Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UU
104
11
...........
xx
:
..
ANALIPFICA A a
, ,,, ..;;! A
5:
5
!
33
;3
::5:5 . ;1:5: 33
111
i
s
p i
11iii
X0SU|1!VUUNUS 1I11111
AU ii 1 [1'
il
1; !lt' .1-.4p` .
,.;:}
513 ,
5 11 5, /J
1111:11'i
il
111111111111 .1,3,
i 11
5 i1 ;
ili: '1 lip 11 s i't
li .i Is
i
,131i
3
'114
ill ill'
1 4.
r
:
1
';;1'
3
illiir
;Willi
is I lit t
if l 1
lt, li ,1111
illtil 1-, 11:1';1-.11
11 Ili
li glil li 'W19 I
il Iii3
il flp II Dill 1
, 11111
0 3;
-;i 'i
1
,. it trlii,:,
3111 f VI
li
1
1; ;"'
, 1.101 1 ;ill!!
1u1 i 511 '1'1'
1111
J111111111113 1
ill
;
111111111
l'[
i i li
i ..,
. A.
i , pi
igio.-,
5i12.
.,, : ' ii',i 1 1
1:
14
111
b '11111
111 i; i
1
ii ill 1
1111')
www.dacoromanica.ro
P1
xm
1.1:i1
1. lids 3
11111!0111
1 1
BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A
PERIODICELOR ROMANESTI
1790 - 1850
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
si
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A
PERIODICELOR ROMANE$TI
VOL UMUL I
1790 1850
PARTEA I
intocmitá de
IOAN LUPU,
NESTOR CAMARIANO §i OVIDIU PAPADIMA
BUCURESTI
EDITUR A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
1966
www.dacoromanica.ro
LAMURIRI PENTRU CITITORI
www.dacoromanica.ro
vine, ar5tind c5 nu este suficient sA se bibliografieze numai cArtile apArute de la 1831 incoace, care de
altfel se afth cuprinse si in cataloagele Bibliotecii, ci c greaua problemA care ni se pune stà in lipsa
unei bibliografii a materialului cuprins in periodicele noastre de la 1830 incoace". Cere s5 se punA
in studiu alcAtuirea bibliografiei periodicelor pentru toate specialitAtile". Propunerea a fost accep-
tath i, pe ling5 comisia pentru bibliografierea cArtilor, s-a ales si o comisie pentru bibliografierea
periodicelor, care s-au dat in grij5" acestuia. In sedinta din 17 decembrie 1945 s-a aprobat ca in bu-
getul pe 1946 sA fie alocath pentru fiecare din aceste comisii cite o surnA de 500 000 de lei.
Conceptia care a stat la baza bibliografiei analitice a periodicelor, la inceputul lucrArilor,
acord5 ins5 o vAdith precAdere stiintelor umaniste, asa cum reiese din raportul-program prezentat
in sedinta din 25 ianuarie 1946, in care se spune: Selectiunea materialului de bibliografiat va fi 11-
cutà tinind seama de viata cultured in toate manifest5rile ei, dind prioritate preocupArilor statutare
ale Academiei".
Pe de alth parte, putinAtatea mijloacelor materiale puse la dispozitia colectivului de lucru,
compus numai din douà persoane (0. Papadima si N. Camariano), a impus ca selectionarea sA fie
si mai restrictiv5, dupà cum reiese din prevederile aceluiasi raport : Selectiunea materialului cere
norme care sä asigure bibliografierea a tot ce este relevant si intereseazd istoricul vietii culturale,
asa incit sA nu se incarce lucrarea cu m5runtisuri nesemnificative". Totodath s-a hothrit ca pentru
inceput sA se bibliografieze numai periodicele apArute intre 1820 si 1850.
Nu mult timp dup5 inceperea lucr5rilor, cei doi colaboratori, determinati de bogatia i varie
tatea materialului documentar aflat in periodicele cercetate, dep5sesc limitele fixate de programarea
inifialã si scot din ce in ce mai mult material care oglindeste viata economic5, politicA i culturala
a epocii. Acest lucru determinA pe presedintele comisiei sA aducA la cunostinta forului tutelar c5
rubrickile" initiale au fost depäsite prin introducerea de noi diviziuni, ca : agronomie, armatA,
asistenth sociard, bresle, comert, comunicatii, drept, dezbateri parlamentare, edilitate, finante,
industrie, inväthmint, medicina etc., si sà afirme cà nici unul din domeniile vietii noastre poli-
tice, sociale i culturale nu poate sA fie temeinic thmunit f5r5 o astfel de lucrare".
Aceastd extindere a domeniilor de activitate sociath, oglindith prin fisele care se faceau, a de-
terminat colectivul s abandoneze schema proprie de clasificare pe care o intocmise la inceput i sä
adopte pentru organizarea materialului sistemul clasificArii zecimale universale, angajindu-se in
acest scop un nou colaborator (I. Lupu).
Inmultirea peste prevederi a numArului de fise i noua organizare sistematicil a materialului
au avut de urmare c5 lucrarea nu s-a putut incheia pinA in 1948, anul comemorgrii centenarului
revolutiei din 1848, cum se intentionase.
Intre timp a intervenit reorganizarea institutiei i lucrarea a fost preluat5 de noua conducere
a Academiei R.P. Române, care ulterior a incredintat continuarea ei Bibliotecii Academiei R.P.R.,
sub auspiciile cAreia cei trei redactori au terminat vol. I (1790-1850).
CAtre finele anului 1949, printr-o intelegere comunA, lucrArile bibliografiei pentru vol. II
(1851-1858) au fost continuate in cadrul Institutului de istorie al Academiei R.P.R. Colectivului
de lucru initial i s-au ad5ugat noi colaboratori de la Institutul de istorie. El si-a inceput noua fazA
de munc5 sub conducerea profesorului A. Otetea (1949 ianuarie octombrie) si a continuat-o sub
conducerea profesorului V. Maciu, din luna octombrie 1949 pin5 in luna iunie 1953, cind lucrärile au
fost sistate. In acest interval de timp s-au obtinut urmAtoarele realizgri : culegerea pe fise a intre-
gului material pentru vol. II i redactarea definitivA a unei bune pArti din acest material (circa
40-45%), precum i culegerea a circa 70% din materialul pentru vol. III (1859-1865).
In perioada cit s-a lucrat la Institutul de istorie, colectivul a fost orientat spre o cuprindere
cit mai largA a materialului aflat in informatiile i tirile din periodice i spre o prezentare cit mai
justà a diferitelor tendinte antagoniste din sinul societ5tii, a luptei fortelor progresiste pentru re-
forme sociale i innoire ideologicA, precum si a tuturor manifestkilor care oglindeau lupta de clas5
in desthsurarea evenimentelor istorice de atunci.
VI
www.dacoromanica.ro
In anul 1956 lucrarea a fost reluata in cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. si cu acest prilej
redactorii vol. I au refacut intreg materialul, in conformitate cu criteriile ideologice si stiintifice
stabilite si aplicate pentru vol. II. Toate periodicele au fost cercetate din nou, redactarea multor
fise a fost refacuta si s-a scos o mare cantitate de materiale documentare noi. Tot atunci s-a inceput
si tiparirea primei fascicule.
Dupà o altà intrerupere, intre anii 1958-1963, lucrarile de definitivare a vol. I au fost reluate
si terminate in anul 1964.
Ca urmare a acestei revizuiri, facutá in lumina noii orientari, si a imbunatatirii metodelor de
lucru dobindite la Institutul de istorie, numarul notitelor bibliografice ale acestui volum a crescut
de la 13 171 la aproximativ 24 150 de notite. Cel mai mare spor s-a inregistrat in diviziunile 32 Po-
litica si 33 Economie, prima avind o crestere de peste 90% (de la 1972 la 3775 de notite), iar a doua
de peste 130% (de la 516 la 1 200 de notite).
Criteriile care au stat la baza alegerii periodicelor ce urmau sä fie bibliografiate au fost aceleasi
ca cele stabilite pentru Publica(iunile periodice romdnesti, adica :
a) toate periodicele (ziare, gazete, reviste) publicate in limba romana, oriunde ar fi aparut,
b) toate periodicele publicate in limbi straine aparute pe teritoriul Principatelor Române
(Tara Romaneasca si Moldova),
c) toate periodicele in limbi straine publicate in alte tad de autori romani, chiar daca au avut
si colaboratori straini.
Dupà descoperirea recenta a primei gazete românesti, Courier( !) de Moldavie, publicata la Iasi,
perioada initiala a periodicelor bibliografiate pentru vol. I s-a schimbat si ea, fiind extinsd de la 1790,
anul de inceput al presei romanesti, pina la 1850, anul cind se sting incetul cu incetul ecourile
revolutiei din 1848 si incep preocuparile politice care vor duce la unirea Principatelor RornAne.
In realitate, presa româneasca moderna incepe la anul 1829, o data cu aparitia gazetelor Cu-
rierul romdnesc al lui Eliade, la Bucuresti, si Albina romdneascd a lui Asachi, la Ia§i.
Cele trei periodice aparute inainte de aceasta data : Courier de Moldavie, amintit mai sus,
Chrestomaticul romdnesc, publicat de Teodor Racoce in 1820, la Cernauti, si intiiul volum din Bi-
blioteca romdneascd tiparit de Zaharia Carcalechi la Buda, in 1821, cuprind materiale interesante,
dar foarte putine si sporadice, despre viata poporului nostru.
In schimb, in cuprinsul celor 75 de ziare, gazete si reviste romanesti, cite au aparut intre anii
1829-1850, se oglindeste cu mare amploare si bogatie de arnanunte intreaga viata publica a po-
porului roman : framintarile si luptele lui politice, viata economica si nazuintele lui spre cultura si
progres, spre o viata mai buna si mai demna decit cea pe care a avut-o pina atunci.
Preocuparea permanenta a autorilor bibliografiei a fost sa cuprinda si sa infatiseze cit mai com-
plet, mai fidel si dupa criterii stiintifice, diferitele aspecte ale procesului istoric, asa cum s-au fa's-
frint ele in paginile periodicelor. Analizind in mod sumar cuprinsul bibliografiei, se poate observa
ca cea mai bogata clasa este cea intitulata 3 ,tiinte si probletne sociale, care priveste viata economica
si politica, precum si diferite alte probleme sociale ale vremii, ca : dreptul, administratia, armata,
asistenta sociala, invatamintul, situatia demografica etc. Totalul notitelor bibliografice din aceasta
clasä este de aproxim. 12 540 si reprezinta mai mult de jumatate din totalul notitelor cuprinse in
volum.
Un numar destul de mare de notite cuprind si rubricile pentru stiintele naturii, tehnica, agri-
cultura si medicina, insumind in total 2060 de notite.
Studiile si operele literare insumeaza un total de 1900 de notite bibliografice.
Este surprinzator si semnificativ numarul mic de notite pentru literatura religioasa, care pina
la 1830 reprezenta marea majoritate a lucrarilor tiparite: 131 de titluri pentru literatura teologica
propriu-zisa si 1790 de notite pentru istoria bisericii, care imbraca adeseori, mai ales in Transilvania,
diferite aspecte politice.
Se poate conchide ca in infatisarea ei actualä Bibliografia analiticd a periodicelor romdnesti
este departe de planul intocmit in 1945, care urmarea indeosebi oglindirea vietii culturale a epocii.
VII
www.dacoromanica.ro
Ea red5 totalitatea manifestarilor social-politice, economice si culturale, asa cum au lost ele oglin-
dite in periodice, respectind proportiile exacte ale acestora si punind in lumina semnificatia lor justa
din punct de vedere stiintific.
Nu s-a facut nici o selectionare programatica a materialului, iar cele citeva informatii care nu
au lost fisate au fost lasate deoparte pentru ca, dupà aprecierea redactorilor, nu prezentau vreo valoare
documentara cit de cit apreciabila. De altfel, acest material nu reprezinta probabil decit 1-2%
din totalul materialului publicat in acele periodice.
Folosul pe care 11 aduce Bibliografia analiticti a periodicelor este atit de natura stiintific docu-
mentara, cit si de natura practica.
Se stie ca o foarte mare parte din timpul necesar pentru elaborarea unei lucrari stiintifice este
intrebuintat pentru cautarea bibliografiei si a documentarii asupra subiectului respectiv. Prezenta
bibliografie va scuti de multe cautari si rasfoiri adeseori infructuoase prin periodicele vremii,
economisind cercetatorilor o cantitate insemnata de timp, pe care II vor putea astfel intrebuinta
in chip mai rodnic pentru munca de studiere a documentelor si reconsiderare a valorilor
trecutului.
Ea ofera un material bogat si foarte important pentru toti cercetatorii trecutului nostru poli-
tic, economic si cultural. Nu numai oamenii de stiinta care se ocupà cu istoria generala a tarii noastre,
dar si cei care se vor ocupa de unele aspecte si probleme speciale vor putea gasi aici indicatii pre-
tioase privitoare la activitatea culturalä din prima jumatate a secolului al X IX-lea. Numeroase pre-
ocupári din domeniul stiintelor naturale, al medicinei, al unei agriculturi rationale etc. sint consem-
nate in paginile periodicelor bibliografiate. Cei care vor sa cunoasca in amanunte miscarea literara
din prima jurnatate a secolului al XIX-lea vor gasi o bogatie de materiale Ina" necercetate. Cei care
se intereseaza de inceputurile artelor plastice moderne si de viata muzicala din Wile romane in
prima jumatate a secolului trecut si cei care vor sa cunoasca moravurile societatii de atunci vor des-
coperi informatii si amanunte care nu vor fi gäsite in alt5 parte. Informatiile ce se afla din abun-
denta In arhivele noastre se completeaza astfel In mod fericit prin bogatele materiale documentare
din periodice.
Toti cercetatorii din domeniul istoriei politice si economice, al istoriei literare, al istoriei
.stiintelor si artelor din tara noastra: istorici, scriitori, artisti, lucratori in domeniul teatrului si al
scenariilor si regiei cinematografice, vor putea consulta cu folos domeniile care II intereseaz5 din aceasta
bibliografie. Chiar lectura integrala a ei poate oferi ca intr-o fresca vie o viziune generala
a vietii poporului nostru din prima jurnatate a veacului trecut.
In al doilea rind, bibliografia va putea avea de urmare sa crute pe viitor periodicele românesti
vechi de prea dese rasfoiri din partea cititorilor si deci de uzura permanenta la care sint supuse.
Multe din aceste periodice nu se gasesc decit la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania
si sint numai Intr-un singur exemplar. Redactorii bibliografiei au putut constata ca, de la prima pina
la a doua cercetare a periodicelor bibliografiate, unele pagini s-au deteriorat asa de mult Incit nu
mai pot fi consultate.
Toate periodicele românesti vechi vor putea fi acum microfilmate si date spre consultare sub
aceasta forma, cititorii urmind sa indice in prealabil in urma cercetarii bibliografiei paginile
care ii intereseaza.
Redactorii §i-au repartizat sarcinile In modul urmator : periodicele din Tara Romaneasca si
Transilvania au fost cercetate si bibliografiate de Ovidiu Papadima; periodicele din Moldova, ga-
zetele grecesti din Tara Romaneasca si unele periodice aparute In afara celor doua Principate In
preajma revolutiei de la 1848 (Espatriatul, Bucovina, Amicul poporului, Organul luminarei §i I nye-
tiatorul poporului) au fast parcurse si bibliografiate de Nestor Camariano. Clasificarea notitelor
bibliOgraf ice si redactarea titlurilor rubricelor bibliografiei au fost facute de loan Lupu.
La Intocmirea acestui volum au mai colaborat : Traian Popovici, care a citit o data intreg textul
si a fault observatii de ordin stilistic, ortografic si de clasare, contribuind astfel la o mai mare uni-
VIII
www.dacoromanica.ro
tate de redactare si de clasare a materialului, si Rodica Voropanov, care In perioada 1956-1958
a efectuat corectarea dactilografierii fiselor noi, Intocmite cu ocazia revizuirii lucririi, si a fácut cla-
sarea lor provizorie, dupd indicii de clasificare.
Fard indoiald cd 1ntr-o lucrare atit de intinsA si prezentind numeroase probleme de redactare
si de clasificare, foarte complexe si deci greu de rezolvat, nu se poate sá nu se fi strecurat tmele gre-
seli si lipsuri. Ele nu vor putea InsA sä scadà valoarea documentarà a lucr5rii.
Pentru Inlesnirea consultarii de c5tre cercetAtori a bibliografiei, s-au intocmit urmAtoarele
adiiugiri : o not5 cu ramuriri pentru cititori si indrumAri tehnice pentru utilizarea bibliografiei, lista
periodicelor bibliografiate, cu prescurthrile intrebuintate, si, la sfIrsit, o tabld de materii amánun-
titA si indici alfabetici.
www.dacoromanica.ro
INDRUMARI PENTRU UTILIZAREA BIBLIOGRAFIET
1. Orinduirea materialului in bibliografie s-a lacut dupà sistemul clasificArii zecimale univer-
sale, asa cum acesta este intrebuintat la intocmirea Catalogului sistematic al Bibliotecii Academiei
Republicii Socialiste RomAnia, cu unele mici modific5ri de am5nunt, impuse de natura materialului
bibliografiat. Pentru tArile romAne s-au intrebuintat, in domeniul pnlitic, economic si administrativ
incticii zecimali de loc istorici, iar in domeniul cultural, al stiintelor naturale si al istoriei s-a intre-
buintat numai indicele (498), cu subdiviziunile sale actuate.
Pentru orientarea general5 a cercetAtorilor, se dA, la sfirsitul volumului, o tablA analiticA
de materii.
La paginile indicate in aceastà tabra, sub titlul diviziunii respective, se c15 cuprinsul ei atria-
nuntit. iar in unele cazuri se fac si trimiteri la diviziunile inrudite, prin indicatia : Vezi .i, urmata
de indicele de clasificare al acelor diviziuni. La fel se procedeazA si cu diferitele subimpartiri ale divi-
ziunilor mai dezvoltate.
In cuprinsul subdiviziunilor, notitele bibliografice sint asezate fie in ordinea cronologica a
evenimentelor, fie in ordinea alfabeticA a numelor proprii la care se referg continutul lor.
In unele cazuri insa, in interiorul celei mai mici subdiviziuni, sint grupate notite cu continut
de nuante diferite. In asemenea cazuri notitele au fost asezate in ordinea indicilor de clasificare ze-
cimalä, fie c5 acestia au lost dati integral, sau numai prescurtat. De aceea se recomanclã cercetAto-
rilor ca s5 consulte totdeauna intreg cuprinsul subdiviziunilor, chiar cind se intereseazA numai de o
problemA de amanunt.
Pentru textele din periodice care cuprind materiale ce intereseaz5 domenii diferite, s-au fãcut
mai multe fise, care au fost introduse in subdiviziunile unde puteau fi utile.
Se mai aminteste di, la fiecare notita bibliografica, se clà indicele de clasificare zecimal5,
pentru ca notitele s5 poatà fi detasate eventual din volum, lipite pe f ise separate si asezate in fisiere,
astfel incit fisele care se vor extrage din periodicele care au apärut dupg anul 1850 si privesc o anumitä
chestiune s5 poatg fi intercalate alaturi de fisele mai vechi privind aceeasi problemA. Prin aceasta,
bibliotecile documentare isi vor putea alcAtui un fisier bibliografic general al intregului material
publicat in periodice, iar diferitele institute stiintifice vor putea gasi un ajutor in alcatuirea de bi-
bliografii speciale privitoare la domeniile care le intereseazà.
2. Redactarea notifelor bibliograf ice s-a efectuat dupa unele norme de lucru stabilite de colectivul
redactional in raport cu specificul acestei lucrAri. In stabilirea acestor norme, s-a tinut seama in pri-
mul rind de necesitatea orientarii cit mai rapide si mai eficiente a cercetãtorilor in materialul stu-
fos si inegal, supus oscilatiilor si tatonarilor inerente inceputului de culturà moderna, pe care il cuprind
primele noastre periodice. Cu alte cuvinte, in loc sA urnigreascA o uniformitate mecanic5 in modul de
alcAtuire a notitelor bibliografice, redactorii s-au strAduit sa gaseasca, de la caz la caz, modul de
notare si adnotare bibliografica cel mai potrivit pentru ca cititorul sa-i dea seama cit mai precis
atit de natura textului la care se refera notatia respectivA, cit si de locul in care se aflä el in paginile,
coloanele, rubricile etc. ale periodicului respectiv. In afara de aceasta, s-a urnfarit §i oglindirea
XI
www.dacoromanica.ro
diferitelor faze si experimenthri ale ortografiei române, in aceasta epoca de tranzitie de la alfabetul
cirilic predominant spre alfabetul latin, care va fi adoptat oficial mai tirziu.
In fixarea normelor de lucru la redactare s-a tinut deci in primul rind seama de faptul cã ti-
tlurile textelor, numele autorilor romfini i straini, ca si ale personajelor for, ale localitatilor etc.,
trebuie transcrise din alfabetul cirilic, care e absolut fonetic, in sistemul nostru actual de scris,
fara a-si pierde caracterul istoric, de epocg.
In consecinta, normele de lucru la redactarea notitelor bibliografice au fost stabilite in felul
urmgtor :
a) Numele autorilor romani indicat in majoritatea cazurilor, dar nu totdeauna, prin sem-
natura de la finele textului a fost transcris in forma in care a apkut In periodice i in atitea va-
riante cite au existat in textul acestora, pentru a se putea urmgri formele pe care le-au luat nume ca
acela al lui Eliade, de exemplu, in diferite epoci. Numele acelor autori care ca Alecsandri, Ko-
galniceanu si-au pastrat si in ortografia de mai tirziu, in alfabetul latin, forma cirilicg originarg
au fost transcrise in felul obisnuit de ei. Numele autorilor straini tradusi care in scrierea cirilica
se notau fonetic au fost identificate i redate in forma lor originarg, pe cit a fost posibil, pästrin-
du-se forma foneticg numai in titlurile textelor semnate de ei. Cind identificarea prezenta probleme
mai complicate, ea s-a facut numai in adnotki. In adnotari s-a urmkit oglindirea epocii i prin fo-
losirea cit mai mult posibil a limbajului ei, ca vocabular si forme de pronuntare. Cuvintele izolate,
specif ice epocii, nu au fost puse intre semnele cithrii evitindu-se o intrebuintare prea frecventg
a acestor semne afarg de cazul cind formele de pronuntare deosebita a unor cuvinte care circulä
si astgzi in limba noastrg riscau sa fie considerate ca simple greseli de dactilografiere sau de tipar
in textul bibliografiei.
S-au facut adesea identificki de autori pentru lucrgri anonime, semnatecu pseudonime, cu diferite
initiale sau chiar cu figuri geometrice. Acestea au fost fäcute, in general, pe baza datelor aflate in peri-
odicul respectiv (tabla de materii a anului, referiri din alte articole 9.a.). Cind necesitatile de clasi-
f icare o impuneau, s-a recurs la cataloage, dictionare, alte bibliografii etc. (indeosebi in domeniul
bibliografiei si al literaturii). Ele au fost puse in paranteze drepte si pot fi supuse dubiului stiintific,
chiar dacg nu sint marcate cu semnul intrebgrii.
b) Titlul textelor, al rubricilor in care au fost publicate, precum s i mentiunile care se fgceau
deasupra titlului propriu-zis, au fost redate in ortografia epocii. Uncle nu exista un titlu sau el era
cu totul nesemnificativ, ori semana cu un titlu de rubricg, s-a formulat de catre redactori un titlu cit
mai adecvat textului sau stirii respective. Aceste titluri au fost redactate in ortografia de astgzi
si puse in paranteze drepte. De asemenea, in adnotare, titlurile textelor, ale cartilor, articolelor
etc., la care se referd autorul respectiv, au fost date in general in ortografia de astgzi.
Titlurile stereotipe ale rubricilor, formulele de adresare in scrisori, titlurile nesemnificative
ale textelor, supratitlurile cu caracter asemanator celor de rubrici, datele la corespondentele din orase,
formele de adresare ale actelor oficiale etc. au fost puse, in general, la sfirsitul datelor bibliografice
ale notitei, dupd indicarea paginii, respectiv paginilor, fiind precedate de doug puncte.
Cu privire la transcrierea titlurilor propriu-zise in ortografia epocii, e de observat ca ele au
fost reproduse in formele caracteristice pentru ortografia folosita in periodicul respectiv, intr-o anu-
mita fazg a aparitiei lui, cu exceptia semnelor grafice cu caracter experimental, aparte, care au cg-
it
zut in desuetudine, nemaifiind uzitate de atunci ping astgzi. Acestea lipsind in stocul de litere pe
care il au astazi tipograf i i le, s-a renuntat la transcrierea lor. Cit priveste semneleisi care s-au men-
tinut ping la sfirsitul secolului al XIX-lea, folosirea lor a fost inconstanta in periodice, in acelasi
titlu chiar, in functie de caracterele de litera pe care le poseda tipografia periodicului. Deoarece
ele sint caracteristice pentru majoritatea periodicelor cu exceptia celor in ortografia latinizantg
(de exemplu Organul luminarei) sau a anumitor ani de experiment in aparitia unor periodice editate in
mod obisnuit in alfabetul cirilic (de exemplu anul 1839 la Foaia pentru minte) aceste semne au
fost notate in titluri in mod consecvent de catre redactorii Bibliografiei, atunci cind ele erau folosite
in mod obisnuit in textele respective.
XII
www.dacoromanica.ro
c) In adnotdri, numele proprii rom5nesti au fost transcrise adesea in forma in care au fost
mentionate in text pentru a se facilita cunoasterea unor forme mai vechi, cind e vorba de locali-
sau a variantelor sub care circula un nume, cind e vorba de persoane.
Numele proprii str5ine citate in cuprinsul textelor la care se referd notitele bibliografice au
fost redate, in adnotare, in forma lor din periodic, iar in paranteze drepte de cite ori a fost posi-
bilã identificarea lor s-a mentionat forma corect5, originarã.
d) Numele periodicului cind cuprinde mai multe cuvinte a fost indicat printr-o prescurtare,
a1c5tuità in asa fel ca s5 poat5 fi memorizath cit mai usor, spre a se evita apelul continuu la lista de
abreviatiuni de la inceputul volumului. La periodicele al Caror titlu prescurtat risca sg se confunde cu al
altora, precum i la periodicele putin cunoscute, cu o durat5 scurth de aparitie, numele lor a fost
indicat uneori in intregime, chiar dacA era mai lung. La prescurtäri s-a folosit ortografia
origina15, cu exceptia acelor titluri larg cunoscute pind astAzi, de exemplu Foaia pentru minte...
e) Dup5 numele periodicului s-a notat atit anul de aparifie, cit i anul calendaristic. Pentru
edificarea cercetatorilor, s-a notat uneori anul de aparitie chiar cind nu figura pe frontispiciul peri-
odicului.
f) De obicei nu a fost indicat numärul periodicului, ci numai pagina sau paginile unde se afla
textul bibliografiat, deoarece majoritatea periodicelor din aceasth epocA au paginatia in continuare.
Numai acolo unde nu exist5 aceastg paginatie in continuare sau unde paginatia e gresità a fost in-
dicat i numarul periodicului. In cazul greselilor de paginatie, dupd indicarea numArului periodicului
si unde a lost posibil a cifrei corecte a paginii, urmeazA indicarea, in paranteze drepte,
a paginatiei asa cum se aflà in periodic, precedatã de cuvintul gresit:
g) Cind acela.si text a fost reprodus in mai multe periodice, aceasta circulatie a textului a fost
consemnatä intr-o singurA notitA bibliograficA. Cind ins5 textul a apArut in alt periodic cu variante
de titlu sau de continut, a fost mentionat intr-o notita bibliograficd aparte.
h) tirile mdrunte, mai ales cele externe care au fost extrase din mai multe numere ale ace-
luiasi periodic si privesc o singurA chestiune , au fost consemnate in notite bibliografice comune.
In acest caz, pe lingä pagina periodicului, s-a indicat, dupa cloud puncte, i titlul rubricilor sau al
articolelor din care an fost extrase stirile, ori de cite ori aceasta s-a socotit necesar. Nu au fost de loc
bibliografiate unele materiale cu totul nesemnificative, mai ales dintre stirile externe i dintre anec-
dotele m5runte din domeniul literaturii anonime.
Dup5 descrierea bibliografica cuprinzind datele de mai sus, urmeazA in cele mai multe cazuri
o adnotare in care se dau : rarnuriri mai am5nuntite asupra cuprinsului i naturii textelor sau infor-
matiilor bibliografiate, observatii asupra identificArii autorului, reproduceri de subtitluri, pre-
ciz5ri asupra datei sau sursei textelor i, in general, tot felul de anlanunte, precum si unele citate
socotite ca necesare cercetatorilor care vor utiliza bibliografia.
In cuprinsul acestor adnot5ri, citatele nu au fost reproduse in ortografia epocii, ci in cea actual5,
bineinteles cu respectarea fonetismului epocii.
3. Consultarea materialului in periodice se poate face cu mult5 usurint5 dac5 se tin in seam5
urm5toarele:
In lista periodicelor bibliografiate, publicat5 in paginile care urmeazA, se dä i cota de la
Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania si se comunicA eventualele neregularithti in
paginatie i aparitie. De asemenea, se mentioneazA i numerele lips5 in colectiile Bibliotecii Aca-
demiei, pe baza &kora s-a fAcut bibliografierea.
La c5utarea materialului in volumele respective ale periodicelor trebuie sä se Una' seama si
de anul de aparitie al periodicului si de cel calendaristic, deoarece adeseori, in acelasi an calendaris-
tic, periodicul are doi ani diferiti de aparitie.
Date fiind numeroasele erori de paginatie din periodicele epocii 1790-1850 (sArituri sau re-
petitii), cercet5torul trebuie s caute cu atentie i r5bdare materialul dorit, orientindu-se i dupá
numarul periodicului, dacA acesta este dat in notita bibliografica.
XIII
www.dacoromanica.ro
LISTA PERIODICELOR BIBLIOGRAFIATE,
CU ABREVIATIUNILE INTREBUINTATE
ADAOS EXTR. LA FOAE SAT. = Adaos ecstraordinar la Foae seiteascii. Iasi, 1845-1850. P. III 29
ALAUTA ROM. = A 'ciuta Romdneascei. Suplement al Albinei Romeingti. Iasi, 1837-1838. P. II, III 50 si P.I 557
Lipsuri: nr. 51, 60, 69.
ALBINA ROM. = Albina Romineascei. Gazetä politico-literara. Iasi, 1829-1849. P. II, III 50
In anul 1830, sint doua serii de pagini numerotate 251-262: prima reprezinta paginile numerelor
63-65, care, apbrind in ianuarie 1830, continua totusi paginatia anului 1829 si sint brosate in colectia
Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania * impreung cu acest an; a doua serie sint paginile
251-262 din numerele 59-61, aparute in august 1830. Situatia anilor 1830-1831 este astfel urma-
toarea: nr. 1-101 (12 ian. - 28 dec.), p. 1-450 i, in continuare, nr. 102-127 (1 ian. - 29 mart. 1831),
p. 451-568; nr. 1-63 (2 apr. - 31 dec. 1831), p. 1-252.
Anul 1842 poarta doua mentiuni diferite ale anului de aparitie. Nr. 1-98 au anul de aparitie XIII
(1842), nr. 99-103 au anul de aparitie XIV (1842).
Lipsuri: II (1830-1831), nr. 8, supl. la nr. 100; V (1833-1834), nr. 54-58, 61-68, 70-73, 81,
83-85, 87-91, 96, 97, 99, 102 si urm., supl. la nr. 2, 40, 92; XII (1841), supl. la nr. 29; XVII (1845),
nr. 101 si urm.
Este continuata de Gazeta de Moldavia.
MICUL COM. = Amicul Comerfianfilor. Gazeta politica si comerciala. Bucuresti, 1848. P. II 1500 vol. I
AMICUL POP. = Atniculu Poporului. Pesta, 1848-1849. P. II 760
Lipsuri: I (1848), nr. 12, 18-22.
Continuat prin foaia: Democratiea. Libertate, Egalitate, Fraternitate.
ARHIVA ALB. = Arhiva Albinei pentru arheologie romdnd i industrie. Iasi, 1844-1847. P. III 40
Un singur volum, farä mentionarea anului de aparitie; numerotarea numerelor i paginilor in conti-
nuare pe toti anii (1-41 si 1-168).
ARHIVA ROM. = Arhiva Roma'neascd. Foaie retrospectiva i trimestriala. Iasi, 1840-1841, 1845. P. I 1438
BIBLIOTECA R. = Bibliotecei Romdneascei. Buda, 1821, 1829-1830: partea I-IV; 1834 : partea I-IV (ed. a II-a),
partea V-IX. P. I, II 13 si C.R.V. 1114
BUCOV. = Bucovina. Gazeta romaneasca pentru po1itic, religie i literatura. Cernauti, 1848-1850. P.III 55
BUKURESTER DT. Z. = Bukurester Deutsche Zeitung. Bucuresti, 1844/1845-1850. P. III 544
Lipsuri: III (1847), nr. 5, 15, 18, 51, 59, 62, 63, 77, 86, 88, 96; IV (1848), nr. 31, 33, 34, 44; VI (1850),
nr. 8.
BULETIN F.O. = Buletin. Foae oficialei. Iasi, 1833-1850. P. II, III 28
Lipsuri: II (1834), nr. 51, 95 si urm.; III (1835), supl. I si II la nr. 29, supl. I si III la nr. 94;
XIV (1846), supl. I la nr. 72.
BULETIN G. A. = Buletin. Gazetei Administrativd. Bucuresti, 1832-1850. P. II, IV 31
Dupg primele numere (15 dec. 1832), titlul a fost schimbat : Buletin. Gazetei oficialà, iar de la 4 ian. 1847:
Buletin Ofilial. In prescurtare s-a pastrat totusi prima forma a titlului, nu numai pentru cà cu ea
XV
www.dacoromanica.ro
se incepe existenta gazetei, dar i pentru a se evita confuzia cu prescurtarea titlului foii similare din
Moldova.
In an. XVII (1848), nr. 33-41 (24 iun. 3 sept.) au aparut cu titlul Foae ofitialà pentru secfestre
urm.; XVII (1848), nr. 29 vi 30.
lifitalii. Lipsuri: XVI (1847), nr. 84 vi
* Pentru a semnala cititorilor situatia speciala a nr. 93-99, anul lor de aparitie a fost notat (XIII) XIV in
notitele bibliografiei.
XV I
www.dacoromanica.ro
DEMOCRATIEA = Democratiea. Libertate, Egalitate, Fraternitate. Pesta, 1849. Continuare la: Arniculu Poporului.
In B.A.R. se gra primul numar in fotocopie.
DUNAREA = Duneirea. Jurnal de comerciu, agricultura i navigatie. II Danubio... Galati, 1846-1850. P. III 211
In colectia B.A.R. an. I (1847) e brosat cu nr. 28-41 din an. II (1848).
Lipsuri: I (1846-1847), nr. 2-27, 51; II (1848), nr. 1, 23, 28-40, 52; III (1849), nr. 1, 4, 13, 22.
28, 30, 40 si urm. ; IV (1850), tot anul.
EHO ECL. = Eho Eclesiastic. Gazeta religioasä moralà. Bucuresti, 1850. P. III 1171
'0 'EXA.. privenw? tfl; BXax. =0 EXA.nvIxo; gilviyrav tii; lanky.; (Monitorul grec al Valahiei). Bucuresti, 1849.
P. III 1373
Lipsuri: I (1849), nr. 21.
ESPATRIATUL = Espatriatul. Brasov, 1849. P. III 83
Lipsuri: I (1849), nr. 13.
FOAE COM. = Foae Cornerciald, industriald i iconomicel, Bucuresti, 1839. P. II, III 542
Supliment la Cantor de Avis §i legat impreunä cu acesta.
FOAE DE INVAT. FOLOS. = Foae de invdleituri folositoare. Iasi, 1844. P. III 29
FOAE OF. = Foae of if ialci pentru secfestre i lifitajii, vezi Buletin G. A.
FOAE PT. AGR. IND, 51 NEGOT. = Foae pentru agriculturd, industrie i negol.
Supliment la Foae sciteascei. Iasi, 1840. P. III 29
FOAE SAT. = Foae seiteascd a Principatului Moldovii. Iasi, 1839-1850. P. III 29
FOAEA DUMINECII = Foaea Duminecii spre inniulfirea cei de obqte folositoare cuno0infe. Brasov, 1837. P. II 37
FOAEA SATULUI = Foaea Satului. Bucuresti, 1849-1850. P. III 780
Lipsuri: VI (1849), nr. 2, 4, 5, 10, 14-19, 21-24; VII (1850), nr. 1-11, 15, 17, 20, 21, 23-28, 30.
Continuare la Invilfeitorul Satului.
FOAIE PT. MINTE = Foae pentru minte, inima shi literatura. Brasov, 1838-1850. P. I 39
FOE DE SEPTEMA'NA = Fo'e de septema'na din Transilvania. Brasov, 1837. P. I 1680.
FOE LITERARA = Foe Literara. Brasov, 1838. P. I 38
FOEA LEGILOR PT. UNGARIA = Foea Legilor Tdrei, 0 a Guvernului pentru Teara de Corona Ungaria. Landes-
gesetz- und Regierungsblatt für das Kronland Ungarn. Ofen. 1850.
Douà volume, LXXII + IV + 729 pagini duble. Cuprinde 464 legi, patente, ordinatiuni, publicatii
oficiale etc. din perioada 10 nov. 1849 24 dec. 1850. La inceputul vol. I, p. IXXIII: Consemnarea
cuprinsului a Foaei legilor 0 a gubernului pentru feara de corona- Ungaria, pe anul 1850. In continuare,
p. XXVLXXIX: Consemnarea Alfabeticd a legilor, i a ordinciciunilor cuprinzeitoare in Bucdfile Foaea
Legilor, 0 a Guvernului pentru Coronala Teard Ungaria dela I, pinci la XXXII, estradate din 15 februarie
pan la capetul lui Dechemvrie 1850. Text roman si german. P. II 2805
Nu s-au facut fise analitice pentru aceasta publicatie, deoarece cuprinde numai texte de legi si are un
indice pe materii amanuntit.
FOIA LEGILOR PT. TRANSILVANIA = Foia legilor provinciale 0 a guvernulul pentru feara de coroanei Transit-
vania. Orszigos törvêny és kormánylap Erdély koronatartomanyra nézve. Landesgesetz- und
Regierungsblatt für das Kronland Siebenbilrgen. (Sibiu] 1850.
VII + 314 p. + VIII pagini triple. Cuprinde 106 legi, patente, ordinatiuni, publicatii oficiale etc.
din perioada 18 febr. 12 dec. 1850. La sfirsit, p. IVIII: Consemnarea alfabeticd a legiIort i ordinei-
ciunilorii, care se af là coprinse ateit in Colepfiunea ce se estinde peste timpula dela 19 luliu 1849, pand
la mezloculti lui Fevruariii 1850, cdt 0 in Fólea legilora provincial! 0 de guberniii pentru feara de corOnd
Transilvania pe anului 1850. Text maghiar, german si roman. P. III 15.946
Legata impreunfi cu: Foia legilor pt. Transilvania. (Vezi descrierea amanuntita a acesteia).
Nu s-au facut fise analitice pentru aceasta publicatie, deoarece cuprinde numai texte de legi si are un
indice pe materii amanuntit.
FOIEA OFICIALA = Foiea oficiald. Iasi, 1832, nr. 1-16, supl. la Albina Romdneascd, IV (1832); in colectia B.A.R.
asezat la sfirsitu1 volumului. P. II, III 50
ortocompópo; Tao Xao13 = (lkocapópo; TO Mob 'Eqnwepig Mauna' Kai cpaoXoyucii 'EXEy0epia, 'Icrertrig, ',480.(perrr1g
(Lumindtorul poporului. Ziar politic si literar. Libertate, Egalitate, Fraternitate). Bucuresti, 1848.
P. II 1500, vol. I
XV"
www.dacoromanica.ro
G. TRANS. = Gazeta de Transilvania. Brasov, 1838-1850. P. III, IV 51
In colectiile B.A.R. tint legati uneori cite doi ani la un loc.
Lipsuri: XIII (1850), nr. 17.
GAZ. DE MOLD. = Gazeta de Moldavia. Iasi, 1850. P. II 49
Lipsuri: XXII (1850), nr. 97.
Continuarea Albinci Romanesti.
GAZETA T. N. = Gazeta Teatrului National, Bucuresti, 1835-1836. I4 P.
ICOANA LUMEI = Icoana Lumei. Foae pentru indeletnicirea Moldo-Românilor. Iasi, 1840-1841, 1845-1846.
P. I 71
An. I (1840) si I (1841) cu paginatie deosebith; an II: 1845-1846.
IMVATATURA = Imvataturd, crestere, ingtructie, industrie, hronica. L'Enseignement ... Iasi, 1849. P. I 883
INV. S. = Invalatorul Satului. Bucuresti, 1843-1848. P. III 780
An. I (1843-1844), II (1844-1845), III (1845-1846), IV (1846-1847).
Nr. 17 din an. I (1843-1844) e legat gresit In colectia B.A.R.
Lipsuri: V (1848), nr. 1-23, 25.
Este contirmat de Foaea Satului.
INVET. POP. = Invetiatoriulu Poporului. Blaj, 1848. P. I 1014
JOURN. DE B. = Journal de Bucarest politique, commercial et litteraire. Bucuresti, 1849-1850 (In continuare).
Incepind cu nr. 107,1ipseste paginatia. P. III 924
JURN. DE GALATZ = Jurnalul de Galatz po1itici, comercialti i literara. Galati, 1849-1850. P. III 52
An. I (1849-18.50), 6 oct. 1849 oct. 1850 (nr. 1-104), p. 1-414; an. II (1850), 5 oct. 1850
1 28
dec. 1850 (nr. 1-24, p. 1-96).
KONSTITUTIONALUL, vezi Constitutionalul.
MAG. IST. = Magazinu istoricu pentru Dacia. Bucuresti, 1845-1848. P. I 9840
MERCUR = Mercur. Jurnal comertial al portului Bri1ei. Bräila, 1839-1847. P. I, III 200
Lipsuri: 1 (1839-1840), nr. 39, 41, 45, 54, 56, 57, 59, 63, 67-69, 72; II (1841), nr. 1-5, 12-16,
18, 20, 23, 24, 26, 29-33, 36, 37, 39-43, 45, 47-83.
MERCURIO = Mercurio. Editia italianä a jurnalului Mercur. P. I, III 200
MERCURIU = Mercuriu. Jurnal de politica', literaturA i comerciu 6 'Epprig... BrSila, 1848. P. III 1500, vol. II
MERCURIUL DE IASI = Mercuriul de la§r seau Avizurt comerciale 1 interesante. Iasi, 1845.
In B.A.R. se afth primul nutrthr In fotocopie. P. I 12.426
Mrivurfig rfl; BXaxia; =Mvivuritc tti; Bkaxia; (Vestitorul Vlahiei). Bucuresti, 1848. P. II 2315
MONDUL Mondul. Curs de cunostinte si novelle curioase i interesante. Bucuresti, 1847. P. I 2311
In colectie se afth un singur nunthr.
MONIT. R. = Monitorul Roman. Bucuresti, 1848. P. III 2309
MOZAICUL = Mozaikul. Craiova, 1838-1839. P. I 311
Lipsuri: nr. 49.
MUZ. N. = Muzeul National. Gazeta literath i industrialS. Bucuresti, 1836-1838. P. II 753
An. I (1836-1837), an. II (1837-1838).
XVIII
www.dacoromanica.ro
PRUNCUL R. = Pruncul Roman. Bucuresti, 1848. P. II 45
REFORMA = Reforma. Bucuresti, 1848. P. II 1500, vol. II
ROM. = Romania. Bucuresti, 1838. P. I 597
Nr. de proba": nr. 1 din 20 dec. 1837. Apoi apare cu nr. 1 de la 1 ian. 1838.
ROMANIA = Romania. Libertate, egalitate, fraternitate. Bucuresti, 1848. P. III 169
ROMANIA VIIT. = Romdniea Viit6re. Paris, 1850. P. I 505
SPICUITORUL MOLDO-R. = Spicuitorul Moldo-Roman. Jurnal stientific, literar si industrial. Le Glaneur moldo-
valaque..., la§i, 1841. Text paralel, roman i francez. P. I 12
Numerele nu au cifre, ci slut indicate numai prin lunile pentru care au aparut.
TABL. DE L'HIST. MOLD. = Tableaux de l'histoire moldave. Iasi, 1833, 1839, 1840, 1845. P. Il 547
UNIV. = Universu. Noutati din toati natura, cultura, literatura. Bucuresti, 1845-1848. P. I, II 922
VEST. R. = Vestitorul Romanesc. Gazeta coprinzatoare de feluri de stiinte. Bucuresti, 1843-1850. P. III 542
Continuare la Cantor de Avis.
VESTITORUL B. = Vestitorul Besericesc. Gazetä religioasä i moral& Buzau, 1839-1840. P. II 525
O E. ToO latpou = '0 VI:I:wog toO Icapou. 'amuck Rcattudi, 3utop.xi iai cpacazyudi (Zefirul Istrului. Ziar
politic, comercial i literar). Bucuresti, 1841-1842. P. III 1374
ZIMBRUL Zimbrul, Iasi, 1850. P. II, III 57
N o t a.
Intrucit colectiile B.A.R. slut incomplete in ceea ce priveste periodicele maghiare si germane aparute In
Transilvania in sec. XIX, urmeaza ca aceste periodice &à fie despuiate de catre un colectiv aparte, care va lucra
In bibliotecile din Transilvania. Bibliografia materialelor din aceste periodice va constitui unul din volumele lucrarii.
De aceea, aceste periodice nu figureazi In lista de fata.
XIX
www.dacoromanica.ro
0 GENERALITATI
008 CULTURA. CIVILIZATIE. PROGRES
01 BIBLIOGRAFIE. CATALOAGE
02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI. LECTURA
05 PERIODICE (REVISTE. ZIARE. CALENDARE)
06 SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII. MUZEE
08 POLIGRAFII. CULEGERI SI SERII
09 MANUSCRISE. CAR TI RARE, PRETIOASE
www.dacoromanica.ro
0 GENERALITATI
008 Cultura. Civilizatie. Progres
01 Bibliografie. Cataloage
02 Biblioteconomie. Biblioteci. Lectura
05 Periodice (Reviste. Ziare. Calendare)
06 Societati stiintif ice. Academii. Muzee
08 Poligrafii. Culegeri ;i serii
09 Manuscrise. Carti rare, pretioase
www.dacoromanica.ro
008 (47) CULTUIU BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) :61
13 008 (47)
[Traducerea unui articol cu privire la progresul culturii 015 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
in Rusia, apirut in Le Journal de Francfort"]. CURIERUL (Clasificata pe domenii)
ROM., XVII (1845), P. 201-202 : Rusia.
: 0 Lucrari generale
14 008 (47) : I Filozofie. Moralã
[Articol informativ despre inaintarea culturii in Rusia]. : 2 Teologie. Religie. Biserica
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 246-247 : Rusia. : 3 $tiinfe i probleme sociale
: 4 Filologie. Lingvistica
15 [Eliade, I.] 008 (498) : 5 ,Stiin(e naturale. Matematica
[Notità prin care indeamna pe cei avuti sa faca donatii : 6 Piinte aplicate. Tehnica. Medicind.
pentru propasirea culturi: in Tara Romaneasca]. CURIERUL
ROM., IV (1832), p. 286. Agricultura
Comentind serbarea deschulerii cursurilor scolare la Sf. Sava, Eliade : 7 Arta
arati ca. shit necesare : bibtiotccl, instrumenturi, modeluri, tilmiciri : 8 Literaturd
de card, oamen, intr-adins apt e aceasta, alc.ituirea unui dicsionar, : 9 Istorie. Geografie. Biografii
sotietid literale" care nu se pot face numai cu banii statului.
: 0 LUCRARI GENERALE
16 Maiorescu, loan 008 (498)
[Scrisoare cltre G. Bari* FOE LITERARA, I (1838), 22 Oltelniceanu, cipitan Constantin 015 (498) : 01
P. 121-123. Insemnare de cart] vechi romanestI. FOAIE PT. MINTE,
Critici violent cultura dm 1 ara Romineascl, influentatl, dupi el, VII (1844), P. 336, 342-343.
dc superticialitatea din Franca. 0 compari cu o masci frumoasi, Autorul anunti o listi de cirti dintre 1580 si 1726, pc care vrea
firs cried". Apar ziare si roviste, dar poetii nu se preocupl sl vadi si le cumpere. In notita de la p. 343-344 : Scopul culegeril de cirti
realititile locale. $coli existS, dar profesoril n-au culturi. vechi, Gh. Bari; arati cI autorul arc ncvoic de cle pentru claborarca
unui Lcxicon rominesc ctimologic si roagi pc tod bunii romini" sl-i
17 [Eliade, I.] 008 (498) dca sprijinul.
Asupra ScrisoriI D. Maiorescul din Foaca literara No. 16. 23
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 18, p. 3-4. 015 (498) : 01
Probabil, de Eliadc. PolemiLl. II trateazi pc I. M. ca pc un necu-
Insamnarea Cartilor Romane1t1 ce s-ati tiparit in anu
noscut. Combate afirmadile lui, aritind ci publicadile romine nu-s
1828. BIBLIOTECA R., 1834, partea a II-a, p. 56.
Dam. Bojinci : Rispunderea la Cirtirea din Hale ; Ioan Thomict :
misti fIrS crieri", ci coropund ficcarc unor nevoi reale si fiecare
ClrticicS pentru tinerimea romineasci ; Ioan Itiadc : Gramatici ; Thco-
si-a adus cititorii ei, astfel ci numirul abonatilor a crescut de la
dor Aaron : Apendicea la Istoria lui Petru Maior ; Constantin de
150 la 1400, in 10 ani. Apirl pe profesori de acuzatia de incultur.1
Golcscu : Cirticici morali ; $tefan Neagoe : Calendariul Romanesc.
adusi de 1. M.
24 015 (498) : 01
18 Maiorescu, I. 008 (498) Cartile ce s-ad tiparit in anu 1829. BIBLIOTECA R.,
[Scrisoare catre G. Barit]. FOE LITERARA, I (1838), 1834, partea a II-a, p. 56.
p. 192. Stefan Neagoc : Calendariu ; Etrosin Poteca : Filosofia Rominc8te ;
M. declari i criticik Luprinsc in articolul publicat in acclasi
1. Dam. Bojincl : Diregltoriul Bunci-Cre8tere.
an al revistei erau bazate pe impresii gribitc si deci eronatc. Isi di
seama de aceasta, dupi o mai lungS icdere in Tara Itomineasci. 25 015 (498) : 01
Insemnarea Cartilor, care dela anu 1829 pina la anu
19 [Genilie, I.] 008 (498) 1830 au esit din tipariii, noal cunoscute. BIBLIOTECA R.,
[Reforma ideilor prin cultura]. UNIV., II (1846), P. 67 1834, partea a IV-a, P. 60.
68 : Literatura... Dr. Piscopcscu : Oglinda frumusetii si a sinitS;ii ; lancu Nicolau
din Iasi : 0 carte foarte morali ; lancu Voinescu : Datoriile ocirmuito-
Ginduri in Icgituri Lu programul culturii rominc. riului 81 ale subpu8ilor ; Grigoric Plosuianu : Telemahul ; Moisi Boto
[= !Iota] : Neste Fabule in Verluri ; Moisi Boca Neste Versuri la
20 Pop, Andreiu 008 (498) Initalatia D. Episcop Nestor Ioanovici ; Petru Moaler : 0 cuvintare
Pre Roman numai cultura-1 pote ferici. INVET. POP., tot la Inbtalatia D. Episcop Nestor loanovici ; Damaschin Bojinci :
I (1848), P. 21-22, 25-27. Diregltoriul Romlnesc ; Stefan Niagoi : Calendariul Romanesc ; Pavel
Vasici Ungurian : Antropologhia ; loan Theodori : Doi prunci pi-
Autorul pledeati pentru importanta culturii in soarta unui popor,
caudnd si dernonstreze ci grecii si romanii au lost mari prin cultura
risiti, 0 istorie morala.
lor. Indeamni pe romani si sprijine material ;collie lor, fiindci poporul 26 015 (498) : 01
rominesc trebuie si iasi din nestiinti.
[Prospect publicat de editorii Mihail si Simeon Hristidi
21 008 (498) cu privire la o serie de carti grecesti pe care le vor edita].
CURIERUL ROM., VII (1836), p. 216 : Instiintare.
[Deputatii romani banateni au prezentat ministerului o Aceste cirti sint : Abetedar coprinzitor de Grimatica greceasci
lista de toata inteligenta si capacitatile mai insemnate ale veche i noui, 1i dialoguri foarte folositoare ; Caligrafie ; Table dupl
romanilor din Banat"]. BUCOV., II (1849), P. 234. metodul lancasterian ; Istoria lui Enric ; Epistolariu, Aritmetica 8i
Pentru ca ministerul si-si formeze o icke desprc gradul de culturl Dopia scripturi. Abetedaru i Istoria lui Enric s-au tipirit. Doritoris
al rominilor. se vor adresa la ministirea Stavropolcos, ori la libriria lui Scarlat.
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 01 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 1
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 1 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 2
48 015 (498) : 1
: 2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
[Se anunta cä a aparut Manual de filosofie, lucrat dupii
programma Universitatii din Paris", trad. de A. Treb.
Laurian]. MAG. 1ST., III (1846), p. IV a copertei nr. 1 ; 60 015 (498) : 2
UNIV., II (1846), p. 64 : Instiintare. Prenumerantie pentru cartea numita Manual al drept
credinciosulta Hristian. CURIERUL ROM., II (1830),
49 015 (498) : 1 p. 172.
[Se anunci cä se tipareste Manualul de filosofie si de Alctuit k limba eleneasc5 de exelentia sa d. Alexandru Sturzea".
literatura filosofica" de W. Traugott Krug, trad. de A. Treb. TIlmScit5 in romaneste prin osteneala lui Ilarion, episcopul Argesului.
Laurian]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 383-384. Se anunt5 cuprinsul c5r0i i condijiile de prcnumcrare.
Se reproduce prefata : Advertimentul din partea traductoriului, in
care se arat5 importança lucr5rii. 61 B514escul, prof. Nicolae 015 (498) : 2
Prenumeratie la Enciclopediea bisericeasca, sail Dictionariti
50 015 (498) : 1 Manual, biblic, biserico-istoric, arhiologhic si teologhic.
[Se anunta ca a apärut Filosofia fundamentalã i Lo- CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 71-72 ; VEST. R.,
gica", vol. I din opera filosofica a lui W. Traug. Krug, X (1846), p. 88 ; G. TRANS., IX (1846), p. 127-128.
trad. de Laurian]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 160 : Prospect aminuncit al acestei lucriri.
Annonta literrara.
Se publics ;i Advertimentu din partea Traductoriului, in care acesta 62 015 (498) : 2
prezinti cartea. Vor mai apirea 2 vol., ce vor cuprinde Metafisica, [Se anunta cà jurisconsultul D. Bojanca face inscrieri de
Estetica i Filosofia practic5. In p. 182 se reproduce un fragment din prenurneranti la cartea lui Nicolae Balasescu Enciclopedie
cap. IV. besericeascr]. ALBINA ROM., XVIII (1846), nr. 68,
p. 251-252 : Bibliografie.
51 015 (498) : 1
[Se anunta ca a apärut Manual de filosofie si de lite- 63 015 (498) : 2
ratura filosofica" de W. Traug. Krug, torn. I, trad. de A. T. [Se anunta ca. la redactie se primesc prenumeratii pentru
Laurian]. MAG. IST., V (1847-1848), p. IV a copertei. Enciclopedia besericeasca sau Dictionariu biblic, biserico-
istoric, arheologic i teologic, despre legea mosaica, Talmud,
52 015 (498) : 1 biserica cristiana i mahomedanä", trad. de N. Balasescu].
[Se anunta ca la Bucuresti a iesit de sub tipar Manual UNIV., II (1846), p. 64.
de filosofie si de literatura filosoficr, de Wilh. Traug.
Krug, trad. de A. Tr. Laurian]. G. TRANS, X (1847), 64 015 (498) : 2
p. 360 : Instiintare literare. [Se anunta ca. la Regeasca tipografie din Buda se va pune
sub tipar Lexiconul", dupa ce se vor mai inscrie citiva pre-
53 015 (498) : 17 numeranti]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 148 : Biblio-
[Se mentioneaza cl tinarul Iancu Niculae a talmacit si a grafie.
tipirit in Bucuresti o carte numita Culegere de Intelep-
dune"). CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 297, col. II. 65 015 (498) : 2
Se aminteste cS acest tinIr - originar din Iasi - a stitut si
Instiintare din Buda. G. TRANS., IX (1846), p. 232.
Kolar in scoala noastri din Bucuresti".
Se anuntl cS s-a pus sub tipar .sarcina IV" din Cronica lui $incai,
iar sarcina II" din Lexiconul conversational, de Al. Gavra, se va
54 015 (498) : 17 pune indati in lucru, la tipografie.
[Se face cunoscut cl Iancu Niculae a talmacit i tiparit
in Iai un Manual de Patriotism"]. CURIERUL ROM., I 66 Gavra, Alexandru 015 (498) : 2
(1829-1830), p. 297, col. II.
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 36.
55 015 (498) : 17 Cu privire la Lexiconul bisericesc rominesc, care se va pune sub
[Se anunta ca se aflä in pregatire spre a se pune sub tipar tipar, si la fascicula V din Cronica lui $incai.
Galeria morala" a contelui de Segur, trad. de o societate
de elevi a Academiei"]. ALBINA ROM., X (1839), P. 393 : 67 015 (498) : 2
Bibliografie Romaneasca. [Se anunta ca Lexiconul de conversatie bisericesc" pre-
56 015 (498) : 17 lucrat de Gavra s-a pus sub tipar]. G. TRANS., X (1847),
[Se anunta ca a aparut brosura lui F. Aaron Patria, p. 72 : Din Buda.
patriotismul i patriotulTh CURIERUL ROM., XV (1843), Se dau i limuriri pentru prenumeratie.
p. 92 ; VEST. R., VII (1843), p. 88 :
68 Gavra, A. 015 (498) : 2
57 015 (498) : 17 Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 190
[Se anunta a se afla in pregatire, spre a se pune sub Anunt5 and vor ap5rea fasciculele V si VI din tom. I al Cronicei
tipar, De datoriile omului", a lui Silvio Pellico]. ALBINA lui $incai 1i fascioarele prirnarie lexiconalnice". CornunicS nurnele
ROM., X (1839), p. 393 : Bibliografie Romäneasca. celor la care se pot face prenumeriri.
58 015 (498) : 17
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a publicat cartea 69 015 (498) : 2
,,Despre indatoririle oamenilor", a lui Silvio Pellico, trad. [Se anunta ca. infäcosarea 1-a lesiconalnica" a lui Ale-
de Ermiona Asachi]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 216 : xandru Gavra a iesit de sub tipar]. G. TRANS., X (1847),
Bibliografie Romaneasca. p. 208 : Din Buda.
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 2 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 23
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 23 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 26
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 26 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 27
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 27 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 33
142 015 (498) 29 Se afIS de vinzare in pravSliile : Thiery, Gheorghe ;i Iosif [Ro-
manov].
[Stanciul Capitineanul anunta cã a tiparit o Mitologhie
cu chipurile zeilor paginesti"]. CURIERUL ROM., II (1830), 152 015 (498) : 32
p. 311 : Instiemarh
[Se anunta ca. la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
143 015 (498) : 29 Culegere de ofisuri domnesti catra Obsteasca Obicinuiti
[Se anunta ca a aparut Inceputul, cresterea si scaderea Adunare si adresele acestia de la anul 1834 pink' la 1840"].
idolatriei", trad. de N. Apolonie]. CURIERUL ROM., IX ALBINA ROM., XII (1841), p. 114 : Bibliografie Roma-
(1838), nr. 48, p. 4. neasca.
Manual de istorie a religiilor. 153 015 (498) : 32
[Se anunta ci la Institutul Albinei s-au publicat si se aflä
144 015 (498) : 29 de vinzare Ofisurile domnesti catra Gheneralnica Adunare",
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afll de vinzare din anii 1834-1848, In limba român i franceza]. ALBINA
cartea intitulata Inceputul, Inaintarea i caderea idolatriei", ROM., XX (1848), p. 380 : Bibliografie.
trad. de N. Apolonie]. C. DE AVIS., (1838-1839), p. 100 :
Instiintar1. 154 015 (498) : 32
145 015 (498) : 29 Proiectul c1cii. CURIERUL ROM., V (1833), p. 52.
Se anuntS cS acest proiect de legiuire pentru datoriile reciprocc
[Se anunta ca este de vinzare cartea Alcatuirea aurità, intro proprietar i ail sSu sitean, cu indreptirile ;i adIogiride ce s-au
a lui Samoil Ravvi"]. C. DE AVIS., I (1837-1838), p. 83 : ficut in Obicinuita Obsteasci Adunare dupl urmi", iesind din tipar,
Instiintarl. se afli de vinzare la bolta" lui Thiery i a lui loan Scarlat.
Se adaugS cl aceasti carte a lost tipSritl cu cheltuiala lui Tonciu
Ii Petre Velicu in Tipografia episcopiei Buzlului. Precul unui exemplar
155 015 (498) : 33
este de 2 lei §i 35 parale .bune".
[Se anunta ca. se va publica peste putin, la Institutul Al-
146 015 (498) : 29 binei, Prescurtarea iconomiei politice, dupre a faimosului
Sai", prelucratä de Teodor Codrescu]. ALBINA ROM., XI
[Se vesteste ca acea Cuvintare pronuntati in templu (1840), p. 410 : Bibliografie Romaneasca.
consistorial din Paris in a doua zi a sarbatoarei Sebuot 5604 E vorba de cartea lui Jean-Baptiste Say.
de D. Isidor rabin la Phalsbourg" s-a reprodus i in bro-
sure spre a se impärti gratis la israelitii ce se vor arata la
redactiel. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 28, col. II. 156 015 (498) : 33
Cuvintarea trateall despre raportul dintre ltiinçS i religie, ratiune [Notità In care se anunta ca spat. Ienachi Dragos a tradus
si crctlinti. din limba franceza cartea lui Jean-Baptiste Say Economia
politica" si ca se fac inscrieri de prenumeranti, spre a se da
147 015 (498) : 29 la tipar]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 92 : Bibliografie.
Se aratl importanla economiei politico si se recomandi aceastI
[Eufrosin Poteca a tradus din limba greaci si a tiparit carte.
Obiceiurile Israiltenilorl. VEST. R., X (1846), p. 358.
E vorba de cartea Obiceiurile israiltenilor Ii ale creltinilor. Scriere 157 015 (498) : 33
culeasi din Biblie din Istoria bisericeasci a pirintelui Mori. Tradu-
111
cerea greceasci s-a (Scut dup'S scrierile abatclui Claude Fleury : Les Prospectu. Pentru tiparirea economiel politice sai1 prin-
Moeurs des Israelites si Les Moeurs des Chretiens. cipelor stiinteI avutiilor. De Iosif Droz. Tradusa de C. Bal-
cescul. CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 215-216 ;
G. TRANS., VII (1844), p. 244.
Se anunti aparitia in curind a artii, pentru a ajuta clasele socie-
: 3 STIINTE SOCIALE tSçii rorninelti sI iasi din siricie. Se anti cuprinsul 1i planul cirtii.
10
www.dacoromanica.ro
015 ((498) : 33 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 341
- -
ROM., X (1839), p. 160 : Bibliografie Romaneasca. Cu un adaos : Pitacul lui Grigorie Dimitrie Ghica asupra clderii
Tradusi In româneste de T[eodor] S[tamati] profesor Academii". de protimisis la vinzarea celor nemildeoare" 8i Jurnalul Sfatului
Administrativ Extraordinar din 1837, in aceeasi chestiune.
166 015 (498) : 34
[Pah. Damaschin Bojinca publica prospectul unei carti 176 Marcovici, Simeon 015 (498) : 34
intitulate Invitatura Legilor romane si a Vasilicalilor, ce [Prospect pentru o noua editie a Pravilei" lui Caragea].
sa numesc i legi imparatestil. ALBINA ROM., IX (1838), ROM., I (1838), p. 600 : Instantirl.
p. 366 : E01.
Lucrarea sc va compune din 2 volume groase, la precut de 2 galbeni. 177 015 (498) : 34
[Simeon Marcovici tipareste a III-a editie din Pravila
167 015 (498) : 34 lui Caragea", cu un adaos de legiuiri cu privire la pricini
[Se anuntl cà pah. Damaschin Bojinca a publicat pro- politicestil. VEST. R., IX (1845), p. 232 : Instiintare.
grama unei carti intitulate : Invicatura Legior romane §i
a Vasilicalilor ce se numesc i legi impa:ratesti"]. C. DE 178 015 (498) : 34
AVIS, II (1838-1839), p. 119-120 : Instiinvare. [Se anunta ca s-au tiparit la Institutul Albinei Legiuirile
Cartea va aparea in doui tomuri, prep! fiind 2 galbeni ; se adaugl : administrative si acele ale ramului judecatoresc" votate de
sinecm incredintati cum c3 cartca va eispunde bunului scopos 8i cu- Gheneralnica Obicinuita Adunare in sesiile anilor 1834
noitintelor autorului". 1841 si intarite de domn]. ALBINA ROM., XIII (1842),
p. 188 ; FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 216.
168 015 (498) : 34
[Se anunç c Damaschin Bojinca --
Statului si director al seminarului din Iasi"
jurisconsult al
va da in cu-
179 015 (498) : 34
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
rind la tipar Invatatura Legilor romane si a Vasilicalelor, cartea Legiuiri in ramurile administrative si giudecatoresti
ce se numesc i legi imparatestiTh ROM., I (1838), p. 1082 votate de Gheneralnica Obicinuita Adunare in sesiile anilor
col. I. 1842 si 1843"]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 268 :
In Bucuresti, prenumeratia se va face la libr3ria lui Tosif Romanov Bibliografie Romaneasca.
169 015 (498) : 34 180 015 (498) : 34
[Se publica stirea ca pah. Damaschin Bojinca a anuntat [Se anunta ca. la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
ca va tipari cartea sa intitulata Invatatura Legilor romane Adunare de ofisuri i deslegari in ramul giudecatoresc,
si a Vasilicalelor, ce se numesc i legi imparatestil. G. slobozite de la intronarea prea inaltatului Domn Mihail Grig.
TRANS., I (1838), sem. II, p. 95, col. I. Sturza V. V. pina la anul 1844 Iulie 9", publicate de banul
Dimitrie Hasnas, directorul Divanului Domnesc]. ALBINA
170 015 (498) : 34 ROM., XVI (1844), nr. 74, p. 296 : Bibliografie Romaneasca.
[Se anunt c jurisconsultul statului, cam. H. Flehten- Se laudi initiativa editorului.
maher, a publicat prospectul unei condici", pe care o va
tipäri in limba rom'ana]. ALBINA ROM., IX (1838), 181 015 (498) : 341
p. 352 : [Stire ca a aparut textul tratatului de la Adrianopol].
