiganilor domnesti" de la Colen-
tina, de ziva onomastick a gen. Kiselef]. CURIERUL
6884 326.3 (498.3) ROM., IV (1832), p. 172.
[$tire sosita din Iasi referitoare la numirea membrilor Apel ca si se ingrijeasci de imbunititirea soartei kr nenorocite.
comisiei cercetatoare regulamentului"]. JURN. DE GA-
LATZ, I (1849), p. 37 : 6892 326.8 (498.1)
Puntul de cipitenie va statornicirea relatiilor intre proprietari
fi Proiect. Pentru indreptarea orinduielii tiganilor StatuluI.
$i terani, firi jignirea dreptului de proprietate, i indulcirea soartei BULETIN G. A., II (1833), supl. nr. 7, p. 54-56.
locuitorilor siteni". Urmeazi lista membrilor comisiei. 0 noti introductivi : Obicinuita Obiteasca Adunare. Se preci-
zeazi regirnul tiganilor aurari, spre deosebire de cel al ruminilor aurari.
6885 326.3 (498.3) Se prevede ci $i tiganii, atit aurarii cit $i ceilalti, vor pliti zeciuiali,
[Comentariu in legItura cu lucrarile comisiei de 7 boieri ca si ceilalti dajnici ai statului. Se prevede plata vitafilor, din banii
pentru modificarea unor articole din Regulamentul Organic zeciuielii. Din restul zeciuielii, se vor cumpira de la particulari aIi
si indeosebi a articolului referitor la raporturile dintre pro- robi. Intirirea gen. Kiselef, in p. 109-110.
prietari i ;Irani]. G. TRANS., XII (1849), p. 70 : Tara
Romaneasca si Moldova. 6893 326.8 (498.1)
Boierii comisari, zici cine cite va vrea, au atita pltrundere si [Publicatie a Departamentului Dvorniciei din LIuntru
cunoginti de cursul lucrurilor ca si priceapi cum ci proprietarii al Tarii Romanesti cu privire la robi tigani fugiti de la
tirilor rominelti trebue neapirat si se invoiasci a inlesni i celui stapinii lor]. BULETIN G. A., (1834), p. 51.
din urmi Oran mijloacele de a ajunge si el proprietariu, ficare dupi
siiinça si destoinicia sa". 6894 326.8 (498.1)
[Publicatii ale Departamentului Pricinilor din Launtru
6886 326.3 (498.3) al TIrii Rominesti cu privire la robi tigani fugiti de la
[Corespondenta din Iasi, datata 16 decembrie, despre stapinii lor]. BULETIN G. A., V (1836), nr. 27, p. 106 bis.
situatia interni a tarii]. G. TRANS., XII (1849), p. 98 : 117-118, 122, 131, 145, nr. 38, p. 149 bis 150 bis, 157.
Tara Romineasca si Moldavia.
Se subliniazi interesul cu care era urmiriti comisia pentru mo- 6895 326.8 (498.1)
dificarea Regulamentului Organic : ,Soartea poporului tiran kadici
[Publicatii ale Departamentului Pricinilor din Launtru
soartea patriei intregi) di cca mai grea problemi". In notiti, redactia al TIrii RomInesti cu privire la robi tigani fugiti de la
observi : Pentru ce grea, acum cind toati Europa o are deslegati ?" stapini]. BULETIN G. A., VI (1837), p. 15, 31, col. I,
58, 70, col. I, 74, 79, 82, 85, 107 [gresit : 106]-108, 116,
6887 326.3 (498.3) col. I, 117, 140-141, 144-145, 177, 196-197, 212-213,
[Articol despre relatiile dintre tarani i proprietari in 237, 262.
Moldova]. BUCOV., II (1849), p. 261-264.
Se cerceteazi aceste relatis, potrivit Regulamentului Organic 6896 326.8 (498.1)
(cap. VII). Se ia ca bazi clasa de mijloc a locuitorilor, adici tiranul [Anunturi pentru vinzarea unor tigani]. C. DE AVIS,
cu o pereche de boi. Se dau cifre. Se arati ce prirneste tiranul de la I (1837-1838), p. 143, 214, nr. 61, p. 142, nr. 64, p. 154, 352.
proprietarul moliei, ce di proprietarului pe an si conditiile pentru
o indreptare a stirii tiranilor.
6897 326.8 (498.1)
6888 326.3 (498.3) [Publicatii ale Departamentului Trebilor din Launtru al
farii RomInesti privitoare la robi tigani fugiti de la stapini].
Din brosura : Dorintiele pactideI nationale in Moldova" BULETIN G. A., VII (1838), p. 71, 78, col. II, 102-103,
BUCOV., II (1849), p. 265-266. 112, 119-120, 146, col. II, 171-172, 174-175, 195-196,
Se publici paragraIul din aceasti brosuri a lui M. KoglIniceanu 198-199, 202-203, 218-220, 222, 227, col. II, 242, 254,
privitor la desfiintarea boierescului i improprietirirea tiranilor. col. I, 26.2-263, 279, 298-299, 308, 319, col. I, 330
331. 355.
6889 326.3 (498.3)
[Departamentul Trebilor din NIuntru cere tuturor stapi- 6898 326.8 (498.1)
nitorilor de mosii din Moldova ca si se fereasca cu totul [Adresa catre Vornicia Temnitelor din Tara Romlneasci
de a intrebuinta niscaiva masuri saluitoare, sau impovarI- in chestiunea asezarii tiganilor statului]. BULETIN G. A.,
toare asupra sitenilor, mirginindu-se fiecare in printipiile VII (1838), p. 130-131 : Departamentul Pricinelor din
Asazarnantului"]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), launtru.
p. 189-190. La propunerea col. Heriscu, vornicul Temnitelor, Sfatul Adminis-
,S-au dat aceste dispozitii, fiindci unii din stipinitorii mosiilor, trativ Extraordinar a hotirit si se respecte prevederile legiuirii din
precum propnietari, posesori i vechilii prkinuesc feliurite siluiri si 1831. Col. Heriscu va lua intelegere cu toti proprietarii ,doritori a
inpiliri iicuitoriior siteni in lucrul boerescului i alte asernine insir- dobindi nilte asemenea clicasi". Insi tiganii care se vor aleza astfel pe
ciniri privitoare la folosul proprietitii". mosii intri i ei fri catigoria tiranilor rumania.

342

www.dacoromanica.ro
326,8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1)

6899 326.8 (498.1) 6908 326.8 (498.1)


[Raportul catre domnitor al vornicului Temnitelor C. [Se publica vinzarea la mezat a 5 suflete tigani"]. BU-
Herascu, privitor la asezarea in sate a tiganilor dajnici LETIN G. A., X (1841), p. 189 : MezaturT.
supusi Vorniciei Temnitelor]. BULETIN G. A., VII (1838), Robi ai falitilor eu firma Popovici, din Pitelti.
p. 250-251 : Prea Inaltate Doamne.
Pentru a inriri aceasti agezare, propune ca locuitorii piminteni si 6909 326,8 (498.1)
fie indemnari oficial s3 le boteze copiii i ea' se incuscreasci cu acesti [Vinzari de vigani]. C. DE AVIS. V (1841), p. 208 :
dajnici. In rezoluria domneasci ce se publici la sfirgit, Alex. Ghica
aprobi aceasti propunere gi arati ci acei dajnici si socotesc gi sint
slobozi ca i ceilalti ai satelor si nu sint nici cum in catigoria celor
6910 326.8 (498.1)
ce se alit pe la particulari robi tigani`.
[Vinzari de tigani]. C. DE AVIS, VI (1842), p. 12 : In-
6900 326.8 (498.1) stiintirI, 32 : Instiimare, 152 : InstiintarI, 300 : Instiiniar1.
[Lauda adusi domnitorului si col. Herascu, seful Vor-
niciei Temnitelor, pentru ca au asezat tiganii domnesti in 6911 326.8 (498.1)
aceleasi drepturi cu taranii romani]. CURIERUL ROM., [Anumuri ale Departamentului Trebilor din Nauntru al
IX (1838), nr. 42, P. 1 : Bucuresti. Tàrii Romlnesti cu privire la fuga robilor tigani de la sta-
pini]. BULETIN G. A., XI (1842), P. 10, col. I, 10-11,
6901 326.8 (498.1) 18, 22, col. I, 26, col. I, 47, col. I, 51-52, 59, 66-67, 78-
[Instiinvari ale Departamentului Pricinelor din Launtru 79, 83, col. I, 94-95, 106, 138, 151, 166-167, 183, 187,
referitoare la robi ;igani fugiti de la sfapini]. BULETIN 191, col. I, 198, 211, col. I, 218-220, 222, col. I, 230, 235,
G. A., VIII (1839), p. 42, 46-47, 54, 92, 110, 123, 135- col. I, 251, 275-276, 286-287, 291, 302, 314-315, 323,
136, 137-139, 154, 158, 163, col. I, 168, 179-180, 182, 330-331, 335, nr. 86, p. 350-351 [gresit : 250-251], nr.
235-236, 260, 263, 268, 270-271, 283, 289-290, 296, 91, p. 370-371 [gresit : 270-271], nr. 92, p. 376 [gresit :
col. I, 304, col. II, 318-320, 327, 335- 336, 340 : Instiin- 276], p. 402-403, 414.
;are, 348, 363 : Instiintare.
6912 326.8 (498.1)
6902 326.8 (498.1) [Publicatii ale Departamentului Trebilor din Nauntru al
[Publicatii ale Departamentului Trebilor din Launtru al Tarii Romanesti cu privire la robi tigani fugiti de la sta-
Tgrii Romanesti referitoare la robi tigani fugi;i de la sta- pini]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 3, col. I, 7, 10, col. I,
pinii lor]. BULETIN G. A., IX (1840), P. 7-8, 11, 14- 14, col. I, 35, 42-43, 68, 75, 78, 91, col. II, 99, 123, 135-
15, 27 : Instiintare, 30-31, 35 [gresit : 53] : Instiintare, 40 : 136, 142, 152, 158-159, 176.
Instiintare, 43 : Instiinvare, 46-47 : Inttiintirt, 54 : Instiin-
varl, 59, 63-64, 94-95 ; Instiinvare, 99, col. I, 122-123, 6913 326.8 (498.1)
136, 152 : Obsteasca Epitropie, 162-163, 171-172, 175-
176, 202, 211, 222-223 : Instiintan, 233-235, 243, 247, Proect pentru desfiintarea dajnicilor de subt administra-
255 : Instiintare, 275, col. I, 278-279, 282, col. II, 291, via Vorniciel Temnitilor i trecerea lor subt administravia
col. II, 295-296, 299, col. I, 311, 314-315, 319-320, 322, Ocirmuirelor de judeve. BULETIN G. A., XII (1843), P.
col. II, 326, col. II, 330-331, 335-336. 130 : Departamentul Vistierid.
E vorba de riganii care fuseseri statorniciri prin sate de citre
6903 326.8 (498.1) fostul vornic al Temnitelor, Heriscu, gi de zeciuiala capitatiei kr",
[Vornicia Temnitelor cere ca proprietarii ce vor fi pri- care se incasa de Vornicia Temnitelor, pentru a cumpira mai deoarte
mit pe moiile lor dajnici de ai statului sa infrineze pe ai robi tigani pentru scat.
lor arendasil. BULETIN G. A., IX (1840), p. 50-52.
6914 326.8 (498.1)
6904 326.3 (498.1) [Masud pentru statornicirea tiganilor nomazi]. BULE-
[Ofisul domnitorului Alex. Ghica catre Departamentul TIN G. A., XII (1843), p. 317 : Departamentul trebilor din
Credintei in chestiunea dajdiei tiganilor minastiresti]. BU- nauntru.
LETIN G. A., IX (1840), P. 141-142. Proprietarii de robi tigani nomazi sint obligati ca, in termen de
Stabilegte plata dajchei pini la 1846 ;i dupi aceea ; cu aceasti in- 18 luni, si-i statorniceasci ori pe motiile lor, ori pe ale altor
tocmire si se arenduiasci gi toate mogiile ministiregti". proprietari.

6905 326.8 (498.1) 6915 326.8 (498.1)


[Se publica un anunt de vinzare pentru o tinär5 tiganca [Comentarii la hotarirea marelui vornic B. Stirbei pentru
de vre o 20 de ani"]. C. DE AVIS, IV (1840), p. 288 : statornicirea tiganilor nomazi robi la proprietari]. G.
Instiintari ; DACIA LIT., I (1840), p. 481. TRANS., VI (1843), p. 314 : Tara romaneasca.
Dada literari reproduce anuntul, adiugind un scurt comentariu In Se publici textul ordinului gi se adaugi : ,Ertati, domnilor, fri-
care sustine ci acest anun$ este o dovadi a lipsei de civilizatie. ;cbtii sincerititi, cu care ne simtim inboldivi a vi spune ci multi din
d-voastri nu-gi cunosc adeviratul interes omenesc gi cregtinesc, ce
6906 326.8 (498.1) ar trebui slib piziasci in privinta supugelor lor, fie aceia robi, sau
[Publicatii ale Departamentului Trebilor din Launtru al fie numai clicali. 0 carte intreagi gi toate desbaterile parlamentelor
Tarii Romlnesti cu privire la robi tigani fugiti de la sta- Angliei gi a Staturilor Unite asupra desrobirei Negrilor ar trebui aS
pini]. BULETIN G. A., X (1841), p. 6, col. II, 10, col. II, le grimidim aici, spre a fi priceputi la ceea ce vi poftim noi in
16 : Instiintari, 23, col. II, 27 : Instiintati, 31 : I511001081, puntul acesta".
55-56, 90-91, 96- 97, 109, 112, 117, 119-120, 124, 129,
141, col. II, 144, 147-148, 157, 160, 171-172, 180-181, 6916 326.8 (498.1)
183-184, 187, col. II, 196, col. I, 197, col. I, 215, 223- [Anunt pentru vinzarea unor ;igani]. VEST. R., VIII
224, 236, 248, 259, 274, 287, 291, col. I, 319. (1844), p. 176.

6907 326.8 (498.1) 6917 326.8 (498.1)


Desrobire de tiganl. G. TRANS., IV (1841), p. 55-56. [Publicavie a Departamentului Trebilor din Nauntru al
Scrisoare datati 1 aprilie 1841, Viena, prin care Stefan Roset, mare Tarii Românesti referitoare la robi ;igani fugi;i de la sta-
vornic, elibereazi tiganii robi de pe mogiile sale. pini]. BULETIN G. A., XIII (1844), p. 248.

343

www.dacoromanica.ro
326.8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1.j

6918 Eliade, I. 326.8 (498.1) 6928 326.8 (498.1)


Jupin Ion. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 51-52 ; [Dare de seama despre sedinta Obstestii Adunari in care
CURIER DE A. S., Period IV (1842-1844), p. 330-332. s-a hotarit eliberarea tiganilor manastiresti]. BUKURESTER
Jupin Ion, iigan, lost rob, lucreazi din rIsputeri ca creasci DT. Z., III (1847), p. 53 : Inland.
si pe copiii fostului slu stipin, rlmali orfani i firS rude. Pledoarie
patetici pentru demnitatea de curs a robului. 6929 326.8 (498.1)
[Se anun; c proiectul pentru dezrobirea tiganilor mi-
6919 Rucareanu, N. N. 326.8 (498.1) tropoliei, episcopiilor i ai tuturor manastirilor s-a primit cu
Asupra emancipatiel robilor din Romania. G. TRANS., mare entuziasm de Obsteasca Adunare din Bucuresti]. G.
VII (1844), P. 345-346, 349-350 : Articol incepatorIu. TRANS., X (1847), p. 60 : Bucuresti, 13 Fevr. v.
Plan cu solugii practice pentru emanciparea tiganilor robi la parti-
culari. Propune ca cei eliberati si fie stabiliti pe moliile proprieta- 6930 326.8 (498.1)
rilor, ca clicali, dindu-li-se inlesniri pentru a-li dura case. Vor fi [Scrisoarea unui abonat dintr-un jude; muntean" cu
amestecati printre tiranii romini, ca si-si piardi originea. Proprie- privire la sedinta in care Obsteasca Adunare a hotarit
tarii de robi care n-au molii Ii vor vinde celor ce au. Propune mi- emanciparea tiganilor robi ai mitropoliei, episcopiilor i ma-
nIstirilor si urmeze exemplul dat de stat, eliberindu-li robii. nastirilor din Tara Romaneasca]. G. TRANS., X (1847),
p. 63 : De supt Carpatl.
6920 326.8 (498.1)
[Publicatie a Departarnentului Trebilor din Nauntru al 6931 326.8 (498.1)
Tarii Romanesti cu privire la robi tigani fugiti de la sea- [Se anunta ca Nicolae Rosetti, prezidentul judecitoriei
pinii lor]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 70. din Cimpulung, indata dupa citirea proclamatiei", a eli-
berat pe toti tiganii sai, daruind fiecaruia cite sapte sfantihi].
6921 326.8 (498.1) PRUNCUL R., 1 (1848), p. 19.
[Publicatie cu privire la catagrafia tiganilor fosti robi ai Cu acest prilej, gazeta adaugi ci cei care au robi este bine si
statului i ai mitropoliei, episcopiilor, manastirilor etc., din procedeze de indati la eliberarea lor, lira' a pretinde ceva din partea
Tara Romaneasca, deveniti liberi pe temeiul legii publicate statului, pentru .o fapti
in acest an]. INV. S., IV (1846-1847), p. 45 : Departamen-
tul Finantei. 6932 326.8 (498.1)
SI se alatuiasci liste sub iscilitura preotului, alesilor i chiar a Comisia pentru liberarea tiganilor. MONIT. R., I (1848),
proprietarilor, de toci ciganii aflati in satele lor". Fr:16i robi tigani p. 24, col. II.
si fie trimili la subt-cirmuiri, ca si se inscrie In catagrafia dajnicilor
liberi. Fixeazi un termen de 2 luni pentru. inaintarea cererilor de despi-
gubire ale fostilor posesori de tigani robi. Membrii comisiei Oat :
loan Znagoveanu, C. Bolliac si P. Poenaru.
6922 326.8 (498.1)
[Masuri pentru statornicirea dajnicilor statului si a fosti- 6933 326.8 (498.1)
lor robi manastiresti]. INV. S., IV (1846-1847), p. 113 :
Departamentul din Launtru. [P. P. Peret, secretarul Comisiei eliberarii robilor, aduce
la cunostinta generala numele posesorilor care si-au gibe-
6923 Theullescu, P. 326.8 (498.1)
rat robii lark' a pretinde despagubiri de la patrie]. PRUN-
CUL R., I (1848), p. 99 ; POPORUL S., I (1848), p. 68,
[Scrisoare din Bucuresti cu privire la o calatorie la Pi- col. III.
testi]. G. TRANS., IX (1846), p. 261-262 : Tara Roma- Redactia gazetei Poporul S, insotelte scrisoarea de un scurt co-
neascl.
mentariu, in care adauga : ,.urIm bunilor romini a se-ntrece tot d-auna
Condamn3 indiferenla fati de culturi nepisarea fall de Icoali
1i la asemenea fapte umane".
a orglenilor din Pitelti, prrcum i numirul mare al robilor de care
se folosesc. 6934 326.8 (498.1)
6924 [Genillie, I.] 326.8 (498.1) [Masuri pentru a se impiedica nomadismul tiganilor eli-
berati din robie]. MONIT. R., I (1848), p. 35-36 [Circu-
Omenia inainteaza I UNIV., III (1847), p. 29-30. lara a Minist. din Nauntru].
Mic articol exprimind entuziasmul pentru ideile de desfiintare a
robiei, care Inainteazi din Europa in carile romlne.
6935 326.8 (498.1)
6925 326.8 (498.1) [Reclamatii cu privire la fuga robilor tigani de la sta.-
[Dezrobirea tiganilor mitropoliei, episcopiilor i ai ma- pini, publicate de catre Departamentul din Nauntru.]. BU-
nastirilor]. BULETIN G. A., XVI (1847), p. 49 [Adresa LETIN G. A., XVII (1848), P. 214, 235, col. I, 238, 267,
domnitorului catre Obsteasca Adunare], 50 : Proiect. Despre 281-282, 283.
regularisirea tiganilor Sfintel Mitropolii, al Episcopiilor si Acesti robi s-au ficut nevizuti cu prilejul evenimentelor trecute",
as tuturor Manastirilor, 50 : Raportul Cinstitei Obicinuitel adici in timpul revolutiei.
Obstestii Adunarl, 50-51 [Porunci domneasca intaritoare],
61-62 [Porunci domnesti, catre Depart. Credintei i catre 6936 326.8 (498.1)
Vistierie].
[Se anuleaza decretul de eliberare a tiganilor robi la
particulari, din 11 iunie 1848]. VEST. R., XII (1848), p.
6926 326.8 (498.1) 282-283.
[Proiectul despre dezrobirea tiganilor mitropoliei, ai epis- Decret semnat de Faud si C. Cantacuzino. Se repun in vigoare de-
copiilor i ai tuturor manastirilor din Tara Ron-IL:easel]. cretele din 1832, 1843 gi 1847, pentru eliberarea progresivi a robilor
G. TRANS., X (1847), p. 62-63 : Tara Romaneasca. tigani.- Text romin 1i francez.

6927 326.8 (498.1) 6937 326.8 (498.1)


[Dare de seama despre sedinta Obstestii Adunari in care [Publicatii ale Departamentului din Nauntru cu privire
s. a hotarit eliberarea tiganilor manastiresti]. VEST. R., XI la robi tigani fugiti de la stapinii lor]. BULETIN G. A.,
(1847), p. 49 : Still din launtru. XVIII (1849), p. 7-8, 15, col. I, 198-199.

344

www.dacoromanica.ro
326.8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.3)

6938 326.8 (498.1) 6950 326.8 (498.3)


[Ofis domnesc cu privire la daniile sau vinzIrile de 0- [Despre robii Pgani]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 163.
gani]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 405 ; VEST. R., Logofetia cea Mare a Dreptitii anunti ci robul ligan ce s-a rIs-
XIV (1850), p. 355. cumpirat nu poate iarMi, dupI a sa vointN, a se supune robiei pentru
Se arat5 dispozitiile care trebuiesc pIzite. plata de datorii.

6951 326.8 (498.3)


(498.3) Moldova Legiuire pentru regularisirea Pganilor Mitropoliel, a Epis-
copiilor si a Monastirilor indeobste atit acelor pImintesti
6939 326.8 (498.3)
cit si a Mar inchinate la locurile din gios. BULETIN F. 0.,
XII (1844), p. 185.
Hrisov sobornicesc pentru danii schimburi, i vinzari 6
pentru tigam. BULETIN F. 0., III (1835), p. 37-45, 6952 326.8 (498.3)
124-142.
Se public5 hrisovul dat de Alexandru Mavrocordat la 28 decembrie Legiuire pentru Pganii statului. BULETIN F. 0., XII
1785. In p. 124-142, se tipIreste a doua oarl, fiindcl prima tiplrire (1844), p. 187.
a fost abitutl de la textul original. Acum textul e impartit in para- Tiganii nu vor mai fi socotiti robi, ci .slobozi ti in acelemi drituri
grafe si se dau i limuriri pravilicesti. ca 8i ceilalti licuitori a Orli'. Naziria tiganilor se desfiinteazi i se
infiinteazi o comisie alcituiti din trei boieri fIrl leari.
6940 326.8 (498.3)
[Se anunç statschii sovetnic" Ghica are de vinzare
c 6953 K[ogalniceanu], M. 326.8 (498.3)
sapte s'alase de Pgani lingurari]. BULETIN F. 0., I (1833), Dezrobirea Pganilor. PROPASIREA, I (1844), supl. ex-
p. 88 : tnstiintare. traord. la nr. 5, p. 1-2.
Saluti cu bucurie noile legiuiri cu privire la regularea averilor
6941 326.8 (498.3) manistirelti, desfitntarea dajdiei pe care preotii, diaconii ;i dascilii
Pravili pentru Pganii statului. BULETIN F. 0., I (1833), o pliteau altora decit statului, dezrobirea tiganilor minIstiresti 91 a
p. 138-139. celor ai otirmuirii. Arad ci, In Franta ;i Germania, s-a desfiintat
robia hid din veacul trecut I CI aceasti misurI este un semn de
6942 326.8 (498.3) civiliza;ie i pencru taxa noastrI. Pentru a arita encuziasmul publi-
cului fati de aceasti reformi, publici ciceva .productii literare" refe-
[A. Cantacuzino anuntã ca' familia Cantacuzino are de ritoare la acest subject.
vinzare un numir de 1500 de tigani, birbati i femei]. BU-
LETIN F. 0., II (1834), p. 262 : Instiintare.
Pretul fiecirui suflet este 6 galbeni, iar ,.cu cetile intregi vor ti 6954 326.8 (498.3)
mai scumpi, iar cu silasele vor fi Ina mai scumpi dupi mestesugul [Despre emanciparea Pganilor]. ALBINA ROM., XVI
ce fie;te care va avea". (1844), p. 53.
Cu ocazia votlrii legii de emancipare a viganilor in Moldova.
6943 326.8 (498.3)
[Circulari referitoare la robii lingurari luciltori de pi- 6955 326.8 (498.3)
mint]. BULETIN T. 0., II (1834), p. 495-496 : Tarculare [Stiri si comentarii cu privire la dezrobirea tiganilor ma-
Dipartamentului din lluntru. nastiresti in Moldova]. G. TRANS., VII (1844), p. 55, 63,
Se arati turn se va proceda in viitor la angajarea acestor Opal. 67, 70-71 : Moldavia, 72 : Iasi, 13 Fevruarie.
pentru ca robii si nu se inglotezi pe lucru mai mult deck putinta
lor", iar acei ce dau bani si fie siguri c5 pot avea .lucritori in vreme". 6956 326.8 (498.3)
6944 326.8 (498.3) [Scurt comentariu despre felul cum s-a rezolvat in Mol-
[Cererea paharnicului Constantin Bantas de a aduce de dova cauza cea grea a sclaviei tiganilor"). G. TRANS.,
peste hotar 10 salase de Pgani]. BULETIN F. 0., II (1834), VII (1844), p. 58 : Moldavia ; CURIERUL ROM., XVI
p. 505-506 : Marele Postelnic Secretari de Stat. (1844), P. 65-66 : Moldavia.

6945 326.8 (498.3) 6957 326.8 (498.3)


[Logofetia cea Mare a Dreptatii d unele 1muriri cu pri- [Corespondenta din Iasi, datata 18 februarie, cu privire
vire la vinzarea Pganilor]. BULETIN F. 0., VIII (1840), la dezrobirea Pganilor manastirilor moldovene 6 ai statu-
p. 14. lui]. G. TRANS., VII (1844), P. 73-74 : Moldavia ; CU-
RIERUL ROM., XVI (1844), 82-83 : Moldavia.
6946 326.8 (498.3)
[Anunturi cu privire la fuga robilor tigani de la stk.- 6958 Narrateur Identique [N. Istrati] 326.8 (498.3)
pini]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 362, 391, 400, 403. Note din o disertavie in privinta tiganilor. G. TRANS.,
VII (1844), P. 119-120 : Dela Moldavia.
6947 326.8 (498.3) Vorbelte Indeosebi de tiganii ursari ;i lingurari ;I de problema
Publicatie pentru statornicia robilor ocarmuirei. FOAE scoaterii ursarilor din vima nomadI.
SAT., IV (1842), p. 121-122.
Se publici dispozitiile cuprinse in regulamentul pentru statorni- 6959 326.8 (498.3)
circa acestor tigani. [Slobozirea tuturor tiganilor casasi si Iei ai domnito-
rului M. Sturza]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 181-182.
6948 326.8 (498.3) Acelti tigani vor timine opirati de toate dirile statului pe vreme
[Zoita Bals vinde maiorului Cafengi doi robi tigani, la de opt ani", iar .dupi trecerea acestui termen ,,vor fi asezati in rin-
pretul de 16 galbeni]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 50 : duiala birnicilor hrisovoliti".
Giuteckoria tint. Iasii.
6960 326.3 (498.3)
6949 326.8 (498.3) [Se anuntà c domnitorul M. Sturza a harazit emanci-
[Anastasiica Joroae vinde clucerului Panaite Izmirliu un pavie la numerosi tigani"]. ALBINA ROM., XVI (1844),
balat Pgan, la pretul de 10 galbeni]. BULETIN F. 0., XI p. 173 : Iasi! ; CURIERUL ROM., XVI (1844), P. 185 :
(1843), p. 69 : Giudecitoria tint. Iasii. Moldova.

44-3172
345

www.dacoromanica.ro
326.8 (498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE POLITICA EXTERNA 327 (4)

6961 Vlademir, Niculae 326.8 (498.3) 6971 327 (c0)


[Scrisoare din Galati acre redactor, datata iunie 1844]. [$tiri i comentarii despre razboiul opiului" dintre Chi-
G. TRANS., VII (1844), p. 222 : Moldavia. na si Anglia]. G. TRANS., IV (1841), p. 16, col. II : Chi-
Elogiazi gestul domnitorului Mihail Sturza care a emancipat pe na, 48, col. II : China, 63-64 : China, 96 : Britania mare,
roast, sit pgani. Critic:a tineretul din Galati, care defaimeazt pe aceia 131, col. II, 172 : China.
care n-ar ti sa vorbeasci frantozege" si ,sti gata la sfezi $i dueluri".
6972 327 (c0)
6962 326.8 (498.3) Ostindia. Descrierea mat deslusitoare a razboiului din De-
[Sin-1'1 Administrativ a hotarit ca tiganii care sint eman- chemvrie 1843. G. TRANS., VII (1844), p. 91-96.
cipati si fie scutiti in curs de opt ani de orice dare si in- Articolul despre rizboiul dus de englezi impotriva statului Sindiah
datorire came star, iar dupi acest termen sà plateasca nu- din India.
mai pe jurnatate &rile]. ALBINA ROM., XVI (1844), p.
173 : Iasii ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 185 : Mol- 6973 327 (00)
dova.
Chinesii i Anglii. ORG. LUM., I (1847), p. 152-154.
6963 326.8 (498.3) Anatizi a incercirilor Angliei de a impune cu foria armati chine-
zilor relatii comerciale si cediri de teritorii. Autorul anonim vede
[Se face cunoscut ca comisul Dimitrie Balica a eliberat cauza acestei politici in slibiciunea militara a Chinei fati de europcni.
din robie pe tiganii pe care ii are in Moldova]. BULETIN
F. 0., XII (1844), p. 214.
6964 326.8 (498.3) (4) Mari le puteri europene
[Se face cunoscut ca vorn. Petrachi Mavrogheni, sotul
raposatei Roxanda Mavrogheni, a slobozit din robie pe ti- 6974 327 (4)
ganii raposatei Roxanda]. BULETIN F. 0., XII (1844), Politica pace. G. TRANS., IX (1846), p. 25-26, 29-30.
p. 419 : Secretariatul de Stat. Se analizeazi cauzele picii care domneste in Europa de la Congresul
6965 326.8 (498.3) din Viena. Se exprimi opinia ci durata ei se datorege culturii ia
care au ajuns marile putert.
[Publicatii referitoare la fuga unor tigani robi de la sta-
pinii lor]. BULETIN F. 0., XIII .(1845), p. 508, 511-512. 6975 327 (4)
6966 326.8 (498.3) Novitale de la armie. ALBINA ROM., I (1829).
[Corespondenta in legatura cu emanciparea robilor ti- Patru foi volante ; trei se dila brosate la inceputul volumului de
gani in Moldova]. G. TRANS., IX (1846), p. 132 : Vaslul, la B.A.R.., iar una intre p. 28 si 29 : cuprind aminunte despre asediul
13 Fevr. 1846 ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 143 si ciderea Silistrei.
144 : Moldavia.
Se arati cu bucurie ci unul din cei dezrobiti a donat 20 galbeni 6976 327 (4)
pentru constructia coIii din Vaslui. [$tiri despre razboiul ruso-turc din 1829]. ALBINA
ROM., I (1829), p. 14, 18, 21, 25-27, 29-30, nr. 15,
6967 326.8 (498.3) p. 57-58, nr. 16, p. 61, nr. 18, p. 29-30, nr. 19, p. 33,
[Publicatii cu privire la fuga unor tigani robi de la stä- nr. 24, p. 53-54, nr. 25, p. 57-58, nr. 27, p. 65-67, nr.
pinii lor]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 273, 341, 394. 28, p. 69, nr. 29, p. 73-74.
6968 326.8 (498.3) 6977 327 (4)
[Publicatie cu privire la fuga unor tigani robi de la sta.- [Comunicari asupra razboiului ruso-turc]. CURIERUL
pinii lor]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 192. ROM., I (1829-1830), p. 9-10 : Noao instiintarI de ale
armii, 11 : St. Petresburg 6 Fevruarie 1329, 14-15 : Odesa
13 Martie, 18 : Instiintarl dela trupul Armii Cafcasului,
27-28 : Instiintari dela trupul Armii Cafcasului, 29-30 :
327 POLITICA EXTERNA. SITUATIA Nuoa Instiintare Oficiala dela Armie, 31 : Odesa 20 Apri-
INTERNATIONALA lie, 33 : Nuoi in§tiintare dela Armie, 41-42 : Instiincart
dela Armie dela Lagar, ce se afli inaintea Silistri, 45-46 :
(00) Aspecte mondiale Nuol instiintare Oficiall dela cimpu (lagarul), ce sa afla
(4) Mari le puteri europene Inaintea Silistri 10/22 Mal, 51 : BucurestI 24/5 Maw, 55,
(4...) Micile täri europene 59-61 : Nuoa Instiintare Oficiala dela cimpul (lagarul) din
(496) Chestiunea Orientului naintea Silistri 25 Maiu, 64-65 : Nuoi instiintare oficiall,
(498) Principatele Romane 66 : Instiintare Oficiala dela General Cfartir al armii lucra-
Vezi i : 341 Drept international toare, 80 : Rusia. Petresburg 27 Maw, 80-82 : Instiintare
dela Armia CimpuluI dela Madera 1 Iunie, 83-86 : Supli-
6969 B4arit, G.] 327 ment la nr. 20 [continuare], 87-88 : Instiintare dela Ar-
Diplomatia. G. TRANS., XI (1848), p. 71-72, 75-76, mia din Cimpul dela Iengi-KioI dinaintea $umli, 12 Iunie,
79-80. 91-92 : Bucuresd 24/6 Iunie, 100-101 : Pricird din Gre-
Scurt istoric. Definitia diplomatiei, spre deosebire de cea a diglo- cia, 107-110 : Petresburg 14 Iunie, 111-112 : Nuoa in-
maticei. Diplomatia ;i rizboiul. Datoriile diplomatiei in timp de pace. stiintare oficiala dela tabara dela Iengi-Kiol inaintea $umli
Criticile aduse diplomatiei profesionale. Porta moderna a diplomatiei. 23 Iunie 1829, 113-114 : Urmarea raportului Comandan-
tulul flotel Mari Negre Grait, 115-116 : Urmarea 108400-
lIri cel oficiale dela nr. 27, 119 : $tire oficiall dela Armie.
(00) Aspecte mondiale Cfartirul general 9 Iulie 1829, 120 : Petresburg, 127-128 :
Instiintare oficiala dela Georgiu si dela Rahova, 131-132 :
6970
Instiintari dela Armia dela Aidos 14 Iulie 1829, 133-134 :
327 (co) Petresburg 9 Iulie prescurtare a Capitulatii Silistri 18 Iu-
[$tiri si comentarii in legaturä cu razboiul opiului" din- lie 1829, 135-138 : Urmarea instiintari cei oficiale dela
tre Anglia si China]. G. TRANS., III (1840), p. 67-68 : Nr. 31, 139-141 : Instiincarl dela Ostirea despartitä din
Britania mare, 71 : Britania mare, 100 : China, 103-104 : Caucas, 147-148 : Nuoa instiintare Oficiala dela Armie,
China, 114 : China, 196 : StirI mestecate. 160 : Instiintare dela Armia CaucasuluI, 163-165 Copie 1

346

www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA MARILE PUTERI 327 (4)

dupa Raportul D. generaluluI Clpetenie catre M. S. Impa- 6986 327. (4)


ratul, 167 : Bucurqti 23/4 August, 175-178 : In§tiintare Porunca a M.S. Imparatului clue otirile armil a 2 lea,
dela general Cvartir a armii lucratoare dela 9 august 1829, ale corpuluT Caucasului I i clue scadrele flotilor din marea
184-185 : Copie dintr'un raport ofilial al amiralul Graigh Bahia, i Neagra care s'au inparta§it la aceste doa din
comandantul capetenie al mari Negre catre comandantul urma Campanil. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p.
capetenie al armii a doilea dela 27 Iulie, 187 : Bucurqd 6/17 248-249 : Petresburg 25 Septemvrie.
Septemvrie, 187-190 : Ntiintare dela armia Caucasulul
Orli la 18 Iulie, 185 : Rescriptul M. S. Imparatulut catre Ordinul de zi al tarului Nicolae I la tncheierea pIcii.
General Adiotantul Contele Pa§kievici de Erivan, Coman-
dantul de capetenie al corposului Armil dela Caucaz, 190 : 6987 327 (4)
Urmarea rescriptului M. S. Imparatului catre Contele Pas- [Rescriptul imparatului Rusiei Nicolae I clue consilierul
kievici d'Erevan, 192-193 : Urmarea raportulul dela 18 Iu- de taina i secretarul de stat DaOtov, prin care ii aduce
lie a Contelui Paskevici d'Erivan catre M. S. Imparatul, multumiri pentru deosebita vrednicie" aratata la incheierea
194, col. II, 195 : Petresburg 26 August, 199 : Petresburg pacii de la Adrianopol]. ALBINA ROM., I (1829), p. 185 :
28 August, 207, col. II-208, 219-220 : Petresburg 16 Sep- Rossia.
temvrie, 232.
6988 327 (4)
6978 327 (4) [Ordinul de zi adresat din Adrianopol, la 29 august 1829,
[Proclamatia comandantului de capetenie al armatei ru- de generalul Dibici Zabalkanski, ostalilor rqi, in care ii
se§ti din Balcani, contele Dibici, catre populatia musulmani felicita pentru biruintele c4tigate]. ALBINA ROM., I
din ormele cucerite]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 29, (1829), p. 202 : San-Petersburg 13 octombrie.
P. 73-74.
6989 327 (4)
6979 327 (4) Copie dupa porunca Domnului mai marelul Comandir al
Rescriptu M. S. Imparatului catre feldmare$alu Graf Vit- armii al 2 lea, urmata catre Domnul deplin imputernicitul
genstain. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 10-11. Prezident al Divanurilor la del zile Septemvrie anul 1829
Impiratul Nicolae al Rusiei aprobi retragerea feldmareplului Witt- subt No. 12 864. CURIERUL ROM., I (1829-30), p. 191
genstein de la comanda armii de Dunire, pentru motive de einitate. -192.
Comunici semnarea pacii de la Adrianopol.
6980 327 (4)
[$tiri politice In legatura cu razboiul dintre Rusia 6 6990 327 (4)
Turcia]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 4, col. II, [$tiri In legatura cu semnarea pacii de la Adrianopol].
22, col. I, 31, 39, 57-58, 76-77, 93-94, 141, 144, 155, CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 192 : Ia, 193 :
193, 197-198. Viena, 194 : Constantinopole, 231-232 : Petresburg 25 Sep-
temvrie, 241-242 : Berlin, 18 Septemvrie, 259-260 : Con-
6981 327 (4) stantinopol 1 Octomvrie, 312 : Petresburg 5 Dechem.
[Material documentar din timpul razboiului Rusiei cu
Turcia]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 252-254 : 6991 327 (4)
Ingiintari dela Armia lucritoare din 24 Septemvrie, 255- [Se anunta ratificarea tratatului de la Adrianopol]. AL-
256 : Coprinsul unet scrisod din 15 Sept. dela tablra din BINA ROM., I (1829), p. 243 : Rosia.
naintea $umli. Stirea e reprodusI dupi Journal de St. Pétersbourg.

6982 327 (4) 6992 327 (4)


[Rezumatul unui articol cu privire la atitudinea Anglici [Comentarii germane asupra pacii dintre Rusia i Turcia].
fata de Rusia i Turcia, aparut In ziarul Times" din 25 CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 241-242 : Berlin,
August]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 197 : Lon- 18 Septemvrie.
dra 25 August.
Se comenteazi cu ironie Itirea incheierii unui tratat intre Anglia, 6993 327 (4)
Franta si Austria, impotriva Rusiei. Se afirmi ci Anglia trebuie sI [Darurile trimise de sultan imparatultii Rusiei]. ALBINA
stiruie prietene8te pe 4ing3 Rusia, ca si nu impuni Turciei conditii ROM., H (1830), p. 13 : Odesa 16 dechembrie.
prea grele la tncheierea picii.
Mai multe saluri, slbji i pistoale, in valoare de 7 000 000 ruble
hirtie.
6983 327 (4)
[Rescriptul trimis de imparatul Rusiei generalului Dibici 6994
Zabalkanski, comandantul de capetenie al armatei a doua, 327 (4)
dupa cucerirea Adrianopolului]. ALBINA ROM., I (1829), [Audienta ambasadorului Turciei, Halil Pa§a, la impara-
p. 145-146, 153. tul Rusiei]. ALBINA ROM., II (1830), p. 59-61, 63-64.
Ca risplati, impiratul i-a acordat ordinul Sf. Andrei cu diamanto ; Ceremonialul prezentirii scrisorilor de acreditare. Se reproduce 8i
de asemenea, i-a acordat 8i ordinul Sf. Gheorghe, cl. I. cuvintarea rostiti de Halil Pap citre Impirat ;i acre impiriteasI.

6984 327 (4) 6995 327 (4)


[Printr-un rescript, Imparatul Rusiei aduce la cuno§tinta [Cuvintarile rostite de catre vicecancelarul rus, contele
guvernatorului general al Noii Rusii Incheierea pacii de la Nesselrode]. ALBINA ROM., II (1830), p. 63-64.
Adrianopol]. ALBINA ROM., I (1829), p. 153 : Rossia. Rispunsurile in numele impiratului 8i ImpIrItesei Rusiei la cu-
vintul rostit de Halil Pa8a, primul ambasador rum, dupi pacea de
6985 327 (4) la Adrianopol, la prezentarea scrisorilor de acreditare.
Manifestul Marire sale Imparatulux. ALBINA ROM., I
(1829), foaie volanta anexati Intre nr. 52 g 53. 6996 327 (4)
Este manifestul impiratului Nicolae I prin care anunti c traratul [Audienta generalului Alexie Orlof la sultan]. ALBINA
de pace intre Rusia 8i TIIICia a lost semnat, la 2 seotembrie 1829. ROM., II (1830), nr. 7, p. 25-27.
la Adrianopol. Aminunte de ceremonial.

347

www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MARILE PUTERI 327 (4)

6997 327 (4) 7006 327 (4)


[Relatii despre aplicarea tratatului de la Adrianopol]. [Relatarea dezbaterilor din Parlamentul Britanic cu pH-
ALBINA ROM., II (1830), p. 109. vire la intelegerea dintre Rusia i Turcia]. CURIERUL
Referitor la desp3gubirile ce va pllti Turcia i evacuarea arma- ROM., V (1833-1834), p. 366-368 : Londra, 17 Mart.
telor rusesti.
7007 327 (4)
6998 327 (4) [Rescriptul trimis de imparatul Rusiei, Nicolae I, trimi-
[Darul imparatului Rusiei Nicolae I, trimis sultanului sului extraordinar ;i ministru plenipotentiar al Rusiei la
Mahmud]. ALBINA ROM., III (1831), p. 217 : Turcia. Constantinopol, Buteniev, prin care ii aduce multumiri pen-
tru consolidarea relatiilor de prietenie cu Turcia]. ALBINA
I-a trimis o .careti de parada cu 8 telegari, din cele mai bune ROM., V-VI (1833-1834), p. 281.
herghelii a Rosiei, precum i hamurile de marochin (piele) rolie
cusute cu aur, inspreuni cu alte daruri". 7008 327 (4)
[Lichidarea ultimelor datorii ale Turciei catre Rusia.
6999 327 (4) Evacuarea Silistrei]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 99-
[Lupta pentru predominatia turceasci in Siria i Egipt]. 100 : Germania, 101-102 : Rusia, 149-150 : Turcia,
CURIERUL ROM., IV (1832), p. 31 : Triest, 42-43 : Pa- 262 : Rusia, 262-263.
ris, 46 : Viena, 54-55 : Constantinopol, 65-66 : Italia,
66 : Triest, 101-102 0 110-111 : Constantinopol, 127- 7009 327 (4)
128 : Viena, 132 : Alexandria, 133-134 : Turcia, 137-139 BigarI de seama asupra Apusulut. CURIERUL ROM.,
;i 141-142 : Constantinopol, 153 : Turcia, 159-160 0 VII (1836), p. 142-143 : Ge rmania.
161, 181-182 : Constantinopol, 189 : Rosia, nr. 50, p. 185 Traducerea unui articol cu privire la miscirile revolutionare ;i
bis-186 bis, 201-202 ;i 205-206 : Turcia, 214-215 : Con- zonele de liniste din Occident.
stantinopol, 221-222, 237 0 242 : Turcia, 245-246 : Con-
stantinopol, 254-255, 266-267 0 270-271 : Turcia, 282 : 7010 327 (4)
Constantinopol 297 : Turcia, 305 : Constantinopol, 324, 329 Aliantele sau legatuintele. G. TRANS., IV (1841), p.
0 339 : Turcia. 36, 40.
Se dezbate Intrebarea : Care si fie cauza ci, in epoca moderra,
7000 327 (4) se incheie aliante 'Imre state cu conceptii si structuri cu totul dife-
[$tiri despre razboiul dintre Turci i Egipt]. CURIE- rite : monarhii absolute si constitutionale etc. ? Se rispunde ci acest
RUL ROM., V (1833), p. 337 : Turcia, 3 : Viena, 18 : Tur- fenomen a fost cauzat de sistema aristocratici de astizi pentru echi-
cia, 21 : Constantinopol, 38-39 0 45-46 : Turcia, 63 : librul politicesc' in Europa, care a dus la alianta celor cinci mari
Constantinopol, 82 : Turcia, 85-86 : Viena, 86-87 : Lon- puteri, pentru evitarea sau cel putin aminarea rizboaielor pe con-
dra, 87 : Paris, 91 : Rosia, 96 : Turoia, 96 : Viena, 102 : tinent. Se exprimi pirerea ci, prin aceasta, Europa 5-au preficue
Constantinopol, 125 : St. Petersburg, 129-130 : Constan- intr-o republici aristocratici de mostenire".
tinopol.
7011 327 (4)
7001 327 (4) Tractatul din 13 Iulie a celor sase puterT mart. C. DE
[$tiri i documente in legatura cu intervencia Rusiei - AVIS, V (1841), p. 239-240.
la cererea Turciei - in luptele dintre aceasta i Egipt]. Tratatul a fost semnat la Londra i priveste trecerea vaselor de
CURIERUL ROM., V (1833), p. 5-7 : St. Peterzburg, 18 : rizboi prin strimtorile Bosforului ;i Dardanelelor.
Rosia, 29-35 : St. Petersburg [text roman i francez], 37 :
Rosia, 42-43 : Frankfort, 38 0 45-47 : Turcia, 49-50 : 7012 327 (4)
Turcia, 50 : Rosia, 61-63, 66 si 69-70 : Rosia, 70 : Vie- Tractatul Dardanelelor. G. TRANS., IV (1841), p. 138.
na, 73-74 : Constantinopol, 91 : Rosia, 133-134 : Turcia. Scurt articol in care se discuti situatia tratatului dintre Rusia
gi Turcia incheiat in 8 iulie 1833, la Hunkiar Skeleui, fati de tra-
7002 327 (4) tatul incheiat la 13 iulie Intre cele sase maxi puteri europene.
Still din afara. - St. Petersburg 24 Mart. BULETIN
G. A., II (1833), supl. nr. 17, p. 97-100 [gre;it : 32]. 7013 327 (4)
Se arati punctul de vedere al Rusiei in legituri cu deplasirile [Stiri despre protestul diplomatic al micilor puteri in
trupelor de ajutor rusesc solicitate de Poarta Otomani in urma legatura cu modul in care le-a fost comunicat tratatul re-
conflictului cu Egiptul. - Text roman si francez. feritor la inchiderea Dardanelelor pentru vasele de raz-
boi]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 123-124 : Turcia.
7003 327 (4)
7014 327 (4)
Traductia until Memoradum al Porvii Otomane dat la
5/17 Fevr. 1833. BULETIN G. A., II (1933), supl. nr. 17, [Notità despre observatiile ficute de Gazeta Oficiali a
p. 100 [gre;it : 32]. statului prusian" la noua scriere politiceasca" a lui Vic-
Cere oprirea tnaintirii flotelor si armatei ruselti trimise tn ajutor, tor Hugo]. G. TRANS., V (1842), p. 20 : Prusia.
ping la limurirea deplini a incidentului cu Egiptul. Gazeta germani ironizeazi sugestia pe care ar fi ficut-o V. Hugo
ca Germania si cedeze Frantei provinciile de pe malul sting al Ri-
7004 327 (4)
nului, urmind ca si se despigubeasci cu oarelcare provintii, ou
germane, de la Dunire".
Memoradum adresat catre malta Poarta de catre solul
Rusiei 5/17 Fevr. 1833. BULETIN G. A., II (1833), supl. 7015 327 (4)
nr. 17, p. 101-102.
In legituri cu ajutorul rusesc cerut. - Text romln francez.
[Se anuna ca la Viena au venit mai multi diplomati rusi
care avusesera misiuni in Principatele Romane]. CURIE-
7005
RUL ROM., XIII (1842), p. 335, col. I, 346 : Austria, 351 :
327 (4) Austria, 358 : Austria.
[$tire despre un tratat Mire Rusia i Turcia pentru corn- Ruckmann, fostul consul al Rusiei in Principatele Romine, colo-
pletarea celui de la Adrianopol]. CURIERUL ROM., V nelul Duhamel - Insircinatul mai deunizi de citre guvernul rus
(1833-1834), p. 338 : Viena 2 Fevr. cu o misiune tn Tara Romineasci" - i Titof, fostul insircinat cu
Principatele vor fi evacuate de trupele rusesti in termen de 2 luni. afaceri al Rusiei la Constantinopol. Struve - Jostul consilier al
Se vor numi domni piminteni. Se vor stabili precis granitele asiatice ambasadei Rusiei* la Viena -, care a fost numit consul general la
intre cele doui imperii. Bucuresti, se pregitelte si piece din Viena.

348

www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MARILE PUTERI 327 (4)

7016 327 (4) 7026Bayrhoffer 327 (4)


Reprivire la anul trecut. G. TRANS., VI (1843), p. 11 Manifestul Gerrnaniei caul natia frantozasca. FOAIE PT.
12. MINTE, XI (1848), p. 89-90.
Trecere in revise!a anului international 1842 : ,,anul trecut fu Traducere din Frankfurter 0. Post Zeitung. Autorul saluti
o satin asupra multora'. Articolul se incheie cu uriri pentru noul cu entuziasm revolutia francezi. Germania hi pune coat! speranca
an, in Transilvania ,,poftim noi neghiobilor ceva minte i min- in reuOta acestei revolutii, ca s! poat! ajunge si ea la o Jemocratie
tosilor un pic de poezie"... ,,bogatilor poftim si ails! inimi 8 i siracilor social! piciuiti'. Intinde o mini friteasci francezilor, mai ales
bucitici de piine. muncitorilor, ;i sterge orice ura din trecut.

7017 327 (4) 7027 327 (4)


[Traducerea partiall a discursului despre situatia politica Arhiducele loan ca vicatiu. FOAIE PT. MINTE, XI
internationall a Frantei rostit in parlament de catre La- (1848), p. 247-248 [gresit : 148].
martine si a raspunsului ministrului Guizot]. G. TRANS., Arad ci unica putinyi de a asigura unitatea imperiului austriac
VI (1843), p. 83 : Franta, 86-87 : Franta, 89-90 : Franta. este ca arhiducele loan oi cheme la Viena o adunanta national! de
toate popoarile Europei centrale.
7018 327 (4)
Privirl dela Ren spre Dunire. G. TRANS., VI (1843), 7028 327 (4)
p. 103-104, 107-108.
Traducere din Gazeta Universal! din Augsburg [Allgemeine Zei-
Rusia i diplornatia europeana. FOAIE PT. MINTE, XI
tungl, nr. SI. Articolui priveste problems Dunirii ti a popoarelor
(1848), p. 260-263, 269-270, 280-282, 289-291.
riverane, prin prisma intereselor Austriei. Autorul anonim caut! si descifreze liniile politicii externe ruseiti
in sec. XIX, urmind mai ales punctul de ware austriac.
7019 327 (4)
Politica esteriore. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 7029 327 (4)
26-28, 42, 60, 80, 109-112. Reflexie asupra viitorului politicei din Europa. JURN.
Trecere in revisti a situatiei internationale in Europa. DE GALATZ, I (1849), p. 40.

7020 327 (4) 7030 327 (4)


Scurta privire peste po1itic in Ianuarie din a. 1845. G. [Se anunta ca imparatul Rusiei 1-a decorat pe cotnisarul
TRANS., VIII (1845), p. 4. Fuad Efendi cu ordinul Sf. Ana, cl. I, in briliante]. ALBI-
Redactorul 18i exprimi satisfactia pentru faptul ci mai toate co- NA ROM., XXI (1849), p. 105 : Tara Romaneascl.
loanele din ziarele europene sint pline de vesti de pace. Condamni De asemenea, au primit diferite ordine si aIçi ofiteri turci care
pe acei ziaritti care asteapti tot stiri despre evenimente singeroase se afli in Tara Romineasci.
Ii senzationale, despre rIzboaie mai ales.
7031 327 (4)
7021 327 (4) Tilmacire dupa o depese circulara adresati Guvernulul
[Memorandumul trimis de Naha Poarti puterilor strai- trnpiratesc al Rusid, catre reprezentantil sal in straini-
ne, cu privire la interzicerea trecerii vaselor de comer; prin tate, cu data de la 27 Aprilie 1849. VEST. R., XIII (1849),
strimtorile Dardanelelor i Bosforului, in timpul nopvii]. p. 149-150.
VEST. R., IX (1845), p. 88. Se explici motivele intervenviei rusegi In Ungaria. Text roman
Ii francez.
7022 Blarit, G.] 327 (4)
0 scurta privire generala peste politica Europe!. G. 7032 327 (4)
TRANS., X (1847), p. 7-8, 10 : Chronid strainl. [Extrase din circulara din 27 aprilie adresata de gu-
Examineazi situatia international! In Europa. Intre altele, spune :
Tara Romineascl, Moldavia, Serbia. Vaza acestor staturi de la
vernul Rusiei reprezentantilor sai din tarile straine]. De-
Intilnirea cu sultanul si mai vfrtos de la noemvrie incoace se adaose
MOCRATIEA, (1849), p. 4 : Cronica stra'ina.
cu 20%. Dad aceste staturi vor lti ciuta pururea drept in fat! la Se arad ci guvernul rus era ingrijorat de extinderea i intirirea
toate evenimentele imprcgiur de sine. le alteapti un viitoriu frumos". micirii revolutionare maghiare, precum ti de simpatia ce o manifesta
pentru revolutionarii polonezi.
7023 327 (4)
0 privire politica peste Europa. G. TRANS.., X (1847), 7033 327 (4)
p. 289-290 ; CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 93-94. [Se vesteste ca a trecut pe la Cernauti nun curier de la
Traducerea din B.[uda] P.[estij H.Prad6]. In articolul acesta Olmut mergand la Valahia cu misia importanta de a cere
la rindu-i tradus dintr-o gazeti german! se infitiseazi situatia un ajutoriu mai insemnat de trupe rusesti pentru Austria"].
ti rolul Austriei in configuratia politic! a Europei. Se afirmi ci BUCOV., II (1849), p. 50 : Mal nat.
Austria trebuie sa vegheze ca popoarele slave din nordul i sudu!
Dunirii, separate geografic prin Moldova ;I Tara Romlneasci, al fie 7034 327 (4)
despistite si politic, prin influenta Austriei, care trebuie si se simti
pin! la gurile Dunirii. [Circulara administratorului Bucovinei, Eduard Bach,
prin care anunta ca trupele rusesti vor intra pe pamintul
7024 Lamartine austriac i cere ca sa se faca pregatirile necesare pentru
327 (4) cvartire i proviant]. BUCOV., II (1849), p. 72.
Circulara... catre agemil diplomatici al Republicei fran-
teze. CURIERUL ROM., XX (1848), p. 81-84 [foileton] ; 7035 327 (4)
VEST. R., XII (1848), p. 89-91, 93-96, 97 [foileton].
ca ministru de externe, L. prezinti principiile de politic! extern! [Se anunta ca la 7 mai au intrat in Bucovina primele
ale guvernului revoluçionar francez. trupe rusesti]. BUCOV., II (1849), p. 77.