.Condica" a lost culeasl din lcgiuirile lui lustinian, Armcnopol §i ALBINA ROM., I (1829), P. 207-208 ; CURIERUL ROM.,
din Vasilicalc. Caren sc va publica in 4 volume. I (1829-1830), p. 366 : Instiintare.
11
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 341 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 347.9
12
www.dacoromanica.ro
CIS 040 : 3.1g BIBUOGRAPIE ROMANEASCA 6IS (498) : 37
13
www.dacoromanica.ro
618 (498) : 17 BIBLIOGRAPIE ROMANEASCA OIS (498) : 44
14
www.dacoromanica.ro
03 (498) : 44 131131.16GRA1IE ROMANEASCA elit (498) : 44
15
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 44 DIBLIOGRAP1E ROMANEASCA MS (498) : 40
16
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 459 BIBLIOGRAPIE ROMANEASCA 015 (08) : 471
2-3172
17
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 471 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCI 615 (498) : 5
18
www.dacoromanica.ro
015 (4v8) : 5 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 61
19
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 61 111BLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 61
20
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 61 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498 : 636
pitei cailor"]. ALBINA ROM., XVIII (1846), p. 388 : adsugita in limba romini de Leon Filipescu.
Bibliografie.
396 015 (498) : 63
386 015 (498) : 63 [Se anunti ca, la Institutul Albinei, s-a publicat Dascalul
[Se anuma ca postelnicul Manolachi Draghici a cules din Agronomiei sau Manuducatorul economiei", de Schlipf, trad.
cele mai bune carti straine Regule despre lucrarea palmin- de L. Filipescu]. PROPA$IREA, I (1844), p. 64 : Biblio-
tului"]. BULETIN F. 0., I (1833), p. 105-106 : Instiintare. grafie.
Pentru tipirirea acestei cirti s-a deschis o foak de subscriere, care
se afli la Cantora Albinei. Precut circii este 4 sorocoveci. 397 015 (498) : 63
[Se anunta ca la Institutul Albinei s-a tiparit partea a
387 015 (498) : 63 II-a din Dascalul agronomiei sau Minoducatoriul practic in
[Se aduce la cunostinta prenumerantilor la Iconomia de toate ramurile Evropei", trad. de Leon Filipescu, profesor la
cimp" a lui Manolachi Draghici ca s-a tiparit si se vinde Academia Mihaileana]. ALBINA ROM., XVII (1845), p. 92 :
legata la Institutul Tipolitografiei Albinei, la pretul de 10 lei Bibliografie Romaneasca.
exemplarul]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 264 :
Instiincare. 398 015 (498) : 63
388 015 (498) : 63 [Se anunça cl la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
cartea Ferma modela i Institutul de Agricultura in Mol-
[Factor, profesor de chimie, anunta cä primeste prenume- davia" de I. Ionescu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 96 :
rani pentru carter Povatuitorul Economiei"]. CURIERUL Bibliografie.
ROM., VII (1837), supl. nr. 94, p. 2 [gresit : 437]. Cu o scurti prezentare a circii.
389 015 (498) : 63
399 C. [odrescu], T. 015 (498) : 63
[Se anunta ca materialul adunat pentru foaia Oziris", Bibliografie. ZIMBRUL, I (1850), p. 163-164, 166-167.
care nu va mai aparea, se va tipari in cartea Dascallul se- Prezinti clrcile lui loan Brezoianu : Cursul elementariu de agri-
teanului"]. ALBINA ROM., XI (1840), p. 126 : Bibliografia culturi$i de iconomiea rurati i Rudimentu agricol universalll. Re-
Romaneasca ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 176 : Biblio-
produce introducerea primei cirti.
grafia Romaneasca ; FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 246
247 : Bilsliografia Romaneasca.
Se anti c3 volumul Dascitul seteantilui e prelucrat dupi _planul 400 015 (498) : 634.9
cirtitor celor mai clasice germane si franceze" ; va mai cuprinde in [Se anunta ca s-a tiparit la Institutul Albinei cartea Ob-
afari de materialut amintit fi regulite practice pentru imbunätätirea servacii asupra starei padurilor in valea Bistritei de sus", de
iconomiei cimpului". profesorul Academiei Mihalik de Hodocin]. ALBINA ROM.,
XI (1840), p. 92 : Bibliografie.
390 015 (498) : 63
[Se anunta cl materialul hoturit pentru foaia Oziris", 401 015 (498) : 634.9
care n-a mai aparut, se va publica intr-un volum intitulat [Se anunta cu s-a primit la redaqie cartea lui Mihalik de
Dascalul Seteanului"]. DACIA LIT., I (1840), p. 298. Hodocin Observavii asupra starei pidurilor din valea Bis-
tritei de sus" si ca in numirul viitor va fi vorba mai pe
391 015 (498) : 63 larg de aceasta carte]. DACIA LIT., I (1840), p. 114.
[Se anuntl ca la Institutul Albinei se deschide prenume-
ratie pentru cartea ,,Dascalul agronomiei", alcatuita in limba 402 015 (498) : 636
germana. de Schlipf si tradusa in romaneste de Leon Filipescu, [Se aduce la cunostinta cl pit. I. Ionescu a tiparit o
profesor de economie rurala la seminarul Veniamin]. AL- car-tidal menità de a inlesni mergerea in inbunatatirile ce
BINA ROM., XV (1843), p. 40 : Bibliografie Romaneasca. trebuesc a se face vitelor albe"]. ALBINA ROM., XIII
(1842), p. 128 : Instiinvare.
392 015 (498) : 63 Cartea cuprinde istoria blrbacitor mari care au imbuniticit agricul-
[Prospect cu privire la manualul Dascalul agronomiei", ture englez3. Publicul este invitat si cumpere cartea, atit ca si foto-
de prof. Schlipf]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 180. seasci aceste cuncgtince, cit $i al nu lase in pagubi pe autor. care
Autorul : -D. Slipf, sef-profesor al institututui agronomic" din -in a sa strimtorire nu s-a stinjenit pentru folosul obstesc".
Hohenheim in Wiirtemberg. Acum in romlneste pretucrat spre impre-
giuririle de faci a printipatelor de d. Leon Filipescut prolesor de 403 015 (498) : 636
agronomic $i de construccie in seminariul Veniamin".
[Se anunta ca. la Institutul Albinei s-a tiparit Proect
despre ipodromii seau alergari de cai i mijloacele imbuna-
393 015 (498) : 63 tatirel soiulut cailor in Moldova", de printul D. S.]. AL-
[Prenumeratie pentru cartea Dascalul agronomier de BINA ROM., XIX (1847), p. 108 : Bibliografie.
Schlipf, prelucrata de Leon Filipescu]. FOAIE PT. MINTE,
VI (1843), p. 80. 404 015 (498) : 636
[Se anunta ca Dimitrie Vlahovici din Bucovina va da la
394 015 (498) : 63 tipar o carte despre cresterea si imbunitatirea oilor merinos].
[Se anunti ca Ia Institutul Albinei românesti se tipa- ALBINA ROM., III (1831), p. 204 : Iconomie.
reste Dascalul Agronomiei", scris in limba germana de prof. Cartea are 12 capitole, cuprinzind toad povicuirea potriviti cu
Schlipf i trad. de prof. Leon Filipescu]. FOAIE PT. MINTE, clime Moldovei ;i a Tirii Romanesti". Prenumerancii se pot inscrie
VI (1843), p. 200. la redaccia Albinei Rominesti, precut fiind 1 galben.
se reproduc i titlurile capitotelor lucrirli.
405 015 (498) : 636
395 015 (498) : 63 [Indemn de a se abona la cartea lui Vlahovici pentru
[Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar cresterea si imbunatatirea oilor"]. ALBINA ROM., IV
opera Dascalul de agronomie seau Manoductorul practic (1832), p. 152 : Iconomie.
21
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 638 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 76
22
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 76 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 80
23
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 80 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 82
452
464 015 (498) : 82
015 (498) : 80
[Notita la aparitia traducerii ,,Marino Falliero", din
[Se anunta ea' in Tipografia lui Eliade a aparut un Epis- Byron]. CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), p. 123 :
tolar"]. DACIA LIT., I (1840), p. 111. Marino Faliero.
Se anuntI cI a apirut i se aflI de vinzare in Bucuresti la losif
453 015 (498) : 80 Romanov, iar in Tali la librirla Bel.
[Se anunta ca se fac inscrieri de prenumeranti la un
Epistolar in limba romaneasca tras din cei mai buni autori 465 015 (498) : 82
noi i vechi"]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 80, 104. [Se anunta ca s-a pus sub tipar Ambii Foscari" de Byron].
Pretul unui exemplar este 4 sfantihi. In p. 104 instiinfarea e sem- CURIERUL ROM., XV (1843), p. 48 : Subt tipar.
natI de Spiridon Ivinescu ;i se arati cS Epistolarul c va tipIri la
tipografia lui Carcalechi. 466 015 (498) : 82
[Se anunta ci va aparea tragedia Ambii Foscari" de
454 015 (498) : 80 Byron]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 276 : Bibliografie.
[Instiintare de pentru un Epistolar"].
prenumeratie 467 015 (498) : 82
FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 368 : Instiintare.
[Se vesteste ca s-a pus sub tipar traducerea lui Don
Epistolarul .este cuprinzItor de tot felul de modeluri de scrisori ce Juan" de Byron]. CURIERUL DE A. S., Period. VI (1847),
se obicinuesc In sotietate. p. 96 : Bibliografie.
455 V.[asici] U.[ngureanu] 015 (498) : 80 468 015 (498) : 82
[Prospect pentru tiparirea unui Epistolar" i prenume- [Se anunta ca a aparut in traducere Don Juan" de
ratia ce se face pentru el]. FOAIE PT. MINTE, III (1840), Byron]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 8 : Bibliografie.
p. 16 : Instiintare. De vinzare la librIria lui A. Daniilopolu.
24
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 82 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 83
25
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 83 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84
26
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84
27
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFTE ROMANEASCA 015 (498) : 84
28
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 84
[Se anunti ci s-a pus sub tipar Secretarul intim" de 581 015 (498) : 84
George Sand, traducere]. CURIER DE A. S., Period. VI
(1847), p. 96 : Bibliografie. [Se anunta ci a apirut Columbul", istorie morali trad.
de Gr. Plesoianul]. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 20.
De vinzarc la losif R.omanov si la Visarion Rus, pcste drum de
571 015 (498) : 84 Baravie.
[Se anunti ci a apirut Corina sau Italia"]. VEST. R.,
X (1846), p. 308 : Instiintir 582 015 (498) : 84
E vorba de traducerca scrierii d-nei de Stael, flcuti de loan Voincscu. [Comentariu la traducerca Columbul", de Gr. Plesoianul,
apäruti de curind]. DACIA LIT., I (1840), p. 111-112.
572 015 (498) : 84 Opera tradusi c socotiti ca .maculaturi" ; traducatorul ar fi putut
[Se anuntä cl a aplrut Indiana" de G. Sand, trad. de gasi altceva mai bun.
P. Teulescul]. CURIERUL ROM., XIX (1847), p. 152 :
Bibliografie. 583 015 (498) : 84
Se fac uncle constatIri cu privire la ieftinItatea cartilor romanesti, [Se face cunoscut a de curind a iesit din tipar povestirea
in raport cu cele franceze. Copilul pierdut", spre invititura copiilor, trad. din fran-
tuzeste in greceste de Mihail Hristide]. CURIERUL ROM.,
573 015 (498) : 84 IV (1832), p. 156 : Instiintari.
[lancu Nicola Buznea anunti ci va apirea filmäcirea sa Se vinde la .libreria d. I. Scarlat pe ulita lui Sarban Voda" si la
din Paul si Virginia"]. CURIERUL ROM., III (1831), traducltor, in hanul Stavropoleos, .carele se afli acolo cintlret si
29
www.dacoromanica.ro
615 (498) : 84 BIBLIOGRAHE ROMANEASCA 615 (498) 889
30
www.dacoromanica.ro
615 (498) : 1350 BIBLIOGRAF1E ROMANEASCA OIS (498) : f159
31
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 859 111BI IOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 859
32
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 859 BIBLIOGRAPIE 110MANtAscA OtS (498) : 877.4
661 Gavra, Alexandru 015 (498) : 859 E vorba de romanul picaresc spaniol La vida de Lazarillo de Tormes
y de sus fortunas y adversidades, de Diego Hurtado de Mendoza.
Ra'spuns deschis caul preacinstitul Domnii Teodor Aaron,
canonicul i censorul regiei tipografii de la Buda. FOAIE 671 015 (498) : 86
PT. MINTE, VII (1844), p. 32.
Da lamuriri in legatura cu cditarca nsarcinci- sale dramatico-lu o- [Se anunta Ca' a apirut Lizärili de Torma", trad. din
nico-istorico $incai-Clainiana". limba francezi, in 2 volume]. C. DE AVIS, II (1838
1839), p. 352.
662 015 (498) : 859
[Se anunta ea' au apärut 8 coli din drama sincai-clai- Literatura latina
nianA" a lui Alex. Gavra si 2 coli din Cronica" lui Sincail.
G. TRANS., VII (1844), P. 152 : Instiintare. 672 015 (493) : 871
[$tiri despre traduce:ea lui Virgiliu in româneste]. G.
663 015 (498) : 859 TRANS., VII (1844), p. 384 : Instiintare literara ; ALBINA
[Se anuntà cã vor apa'rea noi fascicule din editia operelor ROM., XVI (1844), P. 413-414 ; CURIERUL ROM., XVI
lui Sincai alcAtuita de Gavra]. G. TRANS., VII (1844), (1844), p. 406.
p. 224 : Instiintare, 240 [gresit : 260] : Pentru $incai si Clain Se anunti cS cineva care vrea deocamdat5 sS rimini anonim
si pentru drama D. A. Gavra, 309 : Dela Redactie. a tradus in versuri intreaga operi a lui Virgiliu i caut3 un mccenat*
A doua oarcini" : 3 colt din drama lui Gavra si 7 coli din Cronica romin care sH-i dea bani pentru a o tiplri in 3000 exemplar; din care
lui Sincai. Redactia foii arati c3 abonatii manifestS cea mai mare finantatorul sa-si opreasci pcntru subventia dat5 1500 exe.npla.c.
nerlbdare pentru opera lui $incai. Al. G. precizeaz5 ci nu primeste
prenumeratii numai pentru una din aceste operc.
Literaturd greaca ,si neogreaca
664 015 (498) : 859 673 015 (498) : 875
Phinsoare pentru $incai si Clain. FOAIE PT. MINTE, VII [D. Arghiriadis anuntI ci va publica in volume prole-
(1844), p. 341-342. gomenele inedite ale lui Adamantie Coray]. '0 Zácp. ToO
IscIliti : Mai multi romIni din tagma bisericeascI, ost5sasci si "Iatpou, I (1841), p. 116.
Scrisoare plin5 de revolti fitl dc nota din nr. 78 al Primul volum va cuprindc prolegorncnc la Homcr.
Gazetei [Transilvanieib prin care editorul Gavra anuntl a nu primcste
prcnumeratie la artile $incai-Clain dcosebit dc drama sa". 674 015 (498) : 875
[Se anunti cà s-au pus sub tipar rapsodia III si IV" din
665 M 015 (498) : 859 Iliada" lui Homer, in traducere româneasca]. CURIER
Din Ungaria. G. TRANS., VIII (1845), p. 16, 20. DE A. S., Period. I (1836-1838), p. 80 : Colectia Autorilor.
Apara pc AL Gavra de acuzatia ca ar fi transformat editarea upere-
br lui Sincai si Clain intr-o afacere personal5, oblielnd subscriitorii 675 015 (498) : 875
aS cumpere i o drama ficuti de el, avind ca crou pc Sincai. Ra punic [Se anunta cä au apHrut rapsodia III si IV" din Iliada"
unui articol trimis din Tara Romincasci i aparut in Fink pcntru lui Homer]. CURIER DE A. S., Period. I (1836-1838),
Mintc din anul 1844, nr. 43. p. 192 : Carti Tipärite.
666 015 (498) : 859 676 015 (498) : 875
[Se anunta ea' la Cantora Daciei Literare se va tipari [Se face cunoscut cI s-au pus sub tipar rapsodia V si
Mihai Veteazul i boicrul Brancovanu", novell romanticà VI" din Iliada" lui Homer]. CURIER DE A. S., Period. I
din al sesasprezecelea vcac]. DACIA LIT., I (1840), p. 112. (1836-1838), p. 192 : Subt tipar.
3-3172 33
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 1182 BIBLIOCRAF1E ROMANEASCA 015 (498) : 8 ...
34
www.dacoromanica.ro
015 '498) : 9 (-.0) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (44)
35
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (47) EIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (49a)
732 Racoviti, N. 015 (498) : 9 (485) 743 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
Prescurtare din istoria lui Carol XII. CURIERUL ROM., Veste mare, si de mult dorita ! Domnilor ! $incai i Sa-
XVI (1844), p. 408 [gresit : 498] 410 [gresit : 400]. muil Clain si tiplreste ! FOAIE PT. MINTE, V (1842),
Rezumat al cartii Istoria lui Carol XII, tradusi de N. Racoviti. Se supl. nr. 14, p. 1-10.
onunti punerea ei sub tipar. - Vezi i erata din nr. 101, P. 414 Anunti ci Hronicul lui $incai si Istoria lui Clain s-au gisit si se
[gresit : 404] : Gresali. vor tipiri, fiind insircinat Gavra cu aceasti lucrare. Infitiseazi planul
tipiririi si al subscrierii. Face apel la generozitatea romlnilor avuti.
733 015 (498) : 9 (485)
[Se face cunoscut ca pitarul Nicolae Racovita a tradus 744 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
din limba franceza Istoria lui Carl al 12-lea Craiul Sfetii" 0 calculare apropietoare la intrebarea : $incai si S. Clain
si a dat-o la tipar]. VEST. R., IX (1845), p. 20 : Instiintari. in citi1 timpti poate scapa de sub teascii, si la citO sar
Se adaugi ci aceasti aleasi istorie a unuia asemenea vestit viteaz inalta pretul until exemplatiu din arnindoaa operile intr-o
este vrednici de a o avea si a o ceti si rurn5nii nostri, dci aceasti suma ? FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 251-256, 259-
frumoasa istorie se atinge si de amindoul Printipaturile Romlnilor". 262.
Dare de seaml despre cheltuiedile editirii Hronicii lui $incai si a
734 015 (498) : 9 (485) Istorici lui S. Micu.
[Se anunti cl s-a pus sub tipar Istoria lui Carol XII
regelui Svetiei", 2 vol., trad. de N. Racovita]. FOAIE PT. 745 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
MINTE, VIII (1845), p. 32 : Literar. A 3-a stirfacere despre $incai i Samuil Clain. FOAIE
PT. MINTE, V (1842), p. 315-320.
735 015 (498) : 9 (485) Dui:a o introducere - in care arati rolul gazetelor in cultura
[Se anuma ca a aparut vol. I din Istoria lui Carol XII"]. unei natiuni si rolul celor doul foi ale lui Barit in Ardeal - repeti
CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 134 : Bibliografie anuntul cu privire la planul de editare al operelor lui $incai ;i Clain
In p. 134-136 se reproduce prefata acestei carti : Cuvint asupra (publicat in supl. la nr. 14 al Foii), precizind ci tipirirea Incepe
istoriei lui Carol XII, - de Voltaire. la 1 ianuarie 1843.
36
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (498)
748 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) 759 Gavra, Alex. 015 (498) : 9 (498)
Un pseudo $incai in Românie. FOAIE PT. MINTE, V Instiincare in treaba $incai - Clainiana. G. TRANS.,
(1842), p. 388-391 ; VI (1843), p. 68-72, 74-77. VII (1844), p. 48.
Ataci pe eel care a anuntat la Ian ci va tipiri si el Cronica lui Anuntl ci I-a sarcini" va apirea in martie 1844, cu ocazia tirgului
$incai. Pe L " din Bucurelti, care a promis si el ci o va tipIri, ii de la Pcsta. De asemenca, se va Impirli la Arad, prin oamen:i adunati
acuzi ci li-a insusit prin f raudi doar tomul I al manuscrisului, pe care la tirgul de acolo, tot in martie.
I-ar fi falsificat prin adaosuri ;i tlieturi.
760 Kjogalniceanu], M. 015 (498) : 9 (498)
749 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) Un cuvant noti si care ar putea fi ceva maT scurt. PRO-
Intrebari si raspunsurI, cu unile instiintald la Sincai si PASIREA, I (1844), p. 72 : Miscelle.
Clain. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 85-87. Sc referS la titlul Iucrlrii lui Al. Gavra : ,,Dramatico-Hronico-
Istorico-$incai-Clainiani", care ,,tine mai atit de lung eft si vremea
750 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) de cind ne f5gaduiestc publicarea acestor doi mult alteptati hronicari
rominr.
Vestire in treaba FOAIE PT. MINTE.
VI (1843), p. 127-128. 761 015 (498) : 9 (498)
Anuncl ca a primit din ,,Rominia" al II-lea exemplar din tomul I
si promite c5 va adauga ediliei un exiconar pentru cuvintele [Se anunta ca au apirut 8 coale din drama sincai-clai-
strline sau rare. niana" a lui Alex. Gavra si 2 coale din Cronica" lui
Sincail. G. TRANS., VII (1844), p. 152 : tnstiirgare.
751 015 (498) : 9 (498)
762 015 (498) : 9 (498)
Pentru $incai 6 Clain. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
p. 161-16/ [Se anun% a. c vor aparea noi fascicule din editia operelor
Abonatii din Bucurelti ai operelor lui $incai 1i Clain se pling el
lui $incai, alcituita de Gavra]. G. TRANS., VII (1844),
Al. Gavra nu-0 line cuvintul de a incepe tiplrirea lor la 1 ianuarie 1843.
p. 224 : Instiintare, 240 [gresit : 260] : Pentru $incai si Clain
Si pentru drama D. A. Gavra, 309 : Dela Redactie.
752 015 (498) : 9 (498) A doua sarcine : 3 coale din drama lui Gavra ;i 7 coale din
Cronica lui $incai. Redacna foii arati cI abonatii manifesti cea mai
Spre stiinta. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 185. mare nerIbdare pentru opera lui $incai. Al. G. prccizeazI cl nu
Se arati c5 tratrzierea tiplriril operelor lui $incai n Clain nu se primene prenumeratii numai pentru una din aceste opere.
datorene lui Al. Gavra, care va da la timp toate explicatiilc.
763 015 (498) : 9 (498)
753 Aaron, Teodor 015 (498) : 9 (498) Plansoare pentru $incai si Clain. FOAIE PT. MINTE,
Instiintare doritl. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 409. VII (1844), p. 341-342.
Anun0 cS tomul I din Hronica lui $incai, impreuni cu o compozilie IscIlitS : Mai multi romini din tagma bisericeasci, ostisasci ;i
dramaticS spre pomenirea lui $incai si Clain, de Al. Gavra, a trecut civilI". - Scrisoare plink' de revolti fat5 de nota din nr. 78 al
prin cenzuri fi se va tipIri curind. Gazetei [Transilvaniei], prin care editorul Gavra anunta cl nu primene
.prenumeratie la cirtile $incai - Clain deosebit de drama sa".
754 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta tiparirea vol. I din opera lui Gh. $incai Hro- 764 M. 015 (498) : 9 (498)
nica RomAnilor"]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 364 : [Articol de aparare a lui Al. Gavra, despre care unii sub-
Bibliografie Romaneasca. scriitori munteni s-au plins ca face specula, impunind cum-
Cu cheltuiala ;i osteneala editorului, arhimandritul Gherman Vida, pararea dramei sale pe linga cronicile lui Sincai si Clain].
inspector al Tipografiei Mitropoliei : pretul un galben. G. TRANS., VIII (1845), p. 16 : Din Ungaria, 20 : Din
Ungaria.
755 015 (498) : 9 (498)
765 Ursulescu, Lazar [ = Mihail Friscan] 015 (498) : 9 (498)
$incai. Hronica Romanilor. CURIERUL ROM., XV (1843),
p. 287. Antidotti spre alinaria durerilor a onoratet tagme bise-
ricesci, militaresdi civile pe linga Out DimbovitiT publi-
Sub acest titlu, se vestene ci a ient de sub tipar primul volum
din Hronica Rominilor de G. $incai, tipiritI de arhimandritul Gherman cate in Foaia pentru minte sub No. 43 a. 1844 in protiva
Vida, in calitate de inspector al Tipografiei Mitropoliei din Moldova. D. A. Gavra, editorlului scriptelor $incaio-Clainiane. G.
TRANS., VIII (1845), D. 27-28, 31-32, 36, 40, 44, 48,
52, 56.
756 015 (498) : 9 (498)
Polemizeazi cu abonatii lui Gavra din Tara Romlneascl, ce so
G. $incai. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 303. plinseseri impotriva procedeului acestuia de a-i obliga si primeasci
Se anuntI primirea unei line dc prenumeranti din partea Jut ;i drama lui ;incai-clainiani" pe lingi operele istorice ale acestora
Gherrnan Vida, pentru Hronica Rominilor de Gh. $incai. - Intr-o notiti din p. 80, redactia aratl cS Ursulescu este pseudoni-
mul protopopului Milsasl Frigcan din Toracul Mare.
757 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta ca a aparut la Iai, prin grija lui Gherman 766 - Is - 015 (498) : 9 (498)
Vida, tomul I din Hronica" lui $incai]. FOAIE PT. D. D. M. din Ungaria si Ursulescu din Titel. G. TRANS.,
MINTE, VI (1843), p. 352. VIII (1845), p. 80, 83-84.
In p. 392 : G. $incai in 6 tomuri, se completeaza anuntul, prod:- Rispuns acelora care ii luaserI apirarea lui Al. Gavra. II acuzi pe
-tindu-se cI intreaga editie va consta din 6 tomuri. acesta ca a profanat" memoria lui $incai ;i Clain.
37
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (499) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 9 (498)
767 Om din fabrici 015 (498) : 9 (498) 781 015 (498) : 9 (498)
[Corespondenti din Timisoara, cu privire la frictiunile [Se anunta ci au aparut 6 fascicule din Cronica RomA-
politico-religioase dintre români si sirbi in Banat si cu pri- nilor" de Gh. $incai]. UNIV., IV (1848), p. 16, col. II :
vire la polemica iscata in jurul lui Al. Gavra]. G. TRANS., Insciintiare.
VIII (1845), p. 82 : Banat.
Cere mai multi solidaritate intre romIni. E de pirere sI nu fie 782 Gavra, Alex. 015 (498) : 9 (498)
jigniti bucureltenii, care primesc cu atita clIdurI publicatiile lui
Gavra in domeniul istoriei. Publicare. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 40.
AnuntI ci au ie;it de sub tipar a doua si a treia impIrthsire
768 015 (498) : 9 (498) lexiconall" ti se va tip3ri sarcina a ;aptea sincaianr.
[Se vesteste ca sarcina III" din Hronica" lui $incai se 783 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498)
afli sub teasc si se va trimite la vreme"]. G. TRANS., VIII
(1845), p. 204 : $tirl literare. Inscientiari literarie. ORG. LUM., I (1848), p. 300.
Cu privire la tiplrirea cIrtii ;i inscrierea abonatilor la Hronica lui
769 015 (498) : 9 (498) Sincai.
[Se anunta ca AL Gavra a dat la lumina sarcinile I si
II" din Hronica Romani lor", de G. $incai ; sarcina III" 784 Gavra, Alisandru 015 (498) : 9 (498)
va aparea in curind]. ALBINA ROM., XVIII (1846), P. 12 : Din Buda-Pest. AMICUL POP., I (1848), col. 239-240.
Aviz.
Anuntl CI din Lexiconul Besericesc Conversational a distribuit
fasciculele 2 ;i 3, iar din Hronica lui $incai va pune sub tipar
770 015 (498) : 9 (498)
.sarcina VII-a".
[Se anunta ca a aparut sarcina III' din opera lui $incai,
editata de Al. Gavra]. G. TRANS., VIII (1845), p. 408 : 785 015 (498) : 9 (498)
De stint.
[Se anuntl Ca se pregateste tiparirea letopisetelor Tarii
771 015 (498) : 9 (498) Rornânesti i Moldovei, in sase tomuri]. DACIA LIT., I
[Se anunta ca Regeasca Tipografie de la Buda se va (1840), p. 299.
apuca de tiparirea sarcinei a IV-a sincaiana"]. ALBINA Sint mentionati : Radu Greceanu, Radu Popescu, Gr. Ureche, Miron
ROM., XVIII (1846), p. 148 : Bibliografie. Costin, Neculai Costin, D. Cantemir, Joan Neculce, Ilie Carp si
Alexandru Beldiman.
772 015 (498) : 9 (498)
Instiintare din Buda. G. TRANS., IX (1846), p. 232. 786 015 (498) : 9 (498)
Se anunti cä s-au pus sub tipar .sarcina IV" din Hronica lui $incai [Se anuntl ca M. Kogalniceanu va publica, la Cantora
oi sarcina I° din Lexiconul conversational de Al. Gavra. Daciei Literare, letopisetele Valahiei i Moldovei, in lase
tomuri. Se dau conditiile de subscriere]. ALBINA ROM.,
773 015 (498) : 9 (498) XI (1840), p. 162 ; CURIERUL ROM., XI (1840), p. 190 ;
[Se anunta ca. se distribuie abonatilor sarcina IV" din FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 216 : Bibliografie.
Hronica" lui $incai]. G. TRANS., IX (1846), p. 408, col. II.
787 015 (498) : 9 (498)
774 Gavra, Alexandru 015 (498) : 9 (498) [Se anunta deschiderea subscriptiei pentru Cronicele
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 36. Moldaviei", sub redactia maiorului Kogalniceanu]. MAG.
cu privire la Lexiconul besericesc romanesc, care se va pune sub IST., I (1845), p. 144 : Buletin Bibliografic.
tipar, i la fascicula V din Bronica lui Sincai.
788 015 (498) : 9 (498)
775 Gavra, A. 015 (498) : 9 (498) [Stire in legatura cu tipirirea Cronicelor Moldovei" de
Publicare. ORG. LUM., I (1847), p. 190. catre M. Kogalniceanu]. ORG. LUM., I (1847), p. 128 :
AnuntI cind vor apIrea fasciculele V fi VI din tomul I al Miscele.
Hronicii lui Sincai ;i fascioarele primarie lexiconalnice". Comunici
numele celor la care se pot face prenumerIri.
789 015 (498) : 9 (498)
776 015 (498) : 9 (498) [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
Din Buda. G. TRANS., X (1847), P. 208. partea I a torn. I din Letopisetile Tarii Moldovii", de
Se anuntl c5 se tiplreste .sarcina a V-a lincaiani". M. Kogalniceanu]. ALBINA ROM., XIX (1847), p. 330 :
Bibliografie.
777 015 (498) : 9 (498)
Sarcina V sincaiana. G. TRANS., X (1847), p. 292. 790 015 (498) : 9 (498)
Se vesteste cI s-a tipirit. [Se anunta cuprinsul torn. II, p. 1, 2 si tom. III, p. 1 din
Letopisetele ãrii Moldovii"]. MAG. IST., IV (1847), p. 92 :
778 015 (498) : 9 (498) Buletinti bibliograficu.
Publicare. G. TRANS.. X (1847), adaos la nr. 71.
A. Gavra anunti cI tipirirea .tom. I sincaian" se apropie de sfirlit 791 015 (498) : 9 (498)
maga' pe .culegitori" si-i trimeatI numele prenumerantilor. [Se anunta ca a iesit de sub tipar partea I a tom. III din
779 015 (498) : 9 (498)
Letopisetile Moldovei"]. FOAE SAT., VIII (1846), p. 220 :
Instiintare.
[Instiintari marunte pentru abonatii la Hronica" lui
Gh. $incai, editata de Al. Gavral. ORG. LUM., I (1847), 792 015 (498) : 9 (498)
p. 244 : Inscientiare, 270 : Inscientiare, 382 : Inscientiare
literaria. [Se anunta ca la Institutul Albinei a iesit de sub tipar
partea a II-a a torn. III a Letopisetilor Tarii Moldovii",
780 015 (498) : 9 (498) publicate de M. Kogalniceanu]. ALBINA ROM., XIX
[Se anunta ca. sarcina VI-a sincaiani" a iesit de sub (1847), p. 240, 272 : Bibliografie.
teasc]. G. TRANS., X (1847), p. 372 : Din Buda. Se dau informatii i despre celelalte volume.
38
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 9 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 91
39
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 91 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498) : 912
40
www.dacoromanica.ro
015 (498) : 92 BIBLIOGRAF1E ROMA.NEASCA - CATALOAGE. CARTI IDE VINZARE 017.4 (439.2)
41
www.dacoromanica.ro
017.4 (439.2) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (439.2)
42
www.dacoromanica.ro
017.4 (439.2) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (498.1)
[Se anunca de Anzare Manualul de filosofie" de A. De- citre protopopul Niculae Maniu.
lavigne, trad. A. Treb. Laurianu]. G. TRANS., IX (1846),
p. 124, col. II.
TARA ROMANEASCA
893 017.4 (439.2)
[Se anunca de vinzare Schneller Ueberblick der Gc- 906 017.4 (498.1)
schichte der Romanen", de A. T. Laurian]. FOAIE PT. [Se di de qtire ca. Tractatul de pace" se afla de vin-
MINTE, IX (1846), p. 344. zare la d. Gheorghe, vinzatorul de carci, peste drum de
894 017.4 (439.2) Baracie]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 366 :
In§tiincar1.
Pub licari literare. G. TRANS., X (1847), p. 78.
Se anunt1 ci au apirut si se afri de vinzare : Magazinul istoric 907 017.4 (498.1)
pentru Dacia ; Filosofia, tradusl dupI Delavigne ; Istoria Rominilor [Se anunci cà Triumful virtu.tei impotriva amorului",
prescurtati ; Magazin fiir Geschichte, Literatur und alle Denk- und talmacit de Simeon Marcovici, se afla de vinzare in li-
Merkwiirdigkeiten Siebenbiirgens. Se arati cuprinsul revistei romanem, brarii]. GURIERUL ROM., II (1830), nr. 55, p. 210
vol. III, si al celei germane, tom. III, fasc. III, in ccea ce ii intere- [grqit : 201], col. I.
nazi' pe romini.
Anume : la d. Gheorghe, peste drum de la 133rStie, d. Iosif, pc
ulita Sf. Gheorghie ;i la d. Mihale, in Lipscani".
895 017.4 (439.2)
Publicacii literare. G. TRANS., X (1847), P. 92. 908 017.4 (498.1)
Se anunti el se ailS de vinzare Macrobiotica sau invititura de a [Se anunca ca se afla de vinzare o traducere in greceqte
prelungi viata a dr. Hufeland, prelucrati in romlneste de dr. P. Vasici, dupa. Contractul social" al lui J. J. Rousseau]. CURIERUL
si Neputinta de dr. P. Vasici. ROM., I (1829-1830), p. 366 : In1tiincarI.
Traducerea s-a ficut de Grigorie Zalik i s-a tipirit la Paris de
896 017.4 (439.2) citre v5cluva riposatului". Se Ai de vinzare in Bucuresti la .bolta
Besericeasca Istorie. G. TRANS., X (1847), p. 188. d. bibliopolului Mihale".
Se anunti a se afli de vinzare 2 exemplare din Istoria Bisericeasci
a lui Meletie, mitropolitul Atenei, tradusI in limba romini de mitro- 909 017.4 (498.1)
politul Vcniamin Costachi. [Se vestqte ca se afla de vinzare n4te dialoguri alca-
tuite asupra revuluciei anilor trecuci", de Grigorie Zalik].
897 017.4 (439.2) CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 366 : InitiincarT.
[Se anunci de vinzare Chronicum Fuchsio-Lupino-Oltar- Cartea s-a tipirit de viduva riposatului". Sc afla de vinzare in
dinum, sive Annales Hungarici et Transilvanici". Pars I. Bucurcsti, la bolta d. bibliopolului Mihalc". A lost tip3rit8 la Paris,
Complectens Annales Ann. 990-1630. Coronae, 1847. De in limba grcaca.
Josephus Trausch]. FOAIE PT. MINTE, X (1847), p. 248.
910 017.4 (498.1)
898 017.4 (439.2) [Se anunca el Poeziile" lui Iancu Vicarescu se afla de
[Se anunca ca, din car= lui N. Velia Cele epte vir- vinzare]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 228 : In1tiincar1.
tuci", se mai afla de vinzare Inca dourt sute de exemplare]. La ,bolta d. Mihale bibliopolu in Lipscani si la bolta d. 1034 Roman
G. TRANS., X (1847), p. 276 : pc ulita Sf. Ghcorghc".
43
www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CART! DE VINZARE 017.4 (498.1)
44
www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4 (498.1)
45
www.dacoromanica.ro
017.4 (498.1) CATALOAGE. CARTI DE ANIZARE 017.4 (498.1)
46
www.dacoromanica.ro
617.4 (498.1) CATALOA6E. CARTI DE VINZAkE 017.4 (498.1)
47
www.dacoromanica.ro
017.4 CATALOAGE. CARTI IDE V1NZA11.E BIBLIOTEC1 OV (496)
48
www.dacoromanica.ro
027 (498.1) BIBLIOTECI 027 (4983)
www.dacoromanica.ro
027 (498.3) BIBLIO/ICI 027.2 (498.2)
50
www.dacoromanica.ro
027.2 (498.1) 13IBLIOTECI. LECTURA 028
1070 027.2 (498.3) nobil de cazin ;i otel"]. VEST. R., IX (1845), p. 120 :
Deschiderea solenela a cabinetului de istoria naturala In Instiintari.
Eg. ALBINA ROM., V-VI (1833-1834), supl. la nr. 21, Abonatii vor av ea regular game romingti, frantuze1ti, germane 1i
p. 1-3 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 341-342. grecelti ; abonamentul este 2 galbeni de persoani, pc an.
Muzeul sau cabinetul sc compune din trei sectii : Mincralogie,
Zoo logic ;i Biblioteci. 1082 027.3 498.1)
[Se face cunoscut c, la Craiova, L. Bodorlo a deschis
1071 072.2 (498.3) o Casina nationalä", unde se pot citi gazetele]. C. DE
[Darurile primite de Societatea istorio-naturala din Iasi]. AVIS, I (1837-1838), p. 62 : Rumania Mica.
ALBINA ROM., X (1839), p. 21 : Esil. 1083 Roset, N. 027.3 (498.1)
Printre obiectele primite afli : griul funeral cc s-a gisit in
se
morminturile romane din Tara Rom." ;i cirtile despre pisiri ale [Intr-o scrisoare cltre redactie, arata importanta Ca-
lui Neumann, diruite de general-inspectorul militii" T. Bali. zinului" care s-a deschis la Pitesti]. VEST. R., IX (1845),
p. 347-348.
1072 027.2 (498.3) Are gazete rominegi ;i grece;ti ;i o eclectic de clteva cirti
[Se anunta ca Societatea stiintelor istorico-naturale din rominesti, iar mai tirziu, din fondurik acestui cazin", are si
Iasi a cumparat palatul vorn. Costachi Sturza, pentru adu- intocmeasci o biblioteci.
nárile sale si pentru biblioteca i muzeul ei]. DACIA LIT., 1084 027.3 (498.3)
I (1840), P. 115.
[Adolphe Hennig aduce la cunostinta publicului din Mol-
1073 027.3 (439.2) dova cal va deschide un cabinet de lectura]. ALBINA ROM.,
[Date statistice despre Casinul" din Cluj]. G. TRANS., XI (1840), p. 262.
VI (1843), p. 249 : Transilvania. Abonamentul este de 6 galbeni pe an ; pentru primul an, sc va
Numirul actionarilor ; venitul ; numirul tomurilor bibliotccii ; nu- pliti anticipat ; Instiintarea e in limba francezi.
mirul moncdelor din colectia numismaticr, numirul fosilclor".
1085 027.3 (498.3)
1074 027.3 (439.2) Cabinet de cetire. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841,
[Stiri despre Casina Clujului"]. G. TRANS., XI (1848), apr.-iun., p. 123-124.
p. 38 : Transilvania. Dcspre cabinetul de lecturi al librarului Hennig din Iasi.
Bugetul. Sporul bibliotecii si al coleciiei numismatice.
1086 027.3 (498.3)
1075 027.3 (439.2) [Se anunta ca, la 4 ianuarie 1845, se va deschide la Iasi
Sotietatca de citit a damelor din Cluj. G. TRANS , XI Casinoul" lui Felix Barla]. ALBINA ROM., XVII (1845),
(1848), p. 38 : Transilvania. p. 4.
Date asupra bugetului ; numirul cli tilor din biblioteci. 1087 027.3 (498.3)
1076 027.3 (498.1) [Felix Barla anunta cà s-a inchis Casinoul" sau din
[$tiri despre cabinetul de lecturi" al librarilor Wal-
pricina pagubirilor" i invitã pe pretendatorii abonamen-
baum si Weise din Bucuresti]. CURIERUL ROM., VII tului a se adresa la dugheana sa"]. ALBINA ROM., XVII
(1845), p. 132 : Aviz.
(1836), p. 280 : Instiintare.
1088 027.3 (498.3)
1077 027.3 (498.1)
la Libreria Curtii, a iesit din tipar un [A. Hennig si Comp. anunta ca, pentru motive parti -
[Se anun ta. ea, culare" Cabinetul de mire de jurnale din Galati se inchide
Catalogue des livres francais, qui se donnent en lecture de la 6 mai 1849]. DUNAREA, III (1849), p. 76.
a la librairie de la cour de Fred. Walbaum"]. ROM., I
(1838), nr. de proba, p. 4 : Instiintare. 1089 027.3 (498.3)
1078 027.3 (498.1) Cabinet de lecture de G. Kaliman et Comp. Jassy, Grande-
Rue. Conditions de l'abonnement. MERCURIUL DE 1A$1,
Bagarl de seama asupra Intemeieril Cercultd nobil de I (1845), p. 3.
paminterg si de streini. CURIERUL ROM., IX (1838), Conditiile de abonament pentru imprumutarca cartilor de citit.
decembrie, nr. 11, p. 41-44.
In p. 42-44 se di statutul cercului, intemeiat in Bucurelti, pentru 1090 027.3 (498.3)
difuzarea periodicelor i ell-01ot streine, spre a se inllça cultura [Se anunta ca, la Institutul Albinei, a iesit de sub tipar
neamului. E organizat ca un club de lecturi ;i distractii. Lista Partea a doua a Catalogului cabinetului de lectura a
periodicclor streine. libräriei G. Caliman et Comp."]. ALBINA ROM., XVIII
(1846), p. 304 : Bibliografie.
1079 027.3 (498.1)
[Se face cunoscut cã la Bucuresti va lua fiinta un cerc 1091 027.7 (498.3)
de intrunire"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 17 : 41. Fondation d'une bibliotheque a l'usage des gives du
Scopul principal al acestui cerc este cetirea gazetelor ;i a cartilor College, par les laureats de 1849. IMVATATURA, I (1849),
rominelti i striine. Pretu.1 abonamentului e 12 galbeni pe an. p. 104-105.
Curierul Rominesc publici un prospect In legituri cu acest cerc. Se laudi gestul elevilor premiati, care au donat Colegiului cirtile
primite ca premii ;i au format nucleul unei bibliotcci.
1080 027.3 (498.1)
[Reorganizarea Casinului comertial" din Bucuresti]. 028 LECTURA. ARTA DE A CITI
VEST. R., VII (1843, p. 348 : Bucuresti. 1092 028
Proprietar : Martin Bogdan. Anunti ci organizat un _cabinet
a
de lecturi, la carc vor veni in permanenti gazetele valahe si 9 game Lectura (cetania) cea mai primejdioasa. FOE LITERARA,
streine in diferite limbs" ; abonamentul pentru o persoani, patru 1 (1838), p. 182 [gresit : 181].
galbeni pe an. Dupi Menschenkunde, oder philosoph. Antropologie. Se argumen-
027.3 (498.1) teazi ci romancle sint ellunitoare, atit pentru memorie, cit ;i pentru
1081
nervi.
[Dimitrie Aspre Veceru aduce la cunostinta publicului
din Bucuresti cl, la 23 aprilie, va deschide un stabiliment
51
www.dacoromanica.ro
028 BIBLIOTECI. LECTURA PERIODICg OS (4)
1109 05 (4)
05 PERIODICE [Henninger dezminte ca s-ar fi trirnis o circulara in co-
munele din Bucovina, ca sa se faci inscrieri de prenumerami
REVISTE. ZIARE. CALENDARE la noua gazeta Reichszeitung"]. BUCOV., II (1849), p. 275 :
Catre Redacviunea Gazetel Bucovina".
05 (498) Periodice rormineiti
05 (49 8) (= ...) Periodice in limbi strcline apcirute in 1110 05 (4)
Principatele Romeine Jurnalistica. G. TRANS., VII (1844), p. 178 : Ungaria Ii
059 Almanahuri. Calendare Transilvania ; CURIERUL ROM., XVI (1844), p. 182 :
Ungaria i Transilvania.
1099 05 (co) Se inficileazi uncle importance schimbIri rcdactionale in publicistica
din Ungaria ;i Transilvania, relatindu-se despre publicistii St. Szecheny,
Statistica gazetelor. ALBINA ROM., IV (1832), p. 244. Emil Dessewfy, Ludovic Kossuth, Ladislau Szalai qi Dominic Teleki. Se
Sc arati numirul populatiei ;i al gazetelor pe tot globul pamintului arati el, prin sprijinul dat dc marii birbati politici, gazetele Vilig,
;i sc constata c3, pentru 6 milioane de moldo-romini, sint numai Budapesti Hirlap si Erdélyi Hirad6 au inregistrat progrese mari. Se
2 gazetc, cca mai giosnici analoghic".
exprimi speranta el kilo rominegi din Transilvania vor avea ti ele
1100 05 (4) sprijinul prietenilor, pentru a apira interesele publicului nostru".
52
www.dacoromanica.ro
05 (4) PERIODICE STRAINE. PERIODICE ROMANESTI 05 (498)
1118 05 (4)
[Se anunt a. ca in Rusia va aparea un Jurnal al Ministeru- 05 (498) PERIODICE ROMANESTI
lui Domeniilor Imperiului"]. CURIERUL ROM., XI (1840),
nr. 89, p. 354-355 : Rusia. (Generalitati)
Va cuprinde date asupra economiei publice, economiei rurale, sta-
tistica Rusiei, cadastrul".
1128Eliade, 1. 05 (498)
1119 05 (4) Asupra Scrisorii D. Maiorescul din Foaea Literara No. 16.
CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 18, p. 3-4.
[Se anunta ca abonamentul la 'Ano Ofvci 'taw thopE7aLuov Combate afirmatiile lui I. Maiorescu, aratind ci publicatiile romine
yvthcrecog - Magazinul cunostintelor folositoare" - se nu-s mild firS creieri", ci corespund fiecare unor nevoi reale i fie-
va face in viitor la libraria lui C. I. Scar lat]. VEST. R., care si-a adus cititorii ei, astfel ci numirul abonatilor a crcscut de la
VIII (1844), supl. nr. 12, p. 2. 150 la 1400, in 10 ani.
1n8tiincare in limba greaci. Totodati se anunci ci a sosit numirul
pe luna ianuarie 1884. 1129 05 (498)
Privire asupra gazetelor romlnest1. ALBINA ROM., X
1120 05 (4) (1839), p. 13-14.
Gazetele de la Levant. ALBINA ROM., II (1830), Se arati ci gazeta Curierul Romanesc va aparea in ficcare zi, Ro-
p. 9-10. mania si-a incetat aparitia, la Craiova a inceput si apari Mozaicul, iar
Este vorba de ziarele : Curierul de Risirit, ce apirea in limba fran- Cantorul de Avis si Gazeta Transilvaniei ii continua aparitia.
ceza ;Gazeta Universali, ce spire& in limbs greaci ; Curierul de
Smirna, ce apirea in limba franceza. Reproducere din Gazeta Prusiei. 1130 05 (498)
Gazetele Rumlnesti. CURIERUL ROM., X (1839),
1121 05 (4) p. 45-46 ; G. TRANS., II (1839), p. 27-28.
Despre Gazeta Turceasca. ALBINA ROM., III (1831), Numirul tipografiilor existence in : Bucuresti (3), la Buzau (1) ;i
p. 202, 208. Craiova (1) ; al celor in pregatwe : Bucuresti (1), Braila (1). Oa-
zetele existente in provincie si cele doui proiectate, in Braila ;i
Blak a fost insircinat de sultan si scoata la Constantinopol Gazeta
Bucuresti.
de Constantinopol. E reprodus, in limba romani, prospectul lui Blak.
53
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI 05 (498)
54
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)
55
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)
56
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)
57
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)
trimitS redactiei, spre a fi publicate. Cu ocazia Anului Nou, redactia Albinei RomInelti aminteste cititori-
lor sli cI, i in viitor, coloanele gazetei vor cuprinde ;06 politice,
1217 05 (498) invkaturi practice folositoare, Aesfititoare istorisiri", si vor sta la
[Se anun; c Albina Romlneasca" $i-a Imbunatatit dispozitia tinerilor literatiatit pentru indeletnicirea lor cum 0 pentru
agiutorul redactiei".
formatul, cuprinsul §i tiparul]. DACIA LIT., 1 (1840),
p. 297 : Telegraful Daciei. Litteratura.
1228 05 (498)
1218 [Eliade, I.] 05 (498) Redactia Albinel Romanegi. ALBINA ROM., XVII (1845),
Despre Albina Rumaneasca. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 373-374 : G. TRANS., IX (1846), p. 12.
p. 30-31 ; CURIER DE A. S., Period. II (1838-1840), Mullumeste guvernului ;i abonatilor pentru sprijinul ;i ajutorul
D. 356-357. dat gazetei gi anunti cI, in viitor, in loc de anunturi comerciale, va
Observatii asupra ortografiei si limbii gazetei. Ia atitudine impotriva publica lista riposatilor din capitals ; pentru anunturi comerciale, va
ortografierii In sensul pronuntiei franceze a cuvintelor de origine tipiri, de la 1 ianuarie 1846, o foaie suplimentari specialS, care va
latini i Impotriva cuvintelor grecesti inutile. Lauda' progrcsul literar purta titlul Mercuriul Iatilor si va iei in fiecare miercuri. DacI ma-
al revistei. terialul va fi mai mult, va apIrea mcI o dati pe Apt5mini.
58
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A 05 (498)
59
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : A-B 05 (498)
60
www.dacoromanica.ro
03 (498) FERIODICE ROMANE$T1 : II 05 (498)
61
www.dacoromanica.ro
65 (451) DER1ODICE ROMANE$T1 : 8 65 (4481
XI (1840), p. 111. redus la 50 lei i costul abonarnentului la Buletin. Cei cc se vor abona
Sc face cunoscut Ca abonatii Albinei vor primi ca adaos -Buletinul la ambele foi vor pliti numai 80 lei anual.
Oficial.
1316 05 (498)
1305 05 (498) [$t. Andronice mentionat ca redactorul Buletinului
[Redactia anunta ci face abonamente pentru Buletinul" Oficial"]. CURIERUL ROM., XVII (1845), p. 244 : Din
din Iasi]. G. TRANS., IX (1846), p. 56 : Jurnalistica. operile D-nei George Sand.
1317 05 (498)
1306 05 (498) [Se hotariste ca plata redactiei buletinurilor pentru
[Anunt, la incheierea anului 1846]. ALBINA ROM., obstirea secfestrurilor", 20 lei, sa se incaseze numai o data,
XVIII (1846), p. 385-386 : Redactia. la punerea sechestrului, iar nu si la ridicarea lui]. BU-
La incheierea anului, redactia Albinei multumeste abonatilor sli LETIN G. A., XV (1846), nr. 81, p. 322-323 : Departa-
pentru sprijinul dat i protnite ci, si in viitor, va continua si-i mentul Dreptatit.
lumineze pe cititorit sai, cu aceeasi nepirtinire. Buletinul Oficial va
fi dat drept supliment la gazeti. 1318 05 (498)
[Noul contract pentru tipirirea Buletinului 6 a osebi-
1307 05 (498) telor hirtii trebuincioase la lucralrile departamenturilor"].
[Se anunta cal a murit Dimitrie Zaceanu, ce de 16 ani BULETIN G. A., XV (1846), p. 373-374 : [Porunci dom-
a fost vrednic si credincios compositor a Buletinului Ofi- neasca].
cial"]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), p. 196. Se primelte oferta pitarului Zaharia Carcalechi, fiind mai avanta-
Moare in virsti de 35 ani. joasi decit cca a fostului concesionar, paharnicul loan Eliade.
62
www.dacoromanica.ro
OS (498) PEkIOTACE I1.OMANE$T1 C O (401)
63
www.dacoromanica.ro
OS (493) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)
Redactia gazetel Cantorului de Avis. C. DE AVIS, VI pretul este 3 sorocoveti pe luni". Abonamente la Iasi fac la
(1842), p. 196. Bel et Comp. -E vorba de Curierul d ambe sexe.
se
64
www.dacoromanica.ro
05 (498) DEkIODICE ROMANESTI : e a (4o)
5-3172 65
www.dacoromanica.ro
05 (498) tERIODICE ROMANE$T1 : e 05 (498)
66
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)
1409 Redactorul [Eliade, I.] 05 (498) Ape! citre prenumeranti ca si sprijine gazeta, care e amenintatI cu
Prograrnmä. Adaos literal la Curierul Rumanesc. Care pe incetarea aparhici. Ii este necesar un numir de ccl putin 200 pre-
num eran ti .
toata luna va esi odatl. CURIERUL ROM., II (1830), foaie
volantà in 4 pagini legate la inceputul colectiei anului 1830 ;
ALBINA ROM., II (1830), p. 314. 1420 05 (493)
Anunti aparitia Adaosului Literal si programul lui. Instiintare dela Redactie. CURIERUL ROM., IV (1832),
p. 309-310.
1410 05 (498) Se anunti cl gazeta hi va inceta aparitia, o dati cu sfrlitul anului,
[Se vesteste cä a aparut partea dintii a Adaosului Literal"]. dac! nu se vor inscrie ccl putin 200 prcnumcranti. Se arati a pre-
CURIERUL ROM., II (1830), p. 303 : Instiintare dela numerantii din judcte se pling c5 foaia lc vine cu mare intirziere sau
Redactie. nu le vine de loc.
67
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C OS (498)
68
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)
69
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C-41) 05 (498)
foarte mare 11 cu tipar prea frumos'. vrcdnice de coati lauda i fac cinste redactorului ei".
70
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : D 03 (498)
1493 [Eliad, I.] 05 (498) inpiintari oficiale, ;tiri, literatura, tiinçS, cii un cuvint ,toate ce tre-
bue aS tie poporul". Redactia va spune totdeauna adevarul. Stilul
Dacia literara. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 103-104. accstei foi va fi cel popular, de mijloc'.
Cu prilejul aparitiei Dacici Literare, elogiazi rivna lui Kogalniccanu.
Vede in Dada Lit. o dovadi pentru unitatea limbii romanelti.
1502 05 (498)
1494 05 (498) [Apel catre carturarii romAni]. DEMOCRATIEA, I
(1849), p. 2 : Domniloru !
Dacia Literara. CURIERUL ROM., XI (1840), p. 151. Redactia care carturarilor sa colaboreze la kale : Carel voi ne in-
Scopul nostru este a (elicits Moldavia de dobindirea unei asemcnea dreptam, in a ciror mina este mai ales inflorirea natiunii noastrc.
foi periodice ca Dacia Literari 4i a impartali pe cetitorii noltri de arti-
catra voi domnilor, carora v-au dat Dumnezeu culturl ca cu aceia se
colele ei, reproducindu-le prin Curierul Rominese".
folositi altora". Afirma ca e o datorie a lor aS dea ajutor natiunii,
din cares v-ati prase. Apeleaza la ei si trimitl foii scrisori 1i lucrIri".
1495 Koaniceanu, M. 05 (498)
[Notità redactionall prin care aduce multumiri publicului 1503 Cugino, Mario 05 (498)
si acelor foi care au primit cu bucurie revista sa]. DACIA Danubiul sail Dunerca. Foae comerciall din Galat. G.
LIT., I (1840), p. 308. TRANS., IX (1846), p. 280.
Face aluzie §i la invinuirca adusi - de catre directorul Tcatrului
Prospect anuntind aparitia ;i programul gazetei.
National, in articolul aperut in Albina Romaneascl din 4 aprilie - ca
revista se caracterizeaza prin speculatie".
1504 05 (498)
1496 Popovici, Alexandru 05 (498) [Se anunta ca a aparut la Galati gazeta comerciala Du-
Prospect. CURIERUL ROM., X (1839), nr. 75, p. 231-232 narea"]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 276 : In-
stiintare.
Autorul, semnind ca inginerul noului oral Severin", cauti 500 pre-
Redactor : Marco Cugino.
numeranti pentru foaia Dada Vechie i Nuol pe care o planuielte ti
care ar urma sa fie un magazin de texte ;i documente din autorii
straini cu privire la poporul roman. 1505 05 (498)
[Despre aparitia gazetei Il Danubio-Dunarea"]. ALBINA
1497 05 (498) ROM., XVIII (1846), nr. 64, p. 234.
Inavutire de materie asupra Istorid Patriel. CURIERUL Foaie periodica de comert, ce apare la Galati, in limbile romani ;i
ROM., X (1839), nr. 75, p. 231. italiani, sub redactia lui Marco Cugino. Se trimite abonatilor Albinei,
ca proba, primul numar. Abonamentul se face la Cantors Albinei.
Noti introductiva la Prospectul publicat In acest numar de Al. Po-
povici - .inginerul noului ora; Severin" - care cauta 500 prenume-
ranti pentru foaia Dada Vechie 1i Nuoi, pe care o proiecteaza. 1506 05 (498)
[La sfirsitul nr. 64 al Albinei Romanesti se anunta ca
1498 Popovici, Alexandru 05 (498) urmeaza Danubio No. 1"]. ALBINA ROM., XVIII (1846),
p. 236.
[Instiintare de prenumerare pentru foaia Dacia Vechie
si Nuoà"]. ALBINA ROM., X (1839), p. 123-125 : Biblio- 1507 05 (498)
grafia RomAneasca ; FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 182-
184 : Instiintare. [Se anunta aparitia jurnalului comercial Dunarea", din
Alexandru Popovici, inginerul noului ora; Severin", face cunoscut Galati!. VEST. R., XI (1847), p. 14, col. I.
ci a hotarit sI publice la Craiova, incepind de la i mai 1839, o foaie
in octav pe toata luna cite 4 coale sub titlul : Dacia Vechie i Nuol. 1508 05 (498)
Mai departe, anunta ce va cuprinde kaia sa. [Instiintarea redactiei despre reluarea activitkii ziarului
si programul seb1(. DUNAREA, I (1846-1847), p. 1.
1499[Kogilniceanu, Mihail] 05 (498) Subliniazi insemnItatea Itirilor cu privire la comertul cu produsele
agricole, in strainitate i in Wile romanelti, pentru viata econom:::
[Notita despre Alexandru Popovici, inginerul noului oras a poporului roman.
Severin]. ARHIVA ROM., I (1840-1841), p. 369 : Buletin.
Arad' ca e moldovan de kc". II considera ca cel mai invitat 1509 [Cugino, M.] 05 (498)
dintre toti romanii in ltiinta istoriei nationale". Anunta ea acesta a
promis ci va incredinta redactiei Arhivei Romlnelti, spre publicare, Raspuns catra un abonat. DUNAREA, I (1846-1017),
lucririle sale, care urmau s apari in foaia lui, Dacia Vechie ;i Nuoi, p. 180, 181.
foaie care n-a putut aparea lipsindu-i sprijinul publicului. Indica pri- /i fagIcluiete ci va publica lectii de agricultura" ;i maxime.
=le 4 lucriri istorice ale lui A. P., care vor fi publicate.
1510 05 (496)
1500 05 (498) [Instiintari marunte pentru abonati]. DUNAREA, 1
[Scurta precizare cu privire la titlul i aparitia foii]. (1846-1847), p. 208 ; II (1848), p. 21, 198 ; III (1849),
DEMOCRATIEA, I (1849), p. 1. p. 93, 97, 144.
Pc frontispiciul foii, S. Pop precizeaza : Numele Amiculu poporului
foaei de an carea a igit sub redactia mea, s-a strimutat pe Democra- 1511 05 (498)
tiea ;i sub aceasta dcnumire va ie8i in saptamini de duo ori, dumineca [Gazeta Observatorul Triestin" vorbeste de jurnalul co-
;i joia". mercial care apare la Galati, in limbile româna si italiana,
sub titlul de Dunareal. ALBINA ROM., XIX (1847),
Pop, Sigismundu
1501 05 (498) p. 223 : Austria.
Pentru direptiunea cetitoriloru acestel fob. DEMOCRA- Cu acest prilej, face 8i citeva consideratii referitoare la apropierea
TIEA, I (1849), p. 1. limbii romane de cea latina 1i italiana.
Articol-program. S. Pop - semnind ca .redactoru respundiatoriu"
- anunti ca ravine la activitatea ziaristica dupi cinci luni de intreru- 1512 05 (498)
pere, cauzata de ocuparea Pcstei de trupele lui Windischgraetz. Descrie [Despre o circularä a redactiei foii Dunarea", in care
tcroarea instaurata de acesta pini la revenirea stipinirii revolutionare. se tingueste despre numarul foarte marginit a abonatilor,
iti expune programul politic dupl. principiul democratic" : ,nu voim carii s-ar fi spariet de pretul ei"]. ALBINA ROM., XIX
sa fie nici o clasa privilegiata" ; dregatorii si fie aleli dc popor ; legile (1847), p. 78.
si le faci poporul insuli. Infatileaza apoi programul foii : va publica Albina condamni indiferenta publicului rominesc.
71
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI DE 05 (498)
72
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : EF 05 (OS)
1533 [Boliac, Cezar] 05 (498) propunerea lui M. K., s-a intervenit la Epitropia InvIlaturilor Publice
[Apel clue romAni ca sà sprijineascI foaia]. ESPA- ca profesorii indicati de redactorul foii [I. lonescu, D. Bojinca si Cini-
TRIATUL, I (1849), p. 8, col. II. peanu] sa trimita foii articolele cerute, despre agriculturi si cresterca
vitelor, despre cele inrii principii ale dritului' [dreptului] si despre
Roaga pe bunii romani", care se intereseazi de fericirea patriei si
datoriile citre Dumnezeu si oameni". Multumeste lui M. K. pentru oferta
care au norocirca a se afla in tarl in aste vremi", sa-i trimeati ltiri de a tipari peste contract o foaie de inv5;3turi.
mai nou5 si sigure de cele ce se tree acum in tara noastr3, spre a le
putea face cunoscute expatriatilor romani, care ard a afla starea din
liuntru a patriei lor". Le cere si pue mina spre a se putca si se tie 1541 05 (498)
asti foaie cu putine mijloace a se }Irani" si spre ,a patrunde in mate [Despre programul Foii
invalaturide folositoare"].
locurile pentru care este destinata". FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2.
Foaia se va indeletnici cu imbunitatirea l5cuitonibor nostri, atit
1534 [Boliac, Cezar] 05 (498) materiall, cit i intelectual5, dindu-le un sir de invadturi lesne de in-
[Instiintare pentru abonati]. ESPATRIATUL, I (1849), t:ales, despre lucrarca pamintului, cresterea si ;inerea vitclor, gospodaria
p. 13, col. I. casnici, precum si despre pistrarea einatatii sitcnilor, datoriilc kr catra
Redactia sa bucurl cici pini astazi nu a priimit de la nici un Dumnczeu si oameni si alte stiinti folositoare".
abonat al ei pretul gazetei i roagi pe toti cei ce vor voi si se aboneze si
nu trimita Inca pretul abonatiei, caci accsta se va priimi dupi trei luni, 1542 [liogilniceanu, M.] 05 (498)
si atunci vor plati nurnai acei abonati care vor voi sa plitcasca, cei- [Instiintare cu privire la editarea Foii de invatIturi fo-
lalti vor priimi gazeta gratis". Espatriatul, nefiind in patria sa, nu stie lositoarel. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2,
cit limp Ii vor ierta interesurile sale a sta la un kc si de aceca nu se col. II.
poate angaja". Redactia ia asuprl-si toate cheltuielile tiparirei acestci Dupi aprobarea Sfatului Ocirmuitor, va publics de doul ori pe bunk'
foi". accasti foaic. Pe ling5 articolele profesorilor solicitati si ale Comitetului
sinitatii, se va folosi si condeiul altor birbali cunosculi in lucrarca
1535 [Boliac, Cezar] 05 (498) pamintului nostru". Se vor face reproduceri din foaia munteana Invi-
CatrI DD. abonati. ESPATRIATUL, I (1849), p. 29. dtorul Satului, deoarece invilaturile cuprinse in aceasti foaie sint
Arad ca, pita cind redactorul Espatriatului nu erea incredintat de potrivite i chiar ficute i pentru sStcnii noltri".
timpul ce-o 01-1 ierte interesele patrii lui a sta In redactia acestei foi",
nu voise sS primeasci plata abonamentelor. Acum insi cind s-a deter- 1543 05 (498)
minat pentru aceasti misiune, cind numari 700 abonati in lista sa°, ii Pentru publicàciunile oficiale. G. TRANS., XIII (1850),
roagi sa-i trimiti costul abonamentului cit mai in grab", caci fiind p. 57 : Monarhia Austriaci.
cheltuiclile grele, este cu neputinti a se mai tinea acest jurnal, neavind Dcoarece e peste putint5 58 se insereze in GaZeta Transilvaniei roue
alt fond decit plata ce se va aduna de la abonati". Cei care n-au mij- ititorii ern invitati si-si procure Fdia legilor pro-
publicatiile oficiale,
loace de plata" se vor prezenta la rcdactie i vor primi foaia gratuit. vinciale si a Guberniului pentru Transilvania, care apare la Sibiu, Ir.
trei limbi. Partea romaneasci e redactata de bravul translator gube.
1536 05 (498) nial Andrei Murisan, cunoscut de mai nainte pe cimpul litcrariu".
Ctre DD. abonati. ESPATRIATUL, I (1849), p. 48.
Sint rugati a nu mai intirzia prekl abonamentului ; caci neavind 1544 05 (498)
alt fond, aceasta foaie va cidea neaparat'. [Notit a. despre traducerea foii de legi" din nemteste in
limba români, tare s-a licut cu multe greseli]. G. TRANS.,
1537 05 (498) XIII (1850), p. 26, col. I.
[Notità despre Fama CURIERUL ROM., XI Se afirma ca s-a ficut inadins, cad altfel putea fi kvizuita de depu-
(1840), p. 107 : Dacia Literarà ; DACIA LIT., I (1840), tatil omini aflaci pe atunci la Viena sau ministerul putca sa formeze
p. 307 : V. Respunsurl de la Redactie. o sot elate de literati romini, care si intocmeasci o terminologie juri-
Se precizead el Fama Lipscai a fost cea intai foaie romlneasca" apl- dick' cum s-a ficut pentru slavi.
rind din ea vreo citeva numere, in Lipsca, subt redactia reposatului
C. Roset". 1545 5 (498)
[Ss Vincentiu Babes din Arad a fost insai-
-..ste1te c
1538 05 (498) cinat cu traducerea româneasci a gazetei generale pentru
Din partea redactiei. ALBINA ROM., XI (1840), p. 403. legile imperiale si ale guvernului in Imperiul austriac]. Bli-
Redactia Albinei anunti ci va publica, din timp in timp, si o Foae COV., III (1850), p. 25 : Viena.
de Avizo, in care negustoril si cumpiratorii pot publica anunturi.
1546 05 (498.
1539 Koaniceanu, M. 05 (498) [Joan Maiorescu este numit redactor al foaiei imperiale
Citra Inaltul Sfat Administrativ. FOAE DE INVAT. si gubernementale de legi pentru textul ei romEinesc, cu rang
FOLOS., I (1844), nr. 1, p. 1-2. de concepist imperial"). G. TRANS., XIII (1850), p. 84,
col. II.
Arad ci una din condiliile contractului pentru editarea Foil Sitesti
este ca, atunci cind materiile oficiale nu ar umple tot spatiul foii, re-
dactorul sa-1 Implineasca cu articole folositoare pentru siteni si cu sfa- 1547 05 (498)
turi igienice si referitoare la boli, trimise de Comitetul sanatatii. Aceas- Concurs pentru vacantile posturi de redactori la Foaia de
ta s-a si intimplat in primii doi ani. In anii urmitori insi din cauza legi generalà i guvernamintall. BUCOV., III (1850), p. 151.
-
inmulcirii instiintirilor oficiale foaia a devcnit ,numai un canal de
publicari de mezaturi si vinzari particulare de mosii, care cele mai
Concursul se va tine pentru urmitoarele limbi : maghiad, iliric3
(scrbo-croati), romani, pobonS, rutean5 si sloveni.
multe nici nu interescaza obstimea satelor". Propunc ca in viitor si se
publice micar doul coale pe luna, care s3 cuprindi numai invitituri 1548 [Kogilniceanu, M.] 05 (498)
folositoare sitcnilor". Arad cum s-ar putea rcaliza practic accasta. [Programui Foii pentru agriculturi, industrie si negor,
supliment la Foaia Säteascil. FOAE PT. AGR. IND.
1540 Bah, T. 05 (498) $1 NEGOT, I (1840), nr. 1, p. 1 : Instiintare de la Re-
Cinstit d-sale Maiorului Mihail Kogalniceanu, Redactor dactie.
Foci SltestI. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2. Dupl. cc arati ca lucrarca p5mintului este cca mai mare i singura
T. Bals comunica - in calitate de sccrctar al statului -
ci s-au
facut demersurile necesare pe linga autorititi ca si nu trimid sprc pu-
bogatic a lacuitorilor" din ;are 'toast:* anunti c5 foaia va da o invi-
;Stud intIleasI despre lucrarea pamintului, cresterea vitclor, indreptarca
blicare decit matcriale care intri in obligatia foil. De ascmenea, dupl. pomilor si a viilor i altele".
73
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : F 05 (498)
74
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : F 05 (498)
1568 05 (498) le poate spune numele, deoarecc dorinta donatorilor e aS rIminl ano-
Manuscrise mai de curund sosite la Redactia acestii Foi. nimi. Relevi ultimul gest al unui anonim : de a pllti 2 abonamente
FOAIE PT. MINTE, II (1839), p. 128. la Gazeta de Transilvania ;i Foaia pentru minte, punindu-le la dispo-
Se enumerl noi manuscrise primitc spre publicare.
zkia a doi lArbayi cinsthi inv3;ati ;i iubitori de litetatura nationalr.
75
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMAINESTI : F 05 (498)
76
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ILOMANE$TI FG 05 (498)
1611 05 (498)
1619 05 (498)
[M. Kogalniceanu anunta ca pleac . pentru trei luni In [Se face cunoscut cà a aparut de curInd Gazeta gene-
strainatate si c Teodor Albinet este insarcinat cu lucrarile rata, imperiall, de legi i guberniala pentru Imperiul
Foii Satesti", iar Adolf Berman cu lucrarile tipografiei]. Austriei"]. G. TRANS., XII (1849), p. 74, col. II.
FOAE SAT., VI (1844), p. 88 : Instiintare.
Este redactatl in 10 limbi, lucre care 1i cca romini. De vinzare la
Precizeazi ci stoln. T. Albine; este secretarul acestei redaciii".
libriria Hochmeister din Sibiu.
1612 05 (498) 1620 05 (498)
Tabla generala a tuturor satelor din Principat impartite [Mentiune Gazeta medico-istorico-naturala si
despre
in doua star'. FOAE SAT., VII (1845), p. 5-10, 52, 264 ; agronomica", ce aparea la Iasi in anul 1848]. ALBINA
VIII (1846), p. 140. ROM., XX (1848), p. 5.
Departamentut Finantclor a alcituit aceasti tabli a satelor de stares I
Mentiunea e ficuti lii cadrul articolubui Jurnalismul rominU.
(cu peste 50 locuitors) si a II-a (cu mai putin de 50 locuitori) pentru
ca plata banilor Foilor Sitesti si se faci potrivit cu populatia dajnici-
lor din fiecare sat si nu numai pe numirul birnicilor". 1621 05 (498)
[Programul Gazctei Teatrului NationalTh GAZETA
1613 [Kogalniceanu, M.] 05 (498) T. N., 1835, p. 1-2.
Instiintare din partea Redactiei. FOAE SAT., VII (1845),
p. 128. 1622 Eliad, I. 05 (498)
Deoarece uncle din tribunalurile tinutale urmeazi a trimite spre Redactia acestil gazcte. GAZETA T. N., 1836, p. 108-112.
publicare prin Foaea Siteasci cereri de dad in posesie dc molii i binale", Face bilantul incaslrilor si al cheltuielilor gazetei. Liste de pre-
M. K. aminteste mcI o dati care sint materialele oficiale pc care nurneranli.
trebuie .15 le publice Foaea Siteasci si sub cc condiiii pot publica
persoanele particulare instiintirile care le interescazi. 1623 05 (498)
1614
[C. Rolla instiinteaza ca." tipografia ce poartà firma de
05 (498)
[Incetarea Gazetei Teatrului National"].
T. N., 1836, p. 112 : histiintare
Se anunti ci va fi continuati de Curierul de ambe sexe.
-
GAZETA
77
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : C 05 (498)
78
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANE$TI : G 03 (498)
79
www.dacoromanica.ro
OS (490 PERIODICE ROMANE$TI : c 05 (498)
80
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANE$TI : G 05 (498)
6-3172 81
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : G (55 (498)
82
www.dacoromanica.ro
05 (490 FERIODICE ROMANESTI : G-I 8 (498)
1731 S[andor], A.[tanasic] 05 (498) Se aratI c3, incepind cu nr. 2, hirtia s-a insbunitliit. Se indicl
locurile *i persoanele la care se pot face prenumerNri. - Scnincazi :
[Corespondenta prin care saluta cu bucurie reaparitia Institutul Albinei".
Gazetei Transilvaniei" i arata importanta gazetelor roma-
nesti]. G. TRANS., XIII (1850), p. 79 : Arad, 5 Oct. c. n.
1742 05 (498)
[Muresanu, Jacob]
1732 05 (498) Epilogu. ICOANA LUMEI, I (1840), p. 104.
[Raspunsul redactici la corespondenta lui A. S. din Arad]. Redactia multumelte cititorilor ;i colectorilor" care r5spindesc foaia
G. TRANS., XIII (1850), p. 79, col. II. pcntru felul mai presus de weptare" cu care ei au imbritolat"
Multumeste pcntru zeloasa reflexiune cu care aveti bunItate a Icoana Lumei chiar de la inceputul urzirei sale". Anunti conditiile
provoca capacititile inteligentei romine, pentru de a mai sprijini, pe de prenumerare pentru anul urmitor.
cit va fi prin putintl, redactiunea cu producte literarie, iar mai virtos
care sint atingitoare de interesul romlnilor ; ceca ce se rugase 5i 1743 05 (498)
rcdactiunca la inceput, insI pin3 acum fara rezultat". Cuprinderea IcoaneI Lumel no. 14, 15, 16, 17, 18, 19,
20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,
1733 [Muresanu, Jacob] 05 (498) 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51.
[Lamuriri date lui A. V. din Baia Mare, care cerea ca ALBINA ROM., XII (1841), p. 110, 114, 120, 128, 136,
gazeta sa apara cu litere latine]. G. TRANS., XIII (1850), 142, 150, 164, 182, 190, 198, 206, 213, 222, 230, 238, 246,
p. 125, col. I. 254, 262, 270, nr. 67, p. 264, nr. 69, p. 272, 288, 296, 304,
Scmnind : Redactorul, I. M. rispunde cl intre 99 dc pricini se 312, 320, 323, 336, 344, 352, 360, 368, 376, 384, 392,
afll i lipsa de tipografii romlni cu litere prevlzutc cu toate 400, 408.
semnelc lor". Tabla de materii a respectivelor numcrc.
83
www.dacoromanica.ro
05 (498) PER1ODICE ROMANE$Ti : It 05 (499)
-
daca nu se va complcta numarul cerut, revista va inceta la 1 octom-
brie 1846, cind se incheie anul. Se aminteste ca, pentru a spori
interesul catra litografide i xilografiilc de mai nainte, cu simlitoare
1764 Turnavitu, S. 05 (498)
[Scrisoare Clue redactia foii Invatitorul Satului"].
cheltuiali se adaosara stampe halcografice, ca tele mai frumoase din
Englitera".
INV. S., I (1843-1844), p. 14, col. II.
Autorul, profesor in Buzau, relateaza ca a citit Invatitorul Satului
candidaiilor de invitatori din judetul sau. Acestia, entuziasmati, vor
1755 Cipariu, T. 05 (498) sa se aboneze in mare numir. In aceeali pagini, se publici si rispunsul
[Programul Invetiatoriulu
foii Poporului"]. INVET. bucuros al redaciiei, acordindu-se invatatorilor o mare reducere la
POP., I (1848), p. 1-3. abonamente.
Descrie starea de inferioritate culturall si politica in care se afli
elementul rominesc din Transilvania : la 1 300 000 romini numai o 1765 05 (498)
;coda de doamne-ajuti" si doui game, din care nici una pe intelesul [Mentiune despre foaia Invatatorul Satului"]. G. TRANS.,
poporului, fiindca mai intii carturarii romini din Transilvania au VII (1844), p. 1 : Tara Romäneasca.
trebuit sa se puna de acord hitre ei, pe limba lor, prin aceste foi. Acum E caracterizati ca o ,foaie popularl, ieftina, foarte interesantl
apare o foiti pcntru popor si in limba poporului". Ea ii va da accle pentru biata multime".
cunostinge politice si economice Lei de care nici un popor nu mai
poate avea viatr. 1766 [Kogllniceanu, M.] 05 (498)
[Instiintare cu privire la editarea Foil de Invätäturi Fo-
1756 05 (498) lositoare"]. FOAE DE INVAT. FOLOS., I (1844), p. 2,
[Se anunta cl la Blaj apare Invatatorul Poporului", mica col. II.
foaie periodica pentru luminarea romanilor]. ALBINA ROM., Dupa aprobarea Sfatului Ocirmuitor, va 17;ublica de doui ori pe
XX (1848), p. 188 : Aviz. lunl aceasta foaie -care se va indeletnici cu imbunatatirea licuito-
rilor nostri, atit rnateriala cit 8i intelectuala, dindu-le un sir de
1757 05 (498) invatituri lesne de intales, despre lucrarca pamintului, cresterea i
[Notità despre articolul Viata naciunii romane, dulceata tinerea vitelor, gospodaria casnica, precum si despre pastrarea sinatatii
limbei si a sirnternintelor ei", de A. Pumnul]. INVET. POP., satenilor, datoriile lor" etc. Pe linga articolele profesorilor solicitati
si ale Comitetului Sanatatii, se ,va folosi si condciul altor barbati
I (1848), p. 28, col. II.
Se da lamurirea ca articolul a carui publicare s-a intrerupt ,nu sintem
cunoscuti in lucrarea pamintului nostru". Se vor face reproduceri din
foaia munteani Invititorul Satului, deoarece ,invataturile cuprinse in
in stare a-I continua neci acum, deoarece autoru-i pirintele Pumnul
aceasti foaie sint potrivite ;i chiar acute si pentru sitenii nostri".
nu stim din ce impedecare tate...".
1767 05 (498)
1758 05 (498) [Departarnentul din Nauntru ordona ca foaia Invitatorul
[Redactia anunta ca, pentru imprejurarile crincene de Satului" sä fie citità satenilor, dupa slujba religioasa]. INV.
aici, pink la mai bune", inceteazi aparitia foii]. INVET. S., IV (1846-1847), p. 66.
POP., I (1848), p. 88, col. II.
In copia manuscris3 a nr. 22, anexati la colectia foii din B.A.R. 1768 05 (498)
[Se anunta el, de la 1 ianuarie 1849, se va tipari la Insti-
1759 P.[oenaru], P. 05 (498) tutul Albinei foaia periodica Invatatura, crestere, instructie,
Despre intocmirea acestei foi. INV. S., I (1843-1844), industrie, hronical. ALBINA ROM., XX (1848), P. 416 :
P. 1-2. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 261-262. Bibliografie.
Arati cI Invatatorul Satului apare, la propunerca Vornicici, prin va apirea de doul ori pe luna. Doritorii dc a se abona se vor
hotirirea Sfatului Administrativ, pentru ca prin el si se poati da inscrie la biroul lui Apostoleanu.
tiranului stiingi despre mice ar putea si-i imbunititeasci starca,
precum lucrarea pimintului dupe un chip mai inlesnitor, cresterea vice- 1769 05 (498)
lor ;i apirarea lor de boale, paza sinatatii Ilcuitordor i indeletnicirea Cetitorilor nostri. IMVATATURA, I (1849), p. 1-5.
la deosebite feluri de meserii folositoare pentru iconomia casei", precum
si ,deosebite povatuiri spre indreptarea naravurilor". Discuti eine va
Despre programul foil, tradus in limba franceza de Cananeau. Ea
cuprindc : instructie, metoduri de invitatura, educatie, religie,
-
ar putca si citeasci foala taranilor ce nu stiu carte. morel, literaturi, industrie".
84
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : 1M 05 (498)
85
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M 05 (498)
86
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M 05 (498)
87
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : M-0 05 (498)
88
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : 0 05 (498)
89
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : O-P 05 (498)
90
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI ; P 05 (498)
91
www.dacoromanica.ro
05 (498) PERIODICE ROMANESTI : PS 05 (498)
92
www.dacoromanica.ro
05 (496) PERIGDICE ROMANESTI : S-U 05 (496)
93
www.dacoromanica.ro
tA (49i) PERIODICE ROMANE.Fri 0-9 65 (498)
94
www.dacoromanica.ro
05 (491) PERIODICE ROMANESTI : V-2 65 (4§8) = 4
95
www.dacoromanica.ro
O (498) = 4 PERIODICE ROMANE$TI 65 (498) 77.4
96
www.dacoromanica.ro
05 (498) = 77.4 PER1ODICE ROMANESTI ALMANAHURI. CALENDARE 059 (498)
2031 05 (498) = 77.4 geografia Tirii Rominesti, Harta t5rii ;i alte folositoare lucruri, cu
[D. Arghiriadis anunta ca redactia gazetei sale '0 Zttpu- slobozcnia cenzurii s-a dus la Buda a-I tipari i face cunoscut cS este
pog s-a mutat la hanul Serban Voda, in scoala lui Gh. Vi- gata din tipar cu 6 portrctur;".
zantios]. '0 Zt(p. 'rob "Icapou, I (1841), P. 24. 2043 059 (498)
2032 05 (498) = 77.4 [Se anuncZi ca librarii Walbaum si Weise dau abonatilor
Curierului Românesc", in mod gratuit, Calindarul ce au
[Redactia anunta cu bucurie ca printre abonatii la Ztwo facut dumnealor pe anul 1837", precum si Almanahul
pog este si Seit-Pasa, de la Rusciuc]. '0 Thp. ToO latpou Culla din acelasi an"]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
(1841), p. 54 supl. nr. 94, p. 1.
2033 05 (498) = 77.4 2044 059 (498)
[Se face apel catre abonati, s achite abonatnentul, cad Rugaciune catre toy Dumnealor D. Amploiati Statului al
altfel gazeta va fi nevoita: sa-si inceteze aparitia]. '0 ZiAp. Printipatului din tivil. CURIERUL ROM., VIII (1837),
'rob larpou I (1841), p. 180. p. 188.
Frid. Walbaum, librarul curtii", ii magi sI-i trimiti titlurile ti
2034 05 (498) = 77.4 cavaleriile" lor, ca si le mentioneze in Almanahul Curti; si al Statului
[Zah. Carcalechi anunta ca a obtinut aprobarea i va
pe anul 1838, in curs de tipirire.
tipãri o gazetä greceasca poIitic i comerciala]. C. DE AVIS, 2045 059 (498)
11 (1838-1839), p. 81 : Tara Romaneasca.
AdaugS : peste putine zile voi da gall programa asupra chipului [Se face cunoscut c s-a pus sub tipar Almanahul Statului"
cu care se va alchui aceasti gazet5, cum f i asupra precului si a pe anul 1838]. C. DE AVIS, I (1837-1838), p. 150 : In-
prenumeratii". stiintarl.
Va cuprindc 12 coli pe hirtie buni 8i se va vinde, legat, la pretul
de 3 sfantihi.
2035 05 (498) = 77.4
[Se anunta publicarea unei gazcte grecesti in Bucuresti, 2046 059 (498)
la Cantora de Corner; si Avis]. ALBINA ROM., IX (1838), [Se face cunoscut ea, la Libraria Curtii, va apalrea un
p. 352 : Esit. Almanah al Curtii si al Statului din printipatul Valahii
pentru anul 1838. Anul al treilea"]. ROM., I (1838), nr. 1,
de proba, p. 4 : InstiintarT.
059 ALMANAHURI. CALENDARE
2047 059 (498)
2036 059
[Se vesteste ea, in tiparul Librariei Curtii, a aparut Al-
manahul Curtii si al Statului pentru anul 1838. Anul al
Almanah. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 12. 111-leal. ROM., I (1838), nr. 9, p. 4 : Instiintare.
Originca almanahurilor si evolutia !or, pe scurt.
2048 059 (498)
2037 059 (498) [Zah. Carcalechi anunta ca a intocrnit un Alrnanah pe
[Se anunti c5, la Institutul Albinei, se va tipari un Al- anul 1839", care se af1â sub tipar]. C. DE AVIS, II (1838
rnanah" cu patru stampe litografite"]. ALBINA ROM., 1839), p. 168.
XVIII (1846), p. 340 : Bibliografie. Se publici cuprinsul almanahului.
Se reproduce cuprinsul Almanahului.
2049 059 (498)
2038 059 (498) [Zah. Carcalechi anuntä ca a alcatuit un Almanah" pe
[Se anunç cã s-a pus in vinzare Almanachu literar"]. 1839]. C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 172.
CURIERUL ROM., IX (1838), decembrie, nr. 8, p. 32. Va apirca in curind. Se anuntS cuprinsul almanahului.
Se publicl i cuprinsul.
2050 059 (498)
2039 059 (498) [Se anunta el a iesit de sub tipar si se aflal de vinzare
Almanahu literar. CURIERUL ROM., X (1839), p. 56.
Almanahul Statului pe anul 1839"]. C. DE AVIS, II
(1838-1839), p. 260 :
Se anunti cuprinsul acestei publicapi, care se va imparti abonatilor
la Curierul de ambe sexe. 2051 059 (498)
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
2040 059 (498) Almanahul Statului pe anul 1840]". C. DE AVIS, IV
[Se anuntà aparitia Alrnanahului literar" pe anul 1839, (1840), supl. la nr. 53, p. 2.
al lui Eliade]. ALBINA ROM., X (1839), p. 60 : Biblio-
grafie Rornaneasca. 2052 059 (498)
Cuprinde notitii statistice asupra lucririlor Iuminirii in Tara [Se anunta ca a aparut si s-a pus in vinzare Alrnanahul
Romancasci i are citeva poezii inedite". Statului pe anul 1841"]. C. DE AVIS, V (1841), p. 97.
2041 059 (498) 2053 059 (498)
[Se anunta punerea in vinzare a Alrnanahului Statului", [Se anunta ca Almanahul Statului pc anul 1842" va fi
tiparit de Zaharia Carcalechi la Buda]. CURIERUL ROM., inainte de anul nou]. C. DE AVIS, V (1841), p. 376 :
VII (1836), p. 40 : fata
nstiintare.
De vinzare la Walbaum si Weise. Se publicS cuprinsul almanahului.
7-3172 97
www.dacoromanica.ro
059 (498) ALMANAkuRt. CALtNbARE 059 (495)
98
www.dacoromanica.ro
659 (49) CALENDARE - SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII 66 (4)
99
www.dacoromanica.ro
66(43) SOCIETATI $TIINTIFICE. ACADEMII 06 (439.1)
100
www.dacoromanica.ro
06 (439.1) SOCIETATI $THNTIFICE. ACADEMII 06 (498.3)
2126 06 (439.1) A hodrit si publice ma: multe opere : torn. IV din Arhiv [des
Vereins für siebenbOrgische Landeskunde], tom. IV din scrierile lui
[$tiri din Pesta cu privire la adunarea convocata de Baumgarten, tom. II din Cronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum si
Sotietatea cea mare a literatilor din Ungaria", pentru re- Istoria episcopului grecu-neunit in Transilvania de loan Hinz, prccum
organizarea ei]. G. TRANS., VII (1844), p. 402 : Ungaria. si continuarea Codicelui Kelpio Krausianu.
2127 06 (439.1) 2136 06 (44)
[$tire despre Sotietatea medico-naturall" din Ungaria [Se anunta infiintarea unei societati filelenice" la Paris,
Transilvania]. G. TRANS., VIII (1845), p. 199, col. I. propunindu-se sa se faci asa ceva si in Tara Romheasca].
Al doilea congres, dupi cel din Cluj, s-a tinut in Ungaria, la
CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 364.
Pecs (Cinci-Biserici).
Pentru Inlesnirea tipirirei clriilor 1i a impristierii lutninelor'. Se
2128 [Barit, G.] 06 (439.2) comunici felul curn lucread aceasd societate i cotizariile pe care le
plitesc rnembrii ei. In Bucureiti, prenumeratia se face la d. Forila,
Intarirea dela preaInaltul Loc a Statutelor sotietati! pen- carele se afli in sila; in casele d. rnarelui vornic Gheorghe Filipescu".
tru cunostinta patrie! formate. G. TRANS., IV (1841),
p. 121 : Transilvania. 06 (44)
2137
Aminteite de Intemeierea unui muzeu national in Cluj", pentru
a se aduna in el toate documentele i izvoarkle din care mai tirziu [Se publica stirea ca Academia de stiinte morale si politice
si curgl o acurad, o norociti scriere a istoriei patriei". Vesteste ck din Franca 1-a insarcinat pe Blanqui sà calatoreasca In Cor-
societatea siseasd, intemeiatl de curind cu scopul de a aduna 1i a sica si sa fad un raport despre amanuntele si starea acestui
deslusi toate cite sint de trebuind spre a ne cunoaste patria in toate ostrov"]. ROM., I (1838), p. 741, col. II.
privintele", a cipltat aprobarea imperiall. Arad ci istoria Transilvaniei,
Ungariei, Poloniei, Turciei $i a Principatelor Rordne se intrepitrund 2138 06 (47)
8i se lurnineazl reciproc. [Relatari despre sedinta din 13 iunic a Academiei ruse].
ROM., I (1838), p. 605 : Rusia.
2129 06 (439.2) Se indicl lucdrile itiintifice care au fost premiere.
[Notite despre a doua adunare a ,,Insotirii pentru cunoas-
terea patriei"]. G. TRANS., VI (1843), p. 161, col. II, 169, 2139 06 (47)
col. I : Brasov, 9 iunie s.n. Nou institut la Odesa. ALBINA ROM., X (1839), p. 173.
E vorba de asociatia siseascI Verein kir siebenbiirgische Landes-
kunde", a cirei primi adunare a avut loc in 1842 la Sighisoara, iar E vorba de Institutul de istorie si antichitkti, ce a luat fiind la
acum s-a reunit la Bralov. Se infitisead scopul i programul acestei Odesa, sub presedintia consilierului de stat Alexandru Sturza.
reuniuni.
2140 06 (489)
2130 B[ari]t 06 (439.2) [In cadrul unui articol despre societati, se mentioneaza ca
Adunarea generala a insotirel pentru cunoasterea Tran- Societatea regala a antichitatilor Nordului, din Copenhaga,
silvanie. In Brasov la 8. si 9. lunie a. c. FOAIE PT. MINTE, I-a ales membru pe domnitorul Moldovei, M. Sturza]. AL-
VI (1843), p. 205-207. BINA ROM., XVI (1844), p. 129-130.
Dare de seami. E vorba de asociatia Verein für siebenbfirgischs
Landeskunde". 2141 06 (498)
[Societatea regala a antichititilor Nordului, din Copen-
2131 06 (439.2) haga, 1-a ales pe post. G. Asachi asociat al ei]. ALBINA
[Sari de la adunarea societätii säsesti Insotire pentru ROM., XVI (1844), p. 137 : Iasi!.
cunoasterea patriei", din Sibiu]. G. TRANS., VII (1844),
p. 170 : Transilvania. 2142 06 (498.3)
Intro altele, se inseamn8 ci s-a citit acolo o disertatie asupra limbii
romine $i a marii ei valori poetice.
Societatea Medicine! si Istoriei Naturale. BULETIN F. 0.,
II (1834), p. 136 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
nr. 15, p. 63-64 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 317 : Iaf.
2132 06 (439.2)
Doctorii Zota i Cihac, impreuni cu alri doctori, au intemeiat Ia Iasi
[Corespondenta din Bistrita, despre adunarea de acolo a societatea de mai sus, cu scopul de dpetenie de a urma de aproape
Insotirei pentru cunoasterea Transilvaniei" Verein für inaintirilor itiintei 1i a literaturii, a tntemeia starea slnitlçii $i a se
siebenbiirgische Landeskunde"]. G. TRANS., VIII (1845), indeletnici cu istoria naturall i iconomia acestui plrnint". Sediul va
p. 178, col. I. fi in casele agOi Alex. Bali, unde se afli acum asezat a ei Cabinet
seau Muzeul', a cirui inaugurare va avea loc in 4 februarie.
2133 06 (439.2)
[$tiri despre adunarea generall a Insotirei pentru cu- 2143 06 (498.3)
noasterea patriei" Verein fiir siebenbiirgische Landes- Extract din statutele Societatii medico-istoriI naturale In
kunde" la Sebes]. G. TRANS., IX (1846), p. 178, col. I : Moldova. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. la
S. Sebes, 181 : Transilvania. nr. 15.
De astl dad, s-a lucrat pe sectii. Se remard cuvintarea prezidentu-
lui, Joseph Bedeus de Scharberg, despre trecutul cotiçii Sebeiului
2144 06 (498.3)
(Miillenbach).
Ofitia Exs. S. d. Plenipotent caul Sfatul administrativ,
2134 06 (439.2) 13 Mart. 1834. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 159.
Se aprobi statutele Sociedtii de medicini $i de istorie naturall din
[Notita despre adunarea generala a Insotirei pentru cu- Moldova i i se acordI o surd anuali de 6000 lei.
noasterea patriei", in 27-29 mai]. ORG. LUM., I (1847),
p. 109 : Cinculu Mare. 2145 06 (498.3)
2135 06 (439.2) [Societatea de medicin i istorie naturala In Moldova].
[Despre adunarea Reuniunei pentru cunostintele tarii BULETIN F. 0., II (1834), nr. 28, p. 228.
Transilvaniei"]. G. TRANS., XIII (1850), p. 54 : Monarhia Generalul Kiselef indreite statutele societitii si hodrige s i se
Austriaca. dea 6000 lei din Casa Scoalelor.
101
www.dacoromanica.ro
06 (498.3) SOCIETAT1 STIINTIFICE. ACADEMII 06 (498.3)
102
www.dacoromanica.ro
06 (498.3) SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII MUZEE 069 (439.2)
2168 06 (498.3)
malul Dunàrii, s-au ga'sit niste mici animale patru-
[Pe 069 MUZEE
pede foarte curioase"]. ALBINA ROM., XVI (1844),
p. 129-130 : 1894. 2179 Paaton], Gr. 069 (43)
S-au trimis trei exemplare la Societatea istorio-naturall din Iasi, Gliptoteca din Minhen. (Capitala Bavariel). ICOANA
care fn curind va da cuvenita 1Smurire. LUMEI, I (1841), p. 227-228.
Descrierea Muzeului de sculpturi antice Gliptoteca din
2169 06 (498.3) München. Cu o ilustratie.
[Marele logorat si cavaler Alexandru Ghica a fost ales
presedinte al Societatii medico-istorico-naturale din Mol- 2180 069 (439.1)
dova]. ALBINA ROM., XVI (1844), p. 133 : Wt. [Stire despre construirea unui muzeu national in Pesta].
De asemenea au lost aleli doctorul Cuciuran, secretar prim ; doc- CURIERUL ROM., VII (1836), p. 227 : Ungaria.
torul Emanuil Frenkel, al doilea secretar.
2170
2181 069 (439.2)
06 (498.3)
[Se anunti c s-a publicat Extractul socotelilor cuprinse [Scurt articol in leg'itura' cu straduintele pentru crearea
in cartea cea mare a Societkei stiintelor naturale in Mol- unui muzeu national al Transilvaniei, la Cluj]. G. TRANS.,
dova de la 1 iulie 1833 pinä la 1 dechemvrie 1843"]. AL- IV (1841), p. 53, col. 11-54.
Se vorbeste de propunerea ficuti de Iosif ;i Samuil KemEny ;i de
BINA ROM., XVI (1844), P. 244. donatiile de cIrti i colectii de minerale ficute de aceltia i de Lu-
Se precizeazI cI acest extras s-a publicat drept supliment extraor- dovic Gyulai.
dinar la nr. 58 al Albinei Romineiti. in exemplarul de la B.A.11.. nu
se aill anexat acest supliment. 2182 069 (439.2)
2171 06 (498.3) [Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la infiin-
istoric-naturala in Printipatul Mol-
tarea unui muzeu national maghiar]. G. TRANS., V (1842),
Sotietatea medic i
p. 101 : Transilvania.
dovii. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 140.
Dicta aprobi acest proiect. Se comunici importantele donatii In
Anuntl .ci coati corespondentia din Fluntrul terei trebue si se
cIrti, manuscrise, colectii numismatice ;i de minerale etc. primite
adresuiascI cItrl secretariatul intii (d-lui aga doctor Cuciurean), iar pentru acest muzeu.
corespondentia de prin terile streine, att.h secretariatul doile (d-lui
doctorul Emanoil Frenkel)". 2183 069 (439.2)
2172 06 (498.3) [$tiri despre ultimele donatii facute Muzeului Transilvan].
G. TRANS., V (1842), p. 138.
[Societatea medico-istorio-naturali anuntI ca' a hotarit de Guvernatorul Transilvaniei [Iosif Teleki] doneazi biblioteca lui cu
a inchirie oclaile din rindul al doile ale caselor unde au fast rarititi", toate publicaciile SotietItii erudite unguresti" ;i 5000 fio-
Visteria"]. BULETIN F. 0., XII (1844), p. 176 : Instiintare. rini, iar doctorul Lisai [D. Leszai] de la Oristie 1000 monede vechi.
Doritorii se vor adresa doctorului C. Virnav.
2184 069 (439.2)
2173 06 (498.3)
[Se vesteste c s-a primit o nou'l donatie importantà pen-
[$tiri de la Societatea medico-istorico-naturall din Mol- tru Muzeul national maghiar din Transilvania]. G. TRANS.,
dova]. G. TRANS., VII (1844), p. 159 : Moldavia. VI (1843), p. 17 : Transilvania.
Comitetul nou ales : presedinte, Alexandru Ghica ; prim secretar, Donatia a fost ficuti de episcopul rom. cat. Nicolae Kovics.
dr. Cuciuran ; secretar al doilea, Emanuil Frenkel.
2185 069 (439.2)
2174 06 (498.3)
Dietal. Contrapa'rerea deputatilor s5se1tl data impotriva
[Societatea de medicinl si de istorie naturall din Iasi isi hotlririi dietale pentru ridicarea muzeului, a teatrului si a
serbeaz1 a 12-a aniversare]. ALBINA ROM., XVII (1845), palatului Dietel. G. TRANS., VI (1843), p. 29-31 : Tran-
p. 89-91 : silvania, 33-34 : Transilvania.
Cu acme! ocazie, log. A. Ghica, preledintele societItii, a tinut o Deputatia central! a Dietei Transilvaniei, luind fn discutie ulti-
cuvintare, care se public! aci. mele propuneri flcute fn Diet!, ca Muzeului National a i se adauge
un palat al Dietei, o politehnia, un institut economic, o academie
2175 06 (498.3) 51 un teatru national, a hotirft : se va clidi numai un muzeu, un
[Societatea media' i istorio-naturali din Iasi serbeazi a teatru ;i un palat al Dietei ; fondurile se vor aduna prin contributia
12-a aniversare]. G. TRANS., VIII (1845), p. 118, celor trci natiuni, pentru care se vor fntemeia accic institutii. Deputatii
col. 11-119. sasi protesteazi fmpotriva acestei hotiriri.
103
www.dacoromanica.ro
069 (498.1) MUZEE 059 (498.3)
2187 069 (498.1) mint'. Sediul va fi in casele agli Alex. Bali, undo se alli acum
[$tiri despre donatii facute Muzeului National ;i Biblio- alezat a ei Cabinet seau Muzeul", a cirui inaugurare va avea loc
tecii de la Sf. Sava]. MUZ. N., I (1836-1837), p. 96, 109, in 4 februarie.
col. I.
Obiecte de la medicii !phis, Meyer 8i Gusi si de la Z. C. Pop din 2196 069 (498.3)
Viena. C3rti de la Salta Rali, C. Briiloiu, St. Golescu. Deschiderea solenela a cabinetului de istoria naturala in
Esi. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), supl. nr. 21,
2188 069 (498.1) p. 1-3, CURIERUL ROM., V (1834), p. 341-342.
[Muzeul de antichitati din Colegiul Sf. Sava]. BULETIN Muzeul sau Cabinetul se compune din trei sectii : Mineralogie,
G. A., VIII (1839), p. 306 : Eforia ;coalelor Nationale ; Zoologie ;i Biblioteci.
ALBINA ROM., X (1839), p. 387.
Potrivit circularei acre judete a Departamentului din Lluntru, 2197 [Zota, dr. M.] 069 (498.3)
nimeni nu mai are voie a-si insusi obiecte antice, fiind obligat a le Cuvint. Rostit la deschiderea Cabinetului sotietatii Me-
inainta prin ocirmuirea locall la depozitoriul din Colegiul Sfintului dico-Istorh-Naturale din Iasi. Catra Alesul sau protector
Sava din Bucurelti", intentionindu-se a-I transforma in Muzeu National. Ec. S. D. de Kiselef Prezident Plenipotent. ALBINA ROM.,
VVI (1833-1834), foaie volantl brosata intre nr. 21 si
2189 069 (498.1) 22 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 342.
[Se anunta mezat pentru reparatii la incaperile Muzeului Expune scopurile societItii. Mentionea7l numele membrilor cores-
si ale Bibliotecii din curtea Sf. Sava"]. BULETIN G. A., pondenti din striiratate. Subliniaz3 rolul lui Kiselef In ,,clisvIlirea
XI (1842), p. 244 : Eforia $coalelor. meitesugurilor spre imbun3tItirea deosebitelor ramuri a industrii 1i
ale agriculturii".
2190 069 (498.1)
[Donatie de carti si instrumente de fizica, pentru Cole- 2198 069 (498.3)
giul Sf. Sava]. VEST. R., VII (1843), supl. nr. 30, p. 1 : [Se aduce la cunostinta publicului orariul cind se poate
Bucuresd. vizita Cabinetul de istorie naturala]. ALBINA ROM., VII
TinIrul loan Al. Filipescu, fost ease ani student la rails, a donat (1835), p. 123 : 41.
Colegiului colectia sa de instrumente de fizici, piese de mineralogie Unul din membrii societItii va da explicatiile cuvenite.
gcologie, precum si 67 cirti de fizicl 1i chimie. Se publicg aci seri-
soarea donatorului cltre Eforia $coalelor i rlspunsul acesteia.
2199 069 (498.3)
2191 069 (493.1) [Societatea istorio-naturala din Moldova anunta ca a pri-
mit pentru cabinetul ei, in schimb, mai multe animale si
Necrolog. VEST. R., IX (1845), p. 237-238. pasari rare]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 39.
Referitor la Stavrache Alexandru Niculescu, care studia la Paris
Au lost trimise din Francfurt, München i Maienta.
agricultura 11 chimia aplicat3. Se reproduce un necrolog apirut intr-un
ziar francez. El a Ilsat colegiului Sf. Sava din Bucuresti o colectie de
obiecte mineralogice si un numir de at-0 ltiintifice. 2200 069 (498.3)
A
[Cabinetul Istoriei Naturale s-a asezat in casele Institutului,
2192 069 (498.1) in preajma Academiei]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 121.
[linbogatirea colectiilor din Colegiul Sf. Sava]. ALBINA
ROM., IX (1845), p. 270. 2201 069 (498.3)
Tinirul Stavrache Alexandru Niculescu, care se ocupa la Paris cu [Se anunta cä hatm. A. Asian, administratorul tinutului
studiul agriculturii si chimiei aplicate 1i a atras luarea aminte a Aca- Bacau, a trimis Cabinetului de istorie naturala din Iasi un
demiei de stiinte, fiind rlpit de o moarte timpurie, a lisat Colegiului minz cu opt picioare]. ALBINA ROM., IX (1838),
Sf. Sava din Bucurelti o colectie de obiecte mineralogice, un studiu, p. 106 : Esii.
un numlr mare de cat-0 Itiintifice 1i o sum3 de instrumente pentru
fizici 1i chimie. 2202 069 (498.3)
[Darurile primite de Societatea istorio-naturall din Iasi].
2193 . 069 (498.1) ALBINA ROM., X (1839), p. 21.
[Scrisoare prin care dr. von Meyer doneaza pentru Mu- Printre obiectele primite sine : griul funeral ce s-a gIsit In
zeul Colegiului Sf. Sava portretul lui Mihai Viteazul gäsit morminturile romane din Tara Romineasci" fi artile despre p3s1ri
la Brasov]. BUKURESTER DT. Z., I (1845), p. 353 : ale lui Neumann, diruite de general-inspectorul militii T. Ball.
Walachei.
2203 069 (498.3)
2194 069 (498.1)
[Bell, secretarul Societatii de istorie naturall din Iasi, a
[Eforia scoalelor anunta ca are de vinzare o suma de adus din strainatate un cameleon african viu, pentru Cabi-
cherestea mare de brad"]. VEST. R., XII (1848), p. 316 : netul societatii]. ALBINA ROM., X (1839), p. 343.
Eforia $coalelor.
A fost cumplratl pentru cl3dirile ce urmau sI se facl pentru 2204 069 (498.3)
Muzeul National si Biblioteci si neavind acum mijloacele necesare
pentru a pune In lucrare acele clidiri, i ca 53 nu putrezeascl che- [Instiintare despre noile obiecte de muzeu, primite de
resteaua, o vinde. Societatea istorico-naturala a Moldovei]. DACIA LIT., I
(1840), p. 306.
2195 069 (498.3)
2205 069 (498.3)
Societatea Medicind si Istorid Naturale. BULETIN F.O.,
II (1834), p. 136 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), Cabinetul istorico-natural din Esi. ALBINA ROM., XI
nr. 15, p. 63-64 ; CURIERUL ROM., V (1834), p. 317 : Ias. (1840), p. 375-376.
Doctorii Zota si Cihac, Impreunl cu alti doctod, au tritemeiat la Se anunti cI acest cabinet s-a imbogith cu diferite plslri i ani-
Iasi societatea de mai sus, cu scopul de cipetenie de ,a urma de male, cu o colectie de monede antice 1i moderne, diruite de
aproape Inaintirilor stiintei si a diteraturii, a intemeia starea s3n3- cam. Iordachi MIlinescu, precum si cu 10 ex. din Istoria pentru in-
titii si a si Indeletnici cu istoria naturall 1i iconomia acestui p1- ceputul Romlnilor In Dada, de Petru Maior, ed. a II-a.
104
www.dacoromanica.ro
069 (498.3) MUZEE PRESA POLIGRAFII 082.1
105
www.dacoromanica.ro
092.1 POLIGRAFII - MANUSCRISE. CART! RARE 096.1
www.dacoromanica.ro
1 FILOZOFIE
1(0) GENERALITATI. ISTORIA FILOZOFIEI
11 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA
13+15 PSIHOLOGIE
16 LOGICA
17 MORALA. ETICA
www.dacoromanica.ro
1 FILOZOFIE
1(0) Generalitäti. Istoria filozofiei
11 Probleme generale. Metafizica
13+ 15 Psibologie
16 Logidi
17 Morala. Etica
2247 1(04)
Pitagora. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 1-5.
Viata fi opera lui Pitagora.
Reflessionea. UNIV., IV (1848), p. 14-15.
Scurti expuncre asupra inccputurilor filozofiei antice. 2257 Bordas-Demoulin 1 (38)
Platon. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 125-140.
2248 1(37) Citeva date biograficc. Analiza operei 11 a doctrinei sale.
Cicerone. UNIV., IV (1848), P. 81-85.
Viata lui Marcus Tullius Cicero. Opera lui e prezentati pe scurt, 2258 1(38)
In 3 capitole Despre Dzeitate. Despra Divinatione. Filosofia Practici. Platone. UNIV., IV (1848), p. 19-20, 28-30.
Scurti biografie. Opera lui Platon e prezentati rezumativ in ur-
2249 mitoarele capitole : I Dialectica. II Fisica. III a) Etica ; b) Nomica
1(37)
1i Politica.
Visul Implratului Marcus Aurelius cei zic filosof. AL-
BINA ROM., X (1839), p. 21-22 ; C. DE AVIS, II
(1838-1839), p. 351 ; MERCUR, I (1839-1840), p. 178- 2259 [Matter, Jacques] 1 (38)
179 ; UNIV., III (1847), p. 103-104. Socrate. CURIER DE A. S., Period. VI (1847), p. 69-82.
Dupt Thomas : Lauda lui Marc Aurelius. Despre viata i invititura lui.
109
www.dacoromanica.ro
I OS) FILOZOFIE PSIHOLOGIE 135
2278 134
11 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA Magnetismul animal, galvanismul. UNIV., II (1846),
p. 30-31.
Artkol. Sint citaçi Mesmer ;i Volta.
2268 11
Pentru Materialis m. CURIERUL ROM., IV (1832), 2279 134
p. 294-296 : Literatu ra. Oglind magneticI. UNIV., III (1847), p. 154-155 :
Se dezbate problems cauzei prime a universului ;i a vietii ome- Literatura...
ne;ti, opunindu-se cele doui conceptii : materialist's' i spiritualisti, Despre experientele ficute in prezenta lui Al. Dumas, A. Esquiros
pledindu-se pentru cea dc-a doua.
$i a altora, de acre baronul Dupotet, cu un instrument inventat de
el, carc provoca fenomene de lctargie, clarviziune etc.
2269 Barit, G. 111.83
AdevIrul. FOAIE PT. MINTE, I (1838), p. 145-150, 2280 134
153-157. Lucrarea Imaginatief asupra omultd. CURIERUL ROM.,
Subtitlu : Scris pentru cei ne-impetriti ;i iubitori a cugeta i a V (1834), p. 287-288 : Varietäti.
judeca,iar nu pentru cei invechiti in apucIturile sale". La sem- Se relateaza o experienti ficuti asupra unui condamnat la moarte,
niturl : Extract de G. Barit". care a murit prin autosugestie. Locul experientei nu se precizeazi.
110
www.dacoromanica.ro
116,1 PS1HOLOGIE 13
111
www.dacoromanica.ro
15 PSIHOLOG1E - LOGICA - MORALA 17
112
www.dacoromanica.ro
I? MORALA. TEORII MORALE 174.011.1
S-3172
113
www.dacoromanica.ro
171.91 TEOR11 MORALE. MORALA SOCIALA 171.1
114
www.dacoromanica.ro
172.2 MORALA SOCIALA. MORALA FAMILIALA 173.3
115
www.dacoromanica.ro
133.3 MORALA FAMILIALA. MORALA PROFESIONALA. RELATII SOCIALE Ifr,
2395 173.5 Traducere din Almanahul Bunului om Richard. Despre buna in-
Scrisoarea unlit barbat atm nevasta sa. VESTITORUL trebuin;are a timpului, prin munci neconteniti i despre inavutirea
B., I (1839), p. 95-97. prin eLonomie i cumpatare.
Autorul anonim condamni grepala parintilor care nu dau atentie
educarii cop:dor lor mici, din pricini cS mamele sint prea ocupate cu 2407 [Franklin, B.] 174.4
viap mondena. Blandul batrin Rihard seau mijlocul de a se inavuti.
INVET. POP., I (1848), p. 43-44, 45-48, 49-51.
2396 111.[aton], Gr. 173.5 Invi;Sturi traduse de M.
Datoriile unul parinte de familie. ICOANA LUMEI, II
(1846), p. 138-139. 2408 174.4
Indrumiri morale.
Regule de aur. INVET. POP., I (1848), p. 15-16,
19-20.
Mora la profesionala i distractiva Se comunicS si se comcntcazi 8 recomanda$ii, socotite ca de cape-
tenie, pentru a reu;i in via$I : despre intrebuintarea timpului, orga-
2397 174 nizarea chcltuielilor ;i a cistigurilor etc.
$tiinvele. VESTITORUL B., I (1839), P. 63-65, 67-68.
Articolul cu privire la ltiintele pe care un tidal- este dator a le 2409 Pl. [aton], Gr. 174.6
inviva potrivit cu chernarca sa ;i cu profesia ce ti-a ales-o".
Legiuire in contra jocului de cartl. ALBINA ROM., XIX
(1847), p. 242 ; UNIV., III (1847), p. 129-130 : Con-
2398 174 tinentele...
Alegerea felului de viaci si a staril. VESTITORUL B., Comenteazi o lege pentru interzicerea jocului de caryi in public,
II (1840), p. 17-20, 21-23. votati in Statele Unite din America. ConsiderS o asemenca lege ca
Problem barbatilor nemultumiti cu profesiunea ce si-au ales, folositoare ;i necesarl. In Universul, semneail G. P.
precum ;i a femeilor casitorite impotriva sentimentului kr. Gauze le
remediile acestei situa$ii.
2410 174.6
2399 N. N. 174 [Corespondenta din Sibiu, datata 1 decembrie, despre
Pricina ce sileste pe un tirar casnic a sal trage din slujba. ravagiile facute de jocul de car%i]. G. TRANS., IX (1846),
$i a sa face plugar spre mal bunk norocire. FOAIE PT. p. 381-382.
MINTE, V (1842), p. 106-110.
Scrisoarea este trimisi redactiei de pitarul H. Ioanidis, cu un bilet 2411 f 174.6
de recomandare, publicat in p. 105-106. Jocul de cartt in Moldova. FOAIE PT. MINTE, VII
(1844), p. 265-266.
2400 Franklin, [B.] 174.4 Critici la adresa societavi contemporane, in legSturi cu jocul
Mestesugul a fi cinevas norocit, sau stiinta bunuluI Ri- de carçi.
hard. MUZ. N., I (1836-1837), nr. 20, p. 78-79 [gresit :
68-69] ; INV. S., II (1844-1845), p. 48. 2412 175
2401 174.4 Viava soviala. VESTITORUL B., II (1840), p. 25-27,
Mijloace de a te imbogati. MOZAICUL, I (1838-1839), 29-32.
p. 15-16, 27-29, 72-75. Se sus;ine cS omul e nascut pentru viata in societate $i cS cre;ti-
Proverbe iistorioare, in legatura cu virtutile de cumpitare, hir- nismul o incurajeazi. ramilia e cea mai simpli forma de via$5 sociall.
nicie etc., care se cer pentru a putea aduna avere. Dar omul are nevoie i de altfel de petrecere. El trebuie insi si-si
abeagS o societate morali pentru orele sale de petrecere.
2402 Franklin, B. 174.4
Povawirea lul ... clue un tinar neguvitor. VESTITO-
RUL B., II (1840), p. 39. Morald i relatii sociale particulare
Sfaturi morale cu privire la negot.
2413 [Eliade, I.] 177
2403 Franklin, B. 174.4 Religiositate shi junetze. CURIER DE A. S., Period. I
Extrait des ceuvres de
[Extract din operele lui ...].
... (1836-1838), p. 132-142.
SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.iun., p. 33-47. Autorul e mentionat in tabla de materii a periodului. Sfaturi clue
Din Le bonhomme Richard. Text francez i roman. Traducerea in tineril ce intri in viga sociall : crede cS sprijinul $i caliuza lor tre-
limba romans este facuti de E. A. [Ermiona Asachi 1]. buie si fie religia.
1 16
www.dacoromanica.ro
177 RELATII SOCIALE 177.6
117
www.dacoromanica.ro
177 RELATII SOCIALE. TEMPERANTA 178.2
118
www.dacoromanica.ro
178.2 TEMPERANTA. CHESTIUNI MORALE DIVERSE 179.7
119
www.dacoromanica.ro
179.7 CHESTIUNI MORALE DIVERSE 179.9
www.dacoromanica.ro
2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 TEOLOGIE NATURALA. FILOZOFIE RELIGIOASA
22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA
23 TEOLOGIE DOGMATICA
24 TEOLOGIE MORALA. TEOLOGIE PRACTICA
25 TEOLOGIE PASTORALA
26 BISERICA CRESTINA
27 ISTORIA GENERALA A BISERICII CRESTINE. MONAHISM
28 BISERICI CRESTINE DIVERSE
29 ALTE RELIGII. MITOLOGII
121
www.dacoromanica.ro
2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 Teologie naturala. Filozofie religioasa
22 Biblia. Teologie biblicä
23 Teologie dogmatica
24 Teologie morald. Teologie practica
25 Teologie pastorala
26 Biserica cregina
27 Istoria generala a bisericii crestine. Monahism
28 Biserici creitine diverse
29 Alte religii. Mitologii
2504 I. C. 21
Despre religie. BUCOV., I (1848), p. I. 22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA
Autorul sustine a religia ar trebui si se prefaci, din .,egoistica
formi a indtvidului, in religia societitii".
2512 . .
22.03
2505 21 ObservatiI curioase asupra Bibliei. ALBINA ROM., XII
(1841), nr. 47, p. 195.
Dialectica re1igioas5. Cugetirl asupra arta hristiane. DU-
NAREA, II (1848), p. 65, 69, 73-74, um 22, p. 61-63. Se grata' cite litere, cuvinte, stihuri, capitole i cIrti cuprinda
Autorul face incercarea de a introduce notiunile de progres" si
Biblia ; apoi de cite ori se afIS conjunctia si i cuvintele : domnul,
cuviosul etc.
,,clialectici" in domeniul filozofiei religioase. In acest sem, de-
monstreazi c premisa absolutei perfectiuni a universului de la creatie
este eronati omul contribuie in mod statornic la infrumusetarea si 2513 22.05 = 91.81 (048)
perfectionarea naturii. Cind face abstractie de naturS, omul greseste [Traducerea Bibliei" in limba bulgarl, la Bucuresti].
pi trebuie sl se reintoarci la ea. Aici, autorul vede un proces dialec- CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 40 : Instiintare.
tic. In parte& ultimi a articolului, consideratii asupra artei crestine. Avind stire cS aceastl traducere existi in manuscris, Societatea
biblici britanici se intereseazi de ea prin Curierul Romanesc.
2506 Bona, cardinal 21
Religia. EHO ECL., I (1850), p. 4. 5214 $atobrian [Chateaubriand] 22.06
Definitie a religiei si a omului religios. Sfinta ScripturI coprinde 3 stilurI osäbite. VESTITORUL
B., II (1840), p. 154-155, 159-160, 162-164.
2507 Munteanu, G. 21 Stilul istoric, poezia sfinti, stilul evanghelic. Analiza lor.
Discurs. Zis cu prilejul teremonil impärtirel premiilor...
la Seminarul Sf. EpiscopiI Rimnicu. FOAIE PT. MINTE, 2515 22.06
IX (1846), p. 241-245, 249-251. Osanna. VESTITORUL B., II (1840), p. 184.
Defineite esenta religiei i arati cauzele care pot indemna oamenii LImuriri asupra cuvintului biblic osana I" Din Dicsioner
la desconsiderarea ei. Teologic.
123
www.dacoromanica.ro
22.081 TEOLOGIE BIBLICA TEOLOGIE DOGMATICA 232.962
2517 22.081
Raportul sotietatil biblice din Englitera. G. TRANS., X 23 TEOLOGIE DOGMATICA
(1847), p. 398, col. 11-399.
2528 23.01
2518 [Barit, G.] 22.081 (498)
Sotietate biblica. G. TRANS., V (1842), p. 171-172 : Doctrin'a crestineasca. ORG. LUM., I (1847), p. 293.
Scurtl definire.
Foita.
Deplinge faptul ci poporul roman se arati a fi unul din cele
mai putin active in ce privene citirea si rispindirea Bibliei. Con-
2529 23.012.3
damni scrierile antireligioase ale enciclopedittilor, mentionindu-i pe Adevarul. ALBINA ROM., X (1839), p. 96 ; VESTI-
Voltaire, Diderot, Volney, J. B. d'Argens fi Thomas Morgan. Se TORUL B., II (1840), nr. de proba, p. 2.
sprijinl pe opiniile lui Goethe ti Rottek despre Biblie. Dupi Massillon. 0 apologie a adevirului din punct de vedere
religios.
2519 22.081 (498)
[Societatea biblical engleza din Londra doneaza Aseza- 2530 231
mintului pentru invatatura tinerelor fete sarmane de sub Dumnedieu. ORG. LUM., I (1847), p. 239-240, 245-246.
protectia vornicesei Safta Stirbei un numar de exemplare Consideratii generale despre credinta ;I despre ateism.
din Noul Testament" in limba romana, editat de eal.
VEST. R., IV (1845), p. 67. 2531 231.52
Se publici scrisoarea directorului acestei societiti acre vornicul Dovezi din toate zilele ce ne di Dumnezeu pentru pronia
B. Stirbei, prin care 11 anunt3 a a insircinat pe Dimitrie Vasila s3 sa. VESTITORUL B., I (1839), p. 21-22.
pun3 la dispozitia sotiei sale exemplarele necesare, ca el dea cite un Autorul Incearci s3 dea un rispuns la intrebarea : de ce in timpu-
exemplar elevelor acestui alezimint. rile moderne nu se produc minuni.
124
www.dacoromanica.ro
132.44 TEOLOGIE bOGMATICA TEOLOG1E MOR.ALA 241.53
2548 Sturza, Alexandru 238 : 281.9 (044) Meditatii religioase. Rugiciuni. Lecturi religioase.
Citre redactorul Albind Romanestl. ALBINA ROM., VII Arti crqtinS. Teologie mistici. Practici religioasi
(1835), p. 102.
Al. Sturza indici pe scurt capitolele principale ale cirtii sale 2558 241
'Euscl8tov son t5p00815tou xptavtavo0 (Manualul crestinului ortodox). Icoana crestinului. ORG. LUM., I (1847), p. 119-120,
Arati ci a controlat traducerea ei in limba romineasci ;i a aflat 125-126.
multe eriticcsti ziceri", care ar putea fi pricinitoare dc riticire".
2559 241.2
2549 238 : 281.9 (048)
Un product din literatura latini. FOAIE PT. MINTE, Fragmente dein Diariulu unui Crestinu. ORG. LIJM., I
VII (1844), p. 63-64. (1847), p. 12.
Despre constiintà.
Notiti despre cartea Libri symbolici ecclesiae orientalis, corpus
alcituit de Jul. Kimmel, Iena, 1843.
2560 241.4
2550 238 : 281.9 (048) Descrierea pecatulus in mai multe tipurl. INVET. POP.,
I (1848), p. 63-64.
Introducerile, saü intãririle patriarhale la catehisisul mi-
tropolitulul Petru Movill. FOAIE PT. MINTE, VI (1843), 2561 241.441
p. 124-127.
Argumente impotriva mindriei. VESTITORUL B., II
Trad. din ruseste, dupi ed. a X-a (Moscova, 1839), de Iordache
Milinescu.
(1840), p. 125.
Trad. N. Desliu.
2551 Klmn [M. KogIlniceanu] 238 : 281.9 (048)
2562 Ma[s]sil[l]on 241.443
Catihis seu inviteturi de cipitenie ale bisericei reseritene
de singelul Neofit Scriban, Iassi, in tipografia S. Mitropolii, Vorbirea de rIu. VESTITORUL B., II (1840), p. 204.
1838. ALAUTA ROM., 1838, nr. 3, p. 31-32, nr. 4, SchitS satirici cu accent moralizator.
p. 45-48.
Dare de seam8 despre cartea lui N Scriban. Kogilniceanu isi 2563 M.[My], I. I. 241.52
expune i pirerile asupra ortografiei romine. Notitia bibliografica. ORG. LUM., I (1847), p. 155-156.
Reproduce citcva pasaje din cartes lui N. Velia Tincu : Cele siepte
2552 E. L. 238 : 281.95 (048) virtuti seu fapte bune de capetenie... cu un scurt comentariu critic.
Catihismii al Omultn crestin, moral si social de D. F.
Aron. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 15, p. 1-4, nr. 16, 2564 241.53
p. 1-4 [foileton]. Dein Diariulu unui Crestinu. ORG. LUM., I (1847),
Recenzie. Subliniaza caracterul de exegezi al cirtii ;i meritele p. 8, 20.
autorului. Face rezumatul volumului. Despre curitie ;i blindete. Despre omul intelept.
125
www.dacoromanica.ro
241.618 TEOLOGIE MORALA 242
126
www.dacoromanica.ro
TEOLOGIE MORALA 248.143
RugaciunI scolare. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 319. 2607 Teotoche 248.143
In versuri. Pentru rugaciune. VESTITORUL B., II (1840), p. 183-184.
Fragment din Cuvint pentru rugiciune.
2597 Zaharescu, Teodor 243
Simbolul, sobornicestel noastre credinve. FOAIE PT. 2608 248.143
MINTE, IV (1841), p. 289-291.
Crezul in versuri. - Vezi nota din p. 304 a revistei.
Puterea rugilor. ALBINA ROM., XII (1841), p. 115-116 ;
XIX (1847), p. 133-135.
2598 243 2609 248.143
Rugaciunea de toleramie. FOAIE PT. MINTE, V (1842), Puterea rugilor. C. DE AVIS, V (1841), p. 159-160
p. 49. Consideratii cu privire Ia practica ruglciunii si efectele ei.
Subtitlu : Din cartea de rugiciune a Impiratului Iosif II. In not:i :
rugiciune pentru ca SO te faci suferitoriu 8i iubitoriu de alti oameni,
aibi aceia ori ce lege a credintei vor avea".
pondentul de Hamburg, 1787, nr. 49.
-
Traduccre din Cores- 2610 [Genilie, 1.1
Puterea rugilor. UNIV., III (1847), p. 70-72.
248.143
2611 248.143
Lecturi religioase Rugaciunea. INVET. POP., I (1848), p. 18-19.
Vezi si : 8 Literatura Se aratl ci ruglciunea aduce o ulurare sufleteasci.
2599 244
2612 Chrysostom, [loan] 248.145
Despre datoriile tinerilor. VESTITORUL B., I (1839), Primejdiile bogatil. VESTITORUL B., II (1840),
p. 157-158, 161-162, 163-165, 171-174, 175-176. p. 117-118.
Autorul descrie moralizator primejdiile tineretii. Face elogiul cu-
cerniciei tinerilor : trebuinta de a nu se increde prea mutt in sine,
Trad. Nicu Delliu.
bogitia.
- Virtutea trebuie pretuiti mai mule deck
de a se depirta de adunIrile rele ; datoriile citre parinti. Pedeapsa
celor ce nu implinesc aceste datorii.
2613 Teotoche 248.145
2600 244 Pentru ascultare. VESTITORUL B., II (1840), p. 155-156.
Ce trebue sã fac ca sa ma mintuesc. VESTITORUL B.,
II (1840), p. 186-188, 189-192 [gresit : 188], 194-196, 2614 248.145
198-199. Dragostea in vremea ernil. VESTITORUL B., I (1839),
Subtitlu : Dialog al Episcopului Evsebie si birtalului Gheorghie. p. 1-4.
Autorul anonim indeamni cititorii care triiesc in bellug si aline
2601 244 prin milostenie suferintele provocate de iarni, la populatia siraci.
Ai trebuinta d'un prieten ? CURIER DE A. S., Period. IV
(1842-1844), p. 90-93. 2615 Burdalu [Bourdaloue] 248.145
Trad. de loan Zottu II, dev al Colegiului Sf. Sava. Fragment Uitarea si paräsirea saracilor. VESTITORUL B., II (1840),
dintr-o carte de istorii si povituiri morale, pe care acesta a alcituit-o p. 182-183.
din traduceri ;i pcntru care cauti prenumeranti [cf. notita de la fine]. Biciuielte indiferenta fail de suferintele siracilor.
127
www.dacoromanica.ro
249.153 TrOLOGIE MORAT A SI PASTORALA BISERICA CRESTINA. MONAHISM 271 (408.1)
25 TEOLOGIE PASTORALA
Predici. Indatoriri si lucrari pastorale 26 BISERICA CRESTINA
Cult. Liturgica
2618 251
Pentru predicatori (Ierochirix1). VESTITORUL B.. II 2630 264-012
(1840), p. 2-4. Tipic pentru citirea evanghelii si apostoluluI in lunile...
Consideratii cicspre rolul li insulirile unui predicator religios. INV. S., II (1844-1845), p. 52, 56, 64.
2619 Massil[I]on 252
Cuvint la sarbatoarea intimpinaril DomnuluT Nostru. 27 ISTORIA GENERALA A BISERICII CRE$TINE.
Asupra celor marl. CURIERUL ROM., IX (1838), supl. MONAHISM
nr. 9, p. 1-5.
Trad. de protopopul loan.
2631 27
2620 Miniat, Ilie 252 Influenta cristianismulul asupra civilizatiL C. DE AVIS,
Cuvint la adoa Duminica din post. CURIERUL ROM., VI (1842), p. 372.
X (1839), nr. 23, p. 85 bis 92 bis. Se afirmi ci, in vcchime, robia apisa greu asupra omcnirii ti ci
Traducere de Eliade. creltinismul i-a adus o uturare.
128
www.dacoromanica.ro
271 (498.1) EISERICA CRESTINA. MONAHISM - 131SERICI ORTODOXE 281.1
9-3172 129
www.dacoromanica.ro
2.81.9 BISERICI ORTODOXE - BISERICA ORTODOXA ROMANA 281.95 (436)
2664 281.9
[Se anunta ca sinodul episcopilor rasariteni
din Austria se va tine la Viena, nu la Carlowitz]. ZIM-
- ortodocsi -
[Se anunta ca arhiepiscopul Grigorie Irinopoleos a sosit BRUL, I (1850), p. 111.
la Iasi, venind din Rusia]. ALBINA ROM., XV (1843).
P. 129 : Ia01. 2675 281.9
Un proiect al synodului episcopesc de la Strigon"
2665 281.9 BUCOV., III (1850), p. 191-192.
[Se anuntl c arhiepiscopul si mitropolitul Grigorie Iri-
nopoleos a parisit Ia§ii, spre a se intoarce in Rusia]. AL- Articol tradus din Gazeta slavI meaa-zioall. - Se combat tendin-
tele i planurile bisericii catolke de a atrage popoarele slave ortodoxe
BINA ROM., XV (1843), p. 273 : ; CURIERUL ROM..
XV (1843), p. 238 : lash. la unirea cu Roma. Conform cu aceste planuri, in sinodul catolic
adunat la 25 august la Strigon, in Ungaria, se luase hoarirea de a
2666 281.9 se intreprinde actiuni pentru atragerea slavilor ortodocli din Ungaria.
[Articol despre conflictul dintre sinodul grec si patriarhul
din Constantinopol]. G. TRANS., IV (1841), p. 29-30 :
Alte Tad.
Se analizeazi situatia creaa prin incercarea bisericii grecesti de a 281.95 BISERICA ORTODOXA ROMANA
deveni independena, impotriva vointei patriarhului din Constantinopol.
(Clasare pe provincii si localitati)
2667 281.9
[Instiintarea sinodului Greciei cu privire la caterisirea 281.95 (498) : 281.9 Relatii cu bisericile ortodoxe
ieromonahului si dascalului Kairis]. BULETIN F. 0., X
p. 29-31 : Marele Post. secretariii de Stat ; G.
(1842), din Orient. Mänästirile inchinate
TRANS., V (1842), p. 46-47 : Sfintitul Sinod a Inparatiet 281.95.02 Biserica ronnind unitä (greco-catolica)
GreceiL
Traducerea documentului prin care sinodul grecesc condamnl in- Pentru organizarea fi administrarea bisericeasa ;i pentru averile
atitura religioasi a kromonahului ;i dasalului Kairis, din insula bisericesti, vezi : 348 Drept bisericesc.
Andros.
2669 281.9
Despre starea biseri.cii sirbestl. ALBINA ROM., II (1830), Nunarul romlnilor ortodocli : 818 076.
p. 132.
R.elatiile bisericti sirbesti cu patriarhia din Constantinopol. 2677 281.95 (436)
2670 281.9
[Date statistice despre cele opt episcopii ortodoxe din Un-
garia]. G. TRANS., II (1839), p. 205 : Ungaria.
[Se anunta ca imparatul Ferdinand al Austriei a intarit
alegerea episcopului de Bacica, $tefan Stancovici, ca arhi- Intre acestea, se aflau episcopiile de Arad, Timisoara, VirleS
episcop de Carlowitz]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 77 : Carlowitz. Se indicI numIrul total de biserici, tranIstiri, parohii etc.
Austria. Numirul credinciolilor romlni : 960 024.
130
www.dacoromanica.ro
281.95 (436) BISERICA ORTODOXA ROMANA : BUCOVINA - TRAT,SILVANIA 281.95 (439.2)
131
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) DISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
2697 Czitz, Petru 281.95 (439.2) Redactorul rornIn comentead : Spre minglierea noastd se spune,
Spice istorice. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 13 [gresit : cum cI intre ceilalti s-au aflat un preot cu fnvitituri vrednice de
14], 18, 23-24. vcacul slu i de chemarea sa", care a refuzat propoveduirea accii
himerice scorniri".
Partea I a studiului tratead despre rIspindirea creltinismului in
Dacia, inainte i dupi cucerirea ei de acre romani. In partea a II-a,
incearci demonstrarea tezei cI a existat la Oradea un episcopat pentru 2705 Szentivini Mihály 281.95 (439.2)
rorninii din Bihor si imprejurimi intemeiat de Sf. Stefan I, regele Unio. G. TRANS., IV (1841), p. 162.