7025 Lamartine 327 (4) 7036 327 (4)


Manifestul lui..., ministru i maclulariu al gubernului prov. [Manifestul imparatului Rusiei, Nicolae I, in care anunta
cltri puterile straine, irnpârtisit prin soli! respectivl. FOAIE cã trupele rusesti vor intra in Austria]. BUCOV., II (1849),
PT. MINTE, XI (1848), p. 84-88. p. 79-80.

349

www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MICILE TARI EUROPENE 327 (493)

7037 327 (4) 7048 327 (4)


[Versiune franceza a manifestului prin care tarul Nico- Lamartin. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 229.
lae I anunta decizia sa de a raspunde la cererea de ajutor Despre vizita lui Lamartine la Colegiul cilugarilor lazarhtt din
impotriva revolutionarilor maghiari pe care i-a adresat-o Smirna. Se public! cuvintarea pe care a vinut-o Lamartine in acest
imparatul Austriei]. JOURN. DE B., I (1849), p. 73-74 : colegiu, dupi impirtirea premiilor.
Exterieur.
Dupi Journal de St. Petersbourg.

7038 327 (4)


(4...) Micile tari europene
[Articol prin care se comenteazi si se justifica decizia 327 (438)
tarului Nicolae I de a da ajuror monarhiei habsburgice im- 7049
potriva revolutionarilor maghiari]. JOURN. DE B., I [Polemica ruso-engleza in legatura cu soarta Poloniei].
(1849), p. 74-75. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 17-18 : Rosia ; V
Dupi Journal de St. Pétersbourg. (1833), p. 157-158, 161-163 : Rusia, 172 : St. Petersburg.
Traducerea unui articol din Gazeta Curtii de St. Petersburg -
7039 327 (4) Albina Ruseasci.
Circulara adresati de contele Nese lrod reprezentantilor
Rusiei in strainatate. VEST. R., XIII (1849), p. 297-298 ; 7050 327 (438)
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 319. Causa Polonid. G. TRANS., XI (1848), p. 121-122.
Nesselrode recapituleazi campania rusi din Ungaria §i motivele care Se exprimi temerea ci Jolonia va da cel intii prilej de un razboi
au determinat-o. - Text romin 5i francez. general. Germania cu Austria, 0 Prusia, Ungaria... iar mai virtos
principatele danubiene i chiar Turcia hi au soarta lor atit de strins
7040 327 (4) legati cu reinvierea ;i restaurarea Poloniei, Inch daci die nu s-ar
[Scrisoare trimisa de imparatul Franz Iosef generalului folosi de imprejuririle i ocasiile produse prin scularea Poloniei ar
Liiders, prin care ii aduce multumiri pentru a a salvat merita nu numai dispret, ci i minia sor0i pedepsitoare".
Transilvania] VEST. R., XIII (1849), p. 273 ; ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 301-302. 7051 B.[arit], G. 327 (45)
I; trimite insignele de comandor al ordinului militar Maria Tereza, Documente diplomatice asupra Italiel. FOAIE PT. MIN-
prccum si 10 medalii de aur i 40 de argint, ca sS le impart! ofite- TE, XI (1848), p. 69-72, 73-74 ; ALBINA ROM., XX
rilor i soldatilor rusi. (1848), p. 67-68, 71-72, 78.
Traducere din corespondenta lui Metternich si a lui Palmerston.
7041 327 (4)
Adaugl unele comcntarii.
[Se anunç c generalul Hasford a ridicat pe muntele
Timpa de linga Brasov un monument in onoarea austriaci- 327 (45)
lor si a rusilor"]. BUCOV., II (1849), P. 216 : Transilvania. 7052
[Se publica conditiile armistitiului de §ase saptamini in-
7042 327 (4) cheiat intre Austria si regele Piemontului]. ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 258 : Austria.
[Se publica stirea c Euad Efendi - comisar imperial
pentru Tara Romaneasca si Moldova - a primit din par- 327 (45)
tea sultanului o misiune speciall si extraordinarr pe 7053
lingà imparatul Rusiei]. JOURN. DE B., I (1849), p. 214, [Proclamatia regelui Sardiniei catre armata sa]. ALBINA
col. I. ROM. (1848), p. 290 : Italia.
In timpul armistitiului cu Austria, se va ciuta si se obtini con-
7043 327 (4) diçii favorabile, iar de nu, se va 'incept din nou lupta.
[Se anunta c Fuad Efendi a plecat din Bucuresti, mer-
gind la Petersburg, cu o misiune extraordinarai din partea 7054 327 (45)
sultanului]. VEST. R., XIII (1849), P. 286. [Implratul Rusiei Nicolae I 11 decoreaza cu ordinul Sf.
Gheorghe pe maresalul Radetzky, care conduce armatele
7044 327 (4) austriece in Italia]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 290 :
[Se anunta cà Fuad Efendi, comisar imperial otoman in Italia.
Principate, a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti, in drum
spre S. Petersburg, fiind insarcinat cu o misiune extraordi- 7055 327 (45)
nara pe linga imparatul Rusiei]. ALBINA ROM., XXI [Franca cere Austriei, printr-un ultimatum, primirea mij-
(1849), p. 309 : Ia locirii anglo-franceze in pricina Italiei]. ALBINA ROM.,
7045 327 (4) XX (1848), p. 286-287 : Frantia.
[$tiri asupra reluarii relatiilor diplomatice dintre Austria 7056 327 (493)
;i Turcia]. VEST. R., XIV (1850), p. 125 : Turcia.
In mins reglementirii problemei refugiatilor politici. [$tiri i documente cu privire la conferinta de la Lon-
dra in chestiunea independentei Belgiei]. CURIERUL ROM.,
7046 327 (4) II (1830), p. 282 : Engletera, 287 : Engletera, 287 : Marea
Politica englezeasc i ruseasca. VEST. R., XIV (1850), Britanie, nr. 75, p. 294-295 [gresit : 293-294] : Bruxel.
p. 130-132, 135-136.
Traducerea unui articol sub form! de scrisori ale unui rus cill- 7057 327 (493)
torind in strIinatate. infitiseazi politica celor doul state fat! de [Textul tratatului de la Londra, incheiat de reprezen-
Europa. tantii Frantei, Angliei, Rusiei, Austriei i Prusiei, cu pri-
vire la Belgia]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 76,
7047 327 (4) p. 302-303 [gresit : 281-282], nr. 77, p. 307 [gresit :
Privire rapede peste evenimentele Europel de la Fevrua- 285], nr. 78, p. 309 [gresit : 286], nr. 79, p. 315-316 [gre-
rie incoace. G. TRANS., XIII (1850), p. 50, 54-56, 59- sit : 239] : Belgia.
60 : Hronical sträina. Prin acest tratat se pune capit conflictului i ostilititilor dintre
Despre evenimentele din Grecia, Sardinia, Franp si Germania. Tirile de Jos si se &cora independenca Belgiei.

350

www.dacoromanica.ro
327 (495) POLITICA EXTERNA : MICILE TART EUROPENE 327 (495)

7058 327 (495) 7068 327 (495)


[Stiri cu privire la rizboiul pentru Grecia]. CURIERUL Protocolul conferinle! ;inure la Londra in Departamentul
ROM., I (1829-30), p. 22 : Austria, 22, 31 : Paris, 35- pricinilor streine la 14 Fevruarie 1830. ALBINA ROM., II
36 : Italia, 36 : PricinI din Grecia si Turcia, 38-39 : Gre- (1830), p. 160-161, 164-165.
cia, 39 : Franta, 43 [Stiri din Londra], 54, 56-57 : Pricint Cei trei plenipotentiari ai Frantei, Angliei fi Rusiei au stabilit
din Grecia si Turcia, 70 : Grecia, 80, 93 : Paris, 94 : PricinI forma In care si se Irnpirtiseasci Portii guvernului Greciei aw
8'
din Grecia, 104-106, 118 si 142 : Grecia, 170 : PricinI din zlminturile" protocolului din 8 februarie.
Grecia, 201 : Constantinopole.
7069 327 (495)
7059 327 (495)
[Protocolul pentru Grecia]. ALBINA ROM., I (1829), Protocolul Conferincit din 26 fevr. 1830 ce s-a facut
p. 3, 38-40, 44, 186. la Londra in cantelaria celor din afari cu plenipotenti
Franti, Engliteri si RossieI. CURIERUL ROM., II (1830),
E vorba de protocolul pe care 1-au semnat cele trei mari puteri : nr. 22, p. 87-88 [gresit : 67-68].
Anglia, Frania si Rusia, la Londra, la 10 raartie 1829, privitor la
hotarele §i indatoririle Greciei fati de Turcia. Cu privire la suveranitatea Greciei.

7060 327 (495) 7070 327 (495)


Cercetare a protocoluluI ce s'a facut la Londra la Protocolul al III-lea. Al celor ce s-ati incheiat la 30 Fevr.
29 Maw 1829 pentru pricina Grecilor. CURIERUL ROM., 1830 la cantelaria celor din afara, in Londra de fata cu
I (1829-1830), p. 116-117 : Paris, 24 Iunie. plenipotenci Franti, Britanii si Rusiel. CURIERUL ROM.,
Traducera din [Lc] Constitutionnel. II (1830), p. 70-72.
Protocolul rdintei, cu doul ancxe, tot cu privire la forma de
7061 327 (495) guvernimint a Greciei.
[Cum a primit contele Capodistria, presedintele Greciei,
protocolul din Londra]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 21, 7071 327 (495)
p. 43. [Relatare despre dezbaterile parlamentului englez in ches-
E vorba de armistitiul Greciei cu Turcia. tiunea Greciei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 105-
107 : Englitera.
7062 327 (495)
Cuprinderea protocoalelor iscalite in Londra la 3 Fevruarie 7072 327 (495)
in trebile Greciel si a Prin;ipuluI Leopold de Saxencoburg. [Nota Turciei prin care recunoaste noul stat grecesc].
ALBINA ROM., II (1830), p. 133-135. ALBINA ROM., II (1830), p. 155-156.
Leopold este admis de manila puteri ca 51 fic viitorul suveran
al Greciei. 7073 327 (495)
[Comentarii strline in chestiunea independentei Greciei].
7063 327 (495) CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 415 : Constantinopol
Protocolul Negotiatillor Diplomatice ce sail facut in 6 Ian[u]ar, 415 : Varlovia 10 Ian[u]ar, 425-426 : Parla-
Londra la 4 Fevr. 1830 in Cantelaria pricinilor din afark mentul Imparatesc, 436-437 : Londra.
inaintea plenipotentilor Franti, Bretaniel ceI Mari si Ro-
sie!. CURIERUL ROM., II (1830), p. 50-52. 7074 327 (495)
Refcritor la interpretarea art. 10 din tratatul de la Adrianopol, [Problema Greciei]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 41,
privind chestiunea Greciei. 43, col. I, 50-51 : Londra, 53-54 : Paris, 59 : Londra,
78-79 : Viena, 81 : Paris, 89-91 si 111-112 : Grecia,
7064 327 (495) 112 : Paris, 113 : Grecia, 131 : Sira, 131-132 si 135 :
Protocolul al II al celor ce s'ari hotarit la 4 Fevr. 1830 Viena, 182 : Paris, nr. 49, p. 183 bis-184 bis, nr. 50,
in cantelaria pricinelor streine asupra negotiatillor diplo- p. 187 bis, nr. 51, p. 190 bis-191 si 193-194 : Englitera,
matice de fati cu plenipotentii Frami, Bretanil si Rusiei. 201-202, 205-206 : Turcia, 208 : Minhin, 209-210 :
CURIERUL ROM., II (1830), nr. 15, p. 58 bis-59 bis. Grecia, 213-214 : Urmarea Tractatului asupra Grecid, 215,
Cu privire la alegerea printului Leopold de Saxa Coburg pe tronul col. I [Constantinopol], 218-219, Englitera, 218, 238-
Grecici. 239, 255-256, 262-263, 267, 269-270, 274-275, 277-
278 si 281-282 : Grecia, 294 : Minhen, 306-307 : Grecia,
7065 327 (495) 310-311 : Germania.
Protocolul III. CURIERUL ROM., II (1830), nr. 15,
p. 59 bis. 7075 327 (495)
Tot in chesttunea formai de guvernlmint a Greciei. Sedinta din [Protocolul incheiat de ministrii Franvei, Angliei si Ru-
4 febr. 1830. siei, la 7 ianuarie 1832, dupà asasinarea lui Capodistria].
ALBINA ROM., IV (1832), p. 124.
7066 327 (495)
[Noul protocol incheiat la Londra, in 4 februarie 1830, 7076 327 (495)
intre plempotenviarii Frantei, Marei Britanii si Rusiei, pen- Protocolul incheiat pentru noua suveranitate a Grecii
tru neatirnarea Greciei]. ALBINA ROM., II (1830), p. 98- intre M. S. Craiul Anglii, Graiul Frantii si Implratul Rosii
100 : Londra, 4 martie. despre o parte si intre M. S. Craiul Bavarii despre alta
parte. ALBINA ROM., IV (1832), p. 259-260, 263.
7067 327 (495) Prin acest protocol, printul Othon e chemat pe tronul Greciei.
Protocolul conferentid din 8 Fevruarie 1830 tinute la
Londra in departamentul pricinelor streine. ALBINA ROM., 7077 327 (495)
II (1830), p. 150, 152-153, 156-157. [Traducerea tratatului incheiat in 7 mai 1832 intre An-
Protocolul Incheiat de plenipotentiarii Frantei, Angliei fi Rusiei, glia, Franca, Rusia si Bavaria, cu privire la Grecia]. CU-
dupi cercetarea rispunsului printului Leopold de Coburg cu privire RIERUL ROM., IV (1832), P. 209-210 ; Grecia, 213-
la acceptarea tronului Greciei, 214 ; Urmarea Tractatului asupra Grecid,

351

www.dacoromanica.ro
327 (495) POLITICA EXTERNA : MICILE TARI EUROPENE 327 (497.1)

7078 327 (495) 7091 327 (497.1)


[Discursul tinut de noul ministru de externe al Greciei, [Despre plecarea primului Mihail, fiul printului Milos
Spiridon Tricupis, in fata Congresului national din Nauplia, Obrenovici, de la Giurgiu la Constantinopol]. C. DE AVIS,
cu privire la starea Greciei]. ALBINA ROM., IV (1832), III (1839), p. 77 ; ALBINA ROM., X (1839), p. 387.
p. 306-307, 315-316. S-a dus la Constantinopol, ca si primeasci de la sultan semnele
impiriteiti de print al Serbiei.
7079 327 (495)
[Stiri in legatura cu problema Greciei]. CURIERUL 7092 327 (497.1)
ROM., V (1833-1834), P. 14-15, 23, 37-38, si 59-60 : [Stiri despre trecerea printului Milos Obrenovici prin
Grecia. Ardeal]. G. TRANS., IV (1841), p. 85, 101 : Transilvania,
113-114 : Ungaria.
7080 327 (495)
[Numirea baronului Gheorghe Sina in postul de consul 7093 327 (497.1)
general al Greciei la Viena]. ALBINA ROM., V-VI [Chestiunea Serbiei]. CURIERUL ROM., XV (1843),
(1833-1834), p. 298. p. 5 : Turcia, 6 : Serbia, 15 : Marea Britanie, 25-26 : Turcia,
29 : Serbia, 35 [Austria], 55 [Marea Britanie], 82 si 88 :
7081 327 (495) Serbia, 93 si 101-102 : Turcia, 105 : Serbia, 110 si 113-
[Memoriul in chestiunea Greciei inaintat de Metternich 115 : Turcia, 115 : Austria, 118 : Rusia, 122-123, 129-
Frantei, Angliei si Rusiei]. VEST. R., IX (1845), p. 39-40 : 130, 134-135, 138 si 141-142 : Turcia, 142 : Serbia, 143 :
Grecia. Franca, 144 : Marea Britanie, 145-146 : Turcia, 146-147 :
Austria, 151 si 154 : Turcia, 154 si 157-158 : Serbia, 159-
160 si 162-164 : Marea Britanie, 165-166 si 169-170 :
7082 327 (495) Turcia, 170-171 : Serbia, 171 : Rusia, 176 : Serbia, 179-
[Analiza a raporturilor dintre Turcia si Grecia]. CU- 180 : Turcia, 186 [Turcia], 190 : Serbia, 197-198 : Turcia,
RIERUL ROM., XVII (1845), p. 147-148 : Turcia. nr. 50, p. 3 [gresit : 143], nr. 52, p. 2 [gresit : 150], nr. 53,
p. 2-3 [gresit : 154-155] : Serbia, nr. 54, p. 1-2 [gresit :
7083 327 (495) 157-158] : Turcia, nr. 54, p. 2-3 [gresit : 158-159] :
Causa greco-turca in Londra. G. TRANS., X (1847), Serbia, nr. 55, p. 1-2 [gresit : 161-162] : Serbia, nr. 55,
p. 174-175. p. 2-3 [gresit : 162-163] : Austria, nr. 56, p. 1-2 [gre-
Articol in legSturi cu conflictul dintre Grads 0 Turcia.
sit : 165-166] : Turcia, nr. 58, p. 2 [gresit : 174] : Rusia,
nr. 58, p. 2-3 [gresit : 174-175] : Austria, nr. 59, p. 1
[gresit : 177] si nr. 60, P. 1-2 [gresit : 181-182] : Turcia,
7084 t t 327 (495) nr. 61, p. 2 [gresit : 186] si nr. 63, p. 1-2 [gresit : 193-
Articol politic despre Grecia. G. TRANS., X (1847), 194] : Serbia, nr. 64, p. 1-2 [gresit : 197-198] si p. 221-
p. 345, 349-350 ; CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 153- 222 : Turcia, 225, Serbia, 230 si 233-234 : Turcia, 243 :
154, 157-158 : Transilvania. Serbia, 244 : Austria, 244-245 si 248-249 : Turcia, 254 :
Despre starea politics a Greciei ti In spacial despre constringerea Serbia, 277 [Turcia].
politici exercitati de Anglia fatl de aceasti tag, din interese
comerciale. 7094 327 (497.1)
[Stiri si comentarii cu privire la rivalitatea dintre fa-
7085 327 (497.1) miliile Obrenovici si Gheorghevici si problema internatio-
[Noile drepturi acordate Serbiei de catre Poarta]. CU- nala a tronului Serbiei]. G. TRANS., VI (1843), p. 159-
RIERUL ROM., II (1830), p. 42-44 : Serbia. 160 : Foisor, 163 : Serbia, 164 : Foisor, 168 : Foisor, 171-
172 : Turcia, 172 : Serbia, 175 : Serbia, 178-179 : Turcia,
7086 327 (497.1) 179 : Serbia, 182 : Turcia, 187 : Turcia, 194-195 : Turcia
si Serbia, 198 : Serbia, 203 : Serbia, 208 : Britania Mare,
[Firmanul sultanului catre vizirul din Belgrad referitor 208 : Serbia, 210-211 : Serbia, 214 : Austria, 215-216 :
la aplicarea tratatului de la Adrianopol in ce priveste Serbia, 216 : Rusia, 227 : Turcia, 228 : Serbia, 229 : Tara
Serbia]. ALBINA ROM., II (1830), p. 110-111. romlneasca, 230 : Rusia, 235 : Serbia, 235 : Rusia, 238 :
Tara romaneasca, 238-239 : Serbia, 242 : Serbia, 246 :
7087 327 (497.1) Serbia, 251 : Serbia, 251 : Turcia, 254, col. II - 255, 259 :
[La 4 decembrie 1833, sultanul a acordat Serbiei toate Serbia, 259 : Turcia, 261-263 : Serbia, 266 : Turcia, 270 :
drepturile si privileghiile carile le ciuta de la anul 18201. Serbia, 271-272 : Britania Mare, 274 : Constantinopol,
ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), p. 73 : Serbia. 9 August, 281-282 : Ungaria, 283 : Turcia, 287 : Serbia,
296 : Britania Mare, 299 : Turcia.
Se enumerl accste drepturi.
7095 327 (497.1)
7088 327 (497.1)
[Firmanul sultanului privitor la demisia printului Ale-
[$tiri despre noile privilegii acordate Serbiei de catre xandru al Serbiei]. ALBINA ROM., XV (1834), P. 194 :
Poarta]. CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 325 : Serbia.
Constantinopol, 330 : Serbia, 334 : Viena 10 Fevr.
Se adaugl ci el poate fi reales prin obiteasca vointi a poporului.
7089 327 (497.1)
7096 327 (497.1)
[Traducerea unei corespondente aparute in foaia Ange-
meine Zeitung" din 11 ianuarie, cu privire la situatia inter- Serbia si causa ei. G. TRANS., VI (1843), p. 195-196,
nationall si interna a Serbiei]. G. TRANS., II (1839), p. 11 : 199-200.
Serbia. Problema independentei Serbiei.

7090 327 (497.1) 7097 327 (497.1)


[Se anunta ca printul Milos a dat invoirea sa formala [Se anurga a beratul imparatesc pentru intarirea prin-
ca fiul sau Mihail sa mearga la Constantinopol, pentru a tului Alexandru Cara-Gheorghevici a sosit la 25 august
primi investitura]. ALBINA ROM., X (1839), p. 359 : la Belgrad, de la Constantinopol]. ALBINA ROM., XV
Tara Romineasel. (1843), p. 289 : Servia.

352

www.dacoromanica.ro
327 (496) POLITICA EXTERNA CHESTIUNEA ORIENTULUI PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)

7098 327 (497.1) Moldova si intre Poarti, intre Tara Romineasa si intre PoartS, do-
vedcsc invederat cum a aceste tari niciodati n-au cunoscut pe
[Se vesteste ca guvernul din Belgrad a protestat Impo-
triva invoirii date de curtile protectoare ca exprintul Mihail sultanul de suveran al lor".
Obrenovici sa se intoarci la mosiile sale din Tara Roma- 7109 Karr, Alphonse
neasc5.]. G. TRANS., IX (1846), p. 335 : Turcia, 340 : 327 (496)
Viena. Pace sau Rasbolu ? G. TRANS., III (1840), p. 187-188.
Traducere din Les Guipes. Autorul critic! politica lui Thiers in
chestiunea oriental!.
(496) Chestiunea Orientului 7110 327 (496)
Alta parere. G. TRANS., III (1840), p. 189-191.
7099 327 (496) Rezumatul brosurii lui D. Urquhart, La Crise. La France devant
[Articol cu privire problema Orientului"). CU-
la les quatres puissances, Paris, 1840, in legituri cu pozitia crest!
RIERUL ROM., VII (1836), P. 182-184 : Germania. Frantei prin politica lordului Palmerston in chestiunea Orientului.

7100 327 (496) 7111 327 (496)


[Corespondenta din Iasi, datata 29 iulie, cu privire la [Versiune romancasca a hotaririi conferintei de la Londra
actiunile diplomatice intreprinse acolo de consulul general a reprezentantilor Rusiei, Austriei, Marii Britanii
al Rusiei]. G. TRANS., II (1839), p. 153 : Moldova. Prusiei cu privire la chestiunea Egiptului]. CURIERUL
Traducere din Agramer Zeitung. Se afirm! ci se urmarea dez- ROM., XII (1842), p. 43-45 : Turcia.
membrarea Turciei, prin atragerea tirilor romlnesti. Se propune Turciei ca sI-I reinvesteasa pe rebelul Mehemet Ali
ca guvernator al Egiptului.
7101 327 (496) 7112 327 (496)
Turcia i Egiptul. G. TRANS., II (1839), p. 171-172. [Interventia ministrului englez la Constantinopol, pentru
Traducerea unui articol din Gazeta Univ.[ersall] [Allgemeine desfiintarea robiei in Turcia]. C. DE AVIS, VI (1842),
Zeitung] in care se propune ca, Jaca intregimea Turciei nu se p. 338-339.
poate pizi nici intr-un chip, ea s! se impart! in mai multe (cinci) Se public! o demi a ministrului englez la Constantinopol, Pon-
staturi sau crSii neatirnate". sonby, titre fostul ministru de externe, Palmerston, in legaturi cu
acme! problem!.
7102 327 (496)
[Se anunta o apropiata conferinta a Angliei, Austriei, 7113 327 (496)
Frantei si Rusiei, cu privire la problemele Rasaritului]. [Nota adresata de Inalta Poarta solilor evropienesti din
CURIERUL ROM., X (1839), p. 368 : Franca. Constantinopol", prin care cere ca reprezentantii tarilor
straine sa nu se amestece in treburile interne si si nu eli-
7103 327 (496) bereze patente de protectie unor persoane ce sint raiale].
[$tiri in legatura cu chestiunea Orientului"]. CURIERUL VEST. R., VIII (1844), p. 259 : Turcia.
ROM., X (1839), p. 451-452 : Marea Britanie, 454 :
7114 327 (496)
Austria, 454 : Franca.
[Doul articole cu privirc la situatia intcrn i externa
7104 327 (496) a Imperiului otoman]. CURIERUL ROM., XVI (1844),
p. 337-339 : Turcia.
Cauza orientall. G. TRANS., III (1840), p. 69-71. Al doilea cuprinde o polemic! a jurnalului turc L'Impartial de
Citate din discursul lui Thiers din 14 aprilie 1840 in chestiunea Smyrne cu o gazed greceasci.
Orientului i comentarii asupra lor.
7115 327 (496)
7105 327 (496) [Traducerea unui articol din Times" cu privire la ca-
[$tiri despre conferinta Marilor Puteri in chestiunea racterul sultanului Abdul-Megid i influenta exercitata
Orientului]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 104-105, asupra lui de Statford Canning, reprezentantul Angliei la
115-116 si nr. 41, p. 157 bis : Turcia, 159 : Marea Bri- Constantinopol]. CURIERUL ROM., XVII (1845), nr. 71,
tanie, 161 si 325-326 : Turcia, 331 : Marea Britanie, 333 p. 285-286 [gresit : 386] : Turcia.
334 si 342 : Turcia, 365-366 : Turcia.

7106 327 (496) (498) PRINCIPATELE ROMANE


[$tiri si comentarii despre tratatul incheiat Intre Rusia,
Anglia, Austria si Borusia adic5. Prusia asupra ches- (498: ...) Relatii politice cu diferite tari
tiunii Orientului", garantind integritatea Imperiului otoman]. (498.1) Tara Romaneasca
G. TRANS., III (1840), p. 125-126 : Britania Mare, 126 : (498.3) Moldova
Franta, 131 : Britania mare, 139-140 : Britania mare, 140 :
$tire mai proaspata, 142-143 : Franta, 191 : Franta. (498.1 : 498.3) Relatiile &tare Tara Româneasca si Moldova

7107 327 (496) 7116 327 (498)


[Textul tradus al tratatului incheiat intre Rusia, Anglia, Dintr'un pughilarlu. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
Austria si Prusia i al actelor adiacente, in chestiunea p. 105-110, 129.
OrientuluiTh G. TRANS., III (1840), p. 158-160 : Bri- Articol neterminat, asupra conditiilor ce au determinat in istorie
tania mare, 161-163 : Celelalte acte pentru Levant 163 politica extern! a Tirilor Romine.
164 : Britania mare.
7117 327 (498)
7108 327 (496) Manifest al Maria Sale Imparatulul [Rusiei]. CURIERUL
Cauza orientali. G. TRANS., III (1840), p. 175-176. ROM., I (1829-1830), p. 228-230.
Consideraiii asupra dificultitilor externe ale Imperiului otoman. Anunci incheierea tratatului de pace cu Poarta, infiintarea unei
La sfirsit, se corecteaz1 o afirmatie a lui Thiers cu privire la Prin- linii de carantini pe Dunire, respectarea vechilor privilegii ale Mol-
cipatele Romlne, aritindu-se ci tratatele incheiate in vechime intre dovei i Tirii Rominesti.

23-3172 353

www.dacoromanica.ro
327 (498 POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)

7118 327 (498) Se afirmi ci, in tratatele de corner; incheiate intre Anglia si

[Tratatul dintre Rus4 si Turcia cu privire la Princi- Austria, guvernul englez ,s-au dat pe fa;i sincera sa dorinti, de a
patele Romine]. CURIERUL (1829-1830), ajuta ca provinviile de la Dunire (adect Moldavia, Tara Romineasci
ROM., I
si Serbia) si rimiie neatirnate". Corespondenp s-a publicat In
p. 291-294. Allgemeine Zeitung.
7119 327 (498)
7129 327 (498)
Actul osabit pentru Printipaturile Moldova si Tara Ro-
maneasci pomenit in articolul al 5-lea al tractatului de [Se atrage atentia asupra unui articol din Adaosul la
pace incheiat intre Rossia i Poarta in Adrianopole la Gazeta Universale din Augsburg Allgemeine Zei-
2 Septemvrie 1829. ALBINA ROM., I (1829), p, 215-217. tung" nr. 228 din 24 noiembrie, asupra situatiei inter-
nationale a Principatelor Romine]. G. TRANS., V (1842),
7120 327 (498) p. 192, col. I.
[Stire despre un tratat intre Rusia i Turcia pentru corn-
pletarea celui de la Adrianopol]. CURIERUL ROM., V 7130 327 (498)
(1833-1834), p. 338 : Viena 2 Fevr. [Se publica stirea ca la Viena au sosit colonelul rus
Principatele Romine vor fi evacuate de trupele rusesti in termen Duhamel, de la Bucuresti, i Titof, fostul ambasador rus la
de 2 luni. Se vor numi domni pirninteni. Se vor stabili precis gra- Poarti]. G. TRANS., V (1842), p. 179 : Austria.
nitele asiatice Intre cele doui imperil.
7131 327 (498)
7121 327 (498) [$tiri cu privire la consultarile diplomatice dintre Viena
[Se reproduce un articol din Observatorul Austrian" si Petersburg cu privire la virile dunarene]. G. TRANS.,
din 9 februarie 1834 cu privire la conventia incheiati in- V (1842), p. 181 : Austria.
tre Rusia j Turcia referitor la numirea domnitorilor din Ruckmann, fostul consul general al Rusiei la Bucurelti, a fost
cele doua Principate si la plecarea micului numar de trupe chemat la Petersburg. Struve, fostul trirnis al Rusiei la Viena, a fost
rusesti]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 94 : chemat si el la Petersburg ; se zvoneste ci va fi numit consul ge-
Rosia. neral al Rusiei in Principatele Romine.
7122 327 (498)
7132 327 (498)
Hatiseriful imparatesc. BULETIN G. A., III (1834),
p. 144-146. [Se anunta CI la Viena au sosit mai multi diplomati rusi
Sultanul consemneazi in el punctele invelegerii cu impiratul Rusiei care avusesera misiuni in Principatele Romlne]. CURIERUL
cu privire la Principatele Romine. ROM., XIII (1842), p. 335, col. I, 346 : Austria, 351 :
Austria, 358 : Austria.
7123 327 (498) Ruckmann, fostul consul al Rusiei in Principatele Romine, colo-
[Se anunta a, in urma tratativelor duse la St. Petersburg nelul Duhamel ansircinatul mai deunizi de citre guvernul rus
de Ahmet-Fevti-Pasa, cele doul curti s-au inteles cl a cu o misiune in Tara Romineasci" si Titof, fostul insircinat cu
sosit momentul si fie numiti domnitori in Moldova si Tara afaceri al Rusiei la Constantinopol. Struve Jostul consilier al
Romaneasca]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 187. ambasadei Rusiei" la Viena , care a lost numit consul general la
Sultanul a si ales pe cei doi domnitori, in persoanele marelui Bucuresti, se pregiteste si piece la Viena.
spitar Alexandru Ghica pentru Tara Romipeasci i Mihail Sturza
pentru Moldova. 7133 327 (498)
7124 327 (498)
[Mentiune despre interesul manifestat de presa din Un-
garia pentru situatia internationala a Principatelor Române].
[In urma conventiilor incheiate intre Turcia i Rusia, G. TRANS., V (1842), p. 185 : Ungaria.
trupele rusesti vor päräsi Principatele in douà luni dupa Se subliniazi c interesul a fost trezit prin risturnirile de dorn-
numirea domnitorilor]. ALBINA ROM., VVI (1833 nitori de la Bucuresti si Belgrad, din ultima vreme.
1834), p. 187.
7125 327 (498) 7134 327 (498)
[Texte din tratatul de la Adrianopol]. G. TRANS., II [Mentiune despre discutiile din presa greceasca cu pri-
(1839), p. 62-64. vire la situatia internationala a Principatelor Rornane si a
Se publici art. 5 al acestui tratat si un act osebit alituri pe Serbiei]. G. TRANS., V (1842), p. 195 : Grecia.
lingi articul al 5-lea al tractatului de la Adrianopoli". In art. 5 se Gazeta greceasci Minerva di sfatul a nu se confunde chestiunile
prec.zeaz c Principacelc Romlne au dreptul Ia o adminiscratie politice cu cele religioase.
neatirnati navionali si o Intreagi slobozenie a negotului".

7126 327 (498) 7135 327 (498)


Moldova si Tara Romaneasca. G. TRANS., III (1840), [Corespondenti din Iasi, datata. 25 noiembrie, cu privire
p. 166-167. la calatoria consulului Rusiei, Kotzebue, la Petersburg].
Pe baza unor articole din Gazeta Universali [Allgemeine Zeitung], G. TRANS., VI (1843), p. 387 : Moldavia.
din 25 septembrie, se analizeazi situatia politics a Principatelor Seinfi;iieazi diferitele zvonuri calificate ca o curiozitate'
Roznine, in urma conven;iei de la Londra. In sine, Joarte desin;ati" care s-au rispindit, dupi intoarcerea
lui Kotzebue la Iai, cu privire la : intrevederea dintre domnitorii
7127 327 (498) Sturza si Bibescu, misiunea politici a lui B. Stirbei in Moldova, pro-
[Aluzie ironica la obiceiul gazetei maghiare Jelenkor", blema ministirilor inchinate ;i a dependen;ei Moldovei de Turcia.
care, de cite ori vorbeste de Valahia sau de Moldavia,
totdeauna le pune subt rubrica Ungariei"]. DACIA LIT., 7136 327 (498)
I (1840), p. 481. [$tiri despre sosirea la Galati a primului consul al Sta-
7128 327 (498) telor Unite, pentru Principatele Dunarene]. G. TRANS.,
[Mentiune despre o corespondentä din Londra, datata VII (1844), p. 123, col. I, 178 : Tara Romineasca.
16 octombrie, despre situatia internationall a Principatelor I se atribuie misiunea de a deschide cii pentru comerol çirii
Romane si a Serbiei]. G. TRANS., V (1842), P. 175 : sale. Se numeste John Bradish. Pini la urmi, este expulzat din tail,
Chronid. dovedindu-se a fi un excroc.

354

www.dacoromanica.ro
327 (498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)

7137 327 (498) 7147 327 (498)


[Zvonuri cu privire la tinerea unei conferinte a marilor Principatele Danubiene. POPORUL S., I (1848),
puteri la Londra, in chestiunea Moldovei i Tarii Roma- p. 83-84.
nesti]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 21, col. II, Traducerea unui articol din Le Constitutionnel. - Se descrie
30 : Austria. situatia dificilt a Principatelor intre cele trei puteri rivalc ce le
invecincazt wi se face apel la Europa occidentalt st le inttreasct.
7138 327 (498)
Pentru Orient si Printipatele de la Dunäre. G. TRANS., 7148 B.[olliac], C. 327 (498)
VIII (1845), p. 27 : Britania mare. [Articol in legatura cu presiunile externe pentru a se
Comentarii la ;circa ci la Londra s-ar pregIti o conferinti despre reintroduce Regulamentul Organic]. POPORUL S., I
Siria 8i Principatele Romine : Noi acestea le atingem aci mai (1848), p. 89 : Bucuresti.
virtos pentru aceia, cari au rtninitoarea pretensie i neghioaba /dating Propune o uriat demonstratie pasnic5, iar in caz ct nu e con-
dc a astepta fericirea sau sciparea cutIrei natii sau patrii tot numai siderat5, rezistent5 cu armele. Spert inst cl puterile protectoare nu vor
de la streini"... impinge poporul romin la ale ceva.

7139 327 (498) 7149 B.[arit], G. 327 (498)


[$tiri i comentarii in legatura cu eventuala sosire a Revolutia rom'anilor. Rusia. Regulamentul organic. FOAIE
unei comisii ruso-turce, pentru a cerceta in Principate ches- PT. MINTE, XI (1848), p. 217-224, 225-230, 233-236.
tiunea mlnastirilor inchinate]. G. TRANS., VIII (1845), Cercetarea evenimentelor interne si a conjuncturii internationale
p. 160 : Moldavia, 166-167 : Moldavia, 210 : Moldavia. care au dus la revolutia din 11 iunie in Tara Romineasci si la in-
cercarea nereusitt din Moldova.
7140 327 (498)
Inarmarea Sasilor. FOAIE PT. MINTE, IX (1846), 7150 327 (498)
p. 74-75. Articul al 5-lea al tractatului dela Adrianopoli. FOAIE
Se demonstreazt - in polemict cu foaia siseasc5 Satellit - ca PT. MINTE, XI (1848), p. 375.
e necesart prezenta unui stat romin neutru la gurile Dunirii. Cu notice : Noi retipirim acest Articul de tractat, pentru ca
lumea at cunoasci atit mai bine si adevirat, pint inch, acelali se
7141 327 (498) calci tocma acum in nide noastre".
[Consulul general al Marii Britanii in cele doua Prin- 7151 327 (498)
cipate, R. Colquhoun, a fost primit in audienta de sultan,
la Rusciuc]. VEST. R., X (1846), p. 162. [Scurt comentariu in legaturi cu demersurile diploma-
Se precizeazt ci prezentarea consulului s-a ficut de acre domnitor tice intreprinse de Anglia si Franta la Constantinopol cu
si nu de ministrul de externe turc, fiind acreditat pe lingt obliduirea privire la soarta Principatelor Romane]. G. TRANS., XII
rumineascr. (1849), p. 12, col. I : Britania mare.
Se exprimt opinia ct soarta acestora se va decide cind se va
impica vecina Austria".
7142 B.[arit, G.] 327 (498)
0 scurta privire generala peste politica Europel. G. 7152 G. V. 327 (498)
TRANS., X (1847), p. 7-8, 10 : Chronica strain& [Protestul Angliei si al Frantei in legatura cu interven-
Examineazt situatia internationalt in Europa. Intre altele spune : tia in Principatele Romane]. ESPATRIATUL, I (1849),
Tara Romineasct, Moldavia, Serbia. Vaza acestor staturi de la p. 4.
intilnirea cu sultanul i mai virtos de la noemvrie incoace se adaose
Articol in care comenteazt favorabil demersurile diplomatice ale
cu 20%. Dad aceste staturi vor eti duce pururea drept in fati la acclor clout guverne, impotriva actiunii militiare initiate de tarul
toate evenimentele impregiur de sine, le asteapti un viitoriu frumos".
Rusiei.
7143 327 (498) 7153 327 (498)
[Notita prin care se arata ca ideea independentei Prin- [Se vesteste ca Anglia a intervenit in favoarea Turciei,
cipatelor Romane ii face drum in Occident]. G. TRANS., pentru interesele Principatele Dunarenel. BUCOV., II
X (1847), p. 72, col. I. (1849), p. 11-12 : Constantinopol 25 Ian.
7144 327 (498) 7154 327 (498)
[Corespondenta din Bucuresti, datata 28 mai c.n., in care [Imparatul Rusiei 11 decoreaza pe Constantin I. Rizo,
e elogiata politica lui Resid Pala fata de Principatele Ro- consul general al Greciei in Principatele Romane, pentru
mane i e atacati politica guvernului Rusiei]. G. TRANS., purtarea lui plink' de intelepciune in vremea tulburarilor
XI (1848), p. 175-176 : Tara Romaneasca. din Tara Romaneascal. VEST. R., XIII (1849), p. 82.
Se exprim5 nemultumirea fatI de vestea ct Titof a promis cS
Rusia e gata si imprumute Principatelor Romine sumele de bani pe 7155 327 (498)
care Poarta intentiona st le ceart, in schimbul proclamirii indepea- [Se anuntl c imparatul Rusiei 1-a decorat pe comisarul
dentei kr. Fuad Efendi cu ordinul Sf. Ana, cl. I, in briliante]. AL-
BINA ROM., XXI, (1849), P. 105 : Tara Romineasca.
7145 327 (498) De asemenea, au primit diferite ordine 8i alti ofiteri turci care se
Suzeran, semisuveran in Moldavo-Romänia. G. TRANS., ant in Tara Romineasci.
XI (1848), p. 197-198. 7156 327 (498)
Se demonstreazi dreptul la independentt al Principatelor Rominc,
pe baza recunoalterii lui prin tratatele incheiate in trecut cu
[Reproduceri de informatii din ziarele straine cu privire
la situatia internationala a Principatelor Romane]. AL-
Poarta otomant.
BINA ROM., XXI (1849), p. 108, 114, 118.
7146 327 (498) 7157 327 (498)
0 aruncatur a. de ochi asupra interesului ce au puterile [Discutia din Camera Comunelor referitoare la ocupatia
Europel de printipatele Danubiene. ROMANIA, I (1848), Principatelor Dunirene]. BUCOV., II (1849), p. 45-46 :
p. 21. Moldova si Valahia.
Se anti interesul Austriei, Germaniei, Frantei 1i Angliei fact de Sc publici o relatare asupra discutiilor din Camera Comunelor,
Principatele Romine. dupi Journal des pants din 25 martie 1849

355

www.dacoromanica.ro
327 (498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 436)

7158 327 (498) 7168 327 (498 : 42)


[Despre conventia turco-rusi privitoare la Principatele [Se publica un articol din gazeta Morning Chronicle"
Romane]. BUCOV., II (1849), p. 74-75, 79. cu privire la dezbaterea din Camera Comunelor asupra si-
Se publica citeva articole principale din conventie. tuatiei politice din Tara Romaneasca si Moldova]. VEST.
R., XIII (1849), p. 121-122.
7159 327 (498) Text in limba romina i franced.
[Se publica, dupa gazeta franceza La Presse", articolele
conventiei de la Balta-Liman privitoare la Principatele
Dunärene]. BUCOV., II (1849), p. 84 : Instiintari maI norm. Germania
Se publici aceste articole cu precizarea : fiindca ni se par a fi
acele adevirate'.
7169 M. - - [aiorescu, loan]. 327 (498 : 43)
7160 327 (498) [Scrisoare din Frankfurt, datata 1/13 octombrie, cu pH-
Traducerea inaltuluI ferman imparatesc coprinzator de vire la discutiile din parlamentul de acolo asupra soartei
sapte articole ratificate. BULETIN G. A., XVIII (1849), Principatelor Romane]. G. TRANS., XI (1848), p. 355
p. 249-252 : Act dat de Poarta, 282-284 ; VEST. R., 356 : Hronick straina.
XIII (1849), nr. 50, p. 197-199 : Act dat la Poarta.,
210-212. 7170 [Maiorescu, Ion] 327 (498 : 43)
Sub titlul de mai sus, se aduce la cunostinti domnitorului [Scrisoare din Frankfurt, datata 3/15 octombrie, in care
B. Stirbei textul conventiei incheiate Intre Rusia si Turcia cu privire comunica rezultatul dezbaterilor consiliului de ministri de
la noul regim al Principatelor Romine. Textul se publica de doul acolo, din 1/13 octombrie, in care s-a discutat memoriul
ori, intrucit India cud s-a publicat cu greseli. In Vest. Rom., sau asupra situatiei internationale a Principatelor Romane].
text roman 8i francez. G. TRANS., XI (1848), p. 379 : Hronica straina.
7161 327 (498) 7171 M.[aiorescu, Ioan] 327 (498 : 43)
[Versiune franceza a intelegerii de la Balta-Liman dintre Corespondenta din Frankfurt, datati 4/16 octombrie,
Rusia i Turcia cu privire la Principatele Romane]. JOURN. despre interpelarile facute in parlamentul de acolo cu pri-
DE B., I (1849), p. 125-126 : Actes Impériaux, 137-138. vire la atitudinea fata de evenimentele din Principatele
Romane]. G. TRANS., XI (1848), p. 383 : Hronick straini.
7162 327 (498) Mentionead interpelarile deputatilor D. Schulz 8i Joh. Förster
Traducerea inaltului ferman imparatesc cuprinzator de ;i reproduce raspunsul ministrului Schmerling.
sapte articole ratificate. BULETIN F. 0., XVII (1849),
p. 207-209 ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 213-216. 7172 327 (498 : 43)
Textul firmanului prin care se aduce la cunostinta domnitorului [Extrase din ultimele doua corespondente ale lui Joan Ma-
Gr. Ghica textul conventiei incheiate intre Rusia i Turcia cu privire iorescu asupra demersurilor lui pe lingã parlamentul din
la tele doui Principate. In Albina Rom., text roman i francez. Frankfurt pentru cauza romaneasca]. G. TRANS., XI (1848),
7163 327 (498) p. 391-392 : Hronici straina.
[Corespondenta de la margini", datata 1 ianuarie, cu 7173 327 (498 : 43)
privire la situatia internationala a Principatelor Romane]. [Se arm* c delegatii romani din Frankfurt au parasit
G. TRANS., XIII (1850), p. 7-8 : Tara romaneasca si orasul]. G. TRANS., XI (1848), p. 421 : Germania.
Moldavia. Barbatii romlni carii apara aci cauza principatelor de la Dunare
Inca seimprastieri, vazind ca Germania nu e in stare sa-si ajute
7164 Golescu, N. 327 (498) siesi, ne cum sa mai poati ajuta gi la altii"
[Textul unei scrisori in care se ocupl de situatia politica
a Principatelor Romane]. BUCOV., III (1850), p. 43-44 : 7174 327 (498 : 431)
London, in Ianuariu 1850.
Scrisoarea a fost publicati de ziarul londonez Daily News. [Corespondentat din Galati, datata 21 septembrie, api-
ruta in Gazeta Universala de Augsburg" Allgemeine
7165 327 (498) Zeitung" nr. 283 din 9 octombrie, cu privire la consu-
[Corespondente cu privire la noua intelegere dintre Rusia latele prusiene din Principatele Romane]. G. TRANS., VII
;i Turcia referitoare la trupele lor din Principatele Ro- (1844), p. 330-331 : Moldavia.
mane]. G. TRANS., XIII (1850), p. 31, col. II : Bucu- Se afirma ca personalul acestor consulate era compus din oameni
resti, 5 Fevr., 40 : Tara Romaneasca si Moldavia, 44 : Tara firi nici o pregitire, un:ori chiar firi ttiinti de carte, a ciror singura
Romaneasca si Moldavia. remuneratie era venitul taxei pentru suputii de sub protectia acestor
consulate. E mentionati 8 i cartea Moldauisch-Wallachische Zustinde,
7166 327 (498) Lipsca, 1844, de fostul consul al Prusiei in Moldova, C. A. Kuch.
[Serbarile date in cinstea generalului Liiders si a lui
Fuad Efendi, la plecarea lor]. JOURN. DE B., II (1850),
p. 425, col. IIII, nr. 109, p. 1, col. II. Austria
7175 327 (498 : 436)
(498 :...) RELATII POLITICE CU : ANGLIA,
GERMANIA, AUSTRIA, RUSIA, TURCIA [CorespondentI datata : De la Dunare, 4 August,
c.n. cu privire la vizita generalului austriac Hanner la
Galati, Braila si Giurgiu]. G. TRANS., V (1842), p. 130 :
Anglia Tara romaneasca.
A vizitat porturile. S-a indlnit cu agentii consulari.
7167 327 (498 : 42)
7176 327 (498 : 436)
[Se anunç c ministrul de externe al Angliei, Pal-
merston, a trimis ambasadorului sail de la Constantinopol Austria si Principatele dela Dunare. ORG. LUM., I
instructiuni in legatura cu principatele de la Dunäre]. G. (1847-1848), p. 393-395.
TRANS., XII (1849), p. 60, col. II. Dupii Gazers; vienese [Wiener Zeitung].

356

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 47)

7177 327 (498 : 436) 7187 327 (498 : 47)


[Extras dintr-un articol aparut in Gazeta Vienei" Pricaz. Otilor aflatoare subt ocirmuirea mea ;i etapu-
- Wiener Zeitung" - nr. 234, referitor la dezbaterile rile din printipaturile Moldavii i Valahii. CURIERUL
din Dieta Austriei asupra situaciei internationale a Prin- ROM., II (1830), p. 297-298.
cipatelor RomAne]. NATIONALUL, I (1848), p. 11-12 : Dat de generalul Kiselef cu ocazia zilei numelui imptratului.
StirI din afara.
7188 327 (498 : 47)
7178 327 (498 : 436) Porunca de zi a Excelentii sale d. plenipotentiariu prez.
[Interpelarea deputatului Strausser, facutä la 26 august, caul otile aflatoare supt ocirmuirea Exel. sale 0 etapurile
in Dieta Constituanta din Viena, cu privire la situatia din Principaturile Moldova ;i Tara Româneasca. ALBINA
politica din Principatele Romine]. PRUNCUL R., I (1848), ROM., II (1830), p. 415-416.
p. 135-136 : Germania. Dad cu ocazia zilei onomastice a fmpiratului Nicolae I al Rusiei.
Se public! textul interpelirii.
7189 327 (498 : 47)
[Imparatul Rusiei aduce mulcumiri gen. Kiselef pentru
Franca ca a remit nu numai sa reduca cheltuielile pentru intreti-
nerea trupelor ruse0i in cele doul Principate, ci sa ;i
achite 44 545 galbeni, rama;ica din imprumutul de 100 000
7179 327 (498 : 44) galbeni ce se acordase Principatelor in 1828]. ALBINA
[Adunarea Nationall din Franca, in ;eclinca ei de la ROM., III (1831), p. 242 : Rosia.
14 iulie 1848, a dezbatut situatia politica din Principatele
Rornane]. PRUNCUL R., I (1848), p. 72 : Franca. 7190 327 (498 : 47)
Se public! interpelarea deputatului Lherbette ;i rispunsul mi- [Se anunca ca la 17 ianuarie s-au intrunit la mitropolia
nistrului de externe ad-interim, Bastid. din Ia0 membrii Obgegii Adunari, clerul i dregitorii
7180 327 (498 : 44) statului, ca sa asculte rescriptul trimis de tarul Rusiei cu
prilejul incheierii lucrarilor de revizia reglementului"].
[Relatare despre dezbaterile de politica externi, in ;e- ALBINA ROM., IV (1832), p. 21.
dinca din 9 ianuarie a Adunarii Nationale a Frantei, pro-
vocate de interpelarea lui Ledru-Rollin]. G. TRANS., XII 7191 327 (498 : 47)
(1849), p. 20-21 : Hronici straini. Rescriptul M.S. Imparatului Catre D. de Kiselev de plin
Se mentioneazi ;i demersurile diplomatice tranceze in chestiunea Imputernicit Prezident al Divanurilor Principaturilor Mol-
Principatelor Romine. daviS i Tani! Romlne01... CURIERUL ROM., IV (1832),
p. 129.
Cu prilejul elaboarii Regulanlentului Organic, general ul Kiselef
Rusia e decorat cu ordinul SE. Vladimir.

7181 327 (498 : 47) 7192 327 (498 : 47)


[Raspunsurile contelui Dibici Zabalkanski la scrisorile [Rescriptul imparatului Nicolae I prin care arati pre-
de felicitare pentru incheierea victorioasa a razboiului, tri- zidentului divanurilor Moldovei i Tarii Romlne0i, gene-
mise in numele divanurilor Tani Române;ti i Moldovei]. ralul Kiselef, mulcumirea sa pentru intocmirea Regulamen-
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 227-228 : Bucu- tului Organic ;i ii acorda ordinul Sf. Vladimir, cl. I]. AL-
re01, 11/23 Octomvrie, 247-248 : 134. BINA ROM., IV (1832), P. 173.
Ti exprimS convingerea cS Principatele Komlne vor proplai dupl. Se reproduce din foaia Novitalele Senatului, care apIrea la Pe-
fncheierea pIcii. tersburg.

7182 327 (498 : 47) 7193 327 (498 : 47)


[Se veste;te ca hatm. Al. Vilara, unul din membrii Co- [Se face cunoscut ca tarul, printr-un rescript din 10 apri-
mitetului reformei, a plecat in 20 aprilie la Petersburg]. lie, 1-a decorat pe consilierul de stat Minceaki cu ordinul
CURIERUL ROM., II (1830), p. 49 : IngiintarI din Sf. Vladimir]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 149 : Rosia.
taunt ru. A fost .decorat .pentru rivna sa In alujbl ;i mai virtos pentru oste-
327 (498 : 47) nelile aritate fn proiectul unei organizatii din Iluntru a Moldovei
7183 ;i a Tirii Romine;ti".
[Se anunta ca dvorn. M. Sturza, hatm. Vilara, membri
ai Comisiei pentru reforme, i aga G. Asachi, secretarul ei, 7194 327 (498 : 47)
au plecat de la Ia0 la Petersburg]. CURIERUL ROM., [Printr-o porunca a imparatului Rusiei, din 4 iunie
II (1830), p. 82 : la+ 1833, generalul Kiselef a fost numit comendant anief
7184 327 (498 : 47) corposului al 6 de imfanteriel. BULETIN F. 0., I (1833),
p. 29 : Rosia.
[Se face cunoscut Ca prezidentul Kiselef a fost numit 0 Cu pistrarea insIrcinirilor sale din Principatele Romlne.
comandant general al tuturor unitacilor militare ruse din
Principatele Romlne]. CURIERUL ROM., II (1830), 7195 327 (498 : 47)
nr. 40, p. 157 : Iwiincare Oficiala ; ALBINA ROM., II [Decretul prin care tarul Nicolae I confera gen. Kiselef
(1830), p. 279 : Bucurgtii.
ordinul Alexandru Nevski impodobit cu briliante"]. BU-
7185 327 (498 : 47) LETIN G. A., II (1833), p. 309 : BULETIN F. 0., II
[Audienca boierilor români : vorn. Mihail Sturza, hatm. (1834), nr. 26, p. 224.
Alexandru Villara i aga Gheorghe Asachi, la imparatul Decretul este dat la data de 6 decembrie 1833. Buletin F. 0. 11
Rusiei]. ALBINA ROM., II (1830), P. 387 ; CURIERUL public! abia la 8 aprilie 1834.
ROM., II (1830), nr. 72, p. 281 : Rusia 31 Octom. 327 (498 : 47)
7196
7186 327 (498 : 47) [Se anunta ca la 6 decembrie 1833 implratul Rusiei a
[Se anunci el, la 21 noiembrie, au sosit la Ia0, venind harazit insigniile de diamant al ordinului Sf. Alexandru
din Petersburg, trimi;ii Moldovei ;i Tarii Române0i in Nevski" gen. Kiselef, imputernicit prezident al divanurilor
Rusia aga Gh. Asachi 0 Alex. Villara]. ALBINA ROM., Moldovei i Tarii Romanegi]. ALBINA ROM., V-VI
II (1830), p. 395. (1833-1834), p. 51 : Rosia.