Ungariei. Episcopatul acesta era de rit oriental si mai exists in 1205, Traducerea unei pirti din articolul Unio, de Szentivini Mihily,
pierind sub Bela al IV-lea, in timpul invaziei titarilor. apirut in nr. 9 al foii maghiare Nemzeti Tersalkodeo. Szentiveni cere
ca, prin Dieta care urrnead sI se intruneasd, sl se amelioreze situatia
2698 281.95 (439.2) bisericii ortodoxe romlne din Transilvania. Propune sI fie declarad
Hrisov a lul Antonie, Patriarhul Tarigradulul. 1389. AR- odmisi", nu numai ,.toleratl", ca pini acum.
HIVA ROM., I (1840-1841), p. 13-16.
Hrisovul, scris in limba gread, este dat fratilor Bahia si Dragol, 2706 [Barit, G.] 281.95 (439.2)
voievozi ai Maramuresului. Prin el, li se anund cI patriarhia a prirnit [Notita dc precizari in legatura cu articolul Unio", de
1nchinarea mInIstirii Sf. Mihail din Maramures si a numit exarh pe Szentivini Mih41y]. G. TRANS., IV (1841), P. 162-163.
ieromonahul Pahomie. Aplaudi initiativa ;I ,.gencrozitatea publicitiIor maghiari. Tine
SI prccizeze cI temerile acestor publicisti, legate de simpatia rondnilor
2699 281.95 (439.2) pentru Rusia, nu sint indreptitite.
Un decret arhieresc. Din arhivul une biserid, tradus din
latineste pe rorninie. FOAIE PT. MINTE, X (1847), 2707 281.95 (439.2)
p. 209-210. [Chestiuni bisericesti discutate in adunarea de comitat
De la episcopatul romano-catolic al Transilvaniei. Se recomandl a Crasaului", la Lugoj, in 11 martie]. G. TRANS., V (1842),
ca si nu se forteze nici prin amenindri, nici prin fIgIcluieli p. 75 : Ungaria.
conitiinta credinciosilor de nit grec, pentru a trece la biserica ca-
S-a hodrit introducerea calendarului gregorian in biserica ortodoxI.
tolicI. 1763.
S-a cerut fixarea urgentI a datei intrunirii adunirii nationale pentru
alegerea mitropolitului de Carlowitz ;i discutarea problemei calen-
2700 281.95 (439.2) darului.
Rugamintea episcopului grecesc neunit. FOAIE PT.
MINTE, III (1840), p. 345-349, 353-359. 2708 281.95 (439.2)
Memoriul episcopului ortodox Vasile Moga, citit in sesia CV din
29 ianuarie 1837 a Dietei Transilvaniei. Opal*. starea bisericii [Dezbateri in Dieta Transilvaniei, cu privire la dreptu-
romlnelti neunite. Tradus din latinI de G. Barit, dupI originalul din rile religioase"]. G. TRANS., V (1842), p. 95 : Tran-
hominy könyv, seria CV, nr. 77. silvania.
Dicta e de pirere cI drepturile asigurate ,,atit prin Diploma
2701 281.95 (439.2) LeopoldinI cit ;i prin alte legi' sint suficiente. Aprobi totusi ca
plingerile primite in 1837 ,de la reformatii calvini, protestantii
[Se a:In*: ci a aparut Bemerkungen iiber die vom augustani ;i de la rominii neuniti" si fie cercetate din nou in comisii.
siebenbiirgischen griechisch-nichtunirten Bischof Herrn Ba-
silius Moga im Jahre 1837 den zu Hermannstadt versam-
melten Landesstanden unterlegte Bittschrift", de J. Tr.]. 2709 281.95 (439.2)
G. TRANS., VII (1844), p. 160. [Notita prin care se dezminte afirmatia ca preotii ro-
Autorul este Iosef Trausch. m.ni 2i ruteni din Maramures ar fi toti maghiari]. G.
TRANS., V (1842), p. 98 col. II.
2702 281.95 (439.2) AceastI afirtnatie fusese ficutI intr-o corespondentI semnatI Szölösi,
[$tiri despre vizita la Brasov a lui Neofit, episcopul de apirutI in Vestitorul Transilvan [Erdelyi Hirad6] din Cluj.
Rimnic]. G. TRANS., I (1838), p. 29-30 : Transilvania ;
ROM., I (1838), p. 801-802 : Transilvania. 2710 281.95 (439.2)
In 15 august, ziva hramului capelei romlnelti din Cetate, a flcut [Stiri despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei cu pri-
slujba religioad. A asistat §i C. Estiotu, protomedicul Tirii Rond- vire la memoriul episcopului ortodox Vasilie Moga]. G.
ne;ti. In aceeali zi, a participat la masa care i s-a dat din partea TRANS., V (1842), p. 114, col. 1 : Stir! maI proaspete,
Obstii negudtorilor si a cetItenilor rornIni" din Brasov. Se rezurnI 117 : Transilvania.
cuvintarea rostid de Neofit acolo. In 18 august, a slujit la biserica Dieta hodrIste aS cead impiratului ca ;i ortodoclii sI se bucure
Sf Nicolae din Schei. Ulterior a ficut slujbl la biserica de pe Tocile de acele drepturi pe care le au poporul ;i popii celorlalte biserici'.
si la capela greceasd din Brasov.
2711 281.95 (439.2)
2703 281.95 (439.2)
[Hotiririle Dietei Transilvaniei asupra memoriilor main-
[Un caz de actualizare a scrierii apocrife Legenda Do- tate de episcopul ortodox Vasilie Moga]. G. TRANS., V
minecii"]. G. TRANS., II (1839), p. 189 : Transilvania. (1842), p. 121 : Transilvania.
Sc rezuml o corespondend din comitatul Dobica, apirutI in foile Dupl. ce se infatisead cele 7 puncte ale memoriului din 18 iulie
maghiare Erdelyi Hirad6 ;i Erdelyi Hirlap, in care se relata a mai 1837, intregit prin rncrnorige din 6 ianuarie 8i 6 aprilie 1842, se
multi preoti ar fi vestit in biserici cI, in vara anterioari, ar fi cizut infItileazi dezbaterile in aceasti chestiune, provocate mai ales de
din cer ,.o ladi mare de ghiad", in care s-a aflat o scrisoare cu
opozitia deputatilor sasi, i hodrirea : intreg materialul s-a dat co-
caracter apocaliptic : prin ea noroadele se dojenesc, cum ci de vor misiei sisternatice" ca 01 se cerceteze mai de aproape".
mai trIi ;i de act nainte in plcatele sale" lumea va fi pustiitI de
niste pisin cu ciocul de fier. Redactia romlneascI protesteazi
impotriva clifuzlrii acestei istorioarc", deoarece strlinii neinformati 2712 281.95 (439.2)
ar putca trage concluzii nedrepte cu privire la cultura preotilor romini. [Articol cu privire la propunerea facuta in Dieta Tran-
silvaniei, ca romanii ortodocsi sa fie invitati de catre
2704 [Barit, G.] 281.95 (439.2) deputatia eclesiastico-literara." a Dietei, sa-si spuna. opinia
[Notitä despre o corespondenta din Tara Oltului, publi- cum ar dori ei insii a fi primiti cu religia in rindul celor-
cata in Siebenbiirger Wochenblatt", in care se relateaza lalte religii recunoscute si scutite de catre legi in patrie"].
un fapt asemanator celui semnalat in legatura cu unii G. TRANS., VI (1843), p. 25 : Transilvania.
preoti romani din comitatul Dobica]. G. TRANS., II (1839), Se obserd cI un asemenea rispuns nu il poate da decit soborul
p. 201 : Transilvania. cel mare' al bisericii ortodoxe romIne din Transilvania.
132
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
133
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
din despigubirea acordatl de guvernul austriac locuitorilor din satele 2751 281.95 (439.2)
mil:at-cid care s-au strimutat a fie folositi spre ajutorarea clerului Alegerea de episcopti neunit al rominilor in Ardeal. G.
ortodox. Spre acest scop, s-a depus suma de 30 000 11., ca din dobin-
zile ei a se dea ajutoare anuale preotilor merituo8i.
dataa : $ibot, 14 aug.
Corespondena XIX (1847), nr. 47, p. 185 bis -
TRANS., X (1847), p. 377-379 ; CURIERUL ROM.,
186 bis : Transilvania ;
ALBINA ROM., XIX (1847), nr. 98, p. 404-405 [gresit :
354-355].
2742 281.95 (439.2) Despre felul cum a decurs la Turda alegcrea celor trei clerici :
[$tiri i comentarii in chestiunea trecerilor de la alte con- Moga, Fulea i $aguna, dintre care impiratul urma si-I confirme
fesiuni la ortodoxie]. G. TRANS., X (1847), p. 6, col. II. pe unul ca episcop ortodox.
134
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
135
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
136
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
137
www.dacoromanica.ro
281.95 (419.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANIA 281.95 (439.2)
138
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVAN1A 231.95 (439.2)
2838 M. P. 281.95 (439.2) : 281.961 2849 A. Ce. sau V. 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondenta. din Lugoj, datata 24 fcbruarie, in care Frateasca dragoste a Sirbilor cu Românil in unele tinu-
elogiaza atitudinea fati de români a mitropolitului orto- turl pe unde laculesc impreuna. G. TRANS., IX (1846), p.
docsilor din Ungaria, Iosif Raiacici]. G. TRANS., VI (1843), 332 [gresit : 327], 336 ; CURIERUL ROM., XVIII (1846),
p. 65 : Ungaria. p. 351-352 [gresit : 325, neterminat].
Despre raporturile religioase dintre romini si sfrbi In Banat.
2839 281.95 (439.2) : 281.961
[Se publici stirea ca. Stefan Popovici, episcopul ortodox 2850 P. din Arad 281.95 (439.2) : 281.961
al Pacratului, a fost numit episcop al Versetului, iar arhi- [Corespondenta datata 10 iulie cu privire la rezolvarea
mandritul $tefan Kraguevici, episcop al Pacratului]. G. doleantei romanilor ortodocsi din Arad ca in catedrala dc
TRANS., VI (1843), p. 61 : Ungaria, 98 : Ungaria. acolo sa se slujeasca in romaneste]. G. TRANS., X (1847),
p. 229-230 : Ungaria.
2840 Raiacici, Iosif 281.95 (439.2) : 281.961 S-a rezolvat favorabil, deoarece sirbii ortodocli din localitate mai
Cuvinte... in obiectul religional in tabla magnatilor, zioa dispuneau de clout biserici.
4. si 6. Septemvrie 1843 rostite. FOAIE PT. MINTE, VII
(1844), p. 137-139, 145-149, 153-156. 2851 281.95 (439.2) : 281.961
Trad. din latineste de N. Velia. Raiacici expune doleantele bisericii [Se anunta ca, in bisericile ortodoxe din Lugoj, a inceput
grcco-neunitilor, cerind drepturi egale cu romano-catolicii si
sa se faci serviciul religios in limba români]. G. TRANS.,
evanghelicii. X (1847), p. 314 : Ungaria.
2341 281.95 (439.2) : 281.961 2852 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondenta In legatura cu locasul bisericii ortodoxe Epistola until Timisorean caul altul indepartat. FOAIE
din comuna Ecica, din Banat]. G. TRANS., VII (1844), PT. MINTE, XI (1848), P. 164.
p. 354-355 : Banat.
Se Infitileall rivalitatea dintre roma:1i si sirbi, in legitura cu Datatt : Timisoara, 9 mai 1848. Comenteaz3 agitatia din Serbia,
accst local.
In leg3tur3 cu congresul bisericesc ce urmeazi al se tinl la Timisoara.
Enumerl doleantele reprezentantilor romini.
2842 P... 281.95 (439.2) : 281.961
[Comentarii la un articol aparut in foaia Serbske 2853 t. t. 281.95 (439.2) : 281.961
Narodne a Novine" din Pesta cu privire la raporturile din- Raspuns [la Epistola umn Timisorean catra altul inde-
tre sirbii i românii ortodocli din Arad]. G. TRANS., VII partat"]. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), P. 164-165.
(1844), p. 368, 372, 376 si 380 : Din Arad. Cu ocazia congresului national-bisericesc, ce urmeazI sl se tinI la
In ccea ce priveste limba In care si se slujeasc3 In catedrala din Timiloara, Infitileazi atitudinea sirbilor fats de romini, aprobind
Arad. initiativa acestora din urmi, care au cerut ierarhie separ2t1, 1i sf3-
tuindu-i al aleaga birbati romani vrednici pentru congrcs, de al
2843 Popovici, I. 281.95 (439.2) : 281.961 clror caracter ;i pept roman nu au nici o Indoiali".
[Scrisoare din Arad in legatura cu articolul aparut in
foaia Serbske Nar. Novine" din Pesta, ca raspuns la arti- 2854 Dragos, loam 281.95 (439.2) : 281.961
colul publicat de Gazeta Transilvaniei" in 1844 cu privire [Precizare in legatura cu adunarea popularl convocata
la catedrala din Arad si raporturile religioase dintre romini de mitropolitul sirb la Neoplanta, pentru ziva de 13 mai].
si sirbi]. G. TRANS., VIII (1845), p. 135-136, 140 si ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 4 : Ungaria.
141-143 : Din Ungaria. Fiind invitati i rominii, ca ortodocli, I. D. dcclart cl romlnii
din Bihor nu vor participa, ,pentru ci cercusarile desfisurate adu-
2844 I. P. 281.95 (439.2) : 281.961 nirei anunciate se par a da direptiune politicl, interesul Insl al
[Corespondenta din Arad, datata 22 noiembrie, infltisind romanilor ne fiind tot acelati cu al serbilor'.
motivele pe care se intemeiaza cererea romAnilor ortodocsi
din dieceza Aradului, de a se reforma sistemul de reprezen- 2855 281.95 (439.2) : 281.961
tare a credinciosilor pentru adunarea care alege episcopull. Petitiunile Romanilor g. n. uniti dein Ungaria asternute
G. TRANS., VIII (1845), p. 378-379 : Din Ungaria. inaintea ministeriului ungurescu in Pestia in 21 maiu st.n.a.c.
ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 22-23.
2845 281.95 (439.2) : 281.961
In prima petitiune, romlnii din Ungaria cer neattrnarea totall
iCorespondenta in legatura cu cererea românilor orto- fatl de mitropolitul de la Carlowitz, o comisie romano-strbeasci, care
docsi din dieceza Aradului, infatisata in nr. 95 din anul sS cerceteze diplomele si hrisoavele mInistirilor 1i fiecare parte sl
1845 al fon G. TRANS., IX (1846), p. 4 : Din Banat, ia ce este al slu, precum 1i un sinod bisericesc de sine stItltor. In a
21 Dec. doua petitiune, cer sI nu fie Impiedicati a folosi limba romara ; sa
E vorba de corespondent& din Arad datatI 22 noiembrie a; se creeze, la Ministerul Bisericesc ;i al Instructiunii, o sectie speciall
semnatl I. P. pentru romlni etc. Se publicl si numele celor care le-au semnat.
2846 281.95 (439.2) : 281.961 2856 281.95 (439.2) : 281.961
iRezolutia pus a. pe cererea rominilor ortodocsi din dieceza [Despre mitropolitului de la Carlowitz,
indepartarea
Aradului cu pri vire la reprezentarea lor in adunarea celor Iosif Raiacici]. INVET. POP., I (1848), p. 56 : Noutati.
care aleg episcopull. G. TRANS., IX (1846), p. 2 : Ungaria.
2847 281.95 (439.2) : 281.961 2857 281.95 (439.2) : 281.961
[Stirei comentariu in legatura cu numirea clericului sirb 0 misura. tare ! ALBINA ROM., XX (1848), p. 267.
E. K. ca arhimandrit la mänästirea Hodos, in dieceza Ara- Despre indepirtarea mitropolitului Raiacici din scaunul s3u. Pala-
duluil. G. TRANS., IX (1846), .p. 2, col. II. tinul Ungariei numeste loctiitor provizoriu, la mitropolia din Carlo-
witz, pe episcopul de Buda, Plato Atanasovici.
2848 281.95 (439.2) : 281.961
[Masuri Late de mitropolia ortodoxi din Carlowitz 2858 281.95 (439.2) : 281.961
pentru reglementarea comportarii clerului ortodox din Un- [Resperiptul imparatului Franz Iosif catre arhiepiscopul
garia i Transilvania]. G. TRANS., IX (1846), p. 260 : Un- Raiacici, prin care 11 anunta ca I hareziste titlul de pa-
garia, 329, col. II 330, 342 : Transilvania. triarh]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 1 : Austria.
139
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TRANSILVANTA PRINCIPATELE ROMANE 281.95 (4961
2859 Hjurrnuzachi], E. 281.95 (439.2) : 281.961 Buda, Atanasovici, se amintesc intentiile episcopului Panta Jivcovici,
Pozitia ierarhiei romane in Austria. BUCOV., II (1849), de la Timitoara. Se afirmi a Andrei $aguna are multi inamici, pentru
conduita lui in timpul revolutiei.
p. 47-49, 89-92, 181-186.
Despre relatiile rominilor ortodocsi din Austria cu patriarhia de 2869 281.95 (439.2) : 281.961
la Carlowitz i necesitatea emir, unei mitropolii rominetti independence. [5tiri despre plecarea episcopului Andrei $aguna la Viena,
spre a lua parte la sinodul episcopilor de rit rasaritean]. G.
2860 $aguna, [Andrei] 281.95 (439.2) : 281.961 TRANS., XIII (1850), p. 62, 79, col. II.
Caul Patriarhul Sarbilor. BUCOV., II (1849), p. 55-56. Saguna va sustine deplina independent1 a bisericii i a ;cola
In aceast! scrisoare, $aguna expriml dorinta rominilor de a li se romlnesti din provinciile austriece, fat! de sirbi.
aeorda independenta politicâ si religioasI, precum ti egalitatea cu
celelalte natiuni conlocuitoare din Ardeal. Cere concursul patriarhului 2870 281.95 (439.2) : 281.961
sirb pentru indeplinirea acestor dorinte. [$tiri despre adunarea episcopilor ortodocsi la Viena]. G.
TRANS., XIII (1850), p. 87, col. II, 98 : Austria, 130, col.
2861 281.95 (439.2) : 281.961 II, 144, col. II.
[Comentarii la arestarea a saptezeci preoti romani, prin Pentru acme! adunare, au venit la Viena : patriarhul Raiacici cu
ordinul episcopului sirb Jivcovici, sub cuvint ca ar fi fa's- episcopii sirbi, episcopul Transilvaniei Andrei Saguna, episcopul
pindit proclamatiunile date de clue ministerul revolutionar Bucovinei Eugeniu Harman 8i plenipotentiarul episcopiei Aradului,
ungar]. BUCOV., II (1849), p. 223-224. G. Popescu.
Se insist! asupra necesitatii desp!rtirii ierarhiei romlne de cea 2871 281.95 (439.2) : 181.961
sirbeasci.
[In legaturl cu proiectul prezentat de episcopii romani la
adunarea de la Viena prin care cer deplina independenta a
2862 281.95 (439.2) : 281.961 bisericii romane, fata de patriarhia sirbeasca, 5i crearea unei
[Se vesteste el episcopul roman din Arad a trimes pa- mitropolii]. G. TRANS., XIII (1850), p. 108-109 : Austria,
triarhului Raiacici o declaratie aratind c ierarhia roma- 121 : Viena.
neasca trebuie sa fie despartita de cea sirbeasca" i sä alba Sirbii doresc ca mitropolitul roman, in privinta dogmatic!, sl fie
propriul eau mitropolit]. BUCOV., II (1849), p. 291-292 : subordonat patriarhului Serbiei.
Arad.
2872 281.95 (439.2) : 281.961
2863 T. 281.95 (439.2) : 281.961 Ierarhia romneasc i sarbeasca. G. TRANS., XIII (1850),
[Corespondenta despre declaratia adresati de episcopul de p. 119-120, 123-124.
Arad catre patriarhul Raiacici]. G. TRANS., XIII (1850), Se traduce, se comenteazi i se combate un articol din ziarul nemtesc
p. 4 : Viena 1 Ianuarie n. Union, din 5 noiembrie, In care autorul afirmi ci nu exist! o supra-
SubliniazI ci episcopul romln sustine ca biserica romini al se matie &beastl asupra rominilor.
desfaci cu totul de ierarhia sirbeascl.
2873 281.95 (439.2) : 281.961
2864 Rat, Gherasim 281.95 (439.2) : 281.961 [Discutii asupra drepturior patriarhtilui sirb de la Car-
Scrisoarea episcopului romanesc dela Arad catra patriarhul
lowitz]. BUCOV., III (1850), p. 130-131, 137.
Raiacici in privinta ierarhiei si a mitropoliel romine. FOAIE
PT. MINTE, XII (1850), p. 41-42.
Reia c ccccc a lui Saguna pentru o biserici romIneasci independent! PRINCIPATELE ROMANE
de tea a sirbilor.
140
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)
141
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.11
142
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)
143
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (498.1)
144
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA /81.95 (494.1)
10-3172 145
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) 131SERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA 281.95 (40 1)
146
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA : TARA ROMANEASCA - MOLDOVA 281.95 ;498.%)
147
www.dacoromanica.ro
281.95 (498 3) I3ISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 5498.3)
148
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISER ICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.1:
149
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOX A ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)
150
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)
151
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)
152
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA (498.3)
153
www.dacoromanica.ro
281.95 (498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA : MOLDOVA 281.95 (498.3)
154
www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII 281.95 (499) : 281.9
281.95 (498) : 281.9 RELATIILE BISERICII ORTODOXE 3210 281.95 (498) : 281.9
ROMANE DIN PRINCIPATE CU BISERICILE ORTO- [In urma indepartarii comisului Panait Anghelopolul -
DOXE DIN ORIENT. MANASTIRILE INCHINATE ce era orinduit ca un exarh asupra inchinatelor manastiri
rumelioticesti de aici" - s-a instituit o comisie de ancheta
a lucrarilor lui]. CURIERUL ROM., II (1830), nr. 72, p.
3201 281.95 (498) : 281.9 281 : Bucurest1. Instiintare dela divanul savirsitor.
Manastirea Vatopedi. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
p. 153-156. 3211 281.95 (498) : 281.9
Se reproduce fi se comentcaza un hrisov al lui Alexandru eel Bun [Se anunta ca. Prezidentul Plenipotentiar a dat o decizie,
prin care inzestra ctitoria de la Vatopedi, din Sf. Munte. prin care se di voie egumenilor manastirilor grecesti sa
vincla, insi numai pe un an, veniturile proprietatilor acestor
3202 281.95 (498) : 281.9 manastiri]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 81 : Intiin-
[Hrisov In chestiunea vinzrii unui sat de catre man. ;ãrl Oficiale.
Golia din Iasi, inchinata man. Vatopedi de la Muntele
Athos]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 73-74 [hri- 3212 281.95 (498) : 281.9
sov nr. 22] : Documente vechi. [Circulara Logofetiei Dreptitii prin care se aduce la cu-
Anul 7123. nostinta generalä hotarirea patriarhului Ierusalimului ca
egumenii manastirilor Inchinate Sf. Mormint sa nu mai all
3203 281.95 (498) : 281.9 dreptul de a face Imprumuturi si a da embaticuri in nu-
mele manastirilor]. BULETIN F. 0., I (1833), nr. 9, p.
[loan Radu vv. Inchina Sfintului Mormint man. Galata, 32-33 : Tirculara slobozita de catra Logofetia dreptatiiI la
cu averile ei]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 26-27 iulie 1833.
[hrisovul nr. 4].
Anul 7125. 3213 281.95 (498) : 281.9
Circularnica adresata la tot1 Egumeni Manistirilor. CU-
3204 281.95 (498) : 281.9 RIERUL ROM., V (1833), P. 231-232 : Logofetia prici-
Hrisov. FOAIE PT. MINTE, III (1840), p. 81-85. nilor Bisericesti.
Hrisovul lui Matei Basarab, dat la tipar din porunca domnito- Atrage atentia ca, atunci rind sa. fac inchirieri de arenzi de
rului si a mitropolitului Neofit, cu voia impsratului Rusiei, la data sau verice alt acaret al minastirii", al nu se inchirieze la
de 20 februarie 1830, prin care hotaralte ca acele sfinte lavre suditi, pinS cind nu vor da inscris adcverit de consulatul de care
domnesti carele le-au fnchinat acei domni si vladici... (Ira de voia apartin ca si vor supune la hotaririle judecatorilor tarii, fari a
;i WI de stirea neamului le-au supus mctoase dajnice altor ma- putea intru aceasta a si numi nicidecum drept sudit°, in toate pri-
nastiri din tam greceasca, din Sfintagora, si de pre aiurea... al :OA cinile ce se vor ivi in indeplinirea contractului.
a teal minastirile intr-acea slobojcnie, pre acea pravili ;i tocmeall,
cum au legiuit ziditorii si ctitorii kr, si sa aka' a fi spre scama 3214 281.95 (498) : 281.9
tirii, cum au lost din veac". - Datat : 27 nov. 7149 [1640]. Catre Sfatul Administrativ Extraordinar al Valahii.
CURIERUL ROM., V (1833), p. 233 : $tiri din launtru.
3205 281.95 (498) : 281.9 Kiselcf cere Sfatului ,,strasnica pazire a pravilelor i obicciurilor
[Hotarire a episcopilor din Moldova, In frunte cu Var- ce nestramutat s-au pazit intr-aceasti tarr cu privire la arendarea
laam, mitropolitul Sucevii, In pricina de judecata dintre ma- rnosiilor manastiresti. SI se interzica abuzul cgumenilor minastirilor
nastirile Dragomirna i Pantocrator]. FOAIE PT. MINTE, inchinate, care arendeaza aceste mosii pe mai mult de trei ani ;i
VIII (1845), p. 39 [hrisov nr. 111- incaseazi banii arendei mai mult deck pe un an inainte.
Anul 7170.
3215 281.95 (498) : 281.9
3206 281.95 (498) : 281.9 [Bugetul Caselor facatoare de bine"]. BULETIN G. A.,
[Doamna Safta a lui Gheorghie $tefan vv. Inchina Sf. III (1834), nr. 37, p. 158-159 : [gresit : 154-155].
Mormint man. Bistrita, cu toate averile ei din Moldova]. Raportorul, Barbu Stirbei, prezinti si cererea de a se reglementa
FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 41 [hrisov nr. 14]. : de urgenia situatia manastirilor inchinate. Vezi si adresa domnitorului
Documente vechi. catre Obsteasca Adunare, in aceasra chestiune, in p. 159.
Anul 7195, martie 4 [1687].
3216 281.95 (498) : 281.9
3207 281.95 (498) : 281.9 [Instiintarea Epitropiei Sf. MormInt, cu privire la Intoc-
[Hrisov din octombrie 1702, al domnitorului Moldovei mirea hIrtiilor atingatoare de proprietatile manastirilor in-
loan Constantin Duca, prin care harazeste deosebite mile chinate acestuia]. BULETIN F. 0., III (1835), p. 35 : Lo-
patriarhiei din Constantinopol]. ARHIVA ROM., II (1845), gofetia cea mare a DreptitiI.
p. 271-274. Se precizeaza ci actele referitoare la datorii, arenda, embaticuri
In greceste ; copiat de C. Hurmuzaki ; originalul etc. nu pot fi incheiate de egumeni, ci numai de Epitropia
se afla in
muzeul din Odesa. Sf. Mormint.
155
www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATH 281.95 (498) : 281.9
156
www.dacoromanica.ro
181.95 (498) : 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII 281.95 (498) : 281 9
157
www.dacoromanica.ro
281.95 (498) : 281.9 I3ISERICA ORTODOXA ROMANA : RELATII - BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02
3260 281.95 (498) : 281.9 aflate in acest printipat subt numire de mosii ale manastirii
Plumbuita"]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 343 : De-
din Muntele Athos
obstiei acestei minastiri
-
[Imre ieromonahul Sofronie, egumenul man. Sf. Pavel
trimis ca imputernicit din partea
arhimandritul Sofronie, egu-
partamentul Dreptatii, 343-344 : Contract.
menul man. Trierarhilor si al man. Teodoreni, inchinati 3271 281.95 (498) : 281.9
Sf. Pavel, s-a savirsit invoiala prin care, cu incepere de la [Arhimandritul Atanasie este keit-it, prin decret dom-
23 aprilie 1849, se statorniceste arhimandritul Sofronie Tri- nesc, ca egumen la man. Sf. Sava din Iasi si exarh al tuturor
sfetiteanul ca egumen §i cirmuitor al averilor man. Teodo- manästirilor din Moldova inchinate Sf. Mormint]. BU-
reni, pe viata]. BULETIN F. 0., XVI (1848), p. 62-63, 69. LETIN F. 0., XVIII (1850), P. 389 ; GAZ. DE MOLD.,
Se stabilesc si uncle indatoriri referitoare la aceasta invoiali. XXII (1850), p. 377 : Novitale din niuntru.
3261 281.95 (498) : 281.9
Document pentru causa monastirilor inchinate. FOAIE 281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA
PT. MINTE, XI (1848), p. 97-98. (GRECO-CATOLICA)
Se reproduce impirtisirea triimesi egumenilor de catre chiriarhiile
de ',este Dunarea".
3272 281.95.02
3262 281.95 (498) : 281.9 Testamentulu Episcopului P. P. Aaron. ORG. LUM., I
[Patriarhia din Ierusalim reinfiinteaza Epitropia manasti- (1847), p. 138.
rilor inchinate din Valahia]. BULETIN G. A., XVIII Testamcntul episcopului de Figira; Aaron, este datat 6 noiembrie
(1849), p. 37-38, 38-39 [Caimacamia cltre Departamen- 1758. Text in limba latini.
tul Credinted. 3273 281.95.02
3263 281.35 (498) : 281.9 [Despre moartea episcopului Figarasului, Ioan Bob]. AL-
BINA ROM., II (1830), p. 344 : Transilvania.
Circularä adresi a Eforiel man. sfintului mormint cltre
C. cirmuirl ale judetelor. VEST. R., XIII (1849), p. 54. 3274 281.95.02
Se face cunoscut ci s-a format aceasti efork Ii ci in viitor aren-
dalii ministirilor inchinate sint datori a achita acestei eforii arenda [Corespondenta despre vizita episcopului gr. cat. Ioan
moyiilor, iar nu egumenilor. Lemeni la Reghinul Sisesc]. G. TRANS., I (1838), sem. II,
p. 45-46 : Transilvania.
3264 281.95 (498) : 281.9
3275 281.95.02
[Se vesteste ca mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit, a plecat
la 12 iulie de la Galaci la Constantinopol]. VEST. R., XIII [Moartea canonicului Ioan Nemes din Blaj]. G. TRANS.,
(1849), p. 231. II (1839), p. 13-14 : Transilvania.
- spre stiinva -
[Domnitorul B. $tirbei dispune sa se publice din nou
ofisul din 1847 al fostului domnitor
G. Bibescu referitor la conditiile cu care egumenii minasti-
Samuil Vulcan, episcopul romanesc dela Oradia mare.
FOAIE PT. MINTE, VI (1843), p. 172-173.
Se arati meritul lui in incurajarea culturii rominelti.
rilor inchinate pot arenda moiile acestor manistiri]. BU-
LETIN G. A., XIX (1850), p. 337. 3282 Vasici, dr. [P.] 281.95.02
0 dechlaratie doritã. FOAIE PT. MINTE, VI (1843),
3270 281.95 (498) : 281.9 p. 198-200.
[La cererea unuia dintre contractanti, care ii acuza pe Subliniazi cu bucurie articolul despre Samuil Vulcan, din Foale.
asociatul sau ca nu respecta conditille, se publica contractul Povesteste intimpliri personale, din care reiese dragostea lui S. V.
pentru arendarea pe 7 ant a mosiilor sf. manastiri Agura pentru cultura romineasci.
158
www.dacoromanica.ro
281.9.02 IIISERICA ROMANA UNITA 281.95.01
159
www.dacoromanica.ro
131.95.02 BISERICA ROMANA UNITA 381.95.02
160
www.dacoromanica.ro
181.95.02 niSERICA ROMAN A UNITA 281.05.62
11-3172
161
www.dacoromanica.ro
281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA BISERICA CATOLICA 282 (439.1)
162
www.dacoromanica.ro
282 (439.1) BISERICA CATOLICA 282 (498.3)
[Corespondentl despre vizita canonica a episcopului rom. Apus ; despre unirea cc a urmat dup5 dezbinare ; despre catolicism
car. Nicolae Kovacs de Tusnad la Fagaras]. G. TRANS., in Dacia Aureliani, eft 5i in cea Traianl. Reproduce corespondenta
III (1840), p. 93 : Transilvania. papci cu lonitS, impiratul romino-bulgarilor, dupi A. Treboniu
Cu accst prilej, parohul din Brasov Anton Kovacs de Fella lu a Laurian, in latinelte 5i romincste.
lost hirotonisit abate.
3380 282 (498.1)
3368 282 (439.2)
[Se anunta c Ladislau Bemer, episcopul Dulciniei, a fost [Se anunta ca episcopul de Nicopole, G. M. Molajoni,
numit episcop rom. cat. al Oradiei Mari]. G. TRANS., VI a sfintit la 15 august 1840 la Braila capela catolica, cea
(1843), p. 61 : Ungaria. dintai a acestii dogme", ce s-a inaltat intr-acest oral].
MERCUR, I (1839-1840), nr. 38, p. 146.
3369 282 (439.2)
[Canonicul catolic de Oradea Mare, Mihai Fogarasi, pri- 3381 282 (498.1)
meste titlul de abate al sf. Egidie]. G. TRANS., VI (1843), [Se face cunoscut tutulor crestinilor catolicesti" din
p. 133 : Austria. Bucuresti ea incepind din 11 aprilie se va tine in odaea
Aghentii de doa ori, adica. la 9 si 10 ceasuri inaintea prin-
3370 282 (439.2) zului, liturghie in toate duminicile si sarbitorile"] VEST.
[Stire despre vizita canonica, in Brasov si tinuturile sa- R., XI (1847), p. 100 : lnstiintar1.
cuiesti, a episcopului catolic Nicolae Kovács dc Tusnad].
G. TRANS., VI (1843), P. 133 : Transilvania. 3382 282 (498.1)
3371 282 (439.2)
[Se anunti el Nyon, consulul general al Frantei la Bucu-
resti, a donat, in numele guvernului francez, 3000 franci
[Se anunta cà episcopul rom. cat. din Transilvania, Ni- pentru biserica catolicà din acest oras]. ORG. LUM., I
colae Kovacs de Tusnad, a fost decorat cu ordinul Sf. Ste- (1847), p. 127 : Principatele Romanesci.
fan]. G. TRANS., VII (1844), p. 382 : Austria
3383 282 (498.3)
3372 282 (439.2)
[Se vesteste cã, printr-o rezolutie imperiala, canonicul [Antonie Ruset vv. consfinteste privilegiile episcopiei ma-
Paul Veszpremi de Balizstelke a fost numit prepositu mai ghiare din tirgul Bacaului]. FOAIE PT. MINTE, VIII
mare" in capitulul romano-catolic din Alba Transilvaniei]. (1845), p. 37 [hrisovul nr. 8].
ORG. LUM., I (1847), p. 157 : Alba Carolina. Anul 7184.
E vorba de Alba-lulia
3384 282 (498.3)
3373 282 (439.2)
[$tiri despre hotaririle luate in adunarea mixti din [Duca vv. acordi diferite privilegii episcopului maghiar
clerici i laici a status-ului catolic, care a avut loc in din Bacau]. FOAIE PT. MINTE, VIII (1845), p. 25 [hri-
Cluj, in zilele de 27-30 august]. ORG. NATIUNALE, I sovul nr. 2] : Documente vechi.
(1848), p. 80 : Clusiu 15 sept. n. Anul 7173.
163
www.dacoromanica.ro
282 (498.3) BISERICA CATOLICA BISERICI PROTESTANTE 284.2 (448.1)
164
www.dacoromanica.ro
284.2 (498.1) BISERIC1 PROTESTANTE ALTE RELIGH 299
www.dacoromanica.ro
3 $TIINTE SI PROBLEME SOCIALE
308 SOCIOGRAFIE
31 STATISTICA. DEMOGRAFIE
32 POLITICA
33 ECONOMIE
34 DREPT
35 ADMINISTRATIE. ARMATA
36 ASISTENTA. ASIGURARI
37 INVATAMINT. EDUCATIE
38 COMERT. COMUNICATIL TRANSPORT
39 ETNOGRAFIE. MORAVURI. FOLCLDR
www.dacoromanica.ro
3 STIINTE SI PROBLEME SOCIALE
308 Sociografie
31 Statistica. Demogra fie
32 Politica
33 Economie
34 Drept
35 Administratie. Armata
36 Asistentd. Asigurdri
37 Invajdmint. Educatie
38 Comert. Comunicatii. Transport
39 Etnografie. Moravuri. Folclor
22-3172 169
www.dacoromanica.ro
31 (496) STATISTICA 911 (498.3)
170
www.dacoromanica.ro
312 DEMOGRAFIE. POPULATIE 312 (439.2)
171
www.dacoromanica.ro
312 (439.2) DEMOGRAFIE. POPULATIE 312 (498.1)
110 : Tara romineascil si Moldova. ligie : catolici, luterani, calvini, armeni, evrel.
172
www.dacoromanica.ro
30 (498.1) DEMOGRAF1E. POPLILAVE 312 ( =59) (495)
3498 312 (498.1) Cuprinde populatia ortodoxa, catolici, armeani i mozaica din ju-
Lisa de niscutI, bolnavl, insinItosit1 ;i morti in capitala &tele : Dorohoi, Boto;ani, Suceava, Neamt, Roman, BaLau, Putna,
Bucuresti, in tot cuisul anului trecut... VEST. R., VII (1843), Tccuci, Galati, Tutova, Vaslui, Fakiu, Tali i oralul Iasi.
p. 76-92. 3502 312 (498.3)
3499 312 (498.3) Statistici. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.-iun.,
p. 110.
[Lista de satele din Moldova care trebuiau sà dea recruti E amintit numirul nalterilor si al mortilor in Moldova, dupi sta-
pentru militia]. BULETIN F. 0., VI (1838), P. 324-326, tistica din 1R19
supl. I la nr. 79, p. 319-322, supl. II la nr. 79, p. 319
322 [tinuturile Dorohoi, Botosani, Suceava], 380-382, supl. 3503 312 (498.3)
nr. 94, p. 379-381 [Roman si Bacau] ; VII (1839), p. 247
255 [Tutova i Tecuci], 305-307 [Vaslui] ; FOAE SAT., Tabli generall a tutcror satelor din Printipat impartite
I (1839), p. 99-104 [Tutova i Tecuci], 141-143 [Vaslui] ; in do'l start. FOAE SAT., VII (1845), adaos, p. 5-10, 52,
BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 97-109 [Botosani], 145 264 ; VIII (1846), p. 140.
146, 149-152 [Neamt] ; FOAE SAT., III (1841), p. 41 Departamentul Finantelor a alcituit aceasti tabla a satelor de starea I
43 [Putna, Covurlui si Bac 5.u] ; BULETIN F. 0., X (1842), (cu peste 50 locuitori) st a II-a (cu mai putin de 50 locuitori), pentru
p. 57-60, 66-67 [Iasi i Fälciu] ; FOAE SAT., IV (1842), ca plata banilor Foilor Siteati si se faci potrivit cu populatia din
p. 73-76 [Iasi, Flciu, Vaslui]. fiecarc sat, ;i nu numai pe numirul birnicilor.
Sint trecute satele, cu numirul locuitorilor ;i al recrutilor pe care 3504 312 (=59)
trebuiau si-i daa
Numarul romInilor. FOAIE PT. MINTE, X (1847),
p. 255-256 ; ALBINA ROM., XIX (1847), p. 258-260.
3500 312 (498.3) Consideratii cu privire la imprejuririle care falsifica statisticile
Statistica Moldovei pe anul 1839. Mitricile de cii nIscuti, despre romini. Numarul total al romanilor din toate provincide
clsitoritl i morti. SPICUITORUL MOLDO-R., 1841, apr.- rominelti sc ridicl la 8 250 000.
iun., un cabal anexat dupl P. 130.
Cuprinde populatia ortodoza, catolica, armeani ;i mozaici din ju- 3505 312 (=59)
detele : Dorohoi, Botolani, Suceava, Neamt, Roman, Bath!, Putna, Romlnul. INVET. POP., I (1848), p. 3-4.
Tecuci, Galati, Tutova, Vaslui, Falciu, Iasi i orasul Iasi. Este vorba de numirul romanilor si de romanitatea kr.
www.dacoromanica.ro
32 POLITICA
321 Ideologie politica (Stat, regimuri politice,
clase sociale)
323 Politica interna
323.1 Chestiunea nationalitatilor
323.2 Lupte Fi tulburari politice. Revolutii
324 Alegeri
325 Colonizari, emigräri
326 Sclavie. Iobagie. Dezrobire
327 Politica externa, internationald
328 Parlamente. Adunari legislative
329 Partide politice
Vezi §i : 9 Istorie
321 IDEOLOGIE POLITICA Combate parerea unora ci natiile, ca si oamenii, dupi ce tree prin
citeva virstc, trcbuie neaparat, si i moarr. Cu exempla din istoria
Stat, naciune, societate etc. andel, arati cc inscamni viata si moartca unci natiuni. Condisia e ca
natia si nu se omoare singuri sau si fie omoriti de altii. Dad ta
321.1/8 Regimuri politice natiune ii infrineazi patimile, cistigi averi ,.,cu sudoare virsati, pe
321.9 Clase sociale di dreptc, iar nu prin mijloace despoitoare dc trupuri solialc", nu
poate fi primcjduiti. Temeiul statului ii vcde in casatoria legiuita".
3507 321
3512 Maiorescu, I. 321
Unirea. MERCUR, II (1841), p. 78-79.
be arati ca socictatca trcbuie sa se bazcre pc unire. Dupi autor, Cuvint zis de... la 21 Noemvrie in sala, cind s-a infatisat
sint doul feluri dc uniri, una cc o forrucL oamcnii intelepti, ca Marie Sale corpul profesoral din Craiova. VEST. R., VII
lucrcze pentru bincle ob;tesc si si asigurc linistea si fcricirea socie- (1843), p. 384.
tatii", si ccalalti care se face de oamenii... fail de judecati, cc Discurs cu ocazia vizitei domnitorului Gh. Bibescu la Craiova. In-
pizmuind odihna cclor linistiti, lucrcazi impreuna, ca 51 o turbure
cearc3 o formulare proprie in tcoria stadiilor succcsive din viata
)i s-o darapenc". Mai &parte, se aratS d sträinii nu trebuicsc priviti
popoarclor.
ca dusmani, ci ca nistc musterii", care n-au deck scoposul de a
pune in miscare negotul tarii".
3513 321
3508 321 Putine idet istorico-politice. G. TRANS., VII (1844),
Pentru nationalitate. G. TRANS., V (1842), p. 61-63, p. 17-18.
65-66. Autorul anonim afirmS el popoarcle, in dccursul veacurilor, s-au
Traducere din adaosul Gazetei Universale [Allgemeine Zeitung]. Se inaltat la cea mai de sus culme a puterei si a slavei, insi nu toate
demonstreazi d aria unui stat nu consti in unitatea limbii sau in prin aceleasi mijloace" : uncle prin arme, altele prin negot, altele prin
principiul nationalismului, ci in constiinta cctiteneasci a locuitorilor ;dime. Dintre acestea, multe au decazut si chiar au dispirut. Consi-
sai, creata prin respectarea scrupuloasl, de catre toti, a constitutiei deri c5 pricina deciderii lor a fost stricarea naravurilor". Se in-
si legilor statului. treabi care insi a fost cauza acesteia 1 Nu e de acord cu explicatia
ca ele au trebuit in mod natural a decadi, dupi ce si-au ajuns culmea
3509 M. 321 culturii si a slavci". Considt rS ci accasti tcoric duce la un fatalism
Nationalitatea patria. FOAIE PT. MINTE, V (1842),
i primejdios.
p. 149-151, 155-158.
Traduccrea unui articol aparut in Gazeta Universala [Allgemeine 3514 321
Zeitung], nr. 112. In lcgatura cu tendintele manifcstate in Ungaria
de a impune celorlalte popoare conlocuitoare limba maghiari, autorul
Alte idef istorico-politice. G. TRANS., VII (1844),
argumenteazi d limba infatiseazi acea dcosebiti viati sufleteasci, in p. 41-42.
care crepe i traieste omul in parte si poporul intreg" ; prin urmarc, Continuare la articolul Putine idei istorico-politice. Afirmi cS
cine interzice limba unui popor actioneazi ca sl-i zmulgi cut lui niciodati un popor nu poate spunc ci si-a atins culmea : Duhul
cel din ISuntru". Considerl cS nationalitatea si statul se pot analiza omului are un cimp dc cultivare foartc intins, adeci de pe pimint
in notiunca comunl de patrie : p5mintul unitar organic, pe care pina in ccriu". Deci si nu se creadi cS duhul omcnesc are vreun
traicsc de secole mai multe popoarc. DI ca exemple de state in care, hotar pc acest pimint". CSr.i : Oamcnii, insii mor, gencratii se tree ;
dupl. el, ar tdi armonie mai multe natiuni : Elvetia ;i monarhia omul insi cel general famine si propaseste ; si dad o parte din ome-
austriaca. Traducitorul roman adaugs uncle observatii in subsol. nime, adeci un popor, o natie, apunc, accasta se intimpli din vina
morali si din neinteleptia es". Elinii si romanii au dispSrut, dar culture
3510 Many, J. 321 lor a fimas un bun general al omenirii.
Nationalitate si limba maIceI. FOAIE PT. MINTE, V
(1842), p. 247-248. 3515 Barit, Gheorghie 321
Din : Bibliothek der neust[enj Weltk[undej, de &fatten.
Unele pregatirl. FOAIE PT. MINTE, VII (1844), p. 25
3511 e. t. 321 28, 33-36, 41-46.
Viata i moartea nationala. FOAIE PT. MINTE, V Definirea notiunifor dc : stat, suveran, suveranitate, drepturi, legi,
(1842), p. 405-406. Alianta Sfinti (se reproduce si se comenteaza textul aliantei), diplomatic.
174
www.dacoromanica.ro
321 1DEOLOGIE POLITICA 321
3533 321
3524Sallner, I. 321
Citeva cuvinte scoase din dictionarul politic a until Tory
Cuvintul d-lul... rostit in 28 Mal 1847 in Cincul mare la adicl conservativ din Anglia. G. TRANS., VIII (1845), p.
adunarea insotiril pentru cunoasterea patriel. G. TRANS., X 264.
(1847), p. 259-260, 264, 272, nr. 67, p. 268, 275-276, 280,
283-284, 288. Definitia notiunilor : liberalism, liberal, reformator, libertate
egalitate, datl de un mcmbru al partidului conservator, ca o expresie
Se publici traducerea accstui discurs, carc s-a tipirit in ncmteste, in- a ipocrizici liberalilor din Anglia.
tr-o brolurl. Se adaugi citeva comentarii ale tedactiei, in subsol. Autorul
tratcazi douS problcme : 1. _Mor popoarSle, ori urrneazi vccinicul curs
in cerc al naturei"... ? ScamOnS natiile cu sexurile 8i feliurimca anirna- 3534 Lamartine 321
lelor, care nu mor, deli una cite una piere ?" 2. Natia siseasa aproape [Fragmente dintr-un discurs politic, pronuntat ca deputat].
e de stingere ?" Rispunde arltind cS viitorul acesteia e pus In cumpini CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 265-266 : Francia.
prin cresterea mult mai rapids a populatiei rominesti, care va avea drept Lamartine aratO cS, dupi opinia sa, ar exista doui feluri de a face
consecinti i o afirmare a ei pc planul economic si politic. Ca rcmediu, politics : a ghici si servi dorintele poporului ; a descifra si a in-
propune si se sporeasci natalitatea la sasi. faptui scopurilc providentei in lume : pacea, progrcsul si libertatea.
175
www.dacoromanica.ro
121 MtOLOOIE POLITICA 321
Despre libertatea teascului (tipariului). AMICUL POP., 3550 Boliac, Chesar 321
I (1848), col. 167-174. Despre publicitate. CURIERUL ROM., XVI (1844), p.
Se explicl pe intclesul poporului ce inseamnl aceastl libertate : 299-300.
,,prm modul acesta se face plinsoarea cunoscutl prin toatl tam, si Pledoarie pentru libertatea presei : ar exprima ,,opinia publicr
apoi tara intreagl incepe a se jelui impotriva nedreptatii..." si ar stivili abuzurile guvernului.
176
www.dacoromanica.ro
121 IDEOLOGIE POLITICA CLASE SOCIALF 321.9
3564 321.9
Politica si administratie. CURIERUL ROM., IX (1838),
321.1/8 REGIMURI POLITICE nr. 11, p. 3-4.
Traducere din Le Journal de Francfort [Frankfurter Journal]. Dupa
3556 Marcovici, Simion 321.1/8 autor, politica si administratia nu sint numai cele doui fere ale
Idee pe scurt asupra tuturor formelor de obladuiri. CURIE- vietii scatului, ci ;i forme ale ancagonismului social : clasele domi-
RUL ROM., I (1829-1830), p. 125-126, 151-154, 170-174. nance se intereseazi de ceea ce poate mentine permanent regimul
Nota la articolul Europa, paginati in subsolul revistei. lor, adici de administratie. Clasele sarace, dimpotrivi, doresc schim-
barea care si le Imbuniticeasci situatia si de aceea slat cele mai
apte ca si alba o constiinta politica. Text roman si francez.
3557 321.1/8
Formarea staturilor. INVET. POP., I (1848), p. 29-30, 3565 321.9
37-40.
[Articol despre clasele sociale din Rusia]. ROM., I (1838),
Despre diferitele forme de guvernamint. p. 165-166 : Rusia.
3558 .Dupi relatiile lui Loeke-Reimars".
321.6/8
[Notica cu privire la cuvintarea rostita de profesorul 3566 321.9
Böckh, in Academia din Berlin, la comemorarea lui Frederic
al II-lea]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 8 : Borusia. [Extrase dintr-un articol publicat in Germania, despre
Böckh se ridici impotriva zisei lui d'Alembert" a in monarhiile framintarile sociale din Europa]. G. TRANS., III (1840), p.
absolute ar trebui si sporessci stiintele". Se alituri parerii lui Fre- 195-196 : Germania.
deric al II-lea ci un popor luminat e mai usor de condus decit unul Se afirmi ci, In ultimul timp, dinaintea puterii banilor cade
rinut in ignoranii. Face apel la invatati si iasi din retragerea stearpa, puterea duhului, incit acela este mare si de ispravi, care are bani
pedanti, si si se impreune mai de aproape cu lumea". multi"... Prin aceasta, clasa de mijloc a oamenilor, din care se
nasc speculan;ii, neguticorii si fabricantii, ameninta cu o cutropire
3559 [Eliade, I.] 321.6/8 a sotietitii"... Incr-aceea, clasa de jos a oamenilor cum stilt tiranii
si economii, ii simte si ea drepturile sale"... Din acest haos, din
[Refleccii asupra funcciunii domnestO . CURIERUL ROM., acest amestec ametitoriu, trebuie neapirat sa se nasca o zguduire
X (1839), nr. 160 [paginacia gresita] : Bucuresti. puternici a tuturor ramurilor societitii, adect razboi".
Articol omagial, publicat cu prilejul suirii in scaun a domnitorului
Ghica. Consideratii mistice in jurul rolului domnitorului, impletice 3567 321.9
cu exemple din Vechiul Testament.
Nobil i nenobil. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p.
B.[arit, G.]
3560 321.6/8 110-112.
Un discurs al ImparatuluT Nicolae cu marchizul Chloe- Autorul anonim descrie trisiturile caracteristice ale acestor doal
duo. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 361-363. plase", aratind ci, la origine, nu existi nici un fel de deosebire intre
nobil" si .nenobil". Nobilitatea 1i nenobilitatea §-au luat inceputul
Fragment dintr-o carte, al cirui titlu nu se indica (Paris, 1843, din incurcatura relatiilor dreptului". Aratt ci parerile sint impirlite
in 3 vol.), cuprinzind amintiri dintr-o cilatorie
in Rusia. Bari; in ceea ce priveste fondul accstor doui notiuni ; dar, dupi el, deo-
comenteaza discutia relatati cu privire la monarhie ;i republici. sebirea existi numai din punctul de vedere al insusirilor spirituale.
E vorba de cartea La Russie en 1839, de marchizul de Custine, Dupi foaia maghiari Vilig, nr. 24.
torn. IIV, Paris, 1843.
3568 321.9
3561 321.7
Constituciune. NATIONALUL, I (1848), p. 17-18. [Se propune infiincarea unei vami de drum pentru toti lo-
cuitorii, fãrã deosebire de clasi socia.11]. G. TRANS., Iy
Fragment. Se defineste notiunea moderni de consticutie, in sens (1841), p. 161, col. I : Transilvania.
democratic.
Propunerea a fost (Scud in adunarea comitatului Cluj. Se arati
ci, dada nobilii nu plitesc taxa aceasta, drumurile nu sc pot intrctine
3562 Keller, [Augustin] 321.7 in buni stare.
Deputatul. G. TRANS., VII (1844), p. 289-290, 293
294 : Articol incepatorIu. 3569 Rucareanu, N. N. 321.9
Traducere. Portretul model al deputatului in viata constitutio-
nala moderna. [Scrisoare adresati redacciei referitoare la articolul Min-
tea-Taria"]. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 245-247.
3563 Laday, Aug. 321.8 Analizeazi problema raportului dintre intelect si foria 1i urmirile
ei pe plan social. Inzestrati de naturi cu graiul si intelegeree,
Representaciunea poporului. ORG. NATIUNALE, I (1848), oarnenii au fost la inceput toti de o potriva Inaintea legilor na-
p. 66, 70, 94. ture'. Diferenrierea in clase a venit mai tirziu. Combate pe autorul
Arati cS acest sistem este cel mai bun, (andel la baza lui stau articolului, care sustine a tot omul cel tare sau puternic urmeazl
libertatea si egalitatea. a fi Uri mince ;i tot cel cuminte slab".
12-3172 177
www.dacoromanica.ro
321.9 CLASE SOCIALE 321.9
178
www.dacoromanica.ro
321.9 CLASE SOCIALE 321.911 (498)
doarei, al:41.nel in Vestitorul unguresc de la Cluj" Er- de popor. Ca si-i convingi, se traduce un articol din Allgemeine
clelyi Hirade]. G. TRANS., VII (1844), P. 213 : Transit- Oestereichische Zeitung, in care se face un violent proces aristocra-
vania. tiei austriece, aritindu-se ci ea e sinonimi cu reactiunea i spionajul.
Corespondentul se miri ci, la balul nobililor dat in cinstea
superintendentului, se vorbea rominelte. I se di explicacia ci no- 3605 321.911 (498)
bilimea in tinutul Hategului e predominant romineasci, deli de [Decret pentru desfiintarea rangurilor dyne]. BULETIN
confesiuni diferite. G. A., VII (1848), p. 122 ; MONIT. R., I (1848), p. 2, col. I.
179
www.dacoromanica.ro
311.914.2 (439.1) CLASE SOCIALE 321.914.1 (493.0
180
www.dacoromanica.ro
321.914.2 (498.1) CLASE SOCIALE 321.914.2 (498.1)
181
www.dacoromanica.ro
321.914.2 (498.3) CLASE SOCIALE POLITICA INTERNA 323 (42)
182
www.dacoromanica.ro
323 (42) POLITICA INTERNA : ANGLIA - GERMANIA 323 (43)
183
www.dacoromanica.ro
323 (43) POLITICA INTERNA : GERMANIA - AUSTRIA 323 (436)
184
www.dacoromanica.ro
123 (436) POLITICA INTERNA : AUSTRIA BUCOVINA 323 (437.5)
185
www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA 323 (439.1)
186
www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA 323 (439.1)
3746 323 (439.1) 285-286, 289, 294-295, 297-298, 301, 305, 309-310,
Credeul politicesc a Domnulul graf Stefan Seceni. FOAIE 313-314, 317-318, 329, 345, 349, 354, 362, 366, 370-371,
PT. MINTE, IV (1841), p. 313-315. 374, 386, 389-390, 394 : Ungaria, 401, col. II - 402 :
Considera6i asupra cirçii Kelet ape, 1841, din care citeazI i frag- Pojon. Dietal pe scurt.
mente, pe care le comenteazI. E vorba de contele Széchenyi.
3755 323 (439.1)
3747 Barit, G. 323 (439.1) [Dezbaterile Dietei din Pojon]. VEST. R., VII (1843),
Icoani posomoritä. FOAIE PT. MINTE, IV (1841), p. 179-180 : Ungaria.
p. 362-363.
Traduce 1i comenreazI un articol din foaia Nemzeti Tirsalkod6 cu 3756 323 (439.1)
privire la stirile sociale din Ungaria. Cativa m'aclularl al dietd din Ungaria. G. TRANS, VI
(1843), p. 185-186, 189-190 : Ungaria.
3748 323 (439.1) Se inflti;eazI personalitatea i ideile citorva fruntan ai Dietei Un-
[Articole ;i qtiri in legiturä cu problema cask.toriilor gariei, decedati de curind, 1i ale acelora care continuau sS domine
mixte, intre catolici i protestanti]. G. TRANS., V (1842), aceastI adunare.
p. 10-11 : Ungaria, 105 : Transilvania, 109 : Transilvania,
113-114 : Transilvania, 202, col. II [Ungarial. 3757 323 (439.1)
[Discutii in Dieta Ungariei cu privire la libertatea cu-
3749 323 (439.1) vintului ;i a presei]. G. TRANS., VI (1843), p. 210 : Un-
[Extrase din bropra Ein Haupthinderniss des Fort- garia, 231-232 : Dela Dieta Ungarid.
schrittes in Ungarn", de Ignatie Wildner, aplrutg. la Viena
in 1842]. G. TRANS., V (1842), p. 83-84 : Din Ungaria, 3758 323 (439.1)
86-87 : Din Ungaria (Capet) ; C. DE AVIS, VI (1842), [$tiri cu privire la proiectul de lege al clsatoriilor mixte].
p. 167-168, supl. 8, p. 174 [se reproduc numai p. 83-84]. G. TRANS., VI (1843), p. 214 : Ungaria, 221-222 : Un-
Redactia gazetei din Bram socotene cI aceastI brosurI pe noi
transilvanii tricl trebuie sI ne intereseze in foarte multe privinte.
garia.
Wildner considerI ci principala piedici in progresul Ungariei este La cererea Dietei Ungariei de a admire ca copiii rezultan din ase-
mentalitatea aristocraliei maghiare, care pe nesimtite scuturi de pe menca cIsitorii sI fie crescuti in religia tatIlui, impiratul Austriei
umerii sli toate sarcinile fi datorintele, plstrinduii insI scutintele propune sI se dea libertate celor care se cisItoresc si facl invoieli
privilegiurile, ba Ind mai ciltigI peste acelea", in dauna Oranului formale inainte de cununie", in aceasti privintl.
muncitoriu" 1i a origanului.
3759 323 (439.1)
3750 H. Y. 323 (439.1) [Dezbateri in Dieta Ungariei cu privire la problemele
Ieremiade sail plinsete patriotice ale unul Maghiar i Inca' religioase]. G. TRANS., VI (1843), p. 257-259 : Ungaria,
ceva. FOAIE PT. MINTE, V (1842), p. 197-199. 264 : Ungaria, 294-295 : Ungaria, 297-298 : Ungaria,
RelateazI impresiile deputatului loan de Palfi din cilItoria sa le 301 : Ungaria, 305 : Ungaria, 309-310 : Ungaria, 313-
Pests, dupl ziarul Erdélyi Hirack, subliniind nationalismul acestuia. 314 : Ungaria, 317-318 : Ungaria.
S-au dezbItut : examenul de 6 siptImini la trecerea de la caroli-
3751 323 (439.1) cism la alti confesiune ; reversaliile, unirea 1i divortul in cisitoriile
[Articol in leglturl cu dreptul nemeqilor" de a-i alege mixte, plingerile ortodocnlor din Ungaria, alegerea mitropolitului
pe functionarii publici]. G. TRANS., V (1842), p. 202 : ortodox, declararea confesiunii ttnitarilor (numitI 1i sotinianl fi anti-
Ungaria. trinitarie") ca oprimitI" intre calelalte confesiuni.
Se pornelte de la scandalul petrecut la alegerile din oralul Agra,
din pricina cumplr5rii voturilor. Se descrie yap de bene Fi de desfriu 3760 323 (439.1)
a nemenlor. Dura cheful de noapte, in care devasteazi localul birta- [Legiuirea in legiturl cu regimul easitoriilor mixte in
aceni o mie de boieri in dimineata urrnitoare aleg judecitori", materie de religie, votati de Camera Deputatilor din Dicta
de care atirnI cinstea ;i siguran;a publicl". Ungariei]. G. TRANS., VI (1843), p. 265-266 ;i 269 :
Ungaria ; CURIERUL ROM., XV (1843), nr. 57, p. 1-2
3752 323 (439.1) [greftt : 169-170] ;i 226-228 : Ungaria.
[RelatIri despre adunarile de comitate din Ungaria, in
preajma deschiderii Dietei acestei Ori]. G. TRANS., VI 3761 323 (439.1)
(1843), p. 114-115 : Ungaria, 117-118 : Ungaria, 122 : [Dezbaterile i hotHrirea Casei Magnatilor din Dicta
Ungaria, 125-126 : Ungaria, 141 : Transilvania, 141 : Un- Ungariei in chestiunea cis'atoriilar mixte]. G. TRANS.,
garia, 173 -174 : Zala, 22 Malu, 181-182 : Ungaria. VI (1843), p. 309-310 : Ungaria, 313-314 : Ungaria,
Se subliniazI Indeosebi atitudinea nobilimii, care protesta cu vio- 317-318 : Unzaria.
lentt impotriva oriclror reforme liberale plInuite, precum : contribu;ia Casa Magnatilor - spre deosebire de Casa de Jos a deputatilor -
fiscall generalI, inmultirea ;colilor pentru popor etc. acceptI punctul de vedere al bisericii catolice, care nu se invoia cu
legea din 1840. Aceasta prevedea cI, in cIsniciile mixte, copiii vor
3753 323 (439.1) urma obligatoriu religia tatilui.
[Programul enuntat prin mesajul de deschidere a Dietei
Ungariei]. CURIERUL ROM., XV (1843), p. 171-172 : 3762 323 (439.1)
Ungaria. Cefatile 6 orgele Ungarid la diea. G. TRANS., VI
(1843), p. 347-348, 352.
3754 323 (439.1) Se discutI problema felului cum e reprezentat in Died' statul cc-
[$tiri i comentarii in legIturi cu dezbaterile din Dieta ti;enesc, sau cum ii mai zicem, statul de mijloc", adicI locuitorii ora-
Ungariei]. G. TRANS., VI (1843), p. 77 : Monarhia Aus- ;dor. Comitatele Ungariei au cite 2 voturi, adici in total 104 voturi
triad', 95-96, 98 : Ungaria, 107 : Monarhia Austria4 in Dieta Ungariei, iar cele 47 orale, cu deputatii kr, au un singur
162-163, 166-167, 173, 177, 185-186, 189-190, 197- var. S-a propus rithcarea numIrului voturilor la 16, ceea ce orasele
198, 201-202, 207, 210, 214, 217-218, 221-222, 225- nu accepti. Se citeazi pirerea unui publicist maghiar cI, atita vreme
226 : Ungaria, 231-232 : Dela Dieta Ungarid, 253, 257- cit locuitorii oraielor nu vor fi reprezenta;i cum trebuie in Dial,
259, 264, 265-266, 269, 277 : Ungaria, 282-283 : Dietal, statul maghiar plstreazi o constitutie oligarhicI ;i va fi un star slab.
187
www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA (439.1)
3763 223 (439.1) va purta p nu va curnpira nici un fel de product strein". Unul din
Glasur1 din Ungaria. G. TRANS., VI (1843), p. 353-354. membrii ei marcanti este Kossuth. Se infatiteazi acuzatia adusa de
E. Dessewffy, fruntalul conservatorilor, ci aceasta asociatie ar ave.,
Se infitileazi haosul parerilor pronuntate dc fruntasii politict
,o tendinta politica periculoasi".
maghiari : Deik, Szechenyi, Kossuth, Wesselényi, in chestiunea impu-
nerii nemetilor la contribu;ia fiscali. Se afirma ci planuitorii n-au 3773 323 (439.1)
idei limurite, vorbesc incurcat, micar ci ccl cc cunoatte lucrul bine
vorbepe simplu". Se propune : ideile si patrunzi pe multime i intre Din comitatul Tolna. G. TRANS., VIII (1845), p. 18,
cei luminati nu va mai fi galigie"... Apuce-se fielcare proprietariu col. I.
la motia sa ;i ridice ;coale" pcntru popor. Dare de seama despre adunarea din acest comitat al Ungariei. Depu-
tatul nobd Bezerech si alçi trei nobili au declarat ca, de buna vole,
3764 323 (439.1) vor plati regulat contributia fedi intocma ca toti ttranii p oritenti-.
Comitatele. G. TRANS., VI (1843), p. 377-378. 3774 323 (439.1)
Traducerea - cu unele comentarii introductive - a unui articol [Discutii intre nobilii maghiari in legatura cu supunerea
cu privire la problema autonomiei comitatelor, altar= in Vestitorul de lor de bunk' voie la plata contributiei]. G. TRANS., VIII
Pepa [Pesti Hirlap], al lui Kossuth.
(1845), p 77 : Pojon, 1 Martie, 86 : Ungaria.
3765 323 (439.1)
3775 323 (439.1)
[$tiri cu privire la hotarirea Dietei de la Pozsony]. CU- [Notita despre dezbaterile din congregatia generall a
RIERUL ROM., XVI (1844), p. 11 : Austria. comitatului Pestei", din 10 noiembrie]. G. TRANS., VIII
Toate slujbele in comitate vor putea fi asernenea implinite ;i de (1845), p. 370 : Ungaria.
oameni de rind". Persoanele chn inalta birgherie : avocatii, doctorii,
iabricantii care ocupi tel putin 50 de lucritori etc.° vor avea drept Se subliniaza discursul de critica rostit dc I.. Kossuth.
si participe la alegerile din comitate.
3776 323 (439.1)
3766 323 (439.1) [Comentarii asupra polemicilor dintre conservatori si de-
[Dani de seama despre dezbaterile Dietei Ungariei]. G. mocrati, in Ungaria, cu privire la reformele ce se impun
TRANS., VII (1844), p. 9, 14, 18, col. II, 29-30, 34, a fi aduse constitutiei]. G. TRANS., VIII (1845), p. 403.
42-43, 45-46, 54, 73, 82, 85-86, 101-102, 106, 127, Se infititeaza de asemenea apirarea politicienilor democrati fata de
138, 149-150, 161, 184, 186, 189, 207, 209, 225-226, acuzatia care li se aducea ci ar urmiri subminarea guvernului ti a
246, 251, 265-266, 278, 282, 294, 301-302, 305-306, sratulut.
317-318, 329-330, 333, 337, 346, 351, 353, 357, 362, 3777 323 (439.1)
364, 366, 369-370, 373-374 : Ungaria. Pojon. Dietal.
Guvernul tare. G. TRANS., IX (1846), p. 153-154 :
3767 323 (439.1) Articol pregatitorlu ; CURIERUL ROM., XVIII (1846),
[Se anunti ca sint sperante ca Dieta Maghiara s'a accepte p. 155-156 : Ungaria.
ca i nobilimea sa plateasca contributiel. CURIERUL Traducere din Pesti Hirlap, nr. 666. - Foaia liberala maghiari ple-
ROM., XVI (1844), p. 246 : Ungaria. deazi pentru un ,guvern tare", aritind ci un astfel de guvern nu
se poate sprijini decit pe autoritatea unui monad' absolut sau pe o
3768 323 (439.1) majoritate parlamentari omogeni. In al doilea rind, cere ca puterea
cirmuirii si se concentreze In persoane individuale, iar nu in corporitii
[Se anunta ca, de curind, Casa Deputatilor din Dieta de sfaturi sau divanuri" ; cu alte cuvinte, responsabilitatea ministe-
Ungariei a hotarit ca nobilimea tarii sa ia asuprali o con- riala sa fie efectiva si controlata de justitie. Redactia Gazetei de Tran-
tributie de 2 585 000 fiorini]. G. TRANS., VII (1844), silvania, preceda articolul cu o introducere, in care i5i exprima mi-
p. 329 : Ungaria. rarea ci cercurile liberale maghiare au asemenea vederi, care ar sta
edactia foil rominesti comenteaza : Semne bune 1" mai firesc in programul partidei conservatoare.
3769 323 (439.1) 3778 323 (439.1)
[Relatare despre o dezbatere dramatici in Dieta Ungariei Conservatorii 6 opozitia in Ungaria. G. TRANS., IX
cu privire la rolul aristocratiei In statul maghiar]. G. (1846), p. 245-246, 249-250.
TRANS., VII (1844), p. 329, col. II - 330. Se ia apirarea partidei aristocratice conservatoare fata de opozitia
Dezbaterea a avut loc in Tabla Magnatilor 1i a fost provocati de democrati, care e acuzata ci face opozitie cu orice pret, pe cind
propunerea Casei Deputatilor ca ocirmuitorii oralelor si fie aleli de conservatorii ar fi ti ei pentru reforme, dar cu prudenta.
populatie, iar nu numiti de rege. In cursul dezbaterii. St. Szechenyi
a lelinat. 3779 323 (439.1)
3770 323 (439.1)
[5tire cu privire la instituirea unui premiu pentru corn-
baterea comunismului]. G. TRANS., IX (1846), p. 409 :
[$tiri despre rescriptul imperial primit de Dieta Un- Ungaria.
gariei in chestiunea trecerii de la o confesiune dintre cele
primite" la alta la fel]. G. TRANS., VII (1844), p. 351 : 3780 323 (439.1)
Ungaria. [Se anunta ca aparitia operei Cartea populului", care
cuprinde Invataturi comuniste", a pricinuit in Ungaria
3771 323 (439.1) o mare miscare de duhuri"]. VEST. R., XI (1847), p. 216 :
[Articole cu privire la legile votate de Dieta Ungariei Ungaria.
fi sanctionate de imparat, in chestiunile religioase]. G. rartea e scrisi in limba ungari 1i a fost tipariti in ;ark' streini" ;
TRANS., VII (1844), p. 369-370, 373-374 : Ungaria. autorul ei se zice ci s-ar fi pus la opreall".
In al doilea articol, se publici i textul legii. El privelte trecerile
de la o confesiune la alta, casatoriile mixte etc. 3781 323 (439.1)
[Propunerile imperiale aciresate Dietei Ungariei la des-
3772 323 (439.1) chiderea ei]. G. TRANS., X (1847), p. 362.
Insotire aparatoare. G. TRANS., VII (1844), p. 374. Intre acestea : modificarea reprezentarii cetitilor in Dieti ; inles-
Scurt articol despre noua asociatie intemeiati in Urtgaria sub nirea riscumpararit totale a iobagilor ; desfiintarea vamii intre Austria
aceasti denumire. Scopul ei este ,a indupleca pc cit s-ar putea mat ti Ungaria ; dezvoltarea cailor de comert ; revizuirea hotaririi din
multe mii de punt:4i unguri spre apararea si inaintarea industriei 1836 a Dietei pentru incorporarea la Ungaria a unor tinuturi din
patriotice". Fiecare membru se indatoreaza ca, timp de sase ani, nu Transilvania.
188
www.dacoromanica.ro
323 (439.1) POLITICA INTERNA : UNGARIA - TRANSILVANIA 323 (439.2)
189
www.dacoromanica.ro
.323 (439.2) POLITICA INTERNA TRANSILVANIA 323 (439.2)
3804 323 (439.2) reversaliile, adict sS ceart ptrçii necatolice st-si ia obligatia de a
[Arhiducele Ferdinand d'Este asista la deschiderea Adu- boteza toti copiii in ritul catolic ptretele vri4mtlesc ridicat prin
dogme i Ina mei uncle interesuri st se dca la o parte, st Oast ;
narii Deputatilor, la Sibiu]. CURIERUL ROM., VIII (1837),
p. 39-40 : Austria. duhul veacului nostru, care trebuie si fie duhul imprumutatei sufe-
rinte, st pitrunzt pretutindeni !"
3805 323 (439.2)
[Se publica numele candidatilor alesi de Obsteasca Adu- 3815 323 (439.2)
nare" pentru un craesc guverner" i un craesc cantelar Casatoriile mestecate. G. TRANS., IV (1841), p. 37-38.
mare al ;aril Transilvaniei"]. C. DE AVIS, I (1837-1838), Se expune problema cisttoriilor intro in4i de religii deosebite. Se
p. 58 : Transilvania. insista pentru deplina libertate a acestor ctsttorii, impotriva prescrip-
Au lost aleli candidati din partea catolicilor, reformatilor, evan- Odor bisericii catolice.
ghelicilor i unitarienilor.
3816 323 (439.2)
3806 323 (439.2) [Consideratii asupra casatoriilor mixte in Transilvania].
[Dari de seama asupra dezbaterilor Dietei Transilvaniei]. G. TRANS., IV (1841), p. 45 : Transilvania.
G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 5-6 : Sibitu, 21 Mart.,
10-11 : Sibilu 31 Mart., 13-15 Sibiht 1 April. 3817 323 (439.2)
[Traducerea unui articol cu privire la casatoriile mixte,
3807 323 (439.2) aparut in Siebenbiirger Wochenblatt"]. G. TRANS., IV
[Se publica stirea el arhiducele Ferdinand d'Este a plecat (1841), p. 77 : Transilvania.
de la Sibiu, prin Cluj, spre Viena]. G. TRANS., I (1838), Articolul se refert la clout cisttorii intre catolici si evanghelici-
sem. I, p. 11, col. I : Sibilii 3 Apr. luterani, incheiate de curind la Cluj. In comcntariu, redactorul Gazetei
de Transilvania observt : in chipul acesta cauza cisttoriilor meste-
3808 323 (439.2) cate incepe a avea influint i asupra patriei noastre" 4i cere clericilor
[Se vesteste c,dupa inchiderea dezbaterilor Dietei Tran- .a mijloci pretutindeni pace si dragoste" intre diferitele confesiuni.
silvaniei, arhiducele Ferdinand d'Este s-a indreptat spre
Cluj]. G. TRANS., I (1838), sem. I, p. 15, col. I, 17-19 : 3818 323 (439.2)
Sibilu 6 aprilie, 21 : Transilvania. [Articole cu privire la disputele produse in Cluj de pro-
Se relateazt despre primirea care i s-a (Scut in Bilgrad [Alba-Iulia] blema casitoriilor mixte, intre catolici i protestanti]. G.
;i serbtrile de plecare ce s-au organizat la Sibiu. TRANS., IV (1841), p. 89 : Transilvania, 98, col. I : Cluj.
3809 323 (439.2) 3819 323 (439.2)
[Relatiri despre solemnitatea depunerii juramintului catre [Relatari despre adunärile marcale" din Transilvania].
imparat din partea clerului din Transilvania]. G. TRANS., G. TRANS., IV (1841), p. 53 : Cluj, 105 : Transilvania.
I (1838), sem. II, p. 1-2 : Transilvania, 5 : Transilvania, Imre altele, s-a discutat fi cererea de a fi scutid si nobilimca de
9-10 : Transilvania, 10-12 : Blaj, 2 si 3 Iulie d.c. vechtu, rind a Transilvaniei (armeliftii gi nobilii de o aerie)" de dajdie".
25 : Transilvania, 25-26 : Blab 27 Iulie, 37-38 : Brasov,
14 Sept. 3820 323 (439.2)
Solemnitttile efectuate in diverse localititi pentru clerul ortodox, Comitatul BihoruluI. G. TRANS., IV (1841), p. 98, col. II.
gr. cat., rom. cat. gi evanghelic-luteran. Corespondenci din Oradia Mare, darart 20 iunie, despre adunarea
trimestriali" a comitatului. Se subliniazt et, Intre altele, s-a hotirit,
3810 323 (439.2) cu privire la drumuri/e dintre Bihor i Transilvania, care erau foarte
[Se anunta cä Ioan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, s-a stricate, et decit st se fact reparatia acelor drumuri cu trupovtrarea
intors la Cluj, dupa o calatorie de mai muhe saptamini in norodului supus clajdii, rnai bine voiesc a vedea tout cornunicatia
afaril. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 41-42 : Cluj 7. precurmatt".
190
www.dacoromanica.ro
A23 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)
191
www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POI ITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)
192
www.dacoromanica.ro
323 (419.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 32.1 (439.2)
13 3172 193
www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)
194
www.dacoromanica.ro
123 (419.2) POLITICA 1NTERNA : TRANS1LVANIA 121 (419.2)
195
www.dacoromanica.ro
323 (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA 323 (439.2)
cu Inca 9 membri]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 41, Sibiu, Alba Carolina, Cluj, Riteag, Odorhei, Figiral.
col. I : Ungaria.
Saguna afirma ci cei trci membri pin-acum nurnivi, nu sint in 3937 323 (439.2)
stare a reprezenta deplin poporul romln". Guvernul a fost de acord. [Se vesteste c, prin publicatia guberniall" din 9 noiem-
brie, s-au luat masuri impotriva raspinditorilor de zvonuri].
3926 B i, S. 323 (439.2) G. TRANS., XII (1849), p. 68, col. II.
[Corespondenta referitoare la alegerea deputatilor pentru Amenintarea cr judecati osti4easci in contra acelora carii defaimi
Dieta Ungariei, in ,scaunul mic al Sebesuluil. ORG. asignatele de hirtie i spiiminti pe popor cu venirea turcilor spre
NATIUNALE, I (1848), p. 48-49 : S. Sabesiu. ajmorul maghiarilor".
196
www.dacoromanica.ro
32.) (439.2) POLITICA INTERNA : TRANSILVANIA CROATIA 323 (439.41
197
www.dacoromanica.ro
323 (44) POLITICA INTERNA : FRANTA 323 (44)
198
www.dacoromanica.ro
323 (45) POLITICA INTERNA : ITALIA - RUSTA 323 (47)
/ 99
www.dacoromanica.ro
323 (494) POLITICA INTERNA : ELVETIA - GRECIA 323 (495)
20C
www.dacoromanica.ro
323 (495) POLITICA INTERNA : GRECIA - TURCIA 123 (496)
201
www.dacoromanica.ro
323 (496) POLITICA INTERNA : TURCIA PRINCIPATELE ROMANE 323 (493)
202
www.dacoromanica.ro
323 (498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 323 (499)
203
www.dacoromanica.ro
323 (498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
revolutie]. VEST. R., XIII (1849), p. 18-19. petrecere 1i altii urmiresc pasii foltilor revolucionari.
Trad. din L'impartial de Smyrne. Se subliniazi refacerea tarsi
si sedezmint itirile despre conflictele dintre trupele otornane si
rusepi de ocupacie. Text roman gi francez.
(498.1) TARA ROMANEASCA
4092 323 (498)
Traducerea Inaltului Ferman Inparatesc cuprinzator de 4100 323 (498.1)
ALBINA ROM., XXI (1849),
septe articole ratificate.
[$tiri despre consfatuirea prezidentului plenipotent cu bo-
p. 213-216. ierii din tara]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 13 :
Firmanul se ocupi de alegerea in viitor a domnitorilor celor doug BucurestI 19/1 Aprilie.
Principate, respectarea Regulamentului Organic, alegerea a doug co-
misii cercetitoare, una la 'tali 8i cealalti la Bucurelti, formarea unei La aceasti intrunire, Petru Feodorovici Jeltuhen a comunicat demni-
armate de 25 000 oameni pentru fiecare Principat etc. tarilor romini uncle masuri cu privire la buna organizare a trebu-
rilor Iguntrice.
4093 323 (498)
[Contentariu in legatura cu lucrarile comisiunii de 7 boieri 4101 323 (498.1)
pentru modificarea unor articole din Regulamentul Organic [Se vesteste ca. gen. Jeltuhen a plecat din Bucuresti spre
st indeosebi a articolului referitor la raporturile dintre pro- Calarasi]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 37 : Bucu-
prietari i carani]. G. TRANS., XII (1849), p. 70 : Tara Ro- rest1, 10/22 Mali'.
maneasca si Moldova.
Boierii comisari, zici eine cite va vrea, au atita pitrundere si 4102 323 (498.1)
cunoitinci de cursul lucrurilor ca sl priceapi cum ea proprietarii
carilor romaneiti trebue neapgrat si se invoiasci a inlesni i celui [Se face cunoscut c prezidentul Jeltuhen a sosit in Bucu-
din urrna ;Iran mijloacele de a ajunge si el proprietariu, fiecare dupl. resti venind de la Silistra]. CURIERUL ROM., I (1829
silinca i destoinicia sa". 1830), p. 47 : Bucuresd, 20/1 Malts.
204
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
4105 323 (498.1) Gen. Kiselef preconizead misuri pentru activitatea semlniturilor :
[Relatarea despre ceremonia inmormintarii generalului Jel- la fiecare cloid judete se va trimite cite un boier ca si-i sileasc3
tuhen, prezidentul plenipotent al divanurilor Tarii Romanesti pe proprietarii de mosii si fad insiminsirile ; cei siraci vor primi
;i Moldovei]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), P. 231 : dmind cu imprumut ; transporturik pentru armati se vor suspenda
Bucurest1, 14/26 Octomvrie ; ALBINA ROM., I (1829), p. pia la 15 aprilic.
165.
4116 323 (498.1)
4106 323 (498.1) [Plecarea temporara a generalului Kiselef]. CURIERUL
[Numirea generalului Kiselef in locul raposatului gen. Jel- ROM., II (1830), p. 53-54 : Instiincari din läuntru.
tuhen]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 235 : Bucu- Kiselef plead peace Durdre, la Kiustengi, urmind a se intearce
restb 18, 30 Octomvrie. pe la Iasi. Se reproduce cuvintarca rostiti de el in Divanul Domnesc,
Episcopul Ilarion al Argesului i marele batman Niculache Fi- inainte de plecare.
lipescul sine delegati s3-1 intimpinc, in numele Divanului Tsrii
Rominesti. 4117 323 (498.1)
[Convocarea boierilor stapinitori de mosii din judete la
4107 323 (498.1) Adunarea Obsteasca Extraordinarä]. CURIERUL ROM., II
Kiselef in Bucuresti]. CURIERUL
[Sosirea generalului (1830), supl. nr. 14, p. 58-59 : InstiintarI din läuntru.
ROM., I (1829-1830), p. 267-268 : Bucuresti 15/27 Noiem-
vrie ; ALBINA ROM., I (1829), p. 201, 205-266. 4118 232 (498.1)
4108 323 (498.1) [Prezidentul Kiselef numeste pe generalul Diederichs ca vi-
cepresedinte al Divanului si pe Barbu $tirbei ca membru al
[Primele consfltuiri ale generalului Kiselef cu boierii Tarii Divanului Savirsitor]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 93,
Românesti]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 267 col. II.
268 : Bucuresti, 15/27 Noemvrie, 271-272 : Bucuresti, 18/30
noemvrie.
4119 323 (498.1)
4109 323 (498.1) [Se vesteste ca gen. Kiselef a sosit in capitala]. CURIE-
[Cuvintul rostit de gen. Kiselef in fata Divanului Tarii RUL ROM., II (1830), p. 121 :BucurestI.
Romanesti]. CURIERUL ROM., I (1829-1830), p. 275
277 ; ALBINA ROM., I (1829), p. 205-206, 219-220. 4120 323 (498.1)
Este primul cuyint rostit de gen. Kiselcf, in calitatea sa de impu- [Schimbiri in unele posturi de conducere]. CURIERUL
ternicit prezident al Divanului, in care hi arati programul. Se publici ROM., II (1830), nr. 34, p. 134 [gresit : 114], col. II.
cuvintul marelui logoflt al Pricinilor Stdine, Emanuil Arghiropol, Vorn. Alecu Ghica c orinduit caimacam al Tarii Rundnesti
care dspunde gen. Kiselef din partea membrilor Divanului. Mici° ; marele logofit Al. Filipescu vornic de Tara de Jos ; marele
loofa's Buzuiantil, hatman ; vorn. lordache Golcscu, vornic al 3-lea ;
4110 323 (498.1) A. Hristopol, vornic al 4-lea.
[Diferite masuri administrative luate de gen. Kiselef]. CU-
RIERUL ROM., I (1829-1830), p. 295-296. 4121 323 (498.1)
De ziva onomasticl a tarului, a gratiat pe condamnasii din in- [Se vesteste ca marele clucer Raducanu Voinescul a fost
chisori. A interzis aplicarea pedepselor prea crude Auld vechiul orinduit vremelnic implinitor al datoriilor vistierului si im-
obicei". A desfiintat hitminia din Tara Romineasci i vornicia de preuna sezator la Divanul SivirsitorTh CURIERUL
aprozi din Moldova. A desfiintat zeciuiala ce se lua de la cei ce ROM., II (1830), p. 258 : Instiintarea Oficiall.
aveau pricini de judecati". A amnistiat pe cei ce s-au aflat in
slujbl pre lingi armie" si au ficut greseli. In locul vorn. Nenciulescul.
205
www.dacoromanica.ro
3/3 (498.1) POLITICA INTERNA : TAKA ROMANEASCA 321 (498.1)
206
www.dacoromanica.ro
321 (498.1) POLITICA INTERNA : 'TARA ROMANEASCA '423 (498.1)
Administrativ estraordinar subt No. 150. August 14. BU- blici atit textul adresci. Cit si scurtele cuvint5ri rostite cu acest prilej.
LETIN G. A., II (1833), p. 200.
Vorn. Alex. Ghica, logolitul Trebilor Bisericesti, e numit pre- 4166 Eliad, I. 323 (498.1)
zident al Divanului Civil din Bucuresti, in locul vorn. Mihail Ghica. [Polernica cu un corespondent din Bucuresti al Gazetei
Vorn. Barbu Stirbei e orinduit logofit al Trebilor Bisericesti. Universale a Augsburgului"]. CURIERUL ROM., VI (1834),
nr. 21, p. 43 : Bucui esti.
Eliad, L
4156 323 (498.1) II acuzi cS informeaz5 gresit strainatatca cu privire la culisele
[Elogiul generalului Kiselef]. CURIERUL ROM., V politicii interne a Tirii Rominesti.
(1833-1834), p. 229 : Bucuresti.
Inf3tiscaz8 pe scurt activitatea prezidentului in organizarea TIrii 4167 323 (498.1)
Rominesti. [Se anunti ca spitarul Alexandru Ghica, invitat la Con-
stantinopol pentru domnia Tarii Romanesti, a plecat din
4157 323 (498.1) Iasi la 17 aprilie]. BULETIN F. 0., II (1834), p. 231.
[Se aduce la cunostinta deschiderea sesiunii Obicinuitei Urmeazi s3 piece de la Bucurcsti impreuni cu Mihail Sturza,
Obstesti Adunari, in 16 ianuarie 1834]. BULETIN G. A., oiitorul domn al Moldox ei, la Constantinopol.
II (1833), p. 316.
4168 323 (498.11
4158 323 (498.1) Cartea Domneasca a M. S. Printul domnitor ol Tarii
Pare de seama despre sedinta de deschidere a sesiunii Rom'anestI, Alexandru Ghica, pentru Incredintarea ce i s-a
Obicinuitei Obstesti Adunari]. BULETIN G. A., III (1834), dat a oblacluirei tarii i pentru sosirea sa in carantina Giur-
p. 1-2 : Bucuresti. giulul. BULETIN G. A., III (1834), p. 107 : Bucuresti.
207
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498. I)
208
www.dacoromanica.ro
32.1 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA J23 (Mil
14-3172 209
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA J13 (49.4.t)
210
www.dacoromanica.ro
321 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 123 (498.1)
211
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 123 (49/1.1)
212
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
213
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
214
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
215
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
216
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
217
www.dacoromanica.ro
123 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
21 8
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
4414 323 (498.1) Logof. Manuil Baleanu, fcf al Departamentului Dreptacii ; logof.
Alex. Vilara, sef al Departamentului Trebilor din NIuntru ; logof.
[Deschiderea scsiunii 1846-1847 a Obstestii Adunäri
Const. Cornescu, sef al Departamentului Credintei ; logof. Const.
din Tara Romaneasca]. VEST. R., X (1846), p. 377. Herascu, sef al Departamentului Vistieriei ; logof. Const. Filinescu,
secretar al statului.
4415 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
[Cuvintare la deschiderea Obstestii Adunari].
sesiunii
4427 323 (498.1)
CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 369-372 ; VEST. R.,
X (1846), p. 377-380. [Adrese ale domnitorului Gh. Bibescu catre fostii mi-
Prezinti un bilant al realizSriloc sale in cci patru ani de domnie. nistri ai Trebilor din Nauntru, Credintei si Vistieriei].
BULETIN G. A., XVI (1847), p. 121-122.
4416 Bibescu, Gheorghe 323 (498.1) Domnitorul multumelte marelui ban si intiiului boier Gh. Filipescu,
marelui logofit al Drepatii Em. Florescu i marclui logofSt al Drep-
[Discurs cu prilejul deschiderii sesiunii Adunarii Depu- eatii loan Filipescu, pentru felul cum au condus cele trei departamente.
tatilor]. BUKURESTER DT. Z., III (1847), p. 1-4 :
Inland. 4428 323 (498.1)
Trece in revistl situatia internS, subliniind realizSrile auvern3rii
in diferite departamente. [Stiri despre calatoria domnitorului Gh. Bibescu, Im-
preuna cu sotia sa, la Sinaia si Predeal]. VEST. R., XI
4417 323 (498.1) (1847), p. 257 : Stirt din nauntru.
La Sinaia, au vizitat ministirea. La Predeal, domnitorul a mers
[Solemnitatea primirii de1ega0ei Obstestii Adunari, care spre a vedea tucririle loselelor ce se fac prin muntii Carpati".
a inminat domnitorului Gh. Bibescu raspunsul adunarii la
mesajul sau]. CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 377 4429 323 (498.1)
378 : Niuntrul.
Ceremonia primirii de citre domnitor. CuvintSrile rostite. Textul [Corespondentl de la margini", datata 18 august, cu
rispunsului Obstestii Adurari. privire la calatoria domnitorului Gh. Bibescu si a sotiei
sale la Sinaia si Predeal]. G. TRANS., X (1847), nr. 68,
4418 323 (498.1) p. 266-267 : Tara Romaneasca.
Se insisti asupra omagiilor prezentate de autoritStile austriece cu
[Corespondenta din Bucuresti, datata 24 decembrie c.v., acest prilej.
cu privire la lucrarile Adunarii Obstesti a Tarii Roma-
nesti]. G. TRANS., X (1847), p. 1-2 : Tara romaneasca. 4430 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
4419 323 (498.1) [Cuvint rostit cltre orasenii din Slatina]. VEST. R., XI
[Felicitarile prezentate domnitorului cu ocazia Anului (1847), p. 289-290.
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 1. Cu prilejul inaugurlrii podului peste Oh.
Au tinut cuvinfari Eufrosin Poteca, in numele clerului si al bn-
ierimii ; vornicul de oras loan Otetelisanu, in numele locuitorilor 4431 Stancovici, C. 323 (498.1)
capitalei ; clucerul P. Poenaru, in numele corpului profesoral. Cuvint din partea orasenilor Slatinei catre Maria Sa...
VEST. R., XI (1847), p. 290-291.
4420 [Poteca], Eufrosin Motreanu 323 (498.1) Cu prilejul inauguririi podului peste Olt.
[Cuvintul rostit la palatul domnesc cu ocazia Anului
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2 : Cuvintul No. 1. 4432 323 (498.1)
A fost rostit in numele clerului si al boierimii [Porunci domnesti cu privire la deschiderea sesiunii 1848
a Obicinuitei Obstesti Adunari]. BULETIN G. A., XVI
4421 [Otetelilanu, Ioan] 323 (498.1) (1847), p. 331 [due mitropolitul Neofit], 331 : Catre
[Cuvintare rostita la palatul domnesc cu prilejul ser- Departamentul din Nauntru.
barii Anului Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2, col. I :
Cuvintul No. 2. 4433 W. 323 (498.1)
A vorbit ca vornic al orasului. [Corespondenta din Bucuresti cu privire la apropiata
deschidere a sesiunii Obstestii Adunari a Tarii Romilnesti].
4422 [Poenaru, P1 323 (498.1) G. TRANS., X (1847), p. 359 : Tara Romineasca.
[Cuvintul rostit la palatul domnesc cu ocazia Anului infitisea7i pe scurt sperantele care se legau de aceastl sesiune.
Nou]. VEST. R., XI (1847), p. 2 : Cuvintul No. 3.
A vorbit in numele corpului profesoral. 4434 Bibescu, Gh. 323 (498.1)
[CuvintIri rostite de Anul Nou 1848]. VEST. R., XII
4423 323 (498.1) (1848), p. 1-2.
Indeletnicirile C. ObicinuiteI Obstestii Adunati. VEST.
R., XI (1847), p. 21, 25, 37, 59, 65, 81 : Stiff din Fluntru. 4435 Poenaru, P. 323 (498.1)
[Cuvint rostit de Anul Nou 1848]. VEST. R. , XII
4424 H. 323 (498.1) (1848), p. 3.
[Corespondenta. din Bucuresti, datatà 11 martie, cu pri-
vire la activitatea Obstestii Adunari i chestiunile biseri- 4436 323 (498.1)
cesti pe care le-a legiferat]. G. TRANS., X (1847), p. 91 [Dare de seama despre serbarea Anului Nou la palatul
92 : Tara Romaneasca.
domnesc]. UNIV., IV (1848), p. 8 : Noutati.
4425 323 (498.1) Se reproduce cuvintarea rostiti de P. Poenaru.
[Mesajul de inchidere a Obstestii Adunari, sesiunea
1846-1847]. BULETIN G. A., XVI (1847), p. 81-82. 4437 323 (498.1)
[Marele logollt C. Herascu, ministrul Finantelor", e
4426 323 (498.1) Insarcinat cu interimatul Secretariatului Statuluil. BU-
[Numiri de ministri, prin porunca domneasca]. BU- LETIN G. A., XVII (1848), p. 18 : Catre Sfatul Admi-
LETIN G. A., XVI (1847), p. 121 : Gatre Sfatul Admi- nistrativ Extraordinar.
nistrativ. PinS la insinitolirea titularului, logof. C. Filipescu.
219
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323 (498.1)
220
www.dacoromanica.ro
.3.1 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA i23 (498.1)
4460 323 (498.1) crarea trebilor statuluil. BULETIN G. A., XVIII (1849),
Notre profession de foi. Esprit et but du Journal. p. 229 ; VEST. R., XIII (1849), p. 192.
JOURN. DE. B., I (1849), p. 1-2, 5-6, 17. In Vestitorul Rominesc, text roman si trances.
Ampla infatilare a programului redactional si a ideologiei politica
a acestei foi, In trei articole, In continuare. Redactia consideri revolutia 4470 B [alce]scu, C. 323 (498.1)
din 1848 un infiorator cataclism", pe revolutionari ca iconoclasti
de o noul spetr, formula lui Proudhon proprietatea e furt drept un
Noutatl din Tara romaneasca. ESPATRIATUL, I (1849),
sacrilcgiu". Anunta ca. va lupta pentru stabilitate"concordie" Ii
p. 47.
ascultare faca de orice autoritate legitima". Este nevoiti totusi si Un vehement atac in contra lui Barbu Stirbei.
recunoasci et in Tara Romaneasci c nevoie de reforme, dar con-
sideri cl acestea trebuie sa fie initiate numai de catre domnitor, sl 4471 323 (498.1)
nu fie impuse de jos in sus. [Ofisul domnitorului Barbu $tirbei clue Sfatul Admi-
nistrativ Extraordinar prin care ii incredinteaza preroga-
4461 323 (498.1) tivele dornnesti pentru timpul calatoriei sale la Constan-
[Stiri marunte din Tara Romaneasca si Moldova]. G. tinopol]. BULETIN G. A., XVIII (1849), p. 253-255 ;
TRANS., XII (1849), p. 36-37, 50 : Tara Româneasca VEST. R., XIII (1849), p. 201.
si Moldova.
Se arat8 cS guvernele Moldnvei si Tirii Romanesti au instituit cea 4472 323 (498.1)
mai severi cenzuri a jurnalelor si cartilor, la granitele lor cu Tran- [Secretariatul Statului face cunoscut ca, in lipsa dom-
silvania. Gazetele din Bucuresti au amortit toate, afara numai de nitorului, Sfatul Administrativ Extraordinar se va intruni
cele oficiale". St reproduc apoi clteva stir; interne din Vestitorul de trei ori pe saptamina, pentru a rezolva diferitele ches-
Rominese. tiuni ivite]. VEST. R., XIII (1849), p. 201-202.
Text roman si francez.
4462 323 (498.1)
[Departamentul din Nauntru din Tara Româneasca 4473 323 (498.1)
anunta, la 26 martie, cà intrucit guvernul Tarii Ro-
manesti nu recunoaste guvernul revolutionar din Transil- [$tiri cu privire la restabilirea comunicatiilor de fron-
vania opreste orice fel de comunicatii intre cele doua tiera intre Tara Romaneasca i Transilvania]. JOURN.
tari]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 105 : Tara Ro- DE B., I (1849), p. 181 : Interieur.
maneasca.
4474 323 (498.1)
4463 323 (498.1) [Omer Pala cere Departamentului din Nauntru sa in-
[Se anunta cal au sosit la Galati doi functionari turci, terzica discutiile politice din cafenele]. VEST. R., XIII
care au adus firmanele de numire ale noilor domnitori, (1849), p. 237 : Acte oficiale.
Grigorie Ghica pentru Moldova si Barbu $tirbei pentru Text roman i francez.
Tara Româneasca]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 187 :
Nair. 4475 323 (498.1)
4464 323 (498.1)
[Solemnitätile cu prilejul intoarcerii domnitorului Stir-
bei de la Constantinopol]. JOURN. IDE B., (1849), p. 173 :
[Comentarii la numirea lui Barbu $tirbei ca domnitor Interieur.
al I-aril Rom'anesti]. JOURN. DE B., I (1849), p. 109,
col. 4476 Xanthos, Anastasie 323 (498.1)
4465 323 (498.1) [Cuvintarea adresata domnitorului Barbu $tirbei, la ca-
rantina din Braila, din partea corpului negutatoresc].
[Descrierea ceremoniilor cu prilejul inscäunãrii lui VEST. R., XIII (1849), p. 254 : Braila ; JOURN. DE B.,
Barbu $tirbei ca domnitor al Tarii Românelti]. JOURN.
DE B., 1 (1849), p. 113 : Interieur.
I (1849), P. 181, col. IIIll.
Cuvintarea a fost rostiti in limba greacN. itt Vestitorul Rominesc,
se publici traducerea in limbile romana ;i franceza. In Journal dc
4466 [$tirbei, Barbu] 323 (498.1 Bucarest, se publica numai versiunea francezI.
Cuvintul Inaltimei Sale. BULETIN G. A., XVIII (1849),
p. 265-267 ; VEST. R., XIII (1849), p. 190-192. 4477 323 (498.1)
Cu prilejul incredinOrii domniei din partea Portii. Adresindu-se
lefilor bisericii, deputatilor si functionarilor, hi expune programul de [Printr-o foae extraordinara" se anunta cl, la 4 au-
guvernare. In Vestitorul Romanesc, text roman si trances. gust, domnitorul Barbu $tirbei va pleca de la Braila si a
doua zi va sosi in Bucurestil. VEST. R., XIII (1849), foaia
anexata la sfirlitul volumului din B.A.R.
4467 [$tirbei, Barbu] 323 (498.1)
Discours prononce par S.A.S. Monseigr. le Prince Barbo 4478 323 (498.1)
Stirbey, le 16/28 Juin, jour de son installation. JOURN.
DE B., I (1849), p. 117-118. [Primirea domnitorului Barbu $tirbei in Bucuresti, la
intoarcerea sa din calltoria facuta la Constantinopol].
4468 323 (498.1) VEST. R., XIII (1849), p. 245 : $tirT din niuntru.
[Adresa prin care Fuad ii anunta pe caimacamul Can- Text roman ;i francez.
tacuzino ca misiunea acestuia a incetat si-i aduce mul-
tumiri din partea sultanului]. VEST. R., XIII (1849), 4479 323 (498.1)
p. 192. [Ofisele domnesti de numire a noilor sefi de departa-
Text roman si francez. mente]. VEST. R., XIII (1849), p. 266
Marcie vornic Constantin Cantacuzino este numit sef al Dcparta-
4469 323 (498.1) mentului Trebilor din NSuntru, in locul marelui Iogcaflt Ioan Filipescu ;
[Ofisul domnitorului B. Stirbei prin care exprima fos- logofitul Credintei loan Bibescu este numit la Departamentul Cre-
tului caimacan Constantin Cantacuzino recunostinta sa qi dintei in locul marclui lograt Constantin Belu. Text roman ;i
a obstii, pentru strädaniile Ci silintele ce a depus in lu- francez.
221
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 23 (4983)
222
www.dacoromanica.ro
323 (498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 123 (498.3)
223
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
224
www.dacoromanica.ro
323 (08.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
"I-3172
225
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 123 (498.3)
4565 323 (498.3) Serbirile au tinut trei zile ; au dat concursul trupele artistice alc
[Decorarea generalului major Mircovici, viceprezident lui Fouraux si Martaux, cu diferite exercitii de cilirie, precum i
al Divanului Principatului Moldovei]. BULETIN F. 0., II militia piminteani. La teatru s-a reprezentat drama eroici Dragos
(1834), nr. 50, p. 346-347 ; ALBINA ROM., VVI (1833 intiiul Domn suveran a Moldovei, scrish de Gh. Asachi.
1834), p. 237. 4576 Meletie, episcopul Romanului 323 (498.3)
Impiratul Rusici Nicolae I il decoreazi pe generalul Mircovici cu
ordinul Sf. Vladimir, pentru ostenelile depuse in Moldova. [Discurs la intronarea lui Mihail Sturza]. BULETIN
F. 0., II (1834), p. 387.
4566 323 (498.3) 4577 323 (498.3)
[Primele masuri luate de noul domnitor M. Sturza, la [Orasele Galati i Dorohoi au serbat ziva intronarii
sosirea sa in tail, au fost pentru scaderea pretului carnii domnitorului Mihail Sturza]. ALBINA ROM., VVI
piinii la Galati]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), (1833-1834), p. 301.
p. 242.
Pretul cirnii a fost scizut de la 26 la 24 parale ocaua, iar piinea Cristescu, Id de sectie la tribunalul din Dorohoi, a alcituit cu
in greutate de 115 dramuri, de la 8 parale, cit costa, a fost scizuta acest prilej versuri, care au lost cintate de un grup dc tineri.
la 6 parale, in greutate de 120 dramuri. 4578 323 (498.3)
4567 323 (498.3) [Rescriptul domnitorului Mihail Sturza prin care multu-
meste comisiei insircinate cu Implinirea programii ;ere-
[Doamna lui Mihail Sturza a sosit, la 14 iulie la Iasi, ve- monialului intronarii" din 26 august]. ALBINA ROM.,
nind de la Galati, iar domnitorul va sosi la 16 iulie]. AL- VVI (1833-1834), p. 310.
BINA ROM., VVI (1833-1834), p. 245 : EsiT. Membrii comisiei au lost : vorn. Lupu Bals, hatm. Teodor Bals,
aga Gh. Asachi si spit. Beldiman.
4568 323 (498.3)
Mihail Grigorie Sturza la Iasi].
[Sosirea domnitorului 4579 323 (498.3)
BULETIN F. 0., II (1834), nr. 53, p. 327-330. [La 9 septembrie 1834, mitropolitul Veniamin a dat
Profcsorii, Sfatul Administrativ, cicrul ii manifesta simpatia, la domnitorului M. Sturza un mare prinz", la care au parti-
sosirea noului domnitor, prin diferite cuvintiri. cipat principalii dregatori ai statului i corpul diplomatic].
ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 310.
4569 323 (498.3)
[Descrierea primirii noului domnitor Mihail Sturza la 4580 323 (498.3)
Iasi]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 249-252. [Vizitele acute de domnitorul M. Sturza in Iasi]. BULE-
Se reproduce si cuvintarea rostiti de domnitor. TIN F. 0., II (1834), nr. 55, p. 348 :
A vizitat spitalul militiei, spitalul Sf. Spiridon, inchisoarea.
4570 323 (498.3)
4581 323 (498.3)
[Domnitorul Mihail Sturza numeste pe Nicolae Canta in
slujba de vel vistier]. BULETIN F. 0., II (1834), nr. 53, Relatia serbarii din 8 Noemvrie. BULETIN F. 0., II
p. 330 : Mamie Postdnic SecretarI de Stat. (1834), p. 468-474.
Se descrie serbarea ce a avut loc cu ocazia zilei onomastice a dom-
nitorului Mihail Sturza. Cu acest prilej s-au sfintit steagurile militiei.
4571 323 (498.3)
La cea dintll sesie, M. Sa Domnul ocirmuitor a dresuit 4581 a 323 (498.3)
urmatoarele catra Obsteasca Obicinuita Adunare la e el
[Descrierea serbarilor ce au avut loc la Iasi cu prilejul
deschidere. BULETIN F. 0., II (1834), p. 357-358. zilei onomastice a domnitorului Mihail Sturza]. ALBINA
M. Sturza arati ci mai intii de toate hrana norodului" I-a in- ROM., VVI (1833-1834), p. 371-377.
demnat si convoace sesiunea extraordinari a Obstestii Obicinuite Adu- Cu acest prilej, a avut loc un tedeum la biserica Sf. Spiridon ; s-au
niri si ce misuri trebuiesc luau. sfintit steagurile militiei pimintene, iar ostasii au depus jurimintul ;
a urmat defilarea militiei ; s-a sfintit noua ;coda' de fete, cu care
4572 323 (498.3) prilej Gh. Asachi a ;inut o cuvintare ; s-a ulebrat cununia a 16 pe-
Adresul Gheneralnicil Obicinuite AdunarI. BULETIN F. rechi de siteni, cite o pereche de fiecare judet, primind fiecare pe-
0., II (1834), p. 358-359 Prea Inaltate Doamne. reche cite o mie grosi din partea domnitorului ; a lost primire la
Rispunde la ofisul domnesc, spunind ci are si supuni domnitorului curte, unde marele logofit al Dreptitii, Lupu Ball, a tinut o anafora
misurile legate de primejdia ce vine din lipsa de hrani. din partea clirosului si a noblesii", la care a rispuns domnitorul ; s-a
pus piatra de temelie a unui monument, in gridina cea noui la Copou.
4573 323 (498.3)
4582 323 (498.3)
Raport din partea Obstestii Adunarl catre pre Inaltatul
Domn din 10 Avgust 1834. BULETIN F. 0., II (1834), [Sarbatorirea zilei onomastice a domnitorului Mihail
p. 334 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 287. Sturza, la Galatl]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
Rispuns la ofisul domnesc, trimis adunirii cu prilejul deschiderii p. 383 : Esib.
sesiunii.
4583 323 (498.3)
4574 323 (498.3) [Raportul pircalibiei din Galati, prin care descrie cum a
Programa de serbarile ce ari a sa face in ziva incoronaril fost serbata ziva onomastica a domnitorului]. BULETIN
pre inaltatuliu si pre luminatulul Domn Mihail Grigoriu vv. F. 0., II (1834), p. 478-479.
Duminica in 26 si 27 Avgust. BULETIN F. 0., (1834), 4584 323 (498.3)
p. 349-352 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834),
p. 289-290. despre sarbitorirea zilei onomastice a domnitoru-
[Not a.
lui Mihail Sturza la Roman]. BULETIN F. 0., II (1834),
323 (498.3) p. 480 : Orasul Roman.
4575
[Descrierea intronarii domnitorului Mihail Sturza 6 a 4585 323 (498.3)
serbirilor ce au avut loc]. BULETIN F. 0., II (1843), [Noel despre sarbitorirea zilei onomastice a domnitoru-
p. 385-388 ; ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 291 lui Mihail Sturza la Dorohoi]. BULETIN F. 0., II (1834),
292. p. 480 : Ispravnicia tanutultu Doroholul.
226
www.dacoromanica.ro
123 (498.1) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 123 (4983)
227
www.dacoromanica.ro
323 0983) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
4610 323 (498.3) franco : drumurile au fost imbuditatite, sosele de 5 500 stinjeni se
aIlS aproape terminate ; veniturile eforiilor orIscnesti au crescut ;
[Ofisul domnesc catre logofatul din Launtru, in care i se carantina a adus servicii bune ; activitatea tribunalclor a fost
atrage atentia ca trebuie sa pastreze intocmai Regulamentul
Organic i, in anaforalele sale, sl nu faca vreo propunere rodnici etc.
impotriva legiuirilor regulamentare]. BULETIN F. 0., V
(1837), nr. 31, P. 101. 4622 323 (498.3)
Acelasi ofis a fost trimis inspectorului Miliçiei, secrctarului de [Se anunta ed log. si cavalerul Constantin Sturza a fost
stat i logofItului Dreptitil. numit mare logolat al Dreptatii]. ALBINA ROM., IX
(1838), p. 164 : EsiI.
4611 323 (498.3)
[Se face cunoscut c s-a hotarit ca ourgunitii" peste ho- 4623 323 (498.3)
tarul Moldovei care s-ar furisa inapoi sk fie dati in jude- [Ofisul domnitorului Mihail Sturza, catre logofatul Cos-
cati spre a se hotari vremea inchiderii lor in ocna]. BULE- tachi Sturza, prin care este numit mare logofit al Drep-
TIN F. 0., V (1837), p. 115 : Depart. Trebilor din Lk- tatii]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 161.
untru.
4624 323 (498.3)
4612 323 (498.3) [Se anunca el log. Alexandru Ghica a fost numit mi-
Ofisul domnesc catre Sfatul ocirmuiton 16 April. BULE- nistru al trebilor din launtru]. ALBINA ROM., IX (1838),
TIN F. 0., V (1837), nr. 31, p. 129. p. 164 : Esil.
Domnitorul Mihail Sturza, urmind a merge si se inchine sultan:Au:,
ins5rcineaz1 Sfatul cu atribuiiile domnesti. 4625 323 (498.3)
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza eatre logofItul Ale-
4613 323 (498.3) xandru Ghica, prin care ii numeste ocirmuitor al Trebilor
[Stiri despre càltoria intreprinsa de Mihail Sturza, pen- din Launtru]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 165.
tru a iesi in intimpinarea sultanului, la Silistra]. ALBINA
ROM., VIII (1837), nr. 31, p. 137 [gresit : 133] : Esil, nr. 4626 323 (498.3)
32, p. 139 : Esii, 149 : EsiI, 153 : Esii, 161 :Esit, 169 : E;i1. [Se anunta ca log. Const. Cantacuzino a fost numit pre-
zident al Divanului domnesc]. ALBINA ROM., IX (1838),
4614 323 (498.3) p. 164 : E;iI.
[Se antinçã cI domnitorul Mihail Sturza, impreuna cu
doamna, a plecat la mosia sa Dracsanii]. ALBINA ROM., 4627 323 (498.3)
VIII (1837), P. 199 : EsiI. [Se arata ca unele stiri din presa franceza, referitor la
Moldova, sint eronate]. ALBINA ROM., IX (1838), p.
4615 323 (498.3) 209-210.
[Se anunta c domnitorul Mihail Sturza a plecat la Ga- Se dau exemple din gazeta Le Constitutionnel.
lati cu doamna, care va calatori mai departe la Constanti-
nopol, unde va face bai de mare]. ALBINA ROM., VIII 4628 323 (498.3)
(1837), p. 211 : 41. Copie de pe anaforaoa Sfatului catra Prea Tnaltatul
Domn din 4 August 1838. BULETIN F. 0., VII (1839),
4616 323 (498.3) p. 33-34.
[Se anunta ca domnitorul Mihail Sturza s-a intors la Referitor la sechestrul averii fostului domnitor loan Sturza.
Iasi]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 225 : BO.
4629 323 (498.3)
4617 323 (498.3) Cerire de demisionare a d-sale logof. Const. Sturza. BU-
[Se anuntl ca domnitorul Mihail Sturza a plecat cu LETIN F. 0., VI (1838), p. 375.
doamna la Stinca, pentru de a face in curs de 15 zile fere- De la Departamentul Drepatii.
dei la Prut"]. ALBINA ROM., VIII (1837), p. 263 : 41.
4630 323 (498.3)
4618 323 (498.3) Decret gospod catre d. logof. Costachi Sturza din 5
Caro domnesa pe la toate Ispravniciile din 18 Octomvrie Noemb. 1838. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 375-376.
1837. BULETIN F. 0., V (1837), p. 323. Domnitorul ii primeste demisia de la Departamentul Dreptitii i Si
Se dezmint anumite zvonuri cu privire la tigani, capitatia dajnl- aduce multumiri.
cilor, veniturilor rranistirilor etc.
4631 323 (498.3)
4619 323 (498.3) [C. Negruzzi este ales secretar al Generalnicii Obicinuite
D. Gheneral-Inspectorul au impartasit aceste asupra ear- Adunari]. ALBINA ROM., IX (1838), p. 418.
Earn zilil Sf. Mihail. BULETIN F. 0., V (1837), P. 360.
Scurti dare de seamS despre modul cum a fost sirbitoriti la 4632 Sturza, Mihail 323 (498.3)
Galati ziva onomastici a domnitorului Mihail Sturza. [Mesaj de inchidere a Obstestii Obicinuite Adunari a
Principatului Moldovei, pe anul 1838]. BULETIN F. 0.,
4620 323 (498.3) VII (1839), P. 81-84, supl. la nr. 21, p. 81-83.
[Clerul, dregatorii statului, profesorii i elevii prezinta Se arata pe scurt realizlrile pe baza Regulamentului Organic,
felicitari domnitorului, in ziva Anului Nou]. ALBINA in timp de sapte ani.
ROM., IX (1838), P. 5.
4633 323 (498.3)
4621 Sturza, Mihail 323 (498.3) Anafora catra Prea Inaltatul Domn adresuita de Obteas-
[Mesajul adresat Obstestii Obicinuite Adunari la deschi- cà Obicinuita Adunare in 4 mart. 1839. BULETIN F. 0.,
derea sesiunii din 18381. BULETIN F. 0., VI (1838), p. VII (1838), supl. I la nr. 21, p. 83-84 si supl. II, P. 81 ;
25-28 si supl. la nr. 7, p. 25-27. ALBINA ROM., X (1839), supl. la nr. 20, p. 1-3.
Arati starea tarii : a fost o recolti bung, care a asigurat hrana Rispunsul la mesajul domnesc de inchidere a Obitestii Obicinuite
norodului si a tntirit exportul ; portul Galati a fost declarat porto- Aduniri pe anul 1838.
228
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
22
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
230
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
231
www.dacoromanica.ro
323 (458.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (458.3)
232
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 498.3)
233
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
234
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
www.dacoromanica.ro
323 (498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323 (498.3)
236
www.dacoromanica.ro
323 (4983) POLITICA INTERNA CHE5TIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (436) (-54)
4818
Cuvantul rostiti1 lnaltatului Domni1 Grigorie Ghica la
ocazia trecereI sale prin Romani:1. ZIMBRUL, I (1850),
p. 101-102 : Foiletonul Zimbrulul.
Rostit de un rin8r al ctrui nume nu e mentionat in relatarea
despre desfasurarea prirnirii domnitorului la Roman.
Infatiseazt
rolul domnitorilor capabili in istoria popoarelor. Face elogiul fami-
ratilor.
4825 Hlurmuzachi], A.
4819 G. 323 (498.3) Articolul a fost publicat de ;dui partidului national ceh in
[Corespondenta de pe marginile Moldaviei", datata gazeta Narodni Novini si a fost reprodus i discutat In rnulte gazcte
26 septembrie, v.]. G. TRANS., XIII (1850), p. 75 : Tara din impiritia austriact ; Bucovina publici accst articol, in traduccre,
Romaneasca si Moldavia. sub rezerva de a insemna alit data observatiile sale.
Vorbeste de eforturile Viscieriei Moldovei de a gisi noi surse de
venir. S-a infiinrar un fel de acsizi asupra zaharului pi a cafelei". 4827 Palacki, Fr. 525.1 (436)
.Deoarece riranul nu cunoasre cafeaua 1 i zaharul, ci numai fasolea Despre centralizaciune in egala IndreptWre In Austria.
acesre acsize le suporrau clasele avute". Atunci G. TRANS., XIII (1850), p. 13-14, 17-19.
boierii intepertirt cu picioarele in prag i nu suferirt aceasti
se
Traducere dupt Narodni Novini. Palacki, vestitul cap al par-
aesizt". /n consecintt, s-au pus alte dtri : dublarea proului strii,
tidei cehice, discutt problems centralismului in monarhia austriaci.
10% pe venitul cartutilor, croterea vamii de la 3% la 5(Yo. Ia atitudine impotriva ei ti pledeazt pentru o federalizare largt,
cuprinzind cu egale indreptstiri provinciile diferite ale monarhiei.
4820 323 (498.3)
[Rezumatul unui articol aparut in Reichszeitung", din 4828 323.1 (436)
28 noiembrie, cu privire la situatia interna din Moldova]. Centralisare i federalismul. G. TRANS., XIII (1850),
G. TRANS., XIII (1850), p. 154, col. I. p. 12.
Se infitiseazt pe scurt dezbaterile ridicate de noua organizare a
monarhiei austriece : in timp ce germanii din Austria cer o mai
riguroast centralizare, ungurii cer o federalizare numai a Austriei
323.1 CHESTIUNEA NATIONALITATILOR cu Ungaria, iar slavii din monarhie ccr in numele lor si al
(436) Austria rominilor o largt federalizare.
(439.1) Ungaria
(439.2) Transilvania 4829 323.1 (436)
(496) Turcia. Imperiul otoman [Articol cu privire la consecintele noii organizari, pe
(498) Principatele Romane provincii, a Imperiului austriac]. G. TRANS., XIII (1850),
(=...) Popoare raspindite in mai multe tad p. 69-70 : Brasov.
Se exprimt, in concluzie, opinia ct rot:Anil trebuie at se apere
(436) Austria ,in contra cticitorilor de constitutiune" ti at rcclame guvernului,
clad se intimpli asemenea cilctri.
(436) (=59) Romanii din Austria in general
(437.5) (=59) Românii din Bucovina
(436) (=59) ROMANII DIN AUSTRIA
4821 Barit, G. 323.1 (436) IN GENERAL
Românii i panslavismul. FOAIE PT. MINTE, IV (1841),
p. 353-358. Vezi si : 323.1 (439.2) (=59) Romanii
Articol in legiturt cu problema nationalititilor in monarhia din Transilvania i Ungaria
austriact. Autorul traduce mai intii un articol din foaia maghiart
Nemzeti Tirsalkodó, in care se propunea acordarea de pimint i 4830 323.1 (436) (=59)
drepturi popoarelor din monarhia austriact, pentru a lc face al
piardt simpatia fact de Rusia, aratatt prin ideea panslavt. /n co- [Se vesteste ca la Viena s-a hotarit ca actele Dietei
mentariu, Bari; definelte pozitia romInilor din Transilvania. Austriei sa. fie redactate si in limba romana]. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 84, col. II : De la Viena...
Redactia compart aceasta situatie favorabili cu cea din Dicta
4822 323.1 (436) Ungariet.
[Se anunta c limba nationala din cele trei taxi Croa-
tia, Slavonia si Dalmatia a fost recunoscuta ca limba 4831 323.1 (436) (=59)
oficiala, in toate ramurile administrative]. ALBINA ROM.,
XIX (1847), p. 368 : Austria. rNumele persoanelor din deputatiunea romana ce a adus
omagiul de supunere noului imparat, Franz Iosef I, cu-
4823 B.[arit, G.]
vintarea rostita in fata imparatului i raspunsul impara-
323.1 (436) tului]. BUCOV., II (1849), p. 1-2.
Unele idei politice, cu privinta mai virtos la monarhia
austriaca. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 371-372, 4832 323.1 (436) (=59)
373-375.
Analizeazi cauzele care ar putea duce la ftrimarea rnonarhiei [0 deputatiune alcatuita din 12 mernbri, reprezentind
austriece, precum si situatia unui scat maghiar independent fact de pe romAnii din Transilvania, Banat, Ungaria si Bucovina,
natiunile din &taut lui. s-a prezentat in audienta la imparat]. BUCOV., II (1849),
p. 13-15.
4824 323.1 (436) cu acest prilej, episcopul Saguna a rostit o cuvintare de urare, la
care a rtspuns imptratul. Se publict fragmente din cuvintarea epis-
Curn sa. se Impace limbele in statul federativ austriac. copului $aguna si rispunsul Impiratului, precum i petitia pe care au
G. TRANS., XII (1849), p. 47 infititat-o deputatii romini implratului. Romlnii cer intre altele
Se expune propunerca foil stselti Satellit, ca limbs Dietei, a co- unirea. tuturor rominilor din Imperiul austriac, sub sceptrul Austriei ;
munictrilor guvernului ti a ottirii et fie cea germanI, iar in rest administrare nationalt ; o adunare generalS ; introducerca limbii
ficcare natiune sa se administreze in limba sa. nationale in ware treburile ce privesc pe romini etc.
237
www.dacoromanica.ro
123.1 (436) (..59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 321.1 (437.5) (-59)
4833 . . . i . . . 323.1 (436) (=59) Imp5ratulut [p. 58] ; Ursoriul deputatiunet romane [p. 58-59, 65-67,
Epistola unui deputatu romanu catra unu conationalistu 69-71, 73-74] ; Alspunsul ImpIratului [p. 74] ; Descoperirea ministe-
alu seu (ca respunsu). BUCOV., II (1849), p. 40-41. riulta [p. 74, necerminat].
In aceasti scrisoare, trimisi din Olmütz la 3 (15) martie 1849, se
arati cI drepturile rominilor din Austria trebuie si fie cgale cu ale 4842 323.1 (436) (=59)
celorlalte popoare conlocuicoare. Centralisatia romn i sail. BUCOV., II (1849).
p. 133-136.
4834 323.1 (436) (=--59) Se afirmi CI nurnirea lui Bach in postul de comisar impiritesc tn
[PetiVta prezentata d.e deputmli ron.ni, Petru Mocioni, Transilvania, cu pistrarea postului slu administrativ In Bucovina, este
Petru Cermena si loan Dobran, imparatului Austriell. inceputul unei cencraliziri a romlnilor din Austria. Se arati nesin-
BUCOV., II (1849), p. 109-110. ceritatea sasilor fatl de dinastia Austriei ;i dorinm lor de a pawl
Intlietatea in Transilvania.
11 roagl pe implrat sI dea o hocirire in cel mai scurt timp cu
238
www.dacoromanica.ro
323.1 (437.5) (59) CHESTILINEA NATIONALITATILOR. 123.1 (439.2)
239
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR. 123.1 (439.2)
4870 323.1 (439.2) E caracterizati drept .o carte intru adevIr Ia vreme esitl i neapirat
interciatoare".
Caracterul popoarelor Transilvaniei. FOAIE PT. MINTE,
IV (1841), p. 89-93, 101-104, 119-120. 4879 323.1 (439.2)
Descris dupi Benigni, torn. II, cap. 7, Observatii asupra ungurilor,
secuilor, sasilor, rorninilor, armenilor, bulgarilor, grecilor i evreilor [Comentariu Ia rezolutia imperia1 /. pentru redactarea in
din .ArdeaL limba latina a textului original al legilor]. G. TRANS.,
V (1842), P. 149 : Transilvania.
4871 323.1 (439.2) Se consideri el hotirirea e avantajoasi .pentru nationalititile cc-
Cind va fi Transilvania tare si fericita ? G. TRANS., Make afari de cca maghiarr.
IV (1841), p. 145-146. 4880 323.1 (439.2)
Traducerea unui articol apirut in foaia germani din Ardeal inti-
tulati Transilvania. - Se rIspunde la afirmatia ficuti in nr. din
3 august al foii maghiare Erdelyi Hiradó : Transilvania numai atunci
[Relatare despre plingerea inaintati de deputatii sasi in
Dieta Transilvaniei]. G. TRANS., V (1842), p. 200 :
poate fi tare ;i fericitS, clack' in lontrul hotarilor ei fie;tecare se va Transilvania.
preface in maghiar i va avea tot o libertate". Se afirmS cI, dimpo- PlIngerea cuprinde 9 puncte gi se referl la chesciuni administrative.
trivi, Transilvania .va fi fericiti i se va ridica la o stare tot mai La punctul 8, se cere si se publice sentinta datl in procesul dintre
bunr rind cele trei natiuni recunoscure - -
tnaghiarii, secuii i sa;ii
se vor cultiva fiecare .in singularul sIu caracter, in singulara sa
maghistraturile" din Bra;ov ;i Sibiu ti .companiile greco-negustorelti"
din acelc doul ora;e.
constitutie, amisurat cu duhul vremii".
4881 323.1 (439.2)
4872 323.1 (439.2) [Traducerea rescriptului imparatesc din 22 decembrie
[Stire despre rescriptul imparatesc referitor a intrebuin- 1842 referitor la intrebuintarea oficiala a limbii maghiare
tarea oficiala a limbii maghiare in Transilvania]. G. in Transilvania]. G. TRANS., VI (1843), p. 9 : Tran-
TRANS., V (1842), p. 6. silvania.
Prin rescriptul din 4 octombrie 1841, se precizeazi cS ramin in Rispunzind la noua cerere a Dietei Transilvanici, din 12 septembrie
vigoare prevederile art. 31 din 1791 : limba maghiari se va intrebuinta 1842, impiratul declar5 el nu mai poate face alte concesii.
in actele interioare de cancelarie, iar corespondenta cu comandamentul
general 1i u forurile din afara Transilvaniei si se urmeze in limba 4882 323.1 (439.2)
latini. [$tiri i comentarii cu privire la discutiile asupra pre-
ponderentei lirnbii maghiare]. G. TRANS., VI (1843), p. 2 :
4873 323.1 (439.2) Ungaria, 17, col. II : Erdelyi Hiradó, 21 : Laturi jurna-
[Articol cu privire la preocuparea sasilor de a promova listice, 65, 201-202 : Ungaria, 217-218, 221-222, 241 :
limba german./ in administratie, la egalitate cu limba ma- Ungaria si Slavonia, 282 : Dietal, 286, 329-330, 345, 349,
ghiara]. G. TRANS., V (1842), p. 9 : Sibilu, 19 Ian. 370-371, 386, 389-390, 394 : Ungaria.
240
www.dacoromanica.ro
121.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (419.2)
4887 323.1 (439.2) Se aratI ci alegerile pentru dregItorii locali sau pentru deputali
la Diets Ungariei produc grave conflicte intre nemegii unguri gi
[Textul protestului inaintat de citre deputatul maghiar romini ;; ,onai totdeauna se fac bitli gi omoruri ktre rominii gi
Francisc Horvath, in Dieta Transilvaniei, cu privire la ungurii nobili".
denumirea de fundus Saxonum" intrebuintati de citre
deputatii sasi]. G. TRANS., VI (1843), p. 73-74 : Tran- 4897 323.1 (439.2)
silvarkia.
Traducere. Deputatul maghiar arati ci tendinta deputa;ilor sagi [$tiri despre dezbaterile Universititii natiei s'asesti" la
de a inlocui vechia denumire Jundus regius pentru pimintul locuit Sibiu]. G. TRANS., VIII (1845), P. 314 : Transilvania,
de ei prin aceea de .fundus Saxonum" nu e indrepts;iti, .,pentru 325 : Transilvania, 329 : Transilvania, 349 : Transilvania,
ci nu numai sagii, ci alte mai multe na;ii licuiesc pe pimintul crliesc 398 : Transilvania.
gi anumit romlnii in numir de suflete cu mult mai mare ;i totdeo-
dal ca licuitori mai vechi, drora In documentele intemeietoare de 4898 323.1 (439.2)
fundul alien li se dau drepturi deopotrive. Adunald de comitat. G. TRANS., VIII (1845), p. 382,
col. II.
4888 323.1 (439.2) Despre adunirile din comitatele Bilgradul de Sus gi Dobtca. Adu-
sures comitatului Bilgradul de Sus a cerut si nu i se mai trimiti de
0 pildi rar 5. de suferintl religioasi. G. TRANS., VI acre scaunul Sibiului adrese scrise in limbs germani, cici le va tnapoia
(1843), p. 197 : Transilvania. nedesfIcute.
Se elogiazi toleran;a religioasi manifestati de preotul romin gi cel
reformat din com. $omcuta Mare, districtul Chioariului, care au lust 4899 323.1 (439.2)
parte la ceremonia inmorminarii unui fost demnitar public ..de religia
soiiniani" [reformavii unitarieni]. [Comentarii sisesti la hotirirea adunIrii de comitat a
Balgradului de Sus de a nu primi adresele in limba ger-
mani trimise de scaunul Sibiului]. G. TRANS., VIII
4889 323.1 (439.2) (1845), p. 389, col. 11-390.
[Stiri despre adunarea semestriali a universitätii si-
sestil. G. TRANS., VI (1843), p. 261 : Transilvania, 317, 4900 Barit, G. 323.1 (439.2)
col. I : Sibilu, 6 Octomvrie. Cita' D. Dnii Redactorii tuturor Gazetelor ;i Foilor
rominestl. G. TRANS., VIII (1845), p. 407-408.
4890 323.1 (439.2) Bari; di limuriri asupra formalititilor pe care foile din Princtpatele
[Relatare despre adunarea comunititii districtului Bra- Romine trebuie al le indeplineasci la Direc;ia Generali a Poltelor, In
sov]. G. TRANS., VI (1843), P. 273 : Transilvania. Viena, pentru a li se permite rispindirea in Transilvania.
S-au discutat chestiuni de organizare politici internI a sagilor din
Transilvania. 4901 323.1 (439.2)
[Corespondenti despre discutiile asupra proiectului ca
4891 323.1 (439.2) dregitorii de pe pämintul crliesc" II isi schimbe uni-
[Relatare despre AdunIrii natiei sIsestil.
sesiunea forma cea maghiara" si &Ali ha' alta national5.1. G.
G. TRANS., VII (1844), P. 36 : SibiTu, 6 Fevr. TRANS., IX (1846), p. 85-86 : Sibilu.
4892
4902 323.1 (439.2)
323.1 (439.2)
Casa alodiati din Brasov in a. 1842. G. TRANS., VII [Comentarii la hotärirea Universititii natiei sasesti" ca
(1844), p. 149.
pe plmintul crgiesc" unica limbi oficiali si fie cea ger-
mani]. G. TRANS., IX (1846), p. 135 : Oristie.
Citeva date din bilan;ul ei pe acest an.
Se propune ca rominii si ceari impiratului gi Dietei ca, la tome
autoritatile, si se creeze cite un post pentru un .translator de limbs
4893 323.1 (439.2) romini" f I Si se tipireasci un buletin oficial in limba romini.
[Date statistice despre veniturile si cheltuielile caselor
nationale säsesti" din Sibiu]. G. TRANS., VII (1844), 4903 323.1 (439.2)
p. 297 : Transilvania. [Polemici cu foile germane din Sibiu cu privire la ra-
Se infitiseazi in cifre bugetul din 1842 al Xasei nationale primare' porturile dintre români si sasi pe pämintul criiesc"].
gi al Xasei celor seine judete", pe acelali an. Intre restanyele de .taxe" G. TRANS., IX (1846), p. 329 : Transilvania, 340 : auk'
ale Casei celor gepte judge", se men;ioneazi gi cele ..de la scaunul Siebenbiirger Bote.
rominesc din Siliste".
4904 323.1 (439.2)
4894 323.1 (439.2) [Despre o plingere a comunititii nemtesti si ilirice" din
Gherla. Riscoall de armen1. G. TRANS., VII (1844), Radna, comitatul Aradului]. G. TRANS., X (1847), p. 6 :
p. 238. Radna.
Relatare asupra riscoalei cauzate de cazul unui tinir din oral, care Comunitatea se plinge ci maghiarii au Inlocuit In tcoall limbs
dezertase din anima. germara gi Ceti slavoni prin limba maghiari.
16-3172 241
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 123.1 (439.2)
242
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) Cl-IESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (.59)
243
www.dacoromanica.ro
123.1 (439.2) (=54) HESTIUNEA NATIONALITATILOk 123.1 (4i0.2) (-59)
4945 [Barit, G.] 323.1 (439.2) (=-59) Ei cereau ca rominii si fie restatornicki in drepturile lor pierdute
[Notiti de precizari, in legaturi cu articolul Unio", prin nedreptltile vremilor, ca pruncii lor si fie primiti la mestesuguri
si la dregitorii publice ; ca mai incolo rominii ca si ceilalti licuitori
de Szentivini Mihaly]. G. TRANS., IV (1841), p. 162-163. al pimintului crliesc (sisesc) si aibi aceleasi drepturi, nationalitatea
Aplaudi iniciativa i ,,generozitatee publicistilor maghiari. Tine sa
religia lor si fie primiti si recunoscuti de legi"...
precizeze ci temerile acestor publicatii, legate de simpasia rominilor
pentru Rusia, nu sint indreptitite.
4955 Barit, Gheorghie 323.1 (439.2) (=59)
4946 323.1 (439.2) (=---59) Romanil i Maghiarismul. FOAIE PT. MINTE, V (1842),
Nationalitao G. TRANS., IV (1841), p. 201-202 ; AL- p. 65-69, 73-77, 81-86.
BINA ROM., XIII (1842), P. 10. Analizeazi consecintele primejdioase pentru romini ale hotiririi
Comentarii din punct de vedere rominesc asupra polemicii dintre Dietei Transilvaniei din 31 ianuarie 1842 de a se decrees invItImintul
foile sisesti si tele maghiare provocate de idea. alipirii Transilvaniei numai in limba rnaghiall obligatoriu pentru toad populatia.
la Ungaria.
4956 323.1 (439.2) (=---59)
4947 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) Unul din dol are dreptul. G. TRANS., V (1842), p. 77
Trel manuscrise pentru G. $incai. FOAIE PT. MINTE, 79 : Transilvania.
IV (1841), p. 370-374.