357

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47) POLITICA EXTERNA PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 4%)

7197 327 (498 : 47) 7206 327 (498 : 47)


[Gen. Kiselef, cu prilejul plecarii sale la St. Petersburg, [Corespondente din Bucuresti in care se infatiseaza si se
incredinteaza comancla tuturor ostilor din ambele Principate comenteaza ostil diferite zvonuri in legatura cu misiunea
si din cetatea Silistra comandantului diviziei a 17-a, ge- generalului Duhamel in tarile românesti]. G. TRANS., XI
neralul Delingshausen]. ALBINA ROM., V-VI (1833- (1848), p. 187-188 : Tara Romaneasca §i Moldavia, 195-
1834), p. 126. 196 : Moldavo : Romania, 200 : Moldavo-Rominia.

7198 327 (498 : 47) 7207 B.[arit,] G. 327 (498 : 47)


Rescriptul M. S. Imparatului catre General-Adjutant Ge- Revolutia romanilor. Rusia. Regulamentul organic. FOAIE
neral Kiselef. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), p. 225. PT. MINTE, XI (1848), p. 217-224, 225-230, 233-236.
Impiratul arati cI reorganizarea tuturor ramurilor administrative Cerceteazi evenimentele interne siconjuncture internavionali care
din Moldova ;i Tara Romineasci s-a flcut sub neobosita ingrijire au dus la revoltgia din 11 iunie in Tara Romlneasci i la incercarea

a lui Kiselef ;i ii exprimi intreaga sa gratitudine. nerewitI din Moldova. Critici politica tarismului fati de Princi-
patele Romine. Reproduce in text mai multe documente oficiale, cu
deosebire din anul 1837.
7199 327 (498 : 47)
[Stiri despre Kotzebue consulul Rusiei la Iasi, si Da.51cov, 7208 327 (498 : 47)
consulul general al Ruslei la Bucuresti]. G. TRANS., VI [Telegrama cu motivele interventiei Rusiei in Principa-
(1843), p. 203, col. I. tele Romane in 1848, trimisi de guvernul Rusiei diploma-
Kotzebue plecase cu familia sa in Kurlandia, pentru ingrijirea tilor sai din strainatate, ca s-o faca cunoscuta guvernelor
sInititii ; de acolo urma 55 vine' la Petersburg, pentru o confe- si publicului din Europa]. ALBINA ROM., XX (1848),
rime' in privirea politicei Moldovei". In septembrie, va revcni in supl. la nr. 59, p. 1-2, 245-247 ; POPORUL S., I (1848),
Moldova. Destroy era alteptat si vira la Ia;i. p. 81-82 ; VEST. R., XII (1848), supl. 65, p. 1-2.
Albina Rom. publici i textul francez, dupi Le Journal de Saint-
7200 327 (498 : 47) Petersbourg.
[Corespondenta datata : Dintre tari, 30 iulie, cu privire
la activitatea consulilor rusi Daskov i Titof, in ambele 7209 327 (498 : 47)
Principate]. G. TRANS., VI (1843), p. 253 : Moldavia. [Comentarii la manifestul Rusiei in chestiunea prin-
cipatelor danubiene"]. POPORUL S., I (1848), p. 89,
7201 327 (498 : 47) col. III-90, 93-95, 98.
Hule asupra romanilor. G. TRANS., IX (1846), p. 140.
Scurt articol in legituri cu o corespondents aplruti in foile 7210 327 (498 : 47)
Kölnische Zeitung ;i Deutsche Allgemeine Zeitung, in care se afirma [Comentariu la manifestul guvernului Rusiei catre Europa
ci in Principatele Romine se impart in popor cirti de rugiciuni in legatura cu revolutia romaneasca]. NATIONALUL, I
tipSrite in Rusia ;i se atribuie accstei actiuni un scop politic. - La (1848), p. 10-11, 13-14 : Cetateni !
p. 144 : Rispuns la hule.
7211 [Sagetatoriul] 327 (498 : 47)
7202 327 (498 : 47) Refruntarea depese rusest1 din 19 Julie a.c. G. TRANS.,
[Depesa din 16 martie 1848 a contelui de Nesselrode, XI (1848), p. 309-310, 313-314, 317.
ministrul de externe al Rusiei, catre consulul Kotzebue, in Articol in legiturs cu telegrama guvernului tarist prin care se
Bucuresti]. G. TRANS., XI (1848), p. 137-138 : Tara motiva intervemia militate' in Principatele Romlne. Intr-o notiS
Romaneasca si Moldavia. din p. 309, redactia afirmi ce articolul este ierit din condeiul unui
Area ce impiratul .este determinat a nu suferi ca anarhia se' moldovean".
pStrundi in partea staturilor otomane puse supt a lui protectie" ;i
cere consulului se arate .aceasta celor doi principi cu cea mai apriati 7212 Roati, C. 327 (498 : 47)
manierr. Veritatea. PRUNCUL R., I (1848), p. 134-135.
7203 [Barit, G.] Articol in care autorul se ridici Impotriva manifestudui lui Nessel-
327 (498 : 47) rode de la 20 iulie, privitor la situatia din Principatele Romine.
Protectoratul rusesc in Moldavo-Romania. G. TRANS.,
XI (1848), p. 143-147.
Schiti istorici a problemei. Consideri cu ostilitate politica guver-
nului Rusiei.
Turcia
7204 [Barit, G.] 327 (498 : 47) 7213 Balcescu, N. 327 (498 : 496)
Drepturile Romanilor catre mnalta Poarta. POPORUL S.,
Protectoratul continuat de la Nr.... G. TRANS., XI I (1848), p. 57-58, 63-64.
(1848), p. 207-208, 213-214, 217-218, 221-222.
Expunere istorici bazati pe textul tratatelor incheiate cu Im-
Continuarea articolului Protectoratul rusesc in Moldavo-Romenia, periul otoman, in 1393, de acre Mircea cel Bitrin ;i, in 1460, de
din p. 143-147. Continul critica politicii guvernului Rusiei fate' de citre Vlad al V-lea.
Principatele Romlne. Demonstreazi a nu numai popoarele rnici
trebuie si apeleze la ocrotirea celor mari, dar si acestea din urmi
pot avea nevoie de ajutorul micilor puteri. Prin inghitirea micilor 7214 327 (498 : 496)
puteri de acre un state mari se sirnt pri-
scat puternic, celelalte [$tiri i publicatii referitoare la comisia instituità pentru
mejduite. Exemplihcare prin istoria Principatelor Romlne. cercetarea titlurilor de proprietate asupra pamintului in
domeniile retrocedate de Turcia, conform tratatului de la
7203 t t 327 (498 : 47) Adrianopol]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 149 : Tn-
tiinçare Oficiala, 157 : Tnstiintare Oficiala, 245 : Instiin-
[Corespondenta din Bucuresti, datata 12 mai, despre so- Oficiale, 225 : Publicatie.
sirea generalului rus Duhamel de la Iasi]. G. TRANS., XI Comisia a fost alcituiti din doi boieri moddoveni i trei din
(1848), p. 167 : Tara Romineasca. Tara Romineasci, sub presedintia lui statski sovetnik" Bizani, vind
AfirmS a era alteptat in Bucurelti i un comisar al Portii. ca .procuror" pe cipitanul cle stab gheneralicesc" Fonton.

358

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 496)

7215 327 (498 : 496) 7227 327 (498 : 496)


[Sultanul viziteaza Silistra, dupi plecarea trupelor rusesti]. [Se anunç domnitorul M. Sturza a plecat la Bucu-
c
CURIERUL ROM., VIII (1837), P. 32 : Bucuresti 17 April, resti, ca sa meargl de acolo, impreuni cu domnitorul
37 : Bucurestl, 41-43 : Bucuresti 7 Maiu, 45-46 : Bucuresti. Gh. Bibescu, la Giurgiu, in intimpinarea sultanului]. AL-
Se dau aminunte despre tele doui audiente acordate de sultanul BINA ROM., XVIII (1846), p. 121 : Iasii.
Mahmud al II-lea domnitorilor celor doui Principate Rominesti,
Alex. Ghica si Mihai Sturza. - Vezi ;i P. 78 : Austria i 85 : Turcia. 7228 327 (498 : 496)
cu privire la vizitarea altor fortirete turce;ti pe Dunire. [Calatoria sultanului Abdul Megid in provinciile dunk.-
rene]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 135-136 :
7216 327 (498 : 496) Bucuresci, 151-152 : Turcia, 159 si 163 : Bucuresci, 189-
190 : Turcia, 193-194 : Constantinopole 17 Iunie, 225 :
[Stiri despre vizita sultanului Mahmud la Silistra]. AL- Turcia.
BINA ROM., VIII (1837), p. 173-174, 183-185. A venit pin! la Rusciuc, unde i-au ie;it in intimpinare dom-
In acest orat, sultanul a primit in audientl pe domnitorii romini. nitorii Principatelor Routine.

7217 327 (498 : 496) 7229 327 (498 : 496)


[Se anuntä ca sultanul Mahmud a primit la Silistra pe [$tiri in legatura cu intilnirea de la Rusciuc intre sultan
consulul Marii Britanii la Iasi, Gardner]. ALBINA ROM., si domnitorii Principatelor Romane]. VEST. R., X (1846),
VIII (1837), p. 185. p. 128, col. II, 132, col. I [f. t.], 133, 141 : Stir! din launtru,
145 : BucurestI, 149, 153, 157-158 : Stir! din launtru,
7218 327 (498 : 496) 161-162 : $tiri oficiale, 165 : Bucuresti, 163-164, 166 :
[Se anunta c sultanul a primit in audienta la Rusciuc Turcia.
pe consulii puterilor straine din Principatele Romane]. 7230 327 (498 : 496)
C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 33. [Primirea la Rusciuc, de catre sultan, a domnitorilor
romani]. VEST. R., X (1846), p. 161.
7219 327 (498 : 496) Cu acest prilej, domnitorul Tirii Romine;ti a prirnit din partea
[Re latie despre vizita
sultanului Mahmud la Rusciuc]. sultanului o sabie impodobiti cu briliante, .pentru buna obliduire",
ALBINA ROM., VIII (1837), P. 187 : Turcia. iar domnitorul Moldovei a primit portretul sultanului, impodobit
cu briliante.
7220 327 (498 : 496)
[Sultanul Mahmud 1-a primit la Rusciuc pe baronul de 7231 327 (498 : 496)
Ruckmann, consul general al Rusiei in Principate]. AL- [La Rusciuc, au dat reprezentatii in cinstea sultanului
BINA ROM., VIII (1837), p. 187 : Turcia. artistii italieni din Bucuresti, avind in capul orchestrii pe
vestitul Vist - Wiest - si banda nationala romaneasca].
7221 327 (498 : 496) VEST. R., X (1846), p. 161.
[Sultanul Mahmud 1-a primit la Rusciuc pe consulul 7232 327 (498 : 496)
Austriei la Bucuresti, Timoni]. ALBINA ROM., VIII [$tiri i comentarii despre calltoria lui Mihail Sturza la
(1837), P. 187 : Turcia. Bucuresti i vizita celor doi domnitori romani la sultan,
in tirnpul calatoriei acestuia la Dunire]. G. TRANS., IX
7222 327 (498 : 496) (1846), P. 102-103 : Tara Romaneasca, 115 : Tara Ro-
Cauza orientall. G. TRANS., III (1840), p. 175-176. mäneasca, 135 : Tara Romaneasca, 147 : Tara RomIneasca,
150 : Tara Romlneascl, 159 : Tara Romineasca, 159 :
Consideratii asupra dificultitilor externe ale Imperiului otoman.
La sfir;it se corecteazi o afirmatie a lui Thiers cu privire la Prin-
Turcia, 167 : Tara Romaneasca, 170, col. II : Bucuresti,
cipatele Romine, aritindu-se cI tratatele incheiate in vechime lucre 25 Mali' n., 170-171 : Turcia, 175 : Tara Romaneasca,
Moldova i intre Poarti, intre Tara Romineasci si intre Poarti,
176, col. I, 179 : Tara Romaneasca, 183 : Serbia, 197 :
dovedesc invade:at cum a aceste tiri niciodati n-au cunoscut pe Tara Romaneasca, 206 : Moldavia, 211-212 : Turcia, 212 :
sultanul de suveran al lor".
Serbia.
7233 327 (498 : 496)
7223 327 (498 : 496) [Relatare despre unele discutii din Constantinopol asu-
[Stiri i comentarii cu privire la sosirea comisarului pra reformarii necesare a clerului crestin din Imperiul
Portii, Harigighi Mustaser $ekib Efendi, in Principatele turcesc, din Moldova i Tara Romaneasca]. G. TRANS.,
Romane]. G. TRANS., V (1842), p. 96 : Tara romaneasca, IX (1846), P. 239.
99, col. I, 131 : Moldavia. Se sustine ci aceasti reform! va trebui si fie Intreprinsi pantet cu
aceea a educatiei morale In ;coli.
7224 327 (498 : 496)
7234 327 (498 : 496)
[Dupi corespondente private de la Paris", se anunta
din Iasi ca Resid Pasa a promis ca in functia sa va da [Despre zvonurile ca Poarta ar fi hotrit sá acorde in-
dovezi de interesul ce hraneste pentru existenta politica" dependenta, prin riscumparare, Principatelor Romane]. G
a Principatelor Romane]. G. TRANS., IX (1846), p. 11 : TRANS., X (1847), p. 270-271 : Moldavia.
Moldavia. Prin riscumpirare, Principatele Romine ar cipIta independents,
ca si se poatI apIra mai bine de invazia dutmanilor Portii, care
7225 327 (498 : 496) aflau in ele o bun! Wizl de aprovizionare. Redactia Gazetei de Tran-
silvania, oprindu-se asupra acestor Itiri, se adreseazi intr-o not!
[Se anunta ca ministrul de externe al Turciei, Resid moldovenilor ;i-i intreabi ce au ficut pentru pregitirea publicului
Pasa, a dat un stralucit ospat la toti sefii soliilor striine", pentru o idee atit de ublimi r. Au frecat ceva din ,Jugina ser-
printre care au fost i agentii Tàrii Romanesti si Moldo- vilismului" si au dezvoltat simtul de libertate
vei]. VEST. R., X (1846), p. 94 : Turcia.
7235 327 (498 : 496)
7226 327 (498 : 496) Tiparul Constantinopolultd 81 Principatele Rominestl.
[Se anunta. ca domnitorii din Tara Romaneasca si Mol- BUCOV., I (1848), p. 75-80.
dova vor merge la Silistra, ca sa-1 salute pe sultan]. Se condamni limbajul echivoc pe care I-au adoptat ziarele din
VEST. R., X (1846), p. 81 : Stiri din läuntru. Constantinopol in treburile rominesti.

359

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 496) POLITICA EXTERNA PRINCIPATELE ROMANE TARA ROMANEASCA 327 (498.1)

7236 327 (498 : 496) 7245 327 (498.1)


[Scrisoarea prin care marele seraschier multumeste lui [$tiri despre calitoria In Occident a domnitorului Ale-
Omer Pasa, comandatul trupelor din Principate, pentru xandru Ghica]. ROM., I (1838), P. 1069 : Austria ; G.
conduita acestora]. VEST. R. XII (1848), P. 321-322 : TRANS., I (1838), sem. II, P. 81 : Ungaria, 85 : Austria,
$tirI oficiale. 96 : Austria.
Text roman si francez.
7246 327 (498.1)
7237 327 (498 : 496) [5tiri despre crlrtoria In Occident a domnitorului Thu
[Se anunti cr au sosit la Galati doi functionari turci, Românesti, Alexandru Ghica]. G. TRANS., II (1839),
p. 14 : Austria, 27 : Tara româneasci, 41 : Ungaria, p. 47,
care au adus firmanele de numire ale noilor domnitori, col. II, 50-51 : Tara Romineascr.
Grigorie Ghica pentru Moldova si Barbu $tirbei pentru
Tara Romineasci]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. 187 : 7247 327 (498.1)
ladh
[5tiri despre cratoria domnitorului Ghica prin Italia si
7238 327 (498 : 496) Austria]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 127 Austria.
[,,Jurnalul de Constantinopol" despre festivitrtile date 7248 327 (498.1)
la Constantinopol in onoarea domnilor Principatelor Ro- [$tiri cu privire la cIlltoria beizadelei" Scarlat Ghica].
mine]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 249-250. G. TRANS., III (1840), P. 105 : Transilvania, 109 : Tran-
silvania.
7239 327 (498 : 496) Corespondente din Timisul de Sus, datate 27 iunie si 4 iulie, in
[Ceremonii cu prilejul vizitei domnitorilor români la care se relateaza primirea ce i s-a ficur la cantina din localitare. Se
Constantinopol]. VEST. R., XIII (1849), p. 229-230 : anunta ca Scarlat Ghica are de gind a calatori fi in alte cetati
Stir! oficiale. austriace, poate si insusi in capitala imparitiei".
Text roman Ii francez.
7249 327 (498.1)
7240 327 (498 : 496) [Extrase dintr-o corespondenti din Paris, publicatr In
[Stiri din Constantinopol cu privire la ceremonia inves- Gazeta Universalr, cu privire la consultirile diplomatice
titurii domnitorilor celor dour Principate Românesti si dintre Paris si St. Petersburg asupra reformelor necesare in
festivitatile care i-au urmat]. JOURN. DE B., I (1849), administratia Tarii Romanesti]. G. TRANS., V (1842),
p. 141 Interieur, 149, col. II-111, 160 : Turquie, 162, p. 91-92.
col. I, 176 : Turquie. 327 (498.1)
7250
7241 327 (498 : 496) [$tiri despre calitoria domnitorului Alexandru Ghica
prin Transilvania]. CURIERUL ROM., XIII (1842),
[Despre ceremoniile care au avut loc la Constantinopol p. 337 : Transilvania.
cu prilejul investiturii printilor Barbu $tirbei al Tarii Ro-
mânesti i Grigorie Ghica al Moldovei]. DUNAREA, III 7251 327 (498.1)
(1849), p. 114-115 [gresit : 151] : Still din afarr. Turcia. [Stiri despre crlatoria domnitorului Alex. Dim. Ghica
prin Transilvania]. G. TRANS., V (1842), p. 169 : Tran-
7242 327 (498 : 496) silvania, 173 : Transilvania, 198, col. II.
Relatia audientel de congedie care M. S. Sultanul au In 27 octombrie a sosit la Brasov ; in 11/30 octombrie, a sosit la
acordat 1.1. Sale Printilor MoldoveI si a TereI Romanesd. Cluj, de unde a plecat, prin Sibiu, spre Viena.
BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 251-252 ; ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 257-258 ; VEST. R., XIII (1849), 7252 327 (498.1)
p. 217 : Stir! oficiale. [Sultanul diruieste consulului general rus in cele dour
Principate, Daskov, o tabacheri cu briliante, drept semn de
7243 327 (498 : 496) multumire pentru purtarea sa cu prilejul alegerii noului
[Se anunti cà Halim Pasa, noul comandant al trupelor domnitor In Tara Româneasca]. VEST. R., VII (1843),
otomane din ambele Principate, a sosit la Bucuresti]. p. 141 : Stir! din läuntru.
JOURN. DE B., II (1850), nr. 112, P. 1, col. I : Bucarest, 7253 327 (498.1)
7/19 Avril, nr. 113, p. 1, col. I : Bucarest, 11/23 Avril.
[Se anunti cr marele vornic din lluntru,
i ministru
Marelalul Omer Pap a fost numit comandant al armatei din Barbu $tirbei, a plecat intr-o crlitorie la Constantinopol i
Rumelia. in Italia]. VEST. R., VIII (1844), P. 318 : Bucuresa.
7254 327 (498.1)
[Se vesteste cä marele vornic din Nruntru, Barbu $tirbei,
(498.1) TARA ROMANEASCA a plecat de la Paris la Viena i In curind se va Intoarce
la Bucuresti]. VEST. R., IX (1845), P. 54.
(498.1 :...) Relatii politice i diplomatice
cu diferite 0'6 7255 327 (498.1)
[$tiri i comentarii crlitoria marelui vornic
despre
7244 327 (498.1) Barbu $tirbei In Orient]. G. TRANS., VIII (1845), p. 3 :
Tara Romaneascr, 74 : Austria, 78 : Austria, 82, col. I,
[0 corespondenti nemteascr, datatr : Bucuresti 29 apri- 82 : Tara RomIneascr.
lie, cuprinzind diverse stiri politice]. G. TRANS., I (1838), De la Constantinopol a trecut la Arena, urmind a se intoarce prin
sem. I, p. 38 : Tara-Romaneascr. Triest si Viena.
Aristarhi, agentul Tarii Romanesti la Poarta, a sosit de la Constan-
tinopol, aducind mai multe scrisori ;i fermane pentru printul 7256 327 (498.1)
pentru boiarii ;aril". Consulul general al Rusiei, baronul Ruckmann, [Se anuntr cr la 26 februarie a sosit In Bucuresti ma-
a sosit de asemenea de la Constantinopol, pentru a asista la sedintele rele vornic B. $tirbei, ministrul trebilor din niuntru, din
Obstestii Adunari. Cornandantul militiei narionale [Mihail Ghica] a cälàtoria frcutà in sträinItate]. VEST. R., IX (1845),
fost la Carlsbad, la bai. p. 65 : $tirl din nruntru.

360

www.dacoromanica.ro
327 (498.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 43)

7257 327 (498.1) 7265 327 (498.1 : 42)


[Const. Herescu, in calitatea sa de secretar al statului, [Se anunta ca consulul Angliei la Bucuresti, Colquhoun,
a trimis note oficiale la toate consulatele, in care le aducea a ajuns la Viena, in drum spre Londra]. ALBINA ROM.,
la cunostinta ca s-a restatornicit cu desavirsire vechea VIII (1837), P. 170 : Austria.
stare a lucrurilor astfel precum era inaintea suparatoarelor
intimplari de la 11 Iunie"]. PRUNCUL R., I (1848), p. 34. 7266 327 (498.1 : 42)
7258 327 (498.1) [Se anunta ca Colquhoun, consul general al Angliei in
Tara Romaneasca, a sosit la 2 februarie 1838 in Bucuresti,
Protestatia Romanilor din Valahia adresata Angliel, cu familia sa, venind de la Londra]. C. DE AVIS, I
Austria, Frantd i Prusia. BUCOV., II (1849), p. 40-42. (1837-1838), p. 179 : Bucuresti ; ALBINA ROM., IX
Membrii fostului guvern provizoriu ai delegati ai emigranlilor pro- (1838), p. 66 : Bucuresti.
testeazi impotriva ocupirii Orli de acre armatele straine ;I ter mij-
locirea puterilor europene. Se public! ;i memoriul ce s-a trimis
7267 327 (498.1 : 42)
sultanului.
[Se anunta cã a sosit la Galati, venind de la Constan-
7259 327 (498.1) tinopol, consulul general al Marii Britanii in Tara Roma-
[Se anunta ca puterile protectoare au cazut de acord neasca si Moldova, Robert Colquhoun, si va pleca la Bucu-
asupra numirii lui Barbu $tirbei ca domn al Tarii Roma- resti in ziva de 3 noiembrie]. MERCUR, I (1839-1840),
nesti]. VEST. R., XIII (1849), nr. 47, p. 1 [gresit : 185] : p. 236.
Stir! oficiale.
Text romin i francez. 7268 327 (498.1 : 42)
7260 327 (498.1) [Se anunta ca a sosit in Bucuresti Robert Colquhoun,
consulul general al Angliei]. C. DE AVIS, VII (1843),
[Infiintarea unui Divan Obstesc, in locul Obstestii Adu- p. 9 : Stir! din launtru.
nari de pina la revolutie]. BULETIN G. A., XIX (1850),
p. 85-86. 7269 327 (498.1 : 42)
Porunci domneasc!, in urma hotiririlor luate la Constantinopcd
de cele doui curti protectoare. [Se anunta ca Robert Colquhoun, consulul general al
Marii Britanii in Tara Romaneasca, va pleca la Rusciuc].
7261 327 (498.1) VEST. R., X (1846), p. 149 : $tirl din launtru.
[Stiri in legatura cu autoritatile civile si comandantii
trupelor celor doul puteri suzerane din Tara Romaneascl 7270 327 (498.1 : 42)
si raporturile dintre ele i autorita'tile romane]. JOURN. [Colquhoun, consulul Marii Britanii, felicita locotenenta
DE B., I (1849), p. 10, col. III, 14, col. 11III, 17, col. III, domneasca pentru recunoasterea ei de catre Poarta].
25, col. III, 29, col. II, 33, col. III, 46 : Intérieur, 49, POPORUL S., I (1848), p. 62-63 ; PRUNCUL R., I
col. II, 62, col. 111-63, 81, col. II, 85 : Intérieur, 89-90, (1848), p. 98-99 ; VEST. R., XII (1848), p. 234.
93 : Intérieur, 109 : Interieur, 121 : Intérieur, 125 : Inté-
rieur, 129, col. III, 137 : Interieur, 149 : Interieur, 165 : Cuvintarea rostiti de Colquhoun si rispunsul lui Eliade.
Intérieur, 174, col. 1, 189, col. III, 193, col. II, 196 : In-
terieur, 201 : Intérieur, 205 : Interieur, 209 : Intérieur, 7271 327 (498.1 : 42)
213 : Intérieur, 217 : Interieur, 221 : Intérieur, 225 : Int& [Stefan Ioanidis e rinduit viceconsul al Angliei la Giur-
ricur, 237 : Intérieur, 247 : Intérieur, 259 : Interieur, 275 : giu]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 150 : Departa-
Interieur, 278, col. III, 287, col. II, 303 : Interieur, 311 : mentul Dreptatii.
Intérieur, 319 : Intéricur, 331 : Interieur.
327 (498.1) 7272 327 (498.1 : 42)
7262
[Stiri in legatura cu autoritatile civile i comandantii [Se face cunoscut ca consulul general al Marii Britanii
trupelor celor doui puteri suzerane din Tara Romaneasca in cele douà Principate, Colquhoun, va pleca la 23 august
sit raporturile dintre ele si autoritatile romane]. JOURN.
in concediu in Anglia] . ALBINA ROM., XXI (1849),
DE B., II (1850), p. 337 : Interieur, 353 : Interieur, 381 - P. 294.
Intérieut, 385, col. II, 393, col. I, 397, col. I, 401 : Interieur, Secretarul consugatului, Grans, este insircinat cu conducerea
413, col. I, 421, col. I, 425 : Intérieur, nr. 110, p. 1, col. II, consulatului.
nr. 111, p. 1, col. I.
7273 327 (498.1 : 42)
(498.1 :...) RELATII POLITICE $1 DIPLOMATICE CU : [Se publica stirea el R. G. Colquhoun, consulul Angliei
in Tara Romaneasca, e asteptat si se intoarca la Bucuresti].
ANGLIA, GERMANIA, PRUSIA, AUSTRIA, UNGARIA, JOURN. DE B., II (1850), nr. 113, p. 1, col. I : Bucarest,
TRANSILVANIA, FRANTA, ITALIA, RUSIA, SUEDIA, 11/23 Avril.
GRECIA, TURCIA, SERBIA Colquhoun fuscse la Londra, in concediu.
Vezi 6 : 929.71 Decoratii. Distinctii
7274 327 (498.1 : 42)
Anglia [Consulatul general britanic anunta ca 1-a orinduit dra-
goman pe Andrei Tripaldo]. BULETIN G. A., XIX (1850),
7263 327 (498.1 : 42) p. 419: Departamentul Dreptatil.
[Se anunta ca agentul general al Marii Britanii la Bucu-
resti, Blutte, s-a Tutors din calatoria facuta la Galati, pen-
tru treburi ale guvernului sae]. CURIERUL ROM., II Germania. Prusia
(1830), p. 77, col. I.
7264 327 (498.1 : 42) 7275 327 (498.1 : 43)
[Se anunta ca la 29 septembrie 1844 a murit si a fost [Se face cunoscut ca loan Maiorescu a fost recunoscut ca
inmormintat la Bucuresti consulul general al Marii Britanii reprezentant diplomatic al Tarii Romanesti pe linga Dieta
in Principate, Blutte]. ALBINA ROM., VVI (1833 din Frankfurt]. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 85 :
1834), p. 353. Principatele romanesci.

361

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 43) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 431)

7276 327 (498.1 : 43) 7288 327 (498.1 : 431)


[Se vesteste cl I. Maiorescu, agentul Tani Rotanesti, a [Consulul general al Prusiei, Neigebaur, inmineaza dom-
fost primit cu calduri la Frankfurt, de arhiducele loan]. nitorului Gh. Bibescu i citorva inalti demnitari decoratiile
G. TRANS., XI (1848), p. 308 : Tara Romaneasca si Mol- ordinului Acvila Rosie", acordata in urma vizitei prin-
dova ; PRUNCUL R., I (1848), p. 160. tului Albert al Prusiei in Tara Româneasca]. CURIERUL
ROM., XV (1843), p. 268, col. II, 309 : Gresalà.
7277 327 (498.1 : 431) Acesti demnitari slut : vornicul I. Manu, contele Gramont gi
[Se face cunoscut ca baronul C. Sachelarie, consulul maiorul N. Bibescu.
Prusiei si al Greciei la Bucuresti, a plecat la Rusciuc, spre
intimpinarea sultanului]. C. DE AVIS, I (1837-1838), 7289 327 (498.1 : 431)
p. 14. [$tiri comentarii cu privire la calatoria printului Al-
i
bert de Prusia prin Transilvania]. G. TRANS., VI (1843),
7278 327 (498.1 : 431) p. 205 : Transilvania, 229 : Cluj, 18 Iulie, 229 : Bilgrad,
[Se anunta intentia guvernului prusian de a numi un 20 Iulie c.n.
consul general in Principatele Rosalie]. CURIERUL ROM.,
[XIII] XIV (1842), P. 378 : Prusia. 7290 327 (498.1 : 431)
[Scrisoarea printului Albert al Prusiei catre polcovni-
7279 327 (498.1 : 431) cul viconte de Gramont, aghiotantul domnitorului]. VEST.,
[Consilierul de Neigebaur, numit consul general al Pru- R., VIII (1844), P. 98.
siei in Principatele Romlne, a sosit la Iasi]. ALBINA Ii multume1te pentru grija pe care i-a purtat-o in timpul iederii
ROM., XV (1843), p. 85. sale in Bucureiti ;i ca un semn al recunostintei sale ii trimite o
tabacheri.
7280 327 (498.1 : 431)
[$tiri i comentarii in jurul numirii lui Neigebaur in ca- 7291 327 (498.1 : 431)
litate de consul general al Prusiei in Principatele Romane].
G. TRANS., VI (1843), p. 14 : Prusia, 59-60 : Prusia. [Se anunta ca Richthofen, consulul general al Prusiei in
cele doua Principate, dupa ce a vizitat Galatii i Braila,
7281 327 (498.1 : 431) a plecat la Bucuresti]. ALBINA ROM., XIX (1847), P. 22 :
[Se anunta ca printul Albert de Prusia e asteptat sa so- Tara Romaneasca.
seasca la Bucuresti, venind prin Kiustenge, de la Constan-
tinopol]. G. TRANS., VI (1843), p. 194, col. I. 7292 327 (498.1 : 431)
[Primirea de catre domnitorul Tara Rominesti a noului
7282 327 (498.1 : 431) consul general al Prusiei in cele doua Principate, baronul
[Ofisul domnitorului Gh. Bibescu prin care vel logofitul Richthofen]. VEST. R., XI (1847), P. 33 : Stir! din naun-
Ion Manu e insarcinat sa aibi grill de printul Albert, fra- tru.
tele regelui Prusiei, cit timp va sta in carantina Giurgiu
si va calatori prin Tara Roraneasca]. BULETIN G. A., 7293 327 (498.1 : 431)
XII (1843), p. 209-210. [Printul Albert al Prusiei trimite in dar domnitorului
Prinrul Albert se intorcea de la Constantinopol. Tarii Romanesti 16 lazi cu obiecte de uniforme si arm5.-
7283 327 (498.1 : 431) turi, ca mostre a deosebitelor imbracaminte a ostirilor pru-
[Stiri despre vizita la Bucuresti a printului Albert de sienestil. VEST. R., XI (1847), p. 33 : $tirI din nauntru.
Prusia]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 189-190, 7294
193-194 : Bucurestl ; VEST. R., VII (1843), p. 188, 193 327 (498.1 : 431)
194, 197-198. [Se face cunoscut cà domnitorul Tarii Românesti I-a pri-
Se descriu aminuntit serbIrile date cu acest prilej. mit pe noul consul general al Prusiei in cele douà Prin-
cipate, baronul Richthofen]. ALBINA ROM., XIX (1847),
7284 N. N. 327 (498.1 : 431) p. 45 : Tara Romäneasca.
[Serata muzicala data de marele logofit Barbu $tirbei Cu acest prilej baronul Richthofen i-a Inminat domnitorului o
in cinstea printului Albert, fratele regelui Prusiei]. VEST. R., scrisoare din partea printului Albert al Prusiei, care ii trimite 16 lizi
VII (1843), p. 198-199. cu obiecte de uniforme ;i armature a Intregei armii prusiene°, drept
Au dat concursul lor banda cea veseli a muzcij reformei, trupa amintire pentru primirea ce i s-a ficut cu trei ani inainte la Bucuresti.
cea melancolici a liutarilor", precum si artistul Mayer ;i artista Carl, Traducere din Gazeta German! de Bucurelti.
iar dansurile europene alternau cu dansurile nationale.
7295 327 (498.1 : 431)
7285 327 (498.1 : 431) [Se anunta ca. baronul Richthofen, consulul general al
[Se anunta ca a sosit la Bucuresti printul Albert de Pru- Prusiei, a fost primit in audienta de domnitorul G. Bibe-
sia, fratele regeluiPrusiei, intorcindu-se dintr-o calatorie scu]. G. TRANS., X (1847), P. 43, col. II.
ficuta in Orient]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 197 : Richthof fen a prezentat trei Uzi cu modele dui)! uniformele armatei
prusiene, trimise in dar de printul Albert al Prusiei.
A fost primit cu toate cinstirile cuvenite rangului acestui strilucit
cilitor'. 7296 327 (498.1 : 431)
7286 G. C. 327 (498.1 : 431) [Consulul general al Prusiei in ambele Principate Rota-
Din Tara Romlneasca. G. TRANS., VI (1843), nevi, baronul Richthofen, il numeste provizoriu pe asesorul
p. 219-220. de urgenta Loos ca ajutor al consulului Prusiei la Bucu-
Corespondent! amInuntiti referitoare la primirea ce i s-a ficut
resti, baronul Sachelarie]. BULETIN G. A., XVI (1847),
printului Albert de Prusia in Tara Rom Ineasci. P. 91, col. I [anunt al Secretariatului Statului].
7287 327 (498.1 : 431) 7297 327 (498.1 : 431)
[Decorarea domnitorului Gh. Bibescu de catre regele [Consulul Prusiei felicità locotenenta domneasca pentru
Prusiei]. VEST. R., VII (1843), P. 313 : Stir! ofitiale, 330 : recunoasterea ei de catre Poarta]. POPORUL S., I (1848),
Bucuresti. p. 69 Bucuresu ; VEST. R., XII (1848), p. 245 : $tirl din
In p. se descrie decoratia inmlnati cu prile)ul unui banchet
333, nauntru.
dat in onoarea consulului general al Prusiei, Neigebaur. Cuvintarea consulului i rispunsul lui Eliade.

362

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 431) POUTICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 436)

7298 327 (498.1 : 431) 7308 327 (498.1 : 436)


[Se anuma ca baronul Sachelarie se retrage de la con- [Se face cunoscut ca agentul Austriei in Tara Rota-
ducerea consulatului Prusiei]. BULETIN G. A., VIII (1849), neasca, Casimir de Timoni, a plecat la Rusciuc, spre a se
p. 378 : Departamentul Dreptatii. prezenta sultanului]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 13 :
Conducerea va fi giran vrernelnic de Konig, asesor al curtii regale Bucurestl.
din Berlin.
7309 327 (498.1 : 436)
7299 327 (498.1 : 431) [$tiri in legatura cu sosirea domnitorului Alex. Ghica la
[Se anunça ca, dupa demisia agentului consular al Pru- Viena], ROM., I (1838), p. 1169-1170 : Austria.
sieila Braila, Martin, locul sau II va detine provizoriu Se afirmS cI el ar vrea milloceasn oarecare schimbIri in legile
Dvorjak, viceconsulul Austriei in Braila]. BULETIN G. A., de carantini Mtre Austria 8i Tara Romineascr.
XVIII (1849), p. 467 : Departamentul Dreptatil.
7310 327 (498.1 : 436)
7300 327 (498.1 : 431' [Se anunti ca domnul Tarii Rominesti, Alexandru Ghica,
[Se face cunoscut cà baronul Meusebach a fost orind jit a sosit la Viena si ca in curind va pleoa la Bucuresti]. AL-
agent si consul general al Prusiei, pentru ambele Princi- BINA ROM., X (1839), p. 61 : 45.
pate]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 214 : Departamen-
tul Dreptatil. 7311 327 (498.1 : 436)
In locul lui Konig, care a lost numit consul la Galati. [Sevesteste moartea secretarului agemiei austriece din
7301 327 (498.1 : 431) Bucuresti, cavalerul Anton de Fero]. C. DE AVIS, III
(1839-1840), p. 113 : Bucuresti.
[Stiri din Berlin anunta ca Meusebach, noul consul gene-
ral al Prusiei in cele doua Principate, va pleca la Bucu- 7312 327 (498.1 : 436)
resti peste lase saptimini]. JOURN. DE B., II (1850), nr. [Se anunta ca B. $tirbei, numit de curind ministru la
110, p. 2, col. II ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 102 : Departamentul din Launtru in Tara Romaneasca, intorcin-
Tana Romaneasca. du-se de la Paris, se afla la Viena]. G. TRANS., V (1842),
327 (498.1 : 431) p. 111 : Austria.
7302
Aici va zlbovi citva amp. Corespondentl din Viena, datatI 4 iulie,
[Se anunta ca Meusebach, orinduit consul general al Pru- publican in Gazeta Universall [Allgemeine Zeitung], nr. 190.
siei in Tara Romineasca si Moldova, a plecat din Berlin].
VEST. R., XIV (1850), p. 138 : Berlin, 17 Aprilie. 7313 327 (498.1 : 436)
7303 327 (498.1 : 431) [Se vesteste ca imparatul Austriei I-a decorat pe Casimir
[Notiti in legatura cu sosirea lui Meusebach, noul con- de Timoni, agentul austriac la Bucuresti, cu crucea de
sul general al Prusiei]. JOURN. DE B., II (1850), nr. 117. cavalerie a ordinului Coroanei de fier"]. G. TRANS., V
(1842), p. 179 : Austria.
p. 2, col. I.
Se mentioneazi cI foaia germani Vossiche Zeitung a anuntat cI, 7314 327 (498.1 : 436)
inainte de a pleca spre ;stile rominesti, Meusebach vs vizita princi-
palele manufacturi din Prusia, de acord cu proiectul ministrului de [Se anunci ca Barbu Stirbei, care si-a petrecut vara la
corner; al Prusiei de a interneia case de negot prusiene in Principatele Viena, a plecat de aici la Bucuresti]. G. TRANS., V (1842),
Dunlrene. Konig care a girat timp de doi ani consulatul general p. 186 : Austria.
a lost numit consul la Galati. Loos, girantul consulatului din lati, a La 15 noiembrie.
lost numit titularul acestui consulat.
7315 327 (498.1 : 436)
7304 327 (498.1 : 431) [Se vesteste ca ma :ele ban Mihail Ghica a plecat de la
[Se anunta ca, pita intr-o saptamini, e asteptat &I so- Viena citre Pesta]. G. TRANS., V (1842), p. 194 : Austria.
seasca la Bucuresti noul consul general al Prusiei, Meuse-
bach]. JOURN. de B., II (1850), nr. 117, p. 2, col. II ; 7316 327 (498.1 : 436)
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 129 : Tara Româneasca. [Se anunta ca a sosit la Bucuresti, venind de la Viena,
Se adaugs cI, Inainte de a merge la postul nu, el va vizita fabri- agentul Austriei in Tara Romlneascl, Timoni]. VEST. R.,
cile i oratele principale industriale germane, fiindel ministrul de VII (1843), p. 49 ; CURIERUL ROM., XV (1843), p. 53 :
comer; intentioneazi si infiinteze birouri comerciale prusiene in cele Bucurest1.
doul Principare.
7317 327 (498.1 : 436)
7305 327 (498.1 : 431) [$tiri despre agentul Austriei la Bucuresti, Casimir Ti-
[Prezentarea scrisorilor de acreditare ale consulului ge- moni]. G. TRANS., VI (1843), p. 96: Tara româneasca.
neral al Prusiei, baron Meusebach, in Tara Rom'ineasca]. A fost decorat de monarhul Austriei cu ordinul Coroanei de fier'
VEST. R., XIV (1850), p. 305-306. ti apoi de tarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana.
Se publics cuvintul rostit de consulul Prusiei si raspunsul domni-
torului. Text romin i francez. 7318 327 (498.1 : 436)
[Se vesteste ca a sosit in Bucuresti agentul Austriei in
Bucuresti, Timoni, din cilitoria facuta la Viena]. VEST.
Austria R., IX (1845), p. 230.

7306 327 (498.1 : 436) 7319 327 (498.1 : 436)


[Timoni, agentul Austriei in Tara Romlneasca, face [Se vesteste ca agentul Austriei, Timoni, a revenit de la
cunoscut Sfatului Administrativ 33 8i-6 deschis cancelaria]. Viena la Bucuresti, in 21 iulie]. G. TRANS., VIII (1845),
BULETIN G. A., II (1833), p. 75, col. I. p. 247, col. II.
7307 327 (498.1 : 436) 7320 327 (498.1 : 436)
[Ceremonia prezentarii de catre Timoni, agentul Austriei, [Se anunta ca a sosit la Bucuresti delegatia trimisa de
a felicitarilor pentru urcarea in scaun a lui Al. Ghica]. BU- imparatul Austriei ca sa-1 salute pe sultanul Abdul-Megid,
LETIN G. A., III (1834), p. 161-162 : BucurestI. la Rusciuc]. VEST. R., X (1846), p. 133: Stirl din launtru.

363

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 439.1)

7321 327 (498.1 : 436) 7332 327 (498.1 : 436)


[Domnitorul Gh. Bibescu a dat un dineu in cinstea dele- [Agentia austriaca 1-a orinduit ca staroste austriac" la
gatiei austriece, care va merge la Rusciuc sa-I salute pe sul- Ploesti pe Dim. Sarastinii]. BULETIN G. A., XVIII (1849),
tanul Abdul-Megid]. VEST. R., X (1846), P. 137. p. 346 : Departamentul Dreptatii.
In locul lui Const. Mig.
7322 327 (498.1 : 436)
[Imparatul Austriei a incuviintat infiintarea unui vice- 7333 327 (498.1 : 436)
consulat la Braila, subordonat consulatului din Galati]. AL-
BINA ROM., XX (1848), p. 73 : Austria. [Se face cunoscut ca Poarta a trimis firmanul prin care
Viceconsul la Braila a fost numit Iosef Dvorjak. se recunoaste d. Cnoblos de agent-consul al Austriei la
Giurgiu"]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 387 : De-
7323 327 (498.1 : 436) partamentul Dreptitit.
[Se anunta ca agentul Austriei in Tara Româneasca, Ti- Probabil, Knobloch.
moni, s-a intors din calatoria facuta la Viena]. VEST. R.,
XII (1848), p. 77 : Stitt din Nauntru. 7334 327 (498.1 : 436)
[Se anunta ca Knobloch, agentul Companiei austriece de
7324 327 (498.1 : 436) navigatie cu vapor pe Dunire la Giurgiu, a fost recunoscut
[Mentiune despre primirea rece aratata agentului A. Go- ca agent consular al Austriei, in acest oras]. JOURN. DE
lescu" de catre ministerul din Viena]. G. TRANS., XI B., I (1849), P. 255 : Intérieur; VEST. R., XIII (1849),
(1848), P. 308 : Tara Romaneasca si Moldova ; PRUNCUL p. 330 : Departamentul Dreptatii.
R., I (1848), p. 160.
7335 327 (498.1 : 436)
7325 327 (498.1 : 436) [Se vesteste c5. A. de Laurin, noul agent si consul gene-
[Se anuntä ca trupele austriece in numir de 12 000, care ral al Austriei pentru Tara Romlneasca, a sosit la Bucu-
au stationat in Tara Romlneasca, se inapoiazi in Banat]. rod, de la Viena]. JOURN. DE B., II (1850), p. 409 :
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 127 : Tara Romineasca. Intérieur.

7326 327 (498.1 : 436) 7336 327 (498.1 : 436)


[Se vesteste ca guvernul austriac a rinduit un comisar [Se vesteste ca noul consul general al Austriei, Laurin,
special in Bucuresti]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. a prezentat domnitorului Tarii Românesti, cu ceremonialul
165-166 : Departamentul din Nauntru. obisnuit, scrisorile sale de acreditare]. JOURN. DE B., II
Impreung cu o comisie, el are misiunea sa achite costul produselor (1850), P. 425 : Bucarest le 21 Mars (2 Avril) 1850 ; VEST.
;i materialelor date trupelor austriece cle locuitorii acestui printipat R., XIV (1850), p. 98 : Bucurestt, 23 Martie ; GAZ. DE
si de dregatoriile locului in trecerea lor printr-insul ping la hotarul MOLD., XXII (1850), p. 90 : Tara Romaneasca.
Banatului".
7337 327 (498.1 : 436)
7327 327 (498.1 : 436)
[Se anunti c Timoni, care a fost de mai mult de 17
[Se vesteste ca Anton de Laurin a fost numit agent si ani" agent al Austriei in Bucuresti, s-a imbarcat la Giur-
consul general al Austriei, in Bucuresti]. JOURN. DE GA- giu, ca sa mearga la Viena]. VEST. R., XIV (1850), p. 105 :
LATZ, I (1849), p. 14 : Austria. Giurgiu, 27 Martie ; JOURN. DE B., II (1850), nr. 109,
La Iasi ramtne August de Eisenbach. p. 1, col. II ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 103.

7328 327 (498.1 : 436) 7338 327 (498.1 : 436)


[Laurin este numit agent si consul general al Austriei, la [Se face cunoscut cà starostele Austriei din Cimpu-
Bucuroti]. BUCOV., II (1849), p. 204 : Cronica. lung, Daniil Hamar, a fost indepartat si in locul lui a fost
numit Carol Cap]. VEST. R., XIV (1850), P. 185.
7329 327 (498.1 : 436) E vorba de Carol Kapp.
[Se anunta reorganizarea agentiilor austriece din Iasi si
Bucuroti, pe baza unor principii care vor intari relatiile 7339 327 (498.1 : 436)
comerciale 6 industriale ale Austriei cu Moldova si Tara
Româneasca]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 359-360 : [Se anunta ca Nicolae Armelini, negastor austriac stabilit
Austria. in Braila, agent al Cornipaniei austriece de navigatie pe Du-
In viitor, agen tii din Iasi ft Bucuresti vor purta numele de agent
Tare, a fost decorat de imparatul Austriei]. JOURN. DE
imperial si consul general. Consilierul de Laurin a fost numit agent
B., II (1850), P. 382, col. I.
;i consul general la Bucuresti, in locul lui Timoni, care iese la pensie. Pentru serviciile facute gratuit ca girant al viceconsulului Austriei
La Iasi, amine Eisenbach, cu titlul de agent imperial si consul general. din Braila.
De asemenea, se vor reorganiza si starostiile.

7330 327 (498.1 : 436) Ungaria


Masud pentru protectia negotulut Austriet in printipatele
Danublene. JURN. DE GALATZ, I (1849), P. 26-27 : 7340 327 (498.1 : 439.1)
Austria.
Este vorba de reorganizarea age:1010r Imparitesti. La Bucuresti, [Relatare despre popasul facut de domnitorul Alex. Ghi-
este numit agent II consul general consilierul Laurin, iar la Iasi rimine ca la Buda, in calatoria lui spre Viena]. ROM., I (1838),
agent Eisenbach. P. 1069 : Austria.

7331 327 (498.1 : 436) 7341 327 (498.1 : 439.1)


[Se face cunoscut ca agentia austriaca 1-a orinduit, ca [Amanunte despre vizita domnitorului Tara Românesti,
staroste austriacesc" in Pitoti pe Iosif Litel]. BULE- Alexandru Ghica, la Pesta]. C. DE AVIS, II (1838-1839),
TIN G. A., XVIII (1849), p. 21;: Departamentul Dreptatil. P. 123 : Ungaria.

364

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 439.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 44)

7342 327 (498.1 : 439.1) Franta


[Comentarii in jurul misiunii lui Golescu in Franca].
AMICUL POP., I (1848), col. 139 : Ce e nal in Buda- 7349 32) (498.1 : 44)
pestit.
Se insemneazl zvonul ci, Golescu cerind guvernului maghiar in- [$tiri in legaturi cu consulatul Frantei pentru Principa-
voirea de a trece prin Ungaria armele solicitate de la guvernul francez, tele Romane]. CURIERUL ROM., II (1830), nr. 16, p. 61
acesta 1-ar fi refuzat. Se observI un om cu mintea sInItoasl nu bis, nr. 17, p. 65 : Instiintarr din läuntru, 82 : Ia;.
poate credo cum a muustenut unguresc nu ar vol noertatea prosy:- /n locul lui Zalik e numit consul Lagau ; in Iasi, e viceconsulul
Moisson.
patelor rominelti, si prin urmare o aliansi friceasca cu acele 1"
7350 327 (498.1 : 44)
7343 327 (498.1 : 439.1)
[Stiri in legaturl cu demersul lui Ioan Maiorescu pe linga [Se anunta ca au sosit la Iasi, venind de la Paris, Mois-
guvernul din Pesta]. G. TRANS., XI (1848), p. 299 : Au- son, noul consul al Frantei la Iasi, impreuna cu Lagau, fos-
stria, 302, col. I : Pesta, 308 : Tara Romineasca si Moldova. tul consul, care a fost numit consul general la Bucuresti].
ALBINA ROM., II (1830), p. 155.
In drum spre Frankfurt/a.M., unde era acreditat ca agent al Tirii
Romanesti pe lingi guvernul de acolo, loan Maiorescu a avut in Pesta 7351 327 (498.1 : 44)
.o intreitI convorbire cu minima", in care impacI uncle diferinte.
Guvernul lui Kossuth era indispus dm pricina unei corespondence din [A. Mimaut, pink' acum consul al Frantei la Iai, e insar-
Bucuresti, interceptatI, in care se manifesta ostilitate fatl de milcarea cinat cu conducerea consulatului francez din Bucuresti].
revolutionarl maghiari. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 198.
Vine in locul lui Lagau, plecat in concediu la Paris.
7344 327 (498.1 : 439.1)
[Corespondenta din Pesta cu privire la incidentul dintre 7352 327 (498.1 : 44)
autoritatile locale si Joan Maiorescu, agentul Tàrii Roma- [Se face cunoscut ca Cochelet a fost numit consul gene-
nesti la Frankfurt]. G. TRANS., XI (1848), p. 302 : [Un- ral al Frantei in ambele Principate]. BULETIN F. 0., II
garia] ; POPORUL S., I (1848), p. 104 : Ungaria. (1834), p. 478 : Marile Postelnic Secretarr de Stat.
I. M. era sI fie arestat, in urma until denun; fals fIcut de rominii
Gojdu si I. Popovici, care afirmau cI venise In Pesta pentru a Jn- 7353 327 (498.1 : 44)
treprinde comploturi cu Murgu ;.a.". [Consulatul francez din Bucuresti este inaltat la rangul
de agentie i consulat general]. ALBINA ROM., VV1
7345 327 (498.1 : 439.1) (1833-1834), o. 409 : E9i1.
[Articol in care se exprimi punctul de vedere maghiar, Cochelet este numit in acest post 1i in curind va veni in Principate.
cu privire la zvonul ca trupele revolutionare unguresti ar
fi gata pentru o actiune in Principatele Romane]. ESPA- 7354 327 (498.1 : 44)
TRIATUL, I (1849), p. 21-22 : Ungaria. tBaronul de Theis e numit consul al Frantei la Bucu-
Se aratI cI Ungaria revolu;ionari n-a dorit rizboiul LU nici o tarI, resti]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 129.
nici chiar cu monarhia austriacI : Noi avem trebuintI de pace, noi PinI la 15 martie, consulatul va fi girat de consulul francez din
cunoastem reformele necesarii, la care nu vom putea veni ;i pe care Iasi, Alfred Mimaut, care se reintoarce in Franca pe data de 15 mania
nu le vom pv,ea pune in lucrare, decit in timpi de pace". Mai de- 1837.
parte : Noi voim raporturi bune cu vecinele noastre Principate Ro-
mania si Moldavia"... 7355 327 (498.1 : 44)
[Se anunta ca fostul consul al Frantei la Bucuresti, Co-
chelet, a fost numit consul general al Frantei la Alexan-
Transilvania dria, in locul lui F. Mimaut]. ALBINA ROM., VIII (1837),
p. 142.
7346 327 (498.1 : 439.2) F. Mimaut este tatil lui Alfred Mimaut.
[La palatul domnesc din Bucuresti, s-a dat un bal cu
ocazia zilei onomastice a imparatului Rusiei Nicolae I]. 7356 327 (498.1 : 44)
VEST. R., X (1846), p. 385. [Se vesteste ca Theis, consulul Frantei la Bucuresti, a
Au luat parte peste douI sure de persoane, printre care se aflau plecat la Rusciuc, in intimpinarea sultanului]. C. DE AVIS,
MihaI Obrenovki, fostul prin; al Serbiei, ;i grafii Teleki si Beldi. I (1837-1838), p 14.
7347 327 (498.1 : 439.2) 7357 327 (498.1 : 44)
[Se face cunoscut Ca cinstita caimacamie a Tarii Roma- [Notita la numirea lui Chateaugiron in postul de consul
nesti nu recunoaste cirmuirea revolutionarilor din Transil- al Frantei in Bucuresti]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
vania i cà cei care vor cere pasapoarte pentru trecerea in p. 57 : Franca.
Transilvania nu vor mai fi primiti in Principat]. VEST. R.,
XIII (1849), p. 101 : Instiintare. 7358 327 (498.1 : 44)
Text romin i francez. [Se vesteste sosirea in Bucuresti, la 22 iulie, a marchi-
zurui de Chateaugiron, numit consul general al Frantei in
7348 327 (498.1 : 439.2) ambele Principate]. CURIERUL ROM., VIII (1837), p.
[Articol in legatura cu decretul din 7 aprilie al caima- 113 : Bucurestr.
mamiei din Tara Romineasci, prin care se anunta ca gu-
vernul revolutionar din Transilvania nu e recunoscut si re- 7359 327 (498.1 : 44)
latiile cu Transilvania sint rupte]. ESPATRIATUL, I [Se anunta ca domnitorul Tarii Romanesti 1-a primit la
(1849), p. 34-35 : Romania. 10 august pe consulul general al Frantei, marchizul Cha-
Se demonstreazI cI nu guvernul Transilvaniei este uzurpator ;i teaugiron, care i-a prezentat scrisorile de acreditare]. CU-
neconstitutional, ci acela din Tara RomlneascI. nefiind constituit .duol RIERUL ROM., VIII (1837), p. 125 : Bucurestr ; ALBINA
datinile si drepturile ;Ira'. Este atacatI politica externI a Turciei : ROM., VIII (1837), p. 299.
Noi ne plingem impotriva Porta de indiferenp i apatia cea mare Domnitorul a dat o masI marchizului Chateaugiron, la care a
ce aratI pentru o na;ie care de secoli li-a pus drepturile 1i datinile 1i Jostul implinitor al datoriilor consului Frantei", ba-
participat
sub umbrirea ei'. ronul ThEis.