Comentarii in jurul a trei manuscrise cu biografia lui Sincai, pri-
Rispuns la un articol al deputatului maghiar loan Fogarasi, care
propunea si se acorde iobagilor romlni drepturi politice, cu conditia
mite spre publicare. In legituri cu unele afirmatii din manuscrisul lui
P., referitoare la exodul ardelenilor capabili, Bari; analizeazi cauzele
ca aceltia si renunte la limba romIni, in folosul celei ungare in scoali
si biserici.
care-i forteazi si piriseasci locul natal.
244
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59) CFIESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)
245
www.dacoromanica.ro
323.1 (4394) (-59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)
246
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (-59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (-.59)
4997 Un cintalist roman 323.1 (439.2) (=59) Expune punctul de vcdere rominesc, in legIturh cu articolul Cause
[Corespondenta." despre adunarilecancelistilor roma:1i românt, aptrut in Erdelyi Hired& Romanii cer st fie recunoscuci ca
din Tirgu-Murls]. G. TRANS., IX (1846), p. 31-32 : a IV-a natiune in stat, avind teritoriul ei propriu. Dad aceasta nu
Murls-Vasarheiti, 26 Ianuarie 1846. se poate, si li se dea drepturi politics depline in tinuturile regesti,
Rispunde unui articol din foaia Mu It es Jelen. Aratt et asa-zisa unde au drepturi civile, si st li se dea drepturi politice i civile
depline in comitate. In biserict i colile elementare, limba vorbiti
solietate romineascr a cancelistilor" nu e decit o simpli reuniune si fie cea romint ; misurile administrative at se publice ;i in ro-
de lecturh
mine;te.
4998 323.1 (439.2) (----59) 5007 Blari]-t, G. 323.1 (439.2) (=59)
[Raspuns celor scrise in Pesti Divatlap", nr. 2, si Elet- 0 indreptatire la articolul din fruntea N-rului 81.
Képek", cu privire la petrecerea cancelistilor" romani din G. TRANS., IX (1846), p. 329.
M. VasarheiTirgu-Mures]. G. TRANS., IX (1846), p. 38, Arad ci in articolul 0 sclera deslusire la cause romant" n-a
col. II. ficut decit si enunte puncte din memoriul din 1791 al episcopilor
romini.
4999 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59)
ReflexiI la descrierea Romanilor prin D. A. de Gerando. 5008 B.[arit], G. 323.1 (439.2) (=59)
FOAIE PT. MINTE, IX (1846), p. 41-48, 49-56. Despre unirea Transilvania cu Ungaria. G. TRANS., X
Corecteazi unele din afirmatiile lui de Gerando, din cartea sa (1847), p. 353-354 ; CURIERUL ROM., XIX (1847),
Transilvania i locuitorii ei, cu privire la tendintele politice ale p. 165-168.
rominilor din Transilvania- Discutt aceaset unire din punctul de vedere al ungurilor, salilor
si rominilor.
5000 323.1 (439.2) (--.---59)
Din VulcoIti, 22 Ian. Rasunet la cele de pre fata 415 a 5009 323.1 (439.2) ( 59)
F6iei pentru minte scl. an. tr. impareasite dupi Domnul [Relatare despre dezbaterile din Dieta Transilvaniei asupra
A. de Gerando. G. TRANS., IX (1846), p. 59-60. memoriului adresat Dietei de catre cei doi episcopi romani
R5spuns semnat : Mai mulci insi din tinutul Vulcoiului", la afir- din Transilvania, in sesiunea precedenta, asupra napastui-
matia scriitorului A. de Gerando, dupi cele povestite de un inspector rilor pe care le suferl romanii locuitori pe pamintul re-
al minelor din Vulcoi, et btitorii" (minerii) romini de acolo ar fi gesc, din partea natiei sasestil. G. TRANS., X (1847),
iubitori de rhbunare ;I crinceni tn rtzbunarea Inc". p. 354-355 : Transilvania.
Dezbaterea a avut loe in ultima sedinti a Dietei. S-a hothtt ca,
5001 . 323.1 (439.2) (=.59) in sesiunea viitoare, comisia sistematicr st Inainteze un nou raport
15muritor in aceastt chestiune.
[Notita despre polemica dintre A. de Gerando 8i J. K.
Schuller]. G. TRANS., IX (1846), p. 162, col. II. 5010 323.1 (439.2) (=-59)
In urma observaiiilor ficute in Gazeta Transilvaniei, A. de Gerando
a promis ci in edicia a II-a a chtii sale [Transi1vani i locui-
[Discutii in Dieta Transilvaniei privitoare la memoriul
torii ei] tsi va rectifica afirmaviile cu privire la romlni. episcopilor romani asupra tratamentului romanilor de pe
pimintul craiesc"]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 248,
col. II 248 : Clusiu, 9 nov. st. n.
5002 A.$t.$. [Alex. $terca 5ulut ?] 323.1 (439.2) (=59) Disculia a avut loe in ultima ledinl. S-a trimis chestiunea din
[Corespondenta din $umleu, datata 31 mai 1846, cu pri- nou, spre cercetare, la deputatia sistematici".
vire la intelegerea aratatä fata de romani la adunarea co-
mitatului Crasnei]. G. TRANS., IX (1846), p. 190-191 : 5011 323.1 (439.2) (59)
Transilvania.
In chestiunea coloniztrii ivabilor 1i in cea a dreptului d vot Inca ceva dein Dieta Transilvaniei. ORG. LUM., I
pentru preocii romani. La aceasta, redactia adaugt o scurti Insem- (1847-1848), p. 272, 277-278.
nare in care considert ca fireasci aceasti nout atitudine a nobilimii Dupl. Inscentiatoriulu Ungurescu [Erdélyi Hirad6], nr. 308. Des-
din Transilvania fact de poporul romanesc. pre dezbaterile care au avut loc in tedinta din 9 noiembrie cu pri-
vire la tratamentul romanilor din ,,ptmintul crtiesc".
5003 V. 323.1(439.2) (=59) 5012 323.1 (439.2) (-59)
[CoresFondenta despre vizitele la Viena ale prelatilor [Mentiune despre articolul din Erdélyi Hiradó" dupi
romani, in chestiuni religioase]. G. TRANS., IX (1846), Siebenbiirgische Wochenblatt" in problema drepturilor
p. 258 : Ungaria. romanilor din 0.mintu1 craiescl. ORG. LUM., I (1847
1848), p. 289, col. II.
5004 323.1 (439.2) (=59)
Causa romanilor. G. TRANS., IX (1846), p. 286. 5013 B.[arit], G. 323.1 (439.2) (=59)
Se recomandi cu adurt articolul Cauza romineasci din foaia 0 socoteala cu foile nemtest1 din Brasov i Sibiiu. G.
Erdelyi Hiradó din 6 septembrie : Niciodati condei de roman n-au TRANS., X (1847), p. 381-382.
putut aerie cu interes mai mare, nici au putut zugrIvi ticilosia si coat. Combate p5rerea publicittilor sasi et coats necazurile saiilor ar
niptstuirile rominilor cu vioiciune mai multi"... proveni din blistimata crestere si din barbaria rornanilor".
5005 Szekely 323.1(439.2) (=59) 5014 323.1 (439.2) (=---59)
Causa romana. G. TRANS., IX (1846), p. 293-295, [Comentarii la stirea aparuta in foaia Siebenburgische
297-299, 301-303, 305-307, 309-311, 313-315, 317 Wochenblatt" cá vor fi pnimiçi 6 romanii in serviciul activ
319 ; CURIERUL ROM., XVIII (1846), p. 293-29-4, al statului]. G. TRANS., X (1847), P. 397 : Transilvania.
301-304, 307-308, 309-312, 313-316, 318-320, 322
324. 5015 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59)
Traducerea unui articol din Erdelyi Hiradd, semnat Székeli. Descrie Unele ideT practice despre libertatea tiparfulul. FOAIE
amtnuntit, din punctul de vedere maghiar, starea rominilor din PT. MINTE, XI (1848), p. 93-95.
Transilvania. Propune solutii practice. In urma revolutiei din Viena, se pune problema viitorului 1i pentru
rominii ardeleni. Ei au nevoie mai tntii de libertatea tiparului, pentru
5006 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) ca si-si Itmureasct voinca. Dar libertatea scrisului nu peace da roa-
0 scurtl deslusire la Causa romana". G. TRANS., IX dele asteptate, dui mai dureazi starea de inculturt a poporului romin-
(1846), p. 321-323. Trebuiesc inrnuliite ;collie 1i ridicat nivelul lor.
247
www.dacoromanica.ro
323 I (439.2) (..59) CHESTH.JNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (-59)
5016 Barit, G. 323.1 (439.2) (=59) (1848), p. 122, col. II : Brasov, 19/7 Apr., 123-124 :
Unirea Transilvaniel cu Ungaria. FOAIE PT. MINTE, Transilvania.
XI (1848), p. 95-96. Ei se numesc : C. Sicireanul, Constantin G. loan, V. Laces gi
Analizeazi situatia ce se deschide celor patru popoare mari din C. Pantu. Se subliniazI cI ei .sint cei dintii romini carii ca
Transilvania, in urma planurilor de unire cu Ungaria. gr. ris. neuniti de la reformatie fncoace intrarl in folosirea dreptu-
rilor politice in acest district'. I. Aldulea s-a stabilit ca avocet. Se
5017 323.1 (439.2) (-59) mentioneazI un articol din Siebenburgische Wochenblatt in legIturs
Proiectul de adresa ce se nasal moarta. G. TRANS., XI cu acest eveniment. Foaia germanI din Brasov, pIrlsind .tonul mi-
(1848), p. 105-106. nios" de mai inainte, recomandl conationalilor sli din Ardeal .des-
brIcarea or icirei minie, implcarea cu spiritul timpului care se
Se relateazI imprejuririle in care s-a renuntat la inaintarea unui schimbi"...
memoriu al rominilor de pe pIrnintul crIiesc, cerind aceleali drepturi
politice ;i civile cu sasti. Se publici i textul acestui memoriu.
5025 323.1 (439.2) (=59)
5018 Blarit, G.] 323.1 (439.2) (=-59) [Drepturile acordate locuitorilor romani de pe pamin-
Ce voiesc romani1 transilvan1 ? FOAIE PT. MINTE, XI turile saxone"]. ALBINA ROM., XX 1(1848), p. 128.
(1848), p. 105-107, 113-116, 121-124 ; CURIERUL Traducere dupi Ebdomadarul de Brasov [Siebenburgische Wochen-
ROM., XX (1848), p. 111-112, 116, 119-120. blatt].
Pornelte de la revendiclrile formulate in memoriul de la 1791.
Arad situatia romanilor Intre 1791 si 1848. Analizeazi cele 12 reven- 5026 A[rojn, Tteodor] 323.1 (439.2) (=--59)
diciri formulate de curind in Ungaria i cerceteazi consecintele kr Unire nationalà. G. TRANS., XI (1848), p. 153-154.
politice pentru romini. E convins cI vor avea indirect urmiri favo-
rabile ;i asupra clezvoltIrii politice a rominilor ardeleni. lsi exprimi bucuria pentru drepturile pe care le-au adus romlnilor
evenimentele politice din Ungaria.
5019 323.1 (439.2) (=59)
5027 323.1 (439.2) (=-59)
Protestatiunea tenerimei romane dein Pestia in contra [Notita cu privire la atitudinea sasilor din Transilvania
celoru 17 punturi ale Serbiloru. ORG. LUM., I (1847 impotriva unirii cu Ungaria]. ALBINA ROM., XX (1848),
1848), p. 374, 397.
p. 148, col. II : Transilvania.
5020 323.1 (439.2) (=59) Se arati ci .publicistii Transilvaniei urmeazI a se cents pentru
neunirea seau unirea acestui mare principat cu Ungaria"... .Natia
Romanil 1i Sarbil Ungariet. G. TRANS., XI (1848), saxonl", spre .a spori a ci putere, cautI sI atragI pe romini in
p. 109 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 102 ; VEST. R., interesul ei", acordindu-le din drepturile pe care le ayes numai ea.
XII (1848), 115--116.
Comentarii in legituri cu adunarea din 23 martie 1848 a junimii 5028 323.1 (439.2) (=59)
studioase romine din Pesta, spre a protesta fmpotriva memoriului
politic alcItuit de sirbii din capitala Ungariei. Uniunea. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 129-132.
Traducerea unei proolamatii in limba germanl, semnati : ,,Un
5021 323.1 (439.2) (=59) prieten de popor In cel mai nobil inteles al cuvIntului". Propane
o uniune a celor patru popoare conlocuitoare, sub conditia liberci
[Conclusul Universitatii sasesti nationale", prin care se dezvoltiri a fieclruia.
acordi romanilor drepturi politice i civile]. G. TRANS.,
XI (1848), p. 111 : Transilvania ; CURIERUL ROM., XX 5029 323.1 (439.2) (--=59)
(1848), p. 105 : Transilvania.
Vezi i comentari ile din Gazeta Transilvaniei, p. 110, col. II : [Notita a redactiei in legatura cu proclamatia prin care
Brasov, 127 : Transilvania. Wesselényi cerea Imbunatetiri" pentru poporul roman].
ORG. LUM., I (1847-1848), p. 386 : B. WesselCnyi.
5022 32.3.1 (439.2) (=59) Noi nu pricepem ce va si zicI asta tmbunItetire"...
Analisa manifestulul universitatil sisest1 dat catra ro-
manl supt nr. 458. G. TRANS., XI (1848), p. 131-132. 5030 323.1 (439.2) (--=59)
Redactia i1i spune punctul de vedere asupra .conclusului" publicat [Proiectul de lege pentru impaciuirea nationalitatilor"
in p. III. Orientindu-se .dupi o corespondinci originall veniti nooI indeosebi a romanilor prezentat de Wesse16nyi in
de-a dreptul, tit 1i dupl Erd.[elyi] Hirade, obiectiile Impotriva Dicta Ungariei]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 72.
manifestului ar fi urmItoarele : 1. .Pentru ce pImintul criiesc sI Redactia adaugs comentariile sale.
se numeascI sisesc, ca ;i cum acela ar fi numai al sasilor ?" 2. Cine
imputeri pe natia sasI a da drepturi la natia romlni"... ? 3. .Drep- 5031 323.1 (439.2) (=59)
turile date rominilor nu sint de ajuns"... 4. .Universitatea precum Ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NATIUNALE, I
nu avuse dreptul a le lua, asea nu are nici spre a le da"... .ci (1848), p. 62.
numai diets ungureascI si reaseze pe romIni In toate drepturile cite
se cuvin lor"... Redactia e impotriva acestor obiectii, observind cl
Scrisoare semnatl : .Mai multi rom. dein Clusiu", in care e criticat
prin ele se educe cauza romlnilor din nou pe cimpul istoric, pe oportunismul politic al unui exprotopop i comportarea lui la Pests.
care insl de la 24 febr. incoace it plrIsi Europa si Ungaria Intreagi,
punind fundament al tuturor drepturilor omenesti i nationale 5032 u 323.1 (439.2) (=59)
numai dreptul naturei ;i al filosofiei... PImintul Ora nu e al Apendice la ceva mai reu ca calea mensului. ORG. NA-
regelui, cid regele este numai cel dintii servitoriu al statului"... TIUNALE, I (1848), p. 78.
Dezviluie cI .ex-protopopur vizat prin articolul precedent e
5023 323.1 (439.2) (=59) St. Moldvii, parohul romin din comuna Pintic. CondamnI fari-
[Despre noile drepturi acordate romanilor din pamintul seismul° lui, aritind ci era cind pentru unirea Transilvaniei cu
craiesc" de catre universitatea saseasca", in sedinta din Ungaria, cind impotriva ci.
3 aprilie]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 376 : Mare
noutate ! 5033 323.1 (439.2) (=59)
[Despre discutiile din Dieta Transilvaniei in legatura cu
5024 323.1 (439.2) (=59) a doua petitie inaintata de catre deputatii romani, cu pri-
[Se vesteste ca patru cancelisti" romani au fost numiti vire la unele doleante ale rominilor din pamintul craiese]
practicanti magistratuali" in Brasov]. G. TRANS., XI G. TRANS., XI (1848), p. 191-192 : Brasov, 19 Jun
248
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) ( 59) CHESTIUNE A NATIONALITATILOR. 323.1 (439.2) (-59)
5034 323.1 (439.2) (=59) Se publici mai multe acte sub titlul de mai sus : Petitiunea adresati
[Se vesteste ca Dicta Ungariei a luat in dezbatere peti- impiratului Austrici, prin care romlnii din Ardeal, Banat i Buco-
vina cer unirea lor ,intr-o singua natiune de sine satitoare sub
tiunea romanilor, redactatI in adunarea de la Blaj, si a schiptrul Austriei, ca parte intregitoare a Monarhiei" [p. 21-23,
alcatuit un proiect de lege asupra drepturilor natiunii ro-
mane]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 92 : Pestia, 12 : 25-26] ; Rispunsul Imparatului [p. 26] ; Memorand clan Miniareriu
[p. 26-27, 29-31, 33-35] ; Plinsoare dupl girea Constitutiunii
24 sept.
[p. 41-43] ; Deslutire citri ministenita [p. 46-47] ; Ursoriul name-
Se publici textul art. 1., prin care se garantau limba si nations-
nilor de incredere ai natiunei romane [p. 49-51, 57-59] ; IUs-
licatea romlnilor.
punaul impiratului [p. 58] ; Ursoriul deputatiunei romane [p. 58-59,
65-67, 69-71, 73-741 ; Rispunsul Impiratului [p. 74] ; Deacoperirea
5035 Un roman 323.1 (439.2) (=59) ministeriului [p. 74] [Neterminat].
Libertate, egalitate. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 253-255, 263-264. 5044 323.1 (439.2) (=59)
Expune, dupi foaia Közlôny, discuciile din Dicta Ungariei cu Cum stair romanit cu sarbit ? FOAIE PT. MINTE, XII
privire la legea scolilor sitesti. Se propusese ca limb,. Amid, de predate
:I fie maghiari. Deputatul roman Joan Drsgo; se opune. Se re-
(1849), p. 26-30.
Corny:stark la protlaxnatla 1.11 1os, arlisepiscrapol de CAS \ \ Vt.
produce cuvintarea acestuia.
Citri na%ia romlneasci dela nafta sirbtasca cea mit plicuta ft mal
sinceri inchiniclune de finitate. Aucorul comentarlullit afirmi cS
5036 5aguna, Andrei 323.1 (439.2) (=59) romttsii se pot Imply.% co sitbil, deoarece awn-ania clintre el buten
[Cuvintarea de urare adresati, in numele poporului ro- crescua artificial de politica inaugurati de Metternich.
man din Transilvania, imparatului Franz Iosef, cu prilejul
suirii sale pe tron]. BUCOV., II (1849), p. 10-11. 5045 323.1 (439.2) (=-59)
Se publica si raspunsul imparacului.
Inca un document la causa serbo-romana in Banat.
FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 36-37.
5037 323.1 (439.2) (=59) Se reproduce memoriul cuprinzind cele 17 doleante ale strbilor
Cererile Romanilor din monarhia austriaca. FOAIE PT. din Banat.
MINTE, XII (1849), p. 97-100.
Pctilia adresati impiratului in 25 februarie 1849 0 rispunsul 5046 5aguna 323.1 (439.2) (=59)
acestuia. Recapitulare a actiunii politico a romlnilor din monarhia
austriaca, ince/And de la 3/15 mai 1848, precum ai cererile lot. Int-
acre Patriarhul Sarbilor. BUCOV., II (1849), p. 55-56.
piratul rispunde ci recunoatte lealitatea i jertfele romlnilor, iar aguna exprina dorinta romlnilor de a li se acorda independenta
petilia lor o va da in dezbatere forurilor competence. politica ;i religioasa, precum i egalitatea cu celelalte natiuni con-
locuitoare din Transilvania. Cere concursul patriarhului strb pentru
indeplinirea acestor dorinte.
5038 323.1 (439.2) (=59)
Memorandul deputiciunet romine catra ministertu. FOAIE 5047 323.1 (439.2) (-59)
PT. MINTE, XIII (1850), p. 3-7.
Data s Olmutu, 5 Martin, 1849-.
Problema impaciuiref Transilvania Partidele din acea
tara. BUCOV., II (1349), p. 125-127, 137-139, 141-143.
Se analizeaza situatia rominilor din Transilvania dups revolutie,
5039 323.1 (439.2) (=59) prezentindu-se diferitele partide politice existence acolo, care se im-
Plansoare dupa es;rea constitutirmil. FOAIE PT. MINTE, part in partide nationale istorice, politice fi religionarie".
XIII (1850), p. 9-11.
Memoriu datat : Olmiltz, 12 martie 1849. Se protesteaza impo- 5048 323.1 (439.2) (=59)
triva acelei dispozitii din constitutie care declari regiunite locuite
de anti ca pamint :Lest.
[Cererea adresata de deputatiunea romlna ministerului
austriac cu privire la pamintul regesc]. BUCOV., II (1849),
p. 168.
5040 323.1 (439.2) (=-59) Cererea limurelte ministerul asupra afirmatiei saailor cI pamtntul
Ursoriul oamenilor de incredere at natiunel romane. regesc este p5rninc slsesc i arati raportul populatiei pe plmintul
FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 17-18. regesc : 297 783 romini 0 163 886 safi.
Memoriul adresat tmparatului, cerindu-se rnodificarea acelor dia-
pozitii din noua constitutie care dezavantajeazi pe rosnini ; mai cu 5049 323.1 (439.2) (=59)
seana Impartirea lor in crei ;Sri : Ungaria, Ardealul i Bucovina.
La aftriit, rezolutia Implratului. Datat : 26/14 iunie 1849. [Corespondent a. de la Timiloara, in care se condamna
atitudinea antiromineasca a episcopului din Timisoara, Pan-
telernon Jivcovici]. BUCOV., II (1849), p. 223-224.
5041 323.1 (439.2) (=59) Se strati ca, dura ce azboiul s-a cerminac, acesc episcop a scot
Ursoriul deputatiunei romane. FOAIE PT. MINTE, XIII 70 preoti romini din pasturile lot i i-a Inchis la Timisoara, sub
(1850), p. 33-37. cuvint ci ar fi publicat proclamatii date de catre guvernul ungar,
Memoriu cerind ca romInii a fie condusi i de barbati din end elutind astfel a slibeascI opunerea romInilor baniteni la unirea
ler, fa cadrul statului, gi revenind asupra cererii ca rominii din Banatului cu Voivodina.
Intreaga monarhie a formeze o singua unitate. Datat : 18 iulie 1849.
La sfirsit, Rispunsul impiratului. 5050 Un Roman Transilvan 323.1 (439.2) (=59)
Despre agitaciunt. BUCOV., If (1849), p. 248-249.
5042 323.1 (439.2) (=59) Articol despre nemultumirile romInilor din Transilvania cu privire
[Raspunsul consiliului ministerial austriac la petitia din la impartirea politia a acestei provincii. Sustine ci nu existi nici
25 februarie 1849 a rominilor catre imparat]. FOAIE PT. o agitatie printre romlni, ei avind Incredere In guvern, care Itspa
MINTE, XIII (1850), p. 110-111 : Document. pentru restabilirea sigurantei publice.
Originalul german ;I tract. in rornInelte. Semneaza : Bach. Datat :
Viena, 18 iulie 1849. 5051 323.1 '039.2) (=59)
[Comentariul redactiei la proclamatia guvernatorului
5043 323.1 (439.2) (=59) Transilvaniei, Wohlgemuth, catre tarani]. G. TRANS., XII
Cererile romanilor din monarhia austriaca, JURN. DE (1849), p. 68.
GALATZ, I (1849), p. 21-23, 25-27, 29-31, 33-35, Se exprimi satisfactia pentru fapcul ca publicatiile guvernului
41-43, 46-47, 49-51, 57-59, 65-67, 69-71, 73-74, transilvinean so inceput 4 fi redactate )1, In romtneIte.
249
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59). CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1 (439.2) (=59)
250
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (=59) CHESTIUNEA NAT1ONALITATILOR 323.1 (439.2) (..59)
5071 -
n. 323.1 (439.2) (=59)
[Corespondenç a. cu privire la numirile de noi functionari
ale rominilor, care conscituisu fondul memoriului pregitit de aceasti
delegatie, in vederca demersurilor din capitala Austriei.
in tinuturile motilor]. G. TRANS., XIII (1850), p. 6-7 :
Din muntil Abrudului, 30 Dec. 1849. 5080 323.1 (439.2) (-59)
Expriml nemultumirea a au fost numiti functionari germani care [Petitiunea adresata de episcopul Vasiliu Erdeli, in numele
nu cunosc limba poporului, iar functionarii romani au lost inliturati, românilor din partile Ungariei, catre imparatul Austriei].
pentru necunoatterea limbii germane. BUCOV., III (1850), p. 19-21, 23-24 ; GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 55-56, 58, 70.
5072 S. 323.1 (439.2) (=59) Romanii cer aceleaii drepturi ;i privilegii ca i ungurii, croatii,
Dela marginele ungaro-transilvane, 22 Dec. G. TRANS., sa;ii ;i sirbii.
XIII (1850), p. 3-4.
Discuti situatia elementului romanesc 323.1 (439.2) (-=59)
amestecat3 - romani ;i
egalititi nationale, politice
maghiari
j civile.
- in lumina principiului deplinci
is, tinuturile cu populavie 5081
[Se vesteste ca a sosit la Viena episcopul de la Oradea
Mare, Vasilie Erdeli, ca s prezinte imparatului, impreunà
cu deputatiunea romAna aflata acolo, plingerile natiunii
5073 323.1 (439.2) (=59) rom&ne]. BUCOV., III (1850), p. 25 : Viena.
Deslusire catre ministerIu. FOAIE PT. MINTE, XIII
(1850), p. 11. 5082 T. 323.1 (439.2) (=59)
Memoriu de protest fafI de numirca de pamint sisesc" dat3
regiunilor locuite de sasi.
La causa naciunall. G. TRANS., XIII (1850), p. 26 :
Viena 13/25 Ian.
CorespondentI in legituri cu demersurile ficute la Viena de cItre
5074 323.1 (439.2) (=.59) fruntaiii romanilor si ai sirbilor. Sint mentionati Sim. Birnut,
[Stire cu privire la memoriul infatisat de catre deputatii Vasilie Erdeli, Andrei $aguna.
banateni imparatului Franz Iosef]. G. TRANS., XIII (1850),
p. 12 : Austria. 5083 323.1 (439.2) (=59)
In aceastä plinsoare", se protesteazI a nu se tinea seama de
dorintele exprimate in petitia natiunii romane din 25 februarie 1849 [Observatii la un articol publicat in Srbske Novine"
ca romanii din monarhie sI fie intruniti la un loc. din Belgradul Serbiei]. G. TRANS., XIII (1850), p. 29
30 : Monarhia austriaca.
5075 Barit, Gheorghie 323.1 (439.2) (=59) Autorul anonim se opreste asupra afirrnatiilor ziarului sirbesc c3
i fIrS prieteni 11 aratl cum ii trateazI ei pe
sirbii sine calomniati
[Precizari in legatura cu abuzurile unor inspectori sasi romani : Romanii Inmulte privinse legati strins cu d-voastri, nu
din scaunul Orastiei]. G. TRANS., XIII (1850), p. 14 : furl nici de cit tracta;i de d-voastri pita acuma frMase"...
Gazeta i inspectoriI de la Orastie, 22 : In causa noastra
cu inspectorii de la Orastie, 28, col. II : Brasov, 30 col. I :
Brasov. 5084 N. 323.1 (439.2) (=59)
Doi inspectori sasi din Or3;tie -
acuzati printr-o corespondentl
publicatI in anul 1849, in Gazeta de Transilvania, c ar fi procedat
[Corespondenta cu privirc la unele imprejuriri politice
si administrative din Transilvania]. G. TRANS., XIII
abuziv cu adunarea de lemne pcntru armatl -
au eispuns prin nr. 9
al foii Siebenbiirger Bote din Sibiu. Ei au afirmat cI foaia lui Bari;
(1850), p. 34-35 : Cluj, 30 Ian.
Fostul episcop loan Lemeni are domiciliu fortat si triieste in mare
se degradi mai de multe ori cu umrinti i rlutate a fi unealti a siricie. Clericul Vasiliu Neme; a lost judccat de tribunalul militar
minciunii si a urei n1ciunale". G. Bari; considerI aceasta ca 0 ca- ;i eliberat din inchisoare. Aprecieri despre demnitarii romani Dio-
lomnie care nu ii atinge numai pe el, ci pe cei mai de frunte midiu Roman 1i Gavriil Dorgo. Plingeri in legiturl cu noii func;io-
barbati ai niciunei romine, incepind de la episcopi pinS la cel mai nari austrieci din Transilvania, care nu cunosteau limba poporului :
june oficial". Demasci reaua credinyl a inspectorilor in cauzi. rornana si maghiara.
251
www.dacoromanica.ro
323.1 (439.2) (59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (496)
5089 323.1 (439.2) (=59) Romanii din districtul Brasovului protesteazi in contra formarii
[$tire despre sosirca deputatilor romani la Pesta]. G. unei tiri saselti ;i a unor districte maghiare, unde rominii au majo-
TRANS., XIII (1850), p. 44, col. I. ritatea, precum ti in contra orinduirii de comisari 1i alti functionari
care s-au compromis cu rebelii etc.
Deputatii romini s-au oprit la Pesta, in drum spre Viena. Foaia
Magyar Hir lap, nr. 76, din care se ia aceasti stare, arati ci in acelasi
timp merge spre Viena i o delegatie a satilor. Foaia maghiara crede 5099 323.1 (439.2) (=59)
ci aceasta ar fi un indiciu al deosebirii de pireri dintre romini si Documente la caus'a romana de'n ernperiul Austriei.
sai cu privire la principiul .egalei indreptitiri' BUCOV., III (1850), p. 162-164.
Se publici Pliniputere data de caul comunititile romane din
5090 323.1 (439.2) (=59) comitatul Albei-de-Sus din Ardeal si Deplini putere de la comuni-
[Insemnare despre trecerea lui Timotei Cipariu prin titile romane din scaunul Nocrihii, Cineului fi Cohalmului. In primul
document este insarcinat episcopul Andrei Saguna, iar in al doilia
Cerniuti, in drum spre Viena]. BUCOV., III (1850), sint desemnati A. Trebonitt Laurian, Joan Bran ii Ioan Maiorescu,
p. 46-47. ca 51 meargi la Viena si sa apere in fata impiratului doleantele
Merge ca 31 se uneasci acolo ou .numeroasa deputatie romlni".
rominilor.
Catone
5091 323.1 (439.2) (=59) 5100Castroianu, I. H. 323.1 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Oradea Mare, datata 8 februarie, in Cuvantul de bunavenire a junime romane rostit catra
care deplinge indiferentismul populatiei romanesti fati de preasf. sa episcopul Andrelu $aguna la sosirea sa la Viena
lupta politica]. G. TRANS., XIII (1850), p. 47-48 : 1850. FOAIE PT. MINTE, XIII (1850), p. 131.-133.
Ungaria.
Studentii romani din Viena declari ca ei socotesc trecuti vremea
disensiunilor confesionalei toti se consideri uniti prin faptul ci
5092 323.1 (439.2) (=59) sint romini.
[Traducerea unui articol din foaia Serbske Novine"
nr. 12, cu privire la raporturile dintre sirbi si romani in 5101 323.1 (439.2) (=59)
monarhia austriaci]. G. TRANS., XIII (1850), p. 90-91. [Relatiri despre serbarea zilei onomastke a lui Andrei
Autorul anonim al articolului pledeazi pentru o politica de cola- $aguna]. G. TRANS., XIII (1850), p. 150 : Noutão diverse.
borare, tn deplina egalitate, !litre sirbi 8i romani, pentru a putea
obtine impreuni drepturile nationale care li se cuvin : demarcarea°
tirilor de coroanl dupi naçionatitiçi, dreptul de a se folosi de limba 5102 323.1 (439.2) (=59)
lor nationali in Dieti ;i fata de guvern. [Despre diploma cu care e insotit Ordinul Leopoldin dat
de imparatul Austriei episcopului A. Saguna]. G. TRANS.,
5093 323.1 (439.2) (=59) XIII (1850), p. 150 : Noutatt diverse.
[Despre primirea deputatiunii romane de catre impara- Pe lingi recunoalterea meritelor acestui birbat, se enumeri ;i
meritele 1i jertfele ficute de romini pentru monarhie.
tul Austriei]. BUCOV., III (1850), p. 81-82.
Deputatiunea era compusi din 18 persoane, printre care A. Iancu,
Axentiu, Balint fi Timotei Cipariu. Ea a cerut si se rispundi la 5103 323.1 (439.2) (=59)
petiliunea romanilor din 25 februarie 1849. Imparatul a dat peti- [Articol cu privire la afirmatiile inexacte ale unor ziare
Ounce spre cercetare ministrului din Liuntru. straine asupra starii de lucruri din Transilvania]. G.
TRANS., XIII (1850), p. 151-153 : Transilvania.
5094 323.1 (439.2) (=59) Se respinge afirmatia ci guvrenul ar proceda prea sever in pe-
depsirca fostilor revolutionari, publicindu-se o statistici a victimelor
Petitiunea infatolata de catre deputatit natiunei romane revolutiei in Transilvania. Se combate o corespondenti tendentioasi
Maiestatel Sale imparatuluI in 18 Martlu. BUCOV., III despre rominii din Transilvania, publicati in Laibacher Zeitung
(1850), p. 89-92 ; GAZ. DE MOLD., XXII (1850),
reprodusi in foaia Wiener Bote din 7 decembrie.
p. 119-120, 123, 130-131.
Este semnatl de 17 persoane, printre care : T. Cipariu, Simeon
Balint,Avram Iancu, A. Tr. Laurean, I. Maiorescu, A. Florian, 5104 323.1 (439.2) (=59)
V. Babes. Dupi ce se arati starea poporului roman din Transilvania, [Despre starea romanilor din Transilvania, dupä revo-
se cere ca impiratul sa decidi cit mai curind cu privire la soarta lucia de la 1848]. ZIMBRUL, I (1850), p. 65-66.
acestei provinoii. Tot aci se publici si rispunsul tmparatului. Corespondenti trimisi din Sibiu.
252
www.dacoromanica.ro
323.1 (0) CRESTIUNEA NATIONALITATILOk 123.1 (498.31 (.01.981)
253
www.dacoromanica.ro
323.1 (498.3) (-91.981) CRESTIUNEA NATIONALITATILOR. 323.1 (498.3) (-44.511)
254
www.dacoromanica.ro
323.1 (498.3) (.0)4.511) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR - REVOLUTD 323.2 (4)
255
www.dacoromanica.ro
323.2 (4) REVOLUTII : ANGLIA G8RMAN1A 323.2 (43)
5159 323.2 (4) §it :164], nr. 57, p. 4 [gresit : 172], nr. 58, p. 3-4
[Analiza mersului revolutiei in Europa]. ESPATRIATUL, [gresit : 175-176], nr. 59, p. 4 [gra* : 180], nr. 60, p. 2
I (1849), p. 21, col. I. 4 [gre;it : 182-184] : Marea Britanie.
Da cimpuri mari lint astizi deschise pentru lupta cea glo-
rioast a libertisii, i biruinsa este neapirati : Italia i Ungaria vor
5169 323.2 (42)
dezlega aceasti mare chestiune vor merita recunoltinsa cc Frusta Situatia IrlandeI. CURIERUL ROM., XVII (1845),
n-a ;din a merite de la nasiile subjugate'. p. 226.
Articol tradus din Le Siècle. Se descrie .starea de lupti dintre
5160 323.2 (4) clasele de sus i cele de jos'. Membrii societisilor secrete condamni
[Extras dintr-un articol cu privire la organizatiile re- executi pe proprietarii care tracteazi cu asprime pe clScaii !or'.
volutionare din Europa, apärut in Journal des Debats"]. 5170 323.2 (42)
JOURN. DE B., II (1850), p. 370, col.
Se afirmi ci, in principalele orase ale Europei, s-au format co- [$tiri din Anglia despre mi,cãriIe revolutionare din Ir-
mitete revolutionare, in legiturt cu comitetul central din Londra. landa i despre mizeria i foametea care le provocau]. CU-
Ele sint conduse de Mazzini, Ledru-Rollin, Struve si Palacky. In RIERUL ROM., XVIII (1846), P. 313, 321, 325, 330,
7 februarie a avut Nc la Londra o mare sedinti a clubului refugia- 337-338, 341, 347, 349, 382 ;i 389 : Marea Britanie.
tilor din Franca. A vorbit Louis Blanc.
5171 323.2 (42)
5161 323.2 (4) Eata textul adresel votate de sotietatea reapelulut cu
Revue des journaux. JOURN. DE B., II (1850), p. 383 ocasia mortil lul O'Conel. UNIV., III (1847), p. 93-94.
384 : France. E vorba de fruntasul revolusionar irlandez Daniel O'Connell.
Se infitiseazt pe larg o serie de articole in legsturt cu revolusia 5172 323.2 (42)
francezi din februarie i ecoul ei european, apirute in foile : Le
Constitutionnel, La Presse, l'Assemblie Nationale, La Republique i [Stiri despre micàrile revolutionare din Irlanda]. CU-
Le Sack. In articolul din Le Constitutionnel, in polemia cu Le RIERUL ROM., XX (1848), p. 94 : Marea Britanie, 98
Sack, se discuti principiile socialismului. 99 : Marea Britanie, 110 : Marea Britanie.
5173 323.2 (42)
(42) Anglia [Tulburari mi;cari de strada in Anglia]. CURIERUI.
oi
ROM., XX (1848), p. 86 : Marea Britanie, 94, col. III :
Marea Britanie, 103 : Marea Britanie, 114 : Marea Britanie
5162 323.2 (42)
[Stiri despre miscarile revolutionare din Anglia]. CU- 5174 323.2 (42)
RIERUL ROM., II (1830), p. 282-283 : Engletera, 287 : [$tiri despre miscarile revolutionare din Anglia]. G.
Viena, 287 : Engletera. TRANS., XI (1848), p. 96 : Britania mare, 122 : Britania
mare.
5163 323.2 (42)
[Stiri despre mi;carile revolutionare din Wanda]. CU- 51.75 323.2 (42)
RIERUL ROM., III (1831), p. 38 : Englitera, 51 : Engli- Starea de acum a Irlandei. ORG. LUM., I (1847-1848).
tera, 118-119 : Englitera, 157-158 : Englitera, 164-165 : p. 299-300.
Englitera, 202-203 : Viena, 347, col. I, 352, col. I. Articol referitor la misurile Nate de guvernul englez .spre asecu-
rarea persoanei si propri '" In Irlanda.
5164 323.2 (42)
[Informatii cu privire la tulburarile revolutionare din
Anglia]. CURIERUL ROM., III (1831), nr. 71, p. 289 (43) Germania
291 [gre;it : 276-278] : Londra, nr. 77, p. 307-308
[gresit : 285-286] : Londra 1 Noemv., nr. 79, p. 313
[gresit : 282] : Londra 11 Oct., nr. 81, p. 323 [gresit : 5176 323.2 (43)
241] : Englitera, 331-332 : Englitera, 338. [Miscari revolutionare in statele germane]. CURIERUL
ROM., II (1830), p. 223-224 : Germania, 228 : Berlin.
5165 323.2 (42)
[5tiri in legatura cu miscarea pentru independenta din 5177 323.2 (431
Irlanda]. CURIERUL ROM., IV (1832), p. 3 : Londra, [$tiri despre tulburarile revolutionare din statele ger-
21-22 : Londra 2 Ianr., 26 : Londra, 66 : Londra, 222 mane]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 34 : Germania,
223 : Londra, 257 : Englitera. 44 : Germania, 47 : Germania, 360 : Germania.
256
www.dacoromanica.ro
323.2 (43) R.EVOLUTII : 6ERMANIA AUSTRIA 323.2 (436)
17-3172 257
www.dacoromanica.ro
323.1 REVOLUTII : AUSTRIA 12.2 (4*
258
www.dacoromanica.ro
323,2 (436) REVOLUTII : AUSTRIA. BOEMIA. GALITIA. BUCOVINA 323.2 (437.Sj
5226 323.2 (436) anunti uncle usurgri : 1) ciritiIiile depirtate- se desfiinteazi ; 2) ,,zi-
[Despre luptele popoarelor de sub stapinirea austriaca]. Ida de ajutor" la proprietar, in timpul cositului ;i
secerilului, cu
ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7, 10-12, 13- plati, se desfiinteazi ; 3) iobagii vor putea si se plingi direct la
14, 18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43, 45, 50-51, cirmuirea tinutall" sau la tribunal, cind se sirnt nedreptititi de
53-54, 57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-94, 109- proprietar.
110, 119-120, 123-124, 127-129, 131-133, 137-138,
141-144, 159-160, 167-168, 172, 176-177, 184-185, 5236 323.2 (437.4)
188, 193-194, 198, 199-200, 211-212, 219-220, 221- Resunete despre Galicia si Cracovia. G. TRANS., IX
222, 227-228, 229-231, 234-235, 237, 238-239, 241- (1846), p. 283-284 : Austria.
244, 246-247, 251-252, 253-255, 259, 262, 267-268, Privire retrospectivi asupra revolutiei din aceste regiuni, comen-
269-270, 276, 278-279, 282-284, 286-287, 290-291, tindu-se pirerile gazetelor germane despre ea.
298-299, 305-307, 338.
5237 323.2 (437.4)
5227 323.2 (436)
[Articol cu privire la masurile guvernamentale luate pen-
[Articol reprodus din Journal des Debats", in legatura tru prevenirea unor noi rascoale caranesti in provinciile
cu brosura baronului de Pillersdorf, intitulata Privire poloneze ale Austriei : Galicia si Lodomeria]. G. TRANS.,
retrospectiva asupra agitaciilor politice din Austria, in 1848 IX (1846), p. 334-335 : Galicia ; CURIERUL ROM., XVII
8) 1849"]. JOURN. DE B., I (1849), p. 195, col. III-196. (1846), p. 325-326 : Galicia.
259
www.dacoromanica.ro
321.2 (437.5) REVOLUTII s BUCOVINA POLONIA 323.2 (43)
260
www.dacoromanica.ro
323.2 (438) REVOLUTII : POLONIA UNGARIA 323.2 (439.1)
261
www.dacoromanica.ro
323 2 439.1) REVOLUTII : IJNGARIA 323.2 (439.1)
262
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII UNGARIA 323.2 (439.1)
263
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA 323.2 (439.1)
Autriche, 108 : Autriche, 115 : Angleterre, 116 : Autriche, revolucionarii maghiari in ziva de 4/16 mai]. JOURN.
124 : Autriche, 128 : Autriche, 132 : Autriche, 132 : Hon- DE B., I (1849), p. 69 : Intérieur.
grie, 135, Autriche, 135 : Hongrie, 136 : Gallicie, 139-140 :
Autriche, 140 : Hongrie, 143-144 : Autriche, 144 : Hon- 5332 323.2 (439.1)
grie, 148 : Autriche, 152 : Autriche, 155-156 : Autriche, [Stiri si comentarii asupra Tevolutiei maghiare]. ESPA-
156 : Hongrie, 159-160 : Autriche, 164 : Autriche, 167 : TRIATUL, I (1849), p. 39 : Ungaria.
Autriche, 167 : Hongrie, 172 : Autriche, 172 : Hongrie, 173
174 : Bucarest, 9/21 aoat, 176 : Autriche, 176, col. III : 5333 323.2 (439.1)
Nouvelle importante, 177 : Interieur, 180 : Autriche, 180 : [Articol in care se infatiseaza declaratia de independenta
Hongrie, 183 : Autriche, 185 : Intérieur, 187-188 : a Ungariei, prin anularea Sanctiunii pragmatice", care o
Autriche, 188 : Hongrie, 191-192 : Autriche, 192 : Hongrie, lega de dinastia habsburgica]. ESPATRIATUL, I (1849),
195-196 : Autriche, 200 : Autriche, 201-202 : Angleterre, p. 41 : Brasov.
203 : Autriche, 204 : Hongrie, 208 : Autriche, 208 : Hon-
grie, 212 : Hongrie, 215-216 : Autriche : 220 : Autriche, 323.2 (439.1)
223-224 : Autriche, 224 : Hongrie, 228 : Hongrie, 232 : 5334
Autriche, 232 : Hongrie, 236 : Hongrie, 240 : Autriche, Razbohil Austrid in contra maghiarilor. ESPATRIATUL,
240 : Hongrie, 249-250 : Autriche. I (1849), p. 43-44.
Dui:a ce aratl cl In decursul istoriei, s-a dutat ,.a stabili oarescare
5324 323.2 (439.1) reguli", intemeiate pe .dreptul popoarelor", ca si atenueze ororile si
pustiirile rizboiului, autorul anonim demonstread cl nici In trecut,
Depesa circulara a ministerIului de la St. Petersburg, nici in prezent, dinastia habsburgicl n-a tinut seams de aceste legi
adresatâ catre reprezentantis at, cu data de la 11 Fe- ale omeniei.
vruarie 1849. VEST. R., XIII (1849), p. 65-66.
Se motivead intrarea trupelor ruselti in Arcleal. - Text roman 5335 323.2 (439.1)
5i francez. Provocatie i ordonanta. ESPATRIATUL, I (1849),
p. 44.
5325 323.2 (439.1) Versiunea romineasci a proclamgiei date de Kossuth, ca guver-
Depesa circulara. a Ex. Sale Ministrul Imperial a inte- nator al drii", in 9 mai, dupI proclarnarea independentei Ungariei.
reselor straine de St. Petersburg adresata reprezentantilor Core noi recruti, pentru apirarea Ora.
sal in tarile straine 11/23 Fevr. 1849. ALBINA ROM.,
XXI (1849), supl. la nr. 21. 5336 323.2 (439.1)
Se arad motivele pentru care impiratul Austriei a cerut intrarea Espozitia consiliului ministerial la guvernatorul. ES-
trupelor ruselti in Transilvania. PATRIATUL, I (1849), p. 45-47 : Ungaria.
Cuprinde versiunea romineasci a protestelor guvernului revolu%ionar
maghiar 1i al natiei maghiare" Impotriva interventiei trupelor tariste.
5326 323.2 (439.1)
[Extrase din cuvintarea-program rostita de primul mi- 5337 323.2 (439.1)
nistru al guvernului revolutionar maghiar, Szemere, la De- [Manifestul imparatului Rusiei Nicolae I in care anuma
bretin, in Dieta maghiara, in ziva de 2 mai]. DEMOCRA- ca Austria a cerut ajutorul Rusiei impotriva revolutio-
TIEA, I (1849), p. 1-2 : Insciintieri ofiiciale. narilor din imperiul säu]. ALBINA ROM., XXI (1849),
p. 151-152 ; BUCOV., II (1849), p. 79-80.
5327 323.2 (439.1)
Din patria. Despre guvernului tierii. DEMOCRATIEA, 5338 323.2 (439.1)
I (1849), p. 3. Manifest al Mariel Sale ImparatuluT Nicolae I al Rusiel.
Este infitilat noul guvern al lui Kossuth ca mintuitorul patriei VEST. R., XIII (1849), p. 153-154.
si urzitoriul libertitii In teara noastd". Sint caracreriza0 pe scurt Cu prilejul Inceperii acsiunii armate impotriva Ungariei revolutionare.
membrii acestui guvern. - Teat roman si francez.
264
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA 323.2 (439.1)
265
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.1) REVOLUTII : UNGARIA -- TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
5361 323.2 (439.1) la asa grad incit toati impregiurimea i era cu respect supusi". Varga
Amintirt din bivuacuri si din campiile bland in cursul ajunscse mai puternici dectt orice porunci a dregirorilor. Ea a fost
resbelului din Ungaria (1848-1849). ZIMBRUL, I (1850), prinsi printr-o srratagemi, la 6/8 ianuarie, i Inchisi la inchisoarea
p. 2-4, 6-8, 15-19, 21-24, 29-32, 33-36, 50-56, din Enied [Aiud), uncle asteapti hotirirea soartei sale'.
153-156, 157-159, 161-163, 169-171, 174-176, 177
180, 184 : Foiletonul Zimbrului ; VEST. R., XIV (1850), 5369 323.2 (439.2)
p. 225-228, 229-231, 233-235, 237-239, 241-243, Articli de lege. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 366
245-247, 249-251, 253-255, 257-259, 267, 277-279, 367, 373-374, 378-380, 384-385.
290-291 [neterminat].
Despre rizboiul din Italia ;i Ungaria. Portretele literate ale lui Se publici urmiroarde legi : De portarea comune a greutatiloru ;
Kossuth, Bern, Jellacici etc. Traduccre de T. Codrescu.
Despre incetarea platiloru, pan acum usitate in robote decima au bani
intemeiate pre urbariu i alte togmele suplenitorie ; Despre incetarea
decimei popesci ; Despre institutului de creditu ; Despre schimbarea
5362 323.2 (439.1) venituriloru dornnesci private, urbariali acum incetate tn detoria a
Memoarti din revolutiea Ungariel. (De un ofiterin de statului ; De ministeriulu ungaricu respundiatoriu ; De uniunea Tran-
Honved]. JOURN. DE GALATZ, II (1850), p. 21-30, silvaniei cu Ungaria.
33-34, 41-43, 45-48, 53-56, 61.-64, 69-71
Extras dintr-o foaie vienezi. Inceputul lipseste din colectia B.A.R., 5370 Barit, G. 323.2 (439.2)
sfirsitul nu s-a publicat.
[Scum comentariu la stirile despre reformele politice-
5363 323.2 (439.1) sociale impuse de revolutie]. G. TRANS., XI (1848),
p. 90-91 ; CURIERUL ROM., XX (1848), p. 90,
Ce cugeta astazI maghiaril ? G. TRANS., XIII (1850), col. IIIII.
p. 33-34. Bari; afirmi ci a udat cu lacrimi de bucurie gazers in care s-au
Traduceri din ziare unguresti : se sustine ci revolutia ungurilor
s-aficut numai de o partidi neinsemnati", fiindci partea cca mai publicat stirile ci Dieta Ungariei, in 15 martie, a primit legea prin
mare a aristocratiei n-ar fi luat niciodati parte la ea. care toti nobilii tint supuli la toate contributiile, inclusiv cea milirari
;i decretul Casei Deputatilor, prin care vor inceta tone robotele,
iobagii nu vor mai fi iobagi ci oameni liberi, pentru ci proprietarii
5364 323.2 (419.1) vor avea despigubire de la stat". Adresindu-se iobagilor romini, le
[Se vesteste cl episcopul latin de la Oradia Mare, baron spune : mai &yeti ribdare, fiti in liniste`... $i incheie : Plinsul ml
Ladislau Bemer, a fost condamnat de tribunalul de razboi inneaci, pentru ci in viata mea publici de jurnalist, loviti ;i cutrie-
din Pesta la moarte, fiindca a colaborat cu revolutionarii rati de atitea valuri, si prigoniri nemeritate, nu mai cunosc aid
unguri]. BUCOV., III (1850), p. 68 : Viena bucurie.
Baronul Haynau i-a redus pedeapsa la douizeci ani inchisoare grea.
5371 323.2 (439.2)
Lucrart dela Dieta. INVET. POP., I (1848), p. 23.
Incroducere la publicarea legii pentru stergerea robotelor ;.c.l."
(439.2) TRANSILVANIA votati de curind. Se observi : stirile de a ciror implinire cireodata
(Au fost trecute aici toate tiriIe privitoare la doari v si indoiati, cum ci si fiti locuitori odati liberi a terei, se
miscarile revolutionare ale românilor din Tran- adeveriri". Se arati apoi care Ant prevederile noii legi cu privire la
silvania i Ungaria) dreptul de a alege i a fi alesi deputati in Died.
266
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
323.2 (439.2)
[Discutii in legatura cu pregitirea adunarii de la Blaj].
5381 G. TRANS., XI (1848), p. 135, col. II : Pentru congresul
[Comentariu la vestea c profesorii din Blaj au adresat romanilor, 150-151 : Transilvania. Cluj, 9 Malu.
episcopului o petitie, cerind c a in dieta viitoare sa lupte Se inregistreazi zvonul ci guvernul ar intentiona sI separe con-
pentru obtinerea drepturilor constitutionale" pentru ro- gresul romlnilor duca confesiuni, la Blaj si la Sibiu. Se precizeazi :
mani]. G. TRANS., XI (1848), p. 124 : Blaj. congresul are scop civil si politic, iar nu religios". Se polemizeazi
Rominii sint indemnati si faci cit mai multe cereri aseminitoare. cu ,un ,patriot maghiar", care ceruse ca, la Blaj, si se priimiasci
uniunea cu Ungaria fIrS nici o conditiune".
5382 323.2 (439.2)
Catra Romanit transilvani. G. TRANS., XI (1848), 5390 323.2 (439.2)
p. 126, col. II.
Se anuntI al adunarea de la Blaj s-a aminat de la duminica Tomii [Se vesteste a a prin curier extraordinar, apro-
sosit,
la 3/15 mai. barea guvernului ca episcopul roman gr. cat. sa. convoace
o adunare natiunale nu numai din cler, ci si din statul
5383 323.2 (439.2) civil]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 382 : Blasiu,
Cerculariul Consistoriului n.u. chematoriu la confluxul 6 apr. v., 385 : Blasiu, 13 : 25 apr.
national... G. TRANS., XI (1848), p. 128, col. 11-129.
Se vesteste ci, pentru ,ca nu cumva prin adunarea mai multor mii 5391 323.2 (439.2)
de oameni, partea cea mai mare neprocopsiti, SI se turbure pacea [Extras dintr-o scrisoare particulara despre pregatirile
;i linistea de obste", guvernul a hotirit ca adunarea nationali hotI- militare din cetatea Alba-Iulia]. ORG. LUM., 1 (1847
rid pentru duminica Tomii, la Blab si se amine. Ea se va tine tot 1848), p. 385-386 : Alba C., 2 : 14 apr.
acolo, in ziva de 3/15 mai. Se recomancli sI se concheme la numita
adunare nationali toti protopopii i din mireni cei mai priceputi". 5392 323.2 (439.2)
5384 323.2 (439.2) [Se vesteste ca Dicta Transilvaniei a fost convocata pe
Pentru confluxul national rominesc. G. TRANS., XI ziva de 17/29 mai]. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 386 :
(1848), p. 132. Dicta Transilvaniei.
Circulari pentru protopopi, datati : Blaj 9/21 aprilie 1848 si
semnati : VlIdica Ioan [Lemeni]. Se face cunoscut ci, potrivit hotS- 5393 323.2 (439.2)
ririi guvernului, la adunarea din 3/15 mai vor lua parte protopopii [Notita despre cele trei proclamatii date de tinerimea
cu unii b3rbati preceputi", iar acestia vor formula cererile in romanà din capitala Ungariei]. ORG. LUM., I (1847
numele a coati nalia". 1848), p. 386, col. II : Pestia.
267
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
268
www.dacoromanica.ro
321.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 321.2 (439.2)
269
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) RtVOLUTIt : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
5438 323.2 (439.2) Textul acestuia impreuni cu cel al aspunsului dat petitiunii sa-
G. TRANS., XI silor impotriva unirii cu Ungaria. Comentarii asupra lui, subliniin-
Periculul este foarte mare ! (1848),
p. 189-190. du-se a deocamdati rornInii trebuie aS tie a folosi drepturile pe
care le confea noua constitutie.
Analiza situatiei politice est-europene. In grelele imprejuari, un-
gurii si rominii trebuie si se sprijine unii pe altii, printr-o alianti 5449 323.2 (439.2)
Ia egalitate deplinl.
[Manifestul imparatului catre tinuturile graniceresti]. G.
5439 Barit, G. TRANS., XI (1848), p. 199.
323.2 (439.2)
Comentarii la textul acestui manifest, care garanteaa grinice-
Caul Erdelyi Hiradd i Ellenör. G. TRANS., XI (1848), rilor limba, religia ;i nationalitatea.
p. 192 ; ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 28.
Respinge acuzatiile aduse de aceste foi ci el s-ar intruni la 5450 323.2 (439.2)
Sibiu cu antiunioniltii sasi ;i romIni". [Hotarirea Dietel Transilvaniei cu privire 1a petitiunile
romanilor]. G. TRANS., XI (1848), p. 201 : Monarhia
5440 Cipariu, T. 323.2 (439.2) Austriaca.
Refruntare. ORG. NATIUNALE, I (1848), P. 22.
Protesteazi impotriva afirmatiilor din unele foi maghiare din 5451 Barit, G. 323.2 (439.2)
Transilvania a el ar fi obiectul coruperii natiunii sisesci". Fratilor romani transilvani ! G. TRANS., XI (1848),
p. 205, col. II.
5441 323.2 (439.2) Apel la uaire fi la judecaa calna i prudentS, in legituri cu
Ministeriul catra jurisdictiunile Transilvaniei. ORG. NA- problema unirii cu Ungaria.
TIUNALE, I (1848), p. 35.
Dula ce araa importanta unirii Transilvaniei cu Ungaria, ministrul 5452 323.2 (439.2)
de interne, Bartolomeu Szemere, face apel la toti sI ajute patria [$tiri despre activitatea lui Eftimie Murgu, dupa elibe-
in pericol. rarea lui din inchisoare]. ORG. NATIUNALE, I (1848),
nr. VII, p. 31, col. II, 58, col. I.
5442 Lidai, Aug. 323.2 (439.2)
Ce voiti ? ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 45-46. 5453 323.2 (439.2)
LSclai araa a nu numai ungurii, ci i rominii din Transilvania [Corespondenta din Lugoj despre adunarea romaneasca
trebuie si contribuie la aplrarea patriei. ce a avut loc acolo in ziva de 3 mai]. G. TRANS., XI
(1848), p. 166-167 : Banat.
5443 Mai multi tineri romani 323.2 (439.2) Au vorbit : Vasilie de Fogarasi, A. Bojinca, M. Pascu si Stefan
loanovici. 5-a hoarit si nu se trimiti delegati la congresul sirbesc
Eca ce voimu. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 54.
RIspuns la articolul Ce voiti ? de A. Liclai.
ideea : noi nu voim a se asupreasci nici o nationalitate
- Se centreazi pe
i pentru
de la Carlovit. S-a ales o deputltie din 16 insi, spre a lucra in co-
intelegere cu ceilalti romini pentru trebile religionarie a rorninilor
din Ungaria".
aceea ne tinem strins de ce s-a determinat in Congresul de la Blai".
323.2 (439.2)
5444 Lidai, A. 323.2 (439.2) 54 ca se va tine la Lugoj, in ziva de 27 iunie,
La ataculu dein nr. XI suptu rubrulu : Ce voirnu. ORG. un congres national romanesc"]. ALBINA ROM., XX
NATIUNALE, I (1848), p. 62. (1848), p. 207 : Ungaria.
Rispunde articolului tinerilor rornini, pledind pentru libertate in RomInii din Banat vor cere, ca ;i romlnii din Ardealnationali-
discutiile politice, dar cerind a fie duse cu seriozitate, mai ales in tate, limbl si egalitate.
problema unirii cu Ungaria.
5455 323.2 (439.2)
5445 323.2 (439.2) [$tiri despre congresul national roman din 27 iunie 1848,
[Se exprima regretul c romanii din pamintul craiesc" la Lugoi]. G. TRANS., XI (1848), p. 206 : Ungaria. Banat,
n-au ales deputati pentru Dieta de la Pesta, la fel ca sasii]. 224, col. I : Ungaria.
AMICUL POP., I (1848), col. 140.
5456 A. G. 323.2 (439.2)
5446 Bruz, Ludovic 323.2 (439.2) Resultatulu adunerei nationali rom., dein Logosiu. ORG.
NATIUNALE, I (1848), p. 42.
Un ungurfi catra Romani. INVET. POP., I (1848), p. 69. Se publics cele opt puncte votate de adunarea ce s-a tinut la
Cere colaborarea romInilor cu ungurii i inrolarea lor in armata 27/15 iunie 1848, la Lugoj, sub prelidintia lui Eftimie Murgu.
ungari. Pinl acum nobilirnea s-a impirasit numai dein drepturi
tinarire, iar dein greutici numai poporul"... ,La anul 1848 s-a pus 5457 323.2 (439.2)
temeiul drepturilor comuni.... ,De aci fncolo a fie cointelegere i Adunarea Romanilor din 27/15 Iunie in Lugoj tinuta.
pace intre noi, uitati rominilor suferinta purtati. Subt jugul turcesc
;i al absolutismului -
domniei netermurite
aranul romln ;i aranul unguresc"... ,Dupi ce romlnul lapIcli
-
intru asemenea pitimi
AMICUL POP., I (1848), col. 128-132, 147-150, 175-176.
Se publia raportul presedintelui acestei adutari, Eftimie Murgu,
trimis Ministerului de Interne.
prepusul i vede cS e fn pericul patria, a nu se dea jos, ca a nu
cadi iarlsi in sclavir. 5458 323.2 (439.2)
[$tiri comentarii in legatura cu congresul national
§i
5447 323.2 (439.2) romanesc ce urma si se intruneasca in 15/27 iunie la Ti-
Adeverat'a chiamare a unui ostaslu. Seau intrebarl catra misoara]. G. TRANS., XI (1848), p. 224, col. I, 225
un ostasfu june i respunsurile lid bine cuvintate. INVET. 226 : Ungaria.
POP., I (1848), P. 70-72.
La intrebirile puse ttrarului ostas, acesta rispunde a se duce a 5459 323.2 (439.2)
lupte pentru dumnezeu, dreptate, eliberarea fratilor, egalitate, pace etc. [Extras din foaia maghiara Kozlöny" cu privire la
miscárile politice ale romanilor din Banat]. ORG. NA-
5448 323.2 (439.2) TIUNALE, I (1848), p. 58.
[Raspunsul monarhului Austriei la memoriul inaintat N. Bosinca a cerut aprobarea pentru a constitui Ufl corp militar
prin deputatii adunarii nationale de la Blaj]. G. TRANS., de 20 000 romini, pentru a lupta impotriva sirbilor, dar poporul
XI (1848), p. 198-199 : Monarhia Austriaci. nu se invai%
270
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
271
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TBANSILVANIA 3231 (439.2)
DeRpre zeciuiele. FOAIE PT. MINTE. XI (1848), p. 230. Dupi kile EllenBr fi Kolosv.[&ri] Hir.[ac16], care atribuie aceste tul-
buriri influentei lui Simeon Birnut.
Arari bucuria produsi de stergerea" dijmelor ;i indeamni si se
string bani pentru kflorirea folosului national", mai ales acum, 5493 323.2 (439.2)
cind Dietz a declarat na0a romini liberi i asemenea drepturilor
politice celorlalte natii i religii conlocuitoare. [Corespondente despre anchetarea escesurilor politice"],
G. TRANS., XI (1848), p. 270-271, 274 : Abrud, 25 Iulie,
5485 323.2 (439.2) 273, col. 11-274.
[Revendicarile formulate la adunarea româneasca din 5494 Mirgineanu 323.2 (439.2)
10 iulie, la Nasiud]. G. TRANS., XI (1848), P. 238 : [Corespondenta cu privire la executia" din satul Salcut,
Maud. comitatul Cetatea de Bald]. G. TRANS., XI (1848),
p. 282-283 : Dela Murk, Iulie 3 1.
5486 I. M. 323.2 (439.2) SolgIbirlul" Midira; Gabor a adus in sat griniceri sicur,
Sul:4 patriotice i nationale dela Murk 13. Iulie v. pentru a-i sili pe tiranii romini sI-i secere i sI-i transporte holdele,
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 238-240. si-i coseasci finetele etc., fiindcl nu putea gisi lucritori pentru de.
Descrie tulburlrile de la sate pricinuite prin incercirile de repro-
siune ale oficialitItii, in urma adunirii de la Blaj. 5495 Tura:, J. 323.2 (439.2)
[Scrisoare in legatura cu adonarea nationalk]. ORG. NA-
5487 Firäut, Samoa 323.2 (439.2) TIUNALE, I (1848), p. 60 : Blasi% 2 : 14 aug.
Domnii romanilor I INVET. POP., I (1848), P. 53-54. Ironizeazi teama provocati de aceasti adunare priatre autorititile
Arad ce trebuie si faci rominii ardeleni ca si fie demni de liber- comitaplui Cetatea de Bala.
tate. Amintirea trecutului e .Indi vie : geme inima cetitenilor de
acum de groaza solglbirlibor i a dregitorilor ca 0 a iobagilor de 5496 323.2 (439.2)
deunizi", dci i astizi dregitorii .tracteazI cu cetitenii de scum, ca Ad vocem : Cetate de B. ORG. NATIUNALE, I (1848),
cum tracta cu sclavii de odinioarr. Ii indeamn1 pe cetiteni : Nu p. 60.
vi uitati la aceea ci libertatea e scrisi In legi : se voi ziceti, ci NotitI in legituri cu afirmatia foii near, nr. 45, a autoratile
legile-s cu nasul de ceari, multe au fost si pini acum scrise pe din Cetatea de Balti se tem de o riscoall a poporului romin :
hirtii, care nu se pomenea in viatl ; apoi liberratea e reluptitoarii, ,,Face0 dreptate, cum se cuvine in sensul legion mai noui, ms vi
numai cei luptitori o vor cistiga". doarI inima de concesiunile solicitate de spiritul timpului, nu gal-
maciti ; i credeti ci popor mai impicat nu e ca romInul".
5488 323.2 (439.2)
Un raspuns national dat baronului Nic. Jojika. FOAIE 5497 323.2 (439.2)
PT. MINTE, XI (1848), P. 249-251. [Despre arestarea lui Laurian si Bilasescu]. ORG. NA-
Versiunea zomineasci a unci scrisori publicate in foaia Nemzet, TIUNALE, I (1848), P. 68, col. II, 73, col. II. 85, col. II.
din Pesta. Semneazi : Sigismund Pap, Alesandru Buda, Eutimiu Murgu,
Ales. Bohetel, Todor Serb, Aloisiu Vlad, Constantin Papfalvi, I. Man. 5498 323.2 (439.2)
Ei aratI situatia de tolerati" a rominilor, pe care o consideri ca [$tiri despre arestarea, la Sibiu, a lui A. Tr. Laurian ;i
rusinitoare. Socotesc articolul lui J6sika drept Intiritare curatI". Nic. Balkescu]. G. TRANS., XI (1848), p. 273 : Sibitu,
Ei atiu cum Ili bat capul unii din aristocrati a monopoliza ei 277-278 : Monarhia Austriaci, 280 : Dela Sibilu mai not'',
singuri drepturile cistigate, ti poporul care nu voieste mai mule a 281-282 : Sibilu 26/14 August, 293-294 : Sibilu. 4 Sep-
suferi monopolul drepturilor"... Declari : ,Noi nu voim privilegiuri ; tembrie ; VEST. R., XII (1848), p. 245, 250-251, 253
noi pretindem drepturi legali, nici mai mult nici mai putin, decit ce 254 : Transilvania ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 275,
ne di constitutiunea niscuti in spiritul seclului". col. 11-276, 294, col. II.
272
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 123.2 (439.2)
18-3172 273
www.dacoromanica.ro
123.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 123.2 (439.21
274
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) R.EVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
275
www.dacoromanica.ro
323.2 (419.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
5556 323.2 (439.2) Antnni cl, deoarecs no exist! nici un guvern legal in Ungaria,
[Se vesteste ca deputatii sätesti români" din partile Si- a hotirit ci ia, In numele impiratului, frinele guvernului. Face apel
biului au aderat la hotartrea scaunului Sibiului de a nu la supunere.
recunoaste unirea Transilvaniei cu Ungaria si autoritatea
guvernului maghiar]. ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 89 : 5564 323.2 (439.2)
Mai nou, 17 : 29 sept. Comitetul nagunil romane. FOAIE PT. MINTE, XI
Aceeagi hotarire a lost luatI i de al 2-lea regiment romIn grit- (1848), p. 333 : Documente pentru romanil transilvani.
n i ceresc. Se comunici nuntele celor din comitet gi aprobarea acestui comitet
de citre comandantul militar din Sibiu.
5557 Bránya, Std. 323.2 (439.2)
[Scrisoare in care descrie entuziasmul cu care ar fi fost 5565 323.2 (439.2)
prima de populatie români, sag si parte din unguri Declaratiunea romanilor din Transilvania. FOAIE PT.
apelul vicecolonelului Urban, pentru inrolarea in al 2-lea MINTE, XI (1848), p. 333-334.
regiment de graniceri din Nasaud]. ORG. NATIUNALE, Semneazi : A. T. Laurian, S. Birnug, N. Billgescu, I. Branu,
I (1848), p. 93-94 : Onorata Redactiune. aritind hotiririle ce s-au luat in adunirile de la Blaj din 4/16
Autorul semneazi ca paroh romin. 13/25 septembrie.
276
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
277
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
5592 Blarit, G.] 323.2 (439.2) Raporteazi Comitetului roman el nu i s-a recunoscut calitatea
oficiali de a participa la cercetirile cu privire la tulburirile din
Socotinte asupra alegerilor n6stre de oficiah politici i Jivajiul de Jos. Pirerea sa este urmitoarea : ,Nivilirea poporului
administratorI. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 363 din satele vecine au urmat asupra Jioajului din anarhia ce domnelte
365.
Consideratii in legituri cu problema administratiei In Transilvania,
in comitatul aceste, unde, cu prilejul revolt:06, poporul au urmat
cursului revolutiunei din anul 1784 al restoarne, 4i si deprade curiae
tinind seama ci in ea locuiesc, amestecate, trei popoare deosebite. proprietarilor aristocrati de wide au izvorit atitea tiranii, si barbarii
5593 323.2 (439.2) irnpotriva iobagilor ; el crede i acum ci dad nu va urma asa,
iobigia iar se va readuce cu mai mare crudelitate ii va supune
4i
[Dare de seami despre adunarea din 12 noiembrie 1848 jugului, ce-1 purti firi dreptate de ala lung timp".
a romanilor din Tara Oltului, pentru a-si alege oficialii
de tinut]. G. TRANS., XI (1848), p. 369 : Monarhia Aus- 5602 323.2 (439.2)
triaca.
Participi i A. Treb. Laurian, care tine cuvintiri, Impreuni cu [Procla,matia printului Windischgraetz, comandant su-
G. Barit. Acesta din urmi e ales intre sccretarii adunirii. Aron prem al trupelor, adresata locuitorilor Ungariei si ai Tran-
Pumnul e alcs, in lipsi, intre senatori. silvaniei, la 1 noiembrie 1848]. ALBINA ROM., XX
(1848), p. 381-382.
5594 Pumnul, Aron 323.2 (439.2) Anund ci va veni cu o puternici armati spre a in frina rebelia
si a inturna paces" ce acum este de partide disfilieti".
Multamita catra Romanh din districtul Figarasului.
BUCOV., I (1848), supl. la nr. 6, p. 2 ; G. TRANS., XI 5603
(1848), p. 406, col. II. 323.2 (439.2)
Arad ci inima romanilor e scildati de bucurie, fiindci drep- Catra Romanii din comitatul Hunedórei. FOAIE PT.
tatea ce fusi acati atitia secoli in districtul Figiralului Invinse mai MINTE, XI (1848), p. 391-392.
pre urmi, 4i se aleseri oficiali romini cu limba oficiali romineasci, Se anund diferite misuri administrative, o dad cu reinsciunarea
in locul ungurilor cu limba lor, care nime nu o intelegea in tot ordinii imperiale.
districtul".
5604 323.2 (439.2)
5595 323.2 (439.2) Dela Comitetul natiuneI romane. FOAIE PT. MINTE,
[$tiri despre alegerea oficialilor districtuali de la Faga- XI (1848), p. 392.
ras]. BUCOV., I (1848), p. 63 : Transilvania. Semneazi : Simeon Birnut, presedinte, si membrii comitetului.
5596 Auran, I. 323.2 (439.2)
[Noti ta. despre starile din Transilvania]. AMICUL POP., 5605 323.2 (439.2)
I (1848), col. 362 : Ce e noil in Buda-Pesta ? [Comitetul national roman anunta ca se calla romani
li manifesti ingrijorarea pentru ci, de o siptimini 4i jumitate, cu pregatire juridici sau filozoficã, spre a fi numiti in
nu s-au primit nici un fel de veld din Transilvania. posturi publice]. G. TRANS., XI (1848), p. 387 : Spre
stiinta.
5597 323.2 (439.2)
[$tiri despre arestarea unor intelectuali romani, cunos- 5606 323.2 (439.2)
cuti ca militanti pentru intelegerea cu ungurii]. G. [Dare de seama despre intelegerea dintre comitetele na-
TRANS., XI (1848), p. 378, col. I. tionale roman si sisesc, pentru recunoasterea deplinei egali-
Protopopul Filip, notariul cons. Manfi, arhivarul Turc, profe- tati politice a romanilor]. G. TRANS., XI (1848), nr. 100,
sorul Manu, parohul I. Olteanu". p. 408 : Sibhu, 15 Dechemvr.
5598 323.2 (439.2) 5607 323.2 (439.2)
Suspendarea episcopuluT Lemeni. G. TRANS., XI (1848), Despre confirmarea oficialilor pentru districtul FIga'ra-
p. 378-379 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 379. sultn. G. TRANS., XI (1848), p. 411-412.
Se publici si se comenteazi adresa gen. Puchner dtre Comitetul Se comunici si salarille fixate.
roman, prin care anund ci I-a suspendat din functiune pc episcopul
unit loan Lemeni pentru pactizare cu rebelii din Cluj i I-a
numit vicar pc Simeon Crainic. 5608 323.2 (439.2)
[Alegeri de oficiali romini in Cetatea de Balta]. G.
5599 323.2 (439.2) TRANS., XI (1848), p. 413 : Cetate de baltä.
[Dare de seama despre adunarea romanilor la Blaj, spre
a alege oficialii de tinut]. G. TRANS., XI (1848), p. 385 5609 Blarill 323.2 (439.2)
386 : Transilvania. [Comentarii la manifestul dat de Francisc Iosif cu pri-
Se amintelte in citeva cuvinte discursul rostit de S. Birnut. Se lejul intronarii sale]. G. TRANS., XI (1848), p. 415 : Mc-
mentionead participarea lui T. Cipariu. narhia Austriaca.
Ti cxprimi bucuria tad de promisiunile impiratului i indeamni
5600 323.2 (439.2) pe romani si-i cistige increderea, alegind bine pe cei ce urmeazi a
[Stiri despre rascoala locuitorilor romani din tinutul vorbi in numele lor.
Gioagiului d.e Jos]. G. TRANS., XI (1848), p. 386, col.
II 387. 5610 323.2 (439.2)
Au cerut ca oficialii impOritesti de la Sicirimb si fie dezarmati,
au omorit apoi vrco 19 oameni, iar cind prefectul gardei romane° [Traducerca scrisorii trimise din Olmiitz, in 14 noiem-
Nic. Solomon veni de la Hattg cu o companie de griniceri romani, brie 1848, comitelui maghiar Miko, de catre imparatul
ii primiri cu focuri de arme. Riscoala a fost potoliti de Solomon
Ferdinand I al Austriei]. G. TRANS., XI (1848), P. 416,
prin forta armati. In comentariu, se face apel : ,Cei carii au judeciti col. II 417.
pcntru piminturi, piduri $i alte averi ind trebue si mai fie cu Ferdinand I ii di instructiuni contelui Miko, in calitatea acestuia
eeva rabdare". de prciedinte provizoriu al guvernului Transilvanici, cu privire la
atitudinea fad de revolutionari. Cere guvernului si fie foarte aspru
5601 323.2 (439.2) cu accoia 4i si dea concurs principelui Windischgraetz pentru Hell:-
Raportul prefectulta P. Dobre in causa tristelor eveni- dares revolutiei. Mai cere si se dea toad atentia manifestului impe-
mente de la Jivajiul de jos. G. TRANS., XI (1848), p. 409 rial acre drani #i si se solicite concursul celor doi episcopi ai
410, 414. romanilor.
278
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
279
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
Formula' propusi de Comitetul na;iunii romine si aprobatI de co- pacificare a Transilvaniei, ficute de guvernul austriac, autorul anonim
mandamentul austriac din Transilvania. demonstreazi cS aceasti pacificare nu se va realiza decie prin intnu-
ninea unei dicte reprezentind toate nationalititilor. Problema nationa-
lititilor In monarhie e prea gravi ca a poati fi tratatl cu super-
5638 323.2 (439.2) ficialitate.
Rugamintea Comitetului natiuniI romane din Sibiiu ca-
tra Imparatul pentru desfiintarea guberniului unguresc din 5649 M. 323.2 (439.2)
Cluj. FOAIE PT. MINTE XII (1849), p. 9-11. [Corespondenta din Sibiu, datata 14 februarie, cu pri-
Semneaz1 : S. BIrnut, T. Cipariu, A. Tr. Laurianu. vire la ocuparea Blajului de catre oastea revolutionara a
lui Bem]. G. TRANS., XII (1849), p. 39-40 : Monarhia
5639 Blarit, G.] 323.2 (439.2) Austriaca.
Unele adnota'ri la protocolul adunarii nationale romane In text publicS si o copic dupS raportul lui Al. Papiu Ilarian.
din Sibilu 28/16 Dec., 1848. FOAIE PT. MINTE , XII
(1849), p. 17-19. 5650 P.[apiu] Ilarianu, A. 323.2 (439.2)
AfirmS a nu se poate realiza o pace durabili in Transilvania fSr [Raport asupra ocuparii Blajului de trupele lui Bern].
anularca unirii ei cu Ungaria i garantarca liberfatii nationale a G. TRANS., XII (1849), p. 39-40 : Monarhia Austriaca.
rominilor ardeleni.
5651 323.2 (439.2)
5640 323.2 (439.2) [Se vesteste ca rasculatii unguri la 5 februarie depra-
[Se anunti cà trupele rusesti, sub comanda colonelului dara Blajul cu totul, arhiva episcopeasca, biblioteca semi-
Scariatin, au intrat in Sibiu]. VEST. R., XIII (1849), narului si a manastirei 6 tipografia ducindu-le cu sine ca-
p. 35 : Sibilii, 27/15 Ianuarie. tra Turdal. BUCOV., II (1849), p. 17 : Transilvania.
28()
www.dacoromanica.ro
321.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
'281
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
282
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTH : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
283
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
284
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) ILEVOLUTII : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
285
www.dacoromanica.ro
123.2 (439.2) REVOLUTI1 : TRANSILVANIA 323.2 (439.2)
286
www.dacoromanica.ro
3/3.2 (439./) REVOLUTII : TRANSILVANIA 323. (439.2)
287
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.2) REVOLUTII : TRANSILVANIA CROATIA $1 SLAVONIA 321.2 (439.24)
288
www.dacoromanica.ro
323,2 (439.24) KEVOLUTII : CROATIA SI SLAVONIA 323.2 (439.24)
[$tiri cu privire la luptele dintre sirbi i trupele revo- n-au motiv si se r:iscoale, fiindca, prin constitutia din slunk, au a-
lutionare maghiare]. POPORUL S., I (1848), p. 28 : $tiri pitat toate drepturile nationale §i religioase. Le cere episcopilor sl
din afari, 40 : Ungaria i Croatia, 48 : Stir! din afara, 88 : aducI poporul sirb la pace.
Ungaria.
5834 323.2 (439.24)
5823 323.2 (439.24) [5tiri in legaturä cu mi;carile revolutionare ale sirbilor].
[Diferite stiri i documente in legatura cu conflictul G. TRANS., XII (1849), p. 19, col. II : Sernlin, 13 Ian.,
maghiaro-croat]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 137- 49-50 : Croatia ;i Slavonia, 57, col. I : Pe;ta, 18 Fevr.,
138, 202-203, 265-266, 334. 57 ;i 60 : Croatia ;i Slavonia.
5835 323.2 (439.24)
5824 323.2 (439.24)
flotila danubiana i anturile romane. FOAIE [$tiri cu privire la luptele dintre trupele revolutionare
maghiare i sirbi, in Banat]. ESPATRIATUL, I (1849),
PT. MINTE, XI (1848), p. 256 ; VEST. R., XII (1848), p. 39, col. II, 47-48 : $tiri mai noue
p. 244 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 270-271.
E vorba de batalionul ciaichiitilor, care a fost infiintat hid din 5836 323.2 (439.24)
1764, pe timpul Mariei Tereza, 1i care a dat marinari pentru flotila
danubianI, fundati In 1789. /n timpul revolutiei din acel an, ei s-au [Despre luptele popoarelor de sub stapinirea austriaca :
aliturat sirbilor ;i s-au fortificat in lantul numit de localnici Valul ungurii de o parte si austriecii, rominii i croatii de cea-
lui Traian".
lalta parte]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 2-3, 4, 7,
10-12, 13-14, 18-19, 21-22, 26, 30, 37-38, 42-43,
5825 323.2 (439.24) 45, 50-51, 53-54, 57-58, 61-63, 69-70, 73-74, 93-
94,109-110, 119-120, 123-124, 127-129, 131-133,
Miscarele ml Jelalici. AMICUL POP., I (1848), 137-138, 141-144, 159-160, 167-168, 172, 176-177,
col. 261-265. 184-185, 188, 193-194, 198, 199-200, 211-212, 219-
220, 221-222, 227-228, 229-231, 234-235, 237, 238-
5826 323.2 (439.24) 239, 241-244, 246-247, 251-252, 253-255, 259, 262,
Manifestul banului Ielacici. FOAIE PT. MINTE, XI 267-268, 269-270, 276, 278-279, 282-284, 286-287,
(1848), p. 305-308 ; ALBINA ROM., XX (1848), p. 297- 290-291, 298-299, 305-307, 338
298, 302-303.
Traducere in rominege. - Protesteazt impotriva felului cum s-a
flcut reforma constitutionala din martie, inch croatii, slovenii, sirbii
5837 323.2 (439.24)
[Scrisoarea imparatului Francisc Iosif catre arhiepiscopul
qi rominii au ramas tot subjuga0 i nedreptltiti. In calitate de co- Raiacici, prin care ii aduce la cunoginta c numirea ge-
mandant al tru.pelor grinicerelti croate ;i slovene, anunti ci a Alt neralului Suplicaci, ca voivod al tarii sirbe;ti, este o che-
cu armata sa pe p8mintul Ungariei, spre a restabili autoritatea mo- za;ie pentru o administratie nationala]. ALBINA ROM.,
narhiei habsburgice. XXI (1849), p. 1 : Austria.
19-3172 289
www.dacoromanica.ro
323.2 (439.24) REVOLUTII : CROATIA - FRANTA 322.2 (44)
5838 323.2 (439.24) 194-196 : Franca, nr. 50, p. 198-199 [gresit : 188-189] :
[Patriarhul Raiacici a fost numit comandant civil si mi- Franca, 203, col. 11-204, col. I, 206, col. II, 207 : Engli-
litar al sirbilor din Austria]. ALBINA ROM., XXI (1849), tera, 212 : Londra 9 Aug., 215 : Franca, 238-239 : Franca,
p. 65 : Austria. 241 : Franca 14 Sept., 246 : Franca, 262-263 : Franca,
279 : Franca, 291 : Franca.
5839 323.2 (439.24)
5847 323.2 (44)
Traducerea scrisorei Colonelului Pufer caul Cornitetul
sarbesc din Carlovic prin care arati cruzimile facute de $arta dupi prefacerile urmate de curind. Obstescul drit
Maghiari manastirei ortodoxa Kovill. DUNAREA, HI al Francezilor. CURIERIJL ROM., II (1830), p. 210
(1849), p. 135. 211, 216.
Traducerea textului chartei constitutionale din 9 august 1830, prin
care se rnodifici partial .charta constitutional!" din 4 iunie 1814.
(44) Franta 5848 323.2 (44)
[Procesul cabinetului de ministri ce a precedat revolucia
5840 323.2 (44) din 1830 in Franca]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 8,
[Stiri in legatura cu desfasurarea revoluciei franceze]. 10-12, 14-16 : Judecata fostilor Ministri, 18-20, 39
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 1, p. 3 : Paris le 40 : Franca.
10 Févr., nr. 3, p. 10-11 : Paris le 10 Février, nr. 3,
p. 11 : Paris le 12 Fevrier, nr. 4, p. 14-15 : Paris le 5849 323.2 (44)
27 Février, am 7, p. 17-19 : De Paris le 8 Mars. [Miscari revolucionare in Franca]. CURIERUL ROM.,
Se observI cI batalioanele nationale" incep sI nu asculte de III (1831), p. 77, 83-84 : Urmarea descrieri de la S. Pe-
hotiririle care nu le plac. Venirea regelui Ludovic al XVI-lea la Adu- tresburg, 130-131 : Franca, 159 : Franca, 189-190 : Franca,
narea NationalI e consideratI ca Incepind .0 noul epoc5 in istoria 197-198 : Franca, 203-204 : Franca, nr. 81, p. 322-323
revolutiei din Franta". Se mentioneazt legile prin care Adunarea [gresit : 240-241], 332 : Franca, 334.335 : Paris
Nationalt delirniteazi puterile regelui i drepturile bisericii, precum 27 Noem., 334 : Franca, 351 : Franca, 354, col. 1, 359.
si legea prin care se suprimI total dreptul de primogenituri N pose-
darea apanagiilor feudale". 5850 323.2 (44)
323.2 (44) [Tulburari interne in Franca]. CURIERUL ROM., IV
5841 (1832), p. 7 : Englitera, 25-26, 42, 50, 74 si 91 : Paris,
[Noile articole ale constituciei franceze, votate de Adu- 158 si 161-163 : Franca, 167, 174-175, 325-327 si 329
narea Nacionala]. COURIER DE MOLD., 1 (1790), nr. 3, 330 : Paris, 335-338 : Franca, 349-350 : Doi oameni.
p. 11 : Paris le 12 F6vrier.
Articolele prevId restrictii aduse puterii regale fi bisericii. 5851 323.2 (44)
De vremea de acum i cea viitoare. CURIERUL ROM.,
5842 323.2 (44) IV (1832), p. 23-24, 27-28, 31-32, 35-36, 39.
[Stiri despre miscarile contrarevolucionare din Corsica].
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 4, p. 15 : De Bastia
AnalizI a cauzelor -
istorice i contemporane -
ale tulburirilor
interne din 1831 in Franca, din punctul de vedere al regalistilor fran-
le 1 Février.
Se mentioneazi inarmarea populatiei, animatl de opiritul 116,11536.
cezi. - Traducere din EvropencescI Reviu" [sic].
Se noteazI cI, In locul statuii contelui de Marboeuf, dirtmati de 5852 323.2 (44)
populatie, s-a ridicat alta, opre gloria lui Ludovic XVI'.
Procesul saU judecata ce s'a ficut jurnalurilor numite
Revolucia, Gazeta Franci 6 Curierul Europi la Curtea Ju-
5843 323.2 (44) decatoreascl a Seini. CURIERUL ROM., IV (1832),
[$tiri despre ecoul revoluciei in coloniile franceze]. p. 34-35.
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 2, p. 4 : De Paris
le 4 Février, nr. 7, p. 20 : De Paris le 10 Mars. 5853 323.2 (44)
Se memioncazi, ca itiri .din cele mai alarmante, et .negrii vreau [Tulburari in Franca]. CURIERUL ROM., V (1833
sl fie cu totul liberi i albii au ficut, in diferite regiuni, cauzl co- 1834), p. 350 si 354 : Paris, 362 : Franca.
muni cu ei'. Se citeazI ,excesele i violentele" de la Fort Royal, in In Orleans, s-au petrecut oarecare turburId din partea lucrIto-
Martinica. rilor, care s-au potolit prin ajutorul ostalilor".
290
www.dacoromanica.ro
323,2 (44) R.F.VOLUTII : MANTA 323.2 (44)
291
www.dacoromanica.ro
J23.2 (44) kEVOLUTII : MANTA 133.2 04)
5878 323.2 (44) Aceste catehisme" au fost tipirite ;i au lost distribuite invitito-
[Stiri despre activitatea politica a lui Emile Girardin, in rilor, spre a se raspindi prin sate, spre limurirea mintii popula;iilor".
serviciul guvernului provizoriu]. CURIERUL ROM., XX Se publici si traducerea unui fragment din aceste cirti cu intrebiri si
292
www.dacoromanica.ro
323.2 (44) REVOLUTH : FRANTA ITALIA 323.2 (45)
293
www.dacoromanica.ro
323,2 (43) REVOLUTII : ITALIA 323.2 (45)
294
www.dacoromanica.ro
3231 (45) REVOLUTII : ITALIA RUSIA 323.2 (47)
295
www.dacoromanica.ro
323,2 (47) REVOLUTII : RUSIA - ELVETIA 323.2 (494)
5960 323.2 (47) Belgia, 182 : Belgia, 187-188 : Belgia, 191-192 : Belgia,
[Manifestul tarului Nicolae I prin care cheama pe rusi 197 : Franca, 205, col. I, 207-208 : Belgia, 221-222 : Vie-
sa se uneascl in jurul lui, ca sa apere Rusia de vrasmasii na, 223 : Olanda, 223-224 : Englitera, 224 : Belgia, 226 :
revolutionari]. VEST. R., XII (1848), p. 105 : Rusia. Belgia, 230 : Englitera, 234 : Englitera, 235 : Olanda, 239-
Manifestul a fost dat in urma revolutiilor din Franta si Germania. 240 : Belgia 12 Aug., nr. 66, p. 259 bis- 260 : Viena 16
- Versiune romlneasti. Sept., 267 : Belgia, nr. 74, p. 295-296 [gresit : 276-2771 :
Olanda, nr. 76, p. 302-303 [gresit : 281-282] : Belgia,
5961 323.2 (47)
nr. 76, p. 303-304 [gresit : 282-286] : Englitera, nr. 77,
P. 307 [gresit : 285] : Belgia, 307 [gresit : 285] : Bruxel
[Articol despre conjuratia descoperita in aprilie la Mos- 1 Noemvr., nr. 78, P. 309 [gresit : 286] : Belgia, nr. 79,
cova]. ESPATRIATUL, I (1849), p. 39-40 : Hronica p. 315-316 [gresit : 283-284] : Belgia, nr. 80,
straina. P. 317-318 [gresit : 285-286] : Viena 9 Noemv., 318
.Scinteia electrici erupti, Br a. veste, in Moscau, au aprins focu [gresit : 286] : Paris 13 Noemvr., nr. 81, P. 321 [gresit :
in toatI Rusia, de care nici soldatii cei credinciosi tarului nu sine 239] : Belgia, nr. 81, p. 322 [gresit : 239] : Belgia, nr. 81,
sc3pati". LaudI cerului I care au ficut a r3sari aurora libertatii P. 322 [gresit : 240], col. I, 345-346 : Bruxel 2 Dechemvr.,
51 in Rusia !" 346 : Olanda, 355 : Londra 13 Dechem., 356 : Bruxel 13
Dechem., 360 : Tarile de Jos.
5962 323.2 (47)
[Stiri despre complotul revolutionar descoperit in Rusia 5968 323.2 (493)
6 sentinta pronuntata asupra fruntasilor lui]. G. TRANS., [$tiri despre lupta pentru independenta a Belgiei]. CU-
XIII (1850), p. 20, col. II : Rusia, 27-28 : Rusia. RIERUL ROM., IV (1832), p. 3-4 : Bruxel, 4 : Lieja, 7-8 :
Englitera, 13 : Paris, 18 : Viena, 22, col. I : Globul coprinde,
26-27 si 33-34 : Londra, 34 : Rusia, 39-40 si 41 : Lon-
(48/494) Alte ti?iri europene: dra, 51 si 53 : Haga, 53 : Paris, 59-60, 69-70 si 73, col.
Danemarca, Belgia, Elvetia II : Londra, 82, col. III, 83 : Bruxel, 87-88 : Londra, 88 :
Olanda si Belgia, 99 : Viena, 107, col. II, 112 si 113-114 :
Londra, 114 : Franca, nr. 50, p. 188 bis : Belgia, nr. 53,
5963 323.2 (489) p. 198-199 : Olanda si Belgia, 204 : Englitera, 243 : Craia
[Despre rascoala ducatelor Schleswig-Holstein, ce faceau Tarilor de Jos, 251 : Londra, 268 : Olanda si Belgia, 273-
parte din Danemarca, si luptele danezilor cu nemtii]. AL- 274 : Franca, 274, 294 si 306 : Londra, 306, col. I, 310 :
BINA ROM., XX (1848), p. 110, 113, 133, 141, 149, 286, Franca, 314-316, 324 si 327-328 : Englitera, 338 : Olan-
290, 295, 307. da, 339-340 : Paris, 343-344 : Olanda si Belgia, 353-
354 : Armia din Belgia, 358 : Anvers.
5964 323.2 (493)
5969 323.2 (494)
[Comentariu despre miscarile revolutionare din Belgia].
COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 2, P. 3 : Bruxelles le [$tire despre miscarile revolutionare in Elvetia]. CURIE-
3 Fevr., nr. 3, p. 11-12 : De Bruxelles le 11 Fevrier, nr. 4, RUL ROM., III (1831), p. 34-35 : Elvetia.
p. 15-16 : Bruxelles le 26 Février, nr. 7, p. 13 : D'Aix la
Chapelle le 6. Mars. 5970 323.2 (494)
Se observI cl ,,Statele Brabantului", din momentul izbucnirii re-
volutiei, au inceput s3 manifeste veleitIti de independent5. Se comen- [Revolta in cantonul NeuchAtel pentru a se dezlipi de
teazi cu dezaprobarea mernoriului imprimat de o societate format3 Prusia]. CURIERUL ROM., III (1831), p. 269-270 : To-
sub numele de adunarea patrioticr. Se mentioneazi cI, cu toate varasia Elvetica.
intrigile si rnanevrele partidci aristocraticc, partida poporului devine
din zi in zi mai formidabilii", iar multimea poart3 cocarda li- 5971 323.2 (494)
bertltii". [$tiri si comentarii despre miscarile revolutionare in El-
vetia]. G. TRANS., II (1839), p. 152 : $vetia, 156 : $vetia,
5965 323.2 (493) 159-160 : Elvetia.
[Stiri despre miscarile revolutionare din Belgia]. CURIE-
RUL ROM., II (1830), nr. 50, P. 199 [gresit : 189] : Olan- 5972 323.2 (494)
da, 207 : Olanda, 227-228 : Bruxel 14 Sept., 230-232 :
Belgica, 235 : Bruxel 17 Sept., 235-236 : Viena, 263, col. II. [$tiri despre rascoala inceputa la 14 februarie in Ge-
neva]. G. TRANS., VI (1843), P. 64 : Helvetia.
5966 323.2 (493)
5973 323.2 (494)
[$tiri si comentarii straine referitoare la razboiul pentru
independenta Belgiei]. CURIERUL ROM., II (1830), p. IStiri despre agitatia revolutionara din Elvetia]. CURIE-
207 : 011anda, 230-232 : Belgica, 235 : Bruxel, 17 Sept., RUL ROM., XVIII (1846), p. 54 : Elvetia.
242 : Belgica, 246-247 : Bruxel, 251 : 011anda si Belgica,
258 : Londra, 263 : Olanda si Belgica, 275 [gresit : 279] : 5974 323.2 (494)
Engletera, 278-279 : Engletera, 279-280 [gresit : 286] : [$tiri despre revolutia din Geneva]. CURIERUL ROM.,
Olanda si Belgica, 282 : Franca, 282-284 : Engletera, 287 : XVIII (1846), p. 317, 322, 334 : Svitera.
Franca.
5975 323.2 (494)
5967 323.2 (493)
[5tiri si comentarii despre revolta din Geneva]. G.
[$tiri, publicatii si comentarii straine, referitoare la raz- TRANS., IX (1846), P. 331 : Elvetia, Rebelie urita, 336 :
boiul pentru independenta Belgiei]. CURIERUL ROM., III Elvetia.
(1831), p. 35, 38-39 : Belgia, 39 : Franta, 45-47 : Belgia,
47, col. II : Germania, 47-48 : Franca, 55 : Belgia, 58 : In prima relatare, se afirml a e vorba de o izbire' singeroas3
Franta, 59-60 : Belgia, 115 : Englitera, 116 : Belgia, 120 : intre bogstie si sHricic". Cauza acestor frImintari crede a ar sta
'Mile de Jos, 131-132 : Belgia, 139 : Belgia, 139 : Engli- in faptul cH acolo s-au format o aristocratie de bani, adunindu-se
tera, 147 : Bruxel, 147-148 : Marea Britanie, 150-151 : milioanele in miinile numai a citorva mii de familii", ceea ce a dat
Belgia, nr. 39, p. 153 : Belgia, 160-161 : Englitera si Ir- imbold la nasterea si litirea ideii comunistice de a pretinde tin-
landia, 161 : Belgia, 170 : Englitera, 177 : Englitera, 178 : partirea tuturor averilor p5mintesti intocma, dupl. o misurl la toti'...
296
www.dacoromanica.ro
323.2 (495) R.EVOLUTII : GRECIA TURCIA 323.2 (496)
297
www.dacoromanica.ro
323.2 (496) REVOLUTII : TURCIA SERBIA 323.2 (497.1)
298
www.dacoromanica.ro
323.2 (497.1) REVOLUTII : SERBIA TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
299
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
300
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) ikEVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (OSA)
301
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
302
www.dacoromanica.ro
321.2 (498.1) REVOLUVI : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
6092 323.2 (498.1) Romaneasca si Moldova, 220 : MaI nor:, 224 : Tara Ro-
[Lauda evenimentelor din 11 iunie 1848]. POPORUL S., mäneascl si Moldova, 225 : Monarhia Austriaca. Transil-
I (1848), p. 1-2 : Bucuresd. vania, 226-228 si 229-231 : Tara Romäneasca si Mol-
dova, 232, col. II, 236 : Bucuresti, 239 : Tara Romaneasca
6093 323.2 (498.1) si Moldova, 240 : Stir! mal n61, 243-244, 247 : Tara Ro-
maneasca si Moldova, 249-250 [Diverse], 253-254 : Tara
Catre fratii nostri din Moldova. PRUNCUL R., I (1848), Romineasca. si Moldova, 254 Hronica straini, 256-258 :
p. 1-2. Tara Romaneasca si Moldova, 260, col. II, 261-262 : Tara
Se aratI cI la 11 iunk libertatea a intrat triumfall in Bucuresti. Romineasca si Moldova, 262, col. II : Franca, 265-266 :
Nu s-a virsat nici o picstura de singe ; toti locuitorii s-au ridicat Tara Romineasca si Moldova, 270 : Monarhia Austriacä,
ca Un singur om. Sint chemati ;i fratii moldoveni si se uneascI cu 272, 275-276 : Tara Romaneasca si Moldova, 276 : Hro-
muntenii, cIci tot: sint romani. nici straina., 279-280 : Tara Romaneasca g Moldova, 280 :
Turcia, 281 : Monarhia Austriaca, 284 : Tara Romaneasca
6094 323.2 (498.1) si Moldova, 284, col. II : Brasov, 286 : Sibilu, 288, 292,
Clue fratit nostri din Moldova. PRUNCUL R., I 295-296, 299-300, 303-304, 308, 311-312 : Tara Ro-
(1848), p. 21-22. maneasca 0. Moldova, 316 : Tara Romäneasca. BucurestI,
Indemn citre moldoveni, ca sI se alIture 8i ei de revolutie, for- $tire singer6sa, 320 : Bucuresd, 323-324 : Tara Roma-
mindu-se astfel o singurl Romanie. neasca si Moldova, 324, col. II : Bucuresd, 326-328 : Tara
Romineasca si Moldova, 328 : Monarhia Austriaci, 331
6095 323.2 (498.1) 332 si 334-336, 338-340, 343-344, 348, 351-352, 364,
368, 372, col. II, 375-376, 379-380 : Tara Romaneasca
[Notita in care se deplinge ramtnerea Moldovei in lan- §i Moldova, 387-388 : Carrul iute, 390-391 : Tara Ro-
turile robiii"]. POPORUL S., I (1848), p. 3, col. II. maneasca si Moldova.
Cetatenii din Tara Romaneasci sint indemnati : ,,Alergati in Mol-
dova unde fratii vostri varsi lacrImi de singe, ajutati-i a sparge 6104 323.2 (498.1)
fearile sclIviei"...
[5tiri i comentarii despre revolutia din Tara Romaneascl
6096 Catina, Ion 323.2 (498.1) activitatea guvernului provizoriu]. ORG. NATIUNALE,
I (1848), p. 31 : Sciri vane, 37-38 : Principatele roma-
Romani. PRUNCUL R., I (1848), p. 3 nesci, 39-40, 45, 49-50 : Manifestulu tierei romane, 44 :
Prezinti alegoric gazeta Pruncul Roman ca fiu al Romaniei. hi Principatele romanesci, 49 : Principatele romanesci, 53 :
exprimi entuziasmul pentru felul cum a sivirsit Tara Romaneasci Principatele romanesci, 58 : Principatele romanesci, 61 :
revolutia. Principatele romanesci, 65-66 : Principatele romanesci, 69 :
Principatele romanesci, 73-74 : Principatele romanesci, 77 :
6097 323.2 (498.1) Principatele romanesci, 81 : Principatele romanesci, 85 :
Noutate. INVET. POP., I (1848), p. 32. Principatele romanesci, 89 : Principatele romanesci.
Se vesteste cu bucurie izbinda revolt:06 in Tara Romaneascl, in
urma evenimentelor de la 11 iunie : iobigia 81 acolo s-a vers, nu 6105 323.2 (498.1)
se mai aude acolo numirea de boieriu j prost"... [Mentiuni i traduceri de articole din presa straina asu-
pra evenimentelor in legatura cu revolutia din Moldova
6098 323.2 (498.1) §i Tara Romaneasca]. PRUNCUL R., I (1848), p. 27-28
[Ofisul domnitorului Gheorghe Bibescu due Sfatul [f. t.], 66-68, 72 : Franta, 75, col. II [f. t.], 87-88 :
ministrilor", prin care face cunoscut cL, neputind tine $tiri din afara, 95 [f. t.], 115-116, 135-136 : Germania.
cirma oblacluirei", o incredinteaza guvernului provizoriu].
BULETIN G. A., XVII (1848), p. 121, col. I ; MONIT R., 6106 Arion, C. I. 323.2 (498.1)
I (1848), p. 1.
[Articol in care indeamna pe romani sa se dezbrace de
6099 323.2 (498.1) once ura personala si de interese particulare i sa lase
guvernul provizoriu sa lucreze]. PRUNCUL R., I (1848),
[Guvernul provizoriu face cunoscut ca domnitorul p. 7-8.
Gheorghe Bibescu, simtindu-se slabit de boala i nemai-
putind tine cirma in mina, a abdicat]. BULETIN G. A., 6107 Cretescu, Alexandru I. 323.2 (498.1)
XVII (1848), p. 121, col. 11-122 ; MONIT. It., J
(1848), p. 1. Citre fratiI Romani din Tara romaneasca sanatate si
Totodati se anunti formarea guvernului provizoriu. fratie. REFORMA, I (1848), p. 1-4.
Subliniazi admiratia lumii civilizate pentru Intelepciunea dovediti
6100 323.2 (498.1) de poporul roman in tilde revolutiei. Urmalii colonilor din Roma
[Se anunta retragerea domnitorului Gh. Bibescu si for- nu mai puteau rabda robia i tmpilirile. Acum trebuie sl altepte In
marea guvernului vremelnicesc"]. VEST. R., XII (1848), linhte activitatea guvernului provizoriu.
p. 185.
6108 323.2 (498.1)
6101 323.2 (498.1) [Se anunta ca se asteapta sa soseasca de afara" o parte
[Notita despre evenimentele din 14 iunie, dupa abdica- din membrii noului minister]. VEST. R., XII (1848), p. 182.
rea domnitorului Bibescu]. PRUNCUL R., I (1848), p. 7. E vorba de noii minhtri Stefan Golescu, I. Eliade i Magheru.
303
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
304
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLLITH : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
p. 11-12, supl. nr. 3, p. 1 ; FOAIE PT. MINTE, XI tele tarii]. POPORUL S., I (1848), p. 3.
(1848), p. 214-216 : Juramintul pe campul libertata in
Bucuresti. 6151 323.2 (498.1)
[Dari de seama cu privire la serbarile prilejuite in pro-
6139 323.2 (498.1) vincie de proclamarea revolutiei]. VEST. R., XII (1848),
[Decretul guvernului provizoriu prin care Cimpul Fila- P. 197-198 [Rimnicul Vilcii] , 198 [Focsani].
retului se numeste Cimpul Libertatii"]. MONIT. R., I
(1848), p. 3 ; BULETIN G. A., XVII (1848), p. 127 ; 6152 323.2 (498.1)
VEST. R., XII (1848), p. 186, col. II.
[Delegatia orasenilor din Ploiesti, venita in capitala,
6140 323.2 (498.1) exprima fidelitatea poporului pentru constitutia revolutio-
[Guvernul provizoriu indeamna cetatenii sa nu dea cre- nark]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 125-126 ;
zare zvonurilor alarmiste rispindite de dusmanii revolu- MONIT. R., I (1848), p. 1, col. I ; VEST. R., XII (1848),
tiei]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 127 ; VEST. R., p. 186.
XII (1848), p. 189 ; MONIT. R., I (1848), p. 3-4. Se rezumi i rispunsul lui C. A. Rosetti, in numele guvernului.
Se men;oneaz cl nici o armatl straini nu a intrat in tari f i ci
trebuie si se nimiceasci orice calomnie sau intrigi. 6153 323.2 (498.1)
[Delegatia orasenilor din Valenii de Munte aduce gu-
6141 323.2 (498.1) vernului provizoriu asigurarea fidelitatii lor]. MONIT. R.,
[Proolamatie a guvernului provizoriu catre cetatenii din I (1848), p. 9 ; PRUNCUL R., I (1848), p. 18-19.
Bucuresti, cerindu-le sk pastreze linistea i ordinea]. BU-
LETIN G. A., XVII (1848), p. 127-128 ; MONIT. R., I 6154 323.2 (498.1)
(1848), p. 3-4 ; VEST. R., XII (1848), p. 189. [Delegatia locuitorilor din jud. Slam-Rimnic asigura gu-
Arati cl aspra ;i vicleana tiranie ce vi apisa sub guvernul ;recut vernul provizoriu de fidelitatea lor]. MONIT R., I (1848),
nu se putea riscurna decit prin mi8cari revolucionare. Acum Insi p. 11.
cea dincii fi rnai neapirati trebuinti este de a ingriji la nu se Se publica cuvintirile rostite cu acest prilej.
tulbure cituti de putin linitrea publicV. Cetitenii ii vor formula
dorintele prin deputatii trimili de ei. Cei care vor provoca tulburari 323.2 (498.1)
vor fi aspru pedepsiti. 6155
[Orasenii din Giurgiu asigura guvernul provizoriu de
6142 Bacaloglo, G. 323.2 (498.1) fidelitatea lor]. MONIT. R., I (1848), p. 11-12.
Romanilor ! PRUNCUL R., I (1848), p. 10-11.
Apel la vigilentl, pentru pistrarea cuceririlor revolutiei. 6156 Pretorian, prof. 323.2 (498.1)
[Cuvintare rostita la sfintirea steagurilor revalutionare,
6143 323.2 (498.1) in Pitesti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 30-32.
[Lista de arestatii politici eliberati de guvernul provi-
zoriu]. BULETIN G. A., XVII (1848), P. 129 ; VEST. R., 6157 323.2 (498.1)
XII (1848), p. 189-190. [Guvernul provizoriu cere rninistrului de interne sa tri-
6144 323.2 (498.1) mita cite un comisar prin toate judetele si cite doi la cele
bintuite de reactionari", ca sa-i lamureasca pe tarani asu-
[Guvernul provizoriu aproba intrarea in tail a profe- pra intentiilor guvernului fata de proprietari]. MONIT.
sorilor Laurian i Vasilie Maiorescu, precum si a tuturor R., I (1848), P. 9-10.
acelora care au fost opriti a se intoarce in ;ark]. MONIT.
R., I (1848), p. 7, col. III. 6158 323.2 (498.1)
Este vorba, probabil, de loan Maiorescu.
[Informatii ce vin dupa la judete" cu privire la fra-
6145 323.2 (498.1) mintarile taranilor]. POPORUL S., I (1848), p. 12, col. II.
[Guvernul i funqionarii statului vor purta elarfe tri- Se arati ci prin mai multe sate locuitorii ;:irani nu vor a se
colore in timpul serviciului]. MONIT. R., I (1848), P. 5 ; supune celor din urmi instructiuni ale guvernului intru ceea ce se
VEST. R., XII (1848), p. 193. atinge de cauza proprietarilor". Li se recomandi aliniste alteptare.
20-3172 305
www.dacoromanica.ro
123.2 (498.1) kEvOLUTn : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
306
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLDTI1 : TARA ROMANEASCX 323.2 (448.1)
307
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) itEVOLUTII : TARA ROMANEASCA. 323.2 (498.1)
308
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
309
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
310
www.dacoromanica.ro
32.3.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
311
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTH : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
312
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
313
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
314
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTD : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
315
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
316
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) kEVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
neascr.
6409 323.2 (498.1) putatiei romane, trimise spre a mijloci recunoasterea con-
[Functionarii Tribunalului criminal Ilfov, ca s villa in stitutiei, T. Bratianu si N. Balcescu, au plecat de acolo, in
ajutorul statului, oferà din salariile lor suma de 292 lei urma unei protestatii ce au ficut", si au sosit la Braila].
si fagaduiesc pentru viitor alta suma, de 921 lei]. MONIT. ROMANIA, I (1848), p. 17.
R., I (1848), P. 65. E vorba de D. Britianu. Ceilalti trei membri ,ar fi gata sI por-
Se publici lista donatorilor. la 31 august.
317
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) R.EVOLUTII : TARA ROMANEASCX 323.2 (40.1)
6421 323.2 (498.1) Se afirmi ci 25 000 locuitori din Vlalca porniser s meargi la
Giurgiu i alte asemenea numeroase delegatii" dar locotenenta
[Se anunta din Constantinopol c s-a hotarit trimiterea domneasa nu a incuviiniat aceste manifestatii.
in Principate a lui Fuad Efendi, raportorul Divanului Im-
paratesc]. VEST. R., XII (1848), p. 254, col. II : Turcia. 323.2 (498.1)
6432
6422 323.2 (498.1) [Adresa pe care delegatii adunarii populare din Giurgiu
[Se anunta ca Fuad Efendi, referendarul Divanului Im- au inminat-o lui Fuad Efendi, la 3 septembrie]. POPORUL
perial, a fost numit comisar in Tara Romlneasca]. ALBI- S., I (1848), p. 97-98.
NA ROM., XX (1848), p. 273 : Turcia.
Traducere din Jurnalul de Constantinopol [Le journal de Constan- 6433 B.[olliac], C. 323.2 (498.1)
tinople]. [Articol in legatura cu presiunile externe pentru a se re-
introduce Regulamentul Organic]. POPORUL S., I (1848),
6423 323.2 (498.1) p. 89 : Bucurelti.
[Stiri in legatura cu misiunea lui Fuad Efendi in Tara Propune o uria5 demonstrgie palnicL iar in caz cI nu e consi-
Româneasca]. G. TRANS., XI (1848), p. 311-312 : Tara derati, rezisten;a cu armele. Spert Iasi cS puterile protectoare nu vor
Romaneasci si Moldova [semneaza : M.], 316, col. II : impinge poporul romin la ala ceva.
Tara Romaneasca, 320 : Bucuresd, 323-324, 326-327 :
Tara Romaneasca si Moldova [semneaza : V. M.], 331 6434 323.2 (498.1)
332 si 334-335 : Tara Romineasca si Moldova, 339-340, [Articol in legatura cu insisterga Porta de a impune
343-344, 348, 351-352 : Tara Romaneasca si Moldova reintroducerea Regulamentului Organic]. POPORUL S., I
[semneaza : N. Costinescu], 375-376, 379-380 : Tara Ro- (1848), p. 93 : Bucuresti.
manescu si Moldova [semneaza : C. Radulescu]. Se afirmS cS Turcia nu hi va putea impune vointa Uri a se virsa
singe". Se consideri cI prin aceasta Poarta ar face o greleali gravi :
6424 323.2 (498.1) Indati cc armele turcesti vor singera poporul roman, Bulgaria, Serbia
[Se anunç Faud Efendi a sosit la Galati g de acolo
c Grecia 1i chiar Egiptul s-ar aprinde, cad acela ar fi un pas de asu-
va porni la Giurgiu]. VEST. R., XII (1848), p. 261 : prire, dc despotism in contra unei riga ; cIci prin aceasta Turcia ar
Bucuresti. dovedi a este o putere de la care nici o nationalitate nu poate al-
tepta drepturi decit prin arme"...
6425 323.2 (498.1)
[Se anunta cl Fuad Efendi si gen. Duhamel au sosit 6435 323.2 (498.1)
la Giurgiu]. VEST. R., XII (1848), p. 266 : Bucuresti. [Dare de searna despre arderea Regulamentului Organic
si a Arhondologiei, in 6 septembrie 1848]. PRUNCUL R.,
6426 323.2 (498.1) I (1848), p. 149-150 ; VEST. R., XII (1848), p. 269 :
[Articol referitor la misiunea noului comisar turc care Bucuresti.
sosise la Giurgiu]. POPORUL S., I (1848), p. 97 : Bucu-
restI. 6436 323.2 (498.1)
Se afirm ca
misar
-
oricare ar fi instructiile cu care vine (west co-
Tara Romineasci sti pe temeiul dreptului de autonomie, pe
[Notica asupra manifestatiei populare in cursul careia au
fost arse textele Regulamentului Organic si Arhondologiei].
care i 1-au recunoscut tratatcle incheiate de turci cu Mircea i Vlad. POPORUL S., I (1848), p. 100 : Bucuresu 6 Septemvrie.
Tara nu rnai are nevoie de o adunare obiteasci de tip vechi care
sa cuprindi .tot ce se afli mai corupt in pea" ci de o adunare 6437 323.2 (498.1)
constituanti.", prin care si se hotirasc5 reformele pe care le cere
poporul.
[Se anunta ci, la 6 septembrie, poporul adunat cu mie-
le" pe Cimpul Libertaçii din Bucuresti a ars Regulamentul
323.2 (498.1) Organic si Arhondologia, acele dol carti imfame si adu-
6427 catoare de nefericire poporului roman"]. MERCURIU
[Comentariu favorabil despre numirea lui Fuad Efendi [Braila], I (1848), p. 7 : Bucuresti 6 Septemvrie.
in postul de comisar imparatesc in Tara Romaneasca]. RO- Tot aci se publici 1i actul dat cu acest prilej de mitropolitul Ungro-
MANIA, 1 (1848), p. 17-18. vlahiei. Neofit.
Este prczentat ca un orn ,foarte luminat i progresiv". Cu acest
prilej, se fac i considera;ii asupra politicii Inaltei Porti favi de
6438 323.2 (498.1)
Principate.
[Comentariu la stirea despre arderea Regulamentului Or-
6428 M. 323.2 (498.1) ganic si a Arhondologiei la Bucurepi]. INVET. POP., I
(1848), p. 79-80 : Noutavl.
[Corespondença despre venirea lui Fuad Efendi, incerca- ,In Tara Romineasci se vede ci eroii libertgtei constitu;ionali stau
rea de revolti a soldatilor din Bucuresti i arderea Regu- gata 1i pink' la cea dein urml picituri de singe, numai ca a se Infien-
lamentului Organic si a Arhondologiei]. G. TRANS., XI teze odati cellea ce s-au ficut In revoluyiunea mIreatI dein 11/23 iuniu
(1848), p. 311-312 : Tara Romaneasca si Moldova. in Bucurelti".
6429 323.2 (498.1)
6439 323.2 (498.1)
[5tiri despre incercarea de rascoala din 2 septembrie a
soldatilor din Bucuresti]. PRUNCUL R., I (1848), p. 145. [Proclamatia mitropolitului Neofit cu prilejul arderii Re-
gulamentului Organic si a Arhondologiei]. PRUNCUL R.,
323.2 (498.1) I (1848), p. 150 : Popolului Tanis Romaneltl ; INVET.
6430
POP., I (1848), p. 80 ; FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
[$tiri in legatura cu manifestatiile populare ce s-au facut p. 299 : Afurisirea regulamentuluI.
la Giurgiu, in 2-3 septembrie, cu prilejul plecarii lui Su-
leiman Pasa si al venirii inlocuitorului säu, Fuad Efendi]. 6440 323.2 (498.1)
POPORUL S., I (1848), p. 97-98 : Bucuresti.
[Dare de seama despre juramintul din 8 septembrie 1848
6431 323.2 (498.1) al taranilor din imprejurimile Craiovei]. NATIONALUL,
[Relatare cu privire la primirea facuta de Fuad Efendi I (1848), p. 20.
delegatiei romanesti venita in intimpinarea sa, la Giurgiu]. Adunarea a fost organizati de Fl. Aaron, administratorul districtului,
NATIONALUL, I (1848), p. 17 : Craiova. in prczenta lui Eufrosin Poteca.
318
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEAStA 121.2 (498.1)
319
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 123.2 (498.1)
320
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
21-3172 .321
www.dacoromanica.ro
323.1 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
322
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
323
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA 323.2 (498.1)
324
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.1) REVOLUTII : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 323.2 (498.3)
6560 323.2 (498.1) Se publici proclamatia dad de Iorgu Sturza ti C. Gheorghe Can-
[Parucicul Gh. Calotescu din polcul 3 e pedepsit pentru sacuzino, in urma expunerii doleantelor obnii din adunarea de la
27 martie 1848.
cà pe cind comanda punctul de granivä Virciorova
a lasat s treacä Iasi formele cuviincioase" pe serd. Ni-
colae Opran peste graniti de doul ori]. BULETIN G. A., 6570 323.2 (498.3)
XIX (1850), P. 321 : Porunci catre ostirea Romaneasci. Iasii 2 MaiO. Punturile adresei moldovenilor. G. TRANS.,
XI (1848), p. 171-172 Moldova.
6561 323.2 (498.1) Textul memoriului Inaintat domnitorului Moldovei in martie 1848,
Populului roman. ROMANIA VIIT., I (1850), P. 3-5. impreunI cu uncle amInunte asupra modului cum a organizat Mihail
Manifest-program al revistei, semnat de : C. BIlcescu, D. BrItianu, Sturza represiunea impotriva milcarii politice incepute in Iasi.
C. G. Florescu, S. Golescu, N. Golescu, G. Magheru, B. Milinescu,
A. Paleologu, C. Rosetti, I. Voinescu. Isi emprimi increderea in rein- 6571 323.2 (498.3)
vierea poporului romIn dupl. Infringerea tiraniei prin democratie. [Ofisul domnitorului Mihail Sturza adresat iubiçilor
nostri oraseni de toate treptale" din capitala]. ALBINA
6562 Malinescu, B. 323.2 (498.1) ROM., XX (1848), p. 107 ; VEST. R., XII (1848),
Flamura (stégul) Romanilor. ROMANIA VIIT., I (1850), p. 113-114.
p. 16-18. Arati cl in curgere de citeva zile" linittea a lost tulburatI de
Libertatea nu se ia in dar, ci se cucerelte. Romlnii vor putea sfi- citiva netrebnici cu cugetIri tulburate dintre boieri, dar In urma
rima tirania fiind credincion flamurii lor : Dreptate, FrItie, Unitate. mIsurilor luate au lost prinsi cei mai vinovati dintre dIntii", iar
,komplotuV, urzit cu viclene 6nchipuiri ;i ademeniri", a fost sfIrimat
6563 Bilcescu, C. cu totul ;i locuitorii sI se linineascI, iar fiecare .sI-si urmeze ca di
323.2 (498.1) mai inainte indeletnicirile sale fad nici o indoire".
Cheltuierile revoluviel si ale reactid in Tera Romaneasca.
ROMANIA VIIT., I (1850), p. 41-46. 6572 323.2 (498.3)
Apia guvernul revolutiei de la 1848 de acuzatia cI ar fi risipit
banii statului. [Nota cu privire la uneltirile a chiva tineri dintre
boierii" moldoveni impotriva cirmuirii]. ALBINA ROM.,
XX (1848), p. 107 : Iaii ; VEST. R., XII (1848), p. 113 :
6564 323.2 (498.1) Moldavia.
din Tara Romaneasca
[Despre activitatea emigranvilor Cirmuirea, multumitI inteleptelor ti energicilor mIsuri" luate, .1
in strainatate]. G. TRANS., XIII (1850), P. 140-141. intimpinat nenorocirea ce nesmintit s-ar fi revIrsat asupra pacinicilor
licuitori a oapitalei", filch buna orindueall ti lininea ear s-au resta-
tornicit spre minghierea publkului recunoscitoriu".
(498.3) MOLDOV A
6573 323.2 (498.3)
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza prin care face cu
6565 323.2 (498.3) noscuta atitudinea varului Rusiei fava de situaçia politica
[Ofisul domnitorului Mihail Sturza catre cluc. Panteli- din Moldova]. ALBINA ROM., XX (1848), p. 108 ;
mon Curt, revizorul Departamentului din Launtru, prin VEST. R., XII (1848), p. 114.
care ii aduce mulvumiri de osirdnica lucrare" ce a intre- Contele Nesselrode a flout cunoscut, la 16 martie, domnitorului cI
buinvat spre statornicire linistii intre lacuitorii a vreo impIratul Rusiei este hotirit .de a nu ingidui anarhiei sI resbat3
citeva sate din tin. Covurluiului"]. BULETIN F. 0., VI in partea provinciilor otomane alezate sub a sa protecçie 1i cI se va
(1838), p. 271. opune .incercIrilor, care ar avea de scop a slibi leghturile ce unesc
Lininea a fost tulburati din oarenare delarte auziri i nechibzuka aceste tIri cu Imperil OtomanV. In incheiere, domnitorul cere ca fie-
tntrebuintare a posesorilor i proprietarilor de mosie. care sI se fereasch cu deadinsul de orice ademeniri de afarl venite sau
inliuntru urzite, de defIimate ;i struncinItoare inchipuiri, ce nu pro-
6566 323.2 (498.3) duc alta decum vItimare patriei".
[$tiri despre descoperirea unui complot la Iasi]. G.
TRANS., II (1839), p. 80 : Moldova. 6574 323.2 (498.3)
Se afirmi cS Usti! era mai sI se facl la 17 mart. teatrul unor [Articole din presa straina asupra evenimentelor in le-
scene crunte. 0 aduniturI de oameni rh hothrise a aprinde orasul la gatura cu revoluvia din Moldova si Tara Romaneasca].
mai multe locuri, a omori pe printul, pe mitropolitul si pe mai multi PRUNCUL R., I (1848), p. 27-28 [f. t.], 66-68, 72 :
boieri". S-au flout 60 de arestiri. Dupi Ofner Pesther Zeitung. Franta, 75, col. II [f. t.], 87-88 : $tirl din afara, 95
[f. t.], 115-116, 135-136 : Germania.
6567 323.2 (498.3)
[Se anunta. c spitarul Mihalachi Cantacuzino s-a de- 6575 323.2 (498.3)
partat de capitall, cu indatorire a ramine la ;ark' pe mosia [Despre uneltirile domnitorului Mihail Sturza, pentru a
sa Ceplinita pada la noua poroncal. BULETIN F. 0., se mentine pe tron]. POPORUL S., I (1848), P. 26 : $tirl
VIII (1840), p. 401. din Moldova.
Pentru motivul cI a scris rostiri necuviincioase" pe foaia chemIrii Se mentioneazI si urmItoarele zvonuri : la Baal', proprietarul
alegItorilor, atacarisind corposul alegitor si asezImintul". Alecu l-ar fi proclamat chzut pe Sturza si ar fi Praha steagul revolutiei
din Tara RomineascI ; mitropolitul ar fi lost otrivit de Sturza.
6568 323.2 (498.3)
[$eful Departamentului Trebilor din Launtru ofera hat- 6576 323.2 (498.3)
manului Alecu Aslan, ispravinic la Bacàu, o tabachere de [Notita cu privire la desolidarizarea mitropolitului Mol-
aur]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 9. dovei, Meletie, de revolutionarii moldoveni]. ALBINA
I-a oferit acest dar fiindcI a adus impIcare si liniste zurbuluitilor ROM., XX (1848), p. 111 : lash ; CURIERUL ROM.,
licuitori din Cotuna AsIu, moths ComIneltii, cu supunerea lor chtrI XX (1848), p. 112, col. III : 0 lecyie.
datoriile proprietItii, Uri o mai departe litire a rhului". Se mentioneazI pe scurt cererea mitropolitului Meletie, adresatI
domnitorului M. Sturza, prin care au mirturisit a sa adincl pIrere
6569 323.2 (498.3) de riu pentru iscIlirea unei hirtii, a cIriia tintire ademenitoare n-au
Iao. Miscall de reforme constituyionale ! G. TRANS., XI putut pitrunde impedecat fi'nd atunce de slIbInogirea sInItItii sale.
(1848), p. 124-126 : Moldavia. obltelte cunoscutP...
325
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.3) REVOLUTII : MOLDOVA 323.2 (498.3)
326
www.dacoromanica.ro
323.2 (498.3) REVOLUTII : MOLDOVA ALEGE11.1 324 (498.1)
6595 323.2 (498.3) vania, 250 : Transilvania, 255, col. II : SibiTu, 258 : Tran-
[Se face cunoscut ca s-au luat masuri sa. fie trimis peste silvania, 270 : Transilvania, 275 : Din Transilvania mal
hotar Costachi Dasiadi]. BULETIN F. 0., XVIII (1850), nal, 286 : Solnocul de mijloc.
p. 14-15.
Motivul : nu a dat nici o dovadi despre bursa orinduiali in cursul 6604 324 (439.2)
petrecirei lui in tart, ci mai ales nu odati s-a descoperit in apucituri [Corespondenta din Timisoara despre noile alegeri de
tintitoare acre turburarea liniltii publice si rispIndituare principiilor deputati ai orasului, pentru Dieta Ungariei]. G. TRANS.,
ilegale" X (1847), p. 15, col. I.
Alegerea clinch fusese anulatt, in urma reclamajiei or4enilor. Au
6596 323.2 (498.3) fost aleti Gheorghe Ioanovici-Caliba i Laurentie Urbani. Se explici
[Serdarul loan Corjescu si Const. Dasiadi, pentru a lor mecanisrnul alegerilor in Timitoara. Redactia ii prezints, intr-o notiti
purtare neastimparata", au fost exilati, primul la lianas- 'in subsol, pe Ioanovici-Caliba, care era romin.
tirea Durau, iar al doilea peste hotare]. GAZ. DE MOLD.,
XXII (1850), p. 5-6 : Novitale din nauntru. 6605 324 (439.2)
[Se vesteste ca Sigismund Pap redactorul foaei acestia"
6597 323.2 (498.3)
a fost ales deputat de Chioara]. AMICUL POP., I
[Spitarul G. Radu, fiindca n-a incetat a rosti cuvinte (1848), col. 63 : Ce e nal in Budapesta.
atacatoare in contra celor mai nalte autoritäti a terii", a
fost condamnat la inchisoare in manastirea Soveja, sub 6606 324 (439.2)
supraveghere de jandarmi]. GAZ. DE MOLD., XXII
(1850), p. 263 : Novitale din niuntru. Estrasul dein art. de lege pentru representatiune. ORG.
LUM., I (1847-1848), P. 397-398.
Privitor la alegerile ce vor avea kc in Ungaria si Transilvania.
324 ALEGERI
6607 324 (439.2)
6598 324 [Stiri i comentarii in legatura cu alegerea deputatilor
Alegeri de deputati. G. TRANS., IX (1846), p. 253-254. pe temeiul reprezentatiei poporului", in Transilvania]. G.
TRANS., XI (1848), p. 205, col. I, 206-207 : Brasov, 216,
Comentarii la brotura Ordre du our sur la corruption electorale col. I : Orastie, 216, col. I : Somleil de Crasna, 223-224 :
et parlamentaire, de Cormenia.
Sibilu, 229 : Ungaria, 234-235 : Oradia, 237 : Transit-
vania, 237 : Medias, 17 Iulie.
www.dacoromanica.ro
324 (498.1) ALEGERI 324 (498.1)
328
www.dacoromanica.ro
324 (498.1) ALEGER.I 324 (498.3)
324 (498.1)
(498.3) Moldova
6636
Instructie a Guvernului Provizoriii pentru punerea in
324 (498.3)
lucrare a decretului din 14 ale acesteI luni subt No. 258, 6646
privitor la alegerile generale pentru adunarea constituanta. Pentru alegatori de pe la tinuturl. ALBINA ROM., IV
MONIT. R., I (1848), p. 29-31 ; POPORUL S. I (1848), (1832), p. 345.
p. 50-51, 53-54, 59. Cu privire la alegerea a 16 deputati in Moldova, cite unul de fie-
care tinut.
6637 Bacaloglo, G. 324 (498.1)
Despre modul elecOunii deputavilor. POPORUL S., I 6647 324 (498.3)
(1848), p. 31-32. [Se anunfa. cà Ghenenalnica Obicinuita Adunare se in-
Propuneri de norme pentru alegerea deputatilor Adunirii 013;testi. truneste in Palatul Administrativ spre alegerea a sasespre-
zice midularr]. ALBINA ROM., IV (1832), p. 353 : Esil.
E vorba de adunarea alegitoare a boierilor din orasul Ia;i, care va
6638 324 (498.1) alege 16 membri pentru Gheneralnica Obicinuiti Adunare.
[Decretul guvernului provizoriu prin care hotaraste con-
vocarea Adunarii Constituante i fixeaza normele pentru 6648 324 (498.3)
alegerea deputacilor]. MONIT. R., I (1848), p. 23-24 ;
POPORUL S., I (1848), p. 34-35. [Aga Iorgu Ghica i aga Ilie Gogalniceanu au fost alesi
secretari ai adunarii alegatoare a boierilor locuitori ai ca-
324 (498.1)
pitalei, care urmeaz sâ aleaga 16 madulari pentru Ghe-
6639 neralnica Ordinare Adunare"]. ALBINA ROM., IV (1832),
Proiect despre adunarea constituanta in Bucuresti. p. 357 : EsiI.
FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 230-232.
E vorba de convocarea Adunarii Constituante ;i fixarea normelor 6649 324 (498.3)
pentru alegerea deputatilor. [Numele celor 16 deputati alesi la Iai pe ziva de
12 noiembrie, de adunarea alegatoare a boierilor capitalei,
6640 324 (498.1) pentru Gheneralnica Obicinuiti Adunare]. ALBINA ROM.,
Despre adunarea naçionala. POPORUL S., I (1848), IV (1832), p. 361 :
p. 43-44.
Se argumenteaz5 ci alegerile pentru aceasti adunare nu trebuie si 6650 324 (498.3)
mai intirzie, pentru a da prilej poporului exprime vointa prut Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ din 6 sep-
legi. Se dezaprobi hotirirea guvernului de a se abate de la principul temvrie 1837. BULETIN F. 0., V (1837), p. 281.
constitutii", adoptind yowl in doui graduri". Se arati ci numai prin Arati ci trebuie si faci pregitirile necesare pentru alegerile depu-
exercitarea votului universal tam va sprijini efectiv revolutia. tatilor Obstestii Obicinuite Aduniri, fixate pentru 31 octombrie.
6641 324 (498.1) 6651 324 (498.3)
[Proclamatia locotenemei domnesti catre satenil. MO- [Alegerile pentru Obsteasca Obicinuita Adunare din Mol-
NIT. R., I (1848), p. 43. dova]. BULETIN F. 0., V (1837), p. 343, 347.
Se anunti apropiata convocare a Adunirii Constituante ;i se repeti Se public8 lista deputatilor aleli la 31 octombrie 1837.
instructiunile pentru alegerea deputatilor. Indemn la linilte.
6652 324 (498.3)
6642 324 (498.1) [Corpul electoral al orasului Iasi este convocat pentru
[Relatare despre sedinya din 1 august la Clubul rege- alegerea a doi deputati, spre implinirea numirului de 16].
neratii"]. POPORUL S., I (1848), p. 58, col. I. BULETIN F. 0., VI (1838), nr. 13, p. 49 : Departamentul
S-a discutat problema alegerii deputatilor pentru adunarea consti- Trebilor din La[untru.
tuanti" fi s-a ales un tomitet de 19 in4i, care, puindu-se in relatie
cu comisarii guvernului, si so informeze despre persoanele care ar 6653 324 (498.3)
rispunde mai bine la aceasti mare trebuint5"... Se publici lista [Adunarea alegatoare a orasului Iasi este convocati
membrilor. pentru 20 noiembrie, ca sa aleaga un deputat in Obsteasca
Obicinuita Adunare, in locul raposatului logofat Grigorie
6643 324 (498.1) Ghica]. BULETIN F. 0., VI (1838), p. 335 : Mare pos-
[Observatiile lui Dimitrie Sulacolu referitoare la intoc- telnic Secretari de Stat.
mirea comitetului central"]. ROMANIA, I (1848), p. 4.
Area' ci In acest comitet compus de 19 persoane cuprinse In 6654 324 (498.3)
Popolul Suveran Nr. 15 nu se vid oameni din toate stirile sociale [Se face cunoscut ca spat. Iordachi Virnav a fost ales
In analogie cu cititimea fiecireia stiri, ca Si poati corisnunde la deputat in tinutul Suceava, in locul log. Nicolae Canta,
scopul pentru care s-a alcituit". numit vel logofat al Dreptavii]. BULETIN F. 0., VII
(1839), p. 389 : Marele Postelnic Secretar de Stat.
6644 324 (498.1)
[Membrii secretariatului comitetului central de elecvii"]. 6655 324 (498.3)
POPORUL S., I (1848), p. 60 : BucurestI. [Se anunta ca vornicul Teodor Bals a fost ales deputat
Ioan Znagoveanu, P. Cretulescu, D. Roati, C. Bolliac. la Iasi]. BULETIN F. 0., VIII (1840), p. 401.
329
www.dacoromanica.ro
324 (498.3) ALEGERI COLONIZARI 325.1 (439.2)
330
www.dacoromanica.ro
325.1 COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.1 (498.1)
6677
[Se anunta, dupa Ebdomadarul Braosvului . ca --
325.1 (439.2)
in asta
A
6687
[$tiri despre un proiect al Prusiei pentru colonizare
325.1 (439.2)
fürstenthums Siebenburgen ; ein Wegweiser far Alle die auswandern p. 77, 117-118, 141 : Instiintar1 oficiale.
wollen, de Barnes, apiruti in 1846, la R.eutlingen. Se dau citate din ea.