365

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 44) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7360 327 (498.1 : 44) 7371 327 (498.1 : 44)


[Se anunta ca. la 18 august a parasit orasul Bucuresti, rSe anunta ca agentul diplomatic si consulul general al
plecind la Paris, baronul Theis, fostul implinitor al dato- Frantei in Principatele Dunarene, Poujade, a petrecut citeva
rillor consului Frantii" la Bucuresti]. CURIERUL ROM., zile la Constantinopol, in drum spre Paris]. VEST. R., XIV
VIII (1837), P. 125 : BucurestI ; ALBINA ROM., VIII (1850), p. 326 : Constantinopol, 14 octomvrie st. n.
(1837), p. 289.
7361 327 (498.1 : 44) Italia
[Se anunta c Viollier a fost numit viceconsul al Frantei,
in porturile Galati si Braila]. MERCUR, I (1839-1840), 7372 327 (498.1 : 45)
p. 184 ; ALBINA ROM., XI (1840), p. 287 : E§it. [Se anunta a Barthelemy Tesme, consulul Sardiniei la
El a lost mai inainte agent consular la Galati. Galati si Braila, a sosit la Bucuresti]. C. DE AVIS, I
327 (498.1 : 441
(1837-1838), p. 157-158.
7362
[Noul consul al Frantei in cele doul Principate, Nyon, 7373 327 (498.1 : 45)
s-a prezentat domnitorului din Tara Romaneascal. VEST.
R., X (1846), p. 185 ; ALBINA ROM., XVIII (1846), p. [Consulared general al Sardiniei din Galati face cunoscut
214 : Tara Romalneasca. ca, in urna retragerii lui Parodi din tunctia de viceconsul,
a fost orinduit in acest post Iacob Carpenetti]. BULETIN
7363 327 (498.1 : 44) G. A., XVIII (1849), p. 434 : Departamentul Dreptatil.
[Se anunta el a iesit din carantina Galati noul consul al
Frantei in Bucuresti, Segur-Dupeyron]. DUNAREA, II 7374 327 (498.1 : 45)
(1848), p. 170. [Se vesteste el F. Parodi, viceconsulul Sardiniei la Braila,
a iesit la pensie]. JOURN. DE B., I (1849), p. 283 : Int&
7364 [Lamartine] 327 (498.1 : 44) rieur ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 393-394.
[Raspuns la scrisoarea guvernului roman provizoriu]. In locul lui, a lost numit lacob Canpenetni, viceconsul la Cairo.
PRUNCUL R., I (1848), p. 125. Pina la sosirea lui, afacerile vor fi girate de Bernard Corradi, .eley
Precedat de un scurt comentariu al redacviei Pruncului Roman. consular'.

7365 327 (498.1 : 44)


[Mentiune despre misiunea lui Golescu, in legatura cu Rusia
sprijinul promis revolutiei de guvernul francez]. AMICUL
POP., I (1848), col. 139 : Ce e noü in Budapesta. 7375 327 (498.1 : 47)
Se insemneazi zvonul et, Golescu cerind guvernului maghiar in- [Contele Langeron pleaca din Bucuresti]. CURIERUL
voirea de a trece prin Ungaria arrnele solicitate de la guvernul fran- ROM., I (1829-1830), p. 3, col. II.
cez, acesta 1-ar fi refuzat. $i-a luat rimas bun de la ofiteri si boieri, printr-o masa care s-a
dat in casele marelui batman A. Vilara.
7366 327 (498.1 : 44)
[Se vesteste ca a sosit in Bucuresri noul consul general 7376 327 (498.1 : 47)
al Frantei in cele doul Principate, E. Poujade, in locul lui [Pentru transporturile armatei rusesti, care se lupta cu
Segur-Dupeyron, care va merge la Damasc cu o misiune]. turcii, se hotariste a se destina 2500 de carute in Tara Ro-
VEST. R., XIII (1849), P. 222. maneasca]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 13 : In-
Text roman 5i francez. stiintarl din lluntru.
Acestea se vor stabili in felul poitiilor, la locurile trebuincioase'.
7367 327 (498.1 : 44)
[Se vesteste ca Eugene Poujade noul agent si consul 7377 327 (498.1 : 47)
general al Frantei pentru Principatele Romane a sosit
la Bucuresti, in ziva de 7/19 iulie]. JOURN. DE B., I [$tiri cu privire la festivitatile din Bucuresti, manifestari
(1849), p. 141 : Intérieur ; ALBINA ROM., XXI (1849), ale relatiilor romano-ruse]. CURIERUL ROM., I (1829
p. 246 : Tara Romineasca. 1830), p. 17 : Bucurest1 22/4 : Aprilie, 67 : Bucuresti, 7/19
Poujade vine in locul lui Sigur-Dupeyron, mutat la Damasc.
Iunie, 92, col. I, 96, col. I, 99, col. II, 167 : Bucurest1, 23/4
August, 187 : Bucuresti 6/18 Septemvrie, 191 : Bucuresti,
7368 327 (498.1 : 44) 9/21 Septemvrie, 267-268 : Bucurestl, 15/27 Noemvrie,
277, col. 1, 279-280, 295-297 : Bucurest1, 9 Dechemvrie,
[Poujade, consulul general al Frantei in Principatele 315-316 : Bucuresti 27 Dechemvrie.
Dunirene, a prezentat scrisorile de acreditare domnitorului
B. Stirbei]. JOURN. DE B., I <1849), p. 275 : Intérieur ; 7378 327 (498.1 : 47)
BUKURESTER DT. Z., V (1849), p. 353 : Bukurest, 8/20
Nov. ; VEST. R., XIII (1849), p. 357 : BucurestI, 11 Noem- [Orasenii din Gaesti ii iau ramas bun de la polcul de
vrie. ulani Smolinski, care iernase in oral]. CURIERUL ROM.,
I (1829-1830), p. 17-18.
7369 327 (498.1 : 44)
[Se anunta a Eugene Poujade, agent si consul general 7379 327 (498.1 : 47)
al Frantei, a plecat spre Iai, prin Giurgiu, Brila, Galati]. [Prezidentul Jeltuhin dispune si se dea o hula repaus ta-
JOURN. DE B., II (1850), nr. 115, p. 1 : Bucarest, 18/30 ranilor care executau transporturi cu carele pentru armata
Avril. ruseasca]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 21 : Bu-
curestI, 26/8 : Aprilie.
7370 327 (498.1 : 44) Pentru a avea timp s1-0 fad seminiturile de primivara.
[Se anunta ca E. Poujade, consul general al Frantei in
cele doua principate, s-a casgtorit cu printesa Maria Ghica 7380 327 (498.1 : 47)
si va pleca la Constantinopol]. GAZ. DE MOLD., XXII [Se anunta ca contele Pahlen a plecat din Bucuresti spre
(1850), p. 191. Calarasi, pe unde se crede Ca va trece Dunarea]. CURIE-
Consulul general al Frantei va fi girat in lipsa lui de Huet, fost RUL ROM., I (1829-1830), p. 21 : Bucurestl, 26/8 : Apri-
consul la Odesa. lie.

366

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 , 47)

7381 327 (498.1 : 47) 7391 327 (498.1 : 47)


[$tiri despre delegatia Divanului Tarii Românesti, care [Scrisoarea maresalului Dibici Zabalkanski clue Eliade
a fost trimisl ca sa-1 intimpine pe generalul rus Dibici, la Radulescu]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), nr. 81,
sosirea lui in Tara Româneasca]. CURIERUL ROM., I p. 339-340 ; ALBINA ROM., II (1830), p. 13.
(1829-1830), p. 21 Bucuresti 26/8 Aprilie, 26-27, 30-31. RIspuns la o scrisoare ce i-a trimis Eliade, impreuni cu o odi
Delegatia a fost formati din episcopul Ilarion al Argesului ;i marele asupra campanici rusesti din 1828-1829.
logoflt lancu Vicirescu. In p. 30-31, se publici scurtele cuvintiri
rostite din ambele pri, cu acest prilej. 7392 327 (498.1 : 47)
7382 327 (498.1 : 47) [Sorisoarea orasenilor din Cimpu-Lung catre Divanul Sa-
virsitor, la plecarea trupelor rusesti din garnizoada]. CU-
[Misuri luate de vneralii Dibici i Jeltuhin pentru usu- RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 370-371 : Instiintad
rarea satenilor, in implinirea corvezilor la transporturi]. din Launttu.
CURIERUL ROM., I 1829-1830), p. 71 : Bucuresti
10/22 Iunie.
7393 327 (498.1 : 47)
7383 327 (498.1 : 47) [Obstea Divanurilor" din Tara RomâneascI daruieste
[$tiri despre sarbatorirea in Bucuresti a incheierii razbo- generalului rus Geismar o sabie]. CURIERUL ROM., I
iului Rusiei impotriva Turciei]. CURIERUL ROM., I (1829 (1829-1830), p. 379, 383 : Instiintir1 din Launtru ; AL-
1830), p. 191 : Bucuresti, 9/21 Septemvrie. BINA ROM., II (1830), p. 41 : Bucurestil, 3 fevruarie, 49.
Sabia a fost inminati de o delegatie compusi din marele logofit
7384 327 (498.1 : 47) N. Golescu si marele hatman C. Cornescu. Se publici 1i mica cuvintare
[Scrisoarea contelui Dibici Zabalkanski catre Neofit, epis- rostiti cu acest prilej de citre Golescu. In Albina Romineasci, se
copul Rimnicului, ca raspuns la felicitarile exprimate de vorbeste de Const. Golescu.
citre Divanul Tãrii Românesti pentru incheierea pacii intre
Rusia i Turcia]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 7394 327 (498.1 : 47)
227-228 : Instiintarl din launtru. [Scrisoarea pol-polcovnicului Lavrentiev, comandantul
Scrisoarea e datati Adriariopol, 28 sept. 1829. Multumeste polcului Kremenciuski]. CURIERUL ROM., II (1830),
pentru felicitiri si crede ci pacea va aduce mari binefaceri acestei p. 45 : Bucov.
tiri. Adauga : Dar insi numai end boierii Valahiei vor putea tinea Comandantul multumeste in numele ofiterilor si ostasilor
cu laudi si cu statornicie aleziminturile acelea de legi ficitoare polcului locuitorilor judetului Sicuieni, pcntru ospitalitatea care
de bine. ii s-a dat in acest judet.
7385 327 (498.1 : 47)
7395 327 (498.1 : 47)
Copia scrisorel adresate de Ex. Sa Contele Dibid gene- [Dare de seama despre masa data de negustorii din
ralul de capitenie catra preasfintia sa inplinitoriul datoriilor
de Mitropolit al Tare Romlnesti. ALBINA ROM., I Craiova la plecarea din acel oras a polcului Kalavantkai].
(1829), p. 157. CURIERUL ROM., II (1830), p. 73-74.
Rispuns la scrisoarea trimisl dc mitropolitul Tirii Rominesti, cu Masa a avut loc in grichna dvornicului Bibcscu.
prilejul semnirii picii de la Adrianopol.
7396 327 (498.1 : 47)
7386 327 (498.1 : 47) [Relatari despre manifestatii romano-ruse in Bucuresti].
[Dispozitiile prezidentului Kiselef cu privire la felul cum CURIERUL ROM., II (1830), p. 85, 118, col. II, 126,
se va face achitarea costului medicamentelor, cerealelor, ali- col. II, 186 : Bucurestl.
mentelor materialelor pentru cladirea sau repararea de
i Serblri la zilele de na5tere §i ale numelui gen. Kiselef, tarului
spitale, poduri etc., livrate armatei rusesti, in timpul raz- Nicolae I, farniliei imperiale, aniversiri ale incoronIrii tarului.
boiului cu Turcia]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p.
299-300, 306-307 : Bucuresd 20 Dechemvrie, 308 : Di- 7397 327 (498.1 : 47)
vanul savirsitor, 311 : Divanul savirsitor. Instiintarl ofi-
ciale, nr. 85, p. 357 : Bucurest1 21 Ianuarie. [$tiri i publicatii oficiale in legatura cu aprovizionarea
unitatilor militare rusesti stationate in Tara Româneasca].
7387 327 (498.1 : 47) CURIERUL ROM., II (1830), p. 146 : Instiintare oficiala,
[Se publica mezat pentru zahereaua" griu, orz, 165 : Publicatie, 189-190 : 1nstiintare Oficiala, 193 : In-
ovaz i porumb necesara stapinirii]. CURIERUL ROM., stiintare Oficiala, 197, col. II, 202 : 1nstiintare
I (1829-1830), p. 299 : Instiintare oficialà. 237 : 1nstiintad Oficiale, 261-262 : Instiintari Oficiale,
nr. 71 bis, p. 277, col. II, 298, col. I.
7388 327 (498.1 : 47) Cumpleari si vinzlri de cercalc, furaje, lemnc, mcdicamcnte.
[Lista cantitatilor din cereale pe care trebuie s le procure
diferitele judete ale tarii, ca zeherea"]. CURIERUL ROM., 7398 327 (498.1 : 47)
I (1829-1830), p. 303. Obsteasca pravili pentru itnpIrtirea cvartirurilor i ti-
Se anunti ;i prctul cu care se vor pliti aceste cereale. Se fixeazi nerea Pastoiulta Obstesc in Orasul Bucuresti. CURIERUL
i termenul pini la care trebuie si se faa cumpirIturile. ROM., II (1830), p. 249-250 : Instiintari din launtru,
7389
253 : Instiintari Oficiale.
327 (498.1 : 47)
Precizeazi obligatiile 1i scutirile dc incartiruire, pentru ofiterii 21
Conditiile pentru teslimatul a 4000 perechi bol de jug la trupa unititilor militare ruscsti aflate in capitali.
Hirsova. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 316
317 ; II (1830), p. 380, col. I.
7399 327 (498.1 : 47)
Petrol, procurorul Divanului Sivirsitor al Tarii Rominesti, anunvi
conditiilc pc care trebuie si le .incleplincasci podrealcicul" insircinat [Se anunta cä hatm. Vilara, trimisul Tarii Românesti la
cu colectarea acestor 4000 perechi de boi. curtea impa."rateasca a Rusiei, s-a inapoiat la 25 noiembrie
in Bucuresti]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 286, col. I.
7390 Golescu, Constantin 327 (498.1 : 47)
[Cuvintare rostita cu prilejul aniversarii biruintei rusilor 7400 327 (498.1 : 47)
asupra lui Napoleon Bonaparte, in 1812]. CURIERUL [Locuitorii din Giurgiu aduc multumiri polcului Tobolski
ROM., I (1829-1830), p. 315-316 : Bucurest1 27 De- pentru fratia pe care le-a aratat-o]. CURIERUL ROM., II
chemvrie. (1830), p. 289, 305 : Bucuresti.

367

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7401 327 (498.1 : 47) 7413 327 (498.1 : 47)


Programa PraznuiriT Nalco zile a Numelul impara- [Scutiri de biruri pentru locuitorii Moldovei i Tarii
testil Sale Marini Domnulul Imparat a toata Rossiia. CU- Românesti care au luptat ca voluntari in armata ruseasca].
RIERUL ROM., II (1830), p. 293-294. ALBINA ROM., IV (1832), supl. la nr. 92, p. 1-2.
In Bucuresti.
Viceprezidentul Mircovici comunicl Sfatului Moldovei ci gen. Ki-
selef a aprobat aceasti scutire pentru voluntarii din Tara Romaneasci
327 (498.1 : 47) fi Moldova. Arati cum au fost clasifica0 aceltia in Tara Romineasci,
7402 pe baza documentelor depuse de ei. Comunici data pina la care fostii
Descriere a zilei aniversare de 4a 6 Dechemvrie. CU- voluntari moldoveni trebuie si inainteze actelc.
RIERUL ROM., II (1830), p. 289-299, 301-302.
Serbiri le din Bucuresti. 7414 327 (498.1 : 47)
[Publicatie cu privire la procurarea celor necesare uni-
7403 327 (498.1 : 47) tatilor militare rusesti stationate in taxi i cetatea Silistra].
[Conditiile pentru aprovizionarea cu vite a ostirilor ru- CURIERUL ROM., IV (1832), supl. la nr. 37, intitulat :
sesti de peste Dunare]. CURIERUL ROM., II (1830), Foae Oficiala la Curierul Runanesc.
p. 359-360 : Divanul Savirsitor.
7415 327 (498.1 : 47)
7404 327 (498.1 : 47) [Adresa din 22 februarie a generalului Kiselef catre Sfatul
[instiintare de la comisia cfartirurilor" din Bucuresti]. Administrativ al Tarii RomAnesti, prin care anunta ca
CURIERUL ROM., III (1830), p. 3-4. Imperiul otoman a cerut ajutor militar Rusiei]. BULETIN
G. A., II (1833), p. 69-70 : Plinipotentul Prezident al
327 (498.1 : 47) Divanurilor.
7405
III exprimi speranta ci membrii administraviei Tirii Romanesti vor
[Primirea ambasadorului sus Buteniev la Bucuresti]. CU- lucra cu toati bunivointa ca si asigure cele mai bune condivii pentru
RIERUL ROM., III (1831), p. 33-34. trecerea trupelor rusesti prin Tara Romincasci.
Ambasadorul a trecut prin capitali, in drum spre Constantinopol.
7416 327 (498.1 : 47)
7406 327 (498.1 : 47) Raspunsul Obicinuitel ObstestiI AdunarI la ofitul Ec.
[Publicatii oficiale referitoare la procurarea celor tre- S. D. Prezidentului plenipotent catre Sfatul Administrativ,
buincioase i vinderea unor cantitati de prisos din magaziile care s'a publicat prin No. 12 al acestiI fol. BULETIN
unitatilor militare ruse stationind in tara Romlneasca 6 G. A., II (1833), p. 77-78.
Silistra]. CURIERUL ROM., III (1831), supl. nr. 10, p. 1, Text romin 1i francez.
72, col. I, 78, col. II, supl. nr. 28, p. 3, 144 : Tntiinàri
Oficiale, 148 : Mezat, 149 : Instil:10H Oficiale, 157, 162, 7417 327 (498.1 : 47)
col. I, 163 : Instiintati Oficiale, 212, col. II, 228 : Mezat, [Marele dvornic G. Filipescul anuntal terminarea desa-
273 : Instiintare Ofitiala, 289 [gresit : 276] : Instiintar1 virsita a operatiilor pentru plata materialelor folosite de
Ofitiale. ostirile rusesti in Tara Româneasca]. BULETIN G. A., II
(1833), p. 139-140 : Publicatie.
7407 327 (498.1 : 47) Anunti ci au lost achitate : Joate cfitantiile ce s-au dat de citre
[Instiintari dispozitii cu privire la plata alimentelor
i preaputernicile ostiri rusesti si de citre feluri de otcirmuiri ce atirna
materialelor necesare unitatilor ostasesti ruse stationind de trupul armii, locuitorilor acestui printipat pentru priimirea de
in Tara Romaneasca]. CURIERUL ROM., III (1831), producturi indestulitoare, de fieririi, cherestele i alte materialuri,
p. 133-134, 137, 144 : Instiintan Oficiale, nr. 39, p. 152 pentru indestularea cinurilor de jos pe la cvartiruri i spitaluri ;i
153, 157, 199-200, supl. nr. 60, p. 2 (240), col. II, 251 pentru feluri de clIdiri, de la intrafea ostilor in printipat i pini la
252 : leat 1830.

7408 327 (498.1 : 47) 7418 327 (498.1 : 47)


[Serbarile din Bucuresti la aniversarea incoronarii impa- Programma. BULETIN G. A., II (1833), p. 192, 294.
ratului Rusiei]. CURIERUL ROM., II (1831), p. 221 : Programul pentru sirbitorirea la Bucuresti a zilei onomastice 1i a
Bucuresci 20 August, 225-226 : BucurestI 23 August. incoronirii ;arului.

74C9 327 (498.1 : 47) 7419 327 (498.1 : 47)


[Sarbatorirea zilei de 6 decembrie la Bucuresti si la Vtelatare despre felul cum s-a sarbatorit in Bucuresti
Braila]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 82, p. 326 si in taxi ziva onomastica a imparatului Nicolae I al Ru-
[gresit : 255], 333 : Bucuresti 13 Dechemvrie. siei]. CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 254 :
6 Dechem.
7410 327 (498.1 : 47)
7420 327 (498.1 : 47)
[Serbarea zilei aniversare a varului Nicolae I, in Bucu-
resti]. BULETIN G. A., I (1832), p. 1-2 : StirI din launtru. [La serbarea zilei onomastice a imparatului Rusiei Ni-
colae I, la Bucuresti, a avut loc o reprezentatie la teatru,
327 (498.1 : 47)
cu un prolog intitulat Glasul norodului", prin care se
7411 marturisea recunostinta rumAnilor catra Avgustul Protec-
[instiintari in legatura cu plata cerealelor altor ma-
i tor"]. CURIERUL ROM., V (1833-1834), P. 257 : Bucu-
teriale, necesare ostilor rusesti, achizitionate in cursul cam- resti ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), nr. 8, p. 32
paniei din 1828-1829]. CURIERUL ROM., IV (1832), [gresit : 22] : BucurestI.
p. 125 : Instiintare Oficiala, 281 : Bucuresti.
7421 327 (498.1 : 47)
7412 327 (498.1 : 47) [Se vesteste c Buteniev, solul Rusiei pe linga Poarta,
[Notita la plecarea polcului Stabolski din Bucuresti in venind de la Constantinopol, in drum spre Petersburg, a
Rusia]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 254, col. I. sosit in carantina de la Giurgiu]. CURIERUL ROM., V
se aduc elogii pentru frumoasa comportare avuti in tirnpul sta-
(1833-1834), p. 269 : Bucuresti, 273 : Bucuresti.
I
Oonirii lui in Bucuresti. In 31 decembrie, a sosit in Bucuresti.

368

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7422 327 (498.1 : 47) prin magaziile etapurilor" ostirii rusesti, din OIL-4, Buzau
[Se anunt5. ca Buteniev a plecat din Bucuresti in ziva pi Focsani]. BULETIN G. A., V (1836), p. 100-101 : De-
de 6 ianuarie]. BULETIN G. A., III (1834), p. 2, col. I ; partamentul Pricinilor din Launtru, 118-119 [f. t.].
CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 285, col. II. 7433 327 (498.1 : 47)
[Solemnitatea de la curtea domneasca, cu ocazia zilei
7423

- - 327 (498.1 : 47)


[Se vesteste c5 generalul rus Dellingshausen
a plecat din Bucuresti spre
dantul garnizoanei Si listra
coman- onomastice a gen. Kiselef]. CURIERUL ROM., VII (1836),
p. 162.
Rusia]. CURIERUL ROM., VI 22, p 45 :
(1834), nr. 7434 327 (498.1 : 47)
Bucuresd.
[Manifestari cu prilejul zilei aniversare a tarului Ni-
7424 327 (498.1 : 47) colae I]. CURIERUL ROM., VII (1836), p. 324 : Bucu-
restl.
Talmacire dup5. adresul Ec. S. G. Adiotant Baron Dellings-
hausen, cltre Sfatul Administrativ al Printipatului Taxi 7435 327 (498.1 : 47)
Rumanesti Anul 1834, Iun. 23 No. 1126. BULETIN G. A., [Se vesteste ca baronul Petru Ivanovici de Rukmann,
III (1834), p. 98. consulul general al Rusiei la Bucuresti, a plecat la Rusciuc,
Multumegte pentru felul in care au fost primite trupele rusesti de spre intimpinarea sultanului]. C. DE AVIS, I (1837
sub comanda sa, in drumul citre cetatea Silistrei. 1838), p. 13-14.
7425 327 (498.1 : 47) 7436 327 (498.1 : 47)
Copie dupa predlojenia D. vit-Prezident Gerl. maior [Se anunta ca baronul Rukmann, consulul general al
Milovici catre Sfatul Administrativ cu No. 1309. BULE- Rusiei in Principatele Romane, a plecat ou vaporul de la
TIN G. A., III (1834), p. 109-110. Galati la Constantinopol]. ALBINA ROM., VIII (1837),
Inainteazi o listI de 106 funcsionari romini care
-
ririi gen. Kiselef la plecarea sa
- conform hod-
au primit atestaturi", drept dovadi
p. 301 : EsiI, 335 : Turcia.
S-a dus la Constantinopol, ca si gireze ambasada Rusiei de acolo,
a bIgIrii de seami a stipinirii rosienesti spre ostenelele lor cele cu in lipsa ambasadorului Buteniev.
rilvna" pentru ,ofdlosul obst,ei".
4737 327 (498.1 : 47)
7426 327 (498.1 : 47) [Se anunta ca Petru Ivanovici de Rukmann, consul ge-
Copie. Dupi ofitul D. deplin imputernicituluI Prezident neral al Rusiei in cele doui Principate, a plecat la Constan-
al divanurilor General Adiotant Kiselef, catre D. Marele tinopol]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 140 : Bucuresti.
Logofalt al dreptatil PrintiparouluI TiriT Rumanest1 Alexandru
Filipescu, cu data dela 26 Iun. Anul 1834. No. 85 din 7438 327 (498.1 : 47)
St. Petersburg. BULETIN G. A., III (1834), p. 128. [Sosirea la Galati a consulului rus pentru Principate,
Geg. Kiselef ii instiinteazi a, in urma recomandirii sale, implratul baronul Rukmann]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 150 :
Rusiei i-a acordat o tabacheri de aur cu briliante i cu cifra impe- Esii.
riall. TotodatI, directorul Dreptitii, Const. Manu, a fost decorat cu
ordinul Sf. Vladimir, cl. 4. 7439 327 (498.1 : 47)
[Se anunta ca baronuI Petru de Rukmann, consul general
7427 327 (498.1 : 47) al Rusiei in cele doua Principate, facind carantina la Ga-
Catre DumnealuT Dvornicul din launtru al Printipatulut lati, a sosit la 4 mai in Bucuresti]. ROM., I (1838), p. 849 :
Taril Rut/II:lest!. BULETIN G. A., III (1834), p. 119-120 Tara Romaneasca. ; ALBINA ROM., IX (1838), p. 166 :
[gresit : 123-124]. Tara Romaneasca.
Gen. Kiselef comunici numele inalsilor dernnitari romini care au
primit ordinele Stanislav, Vladimir si Ana, precum i diferitele daruri. 7440 327 (498.1 : 47)
din partea impIratului Rusiei. [Se face cunoscut ca a sosit, la 4 mai, in Bucuresti,
consulul general al Rusiei in Tara Romaneasca, baronul
7428 327 (498.1 : 47) Petru de Rukmann]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 281 :
[Se anunta mezat pentru producturile" necesare ostilor Tara Romaneasci.
rusesti asezate pa drumul d etapu din Printipat i ce-
tatea Silistrii"]. BULETIN G. A., IV (1835), p. 57 : De- 7441 327 (498.1 : 47)
partamentul Pricinilor din laluntru. [Se vesteste ca baronul Rukmann, consulul general al
Se cumpla : flini, oviz sau orz, fin si lemne. Rusiei, a sosit in Bucuresti]. CURIERUL ROM., IX (1838),
nr. 19, p. 4 : Bucurest1.
7429 327 (498.1 : 47) A fost primit in audienti de domnitorul Al. Ghica.
[Se anunta ca consilierul de stat Rukmann a fost numit 327 (498.1 : 47)
consul general al Rusiei, in Principatele Romane]. ALBINA 7442
ROM., VII (1835), p. 151 : Rosia. [Se anunta ca la 26 mai a plecat la Constantinopol ba-
ronul Petru Rukmann, consulul general al Rusiei in Tara
7430 327 (498.1 : 47) Rombeasca]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 305 : Tara
[Marele duce Mihail al Rusiei daruieste unei biserici din Romaneasca.
Braila o icoana a arhanghelului Mihail]. CURIERUL ROM., 7443 327 (498.1 : 47)
VII (1836), p. 17 : Bucuresd.
[Se anunta ca. baronul Rukmann, consulul general al
7431 327 (498.1 : 47) Rusiei la Bucuresti, a sosit la Galati, venind de la Bucu-
[Festivitatile cu prilejul trecerii generalului locotenent
resti]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 321 : Moldavia.
Muraviev prin Bucuresti]. CURIERUL ROM., VII (1836), La 29 mai, s-a imbarcat cu familia, spre a merge la Constantinopol.
p. 77 : Bucurest1.
7444 327 (498.1 : 47)
Revenind de la inspect:a trupelor sale din Silistra.
[Se anunta ca baronul Rukmann, consul general al Rusiei
7432 327 (498.1 : 47) in Principate, s-a imbarcat la 29 mai, spre a se intoarce
[Consulatul general al Rusiei face cunoscut ca se vor la Constantinopol]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 184 :
vinde prin mezat toate producturile ce au ramas de prisos EsiI.

24-3172 369

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7445 327 (498.1 : 47) retisit buna venire in capitala" a consulului general al
[Se mentioneazi ca Rukmann, consulul general al Rusiei Rusiei in Principatele Romane, cavalerul Vladimir Pavlovici
la Bucuresti, 1-a inlocuit pe Buteniev, trimisul Rusiei la Titov]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 18.
Constantinopol, in timpul lipsei acestuia din capitala Im-
periului otoman]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 35, 7458 327 (498.1 : 47)
p. 3 : Turcia. [Se anunta ca. la 5 iunie a sosit la Braila consulul ge-
Titov, in drum wre
neral al Rusiei, Constantinopol].
7446 327 (498.1 : 47) MERCUR, I (1839-1840), p. 69 : Braila.
[Din Constantinopol, se vesteste c, terminindu-se con-
cediul lui Buteniev, baronul Rukmann, consulul general al 7459 327 (498.1 : 47)
Rusiei la Bucurelti, care ii tinea locul, se va intoarce la [Se publici stirea ca Daskov imparatesc consiliariu
postul sail]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 20 : Turcia. colegia1" a fost orinduit consul interimal" al Rusiei in
Principatele Romane]. G. TRANS., III (1840), p. 152
7447 327 (498.1 : 47) [gresit : 146] : Rusia i Polonia.
[Se anunta ca la 3 septembrie a sosit la Galati baronul In locul consilierului de stat Titov, care cipitase o misie la
Rukmann, consul general al Rusiei, venind de la Constan- Constantinopol".
tinopol, iar dupl ce va implini termenul carantinei, va
pleca la Bucurelti]. ALBINA ROM., IX (1838), P. 304 : 7460 327 (498.1 : 47)
41. [Se anunti ca a sosit In Bucuresti, venind de la bine Me-
hadia, Iacov Andreiovici de Daskov, suplinitor consul ge-
7448 327 (498.1 : 47) neral al Rusiei in Tara Romaneasca si Moldova]. C. DE
[Se vesteste cà baronul Rukmann, consulul general al AVIS, V (1841), p. 245 : Tara Romaneasca.
Rusiei, a sosit in 10 septembrie la Bucuresti, venind de la
Constantinopol]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 51 : 7461 327 (498.1 : 47)
Tara romineasci si Moldova. [Monumentul ridicat in cinstea soldatilor rui cazuti in
campania din 1828-1829 si inmormintati in cimitirul in-
7449 327 (498.1 : 47) fiintat linga Craiova]. C. DE AVIS, V (1841), p. 325-326.
[Serbarea zilei onomastice a tarului Nicolae I al Rusiei]. Un abonat din Craiova informeazi gazeta ci cimitirul a fost In-
CURIERUL ROM., IX (1838), decembrie, nr. 1, p. 1 : fiintat de caimacamul de atunci al Craiovei, hatmanul Constantin Ghica,
Bucuresti. 0 c monumentul a lost ridicat de ofiteri ru0. Monumentul a fost
reinnoit i Impodobit acum de fostul caimacam i in prezent ieful
7450 327 .(498.1 : 47) ostirii rominelti, marele spitar Ghica : la 29 septembrie, a avut loe
[Notita in legatura cu o corespondenta din Bucuresti, parada consfintirii monumentului".
publicata in foaia austriaca Adler"]. G. TRANS., II 7462 327 (498.1 : 47)
(1838), p. 6-7 : Moldova si Tara romaneasca.
Se dezminte afirmatia ficuti acolo ci In BucureIti erau alteptate [Alegerea domnitorului Gh. Bibescu a facut cea mai
ostiri ruselti. placuta impresie" la Petersburg]. C. DE AVIS, VII (1843),
p. 29-30.
7451 327 (498.1 : 47) 7463 327 (498.1 : 47)
[Se anunta ca. la 22 martie 1839 a plecat la Iasi consulul [Imparatul Rusiei, fiind in deplina multumire" pentru
general al Rusiei in Tara Romaneasca, Petru de Rukmann].
C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 265 : Bucuresti. slujbele aduse de Iacob Andreiovici Dalkov, inplinitor
postului de general consul in cele doua principate, 1-a
7452 327 (498.1 : 47)
decorat cu ordinul Sf. Vladimir]. VEST. R., VII (1843),
p. 79.
[Se anunta a la 1 aprilie 1839 a sosit la Bucuresti, ve-
nind de la Iasi, consulul general al Rusiei in Tara Roma- 7464 327 (498.1 : 47)
neasca, Petru de Rukmann]. C. DE AVIS, II (1838-1839), [Se publica documentele referitoare la ridicarea monu-
p. 276. mentului gen. Pavel Kiselef, la Bucuresti]. BULETIN G. A.,
7453
XII (1843), p. 125-127 ; ALBINA ROM., XV (1843),
327 (498.1 : 47) p. 126-127.
[Consilierul de stat Titov este numit consul general al Anume : ofisul domnitorului Gh. Bibescu acre Obicinuita 01:wease8
Rusiei in Principatele Romane, in locul lui Rukrnann, re- Adimare ; proieccul pentru ritlioarea monumentului ; raportul ONtestii
chemat]. ALBINA ROM., X (1839), p. 127 : E1i1. Adunki i ofisul dornnesc grin tare se ineirelte proiectul.
7454 327 (498.1 : 47) 7465 327 (498.1 : 47)
[Se publica stirea cà, in locul lui Rukmann, a fost numit [Se anunta ca. asesorul de coleghie" Dendrino, secretar
Titov consul al Rusiei pentru Principatele Romane]. G. al consulatului general al Rusiei in Tara Romaneasca si
TRANS., II (1839), p. 74 : Rusia. Moldova, a fost numit cavaler al ordinului Sf. Stanislau,
cl. II]. VEST. R., VII (1843), p. 134 : Rosia.
7455 327 (498.1 : 47) 7466 327 (498.1 : 47)
[Se vestelte c baronul Rukmann, fostul consul general
al Rusiei, a plecat spre patrie]. CURIERUL ROM., X [Imparatul Rusiei Nicolae I a daruit mitropolitului
(1839), nr. 86, p. 273 : Bucurest, 310 : la5i. Ungrovlahiei, Neofit, o icoanà impodobita cu diamante].
VEST. R., VII (1843), p. 169-170.
7456 327 (498.1 : 47) Icoana a fost insotitt de o scrisoare a contelui Nesselrod, care se
publici aci. Se exprirni multumirea frnpiratului pentru fatal curn a
[Se anunta cà a sosit in Bucuresti Titov, consulul ge- condus rnitropolitul lucrlrile Adunirii Obstesti, cu prilejul alegerii
neral al Rusiei]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 481, domnitorului Gh. Bibescu.
col. II.
7467 327 (498.1 : 47)
7457 327 (498.1 : 47) [Se vesteste ca Daskov, consilier de stat, a fost numit
[Se face cunoscut Ca episcopul Rimnicului, Neofit, im- consul general al Rusiei pentru Tara Romaneasca si Mol-
preuni cu ministrii i boierii cei marl, au mers de au he- dova]. G. TRANS., VI (1843), p. 184 : Rusia.

370

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 :47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7468 327 (498.1 : 47) 7480 327 (498.1 : 47)


[$tire despre intrevederea dintre ambasadorul extraor- [Cu ocazia praznicului Sf. Apostoli, s-a serbat in Bucu-
dinar rus, Buteniev in drum spre Roma , i domni- resti, cu mult fast, ziva onomastica a fostului plenipotent
torul Bibescu]. CURIERUL ROM., XV (1843), P. 197 : prezident a.l Divanurilor din cele Alma Principate, Pavel
Bucuresd. Kiselef]. VEST. R., IX (1845), p. 201.
7469 327 (498.1 : 47) 7481 327 (498.1 : 47)
[Tedeum i serbari cu prilejul zilei onomastice a fostului [Serbarea zilei onomastice a imparatului Nicolae I al
plenipotent al Principatelor Romane, Pavel Kiselef]. Rusiei]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 353 : Bucuresti.
VEST. R., VII (1843), supl. nr. 52, p. 1 si p. 211 ; AL-
BINA ROM., XV (1843), P. 218 : Tara Romaneasca. 7482 327 (498.1 : 47)
7470 327 (498.1 : 47) [Se anunti ca a sosit In Bucuresti generalul Grabbe,
[Ofisul domnitorului Gh. Bibescu privitor la numirea aghiotantul imparatului Rusiei, in drum spre Rusciuc, spre
comisiei pentru amenajarea pietei in care se va idica mo- a complimenta" pe sultan de buna venire]. VEST. R.,
numentul generalului Kiselef]. BULETIN G. A., XII (1843), X (1846), P. 132.
p. 258 : Catre Sfatul Administrativ Extraordinar.
Comisia consti din Barbu Stirbei, I. Filipescu si VI. Blaramberg, 7483 327 (498.1 : 47)
&And ca ajutori pe Petrache Poenaru, pe arhitectul oralului i pe [Domnitorul Gh. Bibescu a dat un dineu in cinstea ge-
aghiotantul domnitorului, Florescu. Pieta urma si se amenajeze precum neralului rus Grabbe]. VEST. R., X (1846), p. 137.
se hottrise mai nainte, pe locul fostului ban Filaret, 8i s poarte nu-
mde generalului Kiselef. Bibescu cere a se intocmi cu toad desivir-
7484 327 (498.1 : 47)
rea corespunzitoare d.gni CIO numelui ce ea este destined a purta".
[Serbarea de la sosea si din gradina Kiselef, cu prilejul
7471 327 (498.1 : 47) zilei onomastice a fostului prezident al Divanurilor din
ambele Principate, Pavel Kiselef]. VEST. R., X (1846),
[Serbarea zilei onomastice a Imparatului Rusiei, Nico- p. 206.
lae I]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 320 : Bucuresti.
7472 327 (498.1 : 47) 7485 327 (498.1 : 47)
[Notita despre cavalerul Daskov, consulul general al [La palatul domnesc din Bucuresti s-a dat un bal, cu
Rusiei la Bucuresti]. G. TRANS., VI (1843), p. 366, col. II. ocazia zilei onomastice a imparatului Rusiei, Nicolae I].
Se anun ;I et ar fi lost numit consul al Rusiei la Atena, tn locul VEST. R., X (1846), p. 385.
rechiematului Katakazi% Se anti ci .11 multi le pare du" de ple- Au luat parte peste doui sute de persoane, printre care se a flau
carea lui Da§kov, considerindu-I un ager diplomat, care este atit de Mihail Obrenovici fostul print al Serb iei, 8' grafii Tel eki fi Beldi
prietenos i gate a intinde mini de ajutori0 chiar celor mai mode8ti.
7486 327 (498.1 : 47)
7473 327 (498.1 : 47) [Se face cunoscut ca consilierul de stat Kotzebue, consu-
[Ceremonia decorarii domnitorului Bibescu cu ordinul lul Rusiei in Moldova, a fost insarcinat cu consulatul ge-
rusesc Sf. Ana]. VEST. R., VII 1(1843), P. 385-386 : $tirl neral rus din Tara RomAneasca]. BULETIN F. 0., XV
ofitiale. (1847), p. 193 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM.,
XIX (1847), p. 138.
7474 327 (498.1 : 47) Kotzebue a plecat la 3 mai la Bucurelti, iar consilierul Tumanski
[Corespondenta. din Bucuresti, datata 10 decembrie, cu este insircinat provizoriu cu treburile consulatului rus din Tali.
privire la decorarea domnitorului Gh. Bibescu cu ordinul
rusesc Sf. Ana, cl. I]. G. TRANS., VI (1843), p. 407 : 7487 327 (498.1 : 47)
Tara romineasca.
[Se anunta ca Daskov, consulul general al Rusiei In cele
7475 327 (498.1 : 47) doui Principate, a plecat la Mile din Germania]. VEST. R.,
XI (1847), p. 153 : $tirl din niuntru ; ALBINA ROM.,
[Se anunta ca. la 5 iulie a plecat la Odesa marele lo- XIX (1847), p. 169 : Tara Romaneasca.
gorat Joan Manu, seful politiei din Bucuresti]. VEST. R.,
VIII (1844), p. 209 : Stiri din launtru. 7488 327 (498.1 : 47)
7476 Dionise, ierodiacon 327 (498.1 : 47) Corespondenta din Bucuresti, datata 27 mai n., despre
rechemarea consulului rus la Bucuresti, Daskov]. G.
Cintul zis In Sft. Mitropolie la pomenirea de 40 zile a TRANS., X (1847), p. 166 : Tara Romaneasca.
Marel Ducese Alexandra Nicolaevna de... inspector si pro-
fesor Semenarului Sft. Mitropolii. VEST. R., VIII (1844), Plead dupi lapte ani de ledere in Bucure; ti.
nr. 72, P. 285 bis 286 bis.
7489 327 (498.1 : 47)
7477 327 (498.1 : 47) [Se anunta ca a fost decorat, cu ordinul Sf. Ana, consulul
[Serbarea onomasticii Imparatului Nicolae I al Rusiei]. general al Rusiei In Principate, Daskov]. VEST. R., XI
CURIERUL ROM., XVI (1844), nr. 96, P. 391 : Bucurestf. (1847), p. 194 : Rusia.

7478 327 (498.1 : 47) 7490 327 (498.1 : 47)


[Stiri despre calatoria la Bucuresti a consulului Rusiei [Se vesteste ca consulul Rusiei in Bucuresti, Kotzebue,
in Moldova, Kotzebue]. G. TRANS., VIII (1845), P. 118, s-a intors din calatoria facuta la Iasi]. VEST. R., XII
col. II, 150 : Moldavia, 160 : Moldavia. (1848), p. 113 : Stiti din Nauntru.
7479 327 (498.1 : 47)
7491 327 (498.1 : 47)
[Imparatul Rusiei 1-a Inaintat la rang de consilier actual,
cu predicat de excelentie", pe Daskov, consul general al [$tiri in legatura cu sosirea la Bucuresti a generalului
Ruslei in Principatele Dunarene]. VEST. R., IX (1845), Duhamel, trimisul Rusiei]. VEST. R., XII (1848), p. 121,
p. 165-166 : Rosia. 137 : Stir! din Nauntru.

371

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7492 327 (498.1 : 47) 7502 327 (498.1 : 47)


[Adresa guvernului provizoriu clue imparatul Rusiei]. [Se vesteste ci la 25 septembrie s-a Tutors in Bucuresti
MONIT. R., I (1848), p. 10-11 ; VEST. R., XII (1848), generalul Duhamel, venind de la Buzau]. VEST. R., XII
p. 205-206 ; FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 211 (1848), p. 277 : Still din Niuntru ; ALBINA ROM., XX
212 : Adresa Ord romane catre Nicolae varul Rusid. (1848), p. 321 : Tara Romaneasca.
Face cunoscuti tarului situatia din Tara Romaneasci, revolutia ce Text roman $i francez.
a avut loc, abdicarea domnitorului Bibescu, alegerea unui guvern pro-
vizoriu, explicindu-i a acestea sint acte Ingiduite de independenca
7503 327 (498.1 : 47)
nationali, .care trage cu sine8i neapirat $i dreptul de a modifica $i
chiar de a preface legisigia Orli", fiind .espresie a vointei obstii". [Se anunva ca la 26 septembrie sosit in Bucuresti
a
consulul general al Rusiei, Kotzebue]. VEST. R., XII
7493 327 (498.1 : 47) (1848), p. 278 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 321 : Tara
Romaneasca.
[Comentariu in care este criticata politica guvernului
Rusiei fata de Tara Româneascal. ROMANIA, I (1848)1 Text roman li francez.
p. 18.
7504 327 (498.1 : 47)
7494 327 (498.1 : 47) Adresa infavisata comandirulut regimentulut de Lanced
[Proclamavia generalului Liiders, adresata locuitorilor de Bug de catre lacuitorii orasului Alexandria. VEST. R.,
Tirii Romanesti", cu ocazia trecerii armatelor rusesti, la XII (1848), p. 322.
16 septembrie, peste Milcov]. BULETIN G. A., XVII hi exprimt recuncwinta fat5 de oitile ruseuti. Text roman $i
(1848), p. 174 : Locuitorilor Tani! Romanesti ; VEST. R., francez.
XII (1848), p. 276 : Locuitorilor Tani! Romänesd ; AL-
BINA ROM., XX (1848), p. 301 : Locuitorilor TariT 7505 [Lens, Constantin]
Romanesd. 327 (498.1 : 47)
AnuntI cI a primit porunci sI ocupe, ImpreunI cu trupele sultanului, [Cuvintarile a-ostite de clucerul Constantin Lens, prese-
Tara Romineasca spre a stavili nenorocita propisire a propagandei dintele Sfatului Orasenesc din Bucuresti, cu ocazia serbarii
risvrititoare li a se statornici in vara voastri guvernul legitim`. zilei onomastice a imparatului Rusiei, Nicolae 1]. VEST. R.,
In Albina Rom., text roman $i francez. XII (1848), p. 353-355.
Text roman §i francez.
7495 327 (498.1 : 47)
[Publicatii de licitavie pentru cele necesare ostirilor ru- 7506 327 (498.1 : 47)
sesti venite in vara]. BULETIN G. A., XVII (1848), nr. 42, [Se aduce la cunostinva tuturor ca imparatul Rusiei a
p. 158 bis : Departamentu din Nauntru, 158 bis, 176 : Co- primit propunerile gen. Liiders cornandantul corposului
misia intocmita pentru imparatestile ostid Rosesti, 199, imparatestilor ostiri" cu privire la plata alimentelor si
col. II, 202, 223 : Departamentul din Launtru. materialelor procurate pentru aceste ostiri de la locuitorii
Comisia numiti pentru primirea acestor o$tiri e alcatuita din ofi- Principatului]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 14 :
lerii romini Garbatki, C. Petrescu §1 C. Marinescu. Departamentul din Niuntru.
7496 327 (498.1 : 47)
7507 327 (498.1 : 47)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar asupra
incalzirii si luminarii incaperilor staburilor 6 a cinurilor [Publicatii ale Departamentului din Nauntru referitoare
de jos, ce s-ar aseza pe la cfartiruri", din ostile venite vre- la licitaviile pentru procurarea celor necesare ostilor im-
melnic in vara]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 185 paratesti" din Tara Romaneasca]. BULETIN G. A., XVIII
186 : Departamentul din Nauntru. (1849), p. 18-19, 19, 46-47, 59, 122, 134, 189, 267
268, 301, 322, col. II, 332, col. II, 357-358, 389, 399 :
7497 327 (498.1 : 47) Instiinvare, 405, 429, 446.
[Precizarile Departamentului din Nauntru asupra felului
cum se vor face plavile pentru producte pe seama indis- 7508 327 (498.1 : 47)
tularii imparatestilor ostiri rusesti", obvinute de la proprie- [Instiinvari ale Departamentului Trebilor din Launtru cu
tari]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 226, col. 11-227. privire la licitatiile pentru cele necesare ostirilor rusesti,
stavionate pe teritoriul Tirii Romlnesti]. FOAEA SA-
7498 327 (498.1 : 47) TULUI, VI (1849), p. 9-10, 29, 45.
[Publicatii ale Departamentului din Nauntru cu privire
la plata alimentelor si materialelor necesare ostirii rusesti]. 7509 327 (498.1 : 47)
BULETIN G. A., XVII (1848), p. 243-244. [Anunturi ale Departamentului din Nauntru in legatura
7499 327 (498.1 : 47)
cu plata provianturilor" achizivionate pentru aprovizio-
narea imparatestilor ostiri" rusesti]. BULETIN G. A.,
[Publicavie a Departamentului Trebilor din Launtru cu XVIII (1849), p. 74, 179.
privire la plata cerealelor si altor lucruri necesare ostirilor
rusesti]. INV. S., V (1848), p. 95-96 : Instiintare. 7510 327 (498.1 : 47)
7500 327 (498.1 : 47) [Locuitorii unor judeve din Tara Romlneasca, care au
[Instrucviuni catre cirmuirile judevelor, cu privire la dat producte ostilor rusesti, slut invitati sa se prezinte cu
aprovizionarea ostirilor .rusesti]. BULETIN G. A., XVII cererile 6 dovezile lor la comisia pentru plata]. VEST. R.,
(1848), p. 254-255 : Departamentul din Nauntru. XIII (1849), p. 66-67 : Departamentul din nauntru.
Text roman $i francez.
7501 327 (498.1 : 47)
[Departamentul din Nauntru anunva ca se va vine lici- 7511 327 (498.1 : 47)
tavie pentru a se cumpara producturile si furajul" nece- [Porunca a caimacamiei Tarii Romhesti in legatura cu
sare ostirilor rusesti, ce intr-aceste zile se adasta a sosi in multumirile aduse de generalul rus Hasford pentru concursul
Bucuresti"]. VEST. R., XII (1848), p. 276. dat ostirilor imparatesti" de mai mulvi amploaiavi ai
Se arati cantitatile necesare de fain!, oviz, fin, rachiu, :net li statului, in Oltenia]. BULETIN G. A., XVIII (1849),
lemne. p. 205-206 : C. Departament din nauntru.

372

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)

7512 327 (498.1 : 47) 7523 327 (498.1 : 47)


[Se anunta. ca la 4 iunie a plecat din Bucuresti generalul [Se vesteste sosirea in Bucuresti a comisarului imparatesc
Liiders, cu stabul ;i cu cvartirul general]. VEST. R., XIII Duhamel]. VEST. R., XIV (1850), P. 65 : StirI din nauntru.
(1849), P. 173 : Stiii din nauntru.
Text roman i francez.
7513 327 (498.1 : 47) 7524 G.[ruson], A. 327 (498.1 : 47)
[Solemnitätile cu ocazia plecarii generalului Liiders].
VEST. R., XIII (1849), p. 177-178 : StirI oficiale. Fete donnée en l'honneur du général Liiders, par les
Text roman ;i francez.
officiers et employ& russes. JOURN. DE B., II (1850),
p. 381-383.
7514 327 (498.1 : 47) Dare de seami cu privire la balul dat in onoarea gen. Liiders. Se
publici, In limba francezi, i imnul inchinat generalului, intocmit
[Depesa lui Nesselrode catre generalul Duhamel, din de iocotenentul Amosof Ii pus pe note de coloneltil Schewitsch.
21 iunie 1849]. VEST. R., XIII (1849), p. 213 : Stirl oficiale.
Nesselrode arad satisfactia impiratului Rusiei ci interventia arma- 7525 [Gruson, A.] 327 (498.1 : 47)
telor ruselti in restabilirea ordinii in Tara Romaneasci a fost apreciati
apt cum se cuvenea de autornitile romanesti. Text roman ;i francez. Festinul dat in onoarea generalultu Liders de ofitera si
functionariT rosieni. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
7515 327 (498.1 : 47)
P. 45-46, 49-50.
Dépeche adressie par son Excellence le Chancelier de Descrierea acestui Jestin", la care a luat parte i inalta societate
l'empire au Lieutenant-Général Duhamel sous la late du a Bucurestilor, in frunte cu domnitorul. Versiunea romaneasci dupi
21 juin 1849. JOURN. DE B., I (1849), P. 141. darca de seami publicati de Journal de Bucarest, firi imnul dedicat
generalului Liiders. Nu se dau nici initialele autorului.
Nesse !rode ii feliciti pe general pentru elogiile aduse comanda-
snentului trupelor ruse din Tara Romaneasci, prin adresa prezentati 7526 327 (498.1 : 47)
generalului Liiders din partea caimacamului 1i a marilor boieri din
Principat. [Plecarea generalului Liiders in Rusia]. VEST. R., XIV
(1850), p. 89-90 : Bucurestl, 21 Martie.
7516 327 (498.1 : 47) Cu acest prilej, ministrii i functionarii superiori, in frunte cu
[Se vesteste ca marele logofat Constantin Sutu i pol- intliul boier Gheorghe Filipescu, I-au vizitat si i-au exprimat recu-
covnicul Joan Florescu au .plecat la 24 august, din porunca nostinta populatiei romine, pentru interesul ce I-a aritat la restabilirea
domnitorului B. $tirbei, la Clineni, spre a-I intimpina pe liniltii in tail, ;i i-au urat drum bun. Text roman i francez.
genergul Liiders, in drum spre Bucurgti]. VEST. R., XIII
(1849), P. 270. 7527 327 (498.1 : 47)
[Se vesteste ca a sosit in Bucuresti generalul Hasford,
7517 327 (498.1 : 47) insarcinat cu comanda de capetenie a armatei rusesti].
[Se vesteste ca generalul Eiders a parasit Bucurestii, la VEST. R., XIV (1850), p. 105 : Bucuresti, 3 Aprilie.
20 septembrie, spre a merge la Odesa]. VEST. R., XIII
(1849), p. 302. 7528 327 (498.1 : 47)
[Cola, consulul Rusiei la Galati, a sosit la Bucuresti].
7518 327 (498.1 : 47) JOURN. DE B., II (1850), nr. 110, P. 1, col. II ; GAZ.
[Se anunta ca la 11 octombrie s-a intors in Bucuresti DE MOLD., XXII (1850), p. 102 : Tara Romineasca.
generalul Liiders, venind de la Odesa]. VEST. R., XIII
(1849), P. 325. 7529 327 (498.1 : 47)

7519 327 (498.1 : 47)


[Se anunta plecarea din Bucuresti a generalilor rusi
Bagration, Ivin i Danielevski]. VEST. R., XIV (1850),
[Despre rechemarea generalului Duhamel, comisar al p. 117.
Rusiei in Principate]. BUCOV., II (1849), p. 231 : Moldova. Text roman 1i francez.

7520 327 (498.1 : 47) 7530 327 (498.1 : 47)


[Se vesteste ca generalul Duhamel, comisar imparatesc in [Se vesteste ca printul Bagration Iurisentinski, general-
cele doua Principate, a plecat la 29 octombrie la Peters- locotenent, a plecat din Bucuresti la 8/20 aprilie spre
burg]. VEST. R., XIII (1849), P. 345. Rusia]. JOURN. DE B., II (1850), nr. 113, P. 1, col. I :
In ajunul plecirii, a fost vizitat de rninistri, de mitropolit ;i de Bucarest 11/23 Avril.
mai multi boieri ;i functionari. Text roman i francez.
7531 327 (498.1 : 47)
7521 327 (498.1 : 47)
[Relatare cu privire la plecarea generalilor rui Ivin ;i
[Porunca domneasca prin care se instituie o cornisie pen- Danielevski, reintorcindu-se in patrie]. JOURN. DE B.,
tru a organiza mai bine incartiruirea fetelor ostasesti din II (1850), nr. 115, p. 1.
amindoua armiile" ce se aflau in tara]. BULETIN G. A.,
XVIII (1849), P. 341-342 : Catre Departamentul Trebilor Se publici o scrisoare a gen. Danielevski, comandantul militar al
din nauntru. oralului Bucurelti, citre redactia foii Journal de Bucarest, i o adresi
citre acest general, din partea domnitorului B. $tirbei.
Sub preledintia polcovnicului Cunescu.
7532 327 (498.1 : 47)
7522 327 (498.1 : 47)
[Publicatii ale Departamentului din Niuntru cu privire Copie dupa raportul Cirmuirii judetului Prahova cu
la licitatiile pentru aprovizionarea imparitestilor ostiri No. 4681 anul 1850 Maiii 10 catre Departamentul din
rusesti" i pentru vinderea unor cantitati in surplus, din nauntru. BULETIN G. A., XIX (1850), P. 151.
depozitele facute]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 1 Se arati ci incendiul izbucnit la 29 aprilie in Ploielti ar fi avut
2, 6, 14, 41, 54, 153, 218, 314-315, 342-343, 361, 412, urrniri grave, amenintind Intregul cartier comercial al oralului, claci
414, 442. n-ar fi avut loc intervenvia unititii de armati ruseasci, aflati in ors's.

373

www.dacoromanica.ro
327 (4911.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (499.1 : 495)

7533
[Noel trimisg de generalul Hasford
327 (498.1 : 47) Grecia
domnitorului
B. Stirbei]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 185 ; 7544
VEST. R., XIV (1850), p. 185. 327 (498.1 : 495)
I; face cunoscut cI impiratul Rusiei, printr-un inscris, multume;te [Se anuntl cl baronul C. Sachelarie, consulul Greciei si
serdarului Canu0 Jianu, pentru cantitatea de 30 000 ocale cereale al Prusiei la Bucuresti, a plecat la Rusciuc, spre intimpi-
donate opirilor rusepi. narea sultanului]. C. DE AVIS, I (1837-1838), P. 14.
7534 327 (498.1 : 47) 7545 327 (498.1 : 495)
[Ofisul domnesc prin care se aduc multumiri serdarului [Se anuntä c baronul Sachelarie, consulul general al
Dimitrie Gianoglu, care a pus la dispozitia spitalului tr use s c Greciei in cele doug Principate, a inminat domnitorului
din Bucuregi o ghetirie umplutä cu gheatg prin ale sale Alexandru Ghica al Tgrii Românesti sernnele crucii celei
mijloace"]. BULETIN G. A., XIX (1850), P. 194. mari a Ordinului Mintuitorului]. CURIERUL ROM., X
(1839), p. 157 : Bucuresti ; C. DE AVIS, II (1838-1839),
7535 327 (498.1 : 47) p. 249 : Tara Romineascl ; ALBINA ROM., X (1839),
Comisia intocmitg pentru despAgubirea celor ce ati dat p. 93 ; G. TRANS., II (1839), P. 47, col. II.
producte in trebuinta impgrItwilor ogiri Rusest1 de la ve-
nirea armiel ping la 1-il Noemvrie 1848. FOAEA SATULUI, 7546 327 (498.1 : 495)
VII (1850), p. 72 : Publicatil ; BULETIN G. A., XIX [Despre numirea lui C. I. Rizos in postul de consul al
(1850), p. 291. Greciei in Tara Româneascg, in locul lui C. Sachelarie].
Instructiuni pentru aceia care au de prirnit sume de bani pentru 0 Zty. tot ou I (1848), p. 38.
acute produse.
7547 327 (498.1 : 495)
7536 327 (498.1 : 47) [Se anunta ca a sosit in Bucure$ti Constantin Rizos, nu-
[Kotzebue, consilier de stat, girantul consulatului gene- mit consul al Greciei in Tara Româneascg]. CURIERUL
ral al Rusiei, a plecat din Bucuregi ping. la Foc$ani]. ROM., XIII (1842), nr. 31, p. 119 bis : Tara Romlneasci ;
JOURN. DE B., II (1850), nr. 115, p. 1 : Bucarest, 18/30 C. DE AVIS, VI (1842), p. 125 ; ALBINA ROM., XIII
Avril, nr. 117, p. 1, col. II. (1842), p. 127 : Tara Romlneascl.
7537 327 (498.1 : 47) 7548 327 (498.1 : 495)
[Consilierul de stat Halcinski este numit consul general [Consulul general al Greciei la Bucuresti, Rizos, a in-
al Rusiei in Principate]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), minat domnitorului Gh. Bibescu cordonul cel mare al Or-
p. 62. dinului Mintuitorului, impreung cu semnele acestei deco-
In locul lui Kotzebue, rechemat. ratii, o scrisoare din partea regelui Greciei, Othon].
7538
VEST. R., VIII (1844), p. 377.
327 (498.1 : 47)
[Se anunti c Halcinski, consilier de legatie la Constan- 7549 327 (498.1 : 495)
tinopol, a fost numit consul general al Rusiei pentru Tara
Româneasci $i Moldova]. JOURN. DE B., II (1850), [Consulatul general elin face cunoscut ca I-a orinduit ca
p. 410, col. III. dragoman pe Anghelache Balaban]. BULETIN G. A., XVI
Consilierul de stat Kotzebue, care conducea acest consulat, a lost
(1847), P. 201 : Departamentul Dreptitil.
chemat la departamentul pentru Asia, din Ministerul de Externe al
Rusies.
7550 327 (498.1 : 495)
[Consulul Greciei felicita locotenenta domneasca pentru
7539 327 (498.1 : 47) recunoagerea ei de dire Poartl]. POPORUL S., I (1848),
[Se vestege ci domnitorul 1-a trimis pe aghiotantul sat', p. 69 : Bucuresti ; VEST. R., XII (1848), p. 245 : Stirl
maiorul Perdicaru, ca sä-1 intimpine la Focsani pe Hal- din riguntru.
cinski, noul consul general al Rusiei in Tara Româneasci Cuvintarea consulului Greciei, Rizos, ;i rispunsul lui Eliade.
si Moldova, care il inlocuieste pe Kotzebue]. VEST. R.,
XIV (1850), p. 178. 7551 327 (498.1 : 495)
7540 327 (498.1 : 47)
[Se face cunoscut cg, in timpul concediului consulului,
treburile consulatului elin pentru Tara Romgneascg vor fi
[Se vestege cl a sosit in Bucuregi Halcinski, consulul conduse de viceconsulul Calistrat]. BULETIN G. A., XVIII
general al Rusiei in Principatele Dungrene]. VEST. R., (1849), p. 211 : Departamentul DreptItii.
XIV (1850), p. 193.
A doua zi dupt sosire, fost vizitat de aghiotantul domnitorului 7552 327 (498.1 : 495)
si de minileri. Text nomin i francez.
[5tiri despre Patzuras, noul consul al Greciei in Tara
7541 327 (498.1 : 47) Romgneascg]. JOURN. DE B., I (1849), p. 176, col. III,
267 : Interieur, 331 : Interieur.
[Se vesteste a la 26 iunie a plecat din Bucuresti fostul In locul lui Rizos, care a trecut la Belgrad, in aceeali calitate.
consul general al Rusiei in Tara Româneascl $i Moldova,
Kotzebue]. VEST. R., XIV (1850), p. 198.
7553 327 (498.1 : 495)
7542 327 (498.1 : 47) [Se anunti ci a sosit la Braila noul consul general al
[Se vesteste cä generalul Liiders a plecat la Viena]. Greciei in Principatele Romine, Patzuras, in locul lui C. I.
VEST. R., XIX (1850), p. 221 : Stirl din nguntrn. Rizos, care a fost mutat la consulatul general al Greciei
din Serbia]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 373 : Tara
Romineasci.
Suedia
7554 327 (498.1 : 495)
7543 327 (498.1 : 485) [Se anunta ca Haralambi a fost numit consul al Greciei
[Se vesteste ca Onorato Guadi a fost numit girant pro- pentru Principatele Romgne, in locul lui Patzuras]. JOURN.
vizoriu al consulului Suediei, in Bucuresti]. CURIERUL DE B., II (1850), p. 396 : Dernières Nouvelles.
ROM., VII (1836), p. 125 : Bucure$tI 26 Maiu. Stirea poara data de 21 februeris / 5 martie.

374

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 495) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)

7555 327 (498.1 : 495) 7566 327 (498.1 : 496)


[Se vesteste a a sosit in Bucuresti noul consul general [Se anunvi c Husein Efendi a parasit la 28 octombrie
al Greciei in Tara Romaneasca si Moldova, colonelul loan Bucurestii, mergind la Constantinopol]. C. DE AVIS, III
Voinescu]. VEST. R., XIV (1850), p. 361 : Bucurestl, (1839-1840), p. 77 : Tara Romaneasca ; ALBINA ROM.,
1 Decemvrie. X (1839), nr. 95, p. 385 : Tara Romaneasca.
Confuzie : e vorba de Gh. Voinescu. Husein Efendi, comisar tmpirItesc", fusese tnsircinat cu delimi-
tarea granicei dintre Austria 1i Tara Romlneasci.
7556 327 (498.1 : 495)
[Se anunta ca colonelul Gh. Voinescu, numit din nou 7567 327 (498.1 : 496)
consul al Greciei in Principate, a adus domnitorului Tarii [N. Aristarhi, agentul domnului Tarii Romanesti la
Romanesti insignele marii cruci a Ordinului Mintuitorului]. Constantinopol i logofat, a fost indepartat, in urma inaltei
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 398 : Tara Roma- hotariri, din a doua sa functie]. ALBINA ROM., XII
neasca. (1841), nr. 43, p. 179 : Turcia.
Dupi gazeta Eho de Orient. Inalta Poard I-a indepirtat din
functia de .logofit", o dad cu demiterea patriarhului grec. Ambii au
Turcia lost acuzati ci ,s-au abitut din datoriile br citd Inalta Poard la
prilejul riscoalei ce s-au iscat in Bulgaria°.
7557 327 (498.1 : 496)
[Se vesteste c, dupi prevederile tratatului de la Adria- 7568 327 (498.1 : 496)
nopol, cetatea Giurgiu a fost inapoiata Tarii Romanesti]. [Primirea lui Harigiri Mustaseri $echib Efendi, trimisul
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 294 : Bucuresti. extraordinar al sultanului, la palatul domnesc din Bucu-
resti]. CURIERUL ROM., XIII (1842), p. 165 si 169
7558 327 (498.1 : 496) 170 : Tara Romineasca.
[Printr-un firman, logofatul Nicolachi a fost insarcinat Aduce un firman de mulcurnire pentru buna guvernare a lui Ale
cu atributiunile de capuchehaie a domnitorului Tarii Ro- xandru Ghica.
manelti, la Constantinopol]. ALBINA ROM., VVI
(1833-1834), p. 187. 7569 327 (498.1 : 496)
[Sosirea marelui dragoman al Portii, Savfet Efendi, cu
7559 327 (498.1 : 496) firmanul de mazilire a domnitorului Ghica]. C. DE AVIS,
[Solemnitatile cu prilejul trecerii prin Bucuresti a tri- VI (1842), p. 317, 321, 325 : Still din launtru ; CURIERUL
misului extraordinar al Portii la St. Petersburg]. BU- ROM., XIII (1842), p. 329 : Bucuresti.
LETIN G. A., III (1834), p. 38-39 : Bucuresti.
7570 327 (498.1 : 496)
7560 [Ghica, Alex.] 327 (498.1 : 496) Talmacirea fermanuluI de del:III-tare din Domnie a Prin-
Cuvint al M. S. la suirea in Scaun. BULETIN G. A., tului Alexandru Ghica, cu leatul de la jumatatea ramaza-
III (1834), p. 143-144. nulum 1258, sari inceputul lui Octomvrie anul 1842. BU-
Anunti noi ,privilegiuri" date drii de titre Inalta Poarti. LETIN G. A., XI (1842), nr. 85, P. 345-348 [gresit :
245-248] si supl. nr. 85, p. 1-2 ; C. DE AVIS, VI (1842),
7561 327 (498.1 : 496) p. 333-335 ; ALBINA ROM., XIII (1842), p. 358-360.
Relacie despre sosireapetrecirea la Bucuresti a Ecs.
i
Sale D. Ambasador Musir-Ahmet Pasa. BULETIN F. 0., 7571 327 (498.1 : 496)
II (1834), p. 192-193. [Se anuntà ca alegerea domnitorului Gheorghe Bibescu
a fost primita cu multi:mire de citre sultan]. C. DE AVIS,
7562 327 (498.1 : 496) VII (1843), p. 13 : Stirl din launtru.
[Relatari cu privire la primirea facuta in Bucuresti tri-
misului Turciei la Petersburg, Fevzi Ahmet]. BULETIN 7572 327 (498.1 : 496)
G. A., III (1834), p. 38-39 : Bucuresti ; CURIERUL [Se anunta ca Inalta Poarta I-a intarit pe Gheorghe Bi-
ROM., V (1834), p. 345 : Bucurestl; BULETIN F. 0., II bescu ca domn al Tarii Romanesti]. ALBINA ROM., XV
(1834), p. 224 : Bucuresti.
(1843), p. 17 : Tara Romineascl.
7563 327 (498.1 : 496)
7573 327 (498.1 : 496)
[Printr-un ofis adresat Sfatului Administrativ, domni-
torul Alex. Ghica ii inalçã pe aga Sotir Kaliadi in rangul [Comentariu cu privire la sosirea firmanului de intarire
de vel postelnic]. BULETIN G. A., VI (1837), p. 163 a domnitorului Gh. Bibescu]. C. DE AVIS, VII (1843),
164 [gresit : 162]. p. 29.
Pentru serviciile aduse in postul de al doilea aghent al Valahii In Se arati atitudinea favorabili a Turciei i Rusiei ci ci .nechibzuitele
Constantinopol, de la inceputul domniei" lui Alex. Ghica. binuieli ce se rispindised asupra Indrzierii ce a mijlocit la venire&
firmanului... acum se dovedesc Uri nici tin temeiu".
7564 327 (498.1 : 496)
[Se men;ioneaz c Aristarhi, insarcinatul cu trebile" 7574 327 (498.1 : 496)
domnitorului Al. Ghica la Constantinopol, a sosit la Bucu- [Sosirealui Safvet Efendi, trirnis extraordinar, cu in-
resti]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 19 , p . 4 : vestitura domnitorului Gh. Bibescu]. CURIERUL ROM.,
Bucurestl. XV (1843), p. 33 : Bucuresti, 46 ; C. DE AVIS, VII (1843),
p. 33 : $tirm din liuntru.
7565 327 (498.1 : 496)
[Se vesteste cal marele logofit N. Aristarhi, insircinatul 7575 327 (498.1 : 496)
cu pricinile" dornnitorului Tarii Romanesti, la intoarcerea Talmacire a Inalth Diplome. BULETIN G. A., XII
sa in Constantinopol a raportat sultanului despre misioana (1843), P. 21-22 ; C. DE AVIS, VII (1843), p. 33-34 :
cu care a fost insarcinat linga administratia romaneasci"]. Talmacire a Inaltem Diplome Imparatesd.
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 38, p. 1 : Bucuresti
22 Aug. Firmanul de indrire a domnitorului Gh. Bibescu.

375

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)

7576 327 (498.1 : 496) 7587 327 (498.1 : 496)


Talmicirea Inaltultd Imparätesc Ferman ce s-ati citit eri [Domnitorul Gh. Bibescu anuntà c va porni pe mare din
la 14 Fevruarie, cu prilejiul suirei M. Sale pe Tron. BU- Constantinopol, 7/19 octombrie, §i va sosi la Giurgiu intre
LETIN G. A., XII (1843), P. 45-46 ; VEST. R., VII 10 ;i 11 octombrie]. BULETIN G. A., XII (1843), nr. 90,
(1843), p. 55-56 ; G. TRANS., VI (1843), P. 71-72 : p. 347 bis : Clue Sfatul Administrativ Extraordinar.
Fo4or. Care a se pregiteasci, pentru el gi suita /Ili, la carantina din
Firmanul de confirmare a alegerii lui Gh. Bibescu ca domnitor. Giurgiu inciperile necesare.

7577 327 (498.1 : 496) 7588 327 (498.1 : 496)


[Se anuntl cl, la 3 februarie, a pirlsit capitala Savfet [Doui porunci prin care domnitorul Gh. Bibescu rispli-
Efendi, comisarul Inaltei Porti, intorcindu-se la Constan- te§te o parte din personalul agenviei românelti din Constan-
tinopol]. C. DE AVIS, VII (1843), p. 39 : Stirl din tinopol, la propunerea agentului Nicolae Aristarhi]. BU-
läuntru. LETIN G. A., XII (1843), p. 368 : CItre Sfatul Admi-
nistrativ, 368 : Clue Departamentul Vistieriel.
7578 327 (498.1 : 496)
7589 327 (498.1 : 496)
[Se anunt5. cI a sosit la Bucurqti Sadic Efendi, direc- Tallmacire a Inaltului Imp5ritesc Firman slobozit pe la
torul vimilor din dreapta Dunalrii, ;i a fost primit de dom- sfir§ind Ramazanului a anuluI citre M. S. Domnul TariI
nitor]. VEST. R., VII (1843), p. 258.
Rom5ne§ti Gheorghie Dimitrie Bibescu vv. BULETIN G. A.,
7579 327 (498.1 : 496) XII (1843), p. 376-378 ; CURIERUL ROM., XV (1843),
p. 284-286 ; VEST. R., VII (1843), p. 345-346.
[Se anunvl ca Gh. Bibescu va merge la Constantinopol, pe Firmanul se referi la inlesnirile de taxe vamale pentru mIrfurile
la sfillitul lunii mai, dupl inchiderea Ob§te§tii Adunäri]. ce se exporti din Tara Romineasci in Turcia (5%) i pentru mirfurile
G. TRANS., VI (1843), p. 138 : Tara romaneascl. importate din ;Sri straine in Principat (5%).
Nu din alti pricini, ci ci ap se cam cuvine".
7590 327 (498.1 : 496)
7580 327 (498.1 : 496) [Se face cunoscut c5. toate actele indreptate din Impe-
[Stiri in legaturi cu plecarea domnitorului Bibescu la riul otoman cltre autoritatile din Tara Româneasci tre-
Constantinopol]. CURIERUL ROM., XV (1843), nr. 62, buie s aibà infarirea agenviei din Constantinopol a acestui
P. 1 [grqit : 189] : Bucuregt, 264 §i 268 : Bucure§ti. Principat]. BULETIN G. A., XII (1843), p. 409-410 :
Departamentul DreptaviI.
7581 327 (498.1 : 496) Publica;ia se referi indeosebi la actele patriarhiei ;i ale diferitelor
[alItoria domnitorului Gh. Bibescu la Constantinopol, episcopii ;i minastiri de acolo, cu privire la proprietitile lor din Tara
pentru inchinare]. VEST R., VII (1843), p. 257-258, 261, Romlneasca.
270, 297, 308, 313, 325-326, 333-334, 350-351. 7591 327 (498.1 : 496)
7582 M.[arcovici], S. 327 (498.1 : 496) [5tiri despre vizita marelui vornic Barbu $tirbei la Con-
[Corespondenve referitoare la cilitoria domnitorului stantinopol]. VEST. R., VIII (1844), p. 346 : Turcia.
Gh. Bibescu la Constantinopol, pentru inchinare]. VEST. R., 7592 327 (498.1 : 496)
VII (1843), p. 269-270, 277-278, 281-282, 293-294,
297-298, 305-306, 317-318. [Stiri comentarii despre càltoria lui B. $tirbei in
§i
strainitate]. G. TRANS., VII (1844), p. 330 : Tara Ro-
7583 327 (498.1 : 496) mäneasci, 342 : Tara RomIneasci, 388, col. I : Turcia,
414, col. II : Grecia.
[Stiri §i comentarii despre calitoria domnitorului Gh. Bi-
bescu la Constantinopol]. G. TRANS., VI (1843), p. 261 : 7593 327 (498.1 : 496)
Tara romaneascI, 283 : Tara romaineasci, 289 : Tara ro- TalmIcirea /naltului Impiratesc Ferman. Citit in sala
mineasci, 310 : Tara romAneasc5, 330 : Tara romineascI, Domnescului Tron la 22 Octomvrie, anul 1844. BULETIN
338 : Tara romIneasc5, 345-346 : Tara romineascI, 349 : G. A., XIII (1844), p. 513-51.
Tara ronfaneasc5, 355 : Turcia, 359, col. I, 359, col. II : Cu prilejul dizolvirii Obsteitii Aduniri de citre Gh. Bibescu, in
Dela Olt, 28 Oct., 362-363 : Tara romineasci. urma tulburtrilor interne. Firmanul confirmi increderea Inaltei Por;i
A sosit, la 20 august, in capitala Turciei, iar la 15 octombrie a in domnitor i in politica lui.
revenit in Bucurelti.
7594 327 (498.1 : 496)
7584 327 (498.1 : 496)
[Se veste§te c logofatul Aristarhi agentul Tarii Ro-
[Stiri despre vizita domnitorului Bibescu la Constanti- mâne§ti pe 11110 Poarti a sosit in Giurgiu, de unde a
nopol]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 280-281 : trecut peste Dunire la Rusciuc, calitorind spre Constan-
Turcia. tinopol]. CURIERUL ROM., XVII (1845), nr. 71, p. 285 :
Din Jurnalul de Constantinopol din 21 octomvrie : Audiença de Giurgiu 1 Octom.
plecare, la sultan. Cuvintele schimbate. Darurile ficute de sultan :
portretul sSu i o baterie de 6 tunuri. Scopul vizitei : in primul rind, 7595 327 (498.1 : 496)
problema vimii.
[Se veste§te ci marele logofit Aristarhi, agentul Tnii
7585
Rordane§ti pe linga Inalta Poartà, a dat un mare prinz mi-
327 (498.1 : 496) ni§trilor turci]. VEST. R., IX (1845), p. 263 : Turcia.
[Ceremonia decoririi colaboratorilor domnitorului Gh. Bi- Cu acest prilej, o trupt italiani a jucat pantomime pe un teatru
bescu cu ordinul Nipn-Iftihar]. VEST. R., VII (1843), inadins ficut, la care a cintat orchestra operei italiene din Pera". S.
p. 389-390. adaugs ci la scara cea mare cintau liutarii romlni melodii nationale,
;i in grldini era a;ezati o muzici turceascr.
7586 327 (498.1 : 496)
[Persoanele care au fost decorate de sultan cu ordinul 7596 327 (498.1 : 496)
Ni§an Iftihar]. VEST. R., VII (1843), p. 391-392. [Corespondença de la Bucurwi, datatä 11 februarie, cu
Printre cei decorgi sint : Ilarion, episcopul Argeplui ; Chesarie, privire la viitoarea cIlaltorie a sultanului pin5. la Dunire].
episcopul Buzlului ; marii bani Teodor Vicirescu, Alexandru Ridu- G. TRANS., IX (1846), p. 62-63 : Tara Romalneasci.
canu Filipescu ; marii logoleti Manoil BIleanu, Alexandru Vilara ; Domnitorul Gh. Bibescu i-a trimis pe maiorul Nic. Bibescu
polcovnicul Solomon, paharnicul Simeon Marcovici etc. pah. Aprichie la Silistra, ca si se intereseze de aceasti cilitorie.

376

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)

7597 327 (498.1 : 496) Membrii acestei deputatii sint : Stefan Golescu, N. Bilcescu,
N. Vasiliade, Gh. Gridilteanu ;i D. Britianu.
marele logofat Aristarhi, agentul Tarii
[Se vesteste c
Romanesti pe linga Poartl, a sosit in Bucuresti]. CU- 7607 327 (498.1 : 496)
RIERUL ROM., XVIII (1846), nr. 35, p. 135 : Bucuresd ;
VEST. R., X (1846), p. 128. [Se anunta de la Constantinopol sosirea delegatiei ro-
In legatura cu cliltoria sultanului Abdul Megid la Dunire. manesti, care urmeaza a prezenta sultanului dorintele
poporului roman]. VEST. R., XII (1848), p. 254 : Turcia.
7598 327 (498.1 : 496)
[Darurile aduse de Behcet Efendi doamnei i domnito- 7608 327 (498.1 : 496)
rului Tarii Romanesti, din partea sultanului]. VEST. R., [Articol in legaturl cu insistenta Portii de a impune re-
X (1846), p. 357 : Bucuresti, 11 Noiemvrie. introducerea Regulamentului Organic]. POPORUL S., I
Doamnei i-a inminat, la palatul domnesc, portretul sultanului (1848), p. 93 : Bucuresti.
Impodobit cu brilanturi i legat cu dol lanturi lucrate foarte frumos Se afirmi ci Turcia nu hi va putea impune vointa Uri a se virsa
tot cu brilanturi spre a se atirna de gie, iar domnitorului i-a dat singe'. Se consideri ca, prin aceasta, Poarta ar face o greleall gravi :
trei sabil i un numb- de decoratii, spre a le imparti dupi cum va Indati ce armele turcesti vor singera pimintul roman, Bulgaria,
crede de cuvinti. Serbia, Grecia, si chiar Egiptul, s-ar aprinde, dci acela ar fi un pas
de asuprire, de despotism in contra unci naçii ; cici prin aceasta
7599 327 (498.1 : 496) Turcia ar dovedi ci este o putere de la care nici o nationalitate nu
[Se anuntal ca marele logofat Emanoil Bileanu, secre- poate altepta drepturi deck prin arme"...
tarul de stat, a plecat la Vidin, ca si-1 complimenteze"
din partea domnitorului pe Husein Pasa]. VEST. R., X 7609 327 (498.1 : 496)
(1846), p. 361. [Se anunta din Constantinopol cä s-a hotarit trimiterea
in Principate a lui Fuad Efendi, raportarul Divanului im-
7600 327 (498.1 : 496) paratesc]. VEST. R., XII (1848), p. 254, col. II : Turcia.
[Se anunta. cl Talaat Efendi a sosit la Braila i, dupi
facerea carantinei, va calatori la Bucuresti]. ALBINA ROM., 7610 327 (498.1 : 496)
XX (1848), p. 163 : Galati. [Articol referitor la misiunea noului comisar turc, care
7601 327 (498.1 : 496) sosise la Giurgiu]. POPORUL S., I (1848), p. 97 : Bucu-
resti.
[Se anuntã sosirea in Bucuresti a lui Talaat Efendi, tri- Se afirmi ci oricare ar fi instructiunile cu care vine acest co-
misul Inaltei Porti]. VEST. R., XII (1848), p. 165 : Stirl misar Tara Romineasci 5t8 pe temeiul dreptului de autonomie, pe
din Nauntru. care i I-au recunoscut tratatele incheiate cu Mircea ;i Vlad. Tara nu
7602 327 (498.1 : 496)
Aidresul Sliviri Sale Tefterdarului Silistri catre Guvernul
tot ce se afli mai corupt in tare ,
mai are nevoie de o adunare ointeasci de tip vechi care si cuprindi
ci de o .adunare constituantl",
prin care si se hotirasa reformele pe care le cere poporul.
Tani Rominesti. MONIT. R., I (1848), p. 11 ; VEST. R.,
XII (1848), p. 206. 7611 327 (498.1 : 496)
Anunça ca guvernul turc va face obilnuitele cumpariri de cai din Adresa Locotenentei domnesti a Tarii romane catri Sul-
Tara Romineasci, pentru armatele Imperiului otoman. tanul Abdul-Medgid presentata prin cei cinci deputati tri-
7603 327 (498.1 : 496) misi la Constantinopol. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 309-313.
Cea dintâie scrisoare a lui Suleiman pasa. Domnilor boed
si insemnati ai tärii. FOAIE PT. MINTE, XI (1840), 327 (498.1 : 496)
p. 282-284. 7612
Este trimisi de la Giurgiu, la 19/31 iulie 1848. Condamni actiunea Protestatia Locotenentei domnesti catra Sultanul Abdul-
revolutionari din Tara Romineasci, socoteste guvernul provizoriu Megid. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), 345-348.
ilegal ;i cere si inceteze activitatea sa ; propune si se rinduiesci ne- Semnati : I. Eliade, H. Tel. 1848, oct.
intirziat un caimacam, in conformitate cu spiritul Regulamentului
organic" ; cele constituite ;i publicate in lari sint privite de chiar 7613 327 (498.1 : 496)
acurn anulate si flea nici o putere". [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar asupra
incalzirii i luminärii incaperilor stabunilor si a cinurilor de
7604 327 (498.1 : 496) jos, ce s-ar aseza pe la cfartiruri", din mile venite vremel-
Scrisoarea escelencil salle Suleiman Pasa. VEST. R., XII nic in ;ara]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 185-186 :
(1848), p. 233 POPORUL S., I (1848), p. 62 ; FOAIE Departamentul din Niuntru.
PT. MINTE, 5u (1848), p. 291 : Cele douà scrisod din
urml ale lui Suleiman pasa. 7614 327 (498.1 : 496)
Scrisoare cu data : Giurgiu, 1/13 august, adresatl locotenentei dom-
nesti, confirmind recunoasterea ei de citre sultan ;i invitind-o si dea
[Instiintare a Departamentului Trebilor din Launtru cu
toate asiguririle celor fugiti din Bucureiti ;i peste hotare ci se pot pnivire la achitarea produselor necesare ostirilor otomane
intoarce linistiti Rani.
stationate pe teritoriul Tarii Rominesti]. FOAEA SATU-
LUI, VI (1849), p. 25.
7605 327 (498.1 : 496)
7615 327 (498.1 : 496)
0 alt a. scrisoare de la Ex. Sa Suleiman pasa : Natiel
Valahid. VEST. R., XII (1848), p. 233-234 ; FOAIE PT. [Se aduce da cunosninta acelora care au chitante elibe-
MINTE, XI (1848), p. 292 : Natiel Vadahiei. rate pentru aprovizionarea ostilor otomane si le prezinte
Manifestul datat : Giurgiu, 4/16 august, prin care anunti ci sultanul
pentru achitare]. VEST. R., XIII (1849), p. 89 : Departa-
recunoalte ca legali locotenenia domneasci, pini cind va hotiri asupra mentul din niuntru.
cererilor romineiti inaintate Po:1H. Text roman i francez.

7606 327 (498.1 : 496) 7616 327 (498.1 : 496)


[Se vesteste ca a plecat la Constantinopol o deputatie", [Publicatii de licitatie pentru cele necesare ostirilor oto-
ca sa stiruiasca pe linga Inalta Poarta a se aproba mai manicesti" din tara]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 34,
in grab constitutia"]. VEST. R., XII (1848), p. 234. col. II, 106.

377

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)

7617 327 (498.1 : 496) 7628 327 (498.1 : 496)


[Articol din Gazeta de Stat" a Imperiului otoman, cu [La recomandarea marelui logofit N. Aristarhi, agentul
privire la misurile militare luate de guvernul turc, in urma Tarii Românesti pe linga Poarta otomani, clucerul Meltiad
situatiei din Europa]. JOURN. DE B., I (1849), P. 6-7 : Aristarhi, directorul cancelariei agentiei românesti din Con-
Constantinople 9 Mars. stantinopol, e inaltat la rangul de postelnic]. BULETIN
Se afirmi ci, in urma mitcirilor revolutionare din Europa, gu- G. A., XVIII (1849), p. 326 : Catre Sfatul Administrativ
vernul a lost obligat si ia intinse misuri de precautie. In Tara Extraordinar.
Romlneasci, trupele otomane, trimise pentru potolirea ,tulbuririloe
revolutionare, trebuie si mai rimini, deoarece prezenta lor e in legi- 7629 327 (498.1 : 496)
turi cu ,anumite afaceri importance, care sint pe cale de a fi ter- [Porunca domneasca prin care se instituie o comisie . pen-
minate. tru a organiza mai bine incartiruirea fetelor ostasesti din
amindoul armiile" ce se aflau in tara]. BULETIN G. A.,
7618 327 (498.1 : 496) XVIII (1849), p. 341-342 : Catre Departamentul trebilor
[Se anunta Ca garnizoana otomana care era asezati la din nauntru.
Galati a plecat la Braila, in drum spre $umla]. JURN. DE Sub prezidentia polcovnicului Cunescu.
GALATZ, I (1849), p. 5 : GalatI.
7630 327 (498.1 : 496)
7619 327 (498.1 : 496) Traducerea inaltului Imparatesc Ferman catre Slavirea
[Chiamil Bei, introductor al ambasadorilor, aduce la Sa capugi-basa Salih-Efendi, prin care se orinduieste la
Bucuresti firmanul de numire al domnitorului Barbu Stir- portul Brailel vechil al neguvatorilor supug otomanicest1 ce
bei]. VEST. R., XIII (1849), p. 189-190 : $tiri oficiale. merg i vin acolo. VEST. R., XIII (1849), P. 317.
Text roman ti francez.
7631 327 (498.1 : 496)
7620 327 (498.1 : 496) [Se anunvi ca postelnicul Calliarhi, atasat la agenvia Ta-
Ferman imparatesc. BULETIN G. A., XVIII (1849), ru Romlnesti din Constantinopol, a sosit la Bucuresti, in
p. 241-242 ; VEST. R., XIII (1849), P. 190. 12/24 noiembrie]. JOURN. DE B., I (1849), p. 283 : In-
Ina Ica Poarti confirmi pe Barbu Stirbei ca domn al Tirii Romane lti. terieur.
Calliarhi avea o misiune din partea Portii pentru domnitorul
7621 327 (498.1 : 496) B. Stirbei.
Traducerea Inaltulut ferman imparatesc cltre Domnul
Tani! Romanesti Barbu Dimitrie $tirbei al caruia rang fie 7632 327 (498.1 : 496)
in veci. BULETIN G. A., XVIII (1849), P. 281-282 ; [Se publici stirea ca Fuad Efendi, referendar al Diva-
VEST. R., XIII (1849), p. 209. nului i comisar imperial pentru Principatele Române, a fost
0 noui versiune a firmanului de orinduire a lui B. Stirbei la domnia numit mustechar" al marelui vizir]. JOURN. DE B., I
Tirii Romaneiti, publicat intlia oari cu greteli. In Vest. R., text (1849), p. 299 : Turquie.
roman i francez.
7633 327 (498.1 : 496)
7622 327 (498.1 : 496) [Se anunta Ca noul comisar imparatesc in Principatele
[Firman imparätesc cu privire la exilarea capilor revolu- Dunarene, Ahmet Vefic Efendi, va pleca in curind la postul
viei din 1848]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 252, re- sau]. VEST. R., XIV (1850), P. 14 : Turcia.
publicat in P. 284 ; VEST. R., XIII (1849), nr. 50, p. 199
200, republicat in p. 212. 7634 S. 327 (498.1 496)
Se di ti lista lor.
[Corespondenta din Bucuresti, datata 14 ianuarie, cu pri-
7623 327 (498.1 : 496) vire la recrutarile de crestini indeosebi meseriasi care
se faceau acolo pentru armata turceasca]. G. TRANS.,
[Se anuntl ca, la 21 iunie, a plecat la Constantinopol XIII (1850), p. 24 : Tara Romineasca si Moldavia.
domnitorul Barbu $tirbei]. VEST. R., XIII (1849), p. 202.
Este insotic de bal-boier Gheorghe Filipescu ti de mai multi boieri.
7635 327 (498.1 : 496)
7624 327 (498.1 : 496) [Se anunta sosirea in Bucuresti a comisarului imparatesc
[Se anunta ca domnul Tarii Românesti, Barbu $tirbei, a Fuad Efendi]. VEST. R., XIV (1850), P. 61 : Bucuresti, 24
sosit la Constantinopol]. ALBINA ROM., XXI (1849), P. Fevruarie.
225 : IasiI. Text roman ti francez.

7625 327 (498.1 : 496) 7636 327 (498.1 : 496)


[Stiri despre calatoria domnitorului Barbu $tirbei la Con- [Se vesteste ca a sosit la Giurgiu noul comisar impara-
stantinopol]. VEST. R., XIII (1849), supl. nr. 53, p. 1, 217, tesc Ahmet Vefic Eferuli]. VEST. R., XIV (1850), p. 73 :
225, 229, 233, 241, 245. $tirl din nauntru, 88 : Domnule redactor.
Text roman ti francez. In p. 88, se publicl o scrisoare a unui
7626 327 (498.1 : 496) abonat de la Giurgiu, cu aminunte.
[5tiri i comentarii in legatura cu calatoria lui Barbu
Stirbei la Constantinopol, pentru investitura]. JOURN. 7637 327 (498.1 : 496)
DE B., I (1849), p. 121 : Intérieur, 128 : Intérieur, 133, [Se vesteste ca la 9 martie a sosit in Bucuresti noul co-
col. II, 162, col. I, 165 : Intérieur, 173 : Intérieur. misar imparatesc al tnaltei Porti, Ahmet Vefic Efendi].
VEST. R., XIV (1850), p. 77 : $tirl din nauntru.
7627 327 (498.1 : 496) Text roman ti francez.
[Adresa generalului de divizie Halim Pasa, catre Depar-
tamentul din Launtru, in chestiunea conflictului dintre slu- 7638 327 (498.1 : 496)
gerul Alecu Bontes din Calarasi 6 ceausul turc Onbasa Ha- [$tiri in legatura cu sosirea lui Ahmed Vefic Efendi, noul
san]. JOURN. DE B., I (1849), p. 161-162. comisar imperial otoman pentru Principatele Romine].
Se alituri ti procesul verbal consemnat de autorititile romlnetti JOURN. DE B., II (1850), P. 401 : Intérieur, 405 : Inte-
;i musulmane, in urma audierii celor doi. rieur, 431 : Intérieur.

378

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 497.1)

7639 327 (498.1 : 496) 7650 327 (498.1 : 497.1)


[Se vesteste eh' clerul, minitrii i funcvionarii superiori [Se anunçà cà domnitorul Trii Românesti 1-a convins pe
1-au vizitat pe Fuad Efendi, cu ocazia plecirii sale in Tur- fostul domnitor al Serbiei, Milos Obrenovici, sa-si dea asen-
cia, i i-au exprimat recunostinta pentru interesul arltat la timentul pentru intronarea fiului siu, Mihail]. G. TRANS.,
inibusirea revoluviei in tara]. VEST. R., XIV (1850), p. 93 : II (1839), p. 175 : Serbia.
Bucuresti, 25 Martie. Domnitorul Alexandru Dim. Ghica a avut o Intrevedere cu Milo;
Text romln ;i francez. Obrenovici, 4'n urma 1ntiinç1rilor sosite de la Constantinopol". Mama
printului Mihail va petrece in Tara Romlneasci, pinI la intoarcerea
7640 Gruson, Auguste 327 (498.1 : 496) acestuia de la Constantinopol. Dupi Observatorul Austrian [Oester-
reichischer Beobachter], nr. 302.
Fete donnée en l'honneur de Fuad Effendi par les offi-
ciers de Parmée Ottomane. JOURN. DE B., II (1850), p. 327 (498.1 : 497.1)
409-411 [foiletonl, 413 : Interieur. 7651
Cronica balului. [Domnitorul Alex. Ghica dä slobozenie aghiotantului siu,
maiorul Teodor Popescu II, si poarte sabia daruiti de prin-
7641 327 (498.1 : 496) vul Milos Obrenovici]. BULETIN G. A., VIII (1839),
p. 134, col. I.
Festinul dat la BucurestI in onoarea lul Fuad Efendi.
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 77-78, 85-86. 7652 327 (498.1 : 497.1)
Cu cast pnilej, se face o aroplI prezentare a 4ui Fuad Efendi, la
sfirsitul cireia se mentioneazi : extract din A. Gruson'. [$tiri despre misiunea clminarului Iancu Otetelesanu pe
lingä prinvul domnitor al Serbiei]. \TEST. R., VIII (1844),
7642 327 (498.1 : 496) p. 4 : Serbia.
A fost trimis de acre domnitorul Bibescu, ca sI prezinte urIrile
[Se anunt5. c'a a plecat din Bucuresti maresalul Omer si
ei in locul lui a venit generalul Halim Pasa]. VEST F., sale i clorinta de bunI vecinitate.
XIV (1850), P. 117 : BucurestI, 14 Aprilie. 327 (498.1 : 497.1)
7653
Text roman i francez.
[Se anunt5. cI Iancu Otetelesanu, insIrcinat de domni-
7643 327 (498.1 : 496) torul Tarii Românesti s prezinte printului Caragheorghe-
[Relatare despre solemnitatile cu prilejul plecirii lui vici o scrisoare, a indeplinit indatorirea sa in chipul cel
Omer Pasa din Tara Româneasca]. JOURN. DE B., II mai plicut"]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 37 : Serbia.
(1850), nr. 114, p. 1 : Bucarest, 14/26 Avril. 327 (498.1 : 497.1)
7654
7644 327 (498.1 : 496) [Sosirea in Bucuresti a lui Stoian Simici, trimis al prin-
tului Serbiei]. VEST. R., VIII (1844), p. 114, 118 : Bucu-
[Se vesteste ci sultanul i-a trimis doamnei $tirbei por- resa, 122-123, 154 : Serbia.
tretul sau infrumosevat cu un cerc impodobit cu brilian- Cu un mesaj de prietenie acre domnitorul Gh. Bibescu.
turi"]. VEST. R., XIV (1850), p. 361 : Bucuresti, 1 De-
chemvrie.
7655 327 (498.1 : 497.1)
7645 327 (498.1 : 496) [$tiri despre misiunea lui Stoian Simici in Tara Roma-
[Publicavii ale Departamentului din Niuntru pentru cele neascg si Moldova]. G. TRANS., VIII (1844), p. 143 : Tara
necesare ostirilor turcesti din Tara Romaneasca]. BULE- RomineascI, 179 : Moldavia, 242, col. II : Serbia.
Se afirmi ci Simici prezentat domnitorului Gh. Bibescu o scri-
TIN G. A., XIX (1850), p. 170, col. II, 194, 218, 227, 297, soare autografl a priniului Caragheorghevici, prin care ii mullumelte
434.
pentru felicitirile adresate la urcarea sa pe tronul Serbiei. Aceeali
misiune o are si pentru domnitorul Moldovei.
7646 327 (498.1 : 496)
[Se public 5. data mezatului pentru plata dirilor citre 7656 327 (498.1 : 497.1)
Ina lta Poart5."]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 444 : [Se mentioneazi c prinvul Serbiei Cerne Gheorghe
Departamentul Vistieria Caragheorghe era asteptat la Bucuresti]. CURIERUL
ROM., XVIII (1846), nr. 35, p. 135 : Bucurescl.
Serbia 7657 327 (498.1 : 497.1)
[Se anunvä cä ex-printul Serbiei, Mihail Obrenovici, a
7647 327 (498.1 : 497.1) cIpatat invoirea curtilor Austriei i Rusiei ca si meargi in
[Audienta la domnitor a trimisului extraordinar al prin- Tara Româneasc5, la mosiile familiei sale]. ALBINA ROM.,
cipatului Serbiei]. BULETIN G. A., III (1834), P. 153 : XVIII (1846), p. 290 : Austria.
Bucuresti.
Cavalerul Simici prezind felicitirile gospoclarului Serbiei, Milol, 7658 327 (498.1 : 497.1)
pentru suirea In scaun a lui Al. Ghica. [Se vesteste c guvernul din Belgrad a protestat impo-
triva tnvoirii date de curvile protectoare ca ex-printul Mi-
7648 327 (498.1 : 497.1) hail Obrenovici si se intoarci la mosiile sale din Tara Ro-
[Stiri despre vizita rinvului Milos al Serbiei la Bucu- mâneasca]. G. TRANS., IX (1846), p. 335 : Turcia, 340 :
resti]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 341 : Tara Rona- Viena.
neascl, 345 : Bucuresti ; III (1839-1840), p. 10, 15-16,
77 : Tara Romlneasci ; ALBINA ROM., X (1839), p. 197. 7659 327 (498.1 : 497.1)
[Se anunti cl a sosit in Bucuresti fostul prin; al Ser-
7649 327 (498.1 : 497.1) biei, Mihail Milos Obrenovici, spre vedea mosiile din
[Stini din Bucuresti despre demersurile intreprinse de Mi- Tara Româneasci]. VEST. R., X (1846), p. 325 : Stirl din
los Obrenovici dukI abdicarea sa]. G. TRANS., II (1839), läuntru.
p. 161 : Tara Romaneasci.
Se precizeazi cI, neputind sl mai stea dla moaia sa de ltng8 Bucu- 7660 327 (498.1 : 497.1)
relti", va Intreprinde o cllitorie in Rusia. DupI A[lIgemeinel [Se vesteste ci Milos Obrenovici se afli de citeva zile
Z[eitung]. la Bucuresti]. JOURN. DE B., I (1849), p. 145 : Intérieur.

379

www.dacoromanica.ro
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 42)

7661 327 (498.1 : 497.1) 7669 327 (498.3 : 42)


[Se anuntI ci fostul domn al Serbiei, Milos Obrenovici, [Se anuntà ca Barozzi a fost numit viceconsul al Angliei,
a sosit in Bucuresti i va merge sà viziteze mosiile sale din la Bucuresti]. BULETIN F. 0., II (1834), P. 239 ; ALBI-
Tara Româneascil. VEST. R., XIII (1849), P. 225 : $tirT NA ROM., VVI (1833-1834), nr. 44, p. 177.
oficiale. In locul lui Margarit Papanicolau.

7670 327 (498.3 : 42)


(498.3) MOLDOVA [Se face cunoscut ci postul de dragoman la viceconsula-
tul englez din Iasi a fost ocupat vremelnic de C. Castala-
(498.3 :...) RELATII POLITICE $1 DIPLOMATICE nin]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 267 : Marile Post. Se-
CU DIFERITE TARI cretarl de Stat.

7662 327 (498.3) 7671 327 (498.3 : 42)


[Articol in carc se arati importanta picii de la Adriano- [Se face cunoscut ci Grigorie Botan a fost numit drago-
pol pentru Moldova]. ALBINA ROM., I (1829), P. 231 man la viceconsulatul englez din Iasi]. BULETIN F. 0., II
232. (1834), p. 375 : Marile Postelnic Secretari de Stat.
7663 327 (498.3) 7672 327 (498.3 : 42)
[Se anuntà a la 3 mai a plecat in strlidatate domnito- [Se anunta" ck Lowy, rinduit a fi aghent britanicesc la
rul M. Sturza, fiind insotit de log. Sturza si de spltarul Bucuresti", a trecut la 12 decembrie pe la Iasi, in drum
Tissot]. ALBINA ROM., XIII (1842), P. 141 : Iasa. spre Londra]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 409.
7664 327 (498.3) Se adaugi : .insotit fiind de un curier turcesc, venind de la
[Stiri despre calltoria in strlinItate a domnitorului Mol- Constantinopol".
dovei, Mihail Sturze]. G. TRANS., V (1842), p. 101-102 :
Moldavia. 7673 327 (487.3 : 42)
La 15 mai, sosise la Berlin. [Se anuntsa el Robert Gilrnur Colquhoun, consul general
al Marii Britanii, a sosit la 28 aprilie la Iasi]. ALBINA
7665 327 (498.2) ROM., VII (1835), p. 127 : Esa.
[$tiri corespondente in leglturi cu micrite politice
i
din Moldova si situatia internationali a acestui Principat]. 7674 327 (498.3 : 42)
G. TRANS., XI (1848), P. 124-126 si 129-130 : Molda- [Gardner, Consulul Marii Britanii din Moldova, a in-
via, 134 : Tara Romlneasci si Moldavia, 138, col. II : stiintat Secretariatul de Stat c5. Grigorie Mingardo a fost
139-140 : Moldavia, 167-168, 171-172, 176 : Moldova, numit dragoman la acest consulat]. BULETIN F. 0., IV
177-178 : Terorismul stilin in Moldovo-Romlnia, 212 : (1836), nr. 68, P. 451 : Secretariatul de Stat.
lag, 219-220, 226-227 : Tara Romaneasci si Moldova,
235, col. I, 235-236, 253 : Tara Romineasci si Moldova,
258 : Iasi, 16/28 Julie, 300 : Iaii, in 1 Septemvr. c.n., 319 7675 327 (498.3 : 42)
320 : Tara RomIneasel si Moldova. [Se face cunoscut c5. Charles Cunningham a fost numit
viceconsul englez la Galati, in locul lui Jesi" Jesse]. BU-
7666 327 (498.2) LETIN F. 0., IV (1836), p. 479 : Marele Postelnic Secre-
[Sosirea comisarilor imperiali, Duhamel i Fuad Efendi, tar! de Stat.
la Iai, primirea lor oficiali i audienta la domnitorul Gr.
Ghica]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), P. 29 : Novitale 7676 327 (498.3 : 42)
din nauntru. [Viceconsulatul englez din Galati a serbat la 16 iunie
ziva incorodirii reginei Victoria]. ALBINA ROM., IX
(1838), p. 210.
(498.3 :...) RELATII POLITICE $1 DIPLQMATICE CU : Seara, a fost la casinur oratului .un bal serSlucit".
ANGLIA, GERMANIA, PRUSIA, AUSTRIA, FRANTA,
ITALIA, RUSIA, DANEMARCA, OLANDA, GRECIA, 7677 327 (498.3 : 42)
TURCIA, SERBIA, STATELE UNITE [Se face cunoscut cä Filip Truchi a fost numit secretar
al consulatului Marii Britanii, in Moldova]. ALBINA
Vezi i : 929.71 Decoratii. Distinctii ROM., IX (1838), p. 321 : 41.
Tot aci, se anunti ci Constantin Pauli a fost numit dragoman al
Anglia acestui consulat.

7667 327 (498.3 : 42) 7678 327 (498.3 : 42)


[Se face cunoscut cä viceconsulul Spiridon Britzis, de la [Se face cunoscut a Luis Deici Louis Deischi a fost
agentia britanici din Galati, va pleca in Grecia i cl toti numit cancelier" la consulatul Marii Britanii din Iasi].
supusii englezi care au ceva impotriva lui sint invitati sà ALBINA ROM., IX (1838), p. 400 : Esi!.
instiinteze age:10a britaniel din Bucuresti, in termen de trei
luni]. ALBINA ROM., III (1831), P. 169 §i supl. la nr. 44, 7679 327 (498.3 : 42)
P. 1.
Teat in limba romlni ti gread. [Se anuntä c5. I. Gardner, consulul Angliei la Iasi, va
pleca in concediu 6 va fi suplinit de Diez]. BULETIN F.
7668 327 (498.3 : 42) 0., VII (1839) P. 9 : Marele Post. Secretar de Stat ; AL-
[Agentul britanic la Bucuresti, Blutte, face cunoscut Se- BINA ROM., X (1839), P. 5 : Esil.
cretariatului de Stat din Moldova 1ocalitile unde vor func-
tiona in viitor stIrostii i viceconsulate engleze]. BULETIN 7680 327 (498.3 : 42)
F. 0., II (1834), p. 219 : Marile Post. Secretar de Stat. [Se face cunoscut cI Grigorie Mingardo a fost numit
Vor functiona stirostii in oratele : Bototani i Foctani impreunI cu dragoman la consulatul britanic din Iasi]. ALBINA ROM.,
Tecuciul, iar viceconsufate la Iai i Galati. XI (1840), p. 335 : Esil.

380

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 42) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 431)

7681 327 (498.3 : 42) 7694 327 (498.3 : 431)


[Se anunta ca Mingardo s-a retras din postul de drago- [Se anunta ca locotenentul Kuch a fost numit viceconsul
man de la consulatul englez din Ia li]. ALBINA ROM., al Prusiei, la Ia.0]. BULETIN F. 0., (1833), p. 85 : Ofitia
XII (1841), p. 53 : E;ii. D. Vice Prezident catrà Sfat.
7682 327 (498.3 : 42) 7695 327 (4983 : 431)
[Se face cunoscut ca Grigorie Mingardo a fost numit [Se face cunoscut ca. viceconsulul Prusiei, Kuch, va pleca
cantelar §i dragoman" la consulatul britanic din Ia.0]. AL- in concediu i ca va fi suplinit de Gal]. BULETIN F. 0.,
BINA ROM., XIII (1842), p. 133 : Eii ; C. DE AVIS, III (1835), p. 116 : Marele Postelnic Secretarl de Stat.
VI (1842), p. 145 : Moldavia.
7696 327 (498.3 : 431)
7683 327 (498.3 : 42) [Se face cunoscut ca viceconsulul Prusiei, Kuch, s-a in-
[Se face cunoscut ca Grigorie Mingardo nu mai ocupa tors la postul eau]. BULETIN F. 0., III (1835), nr. 77,
postul de dragoman la consulatul englez din Ia0]. BULE- p. 396 : Marele Post. Secretar de Stat.
TIN F. 0., XI (1843), p. 89 : Mare le Postelnic Secretailu
de Stat. 7697 327 (498.3 : 431)
[Se face cunoscut ca L. Kuch a fost numit consul al Pru-
7684 327 (498.3 : 42) siei la Ia0]. BULETIN F. 0., IV (1836), nr. 41, p. 343 :
[Se anunta c5. consulul Marii Britanii la Iai, Gardner, Marele Post. Secretari de Stat.
a plecat la Galati]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 270. El a fosc viceconsul al Prusiei, la Iasi.

7685 327 (498.3 : 42) 7698 327 (498.3 : 431)


[Se anunta ca Samuel Gardner, Consului Marii Britanii [Se face cunoscut ca I. Kraus a fost numit viceconsul al
la Ia s-a intors din calatoria facuta la Galati]. ALBINA Prusiei la Galati]. BULETIN F. 0., V (1837), nr. 43,
ROM., XV (1843), p. 277 : 141. p. 177 : Marele Postelnic Secretar de Stat ; ALBINA ROM.,
VIII (1837), p. 195 : IgiI.
7686 327 (498.3 : 42)
[Notita despre apropiata calatorie la 12.0 a consulului 7699 327 (498.3 : 431)
Angliei in Bucurelti, Colquhoun]. G. TRANS., VII (1844), [Se anunta ca Gheorghe Popovici a fost numit dragoman
p. 95 : Moldavia. la consulatul Prusiei din Ia.0]. BULETIN F. 0., VI (1838),
p. 371 : Marele Postelnic Secretar de Stat ; ALBINA ROM.,
7687 327 (498.3 : 42) IX (1838), p. 390 : E01.
[Corespondenta din Botopni, datata 3 aprilie, cu pri-
vire la un incident intre ispravnicul A.M. ;i agentul consu- 7700 327 (498.3 : 431)
lar englez, Cesar Scotto]. G. TRANS., VII (1844), p. 114 ; [Se face cunoscut ca viceconsulul Prusiei din Galati,
Moldavia. Kraus, a fost eliberat din acest post ;i ca supu;ii prusieni
vor sta, in viitor, sub supravegherea viceconsulatului rus din
7688 327 (498.3 : 42) Galati]. ALBINA ROM., X (1839), p. 247 : E1iI.
[Se anunta ca a sosit la Iai Colquhoun, consulul general 7701 327 (498.3 : 431)
britanic in cele doua Principate, venind de la Bucure;ti].
ALBINA ROM., XVI (1844), p. 145 : Ia01. [Se face cunoscut ca Stiurt Stiirz a fost insarcinat
cu conducerea viceconsulatului Prusiei din Galati, in locul
7689 327 (498.3 : 42) lui Kraus]. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 313 : Marele
Postelnic Secretarlii de Stat.
[Se veste;te ca Colquhoun, consulul general britanic din
Bucure;ti, a sosit la Ia0, in 8/20 mai]. G. TRANS., VII 7702 327 (498.3 : 431)
(1844), p. 179 : Moldavia.
[Dimitrie Xenopol e numit dragoman la consulatul era-
7690 327 (498.3 : 42) iesc al Prusiei din Ia0]. ALBINA ROM., XIII (1842),
p. 369 : 141.
[Se anunta cl Colquhoun, consulul general al Marii Bri-
tanii in Tara Româneasca, a plecat la 1 iunie din Ia0, spre
Bucuregi]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 174. 7703 327 (498.3 : 431)
[Se face cunoscut ca. Dimitrie Cleobul a fost numit dra-
7691 327 (498.3 : 42) goman la consulatul general al Prusiei din IaIi]. ALBINA
[Se anunta ca doctorul de legi Gherasim Pana a fost ROM., XV (1843), p. 93 : Iaqii.
numit cantiler i asesor" al consulatului britanic din Ia0].
BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 42 : Secretariatul de Stat ; 7704 327 (498.3 : 431)
ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 30. [Se anunta ca Neigebaur, numit consul general al Pru-
siei in cele doua Principate, 0-a luat postul in primire].
BULETIN F. 0., XI (1843), p. 89 : Marele Postelnic Se-
Germania. Prusia creturiii de Stat.
7705 327 (498.3 : 431)
7692 327 (498.3 : 43) [Scurt comentariu la sosirea in Ia0, in 14 martie, a
[Se anunta ca toti supu;ii regatului Hanovra i ai duca- noului consul general al Prusiei, cavalerul de Neigebaur].
tului de Oldenburg, aflatori in Moldova, vor sta sub pro- G. TRANS., VI (1843), p. 102 : Moldavia.
tectia c.c. agentii]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 363 :
Secretariatul de Stat. 7706 327 (498.3 : 431)
[Se anunç ca Neigebaur, consulul general al Prusiei in
7693 327 (498.3 : 43) cele doua Principate, va pleca la Galati 0 Bucure;ti, ;i pina
[Consulatul grec din Ia0 ia sub a sa protectie pe toti la intoarcerea sa va fi suplinit de doctorul Cihac]. BULE-
supu;ii bavarezi din Moldova]. BULETIN F. 0., XIII TIN F. 0., XI (1843), p. 117 : Marele Postelnic SecretarIu
(1845), p. 413 : ALBINA ROM., XVII (1845), p. 309. de Stat ; ALBINA ROM., XV (1843), p. 113 : Iasi!.

381

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 431) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 431)

7707 327 (498.3 : 431) 7720 327 (498.3 : 431)


[Se face cunoscut ca Hristea Tdandafilovici a fost numit [Se face cunoscut ca Eusebius Vedeke, consulul Prusiei
dragoman al consulatului general al Prusiei, in locul lui la Galati, va pleca la ba'i pentru douà luni si cä va fi supli-
Xenopol, demisionat]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 117 : nit de cantelerul" Vilhelm Bikenbach]. BULETIN F. 0.,
Mare le Postelnic Secretariii de Stat ; ALBINA ROM., XV XIII (1845), p. 285 : Secretariatul de Stat.
(1843), p. 117 : 141.
7721 327 (498.3 : 431)
7708 327 (498.3 : 431) [Se face cunoscut ca. Neigebaur, consul general al Pru-
[Se anunfa ca Neigebaur, consulul general al Prusiei, s-a siei in Moldova si Tara RomAneasca, va pleca in concediu
intors la Iasi, din calatoria ficuti la Bucuresti]. ALBINA de trei luni, la Neapole, si a consulul Rusiei la Iasi, Kot-
ROM., XV (1843), p. 129 : Iasii. zebue, a fost insarcinat cu girarea consulatului Prusiei].
BULETIN F. 0., XIII (1845), p. 357 : Secretariatul de
327 (498.3 : 431) Stat ; ALBINA ROM., XVII (1845), p. 286.
7709
[Se face cunoscut ca consulul general al Prusiei, Neige- 7722 327 (498.3 : 431)
baur, s-a intors din calatorie si si-a luat postul in primire]. [Se anunta a asesorul de regenta Loos a fost insArcinat
BULETIN F. 0., XI (1843), p. 163 : Marele Postelnic Se- provizoriu cu conducerea consulatului Prusiei din Iasi].
cretaria de Stat. BULETIN F. 0., XIII (1845), p. 465 : Secretariatul de
Stat.
7710 327 (498.3 : 431)
[Se anuntl ca consilierul Neigebaur, consulul general al 7723 327 (498.3 : 431)
Prusiei, a plecat la 4 octombrie la Bucuresti]. ALBINA [Se face cunoscut a Grigorie Ivanovici Lucescu a fost
ROM., XV (1843), p. 313 : IasiI. numit dragoman la consulatul Prusiei din Iasi]. BULETIN
F. 0., XIII (1845), p. 485 : Secretariatul de Stat.
7711 327 (498.3 : 431)
[Se anunta. ca Neigebaur, consul general al Prusiei in 7724 327 (498.3 : 431)
Principatele Romine, s-a intors din calltoria intreprinsa [Se face cunoscut ca baronul de Richthofen a fost numit
in Bucuresti]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 341 : Iasi!. consul general al Prusiei in cele doua Principate]. BULE-
TIN F. 0., XIV (1846), p. 579 : Secretariatul de Stat.
7712 327 (498.3 : 431) 7725 327 (498.3 : 431)
[Se face cunoscut ca Emanoil Reno a fost numit drago- [Se anuntä ca la 11 noiembrie a sosit la Iasi baronul
man la consulatul general al Prusiei din Iasi]. BULETIN Richthofen, consul general al Prusiei in cele doul Prin-
F. 0., XI (1843), p. 433 : Secretarietul de Stat. cipate]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 337 : WI.
In locul lui Cristof Triandafilovici.
7726 327 (498.3 : 431)
7713 327 (498.3 : 431) [Se anunta cl a sosit la Iasi baronul C. Sachelarie, con-
[Se anunta ca. Neigebaur, consulul general al Prusiei in sulul Prusiei in Tara Româneasca]. ALBINA ROM., XIX
cele doua Principate, va pleca la Wile din Mehadia si va (1847), p. 261 : 14'1.
fi suplinit de canceleristul Napoleon Irzichievici]. BULE- 327 (498.3 : 431)
TIN F. 0., XII (1844), p. 214. 7727
[Se face cunoscut ca dragomanul consulatului Prusiei din
7714 317 (498.3 : 431) Iasi, Lucescu s-a imbolnavit si este suplinit de secretarul
consulatului Frantei, Castaing, cu aprobarea sefului siu].
[$tiri despre calkoria prin Transilvania intreprinsa de BULETIN F. 0., XV (1847), p. 579 : Secretariatul de
Neigebaur, consulul Prusiei in Moldova]. G. TRANS., VII Stat.
(1844), p. 221, col. II.
7728 327 (498.3 : 431)
7715 327 (498.3 : 431) [Se face cunoscut ci, Grigorie Ivanovici Lucescul conte-
[Se anunfa ea Neigebaur, consulul general al Prusiei in nind cu totul functiei sale de dragoman' la consulatul Pru-
ambele Principate, s-a intors de la bai si si-a reluat acti- siei, acest post a fost incredintat provizoriu secretarului
vitatea]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 291 : Secreta- consulatului francez]. ALBINA ROM., XIX (1847), nr.
riatul de Stat. 102, p. 419 [gresit : 369] : Iasii.
7729 327 (498.3 : 431)
7716 327 (498.3 : 431)
[Se anunta ca König a fost numit secretar la consulatul
[Sosirea noului consul al Prusiei, Vedeke, la Galati]. AL- Prusiei din Iasi, in locul lui Loos]. BULETIN F. 0., XV
BINA ROM., XVI (1844), p. 309. (1847), p. 495 : Secretariatul de Stat.
7717 327 (498.3 : 431) 7730 327 (498.3 : 431)
[Se vesteste ca la Galati a venit noul consul al Prusiei, [Se face cunoscut ca consulul general al Prusiei va pleca
consilierul intim de stat von Vedeke]. G. TRANS., VII la Bucuresti si va fi suplinit de camelaristul" Konig]. BU-
(1844), p. 299, col. I. LETIN F. 0., XV (1847), p. 531 : Secretariatul de Stat.
7731 327 (498.3 : 431)
7718 327 (498.3 : 431)
[Regele Prusiei il decoreaza pe consulul Austriei la Ga-
[Se face cunoscut ca baronul Sachelarie, consulul Prusiei lati, cu ordinul Vulturul Rosu, cl. III, pentru zelul aratat in
in Tara Româneasca, intorcindu-se de la Berlin, a petrecut conducerea provizorie a consulatului Prusiei la Galati]. AL-
citeva zile la Iasi, de unde la 22 noiembrie a plecat spre BINA ROM., XX (1848), p. 38 : Prusia.
Bucuresti]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 381 : WI.
7732 327 (498.3 : 431)
7719 327 (498.3 : 431) [Se face cunoscut ca consulul general al Prusiei va lipsi
[Se anunta ca Eusebius Vedeke a fost recunoscut de sul- din Iasi citeva saptamini si va fi suplinit de cantelierul"
tan consul al Prusiei, la Galati]. BULETIN F. 0., XIII Kiinig]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 121 : Secreta-
(1845), p. 5 : Secretariatul de Stat. riatui de Stat.

38Z

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 431) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 436)

7733 327 (498.3 : 431) Austria


[Se anunt 5. cIconsulul general al Prusiei la Iasi, baro-
nul Richthofen, va pleca in concediu i va fi inlocuit de 7745 327 (498.3 : 436)
consulul Loos]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 237 : Se- [Viceprezidentul din Iasi aduce la cunostinta Sfatului
cretariatul de Stat. Administrativ ca Friedrich Wallenburg a fost numit agent
al Austriei in Moldova]. ALBINA ROM., IV (1832), p.
7734 327 (498.3 : 431) 349 : Esit.
[Se anunc5. cà Loos, girant al consulatului general al Pru-
siei la lasi, a coborit steagul german, care flutura pe casa 7746 327 (498.3 : 436)
consulatului, si a inältat steagul prusian indatl ce a aflat [Numirea lui Atanasevici Atanascovici in postul
de revolutia din Viena]. BUCOV., I (1848), p. 19, col. I : de viceconsul al Austriei, la Galati]. ALBINA ROM., V
lash, 4 oct. VI (1833-1834), p. 55.
7735 327 (498.3 : 431) 7747 327 (498.3 : 436)
[Se face cunoscut câ Cristachi Ionesco a fost numit vre- [Se anuntà ca' Wallenburg, agentul Austriei, a sosit la
melnic dragoman la consulatul Prusiei din Iasi]. BULETIN Iasi, la 15 februarie 1834, intorcindu-se din alätoria ficuti
F. 0., XVI (1848), p. 341 : Secretariatul de Stat. la Viena]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 85 :
41.
7736 327 (498.3 : 431)
[Se anuntà 61 Gal a fost insárcinat vremelnic cu inda- 7748 327 (498.3 : 436)
toririle de dragoman, la consulatul Prusiei din Iasi, in locul [Slrbitorirea la Iasi a diferitelor zile aniversare ale fa-
lui Cristachi Zanesco, care s-a retras]. BULETIN F. 0., miliei imperiale austriece]. ALBINA ROM., VVI (1833
XVII (1849), p. 34 : Secretariatul de Stat. 1834), P. 67, 229, 289.
Cind a fost numit, era trecut Ionesco.
7749 327 (498.3 : 436)
7737 327 (498.3 : 431) Yns'imnare de natia descrierea personalä a urmItorilor
i
[Se anunç cä consulatul general al Prusiei 1-a numit pe soldatt de cinul de jos din armia Austriel, carit au fugit in
Metzger ca delegat al sItt in tinutul Bac Iti]. GAZ. DE 31 Mat 1832. BULETIN F. 0., II (1834), p. 286.
MOLD., XXII (1850), p. 62.
7750 327 (498.3 : 436)
7738 327 (498.3 : 431) La 27 noiembrie 1834, domnitorul M. Sturza 1-a primit
[Loos a fost numit consul al Prusiei la Iasi]. BULETIN in audienti solemnI pe cavalerul de Wallenburg, agent al
F. 0.. XVIII (1850), p. 198 : Secretariatul de Star ; GAZ. Austriei la Iasi]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 437-438 ;
DE MOLD., XXII (1850), p. 130. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 329 : Novitale
Loos girase consulatul Prusiei din Iasi, pint atunci. de curte.
Se publict cuvintarea rostiti de agentul austriac i rispunsul dom-
7739 327 (498.3 : 431) nitorului.
[Se face cunoscut c König, care a girat timp de doi ani 7751 327 (498.3 : 436)
consulatul Prusiei din Bucuresti, a fost numit consul la Ga-
lati]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 198 : Secretariatul [Se face cunoscut c comisul Dimitrie Sirghievici a fost
de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), P. 129-130. numit staroste al Austriei, la Botosani si BULE-
TIN F. 0., III (1835), p. 9 : Marile Postelnk Secretart de
7740 327 (498.3 : 431) Stat.
Este numit in locul lui Gheorghias.
[Se face cunoscut cl baronul de Meusebach, consulul ge-
neral al Prusiei in cele doul Principate, a prezentat dom- 7752 327 (498.3 : 436)
nitorului Moldovei scrisorile sale de acreditare]. GAZ. DE
MOLD., XXII (1850), p. 178. [La Iasi, se va oficia in biserica catolic a. un serviciu reli-
gios pentru pomenirea impIratului Francisc I al Austriei].
7741 327 (498.3 : 431) ALBINA ROM., VII (1835), nr. 19, p. 67.
[Baronul de Meusebach, consulul general al Prusiei in 7753 327 (498.3 : 436)
cele dota Principate, prezina domnitorului Moldovei bera- [Pomenirea gposatului impIrat al Austriei, Francisc I,
tul referitor la numirea lui Loos in postul de consul al la biserica catolici din Iasi]. ALBINA ROM., VII (1835),
Prusiei la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 178. nr. 20, p. 71 : Esil.
7742
A avut loc in fata autorititilor din Iasi, a corpului consular si a
327 (498.3 : 431) supusilar austrieci. Capelmaistrul Herfner a executat un frumos
[Baronul de Meusebach, consulul general al Prusiei in oratorio, alcituit de acest compozitor".
cele doui Principate, a prezentat domnitorului Moldovei
beratul referitor la numirea lui König in postul de consul 7754 327 (498.3 : 436)
al Prusiei la Galati]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), [Dimitri Atanascovici e inaintat consul al Austriei la
p. 178. Galati]. ALBINA ROM., VII (1835), P. 163.
Pint acum era viceconsul la Galati.
7743 327 (498.3 : 431)
[Se face cunoscut cL baronul de Meusebach, consul gene- 7755 327 (498.3 : 436)
ral al Prusiei in cele dota Principate, a pärisit la 19 iunie [Se face cunoscut cl Wallenburg, agentul Austriei la Iasi,
capitala Moldovei, spre a merge la Bucuresti]. GAZ. DE va pleca la bi la Odesa si va fi suplinit de secretarul
MOLD., XXII (1850), p. 181 : Novitale din nIuntru. agentiei]. BULETIN F. 0., III (1835), p. 183.
7744 327 (498.3 : 431) 7756 327 (498.3 : 436)
[Se anuna c baronul Meusebach, agent si consul general [Se face cunoscut cl agentul Austriei din Moldova, Frie-
al Prusiei in Principatele Romlne, a piräsit capitala Mol- drich de Wallenburg, va pleca in concediu de 3 luni i va
dovei spre a merge la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXII fi suplinit de Schweiger Dirnstein]. BULETIN F. 0., IV
(1850), p. 328-329. (1836), nr. 38, p. 321 : Marele Post. Secretart de Stat.

383

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 436)

7757 327 (498.3 : 436) 7770 327 (498.3 : 436)


[Ambasadorul Austriei la Constantinopol, baronul Stiirmer, [Se anuntl c5.' agentul c.c. Eisenbach s-a Tutors din el-
in drum de la Viena la Constantinopol, a trecut pe la lltoria facutà la CernIuti]. ALBINA ROM., XV (1843),
Galati, unde a fost primit de autoritätile locale cu cinstea p. 217 : 141.
cuveniti rangului site]. ALBINA ROM., IX (1838),
p. 338 : Esii. 7771 327 (498.3 : 436)
[Se anuntI c5. Iosef von Dvorjak a fost numit cantelier"
7758 327 (498.3 : 436) la consulatul Austriei din Iasi, in locul lui Gheorghe von
[Ziva onomasticà a imparatului Ferdinand I al Austriei, Zota]. BULETIN F. 0., XIII (1845), p. 341 : Secreta-
serbati la Iasi]. ALBINA ROM., X (1839), p. 157 : 4I. riatul de Stat.
A avut kc un tedeum la biserica catolicl, In prezenta corpului
consular, iar agentul Wallenburg a dat un prinz strilucie. 7772 327 (498.3 : 436)
[Se vesteste cI agentul c.c. va pleca la Viena si va fi
7759 327 (498.3 : 436) suplinit de secretarul Iosef Dvorjak]. BULETIN F. 0., XIV
(1846), p. 181 : Secretariatul de Stat.
[Se anunt5. ea fostul consul la Galati, Atanascovici, este
numit consul al Austriei, la Belgrad]. ALBINA ROM., X 7773 327 (498.3 : 436)
(1839), p. 158 : Austria.
[Consulul Austriei la Iasi, Eisenbach, a plecat, intr-un
concediu de patru luni, la Viena]. ALBINA ROM., XVIII
7760 327 (498.3 : 436) (1846), p. 142.
[Se anuntl c5, in locul lui Atanascovici, consulul Austriei
la Galati, a fost numit provizoriu Huber, fostul secretar 7774 327 (498.3 : 436)
la consulatul din Odesa]. BULETIN F. 0., VII (1839), [Se face cunoscut c5.' Huber, consulul Austniei la Galati,
p. 217 : Marele Post. Secretar de Stat ; ALBINA ROM., dupl ce a petrecut citeva zile la Iasi, s-a 'Tutors la postul
X (1839), p. 217 : Esii. sIu]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 261 : 141.
7761 327 (498.3 : 436) 7775 327 (498.3 : 436)
[Se face cunoscut a la Suceava a fost numit, ca sta- [Se anuntà c'a Eisenbach, agentul Austriei, s-a Tutors la
roste al supusilor austrieci, Costachi Balomir, in locul ti- 25 octombrie din concediu]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
posatului Simion Balomir]. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 317 : IasiI.
p. 357 : Marele Postelnic Secretariii de Stat.
7776 327 (498.3 : 436)
7762 327 (498.3 : 436) [Se face cunoscut a impgratul Austriei a hIrizit dra-
[Se face cunoscut ci Huber a fost numit consul al Austriei gomanului agentiei imparltesti din Iasi, Const. Rosolimo,
la Galati]. ALBINA ROM., X (1839), p. 299 : Esil. medalia de aur pentru merit", pentru indelungatele slujbe,
pline de rivra]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 101 : lash.
7763 327 (498.3 : 436)
7777 327 (498.3 : 436)
[Ziva onomasticà a impIratului Austriei s-a serbat la
Iasi printr-un tedeum in biserica catolick in prezenta con- [Se anunta" ci Eisenbach, agentul Austriei, plecind in
sulilor si a mernbrilor guvernului]. ALBINA ROM., XI concediu la Viena, I-a insircinat pe secretarul siu Iosef
(1840), p. 159 : EsiI. Dvorjak cu ocIrmuirea pricinilor c.c. agentii"]. BULETIN
F. 0., XV (1847), p. 193 : Secretariatul de Stat.
7764 327 (498.3 : 436) 7778 327 (498.3 : 436)
[Despre vizita domnitorului M. Sturza in Bucovina]. [Se anunti ci s-a intors la Iasi consulul Austriei in Mol-
ALBINA ROM., XII (1841), nr. 60, p. 145-146 : Esii. dova, Eisenbach]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 315 :
Iasil.
7765 327 (498.3 : 436)
[Se anuntI cl agentul Austriei Wallenburg va pleca in 7779 327 (498.3 : 436)
concediu de trei luni, la Viena, ;i in lipsi va fi suplinit de [Cu ocazia zilei onomastice a implratului Austriei, care
Gheorghe Zota]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 216 : s-a serbat la Iasi printr-un tedeum si o primire la agentie,
Marele Post. Secretariii de Stat ; ALBINA ROM., XII s-a inIltat in localul agentiei pavilionul Germaniei, adoptat
(1841), p. 147 : 41. si de guvernul austriac]. ALBINA ROM., XX (1848),
p. 159 : 141, 172 : Erata.
7766 327 (498.3 : 436) Cu acest prilej s-a ducat un imn scris de Frans Arnold si pus pe
[Se vesteste la 24 ianuarie a sosit ila Bucuresti, Ye-
ck. note de Flechtenmacher.
nind de la Constantinopol, agentul Austriei la Iasi, August
de Eisenbach]. C. DE AVIS, VI 1(1842), p. 25 : StirI din 7780 327 (498.3 : 436)
läuntru. [Se anuntl ea. Jamboa" a fost numit secretar al cance-
lariei agentiei austriece din Iasi]. BULETIN F. 0., XVI
7767 327 (498.3 : 436) (1848), p. 189-190 : Secretariatul de Stat.
[Se anuntl sosirea la Iasi a noului agent al Austriei, 7781 327 (498.3 : 436)
August de Eisenbach]. BULETIN F. 0., X (1842), p. 49 :
Marele Post. Secretariii de Stat ; ALBINA ROM., XIII [Nota consulului Austriei, Eisenbach, cltre Secretariatul
(1842), p. 41 : lash. de Stat, prin care face cunoscut ca.' dragomanul acestui
consulat, Constantin Rosolimo, a iesit .1a pensie si cl in
7768 327 (498.3 : 436)
locul lui a fost numit Alexandru Savul]. BULETIN F. 0.,
XVI (1848), p. 285.
[Se anunti plecarea domnitorului Moldovei, Mihail Sturza,
in Austria]. G. TRANS., V (1842], p. 79 : Moldavia. 7782 327 (498.3 : 436)
[Se anuntl ca Alexa.ndru Savul a fost numit dragoman
7769 327 (498.3 : 436) la agentia austriacl din Iasi, in locul lui Constantin Roso-
[Se anuntI c5. agentul c.c. Eisenbach a plecat, cu familia limo, care a iesit la pensie]. ALBINA ROM., XX (1848),
sa, in Bucovina]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 209 : Iasil. p. 281 : 141 ; BUCOV., I (1848), supl. la nr. 6, p. 2 : lap.

384

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)

7783 327 (498.3 : 436) 7793 327 (498.3 : 436)


Mihail Sturza i Agentia austriaca. BUCOV., I (1848), [Se anunta c Eisenbach, consul general al Austriei la
p. 10. va pleca in concediu la Viena si va fi suplinit de
Despre cenflictul ivit 1ntre agentia austriaci fi domnul Moldovei, cantelarul" Carl Dragorici]. BULETIN F. 0., XVIII
privitor la incartiruirea ostilor rusesti in casele supusilor strgini. In (1850), p. 225 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 214.
urma acestui conflict, relatiile dintre agentia austriad fi guvernul
Moldovei au fost Intrerupte. 7794 327 (498.3 : 436)
7784 327 (498.3 : 436)
[Numirea lui Paul Kernbach in postul de al doilea dra-
goman la consulatul general al Austriei din Iasi]. BULETIN
[Se face cunoscut c agentul Austriei, Eisenbach, va pleca F. 0., XVIII (1850), p. 161 : Secretariatul de Stat.
in concediu la Viena i agentia din Iasi va fi condusi de
Iosef Dvorjak, viceconsul al Austriei la Braila]. BULETIN 7795 327 (498.3 : 436)
F. 0., XVII (1849), p. 137 : Secretariatul de Stat ; ALBINA [Se face cunoscut ca Ferdinand Mezger a fost numit sta-
ROM., XXI (1849), p. 127 : Iasil. roste al Austriei, in tinuturile Bacau si Roman, in locul
contelui Neuhaus]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 208 :
7785 327 (498.3 : 436) Secretariatul de Stat.
[Se anuntl ca Popson, starostele agentiei austriece pentru
judetele Putna i Tecuci, si-a dat demisia i in locul lui a 7796 327 (498.3 : 436)
fost numit Caetan Caetanovici]. BULETIN F. 0., XVII [Alexandru Gorazdovski a fost numit staroste al Austriei,
(1849), p. 231 ; ALBINA ROM., XXI (1849), p. 242. in tinuturile Vaslui i Husi, in locul lui $tefan Popovicil.
7786 327 (498.3 : 436)
BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 237 : Secretariatul de
Stat ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 225.
[Se anunta reorganizarea agentiilor austriece din Iasi si
Bucuresti, pe baza unor principii care vor intari relatiile 7797 327 (498.3 : 436)
cornerciale 6 industriale ale Austriei cu Moldova 6 Tara [Se anunta c Eisenbach, agentul i consulul general al
Romaneasca]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 359-360 : Austriei in Moldova, s-a intors la 30 septembrie la Iasi].
Austria. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 312 ; ZIMBRUL, I
In viitor, agentii din Iasi si Sucuresti vor purta numele de agent (1850), p. 111.
imperial si consul general. Consilierul de Laurin a fost numit agent
imperial si consul general la Bucuresti, in locul lui Timoni, care iese 7798 327 (498.3 : 436)
la pensie. La Iasi, rimine Eisenbach cu titlul de agent imperial si
consul general. De asemenea, se vor reorganiza ;i starostiile. [Consulatul Austriei din Galati invita pe supusii aus-
trieni" sà participe la slujba religioasi din biserica catolica,
7787 327 (498.3 : 436) unde se va sarbatori ziva imparatului Francisc Iosif]. JURN.
Masuri pentru protectia negotului Austriel in printipatele DE GALATZ, I (1850), p. 346 : Instiintare.
Danubiene. JURN. DE GALATZ, I (1849), p. 26-27 : Isaleste A. Chiari.
Austria.
Este vorba de reorganizarea agen;iilor implrItesti. La Bucuresti, 7799 327 (498.3 : 436)
este numit ca agent gi consul general consilierul Laurin, iar la Iasi [Carl Dragorici este nurnit in postul de cantelar" la
rimine agent Eisenbach. c.c. agentie si consul general la Iasi]. BULETIN F. 0.,
XVIII (1850), p. 387 : Secretariatul de Stat.
7788 327 (498.3 : 436)
[Se anunta ca a soak la 13 noiembrie, la Iasi, agentul 7800 327 (498.3 : 436)
ji consulul general al Austriei, Eisenbach]. BULETIN F. 0., [Se anunta ca doctorul Ignat von Diaconovici a fost
XVII (1849), p. 391 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM., numit staroste al Austriei, in judetul Falticeni]. GAZ. DE
XXI (1849), p. 385 : Iasii. MOLD., XXII (1850), p. 377 : Novitale din niuntru.
7789 327 (498.3 : 436) 7801 327 (498.3 : 436)
[Se anunti ca Scheffer, atalat la consulatul Austriei din [Age:10a c.c. incredinteaza doctorului Ignat von Diaco-
Moldova, a fost mutat, in aceeasi calitate, la internuntiatura novici postul starostiei din judetul Suceava]. BULETIN
din Constantinopol]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 394 : F. 0., XVIII (1850), p. 387 : Secretariatul de Stat.
Turcia.
7802 327 (498.3 : 436)
Scheffer a functionat la Iasi trei ani 8i a fost mult pretuit.
[Agentia c.c. anunç c lulis Genella a fost rinduit sta-
7790 327 (498.3 : 436) roste in judetele Putna i Tecuci]. BULETIN F. 0., XVIII
[Agentia austriaca aduce la cunostinta Secretariatului de (1850), p. 387 : Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD.,
Stat c Eisenbach a sosit la Iasi, pentru a-si relua functia, XXII (1850), p. 377 : Novitale din nauntru.
in calitate de agent imparatesc si consul general]. ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 401 : WI.
Franta
7791 327 (498.3 : 436)
[Se anunta ci Christian Wilhelm Huber, consulul Austriei 7803 327 (498.3 : 44)
la Galati, a fost numit consul general in Alexandria]. [Printul Talleyrand a rostit in ziva de 4 martie, la Aca-
JOURN. DE B., I (1849), p. 326 [gresit : 320] : Autriche. demia de $tiinte din Paris, un cuvint in lauda riposatului
In locu1 lui, a fost numit A. Chiari, dcaneelierur arnbasadei austrlece conte de Reinar Reinhard vestit invatat g diplomat
din Constantinopol. a Frantii", care in vremea lui Napoleon a fost consul al
Frantei la Iasi]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 99 : Frantia.
7792 327 (498.3 : 436)
[Stiri despre Albert Chiari, noul consul al Austriei la 7804 327 (498.3 : 44)
Galati]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 37, 185 ; GAZ. [5tiri in legatura cu consulatul Frantei pentru Principa-
DE MOLD., XXII (1850), p. 22, 185. tele Romane]. CURIERUL ROM., II (1830), nr. 16, p. 61
Este numit In locul consulului Huber, mutat la consulatul din his, nr. 17, p. 65 : Instiintari din launtru, 82 :
Alexandria. Pini la venirea noului consul, secretarul Aug. Lank- In locul lui Zalik, vine consul Lagau ; In Iasi functioneazi viceconsul
Wolfsberg va gira consulatul. Moisson.

25-3172 385

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 44) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)

7805 327 (498.3 : 44) 7817 327 (498.3 : 44)


[Se anunta ca au sosit la Iasi, venind de la Paris, Moisson, [Sosirea la Iasi a consulului Frantei pentru Moldova,
noul consul al Frantei la Iasi, impreuni cu Lagau, fostul Huber]. ALBINA ROM., IX (1834), p. 56.
consul, care a fost numit consul general la Bucuresti].
ALBINA ROM., II (1850), P. 155. 7818 327 (498.3 : 44)
7806 327 (498.3 : 44) [Se anunta el marchizul de Chateaugiron, agent §i consul
general al Frantei in Principatele Romane, a parisit la
[Se anuma a la 7 septembrie s-a inaltat bandiera tri- 14 septembrie orasul Iasi, plecind la Bucuresti]. ALBINA
colora la consulatul Frantei din Iasi]. ALBINA ROM., II ROM., IX (1838), p. 308 : Esa.
(1850), P. 299. In timpul 8ederii lui la Iasi, a vizitat asezimintele publice, printre
care Academia 8i Cabinetul de istorie naturalS.
7807 327 (498.3 : 44)
[Se face cunoscut ca Alfred Mimaut a fost numit consul 7819 327 (498.3 : 44)
al Frantei in Moldova]. BULETIN F. 0., I (1833), p. 153 : Ziva onomastici a regedui Frantei s-a serbat la Iasi
Mare le Postelnic Secretar de Stat a Moldovei. printr-un solenel Tedeum" in biserica catolicl]. ALBINA
ROM., X (1839), p. 123 : Esii.
7808 327 (498.3 : 44) In prezenta corpului diplomatic §i a reprezentantilor guvernului
[Se anunta ca. baronul Boislecont, insarcinat de guvernul Moldovet.
Frantei sa inspecteze consulatele din Levant, a sosit la Iasi,
venind din Bucuresti]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 232 ; 7820 327 (498.3 : 44)
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 145. [Se anunta ca Billecocq, consulul general al Frantei, a
sosit la Iasi, venind de la Bucuresti]. ALBINA ROM., X
7809 327 (498.3 : 44) (1839), p. 359 : Esil.
[Consulul Frantei la Iasi, Mimaut, face cunoscut ca
Blanc-Duclos a fost numit temporar cantelier", iar Ze- 7821 327 (498.3 : 44)
linsky, dragoman la consulatul francez]. BULETIN F. 0.,
II (1834), p. 129 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), [Se anunta c5. la 20 noiembrie a plecat de la Iasi, spre
p. 51 : E1i1. Bucuresti, consulul general al Frantei, Billecocq]. ALBINA
ROM., X (1839), nr. 93, p. 379 : Esk.
7810 327 (498.3 : 44)
7822 327 (498.3 : 44)
[Postelnicia face cunoscut ca, pentru tinutul Covurlui,
a fost numit Sachet ca agent asupra supusilor francezi, in [Ziva onomastica a regelui Frantei s-a serbat la Iasi,
locul lui Geliba]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 134 : printr-un tedeum la biserica catolica]. ALBINA ROM., XI
Fetele intarite acum in slujba. (1840), p. 127 : Esii.
Au participat corpul consular, in frunte cu consulul Frantei Huber,
7811 327 (498.3 : 44) I i membrii guvernului. 0 muzia instrumentali li vocall, sub directia
[Prin trecerea consulului A. Mimaut la Bucuresti, Blanc- eapelmaistrului Mariner, a infrumusetat aceasti teremonie.
Duclos este insarcinat cu girarea consulatului Frantei, la
Iasi]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 198. 7823 327 (498.3 : 44)
[Se face cunoscut ca Viollier, pina acum agent al Frantei
7812 327 (498.3 : 44) la Galati, a fost inaintat viceconsul al Frantei, la Galati
[Se anuata ca, dupa sosirea la Bucuresti a lui Cochelet, si Braila]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 287 : Esii.
consul general al Frantei in cele doua Principate, consulul
Mimaut s-a intors de la Bucuresti la Iasi si si-a reluat postul 7824 327 (498.3 : 44)
in primire]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 417 : [Se face cunoscut ca Viollier, care a fost agent al Frantei
Esii. la Galati, a fost numit de guvernul sau viceconsul la Galati
si Braila]. BULETIN F. 0., VIII (1840), P. 291 : Marele
7813 327 (498.3 : 44) Postelnic Secretar de Stat.
[Se anunta c5. Mimaut, consulul Framei la Iasi, a plecat
in concediu la Paris]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 143 : 7825 327 (498.3 : 44)
EsiT. [Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti,
consulul general al Frantei in cele doua Principate, Bille-
7814 327 (498.3 : 44) cocq]. ALBINA ROM., XII (1841), p. 297 : Esii.
[Se anunta ca A. Mimaut, consulul Frantei la Iasi, se
ocupa el insusi cu lucrarile administratiei frantuzesti", 7826 327 (498.3 : 44)
care fusesera date in sarcina lui Blanc-Duclos]. BULETIN [Se anunta ca. Billecocq, consulul general al Frantei in
F. 0., IV (1836), nr. 41, p. 343 : Marele Post. Secretad cele doul Principate, a parasit la 14 octombrie capitala
de Stat. Moldovei, intorcindu-se la Bucuresti]. ALBINA ROM., XII
(1841), p. 329 : Esii.
7815 327 (498.3 : 44)
[Se face cunoscut ca A. Mimaut, consulul Frantei la Iasi, 7827 327 (498.3 : 44)
va pleca la Bucuresti, ca sa ia in primire consulatul general [Se anunti ca viceconsulul Framei la Galati, Viollier,
francez]. BULETIN F. 0., IV (1836), nr. 62, p. 427 : a murk de apoplexie, la 29 august]. ALBINA ROM., XIII
Marile Post. Secretad de Stat.
Blanc-Duclos este insircinat cu conducerea consulatului francez din
(1842), p. 285 : 141.
Iasi.
7828 327 (498.3 : 44)
7816 327 (498.3 : 44) [Gilbert de Voisins e numit consul al Frantei, la Iasi].
[Alfred Mimaut, consul al Frantei la Iasi, se intoarce ALBINA ROM., XV (1843), p. 137.
in Franca, in urma mortii tatalui sau, care a fost consul E numit in locul lui Huber, mutat la Stettin. Pink' la venkea
general al Frantei in Egipt si Siria]. ALBINA ROM., VIII noului consul la Iasi, viceconsulul de la Galati, Blanc-Duclos, va gira
(1837), p. 129 : EsiI. afacerile consulatului.

386

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 44) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)

7829 327 (498.3 : 44) 7842 327 (498.3 : 44)


[Se anunci ca la 24 iunie a sosit la Iasi, venind de la [Numirea lui Fernand Delahante in postul de consul al
Constantinopol, consulul Francei, Gilbert de Voisins]. AL- Frantei la Iasi]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 297 ;
BINA ROM., XV (1843), p. 197 : laliL ALBINA ROM., XX (1848), p. 313 : Iasit.
A fost numit in locul lui Thions.
7830 327 (498.3 : 44)
[Se face cunoscut ca. Louis Castaing a fost confirmat in 7843 327 (498.3 : 44)
postul de sccretar al consulatului Francei din Iasi]. AL-
BINA ROM., XV (1843), P. 145 : 1344. [Se anunta Ca Fernand Delahante, consulul Francei in
Moldova, rechemat in Franca, se va imbarca in portul
7831 327 (498.3 : 44) Galati, pentru Constantinopol]. ALBINA ROM., XXI
[Se anuncl ca Louis Castaing a fost intarit cancelar" (1849), p. 115 : Iasii.
al consulatului Francei, la Iasi]. BULETIN F. 0., XI
(1843), p. 277 : Secretariatul de Stat. 7844 327 (498.3 : 44)
[Se anunta ca. Fernand Delahante, consulul Francei la
7832 327 (498.3 : 44) Iasi, va pleca in concediu in Franca si va fi inlocuit de
[Se anunca ca in Iasi era asteptat s soseasca Gilbert de Castaing, dragomanul consulatului]. BULETIN F. 0., XVII
Voisins, consulul Francei]. G. TRANS., VII (1844), p. 148, (1849), p. 109 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM.,
col. I. XXI (1849), p. 123 : lash.
Atribuciile dragomanului vor fi indeplinite de Philadelphe Cuenin.
7833 327 (498.3 : 44)
[Se vesteste ca a sosit la Constantinopol contele de 7845 327 (498.3 : 44)
Voazen Voisins orinduitul consul frantozesc la
Iasi in Moldova, iar acum vremelniceste alaturat pe linga [Se vesteste ca in ziva de 29 martie va pleca din Iasi,
solia Frantii in Constantinopol"]. VEST. R., IX (1845), spre Franca, consulul francez Delahante]. BUCOV., II
p. 147. (1849), p. 50 : Moldova.

7834 327 (498.3 : 44) 7846 327 (498.3 : 44)


[Se face cunoscut ca A. de Codrica, consulul Francei la [Se anunca cä Fabre a fost numit consul al Francei la
Belgrad, a fost insarcinat cu conducerea consulatului fran- Iasi si si-a luat postul in primire la 12 octombrie]. BU-
cez din Iasi]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 109 : lash. LETIN F. 0., XVII (1849), p. 352 : Secretariatul de Stat ;
A. de Codrica a sosit la 3/15 aprilie la Iasi, cu familia sa. Blanc- ALBINA ROM., XXI (1849), p. 365 : lash.
Duclos, care a girat acest consulat Limp de trei ani, se intoarce la
Galati, unde este titularul viceconsulatului de acolo. 7847 327 (498.3 : 44)
[Se face cunoscut cà consulul Francei la Iasi, Fabre, va
7835 327 (498.3 : 44) pleca in concediu in Franca ; consulatul va fi girat de
[Se anunfa ca consulul Francei la Iasi, A. de Codrica, a Castaing, care va fi suplinit in postul de secretar si dra-
fost mutat la Lipsca, iar viceconsulul francez de la Galati, goman de Philadelphe Cuenin]. GAZ. DE MOLD., XXII
Blanc-Duclos, a fost insarcinat cu conducerea acestui (1850), p. 62.
consular, pink' la sosirea noului consul, Queroult]. BU-
LETIN F. 0., XV (1847), p. 229 : Secretariatul de Stat ; 7848 327 (498.3 : 44)
ALBINA ROM., XIX (1847), p. 185 : Ia;ii.
[Domnul Moldovei 1-a primit in audienci pe Eugene
7836 327 (498.3 : 44)
Poujade, noul agent politic si consul general al Frantei in
Principatele Dunirene]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
[Se anunci ca a sosit la Constantinopol consulul Frantei p. 121 : Novitale din nauntru.
la Iasi, Queroult, i s-a imbarcat spre a merge la Iasi].
VEST. R., XI (1847), p. 242 : Turcia. A prezentat scrisorile de acreditare. A fost primit cu onoarele
cuvenite reprezentantului unei mari puteri°. Dupi aceea, consulul
7837 Frantei a vizitat expozitia de la §coala de meserii.
327 (498.3 : 44)
[Despre sosirea la Iasi a noului consul francez, Queroult]. 7849 327 (498.3 : 44)
ALBINA ROM., XIX (1847), p. 261 : 141.
[Se anun; c Poujade, agentul i consulul general al
7838 327 (498.3 : 44) Francei in cele doua Principate, a pa:risk capitala Mol-
[Se face cunoscut ca noul consul al Francei la Iasi, Que-
dovei la 3 mai, spre a se intoarce la Bucuresti]. GAZ.
roult, si-a luat postul in primire]. BULETIN F. 0., XV DE MOLD., XXII (1850), p. 125.
(1847), p. 399.
7850 327 (498.3 : 44)
7839 327 (498.3 : 44) [Se anunta." ca la 27 iunie a sosit la Iasi noul consul al
[Se anunca ca, in lipsa consulului francez, care va pleca Frantei, A. de Botmilau]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
in Franca, lucrarile consulratului din Iasi vor fi conduse de p. 193 : Novitale din nauntru.
Blanc-Duclos]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 133.
7851 327 (498.3 : 44)
7840 327 (498.3 : 44) [Se face cunoscut ca A. de Botmilau a fost insarcinat cu
[Se anunca a a sosit la Iasi, venind de la Paris, consulul indatorirea de consul al Francei, la Iasi]. BULETIN F. 0.,
Frantei, Thions, impreuna cu secretarul sau, S. Virnav]. XVIII (1850), p. 225 : Secretariatul de Stat.
ALBINA ROM., XX (1848), p. 193 : lash.
7852 327 (498.3 : 44)
7841 327 (498.3 : 44) [Victor Castaing este numit dragoman la consulatul fran-
[Se anunca cà a fost revocat consulul Frantei la Iasi, cez din Iasi, in timpul concediului in Franca al lui Louis
Thions, pentru c s-a pronuntat in favoarea revolutionarilor, Castaing]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 275 : Se-
fara sa fie autorizat de guvernul sau]. BUCOV., I (1848), cretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
p. 19, col. I. p. 263 : Novitale din nauntru.

387

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 45) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

Italia Rusia
7853 327 (498.3 : 45) 7864 327 (498.3 : 47)
[Barthel 4my Geyrnet, numit consul al Sardiniei in Mol- [Relatii cu privire la sarbatorirea maresalului Grigori
dova si Tara Româneasca, a sosit la Iasi]. ALBINA ROM., Alesandrovici Potemkin, la Iasi]. COURIER DE MOLD.,
VIII (1837), nr. 98, p. 389. I (1790), nr. 1, p. 1-3 : Jassy 18. Février, nr. 3, p. 9 :
Va merge la Galati, ,,unde a sa fling va fi un norocit agur pentru Jassy ce 4. Mars 1790.
comertiul, carile din zi in zi capiti o noui intindere !titre aceasti SIrbItorirea s-a ficut In urma acordirii titlului de mare batman
tari si staturile Sardinii'. al trupelor de cazaci din Caterinoslav si ale Mirii Negre", din partea
implrItesei Ecaterina a 1I-a, pentru bravura aritat8 de aceste trupe
7854 327 (498.3 : 45) de cazaci, organizate f i comandate de printul Potemkin, in rIzboiul
impotriva Turiciei. Se relateazi despre aerviciul divin oficiat la Minis-
[Se anunta cl a la Iasi, venind de la Galati,
sosit tires Golia, despre felicitarile prezentate de rnarii boieri, inaltul cler,
consulul Sardiniei, Geymet]. ALBINA ROM., X (1839), deputatii Obstestii Adunari etc., despre serbarea du! de cavalerul
p. 331 : Eli!. Platov, in casele marelui vornic Ghica. Implrlteasa i-a trimis, prin
curier, un magnific cadou".
7855 327 (498.3 : 45)
[Se face cunoscut ca s-a infiintat la Galati un viceconsulat 7865 327 (498.3 : 47)
al celor doua Sicilii si Pascal Lambert a fost nurnit vice- [Se anunta ca suma rezultata din trimiterea de catre
consul]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 211 : Departa- abonatii foii a celor trei ducati ai lor va fi utilizata pentru
mentul Trebilor din Nauntru ; ALBINA ROM., XII (1841), binefaceri]. COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 1, p. 4.
p. 137 : Esil. Se mentioneazi ci ping acuma 260 de militari rusi convalesces:4i au
fost gratificati si s-au intors veseli sub drape!.
7856 327 (498.3 : 45)
[Sosirea la Galati a consulului Sardiniei, Castelinard]. 7866 327 (498.3 : 47)
ALBINA ROM., XII (1841), p. 243. [Se anunta imbolnavirea marelalului Potemkin]. COU-
Castelinard numit consul pentru ambele Principate a sosit la RIER DE MOLD., I (1790), nr. 4, p. 13 : Jassy ce
Galati, in ziva de 10 iulie, venind de la Constantinopol. 11. Mars.
7857 327 (498.3 : 45) 7867 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut ca consulul Sardiniei in Moldova si [Rugaciune de multumire la mitropolia Moldovei pentru
Tara Romlneasca, Castelinard, va pleca in concediu si va victoria cistigata de armatele rusesti linga Sumla]. AL-
fi suplinit de advocatul Carl Saline]. BULETIN F. 0., BINA ROM., I (1829), p. 17.
XII (1844), p. 407 : Secretariatul de Stat. In prezenta oficialifatilor rusesti si romlnesti.

7858 327 (498.3 : 45) 7868 327 (498.3 : 47)


[Numirea lui Francisco Matteo la consulatul Sardiniei [Sarbatorirea la Iasi a diferitelor zile aniversare ale fa-
din Galati]. BULETIN F. 0., XIII (1845), p. 177. miliei imperiale din Rusia]. ALBINA ROM., I (1829),
E numit in locul lui Castelinard. p. 33, 41, nr. 21, p. 41, nr. 26, p. 61, nr. 28, p. 69, 223.
7859 327 (498.3 : 45) 7869 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca consulatul britanic din Iasi a primit sa [Serbarea zilei de nastere a imparatului Rusiei, in capitala
se ocupe cu protectia supusilor Sardiniei din acel oras]. Moldovei]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 104 :
BULETIN F. 0., XIV (1846), nr. 56, p. 231 : Secretariatul las.
de Stat.
7870 327 (498.3 : 47)
7860 327 (498.3 : 45) [Rugaciuni in mitropolia din Iasi pentru luarea cetati-
[Despre serbarea data la Galati de consulul Sardiniei lor Hasancale si Erzerum din Asia Mica, de catre armatele
Mathieu Matteo si de comunitatea italiana]. DU- rusesti]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 23, p. 49.
NAREA, I (1847), p. 192 ; ALBINA ROM., XIX (1847),
nr. 96, p. 395-396 [gresit : 345-346] : Iasi!. 7871 327 (498.3 : 47)
ficut in cinstea activitItii desfisurate de regele
Manifestamia s-a [Doxologie in mitropolia Moldovei pentru cucerirea ora-
Carlo Alberto pentru unificarea Italiei. selor Carnabat, Cara Burnar, Iambol si Slivna, de catre
armatele rusesti]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 24, p. 53.
7861 327 (498.3 : 45)
Consulul Sardiniei la Galati, Matteo, instiinteaza pe su- 7872 327 (498.3 : 47)
pusii Toscanei cl le va da aceeasi protectie si ajutor ca si [Doxologie in mitropolia Moldovei pentru luarea ora-
celor regesti si ii invita sa se inscrie la cancelaria consu- selor Adriainopol, Borgas si Circlisia, de catre armatele
latului Sardiniei]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 204 : rusesti]. ALBINA ROM., I (1829), nr. 27, p. 65.
Aviz.
7873 327 (498.3 : 47)
7862 327 (498.3 : 45) [Doxologie in mitropolia Moldovei pentru incheierea
[Stefan Berzolez este numit consul al Sardiniei la Galati]. pacii de la Adrianopol]. ALBINA ROM., I (1829),
BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 311 : Secretariatul de nr. 31, p. 81.
Stat ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 295 : Novitale
din nauntru. 7874 327 (498.3 : 47)
E numit in locul lui Matteo. Adresul comendantuluI de capetenie al armiei a doua
ConteluI Dibid Zabalkanski caul inalt preasfintia sa pa-
7863 327 (498.3 : 45) rintele Mitropolitul Moldovei - d.d. Venismin]. ALBINA
[Se vesteste ca Berzoleze, viceconsul al Sardiniei la Sa- ROM., I (1829), p. 161 ; CURIERUL ROM., I (1829
Ionic, a fost numit consul la Galati, in locul lui Matiiu 1830), p. 247-248, las.
Francisco Matteo , nurnit consul general la Alger]. Rispuns la scrisoarea mitropolitului Veniamin Costachi, trimis; cu
ZIMBRUL, I (1850), p. 26 : Turcia. orilejul incheicrii pkii de la Adrianopol.

388

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

7875 327 (498.3 : 47) 7888 327 (498.3 : 47)


Conditil pentru teslimarisirea vitelor de portia armieT. [Despre primirea la Iasi a consilierului de stat Buteniev,
ALBINA ROM., II (1830), supl. la air. 4, p. 1-2. ambasador al Rusiei la Inalta Poarta, in drum spre Con-
Se refers la aprovizionarea armatelor ruselti de peste Dunire. stantinopol]. ALBINA ROM., III (1831), p. 469 : Instiin-
tad din launtru ; CURIERUL ROM., III (1831), p. 25
26 : Albina Româneasca cuprinde cele urmatoare.
7876 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca la 1 mai a trecut prin Iai, in drum spre 7889 327 (498.3 : 47)
Bucuresti, generalul rus Geismar]. ALBINA ROM., II [Se anunç s-a intors la Iasi, venind de la St. Peters-
c
(1830), p. 137 : 41. burg, vornicul Mihail Sturza]. ALBINA ROM., III (1831),
p. 481.
7877 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca se vor vinde la mezat, in diferite orase 7890 327 (498.3 : 47)
ale Moldovei, felurite materiale ale ostirilor rusesti care [Se publica legiuirea pentru impartirea cvartirului
sint de prisos, din cauza imputinärii ostilor]. ALBINA tinerea ostasilor in orasele din Moldova]. ALBINA ROM.,
ROM., II (1830), p. 273-274. III (1831), p. 484-485.

7878 327 (498.3 : 47) 7891 327 (498.3 : 47)


[Instiintari pentru cvartiruirea ostasilor imparaltesti].
[Sarbaltorirea la Iasi a diferitelor zile de aniversare ale ALBINA ROM., III (1831), p. 535.
casei imperiale ruse]. ALBINA ROM., II (1830), p. 211,
223, 279, 381, 395, 409, 419-420.
7892 327 (498.3 : 47)
7879 327 (498.3 : 47) [Anunturi cu privire la vinzarea unor provizii i lucruri
ramase de la wile rusesti]. ALBINA ROM., IV (1832),
[Raspunsul gen. Kiselef la scrisoarea mitropolitului Mol- p. 45, 49, 53, supl. la nr. 89, p. 1-2.
dovei si a boierilor, trimisä cu ocazia zilei aniversare a
imparatului Rusiei]. ALBINA ROM., II (1830), p. 427 : 7893 327 (498.3 : 47)
Instiintarl din lluntru.
Vidomostia satelor din tinutul Vasluiului, carora 5 cu-
vine plata saniilor date pe la etapurt, in anul 1830. AL-
7880 327 (498.3 : 47) BINA ROM., IV (1832), p. 61.
[Se anun; c consilierul de stat Minciaki a sosit la Se :watt numirul siniilor date de fiecare sat i suma banilor ce
19 noiembrie la Iasi si a doua zi a plecat la Bucuresti]. are de primit.
ALBINA ROM., II (1830), p. 435 : Instiintarl din launtru.
7894 327 (498.3 : 47)
7881 327 (498.3 : 47) [Se aduce la cunostinta satelor din tinutul Vaslui, care
[Se face cunoscut ca se vor vinde la nr.:zat 28 000 puduri au dat 257 sanii pentru magazia miscatoare", sa trimita
din finul hasnelei" ramas in Moldova din anul 1828]. la Iai fiecare sat pe vornicelul salu i doi-trei fruntasi im-
ALBINA ROM., II (1830-1831), p. 499. puterniciti, ca sà incaseze plata cuvenital pe acele sanii, cite
Se anti cantititile care se afli in cinci judete. patru lei de fiecare]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 73.
Se publici lista satelor.
7882 327 (498.3 : 47)
7895 327 (498.3 : 47)
[Publicatii despre vinzarea la mezat a unor provizii, [Publicatia Sfatului Administrativ al Moldovei cu pri-
obiecte, cai etc., ramase de la ostile rusesti]. ALBINA
ROM., III (1831), p. 9, 10, 18, 26, 29, 33, 38, 49, 121 vire la achitarea productelor" luate din tara in timpul
122, 162, 165, supl. la nr. 52, p. 1-2. razboiului din 1828-1829]. FOIEA OFICIALA, nr. 6,
supl. la nr. 35 al ALBINEI ROM. din 1832, p. 1-4
(anexat la sfirsitul volumului aflat la B.A.R.).
7883 327 (498.3 : 47)
[Sarbatorirea la Iasi a diferitelor zile de aniversare ale 7896 327 (498.3 : 47)
casei imperiale ruse]. ALBINA ROM., III (1831), p. 21, [Vistieria Moldovei anunta ca plata produselor luate
113, 137, 229. din Moldova, in anii 1828 si 1829, entru trebuintele os-
tenesti se face la Vistierie i termenul platii este de numai
7884 327 (498.3 : 47) 15 zile]. FOIEA OFICIALA, nr. 10, supl. la nr. 39 al
[Se anunta ca a sosit la Iasi consulul general al Rusiei ALBINEI ROM. din 1832, p. 4 (anexat la sfirsitul vo-
in Principate, Minciaki]. ALBINA ROM., III (1831), lumului).
p. 37 : Instiintari din launtru. EsiT 6 maT.
7897 327 (498.3 : 47)
7885 327 (498.3 : 47) [Särbatorirea la Iasi a diferitelor zile aniversare ale casei
[Se face cunoscut celor care au de primit bani de la co-
imperiale ruse]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 125, 141,
197, 265, 341, 353, 369, 385.
misarii spitalelor ostenesti rusesti sa se prezinte cu docu-
mentele pina in 15 zile, spre a-si primi indestulareal. 327 (498.3 : 47)
ALBINA ROM., III (1831), p. 85. 7898
[Sint invitati aceia care n-au primit valoarea produselor
7886 327 (498.3 : 47) predate ostilor rusesti 55. se prezinte pina la 1 septembrie
sa-si primeascal banii, caci dupi aceasta data vor pierde
[Publicatii cu privire la depunerea i incasarea chitan- once drept]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 269 : Visteria
telor date pentru aprovizionarea ostilor rusesti]. ALBINA Printipatului Moldovei.
ROM., III (1831), p. 121.
7899 327 (498.3 : 47)
7887 327 (498.3 : 47) [Consulul Rusiei la Iasi, consilierul de coleghie"
[Chiriile stabilite pentru imobilele utilizate de ostile Gheorghe Timkovski, este inaintat la gradul de consilier
rusesti]. ALBINA ROM., III (1831), p. 241. de stat]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 305 : Esir.

389

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

7900 327 (498.3 : 47) 7912 327 (498.3 : 47)


[Scutiri de biruri pentru locuitorii Moldovei ;i ai Tarii Asezarnint pentru Cvartire Ostasesti seau pastoiurI. BU-
Romanesti care au luptat ca voluntari in armata ruseasca]. LETIN F. 0., I (1833), p. 191-192, 195-196, 203-204.
ALBINA ROM., IV (1834), supl. la nr. 92, p. 1-2. Cu privire la ostile rusesti aflate in Moldova i straja p5min-
teneasci".
7901 327 (498.3 : 47)
7913 327 (498.3 : 47)
Copie de pe instructiile alcatuite de Sfatul Administrativ
pentru chipul impartirif cvartirilor. ALBINA ROM., IV [Se anunta c generalul Mircovici a sosit la Iasi, venind
(1832), supl. la nr. 92, p. 2-3. de la Borsec, i peste citeva zile va pleca in Rusia]. AL-
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 289 : E1i1.
7902 327 (498.3 : 47) 7914 327 (498.3 : 47)
[Ofisul prezidentului Kiselef cave Sfatul Administrativ [Plecarea din Iasi a fostului viceprezident al Moldovei,
al Moldovei prin care se arati cà s-a facut plata tuturor gen. Mircovici]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
produselor si materialelor luate pentru ostile rusesti]. BU- p. 301 : E1i1.
LETIN F. 0., I (1833), p. 5.
7915 327 (498.3 : 47)
7903 327 (498.3 : 47)
[Rescriptul imparatului Rusiei Nicolae I catre domnito-
[Serbarea diferitelor aniversari ale implratului Rusiei, rul Mihail Sturza, prin care 11 numeste cavaler al ordinului
Nicolae I, la Iasi]. BULETIN F. 0., I 1(1833), p. 9, 177, Sf. Ana, cl. I, impodobit cu coroana imparateasca]. AL-
193-194 : ESL BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 349 : Esi1.

7904 327 (498.3 : 47) 7916 327 (498.3 : 47)


[Sarbatorirea la Iasi a diferitelor zile aniversare ale fa- Copie de pe talmacirea pricazulux catra. ()stile aflatoare
miliei imperiale ruse]. ALBINA ROM., VVI (1833 in Printipaturt i cetatea Silistra din 27 mat 1834. BU-
1834), p. 1-2, 67, 401. LETIN F. 0., II (1834), p. 284.
Cu privire la aprovizionarea armatelor ruselti.
7905 327 (498.3 : 47)
[Ministrul plenipotent al Rusiei la Constantinopol, Bu- 7917 327 (498.3 : 47)
teniev, in trecere prin Iai, primeste pe reprezentantii cle- [Se aduc la cumwinta publicului pedepsele ce vor primi
rului, ai politicii i ai armatei]. ALBINA ROM., VVI aceia care vor gazdui dezertori rusi]. BULETIN F. 0., II
(1833-1834), P. 39 : (1834), p. 411 : Departamentul din launtru.
Cu acest prilej, mitropolitul Veniamin i-a multumit pentru asezi-
mintul cel nou statornicit in Moldova sub protectia imptratului Rusiei. 7918 327 (498.3 : 47)
Copie de pe nota imparatesculul consulat al Rusid din
7906 327 (498.3 : 47) 28 septembrie 1834 No. 1704 catra secretariatul de Stat al
[La 13 ianuarie 1834, a plecat din Iasi, spre St. Peters- Moldovii. BULETIN F. 0., II (1834), p. 435.
burg, ministrul plenipotent. al Rusiei la Constantinopol, Bu- Se referl la dezertori.
teniev]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), P. 43 : 41.
A fost condus pita la Sculeni de colonelul Lascar Bogdan. 7919 327 (498.3 : 47)
[La 25 aprilie e asteptat la Iai generalul Geismar, care
7907 327 (498.3 : 47) merge la Silistra sa inspecteze trupele si garnizoana ce-
[Ofisul generalului Kiselef catre Sfatul Administrativ al tatii]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 119 : 41.
Moldovei, prin care arati ca s-au platit toate producturile
indestulatoare i materialurile ce s-au luat pentru ostiri"]. 7920 327 (498.3 : 47)
BULETIN F. 0., I (1833), p. 125-126. [Se anunta ca la 25 aprilie a sosit la Iasi generalul
In viitor, nu vac fi luate in searni nici un fel de pretenlii ca Geismar, comandantul corpului al VI-lea rus]. ALBINA
unele ce nu s-au aritat la vreme". ROM., VII (1835), p. 123 : E3i1.
A doua zi a fost primit de domnitor, iar la 27 aprilie a plecat
7908 327 (498.3 : 47) la Focsani.
[Se anunta ci a sosh la Iasi generalul Delingshausen si 327 (498.3 : 47)
a fost incartiruit in casele hatmanului Teodor Bals]. AL- 7921
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 67. [Se anunta ca. la 12 iunie a sosit la Iasi baronul Ruk-
A fost numit comandant al diviziei a XVII-a din armata rusS. mann, !limit consul general al Rusiei in cele douà Princi-
pate]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 181 : EsiT.
7909 327 (498.3 : 47)
[Printul Galitin a parish la 9 martie orasul Iasi, ple- 7922 327 (498.3 : 47)
cind la Odesa]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), [Se anunta cä baronul Rukmann consul general al Rusiei
p. 109 : Esii. in cele clou5. Principate, a plecat la 17 iume la Bucuresti].
ALBINA ROM., VII (1835), p. 193 : Esif.
7910 327 1(498.3 : 47) A fost insotit ping la Foctani de colonelul N. Mavrocordat.
[Se anunç c Volcof, sambelan al imparatului Rusiei si
prim secretar al misiunii rusesti la Constantinopol, a trecut 7923 327 (498.3 : 47)
prin Iasi, mergind la St. Petersburg]. ALBINA ROM., V [Se aduce la cunostinta generala ca, in locul raposatului
VI (1833-1834), p. 125 : Esir. Arghiropol, a fost numit ca agent al Rusiei la Galati
Varniov]. BULETIN F. 0., IV (1836), nr. 44, p. 355 :
7911 327 (498.3 : 47) Marele Post. SecretarI de Stat.
[Se anunta ca au sosit la Iai, venind de la Bucuresti, 327 (498.3 : 47)
Fonton de Verajon, colonel de stat major al armatei ruse, 7924
Bibescu, secretar de stat al Tarii Romanesti]. ALBINA [Se anunç sint de vinzare, pe la diferite puncte, lu-
c
ROM., VVI (1833-1834), p. 125 : E1i1 ; CURIERUL cruri ostenesti" ale ostilor rusesti, care se intorc in patrie].
ROM., V (1834), p. 326, col. I. BULETIN F. 0., IV (1836), nr. 45, p. 359-360.

390

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

7925 327 (498.3 : 47) 7938 327 (498.3 : 47)


Impartasire oficiala adresuiti catra pre Inaltatul Domn [Se anunta ca a sosit la Galati, venind de la Iasi, consu-
de Ecs. S. D. Baron de Rukmann general-consul M. S. Im- lul Rusiei in Moldova, C. de Kotzebue]. ALBINA ROM.,
paratul Rosie. BULETIN F. 0., IV (1836), p. 435-436. IX (1838), p. 304 : Esii.
Se aduc multumiri din partea Implratului pentru buna primire de
care s-au bucurat armatele rusegi, in diferitele orase ale Moldovei, la 7939 327 (498.3 : 47)
(ntoarcerea lor In patrie. Se publici in limba romlni ;i francezi. [Se anunti cl la 12 septembrie a sosit la Iasi, venind
de la Galati, consulul Rusiei in Moldova, Kotzebue]. AL-
7926 327 (498.3 : 47) BINA ROM., IX (1838), p. 308 : Esii.
[Se anunta a Vascenco, insarcinat cu dregatoria consu-
latului rus in Moldova, a plecat la 10 ianuarie la St. Pe- 7940 327 (498.3 : 47)
tersburg]. ALBINA ROM., VIII (1837), P. 19 : Esi. [Se anunta ea s-au intors la Iasi, venind de la Galati,
consulul Rusiei C. de Kotzebue si cavalerul d'Eberhard].
7927 327 (498.3 : 47) C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 321 : Moldavia.
[Se anuntã a consilierul de curte Vascenco, insarcinat
cu conducerea consulatului Rusiei din Iasi, s-a intors din 7941 327 (498.3 : 47)
St. Petersburg]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 105 : Esii. [Sarbatorirea zilei onomastice a imparatului Rusiei, Ni-
colae I, la Iasi]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 414 : 41.
7928 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca consilierul de curte Vascenco, insarcinat 7942 327 (498.3 : 47)
cu conducerea consulatului Rusiei din Iasi, a fost numit [Sarbatorirea zilei onomastice a imparatului Rusiei, Ni-
consul la Orsova si la 1 aprilie a plecat la noul sill post]. colae I, la Mihaeleni]. ALBINA ROM., IX (1838),
ALBINA ROM., VIII (1837), p. 125: Esii. p. 425-426.
7929 327 (498.3 : 47) 7943 327 (498.3 : 47)
[Se anunta a Bezak, consilier de stat, a fost numit consul [Consulatul Rusiei la Iasi propune ocirmuirii unele ma-
al Rusiei, la Iasi]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 221 : suri cu privire la supusii rusi]. BULETIN F. 0., VII (1839),
C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 78 : Moldova.
Esii ; p. 65-66 : Departamentul Trebilor din Launtru.
Referitoare la eliberarea pasapoartelor celor veniti clandestin, tre-
7930 327 (498.3 : 47) cerea din Rusia in Moldova etc.
[Se anunta ca consulul Rusiei in Moldova, cavalerul de
Bezak, a sosit la 18 iulie la Iasi]. ALBINA ROM., VIII 7944 327 (498.3 : 47)
(1837), nr. 57, p. 242 : Esil ; C. DE AVIS, I (1837-1838), [Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti,
p. 103 : lasii. baronul Rukmann, consulul general al Rusiei in cele doua
Principate]. ALBINA ROM., X (1839), p. 99 : Esil.
7931 327 (498.3 : 47)
[Sarbatorirea la Iasi a zilei onomastice a imparatului 7945 327 (498.3 : 47)
Rusiei, Nicolae I]. ALBINA ROM., VIII (1837), nr. 97, [Se anunta ca a plecat de la Iasi spre Bucuresti baronul
p. 385-386. Rukmann, consulul general al Rusiei in cele douà Princi-
pate]. ALBINA ROM., X (1839), p. 103 : Esil.
7932 327 (498.3 : 47)
[Cum s-a serbat ziva onomastica a imparatului Rusiei, 7946 327 (498.3 : 47)
Nicolae I, la Mihaeleni]. ALBINA ROM., VIII (1837), [Se anunta ca baronul Rukmann, in trecerea sa spre
p. 407. St. Petersburg, a sosit la 26 mai la Iasi, venind de la Bucu-
resti cu familia]. ALBINA ROM., X (1839), P. 169 : Esil.
7933 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca. toate starostiile rosienesti din tinuturile 7947 327 (498.3 : 47)
Prmcipatului Moldovii s-au disfiintat fara osabirel. BU- [Se anunta ca baronul Rukrnann a plecat, la 30 mai,
LETIN F. 0., V (1837), p. 363 : Marele Post. Secretarl din Iasi, spre St. Petersburg]. ALBINA ROM., X (1839),
de Stat. p. 173 : Esh.
7934 327 (498.3 : 47)
7948 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut CI la 29 aprilie a sosit la Iasi con-
silierul de curte si cavaler Charles de Kotzebue, numit [Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de 1a St. Petersburg,
consul al Rusiei in Moldova]. ALBINA ROM., IX (1838), consulul general al Rusiei in cele dou5. Principate, consi-
p. 138 : 41. lierul de stat Titov]. ALBINA ROM., X (1839), p. 275.

7935 327 (498.3 : 47) 7949 327 (498.3 : 47)


[Se anunta ca noul consul al Rusiei in Moldova, C. de [Se anunta ca la 28 august a plecat de la Iasi la Bucu-
Kotzebue, a sosit in 29 aprilie la Iasi]. ROM., I (1838), resti noul consul general al Rusiei in cele douà Principate,
p. 441 : Moldova. Titov]. ALBINA ROM., X (1839), p. 283 : EsiI.
7936 327 (498.3 : 47) 7950 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca. la 8 mai a parasit orasul Iasi consilierul [Cu ocazia zilei onomastice a imparatului Nicolae al
de stat si oavaler de Bezak, indreptindu-se catre St. Peters- Rusiei, s-a oficiat un tedeum, s-a iluminat orasul Iasi, au
burg]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 154 : EsiI. avut loc o receptie la consulatul rusesc si un bal la curte].
ALBINA ROM., X (1839), p. 397.
7937 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de la Galati, con- 7951 327 (498.3 : 47)
silierul de curte C. de Kotzebue, consulul Rusiei in Mol- [Se anunta ca a plecat de la Iasi, la Bucuresti, consulul
dova]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 184 : Esii. Rusiei, Kotzebue]. ALBINA ROM., XI (1840), P. 2.

391

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

7952 327 (498.3 : 47) 7965 327 (498.3 : 47)


[Se anunta a la 12 ianuarie s-a intors la Iasi, venind [Corespondenta din Iasi cu privire la plecarea consulului
de la Bucuresti, consulul Rusiei, C. de Kotzebue]. ALBINA Rusiei pentru Moldova, Kotzebue]. G. TRANS., VI (1843),
ROM., XI (1840), nr. 5, p. 17 : EgI. p. 192, col. I : tasit, 3 Iunie.
Locul sits va fi linut de asesorul de colegiu 0 cavaler Tumanski.
7953 327 (498.3 : 47)
[Se anunta a au sosit la Iasi Knaezevici, consilier al im- 7966 327 (498.3 : 47)
paratului Rusiei, sef al Departamentului Invataturilor Pu- [$tiri despre Kotzebue, consulul Rusiei la Iasi, si Daskov,
blke din Odesa, g Nadejdin, consilier de curte]. ALBINA consulul general al Rusiei la Bucuresti]. G. TRANS., VI
ROM., XI (1840), p. 395 : BO'. (1843), p. 203, col. I.
Kotzebue plecase cu familia in Curlanda, pentru Ingrijirea sInI-
7954 327 (498.3 : 47) titii. De acolo, urma si se duel la Petersburg, pentru o .conferinyl.
In privirea coliticei Moldover. In septembrie, va reveni In Moldova.
[Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti, Daqkov era af teptat ea ving Ia lao.
consilierul Daskov, consulul general al Rusiei in Moldova
;i Tara Romaneasca]. ALBINA ROM., XII (1841), p. 119 :
41. 7967 327 (498.3 : 47)
[Se anunta cl a sosit la Iasi consulul general al Rusiei
7955 327 (498.3 : 47) in cele doua Principate, Daskov, si a fost primit cu ware
[Se anun ta. a consilierul Daskov, consul general al Rusiei cinstile cuvenite rangului sau"]. ALBINA ROM., XV
in cele doul Principate, a parasit capitala Moldovei, in- (1843), p. 256: Ialit.
dreptindu-se spre Bucuresti]. ALBINA ROM., XII (1841), 327 (498.3 : 47)
p. 192 : 41. 7968
[Se anunta ca Daskov, consulul general al Rusiei in cele
7956 327 (498.3 : 47) doua Principate, a plecat la mosia Cristesti, ca sa se intil-
neasca cu domnitorul M. Sturza]. ALBINA ROM., XV
[Se anunta ca la 11 mai a sosit la Iasi generalul rus Du- (1843), p. 265 : Iasil.
harnel, iar la 13 a plecat spre Bucuresti]. ALBINA ROM.,
XIII (1842), p. 149 : Iasil. 327 (498.3 : 47)
7969
7957 327 (498.3 : 47) [Se anunta el consilierul de stat Daskov, dupa ce va
vizita mosia Cristesti unde se afla domnitorul M. Sturza
[Cu prilejul aniversarii a 25 ani de la nunta imparatului si cele mai insemnate manastiri, se va intoarce direct
Nicolae I al Rusiei, s-a dat o serbare cirnpeani foarte pla- la Bucuresti]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 269 : Iasii.
cuta", in gradina Socola]. ALBINA ROM., XIII (1842),
p. 213 : Iasil. 7970 327 (498.3 : 47)
327 (498.3 : 47) [Stiri si comentarii despre calatoria consulului general
7958 al Rusiei, Daskov, din Bucuresti in Moldova]. G. TRANS.,
[Se anunç a. ca a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti, VI (1843), p. 273 : Moldavia, 289 : Tara romaneasca, 290 :
generalul Duhamel]. ALBINA ROM., XIII (1842), p. 216 : Moldavia.
Iasii. A sosit la Iasi In 20 august, vizitindu-I pe Mihail Sturza la molia
lui, Cristelti.
7959 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca. consulul Rusiei la Iasi, Kotzebue, intova- 7971 327 (498.3 : 47)
rasit de directorul postei imparatesti, Pekhold, a plecat in [Se anunta ca consulul Rusiei in Moldova, Kotzebue,
ziva de 2 noiembrie la Bucuresti]. ALBINA ROM., XIII s-a tutors la Iasi si si-a luat postul in primire]. BU-
(1842), p. 390. LETIN F. 0., XI (1843), p. 441 : Secretariatul de Stat ;
ALBINA ROM., XV (1843), p. 361 : WI.
7960 327 (498.3 : 47)
[Consulul Rusiei la Iasi, Kotzebue, s-a intors la 17 de- 7972 327 (498.3 : 47)
cernbrie din calatoria facuta la Bucuresti]. ALBINA ROM., [Se anunta ca Daskov, consul general al Rusiei in cele
XIV (1842), p. 401 : Iasii. doul Principate, a plecat la Iasi]. VEST. R., VIII (1844),
p. 9 : BucurestI.
7961 327 (498.3 : 47)
[Consulatul Rusiei din Iasi face cunoscut ca Cola a fost 7973 327 (498.3 : 47)
numit viceconsul -al Rusiei la Galati si in curind hi va [Se anunta ca. Daskov, consulul general al Rusiei in cele
lua in primire postul]. BULETIN F. 0., X (1842), p. 353 : doul Principate, a ajuns la 7 ianuarie in capitala Moldo-
Mare le Postelnic Secretarlu de Stat. vei]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 9 : Iasii.
7962 327 (498.3 : 47) 7974 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut ca, in lipsa consulului Rusiei, Kotzebue, [Se anunta ca Daskov, consulul general al Rusiei in cele
din Moldova, consulatul va fi condus de asesorul de cole- douà Principate, a ajuns la Iasi]. VEST. R., VIII (1844),
giu si cavaler Tumanski]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 22 : Ias, 9 ianuarie.
p. 161 : Iasi!.
7975 327 (498.3 : 47)
7963 327 (498.3 : 47) [Se anunta ca Daskov, consulul general al Rusiei in cele
[Sosirea lui Alexandru Scarlat Sturza, consilier de taina doui Principate, a plecat la 5 februarie de la Iasi spre
al imparatului Rusiei, la Iasi]. ALBINA ROM., XV (1843), Bucuresti]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 42.
p. 165 : Iasil.
7976 327 (498.3 : 47)
7964 327 (498.3 : 47) [Se face cunoscut ci Daskov, consulul general al Rusiei
[Se anuntä cl consulul Rusiei la Iasi, Kotzebue, a plecat in Principate, a sosit la Bucuresti, venind de la Iasi].
in Rusia]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 165 : IasiI. VEST. R., VIII (1844), p. 41 : Bucuresd.

392

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

7977 327 (498.3 : 47) 7989 327 (498.3 : 47)


[Stiri comentarii despre vizita la Iasi a consulului
i [Se anun; c printul Dimitrie Sturza, inspectorul gene-
general al Rusiei, cavalerul Daskov]. G. TRANS., VII ral al armatei moldovene, care s-a dus la Elisabetgrad, ca
(1844), p. 3, col. I, 14 : Moldavia, 25 : Moldavia, 39 : sa asiste la marile manevre ale armateri rusesti, a fost pri-
Moldavia, 55 : Moldavia. mit de imparatul Nicolae I]. ALBINA ROM., XIX
(1847), P. 315 : lash.
7978 327 (498.3 : 47)
[$tiri despre vizita la Iasi a lui Teodorov, guvernatorul 7990 327 (498.3 : 47)
Basarabiei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 150 : Moldavia, [Se anunta ca printul Dimitrie Sturza, inspector general
160 : Moldavia. al oastei moldovene, s-a Tutors la Iasi, venind de la Eli-
A avut Intrevederi cu domnitorul Mihail Sturza i cu N. Roseti. sabetgrad, unde a asistat la manevrele armatei rusesti].
ALBINA ROM., XIX (1847), p. 323 :
7979 327 (498.3 : 47) Cu acest prilej, impiratul Rusiei 1-1 decorat cu ordinul Sf. Sta-
[Se anunta ca.' a sosit la Galati consulul general al Rusiei nislau, cl. I, iar pe maiorii Cafingi, Milcescu ;i Ranet cu ordinul
in cele doui Principate, Daskov]. ALBINA ROM., XVII Sf. Ana, cl. III.
(1845), p. 286.
7991 Conachi, C. 327 (498.3 : 47)
7980 327 (498.3 : 47)
[Scrisoare catre domnitorul Mihail Sturza]. ALBINA
[Se anunç cä viceconsulul Rusiei la Galati, Cola, a fost ROM., XIX (1847), p. 355-356.
numit consul al Rusiei in acel oras]. BULETIN F. 0., XIII ii anal bucuria ce a simtit la aflarea stirii cI fiul lui Sturza
(1845), p. 449 : Secretariatul de Stat. a lost bine primit ;i decorit de impiratul Rusiei.
7981 327 (498.3 : 47)
7992 Sturza, Mihail 327 (498.3 : 47)
[Se vesteste c Daskov, consul general al Rusiei la Bucu-
resti, este afteptat la Iasi]. G. TRANS., IX (1846), p. 11 : [Scrisoare catre log. C. Conachi]. ALBINA ROM., XIX
Moldavia. (1847), p. 356.
Ii mul;umeste pentru scrisoarea ce i-a trimis cu prilejul decorIrii
7982 327 (498.3 : 47) fiului siu de citre impiratul Rusiei.
[Alexandru Sturza, consilierul intim al imparatului Rusiei,
in drum de la Viena spre Odesa, a trecut pe la Galati]. 7993 327 (498.3 : 47)
ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 185 : 11911. [Ofisul domnitorului Mihail Sturza prin care face cu-
noscuta atitudinea guvernului Rusiei fata de situatia
7983 327 (498.3 :47) politica din Moldova]. ALBINA ROM., XX (1848),
[Se face cunoscut ci consilierul de stat Kotzebue, consul p. 108 ; VEST. R., XII (1848), p. 114.
al Rusiei la Iasi, a plecat, la 9 iulie in concediu, in Contele Nesselrode a ficut cunoscut, la 16 martie, domnitorului
Curlanda]. BULETIN F. 0., XIV (1846), nr. 56, P. 231 c3 impiratul Rusiei este hotirit de a nu ingIclui anarhiei si resbatl
232 ; ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 217 : Iasil. in partea provinciilor otomane, alezate subt a sa protectie, ;i se
Consilierul de curte Tumanski este insircinat cu treburile con- va opune incercirilor, care ar avea de scop a slibi legiturile ce
sulatului. unesc aceste ;id cu Imperia Otomani". In incheiere, domnitorul cere
ca fiecare a se fereasci cu de adinsul de orice ademeniri de afarl
7984 327 (498.3 : 47) venite sau tnliuntru urzite, de deflimate i struncinitoare Inchipuiri,
[Se anunta ca imparatul Rusiei a daruit o cruce de aur ce nu produc alta decum vitimare patriei".
cu Ian; ieromonahului Vartolomei din Iasi]. BULETIN
F. 0., XIV (1846), p. 281 : Sfinta Mitropolie. 7994 327 (498.3 : 47)
Pentru risplitirea muncii depuse la infiintarea unei biserici la [Se face cunoscut c generalul Duhamel, adjutantul im-
Iasi, pe locul inmormintirii oltenilor rosieni, cit ;i pentru a sa paratului Rusiei, a plecat la 29 aprilie din Iasi, spre a
indelungati sivirfire a dumnezeeftilor slujbe la aces bisericr. merge la Bucuresti]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 139 :
Iasil.
7985 327 (498.3 : 47)
[Biserica din tintirimul ostenilor Rusiei s-a pus sub ocro- 7995 327 (498.3 : 47)
tirea mitropoliei]. BULETIN F. 0., XIV (1846), p. 319-320. [Se anunta c consilierul de stat Kotzebue, consul gene-
Pentru Intretinerea ei, consulatul rusesc va dona 500 ruble de ral al Rusiei in Principate, a sosit la 22 mai la Iasi, venind
argint pe an. Slujba va fi slujiti mai departe de ieromonahul Var- de la Bucuresti]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 167 :
tolomei.

7986 327 (498.3 : 47)


7996 327 (498.3 : 47)
[Se anunç cä consulul Rusiei, Kotzebue, s-a tutors la
Iai si a hat conducerea consulatului]. BULETIN F. 0., [Se anunta ca Kotzebue, consulul general al Rusiei, a ple-
XIV (1846), p. 547 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM., cat din Iasi spre Bucuresti]. ALBINA ROM., XX (1848),
XVIII (1846), P. 341 : Iasil. p. 181 : Iasi!.

7987 327 (498.3 : 47) 7997 327 (498.3 : 47)


[Se anunta ca s-a tutors la Iasi, venind de la Bucuresti, [Se anunta c generalul Duhamel a sosit la 13 iunie la
consulul Rusiei, Kotzebue]. ALBINA ROM., XIX (1847), venind de la Bucuresti]. ALBINA ROM., XX (1848),
p. 105 : IasiI. p. 193 : lash.
7988 327 (498.3 : 47) 7998 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut ca consilierul de stat Kotzebue, consulul [5tiri despre sosirea trupelor rusesti la Iasi]. ALBINA
Rusiei in Moldova, a fost insarcinat cu consulatul general ROM., XX (1848), p. 205 : 1,11.
rus in Tara Româneasca]. BULETIN F. 0., XV (1847),
p. 193 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM., XIX 7999 327 (498.3 : 47)
(1847), p. 138. [Se anunta c generalul Duhamel a plecat din Iasi, spre
Kotzebue a plecat la 3 mai la Bucurelti. Consilierul Tumanski a se duce la armata ruseasca, ce se aflä la Birlad]. ALBINA
este insircinat provizoriu cu treburile consulatului rus din Iasi. ROM., XX (1848), p. 213 : 11511.

393

www.dacoromanica.ro
327 (4983 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

8000 327 (498.3 : 47) 8010 327 (498.3 : 47)


[Se anunta CI la 11 iulie a inceput sg se retragg armata [Se aduce la cunostinta proprietanilor de mosii ca pro-
rusi care stationa in ;inutul Birlad]. ALBINA ROM., XX viziile ce au a da dupg analoghie intru indestularea otki-
(1848), p. 221 : IaiL br, sa le teslimarisasci in saci"]. BULETIN F. 0., XVI
Se adauga cI, pin! la 18 iulie, toati armata de la Birlad va fi (1848), p. 341.
trecutii in Basarabia, iar in ce privelte tabira ruseasci ce se afli
la Iasi, este lila in nemiscare pini astizi". 8011 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut c proprietarii de mosii vor primi
8001 327 (498.3 : 47) despagubiri pentru productele analogisite" si predate ma-
[Ziva onomastica a mostenitorului Rusiei, ducele Ale- gaziei otirii, numai pe baza chitantelor primite de la ma-
xandru, a fost serbata la Iasi]. ALBINA ROM., XX (1848), gazineri]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 349 : Depar-
p. 281 : lash. tamentul trebilor din nguntru.
Cu acest prilej, trupele rusesi din tabira de la Copou au serbat 8012
ziva cu simulacrul unei bltSlii cu focuri, in prezenca populaciei. In 327 (498.3 : 47)
catedrall, s-a slujit un tedeum, iar generalul Vocht a dat un prinz, [Adresa din 19 noiembrie 1848, trimisi de generalul Lii-
la care au lost invitate si autoriticile locale. ders domnitorului, cu privire la dezertorii din ostile rusesti].
BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 369 : Secretariatul de Stat.
8002 327 (498.3 : 47)
8013 327 (498.3 : 47)
[Se anunta a la 1 septembrie consulul Rusiei, Kotzebue,
a parasit orasul Galati, spre a merge la Iasi]. MERCURIU [Se anuntg ca granita ruseasca este inchisa, ca nu cumva
[Braila], I (1848), p. 3. revolutionarii moldoveni sa introduca in Rusia ,,idei pri-
mejdioase"]. BUCOV., I (1848), p. 11, col. I.
8003 327 (498.3 : 47) 8014 327 (498.3 : 47)
[Se anunta c generalul Hasford, comandantul diviziei [Ofisul domnesc catre logof. Justitiei, Costin Catargiu].
rusesti stationate la Birlad, a sosit la Iasi]. ALBINA ROM., BULETIN F. 0., XVI 1(1848), p. 365 : ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 293 : IasiI. XX (1848), p. 373.
Se arnintese cI acest general a luat parte la rizboiul din 1812, I se aduc mulcumiri pentru cl a lucrat cu sirguinci la aprovizio-
iar mai tirziu a fast mef de -stab al precedintelui imputernicit, con- narea armatelor rusesti.
tele Kiselef.
8015 327 (498.3 : 47)
8004 327 (498.3 : 47) [Se face cunoscut ca imparatul Rusiei a dat ordin ca, de
[Se anunta ca generalul de infanterie Liiders, comandant la 1 noiembrie 1848 inainte, indestularea ostilor rusesti din
sef al corpului al 5-lea rus, trecind Prutul la Leova, cu res- Principate sa se faca cu bani in numerar]. BULETIN F. 0.,
tul corpului, a sosit la 12 septembrie la Iai, unde a fost XVII (1849), P. 13 : Secretariatul de Stat ; ALBINA
primit cu cinstea cuvenita rangului slu"]. ALBINA ROM., ROM., XXI (1849), p. 13 :
XX (1848), p. 297 : 141. Se adaugi ci Ministerul de Finance al Rusiei a dat in acest scop
A doua zi, a pornit la Foctani, ,,unde trupele sale vor fi sosit ieri". trei sute de mii de ruble argint. Generalul Lilders a trimis o adresi
domnitorului Moldovei, In care anti cum se va face .bineasca indes-
8005 327 (498.3 : 47) tulare" a locuitorilor, de la 1 noiembrie 1848 pin! la 1 martie 1849.
[Se anunta ca la 15 septembrie detasamentul rosian a
lasat tabira de la Copou i soldatii s-au asezat in cvartirk 8016 327 (498.3 : 47)
pe la cetatenii capitalei"]. ALBINA ROM., XX (1848), Vidomostie de pripasale si materialurile trebuitoare pen-
p. 297 : tru prodovolsvuirea bolnavilor in facerea doctoriilor si in
tinerea spitaluluI. FOAE SAT., XI (1849), p. 15.
8006 327 (498.3 : 47) Pentru osile rusesi cantonate in Moldova.
[Se anunta ca consilierul de stat Kotzebue, consul gene- 8017 327 (498.3 : 47)
ral al Rusiei, a sosit la Focsani, in 15 septembrie]. ALBINA
ROM., XX (1848), p. 301 : Iasit. [Se anunta el, de la 1 martie 1849, indestularea cu pro-
viant" si cu lemnele de foc necesare ostilor rusesti din cele
8007
doug Principate se va face prin rnezaturi, in orasele Iasi si
327 (498.3 : 47) Bucuresti]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 17-18,
[Ofisul domnesc din 6 octombrie 1848 caltre Sfatul Ocir- 25-26.
muitor, in care se arata ca luarea productelor de la mosii, Se arati cantit3cile necesare pentru o luta ;1 garanciile ce trebuie
necesare armatelor nou venite, trebuie &à se faca cu cea date pentru acest podrat". In p. 25-26, se public! din nou acest anunc.
mai dreaptg analoghie, fall a se lua de la unele din fete mai
multe si de la altele mai putine sau a se scuti"]. BULETIN 8018 327 (498.3 : 47)
F. 0., XVI (1848), p. 309. [Se arming' ca a sosit la Iai regimentul vinitcrrilor de
Jitomir, iar regimentul de Minsk, stationat pini acum la
8008 327 (498.3 : 47) Iasi, a plecat spre a se aseza prin ;ark', in cantonamente].
[Se face cunoscut ca spitalele militare rusesti din Iasi si ALBINA ROM., XXI (1849), p. 33 :
Birlad vor fi indestulate, de la 1 noiembrie 1848, prin
podracioi", dui:a contractele ce se vor incheia]. BULETIN 8019 327 (498.3 : 47)
F. 0., XVI (1848), p. 321-322. [Generalul Liiders invita persoanele din Moldova, care
Se arati materialele necesare si cum se vor incheia contractele. au dat provizii ostilor rusesti si au primit chitante, sa se
prezinte cu acele chitante la comisia orinduita pentru cer-
8009 327 (498.3 : 47) cetare, ping la 20 februarie]. BULETIN F. 0., XVII (1849),
p. 45, 49.
Catimile pe una lung. Vidomostie de proviziIle ce sa
cuvin a sa teslimarisi la noug puncturI arätate mai gios pen- 8020 327 (498.3 : 47)
tru indestularea ostilor Imparatesti Rosienesti cvartiruite in
Moldova. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 337-338. [Se anunta ca comisia lecvidaviei" , infiintatà in orasul
Iasi, cu privire la aprovizionarea armatelor rusesti, si-a in-
Tot aci se public! si ofisul domnesc cu privire la aceasti chestiune. ceput activitatea]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 49.

394

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)

8021 327 (498.3 : 47) 8033 327 (498.3 : 47)


[Ofisul domnesc referitor la plata proviziilor si altor [Se anunç cà generalul Duhamel, comisarul Rusiei in
materiale primite de ostile rusesti in lunile noiembrie si Principate, a sosit la 31 octombrie la Iasi, venind de la
decembrie 1848]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 73-74. Bucuresti]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 369 ; Iasii.
8022 327 (498.3 : 47) 8034 327 (498.3 : 47)
[Hatm. Alecu Roset Roznovanu doneaza ostilor rusesti, [Se face cunoscut ca s-a infiintat o comisie a cvartiruri-
in trecerea lor prin tin. Tutova, 10 vaci]. BULETIN F. 0., lor]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 376.
XVII (1849), p. 77. De asemenea, se area taxele ce vor 03E1 aceia care vor si fie
scutiti de cvartiruri.
Dupi exemplul lui Roznovanu, fratii Parftene0i au donat de ase-
menea 5 vaci.
8035 327 (498.3 : 47)
8023 327 (498.3 : 47) [Departamentul Trebilor din Nauntru face cunoscut ca
cvartirurile se cuvin a se incllzi si a se lumina de catre
[Publicatii cu privire la prezentarea i achitarea chitan- proprietari"]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 379.
telor date pentru provizii i alte materiale primite de os- Se arati cantititile de lemne i lumintri ce trebuie date, dupi
tile rusesti din Moldova]. BULETIN F. 0., XVII (1849), gradul ofiverului.
p. 77, 81-82, 99, 118, 163, 164, 177, 179, 255-256, 283,
315. 8036 327 (498.3 : 47)
[Se anunç g. ca gentralul Duhamel a parasit capitala Mol-
8024 327 (498.3 : 47) dovei, la 8 noiembrie, pentru a merge la St. Petersburg].
[Se anunta ca regimentul de vinatori de Jitomir, care ALBINA ROM., XXI (1849), p. 377 : Iasil.
a petrecut iarna in orasul Iasi, a iesit la 1 mai in tatára de
la Copou]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 414 : fah. 8037 327 (498.3 : 47)
[Se anunta ca consilierul Girs, atasat la consulatul ge-
8025 327 (498.3 : 47) neral rus din Bucuresti, a sosit la Iasi]. ALBINA ROM.,
[Circulara Departamentului Trebilor din Nauntru catre XXI (1849), p. 393 : lash.
toate ispravniciile din Moldova, pentru aflarea dezertorilor
rusi]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 183. 8038 327 (498.3 : 47)
[Copie de pe adresa generalului Liiders catre domnul Mol-
8026 327 (498.3 : 47) dovei, cu insemnarea persoanelor pe care imparatul Rusiei
[Se vesteste ca generalul Duhamel, comisar impargtesc, a a binevoit a le rasplati pentru rivna ce au aritat atm
plecat la Iasi, ca sa fie de fail la instalarea noului dom- ostile imparatestil. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 411.
nitor, Grigorie Ghica]. VEST. R., XIII (1849), p. 193 : 8039 327 (498.3 : 47)
tirI oficiale.
Text romin ;i francez.
[Generalul Liiders a vizitat manistirea Neamt si a in-
minat staretului Neonil ordinul Sf. Ana cl. II, ce i-a fost
conferit de impäratul Rusiei drept semn a deosebitei inalte
8027 327 (498.3 : 47) binevointe, pentru jartfile ce in multe rinduri a facut trupelor
[Se anun ta. ca generalul Duhamel, comisarul Rusiei in rosiene din partea acestei mangstiriTh ALBINA ROM., XXI
Principate, a sosit la 18 iunie la Iasi]. ALBINA ROM., (1849), p. 425 :
XXI (1849), p. 195 : Iasi,.
8040 327 (498.3 : 47)
8028 327 (498.3 : 47) [Vizita generalului Liiders la Iasi]. ALBINA ROM., XXI
[Se anunta ca, la 25 iunie, comisarul Rusiei, Duhamel, a (1849), p. 425-426 : Iasii.
parasit orasul Iasi, mergind la Bucuresti]. ALBINA ROM., A inspectat armata, 1-a vizitat pe domnitor, pe mini;tri i pe
XXI (1849), p. 203 : 141. di feriti boieri.

8041 327 (498.3 : 47)


8029 327 (498.3 : 47) [Publicatii cu privire la aprovizionarea armatelor rusesti
[Publicatii cu privire la aprovizionarea armatelor rusesti din Moldova]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 33-34,
din Moldova]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 211, 53, 161, 223, 243-244, 299, 317-318, 327, 348.
271-273, 287, 347, 359.
8042 327 (498.3 : 47)
8030 327 (498.3 : 47) [Se publica lista persoanelor care au platit comisiei cvar-
[Generalul rus Moler face cunoscut Departamentului Tre- tirurilor diferite sume, pentru a fi scutite de cvartir, II
bilor din Nauntru ca, dupa ispravirea razboiului cu re- care sint invitate acum sa primeasca inapoi banii, intrucit
belii unguri, ostirile brigadei a 2-a din divizia a 13-a de Sfatul Ocirmuitor n-a incuviintat aceasta masura]. BULE-
pedestrime cu artileria ei, se intoarce in Moldova spre TIN F. 0., XVIII (1850), p. 61 : Departamentul trebilor din
cvartiruire"]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 283. nauntru.

8031 327 (498.3 : 47) 8043 327 (498.3 : 47)


[Instructiuni cu privire la incartiruirea trupelor genera- [Generalul Liiders aduce rnultumiri, din partea impära-
tului Rusiei, vorn. Alexandru Sturza i vorn. Grigori Doni,
lului Moler, in Moldova]. BULETIN F. 0., XVII (1849), fiindca au jertfit" pentru trebuinta ostirilor imparatesti
p. 344 : Departamentul Trebilor din nguntru, 344 : No. insemnate cantitäti de producte]. BULETIN F. 0., XVIII
23.810. (1850), p. 37-38.
Sint aritate cantititile date.
8032 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut ca generalul principe Bagration, coman- 8044 327 (498.3 : 47)
dant de divizie de cavalerie, a sosit la Iasi, venind de la [Se anunta ca generalul Duhamel, comisarul Rusiei, a pa-
Botosani, in drum spre Bucuresti]. ALBINA ROM., XXI rasit la 22 februarie capitala Moldovei, indreptindu-se spre
(1849), p. 369 : lash. Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 51.

395

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 495)

8045 327 (498.3 : 47) 8056 327 498.3 : 47)


[Inaintari in personalul consulatului Rusiei din Iasi]. Programa pentru serbarea zilet aniversale a 25 ant (juvi-
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 51. let) de la intronarea a Imparatestit Sale Maria Monarhul
Kotzebue, consulul general in Moldova ii Tara Romineascl, este Rosiilor. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 351-352.
1naintat la rangul de consilier de stat ; Tumanski, care conduce
consulatul Rusiei din Moldova, la rangul de consilier de .coleghie", 8057 327 (498.3 : 47)
iar Minciaki, al doilea dragoman al acestui consular, la rangul de [Programa serbarii din 6 decembrie 1850, ziva onomascica
consilier onorar. a imparatului Rusiei, Nicolae Pavlovici]. BULETIN F. 0.,
327 (498.3 : 47) XVIII (1850), p. 379-380.
8046
[Generalul Liiders aduce multumiri post. Gheorghe Har- 8058 327 (498.3 : 47)
tularie, pentru donatiile facute in folosul ostilor rusesti].
BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 66. [Despre sarbatorirea zilei onomastice a imparatului Ni-
Se aratS ce anume a donat.
colae I al Rusiei]. JURN. DE GALATZ, II (1850), p. 73 :
Galath.
8047 327 (498.3 : 47)
[Generalul LUders, dupal ce a trecut in revista trupele ru-
sesti din Roman, Tirgul Frumos i Iasi, care se intorc in
Rusia, dupà ce a avut intrevederi cu domnitorul si a luat
Danernarca
parte la un prinz dat in onoarea sa la palat, a plecat, la
27 martie, spre St. Petersburg]. GAZ. DE MOLD., XXII 8059 327 (498.3 : 489)
(1850), p. 85 : Novitale din nkuntru. [Consulul Danemarcii din Odesa face cunoscut ca Dane-
marca vrea sa infiinteze un consulat la Galati ;i cei care
8048 327 (498.3 : 47) doresc sa primeasc a. o asemenea insarcinare sa se adreseze,
[Adresa generalului LUders catre domnul Moldovei]. BU- pruhr-o scrisoare, la colegiul comercial din Copenhaga].
LETIN F. 0., XVIII (1850), p. 105 ; GAZ. DE MOLD., DUNAREA, II (1848), p. 28, col. I, ALBINA ROM., XX
XXII (1850), p. 97-98. (1848), p. 57 : 141.
Anunsi ct trupele imperiale stationate In Principatele Romine se
intorc in Rusia, iar detasamentul menit pentru ocupavia acestor pro-
vincii va sta sub comanda generalului Hasford. Olanda
8049 327 (498.3 : 47)
[Scrisoarea generalului Hasford catre domnitorul Moldo- 8060 327 (498.3 : 492)
vei, prin care ig exprima recunostinta pentru ajutorul dat [Se face cunoscut ca Anton Vlasto a fost numit vicecon-
de autoritatile din Moldova armatelor rusesti, care treceau sul al Olandei, la Galati]. BULETIN F. 0., X (1842), p. 2:
prin Moldova spre Rusia]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), Marele Post. Secretariii de Stat ; ALBINA ROM., XII
p. 137-138. (1841), p. 410.
8050 327 (498.3 : 47) 8061 327 (498.3 : 492)
[Halcinski, noul consul general al Rusiei in Principatele [Se face cunoscut c supusii Niderlandii" din Moldova
Române, a prezentat domnului Moldovei scrisorile sale de var fi protejati de consulatul Rusiei]. BULETIN F. 0., XII
acreditare]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 178. (1844), p. 339 : Secretariatul de Stat.
8051 327 (498.3 : 47)
8062 327 (498.3 : 492)
[Se anti* ca consilierul de stat Halcinski, consul general
al Rusiei in cele doul Principate, a plecat la 18 iunie din [Numirea negutatorului Stefan Argint ca viceconsul al
Iasi, spre a merge la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXII Tarilor de Jos]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 121 :
(1850), p. 181 : Novitale din nauntru. Secretariatul de Stat.

8052 327 (498.3 : 47)


[Se anunta ca generalul LUders a sosit la 27 iunie la Iasi Grecia
II, dupa ce a avut intrevederi cu domnitorul si a inspectat
a plecat la Bucuresti].
regimentul rus cantonat la Iasi, 8063 327 (498.3 : 495)
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 193 : Novitale din
niuntru. [Se face cunoscut ca Miltiade Manos a fost numit con-
sul al Greciei in Moldova]. BULETIN F. 0., IV (1836),
8053 327 (498.3 : 47) p. 37 : Marele Postelnic Secretart de Stat.
Proectil pentru cvartiruirea gheneralilor stalm, ober-ofi-
;aril i casarmuirea rangurilor de gtos a garnizonulut rosie- 8064 327 (498.3 : 495)
nesc aflitoriti in capitalia lash. BULETIN F. 0., XVIII [Se face cunoscut c Gheorghe Vlahaitis a fost numit
(1850), p. 217-219, 241-243. secretar si dragoman al consulatului grecesc din Iasi]. BU-
In p. 241-243, se publia lista caselor din Iasi, pentru diferite LETIN F. 0., IV (1836), p. 167, col. I.
cvartiruri.
8065 327 (498.3 : 495)
8054 327 (498.3 : 47)
[Stiri in legatura cu incartiruirea ostilor rusesti in Mol- [Se anunta ca a sosit la Iasi maiorul Carol Silo, adju-
dova]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 233, 249-250, tantul regelui Greciei i maresal al palatului, cu fratele sau,
349.
capitanul Dimhrie Sup, directorul cancelariei de razboi].
ALBINA ROM., XI (1840), p. 163 : 41.
8055 327 (498.3 : 47)
[Publicatii cu privire la achitarea chitantelor date pen- 8066 327 (498.3 : 495)
tru provizii si alte materiale primite de ostile rusesti din [Se anunta ca printii C. si D. Sum demnitari" ai rege-
Moldova]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 259-260, lui Greciei, au plecat din Iasi, la 30 idle, spre a se intoarce
396. la Atena]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 243 : Esit.

396

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 495) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 495)

8067 327 (498.3 : 495) 8081 327 (498.3 : 495)


[Se face cunoscut ca Gheorghe Vlahaitis s-a retras din [Se face cunoscut ca consulul grec din Iasi, colonelul Ior-
postul de dragoman de la consulatul grec din Iasi]. AL- dache Voinescu, va lipsi citeva zile din capitala Moldovei
BINA ROM., XII (1841), p. 79 : Esi1. 5i va fi suplinit de directorul cancelariei, Efstatie Ghior-
gandopulos]. BULETIN F. 0., XV (1847), p. 229 : Secre-
8068 327 (498.3 : 495) tariatul de Stat.
[Se anunta c Gh. Voinescu a fost numit in postul de
consul al Greciei in Moldova, in locul lui Manos]. OZttp. 8082 327 (498.3 : 495)
ToO laTpou, I (1841), p. 169-170. [Se anunta ca Sachelaride a fost numit vremelnic ocir-
0 scurd prezentare a maiorului Gh. Voinescu, care In 1821 a muitor" al consulatului grecesc din Iasi]. BULETIN F. 0.,
luptat in subordinea lui Dimitrie Ipsilante. XVI (1848), p. 177 : Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 167 : Iaii ; VEST. R., XII (1848), p. 173 :
8069 327 (498.3 : 495) Moldavia.
[Se face cunoscut c Gheorghe Vlahaitis a fost insarcinat
cu lucrarile cancelariei si ale dragomanului de la consulatul 8083 327 (498.3 : 495)
grecesc din Iasi]. ALBINA ROM., XIII (1842), P. 13 : 141. [Se face cunoscut ca Ahil Levendi a fost numit vicecon-
sul secretar al consulatului grecesc din Iasi si totodata in-
8070 327 (498.3 : 495) sarcinat vremelnic cu conducerea acelui consulat, pita la
[Se anunta cl la 21 aprilie a sosit la Iasi noul consul al sosirea consulului]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 289 :
Greciei, maiorul Gh. Voinescu]. ALBINA ROM., XIII Secretariatul de Stat ; ALBINA ROM., XX (1848), P. 305.
(1842), p. 126.
8084 327 (498.3 : 495)
8071 327 (498.3 : 495) [Se anunta ca Epaminonda Samurcas a fost numit dra-
[Se anunç cä maiorul Gheorghe Voinescu a fost numit goman la consulatul grec din Iasi, in locul lui Margarit
consul al Greciei in Moldova, in locul lui M. Manos]. AL- Papanicolau]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 34 : Se-
BINA ROM., XIII (1842), p. 137 : lash ; C. DE AVIS, cretariatul de Stat.
VI (1842), p. 142 : Moldavia.
8085 327 (498.3 : 495)
8072 327 (498.3 : 495) [Se face cunoscut ca consulul grec va lipsi citeva zile
[Se face cunoscut ca Alexandru Metaxa a fost numit din capitala Moldovei i va fi suplinit de Aghesilau Le-
dragoman la consulatul Greciei din Iasi]. ALBINA ROM., vendi]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 276 : Secretaria-
XIII (1842), p. 141 : IasiI. tul de Stat.
8073 327 (498.3 : 495) 8086 327 (498.3 : 495)
[Se face cunoscut cal viceconsulul Antonie Takis a fost [Se anunta cã Epaminonda Dioghenide a fost insarcinat
numit secretar al consulatului Greciei din Iasi]. ALBINA vremelnic cu indatorirea de dragoman, la consulatul grec
ROM., XV (1843), p. 154. din Iasi, in locul lui Epaminonda Samurcas]. BULETIN
8074 327 (498.3 : 495) F. 0., XVII (1849), p. 276 : Secretariatul de Stat ; ALBINA
ROM., XXI (1849), p. 285 : Iash.
[Se anun; Ca maiorul Voinescu, consulul Greciei, a ple-
cat cu familia in Rusia, la apele minerale"]. ALBINA 8087 327 (498.3 : 495)
ROM., XV (1843), p. 209 :
[Consulatul grec din Iasi anunta ca, in locul lui Epami-
8075 327 (498.3 : 495) nonda Dioghenide, a fost numit dragoman la acest consulat
[Se face cunoscut ca viceconsulul Antonie Takis a fost Costache Poliz]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), P. 1 :
numit cantiler" al consulatului grecesc din Iasi]. BULE- Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
TIN F. 0., XI (1843), p. 265 : Secretariatul de Stat. p. 5 : Novitale din nauntru.
8076 327 (498.3 : 495) 8088 327 (498.3 : 495)
[Se anunta ca Margarit Papanicolau a fost numit dra- [Se face cunoscut ca Antonie Ioanidi a fost nurnit vre-
goman la consulatul grec din Iasi, in locul lui Alecu Me- melnic practor consular" al Greciei la Focsani, pink' la
taxa]. BULETIN F. 0., XI (1843), p. 285 : Secretariatul intoarcerea 1ui I. V. Mesinezi]. BULETIN F. 0., XVIII
de Stat. (1850), p. 53 : Secretariatul de Stat.
8077 327 (498.3 : 495) 8089 327 (498.3 : 495)
[Se anunta ca maiorul Gheorghe Voinescu, consulul Gre- [Panaite Papastatopol e numit vremelnic practor con-
ciei la Iai, s-a Tutors din calltoria facuta in tali straine]. sular" al Greciei, in tinuturile Baal: si Roman]. BULETIN
ALBINA ROM., XV (1843), p. 313 : Iad5. F. 0., XVIII (1850), p. 53 : Secretariatul de Stat.
E numit in locul lui Petru Notari.
8078 327 (498.3 : 495)
[Se anunta el la 22 iunie a sosit la Iasi generalul Para- 8090 327 (498.3 : 495)
schiv Arghiropulo, venind din Grecia]. ALBINA ROM., [Joan Sachelaride e numit consul al Greciei la lad]. BU-
XVI (1844), p. 198. LETIN F. 0., XVIII (1850), p. 225.
8079 327 (498.3 : 495)
8091 327 (498.3 : 495)
[Se face cunoscut cl, in lipsa consulului grec din Iasi,
consulatul va fi condus de dragomanul Margarit Papanico- [Se face cunoscut cà Ioan Sachelaride a fost numit con-
lau]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 291 : Secretariatul sul al Greciei in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXII
de Stat. (1850), p. 141-142.
Pink' la sosirea lui, consulatul va fi girat de Papadopolo.
8080 327 (498.3 : 495)
[Se face cunoscut ca consulul Greciei la Iasi, maiorul 8092 327 (498.3 : 495)
Voinescu, va lipsi citeva zile din capitala i va fi suplinit [Se anunta ca, la 26 iunie, a sosit 1a Iai noul consul al
de dragomanul Margarit Papanicolau]. BULETIN F. 0., Greciei la Iasi, Joan Sachelaride]. GAZ. DE MOLD., XXII
XIII (1845), p. 402 : Secretariatul de Stat. (1850), p. 193.

397

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 495) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)

8093 327 (498.3 : 495) 8105 327 (498.3 : 496)


[Se anunta el la 29 iunie noul consul al Greciei la Iasi, [Sultanul trimite domnitorului Moldovei, Mihail Sturza,
Ioan Sachelaride, a prezentat domnitorului, in audienta ofi- portretul säu, impodobit cu brilianturi", drept semn de
ciala, o scrisoare autografg a regelui Othon]. GAZ. DE aleasa estimr]. BULETIN F. 0., II (1834), nr. 52, p.
MOLD., XXII (1850), p. 201 : Novitale din nauntru. 324 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 242.
8094 327 (498.3 : 495) 8106 327 (498.3 : 496)
[Se anunta ca I. Sachelaride, consulul Greciei in Moldova, [Se anunta ca a sosit la Iasi Divan-Efendisi Mustafa-
a fost primit de domnitor, caruia i-a prezentat scrisorile sale Efendi, trimis din partea pasii de Rusciuc, spre a-I felicita
de acreditare]. ZIMBRUL, I (1850), p. 1: Iasi. pe domnitorul M. Sturza, cu prilejul intronarii sale]. AL-
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 317 :
8095 327 (498.3 : 495)
[Leonida Argente e numit in postul de viceconsul al Gre- 8107 327 (498.3 : 496)
ciei, la Galati]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 315 ; [Se face cunoscut ca Fevzi Ahmet, trimisul Portii la
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 312. Petersburg, a sosit la Iasi i e asteptat in Bucuresti]. CU-
RIERUL ROM., V (1834), p. 337 : Bucuresti.

8108 327 (498.3 : 496)


T urcia [Arzinameaua marelui vizir asupra inaltarii monumen-
tului din gradina publica din Iasi]. BULETIN F. 0., III
8096 327 (498.3 : 496) (1835), p. 1-2.
[Amanunte despre vizita ambasadorului Musir-Ahmet Sultanul incuviinceaei ridicarea unui .stilp°spre datornica po-
Pasa, la Iasi]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 167-168. menire pentru imp5ritestile mile si induriri ce s-au rivirsat asupra
supusilor principatului Moldovii'.
8097 327 (498.3 : 496)
[Descrierea primirii facute la Iasi ambasadorului Musir 8109 327 (498.3 : 496)
Ahmet Pasa]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. [Serbarea de la palatul domnesc din Iasi, o data cu pri-
93-94, 97. lejul nasterii printului Sehzadé]. BULETIN F. 0., IV
Sint aritate ;i diferitele manifestacii ce au avut loc. (1836), p. 1 :
S-a citit firmanul sultanului dat cu actst prilej.
8098 327 (498.3 : 496)
[Plecarea din Iasi spre Bucuresti a ambasadorului Musir 8110 327 (498.3 : 496)
Ahmet Pap]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 101. [Se anun; cà domnitorul Mihail Sturza pleaca sa se
intilneascl cu sultanul, aproape de tarmurile Moldovii"].
8099 327 (498.3 : 496) BULETIN F. 0., V (1837), nr. 31, p. 129.
Sfatul Administrativ catra D. Vornicul Lupul Bali. BU-
LETIN F. 0., II (1834), p. 207. 8111 327 (498.3 : 496)
Ii aduce la cunostincl scrisoarea de mulcumire a ambasadorului [Plecarea domnitortrlui Mihail Sturza in intimpinarea
Inaltei Porci, Ahmet Pala, pentru grija de care s-a bucurat din partea sultanului, care va sosi aproape de hotarele Moldovei].
sa in timpul cit a petrecut in Moldova si in drum spre Bucurgti. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 137 :
8100 327 (498.3 : 496) 8112 327 (498.3 : 496)
[Printr-un firman, $tefanache Vogoride a fost insarcinat [Se face cunoscut ca domnitorul Moldovei, Mihail Sturza,
cu atributiile de capuchehaie a domnitorului Moldovei la s-a intilnit cu sultanul Mahmud, la Silistra]. ALBINA
Constantinopol]. ALBINA ROM., V--VI (1833-1834), ROM., VIII (1837), p. 153 : BO.
p. 187.
8113 327 (498.3 : 496)
8101 327 (498.3 : 496) [Se anunta ca domnitorul Mihail Sturza, dupa ce s-a in-
[Calitoria vist. Mihail Sturza la Constantinopol]. BULE- tilnit cu sultanul Mahmud, s-a intors la Galati]. ALBINA
TIN F. 0., II (1834), p. 231 : Ed). ROM., VIII (1837), p. 161 : E1i1.
A fost invitat de Inalta Poarti, spre a primi acolo investitura
principatului Moldovei. Sint mencionate ;i persoancle care-1 insocesc 8114 Sturza, Mihail 327 (498.3 : 496)
pe M. Sturza. [Cuvintarea pronuntata cu prilejul inminarii ordinului
Nisan Eftihar mitropolitului Veniamin Costachi]. ALBINA
8102 327 (498.3 : 496) ROM., VIII (1837), nr. 70, p. 293-294.
[Investitura domnitorului Mihail Sturza a avut loc la
Constantinopol, in ziva de 19/31 mai 1834]. ALBINA 8115 327 (498.3 : 496)
ROM., VVI (1833-1834), p. 201 : Ed). [Scrisoarea de multumire trimisa de ministrul de externe
al Turciei domnului Moldovei, Mihail Sturza, pentru plata
8103 327 (498.3 : 496) regulata a birului datorat de Moldova]. BULETIN F. 0.,
[Se anunta de la Constantinopol c toate chestiunile in VI (1838), p. 121 : ALBINA ROM., IX (1838), p. 126-127.
legatura cu investitura domnitorului Mihail Sturza s-au re- 0 astfel de scrisoare a trimis ;i ministrul de finance.
zolvat i plecarea lui s-a fixat pentru 8 iunie]. ALBINA
ROM., VVI (1833-1834), p. 213 : Esit. 8116 327 (498.3 : 496)
[Se face cunoscut ca au sosit la 16 noiembrie la Iai Ah-
8104 327 (498.3 : 496) met Besgean Bei Miralai i Mehendis Hagi Mahmut Efendi,
[Se anunta de la Constantinopol ca., la 19 iunie, domni- trimisi de curtea suzerana, sa se ocupe cu revizia marginii
torul Moldovei, Mihail Sturza, 5i-a luat ramas bun de la despre statunile AustrieiTh ALBINA ROM., IX (1838),
sultan]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 229 : Esit. p. 390 : 41.
398

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)

8117 327 (498.3 : 496) 8130 327 (498.3 : 496)


Ina lt imparatesc ferman catra Pre Inaltatul Domn a Mol- [Se anunta ca a sosit la Iasi printul N. Vogoridis, venind
dovil. BULETIN F. 0., VII (1839), p. 233-234. de la Constantinopol]. ALBINA ROM., XVI (1844), p.
Se anun0 moartea sultanului Mahmud i suirea pe tron a noului 141 : IasiI.
sultan.
8131 327 (498.3 : 496)
8118 327 (498.3 : 496) [Se vesteste din Iasi ca vel vistiernicul hatman Grigore
[Cum s-a serbat la Iasi inaltarea pe tron a sultanului Ghica a plecat la Constantinopol]. G. TRANS, VII (1844),
Abdul Megid]. ALBINA ROM., X 1(1839), p. 235 : EsiT. p. 160, col. I.

327 (498.3 : 496) 8132 327 (498.3 : 496)


8119
[Cum s-a serbat la Galati inaltarea pe tron a sultanului [Se anunta intoarcerea la Iasi a domnitorului M. Sturza,
Abdul Megid]. ALBINA ROM., X (1839), p. 243 : Esil. din calatoria facuta la Rusciuc, uncle a intilnit pe sultan].
ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 173: Iasit
8120 327 (498.3 : 496)
8133 327 (498.3 : 496)
[Se anunta c Emin, pap de Silistra, a sosit la Galati, [Se vesteste a in seara de 28 noiembrie a sosit la Iasi
in drum spre Constantinopol]. ALBINA ROM., XI (1840), Bekcet Efendi muhurdar al marelui vizir Resid Pasa"
p. 339 : EiL cu suita lui]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 357 :
A fost intirnpinat de autorititile romine. Iasil.
8121 327 (498.3 : 496) 8134 327 (498.3 : 496)
[Domnitorul Mihail Sturza a poruncit sa se faca ilumi- [Primirea lui Bekcet Efendi, trimisul lui Resid Pasa, de
natii la Iasi si Galati si sa se traga salve de tunuri, cu pri- catre Mihail Sturza]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p.
lejul nasterii unui fiu al sultanului]. BULETIN F. 0., VIII 361 : Iasil.
(1840), p. 347 : Mare le Postelnic Secretar de Stat. Bekcet Efendi transmite domnitorului Moldovei daruri din partea
sultanului Abdul Megid : un colier ornat cu portretul slu, iar pentru
8122 327 (498.3 : 496) fiii domnivorului sibii de onoare.
[Sultanul a trimis domnitorului M. Sturza o tabachera
cu brianturi", cu cifra sa gravata]. ALBINA ROM., XII 8135 327 (498.3 : 496)
(1841), nr. 69, p. 269-270. [Corespondenta din Iasi, datata.' 5 decembrie, despre vi-
Cu acest prilej vizirul i-a trimis ;i un rescript, care se publici aci. zita lui Bekcet Efendi]. G. TRANS., IX (1846), p. 407
408 : Moldavia.
8123 327 (498.3 : 496) Bekcet Efendi, muhurdarul marelui vizir Resid Pala, adusese fa-
[Se anunta ca Harigighi Mustascri $echib Efendi, ma- miliei domnitorului daruri din partea sultanului.
dular Sfatului Imperiului si director Ministerii din Laun- 8136 327 (498.3 : 496)
tru", a parasit Bucurestii, spre a merge la Iasi]. C. DE
AVIS, VI (1842), p. 233 : Still din launtru, 244 : Moldavia, [Amanunte despre vizita lui Bekcet Efendi la Iasi]. G.
254 : Moldavia. TRANS., X (1847), p. 10, col. I.
Primirea ce i s-a fäcut la Iasi ; a adus domnitorului o scrisoare
din partea marclui vizir ; vizitele primite. 8137 327 (498.3 : 496)
[Se anunta ca Talaat Efendi, comisar imparatesc, a sosit
8124 327 (498.3 : 496) cu suita sa la Iasi]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 185 :
[Despre primirea facuta lui $echib Mohamed Efendi, Iasi!.
membru al Sfatului Imperiului, in timpul calatoriei sale de 327 (498.3 : 496)
la Bucuresti la Iasi, in diferite orase ale Moldovei]. ALBI- 8138
NA ROM., XIII (1842), p. 241-242 : Iasil. [Se anun; cã Talaat Efendi, comisarul imparatesc in
Moldova, a parasit orasul Iasi la 4 iulie]. ALBINA ROM.,
8125 327 1(498.3 : 496) XX (1848), p. 213 : IaliT.
[Receptii date la Iasi in cinstea lui $echib Efendi]. AL- 8139 327 (498.3 : 496)
BINA ROM., XIII (1842), p. 245-246 : 143. [Se anunta ca armata turca trecuti peste Dunire a fost
8126 327 (498.3 : 496) cantonata in afara orasului Galati la un loc numit Ti-
glina"]. DUNAREA, II (1848), nr. 27, p. 108 : Galaçii
[Amanunte despre plecarea lui $echib Mohamed Efendi 1/13 Iulie ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 213.
de la Iasi si imbarcarea lui la Galati]. ALBINA ROM.,
XIII (1842), p. 253-254 : IasiI. 8140 327 (498.3 : 496)
[$tiri despre armata tura' veniti in Moldova]. ALBINA
8127 327 (498.3 : 496) ROM., XX (1848), p. 217.
[Se anunti cal la 26 octombrie a sosit la Iasi printul N. Tab5ra turceascI se all' la Tiglina, lingl Galati. Numirul solda-
Vogoridis, venind de la Constantinopol]. ALBINA ROM., tilor turci se ridici la 3 000 infanteristi, 1 000 cavaleristi si o baterie
XIII (1842), p. 345 : IaliT. de 12 tunuri.

8128 327 (498.3 : 496) 8141 327 (498.3 : 496)


[Se anunta c printul Nicolae Vogoridis a parasit la 26 [Se anunt trupele turcesti de linga Galati au ficut
c
februarie capitala Moldovei, intorcindu-se la Constantino- la 17 august, exercitii de foc", cu ocazia ramazanului].
poll. ALBINA ROM., XV (1843), p. 65 : IasiL ALBINA ROM., XX (1848), p. 269 : IasiI.
Reproducere din gazeta Dunires, care apirea la Galati.
8129 327 (498.3 : 496)
8142 327 (498.3 : 496)
[Se anunç c Sadic Efendi, defterdar de Silistra, dupa
o petrecere de citeva zile in Iasi, a plecat la 30 octombrie [Se anunta ca. la Galati s-a stabilit o garnizoani tur-
la Galati, spre a se intoarce la postul sau]. ALBINA ROM., ceasca de 1800 oameni]. DUNAREA, III (1849), p. 145 :
XV (1843), p. 273 : Iasii. Galati, 11 Septembrie.

399

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)

8143 327 (498.3 : 496) 8156 327 (498.3 : 496)


[Se anunta c Fuad Efendi, comisar imparatesc, a plecat [$tire c trupele turcesti din Iasi au sosit la Galati, tre-
la Iai, ca si fie de fati la instalarea noului domnitor, Gri- cind apoi la Braila, de unde se vor indrepta spre Turcia,
gorie Ghica]. VEST. R., XIII (1849), p. 193 : Stirl oficale. la locurile hotarite a se cantona"]. JURN. DE GALATZ,
Text roman i francez. I (1849), p. 17 : Galata.
8144 327 (498.3 : 496) 8157 327 (498.3 : 496)
[Se anunta ca la 20 iunie a sosit la Iai Fuad Efendi, [Politia din Iasi face cunoscut ca se vor inchiria hanu-
comisarul Turciei, insotit de mai multi functionari si de rile si casele care au servit de spital ostilor turcesti]. BU-
o escorta de läncieri turci]. ALBINA ROM., XXI (1849), LETIN F. 0., XVII (1849), p. 354.
p. 199 : 141.
Se public3 lista lor.
8145 327 (498.3 : 496)
8158 327 (498.3 : 496)
Traducerea fermanului imparatesc slobozit pe la mijlo-
cul lune regeb 1265 (in MaT 1849) pentru randuirea prea- [Comisarul imperial Fuad Efendi a plecat la 19 februa-
inaltatultn Domn Grigorie Ghica voevod la domnia 061. tie de la Iasi la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXII
BULETIN F. 0., XVII (1849), P. 203-204. (1850), p. 45 : Novitale din nauntru.
8146 327 (498.3 : 496) 8159 327 (498.3 : 496)
[Se anunta ca, la 27 iunie, comisarul Turciei, Fuad Efendi, [Divanul obstesc a votat o adresa catre Fuad Efendi,
a parasit orasul Iai, indreptindu-se spre Bucuresti]. AL- prin care arati recunostinta locuitorilor Moldovei pentru
BINA ROM., XXI (1849), p. 217 : lasie. serviciile aduse tarii, in timpul cit a indeplinit functia de
comisar imparatesc]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 61.
8147 327 (498.3 : 496)
Domnitorul e rugat at trimiti aceasti adrest lui Fuad Efendi,
[Se face cunoscut ca intiiul doctor al militiei, colonelul fnainte de a pleca la Constantinopol pentru noul stu post.
Cihac, va insoti pe domnitorul Grigorie Ghica la Constan-
tinopol i va fi suplinit de doctorul batalionului II, Fatu]. 327 (498.3 : 496)
BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 243. 8160
[Raspunsul comisarului Fuad Efendi la adresa trimisa
8148 327 (498.3 : 496) de Divanul obstesc din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXII
[Se anunta c Grigorie Ghica, domnul Moldovei, a sosit (1850), p. 86-87.
la 28 iunie la Constantinopol]. ALBINA ROM., XXI
(1849), p. 225 : I8111. 8161 327 (498.3 : 496)
8149 327 (498.3 : 496) [Ofisul prin care domnitorul Grigorie Al. Ghica 11 yes-
telte pe log. Constantin Sturza ca marele vizir Resid Pala
Relatie despre calatoriea i investitura solenelä a In. S. i-a diruit o tabachera pretioasi, pentru indelungatele sale
Printului Grigorie Alexandru Ghica la Constantinopole. slujbe catre BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 189 ;
ALBINA ROM., XXI (1849), supl. la nr. 54, p. 233-235. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 177-178. ---
Tot aci se publici cuvintarea rostiti cu acest prilej de domnul
Text roman si francez.
Cinstirea s-a licut dupt recomandarea domnitorului pentru serviciile
Moldovei Gr. Ghica.
aduse in conducerea Departamentelor Trebilor din Ltuntru i Justisiei.
8150 327 (498.3 : 496)
Calltoriea i solenela investitura a In. S. Principelul 8162 327 (498.3 : 496)
Moldova Grigoriu Ghica la Constantinopole. BUCOV., II [Adresa lui Fuad Efendi prin care 11 recomanda la
(1849), p. 131. binevoitoarea atentie" a domnitorului pe administratorul
tinutului Fàlciu, Neculae Catargiu]. BULETIN F. 0., XVIII
8151 327 (498.3 : 496) (1850), p. 205 : Departamentul trebilor din nauntru.
[Cuvintarea adresati de domnitorul Moldovei, Grigorie Pentru bunivoinia doveditt de N. Catargiu Ia trecerea lui Fuad
Ghica, sultanului, cu ocazia investiturii -sale]. ALBINA Efendi prin sinut.
ROM., XXI (1849), p. 241 :
Se publici a doua oari numai in limba romani. 8163 327 (498.3 : 496)
8152 327 (498.3 : 496) [Se anunt c Nicolae Mavrocordat, ginerele domnito-
[Publicatii cu privire la aprovizionarea armatelor turcesti rului Gr. Ghica, i beizadea Gheorghe Sutu, marele vistier,
din Moldova]. BULETIN F. 0., XVII (1849), p. 309 s-au intors de la Constantinopol, unde au avut misiunea
sä discute tariful vatnilor si al dabilei Eforiilor"]. GAZ.
310 : Departamentul trebilor din nauntru. DE MOLD., XXII (1850), p. 201 : Novitale din nauntru.
Se anunsi a doua si a treia licitaiie, precum i lista produselor
necesare. Ei au avut ,cel mai deplin rezultat'.

8153 327 (498.3 : 496) 8164 327 (498.3 : 496)


[Se anunta ca trupele turcesti din garnizoana Iai, pri- [Sultanul a daruit cite o tabachera, impodobità cu ci-
mind ordin de a-si schimba cantonamentele, au parasit la frul sau, lui Nicolae Mavrocordat i beizadelei Gheorghe
9 octombrie capitala Moldovei]. ALBINA ROM., XXI Sutv, mare vistier]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
(1849), p. 345 : laps. p. 201 ; ZIMBRUL, I (1850), p. 1.
8154 327 (498.3 : 496) 8165 327 (498.3 : 496)
[Se anuntl c garnizonul I otoman" din Galati a plecat [Vistieria Moldovei anunç a. c sultanul a hotarit ca pre-
la $umla, unde s-au deplasat i cele doui batalioane din tul produsului ocnelor de sare din Moldova sa fie la fel
Braila]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 350. ca in Tara Romneasc i sa. fie intrebuintat in lucruri
8155 327 (498.3 : 496) folositoare pentru Principat]. BULETIN F. 0., XVIII
(1850), p. 284.
[Se anuntl c trupele turcesti care formau garnizoana
din Iasi au sosit la Galati si au pornit spre $umla, locul Se stabileste in consecinst preiul strii din Moldova, ca 8i in Tara
lor de destinatie]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 365 : Romineascl, la 20 lei una suti ocale cursul piecei, incepind de la
lash. 1 septembrie 1850.

400

www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA - MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)

8166 327 (498.3 : 496) 8176 327 (498.1 : 498.3)


[Se anunta c Ahmet Vefic Efendi, comisarul imperial [Se vesteste ca Fonton de Verajon, colonel de stat major
al Turciei in Principate, dupl o petrecere de douä sapta- din armata Rusiei, i Bibescu, secretarul de stat al Tara
mini la Iasi, a plecat la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., Romanesti, au sosit de la Bucuresti la Iasi]. ALBINA ROM.,
XXII (1850), p. 307 : Novitale din nauntru. V-VI (1833-1834), p. 125 : Esil ; CURIERUL ROM.,
V (1834), p. 362, col. I.
8177 327 (498.1 : 498.3)
Serbia
[Se anunta c Bibescu, secretar de stat al Tarii Rola-
327 (498.3 : 497.1)
nesti, a parasit la 12 decembnie 1834 orasul Iasi, intorcin-
8167 du-se la Bucureiti]. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834),
[Trecerea prin Iasi a deputatilor Serbiei, Avraam Pe- p. 405.
tronievici i Tvetko Raevici, intorcindu-se de la St. Pe-
tersburg]. ALBINA ROM., II (1831), p. 465. 8178 327 (498.1 : 498.3)
327 (498.3 : 497.1)
Actul de conventie ce sau facut intre printipatul Ora
8168 Rumanestl i printipatul Moldaviei, care sau iscllit la Ias
[Sosirea la Iasi a trimisului special al printului Serbiei, la anul 1835 Iulie 8. BULETIN G. A., IV (1835), supl.
cavalerul Stoian Gheorghe Semici]. ALBINA ROM., V- nr. 32, p. 1-11.
VI (1833-1834), p. 367 : Esit. Vezi i intinirea domneasci, p. 1. - Actul se referi la ,reciprocile
St. Gh. Semici a fost trimis de Milo; ca st-I felicite pe domnitorul orinduieli de vecinitate" Imre cele clout vizi rominesti.
Moldovei, Mihail Sturza, cu prilejul introntrii sale.
8179 327 (498.1 : 498.3)
8169 327 (498.3 : 497.1) Actul conventiel pentru regulile de vecinatate intre
[Colanelul Teodor Bals, seful statului major, a plecat in Printipatul Moldova si 'Imre Printipatul Valahil, care sau
Serbia, ca sa duck' principelui Milos, din partea domnito- iscalit in Ell la anul 1835 Iulie 20. BULETIN F. 0., III
rului Moldovei, incredintarile simtirilor de prietenie si de (1835), p. 611-622.
stime]. ALBINA ROM., VII (1835), p. 151 : Esd.
Drept rispuns la uririle aduse de cavalerul Stoian Semici, din partea 8180 327 (498.1 : 498.3)
lui Milos, domnitorului Moldovei, cu prilejul Introntrii sale. Act lamuritor al articlului al 11-lea al Conventa ur-
mate intre Printipatul ;aril Rumânelti i Printipatul Mol-
8170 327 (498.3 : 497.1) dova. BULETIN G. A., IV (1835), supl. nr. 36, p. 1.
[Se anunta ca a sosit la Iasi cavalerul Stoian Semici, in-
sarcinat de printul Serbiei sk-i multumeasci domnitorului 8181 327 (498.1 : 498.3)
Moldovei pentru urarile trimise cu ocazia intronirii sale]. Act lamuritort Articulul al 11-le a ConvientieT, urmate
ALBINA ROM., XVI (1844), p. 145 : Iasil. Intre Printipatul Valahie si Printipatul Moldova. La
15 Iulie anul 1835. BULETIN F. 0., III (1835), anexa la
8171 327 (498.3 : 497.1) nr. 101, p. 1.
[Printul Milos Obrenovici, in drum spre mosiile sale din
Tara RomIneasca, a trecut pe la Iasi]. ALBINA ROM., 8182 327 (498.1 : 498.3)
XXI (1849), p. 221 : Iasil. [Se anunta ca la 10 ianuarie a parasit orasul Iasi, pie-
cind la Bucurelti, marele vornic si cavaler Gheorghe Fili-
pescu]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 19 : Esi.
Statele Unite
8183 327 (498.1 : 498.3)
8172 327 (498.3 : 73) [Se anunta ca, la 14 decembrie, a sosit la Iasi, venind
de la Bucuresti, hatmanul Alexandru Vilara] . ALBINA
[Anton Negrcponte a fost numit viceconsul al Statelor ROM., VIII (1837), p. 397 : Esil.
Unite la Galati]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 66 ;
GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 62 ; JOURN. DE B., 8184 327 (498.1 : 498.3)
II (1850), p. 397 : Int6rieur.
[Se anuntl ca printul Nicolae Sutu, secretar de stat, a
plecat la 30 ianuarie la Bucurelti]. ALBINA ROM., X
(1839), p. 2.
327 (498.1 : 498.3) RELATIILE DINTRE
TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA 8185 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta c printul Nicolae Sutu, secretar de stat, s-a
8173 327 (498.1 : 498.3) intors la Iasi, venind din Bucurelti]. ALBINA ROM., X
[Se anunta ca s-au intors la Iasi episcopul de Roman (1839), p. 21 : Esil.
Meletie i marele logofat Teodor Bals, care au dus la Bucu- 327 (498.1 : 498.3)
resti, din partea Obstestii Extraordinare Adunari, exempla- 8186
rele Regulamenrului Organic]. ALBINA ROM., III (1831), [Se anunta ca la 25 ianuarie printul G. Sutu i capitanul
p. 233 : InitiintarI din launtru. Kogalniceanu s-au tutors de la Bucuresti]. ALBINA ROM.,
XI (1841), p. 30.
8174 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta ca a sosit la Iasi, pe ziva de 6 decembrie 1833, 8187 327 (498.1 : 498.3)
marele spatar al Tarii Romknesti, A. Ghica]. ALBINA [Se anunta ca log. Alexandru Vilara a sosit la Iasi, ve-
ROM., V-VI (1833-1834), p. 39 : Esit. nind de la Bucuresti]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 207 :
Esa.
8175 327 (498.1 : 498.3)
8188 327 1(498.1 : 498.3)
[Se anunta ca. a sosit la Iasi, venind de la Bucuresti,
B. Stinbei, marele logofat al Pricinelor Bisericesti din Tara [Se anunta ca a sosit la Iasi, venind de la Viena, log.
Romfineasca]. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), Alexandru Vilara]. ALBINA ROM., XX (1841), p. 297 :
p. 75 : Esil. 41.

26-3172
401

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)

8189 327 (498.1 : 498.3) delicate de vecinitate, mai ales 1ntru ceea ce priveste inlesnirea co-
[Se anunta cä a sosit la Bucuresti vornicul Vasilie Bel- mer;ului, si a restringe legiturile de dragoste, de bun! armonie ;i de
diman, care a adus domnitorului Gheorghe Bibescu o scri- frateasci petrecere intr-aceste do! printipaturi".
soare de gratulatie" din partea domnitorului Moldovei, cu
ocazia urcarii sale pe tron]. VEST. R., VII (1843), p. 61. 8200 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta cg, in cinstea marelui vornic Barbu $tirbei,
8190 327 (498.1 : 498.3) s-au dat mai multe petreceri", iar la 16 noiembrie s-a dat,
[Gh. Bibescu primeste fe1icitriIe domnitorului Moldovei, in saloanele de la Belvedere de la Socola, un prinz sta.-
Mihail Sturza, trimise prin vornicul V. Beldiman]. CU- lucit", urmat de o soaré"]. ALBINA ROM., XV (1843),
RIERUL ROM., XV (1843), p. 65-66 : Bucuresti. p. 365 : Iasii.
Au fost de fati ;i consulii striini din Iasi.
8191 327 (498.1 : 498.3)
[Misiunea log. Alex. Vilara, la Iasi]. ALBINA ROM., 8201 327 (498.1 : 498.3)
XV (1843), p. 169-170 : [Se anunca ca. la 24 noiembrie marele vornic Barbu $tirbei
Vilara a adus domnitorului Moldovei, M. Sturza, o scrisoare din a paräsit capitala Moldovei, intorcindu-se la Bucuresti].
partea domnitorului Tirii Rominesti, in care acesta ii muliumelte ALBINA ROM., XV (1843), p. 369 : 141.
pentru reprezentantul trimis la intronarea lui si 11 incredinteazi de
,,adeviratele sentimente de prietenie ;i cinstire. Se public! textul scri- 8202 327 (498.1 : 498.3)
sorii si rispunsul lui M. Sturza. [Se publica stirea inapoierii de la Iasi a vel vornicului
B. $tirbei, seful Departamentului din Nauntru]. CU-
8192 327 (498.1 : 498.3) RIERUL ROM., XV (1843), p. 312 : Bucuresti.
[Se vesteste c domnitorul Gh. Bibescu va pleca in ca.-
latorie in ziva de 23 iulie, dorind sa vaza mai de aproape 8203 327 (498.1 : 498.3)
orasul Braila"]. VEST. R., VII (1843), nr. 57, p. 225 : [Corespondenta din Bucuresti, datata 29 noiembrie, cu
Stir! din lluntru. privire la misiunea lui B. $tirbei in Moldova]. G. TRANS.,
Se adaugi cI, cu prilejul acesta, poate as ail)! o intilnire cu dom- VI (1843), p. 390 : Tara romaneasca.
nitorul Moldovei, Mihail Sturza. Se anun;i cI s-a intors de la Iasi ;i .insircinarea ce avea o implini
iarili cu norocire".
8193 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta ca in ziva de 23 iulie Gh. Bibescu a plecat 8204 327 (498.1 : 498.3)
la Braila, pentru sfirsitul aratat prin numarul trecut"]. [Se vesteste ca, la 27 martie, marele logofat al Drep-
VEST. R., VII (1843), nr. 58, p. 229 : Stir! din launtru, tatii, Alexandru Vilara, a plecat din Bucuresti spre Iasi,
234, col. II. unde va zabovi ca la 14 zile"]. VEST. R., VIII (1844),
p. 98, col. II : Bucuresti.
8194 327 (498.1: 498.3)
[Corespondenta din Braila despre festivitatile care au 8205 327 (498.1 : 498.3)
avut loc acolo, cu prilejul vizitei domnitorului Gh. Bi- [Se anunta ca la 31 martie a sosit la Iasi marele logofat
bescu, i despre intrevederile acestuia cu domnitorul Mol- al Justitiei din Tara RomAneasca, Alexandru Vilara]. AL-
dovei, Mihail Sturza, la Galati si la Braila]. VEST. R., BINA ROM., XVI (1844), p. 101 : ; VEST. ROM.,
VII (1843), p. 237-240 : $tiri din launtru. VIII (1844), p. 114, col. II.
8195 327 (498.1 : 498.3) 8206 327 (498.1 : 498.3)
[Vizita domnitorului M. Sturza la Galati]. ALBINA [Se anunta el Al. Vilara, logofätul Justitiei din Tara
ROM., XV (1843), p. 233. Romaneasca, a sosit la Iasi in 31 martie]. G. TRANS.,
Acolo s-a intilnit cu domnitorul Tsrii Rominesti, Gh. Bibescu. VII (1844), p. 122, col. II : Iasi, 3/15 .A,prilie.
8196 327 (498.1 : 498.3) 8207 327 (498.1 : 498.3)
[Amanunte despre vizita domnitorului M. Sturza la Ga- [Se face cunoscut ca marele logofat al Dreptatii, Al. Vi-
lati i intilnirea sa cu domnitorul Tarii Romanesti, Gh. Bi- lara, s-a intors de la Iasi in 15 aprilie]. VEST. R., VIII
bescu, in 24 iulie]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 237 (1844), p. 118, col. I : Bucuresti
238 : lash.
8208 327 (498.1 : 498.3)
8197 327 (498.1 : 498.3) [Se anunc cmarele ban Gheorghe filipescu, presedin-
[Stiri 6 comentarii cu privire la calitoria lui Gh. Bi- tele Sfatului Extraordinar al Tarii RomAnesti, a sosit la
bescu la Braila, spre a se intilni cu Mihail Sturza]. G. 14 mai in capitala Moldovei]. ALBINA ROM., XVI (1844),
TRANS., VI (1843), 238 : Tara romaneasca, 241 : Tara p. 153 :
romineasca, 249 : Tara romaneasca, 253, col. II, 254,
col. II : Bucuresti, 2 August c.v., 255, col. I : Braila, 8209 327 (498.1 : 498.3)
11 August c.n., 306 : Tara romaneasca. [Se vesteste ca in 14/26 mai a sosit la Iasi marele ban
Gh. Filipescu, prezidentul Sfatului Extraordinar al Tara
8198 327 (498.1 : 498.3) RomAnesti]. G. TRANS., VII (1844), p. 179 : Moldavia.
[Se anunta el a sosit, la 5 noiembrie, la Iasi, log. Barbu
$tirbei, ministrul Departamentului din Läuntru din Tara 8210 327 (498.1 : 498.3)
Rom'aneasca]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 349 : Iaii ; [Se vesteste el la Focsani s-ar pregati o noua Intilnire
CURIERUL ROM., XV (1843), p. 300 : 100. intre domnitorii celor doua principate rominesti]. G.
TRANS., VII (1844), p. 143, col. II.
8199 327 (498.1 : 498.3)
[Scopul calitoriei ministrului trebilor din launtru, 8211 327 (498.1 : 498.3)
B. $tirbei, la Iasi]. VEST. R., VII (1843), p. 347, col. II ; [Se anunta cal, la 31 octombrie, domnitorul M. Sturza,
ALBINA ROM., XV (1843), p. 354 : Tara Romineasca. insotit fiind de tinerii printi", a plecat la Focsani, ca sa
Vestitorul Rominesc anunti ci B. $tirbei va merge la Iasi cu in- se intilneasca cu domnitorul Tarii Românesti, Gh. Bi-
sIrcinarea de a trata cu obliduirea Moldavii osebite pricini foarte bescu]. ALBINA ROM., XVI (1844), P. 358.

402

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)

8212 327 (498.1 : 498.3) 8223 327 (498.1 : 498.3)


[Se anunta ca domnitorul M. Sturza a sosit la Focsani [Se anunta ca bas-boierul Gheorghe Filipescu a plecat
si a fost primit de domnitorul Tarii Românesti, Gh. Bi- la Focsani, ca sa-1 intimpine pe domnitorul Moldovei, care
bescu]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 366. vine la Bucuresti spre a merge impreuna cu domnitorul
Tarii Românesti la Rusciuc]. VEST. R., X (1846), p. 110.
8213 327 (498.1 : 498.3)
8224 327 (498.1 : 498.3)
[Dad de seama despre intilnirea de la Focsani dintre
domnitorul Moldovei si al Tarii Romanesti]. VEST. R., [Stiri despre intrevederea la Bucuresti dintre domnitorii
VIII (1844), p. 337, col. II, 345-346 : $tirl ofitiale ; AL- Mihail Sturza si Gh. Bibescu]. VEST. R., X (1846),
BINA ROM., XVI (1844), p. 369-370. p. 121-122 : Still din launtru.
Erau insotiti de tnaki demnitari, printre care si V. Alecsandri,
Gr. Alexandrescu 9i S. Mancovici. 8225 327 (498.1 : 498.3)
[Serbarile cu prilejul vizitei domnitorului Moldovei,
8214 327 (498.1 : 498.3) Sturza, la Bucuresti]. GURIERUL ROM., XVIII (1846),
nr. 33, p. 133-135, nr. 34, p. 129, nr. 35, p. 1 [gresit :
[Stiri despre Sntilnirea de la Focsani a celor doi dom- p. 135] : Bucuresd.
nitori ai Principatelor Rotrane]. G. TRANS., VII (1844), Serblrile fi receptiile din capitali. Textul cuvindrii vorn. Oteteli.
p. 351 : Moldavia, 366 : Tara Romaneasca, 371-372 : Mol- lanul, prezidentul MunicipalitItii.
davia si Tara Rornaneasca, 379, col. II : Ias1, 12 Noemvrie.
8226 327 (498.1 : 498.3)
8215 327 (498.1 : 498.3)
[Despre festivitatile ce au avut loc la primirea domnito-
[Comentariile gazetei Observatorul Austriac" referitoare rului M. Sturza, in Bucuresti]. ALBINA ROM., XVIII
la intilnirea domnitorilor M. Sturza si Gh. Bibescu, la (1846), p. 133-134 : lash.
Focsani]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 401-402 : Tara La intrarea domnitorului in Bucurelti, i s-a inminat in cared
Romaneasca. poezia Nimfa Dimbovitei. OdI. Pentru venirea in Romlnie a Prea In.
Print al Moldovei, de C. P. Mirculescu.
8216 327 (498.1 : 498.3)
[Despre vizita domnitorului Mihail Sturza la Focsani]. 8227 327 (498.1 : 498.3)
ALBINA ROM., XVII (1845), p. 289-291, 293-295. [Corespondenta datata : Bucuresti 22 aprilie, cuprinzind
A fost primit de populatie cu mare entuziasm. A vizitat spitalul o descriere a reviziei" facute garnizoanei din Bucuresti, pe
. Profitului Samuil", cu care prilej doctorul Milbaher [.=Miihlbacher] cimpul Colentinei, de catre domnitorul Gh. Bibescu, in
tinut o cuvintare, li a lost primit de Gh. Bibescu, domnitorul Mil prezenta domnitorului Moldovei, M. Sturza]. G. TRANS.,
Rominesti. IX (1846), p. 169-170 : Din Tara Romaneasca ; VEST. R.,
X (1846), p. 169-170.
8217 327 (498.1 : 498.3) Se ocupI 9i de ImbunItItirile aduse ostirii de dere Bibescu : uni-
formarea cavaleriei dupi un chip corespunzItor acestui fel de arme,
[Se anunta ca a sosit la Iasi maiorul Florescu, ginerele infiintarea artileriei, a flotili DunIri, a companii pompierilor li mI-
si adjutantul domnitorului Tara Romlnesti, Gh. Bibescu]. retele zidiri a casarmii Sf. Gheorghe, a manejului, ale incIperilor
ALBINA ROM., XVII (1845), nr. 77, p. 305 : lash. picheturilor dupl toad destinatia linii Dunlri"...
8218 327 (498.1 : 498.3) 327 (498.1 : 498.3)
8228
[Se publica stirea ca marele logofat Alexandru Vilara, [Se anunta ca domnitorul Moldovei, Mihail Sturza, a
ministrul dreptatii, a plecat din Bucuresti spre Iasi, in ziva parasit capitala Tarii Romanesti, indreptindu-se spre Iasi].
de 3 ianuarie]. VEST. R., X (1846), p. 4, col. II. VEST. R., X (1846), p. 169.
8219 327 (498.1 : 498.3) 8229 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta a log. A. Vilara, ministrul justitiei in Tara [Se anunta a log. A. Vilara, dupà o scurta sedere in
Româneasca, a sosit la 7 ianuarie in capitala Moldovei]. capitala Moldovei, a plecat Ia Bucuresti]. ALBINA ROM.,
ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 10. XVIII (1846), p. 197 : Iasil.

8220 327 (498.1 : 498.3) 8230 327 (498.1 : 498.3)


[Se anunta ca la 2 februarie log. A. Vilara a parasit [Se anunç a. ca. marele ban Gh. Filipescu si Aristide Ghica
capitala Moldovei, intorcindu-se la Bucuresti]. ALBINA au sosit la Iasi, venind cle la Bucuresti]. ALBINA ROM.,
ROM., XVIII (1846), p. 41 : Iasii. XVIII (1846), p. 201 : 141.

8221 327 (498.1 : 498.3) 8231 327 (498.1 : 498.3)


[Se vesteste ca marele logorat Al. Vilara a sosit de la [Se anunta ca marele ban Gh. Filipescu, fiind chemat la
Iasi la Bucuresti, in noaptea de 2 februarie]. VEST. R., conducerea provizorie a Ministerului din Nauntru, a pa-
X (1846), p. 37, col. II : Bucuresa. rasit capitala Moldovei, intorcindu-se la Bucuresti]. AL-
BINA ROM., XVIII (1846), p. 217 : Iasii.
La Iasi, Al. Vilara a cIlItorit ,.In slujba ofitialI a statului'.
8232 327 (498.1 : 498.3)
8222 327 (498.1 : 498.3) [Se anunta ca. log. A. Vilara a sosit la 14 aprilie la
[$tire cu privire la prelungirea conventiei incheiate in Iasi, venind de la Bucuresti]. ALBINA ROM., XIX (1847),
1835 intre Tara Româneasca si Moldova]. BULETIN F. 0., p. 117 : IasiI.
XIV (1846), p. 77-78 : Departamentul trebilor din nauntru.
Dupl tratativele duse de Sfatul Extraordinar cu marele logofIt 8233 327 (498.1 : 498.3)
Alecu Vilara, din partea Tirii Rondnetti, s-a hodrit ci conventia [Se anunta ca. log. Alex. Vilara, dupa ce a incheiat cu
regularisid la 1835 sI aibI intocmai lucrare pia la sfirsitul anului guvernul Moldovei conventia intre cele doui Principate, a
1847". plecat la Bucuresti]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 138.

403

www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA ADUNARI LEGISLATIVE 328 (439.2)

8234 327 (498.1 : 498.3) 8245 328 (439.2)


Act de conventie intre invecinatele printipate a tariI [Citeva precizari cu privire la obligatia pe care o au
MoldavieT si a Valahiel pe al doilea period. BULETIN deputatii din Dieta Transilvaniei de a respecta intocmai
G. A., XVI (1847), p. 192-197 ; FOAE SAT., X (1848), instructiunile date de adunarile care i-au ales]. G. TRANS.,
p. 7-8 ; DUNAREA, II (1848), P. 6-7, 9-11 : Actul IV (1841), P. 161, col. 11-162.
de conventie intre invecinatele Printipate a Taril Roma-
nesd si a Moldovil pe al doilea period.
Pini la sfirtitul anului 1847, rimine in vigoare vechea convetkie, 8246 328 (439.2)
tricheiati pentru anii 1835-1842. Noua conventie are ca scop a inlesni [Numele deputatilor pentru Dicta Transilvaniei, alesi
.buna 11 multumitoarea petrecere a invecinatilor 1ocoitori i .slobodele pink' la 30 octombrie]. G. TRANS., IV (1841), P. 173 :
relatii ti transactii comertiale ale tuturor locuitorilor dintr-aceste doted Transilvania.
printipate".

8235 327 (498.1 : 498.3) 8247 328 (439.2)


[Ofisul domnitorului Gh. Bibescu prin care ratifica ac- Din ce elemente sta Dieta Transilvanie ? G. TRANS.,
tul de conventie" incheiat pe 10 ani intre Tara Romaneasca IV (1841), P. 187-188.
si Moldova]. BULETIN G. A., XVI (1847), p. 191-192. Articol cu privire la componerka Dietei, dupd categoriile diferite
8236 327 (498.1 : 498.3) ale deputatilor care o compun. Singurul deputat al rominilor dintre
.regalitti° adicl deputatii numiti de rege la propunerea guvernului
[Se anunta ca a sosit la Iasi log. Constantin Herescu, este episcopul rominilor greco-uniti, Joan Lemeni. Vezi ;I discutia
seful Departamentului de Finante din Tara Romaneasca]. purtati In ledinca din 25 noiembrie a Dietei Transilvaniei, cu privire
ALBINA ROM., XIX (1847), p. 363 : Iasii. la numirul 8i criteriile de numire ale deputatilor .regalitti' : $tirI
8237 de la Died, p. 189-190.
327 (498.1 : 498.3)
[Domnitorul Moldovei daruiere logofatului C. Herescu, 8248 328 (439.2)
ministru de finance in Tara Romaneasca, o tabachera cu
briliante, drept semn de dragoste i cinstire"]. VEST. R., [Articol referitor la persoanele dintre care Dieta Tran-
XI (1847), p. 374 : Moldavia. silvaniei poate alege titulari pentru .dregatoriile i postu-
8238
rile mai mari ale Orli" i cu privire la raportul dintre
327 (498.1 : 498.3) Dicta i guvernul Orli]. G. TRANS., IV (1841),
[Se anunta a log. C. Herescu, vistier al Tara Roma- P. 193-194.
nesti, dupa ce a stabilit cu guvernul Moldovei dispozitiile
pentru unirea vamilor celor doul Principate, a plecat la Se anti el potrivit prevederilor din Constitutiile aprobate au
Bucuresti]. ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 94, P. 387 dreptul de a fi alesi numai .proprietarit de motii care Ant fii a celor
[gresit : 337] : bsil. trei natii i mIrturisitori numai ale celor patru religii, adecl : catolicl,
duterani, elvetico-reformati i sotinianr. In cirnintul nemetesc" sint
8239 327 (498.1 : 498.3) .considerati proprietari numai nemetii, iar tin pirnintul sisesc i sicuie.sc,
toti licuitorii chi au ceva motiuti". Guvernul nu poate influenta ho-
Se face cunoscut ca. vorn. A. Vilara, dui:a o scurt a. se- tiririle Dietei deck prin voturile pe care le au in ea membrii sii,
dere la Iai, s-a intors la Bucuresti]. ALBINA ROM., XX ca mernbri ai Dietei totodati.
(1848), p. 143 : Ias1.
8240 327 (498.1 : 498.3) 8249 328 (439.2)
[Se anunta ca vornicul A. Vilara a sosit la Iasi]. AL- [Hotariri luate de clue Dieta Transilvaniei cu privire
BINA ROM., XX (1848), p. 329 : lash. la compozitia ei]. G. TRANS., V (1842), p. 85-86 : Tran-
silvania, 95 : Transilvania.
8241 327 (498.1 : 498.3)
[Se face cunoscut ca marele logofät Alexandru Ghica, 8250 328 (439.2)
ministrul de finance al Tarii Romanesti, insarcinat cu o [Se anunta ca au iesit de sub tipar Protocoalele Dietei
misiune speciali pe lingi guvernul Moldovei", dupi ce a
petrecut citeva zile in Iasi, a plecat la 26 februarie la trecute din 1841-1843"]. G. TRANS., VI (1843), p. 389 :
Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 53 : Novi- Transilvania.
tale din nauntru. E vorba de Dieta Transilvaniei. Ambele protocoale cuprind vreo
300 coli ti se And cu 11 fiorini argine.
8242 327 (498.1 : 498.3)
[Se anun; c domnitorul Tarii Romanesti a sosit la 8251 [Barit, G.] 328 (439.2)
Focsani, unde a fost intimpinat cu toate onorurile civile Dieta din Ungaria i cea din Transilvania. G. TRANS.,
si militare]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), P. 159 : No-
vitale din nauntru. VI (1843), P. 357-358, 361-362, 365-366, 373.
Comparatia structurii color doui diete, dupd o serie de articole
ale prof. G. Mcheti din Cluj.
328 PARLAMENTE. ADUNARI 8252 328 (439.2)
LEGISLATIVE Elementele din care este compusä dieta Transilvaniel.
G. TRANS., IX (1846), p. 233-234, 237.
8243 328 (437.5) Lista membrilor .regalitti" ai Dietei, in sesiunea 1846.
[Despre felul cum trebuie sa fie alcatuità Dieta Bu-
covinei]. BUCOV., II (1849), P. 49-50, 55. 8253 328 (439.2)
8244 328 (439.1) Estrasu dein Rescriptulu r. pentru diet'a deschidienda in
Dicta Ungariel. G. TRANS., II (1839), P. 179-180, 184 Clusiu 29 : 17 maiu a.c. ORG. NATIUNALE, I (1848),
[gresit : 178]. P. 4.
Articol despre Eelul CUM e constituiti 8i cum functioneazi Dicta Cuprinde : numirea gen. Antoniu Puchner In calitate de cdmisar
Ungariei. regesc al Dietei i programul de lucru al acestei sesiuni.

404

www.dacoromanica.ro
328 (498) ADUNARI LEGISLATIVE PARTIDE POLITICE 329 (42)

8254 328 (498) 8264 328 (498.3)


[Observatii la un artkol din nr. 99 al Gazetei nemtesti Pravila pentru intimpinarea necomplectului seantilor
din Brasov" Siebenbiirger Wochenblatt" cu privire Obstestil Obicinuite Adunari. BULETIN F. 0., II (1834),
la componenva adunarilor obstesti din Moldova si Tara p. 241.
Româneasca]. G. TRANS., IV (1841), p. 195-196 : Tara Se arati imprejuririle cind un deputat poate lipsi din ledintele
Romaneasca. Obtteltii Obicinuite Aduniri a Moldovei.
Se corecteazi pirerea, exprimati acolo, cl in aceste aduniri, potrivit
Regulamentului Organic, urmeazi si fie reprezentate toate clasele 8265 328 (498.3)
sociale. Se arati ci textul acestuia prevede clar ci va fi reprezentati Pravill pentru mutarea vremil convocatiel Obstestet Obi-
numai boierimea. cinuita Adunari. FOAE SAT., IV (1842), p. 171.
Se stabilette ci lucririle Obrtestii Obicinuite Aduniri a Moldovei
8255 328 (498) vor incepe in fiecare an indatI dupi sirbitorile Anului Nou.
[Comentarii asupra zvonului ca se vor desfiinta Ob- 328 (498.3)
stestile Adunari din Principate]. G. TRANS., VII (1844), 8266 [Sagetatorul]
p. 139 : Moldavia, 148, col. I. [Corespondenfa din Iasi, in care, intre altele, reproduce
Se arati ci ele constituie un drept vechi al Principatelor Romlne, relatarile unui corespondent anonim despre felul cum decurg
care nu poate fi cilcat tocmai in vremile noi, mai liberale. sedimele Obstestii Adunari a Moldovei si in ce mod e
admis accesul publicului]. G. TRANS., X (1847), p. 94,
8256 328 (498) col. II.
Accesul publicului e permis numai cu autorizatia Secretariatului de
[Comentarii in legatura cu zvonurile despre o limitare Stat. ,.Dar ti din partea publicului urmeazi o mare apatie, cici Hese
a prerogativelor Adunarilor Obstesti din Moldova si Tara cine f tie ci mai toate mIdulirile sint mitcate de o singuri voie, de
Româneasca]. G. TRANS., VII (1844), p. 382, col. II-383. un singur suflet ce-i [sic] unette strins, inch de dispute zgomotoase
Se comenteazi ci aceste aduniri sint institutii istorice, existind mai pia la scaune si cutite ca in camerile Greciei n-avem a ne teme".
dinainte de acceptarea suzeranititii turcelti. Ele au lost molt mai !ergs
inainte de Regulamentul Organic, cuprinzind pe toti marii boieri ;i 8267 328 (498.3)
in anumite imprejuriri 8i pe boierii de surea a II-a i a III-a.
[Ofisul domnitorului Gr. Al. Ghica catre Divanul Ob-
§tesc]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 50-51.
8257 328 (498.1) Se Arad cl, potrivit tratatului de la Balta-Liman, acest divan va
Catastih de numele Boerilor din al 2-lea rang ce prin fi alcituit .1) De toate midularile Sfatului Extraordinar 2) De prem.
sorci s'a0 ales a fi mIdulari ai Obstestii Adman Extraar- dentul i midularile elective a Divanului Domnesc ti 3) De prezidentii
dinare. BULETIN G. A., XI (1842), nr. 100, p. 397 bis- tribunalelor aflitoare in Iali". Divanul Obltesc se va ocupa cu cer-
398 bis. cetarea regulati a oemilor Statului" fi a alezIrii birului, cu dezba-
Se referi la Tara Romlneasci. rerea afezimintelor ai a proiectelor de legi, pe care domnitorul le vs
supune lui spre Aeliberatie". Mai departe, se area cum va lucre acest
8258 328 (498.1) divan 8i ci termenul sesiunii anuale va fi de douI luni ; prima sesiune
Deputayii de judete pentru Extraordinara Obsteascl Adu- a Divanului Obltesc se declarl deschisi.
nare. BULETIN G. A., XI (1842), p. 409-411 ; C. DE 328 (498.3)
AVIS, VI (1842), p. 390-391. 8268
Se referl la Tara Romlneasci. [Se publica numele membrilor Divanului obstesc din
Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), p. 53-54.
8259 328 (498.1)
[Chestiuni de procedura in dezbaterile Obstestii Adunari
din Tara Romineasca]. VEST. R., VIII (1844), p. 21 329 PARTIDE POLITICE
22 : 5tirl ofitiale.
I. Daci primele sedinte se pot tine fin prezenta a 2/3 din deputati. 8269 Want]. G. 329
2. Daci deputatii cc n-au lost mci validati pot participa la ledinte. p. 29-30,
Partidele politice. G. TRANS., XI (1848),
33-34, 37-38 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 33
8260 328 (498.1) 34, 37-38, 45-46,
[Lista deputatilor de judeve alesi pentru Obicinuita Ob- Dupi ideile lui C. Rottek ti C. Welker. Datoria gazetarului de
steasca Adunare din Tara Romlneasca]. VEST. R., X 1-fi informa cititoriicu privire la milarile politice ale timpului.
(1846), p. 361. Datoria cetiteanului de a lua parte la ele. Cele doul grupiri funda-
mentale : progresiltii 8i conservatorii ; caracteristicile lor.
8261 328 (498.1)
[Decretul guvernului rovizoriu prin care hotariste 8270 Codrescu, T. 329 (37)
convocarea Adunirii Constituante a Tarii Romlnesti i fi- Partidele celor albastri si a celor vere. FOAIE PT.
xeaza normele pentru alegerea deputatilor] . POPORUL S., MINTE, XI (1846), p. 221-223, 228-232 ; ICOANA
I (1848), p. 34-35. LUMEI, II (1846), p. 249-251, 257-260.
Subtitlu : Insemniri istorice &supra partidelor circului de la Roma
8262 328 (498.1) si de la Bizantiu".
Proiect despre adunarea constituanta in Bucurestj. 8271 329 (42)
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 230-232. [Stiri i comentarii despre miscarea politica a radica-
Se publici, prescurtat, decretul guvernului provizoriu, apirut in
lilor" i adunärile de lucratori din Anglia]. ROM., I (1838),
Poporul Suveran, prin care hotirilte convocarea Adunirii Constituante p. 775-778, 855, 883, 914-915, 919, 935, 947, 949-950,
si fixeazi normele pentru alegerea deputatilor.
958, 963, 967-968, 975, 986-987 : Marea Britanie.
8263 328 (498.1) 8272 329 (42)
[infiintarea unui Divan Obstesc in Tara Româneasca, Partidele in Englitera. G. TRANS., VI (1843), p. 311
in locul Obstestii Adunari de pina La revoluyie]. BULETIN 312 ; 315-316, 318-320.
G. A., XIX (1850), p. 85-86. La inceputul articolului se compari conceptia despre rolul partidelor
Porunci domneasci, In urma hotiririlor luate la Constantinopol politice in Anglia, fati de Germania i Franta. Traducere din
de cele doui curti protectoare. qazeta] Un.blveriali] [Allgenteine Zeitung].

405

www.dacoromanica.ro
329 (436) PARTIDE POLITICE 329 (498.3)

8273 329 (436) 8276 329 (439.2)


[Prezentarea programului deputatilor din stinga libe- Partidele in Transilvania. G. TRANS., IX (1846),
rali" din parlamentul austriac]. BUCOV., I (1848), p. 173-174.
p. 61-62. Aupi Erdelyi Hirad6. Se arati ci, in Transilvania ca li in Un-
garia, au inceput si se formeze doui particle : conservativi sau pis-
8274Un nenobil 329 (439.1)
tritoare de toate prejudetele cele invechite, iar cealalti propisitoare
Opositia in Ungaria. G. TRANS., XI (1848), p. 2-3, 6 sau liberali, ca una ce Iiind Inaintea ochilor libertatea, goneste misuri
7, 10 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 14-15, 21-22. de propisire`...
Traducerea unui articol din adaosul la Jurnalul Universal [Allge-
meine Zeitung] din Augsburg. In el se demonstreazI a cele doui partide 8277 329 (439.2)
maghiare reprezint8 doar nobilimea ;i ci partida guberniului, pe care
opuitorii o numesc conservativi", nu se deosebe;te prea mult de Problema impkluird Transilvaniet Partidele din acea tara.
partida ,.opozitiei, care pe sine se numelte liberali, propisitoare". BUCOV., II (1849), p. 125-127, 137-139, 141-143.
Dupi aritirile autorului, opozitia este mai putin liberali de cum Se analizeazi situatia rominilor din Transilvania dupi revolutie,
se aratr. Intreabi ce fel de opozitie liberali e aceasta, care consimte prezentindu-se diferitele partide politice existente acolo, care sint fin-
ca tiranul sau nenobilul", care poarti toate sarcinile Orli, si nu fie ;Alike in partide nationale, istorice, politico ;i religionare.
reprezentat de loc in Died ?
8278 [Kogilniceanu, M.] 329 (498.3)
8275 329 (439.1)
DorintIele partidei liberale de'n Ungaria. BUCOV., III Din brosura : Dorintele partidei nationale in Mol-
(1850), p. 152, 160.
dova". BUCOV., II (1849), p. 265-266.
Se traduce in romine;te un articol din gazeta 'Wanderer, cu un Se publici paragraful din aceasti brosuri a lui M. Kogilniceanu
scurt comentariu. privitor la desfiintarea boierescului ;i improprietirirea tiranilor.

www.dacoromanica.ro
Redactor responsabil : DOINA POPESCU
Tehnoredactor : ELENA NEGRU
Dat la cules 16.02.1966. Bun de tipar 20.07.1966. Apdrut 1966.
Tira) 1750 ex. legate. Iiirtie tipar inalt 1 A de 80 g/m2,
610X86018. Coll editoriale 68,66. Coll de tipar 53,50. A.
34211966.
C.Z. pentru bibliotecile mari si mid 014.3:05(498) .1790:1850.
Intreprinderea Poligrafici 13 Decembrie 1918, °
Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucuresti,
Republica SocialistI R.orninia
Comanda nr. 3172

1075

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și