6692 325.1 (498.1)
6681 A. $t. 5. [Alex. $terca 5ulutiu ?] 325.1 (439.2) [Dispozitii pentru limitarea imigrarilor]. BULETIN
[Corespondenta din Surnleu, datata 31 mai 1846, cu pri- G. A., III (1834), p. 132-133 [Porunca domneasca].
vire la intelegerea aratati fati de romani la adunarea
comitatului Crasnei]. G. TRANS., IX (1846), p. 190-191 : 6693 Iacomsom, A. 325.1 (498.1)
Transilvania. Asupra dobindird averilor nemiscatoare in Tara Ro-
In chestiunea colonizarii pabilor si in cea a dreptului de vot pen maneasca de clue streini. CURIERUL ROM., VIII (1837),
tru preotii rornini. p. 102-104.
Sustine ca, in statele tinere, cu o populatie redusi i agriculturi
6682 325.1 (499.2) primitiva, ar trebui incurajati colonizarea prin straini, caci ei adur.
[Se anunta a mai multe familii svalbesti ar fi sosit de capitalul ;i civilizatia ; chiar dada ei ar deveni mai multi decit pro-
la Ulm, din Wiirtemberg, la Viena, de unde se vor strecura prietarii autohtoni, arati autorul, nu e primejdie : se vor asimila.
in Transilvania]. G. TRANS., X (1847), p. 111, col. II. Marile natii europene s-au nascut prin colonizarea cu striini. Text
roman $i francez.
6683 325.1 (498.2)
[Stiri in legatura cu locuitorii svabi din Wiirtemberg, 6694 Buvelot, H. de 325.1 (498.1)
plecati spre Ungaria i Transilvania]. G. TRANS., X (1847), Cercare asupra asezimintului de colonii Elvetiane in
p. 123, col. II : Virtemberga, 230 : Monarhia Austriaci. Tara Rumaneasca... CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 27,
Se infitiseaza rnisurile restrictive luate de Austria. p. 1-4, nr. 28, p. 1-4, nr. 30, p. 1-4, nr. 32, p. 1-3,
nr. 33, p. 1-4, nr. 34, p. 1-4, nr. 35, p. 1-4 [foileton].
6684 325.1 (439.2) Propune pentru viitorul imediat o rnasivi colonizare elvetiani in
[5tiri despre restrictiile impuse de guvernele din Bavaria T. R.., deoarece tars e bogati, are populatie putinl ;i putin activa.
§i Wartemberg emigrärii in Transilvania]. ORG. LUM., S-ar dezvolta igiena, cornertul ;i productia. Text roman ;i francez.
I (1847-1848), p. 151 : Clusiu : 12/24 jul.
6695 Un moldovean 325.1 (498.1)
6685 Bilaki, Morit 325.1 (439.2) [Corespondenta din Galati, in care vorbeste de aseza-
Extracturi din jurnalele transilvane maghiare si germane rea linga Braila a unor colonisti germanil. G. TRANS.,
despre populatie, colonizatie, nationalizare s.a. G. TRANS., IX (1846), p. 62 : Moldavia.
X (1847), p. 180, 184, 187-188, 191-192, 195-196. Sprijiniti de colonelul Iacobson, cfrmuitorul Brailei, aceltia au in-
In legituri cu propunerea de a se coloniza secui in Cimpia Tran- temeiat satul Valea lui Iacobson. Atrage atentia muntenilor asupra
silvaniei. Cu citeva cornentarii ale redactiei in subsol. planurilor germane de colonizare a ;ardor rominegi, rnai ales in
preajma Dunirii.
6686 325.1 (439.2)
Planul colonizaril Ungarid si a Transilvaniel cu nernti 6696 325.1 (498.1)
FOAIE PT. MINTE, XII (1849), p. 85-87. [Masud de supraveghere a granitelor, pentru a se im-
Se analizeazi ;ansele realizirii acestui plan austriac in Transilvania piedica imigrarile clandestine]. BULETIN G. A., XIX
;i se arati ci sint minime, avind in vedere eiecul incercirilor din 1846. (1850), p. 274-275 : Departamentul din dauntru.
331
www.dacoromanica.ro
325.1 (498.3) COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.331
332
www.dacoromanica.ro
326.1 SCLAVI. IOBAGI. CLACASI 326.1
333
www.dacoromanica.ro
326.1 SCLAVI. IOBAGI. CLACA5I 326.3 (437.4)
6739 326.1
[Se anunti cg. tratatul de la Londra, din 20 decembrie
1841, pentru desfiintarea comertului cu negri a fost ratifi- 326.3 IOBAGI
cat in Rusia, Austria, Anglia si Prusia]. CURIERUL ROM., (Rumâni. Vecini)
XV (1843), p. 124, col. II. CLACASI
Franca, a cincea semnatari, nu 1-a ratificat. (Relatii intre proprietari si tgrani)
6740 326.1 (436/437) Austria
o vgnare de sclavi in Egipt. G. TRANS., VII (1844), (439.1) Ungaria
p. 27-28. (439.2) Transilvania
(45) Italia
Din istorisirile cllltorului englez Beke [Ch. Tilstone]. Relateazi felul (47) Rusia
cum armata lui Mehemed Ali Pasa, viceregele Egiptului, ii procura (496) Turcia
sclavi, prin incursiuni hi tinuturile locuite de negri. (498) Principatele RomAne
Vezi si : 333 Chestiunea agrarg
6741 326.1
[Stiri despre misurile anglo-franceze pentru stirpirea co- (436/437) Austria
mertului cu negri]. UNIV., I (1845), p. 3 : Omenirea.
6742 326.1 6750 326.3 (436)
Un stat fàrä robT. UNIV., II (1846), p. 6-7. [Se vesteste cg. se lucreazg la un nou plan pentru fa's-
cumpgrarea robotelor i zeciuielilor, in toate tarile din
NotitS. Se afirmi cI acest stat se formeaa in fundul Americei monarhia austriaci]. G. TRANS., X (1847), p. 18-19 :
de Miazinoapte, in tara Oregonului". Intre altele, au mai legiuit ca Viena, 16 Ian., 43, col. II.
proprietarii de robi si-i slobozeascl, iar de nu, pita in doi ani, vor
Dupi Allgemeine Zeitung, nr. 10.
fi slobozi toci robii, din puterea stIpinirei".
334
www.dacoromanica.ro
326.3 (439.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (439.2)
(439.1) Ungaria datI prin hotirirea Dietei dupl inIbusirea rlscoalei lui Gheorghe
Doja, in 1514. Prin aceasta, iobagului nimic nu-i mai rimasi deck
un mormint rece, i acesta Ind nu era al lui". Apoi se inf3tileaz3
6756 326.3 (439.1) mizera stare de drept a iobagului in ultimul timp ;i se afirmi nccc-
[Dezbaterea proiectelor de legi urbariale", lucrate in sitatea unci legi care si aducI o impir;irc amIsurati a sarcinilor
anii 1832 si 1836 de Tab la Deputatilor", in Tab la Mag- statului asupra tuturor"...
natilor" din Dieta Ungariei]. G. TRANS., II (1839),
p. 169-170 : Ungaria. 6765 326.3 (439.2)
Se comunici modificirile i noile prevederi cu privire la : dreptul [Dezbateri in Dieta Transilvaniei cu privire la rescrip-
iobagilor de a-si vinde pImintul, rachiul si alte produse, de a face tut impirkesc" referitor la deputatiile sistematice"].
negot cu uncle produse, ca de exemplu sarea, datoriile de munci ale G. TRANS., V (1842), p. 5, col. 11-6, 9-10 : $tirl din
iobagilor i procedura judecirii kr de cltre proprietar. Dicta, 13-14 : $titi dietale.
6757 326.3 (439.1) Rescriptul se referi la acele comisii dietale" instituite pentru a
[Discutii in Dieta Maghiarà cu privire la proiectul de revizui proiectele de legi ficute in anii 1790-1791 0 1810-1811.
lege asupra dreptului de mostenire la familiile iobagilor]. Aceste proiecte urmau sa se lucreze mai in armonie cu duhul vremii
G. TRANS., III (1840), p. 7 : Ungaria, 41 : Ungaria, 45 ce au inaintat". Se insistS mai ales asupra Urbariului pornit prin
46 : Ungaria. articolul 27 din 1791", dind atenlie bietilor ;Irani iobagi si Pleri
contribuenti". Dicta a luat in dezbatere acuzatia formulati in rescript,
6758 326.3 (439.1) c3 a aminat cu intentie solutionarea acestei chestiuni.
[Stire despre aplicarea legilor mai noda urbariale sane-
tionate in Ungaria"]. G. TRANS., IV (1841), p. 2 : 6766 326.3 (439.2)
Ungaria. [$tiri i discutii in legkura cu legislatia referitoare la
Se anuntI cI, pe baza acestei legi, satul Kokard din comitatul iobagi : Urbariul]. G. TRANS., V (1842), p. 26-27 : Din
Tolnai in Ungaria Intreg cu toti Ilcuitorii s3i se riscumplri de la Scaunul Ariesulul, 29 : Erdely Hirad6, 117 : Siebenbiirger
domnul slu de Online. Bore, 129-130 : Still dela Dicta, 133-134 : Transilvania.
6759 326.3 (439.1)
Comitatul Vac. Riscumpkare. G. TRANS., IX (1846), 6767 326.3 (439.2)
p. 18 : Ungaria. [Stiri despre adunarea marcall a tinutului secuiesc Ha-
Traducerea unui extras din Pesti 1-flirlap] din 8 ianuarie. Se Tomszek Trei Scaune]. G. TRANS., V (1842), p. 111 :
vorbelte de rIscumpIririle de iobagi de la proprietarii lor. Se arati Din Transilvania.
cI, in comitatul Vac, intro 1840 0 1846, in domeniul familiei Batthying, S-a discutat in primul rind urbariul.
s-au riscumplrat 17 sate intregi.
6760 326.3 (439.1) 6768 326.3 (439.2)
[Discutii in Dicta Ungariei in legitur g. cu legea pentru [Traducerea proiectului de lege alckuit in Dicta Tran-
rascumplrarea iobagilor]. G. TRANS., XI (1848), p. 42 : silvaniei cu privire la urbariu raporturile dintre iobagi
Ungaria, 90, col. 11-91 [f. t.], 93-94 : Ungaria. proprietar]. G. TRANS., V (1842), p. 129-130 : Tran-
6761 326.3 (439.1) silvania. Stiri de la Dieta, 133-134 : Transilvania.
Articli de lege. ORG. LUM., I (1847-1848), p. 366
367, 373-374, 378-380, 384-385. 6769 326.3 (439.2)
Se publici urmitoarele legi, votace de Diets Ungariei : De portarea [Hotkiri ale Dietei Transilvaniei cu privire la raportu-
comune a greutatiloru ; Despre incetarea platiriloru pan acutn usitate rile dintre proprietari si iobagi]. G. TRANS., V (1842),
in robote, decima au bani intemeiate pre urbariu i alte togmele
suplenitorie ; Despre incetarea decimei popesci ; Despre institutulu de
p. 141-142 : Cluj. Lucrki dietale (urbariale), 145-147 :
creditu ; Despre sciambarea venituriloru domnesci private, urbariali Transilvania.
acum incetate in detoria a statului ; De ministeriulu ungaricu respun- Hotiririle poarti urmitoarele titluri : 1. Pentru dreptul proprie-
diatoriu ; De uniunea Transilvaniei cu Ungaria. tarilor de a pedepsi. 2. Pentru srarginirea abuzurilor proprietiretti.
3. Pentru ocirmuirea din liuntru a satelor din pimintui unguro-
6762 V. G. 326.3 (439.1) slcuiesc.
Aicea ascultatI fratilor tenzuall i contractuali ! AMICUL
POP., I (1848), col. 49-58. 6770 326.3 (439.2)
Dupi ce autorul vorbeste de deosebirea ce existi intro p3minturile
tenzuale sau contractuale" 8i cele urbariale", cere usurarea greueltilor [Scurt articol despre polemica dintre Vestitorul ma-
fratilor tenzuali". Ii indeamni pe acqtia si cearI deputatilor pe carc ghiar" din Cluj Erdelyi Hirad6" i Jurnalul ger-
i-au trirnis in Dicta si le sprijine plingerile. Prezinti un model de man" din Sibiu Siebenbiirger Bote" cu privire la
adresi a oamenilor dintr-un sat acre deputatul lor. situatia iobagilor din Ungaria i Transilvania]. G. TRANS.,
VIII (1845), p. 302, col. 11-303.
6763 [Barit, G.] 326.3 (439.1)
In foaia maghiarl a apirut un articol intitulat lnsufletirea indus-
Paralelismti. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), p. 275-276. triei nationalei cresterea poporului, in care se sustinea ci nu era
Semnat : Red. Pentru a da indicatir proprietarilor moldo-romini", nevoie de emanciparea iobagilor pentru propi;irea industriei, ci de
Barit traduce articolul 12 din legca maghiara prin care s-a ficut eli- educarea lor prin Icoalg. Foaia germani, rispunzind, afirma el aceasti
berarea iobagilor. Din ele se vede cl aceasta s-a ficut prin desplgubire emancipare e una din m5surile urgent necesare. Redactia Gazetei de
de citre stat. Transilvania, observi : Asa este ; dati cu totii poporului drepturi
omengti, i atunci cresterea lui de sine se va r3dica".
(439.2) Transilvania 6771 326.3 (439.2)
6764 326.3 (439.2) Aieptki in pricina urbariultn. G. TRANS., IX (1846),
Urbariti dupI Transilvania din Sibilu. G. TRANS., IX p. 13-14, 17-18 : Articol pregkitoriu.
(1846), p. 337. Traducerea unor extrase din foaia Erdélyi Hiradd din Cluj, care
Scurt istoric al iobigiei, dupi gazeta germanS Transilvania, nr. 85, demonstreazi cI evolutia europeani ti incordarea din Ungaria i Tran-
afirmindu-se ci prima ei formulare juridici in Transilvania ar fi fost silvania impun neapirat imbunat5tirea soartei iobagilor.
335
www.dacoromanica.ro
326.3 (439.2) IOBAGI. CLACASI 326.3 (439.2)
336
www.dacoromanica.ro
326.2 (439.2) IOBAGI. CLACASI 326.3 (496)
22-3172 337
www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.1)
338
www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.1)
Pentru a se inlItura conflictele dintre arendasi si cläcai, proprie- 6840 326.3 (498.1)
tarii de mosii vor trebui si specifice in contractul de arena cit are [Masuri pentru a se impiedica abuzurile arendasilor fata
de luat arendasul pentru ierbiritul vitelor in plus peste 5 capete, nu- de caräusii ce trec pe drumurile de pe moiiIe lor]. BU-
mIrul legal de vice pentru un dims ; cit are de luat pentru pogoa- LETIN G. A., XVI (1847), p. 158-159 : Departamentul
nele de arIturS si fir:eve ce s-ar da clica8ului peste cele legiuite. din Nauntru [Circulara].
- Publicatia se repeta in nr. 21, p. 81-82 : Idcm. Citre Cirmuid.
6841 326.3 (498.1)
6831 326.3 (498.1) [Instructiuni cu privire la invoielibe dintre proprietari
[Dispozitii cu privire la stramutarea clacasilor de pe si cIäcaiJ. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 61-62 :
proprietatile in devalmasie]. BULETIN G. A., XIV (1845), Departamentul din Naluntru [Circulara].
p. 114-115 [Porunca domneasca].
6842 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
6832 326.3 (498.1)
Liberalil i Regulamentistii. ROMANIA, I (1848), p. 14.
[Se face cunoscut ca, potrivit pravilei Orli", arendasii
s: proprietarii de mosii trebuie sã ceara, in curs de un an, Se declari impotriva compromisului dintre tele doul tabere. Re.
implinirea datoriilor clIcasilor pentru anul care s-a in- volutionarii liberali trebuie si impuni principiul improprietiririi si
cheiat]. BULETIN G. A., XIV (1845), p. 343-344 : De- muncii dicasolui. Cu aceasta se dirimi inslli temelia
partamentul Dreptatil. Regulamentului Organic, care sta pe principiul obligativitiii precise
Daci nu le reclaml in curs de un an, pierd dreptul de a mai cere a muncii clicasului.
ceva. Se precizeazi aceasta, deoarece se ;tie de acel ,interes ce avea
arendasii a incurca pe locuitori cu socoteli de mai multi ani'. 6843 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
Emancipatia clacasilor. PRUNCUL R., I (1848), p. 145
6833 326.3 (498.1) 146.
[Articolele 139-146 ale Regulamentului Organic, refe- Arati ci Insuli Regulamentul Organic, art. 144 fata 64, editia 1832,
ritoare la Indatoririle reciproce intre proprietari 4i claca4i]. recunoalte dreptul clicasilor la 2/3 din mosia proprietarului. 0 so-
INV. S., III (1845-1846), p. 29-32, 33-34. lutie justi a problemei clicasilor nu e deci emanciparea singuri, ci
Articolele sint publicate de P. P.(oenaru], care adaug5 la sfirsir, 8i improprietirirea lor.
p. 34-35, unele Deslusid.
6844 Ionescu, I. 326.3 (498.1)
6834 P.[oenaru], P. 326.3 (498.1)
PRUNCUL R., I (1848),
Emancipatia clicasilor.
[Notitä introductivi la publicarea art. 139-146 din Re- p. 153-155.
gulamentul Organic, privitoare la raporturile dintre pro-
prietari i clacasi]. INV. S., III (1845-1846), p. 29, col. I. Autorul demonstreazi cl emanciparea si improprietirirea clicaiibor
Socoteite necesari aceastä publicare : Unii proprietari socotesc ci ar fi in folosul proprietarilor.
folosul kr este si stoarci de la clicasi cit mai multi bani, clicaii
iarii socotesc ci sint folositi end se vor indiritnici cit de mule 6845 326.3 (498.1)
a nu indeplini nici tele legiuite ale lor indatoriri titre proprietari". [Guvernul provizoriu catre proprietari]. VEST. R., XII
Crede ci aceasta s-ar datori faptului ci nici unii, nici aliii nu cunosr (1848), p. 195.
regulamentul. Arad ci nu se va atingc nimic dint-ale proprietitii pini nu se
va aduna, va chibzui 8i va hothi ONteasca Adunare".
6835 326.3 (498.1)
[Instructiile Departamentului din Nauntru cu privire 6846 326.3 (498.1)
la felul in care urmeazi sa se faci invoielile Intre pro-
prietarii sau arendasii de mosii i satenii clacasi]. INV. S., Guvernul provizoriu catre toti proprietaril de mosie.
III (1845-1846), p. 46. VEST. R., XII (1848), p. 196.
Arati ci nimeni nu si-a pus in gind si ripeasci moliile. Poporul
6836 326.3 (498.1) romin doreste numai ca 8i tiranii si aibi o pirticici de pimint si
[Norme cu privire la dijmuirea prunelor]. INV. S., III si scape de robia clicii. Totul insi va fi horirit de viitoarea Obsteasci
(1845-1846), p. 89 : Departamentul trebilor din launtru. Adunare.
339
www.dacoromanica.ro
326.3 (498.1) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.3)
340
www.dacoromanica.ro
326.3 (498.3) IOBAGI. CLACASI 326.3 (498.3)
341
www.dacoromanica.ro
326.3 (498.3) CLACASI DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1)
342
www.dacoromanica.ro
326,8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1)
343
www.dacoromanica.ro
326.8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.1.j
344
www.dacoromanica.ro
326.8 (498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8 (498.3)
44-3172
345
www.dacoromanica.ro
326.8 (498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE POLITICA EXTERNA 327 (4)
346
www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA MARILE PUTERI 327 (4)
347
www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MARILE PUTERI 327 (4)
348
www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MARILE PUTERI 327 (4)
349
www.dacoromanica.ro
327 (4) POLITICA EXTERNA : MICILE TARI EUROPENE 327 (493)
350
www.dacoromanica.ro
327 (495) POLITICA EXTERNA : MICILE TART EUROPENE 327 (495)
351
www.dacoromanica.ro
327 (495) POLITICA EXTERNA : MICILE TARI EUROPENE 327 (497.1)
352
www.dacoromanica.ro
327 (496) POLITICA EXTERNA CHESTIUNEA ORIENTULUI PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)
7098 327 (497.1) Moldova si intre Poarti, intre Tara Romineasa si intre PoartS, do-
vedcsc invederat cum a aceste tari niciodati n-au cunoscut pe
[Se vesteste ca guvernul din Belgrad a protestat Impo-
triva invoirii date de curtile protectoare ca exprintul Mihail sultanul de suveran al lor".
Obrenovici sa se intoarci la mosiile sale din Tara Roma- 7109 Karr, Alphonse
neasc5.]. G. TRANS., IX (1846), p. 335 : Turcia, 340 : 327 (496)
Viena. Pace sau Rasbolu ? G. TRANS., III (1840), p. 187-188.
Traducere din Les Guipes. Autorul critic! politica lui Thiers in
chestiunea oriental!.
(496) Chestiunea Orientului 7110 327 (496)
Alta parere. G. TRANS., III (1840), p. 189-191.
7099 327 (496) Rezumatul brosurii lui D. Urquhart, La Crise. La France devant
[Articol cu privire problema Orientului"). CU-
la les quatres puissances, Paris, 1840, in legituri cu pozitia crest!
RIERUL ROM., VII (1836), P. 182-184 : Germania. Frantei prin politica lordului Palmerston in chestiunea Orientului.
23-3172 353
www.dacoromanica.ro
327 (498 POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)
7118 327 (498) Se afirmi ci, in tratatele de corner; incheiate intre Anglia si
[Tratatul dintre Rus4 si Turcia cu privire la Princi- Austria, guvernul englez ,s-au dat pe fa;i sincera sa dorinti, de a
patele Romine]. CURIERUL (1829-1830), ajuta ca provinviile de la Dunire (adect Moldavia, Tara Romineasci
ROM., I
si Serbia) si rimiie neatirnate". Corespondenp s-a publicat In
p. 291-294. Allgemeine Zeitung.
7119 327 (498)
7129 327 (498)
Actul osabit pentru Printipaturile Moldova si Tara Ro-
maneasci pomenit in articolul al 5-lea al tractatului de [Se atrage atentia asupra unui articol din Adaosul la
pace incheiat intre Rossia i Poarta in Adrianopole la Gazeta Universale din Augsburg Allgemeine Zei-
2 Septemvrie 1829. ALBINA ROM., I (1829), p, 215-217. tung" nr. 228 din 24 noiembrie, asupra situatiei inter-
nationale a Principatelor Romine]. G. TRANS., V (1842),
7120 327 (498) p. 192, col. I.
[Stire despre un tratat intre Rusia i Turcia pentru corn-
pletarea celui de la Adrianopol]. CURIERUL ROM., V 7130 327 (498)
(1833-1834), p. 338 : Viena 2 Fevr. [Se publica stirea ca la Viena au sosit colonelul rus
Principatele Romine vor fi evacuate de trupele rusesti in termen Duhamel, de la Bucuresti, i Titof, fostul ambasador rus la
de 2 luni. Se vor numi domni pirninteni. Se vor stabili precis gra- Poarti]. G. TRANS., V (1842), p. 179 : Austria.
nitele asiatice Intre cele doui imperil.
7131 327 (498)
7121 327 (498) [$tiri cu privire la consultarile diplomatice dintre Viena
[Se reproduce un articol din Observatorul Austrian" si Petersburg cu privire la virile dunarene]. G. TRANS.,
din 9 februarie 1834 cu privire la conventia incheiati in- V (1842), p. 181 : Austria.
tre Rusia j Turcia referitor la numirea domnitorilor din Ruckmann, fostul consul general al Rusiei la Bucurelti, a fost
cele doua Principate si la plecarea micului numar de trupe chemat la Petersburg. Struve, fostul trirnis al Rusiei la Viena, a fost
rusesti]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 94 : chemat si el la Petersburg ; se zvoneste ci va fi numit consul ge-
Rosia. neral al Rusiei in Principatele Romine.
7122 327 (498)
7132 327 (498)
Hatiseriful imparatesc. BULETIN G. A., III (1834),
p. 144-146. [Se anunta CI la Viena au sosit mai multi diplomati rusi
Sultanul consemneazi in el punctele invelegerii cu impiratul Rusiei care avusesera misiuni in Principatele Romlne]. CURIERUL
cu privire la Principatele Romine. ROM., XIII (1842), p. 335, col. I, 346 : Austria, 351 :
Austria, 358 : Austria.
7123 327 (498) Ruckmann, fostul consul al Rusiei in Principatele Romine, colo-
[Se anunta a, in urma tratativelor duse la St. Petersburg nelul Duhamel ansircinatul mai deunizi de citre guvernul rus
de Ahmet-Fevti-Pasa, cele doul curti s-au inteles cl a cu o misiune in Tara Romineasci" si Titof, fostul insircinat cu
sosit momentul si fie numiti domnitori in Moldova si Tara afaceri al Rusiei la Constantinopol. Struve Jostul consilier al
Romaneasca]. ALBINA ROM., VVI (1833-1834), p. 187. ambasadei Rusiei" la Viena , care a lost numit consul general la
Sultanul a si ales pe cei doi domnitori, in persoanele marelui Bucuresti, se pregiteste si piece la Viena.
spitar Alexandru Ghica pentru Tara Romipeasci i Mihail Sturza
pentru Moldova. 7133 327 (498)
7124 327 (498)
[Mentiune despre interesul manifestat de presa din Un-
garia pentru situatia internationala a Principatelor Române].
[In urma conventiilor incheiate intre Turcia i Rusia, G. TRANS., V (1842), p. 185 : Ungaria.
trupele rusesti vor päräsi Principatele in douà luni dupa Se subliniazi c interesul a fost trezit prin risturnirile de dorn-
numirea domnitorilor]. ALBINA ROM., VVI (1833 nitori de la Bucuresti si Belgrad, din ultima vreme.
1834), p. 187.
7125 327 (498) 7134 327 (498)
[Texte din tratatul de la Adrianopol]. G. TRANS., II [Mentiune despre discutiile din presa greceasca cu pri-
(1839), p. 62-64. vire la situatia internationala a Principatelor Rornane si a
Se publici art. 5 al acestui tratat si un act osebit alituri pe Serbiei]. G. TRANS., V (1842), p. 195 : Grecia.
lingi articul al 5-lea al tractatului de la Adrianopoli". In art. 5 se Gazeta greceasci Minerva di sfatul a nu se confunde chestiunile
prec.zeaz c Principacelc Romlne au dreptul Ia o adminiscratie politice cu cele religioase.
neatirnati navionali si o Intreagi slobozenie a negotului".
354
www.dacoromanica.ro
327 (498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498)
355
www.dacoromanica.ro
327 (498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 436)
356
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 47)
357
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47) POLITICA EXTERNA PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 4%)
a lui Kiselef ;i ii exprimi intreaga sa gratitudine. nerewitI din Moldova. Critici politica tarismului fati de Princi-
patele Romine. Reproduce in text mai multe documente oficiale, cu
deosebire din anul 1837.
7199 327 (498 : 47)
[Stiri despre Kotzebue consulul Rusiei la Iasi, si Da.51cov, 7208 327 (498 : 47)
consulul general al Ruslei la Bucuresti]. G. TRANS., VI [Telegrama cu motivele interventiei Rusiei in Principa-
(1843), p. 203, col. I. tele Romane in 1848, trimisi de guvernul Rusiei diploma-
Kotzebue plecase cu familia sa in Kurlandia, pentru ingrijirea tilor sai din strainatate, ca s-o faca cunoscuta guvernelor
sInititii ; de acolo urma 55 vine' la Petersburg, pentru o confe- si publicului din Europa]. ALBINA ROM., XX (1848),
rime' in privirea politicei Moldovei". In septembrie, va revcni in supl. la nr. 59, p. 1-2, 245-247 ; POPORUL S., I (1848),
Moldova. Destroy era alteptat si vira la Ia;i. p. 81-82 ; VEST. R., XII (1848), supl. 65, p. 1-2.
Albina Rom. publici i textul francez, dupi Le Journal de Saint-
7200 327 (498 : 47) Petersbourg.
[Corespondenta datata : Dintre tari, 30 iulie, cu privire
la activitatea consulilor rusi Daskov i Titof, in ambele 7209 327 (498 : 47)
Principate]. G. TRANS., VI (1843), p. 253 : Moldavia. [Comentarii la manifestul Rusiei in chestiunea prin-
cipatelor danubiene"]. POPORUL S., I (1848), p. 89,
7201 327 (498 : 47) col. III-90, 93-95, 98.
Hule asupra romanilor. G. TRANS., IX (1846), p. 140.
Scurt articol in legituri cu o corespondents aplruti in foile 7210 327 (498 : 47)
Kölnische Zeitung ;i Deutsche Allgemeine Zeitung, in care se afirma [Comentariu la manifestul guvernului Rusiei catre Europa
ci in Principatele Romine se impart in popor cirti de rugiciuni in legatura cu revolutia romaneasca]. NATIONALUL, I
tipSrite in Rusia ;i se atribuie accstei actiuni un scop politic. - La (1848), p. 10-11, 13-14 : Cetateni !
p. 144 : Rispuns la hule.
7211 [Sagetatoriul] 327 (498 : 47)
7202 327 (498 : 47) Refruntarea depese rusest1 din 19 Julie a.c. G. TRANS.,
[Depesa din 16 martie 1848 a contelui de Nesselrode, XI (1848), p. 309-310, 313-314, 317.
ministrul de externe al Rusiei, catre consulul Kotzebue, in Articol in legiturs cu telegrama guvernului tarist prin care se
Bucuresti]. G. TRANS., XI (1848), p. 137-138 : Tara motiva intervemia militate' in Principatele Romlne. Intr-o notiS
Romaneasca si Moldavia. din p. 309, redactia afirmi ce articolul este ierit din condeiul unui
Area ce impiratul .este determinat a nu suferi ca anarhia se' moldovean".
pStrundi in partea staturilor otomane puse supt a lui protectie" ;i
cere consulului se arate .aceasta celor doi principi cu cea mai apriati 7212 Roati, C. 327 (498 : 47)
manierr. Veritatea. PRUNCUL R., I (1848), p. 134-135.
7203 [Barit, G.] Articol in care autorul se ridici Impotriva manifestudui lui Nessel-
327 (498 : 47) rode de la 20 iulie, privitor la situatia din Principatele Romine.
Protectoratul rusesc in Moldavo-Romania. G. TRANS.,
XI (1848), p. 143-147.
Schiti istorici a problemei. Consideri cu ostilitate politica guver-
nului Rusiei.
Turcia
7204 [Barit, G.] 327 (498 : 47) 7213 Balcescu, N. 327 (498 : 496)
Drepturile Romanilor catre mnalta Poarta. POPORUL S.,
Protectoratul continuat de la Nr.... G. TRANS., XI I (1848), p. 57-58, 63-64.
(1848), p. 207-208, 213-214, 217-218, 221-222.
Expunere istorici bazati pe textul tratatelor incheiate cu Im-
Continuarea articolului Protectoratul rusesc in Moldavo-Romenia, periul otoman, in 1393, de acre Mircea cel Bitrin ;i, in 1460, de
din p. 143-147. Continul critica politicii guvernului Rusiei fate' de citre Vlad al V-lea.
Principatele Romlne. Demonstreazi a nu numai popoarele rnici
trebuie si apeleze la ocrotirea celor mari, dar si acestea din urmi
pot avea nevoie de ajutorul micilor puteri. Prin inghitirea micilor 7214 327 (498 : 496)
puteri de acre un state mari se sirnt pri-
scat puternic, celelalte [$tiri i publicatii referitoare la comisia instituità pentru
mejduite. Exemplihcare prin istoria Principatelor Romlne. cercetarea titlurilor de proprietate asupra pamintului in
domeniile retrocedate de Turcia, conform tratatului de la
7203 t t 327 (498 : 47) Adrianopol]. CURIERUL ROM., II (1830), p. 149 : Tn-
tiinçare Oficiala, 157 : Tnstiintare Oficiala, 245 : Instiin-
[Corespondenta din Bucuresti, datata 12 mai, despre so- Oficiale, 225 : Publicatie.
sirea generalului rus Duhamel de la Iasi]. G. TRANS., XI Comisia a fost alcituiti din doi boieri moddoveni i trei din
(1848), p. 167 : Tara Romineasca. Tara Romineasci, sub presedintia lui statski sovetnik" Bizani, vind
AfirmS a era alteptat in Bucurelti i un comisar al Portii. ca .procuror" pe cipitanul cle stab gheneralicesc" Fonton.
358
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 496)
359
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 496) POLITICA EXTERNA PRINCIPATELE ROMANE TARA ROMANEASCA 327 (498.1)
360
www.dacoromanica.ro
327 (498.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 43)
361
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 43) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 431)
362
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 431) POUTICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 436)
363
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 439.1)
364
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 439.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 44)
365
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 44) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
366
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 , 47)
367
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
368
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
7422 327 (498.1 : 47) prin magaziile etapurilor" ostirii rusesti, din OIL-4, Buzau
[Se anunt5. ca Buteniev a plecat din Bucuresti in ziva pi Focsani]. BULETIN G. A., V (1836), p. 100-101 : De-
de 6 ianuarie]. BULETIN G. A., III (1834), p. 2, col. I ; partamentul Pricinilor din Launtru, 118-119 [f. t.].
CURIERUL ROM., V (1833-1834), p. 285, col. II. 7433 327 (498.1 : 47)
[Solemnitatea de la curtea domneasca, cu ocazia zilei
7423
24-3172 369
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
7445 327 (498.1 : 47) retisit buna venire in capitala" a consulului general al
[Se mentioneazi ca Rukmann, consulul general al Rusiei Rusiei in Principatele Romane, cavalerul Vladimir Pavlovici
la Bucuresti, 1-a inlocuit pe Buteniev, trimisul Rusiei la Titov]. C. DE AVIS, III (1839-1840), p. 18.
Constantinopol, in timpul lipsei acestuia din capitala Im-
periului otoman]. CURIERUL ROM., IX (1838), nr. 35, 7458 327 (498.1 : 47)
p. 3 : Turcia. [Se anunta ca. la 5 iunie a sosit la Braila consulul ge-
Titov, in drum wre
neral al Rusiei, Constantinopol].
7446 327 (498.1 : 47) MERCUR, I (1839-1840), p. 69 : Braila.
[Din Constantinopol, se vesteste c, terminindu-se con-
cediul lui Buteniev, baronul Rukmann, consulul general al 7459 327 (498.1 : 47)
Rusiei la Bucurelti, care ii tinea locul, se va intoarce la [Se publici stirea ca Daskov imparatesc consiliariu
postul sail]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 20 : Turcia. colegia1" a fost orinduit consul interimal" al Rusiei in
Principatele Romane]. G. TRANS., III (1840), p. 152
7447 327 (498.1 : 47) [gresit : 146] : Rusia i Polonia.
[Se anunta ca la 3 septembrie a sosit la Galati baronul In locul consilierului de stat Titov, care cipitase o misie la
Rukmann, consul general al Rusiei, venind de la Constan- Constantinopol".
tinopol, iar dupl ce va implini termenul carantinei, va
pleca la Bucurelti]. ALBINA ROM., IX (1838), P. 304 : 7460 327 (498.1 : 47)
41. [Se anunti ca a sosit In Bucuresti, venind de la bine Me-
hadia, Iacov Andreiovici de Daskov, suplinitor consul ge-
7448 327 (498.1 : 47) neral al Rusiei in Tara Romaneasca si Moldova]. C. DE
[Se vesteste cà baronul Rukmann, consulul general al AVIS, V (1841), p. 245 : Tara Romaneasca.
Rusiei, a sosit in 10 septembrie la Bucuresti, venind de la
Constantinopol]. G. TRANS., I (1838), sem. II, p. 51 : 7461 327 (498.1 : 47)
Tara romineasci si Moldova. [Monumentul ridicat in cinstea soldatilor rui cazuti in
campania din 1828-1829 si inmormintati in cimitirul in-
7449 327 (498.1 : 47) fiintat linga Craiova]. C. DE AVIS, V (1841), p. 325-326.
[Serbarea zilei onomastice a tarului Nicolae I al Rusiei]. Un abonat din Craiova informeazi gazeta ci cimitirul a fost In-
CURIERUL ROM., IX (1838), decembrie, nr. 1, p. 1 : fiintat de caimacamul de atunci al Craiovei, hatmanul Constantin Ghica,
Bucuresti. 0 c monumentul a lost ridicat de ofiteri ru0. Monumentul a fost
reinnoit i Impodobit acum de fostul caimacam i in prezent ieful
7450 327 .(498.1 : 47) ostirii rominelti, marele spitar Ghica : la 29 septembrie, a avut loe
[Notita in legatura cu o corespondenta din Bucuresti, parada consfintirii monumentului".
publicata in foaia austriaca Adler"]. G. TRANS., II 7462 327 (498.1 : 47)
(1838), p. 6-7 : Moldova si Tara romaneasca.
Se dezminte afirmatia ficuti acolo ci In BucureIti erau alteptate [Alegerea domnitorului Gh. Bibescu a facut cea mai
ostiri ruselti. placuta impresie" la Petersburg]. C. DE AVIS, VII (1843),
p. 29-30.
7451 327 (498.1 : 47) 7463 327 (498.1 : 47)
[Se anunta ca. la 22 martie 1839 a plecat la Iasi consulul [Imparatul Rusiei, fiind in deplina multumire" pentru
general al Rusiei in Tara Romaneasca, Petru de Rukmann].
C. DE AVIS, II (1838-1839), p. 265 : Bucuresti. slujbele aduse de Iacob Andreiovici Dalkov, inplinitor
postului de general consul in cele doua principate, 1-a
7452 327 (498.1 : 47)
decorat cu ordinul Sf. Vladimir]. VEST. R., VII (1843),
p. 79.
[Se anunta a la 1 aprilie 1839 a sosit la Bucuresti, ve-
nind de la Iasi, consulul general al Rusiei in Tara Roma- 7464 327 (498.1 : 47)
neasca, Petru de Rukmann]. C. DE AVIS, II (1838-1839), [Se publica documentele referitoare la ridicarea monu-
p. 276. mentului gen. Pavel Kiselef, la Bucuresti]. BULETIN G. A.,
7453
XII (1843), p. 125-127 ; ALBINA ROM., XV (1843),
327 (498.1 : 47) p. 126-127.
[Consilierul de stat Titov este numit consul general al Anume : ofisul domnitorului Gh. Bibescu acre Obicinuita 01:wease8
Rusiei in Principatele Romane, in locul lui Rukrnann, re- Adimare ; proieccul pentru ritlioarea monumentului ; raportul ONtestii
chemat]. ALBINA ROM., X (1839), p. 127 : E1i1. Adunki i ofisul dornnesc grin tare se ineirelte proiectul.
7454 327 (498.1 : 47) 7465 327 (498.1 : 47)
[Se publica stirea cà, in locul lui Rukmann, a fost numit [Se anunta ca. asesorul de coleghie" Dendrino, secretar
Titov consul al Rusiei pentru Principatele Romane]. G. al consulatului general al Rusiei in Tara Romaneasca si
TRANS., II (1839), p. 74 : Rusia. Moldova, a fost numit cavaler al ordinului Sf. Stanislau,
cl. II]. VEST. R., VII (1843), p. 134 : Rosia.
7455 327 (498.1 : 47) 7466 327 (498.1 : 47)
[Se vestelte c baronul Rukmann, fostul consul general
al Rusiei, a plecat spre patrie]. CURIERUL ROM., X [Imparatul Rusiei Nicolae I a daruit mitropolitului
(1839), nr. 86, p. 273 : Bucurest, 310 : la5i. Ungrovlahiei, Neofit, o icoanà impodobita cu diamante].
VEST. R., VII (1843), p. 169-170.
7456 327 (498.1 : 47) Icoana a fost insotitt de o scrisoare a contelui Nesselrod, care se
publici aci. Se exprirni multumirea frnpiratului pentru fatal curn a
[Se anunta cà a sosit in Bucuresti Titov, consulul ge- condus rnitropolitul lucrlrile Adunirii Obstesti, cu prilejul alegerii
neral al Rusiei]. CURIERUL ROM., X (1839), p. 481, domnitorului Gh. Bibescu.
col. II.
7467 327 (498.1 : 47)
7457 327 (498.1 : 47) [Se vesteste ca Daskov, consilier de stat, a fost numit
[Se face cunoscut Ca episcopul Rimnicului, Neofit, im- consul general al Rusiei pentru Tara Romaneasca si Mol-
preuni cu ministrii i boierii cei marl, au mers de au he- dova]. G. TRANS., VI (1843), p. 184 : Rusia.
370
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 :47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
371
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
372
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 47)
373
www.dacoromanica.ro
327 (4911.1 : 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (499.1 : 495)
7533
[Noel trimisg de generalul Hasford
327 (498.1 : 47) Grecia
domnitorului
B. Stirbei]. BULETIN G. A., XIX (1850), p. 185 ; 7544
VEST. R., XIV (1850), p. 185. 327 (498.1 : 495)
I; face cunoscut cI impiratul Rusiei, printr-un inscris, multume;te [Se anuntl cl baronul C. Sachelarie, consulul Greciei si
serdarului Canu0 Jianu, pentru cantitatea de 30 000 ocale cereale al Prusiei la Bucuresti, a plecat la Rusciuc, spre intimpi-
donate opirilor rusepi. narea sultanului]. C. DE AVIS, I (1837-1838), P. 14.
7534 327 (498.1 : 47) 7545 327 (498.1 : 495)
[Ofisul domnesc prin care se aduc multumiri serdarului [Se anuntä c baronul Sachelarie, consulul general al
Dimitrie Gianoglu, care a pus la dispozitia spitalului tr use s c Greciei in cele doug Principate, a inminat domnitorului
din Bucuregi o ghetirie umplutä cu gheatg prin ale sale Alexandru Ghica al Tgrii Românesti sernnele crucii celei
mijloace"]. BULETIN G. A., XIX (1850), P. 194. mari a Ordinului Mintuitorului]. CURIERUL ROM., X
(1839), p. 157 : Bucuresti ; C. DE AVIS, II (1838-1839),
7535 327 (498.1 : 47) p. 249 : Tara Romineascl ; ALBINA ROM., X (1839),
Comisia intocmitg pentru despAgubirea celor ce ati dat p. 93 ; G. TRANS., II (1839), P. 47, col. II.
producte in trebuinta impgrItwilor ogiri Rusest1 de la ve-
nirea armiel ping la 1-il Noemvrie 1848. FOAEA SATULUI, 7546 327 (498.1 : 495)
VII (1850), p. 72 : Publicatil ; BULETIN G. A., XIX [Despre numirea lui C. I. Rizos in postul de consul al
(1850), p. 291. Greciei in Tara Româneascg, in locul lui C. Sachelarie].
Instructiuni pentru aceia care au de prirnit sume de bani pentru 0 Zty. tot ou I (1848), p. 38.
acute produse.
7547 327 (498.1 : 495)
7536 327 (498.1 : 47) [Se anunta ca a sosit in Bucure$ti Constantin Rizos, nu-
[Kotzebue, consilier de stat, girantul consulatului gene- mit consul al Greciei in Tara Româneascg]. CURIERUL
ral al Rusiei, a plecat din Bucuregi ping. la Foc$ani]. ROM., XIII (1842), nr. 31, p. 119 bis : Tara Romlneasci ;
JOURN. DE B., II (1850), nr. 115, p. 1 : Bucarest, 18/30 C. DE AVIS, VI (1842), p. 125 ; ALBINA ROM., XIII
Avril, nr. 117, p. 1, col. II. (1842), p. 127 : Tara Romlneascl.
7537 327 (498.1 : 47) 7548 327 (498.1 : 495)
[Consilierul de stat Halcinski este numit consul general [Consulul general al Greciei la Bucuresti, Rizos, a in-
al Rusiei in Principate]. GAZ. DE MOLD., XXII (1850), minat domnitorului Gh. Bibescu cordonul cel mare al Or-
p. 62. dinului Mintuitorului, impreung cu semnele acestei deco-
In locul lui Kotzebue, rechemat. ratii, o scrisoare din partea regelui Greciei, Othon].
7538
VEST. R., VIII (1844), p. 377.
327 (498.1 : 47)
[Se anunti c Halcinski, consilier de legatie la Constan- 7549 327 (498.1 : 495)
tinopol, a fost numit consul general al Rusiei pentru Tara
Româneasci $i Moldova]. JOURN. DE B., II (1850), [Consulatul general elin face cunoscut ca I-a orinduit ca
p. 410, col. III. dragoman pe Anghelache Balaban]. BULETIN G. A., XVI
Consilierul de stat Kotzebue, care conducea acest consulat, a lost
(1847), P. 201 : Departamentul Dreptitil.
chemat la departamentul pentru Asia, din Ministerul de Externe al
Rusies.
7550 327 (498.1 : 495)
[Consulul Greciei felicita locotenenta domneasca pentru
7539 327 (498.1 : 47) recunoagerea ei de dire Poartl]. POPORUL S., I (1848),
[Se vestege ci domnitorul 1-a trimis pe aghiotantul sat', p. 69 : Bucuresti ; VEST. R., XII (1848), p. 245 : Stirl
maiorul Perdicaru, ca sä-1 intimpine la Focsani pe Hal- din riguntru.
cinski, noul consul general al Rusiei in Tara Româneasci Cuvintarea consulului Greciei, Rizos, ;i rispunsul lui Eliade.
si Moldova, care il inlocuieste pe Kotzebue]. VEST. R.,
XIV (1850), p. 178. 7551 327 (498.1 : 495)
7540 327 (498.1 : 47)
[Se face cunoscut cg, in timpul concediului consulului,
treburile consulatului elin pentru Tara Romgneascg vor fi
[Se vestege cl a sosit in Bucuregi Halcinski, consulul conduse de viceconsulul Calistrat]. BULETIN G. A., XVIII
general al Rusiei in Principatele Dungrene]. VEST. R., (1849), p. 211 : Departamentul DreptItii.
XIV (1850), p. 193.
A doua zi dupt sosire, fost vizitat de aghiotantul domnitorului 7552 327 (498.1 : 495)
si de minileri. Text nomin i francez.
[5tiri despre Patzuras, noul consul al Greciei in Tara
7541 327 (498.1 : 47) Romgneascg]. JOURN. DE B., I (1849), p. 176, col. III,
267 : Interieur, 331 : Interieur.
[Se vesteste a la 26 iunie a plecat din Bucuresti fostul In locul lui Rizos, care a trecut la Belgrad, in aceeali calitate.
consul general al Rusiei in Tara Româneascl $i Moldova,
Kotzebue]. VEST. R., XIV (1850), p. 198.
7553 327 (498.1 : 495)
7542 327 (498.1 : 47) [Se anunti ci a sosit la Braila noul consul general al
[Se vesteste cä generalul Liiders a plecat la Viena]. Greciei in Principatele Romine, Patzuras, in locul lui C. I.
VEST. R., XIX (1850), p. 221 : Stirl din nguntrn. Rizos, care a fost mutat la consulatul general al Greciei
din Serbia]. ALBINA ROM., XXI (1849), p. 373 : Tara
Romineasci.
Suedia
7554 327 (498.1 : 495)
7543 327 (498.1 : 485) [Se anunta ca Haralambi a fost numit consul al Greciei
[Se vesteste ca Onorato Guadi a fost numit girant pro- pentru Principatele Romgne, in locul lui Patzuras]. JOURN.
vizoriu al consulului Suediei, in Bucuresti]. CURIERUL DE B., II (1850), p. 396 : Dernières Nouvelles.
ROM., VII (1836), p. 125 : Bucure$tI 26 Maiu. Stirea poara data de 21 februeris / 5 martie.
374
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 495) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)
375
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)
376
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)
7597 327 (498.1 : 496) Membrii acestei deputatii sint : Stefan Golescu, N. Bilcescu,
N. Vasiliade, Gh. Gridilteanu ;i D. Britianu.
marele logofat Aristarhi, agentul Tarii
[Se vesteste c
Romanesti pe linga Poartl, a sosit in Bucuresti]. CU- 7607 327 (498.1 : 496)
RIERUL ROM., XVIII (1846), nr. 35, p. 135 : Bucuresd ;
VEST. R., X (1846), p. 128. [Se anunta de la Constantinopol sosirea delegatiei ro-
In legatura cu cliltoria sultanului Abdul Megid la Dunire. manesti, care urmeaza a prezenta sultanului dorintele
poporului roman]. VEST. R., XII (1848), p. 254 : Turcia.
7598 327 (498.1 : 496)
[Darurile aduse de Behcet Efendi doamnei i domnito- 7608 327 (498.1 : 496)
rului Tarii Romanesti, din partea sultanului]. VEST. R., [Articol in legaturl cu insistenta Portii de a impune re-
X (1846), p. 357 : Bucuresti, 11 Noiemvrie. introducerea Regulamentului Organic]. POPORUL S., I
Doamnei i-a inminat, la palatul domnesc, portretul sultanului (1848), p. 93 : Bucuresti.
Impodobit cu brilanturi i legat cu dol lanturi lucrate foarte frumos Se afirmi ci Turcia nu hi va putea impune vointa Uri a se virsa
tot cu brilanturi spre a se atirna de gie, iar domnitorului i-a dat singe'. Se consideri ca, prin aceasta, Poarta ar face o greleall gravi :
trei sabil i un numb- de decoratii, spre a le imparti dupi cum va Indati ce armele turcesti vor singera pimintul roman, Bulgaria,
crede de cuvinti. Serbia, Grecia, si chiar Egiptul, s-ar aprinde, dci acela ar fi un pas
de asuprire, de despotism in contra unci naçii ; cici prin aceasta
7599 327 (498.1 : 496) Turcia ar dovedi ci este o putere de la care nici o nationalitate nu
[Se anuntal ca marele logofat Emanoil Bileanu, secre- poate altepta drepturi deck prin arme"...
tarul de stat, a plecat la Vidin, ca si-1 complimenteze"
din partea domnitorului pe Husein Pasa]. VEST. R., X 7609 327 (498.1 : 496)
(1846), p. 361. [Se anunta din Constantinopol cä s-a hotarit trimiterea
in Principate a lui Fuad Efendi, raportarul Divanului im-
7600 327 (498.1 : 496) paratesc]. VEST. R., XII (1848), p. 254, col. II : Turcia.
[Se anunta. cl Talaat Efendi a sosit la Braila i, dupi
facerea carantinei, va calatori la Bucuresti]. ALBINA ROM., 7610 327 (498.1 : 496)
XX (1848), p. 163 : Galati. [Articol referitor la misiunea noului comisar turc, care
7601 327 (498.1 : 496) sosise la Giurgiu]. POPORUL S., I (1848), p. 97 : Bucu-
resti.
[Se anuntã sosirea in Bucuresti a lui Talaat Efendi, tri- Se afirmi ci oricare ar fi instructiunile cu care vine acest co-
misul Inaltei Porti]. VEST. R., XII (1848), p. 165 : Stirl misar Tara Romineasci 5t8 pe temeiul dreptului de autonomie, pe
din Nauntru. care i I-au recunoscut tratatele incheiate cu Mircea ;i Vlad. Tara nu
7602 327 (498.1 : 496)
Aidresul Sliviri Sale Tefterdarului Silistri catre Guvernul
tot ce se afli mai corupt in tare ,
mai are nevoie de o adunare ointeasci de tip vechi care si cuprindi
ci de o .adunare constituantl",
prin care si se hotirasa reformele pe care le cere poporul.
Tani Rominesti. MONIT. R., I (1848), p. 11 ; VEST. R.,
XII (1848), p. 206. 7611 327 (498.1 : 496)
Anunça ca guvernul turc va face obilnuitele cumpariri de cai din Adresa Locotenentei domnesti a Tarii romane catri Sul-
Tara Romineasci, pentru armatele Imperiului otoman. tanul Abdul-Medgid presentata prin cei cinci deputati tri-
7603 327 (498.1 : 496) misi la Constantinopol. FOAIE PT. MINTE, XI (1848),
p. 309-313.
Cea dintâie scrisoare a lui Suleiman pasa. Domnilor boed
si insemnati ai tärii. FOAIE PT. MINTE, XI (1840), 327 (498.1 : 496)
p. 282-284. 7612
Este trimisi de la Giurgiu, la 19/31 iulie 1848. Condamni actiunea Protestatia Locotenentei domnesti catra Sultanul Abdul-
revolutionari din Tara Romineasci, socoteste guvernul provizoriu Megid. FOAIE PT. MINTE, XI (1848), 345-348.
ilegal ;i cere si inceteze activitatea sa ; propune si se rinduiesci ne- Semnati : I. Eliade, H. Tel. 1848, oct.
intirziat un caimacam, in conformitate cu spiritul Regulamentului
organic" ; cele constituite ;i publicate in lari sint privite de chiar 7613 327 (498.1 : 496)
acurn anulate si flea nici o putere". [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar asupra
incalzirii i luminärii incaperilor stabunilor si a cinurilor de
7604 327 (498.1 : 496) jos, ce s-ar aseza pe la cfartiruri", din mile venite vremel-
Scrisoarea escelencil salle Suleiman Pasa. VEST. R., XII nic in ;ara]. BULETIN G. A., XVII (1848), p. 185-186 :
(1848), p. 233 POPORUL S., I (1848), p. 62 ; FOAIE Departamentul din Niuntru.
PT. MINTE, 5u (1848), p. 291 : Cele douà scrisod din
urml ale lui Suleiman pasa. 7614 327 (498.1 : 496)
Scrisoare cu data : Giurgiu, 1/13 august, adresatl locotenentei dom-
nesti, confirmind recunoasterea ei de citre sultan ;i invitind-o si dea
[Instiintare a Departamentului Trebilor din Launtru cu
toate asiguririle celor fugiti din Bucureiti ;i peste hotare ci se pot pnivire la achitarea produselor necesare ostirilor otomane
intoarce linistiti Rani.
stationate pe teritoriul Tarii Rominesti]. FOAEA SATU-
LUI, VI (1849), p. 25.
7605 327 (498.1 : 496)
7615 327 (498.1 : 496)
0 alt a. scrisoare de la Ex. Sa Suleiman pasa : Natiel
Valahid. VEST. R., XII (1848), p. 233-234 ; FOAIE PT. [Se aduce da cunosninta acelora care au chitante elibe-
MINTE, XI (1848), p. 292 : Natiel Vadahiei. rate pentru aprovizionarea ostilor otomane si le prezinte
Manifestul datat : Giurgiu, 4/16 august, prin care anunti ci sultanul
pentru achitare]. VEST. R., XIII (1849), p. 89 : Departa-
recunoalte ca legali locotenenia domneasci, pini cind va hotiri asupra mentul din niuntru.
cererilor romineiti inaintate Po:1H. Text roman i francez.
377
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 496)
378
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327 (498.1 : 497.1)
379
www.dacoromanica.ro
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 42)
380
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 42) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 431)
381
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 431) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 431)
38Z
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 431) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 436)
383
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 436)
384
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)
25-3172 385
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 44) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)
386
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 44) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 44)
387
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 45) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
Italia Rusia
7853 327 (498.3 : 45) 7864 327 (498.3 : 47)
[Barthel 4my Geyrnet, numit consul al Sardiniei in Mol- [Relatii cu privire la sarbatorirea maresalului Grigori
dova si Tara Româneasca, a sosit la Iasi]. ALBINA ROM., Alesandrovici Potemkin, la Iasi]. COURIER DE MOLD.,
VIII (1837), nr. 98, p. 389. I (1790), nr. 1, p. 1-3 : Jassy 18. Février, nr. 3, p. 9 :
Va merge la Galati, ,,unde a sa fling va fi un norocit agur pentru Jassy ce 4. Mars 1790.
comertiul, carile din zi in zi capiti o noui intindere !titre aceasti SIrbItorirea s-a ficut In urma acordirii titlului de mare batman
tari si staturile Sardinii'. al trupelor de cazaci din Caterinoslav si ale Mirii Negre", din partea
implrItesei Ecaterina a 1I-a, pentru bravura aritat8 de aceste trupe
7854 327 (498.3 : 45) de cazaci, organizate f i comandate de printul Potemkin, in rIzboiul
impotriva Turiciei. Se relateazi despre aerviciul divin oficiat la Minis-
[Se anunta cl a la Iasi, venind de la Galati,
sosit tires Golia, despre felicitarile prezentate de rnarii boieri, inaltul cler,
consulul Sardiniei, Geymet]. ALBINA ROM., X (1839), deputatii Obstestii Adunari etc., despre serbarea du! de cavalerul
p. 331 : Eli!. Platov, in casele marelui vornic Ghica. Implrlteasa i-a trimis, prin
curier, un magnific cadou".
7855 327 (498.3 : 45)
[Se face cunoscut ca s-a infiintat la Galati un viceconsulat 7865 327 (498.3 : 47)
al celor doua Sicilii si Pascal Lambert a fost nurnit vice- [Se anunta ca suma rezultata din trimiterea de catre
consul]. BULETIN F. 0., IX (1841), p. 211 : Departa- abonatii foii a celor trei ducati ai lor va fi utilizata pentru
mentul Trebilor din Nauntru ; ALBINA ROM., XII (1841), binefaceri]. COURIER DE MOLD., I (1790), nr. 1, p. 4.
p. 137 : Esil. Se mentioneazi ci ping acuma 260 de militari rusi convalesces:4i au
fost gratificati si s-au intors veseli sub drape!.
7856 327 (498.3 : 45)
[Sosirea la Galati a consulului Sardiniei, Castelinard]. 7866 327 (498.3 : 47)
ALBINA ROM., XII (1841), p. 243. [Se anunta imbolnavirea marelalului Potemkin]. COU-
Castelinard numit consul pentru ambele Principate a sosit la RIER DE MOLD., I (1790), nr. 4, p. 13 : Jassy ce
Galati, in ziva de 10 iulie, venind de la Constantinopol. 11. Mars.
7857 327 (498.3 : 45) 7867 327 (498.3 : 47)
[Se face cunoscut ca consulul Sardiniei in Moldova si [Rugaciune de multumire la mitropolia Moldovei pentru
Tara Romlneasca, Castelinard, va pleca in concediu si va victoria cistigata de armatele rusesti linga Sumla]. AL-
fi suplinit de advocatul Carl Saline]. BULETIN F. 0., BINA ROM., I (1829), p. 17.
XII (1844), p. 407 : Secretariatul de Stat. In prezenta oficialifatilor rusesti si romlnesti.
388
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
389
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
390
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
391
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
392
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
393
www.dacoromanica.ro
327 (4983 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
394
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 47)
395
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 495)
396
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 495) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 495)
397
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 495) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)
399
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3 : 496)
400
www.dacoromanica.ro
327 (498.3 : 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA - MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)
26-3172
401
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)
8189 327 (498.1 : 498.3) delicate de vecinitate, mai ales 1ntru ceea ce priveste inlesnirea co-
[Se anunta cä a sosit la Bucuresti vornicul Vasilie Bel- mer;ului, si a restringe legiturile de dragoste, de bun! armonie ;i de
diman, care a adus domnitorului Gheorghe Bibescu o scri- frateasci petrecere intr-aceste do! printipaturi".
soare de gratulatie" din partea domnitorului Moldovei, cu
ocazia urcarii sale pe tron]. VEST. R., VII (1843), p. 61. 8200 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta cg, in cinstea marelui vornic Barbu $tirbei,
8190 327 (498.1 : 498.3) s-au dat mai multe petreceri", iar la 16 noiembrie s-a dat,
[Gh. Bibescu primeste fe1icitriIe domnitorului Moldovei, in saloanele de la Belvedere de la Socola, un prinz sta.-
Mihail Sturza, trimise prin vornicul V. Beldiman]. CU- lucit", urmat de o soaré"]. ALBINA ROM., XV (1843),
RIERUL ROM., XV (1843), p. 65-66 : Bucuresti. p. 365 : Iasii.
Au fost de fati ;i consulii striini din Iasi.
8191 327 (498.1 : 498.3)
[Misiunea log. Alex. Vilara, la Iasi]. ALBINA ROM., 8201 327 (498.1 : 498.3)
XV (1843), p. 169-170 : [Se anunca ca. la 24 noiembrie marele vornic Barbu $tirbei
Vilara a adus domnitorului Moldovei, M. Sturza, o scrisoare din a paräsit capitala Moldovei, intorcindu-se la Bucuresti].
partea domnitorului Tirii Rominesti, in care acesta ii muliumelte ALBINA ROM., XV (1843), p. 369 : 141.
pentru reprezentantul trimis la intronarea lui si 11 incredinteazi de
,,adeviratele sentimente de prietenie ;i cinstire. Se public! textul scri- 8202 327 (498.1 : 498.3)
sorii si rispunsul lui M. Sturza. [Se publica stirea inapoierii de la Iasi a vel vornicului
B. $tirbei, seful Departamentului din Nauntru]. CU-
8192 327 (498.1 : 498.3) RIERUL ROM., XV (1843), p. 312 : Bucuresti.
[Se vesteste c domnitorul Gh. Bibescu va pleca in ca.-
latorie in ziva de 23 iulie, dorind sa vaza mai de aproape 8203 327 (498.1 : 498.3)
orasul Braila"]. VEST. R., VII (1843), nr. 57, p. 225 : [Corespondenta din Bucuresti, datata 29 noiembrie, cu
Stir! din lluntru. privire la misiunea lui B. $tirbei in Moldova]. G. TRANS.,
Se adaugi cI, cu prilejul acesta, poate as ail)! o intilnire cu dom- VI (1843), p. 390 : Tara romaneasca.
nitorul Moldovei, Mihail Sturza. Se anun;i cI s-a intors de la Iasi ;i .insircinarea ce avea o implini
iarili cu norocire".
8193 327 (498.1 : 498.3)
[Se anunta ca in ziva de 23 iulie Gh. Bibescu a plecat 8204 327 (498.1 : 498.3)
la Braila, pentru sfirsitul aratat prin numarul trecut"]. [Se vesteste ca, la 27 martie, marele logofat al Drep-
VEST. R., VII (1843), nr. 58, p. 229 : Stir! din launtru, tatii, Alexandru Vilara, a plecat din Bucuresti spre Iasi,
234, col. II. unde va zabovi ca la 14 zile"]. VEST. R., VIII (1844),
p. 98, col. II : Bucuresti.
8194 327 (498.1: 498.3)
[Corespondenta din Braila despre festivitatile care au 8205 327 (498.1 : 498.3)
avut loc acolo, cu prilejul vizitei domnitorului Gh. Bi- [Se anunta ca la 31 martie a sosit la Iasi marele logofat
bescu, i despre intrevederile acestuia cu domnitorul Mol- al Justitiei din Tara RomAneasca, Alexandru Vilara]. AL-
dovei, Mihail Sturza, la Galati si la Braila]. VEST. R., BINA ROM., XVI (1844), p. 101 : ; VEST. ROM.,
VII (1843), p. 237-240 : $tiri din launtru. VIII (1844), p. 114, col. II.
8195 327 (498.1 : 498.3) 8206 327 (498.1 : 498.3)
[Vizita domnitorului M. Sturza la Galati]. ALBINA [Se anunta el Al. Vilara, logofätul Justitiei din Tara
ROM., XV (1843), p. 233. Romaneasca, a sosit la Iasi in 31 martie]. G. TRANS.,
Acolo s-a intilnit cu domnitorul Tsrii Rominesti, Gh. Bibescu. VII (1844), p. 122, col. II : Iasi, 3/15 .A,prilie.
8196 327 (498.1 : 498.3) 8207 327 (498.1 : 498.3)
[Amanunte despre vizita domnitorului M. Sturza la Ga- [Se face cunoscut ca marele logofat al Dreptatii, Al. Vi-
lati i intilnirea sa cu domnitorul Tarii Romanesti, Gh. Bi- lara, s-a intors de la Iasi in 15 aprilie]. VEST. R., VIII
bescu, in 24 iulie]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 237 (1844), p. 118, col. I : Bucuresti
238 : lash.
8208 327 (498.1 : 498.3)
8197 327 (498.1 : 498.3) [Se anunc cmarele ban Gheorghe filipescu, presedin-
[Stiri 6 comentarii cu privire la calitoria lui Gh. Bi- tele Sfatului Extraordinar al Tarii RomAnesti, a sosit la
bescu la Braila, spre a se intilni cu Mihail Sturza]. G. 14 mai in capitala Moldovei]. ALBINA ROM., XVI (1844),
TRANS., VI (1843), 238 : Tara romaneasca, 241 : Tara p. 153 :
romineasca, 249 : Tara romaneasca, 253, col. II, 254,
col. II : Bucuresti, 2 August c.v., 255, col. I : Braila, 8209 327 (498.1 : 498.3)
11 August c.n., 306 : Tara romaneasca. [Se vesteste ca in 14/26 mai a sosit la Iasi marele ban
Gh. Filipescu, prezidentul Sfatului Extraordinar al Tara
8198 327 (498.1 : 498.3) RomAnesti]. G. TRANS., VII (1844), p. 179 : Moldavia.
[Se anunta el a sosit, la 5 noiembrie, la Iasi, log. Barbu
$tirbei, ministrul Departamentului din Läuntru din Tara 8210 327 (498.1 : 498.3)
Rom'aneasca]. ALBINA ROM., XV (1843), p. 349 : Iaii ; [Se vesteste el la Focsani s-ar pregati o noua Intilnire
CURIERUL ROM., XV (1843), p. 300 : 100. intre domnitorii celor doua principate rominesti]. G.
TRANS., VII (1844), p. 143, col. II.
8199 327 (498.1 : 498.3)
[Scopul calitoriei ministrului trebilor din launtru, 8211 327 (498.1 : 498.3)
B. $tirbei, la Iasi]. VEST. R., VII (1843), p. 347, col. II ; [Se anunta cal, la 31 octombrie, domnitorul M. Sturza,
ALBINA ROM., XV (1843), p. 354 : Tara Romineasca. insotit fiind de tinerii printi", a plecat la Focsani, ca sa
Vestitorul Rominesc anunti ci B. $tirbei va merge la Iasi cu in- se intilneasca cu domnitorul Tarii Românesti, Gh. Bi-
sIrcinarea de a trata cu obliduirea Moldavii osebite pricini foarte bescu]. ALBINA ROM., XVI (1844), P. 358.
402
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 327 (498.1 : 498.3)
403
www.dacoromanica.ro
327 (498.1 : 498.3) POLITICA EXTERNA ADUNARI LEGISLATIVE 328 (439.2)
404
www.dacoromanica.ro
328 (498) ADUNARI LEGISLATIVE PARTIDE POLITICE 329 (42)
405
www.dacoromanica.ro
329 (436) PARTIDE POLITICE 329 (498.3)
www.dacoromanica.ro
Redactor responsabil : DOINA POPESCU
Tehnoredactor : ELENA NEGRU
Dat la cules 16.02.1966. Bun de tipar 20.07.1966. Apdrut 1966.
Tira) 1750 ex. legate. Iiirtie tipar inalt 1 A de 80 g/m2,
610X86018. Coll editoriale 68,66. Coll de tipar 53,50. A.
34211966.
C.Z. pentru bibliotecile mari si mid 014.3:05(498) .1790:1850.
Intreprinderea Poligrafici 13 Decembrie 1918, °
Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucuresti,
Republica SocialistI R.orninia
Comanda nr. 3172
1075
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro